This is a reproduction of a library book that was digitized by Google as part of an ongoing effort to preserve the information in books and make it universally accessible. Google books https://books.google.com Bibliotheque de la Faculte de Th6ologie . Les Fontaines - CHANTILLY Digitized by Google Digitized by IjOOQle Digitized by IjOOQle Wbrtcrbud) ber bentftjtn uni toittâitifdjen Sprndje bon ®ab. Skrcianu, meii. gr.=or. parter in SRefinari, ^onfiftorialrat^ ?c. ®urdbgefețen unb tmottflânbigt y.- 3>r. 3>. ^arcianu. < V- 3»ei Xțeile. $ermannftabt $Wograpljifd)e Slnftaft, OTtiengefettfdjaft. 1888. Digitized by Google DICȚIONAR I ; J i \ germân-românșiromân-germân de Sab. Pop. Barcianu, o din. paroch gr.-or. în Rășinari, asesor consistorial etc. Revidat și complectat de Dr. D. P. Barcianu. ar ben Slnforberungen ju geniigen, inel^e an ein SBiJrterbudj geftettt werben, bag — in ber Slugbe^nung beS Voriiegenben — bei fjanblidjem format, boc^ 2IUeg entțialten foU, toa§ ffir bie ©inffiljrung in bag ®erftiinbni| beiber (Spradjen, ber beutfc^en unb romanif^en, unb iljrer Siteraturerjeugniffe not^toenbig ift 2Ba§ bie te^nif^e Stugfu^rnng betrifft, erfennen Wir mit Sergnugen an, baS bie îppograp^ifdie SInftalt burdj fc^bnen S)rud unb gef^madijolle 9Iuâftattung beS SBbrterbudjeă, einen neuen 8eroei§ geliefert ^at fiir ben @mft feiner ©eftrebungen jur Sluăbilbung ber tțpograpljifdjen ®unft unb Unterftii^ung ItterarifdȘer ©rjengniffe bei ben SRomSnen beijutragen. ©r. J. ^arcianu. Digitized by IjOOQle Precuvântare. îndemnat din mai multe părți a scoate in o nouă edițiune Vocabularul elaborat și tipărit în partea sa română-germână, la anul 1868, de reposatul meu tată, am întreprins această lucrare pe basa însemnărilor și adausurilor, făcute de dânsul la partea română-germână și pe basa manuscriptului, aproape întreg compus pentru partea germână-română. Deoare-ce însă dela tipărirea părții prime încoaci s’a făcut un însemnat pas înainte cătră unificarea orto- grafiei în toate părțile locuite de Români, s’a ivit mai ântâiu necesitatea de a transcrie tecstul român după orto- grafia fonetică moderată; ear’ pe de altă parte făcând în același timp și producțiunea literară un îmbucurător progres, s’a impus dela sine complectarea tecstului prin cuvinte noue sau reintroduse, și prin frase și întorsături folosite la scriitorii mai buni. Aceste adausuri nu au pretențiunea a fi ajuns la toată perfecțiunea, dar’ vor dovodl totuși, că am fost condus de sincera stăruință a corespunde cerințelor ce Digitized by Google c se pot face unui dicționar, care, în dimensiunile celui present, pe lângă format lesne de manuat, să cuprindă materialul trebuincios celui ce voiesce să se orinteze mai cu înlesnire în înțelegerea amenduror limbi: ger- mână și română și a productelor lor literare. în ceea ce privesce esecutarea technică recunoascem cu plăcere că Institutul tipografic, prin tipariul frumos și întocmirea cu gust a acestui dicționar, a dat de nou dovadă despre intersul ’ ce’l are pentru înaintarea artei tipografice și a producțiunei literare la Români. Dr. D. P. Barcianu. Digitized by Cioogle unb ^bâitraungen. Semne și prescurtări. 1. ; bejeic^net bie berfdjiebenen beuttfngen eine3 SBortea, ober eine nene (SebanfenricȘtung. — bejeic^net: a) ba§ am Slnfang eineg tifete ftețenbe SBort; bl bei ^auptmbrtem, @igen= fdjaftStobrtern, giiriobrtern unb Setttobrtern, bie SBur* $el beS SBorteS; c) oertritt e$ baâ Slnfang^ toort ober ba§ SBort in ber Porauâgețenben ®ejeic^* nung. ( ) ent^âlt: a) toic^tigere ©rfiftrungen, fpntafHfcber $Ratur; b) ©rftarungen jur ®erboU* ftdnbigung beâ SinneS ber SBbrter; c) eine anbere Șorm beSfel* ben SBorteS. = gleit^. Seimen. Semne. ; arată diferitele însemnări ale unui cuvent, sau însemnări de înțeles schimbat. — însemnează: a) cuventul din frunte; b) la substantive, adjective pronume și verbe, rădă- cina; ' c) înlocuesce cuvântul în în- semnarea din frunte sau premergătoare. ( ) cuprinde: a) esplicări trebuincioase sintactice; b) esplicări pentru complec- tarea înțălesului unui cu- vent ; • c) cuventul în formă schim- bată; = asemenea. Digitized by IjOOQle 2 ^bfitr^ungen. * Prescurtări. adj. bebeutet înseamnă: ©tgenfc^aft^wort, adjectiv. adv. n UmftanbStvort, adverbiu. anat. a anatomii. anatomic. art. ii ©efdȘîec^tStvort, articul. bot. n ii botanifd), botanic. chem. n >i djemifdj, chemic. conj. n n ÎBinbeWort, conjuncțiune. farm. n pțarmajeutifc^, farmaceutic,. fis. n n fisical. geol. n a geotogif^. geologic. geogr. interj. n n n n geograpțif^, Suârufungâtvort, geografic. interjecțiune. nedecl. n n unabwanbelbar, nedeclinabil. nedef. n Ti unbeftimmt, nedefinit. num^r. Ti n Sațîtvort, numeral. part. a n partitei, particulă. pl. n ii plural. pron. ii n Șurtoort, pronume. 8. f. ii Ti toeibfidjeS fiaupftvort, substantiv feminin, 8. m. n n mannti^eS „ substantiv masculin. 8. n. n Ti fftdjlidjeS ft substantiv neutru. suf. n Ti ©uffije, suficsă. tit. n n Xitulatur, titulatură. v. a. Ti ii tyatigeS Beittoort, verb activ. v. aus. Ti Ti verb ausiliar. v. n. n ii infcanfitfoeS Seittoort, verb netransitiv. v. nepers. Ti n unperfbnlidjeâ „ verb nepersonal. v. r. n n rfldbe$ugli$e3 „ verb reflecsiv. U* 1 v. n. \ir. 45 4* 1 Ti n n Ti unre^lmaBigeS „ verb iregular. V. / • J ve^i • n n n » fiețe, ve^i. zool. Ti n âoologif^, zoologic. Digitized by GooqIc CEinige f!emerknngra Me Ans^radje, Hedjtfdjreibnng nnă fietmng bes Komdtiifdjen bctrcffenă. ®a je^t aUgemetn fiir bie Sdjreibung beS 9iomiimf^eit ba8 lateinifdje Sllpțabet im ©ebraudje ift, im SRomdnifdjen aber einige Caute borlommen, fiir bie im lateinif^en Sllpțabet teine 3ei^n M borfinben, fo țat man fiir biefe Caute, bie eine getoiffe SBermanbfcțaft mit einem ber einfadjen Caute beg Cateinifdjen ^oben, bag betreffenbe geidjen aug biefem entnommen, jebodj mit ăeifiigung getoiffer Seimen, bei ^ofolen oberțalb, bei ©onfonanten unterțalb berfelben. <5ol$er Caute pub: -4) Unter ben ^otalen: 1) ©in bumpfeg tf trie eg ettoa in ber ©nbfplbe beg SBorteg „lefeu" borfommt. gur bie 58ejei^nung biefeg Cauteg toirb entîreber A ober A gcbraudjt $ie Sejeic^nung burd) A toirb angetoenbet: a) am @nbe ber $aupt* uub ©igenfdjaftgtobrter toeiblic^en fd)ledjtg in ber ©injațl, 3. apă, SBaffer; masă, Xif^; bună, bie gute; albă, bie toeiBe; unb bei ben ^auptmbrtem mftnnlic^en ®efdjledjt$ oie auf biefen Caut auggețen, toie: colegă, ^otlege; călăuză, giițrer; popă, țpfarrer; papă, $app; slugă, Wiener. b) in ben ăbwanblunggenbungen ber âeittodrter ber erften îlb* toanbîunggart (mit bem ^npnitib auf a (are), 3. 58. el lucră, er ar* beitet; noi lucrăm, toir arbeiten. Sn ber 34en ^Serfon ber Sinjațl beg ^3erfe!tum țiporihim, toirb biefer Caut, ba bie ©nbfplbe aud) betont ift, ^um Unterf^iebe bon ber Cinja^I ber ©egentrart, bur$ ă begeidjnet, alfo: el lucră, er arbeitete. Digitized by Google c) ta 5lnfang ober in ber SRitte be$ SBorteâ, toenn al$ Umtoanblung beâ reinen Sauteâ beâ a ficț ergibt, g. 53. hotăresc, id) befdjlieBe (bon hotar, ^Jrenge); pătrar, 53iertel (bon patru, bier); îm- păiez, idȘ ftopfe au§ (bon paiu, Stroț); arător, pflugenb (bon a ara, pflăgen); ouător, eierlegenb (bon a oua, @ier legen). d) in allen ben gătlen, too e$ gețdrt toirb, aber nidjt burtț e begeicțnet toerben îann. ' 2)ie 53egei(țnung burdj 6 toirb angetoenbet: a) am ?Infang unb in ber 3Ritte be$ 5Sorte3, toenn ber bumpfe Saut ftd) al$ Umtoanblung eineS reinen e ergiebt, g. 53. răcit, abge* Iuțit răcire, TOuțlung, răcoare, ^uțle (bon rece, Iuți); însătat, burftig (bon sete, $)urft); număr, Qațl (toeil numeri, 3QțIen ben reinen Scut entțalt); sălbătăciune, SBilb (bon selbă 5Balbr sălbatec, toilb); cumpăr, icț faufe (toeil cumperi bu faufft să cumpere, er laufe); b) in ben 53orfilben ră, răs, răș, 3. 53. rămân, i(ț bleibe; ră- pus, gu ®runbe geridjtet; răstorn, i<ț ftiirge um; răsbun, i<ț racțe; rășluesc, idj befc^neibe. c) in ben 508drtern păcat, păduche, pătrund, dărîm, frământ, măduvă, rășină, văsc unb in ben bon biefen abgeleiteten; bann in pă- curar, Scțafțirt unb ben abgeleiteten, gum Unterfcțieb bon păcurar, Xțeerberfaufer (bon păcură, £țeer). 2) @in bumpfer Saut, ber im ®eutfcțen nic^t borîommt, ettoa gtoifcțen ă unb i liegt unb auâ ber ®ețle gefprodjen toirb. Sine an* ndțernbe 53orfteHung biefe^ Sauteâ mag mau erțalten toenn mau ber= fucțt eine Sonfonantenberbinbung toie g. 53. srb, auSgufpredjen, babei aber bon ben reinen Sauten s, r, b, abfiețt unb nur ben bumpfen Saut beadjtet ber gtoifdjen s unb r țbrbar toirb. Seine Scțreibung bietet bie meiften Sdjioierigîeten, toeil fiir ițn 4 Seicțen, niimlid) â, e, î, u im ®ebraud)e finb. 2)ie 53egeicțnung burdj â toirb angetoenbet: a) toenn ba§ biefen bumpfen Saut entțaltenbe 5Bort eine Um* toanblung eineg SBorteS ift, in toelcțem ber reine Saut be$ a borfommt, g. 53. cârnaț, 5Burft (bon carne, gleifcț); lăudând, inbem er lobt (bon a lăuda, loben). 9lacț le^terer Analogie toerben aUe gerunbibalen termen ber geitwbrter ber erften Slbmanblung^art (ber auf a, are) gebilbet. Digitized by CiOOQle b) im ?Infang unb in ber SRitte jener ©runbwbrter, in tveldjen auf ben bumpfen Sânt ein n ober m, ober eine 53erbinbung gmeier (Sonfonanten folgt, g. 53. mână, §anb; mâne, id) effe; cânt, id) finge; pâne, 53rot; cârn, ftumpfnafig; pâclă, Somnie; fârfala, Scțmetter* ling; cârcel, Qede. S)ie 53egeidjnung burd) e tvirb angewenbet: a) toenn im ®runbtvort ber reine £aut beg e entțalten ift, g. 53. cosând, inbem er nâȘet (von a coase, niițen); stârpitură, 3^9* geftalt (von sterp, unfrud)tbar). ^ier^er ge^bren bie gerunbivalen Șor* men ber 3etobrter ber gmeiten unb britten SIbmanblunggart, roeld)e im infinitiv auf e, âre, unb e, ere (e, lang; e, furg) enbigen, alfo: um- plend, anfutienb (Von a umple,); trecend, voriibergețenb (v. a trece.) b) in ber ©nbung ent, ber §auptmbrter: păment, @rbe; jură- mânt, Sdjtvur; unb in ben SBbrtern: fân, §eu, vânt, SBinb, vând, id) verfaufe, venă, 2lber, vânez, id) jage, unb in ben bavon abgeieiteten. $ie 53egeid)nung burd) î tvirb angemenbet: a) in ben 5Bbrtern, tveld)e von foldjen abgeleitet finb, bie ben reinen i-£aut țaben; țier^er gețbren befonberS bie gerunbivalen Șor- men einiger gcittubrter ber vierten SlbtvanblungSart (mit bem Qnfini* tiv auf i, ire), g. 53. amorțind, erftarrenb (von a amorți). b) in ben SBbrtern bie Vor bem bumpfen £aut ein r, s, ț, str ^aben, g. 53., rîu, ȘluB; rîpă, Ufer; rîză, Șe^en; rîs, Sadjen; a rîde, ladjen; a ține, $a(ten; țînță, 3^; a strînge, briiden, fammeln. , c) in ben 53orfolben în, îm, unb in bem SBortvort în; g. 53/ înainte, voraug; încep, id) fange an; împedec, id) verținbere. S)ie 53egeidjnung burd? u, tvirb nur in einigen SBbrtern, mie gut, rândunea, unb in ben bavon abgeieiteten angemenbet. $ebod) tvirb ftatt be§ u, meift â gebraud)t. Știr viele 5Bbrter, namentlid) 5BurgeItvbrter unb meift fremben Urfprungâ, in tveldjen bie genannten bumpfen Saute vorfommen, ift eine enbgiltige ©c^reibart nod) nidjt feftgeftetlt, bațer fiubet man fie bei verfdjiebenen Ăutoren audj verfdjieben gefdjrieben, g. 53. sfîrșit, sfârșit, sfârșit unb sfârșit, @nbe; flămând unb flămând, Ijungrig; săvârșit, săvârșit, săvârșit, beenbet, fo ba§ ein mit ă, e, â, â, î ge* fdjriebeneS SBort, menn e§ unter ben betreftenben Qeidjen im SSbrter* ihidje nid)t gefunben tvirb, bei ben anbern mit benen ber bumpfe £aut begeidjnet tvirb, gefudjt tverben mufe. 3) 2)er 53ofal e im Sluâlaut begeidjnet ein betonte§*e, bag in ber SluSfpradje bem beutfdjen a fidj ndțert, g. 53. a vede, feljen; a cădâ, fotten. Digitized by GooqIc 4) î)er 53ofal i am @nbe ber SBbrter im SluSlaut n>trb immer furj auSgefprodjen, ebenfo in ber Wlitte einiger 5®Srter, mo e3 ba$u bient ben c Saut ju ermeicțen (fiețe unten bei c), 5. 53. pomi (i lurj), 53dume; cârcimă, (ci furj), SBirtl^auâ. $at i im Sluâlaut ben voHen £on unb ift e§ aud) nod) betont, fo îvirb er burd) i gbejeicțnet. 3. 53. a veni, fommen; el veni, er fam. 5) î)er ®ofal u im 5lu§laut, nadj einem 53ofal îvirb furj au& gefprodjen, 3. 53. ou, @i; bou, Dcțfe; im 2lu§laut nad) cr, gr, tr, fi aber, țat e$ ben VoHen 2aut, 53. aflu, id) ftnbe; nostru, unfer; agru, 5Ider; acru, fauer. Qft er im SluSlaut unb jugleidj betont, mie in ber 34en $erfon ber ©injațl in bem țiftorifdjen ^erfettum einiger geitmbrter ber 3=ten 5Ibwanblung§ort unb beâ $ilf^eitivorte3 a ave, țaben, bann ttnrb er burd) u bejeidjnet, 3. 53. crescti, er tvud)â (von a cresce, îvad)fen); avii, er țatte. B) Unter ben Sonfonanten: 1) $a$ c. 53or e unb i (ce, ci), îvirb e§ îvie tfdje, tfdji au^ gefprodjen, $. 53. a cere (a tfdjere) verlangen; cină (tfdjină), SIbenbeffen. 53or a, o, u, â, e, î, Vor teonfonanten unb im SluStaute am @nbe be$ SBorteS, țat eâ ben Sânt be§ t â- 53. car (far), SBagen; corn (tom), $orn; cuc (ful), ber ^ufuf; cârn (fârn), fhimpfnaftg; crescând (fre|îânb), îvadjfenb. ^ommt in einem SBort ber „f" Saut vor e unb i, fo îvirb er burd) ch be^eidjnet unb immer îveidj, etîva îvie auSgefprodjen, j. 53. chin (îjin), Dual; chel (fjel), tați. 53or a, o, u, îvirb ber tveicțe „fi" Saut burd) chi begeidjnet, j. 53. chiar (fjar), gerabe; chior (fjor), fcțielenb. £ommt ber „tfdj" £aut vor a, o, u §u fteben, îvirb er burd) ©infcțiebung eineâ e ober i $îvifd)en c unb bem «ofal bejeicțnet, 53. ciaun (tfdjaun), ^effel; cioc (tfcțof), Sdjnabel; ciur (tfdjur), Steu* ter; ceară (tfcțear&), ăBacțâ; ceată (tfdjeată), §aufen, îveil ceros, îvad)3artig, unb cete, Șaufen (SRețrjațl) ben reinen 53ofal e anbeuten. 2) g, ^at vor e, i, ben îveidjen £aut „bf^e, bf^i"; Vor a, o, u, â, â, î, vor ©onfonanten unb am @nbe im $lu$Iaut, ben Caut beS beutjd)en ® in gut, (nicțt ,j"). 5Ba3 liber bie anbern 53erbinbun= gen bei c gefagt îvurbe, gilt aud) fâr g, welcțeâ in gh, ghi, immer einen îveidjeren îon, etîva „gj“ ^at. 8) ®a$ 4 angeîvenbet um ben îveidțen £aut be$ f, îvie er im SBorte „lefen" entțalten ift, §u bejeidjnen. ©eîobljnlidj auS d Digitized by Google entftanben, mirb eg mit 4 bejeic^net in aUen ȘăHen mo bag ȘBurjel* Wort bag reine d țat, §. 53. verdi, vercfuiu, înverzit, griinlidȘ, bie griinen, ergriint, meii aHe aug verde griin, abgelettet finb; meiter mirb eg angemenbet in ben Artera: dioă, £ag; 4iar, Beitunggblatt; ^îc, id) fage; (}ece, je^n; 4©u, ^ott unb in ben babon abgeleiteten. Qm Slnfang ber SBbrter fremben Urfprungg, unb in ber @n* bung ber ©egenmart einiger geitmbrter ber erften 5Ibmanblunggart mirb ber meidje f Băut burd) z bejeicpnet, j. 53. zamă, 53riîțe; zămos, țaftig; zurbă^ Slufruțr; lucrez, id) arbeite; împenez, id) fpide. 53or ber ©nbung ie, iune, einiger abgeleiteter $auptmbrter mirb ber mei^e „f" Băut bnrdj s be^eidȘnet, 3. 53. ocasie (otafie), ocasiune, ©elegen^eit; ilusiune (ilufiune), Qlufion; colisiune, 5Biberftteit. 4) ș mirb angemenbet um ben Băut „fdj" ju bejeidjnen, ber immer țd^arf auggefpro^en mirb, 3. 53. șir (f^ir), ÎReițe; știrb (fcțtirb), jățnludig; acșor (atfcpor), SRâbeldjen. Qn jenen Wrtern jebodj, meldje bon foldjen abgeleitet ober um* gemanbelt finb, in benen bie <£onfonant*5Jerbinbung sc borfommt, ebenfo mie in bem SBorte sciu unb ben baoon abgeleiteten, mirb sc bor e unb i (nidjt aber bor 6 unb e) mie „fdjt" auggefprodjen unb bur$ sc bejeidjnet, 5. 53. vestesc (meftegf), idj benad)rid)tige; vestesci, vestesce (meftefdțti, meftefdjte), bu benadjridjtigft, er benadjridjtigt; cunosc (tunojt), id) tenne; cunosci, cunoasce (funofdjti, tunoafdjte), bu tennft, er tennt; cunoștință, (funofdjtinjă), ^enntnij, (aber: cu- noscător, tunoStător, ®enner); sciu, scii, scie, seim, știți, sciu, (fdjtiu, fc^tii, f^tie, fdjtim, feptiji, f^tiu), id) meig, bu meifjt, er meij îc.; știință (fdjtiinjă) SBiffenfdjaft; știutor (Știutor), SBiffer, miffenb; scire (f^tire), Siac^ri^t; ebenfo: pesce, pesci (pefe^te, pefe^ti), gW, Sifcțe, meii a pescui (peSfui), fifd>en, pescar (peStar), §ifc^er, ben sc fiaut geben. 5) ț bient jur 53ejei^nung beâ £aute$ „3", mag biefer ur* fpriinglidj ober, aug t entftanben fein, j. 53. țol (30D, SBoUbede; țigară, (jigară), Șigarre; preț (prep), ^reig; scurt (Bturt), tur§; scurți (|nirji), bte furjen; ascuți, ascuțim, ascuțiți (ajfuji, agtujim 2c.) bu f^drffl, mir fdjdrfen k., meii el ascute, er fd>arft, ben 2aut t anbeutet. 6) S)ag j bejeidjnet im SRomdnifdjen immer einen meidjen „fdj" Băut, mie er im granjbfifdjen Journal" bortommt, j. 53. jar, glii* Șenbe ^o^Ien; straje, SBa^e; strajnic, madjfam, tiidjtig. 7) ®ag s Șat im SRomânifdjen immer ben fdjarfen Băut, mie er im beutfdjen SBort „StrăBe" bortommt, 3. 53. casa (taga), bag $aug; gustă (gugtă), er toftet; nur in ben ^eologigmen casarmă, ^afeme; musică, W^ufi! unb ben ^iebon abgeleiteten, bann in ben oben bei 4 Digitized by Google ermațnten burd) ie ober iune abgeleiteten $auptmdrtern, mirb bag s meicp auggefprocpen, mie bag (z). @g merben ba^er erftere audj: Cazarmă, muzică, muzicant etc. gefcgrieben. 8) ®ag v mirb im fRomdnifd)en immer mie „m", nie tvie „f", auggefprodjen, 3. 33. vine (mine), er fommt; Slbern; var (mar), &att; vreau, (mreau), id) miH. 9) Ueber bag z, fiețe oben bei 4- ®ie ubrigen 3e^en ^^g ^llp^abetg bienen 3ur Seceidjnung ber namlidjen Saute mie im ®eutfc^en, mobei nocp 3U beacgten ift, bag b, g unb d immer ben meidjen, p, c, t immer ben ^arten Saut ța* ben, unb nid)t mit einanber vermedjfelt merben burfen, mie eg oft eine provinciale 9lugfprad)e im $)eutfd)en t^ut. gur bie Setonung ber SBdrter im SRomanifdjen mdgen im Mgemeinen folgenbe 3lu^altgpunfte bienen: 1) ®er Ton liegt immer auf jener Splbe bie einen von 92 o* tur ober burd) Stellung langen SofaHaut ent^dlt. 3Ilg von 92atur lang gelten: bie eigentlidjen Tpp^tonge, ai, au, ei, ii, iu, iu, oi, ou, (mit ber 33etonung auf ben erften Saut); bie uneigentlidjen Tgpțtonge, ia, ie, io, iu, ea, oa, (mit ber Se* tonung auf ben 3 mei ten Saut); bie Trip^tonge, aiu, eiu, iiu, oiu, uiu, (mit ber 33etonung auf ben erften Saut); bie Sofale, â (e, î), C (ea). Sllg burd) bie SteHung lang gelten bie einfad)en unb umge* manbelten Sofale, menn auf biefelben $mei Sonfonanten folgen. Qebod) fbnnen, in Șolge grammatifalifdjer ©infliiffe aud) bie einfa^en Sofale a, o, u, i, e lang merben, 3. burdj Slugloffungen gemiffer Sânte ober burd) Sufammencie^ung me^rerer Saute in einem, (fie^e unter B) a) unb c) unb §mar țaben bie erfteren 3, mag bie 3Bert$igfeit ber Sânge betrifft, vor e, i, ă (e) ben Sor3ug. 2) Ter Ton riidt iiber bie brittlepte Splbe nid)t meiter gc* gen ben 3lnfang beg 3Borteg, 3. S. făcere, prefăcere, binefâcere.*) 9Ibmeid)ungen von biefer SRegel finb nur fdjeinbar, IjerVorge* rufen burd) SInfiigung von nid)t betonteți S^rtifeldjen, 3. S. disu-’i-am, țabe idj i^m gefagt; daspe-ți-lor, ben @dften. 3) $at bag ?Bort îeine langen ©plben, mirb ber ^on auf bie Vom @nbe entferntefte (vor* ober vorvorle^te) Splbe gefe^t, 3. S. timed, *) 2)a3 f^arfe Sonjeidjen (') ift ^ter, unb in ben folaenben $etfpielen nnr jur Seaeiajnung ber betonten S^Iben angeWenbet, unb toirb fonfi au biefent 3^^ nit^t gebraudjt. ton for; m ai ^3; inW U-lor Bun inber ' fe ta befted; ju ben lefeteren ber Obengenannten gețbren 53; bătlân, nleițer; mocăn, ber aRofane; amăr, bitter; argât, Wiener * băltac, Stieiajf; vlăstâr, S^dgling; răgaz,. Wluge; șoric, Sdjtoarte; calic, armer Xropf; omor, ^obfc^Iag; berechet, groge Wlenge, 2C. w. $er îon bleibt auf biefer Sțlbe er^alten toenn aud) bag 5Bort burci) ^Ibtoanbîung me^rf^lbig toerben foUte, ba bie 5lbtoanblunggfnlben ber ©aupttobrter unbetont finb, j. 53. fecidr, fecidr-ului, bem 53urfd)en, feci6r-i-lor, bem 53urfdj)en; amăr, amâr-ului, amâr-elor. d) toenn bag SBort ein von einem anbern burdj eine einfadjfc (einf^tbige) @nbung abgeleiteteg ift, j. 53. bărbăt (von barbă, 53art); artist, ăunftler (von artă, ^unft); amețit, f^toinbelig, (Von a ameți, fdjtoinbeftg toerben); botds, unverfdjdmt, jubringlic^ (von bot, Sdjnauje); politicds, fein, fcfjlau, (von politică); bătiît, gefdjtagen (von a bâte, fdjlagen); marin, SReer* (von mare, SQleer); beutor, bețiv, ^rinfer, (Von a b^, trinfen); înver^âsc, învercjit, griinen, ergriint (Von verde, grfln); copilâș, ^inblein (von copil, ^inb); jurământ, G^tour (von a jurâ, fdjtobren); scădâmâ'nt, SBerminberung (von a scăde, Vermina bem); feciorâsc, jungfrfiulidj (von fecidr, 3ângling); însutit, țunbert* făltig (Von sută, țunbert); pătrât, vierfa^, pătrâr, 53iertel (Von pa- tru, vier) :c. Digitized by IjOOQle e) tvenn ein SBort burcț 3ufammcnf6gung aug einem einftyl* bigen $aupttvort unb einer SSortytbe, me^rf^lbig getvorben ift, 3. 53. ră-spir, id) atțme; a-fum, id) râudjere; su-spin, id) fduf$e, Saufger; a-miirg, î)ammerung; răs-fîr, idj entttrirre; îm-pre-un, idj Vereinige. . C) Sten Sten auf ber vorle^ten S^lbe ^aben: a) jtvete ober breifolbige, nid^t abgeleitete SBbrter mit furier ©nbfolbe, $. 53. mană, Șanb; verde, grifa; cârne, gleifdj; sâte, $urft; armă, 5Eaffe; fereastră, Șcnfter; muiere, 3rau; criveț, Korbtvinb. • b) abgeleitete SBbrter, beren vorle^te S^lbe burd) SteUung lang îft, 3. 33. ’cântor, Sânger; câ'ntec, ^efang; descâ'ntec,“3auber; de- fensor, 53ert^eibiger; corector, 53erbefferer; ctiscni, ctiscră, ber 3Rit* țcțtoiegerVater, bie WtfcȘmiegermutter; socru, Scțtuiegervater, soâcră, Sdjmiegermutter; metălic, metalifdj; cinic, c^nifcț; plâtnic, Qa^Ier; fălnic, ftol$. Ueber bie anbem abgeieiteten SBbrter, tveldje teine lange vor* le^te S^lbe țaben, fielje oben unter B) d). c) SBbrter, bie burd) mețrfblbige 2lbleitungâenbungen gebilbet Worben ffab, j. 53. cap-âbil, fd^ig; am-âbil, liebenSîvurbig; am-abili- tâte, Siebengtviirbigfeit; bun-ătâte, ®iite; mesură, SRa| (von mesur, idj meffe), aber el mesură, er miji; ajutor-ință, $nlfeleijhmg; cerșe- tor-ie, SBettelei; întors-tiră, SBenbung; încurc-ătiîră, 53ertvirrung; mâncă-rime, Streitfudjt; rugă-citine, ®ebet. ^ierțer gelj&rt audj bie einfadje lăngftvergangene Qeit ber 3eit- tobrter: lăud-ăsem, lăud-ăseși, lăud-âse; ved-usem, vă(|-tisesi, vă^8 tise; scris-esem, scris-âseși, scri-sese; aud-isem, aud-iseși, aud-ise. d) Sinige ^auptivbrter bie aug einem SSormort unb ținem einjplbigen geittvort gebilbet tvorben ffab: tim-plu, id) fiiUe an; ti-flu, id) finbe; ctim-păr, id) taufe; â-per, id) Vertljeibige; cti-păr, idj bede ju; pre-get, id) jbgere; stră -cur, id) feițe burd). D) Sten îon auf ber brittlegten (vorle^ten) S^Ibe țaben: ’ a) biejenigen brei* ober me^rf^Ibigen SBbrter roeldje in ber ^orlejten einen rurjen 33ofal Ijaben, j. 53. pr^sure, ^Immer; idpure, țațe; rdpede, fdjneU (aber răp&ie, er fdjleubert, Von a răpe(}i); se- cetă, S)iirrc; p^rsecă, ^firfidj. ^ier^er ge^bren audj bie infinitive ber 3. 31btvanblunggart, (mit turgem e am @nbe) fa i^rer vouftanbigen Șorm, j. 53. mergere, (a m^rge), geljen; scriere (a scrie), fdjreiben; trecere, (a țr^ce), Vor* Digitized by IjOOQle iibergeben; banii bie britten ^erfonen ber ^egentoart in beranjeigen* ben unb bebingenben 2lrt, 3. 53. trâpedă, er fidj ab, să trâpe- de; lăpădă, er wirft toeg, să lâpede; scutură, er fd)iittelt, să scd- ture; scârmănă, er gupft (5SoHe), să scârmene; bann nod) bie Wfjr* ja^I ber cinfa^en langftvergangenen geit: lăud-âserăm, lăud-ăserăți, lăud-ăseră; vă(J-userăm, vă(J-dserăți, vă^ăseră; scris-âserăm, scris- ^serăți, scris-eseră; aud-laerăm, auriserăți, au^-iseră; unb enblidj jene âeitwbrter bie aug ^auptmijrtem gebilbet wurben, bie cine ionge toorle^te ©tolbe țabcn 53. toon mustiră, SKaJ; ift bag geitwort eu mS'- sur, id? mefie, el (ei) mă'sură, er mi^t, fie meffen; să me'sure, er meffe; șămă'sureei, fie foUen nțeffen; toon jur, Umfreig, toirb abgeleitet bag geittvort împrejur, id) umfreife; el (ei) împrejură, er umfreift, fie mnfreifen; ebenfo: înciînjur, împresur etc. b) bie $aupt* unb ®igenfdjaftgtobrter, toeldje in golge ber îtb* finberung mețrere unbetonte S^lben am @nbe er^alten ^aben, j. 53. măr-u-lui, bem ^pfelbaum; mer-i-lor, ben Styfetbaumen; al căl-u-lui, beg $ferbeg; căl-u-lui, bem $ferbe; berbece-lui, bemSBibber; berbă- ci-lor, ben SBibbem; Începăt6r-ului, bem 2lnfdnger; începătdr-ilor, ben Slnfdngem; câse-lor, case-le, ben §oufern, bie Șăufer; că'mu- ri-le, bie §Icifd)arten. (Siețe aud) bag oben unter 2 iiber 53etonung 9efa0te). • Digitized by GooqIc Digitized by Google 9 S)entf^=romantf^. Germân-român. Digitized by GooqIc Digitized by Google 21—218 91 a, n., A, a, prima literă în alfabet; von — bi§ 3, dela început pănă la sfârșit. Wal, pl. —e, m. (zool.), fusar, cipar, verlan, anguilă; —arten, s. f. pl., speciile de cipar; —artig, adj., ca fusariii, de forma fugarului. Wal = baumr pl. —baume, s. m. (bot.), cireș sălbatec; —beere, 8. f. (bot.), coacăză neagră; —beerftraud), s. m., tufa, pe care cresc coacăzele negre; —be* ^alter, 5. m., heleșteu de fu- sari; — brut, s. f., pui de fusar. Wafen, r. a., a prinde fusari. 2la5fang, s. m., pescuitul fuga- rilor; —fdnger, s. m., pescar de fusari; —fbnnig, adj., ca un fiisar; —gabel, s. f., fur- culiță de prins pești; —gfatt, adj., mlădios ca un fusar, astut; —grunbel, s. f. (zool.), plevușcă, vârlugă ; —^alter, 8. m., vedi: —bebdtter; —laften, m., vecji: —bebdtter; — firf^e, s. f., ve^i: —baum; —raupe, 8. f. (zool.), mihalț; —reufe, s. f-, îngrăditură la gura la- cului de pesci; —ftreif, —ftridj, s. m., vargă neagră pe spatele cailor; —Wețr, s. n., ve^i: —reufe. B ar c i an u , Worterbuch. î(ar, pl. —e, 8. m., vultur, aceră, îlaron, s. m., ve(}i: îlron. pl. îlefer, 5. n., mortăciune, stârv, hoit; buboiu; —bîatter, 5. f., bubuliță neagră, pu- roioasă. îlafen, v. a., a curățl, a rade carnea de pe pei, a descărna; — (despre vite, cerbi), a călca, strica earba păscând. 21a^=fltege, 5. f., muscă de mortă- ciuni ; —freffenb, adj., ce roade mortăciuni; —geier, 5. m. (zool.), uliu, ce roade mortăciuni; —ge* rudj, 5. m., miros a mortăciune. 2taftgr adj., stârvos, puturos. îlaâ=faferf s. m., gândac puturos; —trațje, s. f. (zool.), cioară neagră; —pflanje, 8. f. (bot.), stapelia, o plantă ce miroasă a sterv; —potfe, s. f., vedi: btatter; —feite, s. f., lăturea cărnoasă a pelei; —bogel, s. m., pasere, care roade stârvuri. îlagen, v. n., ve^i: îlfcen. îlb, prep, și particulă, (folosită în composițiuni, însemnând; despărțire, depărtare, împuți- nare); ben $ut —, jos cu pă- lăria; ben—, rade-i capul; e3 geȘen ber Summe etlidje (Mben —, lipsesc din sumă , câțiva floreni; auf unb —gețen, a merge în sus și în jos; je^n ©ulben auf ober —, $ece floreni 1 Digitized by GooqIc i Slbaafen— mai mult sau mai puțin, nu împoartă. îfbaafen, v. a., ve^i: Sfafen. $bad)$en, fid), v. r., a se consuma oftând. 5fbadern, v. a., a lucra arând; a lua arând o brazdă din pă- mântul vecinului. 5lbdnber4idj, adj., declinabil, va- riabil; —li^leit, s. f., varia- bilitate; —n, v. a., a schimba, a declina, a varia; —ung, 8. f., schimbare, declinare, variațiune. 3tbSngfttg=en, fid), v. r., a muri ’ de frică și de griji; —ung, s. f., frică de moarte. Sfbarbeiten, v. a., a împuțina, a strica ceva prin lucru, a se plăti de o datorie prin lucru; fid) —, v. r., a’și stoarce pute- rile prin multă lucrare. îfbargern, fid), v. r., a se con- suma prin supărare, de necaz. Sfbart, pl. —en, s. f., corcitură, bastard, soiu degenerat, varie- tate; —en, v. n., a se corci, a degenera; —ung, pl. —en, s. f., degenerare, corcitură. Stb=df(țem, v. a., a depărta, a jupui prin cenușe; —dfien, v. a., a tăiă ramurile de prisos; —d|en, v. a., a scoate ceva cu apă tare. ^fbdngefn, v. a., a ceti din ochii cuiva. 9b'badenr v. a. a, coace pâne; —, v. n., a sfârși cu coacerea pânei; —baben, v. a., a scălda (un copil); —batgen, v. a., vedi: ab^duten; fid) —balgen, •SIbbeeren v. r., a se sbate, a se ostăni; —bdu^en, v. a., a opări ru- fele; —bauen, v. a., a de- rîma de tot sau în parte un edificiu; —baumen, v. a., a zbura de pe pom; —bdnmen, v. a., a desfășura pânza de pe sul. 9(bbe, s. m., preot celibe (în Francia). îfb=beeren, v. a., a culege boabe de agriși, rosine ș. a.; —be* fețlen, v. a. ir., a contramanda; —begețren, v. a., ^emanbem a cere ceva dela cineva; — bei^en, v. a. ir., a rupe cu dinții; fid) bor ^erbruj bie Sîdgel —bei^en, a ’și roade unghile de supărare; fid^ bor Sadjen faft bie S^nge —beigen, a nu se pute conteni de rîs; —beijen, v. a., a argăsi, a depărta prin mijloace corosive; —berufen, v. a. ir., a rechiema; —be* rufung, pl. —en, 5. f., rechie- mare solemnă a unui amba- sador; —berufung3fd)reiben,s. n., litere de rechiemare; —be* ftetfen, v. a., vedi: —befețlen; —befteffung, pl. —en, 8. f., sistarea unei comisiuni, con- tramandat; —beten, v. a., a recita un număr anumit de rugăciuni; —bettefn, v. a., manbem @ftoa§, a scoate ceva prin cerșire; —betten, v. a., a’și muta patul; —be^len, v. a., a plăti pe rând; —be* ja^lung, pl. —en, s. f., plătire, achitare pe rând, plătire la termin. • Digitized by GooQle Slbbiegen—Slbbrud) 3 &bbiegett, v. a. ir., a cârni la o parte, a se separa, a se depărta. Șftbilb, pl. —er, 8. n., copie; model, figură; beine î^aten finb bag — beiner fdjbnen Seele, mărețele tale fapte sânt oglinda sufletului teu; —en, v. a., a decopia o icoană, a zugrăvi, a înfățișa; —ung, pl. —en, 8. fu icoană decopiată, figură, ^tbbiuben, v. a. ir,, a deslega; ein £alb —, a înțerca un vițel; ein gaj —, a lega, a cercul o bute. Bbbi^r pl, —ffe, s. m., mușcătură. Bbbittc, pl. —n, 8. f., cerere de ertăciune; —n, v. a. ir., a cere ertăciune. BbHafen, v. a. ir., a depărta ceva prin suflare; a da prin suflare (cu trîmbița) signalul pentru încetare. B^bfatten, —blattern, v. a., a curăți de frunde, a desfrunzi; bie SBIume blâttert fid) ab, floarea ’și perde frunzele; ber Stein blâttert fic^ ab, peatra se despă- tură; —blatterung, 8. f., des- frundire; —blduen, v. a., a învineți rufele; a buchisa aspru pre cineva; —blii^en, v. n., a înceta de a înflori; mir țat beg £ebeng 9Rai obgebtfl^t, pen- tru mine a trecut primăvara vieței. 9b^boțrenr v, a., a sfredeli; —borgen, v. a., a lua dela cineva împrumut. 9b-brmtb, pl. —brânbe, 8. m., scăd^ment la topirea metalelor; dearsură; —brdnbler, s. m., om păgubit prin foc; —braufen, v. n., a înceta cu ferberea (vinul). ' 5lbbrec^en, v. a. ir., a rupe, a întrerupe, a frânge, a sparge ; 58Iumen, £)bft —, a culege flori, poame; eine Wuer —, a dS- rîma un zid; bie $ufeifen —, a despotcovi; Qfemanbem StWaS am Soțne —, a detrage cuiva din leafă, din simbrie; Vom ^reife —, a scăde din preț; bag ©efprdcț —, a întrerupe, a curma discursul; eine Slrbeit —, a înceta cu un lucru; fid) ®twag —, v. r., & se conteni, a se abține de ceva; fidj ©ttoag Vom Wlunbe —, a’ și detrage dela gură; —, v. n., mit bem gmeiten ÎBanbe brad) er ab, cu tomul al doilea a încetat; toir WoIIen bavon —, să vorbim despre altceva; turj —, a taie cuiva cuventul; mit .gemanbem —, a se învrăjmăși cu cineva. &bbrennen, v. a. ir., a preface în cenușe, a pârli; eine ^anone —, a descărca un tun; —, v. n., bag Șeuer ift abgebrannt, focul s’a stins. &bbringen, v. a, ir., gemanben Von Sttvag, a reține, a desvătui, a abate pre cineva dela ceva, ftbbritâeln, v. a., a sfărmi, a dimica. ȘUbbrnrfj, pl. —brfldje, 8. m., rup- tură, scădere, daună, detra- gere; bem ^anbel — t^un, a îm- pedeca comerciul; fid) — tțun, a se lipsi de ceva; —brud&ig, adj., fragil; prejudicios. Digitized byGooqIc la 4 ^IbbriițeH—^tbenb Wbbrfdjeu, v.a., a opări; —brutten, v. a., a cânta o cântare urlând; —biirben, v. a., a despovăra; — burften, v. a., a peria; —bu^en, r. a., a se curați de pecate prin pocăință; —biifjung, 5. f., ștergerea, curățirea pecatelor prin pocăință. s. n. abc, alfabet; —budj, 5. ii., abcdar; — fluier, —fetițe, s. m., abcist, începător în cetire. $l(bbadjcn, v. a., a descoperi (o casă), a lua coperișul; —bad)* ung, s. povârniș; —bammen, r. a., a abate cursul apei prin iezătură; —bampfen, v. a., a evapora, a îngroșa prin eva- porare; —bampfung, s.f., eva- porare; —banTen, v. a., a con- gediu, a dimite din serviciu; —banten, v. n., a abdice, a se retrage din serviciu, a’și da dimisia, a renuncia la ceva; —banfung, s.f., ab^icere, dimi- siune, renunciare; —barben, r. r., fidj (Sttuaâ bom SJhmbe —, a’și trage dela gură. Stbbccf eu, v. a., a descoperi; ben îifdj —, a ridica bucatele de pe masă; ein SBieț —, a despoia o vită de pele; —er, s. m., belitor de animale moarte; —erei, s. f., locul unde se despoae animalele moarte de pele. 9(bbci^cn, v. a., vedi: —bammen. îlbbcriten, 8. m. pl., abderiți. 9lb=bie(en, v. a., a așterne cu scânduri, a despărți prin scân- duri ; —bienen, v. a., a se plăti de o datorie prin servire; —bin* gen, v. a. ir., a scădă, a de- trage din prețul acordat; —big* putiren, v. a., vedi: —ftreiten. ^bbonttnal, adj., abdominal. îllhbimnertt, v. n., a înceta de a tuna; —borren, v. n., a se usca și scăde; —bbrren, v. a., a usca. îlbbrdngen, v. a., a împinge la o parte. ?lb=bretțfeln, v. a., a rotunji ca strugul, a strugui; — breljen, a desface; —brefdjen, v. a. ir., a îmblăți, a treera, a termina cu îmblătitul; ^emanben — bre* fdjen, a bate, a freca pre cineva; abgebrofdjene SRebeng* arten, frase banale; —bringen, v. a. ir., a scoate cu sila. 9ftbrtttf, pl. —briide, s. m., copie, probă de tipar; ber erfte —, prima probă de tipar; — einer.Șigur in SBadjg, întipărirea unei figuri în ceară; —en, v. a., a tipări. îtb briirfen, v. a., a împinge la o parte; ein ®emebr —, a slobozi pușca; bag briidt mir bag $erj ab, asta ’mi sfășiă inima. Slbbufttan, s. f., abducțiune. 5tbbnnfe(n, v. a., a da o coloare mai închisă. $tb=bunften, v. a., a se evapora; —biinften, v. a., a scăde un fluid prin evaporare; — bfin* ftung, «. f., evaporațiune. 9b*ebenenr v. a., a netezi; —eden, v. a., a tempi cornurile. 9benb, pl. — e, s. m., seară, apus, occident; eg tnirb —, înseară; mit bem — in bie Stabt tammen, Digitized by GooqIc Slbenbâ—Slbeffen 5 e li in it* n, 18, î; n, a sosi în cetate cu îmurgitul serei; —anbadjt, s. f., vecernie; —brob, s. n.j cină; gu — effen, a cina; ber țeilige —, ajunul serbătorii nascerii Domnului; gegen —, în deseară, cătră apus; —bamnterung, s. f., în- murgitul serei; —effen, s. n., cină; —falter, s. m., fluture de seara; —gebet, 5. n., rugăciune de seara; —gefettf^aft, s. serată; —gotteâbienft, s. m., vecernie, priveghiere; —filele, s. f.j răcoare de seara; —lanb, 8. n., apus, occident; —lanber, s. m., apusean; —Idnber, s. f. pl., țeri occidentale; —lân* bifc^, adj., apusean, occidental; —lanbif^e ^trc^e, biserica apu- seană; —lid), adj., de seară; —[ieb, s. n., cântare de seara; —luft, s.f., vpnt lin după apu- nerea soarelui, zefir;. —ma^I, 8. n., cină; ba§ ț. —ma^l, sânta cuminecătură; jum —ma^î gețen, a se cumineca, a se împărtăși cu sântele taine; baâ —ma!)I reidjen, a cumi- neca; —marft, s. m., terg de seara; —mufif, serenadă; —rbt^e, 5. f., —roti), s. n., roșeața cerului de seara. Wbenb^, adv., seara; ^eute —, astă seară; geftern —, a seară, eri seară. 9lbenb=f^mau^r s. m., banchet de seara; — feite, s. f., partea de cătră apus, doștină; —ftern, 8. m., luceafărul de seara; —ftiîle, 5. f., liniștea serei; — ftunbe, s.f., oara de seară; —tifdj, s. m., cină; —unter* țaltung, s. f., petrecere de seara, serenadă; —bogel, .9. m. (zool.), fluture de seara; —Vbt* fer, 5. m. pl., popoare apusene, occidentale; —ttrârte, adv., cătră apus; —toinb, s. m., vânt de cătră apus. $Kentenerr s. n., aventura, în- tâmplare ciudată; auf — au^ gețen, a întreprinde un lucru periculos, a umbla după aven- ture ; —lid), adj. și adv., aven- turos, nebunatec, ciudat, estra- vagant; —n, v. n., a umbla după aventure; —er, s. m., om fără căpetâiu, aventurar. adv., de nou, eară; taufenb unb —taufenb, mii și mii; —, conj., ci, însă, dară; bennod) —, totuși; ober —, seau de nu, altmintrea; nun —! ei bine!, eS ift fein SD^enfdȘ ofjne ein —, fie-care om are defectele sale. s. m., credință de- șeartă, superstițiune; —glaubig, —glăubifd), adj., superstițios. îtberfennen, v. a. ir., a lua ceva din posesiunea cuiva prin sen- tență. ?lber=mal, —ntal$, adv., de nou, încă odată; —malig, adj., de nou, repețit. Sfbernteu, v. a., a secera, a culege toate fructele. îtberWi^, s. m., nebunie, închi- puire, estravaganță; —ig, adj., nebunatec, estravagant. ^beffen, v. a. ir., a mânca tot ce se află. Digitized by VjOoqIc 6 Slbfadjen- 2lbfac^enr v. a., a împărți un armar prin tablete. îlbfațrett, v. n. ir., a pleca, a porni la drum, a se duce cu trăsura; bie ^oft ift abgefa^ren, poșta a plecat; ber §ammer ift abgefațren, ciocanul ’și-a eșit din mănunchiu; —, v. a. ir., a duce, a căra, a rupe; ein Stilet bon ber ^auer —, a rupe o bucată de zid cu carul; §eu unb ^rumntet —, a căra ten și otavă; ein $ferb —, a ostăni un cal preste mesură; bie 9tdber fațren fief) ab, roatele se tocesc. 2Ibfațrtr pl. — en, $. plecare, pornire din loc. pl. — fdlle, s. m., cădere, poverniș, scursură, scădement; decadență; — beg Wfferg, scursura, scădementul apei; — eineg ÎBergeg, surparea unui deal; in —tommen, a decădâ; — bon ber SRetigion, apostasie, renegare; —, remășițe, fari- mături. îlb=falfenr v. n. ir., a căde jos, a decade, a scădă; bag SBaffer fâUt ab, apa scade; bon Semanb —, a abandona partita cuiva; bon feinem ^fauben —, a ’și schimba credința, legea; ber 3Bein falit ab, vinul se acresce; —, 5. n., cădere; —fdHig, adj., înclinat; nefavorabil. $lbfa^enr v. a., a rade cu cuți- toaea; a obli cu ghilăul, ca să se îmbuce o scândură într’alta. Stbfangen, v. a., a prinde pre cineva. -SIbfinben Qlbfarben, v. n., a ’și perde co- loarea. 5tbfafemr v. a., a descărna, a curățl de ațe. 5lbfaffsenr v. a., a compune ceva în scris; a prinde pre cineva; —ung, f., compunere, com- posiție, redactare. v. n., a putrezi; — fân* men, v. a., a lua spuma. Qlbfebern, v. a., a smulge penele; —, v. n., a perde penele. Slbfegett, v. a., a mătura, a șterge pulberea. $lb=feilen, v. a., a depili; —fei* li^t, s. n., pilituri. $fbfertig=eit, v. a., a trimite, a espedia; Qemanben —, a ’i da cuiva drumul, a ’i da ce i se cuvine; —ung, pl. —en, 5. f., espedare; depărtare, dimitere. Slbfetten, v. a., a lua grăsimea. 5tbfeuernr v. a., și n., a descărca o pușcă; a înceta cu pușcatul. Ofîltriren, v. a., a trece prin ultru, a filtra. $lb=fhtbeit, fief), v. r., a se învoi; —, v. a., a satisface, a mulțămi pre cineva cu ceva;. — finbung, 5. f., convențiune, învoire; — fingern, v. a., a numera pe degete; —flacfjen, v. a., a ne- nedi o față povernită; — fledjten, v. a., a desplețl; — fleifdjen, v. a., a curățl carnea de pe pei; —fliegen, v. n. ir., a se depărta sburând, a sbura; —fliegen, v. n. ir., a curge înjos, a se scurge; — ffbBen, v. a., a pluti lemne pe apă; — flug, s. m., scurgere. Digitized by Google n., & ’șî perde c& i-, a descărna, a e. ., a compune ceva rinde pre cineva; compunere, com- tare. a putred!; lua spuma. a smulge penele; n’de penele, mătura, a șterge a depili; — feb uri. a trimite, a jen —, a ’i da 7 da ce i se d. —en, * f> are, dimitere. 'ua grăsimea. a descărca cu jmșcatul. trece a se Învoi? a mulțămi ^-pnbung, voire; unera p® a ne- ne# de . ir*9 a sbura; curge ytO^r 5 Slbforbern- 96=forbemr v. a., a cere, a pre- tinde; —forberung, pl. —en, s.f., cerere, pretensiune; —for* men, 0. a., a modela; —for* ften, v. a., a taie o pădure; —fragen, v. a., a întreba după rend; —freffen, p. a. ir., a roade, a mânca; baâ ®ra§ —f apasce earba; —frieren, v. n. ir., a degera cu totul; —fuțr, s. f., transport, transportare. «bfuțr=eit, v. a., a duce, a căra, a transporta; (Setreibe auf Wgen —, a căra bucate; baâ SBaffer bon einem Orte —, a abate apa dintr’un loc; ^eman* ben in§ ^efdngnife —, a duce pre cineva în prinsoare; —enbe ăJHttet, medicamente purgative; —ung, s. f., transport; urdi- nare, lacsare. ^tbfiiflen, v. a., a goli, a deșerta în parte. Slbfurcțen, v. a., a despărți prin brezde. îlbfttttern, v. a., a nutri bine vitele. 9lbgabe, pl. —en, s. f., dare, dajdie, contribuțiune, tribut; —n entridjten, a plăti dările; — eineâ S3nefe§, estradarea unei epistole; — bon ber SBiefpoeibe, erbărit; —nfrei, adj., scutit de dăjdii, de biruri; —nfrei^eit, s. f., scutire de dăjdii. 9(6gâțren, v. n. ir., a înceta de a ferbe, de a se fermenta. ftbgong, pl. — gange, s. m., plecare, trecere, scădement, lipsă; — an3 biefem £eben, repausare; fein $au&»efen ift im —, eco- -$Ibge$en 7 nomia sa e în scădement; — beâ 9Saffer3, lipsa de apă; bie SSaare finbet —, marfa are tre- cere, se caută; guten —finben, a se vinde cu preț; — ber Seibeâfrudjt, abortare; — beS SBluteâ, perdere de sânge. îtbgângig, adj., ce lipsesce. $(bgattg^(o^, pl. —IMjer, s. m., găuricea coșniței de albine. $lbgâten, v. a., a plivi un strat 2lbgeben, v. a. ir., a da, a preda, a plăti dăjdii; einen ȘÎeif^er —, a face pe măcelarul, a fi măcelar; baâ ioirb einen redjten £ârm —, asta va pricinui larmă mare, va face multă gălăgie; —, v. r. ir., fid) mit @ttoa§, a se îndeletnici, a se ocupa cu ceva; fict) mit gemanbem —, a ave de lucru, a ave afaceri cu cineva; er gibt fid) biel mit <5prad)en ab, el se ocupă mult cu limbistica. 2lbgebrannt, adj., ars, pârlit; pă- gubit prin foc. $lbgebrof^en, adj., trivial. îtbgefeimt, adj., șiret, astut, ra- finat. îtbgețen, n. ir., a pleca, a porni, a purcede, a merge, a a căletori; einen 53rief — laffen, a trimite o epistolă; bie SBaare gefjt ftarf ab, marfa se caută foarte; bon feiner Sfteinung —, a ’și schimba părerea; bon feinen gorberungen —, a renuncia la pretensiunile sale; e$ ift aKeă gut abgegangen, toate au mers bine; eâ geȘt i^m nidjt§ ab, nu ’i lipsesce nimic; baâ fjeuer gețt Digitized by IjOOQle 8 $lbgci$en- ab, focul se stinge; eg geȘt iȘm babnrd) nidjtS ab, el nu perde aci nimica; Von biefer Junime muȘ nod) Viei —, trebue se mai scadă mult din această sumă; bie Sadje ging fdjledjt ab, treaba reeși rău; mit îob —, a trece din vieață, a muri. WBgei$ettr v, a. și r., a ’și trage dela gură. 5tb=gelebt, adj., gârbovit de bă- trânețe, betrân, trăit, înmiit; —gelebtȘeit, s. f., bătrânețe; —gelegen, adj., depărtat, isolat, singuratec; —gelegcner ÎBein, vin aședat, limpede, vechiu; —gelegenȘeit, s. f., depărtare, singurătate, isolare. SIBgemcffeit, adj., esact, precis; —Șeii, s. f., precisiune, esac- titate. &bgeiteigt, adj., neaplecat, alian; er ift iȘm —, nu i e aplecat, nu ’i voesce binele; —Șeit, s.f., displăcere, neaplecare. ^Ibgevrbncte, pl. — n, s. m., de- putat, delegat, comissar. SJbgercbct f adj., învoit; —er ^lagen, după învoirea făcută. 5tbgeri(Ștctr adj., învățat, dresat. OTgcrmtbet, adj., rotundit. ^ficfagt, adj., —er Șeinb, inimic declarat, neîmpăcat; vecji: 2lb* fagen. îlbgefanbte, pl. —n, s. m., trimis, sol, ambasador. UlbgefcȘiebett, adj., despărțit, re- tras ; bie —en, s. m. pl., repo- sații; —Șeit, 6*. f., singurătate, retragere. ^6gefd)Itffeitr adj., poleit, tocit. ■SIbgraben 5lbgcf(Șmarft, adj., neplăcut, fără gust, sarbăd; —e Rebeli, flea- curi, vorbe nesărate; — Șeit, s. f., grețoșie, însipiditate. 3lbgcftanbcn r adj., stătut; —er §if(Ș, pesce stătut, mort. îlbgeftorbctt, adj., uscat, mort; —eâ §olg, lemn mort, uscat. SCbgetragen, adj., purtat, tocit, ponosit. SlbgcWicȘcn, adj., vedi: Slbweidjen. 2lbgewinncn, v. a. ir., ^manbem @ttva§ —, a câștiga ceva dela cineva. / îtbgewbȘnen r v. a. j Qemanbem @ttva§ —, a desvăță pre cineva dela ceva; fid) CritvaS —, a se desvăța de ceva. 9lbge5eȘrtr adj., ș/abit, uscat. SHigie^en, v. a. jir., a vărsa, a turna o figuri în ceară, ipsos. ^Ibglan^ s. m., splendoare, reflecs. Slbgldtten, v. a., a netedi, a polei. ^Ibglet^en, a. ir., a obli, a plana. 9lbgletten, v. a. ir., a aluneca. Qlbgltmmen, v. a. ir., a se stinge pe încet. SlbglttftȘen, v. a., vedi: abgleiten. ȘHbgott, pl. — gbtter, s. m., idol; —gbtter, s. m., idololatru, în- chinător de idoli; — gottjcȘlange, s.f., șerpe uriaș, boa: —gbtterei, 5. idololatrie, închinare la idoli; —gbttij^, adj., idololatrie. îlbgrnben, v. a. ir., a săpa; einen $iigel a plana o colipă; einen 5Ider —, a închide o țarină cu șanț; einen SSeg —, a opri trecerea pe o cale prin ua șanț Digitized by Vnoogle 9Ibgramen—Wjdufcln 9 fy, neplăcut, fără —e Dîeben, flea- nesărate; —țeit, însipiditate. J., stătut; —er ătnt, mort. uscat, mort; —ei rt. uscat. , purtat, tocit, edi: O)eid)en. ir., grmanbem riga ceva dela .. gemanbem pre cineva 005 —, 8 /. uscat. a vărsa, a eară, ipsos, are, rehecs. ?di, a polei. obli. a Juneca. se stinge n., idol; tru, io* țdtterev are la latric- einen [rrr&J j.rina ^jor'i tras; baâ SBaffer —, a abate apa prin un șanț. ^bgramcn, fid), v. r., a se topi de supărare. Stbgrofen, v. a., a pasce earba. Slbgretfen, v. a., a strica prin multă purtare, pipăire; ein ab* gegriffener .Șut, o pălărie roasă. Sl&grcnjett, a., a pune margini, a limita, a despărți. Șlbgruub, pl. —griinbe, s. m., adâncime, prăpastie, abis. 9(bgutfenr v. a., a se uita pe furiș; a înveța ceva vădend pe alții făcând. 9bgunftr s. defavor, ură. Șlbgiinftig, adj., defavorabil. Slbgurten, v. a., a descinge, a deschinga. &bgu|f pl. —guffe, w., turnă- tură de materie topită într’o formă, model. SIbțaarenr v. a., a curăți de păr, a smulge părul. SI6țatfenr r. a., a tăie cu săcurea; a săpa. 2(bțabentr v. a., a câștiga ceva prin ceartă. SIbțâftenr v. a., a descopcia. 3(bțagcln, v. a. imp., a înceta de a grindina; e3 ^at atte SBtatter abge^agelt, grindinea a dărîmat toate foile. 9b^dngenr v. a., a despărți, a în- chide ca gard. v. a., a descârliga. v. a., a lua căpăstrul, ^b^alfen, v. a.j ve^i: Umarmen. 9bța(t«enr v. a., a ține în depăr- tare ; a reține, a opri, a împe- ’ deca; gemonben von ber Slrbeit —, a împedeca pre cineva dela lucru; —ung, s. reținere, împedecare. îlbțdmmernr v. a., a rupe prin lovituri de ciocan. $(bțanbe(nr v. a., a târgui, a cum- păra ; a tracta, a diserta; gemanbem ein Șau$ —, a târgui o casă dela cineva; @ttva§ Vom $reife —, a scăde din prețul cumpărărei. ?(bțanbenr adv., —fein, —fommen, a lipsi, a se perde. îtbțanbtnng^V. —en, s.f., tractat, diserțațiune scientifică. SIbțang*, pl. —țange, s. co- boriș, coastă de munte; —en, v. n. ir., a atârna, a spendura în jos. îlbțăng=eur v. a., a lua din cuiu, a descăța; a depinde, a atârna dela ceva; —ig, adj., atârnat, atârnător; —igfeit, s. atâr- nare, dependență. SHițarfen, v. a., a grebla. $ftțdrmen, fid), v. r., vedi: gramen. QCbgarrett, v. a., vecji: Slbtvarten. Îl6țart=enr v. a., a învârtoșa, a întări; fic^ —, v. r., a se în- tări la trup; —ung, s. f., în- vârtoșate, întărire. $(bțar^enr v. a., a aduna rășina de pe un arbore. 9J6 = ța^elnf v. a., a depăna; —ța^pler, s. m., depănător; —Șa^plerin, s.f., depănătoare. 5lbțanen, v. a. ir., a tăie, a curma. ?(b=țăufelttr v. a., a împărți în grămedi mici; —țauten, v. a., a trage pelea, a despoia de pele. Digitized by IjOOQle 10 21bțc6en—We^Ien O|tfien, t. a., a ridica; bie ^arten —, a taie cărțile de joc. Oljefteln, v. a., a descopcia, a descătarama. Slbțctlen, v. a. ir., a vindeca, a se vindeca. îfbțelfcn, v. a. ir., a ajuta la ceva; einem Uebel a lecui, a înlătura un rău. Wțcr$at, v. a., a omori pre cineva cu îmbrățișări. v. a. și r., a ostănl cu fuga, cu goana, a se ostăni preste măsură. Șlbljcnrfjeln, v. a., a dobendi prin fațărie; — ^eulen, v. a., a recita ceva în ton plângător. 5tbț)i(fe, «. f., ajutor; lecuire, delaturare. $(bțobetn, v. a., a obli cu rendeaoa, cu ghilăul. $(bțofb, adj., vedi: abgeneigt. 2lb^olen, v. a., a aduce ceva de undeva; a însoți pre cineva. s. n., rămuri uscate; —en, v. a., a lăzui, a tăie lemne dintr’o pădure; —ung, s. f., lăzuire. 5lb=țor^en, v. a., a asculta pe ascuns, a spiona; — ^bren, v. a., a asculta mărturii; —țbr* ung, s.f., ascultarea marturilor. ^bțiilfe, s. f., ve^i: ^ilfe. O|iilfen, v. a., a desface, a curăți de păstăi. Slbțttngcnt, fief), v. r., a slăbi, a se topi de foame. W|ityfen, v. n., a se depărta sărind. ^bțuften, v. a., a lăpeda flegma tușind. $(bțiiten, v. a., a pasce earba de pe o livade. Wbufytf s. n., partea din dos a pănurei. Oirr=en, v. n., a se rătăci; —ung, rătăcire. Șfbjagen, v. a., a fugări, a obosi prin goană; gemanbent @twa§ —, a răpi ceva dela cineva fugind după el. $(bjo(ț|en, v. a., a desprinde din jug. Ofaften, v. n., a înceta de fătat viței. ' $lMammen, v. a., a peptena; —fampfen, v. a., a câștiga prin luptă. Slbfauten, v. a., a tăie dungile unei scânduri. $fbfan$efn, v. a., a vorbi de pe catedră; gentanben —, a dojeni pre cineva. Ofappen, v. a., a retezi verful unui pom. îlMargen, v. a., a detrage dela gura; —farten, v. a., a com- plota, a se înțelege pe ascuns. 9lbfduen, v. a., a roade, a rojni. 3fb=fanf, pl. —faufe, s. m., cum- părătură, lucru cumpărat; ge* manbem — tanfen, v. a., a cumpera ceva dela cineva; —tdufer, m., cumpărător; —fduflidȘ, adj., de cumpărat. SlMețlen, v. a., a face parcan; ein ^'atb —, a tăie berigata unui vițel; —te^ren, v. a., a mătura, a curăți de praf; vecji: SBegfoenben; — fețmng, s. f., măturare, curățire, abatere dela rău. ' Digitized by IjOOQle Oetyridjt—Oaben 11 a pasce earba de >artea din dos a ., a se rătăci; rătăcire. a fugari, a obosi ^emnnbem Stivai re va dela cineva si. . a desprinde din a înceta de fetat a., a peptena; a., a câștiga prin , a taie dungile a vorbi de pe ’nben » doJeni a retezi verfol a detrage dela r. a., a «”“■ elege pe ascuns, roade, a rojm. ufe s. m-, cumperi-' 3^ — faufen, f- «•; a dela cineva, , cumpe1"^.’ de cump£rat- a face parcaj tăie benga» W”' Vf. vedi: de praf» y te^tung, s- e, abatere deia m., gunoiu. 9bfe(tentr v. a., a tescul, a stoarce. îlbfetteit, v. a., a deslănțui. 9bfimmenr v. a., a tăie gardinul unei doage. ftbfiweit, f. a., a tăie verful. Sfbtfnftern, v. a., a mSsura cu stenjinul, a împărți în orgii. ^bffamment f v. a,, a scoate scoabele. 3l6Har=enr v. a., a limpedi; —ung, pl. — en, s. f., limpedire. îlbflatftț, s. m., copie modelată. 96Hanbenr v. a., a culege. Îlbfkib=eîtf v. a., a desbrăca; — ung, 8. f., desbrăcare. ?lbHemmen, r. a., a desprinde cu clescele. îlbfleftew, v. a., a se scobori pe mâni. Slbflopfen, v. a., a scutura de praf; a bate pre cineva bine. 9tb = fnabbernf v. a., a roade; —fnaHen, a slobozi (o armă de foc); —tnaupeln, a roade carnea de pe os. ȘlBtnetyen, v. a., a rupe cu un- ghiile, cu clescele. Ștbhutyfen, v. a., a desbumba, a descheia. Wnftpfen, v. a., a desnoda. 9bfocțenr v. a., a ferbe, a pre- găti prânzul; a face un decoct. 9bfommenr v. n. ir., a se de- părta (din calea sa), a se perde; bon feiner ÎRebe —, a ’și perde firul vorbirei; — fbnnen, a ave răgaz pentru ceva; nic^t — tbnnen, a n’avâ răgaz, a fi îm- pedecat de a veni; —, s. n., învoire; ein gutlidȘeâ — treffen, a se învoi cu binele cu cineva; — fdjaft, pl. — en, s. f., descen- dență, neam. SIHommling, pl. — e, s. m., des- cendent, odraslă. Qtbfb^fen, v. a., a tăi^ capul, a decapita, a reteza (un arbore). 9ftfoptren, v. a., a decopia. Qfbfoppeln, v. a., a deslega cânii (la venat). &bfrihtfen, fid), v. r.} vedi: fief) abțarmen. 2(bfrabeifen, s. n., fer la scară pentru curățirea încălțămintei. ?fbfra^enr v. a., a sgârăia, a rade. 5fbfrautenr v. a., a curăț! o viie de burueană. Mlifriimmeftt, v. a., a se sfrimi. v. a., a r6ci; fid) —, v. r., a serecori; — enb, adj., recoritor; — faB, pl- —fdffer, 5. n., răceriu; —ung, a. f., recorire. 9fbfiinbigenr v. a., a abdice cuiva ceva. Ohtnff, a. f., nascere, descen- dență, origine; învoire. ?lbtur^=cn, v. a., a scurta, a a- brevia; einen SBrudj —, a reduce o fracțiune; Qemanbent ben £oțn —, a trage cuiva din simbrie; —ung, s.f., scurtare, abreviațiune; —ungg$eid)en, s. n,, semn de abreviațiune. îlbfiiffen, v. a., a săruta mult pre cineva. Wattyen, fief), v. a., a mur! de rîs. îlblab en, v. a., a descărca; —er, s. m., descărcător; —ung, pl. —en, s. f., descărcătură. E . j by GooqIc 12 Slblage—2lb(eger Slblage, s.f., deposit; — rn, r. n., a descărca, a se aședa; ber SBein ift abgclagert, vinul s’a aședat, s’a învechit. M(anbenr v. n., a se depărta dela țermure. 9bfnngenr v. a., vedi: țcrabtangen. m., scurgere; ertare de pecate, indulgență; —fram, s. ni., trafica de in- dulgente. Hblaffenr r. a lăsa se curgă, a slobod!; ben SBein —, a trage vinul dintr’un vas într’altul, a pune cep la bute; @th)a$ vom ^Breife —, a lăsa ceva din preț; Von ber 5trbeit —, a înceta dela lucru. Ablativ, pi. —e, s. m., ablativ. Șlbfatten, v. a., a deslățui. ^blauben, v. a., a desfrundi, a curăț! de frunde. 9blauemr v. a., a leșul, a pând!. 5(blanf, pl. —Inufe, s. m., cur- gere, scursură, decurs, finit; nud) — eine§ $age$, bc3 $erntin$, după o , re- . —ung j de credința- $tblețn=enr v. a., a nu primi, a refusa; —ung, s. refus. WMeiettt, a., a cânta monoton; —lei^en, v. a., a împrumuta; —feinten, v. a., a desclei. $lb(eit=en, v. a., a abate; a deriva, a deduce; —er, 5. m., abătător; vedi: S3li|abfeiter; —ung, s. f., abatere, derivațiune, deduc- țiune; —ungâfitbe, s. silabă do derivațiune; — ung^graben, șanț pentru abaterea apei. 9Hrtenf=en, v. a., a abate; einen SSerbat^t von ficf> —, a delătura dela sine un prepus; —ung, 5. abatere, diversiune. Slblcrneit, r. a., a înveța vidând dela altul. &Iilef=en, v. a. ir., a ceti, a ceti din cap pănă în sfârșit; a culege, a curați; bie SRaupen Von ben SSaumen —, a curați pomii de omide; bie SBeintrauben —, a culege strugurii; —er, s. ni., ceteț, cetitor, culegetor; —ung, cetire, culegere. BHiefeiMt, v. a., & da ceva în manile altuia; eine Slrbeit —, a preda un lucru isprăvit; —ung, s. f., predare. $lMiegen, v. a. ir., a fi depărtat, isolat; abgelegener Ort, loc de- părtat, isolat; —, v. n., a slabi prin neîntrebuințare. W64otfen,0. a., Semanbem@ttva§—, a scoate ceva dela cineva prin lingușiri; ^emanbem X^ranen —, a stoarce cuiva lacrimi dm ochi; —liften, v. a., vedi: —loden. ^Ibloțncn, v. a., a plăti simbria datorită. SIHofdpen, v. a., a stînge, a șterge; —ung, 5. f., stingere, ștergere. $tH3fen, v. a., a deslega, a des- face; bie SBadje —, a schimba custodia; bie ^anonen —, a descărca tunurile; fid) einanber —, a schimba locul cu altul; ben Qe^nten —, a rescumpâra dijma; fid) —, v. r., a se des- face (coaja); —Ibâbar, — Idâlidj, ce se desface ușor; —Ibfung, 5. f., desfacere, deslegare. ^Ibfbtțcn, v. a., a deslipi (metale înnădite). $lbliigenr v. a. ir., a obține ceva prin minciuni. Qlbntadjcn, v. a., a desface, a des- lega, a termina; eine ©aițe —, a regula, a termina o afacere; ba§ ift eine abgemad)te Sadje, asta e un lucru făcut. ?lbmager=nr r. n., a slăbi; —ung, s. f., slăbire. $(bmdț=enr v. a., a cosi; —ung, f., cosire. îlbntațien, v. a., a măcina. 2lbmnljn=en, v. a., a desvătui pre cineva dela ceva; —ung, s.f., desvătuire. Wbmalen, v. a., a zugrăvi, a de- pinge, a descrie cu cuvinte. ^ftmargeln, v. a., a slăbi, a de- bilita; ein ^Pferb —, a obosi preste măsură un cal. Șftmarfen, v. a., a pune semne de hotar. îlbmarfd), pl. — mdrfdje, s. m., pornire, mers; —iren, v. a., a porni la drum. Digitized by GooqIc 14 Slbmartern—StbraȘmen $(bmartcr=iit v. a., a chinui, a tortura; fid) —, v. r., a se chinui, a se turmenta; —ung, 8- f.^ chinuire, turmentare. $lbmatt=en, v. a., a ostăni, a obosi foarte, —ung, s. f., obo- sire, ostănire, tatigă. ^Ibmeifdjcn, v. a., a scurge braga, sucul de pe colții de orz. îlbmei^eln, v. a., a netezi cu dalta. 5lbmdfen, v. a., a mulge vacile, ^bmerfen, v. a., ^emanbem @ttt)ag —, a învăța dela cineva vădendu’l lucrând; an ben Slugen —, a ceti ceva în ochii cuiva. ^(bmețbar, adj., ce se poate măsură. 9lbmeff=en, v. a. ir., a măsura, a cumpeni, a cântări; feine ăBorte —, a ’și cumpeni cuvin- tele; —er, s. m., măsurător; —ung, s. f., măsurare, mesu- rătură. ^lbmietț=en, v. a., în închiria, a lua în chirie; —er, s. m., în- chirietor, chirigiu. SCbmiftcn, r. a., a curăți de gunoiu. Omobcln, v. a., a face un model. 3ftmoofenr v. a., a curăți de mușchiu (un arbore). v. a., ve^i: ermiiben. ^bmiițen, fid), v. r., a ’și da ostăneală. 51bnagen, v. a., a roade, a ciuguli. Sbnățen, v. a., a coase. s. f., scădere, împu- ținare, decrescăment; in — ge* ratțen, a decădă, a scăde; — eineg 53eineg, amputațiune; — beg SBerbanbeg, desfacerea unei legături; — beg ©efidjtg, slăr birea vederei; — beg SBafferg, scăderea apei; — beg SJtonbeg, decrescerea lunei. 21bnarbcn, v. a., a rade peile. îfbnețm=en, v. a. ir., a lua; ben §ut —, a ’și lua pălăria de pe cap; Șrud)te —, a culege frupte; ben Șart —, a rade barba; Qemanbem bie Same —, a de- masca pre cineva; bie (Speifen —, a lua bucatele de pe masă; ben (Sdjafen bie 5®oKe —, a tunde oile; ben Sla^m —, a smântâni; ben gu§ —, a tăiă, a amputa piciorul; ein ®alb —, a înțărca un vițăl; ^emanbent eine SBaare —, a cumpăra o marfă dela cineva; 3emanbem fein (Mb —, a câștiga dela cineva bani în joc; fo biel id) — fann, încât pot înțelege; —, v. n. ir., a scăde, a împuțina, a decresce; bie ^age nețmen ab, filele scad, se scurtă; feine Mfte ne^men ab, puterile’i scad din di în a-duce pe ascuns; — fdjleubern, v. a., a asverli, a arunca. v. a. ir., a închide, a încheie; einen SBertrag —, a încheie un contract, a face o învoire. v. a., a fugi pe furiș, a se furișa; —fdjîiirfen, v. a., a sorbi. pl. -fdjluffe, 5. m., în- cheere , lucuidațiune ; SRecf)* nungg—, bilanț. ’ $ib4^ntalgenr r. a., a pune grăsime pe bucate; — fd)tttaroț3en, v. a., a trăi ca părăsit; —fdjmaufen, v. a., a ’și mânca starea prin mâncări și beiituri. 3lbfd|meid|eln, v. a., a căpăta ceva prin lingușire, prin momele. $lb44nteițenr v. a., a arunca jos; —f(țmefjen, v. a. ir., a topi unt, a curați prin topire, a se topi. 3tbfd)mier=en, v. a.,& mâsgăll; ben ÎBagen —, a unge carul bine; —er, s. m., mâsgălitor. &bf(fpttu$enr v. n., a mâsgăli. Digitized by GooqIc ȘîBfdjnaKen--Slbf^wemmen 19 vaca dă mai puțin adj., negativ; —ige, efus, respuns negativ: plătit în rate. i v. a., a desnoroi a noroiu. p. a. ir., a ascuti, a rugină. v. a., a curați, a >ale. v. a., a arunca. v. a., a. duce pe -fdjteubern, v. a-, i arunca. v. a. ir., a închide, einen ^ertrag * ! contract, a face p. a., a fug* Pe furi'' . —f^Iurfen, * icuidațiune, » —fctaww^' r-£ nS; -Wntaui* “Ti ”nD ^■’a j, * W prin topire, » se ' * unge carul ''f a niâsgah- 9l6=f^naUenr v. a., a descătărăma; —frfjnappen, v. n., a trăcsări; —fdpuiujen, v. n., vetji: 5lb* pu^en. Sfbfdpteibeu, v. a., a tăiă, a reteza, a amputa; ein §u$n —, a tăie grumazii la o găină; gentanbem ben SBeg —, a ’i închide cuiva drumul; gentanbem atte §offnung —, a lua cuiva deodată toata speranța; ben Sebenâfaben —, a tăie firul (Jilelor. Ștofdjnetfenf v. a., a răpedi o săgeată. Slbfdjnttt, pl. — e, s. m., tăiătură, segment, secțiune, despărțitură. ^(bfc^nt^ef, s. m., așchii, bucățele mărunte; —n, v. a., a tăiă în bucăți mărunte, a scobi. î(bf^tiiir=eti, v.* a., a deslega, a desface, a desnoda; —ung, s.f., sugrumătură. Wf^dpfen, v. a., a lua de pe deasupra grasul, smântână. &bfdjragen, v. a., a tăiă curmetjiș. Wbf^ranben, v. a., a desface șurubul, a desșuruba. • Bbfcțretf=en, v. a., a înfricoșa, a ’ spăria, a intimida; —ung, v. a., intimidare, descuragiare. Wbf<țrei6egebftțr, pl. —en, s. f., tacsă pentru decopiat. SC&fdjrcitken, v. a., a descrie, a copia; a șterge din socoteală; —, s. n., transcripțiune; — er, s. m., copist, copiator. Wâft^rcten, ftd), v. r., a răguși strigând. Wbfdjreiten, v. a. ir., a măsura cu pasul; bon feinem ^or^aben —, a se depărta dela pro- pusul seu* Slbf^rtff, pl. —en, s. f., copie; — einer Urtunbe, apograf; eine — nețmen, a scoate o copie; —lidi), adj. și adv., în copie, în scris. îCbf^rbpfen, v. a., ben SBeijen, a tăie vârfurile grâului. $C&fd)rotett, v. a., a descărca o bute; ^etreibe —, a măcina mare bucatele. ^bfc^uppen, v. a., a curăți de solzi, a desolzi. &bfd)iirfett, v. a., a rădui, a curăți. QIbf(^u^, pl. —Wfiffe, m., ră- pe(Jiș, cipiș; — be$ SBafferâ, căzătura, scurgerea apei. adj. și adv., prăpă- stios, cu povârniș. 2lbf(^utteln, v. a., a scutura; baâ gbiț —, a scutura jugul, a se elibera de sclăvie. 5lb=frf)uttcur v. a., a goli; —fcpu|en, v. a., a stăvili apa, a lua apa. 51bf(^Wă(^ett, v. a., ve^i: ©ntfrdften. 5l6 frf)niamtcn, v. n., a înceta de a roi; —frf)tttâr$en, v. a., a în- negri. v.a., gemanbem^ttuag, a scoate ceva cu vorbe dulci. 5lbf(țwefeln, v, a., a curăți de pucioasă. 5tbf(țWeif=enr v. a., a tăiă strâmb cu fcrestreul; —, v. n., a se abate dela object; —ung, pl. —en, s.f., abatere, digresiune. 5Ib=fdjWemnten, v: a., a spăla; £ol& —, a duce lemne pe apă; —fdjtotmnien, v.n., aplecaînnot. Digitized by Gooate* 20 Slbf^nrinben—SIbfolut v. n., a slăbi din di în (Ji; —fc^ioingen, v. a., a scutura ceva ,de pulbere; ben glarfjâ —, a posdărl cânepa; fid) Vom ^ferbe —, a se da iute jos de pe cal. Slbf^Wdren, v. a. ir., a jura, a pune jurământ, a abjura; bie SRetigion —, a se lăpeda de religiune; eine Sdjulb —, a denega o datorie prin jurământ, îlbfegeln, v. n., a porni cu naea, a se depărta dela țărmure. SIbfcțjbar, adj., ce se poate cu- prinde cu vederea. SIbfețen, v. a., a vedâ, a măsura cu ochii; bon Semanbem Sttvag —, a învăța dela cineva ceva din văzute; a pricepe, a cu- prinde; —, s. n., intențiune, scop; toorauf geȘt 3^ —? la ce țintesci, ce’ți este inten- țiunea ? SlWeifen, v. a., a desăpuni. SIbfeigem, v. a., a măsura afun- ^imea unei mine; a despărți argintul de aramă. Slbfeițett, v. a., a străcura, a filtra; —, s. n., filtrare. 9lb=fetfer 8. f., partea din dos a unui edificiu; —feitS, adv., la o parte, delături. SIbfenben, v. a., a trimite, a es- peda, a delega; einen SBoten a trimite.un curier; SBaaren —, a espeda mărfuri; einen 33rief an Semanben —, a adresa cuiva o epistolă; —er s. m., trimițător, speditor; —ung^Z. —en, s.f., trimitere, spedițiune. 9bfengenr v. a., a pârli, a pârjoli. SHifenf=en, v. a., a butăși; —er, s. m., butaș. &bfcntircn, fic$, v. r., a se absenta. Slbfebbar, adj., amovibil. 2ftfe^en, v. a., a depune, a pune jos; bom Simte —, a depune din oficiu, a destitui, a degrada; ein ®la3 austrinfen o^ne ab^u* fe^en, a goli un păhar dintr’o dată; bie SBaoren —, a vinde marfa; ein ®alb —, a înțărca un vițel; im SReben unb ©ingeit —, a face o pausă în vorbire, în cântare; eine Seite —, (tip.), a compune o pagină (la cărți); —er, s. m., vânzător, depo- sitor; culegător (Je litere; —ung, pl. —en, s. f., depunere, lăpădare, vânzare; pausă, com- punere. 5lbftd)clnr v. a., a tăie cu secerea, a secera. S(bfț(țt, pl. —en, 8. f., scop, inten- Hune, privință; — Șaben* auf fettnaS, a ’și pune ochii pe ceva; in —, cu privire la, cât pentru; feine — erreidien, a ’și ajunge scopul; —lidj, adj. și adv., în- tr’adins, anumit, în scop; — âloâ, adj., fără intențiune. * SIbfteben, v. a., a cerne, ftbfieben, v. a., a ferbe. SUiftttgett, v. a. ir., a cânta cu voce înaltă. SIbfițen, v. a. ir., bom ^ferbe —, a se da jos de pe cal; eine (Sdjulb —, a sta închis în prin- soare pentru o datorie. SIbfolut, adj., dețărmurit, absolut; - -ion, s.f., absoluțiune, iertarea păcatelor, deslegare de păcate; Digitized by Gc - Ie ' W^ofoiren—^bffantmen 21 a., a butăși; -er, I, v. r., a se absenta. , amovibil. , a depune, a pune fmte —, a' depune destitui, a degrada; strinfen o^ne i un pahar dintr’o iaaren a ™de Sa£B —, a înțărca 9îeben unb Șină™ pausă în vorbire, ■ine Scite —, (tip-), pagină (Ia cărți»: vendător, depo- retor de literei en, s.f., depunere, clare; pausă, corn- a tăie cu secere», s f., scop, inten- tybrt «a* ,n’e ochii pe re la, hen, 'adj. V t, în scop; nțiune- t cerne. - —i£mu$, s. m., absolutism; —ift, 8. m.) absolutist; —oriunt, 5. n., absolutoriu. &bfoh)tren, v. a., a deslega, a ierta, a absolva; feine Stubien —, a absolva studiile. ^bfonberltt^, adj,, deosebit, sin- guratec, particular, curios în feliul seu; —, adv., în parti- cular. . &bfonberm, v. a., a deosebi, a despărți, a separa; in ©ebonfen —, a abstrage; —nb, adj., se- parând , secretor, secretând; —ung, pl. —en, s.f., deosebire, despărțire, separațiune; —, (bot.), secrețiune; —ungâorgone, organele secrețiunei. Slbforbircn, v. a., a absoarbe. 9(bfpalten, v. a., a crepa, a separa, îlbfponen, v. a., a înțerca. $(bfpann^n, v. a., a deshăma, a desprinde; a slabi ce e întins; ber ®eift ift obgejponnt, spiritul s’a ostănit prin prea multă în- cordare ; —ung, pl. —en, 5. f, deshămare, desprindere, slăbire. Wbfpanftig, adj., înstrăinat, alian; — mod^en, v. a., a înstrăina, a despărți; — toerben, a. se lăpăda de ceva. Kbfparen, v. a., a cruța, a detrage prin cruțare dela gură. Sbfpeifen, v. a., a da de mâncare, a alimenta; gemonbenmit SBor* ten —, a purta pre cineva cu vorbe goale. Bbfpenettp v. a., a închide, a încuia, a tăiâ drumul. $bfpiegeln, fid), v. r., a se oglinda. 9bfptclenr v. a., a dice o cântare, a scăde prin joc (o datorie). ^b-fpinbcln, v. a., a depăna; —fpinnen, v. a. ir., a toarce; eine S^ulb —fpinnen, a se achita de o datorie prin tors. ?lbfprt$en, v. a., a tăie vârful. &bfplittern, v. a., a țăndări. 5(bfpratțcr s. f., vecji: Slbrebe. &bfpred)=ett, v. a. ir., a denega, a nu primi, a contesta; ba$ Seben —, a condemna la moarte; gemanbem fein SRedȘt —, a con- testa dreptul cuiva; —erif4, adj., om hotărît, batjocurilor. ^(bfpret^en, v. a., a propti. ftbfprcngen, v. a. ir., a crepa, a sparge. ^bfpringen, v. n. ir., a sări de sus în jos, a se rupe, a se crepa; bie Soite ift obgefprungen, cdarda s’a rupt; feitoart^ —, a sări la o parte. țKbfpri^en, v. n., a stropi; bie Șeber —, scutura peana de negreală. = fproffen , v. n., vedi: ftommen; — fprbgling, pl. —e, s. m., ve v. r., a se toci; —ung, pl. —en, s. f., depărtare, respingere, tocire. W&ffraf=cit, v. a., a pedepsi, a’i da cuiva pedeapsa meritată; —ung, pZ., —en, s.f., pedepsire. &Htraf)iren, v. a., a abstrage ; —, r. n., Don @ttoa§, a renuncia la ceva; —ftraft, adj., abstract. 2fbftrnțl=enr v. n., a se resfrânge radele. &bftreid)ett, v. a. ir., a rade, a măsura vârfuit. SIbftreifett, v. a., a jupui de pele, a desfoiă; —, v. n., Dom SBege —, a se depărta dela drum. bftreiten, 0- a. ir., a nu cunosce, a denega, a contesta. Bbftrtâcn, v. a., a isprăvi cu îm- pletitul de ciorapi, a se plăti de o datorie prin facere de ciorapi. Bbftricgeln, v. a., a țesela. Slbftrbmen, v. a., £ol$ —, a pluti, a mâna lemne pe apă înjos; —, v. n., a curge repede. 9bfHi(feinr v. a., a despărți in bu- căți mărunte. $bfhif=en, v. a., a tăie in formă de trepte, a grada; —ung, pl. —en, s. f., gradațiune. ftbfhimpfen, v. a., a tâmpi, a toci tăișul. pl. — ftur$e, s. f, sur- pătură, povârniș; —ftur$en, v. a., a repezi in jos, a precipita; —, v. n., a surpa. Qlbfta^en, v. a., a tunde, a reteza. 9bfut^eur v. a., a aduna căutând; —, a cauta pureci, a pureca; SRaupen —, a curăți omidele. Slbfnb, pl. —fube, s. m., decoct. 2lbfurb, adj., necălit, absurd, fad; — itat, s. f, neghiobie, absur- ditate, secătură. ?lbtr pl. 9lebte, 5. m., egumen, abate, stareț. ftbtafeln, v. a., vedi: Slbfpeifen. $lbtdfeln, v. a., vedi: îdfeln. Wbtafaln, v. a., a lua jos pândele năiei. ^btanjcn, v. a., a isprăvi un joc. îlbtauf^en, v. a., a schimba, a primi prin schimb. Albiei, s.f, egumenie, abație. $(bteufenr v. a., a săpa. &btljauen, v. r., a desghiăța. îlbt^cibeu, v. a., împărți, a des- face în părți, a despărți; bie §aare —, a’și face cărare (prin per); in ®laffen.—, a împărți în classe; —un$,pl. —en, s.f, des- părțământ, secțiune; —ung^ jeid^en, s. m. semnul despărțirei. ^btțun, v. a., a pune la o parte, a da, a lua jos; einen Streit, eine Redjnung —, 'a împăca o ceartă, a încheie un compt; eine §enne —, a tăiă, a ucide o găină; einen 9ftenjd)en —, a omori un om; abget^an! is- prăvit 1 Slbtiefett, v. a., a săpa în adânc. Hebttffitt, pl. —en, s. f, stariță. ^btoben, v. n., veZ. —en, 5. f., retragere, resignațiune, cessiune. &btrieb, pl. s. m., tăietură (in pădure). Stbtnefen, v. n., a picături. Stbtrift, pl. -en, a. f., dreptul de pășunat. îlbtrinfen, v. a., a bă ce e de asupra; a se face plătit prin beutură. Slbtritt, pl. —e, s. m., «retragere, cessiune; âmblătoare, eșitoare. &btrotf;Uett, v. a., a usca, a șterge; —, v. n., a se usca, a se sbici; —nung, f., uscare, sbicire. trbpfclnf v. n., vedi: $Ibtriefen. &btro$cn, v. a., a stoarce ceva dela cineva prin amenințări. îlbtrnntpfcn, v. a., a ’i înfunda cuiva gura. 9(btriittmg, adj. și adv., necredin- cios, renegat, apostat; ^eman^ ben — mad^en, a înstrăina pre cineva dela ceva; — ioerben, a se lăpăda de credința sa, a se face necredincios partidei; ^ber —e, s. m., renegat, apo- stat ; —leit, 5. f., apostasie. ^btnmmeln, v. a., a alerga un cal; ftdj —, v. r., a se grăbi cu lucru. Slbtttpfen, v. a.„ a usca o ume- deală cu scamă. 9(bnnban$, s.f., îmbelșugare, abun^ danță. SlburtțeUcn, v. a., a dejudeca, a decide, a lua cuiva ceva prin sentență judecătorească. 5(bberbtencn, v. a., a’și câștiga prin muncă. &liberlangen, v. a., ve^i: SIbforbern. Digitized by GooqIc Stbvieren—Slbwerfen 25 ragere, resignațiune. —s. m., tăietura ). n., a picături. - en, s. drepții a., a bă ce e de se face plătit prin -e, s. m., -retragere, mblătoare, eșitoare. . a., a usca, a șterge: . , se usca, a se sbici: f. uscare, sbicire. ' n., vedi: ^btriefcu. a." a stoarce ceva prin amenințări. / a., a ’i tofnnd» li. si adv., necredin- £ apostat; Ș** ien, a înstrăina pre ' ceva; T de credința sa, * :redincios part* m renegat, apo » apostasie- a a alerga ® a se gr»l“ a usca o nme' Selșugare,*11” :ător^f>ga a-, * Wbvicren^i’. «., a reduce la forma pătrată. . 3lbW(ig=en, v. a. ir., a cumpăni, a cântări; a nivela; —ung, pl. —en, s. f., cântărire, cumpă- nire; nivelare. 91bWaf!enr v. a., a bate bine în piuă; a’l freca pre cineva bine. v. a., a netezi cu sujul, cu tăvăligul. ^fbWal^en, v. a., a prăvăli, a ro- stogoli; Von ftdȘ —, a respinge ceva dela sine. SUbmanbetbar, adj. conjugabil; —Wanbeln, v. a., a conjuga; —toanblung, pl. — en, s. f., conjugațiune. 9(bmart=eng v. a., a aștepta sfâr- șitul unui lucru; —ting, pl. —en, 8. f., așteptare, îngrijire. adv. înjos; coborînd. Kbtt>afcț-enr v. a. ir., a spăla, a cu- răți prin spălare; —ung, pl.—en, s.f., spălare, curățire, purificare. Wbmeben, v. a., a termina țesătura. ®bmed|fef=M,r. a. și n., a schimba, a alterna; —nb, adv., pe schim- bate, alternativ, periodic; —ung, pl. —en, s. f., schimbare, va- rietate, alternare. 9btoeg, pl. —e, s. m., cale, drum lateral^ cotitură, rătăcire, aba- tere ; auf —e geratțen, a se abate din drumul cel bun, a se ră- tăci; auf —e fiiȘren, a duce în rătăcire, a seduce; —3, adv., la o parte, pe de lături; —fam, adj., depărtat, isolat. ^bwetjr, s. f ., resistență; —en, v. a., a apăra, a respinge, a opri, a împedeca. îfbwei(^=enr v. a., a muiă; —, v. n., a se depărta din drum; von ber «Sitte ber ^orfațren —, a se abate dela obiceiurile stră- bune ; —enb, adj., divergent, anomal; —ung, pl. —en, s. f., abatere, divergență, aberațiune; — Von ber Seget, escepțiune dela regulă. îlbweiben, v. a., a pășuna. Qfbtvetfen, v. a., a depăna tortul. &btt)einen, fief), v. r., a se consuma plângând. $lbweif=enr v. a. ir., a respinge, a refusa; ^emanben fur§ —, a scoate pre cineva afară; eine Mage —, a respinge cerenea cuiva; —ung, pl. —en, s. f., depărtare, refus. . ^fbmeigen, v. a., a spoi. îlbmcffen, v. n., a sbici; —, v. n., a se vesteai. îfbwenbbar, adj. evitabil. $tbmenb=enr v. a. r. și ir., a de- • părta, a întoarce în altă parte; bie Sfugen — von ®ttoa$, a în- toarce ochii in altă parte; ein Unglixd —, a depărta, a pre- veni o nenorocire; fief) —, v. r., a se înstrăina de cineva, a se întoarce în altă parte; —tvenbig, adv., înstrăinat; —Wenbigmadhen, a desmânta, a înstrăina; Von 3e* manbem —toenbig merben, a se înstrăina -“ de cătră cineva; —ung, pl. —en, s.f., apărare, depărtare, înstrăinare. îfbmerfen, v. a. ir., a arunca jos; ba§ ^fferb țat ben SReiter abgetoorfen, calul a lăpădat pre călăreț; ba§ , a Digitized by GooqIc 26 2lbtoefenb—9(bâiețen scutura jugul; b:n Șalfter —, a’si scoate căpăstrul din cap; 9?u^en —, a aduce folos, Câștig; $unge —, a feta. 9lbwefett’br adj., absent; —Șeit, s.f., absență, neființă de față. îlbmettenj v. a., ^emanbem ©ttvaă —, a câștiga ceva prin rămășag. ^IbWe^en, v. a., a ascuți, a subție; —, v. n., a se toci. Qttmndjfen, v. a., a cerui; vetji: Slbpriigeln. 9lbwtdelnr v. a., a depăna, a desveli. 5Ibtoicgcn, vecji: Slbîoagen. 5lbwinber s. f. reschitor, vârtel- niță, sucală; —n, v. a., vedi: Slbtoideln. ?(bwirfenr v. a., a termina ță* sătura. 2lbttitfdpenr v. a., a șterge su- doarea de pe față; —er, s. m., treanță de șters. ^IbWu^ern, v. a., a dobândi prin usură. 9lbttJurbig=en, v. c., a desprețul, a înjosi; —ung, s. f., înjosire, micșorare. Ștbwiirgen, v. a., a sugruma, a sugușa. îlbWur^cn, v. a., a direge buca- tele cu aromate. ?ll^ffittt=enr s.' n.f (geogr.) Abi- sinia; —er, s. m., abisinian; —erin, s. f., absiaiană; —fd), adj., abisinic. ?lbâați=en, v. a., a răfui o da- torie; —ung, pl. —en, & f, plătire, achitare. Sbgațl=enr v. a., a număra; an ben Șingem —, a număra pe degete; —ung, s. f, numărare, . computare. 5(bsațncn. v. n., a se schimba dinții de lapte. 2lb$abfcn, v. a., a trage vin, bere. 0tb5a^elnr fid), v. r., a se sbu- ciuma, a da din mâni și din picioare. $lb$afcrn, v. a., a desfira, a călțui. ^b$aumenr v. a., a lua, frâul. 9(bâauuen, v. a., a desgrădi, a despărți prin gard. 5t^cțr=cnr v. n. și r., a slăbi pe incet, a se usca; —ung, 5. f., slăbire, ectică, boală uscată. &b$et(ficn, s. n., semn, insignii. $(bgetqn^enr v. a., a decopia, a desemna; —ung, s.f., desemn. Slbgerrett, v. a., a rupe jos. $tbjieț=enr v. a., a trage, a de- trage, a subtrage, a abstrage, a scoate; einem Șuiere bie Șaut —, a beli o vită, a’i lua pelea; bie Șanbfc^u^e —, a scoate mâ- nușile ; gemanbem bie Sârbe —, a demasca pre cineva; bie Șanb bon @inem —, a detrage cuiva ajutorul de pănă aci; ben Șut bor Qentanbem —, a’și lua pă- lăria de cineva, a saluta cu pălăriea a mână; Qemanbem ©ttoaS —> a detrage cuiva ceva dintr’o sumă cuvenită, a scăd^ din simbrie; SBein —, a trage vinul in alt vas, a pritoci; ein Șefi —, a rade, a curăți o pele de carne; ein 3Reffer —, a ageri, a ascuți un cuțit; fid) bon ber ăSelt —, a se retrage de lume; —-, v.n., a se depărta, a se retrage; —ung, pl. —en, 5. f, subtragere. Digitized by QjOOQle ^bjielen— 27 -ung, f, numărare, v. n., a se schimba lapte. a., a trage vin, bere, fief), v. r., a se sbn- da din mâni si din a; a desfira, acaftui ’• a luafreul • a-i a desgradi, a rin gard. n* Și r., a slăbi pe usca; —ung, s.f., tica, boala uscată. n-> semn, insignii. v- a., a decopia, a —ung, s.f, desemn. . a rupe jos. a trage, a de- ibtrage, a abstrage, inem Șuiere bie ^aut ) vita, a’i lua pelea; ^e —, a scoate mă- lanbem bie Sârbe—, >re cineva; bie $anb a detrage cuiva pană aci; ben Șui m —> a^i lua pă- leva, a saluta cu mână; ^emanbem detrage cuiva ceva cuvenită, a scade ^ein —, a trage ras, a pritoci; ein le, a curați o pete W^effer —> a ageri, it; fidjtwnber< 3 de lume; v-n-> se retrage;—ung, , subtragere. $6$telett, v. a., auf Stioaâ —, a ținti la ceva; a ave intențiune. Wwvteln, v. a., a măsura cu compasul. ^bjug, pl- —5. m., scădere, scă^ement; rabat, tara; retra- gere, depărtare; — be$ Șein- beâ, retragerea inimicului; — be^ SBafferg, scurgerea apei; —Sbogen, a. m., coală de probă din tipar; —ggraben, s. m., canal pentru scurgerea apei; —sredjnung, s. f, comput de escompt. &b$upfen, v. a., a smulge, a de- strămă. ^b^Warfeu, v. a., a rupe cu'cleștele; . «gemanbent , â stoarce cu sila ceva. îlbgWcrfcn, v. n., veannigr adj., cu opt cai în- hămați; —ftiinbig, adj., de opt oare; —ftlbig, adj., de opt si- labe ; —ftunblid?, adj., tot la opt oare; —tăgig, adj., de opt (Jile. 5I(țtung, s. f, luare in samă, stimă, respect, considerare; in — ftefjen, a fi stimat, a ave vadă; au§ — fur iț)n, din con- siderațiune cătră el; auf Șe- manben — geben, a purta grije de cineva; —gboll, adj., respec- tuos, cu toată stima; —§wert^z —tuurbig, stimabil, demn de stimă. MiMtnnHtg, adj., optunghiular; —Wbc^entlic^, la opt septSmâni. f numer., optspredecej; —gemute, ber, bie, ba^, al opt- spredecelea, a optsprezecea’; —geilig, adj., de opt șiruri; —âi0F numer., optdeci; —giger, 5. m., optogenar, de optdeci de ani; — gbfiig, adj., de opt poli- cari, de opt degete; —âigfte, ber, bie, baS, al optZ^cilea. Digitized by Google âdj$en—2Iber 29 j., neatent, fără grije. —igfeit, s. /, neluare umer^ —malig, i; —mănnig, adj., en ne, optandric; — w ț opt luni; — pfiinber, it de tun de opt punți: ’ adj., de opt punți. dj., luător aminte, feit, «s. f, atențiune, linte. . tdj., cu opt latun. u,proscripțmne. adj., cu opt wi în- -ftiinbtg, adj., «M1 big, adj-, de opt si- nt>U adj; tot * »1 gig, adj., de opt f, luare in sama' ect considerare; in a fi stimat, a âve - fiiri^n, din»"' cătră el; auf aeben, a part8 °S,adj^ Estima; timabil, demn * ■di, optungh'ala^ ^^enr v. n., a geme, s. n., ge- met ; —b, adj., gemetor, gemând. Sltfer, pl. Slecfer, s. m., agru, loc de arat, țarină; —arbeit, s.f, lucruri de câmp,; lucrarea pă- mântului, aratul; ben — bauen, a cultiva, a ara pământul; —bar, adj., pământ, care se poate lucra; —bau, s. m., agri- cultură, lucrarea pământului; —bauer, s.m., agricultor, plugar; —baugefeUfdjaft, s.f., societate, academie rurală; —bantunbige, s. m., agronom; —bauiviffen- ft^aft, s.f, agronomie, economie rurală; — gau^eil, s. n. (bot.), schinteiuță roșie, vânătă; —ganl, s. ni., cal de farat; —biftel, f. (bot.), pălămidă; —erbe, s. f-) pământ arabil; — felb, s. n., pământ arat, câmp arat; —froțne, s. f., boieresc, robotă, clacă, —furc^e, s. f., breazdă de plug; —gulie, s. f, rovină, loc moiștos; —gerât^, n., înstrumânte, utensilii de arat; —gefe^, s. n., lege agrară; —tlee,s.?n.(bot.), trifoiu de câmp; —fnoblauct), s. m. (bot.), aiu de câmp, aiul lupului; —toți, 5. m. (bot.), ridichioară; —frânt, s. n. (bot.), fierea pământului, earbă de curcă); —lunb, ve^i: —felb, —lattid), s. m. (bot.), lăptucă sălbatică; —lo^n, s. m., preț pentru arătură, pentru arat; —mann, vedi: —bauer; — mann* c^en, «. n., ve^i: ^a^ftelje; —ma^, n., măsurare de pă- mânt; —min^e, s. f. (bot.), ismă de câmp. 9lrfcrn, v. a., a ara; —, s. n., arătură, aratul pământului. 31 âer=ncffel, s. f. (bot.), urcjică de câmp, urzică moartă; —pferb, 5. n., cal de arat; —pflug, 5. m., plug, aratru; —rbfel, n. (bot.), cocoșei; —fenf, s. m. (bot.), muștar de câmp; —fteuer, s. f, dajde pentru locuri de arătură; —vie^ s. n., vite de muncă; —Viole, s. f (bot.), barba împăratului;—Vogt, s. m., epistat peste clăcași și lucrători de câmp; —ioalge, s. f., cilindru, sul de oblit pămân- tul; —minbe, 8,f. (bot.), volbură mică; —jinâ, 5. m., cens rural, arândă de pământ; —jtvtebel, s. m. (bot.), ceapa cioarei. $lct, vecji: Slft ș. c. 1. 9bam, 5. m., Adam; ber alte —, omul cel vechiu, păcătui stră- moșesc; —âapfel, m., nodul pe gâtlan; specie de citroană. Slbbtrctt, v. a., a aduna, a suma. $(bbitton, s. f, adunare, adițiune. Slbel, s. m., nobilime, nobleță, boierime; er ift Von —, el e nobil; — Sljerrfdjaft, s. /./ ari- stocrație ; —ig, adj’., nobil, no- bilitar ; von —iger ©eburt, nobil de origine; —ige, s. m., nobil, . boier; —u, v. a., a mobili, o nobilta; — Sbrief, s. ^., di- plomă nobilitară; —ftanb, s. m., nobilime; in ben —ftanb er^eben, a nobilita; —ftolj, s. m., mân- drie, fudulie aristocratică. Slbept, s. m., adept. Slber, pl. —n, s. f, vână; gol* bene —, hemoroide, trânji; Digitized by GooqIc 30 Slb^ariren—3lffeft —binbe, s. f., fășioară de a lega vena; —brucf), s. m., sur- . pătură; jur — laffen, a lasă sânge; —djen, s. n., venuță; —fbrmig, adj., in forma venelor; —ig, adj., venos, cu vine; —s. w., luare de sânge; —lageifen, s. n., lancetă. Bb^arirenr v. a., a adhera; —țdfion, s.f., (fis.), adhesiune. ^bjefti^ pl. —e, s. n., adjectiv, îfojubictren, v. a., a adjudeca, îtbjunft, pl. — e, s. m., adjunct, ajutor la un oficiu. Stbjutantr pl. —en, s. m., ad- jutant. Stbler, s. m., vultur, aceră, acuilă, pajură; —auge, s. n., ochiu de vultur, ager, petrundetor; —nafe, s. nas vulturiu, co- roiat, acuilin; —neft, s. n., cuib de vultur; —orben, s. m., or- dinul vulturului; —fd)tx>tnge, s. f., aripa vulturului; $Rei^—f s. m., acuila imperială. 9bmtniftrationr s. administra- țiune. * 9bmintffrattVr adj., administrativ. Șlbmiuiftrațor, s. in., administrator, cârmuitor. , ®bmtniffrtren, v. a., a cârmui, a administra. Șlbmtțal, pl. —rate, s. in., ad- mirai, comandantul suprem al unei flote; —itdt, s. f, admi- ralitate, senat de marină; —^flogge, s. f, bandiera ad- miralului. Șlbmonircu, v. a., ve(}i; SrmaȘnen. Wbont^lumer pl. —en, s.f., (bot.), earba cocoșului, cocoșei de câmp. Slbo^tion, pl. — en, s. f, adop- țiune. • 3lb0pttren, v. a., a adopta, a priimi ca fiiu de suflet. ftboptitt, adj., adoptiv. îlbreffttnt, pl. —en, s. m., desti- nător, adresant. Stbreffat, pl. —en, s. m., adresat. 9lbre^bncțr pl. —biic^er, s. n., al- manach de adrese. ^brcffer pl. —n, s. f., adresă. Slbreffiren, v. a., a adresa. ttbmtifdL adj. (geogr.), adriatic; —eâ SJceer, marea adriatică. &bbent, s. m., advent, postul cră- ciunului. ifotoerbtnm, pl. —ten, 5. n., ad- verbiu. ftbtwfat, pl. —en, s. m., advocat, procurator; — enfniff, s.m., și- retlic de advocat; — engebnljr, s. f., onorariul unui advocat; —nr, 5. f., advocatură, procu- ratură. îlbvoctren, v. n., 41 advocători, a suplini pre alții la judecată. 5Ubtifftn, f., stareță. ^ero=btjnamtf, s. f., (fis.), aero- dinamic^; —litț, s. m. (miner.), aerolit; —meter, s. m. (fis.), ae- rometru; — naut, s. m.^ aero- naut; —nautif, s. f., aeronau- tică ; — ftat, s.m., aerostat, balon. s.n., măimuțioară. pl. —n, (zodl.), maimuță, momiță, simie. affeft, pl. -e, 5. m., afecțiune, căldură, passiune; er fpridjt mit Vietem —, vorbesce cu multă căldură. Digitized by GooqIc en, 8. adop- i adopta, a priimi et. loptiv. -en, s. m., desti- it. i, 8. m., adresat -budjer, 8. n., al- Irese. s. adresă. a adresa. geogr.), adriatic: avea adriatica. dvent, postul cri- —ten, s- ad' n s. m., :,cat; -enaeMt ul unui advocat. Avocatură, PrWU’ a advocătoii- a tii Ia judecata- itb S m.(®mer1, iimuțioarâ- ;zool), ’ afecțiune; rbesce cu Slffeftatton, pl. — en, s. f., afec- tațiune, prefăcetură. WffeWren, v. a., a afecta, a se preface. ăgen, r. a., a maimuța. &fjen=art, pl. - en, 8. specie de măimuțe; —artig, adj., ase- menea măimuțelor, măimuțesc; —gefidȘt, pl. —er, 8. n., față de maimuță; — liebe, s.f., iubire narbă, necumpetată; —nafe, pl. —en, s. f, nas turtit, cârn. Wffcrei, pl. —en, s.f, măimuțărie. Mfficiren, v. a., a mișca, a atinge la inimă. Slffinitat, s.f, rudenie, afinitate. adj., vedi: Slffenartig. Wfgțanen, 8. m. pl., afgani, (popor asiatic.) WfMto, *• m. (bot.), dârmoz. Stfrifa, v. n., (geogr.), Africa; —ner, 8. m., african; —nerin, s.f, afri- cană; —nifd), adj., african. «fter, s. m., ședut, cur, anus; —anWalt, s. m., advocat sub- stitut, șarlatan; — arjt, 8. m., medicastru, medic cârpaciu; —barm, 8. m., mațul curului; —erbe, 8. m., moștenitor sub- stitut ; — geburt, 8. f., casa- co- pilului ; —getreibe, s. n., codine; —glaube, 8. m., credință falsă, deșeartă, superstițiune; —^ol§, s. n., lemne uscate; —ftaue, s. f, pintenul cânelui; —leber, 8. n., petec de pele, pelea dela călcâiul pantofului; —me^t, s. n., făină ordinară din a doua • măcinătură; — padjt, s.f., sub- arendă; —padjter, s. m., sub- arendator; —profet, 8.^ m., -Agronom - 31 • profet mincinos; —rebe, 8. f., defaimă, calumnie, vorbire de râu; — fptnne, s. f., (zool.) co- saciu, specie depăiangm; —ftucf, 8. n., oblâncul dinapoi; —ber* mietl)ung, 8. f, subinchiriere. 9gape,pl. — en, vedi; £iebe$mal)l. &gai, 8. m., (miner.), ve^i: STdjat. Stgenbe, 8. f, agendă; carte cuprindetoare de ritualul preo* țese. &gent, 8. m., agent, procuror; ——ur, s. f., agenție, agentură. ^gglomerat, pl. —e, s. n., (miner.) aglomerat. ^gglomeriren, v. a., a aglomera, â grămădi. &ggregat, pl. —e, 8. n., agregat. Sgibc, s. f., egidă, scut. Slgio, 8. n., agiu, care se dă la schimbarea banilor. Slgțntiren, v. ,n., a pune agiu. $gtreu, v. a., vetji: ^anbeln. ^gitntion, pl. —en, s. f, turbu- rare, mișcare, agitațiune. Agitator, pl. —en, 8. m., tur- burător de liniscea publică, agitator. $gfarfrant, s. n. (bot.), sudoarea calului. 21gnat, pl. —en, v. m., agnat. îlgraffe, pl. —n, 8. f., cătăramă, copcie. a &grtîttttnr, s. *f., agricultură; —djemte, s.f., chimia agricolă. &grimonie, s.f, (bot.) turiță mare. Agronom, pl. —en, s. m., agronom; —ie, 8. f, agronomie, teoria de lucrarea pământului; —ifrfj, adj., agronomic. Digitized by GooqIc 32 c 2lgtftein — $lgtftcin, s. m., (minei*.), ve

tumr 8. n., aluviu. 9lll=Vater, 5. m., părinte al tuturor. ?in=Waltcnbr adj., atotcârmuitor; —Weife, adj., prea înțelept; —Weteljeit, s. f., înțelepciune nemărginită; —Wiffenb, adj., atot sciutor; —wifjen^eit, s. f., atot sciință; —wifferei, s. f., cunoștință superficială; —ju, adv., prea; —ju Viei, prea mult; —gefdjttrinb, prea curând, prea iute. ^Imanadț, pl. —e, m., alma- nah, călindar. - 9Umofen, s. n., milostenie, milă, elemosină; unt ein — bitten, a cere, a cerși milă; —brob, s. n., pâne de pomană; —gelb, s. n., bani de pomană. Slloe, s. f. (bot.), odogaciu. Sllofe r s. f. (zool.), chepă, un fel de hirincă. s. m., greutate, apâsare în somn. 9Ityen, s. f. pl. (geogr.), Alpii; —ampfer, s. m. (bot.), revent de Alpi; —bewoțner, s. m. pl., »• Digitized by Google 36 Sltyljabet- locuitorii Alpilor; — bflanje, plantă alpestră; —rofe, s. (bot.), bujor. 9lț)țabet, pl. —e, 8. n., alfabet, abc; — ifd), adj., alfabetic. *• m. (zool.), vetji: ÎIuert|a^n; —^ornfs.n., bucium. ȘUraun, 5. f. (bot.), mătrăgună. $1(3, conj., ca, cum, precum, de cât, ca și când; — ob, — îoenn, — Wie, ca, ca și când, ca și cum; jufcer — $onig, mai dulce ca mierea; — id) vedend că; eg fd)eint — 06 e$ regnen ivoHte, pare că ar avă de gând să plouă; —bulb, adv.. îndată, curând, dela început; —bann, adv., atunci, apoi, după aceea. Sttfo, adv. si conj., așa, așa dar, deci, prin urmare. Wtf adj., bătrân, vechiu, antic; —e Seute, bătrânii; —e Meiber, haine vechi, purtate; Wie — bift bu? de câți ani ești? er ift jețnS^re —, el este de (|ece ani; —ntadjen, — toerben, a îmbătrâni; ein —e§ Ubel, un rău învechit; —er Solbat, sol- dat probat, espert; —er ură înrădăcinată; —er Siinber, om îmbătrânit in păcate; bie —en, s. m. pl., bătrânii, strămoșii. O, s. m. (geogr.), Oltul. adj., —ftimme, s. f., alt. Wan, pl. —e, 8 m., foișor, altan, balcon. ȘUtai,pl. —tare, s. m., altariu; —tifdj, s. m., prestol; —tudj, s.n., penzătura prestolului. Wbarfen, adj., copt de mai multă vreme. Slterbater Wbetttfrf), adj., teutonic, ger- manic. pl. — n, 5. m., bătrânul, t moșul. &teln, v. n., ă îmbătrâni. Oer, s. n., verstă, etate, bătrâ- nețe, vechime, anticitate; ba^ jugenblidje —, tinerețele, junia; baâ țoțe —, bătrânețe adânci; bon —âțer, din vechime; bon —odinioară, de demult; bor — fterben, a muri de bă- trân ; bon glei($em — fein, a fi de o verstă. Slter, adj., mai bătrân, mai în vârstă. ^Heration, s.f., schimbare, alte- rațiune. SWteriren, v. a., a schimba spre rău, a altera. țltnliăf, adj., părintesc, ^ftermntter, 5. f, străbună. Altern, 5. m. pl., ve^i: Altern. 9lttertt, v. n., a îmbătrâni, a se învechi. 9Hternatib, adj., alternativ, schim- bător; —e, s. f., alternativă. Slftenitren, v. a., a alterna, a se schimba. Wer^=f^«^f adj., slăbit de bătrânețe, senil; —fdjîoadje, s. f., slăbiciune de bătrânețe, senilitate. 9(ter=tțum, s. n., vechime, anti- citate ; pl. —t^umer, s. f. pl., anticități; —tljiimler, s. m., an- ticuar; —tfjumlicf), adj., antic, vechiu; —tljuntSforfdjer, 5. m., archeolog; —t^nmâtunbe, s. archeologie. ^Iterbater, s. m., strămoș, străbun. Digitized by IjOOQle âltefte—taputiren 37 Sltefte, adj., cel mai bătrân. SUHeige, s. f., violon; —$efette, s. m., vechili sodal; —glâubig, adj., ortodocs, dreptmăritor. Slltțee, s. f. (bot.), nalbă mare. 9I^țedbmm(tqr adj., vechia, din străbuni, antic. v. m., altist. Snhflttg, adj., înțelept, precoce, fttliiț, adj., bătrânicios, cam bătrân. 9nt=meifter, a. m., căpetenia unei bresle; —mobtfdj, adj., de modă vechie; —bdterițrf), adj., patri- archal, după moda vechie; —Vorberen, s. m. pl., ve§i: ^orfa^ren; —meiberfommer, s. m., toamna țăsătoare. Wumtntttm, v. n., (miner.) alu- miniu. Sta, prep., la, pe, lângă; —beften, cel mai bun; — Seben fetn, a fi încă in vieață; — Sonntage, dumineca; — xage beâ la §ioa judecății; — britten Xqqc, a treia Qle 5Inabaptift—5MnbeiBen 89 bate la ușe; — Da3 geuer fe^en, a pune la foc; — ®ott glauben, a crede în D^eu; — ^emanben fd^reiben, a scrie cuiva; bie Sleire fommt — midj, rândul vine la mine;—biefReihe tommen; a’i veni cuiva rândul; $anb — baS 2Berf legen, a se apuca de lucru; — bie SIrbeit ge^en, a începe lucrul, a se apuca de lucrat; fid) — einen Stein ftogen, a se lovi de o peatră; SBerg— gețen, a merge la deal, a se sui; bon ... —, adv., de atunci, de acum, începând »cu; bon je^t —, bon nun —, de pe acum; bon ^inb^eit —, din copilărie. $hta=babfift, 8. m., anabaptist, bo- tezat de nou; —bapti&mâ, 8. m., anabaptism; —c^oret, «. m., eremit, anachoret; —djroniâ* mu^, s. m., anachronism. Bna^gramm, pl. —e, 8. n., ana- gram. Snafreontifdț, adj., anacreontic. 9lnaleft=en, 8. f. pl., analecte; —ifd), ădj., analectic. Mnalog, adj., analog, asemânător; —ie, 8. f., analogie, asemânare. Snatyfe, pl. —n, s. f., analisă, desfacere în părțile sale. Șfaatyftren, v. a., a analisa, a desface. Bnotyttt, s.f., analitică, desfacere; —er, 8. m., analitic, desfăcător. Bnab)tifdțr adj., analitic. Sncmad, s. f. (bot.), ananas. Snonfem, v. a., a înțepeni cu anchira. ^(napaft, pl. —e, s. m., anapest. 5în--ar^ic, pl, —en, s. f., desfrâu, anarchie; —ard)ifdj, adj., anar- chic; —ardjift, >. m., anarchist. ^(natțem, pl. —e, 8. n., anatemă, afurisame; —atifiren, v. a., a anatemisa, a afurisi. 3faatom, pl. —en, 8. m., anatom; —ie, s. f., anatomie; berglei* djenbe —ie, anatomie comparată; —ifâ, adj., anatomic. 9ln=bmren, v. n., a se lipi la copt; —boțnen, v. a., a pune la cale, a începe; —bau, 8. m., adausul unei zidiri la alta; —bau eine3 ȘelbeS, lucrarea pământului, sămânarea unei țarini; —bauen, v. a., a lucra, a cultiva un pământ; ©erfte —, a semîna orz; einen grtnget am §auje —, e zidi, a edifica la casă o aripă; —bauer, v. a., lucrător, culti- vător de pământ, colonist. ^ubefețlen, v. a. ir., a porunci, a ordona, a demanda. 5înbeginn, 8. n., început, urnire, origine. ȘfabeȘalten, v. a., a nu desbrăca o haină. îlnbei, adv., pe lângă, lângă, tot- odată. $(n=bei|en, v. a. ir., a încolți, a mușca, a gusta ceva; —betongen, v. a. impers., ce se ține, ce privesce; —betten, v. a., a lătra la cineva; —bequemen, fid), v. r., a se acomoda; —beraumen, v. a., a hotări, a prefige, a ficsa (Jioa; —beten, v. a., a se închina la cineva, a adora pre cineva; —beter, 8. m., adorator; —be* terin, 8- f., adorătoare; —be* Digitized by GooqIc 40 9Inbiegen-^91nbadjtig tung s. /., adorațiune; —be* tungâttmrbig, adj., adorabil; —betteln, v. a., a cerși dela cineva milă. t 9fa=biegen, v. a. ir., a apropii la alt corp; —bieten, v. a., a îm- bie, a oferi; —, v. n., a oferi, a licita. 2lttbittbett, v. a. ir.f a lega de ceva; mit ^emanbem —, a se apuca de ceartă cu cineva; Semanbem einen SBâren —, a purta pre cineva cu vorba. Șfabiț, pl. —ffe, s. m., mușcătură, gustare, dejun. 9fablafen, v. a. ir., a sufla cătră, spre ceva; a sufla în trombiță. Snblerfen, v. a., a renji dinții de mănie. Șfabltâ, 8. m., privire, vedere, căutătură, spectacol; ein ange* ne^mer —, o privire, priveliște plăcută; beim erften —, la prima vedere; ein trautiger —, o tristă privire, un trist spectacol; —en, v. a., a privi, a arunca o cău- tătură spre ceva. Bnblinfen, 1 v. a., a privi cu ochii 9(nHm$efa, / abia deschiși. v. a., a mugi cătră cineva. Bnboțren, v. a., a începe a sfre* deli, a borteli; —, 8. n., tre- panațiune. Snbot, pl. —e, 8. n., primul ofert. 5Inbraten, v. n., a începe a se frige, a se pârli. îtnbre^en, v. a. ir., ein 53rob, eine Stafie 3®ein, a începe o pâne, o sticlă de vin; —, v. n. ir., a începe a se ivi; ber îag bridjt an, începe a se crepa de dioă; mit onbrec^enber cu murgitul serei; bie 9?ad^t bridjt an, înseară. Șfabrennen, v. a. ir., a aprinde, a da foc, a pârli; a se arde, a se afuma; ongebrannt riedjen, a mirosi a afumat, a pârlit. 9fabring=en, v. a. ir., a pune, a așeza, a aplica; a propune; Jeine 5£odjter tvo^I —, a’și așeza bine pre fiica sa; einen gut —, a aplica bine o glumă; eine SBefc^toerbe —, a așterne o plânsoare; feine SBoaren —, a’și vinde marfa; gut angebradjt, fdjlecffr —, reu, bine potrivit; —er, 5. m., așezător, pîrîtor, denunciant; —ung, 8. f., vân- zare; denunciare. 5lu=brntț, pl. —briile, s. m., rup- tură, frântură; mit $age§—f in diorile, in murgitul (Jilei; —briidjig, adj., stricat, putred, oțSțit, stătut; ber SBein mirb —, vinul se oțățesce; —e$ Dbft, poame putrede. 5tn=briițen, v. a., a opări cu apă feartă; —briiHen, v. a., ve^i; Stnblitâen; —brummen, v. a., a mormoi cătră ceva; briiten, v. a., a incepe a cloci; angebru* tete§ ®i, ou clocit. Mttctennetâf, 8. f., prioritate. 9fabad;t f 8. f., evlavie, pietate, devoțiune; rugăciune; feine — berri$ten, a’și face rugă- ciunile. . 9tttb&^telet, s.f., fățărie, ipocrisie, evlavie mincinoasă. 5tnbac^tig, adj., evlavios, devot. Digitized by GooqIc Sînbadjta—Sfneinanber 41 acta, ■adu rinde, arde. nefyen, irlit. . Topune*. ’și așeza o glumă: s. așterne Jaaren —. angebraft jr, pîritor. s. f-, f s. W; i\K rgitul ■icat, putrei . —$ cW opM cu 1 a., iw* * >va; bnM ’ clocii «*“’ cit. . prioritate- jgăcinne; V* a’și face r# fSțărie,ip«crisie' , evlavios, 5. m., fățarnic, ipocrit; —iu, «. f., ipocrita. ^Inbacțtgbu^, pl. —buchet, s. n., carte de rugăciune; —ftunben, oare de meditațiuni religioase; —âbungen, eserciții de pietate; —boli, adj., evlavios, devot. Stnbalufbcn, 8. n. (geogr.), Anda- lusia; —er, s. Andalusian; erin, s. /., Andalusă. Șhtben, 8. f. pl. (geogr.) Andii, # Condilierii Americei de Sud. ^lubenfen, 8. n., pomenire, aducere aminte, memorie, suvenire; jum —, de aducere aminte, de suvenire; feligen —â, de pie memorie. Sfaber, (ber, bie, bag anbere), pron. și adj., alt, alta, celalalt, ce- ealaltă, al doilea; eing uf 3 —e geret^net, una cu alta; ein umg —e, an după an; fief) eineg —n befinnen, a’și schimba părerea. &tbern, v. a., a schimba, a co- recta ; fidj —, v. r., a se schimba; a se preface. • îlttbern=faO, adj., in cașul contrar, de altcum; —tțeilg, adv., pe de altă parte. Snberg, adv., altmintrea; — Wer* ben, a se schimb^. Snberfeitg, adv., de altă parte. Snberg=Wor adv., aiurea, altundeva; —ipoțer, adv., de aiurea, de altundeva. Snbertțolb, adj., unu și jumătate. Snbemng, pl, —en, a. f., schim- bare, mutare. Snber^Wărtig, adj. și adv., de altundeva, ulterior; —tudrtg, adv., ve^i: Slnbergttw; —Weitig, adv., ve<}i: SInberWartig. &nbcufen, v. a., a arăta, a în- semna, a da să priceapă, a no- tifica; —ung, 8. f., prevestire, arătare, notificare, presimțire. $lnbt^t=enr v. a., a scorni, a pre- supune; —ung, 8 f., scornire, născocire, presupunere. 9nbonnemr v. a., a întimpina cu vorbe aspre. Sublim, 8. m. (bot.) catușnică. ^fnborren, v. n., a se usca pe creangă. Sfnbrang, s. m., îndesuire; con- gesțiune. 5fnbrangen, v. a., a îndesui. 5fnbrduen, v. n., vedi: SInbroțen. 5fnbre^en, v. a., a înțepeni prin învârtire. 5fnbringen, v. n. ir., a apropiâ ' cu forța; bag SBlut bringt nacfj bem ®opfe an, sângele se sue la cap. ^(nbro^en, v. a., a amenința cu ceva; —ung, 8.f., amenințare, îlttbrurfen, v. a., a adauga în tipar. 9înbrurfett, v. a., a apăsa. 91neifer=n, v. a., a îndemna, a inima, a încuragia; —ung, «. îndemnare, încuragiare. îlnetg^nen, v. a., a însuși cuiva ceva, a’i da; fief) —, v. r., a’și apropria; —nung, s. f., însușire, apropriare. Suetnanber, adv., laolaltă; —fugen, v. a., a lega, a împreuna ' laolaltă; —grenjen, v. n., a se învecina; —grenjenb, adj., vecin cu moșia, limitrof; —țăngen, v. a., a acăța de ceva; a fi Digitized by Google 42 Slneibe—$lnfang$ legat de cineva prin simțăminte; —paffen, v. a., a potrivi la- olaltă; —ftogen, v. n. ir., a se învecina; a se ciocni. Ăneibc, s. f, Eneida (lui Virgil). Snefbote, pl. —en, s.f., anecdotă, istorioară. Snetfeln, r. n., a se îngrețoșa, a se disgusta. Unemoue, s. f. (bot.), floarea pas- cilor, oiță. 5tnemț)feț(en, v. a., vedi: @m* pfețlen. Șfaerben, v. a., a’și îmmulți averea prin moștenire. $faerbieteu, 8. n., ofert. $lnerfentt=ettr v. a., a recunoasce, a mărturisi; —tni&, s. f, aper- cepțiune; —ung, s.f., recunoa- scere; geric^tli^e —ung, legali- sare; gefe^Iic^e —ung, legiti- mațiune. 9Inerfdjaffen, v. a. ir., a crea, a fi dăruit dela natură; —, adj., dăruit dela natură. 91ner^tețenr v. a., a inocula cuiva ceva prin educațiune. Sfaeffen, v. r., a’și umple pân- tecele cu mâncare. Wnfât^eln, v. a., a face vânt cu mâna, cu vânturarul. ftnfadjen, v. a., a ațîța focul* 9nfăbelnr v. a., a înșira (mărgele). ®n=fațrenr v. n. ir., a da cu tră- sura preste ceva; a ajunge la țărm ; Qemanben țart —, a în- tâmpina pre cineva cu cuvinte aspre, a’l înfrunta; angefa^ren lommen, a sosi în trăsură; —fațrt, 5. f., sosire, intrare (cu trăsura). 5Infafi, pl. —falie, s. m., cădere, lovire, pălire, atac, asalt; (ScȘIag- flug—, atingere, lovitură de apoplecsie; —en, v. a. ir., a isbl, a se arunca, a se repezi asupra cuiva, a ataca; es falit mid) eine ^ranfțeit an, mă simt atacat de o boală; ber $unb falit afle £eute an, cânele acesta atacă pre toți oamenii; i^m ift eine ©rbfcțaft angefaHen, el a făcut a moștenire; —âredjt, s. n* dreptul de succesiune. Hn^fang, pl. —fange, s. m., în- ceput , origine, cap; ben — ntadjen, a face începutul, a începe; int —e, întru început; twm —e biâ jum @nbe, dela înce- put pănă la sfârșit; —fange, pl. începuturi, elemente, principii; —fangen, v. a. și n. ir., a începe; idj meig nic^t îva$ idj — foU, nu sciu ce să me fac; e^ ift nidjtâ mit iljm anjufangen, n’ai ce isprăvi cu el, nu e bun de nimica; baâ ^efpra^ mieber —, a reînnoi conversațiunea; einen $roje& —, a trage pre cineva la judecată, a intenta un proces — ju ladjen, a se pune pe rîs. 9nfiing=err s. m., începător, învă- țăcel, novify. —erin, s. f., înce- pătoare, noviță; —lid), adj. ^iadv., prim; la început, dintr’ântei. 9ufang§r adv., la început; gleidj —, îndată la început; —budjftabe, s. pi., literă inițială, capitală; —gef^tuinbigfeit, s. f. (fis.), iu- țeală inițială; —griinbe, s.f. pl., elemente, principii; —unter* ric^t, 8.m., învățământ primar. Digitized by LnOOQle 3lnfaffen—Slnfu^ren 43 ^(nfaffen, v. a, a prinde, a apuca cu mâna. ftnfaulen, v. n., a începe a pu- tred!, a se strica. $nfcd)tbar, adj., contestabil. Șlnfcdjteii, v. a., a combate, a ataca, a contesta; bie ©iltigfejt eineâ SeftamentS —, ă contesta validitatea unui testament; tuaâ fidȘt bid) an, ce’ți plesnesce prin gând, ce te apucă? —ung, s.f., contestațiune; tentațiune, ispită. 5(nfeilen, v. a., a pili linișor. $fafetnb=en, v. a., a avă inimiciție cătră cineva; a’i fi dușmănos; —ung, s.f., inimiciție, dușmănie. Sfafertigen, v. a., ve$i: SSerfertigen. Shtfeffeln, v. a., a încătușa, a pune in fere. Bnfetten, v. a., a pune grăsime în ceva. Bnfendțten, v. a., a urneai, a uda, a muie; —ung, s. f., ume- dire, udare. Bnfeuerm, v. a., a face foc, a aprinde; a înflăcăra, a ațița curagiul, a incuragia; —ung, 8. f., încuragiare, excitare. ^uflammen, v. a., a pârli pe fla- cără; a înflăcăra; —flattern, v. n., a se apropie fluturând. Knflecțten, v. a. ir., a împreuna prin împletit ®nffelj=en, v. a., a ruga, a implora, invoca, a suplica; —ung, s. f, rugăciune ferbinte, învocare. Httfltifen, v. a., a coase un petec, a peteci, a cârpi. Sn|(tegen, v. n., a se apropii sburând; bie genfter fliegen an, ferestrile se îmburează; ein garteâ fRotȘ fliegt iȘre SBangen an, o fragedă roșeață îi trece preste obraz. $lnfliegen, v. n. ir., a curge; ba$ SBaffer fliegt an, apa cresce. 9lufWg=en, v. a., a apropii prin plutire; a transporta la țărm lemne, petri etc.; —ung, s.f., plutire; aluviu, nomolitură. 9nflug, pl. — fluge, s. m., sbor; burâ (pe ferești); floare, eflo- rescență. ?lnflng, pl. —fluffe, s. m., cres- cerea apelor; aluviune, nomo- litură. 9tnforberung,^. —en, s.f, cerere, pretensiune. Slnformen, v. a., a da cuiva o formă, a forma. 9lnfrage, pl. —n, s.f, întrebare; bei «Semanbent eine — tțun, -a se informa despre ceva dela cineva; —n, v. a., a întreba, a se informa; um ©rloubnig —, a cere permisiunea. Șlufreffett, v. a. ir., a incepe a roade la ceva; fid) —, v. r., a se îndopa. Slnfrieren, v. n. ir., a înghieța; a inghieța de ceva. Șlnfrifdjen, v. a., a împrospăta; a îmbărbăta.5» Șlnfnge, pl. —n, s. f., ve(Ji: S3eilagc. 5lnfilg=en, v. a., a alătura, a adauge; a încleșta; —ung, s. f, alătu- rare; încleștare, înțepenire. 5lttfiițleu, v. a., a pipăi; —, 8. n., pipăire, pipăit. îtnfitțre, s. f., cărăușie. $fafiil)r=en, v. a., a conduce, a comanda (o armată); a alega, Digitized by Google SInfuIIen—Sfngeftagte a cita; a înșela; —er, s. m., conducător, director, coman- dant, șef; înșelător; —erei, s. f-, vedi: 33etrugerei; —ung, s. /., conducere, comandă; citațiune, alegațiune; înșelare; —ung^eic^en, s'.f.pl., semnele citațiunei. 2htfiitt=en, v. a., a umplă; fief) —, a se umplă de mâncare și beu- tură; —ung, s. f., umplere, umplătură. Snfurt, pl. — en, s. f., loc de descărcat la mare, vad. ^ttgabe, pl. —en, s. /., arvună; spusă, raport, denunciare; plan, proiect; feiner — nacf), după spusele lui; — beg Q-nȘalteâ eineâ ^acfeteâ, declarațiunea cu- prinsului unui pachet. ^ngabeln, v. a., a apuca cu furcuța. 5fugaffcn, v. a., a se uita cu gura căscată; —er, s. m., gură căscată. ^Ingdțnen, v. a., a’i căsca cuiva în față. Wngeb-en, v. a., a da arvună; a arăta, a proiecta; S^manben —, a denuncia pre cineva; ben £on —, a da tonul (in musică); ®etoeije —, a produce argu- mente ; fein SSdfnbgen —, a face arătare despre averea sa, a’și declara averea; fi^ —, v. r.f a se denuncia, a se acusa; —er, s. m., denunciant; inventor, autor; —erei, s. f., denun- ciațiune; —erin, s. denun- ciantă ; —jettel, 5. m., bilet de declarațiune. $fngebinbe, 5. n., dar, present. &ngeHirfj, adj., după cum se presupune. îfngeboren, adj., înnăscut, natural, • firesc. Șlngebut, pl. —e, 8. n., primul ofert. îlngcbung, a. /., vecji: Slngabe. ^ngebei^en laffen, v. a. ir., a concede, a acorda. Șfagebenfen, v. n., veflugenr v. a., a începe a ara, a împreuna prin arat un loc cu altul. ^n^froțifen, v. a., a altul &nțnrfen, v. a., a încioca, a posăl. v. a., a bate (la ușe). ^n^raHen, v. n., a se isbl, a se lovi de ceva. Slnpreifen, v. a., a lăuda, a re- comanda. v. a., a arunca cătră ceva, ca să sară îndărăt; a înșela pre cineva. Sln^reffen, v. a., apăsa spre ceva. ^njirobtren, v. a., a încerca, a proba un vestmânt. Slnțmnften, v. a., a însemna cu puncte. pl. —e, s. m., găteală, chiteală; —cn, v.a., a găti, a chiti. 2lnqutrfen, v. a., a amalgama. Slnramnteln, v. a., a înțepeni prin bătaie cu maiul. ^Inranfen, fic^, v. r., a se încur- penl, a .se lega de ceva cu cârcei. ^nraffeln, v. n., a sosi cu sgomot. ^nrat^en, v. a. ir.} a svătul pre cineva, a’i da svat; —, s. n., svat, conslii; auf ntein —, la svatul, după svatul meu. ^(nran^ett, v. a., a afuma ceva; —, v. r., a se afuma. n^er«nr v. a., a afuma; a tămâiă; —ung, 5. f, afumare, tămâiere. 2lnrauf(țen, v, n., a veni cu sgomot. 9(nre^nenr v. a., a pune, a trece în socoteală, a computa; a Digitized by IjOOQle Stnrebe—2Infage 53 atribui; Qemanbem @twa§ alâ grefier —, a imputa cuiva o greșeală; fidj ®tWa$ jur @^re —, a’și face o cinste din ceva. Șfarebe, pl. —n, s. f., cuvânt, cuvântare; —n, v. an a adresa cuiva cuvântul, a’l apostrofa, a’l întimpina cu vorba: Mnreg>en, v. a., a deștepta, a în- demna, a îmboldi; @ttna§ —, a da impuls pentru ceva; —ung, s. f., îndemn, imbold. Mnreibeu, v. a., a freca un lucru de altul. Mureițen, v. a., a înșira, a înfira. Mnreif en, v. a., a începe a rupe, a dărima. ’ Mureiten, v. n., a lovi în ceva călărind; angeritten fommen, a veni călăre; —, v. a., ein erb, a încăleca calul pentru prima oară, a dresa. ^nreij, pl. —e, s. m., ațîțare, întețitură, împulsiune, provo- cațiune, invitațiune; plăcere, atragere; —en, v. a., a îm- boldi, a irita, a stimula; —enb, adj., atrăgâtor; ațîțător; —ung, 8. f., ațîțătură, impuls, imbold. Vlnrennen, v. a. ir., a lovi în ceva alergând, a veni alergând. Bnri^en, v. a., a așeza, a drege, a găti; bie Speijen —, a drege bucatele, a pune bucatele pe masă; Un^eil —, a face un mare râu; —er, 8. m., pregă- titor; —HfdȘ, pl. —t, 8. m., jjasă de cuină, credență. %nrie(^ett, v. a. și n. ir., a mirosi, a cunoasce din, după miros. îinriegeltt, v. a., a împreuna cu verigi. 9fnritt, pl. —e, s. m., apropiere călare; atac. ȘlttriȘcn, v. a., a sgârăie ceva ușor. ȘfaroHeu, v. a. și n., a veni, a se da de a dura. 2Inroften, v. n., a se înrugini. Wurbtțdn, v. a., a trage cu că- neală roșie pe ceva. 9(nrii^tg, adj., bănuit de râu, defăimat. 2(uriirf=en, v. n., a se apropiâ, a înainta; ber SBinter riicft an, eama s’apropie; ben îifcfj an bie SBanb —, a apropie masa la părete; —ung, s. f., apro- pierea, înaintarea unei armate. Slnrubern, v. a., a se apropiâ vâslând. 3Inruf, pl. —e, s. m., chiemare, apel; —en, v. a., a striga la cineva; a invoca, a implora; Qemanben unt §ilfe —, a cere, a implora ajutorul cuiva; juni Seugen —, a chiema pre cineva ca martor; —ung, s. f., chie- mare, invocațiune, apel. ^uriițmen, v. a., a lăuda, a re- comanda. Wuriițr=en, v. a., a atinge; a amesteca; ritțre mid) ni^t an, nu te atinge de mine; —ung, s.f., atingere, pipăite, ameste- care. (an ba$), prep., la; — SidȘt bringen, a scoate la lumină. Wnf&en, v. a., a începe a sâmâna, a sâmâna. WttfagCj pl. —n, s. f., înștiințare, notificare; —n, v. a., a în- Digitized by Google 54 5Tnfagen—Slnfdjfag sciința, a notifica, a anuncia, a numi. $fnfâgen, v. a., a începe a taie cu ferestreul. 9tnfag=cr, s. m., vestitor; —ung, s. /., vestire, notificare. $fafamni=eftt, v. a., a aduna, a grămădi; —lung, s.f., adunare, grămădire. 5Infa§ig , adj. și adv., așezat, domiciliat. Slnfaț, pl. —fa|e, s. m., așezare, îmbucătură; adaos, începătură; disposițiune. îtnfancrn, v. a., a înăcri cu aluat, cu oțet. 5(nfangcn, v. n. ir., a începe a suge. îtnfanfeitr v. a., a se a apropie suflând tare. &nfd)aff=ettf v. a., a procura, a porunci; —, v. a. ir., a crea; fidj —, v. r., a’și câștiga, a’și procura; fief) bag ÎRbtțige —, a se provedă cu cele trebuin- cioase. îtnf(țaftenr v. a., a pune pat la o pușcă; ein ^aar Stiefeîn —, a pune tureci noi la cisme. Șfnfdjafen, v. a., a începe a curăți de coaje. îfaftfjarren, v. a., a acoperi cu păment. $lnftțau=ettr v. a., a privi, a se uita, a intui; a contempla; —, s. n., privire, intuire, con- templare; —er, 5. m., contem- plător, privitor; —fid), adj., evident, intuitiv; —îidȘfeit, s.f., evidență, intuițiune; — ungg* begriff, s. m., noțiune intuitivă; —unggbermbgen, 5. n., facultate intuitivă. îlnf^ctn, s. m., părere, aparență; bem — nacf), la părere; ben — geben, a’și da aerul de; —en, v. a., a arunca lumină» pe ceva; —en, v. n., a păre; —enb, —lid), adj., după apă- rență, la părere. Stnf^eUcn, v. a., a trage, ă suna clopoțelul. Slnf^ere, s. f., urzeală, natră; —n, v. a. ir., a urzi pânza. ^lnf^iogle 21 nf rf) t dg ig—2lnfd)uren 55 nuri secrete; bie ^often in’ — bringen, a pune spesele în socoteală; —en, v. a., a lovi a bate, a țîntui, a afișa; a prețui; a face efect, a lucra; ba^ @ffen unb Srinfen fdjtdgt ițm gut an, mâncarea și beu- tura îi tignesce. Snftțlâgtg, adj., isteț, invențios. &nfdjlag$ettcl, s. m., afiș. $htfdjlammen, v. a., a înnomoli, a umple de nomol. îfnfdjlcidjen, v. n., a se apropie tiptil. 5lnftțleifen, v. a., a ascuți, a face tăiș, verf. 9nf4lenbern, v. n., a veni clă- tinând din picioare. $tnfd)(ebpctt, v. a., a aduce cu de a sila. . &nftfHieBen, v. a., a lega, a îm- preuna, a uni; fid) —, v. r., a se uni, a se împreuna; —, v. n., gut —, a se potrivi bine. ^nf^lingen, v. a., a împreuna prii^ un laț. Snfdjli^en, v. a., a despica puțin. Snfdjtnfl, pl..—fdjtiiffe, s. în- cheiere, alăturare, aclus; —ba^n, s. f., drum lateral. thtfdjmcrfcn, v. a., a cunoasce prin gust. Șfafdjmeidjdn, fid), v. r., a se insinua la cineva prin lingușiri, a se lingări. 9lnfd)mct^cn, v. a. ir., a arunca, a asverli cu forța. 2tnf^mcl$cnr v. a., a uni, prin topitură; fid) —, v. r., a începe a se topi. îhtfdpniebent v. a., a înnădi o bucată de fer cu alta; 3^ manben —, a pune, a fereca în cătuși; er fi^t tnie ange* fdjmiebet ba, el stă ca piromt. 2Infd)mtcgcn, fid), v. r., a se alipi . strîns de cineva. Shtfdjmteren, v. a., a unge, a mânji; Qemanben —, a înșela pre cineva. 21nfdptatfen, v. a., încătărăma. 2(nftțrauben, v. a., a întîmpina aspru pre cineva. ftnfdjnciben, v. a., a tăie, a cresta. 2(bf^nittr pl. —e, 8. m., crestă- tură, începătură. îfafdjniircn, v. a., a strînge cu cordeaoa. îhtfdjraubcn, v. a., a înșuruba, a stringe in șurub. ' &nfrf)retben, v. a., a scrie, a în* semna pe tablă; ^emanbent @twaâ —, a pune ceva cuiva in socoteală; bei Semanbem itbel angefdjriebeu ftețen, a fi încon- deiat la cineva. Sfafdjreien, v. a. ir., a striga la cineva. îlnfdjrirte, pl. —n, s. f., beată, betelie (la pănuri); —n, v. a., a face betelia unei pănuri; ein gag ,—, a descărca o bute. &nfrf)ub, 5. m., prima aruncătură la popice. îfafdjtdjcn, v. a., a încălța; ^fd^le —, a încălța pari cu fer; —, a căputa; fid) —f v. r., a se încălța. 2lnfd)ulbigett, vetji: ©efdjulbigen. &ttfd)iiren, v. a., a ațîța focul. Digitized by GooqIc 56 ^nî$u|—&nfe$nîi$ $htfd)u£, pl. — fdjiiffe, 5. m., prima descărcătură, prima pușcătură; cristalisare. 9lnfdjutt, s. m.f grămădire de jpăment; aluviu. Sftfdțiitten, v. a.f a turna, a vărsa, a nomoll, a umple. Slnf^itțen, v. a., a da apa pe roată, a ridica stavila. 3ht=fdjnjangern, v. a., a îngreca; —fcfytoangerung, s. îngrecare, impregnare. ^nftțwărmen r v. n., a veni cu grămada. 9(nf(țWar$=enr v. a., a înegri, a defăima, a calumnia; —er, s. m.j defăimător; —ung, s. defăimare. Wnf^wa^enr v. a., ^emanben —, a ameți pre cineva cu vorba. Sfafdpvețf, pl. —e, s. m.f fire de ur^it; —en, v. a., a oarde firele pe sul; —ra^men, sulul pe care se unfesce tortul; —roUe, s. f., mosor de urdit. 9htft^tuetBen, v. a.f a căli, a ferbe ferul. 3lnfdinjeII=enr v. a., a umfla; —, v. n. ir., a se umfla, a cresce (apa); —ung, 8? f.} umflătură. 9nf(țwemm»enr v. a.f a pluti lemne; —ung, s. f.) plutire; nomolire, aluviu. 9(nf^wtmmenr v. n. ir., a se apropiă înnotând. Șfafegeln, v. n., a se apropie de uscat cu corabia; a se lovi cu corabia de ceva. 3htfel|en, v. a., a vedă, a se uita, a privi; gemanben ftarr —, a se uita țintă la cineva; • manben freunblic$, VeradjtHd) —, â se uita la cineva cu ochi buni, cu dispreț; Qemanben vom ®opf biâ ju ben giiBen —, a măsura pre cineva cu ochii din crescet pănă în tălpi; bag faun idj ni^t îdnger mit —, aceasta nu o mai pot suferi; gemanben fiir @twag —, a’l țină pre cineva de ceva (d. e. de medic etc.); @twag mit ganj anbern Stugen —, a fi cu totul de altă părere; mau Ijătte ițm bag gar nidjt angefețen, aceasta n’ar fi cre^ut-o nime despre dânsul; angefe^en fein, a fi considerat, a ave vază, a fi bine vă(}ut; angefețener S8urger, cetățean vă(Jut, cu vază, notabil. m.) vătfut, vedere; privire, aer, esterior; bem — nadj, din văzute; la părere; —, vază, autoritate, conside- rațiune, credit; gemanben Von — fennen, a cunoasce pre cineva din vă4ute; bag — țaben, a pâră; fein — beljaupteg, a’și susțină autoritatea; ein Sftann VongroBem —t bărbat cu mare vază; fidj bag — geben, a’și da aer, a vră a trece de . . .; in — ftețen, a fi stimat, con- siderat; oțne — ber $erfon, fără privire la persoană. Ofe^nlit^r adj. și adv.) conside- rabil, distins, respectabil, splen- did ; ein —er -Jftann, om vă4ut, distins; eine —e ®efeUfdjaft, * o societate respectabilă, mare; eine —e (Summe, o suma con- siderabilă. Digitized by Google SlnfeȘung—Slnfpruc^ 57 Stnfețnng, s.f., tn —, în pri- vință , în considerațiune, în respect de . . . Wnfe^ett, v. a., a pune, a alătura, a așeza, a aplica; Stutegel —, * a pune, a aplica lipitori; SSaunte —, a planta pomi; bie Șeber —, a lua condeiul a mână; baâ ju țodj —, a prețul casa prea sus; einen Xag —t a hotărî, a prefige o ^i, a pune termin; —, v. n., baâ fegt gut an, această vită se îngrașe; Semanbem @ttna§ —, a trece, a pune în socoteală; —ung, s. f., așezare, adaugere; aposițiune, juxta- posițiune. 9nfî^tr pl. —en, s. f., privire, părere; opiniune; nad) meiner —, după a mea părere; —ig, adj., — Werben, a vedă ceva, a zări. SnHebeîei, pl. —en, s. f., colonie. Wnțtebeln, fid), v. r., a se stabili, a se domicilia. Stnfiebelung, pl. —en, s. f, co- lonisațiune, stabiliment. Bufteben, r. a., a începe a ferbe. Wltiebfcr, s. m., colonist. Wn iegeln, v. a., a pecetlui cu ceară. Snțngettr v. a., a întimpina pre cineva cu cântare. îlnftunen, ve^i; Qumutțen. Wnfintern, v. n. (miner.), a forma stalactiți. . s. m., adăpost; •—en, v. n. ir., a ședă lângă ceva; a se așeza cu locuința. Snfonft, adv., altmintrea. Bnfțmiten, v. a., a crepa pe ju- mătate. &nfpamben, v. a., a întinde, a încorda, a înstruna; a înhăma, a prinde caii; afle ®rdfte be§ ^eifteâ —, a’și încorda toate puțerile intelectuale; —ung, pl. —en, s. f, încordare. ihttyeiett, v. a. ir., a scuipa în față. ^(nfpteî-en, v. a., a face înce- putul in joc; auf ©ttuaâ —, a face alusiune, a da să se pri- ceapă; —ung, s. f, alusiune. $(ttf^tețett, v. a., a trage, a pune în frigare, a înțepa. îlnfptnncn, v. a. ir., a începe a toarce, a împreuna torcând; a ur(|l. $(nfpont=ett, v. a., a împinteni; a incuragia; —ung, s. f., îm- pintenare, încuragiare. $(ttf^ra^er pl. —n, 5. f., agrăire, adresă. $(nfpre^enr v. a. ir., a agrăl pre cineva, a’i adresa cuvântul; Semanben unt @ttna§ —, a ruga pre cineva de ceva; —, v. n. ir., bei ^emanben —, a cerceta pre cineva, a’i face visită; —b, adj., interesant. &nforet$en, v. a., a propti. ifatyrengett, v. n., a stropi; a se îniepta; angefprengt tontmen, a veni sărind în galop. îlnfpringen, v. n. ir., a sări, a se arunca asupra cuiva; a se crepa puțin. $lnfpri^cn, v. a., a stropi; —ung, 8. f, stropire. pl. —fprii^e, s. m., drept, pretensiune, reclama- țiune; auf @twa$ — madjen, Digitized by IjOOQle 58 2lnfprung^?InfteUen ©tîoaâ in — neljmen, a pre- tinde, a face pretensiune; feine —fprii^e fațren laffen, a se lăsa de dreptul seu; —31o$, adj., fără pretențiuni, nepretențios; —§VoH, adj., pretențios, arogant. Sltttyntng, pl. — fpriinge, s. m., săritură. Slnfțmtfen, vedi: ?Infpeien. #ntyiilen, v. n., a clăti; a duce spre țărm (despre apă). 9n|ta(țelnr v. a., a împunge, a îmboldi, a înțepa. Slnftalț pl. —en, s. f., pregătire, aranjare, disposițiune; institut; — $u @ttoa§ madjen, a face pregătiri pentru ceva. Slttfțammett, fid), v. r., a se ră- zima de ceva. îlnftanb, s. m., amânare, prelun- gire, trăgănare; dificultate; cu- viință ; ba£ leibet feinen —, nu su- fere amânare, nu are nici o difi- cultate; mit—fpredjen, a vorbi cu bunăcuviință; gegen ben — Ver* fto^en, a vătema bunăcuviință. îfaftanbig, adj., cuviincios, con- venient; — fein, a conveni, a plăce cuiva ceva; —, adv., cuviincios, decent; fief) — be= tragen, a- se purta cuviincios, decent-; —feit, s. f., bunacu- viință, decență. &nftangcln, v. a., a lega de pă- ruței (fasole etc.). $lnftanett, v. a., a pironi ochii asupra cuiva. îlnftatt, prep., în loc de. ^nftanncn, v. a., a privi cu mi- rare; —âmertț, adj., vrednic de admirat, admirabil. îlnftc^en, v. a., a străpunge, a împunge. îlttfterfboțrcr, s. m., sfredel mic. $Inftecf=en, v. a., a pune, a băga; a molipsi; a aprinde, a pune foc; —enb, adj., contagios; —ung, s. f., molipsire, infec- țiune, contagiu; —ung^ftoff, s. m., materie lipicioasă, con- tagioasă, miasmă. &nftd)en, v. n. ir., a fi aproape de ceva; a sta lipit de ceva; a sta la indoieală; a întârdiă; bo^ ^feib ftețt i^m Je^r gut an, haina ’i stă foarte bine; @tîua^ — laffen, a amâna ceva, a prolungi; ba$ ftefjt mir nid)t an, aceasta nu’mi convine, nu’mi place. îlnffcigen, v. n. ir., a se ridica, a se înălța; baâ GJebirge fteigt fanft an, muntele se înalță pe nesimțite; angeftiegen fommen, a se apropie cu pași mari. 3tnfteU=ettr v. a., a pune la ceva, a aplica; a aranja; a se con- forma; 5Xțbeiter —, a tocmi, a pune lucrători; 93etrad)tungen —, a face reflecsiuni; a medita despre ceva; mie foii id) bie^ —, cum să întocmesc acest lucru, de ce cap să’l apuc; îuer țat bag angefMt? cine a făcut acest lucru ? Qemonben —, a așeza pre cineva într’o diregă- torie; fid) —, v. r., a se răzima; a se preface, a simula; —er, 5. m., aranjator, rânduitor; —erei, s. f., ve^: 3iererei J adj., îndemânatic, iscusit, di* baciu; —igfeit, s. f., dibăcie, Digitized by GooqIc Slnftemmen—Slnftu^en 59' îndemânare; —ung, pl. —en, 8. f., oficiu, diregătorie. 9tîtftemmen, -vedi Slnftammen. Wnfterben, v. n. ir., a ajunge in posesiune prin succesiune după moarte. 5lttftenem, v. a., a cârmui naea spre țărm. 5(nfHtț, pl. —e, 5. w., împunsă- tură; —ein, v. a., a împunge, a face alusiuni. SJnfticfen, v. a., a înâdi cu broderie. Shtfficfeln, v. n., a veni cu pași mari. Slttftteren, vedi: Stnftarren. &nftift=entv. a., a cășuna, a causa; 535feg —, a face rele; 3emanben ju @ttoa§ —, a ațîța pre cineva la ceva; —er, s. m., urditor, intărîtător, instigator; —ung, s. f.j întărîtăciune, in- stigațiune, îmbolditură. 9htfHmm=cnr v. a., a întona, a da tonul; Magen —, a se plânge; —ung, s. f., into- națiune. SfafHnlen, v. n. ir., a puți, a mirosi greu. * ^nftopfen, v. a., a umplă, a în- desa, a ticsi; M v. r., a se îndopa. Sînftoț, pl. —s. m., lovire, isbire; necuviință, pedecă, difi- cultate, scandal; ber «Stein beg —eg, peatra scandelei; oțne —, fără dificultate; — netjmen, a se scandalisa; —en, r. a. ir., a lovi, a ciăcnl, a împinge; bie Gfiăfer —, a ciocni cu pă- hărele; ein ^ebâube an bag anbere —, a zidi o casă lângă alta; —, v. n. ir., a isbi, a se învecina; im Sefen —, ase împedeca în cetire; ber Strfer ftă|t an ben 2Beg an, țearina se învecinează cu drumul; wiber bie GJefe^e —, a păcătui încontra legilor; mit ber gunge —en, a vorbi peltic; —enb, adj., învecinat. «nftSgÎB, adj. și adv., necuviin- cios, scandalos. Stnftrațlcn, v. a., a arunca radele sale spre ceva. îtnftrebcn, v. n., a se sili, a nizui, $(nftreid)=cn, v. a., a colora, a vopsi; a sublinia; —, v. n., a se atinge ușor de ceva; —er, s. m., vopsitor; —erei, $.f., vop- situră; —pinfel, s. m., bidinea. îlnftrctfcn, v. n., a se atinge de ceva în treacăt. îtnftreng=en, v. a., a încorda, a întinde tare, a sforța; ben —, a încorda mintea; gu ftar! —, a încorda preste măsură; fi($ —, v. r., a se opinti, a se încorda; —ung, s. f., silință, opintire, încordare. SCuftrenen, v. a., a presăra. Qtnftridj, pl. —e, s. m., față, lustru, coloritură; einen — geben, a da coloare. 2(nftrirfen, v. a., a înnâdl împle- tind cu acele. ^nftrbmen, v. n., a curge repede, a înunda. îtnftfirfeln, v. a., înnădi. 9tnftnrm=en, v. a., a ataca, a se reped! cu asalt; —ung, s. f., năvălire, asalt, atac. 51nftii^en, v. a., a propti, a răzima. Digitized by Google •60 ^tnfudȘen—Antraben Anfud|m, v. a., unt @twa§ —, a cere ceva, a se ruga pentru ceva; unt eine 8teHe —, a cere un oficiu; —, s. n., cerere, rugăminte, petițiune; —er, 8.m., petiționar; — ungâjdjreiben, s. n., petițiune. Anfii^en, v.a., a îndulci puținei. AtttagimUmnS, s. m., antagonism. Antagonift, s. m., antagonist, contrar. Antafeln, v. a., a provedă o nae cu funile necesare. Antante», v. n., a se lovi de ceva jucând, a’și atrage ceva prin joc. Antaftm, v. a., a pipăi, a atinge; a vătăma (onoarea); —ung, 8. f., pipăire, atingere; vătămare. Antanmeltt, v. n., a se apropii șovăind. Antarftifrț, adj., antarctic, de polul de sud. AntcbiInVianifdj, adj., antedi- luvian. Ant^eil, pl. —e, 8. m., parte, porțiune, contingent; — an ©ttoaâ ne^men, a lua parte la ceva, a se interesa de ceva, a participa la ceva. Antțo4ogie, pl. —en, s.f., anto- logie, florilegiu, adunare de bucăți mici din autori classici; —fogifd), adj., antologic. 9fati)ropo4ogte, s.f, antropologie, sciința despre om; — adj., antropologic; —p^ag, 8. m., antropofag, mâncător de oameni. Antțun, v. a. ir., a îmbrăca; a face, a cășuna; bie ®(țuȘe —, a se încălța; gemanbem Retrăit, ©jre, ®(^anbe —, a face cuiva sîlă, cinste, rușine; fidj ®e* Urnit —, a’și face sîlă. Antidjrift, s. m., antjcrist. Anticipiren, v. a., a lua înainte, a anticipa. Antibot, 5. m., contravenin, an- tidot. Antiefen, s. m., a cerca afun- (Jimea apei. . Antif, adj., antic; —e, pl. —en, 8. f, antică; —enfabinet, s. n., cabinet de anticități. Antifritif, pl. —en, s. f., contra- critică, anticritică; —fonftitu* tioneU, adj., in contra consti- tuției, anticonstituțional. AntiUen, s.f.pl. (geogr.), Antilele. Antilope, s. f. (zool.), antilopă. Antimonar^if^, adj., in contra monarchiei, antimonarchic. Antimon, 8. n. (chem.), antimoniu. Antinațional, adj., contrar națio- nalității, antinațional. Antiodjiett, s. n. (geogr.), Antiochia. Antipapiântnâ, s. m., antipapism. Antupatție, pl. —en, s. f., anti- patie, aversiune, ură; —patțifdj, adj., antipatic; —pobe, 5. m., antipod. Antiqnar, s. m., anticuar, vân- zător de cărți vechi, de lucruri vechi. Antiqnafdjrift, pl. —en, 8. f., caractere de tipar romane, antice. . Antirevoluționar, adj., antirevo- luționar ; —f^ilitifcț, adj., antisifilitic. • Autlip, 8. n., față. Antraben, v. n., a se apropiă în tropot. Digitized by GooqIc Stntrag—Slnwa^g 61 aste, rușine; ft(ț , a’și face silă. m., anțjcrist. r, v. a., a lua inainte. )a. , m., contravenin, an- ?. m., a cerca afon- )ei. . antic; —e, # ică; —enfabinet, m- le anticități. pl. — en, s.f., contra- nticrîticâ; —fonfntii< in contra consti- ticonstituțional. : pl- (geogr.), f, (zool.), antilopă. tW, adj-, “V0”® i antimonarchic. n. (chem.), antimo» , adj., contrai ă^a.4* ■ itic; -* anticuar, vechi, de l«crnn ie tip« - «Ai andrei 9ntragr pl. —trage, s. m., pro- punere, ofert, moțiune; einen — fteUen, a face o propunere, o moțiune; —en, v. a., a îmbie, a propune, a oferi; —gre$t, s. n., inițiativă; —ftetter, 8. m., propunător. 9utran*enr v. a., a încredința (în căsătorie), a logodi; —ung, 8. f., încredințare, logodire, ceremonia logodirei. &utreff=en, v. a., a afla, a întâlni; —ung, s. f, aflare, întâlnire. Wutreilhen, v. a. ir., a mâna, a împinge, a îmboldi, a înteți; a da pinteni calului; ^emanben ju ©tinag —, a îmboldi, a inima pre cineva la ceva; einen vtogel —, a bate bine un cuiu; —, v. n., a pluti spre țărm; —er, 8. m., mănător; —ung, s. f., îmbolditură, întețitură. Sutreten, v. a. ir., a întări căl- când ; a călca pământul în giurul unui arbore; a începe, a întră; ein 2lmt, einen ®ienft —, a întră într’o funcțiune, într’un serviciu; bag neue QaȘr —, a începe anul nou, a întră în anul nou; bie ^eșierunș —, a parveni la tron; etne fileife —, a întreprinde o călătorie; eine ©rbfrfjaft —, a dobândi o moște- nire, a moșteni, a erecji ceva; jum îanje —, a se așeza la joc. 91ntretung, 8. f., ve^i: Slntritt Kntrieb, pl. —e, s. m., îndemn, bold; întețire, împuls; aug ei* genem —, din îndemnul pro- priu, de bună voie. $(ntrinfen, v. a. ir., a bă în- tâiulu; fid) —, v. r., a se ameți (bând). îlntritt, pl. —e, s. m., primul paș, început, întrare; —gprebigt, —grebe, s. f., predică Inaugu- rală la întrarea în oficiu, cu- vântare de înaugurațiune. îhîtrotfnen, v. n., a se lipi de ceva uscându-se. ^nttuerben, s. n. (geogr.), An- vers. ÎIntWort, pl. —en, s.f., răspuns, replică; abfdtfagige —, refus; bie — fâulbig bleiben, a nu răspunde cuiva; fRebe unb — geben, a da socoteală de ceva; feine — ift aud) eine —, tăcerea incă e răspuns; —en, v. n., a răspunde, a replica ; auf ber SteUe —en, a răspunde îndată; —fc^reiben, 8. n., răspuns. &nberfnd)enr v. a., a încerca (o haină). î(n=Dertrauen, v. a., a încrede, a concrede; a da în grija, în mânile cuiva; fief; gemanbem —. a se încrede cuiva, a i se destăinui; —vertrauteg^ut, bun depositat; —Dertrauung, s. f., încredere, confidență. 9taerttianbt, adj., consângean, înrudit; —fdjaft, s. f., consân- geneitate, afinitate, rudenie; ve^i: ®er»anbt. 2ln=tna(^g, s. m., înmulțire, acres- cere, acrescământ, —tuad^fen, v. n. ir., a se înmulți; bie ^inber tnadtfen afimatig an, •copiii cresc încetișor. Digitized by IjOOQle 62 Slnmaft- 3lnWaltr pl. —tualte, s. m., advocat, procurator, procuror ; —fc^aft, procuratură, advocatura. iîttWa^enr v. a., a trăvăli, a rostogoli. Bttnmnb, pl. —wdnbe, s. ho- tarele unei proprietăți de pă- mânt, ale unei păduri; — ein, v. imp., a se simți atacat pe neașteptate (de o boală, de o poftă); e$ wanbelt mid) ein Șieber- fdjauer an, eu simț nisce fiori de friguri; —lung, s.f, atac, apucă- tură ușoară de oare-care morb, acces. $(nWartftțafț, s. f, speranță de a succede intr’o ereditate, supra- viețuire. Sfamafiern, e. a., a uda. 9ht=Weben, v. a., a țese, a adauge prin țesut; — Webetn, v. a., a da din coadă (cânii); —we^en, v. a., a sufla lin spre ceva; —toeidjen, v. a., a îmuie puținei. $lnweifeban!r s. f, bancă de giro. S(ttWetf=en, v. a. ir., a asemna, a adresa, a îndrepta; Qemanbem einen $Ia$ a asemna cuiva un loc; $n @t»a^ —, a în- drepta, a instrui; —er, a. m., asemnător, instructor; — ung, s. f., asemnare, instrucțiune, asignațiune. ^nwenbbar, adj.,aplicabil; —feit, s. f, aplicabilitate, aplicațiune. Slbwenb=cn, v. a. r. Mir., a aplica, a întrebuința, a face întrebuin- țare, a se folosi; aHen ȘleiB —, a’și pune toată silința; afle jeine Grafie —, a’și pune toate pu- terile j fein @elb gut a spesa -5înâa^ cu folos banii sei; feine 3eit fd)(ed)t —, a se folosi reu de timp; —ung, s.f., aplicațiune, întrebuințare. 5InWcrB=ettr v. a. ir., a înrola, a recruta; um ein SDîabdjen —, a peți o fata în căsătorie; —er, s.m., pețitor, înrolător; —nng, s. f, înrecrutare. îtntticrfen, v. a. ir., a arunca, a asvârli; eine 5Rauer —, a tencui un zid. &n=toefcnb, adj., de față, present ; bie —en, pl. cei presenți, cei de față, aiuritori, spectatori; —mefen^eit, s. f., presență, ființa de față. îtnwibem, v. n., a umplă de desgust. 3In Wicțcrn, v. n., a rânchie^a, a nechieza; —minfen, v. a., a face semn cuiva cu ochiul; —mittern, v. a., a mineralisa, a face eflorescență. $tnwoțn=enr v. n., a locui înve- cinat ; —er, s. m., locuitor învecinat. 9(nnmd)ertt, v.tn., a se înmulți, a se lăți (plante). pl. —mii^je, s. m., crescăment, sucrescență. ^(nwiițlen f v. a., a rima, a scurma. &nttiftnfd)enr v. a., a pofti; aHe£ SBbfe —, a pofti cuiva tot reul. Sfattmrf, pl. —miirfe, 8. m., tencueală. ^(ttwur^eîn, d. n., a prinde rădă- cini; a se înrădăcina; mie an* gemurjelt, ca înrădăcinat. a. f, număr, câțime. Digitized by IjOOQle Stnâapfen—Styfel 63 :ie. a. a -ung, . inca. a i tencui present: —fliegen, v. a. ir., a șbura însus, a se înălța sburând; in fRaud) —, a se preface in fum; —Pug, s. m., sbor, avânt ?(uf=fobem, v. a., a provoca, a în vita; a interpela; jum îanje —, a invita, a angaja la danț; —forberung, s. f, provocare, învitațiune; —forbern, ve v. r., a se spen^ura. ?IuHnHettr v. a., a aduna cu grebla; —bu^eln, v. a., a depăna; —puuen, v. a., a des- pica, a tăiă cu săcurea; ba3 @iâ —, v. a., a sparge, a rupe ghiața. 3lufțaf^enr v. a., a apuca și a prinde în fugă ceva. SfaHfinfeln, v. a., a strînge, a grămădi păment împregiur de plante; —țdufen, v. a., a gră- mădi, a strînge; fid) —, v. r., a se grămădi; —^dufung, $. f., grămădire. î(nf=țebenr v. a. ir., a ridica, a păstra; a desființa; bie Slugen gegen §immel —, a înălță ochii la ceriu; eine ®efettfd)uft —, a desființa o societate; ein ^efe^ a șterge, a cassa o lege; bie Si^ung —, a închide ședința; einen ^ontruft —, a anula un contract; @ttou3 unf* jnțeben geben, a da în păstrare Digitized by Google 5(uf^efte(ru- 9luffitten 77 ceva; bie SacȘe ift bei i^m gut —gețoben, lucrul e în mâni bune; einen SBrudj a reduce o fracțiune; bie £afel —, a se scula dela masă, delaprâmț; bie SBogen —, a aduna coaiele țipă* rite (în tipografie); nufgefdjoben ift nid)t aufgețoben, ce s’a amânat nu e și uitat, nu e perdut; —> s. n., ridicare; păstrare, gryire; ștergere, reducțiune; —S von fettvaâ madjen, a face vorbă multă pentru un lucru de nimic; —^eber, s. m., ridi- cător; —țebung, s.f., ridicare; păstrare; desființare, dăssare, anulare; —^ebnngâbefețl, s. m., mandat de cassațiune; —^e* bungSgeridjt, s. n., curte de cassațiune. $faf=ljefteltt,ve4i: — țadeln; — ten, v. a., ein Sud), a broșura o carte. 91 irfReitera, v. a., a lumina; a însenina; a înveseli; ein —ge^eiterteâ (temuți), o inima vioae, fără griji; fid) —, v. r., a se însenina, a se lumina; —țeiterung, s. f, înseninare, înveselire, distracțiune. 9lufțelf=en, v. a. ir., Qemanbem —, a ajuta cuiva să se scoale; a întinde cuiva mână de ajutor; fid) nrieber —> a se pune de nou în picioare; —er, s. m., cel ce ajută altuia, sprijinitor. MuMeHen, vetji: —țeitern. 9(nțțenfenr v. a., a spânzura. 9(nf^=enr v. a., a întârîta, a ațîța, a sumuța; baâ Solf —f a întărită, a revolta poporul; gegen einanber —, a sumuța pre unii încontra altora; — er, 5. m., întărîtător, sumuțător; —ung, s. f., ațîțământ. îluf^iffen, v. a., a trage însus, a arbora ventrilele. 9luf^orfenr v.a., Qemanben —, a lua în cârca, pe spate; —^orc^en, v. n., a asculta cu curiositate. 9lnfțorenr v. n., a înceta, a fini; — $u tveinen, a înceta de a plânge; —, 5. n., încetare; oțne —, necontenit, neîntrerupt, fără încetare. TfaHiilfe, s. f, ajutor, asistență; —liullen, v. a., a desvăli, a descoperi, ve^i: SntțuUen; —Ijnpfen, v. n., vor greube —, a sălta, a sări de bucurie. 9hif=jngen, v. a., a scorni din culcuș (vânatul); —jammern, v. n., a se văieta tare; — jaudj* jen, v. n., a striga de bucurie, a da chiot; —jodjen, v. a., a înjuga și desjuga. 9faffâmmenr v. a.,& peptena însus. 9fof=fauf, pl. — faufe, s. m., pre- cupeție, cumpărare cu ridicata; —faufen, v. a., a cumpăra cu ridicata, a precupeți; —fâufer, s. m., cumpărător cu ridicata, precupeț, monopolist; —făufetin, s. f., precupeață. 9luf=fegelnr v. a., sl așe$a popicele; —lețren, v. a., a mătura; —feimen, v. a., a încolți; —feltern, v. a., a tescui, a fini cu tescuitul. tttenr v. n., a lipi cu mastic, a cimenta. Digitized by CooQle 78 5Iufttaf ter iw- 5luff unft 3fuf=f(aftent, v. a., a face stân- jini; — Hoppen, v. a., a des- chide capacul. $tttf=Harcnr v. a., a lămuri, a desluși, a limpedi, a dilucida; ber $immel Hcirt fid) auf, ceriul se însenina, se lumina; bie Qeit toirb , timpul va lămuri toate; ein —geflarter ®opf, om luminat, deștept la minte; M r., a se lumina, a se instrui; —ftarer, 5. m., lumi- nător, propagator; —fldrung, s.f., lămurire, deslușire; cultura, civilisațiune. 9nfHanbenr v. a., a culege, a aduna spice. WitHleben, —tleiben, —Heiftem, v. a., a clei, a lipi cu cir; —tlettern, v. a., —ftimmen, vedi: tlettern, tlimmen. 9(ttf=Htnfcnr v. a., a deschide ridicând de clanță; —flopfen, v. a., a deschide bătend; SWiffe —, a sparge nuci; ba$ SBett —, a scutura așternutul. 9(uf4narfeit, v. a., a sparge cu dinții (nuci, alune); —fnebeln, v. a.f a înțepeni cu scăiuși; —tnbpfen, v. a., a desbumba; ftdj —, v. r., a se desbumba; —tniipfen, v. a., a desnoda, a Spen^ura. 9faffod)enr v. a., a ferbe de nou, a referbe; —, v. n., a ferbe. Șfaf^ommen, v. n. ir.t a se ridica, a cresce, a da înainte, a pro- spera; a se reinsănătoșa, a se restabili; ber ^ranfe toirb fdjfcer* fief) —, bolnavul anevoie se va reinsănătoșa; bon oHen i^ren ^inbern ift teineâ aufgefommen, din toți pruncii ei n’au remas nici unul în viață; es ift eine neue ÎRobe aufgefommen, a eșît o modă nouă; Șier toirb SRie* manb fo leicȘt —, aici nime nu va pute înainta la o stare mai ' bună; —, «. n., înaintare, re- însănătoșare. 2tnf4bmniltng, s. m., om de rend, care a făcut stare, a ajuns la demnități, parvenit; —fbnnen, v.n.ir., a se pute scula; —toppeln, v. a., a desgărda cânii; —frăm* peht,' v. a., a scărmâna toată lâna; —frampen, v. a., a ridica păreții unei pălerii. $faffra$=cn, v.a., a sgărîi^, a ră(Jui (păreții); a scărmâna (lâija); a aplana pănura; —eifen, s. n., sgărîietor; —treier, 5. m., sgă- rîietor; —traufeln, v. a., a în- creți pdrul. 5(uf=frcif(^ett, v. n., a striga tare; —frietțen, v. n., a sui terîndu-se; —friegen, v. a., a deschide. 5(uffriimmenr v. a., a ridica cu dunga în sus; fief) —, v. r., a se ridica însus. &uffiinben, $hiffiinbig=en, v. a., a face cunoscut; ben @ețor* fam —, a refusa cuiva ascul- tarea ; .genianbem ein Capital —, a cere restituțiunea unui ca- pital; ben 2)ienft —, a scoate din serviciu, a congedia; bie SBoțnung —, a însciința eșirea din locuință; —ung, s. f.} re* nunciare, abdicere. îluffunft, s, reînșănătoșare, convalescență. Digitized by GooqIc 2lufta$en—21uflodern 79 %luț4afynf v. n., a rîde cu hohot; einen 53aum —, a face o tăiere în arbore spre a scoate reșină; —laben, v. a., a încărca; manbem eine fdjtoere Saft —, • a impune cuiva o sarcină grea; —îaber, s. m., încărcător; —labung, s. f, încărcătura. Sluftage, pl. —n, s.f., dare, bir, încărcătură; tacsă; edițiune; — auf bag ®etrdnt, tacsă pe beuturi; eine neue — madjen, a face o edițiune nouă; toie (tar! ift bie — von bem SBudje ? câte esemplare se tipăresc din această carte? 9uf4angen, v. a., a ajunge ceva cu brațele întinse; —laffen, v. a. ir., a lăsa deschis; a părăsi o mină; —laffung, s f., părăsire; —-lauerer, s. m., pân- ditor, spion; —îauern, v. a., a pândi/a sta la pândă, a spiona; —lauerung, s. f., spionagiu. Sluftauf, pl. —tăufe, 5. m., adu- nătură de oameni turburători; crescerea apelor; — beg ^olfeg, tumult, rescoală. Suffaufen, v. n. ir., a se înfla, a cresce, a se ridica; ber £eig tauft auf, aluatul cresce; ber Same ift nod) nic^t aufgelaufen, sămînța n’a încolțit încă; bie Slbern finb fe^r aufgelaufen, vinele s’au înfiat foarte; fid) bie gufje —, a’și rânl picioarele prin mers iute; —, s. n., crescere, înflare (a vinelor); — ber BWn, gră- mădirea intereselor. Sluftaufer, s. m., cărător de me- tale și cărbuni (în mine).. ^luftauf^en, v. n., a trage,cu urechia, a pândi. Qtuf=Ieben, v. n., a reînvie (despre plante, animale); —lecfen, v. a., a linge. îlttf(eg=en, v. a., a pune deasupra, a suprapune; a impune, a însărcina; bie §anbe —, a pune mânile; ben Sattel —, a pune șeaoa. a înșela calul; ein ^flafter auf bie SSunbe —, a aplică, a pune emplastru pe o rană; bem SRoffe Steuern —, a împo- văra poporul cu dări; gemanbem Stitlfdjtveigen —, a impune cuiva tăcere; einen (Sib —, a da cuiva jurament, a îndatora pre cineva să jure; ein 93ud) —, a retipări o carte; §u Sttvag aufgelegt fein, a fi dispus de a face ceva; fd)ledjt aufgelegt fein, a fi reu dispus; fid) —, v- r-> a se râdima pe cote; fid) tviber ^emanben —, a se revolta încontra cuiva, a se opune; —ung, 5. f., punere, aplica- țiune; — ber ^anbe, punerea mânilor. v. a., a râdima; fidj Wiber Semanb —, a se revolta încontra cuiva,, a se opune; —ung, s. f, rescoală, revoltă. 9(uf4eimen, v. a., a clei; —lefen, v. a. ir., a culege, a aduna; 5Î^ren —, a spicul. ^(ttfltegen, v. n. ir., a zăcâ, a se râdima pe ceva; fid) —, v. r. ir., a se râm de multa zăcere în pat. 2tuf4orferu, 0. «•; a scormoni pă- mântul ; —loderung, s. f, scor- Digitized by GooqIc 80 Slufldâbar—5(ufna^me monire; —lobern, v. n., a se înălța iute în flăcări. Bnfli>gbarr adj. și adv., ce se poate desface, deslega, topi; solubil; —leit, s. f., solu- bilitate. &uf4bfen, v. a., a desface, a des- lega, a descompune; a topi; einen ^noten —, a desnoda, a desface un nod; eine grage —, a deslega o întrebare; bie @țe —, a despărți, a divorția, a desface o căsătorie; eine SIrmee —, a disolva, a licenția o armată; einen S3rud) —, a reduce o fracțiune; fid) —f v. r., a se desface, a se descompune; fidj in îțrdnen —, a plânge cu amar; —Ibfenb, adj., disol- vent, muietor; analitic; — tid), adj., ve-, a lua asupră’și, a se în- sărcina ; bie SBogen —, a aduna coaiele (tipărite); —âtuert^, adj., demn de priimit. 9Lu^niti^nf v. a., a țîntul, a turti un cuiu; —nbtțigen, v. a., a constrînge, a oblega, a sili de a priimi; —notiren, v. a., a adnota, a semna. v. a., a sacrifica, a jertfi; fid) —, v. r., 3Ltse jertfi, a se sacrifica, a se devota pentru altul; fid) fiir ba$ SBater* Bareianu, WOrterbuch. lanb —> a se sacrifica, a’și pune viața pentru patrie; —opferung, a. sacrificiu, devotament, jertfă. 9tuf=pa v. a., a unji, a învăh pe sul; — fdjeudjen, v. a., a spăriâ, a stârni (paseri); — f^euern, v. a., a freca podinele, a spăla vasele. 2faf4djWen, v. a., a așetja în pături, în teancuri; a grămădi; —fdȘieben, v. a. ir., a împinge însus, a urni; a amâna, a în- târ^iâ, a îndelunga, a prolungl; ®ttoa3 bon einem £age jum 6* ' Digitized by IjOOQle 84 9Iuff$larfen—Sluffdjnitt anbern —fdjieben, a amena ceva dintr’o di într’alia; aufgefdjoben ift nidjt aufge^oben, ce s’a ame- nat, nu s’a și uitat; —f^iegen, v. A. ir., a cresce iute, în scurt timp; in ^amen —fcțiegen, a în- cepe a face semințe; — țdjirren, v. a.) a înhăma, a pune ha- murile pe cai. ^ttfftțla a ridica cu lo- pata (arină, pământ); —f^iiren, v. a., a ațîța focul; —fdjiir^en, r. a., a resfrânge, a sufulca, poalele; —fdjiiffein, v. a., a pune în blide, în farfurii bucatele pe masă; —fdjutteln, v. a., a scutura; —fcfyutten, v. a., a aduna, a vărsa bucate în grânar, în magazin; —jcfyuttung, s. f., adunare în magazin. 85 5luf=f^wămmett, v. a., a scoate lemnele de pe apă la uscat; —fc^mdnâen, v. a., a înnoda coada calului; —f^tvar* §en, v. a., a înnegri de nou, a renegri; —fdjma^en,. v. a., a în- dupleca pre cineva să priimească un lucru; —fdjioeifen, vedi: —fc^tDdnâen; —fdjtoeifjen, v. a., a înnădi un fer de altul; —J^toeUen, v. n. ir., a se înfla; ber £eib ift ițm aufgef^tuollen, ’i sa .înfiat corpul; —fc^meUung, s. f., înflătură. ^fuff^toemme,pl. —n, s.f., prund pentru lemnele plutite; —n, v. a., a scoate la țermure lemnele plutite; —r, s. m., lucrător de plutit lemne. 9îttf4^toimmen, v. n., a înnota pe deasupra apei. Buf^f^Wingltt, fid), v. r. ir., a se înălța în sbor, a se avânta (cu cugetul la lucruri sublime); —fițwingung, $. f., —Jc^mung, s. m., sbor, avânt. v. n. ir., a privi în- sus, a ridica ochii; —, s. n., . larmă, sgomot, svon, sensațiune; •—mad)em> a face sensațiune, sgomot, a bate la ochi; —fe^er, 8. m., supraveghietor, inspector, intendant; — feȘerin, s. f., inspectrice, supraveghietoare; —feiȘen, â străcura (lapte); — fein, v. n. ir., a fi sculat (din așternut); a fi deschis. Bnffe^=ett, v. a., a pune deasupra, a suprapune; ben Șut —, a’și coperi capul, a pune pălăriea pe cap; bie briile a’și pune Digitized by GooqIc 86 Sluffeufaen—Siufftadjeln ochielarii; bie Opeifen —, a pune bucatele pe masă; einen gtecf —, a coase un petec; einen $8rief —, a compune o epistolă; eine SRedjnung —, a face un comput; fief) —, v. r., ftd) auf ben SBagen, auf baS $ferb —, a se pune în trăsură, călare; fi$ toîber 3emanb —, a se revolta în contra cuiva; —er, s. m., cel ce așeadă ceva; —ung, s. f., așezare, întocmire. Bnffcnfeen, v. n., a ofta.adenc. Bttffttțt, s.f., inspecțiune, prive- ghiere; bie — ^aben, a înspec- ționa; unter ber — feiner Se^rer, subt ochii învățătorilor sei. Bttf=fieben, v. n. ir., a ferbe, a clocoti; —fiegeln, v. a., a sigila, a desigila. WufK m., încălecare; —en, v. n. ir., a se suî pe cal, a se sul în trăsură; biefe^ $fcrb lagt nidȘt gem —en, acest cal e greu de încălecat; bie gange S^ac^t —en, a veghie, *a nu dormi toată noaptea; Semăn* bem —en, a fi sedus prin vorbe, a crede ceva; —ftange, s. f, prăjina pentru dormitulgăinilor. Sluffpafyeu, vedi: auăfpd^en; —fpalten, v. a. ir., a despica, a crepa; —fpannen, v. n., a întinde, a destinde; — fparen, v. a., a păstra, a cruța, a pune la o parte, a reserva. 5fuf=fpeic^ern, v. a., a aduna grâu, * bucate în grânar, a înmagazina; —fpeifen, ve$i: —effen. $taffperr--en, v. a., a descuiă, a deschide; bie Slugen —, a sgâl ochii; ba§ SRaul —, a sta cu gura căscată; —ung, s.f, de- scheiere; sgâire. Wnfflnelett, v. a., a ^ice ceva din vioară, a a$ —, a însărcina pre ci- neva cu ceva, a da comisiune ; auf Sttvaâ —, a îngroșa ceva vopsind; —geber, 5. m., comitent. $faf=fretben, v. a. ir., a împinge, a mâna însus: a înfla; ein SSilb —, a scorni*vânatul; ba$ 53ier treibt ben £eib auf, berea înflă pântecele; ®etb —, a scoate, a procura bani; —trennen, r. a., a descoase, a desface. ^faftrcten, v. a. ir., a călca -cu pi- ciorul ; ba$ țpferb faun rid^t —, calul nu poate pune piciorul jos; teife —, a păși încetișor, a merge pe degete; —a face începutul, a se presenta; $um erften 9Jtale —, a juca, a se pre- senta prima oara pe scenă; auf ber Gangei —, a se sui pe amvon; gegen, nnbrr Qeman* ben —, a se scula în contra cuiva; alâ Qeuge —, a păși ca martor; mit @twa? —, a‘pro- pune ceva; —, n., pâșire, prima înfățișare./ Qluf tritt, pl. —t, s. ml, treaptă, scară (la o casă, la caretă), peron, sdtiă; baâ tvar ein fdjbner, trau* riger —, asta fu o scenă fru- moasă, tristă. $faf=trmfnen, v. p., a seca, a deseca, a usca poamv; —, v. n., bie trorfnet auf, vaca stârpesce, nu mai dă lapte; —trommeln, v. a., a trâzi din somn cu toba. 9(uf=tondjen, v. n., a se deștepta din somn; —toadjfen, v. n. ir., a cresce, a se face mare; —toâgen, • Digitized by'GooqIc i i ^uftoanb—Slufroerfen 89 e r- LUI±' miteu 1 . venacd \£eib cr t; ®e^~ ura căles^up- latm T&". )tine picior ticeti^ >te; preserta; F Y£&% 56 ara P3 - ___ a se sui ? r wiba scula ta e* t _, a pa?0 Z /, pi ^■•rzs5 1 cu toba« iD 30a se W* sefacem&«’ v. a., a cumpăni, a cântări; —matlen, v. n, a colcăl, a clo- coti; —toallung, s. f., clocot, colcăitură; —tpaljen; v. a., a rotula, a vălătuci, a înfășură pe vălătuc; —indigen, v. a., a rostogoli însus, a resturna (o peatra pe mormânt). ^fufttmttb, $. m., spese, lues; mit gro&em —, cu spese mari, cu aparat mare; —wahbeln, v. n., sl ridica potirul; —tnanblung, 8. f., ridicarea potirului. Șfaftitârmen, v. a., a încălzi de nou, a reîncălcji: a redeștepta (o ceartă). Wnfttrarten, v. a., bei £ifd)e a servi la masă; Semanbem mit @tma§ —, a ospeta pre cineva (* ceva, a presența cuiva ceva; * a face cuiva visita. Bnfwdrter, s. m., servitor, fecior; —in, s. /., servitoare, fată de serviciu. Mnfmart^, adv., însus; — ge^en, a se sur, a merge la deal. Snfmartungr pl. —en, s. f., ser- viciu, visită, curtenire, respect; feine — madjen, a’și face visita. SnfWaft^enr v. a. ir., a spăla, a la, a curățl prin spălare; fid) —, v. r. ir., a’și scorțoși (mânile) prin spălare. Bnfwâf(țerinr pl. —en, spălăto- reasă (de vase). 9ttfwaft^fațr pl. — făffer, s. n., vas de spălat (vase); —tuaffer, 8. apă de spălat vasele. Bnfmeben, v. a., a desțese, a des- face o țâsâtură. ’9tnfttJedj=fe(, m., schimb, agio; —fein, v. a., a schimba; —âler, s. m., schimbător, acela care face agiotagiu. ^ufnierfeu, v. a., a deștepta; a , scula (morții); —er, 5. m., deșteptător , cel ce deșteaptă pre altul; —ung, s. f., sculare, trezire; aufgetveăt, adj., deștept, vioiu, treaz. îlnfnjețcn, v. a., a spulbera, a înălța sudând. 9htfnieid)=ett, v. a., a mute, a îmmuie; —, v. n., a se îmmuie; —enb, adj., îmmuietor; —ung, s. f., îmmuiere. 9faf=Wcifen, v. a., a depăna; —meifen, a areta, a produce, a scoate la vedere; ein 3eu9* nig —, a produce un atestat; —meifung, s. f., veenbcnra. ir:, a spesa, a cheltui; er foenbet inel auf, el spesează mult, face spese mari; —menbung, s. f., spese. Sfnfttierfeu, v. a. ir., a arunca însus, a întoarce, a resfrânge; einen ©raben —, a săpa, a face un șanț; bie @rbe unt einen SBaum —, a grămădi pă- mântul în giurul unui arbore; eine Șrage —, a propune o în- trebare ; fid^ gum SRidjter —, a’și aroga demnitatea de judecător, a face pe judecătorul; ba§ 33rett ^at fidj aufgetnorfen, scândura s’a corugat; fid) —, v. r. ir., fic^ toiber Semanben a se scula, a se revolta în contra cuiva. Digitized by Google 90 . 51ufnncfeln—9luge Șfafztotâeht, v. a., a depăna, a face ghem; a desface, a deșvăli. Bttftoiegel=etr27Z. — en, s.f., —ung, a. f., intentare, ațîțăment, revoltă; —er, s. m., turburător, perturbător, întârîtător; —n, v. a., a întârîta, a sumuța, a revolta. Bttfmtttbeln, v. a., a desfășa. ?lu|=Winben, v. a. ir., a depana; a trage în sus cu vârtejul, a învârtejl, a desface ce este în- vârtit, sucit; fid) —, v. r. ir., a se burica, a inverteji, a se învârtejl, a se încolăci (șerpele); —winbung, s./, învertejire:; —wv fc^en, v. a., a șterge; —toifdjer, s. m., ștergetor; — Wifcțta^en, s. m., ștergâtoare, treanță de șters. $hlf=nnrbeln, v. a., a ridica vârtej; —wirlen, v. a., a împreuna țâsând; a găta cu țâsutul. ^(ufwirren, v. a., descurca. Wttf'todlben, v. a., a, ridica în formă de boltă; —woflen, v. n., a vrâ a se ridica. v Stuf=ttJfi^(en, v. a., a rîma, a scor- moni, a scotoci, a scurma; , —tourf, s. m., aruncătură de pământ. v. a., a (numâra, a computa; — jațlung, s. f, cont, comput; —jdumen, v. a., a pune frâul; —je^ren, v. a., a consuma, a mânca toată averea; — ge^ rung, s. f., consumațiune, con- sumpțiune; —jeic^nen, v. a., a însemna, a desemna, a adnota; —jeidjnung, s.f, adnotațiune; —$etdț)nung$bu(f), s. n., carte de notițe, jurnal; —jetgen, ve^i: —toeițen. ve1 mugur ’ țaben, a avă vedere bună, ochiu petrun^etor; bag falit in bie —n, asta bate la ochi; ge^ mir aug ben —n, cară-te din ochii mei; bie —n auf StWag^eften, a pironi, a ținti ochii la ceva; bie Sacțe liegt hor —n, lucrul e învederat; id) faun i^n nidjt Vor —n fețen, eu nu’l pot vedă în ochi; id) țabe ițn mit teinem —e gețeben, nu ’l am ve^ut nici cum; id) fe^e bie ©a^e je^t mit ganj anberen —n, eu privesc acum lucrul cu totul din* altă parte; aug ben —n verlieren, a perde din vedere; gemanben iu bie —n faffen, a privi cu ațențiune la cineva; tțue bie —n auf, deschide’ți ochii; bie —n nieber* f djlagen, a pleca ochii la păment; groge —n ma$en, a înholba ochii; mit ben —n tvinfen, a da semn cu ochii; er tvagt eg nidjt bie —n aufeufdjlagen, el nu în- dră^pesce a’și ridica ochii în sus; Semanben mit fdjeelen —h anfețen, a căuta la cineva cu ochi rei, invidioși; bie —n ge^en ițm auf, ’i se deschid ochii, în- vață a cunoasce lucrul clar; aug ben —n verlieren, a perde din ochi; in bie —n fte^en, a bate la ochi; ein — jubriiden, a închide ochii la ceva, a se uita printre degete; eg pa^t ivie bie gauft auf’g —, se potri- vesce ca nuca în părete; eine ^rațe țodt ber Slnbern bie —n nid)t aug, corb la corb nu scoate ochii. ^ugelc^en, s. n., ochiușor. Sugeln, v. a., a altoi în ochiu, a ocula; a-trage cu ochiul. îlugen=aber, s. artera ochiului; — dțnlic^; adj., de forma ochiu- lui; —argenei, s. f, medicină de ochi; —arjt; s. m., oculist, medic de ochi; —binbe, s. f., legătură, fâșie pentru ochi; —blenbe, ve^i:—leber; —blid, s. m., clipă, clipeală de ochi; in einem —blid, într’o clipită, într’un moment; jeben —blid, pe toată clipita; er ift ben —blid tveggegangen, tocmai acum s’a dus; ni^t einen —blid jtveifeln, a nu avă nici cea mai mică, îndoeală; — blidlid), adv., într’o cljpă, îndată; —blbbigfeit, s.f., slăbiciune de ochi; —blătȘe, ve igiena ochilor; —pulber, 8. m.f praf pentru durere de ochi; —rei$, s. m., mâncărime, iritațiune de ochi; —rinnen, ve(Ji: —flug; —falbe, s. f.f alifie de ochi; —fc^ein, s. m., vedere, aparență; in —fc^ein nețmen, a cerceta, a esamina, a inspecționa; —f^einlic^, adj. și adu., vederat, evident, clar; 1—ftțeinlic^!eit, s. f, evidență; —fdjieger, s. m., calul dracului (insect); —fdjirm, s. m., umbrar, perdea de ochi; —jd)mer§, 8. m.) durere de ochi, oftal- gie; —f($wad)e, debilitatea ochilor, slăbiciune de vedere; —fțnegel, s. m., specul; — fpradȘe, s.f, limba ochilor (prin semne); —ftarr, s. m., albeață, cata- . ractă; —ftern, s. m., lumina, steluța ochiului, pupilă; —tău* fdȘung, 8.f-, visiune; —treibenb, adj.) ce produce muguri, gemi- par; — triefen, s. n., sgăbâr- doșie, urdorime (de ochi); —triefig, adj.) sgăbârdos, ur- duros; —troft, s. m. (bot.), silur, buruniță pentru durere de ochi; —ruaffer, s. n.f apă de ochi; —toelj, 8. n.) durere de ochi; —tvimper, s.f.) geană; —tirinf, m.) semn dat cu ochiul, clipă de ochiu; —winlel, unghiul, coada ochiului; —ăeuge, s. m.) martor ocular. Qlîtgit, s. m. (miner.), augit. Suglein^s. n;, ochișor; mugurel. 3lug§bur0, s. n. (geogr.), Augsburg. singur, s. m., augur; profât. &uguft, 8. m.) August (nume); 3Ronat — f luna lui August; —apfel, s. m.) măr oarzen, tim- puriu; —birn, peară oarzenă, timpurie, peară văratică; —in, 8. m.) Augustin. ^(ttguftincr, s. m., augustinian (mo- nach cat.). ^(uȘirftț, s. m.j cerb comun, de câmpie. ve4i: Slngerredjt și Xrift* gerec^tigleit. Aurelia; s. f.f Aurelia; — n, s. m., Aurelian. 9lurelut$, s. m.) Aureliu. Dic * )y Google Auritei- Slurifel, s. f. (bot.), urechia ur- sului, urechiușe. WttHn, m. (bot.);xgențiană, din- țură. 51nnpigment, s. n. (chem.), auri- pigment. Aurora, 5. auroră, ^iori. prep., din, dintre, dela, de, pe; — bem ® ar ten, — bem a’ater tommen, a veni din dină, dela teatru; — uUen ăraften, din răsputeri; — ber &ird)e gețen, a eși din biserică; einer — eurer SRitte, unul dintre voi; — einer $anb in bie an* bere, dintr’o mână într’alta; man țat mir — Bien gețcțrieben, ’mi s’a scris din Viena; — §ol^ ge* madjt, făcut din lemn; — @rfa^ rung, din esperiență; — ^ură)t, de frică; — Siebe fur.., ju, din iubire cătră..; — SRangel aniBemeifen, din lipsa dovezilor; — bem ^opfe, de rost; bag $aug tuurbe von ©runb — neu gebaut, casa se clădi de nou din fun- dament; er ift bon $ang — reid), el e avut, e cu stare bună de acasă; — voKem $alfe jdjreien, a striga din toate puterile; —, adv., finit, isprăvit, trecut; 3aljr — Qațr ein, din an în an; bie ^ir^e ift —, servițiul divin e finit, au eșit (oamenii) din bi- serică ; ba$ ®lag ift —, păharul e deșertat, e golit; bag 2ic^t ift — t lumina s’a stins; eg ift — mit i^m, e pace de densul; er Weig weber — nod) ein, el nu scie unde’i mai stă capul, e în mare perplesitate. -^lugbeten 93 &n&attern, v. a., a desgropa ar ind; —, v. n., a fim cu aratul; —abern, v. a., a scoate vinele din carnea —anttvorten, v. a., a preda; —arbeiten, f. a., a lucra, a prelucra, a elabora, a compune, a perfecționa; —ar* beiten, v. n., a sferși cu lucrul; —arbeitung, s.f., composițiune; temă (a unui elev), încercare literară; —arten, v. n., a de- genera, a se corci; —artung, s.f, degenerațiune, corcitură; —aften, v. a., a tăie ramurile unui copaciu; —ot^men, v. a. și n., a respira; a’și da resuflul din urmă; —afljmung, s. f, espirațiune, eshalațiune. &u&baden, v. a. și n. ir., a coace de ajuns; a termina cu cop- tul; fjifdje —, a frige pesci; ^baben, v. n., a se fi scăldat de ajuns; —bqggern, a curăți de nomol fundul unui port de mare; —bafien, v. a., a desface mărfuri pachetate; —baudjung, s. f, umflătură; —bauen, f. a., a termina un edificiu început. $fag=bebtngen, v. a., a stipulata reserva, a pune condițiuni; —be* bitjgung, s. f, condițiune, re- servă, pact. 3tug=bei^en, v. a. ir., a mușca, a rupe cu dinții; —beijen, v. a., a scoate prin mijloace^corosive. &u$=befferer, s. m., reparator; —beffern, v. a., a repara, a di-, rege, a re’noi; — beffemng, s.f, reparatură, re’noitură. Knâbeten, v. n., a’și termina ru- găciunea. Digitized by GooqIc 94 Sfagbeugen- gn&beitgen, v. n., a evita, a se feri; — beugung, 5. f., digres- , siune; —beute, 5. câștig, profit din mine; -*benteln, v. a., a goli, a deșerta punga; baă SRețI —beutetn, a scutura făina din sac; fid) — beutetn, a se pungul, a cheltui toți banii; —beuten, v. a., a esploata, a trage folos; —beutung, 5. f., esploatațiune. S(u§beâațknr v. a., a plăti tot. $fag=btegen, v. a. ir., a încovoia în afară, a strîmba; Vor Qe* manbem —, a se feri de cineva, din drum; — bieten, v.a., a scoate, a espune la vânzare, a oferi; «gemanben — bieten, a respinge pe cineva licitând mai sus; —bietung, s. f., ofert, espunere la vân^ăre. Șfa&bilben, v. a., a perfecționa; ben ®eift —, a forma, a cul- tiva spiritul; ben ^brper —, a desvolta corpul; fid) —, v. r., a se perfecționa, a cultiva spi- ritul; —bilbung, 5. f., perfec- țiune, cultură. ȘfaSbinben, v. a. ir., a deslega. Wudbitten, fid), v. r; ir., a ruga, a cere grație, a ruga pre cineva să acordeze ceva; fid) Urlaub —, a’și cere concediu; ba§ bitte id) mir atâ, mă rog să fiu cruțat 1 cu așă ceva. BnSblafen, v. a. ir., a sufla; bag £id)t—, a stinge luminarea; Qe* manbem baăSebenălidjt a lipsi pre cineva de vieață, a’l ucide; —, a publica prin sunetul trâm- biței. -2Iu$bredjen ^Ing^leibe^ v. n. ir., a nu veni, a remână afară, a întârdiă, a lipsi; a înceta; liber 9?ad)t —, a pernopta afară de casă; er bleibț lange aug, el întârdie mult ”; mit ber ^egațlung —, a întârdiă, a amâna mult sol- virea; bag gieber ift i^m aug* geblieben, frigurile au înce- tat; id) merbe nid)t —, nu voiu lipsi a veni; bie ©trafe • toirb nid)t —, el nu va scăpa de pedeapsă; ^ier finb biele SBorte auggebiieben, aici lipsesc multe cuvinte; —, a. n7 absență, întârziere; —bleidjen, v. n. ir., a înceta cu înalbitul; —bleien, v. a., a plumbul, a împle cu plumb; —bliițen, v. n., a în- ceta de a înflori, a perde florile, a se desflori; —bluten, v. n., a sângera, a perde tot sângele. 9ht&boben, v. a., a pune fund la o bute; — bo^ren, v. a., a sfredeli, a borti; ben (Șpunb —> a trage, a scoate dopul- cu sfredelii; —borgen, v. a., a da împrumut. ftn&braten, v. a., a frige bine; —, v. n., a se frige; — braudjen, veZi: berbraucțen ; —braufen, v. n., a înceta de a ferbe (mustul); a vijii, a vul. ^ugbre^en, v. n. ir., a rupe, a smulge, a frânge; einen ÎIft —, a cionti o ramură, ca să se îngroașe; einen SBaum, einen SBeinftod —, a curăți un ar- bore, o viiă de ramurile de prisos; einen ga^n a scoate un dinte; ©rbfen —, a curăți Digitized by GooqIc ^Xuâbreiten—Shigbampfen 95 mazerea de coaje; bie Sienen—, a curăți un stup, o coșniță de albine; —, v. n. ir,, a isbucni, a erupe, a prorupe; eg brad) in biefem §aufe ein geuer aug, în aceasta casă se escă foc; in ein lauteg (Madjter —, a rîde în gura mare, cu hohot, a se înfla de rîs; in Scțma^ teorie —, a prorupe în înju- rături, în invective; bag ©efe^tour bric^t aug, buba sparge; ber £rieg bridjt aug, resbelul pro- rumpe; bie 53tattern finb aug* , gebrod)en, bubațul a început a se ivi; eine Sirienei —, a vărsa o medicină. Sug*breitenF v. a., a întinde, a destinde, a estinde; a răspândi, a împrăspia, a publica, a pro- paga o doctrina; bie gîiigel —, a întinde aripile; falfc^e ®e* rucȘte —, a răspândi faime false; ein 2Rann bon ouggebrei* teten ^enntniffen, bărbat cu cunoscințe foarte întinse; fidj —, v. r., a se întinde, a se respândi, a se lărgi; —breitung, s. /., întindere, estensiune; respân- dire, lățire; — beg ©loubeng, pro- pagațiunea credinței; —brei* tunggjudjt, s. f., proselitism. 9ngbrennenr v. a, ir,, a arde, a curăți prin foc; einen 33ienen* fhxf —, a pârli un stup; Șie* gel —, a arde bine cărămidile; eine SSunbe —, a arde cu focul o rană; —, 0. n., a se arde, a înceta de a arde; bag fjeuer — laffen, a lăsa focul să se stingă de sine. 3(ng*bnngen, v. a. ir., a scoate, a trage afară; :$unge —, a scoate pui; eine ^efunb^eit —, a be în sănătatea cuiva; ein ©e^eimniB — t a divulga un secret; —bringer, s. m., respân- ditor, raportor. Șfagbrudj, pl. —briidȘe, 8. m,, ruptură, isbucnire; erupțiune, frântură, transport; — beg Sorneg, furia măniei; — beg ®riegeg, proruperea răsboiului; —, vin de prima calitate, stors din boambele cele mai alese uscate. $hi£briil)en, v. a., a opări (o bute). ^(ugbruten, v. a., a cloci, a scoate pui; a născoci ceva rău; —, v. n., a înceta de a cloci. Șfagbftgeln, v. a., a călca rufe cu ferul. Șhtgdmnb, pl. —biinbe, s. m., lucru ales, minunat, escelent; ein — bon Sc^bn^eit, minune, floare de frumuseță; .— bon ©djledjtigteit, stricat pănă în rinichi; —biinbig, adj., minunat, escelent, estraordinar; — fdjbn, frumos de minune. Șlugdnirften, v, a., a periă, a curăți de pulbere; — bu|en, v. a., a suferi pentru ceva, a se canoni, a espia o eroare. $fag*bampfen, v. n., a aburi, a evapora; —bdmpfen, v. a,, a înăduși; fjudjfe --bdmpfen, a scociorî prin fum vulpile din vizuniele lor; —bompfung, s.f., evaporațiune; —barmen, v. a., a scoate mațele unui animal. Digitized by IjOOQle 96 SluSbauer—2Iu§einanber 5(uâbauer, s. /., durată, perseve- ranță, răbdare; —n, r. n., a dura, a suporta; bie £dîte nidjt —n tbnnen, a nu pute suporta, suferi frigul; —n, v. n., a dura, a persevera pană în fine; —nb, adj., perseverant, durabil, pe- renant. $tu^bcljnbar, adj., ce se poate întinde, întinsibil; —betynbarfeit, f., întensibilitate; —bețnen, v. a., sl estinde, a întinde; ber SBalb bețnt fid) treit au^t pă- durea se întinde foarte departe; fid) —bețnen, v. r., a se dilata, a se întinde; bie £uft bețnt fidȘ burd) bie SBdrme au$, aerul se dilatează prin căldură; —be^nenb, adj., estensiv, dilativ; —bețnung, s. f., întindere, estensiune, dilatațiune; dimen- siune; —bețnungâfraft, s. f., forță espansivă. îluâbeidjen, v. a., a despărți prin iezătură, prin zagaz, prin gat. 9fa&ben!bar, adj., ce se poate cugeta, închipui, imaginabil; —benten, v. a. ir., a escugeta, a inventa; vedi: ^rbenfen; —beuten, vedi: 9lu$legen. 5(u§=bi^teu, v. a., a născoci, ve^i: @rbid)ten; —bielen, v. a., a podi o odaie cu scânduri; — bienen, v. n., a’și împlini serviciul; ein au^gebienter Sețrer, un învățător emeritat; ein au^gebienterSoIbat, un soldat veteran; —bingen, v. a. ir., a stipula, a reserva, vedi; toSbebingen. Stu^borreu, v. n., a seca, a se usca; — bbrren, v. a., a usca. $(u$=bredjfeht, v. a., a strici; —brețen, v. a., a scoate în- vertind; —brefdjen, v. a. ir., a îmblăti, a treera tot; —, v. n. ir., a termina treeratul. 9(uâ=brurf, pl. —briide, s. m., rost, espresiune, termin; pronuncia- țiune; te$nifdjer —, biîblidjer —, espresiune technică, figurată; mit —, espresiv; —bruden, v. a., a imprima, a tipări; ba§ 2Berf mirb balb auâgebrudt fein, opul se va tipări curend, va eși curend de sub teasc; —brăden, v. a., a stoarce sucul din ceva; a esprima; bie Șreube —bruden, a descoperi bucuria; fid) —briiden, v. r., a rosti; er briidt fidj fc^bn au$, el se esprimă bine; —briidtid), adj. și adv., apriat, anume, înadins; —brudâ* Voii, adj. și adv., espresiv, energic; —brufd), 5. m., tree- ratul grâului. Wn&taftat, v. n., a evapora, a abori; bie SBIumen buften ange- nețme ©eriidje auS, florile re- spândesc mirosuri plăcute; —buften, v. n., a da miros (din sine); —bulben, v. n., a suferi, a suporta, a răbda pănă în fine; —bunften, ve(|i: —buften; —bunften, v. a., a face să eva- poreze, a transpira; —bfinftung, 8. f., evaporațiune, esaburare, transpirațiune, miasmă. 9ht$=eden, v. a., a tăiă în unghiuri, în colțuri; —eggen, v. a., a scoate cu grapa, a desgrăpa. &u$etmuiber, adv., deosebit; se- parat, —breiten, v. a., a desface, Digitized by GooqIc ÎHuSeifen—SluâfUjen 97 a destinde; —bringen, v. a., a despărți de cătră olaltă; —fab* ren, v. n., a se depărta repede deolaltă; — fallen, v. n., a se desface, a se dărîma; —ge^en, v. n., a se despărți, a se des- face; —(aufen, v. n., a se de- părta fugind, a se împrăscia; —legen, r. a., a descompune; —legung, s. f, descompunere, esplicațiune; — madjen, k a., a despreuna; —nefymen, v. a., a desface, a descompune; — fe^en, v. a., a desface, a lămuri, a esplica, a analisa; fief) —fe^en, v. r., a se separa; —fe^ung, s. espUcarc, lămurire, sepa- rațiune; —treiben, v. a., a îm- prăscia, a alunga; —toideln, v. a., a descurca, a desveli; —giețen, r. a., a destinde. $(u$=etfen, v. a., a curăți de ghiață; —eitern, v. n., a sferși de a coace (o bubă); —eiterung, s.f., supurațiune. $M$=erfiefen, v. a., vedi: Sluâer* tna^Ien; — edoren, —erlefen, adj., ales, de frunte; —erfefen, v. a. ir., a alege; Sentanben gu @twa§ —erfefjen, a predestina pentru ceva; —erfeljung, s. f, alegere, predestinare; —ertud^Ien, v. a. ir., a alege; SBiele finb berufen, aber SBenige au^ertrâțlt, mulți sânt chiemați, dară puțini aleși; —emd^Ite, s. m., ales; —er* Wfi^lung, f., alegere, elec- țiune. [în sferșit. Șfadergațlcn, v. a., a povesti pănă Sndeffen, r. a. ir., a mânca tot, a goli blidul, strachina; — tnaâ | ein SInberer eingebroctt, a purta I necazurile altuia. 13hi£fabeht, v. a., a desfira, a destrăma. $hi&fațren, r. n. ir., a eși, a se preumbla cu trăsura; —, v. a., SSaaren —, a transporta măr- furi ; —foțrt, 5. f., eșire, pre- umblare cu trăsura; —, poartă de eșit. pl. —falie, s. m., scădere, deficit; asalt, năvală; —en, v. n. ir., a căd^, a scăde, a da năvală; a se întempla; gut —en, a reeși bine; fc^Ie^t —en, a nu reeși; bie @rnte ift fdjledjt —ge* fallen, secerișul a fost slab; bie §aare fallen au$, cade perul; —t^or, 5. n., poartă de atac. 9fa£=fatten, v. a., a desfășura; —fafen, vedi: —fabeln; —faulen, r. n., a puțredi pe dinlăuntru. îlu§fc^ten, v. n. ir., a decide prin luptă, cu arma; a învinge. 9lu^fegen, v. a., a mătura, a curăți; —feger, 5. m., măturător; —fegung, s. f., măturare, cură- țire; —fețmen, v. a., a scoate (porcii) dela îngrășat. 9fa$feifen, v. a., a pili, a neted! cu pila. 9fa$fertig-en, v. a., a espeda, a isprăvi; —er, s. m., espeditor; —ung, s.f., espedițiune, espe- ditură. Șfuâfetten, v. a., ve(Ji: ©ntfetten. Slu§feuemF v. a., a incâl^i bine o odae; ein ȘaB —, a pârli o bute, ca să se adune doagele. $Iu3fif-țen, a-> a umple cu per; a înfrunta aspru. Digitized by GooqIc 7 Barcianu, WOrterbuch. 98 SluSfinben—9Iu£gang Șfa&ffafcttr a- > a descoperi, a afla, a inventa; —finbig, adv., — madjen, a descoperi, a da în urma unui secret. 9ludfțft^enr v. a., a pescui; einen £etd) —, a deșerta heleșteul de pesci; —, r. n., a înceta cu pescuitul. ȘfaSffammen, v. n., a flăcăra. îfaSffattent, v. n., vecji: —fliegen. 5tllâflcd)tenr r. a., a despleti. 9fa£fleifdjen, v. a., a descărna. 9(u$ftirfen, v. a., a cârpi, a peteci. 9u^f(iegenr r. n. ir., a sbura din cuib, a părăsi cuibul. 9(u3fltegettr v. n. ir., a curge afară, a se scurge. ȘfaSfludjt, pl. —flii$te, s.f, subter- fugiu, pretecst; — fluente madjen, a căuta preteeste, a șovăi. SluSflug, pl. —fliige, .9. m., sbu- rare; einen — madjen, a face o escursiune. îlu^flu^, pl. —fliiffe. a. ni., scur- sură, revărsare; emanațiune. 9lud=fplgenr v.a., a preda; — fotger, s. n., dătător. &u$=forbernr v. a., a provoca. Wn&ffrbern, v. a., a esploata; —fbrberung, s. f., esploatare. $ht$forfdjen, v. a., a cerceta, a se informa, a sciriei; Qemanben —, a esamina, a sciricl ceva dela cineva; —er, 5. m., cercetător, scrutător; —ung, s. f, cerce- tare cu deamânuntul, esaminare. $n$fragen, v. a., a întreba, a esamina. Wu^freffen, v. a., a mânca, a roade tot; fid) —, v. r., a se îngrășa. [tot. 31 n^frieren, v. n. ir., a înghieța de 9fa$=fuțr, pl. —en, s. esport, esportațiune; — fu^rjoll, s. in., vamă de esportațiune; —fnțr= artitel, s. m., mărfuri pentru esport; —fiîțrbar, adj., de esportat, esportabil, practicabil; —fii^ren, v. a., a esporta, a transporta; a efectul, a înde- plini, a isprăvi; —fiițrer, s. ni., esportător; —fuțrțanbel, s. m., comerciu de esport; —fiițriid), adj. și adv., detailat, amănunțit, din fir în per, acurat; pe larg; —fitljrlidjteit, s.f, detail, acura- teță; — fiițrung, s.f., esporta- țiune; esecutare; secrețiune. SluSfiHbcn, v. a., a umple cu vârf; mit @(țntt —, a umple o groapă cu pământ; —ung, x. f, umpletură. 9fa$fiitter=n, r. a., a căptuși; a nutri vitele preste earnă, a îngrășa; —ung, .9. f., căptușire; îngrășare. . &n§gabe, s.f, predare, estradare, împărțire; edițiune; chieltueală, spese, espense; —bud), s. in., carte de cassă. [ferbe. Shtâgityren, r. n., a înceta de a $(u$gang, pl. —gange, s. ni., eșire; — be§ Gieifte^, purcederea spiritului sânt; bem SBaffer einen — verfdjaffen, a da scur- gere apei; baâȘau^țateinen Per* borgenen —, casa are o poartă ascunsă; —, succes, resultat, întâmplare; ber — ttnrb’3 lețren, resultatul va arăta; mit — be$ 3a^re§, cu sfârșitul anului; — ^ott, ni., vamă de esportațiune. Digitized by GooqIc % 3 ga ten - v. a., a plivi. Șfaâgearbettef, adj., terminat, în- deplinit. v. a., a da, a distribui; a cheltui; fidj fiir @twaâ —, a se da de ceva, a trece de...; Semanben fur reidj —, a’l face pre cineva bogat; —geber, m., dătător, distribuitor; —geberin, s.f., econoama căsei. ^uâgebatr pl. —e, s. n., vendare . la mezat. 3fa3gebretfet, adj., întins, răspândit, ^tu^gebung, s. f, estradare, îm- părțire; —geburt, s. /., pro- ducțiune. SnSgebienter s. m., omul ce’și a făcut serviciul, veteran. ^In$gețenr v. n. ir., a eși, a se duce afară; a purcede; ein unb —, a merge și a veni; idj merbe ^eute nidjt —, a^i nu voiu eși; — laffen, a publica o ordonanță; biefe§ 2Bort ge^t auf ein r au$, acest cuvânt se termină în r; ba§ (Mb ift mir auSgegangen, am cheltuit toți banii; bie SBaare ift au3ge= gangen, marfa s’a vândut; ba$ geuer gețt au£, focul se stinge; ber Slt^em gețt mir au$, îmi perd resuflul; bie Șaibe ge^t au3, coloarea se șterge; bie $aare ge^en ițm au$, îi cade părul; mein Xraum ift mir au^gegangen, visul ’mi s’a îm- plinit; —, 5. n., eșire, pur- cedere. Șfa&getgen, v. n., a înceta de a cjice pe violină; —geijen, v. a., a curăți de frunte. ■SluSgîatten 99 îtuâgeferbt, adj., crestat. $lu$=gelaffen, adj., desmerdat, răs- fățat; desfrânat; —^eit, 5. f, desmerdătură, răsfăț; esces de bucurie; —getebt, adj., —gelebt țaben, a’și vremui vremea; —geternt, adj.,, sciutor; șiret, ’ sodal; —gemadjt, adj., hotărît, decis; —genommen, adj., afără de..., cu escepțiune; —gef Alogen, adj., ciupit de versat; —gefudjt, adj:, ales; —gemacțfen, adj., ghebos, cocoșat; —gefiebte, ba$, s. n., codine; — gemanbert, adj., emigrat; —geâadt, adj., cu crestături, dințat; —ge^eic^net, adj., ales, distins, însemnat. &u$gtebtg, adj., vedi: ©rgiebig. $tn$=gie§enr v. a. ir., a versa, a turna; a răspândi, a descărca (măniea); fein£er$ DorȘemanb —, a’și deschide inima cătră cineva; ein £od) mit SBIei —, a astupa o gaură cu plumb; baâ ®inb mit bem $8abe —, cu reulu a lăpăda și bunul; — giefjung, s. f., vărsare, revărsare; des- chiderea, ușurarea inimii; —gi* pfeln, v. a., a ciontă, a tăie vârful copacilor. Shi&gliitten, v. a., a netedi; a lucii, a călca cu ferul; —gleidjen, v. a. ir., a egalisa, a face ase- menea, a potrivi; a aplana; a aplana o afacere; mir merben uns baruber —gleidjen, noi ne vom învoi despre aceasta; fid) gegenfeitig — gleidjen, a se des- dauna unul pe altul; —glei* djung, s.f., egalisațiune; com- planațiune, învoieală; —gleitenf Digitized by 7* 100 7(nvgreifen—Sluă^e^cln v. n. ir., a luneca, a aluneca ; —glimmen, v. n., a se stinge pe încet; — glii^en, r. a., a ’ referbe, a face să se înroșească, a arde în foc (ferul); —graben, v. a. ir., a desgropa; a săpa; a scobi în metale figuri; einen SBrunnen —graben, a săpa o fântână; einen 93aum — graben, a scoate din rădăcini un arbore; grajen, vedi: —gdtcn; -grâten, v. a., a curăț! de oase (un pesce). 9(u$grcifen, r. a., a se grăbi cu pasul. 'Mn^^riibcfn, v. a., a afla, a des- coperi prin multă cugetare; —griinben, ve(Ji: ©rgritnben. $hi$gitfț, pl. —giiffe, s. m., văr- sătură, scursură; efusiune. ^anrcn, v. n., a perde părul, a năpârli; fjarfen, p. a., a ciopli; a scoate cu sapa ; a scoate (ochii cu ciocul). îln^fjnftcn, p. a. ir., a țină; a suferi, a suporta, a răbda pănă în fine; feine Sebrja^rc —, a’și împlini anii de învățăcel; eine fcfjtvere țfrobe —, a se supune la o probă grea; —, p. n. ir., a persevera pănă în fine; e§ ift nirfjt au^nțalten, nu e de suferit; num lann e3 bei i^m nid)t —, el e de nesuferit; im ©ingen —, a susțină tonul vocei sale. 9n§=țâmmetnr v. a., a bate cu ciocanul; —țănbigen, v. a., a da ceva în mâna cuiva; —țănbigung, s.f, predare,*în- mănuire. 9u$țnngenr v. n. ir., a fi espus la vedere (marfă). ^tn^angen. v. a., a espune, a scoate afară la vedere (mărfuri de vânzare); ein ©c^ilb —, a pune la vedere un însemn (de meseriaș). ?(n§țangef^ilbr pl. —er, s. n., în- semn înaintea unei case (a unui meseriaș); firmă. In^umir v. n., a persevera, a perdura, a răbda pănă în fine ; —Ijarrenb, adj., perseverant, stăruitor. s. m., espirațiune, esa- burare; —en, v. n., a espira; ben le^ten ?ltțemjug —en, a’și da resuflul din urmă. ^u&tjanen, v. a. ir., a scobi, a sculpta; a tăiă (verful unui copaciu); a rări o pădure; fjlcifcț —, a tăiă carne (de vendut); —țauer, tăietor; sco- bitor. ?ltt^=țebettr v. a. ir., a ridica, a scoate afară, a trage, a smulge; einen 53anm —, a scoate un arbore din păment; eine lipire —, a scoate o ușe din țîțîni; ein —, a scoate vin cu tidva; ^Refruten —, a recruta; —țe* bung, s. f., conscriere. fycrfjeln, v.a., a peptena fuiorul, a hehela de ajuns; — țeden, v. a., a scoate pui (de păsări mai mici); —, v. n., a înceta cu clocitul; —țeilen, v. a., a vin- deca, a reînsănătoșa; —^eilung, s.f., reînsănătoșare; —^eitern, fid), v. r., a se lumina, a se reînsănina; —^eijen, v. a., a în- Digitized by GooqIc ^u^ieB—SIusflugeln 101 dere mir ^cbilb — L. —er, s. *: unei V'- ia. T^Qtseven. bda pană ins < lf perseve^ espirațiune ^ «• n ’ a ?(tțem3ug_~™ din urma- r. a. vt-i a ?*?' a tăie (verti® rări o pa* a t ; - -L^auer, tăietori „ ir a P* *?T^ mum *A din pâmen ’ djn ue ' __, a recruta, , t ^criere'..p S‘aneptena®-5 ^M01^ Ieri • •oate pm ^7^- . —, D. »■> ’ ,e ■inA', , a reînsanâW; U >> ”•/■'. —betjrn ’•*'5 nsenma, căldi bine; — ^elfen, v. a. ir., a ajuta cuiva la o lipsa mare; Qemanbem mit ®elb —, a îm- prumuta cuiva bani la o lipsă mare; Semanbem auâ ber 2Ser* legen^eit —, a scoate pre cineva din o încurcătură; —^elfer, s. m., ajutător, înlocuitor; —țetten, v. a., a lumina, a însenina; —Ijemmen, v. n., a despedeca carul. pl. —e, s. m.} prima lovitură; —^ilfe, s. ajutor; —țobetn, v. a., a obli o scân- dură cu ghileul. «nițeiir v. a., a scobi, a găvăna; —țb^lung, s.f., scobire, găvânare; —^b^nen, v. a., a’și bate joc, a rîde de cineva; —țbfen, v. a., a precupeți. v. a., a rări o pădure; —^bren, —^orc^en, v. a., a asculta un discurs pănă în sfârșit. Btt&țub, pl. —$ube, s. m., ridicare, alegere, recrutare; —^ăljen, v. a., a curăți de coaje; —Ijun* gem, v. a., a sili prin foame; —țuften, v. a., a scuipi tușind; —, v. n., a înceta de a tuși. Șfa&jagen, v.a., a goni, a alunga; —jammem, v. n., a înceta de a se văieta; —jodjen, v. a., a scoate boii din jug. * v. n., a înceta de a făta; —tammen, a., a peptena, a netezi peptenând; —fauen, v. a., a mesteca, a sdrobi bine în măsele; —, v. n., a înceta cu mestecatul; —faufen, p. a., a cumpăra toate mărfurile. 3(u£=fcl)IenF v. a., a canela o co- lumnă ; —fe^ren, a., a mătura; fețrer, 5. m., măturător; —teljridjt, s. m., gunoiu, măturătură; —feb len, v. a., a provede cu icuri, a icni; —feimen, v. n., a încolți, a germina; —feimung, s.în- colțire, germinațiune; —feltem, v. a., a tescui, a stoarce mustul din struguri; —, v. n., a înceta cu tescuitul; —ferben, v. a., a cresta, a dința; —ferbung, s.f., crestătură; —fernen, v. a., a scoate sîmburii, a desface de găoace. ^uâ=ftelettr v. n., a cresce butucii penelor la păseri; —titten, v. a., a lipi cu cement, a cementa. Shi&tlaftem, v. a mesura cu stânjinul; —ftagen, v. n., a înceta de a se mai plânge; —ffaren, v. n., a limpedi; fid) —flaren, v. r., a se însenina; —Harung, s. f., înseninare; —Hatț^en, v. a., a’și bate joc, a’și rîde de cineva; a bate în pălmi; —, v. n., a înceta de a bate în pălmi; — fluuben, v. a., a alege, a cigăli; —Hau* ber, 5. m.t alegetor. —ffeiben, v. a., a lipi; —fleiben, v. a., a desbrăca, a desvesti; fid) —fleiben, v. r., ase desbrăca; —tleiftem, v,a., a lipi cu cir de faină; —ftin* geln, v. n., a înceta de a suna. Sludflopfen, v. a., a scutura, a bate de praf; ^emanben —, a bate bine, a țesela pre cineva. &u$tfiigeln, v. a., a descoperi prin istețime. Digitized by GooqIc 102 9Iu$fnebetn—Slu&affen ?ln$4nebetn, v. a., a deslega, a lua unui câne sgarda; —fteten, v. a., a frământa de ajuns; —, v. n., a înceta cu frământatul. Wu^^a^en, v. a., a ferbe de ajuns; bie SSafcțe —, a opări ru- fele; —, v.n., a înceta cu fertul; —focbung, s.f, ferbere, opărire. ^uSInmmenr v. n. ir., a eșl; bie Șuțnrfjen finb auggefommen, au eșit puii din ou; țier ift buâ geuer auâgefommen, aici s’a iscat focul; id) tomme gut mit ițm au$, eu me nărăvesc bine cu el; mit Qcmanbem nid)t — Bnnen, a nu potă trăi cu cineva laolaltă; mit @twaâ — fânnen, a pută trăi cu ceva; mit @ttuaâ nidȘt — tbnnen, a nu se ajunge cu ceva; —, s. n., subsistență; e$ ift fein — mit ițm, nu e modru de a trăi cu el; fein — țoben, a avă cu ce să trăiesci. adj., de ajuns pentru a nutri pre cineva- 9n&foppeln, v. a., a deslega, a desgărda cânii de vânat; —fbr* nen, v. a., a scutura grăunțele din spic; —toften, v. a., a cerca gustând, a goli gustând; —fbtțen, fid;, v. r., a se scrintl, a se șoldl. $u&fraljett, v. n., a înceta de a cârăl; —framen, v. a., a scoate marfa spre vânzare, a se fuduli; —frdmpetn, v. a., a curăți prin dărăcire; —tramung, 5. f., fu- dulire; —framen, v. a., a sgâ- răiă; —triedjen, v. a., a eșl din găoace. Stndfultant, pl. —en, s. m., auscul- tant. ^lu^fultiren, v. n., a ausculta. 5tuâfunbftțaft=en, v. a., a cerceta^ a spiona, a descoperi; —er, 5. m., emisar, spion, iscoadă; —ung, s. f, recunoascere, per- chisițiune. *u8hiufț, pl. —tiinfte, 8. f., deslucire, notiță, înformațiune; — iiber StoaS geben, a da în- formațiuni despre ceva; —& mittel, s. n., espedient. StuSfftnfteln, v. a., a afla prin cercări. $lu$tumenf v. a., a vindeca deplin, radical BnSIa^^nr v. a., a’și bate joc, a’și rîde de cineva; —ung, s. f, rîdere, bătae de joc. îlu^tab^cn, v. a., a descărca, a debarca; —er, s. m., descăr- cător; —ung, s.f., descărcătură. 9luâlager 5. f, cheltueli, spese. Stn^lagern, v. n., a se limpezi, a se învechi (despre vin). 9u^4anbr v. n., țeară străină, străinătate; —lănber, s. m., străin; —tdnberin, s.f, străină; —tanbifc^ adj. și adv., străin, din străinătate; —tdnbifdje ^flan^en, plante esotice. StnMangen, s. n., a se ajunge, a avă de ajuns; —tdppern, v. n., a goli bând; —termen, v. n., a înceta de a lărmul. SlnMafpen, v. a. ir., a lăsa afară, a omite; a topi; ein ®leib —, a lărgi o haină; Șett, ®utter —, a topi untură, unt; baâ ®ie$ —, a slobocjl vitele la pășune; Digitized by GooqIc Sluâlauf—îluâlăf^en 103 feinen 3orn an ©ttoaâ —, a’și descărca măniea asupra cuiva; a’și vărsa veninul asupra cuiva; —ung, s.f., omitere, omisiune; —ung^eid^en, s. n., ber 2lpoftrop^. Xn&lauff pl. —(aufe, s. m., cur- gere, scursură; venit, profit; —laufen, v. n. ir., a alerga, a curge, a purcede, a eși; au3 bem £afen —, a eși din port; bas §aB lauft aug, butea se varsă; bie SBurjeln laufen meit ană, rădăcinile se întind foarte departe; —laufen, 0. n., a fugi dela un cap la altul, fid) —laufen, v. r., a se ostăni alergând; —laufen, s.n., eșire; —laufer, s. m., alergător; deser- tor; mlădiță, vlăstar. 9uglang=euf v. a. , a leșia, a opări; a scoate sărurile din cenușa unei materii; —ung, s. f., leșiare, opărire. 9lu£lduten, v. a., a anuncia în- cheierea unui lucru prin sunare cu clopotul; —, v. n., a înceta de a trage clopotele. Wu^leben, v. n., & înceta din vieața, a muri; —leden, v. a., sl linge, a deșerta lingând; —lebern, r. a., a căptuși cu pele; —leeren, v. a., a deșerta, a goli; —leerung, 5. /., deșer- tare, golire; — leerungâmittel, s. n., remediu purgativ. 9u^leg=enr v. a., a scoate la iveală, a espune; eine Sdjrift —, a esplica, a interpreta, a co- menta, a tâlcul; einen îroum —, a tâlcul un vi^ mie legen Sie ba£ au$ ? cum înțelegi Dta asta ? ©ttnoâ fiir 3emanb —, a cheltui pentru cineva; —er, s. m., tâlcuitor, interpretător, comen- tator, eseget; —erei, s. f> tâl- cuire, esplicațiune, esegesă, comentar, glose; —ungătunft, 5. f., ermeneutică, arta de esplicat. 9uS4ețnen, v. a., ve^i; Sluâleiben; —leiben, v. n. ir., a înceta de a suferi, £ suferi pănă in sfârșit; —leiben, v. a., a împrumuta, a da împrumut; —lei^er, s. m., împrumutător; —lenfen, v. n., a se da, a se feri din drum, a face loc. Slu^lemeu, r. a., a învăța de ajuns: a termina anii de învă- țătura. HnMefeit, v. a. ir., a alege; a termina lectura; —lefer, 5. m., alegător, treerător; —lefnng, s. f., alegere, treerare. 9u^4t^ten, v. a., a rări (o pă- dure); —lic^tung, s. f, rărire. Stuâliefer’tt, v. a., a preda, a da in mâniie altuia; —ung, s. f, predare, estradare. 5lu^lteg=eu, v. n. ir., a sta, a zacă (vinul). îluddo^ett, v. a., a găuri; —loden, v. a., a scoate prin momele, a se sili pentru a descoperi ceva; —lo^nen, v. a., a plăti lucrătorilor leafa. 5luâlof^=en, v. a., a stinge, a șterge; a amortisa; —er, 5. m., stîngător; —li^, adj., ce se poate șterge, ce se poate stînge; —ung, s.f., stingere, ștersură; amortisațiune. Digitized by GooqIc 104 SluSIbfen—&u£nagen îhîMijf-en, r. a., a desface; a răscumpăra; —ung, s. /., res- cumpărare. [la aer. Shicluften, v. a., a aeri, a scoate 9ht$madjen, v. a., a desface, a desghioca; a săversi, a conveni despre ceva, a decide; Qe* manben —, a certa, a mustra pre cineva; in ©ute —, a compune o ceartă, o dife- rență cu binele, pe calea păcii; eS mad)t nidjt Viei au$, nu face mult, nu se suie mult; ba§ ift nodj nidjt auSgemadjt, asta încă nu se scie; @twa^ mit Semanbem au^umacțen țaben, a ave de a descurca ceva cu cineva; fie măgen ba3 miteinanber#—, îm- pace ei lucrul cum vor sci, vea lepră, pecingine; — fa jig, adj., lepros, pecinginos; —fâ|iger, s. m., lepros. Bu^fănbemr v. a., a curăți pe dinlăuntru. $hi$4auern, v. a., a estrage acrimea din ceva; —faufen, v. a. ir., a bă tot, a goli bând; —faugen, v. a., a suge, a sbate ugerul; a stoarce, a ruina; —faugen, v. n., a înceta cu suptul; —făugen, v. a,, a lăpta pănă în sfârșit; —faugen, v. n., a înceta de a lăpta; —fauger, s. m., sugâtor; —faugerei, s.f, sugere, stoarcere; — faugung, s. f., sugere. v- a-> a curăți peile de pâr; — fc^actern, v. n., a în- ceta de a glumi; —fdjalen, v. a., a căptuși cu scânduri subțiri; —fdjalen, v. a., a curăți de coaje; —fcțaUen, v. n., a nu mai suna; —fc^amen, fief), v. r., a perde toată rușinea, a nu mai avâ rușine; fid^ bie Slugen —fenomen, a muri de rușine; —fc^ant, s. m., vindere de beuturi cu măruntul; —fdjarren, v. a., a desgropa, a scoate rîcăind; —fdȘarren, v. n., a înceta de a rîcăi; — f(țarten, v. a., a cresta; —fc^attiren, v. a., a da umbra cuvenită (în desemn); —fcfjaufeln, v. a., a scoate afară cu lopata; —fd)dumen, v. a., a arunca spuma afară; — jcfydumen, v. n., a înceta de a spuma. ?lttâ=f^cibcnr v. a. ir., a despărți, a deosebi, a separa; —, v. n. ir., a se despărți de societate, a se desface, a eși din societate; —fdjeibung, s. f., despărțire, separare, escrețiune; —fdjeinen, v. n., a înceta de a luci. ?lttâ=f^cllcn, v. n., a publica la sunetul clopoțelului; —fdjelten, v. a. ir., a înjura, a mustra; —fdjelten, v. n. ir., a înceta de a mustra; —fdjenTen, v. a., a vinde cu măruntul (vin, bere); —fcfjenf en, v. n., a ține crîșmă; —fdjeren, v. a. ir., a blăni po- stavul; — fdjerjen, v. n., a înceta de a glumi; —f(țeuem, v. a., a curăți, a freca podinile, vasele. f v- a trimite, a esmite; —fdjieben, v. a. ir., a întinde (masa). 5ln§4^1^enr v. a. ir., a scoate, a stârpi prin pușcături; a în- cerca (arme de foc); —, v. n. ir., a încolți (sămințele); — f^ie^ung, 5. f., așezarea în pagini (a ma- terialului de tipărit). $fa£=f*Wcnr v. a., a desbarca; —fdjiffung, s.f., desbărcăment; descărcarea corăbiei; — pfen, v. a., a înjura, a insulta; —fdjinben, a. v., a jupui, a stoarce prin grele imposite; —fdjirren, v. a., a deshăma. Digitized by GooqIc &u§fdjîa(#en—&u$f$nallen 109 a' a carne de vendare; —fdȘtacfen, v. a.f a deosebi sgura de metalul topit; —fc^lafen, v. n. ir.> a’și coace somnul. 8- m-> prima lovitură; bilanț, resultat; decisiune; ben — geben, a decide lucrul; —, spuzeală, spuzitură, bube mici pe pele; — fdȘIagen, v. a., a scoate, a rupe, a sparge, a restrânge; ^U9C —, a scoate cuiva un ochiu; bie gațne —, a’i rupe cuiva dinții; einem gaffe ben ^oben —, a desfunda o bute; —, a re- fusa, a respinge, a nu priîni; ein 2Imt —, a refusa un oficiu; —, a căptuși, a îmbrăca (o odae); ein Qimmer mit Tudj —, a îmbrăca păreții cu postav; —fd)(agen, v. n. ir,, bie SBage jdjiagt au$, cumpăna trage într’o parte: ba§ $ferb fdjtdgt qu§, calul dă cu piciorul; bie SBaume fd)f agen au$, arborii înmuguresc; bie U^r ^at eben auSgejdjfagen, orologiul tocmai a sunat; bie 92ad)tigall țat auâgefdjlagen, pri- veghitoarea a încetat de a cânta; bie Sad)e ift înoljl, iibel au§ge* fdjtngcn, lucrul a dat spre bine, spre rău, a reeșit bine, reu; —fdjtâger, s. m., sfârîmător; - f^îagemalb, s. m., pădure tineră. 9lniunment t. a,, a curăți, de noroiu un lac. a- ir > a ascuți de ajuns; —, v. n., a înceta cu ascuțitul; fid) —, v. r., a se toci prin ascuțire; —fdjleu* bern, v. a., a arunca cu putere afară. a- a scoate, a eschide; a’i lua cuiva cătușile; a escomunica; — fcțliegenb, —fdjlieglicf), adj. și adv., es- clusiv; — f^IieBung, s. f., es- chidere, escomunicare; escep- ționare. v. n., a înceta de a ofta, de a sughița; —fdtfuden, v. a., a soarbe; —fc^Iupfen, r. n., a eșl din ou; —fc^iirfene r. o., a goli sorbend, a gustări. s. in., esclusiune; escep- ționare. v. a., a mustra, a înfrunta aspru; — fdjmaudjen, v. n., a înceta de a fuma (cu pipa); —Jdjmaufen, v. n., a în- ceta cu prânzul. 9hi^frfjmeiftctt, t\. a., vedi: îuerfen; — fdjmefăen, v. n. ir, a se separa prin topire; —f v. a., a scoate (aurul) prin topire; —fc^mieben, v. a., a bate ferul de ajuns; —fdjmieren, v. a., a unge bine cu untură; —fdjmol* len, v. n., a înceta de a se îmbufna; —fdjmitâen, v. a., a împodobi, a înfrumseța, a de- cora, a ilustra; — fdjmitâer, s. in., decorator, ilustrator; —fdjmitâung, a. f., înfrumse- țare, găteală, decorare. 9tu3=fdjnanen, v. a,, a descătă- răma; —f^nauben, v. n., a în- ceta de a’și sufla nasul; fi$ —fânaufen, v. r,, a’și sufla nasul; — jrfjnaufen, v. a., a sforăi, Digitized by GooqIc 110 &uSfd)neiben—SluSjdjweifen a prinde resuflu; —fd)nâu$en, v. a., ein Sidjt —, a stinge o lumină luându-i mucii; fid) -, v. r., ve^i: fid) auSfdjnauben. 3Iuâ=f^neiben, v. a. ir., a tăie, a reteza, a curăți (stupi, arbori); •a estirpa, a castra; — fdjneiber, s. m., tăietor; — fdjneibung, s. tăiere, croire; —fdjneien, v. n., a înceta de a ninge. &u$fdjnitt, pl. —e, s. m., tăie- tură, croitură; —țanbel, s. m., vânzare în detail, cu măruntul; , ^reiâ —, sector; —tvaare, s. f., , marfa măruntă. v. a., a tăiă, a scobi figuri în lemn; — fițnuffeln, v. a., a scotoci mirosind; —fdjniiren, fid), v. r., a’și des- face șiretul dela corset. v. a., a deșerta, a scurge, a scoate; —jcbbpfung, s./., deșertare,.scoatere; —fdjof* fen, v. n., a înmuguri: —fd^b6s ting, s. m., vlăstar; —fc^oten, v. a., a desface păstăile. Slu^f^rauben, v. a., a desșuruba. 5fa$=fdjrctoett, v. a. ir., a escrie, a publica; a convoca, a con- chiema; a impune (contribu- țiune); a estrage scriind, a tran- scrie; —, v. n., a înceta cu scrisul; — fdjreiber, s.m., copist, descrietor, plagiator; —febrei* bung, s.f., copie, estract; plagiat. 9fa§fd)reienr v. a., a publica cu voce înaltă; ^emanben —, a defăima pre cineva; —, v. n., a înceta cu strigatul; fid) —, v. r., a înceta cu strigatul, cu plânsul. $fa$=fd)teitenf r. n. ir., a măsura cu pasul, a face pași mari; a se depărta; —fc^rbpfen, v. a., a suge sângele cu sbanțul; —fdjroten, v. a., a scoate pe corcii o bute cu vin- din piv- niță; a vinde cu ridicata. ftn&fâufyn, v. a., a descălța; —fd)iirfen, v. a., & săpa după metale. pl. —fdjuffe, s. m., lăpădătură; fruntașii unei so- cietăți, comitet, elită; --mit* gfieb, membrul unui comitet. $(HSf(țutt=eln, v. a., a scutura; —elung, s.f., scuturare; —en, v. a., a vărsa, a turna, a de- șerta ; feinen goni ixber 3emanb —, a’și descărca măniea asupra cuiva; fein §erg —, a’și de- schide inima, a’și da năcazul dela inimă; —fdjuttung, s. f., deșertare, deschidere, vărsare, ftn&fdjtoanfen, v. n., a scăpa din mâni; —fd)tt)anfen, r. a., a clăti un pahar; —fc^toaren, r. n. ir., a se curăți (o bubă) prin eșirea copturei; —fdjfoarmen, v. n., a roi, a înceta cu roitul; a înceta cu crailîcurile; —fdjwn^en, v. a., a flecări, a spune toate nimi- curile. 9fa$fdjttiefeln, v. a., a afuma cu pucioasă, a curăți cu pucioasă. 9faâfd)tt)eif:en, v. a., a clăti rufele; a tăie în formă de arc; —, v. n., a trăi desfrânat; in ber Olebe —, a se abate dela object, a face digresiuni în vorbire; — enb, adj. și adv., desfrânat, escesiv, svânturat; digresând ; Digitized by GooqIc ^(u^weifeen- $fa$fd)toeifung, s. aruncare; digresiune; desfrâu, necumpăt, esces. v. a., aferbe ferul; —țd)tvemmen, v. a., a spăla (lână); —f(țmingen, v. a., a stoarce (rufele); a vântura (bucate); —fcțttn|en, v. n., a înceta de a asuda; —fdjtvijjen, s. n., asu- dare, transpirare. 5 a strecura, a separa; - feiljen, r. a., a strecura, a filtra; —feimen, v. a., a scoate mierea din faguri. SfaSfeitt, v. n. ir., a fi absent; a se găta; eS ift auS mit i^m, s’a sfârșit cu el, el e perdut; auf @ttva$ —t a umbla după ceva. -BuBere^eli^ 111 &nBe,b > afară ; von —, de din afară; —feite, s.f., esterior, partea din afară. $(n$fenben, v. a., a trimite, a espedia; — fenbling, 5. m., trimis; —fenbung, trimitere; — fengen, v. a., a pârli, a pârjoli. 9faBen4)afen, pl. —țăfen, s. ni., portul esterior; —linie, a. f, contură; —feite, s. f., esterior; —Wanb, s. f., păretele din afară; —melt, s. f., lumea din afară; —mert, s. n., fortifica- țiunea esterioară. 3lnBer,^r^. (cu dativul), afară de, din, dintre; — ber Stabt moțnen, a locul afară din oraș; — bem §aufe, afără din casă; id) țabe an ^iemonbem — an bidj ge* fd)rieben, eu n’am scris nimenui, decăt ție; —bem, afară de aceea; — 2Id)t loffen, a nu băga în samă; — ?lt^em fein, a’și perde resuflarea, a gâfăi de ostănit; — fid) fein, a’și perde cum- pătul; — (gorgen fein, a nu’și face griji; — ber 3eit fommen, a veni la timp nepotrivit; —, (cu genitivul): — £anbe$ vermeifen, a surgiunl; — Sanbeâ fein, a petrece în străinătate; —, conj., afară de, escepțiune făcând; — bați, dacă nu cumva. Sufere, (ber, bie, ba§), adj., esterior, din afară; —, s. n., esteriorul. 5lnBcr=eBeli(ț, adj., nelegitim; —ef)elid)e$ ®inb, copil nelegitim. îluBerțalb, prep, (cu genetiv): afară din; — be§ (^arten^, afară din grădină; —, adv., din afară, estern. , Digitized by Google 112 2iuBer(ic^—^îuefpdțen SttgeMtd), adj. și adv., pe din afară, esterior; bem —(id)en Slnfe^en nad), la părere, după esterior; —tidje, s. n., este- riorul; — lidjfcit, *• f, super- ficialitate. ^H^ern, v. a., a arăta, a face cunoscut; fid) —, r. r., a se declara, a’și da părerea. ?lttțer=orbcntli^f adj. și adv., estraordinar; preste măsură; —finnlid), vedi: iibcrjinnlid); —meltfidj, adj!, afară de mar- ginile lumei. Su^erft, adv., foarte, estrem; im —engaUe, in cașul cel mai reu. ^u^erung , s. f., declarațiune, manifestațiune, semn. Wtt&fdțtHr c- a-> a espiuie, a scoate la vedere; a întrerupe, a suspenda; ber 61cfațr —, a aduce în pericol; einen K£rev3 —, a ficsa un premiu; ©twas tnoran au^nfe^cn țjaben, a ave de (Jis, a critica; —fe^enbeâ Șieber, friguri intermitente; —fepung, 8. f., proposițiune, suspensiune; critisare. pl. —en, s f., vedută, prospect, perspectivă; mein 3intmer ^at bie — auf bie Straie, odaea mea dă înspre stradă; er ^at bie beften —en, el are cele mai bune prospecte în viitor. 5fa&ftrfertt, v. n., a căde picu- rând;—fieben, v. a., a cerne, a trece prin sîtă; —fieben, v. a. ir.^ a ferbe pe deplin; —fingert, f a cânta pănă în sfârșit; —, v. n., a înceta de a cânta; —finnenF v. a. ir., a afla meditând; —fipen, v. a. ir., a sta în prin- soare timpul hotărît; a înceta de a cloci (de găini). $ln3=fijfjnen, v. a., a împăca; fid) —, v. r., a se împăca, a face pace; —fbfjnung, s. f., împă- care ; espiațiune; —fonbern, a osebi, a da la o parte, a separa; —fonberung, s.f., ose- bire , separațiune; escrețiune, escremente; —forgen, v. n., a înceta cu grijile. Wu^«fpiiOenr v. a., a spiona; a se uita în depărtare, după ceva; —fpd^er, s. m., spion; cerce- tător; —fpd^erei, s. f., spio- nagiu; —jpannen, v. a., a des- hăma, a desjuga, a desprinde; a destinde; —fpannung, s.f, des- prindere; destindere; —fpafjen, v. n., a înceta de a glumi; —fpeien, v. n. ir., a scuipi; —jpel^en, v. a., a curăți grâul de pleve; —fpenben, v. a. ir., a jmpărți, a împărtăși, a dis- tribui; —fpenber, s. m., dărui- tor ; —fpenbung, s. f, împăr- țire, distribuire; —fperren, v. a., a încuie pre cineva afară; a crăci; —fpiefen, v. a., a juca o carte; feine 5RoHe —fpiefen, a’și fini rolul; Gtmaâ —fpiefen, v. n., a vinde ceva cu loteria; —fpiefen, v. n., a înceta de a juca; —fpinnen, v. a., a toarce pănă în sfârșit; —fpinnen, v. n.f a înceta cu torsul; —fpotten, v. a., a’și bate joc de cineva; a lua în rîs; —fpottung, s. f.. Digitized by Google ^tuâjpradje—^u^fte^en 113 . bătae de joc, luare în rîs; SluMpradje; s. f., rostire, pro- nunciare; —fpredjen, v. a. ir., a rosti, a dice, a pronuncia; feinen Tanf —fpredjen, a’și es- prima mulțămita, recunoscința; fid) —fpredjen, v. r. ir., a se esprima, a rosti; a se descoperi, a’și spune părerea; —fprec^en, v. n., a înceta de a vorbi; —fpredjlidj, adj., ce se poate esprima prin cuvinte; —fprei^en, v. a., a’și crăci picioarele, a resfira coroana unui arbore; —fprengen, v. a., a sparge, a crepa cu puterea; a împrășcia; a răspândi, a divulga o faimă; mau țat ba§ ^eriic^t au^gefprengt, bag . . ., s’a răspândit vestea că ...; —fprengung, s.f., răs- pândire, divulgare; —fpriegen, v. n., a încolți (despre sămințe); —fpringen, v. n., a sări în afară; a înceta de a sări; —fpripen, v. a., a stropi, a curăți prin stropire; —fpri^en, v. n., a înceta de a stropi; —pri^ung, s. f., stropire, în- jecțiune; —fproffen, v. n., a în- colți, a înmuguri; —fprbgling, 8. m., vlăstar, mlădiță; —fprucp, 8. m., rost; decisiune, sentență; —fpriițen, v. a., a voma; a scân- tei; —fpucfen, v. n., a scuipa; —țpulen, v. a., a clăti, a spăla; ber Strom ^at baâ Ufer auâge* fpfift, torentul a spălat, sub- săpat țărmurea; —fpulung, s. f.. clătire; —fpulidjt, s. n., apă murdară, lături; —fpiinben, v. a., a căptuși cu scânduri Barcianu, Wdrterbuch. interiorul unui puț; —fpiiren, v. a., a urmări, a descoperi, a da în urmă; —fpiirung, 8. f, descoperire. Wit&ftefftreit, v. a., a înfrumseța, a găti o odae cu mobile; ein ^leib —, a garnisi un vestmânt; Semanben —, a provedă, a în- zestra cu vestmintele trebuin- cioase; —ftaffirung, s.f., gar- nitură , înzestrare, echipare; —ftâmmen, v. a., a scobi cu dalta; ftampfen, v. a., a sbate spicele; —, v. n., a înceta de a bate din picioare. 9n^ftnnbr pl. —ftdnbe, s. m., datorie activă, restanță în bani; bie —ftănbe eintreiben, a în- cassa datorii restante; —ftdn* big, adj., ce se datoresce; —ftănbige (Sdjulben, datorii restante; —ftdnfern, v. a., a umplă de putoare. 9fa&ftatten, v. a., a înzestra, a dota, a provedă cu cele tre- buincioase; —ftattung; s. f., zestre, dotațiune: —ftâuben, v. a., a curăți de praf; —ftdu* pen, v. a., a sbiciui, a bate cu vărgi; — ftăupnng, s.f, sbiciuire. 3lttâ=fteÂenr v. a. ir., a scoate, a scobi, â înțepa; ^emanbem bie Slugen —, a scoate cuiva ochii; Slațen —, a tăiă glii; in , a scobi in lemn; Semanben —, a delătura pre cineva, a’l întrece; —ftecfen, v. a., a împlânta, a demarca. Sn&ftelțen, v. n. ir., a sta înafară; a țină sprevendare; (Mb — țaben, a avă datorii; Sdjulben — ^aben, Digitized by GooQle 8 2luâftubiren 5(wâ=fto^ pl. — ftdfje, s. m., prima lovitură; —ftoden, v. a. ir., a împinge, a răpeai, a isgoni, a respinge; Qemanbem ein Sluge —ftofjen, a scoate cuiva ochiul; einent Saffe ben SBoben —ftogen, a sparge fundul unei buți, a desfunda o bute; Qemanben au3 ber ©efeUfdjaft —ftofjen, a eschide pre cineva din socie- tate; Seuf^er —ftofjen, a su- spina ; ©djimpfworte —ftofjen, a înjura; —ftofjen, v. n., a da o lovitură, a împinge înainte; —ftofcung, s. f, desfundare; isgonire; —ftrațlen, v. a., a da racle; —ftraljîen, v. n., a da in formă de ra^e; —ftra^Ien, n., deră^are, efusiune; —ftrecfen, v. a., a întinde, a lungi; fidj —ftrerfen, v. r., a se întinde; —ftrerfung, s. f, întindere; —ftreidjen, v. a. ir., a șterge; a netecji; —ftreifen, v. n., a umbla după pradă; —ftreiten, r. a. ir., a termina o dispută; —ftreiten, v. n., a înceta de a disputa; —ftreuen, v. a., a arunca sămânța; a împrăscia, a răspândi; —ftreu* ung, s- f-r aruncare de să- mânță ; împrăsciare, răspândire; —ftricfen, v. n., a găta de a împleti cu acele; —ftrbmen, v. n., a se vărsa cu repejune; —ftiicMn, v. a., a tăiă bucăți. 9n&fhibtren, v. a., a studia ceva cu temeiu; —, v. n., a termina studiile; —ftiirmen, v. n., a se aședa (tempestatea); —ftiirmen, v. a., a răsturna; a precipita; Digitized by GooqIc 114 Stugftețen— a avă datorii active; Slu§ mașină de desnomolit. Bngno, 3. n., loc de prinsoare pe corăbii. $. n., periniță pentru oblojeli; — mittel, 8. n., oblojeli, fomentațiune. . Bâțen, v. a., a obloji; a prăji pâne. Bafin, pl, —en, s. f, cale, cărare, drum, cariera; orbită; bie — bredjen, a’și face drum; a face începutul. Balpien, v. a., a face, a deschide drumul; fid) einen 2Beg —, a’și deschide drumul, a’și face drum. Bațn^ftn^en, 8. f., cantonieră; —țof, 8. m., gară; —țofâauf* fețer, 8. m., șeful stațiunei (de drum ferat); —toârter, ș. m., cantonier. [targă. Bafire, pl. —n, s. f., cosciug, Bațr4nd), pl. —tii$er, 8. n., vedi: Seidjentudp Bi^ung, pl- —en, s. f, oblojire, fomentațiune. Stai, pl. —en, s. f., sin de mare. Boier, $. m., bavarez; —in, s. f., bavareză; —ifd), adj., bavarez. Boiern, «. n. (geogr.), Bavaria. Bojobere, 8. m., baiaderă, jucă- toare. Bojo^o, 5. m., măscăriciu. Bojonnett, pl. —e, s. n., baionetă; mit bem — angreifen, a ataca cu baioneta. Bale, 8. f, balisă, semn pentru corăbieri la intrarea în port. Botei, 8. m., băț. Botalanreot, s. m., bacalaureat. Batdjanalien, s. f. pl., bachanalii, orgii. Sof^ont, pl. —en, s. m., slujitor lui Bachus, bachant; —ifd), adj., bachantic. Bolind t 8, n., Bachus, ^eul vinului. Bottrien, s. n. (geogr.), Bactria. Bolonce, s.f., cumpănă, ecuilibru, balanță. Boloncir^en, v. a., a se legăna, a’și ține ecuilibrul; —ftange, s. f, rudă de balanțat. Bolb, adv., îndată, curând, iute; acum, mai; — barauf, îndată după; er toirb — tommen, el va veni în curând; er toirb — fterben, el va muri preste puțin; er ift — tjier, — bort, el e când ici, când colo; er toiU — bieâ, — jeneS, el vrea mai ceasta, mai ceea; er tocire — inâ SBaffer gefaUen, era p’aci să cadă în apă, puțin a lipsit de nu că^u în apă; id) tocire — gefaUen, era p’aci să cad. Solbo^in, pl. —e, s. m., bal- dachin. , Bolbig, adj. și adv., iute, curând, repede. Bolbrion, s. m. (bot), odolean; —falot, 8. m., cicoare de earnă. Boleorifd)e3nfeln, s.f. pl. (geogr.), insulele Baleare. Bolg, 2d. Sălge, s. m., pele; foaie, burduf, cojitură; foi; —briife, s. f, folicul, Bolgen, fid), v. r., a se bate cu cineva, a se trânti, a se lupta. Bolger, m., bătăuș, luptaciu. Digitized by GooqIc 122 33atgerei—SBananaâbaum SMgerei, pl. —en, s. trânteală, luptă. Balg=geriift, v. n., scaunul foilor; —gefdpuulft, s. ateromă; —ro^r, v. n., țeve de sufloiu; —treier, s. m., călcătorul foilor, ^aliftif, 8. f., balistică. s. n., grinduță. laffen, s. m., bârnă, grindă; —fante, s. f., fața grindii; —s. m., capul grinqii; —red)t, s. n., servitute de a pute pune grinda în zidul ve- cinului; —lift, s. m., planul, devisul lemnăriei la edificiu; —ftii^e, 8. f., —tager, s. m., puntar, țîitor de grinzi; —tuage, s. f., cântar; —tuerf, s. n., lemnărie. Palton, £. m., balcon, foișor. Satt, pl- 93SHe, s. m., bilă, minge, glob; — fpielen, a se juca de a cotea, de a mingea; ein — be£ (^Hxde^ fein, a fi aventurat de soarte; —, bal, petrecere cu joc. Safiabe, s. f., baladă, cântec (poesie). [de bal. ^aflanjng, pl. —gnge, s. m., haine SaHaft,s. m., balastă, încărcătură de năsip pe năi. ^ăfic^en, s. n., bombiță; pachet mic, val de pânză. Sufleu, v. a., a învălui, a lega în teancuri; bie gauft —, a’și arăta pumnul. Saften, s. m., teanc, legătură, colet; pilă; ein — papier, un teanc (10 risme) de hârtie; ein — fieintuanb, un val de pânejă; —binber, s. m., care leagă pa- chete, teancuri de marfă, legă- tor de teancuri; —waare, s. marfă pachetată în teancuri; —weife, adj., în teancuri. Staflet, pl. —e, n., danț dra- matic ; —meifter, s. m., choreo- graf; —tdnjer, s. m., baletist. 93afi^au^, pl. —țaufer, 8. n., casă de bal; —^ornen, v. a., a strica îndreptând; —tleib, s. n., vestr ment de bal; —fbnigin, s. f., regina balului. * talion, pl. 8. m., balon, ae- rostat, beșică împlută cu aer. Saflotage, s. f., balotagiu, alegere prin bile. [prin bile. Saflotireu, v. n., a balota, a vota 8. m., lopețică de bătut mingea, brece; — fpieU, a. n., joc de a mingea. Salfam, pl. —e, s. m., balsam, —bfume, a. f., floare balsamică; —gerneț, 8. m., miros balsamic. Salfamine, s. f. (bot.), balsamină. Salfam-tren, v. a., a îmbalsama; —irnng, s. f., îmbălsămare; — ifcț, adj., balsamic; —frâmer, a. m., vânzător de balsam, de parfumuri; — bțl, s. n., oleu balsamic; —poppel, 8.f., plop balsamifer, negru. Staltifdjeâ SReer, adj., (geogr.), marea baltică. Stafie, s.f., coitura cocoșilor de munte; —en, v. n., a se coi, a se pui (păsuri mari); — jeit, s. f., timpul de coit, de puit. Sambnârofyr, 8. n., bambusă, tre- stie de India. Samfen, v. a., a bate (peile). 93anana^banm, s. m., (bot.), ba- nană. Digitized by Google s. m., trebuință, lipsă; —bauern, v. a., a compătimi, , a avă compătimire,-a regreta; , —bauern^tvertlj, —bauernâtvur* big t adj. și adv., demn de com- , pătimire, regretabil. Be^be^en, v. a., a coperi, a aco- perl, a scuti, a protege (un corp de armată); ba$ Șaupt —, a’și acoperi capul;. —becft, adj., acoperit; idj bin — becft, adj., sânt asecurat, acoperit; fid) —berfen, v. r., a se acoperi, a’și pune ceva pe cap; —becfung, 8. f., acoperement; escortă. IBebenfen, v. a. ir., a cugeta, a considera, a precumpăni, a me- di ta; bie golgen —, a precum- păni urmările; Qemanben im ; Xeftamente —t a testa, a face cuiva un legat; fidj anberâ — fid) etneS S3effem —, a’și schimba părerea, propusul; o^ne fidȘ ^u —, fără a se mai gândi; er ^at fid) babei am beften bebac$t, el s’a îngrijit mai bine pentru folosul seu; —, s. n., cugetare,1 . meditase, considerațiune, în- -Sebeutfam 131 doeală, dubietate; biefe Sadje erforbert nod) Viei —, lucrul acesta mai cere multă medi- tate; — tragen, a sta pe gân- duri, a dubita; oljne aHeâ —, fără nici o îndoeală, fără nici un scrupul; er mad)t fid) îein — barauâ, nu’l doare capul de aceea. SebenHic^, adj. și adv., ce cere cugetare, meditare; îndoielnic, suspițios, delicat, periculos; ba^ madjt mid) —, asta me pune pe gânduri, la îndoeala; bie Sadje fommt mir — vor, lucrul, treaba asta ’mi pare suspi- țioasă, periculoasă; —feit, pl. —en, s. f., scrupulositate, în- doeală; bie ®ad)e ift Von grofjer —, treaba e forte delicată, pe- riculoasă. Sebent^eit, 5. f., timp, termin, soroc de a se gândi, de a se decide; fid) — nețmen, a’și cere timp de cugetat. Stebeuten, v. a., a demonstra, a . semnifica; $emanbem Sttvaâ —, a face cuiva ceva cunoscut, a avisa; —, v. n., a însemna, a avă urmări; toaă foii baâ —? ce va să dică asta? bag be* beutet nidjtâ ®ute$, e presemn rău asta, nu prevestesce nimica bun; ein 9Rann ber nicf)t§ be* ., beutet, un om fără vea(}ă; —b, . adj. și adv., însemnător, Impor- tant, considerabil; nidjtâ —, •de nici o însemnătate. ^e*beutfamr adj., vedi: ^ebeutenb; —beutfamfeit, pl. —en, s. f., . importanță; —beutung, s.f., Digitized by Google ” 132 Sebeutung—Seeggen semnificațiune, înțeles; preve- stire; id) țalte eâ fiir eine gute Se^beutung, eu o socotesc de o prevestire bună; ein SRann bon —beutung, bărbat important; baâ ift ein Umftanb bon geringer —beutung, e o împrejurare de puțină însemnătate; —beutung^ îoâ, adj., neinsemnător; —beu* tungSbott, adj., semnificativ; —bielen, r. a., a podi cu scân- duri; —bienen, v. a., a servi, a face serviciu; Semanben bei îiftțe —bienen, a servi pre cineva la masă; fid) einer Sac^e, einer ^elegențeit —bienen, a se folosi de un lucru, de ocasiune; —biente, 5. m., serv, servitor; oficial; —biententrad^t, 8. f., livrea; —bienften, v. a., a pro- .yedă cu oficiu, a pune în oficiu pre cineva; —bientenpad, s. n., slugărime; —bienung, pl. —en, s.f., serviciu, oficiu; —bing, s. n., ve(}i: —bingung; —bingen, v.a. ir., a conveni, a condiționa, a sti- pula, a se înțelege despre ceva; a se învoi, a se tocmi; fo ift e§ unter ung bebungen toorben, așa ne-am înțăles între noi; ben țfretâ —bingen, a conveni la preț, a defige prețul; —bingt, adj., condiționat; —bingung, pl. —en, 5. f, condițiune, în- voeală, stipulațiune, reservă; oțne afle —, fără nici o con- dițiune; —bingungStueife, âdv., cu condițiunea că, cu reserva că.... S3e=brftngeu, v. a., a strîmtora, a necăji, a supăra; in bebrangten Umftanben fein, a se afla în mare strîmtorare, într’o situa- țiune supărătoare; —brdngniț, pl. —ffe, s. f., —brăngung, pl. —en, s.f, strîmtorare, nevoie, necaz; —broțen, v. a., a ame- nința; —brotjlid), adj. si adv., amenințător; —broțung, s. f., amenințare; —briiden, v. a., a apăsa, a împila, a oprima; —brîider, s. m., apăsător, îm- pilător; —briidung, s.f, opre- siune, împilătură. Sebiingen, v. a., a gunoi. Sebfinfen f v. impers., a păre cuiva; a fi de părere; —, 8. n., părere, opiniune; nadjmeinem—, după opiniunea mea. Se-bfirfen, v. n., a avă trebuință, lipsă de ceva; id) —barf beineS 23eiftanbe$, am trebuință de asistența ta, de sprijinul tău; —biirfnifh p}* —ffe, s. n., trebuință, lipsă, necesitate; brîngenbeS —bfirfniB, trebuință urgentă; —bfirftig, adj. și adv., lipsit; —burftig fein, a avă trebuință; id) bin beiner fiilfe —biirftig, am trebuință de ajutorul tău. ^eggen, v. a., a grăpa; —ețren, v. a., gemanben mit (EttoaS —, a onora pre cineva cu ceva; —eiben, —eibigen, v. a., a jura, a pune jurământ, a întări cu jurământ; ein —eibigter Beuge, martor jurat; —eibigung, s. f., adeverire, întărire cu ju- rământ; —eifern, fid), v. r„ a se sârgul, a se strădui, a ave zel pentru ceva; fid) —eilen, v. r., Digitized by'Google Seeljebub—Sefeilen 133 a se gr&bi; —eintrSițtigcn, v. a., a causa daună cuiva, a viola, a vătăma, a restrînge, a ângusta dreptul altuia; —eintradjtigung, a./., vătămare, daună, prejudițiu; —eintrfidjtigung, a. f., nedrep- tățire, prejudițiu; —cifen, v. r., a coperi cu ghiață. Brevetați, a. m., Belsebut. Be^enben, —enbigen, r. a., a fini, a termina, a sfârși, a pune fine la ceva; —enbigung, —enbung, a./., fine, finit, sfârșit; —eugen, v. a., a ăngusta; —engung, pl. —en, a. f., strîmtorare. 8e=erben, r. a., a ere(p, a moșteni pre cineva; —erbigen, v. a., a înmormânta; —erbigung, a. înmormântare. $eere, a. /., boabă; —nartig, adj., în formă de boabă; —nbolbe, a. f. (bot.), anghelică spinoasă. Seer-ljade, a. f., săpătul din urmă al viilor; —moft, a. m., must de boabe; —toein, a. m., vin de struguri necălcați. Beet, a. n., pat cald pentru le- gumi; strat (cu legumi). Be=făr^fem, r. a., a preînoi o viie, a butăși; —fațigen, v. a. ir., a face capabil, a autorisa; —fa^igung, a. f, capabilitate; autorisațiune; —fa^ren, v. a. ir., a âmbla adese pe un drum; a pluti (pe un rîu); eine be* fantene ©trage, cale bătuta; —fallen, v. a. ir., a fi atacat (de un morb); —fangen, v. a. ir., a surprinde; —, r. n., a sur- prinde ; a se cuprinde, a fi ata- cat; bom ©djlaf —fangen fein, a;fi cuprins de somn; —fanșen, adj., prevenit, ocupat, surprins; in einem grogen ©treite befan* gen fein, a fi încurcat intr’un proces mare; ein —fangener OHdjter, un jude parțial, pre- ocupat ; bon SSorurtțeilen —fan* gen fein, a fi preocupat de prejudețe; —faffen, v. r., fid) mit @ttoa$ —, a se ocupa cu ceva. Sefe^ben, v. a., ve(fi: ^efriegen. SeMb pl- —s- m-> ordonanță, demandare, poruncă, mandat; einen — geben, ertljeilen, a da o poruncă, a ordona; einen — boftjie^en, a esecuta mandatul cuiva; id) țabe — baju, ’mi s’a demandat; unter QemanbeS — ftețen, a sta sub comanda cuiva; biâ auf toeiteren —, pănă la altă orândueală; —en, v. a. ir., a demanda, a ordona, a co- manda, a porunci, a domni, a guberna; toaS —en ©ie, ce pof- tesci? —erifd), adj. și adv., în mod poruncitor, imperios; —igen, v. a., a conduce, a sta în frunte, a comanda; —â^aber, 8. m., comandant, șef; —âbaber einer Slrmee, general; —â^aber einer fjlotte, admirai; —&oeife, adv., în formă de mandat, po- runcitor. 8e»feilen, v. a., a pili; —feftigen, v. a., a întări, a înțepeni; mit ^eilen —feftigen, a înțepeni cu icuri; eine ©tabt —feftigen, a fortifica o cetate; —feftigung, pl. —en, 8. f., întăritură, forti- ficațiune; —feftigungâfunft, s.f., Digitized by GooqIc 134 33efeud^ten—33efrac^ten architectura militară, fortifica- țiune militară. Sefeud)t=cn, v. a., ă urneai; a uda; —ung, s.f., ume(}ire, udare. Sepebern, v. a., a împăna; fid) —> v. r., a’i crease penele. Se=pnben, v. a. ir., a afla; id, țabe bie @adje gang anberS be* funben, aU id) geglaubt țabe, eu am aflat lucrul cu totul alt- mintrea, de cum am crezut; fid) —, v. n., a se afla; er be* pnbet fid) je^t in SBien, el se află acum în Viena; bie gegnenr v. n., a întâlni, a trata bine sau rău pre cineva, a în- timpina; Qemanbem —, a se în- tâlni cu cineva; mir begegneten iljm auf bem SBege, noi ’l-am întâlnit, ’l-am întîmpinat pe drum; e3 ift mir ein groBeâ Un* glud begegnet, ’mi s’a întâmplat o mare nenorocire; 3emanbem freunblid) —, a întîmpina cu curtenie, amicabil pre cineva; einem Unglfide —, a preveni unei nenorociri; tua3 ift bir —gegnet? ce ’ți s’a întâmplat? —flegniB, pl- — ffe, s. f, în- tâmplare, eveniment, accident; —gegnung, pl. —en, s. f., în- tâlnire ; —gețen, v. a. ir., a visita, a inspecta; einen $ieb* ftațt —, a comite un furt; eine Siinbe —, a păcătui; einen Șețler —, a face, a comite o eroare; —, a sărba (diua nu- melui). Sege^ren, v. a., a pofti, a cere; a pretinde; er bege^rt bie ganje ©rbfdjaft, el pretinde întreaga ereditate; ein 2Răbd)en gur —, a pețl o fată în căsătorie; —, s. n., poftă; auf fein —, la pofta sa; —geljrtid), adj., de poftit, poftitor, lacom; —geljr* lidjfeit, 8. f., poftire, lăcomie; —ge^rung, s. f, poftă. Begepnng, pl. —en, s. f, făp- tuire, comitere. S3e=geifern, v. a., a îmbăia, a umplă de bale; —geiftern, v. a., a în- sufleți, a inima, a inspira, a en- tusiasma; —geifterung, pl. —en, 8. f, entusiasm, însuflețire, in- spirațiune; —gierbe, pl. —n, s.f., poftă, dorință, cupiditate, aviditate; — nad) 9luțm, sete de glorie; feine —n maBigen, a modera, a înfrâna pasiunile sale; —gierig, adj. și adv., poftitor, doritor, pasionat, lacom. 83e»gieBcnr v- a. ir., a uda, a stropi; —, a vărsa cu plumb; —gief* fung, «. f, udare, stropire. S3eginn, s. m., început, origine; —en, v. a., a începe; a între- prinde; mer viei beginnt, enbet Wenig, cine începe multe, ispră- vesce puține; »a§ tvirb er tvieber beginnen ? ce va mai întreprinde eară? —en, s. n., începere, lucrare, întreprindere; purtare, ftegittern, v.a., a închide cu gratie. Digitized by IjOOQle 53eglafen—53egrunben 137 Se*gfafen, v. a., a pune giamuri; —gfauben, —gtoubigen, v. a., a întări, a atesta, a vidima; mit einem @ibe —gîau* bigen, a atesta, a întări cu ju- rământ ; —glaubigung, s. f., în- tărire, adeverire, atestare, ve- rificațiune; —gtaubigungSfdjein, 8. m., certificat; —glaubigung^ fdjreiben, 8. n., acreditivă, litere credenționale. Beg(eit=en, v. a., a însoți, a în- tovărăși, a acompania; —er, 8. m., însoțitor, conductor, companion; —erin, 8. f., conducetoare; —ung, s. f., însoțire, acom- paniament , escortă, cortegiu. $e=glo^en, v. a., a privi cu ochi mari; -—gliiden, v. a., a noroci, a face ferice; —gliidt leben, a viețui ferice, a duce vieață fe- ricită; —gluder, 8. m., înferi- citor, înorocitor, autorul feri- cirei; —gliidt, adj., fericit; —gludung, pl. —en, fericire; —gliidmunfc^en, v. a., a felicita, a gratula. Be^gnabigen, v. a., a agrația, a pardona; —gnabigung,pZ. —en, s. f., agrațiare, ertare, pardon; —gniigen, v. r., a se mulțămi, a se îndestula; er begniigt fid) mit SBenigem, el se mulțămesce cu puțin; —gnugfam, ve<}i: ®e* nfigțam. Segonnen, vecji: beginnen. 8e*graben, v. a., a înmormânta, a îngropa; vecji: SBeerbigen; —grâbniB, pl. —fie, 8. n., înmor- mântare, îngropăciune; —grdb* . ni^bfien, s. f. pl., spese de în- mormântare ; —grâbnifitag, 8. m., di de înmormântare; —grabnifi* mațl, 8. n., pomană; —grabnig* plaj, —ort, m., cimiter. ^egrafen, v. a., a pasce earba; bie SRaine —, a tăie earba de pe rozoare; fid) —, v. r., a se îngrășa păscând earbă; a se coperi cu earbă, a înverzi. Segreif=en, v. a. ir., a apuca; a cuprinde; a pipăi; a se dumeri; in einer Sîrbeit begriffen fein, a fi ocupat cu un lucru; auf ber fReife begriffen fein, a se afla în călâtorie; Viei mit ioenig SBorten —, a esprima mult prin puține cuvinte; bie Siebe be* greift afle îugenben, iubirea cuprinde toate virtuțile; idj be* greife nidjt, ioaâ bu ioiUft, nu pricep ce voiesci; —lidj, adj. și adv., lesne de cuprins, cu- prinsibil, ce se poate pricepe, înțelege; —lidj madjen, a face să înțâleagă; a dumeri. S3egren$=en, v. a., a pune semne de hotar la o țarină; a hotărnici, a mărgini; —ter^opf, cap puțin luminat; —ung, pl. —en, s. f., margini, confinii, hotărnicire. Segrifi, pl. —e, 8. m., ideă, pri- cepere, noțiune; cuprins; Tur* jer —, prescurtare, epitome; einen flaren, bunTeln — bon ®tma§ țaben, a ave o idea clară, întunecată despre ceva ; er fte^t im —e abjureifen, el are de cuget să plece în căletorie; —beftimmung, 8. f., definițiune. S3c=griinbeu7 v. a., a funda, a întemeiâ; a dovedi, a întări cu Digitized by Google 138 53eguden- argumente; —grifaber, s. fondator; întemeietor; —grifa* berin, s. f, întemeietoare, fon- datrice; —grifaen, v. a., a aco- peri cu verdeață; — grifat, adj., înverdit, acoperit cu verdeața; —grifaen, v. a., a saluta, a complimenta; — gruBung, s. salutare, compliment. ®e=gurfen, v. a., Stroas —, a privi ceva cu curiositate; —gifaftigen, v. a., a protegea, a favorisa; a ajuta; bie Umftanbe țoben ițn nicțt begunftigt, împrejurările nu’l au favorisat; —gifaftiger, s. m., sprijinitor, protector; —giinftigung, s.f, favor, grație, protecțiune. Segnrten, r. a., a încinge. Segtttatțhen, v. a., a aproba, a’și da părerea; —ung, s. f., apro- bare, părere. 8e=giitern, v. a., a înzestra cu bunuri; —giitert fein, a posede bunuri stabile; —gutigen, v. a., a îmbuna, a domoli, vedi: SBe* gunftigen. S3e=țaaren, v. a., a coperi cu păr; ein woțlbețaarter $unb, un câne flocos; —țaart, adj., păros, flocos, comat. Ste’țatfen, v. a., a ciopli, a curăți (arbori); a săpa; — țarfung, 5. f., săpare. Sețaftet, adj., mit @tma§ —, încărcat de ceva; — fein, a fi atacat, cuprins de o boală grea; mit bem gieber, mit Scțulben — {ein, a ave frigurile, a fi încărcat de datorii. ■^ețarten ^ețag=en, v. a. impers., ’mi priesce, ’mi place, ’mi tignesce; biefe Speife bețagt mir nid)t/ această bucată nu ’mi place, nu ’mi priesce; —lid), adj. și adv., priincios, plăcut; —lidjleit,s.f., priință, tignă, comoditate. Be^alten, v. a. ir., a ține, a rețină, a conserva; maâ atten gefdllt, ift fdjroer , ce place la toți, e greu de ținut; Qe* manben bei fi$ —, a rețină la prând, la cină pre cineva; @tmal im ©ebacțtniB —, a țină ceva aminte; bo^ fjelb, ben Sieg —/ a raporta victoria; bei fid) —, a tăcă, a păzi secretul; —țiifter, 5. m., reser- vatoriu; —țăltniB, pl- —ffe, s. n., loc anumit unde se pă- strează ceva; magazin, pivni- cioară; —țattfam, adj., capabil de a conserva; —țoltfameâ C&ebScțtniB, memorie fericită; —țammern, v. a., a bate cu ciocanul; —țanbeln, v. a., a mănui; einen (SJegenftanb —, a tracta un object; Semanben iibel —, a tracta rău pre cineva; eine SBaare —, a conveni despre prețul mărfei; —țanblung, s.f., tractament, manipulațiune; —țSnbigen, v. a., ve(|i: @in* țănbigen; —țtingen, v. a., a tapeță, a înfrumseța; a îm- podobi cu tapete aternătoare. 33e^arteu, v. a., a grebla; —țar* nifcțen, vedi: 53epanjem; —țar* ren, v. n., a persevera, a remână statornic, a stărui, a persista; auf feinem SBorțaben —țarren, Digitized by GooqIc Se^oljen 139 a persista la propusul seu; —țarrti^ adj., stăruitor, per- severant, constant; —^arrli^- leit, s.f., stăruință, perseveranță, constanță, inerție; —^arfc^en, v. a., a prinde scoarță; bie SBunbe ift bețarfc^t, rana a prins scoarță; —^arrunggoer mdgen, s. n., puterea inerției; —țarjen, v. a., a unge cu ră- șină; bie ®dume —forjen, a scoate rușina de pe copaci spin- tecând coaja; —|anen, v. a. ir., a ciopli; einen S3aum —, a curăți de ramuri; —țaupten, r. a., a susține, a apăra, a manține; feinen Caracter —, a’și susțină caracterul; fein ÎRedjt —, a se manține în dreptul seu; ben , a raporta victoria, a învinge; feine SBiirbe —, a’și susțină dem- nitatea sa; —țauptung, s. f., susținere; — ^aufen, v. a., a priimi în casa sa; —țaufung, s. f., priimire în casa sa; lo- cuință ; —țauten, a îmbrăca cu pele, (la șelari). Se^țelf, pl. —e, 8. m., scusă, pretecst; fid) —țelfcn, v. r., a se ajutora; fid) mit £ugen —, a alerga la minciuni; er bețilft fid) mit SBenigem, el e mul- țămit cu puțin; er wei§ fid) —țelfen, el se scie ajutora, scie cum să se poarte; fid) fiimmerlid) —> a trăi foarte lipsit, de a^i pe mâne; —feftigen, v. a., in- comoda, a molesta, a supăra; —țettigung^Z. —en, s.f., incomo- ditate, molestie; —|enb, adj., ager, sprinten, iute; —Ijen* bigfeit, a. f, ageritate, sprin- tenie, iuțime; desteritate; —țer* bergen, v. a., a priimi în casă, în ospetărie; —fyerrfdjen, v.r., a domina, a domni, a guberna, a împărăți, a cărmui; ein 2anb —, a guberna o țeară; feine £eibenfd)aften —, a’și înfrâna patimile; fidȘ vomQJeije — laffen, a fi sclavul avariției; —țerr* fc^er, s. m., domnitor, suveran; —Ijerrfdjerin, s.f, domnitoare; doamna, suverană; —țerjigen, v. a., a considera, a lua la inima, a lua în considerațiune; —țer* jigung, a. f., considerațiune serioasă; —^erjt, adj. și adv., inimos, curagios, brav; — ma* d)en, a inspira curagiu, a în- curagia; —țe^en, v. a., a fer- meca; —Ijejung, s. f., ferme- cătură; —Ijilflid), adj. și adv., de ajutor; — fein, a da ajutor; —ținbern, ve(|i: SBerljinbern. Sețner, s. m., coșarcă lungureață, ve<|i: ^orb. Se^obeln, v. a., a ghilui; —Ijofjn* ladjeln, v. a., a lua în bătae de joc; —Ijolfenljeit, s. f, în- demânare. 8e=ț0l$en, v. a., a promova crescerea lemnelor într’o pă- dure; ben Ofen —, a umplă cuptoriul cu lemne de ars; —țoljung, s. f, dreptul de a aduce lemne trebuincioase din- tr’o pădure; —țorcțen, v. a., a asculta pe ascuns (la ușe); —^brbe, pl. —n, s. f, autori- tate, diregătorie, tribunal; fid) Digitized by GooqIc 140 Set—SMarbeiter bei ber — metben, a se înștiința la tribunal; — ^brig, ve^i: ©ețbrig; —țjiilf lidj, vedi: Se^ilf* lid); —țuf, «. m., folos, avan- tagiu, comoditate, scop; jum —e ber 2lrmen, în folosul, în avantagiul săracilor; ®ttt>ag ju feinem —e anfii^ren, a aduce ceva pentru apărarea sa; ju beffen —, spre acel scop; —g, ode., cu privire; —țuft, adj. și adv., copitat, unghiat; —țiiten, v. a., a păzi, a feri, a apăra pre cineva de ceva; —^ute ®ott; ferească Dtfeu! —țutfam, adj. și adv., circumspect, cu luare aminte, precaut; —feit, s. f., circumspectiune, cautelă, precauțiune; —Ijiitung, s. f., pază. «ei, prep., la, în, lângă, aproape, subt, de, pe; (cu dativul); — Xifdje, la masă; — ber^irdje tooțnen, a locul, a ședă lângă biserică; — gemanbem fdjlafen, a dormi la cineva; — ber $anb Îiaben, a avă a mână, a avă a îndemână; — $ofe, la curte; eg ftețt — 3$nen, de- pinde dela Dta; bag ift — i^m einerlei, pentru el e tot una; — ^emanbem in Dienften fein, a fi în servițiul cuiva; — einanber bleiben; a rămână la olaltă; — fiebengftrafe, subt pedeapsă de moarte; — ber $odfteit fein; a fi la nuntă; — ber $anb ne^men, a lua de mâna; — ben $aaren țerum* giețen, a tărăi de păr; — ființe lefen, fdjreiben, a ceti, a scrie la lumină; Semanben —' bem ^opfe ne^men, a apuca pre ci- neva de cap; er ift nod) — fieben; el a încă în vieață; — guter ©efunbțeit, în bună sănătate; — ^rdften fein, a fi în putere; er ift fd)on—gațren, el e cam betrân; — ®elbe fein, a avă bani; — Stern, lângă Roma; — bir mifi id) anfangen, voiu începe dela tine; — einem $aar, pănă la un fir de păr; — ®ott fcțwdren, a jura pe Ddieu; — Oem, mag țeitig ift, pe tot ce e sânt; — meiner @țre, pe onorea mea; bor «Sdjrerfen nidjt — fidj fein, a’și perde mințile de frică; — fo ber* îoirrten Umftănben, în atari îm- pregiurări confuse; — îage reifen, a călători dîua; — ber Stadjt arbeiten, a lucra noaptea, — ®elegențeit, cu ocasiune; — Beiten, timpuriu, la vreme; — je^n Sațjren, aproape de (Jece ani; — meiner Xreue, pe legea mea; er fi^t — bem Șeuer, el șede lângă foc; bag ift — îoeitem nodj nidjt Meg, aceasta nici de cum încă nu e tot; — attebem, cu toate aceste. Sei=arbcitcr, s. m., conlucrător; —beȘaften, v. a. ir., a țină la sine; a conserva; einen Sebien* ten —bețalten, a țină în ser- vițiul său pre un servitor; einen ©ebraudj —bețalten, a con- serva un obiceiu; —bețal* tung, s.f., conservațiune; — bie= gen, vecji: SBeifugen; —binben, v. a. ir., a lega la un loc; —blatt, Digitized by GooqIc 53eibringen—53cigeben 141 5. n., suplement (la o gazetă); foișoară. a3ei=bnngenr v. a. ir., a aduce, a produce; SSeWeife —, a aduce argumente, probe, martori; bag Original einer Urtunbe —, a pro- duce originalul unui document; gemanbem einen ®tog —, a da o lovitură; tver ^at bir biefe ftble SReinung von mir beigebradjt? cine ’ți a insuflat această opi- niune rea despre mine? —brin* ^ung, pl. —en, s. f., aducere, administrare, producere. $eidjte, pl. —n, s. f, confesiune, mărturisire; jur — gețen, a merge la mărturisire; bie — an* țdren, a asculta mărturisirea păcatelor; —n, v. n., a se măr- turisi. Seicțt=formelr s. f, formular de confesiune; —gelb, —grofcțen, s. m., denar de confesiune. Seidjtiger, vecji: Sei^tvater. Setc^hftub, 5. n., carele se măr- turisesce, fiiu, fiică spirituală; —pfennig, ve<}i: —gelb; — ftu^l, s. m., confesionar; —vater, s.m., confesor, spiritual, duhovnic. Seibe, adj., ambi, amândoi; aug — n eing macțen, a face din doi una; einer von — n, unul din doi; alle —, amândoi; feiner Von — n, nici unul din doi, nici unul, nici altul; Von —n ift țier bie SRebe nidjt, aici nu e vorba nici de unul, nici de altul. Betber4ei, adj., unul și altul; — de ambele secse; de gen comun; —feitig, adj., de ambele părți; —feitg, adv., de o parte și de alta, reciproc; fie grugen fid) —, ei se salută și unul și altul. Seiblebig, adj., amfibiu. ^eibrnrfen, v. a., a tipări alăturea, lângă ceva; — brfirfen, v. a., bag ©iegel —, a pune alăturea sigilul. Seiciitanbcr, adv., împreună; —erbe, s. m., ere$îtor substitut 8ei=faK, s. tn., plăcere, aplaus aprobare;consimțământ; Qeber* monn Șat feinen — gegebcn, fie- care a aplaudat; bieSadje finbet leinen —, lucrul nu afla apro- bare; —faUbejeigung, s.f., apro- bațiune; —fqllen, v. a. ir., ’mi vine, ’mi cade în minte; Semăn* beg Sfteinung — fallen, a se aco- moda după opiniunea cuiva; eg ift mir beigefallen, ’mi-a venit în minte; —fâllig, adj. și adv., favorabil, accidental; —fâlligeg Urt^eil, sentență favorabilă, pă- rere favorabilă; —faUigerSBeife, accidental, din întâmplare. SeifaK4lotf^enr v. n., a aplăuda; —, «. n., aplaus. Sebfolgenr v. n., a alătura, a acluda; ber —folgenbe ®rief, epistola alăturată; —frâu t s.f, coajutătoare (la o moașa); —fuge, vecji: S3eilage; —fitgcn, v. a., a adauge, a alătura; —fiigung, s.f., adaus, adnecs; —fu|, s. m. (bot.), artemisia (specie de pelin). ÎBebgeben, v. a., a da spre ajutor, a rândul (un tutor); —gcțen, v. n. ir., aug beige^enben $apie* ren ift ju erfețen, din alăturatele hârtii se poate vedâ; —genannt, Digitized by GooqIc 142 ©etytlfe—Sein adj., numit; —gețilfe, 8. m., coautor, colucrător; —gemarfj, 8. n., cabinet lateral, învecinat; —georbnet, adj., coordinat; —gefeflen, v. a., a asocia; fidj —, v.r., a se asocia, a se însoți. Beuțilfer £f., ajutor; — an (Mb, ajutor în bani; —jagen, 8. n., vânat lateral, mai mic; — firele, 8. f., biserică filială; capelă, paraclis ; —fod), s. m., sub- bucătar. Sei4ommcn, v. n. ir., a veni ală- turat; —, a se apropiâ; a ajunge, a fi asemenea; er toirb feinem Sruber nie —, el nu va ajunge nici odată cu frate-seu; feinem Sc^aben —, a’și repara paguba; e3 ift i$m nicțt beijutommen, nu te poți apropiâ de el. Beii, pl. —e, n., săcure; @ttvo§ mit bem —e be^ouen, a ciopli ceva cu săcurea, cu barda. BeMage, 8. f., aclus; — einer Beitung, suplement la un <}iar, foileton; —(ager, s. n., nuntă, ceremonie de căsătorie (la principi); — taufer, s. m., aler- gător; —lăufig, adj. și adv., ocasional, în treacât, ca la, cam, aproape; baS babe ief) nur — melben mofien, asta voiam a o face în treacăt cunoscut; e$ maren — taufenb Bîann, erau ca la o miie de oameni; nor — jmanjig ga^ren, aproape de 20 de ani trecuți. Beildjen, s. n., săcuriță, bărduță. Beileg=eu, v. a., a alătura; a pune la o parte, a atribui; a împăca; man legt i^mau^gebreitete^enub niffe bei, i se atribue cunoscințe întinse; einen Streit —, a îm- 'păca o ceartă; gemanbem <5djulb —, a inculpa pre cineva, a’l învinovăți, a împuta cuiva; ge* manben einen ^amen —, a da cuiva o polecră în bătae de joc, în rîs; —ung, s. f., îm- păciuire. Beileib, s. n., compătimire, con- dolență; — âfdjreiben, s. n., litere de condolență. Beiliegen, v. n., a fi alăturat, a se culca împreună, a consuma matrimoniul; —, adj., alăturat, aclus. Beilfrant, s. n. (bot.), măzăriche cu păstăi late. Seim = bei bem, prep., la. Bebmengen, v. a., a amesteca; —meffen, v. a. ir., a atribui, a împuta; fief) ®tmaâ —, a’și atri- bui ceva; gentanbem ©lauben —, a da cuiva crecjăment; gentanbem bie ©djulb —, a împuta cuiva vina; —mifrfjen, v. a., a ame- steca; —mife^ung, s. f., ame- stecătură. Bein, pl. —e, s. n., os, picior; e$ ift nidjtâ at3 $aut unb — an ițm, e numai pele și oase; fidj ouf bie —e madjen, a pleca la drum, a lua drumul; einem ^ranten auf bie —c țelfen, a însănătoșa pre un bolnav; wieber auf bie — e fommen, a’și restabili sănătatea, a se face sănătos, a ajunge în stare mai bună; ge* manbem 2Irm unb — entjmev fc^tagen, a frânge, a sdrobi cuiva oasele; ein ^riegă^eer Digitized by GooqIc SBeinaȘe—Seifammen 143 auf bie — bringen, a pune o armată pe picior; roaâ man nidjt im ^opfe țot, mufe man in ben —en țaben, dacă n’ai în cap, trebue să ai în picioare; bie —e ubereinanber fdjlagen, a în- crucișa picioarele. S3cinațe, adv., mai, ca la, cam, p’aci; — măre i$ nic^t gefom* men, mai că n’ași fi venit; id) mare — gefaflen, era pe aci să cad. Beinațnli(^r adv., în formă de os. &einamez s. m., connume, polecră. S3ein=aft^cz s. f, cenușe de oase calcinate; —bo^rer, s. m., sfredel de găurit oase; —bredjer, s. m., un fel de vultur; —brud)z s. m., frântură de os; —brii^ig, adj., cu osul frânt; —cf)en, s. n., oscior; picioruș; — bred^Ier, 8. in., strugar în os; —bflrr, adj. și adv., uscat, ca osul. $einern, adj., de os. S3ein=fânlcz s. f, vecji: SBeinfrag; —feile, s. f., pilă pentru pilit oase; — fraB, s. m., carie, boală în oase; —gerippe, s.f., schelet; . —getndc^z s. n., crescătură pe os; —tjamifd), s. m., zeaoă, arma- tură pentru picior; —țart, adj. și adv., tare, vertos ca osul; —țau§z s. n., repositoriu pen- tru osemintele morților, osariu; —țautz s. f, pelița ce copere osul, periost; — ^o(jz s. n. (bot.), leuștean. Seitti^fr adj., ca osul, osiform. 83einigz adj., osos. Sein»Heiber, s. n., pantaloni, nă- dragi, ismene; —labe, s. f, cutie pentru a așe<}a piciorul scrintit; —fnoten, s. m., tuber- culă în os; —frebS, (med.), can- grenă de os; — Io3, adj., fără oase; —mart, s. n., măduvă; —btz s. n., oleu destilat din oase; —fcțettez s.f., fere, cătuși; Semanbem —n anlegen, a pune pe cineva în fere; —fcțiene, s.f, scândurele pentru scrintitura pi- cioarelor ; —fpat^z m., umflă- tură la piciorul calului; — ftiefel, s. m., cisme cu tureac scurt; —mare, s. f, marfă de stru- gar; —mețz s. n., durere de picioare. Sevorbnenz v. a., a coordina; —orbnung, s. f, coordinare; —pocfen, v. a., a pacheta. Sevpferb, s. n., cal de mână; —pflicfjtenz v. r., a aproba, a se învoi, a se alătura la opi- niunea cuiva; id) țflicțte Qțnen bei, sânt de opiniunea Dtale, me învoiesc cu părerea Dtale; —rat^z s. m., consiliar, sfă- tuitor; —râtțțig, adv., Semăn* bem — fein, a ajuta cuiva cu svatul. Sei fammen, adv., la olaltă, îm- preună ; bid)t — z îndesuiți; —fammenfi|enz a șed^ unul lângă altul; —faB,^—ffenzs.m., pălmar, sătean ce are puțin păment; —fa|z s. m., adaus, suplement, aposițiune; —fcfjaffen, v. a., ve<}i: Slnfc^affen; —fc^iden; v. a., ve<}i: —fenben; — fdjieBen, v. a. ir., a contribui; —fcțtaf, 5. m., concubinat; —fdjldfer, s. m., condormitor, soț de Digitized by GooqIc 144 $eife|en—Seitrag pat-; —fcțlaferin, s. f, con- cubină ; —fc^lag, s. m., mo- netă falsă, alterată; —fcțlagen, v. a. ir., a adauge; —fcțliegen, v. a. ir„ a alătura, a închide; mie aug beigef^loffenem «Scitei* ben gu erfețen ift, cum se poate vede din aici alăturata scrisoare; —fcțlufe, inclusă, scri- soare alăturată; —f djlufjei, *• chiee falsă; —fcțreiben, r. a. ir., a scrie, a nota pe margine; a apostila; —fdjreiber, s. m., adjunct lângă un scriitor; —s.f., apostilă; — fein, s. n., presență; in nteinem —fein, în presență mea, în ființa mea de față; —feit, adv., de o parte, la o parte; —feitgețen, treten, a se trage la o parte; @ttt>ag — feit* legen, fe^en, a pune ceva la o parte; Scțerj —feite, gluma la o parte; —feitefe|ung, s. f, pu- nere la o parte, înlăturare (de respect). Sebfrțcn, v. a., a pune lângă sau alăturea; eine Seicțe —, a în- mormânta; —fețung, s.f., einer Seicțe, înmormântare, depunere a unui corp mort; —fi^en, v. n. ir., a asista (la ședință, la adunare); — fi^er, s. m., asesor. Seifțriel, s. n., esemplu; eine ®e* f^icțte gum —e erja^Ien, a enara o istorie de esemplu; laj bir bag alg ein — fein, asta să’ți servească de esemplu; —log, adj., fără esemplu, neauzit. Seifpringen, v. n. ir., a sări cuiva într’ajutor. Beigen, v. a. ir., a mușca, a strînge cu dinții; a pișcă; ber $unb ițn in ben guB, canele îl mușcă de picior; fitț auf bie gunge —, a’și mușca limba (de rîs); bie Ș^ne gufammen—, a scârșni din dinți; ber țffeffer beigt auf ber Sunge, piperul pișcă pe limbă; eg jurft unb betBt mid) auf ber Șaut, me pișcă, me măncă pclea; nicțtg gu — unb gu bre^en țaben, a nu avă din ce trăi; ing ®rag —, a muri, a muri de foame; —b, adj., mușcător, picant. $etBigr adj., care mușcă bucuros. 8ei$*torb, vedi: WuHorb; —gațn, s. m., dinte ager dinainte, dinte tăietor; —gange, s. f, clesce. Betftanb, s. m., ajutor, asistență; Semanbem — leiften, a da cuiva ajutor; —, ajutător, asistent; naș de cununie. Sebfterfen, v. a., a pune de o parte; @elb —, a lua bani la sine; —ftețen, v. n. ir., a aju- tora, a sta într’ajutor, a asista; ©ott fteț’ mir bei, Ddeu să’mi stee într’ajutor; —ftcger, s. m., ve îndreptățit, autorisat; —igung, s. f., îndreptuire, în- dreptățire, împuterire. Sereb=en, v. a., ^emanben ju @twa3 —, a îndupleca pre cineva la ceva; fief) mitSemanbem —, a se svătul, a se consulta la olaltă; a se convorbi; a. defăima, a grăi de rău; —fam, adj. și adv., elocuent; limbut, gureș; —fam* feit, 5. f., elocuență, frumseță în vorbire, artă oratorică; bie —famleit lețren, a învăța arta oratorică; —t, adj. și adv., vedi: —fam; —ung, s. f., înduple- care; convorbire. Stercgnen, v. a., a ploua, a fi plouat. Sereiben, ve<}i: Slnreiben. Sereid), s. m., sferă; in mei* nem —e liegt, ce cade în sferă cunoscințelor mele. S3ereidj=em, v. a., a înavuți; fidj —, v. r., a se înavuți, a se face avut; — erung, s.f., înavuțire. Sereifen, v. a., a acoperi de brumă; a pune cercuri. 33crcimen, v. a., a face versuri despre un object. SSereifen, a. v., a umbla, a cerceta; ein 2anb —, a esamina o țeară călătorind. Serett, adv., gata; idj bin — ab* jureifen, sânt gata de pornit; fid) — țalten, a sta gata. S3ereit-en, v. a., a pregăti, a pre- para; eine (Speife —, a găti o bucată; ben ^if dj, bag 53ctt —, a așterne masa, patul; ba» ©rbreidj gur Saat —, a pregăti pământul pentru sămînat; ben SBeg —, a găti calea; fidj jum SBege, $um îobe —, a se pre- găti de drum, de moarte; —, v. a. ir., ein $ferb —, a dresa, a învăța un cal la călărit; bie ^Jrenjen —, a esamina, a visită călare confiniele, fron- tiera; —er, s. m., gătitor; că- lăreț, măiestru de călărit. SSereită, adv., acum, chiar de pe acum. 8ereit=fdjaft, s. f., pregătire, la îndemână; in — fein, a fi Digitized by IjOOQle SBerennen—SBergbalbrian 153 gata; in — țaben, a ave la îndemână; Sruppen, ®elb in — ^oben, a avă trupe, bani la disposițiune; bie —en gum ^riege, pregătirile de resbel; —ung, s.f, preparare, pregă- tire ; — ber Șefie, argăsirea, tăbă- cirea peilor; —ung, esaminarea călare (a frontierelor); —tuifiig; adj. și adv.f gata de a face ceva, prompt; —toittigleit, s.f.) promptitudine, zel. $e»rennenr v. a., eine Stabt—, a împresura o cetate; —rennung, 8. f., împresurarea unei cetăți; —renten, v. a., a înzestra cu o rentă pe vieață; —reuen, v. a., a se căi, a pără cuiva rău de ceva; —reuung, s. f, căință, părere de rău. Serg, pl. —e, s. m., munte; eine ÎReițe — e, un șir de munți; fiber einen — retfen, a călători preste munte; bie Spi^e, ber ®ipfel eineS —e3, culmea mun- telui; am Șuge be$ —e3, la poala muntelui; Dofier —c, mun- tos; tvir finb nod) nicf>t liber ben —, Încă n’am trecut preste toate greutățile; er ift liber afle —e, el a fugit deodată, a luat’o la sănătoasa, a dispărut; liber — unb 2țal, preste munți și preste văi; Șemanbem galbene —e Verfpre^en, a promite munți de aur; bie Șaare ftețen mir ju —e, ’mi se ridică părul în cap; bie Ddjfen ftețen am —e, a nu sci încătrăo s’apuci; — unb Xțal tommen nidjt jufammen, aber tooțl bie SWenfcțen, munte cu vale nu se întâlnesce, însă om cu om, da; ținter bem — țalten, a’și ascunde planurile sale. SBergub, adj.) în jos, la vale; eS ge^t mit i^m —, afacerile lui stau rău. Serg^ațorn, s. m. (bot.), jugastru de munte; — olabemie, s. academie montanistică; —alaun, 5. m. (miner.), alaun, peatră acră. ^ergamotte, s. /., peară berga- motă. Serg=aml)ferr s. m. (bot.), macriș de munte; —omfel, s. f. (zool.), merlă de munte; —amt, s. n., oficiu montanistic. Sergan, adj.f pe deal însus, la deal. SBerg-tmborn, s. m. (bot.), jale de munte; earba s. loan; —arbeit, 5. f.) lucru de mine, esploa- tare de mine; —arbeiter, s. m., lucrător de mine, băiaș; —aron, 8. m. (bot.), barba lui Aron de munte. Sergauf, adv.) vecji: SBergan. Serg^balbrian, s. m. (bot.), odo- lean de munte; —balțam, s. m., naftă; —bau, s. m.) esploa- tațiune de mine; —bautunbc, s. f.) sciința de a lucra minele; —beamte, s. m., oficial monta- nistic ; —befdjreibung, s.f., oro- grafie; —betoo^ner, s. m., mun- tean, locuitor de munte; —blau, s. n.) azur de munte; —bod, s. m.) țap sălbatec de munte; —bo^rer, s. m., sfredel de găurit petri; sondă; —bucțe, s.f. (bot.), Digitized by GooqIc • 154 SBergbiftel—Sergfappe fag; —braun, s. n., cretă um- brică, brunetă; —butter, s. /., lut foarte gras gălbiu; sulfat de zinc. 83erg=bifte(, f. (bot.), scăete de munte, anghinară sălbatecă ; —boțle, 5. /. (zool.), cioacă, cioică de munte; —broff el, s. f. (zool.), sturd de munte; vedi: 53ergamfet. Sergegelb, 5. n., scăpărit, bani ce se dau celor ce scapă lucruri din naefrângeri. S3crg=eifen, s. n., mistrie monta- nistică; — elfter, 5. f (zool.), coțofană de munte. Sergen, v. a. h\, a ascunde, a scăpa de peire; a scăpa lucruri dintr’o nae frântă; ein gebor* geneS Sc^iff, nae scăpată din naufragiu; er ift geborgen, el e scăpat, nu mai e în pericol; e căpătuit; id) fann bir baâ nid)t —, asta nu ’ți o pot ascunde. 83erg=eHer s. f. (bot.), arin de munte; —eremit, 5. m., (zool.), soiu de corlă sau pupăză de munte; — eu(e,s./.(zool.), buhă. S3erg=fdjrt, s. f., plutire pe rîu în sus; —fafl, s. m., vecji: SBerg* ftnrj; —fefte, s.f., pilastru pen- tru susținerea boitei unei mine; —feftnng, s.f., castel de munte; —fett, 5. n., rășină de pământ; —feuer, 5. n., signal de foc pe munți; —fint, 5. m. (zool.), cintezoiu de munte; —ffad)â, 5. m. (miner.), amiant; —fleden, 5. m., orășel de munte, sat locuit de băiași; —forelle, s. f. (zool.), păstrăv de munte; —frei^eit, s. f., privilegiu mon- tanistic; —fud)$, 5. m. (zool.), vulpe alpină. $erg=gang, 5. m., vină metalică; —gebraud), 5. m., obiceiu mon- tanistic; —gegenb, s.f, regiune muntoasă; —geift, s. m., stafie de mine]; —gelb, s. n., ochru păment galben; —genofj, 5. m., asociat la o mină; —geridjt, s. n., tribunal montanistic; —Qefefc, n., lege montanistică; —geftift, 5. n., fundațiune pentru băiași morboși; —ge* toerffdjaft, s. f., societate de acționari de mine; —ge^eug, s. n., utensilii, Instrumente de minărit; —gipfel, s. m., verf de munte; — graâ, 5. n., earbă de munte; —grâu, 5. n., verde cenușiu; — gru§, s. m., salutare de băiași; —gut, s. n., fosilii. Serg^ațn, s. m., vecii: 53irtțaȘn; —țafjnenfuB, s‘m- (bot.), ranuncul de munte; —^ar^, 5. n., asfalt; —^afe, 5. m., iepure de munte; —țafelțuțn, 5. n. (zool.), ierunca; —^auptmann, 5. m., prefectul minelor; —^err, 5. m., pro- prietar de mine; —^o^eit^recțt, s. n., regalii montanistice; —Șu^n, 5. n. (zool.), găinușe de munte; —țunb, .9. m., căru- cean cu coș lungăreț pentru căratul rămășițelor din mine. Sergtdjt, SBergig, adj. și adv., muntos. Setgjttnge, 5. m., fecior, argat pentru spălatul metalelor. $erg4aWe, s. f, căciuliță băiă- șească; —fa|e, 5. f., motoc Digitized by GooqIc SBergfac^ter—ÎBergfac^e 155 ‘ sălbatec de munte; — Met, m., celariu săpat în stâncă; —Tette, f., șir lung neîntrerupt de munți; —Ifee, s. m. (bot.), trifoiu de munte; —ftuft, s.f, prăpastie; — tnoppe, s. m., băiaș, fecior minar; —fnapp* fdjaft, s. f, corporațiune de minori, de băiași; —foțle, *?. f, lemn petrificat bituminos, căr- bune de peatră; —foften, s. pl., spese de esploatațiune de mine; —frățe, s. f. (zool.), gaiță de munte; —Treffe, s. f. (bot.), căr- damină; —friftatt, s. m., cristal de munte; —tupfer, s. n. (miner.) aramă curată. S3erg4ad)ter, s. n., stenjin de mine; —leber, s. n., șorț băiășesc; —lețne, s. f., coastă de munte; —fein, 5. n., munte mic, munticel, muncel; —letten, 5. ni., humă de munte, metalică; —loțung, 8. f, loc spațios într’o mină pentru păstrarea de unelte; —fuft, s.f, aer curat de munte. 83erg=mamt, pl. —leute, $. m., montanist, minor; —manndjen, s. n., vecji: — geift; —mân* nijd), adj. și adv., ca minorii; —mann&utte, s. f., haină de minor; —mauâ, s. f. (zool.), șoarece de munte în Norvegia, leming; —me^f, 5. ni., fărină de peatră, fărină de păment; —metfe, s. f. (zool.), pițigoiu de munte; —meifter, 5. m., pre- fect, măestru de mine; —milcf), «. f, mineral fluid, lapte de stâncă; —minge, s. f. (bot.), melisă. Scrgneffs. f. (bot.), garoafă de munte; —npmpȘe, s. f, nimfă de pădure. 83erg=blr«. n., petroleu, năftă; —orb^ nung, s.f, legi, orendueli mon- tanistice. $erg=papter,s. n., specie de asbest; —ped), «. n., păcură, asfalt; —pfeffer, s. ni. (bot.), rosmarin selbatec; —prebiger, s. m., pre- dicator montanistic; —prebigt, s. f., predică, ce se ține băia- șilor; învățătură de pe munte a lui Christos. Serg^rat^, a. f., consiliar mon- tanistic ; —ratte, s. f, șoarece de munte; —raute; s. f. (bot.), rugă sălbatecă; —rec^t, 5. n., drept montanistic; dreptul de a esploata mine; —redjtlid), adj. și adv., conform legilor mon- tanistice; —rid)ter, s.m., judecă- tor montanistic, judele afacerilor montanistice; —rot§, —rbtțel, 5. n., cretă roșiă, vedi: TOt^el; —riiden, s. m., dosul muntelui, —râfter, 5. f, vecji: —ulme. ^erg^mțe, s. f., afacere, ce pri- vesce minele; — faft, 8. m., minere bituminoase, aprincjibile; petroleu, ambră, — falg, s. n., sare minerală, vecji: Stein* falg; —fanifel, s. m. (bot.), sănicior de munte, cincifoi; —falange, s. f., vecji: SRiefen* falange; —s. n., castel pus deasupra unui munte, ce- tățue ; —f^Iuc^t, s. f., vale foarte ângustă întră munți, strîmtoare; —fdjmieb, s. m., faur băiășesc; —fdjotte, s. m., mun- Digitized by GooqIc 156 33ergtalg—SBeriedjen tean scoțian; —fd^reiber, s. m., scriitor la un oficiu montanistic; —f tivitură. Sefapung, pl. —en, s.f., gar- nisoană. 83efaufen, v. a., a îmbăta; fid) —, v. r., a se îmbăta. -33efd)atten 83efd)abcn, v. a., ein (Stiid , a derade. 83ef(^abig=en, v. a., a vătăma; a strica; —er, s. m., vătămător; —ung, s f, vătămare, daună, stricăciune. 8cf(f)affen, adj. și adv., făcut; bie fead)e ift fo —, lucrul stă așa; ein gut ober fdȘIedjt — er ^br- per, corp format bine sau rău; —țeit, s. f., stare, cualitate, condițiune; — beâ ®emutț§, dis- posițiune sufletească; — be$ ®5r* perâ, constftuțiunea corpului; — berfiuft, temperatura aerului; nad) — ber Umftânbe, după îm- pregiurări; roaS Șat e§ mit biefer * ©ad^e fiir eine — ? cum stă cu treaba asta? —fjeit&oort, s. n.,. adverb de cualitate. [pușcă. 83efdțaften, v. a., a pune pat la 83efrfjftftig=en, v. a., a ocupa, a da de lucru, a îndeletnici; fidj auf eine nuplicțe ?lrt —, a se ocupa într’un mod folositor; —ung, s. f, ocupațiune, treabă. 83e=fdjaten, v. a., a pune plăsele; bie 2)eden ber Șimmer —, a căptuși cu scânduri; —fcpaîen, v. a., einen SBaum, a curăți de coaje, de scoarță; veZi și: 83efpringen; —foaier, s. m., plăsărar; —, 5. m., armăsar de sărit pe epe; —fdjaftnedjt, s. m., argat, ce ține și dă drumul armăsurului la eapă. 53ef^amcn, v. a., a rușina; —ung, s.f., rușine, pudoare. 83efdjatt=en, v. a., & înumbri, a acoperi cu umbră; —ung, s.f., înumbrire. Digitized by GooqIc ÎBefdja^en—SBefdjilft 159 Sefdja^cn, v. a., a impune dare, contribuțiune. 33cf(țancn, v. a., vedi: 53efețen, S^duen; — er, m., esaminator, contemplator; —adj. și adu., contemplativ; ber Stanb beS — lichen £eben$, starea vieții contemplative. ^ef^ăumenr v. a., a acoperi cu spumă. &efdjattitng, s. m., privire, esami- națiune, contemplațiune. Stefrfjetb, pl. —e, 5. m., răspuns, sentență, decisiune, hotărîre judecătorească; einen — geben, betommen, a da, a primi ră- spuns ; bis auf meiteren —, pănă la altă rândueală; Semanbem tnovon — geben, a da cuiva in- formațiuni despre ceva; idj roeifj Ijier feinen —, aici nu sânt cu- noscut, Stefrfjeiben, v. a. ir., a dărui, a împărtăși; a determina, a or- dona; Semanbem @ttna$ —, a dărui cuiva ceva; jebem feinen befdjiebenen 2țeil geben, a da fiesce-căruia partea cuvenită; bie Statut țat iljn mit vielen Sorjiigcn befdjieben, natura ’l a înzestrat cu multe daruri; id) țabe iljn ju mir befdjieben, ’i am aemandat să vină la mine; fief) —, v. r.) a se acomoda. Sefdjeiben, adj. și adv.) modest, moderat, discret, cumpătat; —Ijeit, 8. f.) modestie, mode- rațiune. $efdjetnen, v. a. ir., a lumina; bie Sonne befdjeint ben Wîonb, soarele luminează luna. 23efdjeinmter=en, v. a. ir., a unge; a mânji; bie SBurfjer mit îinte —, a mânji, a mâzgăli cărțile cu negreală; SBrot mit butter, ben Seib mit Del —, a unge pânea cu unt, corpul cu uleu; fid) —, v. r., a se mânji; —ung, s.f. mânjire. v. a. ir., a mânji, a întina, a zîngăli; ben guten 9tomen —, a păta, a înnegri numele bun al cuiva; fidj —, v. r., a se mânji; —ung, s. f., mânjire. S3ef editau bou, v. a. ir., a mirosi sforoind. SBcfdjnabelt, adj., clonțat. Sef^cib^en^ vi a. ir., a tăie, a reteza, a rotunji; einem ^Sogel bie glilgel —, a tăie unei păseri aripile; bie SBaume —, a reteza arborii; ©ufaten —, a tunde galbenii; einen ^naben —, a tăie împregiur; bie SBienen —, a reteza stupul; —er, $. m., retezător, tăietor împrejur; —ung, f, tăiere, retezare, tăiere împregiur, tundere. JBcfdjneicn, v. a. ir., a acoperi cu nea. Sef^netteln, v. a. ir., bie 93dume —, a curați arborii de ramuri uscate. [iuțeala. Bef(^nefienr v. a. ir., a înșela cu $efdptiWen, v. a. ir., ba§ Xudj —, a tunde, a curăți pănura de fire netrebuincioase. Sefdjnitten, adj., retezat; —e, s. m., circumcis, tăiat împrejur. Barcianu, WOrterbucb. 8efdjniiffeln, SBefdjnuppern, v. a., a mirosi ceva (ca cânele). gtefdjniiren, v. a. ir., a orna,cu șnururi, a coase cu șnururi. ^ef^oden. v. a. ir., a impune dâjdii, uare de pământ. 53ef^bn=en, —igen, v. a. ir., vedi: SBemdnteln; — ig?r, m., cel ce ascunde, acopere; —igung, 5. f, ascundere, acoperire. $e4$rânfen, v. ir., a mărgini; fein SBerpanb ift feȘr bef^ranft, mintea lui e foarte mărginită; —fdjrănft, adj. și adv., măr- ginit, restrîns; ein —er ^opf, stupid; —fdjranttțjeit, s.f., — be$ SBerftanbeâ, minte mărginită. ©ef^reib^en, v. a. ir., a descrie, a înfățișa; einen ^Ibjug —, a descrie o espedițiune militară; einen iBogen papier —, a umplă o coală cu scrisul; einen ^ri* angel, ein ®reied —, a forma un triunghiu; —enb, adj., descrip- tiv; —er, s. m., descrietor|; —lic^, adj., ce se poate descrie; —ung, pl. —en, s. f., descriere, descripțiune; — eineâ DrteS, topografie. Scfdjreien, v. a. ir., ein ^inb —, a deochiă. 53ef^reiten, v. a. ir., a umbla pe ceva; ein $ferb —, a încăleca un cal. ^efdjroten, v. a. ir., ve^i: 33e* fdjneiben. ^eftțu^en, v. a. ir., a provedă cu călțuni, a încălța; einen SI —, a fereca un par la ; —, s. n., încălțare. Digitized by GooqIc 11 162 SBefdjuIben—93ef(^mbren S3efdȘulb=enr v. a. ir., a împovăra cu datorii; —igen, v. a. ir., a acusa, a inculpa, a învinovăți; gemanben be$ SJiebftaljlg —, a învinovăți pre cineva de furt; fdlfcțlicț —, a calumnia; —igung, pl. —en, s. f., acusă, inculpa- țiune; falfdje —, calomnie. Sefdjummeln, v. a., a înșela, a purta de nas. Seftțiirfen, v. a. ir., a descoperi săpând o venă de metal. 8efd)ur$en, fid), v.r., a’și pune șorț, ©cfdjiitten, v. a. ir., ein ^leib mit SBaffer —, a stropi un vest- mânt cu apă; bie SBurgeln eineg 33aumeg mit Srbe —f a coperi rădăcinile unui arbore cu pă- mânt ; einen SSoben mit &e* treibe —, a umple de grâu un pod, un grânar. Sefrfjii^en, v. a. ir., a protege, a scuti, a apăra, a defenda; eine Stabt —, a defenda o cetate; gemanben gegen bie S(n* fidger —, a protege pre cineva încontra acusatorilor; —er, a. m., protector, defensor, scutitor; —erin, pi.—nen, s. f., protec- toare ; —ung, s. f., protecțiune. fid), v. r., a se în- cumnăți; —fc^mdngern, v. a., a îngreca. Sefdjftmțen, v. a. ir., vecji: SBereben. SBeftfiWetft, adj. și adv., codat. ^efqmei^en, v. a. ir., a uda cu sudoare, a mânji cu sânge de feară. JBefdjnicrbe, s.f., greutate, sarcină, plânsoare; supărare; — liber fii^ren, a se plânge despre ceva; fid? —n, v. r., a se plânge de ceva. Sef(țttier=ett, v. a. ir., a îngreuna, a încărca; ben Sftagen —, a în- greuna stomachul; ba§ S3olt mit ^teuern —, a îngreuna poporul cu contribuțiuni; gemanben mit feinem 93efud)e —, a incomoda pre cineva cu visita sa; fid) bei ber Obrigfeit —, a se plânge la stăpânire; —fid), adj. și adv., greoiu, molest, supărăcios; eine —licite Slrbeit, lucru greu, supărăcios; ein — lidjer SRenjcț, o secătură de om; gentanbem —fid) fein, a molesta, a incomoda pre cineva, a cădă greu cuiva; —fidjteit, s. f., greutate, inco- moditate , supărare, molestie ; bie — fidrteiten biefe^ SebenS, eineg gelb^ugeg, incomoditatea vieții acesteia, ale resbelului; —ung, 5. f., îngreunate; plân- soare. 35efdjtmrfjtigen, v. a. ir., vecji: 53e* ru^igen. Scf(țwing=en, fid), v. r., a căpăta aripi; —t, adj., aripat. Sef(^ttiir=en, v. a. ir., a întări cu jurământ; bie geugen țpben ițre Slugfage befd)tt>oren, martorii au întărit cu jurământ mărturisirea lor; benîeufel —, (in berîaufe), a jura pre diavolul; bie @eifter —, a conjura spiritele; a ruga ferbinte; id) befcțmbre bid) bei Slttem, mag Șeifig ift, te .rog ferbinte, te jur pe tot, ce e sânt; id) bejc^mbre bid) bei @ott, te jur pe D^eu; —er, m., coqjurător, esorcist; —ung, Digitized by GooqIc 33efeelen—Sefiegen 163 pl. —en, 8. f, conjurare, jurare; descântare; esorcism; —ung^ formei, s. f, descântec. 33efeel=en, v. a. ir., a însufleți, a înanima; a încuragia; —ung, 8. f., animațiune, vivificațiune; Sefcgcln, v. a. ir., ein ăReer —, a călători cu naea pe mare; ein (Sdjiff —, a provede o nae cu ventrele. ^efețen, v. a. ir., a vede, a esa- mina, a cerceta cu ochii; fid) —, v. r., im (Spiegel —, a se uita, a se vede în oglinda; — âtoert^, adj., vrednic de a fi vă(jut. Sefe^nen, v. a., a pune o coardă la arc. Sefetfen, v. a. ir., ve4i: ©infeifen. ^efeilen, v. a. ir., ein Sdjiff —, a provedă cu ftinii. ®efeitig=en, v. a. ir., a delătura; Streitigfeiten —, a împăciui, a compune controverse; —ung, 8. f., delăturare. Sefelig=en, v. a. ir., a ferici, a face ferice; —ung, s.f., fericire. Stefen, s- m., mătură; nene — te^ren gut, la început toate merg bine; —binber, s. m., măturar, legător de mături; —ftiel, s. m., coadă de mătură. ^efeffen, adj., bom îeufel —, cu- prins de diavolul, îndiavolit; —țeit, s.f., stăpânire de diavolul. Befețpen, v. a. ir., a pune, a așeza, a provedă ceva cu ...; ben îtfd) mit Speifen—, a pune bucatele necesare pe masă; ben Xifd) mit ®ăften —, a ocupa cu oaspeți toate locurile în ciurul mesei; ber Xifd) ift befejt, nu mai e loc la masă, toate locurile sânt ocupate; eine Stabt mit ©inmo^nern —, a împo- pora o cetate; eine Stabt mit îruppen —, a pune garnisoană într’o cetate; afle îțore —, a pune custodii la toate porțile; einen ©arten mit 33aumen —, a planta cu pomi o grădină; einen Xeid) mit Șifdjen —, a îm- pescui un lac, a provede cu pesci un lac; ein Simt —, a ocupa un post, un oficiu; mit ©beîfteinen —, a adorna cu petri scumpe; eine ©tabt —t |alten, a țînă o cetate ocupată; bie Stelle ift nic^t —t, locul e vacant; eine gut —te Sftufit societate de musică bună și nu- meroasă; —ung, pl. —en, s.f, — eineâ Drteâ mit Solbaten, garnisoană, ocupațiune militară; — mit 53dnbern, garnitură ; —fe|ung$red)t, s. n., dreptul de patronat. Sefeufâen, v. a. ir., a suspina, a ofta; bie ^or^eiten ber Sften* fdjen —, a deplânge nebuniile oamenilor. ^cfl(^tig=en, v. a. ir., a lua în vedere, a cerceta, a esamina; bie Stragen —, a esamina stra- iele; —er, s. m., inspector; —ung, 8. f., inspecțiune, cerce- tare, autopsie, espertisă. Seflegeln, v. a. ir., a sigila, a pune sigilul, a întări prin punerea sigilului. 83efwg-en, v. a. ir., a invinge, a devinge, a raporta victoria, a triumfa peste inimici; — in Digitized by Google “• 164 ^efingen—Beforgen offener a dovedi în luptă; —er, s. m., învingător, triumfător; —ung, s.f, victorie, triumf, învingere. Stefingeit, v. a. ir., a cânta; bie i^aten ber ^bnige —, a cânta în versuri faptele glorioase ale regilor, împăraților. Sefutuen, fid), v. r., a’și aduce aminte, a se gândi; id) wiH mid) —, me voiu mai gândi; fid) anberS, ober eine§ anbern —, a’și schimba părerea; fid) eine§ beffem —, a’și reveni în minte, a se lua după un svat mai bun, mai sănătos; er fonn fid) nidjt —, el nu’și poate veni în sineși; id) —e ntid) nid)t auf ben hameii, nu’mi aduc a minte de nume; —e bidj ivo^f, toa$ bu t^uft, presocotesce, prejudecă bine, ce faci; ^aben fie fid) befonnen? hotărîtu-s’au? —ung, s.f., adu- cere aminte, cunoștință; —ungă* loâ, adj. și adv,, fără simțire, amețit. . SefiV- m., posesiune, proprietate, stăpânire, dominiu; ber — eineâ ®ute$, posesiunea unei moșii; — oon Stwaâ ergreifen, ne^men, a lua ceva în posesiune; in ben — treten, a întră în posesiune; —en, v. a. ir., a poseda, a stăpâni; ein$ou3 —, a poseda, a avă o casă; viefe ©iiter —, a avă multe bunuri; —er, s. m., posesor, proprietar; nnrecȘt* măjjiger —er, usurpator; —er* greifung, s. f., vetfi: —na^me, —erin, s. f., proprietăreasă; —națme, —nețmung, s.f., luare în posesiune, apucare în stăpâ- nire; ttriberredjtlidje —, usur- pațiune; —red)t, s.n., posesoriu, drept de proprietate; —t^um, s. n., posesiune, proprietate; —ung, s.f, veeu, v. a., a împărtăși, a participa, a lua parte la ceva; —te, s. m., părtaș, par- ticipant; —ung, s. f., împăr- tășire, participațiune. 33et^cuer=n, v. a., a asecura, a întări cu jurământ; —ung, s.f., asecurare sărbătorească. ^etțbr^en, v. a., a înnebuni pre cineva, a scoate din minți, a înșela; —ung, pl. —en, s. f., înnebunire. Set^rdnen, v. a., a uda cu lacrimi, a plânge. Digitized by Google 170 SBetiteln—33etreten Setitebn, v. a., a întitula, a da titlu; mie ift ba£ SBud) betitelt? care e titlul cărții? —ung, s.f., titlu, titulatură. ă3etmt=en, v. a., a accentua.; —ung, s. f, accentuațiune. [decea. letonie, s.f. (bot.), betonica, vin- S3etra(țtr s. m., considerațiune; in —, în considerațiune, din privire; in — beffen, avend, luând în considerațiune că, ce se ține de; —en, v. a., a con- sidera, a contempla, a privi, a ave privire; id) betradjte i^n atâ einen $Renfdjen ber §u nid)t$ taugt, eu ’l socotesc ca pre un om, ce nu e bun de nimica; —enb, adj., contemplând; baâ —e Seben, vieață contemplativă; —en^tvurbig, adj., demn de con- siderațiune ; —er, s. m., privitor, contemplator; —erin, s.f, con- templătoare. SBetrddțtlidj, adj., considerabil, im- portant; —feit, pl. —en, s. f, importanță. Setradjtung,pl. —en, s.f, ochire, luare în vedere, contemplațiune, considerațiune; in — ^ieljen, a lua în considerațiune, în băgare de seamă; geiftlidje —en, medi- tațiuni spirituale. Retrag, pl. —trage, s. m., suma totală; —en, v. n. ir., a face suma de ...., a se sui la....; bie gan^e (Summe betrdgt gețn îțaler, suma întreagă se suie la (Jece taleri; fi$ —, v. r., a se purta bine sau râu; —en, s. n., purtare, comportare, con- duită. SBetranem, v. a., einen îobten —, a plânge pre un mort, a jeli, a purta doliu; ben 23erluft ber greunbe —, a plânge perderea amicilor; —nâmdrbig, adj., demn de compătimire, deplo- rabil; —ung, pl. —en, s. f, plângere, deplângere. Setreff, s. m., in — feineâ Altera, în privința etății sale; —en, v. a. ir., în ce se ține; a fi, a deveni uimit, confus; maâ midj betrifft, încât pentru mine, încât me privesce pre mine; baâ Un* glud țat mid) betroffen, m’a ajuns, ’mi s’a întâmplat o ne- norocire; e3 betrifft Seben unb @^re, vorba e de viață și onoare; er tuar gan§ betroffen, el deveni de tot confus; —enb, adv., încât, ce se ține. Setreibeu, v. a. ir., eine SBiefe —, a mena vitele la pășune în oare care Joc; —, a fi zelos în oare care afacere, a face ceva cu serguință; ein $efd)dft —, a promova o afacere; —ung, pl. —en, s. f., pășunare; promo- vare cu zel a unei afaceri. Setret'en, v. a. ir., a călca, a pune piciorul pe ceva; einen £)rt —, a veni în oare care loc; bie ®an$el —, a se sui pe amvon; Qemanben liber @ttna3 —, a prinde pe cineva la ceva; —en, adj., bătut; uimit, confus; ein —ener 2Beg, cale bătută; —en^eit, s.f, uimire, confusiune, perplecsitate; —ung, s. f., pă- șire, călcare; im —ungSfaUe, dacă se va arăta, dacă va fi prins. Digitized by >oq!c SSetrieb—Settel 171 ^etrieb, s. m., — eineâ fJelbeS mit bem ^iețe; păscutul unui câmp cu vitele; zelul la o afacere, îndemnare, îndemn; —fam, adj., activ, industrios, diligent; —fam* teit, s. industrie, diligența. Stetriegen, vc(}i: SBetriigen. 23etrinten, fid), v. r., a se îmbăta. Setroffen, adj., uimit, consternat; —țeit, s.f., uimire, consterna- țiune. SBetritb=ett, v. a., a turbura, a în- trista, a mâhni, a dosădi, a supăra; fid) —, v. r., a se cen- trista, a se supăra, a se mâhni; —ni6,pZ. —ffe, s.f., întristăciune, supărare, tristeță; dosadă; —t, adj. și adv., trist, supărat, amărît, scârbit; er fam fețr —t nad) $aufe, el veni foarte supărat a casă. \ Setrug, s. m .^înșelăciune, amăgire; mit — umgei^, a unghia cu înșelătorii. Wtdig=en, v. a. ir., înșela, a amăgi; fid) —, v. r., a se înșela, a se amagi; —er, a. m., înșe- lător, amăgitor, impostor; —erei, s. f, înșelăciune, înșelătură, amăgi tură; —erin, înșelătoreasă; —erifd), — lid), adj. și adv., în- șelător, amăgitor; eine — lidje ©(țdn^eit. frumseță amăgitoare, deșeartă; —licțfeit, s. f, ilu- siune, decepțiune, aparență înșelăciosă; — irbifcfjer $off* nungen, deșertăciunea speranțe- lor lumesci. Setrunfen, adj., îmbătat, beat; —țeit, vecji: ^runtenfjeit. 33eHaa(, pl. —fale, s. m., oratoriu, sală de rugăciune; —fdjtoefter, s.f, ipocrită, bigotă, fățarnică, fariseă; —ftu^l, pl. —ftiiljle, s.m., scaun de rugăciune; —ftunbe, s.f., oră de rugăciune. Sett, pl. —en, 5. n., pat; ju —e gețen, fid) ju —e legen, a se culca, a se pune în pat; baS — țiiten, a fi morbos, a zăcă în pat; t)on £ifdj unb — ge* fd)ieben toerben, a fi despărțit de masă și de pat; auf bem —e fterben, a muri de moarte naturală; ba$ — eineS SIu§e^, patul unui rîu, alvie. $ettag, pl. —e, s. m., ^ioă de rugăciune. ®ett*bețftnge, s. m. pl., cortinele perdelele (patului); —bretter, s.n.pl., scânduri de pat; —d)en, 5. n., păticel, pătuț; —bede, pl. —n, s. f, copertă de pat, plapomă. Settel, 5. in., călicie; bagatelă, lucru de nimica, cerșetorie; —arm, adj., calic, cerșetor, sărac lipit; —brief, s. m., per- misiune de a cerși; —brob, s.n., pâne de cerșit; —bube, s. m., copil cerșetor, sărăcuț, care trăiesce din cerșit; —ei, s.f, cerșetorie, călicie; rugăminte nerușinată; fid) ouf bie —ei legen, a se hrăni din cerșit; —frâu, s. f., cerșetoare, femeie, care trăiesce din cerșit; —gelb, s. n., bani de cerșit; —-gefinbel, a. n., cerșitorime, calicime ; —$aft, adj. și adv., cerșetor, mișel; miserabil; —Ijerberge, s. f., Digitized by GooqIc 172 SBetteîn—53ettung ospițiu de cerșetori; —junge, 8. m., băiat cerșetor; —fram, 8. m., sdrențe; lucru de nimic; —lente, s. m., pl., cerșetori, cer- șetorime; —mann, s.m., cerșetor; —mifrd), s.m., călugăr cerșetor. $etteln, v.a., a cerși, a cerșetori, a cere de pomană; unt ein Simt —, a umbla cu deadinsul după un post; — gețen, a merge la cerșit. ©etteborben, s. m., ceata, ordinul călugărilor cerșetori; —fad, pl. —fade; 8. m., desacă de cerșetor, traistă de calic; —ftab, pl. —ftdbe, s. m., baston de cerșetor, băț de calic; an ben —ftab geratțen, a ajunge la estrema miserie, sărăcie, la sapa de lemn; Qemanben an ben —ftab bringen, a aduce la sapa de lemn pre cineva, a’i sărăci, a’i face cerșetor; —ftolj, 8. m., trufie proastă; —, adj., sărac și trufaș; —bogt, 8. m., agent de poliție preste cerșetori; —boit, s. n., cerșetorime, cali- cime, canalie. Betten, v. a., a așterne, a face patul; bie Wgb ^at nod) nid)f gebettet, servitoarea âncă n’a așternut; , v. r., fid) fammen—, a se culca la olaltă; fid) bon einanber—, a dormi în pat separat; toie man fid) bettet, fo fd)ldft man, cum ’și așterne cineva, așa doarme. $ett»f(afdje, s. f, vas de a încăldi patul cu apă caldă; —genop, s. m., condormitor, soț de pat; —geratl), s. n., așternut de pat; —gefteU, s. n., lemnărie de pat '; —gurt, s. m., chinga de pat; —|immel, s. m., pologul patului; —tammer, s. f, cămară de dormit, ve^i: Sdjloftammer ; —fiffen, 8. n., perină de pat; —torb, 8. m., coș, care servesce în loc de pat, leagăn; —labe, vedi: —geftell; —lagerig, adj. și adv., morbos în pat; —lagerig fein, a zăcă morbos în pat; —laten, ve<|i: — tud). SMtler, s. m., cerșetor, calic; jum — toerben, a ajunge în cea mai mare miserie, a de- veni cerșetor; —in, s.f., cerșe- toare; —geftnbel, vetji: SSettel* boli; —țjodpnutfj, s. m., fală goală traistă ușoară; —leben,s.n., vieață de cerșetori; mantei, pl. —mantei, s. m. (zool.), specie de conchilii (scoice) marine. S3ett=>fantter s. f., tigaie de în- căllpt patul,t: —ftof; —fad,k s. mf, sac umplut, cu paie, SM cu per; —fdule, s.f., coloana unui pat; —fdjirm, s. m., paravan; —feidjer, s. m., pișător în pat; —ftatt, s. f., pat (fără ascernut); —fteHe, a. f., loc de culcat; —ftollen, s. m., picior de pat de lemn; — ftroț, s. n., paie de pat; — tifd), s. m., pat, care se poate compune în formă de masă; —tudj, s. n., copertă de pat, (lepedeu), lințol; —iiberjug, s. m., îmbrăcăminte de pat, rață de perină; —um* ^ang, s. m., perdele la pat. 8ettnng, pl. —en, s.f., baterie, pat de lemn pentru tunuri. Digitized by Google SBettvorțang—beutet 178 Sett-Varțang,s. m., cortină, perdea de pat; —tnanje, s. f., păduche de lemn, stelniță; — tuarmer, s. m., încălzitor de pat, vc^i: —flațdje, — pfanne; —jeug, s. n., așternut. Setiirtdjen, r. a., a înălbl, a vărul. Se$e, s.f., cățea, potaie; flioarță. Setjtmmer, s. m., odae de rugă- ciune. Seuc^=butte, s.f, putină de leșie; —e, s.f, leșie de îmmuiat ru- fele ; —en, v. a., a îmmuiă rufe negre în leșie, a leșie; —fa|j, 8. n., ve^i: —butte. Seug^e, s. f, arcuitură, îndoitură, . încovoitură; —en, v. a., a arcul, a îndoi, a strâmba, a încovoie, a pleca; bie ^niee —en, a pleca genunchiele; Qemanbem ben Staden —en, a frânge cuiva cornul trufiei, a’l aduce la ascul- tare ; fid) —en, v. r., a se în- covoie, a se pleca; fid) Vor Qe* manb —, a se pleca, a se umili înaintea cuiva; a’i se închina; —fam, adj., ve^i: Siegfam; —ung, s. f., plecăciune; — ber £niee, plecarea genunchilor ; — beâ ^anpteg, închinăciune. Seule, s. f, cocoașe, umflătură, bubă, buboiu; —nflopfer, s. m., un fel de ciocan; — im letali scofală; —n im letali fdjtagen, a scofâlci. [coașe, de bube. Senltdjt, (beulig), adj., plin de co- Senuru^ig=en, v. a., a nelinisci, a neodihnl, a turbura, a supăra; M V. r., a se nelinisci; —ung, s.f, neliniscire, turbu- rare, perturbațiune. Seurfunben, v. a., a documenta, a dovedi cu documente. Seurloufcen, v. a., a concedia, a da concediu; fid) —, v. r., a’și lua concediu, a’și lua (Jiua bună; ein beurlaubter holbat, soldat concediat; —ung, pl. —en, s. f., concediu. Seurt^eihen, v. a., a judeca despre ceva; ein Sud) —, a critica, a censura o carte; —er, s. m., censor, critic, judecător; —ung, s.judecată, critică, censură; —unggtraft, s. f., judecată, ra- ționament. Seute, pl. —n, s. f, pradă; auf — auggețen, a eșl la prădat ; jur — tverben, a deveni pradă; —, coșnită de albine. Sentel, s. m., pungă , pusunar, tașcă; eg gețt liber meinen—^er, asta merge pe contul meu; feinen — fiillen, fpiden, a’și umplă punga, a se înavuți; fidj nad) feinem — ric^ten, a’și în- tocmi spesele după venit; bie Sdjtmnbfudjt im — ^aben, a avă punga goală; — in ber SRiițte, sită de moară; —djen, 8. n., punguliță; —faul, adj. și adv., sgârcit, cel care nu plătesce bucuros; —fbrmig, adj., în formă de pungă; —garn, 8. n., rețea cu săculeț (la pe- scari); —gelb, a. n., sîtărit (lamorari), tacsă pentru cernut; —ig, <*dj., pungos; —tammer, s. f., loc de cernut făina; —foften, 8. m., coșul, în care se află sîta de cernut; —meife, s.f. (zool.), pițigoiu de Lituania. Digitized by Google 174 SBeuteln—^enxrîjranftalt I gțeuteln, v. a., a cerne faina; a scutura. 83entet=ne$, s. n., vedi: —gam; —periirfe, s.f., perucă cu tașcă; —fd)loț, s. m., încuietoarea pun- gei; — fdjneiber, s. m., pungaș, for iscusit, taie-pungă; —fdjnei* berei, s. f., pungășie; —fieb, s. m., sită deasă; —ftolj, adj. și adv., mândru pe averea sa; —tțier, s. n. (zool.), —râpe, s.f, specie de cloțan brasilian cu pungă, didelf; —tud), s. n., pâncță de per pentru site. Senten, v. a., a prăda, a face pradă; —țeibe, 8. f., pădure abundantă în miere sălbatecă; —țonig, m., miere sălbatecă; —jalbe, s. f., ceară de stupi sălbateci. Seut^cuc, s. f., maiu de butnari. Rentier, 8. m., pungar; —in, s.f., pungăreasă. JBeutner, s. m., veghietor de albine sălbatece, prisăcar, stupar. ^ebdtterm, v. a., a împopora; ein £anb —, a împopora o țeară; —ung, s.f, poporațiune; popor, oameni. £tawttmiidjtig=en, v. a., a împuter- nici, a da deplină putere, a autorisa; —te ©efanbte, amba- sador, ministru plenipotențiar, procurator; er ift mein —er, el are dela mine plenipotență, e împuternicitul meu; —en, 8. m., mandatar, plenipotențiat; —ung, f, plenipotență, auto- risațiune, mandat. $ebor, adv., înainte, înainte de; id) tomme nid)t, — bu mid) rufeft, eu nu viu, înainte de a me fi chiemat. ■ Sebormunben, v. a., einen Un* miinbigen —, a provede cu tutor, curator pre un minoren; — red)* ten, v. a., a da prerogative, a privilegia; — redȘtete, s. m., privi- legiat ; —ftețen, v. n. ir., a sta înainte, a amenința; e$ ftețt i^m ein grofH Unglud, eine ^rant^eit bebor, e amenințat de o nenorocire mare, de un morb; in —fte^enber SBocfje, în săptă- mâna viitoare; —ftețenb, adj., iminent, apropiat. SBebortlțeiben, v. a., a da cuiva foloase mai mult ca altora, a înșela; —ung, s.f, înșelăciune, prejudițiu. SeborWorten, v. a., a reserva con- dițiuni prin declarațiune pre- trimisă. Seoor^ugen, v. a., a prefera, a acorda prerogative, a da în- țaietate, a părtini. SeWat^-en, v. a., a păzi, a custodia; —ung, s. f, păzire, pază. 33eloadjfen, v. n. ir., a se acoperi cu earbă, cu frunză; ber Pleter ift ganj mit ®omen —, țărina e toată acoperită cu spini. Scttmff=nen, v. a., a înarma, a provede cu arme; mit —neter, $unb, cu mână armată; —nung s.f., înarmare. â3ewațr*anftalt, s. f, asii; —en, v. a., a apăra, a păstra, a feri, a conserva; ba3 Șîeifdj bor ber ^dulni^ —en, a conserva carnea de putreziciune; ftd) —, a se griji, a se preserva; fid) bor ber Digitized by GooqIc ^emâ^ren—Setueinen 175 Oițe —en, a se feri de frig; QJott bema^re! ferească Ddeu! Bemațren, v. a., a aproba, a esperimenta, a esamina, a do- vedi adeverul unui lucru, a lămuri; fid) —, v. r., a se arăta ca adevărat, a se dovedi. Sewnțrer, s. m., custode, păzitor. Setud^rt, adj., probat, cercat, autentic, adevărat; —tjeit, s. f, autenticitate, legalitate; — feiner îreue, credincioșie probată. $ewațtnngr s. f., îngrijire, con- servare; —Smittel, n., pre- servativ. ^ewațrung, s. f, autenticare, verificare, încercare, probare. ^ewnlbre^ten, v. a., SBdume —, a ciopli în pădure lemnele din gros; a tăie în muchi. $ewa0enr v. a., a aduna pământul la rădăcina unei plante. SewâHigen, v. a., veingen signatură; —gjettel, a. m., eti- chetă. ®Câ«g=en, r. a., a arăta,( a de- monstra, a face cunoscut; fid) —, v. r., a se purta; fid) gegen Semanben mitleibig —, a se arăta compătimitor cătrăbineva; —, s. n., purtare, conduită; —uitg, 8. f., semn, dovadă; fjreunbfdjaftg—, semn de ami- ciție. 8e$ctteln, r. a., a eticheta. v. a., a mărturisi, a atesta, a dovedi, a întări; id) faun eg mit eud) —, ve pot aduce de martori; bie S8ațr|eit einer Sadje —, a atesta ade- vărul unui lucru; eg Vor ®ott unb ber ganjen 5Belt —, a o măr- turisi înaintea lui D^eu și a oamenilor; —ung , pl. —en, 8. f., mărturisire, încredințare, dovadă, atestat. $e$tdjtigen, v. a., a imputa cuiva ceva, a inculpa. $e$ielpen, v. a. ir., a priimi; a trage; ein ^aug —t a se muta într’o casă; ein ^nftrument mit Saiten —, a pune coarde, a înstruna; bie @ren§en —, a vi- sita frontiera; bag SBett —, a Îmbrăca patul cu albituri cu- rate; MeSațrmădte, SReffen —t a cerceta târgurile, a umbla la târguri; einen 2Bed)fel —, a trage o poliță; SBaoren —, a trage mărfuri; er bejie^t ein fdjbneg ®ețalt, el trage, prii- mesce un salariu frumos; fid) —, v. r., a se provoca la ceva; a sta în legătură; —lidj, adj., relativ; —lidjteit, 5. f., relativitate; —ung, pl. —en, s. f., raport, legătură; rela- țiune; in biefer —, în astă privință; in — mit $emanb ftefjen, a sta în relațiune cu cineva; in — auf . ., în raport cu, cătră; —unggbegriff, s. m., ideă relativă, corelativă; —ungg* furtoort, s. n., pronume relativ; — unggtvort, 8. n., termin relativ. Sejielen, r. a., a ținti la ceva, a ave în vedere. «eâiffern, v. a., a semna cu cifre, a pagina. Steâirf, s- m-> cerc, cercuit, țînut, ocol, district, canton, județ; — en, v. a., a mărgini, a hotărnici; —ggerid)t, 5. n., tribunal de cerc; —gvor* fteljer, s. m., subt-prefect. Segoar, s. m., bezoar; antidot, contravenin; —borf, s. m., —jiege, s. f., gazelă de Indii. S3e$urfern, v. a., a presăra cu zahăr. $e^ng, pl. — jiige, s. m., raport, relațiune; auf @tmag — nețnten, a se raporta la ceva; — gugftd), adj., relativ; —jugnaȘme, f., vedi: 93e^iețung; mit —gug* nagme auf, cu privire la, re- lativ la. 93eswarfen, v. a., a împuțina veni- tul cuiva. Sestoerfen, v. a., a țîntul; a avă de scop. Se^Weifeln, v. a., a se îndoi, a trage la îndoeală. ®ejWing=en, v. a. ir., ă cuceri, a subjuga, a supune; a înfrâna; Digitized by GooqIc 53ibel—93ienenbaum 179 feine Seibenfdjaften —, a’și înfrâna patimile; fit^ —, v. r., a se în- frâna, a se stăpâni; —er, s. m., cuceritor, subjugător; —li^, adj., de cucerit, de înfrânat; —ung, s. f, subjugare, cuceritură. s .f., biblie, s. scriptură; —augteger, s. m., eseget, tălmă- citor, esplicător al bibliei; — aug* tegung, s.f., esegesă, tălmăcire a bibliei; —fpracțe, s. f, stil biblic; —țprucț, 8. m., sentență biblică; —toerf, s. n., biblia însoțită de comentar. Stberr m. (zool.), castor; —bau, 8. m., cuib de castor; —fell, s. n., pele de castor; —geil, s. n., castoreu; —flee, s. m. (bot.), trifoiu apatic; —fraut, s. n. (bot.}, centaureă; —nett, s. n. (bot.), pimpinelă; —81, 5. n., uleu de castor; —nmr$, f. (bot.), aristolochia. 33iblio=grapț, s. m., bibliograf; —grapție, 8. f., bibliografie; —gropțifd), adj., bibliografic; —man, s.m., biblioman; —t^ef, s.f., bibliotecă, adunare de cărți; —t^efor, 8. m., bibliotecar, in- spectorul unei biblioteci. adj. și adv., biblic. Sicf beere, s. f, afine, ve^i: $eibel* beere. 8. f, săpoiu, sapă cu vârf. Sieber, adj. și adv., onest, loial, sincer, brav; —feit, s.f., onestate, loialitate, probitate ; —mann, s. m., om onest, om de parolă; —ftnn, 8. m., onestitate. Sitge, s.f., strâmbătură, instru- ment de a încovoie cercurile. Sieg=en, v. a. ir., a strâmba, a încovoie; fid) —, v. r., a se încovoie, a se strâmba, a se pleca; a se umili; —fam, adj;- și adv., ce se poate strâmba, încovoie, încovoicios, flecsibil; —famteit, s. f., încovoiciune, flecsibilitate, mlădiere; —ung, f., încovoitură, strâmbătură, flecsiune, cotitură. $teg$ange, s. f.. clesce de îndoit, de strâmbat. $iendjen, #. n., albiniță. $iene, s. f. (zool.), albină. $ietten:banm, s. m. (bot.), arțar; —brob, n., nutritura albine- lor, ceară crudă; —brut, s. pui de albine; —bucf), s. n., cartea, în carea se învață albi- năritul; —falter, s. m., flutur mare de noapte, molie; —fân* ger, —feinb, —freffer, s. m., prigoare; — flug, s. m., roiu ; —țarj, s. n., materie ruși- noasă, cu carea albinele ung păreții si crepăturile coșnițelor; — țaube, vedi: —tappe; —țaug, 8. n., stupină, albinărie; —toppe, a. f., gluga albinarilor încontr’a împunsurei albinelor; — tdnigin, a. f., matcă, regina albinelor; —forb, .9. m., coșniță de albine; —fraut, s. n., melisă, sugel; —mann, a. m., ve4i: —roărter; —motte, ă. f., vecji: —falter; —mutter, $. f, ve(p: —Tânigin; —pflege, s.f, ve$i: —judjt; —-redȘt, s.n., albinărit; —fdjabe, 8;f., ve(|i:—falter; —fc^tualbe, vecp: țped)t ; —fițmarm, s. m., Digitized by Google 12‘ 180 SBier—®igot roiu; —fpedjt, s. m. (zool.), gheunoae venjue, prigoare; —ftacfjel, s. m., acul albinei; —ftanb, s. m., starea, averea de roiuri, albinărie ; —ftod, s. m., coșniță, ștubeiu; —tnabe, f., fagur; —toarter, s. m., stupar, îngrijitor de albine, albinar; —mirtț, s. m., econom de albine; — iuotf, ar. m., vecji: —fpedjt; — jud)t, s. f., cultura albinelor. SSier, s. n., bere; —auffcfjlag, s.m., ve^i: —fteuer; —bottidȘ, s.m., butină, cadă mare de bere; —brauer, s. m., berar; — brauerei, 8. f, măiestria de a ferbe bere; —bruber, s. m., beutor mare de bere; —effig, s. m., oțăt de bere; —fag, n., bute de bere; —fagdjen, 6. n., butoiu de bere; —fiebler, s. m., lăutar, cârțăitor prost; —gaft, s. m., oaspe, mușteriu de bere; —gelage, s. n., societate de beutori de bere; —gelb, s. n., bacșîș; —glaâ, s. n., pocal de bere; —^auâ, .9. n., bererie; —țefen, s. f. pl., drojdii de bere ; —țelb, 5. m., vedi: —trinfer; —fanne, s.f, cană de bere; —farren, s. m., car pentru căratul butoaelor de bere; —feller, s. m., celar, pivniță de bere; —franj, 8. m., marcă de bererie; —trug, 8. m., urcior de bere; —ma^rte, s^f., supă de bere; —ptobe, s. f., probă de bere; — faufer, a. m., ve(p: —bruber; —fdjanf, s.m., dreptul de a vinde l)ere; —fdjenf, s. m., cârciumar de bere; —fdjenfe, s. f, ve<|i: —fynxS; —fdjilb, s. n., vecji: —franj; —fcțrbter, s. m., butar, carele scoboară bere sau vin în piv- niță ; —fteuer, s. /., aocisă de bere; —ftube, s.f, odae de beut bere; — fuppc, s.f., ve^i: —md^rte; —trinfer, s. m., beutor de bere; —mage, s. f, veeHer țaben, a n’ave para frântă; —jung, adj. și adv., foarte tiner, junișan; — foțt, s. m., vanjă roșie; —toratte, s. f. , corală roșie, mărgean roșu ca sângele; — tud)en, 5. m., sângele închiegat; — tiigeldjen, s. n., globul de sânge; —laffen, v. a., a slobozi sânge; —lauge, s. f, leșie de sânge, alcali flo- gistic; —leer, adj. și adv., de- șert de sânge, fără sânge; —lilie, s.f. (bot.), crin sălbatec; —îo§, adj. și adv., vecji: —leer; —menfd), ve^i: —^unb; — milieu, s. n., morbul vacilor, când dau totdeodată sânge cu laptele; —nu6, f, ve^i: fiambertnufj; —pftrftd)e, 5. f., persecă cu miecj roșu; —rac^e, s. f., vendetă, răsbunare de sânge; —radjer, 5. m., răsbunător de sânge; —ratț, s. m., consiliu criminal; —reid), adj. și adv., sângios, sângeros; —reinigenb, adj. și adv., curățitor de sânge; —reini* gung, s. f, curățire, purgațiune de sânge; — ridjter, s. m., jude criminal, jude de sânge; —rotț, adj. și adv., roșu ca sângele; — ninftig, adj. și adv., sânge- rând, ve(|i: 53(utig; —faucr, adj. și adv., foarte acru, preste măsură ostănicios ; —fauger, 5. m., sugător de sânge; vetji: —egel; —fcȘanbe, 5. f, incest, împreunare trupească între consângeni; —f^ânber, s. m., incestuos, care face incest; —fdjeu, f., sfiială de sânge; —fdjledjt, adj. și adv., toarte rău; —fdjulb, s.f., crimă de sânge, păcat comis cu vărsare de sânge nevinovat; —fdjtoamm, s. m. (bot.), ciupercă, burete sângiu; — fdjtoeifj, s. m., sudoare de sânge; —fdjtoelle, s. f., um- flătură de genunchi (la cai); —Sfreunb, s. m., consângean, rudenie de aproape; —Sfreunb* fdjaft, s. f., consângenitate ; —fpeicȘel, s. m., scuipat cu sânge; —ftătte, s. f., locul unde s’au omorît cineva; —ftaupe, s. f., pișarea cu sânge (la oi); —ftillenb, adj. și adv., ce opresce curgerea sângelui; —ftodung, «. m., oprirea sângelui în cur- gerea sa; —ftricme, s.f., vargă de sânge; —tropfen, s. m., pi- cătură de sânge; — âvertuanbte, s. m., consângean, rudit de sânge; — ^Dertoanb f djaft, s.f., con- sângenitate ; —tțat, 5. f, faptă sângeroasă, cruntă; — taufe, s.f, botez cu sânge; —umîauf, s. m., circulațiunea sângelui; —urtțeil, s. n., sentență de moarte; —toergie&en, 5. n., văr- sare de sânge, măcel, carnagiu; —Verluft, 5. m., perdere de sânge; —tnattung, s. f, amețeli; —Wârme, 5. f, căldura natu- rală a sângelui; —toaffer, s. n., Digitized by GooqIc 53obcreHe—53oben serum, serositate; —tvenig, adv., foarte puțin; —fourft, s. f, câr- naț umplut cu sânge, sângerate; —Wur$, s. f. (bot.), tormentilă, geraniu roșu; —jeuge, s. m., martir; —jtnang, s.m., scremet cu sânge (morb), disenterie. 2Merel{e, s.f, ve(Ji: Subentirfdje. , pl. ^'6de, s. m., țap; berbece (mașină), capră la trăsură; om cu totul desfrânat; einen — fdjiefeen, a face o eroare groso- lană ; ben — gum ®drtner fe^en, a da oile în paza lupului. SMtâdjen, s. n., țăpșor, ied. ^ocfenr v. n., a pârei, a puți a pârciu, a țap; a sări ca un țap, a se încăpățina; a melița (câ- nepă, în). 33nrf=feK, s. n., pele de țap; —fiigig, adj. și adv., picioare ca de țap, strîmb de picioare; —gerud), —geftant, 8. m., miros, putoare de țap; —geftett, s. n., proptea de căruță. &p(fig, adj. și adv., a umbla după țap (capra), -a mirosi a țap; bie Qiege ift —, capra umblă după țap; baâ Șleifd) riedjt —, carnea miroasă a țap. S3o(Maferr s. m. (zool.), scarabeu, capricorn; —falb, s. n., ied de căprioară; —lamm, s.n., miel; —leber, s. n., pele de țap; —lebern, adj., de pele de'țap; —muțle, s. f, moară de vânt (așezată pe o capră de lemn); —pfeife, s.f, cimpoiu; —pimpi* nelle, s. f., pimpinelă saxifragă. Sorf&auge, s. n., ceacâr, al cărui un ochiu e mai mare ca cela- 197 lalt; —bart, 5. m. (bot.), barba țapului; —beere, s. f, mură sălbatecă; —beutel, s. m., obi- ceiu vechiu de rîs; —beutler, 8. m., care se ține strîns de obiceiurile vechi ridiculoase, pedant; —bofjne, s./.(bot.), me- niant trifoiat; —țorn, s. n., corn de țap; in ba$ —^orn blațen, a alarma; ^emanben in’§ —țom jagen, a băga pre cineva într’un corn de capră, a ’1 intimida; —fjorn, s. n., (bot.), fân grecesc, trigonelă; —fprung, s. m., ca- priolă, săritură; —ftreidj, s. m., neghiobie, nerozie; —ftii^e, s.f., proptele la capra de trăsură; —Verftettung, s.f, stelagiu pen- tru facerea boltiturelor înalte. Sfoben, 5. m., pământ, teritoriu, teren, pod (de casă), fund, po- dine, padiment; anf beutfc^en —, pe teritoriu germân; @runb unb —, posessiune nemișcătoare ; em âimmer auf ebenen —, casă în fața pământului, despărță- mântul de jos; ^in frudjtbarer, ein fanbiger —, pământ roditor, arinos; ba§ ^anbmerf țat einen golbenen —, meseria e capital sigur, e plug de aur; ben — einfe^en, a înfunda o bute; bem gaffe ben — auâfto&en, a des- ftmda o bute; a strica de tot o treabă; auf fremben @runb unb — bauen, a edifica pe terenul altuia; ju — foerfen, fRingen, a trânti la pământ; gu âfrunb unb — gețen, a se ruina cu totul; fid) șu — fe^en, $u — finîen, a se aftinda, a se așeeja la fund. Digitized by GooqIc 198 Sobenbalten—SBogig S3obett=balfen, s. m., grindă de pod; —brett, s. m., scândură de pod, de car, ce zace pe osie întră loitre; —bo^ne, s. f, fasole oloagă; — fenfter, s. n., fereastra podului; —geridjt, s. n., (la vâ- nători) laț întins pe păment pentru a prinde paseri; —gef djofj, s. n., vedi: Srbgețdjojj; — Șolg, 5. n., lemn de funduri la buți; —fammer,s./., locuință, cămară în podul casei; —Iod), s. n., ferestriță de pod (pentru lu- mină) ; —lo3, adj. și adv., fără fund; —lofe £icfe, abis, pro- funditate nemărginită; —matte, s.f., rogojină pe podine; —rob, s. n., roata principală în oro- logiu ; —fage, 5. f, ferestreu de funduri; —fa^, s. m., ce se așează la fund, drojdii, sedi- ment ; rămășiță; —fd)id)t, s. m., stratul cel mai de jos, ce se află pe fund; —fcțtuffel, s. m., cheea podului; —f^raube, s. f, ve(}i: —jie^er; — femeile, s. f, scân- dură groasă, care formează fundul unui scoc de moară; —fee, s. m. (geogr.), lacul bo- danic, lemanic; —ftein, s. m., (la mori), peatra dedesubt a morei; —ftiirf, s. n., (la dogari), doagă de fund; —t^ur, s. f, ușa podului; —treppe, s. f, scara, treptele podului; —giețer, 5. m., (la dogari), instrumentul cu care se aduce fundul în usnă; —gin3, 5. m., dare pentru pă- ment, cens. 8obmen, v. a., ein gag —, a pune fund la o bute. 33ofigr 5. m. (bot.), specie de bureți; besul calului. S3og, vecji: SMegen. SBogen, s. m., arc, cerc, strâm- bătură ; coală, filă; ben — țpdnnen, a întinde arcul; mit bem — fdjiegen, a trage cu arcul; ve<|i: SBauțdj. [arcuri. 33ogcner, s. m., arcar, care face S3ogen^fațrtr s. f, cumpărătură cu grosul; —fenfter, s. n., fereastră arcată; —fidele, s.f, plan convecs; —fbrmig, adj. și adv., în formă de arc, arcuat; scobârdat; —gang, s. m., arcadă, galerie boltită; —geriift, s. n., stelagiu în forma unui arc; —getoblbe, s. n., boltitură ar- cuată; —grbge, s. f, mărime de coală, în folio; —^aUe, s. f, portic; —laube, a. f, arcadă de verdeață; —linie, s.f, linie cerculară, arcuată, parabolă; —mac^er, s. m., ve^i: SSogener; —pfeiler, s. m., coloană, stelp de arc; —runb, adj., arcuat; —fdjlug, s. m., chieea bolții; —s. m., arcar, arcaș, segetător; —fețne, s. f, coardă de arc; —fpanner, 5. m., care încoardă arcul, arcaș; —ftettung, s.f, arcătură, boltitură; — t^iir, s. f, poartă arcuită, boltită; —meife, adj., cu coala; —iuinbe, s. f, instrument de încordat arcul; —, (bot.), un fel de volbură; —ja^l, s.f, numărul coalei; — seimen, a. n., signatură de tipariu. Sogig, adj. și adv., arcat, arcuit; — auâfdjneiben, a tăiă arcuit. Digitized by GooqIc 33oțle—SBombarbier 199 33oțler pl. —n, s. f., scândură groasă de podit; einen StaU mit —n au^tegen, a podi un grajd cu podile groase; —n, v. a., a podi cu scânduri. $oțlen=gelbr s.n., șătrărit; — fage, s. ferestreu de tăiat blane groase. Sitymze, pl. — en, s. m., boem; —in, f., boemă; —en, s. n., (geogr.), Boemia; —ifdj, adj. și adv., boemic; baâ finb ițm —ifc^e Stârfer, asta e pentru den- sul lucru neautjît, necunoscut. s. f., bardă lată și subțire pentru a netezi lemnele cioplite; —biirfte, s. f., perie de frecat podilele, frecătoare. So^ne, s. bob, boană; peată neagră pe dinții calului; tur* tif^e —, fasole. v. a., a cerui, a freca, a lustrui cu ceară; —, s. n., ceruitură. So^nen arfer, s. m., bobiș, ogor semînat cu bob; —baum, s. m., tufa cu păstăi boboase; — egel, 8. m., gărgăriță de bob; —tyulfe, 8. f, păstae de bob; —traut, s. n. (bot.), un fel de cimbru; —me^l, 8. n., fărină de bob; —ftange, s. harac de bob; —8. n., vrejuri de bob. Soțner, s. m., cel ce freacă podini. So^nțafe, s. m., cârpaciu. Somație, s.f., (la măsari) sulă de a semna linii pe lemn; —banf, s.f., teșghea de găurit tunuri, butuci. Soarea, v. a., a sfredeli, a borti, a găuri; nidjt gem bide SBretter —, a nu întreprinde bucuros un lucru greu. ^oțrer, s. m., sfredel. $ol)r4odi, 5. n., gaură, bortă de sfredel; —tdfer, s. m. (zool.), cariu; — me^l, s. n.f tărîțe de sfredel; —milele, s. f, moară de găurit țevile de fântâni, de pușcă; —mufc^el, s. f. (zool.), terebratulă, anomie; —fpdne, s.f. pl., ve(Ji: sfredelire; — jeug, 8. n., (la lăcătari), instrumente de găurit. s. n., sare marină. Soje, pl. —n, s.f., semnul ancorei. 8oîarerbe, s. f., pământ, lut roșu. $o0e, pl. —n, f, bulb, ceapă, căpățînă (de plante). [micios. Solleifen, a. n., fer de șîne, sfer- SoHengemat^â, s. n., plantă bul- boasă. SBMer, s. m., piuliță. gfotfete, pl. —n, s. f, boletă (de vamă). SBottig, adj. și adv., bulbos, cepos. Sottiverf, s.n., bastiune, meterează, întăritură. Sologna, s. n. (geogr.), Bolonia. 33olognefer, s. m., locuitor din Bolonia. 5. m., săgeată; fercheteu, piron; gemanb, ber OeS ju — brețt, cel-ce esplică toate în sens reu; —fdjlofj, n., lăcat cilindric. ^ontbarbe, pl. —tt, s. f, bom- bardă , mașină de aruncat bombe; —ment, s. n., bombar- dament. $omfarbier, pl. —e, s. m., brigadir în artilerie. Digitized by GooqIc 200 Sombarbiren—Sorftbefen Sombarbircn, v. a., a bombardă; —ung, s.f., ve(Ji: Sombarbement. Sombaft,5.m., îngânfatură (în stil), bombast; —if^, adj. și adv., în- gânfat, umflat (în stil, în vorbire). Stambe, pl. —n, s. f, bombă; mit —n befdjieBen, a bombarda; —nfeft, adj., sigur incontra bombelor; —nfeuer, s. n., bom- bardament; —njunber, s. m., fitil de a face să esplodeze bombele. Stan, pl. Son§, s. m., poliță, cui- tanță; Sanb—3, cupon ae bilet de bancă. Stanagt, s.f, secure de mână. Stanbon, pl. s. n., confitură; bonboane. Stanificatwn, s. f, bonificațiune, desdaunare. [desdauna. Sonificiren, v. a., a bonifica, a Stanmut, pl. StanmotS, s. n., glumă cu spirit. Stattn, n. (geogr.), Bonna. Stanțe, pl. — n, s. m., popă în laponia și China. Staot, pl. —e, s. n., luntre, barcă, șaică; —^acfen, s.m., cange de barcă; —rfnedjt, s. m., marinar; —âleute, 5. m. pl., marinari; —âmann, s. m., suboficir de marină; pilot. Staraț, s. m. (miner.), borace. Sorb, pl. —e, s. m., țerm, margine a unei năi, bord; nae; an — ge$en, a se îmbarca; an — ne^men, a lua în nae; liber — Werfen, a arunca în mare; —anter,*'. m., ancoră principală. Sorbeai—n, s./.,pasamant, găitan. Sdrbe, s. f, păment, șes roditor. Sorbell, pi. —e, 5. n., bordeiu, cuib de curve. Sorbiren, v. a., a tivi, a coase pe margini cu pasamant, cu chenar. Sorg, pl. - -e, s. m., porc curățit, jugănit. * Sorg, 5. m., împrumut, credit; auf — nețmen, a lua pe credit. Sorgen, v. a., a împrumuta (pe altul), a da împrumut, a lua împrumut, pe credit, a se îm- prumuta; gemanbem ein ^Pferb —, a da cuiva un cal îm- prumut ; @tlua§ auf eine$ anbern 9?amen — a împrumuta ceva pe numele cuiva; SBaaren —, a cumpăra mărfuri pe credit; lange geborgt, ift nidjt gefcțenft, împrumutul neplătit nu e dăruit; —er, s. m., cel-ce iea împru- mut pe credit; împrumutător; —Weife, adv., pe credit. Soretftț, s. m. (bot.), limba boului Sorfc, pl. —n, s. f., scoarță. Sorten=tdfer, 5. m. (zool.), gândac tipograf; —Wurm, 5. m., cariu. Sorn, pl. —e, s. m., fântână, sor- ginte, isvor, puț; —blocf, m., vălău, troacă de adăpat vitele. Soruirt, adj. și adv., mărginit la minte; —^eit, s. f, mărginire de spirit. Sbr^, pl. Sbrfe, s. m. (zool.), specie de pesce, costraș. Sbrfe, 5. f, bursă, pungă, tașcă; —ngefdjaft, s. n., afaceri de bursă; —nfpiel, s. n., agiotagiu. Sorft, ve estafetă. Boten amt, s. m., mesagerie, oficiul unui mesager, oficiu de mesa- gerie; —laufer, 8. m., curier pedestru: —loțn, s. m., plata unui curier; — meifter, s. m., inspectorul curierilor. Boițniftț, adj. (geogr.), botnic. Botin, pl. — nen, s. f, mesageră, solitoare. Digitized by IjOOQle 202 SBotmdgigfeit—Sranb ! pl. —en, s.f, dom- nie, putere, suveranitate, stă- pânire; —fdjaft, pl. —en, s.f., solie, vestire, scire, mesagiu; —fdjafter, s.m., sol, ambasador; ber papftlidȘe —, nunciu. Sott^er, s. m., botar, butnar, dogar; —arbeit, s.f., botărie, butnărie; —^olg, s. n., lemn de doage. Sottitț, pl. —e, s. m., putină, butină, cadă; —reif, s. m., cerc de putină. SMift, 5. m. (bot.), gogoașe. Soțen, ve^i: $Bajen. Srabant, s. n. (geogr.), Brabant; —er, s. m., brabantin; —ifc^, adj., brabantic. Srad^, ve Dic • Google SBrauwefen—®re(^en 206 zestrea, ce aduce nevasta băr- batului; —fc^mud, s. m., gă- teala miresei în dioa cununiei; —Werber, s. m., pețitor. ^ranwefen, s. n., bererit, ce se ține de berărit. adj. și adv., brav, curagios, voinic, onest; ein — er SRann, om onest; ein—er Solbat, soldat curagios. Sfred^argenet, s.f., vomitivă; ve4i: —mittel; —bar, adj. și adv., frângibil; refrângibil, ce se poate frânge; —barteit, s. f, fragilitate. 8red|e, pl. — n, s. f., meliță. 83red)=eifen, s. n., pârghie de fer. JSredjen, v. a. ir., a rumpe, a frânge, a sparge, a strica, a sfărma; a versa, a borî; a se rumpe; bag SBein —, a frânge piciorul; Semanbem ben^alg —, a frânge cuiva gâtul, a ruina pre cineva cu totul; bie SBa^n, bag @ig —, a’și deschide drum, a sparge ghiața spre a ajunge la ceva; bag ®efe^ —, a viola . legea; ben Ștab uber Semanben —, a condamna pre cineva la moarte; bag Socf) —, a rumpe, a scutura jugul; bag Stitt* fdjtoeigen —, a rumpe tăcerea; bie Strațlen —, a refrânge ra- 4ele luminei; fein ăBort —, a nu se ținâ de parolă, a nu’și împlini promisiunea; Obft, SBIu* men, ^uturuj —, a culege poame, flori, cucuruz; gîac^g, §anf —, a melița in, cânepă; bie @țe —, a viola credința conjugală, a fi necredincios; ben @ib —, a viola jurământul; bie Sfceunb* fc^aft —, a rumpe amiciția; ein $aug —, a sparge o casă, a întră cu forța într’o casă; Gftnag ixber bag ®nie —, a face ceva cu pripeală, nesocotit; Steine —, a sfărma petri; 9iotț bridjt @ifen, necesitatea nu cu- noasce lege; bag țat ițm ben §alg gebrorfjen, aceasta l’a adus la sapă de lemn; —, v. n., a versa, a borî; a se strica; mit Semanbem - , ase strica cu cineva, a se învrăjbi cu cineva; aug bem ^efangniBe —, a fugi din prinsoare; in bie geinbe —, a rumpe șirurile unei armate; burdj bie Sfiite —, a sparge ușile; bie Slugen — i^m, fse împăiangină ochii, e aproape de moarte; eg muB —, trebue se se schimbe; bie Strațlen — burd) bie SBoIfen, radele străbat prin nuori; ber ^rug gețt fo lange jum SBaffer, big er brid)t, urciorul atâta merge la apă, pănă se sparge; bie 9£adjt bricul |erein, s’apropie seara, înseară; ber Sag brid)t țeran, înmurgesce de ; ber SBein bridjt, vinul se turbură; fid) —, v. r., a se rumpe, a se sparge, a se risipi; bie SBolfen — fidj, nuorii se ri- sipesc; bie Sfiite țat ge* brodjen, s’a muiat frigul; gebro* d)ene Qaty, frângere, fracțiune; gebrodjeneg ®eutfcȘ fpredjen, a vorbi rău, fără înțeles germâ- nesce; —, s. n., frântură, frân- gere, rupere, violare; vomitare. Digitized by IjOOQle 5Bred)er—SBrennen 207 S3retțer, s. m., melițător; —lid), adj. și adv., ce apleacă spre vomitate; eg ift mir —, ’mi vine să vers. ^ret^=ficber, s. n., friguri de ver- sătură; —țammer, s. m., ciocan mare de spart muri, stânci; —meifjel, s. m., (la lăcătari), ră^uș scurt spre a sparge ușile etc.; —mittel, s. n., vomitivă, • medicină de versat; —neigung, s.f., vomitură; —puloer, s.n., prafuri pentru versate; —ftange, s. f.j ve(|i: —eifen. $re(^ungr pl. —en, s.f, frântură, ruptură, răsfrângere. 8rerfi=DitrwI, s. m., peatră vânătă, sulfat de cupru; —toeinftein, s. m. (chem.), acid tartaric stibiat; —murg, s. f, rădăcină vomi- tivă; —jeug, s. n., (la lăcă- tari) instrumente de spart în- cuietori. 23rci, s. m., papă, cir; — Don SKe^l, fărinată, polentă; — um# fdjlag, s. m., cataplasmă de făină coaptă; —artig, adj., ca cirul, ciros. ^răt, adj. șl adv., lat, larg; bag Xud) ift arcei @Uen —, pănura e lată de doi coți; etrcag —, lărgșor; rceit unb —, pretutin- deni ; teine §anb —, nu e lat cât mâna; nic^t einen ginger —, nu e lat nici cât degetul, nici chiar de un lat de deget; er ^at teinen ginger — £anb, el n’are o palmă de pământ; ein —eg &eîb, câmp larg; einSangeg unb —eg Don ©trcag fagen, a țină o cuvântare foarte lungă despre ceva; fid) — madjen, a se îngânfa, a se da de mare. Sreibajt, s.f, —beii, s. n., bardă; —bldtterig, adj. și adv., cu foile late. SBreite, pl. —n, s.f, lățime, lărgime, gfreiten, v. a., & lăți, a lărgi, a întinde; bag £ifd)tud) —, a în- tinde pâncfătura pe masă; fid) —, a lua aer de om mare; —grab, s. m., grad de lățime geografică. SreitJid), adj. și adv., lătuț, lă- tăreț; —naftg, adj. și adv., cu nas pleoștit; — fdpiabel, s. m., rață cu cioc lătăreț; — fdjulterig, adj. și adv., spătos; —fdjrcanj, 5. m., coadălat (șerpe); —fdjrcdn* $ig, adj., cu coadă lată; — ftirnig, adj., cu frunte lată. SBrebuntfrfjIag, s. m., cataplasmă, oblojală cu cir; — rceid), adj., moale ca cirul. 8rent=en, s. n. (geogr.), Brema; —er, s. vn., locuitor din Brema. SBremmer, s. m., ștolnă scurtă. SBremfe, s. f, tăun, bâțan, sclepț, streche; evașea, clesce de strîns nasul calului la potcovit; —n, v. a., ein ^Pferb —n, a stringe cu ceva nasul unui cal; a strînge din frâu; —r, s. m., frenar. Srennbar, adj. și adv., arenne gibt eine gute —, o găină bă- trână face zama bună; in ber — fteden, a se afla în cea mai mare strîmtorare; ^emanben in ber — fteden laffen, a părăsi pre cineva în noroiu, la năcaz; —n, v. a., a opări; bie SBăfdje —n, a opări rufele. s. n., căldare de opărit; —futter, s. n., nutreț opărit pentru vite; — ^eiB, adj. și adv., ferbinte, ferbinte colcăitor; —teffel, s. m., vedi: — fufe. 53riiț(, pl. —e, a. m., loc mără- știnos și tufos. Srii^toarm, adj., ve$i: — țeiB; —roaffer, s. n., apă de opărit. $rfiUen, v. a., mugi, a răgi (rugi), a răcni; ber £broe briittt, leul rugesce; —, s. n., mugit, răcnet. SrfittodjS, s. m., taur. ^mmm4ărr (—bart), 8. m., mor- măitor, om ursos; —baB, a. m., gurdună; —eifen, s. n., drâmbă Srumnt=cn, v. n., a mormoi, a murmura, a bombăni; —, s. n., mormoeală; — er, s. m., mor- moitor; taur. Sruntmfliege, s. f, bondar; —treifel, s. m., prisnel, sfîrlează, sbâmăitoare. Srumntdg, adj., morăitor, ursos; —od)3, s. m., taur; nătărău, om prost; —bogel, s. m., colibri. Sruttette, 8. f. (bot.), brinolă, bu- suioc de câmp. Srnnett, adj. și adv., brunet, ne- gricios, oacheș. Srunft, 5. f., coitură de cerbi; gonire; —en, v. n., a se afla Digitized by GooqIc ^runiren—Sruftbrfife 215 în coit, în goană (despre cerbi); —geit, s. /•, timpul coitului, gonitului. Smttirenz v. a., a lustrui, a polei. SJrunnen, s. m., fântână, puț; sorginte; ben — gebrau^en, — trinfen, a face cură de ape minerale; SBaffer in ben — tragen, a duce apă în mare, a se ostăni fără folos; in ben — fatten, a se înșela în speran- țele sale ; —aber, s. f., venă de apă, de fântână; —beden, 8. n., —be^dfter, — taften, s. m., reservoar, troacă de fântână; —boțrer, s. m., sfredel de fân- tâni; —cur, s. f, cură de ape minerale; —bedeî, a. m., stobor; —eimer, s.m., vadră, găleată, ciutură de fântână; — feger, s. m., curățîtor de fântâni, de puțuri, sleitor; —gaft, s. m., oaspe, carele întrebuințează ape minerale; —gelanber, s- n., balustradă, îngrăditură de puț, ghizd; —gra* ber, s. m., fântânar; —țațn, 8. m., cep, dop de fântână; —faften, s. m., vecji: putineu; —franj, s. m., ghizd; —freffe, s.f. (bot.), brâncuță, năsturel; —meifter, 8. m., fântânăr, in- spector de fântâni, de ape minerale; —ort, s. m., loc unde se află ape minerale; —rab, 8. n., roată de fântână, de puț; —ranb, s. m., colaci, ghizduri în giurul unei fântâni, unui puț; —raumer, s. m., ve^i: —feger; —rb^re, s.f., țeavă de fântână; —fd)toengel, s. m., cum- pănă de puț; —fâule, s. f, furca fântânei; — fetf, s. n., fune la găleata fântânei, fune de puț; —ftange, s. f., sul de fân- tână, de care atârnă găleata; —tbaffer, s. n., apă de fân- tână, de puț; — japfen, vedi: —țalpt. Srunnquefle, s. f, sorginte, isvor. Srnnft, pl. ^riinfte, s.f, incendiu; ardoare, căldură, passiune aprinsă; — jcit, timpul goanei animalelor, goniță. Srihtftig, adj. și adv. , arzător, ferbinte; a fi însuflețit de o patimă înfocată; — fein, a se goni; —teit, s. f, ferbințeală, înfocare. SSrunjen, v. n., a se pișa. $ruft, P^ SMfte, 5. f., pept, sin, țîță; ein £inb an ber —, un copil de țîță; einem ^inbe bie — geben, a da țîță unui copil; ein ^inb bon ber — entîobțnen, a înțărca un copil; eine gute, ftarfe — țaben, a avă pept bun, voce bună; Semanben an bie — bruden, a strînge pre cineva la pept; fid) in bie — toerfcn, a se îngânfa; —aber, s.f, vână toracică; —arjenei, s. f, medi- cină pectorală; —bein, s. n., osul peptului, sternul; —be* ftemmung, —bef^merbe, s. f, greutate pe pept; —bilb, s. n., bustă, statuă dela pept însus; —bo^rer, s. m., sfredel, sfre- delitor de țevi la fântâni. Sriiftrfjeu, s. n., peptuț, țîțîsoară. S3ruftbrftfe, s. f, ghindură din susul peptului; — bom ^albe, ghinduri de vițel (la gât). Digitized by GooqIc 216 Srâften— Srilftett, fi$, v. r., a se îngânfa, a ave pretensiuni mari, a se cocoși, a se gurguța. Srnftent^nbung, «. /, înflama- țiune de pept, de plumâni. 83rnft=fieber, s. n., friguri pectorale, astmatice; —finite, s.f, aripioară pectorală (la pesci); —flecf, s. m., peptar, care acopere trupul de la gât pănă la brâu, la genunchi; —gej^tnur, 5. n., ampiema, coptură de pept, de plumâni; —țarnifcț, s. m.. plastron, pla- toșe; —^bțle, s. /., coșul pep- tului, cavitatea toracică; —|ol$, —bfatt, 5. n., (la pantofari), lemn care se pune la pept spre a netezi călcâiele; —țonig, s. m., medicină de pept, făcută cu miere; —taften, s. m., coșul peptului, torace; —tern, s. m., pept de vită; —tette, s.f, opri- tori (la ham); —Heib, s. n., peptar, ori ce vestmânt, ce aco- pere peptul; —fnod)en, s. m., vecji: —bein; —frantțeit, s.f., morb, durere de pept, de plu- mâni ; —lag, s. m., peptar fără mâneci; —leber, s. n., șorț de pele la păpucari; —tețne, s.f, răcjîmător, parmaclic, parapet; —leier, 5. f, vecji: —bo^rer; —nrnuer, 5. f., vecji: —lețne; —mild), 5. f., emulsiune pecto- rală; —mittel, s. n., vecji: —alenei; — mu§tet,s./., mușchiu pectoral; — pet$, 5. m., peptar; —pflafter, n., cataplasmă, emplastru, medicină cleioasă; —reinigenb, adj. și adv., ce cur&ță peptul, espectorant; —riemen, s. m., presănă, tîl- noae; — faft, 5. m., sirup de pept; — fdjitb, 6*. n., scut, egidă; scutișor (la insecte); —țdjleier, a. m., fachiol (la călugărițe); —fdjmerj, s. m., durere de pept; —fc^nupfen, s. m., catar de pept; —ftreifen, 5. m., vecji: ®ufen* ftreifen; —ftiicf, n., carne dela peptul unei vite; plastron; —t^ee, s. m., teiu, ceaiu de pept; —tranf, s. m., decoct pectoral; beutură de pept; —toarce, 5. f., sfercul țîței. Srftftung, pl. —en, 5. f, parapet ^ruftivarje, s. f., sfercul țîțeiî —îuafferfudjt, s. f, hidropisie de pept; —s. n., durere de pept; —me^r, s.f, parapet; —tuinbe, s.f, val, vertej pentru a ridica greutăți mari; — murgei, 5. f. (bot.), angelică. Srnt, s. f, clocitură; sămânță; bie ^ii^ner, bie Xauben finb in ber —, găinile, porumbii clo- cesc; — ber 3fifd)e, pesciori mărunți; ba§ ift eine bbfe —, seminție blăștămata. brutal, adj. și adv., brutal, crud, sălbatec; —itat, s. f, brutali- tate, crucjime, mojicie. S3rut=biene, 5. f, vecji: SJro^ne; —ei, 5. n., ou clocit, ou de clocit. 23rflten, v. a., a cloci; etwaâ 53dfeâ —, a machina, a plănui ceva rău; —, 5. n., clocitură. SJmt^enne, s. f., clocă. SBriitig, adj., eine —e $enne, găină ce clocesce, clocă; ein —eâ @i, ou clocit. Digitized by VaOOQle SBriitofen—ÎBudjefdje 217 <« p 8rfifofenr s. m-, cwptor de clocit. W .ur adj., bnwto; —getoic^t, 8. m., greutate bruto. t Stubjeti, 8. f., timpul clocitului; s-f- (bot.), celulă ovu- tM Iară; —gttnebel, s. f, cățel (de aiu), cepușoară. w S^onie, 8. f. (bot.), ve ®u(țem fi^en, a ceti mereu; . pw __ «papier, un conț de hârtie. Bmlpnmtfer, s. m. (bot.), macriș ift făgesc; — binber, s. m., com- matâ. s pactor, legător de cărți; —binber* Șanbmerf, s. n., măiestrie de a t * /? lega cărți; — binberțobel, 5. m., gelău de retezat cărți. v4: Sn^bntrfer, s. m., tipograf, impri- i * mator; —ei, s. f., tipografie, imprimărie; —faftor, s. m., prot, oci.^: factorul unei tipografii; —Ireu^ a p^c 8. n.j cruce, cu carea se întind f]0ci^ coaiele ca se se usuce; —funft joci s.f., arta tipografică; —preffe, 8. f., presă, teasc de tipărit; l,£ eir' —țdjmdrje, s. f, negreală. ®utțer pl. —n, $. f (bot.), fag. SBurfpeidjel, —eder, s. f., jir. Siiițeldjen, s. n.) cărticică. ^ucțenr v. a.) a înregistra. Stadjen, adj. și adv., de fag; —e£ $ol&, lemn de fag; —ȚdȘinbel, 5. f., praștilă; —malb, a. m., pădure de fag, făget. ^iidjer anffe^er, s. m., bibliotecar; —befdjreiber, s. m.} bibliograf; —brett, ,9. n.) poliță de cărți; —bieb, 8. m., plagiator, fur de cărți; —freunb, —Itebțuber, 5. m.f bibliofil; —geftell, s. n.} stelagiu de cărți; —țanbet, s. m.) co- merciu de librărie, negoț de cărți; —fenner, 5. m., bibliograf; —fenntnig, —funbe, s.f., biblio- grafie ; —Iau$, s.f.) molie de cărți; —marj)er, s. m., ve(Ji: —bieb; —narr, s. m.) biblioman; —regat, 5. m., stelagiu, poliță de cărți; —faal, s. m.) bibliotecă; — jamm* lung, s. f) colecțiune de cărți, bibliotecă; —fdjranf, 5. m., ar- mariu, dulap de cărți; —fpradje, <9. limbă curată, limba învă- țaților; — futțt, s.f., bibliomanie; —trbbel, s. m.) negoț cu cărți vechi; --trbbler, s. m., vendetor de cărți vechi, anticuar; —ber* jeic^nig, s. n., catalog de cărți; —borratț, 5. m., ve espiațiune. Sfipe, pL —n, 5. f, bustă, vedi: ©rupbilb. Suite, pl. —n, s. f, coș de răchită, știob; —, pesce de mare, butică, bărboae. Sâttelr s. m., sbir, slugă de hingher. [s. m., hamal. Sittteu4orbr s. m., coș; —-trager, Sntter, s.f., unt; auSgelaflene —, unt topit; frifdje—, unt proaspăt; ran^ige —, unt rânced; er be* pe^t mie — an ber ©onne, el stă. rușinat, confus; —artig, adj., ca untul; —btae, s. f., pâne unsă cu unt; —birn, s.f, pere moi și mustoase; —blume, s. f. (bot.), călcea; —brevei, s. f, covrig copt cu unt; —brob, s. n., vecji: —bame; —briile, s.f, sos alb, sos cu unt; —bud)fe, 8. f, putinică cu unt; —fag, s. n., bădău; putineiu; —flaben, s. m.r plăcintă cu unt; —frâu, 8. f, femee, carea vinde unt, untăreasă; —gebadeneS, s. n., plăcinte, prăjituri cu unt; —țaltig, adj. și adv., untuos, —țănbler, s. m., ven$£tor de unt, unturar; —$ofe,s./.,botiță mică, lungureată pentru păstra- rea de unt; —ig, adj., vecji: —țâltig, —tammer, s.f, lăptârie; —frâmer, s. m., vecji: —țănbler; —fu$en, 5. m., coptură cu unt; —mann, s. m., vecji: —^ănbler, mild), s. f., zară. ®utter=tt, v. n., a alege, a bate untul; —panber, s. m., vecji: —fap; —©ajatte 223 —fțiel, s. m., cărigă, băț de butină, în carea se alege untul; -Pop, m. (chem.), butirină; —potte, s. f, plăcintă; —frig, s. m., aluat cu unt, aluat pă- turos; —topf, 5. m., oală de ținut unt; —vogel, s. m., fluture; —tnecî, 5. m., turtiță de unt; —tpeidj, adj. și adv., moale ca untul. $âttnerr s. m., vecji: 53bttcțer. s. m., boț, verful unei bube, sfârc, muc (de luminare); —ig, adj., șod. m. (zool.), un fel de chit. $ugbanm, s. m., vecji: SBud^baum. ^$antin=err s. m., bizantin; — if adj., bizantin. n. (geogr.), Bizanțiu, Constantinopole. (Toate cuvintele, can nu se află sub litera <5, s&nt așezate sub £.) (X, c, n., a treia literă în alfabet: Are înainte de: e, i, a, b, ty sonul lui ț, ear înainte de: a, o, u și înainte de consonante sonul lui ca. Sabale, s. f, vecji: babale ș. c. 1. Sabinei, s. n., vedi: tabinet ș. c. 1. Sababer, 5. m., caaavru, trup mort. Sabetr s. m., vecji: ^abet ș. c. 1. Saben$, s. f, cadență, tact, po- trivire plăcută (în musică sau în versuri). Saffee, s. m., vecji: ^apee ș. c. 1. Sajfttte, 9. f, caiută. Digitized by GooqIc 224 Salamitdt- €alamitat,7>Z. —en, s.f., calamitate, cas fatal, eveniment nenorocit. (Xalciniren, v. a., vecji: ^erfaffen. (laicul, m., calcul, socoteală, comput. dalcubator, s. m., calculator, so- cotitor; —iren, v. a. ir., a cal- cula, a socoti. Galcfactor, s. m., vec|i: ©inței^er. Salivat, 5. n., celibat, starea ne- căsătorită. dampagne, s. f, vecji: gelbjug. Gampiren, v. n. ir., a așe(Ja armia în lagher. (Tanatlle, s. f., canalie, drojdiele poporului. Rapacitat, pl. —en, f, capa- citate, destoincie; om de valoare. €apticer pl. —n, s. f., capriciu, toane. 6afualr adj. și adv., casual, în- tâmplător , ocasional; —rebe, s. f., cuvântare ocasională. (îafur, pl. —en, s. f., cesură. Sataftrop^c, pk —n, s. f., cata- strofa, eveniment nefericit. (Xaimkabe, s. f, cavalcadă, pre- umblătură pompoasă pe cai. ^ebent, s. m., cel ce’și dă dreptul altuia. (îeber, pl. —n, s. m. (bot.), cedru; —n, adj., de cedru. Sebiren, v. n. ir., a ceda, a da dreptul altuia. Gelebriren, v. a. ir., a sârba, a celebra. Gefebritât, pl. —en, s. f., celebri- tate, renume, sârbătorie, pompă. Sement, s. n., cement, tenciu; —iren, v. a. ir., a cementa, a tenciul; —, s. n., cementațiune. -Pentium Genobit, s. m., cenovit, călugăr. 6enftrettr v. a. ir., a censura, a critica, a judeca despre cu- prinsul unei scrieri. ©enfor, pl. —en, s. m., censor, critic. Genfur, pl. —en, s. f., censura, critică; aprobarea unei scrieri înainte de a fi tipărită; dire- gâtoria censorului; esamen (de advocat); notă, calcul. 6enfu§, a. m., cens, contribuțiune anuală. Gcnt, s. n., cent, sută; fiinf per—, cinci la sută, 5%. Centaur, pl. —en, a. m., centaur. (£entifolie, pl. — en, s. f. (bot.), centifolie. Centime, pl. — n, s. f., centimă, a suta parte. Senttterr s. m., centenar, maje; —fdpver, adj., foarte greu. Central, adj., central; —ifation, s. f., centralisațiune, strîngere într’un centru; —iftren, v. a. ir., a centralisa, a concentra, a uni într’un centru; — ifirung, s.f, centralisare; —traft, s.f, putere centrală; —punft, s. m., punct central; —fdjule, s.’f, școală centrală, capitală. Seutri=fugal, adj., centrifugal; —fugattraft, s. f., putere cen- trifugală; —petal, adj., centri- petal; —petaftraft, s.f., putere centripetală. Geutm=ettr v. a., a centra, a po- trivi centrele; —macine, s. f., mașină de centrat. €entntmr pl. Centra, s. n., centru, mijlocul. Digitized by GooqIc Centurie—finețe 225 Genhme, pl. —n, s.f., centurie, sutime. Genturio, pl. —nen, s. m., cen- turion, comandant preste o sută de ostași. Gerealieu, s.f.pl., cerealii, frupte de câmp. (Seremome, pl. —en, s. f, cere- monie, forme esterioare ale cul- tului religios. <£eremomo§, adj. și adv., cere- monios, sărbătoresc. (Certificat, pl. —e, s. n., înscris, certificat, atestat. (CertJelatttmrft, s. m., cârnaț de creeri. (Ceffwn, pl. —en, s.f, cessiune; —ar, s. m., cessionar; —tren, v. a., a cessiona, a ceda. (Sțagrtn, s. m., un fel de pele lucrată. [spate. Gljatfe, pl. —n, s. f, scajm cu OQle ^efinition— Tefinttion, pl. — en, s. f., defini- țiune. $efinttib, adj. și adv., definitiv, definit, hotărît. ^efranbiren, v. a., a defrauda, a înșela. ^efranbation, pl. —en, 8. f., de- fraudațiune, înșelare. î)egen, s. m., sabie, spadă; §um — greifen, a pune mâna pe sabie; ben — ^ie^en, a trage, a scoate spada; —banb, 5. n., legătura la mânerul săbiei; —gef ag, *. n., mănunchiu de spadă; —ge^enf, s. n., cingă- toare de sabie, colan; —griff, s. m., —țeft, s. n., mănunchiu de sabie; —fnopf, s. m., mărul din verful mânerului unei săbii; —quafte, s.f., ciucurele săbiei, canaf de sabie, temleac; —fdȘteife, s. f, ve^i: —banb; —f'i verful, ascuțitul săbiei; —ftid), —ftog, s. m., lovitură, punsătură de sabie. $egeneriren, v. n., a degenera, a se corci. îtegrabation, 8. f, degradațiune, lipsire, scoatere din oficiu. Șegrabiren, v. a., a degrada, a scoate, a lipsi pre cineva din vreun oficiu. ^e^nbar, adj. și adv., întinsibil, Întin4ecios, ce se poate întinde; —feit, 8. f, întinsibilitate, duc- tilitate. $et|nen, v. a., a întinde, a des- tinde, a dilata, a prelungi, a lărgi, a trăgănâ; bie SKorte —, a trăgăna vorba; fid) —, v. r., a se întinde, a se lărgi, a se lungi. Baroianu, WOrterbuch. S)cinetțatben 241 î>ețnung, pl. — en, 5. f, întin- dere , prelungire, estensiune; —ggeicȘen, s. n., semnul pre- lungirei, circumflecs. $eidj, pl. —e, s. m., zăgaz, sta- vilă, umplătură; einen — auf* fit^ren, a face un zăgaz, o stavilă, o astupătură; —anter, piciorul stavilei; —brud), s. m., s. m., ruptură de zăgaz; —bamm, s. m., grămadă de petri și lemne încontra năvălirei apei; —en, v. a., a face o iezătură; a lucra, a repara o iezătură; —tanb, 5. n., ținut scutit prin zăgazuri; —liicie, s.f,, spărtură în zăgaz; —pflidjtig, adj., dator a face zăgaz, astupături; — fdjilfc, 5. m., păzitor de zăgazuri, de astupături. $eid)fet, pl. —n, s. f, oiște, rudă de car, timoană; —anfa^, 5. m., tânjeală; —arm, 5. m., crac de oiște; —țacfen, 5. m., vatra caru- lui; —tette, s.f, opritori; —pferb, s. n., cal de rudă, cal rotaș; —ring, s. m., verigă de oiște. $ei(l)=nfer, s. m., țărm umplut; —bogt, m,, veghietor de astupături; —meg, s. m., cale dealungul unui zăgaz. Sein, beine, beineS, pron., tău, tea (ta), al tău, a ta; behăite tuag — ift, conservă, ce e al tău; — ift bag ÎReid) unb bie ^raft, a ta e împărăția și puterea; biefeS ift nidjt mein^aug, fonbern —eg, asta nu e casa mea, ci a ta. ^einet^afben, —wegen, nm —Hrib ten, adv., pentru tine, pentru placul tău. Digitized by GooqIc 16 242 Teinige—Temoralifation t Tcinige, (ber, bie, ba§), pron., al tău, a ta; bie —n, pl., ai tăi, familia ta, consângenii tăi; ba$ —, al tău, averea ta; forge fiir bag —, aibi grije de tre- bile tale. Teining, s. f., mare agitată. . Teinfen, n., a se retrage (corăbii stricate în răsboiu). TtiSmttS, 8. m., deism, credința în D (în loc de; al$, la comparativ): er ift beffer — id), el e mai bun ca mine. $emwdj, conj., totuși, cu toate aste, nimic mai puțin. ^entift, s. m., dentist. $enttttci=ant, pl. —en, 3. m., de- nunciant, pîrîtor; —aticn, 3. f., denunciațiune, arătare secretă; —ren, v. a., a denuncia, a pîrî. £epartement, pl. —3, 8. m., des- părțământ. $epenb=ent, s. m., dependent, atâmător; —enj, s. f., depen- dență, atârnare. Tepefdje,pl.— n, s.f., depeșă, scri- soare despre trebile statului. ^eponiren, v. a., a depune. ^eportation, s. f., deportațiune, esilare, espatriare; —iren, v. a., a deporta, a esila, a espatria, a surghiuni. [depuși. Tețwfitengelbert s. n. pl., bani ^ețjofttum, pl. —fita, 5. n., deposit. ’Teputat, pl. —en, s. m., deputat; —f —A n-> parte, por- țiune, salariu cuvenit; —ion, s. f., deputațiune. [trimis. $eputirte, pl. —n, s. m., deputat, $er, art. m., -1, -le; —, pron., cel, acel, care. î)erangirenr v. a., a pune în ne- rândueală, a desordona. ^erartig, adj., de acel fel. î)erb, adj. și adv., aspru, vârtos, compact; ein —er SRenfâ, om vârtos, compact; —e SIntmort, răspuns aspru; —e Sfigen, min- ciuni groase; 3emanbem —e Sd^lăge geben, a bate pre cineva țeapăn; —^eit, .3. f, asprime, vârtoșie. £ereinft, adv., odinioară, oare când, o dată. $eren, pron., a căror, al căror. $erent=|albett, —megen, um —mii* ten, adv., pentru aceea, de aceea, pentru carii; de dragul lor. $erer, pron., a acelor, al acelor. Tergeftaft, adv. și conj., în ăstmod, astfel, în ăst chip. Tergleid^en, adj., atare, asemenea, astfel; — Seute, atari oameni; bei — (Megenljeiten, la asemenea ocasiuni. $eribat=wn, 3. f, derivațiune; —ibum, 3. n., cuvânt derivat. Teriuiren, v. a., a deriva, a se trage din. $erjeitige, pron., acel, cel. ^ermal=einft, adv.. vecji: Stereinft; —en, adv., acum, astă dată, pentru acum; —ig, adj., actual, present. $erntagen, adv., atât, pănă în- tr’atât, așa de tare, în astfel de chip. Digitized by GiOOQle ®ero—®etail 24& ^ero, pron., al vostru; ju — SBefe^I, la porunca Dvoastră; —galben, —toegen, veerWet(en, adv., într’aceea. 2>erbifcțr pl. —e, s. m., derviș, călugăr mahometan. art. m. și n., în genetic sing., al —lui. ^eâarmiren, v. a., a desarma. $&egabomren, v. a., a nu cunoasce un lucru de al său, a nu afla de bun. ^efcenbent, s. m., descendent, ur- mător, urmaș. [fugar. ^efertenr, pl. —g, 8. m., desertor, ^erferttrcn, v. n., a deșerta, a fugi din servițiul militar. ^)egfaâg, adv,, în acel cas, pentru aceea. ^eggletdjen, adj. și adv., ase- menea, de asemenea; bag ift ein SRenW, — id) nod) nid^t gefe^en $abe, acesta e un om, asemenea cărui n’am mai v&}ut; —, conj., precum și. ^eg^alb, —(jalben, adv., de aceea, pentru aceea; eben — tomme id) au bit, tocmai pentru aceea viu la tine. $efigniren, v. a., a designa, a numi, a destina. ^eginfictren, v. a., a curăți de miasme, de aer stricat. ^egorganifiren, v. a., a desorga- nisa, a strica întocmirea. ^ego^biren, v. a., a desocsida. ^eg^crat, adj., desperat, desnă- dăjduit ^egperation, s. f., desperațiune, desnădăjduire. DeSpot, pl. —en, s. m., despot, stăpânitor de sine, suveran ab- solut ; - -ifdj, adj., despotic ; —igmug, s. m., despotism, stă* pânire, gubernare absolută. $e|, vetji: ®effen. $e elben, pron., a acelui. Sejfen, pron., al cărui. $effent^alben, — toegen, um — toii* (en, adv., de aceea, pentru aceea, pentru aceasta. îxftiHatton, pl. —en, s. desti- lațiune, limpezire. ^eftiUir-blafe, s. f., alambic, vas ae destilat. ^eftiUir=en, v. a., a destila, a limpedl; —er, s. m., destilator, velnițâr. $efti(lir*gef&g, s. n., vas desti- lător; —gerdtțfdjaft, s. uten- silii de destilat; —fammer, s.f., destilătorie, prefăcărie; —lolben, s. m., alambic; —funft, 5. f., măiestria de a destila; — ofen, 8. m., vatră de destilat. $efto, adv., cu atât; —beffer, cu atât mai bine; —fdjlimmer, cu atât mai rău; —me^r, cu atât mai mult; —toentger, cu atât mai puțin; nid)tg —toeniger, totuși, cu toate aceste. ^eg^egen, —iotKen, adj. și conj., de aceea, pentru aceea, de aceea căci; eben —, tocmai pentru aceea; — tneil, pentru că. s. n., detail; ven(|are de marfâ cu mărunțișul, cu deamă- runtul; —țanbeî, 8. m., co- merciu cu mărunțișuri Digitized by Google 246 ÎJetaitfiren—Tiamant Tetaiffiren, v. a., a detaila, a șpune cu deamăruntul, din fir în păr. îtetenmniren, v. a., a determina, a hotărî. $eube, pl. — n, s. f., furt. $eut, s. m., para holandeză; lețcae. îtenfdet, pl. — en, s.f, interpre- tațiune falsă și ridicolă. Teuteln, v. a., a face interpre- tațiuni false și ridicole. ^euten, v. n., a arăta, a face semn; a esplica, a Interpreta; falfdj —> a interpreta fals; mit bem ginger auf @tîva§ —, a arăta cu degetul; —, v. n., a arăta; auf @twa§ —, a face alusiune la ceva; einen Xraum —, a telcui un vis; baâ beutet auf ÎRegen, asta ne vestesce ploae. $euter, s. m., interpretător, ve^i: Stern”, îraumbeuter. Rentier, 5. m., interpretător fals. $eutltdj, adj. și adv., clar, lim- pede, lămurit, luminat, respicat, lesne de ințeles, deslușit, evi- dent; eS — țerauâfagen, a o spune verde; —!eit, 8. f, clari- tate, evidență, precisiune; — Teit einer SRebe, claritatea unei vor- biri. $eutfdj, adj., germân, germânesc, nemțesc; bie —e Spratțe, limba germână; ber —e 5Bunb, con- federațiunea germanică; er fpridȘt ein fdjfedjteS —, vorbesce un limbagiu stricat germânesc; auf — fagen, a spune germâ- nesce; ein —e§ $erg, o inima deschisă, loială, sinceră. Tentf^e, s. m. și f, germâti, germână, neamț, nemțoaică. Seutfdjlenb, s. n. (geogr.), Ger- mania. $eutfdj=meifier, s. m., marele comandor al ordinului teutonic ; —t^um, s. n., sentiment de rasă la germâni, * germânime; —tțiimelei, s. /., teutonomanie. ^entung, pl. —en, $. espli- cațiune, interpretațiune. ^ebalbation, s. f, devalvațiune, demonetisare. pl. —n, 8. f., devisă simbol, sentență. ^etmtion, s. f., devoțiune, pietate afectată. Diatț^onpflafter, 5. n., emplastru. ^tatonat, 8. n., diaconat, diaconie. ^ioroniffin, pl. —nen, s.f, dia- coneasă, diaconiță. TiaconnS, pl. —conen, a. m., diacon. ^iabem, pl. —e, 8. n., diademă, stemă. $ia=gnofe, pl. —n, diagnosă; —gnonit, s. f, diagnostică; —gnopifd^, adj., diagnostic. $iagonollinie, s.f., linie diagonală. pl. —e, s. n., dialect; —if, s. f, dialectică, arta de a resona; —iTer, s. m., dia- lectician, espert în arta dispu- tărei; —ifiț, adj., dialectic. TtaUg, pl. —e, s. m., dialog, vorbire întră doi; —ifiren, v. n., a vorbi doi cu doi. diamant, pl. —e, «. m., diamant, —artia, adj., diamantin; —en, adj., de diamant. Digitized by CrOOQle ®iatnantgeix>ic^t—®icffopf 247 ^tmnant*gettit^tr s. n., greutate pentru a cumpăni petri scumpe; — grube, $. f., mină de dia- manți; —nabel, s. f.f ac de diamant; —ring, s.m., ine!cu diamant; —fdjleifer, 8. m., po- leitor de diamanți; —j^ntucf, 8. m., scule de diamant; —ftaub, 8. m.} pilituri de diamant. $&tameter, s. m., diametru, î&iaplțan, adj., diafan, stravă^ător. £iarium, pl. —rien, s. n., ag —, a fi bun la ceva, a folosi; bem ©toate, bem SBaterlanbe —, a servi statului, patriei; ju Xif^e —, a servi la measă; bamit i^ mir nidjt gebient, asta nu’mi ajută; e^ btent gu nidjtg, nu fo- losesce nimica. Siener, s. m., serv, servitor, argat; ein — beg gbttli^enSBorteg, pre- dicator (în biserica luterană); —in, s.f., servă, servitoare. $iener=fd)aft, s.f, oameni de casă, rendășime, servitorime; — trac^t, s. f, port de servitori. ^ienltdj, adj. și adv., bun, folo- sitor, de treabă; ber ®efunb* țeit —, folositor sănătății; îno$u ift bag — ? de ce treabă e? ffir — erac^ten, a afla de bun. $ienft, s. m., serviț, oficiu, post, diregătorie, funcțiune, condi- țiune; in — gețen, a întră în serviț la cineva; ^^onbern gute —e leiften, a face cuiva ser- viții bune, a fi la îndemână; bei Qemanbem in — fteljen, a fi în serviț la cineva; —e t^un, a servi; aug bem —e gepen, a părăsi servițiul, a’și da demis- siunea; auger —en fein, a fi fără condițiune; mag ftețet ju Digitized by Google SHenftag—$ie$feitig 249 Sțren —en? ce poftești? cu ce’ți pot servi? —abel, s. m., nobleță de oficiu. £ietiftngr 8. m., Marți. $ienfMter, s. n., vechime de serviț; —antveițung, s. in- strucțiune de serviț; —bar, adj. și adv., obligat a servi, supus, robotaș; —barfeit, s. f, ser- vitute, sclăvie; —befliffen, adj. și adv., care face servițiul său cu zel și cu grabă, gata de a servi altuia; —befliffențeit, s. f, zel de a săvârși un lucru, în- datorință; —bote, s. m., servitor, servitoare; —eifer, s. m., zel de a servi; —eifrig, adj. și adv., zelos de a servi; —ent laffnng, s. f, demissiune, elibe- rare din serviț; —ergeben, adj. și adv., aplecat de a servi; —fd^ig, adj. și adv., în stare de a servi; —fă^igfeit, s. f, destoinicie în serviț; —fertig, adj. și adv., prompt, gata spre servire îndemânatec, curteni- tor; —fertigteit, s.f., promtitu- dine în servire, îndemânare; —frei, adj. si adv., liber, scutit de servire, de robote, scutit de servițiul militar; —gefdHigteit, s.f, complesanță; —gelb, s. n., bani de clacă; — genoj, s. m., soț, camerad de serviț; —^err, s.m., domn, stăpânitor; —Șufe, s.f., moșioară supusă robotei; —jaîjr, 8. n., an de serviț; —fleib, 8. n., uniformă, costum oficial; —tnedjt, s. m., serv, argat; —lețen, s. n., angara; —leiftnng, 's.f, serviț, oficiu; —lente, s.f. pl., servitori; —loțn, s. m., salariu, simbrie de serviț; —lo$, adj. și adv., tară serviț; —mabdjen, —magb, 5. n., ser- vitoare, servă; —mann, s. m., vasal; espress, hamal; —pflidjt, s.f., detorință, obligațiunea de a face robotă; —pflictytig, adj., obligat a servi, a roboti; —rod, s.m., vec|i: —fleib; —fadje,s.f, afacere de serviț; —tțuenb, adj., în funcțiune, în serviț; —nnfd^ig, adj. și adv., neca- pabil, netrebnic de a servi; —berluft, s. m., perdere de oficiu, cassațiune; —Voi!, s. n., vetji: —lente; —borț^rift, s.f, regu- lament ; —tuiUig, adj. și adv., gata a servi; —§eit, s.f, timp de serviț; —$toang, 5.m., dreptul de a constrînge la lucru de robotă. $ieâ, ve(|i: S)ieB. ^iefelbe, pron. f, aceea. $iefer, biefe, biefeS, pron., acest, această, aceasta, ăst, ăsta; — ^age, în aceste dîle; ben bierten biefeS, în t patru ale cu- rentei, ale acesteia; SBoqeiger biefeS, arătătorul acesteia (scri- sori). adv., în acest cas. DteSjațrig, adj. și adv., de ăst an. $te8ntal, adv., astădată. pron., acest, acea, acești, aceste; — ift mein 93ruber, acesta e fratemeu; — finb bie SBiidjer, bie bu fudjft, aceste sânt cărțile, ce le cauți. Tie&feitig, adj., de dincoaci, ce e dincoace; —feitâ, adv., din- Digitized by IjOOQle 250 Sfintei coaci; — be3 fJlufjeS, dincoaci de rîu. ^ietrii^, pl. —e, s. m., instrument cu cârlig, cu care se descuie lăcățele, cheie hoțească. ^iffereng, pl. —en, s.f, diferență, deosebire. ^tfferen^ial, adj., diferențial; —grbpe, 5. f., cățime diferen- țială; —redjnung, s. f, calcul diferențial. $ifferiren, v. n., & diferă, a se deosebi, a fi de altă părere. Qifficultât, pl. —en, s. f, dificul- tate, greutate. $igeriren, v. a., a mistui, a digera, îfigeftion, s.f., digestiune, mistuire. Qigreffton, s.f., digresiune, aba- tere. ^itaperiam, pl. —rien, s. n., tri- bunal. ^ifottjlebonen, s.f. pl. (bot.), dico- tiledone. $it=tanbo, adv., dictând, după dictat; —tat, s. n., dictat; —tator, s. m., dictator; —tatur, 5. f, dictatură; —tion, s. f., dicțiune; — tiren, v. a., a dicta. $ilation, s.f., amânare de termin, îfilemma, s. n., dilemă. $ilettant, pl. —en, s. m., diletant, iubitor de arte. $ill, s. m. (bot.), mărariu. TiUe, s.f, țeava în carea se bagă fitilul la lampe, sau lumina în luminar. S)ilnbianif(p, adj., diluvial. Stfmenfwn, pl. —en, s.f, dimen- siune, măsură. ^iminntib, pl. —e, s. n., diminutiv. $iner, 5. n., prân^. $ing, pl. —e, s. n., lucru, ființă, treabă; ba3 — ging gang anberâ, treaba reuși cu totul altmintrea; er berftețt ba$ — beffer ute ițtong, pl. —en, s. m., diftong. Ttylont, pl. —e, 5. n., diplomă; patentă; —at, s. m., diplomat; —atie, 5. f, diplomație; —atif, s.f., diplomatică; —atifer, s.m., diplomatic; —atifdj, adj. și adv., diplomatic. Tiptam, s. m. (bot.), frăsinel. Tireftion, s.f., direcțiune; — alinte, s. f, linie de direcțiune. Tireftor, pl. —en, s. m., director, dirigent; —at, s. n., directorat, demnitate, funcțiunea directo- rului ; —tn, pl. —innen, s. f, directoară, directriță; —tum, pl. —ien, 8. m., directoriu. Tirigiren, v, a., a diriga, a con- duce, a guverna. Ținte, pl. —n, s. f, fată, servi- toare; feiîe —, târfă, putană, femee de lume. Ttâctptin, s. f, discplină, învă- țătură, ordine; —iren, v. d., a disciplina, a învăța pre cineva la ordine, a țină în frău. Ti^țarmonie, s.f, disarmonie, disonanță, neînțelegere. TUfant, 8. n., discant, glas subțire. TUfontiren, v. a., a disconta, a plăti înainte de termin și a scădă conto. TiSftmto, pl. —i§, s. m., scont, scăcjămănt. TiSfonrS, pl. —fe, s, m., discurs, cuvântare. TiSfret, adj. și adv., discret, pri- ceput, modest, tăcut; —ion, s.f., discrețiune, precauțiune; fi# auf —ton ergeben, a se supune la buna voință a cuiva, a se mulțaml pe hotărirea cuiva. TiSfaftim, s. f, disensiune, des- batere, cercetare cu deamă- runtul prin convorbire. TiSfuftren, v. a., a desbate, a discuta, a cerceta cu deamă- runtul. TUpenpation, s.f, dispensațiune, deslegare; —iren, v. a., a deslega. Tiâponent, pl. —en, s. m., ad- ministrator, gerant. TiSpimiM, adj. și adv., dispo- nibil. Ti^pimiren, v. a., a dispune, a pune la ordine, a întocmi. TtSpofttion, pl. —enf s.f, dispo- sițiune, întocmire, chipsuire. Ti8pnt=atwn, s. f, disputațiune, desbatere; —iren, v. n., a disputa, a desbate. Ttffertathm, pl. —en, s.f., diser- tațiune, discurs scientific. Tiffonanj, pl. —en, s. f., diso- nanță; neunire. pl. —en, s. f, distanță, depărtare. TifteL pl. —n, s. f. (bot.), scăete; - fini, 5. m. (zool.), stigleț, tengheliță; — fopf, s.m., gămălie de scăete; —lână, s. f. (zool.), purece de scăete; —mefone, Digitized by IjOOQle :1 252 SHfH^on—ÎJoțne s. f, (bot.), melocactus; —WoHez s.f., floacă de scăete. $ifti$on, pl. — c^en, s. n., distich. $ifținftwtt;pl. —en, s.f, distinc- țiune; ein Wtann bon —, om însemnat. adj., distributiv. pl. —e, s.m., ve^i: SBe$irt ^it^rmn^er pl. —en, 8. f, diti- ramb, imn; —ifd), adj., diti- rambic. Sinretyifdi, adj., diuretic. Tiurnift, pl. —en, s. m., diurnist, scriitor pe (Ji. $iban, pl. —3, s. m., divan, sofă; consiliul turcesc de miniștri. $foerg*en$r pl. —en, s f., diver- gență, depărtare în păreri; —iren, v. n., a lua direcțiuni divergente. ^ibibenbr pl. —en, s. m., dividend, de împărțit; —e, pl. —n, 8. f., dividendă, parte de câștig. $ibibtren, v. a., a divida, a îm- păr^, a face împărțire. $itâdr s. m., semn de despărțire la tipografi. pl. —en, s. f., divisiune, împărțire; —general, s. m., general locotenent, general de divisiune. ^ibifor, pl. —en, s. m., divisor, împărțitor. $ifoet, s. m. (zool.), clean; —, (bot), neghină, obsigă; cep, pociump; cuie de lemn tempite; —n, v. a., a lega, a prinde cu cuie de lemn. $oterig, ve^i: Sdjioiitf. conj. și adv., totuși, cu toate aste; dară, însă, cel puțin, încai; țcrt er fein @e(b, fo ^at er — ©rebit, deși n’are bani, totuși are credit; er fpric^t fcțle^t, — er f(țreibt gnt, el vorbesce rău, dar’ scrie bine; fommen (Sie —, ci vină odată; fag mt^ — in ÎRu^e, jufrieben, ean lasă-mă în pace; fo anb morte —, ci răspunde; ja —, da așa; bag cr — târne, o de ar veni! fage mir eg —, te rog spune’mi; Sie țaben e§ — ge* funben, mi se pare că totuși o ai aflat. $odjt, pl* —s- m-t fitil? feștilă; —meffer, 8. n., cuțit de tăiat feștile. $ociren, v. a., a instrui, a învăța pre altul ^mfe, pl. —n, s. f., păpușe, scul, jurubiță de mătasă, de tort, ghem; stavilar; columnă scurtă groasă; doc la porturi de mare. ^otfen, v. a., a depăna ; —, v. n., a se juca cu păpuși; —gelânber, s. n., balustradă, zăbrele cu fuscei; —fpinbel, s.f, fus de strugărit. Dogge, pl- —n, 8. f., câne mare de Anglia. $ogmur pl. — men, s. n., dogmă, principiu de religiune; —tif, s.f., teologie dogmatică; —tifer, s. m., dogmatic; —tifdj, adj., dogmatic, ce se ține, ce pri- vesce dogmele. ^oțle, pl. —n, s. f. (zool.), cioică; canal pentru scursura apei. $oțne, pl. —n, s.f., laț de prins păseri; —nftrid), s. m., un șir de lațuri de prins păseri. Digitized by GooqIc Sîoftem—©onnern 253 ^oftemr v. n.} a lecui pre cineva; a folosi doctorii. doftor, pl. —eu, s. m., doctor; — rnerben, a se face doctor; — at, s. n., doctorat; —biplom, s. n., diplomă de doctor; —in, s.f., doctoreasă; —majjtg, adj., doc- toral, doctoresc; —toiirbe, s.f, ve^i: ^oîtorat Toftrin, pl. —en, 5. f., doctrină, învățătură; —ar, adj., doctrinar. Sofament, pl. —e, s. n., docu- ment, dovedi scrise; —iren, v. a., a documenta. pl. —e, s. m., pumnar, paloș; Heiner —, stilet, șiș, pumnărel; mit einem—erftedjen, a înfige cuiva pumnarul; —fti^, 8. m., lovitură de pumnar; —ftorf, s. m., băț cu șiș, cu stilet. $olbe, pl. —n, 8. f., vârful (ar- borilor); —, (bot.), gămălie; —nfdrmig, adj., umbrelos; —traube, s. f. (bot.), steablă. $>o(man, pl. —§, s. m., dulamă. $olmetfd), 8. m., tălmaciu; —en, v. a., a tălmăci, a interpreta; —er, 5. m., interpretător, tăl- măcitor, tălmaciu; —ung, s.f, interpretațiune, tălmăcire. pl. —e, s. m., dom, bise- rică catedrală, metropolitană. Montane, pl. —n, s. f, dominiu, moșie domnească, a coroanei; —nfcmmer, 8. f, colegiu ca- meral, cameră de dominii. ^om«beAantr s. m., decanul ca- pitulului; —țerr, s. m., canonic. dornicii, pl. —e, 8. n., domiciliu, locuință; —iren, v. a., a do- micilia, a se statori cu locuința. ^ominitaner, s. m., dominican (călugăr); —ftofter, mănăstire de dominicani. ^ominiren, v. a., a domina, a domni, a guverna. domino, s. n., o haină -de bal; —, jocul de domino. $om=fapite(, s.n., capitul; —lirdje, s.f., vedi: Tom; —pfdff, 8. m. (zool.), pasere domnească; —pre* biger, s. m., predicatorul bise- ricei catedrale; —probft, s. m., căpetenia unui capitul, preposit; —fdjnepfe, s. f. (zool.), curlă verde; —ftift, s. n., capitul catedral. ^onat, pl. —e, s. m., începuturi, elemente.' donatar, s. m., dăruitor. Douatt, 8. f (geogr.), Dunărea; —lanber, 5. n. pl., țările du- nărene. $im4rett, s. n., ^onlatte, s. f, scândură, laț provernit; —lege, adj., înclinat, povernit; —, s. f, înclinațiune; —legig, adj., ve^i: —lege. $)onner, s. m., tunet, trăsnet; bom — gerii^rt, erftțlagen merben, a fi lovit de trăsnet; —bii^je, s. f., bombardă (armă de foc); —gott, s. m., D^eul tunetului, Joe; —feti, s. w., peatră de trăsnet, săgeată de fiilger; be- lemnit; —fnaH, s. m., trăsnet, tunet, durduit. Donuern, v. n. și nepers., a tuna, a durdui, a vui, a trăsni, a ful- gera ; bie ^anouen —, tunurile vuesc; bounert, tună, dur- due; *—, s. n., durduit, vuet. Digitized by GooqIc ■ r 254 îtonnerfdjeu—Torf Xonner^f^cu, adj., care se teme • de tunet; —Wlag, s. m., lovi- tură de trăsnet; —ftag, s. m., joi; —ftein, s.m., ve<|i: —leit; —ftimme, 8. f., glas, voce tună- toare, spăimentoasă, stentorină, glasul tunetului; —ftra^I, s. m., fulger; —loetter, 8. n.t furtună, vreme grea; înfruntare aspră; —toolfe, 8. f., nuor de furtună; —toort, 8. n., voce, vorbă spăi- măntătoare, detunătoare. 3)oWel, adj., (numai în com- posițiuni); —obler, s.m., vultur cu doue capete, pajură împă- rătească ; —banb, s. n., cordea cu doue fețe; —biet, 8. n., bere tare; —bfi^fe, 8. f., cara- bină cu doue țevi; —budjftabe, 8. m., literă duplă; —bad), 8. n., coperiș duplu; —bei^fel, s. ulucă; — beutig, adj. și adv., ambiguu, ecuivoc, cu doue înțe- lesuri, șugubeț;—butaten, 8. m., aureu, galben duplu; —ețe, : *• f; bigamie; —fenfter, s. n., ferestri duple; —flinte, 5. f., ve^i: SîoppelbiUțfe; -^ganger, n., alterego; —gliebrig, adj., rachitic; — griff, 8. m., acord duplu; —țarfe, 8. f., arfă cu doue șiruri de coarde; — ^ergig, adj., prefăcut, fals; —țaue, 8. f., coarste cu doue tăișuri; —finn, s. n., bărbii; —lauf, 8. m., țeavă duplă de pușcă; —lăut, s. m., vocală duplă, diftong; —linie, s. linie duplă. $Oppeltt, v. a., a îndoi, a duplica; a pune tălpi la încălțăminte. ^o^el^unlt, *•. m., doue puncte (:); ' — fat^, 8. n. (chem.), sare duplă; —fammet, s. m., catifea duplă, barșon duplu; —adj., cu doue umbre, (locuitorii zonei ferbinte); —fdjlag, «. m., duplu- tact (în musică); —fcțloB# n-> zar ce se poate deschide de ambe părțile; —fdjlufj, 8. m., dilemă; —fdjritt, s. m., pas duplu, forțat; —finn, 8. m., ecuivocitate, doue înțelesuri; —finnig, adj., ve^i: ®oppelbeutig. $oppelt, adj. și adv., duplu, în- doit; i$ ^abe biefeS —, eu am aceasta carte de doue ori; ber —e doue capete plăti îndoit; Slbler, vulturul cu ; — begațlen, a en a trage foloase același lucru. ^u|en giețen, îndoite din îwppddafet, s. m., covor, tafet lucrat mai cu diligența; — t^aler, s. m., taler duplu; —treppe, 8. f., scară cu doue rânduri; —triHer, 8. m., cadență duplă. ^oppeluug, pl. —en, s. f., duplă- tură. $oppel;toal)l, 8. f., alegere duplă, vot duplu; adj. și adv., cu doue limbi, fals; —âănșig* leit, 8./., duplicitate; —ginim, s. m., fir răsucit, ață răsucită. $orf, pl. S)brfer, 8. n., sat; bon — gu —e gețen, a merge dintr’un sat în tr’al tul; ba^ finb Ujm bb^mif^e ^drfer, el nu pricepe nimica ; auf bem —e tooțnen, a locul la țeară, la sat; — betooțner, s. m., sătean; —betooțnerin, s. f., săteană. Digitized by Google îtârfdjen—DofU D5rf (fiert, s. n., sătuț, sătuleț. Dorf=flur, s.f., cuprinsul pămân- turilor, ce se țin de sat; —frSn* lein, s. n., domnișoară crescută la țeară, la sat-, —geiftlidje, s. m., preot de sat; —gemeinbe, s.f., comună sătească; —junfer, s. m., nobil, care locuesce la sat, la moșiea sa; —firdje, 5. f, biserica satului; —tneipe, s. f, cârclmă de sat; —leben, 8. n., vieața țărănească; —leute, s. m. pl., Săteni; —menuet, s.f, obi- ceiuri, apucături de sătean; —măgig, adj., rustic. Ddrffitț, adj. și adv., sătesc, rustic. Dtrfntarf, 8. f., ținutul unui sat; —md^ig, adj. și adv., vedi: Dbrflidj; —pfarre, s. f., paro- chie de sat; —-pfarrer, —prte* |ler, s. m., paroch, preot de sat; —ridjter, s. m., judele sa- tului, primând; —fdjaft, s. f, comună sătească, toți locuitorii unui sat; —fdjente, s.f, ©spătă- rie, cârcîmă sătească; —f^bppe, 8. m., jurat, ales la judecătoria sătească; —fcțule, s.f, școală sătească; —f^ulmeifter, s. m., învățător sătesc; —f(țultței§, —Wufee, s. m., vedi: —ri^ter; —fpra^e, s. f., limbagiu sătesc. Dmrtfd), adj., doric. Dom, pl. —en, 8. m., spin, ghimpe, țăpuș, țimburuș, dinte (la cătă- ramă); id) țabe mit einen — tn ben getreten, m’am în- ghimpat, ’mi a intrat un spin în picior; ift mir ein — im Sluge, ’mi e spin în ochi, nu’l pot suferi; leine Stofe oțne —en, 25ă nici o roșă fără ghimpi, nici o bucurie fără amărăciune. DortMXpfel, s. m., măr spinos, vedi: Ste^apfel; —artig, adj. și adv., ca spinul; —bufeț, 8. m., tufă de spini, spinet, rug. Dornen, adj. și adv., de spini; —frone, 5. f, cunună de spini; —DoU, adj. și adv., plin de spini. Dorn=poffer, 8. m.pl. (zool.), pesci acantopterigieni; —fortfa|, s. m., apofîsa spinoasă (la vertebre); —gebiifdp, s. n., spinet, spiniș; —țede, 5. f, gard de spini> spiniș, mărăcini. Domdițt, —tg, adj. și adv., spinos, în formă de spin. Domîtng, s. m., burete de soc, burete de mâncat. Dom-mnf(țeîr f, scoică ghim- poasă; —raupe, s. f, omidă ghimpoasă; — ftraucț, s. m., spin> copăcel spinos; —§aun, s. m., gard de spini, de mărăcini. Domn, v. n., a se usca. Dbrren, v. a., Cbft —, a usca poame; gebbrrteg Dbft, poame uscate; —, v. n., a se dogori, a se ojyt Dorfdj, s. m. (zool.), batoc; —leber* tțran, s. m., uleu de pesce. Dort, adv., acolo, în acel loc; —țin, într’acolo; —țer, de acolo; —ținiiber, colo preste; —felbft, chiar acolo; —ju, într’acolo. Dortig, adj. și adv., de acolo, din acel loc; ber —e Sețrer, învă- țătorul de acolo, din acel loc. Dofe, s. f, scatulă, cutie, taba- chieră; dosă (de medicină). pl- Șoferi, s. f, dosă, că- țime (de medicamente). Digitized by GooqIc $0$—Seimen 256 —en, 5. m. (bot.), măgheran^ —enfraut, s. n., soloverf. Dotation, pl. —en, s. f., dota- țiune, înzestrare. Dotiren, v. a., a înzestra. Dstter, 5. m., gălbenuș de ou; —blume, s. f. (bot.), călcșa; —gelb, adj. și adv., galben ca gălbenușul de ou; —tneibe, s.f., salce, răchită galbenă. Douane, s. f., vamă. Donblette, pl. —en, s. f, dubletă. Dondje, s. f., baie de stropi. Dradje, pl. — n, m., bălaur, smeu, drac; —nblut, s. n., spe- cie de gomă roșie ca sângele; —nfopf, s. m., cap de smeu la scocurile streșinilor; —nf^longe, s. f, șerpe cu aripi (în arma- tură) ; —nftein, s. m., draconit; —ntnurj, s. f. (bot.), crin de baltă. $tarfjmer pl. —n, s. f, drachmă. Dragoman, s. m., dragoman, tăl- maciu. Dragoner, s. m., dragon (militar). Dragnn, s. m. (bot.), tarhon. Dra$t, pl. S)ră^te, s. m., fir de sîrmă, tel; —orbeit, s. f, fili- gran, lucru de fir de metal, sîrmărie; —orbeiter, a. m., lu- crător în filigran; —bant, s. f, scaun de tras sîrma; — bănet, a. n., colivie de sîrmă; —boțrer, 8. m., sfredel subțire. Drațtern, adj. și adv., de sîrmă, de tel. ^rațt=fcttffcr, s. n., fereastră în- grădită cu sîrmă; — gitter, s.n., gratie de sîrmă; —pldtten, s. n., fabricațiune de sîrmă; —pldtter, s. m., sîrmar; —pttppe, 8. f., marionetă; —tone, s. f., pă- pușe, mănunchiu de sîrmă; —foite, 8. f., coardă de sîrmă; —fcȘere, s. f., foarfeci de tăiat sîrmă; —fieb, 5. n., sîtă de sîrmă; —ftlber, s. n., argint în fire; —jonge, s. f, clesce mici; —giețer, s. m., sîrmar. Drafonif(țr adj. și adv., draconic, de o asprime estremă. DraK, adj., durd, durduliu. Dratte, s.f, ghintuitură de pușcă. Drama, pl. —en, s. n., dramă; —tifer, 8. m., dramatist; —tif$, adj. și adv., dramatic; —turgie, s. f, dramaturgie, arta dra- matică. Dran, verețungr pl. —en, s. f., învâr- titură, turnură. $rei, num&r., trei; je — unb —, câte trei; oUe —, tustrei, câteși trei; afle — Xage, tot la trei <|ile; bor — îagen, înainte cu trei Jile; e3 iți țalb —, Barcianu, Wârterbuch. 17 Digitized by CjOOQle 258 2)reicimg—Sîreipfânber sânt doue oare și jumătate; e§ ift —inertei auf —, sânt trei oare fără un sfert; — adjtel, 8. n., trei optimi; —aftig, adj. și adv., cu trei ramuri; —beinig, adj. și adv., cu trei picioare, triped; —blatt, s. n., trifoiu; —blatterig, adj. și adv., cu trei foi; —bunb, 8. m., alianță triplă; —becfer, 8. m., nae de linie cu trei poduri, tripodar; —bra^tig, adj. și adv., răsucit, împletit în trei fire; —ecf, 8. n., triunghiu; —edig, adj. și adv., triun- ghiular ; —er $ut, pălărie în trei colțuri; — ecf$Ie|re, 8. f., trigonometrie. ^reieimg, adj. și adv., triunit, trinitar; —e ©ott, D^eu în trei fețe; —feit, 8. f., treime, trinitate; —feitâleugner, 8. m., antitrinitar, unitar. treier, 8. m., triar, (monetă); —lei, adj., de trei feluri. $revfadj, —faltig, —faltig, adj. și adv., triplu, întreit; —fadje ferone, 8. f., tiară, mitră pa- pală; —faltigfeit, s. f., veeți: ©reieinigfeit; —faltigleit^blume, s. f., vioară sălbatecă cu flori tricolore; —farbig, adj. și adv., tricolor, cu trei colori; —felber* Wirtțfc^aft, 8. f., economie de trei câmpuri; —fu&, 8. m., tripod, tripicior, pirosteiu; —fiigig, adj., ve^i: ^reibeinig; —glieberig, adj. și adv., tri- membru; —^auig> adj. și adv., —e SBiefe, fânaț, ce se poate cosi de trei ori, fânaț tri- cosiu; —^err, 8. m., triumvir, membrul unui colegiu de trei persoane; —berrf^aft, s. f., triumvirat, domnia de trei bărbați; —jd^rig, adj. și adv., de trei ani, trienal; ein — rigeă ^inb, copil de trei ani; —tantig, adj. și adv., triun- ghiular, triunghiat; —tapfelig, adj. (bot.), tricapsular; —tbnig& feft, s. n., sărbătoarea botezului, apăbotează, epifania; —fâpfig, adj., cu trei capete; —lauter, 8. m., triftong. $retltng, pl- —e, s. m., triar, monetă de trei denari; tri- gemen. ^reiJbtți^ adj., de o uncie și jumătate; —mâ^big, adj., ve4i: Skeiljauig; —mal, adv., de trei ori; —mal beâîageă, de trei ori pe (ți; —malig, adj., triplicat, triplu; —mdnnig, adj. (bot.), cu trei stamine, triandric; —mofter, 8. m., naie cu trei catarguri; —monatlid), adj., trilunar, de trei luni. ^rein, adv., ve^i: 2>arein. ^rei^ffinber, 8. m., tun ce aruncă gloanțe de trei pumți; —pfunbig, adj. și adv., de trei puneți; —projentig, adj., cu trei pro- cente, cu trei la sută; —ru= berig, adj. și adv., triremic, nae cu trei șiruri de vâsle; —faitig, adj. și adv., cu trei coarde; —fdjlag, s. m., pas îmbuestru; —țdpietbtg, adj. și adv., cu trei tăișuri, ascuțituri; —fetfig, adj. și adv., trilateral; —ftlbig, ^j. Și trisilab; —fipig, adj., —er SBagen, tră- Digitized by Google 259 «ură cu trei scaune; —fpănnig, adj., trăsură cu trei cai; —fpel* gig, adj., trivalv; —fpi^ig, adj., cu trei vârfuri, tricuspidat; —fprudjig, adj., în trei limbi; —fitbig, adj., trisilab. 3)teigigr num^r., treizeci; eg woren i^rer —, erau de toți treizeci; —er, 8. m., triZecer, de treizeci de ani; — jd^rig, adj. și adv., de treizeci de ani. ^reițigfte, (ber, bie, bag), num^r., al treizecilea, a treiZecea; —I, 8. n., treiZecime. 5&reift, adj. și adv., îndrăsneț, cutezător, curagios, inimos; fără rușine; ein —eg ftinb, copil îndrăsneț; —igteit, s. /., în- drăsneală, curagiu; nerușinare, sfiintare. 2>tei=fHmmig, adj., în trei glasuri; —ftddig, adj., cu trei caturi, rânduri (casă); —ftunbig, adj., de trei ore; —ftiinblid), adj., tot la trei oare; —tâgig, adj., de trei <|ile9 triZiar;—eg ^inb, copil de trei dile; —eg gieber, friguri terțiane, de a treia îmblăcii; —macine, s. f., mașină de treerat; —tenne, s. f., arie; —mulge, 8.f., tăvăluc de treerat; —geit, s.f., timpul îmblătitului, treeratului. $re3ben, s. n. (geogr.), Dresda. ^reffiren, v. a., a învăța, a de- prinde (calul); a găti, a drege (părul); a dresa. ©reffnr, pl. —en, s. f, dresură; einem ^ferbe bie le^te — geben, a învăța un cal la călărie. ^nebra^en, v. a., a ara pentru a treia oară un ogor. adj. și adv., nearat, pără- ginit; —en, v. a., a despărăgini, a ara o păragină. $riefeln, v. a., a întoarce, a în- vârti; e§ briejelt mid), amețesc, se învârtesce pământul cu mine. ^rittbuțrer, s. m., sfredel cu smîc. ÎJriCen, v. a., a învârti, a sfredeli; ^emanben —, a vecsa, a face cuiva supărare, necaz; a în- văța pre cineva evoluțiunile milităresci. , ^riU^&ng^en, s. n., căsuță în- vârtitoare, în carea se închi- Digitized by Google n* 260 Sîrining—®rud deau culpabilii și se espuneau la risul publicului. $ritfing, pl. —e, s. m., trigemen; —gbruber, s. m., frate trigemen; —ggeburt, s. facere de trei copii. ^ringen, v. a. și n. ir., a pătrunde, a străbate; burd) bie 2Renge —, a străbate prin mulțime; auf @twag —, a stărui la ceva, a insista; gemanben $u ®truag —, a constringe pre cineva la ceva; bag SBaffer bringt burdj bag S)ad), apa străbate prin coperiș; OTeg bringt ^erju, toți se îm- bu^esc încoace; eg bringt mir bur^g asta me pătrunde, mi despică inima; id) filele mid) gebrungen, me simț silit, în- datorat; —b, adj. și adv., zoritor, urgent; —be @ef^dfte, trebi urgente. $ringlid), ve(}i: ©ringenb; —leit, s.f., urgență, pripă. $ritte, (ber, bie, bag), numer., al treilea; burd) bie — ©anb, prin a treia, mână prin întrepunerea unui al treilea; ber — Stanb, statul al treilea, ordinea a treia (de cetățeni). Stifte^alb, adj., vetfi: ®ritt^alb. $rittel, 5. n., o a treia parte; —n, v. a., a împărți în trei părți; —riemen, s. m., țăft. ^ritteng, adv., §um britten, a treia oară. ^ritt^alb, adj., doi și jumătate; —le|t, adj., antepenultim; —t^ef t, vecji: SJrittel. * $rob, ve, v. n., a cădă grău; biefe Speife briidt midj im SKagen, bucata asta ’mi a că^ut greu la stomach, ’mi a îngreuiat stomachul; er weig nidjt, mo midj ber Sdjulj briicft, el nu scie unde me doare; fidj —, v. r,, a se stringe, a se bate; bie Spfel merben fi^ —, merele se vor turti, se vor bate; —b, adj., apăsător; —be 2aft, povară apăsătoare a trebilor. ^rnrfer, s. m., clanță (la ușe). Srnrfer, s. m., tipăritor, tipograf, imprima tor; —batten, s. m., pelcă. Srurferei, pl. —en, s. f, tipo- grafie, imprimerie. $rurfer=farbe, s. f, negreală de tipar; —lunft, s.f.,vedi: fructe* rei; —loljn, s. m., tipărit, plata de tipărit; —preffe, s.f., presă, teasc de tipărit; — fdjmarâe, s.f, ve$i: Sîrudfarbe. ^rnrffețler, s. m., erată, smintă de tipar, eroare tipografică; —form, s. f., formă de tipar; —freifjeit, s.f, libertate de tipar, de presă; —beredjtigung, ve cimpoiu; —fad* pfeifer, s. m., cimpoier. $nbler, s. m., cimpoier. $ttbn, pl. —3, s. m., vecji: ®ronte. $uett, pl. —e, s. n., duel, vecji: Qroeiîampf; —ant, s. m., due- lant, duelist; —iren, fidj, v. r.^ a duela, a se bate în duel. $nett, pl. —e, s. n., duo, cântec pentru doi, duet. s. m., abure, vapor, miros, mireasmă, parfum; —brud), s. m., crepătură de ger (la arbori). $ttften, v. n., a evapora, a umpte de miros plăcut, a răspândi miros; —b, adj., mirositor. Silftcuf v. a., a răspândi mirosuri. ^ttftig, adj. și adv., aburos, va- poros, răspânditor de mirosuri; transparent. $nfaten, s. m., galben (monetă), ducat. ^nlbbar, adj., suportabil. Digitized by Gc Ie ©ulben—îhînfelțeit 263 2>«lb=en, v. a., a tolera, a suferi, a tânji; bie Siebe bulbet 5IUe^, iubirea le rabdă toate; —er, 8. m., suferitor, pătimitor, mar- tir; —fam, adj. și adv., tolerant, suferitor; —famteit, s.f., tole- ranță, răbdare; —ung, s. f, toleranță, suferință. ^umm, adj. și adv., stupid, prost, hăbăuc, nerod, idiot, neghiob, smintit; ber £opf ift mir ganj —, ’mi e amețit capul; —er (Streid), nerozie; —e$3eug, nebunie; treanca-fleanca; —eâ ^etragen, purtare proasta; fie ift eine —e ®an$, ea e proastă ca o gâscă; —breift, adj.și adv., îndrăzneț, obrăsnic; —breiftig* leit, s.f., obrăsnicie neghioabă, îndrăsneală; —^eit, s.f., prostie, neghiobie, nerotjie, năucie, stupiditate; —topf, s. m., nă- tărău, tont, neghiob, cap sec; metearcă, găgăuț; —adj. și adv., îndrăsneț nebun. Shtmmrian, pl. —t, s. m., ve soarele apune și începe a sc întuneca, aînopta. ^uufclrot^ adj., roșu închis. ^uulelboll, adj. și adv., plin de vanitate, de deșertăciune. $iinfen, v. n., a se pără, a se socoti; e$ biinft midj, ’mi se pare; biinft 3^nen baoon? ce ’ți se pare de această afa- . cere? e$ biinft Șemanbem nur fo, asta e numai o închipuire; fid) —7 v. r., fidj fiug —, a se țîne înțelept. ^iiunr adj. și adv., subțire, mă- runt, delicat, firos, pițigăeat; ber gaben ift fețr —, firul e foarte subțire; ba$ ®ra$, ba§ ©etreibe fte^t $ier fețr —> earba, bucatele sânt aici foarte rari; —e Seinmanb, pândă țesută rar; — madjen, a subțiă, a rări, ^iinndmrtig, adj. și adv., cu barbă rară; —beinig, adj. și adv., cu picioare subțiri; —bier,. a. n., bere slabă; —blattrig, adj., cu foi subțiri. ^iinne, 5. /., subțietate, rărime. $iimt=eifen, v. n., vedi: 93Ied); —fufjig, adj., vecji: —beinig; —l)aarig, adj., cu perul rar; —țautig, adj., cu pele subțire. $iinnl)eit, s. f., ve^i: ®itnne. ^iinn4)iilftg, adj., cu coji subțiri; —leibig, adj., svelt; —fdjalig, adj., cu coaje subțire; —fdjnd* belig, adj., cu cioc subțire; tenuirostru. Tnnfen, v. a., vetp: Slufbunfen. $nnft, pl. ®ilnfte, s. m., abur, vapor; alice mărunte; Qeman* bem einen blauen — tjormadjen, a zugrăvi cai venji pe păreți, a’l face pre cineva să creadă un neadevăr; bie £uft ift boiler £)unfte, aerul e plin de aburi. £unft=bab, s. n., scaldă de aburi, vedi: ®ampfbab; —blauen, s. n., beșicuță de aburi. ^unften, v. n., a abura, a asuda (despre morboși), a fumega. ^iinften, v. a., baâ Șleifd) —, a frige înfundat. ^unftig, adj. și adv., aburos, vaporos. $unftfrei$ f s. m., atmosferă ; —fugel, 5. f., salipilă. ^uobeș, «. n., coala unei cărți îndoită în 12, duodez; —fiirft, .9. m., prințișor. $nplif, pl. —en, s. f., duplică; —at, 5. n., duplicat. Sityliren, v. a., a duplica. $ur, n., ton aspru. $urcf), prep., prin, printră, prin mijloc, preste; (cu acusativ): bie ©onnenftrațlen bringen — ben S^ebet, radele soarelui străbat prin negură; einen Strid) — bie ffted)nung mad)en, a zădăr- nici speranța, așteptarea cuiva; baâ gețt mir — Sftart unb Sein, asta mi străpunge inima; — bie Șinger fe^en, a se uita printre degete, a închide un ochiu, a trece cu vederea; — bie @tabt, prin oraș; — ba£ gange 3a$r, în decursul anului întreg; —, (în composițiuni arată sever- ^irea unui lucru, sau tendența Digitized by GooqIc î)urc^adern—îhîrc^baden 266 de a trece prin un spaț, sau a petrece un timp oarecare): 0anje9lad)te —ftubiren, a studia toată noaptea; id) toar nod) nid)t — ben 28alb, eu încă nu ajunsesem la capătul pă- durei; id) ^abe bie ganje 92acbt —getoatțt, eu am veghiat toată noaptea; —, adv., — unb —, de colo pănă dincolo, dela un cap la celalalt; id) bin — unb — na§, sânt plin de apă pănă la pele; —einanber mengen, a mesteca unele cu altele dea- valma, a confunda; bie Seanțe finb —, papucii sânt rupți. ^nr^^adem, v. a., a ara bine ogorul; —arbeiten, v. a., a pre- lucra bine; fid)—arbeiten, v.r., a trece preste toate greutățile, a învinge pedecile. ^)nr(^au^, adv., absolut, preste tot; — nid)t, nici decum, nici într’un chip; — von @olb, de aur massiv; er toitt eâ fo — țaben, el absolut așa voiesce. ^nn^'Baden, v. n. ir., ve(|i: 2lu^ boden; —beben, v. a., a sgudul, a clătina, a cutremura, a tră- sări; —beifjen, v. a. ir., a stră- bate mușcând pănă dincolo; er toirb fid) fdjon —, el va eșl la capăt cu gura lui cea rea, cu colții sei; —beijen, v. a., a cor- roade pănă dincolo; baS £eber ift nodj nid)t burc^gebei^t, pelea încă nu e pătrunsă de ajuns de argăseală; —betteln, v. a., a merge cerșind printr’o țeară; a’și cerșitorl pânea; —beuteln, v. a., a cerne făina; —blafen, v. a. ir., asuda prin...; —bliittem, v. a., a răsfoi, a întoarce foile toate, a percurge; a ceti numai pe deasupra, su- perficial ; —blauen, v. a., a forfeca pre cineva; —blid, s. m., străvedere, privire, ve^i: Sc^arf” blid; —bliden, v. a. și n., a pătrunde cu vederea, cu ochii, a gâcl; —bliden, v. n., a stră- luci prin ceva; — bli|en, v. n., a străbate ca o radă de fulger, a săgeta; —boțren, v. a., a sfredeli pănă de ceea parte, a pătrunde, a străpunge; er burdjboțrte i^n mit bem 2)egen, ’l străpunse cu sabia; baâ burd)* boljrt mir ba^ $er$, asta ’mi despică inima; —bo^renber SBlid, căutătură pătrunzătoare; —bo^rung, s.f., sfredelire, per> forare; —braten, v. n., a frige de ajuns, a se frige pe deplin, a răscoace; —braufen, v. n., a vîjel; —bred)en, v. a. și n. ir., a face o spărtură în mur; a eșl, a răsbl, a străbate; a scăpa fugind; bie ®ămme —, a rumpe, a sparge gaturile; — brennen, v. n. ir., a pătrunde armând; a calcina, a car bonifica; a o lua la sănătoasa; — bringen, v. a. ir„ a trece prin...; a con- serva, a nutri (preste earnă); a risipi, a’și mânca averea; ben gaben burd) baâ 9tabeldl)r —, a trece firul prin urechile acului, a înfira; er ^at fdjon fein ganjeS ^ermbgen burd)gebrad)t, el ’și a risipit, ’și a mâncat toată averea; fidj —bringen, v. r., a se susțină, Digitized by GooqIc 266 î)ur(^ba^t—3)ur(țfa^ren a’și ține vieața; fidj tummerlid) —bringen, v. r., a o duce de adi pănă mâne, a trăi în lipsă; —bringung, s.f., conservațiune; risipire; —brod)en, adj., spart; —brud), s. m., spărtură, ruptură, revărsare (de apă); —bndjfta* biren, a silabisa dela un capăt la celalalt. î>nrtț=bac^t f adj., precugetat; —bampfen, v. a., a umple cu aburi; —benten, v. a., a me- dita, a esamina ceva cu adencă chipzuire, a se răsgândi; —bie* nen, v. n., a trece prin diferite graduri de serviț; —brangen, v. a., a străbate, a pătrunde; fid) —brangen, u. r., a străbate prin gloată; —bringen, v. a. și n. ir., a petrunde, a răsbate, • a trece, a răsbi, a petrece; ba§ SKaffer bringt liberali burd), apa străbate pretutindeni; —brin* genb, adj., pătrunzător; ein —bringenber (Sdjmer^ durere pă- trunzătoare; —bringlid), adj. și adv., pătrunZător, penetrabil; —bringlidjteit, s. f., pătrunZe- tate, penetrabilitate; —briiden, v. a., a trece sucul prin o pânZă; ein ^Pferb —, a vătăma spinarea calului cu șeaoa; fid) —briiden, v. r., a se furișa prin mulțime; —bliften, v. a., a umple de miros; —biinften, v. n., a transpira. Șnrfyeilen, v. n. și a., a trece repede. $urd)einanber, adv., confus, ame- stecat, pere-mere, deavalma, tir-mir; —, s. n., tanda manda, dîr-mîr; —laufen, v. n. ir., a alerga în disordine; — mengen, v. a., a amesteca deavalma; a aduce în disordine, a turbura, a încurca. ^nr^*fațrenF v. n. ir., a trece cu căruța, cu naea; a cuprinde; ein (S^auer burd)fu$r feine ©lieber, înfiorare cuprinse me- dulările sale; —fafjrt, s. f-, trecătoare, poartă; —fa^rt^oH, s. m., vamă de transit; — faUr s. m., diareă, scursură de pân- tece (morb), urdinare; —fallen, v. n. ir., a cădă prin ...; burd) eine Ceffnung fallen, a cadă printr’o găurice; er ift bei ber SBa^l burdjgefatten, el n’a reeșit la alegere, a avut voturi con- trarie; —faulen, v. n., a putreZl de tot; —fed)ten, v. a. ir., @twaâ —, a apăra (o opiniune), a susțină (o idea); fid) —fed)ten, v. r, a’și face drum cu spada în mână; —feilen, v. a., a găuri (cu pila), a tăiă cu pila; —feudjten, v. a., a ume^l preste tot; fid) —finben, v. r., a se orienta; —feuern, v. a., einen Ofen red)t —, a încălzi bine cuptoriul; —fifc^en, v. a., a pescui preste tot; —flattern, v. n., a trece fâlfăind; —fled)ten, v. a. ir., a împleti un lucru întraltul, a înțese; mit Slumen burdjffodjteneâ $aar, păr împletit cu flori; —fliden, v. a., a peteci preste tot; — fliegen, v. n., a trece sburând, a sbura prin ..; —fliegen, v. n. ir., a trece, a curge prin ..; —flbgen, v. a., Digitized by Google $ur$gd$nen—$urd)t)a(!en 267 a pluti prin..; —fluț, s. m., curs de apă, scursură, de apă prin ..; —forfdjen, v. a., a esa- mina, a cerceta cu deameruntul; —forfdjung, 8. f., cercetare pro- fundă, învestigațiune; —fragen, v. a., a întreba dearândul, pre unul după altul; — freffen, v. a. ir., a găuri rodând, a roade, a rojni; fitț —freffen, r. r., a trăi în socoteala altuia; —frieren, v. n. ir., a înghieța de tot, a rebegi; —froren, adj., rebegit; —fud)teln, ve$i: $urd)* priigeln; —filare, s.f., pasagiu, trecătoare (cu carul); —fii^ren, v. a., a transporta, a duce, a trece prin . . .; a esecuta, a scoate la capăt, a săvârși; —fuțr* ^anbel, 8. m., comerciu de transit; —fuljrung, s.f, efectuire, isprăvire; —fu^rjoU, s. m., vamă de transit; —fiittern, v. a., a nutri preste earnă; a căptuși preste tot. Dnr^=gâțueu, v. a., a petrece căscând; —gd^ren, v. n., a ferbe deajuns (despre bere); —gang, 8. m., trecătoare, tre- cere, pârleaz; enger —, strîm- toare, pas ângust; —gdngig, adj. și adv., ce are trecătoare; preste tot, comun; —gdnglid), adj., permeabil; —gețen, v. n. ir. și a., a trece prin un loc, a străbate, a fugi, a deșerta; a percurge, a revedă (o soco- teală); nod) einmal —, a mai trece odata prin mână, a mai esamina odată; fid) bie —geljen, a’și răni picioarele um- blând ; ba$ SBaffer ift nic^t tief, mau tann bequem —geljen, apa nu e adâncă, se poate trece comod; ber Sdjulbner ift burd)* gegangen, debitorul a fugit; bie SBaaren ge$en țier burd), mărfurile trec, nu rămân aici; er ift mit aHen ©timmen burd)* gegangen, el fu ales cu una- nimitate; feine SReinung ging burd), opiniunea sa fu priimită, aprobată; — get)enb3, adv., preste tot, în general. $ttrdj*geigen, v. a., a a semăna preste tot; —fâgen, v. a., a ferestrei în două, a tăie cu ferestreul de tot; —fal^en^ v. a., a săra bine, a se pătrunde bine de Digitized by IjOOQle 270 ©urdjfdjaben sare; —făuern, v. a., ben Xeig —, a pune destul aluat acru în frământătură; —, v. n., a se înăcri de tot, a se dospi bine; —faufen, ve<|i: S)nr^ braufen. Snrdpfdjaben, v. a., a găuri râ- mând cu cuțitul; —fdjuffen, v. a., a duce prin.., a transporta; —fâanen, v. n., a răsuna prin...; —fdjaucn, v. a, și n., a privi pe rând, a esamina, a pătrunde cu vederea; —fc^ouern, v. a., a pătrunde cu fiori; —fdjeinen, v. n. ir., a străluci, a lumina prin..; —fdjeinenb, adj., trans- parent; —f^erjcn, v. a., a pe- trece glumind; — f^euern, v. a., a pătrunde, a sparge (podinile) frecând; —fdjieben, r. a., a îm- pinge ceva prin..; —fdjiefjen, v. a. ir., a pătrunde cu o lovi- tură; ein ©ud) —, a întrefoia o carte, a lega vârstat o carte cu file albe; bie geilen mit Si* nien —, a rări rândurile cu linii, a întrelinia; —fdȘie^îinie, 8. f., întrelinie (la tipografi); —fdjiffen, v. n., a trece navi- gând; —fdjimmern, v. n., a ficuri; —Wlafen, v. a. ir., a petrece dormind. 8. m., spărtură; stră- curătoare, sîtiță; daltă; eifen, 8. n., priboiu. a stră- bate, a sparge, a găuri; eine SBanb —, a sparge, a găuri un părete; ®rbfen —, a străcura mazere; ben $onig —, a tescul mierea prin un săculeț; Qe* -Stardjfdjnitt munben —, a bate bine pre cineva; fidj —, a’și deschide calea prin ceva luptând; —f v. n., ber SRegen ț^lâgt burd?, ploaea străbate; ba^ papier fdjlăgt burd), hârtia suge; bie Sirienei ^at bur^efcȘIagen, me- dicina a operat, a lucrat; —fdjldger, —f^lagțammer, s. m., priboiu, răsbiciu; — fdjiogtudj, 8. n., bucată de pânză de stră- curat; —f^langeln, v. a., a șerpui prin ...; —fdjleidjen, v. n. ir., a trece fiirișindu-se; fidj —, a se furișa prin .., a scăpa prin ..; —fdjleifen, v. a. ir., a găuri prin multă ascuțire; ©ouren —t a transporta mărfuri pe tragă; —fdjleppen, v. a., a țâri prin...; —fd^tiefert, v. a. ir., vedi: S)urdjifdjtupfen, ®urcțtriecȘen; —fdjtingen, v. a. ir., a împleti, a împletecl un lucru într'altul; —fdjlifcen, v. a., a spinteca în doue; —fdjliipfen, v. a., a scăpa prin.., a se străcura; —fdjmet* gen, v. n., a se topi de tot; —fdjmettem, v. a., a frânge trăsnind; —fdjneiben, r. a., a tăiă în doue, preste mijloc; —fdjneibenb , adj., tăietor; —fdjneibenbe Sinie, secantă. $nr4fdjnitt, s. m., tăietură, secțiune, profil; diametru; im —e, una cu alta; —lid), adv., una cu alta; —&mfid)t, 8. f., profil; — Slinie, 8. f., linie dia- metrală; —SpretS, m., preț mijlociu; —âfumme, s.f., sumă mijlocie; —8. f., număr mijlociu. Digitized by GooqIc ^rdjfâreien— 271 $urdj=fdjreten,*•n- ir->a străbate, a umplă de strigăte; —fdjreiten, v. n. ir., a percure cu pași mari, a mesura o pădure cu pasul; —vecji: ©infdjfog, ©intrag; —v. a., a scutura bine; baâ Șieber Bat i^n tuc^tig bur^geț^uttelt, fri- gurile Fa scuturat bine; —f^ut’ tem, v. a., a sgudui, a clătina; —jdjtodmten, t>. a., a petrece în desfrenări; —fâfoeifen, v. a., a umbla încoace ’ncolo tăind cânilor fruncje; —fdjnrimmen, v. n. ir., a trece înnot, a înota prin...; —f<$nri$en, v. n., a asuda de tot; —fegeln, v. a., a trece preste mări; —fe^en, v. a. ir., a pătrunde cu vederea, a revisiona, a esamina; bie Stedjnungen a esemina com- puturile; —fei^en, v. a., a stră- cura, a filtra, arăveri; —feițer, vecji: ©eițetridjter; —fei&ung, 8. f., străcurătură, filtrațiune; — fein, v. n., a trece prin ceva; a fi spart; —fenten, v. a., a săpa un canal orizontal (la fântână). v> a f a trece prei ceva, a trece în galop; a scoate la capăt; —feufjen, v. a., a trece vieața suspinând, în suspinuri. s.f., revisiune, esamen; ein 53ud) jur — flbergeben, a da cuiva o carte spre revisiune; —ifi/ Și «dr., străvă^ător, ■ transparent, diafan; — igfeit, 8. f., transparență. ^ur^=fieben, v. a., a cerne cu sîta, a trece prin sită, a sbate; —fieben, vecji: $)urdj!od)en; —fidern, v. n., a se străcura; —fingen, v. a. ir,, a cânta pănă în capăt, a petrece cân- tând ; —finîen, v. n., a cădă prin ceva în jos; —finnen, vecji: —benten; —fițen, v. a, ir., bie ^leiber —, a rupe vestmintele șecjend; —, v. n., ganje SRddjte beim Spielen —, a petrece nopți întregi la joc (de cărți); fid) —, v. r., a se răni șecjend; — follen, v. n. ir., a ave să treci prin ceva. v. a., a cerceta cu atențiune; —fpalten, v. a., a despica în doue; —fbiden, v. a., a împăna cu slănină preste tot; —fpieBen, v. a., a străpunge; —fprengen, v. n., a alerga că- lare în fuga mare; —fpringen, v. n. ir., a trece sărind prin. $ttrfyftanfetn, v. a., a umplă de putoare; —ftduben, v. a., (la pictori) a petrece pulbere preste un desemn; —ftedjen, v. a. și n. ir., a străpunge; einen ©amm —, a tăiă un gat; bo$ ^etreibe —, a răscoli grăul; —ftedjerei, s. f., uneltire se- cretă, intrigă mică; —fteden, v. a., a băga prin...; —ftețlen, fid), v. r. ir., a se furișa; —fteigen, v, n. ir., a se sui prin ferestră; —fteppen, v. a., a coase cu găurele preste tot; —ftid), 8. m., străpunsură, răscolitura de grâu; —ftiden, v. a., a broda preste tot; —ftdbem, v. a., a coteli, a răscoli, a scutura, a scormoni; Digitized by IjOOQle 272 SJurdjffcaljten—2)ur$n>adjen —fto^ern, v. n., a’și scobi printre dinți; —fto^en, v. a, ir., a împinge prin . .., a sparge isbind; a străpunge; aspărciui; mit bem (Sdpoerte —, a stră- punge pre cineva cu sabia. $nrdj=ftral)leît, v. a., a străluci prin.., a răspândi radele sale; —ftreiten, v. a, ir., a șterge (ce e scris); a trece cu graba prin..; ein 2anb —ftreidjen, a percure o țeară, a umbla vaga- bund; —ftreifen, v. a,, a trece în fugă prin țeară, a alerga încoace încolo (despre soldați); —ftreiten, vedi: ©urcțfcimbfen; —ftreiten, v. a., a presăra preste tot; —ftrid), s. m., ștersura de rân- duri scrise; trecere de păseri toamna; —ftriegefn. v. a., a țesela bine; —ftrbmen, v. n., a curge repede prin...; —ftubiren, v. a., a studia bine; —ftiirmen, v. a,, a cădă fără veste prin ...; —fucțen, v. a,, a căuta, a cerca pretutindmi; a răscoli, a scor- moni, a coteli, a pureca; —, s. n., cotelire; —fudpmg, s.f., cercetare cu deameruntul, visi- tare; —fiifjen, v. a., a îndulci de tot. î)nr^4angenr v. a., a rupe (pă- pucii) prin multă dănțuire; a petrece dănțuind, jucând; —tau* meln, r. a., a merge împlete- cindu-se ca un amețit, beat; —tdnen, v. a., a răsuna; —traben, v. a., a trece în trea- păd pe undeva; —tragen, v. a., a transporta; —trdumen, v.a., a petrece visând; —treiben, v. a. ir., a mâna prin . ..; Srbfen —, a petrece mazăre prin sîtă; einen £eil a bate un ic prin...; —trcten, v. a. ir., asparge, a deschide loc călcând; ben îțon —, a călca bine lutul; —trieb, s. m., mânatul vitelor prin...; ben —trieb ^aben, dreptul de a mâna vitele prin moșiea altuia; —trieben, adj. și adv., malițios; viclean, șiret, prefăcut; —triebenbeit, s. f., maliție; viclenie, șireție; —trie* fen, —tropfen, — trbpfeln, v. n., a picura prin, a se străcura picurând. !Dnrt^=wa^en, v. a., a petrece veghind; —wad$, m. (bot), urechituriță; —ma(țfen, v. a. ir., a trece crescând prin . . .; —wa^fen, adj., mit $lumen —macbfen, împletit cu flori; —watbfeneS gleifd), carne grasă și macră; —magen, fidj, v. r., a a se încumeta a trece prin ...; —rodgen, v. a. ir., a cântări dearândul; —toatten, v. a., bo3 ge^brig —, a bate bine în piuă pănura, vigul; —toatten, v. a., a umbla (clocotind) prin; —toanbeln, v. a., a călători, a umbla prin; —manbem, v. a. și n., a trece prin.., a percure; a călători; a străbate țări; a vântura lumea; er Șat gun^ S)eutf(țlanb — getoanbert, el a percurs întreaga Germanie; —Wărmen, v. a., a încălzi bine; —mafdjen, v. a. ir., a spăla dearândul; a măcina nudul unui rîu; —mdffern, v. a., a Digitized by Google ®urc^weben—®urr 273 uda preste tot; —tuaten, v. a., a trece prin vad. Turt^weben, v. a., a întrețese; —Weg, 8. m., trecătoare, pa- sagiu; —, adv., preste tot, în general; —tvefjen, v. a. și n., ber SBinb we^t țier liberali burdj, vântul pătrunde, suflă aici pretutindinea; —Weidjen, v. a. și n., a muie bine; ber SRegen țat bie @rbe burdjtoeidjt, ploaea a udat, muiat bine pă- mântul; —toeinen, v. a., a pe- trece plângând, în planșete; —werfen, v. a. ir., ^etreibe —, a arunca prin ..., a ciurul bucate; —wețen, v. a., a sparge, a găuri ascuțind. Turt§=Wi(țfenr v. a., a cerul preste tot; a bate bine, a ciomăgi; —Winben, v. v. ir. a întrepleti; fidj —, a scăpa dintr’o nevoie; —ttnntem, v. a., a ierna, a scoate din iama (vite, plante); —mir* bein, v. a., £bne — bie £uft, aerul răsună de tonuri; —mirten, v. a.t ben £eig —, a frământa bine aluatul; mit Seibe —, a țese cu mătasă; — mif(țenr v. n., a se scăpa, a fugi; —ttnttern, v. n., a face floare (despre petri). Turdj Wblbcn, v. a., a bolti preste tot; —ttniijlen, v. a., a rîma preste tot, a răscoli, a scormoni; —ttmrf, 5. m., aruncare prin ceva, gratie de petrecut arină ș. a.; —ttmr$en, v. a., a aroma, a drege cu arome. ^ur^^ațlen, a număra dearândul, unul câte imul; a remunera; —geid^nen, v. a., a decopia, a Earcianu, WOrterbucb. desemna o figură prin o hârtie transparentă; —jiețen, v. a. ir. și n., a trage, a petrece prin ..., a trece prin ...; einen gaben —, a înfira; ^emanben —, a lua pre cineva în rîs; —fcifdjen, v. a., a trece prin ... șuerând. ^nrcțgoU, 8. m., ve<|i: ®urcȘ* gang^oK. [să tresară. ^nrcțgnden, v. a., a tresări, a face $ttrrfp$ng, s.m., trecere, transit; —jmăngen, v. a., a constringe se treacă prin ceva. ^iirfen, v. n. ir., a cuteza, a în- drăsni, a avă voie, permissiune, a ave trebuință; a pută; barf idj fragen, wer er ift? am voie a întreba cine e el? er barf nic^t in bag $aug, n’are per- missiune de a intra în casă; bu barfft nodj reben? și mai îndrăsnesci a vorbi? i^ barf nidjt, nu ’mi este iertat; bag burfte tvoljl gefdjeljen, asta se poate întâmpla; bu barfft bidj nidjt fiird)ten, tu n’ai causă de a te teme; bu barfft eg nur tțun, n’ai decât să o faci. $nrfte, veifi: ÎJurfen. $iirftig, adj. și adv., lipsit, sărac, neavut, sărman, sărăcăcios; —er SJlenfdj, om lipsit, sărac; —leit, s. f., lipsă, sărăcie; sărăcăcie; in —feit gerat^en, a cădă în miserie. $firr, adj. și adv., uscat, sec, uscățiv, săcățiv, secetos; —eg lemn mort; —er Wtafdj, omn uscățiv; —e S98ufte, deșert (pustie) stărp; —beinig, adj. și adv., cu picioare lungi și subțiri. Digitized by 18 274 filtre—©benbilb ^iirre, s.f, uscăciune, secetă. $iirr=hant, s. n. (bot.), vedi: —Wurj; —ligenbaum, s. m. (bot.), corn; —maben, s. f, comidone; —fud)t, ve^i: $arrfud)t; —Wurj, s.f. (bot.), bătriniș. $urft, 5. m., sete; einen grogen — țaben, a muri de sete; feinen — ftiHen, Ibfdjen; a’și stîmpera setea; nor — brennen, a se frige de sete. 2)urftenr burftenz v. a., a ave sete, a înseta; eg biirftet mid), ’mi e sete. $urft=ig, adj. și adv., setos, în- setat; id) bin —, ’mi e sete; —lofigfeit, s.f, lipsă de sete. $ufel, s. m., amețeală, ve(Ji: S^minbel; —ei, s.f, piroteală; —ig, adj. și adv., amețit. Tiifter, adj. și adv., întunecos, posomorit, întunecat, inchis; eine —e 9?adjt, noapte întune- coasă ; —n, v. n. și a., a se în- tuneca; a se întrista; —n^eit, s.f., întuneceală. $iitâțen, s. n., corn de hârtie. pl. —n, s.f, corn de hârtie. $iiten, v. n., a suna cu cornul; —fbrmig, adj., ca cornul de hârtie. $tt$bruber, s. m., fertat, amic intim. [a tui. v. a., a’i (Jice cuiva tu, $u$enb, pl. —e, s. n., duzină; —îoeife, adv., cu duzina. î)u^f(^Wefterr s.f, amică intimă, pe carea o tuim. $î)ita=mtf, s. f., dinamică, sciința despre putere; —mifd), adj., dinamic. Ttjnaft, pl. —en, s. m., dinast; —ie, pl. —en, s. f, dinastie. îtyfenterte, s. f, pântecare, disen- terie. & e, n., a cincea literă în alfa- betul germân, E, e. ®bbc, pl. —n, s. f., retragerea mărei dela țermure, redus; — unb glutt), flus și redus; —n, 5. n., a fi în redus. @ben, adj. și adv., neted, drept, plan; șes; —egȘelb, câmp șes; — madjen, a plana; gu —er @rbe tooljnen, a locui în rândul de jos al casei, parter. @ben, adv., tocmai, chiar; —ber* felbe, tocmai acela; —bafelbft, tocmai acolo; bag toottte id) —, tocmai asta o voiam și eu; <5te îommen — red)t, vii tocmai bine; ba fommt er —, ecă ’l că vine; bag fage id) —, asta dic și eu; bag miK id) — nid)t fagen, asta tocmai nu o dic; gebt mir bon — bem SBeine, dați ’mi din același vin; bag laugnet er —, aceasta e ceea ce neagă; —fo, totașa, chiar așa; —fobiei, tot atât.’ ’ [(arbore). ^benbaum, s. m. (bot.), abanos (£ben4tlbr s. n., chip, icoană, imagine, portret, asemânare; —burtig, adj. și adv,, de aceeași nascere, de aceeași origine, de aceeași condițiune; —biirtig* leit, s. f, egalitate de nascere, de condițiune. Digitized by GooqIc ®bene—@bel 275 ^bcne, pl. —n, s. șes, plan; fc^iefe —, plan înclinat; —n, v. a., a plana, a netedi, a face drept, a tocmi; einen ®arten —n, a aplana o grădină. ^benfattâ, adv., aseminea, tot așa. s. n., lemn de abanos; —ift, 5. m., ebenist, lucrător de abanos. s. n., proporțiune, simetrie; ba§ — beobad)ten, a observa proporțiunile; — mogig, adj. și adv., proporționat, si- metric. [nare, tocmire, (g&ennng, s. f., netecjitură, apla- ©ber, 5. m., w, toilber —, ver sel- batec, mistreț; — efdje, s.f. (bot), sorb sălbatec, lemn pucioș; —țirfcț, s. m. (zool.), specie de porc, cerb; —route, vedi: Ștab* wurj; —Wur§, s.f. (bot.), turtei, punga babei, tătăiș. &nenr v. a., a netezi. ^^imtr pl. —en, s. m. (zool.), un fel de melci ghimpoși. s. n., echo, resunet. (Soft, adj. și adv., curat, adeverat, legitim, autentic, veritabil; —e IHnber, prunci legitimi; —er SSein, vin curat, nefalsificat; —^eit, $. f., puritate, legitimi- tate, autenticitate; calitate de lucru veritabil. pl. —en, s. n., ve<|i: @cfe. s. m., grindă pusă în colț; —banb, s. n., legătură unghiulară; —bogen, s. m., stîlpul din colț la vre un pod; —djen, s. n., unghiuleț. pl. —n, s.f, unghiu, colț, unghier; muchie; bie — beâ $oufe§, colțul casei; fid) in eine — berftecten, a se ascunde în vre un unghiu; an afien —n, în toate locurile, pretutindinea; bon oUen —n unb @nben, din toate părțile; — nftețer, s. m., hamal, om ce poartă poveri. @rfer, s.f., ghindă, jir. @rf=fei(Cf s. f., pilă muchiată; — fenfter, s. n., fereastră din unghiu; —s. n., casă din colț. @tfig r adj. și adv., unghiular, unghiulat, încornurat. StMammer, s.f., cămară din colț; —Iod), s. n., gaură (din colț), pungă (la biliard); —pfeiter, s. m., stîlp, pilaștrii din colț; —faule, 5. f, columnă unghiu- lară; —fc^aft, s. f., bucată de mur, care merge dela fereastra estremă pănă la colțul casei; —fd)ranf, s. m., armariu, colțar; —ftein, m., peatra din unghiu; peatra unghiulară; —ftube,s./., cămara din colț; — jaȘn, 5. m., colț (la cai); —jimmer, s. n., odaea, casa din colț. adj. și adv., nobil, ales, prețios; generos; bieSbîen be3 ^SoIfeS, nobilii, boerii poporului; ein —er ®ang, (miner.), venă bogată; ein —er Sftenfd), om escelent; —biirger, s. m., pa- triciu; —biirtig, adj., nobil de nascere; —bonte, s. f, femeia nobilă,doamnă, cocoană; —erbe, s.f., pământ de diamant; —erg, s. n., mmeraiu de argint; —frâu, s.f., doamnă nobilă; —fraulein, s. n., domnișoară, damicelă; 18* Digitized by GooqIc '276 ©belftein—S^ebanb —gebpren, adj. și adv'., de bun gen; —gefinnt, adj. și adv., generos; —geftein, s. n., petri scumpe; —^ergig, adj. și adv., cu inimă, nobilă, generos; —^of, s. m., curte de nobil, curte boerească; —tnabe, s. m., pagiu; —înecat, s. m., scutier; —îoraUe, 8. f., mărgean; —leberfrant, s. n. (bot.), popionic iepuresc, trierei; —mann, pl. — lente, 5. m., nobil, boeriu; —marber, s. m. (zool.), jder; —mut^, s. m., generositate, nobleță de inimă și simțement; —miit^ig, adj. și adv., generos, nobil; —finn, «. m., simțeminte nobile. (Sbelffetn, s. m., peatră scumpă, prețioasă; unedjter —, briliant fals; —gewicțt, s. n., carat; —țânbler, s. m., neguțător cu petri scumpe, giuvaergiu. @be(4anne, s. f. (bot.), pin, molid, brad nobil; —tțat, s.f., faptă nobilă, generoasă; —fteift s. n. (bot.), semenică; —wilb, 8. n., vânat de cerbi. (Sben, s. n., paradis. @bihr pl. —e, 5. n., edict. @btftal=citation, sau: —labung, s.f., citațiune edictală. @bircn, v. a., a publica în tipar, a edita. ^bition, pl. —en, s. f, edițiune, tipărire și publicare a unei cărți. @bitor, pl. —en, s. m., editor. @blenr s. m. pl., notabilii (unei cetăți). @ffeFt, pl. —e, s. m., efect; —, pl. —en, efecte, bunuri mișcă- toare, hârtii de stat; —iv, adj. și adv., efectiv, activ; — uiren, v. a., a efectul, a înființa. @galitdt, s. f., ecualitate, vedi: ©lei^eit @ge, pl. —n, s. f, grapă; —blod, s. m., butuc de îngreueat grapa. @gel, s. m., ve^i: SBlutegel. @g=en, v. a., a grăpa; —er, s. m., grăpător. Sge^a^n, — ^infen, s. m., dinte de grapă. @88*, *• fi ve^: @ge. s. m., egoism, ve^i: Oelbftfucțt; —ift egoist, vecji: ©elbftfudjtige; — iftifd), adj. și adv., egoistic. (e^er, e^eft), adv., înainte; — ein 3a$r verge^t, înainte de a se împlini un an; er fam —r aU i^, el veni mai nainte decât mine; je —r je beffer, cât mai nainte, atât mai bine; er fann eâ — r t$un, alS id), el o poate face mai curend decât mine; —r aU bufe id) bag t^ue, decât să fac asta, mai bine.... (Jțe, pl* —n, s. f., căsătorie, nuntă, măritiș, însoțire; ^inber erfter —, prunci din prima că- sătorie; in ben Stanb ber — treten, a se însura, a se mărita; bie — bre(țen, a călca credința conjugală; auger ber — leben, a trăi în celibat, neînsurat. @țe»banb, s. n., legătură (con- jugală); —berebung, s. f, în- voire de însoțire înainte de cununie, pact matrimonial; —bett, s. n., pat nupțial; —bre* djen, v. n., a comite un adulter; bu foUft nidjt —, să nu cur- Digitized by GooqIc Sțebem—Sțefteuer 277 vesci; —brecțer, s. m., adulter, preacurvar; —brecțerin, s. f., adulteră, preacurvă; —brec^e* rifcț, adj. și adv., adulter, prea- curvar; —brucț,s.m.,adulteriu, preacurvie; im —brucț erjeugte ^inber, copii adulterini; — bunb, 8. m., —bilnbnig, s. n., însoțire conjugală. ^e-bemF —beffen, adv., odinioară, odată, oarecând, mai de mult, înainte de asta; —bem waren bie £eute nidjt fo bbfe aU je^t, odinioară, mai de mult oamenii nu erau așa răi ca acum. adj. și adv., de însurat, de măritat; -^-frau, s.f., muiere, femeie măritată, soție; —friebe, s. m., pace, însoțire conjugală; —gatte,—gemuți, —genofj,s.m., bărbat, soț, consorte; —gattin, —gemațlin, —genoffin, —țâlfte, 8.f, nevastă, soție, consorte; —gebiițr, ve<}i: ©țepfli^ t; —gelb, vedi: ©țefteuer; —geliibbe, s. n., vot matrimonial; —geridjt, s.n., senat de cause matrimoniale, consistor; —geftern, adv., alal- tăieri. s. m., imen, ^eul nun- ților; —țerr, ve^i: — gatte; —jodj, 8. n., jugul căsătoriei; —freuj, s. n., necazurile căsă- toriei; —fruppel, s. m., om betrăn, neputincios, neharnic pentru căsătorie; — leiblicț, adj. și adv., legitim, legiuit; —lente, s.pl., consoți, căsătoriți, bărbat și femee; — I idj, adj. și adv., con- jugal, matrimonial; ber —licțe @tanb, ve^i: ©țeftanb; — libert. fief), v. r., a se însura, a se mărita; — lo3, adj. și adv., ne- însurat, nemăritată, celibatar, flăcău, holteiu; fată mare; —lofigfeit, s.f., celibat; —luftig, adj. și adv., care are plăcere de a se însura, care umblă după însurat. @țe-muligr adv., de odinioară; —mul§, adv., odinioară. @țe-mann, s. m., bărbat, consoț; —mânnlicț, adj., ce se țîne de bărbatul căsătorit; — orbnung, 5. f., regulament de însoțire; —boar, s. n., părechie de însoțiți, ve^i: Sțeleute; —pfunber, s. n. pl., copii; —pflidjt, s. f., deto- rințe conjugale; progeB, s. m., proces matrimonial. (comparativ dela ețe), vedi: @țe. @țere(țt, s. n., drept matrimonial. @țemr adj., de aramă, de bronz, de metal. @țe=f atțe, s.f, causă matrimonială, de căsătorie; —fcțănber, 5. m., adulter, vedi: —brevet; —fdjei* bung, s. f., divorț, despărțire de căsătorie; —fcțeibungsttage, f., acțiune în divorț; —fcțeu, adj., care are neplăcere, ură pentru căsătorie; —fegen, •$. m., binecuvântare a nunții (prunci legitimi); —ftanb, s. m., căsă- torie, măritiș. —enS, adv., cât mai curend, la prima ocasiune. @țe=ftencrr s. f, zestre; —ftifter, s. m., întemeietor de căsătorie; —ftiftung, s.f, înstituțiune de căsătorie; contract de căsătorie; Digitized by GooqIc 278 ©țrbar—@$ren —ftreit, m., ceartă, sfadă între căsătoriți, causă matri- monială ; — teufel, s. m.,asmodeu, acela, care turbură pacea căsă- toriei ; —trennung, s.f, divorț, despărțire; —treue, s. f., cre- dință conjugală; — berbinbung, 5. f, însoțire conjugală; —ber* gteidp, vecji: —berebung; —ber* IbbniB, s. n., logodnă; —ber* ma^tuiB, s. n., diata între căsă- toriți; —berfpred)ung, s.f., pro- missiune de căsătorie; —bertrag, s. m., contract de căsătorie, foae de zestre; —iueib, s. n., ve$i: —frâu. @Șr=barr adj. și adv., onest, modest, venerabil, de omenie; —bare familie, familie onestă, onorată; —barfeit, s.f., onestate, modestie, cuviință; — begierbe, s.f, ambi- țiune, iubire de onoare, de glorie; —begierig, adj. și adv., ambițios, iubitor de onoare, de glorie. @țrer 5. f., onoare, glorie, mărire, laudă; ăRann bon —, om de onoare; auf meine —, pe onoarea mea; —n^alber, din onoare; bei meiner —, pe onoare mea; baâ ift oUer —n mert^ asta merită toată lauda; er fteȘt fețr in —n, are vea^ă mare; nteine — fte^t ouf bem ©piele, onoarea mea stă în pericol; — bem — gebiițrt, onoare cui să cuvine; gemanbem — ermei* fen, a da onoare cuiva; bie le|te — ertoeifen, a da ultima onoare cuiva, a’l petrece la mormînt; in — țalten, a onora, a respecta; auf — țatten, a ține la onoare; fid) eine — au§ @troa§ madjen, ă’și ține de onoare; gemanbem ^(nbenfen in —n ^atten, a onora memoria cuiva; gemanbeS — berlejen, a vătăma onoarea, reputațiunea cuiva; gemanben bei ber — ongreifen, a se atinge de onoarea cuiva; idj țabe eâ ițm §u —n get^an, am facut’o din respect cătră el; bei —n bleiben, a’și susține veada, nu- mele cel bun; ein SRdbdjen um iȘre — bringen, a răpi onoarea unei fete, a o desonora; ein $îu6 in —n, sărutat inocent, onest; e$ betrifft meine —, se atinge de onoarea mea; nad) —n ftreben, a aspira la posturi onorifice. (5țreiferr s. m., zel de a’și apera onoarea, punt de onoare. @țrenr v. a., a onora, a respecta, a venera; —amt, s. n., demnitate onorifică, post, oficiu de onoare; —ba^n, s. f, carieră onorabilă, de glorie; —bed)er, s. m., pocal de onoare; —befud), s. m., visită» de onoare, de cerimonie; —be* jeugung, s.f, respect, omagiu; —bilb, 5. n., statuă ridicată în onoarea cuiva; —bogen, s. m., arc de onoare, vetji: @țren* pforte; —burger, s. m., cetățean onorar; —bame, s. f., damă, doamnă de onoare, drușcă; —begen, s. m., spadă de onoare; —benfmal, s.n., monument; — bieb, vedi: —fdjanber;—bienft, s.m., servițiu de onoare; gemanbem ben le^ten — ermeifen, a acom- Digitized by GooqIc S^renȘaft—(îțrenDormunb 279 pania, a petrece pre cineva la mormînt; —erftdrung, s. f., reparațiune de onoare; —faU, 5. m., ceremonie, solenitate de curte; — feft, s. n., serbătoare în onoare a cuiva; —feft, adj. și adv., foarte onest; —gebii^r, s.f., onorar; —gebdd)tniB,vedi: — benf* mal; —gebidjt, s. n., poesie în onoarea cuiva; —gețalt, 5. m., pensiune onorifică; —gelag, 8. n., prând în onoarea cuiva; —geprange, 5. n., ceremonie, pompă în onoarea unei per- soane; —geridjt, s. n., tribunal pentru nobili în cause de onoare; —gef^enf, s. n., dar, present, onorar. @țren=țaft, adj., onorabil; — ber, adv., pentru onoare ; —țanbcl, vedi: —fac^e; —Heib, s. n., vestmânt de ceremonie, de gală, de serbătoare; —fran* fung, s. f, însultă, injurie, vătămare de onoare; —frâng, 5. m., cunună nupțială, cunună de mireasă; —freug, s. n., crucea de onoare, decorație; —frone, s. f., coroană de onoare, de glorie; —fuB, m., sărutare de onoare, de etichetă; —legion, s.f., legiune de onoare; —lo^n, s. m., premiu de laudă, de vir- tute ; —liige, s. f., minciună pentru conservarea onoarei sale sau a altuia; —mațl, 5. n., ospeț în onoarea cuiva; —mann, s. m., bărbat de onoare, om de treabăde omenie; —mit* glieb, s. n., membru onorar; —mânje, s.f, medalie; —name, vedi: —titel; —pforte, 5. f, poartă, arc de triumf; —plafc, s. m., locul de onoare, de frunte; —prei3, s. m. (bot.), veronică, ventrilică; —punft, s. m., punt de onoare; —raub, s. m., de- faimă, calumnie; —rauber, s. m., defăimător, calumniator; —rebe, s.f, cuvântare în onoarea cuiva la festivități ocasionale; — retter, m., aperător de onoare, apo- logist; —rettung, s.f, apologie, apărare de onoare; —rii^rig, adj. și adv., injurios, defăimător; —fabel, «. m., sabie de onoare; —fac^e, s.f., causă de onoare, punt de onoare; — fdule, s.f., statuă, columnă în onoarea cuiva; —fcțanber, 5. m., calum- niator, defăimător; —fd^dnbung, s. f., calumnie, defăimare ; —fdjilb, 5. n., scut de onoare; —fdjmuct, s. m., ornament de onoare, de cerimonii mari; —fdjuB, s. m., salvă de onoare (cu tunuri, pușcături); —fi^, s. m., fruntea mesei; —folb, vedi: —loțn; —țpiegel, s. m., esemplu de imitat; —fteHe, s.f, demnitate, post de onoare; —ftrafe, 5. f., pedeapsă in- famantă ; —ftreit, 5. m., ceartă în causă de onoare, proces de onoare; —tag, s. m., (Ji de serbătoare în onoarea unei per- soane la nuntă ș. a.; —titel, s. vi., titlu de onoare; —trunf, 5. m., toast, beutură în onoarea cuiva; —boli, adj., onorabil, onorific, glorios; —Vormunb, s. m., tutor, epitrop onorar; Digitized by GooqIc 280 S^rerbietig—@idje —mad&e, s.f, gardă de onoare; —mert^, —miirbig, adj. și adv., demn de onoare, onorabil; —mort, n., parolă de onoare; —geidjen, s. n., decorațiune. ©țrerbicbig, adj. și adv., respec- tuos, cu respect; — igfeit, —ung, 8. f, respect, omagiu, reverință, venerațiune. ^rfurc^t, s.f., respect profund, venerațiune; evlavie, sfieală; —ât>oH, adj., plin de respect, respectuos. Gl^gefiiljf, s. n., simț de onoare, ambițiune; —geig, s.m., ambi- țiune, iubire de glorie, de laudă; adj. Și adv., ambițios, iubitor de laudă; —gier, s.f., ambițiune, poftă de onoare ne- sățioasă. @țrlit^, adj. și adv., onest, de omenie; ein —er 2Ronn, om onest, de omenie; — er 9?ame, nume bun, renume, reputațiune; fo ma^r id) — bin, pe onoarea mea; — ma^rt am langften, omenia e mai scumpă decât toate; er Șat mid) — bejațlt, mi a solvit omenesce; — bienen, a servi cu credincioșie; bie @^e foii — ge^aften merben, onestă fie căsătoria; fid^ — ber^alten, a se omeni; — feit, s.f, onestate, omenie. S^rdiebe, s.f., filotimie, iubire de onoare; —liebenb, adj. și adv., iubitor de onoare, onest; —fo$, adj. si adv., desonest, fără onoare, infam; eine —loje îțat, faptă de rușine; —îofigfeit, s.f., desonoare, infamie, desonestate, rușine; —fam, adj. și adv., onest, onorabil, respectabil, onorat; —famfeit, s.f, onestate; —fud)t, s. f., ambițiune neîn- setată , poftă de onoare ne- moderată ; —fudjtig, adj. și adv., ambițios, poftitor de onoare; —trieb, s. m., poftă de onoare; —bergeffen, adj., cel ce’și uită de onoarea sa; —mibrig, adj. și adv., desonorant; —murben, s.f., reverență (titlu); —mărbig, adj. și adv., venerabil, respectabil. @i, interj., hei! ei, ma$ ift benn baâ ?! hei, ce e asta! —, ghidi, ghidi. Cri, pl. —er, s. n., ou; meicțe —er, ^arte —er, faule —er, oue moi, tari, clocite; —er legen, a oua; bie $enne fi^t auf ben —ern, găina clocesce; er ge^t mie auf —ern, umblă, pare că călcă pe oue, umblă cu precauțiune; ba$ — will Hfiger fein, atâ bie $enne, junele neespert vr^ să fie mai priceput, decât betrânul espert; fie finb einanber ațnlicț, mie ein — bem anbern, ei seamenă unul cu altul ca ou cu ou; man mufj mit ițjm umgețen, mie mit einem roțen —, trebue să te porți cu el foarte delicat, el se vatămă ușor. [tisa. @ibc, s.f, ©ibcnbnum, s.m. (bot.), ©ibifd), 5. m. (bot.), nalbă, alteă ; —baum, s. m., sorb, vedi: SSogel* beerbaum; —murgei, s.f, răde- cină de nalbă. (5id)apfcl, s. m., gogoașe de stejar. ®id)c, s.f, @i^baum, s.m., stejar, gorun. Digitized by Google (SierfrebS 281 s.f., cot; mitber — meffen, a coti. &id|el, pl. —n, s. f, ghindă (în joc de cărți); mit —n maften, bie ©ițmeine in bie —n treiben, a mâna porcii la ghindă; —ernte, s.f, cules de ghindă; —fbrmig, adj. și adv., în forma ghindei; —țafer, s. m., oves negru. [mală. s. f, cot de mesură nor- CHqe(=maftr s. m., îngrășare de porci cu ghindă; — fcfynjein, s. n., porc de ghindă; —ftein, m. (zool.), balanit, ghinda de mare. <£iă)enf adj. și adv., de stejar, de gorun; —, s. n., oușor. ^i^cn, v. a., a coti. ©ic^en blatt, s. n., foae de stejar; —^olg, 5. n., lemn de stejar, de gorun; —frâng, s. m., cunună de foi de stejar; — laub, s. n., frundă de stejar; —miftel, s.f (bot.), vesc; —mooâ, s. n., muschiu de stejar; —rinbe,s./., scoarță de stejar; —ftamm, s.m., trunchiu de stejar; —walb, vecji: @i^ioatb. (Hdjer, s. m., cercetător de mesuri publice, cotitor. @i(ț=gcbhțrr f, plată pentru îndreptat de mesuri publice; —^orn, —Ijorndjen, s. n. (zool.), veveriță; — ma^ *. n., mustră de mesură, după care se regu- lează alte mesuri; — pfabl, s.m., par măsurător de înălțimea apei la o moară; —fdjwamm, s.m., burete, ce cresce la rădăcina stejarilor (de mâncat); —malb, m., stejeriș, dumbravă. @ib, pl. —e, s. m., jurământ; tbrperlic^er —, jurământ solen făcut în persoană; — ber 2xeue, jurământ de fidelitate; einen — ablegen, a depune jurământ, a jura; einen falf^en — fdjtttfren, a depune un jurământ fals, a jura strâmb. @ibamr s. m., ginere. ®ib=brecțerr s. m., sprejur, căl- cător de jurământ; —brndj, s. m., speijuriu, călcare de jurământ; —briidjig, adj. și adv., sperjur, călcător de jurământ; —briic^ig merben, a călca jurământul. @ibe(^fer s. f, șopârlă, gușter. (Hberbnnen, s.f.pl., puf, pene de gâscă de Islanda. @ibe^=ablegnng, s. f., depunere de jurământ; — ableijnung, 5. f, refus de a depune jurământul; —-formei, s.f., formulă de jură- mânt; —leiftung, s.f, depunere de jurământ; —pflidjt, s. f, obligațiune de jurământ. (£ib=gcnog, s. m., confederat; —genoffenfcțaft, s.f, confedera- țiunea helvetică. (Hbfid), adj. și adv., cu jurământ; eine — e SBerfidjerung, încredin- țare cu jurământ. @ibotterr 5. m., gălbinuș de ou. ^ibfdjnmr, 5. m., jurământ. ®icr=țnnbler, s. m., neguțător de oue și găini. ®ier=frebâ, *. m., rac cu icre; —tndjen, s. m., papară, păpă- radă, plăcintă; —fiirbiâ, s. m. (bot.), godină; —legen, 5. n., ouare; — pflange, s. f (bot.), patlagea vânetă; —pflaume, s.f, Digitized by GooqIc 282 @tfer—@igenanfid)t specie de prune mari galbine; —fdjale, s. f., găoace de ou; —ftocf, s. m., ouariu; —fnppe, s. f., supă de ouS; — unb Scfjmalâ, păpară, pancov. @ifcr, s. m., zel, revnă, serguință, ardoare, strădanie; mănie; mit — 2Serfe ge^en, a lucra cu zel; in — gerut^en, a se aprinde de mănie; —er, 5. m., zelator, revnitor; —ig, adj. și adv., zelos, revnitor; mănios; iute; — be* treiben, a se dedica; —er ®ott, Ddeu revnitor; —n, v. n., a se iuți, a se măni^, a ave zel pentru ceva, a râvni. ®ifer=fnrf|t, s. f, jaluzie, zulie, zelotipie; rivalitate; —jiicfytelei, 5..f., jaluzie nebună; —fxidjHg, adj. și adv., jaluz, temător (de nevastă), zuliar, prepuelnic; — fein, a teme; —fiic^tige, s. m. și/., jaluz, jaluză. @i=form, s. f., formă ovală; —fbrmig, adj., oval, oviform. @tfrig, vedi: ©iferig. @igen, adj. și adv., propriu, al seu însuși, singular, curios; mit —er Șanb, cu însăși, cu chiar mâna sa; in —er ^Serfon, în persoană; — e§ SSermbgen, avere proprie; fid) @tmu§ — macțen, a’și însuși ceva; bu§ —e einer @U(^e, însușimea unui lucru; er ift ein —er 3Jtenfd), el e un om singular, curios, caprițios; ein freieâ —e3 ®ut, alod, po- sessiune alodială; fein —er §err fein, a fi stepân de sine, a nu depinde dela nimeni; einen —en SSoten fc^icfen, a trimite un curier înadins; a trimite un espres; er ift in feiner (Sac^c fețr —, el e foarte acurat în trebile sale; nidjtâ — eâ befigen, a nu ave nimica al seu; ein —eâ Ijaben, a av^, a posede o casă; —er ©erb ift Giolbeâ mertț, a ave casa sa face mult; ein —e§ 3immer, odaie părticulară, separată. ®tgen=anfi(^tr s.f., autopsie, pri- virea unui lucru după ideile sale proprii; —artig, adj. și adv., singular, de feliul seu; —qrtigfeit, s.f., particularitate; —Sfintei, s. m., presumțiune, închipuire deșeartă de sine; —Șanbig, adj. și adv., cu mâna proprie; — gefdjrieben, autograf; @tma3 — fc^reiben, a scrie ceva cu mâna sa; —țeit, s. /., în- sușime, insușietate, proprie- tate, singularitate; —țeit einer (gpradje, idiotism; —țeit ber beutfcțen (gpra^e, germanism; —leibig, adj. și adv., idiopatic, (morb) care n’are înclinare cu altul; —liebe, s. /., amor pro- priu, egoism, filotimie; —lob, s. n., lauda de sine însuși; —lob ftinft, lauda de sine însuși pute; —mac^t, s.f, po testate arbitrară, despotism; —ma(țtig, adj. și adv., arbitrar, despotic; —macfjtiger ÎBefi^er, usurpator; —miidjtigeS SSerfuțjren, procedură arbitrară; —name, s. m., nume propriu, de familie; —nn|, s. m., interes personal; —nfi^ig, adj. si adv., interesat; —nii|igfeit, s. /., pasiune pentru interesele sale. Digitized by GooQle ©igenS—(Sîmarfd) 283 @igen$, adv., anume, înadins. ^igen=ftțaftr s.f., calitate, proprie- tate , insușime ; bie —fdjaften ©ottes, atributele lui Ddeu; ein SKenjc^ bon bortrefflidjen —fd)af= ten, om cu calități escelente; eine tuefentlidje —, proprietate esen- țială ; — jdjaft^mort, s. n., adjec- tiv, epitet; —fdjrift, s.f, auto- graf, scriptură de mâna proprie; —finn, s. m., cerbicie, cerbico- sitate, înderStnicie, capriț; dîcă; —finnig, adj. și adv., cerbicos, înderâtnic, caprițios; nărăvos, dîcos; --t^um, s. n., proprie- tate, stare, avere; ererbteâ —, moșie, proprietate remasă dela părinți; —tljumer, s. m., pro- prietar, posessor; —in, s.f, pro- prietăreasă; — t^umXidȘ, adj. și adv., propriu, specific, caracte- ristic ; —ttjiimlidje (Sdjreibart, stil caracteristic; — umi i eit, s.f, însușietate, calitate proprie, în- sușime caracteristică; — einer ©pracțe, geniul, spiritul unei limbi; —t^umâljerr, s. m., pro- prietar direct; —tț)um$redjt,s.n., drept de proprietate. Crigeitflidj, adj. și adv., propriu, adeverat; în adever, drept; im —en Sinne, în sens propriu; — gu reben, vorbind drept, ade- vărul; — țaft bu micf) ținter* gangen, spunând adevărul tu m’ai înșelat; er meig — nic^t touâ er mill, când vei căuta, singur nu scie ce vrâ. ^igeutuillc, s. ni., voință proprie, mădăție; —miHig, adj., cel ce are voința sa; caprițios, încă- pățînat; —miUigfeit, s.f., vedi: —miile. (Hgnen, v. n., a se ține de..., a se potrivi; fid) —, v. r., a se potrivi, a fi bun de ceva, a conveni. s. n., insulă; —Icinber, s. m., insular. [ștafetă. CriHwtef s. ni., curier, cursor, Site, 5. f, grabă, pripă, zor; in ber —, cu graba, în pripă; in aUer —, cât mai iute, cât mai cftrend; idj ^abe —, me grăbesc; eâ l;at feine —, nu e zor; — țat SBeile, graba*în- târzie treaba; —n, v. n., a da fuga, a prinde fuga, a se grăbi, a se pripi, a alerga; jeinem SRerberben entgegen—, a se grăbi spre perirea, spre ruinarea sa; gu §tlfe —, a alerga într’ajutor; eile mit SBeile, încet ajungi de- parte ; —nb, adj., —nb$, adv., iute, repede, în pripă, degrab, de sîrg, cu graba. @ilf, ve^i: @lf. ©ilfertig, adj. și adv., grabnic, iute, pripit, diligent, sprinten; eine —e 9lrbeit, lucru făcut cu graba; —feit, s.f, pripă, pre- cipitare. [de olac. ^ilfu^re, pl. —n, s. f., trăsură Crilig, ve^i: (Silfertig; —ft, adv., foarte iute, în graba cea mai mare. @i(inicr s.f, linie ovală, oval. (£if=marfdj, 5. m., mers iute, sforțat, grabnic; — poft, s. f, diligență, olac; — magen, s. m., car iute, car de diligență; —gug, s. m., tren accelerat. Digitized by GooqIc 284 ©inter—©inballen ©imer, s. m., vadră, ferie; găleată, ciutură; —ig, adj., ce conține o vadră, de o vadră; ein vier —ige$ gdfidjen, butoiu de patru vedre; —weife, adv., cu vadra, cu ciutura. ©in, (einer, eine, eineâ), art. nedef. și pron., un, una, o; — ©laube, —e Xaufe, — ®inb, o credință, un botez, un copil; mit —em SBorte, cu un cuvânt; —er unter eud^, unul dintră voi; —3 meiner ^inber, unul dintră copiii mei; ber — e ladjt, ber Stnbere weint, tfnul plânge și celalalt rîde; fie finb —eS 9nter$, ană —em Sanbe, ei sânt de aceeași etate, din aceeași țeară; wenn fid) —e ©elegențeit baju finbet, de se va afla vre o ocasiune; e§ ift atteS —3, e tot una; in —3 bringen, a împreuna, a reuni; —$ werben, a fi una, a se uni; eS Bnnte —er glauben, s'ar pute crede; ba3 fommt —em fremb Vor, asta ne vine străin; er țat —en SBart, el are barbă; mir moHen — § trinfen, să bem puțintel; in — em fort, necon- tenit ; —, adj., Q-ațr au§, Qațr —, din an în an; id) weife Weber au$ nod) —, nu sciu unde să ’mi întorc capul. ©in, (particulă separabilă, folo- sită în loc de in; arătând ten- dența de a întră în ceea, de a încunjura și închide sau de a desface și distruge ceva). ©inadern, v. a., ben SJHft —, a -coperi cu pământ arând. ©inanber, pron. și adv., unul cu altul, între sine; — lieben, a se iubi între sine; fiber—, unul preste altul, claie pe grămadă; neben—, unul lângă altul; țin* ter—, nad)—, dup’olaltă; neben— Woțnen, a locul unul lângă altulr a fi vecini; unter—, în disor- dine; pere-mere; aUeâ burd)— werfen, a mesteca tot; auâ—fegen, a decompune; fie țagen ft(J) —, ei se urăsc unul pe altul; —beiftețen, — țelfen, a se ajuta unul pe altul; e8 regnete brei £age nad)—, plouă trei (Jile necontenit; ad)t Xage ținter—, opt dile una după alta; ană—gețen, (despre o societate), a se despărți, a se disolva. ©imantworten, vecji: ©ințdnbigen; —arbeiten, fidj, v. r., a se de- prinde, a se deda; —arntig, adj., cu un braț, ciung; — artig, adj., de același fel; —âfdjern, v. a., a încenușă, a reduce în cenușe; —afdjerung, s. f., în- cenușere, reducere în cenușe; —atțmen, v. a., a respira, a bă aer; —atțmung, s.f, respi- rațiune; —a$en, v. a., a săpa în’metal cu apă tare; —augig, adj., orb d’un ochiu, chior. ©in=baUcn, —balliren, v. a., a în- văll, a lega în teanc; —bafli= rung, s. f, legare, pachetare; —balfamiren, v. a., a îmbăl- săma; —balfamirung, s.f., îm- bălsămare; —banb,jpZ. —bânbe, «. m., legătură de cărți; —ban* fen, v. a., ba$ (^etreibe —, a aședa, a grămădi (grâul) în șură; Digitized by GooqIc Wbebingen—®inbr«^en 285 —bauen, v. n., a se încuiba; bie SBienen țaben ^ier einge* băut, albinele s’au încuibat aici. (£in=bebingen, ve^i: —bingen; —beere, s. f. (bot.), strugurul vulpei; —begriffrn, adj. și adv., cuprinzând, socotit în ... ; —bețalten, ve^i: Snnețaften; —beifjen, v. a. ir., a mușca în ceva; —, (despre roate), a se îm- buca; —beijen, v. a., a marina carnea, a pune carnea în oțet; —betommen, ve^i: Sefommen; —berid)ten, ve^i: S3eri$ten> —beruf en, v. a. ir., a chiema, a convoca; —berufung, s. f., convocare, convocațiune; —be* r uf ungarei ben, s. n., bilet de convocare; —betteln, v. a., a căpăta, a aduna cerșind; fid) —, v. r., a se insinua prin lingușiri, prin înjosorare; —betten, v. a., a face patul într’o odae; —benzen, v. a., a pune, a așe^a într’o tocitoare, în cadă; —ben* gen, v. a., —biegen, v. a. ir., a încurba, a încovoie; —biegung, s. f., înflesiune, curbătură, in- covoitură; —bilben, fid), v. r., a ’și imagina, a ’și închipui, a plăsmui; fid) —, a ’și închipui, a ’și năluci, a ’și imagina ceva; fid) @twa§ —, a ’și da aer, a ’și închipui ceva despre sine; fid) @twad auf @tma§ —, a ’și în- chipui ceva pe ceva, a se făli cu ceva; — bilberifd), adj., ve^i: —gebilbet; —bilbling, s. m., om închipuit; —bilbnng, s.f., ima- ginațiune, fantasie, chimeră, ideă falsă; —bilbungâfrafț, s.f., putere imaginativă, fantasie. @inbinbenr v. a. ir., ein ®uiț —, a lega o carte; einem ^at^en ' Stmaâ —, a dărui ceva finului de botez; in Stro^ —, a lega ceva în paie. @inbitten, fid), v. r., a se Intro- duce prin multe rugări. (Hn=bfafen, v. a. ir., a însufla; Semanbem @tfoa§ —, a însufla, a șopti cuiva ceva la ureche; —bldfer, s. m., însuflător, șop- titor; —blafung, s. f., inspira- țiune; —blatt, s. n. (bot.), par- nasie; —bldtterig, adj. și adv., cu o foae, monofil, monopetal, monosepal; —blăuen, v. a., Qe* manbem @twaâ —, a sili pre cineva la învățarea unui lucru; —»-blorfen, v. a., a băga pre ci- neva în gros; —blnmig, adj., uniflor. ®in=bof)ten, v. a., a îngăuri; —bdcfeln, ve^i: —pbrfeln. (Sin=bre^enr v. a. ir., a rumpe, a dârîma, a sparge; —, v. n. ir., a se rumpe, a se scufunda, a năvăli, a erumpe, a sparge; in bie SReițen beâ ȘeinbeS —, a risipi șirurile inimicului; in ein Sanb —, a face o irupțiune într’o țeară; in ein $au$ —, a sparge o casă; bie 9tad)t brid)t ein, se face noapte; ba3 $adj brad) ein, coperișul se surpă, se derîmă; bie ®eri^te ®otte3 bre^en liber un$ ein, judecățile lui D^eu cad preste noi; —, 5. n., dSrîmare, spargere; irup- țiune; —bredjenb, adj., spăr- Digitized by GooqIc 286 ©inbrennen—Sinbrud gând; mit —bredjenber Șflcity, pe înserate; —bredjer, s. m., tâlhar. CHn=brennenr v. a. și n. ir., a in- fera, a marca cu fer ars; ein ȘuB —• a afuma cu pucioasă o bute; , a prăji făină în unt sau unsoare; —bringen, v. a. ir., a importa, a căra în.. a aduce venit, a îndeplini, bie gelbfriidjte —, a căra, a strînge bucatele de pe câmp în șură; . gefdnglid) —, a duce prins; baâ SBerfaumte —, a îndeplini ce s’a negrijit, a repara timpul perdut, ba$ ®ut toirb bir wenig —, moșiea puțin venit ’ți va aduce; eingebradjteâ ($ut, tot ce aduce consoarta bărbatului ei ca zestre la căsătorie; —brin* gung, s.f., procent, desdaunare, reparațiune; —broden, v. a., a dumica; er țat einjubrocfen, are cu ce trăi; oft muffen bie ®inber auâeffen, ioa3 bie Altern einge* brodi ^aben, adese străpeZesc dinții copiilor de agurida, ce au mâncat’o părinții, adese sufer copiii pentru păcatele părinților; —brud), s. ni., spărtură, scufun- dare, irupțiune, năvălire, mit — ber &ad)t, pe înserate; —bru^en, v. a., a opări, gutter —, a turna apă ferbinte preste nutreț. ®tnbiirgernr v. a., a încetățeni, a primi de cetățean, de pămân- tean, a naturalisa; fid) —n, v. r., a se aclimatisa; —ung, s.f., na- turalisațiune, încetățenire, îm- pământenire. ®in=bufe, s. f, daună, perdere; —bufeen, v. a., a perde, a su- feri daună, ba$ £eben —, a ’și perde vieața. @in=bammenr v. a., a întări cu fascine un zăgaz ridicat pentru a opri curgerea apei; —bam= pfen, v. a., a scădă ferbend; —bdmpfen, v. a., a închide în un . loc întunecat. (Stnbeden, v. a., a acoperi; SBeuv ftdde —, a acoperi iarna bu- tucii de viie cu pământ; ein $)acb —, a lega bine țiglele cu var. ^inbentig, adj. și adv., de o sin- gură significațiune. (îtnbid cn, v. a., a îngroșa (prin ferbere); —ung, s.f, îngroșate. @in=bingen, v. a. ir., a cuprinde în tocmeală, a stipula; a băga servitor; —biiigung, stipu- lațiune espressă, condițiune, clausulă. ®in=borren, v. n., a scăde uscân- du-se; — brungen, v. a., a se îndesa, a se vîrî; —bre^en, v. a., a face să între învârtind; —bringen, v. a. ir., a întră cu forța, a străbate, a face o irup- țiune in..., a pătrunde, vedi: ©inbrdngen; —bringltdB, adj., pătrunzător, străbătător, ener- 1 gic; —bringlidjfeit, s. f, forță, energie; — bringting, s. m., care se vîră preste tot locul; —brin* gung, s. f, infiltrațiune. (Sinbrurf, pl. — briirfe, s. m., pres- siune, întipăritură; sensațiune, simțiciune; — madjen, a face impressiune, sensațiune; —en, v. a., a întipări. . Digitized by GooqIc I ©inbrurfen—(SHnfaltgtoinfel 287 @tnbritâen, v. a., a apăsa în , a sparge apăsând, a turti, a strivi, a stampa; eingebriidte 9?afe, nas cârn. ®tte, ber, bie, bag, pron., unul, una. ®in=ebnenr v. a., a aplana, vecji: @bnen; —egen, v. a., a acoperi grăpând. ©inen, ve^i: ^ereinen. (Hncngen, v. a., a constrînge, a strîmtora, a strimta. Witter, m., unul, unime; —lei, adj. și adv., același, de același gen, de aceeași specie, de un fel; —lei S^icffal, de aceeași soarte; immer bag efoige —lei, tot una și aceea, tot cântecul cel vechiu; —lei^eit, s. f., identitate. €inernt=cn, v. a., a secera și a aduna, a stringe; —en, 8. n., —ung, f., recoltă, seceriș. QHnfac^r adj. și adv., simplu; —e gațl, număr singular; — Șeit, 8. f., simplitate, simplicitate. @mfadjertg, adj., unilocular. ®infnbelnr v. a., a înfira, a trece, a băga firul prin ac. <^infațr=enr v. a. ir., a căra în ...; ©etreibe —en, a căra bucate în grânar ; țpferbe —en, a învăța caiii la trăsură; —en, v. n., a se pune în trăsură; a se scobori într’o mină; —er, s.m., inspector de mine, de băi; —t, s. f., întrată, scoboriș în mine. (Hnfall, pl. —falie, s. m., cădere, surpătură, derîmătură; irup- țiune, invasiune, Incursiune (de inimici); incidență (a ratfelor de lumină); idee, fantasie; capriț; lâ(țerlid)er —, idee ridiculă; mi^iger —, vorbă isteață; er Șat SinfâKe, fote ein alteg $aug, el are idei estra- vagante; bag ift ein bloger —, asta e numai fantasie; —en, v. n. ir., a cade în ruine, a se surpa, a se derîma; a face o irupțiune, invasiune în ...; in ein £anb —, a irumpe într’o țeara; —en, v. impers., să ivesce, să afundă; a veni, a trece prin minte, prin gând; er rebet, foag iljm einfaUt, el vorbesce, ce-i vine în minte; foag falit bir ein? dar ce’ți trece prin minte; ce’ți tră- sare? laffen Sie fid) bag nidjt - —, să nu’ți treaca asta prin minte; eg falit ntir ein, bag ..., ’mi vine în minte, că...; fo ©twag ift mir nie eingefaîlen, așa ceva încă nu’mi a trecut prin minte; ber 9?ame foiU mir nidjt —, nu poate să’mi vină în minte numele; bie S^a^t faUt ein, înoptează; fo oft mir ein* faUt, de câte ori ’mi vine în minte; bag — enbe £id)t, lumină incidintă; —faKgpunft, s. m., punct de incidintă. @infalt, s.f., simplitate, naivitate; sinceritate; — ber Sitten, simpli- tatea moravurilor. ^infâlHgf adj. și adv., simplu, prost, nătâng, prostănatec, neghiob; natural, fără răutate, nepriceput; nevinovat (celor nesciuți); —feit, vedi: @infalt. GHnfaltgpinfel, 5. m., prost, sim- pluț, mojic, idiot, gogoman, sarsailă; —, (muere), moacă. Digitized by >OQle 288 @infal$en- @nnfal$=en, v. a., a face ca un lucru să se îmbuce cu altul, se între în altul; —ung, s.f, îmbucătură. [închide. @infangenr v. a. ir., a prinde și a @infarbigr adj. și adv., de o sin- gură coloare. @infa^banbr 5. n., cordea de tivit, ©infa^eti, v. a., a băga vin în buți; mit @twa§ —, a tivi; SBienen —, a prinde și a băga roiul în coșnită; einen ®arten mit einer SOtaner —, a încungiura o grădină cu zid; in einen 9tațmen —, a încadra; —ung, s.f., tivitură, încadrare. @in=faulcnr v. n., a împutrecji; —fețmen, v. a., a mena (porcii) la ghindă, la jir pentru îngră- șare ; —feilen, v. a., a face tăie- tură cu pila; — feudjten, v. a., a îiiiuiă, a înumecji, SBdfdje —, a îmuiă rufele; —feuern, v. a., a face foc bun în cuptoriu; —finben, fid), v. r. ir., a se afla present, a fi față. @iufte(țt=en, v. a. ir., a împletî, a întrețese, fidj in eine So^e —, a se amesteca într’o afacere; —ung, s. f, împletitură, îm- pletecire. @in=f(irfenr v. a., a împetecl; a vîri; er flidt fid) liberali ein, el se lingușesce, se vîră petu- tindini; —fliegen, v. n. ir., a întră sburând, au3 unb —, a eși și a întră sburând; — fliefjen, v. n. ir., a se scurge, a se deșerta. ^inffb^eu, v. a., a vărsa cu pi- cătura în ceva; a insufla, a în- —©infufjr spira; Siebe —, a inspira iubire; —ung, s.f, înspirare. ^influg, s. m., intrata, gaura coșniței. GHnffag, 5. m., gura unui rîu la vărsare în mare; influență; SRcmn Von grogem —, bărbat cu influență mare; — Șaben auf ..., bei ..., a ave influență asupra cuiva. (£tnfliifter-er, s. m., celce inspiră pe altul, șoptitor; —n, v. r., a insufla, a șopti (la urechie); —ung, s.f., înspirare, șoptire. @inforber=n, v. a., a pretinde ca să se sol?ească (o sumă), a stringe contribuțiunea; —er, s.m., colector, esactor; —ung, s. f., strîngerea de datorii, de contribuțiune. ©infărmig, adj. și adv., uniform; —leit, «. f., uniformitate. ^infreien, fic^, v. r., a ajunge prin însurare într’o familie, sau corporațiune de meseriași. (Hnfreffen, v. a. ir., a roade, a coroade. @infrieb=en, —igen, v. a., a în- chide, a îngrădi; —ung, —igung, s. f., îngrăditură. @in=frierenr v. n. ir., & înghieța, a se înghieța; —frud)tig, adj. (bot.), monocarp. @infug=enr sau —fiigen, v. a., a încleșta, a îmbuca; —ung, 5. f., încleștare, îmbucare, înserțiune. @infnțrr pl. —en, s. f, importa- țiune (de mărfuri), bie — unb Slu^fuțr, importațiune și espor- tațiune ; —artifel, 5. m., mărfuri de import. Digitized by GooqIc SinfiHjrbar—©ingebammt 289 (Hnfityrbar, adj., de importat, admisibil; —!eit, s. admisi- bilitate. &tnfiil)r:en, v. a., a importa; a căra; a introduce; ®etteibe —, a căra bucate în șură după seceriș; SSaaren —, a importa mărfuri; bei $ofe —, a intro- duce, a presenta la curte; Semanben in ein Simt —, a instala pre cineva în oficiul seu; einen Tieb —, a încarcera pre un fur; Qemanben rebenb —, a introduce pre cineva vorbind, a reproduce cuvintele cuiva în- tocmai; verbotene SSaaren —, a face contrabandă; fief) —, v. r., a se introduce, a se pre- senta; —er, s. m., întroducetor. ^infuțrțanbel, s. m., comerciu de importațiune. (Hnfiibrung, s. f., întroducțiune, * instalațiune, stabilire. (Șrinfufjr tJerbot, s. n., oprire de a importa mărfuri, prohibițiune; —joU, s. m., vamă de importa- țiune. v. a., a umplâ, a băga în . . . (butelii); —ung, s. f., umplutură. adj., cu un picior; —er îif^, măscioară cu un picior. Grinffittern, v. a., a pune în toc; in Gtroț —, a înveli în paie. OQle ©ingieBen—SinȘauen 291 t. a., a aclimatisa; fidj — v. r., a se deprinde a locui undeva, a se aclimatisa; —murjelt, adj. și adv., înrădăcinat, învechit; —gogen, adj. și adv., confiscat, prins; re- tras, singuratec; —e^ fieben, viața retrasă, solitară; —gogenȘeit, s. f., singurătate, viață retrasă. (Hngiefpen, v. a. ir., a vărsa, a turna; mit SBlei a împlumba; .—ung, s.f., infusiune. ®ngrab=en, v. a. ir., a îmormânta, a îngropa în pământ; a săpa în, a scobi; eine ScȘrift in SRarmor —, a săpa în mar- moră ; einen Slder —, a închide o țarină cu șanț; —ung, s.f., îngropare cu pământ, acoperire cu pământ; săpătură, scobire. ©ingreifen, v. a. ir., a băga mâna în ceva; a se îmbuca, a se în- cresta (dinții a doue roate); bie S^ne beâ SRabeâ finb ju tur& fie tbnnen nicȘt —, dinții roatei sunt prea scurți, mi se pot îmbuca; in einanber —, a se conforma, a se adapta; in SemanbeS SRedjte —, a călca dreptul altuia, a păși preste dreptul altuia. ©ingriff, s. m., îmbucătură, în- crestătură; usurpațiune, vată* mare de dreptul altuia; einen — in ,3emanbe3 Sleite tȘun, a tăie în dreptul altuia. , s. m., vărsătură, turnă- tură; infusiune. v. a., a tăiă afund în ceva; —Șagen, v. a., a în- grădi; —Șdgung, s.f., îngrădire; —Șdfetn, v. a., a încopciă, a încătărăma, a închiotora; fidj —, v. r., a se agăța cu ghiarele sale; —Șaten, v. a., a acăța cu cârlig. CFinȘattr s. m., oprire, pedecă, pausă; — tȘun, a opri, a îm- pedeca, a stângheri, a stăvili; —en, v. n. ir., a opri, a îm- pedeca, a precurma, a înceta; mit ber Slrbeit —, a precurma lucrul; mit ber gaȘlung —, a înceta cu solvirea, a nu solvi la termin; im fiefen —, a face din când în când pausă la cetit. (HnȘanbeln, v. a., a cumpăra, a târgui; @tmaâ mit—, a cuprinde ceva în cumpărare; —, v. n., a perde la mărfurile sale și a se ruina pe ’ncet pe ’ncet. (SittȘihtbig, adj., ciung; —en, v. a., a da în mână, a înmanua; —ung, s.f, înmanuare; —ungâfdjein, s. m., bilet de înmanuare, recepis. @ittȘdng=en, v. a., a anina, a pune în . . .; bie DȘrringe —, a pune cerceii; eineîȘiire —, a pune ușa în țîțîni; bie §emm* fette —, a împedeca o roată; —ig, adj. și adv., ein —®adȘ, coperiș atâmător numai de o parte. ©inȘaucȘen, v. a., a insufla, a inspira; bbfe fiuft —, a respira aer corupt; —ung, s.f, inspi- rațiune. (ȘinȘanenf e. a., a face o tăie- tură, a tăie in ceva, a scobi; • ȘteifcȘ —, a tăiă carne în bu- căți; in Stein —, a tăiă , a scobi in- peatră; —, v. n. ir., a» Digitized by 19* 292 ©in^eben—©injagen se răpeai asupra cuiva cu sabia a mână. @in=Șeben, v. a. ir., a pune în...; a pune în rând paginele, cari sunt a se pune subt teasc; eine ÎȘiire —, a pune o ușe în țîțîni; —Ijeften, v. a., a coase, a lega în ...; —$egen, vef»enr v. a., a altui de văr- sat, de bubat, a posăl, a vac- cina; —ung, s. f., altuire de vărsat, vaccinațiune. ®in=jagcn, v. a., gurdjt, Sdjreden —, a întimida, a spăimânta pre cineva; — jdțrig, adj., de un an; ein —jăljrigeS ^inb, copil de Digitized by GooqIc (ginfalfen—@infod)en 293 un an; —jd^rige giege, vătue; —jod)en, v. a., a înjuga. ®îl4atfettr v. a., a îmuiă grâul în apă de var mainainte de a’l semăna; —faffiren, v. a., a încassa; a stringe dare, datorii; —faffirung, s. incassare, strîngere de datorii; —fauen, v. a., a da în gură mestecat; a deslucî ceva; —fauf, pl. —Mufe, s. m., cumpărătură; —faufen, v. a., a cumpăra, a tergui; SSorratț auf ben SBinter —, a cumpăra provisiune pentru earnă; —faufer, m., cum- părător, neguțător; — Muferin, s.f., cumpărătoare, econoamă; —fauf$prei3, s. m., prețul cum- părării. <$infețler s. f., scursor, zghiab întră doue coperișe; —n, v. a., a provedă cu un zghiab întră doue învălișuri; a canela. ^Hnfețrr s.f., ospătărie; —en, v. a., a trage la ospătărie, la un amic, a conăci. ^in=feilen, v. a., a împena, a în- țepeni cu cepi; —fettern, v. a., a așe<|a vinul și alte beuturi în pivniță. ^Hnferb*ett r v. a., a încresta; —ung, s.f., încrestătură. ^inferferm, v. a., a încarcera, a închide în carcere, a întem- nița; —ung, s.f., încarcerare. OQle 300 (&nf$enten—©infrfjfogfaben 5. f., intercalațiune; —fdjanjen, v. a., a închide cu șanț; —fd)tn> fen, v. a., a recomanda cu dea- dinsul, a inculca; —fc^arren, v. a., a îngropa în păment; buâ Șeuer —, a înveli focul cu ce- nușe; — fdjarrung, s.f., îngro- pare, înmormântare; —fc^attig, adj. și adv., cu o umbră. @tn=f<țcntettr v. a., a turna în..., a da să bă; reinen SBein —, a spune adevărul; — fdjenern, v. a., a băga în grânar, în șură. @inf(^i^tigr adj. și adv., numai cu un strat; —ț^irfen, v. a., a trimite. (£infd)iebcn, v. a. ir., a băga, a vâri; ba^ 33rob —, a băga pânea în cuptor; —f djiebf et, s. n., lucru intercalat, ve^i: Unterfdjieben; —fdjiebung, s. f., intercalare, interpolare. CHnfrfpefpen, v. a. ir., a dărîma cu tunul; ein ®ewețr —, a cerca o pușcă; —, (la țăsători), a bate trama, băteala; fid) —, v. r., a se deprinde a da cu pușca; —ung, f., eserciții de pușcat; băteală. @ittf^iff-enr v. a., a întră în port cu naea, a îmbarca (marfă etc.); w —, v. r., a se îmbarca; —ung, s. f., îmbarcare. (Hnfrfpmn, veiji: Slnfdjirren. ©in^fdjladjtcn, v. a., a tăiâ pentru casă (gâsce, porci, vite); —fdjla^ fen, v. ir., a adormi; a amorți; ber ift mir einge* fc^lafen, ’mi a amorțit piciorul. @inf^(ăfer4gr adj., —e3 SBett, pat pentru o singură persoană; —n, v. a., a adormi, a miji; —nber îrun!, beutură narcotică, ameți- toare ; —ung, s. f., adormire, ^inft^lag, s. m., tramă, băteală (în urzeală); pucioasă de afu- mat buți; einem guffe ben — geben, a afuma o bute cu pu- cioasă. ^inf^tagen, v. a. ir., a bate (un cuiu), a sparge (sticle), a rumpe (dinții), a învăll (în hârtie); ^flangen —, a coperi plante cu pământ; ben ©intrag —, (la țăsători), a bate trama în ur- zeală ; @ier in bie Suppe —, a bate oue în supă; —, a pune lemne în stângini; ben SBoben eineS fjageâ —, a des- funda butea ;^uben in ben Sanb —, a coperi morcovi cu năsip; Scțmeine —, a mâna porcii la ghinde; einen 3®eg —, a apuca un drum; —, v. n., a trăsni; fdjlag ein! dă mâna; e$ țat in biefe^ §auâ eingef^tagen, a trăsnit în astă casă; buâ fc^tdgt nidjt in mein Șad) ein, asta nu cade în resortul meu, nu se ține de competența mea; țier fd)lagen niele llțnftdnbe ein, aici se combină multe circumstanțe; bie Șarben fdjlagen ein, colorile străbat; ber SBein ift biefeâ Sa^r nidjt gut eingefcțtagen, vinul n’a reeșit bun în acest an. @inf(^Ugerr s. m., minar înce- pător. @inf(^lagigr adj. și adv., aparți- nător, privitor la... (Sinfrfjlag^fabcn, s. m., fir de tramă, de băteală; —fpdne, s. m. pl., Digitized by GooqIc @inf$leid)en—@infd)ranten 301 așchii sulfurate pentru afumatul buților. @ittfdjtebdjen, v. n. și r. ir., a întră pe nesimțite, a se furișa, a se vâri, a se insinua; ficb bei manben —, a veni prin lingu- șiri în favorul cuiva; —ern, v. a., a coperi cu văl, cu fachiol; —fen, v. a., a introduce marfa de contrabandă; —, v. a. ir., a tăiă în... GHnfdjleWen, v. a., a târî în vre un loc, vecfi: ©infdjleifen. @infdjlie§=en, v. a. ir., a închide, a încuie, a cuprinde; einen SBrief in einen anbern —, a în- chide o epistolă într’alta; <3e^ manben in fein ®ebet —, a po- meni pre cineva în rugăciunile sale, a se ruga pentru cineva; eine ^eftung —, a împresura o fortăreață; — lid), adv., inclusiv; —ung, 8. f., închidere, îngră- dire cu mur; asediu, blocadă; —unggjeidjen, s. n., paran- tesă (...). @in=fd|lingcn, ve^i: Serf^Iingen; —fd)lucfen, v. a., a înghiți; —fc^tummern, v. a., a dormita, a ațipi, a myi; —fcțlupfen, v. a., a întră binișor, pe nesim- țite; —fdjliirfen, v. a., a sorbi. m., cuprins, închis; mit —, inclusiv. [gras. ®in=f^ma^cn, v. a., a unge cu (Hnfdjmetdje&n, fi^, v. r., a se lipi de cineva lingușind; —nb, adj., insinuător, cel ce se scie linguși; —nb in ber fRebe, dulce la vorbă; —ung, s.f., linguși- tură, insinuațiune. drinfdjmeiften, vecfi: ©intoerfen. ^inf^met^en, v. a. ir., a topi; —ung, s. f., topire. @inf(^mieben, v. a., einen ®er* brevet —, a pune in fere pe un criminalist. ^inf^mieren, v. a., a unge, a se umple de ...; mit —, a unge cu oleu. CHn^mnggeln, v. a., a aduce măr- furi de contrabandă; — fc^mufen, v. a., a mânji preste tot; —fdjnallen, v. a., a încătărăma, a strînge în curea; ^fdjnardjen, v. a., a adormi orcăind; —f^nau* ben, v. a., bie Suft —, a respira aerul. (Hnfd)neib=en, v. a. ir., a tăie în..., a grava în...; SBrob in bie Suppe —, a tăiă pâne în supă; ben ®oben —, (la butnari), a tăiă și a înțepeni fundul în bute; baâ ©etreibe —, a secera și a aduna bucatele; —ig, adj. și adv., cu un tăiș. (Hnfdjnitt, țl. —e, s. m., tăie- tură, încisiune, tăiere; gravură; —meffer, s. n., bisturi. ®in=f^nnbfen, v. a., a trage pe nas; —fdjniiren, v. a., a strînge cu găitan, a strînge cu corsetul; $erlen —, a înfira, a înșira mărgele; — fdȘdpfen, v. a., a scoate apă într’un vas. @tnf<^rănfenr v. a., a țărmuri, a restrînge, a mărgini, a reduce; fidj —, v. r., a se mărgini, a se restrînge; feine ©egierben —, a’și modera poftele sale; feine îtuâgaben —, a împuțina spe- Digitized by Google 302 @infd)rauben—@infe|en sele sale; —enb, adj., restrictiv; —ung, s.f., mărginire, țermurire, restrîngere. €Hn=f^rauben, v. a., a înșuruba; —f^reden, v. a., a înspăimânta; —fd)reiben, v. a. ir., a înscrie, a înregistra, a trece în registru; in bie Nutritei —, a înmatri- cula; —fdjreiber, s. m., regi- strator; —fdjreibung, 5. f., în- scriere, înregistrare, înmatricu- lațiune. @ht=fdjreiten, v. n. ir., a întreveni; —, s. n., intervențiune; —fd)ro* ten, v. a., a băga în celar (o bute); —fdjrumpfen, v. n., a se sbârci; —fdjrumpfen, 5. n., sbârcire. (Hnfrfptb, 5. m., substituțiune, în- tercalațiune. @tnf(ții^t=ertt, v. a., a intimida, a înfricoșa; —erung, s.f., In- timidare, îngrozire, spăriere. CHn^ufeu t v. a., a dresa; —fdjiirig, adj. și adv., ce se tunde numai odată preste an; —ftt)< s. m., băteală, bătătură, tort; —fdjuftern, v. n., a se ruina, a perde în ceva; —fdjiit* ten, v. a., a băga în saci. a>> * înnegri; a contrabanda; eingefcțtuarjte SBaare, contrabandă; —f^wSrjer, s. m., contrabandar; —f^tna|en, v. a., a îndupleca pre cineva prin limbuție să creadă ceva; —fd)Wefeln, v. a., a însulfura; —îdjtuemmen, v. a., a pluti pe apă (lemne). @infeg=nen, v. a., a binecuvânta, a da binecuvântare, a sfinți, a tarnosi; —nung, s.f., bine- cuventare, târnoseală. @infețenr v. a. ir., a vedâ, a cu- noasce, a înțelege; feinen Qrr* t^um —, a’și cunoasce rătă- cirea ; —, s. n., ein — țaben, a ave cunoscință despre ceva, a înțelege. lHnfeif=en, v. a., a săpuni; —ung, 5. f, săpunire. ^infeitig, adj. și adv., unilateral, particular, parțial; —teit, s.f., parțialitate, preocupațiune. @ittfettb=enr v. a., a trimite; —er, s. m., trimițător, speditor; —ung, s. f, trimitere, spedițiune. @mfent=enr v. a., a lăsa jos, a cufunda ceva în apă; SReben —, a planta viță; —ung, s. f., cu- fundare, înfundătură. @tnfe^eur v. a., a pune în ..., a planta, a învesti; a încar- cera; einen , a pune un dinte fals; ®ta§f^eiben —, a pune ochiuri la ferestri; SBaaren bei Qemanben —, a pune mărfuri în păstrare la cineva; SBăume, SBIunten —, a planta pomi, flori; jum țpfanbe —, a pune amanet; einen jum @r* ben —, a face clironom, a in- stitui de moștenitor; Qemanben in ein tot —, a aședa pre cineva în oficiu; fid) —, v. r., a se pune în (trăsură); —er, s. m., carele așeadă, întemeiază ceva, institutor; —ung, s.f., introducere într’un oficiu, in- stituțiune, întronisațiune (a unui episcop); —ungsjdjreiben, n., (bifd)dflid)e3), singhelie; —ung$* Digitized by GooqIc ©înfiat—©infprud) 303 morte, s. n. pl., cuvintele de consacrațiune (despre cina de taină). ^infit^t, pl.—en, s.f., cunoștință, opiniune, idee, pătrundere; nad) nteiner —, după părerea mea; er ift ein 9Jtann bon groger —, om plin de cunoștințe; 9^ic^t§ entgețt feiner —, nimica nu’i scapă din vedere; jur — bor* legen, a supune spre esaminare; Gangei an —, lipsă de înțelep- ciune ; —en, pl., lumini, științe, cunoștințe; —ig, adj., inteligent; —natjme, s.f, sprafcă; —boli, adj. și adv., inteligent, luminat, pătrunzător, cu înțelepciune. (Jinfirfern, v. n., a se îmbă, a se perde (in arină). (Hnfteb-elei r s. f, eremitagiu, schimnicie; —Ier, s. m., eremit, anachoret, pustnic, schimnic; —lerifd), adj. și adv., eremitic, singuratec, ca un eremit; —Ier* leben, s. n., viață eremitică, solitară, pustnicie. @rin=fieben, veZi: ©inlodjen; —fie* geîn, v. a., a însigila; —fiWig, adj. și adv., monosilabic, uni- silab; —fingen, v. a. ir., a adormi (un copil) căntându-i; fidj —, v. r., a se deprinde, a se esercita la cântat; —finten, v. n. ir., a se afunda, a se scufunda; —fi^en, v. n. ir., a se sui, a se pune în trăsură; er ift fdjon —gefeffen, el s’a și pus în trăsură; —fi^ig, adj. și adv., de o persoană; —fifeiger SBagen, trăsură de o singură persoană. @in^ma(S, adv., odinioară, odată. (Hnfitylig, adj. și adv., numai cu o talpă. (Sithtyanneu, v. a., a înhăma, a înjuga; a întinde pe gherghef; —fpanner, s. m., căruță de un cal, cabriolet; —fpannig, adj. și adv., numai cu un cal în- hămat; —fpannung, s.f, înhă- mare, întindere. @in=fpeid)crn, v. a., a îmagazina, a pune în magazin, în grânar; —fperren, v. a., a închide, a încarcera; —fperrung, s.f., în- chisoare, punere la închisoare. @in*f|iielenr fidj, v. r., a câștiga abilitate prin mult esercițiu; —țpinnen, fid), v. r. ir., a mesteca (altă materie) torcend; —, a se înveli în găoace (ca vermele de mătasă). (Hnfpradje, s./., objecțiune, prote- stațiune, reclamațiune; — t^un, a se opune la ceva, a face oposițiune, a protesta. @infțire^=enr v. a. ir., 9Kut^ —, a insufla curagiu, a încuragia, a inima; —, v. n. ir., bei Qe* manbem —, a se abate la cineva în treacet; — er, s. m., cel ce opune. ^infpreng=eu, v. a., a stropi cu apă (rufele înainte de călcat); a sparge, a deschide cu forța (o poartă); —ung, s.f, stropire; spargere prin forță (a unei porți). (£infpri$=en, v. a., a stropi în ...; —ung, s. f, stropire, împroș- cătură. (gtttfptiid), veZi: Sinfpradje. Digitized by GooqIc ®inft—@inftreid)en 304 @inft, adv., odinioară, oarecând, cândva; toenn id) — nidjt me^r țein toerbe, când voiu înceta de a mai fi. a mena vitele în...; einen ®eil —, a bate un ic în..., Sc^utben —, a strînge, a scoate datorii; —er, 5. m., perceptor, culegător de dăjdii; —ung, s.f., menare de vite; scoatere de datorii, de dăjdii. Sintrctcn, v. n. ir., a întră, a pune piciorul în...; ein 2lmt —, a întră în funcțiune; eg trat eine țeftige ^âlte ein, se făcu ger mare; eg tritt oft ber ȘaK ein, se întâmplă adese ori; ber Șrâ^ ling tritt ein, începe primăveara, se face primăveară; —, v. a. ir., a întări ceva călcând cu piciorul, a călca; bie @(buțe —, a scălciă călțunii; einer ©plânge ben ®opf —, a sdrobl capul unui șerpe; biefeg Sfferb ^at einen ^agel eingetreten, a întrat un cuiu în copita acestui cal. ©iutri^teru, v. a., Qemanbem @t< Wag —, a băga cuiva ceva în cap cu pâlnia. ©intritt, 5. m., întrată, intrare; ber — in bie Stabt, Intrarea în cetate; mit — beg^Binterg, cu începutul iernei; —ggelb, s.n., bani de intrare; —gtarte, s.f., bilet de intrare; —gjimmer, 8. n., anticameră. @introdhten, v. n., a seca, a deseca, a se usca. ^intrbbfebn, v. a., a picura, a turna picurând; —ung, s. f, picurare. (mtunfen, v. a., bie Jeber —, a muiă condeiul în negreală, a întinge. (Jwiiben, v. a., a esercita, a de- prinde, a învăța; fief) —, v. r., a se esercita; —iibung, s.f., esercițiu. @tnbcricib=en, v. a., a încorpora, a întrupa, a asoția; —ung, s.f, încorporațiune. ©inbcrftaubni^, s. n., înțălegere, conveniență; im guten —e leben, a viețui în bună înțălegere. ^inberftcțen, fidj, v. r. ir., a se înțălege; mit gemanbem einber* ftanben fein, a fi înțăles cu cineva, a fi d’acord. (Bn^uettern, fidj, v. r., a se în- cumnățl, a se insinua; —bieren, v. a., împătrez. Shvftinrfjfen, v. n. ir., a cresce în ...; —îoage, s. f., scăcjământ la cumpănit; —îvdgen, v. a. ir. și n., a cântări și a pune îndată într’un vas, sac; fitț —, v. r. ir., a scădă cântărindu-se; — toaften, v. a., bag Seber —, a pune pelea în uleu de pesce; —tval* jen, v. a., a astupa cu tăvala în pământ (oves sămânat); —toal^en, v. a., a rostogoli în . . .; —toanb, ve^i: ©innjen* bung. ^inWauber=cr, s. m., emigrant, colon; —n, v. n., a imigra, a se așe^a într’o țeară, a căuta acolo scăpare; —ung, 5. f, imigrațiune. SinWartg, adv., inlăuntru. (Siuwaffern, v. a., a muiă, a pune în apă (pesce sărat). ^intoeben, v. a., a înțese (flori); a împleteci un lucru într’altul. Digitized by Google @inwed)feln—@in§eid)nen 307 @tnttie(^fel=nr v. a., & schimba (o sortă de bani pentru altă sortă de bani); —ung, s.f., schimb. ^inWeibtg, adj. (bot.), monogam, monogin. ©inweit$=enr v. a., ăBafc^e —, a îmuie rufe; —ung, s. f, îm- muiere. ©inmei^en, v. a., a sânțl, a con- sacra, a preoți, chirotonl; a iniția; eine tiraje —, a tămosl; —ung, 5. f., sănțire, chiroto- nire, consacrațiune; tărnosire; —ungârebe, s. f, cuvânt in- augural. @tnWeif=enr v. a. ir., a introduce, a instala; —ung, s.f., instala- țiune, întroducțiune în oficiu. @innjenb=cn, v. a ir., a contrazice, a objecta, a opune, a răspunde’; bu intnter einju* tnenben, tu ai deapururea de a contraZice ceva; —ung,s./, con- trazicere, objecțiune; —ungen madjen, a face objecțiuni. (Hntverfen, v. a. ir., ă arunca în..., a sparge cu petri (fe- restri), a dărîma; a objecta, a opune; —, s.r n., spargere, rupere. CHntotâehn, v. a., a învăll, a în- fășură, a îmblojl, a îmboldorl; ein ^inb —, a înfășă; —ung, * s. f., învălitură, înfășietură. ©inWiegen, v. a,, ein Kinb —, a adormi un copil legănându-1; * —, v. a. ir., veZi: ©intoăgen. GittttitHigsen, v. n., a se învoi, a se uni, a consimți; —ung, s.f., învoire, consimțământ. ^tnfvinbeltt, veZi: ©inmidetn. ©iuWintcrn, v. a., a îniema, a nutri preste ieamă (vite). @inWirf=enr v. a., a înțese, a întră- țese (flofi); —, v. n., a influența; —ung, s. f., întrățesătură; in- fluență. ’ ®intt>oțner, s. m., locuitor; —in, s.f., locuitoare; —fc^aft, s.f, locuitorii. ^inWiițfen, v. a., a ascunde în pământ rimând. SinWurf, . focare; —, adj. și adv., miserabil, ne- fericit, nevoieș, mișel, bietos, ticălos, rău; ein —er ^enjd), om sărac, miserabil, prăpădit, reu; bu — ©efdjdpf, mișel ce ești, mangositule; ein —eg fieben fuțren, a duce o viață bietoasă, nefericită, deamnă de com- pătimire; —iglid), adv., pricăjit, mișelesce, ticăloșesce. @lenn, @lentțicrr s. n., pl. —e, (zool.), elan, cerb de America de nord. , s. m. (zool.), elefant; aug ber TOd e einen —en mâneri, a face din țintar armăsar, din ou un bou; —enfitțrer, s. m., conductor de elefant; —enge* febrei, s. n., sbieratul elefantului; —enpapier, s. n., specie de hărtie mare de tipar; — enriiffet, s. m., proboscid, ritul elefan- tului ; —en^ațu, s. m., dinte de elefant; fildeș; —ifc^, adj. !i adv., elefantin. f num^r., unspredece. @tfe, pl. —n, s. f, silfidă. ©Ifenbein, s. n., os de elefant, fildeș; —bredjgter, 5. m., strugar în fildeș; — ern, adj., de elefant, de os de fildeș. erlei, adj., de unsprăcjece feliuri. CHf-fadj r adj., înunsprăcjecit; —ja^rig, adj., de unsprăcjece ani; —mat, adv., de unsprăcjece ori; —monattief), adj., de unspră- cjece luni; —ftiinbig, adj., de unsprădece oare; —tagig, adj., de unsprădece cjile. (ber, bie, bag), numer., al unsprădecelea, a unsprăcjecea. ^tifion, 5. elisiune, lăsarea afară a unei vocale în fine înaintea altei vocale. Slite, f, elită, fruntea, partea cea mai bună, lamură. Oe, pi.—n, s.f., cot (de măsurat); mit ber — meffen, a măsura cu cotul, a coți. Oenbogen, vecji: Slbogen. @Uen=breitr adj., lat de un cot; —tang, lung de un cot; —weije, adv., cu cotul; £ud) —meife berfaufen, a vinde pănura cu cotul. vecji: (Srte. ®ttip=feF pl- ~n/ f-> eliPs^ lăsarea afară a unei diceri în construcțiune; —tijd), adj. și adv., eliptic. s. f., un pesce mic, amar, crăiete. / @tg, s.f. (zool.), un pesce de mare. Slfebcerbaum, a. m. (bot.), pă- ducel. Stftcr, 5. f. (zool.), coțofană, țarcă. (Hfent, s.f.pl., părinți; —tiebe, iubire părintească; —log, adj. și adv., fără părinți, orfan, sărman. ©(tertip, adj. și adv., părintesc. @tpfiiif(ț, adj., eliseic; —e fjetber, câmpii eliseici. Stpfium, s. n., eliseu, locașul eroilor. s. n., smalț, materie sti- cloasă ; —arbeiter, s. m., smăl- Digitized by GooqIc ©mancipation—(£mpfinbfam 813 țuitor; —iren, v. a., a smălțui, a lucra, a înfrumseța cu smalț; —malerei, s. f., pictură în smalț. (Smanci’patwn f s. f., emancipa- țiune, scăpare din sclăvie, de sub puterea părintească; — piren, v. a., a emancipa. CrmHem, pl. —e, s. n., emblemă, simvol; —atifd), adj., emblematic. 2>l. —nen, s. m., embrion, făt, fructul pântecelui. ©mcnbiren, v. a., a emenda, a îndrepta. <5merit4ren, v. a., a pensiona: —irt, adj., emeritat; —uâ, .9. m., emeritat, proin. @meute, s. f., răscoală, revoltă. @mbgrant, pl. —en, 5. m., emi- grant, pribeag; —gration, s. f., cmigrațiune, eșire din patrie spre a se aședa altundeva; —griren, v. n., a emigra. ^mineng, s. f., Eminență (titlu). pl. —e, 5. m., emisar, trimis (în trebi secrete). v. a., a esmite, a trimite. @mmerling, ve^i: 9lmmer. SmpfațI, ve<|i: Smpfețlen. ^mpfang, 8. m., primire, recep- țiune; in — nețmen, a primi, a lua în primire; ben — be* țd)einigen, a da adeverință de primire, a cuita; —en, v. a. ir., a primi, a lua, a găzdui; a întîmpina; —en, v. n. ir., a lua în pântece, a deveni grea. @mpfihi8=et, 8. m., primitor; —erin, s.f., primitoare; —lidj, adj. și adv., primitor, susceptibil; —lid) ma^en, a predispune; — lidjteit, s. f., primire, susceptibilitate; —niB, f., concepțiune, pri- mire în pântece, zămislire. (împfangfcfjein, s. m., recepisă, adeverință de primire, cuitanță. ©mpfețlen, v. a. ir., a recomanda; 3emunbem eine ©adie —, a recomanda cuiva un lucru; fid) empfoțten fein laffen, a avă deosebită grije de ceva; —,v.r. ir., a se recomanda; —^WertȘ, adj. și adv., recoman- dabil, demn de recomandat. @mpfel)Iung, pl. —en, s. f, reco- mandațiune, compliment; meine — gu^panfe, complimente acasă; —âfarte, s. f., cartă de reco- mandațiune; —âfdjreiben, .9. n., epistolă de recomandațiune; —StoertI), — toiirbig, vetji’: pfeWenâtoertț. Sntpftttbbar, adj. și adv., sîmțibil; —leit, s.f., sîmțibilitate. @mpftnb=elei, s. f., afectațiune, prefacătură; —ein, v. n., a afecta o sîmțibilitate mare; —en, v. a. ir., a sîmți; @ttoa§ iibel —en, a resimți; er fott e3 fdjon —en, el va sîmți urmările supărătoare. (Smpfinbltdj, adj. și adv., simțitor, dureros, sîmțibil; delicat, sus- ceptibil, gingaș, găinat; er ift feȘr —, el e foarte simțitor, foarte delicat; —e SReben, cu- vinte pungătoare; fețr — fein, a’i sări cuiva ceva in nas; — toerben, a se gingăși; —feit, 8. f., sîmțibilitate. Ghnpfinbfam, adj., sîmțibil, sen- sitiv, sentimental, sîmțicios, Digitized by GooqIc 314 ©mpfinbung—©nbabfic^t gingaș; —feit, 5./., sîmțibilitate, sîmțiciune, gingășie. (împfinbung, pl- —en, s.f., simță- mânt, simțire; — âfraft,s.f, pu- tere sensitivă; — ^laut, s. m., in- terjecțiune; —g(o$, adj. si adv., nesimțitor, fără simțire; —3Iofig* feit, 5. f, nesimțire; —Sber* mbgen, s. n., —gfraft, s. f., facultate sensitivă, de a cu- prinde prin mijlocul simțirilor; —âOoU, adj. și adv., vedi: fu^lvott. * @m^afe, s.f, emfasă, pompă afectată, îngânfare în vorbire, măreție. adj. și adv., emfatic, îngânfat, cu pompă afectată. (Smpirnfer, s. m., empiric, —ifd), adj. și adv., empiric; —Umu§, 5. m., empirism, ceea ce e basat numai în esperiență, pe în- cercări. adv., sus, însus. Crin por=arbcitcn, fid), v. r., a se înălța, a se ridica; a face pro- gres în ...; —bringen, v. a., a înălța, a înainta; —^alten, v. a., a susține; —Ijeben, v. a., & ridica însus, a urca; —fommen, v. n., a se înălța, a înainta; —ragen, v. n., a se înălța mai pe sus de..., a pluti pe de- asupra ; —fdjauen, v. n., testator; —ftaat, s. m., stat ereditar; — fânbe, s. f, păcat strămoșesc; —tțeil, s. m., patrimoniu, ereditate pă- rintească, parte de ereditate, parte de zestre; er ^at feinen —tȘeil beîommen, el ?și a primit partea de moștenire ; —tțeilunș, s.f., împărțirea unei moșteniri, eredități. (^rbuțten, v. a., a câștiga prin lingușiri, prin vorbe dulci. (îrbuntertțan, s. m., sudit, vasal; —bergteid), — bertrag, s. m., convențiune ereditară; —ber* madjtnifj, s. n., legat, vecii: SSer* madjtniB; —bertreter, s. m., re- presentantul unui erede. @tb*a(^fer s.f., osia pământului; —apfel, s.m., cartof, crumpănă; —arbeit, s. f., lucrare de a gră- mădi pământ după un mur spre a ’l întări; —art, s. f., specie, soiu de pământ; —artig, adj. și adv., pământos, lutos; —ar* tige SEBSffer, ape lutoase, cu pă- mânt mult; —bațn, s.f, drumul, orbita pământului (în giurul soarelui); —batt, s. m., glob pământesc, pământ; —banf,«./., podmol, banchetă (în fortifica- țiune); —beben, s. n., cutremur de pământ. @rbbeer*baumr s. m., frăgar; —e, s.f, fragă, căpșună; —tlee, s. m., specie de trifoiu, trifoiu fragifer; —faft, s. m., sirop de fragi. Digitized by GooqIc ©rbbefdjreiber—©rbtarte 326 @rbbcf(țrctb=erf s. m., geograf; — ung, s. /, geografie, descrie- rea pământului. @rb=biener s.f., specie de albină mare păroasă, ce trăesce în păment; —bilbungMe^re, s.f., geologie, cosmogonie; —birne, 5. f, ve4i și (SrbapfeC topi- nambur; —boben, s. m., pă- mânt, teren, suprafața pămân- tului; —boțrer, s. tn., sfredel, cu care se găuresce pământul; —branb, 5. m., foc subpămân- tenesc; —burdjmeffer, s. m., diametrul pământului. @rber s. f, pământ; lume; lodere —, pământ ușor, țărînos; fidȘ auf bie — legen, a se culca pe pământ; fid) in bie — Dertriec^en, a se ascunde sub pământ; jur — beftatten, a înmormânta ©rbcubiirger, s.m., pământean; om. @rbengCf pl. —n, s.f., istm, limbă, strîmtoare de pământ între doue mări. ^rbcn=g(ndr 5. m., fericire pămân- tească, bine lumesc; —giiter, s. n. pl., bunuri pământesci. @rbeuf=eur v. n. ir., a imagina, a închipui, a afla; —lid), adj., imaginabil, ce se poate închipui în mintea omului. @rbenlebenr 5. n., vieață pămân- tenească. @rb=cntfîețttngâ(ețrer s. f, geo- genie; — erfdjutterung, s.f, vetji : Srbbeben; —fa^l, adj., de co- loarea pământului, uscat, palid, sec; —fatt, s. m., scufundătură, scă^etură de pământ; —farbe, s.f, coloarea pământului uscat; —flddje, s. f, suprafața pămân- tului ; —fladjâ, s. m. (miner.), amiant, peatră din care se poate face păn(|ă, ce nu se arde; -M s. m. (zool.), purece de pământ; — gatte, s. f. (bot.), vedi: ©rbraucț; ^geboren, adj., pământean, muritor; —gerud), 5. m., miros de pământ proaspăt; —(Kfdjofj, s. n., partea de jos a unei case; — giirtel, s. m., vedi : bftri d); —tjaltig, adj., mestecat cu pământ, pământos; — ^arj, s. n. (miner.), asfalt, păcură groasă, smoală; —^aufen,s. m., grămadă de pământ. (£rbtd)t, ve<}i: @rbig. ^rbidjben, v. a., a afla, a inventa, a născoci, a scorni, a izvodi; Sugen —, a scorni minciuni; —et, adj. și adv., inventat, scornit, fals, mincinos, fabulos; —ung, s.f, scornitură, izvodire. ^rbigr adj., pământos. @rb=farte, s. f, cartă geografică; —tloB, —ftumpen, s. m., bulgăr, bruș de pământ; —tbrper, s. m., corp, glob pământesc; —freiâ, s. m., —fugel, s. f, sfera pământului; —funbe, s.f, vecji: @rbbefd)reibung; —lage, s. f, strat, pătură de pământ; —Ie^rer s. f, vedi: ©rbbilbungâlețre; —me&funft, s. f, geometrie; —nteffer, s. m., geometru, mă- surător de păment; — mooS, 5. n., mușchiu, care cresce pe pământ; —nd^e, s. f, punctul, în care soarele sau luna vine mai aproape de pă- mânt; —nuB, s.f, alunică de Digitized by GooqIc I i I • \ ©rbokpen—Svfaprung 327 pământ; — oberflacpe, s.f., supra- fața pământului; an ber —ober* ftâdje, în fața pământului; —bl, s. n. (miner.), păcură, petroleu; —pe^, vetfi: Srbporg. ©rboltpen, v. a., a înfige cuiva un pumnal, un cuțit, a omorî prin lovituri de pumnal. @rb=rautp, s. m. (bot.), fumărică; —raumer, s. m., lopată de fer; —reicp, s. n., pământ, teren. ^rbreiften, fid), v. r. ir., a îndrăsni, a cuteza, a se încerca, a se încumeta, a se obrăznici. @rb=rcvotntionr s.f., revoluțiunea globului pământesc; —roțe, s.f, roșă șerpuitoare. @rbruffc(=n, v. a., a sugruma, a gfitui; —ung, s.f, sugrumare, gutuire. ^rbriirfen, v. a., a înăduși, a su- gruma, a face turtă; ein ®inb im ^=enr v. a., a desfăta, a îm- bucura, a înveseli, a delecta; fid) — an.., v. r., a se delecta, a se recrea, a afla plăcere în ceva; — enb, —lid), adj., des- fătăcios, recreativ, plăcut, de- lectabil; —li^feit, —ung, s.f., desfătare, plăcere, recreațiune. ©rgrauen, v. r., a încărunți, a îmbătrâni. ©rgreifctt, v. a. ir., a pătrunde, a apuca, a prinde, a înhăța, a lua, a pune mâna; bie Șe* ber —, a lua peana a mâna; bie SBaffen —, a apuca, a prinde armele; bie ®elegen* Ijeit —, a profita, a se folosi de ocasiune; bie fjludjt —, a o tuli la fugă, a da fuga, a apuca fuga, a o lua la fugă; einen ®ieb auf frifdjer ^at —, a pune mâna pe un fur; ba§ geuer ergriff bie Sdjeune, focul încinse șura; ergriffen fein, a fi cuprins de ceva, a se pătrunde. @r=grtmmen, v. r., a se înfuria, a se măniă, a se înverșuna; —grubeln, v. r., a cerceta, a descoperi prin cercetare cu de amăruntul. @rgriinb=en, v. a., a pătrunde, a străbate pănă la fund, a cerca; —ung, 5. adâncire, apro- fundare. [Bung. @rgn$, pl- —uffe, s. m., ve(Ji: @rgie* @rțaben, adj. și adv., înalt, ridicat; sublim, eminent, mai pre sus, Digitized by GooqIc 330 Srțatten- d^eesc; ein —er ©ebanfe, idee sublimă, înaltă; —țeitz s. înălțime, mărime, eminență, sublimitate. (£rljftlt=cn, v. a. ir., a ține; a întrețină, a conserva, a sustenta; a nutri; a primi; in gutem ©tanbe —, a ține, a conserva în stare bună^ baS £eben —, a conserva vieața; 2Beib unb ®inber gu — țoben, a ave de a sustenta, de a nutri muiere și copii; fidj —, v. r., a se con- serva, a se susțină; —er, s.m., conservator, nutritor; —ung, s. f., conservațiune, subsi- stență. @r=țnttbctnr v. a., a negoțători, a face trafică; — țdngen, v. a., a spendura; fid) —țdngen, v. r., a se spencjura; —^drten, v. n., a demonstra cu documente; eiblidj —țdrten, a afirma prin jurăment; țartimg, s.f, probă, afirma- țiune prin jurăment; —Ijafdjen, v. a., a apuca, a prinde, a înhăța. ©rțcbcn, v. a. ir., a ridica însus; a ridica, a înălță, a lăuda; feine 5lugen —, a ridica ochii însus; in ben Slbelftanb —, a înobilita ; ein ©ejdjrei —, a striga, a sbiera; Qemanben in ben §immel —, a înălța pre cineva pănă la cer; eine ^lage tuiber .gemanben —, a intenta o acțiune încontra cuiva; fidj —, v. r., a se înălța, a se mândri; a se închiorcoșa; ber SSinb erfiebt fid), ventul începe a sufla; fid) roiber Qentanben —, a se -Srțolen scula în contra cuiva; fidj bon ber $afel —, a se scula dela masă. (îrljcbJid), adj., important, con- siderabil, însemnat; —ung, s.f., înălțare; percepțiune (de dare); ridicare de păment. @rței=ratțeu, v. a., a câștiga prin căsătorie; —fdjen, vedi: ©rforbern, a cere, a pretinde; —tern, v. a., a reînsenina, a învioșa; a se recrea; Qemun* ben —tern, a înveseli pre cineva; ba§ SSetter er^eitert fidj, timpul se reînsenină; —^en, v. a., a în- căldî, a înferbenta. ©rțetten, v. a., a lumina, a face cu- rat, luminat, a lămuri; —, v. n., a se lămuri, a fi învederat; barau$ er^ettt, de aci se vede, resultă. (5’r=Ijenfcn, ve^i: ©r^dngen; —Ijeu* d)e(n, v. a., a câștiga prin fă- țărie; — ^eulen, v. a., a câștiga prin plângeri. . @rțift=enr v. a., a înferbenta, a încăkji; a înterîta; fidj —en, v. r., a se înferbenta; —ung, s. f, înferbentare; intentare. (Mjobett, ve^i: Srțaben, durducat. (5rțb^=enr v. a., a înălța, a ridica; bie SBefolbung —en, a cresce, a mări leafa; ben ț£rei$ —en, a ridica prețul: —ung, s. f, înălțare, ridicare, acrescement (la preț); înălțime, elevațiune. Srțot cn, fidj, v. r., a reveni în sineși, a se reculege, a se restaura, a se repausa, a se întrăma, a’și veni în ori, a resufla, a prinde la suflet; Digitized by GooqIc ©r^oren—©rtfecfen 1 331 — ®ie fidj ein tvenig, resuflă puțintel, odihnesce-te puțintel; fid) Von einer tonffyeit —, a se reînsănătoșa, a se reîntrăma; fidj bei Qemanbem , a cere sfat, a lua sfat; —ung, s.f., răsuflare după ostăneală, re- creațiune, reîntrămare; —nng^ ftunbe, s.f., oara de recreațiune. ^r=țbren, v. a., a audi, a asculta (rugăciunea); —^ungerii, ve^i: SSerțungern. @riiilicr=cr, s. m., monitor, în- sciințător; —lid), adj., ceea ce îți vine în minte, de ce’ți aduci aminte; —n, v. a,, Qemauben an (Stivai —n, a aduce cuiva ceva aminte, a recliiema în memorie; (Stivai —n, a face mențiune de ceva; țo Viei id) mid) erinnere, încât ’mi aduc aminte; fidj — n, v. r., a’și aduce aminte, a ține minte; —ung, s. f, aducere aminte, suvenire, însciințare; admoni- țiune; — ungsjeidjen, s. n., semn de suvenire. @r=faften, r. n., a se reci, a se desferbenta ; bie ©peifen —, bucatele se recesc; —fdnipfen, v. a., ben Sieg, a câștiga prin luptă, arelupta; —fargen, v. a., a strînge prin sgârcenie; —fau* fen, v. a., a cumpera; a rescum- • păra; a corumpe, a mitul; erfaufter 3euge, martor mituit, ^rfennbar, adjj, ușor de recu- noscut. ^rfennen, v. n. ir., a cunoasce, a recunoasce, a distinge; (Stivai ju — geben, a da să priceapă; SBoljltljaten (mit ®anf) —, a recunoasce binefacerile, a se arăta mulțămitor; an ber (Stimate —, a cunoasce pe vorbă; in einer Sadje —, a hotărî într’o causă; eine (Strafe —, a de- creta o pedeapsă. (Memittidj, adj., recunoscător; fidj — enveijen, a fi mulțămitor, recunoscetor; —feit, s. f, re- cunoscință; sentență judecăto- rească; ^emanbcn jur —feit bringen, a deschide cuiva ochii; jur —feit fommen, a se pocăi și îndrepta. Grfenmtng, 5. f, recunoascere; —§jeid)en,5.n., semn, contrasenm. Grfer, s. m., balcon, foișor. (Micfcn, v. a., a alege; au$ ^ietem ba? SBefte —, din multe a alege ce e mai bun. Crrflnrtiar, adj. și adv., ce se poate desluși, esplicabil; —en, v. a., a esplică, a desluși, a respica; a spune, a tâlcul, a tălmăci, a declara; in bie Wjt — en, a proscrie, a tri- mite în esil; ben ®rieg —en, a declara resboiu; er murbe fiir unfdjutbig erflart, el fu declarat de neculpabil (nevinovat); —enb, adj., desîușitor; —er, s. m., ve(Ji: 9Iu?leger; —lid), adj., esplicabil; —ung, .eig, 8. m., ram de industrie. Grrtmeber n, v. a., a reîntoarce; a răsplăti, a răspunde, a replica; —ung, 8. f., răspuns, replică. &rWi*ben, vedi: Gtaverben, ®rnrir* fen. ®rWif(țett, v. a., a apuca, a prinde, (bftriittfdjsen, v. a., a dori; — t, adj. și adv., foarte dorit, favo- rabil, avantagios. ®rWiirg=ett, v. a., a sugruma, a gâtul, a strînge de gât; —er, 8. m., sugrumător, asassin; —ung, 8. f, sugrumare, gâtuire. Qh^,pl. —e, s.n., mineraiu, metal, cioae, bronz. neaoș, archi (se aplica nu- mai în composițiuni). ^rgabcr, s.f, vână de metal ©rga^ben, v. a., a spune, a po- vesti, a istorisi; —ung, s.f., na- rațiune , istorisire, povestire, poveste. @T$*bifdjof, s. m., archiepiscop; —bifdjdflid), adj., archiepiscopal, metropolitan; —biâtțum, s. n., archiepiscopie, metropolie; —en* gel, s. m., archangel; — gebirge, s. n., munți cu metale; — grube, 8. f, baie de metale; —țoltig, adj., ce conține metale, meta- los; —țerjog, s. m., archiduce; —țerjogt^um, s. n., archiducat; —priefter, s. m., protopresviter. Sr^etgen, v. a., a arăta. @r;eng*enr v. a., a produce; Jtinber —, a nasce prunci; —nife, s. n., producțiune, pro- duct; —ung, s.f, procreațiune, generațiune, product. Srgieb=ett, v. a. ir., a cresce, a educa, a da crescere, educa- țiune; —er, s. m., educător, pedagog; —erin, #./.,pedagoagă, guvernantă; —ung, s.f, edu- cațiune, crescere; —ungăanftalt, 5. /., institut de educațiune, de crescere, pensionat. (Brgtden, v. a., a’și propune, a aținti la ceva. @rgttter=n, v. n., a se cutremura, a sbucnl, a svocotl; —ung, s.f., tremă, frică, sbucneală. ®rg=tunbe, s.f, metalurgie. Srgnarr, s. m., nebun de legat. Srgfimen, v. a., a întărită, a irita spre mănie, a supăra, a se Digitized by Google ©rjbater—dominator 339 turbura, a’i sări cuiva ceva în nas; fi$ —, v. r., a se indigna. <5rgbater,pZ.—bâter, 8. m., străbun. e, pl. — n, s. f. (bot.), plop tremurător. pl. —n, 8. f, cămin, vatră. <£fțen, v. a. ir., a mânca, a gustări; hi SRittag —, a prânzi; gu &benb —, a cina; fidj fatt —, a se sătura; —, s.n., mâncare, bucată; bag — bereiten, a face de mâncare. {Stfeng, pl- — en, s. f, esență. nuea de frăție ; —s. n., țăruș de gratie; —orbnung, s.f, classificațiune; —reufe, s.f, vârșe. $rWer, s. m., răsad, botaș. gat^^rant, s. m., dulap cu des- părțăminte ; —tveife, adv., după despărțituri. ițactt, s. n., suma totală, garfel, pl. —n, s.f, faclă, —biftel, 5. f (bot.), un torță; fel de cact de America; — jagb, s.f, vânătoare cu facle; — fraut, 5. n., vecji: ^bnigSferje; —n, v. n., a flăcăra, a vâlvăi; mii bem ființe țerum—n, a umbla cu luminarea aprinsă încoace ’ncolo; — fc^ein, s. m., lucire de facle; —tan$, s. m., danț la facle; —trâger, s. m., purtător de facle, făcliaș, lampadar; —berfertiger, s. m., făcliar; —jug, s. m., conduct de facle; ^actifdț, adj. și adv., ve îndoitură pătură (la coaie de hârtie), încrestătură; margine îndoită; pâj, ciubuc (la coloane); lambă; gardină (la vase); —bein, s. n., os de îndoit hârtie (la com- pactori); —boci, s. m., scaun, teșghea; —brett, s. n., scân- dură de îndoit hârtie; —eifen, s. m., cuțitoae de a curăți carnea de pe pei; —en, v. a., a îm- pătura, a îndoi; a curăți de came; a face gardină, crestă- tură la doage; — ^obel, s.m., ghin. Digitized by GooqIc gamitidr—ȘărBer 345 Samtliiir, adj., familiar. familie, pl. —n, s. f, familie ,r copii; er ^at feine —, el n’are copii; —nangelegen^eit, 8. f., trebi de ale familiei; —ngruft, 8. f., criptă de familie; —ngut, 8. n., fideicomis; —nfranfțeit, s.f., morb de familie, ereditar; —nfreiâ, s. m., cercul familiei; —nleben, s. n., vieață familiară; —nname, s. m., nume de familie; —nftolj, s.m., mândrie de familie, —nbater, 8. m., tată de familie. SanwS, adj., făimos. Sanati=!er, s. m., fanatic; — adj., fanatic; — 3mu$, 8. m., fanatism, zel preste măsură. Sanb, vecji: ginben. Sang, a. m., prindere; ceea ce s’a prins; —f pl. Sânge, ghiare; —eifen, s. n., căpcană. Sangen, v- a. ir., a prinde, a apuca cu mânile; a aresta; geuer —, a lua foc; fief) — laffen, a cădă în cursă. Sânger, s. m., prindător. Sang=nteffer, s. n., cuțit de vână- tori; —ne^, 8. n., rețea de prins; — ja^n, s. m., colț (la porc sălbatec). Sânt, 5. m., băiețel înfumurat, măimuțoiu. Snntafte, pl. —en, s. f, fantasie, imaginațiune, închipuire. Santnfircn, v. a., a fantasa. Santnft, pl. — en, s.m., fantast; —erei, s.f., fantasterie; — ifdj, adj., fantastic. Santom, pl. —e, s. n.,. fantom. Sârbe, pl. — en, 8. f, coloare, văpsea, colorit, față; pretecst; bie — berdnbern, a schimba coloarea; —brett, s. n., tablă cu negreală (la tipografi). Sarbe=brii^e, s.f., boisă; —^ol^, a. n., lemn de colorat; —feffel, s. m., căldare de colorat; —frânt, vetji: Sdrberrbt^e; —funft, s.f, arta de a văpsi. Sdrben, v. a., a colora, a văpsi. Sarbenbilb, s. n., icoană colorată’; —-bredjung, s. f., refrângerea colorilor; —brett, s. n., paletă (la pictori); — gebung, s. f, co- lorit; —faften, 8. m., cutia pentru colori; —meffer, s. n., cuțît de lemn la pictori; —mi* fcfjung, s. f, amestecătură de colori; —mufctyel, s.f, scoică pentru colori; —reiber, m., frecător de colori; —reid), adj., variat în colori; —fpiel, 8. n., schimbarea colorilor; —ftein, s. m., peatră de frecat colori, marmură; —ftift, s. m., pastel, creion colorat; —firavi, a. m., radă colorată; —tucț, 8. n., pănură colorată. Sărbeofen, s. m., cuptor de colorat. Sdrber, s. m., colorător, văpsitor boiangiu; —baum, 8. m. (bot.), sumac,scumpie; —ex,sf., tintură, atelier de colorat; —ginfter, 8. m. (bot.), dobrișor; —feffel, s. m., căldare de văpsit; — fned)t, s.m., sodal de văpsitor; —frânt, s. n. (bot.), ve(}i: —foarte; —rbtțe, s. f. (bot.), garanță; —foarte, s. f. (bot.), gălbinare; —toaib, 5. m. (bot.), brobință; —gnnft, s.f, corporațiune de văpsitori. Digitized by GooqIc garbeftift—gaft 346 Șarbe^fttfț s. m., condeiu; —ftoff, s. w., substanță colorantă. ^arbig, adj., colorat, de coloare. ^ărbttngF pl, —en, s. f., coloare, colorit. garnlrant, s. n. (boț), feregă. garre, pl. —n, s. m., juncan, tăurenciu. garfe, pl. —n, s. f, junince, —nfaîb, s. n., vițea. ^rafau, 8. m. (zool.), fasan; —en* bei^e, s.f, vânătoare de fasani; —erie, s.f., fasanerie. Sa$d)Ctt, w-, firuț, firișor. gafdjitte, pl. —n, s. f, fașină; —ntoerf, s.n., fașine, umplutură cu fașine. ^aft^ing, s. m., câmelegi, carneval. ^a^cifelF 5. m., fascicul, braț. §afelr pl. —n, s. m., pui, pesci merunți; rasă. pl. —en, s. f, glumă, șagă, nebunii; —țaft, adj., ne- bunatec, glumeț; —țaftigleiț s. f., nebunie; —^ang, s. m., om ușurel, nebunatec; — țengfț s. m., armăsar de prăsilă; —n, v. n., a face nebunii, a fan- tasa; a feta (despre scroafe); —fdjtoein, s. n,, porc de prăsilă; —oieț, s. n., vite de prăsilă. Șafen, a. m., fir scurt și subțire; —, v. a., a scămoșa; —nactenb, adj., gol de tot. Safer, pl. —n, s. f, fibră, firicel. Șaferdjen, a. n., firicel. gnfer=idjț adj., ca firul; —ig, adj., firos, fibros. ^afig, adj. și adv., firos, fibros, ațos. ®a|F pl. gaffer, a. m., bute, vas; tleineg —, butoiu, buriu, po- loboc ; ein — SBein, o bute de vin; —binber, ve(|i: ^btt^er; —boben, 8. m., fiind de bute; ben —boben augfc^lagen, a des- funda butea. Safcdjen, s. n,, butoiu, buriu, po- loboc. $a|banbe, 5. f., doagă de bute. JJaffen, v. a., a prinde; a apuca (cu mâna); a cuprinde (cu mintea); mit ben â^nen —, a apuca cu dinții, a încolți; einen (SntJdjluB —, a se decide la ceva; Wlutț —, a se încu- ragia; Sbelfteine —, a lega (petri scumpe în aur); 2Bur$el —, a prinde rădecini; fidj —, v. r., a se reculege, a’și veni în fire; fid; furj —, a spune ceva în puține cuvinte, a se reasuma. Șa^fanț adj., cu miros de bute mucetfită; —gef(țmad, s. m., miros de bute; —țolj, s. n., lemn de doage. adj. și adv., ce se poate cuprinde, ușor de priceput. Weif, 5. m., cerc de bute. Șaffnug, pl. —en, s. f, legarea unei petre scumpe în aur seau argint; disposițiune, cumpăt; aug ber — tommen, bie — ber* lieren, a’și perde cumpătul, a’și eși din sărite; aug ber—bringen, a scoate din sărite; —gfraft, s.f, concepțiune. ga^Waaren, s. f., mărfuri de vase de lemn, butenărie; — tveife, adj., cu butea; —ttierf, s, n., butenărie. W- adv., mai, pe aci, ca la; (vetfi: ȘBeinațe). Digitized by GooqIc gaften—ge^fboben 347 gaften, f. n., a ajuna, a posti; —, s. n., ajunare, postire; —, s.f, păresimi, postul paștilor; —prebigt, s.f., predică de pă- resimi; —fpeife, s. f, bucată de post; —$eit, 8. f, timpul postului paștilor. gaftnadjt, s.f, ajunul păresimilor, sec; —fd;mau3, a. m., lăsatul de carne, lăsatul secului. gafttag, s. m., $i de post, ajun; —$gefid)t, 8. n., față smolită, gatul, adj. și adv., fatal, neferice; —ift, s. m., fatalist; —ităt, 8. f, fatalitate, nenorocire. gaul, adj. și adv., putred, împuțit, stricat,clocit (ou); leneș, trândav; fidj auf bie —e Seite legen, a se face leneș; ber — e, s. m., leneș, puturos; —baum, s. m. (bot.), lemnul cânelui, cireș de pădure, mălin; —bett, s. n., pat ângust de a odihni dioa; —brut, s. f., prăsilă stricată (la albine). gâute, veZi; gaulnifj. gaulen, v. n., a putred!, a se strica, ganlen^er, v. n., a se da lenei, a se trândăvi, a se lenevi; —er, 8. m., leneș, perdeveară; —erei, s.f, leneșie puturoasă. ganhpeber, s. n., friguri putrede; —țeit, s.f., lene; —ic^t, adj., ce începe să putrezească. gănlntț, s.f, putreziciune; in — iibergeljen, a trece în putrezi- ciune ; —mibrig, adj., antiseptic. ganl^cl^, tfi-., lălău; tolăniță, —t^ier, s. n. (zool.), ai, leneșul. gaum, veZi: S^aum. gann, s. m., faun. ganft, pl. gâufte, 8. f, pumn; ben 2>egen in ber —, sabia a mână; @tina§ auf eigene — tțun, a lucra de capul său; ba^ poȘt trie bie — aufS Stuge, se potri- vesce ca nuca în părete; eine — boli, un pumn de ceva. ganftdjen, s. n., pumnișor; in$ — (adjen, a rîde înfundat. ganft=begen, s. m., pumnar; —bid, adj. și adv., cât pumnul de gros; er țat eS —bid ținter ben D^ren, e un mare fățarnic, blăstămat. gauftel, m., ciocan de mână, fistău. gauft țanbft^u^, s. m., mânușe fără degete, mânușe oablă; —tampf, s.m., luptă cu pumnii, bușitură; —fămpfer. s. m., bu- șitor, atlet. gihiftling, pl. —e, 8. m., ciomag, bâtă. ganft^infel, s. m., bidinea, pă- mătuf; —redjt, s. n., dreptul pumnului, dreptul celui mai tare; —fdjlag, —ftreitf), s. m., lovitură cu pumnul. gaborit, pl. —en, s. m., favorit; —in, s.f., favorită. gațeu, s.f. pl., nebunii, caraghios- lîcuri; —madjer, s. m., cara- ghios. gebrnar, s. m., Februarie, Faur, gedjbboben, s. m., sală pentru scrimă; —begen, s. m., spadă de scrimă; —en, v. n. ir., a se lupta cu sabia, a face scrimă; —en ge^en, a cerși; —er, s. m., luptaciu, pumnaciu, gladiator; —erfprung, 8. m., săritură di- bace de luptaciu; —erljanbfdjulj, Digitized by GooqIc 348 Seber-Șegen 5. m., mânușe de scrimă; — funft, s.f, arta scrimei, iscusința în manuarea armelor; —meifter, măiestru de scrimă; —pla$, s. m., loc de scrimă; —țd)ule, s.f, școală de scrimă; —ftunbe, s.f, lecție de scrimă; —ubung, f, esercițiu în arme. greber, pl. —n, s. f., peană, con- deiu; coardă, arc (la orologiu, la trăsură); gemanbem ®twa$ in bie — fagen, a dicta cuiva ceva; nod) in ben —n liegen, a fi încă în pat; —artig, adj. și adv., ca peana, elastic; —bufi, s. m., mince; —befen, m., mătură de pene; —bett, n., pat de pene, pilotă; —blatt, 5. n., placă de coardă (la trăsuri); —bilele, s. f, penar; — bufdj, s. m., peană în pălărie, panaș; —cȘen, 5. n., penuță. fjeber=cr$, s. n. (miner.), mineraiu firos de argint; —fedfier, s. m., disputător; — fbrmig, adj., ca peana; —fucȘfer, 5. m., scrii- toraș; —Șalter, 5. m., toc; —Șart, a'dj., vânjos, elastic; —Șar§, s. n., rășină elastică, cauciuc; —Șelb, s.m., fanfaron; —Șut, s.m., pălărie cu peană; —i& ^3^ penos, plin de pene; —tiel, s. m., tuleu de peană; —fiffen, s. n., perină de pene; —fraft, s.f, elasticitate; — frieg, s. m., luptă literară; —leicȘt, adj. și adv., ușor ca peana; —lefen, s. n., curățire de pene; nicȘt Viei —lefenâ macȘen, a nu face multe ceremonii, a nu’l cresta pre cineva; — Io§, adj. și adv., fără pene, despenat; —mei§el, s. m., peană de cu- rățit ranele; —meffer, s. n., penicel. Șebern, v. n., a perde penele; a ave elasticitate; ficȘ —, v. r., a năpârli. 5ebcr=ftȘ^i^«r *•, curățire de pene; —fcȘleiger, s. m., cură- țitor de pene; —fdjmucfer, s. m., coloritor de pene; —țdjnitt, s.m., tăietură depeană; —fpalt, s. m., crepătura penei; - fpanner, s.m., încordător; —jpule, s.f, vedi: —fiel; —ftaub, s. m., puf; —ftauber, s. m., neguțător de pene; —ftraujj, s. m., buchet de pene; —ftridj, s. m., tră- sătură de peană; —ftu|, s. m., moț de pene; — uȘr, s. f., oro- logiu cu coarde de oțăl; —vieȘ, s. n., oare, sburătoare; —tuage, 5. f, cântar pe coarde elastice; —tveifî, s. n., talc firos; —Wilb* preț, n., vânat mărunt de sburătoare sălbatece; —WifcȘ, s. m., mătură de pene; —jeicȘ* nung, s.f, desemn cu peana; —§ug, s. m., trăsătură de peană. get, pl. —n, s. f., ursitoare, măiestre; —rei, s. f, feerie: —nȘaft, adj. și adv., minunat, magic; —nmărcȘen, s. n., basm, poveste. — n, s. f., curățire; ciur; —feuer, 5. n., purgatoriu, foc curățitor, limb;'—lappen^.m., otrep, treanță de șters vasele. Segeu, v. a., a curăți, a mătura; ben Conțin —, a mătura ur- Digitized by GooqIc Șeger—Șeier 349 loiul; einen Srunnen —, a cu- răți o fântână; Qemanbem ben SBeutel —, a seca, a goli punga cuiva; —, s. n., curățire, mă- turare. Șeger, s. m., curățitor, măturător, tțegegett, s.f., timpul retezatului de stupi. Wt, pl. —n, s. f., ostilitate vrășmășie; —brief, s. m., cartel, declarațiune de răsboiu. pl. —n, s. f. (zool.), veve- riță de Siberia. 3eȘI, adv., înzadar, îndeșert, fals; surda; —bitten, a se ruga înzadar; —fațren, —ge^en, —reiten, a se rătăci, a perde drumul; —gebăren, a aborta; —greifen, a se greși; —fc^iegen, a nu nimeri pușcând; —fdjlagen, a nu nimeri, a nu izbuti; —fdjliefcen, a argumenta fals; —treten, a face un pas greșit. s. m., greș, greșeală; oțne —, fără greș; —bar, adj., cel ce greșesce, falibil; —barteit, 8. f., falibilitate; —beric^t, s. m. , raport fals; —bitte, s. f, rugă- minte deșartă; eine —bitte tțun, a se ruga de a surda; —brnrf, s. m., tipărire greșită. ^rețlen, v. a., a greși, a face erori; . —, v. n., a se înșela; a nu nimeri, a sminți; a nu fi de față, a lipși; a rătăci, a păcătui; an mir foU eâ nidjt —, din par- te’mi nu voiu lipsi; baran foft eâ nidjt —, de aceea me voiu îngriji eu; tveit gefe^lt, de parte de a..., te înșeli, nunumai; e§ feȘIt mir an (ăelb, ’mi lipsesc banii, ’mi trebue bani; e$ fe^lt i^nt an nidjtâ, nu’i lipsesce nimic; e$ ferite nidjt Viei, fo mare er gefaHen, nu lipsi mult și ar fi căZut; toa3 fețlt S^nen? ce ai? ce te doare? Șe^ler, s. m., greșeală, smintă, eroare, defect; cusur, metehnă; organijdjer —, defect organic; er fdjreibt o^ne —, el scrie fără erori; —frei; adj. și adv., fără erori, corect; — ^aft, adj. și adv., vițios, defectuos, cu erori, greșit, necorect; —^aftigfeit, s.f., defectuositate. ^e^bgattg, s. m., cale greșită; —geburt, s.f., abort; —griff, s.m., greșeală, ulueală, rătăcire ; einen —griff t^un, a greși din nebăgare de seamă; —țieb, s. m., lovire nenimerită; —jațr, s. n., an sterp; —tarte, 8. f., cartă falsă, mincinoasă; —fonf, s. m., cumpărătură nenimerită; —fdjIuB, s. m., veZi: SrugfdjluB î —tritt, s. m., paș greșit, fals; einen —tritt madjen, a se potigni. /., pășune de ghinde seaudejir; — gelb, s. m., bani pentru pășunatul de ghinde; —geridjt, 8. n., jurisdicțiune criminală (în Vestfalia). ^Wamme, s.f., veZi: ge^e. ^eier, s. f., sărbare, repaos; —abenb, s. m., încetare dela lu- cru; —abenbmadjen, a înceta dela lucru; —Heib, s. n., vestmânt de sărbătoare, de gală; —lidj, adj., sărbătoresc, solenel, pom- pos; —lidjeâ SBerfprec^en, ju- ruință; —lidj, adv., sărbătoresce f Digitized by Google 350 Șeifel—Șelbel —lidjfeit, s.f, sărbătoare, prăs- nuire, solenitate, pompă; — n, v. n. și a., a prăsnui, a săr- bători, a sărba, a celebra, a nu lurca; —ftunbe, s. f., oră de repaos, de odihnă; —fag, s. m., sărbătoare, $i de repaos; —tagSfleib, vet, ve<}i: S^laițt; —f^mie* be, f, făurărie militară; —s.m. (bot.), ciupercă; —fpital, a. n., spital ambulant; —ftein, s.m^ peatră, semn de hotar; —ftuțl, a. m., scaun purtăreț; —taube, s.f., porumb de câmp; —truppen, a. f. pl., trupe de campanie; —foadje, s. f, vedetă; —webel, a. m., sergent; —tveg, s. m., cale vici- nală; —Unde, s.f (bot.), mă- zăriche de câmp; —winbe, s.f. (bot.), rochia rândunelei; —Wirtțfcțiixft, s. f, economie rurală; —jeiițen, a. n., insignii militare; —jeug, 5. n., aparate de resboiu; —jeugmeifter, s. m., general de artilerie; —jug, a. m,, campanie, espedițiune militară. ~ H, ohadă; ară- tură de miriște; —n, r. a., ein Slab —, a încălța cu obede o roată; a intoarce un ogor; . —nljauer, 8. m., obedar. OreK, P^ —t, s. n., pele lucrată; ^emanbem bag — liber bie D^ren jie^en, a despoiă pre cineva; —eifen, s.n., tașcă, giamantan, șipet; —eifenmatțcr, 8. n., șipetar; —țanbel, ve^i: fieberțanbd. felonie, s.f, felonie. §el$, pl. —fen, 8. m., stană, stâncă, steiu. JJelfen, a. m., stâncă; — artig, vecji: gelfid)t; — berg, a. m., steiu, stâncă; —feft, adj. și adv., tare, vertos ca o stâncă, neînduplecat; —gebirge, a. n., munți de stâncă; — lefter, s. m., celariu în peatră, în stâncă; —tette, s.f, catenă de stânci; —flippe, s.f, stâncă în mare; —Uuft, s.f, crepătură în stânci; —neffel, a. f, urzică marină; —rtff, s. m., șir de stânci în mare; •—toanb, s. f, priponii unei stânci. i$elf4^tr adj., stâncos; — ig, adj., plin de stânci. ^eUftein, s. m., peatră de stâncă, ^elufe, pl. —n, s.f, felucă, barcă. §endj, a. m. (bot.), coada vulpei. peniței, a. m. (bot.), anason, chimin dulce; —51, a. n., oleu de anason. JJettfter, a. n., fereastră; blinbeâ fereastră oarbă,firidă;—bejc^Iage, 8. m. pl., gardini, ferăriile dela fereastră; —brett, 8. n., scân- dura la fereastră; —briiftung, a./.,radim de fereastră,parapet; —djen, 8.n., ferestruța; —eifen, 8. n., vergele de fer la ferestri; —flagel, s.in., canat de fereastră; —futter, a. n., căptușală la fereastră; — gitter, a. n., gratie, la ferestri; —gfa$, a. n., sticlă, geam de fereastră; — $afpe, s.f., țîțînă de fereastră; —fiffen, »m., perină de pus la fereastră; —Htt, 8. m., mastic, lipeală Digitized by GooqIc Senț—geft 353 de giamuri; —freuj, s. n., crucea ferestrei; —laben, 5. m., oblon, tabla ferestrei; —lețne, ve^i; —briiftung; —n, v. a., a spăla pre cineva fără săpun; —pfeiter, s. m., stâlpul întră dbue ferestri; — roțmen, s.m., pervazul ferestrei; —riegel, s. m., încuietoare la ferestri; —j^eibe, s. f, ochiu de fe- reastră, giam; — fdjirm, s. m., jaluzii; —țcțîveiS, 5. m., abu- reală pe ferestri; —fteuer, s. f, —gelb, <9. n., tacsă pentru fe- restri; —Vorțang, 5. m., perdea; —Werf, s. n., ferestrărie. jertfi, pl. —e, 5. n., aburi de sulfure in mine. gerien, s. f. pl., ferii, vacanțe, periei, 9. n., purcel de lapte; —n, v. n., a făta purcei. JJem, adj. și adv., depărtat, de- parte; von de departe; in fo—, încât; bag fei — Von mir, să me ferească D(Jeu; — țaften, a îndepărta. Oremambn!r s.m., lemn de Bra- silia. $emanfi^tr pl. —en, s.f., per- spectivă. - Uerne, s. f, depărtare, distanță. JJcmer, adj. și adv., mai încolo, mai departe, apoi; — țin, adv,. de aci înainte. Șemetuein, s. m., vin de an. ^em=gfagr s. n., ochian, perspec- tivă ; —roți, s. n., ochian mare, telescop; — fcțeinlețre, 5. f, perspectivă; —țcțreioehmft, s.f., telegrafie; —fdjreiber, s. m., Barcianu, Worterbuch. telegraf; —ficțtig, adj., presbit; —fi^tigfeit, s.f, presbiție. JJerfe, pl. —n, 5. f., călcâiu; gemanbem auf ber — nacțfotgen, a urmări pre cineva; —nbein, s. n., osul călcâiului; —ngelb, 5. n., — geben, a o lua la să- nătoasa, a fugi. JJertig, adj. și adv., gata, finit, terminat, făcut; ma^t eud) —, gătiți-ve (armele); fid) jur meifc — madjen, a se pregăti de drum; mit feinem ^ermbgen — fein, a’și fi mâncat averea, a se fi ruinat; — fcțreiben, a scrie cu înlesnire; —en, vedi: SSerfertigen; —feit, s.f, înde- mânare, ușorință, dibăcie. ^effelr pl. —n, câtuși, fere, lanț, obecji, pente: in —n fdjlogen, a pune în câtuși, în fer; —n, v. a., a băga, a pune în fere; a pune pedeca (la cai). Ueft, pl. —e, s. n., sărbătoare, praznic, ospăț; —abenb, 5. m., ajunul unei sărbători. adj. și adv., tare, vârtos, țeapăn, resistent, compact, solid; —eg £anb, uscat, continent; —er (S^tof, somn adânc; —er ©țaracter, caracter solid, sta- tornic ; —binben, a lega strîns, a strînge; — entf(țloffen fein, a fi foarte resolut; —țaiten, a țină strîns, a țină strună, a înșfăca; —macțen, a înțepeni; —nețmen, a pune mâna pre cineva, a’l prinde; —fcțlafen, a dormi adânc; —fe^en, a hotărî, a determina, a stipula; a orândul, a statorl; ben $reig — fe^en, a Digitized by Google 23 854 geft—Șeubal face ruptoare; —fe^en, a se ase(}a undeva cu șederea; —ftegen, a se țină bine în pi- cioare ; —fteHen , a înțepeni bine, a statornici, a stabili; —treten, a pătuli (pământul); fid) — vornețmen, a’și propune cu seriositate. gefte, pl. — n, s. — be3 §inv mefâ, tărie, firmament; ve<}i: Seftung. geft=gabt, s. f., dar; —gefang, 8. m.) imn, cântare. s.f., tărime, soliditate stabilitate, constanță. pl. —en, s. f., festi- vitate. SefhHeib, s. n., vestment de săr- bătoare; —lid), adj. și adv., sărbătoresc, festiv, solenel; —lid)f eit, s. f, festivitate, sole- nitate, pompă; —Heb, s.n., imn, cântec de sărbătoare; —maljl, 8. m., ospăț, banchet, zaifet; —prebigt, s.f., predică la săr- bători; —tag, vedi: Șeiertag. Oreftnng, pl. —en, s.f, fortăreață, cetățue, castel; —âarreft, s. m., arest, închisoare într’o fortă- reață ; —Sbau, s. m., fortifica- țiune; — §pfa^I, s. m., palisadă; —Sftrafe, s. f., închisoare în fortăreață; —âwaU, s. m., val de cetațue, parapet. gtfeug, 8. m., conduct festiv. 8. n., gras, grăsime, untură; —, adj. și adv., gras, unsuros; nutrit bine, încălat; —eâ gleifdj, carne grasă; —mac^en, a îngrășa; — toerben, a se în- grășa, a se încăla. ^ttammer, s. f. (zool.), presure; —auge, s. n., cal cu ochi grași; ochi în grăsime; —baud), s. m., foaleș; —barnt, s. m., vetji: Slfterbarm. gette, s.f., grăsime; —n, v. a., a unge cu gras. fjett=febemr s. f, penele deasupra codii paserilor; —fleden, 8. m., pată de grăsime; — gan$, s.f., pinguin; —țaut, s.f, membrană unsuroasă (la animale); —^enne, s. f. (bot.), earbă grasă; —idjt, adj., grăsiu; —ig, adj. și adv., gras; —igfeit, s.f., grăsime; —tramer, s. m., neguțător de mărfuri grase; —magen, s. m., rânza a patra a animalelor rumegătoare, abomas; —tvanft, s. m., pântece gras, pântecos; —toeibe, s. f, loc de pășune pentru îngrășatul vitelor, suhat. s. n. (geogr.), Fez. Ue^en, s. m., sdranță; bucată, ^entțf, adj. și adv., umed, ravăn. jilav; muiat; — madjen, a răveni; —brett, 8. n., scândură de a muiă hârtia înainte de tipărit; —en, v. a., a urneai, a răvenl, a muiă; —en, s. n., muierea hârtiei înainte de tipărit. țțendjtigfeit, s.f, umezeală, răve- neală; — Smeffer, s. m., higro- metru. adj. și adv., frig și umed; —fammer, s. f., cameră de ume(|it hârtia (la tipografi); —mulbe, s.f, albie de muiat hârtia. Ueubat, adj., feudal; —redjt, ve^i: £ef)enred)t . Digitized by GooqIc geuer—geuerofen 355 ^uer, s. n., foc; pârjol, incendiu; ardoare; eleftrifd)e$ —, foc electric; — anlegen, a pune foc; —fangen, a lua foc; a se face foc, a sburda; — macțen, a face toc; — fc^fagen, a scă- păra; ba3 gonje^ouâ fte^t in —, cas’a întreagă arde; ba$ — ge^t au3, focul se stinge. ^eueranbeter f s. m., adorator al focului; —anftalt, s. f., ve adj- și adv., de foc, focos, înfocat, înflăcărat, arzător; ve^i: Șeurig; —fbrper, s. m., corp de foc, ar4ător; —htgel, 8. f.f glob înfocat, glob de foc; meteor; —funft, s.f, arteficiu de foc, pirotechnie; —fiinftler, s. m., pirotechnic; —lanb, 8. n. (geogr.), Țeara focului (în America de sud); — Idrm, 8. m.f alarmă de foc; —leiter, s f.f scară de foc; —lilie, s. f. (bot.), crin roșu; —(bfcbmann, s. m., pompier; —Wfcpungâanftalt, s.f., poliție pentru foc; pompieri; —luft, 8. f, gaz Inflamabil; —ntaal, 3. n.f semn de arsură; —mann, s. m.f focar; —material, 3. n., materii focoase, de ars; —mâner, zid încontra focului; —meffer, 8. m., măsurător de foc, piro- metru (în fisică). Jeneru, v. a., a face foc, a arde; —, v. n., a da foc (din pușcă). țjener^ofen, s. m., cuptor mare de topit metale, de ars var; —orbnung, s. f., regulament pentru incendii; —pfanne, 3. f., tigae, cățue de foc; —probe, 3. /., probă de foc, prin foc; ordalii; —regen, 3. m., ploae de foc; —ro^r, 3. n., armă de foc, pușcă; — rb^re, s.f, țeve de foc (la cuptoare de ars var); —rofe, s. f. (bot.), rușcuță; —roft, 3. în., grătar de foc; —roti), adj. și adv., roșu ca focul; —roti) tverben, a se roși; —țdulc, s. f, stâlp de foc Digitized by GooqIc 356 ȘeuerSbrunft—Șilial —âbrunft, 9.f, foc, aprindere,- pârjol, incendiu; —fițaben, s. m., daună cășunată prin foc; —fdjaufel, s.f, vătraiu; —fdjeu, adj. și adu., care se teme de foc; —fdjirm, s. m., paravan; —f^Iunb, s. m., gură largă la cuptor; tun; —f(ț»aben, s.m., gazuri inflamabile; — fdjtoamm, ă. m., ească; —feele, s. f, suflet înfocat; —âgefa^r, s.m., pericol de foc; —fpeienb , adj., ce aruncă foc; —jpeienber 93erg, vulcan; —fpri^e, s.f., pompă de foc: —fta^l, s. m., amnar; —ftdtte, s. f, loc unde a fost foc, incendiu; —ftein, s. m., cremene; —ftra^l, s. m., ra^ă . de foc; —t^urm, s. m., foișor de foc; —ung, încălzire; —bergolbet, adj., suflat cu aur; —berfidjerung, s. f., asecu- ranță încontra focului; —toerf, s. n., foc arteficios, de arteficii; —^ange, s. f., clesce; —jeug, s. n., scăpărătoare, amnar; —junber, veen, s. n.f pesculeț. Jțiftțe, s.f., marginea, stînghiul catargului. Digitized by GooqIc gifdjen—Șițbanb 359 ^ifdjen, v. a., a pescui; im îrii* ben —, a pescui în turbure, a face întrigi. gifdjer, s. m., pescar; —bârfe, s.f., barcă, luntre de pescar; —ei, s.f, pescărit, pescuitură; —garn, s.n., ve4i: —neț; — gerdtț, s.n., unelte de pescuit; —Ipitte, s. f, colibă de pescari; —in, s.f., pescăreasă; —leine, s.f., undiță; —marft, s. m., pescărie; —neț, s. n., mreje, pleașcă, matiță, năvod; —ring, s. m., sigilul papei; —redjt, s. n., pescărit; —ftange, s.f, știulbic; —ftedjen, s. n., lupta pescarilor. 3if$=effer, s. m., cel ce mâncă pesci, ichtiofag; —fang, s. m., pescuire; —fdgcțen, s. n., tonă pentru pesci; —feber, —flofje, ve^i: glofjfeber; —gobeî, s.f., ostie de prins pesce; —gatte, 5. f, fiere de pesce; —gafierte, s.f., gelatină, piftii de pesce; —gere^tigteit, s.f, dreptul de pescuit; —germț, s. m., miros de pesce; —grăte, s. f., osuț de pesce; —țalter, s.m., pescuină; —țanbel, s. m., negoț, comerciu cu pesce; —țdnbler, s. m., ne- guțător de pesce; —țaut, s. f, pele de pesce; —id)t, adj. și adv., ca pescele, de pesce; —faften, s. m., ladă de pesci; —ftefer, s. m., —fieme, s.f, ure- chiușa pescelui, branchiile pe- scelui; —fbber, s. m., momeală pentru a prinde pesci, mislic; —frdmer, ve^i: —țănbîer; — (aic^, ve4i: £aicț; — late, s.f., sara- mură, sărâtură de pesce; —leim, ve4i: $aujenblaje; —marft, s. m., pescărie, târg de pesce; — mild), s. f, lapți de pesce; —orb* nung, s. f, regulament pentru pescuit; —otter, s. f. (zool.), vidră; —otterpinfet, s. m., penel de păr de vidră (la zugrafi); —red)t, s. n., dreptul de pescuit; —reid), adj., pescos; — reuje, 5. f., vârșe de prins pesci; —rogen, s. m., icre de pesce; —faț, vedi: —brut; —f^uppe, ve^i: ©djupțe; —fpeije, s. f., bucate de pesce, mâncare de post; —teid), 8. m., loc de pesci, pescuină, heleșteu; —tțran, s. m., grăsime, oleu de pesce; —trog, s. m., troacă, albie de păstrat pesci; —toaffer, s. n., rîu pescos; —tuețr, s. n., ostreață de pesci, îngrădeală, pelie; —toeib, s. n., pescăreasă; —toelt, s. f., pe- scărime; —jaun, s. m., coteț de pesci; —jug, s. m., pescui- tură, trăsură cu năvodul- (Ștâfal, pl. —e, 5. tn., fiscal, procuror regal; —ifd), adj., fiscal, fiscășesc. m., fisc, vistieria sta- tului. Qriftef, pl. —n, s.f, fistulă; ton fals; —artig , adj., fistulos; —gefc^tour, s.n., rană, bubă fistuloasă. fjiften, v. n., a fisăi. Șttfdjeht, v. a., a beli de pele. ^itti^r pl. —e, s. m., aripă, scut, adăpost; avânt. §tț=banb, s. n., legăturică de fire (la pânzari); —en, v. a., a lega fire laolaltă. Digitized by GooqIc 360 Șij—Ștamme adj-, gata; —e Qbee, idee ficsă; — unb fertig, gata de tot; —iren, v. n., a ficsa (cu ochii); —[tern, m., stea ficsă. adj, și adv., plan, lat; —e $anb, palmă; —eâ 2anb, țeară plană, șes; —e Sdjuffel, blid lat. ȘJrfâdje, pl. —n, s. f, șes, supra- față plană. ^făițefn, v. a., a freca încet plăci de metal. ^faAen, v. a., a plana, a netei}!. Șlddjendnljaltr s. m,, arie, cu- prinsul suprafeței; —maB, s. n., măsură pătrată; — meffung, s.f, planimetrie; — reuni, s. m., suprafață; —jo^l, numerpătrat. Șlarfpfelb, s- n-> șes; —fu&ig, adj., lat la tălpi; —țeit, s. f, formă lată, netedă; lucru numai su- perficial; —topf, s. m., cap sec, tâmpit; —lanb, s. n., câmp șes, câmpie; — Idnber, s. m., locuitor dela câmpie; —nafe, s. f, nas turtit; —nafig, adj., cu nasul turtit. s. m., in, fuior de in; —breițen, a melița inul; — țe* cfyeln, a ravila; geljedjelter —, lior; ben — rbften, a topi inul, gfadjâm’tig, adj., ca inul; —bart, 5. m., bărbuță de junișor; —bau, s. m., cultura inului; —blduel, s. m., maiu de bătut inul; —bredje, s. f, meliță de in; —brevet, s. m., melițar; —biinbel, s. n., legătură de in; —barre, s. f, topitoare de in; —botter, 5. m. (bot.), lubiț, iubiț; —felb, 5. n., iniște, inărie. Jțldtțfen, adj., de in. ^fadj&farben, adj., de coloarea inului; —țaar, s. n., per blond; —țanbter, s. m., neguțător de in; —fraut, s. n. (bot.), iniță; câtină, cânepa dracului; —raufe, s. f, dăragi strivitori de măgă- liile inului; —reifte, s.f., fuior de in; —rbfte, s.f, topitoare de in; —fante, s. m., sămânță de in; —feibe, vedi: —fraut; —fpinnerei, s. f, fabrică de tors de in; —ftengel, s. m., cotorel de in; —tnerg, 8. n., stupă de in. s. m., țiglă lată, de coperit. tțfarfen, v. a., a scărmâna lâna spălată. JJlarferfeuer, s. n., flăcărae, bo- botăe, pălălae. glarfern, v. n., a flăcăra, a pâlpâi, a vâlvăl. glaben, s. m., cocă, turtă, plăcintă, scovardă; —bacter, s. m., plă- cintar. ^laber, vecji: SJtafer. ^lagge, pl. —n, s.f, bandieră, steag, stindard, flamură; bie — auffterfen, a arbora bandiera; s. n., naea comandan- tului. ^VM^fadj., flamand, deFlandrîa. giamldnber, s. m. (geogr.), fla- mand, flandrens. (țlammc^en, #. n., flăcărița. giomm-e, pl. —n, s.f, flacără, văpae, pară de foc; ben —en iibergeben, a arunca în flăcări; —en, v. n., a arde cu flăcări; —en, v. a., a împodobi cu linii Digitized by C >qIc Șlanbern—gled 361 undulătoare; —enb, adj., flă- cărător; —enbe$ geuer, pălălae; —enauge, s. n., ochiu înfocat; —enfeuer, s. n., foc cu flăcări; —enfctyvert, s. n., sabie de foc; —enftrom, s. m., rîu de foc; —id)t, adj., ca flacăra, flăcăros, undulat; —ig, adj., în flăcări, glanbent, s. n. (geogr.), Flandria. 3rIatteHr 5. m., flanelă. plante, pl. —n, s.f., flancă, coastă; bem geinbe in bie — fatlen, a ataca pre inimic în coaste; —nangriff, s. m., atac în coaste. țțfanfiren, v. n., a bate stratele, a alerga încoaci și încolo; —, v. a., a ataca în coaste. glaf^eu, s. n., carafină, sti- cluță. ' pl. —n, 5. f., butelie, carafă; ȘMgerne —, ploscă; —nbier, s. n., bere în butelii; —nfutter, s. n., scatulcă de butelii; —nfetter, — lorb, 8. m., coș pentru butelii; —HirbiB, 8. m., tidvă; —ntvein, s. m., vin în butelii; —njug, s. m., macara. Sr^f^iuettr pl. 8. n., tinerel, flașinet. țțlafdjner, s. m., tinichier, feralbar. glafer, s. f, venă în lemn sau peatra. grlatter=geiftr s. m., om ușor, svân- turat, pârpală; —țaft, adj. si adv., flușturat, aventurat, spul- berat ; —Ijaftigleit, s. f., fluștu- rătură, ușurătate; —n, v. n., a fluștura, a fâl&â, a da din aripi; —finn, s. m., minte spul- berată, ușurătate. ^Ianr adj., moale, lânged; ber SRarft ift —, târgul e slab, vânzare puțină. §laum, 5. m., fulg, puf; mit — bebetft, fulgos; —feber, s. f., pihă; —ig, adj., fulgos, pufos. pl. —fe, 5. w., floc, flo- cotină, buc. JJlaufe, pl. — n, s. f., șiretlic, palavre, gogoașe; —n madjen, a umbla cu șoalda, a spune palavre; —nmacțer, 8. m., fle- căros, mincinos, înșelător; —nmadjerei, s.f., flecărie. JJlauSrorf, s. m., suman. 8. m., bădăran. fjledjfce, pl. —en, s. f., tingă, coardă; —ig, adj., cu tingi, cu coarde. |țte^t=er pl. —en, s. f, împleti- tură, leasă (de nuele); șuviță de păr, cosiță; pecingine, scoarță, sterlici; iâlanbifcțe —, mușchiu de munte; —en, v. a. ir., a împleti, a înlățui; —en, s. n., împletire; —enartig, adj., pe- cinginos; —lorb, s. m., coș mare de nuele; —ftod, s. m., împletitoare; —îveibe, s.f, ră- chită, lozie; —tucrf, s. n., îm- pletitură, împletit; —jaun, s.m., gard de nuele. §lerf, pl- —e/ s- pe^c, pată, maculă; parte de loc; einen — auf @twa3 țețen, a pune un petec la ceva; nidjt Vom —e gc^en, a nu se mișca din loc; er fommt nic^t vom —e, e o tândală, care nu face mai ni- mica ; — au^mac^er, s. m., cură- țitor de pete; —djen, s. n., Digitized by Google 362 gleden—glet^e petecuț, petecel; —ein, v. a., a pune petece. glerfen, s. m., orășel, tergușor; pată; blauer —, venetare, pată venătă; —, v. n., a păta, a macula, a face pete. tJIerf=fteber, s. n., friguri peteci- noase, peteci; —ig, adj. și adv., pătat, pistruiu; —ig merben, a se păta; —puper, s. m., ve^i: —auămadjer. Șleber=mau$, s. f. (zool.), liliac; —mifdbz m> aripă, peană de șters (praf). fțlegel, s. m., îmblăcii; bădăran, nătâng, mojic, necioplit; —ei, s.f, mojicie; —țaft, adj., mojic, mojicos, bădărănos; —jațre, s. n. pl., nebunia juneței, anii sbulberaților. v. a., a ruga cu tot adinsul, cu stăruință ferbinte; §u ®ott—, a ruga pre D^eu ferbinte; um §ilfe —, a cere, a implora ajutorul cuiva; —n, s. n., rugă- minte, suplicare; — tlidj, adj. și adv., ferbinte. s. n., carne; roțeâ —, carne crudă; gebroteneS —, carne friptă; milbe^ —, carne vie (la răni); —, (la poame), miecf, pulpă; —bont, s.f, scaun de măcelar; —beii, 5. n., bardă de tăiat carne; —briile, s.f., supă de came; — effen, a mâncă de dulce. gleifcțen f v. a., a curăți de carne. Srletfdjer, s. m., măcelar; —gefeU, $. m., sodal de măcelar; —panb* Wert, 5. n., meserie de măcelar; —țunb, s.m., câne mare, zăvod; —in, s.f., măcelăreasă. |Jleifiț=entr adj., de came; —eâluft, s.f, poftă trupească; —farbe, s.f., coloarea cărnii; —fafer, s. f, fibră; —freffenb, adj., car- nivor ; —gemdrfjS, s. n., sarcom, polip; —^arfer, —țauer, s. m., măcelar; —id)t, adj., cărnos, pulpos; —tammer, 5. f, loc, cameră de păstrat carne; —Ioft, s. f., nutriment de came, mân- cări de came; —fucpen, s. m., —paftete, s.f, plăcintă,, pasteta de carne; —lid), adj., de came, trupesc; —licpleit, s. f, pofte trupeșei, sensualitate; —lo$, adj., fără carne, descărnat; —mangel, s. m., lipsă de carne; —mărit, s. m., terg de came; —meffer, 5. n., cuțit de cuină; —fdjnitte, s.f., felii de came; —feite, 8. f, partea cărnoasă a pelei; —fpeife, s.f, bucată de carne; —fteuer, s.f., tacsă pe came, contribuțiune de carne; —fuppe, vedi: —briile; — topf, s. m., oală de fert came; —moare, s.f, cărnuri; —mer* bung, s.f, întrupare, incama- țiune. <9. m., silință, serguință, oserdie, diligență, studiu; per- severanță; allen — anmenben, a’și pune toată silință; mit —, într’adins; —ig, adj. și adv., silitor, serguitor, nevoitor, har- nic, diligent; bie ^ird^e — be* fudjen, a merge des la biserică, ^lennen, v.n., a strîmba din gură. ^letțer s.f, pală, caier. Digitized by Google Șletf^en- ț$lctft#en, v. a., a lăți, a întinde; bie gd^ne —, a rânji; —ga^n, s. m., colț (dinte). Srlidift, vedi: gledjten. glitfcarbeit, s. f., lucru cârpit, cârpitură, cârpeală; — en, v. a., a cârpi, a peteci; —, 8. n., cârpire; —er, s. m., cârpaciu, cârpitor; —erei, ve$i: — arbeit; —lappen, s. m., treanță de cârpit, petec; —toerf, s. n., cârpitură. glieber, s. m. (bot.), liliac, scum- pie, scrinte; soc. SKegef pl. —n, s. muscă; fpanif(țe —, cantaridă, gândac de turbare. ^liegtn, v. n. ir., asbura; in bie Suft —, a sări, a fi aruncat în aer; —baum, s. m. (bot.), ulm sălbatec, de câmp; —b, adj., sburător; 93riide, pod plutitor; mit —ben ga^nen, cu steagurile fâlfaitoare; —e §aare, per despletit, fâlfăitor; —gift, 8. n., venin de musce; — Happe, s. f., unealtă de a omori musce; —ne|, —garn, 8. n., rețea de a apăra caii de musce; —pflafter, s. n., emplastru de cantaride; —pil$, 5. m. (bot.), muscar, pistriț (burete veninos); —fdjim* mei, s. m., cal sur, puntat; —f^ndpper, m- (zool-)? muscar (pasere); —f^ioamm, s. m., ve(|i: —pila; —fcțtvarm, s. m., roiu de musce; —toebel, s. m., apărătoare dn musce. ^liețen, v. n. ir., a fugi, a se feri, a o lua la fugă, a prinde, a da fuga; Semanbem —, -flinte 363 a’și căuta scăpare la cineva; —, v. a., & fugi de ceva, a evita, a încungiura; bie ®elegen= Șeit —, a evita ocasiunea; —, a. scăpare, fugire, dosire. s. f., putere centri- fugă. f#iefe f pl. —n, s. f., lespede^ placă lată și pătrată. W, pl. -e, 8. n., smoc, lână; ber Orben bom golbenen —e, mielul de aur. Ulic^eit, v. n. ir., a curge, a se scurge, a se revărsa în, a firosi; ing SReer —, a se revărsă în mare; bag papier ffie&t, hârtia sbea, suge; bag 9Iuge fliefet bon ^țrdnen, ochiul varsă lacremi; bog ift nidjt aug feiner geber gefloffen, aceasta n’a eșit din condeiul lui; —, s. n., curgere; —b, adj., curgător; — er (St#, stil ușor. ^(ieg'papterr s. n., hârtie sbeu- toare, sugativă; —maffer, s. n., apă de rîu, apă curgătoare. Șliete, pl. —n, s. f., lancetă; suveică. ^ltmmerr s.m., lucoare; fluture de aur; —n,y. a,, a schintei, a luci; eg fîimmert mir bor ben Slugen, îmi stelesc ochii. ^Itnf, adj. și adv., sprinten, ager, iute, îndemânatec, ușor. fjlin!er^enr 5. n., ve(}i: Slitter. ^linfțett, 5. f., sprintenie, iuțime. flinte, pl. —n, a. f., pușcă, si- neață, durdă, flintă; —nbef c^Idge, s.m.pl., oțele; —nfolben, s. m., pat de pușcă, patul puscei; —nfra^er, s. m., vărgea, cu Digitized by GooqIc 364 glintglaâ—Șfdge care se scoate umplutura dintr'o pușcă; —nhtgel, a. glonț de pușcă; —nlauf, 5. m., țeve de pușcă; —nro^r, a. n., ghint; —nroțr jiețen, a ghin- tui; —nfdjaft, vedi: — nfolben; —nfc^loB, *- n-> oțele; —nf(țuț, s, m., toc de pușcă; —nfd)uB, ' s.m., împușcătură, descărcătură de pușcă; auf —nfdjuBtoeite, cât bate pușca; —nftein, 5. m., cremene de pușcă. a. n., un fel de sticlă, glityern, ^liftern, v. a. și n., a șopti; —t s. n., șoptire. ^litf^rofe, ve(ji: Șelbmo^n. , 8. m., —cben, 5. n., fluturaș, fluturei, foițe scli- pitoare de metal, jucărie, ni- micuri ; —goto, 8. n., aur fals; —fram, s.m., fluturei, nimicuri; —fanb, 5. m.,', năsip lucitor; —ftaat, m., găteală, pompă deșeartă; — toerf, a. n., lucru amăgitor; — wefen, 5. n., zor- zoană; — tno^e. a. f., septă- mâna după nuntă, septemâna de plăceri (la cei însurați). tțtittidj, s. m., vecji; gittig. ^li^bogen, 5. m., arc de săgetat; —pfeil, s. m., săgeată. »ve(Ji: Șledjten. tnr s. n., flocuț. Șlorfe, pl. —n, s.f, floc, buc, smoc; —n, v. n., a înflocoșa, —nartig, adj., flocos; —nbhime, 8. f. (bot.), dioc. Sfr&afdje, s.f, spuză; —idjt, adj., ca smocul; —ig, adj., flocos; —Welle, s.f., floacă. ve nâsip ușor, mo- bă; —fdjrift, s.f., ve^i: —blatt. ^tfițe, s.f., massă de fer. ^tunber, s. m., un pesce de mare. §Ittufentr vecji: glinimern. Șluor, s. m. (chem.), fluor. glur, pl. —en, s.f, câmp, câm- pie, prat, șes; vestibul; —gang, s. m., inspecționarea unei moșii, a unui teritoriu; —red)t, 3. n., drept de moșie, de teritoriu; —f^u^, 5. m., veghietor, jitar de câmp; —ftein, s. m., peatră, semn de moșie. SMr P^- 8We, s. m., rîu, fluviu; reumatism; topitură; ber ineiBe —, poala albă (la femei); ber iveiblidje —, flori, luni (la femei); ber fdjleimige — auf ber 93ruft, catar de pept; ein SRetaH in ben — bringen, a aduce un metal la topire. Șlu^auftoarta, adv., în susul apei; —bab, n., scaldă în apă de rîu, baie rece; —barfcp, s. f. (zool.), costreș; —bett, s.n., al- bia, matca rîului. ^rlii^eu, 5. n., rîușor. §lu^rbe, s.f, humă topicioasă, vecji: wlafurerbe; —fieber, s. n., friguri catarale; —ftfdj, 8. m., pesce de rîu. Șlufjgafle, s. f, umflătură apoasă la genunchii cailor; —golb, s. n., aur de rîu; — gott, s. m., cjeul rîului; —țedjt, s. m. (zool.), sțiucă. ^tflffig, adj., curgetor, fluid; —teit, s.f, fluiditate. ^tu|4arpfen, s. m. (zool.), crap de rîu; —frebâ, s. m., rac; —ofen, a. m., vatră de topit; —pferb, vecji: SRtfpferb; —fanb, s. m., arină, năsip de rîu; —fdjiff, s. n., dubas, șaică; —fpat^ , s. m. (miner.), fluorit; —ftein, «. m., peatră de rîu; —toaffer, s. m., apă de rîu. ^liiftern, v. n., a șopti la urechi, a spune la urechi. gut^, pl. —en, s. f, umflarea mărei; —en, 5. pl., valuri, unde; @bbe unb —, flucs și reflucs; abundanța unui puț de sare (în ocne); —bett, s. n., lăptoc; —en, s. n., fluctuațiune; —en, v. impers., a inunda, a se reversa. ițodjt, vecji: gedjten. Șorfe, s. f, vântrea în 3 colțuri la caice. țțo&maft, s. w., catargul ventrelei în 3 colțuri; —raa, s.f., sulul catargului; —fegel, s.n., vecji: gode; —tau, s. n., funea ca- targului. ițbberalift, s. m., federalist. ^bberatio, adj., federativ; —fpftem, 5. n., sistem federal; —oerfaffung, s./., guvemement federativ. Șobern, vecji: Șorbem, gopleu, vecji: ȘuHen. §bțre, s. f (bot.), pin, brad. Șolge, pl. —n, s. f, urmare, șir, serie; consecuență; efect, re- sultat; ascultare; in ber —, în urmă; traurige —n, conse- cuențe foneste; ju — beg, în Digitized by Google golgen—gorbern 367 consecuență de, după; —leipen, a asculta, a se conforma după . . .; in einer —, într’un șir, într’o serie; —leiftung, ascultare, obediență. țțolgeu, v. n., a urma, a succede; a resulta; a asculta, a da ascul- tare; im Simte —, a succede în oficiu; bag £inb toiU nidjt —, copilul nu vrea s’asculte; Semăn* beg SSeifpiele —, a urma, a imita esemplul cuiva; feinem ^opfe —, a face de capul seu; baraug folgt, de aci urmează, de aci resultă; auf ȘRegen folgt Sonnenfcțein, după ploae vine timp frumos; — b, adj., succe- siv, unul după altul; ber —be îag, ^ioa următoare; —er ăJlaBen, în chipul, modul ur- mător; —log, adj. qi adv., fără urmare, fără resultat; —reicț, adj., plin de resultate, impor- tant; —rei^e, s.f, șir. golge=recțt, —ridjtig, adj. și adv., consecuent, logic; —ricț* tigleit, s.f., consecuență, con- clusiune. grolger=u, v. a., a conclude, a deduce; —ung, s. f., conclu- siune, consecuență, deducțiune, corolar. 8rolge=fa$, s. m., corolar, con- clusiune; —loibrig, adj., incon- secuent; —toibrigleit, s.f, in- consecuență; —jciger, s. m., reclamă, silaba, ce indică pa- gina următoare. $olg4idj, adv. și conj, prin ur- mare, deci, așa dară; —fam, adj. și adv., ascultător, supus; —famfeit, s. f, ascultare, su- punere. foliant, pl. —en, s. m., foliant (carte). golie, pl. —n, s. f, foiță (de aur sau argint, de poleit); relief. grolio, pl. — lien, s. n., pagină mare. golter, s.f, tortură, chinuire, schingiuire; auf bie — fpannen, a schingiul; — bani, s.f, scaun de tortură; —er, s. m., tortu- rător, chinuitor; —lammer,s.f, cămară de tortură; —n, v. a., a tortura, a chinui, a schingiul, a munci; — jeug, s. n., instru- mente de tortură. goutane, pl. —n, s. f, fântână săritoare. ^ontaneU, pl. —e, s. n., cauter; —fefeung, s.f, cautarisațiune; —ftein, s. m., peatră iadului, nitrat de argint. țțoW*en, v. a., a’și bate joc, a rîde de cineva; — er, s. m., baîjocuritor; —erei, s.f, bătae de joc, mistificare. ^rberli(^r adj., profitabil; espe- ditiv; bag mirb ber @a$e nidjt — fein, asta nu va înainta nici cum lucrul. ^orbern, v. a., a pretinde, a cere; a chiema, a provoca; Semanben Vor fidj, ju fidȘ —, a chiema de față, a cita la sine; ^ed^en* Waft a cere socoteală dela cineva; Vor ©ericțt —, a cita (pre cineva la judecată), a chiema. ^rbern. v. a., a înainta, a grăbi; a esploata (minele). Digitized by GooqIc 368 gbrberfdjadjt—gorftfrebel gbrberf(țai^tr s. w., galerie pentru scoaterea mineraelor. gorberung, pl. —en, s.f., pre- tensiune, citațiune; eine — an Qfetnanben ^aben, a ave o pre- tensiune la cineva; feine —en fa^ren laffen, a se abate dela pretensiunile sale. gbrberung, pl. —en, s. f, înain- tare (de transport), espedi- țiune grabnică; esploatare( de mine). Șorelle, pl. — n, s. f. (zool.), păstrăv; —nbadj, s. m., rîu cu păstrăvi; —nteid>, s.m., pescuină, heleșteu de păstrăvi. gorm, pl. —en, s.f., formă, figură, tipar, model; in ge^briger —, în modul cuvenit; aug ber — fom* men, a’și per de forma; ber — megen, de dragul aparențelor; bie — ein^eben, a pune forma în teasc. formal, adj., formal; —ien, s.f. pl., formalii, ceremonii; —itiit, s.f, formalitate. gormarbeit, s. f, lucru de tur- nătorie. format, s. n., format (al unei cărți). gorm4anbr s. n., cordea; — cin* rid)tung, s.f, așezarea paginilor (la tipografi). ^armel, pl. —n, s.f, formulă; —mefen, s. n., formalități. gormeu, v. a., a forma, a da formă, a modela; — lețre, s.f, teoria formelor gramaticale. gorm=er, s. m., modelător; —erbe, s. f, pământ plastic; —iren, v. a., a modela. gbrmlit^, adj. și adv., formal; —feit, s.f, formalitate; —teiten, pl. ceremonii. gormJoS, adj., fără formă, diform; —lofigreit, s. f., diformitate; —rațmen, s. m., cercevică; —fc^eibe, s.f, cărigă; — Jdjneiber, s. m., tăietor, scobitor în lemn, gormular, pl. —e, s. n., formular, garf t^begierbe, s. f., passiune, poftă de a cerceta, de a scruta, giirffyen, v. a., a cerceta cu deamănuntul, a se informa, a scruta; —er, s. m., investiga- tor; —erblirf, s. m., căutătură scrutătoare , petrun^toare; —ung, s. f., ceretare, scruta- țiune, investigațiune. gnrft. P^ — en, s. m., pădure, pădure cultivată; —afabemie, s. f., academie silvanistică; —amt, s. m., administrațiune de păduri; —analog, s. m., prețuirea unei păduri; —auf* fețer, s.f, forestier, inspector de păduri; —beamte, s. m., funcționar silvanal; —botanit, s.f, botanică forestieră. gbrfter, s. m., ve adaos, apofisă. 3rortfdjaff=en, v. a., a transporta, a duce mai departe, a căra; —ung, s. f., espedițiune, trans- port, dusul. ?Jort=f^erenr fid), v. r., a se duce; țdjerebidjfort! cară-te! —fdjieben, v. a. ir., a împinge înainte; —fdjiffen, v. n., a pleca cu co- rabiea; fid) —fdjldngeln, v. r., a merge șerpuind; fidj —fd)lei* d)en, v. r., a se duce pe ascuns, pe furiș, a se furișa; —fdjleppen, v. a., a teri, a trage după sine; —fd)(eubern, v. a., a arunca; —fdjreiben, f. a. ir., a continua de a scrie; —fdjreiten, v. n. ir., a înainta, a progresa, a face pro- gres ; —f(țritt, s. m., înaintare, progres; — fdjritte madjen, a face progres; Sftann be§ —fdjrit* te§, progresist. gortfcgeln, a pleca cu co- rabiea; —fein, v. n. ir., a fi absent, a porni; —fenben, vedi: —fdjiden. iJortfc^=eîir v. a., a urma, a con- tinua, a promova; a transplanta; —er, s. m., continuător; —ung, s.f., continuare, urmare. ițort4ingenr v. n. ir., & continua de a cânta; —fpielen, v. a., a continua jocul; —fteljlen, v. a., a fura tot; fidj —fte^len, v.r., a se furișa, a se șterge pe nesimțite; —fteUen, v. a., a pune la o parte; —fto^en, r. a., a împinge la o parte; — ftiirmen, v. n., a se depărta lărmuind; a vui (vântul) fără curmare. S0tMragen, v. a. ir., a duce mai departe, a transporta; —treiben, Digitized by GooqIc Șorttna^fen—granjbanb 371 v. a. ir., a mena, a împinge înainte. fțort=Wa(țfenr v. n. ir., a înainta în crescere; —indțren, v. n., a dăinui, a dură; —ma^renb, adj., deapurure, fără întrerumpere, mereu, necurmat; —roanbeln, v. n., a’și urma drumul; —tvan* bem, v. n., a călători mai de- parte ; —tveijen, v. a., a’i arăta cuiva ușa; —tnirfen, v. a., a continua de a lucra; —tnotten, v. n. ir., a voi a se duce; —jerren, v. a., a smânci cu sine; —jie^en, v. n. și a., a se strămuta; a trage la o parte; —jug, m., depărtare, mutare. fjoffilien, s. f. pl., fosilii. Șțoimige, s.f., nutreț, furagiu. ^rat^f, 8-f-> încărcătură, marfă încărcată; cărăușie; —bar, adj., de încărcat; —brief, s.m., bilet de cărăușie, bilet de mesagerie; —en, v. a., a încărca, a trans- porta ; —gelb, s. n., chirie, bani de cărăușie; — gut, s. n., marfă de transport; —^anbel, s. m., comerciu de spedițiune; —fdjiff, s. n., nae de transport; —ber* fenber, s. m., speditor; —wagen, a. m., car de marfă. îțrarf, s. m., frac. ^rage, pl- —n, 8-f-> întrebare, întrebăciune, cestiune; eine — tțun, a face o întrebare. |$ragen, v. a., a întreba; immer —, a face mii de întrebări; ge* manben unt 9tatț —, a cere sva- tul cuiva, a consulta pre cineva; inie fannft 2)u fo — ? ce între- bare? nad) toem fragt 3țr? pre cine căutați? Wa^ frage i(ț barnad)? ce’mi pasă mie? e$ fragt fid), ob . . . ? e între- barea, dacă...; —b, adj., între- bător. iJtage=)mnft r s. m., articol de întrebăciune; —r, s. m., între- bător; —tneife, adv., în formă de întrebare; — jeicțen, s. n., semnul întrebărei (?). fragment, s. n., fragment, remă- șiță; — arifdȘ, adj., fragmentar. s. f, epilepsie; spaimă, ^aftnrfdjrifi, s. f., litere romane. ^ranciSfaner. s. m., franciscan. §ranf, adv., franc, sincer; — unb frei, fără reservă, fără sfieală, respicat și curat; —, s. m., franc (monetă franceză). ^ranf=er s. m., Franc; —entanb, s. n., Franconia; —furt, 5. n. (geogr.), Francfurt. granfiren, v. a., a plăti portul (unei epistole), a franca. Jțrdnftft^, adj., franconic. Șranfo, adv., franc, scutit de portul postai. tțranfreid), s. n. (geogr.), Francia. graure, pl. — en, s. f., ciucur de nr, de mătasă, de lănă, frâmbie, raft, segeac; mit —n befețen, a înfrumseța cu ciucuri; —ig, adj., frâmbiat, țurțuros; —enmadjer, s. m., ciucurar. granj-banb, s. m., legătură de carte cu pele; —baum, s. m., merișor pitic; —birne, s. f., peară de arbore pitic; —branb* Wein, s. m., vinars, rachiu frances, tare, de drojdii; —obfc s. n., poame de arbori pitici. Digitized by GooqIc w 372 Șrangofe- Swngofe, pl. —n, s. m., francez. 3rnnt$Sfe(ei, s.f., galomanie. ^rangofen, s. m. pl., boală vene- rică, freanț; —feinb, s. m., ga- lofag; —freunb, s. w., galofil; —judjt, s.f, galomanie. 3rratt$dfiu, s.f, franceză. adj., fraficez, fran- țozesc; baâ —e, bie —e ©pradje, limba franceză; —e feirdje, biserica galicană; —, adv., franțozesce; — reben, a vorbi franțozesce. grrnn^^crle, s.f., mărgele false; —Wein, s. m., vin de Francia. grag, ve^i: greffen. graf, s. m., nutreț (pentru vite). ve$i: ©efragig. fjrag, pl. — en, s. n., figură pocită, urîtă, băiețaș urît; —e, s. f, schimositură, tortocătură; —en* bilb, s. n., caricatură, icoană hîdă; -engefidjt, s. n., față hîdă, de maimuță; —en^oft, adj., hîd, grotesc, schimosit; —nmacger, —enfcgneiber, s. m., care face grimase, strîmbături din față, măscăriciu. grâu, pl. —en, s. f, femee, muiere, soție, consortă, doamnă, damă, cocoană; eine — țaben, a fi însurat; fie ift eine —, ea e măritată; eine — neljmen, a se însura, a’și lua soție; bie — bom $aufe, domna (stăpâna) casei; eine alte —, o femee bătrână, o bătrână; unfere liebe —, maica precestă, maica preacurată. ^rauen4ilbr s. n., icoană de femee; icoana maicei Domnului; —bru* -Șregatte ber, s. m., cumnat; —biftel, s.f. (bot.), spinul marian, spin alb; —ei$, s.n., —gla$, s.n.(miner.), oglinda măgarului, sarea pisicei; —feinb, 5. m., misogin; —gemad), n., gineceu; —gut, s. n., averea femeei, bani parafernaH; —^aar, s. n. (bot.), părul Vinerei, aspenchiu; —^emb, s. n„ iie, cămașe femeească; —tlofter, vetfi: Sîonnentlofter; — fnedjt, 5. m., lingar al femeilor, muieros; —lift, vetp: SBeiberlift; —mantei, s. m., mantelă femeească; (bot.), crătișoară; — milcg, s.f, lapte de femee; un fel de vin; —minge, s. f (bot.), mintă; —fdjmud, 5. m.. scule femeesci; —fdjneiber, s. m., croitor pentru dame; —fcguț, s. m., pantof de dame; —fcguț, (bot.), bla- bomic, condurul doamnei; —f(gufter, s. m., pantofar pentru dame; —gperfon, s. f., femee de condițiune de rend, muieri; —ftift, n., ve^: — tlofter; —ftimme, s. f., voce de femee; —ftanb, s. m., starea, demni- tatea femeească; — tradjt, 5. f, port femeesc; —boit, s. n., muieri; —gimmer, s. n., femee, doamnă, damă. i$r&ttleinr s. n., domnișoară, da- micelă, coconiță; —ftift, 5. n., institut de domnișoare nobile. ițred), adj. și adv., nerușinat, în- drăsneț, obraznic, arogant, te- merar ; —$eit, s. f., nerușinare, aroganță, obrăznicie. ițregatte, pl. —n, s. f., fregată. Digitized by GooqIc fjrei—greițof 373 ^tei, adj. și adv., liber, franc, scutit, desgrădit, deschis; — Don (Sorgen, scutit de griji; — Don ®e) cijdf ten, neocupat;—Don ®or* urt^eilen, scutit de prejudețe; —e 9lu$fid)ț, vedere liberă, largă; —e ttberfegung, traduc- țiune liberă; bie —en ®unfte, artele liberale; * —er loc deschis; au£ —en (Stucfen, auS —er §anb, de bună voie; —e SBoțnung, locuință gratuită; —, adv., — ^erau§, franc, fără sfială, fără reservă, cu inima deschisă; — țanbeln, a se vol- nici; gemanben — laffen, a libera pre cineva, a da libertatea cuiva; — madjen, a elibera; fid) —mad)en, a se răscumpără; id) ioerbe fo — fein, ’mi voiu lua voia; in3 —e ge^en, a eși afară, în aer; Don — fein, a fi scutit de ceva; — fprecțen, a deslega, a absolva, a declara de liber, de nevinovat; — fte^en, a fi isolat; eâ fteljt bir —, îți este permis, ai voia; — fteHen, a isola; Qemanbem @twa^ — fteHen, a lăsa ceva în voia cuiva. 3rrei=arferr $. m., agru scutit; —beuter, s. m., corsar, pirat lotru de mare; literaHfcfjer —beuter, compilator, plagiator; —brief, 8. m., carte, patentă de sentință, privilegiu; —biir* ger, 8. m., cetățean liber, repu- blican; —bârfele, s. f., vână- toare liberă; —benler, — geift, s. m., libercugetător. (Jrreie, s. n., aer liber. Orreieigcn, adj., alodial, proprie- tate liberă. 5rei=eu, v. a., a lua în căsătorie; —, v. n., um eine $erfon —, a peți o fată; — er, —er^mann, m., pețitor; —frâu, s. f, baronă; —frdulein, s. n., ba- ronesă; —gebig, adj. și adv., cu mâna deschisă, liberal, generos, galant; —gebigteit, s.f., libe- ralitate, generositate; —geboren, adj., născut liber; —geift, s. m., ve^i: —benter; —gelaffene, s. m., emancipat; —gefinnt, adj., li- beral ; —gut, s. n., bun alodial; —țafen, s. m., port franc; —țaltung, s. f, ținerea cuiva pe cheltueala sa proprie; — țam beUfiftem, s. n., sistemul liber- schimbist. iJreițeit, pl. —en, ș.f., libertate; licență (la poeți); sentință, pri- vilegiu , neatârnare, indepen- dență; —Sbaum, s. m., arbore al libertății; — ifreunb, s. m., amic al libertății; —âfampf, —frieg, s. m., luptă pentru libertate, resbel pentru inde- pendență; —§liebe, s.f, iubirea libertății; —gfcțtoărmer, s. in., fanatic de libertate; — $fdjmin= bel, s. m., amețeală, fanatism de libertate; —$finn, s. m., simțământ de libertate. tJreiljcrr, s. m., baron; —lidj, adj. și adv., de baron, baronesc; —fdjaft, s. f, baronie. $rei^ofr s. m., curte scutită de imposite; —țufe, s. f, moșie scutită de imposite; —in, vecji: greifrau; — jațr, 8. n., an pri- Digitized by GooqIc 374 greilidj—Șreffen vilegiat; —fnedjt, s.m., belitor de animale moarte; servitor de gâde; —fugel, s.f., glonț vrăjit; —Idffung, f, liberare (a unui sclav); —le^en, s. n., feud liber, scutit. ^reiltdj, aclv., ve(Ji bine, fără în- doeală, de sigur, așa, în adevăr. ^retmarft, s. m., terg liber, tțreimanrer, s. m., francmason; —ei, s.f., francmasonerie. * JJret=meffe, 5. f., terg slobod; —miit^ig, adj. si adv., sincer, franc, loial; — mutȘigteit s.f., sinceritate,curățenia inimei,fran- cheță; —partei, s.f, corp de volontari; —pa§, s. m., pașa- port ; —fața, s. m., proprietarul unui feud liber; —fdjar, s.f., corp de volontari; —fdjule, s.f, școală gratuită; —8. m., liber săgetător. ițretfinK, 5. m., simț liberal, tole- ranță; —ig, adj., liberal, tole- rant; —igreit, s.f., liberalism; —fpredjung, s.f., deslegare, ab- soluțiune, dispensațiune; — ftaat, s.m., republică; —ftabt, s. f., cetate liberă; —ftatt, —ftdtte, s.f., asii, loc de scăpare, de re- fugiu; —fteUe, s.f, loc gratuit; —ftunbe, s.f, oră de recrea- țiune, oră liberă; —tag, 5. m., vineri; ftiHer —, vinerea pati- milor ; —ti fdj, s. ni., masă gra- tuită; —treppe, s.f., scara prid- vorului, peron; —merber, s. m., pețitor, votru; —merberin, s.f, pețitoare, voatră; — millig, adj. și adv., de bună voie, volontar, spontan; —miUiger, s. m., soldat volontar; — miUigfeit, s.f, bună voie, spontaneitate; — gettet, s. m., boleta de transit, de trecut marfă; —jiigig, adj., cu dreptul de a se muta; —âitgigîeit, s. f, dreptul de liberă strămutare dela un loc la altul. ^rembr adj. si adv., străin, ne- cunoscut, alian, venetic, ne- mernic ; bas f ommt mir — vor, asta ’mi se pare străin, șod; ba$ ift mir —, aci nu me pricep; unter —em 9îamen, sub nume împrumutat, incognito; fidj in —e §dnbel mifdjen, a se mesteca în afacerile altuia; —artig, adj. și adv., de soia străin, eterogen; bizar; —ar* tigleit, s.f., eterogeneitate. ^rembe, s.m., străin, oaspe; —, s.f., străinătate, țeară străină; in bie — ge^en, a merge în străinătate, a nemernici. 3rremb=I)eit, s. f., ve^i: Unbe* fanntfdjaft; —ling, s. m., străin, nemernic, venetic, lăturean; necunoscut, neespert; auf biefer @rbe finb mir nur —linge, aici pe pământ sântem numai că- lători}; —ling^errfcțaft, f, jugul străinilor. ^regnentiren, v. a., a frecuenta. §re^fo=maler, s. m., pictor în fresco; — gemalbe, s. n., cadră, icoană în fresco. gre^begierbe, s. f, lăcomie la mâncare, voracitate; — begierig, adj. și adv., lacom (la mâncare). {Jrefpeu, v. a. ir., a roade, a pasce, a mânca, a îndopa; bem Siețe Digitized by GooqIc greBfteber—grevei 375 gu — geben, a da vitelor de mâncat; ber Sîoft fri§t baâ ®ifen, rugina roade ferul; e$ fHBt iljn ber SReib, îl roade invidia (pisma); begierig —, a îndopa, a mânca lacom; um fidj —, a se vărsa, a se întinde; —er, s. m., lacom la mâncare, mâncăcios, gur- mand; —erei, s.f., mâncărie. fjreg=fieber, n., foame cănească, friguri porcoase; —fudjt, s.f., cocâltire; —trog, s. m., troacă de mâncat sau de adăpat cai, vite. fțrcttdjen, s. n. (zool.), nevăstuică. §reubcr pl. —n, s. f, bucurie, veselie, plăcere, desfătare, pă- rere de bine; id) madje mir eine — baroul, ’mi o țin de bucurie, sîmț plăcere; — an (Stmag Ijaben, a ave bucurie de ceva; Qemanbem eine — ntadjen, a face cuiva bucurie, plăcere; mit —, cu plăcere, bucuros. grettben=arm, adj., trist; —be^eb gung, s.f, semn de bucurie; bob fdjaft, s.f., veste îmbucurătoare; -feft, *. n., serbare de bucurie; —teer, adj., trist; —mabcțen, s. n., vedi: Suftbirne; —maljl, s. n., banchet, ospăț de veselie; —reic^, —VoU, adj., plin de bucurie; —fc^uB, s. m., salvă de bucurie; —fprung, s. m., săltare de bucurie; —ftbrer, s. ni., turburător de bucurie; —tag, s. m., di de’ bucurie, de veselie; —taumel, s. m., beție de bucurie^ est as; —tțranen, s. f. pl., lacrimi de bucurie; -^eidjen, s. n., semn de bucurie. fjrenbetntttfen, adj., beat de bu- curie, răpit de veselie, estasiat. Șrenbtg, adj., vesel, voios, plin de bucurie; —, adv., bucuros; —feit, s.f., voioșie. S^enen, fief), v. r., a se bucura; a păre bine; eâ freuet ntidj baB • •’mi pare bine că ...; fid) auf @troa$ —, a aștepta ceva cu bucurie, a se bucura înainte de ceva. ^rennb, pl. —t, s. m., amic, prieten, cunoscut; id) bin fein — vom Spiele, eu nu iubesc jocul, nu’mi place a me juca; —in, s.f, amică, prietenă; —lid), adj. și adv., amical, amicabil, prietenos, vesel, dulce, grațios; —lidje Slufna^me, prii- mire amicală; —lid)e SBo^nung, locuință plăcută; —lidjfeit, s. f., amicabilitate, prietenie, afabili- tate ; —loâ, adj. și adv., lipsit de amici; —nadjbarlid), adj., ca buni vecini. Srcnnbfdjaft, s. f, amiciție, prie- tenie, consângenitate, familia- ritate ; ergeugen Sie mir bie —t fă’mi plăcerea de; in Șrieben unb — teben, a trăi în pace; —lid), adj., amical, familiar; —$banb, s. n., legătură de ami- ciție; —abejeigung, s.f, dovadă, probă, semn de amiciție; —& bunb, s. m., alianță, confede* rațiune de amici; —Sfcerfidje* rung, s.f, încredințare positivă de amiciție. ^retoel, s. m., nelegiuire, călcare de lege, crimă, delict, vio- lența ; —Ijaft, adj. și adv., sce- Digitized by GooqIc 876 Șre&entlid)—Șrieje lerat, vătemător, temerar; —n, v. a., a călca legea, a comite o fărădelege; a ocări, a ne- cinsti foarte pre cineva; —t^at, s. f., injurie, delict, nelegiuire, crimă. ^retoentlid), adj., ve^i: freoel^aft. ȘJrebler, s. m., călcător de lege, vătemător. ițritbe, s.m., pace, liniște, odihnă; — fdjtieBen, a face, a închieiă pace; —n mit feinen -ftadjbarn |aben, ă viețui în pace cu vecinii sei; ben —n im §aufe ftbren, a turbura pacea casei; mit feinem fjeinbe —n madjen, a se împăca cu inimicul seu; —n ftiften, a pacifica; ber — fei mit euc^, pace vouă; — er* ndljrt, Un’friebe vergețrt, prin concordie (unire) toate cresc, prin discordie (neunire) toate se risipesc; fag mid) in —n, lasă-me în pace, dă’mi pace. Șrieben, fi. m., ve^i: griebe; —gantrag, fi. m., proposițiune de pace; —Partitei, 5. m. pl., ar- ticole de pace; — bebingungen, s.f.pl., condiții de pace; —gbote, fi. m., vestitor de pace; —3bot* fcțaft, fi. f, veste de pace; —âbrudj, 5. m., călcare, viola- țiune de pace; — âbrudjig, adj. și adv., călcător de pace; —gfeft, s. n., serbătoare în memoria unei păci închieeate; —gflagge, s. f., steag, flamură albă ca semn de pace; —âge> banfen, fi. m. pl., simțăminte pacifice; —Sgbttin, s.f., (Jeița păcei; —fongreț, fi. m., con- gres de pace; — gfuB, fi. m., săru- tat de pace; —miinge, s. f, me- dalie în memoriapăcei; —gna^ rid)t, fi. f.f scire de pace închie- eată; —gpraliminarien, s.n.pl., preliminarii de pace; —grid)ter, s.m., judecător de pace; — gftb* rer, fi. m., turburător de liniștea, de pacea publică; —gtractat, fi. m., tractat de pace; —gunter* țanbler, fi. m., cel ce tractează de pace; —gunter^anblung, s.f., negoțiațiune de pace, confe- rență pentru pace, împăciuire; —gbermittter, fi. m., mijlocitor de pace; —gvertrag, ve$i : —^tractat; —âborfdjlSge, s.f, proposițiuni de pace; —ggeit, s.f., timp de pace. ^riebfertig, adj. și adv., pacific, pacinic, iubitor de pace; —teit, s.f, iubire de pace, păcinicie, disposițiune spre pace. tțrieb4iebenb, —fam, adj., vedi: Șriebfertig. ^rtebljof, fi. m., cimiter, cinterim. ^rieren, v. n. ir. și impers., a înghiăța, a degera, a gerul; eg mirb biefe ^atțt —, la noapte va înghiăța, va degera; mir Ijaben bie gange $Rad)t gefroren, am de- gerat toată noaptea; eg friert mid) an ben Șanben, an ben ȘiiBen, ’mi e frig la mâni, la picioare; eg friert Stein unb 53ein, înghiață de creapă pe- trile; mid) friert, ’mi e frig. fțrteg, fi. m., castorină (materie de lână); brîul de mijloc al chenarului pe sub streșină.. ițHcfe, pl. —n, fi. m., Frislandez. Digitized by GooqIc griefel—grb^nen 377 griefel, s. n., pojar, griefidj, ve^i: grieâlonbițcț. grie$=lanb, s. n. (geogr.), Fris- landa; —lanber, s. m., vedi: griefe; — Idnbifd), adj,, de Frislanda. grifaffec, s. f., cricală, tocană. adj. și adv., proaspăt, cam rece; nou, vioiu; e§ ift ^eute etms —, astăzi e ceva cam rece; er ift — unb gefunb, e tare și mare; — getvagt ift țalb geivonnen, început bun, is- pravă de jumătate; eine —e garbe, coloare vie; auf —er 2țat, apucat în faptă; —e Wfdje, rufe albe, curate; —e SBaaren, mărfuri noue, sosite de curând; Von —em, de nou; —e§ ăBaffer, apă rece; —eâ gleifd), carne proaspătă; — auf! — vornrârtS! înainte! curagiu! — §u! odată! grif(ț|=e, f-> răcoare, răceală plăcută; —eifen, s. n., fer lă- murit; —en, v. a., a curăți, a lămuri (ferul); —^erb, s. m., vatră pentru lămuritul meta- lelor; —ling, 5. m., purcel, grăsun; —melt, adj., —e ^u^, vacă de curând fătată; —ofen, s. m., ve^i: —țerb; —pfanne, s.f., tîgae de călit; —ung, s.f., curățire, lămurire. grifenr, s. m., trișor, încrețitor de păr. grifir=eifen, s. n., fer de încrețit părul; — en, v. a,, a’și face părul; —tamm, s. m., peptene des. grift, pl. —en, s.f, termin, soroc; prolungire, răgaz; vadea; bie — Iduft ab, terminul se împli- nesce; —en, v. a., a pune ter- min, a prolungi; a trăgăna; ba§ Seben — en, a susține vieața; —gefud), s. n., cerere de pro- lungirea terminuhii; —Verlan* gerung, s. f., prelungire de termin. grifnr, pl. —en, s. f., frisură, încrețitură de păr. gritt4oțrer , s. m., sfredelaș; —e, s.f., materiile din cari se face sticla; —ofen, s. m., cuptor de sticlărie. frivol, adj., frivol. groț, adj. și adv., vesel, voios; —e 53otf^aft, scire plăcută; liber ©ttoaS — fein, a se bu- cura de ceva; eineg 2)inge§ — toerben, a se bucura de ceva; —en SKut^, cu voie bună. grbțlid), ve(Ji: groț; - feit, s. f., veselie, voie bună, bucurie. groțJorfen, v. n., a sălta de bu- curie; —, s. n., strigare de bucurie; —mătțig, adj., jovial, grolpt, adj., (în composițiuni), domnesc; —, s. m., serv, tra- bant; —ader, s. m., păment supus la angarea, la robotă; —altar, ve^i: $odjaltar; —ar- beit, ve^i: gro^ne; — arbeiter, ve^i: grb^ner; —bar, adj., supus la angarea, lăturalnic; —bienft, ve(ji: gro^ne. gro^ne, s.f., angarea, robotă, boieresc, clacă. griHjmen, v. n., a face angarea, robotă; Qentanbem —, a lucra cuiva, pentru cineva, fără de a priimi plată; țeinen Suften —, a se da spre desfătări, a fi Digitized by GooqIc 378 gro^nfaften — grudjt sclavul patimilor; —er, s. m., angar, robotar, clăcaș. ^roțn*faften, s. n., ajunul celor patru timpuri (la catolici); —fefte, f., prinsoare, închi- soare publică; —frei, adj., scutit de angarea; —gelb, s. n., angarit, bani de clacă; —gut, .9. m., moșie cu angarea; —țerr, s. m., proprietar feudal, pro- prietar cu drept la angarea; — leidjnam, s. m., corpul Dom- nului Christos (la catolici); —leidjnamfeft, n., sărbătoa- rea Domnului, Joia verde ; — pflidjtig, vedi: —bar; —redjt, s. n., drept de angarit, boieresc; —tag, m., di de angarea; —bogt, s. m., dregător preste robotari. gro^finn, s. w., bucuria inimii, veselie dulce, umor bun; —fin* nig, adj., cu voia bună, vesel. adj. și adv., temător de Dumnedeu, evlavios, blând, așezat; — toie ein 2anxm, blând ca un miel; —e 8rau, femee evlavioasă, virtuoasă; —e SBiinfdje, dorințe deșerte; —er SSetrug, amăgire cu scop bun; —er SJtenfd), omul lui D^eu; —eâ ^inb, copil aședat; —e$ Șferb, cal blând. (Jrii mmebei, s. f, pietate, evlavie prefăcută, fățărită; — n, v. n., a se arăta evlavios, a se fățări, a face pre devotul. grommen, v. n., a fi de folos; —, 5. n., avantagiu, profit, folos. ^rbmmigfeit, s.f., pietate, evlavie. JJriimmder, s. m., ipocrit, bigot, fățarnic; —lerin, s.f., devotă. Sfambe, s. f, frondă. frunte, s.f, față, frontispiciu de casă ; frontul, fața armatei; — mac^en, a face front, a se pune la rend de bătae. vedi: grieren. pl. Urdfdje, s. m., broască; zimbră, broască, unghișoară (la cai); piulița, în care se învârte țîțîna; —aber, s.f, vena sub- limbară; —bifa, w. (bot.), earba broascelor. s. n., broscuță. 3rofenf<^aft — , a da socoteală; Spornen —, a da pinteni, a împinteni; Qe= manbem ©c^ufb —, a imputa cuiva ceva; eine Sadje fur^ —, a se esprima în puține cuvinte; Uitterric^t —, a instrui; fie* manbem @tma? gn tțnn —, a da cuiva de lucru, a ocupa pre cineva; bem ^inbe einen 9?amen —, a pune nume copi- lului ; — @ie mir Qtyre §anb, da- ți’mi mâna; fid) —, v. r. ir., a se da, a se înfățișa; fid) bie (£țre —, a’și da cinstea; fid) jufrieben r—, a fi mulțămit, a se îndestuli; StmaS Von fid) —, a spune ce ai pe suflet; baS mirb fid) —, asta se va potrivi (cu timpul); —, v. a. impers., a se întâmpla; eS mirb $eute @tma3 —, astădi se va întempla ceva; (Moft gebe eS, să dee Ddeu; eS gibt, sunt, se afla; eS ’ gibt Seute, sunt oameni; ma$ gibt e$? ce e? ma$ gibt eS %eneS? ce avem nou ? Glcbcr, s. m., dătător, dăruitor; ' —in, s.f., dăruitoare. (He6erber pl. —n, s.f., schimă, gest, gesticulațiune; —n mad)en, a face schime. ^cberbcnr fid), v. r., a face schime, a se strîmba; fid) IddjerHd) —, a face gesturi ridicule; fid) Verriidt —, a se preface nebun. ^eberben=huiftr s.f, mimică, pan- tomimă; —madjer, s. m., gesti- culator; -jpief, s. n., pantomimă, joc mimic; —fprac^e, 8. f., pan- tomimă, vorbire prin schime. ®ebertn, pl. —nen, s. f., dărui- toare. dfebet, pl. —e, s. n., rugă, rugă- ciune ; baS — beS Jperrn, rugă- ciunea domnească, Tatăl nostru; fein — berridjten, a’și face Digitized by GooqIc 394 (Sfebeten—(Bebot rugăciunile; —bud), s.n., carte de rugăciune. $ebeten, adj., vecji: ©itten. (Mebett, s. n., pat cu tot așternutul. ®ebettel, s. n., cerșitorie. ®ebierft, veaften —, a’și înfrena poftele; feinem Qorne —, a’și stăpâni măniea; gebiete iiber mein ^ermbgen, dispune de averea mea; —b, adj., dom- nitor, imperativ; —e Slrt, mod imperativ; mein —er $err, su- veranul meu. ®ebieter, s. m., domnitor, patron, suveran; —in, s. f., domnitoare, suverana; —if^, adj., imperios, imperativ, despotic. $ebilbe, «. n., icoană, figură; iăptură. (^ebilbet, adj., instruit, cult. ®ebinbe, a. n., legătură, fâșie, scul de ață. ®ebirg=e, s. n., munți; —ig, adj., muntos. <&ebirg&arteit, s. f. pl., feliuri de stânci; —beWoțjner, s. m., mun- tean, colibaș; —fette, s. f., lanț, șir de munți; —funbe, s.f., geognosie, sciința geognostică; —pag, m., pas, strîmtoare, ângustime de munte; —pflan^e, f, plantă de munte, alpestră;- —riiden, s. m., coamă, crescet, culme de munte; —toeg, s. tn., plaiu. k ^ebig, pl. —ffe, s. n., dinți, din- țătură, cununa dinților; frâu, mușcătură, zăbală. ^ebiffen, ve^i: ®eigen. ®eblafe, s. n., suflătură. ^eblafe, s. n., foi de suflat. ^eblafen, vedi: ©tafen. . adj., foios, în foi. ®eblidjen, vedi ©leidjen. ®eblielienr vecji: SMeiben. ^eblin^el, s. n., sclipeală. ^eblbrft s. n., sbieretul oilor, ră- gită! vițeilor. (^ebliimt, adj., înflorit, înfrum- șețat cu flori. s. n., sânge; nascere, viță, familie, consangeneitate; aug tbniglicțem —, de viță regală, ^ebogen, adj., plecat, încovoiat, încujbat, cotit; grebleș (despre coame); —e 9?aje, nas coroietic. <^ebotenr adj., născut; er ift bo^u el e spre aceasta născut; — tner* ben, a se nasce, a vede lumina tjilei; er ift $um ®id)ter —, el e născut poet. ^cborgen, adj., în siguranță, scăpat de pericul, la adăpost; ascuns; — fein, a fi scutit de grijile (jil- nice, a ave pânea de toate <țilele. (^eborgen, ve<}i: SBerften. ^ebot, pl. —e, s. n., mandat, po- runcă, ordonanță; ofert; bie gcțn —e ®otteg, cele (}ece po- runci ale lui D<|eu; $u —e fte^en, a sta la disposițiunea cuiva; ein — tțun, a face un ofert, a oferi un preț; 9iotț Digitized by GooqIc * (^eboten—C^eburt^abel 395 ^at fein —, necesitatea frânge legea. (Heboten, adj., ve —n liber @tma« madien, a se neliniști, a fi neodihnit; —n finb gofifrei, cugetele sunt libere. G5cbanfen=frei^citr vecji: ^entfreb ^eit; —(eer , —Io<3, adj. și adr., serac, lipsit de idei, tem- pit, stupid, indolent,. apatic; —lofigfeit, s. f., lipsa de idei, năucire, apatie; tară cugetare; —fpane, s. m. pl., cugetări iso- late, aforisme; —ftridj, s. m., semnul cugetării. ^ebdrmf 5. n., mațe, intestine. Gfcbcrf, pl. —e, a. n., copertă; tacâm (de masă). ^ebeițen, v. n. ir., a prii, a pro- spera, a reeși bine, a se face; bie ©emiidjfe — nic^t, plantele, legumile nu prosperează, nu se fac; bo§ @ffen gebeițt i^m gut, mâncarea îi priiesce bine, îi face bine; ber Șlad)^ ift bortrefflidj gebieljen, inul a reeșit foarte bine; ba$ gebeiljt i^m gur @^re, asta’i servesce spre onoare. $cbeițftdj, adj., priincios, priitor, folositor. Digitized by GooqIc ^ebeiifbm^- -(^efallen 397 (^cbcnfbutț, ve^i: ^ebdd)tni6bucf). i si adt\, răbdător, resignat; —ige (^cbcnfcn, r. n. ir., a recugeta, | Scbafc gețen biele in einen Stafl, a’și aduce aminte; a comemora; j mielul blând suge la doue oi. einer Sadjc nid)t —, a tăce | ^cbmtgcnr tocmit, acordat; despre un lucru; beffen nirfjt i cumpărat, mercenar, gu —, a numai aminti despre ^cbunfcn, adj., bursumflat. aceea; gebenfct meiner, mcin, (Mcburft, vedi: Mrfeii. aduceți-ve aminte de mine, nu j 65cerft, adj., colțurat. me uitați; —, s.n., memorie, su- (ifceignct, adj., cuvenit, acomodat, venire; jeit Wcnfdjcn —, din timpurile cele mai vechi, de când ne aducem aminte. pl. —e, 5. n„ poesie, poemă, fabulă. ($cbicgcn f adj., curat. lămurit, nativ, solid; —ev ®olb, aur curat, nativ; —țeit, s. f., lă- murire, finețe (de metale i; soli- ditate, merit real. ^cbieț, vecți: $ebeiben. ^ebtețcn, adj., ve^i: ^ebei^en. Ofcbingc, s. n., tocmeală; —arbeit, s.f, lucru cu preț tocmit. $cboppelt, adj., îndoit, duplu. (^cbrftngc, s. n., strîmtoare, îm- bulzeală, strîmtorare; in§ — ge* rat^en, a se atia strîmtorat, în perplecsitate. Gkbriingt, adj., strîmtorat, îm- bulzit; pe scurt, compendios; —țeit, .9. f., grămădire, strîm- torime. ^cbritt, adj., ternar. ^cbrungcn, adj., îndesat, concis; constrîns, oblegat, redus la; —țeit, s. f., îndesare, conci- siune (a stilului). f., răbdare, îngăduință, indulgență, paciență; bie — ber* lieren, a perde paciența; —en, v. r., a ave paciență; —ig, adj. potrivit, destoinic. Gîccggt, adj., grapăn. Wecft, s. m., păment sterp. (ilefalfr, pl. — en, s. f., pericul, primejdie, risic; Cv ^ut feine —, nu este pericul; auf meine —, pe risicul meu; ber — au^fe^en, a pune, a arunca în pericul; ber — entgețen, a scăpa de pericul; —laufen, a se primejdui; a risca; —lo^, adj., nepericulos; —boli, adj., foarte periculos. GJefațrbc, pl. —n, s. f., amăgire; precugetată, pericul; —n, v. a., a pune, a arunca în pericul. ®efn(jrer s. n., umblet des cu trăsura. ©efnljrlit^, adj. și adv., periculos, primejdios, critic, grav; —feit, s. f, pericul, stare periculoasă. (Hețafjrt=ef pl. —n, s. m., consoț de drum; tovarăș, companion, camarad; —in, s.f., consoață, companioană. ©efhtfc, s. n., căzătura, repeziciu- nea apei la o moară; —, a. pl., venituri, rente, contribuțiuni, prestațiuni. $efatfen, s. m., plăcere, plac, bu- curie ; — an @tmav finben, a afla plăcere în ceva; ^emanbem gu — leben, a face cuiva toate Digitized by Google 398 C^efadig—(^eflugcl pe plac; nadj — țanbdn, a lucra după capul seu; v. n. ir., a plăce; baS gefaKt mir nidjt, asta nu’mi place, nu’mi con- vine ; —, v. a. împers., e$ gefdtlt mir ba am beften, aici ’mi place mai bine; fidj —, v. r. ir., a ! se plăce pre sine, a fi încântat de sine; fidȘ @tmas — laffen, a fi de acord, a se învoi; a se supune la toate. ($efattig, adj. și adv., plăcut, com- plesant, prevenitor, nostim; mas ift 3țnen —, ce poftiți? menn eâ §țnen — ift, dacă e cu plăcere; —feit, s. plăcere, complăcere, serviț, complesanță. ©efaUigft, adj., ne^men (Sic — ^laț, poftesce de șe^i; motten Sie mir — anttoorten, bine- voiesce a’mi răspunde. (^eftiH1*^ f s- f-, cochetărie; । —fiidjtig, adj., cochet. ^efaitet, adj., crețos, încrețit. ^efangen, adj. și adv., prins, arestat, captiv; —ne^men, a prinde, a aresta pre cineva; fidj —geben, a depune armele, a se da prins; —e, 5. m., prins, arestat, deținut; —^altung, s.f., deți- nere; —neljmung, s.f, punere la închisoare, robire; —fdjaft, s. f., prinsoare, captivitate, de- ținere; in —jdjaft fein, a robi; —mdrter, s. m., temnițar. - OfcfWMb adj. și adv., ca prins; | 3emanben — einjieben, a aresta, a pune pre cineva la prinsoare. $efftngnt$, pl. — ffe, s. n., prin- soare, închisoare; temniță, puș- cărie; in$ — fe^en, a pune, a arunca în prinsoare; —, s.f., pedeapsă de prinsoare. —e, $. n., vas; fleines —, văscior; —Ijaut, s.f., membrană vasculară; —reid), adj., cu multe vase (de sânge), vasculos; —f^ftem,n., sistemul vascular; —ebiittner, s. m., văsar. ($efa|t, adj., pregătit, determinat, resolut; auf OTeâ — fein, a fi resolut, pregătit la ori ce; —, adv., cu sânge rece, resolut; vedi: gaffen. (^efedjt, pl. —e, s. n., luptă, bă- tălie. ®efege, s. n., măturătură. Olcfeilfc^e^ s. n., tergueală. ^efiebdr s. n., cârțăitură (de vio- lină), muzică rea. OfefUbe, s. n., câmp, câmpie. ®effatterr n., sburătură, făl- făitură. (^efle^t, pl. —e, s. n., împletitură, juviță. ®efltâe, «. n., petecitură. @tefitfdjelr s. n., frecare, umblet mult încoaci incolo, fără treabă. adj., undulat, pistriț. ^eftimmer, s. n., schinteere, li- curire. Gfefnffcntlidj, adj., înadins, pre- cugetat. C^eflo^ten, adj., împletit. Weftogen, ve$i: gliegen. $effoben, ve^i: gfte^en. ^eflpffen, vecji: Șliefjen. $efhtdjc, s. n., înjurătură, blăstem neîncetat. (Meflugd, s. n., sburătoare, oare, galițe, coabe, jigărie, paseri; —t, adj., aripat; repede. Digitized by GooqIc ®efolgc—©egenabbrurf 399 ^efolgc, s. n., alaiu, șiruitură, cortegiu, suită, comitivă. ^efrage, s. n., întrebare repețită, necontenita. ^efranfet, adj., cu ciucuri. ®efră|, s. n., nutreț; —ig, adj., mâncăcios, lacom, codriș, gă- man; —igfeit, s.f., lăcomie la mâncare, voracitate. ^efreite, pl. — en, a. tn., corporal onorar. ©efrennbet, ve^i: ®efreunbet. ©efrteren, vedi: grieren. ®efrierțmnft, tn., gradul în- ghiățării (la termometru.) Glefroren, adj., înghiățat; —e, s. n., înghiățată. ®efiiger s. n., închieietură, struc- tură, sistem. ^efiigig, adj., îndemână, lesne de a se întrebuința, îndemânatec, flecsibil; —feit, s.f., mlădiere, flecsibilitate. ^fii^lr pl. —e, s. n., sîmț, sim- țire, sîmțăment; —Io§, adj., nesimțitor; fără suflet; —lofig* feit, s. f., lipsă de sîmț, apatie: —âfinn, s. tn., simțul pipăitului; —VoH, adj. și adv., plin de simțăminte, sentimental, delicat. adj., plin, umplut. ^efnnben, ve^i: ginben. ©cninft, adj,, ve^i: giinffad). ^efunfel, s. n., vecji: ©eflimmer. ($efurdjt, adj., brăzdat. ^efftrftet, adj., înălțat la demni- tatea ae principe. (gegangen, adj., vetji: ®e^en. (Vegetat, ve(|i: (Men. $egen, prep., (CU accusativ), cătră, spre, contra, asupra, la; - Slbenb, cătră seara, spre seară; — brei U^r, cătră trei oare; — ben Strid), în răspăr; fid) — SRor* gen, — Sonnenaufgang toenben, a se întoarce spre răsărit; brei — einen, trei contra unuia; eine Sirenei — ba$ gieber, me- dicină contra frigurilor; — ben geinb, încontra dușmanului; Qțr &erluft ift nidjtâ — ben meinigen, perderea Dumnitale e nimica pe lângă a mea; ®elb — Cuittung aufne^men, a lua bani pe lângă cuitanție; SSaaren — SBaaren geben, a face schimb de mărfuri; —, adv., ca, mai, ca la, aproape la; er ift — 41 gațre alt, el e ca la 41 de ani de bătrân. (^cgennbbrnd, s. tn., contraprobă la tipografi; —abfid)t, s. f, in- tențiune opusă, scop contrar; —anftalt, s. f., disposiții con- trare ; — anttoort, s. f., replică, contra respuns; —anjeige, s. f., contraindicare; —auSfage, s. f, mărturisire contrară dată înain- tea judecății; —bebingung, s.f, condițiune reciprocă ; —befe^l, s. tn., contra-mandat; —befennt* nij, vecji: — befdjeinigung; —be* Icibigung, s. f., recriminațiune; —beridjt, s. tn., raport contrar; —befdjeinigung, s. f., act re- versal; — befdjnlbigung, s. f, recriminațiune; —befud), s. m., contravisită; gemanbem einen —befud) abftatten, a reîntoarce cuiva visita; —bemeiâ, s. tn., contraprobă; —beției)ung, s. f, relațiune reciprocă, corelațiune; Digitized by Google 400 Gfcgenb—®egenfa$ —bilb,.9. w., contratip, contrast; —bittet, 6*. n. , contramarcă; —bud), n., controla; —biirge, s. m., chezașul chezașul ui, al doilea garant; —biirgjdjaft, s. f, chezășie pentru rămășițe de datorii. (iJcgcnb, pl. —en, s. f, ținut, re- giune, parte de loc; bie um* licgenbe —, locurile de prin pregiur. ®cgcn=bicîift, s. m., serviciu reci- proc, împrumutat; —brncf, s. m., reacțiune; tipărirea unei coli pe fața a doua. (ifegcncttuittber, adv., unul cătră altul, reciproc, unul încontră altuia, opus, contrar; — ^alten, a confronta, a alătura, a com- para; —fe^en, a pune pre unul contra altuia; —ftellen, a con- fronta, a opune; —ftettnng, s.f, oposițiune, confrontațiune, con- trast. ©egen=erbieten, s. n., ofert reci- proc; —eintnenbnng, s. f., contra- objecțiune; —erfrdrnng, s. f., declarațiune reciprocă, decla- rațiune contrară; —fatt3, adv., in cașul contrar, dincontră, altmintrea; — forbernng, 8. f, pretensiune; —frage, s.f, în- trebare înapoiată, contraîntre- bare; —fu^ter, s. m., antipod; —gefang. s. m., antifon; —ge* jdjenf, s. n., dar, present reci- proc ; —getnaft, s. f, reacțiune, represalii; —getnid^t, s. n., con- tragreutate, ecuilibru, contra- balanță; baâ —geloi^t Șalten, a ține ecuilibru, a ecuilibra; —9‘ft s.n., contraveuin, antidot; —grunb, s. m., argument con- trar; —gru^, m., resaluta- țiune ; - gunft, .9. f., favor reciproc, împrumutat; —țaH, ve^i: ^iber^aU; —fțanbfdjrift, s. f., contrabilet; —^ieb, s. m., isbirea unui corp de altul; —frage, s. f, contrapîră, recon- vențiune; —frdger, 5. m., contra- pîrîtor, reconvenant; —Iriți!, s.f, anticritică; —Hebe, s.f, iubire împrumutată, amor reci- proc ; —lift, s.f, contraviclenie; —mac^t, s. f, putere opusă; —mann, 5. m., antagonist, ad- versar, contrar; —marjdȘ, 5. m., contramers; —inauer, s. f, zîd ce se face în lungul altuia spre al sprijini; —meinung, s.f, opiniune contrară; —mine, s.f, contramină, lagum; —mtttel, 5. n., antidot, antiremediu ; —multei, m., muschiu anta- gonist; —papft, s.m., antipapă; —partei, 5. f, partită contrară; —pfanb, .9. n., zălog reciproc; —pfeiler, s. m., pilastru, stîlp opus; —proteft, s. m., contra- protest; —quittung, s.f, contra- cuitanție; — redjnung, s.f, con- trolă, revisiune, licuidațiune, scont, discont; —rebe, s. f, replică, răspuns; —revolution, s. f, contrarevoluțiune. ^egen=f^r oposițiune, con- trast, disparitate; ber — be3 Se* fragten, replică; antitesă, tesă contrară; — țd|Ii^, adj., disparat; —fc^aU, s. m., răsunet; —fc^ein, s. m., strălucire răsfrântă; Digitized by GooqIc ©egcntaufd)—©ețult 401 contracuitanție; contramarcă; —jc^entung, s. f, donațiune, dăruire împrumutată; —fd)(ag, m., contralovitură; —fdjreiber, s. m., controlor; —fdjrift, s.f, replică în scris; —-fdpilb, s.f, datorie reciprocă; (Sdjulben unb —fdpilben, datorii active și ! pasive; —feite, a. f, lăturea,, partea opusă (a unei monete, medalii); —feitig, adj., reciproc, împrumutat, de ambe părți; —feitigteit, a. f, reciprocitate; fidjerfjeit, s.f, siguranță împru- mutată ; —fieget, a. n., contra- sigil; —finn, s. m., sens contrar; - fpiel, ve(Ji: SBiberfpiel; -ftanb, a. m., object, subject, lucru; —ftanblicț, adj., objectiv; —ftog, contralovitură; —ftrbmung, s.f, contracurent; ftâd, a. n., piesă opusă, contrast, ecuivalent. <$egen=taufdjr 5. m., contraschimb; —t^eil, a. n., partea contrară, contrarul; im —t^eil, din contră, dimpotrivă. (^egeniiber f prep., din partea opusă, în față cu, vis-a-vis; preste drum, în drept cu, îm- prejma; —ftețen, a se poncișe, a sta împotrivă; ber ^irdje —, în față cu biserica. ®cgcn=nntcrf(^riftr s. f., contra- signatură; — unterfuc^ung, s.f, cercetare contra părții contrare; —Vergeltung, a. f. resbunare; —Vermăd^tniB, s. n., donațiune reciprocă; —verpflidjtung, a. f, obligațiune reciprocă; —Ver* fidjerung, a. f, tqn^, înscris reversal; —nifite, ve<|i: —be* Barei anu, Worterbuch. fud); —norftettung, s.f, remon- strațiune. GJcgeiiUmrt, a. f„ presență, ființă de față; timpul present; in um ferer —, în presența noastră, fiind noi de față, în ființa noa- stră de față. 05egcntuiirtigr adj. și adr., present, de față. (^cgcn-Wcfjr, s. f, apărare, resi- stență; —minb, a. m., vent opus, contrar; —wirfnng, s. f, reac- țiune; —jeuge, a. m., martor contrar ; — jcugnifj, a. n., testi- । moniu contrar. 05cgeffcnr ve prilegiu; trăsură; comoditate; —$eit mad)t$)iebe, ocasiuneaface pe fur; es ift eine—Șeit ba, eacă o trăsură; bei ber erften beften —țeit, la prima ocasiune bine- venită ; aUe —^eiten eineâ §aufeâ, toate comoditățile unei case; —f)eit^bicf)ter, m., poet de circumstanță; —^eitâgebid)t, s.n., poesie ocasională;—^eitâprebigt, s. f., predică ocasională. (^eUgentlicț , adj. și adv., oca- sional, din întâmplare, întem- plător. <^ele^r=igr adj. și adv., gata de a învăța ceva, docil; —famfeit, .s*. f., învățătură, erudițiune, sciință; er befi^t Viei —famfeit, e un om de erudițiune vastă, un puț de sciințe. ($clcțrt, adj., erudit, învățat pro- copsit, literat, scientific; —e, 6-. m., doct, învățat, literat, eru- dit, om de litere; —enftanb, s. m., clasa învățaților; —en* verein, *•. m., academie, socie- tate erudită, literară; —^eit, s.f., erudiție, procopseală. (deleter, *•. n., căutătură; baâ alte —, tot aceleași și ear’ ace- leași plângeri. (^elcife, s.n., rotaiu, văgaș, orbită, cale; au£ bem — fommen, a perde drumul; in§ — bringen, a pune pe urmă. pl. —e, »s*. n., escortă, con- duct , suită; 3eman^ein ba$ — geben, a escorta, a însoți pre cineva; bas fictere —, salv- conduct; —en, v. a., a escorta, a conduce, a petrece; —er, 407 m., conductor, călăuză; — âbrief, s. m., licență de a călători prin ori ce loc, pașa- port; —fdjaft, s.f., escortă, cortegiu; —âeinnațme, 5. f., venit din dreptul de escortă; —sgelb, s. n., bani de escortă; —âorbnung, s.f., regulament pentru escortare, pentru secu- ranță drumurilor; —âjettel, s. m., bilet de escortă. (Uclcnf, —ig, adj., flecsibil, înde- mânatic, agil; —igfeit, s. f., agilitate, flecsibilitate, (^elcnf, pl. — e, s. n., chiutoare, . articulațiune ; —briije , s. f., ghindură articulară; —banb, n., ligament articular; - fort* fa^, s-. tn., apofisă; —țb^Ie, 6*. f, cavitate glinoidală; fnopf, s. ni., condil; —murg, s.f. (bot.), pecetea lui Solomon. ®c£cfcr 6-. n., cetire continuă. Selefcn, vedi: fiefen. • ©ctidjter, s. n., teapă, clică, soiu, ^dicbtr adj., iubit; —e, s. tn. si f., amant, ibovnic, amantă, ibovnică. Reliefern, r. n., a se închiega. (Micijcn, adj., vedi: Seimen. ©clinb, adj., moale, lin, blând, domol; —er 2Bein, vin ușor, plăcut; —er fRegen, ploae do- moală; —igfeit, s./, blândețe. $eltngen, v. n. ir., a reeșî, a isbuti, a izbendi, a se sfeâ; e§ ift mir gelungen, ’mi-a succes, ’mi s’a sfetit. ®cli$pel, s. n., șoptitură. ^clittcn, vedi: Seiben. (Men, vecji: (Men. Digitized by GooqIc 408 ©elobcn— ©eniein ubeu f r. a., a promite; bag gelobte fianb, țeara promisiunei, a făgăduinței. ^elbbni^r pl. —ffe, s. n., vedi: ©elubbe. ^elorf, s.n., bucle. ^elvgcn, vedi: Siigen. , s. n., înnăditură (de metale;. ®elt, adj., sterp (vaca); —, Interj., nu e așa? (Mten, c. n. ir., a av£ valoare, preț, a prețui, a face; fur (^twag—, a trece de . . .; bie meiften (gtimmen —, pluralitatea votu- rilor decide; eg mag, foU —! fie! eg gilt jeine @țre, aci e vorba de onoarea sa; eg gitt mir gleid) Viei, mie’mi e tot una; tvag gilt bie SBette? pe ce să ne prindem? bag gilt nicfjt, asta nu se poate; er gilt viei bei . . ., el are mare trecere la . . .; fid) —b madjen, a’și da importanță, a se validita. ®eltling, pl. —e, a. m., vită stearpă. (Wtung, pl. —en, s. f, valoare, însemnătate^ ®eliibbe, s. n., vot, făgăduință solenă. (Mltngcn, adj., nimerit. n., pofta inimii, desfre- nare; —n, v. n., a pofti. $el$e, s-f-> mascur ju- gănit; —n, v. a., a jugăni. dfemadb/d- ®emftd)er,s. n., cabinet, cameră, apartament; —, adj., în- cet, lin; —, adr., încetișor, pe îndelete. Olcmiidjlidj, adj. și adr., comod, ticnit, pe îndelete; — leben, a trai în îndestulare; —leit, s. f., comoditate, ticnă. ^emâcțt, 5. n., genitalii. (^cmat|(r7>Z. —e, s.m., soț, bărbat; —in, f., soție, consortă. (gcmaljnen, r. impem., eg gema^nt mid), îmi reamintesce. Oicmalbc, s. n., tablou, pictură; —fammlung, s.f., colecțiune, galerie de tablouri, museu, pinacotecă. Cîemaufdjc, a. n., bălăcire în apă murdară; amestecătură de mân- cări încălzite. ^emântelt, adj., cu mantaoă. Otanarfung, s.f., hotar. ($emafj, pl. —e, s*. n., mesură; —, adj., conform, potrivit; ber ÎRatur — leben, a trăi conform naturei; —țeit, s. f., confor- mitate; —igt, adj., moderat, stemperat. @cmaucrr a. n., muri, ziduri, coșară. ®emeitt, adj. și adr., comun, or- dinar, popular, familiar, simplu, prost, obicinuit; ber —e SJlann, om de rend; ein —er holbat, soldat simplu; auf —e ^often, pe spese comune; bag —e 93efte, binele public; ber —e SRenfc^eU' Verftanb, mintea sănătoasă; ein —eg Qa^r, an de obște; fidj — madjen, a se degrada, a se înjosi; fief) mit gemanbem — madjen, a se familiarisa cu cineva; mit Qemanbem — e Sadje madjen, a face causă comună cu cineva; ing—, de comun, Digitized by Google ©emeinbe—Glemut^ 409 general; afle ftimmten in$— fur ițn, toți votară unanim pentru densul; —anger, s. w., pășune comună. Ofemeinbc, pl. — n, a./., obște, co- mună, comunitate, municipali- tate, parochie; —gut, a. n., bun comunal; —taffa, .s\ cassa co- munei, alodială; —glieb, s. n., membru al comunei, membru al municipalității; —l)au$, s. n., casă comunală; —ratt), s. m., municipalitate, consiliu munici- pal ; —trift, s.f, loc de pășune comunală, imaș ; — vorftețer, j 8. m., presidentul consiliului comunal, antistele, primarul comunei. Cantine, a. vecji: ^emeinbe. ^emeiner, ., s. m., nervul mirosului, nerv olfactiv; — Werf§euge, s. n. pl., organele mirosului, olfactive. ©erii^t, * n., sgomot, veste, faimă, vorbă; e$ QC^t ba§ —, se vorbesce, s’aude. ©emljm, v. n., a binevoi, a se îndura. ©eriille, s. n., vechituri (de mo- bile, vase). . ©emmpel, s. n., hodorogit, sgomot; hodoroage, vechituri. ©emngen, vecfi: ^ingen. ©erftft, pl. —e, s. n., stelagiu, schelă, eșafod. ©erftttel, s. n., sguduire continuă, scuturătură. ©efalbte, s. m., unsul (Domnului), Mesia. Digitized by GooqIc 416 ©ejdnte—(^ej^e^en Okfdme, s. n., semințe. (^cfammt, adj. și adv., tot, întreg, împreună; —begriff, s. m., no- țiune , definițiune generală; —betrag, s. w., sumă totală; —einbrurf, s. m., impresiune to- tală; —erbe, punga coaelor (la animale); —fcțuțe, s. n., încăl- țăminte ; —f(țuțt, adj., încălțat; —fcțiitte, s. n., dărîmături de tot felul; botul mistrețului. pl. —e, s. n., tun, arti- lerie; —funft, s.f., arta tună- riei, artileria; —toefen, s. n., tunărit, artilerie. (Sefâinaber, s. n., scadron de că- larime; escadră (de corăbii) ^efițWa^, s. n., flecărie, vorbă multă, taifas, dodie, laf; —ig, Digitized by Google ®ef$toeige— 419 adj., flecar, vorbăreț, guraliv, limbut, gureș, locotăreț; ber —ige Sttte, clonțău; —igfeit, s.f., flecărie, limbuție, gurălivie, gureșie. ^cf^Weige, adv., tăcând despre, cu atât mai puțin; —benn, necum. ^ef^Wetgen, v. n., (numai în in- finitiv), a tăcâ, a trece cu tă- cerea, a nu pomeni; biefe3 Um* ftanbeâ ju —, fără a vorbi de- spre această circumstanță. (Jfcfdjttielge, *• n> petreceri con- tinue desfrânate; —fdpuemme, s. n., spălătură; — fdjttnegen, ve$i: S^weigen. ^cftțwinb, adj., repede, curând, iute;—,adv., repede, iute, îngrabă, în pripă; —igfeit, s. fi, iuțime, pripă, grabă; —fdjreiber, 5. m., stenograf, tachigraf; — țdjreibe* funft, s.f., stenografie; —fdjritt, s. m., pas iute, grabnic. ^ef^Wirr. s. n., ciripit (al păse- rilor), bombăit (al insectelor). ^cf^Wifter, s. n. pl., frăținii, frați și surori; —finb, 5. n., copil de frate sau de sor, vâr primar, vară primară; —liebe, s. fi, amor frățesc. ©efAwottenr adj., umflat. ve^i: (Sdjftrâren. ^ef^wotener 5. m., jurat; — nge* ri^t, s. n., juri, tribunal de jurați. pl. — Wwfilfte, s.f, umflătură. @k=fAmnnbenr vetji: ®^»inben; —fdjttmngen, vecji: Sdpingen. pl. —t, s. n., ulcer, bubă, absces. @efed|ft, adj., sestil. pl. —en, s. m., soț, sodal, calfă; Iuțiiger —, om de traiu, de petrecere; fd^nurriger —, om glumeț; fd)Iauer —, șiret. ®efeflen, v. a., a însoți, a asocia; fid) ju ^emanbem —, a se asocia cu cineva. ®efel!ig, adj. și adv., sociabil, afabil; —feit, s.f., sociabilitate. ®efeHfdjaft, pl. —en, 5. fi., socie- tate, asociațiune, adunare, reu- niune, companie; conversațiune; gef^loffene —, coterie; mit 3e* manbem in — treten, a se asocia cu cineva; eine gelețrte —, so- cietate de învățați, de bărbați de litere; Semanbem — leiften, a ținâ de vorbă pre cineva, a conversa cu cineva; bdfe —en ber* berben gute ©itten, însoțiri rele strică moravurile bune; — er, s. m., companion, asociat; —erin, s. fi, asociată, damă de conver- sațiune; —lid), adj., sociabil, social, de societate; —lidb, adv., în societate; bie —lidje ^ereini* gung, asociațiune; —(igfeit, s.f, sociabilitate. ®efeflf$aft84wme,ve4i:(^^ erin; —mitglieb, s. n., membru al societății, societar; —țanblung, s. fi, societate în comandită, comerciu de companie; —red)* nung, s. fi, regula societății; —țpradȘe, s. fi, limbă, ton de conversațiune (înaltă); —ber* trag, s. m., contract social; —jimmer, s. n., salon de con- versațiune. Digitized by 87» 420 @efenf—©efinbe Okfcuf, pl. —e, s. n., botaș, în- fundătură. ^cfcif, pl. —e, 5. n., lege, normă, regulă, statut; ba§ moțaiț^e —, legea lui Moise; jum — merben, a trece în lege; ba§ — Mânut marf)en, a promulga o lege; —e borjdireiben, a dicta legi; fid) eâ jum —e madjen, a’și impune o îndatorire; —bud), s. n., con- dică, codice; ba^ burgerlicfye —, peintidje —budj, codicele civil, criminal; —entnmrf, 5. m., pro- ject de lege; —eâfraft, s. f., putere de lege; —gebenb, adj., legislativ; —gebenbe ©etvalt, SBerjanunlung, putere legisla- tivă, corp legislativ; —geber, 5. m., legislator; —gebung, s.f., legislațiune, legislatură; -hmbe, s.f., jurisprudență; —HdȘ, adj., legal, legitim; — lid)teit, s. f, legalitate, legitimitate; —Io$, adj. și adv., fără lege, anarchic; — lofigf eit, s.f, nerecunoascerea legii, anarchie, libertinagiu; —mdfjig, adj., legitim, legal, con- form legii; fur —mdgig erflâren, a înlegiui; —rnâfjtgf eit, 5.f-, legi- timitate, legalitate; —fammlung, s. f, adunare, codice de legi. @efe^t, adj., pus, ficsat; serios, grav, așezat; ein —er SRann, om modest, așezat, grav; —er $rei§, preț ficsat; jnr —en Seit, la timpul hotărît; —, adv., su- punând că; — ben gali, bag..., să punem cașul că; —țeit, s.f., așezare, statornicie. Oefe^4afelr s. f., tablele legii; — tuibrig, adj. și adv., contrar legii, nelegal; — ttnbrigfeit, s. f, ilegalitate. ^efenfje, s. n., suspinat, gemet îndelungat. Gfcfidjert,iifj(f s. n., rîmatură, scormo- nire (în pământ); gloată, vlog, tumult. ®cimtnbcn, adj., sucit, strâmbat. @eti>urge, s. w., măcel. ®cWiirm, s. n., vermerie, vermi mulți, țârâitoare. ®cmiir(ț, pl. —e, 5. n., dresuri, aromate, spicerii; —artig, adj., aromatic; —gurfe, .9. f., cras- tavete murat; —țaf t, adj., aro- matic; —^anbel, s. ni., comerciu cu dresuri, cu spicerii; —frânt, s. m., —faben, s. m., boltă cu dresuri aromatice; —nelfe, s.f., cuișoare; —nelfenb^l, a. n., esență de cuișoare; — moaren, <9. pl., mărfuri aromatice; —mein, 5. m., vin dres. adj., încolțurat. ®C3iițntr ge^afinelt, adj., dințat, dințelat. ®c($anfr s. n., ceartă, sfadă ne- încetată. Ok^nnbcr, Z.~e, 5. tn. (miner.), granit; —felfen, s- m., stâncă de granit, ^ranne, pl. —n, s. f., țeapă, barba spicelor, țăpăruiu. Orange, veifi: Ofrenge. ®rapcn, s. tn., oală de fer versat. ^ra^if(^F adj., grafic. C^rap^itr tn., (miner.) grafit. tn. (bot.), garanță, roibă. ®ra$, pl. ©rafer, s. n., earbă; bariiber ift Idngft — gemac^fen, asta s’a uitat de mult; in’â — bei^en, a muri; baâ — wadjfen ^bren, a se țîne prea svătos, prea înțelept. ^raâ=ațrqenr 5. n., spic de earbă; —ânger, s. tn., pășune, loc ierbos; —art, f., soiu de iearbă; —artig, adj., ierbos de soiu, caiearba; — artige ^flangen, plante ierboase. s. n., ierbuță. ®rafen, v. a., a cosi, a tăie iearba (cu secerea); a pasce iearbă. iiferet, s. f, cositură cu secerea. ©raâ=fferf, s. ni., bucățică de pă- ment cu iearbă; —freffenb, adj., care mâncă iearbă, erbivor; —frofd^, s. ni., broască verde; —fntter, 5. n., nutreț de iearbă; —futterung, s.f, nutreț verde; Digitized by GooqIc ®rafid)t- —griin, adj., verde ca iearba; —Șalm, m., fir de iearba, —^ec^t, s. m., stiucă mică; .—^iipfer, s. m., călușel de iearbă, locustă. &rafieit, adj., ce seamănă a iearbă. Gfrafig, adj., ierbos. @ta§4ăuferr s. m., (zool.) cristeiu (pasere); —ma^er, s. m., cosaciu; —miide, s. /., (zool.) pitulice; —pla$, s. m., loc ierbos, pajiște. ©raffiren, v. n., a domni, a umbla (despre morburi). adj. și adv., urît, în- fricoșat , îngrozitor, spăimen- tător, hîdos; ein —er SDÎenfc^, om grozav înfricoșat; —feit, s. f-> grozăvie. ®ra£=toeibe, s.f, pășune de iearbă; —murgei, 8. f, răgălie. &ratfpl.~ e, s. m., muchie, spinare. ©răt=er pl. —n, s. f, os de pesce; —ig, adj-> osos. ©ratio, adv., gratuit, în dar. ^ratf(țelnF v. n., a merge cră- cindu-se. Gîratufation, pl. —en, s. n., vedi: ©lucfwunf^. . ' ’ ^ratnliren, ve^i: ®lucf nninfdjen. ®rattF adj. și adv., cărunt, sur sein; — merben, a încărunți; baâ —e SUtertljum, anticuitatea cea mai bătrână; —eâ Xucfy, postav sur, sein; —bart, s. m., barbă sură; —bartig, adj., cu barba sură. franci, s. m., groază, grozăvie, urîre; —t^at, «. f., crâncenie, cruzime, atrocitate. ^rauen f v. n., a cărunți; ber Xag graut, se lumină de ^ioă: GJraoenr 441 —, v. impers., ’mi e groază, me înfiorez, me îngrozesc; mir grauet, ’mi se cutremură carnea; mir graut e§ barau ju benten, me înfiorez să și cuget la aceea; e$ graut ițm vor ber SIrbeit, uresce lucrul; ev graut mir vor ber Speife, ’mi este greață de mâncare; —t s. n., groază, fiori, urîre, greață; cv fam mir ein — an, m’am înfiorat, me cuprinse groaza; —țaft, adj., înfiorător, îngrozitor. Gfran^finf, s. m., (zool.) cintezoiu sur; —gelb, adj., galbin sur; —griin, adj., verde sur; — fopf, 5. ni., cap cărunt; —fitț, adj., care bate în cenușiu. Gfraufidjr adj., grozav, înfricoșat; oribil; — ev lefter, timp urît. ©raumcife, s. f., pițigoiu sur. Gfranpe, s. f, ort} curățit, arpă- caș; —In, 8. pl., grindină mă- runtă, or^ măcinat; —umilele, 8. f., moară de curățit ord; —njdjleim, s. m., decoct de or^; —njuppe, s.f., supă de arpăcaș. Girant, s. m., mărunțișuri de dă- rîmături; in Staub unb — $er* fatlen, a se preface în pulbere; —, groază. Gfcanfam, adj., crud, cumplit, tiran, varvar; —feit, s.f., cru- zime, varvarie, tirănie. (^ran ^ecfig f adj., sur-pătat; —jc^immel, s. m., cal sur. ^ranfen, ve<|i: (Srauen. @rau=fpcc^tr m., (zool.) cățără- toare sură; —merf, 5. n., blană sură. Gînwcnr, s. m., scobitor în metal. Digitized by Goc Ie 442 ©raviren ®ratnr=cît, v. a., a scobi, a săpa în metal; a apăsa, a învinui; toa$ i^n am meiften gravirt, ce ’l învinuesce mai mult; —tunft, s. f, arta de a scobi, săpa în metal. ^rauitat, s.f., gravitate, seriositate; —if$, adj. și adv., grav, serios. @ra$ie{ s. f, grație (Zină), grații, maniere plăcute. adj. și adv., grațios, ^regorianif^, adj,, gregorian. @reifF s. m., gripsor. ^reifbar, adj. și adv., ce se poate pipăi, apuca, palpabil. @reif=en, v. a. ir., a apuca, a pune mâna (pe ceva); a prinde; a pipăi; —, v. n. ir., a tinde mâna (după ceva), a prinde; 311 ben 3Baffen —, a apuca armele; gemanbem in bie $aare —, a lua pre cineva de păr; gemanbem an ben , a pipăi pulsul; «gemanbem nac^ bem $olfe — a apuca pre cineva de gât; gemanbem an bie @țre —, a atenta la onoarea cuiva; ju einem ^onbmerl —, a se apuca de o meserie; gemanbem an baâ $er$ —, a atinge unde doare pre cineva; gemanbem in fein fRec^t — f a călca drep- tul cuiva; um fidj —, a se lăți, a se întinde; baâ laBt fidj mit ben $dnben —, se poate pipăi cu mâna, e foarte clar; —llauen, s. f. pl., ghiare ascuțite. @reitt=en, v. n., a plânge, a se văieta; —er, s. m., plângător. ®rei3, adj., cărunt; —, s. m., bătrân, moșneag. —Qlrenje - <^reifenr v. n., a încărunți; —alter, 8. n., bătrânețe. ^reU, adj. și adv., foarte vioiu, viu, ascuțit, pătrunzător (voce, glas), bătător la ochi (colori). @renabier,^Z. —e, s. m., grenadir; —mu|e, s. f, căciulă de gre- nadir. ®renbel, s. m., sul de închis, grindeiu. @ren^bad|, s. m., rîu, părîu măr- ginaș ; —beamte, — bereiter, s. m., inspector de frontieră; —be= fidjtigung, s. f, visitare de fron- tieră; —betuoljner, s. m. pl., măr- ginaș, populațiune de provincii limitrofe, mărginașe. ®ren$=e, pl. —en, s. f, peatră de hotar; frontieră, margine de hotar, confinii, graniță; einer Sacțe — en fe|en, a mărgini» ceva; —en, v. n., a se mărgini, a se învecina, a se apropiă; fein SBeneljmen gren^t an ^arr* ijeit, purtarea lui s’apropie de nebunie; —enlo$, adj. și adv., nețărmurit, nemărginit, fără fine; —er, s. ni., soldat grănițar, plăies; —feftnng, s.f., fortăreață de margini; —furdje, s.f, breazaă de demarcațiune, de hotărnicire; —graben, s. m., șanț la mar- ginea hotarului; —fette, s. f, cordon militar, sau sanitar; —linie, s. f, linie de demar- cațiune ; —nac^bar, s. m., vecin, locuitor limitrof; —pfa^I, 5. m., —f aule, s.f, par, stâlp de hotar; —fdjeiber, s. m., damarcator; —fc^eibung, s. f., demarcațiune, hotărnicie; —țolbat, ve generalisim; —furii, 5. m., mare principe; —furftin, s.f, mare principesă; —furfientt|um, s. n., mare prin- cipat ; —gliebrig, adj., atletic; —țanbel, s. m., negoț cu ridi- cata; —Șdnbîer, s. m., negu- țător cu toptanul, toptangiu, șeful unei case mari de co- merciu; —țerr, s. m., sultan; —Ijerrlidj, adj., mărinimos, ge- neros ; ce se ține de sultanul; —țer^og, s. m., mare duce; . —țergogin, s.f., mare ducesă; —^erăogtȘnm, s. n., mare du- cat; —țofmeifter, s. m., mare intendant de curte; —ja^rig, vecji: ÎRiinbig; —fammerer, s.m., mare camerar; —tanjler, s. ni., marele cancelar; —fdpfig, Digitized by GooqIc ©rbBtcntpeii^—(tfrun 445 adj., căpățînos; —fbrnig, adj.. mascat; —treu§, s. n., crucea mare; —mflcptig, adj., foarte mare, enorm; —mafcpig, adj., cu ochiuri mari; —maul, s. n., botos, gură mare; —mdulig, adj., botos, guraliv; —meiftcr, s. m., mare măiestru; —mbgenb, adj., prea puternic; —munb# fdjenf, s» m., mare păhamic; —mutp, s. f, mărinimie, mă- rime de suflet, generositate; —mutpig, adj., mărinimos, ge- neros; —mutter, s. f., moașa, mama-bună; —oftat), .9. n., octav mare; —opeim, s. m., străunchiu; —papa, s. m., bun, moș; —prap* Ier, vedi: —fprecper;’ —fdjaț^ meifter, s. m., marele vistier, tesaurar; —fiegelbemaprer, .9. m., marele logofet; —fprecper, s. m., lăudăros, lafagiu, fanfaron, fă- los; —fprecperei, s./.,lăudăroșie, fanfaronadă, vorbe mari; —ftab* ter, s. m., locuitor de cetate mare; — ftabtijcp, adj., mare, grandios, ^ro^tentpeil^, adv., partea cea mai mare. ^ro§=tpat, s. f., faptă măreață; —tpuer, ve^i: — fpredjer; —trucp* fe6, 5. m., marele stolnic; —Dater, 8. m., bun, moș; —be^ier, s. m., marele vezir; —tvanftig, adj., vedi: —bducpig; —Wiirbentrâger, 8. m., mare dignitar. ©rutc^f, adj., grotesc, pocit, ciu- dat; —maleret, s. f., pictură pocită. ©rottcf pl. —n, s. f., grotă, peșteră; —ntoerf, s. n., lucru cu petricele, scoice, ș. a. ®rub, vedi: ©raben. ®ritb(fjcn, s. n., gropiță. (^rubc f pl. —n, s. f., groapă; morment; auf ber — gepen, a fi cu un picior în morment; Qcmanbem eine — grabcn, a săpa altuia groapa, a’i întinde cursă. Sriibclci^Z.—en, s.f., scormonire, șiretlic, subtilitate. (^rubelnr v. n., a scormoni, a scorbeli, a rîcăi; a ’și bate capulu cu subtilități, a specula; in bie 9?aje —, a fi deapurure cu degetele în nas, a ’și sfre- deli în nas. ®ruben=arbeit, s. esploatațiune de mine; —arbeiter, <9. m., minar, lucrător de mine, băieș; —blenbe, s.f., lămpaș băieșesc; —fittel, 5. ni., haină de băieș; —leucpter, <9. ni., sterț; —fteiger, s. m., in- spector de mine; —waffer, 5. n., apa ce se adună în mine. ^nibler, 5. m., scormonitor. ©ruft pl. ©rilfte, s. f., criptă, mormentar, gropniță, cata- combe. ©niwmet, s. n., otavă; —peu, s. n., otavă. adj. și adv., verde, crud, necopt; —merben, a înverdi; — unb gelb nor ben Slugen merben, a vede stele ven|i; —e SBaare, legumi, verdețuri; auf feinen —en Swetg fommen, a nu pute înainta, prospera; —er ^dnner* ftag, joia verde; —e$ Dbft, poame necoapte;—, s. n., verdele; bie garbe falit in3 —e, coloarea bate în verde. Digitized by GooqIc 446 ^runb—©runbirrtțum ^runb, pl. ®runbe, 5. m., fund, păment, moșie, vatră, funda- ment; motiv, basă, reson; ben — berlieren, a nu da de fund; gu — gețen, a se potopi, a peri; Semanben gu — ridjten, a de- răpena, a ruina pre cineva cu totul; auf ben — fommen, a străbate pănă la rădăcina lucru- lui; ben — gu einem ©ebaube tegen, a pune fundamentul unui edificiu; Dom — be§ §ergen§, din adâncul inimei, din toată inima; mein — unb iBoben, teri- toriul meu, posesiunea mea; oțne —, fără temeiu, fără causă; er betîagt fid; mit are cu- vânt să se plângă; ber geinb țot fid) in einen — berftedt, ini- micul s’a ascuns într’o înfun- dătură; ba3 î>otf liegt im —e, satul zace în vale; im —e, în adevăr, când vei căuta; Hegenbe ©runbe, bunuri nemișcătoare; mit (Jftrunben betveijen, a dovedi cu argumente. ^runb=anf(țlag r 8. m., evalua- țiunea, prețuirea fundamentală; —artifeî, m., articul funda- mental; —baîfen, s. m., sub- toae, grindă, talpă fundamentală; —bebingung, s. /., condițiune principală; —begriff, 5. m., idee noțiune fundamentală; —befi$, s. m., proprietate fonciară; —befi^er, s. m., proprietar de păment; —beftanbt^eil, s. m., parte constitutivă, esențială, element; — birne, 5. f, cartof; —bbfe, adj., foarte reu; —breb, adj., foarte de omenie; — bo^rer, k m., sondă; —bud), s. n., ca- tastru, condică de pământuri, de moșii; —ețrlid), adj., foarte brav, prea onest; —eigentțum, n., moșie, proprietate de pământ, teritorială; —eigeu* tțumer, s. m., proprietar de pământ, moșnean, domn de pă- mânt; 8. n., sloi de ghiață. ^rnnbelr s. m., (zool.), plevușcă, svârlugă, rabiță, moișcă. ®riittb=eu, v. a., a pune funda- mentul, temeliea, a întemeiă, a statornici; ficȘ auf @twa^ —, a se răzîma pe ceva; —er, s. m., fundator, întemeietor. ^niub=fațigfeit f s. f, facultate elementară; —falfdj, adj., min- cinos din crescet pănă în talpă; —farbe, s. f, coloare funda- mentala; —feft, adj. și adv., solid; —fefte, s.f., temelie, fun- dament, basă; —fidele, f, basă; —form, s. f., forma pri- mitivă; —gelețrt, adj., foarte învățat, de o adâncă erudițiune: —gere^tigfeit, s.f., drept, juris- dicțiune fonciară; —gefe|, s. n., lege fundamentală; —^err, s. m., domn de pământ; —Ijerrlidj, adj., ce se ține de proprietatea teritorială; — ^errfc^aft, 5. dominiu, proprietate teritorială. ^rmtbiren, v. a., a pune coloarea fundamentală (la zid, pânză). ^ninb4rrtțuutF s. m., eroare fun- damentală; —traft, s. f, forță primitivă; —lage, s.f., temelie, zăstăm, fundament; —lăut, a. m., vocală; —legung, s.f, întemeiere, fundațiune, instituțiune; —le^re, Digitized by GooqIc ®uinbHc^—®rune 447 s. f, doctrină fundamentală, elemente (ale unei sciințe). @ritnblitț, adj. și adv., solid, te- meinic, cu temeiu; —e$ UrtȘeil, judecată, hotărîre temeinică; —e SBiffenfdțaft, sciință pro- fundă; —leit, s. f, soliditate, profunditate, temeinicie. (Mriinbling, vecji: ©riinbel. @mnb4inie, s. f., linie fundamen- tală, basă; —lo$, adj. și adv., fără fund, foarte adânc, fără temeiu, ne temeinic; ein —lofer W3eg, o cale nepracticabilă, des- fundată; —lofigfeit, s.f., adân- cime nemărginită, netemeinicie; —mauer, 5. f., zîd fundamental, zid de temelie; —neigung, s. f, aplecăre naturală; —pf ații, s. m., par, pilot;—pfeiler, s. m., proptea, columnă; —queHe, s. f.f isvor, origine; —recțt, n., drept dominai, drept de a clădi pe moșie străină; drepturi fun- damentale (ale unei națiuni); —regel, 5. f., regulă fundamen- tală, principiu, macsimă; —reicț, adj., foarte avut; —rente, s.f, rentă fonciară; —rrentenfcțein, s. m., înscris fonciar; —rig, s. m., planul fundamentului, schiță; —fag, 5. m., principiu, acsiomă, macsimă; ongenomener —fag, ipotesă; —fSule, s. f., columnă fundamentală; —fdjlecțt, adj., de tot râu, depravat cu totul; —fprocge, s.f, limbă primitivă; —ftein, s. m., peatra fundamen- tală, peatra din capul unghiului; —fteuer, s. f., dajde, contrjbu- țiune pe moșie; —ftoff, s. m., materie, substanță elementară, element; —ftud, s. m., avere nemișcătoare; —ftuge, s.f., basă, razim, proptea fundamentală; —fuppe, <*. f., drojdii pe fund dintr’un licuid; —tejt, s. m., tecst original; —ton, 5. m., ton fundamental; —tugenben,s./.p7., virtuți cardinale; —flbel, s. n., rădăcina râului. ®riinbnng, pl. —en, s. f, funda- țiune, așezământ (pentru un folos public). @runb=nrfatțe, s. f., causă pri- mară, reson fundamental; ver* faffung, s. f., constituțiune fun- damentală, statut; —vermbgen, s. n., facultate primitivă; ca- pital ; —verpfdnbung, s.f, ama- netare, zălogire de moșie; ipo- tecă; —Wațrțeit, s. f., adevâr fundamental; —mefen, 5. n., principiu; —nriffenfcțaft, 5. f, sciință fundamentală; metafi- sică; —toort, ve^i: ©tammtoort; —jațl, 5. f., numâr cardinal; —jețent, s. m., dijmă de pă- mânt; —jin$, s. m., cens de moșie; —jug, 5. m., trăsătură principală. ^riin=e, s. n., verdele, verdeața; —en, v. n., a înverzi; —fini, s. m. (zool.), floranță, spatie; —gelb, adj., vârde ce bate în galbin; —țănfling, s. m. (zool.), petroșel cu penele vercfii: —frânt, s. n., —topi, s. m, varcfă, cu- rechiu verde; —lid), adj., ver- diu; —ling, s. m. (bot ), agaric verde; —rod, f. m., vânător; —fcțnabel, s. m., om neespert Digitized by GooqIc 448 ^runjen—®unft(ing și închipuit; —fpan, s. m., co- cleală de arama; —fped)t, s. m., gheunoae, horoiu verde. ^run.țcn, v. n., a grohotl; —, s. n., grohăit. C^riippc, pi. —n, s. grupă; —iren, v. a., a grupa; fid) —iren, r. r., a se aduna în grupe. @rU‘3, ve^i: G5rie^. Stufi, pl. ©rufee, s. m., salutare, închinăciune, plecăciune, com- pliment; er lagt Q^nen einen - befteHen, el m’a însărcinat a ’ți aduce închinăciuni, com- plimente. ®rii^cnF v. a., a saluta, a se în- china (cu sănătate). ®rii^ef 8. f., gris, ord măcinat mare, crupe, arpăcaș; — int ®opfe ^aben, a fi ca minte, a ave minte în cap. ^rii^^aferf s. m., oves golaș; —muljle, «. moară de ur- lueală. ©uarbian, s. m., guardian, egu- men (franciscan). ^ubernator, s. m., gubernator. ®utf=augc, s. n., ochiu; —en, v. n., a se uita; —er, s. m., gură căscată, curios; lometă; —fenfter, s. n., ferestruță; —îaften, s. m., cameră obscură, portativă; —Iod), s. n., fere- struță secretă. ^uțr, s. f., fermentațiune, do- spire. ®nilotin=e, s.f., ghilotină; —iren, v. a., & ghilotina. Guinee, pl. —n, s. f., guineă (mo- netă de aur angleză). ® uita re, pl. —n, s. f, ghitară. ©ulbcn, s. m., floren. ©ftlbcn, vecji: QJolben. ©iUbifrfj, adj., ce conține aur. ^nltbaucr, s. m., vecji: ^in^bauer. @iiltig, adj. și adv., bun, valid, de primit; —e SBurgfdjaft, s.f., cauțiune bună și validă; .—e ©ntfcțulbigung, s.f., escusă ad- misibilă; —leit, s.f, validitate, valoare; — madjung, s.f, vali- dare, legitimațiune (a copiilor). ^ummi, 5. n., gomă; —artig, adj., ca goma; — ^ar§, s. n., gomă rușinoasă; —Iad, s. m., lac de gomă; —waffer, 5. n., apă go- mată. ^umnti=reu, v. a., a goma, a c’el; —rer, s. m., cel ce unge cu cleiu. @unbel=fraut, s. n. (bot.), tămăiță, —rebe, s. f. (bot.), rotunjoară, pristenior. @unft, s. f, bunăvoință, favor, har, grație; $u Semanbeâ —en, în favorul, în hatîrul cuiva; bei Qemanbem in — fte^en, a fi în favorul cuiva; Qemanbeâ — oerfețergen, a cădă din grație; — ift beffer al§ ®unft, favorul celor mari face mai mult decât meritul; —bemerbung, s.f, um- blare după favor, după bună- voința cuiva; —bejeigung, s.f, favor, semn de bunăvoință. ^iinftig, adj. și adv., favorabil, favoritor, afecționat; gemanbem — fein, a favorisa pre cineva, a’i voi binele. pl. —e, s. m., favorit, protegiat. Digitized by Google Murgei—(SJixter 449 Murgei, pl. —n, s.f., gâtlej, gât; fein SSermbgen burd) bie—jagen, a’și mânca averea; ba3 SLReffer an bie — fe^en, a’i pune cuiva unghia în gât, a’i strînge în chingi; —n, v. n., a gargarisa, a’și spăla gâtul, a gâlgăi; — n, n. , gâlgăire, gargarisare ; —Waffer, n., gargarism. ^nrfe, pl. — n, 5. f, crastavete; —n einmadjen, a mura crasta- veți; —nbeet, s. n., strat de cra- staveți; —njatat, 5. m., salată de crastaveți. Antreu, v. n., a gongoni (porumbii). ®nrt, pl. —e, s. m., brâu, cingă- toare ; —bett, n., pat pe chingi. s. m., brâu, cingătoare; zonă; —elfljier, s. n. (zool.), dasip, armadil; — en, v. a., a încinge, a închinga; —Ier, a. m., brânar, curelar. ©nrtriemcn, 5. ni., șerpar, curea, (^u^, pl. ^uffe, s. m., vărsare, turnare (de metale), vărsătură (de apă); —eijen, s. n., fer turnat, tuciu; —regen, s. m., ploae mare, povoiu; —tvaare, s.f., marfa de lucruri turnate. ^ut, adj., bun; ein —er ©crud), miros bun; wa§ fagt mau — . bon i^m? ce se (Jice de bine de el? fid) einen —en £ag maițen, a ’și petrece bine; — en SRut^S fein, a avă curagiu, a fi cu voie bună; Qemanbcm @tma§ §u — e țalten, a lua in nume de bine; —, adv., bine; e$ mag fur bieâmal — fein, pentru astă dată tre^)ă ducă-se; id) țabe Barcianu, Worterbuch. nod) $mei ®utben bei ițm —, el ’mi e dator încă cu doi floreni; Qemanbent — fein, a iubi pre cineva; toieber — madjcn, a repara; eâ ift fdjon —, ajunge; er bat — reben, îi este lui ușor să vorbească; @tmaâ — ței^en, a afla de bine, a aproba; — au^fe^en, a se afla bine; —fteben fur Qemauben, a lua pre cineva pe sama sa; — toerben, a se îmbuna; mieber — toerben, a se desmănie; ba§ mirb Qfynen — t^un, asta ’ți va face bine; —, interj., bine! fie! — benu, fie! ^ut, pl. ®uter, a. n., moșie, pro- prietate ; — unb 531 ut, starea și vieața sa; unred)t — gebeiljct nidjt, cum s’a câștigat, așa se duce. ^ttt=ad)tcnF s. n., părere, opiniune, consiliu; —artig, adj., de feliu bun, de natură buna; —artig* feit, s. f., inimă bună, natură bună; —bcfiuben, 5. n., aflare bună a sănătății; încuviințare, aprobațiune. Otdjcn, 5. w., moșioară. ®ntbiinfenr 5. n., părere, opi- niune; nad) —, dup’ a sa plăcere, a sa găsire cu cale. @ute, s. f.j bunătate, bunețe, blândețe; mit —, cu blândețe. & ii tcr f s. pl., bunuri, averi; —an* fdjlag, 5. ni., prețuirea unei moșii; —beftatter, s. m., espeditor, comisionar (de mărfiiri); —ge* meinjdjaft, 5. f, comuniune de averi; —^anbel, s. m., comerciu cu moșii; — verfidjerung, 5. f., asecuranță de mărfuri. Digitized by GooqIc 450 (ȘJutgetaunt—Șaorfofer @nt*getannt, adj., bine dispus, vesel; —gefinnt, adj., cu in- tențiuni bune, leal; —Ijaben, 5. n., de luat, de primit, datorie; —țeiȘen, s. n., aprobațiune, încuviințare; —^er^ig, adj., bun la inimă, sincer; —gteit, s.f., bunătate de inimă, sinceritate. adj. și adv., bun, grațios, binevoitor; —leit, s. f., bună- tate, bunăvoință. adj., amical, prietenos; —, adv., prietenesce, cu buna; fidj —tțun, a ’și petrece, a ’și face chef, a se pune pe traiu. ©ut=mutțig, vedi: —Ijer^ig; —mii* tțigfeit, vedi: —^er§igfeit; —3* befiger, s. m., proprietar; —& țerr, s. m., domn de păment; —âljerrfdjaft, 5. f, stăpânul mo- șiei; —fpredjen, vedi: SBurgen; — tțat, 5. f, faptă bună; — tljater, s. m., binefăcetor; —tțdtig, adj., binefăcător; —tțdtigfeit, s. f, binefacere. ^uturabbnc^ftabe, s. m., son gu- tural. ®ntttrittig, adj. și adv., cu bună- voie , de bunăvoie, bucuros; —WiHigteit, s. f., bunăvoință, spontaneitate. ®uwe, ve a ave amiciție cu cineva; einen gfoeifel —, a ave oarecare îndoeală; Qemanben —, a îngriji de cineva. $agerr adj., macru, deșirat, mâr- ced; ein fonger —er Wnfd), om uscățiv, deșirat, —leit, s. f., mârcetjie, deșirătură. $age-rofe, s.f., trandafir sălbatec; —ftolg, s. m., holteiu, burlac, celibatar. $agc=Walb, s. m., pădure oprită; —weibe, s. pășune oprită; —WiW, s. m., ciuhă; —$eit, 5. f., timp în care e oprit vâ- natul. $aba! interj., a ha. Sager, s. m., (zool.) gaiță. $ațnr pl. §ațneF s. m., cocoș; cocoșul unei pușci; —, canelă, slavină (la vase); ber — frațt, cocoșul cântă; eâ wirb fein — barnad) fra^en, nimeni nu se va mai ocupa, îngriji de așa ceva. vedi: Șagebutte. s. n., cocoșel. $a^nen«ftt^r s. m. (bot.), piciorul cocoșului; —gefed)t, s, n., luptă de cocoși; —gefdjrei, s. n. cău- tatul cocoșului; —famm, s. m.f creasta cocoșului; —fporn, 5. ni., pintenul cocoșului. $ațnteir 8. m., bărbat nătărău; 3um — madjen, a pune coame bărbatului. Digitized by Google 454 §ai—Salbjațr Sat, $ ai fi ftfj, s. m., (zool.) rechin. Sain, pl. —e, m., pădurice, dumbravă, luncă. Sain, m., greunb —, moartea. Saiubtt(țc, vedi: §agebudje. Safcțien, 5. n., cârligel, undiță, cedilă; ein — merben nntl, frumt fid) bei 3e^en^ disposi- țiile naturale se manifestă de timpuriu. Safeifen, s. n., scoabă de oțel. Snfcf=arbcit, s. f., lucru făcut cu iglița; —ig, adj., undițat, cu cârligele; delicat, încurcat; — n, v. a., a îndrl, a lucra cu iglița, a împleti cu iglița; — nabel, igliță, ac îndrea. Safen, 5. m., clenciu; cârligel, cingliel, cance; dinte ascuțit (la cai); baâ 2)ing Șat einen —, lucrul nu e curat, are pedecă; —, v. n., a acăța, a trage cu cârligul; —banb, n., bălama ce întră în țîțînă; — bfatt, —b(ecbr 5. n.f cârligul lăcatului; —biidjfe, s. f., sineață; —for* ntig, adj., în formă de câr- lig, leucaș; —s. m, (zool.) salm cârligat; —mbrfer,, 5. m., piuliță de mână; —fdjluffef, s. m., cârlig pentru descuiatul ușilor; —ga^n, <9. m., grimoiu, dinte ascuțit; —jiegel, s. m.f țiglă cu cârlig. Snfitfjf, adj., cârligat, strîmb. Saffe, f, încovoitura genun- chelui la animale mari. Salb, adj. și adv., jumătate, de jumătate, semi; —er îag, ju- mătate de di; — $tt>ei U^r, o oară și jumătate; ^at e$ — ge* fctjlagen? bătut-a, sunat-a oara jumătate? — unb —, cam așa, cam de mijloc; — ton,s. m., semi- ton ; — bier, s. n., bere subțire, bere simplă; —bilb, 5. n., bustă; —bruber, s. m., frate vitreg; —bunfel, adj.f luminat numai de jumătate, clar-obscur. % Salbcn, ^alber, prep, (cu genitiv, arătând causaj; au^er—, pe din- afară; ber greunbf^aft —, din causa amiciției; meinet—, cât pentru mine, nu’mi pasă. Salb=fcnfter, s. n., fereastră, carea e așa de largă, cât și înaltă; —gefefjrte, 5. m., semi-învățat, semidoct; —gefdjttrifter, 5. pl., frățenii vitrege; —gott, 5. m., semizeu; —$eit, s. f., jumătă- țîtură, lucru pe jumătate; —fjemb, s. n., pept de cămașe; —infel, s. f., semi-insulă, pen- insulă. Salb=ircn, v. a., a împărți în doue; —irt, adj. și adv., împărțit în doue, pe jumătate, jumătățît. Salb=jațr, s. n., jumătate de an, semestru; —jd^rig, adj., la ju- mătate de an, semestral; —freU, 5. m.f semicerc; — higel, s.f., emi- sferă;—lăut, s. m.f semi- vocală; —, ad/.,cu vocea înfundată;—menfd), s. ni., centaur, varvar, sălbatec; —nwnb, m., semilună; monb* fbrnug, adj., semilunar; —ntutter, ve4i: Stiefmutter; — fdjeib, s. f, jumătate; —runb, adj., semi- rotundj —faure, s. f, ocsid; —fețărtg, adj., de a doua tun- sură; —fctjWefter, s. f, soră vitregă; —feibe, s. f, mătasă Digitized by GooqIc §albe—§aUeifen 455 mestecată; —fo^le, s.f., pingea; —ftiefel, s. m.; stivletă, cismu- lița; —ftrumpf, s. m., ciorapi scurți; —ftiinbig, adj., de, pe ju- mătate de oară; —tagig, de, pe o jumătate de di; —tobt, adj., mai mort; —tobt Vor Șunger, lat de foame; —Ver£, s. m., semi-vers , hemi-stih ; —ver* fdjnitten, adj., râncaciu; —Ver* rud:t, adj., într’o urechie; —VoU, adj., pe jumătate plin; —tvagen, s. m., cabrioletă; —ioege, adv., cam așa, cam pe jumătate; —tviffer, s. m., semi-înțelept; —jirM, s. ni., semi-cerc. ^alber pl. —n, 5. f., prăvălac, pripor, movilă. Salt vedi: §elfen. iilftc, pl. —n, s. f., jumătate; jur —, pe jumătate. ^alfter, pl. —n, 6*. m., căpăstru; ben — anlegen, a încăpăstra; —riemen, s. m., curea de că- păstru; —n, v. a., a pune că- păstrul la cal; —ring, s. m., verigă de căpăstru. s. m., son, sunet; —burfdj, sărar, ocnar. pl. —n, s. f., hală, portic, sală, vestibul. s. n. (geogr.), Halle. SaUcîujar s. n., aleluia. $aUcnr v. n., a răsuna, vedi: (g^allen. ^attjațrr s. n., (la judei), jubileu, (anul al 50-lea). ^aUor, pl. —en, s^m., șalgău, ocnar. Ăattnufe, vedi: Șalnnfe. $alm, pl. —e, s. ni., paiu, cocean, fuscelul plantelor. ^almdjen, s. n., păișor, fuscișor. $alm4notenr s. m., nod de paiu; —pfeife, 5. f, tilincă, flueră. £al$, pl. §dlfe, s. m., grumazi, gât, gâtlej; an3 Vottem —e fdjreien, a sbera din răsputeri; uber — unb ®opf, in fuga mare, în ruptul capului; ba§ bric^t ipm ben —, asta ’l ruinează; fid) Stivai auf ben — laben, a ’si încărca ceva pe grumazi; fid) @trva^ vom — fdjaffen, a se desface de ceva neplăcut. £al$=aber, s. f., vena gâtului, vena jugulară; —banb, s. n., gulerar, colan; —binbe, s. f., cravată, sgardă, legătură la gât; —brdune, s.f, gușter, anghina, șopărlaiță (boala); —bred)enb, adj., foarte periculos; —burge, s. m., garant în causă criminală, chezaș cu capul; —briife, 5. f., ghindură jugulară. $alfe, s. f., sgardă. £al$=eifen, s. n., sângir; — ent* junbung, s. f, inflamațiune de gât; —geljdnge, s. n., lanț îm- podobit cu petri scumpe; —ge* ridjt, s. n., județ criminal; —gefdpvulft, 5. f, umflătură de grumazi; —gefdpviir, s. n., bubă la grumazi; —gid)t, s. n., an- ghina artritică; —grubd^en, s. n., bortița din ceafă; —fette, s.f., lanț de grumazi; —fragen 5. m., cravată, guler; —tranf Șeit, s.f, vedi: brdune; —manj befn, s. f. pl., murele gâtului —ring, s. m., sgardă; —îdjmucT 5. m., salbă de mărgăritar/ gherdan; —ftarrig, adj. și adv.f Digitized by , 456 §att—§dmorrțoibatifd) îndărătnic, cerbicos, căpăținos, inacciu; —ftarrigfeit, s. f, în- dărătnicie, inat, cerbicie, ob- stinațiune; —tțeil, s. m., partea de la gât; —tțcit eineâ ®Ieibe$, iacă; —tuci), s. n., cârpă de grumazi, mahramă de gât; —tveț, n., durere de gât. s. m., opreală, proptă, trăi- nicie; — madjen, a se opri; —! interj., stai! opresce! —bar, adj., solid, trainic, durabil, țeapăn; —barfeit, s. solidi- tate, consistență, trăinicie. $att, vedi: ,'patten. ^atten, v. a., și n. ir., a ține, a întreține, a reține, a opri; bei ber £anb —, a țînă de mână; ©otteâbienft —, a face servițiul divin; ftiU —, a sta pe loc; fd)ted)t —, a trata reu, a tigori pre cineva; auf Qemanb @tmaâ —, a stima pre cineva, a’i ave în onoare; gefangen —, a ține la prinsoare; reinen 9Runb —, a păzi secretul; im Stanbe —, a conserva, a păstra bine; fief) an fein 3Bort —, a se ține de cuvent; fid) vor Scțtaf f anm — fbnnen, a picura de somn; id) țatte e$ mit feinem, eu nu sânt pentru nici unul; mofur țaftet Qțr mid), drept cine me socotiți voi? ^atter, s. m., razim, opritoare, (la car). tafter, vecji: Șifdp, ăSafferțalter. iittig, adj., (usitat numai în com- posițiuni), ce conține mineral. $att=fctte, s.f., opritoare la car; —feit, s. f, — tau, s. n., odgon, funie groasă. ^attung, pl. — en, s. f., sprijin, atitudine; biefe Sftauer țot feine —, acest zid nu e solid, n’are razim; — be$ ^brperâ, purtarea, atitudinea corpului. ^atunfe, pl. —n, s. m., om de nimic, înșelător, ștrengar. ^ambnrg, s. n. (geogr.), Hamburg. £>amen, s. m., ciorpac. adj. și adu., răutăcios, malițios, hain. i țammer s. f, pânza coasei. ; pl. §amme(, s. m., ber- । bece bătut (castrat); —braten, 5. f., friptură de berbece; —bng, i s. m., —fente, s. f., șold, ar- • mure de berbece; —feti, s. n., । meșină; —fteifcț, s. n., carne de berbece; —lamm, s. n., —jdțrling, s. m., noatin bătut; —fdjfaget, s. m., vedrtung, s. f., învertoșare, oțe- lire, călire. m., (geogr.), munții her- cinici. $arj, s. n., rășină; —artig, adj., rășinos, ca rășina; —baum, s. m., arbore rășinos; —en, v. n., a aduna rășină; —en, v. a., a unge, a coperi cu rășină; —ig, adj., rășinos, bituminos; —meffer, s. n., cuțit de a aduna rășina; —pflanje, s. f, plantă rășinoasă; —tanne, ve^i: —baum. $afarb=iren, v. a., a se încumeta; a asarda; —jpiei, 5. n., joc de noroc, de asard. ^afdjen, v. a., a apuca, a prinde iute; nadj Sob —, a umbla după laudă. âaSt^en, s. n., iepuraș. ^afd^er, s. m., sbir, trabant, po- teraș (de judecătorie); —f^ar, s. f., poteră. £nfc, pl.—n, 5. m., iepure; in @ffig eingelegter —, ostropăț; ba liegt ber — im Wffer, aici e greu- tatea. .f., —ftaube, s.f., — ftraudj, s. m. (bot.), alun; —bujcp, s. m., —gebufcf), s. n., aluniș; —țuȘn, s. n., (zool.) găinușe sălbatecă, ieruncă. ^afelant, pl. —en, a. m., glumeț. ^afeling, s. m., soiu de pesce (de mâncat). ^afeI4ăp(^enr s. n., mâțișor de alun; —mau$, s. f., (zool.) soiu de șoarece (mare) de pă- dure. $afeln, adj., de alun; —, v. n., a glumi, a face rîs. Digitized by GooqIc ^afelnu^—Șaube 468 $afel=nu^, 5. f., alună; —bl, s. n., oleu de alune; —rut^e, s. f., nuiea de alun; —ftraucf), s. n., tufă de alun; —Wur§, s. f, (bot.), popivnic. £afen=abler, s. m., vultur negru; —art, s. f., natură de iepure; —artig, adj., iepurin, timid; —balg, 5. ni., —feU, s. n., pele de iepure; — braten, s. m., friptură de iepure, iepure fript; —fleifd), n., carne de iepure; —fufe, s. m., picior de iepure; om fricos, șoldan viteazul; —fufjig, adj., nebunatec, fricos; —futter, s. n., blană de iepure; —garn, s. n., rețea de prins iepuri; —geier, vedi: —abler; —baar, s. n., păr de iepure; — țerj, n., inimă de iepure; ein —^er^ Ijaben, a fi fricos, mic la suflet; —Șunb, 5. m., copou; —jagb, 5. f, vânătoare de ie- puri; —Uee, 5. m., (bot.) trifoiu alunar; —flein, mărunțișurile iepurelui; —fo^t, s. m. (bot.), măcrișor, susaiu; — fopf, s. m. cap de iepure; er ^at einen —fopf, el are un grăunte de nebunie; —lager, s. n., culcuș de iepure; —mani, s. n., ve^i': —fdjarte; —b^rrfjen, s. n., ure- chiușa iepurelui; —pappel, s.f., (bot.) nalbă mică, cașul popii; —panier, s. n., baS — ergreifcn, a o tuli la fugă; —paftete, s.f, pastetă de iepure; —pfeffer, s. m., vecji: —ftein, —fumară, n., —pf eff erbriițe, s.f., paicea; —foarte, s. f, buză spintecată; —fcțrot, s. n., alice mărunte; —fprnng, s. m., săritură de iepure; —fpur, s. f, urmă de iepure; —ftbfjer, vedi: —abler. $afinr pl. —en, s. f, iepuroaică. pl. —n, 5. f., țîțînă, cârlig de balama, scoabă. $afpel, s. m. și f., răschitor vârtelniță, sucală, depănătoare; —n, v. a., a depăna, a răschira; —tninbe, 5. f, vârtej. s. m., depănător; —in, s. f, depănătoare. $aff=eu, v. a., a urî, a prinde ură; —enâiuert^, adj., demn de ură, de urgisit; —er, s. m. hain, pizmos, inimic. £a§, 5. m., ură, dujmănie, urgie; einen — auf Qemanb werfen, a urgisi, a avă ură asupra cuiva; auâ —, din ură. adj., hîd, diform, slut, urît, murdar; —e, SKdf^e, rufe murdare; ein —e$ Safter, o crimă spurcată; —eâ SÎBetter, timp urît, neplăcut; —feit, s. f, urîciune, hîdime. vetji: $aben. w. 8. f, grabă mare; — ig, adj. și adv., iute, grăbit; —igfeit, f, grabă mare. vedi: $aben. ^atf^eln, -v. a., a desmerda (un copil). $atte, ve<|i: §aben. ^a^, s. f., vânat cu câni. ^au, pl. —e, s. m., lovitură, tăietură. ^aubdjen, s. n., scufiță, tichie. $aube, pl. —n, s. f. bonetă, căiță; scufie, căciulă, creastă, moț (la Digitized by IjOOQle 464 $aube—^auptagent paseri); unter bie — fommen, a se mărita. $aubcn, (tyiiibeln), r. a., a pune scufia pe cap, a încăciula un șoim; —abler, s. m., vultur moțat ; —banb, s. n., cordea de bonetă;—broffel, s.f. (zool.), stur(} crestat, moțat;—falf, s. m. (zool.), falcon, șoim moțat; —Ierdje, 8. f., ciocârlan moțat; —ne^, s. n., bonetă, căiță; —fdfleife, 8. f., fionc, nod de bonetă; —ftod, s. m., cap de lemn, papușe. 5. f. obiță, fel de tun. ^nud), .s\ m., suflare, respirare, resuflu; —en, v. n., a sufla, a resufla, a respira; —lanț, s. m., son aspirat. ^aubegcn, <9. m., spadă, sabie lată; luptaciu brav, spadnic. $anbcrcr, s. m., chirigiu. $auc, pl. —n, 5. sapă, hârleț; —n, v. a. ir., a tăie, a săpa, a scobi (în peatră); §ol$, ©teine—, a tăiă lemne, a tăie înpeatră; mitten entâmei —, a spinteca în doue; ben SBeinberg —, a săpa viia; liber bie ©cbnur —, a trece peste marginile cuvenite. ^>aucr, s. m., tăietor (de lemne), săpător, scobitor (în peatră); colți de porc sălbatec; —loțn, 5. m., leafa tăietorilor. ^dufdjen, a. n., grămă$ue, grame- (Jioară. ^aufe, pl. —n, s. f, grămadă, turmă, mulțime, cârd, ceată, gloată; ber gemeine —, poporul de rând, vlogul, vulgul; bie ©teine in —n legen, a pune pe- trile în grămadă; iîber ben —n merfen, a răsturna, a derîma, a da jos, a căde în ruine. Saufeht, v. a., a săpa (cucuruzul), ^diifen, v. a., a grămădi; fidj —, v. r., a se grămădi, a se aduna, a se înmulți; —, s. n., grămădire. ^anfcnwcifc, adv., cu grămada, cu cârdul. ^dufig, adj. și adv., des, mult, adese ori, copios. âdufung, s. f. ve^i: ^dufen. ^auțecțiel, s. f, (bot.) sudoarea calului. pl. §aupter, s. n., cap, căpetenie, șef, corifeu; ba$ — einer eefte, corifeul unei secte; ben geinb auf^ — fdflagen, a bate, a nimici pre inimic cu totul; mit entbtbBtem —e, cu capul gol, descoperit; bie ge* frbnten $anpter, capetele înco- ronate ; bie $anpter beâ $8olfe$, fruntașii poporului; —, (în cotn- posițiuni): principal, de frunte; —abfdjnitt, s. m., secțiune prin- cipală; —anfiițrer, s. m., șef; —angriff, s. m., atac principal. ^att))t=abfi(^t, a. f., intențiune, cuget, scop principal; —artifel, s. m., articul principal; —be* fldft a. m., idee fundamentală, principală; — befdjaftignng, s.f., ocupațiune principală, speciali- tate ; —beftanbtțeil, a. m., prin- cipiu dominant, ingrediențe prin- cipale, parte constitutivă; —be* trag, a. m., suma totală; —be* tneiS, a. m., argument principal; Digitized by IjOOQle $auptd)en- -§auptfad)e 465 —6Uc§, s. n., condică; —bud)^ ftabe, s. ni., literă capitală. ^aupttțen, s. n., căpățînă; —falat, s. m., lăptucă cu căpățînă. ^aupMaffe, s.f, cassa principală, vistieria statului; —fommanbo, s.n., comanda generală; —bteb, 5. m., căpitanul furilor, lotrilor; —eib, 5. m., jurământ decidetor; —eingang, s. m., intrată, prin- cipală, ușea cea mare. ^auptcl, s. w., căpățînă; —n, v. n., a prinde căpățînă. ^aupt=erbc, s. m., clifonom uni- versal; —faU, 5. m., cas prin- cipal; —fesier, s. m., eroare principală, cel mai mare defect; —feftung, <aute, s. f.f pele, pe- liță; eg ift nid)tg alg — unb ^notben an i^n, e numai pelea și oasele de el; er ift nod) mit ^eiler — baoon gefommen, a scăpat cu pelea; eg gețt liber beine —, aci e vorba de pelea ta; big auf bie — na§ toerben, a fi udat pănă la os; er ftedt in feiner gefunben —, el e bol- năvicios; fid) feiner — toebren, a’și vinde scump vieața; bor greube aug ber — fpringen mol* len, a eși din pele de bucurie, a nu încăpe în pele; .gemanben bie — boli fdjlagen, a bate, a peptena pre cineva bine bine; bie — abgieljen, a lua cuiva pelea, a mezdri; —augfdjlag, s. m.f esantemă, spuzătură pe pele. ^autboig, s. n., oboe. Soboift, 5. m.f oboist. ^autbraune, s. boala copiilor în resuflătoare. ^âuttțeu, s. n.f peliță, pelcuță, țipă, epidermă, membrană; (bot.), . epidermă, tunică, membrană; —artig, adj.f pelițos. tautbriife, s.f.f ghindură miliară, auten, v. a., a lua pelea, a jupui de pele; fid) —, v. r., a lăpeda pelea, a se jupui, a despoie de pele, a năpîrli. ^auteuțmnbung f s. f, inflama- țiunea pelei. tautig, adj.f pelos, membranos. aubfran^ctt, s. f., morb de pele, afecțiune cutaneă, dermatosă; —log, adj.f despoiat de pele; —pflege, s. f, cultura pelei. Șantung, s. f.f despoitură, ju- puituri. tauga^ne, s. m.pl., colții porcului, e! interj., hei! ascultă! ține! mă! fă! $eb*amme, s. f, moașe; —argt, vecji: ©eburtg^elfer. $ebe, s.f.f (jeița juniei, Hebe. $ebe*balfcn, a. m.f parângă, grindă de ridicat, elevator; —baum, Digitized by Google Șebef—Șeer 469 s. m., pîrghie, lăstar; —eifen, 8. n., pîrghie de fer; —torb, 8. m., coș lung și ângust. £ebe(, 5. m., pîrghie; —, motiv, instinct. ^ebcit, v. a. ir., a ridica, a înălța, a scoate, a delătura, a primi; ein ®inb au$ ber îaufe a boteza ca naș un copil; SSein au§ beWt Șaffe, —, a scoate vin din bute; (Mb —, a primi bani; «gemanben Dom ^ferbe —, a ajuta cuiva să descalece; Qe* manben au§ bem Sattet —, a trânti jos de pe șea pre cineva, a eclipsa pre cineva; «gemam ben in ben $immel —, a înălța pre cineva pănă la stele; einen ®treit —, a împăciui o ceartă; ein Uebef —, a delătura un reu. $eber, 8. ni., pîrghie; sifon, tră- gală, livăr. ^ebc=ring, 8. m., verigă de ri- dicat; —feit, 8. n., fune, frân- ghie de a trage luntri pe rîu însus; —ftange, 8. f, pîrghie; —roinbe, 5. vârtej de ridicat; —$eug, 8. n., capră de ridicat. $ebopfcr, 5. n., prinos, jertfa. $ebra=er, 8. m., evreu; —ifd), adj. și adu., evreic; bu^ —ifdje, limba evreică. ^ebrtbifdje ^nfeht, s.f. pl. (geogr.) inshlele hebride. ^elmng, pl. —en, s. f., ridicătură, înălțare, luare în primire. pl. —n, s. f, pepteni de lână, de cânepă, ravilă; —buni, er= giefcen, a versa lacrimi ferbinți; Qemanbem bie ȘbHe — mac^en, a’i băga pe cineva în o miie de griji. ^ci^cn, v. a. ir., a chiema, a numi, a demanda; Qemanbem ®tma§ —, a demanda cuiva ceva, a’i împune ceva; —, v. n. ir., a se chiema, a se numi; er țeiBt @mil, el se numesce Emil; waâ țeigt ba£? ma^ foii bag — ? ce va se crbnrrfj, adv., pe aici. £erb$in$, vedi: $erbgelb. ^eretn, adv., înlăuntru; —, întră! vină! ®ommt —! întrați! —bre* djen, v. n., a întră cu forța; —bringen, v. a., a duce înlă- untru; fidj —brdngen, v. n., a întră străbătând prin mulțime; —bringen, v. n., a pătrunde înlăuntru; a întră cu forța; —biirfen, v. n. ir., a avă per- misiunea de a întră; —tommen, v. a. ir., —treten, v. n. ir., a întră; —fbnnen, v. n. ir., a pută întră; —taffen, v. a. ir., a lăsa să între; —nbtțigen, v. a., a învita, a ruga să între; —jie^en, v. a. ir., a trage înlăuntru; —tndrt§, adv., înlăuntru. ^ererâdțlen, v. a., a istorisi în detail, a enumăra. ^cr=fnțrenF v. n. ir., a veni în trăsură; iiber Qemanben —, a se arunca asupra cuiva; —fallen, v. n. ir., a se răpeai asupra cuiva; —fflțren, v. a., a conduce, a mâna încoace. $ergang, s. m., apropiere, mers; ber — ber en, mersul, cursul afacerilor. Digitized by >OQle §ergeben—§err 477 £er=gebcn, v. a, ir., a da în- coace ; —gețen, v. n. ir., a veni încoace, a se apropiâ; liber Semanb —gețen, a se apuca de bă- tae cu cineva; —, v. impers., fo gel^t e$ țer, așa merg lucru- rile ; țier gețt eS tuftig aici ’ți petreci bine; — gețbren, v. n., a fi la locul seu; — geratțen, v. n., a sosi din întemplaie; —fjalten, v. n. ir., —^alten muffen, a suferi ceva neplăcut; —^olen, v. a., a aduce încoace. Sering, vedi: $aring. er4ommen, v. n. ir., a veni în- coace, a se apropie, a purcede, a se deriva, a se trage; —, s. n., apropiere; nascere, obi- ceiu, proveniență; er ift Von bem beften —, el se trage din cea mai bună familie; bem — nad), după obiceiu, după-tradi- țiune; —fbmmlidj, adj., înda- tinat, tradițional; — funft, s.f., nascere, origine. $et4a!fen, V.a., a vorbibâlbăind; —langen, v. a., a da, a întinde; lunge țer ben -JRuntel, dă’mi încoace mantaoa; —luufen, v. n. ir., a veni în fuga mare; —geluufene Seute, aventurări, vagabonzi; —leiten, v. a., a aduce încoaci, a deduce, a de- riva (un cuvânt); —leitnng, sf., derivațiune, origine; —lefen, v. n. ir., a receti mechanic. $erling, s. m., strugure selbatec, aguridă. ^erlibe, ve(Ji: ^ornelfirfd)e. ^ermadjen, fid), v. r., a se repezi asupra cuiva și a’l bate; fid) liber bie SIrbeit —, a se pune la lucru, a începe un lucru. ^ermapțrobit, s. m., fetărău, fe- teleu, ermafrodit. ^ermarfd|, s. m., mers, venire încoace. ^ermelin, pl. - e, s. m., ermelin, cacom; — feU, s. n., pele de ermelin. ^ermetifdb adj., astupat, ermetic. £er=ntmmeln, v. a., a moimoi; —miiffen, v. n. ir., a fi obligat să vii încoaci. ^ernadj, adv., apoi, dup’aceea. ^erncljmen, v. a. ir., a lua de undeva; ^emanben —, a mu- stra, a înfrunta pre cineva. $ernenncn, v. a. ir., a înșira cu numele mai multe persoane una după alta. Seruieber, adv., aici jos, în jos. eriwtțigenr v. a., a îndatora pre cineva să vină încoaci. âeroifdj, adj., eroic, curagios. Ăerolb,pl. —t, s. m., erold, crainic. $eronâbrnnnen, s. m., fântâna lui Hieron. ^erplaWern, v. a., a recita re- pede și fără espresiune. ^ero^, pl. $eroen, s. m., erou, semizeu. £err, pl. —en, s. m., domn, pro- prietar, stăpân; — im țxmfe, capul familiei; — liber @tma^ fein, a fi stăpân peste ceva; fein eigener — fein, a fi de capul seu, a trăi neatârnat; mie ein — leben, a trăi dom- neșce; mit gro&en —en ift nidjt gnt ^irfdjen effen, familiaritatea cu cei mari e periculoasă. Digitized by Google 478 Șerraufdjen—^erftellen ^ermnf^en, v. n., a s’apropie cu vuet. ^errdjcn, s. n., domnișor, co- conaș. £er=redjnen, v. a., a calcula, a computa, a enumera; —reidjen, v. a., a da (încoace), a pre- senta; —reife, s. f., reîntoar- cere, reîntumare; —reifen, v. a., a căletori cătră . . ., a re- înturna. $erren=nrbdt, s. f, clacă, boie- resc ; —brob, s. n., pâne albă; —brob effen, a servi, a fi în servițiul altuia; —bienft, s. m., servițiu, servitute; —effen, bu- cate delicate, alese; gefaUe, 5. pl., drepturile fiscale; —gunft, favorul celor mari; —țau^, n., casă domneasca; casa se- niorilor, senatul; —lo3, adj., adv., fără stăpân; —^of, s. m., curte domnească; —ftanb, s. m., nobilime. ^errgott, s. m., Dumnezeu; ber liebe —, bunul Dumnezeu. $errin, pl. —en, s. /., stăpână, doamnă. ^errifdj, adj. și adv., domnos, -boieros; —eâ SBefen, manieră domnească. adj. și adv., măreț, pom- pos, escelent, glorios, foarte frumos; —e ^age țaben, a av6 dile foarte plăcute; —leit, s. f., pompă, glorie, domnie; Sure —feit, Măria Ta. ^errft^aft, s. f., domnie, potes- tate, suveranitate, familie dom- nească ; unter feine — bringen, a reduce sub a sa potestate; eine gute — țjaben, a ave stă- pâni buni; eâ ift eine frembe — ^ier augefommen, a sosit aici un domn străin de dis- tincțiune; —tid), adj. și adv., domnesc, domnesce; —lidje (&u= ter, bunuri domnesci; —$red)t, s. n., drept dominai. ^errfdjbegierbe, s.f., ve4i: Șerrft^* fur^t. ^etrfdjen, v. a., a domni, a gu- verna; — b, adj., dominant. ^errfdjer, s. ni., domnitor, su- veran, regent; —in, s. f., dom- nitoare, suverană; —getoalt, s. f., potestate suverană. $erfdj=fU(H f-, ambițiune de a domni, spirit de superioritate; —fiidjtig, adj., ambițios de a domni, poftitor de domnie. ^cr=rufcn, v. a. ir., a chiema la sine; —riițjren, v. n., a veni, din, a se nasce; —fagen, v. a., & recita; —fdjaffen, v. a., a face îngrijire de cele tre- buincioase, a procura; —fentei* d)en, v. n., a se furișa; —ftanv men, v. n., a descinde, a de- riva, a’și trage originea din..., bon @ttoa§ —ftammen, a’și trage originea dela ceva; —ftam* menb, adj., descendent, născut; —ftammung, s.f, descendență, origine, derivațiune. $erftețlen, fidj, v. r., a întră pe furiș. ^ersf^Uen, v. a., a repara, a restaura; — fteflung, s. f., res- taurare, reparatură; —ftrbmen, v. n., a curge încoaci. Digitized by GooqIc Șertragen—Șernnter 479 ^>er=tragen, v. a. ir., a aduce încoace; —treiben, v. a., a goni încoace. ^eriiber, adv., dincoace, de astă parte. ^erum, adv., în giur, împregiur, încoace, încolo; um bie Stabt —, împregiurul cetății; um fec^â U^r —, cătră șese oare; fief) —bei^en, v. n., a se pliscul; —betteln, v. n., a umbla cer- șind; —blattern, v. n., a frun- zări; —brețen, v. a., a învârti prin pregiur; fief) — bretjen, v. r., a se învârti încoace ’ncolo; — fațren, v. n., a umbla încoace ’ncolo; um bie (Stabt —, a face o preumblare împregiurul cetății; — flanirenț v. n., 2l umbla derbedeu; —fftțren, v. a., a conduce împregiur, încoace ’ncolo; gemanben bei ber Dîafe — fiițren, a purta de nas pre cineva; —gemeți, v. n. ir., a umbla prin pre- giur, încoace ’ncolo, a colinda; eâ ge^t ein (Seriidjt —, circulează faima; — irren, v. n., a umbla rătăcind, a umbla fugar, a pri- begi, a fi vagabond; — laufen, v. n. ir., a alerga încoace și ’colo, a bate stradele (ulițele), a umbla fără treabă; —îaufer, s. m., vagabond; — lungern, v, n., a lăinicl; — reifen, v. n., a face călătorii, a cutriera pă- mântul; — fc^auen, — fețen, v. n., a privi împregiur, de toate părțile; —fdjicfen, v. a., a trimite într’o parte și ’nr’alta; —fdjlagen, v. r., a se hârțeli; —fdjtoeifen, v. n., a alerga încoace ’ncolo, a umbla der- bedeu, vagabond; —fpringen, v. n., a sari, a merge în să- rite ; — ftreicfjen, v. n., a ștren- gări ; —ftrofcfjen, v. n., a umbla ușernic, haimana; —fucțen, v. a., a căuta pretutindini; —tap- pen, v. a., a orbeca; —tragen, v. a., a purta încoace ’ncolo, a mămulări, a colporta; —trei* ben, v. a., a mâna împregiur; — wanbern, v. n. a umbla în- coace ’ncolo, a percurge țerile; — toerfen, v. a., a arunca de o parte și de alta; fief) — toer* fen, v. r., a se svârcoli, a se râncoi; —tvăf)len, v. n., a res- coli, a cotroci; —jiețen, v. n., a percurge, a bate țerile. ^crunter, adv., de jos, de vale; Von oben —, de sus în jos; — bringen, v. a., a aduce în jos; — fațren, — ge^en, v.n., a descinde, a se scobori; — faUen, v. n., a căde jos; — țauen, v. a., a ciontă, a reteza; Sentanben —Reifen, v. n., a ajuta cuiva a se scobori; — fommen, v. n., a descinde; a scăpeta, a decăde, a sărăci; — friedjen, v. n., a se târî! în jos, a se înjosora; — laffen, v. n., a lăsa în jos; — laffen am ^preife, a scădă prețul; — ma^en, v. a., a lua jos; — muffen, v. n., a fi forțat, silit de a descinde; — ne^men, v. a., a lua jos; — reifeen, v. a., a smulge, a smânci jos; — fe|en, v. a., a pleca în jos, a Digitized by GooqIc 4S0 Șervor—$er$bcf (emmung pune mai în jos; a degrada, a josora, a desprețul; ben $reU —, a micșora, a scade prețul; fid) — fe^en, v. r., a se micșora, a se umili; — ftiir^en, v. a., a arunca într’un abis; fid) —ftiirjen, v. r., a se precipita, a se arunca de sus în jos; — toartă, adv., cătră partea inferioară; —jiețen, v. a., a trage în.jos, a terfeli; —jie^en, v. n., a lua casa de locuit în catul mai de jos. $ervor, adv., încoace, înainte, din; — bredjen; v. n., a eși la iveală dintr’odată, a prorumpe; — bringen, v. a., a produce, a scoate la iveală; —bringung, s. /, producere, product; fid) —brângen, v. r., a se îndesul, a se scoate cu tot dinadinsul la iveală; —bringen, v. n., a pătrunde, a resbate; —ge^en, v. n. ir., a eși, a stârni, a resulta; ană OTem gețt —, resultatul tuturor este...; —țe* ben, v. a., a scoate la iveală, a ridica, a releva; —feimen, v. n., a resări; —fommen, v. n.. a eși, a se arăta, a se nasce; —leudjten, v. n., a re- luci, a fi învederat; —ragen, v. a., a înainta; a se distinge, a se înălța deasupra de ...; ană bem ^affer — ragen,a sta deasupra apei; —ragung, s. f., eșitură, proeminență, prefe- rență;~rufen, v. a., a chiema pe cineva să ese afară; — fprim gen, v. n., a sări afară, a eși mai afară; —tțjun, v. n. ir. a scoate afară; fid) — t^un, v. r., a se distinge, a întrece pe alții in ceva; —treten, v. n., a păși înainte, a se repre- senta; —jiețen, v. a., a face să ese, a scoate afară. £er=toartă, adv., încoace, în partea asta; —toeg, s. m., înturnare; id) traf i^n anf bem —toege an, ’l întâlnii venind încoaci. ^erj, pl. —en, s. n.f inimă; cu- ragiu; Qemanbem — madjen, a încuragia pre cineva; Qentanbem fein — auăjd)iitten, a’și desface cuiva inimă; Sttoaă fid) ju —en nețmen, a lua la inimă un lucru; baă — Hopft, bate, pal- pită inima; baă gefjt mir jn । —en, asta ’mi pătrunde la ’ inimă; ber ®ram frigt iljm baă — ab, supărarea cea mare ii scurtă vieața; er țat fein —, n’are inimă, n’are curagiu; id) rebe, toie eă mir nm baă — ift, eu vorbesc, precum simțesc; eă ge^t mir burdfă — \me să- geată prin inima, ’mi sfășie inima; er țat Sttoaă auf bem —en, lui îi zace ceva la inimă; Von ®runb beă —enă, cu toată inima; mein — d)en! suflete! guro! $er^aber, a. f., aortă. ^crgațfen, v. a., a enumera; —, s. n., enumărare. ^ergancrfiebft, adj., foarte dră- gălaș. ^er^aubemr v. a., a meni, a vrăji. $er$=beftemmung, .9. f., bătae, palpitare de inimă; —beutel, s. m., pericardiu; —beioegenb, Digitized by GooqIc Șer^eteib—§ețje 481 adj., afectuos; — blatt, 5. n. (bot.), cotiledon; ba^ —bfatt, 3emanbe^ fein, a fi favoritul, puiul cuiva; —blut, 5. n., sân- gele inimei; — bredjenb, adj., foarte dureros; —cfyen, s. n., unicei: —bănie, s.f., damă de cupă, de roșu; —briiden, s. n., apesatură la inimă. £er$elcib, s. n., durere, supărare mare. ^erjcu, v. a., a îmbrățișa, a dră- gosti, a mădări. ^crjctt§=angffr s. f, frică mare; —bruber, s. m., frate iubit; —ergie^ung, s. f, deschiderea inimei, ușurarea inimei; —freiibe, 5. f, bucurie mare; —freunb, s. m., amic intim; —grunb, s. m., adencul inimei; auâ- grunb, din toată inima; —giite, 5. f, bunătatea inimei; —finb, s. n., copil iubit; —luft, s. f, pofta inimei, desfătare; —neigung, s. f., atragere de inimă, por- nirea inimei; —fpradje, s. f., limbagiul inimei; —ttmnfd), s. m., pofta inimei. $er$=erfrc«eitb, adj., ce recrează inima; —ergreifenb, adj., pă- trunselor; — er^ebenb, adj., ce înalță inima, sublim; —țaft, adj., curagios, îndrăsneț, voinic; —țaftigfeit, s. f., curagiu, în- drăsnire, voinicie. ^erjiețen, v. a., a atrage; —, v. n. ir., a se muta cu locu- ința aici, a se apropiă. ^er^ig, adj., drăgălaș, plăcut. $er$‘tnmg, adj., — inniglid), adv., din tot sufletid. Barcianu, WOrterbuch. $cr(Vfammer f s. f., ventricula inimei; — flappe, s. f, valvulă; —Hopfen, 5. n., batere de inimă, palpitațiune; - fraut, s. n. (bot.), melisă; —lid), adj., cordial, sin- cer; —tic^, adv., din toată inima, cordial; —lid) gern, foarte bu- curos; —lid)feit, s. f., cordi- alitate ; —lo^, adj. și adv., fără inimă, rece, nesimțitor. £)cr$og, pl» — âbge, s. m., duce; —in, s.f., ducesă; —lid), adj., ducal; 5. n., ducat. $er$=riil)renb, adj., atingător, mișcător de inimă, ce moaie inima; —fdjtag, s. m., batere de inimă; apoplecsie la inimă; —ftdrfenb,ad/.> ceea-ceîntăresce inima, întremător; —ftengel, s. m., trunchiu principal; —fto&, a. m., lovitură în inimă, lovitură de moarte. adv., încoa, încoace, în astă parte (ve^i: ©erbei); — eilen, v. n., a alerga încoace. ^ersttmfferftt^tr s.f, hidrocardie. 5. n., durere de inimă; —tourgel, a. f., rădăcină prin- cipală a unor plante, arbori;. —$errei6enb, adj., ce rupe, spin- tecă inima. pl. —n, s.fn harpună, țîțînă. $effen, s. n. (geogr.), Hessa. ^etero=bojF adj., și adv., de altă credință, eterodocs; —gen, adj. și adv., de specie diferită, ete- rogen. $etmann, s. m., hatman. $c$e, s.f., goană de fere, venă- toare. Digitized by GooqIc 31 482 $e|en—§ie $e^en, v. a., a goni, a sumuța, a zădări, a sgâdări; bie $unbe —, a asmuța cânii; a goni; an einanber —, a întărită, a sumuța pre unul asupra altuia; —er, 5. m.j asmuțător, întărîtător, ațîțător, gonaciu. $ep=^unb, s. m.j câne de gonit, câne gonaciu; —jagb, s. f.t vânătoare cu câni; —peitfd^e, 8. f.j biciușcă de gonaciu. $enf s. n., fân; —madjen, a face, a strînge la fân; — in §aufen je^en, a pune, a aduna fânul în căpițe; —artig, adj.j fânos; —blumen, s. f. pl.} flori de fân; —bett, 5. m.j pătul; —baum, s.m., prăjină; —boben, s. m., pod de fân; —bunb, s.m., —biinbel, s. n., sarcină de fân. ^eudjebet, s. f., fățărie, ipocrisie, prefăcâtură; —n, v. n., a se fățări, a simula; —freunb, s. m., amic prefăcut, fals. ^eudjler, s. m., fățar, fățarnic, impostor, ipocrit, prefăcut, cu crucea în sîn; —in, s. f, fă- țarnică, ipocrită; —ifdj, adj. și adv., fățar, ipocrit; fățăresce, ca ipocritul. $ener; vetji: HRietțe; —, s. m., vetji: ^eumac^er. $ener, adv., ăst-timp, în ăst-an; —ii <*dj., din ăst-an. $eu=emte, s. f, strînsul fânului; —gabel, f., furcă de fân; —gaufen, s.m., căpiță. $enben, v. n.j a urla, a hăub, a se boci; mit ben SBblfen mug man —, cum îți cântă așa joacă; —er, s. m.j urlător. $eu^ma(^en, s. n., strîngerea fâ- nului; —magazin, s. n.j magazin de fân; —mâț)er, s. m., cosaciu; —martt, s. m., târg de fân; —monat, s. m., luna lui Iulie; —pferb, vetji: —fdprecfe; —re* djen, s. m.j greblă de fân. ^eurig, adj. și adv., veji: Șeuerig. $eu=fârede, s.f. (zool.), locustă; —fdjredengrille, s. f, greer; —fdjober, m., claie de fân, purcoiu; —țcțoppen, s. m., pod de fân, pătul. ^ente, adv., aanf, adv., preste, apoi, preste aceasta; — fagte er mir, apoi ’mi dise; — aug, adv., din aceasta, de aici; —aug ftebt man bie Stabt, de aici se vede cetatea; —aug folgt, de aici ur- mează ; —augen, adv., aici afară; —bei, adv., aici, lăngă aceasta, cătră aceasta; — burd), adv., pe aici, pe aci, pe ăst loc; —ein, adv., aici, înlăuntru, întru aceasta; —gegen, adv., din contră; —Șer, adv., aici, aci, în ăst loc; —țerab, adv., aici din jos; —țerum, adv., aici prin prejur; —in, adv., aici înlă- untru ; —in, —innen, adv., aici înlăuntru, în acest loc? —mit, adv., prinK cu aceasta; idj birt —mit jufrieben, cu atâta sânt îndestulat; —nadj, adv., după aceasta; —nădjft, adv., aici; —neben, adv., aici aproape. ^terogl^p^e, pl. —en, s. f., iero- glifă; —ifd), adj., ieroglific. Sierfelbft, adj., aici. ierfein, s. n., petrecere în acest loc,presență; geit meineg —g, în timpul petrecerii mele în acest loc. $ier4ber,% adv., preste aceasta, despre aceasta; asupra (acestui lucru); toir merben — ein= anbermal fpredjen, despre aceasta vom vorbi altădată; —unter, adv., aici jos, sub aceasta; —Don, adv., despre aceasta; —Don toeiB id) nid)t$, despre aceasta nu sciu nimic; —miber, adv., încontra acestora; —ju, adv., la aceasta; toag fagen fie —§u ? ce (jic ei la aceasta. $iefig, adj. și adv., de aici, din loc. Ățeg, vecji: §ei$en. «iegu, vecji: $ierju. ^iftțorn, vecji: $iefțom. 6ilf, țilfft, bilft, vecji: ^elfen. ©ilfe, vecji $filfe. Șimbeer^e, pl. —n, s. f., smeură; —faft, 8. m., suc de smeură; —ftraud), 8. m., tufă de smeură. $immel, s. m,, ceriu, firmament; climă; um beg —g ttnllen! pentru Digitized by Google M* 484 Șimntelsbefdjreibung—§inau§ D^eu, pentru numele Domnului; unter freiem —, sub ceriul liber; big in ben — er^eben, a lăuda pănă la ceriu; —an, adv., cătră, spre, la ceriu; —blau, adj. și adv., albastru ca ceriul, azur; —bett, s. n., polog; - branb, vetfi: SBollfraut; —brob, s. n., pâne cerească, mană; —fațrt, s. f, înălțarea Dom- nului ; Ijodj, adj., și adv., foarte înalt, înălțat pănă la ceriu; —reidj, s. n., împerățiea ceriului. $itnmelg=befdjreibnng, s.f., urano- grafie, descripțiunea ceriului; —berooljner, a. m., locuitorul ceriului; —bldue, a. f, azurul ceriului; —bote, a. m., sol ceresc. țimmePf^teienb, adj. și adv., strigător la ceriu; — fegen, s. m., binecuvântarea ceriului. £immel$=fcfțe, a. f, firmament, tăriea ceriului; —șegenb, s. f, regiune, zonă, climat; —ge* Wdlbe, a. n., bolta ceriului; —Șeer, a. n., cetele ângeresci; —tarte, a. f, charta ceriului; —tbrper, a. m., corp, glob ce- resc; —freiâ, a. m., sferă ce- rească ; —fugel, a. f, glob ceresc; —funbe, s.f, astronomie; —leiter, a. m., scară cerească; —lidjt, a. n., lumină cerească; — ftengel, a. m. (bot.), gențiană mică; —Pricț, a. m., climă, zonă; —trant, a. m., beutură cerească, nectar ; —wagen, a. m., carul (constelațiune), ursa mare; —jeid)en, a. n., con- stelațiune. ^immeltoartg, adv., cătră ceriu, ^tmmelweit, adj. și adv., cât e ceriul de păment, nemărginit. adj., ceresc, ddeesc, divin. adv., la, acolo, încolo; — unb țer, încolo încoace, de o parte și de alta; — ift —, ce e perdut, e perdut; Șreunb* fdjaft — greunbfdjaft ^er, amic în sus amic în jos, nu merge lucrul; feine @efunbl>eit ift —, sănătatea-i e perdută; er ift —, el e perdut, ruinat; fidj — unb țer toiegen, a fițăi; — unbljer laufen, a răzni; — unb ^er laufen, a. n., trăpădătură; — unb țer flattern, a fluștura. $inab, adv., de sus înjos; ben ȘluȘ —, dealungul rîului; —fliefjen, v. n., a curge înjos; —roUen, v. n., a se da de-a dura, a se rostogoli; —fturgen, v. n., a se repezi înjos, a se precipita. $inan, adv., însus, la deal; ben 5Berg —, pe deal însus. $inanf, adv., însus; fidj — be* geben, v. r., — geljen, -r fteigen, v. n., a se sui; —fa^ren, v. n., a sui; —fa^ren, s. n., suiș; —flimmen, v. n., a se cucuia; —§iețen, v. n., a trage în sus. $inau£, adv., afară, înafară; — mit i^m! afară cu el! iiber bag ^rab —, dincolo de mormânt; bag lauft auf $in3 —, în fine e tot una; fidj — begeben, v. r., a eși; —faljren, v. n., a eși; bag ge^t iiber meinen ®er* ftanb —, aceasta trece preste Digitized by GooqIc ^inbegeben—Șinein 485 mintea mea, asta nu o pricep; ’ —jagen, v. a., & alunga; —fon* nen, v. n., a pută eși; —laffen, v. a., a lăsa să ese; —laufen, t. n., a eși fugind; fid) — macțen, v. r., a se retrage iute, cu graba; —mufsen, v. n., a fi silit a eși; fid) —paden, v. r., a se căra; —f^meifeen, —merfen, v. a., a scoate, a arunca afară; .gemanben —fperren, v. a., a încuie cuiva poarta; —treiben, a., a scoate afară, a espulsa ; fid) —wagen, v. r., a cuteza să eși afară; —tverfen, v. a., a da afară; țocț —tvoHen, a pretinde multe, a ave pretensiuni mari, ^tnbcgcben, fid), v. r., a se duce undeva, la un loc anumit. ^tnbcfteKenr v. a., a comanda ceva la un loc anumit. ^tn=blicf, s. m., privire la . . .; —en, v. n., a privi, a se ipta la; —bluțen, v. n., a se veș- teji ; —briiten, v. n., a se pune pe gânduri triste; —benfen, v. n. ir., a cugeta la . too benten Sie țin? la ce cugeți dta? ^iitberJitț, adv., împedecător, contrar; Qemanbem in @tma§ — fein, a împedecapre cineva de a face ceva, a fi contrar cuiva în ceva; —n, v. a., a împedeca, a sta contra, a pune pedecă; —nx^pl. — niff e, s. n., îm- pedecament, stânjineală, osacă, oboseală; bie —niffe uberfteigen, a delătura toate pedecile. ^nnbeutcn, v. n., a arăta, a face ahisiune, a da să priceapă. tinbin, pl. —nen, s. /, ciută, iitblimfte, s. f. (bot.), cicoare sălbatecă. $inbrdngen, fidj, v, r., a se îm- bulzi, a se vîri printr’altele; er brangt fid) uberaff țin, el se îmbulzesce pretutindini; —, v. n., a îndesa cătră . . . ^nnbnrdj, adv., printre, preste; boâ gange Qațr —, preste tot anul; ben gangen Sag —, toată dioa; ben SSinter —, preste iearnă; er ift vom Sobe gum £eben — gebrungen, el a trecut din moarte la vieață. £in=biirfcn, v. n., a avă permi- siunea de a se duce undeva; —eilen, v. n., a se grăbi de a merge undeva. ^inein, adv., înlăuntru; tief’in bie ®rbe —, afund în păment; tief in bie 9Zad)t —, pănă târdiii noaptea; nur—! întrăți! — beigen, v. n., a încolți; in ben Sag — îeben, a â’ăi iară nici o grije, fără nici o socotință; fid) — begeben, v. r., a întră; — beuten, v. a., a răstălmăci; fid) - brangcn, v. r., a întră cu forța; —bringen, v. n., a pătrunde; —burfen, v. n., a pute întră, a ave voia să intri; —fațren, r. n., a întră cu trăsura; —fuțren, v. a., a introduce; —gețen, v. n., a întră; —Tommen, v. n., a veni înlăuntru, a întră; —îbnnen, v. n., a pute întră; —laffen, v. n., a lăsa să între; —mcngen, —mifdjen, v. a., a mesteca; ficț tn @tmaâ —mifdjen, a se ame- steca în ceva far’ a ave drept, Digitized by GooqIc 486 ^infațren—§infnieen far’ a fi poftit, a se îngera; —mii^cn, v. n., a fi constrîns, silit de a întră; —f(țlei(țen, v. r., a se vîri în . . ., a întră tiptil; —fcțutten. v. a., a vărsa în . . .; —fperren, v. a., a în- cuia —ftecțen, r. a., a stră- punge cu acul; —fteigen, v. n., a întră; fid) —ftiirjen, v. r.f in bie @efa^r, a se arunca, a se precipita orbesce în pericul; —taucțen, v. a., a cufunda in apă; —taucțen, v. n., a se cufunda în apă; —tțun, v. a., a pune ceva în ceva: —treiben, v. a., a mâna în ...; —treten, v. a., a înfunda călcând; fid) —toagen, v. r., a cuteza să întri; —toartă, adv., pe din lăuntru; — toofien, 9. n., a avă voie să întri; —jiețen, v. a., a atrage în; Semanben in Sttoag mit —giețen, a implica, a încurca pre cineva în vr’o afacere. țtn^fațren, v. n. ir*, a căra, a transporta cu trăsura; — fațrt, s. f, plecare, porneală (cu tră- sura), moarte. $in=faUen, v. n. ir., a decădă, a căde jos la păment; —be Sucțt, s.f., stropșeală; —faHig, adj. și adv., debil, gârbovit, decrepit, fragil; —fafiigfeit, s.f., caducitate, fragilitate, debili- tate ; —fliegen, v. n. ir., a sbura cătră; bie Qeit fliegt țin, timpul ’ sboară, trece iute. $infort, adv., de aici înainte. $infiițren, v. a., a conduce undeva. $infiițror vecji; §infort. ^ingang, s. m., mers, ducere, plecare; trecere din vieață,* moarte. $in=geben, v. a. ir., a da; Oeă —, a aa, a sacrifica tot; ficț —, v. r., se da cu totul, a se resigna; —gebung, s. f., resig- națiune, sacrificare, devotament. ^ingegen, adv. și conj., dim- potrivă, din contră. $ingețen, v. n., a merge la; a muri; baă mag fo —, treacă ducă-se. $in=gețoren, v. n., a’și avă locul seu anumit; —gelangen, v. n., a nimeri; —geratțen, v. n. ir., a da în ceva, a ajunge pe ne- vrute undeva; fo gețet bie Scit țin, așa trece timpul. $tngef(țtebene, s. m. și/., reposat, reposată. $hhgie$cn, v. n. ir., a vărsa, a răs- pândi; ficț —, v. r., a se lenevi; -^-țalten, v. a., a întinde cuiva ceva; Semanben —țalten, a amâna cu promisiuni de pe o (Ji pe alta; — țonțen, v. n., a asculta, a trage cu urechea, pinten, v. n., a șchiopăta, a stân- găci, a umbla hăițiș; auf bei= ben SiiBcn —, a șchiopăta de ambe picioarele; —b, adj., șchiopătând; —be, s. m., șchiop, șchiopă tător. ^in^nieen, v. n., a îngenunchie, a se pune în genunchi înaintea cuiva; —tommen, v. n. ir., a ajunge într’un loc depărtat și necunoscut; icț fomme nirgenbă țin, eu nu me duc la nimeni; —timft, s. /., sosire, advenire Digitized by Google $innen—^intere 487 la acel loc; in —Tunft, pe viitor; —lănglicț, adj. și adv., de ajuns, suficient; —langlidjteit, s. f., suficiență; —leben, v. n., a trăi, a petrece vieața; forgenloâ —le* ben, a trăi fără grije, în nepăsare; —legen, v. a., a pune ceva undeva; fidj —legen, v. r., a se întinde pe pat; —leiten, v. a., a conduce înspre ceva; —lenfen, v. a., a conduce cătră . . . —marfcțiren, v. n., a merge cătră un loc; —muffen, v. n., a fi obligat să mergi; —nețmen, v. a., a lua, a primi (de sîlă bucuros). ^innen, adv., bon —, de aci, bon — gețen, a se duce. $in*raffen, v. a., a smulge cu puterea; —reinen, v. a., a în- tinde, a presența; a ajunge; —rei^enb, adj. și adv., de ajuns, destul; e§ reic^t nidȘt țin, nu ajunge; —reife, s.călătorie; —reifen, v. n., a călători unde- va; —reifjen, v. a. ir., a răpi, a atrage cu forța în vre o parte; —rei§enb, adj., atrăgător, admirabil, încântător; —ridjten, v. a., a îndrepta în vr’o parte; a esecuta o sentența de moarte; mit bem Straftge țingeridjtet toerben, a fi spânzurat; —rid)* tung, s-f-> penjare, esecuțiune de moarte; —fdjeiben, v. a. ir., a muri, a trece la altă vieața. ^infdjlangeln, fid), v. r., a șerpui. ^in44lei(țen, v. n., a se tîrî; —fcțlenbern, v. n., a umbla în- cet, a umbla haimana; — fdjmadj* ten, v. n., a se topi de dra- goste; —fcțtoinben, v. n., a peri. $in4cțnettr fid», v- r., a se dori undeva; — fein, v. n., a fi pră- pădit; — fe|en, v. a., a aședa ceva undeva; fidj —fe^en, v. r., a șede. s. f., privire, conside- rațiune, respect, băgare de seamă; in — auf, în conside- rațiune la; —lid), adv., în pri- vire, considerând. ^intan, adv., înapoi, îndărăt; —fe^en, v. a., a desprețul; —fe^ung, s. f., despreț, des- prețuire. pinten, adv., îndărăt, dindărăt, dinapoi; bon —, de dindărăt. ^ittter, prepos., dindărăt, după; er ging — mir, el mergea în- dărătul meu; — ber £țure, după ușe; fecțâ anber, șese ani dup’ olaltă; — bem ffiiiden, pe ascuns, pe furiș, ^inter, adv., de dinapoi; —brein, după; —einanbergețen, a merge unul după altul; —, adj., cel dindărăt; bie —e £țur, ușa dindărăt. $inter=batfe, buca șezutului; —bein, s. n., picior; fid, auf bie —beine fe^en, a se apăra, a’și arăta colții; —bleiben, v. n. ir., a rămâne în vieață; —bringen, v. a. ir., a raporta, a denuncia; —bringung, s. f., raport, de- nunciațiune; —bringer, 5. m., raportor, denunciator; — bug, s. m., închietura genunchelui, ^intere, 5. m., șezutul, curul. Digitized by GooqIc 488 §interfliigel—^rinnber £inter=f(iigcl, s. m., aripa dinapoi; —fufe, .9. m., piciorul dindărăt. $tntcr=gcbihibc, s. n., edificiul dinapoi; —ge^en, v. n. ir., a merge înapoi; a înșela, a pot- covi, a trage pe sfoară; —ge^en, 5. n., înșelăciune; —gefteU, s. n., dricul dinderăt; —gnmb t s. m., sfund; —Ijalt, s. m., pândă, cursă; — palton, v. a. ir., a ascunde; —țaupt, s. n., ceafă; —s. n., casa dinapoi, ^intcrljer, adv., dup’aceea,- pe dinderăt; —laufen, a fugi în urma cuiva. ^intcr4jof, s. m., curtea dinapoi; —tammer, s. f, camera din- apoi; •—Haue, 5. f., ghiarele dinapoi. $intcr4agc, .9. deposit; —lafe, ve<|i: 9?a^îafe; —laffen, r. a. ir., a lăsa de moștenire, a face un legat, o danie; —laf* fene Scbriften, SBerfe, opuri postume (de autori mari); bie —laffenen, s. pl., remașii, cliro- nomii; —laffenfdjaft, 6*. /., ere- ditate, succesiune, clironomie; —laffnng, s.f., lăsăment, legat; —lanf, 6*. m., piciorul dinderăt (al unui cerb etc.); leber,s. m., pelea călcâiului; —Icgen, v. a., a depune; —leger, 6*. m., de- positor; —leib, <9. m., pântece; —lift, <9. f., viclenie, reința ascunsă, înșelăciune; —liftig, adj. și adv., fals, viclean, perfid; —niann, 6-. m., cel ce urmează în rend după cineva; —pfote, s. f, brânca dinderăt; —rab, s. n., roata dinapoi. ^intcrrurf^,rtfZr., pe din dos; înapoi; —gețen, a merge deaînderatele. ^inter=fat?r .9. m., proposiție poște- rioară, conclusiune; —fi$, s. m., scaunul dinderăt; —ftnbe, s.f., cămară, odaie dinderăt; — s. n., partea dinapoi; —t^ure, s. f., ușa dinapoi; retragere; —treffen, s. n., corp de reservă; —freiben, v. a. ir., a împedeca; ein GJefdjdft —freiben, a împe- deca o afacere; —treibung, 5. f., uneltire, împedecăment; - oier* tel, s. n., partea dinderăt (a unei vite etc.); —tvagen, ve(ji: —gcftcU; —adv., pe din- apoi, spre dos. — giețen, v. a. ir., a înșela, a ascunde. ^Ubtljnn, v. n. ir., a pune în...; ■—tragcn, v. a. ir., a duce colo, a transporta; —freiben, v. a. ir., amena (vitele); —treten, v. n. ir., a merge cătră, a se presenta, a pune piciorul; —tritt, .9. m., moarte, trecere la altă vieață. ^tnnbcr, adv., dincolo, de ceea parte, de ceea lăture; ben $Serg —, dincolo de deal; —bringen, v. a. ir., a transporta, a trece de ceea parte; —faljren,#. a. ir., a mena, a transporta de cea parte; — fațren, v. n., a trece cu tră- sura de ceealaltă parte; —ge^en, v. n. ir., a trece dincolo; —font* men, v. n,, a trece de ceea parte; —miiffcn, v. n., a fi silit să treci de ceea parte; —retdjen, v. n., a se întinde pană de ceea parte; —fdpuimmen, v. n., a trece înnot; —$iel)en, v. a. ir., a trage de ceea lăture. Digitized by GooqIc $inunter— țnrfdj 489 ^imtnter, adv., pe dinjos, în jos, de vale; —fafien, v. n. ir., a cădă jos; bie £reppe —geljcn, a se scoborî pe scară; —ftih^en, v. n., a se repezi în jos. ^imvagcn, fief), v. r., a ave cu- ragiul să te duci undeva. £in=)vaiibcfnr v. n., a merge în- cătrăova, a peregrina; —tvdrtS, adv., încolo (spre ceva); —Weg, s. m., mers, drum încolo; ber — unb §ermeg, mersul încolo și încoace; —îoeg, adv., departe, încolo; —Weg! interj., cară-te! pei de aci! —megfiițren, v. a., a duce p’aci ’ncolo; liber Gtiunv —incgjețen, a trece cu vederea ceva; —tucgfeben, v. a., a da ceva la o parte, a delătura; —tveifen, v. a. ir., a arăta; —meifung, s. f., trimiterea îndărăt, indicare ; —toelfen, v. n., a se vesteai, a se destlori; —Werfen, v. a. ir., a arunca încolo, a hăltăcăfi, a des- măța; fid) —toerfen, v. r., a se arunca la păment, în genunchi; —Wieber, —toieberum, earăși, de nou; —giețcn, v. a. ir., a trage în- colo ; —jietjen, v. n., a se duce, a merge cu locuința într’alt loc; —^ielen, v. a., a ținti spre ceva, ^in^tt, adv., cătră aceasta; —ban* en, v. a., a mai adauge o clă- dire lângă alta; fid) — brdngen, v. r., —bringen, v. n., a se îm- bulzi spre a se apropie; —eilen, v. a., a alerga cătră ceva; —fngenf v. a., a adauge la ceva; —fiigung, s.f., adaus, aditament. ^in^ug, s. ni., pornire cătră o parte de loc, mânecare. ^nit;țibgcljen, v. n., a s’apropie; —fomnien, v. n. ir., a adăuga; eS fommt nod) — bag, mai adaugă la aceasta că; —funft, s. f., adaus; —laffen, v. a., a admite; —legen, v. a., a adăuga; —fdjreiben, v. a. ir., a adăuga scriind; —jdjtoimmen, v. n., a înota cătră, a se apro- pie înotând; —fețjcn, v. a., a adăuga, a pune lângă; fie fe^te — bufe, ea adause, că; —fe^ung, s.f., aposițiune, adițiune; - tljun, v. a., a adăuga; —tljun, s. n., adaus, adițiune; —treten, v. n. ir., a se apropie, a se alătura; —^d^Icn, v. a., a aduna la alt numer; —âie^en, v. a., a aduna; —^iețung, 5. f., adunare, luare în ajutor. s.f., scire foarte tristă. 4Sippcr pl. —n, s. f, cosor; plă- cintioară. s. m., ipocras, vin dres cu mirodenii. ^irn, 5. n., creeri; spirit; —bo^ rer, 5. m., trepan; —bfatt, —bldttdjcn, n., moalele ca- pului ; —ențpinbung, s. f., infla- mațiunea creerilor; —gcfpinft, n., fantasmă, chimeră; —țant, s. f., pelcuța, polița creerilor; —front, adj., smintit de creeri; —fraut, vetji: 9higentroft; —fd)d* bel, s. m., ~îd)ate, s. f., craniu, căpățină; —hmtl), s.f., furoare, deliriu. ^irfdj, pl. —e, s. m., cerb; —baum, s. m. (bot.), sumac, scumpie; —bod, 5. m., țap de cerb; —brunft, s. f, coitul, puitul cerbilor; Digitized byGc, Ie 490 $irfe—$iftorifd) —fațrte, 5. urmă de cerb; —fdnger, s. m., cuțit de vânat, hanger; —geWeiț,s. n., coarnele, ramurele cerbului; —^aut, s.f., pele de cerb; - ^orn, 5. n., corn de cerb; —țorngeift, 5. m., salmiac, țiperig; —țunb, s.m., câne de vânătoare; —jagb, ș.f., vânătoare de cerbi; — Idfer, —fc^rbter, s.m. (zool.),rudașcă; - -falb, s. n., puiu de cerb; — fente, s f., ciovârtă de cerb; —tolben, s. m., cornuleț ce cresce pe tot anul la cerb; — fui), s.f., cerboaică; —la* ger, s.n., culcuș, staul de cerbi; —fauf, s. m., picior de cerb; —teber, s. n., pele de cerb (lu- crată); —lebern, adj., de pele de cerb; —ling, s. m, soiu de ciuperci veninoase; —lud)$, s. m. (zool.), rîs; —mangolb, s. m. (bot.), plămânară; —ruf, 5. m., corn de a imita strigătul cerbului; —fdjale, s. f., unghie de cerb; —fdjtuaben, — f^njanj, s. m., coadă de cerb; —fc^tueig, s. m., sânge de cerb; —milbpret, s. n., vânat de cerb; —gtege, s. f. (zool.),, gazelă, antilopă; —jiemer, 5. m., partea din- dărăt dela spinarea cerbului; —junge, s. j., limbă de cerb; —junge, s. f, (bot.), cerbariu, limba vecinei. W*, s.f. (bot.), meiu, mălaiu mâ- nunt; —brei, 5. m., cir de meiu; —felb, s. n., meiște; —fteber, 8. n., friguri cu spuzîtură; —torn, 5. n., grăunte de meiu; —ader, s. m., câmp sămînat cu meiu. $irt, pl. —en, s. m., păstor, pă- curar, cioban; paroch. $irten=amt, 5. n., funcțiune, di- regetorie pastorală; oficiu preo- țesc; —brief, s. m., epistolă pastorală, epistolie archipăsto- rească; —flbte, s. f, fluer, ti- lincă, bucium; —gebid)t, s. n., poesie păstorească, bucolică, idilă; —gețprad), s. n., discurs păstoresc, eclogă; —^auă, 5. n.t casă, colibă de păstor; —^om, s. n., corn de văcar; —^unb, s. m., cânele unui păstor de vite; —țjutte, s. f, colibă de păstor; —tnabe, s. m., păs- torel, ciobănel; —leben, s. n., vieață păstorească; —lieb, s. n., cântec păstoresc; —loțn, s. m., simbriea păstorului de vite; —lo§, adj., fără păstor: — mdb* cfjen, s. n., păstoriță; —pfeife, vecji: — flbte; —fdȘaufpiel, s. n., dramă pastorală; —ftob, s. m., ciomag de păstor; cârja unui episcop; —tajd^e, s. f, tașcă de păstor; — taf^el, s. n. (bot.), tașca ciobanului; — boit, s. n., popor de păstori, nomaji. t\r^u,pl. —nen, s.f., păstoreasă. iffe, s. f., vârtej, roată de tras greutăți (la năi). ^t^en, v. a., a trage în sus, a ridica. vedi: ©iffe; —tau, s. n., funea vârtejului. s. n., istorioară. Siftorie, vecji: (&efd)id)t$. s. m., istoriograf; scrii- tor de istorie. adj., istoric. Digitized by GooqIc $i$blafe—$ocțacțtbar 491 $i^4lafer 5. /., puștea, pustulă, beșicuță de ferbințeală; —blii= tigfeit, s. f., temperament bo- ierie ^ițe, pl. — n, s.f., ferbințeală, căl- dură mare; ardoare, furie, foc; in — geratțen, a veni în furie, a se înferbenta; — ber Sugenb, focul tinerețelor, al patimilor; in ber erften —, în prima furie; in ber — be§ (befetțteâ, în fer- bințeala luptei. W8, adj. și adv., ferbinte, în- focat, iute, învăpăiat; ein —eS ®efe^t, luptă înfocată; — eâ fjieber, friguri cu ferbințeli; ein —eâ ^Sferb, cal foarte focos. WM »■ m., om iute, cap în- focat. tob, veod)4t im mc, s. f., sopran; —ftift, 5. n., capitolul unei catedrale, unei archiepiscopii; —trabenb, adj., îngânfat, fastuos; —Derbient, adj., mult meritat; —OerratȘ, .s. in., crimă de lesa majestate; —bcrrdtfjer, s. m., trădător de majestate; —malb, s. m., pă- dure cu copaci mari, codru; —mei je,orZ/., prea-înțelept; —toilb, s. n., venat mare; —Woțlețr* miirbig, adj. (titlu), prea-ilustru; —ivurbig, adj. (titlu), prea-vene- rabil, prea-sânțit; (Sner —tvixr* ben, prea-sânția Ta; —mur= bigft, preasânțit; ba$ —îuiir* bigfte, Sântul sacrament. Digitized by GooqIc 493 $0(^geitr pl., —en, s. f., nuntă; — madjen, țalten, țaben, a se căsători; —bett, vedi; îbraut* bett; —bitter, 5. m.. care in- vită la nuntă, învitător la nuntă; —feft, s. h., serbarea nunții; —gaft, s. m., nuntaș; —gefdjent, n., dar de nuntă; —tleib, s. n., vestmânt de nuntă; —fran^, s. m., coroană de nuntă; —ntu^b s. n., ospăț de nuntă; —tuodje, s. f, prima sep- temână de măritiș. • $orfc, pl., —n, s. /, mănunchiu, grămadă; bie (^arben in — nfe^en, a pune snopii în clăi lungi; —n, v. a., a aduna snopii în mă- nunchiuri; Qemanben — n, a purta a lua pre cineva în spinare, a se pleca, a se sgârci jos; $u §aufe —n, a cloci tot acasă. ^bderr s. m., ghib, cocoașe, ghi- bositate, tuberculă; —ic^t, —ig, adj., ghibos, cocoșat. ^ober pl. —n, f. coiu, boașe, testicule; bie —n au$fd)neiben, a castra, a scopi; —nbrucț, s. m., surpare, boșoregire, surpă- tură; — nbriid)ig, adj., coios, cu surpătură; —nfad, s. m., punga boașelor. pl., $5fe, 5. m., curte (la case), curie; cearcăn (în giurul lunei); bei —e, la curtea (domnitoriului); ^emanbem ben — madjen, a face curte cuiva, a curteni pre cineva; —abbotat, 8. m., advocatul curții; —apo* tțefe, 8. f., farmaciea curții; —apotțeter, s. n., farmacistul curții; — arjt, s. m., medicul curții; —bader, 5. m., brutarul curții; —bauer, s. m., țeranul coroanei; —bebiente, 8. m., im- piegat al curții: —brand), s. m., etichetă; —bucțbruder, s. m., tipo- graful curții; —budjbrurferei, s.f., imprimeria, tipografica curții; —burg, s. f, palatul imperial, castel imperial. ^pbfdjcn^ 5. n., curte mică, curti- șoară. $0f=bame, s. f, damă de curte, damă de onoare; —bienft, 5. m., servițiu la o curte prin- ciară; —farbe, s. f., livreaoa curții princiare. ^of=fort, s. f.j mândrie, trufie; —fartig, adj. și adv., mândru, trufaș v. n., a spera, a nădăjdui; auf ®ott —, a spera în D(jeu; id) ^offe nidjt, bag, eu nu cred, că.... ^offcntlid), adj. și adv., de sperat, de crezut, precum se sperează. s. n., serbare la curte. ^offmntg, pl. — en, s.f., speranță, nădejde; ber — leben, a avă speranță; — fd)bpfen, a se în- tări; fid) — madjen, a se mă- guli, a se nutri cu speranța; guter — fein, a fi îngrecată; —adj. și adv., fără spe- ranță, desperat; —âbott, adj. și adv., plin de speranță. țpffrăulein, s. n., domnișoară de onoare. $of;gebrand), 8.m., etichetă; —ge* folge, s. n., suită, cortegiu; —ge* rid)t, s. n., curte supremă jude- cătorească; —gefinbe, 8. n., ser- Digitized by GooqIc 494 £ofiren —$o$enpriefter vitori de curte; —gut, s. n., do- miniu, păment domnesc; —țal= tung, s.f., curte, residență, casă de principe; —țerr, s. m., pro- prietarul unei moșii domnesci; —țunb, s. m., câne de curte, dulău; tleiner — ^unb, duluță. ^afiren, v. a., a face curte, a curteni; a’și face trebuința. , ^bfifdj, adj., de curte; curtenitor. s. m., vânătorul prin- cipelui; —junfer, s. m., june nobil în servițiul unui principe domnitor, copil de casă; —fam* mer, s. f., camera finanțelor de curte; —lansetei, s. f., can- celaria curții; —fan^Ier, s. m., cancelarul curții; —tapeHan, 8. m., capelanul curții; —fapelle, 8. f., capela curții; —feKer, s. m., celar de curte; —fodj, 8. m., bucătarul curții; —friegâ* ratfi, s. m., consiliul aulic de resbel, consiliar aulic de resbel; —tiidje, s.f, bucătăriea curții; —fager, n., residență; —lente, s. pl., omeni de curte, oameni în servițiu la curte. £bfllidj, adj. și adv., polit, cur- teneț, omenos, politicos, galant; —feit, s. f, politeță, curtenie; —feitâbejeigung, s. f, compli- ment, politeță. pl- —z, 8. m., curtesan, om de curte, curtean. £ofsmagb, s. f., servitoare la o curte domnească; —manier, s.f., manieră de curte; — mann, s. m., om de curte, curtesan; —mdnmjd), adj., de curte, ca- valeresc; —marjc^aH, s. m., mareșal de curte; —marfdptt* ftab, s. m., bastonul mareșalu- lui de curte; —măfeig, adj. și adv., conform etichetei de curte; —meifter, s. m., intendant, gu- vernor, pedagog; —meifterin, s. guvernantă, institutrice; —meiftern, v. a., a dăscăli, a cârti; —narr, s. m., caraghios de curte, măscăriciu. $8fner, s. m., proprietar de curte. $of^arteir s. f., partita curții; —bfa^, s. m., curtea unei case; —prebiger, s. m., predicator de curte; —rat^, s. m., consiliar aulic, de curte; consiliu aulic; —raum, vecji: — pla^; s. n., dreptul curții; — ridjter, s. m., jude de curte; —fxtte, s.f, eticheta curții; —faradje, s. f, limbagiul curții; —ftaat, s. m., curtea, suita domnitoru- lui; —tag, s. m., (Ji de gală; de clacă, 4i de angarale; —tljur, s.f., ușea curții; —trauer, s. f., doliul curții; —tvefen, 8. n., starea curții, afaceri de curte. $6țc, pl. —n, s. f, înălțime; fidj in bie — fdjfoingen, a se înălța. $oțeit, s.f., alteță, înălțime (titlu); —Sredjt, 8. n., regalii; drep- tul suveranității; prerogativa coroanei. âobeneb. s. n., cântarea cân- tărilor. ^bțenmeffer, s. m., astrolab, mă- surător de înălțime. țoțenpriefter r 8. m., archiereu; —lid), adj., archieresc, ponti- fical; —t^um, 8. n., archierie, pontificat. Digitized by GooqIc §d^er—§dKenangft 495 adj., mai înalt, superior; bie —en SSiffenț^aften, sciințele superioare. w, adj., găunos, găvănos, de- șert, scorburos, dupuros, coșcov; eine —e SHmme, o voce surdă; ein —er dinte găunos; ein —er ®opf, cap sec, creeri săci; — dugig, adj., cu ochii cu- fundați; —bacfig, adj,, cu bu- cile adâncate; —beii, 8. n., teslă; —boțrer, 8. m., sfredel de găvănat. pl. — n, 8. f, peșteră, ca- vernă, grotă, vizuină. Ăoțleifen, vedi: ^o^lmeigel. §o^len, ve(|i: 5lu^b^len; —be* tuoțner, 8. m., locuitoriu de peșteri, troglodit. ei(ef f, pilă de scobit; —gefdjltffen, adj., concav; —ge* țdpvur, 8. n., fistulă; —țobel, 8. m., ghilău de scobit; —fețle, —leifte, 8. f, canelură, dungă pe stâlpi; — lugel, s.f., bombă găunoasă; —meijjel, s. m., teslă; —runb, adj., concav, găvănat; —fpiegel, s. m., oglindă concavă. ^olțlnuber, ve^i: $olunber. ^^(nngr pl. —en, s.f, scobiturii, găvănătură, scorbură, vârtop, concavitate. ^0^l=Weg, 8. m., hulă, tihărae; —diegel, s. m., scoc, uluc, olană. $oțn, 8. m., despreț, luare în rîs, bătae de joc; Qemanbem —fpredjen, a’și bate joc de . cineva. ^b^nen, v. a., a lua în ris, în bătae de joc. ^bțnerei, s. f, bătae de joc. ^oțngeladjter, s. n., luare în ris, huiduire; jum — Werben, a fi de rîsul lumii. adj. și adv., ironic, batjocuros, desprețuitor, sar- castic. $0țn4n(ț|eu, — ladjeln, v. n., a rânji, a rîde în bătae de joc; —nerferei, s. f, bătae de joc, persiflagiu; —rebe, 8. f., vorbe ironice. 60^0! interj., oho! $0fe, —r, pl., — n, s. m., pre- cupeț, sfârnar; — n, v. a. a precupeți, a sfârnări; —rei, 8. f., sfârnărie, precupeție; —rin, 5. f., precupeață, sfârnă- reasă. $olb r adj., binevoitor, amabil, grațios; ^entanbem — fein, a voi cuiva binele; — felig, adj., grațios, amabil. $Men, v. a., a aduce, a căuta, a lua dintr’un loc; ^t^em —, a răsufla. $olla, interj., hei! ho! ^ollattb, s. n., (geogr.), Olanda. ^oUănber, s. m., olandez. ^ollnnbif^, adj., olandez, de Olanda. s.f., iad, tartar; Qemanbem bie — țeifj madjen, a cășuna cuiva sudori de moarte. $dUen*angft, s. f, sudori de moarte; —branb, 8. m., tă- ciunele iadului*; —brut, 8. f., sămânța dracului, soiu rău; —fa^rt, 8. f, coborîre în iad; —flufj, 8. m., rîu infernal; —feuer, 8. n., focul iadului; —ma* feline, 8. f., mașină infernală; Digitized by GooqIc 496 §oUif^—ȘoIjgefâUe —pein, —qnal, 3. f., chinurile iadului; —rac^en, s.m., gura ia- dului ; —ftein, s. m., peatră in fernală, corosivă. $bttif(fh adj., infernal, diabolic, din iad, crud, înfricoșat, paclisit. Ștâvițpl. —e,8. m., jug (la poduri), prag cu doue grindi; insulă mică. $otyer, 5. m., bruș; —ig, adj., colțuros, inegal, hopinos, ghim- puros. $olunber=baum, s., m. (bot.), soc; —bliitțe, s. f., floare de soc; —tțee, 3. m., ceaiu de soc; fpa* nifdjer —, 3. m. (bot.), iorgovan, ^olftein, s. n. (geogr.), Holstein. Soltcr^oltcr, 3. m., sgomot. pl. 3. n., lemn; ab* geftanbeneS —, lemn mort; frifcbeS —, lemn sănătos; fauleâ —, lemn putred; gefâUte^ —, lemn tăiat, culcat; j)arte§ —, lemn vârtos, tare; tnei^eâ —, lemn dulce; um — fațren, a merge la pădure. ^ol$'abfaUr 3. m., bucățică mică de lemn; —apfel, 3. m., măr pădureț; — arbeiter, s. m., lucră- tor în lemn (măsar, strugar); —artig, adj., de natura lemnului, ca lemnul; —afețe, 3. f., ce- nușe de lemn; — a$t 8. f., secure, topor; —bau, 8. m., silvicultură; —bettfteUe, s. f., crevat; —birne, 3. f., peară sălbatecă; —bimbaum, s. m., păr sălbatec, pădureț; —bocf, 3. m., capră de tăiat lemne; —bunb, 8. m., — biinbel, 3. n., sarcină de lemne. $bl3d)CU, 3. n., lemnișor. $o($=bicb, 3. m., fur de lemne; —brucf, 3. m., tipărire xilo- grafică; — brudfunft, 3.xilo- grafie; —en, v. a., a tăie lemne; a căptuși cu lemne; —erbe, s. f., pământ de lemne putrede. adj., de lemn; sec, ne- simțitor; eine —e SBrude, punte, pod de lemn. ^olâ=erfpamt^, 3. /., economie, cruțare de lemne; —effig, 3. m., oțet de așchii de lemn; —fâHen, s. n., tăierea de pă- duri, derîmătură; —farbe, 3. coloare de lemn; —fdule, 3. f., putregaiu de lemn; —feile, 3. f., pilă mare pentru lemne; —feuer, 3. n., foc de lemn; —fleifd), v. n., pârpălac; — fld&e, 3. f., plutărie de lemne; —fid* Ber, 3. m., plutaș, luntraș; —frebel, 3. m., prevaricațiune, stricăciune făcută în pădure, vecji: SBalbfrebel; —froțne,s.f., pădurit, angara de pădure; —fuțre, 3. f., cărătură, car de lemne. s. n., venit din pă- duri; —gerecf)Hgteit, 3 f., dreptul asupra unei păduri; —getoacbS, 3. n., plantă lemnoasă; —fatter, —bacfer, —țauer, 8. m., tăietor, de lemne; —țdțer, 3. m. (zool.), gaiță; —țanbel, 3. m., negoț cu lemne; —țdubler, 3. m., ne- guțător cu lemne; —țafe, s. m., iepure de pădure; —țaufen, 3. m., grămadă de lemne; —țof, 3. m., lemnărie, curte pentru păstrarea lemnelor; — țuțn, 3. Digitized by GooqIc ^oljfagc—§onig 497 n., găinușe sălbatecă; — ic^t, adj., de lemn; —ig, adj., lemnos, copitos; —fammer, s.f., cămară de lemne; —tirfrfjbaum, s. in., cireș pădureț; —firfdje, s. f., cireașă pădureață; —fo^îe, s. f., cărbune de lemn; —leger, m., acela care așează lem- nele, care face stânjini de lemne; —lieferung, s. f, life- rație de lemne; —magazin, s. n., magazin de lemne; —manget, s. in., lipsă de lemne; —marft, s. in., piață, terg de lemne; —moft, s. f, îngrășatul cu jir, cu ghinde; —mețt, ve ilusiune, amăgire; —forifd), adj. și adv., ilusoric, amăgitor. s. f, Qlmbaum, s. m., ulm. ^Ife, s.f., un tel de pesce de mare. pl- —îf^f (zool-), s. m., dihor. (in bem,) prep., în. 3mbig, pl. —fie, s. m., îmbucă- tură, gustare (de dimineața). Sfmfer, s. ni., prisăcar. ^mmatriful=atiott, s.f., immatricu- lațiune; —iren, v. a., a imma- tricula, a înscrie. 3mmc, vecji: SBiene; —nblat, s. n., (bot.), dobrovnic. 3mmer, adv., totdeauna, pururea; auf — pentru totdeauna; mer e$ aud) — fein mag, fie măcar cine va fi; er mag — reben, poate vorbi cât îi place; —grfin, deapururea verde; —fort, pu- rurea, tot mai departe; —me^r, din ce în ce, tot mai mult; —md^renb, necontenit, far’ în- cetare; —bar, pururea. Smmittelft, adv. și conj., cu toate astea, într’aceea. ftmmobUicn, s. pl., moșii, avere nemișcătoare, imobile. ^mmoratif^, adj., nemoral; — itat, s. f, immoralitate. 3mmnnitatr s. f, immunitate, pri- vilegiu. Digitized by GooqIc Qmperatfo—infanterie 505 Qmpcratfo, pl. —e, s. m., modul imperativ. Smperfelt, pl. — e, 5. n., timpul, abia trecut, imperfect. imperial, s. m., imperial; —pa* pier, hârtie imperială. impertinent, pl. —en, s. im- pertinență, obrăznicie. impf=anftalt, 5. inetitut de vaccinat; —ar^t, s. m., vaccina- tor, posăitor; —en, v. a., a vac- cina, a posăi, a altui; —er, <9. m., vedi: —arjt; —ling, s. m., copil de altuit, copil altuit. imponiren, v. a., a impune, import, s. m., import ațiune. impofant, adj. și adv., impunător, impoft, pl. —en, s. m., vamă pe mărfuri. impot-ent, adj., neputincios, im- potent; —en§, s.f., impotență. improVifiren, v. a., a improvisa. itt, prep., în, la; (cu acusativul, arată direcțiunea, sau aflarea in interiorul unui lucru); — bie SHrdje gețen, a merge la biserică; — bie glud^t țdjlagen, a fugări; — bie §anb geben, a’i da în mâni; — iemanbeâ $anbe gerotțen, a căde în mânile cuiva; (cu dativul arată pe- trecerea la un loc, sau miș- carea in un loc); — ber 9îdțe, în apropiere; im SRamen Qlotteâ, în numelelui D(|eu; — Curgem, preste puțin. inangnral=rebe,—fcțrift, s.f., diser- tațiune de inaugurare. ^ubegriff, s. m., conținut, cu- prins ; furier —, estract, sumar. in=brnitft, s. f, ardoare, fa-’ voare; —brunftig, adj., ferbinte, —, adv., cu ardoare, cu zel. inbem, conj., în vreme-ce, pentru că; —, adv., îndată. inbeffcn, conj., într’acestea, în- 4 tr’aceea, păn’ atunci, totuși, cu v toate astea. inbej, pl. —e, 5. m., indice. §nbian=er, s. m., indian; —in, 5. f, indiană. 3?nbi=en, s. n., (geogr.), Indiile; —er, s. m., ind; —fdj, adj., indic, de Indii. ^nbicatio, pl. — e, 5. m., modul indicativ. 3?nbigenat, 5. n., indigenat, în- pămentenire 3?nbtgo, s. m., indigo; — blau, adj., venet indigo. inbireft, adj. și adv., indirect. $itbttnb=ueH, adj., individual; —um, s. n., ins, individ. ^nbolent, s. f., indolență. ânbofpament, s. f, indosament; —iren, v. a., a îndossa. ^nbitffrte, pl. —n, s. f, in- dustrie; —fcȘule, s. f, școală de industrie. ^neinattber, adv., unul într’altul, pere-mere. infailibilitate s. f, infalibilitate (a papei). 3ttfam, adj. și adv., infam: —ie, s. f, infamie; —iren, v. a., a infama. ittfantr s. m., infante, principe de Spania. ^nfant^erie, s. f, infanterie, pe- destrime; —erift, s. m., infan- terist, pedestraș. Digitized by IjOOQle 506 $nfel- Sttfel, 3nful, f., mitră, infulă. ftttficircn, v. n., a molipsi. ^uftniteftmaltedjnung, 5. f., calcul infinitesimal. ^ttftntiib, pl. —e, 8. m., infinitiv. 3njfamatwn, vedi: ©ntâiinbung. Information, s. f., informațiune; —ator, m., institutor, învă- țător. ^genienr, pl. — e, 5. m., inginer; —tunft, s. /, geniu, architec- tură militară. ^ttglet(^enr adj., asemenea, încă. ^ngrcbieng, pl. —en, s. f., in- grediență. ^ngrtmm, s. m., turbare, înver- șunare, aprindere de mănie. ^ngmer, s. m., ghimber. ^nțnber, .9. m., posesor, proprietar; —beg fRegimentg, șet, proprietar de regiment; — eineg SBecȘfeîâ, purtător (al poliței); —tn, 5. f., proprietăreasă. 3nțnlt, s. m., cuprins, conținut; ber turge —, prescurtare; —§ berjeic^niB, s. n., scară, registru, tablă de materii. ^njnrie, pl. - n, 5. f., injurie; —nllage, 0. f., pâră pentru in- jurie. ^ntarnat, adj., roșu în felul cărnii; —ion, s. f., întrupare. ^nitintibe, s. f., inițiativă. ^ntntyat, 5. m., acusat, inculpat. Qnfunabel, pl. —n, s. n., incu- nabule. ^nlnge, ve ni^t —mad)en, pre el nu’l scoți din minți;—reben, v.n., a vorbi aiurea, a fantasa; — fein, a fi în eroare; — toerben, a se sminti, a perde cumpătul. $rre, s. f., rătăcire, eroare; in ber — ijeruntgeljen, a umbla încoace încolo rătăcind. ^rregnlar, adj., neregulat; —itat, s. j., neregularitate. $rrenF v. n., a rătăci, a greși, a fi în eroare, a luneca cu Digitized by GooqIc Srren^aug—Qagb 509 mintea, a se amăgi; wenn idj ilicit irre, dacă nu me înșel. s. n., casă de nebuni, de smintiți la minte, casă de sănătate. Smreben, s. n., deliriu. s-fv rătăcire; —gang, 6*. m., cale greșită; —garten, 5. m., labirint; —gfaube, s. m., eterodocsie, credință rătăcită, eresie; —glaubig, adj., eretic, eterodocs; ber —glaubige, s. m., eretic. 3rtig, adj., fals, greșit, eronat. 3tr4ețre, s. f., învățătură, doc- trină eterodocsă, falsă, eresie; —leljrer, s. m., eretic; —licțt, 5. n., —Wif(ț, m., foc rătă- citor, —ftern, s. m., cometă; —t^unt, 5. m., eroare, rătăcire. 3mng, pl. —en, s. f., eroare, greșeală, înșelare, rătăcire. 3rr:W&f|n, s. m., prejudițiu, opi- niune falsă; —tneg, s. m., cale rătăcită, rătăcire; auf — tnege geratțen, a se rătăci, a apuca rău. 3fnbcKfarbe, s. f., coloare găl- binie. ^fegrimnt, s. m., cârtitor, cicăli- tor; lup. 3$lam, 5. m., islam. s. n. (geogr.), Islanda. 3^lănb=er, s. m., islandez; —in, s. f., islandeză; — if^, adj., islandez. pl. —en, s. m., isolator. 3foltren, v. a., a isola. *• m. (bot.), isop. 3fradit, pl. —en, s. in., israelit, judeu, jidan; —in, s. f., is- raelită, judeă, jidană; — ifrf), adj., israelit. igt, vedi: @ffen. 30, vedi: (Sein. 30țntU0, s. ni., (geogr.) istm. 30ricn, s. n. (geogr.), Istria. ^talicn, s. n. (geogr.), Italia. Staliener, s. ni., italian; —in, s. f., italiană. 3faltentfdj, adj. și adv., italian, italienesce. 3tcm, adv., în sfârșit. 5. n. (geogr.), Itaca. 3tinerartnm, pl. —ien, s. n., iti- nerar, descriere de călătorie. Wr ve(}i: 3e$t. (Consonantă). 3r ir (iot), a 4ecea ^teră alfabet, sună ca ia, ie. 3a, adv., așa, da; — wo^î, așa (Jeu, așa fără îndoieală; — gang gem, bucuros, cu toată inima; — țogar, ba încă; (Sie miffen — ba&, Dta scii bine că; — gu @twa§ fagen, a primi ceva de bun. 3*fy ve$i: 3S^e. 3adjt, pl. —en, s.f., —fdjiff, s. n., luntre sprintenă. 3ătf^en, s. n., peptărel, jachetă. 3arfe, pl. —n, s. f., peptar cu mâneci. pl. —en, s. f., vânat, vână- toare; —madjen auf @ttva$, a vâna după ceva; auf bie — ge^en, a merge la vânătoare; —, vânat de cerbi, ursi, mistreți; niebere —, vânat de lupi, vulpi, iepuri, păseri; bie Digitized by GooqIc 510 gagbbar- îoilbe —, larmă infernală, dia- volească. adj., ce se poate vena; —bejirf, s. m., district de vânat; —flinte, s. f., pușcă de vână- toare; —flur, s.f., câmp pentru venat; —frebel, s. m., delict de venat; —gered)t, adj., conform regalelor vânătoriei; —gerec^= tigteit, s.f., dreptul de venat; —^au§, s. n., casă de venat; —^unb, s. ni., câne de venat; —Ueib, s. n., haină, suman de vânător; —lente, s. f, venători; —luft, s. f., plăcere la vânat; —orbnung, s.f, regulament de venat; —pârtie, s. f, partită de venat; —pferb, s. n., cal de venat; —red^t, n., drept de venat, regulament pentru venat; —rebier, s. n., ținut pentru vânat; —fpieB, w, suliță de vânat; —ftiid, s. n., tablou cu vânătoare; —tafdje, s. f, tașcă de vânat, tolbă de vânat; —toețen, s. n., vânătorie; —â^ug, s. n., de ale vânatului, gagen, v. a., a goni, a alunga, a fugări, a lua la goană, a vâna; in bie gludjt —, a lua la fugă; «gemanbem eine ^ugel burd) ben £opf —, a’i trânti cuiva un glonț în cap; geman* ben ben $)egen burd) ben £eib —, a’l străpunge cu spada. gager, s.m., vânător; —ei, s.f, vânătorie; —garn, s. n., rețea; —țorn, s. n., corn de vânat; —in, s.f, vânătoreasă; —md* Jij, adj., după regulele vânatu- lui; —meifter, 5. m., șeful ve- -gd^rling nătorilor; —fpradje, s. f., lim- bagiul vânătorilor. gdț, — e, adj. și adv., repede, iute, repentin, rîpos. gdțc, s. f, răpe(Jîme, iuțeală. gdțltng^, adv., iute, cu graba, fără veste gațr, pl. —t, s. n., an; er ift liber adjtgig —e alt, el a trecut preste 80 de ani; bon — —, din an în an; — au$ — ein, în tot anul; iiberâ —, de acum într’un an; er ift âWan^ig —e alt, el e de 20 de ani; baâ — ift um, anul a trecut; bag ganje — ținburd), preste tot anul; bon — ju —, în tot anul, dintr’un an într’altul; in feinen beften —en, în etatea cea mai bună; in meinen jungern — en, când eram încă tiner; bei — en fein, a fi în vârstă, a fi betrân. gațr^buc^, s. n., chronică; — bii* cper, s. pl., anale; —e£feft, 5. n., aniversare; —eâfrift, s. f, termin de un an; —eâringe, s. pl. (bot.), straturi, inele anuale ale lemnului, —eâtog, s. m., (Jioa aniversară; ’—eâioedjfel, s. m., anul nou; —e$|d)lu&, s. m., finea anului; —gang, s. m.f curs anual; —ge^alt, s. m., salariu, leafă anuală; — gelb, s. m., pensiune-, —getvd^g, s. n., plantă anuală; —Ijunbert, s. n., secul. ga^rig, adj., de un an, anual, gdțrlidj, adj., anual, aniversar; —, adv., pe an, în tot anul, gd^rling, pl. —e, s. m., anoatin (miel de un an). Digitized by IjOOQle QaȘrloȘn—Qener 511 $ațr4oțn, s. m., leafa anuală; —nutrit, s. m., târg de an, bâlciu; —marft§gefd)enl, s. n., puiul târgului, târgaș; — padjt, s. m., arendă, închiriere pe un an; —re^nung, s. f., comput anual; —Ș^eit,s.f., anotimp; — tauțenb, s. n.,mileniu; —tved)țel, s. m., re- înnoirea anului; —ineițe, adv., anual; —jațl, s. f., data, anul Domnului; —jețent, s. n., de- ceniu. ^aț^oru, s. m., mănie iute, arțag; —ig, adj., iute la mănie, ar- țăgos. ftatobdner, s.m.Jacobin;—iniSmuS, s. m., jacobinism; —âblume, s. f. (bot.), bătrîniș, cruguliță. ^antatfa, s. n., (geogr.) Jamaica. Sumlhe, 5. m., iamb; —ifdj, adj., iambic. Sammer, s. ni., văietare, plân- gere, lamentare, tânguire, cala- mitate, miserie; —gefdjrei, 8. n., văietat, bocit; —leben, s. n., vieață miserabilă, ticăloasă. Samnterltrfj, adj., miserabil, de plâns, de tânguit. ăantmcrn, v. n., a se văieta, a geme; v. impers., e§ jammert mi(ț, ’mi e milă. 3ammer=f^abe! interj.,pecat! —tag, s. m., ^i de jale, de tânguire, de plângere; —tțal, s. n., valea plângerei; —ton, 8. m., țîpăt; —Voii, adj., miserabil, plin de în- tristare, plin de tânguire. 3amtfdțarr pl.—tn, 8. m., ie- nicer. 3annar, Qdnner, s. m., Januarie. ^apan, 5. n., (geogr.) Japonia; —efer, 5. m., japonez; - ețerin, s. f-, japoneză; —efifdj, adj., japonie, japonez. $a$tnin, 5. m. (bot.), iasomie. 5. m. (miner.), iaspidă. ftaten, ve$i: ®aten. s.f., zoiu, zamă de gunoiu. 3auqgen, n., a chiul, a sălta de bucurie. ^awort, s. n., cuvânt de învoire, consimțământ, aprobare. 3e, adv. odată, odinioară, oare- când; Von — ^er, din început; " —nad^bem, dupăcum; — #oei unb âWei, tot câte doi; — mețr, cât mai mult; — eȘer, befto lieber, cât mai iute, atât mai bine; —, interj., ei ce! §err —, o Doamne! 3?cbcnfaUâ f adv., la toată în- tâmplarea, în tot cașul. $ebcr, Sebe, $ebe§, pron., fiecare, ori care, tot însul; ein —, unul fiecare; — SRenf^r tot omul. Sebcr-mann, pron., fiecare, tot omul, toți; —geit, adv., ori și când, în tot timpul. ^ebedmal, adv., totdeauna. 3ebo$, con j., totuși, cu toate aceste. §ebmeber, ve^i: Qeber. ftclihtgerjelteber, s. n., (bot.), ca- prifoiu. 3emal$, adv. vreodată. 3emanb, pron., nescine, oare- cine, oarecare. ^ena^bem, adv., după cum. jene, jene3, pron., acel, acela, acea, aceea; in jener SBelt, în ceea lume; an Senem îage, în acea (ji. Digitized by IjOOQle 512 ^enner—Sugenb Scnner, ve^i: Sanuar. —feitS, prep., de cea parte, dincolo; — be$ SBergeS, de cea parte de munte; —ig, adj., de dincolo. Scretmabe,?^. —n, s.f.,ieremiadă, plângere. Scfnit, pl. —en, s. m., iesuit; —enorben, 5. ni., tagma, or- dinul iesuiților; —ternul, s. ni., iesuitism. 3cfu§=®țrifttt§, s. m., Isus-Chris- tos; ba§ 3efu^®iradj, ecle- siasticul. adj., de present, de acum. $0#, adv., acum; — erft, abia acum; biâ —, pănă acum; fur —, pentru acum; Von — an, de acum înainte. Sebunb, vecji: ge^t. pl. —e, 5. n., jug, sclăvie, ' juger (de pământ); ein — Ocț- fen, o păreche de boi; unter baâ — bringen, a subjuga, a cuceri (o țeară); —od)£, 5. m., bou de jug; —fteden, s. ni., răsteiu. Sofjauni^beete, s. f, acriș, stru- gurei; —beerftraudj, 5. m., acriș; —blume, 5. f. (bot.), ochiul boului; —brob, s. n.f roșcovă; —feft, s. v-, Sânzuene; —wurmc^en, s. n. (zool.), licu- riciu, verme lucitor. Stoțannitersritter, s. m., ioanit, cavaler maltez. Stofei, s. m., prostălău, gogoman. Sofen, v. nv a hăuli. Sota, s. n., iotă; fein Qota! nici o cirtă. S^urnal, i)l. —e, s. n., (Jiar • — s. in., (Jiarist. SvVial, adj., jovial, vesel. Snbel, s. m., chiot de bucurie; -feft, a. n., sărbătoare de bu- curie, jubileu; —jațr, 5. n., jubileu, an jubilar. Subtliinm, ve<|i: Qubelfeft. — țe! interj., iuha! eac’așa! Sut^ten, s. m., —leber, 5. n., pele de iuft, teletin. Sutfen, v. n., a furnica, a simți mâncărime; —, 5. n., mân- cărime, usturare, prurit. s. m., glumă. Subâa, «. n. (geogr.), Judea. SubaiSmu^, s. m., Judaism. Suba^lng, s. m., sărutare de trădător. Sube, pl. — n, 5. m., judeu, jidov, jidan, cămătar; ber etvige —, jidovul rătăcitor. Sftbttt, pl. —en, 5. f., jidovă, ji- dana. SUbelei, 5. f, jidovie, purtare după felul jidovilor. Suben=geno|, s. m., jidov, proselit; —gefidjt, s. n., față, mutră de jidov; —pecȘ, s. n., asfalt, pă- cură, smoală; —Wdft, s. f., jidovime; — fdjule, s. f., sina- gogă; —tempeî, s. m., biserică jidovească, templu, sinagogă; —tțum, s. n., judaism; —Vier* tel, s. n., suburbiu jidovesc. 3iibtf$, adj., judaic, jidovesc. Sugenb, s. f., junețe, tinerețe; von — an, din tinerețe, ain copilărie; in meiner—, în tinere- țelemele; —alter, s. n., etatea, vârsta tinerețelor; — bliitțe, s.f., Digitized by GooqIc Sufg -Qunta 513 floarea vieții; — fesier, s. m., ero- rile tinerețelor; —feuer, s. n., focul tinerețelor ; —freuben, s.f. pL, petrecerile tinerețelor; —freunb, s. m., amic din ti- nerețe, amicul junimii, al tine- rețelor; --ți^e, ve(Ji: —feuer; —ja^re, s. n.pl., —§eit, s.f., anii juniei, ai tinerețelor, ai copilăriei; —(id), adj., tiner, tinerel, june; —ftreid), m., nebunie de tinerețe; —funbe, s*. f., pă- catul tinerețelor. vedi: Sutfg. — u£, ni., luna lui Julie. Sulianifiț, adj., julian (calendar). Snng, adj. și adv., tiner, june ; bie —en £eute, oameni tineri, junime; fidj — fleiben, a se îmbrăca ca un june; —eg $ferb, mânz; —er ÎBein, vin nou; —er $err, domnișor; —e grâu, nevastă tineră; ein —er §unb, cățel; —e toerfen, a făta (de- spre patrupede); — getuo^nt, alt get^an, ce înveți la tine- rețe, aceea faci la bătrânețe. pl. — n, s. m., copil, băiat, învățăcel; ein guter —, un băiat bun; —, 5. n., puiu, făt; —magb, s. f., fată din casă. Snngen, v. n., a feta, a pui; —Șaft, adv.. copilăresce, pueril; —ja^r, s. n., timpul de în- vățat al unei meserii, anii de învățăcel. Sânger, s. m., învățăcel, discipul, apostol; —, adj., mai tinăr. Sungfer, pl. —n, f-, fecioară, fată virgină; alte —t fată stă- tută ; — im griinen (bot.), Barcianu, WOrterbucb. negroalică; —lid), adj. și adv., fecioresc, virginal. S«ngfcrn=țant(țcn, s. n., pelcuța fecioriei, imen; —țonig, s. m., miere de roiu; —finb, s. n., copil de lele, bastard; —franj, .9. m., cunună virginală; —ift, .9. n., untul de lemn cel mai limpede și mai curat; —raub, s. m., răpire de virgină; — rauber, .9. m., răpitor de vir- gini; —ftanb, s. m., fetie, vir- ginitate; —wadjg, 5. n., ceară de roiu. Sung=frau, pl. —en, s.f., fecioară, virgină; bie țeilige—frâu, sânta fecioară Maria; —fraulid), adj., virginal, fecioresc, curat, tară prihană; —frdiilidjer ÎBoben, pârlog; —fraufdjaft, s. f, vir- ginitate ; —gefeU, 5. m., fecior, holteiii; ein atter —gefell, hol- teiu bătrân; —gcfeUenfdjaft, s. f., feciorie, holteiie. Sungling, pl. —e, s. m., copi- landru, fecior, tinăr, june; —g* alter, s. n., —jaȘre, s. pl. adolescență, versta juniei Sungmeifter, s. in., măiestrul cel mai tinăr. Siingft, adv., de curend, mai din urmă; ber — e îag, (Jioa de apoi, (Jioa judecății; bag —e ®ericf)t, judecata cea de apoi; ber, bie, bag — e, cel, cea mai tinără. Suniug, Suni, <9. ni., luna lui Junie. Sunfe, pl. —n, s. f., luntre indică. Sunfer, s. m., june nobil, juncher. Santa, pl. —en, s. f., junta, adunare de svat (în Spania). Digitized by GooqIc 33 514 Snbe—®afer .gupe, pl. —n, s. f., jachetă. •Sttțritcr^tni&ant, s. m., satelitul lui Joe. 3urar s. n. pl., — ftubiren, a stu- dia drepturile. ^urar 5. m. (geogr.), munții Jura; —, (geol.), formațiunea ju- rassică; —fftfdh adj., jurassic. Snribifrfj, adj., juridic; bie juri* bif^e gafuftat, facultatea de drepturi. 3un^=biltionr s. jurisdicțiune; —pruben^, .9. /., jurispru- dență. 3urift, pl. — en, s. m., jurist, student în drepturi; —ifc^, adj., ce aparține la jurisprudență, juridic. Snrțj, f, juriu. »uft, adv., tocma; — nidjt, tocma nu. 3ttftificir=ett, v. a., a esecuta (pre un criminal) ; a licuida; —ung, 5. f., supliciu; licuida- țiune. QfafHren, v. a., a potrivi, a ad- justa. s. f., justiție; judecătorie; —minifter, s. m., ministru de justiție; —minifterium, s. n., ministeriu de justiție; —pflege, s. f., administrațiunea justiției; —fetele, s. /., cause, afaceri judecătoresci. Ruinele, pl. —n, s. f., peatră scumpă, giuvaer; —n^anbel, s. m., giuvaergerie; — tdft^en, s. n., scrin de giuvaere. 9ttWdierr s. m., giuvaergiu. pl. —fe, 5. m., glumă. (A se vede și la litera 6.). f, n., a unsprădecea literă din alfabet: ca, che. babale, pl. —n, s.f., cabală, in- trigă ; —n ntadjen, a face intrigi, a intriga; —macfyer, s. m., in- trigant, încurcător de trebi. &abbda, s. f., cabala. &abbalift, s. m., cabalist; —ijdj, adj., cabalistic. ^abcl, pl. —n, s. n., funie groasa; lot, porțiune de păment. &abctjau, 5. m., cablău, batoc. ^abelnr v. n., a trage la sorți. ^abeltan, s. n., vetji: ^abet. ^abinett, pl. —e, s. n., cabinet; —^befe^l, <9. m., ordonanță de cabinet; —§ratț, s. ml, con- silier de cabinet; —fiegel, s. n., sigil; —âftud, 8. n., piesă de cabinet, piesă aleasă. ^abrwlett, pl. s. n., cabrio- letă. pl. —n, s. f., căhală, olană; —ofen, s. m., cuptor de căhale. ^nrfen, v. n., a căca. ^ababerr 8. m., cadavru, corp mort. ^aben$r pl. —en, s. f., cadență, tact. ^aber, m., bărbie. ^abett, pl. —en, s. m., cadet, elev de școala militară; —ențauâ, n., casă de cădeți; —enfdpile, 8. f., școală de cădeți, școală militară. ®afet, s. m., scărăbuș, gândac. Digitized by GooqIc ®aff--®alberei 515 ve(}i: @preu. ^affee, s. m., cafea; —baum, s. n., s. m., cafeu; —boțne, s. gră- unte de cafea; —braun, adj., cafeniu; — brett, s. n., tablaoă, tavă; —gefdjirr, —gerdt^, s. n., filigean, tacâm pentru cafea; —Șau3, s. n., cafenea; —faune, f., ibric de cafea; — Idffef, m., linguriță de cafea; mupîe, s.f., morișcă de cafea, râjniță de cafea; —fa|, s. m., drojdii de cafea; —fecale, —taffe, s. f., ceașcă,filigean de cafea; — tifd), m., masă pentru cafea; — topf, m., ulcică de cafea; —triatei, s. m., străcurătoare de cafea; —trommel, s. f., cilindru de prăjit cafeaoa; —tuirt^t s. m., cofetar. ^afig, ®ăfid)t, pl. —e, s. m., colivie, cușcă. Caftan, pl. —e, s. m., caftan. W, adj. și adv., pleș, pleșug1, chiel, spân; deșert, gol, sec; —teii, s. f., pleșugie, spânie; —topf, s. m., pleșug, cap pleșug; —tbppg, adj., pleșug. 5. m., mucegaiu, floare (la fluide, la vin); —en, v. n., a prinde floare, a mucezi; —ig, adj., muced, cu floare. ^alamitdt, pl.— en, s. f., cala- mitate, nenorocire. ^ațnr pl. ^dțne, s. n., luntre, barcă, șaică, caic; —bein, s. n., osul scafoid. 5. m., cheiu, locul unde se încarcă și se descarcă mărfurile în porturi. £niman, s. m. (zool.), crocodil de America. ^atro, s. n. (geogr.), Cair. ^aiferr s. m., împărat, imperator, cesar; ber rnffif^e —, țarul; ber tiirfifdje —, sultanul; (Streit um be§ —§ 53art, ceartă pentru umbra asinului; — apfetz s.m., măr domnesc; —gelb, s. n., mo- netă împărătească; —in, s.f., îm- părăteasă ; — frone, s.f, coroană împărătească; -fid), adj., împă- rătesc, imperial; bie —lidjen, s. pl., trupe imperiale; —ling, s. m. (bot.), burete galbin; —pflaume, s. f., prună de Da- masc; —reief), —tfjum, s. n., imperiu, împărăție; —fdȘnitt, s. m., operațiune cesariană (la bolnavi); —mâți, s.f., alegere de împărat; — miirbe, s.f., dem- nitate imperială; —^a^l, s. f., indictul. pl. —n, s. f., caiută, chilia căpitanului de năi. ^afabu, s. m. (zool.), cacadu. ^nfnor s. m., cacao; —bo^ne, s. f., bob de cacao. &aferlaf, pl. —en, 5. m., albine; un fel de gândaci negri. ^ulabricn, s. n. (geogr.), Calabria. ^albr pl. ®dlber, s. n., vițel; ein* jd^rigeS —, mânzat; bie ^at ein — geworfen, vaca a fătat un vițel; ein — abbin* ben, abțe^en, abfpannen, a în- țărca un vițel. £&lbdjen, s. n., vițeluș. ®albe, f., vițea, vițelușe. Galben, v. n., a făta vițel. ^iUber=bratenr ve4i: ^albSbraten; —brbâ(țen, 5. n. pl., lapți. ^dlberci, s. f., copilării. Digitized by Google 38» 516 ®atbergefrbf e —®alointemu§ ^nibcr=gcfrbfc, s. n., bezerei, mă- runtăi de vițel; —țaft, adj., nebunatec, deșuchiat; —n, adj., de vițel; —ftall, s. m., vițelărie. s. n., pele de vițel; - ficifd), s. n., carne de vițel; —leber, s. n., pele de vițel lu- crată; —tebem, adj., de pele de vițel. ^alb^bratcn, s. m., friptură de vițel; —tenie, s. f., piciorul din- dărăt de vițel; — fopf, s. m., cap de vițel; —lab, s. n., chiag, rânză de vițel;—lunge, s.f., plu- mână de vițel; —leber, s. f., ficat de vițel; — leberfdjnittdjen, s. n. pl. ficăței; —magen, s. m., —miltț, s. f., lapți de vițel. &alciniren, ve(Ji: SBerfalten. ^albaunen, s. f. pl., mațe, trepe, potroc. &nlefaftor, s. m., încălzitor. ^alenber, s. m., calendar, al- manach. £alefd)e, pl. —n, s. f., călească. ^alfatter, s. m., pîrîtor. ®alfater=cr, s. m., măiestru, care astupă găurile sau crepăturile la o nae; —n, v. a., a astupa găurile, crepăturile dela năi. ^alibcr, s. m., calibru. &alibrtren, v. a., a da calibru. &alif, pl. —en, s. m., calif; —at, s. n., califat. 8. n. (chem.), potasă, kaliu. s. m., var; gelbfd)ter —, var stîns; —brennen, a arde var; —ablagerung, s. f, concrețiuni văroase; —artig, adj., văros; —dfdjer, s. m., groapă de var de argăsit; —brenner, s. m., vărar; —brennerei, s. f, vă- rărie; —brud), m., petrărie de var; —erbe, s. f., păment văros; —grube, s. f, groapă de var; —țaltig, adj. șiadv., văros; —țutte, s. f., cuptor de var, vărărie; —icȘt, adj., ce conține var, văros; —mergel, s. m., margă; —ofen, s. m., varniță; —fletn, s. m„ peatră văroasă; —tvaffer, s. n., apă de var. ^afiigrapț, pl. —en, 5. m., cali- graf ; —ie, s. f., caligrafie; —ifrf), adj., caligrafic. &alm, s.f., liniște de vent; calmă; —, adj., liniștit, calm. ^almaufer, s. m., misantrop, des- metic, om cu gărgăuni. s. m. (bot.), calmos, abli- geană. Salt, adj. și adv., rece; nesimțitor; eâ ift —, e rece; mir ift —, ’mi e frig; —bliitig, adj., cu sânge rece; apatic, flegmatic, cu nepăsare; —bliitig!eit, s. f., receală, sânge rece. ^âlte, f, receală; indiferen- tism ; —n, v. a., a face frig, a răcori. ^alt^ergig, adj. și adv., cu inima rece, nesimțitor, nepăsător; —Teit, *. f., insensibilitate. £altli(Ij, adj., cam frig. ®alt=f rfjltiger t ve^i: SIbberfer; —frfjmieb, s. m., căldărar; —finn, s. m., răceală, nepă- sare ; —finnig, adj. și adv., rece, indiferent. s. m., calvinism. Digitized by GooqIc Muinift—^ammerfrau 517 ^aWintfi, pl. —en, s. m., calvi- nist; —ifd), adj. și adv., cal- vinist. ^amr ve4i: ®ommen. ^amaft^en, s. f. pl., vedi: mafdje. ^ameel, pl. — e, s. n., cămilă; —$aar, s. n., per de cămilă; —^aren, adj., din păr de că- milă; —parber, s. m., camelo- pard, girafa; —ftraufj, s. m., struț, strution; —treiber, 8. m., cămilar; — jiege, s. capră de Angora. ^amebtt, s. n., camelot, sof. £otnerab, pl. —en, 8. m., soț, ortac, fârtat, camarad, com- panion; —in, s. surată; —fdjaft, s. f., ortăcie, com- panie. Cameral, adj., cameral, finanțiar; —amt, s. n., despărțământul de finanțe; —ift, s. m., cameralist, finanțiar; —Derwoltung, f., administrațiune de finanțe. înmiite, pl. —n, 8. f., (bot.) mu- șețel, romoniță. Samin, pl. —e, s. m., cămin, urloiu, horn, coș; —feger, a. m., coșar, homar. ^amifot, pl. —e, 8. n., camisol, cămeșoară. pl. £âmme, s. m., pep- ten, peptine; ein tueiter, enger —, pepten rar, des; —, creastă (de cocoș); —, coamă (de cal); —, gât (de berbece, de bou); —, creastă (de munte); —, măsea (de roată); —blatt, s. n., spată de țăsut; —brudj, s. m., ruptura crestei la o iezătură; —biirfte, 5. f., perie de curățit peptenul de cap; —eibedjfe, s.f. (zool.), iguan. &amm=en, v. a., a peptena, a dărăci, a peptena lâna; fid) —, v. r., a se peptena; —er, a. m., peptenător. tammer, pl. —n, s. f., cămară, odae; camera deputaților; —abnotat, s. m., advocat fiscal; —amt, s. n., cămărășie, admi- nistrațiune municipală; —be* den, 5. n., vas de noapte. ^ammer^en, s. n., cămăruță odae mică. &ammer=bame, s. f., damă de onoare; —biener, s. m., camarier. ^ammer=ei, pl. —en, s. f, admi- nistrațiune de dominiuri, de lista civilă; —er, s. m., director, president al camerei; tesaurar. £ammer=fran, a. camarieră; —frdulein, a. n., domnișoară de onoare; — geridjt, s. n., înalta curte de justiție; —gut; s. n., dominiu, bun dominial; —tyrr, s, m., camerar; —jung* fer, 8. f., fată din casă; — latei, 5. m., lacheu, fecior de casă; —mabdjen, s. n., —magb, s.f., fată în casă; servitoare; —page, s. m., nobil tinăr în servițiul unui domnitor, pagiu; —mufit, s. f., capelă privată (a unui principe); —prdfibent, s. m., presidentul camerei; —ratț, s. m., consiliar al curții de conturi; —fcfjulb, s. /., datorii, dominiale; — tudj, a. m., cam- bretină; — ^ofe, s. f., vedi: —mabdien. Digitized by GooqIc —®annte 518 &amm*fett, n., grăsime de per; —țaar, s. n., coamă (la cai), ^ammliugc, s. m. pl., ce remâne în pepten. 5. f., fir de ițe, ur- zeală; —macfyer, s. m., pepte- nar; —rob, 5. n., roata din- țată; —fc^adȘtet, 5. f., cutie pentru pepteni; — tnoUe, s. /., . lână dărăcită, peptenată. £dmpe, pl. —n, m., luptaciu, luptător, campion. &qmpefn, fief), v. r., a se certa. &f, pl. ®ampfe, s. m., luptă, bătălie; —begierbe, 8. f., do- rire, poftă de luptă. ^am^fen, 0. n., a combate, a se lupta; —, s. n., combatere, luptă. ^amțjfer, s. m., camfor; —geift, s. m.j spirit de camfor; —fraut, s. n. (bot.), noatătă. ^ampfer, 5. m., luptaciu, luptător, combătetor, atlet. ^ampf fertig, adj., gata a com- bate ; — gefdțrte, —genog, s. m., frate, companion de arme; —8. m.. câmp de bătălie; arenă, loc de combatere. &iren, r. n.. a petrece în castre, în lagher, vedi: gem. &anaan, 8. n. (geogr.), Canaan. ^anaba, s. n. (geogr.), Canada, ^auabier, 9. m., canadian. ^anabif^, adj., canadian; —e§ SBtbergeil, castoreu. ^anal,^. ®andfe, $. m., canal, iaz. &anapee, pl. —3, s. n., canapea. ^anarteu=boge(, s. m., canarin; —fraut, s. n. (bot.), erbuță. ^anarif^e Snfeltt, s. f., (geogr.), insulele canarice. ^anafter, (^nafter), 5. m., ca- nastru (specie de tăbac). ^anbare, 5. f., zăbalele dela freul calului. ^anbelaber, 5. m., candelabru. ^anbebbaum, s. m. (bot.), liliac (ar- bore), mălin; —btiit^e, 5. f., iasomie sălbatecă; — juder, ve<}i: ^anbi^urfer. ^anbia, s. n. (geogr.), Candia, Creta. ^anbibat, pl. —en, s. m., candi- dat; aspirant. &anbiren, v. a., a zaharisi (fructe). &nnbifdj, adj., candiot. ^attbiâ^urfer, 8. m., zahăr galbin, lisă. &aneel, ve^i: ginunet &nnetm£, 8. m., canavas (pânefă). &anindjen, 8. n., iepure de casă; —țb^le, s. f., —lager, s. n., vizuină de iepure. ®anfer, s. m., paiangin; boală (la garoafe). £ann, ve$i: ^bnnen. ^iinn^en, s. n., cană mică, căni- șoară, ibricel. £anne, pl. —n, s. f., ibric, nă- strapă; țdljeme —, doniță; —giefjer, pofiticastru. &mtnen;gteger, s. m., cănar, văr- sător de cane, ibricar; —fraut, s. n., (bot.), coada calului, barba sasului. ^anntbal, pl. —en, s. m., cani- bal, mâncător de oamei; —if^, adj., canibalic. £annft, ve<}i: ^bnuen. Mânute, vecji: Seimen. Digitized by GooqIc ^anoe—^apitan 519 £auoe, Z. —e, 5. in., catalog, listă. &ata(on=ten, s. n. (geogr.), Cata- lonia; —ier, s. m., catalan. ^attarrț, pl. —e, s. m., catar, guturaiu, troahnă. ^atafter, s. m., catastru, vetji: Steuerbucț. ^ataftropțc, pl. —n, s. f., catastrofă. ^ate^=et, pl. —en, s. m., catechet; —ifiren, v. a., a catechiza; —i$mu$, s. m., catechism; —umen, s. m., catechumen. ®ateg=orie,2)Z. —en, s.f., categorie; —orifd), adj. și adv., categoric. &ater, s. m., motoc, motan, cotoc. ^at^eber, s. n., catedră, amvon, ^atțebralfir^e, s.f., biserică ca- tedrală episcopească, metro- politană. ^atțete, pl. — n, s. f., catetă. ^atbeter, s. m., catetru. ^atgoliciSmuS, s. m., catolicism, ^at^olif, s. m., catolic; —in, s. f, catolică; —olifcȘ, adj. și adv., catolic; —olițele ^eligion, religiunea catolică. Digitized by IjOOQle ^atoptrif—®auf* unb §anbetg^err 523 ^atoptrif, 5. f., catoptrică. ^attun, pl. —e, 5. ni., pândă de bumbac, stambă; —fabrif, s. f, fabrică de pândă, de stambă; —iueber, s. m., țe- sător de stambă; — en, adj., de stambă. ^apbalgcn, fief), v. r., a se în- căiera, a se bate. ^a^tțcn, s. n., mîțișoară, pisicuța; mîț (de salcie). pl. —n, s. f. (zool.), miță, pisică; bie — lafet bag SRau* fen nidȘt, lupul își schimbă părul, nu și năravul; tvenn bie — fort ift, fo tangen bie SJtâufe, când stăpânii sunt duși de a casă, servitorii au (jî bună; wie bie — um ben SBrei gețen, a cerne toată (|îoa și a nu frământa, a șovăi, a tândăli; beg 9ta<țtg finb afle — n grâu, noptea e bună ori ce scufie; —, cârlig (la ancoră). ^apeîvarHg, adj. și adv., ca mița; —auge, s. n., ochiu de miță; —balbrian, s. m. (bot.), vale- riană sălbatecă; —balg, s. ni., pele de mîță; —bart, mu- stață de mîță; —blut, n. (bot.), sporiș, brebenel; —buf= tel, 5. in., spatele miței, lingărie, reverențe; —gefdjrei, 8. n., miorloit; --glag, s. n. (miner.), mică; — golb, 8. n., aurul miței; —traut, s. n. (bot.), catușnică, earbă flocoasă; —mufif, s. șarivari, musică de batjocură; —pfbtdjen, s. n. (bot.), siminoc earbă flocoasă; —fc^tvanj,—me^ bel, 5. m. (bot.), talpa lupului; —filber, s. n., argintul pisicei; —fprung, s. n., săritură de mîță; cale scurtă, câțiva pași; — topf, 5. m., prost, neghiob, găgăuț. ®tmberr 5. ni., buc de cânepă, de in. ^anbcrei, s.f., cămătărie scârnavă. ^anbemF v. n., a gâlgăl (despre curcani); a vorbi rău o limbă, ^auberwftlftț, adj. și adv., neîn- țeligibil, încurcat, limbă stricată și neînțeleasă, jargon. ®auen, ®auen, v. a., a mesteca (cu dinții). ^auern, v. n., fid) —, v. r., a se sgârci, a se stârci, a se pitula. £aitf, pl. ^aufe, s. ni., cumpărat, cumpărare, cumpărătură; guten ®aufeg bavon gefjen, a vinde ceva eftin; — anfdjlag, 5. m., prețuire; —brief, 5. m., înscris de cumpărătură; contract de vânzare. &nufen, v. a., a cumpăra, a târgui, ^aufer, s. m,, cumpărător; —in, 5. f., cumpărătoare. ®anffnijm, s. m., căpitanul unei năi de comerciu; naie de co- merciu. ^nuffațrtei, 5. f., comerciu maritim, comerciu pe mare; —flotte, s. f., flotă de comerciu; — fdjiff, s. n., nae de comerciu. ^auffrau, s. f., femee, care țîne prăvălie neguțătorească. &mf=gelb, s. n., preț de cum- părătoare; —geri$t, 8. n., tri- bunal de comerciu; —țanbel, s. ni., comerciu. ^anf= unb ^anbelSȘerr, 5. m., șeful unei case ae comerciu, neguțător. Digitized by GooqIc 524 ^aufîaben—^’ețle ^aufdabcn, vecji: — mannâlaben; —lente, s. m. pl., comercianți, neguțători. ^auflid), adv., de cumpărat; — an fid) bringen, a cumpăra. ^aufJuftig, adj., cu voie de a cumpăra, doritor de a cum- păra ; —mann, s. m., neguțător, comerciant; — niannifd), adj. și adv., neguțătoresc; —mannfdjaft, s. f., neguțătorime, corpul ne- guțătorilor; —manuâfrau, s. f., femee de neguțător; —mann§* junge, 5. m., fecior de boltă, învă- țăcel de neguțătorie; -^mann^ laben, s. m., boltă; —preiâ, s. m., prețul cumpărătoarei; —redȘt, s. n., dreptul de a cum- păra și de a vinde; —fdjiUing, vecji: —pretâ. ®aufafit$, s. m., (geogr.), Caucaz. ^cuibar3, s. m. (zool.), șalău. &anhpabbe, s. f., mormoloc, lin- guriță, puiu de broască; —quappe, 5. f., (zool.), scoarpănă. £aum, adv., abia, de abia, ane- voie. &atipdei, pl. —en, s. /., înșelătorie, tragere pe sfoară. &anpeln, v. n., a face schimb cu lucruri bagatele. £aufnl, adj., causal. ^auftifd), adj., caustic. falite,pl. —n, s. f., fuior; groapă. Stautel, pl. —en, s. f., cautelă, precauțiune. ^aution, pl. —en, s. f., cauțiune, garanție. pl- ^du^e, s. m. (zool.), cucuveică; ein munberlicțer —, om deșuchiat, om într’o ureche; ein reirfjet —, om avut; ein burcfjtriebener —, om șiret, viclean. ^au^en, fid), v. r., a se linguși (despre câni). &au$lcin, s. n., cucuveică mică. Cavalier, pl. —e, s. m., cavaler, nobil; —magig, adv., cavale- resce. ^abafferie, s. f., cavalerie, călă- rime; teiste —, călărime ușoară. ^abalierift, pl. —en, s. m., că- lăreț. ^abiar, 8. m., icre negre. .Qabiren, vedi: SBiirgen. s.f., concubinat; —mann, s. m., concubin; —frâu, s. f., —Weib, 5. n., concubină, țîi- toare, femee nelegiuită. ^crf, adj. și adv., sumeț, îndrăs- neț, cutezător, obraznic; —^eit, s. f., îndrăsneală oarbă, obrăz- nicie; —lidj, adv., cu îndrăs- neală, fără grije. £egcl, 5. f, popic; —f^ieben, . —fpielen, a se juca în popice; —, s.m., con; — ad)fe, s./.,osia conului; —(iljnlid), adj. și adv., conic, în forma conului; —bațn, 8. f., popicărie; —fbrmig, adj., conic, stogoșat, țuțuiat; —fc^nitt, s. m., secțiune conică; -fpiel, 5. n., joc în popice. ^ețbaber, s. f, vena gâtului, vâna guturală; —balfen, s. m., chingă de căpriori; —budjftabe, s. m., literă guturală; —briife, 8. f., ghindurile gâtiței; —brii* fenfranfțeit, s. f., melic. pl. — n, s. f., berigată, gât- legiu, gârcan; eine țeUe — țaben, a Digitized by GooqIc ^c^ten -^ette 525 ^ve voce clară; fid) bie — ab= fdjreien, a sbiera din răsputeri, ^c^fen, v. a., a scobi, a răcii; einen Șifd) —, a tăiă gătita la pesce. ^ețl^ammer, $. m., scănel; — țo< bel, m., ghilău de răclit; —fnopf, — fnoten, —fopf, s. m., nodul gâtlegiului, laringe; —lanț, s. m., son gutural; —rieinen, s. m., căpețele de curele la frâne, subgâtare; —rinne, s.f., scoc dintre coperișe, lăptoacă, ulucă. ^ețr, pl. — en, s.f., înturnătură; —au$, —ab, s. m., danțul din urmă al unei festivități; —befen, s. m., mătură; —burfte,s./., perie, ^cțren, r. a., a mătura, a perie; ein Qeber fe^re vor feiner ițure, măture fiecare la ușea sa, să poarte fiecare grije de trebile sale; ben ^Riiden —en, a întoarce spatele; fid) an @twog —en, a băga ceva în seamă, a se în- griji; bag ©berfte §u Unterft —en, a răsturna toate cu fundul în sus. ^ețri(^tr n., măturătură, gunoiu. ^e^r^anfen, s. in., grămadă de gunoiu; —mann, s. m., mă- turător; —feite, $. f., dos (la o țesătură); —toifct), s. m., măturiță de șters. ^eidjen, v. n., a gâfâi, a răsufla greu; —, s. n., gâfăire, ră- suflare grea; —b, adj., gâ- fâind. s. m., tușă măgă- rească. . £cif=en, v. n., a se certa, a lătra, a se hîrăi; — erin, s. f., potae. ^eil, pl. s. m., peană de lemn, ic; ein — treibt ben an* bern, cuiu cu cuiu se scoate; —bein, 5. n., osul sfenoidal; —en, v. n., a bate pene, a împăna. beilor, 6*. m., ver sălbatec. ®eU=fijrmig, adj., teșit, ca icul; —fbrmig fdjneiben, a teși, a săbie; —fd)rift, s. f, scrisoare cuneiformă. ^cim, pl. —e, s. ni., colț, mu- gure, germen (de plantă); —en, a încolți, a răsări; —en, s. n., germinațiune, încolțîre; — ț)uHe, 5. f, perisperm. ®ein, —er, — e, —eg, pron., nici unul, nimeni; id) țabe — ®elb, eu n’am bani; er $at — (Sfelb mefjr, el nu mai are bani; bag meig — $Renfd), asta nu o scie nimeni; er ift — reidjer SRann, el nu e vre un om avut; bu unb — anberer, tu și nu altul; eg mar — er aug ’unferer gamilie, n’a fost nici unul din familia noastră ^eineMei, adj., ouf — 2Irt, nici de cum, nici într’un chip; —feitg, adj., din nici o parte. ^einegWcgg, adv., nici de cum, nici într’un chip. &einmal, adv., nici odată. ^eldj, pl- —e, potir, pocal, pă- har; (bot.), calice; —bedeî, —tetter, s. m., patenă, disc; —artig, adj., ca potirul, în forma potirului; —glag, s. n., păhar în formă de potir; —tud), s. n., procovăț. ^efie, pl. —n, 5. f, mistrie, lin- gură (la zidari). Digitized by GooqIc 526 Mcr—^ern lefter, m., celar, pivniță, po- drum; —affel, 6-. m. (zool.), câr- căiac, cârliac; —eingang, s. m.j gârliciu; —lauS, s. f, —mnrm, m. (zool.), cânele babei; —fenfter, s. n., fereastră, ră- suflătoare de celar; — gefdjoB, n., beciu; —țalâ, m., gârliciu de celar; (bot.), dafin mic, piperul lupului; —Iod), 5. n. , răsuflătoare; —mei* fter, s. m. y pivnițar, clucer; -Wuffel, 5. m.j cheia celaru- lui; —tage, 5. f., pivnițărit; —s. ușea celarului. ^elfaer, s. m.j chelar; băiat (într’o ospătărie), sofragiu. Gelten, s. m. pl., Celți. lefter, pl. —n, ozor, țesătură cu ozoare în patru ițe; —n, v. a., a țese cu ozoare. ®erbc, pl, —n, *8. f, crestătură (pe răboș). Jerbei, s. m. (bot.), cerfoiu, chervel. Merben, v. a., a cresta. ^erb^olj, s. n., —ftod, s. m., răbuș, răvaș. ^crfer, s. m., carcere, închisoare, temniță, prinsoare; —meifter, s. m.j carcerar, temnițar. ^erl, s. m., fecior, flăcău; ștren- gar ; ftarfer —, om tare, robust; groBer —, ometeu; ein bummer —, nătărău; ein fd)led)ter —, om de nimica; —d)en, s. n., omuleț, piticot. ^ermeâ, s. m., cărmuz (coloare roșie). ^eru, pl. —e, s. m. j simbure, grăunte; inimă (la arbori); mie^; floare, elită; ber — ber SIrmee, floarea armatei; toer ben — effen nnll, mug bie aufbeiBen, nici o nucă fără ghioace; —anâbrnd, s. m., espre- siune bărbătească, energică; —beiBer, s. m. (zool.), frisoiu, botgros. Digitized by GooqIc ^ernen—®eufdj 527 ^ernen, v. a curăți de ghioacă, a desghioca; a preface în gră- unțe. ^ern=fan(, adj., putred la inimă (despre arbori); —feft, adj., foarte solid; —fruc^t,s.f, grâu mare în grăunțe; —ge^aufe, s. n., învelișul, velva sîmburelui, cocianul unei poame; —gefnnb, adj., foarte sănătos; —gut, adj., foarte bun, ales; —^aft, adj., energic, robust, măduvos; — fjolg, s. n., inima lemnului; —ig, adj., plin de sîmburi, sîmburos; tare, energic, robust; —me^I, s. n., făina cea mai bună, cea mai fină, floarea fainei; —obft, s. n., poame sîmburoase; —s. m., nimeritor; —fpracfye, 5. f., limbă puturoasă, stil măduvos; —faruri), s. m., sentență aleasă; —truppen, s.f.pl., oaste aleasă, trupe de frunte. &er$d)en, 5. n., luminărică. £er$e, pl. — n, 5. f, lumină, lu- minare, făclîie; —ngerabe, adj., drept ca lumina; — ngiefjer, s. m., luminărar, faclîier; —trib ger, 5. m., paraclisier, pălămar. «effel, s. m., căldare, căzan; tin- gire ; ein — boli, o căldare plină; —djen, s. n., fleiner —, căldărușe; —Pirfer, s. in., cârpaciu de căl- dări, căldărar ambulant; — for* mig, adj. și adv., în forma căl- dării ; — gewblbe, s. n., cupolă; —țafen, s. f, cârlig de care se atârnă căldarea pe foc; —^erb, s. m., cotlon; —ftange, s. f., cușbă; —tucț, s. n., pă- nură colorată în bucăți. ^cglcr, s. m., căldărar; —arbeit, s. f, căldărărie. ^ctt^cn, 5. n., lănțișor. ®ettc, pl. — n, s.f, lanț, catenă; câtuși; urzeală (de pânză); an bie — legen, a pune în fere, în câtuși, a lega în lanț (un câne); ein 9îarr ben mon in —n legen mug, nebun de legat; eine — bon Bergen, lanț, ca- tenă de munți; QemanbeS —n gerbrecțen, a pune pre cineva în libertate; —fRebl)u^ner, stol de poternichi. ^ettcl, s. n., lănțișor, cârlig de în- cuiat ușea;—n, v.a., a lega cu lanț. ^etten=bnnm, s. m., sulul dindărăt la resboiul de țesut; —briile, s. m. pl., fracțiuni catenare; —briicfe, 5. f., pod pe lanțuri; —fiiben, s. m. pl., firele urdelei; —glieb, s. n., ochiu, verigă, inel de lanț; —^unb, s. vn., câne de lanț; —na^t, s. f., cu- sătură după ac; — redjnung, s.f., calcul catenar ; —ring, ve^i: —glieb; — ftidj, s. m., cusătură cu găurele. ^ettlcr, . poporan, parochian; —ț)of, s. m., cimiteriu, cinterim; —lic^, adj., bisericesc, eclesiastic; — finb, vedi: —genoB; —meffe, s. f., aniversarea hramului unei bi- serici ; târg, bâlciu; —ner, m., paraclisier, crâsnic; —fprengel, s. m. , parochie enorie; diecesă, eparchie; —tljur, s. f., ușea, portalul bisericei; —t^urm, s. m., turnul bisericei; —mei^e, s. —meițifeft, s. n., sânțirea unei biserici. fttrtnfe, pl. —n, s. f., vecii: ^ir^ meffe. $Hrre, adj., domestic, domesticit, îmblânzit; —n, v. a., a domes- tici, a îmblânzi, a alege. £irfdpbaum, s. m. (bot.), cireș; —^r s. f., cireașă; —garten, 8. m., cireșet, grădină de cireși; —tern, s. m., sîmbure de ci- reașă; —tudjen, s. m., plăcintă de cireșe; —mu$, s. m., lictar de cireșe; —rot^ adj. și adv., cireșiu; —faft, s. m., suc de cireșe; eingetoc^ter — faft, peltea de cireșe; —ftiel, s. m., codița cireșei; —tuaffer, s. n., rachiu de cireșe; —tvein, s. m., vin amestecat cu suc de cireșe. &iB$enr 5. n., periniță. ^iffen, 5. n., perină, căpetâiu; —iibergug, s. m., —s. f., față de perină. ^iftdjen, s. n., lăcriță, lădiță, lă- dățue, casetă. pl.—n, s.f., ladă, chesă, chistă, cutie; in —n patfen, a pacheta, a așe(|a în lă(|i; —nmadjer, 5. m., fabricant de chiste, sipetar; —rofine, s. f, stafidă de cutie, ^iftritâdjen, a. n. (bot.), forostău. pl. —e, s. m., mastic, cement, corasan. liftei, 5. m., fustă; săricuță, mânecar, zăbun, blusă. ^itten, v. a., a cementa, a mastica, a lipi cu cement. a. m., gâdileală, gâdilitură; mâncărime; ber — fticțt îl mancă pelea; —ig, adj., gâ- dilicios; delicat; —n, v. a., a gâdili; a face bucurie, a mă- guli ; —ung, 5. f., gâdilitură. ^i$4er, s. m., gâdilitor, care gâ- dile; lindic; —lidj, s. m., de- licat, gâdilicios. ®larfen, v. n., a se desface. fîfabbe, pl. —n, s. f., concept în maculatură, strață; bruilon. ^faffcn, v. n., a sta căscat, des- chis, a se desghioca. ^lnff*enr v. n., a bate din gură, a lătra, a clefăi; —er, 5. m., clefăitor javră, jăvritor, potae de om; —erei, s. f., lătrare, clefăeală. ®lnfter, pl. —n, s. f., stânjin, braț; eine țalbe — §ol$, o ju- metate stânjin de lemne; —ma§, 8. n.y stânjin; —n, v. a., a așe(|a lemnele în stânjini, a Digitized by GooqIc 84* 532 ^lagbar—^lap^țanbftțu^ stânjinl; — fdjtag, s. m., tăietură, tăierea unei păduri; —fdjlăger, .9. m., tăietor de lemne. £fagbar, adj., de acusat, acusabil; —madjen, a porni proces. ^lage, pl. —n, s. f., plânsoare, plângere, lamentațiune; jalbă, jeluire, pricire, proces, acusă, pîră; eine — anțdngig madjen, a începe un proces la judecată, a intenta cuiva un proces; — iiber ®twaâ fâțren, a face plânsoare, a se plânge de ceva; —frâu, s. f, vecji: —tneib; —gebidjt, s. n., gefang, 8. m., —lieb, 5. n., cântec de jale, trist, elegie; — Iteber geremia, plân- gerea, lamentațiunea prorocului Ieremia. ^tagen, v. a., a se plânge, a se văiera, a se tângui; liber ge* monb —, a se plânge asupra cuiva; gegen gemanben —, a trage la judecată pre cineva; gemanbem feine , a de- scoperl cuiva nevoile sale; o^ne , a se văiera fără causă; bor ©eric^t —, a intenta un proces în contra cuiva. ^lagebnnft, s. m., punct prin- cipal de plânsoare, de jeluire. ^lăger, #. m., actor la judecată, pîrîș, acusator, care pornesce un proces; —in, 8. f., acusa- trice, pîrîșă. ^tage fdjrift, 8. f., instanță, jalbă; —ftinune, s. f., voce plângă- roasă; —tveib, s. n., bocitoare. adj., plângăros, jalnic, de văierat, de tânguit, deplo- rabil. adj. și adv., strimt, ângust. tammer, pl. —n, s. f., scoabă; colț la potcoavă: parantesă; — n, v. a., a prinde cu scoabe; a în- chide în parantesă. &fang, pl. Plânge, s. m., sunet, vuet (de clopot); ton, son; —, vecji: felingen; —boben, s. m., reso- nanță; —le^re, s. f., acustică; —loâ, adj., fără sunet; —reid), adj., răsunător, sonor. ^(app, interj., trosc! &(aWe, pl. —n, s.f, căpac, clapă, căpățel (la flaută); —n, v. n., a se închide cu sunet; bai flappt nid)t, aceasta sună rău, nu se potrivesce. ^tabper, pl. —n, «. f., titirezul, terteleacul morii, clanță; ^in- ber—, cârțăitoare, dârdală, duruitoare; ^irc^en—, toacă; —biirr, adj., macru, slab ca un schelet; —mâțte, 8. f., morișcă; i^r 2Rau( ge^t trie eine —mftțle, gura ei umblă ca o morișcă. ^tappern, v. n., a face sgomot, a suna ca titirezul morii, a dârdăi, a drăngăni, a odorogi; mit ben 3^nen —, a clănțăni cu dinții; baâ — ber g&țne, clănțănitul dinților (de frig, sau de frică); —rofe, vecji: ^latfc^rofe; —falange, s. f., șerpe clănță- nitor. £laW4|anbf$tt!), 8. m., mânușe fără degete; —țolj, 8. n., bu- căți mici de lemn de stejar pentru doage; —miițe, s. f., fes, căciuliți ce acopere numai crescetul. Digitized by Google ^lappig—®îeberig 538 fflaWtg, adj., cu căpac, cu căpățel. 5. m.f plesnet, pălmui- tură; —, interj., poc! &taWfen, v. a., a plesni, a p&lmui. ^fa^tif^F s. m., masă de tras, cu aripi. ^lar, adj. și adv., clar, limpede, lămurit, învederat, deslușit, de- svolt, curat; bag ift —, aceasta e învederat; Qemanbem —en SBein einft^enfen, a spune cuiva adevărul în față; — fpredjen, a vorbi răspicat. &lare, 8. n., ce e clar, limpede; eine Sadje ing — fe|en, a lă- muri un lucru. £lare, s. f., subțietate (la pân- (Jari). ^lărenr v. a., a limpezi; ber SBein îlărt fidj, vinul se limpeZesce; —b, adj., lămuritor. £taret, ^larettinein, s. m., claret, vin roșu-galbin. ^Iarțeitr 5. f, claritate, limpe- Zime, strălucire; subțietate. ^larinette, pl. — n, s.f., clarinet; —ift, 8. m., clarinetist. ^l&rfeffelF s. m., căldare de lim- pezit. &affe, pl. —n, s. f., clasă, plasă, ordine; —nle^rer, s. m., profesor de clasă; — norbnung, s. f., ca- tegorie. ^laf^fictrenr v. a., a clasifica; —, s. n., clasificațiune; —fer, a. m., autor clasic; —feb, adj., clasic. ^laftifdj, adj., elastic, compus din frânturi (de minerale). &Iatfdj, pl- —e, m-, plesnet; —f; plesnitoare, lovitoare, blătăritoare, fleură; —en, v. n., a bate în pălmi, a plesni, a pocni, a dârdăi, a cicăll, a trăncăni, a purta vorbe; ge» ntanbem ^BeifaU —en, a aplauda; —en, 5. n., batere în pălmi; fle- cărie, limbuție; —er, 5. m., limbut, flecar, palavragiu;— in, s.f., limbută, flecăitoare, fleură; —erei, s. f, flecărie, limbuție, fleuritură; —baft bârfitor, flecar; —gefdjidjte, s. f., flecări- tură; —ntaul, s.n., gură nespălată, limbută, spartă; —rofe, 5. f, mac sălbatec. &lauben v. a., a culege, a alege cu amăruntul, a curăți; an eincm ÎBeine —, a ciuguli la un os. ®(au=e, pl. —-n, s. f., ghiară, brâncă, copită, unghie despi- cată; —enfett, s. n., unsoare de picioare, de oase; —ig, adj., cu unghii, cu copite (crepate). £fanfe, pl. —n, s. f., locuință de sihastru, de eremit, si- hăstrie; strîmtoare. ^lanfel, pl. —n, s. f., clausulă. ^laugner, s. m., sihastru, eremit, ^laufnr, pl. —en, s. f, clausură. ^la»iatur,/>Z. —en,s./., claviatură. SHabier, pl. —e, s. n., clavir, fortepian. ^febe=gamr s. n., cleiu de prins păseriî —frânt, s. n. (bot.), asprișoară. £Ieber, s. m., vâsc, cleiu, gluten. &febertg, adj. și adv., văscos, cleios; glutinos; —feit, s. f, viscositate. Digitized by IjOOQle 534 Med—Meinftăbter Mccf,$, pl.— fe, 5. m.j strop, peată; —en, v. n.j a pica, a păta, a mânji, a mâsgăli; —er, 5. m.j mâsgălitor; —ig, adj.j plin de pete. ^(ee, 5. m. (bot.), trifoiu; — blătt, a. n.j foae de trifoiu; —futter, s. n.j nutreț de trifoiu; —faure, s. f. (chem.), acid ocsalic. Mei, s. m.j lut cleios. Meib=en, vecji: Plebeu; —er, s. m., lipitor. MeibeMeljm, 5. m.j pământ de lipit. Meib, pl. —er, s. n.j vestmânt, îmbrăcăminte, haină, straiu. Meiben, v. a.t a îmbrăca, a în- vesti; ben -ftarfenben —^îm- brăca pe cel gol; biefer $ut — et ițn gut, această pălărie îi șede bine; fid) —, v. r.} a se îm- brăca. Meiber=befen, 5. m.j măturice de haine; —bixrfte, s. f., perie de haine; —țanbel, s. m., negoț de vestminte; —ț)anbler, s. m.} neguțător de vestminte; —fănt= mer, a. f, cămară de vestminte; —faften, s. m., vestmentar, dulap; —motte, s. f.j molie de haine; —prac^t, s. f, lues în vestminte; —fdjrant, s. m.j dulap de vestminte, garderobă; —tratat, s. f.j port, costum; —trbbler, s. m.j telal; — trbb* lerin, s. f.j teleleică. Meibung,2)Z. —en, s. f.j vestmânt, îmbrăcăminte; —eftud, s. n., bucată de îmbrăcăminte. Meie, pl. —n, s. tărîțe. Meten-brei, s. m.j mânzală; —brob, s. n.j pane de tărîțe; —me^l, s. n.j zăpsite, fărfăriță. Meierbe, s. f.j pământ clicos, lut lipicios. Meiig, adj., humos, lutoș, tărîțos. adj. și adv., mic, mărunt, puțîn; —gelb, bani mărunți; —benten, a ave simțăminte ordinare; Von —auf, din co- pilărie; ein —menig, puțintel; im —en, cu măruntul; iiber ein —e£, preste puțîn. Mein=9lfiett, s. n. (geogr.), Asia mică, Natolia. Metn^augig, adj.j cu ochii mici; —geift, m.j spirit mărginit, vulgar, cap sec; —glâubig, adj., puțîn credincios, pusilanim; —Șănbel, 5. m.j negoț cu mă- runta , comerciu în detail; —^cinbler, s. m.j neguțător cu mărunta, în detail; —țeit, 8. f.j micime; —igteit, s. f.r bagatelă, nimicuri, mărunțișuri; ba§ ift feine —igfcit, aceasta nu e lucru puțîn, aceasta nu e bagatelă; —lăut, adj. și adv.j des- curagiat; —lăut merben, a perde curagiul; —lid), adj.j mic, pu- ținei; —mutț, s. m.j pusila- nimitate, descuragiare; —mii* tțig, adj.j descuragiat, puțîn credincios, pusilanim; —nții* t^ig merben, a perde curagiul, a se descuragia. Meinob, pl. —e, s. n., odor, scule prețioase. Meimftabter, s. m., locuitor de cetate mică; —ftăbtifd), adj. și adv.j după maniera cetăților mici. Digitized by GooqIc ^teifter—®(oafe 535 SUeifter, s. m., breiu, cleiu de faină, de scrobeală, pastă; —n, v. a., a clei, a lipi. &lemme, s. f., strîmtoare, strîm- torare; in ber — fein, a fi strîmtorat, a fi între de doue focuri; fid) au3 ber — giețen, a scăpa din năcaz ^lentnten, v. a., a strîmtora. ^lempner, s. m., fer-albar, tini- chier; — maure, s. f, lucruri de tinichier. ^le^er, 5. m., mârțoagă, cal macru, slab. ^(eri4cr, s.m., cleric;—fei, s.f., cler. ^Iern3, 5. m., cler. ^(ettc, s. f. (bot.), scaiu, scăete. ^lettcn, v. a., a scărmena, a cu- rați lână. $Hettcr=etfcn, s. n., cățărătoare; —er, 5. m., cățărător; — n, v. n., a se cățăra, a se urca. —{Unge, s. f, arbore de că- țărat. ^lieb=en, v. a. ir., a despica; —ig, adj., lesne de despicat. Client, pl. —en, s. m., client, om ocrotit de cineva; —et, 5. f., clien- telă, patronat; —5. f., clientelă. flinta, pl. —te, s. n., climă; ge* mâBigteâ —, climă stemperată; —tif$, adj., climatic; —totogie, s. f., climatologie. s. f., gradațiune. £Iimmen, v. n. ir., vedi: ^tettern. en,s./.,drăngăneală. ^limpcrn, v. n., a drăngăni, a sufla reu pe un instrument. atinge, pl. —n, s. f., limbă de sabie, de cuțit, tăiș; sabie; iiber bie — fpringen, a trece prin ascuțitul săbiei. ^linget, pl. —n, s. f., clopoțel; —beutet, s. m., pungă cu clo- poțel (la catolici) în loc de disc; —n, v. n., a suna cu clopoțelul; —fdjnnr, s. f., cordon de clo- poțel; —§ug, 5. m., mănunchiul clopoțelului. ^lingen, v. n. ir., a suna, a țiul; bie Cțren — mir, ’mi țîue ure- chile; baâ Hingt gnt, țdjtedjt, aceasta sună bine, reu; —, s. n., sunare: — in ben Cljren, țiuitul în urechi; —b, adj., sunăW. ^(tnggcbi^t, s. n., sonet. ®Iini=f, pl. —en, s. f., clinică; —fer, s. m., medic de clinică; —fd), adj., clinic. flinte, pl. —n, s.f., clanță, clince (de lemn la ușe). £Hhtfe, pl. —n, 5. f, crepătură. pl. —n, 5. f., stâncă în mare. ^It^ern, v. n., a plescăi, a fac© sgomot, a hodorogi. s. m., cabeleu uscat. ig f adj., stâncos, piscos; —fd)enfe, 5. f., cârcîmă ordi- nară; —fdjule, vedi: ®inber* fdjnle. ®lirren, v. n., a țînțănl, a suna, a zurui. ^liftier, ve4i: ^tyftier. m., pleoscăitură; —en, v. n., a pleoscăl. SHoafe, pl. —n, f, laguna, cloacă. Digitized by GooqIc 536 ®(oben- SHoben, a. m., mănunchiu, snop; macara, scripăț; —fâge, a. f., ferestreu de despicat. £tomm, ve<}i: ^limmen. opf=brett, a. n., toacă; —bamm, 8. m., iezătură bătută, înglieată. 8. m., măișoară, ciocănel (de tobă); limbă (de clopot). ^topfenr v. a. și n., a bate, a ciocăni; Qemanben auf bie gringer —, a da cuiva preste degete; auf ben SBufdȘ —, a ispiti; an bie îțiire —, a bate la ușe; ben ©taub au3 ben ^teibern —, a scutura vestmintele de praf. ^l0f=err a. m., ciocănitor; — fed)* ter, a. m., gladiator; —fec^terei, s. luptă; —țengft, a. tn., cal jugănit; — tenie, s. f., peană, ic de bătut (la dogari). vedi: Bbpfel; —gom, s. n., tort de dantele. ^Ib>p4er, s. m., împletitor de dantele. jpZ. ®tbfje, s. n., bulgăre, bruș; găluscă, trând; —ig, adj., aluătos, trândos, bulgăros. ^Ib^en, a. n., găluscuță. SUofter, pl. ^Ibfter, s. n., mănă- stire, chinovie; in$ — gețen, a se călugări; —bruber, a. m., frate lavriot; —frâu, 8. f., că- lugăriță; —gelubbe, s. n., vot de călugărie; — Șabit, s. n., rasă; —firele, s. f., biserica unei mănăstiri; —leben, s. n., vieață călugărească, monachală; —lente, s. m. pl., oamenii mână- stirei. SHbfterlirf), adj., ce se țîne de mănăstire, monachal. ■^lugțeit ^Iofftr=tttontțr m., monach de mănăstire; - -orbnung, 5. f., di- sciplină călugărească, mona- chală; •—pforte, a. f., poarta unei mănăstiri; —țesute, a. f., școala unei mănăstiri; —fd^oe- fter, s. f., soră; —ftrafe, s. f., penitență monachală; —ivefen, a. n., afaceri mănăstiresci; —Oorftețer, s. m., egumen, abate; —§eUe, s. f., chilie; —$ud)t, a. f, vedi: —orbnung. ^Io^f pl. ntd^e, s. m., trunchiu, butuc, năclod; auf einen groben — gețbrt ein grober ^eil, cum e sântul așa e și tămiea; după sac e și petecul; —ig, adj., butucos, trunchios, noduros, necioplit. &Inbb, pl. —3, a. m., club, cerc literar. ^Inft, pl. Mfte, 8. f., crepătură, abis, prăpastie. ^Iiiftigr adj., cu crepături. ^lug, adj., prudent, înțălept, cir- cumspect, isteț, șiret, viclean; bift bu —? ai minte? id) fann barau§ nicȘt — werben, eu nu mă pot pricepe la acest lucru, eu nu pricep nimic; er ift nid)t redjt —, îi Hpsesce o doagă, e fără minți; burd) (Sdjaben — Werben, a învăța din pățanie; bie —e tJrau, descântăreasă; —, adv., înțălepțesce, isteț. ^lâgelei, pl. —en, 8.f., svătoșie. £liigeln, v. n., a face pe înțelep- tul, a se svătoșt ^htgțeit, s.f., prudență, înțelep- ciune, circumspecțiune; —Sre* gel, s. f., macsimă de înțelep- ciune. Digitized by GooqIc i i ! i l £nappe 537 8. m., cel-ce află erori la ori-ce lucru, cel-ce se soco- tesce pre sine mai cuminte de cât ori cine, svătos. adv., întălepțesce. ^Higling, ve^i: 9cațewetg. &umțJ, pl. Mmpe, s. m., grămadă, bruș. a. n., brușuleț, ghiuță. ^Inmpcn, 8. m., bruș, bulgăre, grămadă; drob, cocoloș, vă- lântac; afteS auf einent — tver* fen, a grămădi clae pe grămadă; —iveife, adv., cu grămada. adj., grunțos, bulgăros, stolohănos, trândos; — Werben, a se stolohăni. ^liitnpern, ficț, v. r., a se face grunzi, a se stolohăni. £lumț>fu|r 8. m., picior stremb. ^lunfer, pl. —n, 8. m., golomoț, moț, ciucure; —ig, adj., golo- moțos; —tooHe, lână plină de balegă, de tină. vecji: ^linfe. £luWe, pl. —n, a. f., șir de câteva păseri jupuite; cursă de păseri; Qemanben in ber — țaben, iu bie — friegen, a ave la mână pre cineva; toenn icț ițn jemalâ in bie — triege, de’mi va căde odată în ghiare. ftlftfe,^. —n, s.f., urechie pentru odgon (la corăbii). ^liiVtr, s. m., ventrilă în 3 cor- nuri. pl. —e, 8. m., clistir; —en, v. a., a pune un clistir; —fprițe, s. f, clistir. fînălnțen, s. n., băiețel. &nabe, pl. —n, a. m., băiat, copil, prunc; — nafter, a. n., verstă de băiat; —nțaft, adj., copilăros; —nftțănber, a. m., sodomist, pederast; —nfcțan= berei, a. f., pederastie; —fcțule, 8. f., școală de băieți; —n* ftimme, a. f., voce de băiat; —nftreidj, a. m., ștrengărie co- pilărească; —n§eit a. f., junețe. ^narf^, ^nacf§, interj., pleosc, trosc, poc; —•, a. m., pleoscănit, troscăit, pocnit. ^narfen, v. n., a troscăi, a pocni; v. a., a sparge, a omori cu unghiile (pureci); ^iiffe —, a sparge nuci. &nactourftr s. f., cârnaț afumat. £nattr pl. —e, a. m., vuet, pocnit, sunet, detunătură, trăsnet; auf — unb Șatt bavongețen, a pleca deodată, fără veste; —bflcțfe, a. f., pușcă de pocnit (pentru copii). &natten, v. n., a pocni, a sfichiui, a trăsni; mit ber ^eitțcțe —, a plesni, a sfichiui (cu biciul); —, a. pocnitură, vuet. ^natt=ga^r a. n., gaz inflamabil; —golb, 8. n., aur fulminant, pocnitor; —filber, a. n., argint fulminant. &napp, adj., strimt, ângust, puțin, rar; —, adv., abia; —e Scțuțe, călțuni strîmți; e$ gețt ițm —, e lipsit; toirb — ^u* reitțen, abia să ajungă; — barauf, îndată dup’aceea. ^naliper pl. —n, a. m., băiet la diferite meserii; scutelnic, scu- tier. Digitized by GooqIc 588 ^nappen—^niebanb ^n^eu, v. n., a pîrăi. ^najipein, v. n., a ronțăi, a crănțăi. ^narrc, vedi: Sdjnatre. ^narren, v. n., a scârțăi; —, s. n., scârțăitură. ^nafter, a. m., canastru (fel de tăbac); —bart, a. n., om be- trân cârtitor; —n, r. n., a pîrăi. induci, 8. m., ghiem, golomoț, gogoloș. ^nauf, pl. ^ndufe, s. m., capitel (la o columnă). &naupcbn, v. a., a ciuguli, a molfăi; —ei, s. f., migăială; * —ig, adj., migălos. ^naufer, a. m., avar, sgârcit afară din cale; —ei, a. /., ava- riție murdară; —ig, adj., prea sgârcit, hîrșit; —n, v. n., a se scumpi la ceva. ^nebet, s. m., scăiuș; -—bort, s. m., mustață; —țotg, a. n., crâmpoiu; —n, v. a., a pune scăiuș, a proțăpi gura cuiva, a crămpoți. ^nc^t, pl. —e, a. m., sert, slugă; —9luppre^t, gogă; -ifd), adj., servil; —fdjaft, a. f., ser- vitute, sclavie. ^neif, pl. — e, a. m., cuțîtaș, cosor; — en, v. a., a pișcă. ^nei^e, pl. —n, a. clesce; ospetărie. &netyenr v. a., a pișcă; a be, a petrece în crîșma; mein Sc^u^ fneipt mid), me strînge păpucul; eâ fneipt mid) im Seibe, me strînge la stomach. ^iteip=fd)enfe, a. f., crîșmă or- dinară; —gange, a. f., vecji: ®neipe. ®net=en, v. a., a frământa, a călca cu picioarele (lut); —er, a. m., frămentător; —trog, vecji: S3ad= trog. ^nid, interj., croc, pîr! —, a. m., pîrăitură, crepătură; —en, v. n., a pîrăi, a crepa, a rupe, a mlădie (un arbore); einen Șa* fen —en, a suci gâtul unui iepure; glbțe —en, a ucide pureci. ^iticfcr, a. m., titirez; om scump, avar; —ei, a./., vecji: ^nan* ferei; —ig, adj., ticăit, scump, sgârcit, nedarnic. &ntâcrn, r. n., a pîrăi; vecji: ^naufem. ^idditțt, a. n., gard viu. pl. —fe, a. m., înclinare compliment); —fen, v. n., a face închinăciuni. &nie, pl. —e, a. n., genunchie; auf ben —en, Hegen, a sta în genunchi; bie ^rbeit iiber baâ — bredjen, a termina un lucru în grabă mare; auf bie —e, fatlen, a se dupleca în genunchi, ^nie^banb, a. n., legătură, calțavetă; —beuge, s.f., —bug, a. m., - fețle, s. f, îndoitură de genunchi; —beugung, s.f, îngenunchiere, mătanie; —buget, s. m., legă- tură la genunchi; — fbrmig, ad)'., geniculat; — geige, a. f., violoncel; —getenf, s. n., în- chietura genunchelui; —gid$, a. n., gonagră, durere de ge- nunchi; —ijod), adj., de înăl- țimea genunchielui; — ^otg, a. n., cocârlă; —leber, genunchiară (pele la genunchi). Digitized by GooqIc ^nien—^norren 539 ^ttieen, r. n., a îngenunchiă, a se pune în genunchi. ®nte=ricmen, s. m., ve$i: - leber; —fdjeibe, s. f., discul, rotula genunchielui; —[tild, s. n., ge- nunchie, tablou ce înfățișează o figură numai pănă la genunchi; —fief, adj., pănă la genunchi. ve^i: feneifen. Shtiff, pl. —e, s. m., pișcătură, apucătură vicleană, șiretlic. s. n., bobârnac, sfârlă, pocnitură din degete. &nipp=en, v. n., a plesni, a pocni (din degete); —g, 5. m., —gd)en, s. n., lovitură de baston preste verful degetelor. ^nirbâ^- —fe, s. m., pitic, omuț, nod. ^nimit, veKi, pl. — â, a. n., coli, ladă (de mărfii). &atfiftan, pl. —en, s. f, colli- siune, isbire, lovire. ^oUoqium, pl. —ien, s. m., colo- cviu, convorbire. ®otn, s. n. (geogr.), Colonia. SMan, s. n., doue puncte. Colonial, adj., colonial; —^anbel, 5. m., comerciu colonial; —toaare, 5. f, lucruri de mân- care, tot feliul de marfă. ^alan=ier pl. —n, s. f., colonie; —ift, 5. m., colonist. ^alanne, pl. —n, f., coloană, ^alap^aniitm, s. n., colofon. ®alar=atnr, s. f, coloratură (în Vântare); —iren, v. a., a co- lora ; —ift, 8. m., colorist; —it, 5. n., colorit. ^ala^ pl. —ffe, 5. m., colos, ve4i: 8^iefe. Sblaffalifdj, adj., colosal. Columbia, s. n. (geogr,), Columbia. Columne, pl. — n, s. f., columnă, pagină. ^ambinatian, pl. —en, s. f., com- binațiune. Carnet, pl. —en, s. m., cornet. Mamifer, s. m., comic. ^amifdj, adj. și adv., comic, ri- dicul. Digitized by GooqIc Comitat—fommen 643 Comitat, pl. —e, s. n., comitat. &omitec, pl, —â, s. n., comitet, fîomitialvcrljanblungen, s. f. pl,, deliberațiuni comițiale. £omitienf s. f. pl,, comții, adu- nări poporale. ^omma, s. n., comă, virgulă. ^ommanb=ant, pl. —en, s. m., comandant, șef; —e, 5. f., comandă; —iren, v. a., a co- manda; —ite, s.f., comandită, societate de negoț; —o, 5. n., comandament; —oftocf, s. m., baston de comandant. £omntaffaftonr pl. — en, s. f., co- masațiune. fommen, v. n. ir., a veni, a ajunge, a sosi; er mirb Mb —, va veni îndată; auf einen ju —, a se apropie de cineva; gemanbem nic^t von ber ©eite —, a nu’l perde pre cineva din ochi; id) bin biefen 2Beg nie gefommen, pe astă cale n’am mai umblat; gemanbem mit SBorten ju națe —, a disgusta, a vătema pre cineva cu vorba; gegangen, geritten, gefațren —, a veni pe jos, călare, cu carul; eâ fommt auf jeben fo Viei, vine de cap atâta; von gemanbem —, a veni dela cineva, a fi trimis din partea cuiva; Vor gcmanben —, a se înfățișa în- aintea cuiva; vor gemanben —, a’i lua pe dinainte; meit—, a merge departe, a face progrese; mieber—, a reveni; gu Stmog —, a ajunge la ceva, a câștiga ceva; nidjt von ber SteUe —, a nu se mișca din loc; gu @Șren —, a se înălța la dem- nitate ; §u ga^ren —, a înainta în etate; ju ^rdften —, a’și re- căpăta sănătatea, a se restabili, a prinde la suflet; §um gmecf —, a’și ajunge scopul; gu ®elb —, a da de bani; mit geman* bem $ured)t —, a se împăca cu cineva; Vom ÎBege —, a se rătăci; nidjt iiber bie @(țmelle —, a nu eși din casă, a nu trece pragul; gliicflidj baVon —, a scăpa cu fuga; menn e$ auf’3 §bd)ftc fommt, la cașul cel mai reu; je nadjbem e$ fommt, cum se va întempla, după împregiurări; fc^arf an einanber —, a se încăiera; an ben redjten SRann —, a’și da de om; ic^ fann nic^t an ițn —, nu’mi pot resbuna, n’am ocasiune de a’i face reu; mir motten fcțcn, mie mir au£ cin* anber —, vom vede, cum ne vom învoi, împăca; ^inter @tma$ —, a afla, a descoperi ceva; gemanbem iiber ba$ QJelb —, a fura banii cuiva; gu ftețen —, a costa; e£ — auf .geben fo Viele ben, face ațâți floreni de om, ațâți floreni vin pe partea lui; mie tjocfj fommt gljnen ba§? cât te ține aceasta? mie fjocȘ fommt ber SRing? cât costă acel inel? ba$ mirb mir feț>r gut ju (Statten —, asta ’mi va fi foarte de folos; an eineS ?lnbern SteUe —, a întră in locul altuia; @tma$ an fid) — laffen, a aștepta ceva în liniște; auf @tma$ —, a’și aduce aminte Digitized by Google 544 £ommenb—^ommunitdt de ceva; auS bem ©efi^te —, a se perde din vedere; anS ber SRobe —, a eși din modă; eS ift mir aus bem ©ebanfen gelommen, am uitat; bie Oc^ufb toirb auf mid) —, vina va căde pe mine; auf bie Spur —, a da de urmă; auS ber Șaffung —, a’și perde cumpetul; in S(țmei& —, a asuda; bon Sinnen —, a’și eși din simțiri ; ju fid) —, a’și veni în ori, a’și veni în fire, a se desameți; ioaS wirb babei ^e* rau$ — ? ce va urma de aci? ouf bie SBelt —, a se nasce; ju @nbe a termina, a fini; an ben Xag —, a eși la lumină; fommtâeit, fommt9iat^ n’aduce anul ce-aduce ceasul. ^ommenb, adj., venind, viitor. ^emmenbe^Z. — n, s.f., comendă, beneficiul, venitul (unui preot de mir). ^ommenMr, pl. —e, s. m., co- mentar, esplicațiunea unui tecst; —ator, s. m., comentator. ^mmentțur, pl. —en, s. m., co- mandator. ^ommentircn, v. a., a comenta, a esplica. £ommcr$, pl. —ien, 5. m., co- merciu, vetji: §anbel. ^ommersicn follcgium, s. n., co- legiu de comerciu; —rattj, s. m., consilier de comerciu. ^omiffar, pl. —e, s. m., comisar. lbmiffariat,2?Z —e, s. n., comisariat. Sbmmif^bitâer, 5. m., pâner mi* lităresc; —brob, s. n., pâne de munițiune; —țemb, s. n., că- meșe de munițiune, de soldat. ^ommifftonr pl. — en, s.f., comi- siune, vecji: Sluftrag. ^ommtjftonar, pl. —e, s. m., co- misionar. £omtffton&gefd)âftr s. n., comerciu de comisiune; —toaaren, s.f.pl., mărfuri în comisiune. ^ommijf^uț, m., încălțăminte pentru soldați, de munițiune. &ommittent, pl. —en, s. m., co- mitent. &ommitttren, v. a., a comită, a da comisiune. &ommltd), adj., convenabil. ^emob^e, pl. —n, s. f, scrin, armariu; —, adj. și adv., co- mod, tignit; —itât, s. f., co- moditate. &0mmotion, s. f, comoțiune. vetfi: £ommen. ^omntnn, pl. —en, s. f, comună, comunitate. ^amntnnabgarbe, s. f., vedi: 33iir* gergarbe; — garbift,s. m., gardist. &0mmnmtat, pl. —e, s. n., în- sciințare în scris. ^ommnnifant,pl. —en, s.m., co- municant, cel-ce se cuminecă. ^omtttnntfatinn, pl. —en, s. f., comunicațiune, vealni, s. m., paiul, fuscelul grâului; —țanbet, s. m., comerciu de bucate; —țânbler, s.m., spe- culant de bucate; — $au$, s. n., magazin de bucate. &brnig, adj., grăunțos. ^orn^ațr f s. n., an mănos; —fammer, s. f., grânar; lanb, pământ mănos în grâ- națe; —magazin, 8. n., magazin de bucate, degrânațe; —mag, 5. n., măsură pentru grăunțe; —motte, 8, f, ve<}i: wurm; —mii^te, s. f., moară de bu- cate; —mutter, s. f. (bot.), coarne (la secară); —țreU/ 8, m,, preț de bucate; —reid), adj., fertil, roditor în .grăunțe, grăunțos; —rofe, s. f. (bot.), mac sălbatec; —fdjaufel, s. m., venturătoare; —fpeidjer, 8. m., grânar, hambar. ^brnung, s. f., facere de grăunțe Cornut, pl. —en, s. m., învățăcel tipograf. ^orn=Wager s. f, cântar de grâu; —trerfer, s. m., vânturător; —mide, s. f. (bot.), măzăriche; —truver, s. m., precupeție; —wudjerer, 5. m., precupeț de cereale; —wurm, 5. m. (zool.), gărgăriță; —jețent, 5. m., dijmă de grâu. &0t0tfannm, pl. — ten, 8. n.r corolar. ^iityer, s. m., trup, corp, sub- stanță; lucru; —anlage, s. /., disposițiunea corpului; —bau, s. m., organisațiunea corpului; —befdjaffenljeit, 8. f., constitu- țiunea corpului; —bilbung, s.f., formațiune; —ițen, s. n., cor- puscul; —țaltung,^./., ținerea, atitudinea corpului; —tidj, adj., corporal, trupesc; einen —lichen @tb fdjtobren, a pune un jurământ formal; —li^teit, s. f., materialitate; —fdjaft, 8. f., corporațiune, tagmă; —iibung, s. f., gimnastică; —Weft, 8. f., lumea materială. Corporal, pl. Corporale, s. m., corporal. s. n., corp (de armată etc.) Digitized by GooqIc ^orreft—®otf)ab$ug 55> Sbrreft, adj., corect, fără greșeli; —^eit, a. f.f corectitate; —or, a. m., corector; —ur, a. f.f w- rectură. - ^0rregpoub=ent, pl. —en, a. m., corespondent; —eng, a. f., co- . respondență; —tren mit Qe= manbem, v. n.f a corespunde, a schimba epistole cu cineva. Sorrigiren, v. a., a corecta, a îndrepta. £orroffo, adj., corosiv. ^orfar, pl. —en, 5. m., corsar, pirat, lotru de mare. ^orfe, pl. —n, s. m., corsican. ^orfett, pl.—e, n., corset. &orftfa, n. (geogr.), Corsica. Cortine, pl. —n, s.f.f cortină. £omtte, pl. —n, vedi: SRenn* w Stofa!, pl. — en, s. m., casac. &ofeu, v. n.f a alinta, a drăgostl pre cineva. jMmetifd), adj., cosmetic. &o$mopot4t, pl. —en, s. m., cosmo- polit ; —itifadj., cosmopolit. ^offat, pl. —en, a. m., vedi: ^bt^ner. . ^oft, s. f.f nutrement, mâncare, cost; pension; in ber — fein, a fi în pension la cineva. ^oftbar, adj., prețios, scump; —feit, s. f.f valoare mare, lucru prețios. ^often, v. a., a gusta; — Sie biefen SBein, gustă acest vin; —, v. n., a costa; mag foftet eg? ce costă? eg fofte mag eg miH, cu ori ce preț. ^often, a. f. pl., spese, cheltueli; auf — 5Inberer, pe spesele al- tora; —anfdjlag, 5. m., —be* ret^nung, a. f, cqpput, soco- teală de spese; —aufmanb, 5. m., spese; —erfa|, s. m., desdaunare, reîntoarcerea spe- selor; —iiberfc^Iog, a. m., es- pensar, devia. ®0ft=frei, adj.j cu cost gratuit; —ganger, s. m., pensionar; —ganger țalten, a țină în pen- sion; —getb, 5. n.f pensiune; —țerr, s. m., cel ce țîne în pension. f adj. și adv. , prețios, delicios, delicat, gustuos, mi- nunat; eine —e 3Ra%eit, prân^ gustuos; —eg SKetter, timp mi- nunat; bag ift —, are haz. ^oftnip, s.n. (geogr.), Constanța, costător, prea scump, sumptuos, ce costă mult; —fpieligfeit, s. f, lucru scump, sumptuositate. ^oftiim, pl. —e, a. n., costum, îmbrăcăminte. £ofttterad)ter, a. m., alegător în mâncare. ^0tț, a. m.f tină, noroiu, glod, nămol, necurăție, escremente, scârnă; mit — befpri^en, a stropi cu noroiu; im — ftecfen bîeiben, a se nomoli; bom — reinigen, a curăți de noroiu, de tină. ^otț, pl. —e, s. n.f colibă, bordeiu țărănesc. ^ot^ab^ng, a. m., cloacă; —biirfte, a. f.f perie de curățit cișmele de noroiu. Digitized by GooqIc *52 ^Btțe, pl. —n, s. f., chișiță la cai; cotlon, dulap. ^btțer, s. m., dulău (câne). ^nt^=ftie0er^. muscă de gunoiu; —ța^n, 5. m., pupăză; —ig, adj., tinos, noroios, glodos; —farren, s. m., căruță de cărat gunoiu; —ladje, s. f., noroiu, băltoacă; —fa^, s. m., vedi: ^bt^ner. ^btțner, s. m., posesorul unui bordeiu și a cătorva jugere de păment. ftrtltfdjanfel, s. f, lopată pentru noroiu. ^o^e, pl. —n, s. f.f straiu, țol, cergă, procoviță, veringă. £o$en, v. n., a vomi, a borî. £mipon, pl. —g, 8. m., cupon. ^onbert, pl. —g, s. n., cuvertă. &rabbc, pl. —n, s. (zool.), rac de mare, langustă; bunduc (copil mic). ^mbbeln, v. a., a freca ușurel, a gâdili; —, v. n., a se trage pe brânci. &rad), s. m., pocnet, pîrăit; —, interj., trosc. . £rad)en, v. n., a crăpa, a pocni, a trosni, a pîrăi; —, s. n., vecji: ®radj. ^răd^cn , v. n., a croncăni, a cârăi, a coroi; —, s. n., cron- cănit. Gratie, pl. —n, s. f, gloabă, mârțoagă, cal rău; un fel de caracatiță. ^raft, pl. Mfte, s. f., putere, forță, tărie, energie; aug atten ^răften, din răsputeri; Don ^raften tommen, a scăde din -^râțe puteri; afle feine ^rafte antoen* ben, a întrebuința toată puterea sa; in — țe^en, a pune în ese- cutare (o decisiune); —, prep., (cu genitiv), în puterea . . ., in virtutea . . . .; — meineg 3(mte3, în puterea diregătoriei mele; — beg ^efefceg, în numele legii; — beffen, drept aceea. ^rafhaufttianb, s. m., desfășurare de puteri, încordarea puteri- lor; —augbrud, s. m., espre- siune energică; —briile, 5. f, supă mai scurtă, întăritoare; —firile, 8. f., energie; —genie, n., geniu mare. fîrâftig, adj. și adv., tare, puteros, robust, energic, sdravăn, venos, năstrușnic; —eîRațrung, bucate nutritoare; —e Stimme, voce puternică; —en, v. a., a întări, a da putere; —leit, s. f., putere, energie. ^raftde^re, s. f., dinamică; —log, adj. și adv., fără putere, ne- putincios; —lofigteit, s. f., ne- putință, lipsă de puteri, de energie, debilitate; —mețî, s. n., floarea făinei; —mittet, 5. n., remediu puternic; —vott, adj. și adv., plin de putere, energic, fragen, pl. fragen s. m., guler; ^emonben beim — nețmen, a lua pre cineva de gât; țpanif$er, —, parafimosă (boală). &ragftein, s. m., chieiea bolții (la zidiri). pl. —n, (zool.), s.f, cioară; eg țadt feine — ber îlnbern bie Slugen aug, corb la corb nu scoate ochii. Digitized by GooqIc Wțen—dantelei 553 ^rățen, v. n., a croncăni, a cânta (cocoșul); eă toirb fein bar* nad) —, nimeni nu’l va plânge, ftrâțethange, s.n., ochiude cioară; nucușoară veninoasă. &ral)U, pl. —e, 8. m., vârtej, cocor, crivac, mașina de ridicat greu- tăți mari la năi; —batten, 8. m.f drug de vârtej. ^rain, s. n. (geogr.), Camiolia. tratau, 8. n. (geogr.), Cracovia, ^rafeel, pl. —e, 8. m., ceartă înfocată; —en, v. a., a se certa, a se sfădi, a tot strigă; — er, 8. m.f om certăreț. ftrafce, pl. —n, s. f.f ghiară; —id)t, adj.f asemenea ghiarelor; —i& adj., cu ghiare. ^răUen, v. a., a sgărâife, a apuca cu ghiarele. £ram, 8. m., marfă măruntă, afacere; baâ pagt nidjt in feinen —, aceast’a nu e pentru el, nu e după gustul seu; —bube, 8. f.f dugheană, butică, bol- tișoară. Ihămc^en, s. n.f sfârnărie. Shamen, v. n.t a se ocupa cu lucruri neînsemnate, a scormoni intr’un lucru amestecând; a vinde cu măruntul. ^rămer, s. m., mămular, sfărnar; —ei, 8. f.f sfârnărie, mămulărie; —geift, 5. m.f spirit de negu- țător; —getvid^t, 8. m.f cumpănă de neguțător; — innung, 8. f.f corporațiune de sfârnari; — feele, s. f. , om lacom la câștig; —toaare, a. /., mămulărie, măr- furi mărunte de negoț. £ram4janbel, 8. m., comerciuin detail; —laben, s. m.y veeji —bube. £rammet&beere, vecji: SBa^olber* beere; —bogel, 8. m. (zool.), sturcj, cocoșar. Crampe, pl. —n. s. scoabă, cătăramă, cheietoare (la o carte). ^râmpe, pl. —n, s. răsfrân- tura pălăriei. Crampei, pl. —n, s. f.f —lamnt, s. m.f dăraci, peptene de pep= tenat lâna, țoc, scărmenă- toare; —er, a. m., dărăcitor, țocar; —n, v. a.f a dărăci, a peptena lână. ^rampf, pl- ^rampfe, 8. m., spasm, cârcei; —aber, s. /., umflătură formată din întinderea vinelor; -w, * m.f pesce electric, torpedă; — țaft, adj.f spasmodic convulsiv; —^uften, 8. m.f tușă convulsivă. ftrămpfig, adj.. supus la spasme, convulsiv. ^rnmpfftillenb ț adj., antispas- modic. ^rftntpler, ve4i; ^rampeler. ^ramtoaare, s. f.f marfă măruntă, ^ran, ve(p: ^rațn. pl. —t, s. m. (zool.), cocor; —fdjnabel, 8. m.y cioc de cocor. ^ranfr adj. și adv.f beteag, bol- nav, zăcaș, morbos; tăbliei) — fein, a fi bolnav de moarte; fid) — fadjen, a leșina de rîs; —e, s. m. și bolnav, bolnavă. £răttfebei, s. f.f zăcășie, dese in- disposițiuni; —n, v. n.f a fi morbos, bolnăvicios; —n, 8. n.f stare bolnăvicioasă, indisposi- țiune. Digitized by GooqIc 554 frântei—®reb3 ^ranten, v. a., a fi bolnav. ^rânfen, v. a., a supera, a mâhni, a scârbi; fidȘ —, v. r., a se întrista, a se necăji; e$ frdnlt midj, me superă, me în- tristează; Semanbeâ @§re —, a vătema onoarea cuiva. ^ranhu^eriițt, s. m., buletin; —befud), s. m., visita ce se face unui bolnav, visita medicului; . —bett, s. n., patul bolnavului; auf bem —bette liegen, a zăce bolnav în pat, a păzi patul; —gefdjidjte, istoria mor- bului ; —țau$, n., spital, bol- niță; —f oft, f., dietă de bol- nav ; —loger, vetji: —bett; —pflege, 5. f., îngrijire pentru bolnavi; —ftube, s. odaea, apartamentul bolnavului; —nxir= ter, s. m., —tuarterin, s. în- grijitor, îngrijitoare de bolnavi; —jimmer, ve(}i: —ftube. £rantyaft, adj., morbos, bolnă- vicios. ^ran^eit, pl. —en, 5. morb, boală; anftedenbe —, boală li- picioasă, contagioasă; englițdje —, s. boală cănească (la copii); —Sleire, s. f., sciința despre morburi, patologie; —& M. s. m., materia boalei; —^mecțfel, s. m., crisă; —& jeidjen, s. n., simptomă. ^ranflidj, adj. și adv., bolnăvi- cios, perit la față, lingav; —leit, s. f., lingăvie. £ranhtng, pl. —en, 8. f., mâhni- ciune, supărare, întristare. Sran^, pl. ârdnge, s. cunună, ghirlandă de flori; coroană; comice, brâu, veacă; cerc, so- cietate. ^rdnșdjen, 8. n., cununiță; co- terie, cerc, societate răstrînsă. ^rSn^en, v. a., a încununa. ^ran^fbrmig, adj., ca o cunună; —naljt, 8. f., cusătură coronară (la căpățînă). ^rapfj pl. —en, s. m., prăjitură, perișoare, pancovă. ^rapp, 5. m., earbă roșie, ruibă. Crater, s. m., crater. ^ra^artigF adj., sgăibos, rîios. &ra^biirfte, pl. —en, s. f., perie de curățît, de frecat; —biftel, 5. f., dăraci. ^ra^e, s. f., ^rageifen, s. n., ră- 4eitoare; peptene pentru a scoate per dela postav. ^râ^er s. f., scabie, rîie, rapăn. Urâțeii, v. a., a scărpina, a sgărâiă, a căpăra; a rîcăi; a dărăci (lâna), a scărmena; ^emanben mit ben SRagcln —, a sgărâie pe cineva cu unghiile; fid) ținter ben Oțren —, a se scărpina la (după) urechi; a se căi de ceva, a sta pe gânduri. &ra$er, 8. m., dărăcitor, scârme- nător. ^râ^er, s. m., sgârăitor; vin aspru, acru. 9. m., reverență ridiculă. adj., rîios. £ra$mefțer, 8. n„ mezdrea. ^ră^mUber s. f. (zool.), scatiul rîiei; —falbe, 8. f., unsoare de rîie. &ra^ttwfle, f., lână scăymenată. hranei, s. m., furcă cârligată ve cruciată, eșpediție cruciată; —$ugel, s. m., hățuri crucișate. Shibbeln, vecji: ^riebetn. &ritMra£, interj., trosc-pliosc. ^ricMer, s. m., om cârtitor, moros; eine —lidje Sadje, un lucru delicat. &rtebefn, v, n., a freca încet cu vârful degetelor; a se înfurnica (sângele.) ^riet^bo^ne, s. f, fasole oloagă. ^rieAe,/?/.—n, s.f, prună timpurie. &ried)en, v. n. ir., a se târăi, a se târî; a se trage pe pântece, a gudura; auâ bem ©ie —, a eși din ou; bor Semanben —, a se umili înaintea cuiva, a se înjosi; —b, adj., târîtor; —beă îțier, animal târîtor, reptil. ^tie^=ente, s. f. (zool.), lișiță; —er, s. m., târîtor, om de nimic; —erei, s. f, târîtură, manieră de rând, proastă, înjosire; —erifd), adj., gudurător; —t^ier, 8. n., țâ- râitoare. £rieg, pl- — e, s. m., răsboiu, resbel; —fii^ren, a purta răsboiu, Digitized by GooqIc 558 ^riegenb — ^riegsf anterab a se oști; —en, v. n., a purta resboiu; —, r. a., a căpăta, a apuca, a primi, a dobândi. £rieg-enb, adj., beligerant; —er, 8. m., ostaș, răsboitor; —erifcț, adj. și adv., răsboinic, belicos; —fiițrenb, adj., vecji: —enb. £riegâ=anftalteît, s.f.pl., pregătiri belice; —artifel, s. m., articul de codice militar; —baufunft, 8. f., architectură militară, for- tificațiune; — baumeifter, 5. m., inginer militar; —bebiirfniffe, s. n. pl., —Vorratț, 5. m., muni- țiune de răsboiu; —bienft, s. m., serviciu militar, ostășesc; —ertlărung, s. f., declarațiune de răsboiu; —fadj, s. n., pro- fesiune de militar; —flotte, 8. f., flotă belică, armată de mare; —fuțre, s. f., transport de munițiuni; —fug, s. m., stare, picior de resboiu; —ge- fă^rte, venagel, *?. m., cuiu cu căpețînă. ^ur, pl. —en, s. f, cură (de medic); vindecarea unui morb; —, s. f., alegere; —fiirft, s. m., elector, principe alegator; —fur* ftent^um, s. m., electorat, prin- cipat electoral; —furftin, s.f, electrice; —ffirfttid), adj., elec- toral; —gaft, s. m., persoană, care întrebuințează băi, ape minerale; —ort, s. m., băi, ape minerale; —tviirbe, s. f* electorat. &iirag, pl. —ffen, s. m., cuirasă, paveză, zea. ^uraffier, pl. —e, s. m., soldat cu cuirasă, panțîr. ®nr=atel, s.f, curatelă;—ator, s. m., curator. &nrbe, turbei, pl. —n, s.f, curbă, cocârlă învârtitoare (de o roată). &iirbt$, pl. — ffe, s. m., curcu- bătă, tidvă, bostan, dovleac, dovlecel; —brei, s. m., supă de dovlecei; —fern, 8. m., sîmbure de curcubătă, de bostan. Mren, v. a., a alege. &nrial, adj., în formă de palat, curial; —ft^I, s. m., stil curial, de cancelarie, formulă întrebu- ințată în actele judecătoresci. furier, pl. —e, s. m., curier, estafetă. ^nrlanb, s. n. (geogr.), Curlanda. &ttmnb aner, 8. m., școlar, care cântă la uși cerșind; —tts.f, Digitized by GooqIc ^urrent—Oftenbewa^rer 565 circular, care privesce afacerile bisericesci ale unei diecese. ^urrent, adj., curent. ^nrtigr adj., glumeț, ^nrâ, pl. —fe, s. w., curs, jtnrfdjmteb, s. m., faur la un regiment de cavalerie. &ftrfdjuer, 8. m., blănar, cojocar; —ei, s. f., —țanbwert, s. n., meserie de cojocărit; —meifter, âf. m., măiestru cojocar; —tvaare, 8. f., blănărie. ^nrfi=ren, v. n., a ayă curs; —o, adj.j cursiv. &nrftt3, «. m.j curs. ^urg, adj. și adv., scurt, puțîn; succint; —e SBaaren, mărfuri mărunte; —angebunben fein, a răspunde supărat; — abfertigen, a face, a espeda curând; — ant* toorten, a răspunde în scurt, a da un respuns scurt; —arntig, adj., care are brațe foarte scurte; —atipnig, adj., astmatic; — unb gut, scurt, într’un cuvânt; ein —e$ ®efid)t țaben, a nu pută vedă departe; —Șaften, a țînă pre cineva în frâu; in —er âcit, — barauf, preste puțîn, puțîn dup’aceea; iiber — ober îang, acum ori mai târziu; nor —er Qeit, de curând, nu de mult; — lontmen, a scă- păta, a perde; fid) — fuffen, a se esplica în puține cuvinte, a respunde pe scurt; fiirjernra^en, a scurta; ben ^iirjeren gie^en, a remână învins. 8ir$e, s. f., scurțîme; fid) ber — befteifjigen, a vorbi j)e scurt. ^ih^en, v. a., a scurta; vedi: ^blfirjen. ^ur^gefațt, adj., prescurtat, compendios; — getoețr, 8. n., carabină; —fbpfig, adj., iute la mănie. ^iirglid), adv., de curând, dineaori. &ur^fid)tig, adj., scurt de ve- dere, miop; care are cunoscințe mărginite; —fid)tigfeit, s. f., miopie; —unt, adv., mai în scurt. &iir$nng, ve<}i: SIbtiirjung; —3= jeidjen, s. n., apostrof. ^ur$=Waarențiinbler, s. m., ne- guțător de mărfuri mărunte; —tveil, s. f., trecere de timp, petrecere, glumă; —ioeil trei* ben, a glumi, a face pe alții să rîcjă, să’și petreacă; —Weiten, v. n., a’și’ petrece, a glumi; —îoeilig, adj. și adv., glumeț, plăcut; —tvotte, s. f., floace. ^ufdjen, v. n., a se culca pe foaie (despre câni). ^iiffen, v. a., a săruta, a da o sărutare, a pupa. Mr pl. ^iiffe, s. m., sărutat, sărutare, sărutătură; —Șanb, s.f., sărutări aruncate cu mâna. &ii$djen, s. n., guriță (de sărutat.) ^iifte, pl. —n, s coastă (la mare), țărm, mal; langâ ber — fegeln, a pluti dealungul țărmului. ^iiften=bewațrer, s. m., nae de resboiu, ce păzesce țermurii de incursiuni inimice; —betooțner, 5. m., locuitor de țărmurile mărei; —fa^rer, s. m., marinar, care plutesce in lungul mar- ginilor, din liman în liman; Digitized by GooqIc 566 ®ufter—Sacebamon —fa^rt, s. f., plutire, navigare pe margini, din liman in liman; —^anbel, s. m., comerciu litoral; —lotfe, s. m., cel-ce cunoasce bine țermii dintr’o parte de loc, pilot; —toadje, s.f., custodie de țărmuri, ^iifter, s. m., sacristan, palimar; —ei, s. f., locuința sacristanu- lui, eclisiarchului; oficiul de sacristan, de eclisiarch. ^uftoâ, pl. —ftoben, s. m., custode, păzitor, îngrijitor. ^utfdje, pl. —n, 8. f., rădvan, cocie, echipagiu, fiacru. ^ittftțen^orf, s.m., capră de cocier; - fenfter, s. n., fereastra trăsurei, oblon; —gefc^irr, s. n., hamuri; —faften, s. m., coșul trăsurei; —pferb,n., cal de ham, de tră- sură;—fdjlag, s. m., ușița trăsurei; —tritt, 5. m., scărița trăsurei. ^utfdjer, s. m., cocier, vizitiu; —lo^n, s. m., plata cocierului. ^ntf^iren, v. a., a mena caii, a merge în căruță. ^utfcțpferb, s. n., telegar. £utte, pl. —n, s.f., mantie, cuculă, glugă; bie — anlegen, a se face călugăr; bie — ablegen, a se descălugări. ^uttel, s.f., mațe, bezări; —marft, 5. m,, terg de mațe, de măruntăi. ^tttten=geier, s. m. (zool.), uliu cu capul pleșug; —mbn^, s. m., capucin. &ntter, s. m., corăbioară. ^Httter, 5. m., vencjător de mățe, de măruntăi de animale; —in, s. f., vânzătoare de mățe,de măruntăi. ^uj, —en, s. m., cucsă, acție dela o mină. 8. 2, 1, n., litera a douesprăcfecea din alfabet, L. 1. 2ab, s. n., chiag. Sabik, pl. —n, s. f, buză, gură. 2abberban, s. m., lacherdă. 2abberei, pl. — en, s. f., flecărie. 2abbem, r. n., a flecări, a vorbi de clacă. 2abebed)er, s. m., beutură răcori- toare, 2aben, v. a., a închiega (laptele); a răcori, a învioșa; fidj —, v. r., a se închiega; a se re- crea; —b, adj., binefăcător, proaspăt, răcoritor. 2abctranf, s. m., beutură răcori- toare. 2abial, adj., cu buzele, labial; —budjftobe, m., son labial. SaMrant, 8. n. (bot.), sânsuene; —magen, s. m., rînză, chiag. 2aborant, pl. —en, s. m., labo- rant (în farmacii). 2aborat0rinm, pl. —ien, s. n., laboratoriu. 2aboriren, v. a., a face lucrări chemice; —, v. n., a suferi de ceva, a pătimi. 2aborirtifd), s. m., masă de la- boratoriu. 2abfal, pl. —e, s. n., răcoreală, răcorire, întărire. 2abprintț, pl. —e, 8. n., labirint, încurcătură; —ifț^, adj., foarte încurcat, labirintic. 2acebâmon, s. n., Sparta; —ier' 8. m., spartan; —ifdj, adj.* spartan. Digitized by GooqIc Sadjbaum—fiabenbiener 567 £at^baum, s. m., arbore cu cre- stături pentru a scoate rășină. 2a(țer pl. —n, s. f., mocirlă, băltoacă; —, rîs, chicot; eine — auffdjtagen, a rîde din răs- puteri. £a$eln, v. n., a surîde, a zimbi; Ijbnijdj —, a rînji pe sub mustețe. £a$en, v. n., a rîde; iiber —, a rîde de ceva; au$ Votlem §alfe —, a rîde cu hohot; fi$ Iran! —, v. n., a plesni de rîs; gegmungen —, a rînji; auS—> a’și rîde, a’și bate joc de ceva; a surîde; id) tadje beiner, eu rîd, nu’mi pasă de tine; i^m ladjt ba$ @lud, norocul îi su- rîde, are noroc; —, 5. n., rîs, surîdere; aUgemeine^ —, rîs general; ge#vungene$ —, rîs silit; țdnifdje^ —, rînjire pe sub mustețe; fidȘ be$ —§ taum ertvețren fbnnen, a se umfla de rîs. Sat^eu, v. a., a despoie im arbore de coaje. Sadjenb, adj., rî45tor, înfloritor. £acper, s. m., rî^etor; —in, s.f., rî^ătoare. Satfjerltdj, adj. și adv., ridicul, de rîs; eS ift im — $u 9Rut§, are poftă să rîdă; —feit, s.f., ridiculositate. Sacțem, v. impers., a avă poftă de rîs. £a(^igr adj., mocirlos. Sadjrrampf, s. m., rîs convulsiv. s. m., zîmbitor. Sadjlnft, s. /., poftă de rîs, voie bună; —ig, adj., cel ce rîde bucuros. £adj§, s. m. (zool.), salm; —fo* rette, s. f., crăișor, lostriță. £ud)ftetg, s. m., potec printr’o tăietură (în pădure). Sad)*, s. f., sgură (la metale). £atțfauber s. f, turturea (de Indii). s. n., stâiyin (în mine). 2atf, pl. —e, s. m., lustru, rășină; —Viole, s. f. (bot.), violă galbină. £arfai, pl. —en, s. m., lacheu, fecior. Siuhfarbe, s. f, lac colorant; —firnife, s. m., lac; —iren, v. a., a lustrui cu lac; —irer, s.m., lustruitor. 2atMjol$, s. n., un fel de brad. —papier, s. n., hârtie de turnesol. £ab(țen, s. n., lăcriță, casetă. Sabe, pl. —n, s. f., ladă, lacră; cassă (la corporațiuni de me- seriași) ; sicriul legii; —fette, s. f., lanț electric; —mag, s. n., măsură de earbă de pușcă. 2aben, pl. Soben, s. m., oblon; tarabă, butică, prăvălie. fiaben, v. a. ir., a încărca, a umple, a însărcina; a invita, a pofti; ben Qorn SemanbeS auf fid) —- a’și atrage măniea cuiva; blinb —, a încărca pușca fără glonț; Vor (Ueric^t —, a trage la judecată. Saben^biener, 5. m., fecior de boltă; —fenfter, s. n., fereastră de prăvălie; —flugel, 5. m., aripă de oblon; —țiiter, s. m., păzitor de prăvălie; marfă stătută; —jungfer,’s. f., — mdb= djen, s. n., fată de prăvălie; Digitized by GooqIc 568 fiabeptog—fiâ^mung —preiâ, s.m., prețul de boltă, prețul ordinar; —tif$, s. tn., tarabă; —$in$, m., chirie de prăvălie. 5. tn., vedi: Sabungâ* Saber, s. m., încărcător. £abe=ftotff s. tn., vărgea de pușcă; —âan0e, s. f., clesce mari; —$eug, s. n., încărcătură de pușcă, munițiune. Sabung, pl. —en, s. f, îrcărcare; încărcătură, povară, sarcină; chiemare, poftire; — bor (Se* ric^t, citațiune; —gpta^ s- m > loc de încărcare, schelă; —fdjein, s. tn., ședulă, bilet de încărcare. Sag, vedi: @(țlag. Rage, pl. ~n, s. m., gură-căs- cată, găgăuț, loază, marțafoiu. fiftgel*ei, s. f, curtenire; —n, v. a., a face frumosul unei femei. gaffenmăgig, adj., ca un găgăuț. Sagettc, pl. —n, s. f., dric, co- tiugă de tun. Siiffler, s. tn., curtisan. Bag, ve$i; £iegen. fiage, pl. —n, s. situațiune, posițiune, atitudine; disposi- țiune, soarte, stare; strat, pală, pătură; mit feiner — aufrieben fein, a fi mulțămit cu soartea sa; in —n legen, a pălul. Săgcl, 5. n., butoiu. Sageriucifc, adv., în pături, în straturi. Sager, 5. n., pat, culcuș (de ani- male sălbatece); deposit (de mărfuri); drojdii strat, (de vin); tabără, castre; bont — auf* fdjeudjen, a alunga fere din culcușul lor: SBaaren am — țalten, a țîne mărfuri in de- posit; bag -- abftecfen, a în- semna locul unde să se facă tabăra. 2ager=abfe(, tn., măr de păstrat (pentru earnă); —baum, s. m., căpătâiu de bute, zasc; — balfen, s. tn., temeiu de poduri; —be* ftanb, 8. m., inventarul măr- furilor în deposit; —bier, s. n., bere duplă, de păstrat; — budj, n., cadastru, catastif de măr- furi; —fafe, 5. n., bute mare; —fieber, s. n., friguri de taberă; —gelb, s. n., tacsă de magazin; —țau$, 8. n., magazin; —Șolj, s. n., vedi: —baum; —feim, 5. m. (fiot.), sporidie; —lunft, s. f., arta de a așecja tabăra. Sagern, v. n., a tăbărî; —, v. a., a se culca, a poposi; fidj —, v. r., a se culca. £ager=obft, s. n., poame de păstrat pe earnă; —ftatte, 5. f, pat, loc de repaos; —ung, s. f., așezare, tăbărîre; —ioa^e, custodie de tabără; —toein, s. tn., vin de păstrat; —^ing, 8. tn., locație. lagune, pl. —n, 5. f., lagună. £ațm, adj., olog, șchiop, paralitic; ușorel, frivol; — gețen, a șchiopa, a scânci; Qemanben — fdjlagen, a’l stinge pre cineva în bătăi; —e 9lugflud)te, escuse frivole; —e, s. m., parlitic. s.f, paralisie; —n, v. a., a paralisa. Sațmung, pl. —en, s.f., paralisare. Digitized by IjOOQle Sațn—Sanbabel 569 Sațn, .9. m., peteală, fir de aur; —madjer, s. m., petelar. Satb, pl. —e, n., pâne. Said), s. icre; —en, v. n., a lăpăda icrele (pescii); —jeit, s. timpul lăpădării icrelor. Sate, pl. — n, s. m., laic, mirean, profan, începător; ein — in @tîna^ fein, a fi încă începător in ceva. Saien*bruber, s. m., frate ne- călugărit; —fdjtuefler, a. /., soră (necălugărită). Safe, pl. —n, s. f., murătură, saramură. Șaten, s. n., pânză, lințoliu. Safon4fd), adj., laconic, concis; —i$mu3, 8. m., vorbă concisă; laconism. Sofrițe, pl. —n, 8. f., earbă dulce; —nfaft, s. m., miambal. SaHen, v. n., a bâlbăi; —, 8. n., bâlbăire. Santa, pl. — s. n. (zool.), lama. Santbert^nnB, 8. f., alune de Lombardia. £ament=ation, 8. f., văietare, la- mentațiune; —iren, v. n., a se văiera, a lamenta. Somnt, pl. Santmer, s. n., miel, om blând. Sâmnu^en, s. n., mielușel, mielușea. Sammen, v. n., a făta miei. Santmer, s. m., muschiu de cerb. Sftntnter*geter, a. m. (zool.), vul- turul-mieilor, pleșugul; —lattid), s. m. (bot.), sălată sălbatecă; —rocile, /., lână de miei, mițe. 2amm=braten, s. m., friptură de miel; —feU, s. n., hărșea; —fleifdj, 8. n., carne de miel; —fromm, adj., blând ca mielul; —jeit, 8. f., timpul fătatului (la oi). Sampdjcn, s. n., lampă mică, opaiț. Sampe,7>Z.—n, s f., lampă, candelă. Santpen*bod)t, s. m., feștilă, fitil de lampă; —puper, a. m., cu- rățitor de lampe; —ru&, 8. m., —fdjroar$, 8. n., funingine de lampă; —ftod, s. m., stativ, picior de lampă; —trager, s. m., lampadar. Samprete, pl. —n, a. f. (zool.), lampretă. Sanh, pl. âanber, a. n., păment uscat, teren, țeară, sat; ba$ gelobte —, pământul făgăduinței; Wbdjen bont —, fată dela țeară, dela sat; $u — unb $u SBaffer, pe uscat și pe mare; ^ier ju —, pe aici, în această țeară; ba$ — ber ©eligen, locașurile drepților; iiber — ge^en, a eși la țeară, a face o escursiune; in$ — fatten, a năvăli asupra unei țări; an’â — fe^en, a des- căleca pe uscat; be^ —e3 ber* roeifen, a izgoni din țeară, a esila; fid) auBer —eâ befinben, a petrece afară din patrie; —, pl. fianbe, n., district, can- ton; bie (Sdjtoeijerlanbe r can- toanele Svițerei. £anb=abel, s. m., nobilime pro- vincială; —arbeit, 8. f., lucrul câmpului; —arjt, s. m., medic la sat; —bau, 8. m , agricultură; —bauer, s. m., agricultor; —be* tooțner, 8. m., locuitor la țeară; —bifcfjof, s. m., horepiscop; Digitized by Google 570 2anb^n—. —bote, s. m., curier; deputat (al nobilimei polone). £ânbd)en, s. n., țărișoară. Sanb*bienftr s. m., servițiu mili- tar; —broft, m., prefect; —broftei, s. f., district. £anbe, 8. f., coastă (de păment). 2anb=ebelmannr s. m., nobil pro- vincial; —eigentțiimer, s. m., proprietar de moșie. Sanben, v. n. et a., a descăleca la uscat, a sosi la țărm, a des- cărcă marfă. Sanbenge, pl. —n, s. f, istm, fiimbereien, s. f. pl., moșii întinse. £ănber*bef^reibungr s. f., topo- grafie ; —lunbe, s. geografie; —fu$t, s.f., lăcomie de a cuceri țări; —t^eitung, s. f., împărțire de pământuri. ganbe&abfdjieb,s. m., desființarea dietei; —art, s. f., obiceiul, datina țărei; —auâf(țug, s. tn., comitet (al dietei); —Bejc^affen= țeit, s. f, natura țărei; —be* f^reibnng, s. f., topografie; —betoo^ner, s. m. pl., locui- torii, poporațiunea unei țări; —brand), s. m., veon fief) geben, a nu Zice boabă, a tăcă adânc. gant, adj., cu glas mare, tare, clar; —reben, a vorbi tare; —toerben, a se da pe față; —, prep., după, conform, în pu- terea; — feiner Slngabe, con- form spuselor sale; —bar, adj., notorie, cunoscut; —barteit, s.f, publicitate, notorietate. gante, pl. — n, s. f., alăută; —fpieler, a. m., lăutar. ganten, v. n., a suna, a glăsui; ba^ @efe$ lautet fo, legea glă- suesce astfel; fein Spanie lautet, el se numesce. gauten, v. a. și. n., a suna; bie ©loden, mit ben ©loden —, a trage clopotele; in bie ^ir^e —, a toca la biserică; jur ÎJleffe —, a trage de liturgie. gautenb, adj., sunător; wo^l—, bine sunător, armonic. ganter, ». m., SRit—, consonantă, ganter, adj. și adv., clar, curat; tot numai, chiar; eg ift bie —e SBarțeit, e numai cu- ratul adevăr; eg pnb — gugen, sânt tot numai minciuni; id) trinfe — SBaffer, eu nu beu alta decât numai apă. gauter, s. m., sunător, clopotar. gnntercr, s. m., lămuritor, lim- peditor, rafinător (de zăhar.) Satttcrteit, 5. f, lămurire, lim- pezime, prefacere; — ber ©e* Jinnung, probitate. Sflntcnt, v. a., a limpezi, a lă- muri, a clarifica, a rafina (ză- harul); ben 53ranbtoein —, a preface rachiul, a trage la pre- făcanie. giittternng, s. f, limpedire, lă- murire, clarificațiune; prefacere a rachiului. gantlog, adj., fără glas, mut, fără graiu. halimarm, adj., căldicel. gara, s. /., lavă; —ftrom, s. m., torent de lavă. gatucnbel, s. m. (bot.), levantă. gaoiren, v. a., a temporisa. Sabine, pl. —n, s. f., lavină, troian, omăt. gagiren, v. a., a curăți; a lua o curățenie. gagirmittet, s. n., medicament lacsativ, de curățenie. gagaretț, pl. —e, s. n., lazaret, spital. gebețocț, s. n., să trăiească. gebemann, 5. m., om de lume, trăilă. geben, s. n., vieață, esistență, carieră; biografie; am — fein, a fi în vieață; fein — Oer= turneu, a’și scurta «a freieg unb forgenlofeg — fu^ren, a trăi ca un copil, fără griji; bag — befommen, a se nasce; fid) um’g — bringen, a se sinucid de; mit bem — baron tommen, a scăpa cu (file, cu vieață; nadj Digitized by GooqIc Seben—SebenSlauf 579 bem — jeidjnen, a desemna după natură; um^ — tommen, a perde vieața; Qemanbem ba§ — fauer madjen, a amări cuiva vieața; fein — fiir Qemanben laffen, a sacrifica vieața pentru cineva; ba$ — friften, a pro- lungi vieața; in meinem —, de când sânt. Seben, v. n., a vid, a viețui, a trăi, a petrece, a subsista; bon feiner Slrbeit —, a trăi din lucrul manilor sale; in ben îag ținein —, a trăi fără griji; bon ber $anb in ben Sftunb —, a trăi de pe o (ji pe alta; er țat jn —, el are cu ce trăi; ju berfelben geit —, a fi con- timpurani; luftig —, a duce o vieață veselă; — unb — laffen, a trăi și a lăsa și pre alții să trăiească; er meiB âu —, el se scie purta; ber Șoffnung —, a trăi in speranța că; er lebt nur ben 2Biffenf$aften, el e dedat cu totul științelor; fo toațr idj lebe, pe legea mea! lebe tooljl! fii sănătos! rămâi cu Ddeu! Sebeub, adj., viu, ce are vieață, însuflețit. Sebenbtg, adj. și adv., viu, ce viețuesce; er murbe — berbrannt, el fă ars de viu; ber SBudjftabe tdbtet, ber ®eift madjt —, litera omoară,spiritul viează, dă vieață, face viu; —e ^ede, gard viu; —er ^aft, var nestins; — feit, 8. f., vivacitate, vioiciune. Sebentang, adv., toată vieața, cât trăiesce. Seben&abenb, s. m., cătră sfîrșitul vieței; — atter, 5. n., etatea (vieței); —art, s. f., modul, maniera viețuirei, conduită, purtare; er —art, el are purtări fine; — baum, s. m., pomul vieței; (bot.), tuia; —be* biirfniffe, n. pl., trebuințele vieței; —befdjreiber, s. m., bio- graf; —befrfjreibung, s. bio- grafie; —befferung, 5. f., în- dreptarea vieței; —bliitțe, s. f., floarea vieței (tinerețele);—bauer, s.f., durata vieței; —enbe, s. n., finea vieței, moarte; —faben, «. m., firul vieței; —fdțig, a^j-t capabil de a viețui; —fd^igfeit, s. f., vitalitate; —freube, s. f., plăcere la vieață; —f fiUe, s. f., plenitudinea, gustul vieței; — ge* fa^r, s. f., peticului vieței; —gefaljrlid), adj., periculos; —gefățrte, s. m., consoțal vieței; —geift, s. m., spirit de vieață, principiu vital; —geifter, s.pl., vitalitate, vieață; —genufj, $. m., plăcerea, voluptatea vieței; —ge* fdjidjte, 8. f., istoriea vieței, bio- grafie; —glitd, s. n., fericirea vieței; —grdfje, s. f., mărime naturală (a corpului); —ja^r, 5. n., anul etății; —flugljeit, 8. f., esperiență, tact; —fraft, s. f., putere de vieață, forță vitală; —frftftig, adj., plin de vieață; —lang, adv., toată vieața, pănă la moarte; —lange, 8. f., durarea vieței; — IdngltdȘ, adj. și adv., pe vieață, pentru tot- deuna, perpetuu; —lauf, s. m., vieața, cursul vieței, carieră^ Digitized by Google 580 Seber—Setabiffen feinen —lauf Votaben, a muri; —Idjre, s. biologie; macro- biotică, igienă; —Tid)t, s. n., lumina vieței; —tuft, s. f., aerul necesar pentru vieață, găz ocsi- gen; —luft, s. f., plăcere de a trăi; —mittel, s. n. pl., mij- loace de traiu, victualii; —miibez ve^i: —țatt; —orbnung, s.f., dietă, regim, regulă; —reget, s. f, regulă, macsimă de con- duită, de purtare; —reife, s. f, căletoriea acestei vieți; —jaft, 5. m., suc vital, învietor; —fait, adj., sătul, desgustat de vieață; —ftrafe, s. f, pedeapsă de moarte, supliciu; bei —ftrafe, sub pedeapsă de moarte; —unter= Ijalt s. w-, întreținere, sub- sistență; —verfidjerung, s. f, asecuranță pe vieață; —foanbel, s. m., vieață, purtare; —meife, s. f, maniera de a viețui; —meiâțeit, s. f., filosofiea vieței; —s. n., semn de vieață; —$eit, s.f., durată vieței; auf —$eit, pe vieață, pentru tot- deuna; —$iel, s. n., ținta vieței. fieber, pl. — n, s. f., ficat; frei imn ber — tx>eg țpredjen, a vorbi sincer, curat; — btume, s. f (bot.), ficățea, trierei, popivnic epuresc; —ent^unbung, s. f., in- flamațiune de ficați; —flecfen, s. m. pl., pete ficății pe obraz și pe mâni, alunele; — fluB, s. m., diareă bilioasă; —fud)3, 5. m., cal murg deschis; —ge* fledjt, s. m., plecsul hepatic; —Kette, s. f. (bot.), cânipoală; —tranfȘeit, s. f, boala de ficat; —frânt, vecji: —bhime; —mittel, s. n., medicină încontra morbu- lui de ficat; —fudjt, s.f, epatită, vecji: —franf^eit; —tțran, s. m., oleu de ficat de pesce; —Ver* țartung, s. f, învertoșare de ficați; —murft, s. f, cârtaboș. Scbe=Wefcn, s. n., vietate; — tooljl, s. n,, fii sănătos, remâi cu D^eu, 4ioa bună. fiebțaft, adj. și adv., vioiu, ager, viu, ferbinte, schitaciu, veghet; —e Slugen, ochi vioi; —e StraBe, stradă foarte umblată, frecuen- tată, —igTeit, s. f., viociune. £cb=țonig, s. m., miere stoarsă; —fudjen, 5. m., turtă dulce, în- dulcită; —log, adj., fără vieață, neînsuflețit, mort; —tofigleit, s. f, lipsă de vieață; —tage, s. pl., în vieața mea, cât voia trăi; — jeiten, s. pi., epochă; bei —§eiten feineâ SBaterâ, în cjilele tătâne-seu; —jelter, s. m., turtar. Ret^on, v. n., a muri de sete, a dori ceva ferbinte; bie @rbe lecfeet, pământul creapă de uscăciune; baâ §aB led^jet, butea se prelinge; —b, adj., însetat. ficrf, adj. și adv., crepat, spart, ce iea apă; —, s. m., crepătură, spărtură. 2erf=ettF v. a., a licăl, a linge; —er, s. m., licăitor, licău; ein * junger —er, tiner prost și găgăuț; —er, adj., caruia îi place mâncare bună și delicată; delicat, cu gust; £eHer —er, s. m., lingău. 2e(fer=biffen, 5. m., mâncare bună, gustuoasă; —ei, s.f, lingărie, Digitized by Google Section—Segen 581 licărire, bucate alese; —$aft, adj., gustos, apetitos; —mani, s. n., —jațn, s. m., licău. Section, ve$i: Seftion. Sector, ve^i: Settor. Sectiire, vedi: Sefture. Seber, s. n., pele lucrată; bom — §te^enF a scoate sabiea din teacă. • Sebcrapfet, s. m., specie de mere foarte bune; —artig, adj., cu- relos; —banb, s. m., legătură in pele (a unei cărți); —be* reiter, 5. m., curelar; —be* reitung, s. f, tăbăcirea din urmă a peilor; —bod, 8. m., scaun, butuc, teșghea; — boțrer, 8. m., potricală; —^anbef, s. m., negoț, comerciu cu pei lucrate; —§onbler, 5. m., neguțător cu pei lucrate; —țart, adj., vârtos ca pelea, coriaceu. Sebern, adj., de pele; —, v. a., a căptuși cu pele. 2eber=taf(^e, s. f., ghiozdan; —moare, s. f., mărfuri de pele; —toert, s. n., lucruri de pele. Sebig, adj. și adv., vacant, liber; ne’nsurat; —eă î£ferb, cal ne- înșelat ; er ift nodj —, el e încă june; ber —e Stanb, celibat; —feit, 8. f., vacanță; celibat; —li^, adv., numai, singur numai, absolut. Sec, f., coasta năiei în contra vântului; —martâ, adv., la adăpost de vânt. Seette, 8. f., ve$i: 93adje. Ster, adj., gol, deșert, vacant; eine —re Stelle, un loc va- cant; ein —er âopf, cap sec; —e SBorte, vorbe zădarnice; —eă (StroȘ brefcțen, a pisa apă în pioă; —, adv., — auăgc^en, a se duce cu mânile goale; —madjen, a goli; —ftcljen, a fi vacant, a sta gol. Secrc, s. f., deșert, un ce gol, frivolitate; —n, v. a., a de- șerta, a goli. £ce=fcgcl, 5. n., ventrelă în contra vântului; —^eite, s. f, coasta corăbiei în contra vântului. 2ef$e, pl. — n, s. buză. Sega!, adj. și adv., legal; —ifiren, v. a., a legaliza; — itat, s. legalitate. Segat, pl. —e, s. n., veule, s. f., școală primară, de începători; — ftunbe, s. f., lecțiune de cetit; —iibung, s.f., esercițiti de lectură; —iibungen, s.f.pl., curs de lectură; — rvelt, f., public de cetitori, public cetitor; —^\t, s. f., timpul culesului; — $inuner, s. n., ca- binet de lectură; —$irtel, s. m., societate literară. fiefung, pl. —en, s. f, cetire, lectură. fietțargic, s.f, letargie, amorțeală. s. f., Lete, rîul uitării. fierte, s. m. (geogr.), Leton, fierten, 5. m., vedi: fiețm. fierter, pl. —n, s. f, literă, fiettidj, Setftg, adj., vedi: £el)mid)t, le^mig. fiertifdj, adj., leton; ba$ —e, limba letonă. fie^en, v. a., a recrea, a veseli; fid) —, v. r., a se desfăta. fie^t, (ber, bie, ba3 Ie|te), adj., din urmă, ultim; ber —e 9Iugen* blid, momentul din urmă; ber —e SBiUe, voința dint urmă, testamentul; bie —e Șiling, s.f, maslu; ber —e @ntfd)lu§, resoluțiunea finală; ba§ —e, ba§ SBefte, urma alege; in ben —en 3^9en liegen, a trage de moarte; ber —e, s. m., cel din urma, ultimul. fic^t, s. f., auf bie —, în sfîrșit, în fine; §u guter —, în urma urmelor. fie^bietenbe, s. m., ultimul oferent, care dă mai mult. fiebt cn^, adv., mai pe urmă; —^in, adv., dineaori, deunăzi; —lid), adv., pe urmă. fie^t=geboren, adj., zăpîrste; —Ie* benbe, s. m., supraviețuitor; —inittig, adj., testamentar. Seu, pl. —en, s. m., leu. fieudjte, pl. —n, s. f, fălinar, luminar, laternă. fieudjten, v. n., a lumina, a luci, a străluci, a schintel; e$ leucfjtet, fulgeră; bie ®onne leudjtet be3 unb ber W^onb be$ 9ladȘt§, soarele luminează (Jîoa, ear’ luna noaptea; ba3 leu^tet ja in bie Slugen, este învederat, bate la ochi; —, n., luminare, lucire. fiendjtenb, adj., luminos, lucitor, fienqter, s. m., luminar, sfeșnic, candelabru; —biUe, 5. f, țevea sfeșnicului; —tif4 , > sfeșnicar. £endjf=fafer, s. m. (zool.), licuriciu; —lugel, 5. f., bombă lucitoare; —t^urm, s. m., far. Digitized by Google Seugnen—Sidjterfdjreiung 589 Seugicn, vedi: Saugnen, p. c. I. Seitmmw, 5. m., renume, nume bun, reu; gura satului. Senfdjen, s. m. pl., oameni buni, prieteni. Scufe, s. m. și f. pl., oameni, persoane, mulțime, servitori; afle —, toți, fiecare, toata lumea; unter bie —e bringen, a da pe față, a da în public; fdjle^te —, oameni de nimic; bie — fagen, se dîce; gettnffe —, o seamă de oameni. Scntc=f(țcu, adj., selbatec, misan- trop, timid; — fdjinber, s. m., jefuitor, despoietor, jidan. Seutfclig, adj., omenos, popular, uman, afabil; —Teit, s.f., afa- bilitate , binevoință, conde- scendență. Sebante, s. f., resărit, orient. Sevit, pl. —en, s. m., levit; Qemam bem bie—en lefen, a înfrunta aspru pre cineva; —ifdj, adj., levitic. Scbhjc, pl. —n, s. f, micșunea de gradină, micsandră. fie£i=falifrfj, adj., lecsical; —fograpf, s. m., lecsicograf; —fograp^ie, 5. f, lecsicografie. Semiton, pl. Semita, s. n., lecsicon, dicționar. Stbauon, s. m. (geogr.), Livan. Sibefl, s. n., libel. Stbcflc, pl. —n, s. f. (zool.), calul dracului. Stbcral, adj., liberal, darnic; —i$mu£, 8. m., liberalism; —itat, 5. f., liberalitate, dărnicie. Sibertincr, s. m., libertin, om desfrenat. Sicentiat, s. m., licențiat. I Siceu^, pl. —en, 5. f, licență, învoire. Stt^f, s. n., lumină, luminare; ba$ — ber SBelt erbliden, a se nasce; jeyt ge^t mir ein — auf, acum pricep; an$ — bringen, a da pe față, a vedi; in’3 recite — fteffen, a arăta din partea cea potrivită; bei —e befe^en, a judeca bine un lucru; ținter^ — fiițren, a înșela; —er, s. n. pl., lumini aprinse. adj., luminos, clar; —e Șarbe, coloare deschisă; ein —er SSalb, pădure rărită; e$ toirb f^on —, se revarsă de dioă; eâ ift țjefl—er Xag, e dioă albă. 2i(țf=arbctf, 5. f., lucru la Iu-: mînare, la lampă; —bilb, s. n., dagherotip, fotografie; —braun, adj., murg deschis; —d)en, s. n., luminiță, —bodjt, s. m., feștilă. Sidjten, v. a., a rări (o pădure); Si^tcrUȘ f adv., înflăcărat, în- văpăiat. Sidjberfdjeinng, s. f., meteor; —form, 5. f, formă de lumi- nări; —freunb, s. m., amicul luminilor, al progresului; —getb, adj., galbin deschis, sămăniu; — giefjer, 5. m., luminărar, făclier; —freiS, s. m., cerc luminos, aureolă; —lețre, 8. f.t optică; —meffe, s. f., întina^ pinarea Domnului (sărbătoare); —meffer, s. m., fotometru; —punft, s. m., punct luminos; —Vufce, —f^ere, s. f., mucări; —fierbe, s. f., opaiț; —fdjeu, Digitized by GooqIc 590 fii^tung—fiiebegabentener adj, , care fuge de lumină; inimic al progresului; —fdjirm, m., apărătoare de lumină pentru ochi; —fdjnnppe, s. /., muc la lumină; —ftoff, s. m., materie dătătoare de lumină; —ftra^I, s. m., radă luminoasă, racja luminei; — țtumpf, s. m., muc de lumină. Stâtang, pl. —en, s. f., răriște. fiidptwtf, adj. și adv., plin de lumină, luminos; —giețer, 8. m., vedi: —gieger. fiicitant, pl. —en, s. m., licitant, fiicitation, pl. —en, s. f., licita- țiune, ven a trage de moarte; Weit bon einanber —, a fi depărtat; ^ier liegt begraben, aici odihnesce; bag liegt mir im SRagen, asta’mi apasă stomachul; —, v. impers., eg liegt mir barau, ’mi pasă, me interesează; eg liegt nic^tg barau, nu impoartă; eg liegt mir in aUen âfiiebern, me apasă in tot corpul. Digitized by GooqIc 592 Siegenb— Siquib Siegcnb, adj., culcat, zăcend, în- tins; —e ®iiter, s. n. pl., bunuri nemișcătoare, imobile; am ^age —, evident. Sicgeitbc, s. n., stratul de desubt, partea de desubt a unui strat de stâncă. Stcgenfdjaftcn, s. pl., vedi: Sie* genbe (Siiter. Sici), vetji: SeiȘen. Sten, pl. —e, 5. n., funie groasă (la corăbii). Sicâ, ve^i: Sefen. Sicf^gra^, s. n. (bot.), earba lui Timoteiu. Stcfc, 5. f., țeve, gurguiu la foii de suflat. Siefcft, vedi: Sefen. ve^i: Saffen. Sicutcnant, pl. —3, s. m., sub- locotenent. Signc, s. f, ligă. Siftor, pl. —en, s. m., lictor. Sila, s. n. (bot.), liliac; coloare liliachie. Silie, pl. —n, s. /. (bot.), crin. Silicn=artig, adj., ca crinul; —graâ, 5. n. (bot.), luesău; —ol, 5. n., oleu de crin; —ftengel, s. m., fuscel de crin; —ioeiB, adj., alb ca crinul. Shnonabe, pl. —n, s.f., limonadă. Sintonie, s. f, lămâie; —baum, s. m., lămâiu. Sinb, vedi: ©elinb. Sinbc, pl. —n, s. f. (bot.), teiu, (arbore); —baft, s. m., scoarță de teiu; —natiee, s. f, aleă de teiu; —nblut^e, f., floare de teiu; —nfjol^, n., lemn de teiu; —nfeil, s. n., fune de teiu. I Sinbem, v. a., a alina, a domoli, a astempera, a îndulci; bie ©trafe —, a micșora pedeapsa; —b, adj., alinător, stemperător. Sinbcrung, pl. —en, s. f., alinare, îndulcire, ușorare; —âmittel, s. n., remediu alinător. SinbWurm, s. m., bălaur. Sincal, pl. —e, 5. n., linie, lineal. Singuift, pl. —en, s. m., filolog, linguist. Sinic, pl. —n, s. f., linie, șir; mit —n unterftreidjen, a sub- linia; —nfdjiff, s. n., nae de linie; —ntruppen, s. f., trupe de linie, trupe regulate. Siniren, v. a., a linia, a trage linii. Silit, adj. și adv., stâng, stângaciu; bie —e §anb, mâna stângă; bie —e Seite eine§ geuge^, dosul unei stofe; —^eit, s. f, stân- găcie; —ifd), adj., stângaciu, nătâng. Stnf^,- adv., in stânga; — effen, a se servi la mâncat de mâna stângă;—um,la stânga împregiur. Siitnen, vecji: Seinen. Sinfc, pl. —n, 5. f., linte; —n* fbrmig, adj., ca lintea, lenticular; —ngeridjt, s. n., fertură de linte; —ngfaâ, s. n., sticlă lenticulară. Sip^en, s. n., buzișoară. Si^c, pl. —n, 5. f., buză; —n* bu^ftabe, s. m., literă labială; —fbrmig, adj. (bot.), labiat Siquib, adj., licuid, lămurit; —ation, s. f., licuidațiune, lămurire (a datoriei); —iren, v. a., a limpezi, a solvi (datoriea) Digitized by GooqIc Sifcf)—Sbcfiefcfjen 593 tifcfjeft, Hfdjt, vedi: Sbfdjen. £ifpeln, r. n., a șișcăvi, a șopti, a șopoti, a bișbăi, a șuera (șerpele), a ghîsei, fisei (gâscă); —,s.n., soptire, murmur dulce. 2iffaboit, 5. n. (geogr.), Lisabona. —en, s.f., finețe, viclenie, șireție, înșelătorie. Sificr pl. — n, 5. /., listă, catalog, registru. Siftig, adj. și adr., fin, măiestros, șiret, smicher, artificios; —er 3Beife, prin finețe, prin vicleșug, gitanei, pl. — en, . castel de plăcere; —fc^iff, 8. n., barcă, gondolă; —feutge, s. f, boală lumească, venerică; —fpiel, s. n., comedie; —fpielbidjter, s. m., autor de comedii, autor comic; —ttxilb, 8. .m, pădurice de plăcere, Digitized by GooqIc 600 Sut^eraner—sUiac^t dumbravă; — manbcln, a se preumbla. 2utl)cr=ancr, m., luteran; —ancr^ in, s. f, luterană; —ijd), adj., luteran; —tljum, s. n., lute- ranism. fiutter, s. m., otcă, vinars slab. £utti(ț, 6\ n. (geogr.), Liegiu. £ujuriij§, adj., lucsurios, desfrânat. 2ujng t s. m., lues; —waaren, s. f, articuli, marfa de lues. gtyceum, pl. Sțjceen, 5. n., liceu. 2i)mpljatifdj, adj., limfatic. s. f., iimfâ. s. n. (geogr.), Lion: —er, s. m., lionez; —erin, s.f., lioneză. Sljrifer, s. m., poet liric. adj., liric. B». 3)1, m, n., a treispră-^ecea literă din alfabet, M, m. 3)laal, s. n., ve^i: 90M. ORdanbrifd), adj., meandric. 3Raag, s. f. (geogr.), Meusa. 3Raa^, s. n., ve4i: 3Raccabder, vedi: 3Raffabaer. SRaccbmtim, s. n. (geogr.), Mace- donia ; —er, 5. m., macedonian. 3Raceriren, v. a., a macera, a dobl. 3Radjc, s. f., făcătură, lucru. HRad)en, v. a., a face, a lucra; a forma, a efectul; einen Slufjag —, a face o composițiune; bag ©ffen —, a găti bucatele; . ©tmag $u (Mb —, a preface . ceva în bani; 9Rut^ —, a în- curagia; (Sdjulben —, a con- trage datorii, a se îndatora; . Semanbem viei $u fc^affen —, a da lucru mult; ein ÎBnnbniB mit Qemanbem —, a încheie alianță cu cineva; §offnung —, a da speranță; ben. $errn —, a face pre marele; 3e# manben gum Dîarren —, a ne- buni pre cineva, a’și bate joc ' de cineva; gemanben glauben —, a da să priceapă; babei ift nidjtg âu —, aici nu e de a profita ceva, nu e nici un câștig; id) weiB nidjt mag id) mit bem 3Renfd)en — foU, nu sciu ce să judec, ce sa cuget de acel om; mag ift gu —? ce e de făcut? fid) —, t’. r., ficț) an (ilber) ©toiag —, a se apuca de a face ceva, a întreprinde ceva; fid) uid)g baraug —, a nu se îngriji; fid) viei bei ©tmag —, a profita, a câștiga mult la ceva; fid) liber Qernanb țer —, a pune mâna pre cineva; fid) auf ben 3Beg —, a pleca la drum; fid) aug bem ©taube —, a o lua la sănătoasa, a fugi de acolo cu graba; fid) auf bie Seite —, a se da în lături, a se trage la o parte; fidj eine ©^re aug ©twag —, a’și ține de onoare; fid) gemanb gum greunbe —, a’și face pre cineva amic. 3Radjer, s. m., făcător; —ei, s.f., făcătură, facere, fabricațiune; —loțn, s. n., făcut (plata). 9Rad)t, pl. 3Rad)te, s. f, patere, tărie, forță, autoritate, putință; bag fte^t nidjt in metner —, asta nu stă în puterea mea; aug eigener —, din propria sa autoritate. Digitized by IjOOQle îlla^tbrief—9Jtagen 601 2Watți=6riefr s. m., plenipotență; —geber, 5. tn., mandatar, îm- puteritor; — gebot, 5. n., or- donanță arbitrară; —țaber, s. m., plenipotențiar; despot: —țanblung, s. /., acțiune de- spotică. Wlad)tig, adj. și adu., puternic, tare, năstrușnic, vladnic; —, adv., foarte; einer Sadje — jein, a poseda un lucru; er ift ber beutțdjen Spra^e noUfomnien —, el cunoasce foarte bine limba germână; ein — gro&eS $au$, o casă foarte mare; ber —e unterbriicft ben (Sc^wdcperen, pescii cei mari înghit pre cei mici; —feit, s. întindere, lărgime. WîadjttoS, adj. și adv., fără pu- tere, tară autoritate, neputincios. 3Ra^t=fpretțerr s. m., dictator; —fprud), s. ni., decisiune cu autoritate absolută; —boUfom* mențeit, s- f, plenitudine de putere, omnipotență; —Wort, s. n., vorbă mare, termin ener- .gios. ăftarfjttierf, 5. n., lucru ordinar. SRacufatur, s. f., vecji: ăRafntatur. SRabam, pl. —en, s. f., doamnă. SR&bdțen, s. n., fată, fetiță, fiică; servitoare; — leben, a feti; —ergie^ung, s. f., educațiune de fetițe; —^aft, adj. și adv., după maniera fetițelor; —lețrer, 8. m., institutor de fetițe; —raub, s. tn., rapt, răpire de fete; —fdjule, s. f., școală de fete. Wlabe, pl. — n, s. f., verme, molie. SHiibcl, *. n., vedi; ăRiibcpen. ăRabcnnmrm, 5. m. (zool.), asca- ridă intestinală. Wîabig, adj., vermenos, plin de vermi. SJlabonncnbilb r s. n., madonă, icoana maicei Domnului. ăflabreporc, pl. —n, 5. f. (zool.), madreporă. SRabrigat, s. n., madrigal. SRag, vedi: ȘDlbgen. pl. —e, s. n., magazie; —Vernjalter, .9. ni., magazinar. 9Wnnb,7>7. SDÎdgbe, s.f., servitoare. s. tn., simbrie de servitoare. TOgblcin, s. n., vedi: TOibcfyen. 2Wagcnr pl. SDlâgen, s. tn., sto- mach ; rînză; pipotă {la păseri); —argenei, s. f, medicină sto- machală , întăritoare ; —be* f(țmerbe, 5. f., spasm, greutate la stomach; —brei, s. m., chimus; —brennen, s. n., ar- sură în stomach; —briife, s. f., folicul de stomach; pancreas; —entâunbnng, s. f., infiama- țiune de stomach; — fieber, 5. n., friguri gastrice; —gegenb, s. f., partea stomachului; —țuften, s. ni., tușă gastrică; —frampf, s-. ni., cârcei în sto- mach, sgârciu; —fdpnerj, s. m., durere de stomach, dureri gastrice; —f^Wd(țe, s. f., slă- biciune de stomach; —ftdrfenb, adj., ceea ce întăresce sto- machul, stomachal, tonic; — tro* pfen, s. m. pl., picături pentru întărirea stomachului; —iiber* Digitized by GooqIc 602 SRager—Sîain labung, 8. f.j plecate; —gtoiden, n., rosură. SRager, 'adj., macru, sec, stărp; — werben, a slăbi; —eâ Șleifdj, came macră; ein — er Soben, păment stărp, steril; ein —er SSergteid) ift beffer ate ein fetter ^rojeB, e mai bună o învoire strîmbă, decât o judecată dreaptă; —feit, s. f.j macrime, slăbiciune. Stagern, v. n., a slăbi. Stagie, s. f., magie, fermecătorie; —r, s. m.j mag. Slagiftț, adj., magic. Stagifter, s. m., magistru. Stagiftrat, pl. —e, s. m.j magistrat, municipalitate; —âperfon, 5. f.j membrul consiliului municipal; —ur, s. f.j magistratură. Stagnat, pl. —en, s. m., magnat. Stagnefta, s. f.j magnesie. Stagnet, pl. —e, s. m.j magnet; —ifdj, adj.j magnetic; —ifiren, v. a., amagnetisa; —i§mu§, 6*. m., magnetism; —nabet, s. f., ac magnetic. Stagniftceng, s. f., magnificență. Stagnolie, s. f. (bot.), magnolia. Stagft, ve(Ji: TOgen. Staljb, pl. —en, s. f, postată, breazdă, cositură. Stâ^en, v. a., a cosi; —, s. n., cositul. Stareț, s. m.j cosaș; —lo^n, s. m.j cosit. Stațegett, s. f, timpul cositului. Stațl, pl. —e, 8. n.j prân^, ospăț, banchet; semn. Staljlen, v. a. ir., a măcina. Stațl=gelb, s. n., bani de măcinat, mertic; —gerinne, s. f, scoc de moară, lăptoc; —muljle, s.f, moară de măcinat; —redjt, s. n., drept de măcinătură; —zestre; — §a^n, 5. m.j măsea molară; —$ett, s. f.j timpul mâncării, prând, banchet; gefegnete —jeit! pofta bună! Slațnbrief, s. m.j scrisoare pentru a cere o datorie, scrisoare de admoniare. Stațne, pl. —n, s. f, coamă. Stațnen, v. a., a admonia, a cere dela cineva să plătească, a dojeni. Stalpmebaner, s. m., mahomedan; —in, s. f., mahomedană; —ifdj, adj., mahomedan. SlaȘr, s. f, faimă, scire. Stagre, s. f., ve$i: Sdjinbmaljre. Siâțr^en, s. n.j fabulă, poveste; —^aft, adj., fabulos, ca în poveste. Slâț^en, s. n. (geogr.), Moravia; —er, s. m.j morav; —ifdj, adj.j moravic, de Moravia. Start^e, s. f.j mușdaiu. Stai, s. m.j luna lui Maiu; —bliim» c^en, s. n. (bot.), clocoțel, măr- găritărel; —butter, s. f.f unt de Maiu; —fafer, s. m., scără- buș, gândac de Maiu, găinușe. Staib, s. fj ve om? fein —, nimenea; affe —en, toți oamenii, toată lumea; —, s. n., servă, putană, femee stricată. 9ncuf^cn«alter, 5. n., etate bărbă- tească ; generațiune; —art, s.f, Digitized by riooQle ^enfdjenblut—9Rerfen 615 vedi: —; —blut, s. n., sânge omenesc; —feinb, s. m., misantrop; —fleifd), s. n., came de om; — freffer, s. tn., antro- pofag, mâncător de oameni; —freunb, s. tn., filantrop, iubi- tor de oameni; —freunblicț, adj., filantropic, uman; —freunb* lid^feit, s. f, filantropie, umani- tate, iubire de oameni; - furd)t, s. f, frică, teamă de oameni; —gebenten, s. n., feit —gebenfen, de când țin oamenii aminte; —gejdjledjt, s. n., genul ome- nesc; —gerippe, s. n., schelet de om; —geftalt, 5. f., figură de om, figură omenească; —getuu^I, s. n., sgomot, gloată, vlog; —gră^e, 5. f., statură de om; —^anb, s.f., mână de om, mână omenească; —^anbel, s. m., negoț cu oameni, cu sclavi (negri); — țag, s. tn., misantropie; —fenner, s. tn., cunoscetor de oameni; —fennt* niB, s.f., cunoscință de oameni; —f inber, s. n. pl., oameni; —leben, s. n., vieață omenească; —liebe, s. f., iubire de oameni, filantropie; — mbglid), adj., po- sibil; —morb, 5. tn., omicidiu; —mbrber, 5. tn., ucigător de oameni; —natur, s-. f., natura omenească; —raub, s. m., ră- pire (a unei fete); —râuber, s. tn., răpitor de oameni; —rec^t, s. n., drept natural al omului; —fasung, s. f, așeză- mânt, instituțiune omenească; —fd)eu, adj., sfiicios, sălbatec; —fcf)eu,s./., timiditate, selbătecie, antropofobie; —fc^inber, s. tn., tiran, jupuitor, belitor de oameni; —fdjîag, s. tn., rasă, viță de oameni; —foțn, s. tn., fiiul omului, fiiul omenesc; —ftimme, s. f., voce omenească; —t?er= ftanb, s. tn., minte omenească; ber gemeine, gefnnbe —verftanb, sîmț comun, minte sănătoasă; —meri, 5. n., lucru omenesc; —murbe, f., demnitate de om. SHcHfrfjdjeit, s. f, umanitate, omenire; —lidj, adj., uman, omenesc; — lidjteit, s.f., uma- nitate; —Werbung, s.f., întru- pare, incarnațiune. ^cnftruation, s. f., menstrua- țiune, flori. 2Renfur, pl. —en, s. f., mensură. ăRentor, pl. —en, s. m., mentor, conductor, povățuitor. SReplțitifdj, adj., mefitic,* puturos. SRergd, s. tn. (miner.), margă, —boben, s. tn., păment mărgos; —grube, s. f, groapă din care se scoate margă; —u, v. a., a îngrășe cu margă (un loc de arătură). SRcribian, pl. —e, s. tn., ve^i: SftittagSfretâ. ^Rcribionaf, adj., meridional. SRerina, pl. —3, s. tn., merino (stofa); —fdjaf, s. n., oae de merino. SRerfantiltfd), adj., mercantil. SRerfbar, adj., de priceput, ce se poate pricepe. Wrtcifeu, 5. n., fer de semnat. SRerfcn, v. a., a țîne minte, a sămna; a pricepe, a băga de seamă, a sîmți; auf ®ttoaâ —, Digitized by GooqIc 616 SRetaU a fi atent la ceva; fief) (Stivai —, a’și însemna ceva, a’și pune în gând; bamit e§ bie £eute nicțt —, să nu sîmță oamenii; fief) @tma^ — laffen, a da de a cunoasce, a face să ’nțăleagă. Wlcrflid), adj.j notabil, conside- rabil, pe simțite. SRerfmal, s. n., semn, semnătură, caracter. SWcrfur, s. m., Mercur; —, (chem.), mercuriu, argint viu. SRerf=fturbi(b adj., demn de notat, memorabil; curios; —tuurbig< feit, 5. f.j lucru memorabil, cu- riositate. 2)lerf=âci^enr ve4i: —mal. Wîcrlc, s. f.j vedi: SImfel. berlin, s. m. (zool.), uliu vânăt. OJkfopotamten, s. n. (geogr.), Meso- potamia. Wleffe, pl. —n, s.f., misă, liturgie; — ^bren, a asculta misa; — lefen, a celebra misa; —, târg mare. SJleffen, v. a. ir., a măsura; mit ber @lle —, a măsura cu cotul, a coti; baâ gelb —, a măsura pământuri; fic^ mit gemanbem —, a se pune de o potrivă cu cineva. Wleffer, s. m., măsurător. Wlcffcr, s. n.j cuțit; —befterf, s. n., cutie pentru cuțite; —cțen, s. n., cuțitaș; —fjeft, s. n., mănunchiu, plăsele de cuțit; - flinge, 5. f.j ascuțiș, pânza cuțitului; —rii& . ten, s. m.j muchie, dungă de cuțit; —fd^eibe, s. f, teacă de cuțite; —fdjmieb, s. m., cu- țitar; —fpifce, s.f, vârful, ascu- țitul cuțitului; —ftidj, s. m., străpunsură de cuțit. SWeffiaâ, s. m.j Messia. 9Weffina, s. n. (geogr.), Mesina. Wleffing, s. n.j alamă,'aramă gal- bină, cioae; —blatt, s. n.j cioae în plăci; —bratț), 6*. m., fir de aramă galbină; —en, adj., de cioae; —^ammer, s. m., fabrică de cioae; — ^anbler, s.m., ală- mar; —waare, s. f., scule de alamă. Wleffnttg, pl. —en, s. f.j măsu- rare, mesurătură. SRc^=amtr 5. n.j misă, liturgie; —brob, s. n.j prescură; —blid), s. n„ liturgier;*—biener, s. m., crâsnic; —freițeit, s. f.j liber- tate de a ave terg; —gefcpenf, s. n.j puiul târgului; —gemanb, 5. n.j sfită; —gut, s. n., mărfuri destinate pentru târg; — țemb, s. n.j stihar; —fette, .9. f.j lanț de măsurat; —funft, s. f., geo- metrie; —fiinftler, s. m., geo- metru; —ner, s. m.j sacristan, eclisiar; —opfer, s. n.j jertfă (la liturgie), prinos; —priefter, 5. m., preot liturgisitor; —rutțje, f.j pertică, prăjină de mă- surat; —tifdjdjen, s. n., măsuță de măsurat, planșetă; —waare, «. f., marfă de târg; —iuodje, s. f., săptămâna târgului, săp- . tămâna de târg; —jeit, s. f, timpul, când cade târgul, timpul cât ține târgul. pl. —e,«. n.j metal, bronz; —artig, adj., metalic, de metal; —en, adj., de metal, de bronz; — ifcf), adj., metalic; —ifiren, Digitized by GooqIc 1 • 3)letamorpțoje—âKieber 617 v. a., a preface in metal; —tunbe, s.f, metalurgie; —mut- ter, 5. f, matrice de metale; —jdjaum, s. m., spumă de me* tale topite; — ftange, s.f., dărap, drug; rpțeâ —, es; —urg, s. m., metalurg; —urgie, s.f., meta- ■ lurgie. Wtanwrplpjfc, pl. —n, s. f., me- tamorfosă. SJletaplper, s.f, metaforă; —orifd), adj., metaforic. f-> metafisică; —p^ftfer, s. m., metafisic; —pțjljftfdj, adj., metafisic; adv., metafisicesce. t SHcteor, —e, s. m., meteor; vedi: 2ufterfd)einung; — ologie, s.f, meteorologie; —ftein, s. m., meteorolit. SRet^ s. m., mied. WîctȘob=e, pl. — n, s. f, metod; —ifdj, adj. și adv., metodic. Wletmiijmie, pl. —en, s. f, me- tonimie. Wletcr, s. in., metru, măsură de lungime. Wletrif, s. f., metrică. Wletrif^, adj., metric âRctropoIit, pl. —en, s. m., mi- tropolit; —anfirdje, s. f, bise- rică mitropolitană. SRetrum, s. n., ve(ji: SilbenmaB- SWette, pl. —n, s. f., serviciu bi- sericesc de dimineața (la ca- tolici). SRettttmrft, s. cârnaț. । 2Re$c, pl. —n, s. f, măsură de grâu, mierță; curvă, putană. SRe^elei, pl. —en, s. f, măcel, ucidere sângeroasă, vărsare mare de sânge. Wle^eln, v. a., a măcelări, a ucide, a masacra. SWe^cn, v. n., a lua vamă (din măciniș). ă)lcbcicwcifer adv., cu măsura, cu mierța. SDicbgcr, s. m., măcelar; —^unb, s. in., zăvod. 9Wcnb(er pl. — §, n., mobilă. 9Reu(jlir=en, v. a., a mobila; —ung, 5. f., mobilar. 3)lcud)cl=morb, s. in., asasinat; —mbrber, s. m., asasin, asasi- nător, ucigaș; — morberin, s.f, ucigașe, asasinătoare; —mbr* berifti), adj. și adv., ca un uci- gaș, ca trădător. âHeu^efn, v. a., a asasina, a ucide pe ascuns, pe furiș. 9Remf)ting§, adv., pe ascuns, pe dindărăt. ăRcutc, s. f., haită de câni, potae. 2Keuter=ei, s. f., răscoală, sedi- țiune, zurbă; —er, 5. m., rebel, sumuțător, zurbagiu. SWeWc, s.f., pescar (pasere de apă). SWejifaner, s. m., mecsican; —in, s. f, mecsicană. SRegifo, s. n. (geogr.), Mecsic. 5. n., miasmă; —HW, adj., miasmatic. SRiauen, v. n., a miăuna. pron., pre mine; tnaâ — an* belangt, cât pentru mine. ■©HdjaenHcftr n., Sân-Mihaiu; —nteffe, s. f., tergul lui Sân- Mihaiu. SRteber, s. n., corset, peptar de strîns, tivlichie. Digitized by GooqIc 618 9Riene—SO^Ubern SRieite, pl. —n, s.f, mină, mutră; —madjen, a se preface. âRienendnnbe, 5. f.y fisionomie; —fpiel, 5. n.y mimică, panto- mimă. SKiet^c, pl. — n, 5. f.} închiriere; jur — ^aben, a ține cu chirie. 2Rietțsen, v. a., a inchirie, a . năimi; eine SRagb —, a tocmi o servitoare; —er, 5. m., chiriaș, locatar. WftetHetor n’ chirie, arvună; —^err, s. m., închirietor, aren- dator; —tnec^t, s. m.y argat năimit; —fontraft, s. m., contract de închiriere; —futfdje, s. birje, droșcă; —futf^er, s. m.y droșcar, birjar; —ling, s. m.y mercenar, năimit; —pferb , 8. n., cal cu plată; —truppen, a. f. pl., trupe mercenare; —jeit, s. f., timpul închirierii. WHfroffop, pl- — e, s. n.y micros- cop; —ifd), adj., microscopic, s. m. (zool.), zăgan. SRilfce, pl. —n, s.f, scar, stre- pede; —ig, adj., plin de scări, de strepezi. 2Rtld), s. f., lapte; erfte —, cu- rastră; — ber gifdje, lapți; abgera^mte —, lapte smântânit; —artig, adj., ca laptele, lăptos; —afet), s. m., oală de lapte; —bart, 8. m.y tiner fără barbă; —brei, s. m.y cir cu lapte; —brob, 5. n., pâne cu lapte; —bruber, 5. m., frate de țîță; —brâfe, s.f., ghindură de lapte; —eimer, 5. m., găleată de lapte, K; —ferfel, s. n., purcel jte; —fieber, s. n., friguri de lapte (la lehuze); —frâu, 8. f.f lăptăreasă; —gefs. n., vas de lapte; —gelb, s. n., bani pentru lapte; geronnenc —, lapte închiegat; geftotfte —, sămăchișe, iaurt; —grinb, s. m., coji de lapte; —^irfe, s. f.y meiu cu lapte; —ig, adj.f ce conține lapte, lăptos. SRildpfaffee, s. m., cafea cu lapte; —talb, s. n., vițel de lapte; —tammer, 8. f., lăptărie; —faune, s. f.y cană de lapte; —trug, s. m., urcior de lapte; —fup, s. vacă cu lapte; —fur, s. f.,* cură de lapte; —lamm, s. n., miel de lapte; —mabdjen, s. n., —magb, s. lăptăreasă; —napf, m., nă- strapă de lapte; —ra^m, 8. m., smântână; — faft, s. f., suc lăptos, chil; —fd^af, s. n.y mân- zare; —fpeife, s. lăptării bucate de lapte; —feid)e, s. f., străcurătoare de lapte; — ftra^e, s.f.y calea robilor; —fuppe,s./., supă de lapte; —topf, s. >n., oală de lapte; —waffer, s. n., zer; —mei§, adj., alb ca laptele; —ttnrtțjfdjaft, s. f., lăptărie; —jaȘn, s. m.y dinte de lapte. —juder, 5. m., zahăr de lapte, SRU b, adj., blând, îndurător, domol; lin, moale, plăcut; —eâ SBetter, timp plăcut; bie —e §anb auf* tțuu, a face elemosină. Wlilbe, 8. f, blândețe, îndurare, clemență. SRilbent, 0 .a., a alina, a domoli, a astempera, a ușoara, a îndulci; Digitized by G Ie ÎDHIberung —SJîinnen 619 —b, adj., ce îndulcesce, ce stemperă, domolitor, alinător. Wlilbcrnng, pl. —en, s.f, alinare, ușorare, domolire; —gmittel, s. n., mijloc de alinare. WH(b=ljer$ig, adj., care are inimă bună, îndurător, blând; —teit, s.f, charitate, blândețe, îndu- rare; —reid), adj. și adv., îndură- tor; —tljdtig, adj., binefăcetor; —tțdtigteit, s. f., charitate, WHHtâr, pl. —3, 5. n., ostășime, soldățime, trupe; —bienft, s. m., serviciu militar; —ftanb, s. m., statul ostășesc, militar; —ițcț, adj. și adv., ostășesc, militar. WîiHâ r pl. —en, s. fa miliție, ostășime. HWilfft, vedi: SDlelîen. ^illiarbc, pl. —n, s.f., miliard. W?Uwn, pl. —en, 5. f., milion; —ar, s. m., milionar. s- fa splină; —aber s. fa vena splinică; —branb, 5. m., inflamațiunea splinei; —frânt* țeit, s. fa durere de splină, morb ipochondriac; —Jud)t, s. fa morb de splină, splinăție, ipochondrie; —f ud)t ig, adj., ipochondriac. SWtmc,^- —n, s.f., mimă, schimă; —, s. m., artist dramatic. ȘDlimit, s. fa mimică; —er, s. m., mimic. BRimifrf), adj., mimic. Wftnber, adj., mai mic, mai puțîn; —ja^rig, adj. și adv., mai mic de ani, minoren; — jațrigfeit, s. fa minorenitate. 2Uinberu, v. a., a micșora, a împuțina; —ung, s. fa mic- șorare, împuținare, sca(Jement; —§a^l, s. fa numer mai mic, minoritate. SWinbcftc, (ber, bie, ba$), adj., cel mai puțin; nidjt im —n, nici cum, cât mai puțîn; nic^t ba$ —, nimica. ăWinbcftcnâ, adv., încai, cel puțîn. Wne, pl. —n, s. fa mină, mineră (de aur, de argint). 9Wincn=gang, s. m., galerie ce conduce la mine, la băi; — graber, 5. m., minar, săpător de șanțuri subpămentene. SRincral, pl. —ien, s. n., mineral, mineră; —bab, s.n., scaldă mine- rală;—ienjammlung, s.f, cabinet, colecțiune de mineralii; —ifdj, adj., mineral; —og, s. m., mi- neralog; —ogie, s. fa minera- logie; - ogifd), adj., mineralogic; —reid), s. n., regnul mine- ralelor. SRiniatur, .9. fa miniatură, zugră- veală foarte delicată; —gemcilbe, s. n., portret în miniatură; —malerei, s. f, arta de a zu- grăvi în miniatură. 9Winir=ett, v. a., a mina, a săpa o mină, un lagum subt păment subt o întărire de cetate; —er, s. in., subsăpător. SRinifter, 5. m., ministru; —ini, adj., ministerial. SRimffertum, pl. —ien, s. n., ministeriu. SRinne, s. fa amor, iubire curată; —lieb, s. n., cântec de amor; —fdnger, s. m., cântător de amor, trubadur. Wftnncn, v. a., a iubi. Digitized by GooqIc 620 Sftinorenn—îDZigernte ăRinorenn, —itat, vec|i: ăRinber^ jâțrig etc. SRinoritat, pl, —en, 5. mino- ritate. ținute, pl, —n, .9. A, minută; —ngeiger, m., minutar, ară- tător de minute. 2Wir, pron., mie. SRirabcllc,;^. —n,s./., prunișoare rotunde și galbine, mirabele. SRirrțe, vedi: 9)^rrțe. SRirte, s.f. (bot.), mirtă, (copăcel); —nfran§, s. m., cunună de mirtă. SRifentrop, s. m., urîtor de oameni, misantrop. âRtâcellaneen, s. f. pl., ameste- cături, mărunțișuri. SRifdjbar, adj., ce se poate ame- steca. SRifdjen, v. a., a mesteca, a drege, a preface (vinul); unter einanber —, a încurca, a mesteca; fid) —, v. r., — in <5twa«, a se amesteca, a se ingera în ceva. âRifdjling, s. m., bastard. SWifcțmaf^, s, m., mestecătură. âRtfdjmtg, pl. —en, s. f., meste- cătură, amestec, migmă. 2JH ferece, s. n., colică iliacă. SRifpel, pl. —n, s. f. (bot.), —baum, s. m., nespil. SHiffen, v. n., a fi lipsit de ceva; —, v. a., a sîmți lipsa. 3Riffc=tțat, pl. —en, s. f, faptă rea, crimă, delict; —tțater, s. m., făcător de rele, criminalist. SKtfc ve4i: ^effen. SWt j, (particulă ce corespunde în românesce cu: ab, des, de, nu, ne, r^u). 3JltV=a^ten,] v. a., a“ desprețul, a nebăga în seamă; —bețagen, v. n., impers., a nu prii, a nu plăce; es — be^agt mir, nu’mi priiesce, ’mi displace; —belja* gen, s. n., displăcere; —be* țagli(ț, adj., neplăcut; — biUigen, v. a., a nu încuviința, a des- aproba, a desmenta: —biHi* gung, s.f., desaprobare, neîncu- viințare; —brand), s. m., între- buințare rea, abus; —braurfjen, v. a., a întrebuința reu, a abusa; —brdudjlid), nr#.,abusiv; —bcuten, v. a., a interpreta, a esplica rău; —beutung, s. f., interpretațiune rea, falsă, ne- favorabilă. 3Ri§=ernte, s. f., seceriș slab, re- coaltă rea; —faU, vecji: Unfall; —fallen, v. n. ir., a displăcă, a nu plăce; —fallen, s. n.t displăcere, disgust; —f dUig, adj., neplăcut, disgustător ; —fbrmig, adj., diform; —ge* baren, v. n., a aborta; —ge* burt, 5. f, monstru, sterpitură, lăpedătură; —gelaunt, adj., reu dispus; —gefdjirf, s. n., adver- sitate, soarte tristă, fatalitate; —geftalt, 5. f., schidoală, sterpi- tură, diformitate; —geftimmt, vetfi: —gelaunt; — gliuf, s. n., soarte rea; —gluden, v. n., a reeși reu, a nu isbuti, a nu nimeri bine; baâ ift i^m —gludt, el nu reeși bine; —gbnnen, v. n., a invidia, a fi invidios de binele altuia; —griff, s. m., apucătură smintită, sminteală, eroare; —gunft, s. f, invidie, Digitized by GooqIc TOBfjanbeln—ăftiften 621 jalusie, reavoință; —giinftig, adj.. pizmătareț, răuvoitor, in- vidios. 2RtmanbeIn, v. a., a tracta rău, a maltracta; ein 9Kabdjen —, a face silă unei fetițe; —Șanb* lung, 5. /., rea tractare, mal- tractare; —^eirat^, 5. că- sătorie nepotrivită, rău nime- rită; —^eirat^en, v. n., a se căsători cu o persoană infe- rioară, nepotrivită pentru ran- gul seu; —^eUig, adj., discor- dant, în neînțelegere; —^eUig= teit, s. /, reaînțălegere, disen- siune, ceartă. n-> an reu, neroditor; —tennen, veunft, .9. m., punctul central. 3Hittel$, vecji: mittelft 9Wittel=fniâr s- n> sare neutră; —fa^, 8. m., membrul mijlociu al uni period; —fdjfag, s. m., soiu de mijloc; —gmann, s. m., mijlocitor, întrevenitor. SRittelft, prep., prin, cu mijlocirea; —e, ber, bie, bag, adj., mijlociu, central. WîittelftanO, s. m., stare de mijloc; —fteUe, s. f, loc de mijloc; —ftimme, a. f, contraalt; tiefe —ftimme, s.f, bariton; — ftrafje, s.f, calea de mijloc; —treffen, a. n., centrul armatei ; —mort, s. n., participiu, adjectiv verbal; —jeitmort, a. n., verb neutru. SRitten, adv., în mijloc, prin; —burrfj ben glug, prin mijlocul rîului; — in ber SRac^t, în cap de noapte, în miedul nopții; — im SBinter, în cap de iarnă. Digitized by IjOOQle SJlitternac^t—3Rbber 625 2Ritter=na(țt, 5. f., miea^ă-noapte, nord; —ndrfjtlid), adj., septem- trional, mieZinopțial; —na^t§- ttnnb, veZi: ^orbwinb. SWtffaften f s. f., jumătățirea postului. SJHttljetGbar, adj., de împărtășit, comunicabil, comunicativ; —en, v. a., a împărtăși, a co- munica, a face parte cuiva din ceva; —ung, s. comunica- țiune. SJHttfer, 5. m., mijlocitor; —in, s.f., mijlocitoare; —toeile, adv., într’aceea. SJHMbnen, v. n., a suna împreună; —tragen, v. a., a purta îm- preună; —trinten, v. n. ir., a be cu alții. SKittWotț, s. m., miercuri. SRitattter, adv., între alte lucruri, câte odată. SRitmrfadie, s. f, causă coefi- cientă; —verbrec^er, s.m., com- plice; —verfdjîoorene, s. m., £ jurat, conspirator. x 2Rit=Weibe, s. f, drept de pășunat comun; —tneît, s. f., lumea contimporană; —toerben, v. n.. a concura pentru ceva; —toer* ber, s. m., compețitor, concu- rent, rival; —înerbung, s. f, concurență, rivalitate; —înirfen, v. a., a conlucra, a coopera; —înirler, s. m., cooperator, conlucrător; —toirfung, s. f., conlucrare, cooperațiune; —»if* fen, s. scire; oțne mein—, fără scirea mea; — jiețen, v. a., a trage pre cineva cu sine; Barcianu, WOrterbuch. , —giețen, v. n., a merge, a că- letori împreună cu alții. Wgtnr, pl. —en, s. f, micstură, mestecătură. Wlnemontf, s. f, mnemonică, arta de a ageri memoria. Wlbbcl, pl. SWobilien, 5. n., mobilii? acareturi (de casă.) Mobiliar, 5. n., mobiliar. Wlbbnren, v. a., a mobila, a îm- brăca o casă cu acareturi. SRo^te? ve<}i: mbgen. ÎJMfturtlefnppe, s. f., supă de broască țestoasă. âRobe, pl. —n, s. f., modă, da- tină nouă; bie je^ige —, moda nouă; nad) ber alten —, după moda vechie; —toaare, s. f., marfă de modă; —țanbeî, s. m., comerciu de modă; —banblerin , s. f., modistă; —neib, s. n., vestmânt de modă. SRobel, s. m., modan, model. 9Robelir pl. —e, s. n., model; tipar, formă, patroană; —iren, v. a., a modela, a lucra o fi- gură în tipar; —irfunft, s. f., arta plastică SRobetn, v. a., a forma, a turna forme (în ipsos, ceară), a da o formă; a tipări figuri pe stofe. SRobena, s. n. (geogr.), Modena. SWobenarr, 9. m., nebun după modă. 3Jbberr s. m., putre — v. a., a face, a stoarce must; —igr adj.j mustos; —Ier, s. m.j om care staorce must. SRoftridj, s. m., muștar, mușdar. SRotion, s. f.j moțiune; mișcare. âRotfoiren, v. a., a motiva. $totte, pl. —n, 8. f.j molie; —nfraț, s. m.j rosură de molie; —ntrout, 8. n.j rosmarin sălbatec. âRotto, 8. n.j moto, sentență. WlbUe, pl. —n, s. f.j rândunea de mare. Wliidjeln, v. n.j a mirosi a muced. SRmfe, pl. —n, s. f., gărgăun; —n ^aben, a avă gărgăuni. SRiitfe, pl. —n, 5. f.j țînțar; er ma$t ană einer — einen ®Ie* p^anten, el face dintr’un țînțar un armăsar. SRurfen, mudțen, v. n., a sufla, a deschide gura; nidjt —, a tăcă mut, a nu sufla. SRurfer, s. m., om ascuns și pre- făcut, ipocrit. âRutftfd), adj. și adv., capricios. SRibe, adj. și adv., ostănit, obosit, prăfuit; — merben, a se os- tăni; beă 2eben$ —, desgustat de vieață. SRiibtgtett, 8. f.j ostăneală, trudă; Dor — umfinfen, a cădă de ostăneală. Staff, 8. m.j mânecar, manșon; —, miros de mucegaiu; —en, v. n., a mirosi a muced; —ig, adj., mucegăios. SWfițe, s. f.j ostăneală, lucru, trudă; grije, năcaz, silință; gro^e — țaben, a ave mult năcaz; țarte —, osteneală cruntă; e3 ift nidjt ber — wertț, nu merită atâta osteneală; —Io§, adj., fără osteneală; —Volt adj., ostănicios. SRuben, v. n., a mugi (ca o vacă). 9RiibI=ar$t, s. m., morar espert, constructor de mori; —bad), 5. m., iazul morei; —beutel, sîtă de moară; —bod, s. m., pârpariță; —burfdje, s. m., ucenic; —-d)en, 5. n., morișcă. âKiițlc, pl. —n, s. f., moară; — mit gmei, brei @dngen, moară cu două, trei roate. âRiițl^eifen, s. n.j fusul crâncului, pârpariță. 9Riițlett=bau, s. m., construcțiunea unei mori, arta de a construi mori; —țpiel, s. n., joc de-a morișca. SRiițHaug, s. m., vedi: SJhiljle; —gerinne, s. n., lăptoc, hamzea; —raften, s. m., coșul morei; —tlapper, s. m., terteleag, ti- tirez; —meifter, s. m., morar; —rab, s. n., roata morei; —rabfdjaufel, 8. m\ fofează, aripa dela o roată de moară; —rumpf, 5. m.j coșul morei; —fdjleuțe, s. f, stavilar de moară; —ftein, s. m.j peatră de moară; — trid^ter, ve(Ji: —rumpf; — toețr, s. n.f zăgaz pentru abaterea apei la moară; —toerf, 8. n., toate instrumen- tele ce se țîn de moară. 9Rttțmer pl. —n, s. f, mătușe. Digitized by Google 630 mOfal—SRunblod) s- griji, osteneală; —fam, adj, și adv., ostănicios; —felig, ve^i: —fam; —feligfeit, s. , osteneală, vedi: SBemuȘung. SRuIatte, pl. —n, s. m., mulat. âRnlbe, pl. —n, s. albie, co- vată, troacă, moldă, copae, co- pisteră; regnet olâ toenn e$ mit — n gbffe, plouă de varsă; SRuHer, s. m., morar; —burftțe, vee, săp- tămâna viitoare. Digitized by IjOOQle 640 Sîddjfte—9’tadjtjacfe s. m., aproapele, vecinul, 9îatț=ffet^enr v. a., a împunge după altă formă, a imita întocmai; —, s. n., imitare de forme de stampe; —ftețen, v. n. ir., a ave loc după alții; ^emanbem in einer (Sacțje — fte^en, a ceda cuiva în ceva, a fi mai inferior cu rangul; —fteigen, v. n. ir., a se sui după ceva; —fteHen, v. n., a întinde cursă, a pândi; —ftellen, s. m., cel ce întinde cursa; —ftettung, s. f., cursă, insidii. ^ădptenltebe, s. f., iubirea de- aproapelui. 9îat^ften§r adv., preste puțîn, cât mai curend. ^ac^=fteuer f s. f, supratacsă; tacsă estraordinară; —n, v. a., a solvi supratacsa; —ftid), ve(Ji: ftedȘen; —ftimmen, v. a., & vota mai târziu, a vota după esemplul altora; —ftopfen, v. a., a mai umple; —ftoppeln, v. a., a spicui, a poghirci; —ftogen, v. a. ir., a reîmpinge; — ftreben, v. n., a aspira (la ceva), a imita; — ftre* bung, s. f., nisuință după ceva; —ftrbmen, v. n., a curge după. S^at^^r^en, v. n., a se arunca după cineva; —, v. a., a arunca ceva după ceva; —fudjen, v. a., a cerca, a recerca, a căuta; um eine^enfion—fu$en, a cere prin rugăminte o pen- siune; —f^lbe, s. f., particulă aficsă. pl. Sîa^te, 5. f., noapte; e$ toirb —, înnoptează; bei ber —, in ber beâ noaptea; ju —effen, a cina; bie — irgenbtoo $ubringen, a pernopta undeva; ^ag unb — arbeiten, a lucra (Jioa noaptea ne’ncetat; gute —, noapte bună, ■ftadjt-arbeit, s.f., lucru de noapte, veghieri; —arbeiter, s. m., cu- rățitor de umblători; —becfen, 5. n., oală de noapte, țucal; —blinb^eit, s. f., orbul găinei. 9{aAtenr v. impers., înnoptează. sJlad)t=erf(țetnung, 5. f, arătare, vedenie nopturnă; —effen, s. n., cină; —euîe, 8. f, cucuveică; —fafter, s. m., fluture de noapte; —froft, s. m., îngheț de noapte; —gănger, vedi: —toanberer; —geift, ve^i; (Se* fpenft ; —gefd^irr, ve —, v. r., a se nutri, a subsista; fidj Don feiner $ănbe ^Irbeit —a trăi din lucrul mânilor sale; —b, adj., nu- tritiv, nutritor. ^a^r^aft, adf, nutritor, sățios; —e <5peifen, bucate nutritoare; —igtcit, s. f, nutritivitate. Oțring, 5. m.j degetar. Sîațrfraft, s. f., facultate nutri- tivă. țRațrloâr adj., fără nutreț, ne- nutritor; na^rlofe $eiten, tim- puri grele. 9lațr=mntter, 5. f., doică; —ftanb, 5. m.j classa muncitorilor. %ațmngr a. f., nutriment, ali- ment, hrană; meserie, profe- siune; feine — fudjen, a căuta de a’și câștiga pânea, subsis- tența. ^a^mng§*mtttelr 8. n., mijloace de subsistență, alimente, nutri- mănt; —faft, s. m., suc nutri- tiv, alimentos; - forge, s. f., grije pentru subsistență;—fteuer, 5. /., dare de consum; —ftoff, 8. m., substanță nutritoare; —$tt>tig, *• m> ram de in- dustrie. ve(ji; ^flegebater. 8. f, școală de cusut; —ferbe, 8. f., mătasă toarsă, ibrișin; —fhmbe, s. /., oră de cusut. pl. s. f, cusătură. Sta^terei, s. f, cusătorie, odae de cusătură. 9îdțtertn, pl. —en, 8. f, cusă- toreasă. s. n.j utensilii de cusut. 9Uw, adj., naiv, simplu, nevino- vat; —etat, 8. f.j naivitate, Digitized by GooqIc 41* 644 92ajabe—^arrențaft simplitate naturală, grațioasă, inocență. fRojabe, pl. —n, s. f., naiada, nimfă. 92amer pl. —n, s. m., nume; re- nume, reputațiune; in meinem —n, în numele meu, din partea mea; unter bem —n, sub pre- test; beim —n, pe nume, a nume; beim —n nennen, a’i cjice pe nume; in GJotteg —n, în numele Domnului; einem ®inbe einen —n geben, a da unui prunc nume; bem —n nadj, numai după nume; eine (gad^e bei i^rem rec^ten —n nennen, a spune adevărul; feinen guten —n țaben, a avă nume rău; einen gropen —n ^aben, a fi în mare reputațiune. ^Umen^ncț, 8. n., registru de nume, nomenclatură; —gebidjt, acrostich; —log, adj., fără nume, anonim; —regifter, s. n., listă, diptică; — gfeft, s. n., —gtag, s. m., dioa onomastică; —gjug, 8. m., monogram; —tlidj, adj. și adv., nominal, anume; —tlicț benennen, a numi cu numele; —ber jeidbnip, 8. n., catalog, listă de nume;—toecfc fel, 8. m., schimbarea numelor, metonimie. adj. și adv., cu numele; considerabil; — madjen, a chiema pe nume, a numi cu numele; eine —e Summe, o sumă considerabilă. Wtalitț, adv., adecă, va să (Jică; precum; —e, (ber, bie, bag), pron., același Mânute, ve(|i: Nennen. 9tan$tg, s. n., (geogr.), Nanțy. 9Upf, pl. ÎRdpfe, s. n., năstrapă, castron, strachină. ^Spft^en, s. n., năstrapă mică. 9^apțta, a. f., naftă. ÎRarbe, pl. —n, s. f., cicatrice, rană vindecată, semn de rană vindecată, sgancă; —n, v. n., a se vindeca (o rană), a se sgân- cui, a se cicatrisa; —n, v. a., a îmbrobința, a pregăti o pele SRarbettfeite, 8. f., floarea pelei, partăa păroasă a pelei. î^arbig, adj., cu semne de rană, sgâncos, cu cicatrice. 9lartoHf^, adj., narcotic. ^arfătipren, v. n., a narcotisa. 9lurbe, s. f., nardă; — nfrant, s. n., neghină. %arr, pl. —en, 8. m., nebun, smintit, prost, caraghios; er ift ein —, el e un prost, un ca- raghios; gemanben jum — ett țaben, a’și bate joc, a rîde de cineva; jum —en ioerben, feinen —en an ©ttuag gefreffen Șaben, a se nebuni, a’și eși din minți; —en, v. a., a’și bate joc de ci- neva, a’l lua în rîs, a’l face nebun. 9larren^aft, adj., nebun;—^aug, s. n., casă de nebuni, de smin- tiți; —fappe, 8. f., căciulă de nebun, marotă; —pope, 8. f., nebunie, posnă, glume de ne- bun; —poffen treiben, a face nebunii; -—feil, s. n., Semanben ant —feile berunt fiibren, a purta pre cineva de nas; —preid), veiji: —poffe; —tra$t, 8. f., port de nebun. Digitized by Google îtarrtjeit—Dîafj 645 Warrțeit, pl. —en, s. /., nebunie, smintire, toane; eine — bege^en, a face o nebunie. îîmin, pl. —nen, s. f., nebună, smintită. adj. și adv., nebun, ne- bunatec, struluibat, cu toane, mătalnic; ein —er ăRenfdj, ca- raghios, măscăricios. Warsiffe, pl. —n, f., (bot.), narcisă, coprină. ^artoall, s. m. (zool.), monodon, inorog. îtafatbud)ftabe, m., literă nasală. %a^enr s. n., năsuț, nas mic. 9tafdjen, v. n. a lingări, a gustări pe furiș, a limpi. Sftftfdjer, 8. m., lingar, cărui îi plac bucate bune și delicate, limpitor; —ei, 5. f., lingărire gustăritură, mâncăcioșie. Wafd^^aft, 9Wifd)ig, adj., care gustăresce pe furiș, hârbăreț, măncăcios; — ^aftigfeit, s. f., ve(|i: S^ățc^erei; —marft, s. m., piața unde se vând licăituri, zacharicale etc. 91a fe, pl. —n, 8. f., nas; einge* briidte, ftumpfe, platte, nas cârn, pleoscăit; eine gebogene —,nas coroietic, acuilin; eine aufge* worfene —, nas ridicat în sus; eine fupferige —, nas roșu; er țat eine gute, feine —, el are nas bun, fin, el prevede lucrurile de departe; feine — in Meâ fteden, bie — liberali țaben, a’și băga nasul în toate; burd) bie — reben, fingen, a vorbi, a cânta pe nas; Semăn* bem bie î^iir bor ber — ju* fcțlagen, a închide cuiva ușa dinaintea nasului; ber — nad)* gețen, a merge drept înainte; Semanben bei ber — ^erum* fu^ren, Semanbem eine — bre^en, a purta pre cineva de nas (cu speranțe deșerte); fid) bie — pufcen, a’și sufla nasul; bie — l)od) tragen, a umbla cu nasul pe sus; eine — befommen, mit einer langen — abâiețen, a fi înfruntat, a se depărta cu coada întră picioare; bie — iiber ©t* îoaă riimpfen, a strîmba din nas; gupfe bid) bei ber —, mătură înaintea ușii tale. 9lâfeln, v. n.. a vorbi pe nas, a fomfăl; —b, adj., fomf. 91afen=bluten, s. n., curgere de sânge din nas; —budjftobe, 8. m., literă nasală; —fif 8. n. (zool.), poduț, scobar; —gefd)toiir , s. n., —geioiidjâ, s. n., polip în nas; —țaar, s. n., păr în nas; —fnorpel, 8. m., sgârciul nasului; —tuppel, s. f., vârful nasului; —lăut, 8. m., son nasal; —lodj, s. n., nare, nări; —ring, s. m., inel de nas, belciug (la animale); — fpi^e, vecji; —luppel; —ftiiber, s.m., bobârnac, sfârlă preste nas; —tucb, vedi: (Sdjnupftud). adj., îrfchipuit, imper- tinent, arogant, sfătos. s. n. (zool.), rinocer. Wh adj., umed, ud; — madjen, a muie; burd) unb burdj —, a fi udat pănă la pele; naffeS SBetter, timp umed, ploios; naffer SBoben, pământ umed. Digitized by IjOOQle 646 5Raffe—9?aturmenf^ 3tâffer 5. f., umezeală, umiditate; —n, —In, v. n., a fi cam umed. 9tagfalt, adj., frig și umed. adj. și adv., cam umed. Nailon, pl. — en, 6*. f, națiune. National, adj. și adv., național; —djaratter, s. m., caracter na- țional; —garbe, s. f., garda națională; —ifiren, v. n., a naționalisa; —ităt, 5. f., națio- nalitate; —ftolj, s. m., mân- drie națională; —verfamlung, s. f., adunanța națională; ȘRatfoitiit, 5. f., nativitate; einem bie — ftetten, a predice cuiva viitorul după stelele din ^ioa nascerii. 9tntolien, s. n. (geogr.), Natolia. 9Uttcr, pl. — n, s.f. (zool.), viperă, serpe ciung; —wur$, s. f. (bot.), earba șopîrlei, rădăcina șerpilor; — gunge, s. f., limbă de viperă, grăitoare de reu; (bot.), limba șerpelui. 9îatur, pl. — en, s. f., natură, fire; temperament, caracter; er ^ot eine (tarte —, el e de o constituțiune tare, vertoasă; bie —en finb toerfdpeben, tem- peramentele sânt de multe fe- liuri; bie (Setooțn^eit mirb oft jur anbern —f deprinderea e adese a doua natură. ^aturalien, s. ’ pl. producte na- turale; —tabinet, s. n., cabinet de istoriea naturală. 9tatnran{ir=en, v. a., a naturalisa; —ung, s. f., împământenire, drept de cetățean. Sîaturali^muâ, s. m., naturalism; —ift, 5. m., naturalist. 9tatur=anlage, s. f., naturel, fa- cultăți naturale, ingeniu; —be* gebențeit, s. f, fenomen; —be* fc^reiber, s. m., naturalist, fi- siograf; —befdjreibung, s. f, fisiografie. Maturei!, s. n., naturel, firea cuiva. ^atur=ereignîg, s. n., —erfc^ei* nung, s. f, fenomen; —forfdjer, s. ni., naturalist, cercetător de natură; fisic; — forfrfping, s. f., studiu, cercetare asupra na- turei; —gabe, s. f., dar na- tural; —gemafj, adj., conform naturei; — gefă)id)te, s. f., is- toriea naturală; —gefe^, s. n.t lege naturală; — tunbe, s.f., cunoscința naturei, cunoștința de lucruri naturale; —funbige, 5. m., naturalist, fisic; —lețre, s. f., sciința naturei, fisica. țRatiirlid), adj. și adv., firesc na- tural, fisic, naiv; ber —e, 2Renfcț, omul naturei, om natural, ne- cult; —er SSeife, firesce; —e$ ®inb, copil din flori, bastard, ^atnr'menfdj, s. m., om natural, necult, simplu; —rec^t, s. n., dreptul naturei, drept natural; —reid), s. n., regnul natural; —retigion, s. f., religiune na- turală; —feltențeit. s. f., rari- tate naturală; — fpiet, s. n., joc al naturei; —trieb, s. m., instinct, bold; —iuibrig, adj., nefiresc, contra-naturei; —toif* fenfdjaft, s. f., sciința naturei, sciințele naturale; —Wunber, s. n., minune a naturei; — ju* ftanb, s. m., stare naturală. Digitized by GooqIc Mantii—9?ebent^iir 647 9îautifr f., nautică, cunoscință de navigațiune. adj., nautic. 9îatmrra, s. n. (geogr.), Navara. Națatett), s. n. (geogr.), Nazaret; - rener, s. m., nazarinean, na- zaren; —renerin, s. naza- rineană. ^eapet, s. n. (geogr.), Neapole. 9îeapoliton=er, m., neapolitan; —erin, s. f, neapolitană; —ifd), adj., neapolitan, din Neapole. SReM, m., negură, bură; —id)t, —ig, adj., neguriu, neguros, buros; —tge^ lefter, timp ne- guros, ploios ; —frăție, s. f. (zool.), ceucă. 9îc6ettr prep., lângă, alăturea, aproape; — Semanb fi|en, a șed^ lângă cineva; — anbern ®ingen, între alte lucruri. 9îcben=abftt^t, s. f., scop secundar; —arbeit, s. f., lucru pe înde- lete; —artifel, s. m., articul secundar, separat; —oft, s. m., ram lateral; —au^abe, s. f., spese accesorii; edițiune secun- dară, edițiune mică; —begriff, s. m., idee secundară, accesorie. ȘRebenbei, adv., pe lângă. ^ebeu^ciuei^, s. ni., probă secun- dară; —blatt, 5. n., suplement estraordinar ; (bot.), stipolă; —bruber, s. m., aproapele; ca- merad; —buțler, s. m., rival, concurent, compețitor; —buț* lerin, s. f., rivală; — bu^ Ierifd), adj., rival; — bing, vetji: —fad>e; — einTunfte, 5. pl,, venituri laterale, acci- dentale ; emolumente; —flug, m., rîu confluent; —gang, 5. m., galerie laterală; —gaffe, s. f, stradă laterală; —ge* bdube, s. n., edificiu lateral; olată; —gemad), s. ni., cabinet lateral; —gemd^â, ve4i: 5lu^ tvud)§; —ț|au$, n., casă ve- cină, laterală; —Ijof, s. m., curte alăturea cu altă; —fam^ nter, s.f., cămară de alăturea; —finb, s. n., bastard, copil de lele; —firdje, s. f, vedi: Seif* firdje; —linie, s. f., linie late- rală; —ntenfd), s. ni., aproa- pele ; —mittel, s. n., mijloc se- cundar , remediu accesoriu; —pfeiter, s. m., pilastru deală- turea; —pfennig, s. m., bani de reservă; —planet, s. m., planet secundar, trabant; —redjnung, s. f, comput par- ticular ; — rolle, 5. f, rolă sub- ordonată, a doua rolă; — fa^e, s. f, treabă de a doua mână, indiferentă; — fa^ a. m., proposi- țiune incidență, secundară; —fdjliifcel, s. m., cheie falsă; —fonne, s. f, soare lateral, par- eliu; —ftrage, s. f, strată la- terală; —ftube, s. f., odae la- terală; —ftunben, s. pl., oare libere, fără lucru. 9leben=tțiirr s. f., ușe alăturea cu alta, ușe laterală; —umftanb, s. m., circumstanță particulară, incidență; — urjadje, s.f., causă secundară; —berbienft, s. m., câștig estraordinar; —berpfan* bung, 5. f., ipotecă subsidiară; —Weg, 5. ni, cale laterală; auf —tvegen ge^en, a umbla pe Digitized by Google 648 9^e6ft—9^eigen căi încurcate; —inert, 3. n., adausuri accesorii; —minte!, 8. m.} unghiu lateral; —mort, 8. n., adverb; —mbrtlicț, adj.j adverbial; —gimmer, 3. n., odae alăturea, vecină; —^oed, 8. m.j scop secundar. adv.j împreună, cu, pe lângă, dimpreună. 9tafen, v. a., a irita, a întărită, a sgădări, a hărțăli, a zădări. SRetferci, pl. —en, 3. f.j iritări, zădăritură, provocațiune. SUrftfcț, adj., gădăros; glumeț. Weffe, pl. —n, s. m.j nepot; —ngunft, s.f., nepotism. 9teger, s. m., negru, arap; —in, 3. f, neagră, arapă; —țanbeî, s. m. , negoț cu sclavi (cu negri). 9tețmen, v. a. ir., a lua, a prinde, a apuca; gemanben bei ber §anb —, a lua pre cineva de mână; Semanben gu fidj —, a lua, a primi pre cineva la sine; ein Snbe —, a înceta, a lua sfârșitul; eine ©acțe auf ficț —, a lua un lucru asupra’și, a fi răspunzător; frifcțe erbe —, a schimba caii; ficț ba$ Seben —, a se ucide; eine grâu —, a se însura; in ©mpfang —, a primi; Slbfcțieb —, a hia rămas bun; iibel —, a lua în nume de rău; ^la^ —, a cuprinde loc; mbrtti^ —, a se țină de literă; ein Sube*—, a se sfârși; ©cțaben —, a se păgubi,' a suferi pagubă; ficț in $!cțt —, a se păzi; fein SRacțtlager an einem Orte —, a pernopta undeva; ®rieg^ bienfte —, a îmbrățișa statul militar, a se înrola; i^ nețnte ©ie beim SBorte, eu me țîn de cuvântul Dtale; icț țabe țeute nocț nicțte gu mir genommen, eu încă n’am mâncat astădi nimica; ®ott țat ițn gu ficț genommen, DZeu l’a chiemat la sine; Qemanben gefangen —, a lua pre cineva prins. 9lețmer, 3. m., luător. ȘRețmtuț, veZi: ^âmticț. ȘRețrnng, pl. — en, 3. loc așe- zat la țărmul mării. 9mb, 3. m.j pismă, invidie; aug —, din invidie; —en, v. a., vedi: SBeneiben, —er, s. m., in- vidios, pismuitor; beffer —er, al$ SERitleiber țaben, e mai bine să fii pismuit, decât compătimit; —erin, 3. f.j pismuitoare, in- vidioasă; —țammel, —țart, 3. m.j pismătăreț. ^etbtfcț, adj. și adv.j invidios, pismos, pismătăreț, zavistios. 9îeibto§, adj., nepismuitor. ȘRetge, s. f.j scădere, apropiere . spre sfârșit; ber SSein, ba$ Șafj gețt auf bie —, vinul, butea e spre sfârșit, e mai aproape goală; eâ gețt mit ițm ouf bie —, e cu un picior în groapă. țReigen, v. a.j a pleca ceva într’o parte; ba$ $aubt —, a pleca capul; ficț —, v. r.j a se apro- pie, a se pleca, a se închina; ficț Dor ^emanben —, a se pleca dinaintea cuiva, a’i se închina; ber £ag neiget ficț, soarele apune; gu @tmo§ geneigt fein, Digitized by Google ^eigung—%e$en 649 a fi aplecat spre ceva; —b, adj., plecat, povârnit, decliv. ^eigung, pl. —en, s. f., plecare, aplecare, închinare, tragere de inimă, pomeală, (pentru, spre ceva); inclinațiune, declivitate; — ju Șaben, a av& aple- care, tragere de inimă spre ceva, ■ftein, adv., nu, ba; — fagen, a <}ice ba. yMrtfog, s. m., necrolog, registru de morți. lefter, s. m., nectar, beutura (jeilor. Ztelte, pl. — n, s. /., garoafa, —nbeet, s. n., strat cu ga- roafe; — geruri) 8. m., miros de garoafe; —bl, 5. n., esență de garoafe; —ftod, s. m., plantă de garoafă. îleunbar, adj., ce se poate numi, esprima. ftemten, v. a. ir., a numi, a da un nume; ^emanben bei feinem turneu —, a numi pre cineva pe numele seu; firi) —, v. r., a se numi, a se chiema. ftenitenbung, ve4i: ^ennnfatl. Menuet, s. m., numitor. ftennfaU, s. m., nominativ, ftenming, vetji: SBenennung. ftenn=Wertțr 8. m., valoare no- minală; —înort, 5. n., nume substantiv. 9Uologi^muSr pl. —meu, 8. m., neologism. ftepljrtt, s. m., (miner.), nefrit. 8. m., Neptun, deul mă- rii; —ianer, s. m., (geolog.) neptunist. ftereiben, s.f.pl. Nereide. fterb, pl. —en, s. m., nerv, nervă. fterben=bau, s. m., țăsStură, struc- tura nervilor; —fieber, 8. n., friguri nervoase; —trantțeit, 8. f., morb nervos; —reij, 8. m., irităment de nervi; —foft, 8. m., suc nervos ; —f^lag, 5. m., apoplecsie de nervi; —ftdrfenb, adj., tonic; —-f^ftem, s. n., or- ganisațiunea sistemului nervos, sistemul nervos. ftertiig, adj., nervos, energic. %ergr pl. —e, 5. m., vidră mică, feffel, pl. —n, 5. f., urțjîcă; —auâțc^lag, s. m., furnicei, fri- guri urzicătoare; —garu, s. n., tort de urdîcă; —n, v. n., a urdica; —tucț, s. n., pârujă de urzică, muselină. fteft, pl. —er, *. n., cuib, culcuș, vizuină, gașca, gaură (de șoa- reci etc.); ba£ — verlaffen, a sq descuiba. fteft=ei, 5. n., ou de cuib; —fixdȘ* lein, s. n., puiu. fteftl, pl. —n, s. f., copcie, chi- chiță, juveț; —n, v. a., a în- copci^, a înnoda; —furnir, s. f., fetișchet. fteftler, 5. m., copcier. fteftling, s. m., puiu de pasere, fără pene. %ett, adj., neted, frumușel, ele- gant; —igfeit, s. f., netezime, eleganță. 9lettD, adv., întocmai; —preia, 5. m., preț întocmai. pl. —e, s. n., laț, rețea, mreje; —brud), s. m., surpătură, vătămătură. Sîe^en, v. a., a uda, a stropi. Digitized by Google 650 ^e^fdrmig—Neutral 9îe^=fbrmig, adj., în forma unei rețele; —țaut, s. f., retină; — ftetler, s. m., pânditor; —ftrîf* fer, 8. m., împletitor de rețele, năvodar; —gug, s. m., aruncă- tură de năvod. 9leit, adj. și adv., nou proas- păt, modern; —eg SBud), carte nouă; bie alten unb bie —en (Sriftfteller, autorii vechi și mo- derni ; —e SRadjridjten, sciri proaspete; —, adv., de nou; Von — em, aufg — e, de nou. 9leu=aufgelcgt , adj., retipărit; — barfen, vecji: SBacfen; —begierbe, vedi: —gier, — gierbe; —be* fețrte, 5. m., nou întors (la cre- dință), neofit, proselit; — brud), s. m., arătură proaspătă. 9ieue, s. n., nou, noutate; wag gibt eg $Reueg? ce e nou? 2lUeg — ift fd)5n, ce e nou e frumos. 9leuerbtng£, adv., de nou. 9leu=ererr 5. m., înnoitor, novator, neolog, neograf; —erfunben, adj. și adv., de invențiune nouă; —erlid), adj., de curând, din nou. ^lenerung, pl. —en, s. f., înnoitură, noutate, reformă, neologie; —en maițen, einfiițren, a înnoi. 9lett*gebarfen, adj., proaspăt; ge* boren, adj., născut de nou; id) bin jegt toie — geboren, mă sîmt acum ca nou născut, în putere. ȘReit=gier, —gierbe, s. f., cu- riositate, indiscrețiune; —gierig, adj., și adv., curios; —griedjifd), adj., greca modernă; —Șeit, —igleit, s. f., nouătate. 9îettjațrr n., an nou; — gfeft, s. n., serbarea anului nou; —g* gefdjenf, 5. n., dar de anul nou; —gtag, s. m., dioa de anul nou; —$ttmnfd), s. m., gratulațiune de anul nou. 9£eu4irfj, adj., și adv., deunăzi, de curând; —s. n., lună nouă; —ting, 8. m., noviț, novac; —monb, s. m., lună nouă, craiu nou; —mobifd), adj., după moda nouă. 9îeun, numer., nouă; —auge, 8. n., lampretă, mreană; —erfei adj. și adv., de nouă feliuri, de nouă specii; —fad), —fattig, adj., și adv., în nouă, de nouă ori atâta; —jațrig, adj., de nouă ani; —mal, adv., de nouă ori; —ftiinbig, adj., ce ține nouă oare; —filbig, adj., de nouă silabe; — tăgig, adj., de nouă al nouă^ecile; —gbUig, adj., de nouă policari. 9teufțmniett, (geogr.), Spania nouă. 9îenftabt, s. f., cetate nouă. ^euteftamentli^, adj., ce se țîne de testamentul nou. Central, adj., neutral, indiferent; —itcit, 5. f., neutralitate; —i* firen, v. a., a neutralisa. Digitized by IjOOQle Sleutnim—î^ieberfa^ren 651 9leutrum, pl. —tra, s. n., genul neutru; verb neutru. 92cuberm(ițlt, adj., căsătorit de curend. țRiciut, s. n., (geogr.), Nicea. ÎRidjt, adv., nu, ba; gang unb gar —, nici de cum, nici într’un chip; —einmal, nici măcar; gar —, nimic pe lume; — me^r, mai mult nu; er fc^Idft — mețr, el nu| mai doarme; mit 91id^tenr nici de cum; gu ȘRidjte moc^en, a nimici a anula. 9Hdjt=ad)tttng, s. f., lipsă de stimă, de respect; —befolgung, s.f., nerespectare, neobservare. 9Hdjte, pl. — n, s. f., nepoată. 9Hdjt=erfcnmiug, s. /., negare; —erfdjeinung, 5. f, neînfăți- șare, contumație. țRidjtig, adj., nul, fără valoare; —feit, s. f, deșertăciune, vani- tate, nulitate; — feit$befd)foerbe, s. f, pâră de nulitate. flHdjtleiter, s. tn., corp care nu conduce (căldura, electricitatea). adv., nimica; e§ ^ot — gu fagen, nu face nimica; we* niger al3 —, mai puțin ca ni- mica; es ift — an ber <5ad?e, nu e nimic adevărat; es ^ilft aUeâ —, nu ajută nimic; — barna^ fragen, a nu se îngriji de nimic; um — unb inieber —, pentru nimic; — befto tueniger, conj., cu toate aceste. 9H(tyt&bebeutenb, adj., neînsămnă- tor, sarbăd. SRWjtfein, s. n., a nu fi, neesis- tență. 9Hd)tS^nii^ig, adj., de nici o treabă, om de nimica, mangosit, ti- goare; —murbig, adj., de nici un preț, netrebnic, de nimica; de nici o valoare; —îmirbig* feit, s- f., netrebnicie, infamie. 9H(tyt=twUgieljung, a. f., neesecu- tare; —miffen, s. n., ignoranță, lipsă de cunoșcință; — moUen, s. n., lipsă de voință; —galjtung, 5. f., nesolvire. s. n., femee destrămată; —, (chem.), nichel. 9Hden, v. n., a pleca capul, a clătina capul dormitând, a moțăi, a piroti, a știulbica. 9lte, adv., nici-odată, nici când. SRteber, adv., jos, inferior, trivial; bie —en Sdjuien, scoalele de jos; $o^e unb — e, cei mari și cei mici; ouf unb — gețen, a se sui și a se scobori, a merge în sus și în jos. ^ieber^bcugeu, v. a., a pleca ceva în jos; a se pleca, a da semne de supărare; —bredjen, v. a., a dărîma, ve(Ji; 9îieber*reifjen; —brennen, v. a., a preface în cenușe; —brennen, v. n., a se mistui tot prin foc; fid) —biit* ten, v. r., a se pleca 9Heber=beutfdjfanb, s. n. (geogr.), Germania inferioară; —bonnern, v. a., a trăsni, a fulgera; —briiden, v. a., a apăsa, a copleși; —briidung, s. f., ap& sare, copleșire; fidj.' —briiden, v. r., a se piti. ^iebersfafjren, v. n., a sepogori, a descinde; —fa^rt, s. f., pogorîre; —fafien, v. n., a cădă; Digitized by IjOOQle 652 SHeberțalten—9?ieberfdbeln Vor gentanbem —fallen, a se pro- sterna înaintea cuiva; —fliegen, v. n., a sbura în jos; —gang, 8. m., pogorîre, apunerea soa- relui; Vom Slnfang bi§ §um —gang, dela răsărit pănă la apus; —ge^en, v. n., a apune; —gefdjlagen, adj., trist, dăbălat, dăulat, jalnic, descuragiat, obo- sit, consternat; — gef^lagen^eit, 3. f., obosire, perdere de cu- ragiu, consternațiune. ^ieber=țaltcn, v. a., a țîne jos, în jos; —țangen, — ^angen, v. n., a atârna în jos; —^auen, v. a., a tăiâ în bucăți, a trece prin ascuțitul săbiei; fid) —țo* den, v. r., a ședă în călcâie, pe vine, a se ghemul, a se stârci. 9Heber4anernr v. n., a se înco- lăci ; —Happen, v. n., a da că- pacul în jos; —tnieen, v. n., a se pune, a cădă în genunchi, a îngenunchie; —lommen, v. n., a nasce, a se ușura de sar- cină, a dobândi (femeea); —htnft, 3. /, nascere; bie un* jeitige —tunft, nascere fără vreme, lăpădare de copil, abort. 9Heber4age, s. f., depositor, ma- gazin , deposite; sfărmarea unei armate, învingerea unei armate, înfrângere. 9Heber4anbe, 3. n.pl. (geogr.), Țe- rile de jos, Belgiu și Olanda; —lănber, 3. m., olandez —ldn= berin, s. f., olandeză;—laffen, v. a., a lăsa în jos; fid) —laffen, v. r., a se așecja undeva, a se statornici cu locuința; a descinde, a se pripăși; —laf* fung, s. f; așezământ, colonie, descălecare, descălecătoare. 9Heber=legen, v. a., a depune, a pune jos, a pune la păment; fidj auf bie @rbe —, a se culca la păment; er tveiB nid)t, mo er fein $aitpt — fotl, el n’are unde să’și plece capul; bie ăBaffen —, a depune armele, a pune armele jos; fein Simt —, a se lăpăda, a se mulțămi de oficiul seu; bie ®rone —, a abdice la coroană; ®elb bei einem —, a deposita bani; M , V. r., a se culca, a se pune în pat, a se întinde pe păment; —legung, 3. f., dimi- siune (dintr’un oficiu), abdicerea (dela coroană); —liegen, v. n., a zăce pe păment, a fi bolnav pe pat. 9Hcber=madjen , —me^eln, vecji: —țauen; —megelung, 3. f., măcel, măcelătură, carnagiu; —i5fterrei<ț , 3. n. (geogr.), Austria inferioară; —reiBen, v. a., a dărîma, a da jos o zidire, a derăpena, a dobori, a surpa; —reiBung, s. f., dă- rîmarea unei zidiri, demolare; —rennen, v. a., a răsturna în fugă; —rțein, 3. m. geogr.), Renul de jos; —rljeinifd), adj., dela Renul de jos. Wiebex^fiibelu, v. a. a ucide prin lovituri de sabie; —fdfieBen, v. a., a împușca, a omori; —fdjlag, (chem.), precipi- tat ; — fd)lagen, v. a, a do- bori, a răsturna, a dărîma, a Digitized by IjOOQle ^ieberftftmmig—^ierenbeden 653 tăiă (un arbore), a trânti la pământ; (chim.), a precipita, a stâmpăra; a arunca în jos, a pleca (ochii); ben SRutț —fd)ta«* gen, a descuragia; .gemanbeâ $offnung —fdjlagen, a lua, a zădărnici speranța cuiva; Qeman* ben — f d)îa gen, a întrista, a mâhni pre cineva; einen ^ro^eg, eine ®(țulb — f^îagen, a cassa, a anula prin sentență un proces, o datorie; —fdjlagenb, adj., mâhnitor, trist, desolător; —f^fagenbeâ SRittel, remediu stemperător, alinător; fe^r —ge* f colagen fein, a fi foarte trist, mâhnit; —fdjmeifjen, v. a., ve<}i: —toerfen; —f^reiben, v. a., a scrie, a face înscris; —fenfen, v. a., a afunda, a lăsa în jos; —fe|en, v. a., a pune jos, a pune la pământ; a ședă; eine ^omiffion —fe^en, a esmite o comisiune; fid) —fe^en, v. r., a șede; —finfen, v. n., a se cufunda, a cădă, a se copleși de slăbiciune; —finfen, n., copleșire, cuftindare; —fi^en, v. n., a ședă, a se pune la ședere. ^ieber^ftftmmig, adj., care are trunchiu scurt; —fted)en, v. a., a străpunge, a omori printr’o lovitură £ sabie, de pumnal; —fteigen, v. n., a descinde, a se pogori; —ftofjen, ve^i: —țauen; —ftreden, v. a., a în- tinde, a omori un om, a’l răs- turna mort la pământ; —ftfir* jen, v. a., a arunca la pământ, a precipita; —, o. nt, a cădă jos, a se lăsa jos, a se prăbuși; —ftrecfen, v. a., a trânti. 9Heber41jun, v. a., a se culca (de animale); — trffdjtig, adj., de nimica, prost; ticălos, in- fam, laș, mișel, codac; —trâd)* tigfeit, s. f., mișelie, netrebni- cie, infamie; —treten, v. a., a călca în picioare; bie —treten, a scălcie. 9îiebernmrt$, adv., înjos; —wer* fen, v. a., a arunca în jos, a trânti, a arunca la pă- mânt, a răsturna; ftdȘ bor 3e* manb —toerfen, a se prosterna înaintea cuiva, a se arunca la picioarele cuiva; —jiețen, v. a., a trage în jos, a trage la pământ. 9îiebftd), adj. si adv., frumușel, curățăl, neted, plăcut, elegant; —feit, s. f., delicateță, grație, eleganță. 9Hebrig, adj. și adv., scund, scurt, de jos, ce nu e înalt, simplu; netrebnic, ordinar; ein —er ?frci§, preț ordinar, scăcjut; bon — em ^erfommen, de viță, de origine de jos; —feit, s. f., josime, micșoritne, micșorătate; ftd) feiner —feit fdjiimen, a se rușina de micșoră- tatea sa. 9Hemal£, adv., nici-odată. ^iemanb, pron., nime, nimene, nici unul; —em trauen, a nu se încrede nimănui. Aliere, pl. —n, s. f., rănunchie, rerunchiu, rinicidu. ^ieren=berfett, 8. n., tigkiță; —bra* ten, 8. m., friptură dela rinichi; Digitized by GooqIc 654 ÎRiefeln—ȘRorbfap —frantțeit, a. /, morb de ri- nichi, nefritică. SRiefdn, v. n., a vorbi pe nas, veZi: 9^afeln; —, v. nepers., a ploua merunt. %iefenr v. n.} a strănuta; —, s. n., strănutat. ^iefettmrj, s. f. (bot.); boțățel, spânz. ^Ric^bran^, s. m., usufruct. 9Hetr pl. —en, 5. n., țintă, cuiu turtit, întors în copită. Wete, pl. —n, s. f., nimic, tot ce nu a eșit (în loterie). $Riet-en, v. a., a țîntuî; —negel, s. m., cuiu de țîțîni. s. m., Nicolae. 9HI, s. m. (geogr.), Nil (rîul); —pferb, s. n., hipopotam. ȘRtmbu§, 5. m., nimb, aureolă, ntmmft, nintmt, veZi: ^e^men. interj., na! ține! 9Hmmer, —mețr, adv., nici-odată, câtva fi hăul; — fatt, s.m., fără sațiu, lacom. 9Hppeu, v. n., a sorbi cu pliscul; a gustări. 9Urgeubr nigenbâ, adv., nicăiri, nici într’o parte. pl. —n, s. f., firidă. 9iifpe, P1* — n, lindină; —ig, adj., lindinos. jRiftettr v. n., a cuiba, a face i cuib, a. cloci, a cuibări. 9Hbetfiren, nivela, a obli unjoc. 3H$e, pl. -Hn, $. f;, undină; ' nimfă, $înă de apă. 9^-». m-, Noe. ÎRotț, adv., încă, nici; —ba§u, preste; — nidjt, încă nu; —einmal fo Viei, încă pe atâta; er ift — inuner frânt, el e încă tot bolnav; —, conj., er țat toeber @elb — trebit, el n’are nici bani, nici credit; —ntalig, adj., încă odată, re- pețît; —malS, adv., încă odată, de nou. %omabrtfd^r adj., cunoscut, înve- derat, cunoscut de toată lumea. ^l^eUe,pl —n,sf., novelă, noutate. Kobemberr 8. m., Noemvrie. pl. —en, 8. m., novițiu; —iat, 8. n., novițiat. •Wu, adv., acum, îndată; in einem —, într’o clipă. 9Hid|tern, adj. și adv., nemâncaț, nebeut; treaz, cumpătat; er ift Wieber —, ’i-a trecut bețiea; s’a trezit din beție; —Ijeit, s.f., trezvie, cumpătate, sobrietate. 9htbel, 5. f., tăiețel, frecățel, fidea; —brett, 8. n., curpător; —țolj, s. n., făcăleț; —teig, s. m., aluat dr tăieței; —malfer, 8. m.f veZ.~en, s.f., nunciatură. 9htntut§, pl. —ien, s. m., nunciu. 9hîr, adv. și conj., numai; nid)t —, fonbern aud), nunumai, ci și; id) ^abe — ein ®inb, eu am numai un copil; toenn er e§ — tțdte, numai de o ar face; — toeiter, înainte numai; —id) g>e es getljan, singur eu o am ut. fRiirnberg, s. n. (geogr.), Norim- berga; —er, s. m., norimbergian; —erin, s. f., norimbergeză. pl- ^flffc, f, nucă; eine taube —, o nucă seacă, găunoasă; eine ^arte —, un lucru greu, neplăcut; 9Hiffe fnaden, a sparge nuci; in bie Dîuffe ge^en, a merge și a căuta nuci în pădure. 9îu§=baum, 5. m., nuc; —bau* men, adj., de nuc; —beifjer, vc(Ji: —țader; —braun, adj., de coloarea nucului; —garten, s. m., nucet; —ge^aufe, 5. n., v. n., găoace de nucă. Barcianu, Worterbuch, 9îug=țarfer, —^a^er, s. m., — frd^e, s. f. (zool.), gaiță; —fern, s. m., sîmbure de nucă, miedul nucei; —fnader, s. m., piuliță de a sparge nuci, alune; — bt, s. n., oleu de nuci; —fdjate, s. f., găoace de nucă; grune —fdjale, s. f., coaje de nucă. 9£ufter, pl. —n, s. f., nare (la animale). pl.—t, s.f, scobitură mică în lungul unei scânduri pentru a se potrivi o altă bucată de lemfl întrensa, rost, uluc; —țo* bel, s. m., rândea de ulucă, de răclit. 9Jutftțen, v. n., a suge. adv., de folos; gu nidȘt§ —, de nimica bun. %u^=antoenbnng, s. f, folosire, aplicare practică, morală; —bar, adj., folositor, profitabil, avan- tagios. ^u^en, 5. m., folos, profit, avan* tagiu; baâ ift oon teinem —, asta nu e de nici un folos; — auâ einer Sadje giețen, a profita, a trage folos din ceva. fRn^en, 9îii^en, v. a., a folosi; gu @ttooâ —, a fi folositor la ceva; toaâ nii^t eâ? ce ajută; ce folosesce? toogu niițjt ba3? aceasta de ce e bun ? țRui^gartett, & m., grădină de economie; —țofg, s. n., lemn viu, de clădit, lemn de folos. adj. și adv., de folos, folositor, avantagios, profitabil, util; — fein, a prinde cuiva bine. Digitized by GooqIc 42 658 9îu|tog—Dberbalfen adj., nefolositor, înde- șert, de nici un folos; —igfeit, s. f, nefolosință. ^u^nieger, s. m., trăgător de folos, usufructuar; —niejjung, s. f., folosire, usufruct. 9btțnng, s. f.y folosire, esploata- țiune, profit. pl. —n, s. nimfă; fată tinără, frumoasă și bine- făcută. ©. . Qf o, n.y a cincisprădecea literă în alfabet, O, o. ©! interj.y oh! ah! — nein, ba nu. Db, conj., dacă, decumva, de; Wer weife — eg ioa^r ift, cine scie, de e adevărat; eg ift mir aU — Sonjitag mare, pare, ca și când ar fi Duminecă; frage erft — er ba ift? întreabă ân- tâiu, de e aci? eg fie^t aug, afg — eg regnen toofite, pare, că ar voi să plouă; —, prep., (cu dativul), deasupra; în timpul. O&arfjt, s. f.y grije, pază; vecji: Mjt; —barf), s. n., coperemănt, adăpost; unter —ba^ bringen, a adăposti, —buftion, s.f., cer- cetare asupra unui cadavru, ob- ducțiunea unui cadavru. Obeltâf, pl. —en, s. m.y obelisc. Oben, adv,, sus, în sus; —auf, deasupra; —an ge^en, a merge în frunte; —barauf, pe dea- supra; Semanben bon — big unten anfe^en, a măsura pre cineva din crescet pănă la tălpi; —brein geben, a mai adirege, a da pe deasupra; —erttxiljnt, susmenționat. ©ber, adj., mai înalt, de sus, su- perior; ber —fte ®tod eineg §aufeg, etagiul cel mai de sus al unei case; bie —en ^laffen, clasele superioare; ber —fte QJericțtg^of, curtea de casațiune; bie —fte demult, potestatea su- premă; bie —n, s. pl., mai- marii; ben —n gețorfam fein, ase supune maimarilor; ber—fte, s. m.y colonel; —ciltefte, 5. m., bătrânul cel dintâiu dintr'o co- munitate; — apeUotionggericbt, a. n.y tribunal suprem de ape- lațiune, curte de casațiune; —arjt, 5. m.y medic primar; —aubiteur, 5. m., auditor pri- mar; —auffețer, s.m., inspector general, supraintendant; îngri- jitor, conservator primar (al unei biblioteci); —auffeljerin, s. f., inspectrice, supraintendantă; —aufficțt, s.f., inspecțiune su- premă, generală. Dber4al!enr s. m., grinda dea- supra ; —bau, s. m.y zidire dea- supra pământului, partea de sus a unui edificiu; —bauamt, 5. n., oficiolat primar de in- specțiunea de edificii; —bau* meifter, s. m., architect primar, inspector general de edificii; —befe^I, 8. m.y comandă supe- rioară; —befeijlgțaber, s. m., comandant suprem, generalisim; —beicȘtbater, s. m., spiritual primar; —bergamt, s. n., ad- ministrațiune, jurisdicțiune su- perioară de mine; —bergmeifter, Digitized by GooqIc Ober chirurg — Cberdammerer 659 s. m., director de mine; —berg= ratț, s. m., consiliar de admi- nistrațiune superioară de mine; —bett, 5. copertă de pat; —boben, s. tn., podul de sus; —bfirgermeifter, s. m., primarul principal. Cber^imrg, s. m., chirurg pri- mar; —becfe, s. f., copertă; —betdjgrftfe, s. m., inspectorul gaturilor; —beutfdjlanb, s. n. (geogr.), Germania superioară, de sus. Obere, s. m., superior, cap. Ober^eigentțttm, s. n., dominiu di- rect; —einnelpner, s. m., per- ceptor primar; —felb^err, s. m., generalisim; —fidele, s. f, su- prafață; —fidele be3 SReereS, luciul mării; —flddjtidj, adj., pe deasupra, superficial; — forft* amt, 5. n., administrațiune su- perioară de păduri; —fbrfter, s. m., forestier primar. Dber^geri^t, s. n., tribunal su- prem, de ultima instanță; —ge* ridjtâbarfeit, f, jurisdicțiune supremă; —gefett, s. m., sodal primar; —gefpan, 8. m., comite suprem; — geftmS, s. n., cornice, brâul de sus (al unui edificiu); —geîualt, s. j., potestate su- premă, suverană. Dber=țatb, adv. și prep., deasupra de; —^alb beâ ©ortenS, dea- supra grădinei. ObetMjanb, s.f., preferență, pre- domnire, mână; bie —țanb țaben, befommen, a av^ supe- rioritate, a domina; —^aupt, s. n., cap, șef; —$au3, s. n., camera de sus, camera lordilor (în Anglia), senatul; —gaut, s.f., pelea deasupra, epidermă; —țerr, s. m., suveran; domn absolut; —țerrlidb, adj., suveran; —berrlid^e ©ewalt, potestate su- verană, absolută; —țerrfdjaft, s.f, suveranitate, suzeranitate, egemonie; —țimmel, s. m., ce- riul empireu; —țof, 5. m., par- tea superioară a unei curți; —țofgeric^t, 5. n., curtea, tri- bunalul suprem; — fjofmarfdjatt, s. m., mare mareșal de curte; —țofmetfter, s. m. ,■ supra-in- tendant (al unui rege); —l)of* meifterin, s. f, prima damă de onoare (a unei regine); —țofc prebiger, s. m., primul predi- cator al curții; — țofric^ter, s. m., jude de tribunalul suprem; — s. n., arbori crescuți în toată înălțimea lor; —țutten* amt, vecji: $iittenamt. £)ber4ugemenr, s. m., inginer primar. ©bcr=jagb, vecji: Qagb; —jâ* ger, 5. m., venător primar. Ober4ftmmerer,—tammertjerr, s.m., marele camerar; —fettiier, s. m., primul chelar; —tiefer, —finn- barfen, s. m., falca de sus; —lirc^enratț, s. m., consistoriul superior; consiliar de consisto- riul suprem; —tîeib, .s. n., min- tie, giubea, surtuc; —!odj, s. m., bucătar primar; —fommanbo, vecii: —befețt; —tonfiftorium, s. n., consistoriul suprem; —frtegSfommiffar, s. m., comisar general de resbel; —Hidjen* 42* Digitized by GooqIc 660 Cberlanb—Obertogt meifter, s. m., supra-intendant preste bucătăriea regească. Cber4anb, s. n., țeara de sus; —Idnber, s. m., locuitor de țeara de sus, muntean; —lan* beâgeric^t, s. n., tribunal su- perior al unei provincii; —lan* be^geric^târat^, s. m., consiliar la tribunalul superior; —leber, s. n., căpută; —lefee, vecfi: —lippe; —lețn^err, s. m., su- zeran; —le^rer, s. m., învă- țător primar; —leib, s. m., partea de sus a corpului, peptul, busta; —lieutenant, s. m., locote- nent, locotenent primar; —Hppez ș. f., buza de sus; —mocțt, ve6er=ftabr s. m., stat major ge- neral ; — ftabsarjt, s. m., medic din statul major general; —ftaUmeifter, s. m., itendant preste grajdurile de curte ale unui rege; —fte, 5. m., șef, colonel; —ftette, 5. f.t primul loc, post de onoare; —fteuer* einnețmer, s. m., perceptor ge- neral de contribuțiuni; —ftimme, 5. f., sopran; —ftnbe, s. f., cămara de sus a unei case; —ftioad)tmeifter, a. m., major de călărime; —tțeil, s. m., partea de sus, superioară. ©ber=m>gt, a. m., capul unei juris- dicțiuni; —normunb, 5. m., tutor primar; —vormunbfcțaft, s. f, tutorat superior; —roărtâ, adv., în sus; —ttmnbarjt, 8. m., chirurg msyor. Digitized by GooqIc Obgleid)—Dfofenauge 661 Ofcgteuf), conj., cu toate că, deși, binecă; — but, s. f., custodie, pază. * £big, adj., sus(|îs, menționat. Cbjeft, pl. —t, s. n., object; —fo, adj., objectiv; —fo, s. n., objectivul (unui ochian). Oblate, pl. —n, s. f., ostie, bulin (de sigilat). Cbliegen, v. n., einer Sadje —, a se ocupa de ceva, a’și îm- plini o datorință; —, v. impers., e$ liegt mir ob, e de datorința mea; —beit, 8. f., datorința, obligăment. ©bligatiou, pl. —en, s. f., obli- gațiune. Obmann, s. m., arbitriu, inten- dant, șef (al unei meserii). Dbrigfeit, pl. —en, s. f., superi- oritate, diregătorie, magistrat; Weltlifoe —, autoritate lumească; geiftlicbe —, autoritate spirituală, consistoriu; mit ©rlaubnig ber —, cu permisiunea superiorilor; —lidj, adj., magistratual. Obrift, vetji: Oberft. Cbfdpm, vecjî: Dbgleidj. Obfemitortum, ve^i: ^ternioarte. Cbforge, ve<}i: Sforforge. Dbft, s. n., poame, fructe; —bre* c^en, v. a., a culege poame; —bau, vecji: —jufot; —baum, 8. m., pom, arbore fructifer; —bliltțe, s. f., floare, înflorirea arborilor fructiferi; —bred^er, s. m., in- strument de cules poame; —brei, —muâ, s. m., marmeladă de poame; — bbrre, s. f., coșar de uscat poame. ©bff=ernte, s. f., culesul, recolta poamelor; — effig, s. w., oțăt de poame; —frâu, vecji: —țanb* lerin; — gaUcrte, s.f., peltea; —garten, s. m., pomet, grădină de pomi; —țanbel, s. m., ne- goț, trafică de poame; - țanbler; —țdfer, 5. m., vîndetor de poame, —bdnblerin, — binerin, a. f., vîn- (Jătoare de poame, pomăreasă; —jațr, 5. n., an mănos de poame; —fommer, s. f, că- mară de păstrat poame; - tern, s. m., sîmbure de poame; —torb, 5. m., coșuleț de poame; —tudjen, s. m., plăcintă cu poame; —lunbe, —febre, s. f, pomologie; —marft, s. m., piață, terg de poame; —moft, s. m., must, țighir de poame, liur; —pflanăung, s. plan- tațiune de pomi; — faft, s. m., suc de poame; —tuein, s. m., țighir; —jeit, 5. f, timpul poa- melor; —ju^t, <9. f., cultură de poame. Cbwalten, v. n., a sta la mțjloc. Dbmobl, adv., deși. Ocribent, 5. m., apus; — alifdj, adj., occidental. Dcean,pZ. —e, s. m., vecji: SBeltmeer. Odjer, s. m., ocru (mineral). pl. Dfofen, s. m., bou; junger —, boulean, june; ein — en, o păreche de boi; ba ftețen bie — en om Șterge, aci e greu- tatea, aci e pedecă. Dibfett=auger s. n., ochiu de bou; ferestrue rotundă; ve4i: Spie* geleier; —bauer, s. m., țăran, care ară cu boii; — bumm, adj., Dic ' )y IjOOQle 662 Cc^fig—Offen^eit dobitoc, ca un bou; —fleifdj, s. n.j carne de bou; —goUe, s. fere de bou; —gebrfitt, 5. n., mugit; —țaft, adj.j ca boul; —țanbel, s. m.j negoț de boi; —banbler, 8. m.j ne- guțător de boi; —țaut, 5. f.j pele de bou; —^irt, s. m.j bouar; —falb, 5. n. j vițel; —fețle, 5. f.j pelea ce aternă la boi pe subt gât; —fopf, m.j cap de bou; —mart, s. n.j meduvă de bou; —marft, m.j terg de boi; —ftaU, s. m.j grajd, staul de boi; —talp, s. m.j seu de bou; —tretber, s. m.j bouar; —$ie* uter, s. m.j venă de bou (biciu); —gunge, s.f.j limbă de bou; (bot.) limba boului. Dt^ftg, adj.j ve(Ji: Otțfen^oft Cbe, pl. —n, 6*. f.j odă. £)be, adj., deșert, trist, nelocuit; —, s. f-> golătate; — iuerben, a se pustii. Cbem, ve^i: Slftjem. Ober, conJ.j sau, au, altmintrea, de nu. Ober, 5. f. (geogr.), Odera; —mennig, s. m.j (bot.), turiță, agrimonie. £>ftljcn, 8. n.j cuptorel. ©feit, s. n. (geogr.), Buda (cetate), ©fcn, pl. Sfen, s. m.j cuptor, cămin; immer ținter bem — fi^en, a nu se mișca de lângă cuptor; —anric^ter, s. m.} cup- torar; —ban!, s.f, scăunel lângă foc; —blafe, 5. f.j căldare lun- găreață zidită în cuptor; btecț, s. n., placă de fer pentru astupat gura cuptorului; —gabef, 5. f.j vătraiu, cârlig de fer pentru stingerea tăciunilor, a jăratecului; —fadjef, s.f.j olană de cuptor; —trude, 5. f.t drâglă, cocârlă; —(oct), s. n.f gura cuptorului; —platte, s. f.} placă de fer pentru cuptor; —rb^re, s. f.j țeve de cuptor; —fdjaufel, s.f.j lopățică de cuptor, vătraiu; —fdjirm, «. m.j para- van, perdea înaintea gurei cup- torului ; —ftange, s. f., jăruitor; —t^iir, 5. f.j gura sobei, a cuptorului; —Wifcf), s. m.j șter- gar de cuptor (la pâneri); — jin$, 5. m.j dare pentru copt. Cffeu, adj. și adv.j deschis, des- coperit, sincer; auf —er ©tra^e, în mijlocul stratei, pe strata publică; —er SBrief, epistolă nesigilată, deschisă; ein —e3 $erg, inimă sinceră, curată; —er ^opf, cap deștept, minte clară (care cuprinde lesne ceva). Dffenbar, adj.j vederat, evident, clar, manifest; ein —er fjeinb, inimic declarat; eine —e Suge, o minciună vederată; —en, v. a.j a descoperi, a manifesta, a revela; fid) —en, v. r., a’și descoperi cuiva inima, a se revela; —ung, s. f.j descoperire, revelațiune; bie —ung So^anni^, apocalipsul s. loan. Dffențeit, s. f.j sinceritate, fran- cheță; —țergig, adj.j sincer, franc; —herjigfeit, s. f, sin- ceritate, francheță; —funbig, adj.j notorie, vedit; —funbig* feit, 5. f.j notorietate. Digitized by GooqIc Cffenfiv—C^renbeidȘte 663 Dffcnffo, adj.y ofensiv. f)ffcntIicțF adj.f public, în vi- leag; —befannt, de notorietate publică; —eâ SBerfațjren, pro- cedură publică; --feit, .9. f, publicitate, vileag. Cfferte, pl. —n, s. /., ofert. 0ffict=af, pl. —e, 5. m.f oficial; —unt, pl. — en, 5. m.f oficiant, funcționar subaltern; — efi, adj., oficios. Cfficier, pl. —t, s. m., ofițer. Cfftcin, pl. —en, 5. f.f oficină, fabrică, tipografie. Dffnen, v. a., a deschide, a des- face, a dessigila (o epistolă); einen Seirfjman —, a diseca un cadavru; fidj —, v. r.} a se deschide, a se desface; m 8. n., deschidere, desfacere. Cffmer, s. m.f deschidetor; —ne* rin, s.f.f deschidetoare; —nung, s. f.f deschidere. Oft, adv., des, adeseori, de mul- teori; mie — ? de câte-ori ? Dfter, oftmatig, adv., adese, re- pețît; — of finala, adv., adese. Cfteft, adj., (superlativ dela: Oft), foarte de multe-ori. Cțcim, pl. —e, 5. m., unchiu. Cțm, pl. —e, 5. n.f o măsură de fluide; —, 5. m., ve$i: O^eim. Dțnc, prep., (cu acusativ), fără; —mein SBiffen, fără scirea mea; —, conj., fără; —bafe, fâră ca să; —bie&, — ^in, afară de aceasta, fără. Cțnen, s. f. pl., pusdării. Cțngeatțfef, vedi: Ungeadjtet. Cțn=matpt, .9. f, neputință, leșin, amețeală; in — faUen, a le- șina; —mad)tig, adj., și adv., neputincios, slab, leșinat; tig merben, a leșina. Dțo, interj., ho, stai! C^r, pl. —en, s. n., ureche; au(j; .gentanbem bie —en boli fdjreien, a asurzi pre cineva; ein gnte£, feinem — ^aben, a a avă aut} bun, fin; ju —en bringen, a face cunoscut, a ra- porta ; tauben —en prebigen, a predica la sur$i; e$ ift mir $u —en gcfommen am înțeles; ein geneigteâ — finben, a fi ascultat; er țat es ținter ben —en, el nu e așa simplu, așa prost precum se vede; Qeman> ben bei ben —en neljmen, a lua pre cineva de urechi, a pune mâna, a aresta pre cineva; fid) auf ein — legen, a se culca. pl. —e, s. n.f toartă, urechea acului. Cțren=bci^ter s. f.f mărturise auriculară; —blafer, s. m., șoptitor, purtător de vorbe, de minciuni; —braufen, s. n., vîjeitură de urechi; —gemeni, s. n., cercei; —gefcțwulft, 5. f., umflătura ghind urilor dela urechi; —flingen, 5. n., țîui- tură de urechi; —faufen, ve<|i: —braufen; —fd>mal§, s. n., ceară de urechi; —fdjmauS, 5. ni., ceea-ce place aurului; musică plăcută; — fd)mer$, s. m., durere de urechi; —geuge, 5. m., martor auricular; —ji* fd)en, s. n.f șuerătură, vîjeitură de urechi. Digitized by GooqIc 664 C^reuIe—Sltefter ©țr=eule, .$•. buba urechiată; —feige, 5. palmă, flească; —feigen geben, a palmul, a da pălmi; —finger, s. m., deget auricular, degetul cel mic; —fiffen, s. n., periniță; —!nor= pet, 5. m., sgârciul urechii; —Ibffel, s. m., urecheliță; —ring, .9. m., cercel; —nmrm, s. m. (zool.), urechelniță. pl. — n, s.f., ve(Ji: 6^r. 6ftmom, pl. —en, s. m., econom; —ie, s. f, economie; —ifd), adj. Și adv., economic. Dfta=eber, s. n., octaedru; —ebrifd), adj., octaedric. Oftau, pl. —en, s. n., octav, (coală în opt foi); — e, pl. —n, s. f., octavă (în musică); —format, s. n., format octav. Dftober, s. m., Octomvrie, luna lui Octomvrie. ©Miren, v. a., a altul în ochiuri; —meffer, s. n., cuțîtaș de al- tuire; —rei§, s. n., ochiu de altoiu. ve<}i: Slugenar^t &,pl.- e, s.n., oleu, uleu;—f^Iagen, a face oleu; — in§ geuer giepen, a turna oleu pe foc, a mai în- tărită cearta; —baum, s. m. (bot.), oliv, măslin; —beere, s.f., olivă, măslină; —berg, s. ni., Muntele măslinilor; olivet, maslinet; —bilb, 5. n., cadră zugrăvită în oleu; —blatt, s. n., foae de oliv; —en, v. a., a oleia, a unge, a freca cu oleu. Oleanber, s. m. (bot.), oleandru, rododafin. ©Icaffer, s. m., oleastru, oliv săl- batec. s- coloare în oleu; —faB, --fâ^en, s. n., butoiu de oleu; —flafc^e, s.f, —flafdj* djen, s. n., butelcă, sticlă de oleu; —ftecfen, s. m., peată de oleu; —garten, s. in., olivet, grădină de olivi; — gefdB, vedi: —flafdje; —gemaîbe, s. n., ta- blou, cadră în oleu; —gefcțmacf, s. m., gust oleos; —țanbet, s. m., negoț cu oleu; —^anbler, s. m., neguțător cu oleu, olear; „ — Ijefen, s. pl. drojdii de oleu. dli(tyt, blig, adj., oleos, uleios. Dligar^, pl. —en, 5. m., oligarch; —ie, s. /., oligarchie, formă de regim în carea numai puține persoane au suprema putere în stat; —ifd), adj. și adv., oli- garchic. ©line, pl. —n, s. f., olivă, ve^i: ©tbeere. ©liDen banm, vedi: ©Ibaum; - far- big, adj., de coloarea olivei, măs- liniu; —tern, s. m., sîmbure de olivă, de măslină. Shlctter, s. m., teasc de oleu; —ftng, 5. m., urcior de oleu; —tuc^en, 5. m., turtă, plăcintă cu oleu; —tâmpe, s. f., lampă; —malerei, s. f., pictură în oleu; —mii^te, s. f, moară, pioă de oleu; —nufi, s. f, nucă oleoasă; —pflan^e, s. f, plantă oleoasă; —reid), adj., oleos, abundant în oleu; —fame, s. f., sămență de oleu, sămânță oleoasă; —ftampfe, s. f., vecji: — milele; —tonne, ve4i: —faB; —traber, Digitized by GooqIc Ălung—©pti! 665 —trefter, 5. m. pl., tescovine de olive; —$toeig, s. m., ramură de oliv. 6lungr pl. —en, s.f., ungere cu oleu; le^te —, s. maslu. ©Ipmp, s. m., Olimp, locașul Zei- tăților mitologice; —iabe, a. f, olimpiadă; —ifdȘ, adj., olimpic. ©men, s. n., augur, sămn preve- stitor, ve^i: SBorbebeutung. ©mtltbS, adj., ominos, de semn reu. ©nan4e, s. f., onanie, malachie; —ift, s. m., onanist. ©nfel, ve4i: ©^eim. ©mg, s. m., onice, specie de agat. Ontologie, s. f., ontologie. ©pal, s. m. (miner.), opal. ©per, pl. —n, s. f., operă, dramă în musică. ©peration, pl. —en, s.f, opera- țiune; —âplan, s. m., planul operațiunilor militare. ©periren, v. a., a opera, a lucra; a face o operațiune (chirurgică); a face evoluțiunile militare. ©perift, pl. — en, s. m., cântăreț la operă. ©perment, s. m., rismă galbină, auripigment. ©pem=gurfer, 5. m., lornetă, bin- oclu; —țau§, 5. n., teatru de operă; —fdnger, s. m., cântăreț de operă, artist cântăreț; —fângerin, s. f., cantatrice de operă, operistă. ©pfer, 5. n., sacrificiu, victimă, jertfă; ardere de tot, libațiune, prinos; ein — barbringen, a aduce jertă, a jertfi; er tvar baâ — feiner SReblidjfeit, el fii victima curatei sale inimi; bie ^ered)tigfeit berîangt ein —, drep- tatea cere sacrificiu. ©pfer=altar, s. m., altar de sacri- ficiu; —becher, 5. m., pocal de sacrificiu; —betfen, 5. n., tavă, năstrapă, disc pentru sacrificiu; —brob, s. n., prescură, ostie; litie, pânile punerii înainte; —bienft, s. m., sacrificătură, adorațiune prin sacrificii; —er, ve(|i: ©pferpriefter; — feft, s. n., serbare de sacrificii; — fleifd), s. n.j carnea animalelor pentru sacrificiu; — gefag, —gefd)irr, s. n., vas pentru sacrificiu, vas sacru; —-gelb, 5. n., bani de ofertă; —raften, 5. m., cutie de elemosină; —îamm, s. n., miel adus lui drept sacrificiu, victimă inocentă (lisus Christos); —meffer, s. n., cuțit sacru, copie. ©pfem, v. a., a jertfi, a sacrifica, a aduce sacrificiu; fid) —, v. r., a se jertfi, a se sacrifica. ©pfer=priefter, s. m., sacrificător; —fdjale, s. f., pateră, tipsie de sacrificiu; —t^ier, s. n., victimă, animal destinat pentru sacri- ficiu; —tifd), s. m., prestol; —ung, s.f., sacrificiu; —mein, 8. m., paos, vin de sacrificiu. ©piat, pl. —e, s. n., opiat, ©pium, 8, n., opiu, afion. ©pponent, pl.—en, s. m., oponent, contrar. ©ppofitionSpartei, s. f., partidă de oposițiune. ©ptatb, pl. —e, m., optativ, ©ptif, s. f, optică. Digitized by GooqIc 666 DpHmift- £tytim4ft, s. m., optimist; —igmu§, s. m., optimism. Oțmntie, s. f. (bot.), opunție. Orafel, 5. n., oracul. Orange, pl.—n, s.f., portocală, nă- ramză; —nbaum, s. m., por- tocal; —nblutțe, s. f., floare de portocal; — ngetb, adj., por- tocaliu; —rie, s. /., orangerie, grădină de portocali. Orangntang, s. m. (zool.), oran- gutan. Dranten, s. n. (geogr.), Orania. Oratorift^, adj., oratoric, retori- cesc. Dratorium, pl. —ien, s. n., ora- toriu/ Crrfjcfter, s. n., orchestră. Crbalien, s.f. pl., ordalii, probe de inocență, de foc și de apă (în evul me4). Drben, s. m., ordin, tagmă; ca- valerie, decorațiune, cruce. Drben$=alter, s. n., etate recerută pentru a fi primit într’un ordin, într’o tagmă; —banb, s. n., cordon de care se poartă ca- valeriile ; —bruber, s. m., frate al unui ordin, al unei tagme mo- nachale; — geiftHdje, 5. m., iero- monach; —geiftlidjfeit, s. f, cler regulat; —geluBbe, s. n., vot, jurământ pus la intrare în ordin, profesiune; —gefettfdjaft, s. f., congregațiune, confrater- nitate; —ffeib, s. n., vestmânt monachal; —freu^, s. n., cruce. Crben$=mctfier, s. m., măiestrul, șeful unui ordin cavaleresc; —reget 5. f, regula unui ordin; —ritter, 5. m., membrul unui -Organ ordin cavaleresc, cavaler al unui ordin; —fd^tuefter, s. f, soră, călugăriță; —$eid)en, 5. n.r însigniile unui ordin; —$udjt, s. f., disciplină mănăstirească. Orbentlidi, adj., regulat, regular, ordinar; eine —e $o^eit ^alten, a face nuntă solenă, formală; —, adv., regulat, ordinar, cum se cade; er fommt — aUe Xage, el vine de regulă în toate filele; er nimmt e$ — iibel anf, el se supără în toată forma. Drbinanj, pl. —en, s. f., ordo- nanță, poruncă; auf — fein, a. fi de ordonanță, a tace serviciul. Orbinăr, adj., ordinar. Orbin=ation, s. f., ordinațiune, chirotonire; —iren, v. a., a ordina; einen ©eiftlicȘen —iren, a chirotonl. Drbnen, v. a., a regula, a dis- pune, a pune în rîndueală, a așe4& în rînd, a tocmi; in ?Rei^en —, a împânzi. Orbnnng, pl. —en, s. f., orîn- dueală, așe4are în rînd; in — bringen, ftetten, a pune în rînd; nad) ber — gețen, a merge pe rînd; an$ ber — bringen, a a scoate din rînd; — im @ffen unb îrinfen ^alten, a ține dietă în mâncare și beutură; — ț)ab ten, a ține rîndueală bună; —âliebe, s- f, iubire de rîndul bun; —âmibrig, contrar rîn- dului bun; — ^ațl, s. f., număr ordinal. Organ, pl. —e, n., organ; —ifation, s. f., organisațiune; —ifd|, adj., organic; —iftren, Digitized by GooqIc Drgel—Sfterreid) 667 v. a., a organisa; —i3mu$, s. m., organism; —ift, tn., organist. Crgel, pl. —n, s.f., organe; bie — fpielen, a suna organele; —balg, m., foii organelor; —bauer, s. m., orgănar, fabri- cant de organe; —n, v. a., a cânta cu organele; —pfeife, 5. f, țeve, fluer de organe; —fpiel, s. n., executare de piese pe organe; —fpieler, 5. m., or- ganist; —tuerf, s. n., mecha- nismul organelor. Drgieen, s. f. pl., orgii, beții, crai- licuri. Orient, s. tn., orient, răsărit; —alifd), adj., oriental; —alift, s. tn., cunoscător de limbi orientale. Drientiren, v. a., a orienta; fid) —, v. r., a se orienta. Original, pl. —e, s. n., original; —, adj., autentic; —Șanbfdftrift, s.f, scrisoare autografă; — itdt, f., originalitate. OrigineH, adj., original, ciudat, estraordinar. Oriabifdjen Snfeln, s. f. (geogr.), Insulele orcade. Orfan, pl. —e, s. tn., orcan, fur- tună mare. Orican, s. tn., orlean (coloare). Orieani, s. n., (geogr.) Orleans. Crloflfdjiff, s. n., naie de răsboiu. Ornat, pl. —e, s. n., ornat, vest- ment preoțesc odăjdii. Ormtțobg, pl. —en, 5. tn., orni- tolog, cunoscător de păsări; —ie, s.f., ornitologie. Orfeile, s. f, corișor. Ort, pl. Orte și Srter, s. m., loc, piață; orășel, sat; an aUen —en, în tot locul; an — unb Stelle fein, a fi la fața locului; —banb, 5. n., ferecătura la teaca săbiei; — befdjreibung, s. f., topografie; — befcțreibung einer provin n chorografie. Srtdjen, 5. n., locușor. Ortfcber, 5. f, prima peană din o aripă. Ort§o=boj, adj., ortodocs, drept- credincios; —ie, s.f, ortodocsie; —grapție, s. f., ortografie; „ —grapțifd), adj., ortografic. Ortlirf), adj., local; —feit, s. f., localitate. Ort$=angabe, s. arătarea, în- sămnarea locului; —bef^affen” țeit, s. f., calitatea locului; —bemegung, s. f, locomoțiune. Ortfrfjaft, s. f., loc, sat, țînut, district. Ort£-gebiid)tttig, s. n., memorie lo- cală; —geiftiirfje, s. tn., preotul, parochul local; —uniftanb, s. tn., localitate; circumstanță de loc. Often, s. tn., ost, răsărit. Ofter=abenb, 5. tn., ajunul, sâmbăta pascilor; —ei, s. n., oul pas- cilor, ou roșu; —feiertag, s. m., sărbătoarea pascilor; —feft, s. n.f pascile; —lamm, 5. n., mielul tf pascilor. Sftcriid), adj., de pasci, pascal. Cfterin^ei, s. f, (bot.) mărul lu- pului, aristolochia. Cftcr=meffe, s. f, terg mare, ce se ține pe la pasci; —montag, s. m., lunea pascilor. gftern, s. pl. pascile. fterreirf), s. n. (geogr.), Austria; —er, 5. m., austriac; —erin, Digitized by GooqIc 668 SDftertag—^acfen 8. f.j austriacă; — Ungarn, s. n., Austro-Ungaria. ©ftertag, s. m., ^ioa pascilor; —mocțe, s. f.j săptămâna pas- cilor, săptămâna luminată. Cftinbien, s. n. (geogr.), India orientală. SfHtdj, adj.j oriental, spre ost, dela răsărit. ./. (geogr.), Marea baltică; —feite, 8. f.j lăturea despre răsărit; —fodrtS, adv., spre ost; —minb, s. m., austru. Cttctfpl. —n, 8. f. (zool.), viperă; vidră; —nge^udȘt, s. n., —brut, 8. f.j puitură de viperă; —jun* ge, s.f.j limbă de viperă, limbă malițioasă. Ottomane, pl. —n, s.f.j otomană; —, s. m., osman. ©ttomaniftțe ^forte, s. f., poarta otomană. OimI, adj.j de forma oului, oval. Otation, pl. —en, s. ovațiune. Oțțoft, pl- —e, n.j o măsură de fluidități. ©£ib, pl. —e, s. n.j ocsid; —iren, v. n.j a ocsida; —irung, s. /, ocsidațiune. ©jelot, 8. n. (zool.), ozelot. p, n.j a șesesprăcjecea literă din alfabet, P, p. $aar, pl. —e, s. n.f păreche; ein — Scțuțe, o păreche de călțuni, de pantofi; ein — Slepfel, vr’o câteva mere; mit ein — SBorten, în puțîne cu- vinte ; ein — Qeiten an Qeman* ben fcțreiben, a scrie cuiva câteva rînduri; 10 — §anb* fcțuțe, o testea de mânuși; ju —en treiben, a fugări, a strîm- tora. țpatir=en, v. a.t a împăreche, a însoți, a împreuna; ficț —, v. r., a se împăreche; —ig, adj.j ve<|i: —Weije; —ung, s. f., îm- părecherea (animalelor); — tveife, adv.j doi cu doi, cu păreche. $abft, ve(ji: $apft. ^acțt, pl. —en, s. f.j arendă; in — nețmen, a lua în arendă. $aițt=anf(țfag, s. m.j estimațiunea unei arendi; —en, v. a., a lua în arendă; —er, ^acțter, s. m.j arendator. ^atțhgefb, s. n., arendă, suma, prețul arendei, câștiu; —țerr, s. m.j arendator; —ințaber, ve<|i: ^dd^ter; —jațr, s. n., an de închiriere; —tontratt, s. m.j contract de arendă; —miițle, s. f.j moară de arendat; —mut* Ier, s. m.j morar, care țîne moara în arendă; —ung, s.f., arenduire, luare în arendă; —^it, s. f.j timpul arenduirei; —jinâ, s. m., arândă, prețul pentru un lucru arânduit. 5. m.j pachet, geantă, le- gătură (de hârtie); —, s. n., gunoiul poporului. ^arfan, s. m., zăvod. ^iirfcțen, s. n.j pachet mic. $a(fen, v. a.f a apuca, a prinde; a pacheta; in Seinmanb —, a învălui în pânză; in ®iften —, a așe^a, a pune în lăcfi; ficț Digitized by GooqIc ^acfer- $ant^er 669 —, v. r., a se duce, a se căra; pacf bid) fort, du-te, cară-te. ^arf=err s. m., pachetar; —et, vecji: $ad, $ădd)en; —etboot, n., pachetbot, corăbioară; —gerât^, vecji: ®epdd; —fnec^t, 5. m., pachetar; —leintvanb, /., pânză de pachetat; —na= bel, s. f., acoiu, îndrea; —pa* pier, s. n.y hârtie de învăluit, maculatură; —pferb, s. n., samar; —riemen, —ftrid, s. m., curea, fune de pachetat; — ftod, a. m.y tecărău, crâmpoiu; —ma* gen, s. m., căruță de poveri. $âbagpgF pl. —en, s. m.y peda- gog, dascăl, educător; —ie, f.y pedagogie; —ifcȘ, adj., pedagogic; — inm, 8. n., peda- gogiu. $aâbe, pl. —n, s. f.y broască mică, mormoloc. țăberaftr pl. —en, 5. m.y pederast; —ie, s. f.y pederastie. $abua, s. n. (geogr.), Padova; —ner, s. m., padovan. interj.y paf, puf; —en, v. n., a fuma din pipă (pîcăind). ^age, pl. — n, s. m.y pagiu, vedi: ©belînabe. pergament, 5. n., pargament. pagina, s. f.y pagină, față. $ngober pl. —n, s.f, pagodă. vecji: SSertrag. ^alanbcr, s. m.y un fel de naie. w, pl. țpalafte, s. m., palat. $afâfttna, s. n. (geogr.), Palestina, palatin, pl. —e, s. m.y palatin, țalermo, 5. n. (geogr.), Palermo, ^alette, s. f, ve4i: fjarbenbrett $alifaber pl. —n, s. n., palisadă, întăritură cu pari groși. ^allabinnt, s. n., paladiu, scut apărător. pl. —e, s. m., paloș, vecji; galați. s. n.y piliativ. ^alntbaum, s. m.y linie, curmal; —blatt, s. n., foae de finic; —fonntag, s. m., dumineca flo- riilor; —tveilje, s. f.y bine- cuvântarea ramurilor; —inoețe, s. f. y săptămâna patimilor; —â^eig, s. m.y ramură de finic. $anaceer s. f.y panaceă, remediu universal. ^anbeftenF s. f. pl., pendecte, adunare de decisiunile juris- consulților români. ^anbitr, pl. —en, s. m.y pandur, un fel de ostași. țpancgtjrihtS, s. m., panegiric, cu- vânt de laudă asupra faptelor mărețe ale cuiva. panier, s. n.y bandieră, stindart, steag. adj., panic; —er @cțred, spaimă foarte mare zădarnică, spaimă năprasnică. panorama, s. n., panoramă. $anfenr s. m., vecji: ^fanjen. ^anfter, s. n.t roată mare ce în^ toarce două petri deodată. pantalon#, 8. n. pl., pantaloni. țpan=tțet§mn§F s. m., panteism; —t^eift, s. m., panteist. $antțeonr s. n., panteon, templu sacrat tuturor cjeilor, sau băr- baților mari. ^Satitțer, s. m., —tȘier, s.n., panteră. Digitized by GooqIc 670 ^antoffel—^apftlicb ^autoffel,pl. — n, s. m., pantof, con- dur, imineu; unter bem — jtețen, a 6 stăpânit de femeea saț er ftețt unter bem —, femeea sa poartă căciula; —baum, 5. m., suger; —^olj, 5. n., papură; —madjer, s. m., pantofar. $tmtomtm=e, pl. —n, $. pan- tomimă; —ifdj, adj., panto- mimic. 3tantfd)en, v. n., a blătări în apă. Ipanjen, .9. m., stomachul, bur- duful vitelor. ^anger, s. m., panțeră, zea, pla- toșe , prejuitoare, t cuirasă; —țanbf(țuț, s. m., mânuse cu sol^l, cu plăci defer; — gemb, s. n., zea; —fette, s.f., lanțulețul de zea; —tlinge, s. lance ascuțită si tare; — n, v. a., a îmbrăca cu zea; —reiter, 5. m., cuirasir; —t^ier, s. n. (zool.), armadil. ^aouie, pl. —en, s. f. (bot.), peonia, bujor. $opa, 8. m., tată, tătucă, băbac. ^apaget, pl. —en, s. m., papagal, papier, s. n., hârtie, papir; un* nu^igeS —, scartecă; —e, s. pl. scisori, documente; ju — e brin* gen, a pune pe hârtie, a scrie; boS —Wldgt burd), fliegt, hârtiea sbea; ein SBudj —, un conț de hârtie; ein $8ogen o coală de hârtie. $apier*nbel, s. m., nobleță pe hârtie; —bHte, s. f., corn de hârtie. /^opieren, adj., de hârtie. ^apicrfenftcr, s. n., fereastră de hârtie; —gelb, s. n., bani de hârtie, hârtie-monetă; bancnote; —țanbel, s.m., negoț de hârtie; —țânbler, s. m., comerciant de hârtie; —lumpen, s. f.pl., trențe de făcut hârtie; —madjer, s. m., hârtier; —miiljle, s. hâr- tierie, moară, fabrică de hârtie; —mutter, ve^i: —madjer. ^apier^l, s. n., oleu de hârtie; —fdjere, s. f., foarfeci pentru hârtie; — fdjnifcel, s. n., rete- zături de hârtie; —ftaube, s. f. (bot.), papir. $apift, pl. —en, s. m., papist; —erei, s.f., papism; —if^, adj., papistic, papal. ^apparbeit, s. f., cartonerie. $appe, 8. f., papă, mucava, Iapă, cirueală, cir de făină, pastă. $oppel, pl. —n, 5. f, —baum, m. (bot.), plop; —fraut, s. n. (bot.), nalbă; — rofe, s.f., floare de nalbă; —meibe, s.f, plop negru. $appenr v. a., a da papa la prunci, a păpa; a lipi cu pastă de făină, a cartona. $oppen*betfel, s. m., carton, scoarță de hârtie, tablă de carte; —fHef, s. m., bagatelă, nimicuri. $apptg, adj. și adv., ciros, păstos, păsturos. pl. ^cipfte, s. m., papă, pontifice. țftâpftlidb adj., papal; ber —e WunttnS, nunciu apostolc; bie —e Stone, tiară, coroană triplă; feine —e ^eiligfeit, Sanctitatea Sa; ber —e 6tu^t, scaunul apo- stolic; —e SBiirbe, demnitate papală. Digitized by Google ^arnag 671 s. n., papism, papat, pontificat; —miirbe, s. /., pon- tificat. ^arab-el, s. parabolă, pildă; alegorie; — olifc^, adj., para- bolic. tarabe,/?/. — n, s.f., paradă, pompă; —bett, s. n., pat pompos; — plu^, s. m., piață de paradă; —§im* mer, s. n., sală de paradă. ^arabteâ,^/.—fe, s.n., paradis, raiu; —apfel, s. m., măr de paradis; —baum, s. m., măslin sălbatec; —feige, s. f, banană; —Ș0I3, a. n., lemn de aloe. ^arabteftft^, adj. și adv., delicios, ceresc, paradisiac. Sparabiegkwgel, *•. m., pasere de paradis. SParabiren, v. n., a face paradă, pompă. ^ara=bigma, a. n., paradigmă; —boj, adj., paradocs, contrar opiniunii comune; - grapț, 5. m., paragraf. ^araHelr adj., paralel; — e,s.f., paralelă; —ogramm, a. n., pa- ralelogram. $ara4tyfiren, v. a., a paralisa; a împedeca în lucrare; —tytijcf), adj., paralitic, slăbănog, olog; —p^ernalien, a. n. pl., averea unei femei ce nu ’i s’a dat de zestre și după care iea ea ve- nitul, avere parafernală; —p^ra* fiâ, s. f, parafrasă, descriere, deslucire prin cuvinte mai multe; —plite, —fol, s. n., vedi: Otegen^, ©onnenfc^irm. Sparafit, pl. —en, s. m., părăsit, lingău, linge-telere. ^arafol, pl. —8, s. n., parasol, umbrelă. SParce, pl. —n, s. f., ursitoare, Parcă. SparceU^e, pl. —n, s.f, parcelă; —iren, v. a., a parcela. SParrfjen, s. n., păreche tineră (de oameni). Oarbei, ve datorință, obligațiune, oficiu; bie ețelidȘe —, datorința conjugală; feiner — ®eniige ’leiften, a’și împlini datorințele sale; fidj einer — entlebigen, a împlini datorința sa; @ib unb —, fidelitate și ju- răment; —bar, ve<}i: —ig ; —beitrag, s. m., contingent; —gefuljl, n., sîmțementul da- torinței; —gemSBr adj., conform datorinței. adj., obligat, îndatorat. ^fltdjMeiftung, depunerea credinței, fidelității, omagiu ; —majig, adj., conform dato- rinței; —fdjulbig, adj., obligat, Digitized by Google 681 obligat prin jurământ; —tȘeil, s. m. partea legiuită din’clironomie; —Vergeffen, adj. și adv., care ’și uită datorințele sale; —aer* geffen^eit, s. f, nesocotirea dato- rințelor; — verle^ung, s.f., căl- cărea datorințeler sale, pre- varicare; —mibrig, adj., contrar datorințelor. pl. țpflbde, s.m., butuc, țeruș, par scurt, gros. 3. n., părușor, țârușel. $f(btar v. a., a îngrădi cu țeruși. ve(Ji: fpflegen. ^fliirfen, v. a., a culege (flori, fructe), a curăți (sălată); a ju- mului de pene. ^flug, pl- $fluge, 3. m., plug, aratru; —baum, 3. m., —bata, m., grindeiu; —eifen, 3. n., ferul cel lung al plugului. ^Sfliig en, v. a., a ara; —, 3. n., aratul; — er, 3. m., arător. $flug=grenbel, s. m., tânjeala plu- gului ; —țolg, 5. n., cobila plu- gului , — rab, 5. n., rotila plu- gului; —fd)ar, 3. f., ferul cel lat al plugului; —fterge, 3. f., cornul plugului; —ftddc^en, 3. n., cotiugă; —ftiirje, s.f., corman, cucură; —trage, s. f, ve(Ji: —^ol§;—Wetter, 3. n., cârceie. ^fortaber, s. f, vâna portară. ^fbrtcțen, 3. n., portiță, poartă mică. ^forte, pl. —n, 3. poartă, in- trată; bie —, Poarta otomană. ^fbrtner, 3. m., portar, ușer; —in, s. f, portăreasă. —n, s.f. stâlp, proptea; —n, s. m., blană, scândură groasă; tfeiner—n, stâlpșor. ^fbttțen, 3. n., brâncuță, brâncă mică. ^fotc, pl. —n, /., brâncă. ^friem, pl. —en, 5. m., f^frieme, 3. f, sulă, potricală; —-entraut, s. n. (bot.), grozamă; - engra§, 3. n. (bot.), colilie. —en, 3. m., dop, astupuș. fPfro^fen, v. a., a astupa, a ticsi; Voii —, a umple; ber *e, pl. —n, s.f., premendă, beneficiu (din venituri biseri- cesci); eine — ertțeiten, a con- feri un beneficiu; —ner, s. m., premendar, beneficiat. WG pl. —e, s. m., baltă, băl- toacă, noroiu, mocirlă; im — ber §btte, în fundul iadului. m., perină de fulgi. adj., băltos, mocirlos, i! interj., pfui! rușine! Digitized by GooqIc 682 $funb — ^țiifiognomie ^fnnb, pl. —e, s. n., punt, libră; monetă engleză; —birn, s. f, peară foarte mare; — geroidjt, s. n., greutate de un punt. ^fitnbtg, adj., de o libră, de un punt. r ^fnnbdcber, 5. n., —fo^Ie, s. f., pele, talpă groasă; —toeife, adv., cu puntul. djarbcit, 5. f, lucru cârpăcit. SPfnftfpeii, v. a. și n., a cârpăci, a lucra reu; — er, s. m., câr- paciu; —erei, a. f., cârpăceală, lucru stricat. W<^=cr pl- —n, 5. noroiu, mo- cirlă, glod, fleașcă; —ig, adj., noroios, mocirlos, nămolos. faeton, 8. m., Faeton; trăsură ușoară. ^țalanț, f., falangă, trupă de soldați cu suliți; oasele dege- telor.’ ' ^țanomett, pl. —e, a. n., feno- men, ori ce lucru rar. ^țautaftcr 5. /., fantasie; —ren, v. n., a fantasa; a se bulgul. ^țantaft, pl. — en, a. m., fantast, om cărui ’i lipsesce o doagă. ^țantom, pl. —e, a. n., nălucă, fantom. ^țaraott&mauâ, —ratte, s.f. (zool.), purcel de India, ichneumon. ^țart=fiierr a. m., fariseu, fățar, ipocrit; —faifd), adj., fariseu. $țarnta=ceufr pl. —en, a. m., far- maceut, spițer; —cie, s.f, far- macie, spițerie, apotecă. $țafe, pl. —n, a. f, schimbare, fasa (a lunei). m., far, turn iluminat la întrare în porturi. n' (geogr.), delfia. i (a ntljrop, , filantrop, iubitor de omenime; —\t, s. f., filantropie, iubire de oameni. »■ m., Filip; — i nițele Qnfeîn, (geogr.), insulele Fih- pine. ^ilifter, a. in., filistean; cetă- țean simplu. filolog, pl. —en, a. m., filolog; —ie, a. f., filologie; —ifd), adj., filologic. pl. —en, a. m., filosof; —ie, 8. f, filosofie; —iren, v. n., a filosofa; —ițd), adj., filosofic. flegma, s. n., flegmă; — tif^, adj., flegmatic, vetji: ^altbîutig. ^bitiven, s. n. (geogr.), Fenicia. ^^oniț, a. m., Fenice, pasere fabuloasă. ^Ip^pljvr, s. m. (chem.), fosfor, cătran; —făure, s. f., acid fosforic; —eâjiren, v. n., a lumina în întunerec, a fosfo- resca. $țrafer pl. —n, a. f, frasă; ab* gebrofd)ene —n, frase tocite. ^rijgtcn, a. n. (geogr.), Frigia. țpțtyftfdj, adj., ofticos. f., fisică, ve^i: 9îatur^ lețre; —alifd), adj., fisical; —er, s. m., fisic; —u$, s. m., medicul unei cetăți, al unui comitat. $țifi0=gtt0mter pl. —en, s. f., fisionomie, trăsăturile feței; —gnomift, s. m., fisionomist ; Digitized by Google WW —log, m., fisiolog; —logifd), adj., fisiologic. . WM adj.f fisic, natural. ^taccu^a, s. n. (geogr.), Piecența, (cetate). $iani|tr pl. —en, s. m., pianist. $iano, adj., încet, piano; —forte, 5. n., clavir, pianoforte. țpinftcr, s. m., piastru, leu (mo- neta). $i(țen, v. a., a smoli, a mânji, a unge cu reșină, cu smoală. pl. —n, s. f.y săpoiu; masdra. ^irfeldjaring, s. m., hirincă să- rată, murată; măscăriciu; —țaube, s. f, caschetă, coif. $tâcn, v. a., a ciocni, a ciupi cu pliscul, a pliscui. ^Sirfet, s. n., joc în cărți: pichet, soldați, cari stau gata se por- nească la poruncă. ^itfding, s. m., hiringă afumată; —nid, n., picnic. țpicfc, 5. f., vecji: ^fite. ^iebeftal. pl. —e, s. n., piedestal, piemont, s. n. (geogr.), Piemont; —efer, s. m., piemontez. ^8ie^fenr v. n., a piui. pl. —en, s. m., pietist, bigot; —erei, s. f., evlavie falsă, bigoterie; —ifd), adj.f cucernic mincinos. pl. —n, s. lance, pică. $i(ger, s. m., pelerin, căletor, străin, hagiu; —in, s. f, pe- lerină; —fa^rt, s. f.y peleri- nagiu; —flafdje, s. f.f vas d? apă făcut dintidvă, curcubetă; — n, v. n., a merge în pele- ^iftole 683 rinagiu; —fdjaft, s. f, vecji: —fa^rt. $tlgrim, vecji: ^Jilger. îjjilk, pl. —n, s. f.f pilulă, hap; —njdjadjtel, s. f.f cutie de pilule, țpilot, pi. —en, 3. m.f cârmaciu. pl. —e, m.f burete. $impd=ig, adj.f delicat, molatec; —n, v. n.f a trage mai multe clopote ce conglăsuesc; a se văiera. $impcrnug, s. /., fistic, locotiță. ^imjiincllc, pl. —n, s. f (bot.), petrânjel selbatec, pimpinea. ^iniinbanm, s. m., pin domestic. $ținfer pl. —n, s. f.f luntre lată, finite, pl. —n, s. fuscelut, peniță. ^infcl, s. ni., penel, pămătuf; găgăuț; —n, v. n.f a unge, a mânji. ^inte, pl. —n, 5. f.f pintă (mă- sură de fluide). ipe, pl. —n, s. f. f pipă (la bute). v. n.f vecji: ^iepfen. 5. nu, țîgnă, cobe (la găini); —fen, v. n., a ave țîgnă. ^iramiSc, vecji: $i)ramibe. $^ira^r s. ni., rîmă pentru a prinde pesci. $tfangr s. m., pisang. sî?tfpcmr v. n.f a șopti. '£ifcUț>f, s. m., țucal. ^ifta^ie, s. f.f vedi: ^impemuj; —ntiaum, s. m., fistic. pi. —e, n. (bot.), pistil, ^iftolc, pl. —n, 5. f.f pistol; un fel de monetă; — ^olfter, m., locul pistolului; —nfc^uB, pușcătură cu pistolul;—nfdjujj* weite, s. f.f cât bate pistolul. Digitized by GooqIc 684 ^îaden—^tatte $Iarf=en, v. a., a căptuși, a alipi, a năcăji; —er, s. m., om nă- căjitor, esactor, om care are plăcere de a se disputa, de a se certa pentru toate nimicurile; —erei, 5. /., săcătură, supărare, esacțiune, vecsațiune. $Iage, pl. —n, &•. f., plagă, nă- caz, trudă, osteneală, durere, dosadă; .geber îag ^at feine —, ajunge (piei greutatea ei; geift, 8. m., om diavol, demon. $lagen, v. a., a căsni, a năcăji, a pedepsi; a incomoda; fid) —, v. r., a se năcăji, a se tur- bura, a se osteni, a se nevoi, a se trudi, a se dosădl, a se trăpeda, a se zoii. ^lagiur, s. m., plagiar. plagiat, pl. —e, s. n., plagiat. ^lafnt, pl. —e, s. n., placat, afiș. pl. ^Idne, s. m., plan, de- semn, project; —, adj., plan, neted. ^lâne, șes, plăieț. planet, pl. —en, s. m., planetă; —enbațn, s.f., orbita planetelor; —enfyftem, s. n., sistema plane- tară; —arifd), adj., planetar. $lanimetrier 5. f, planimetrie, măsurătura suprafețelor plane. ^lantrcnr v. a., a aplana, a obli, a face asemenea. ^Slanirdnftrumcnt, s. n., instru- ment de nivelat; —folben, s. m., netezitor; —preffe, s. f., teasc de netezit. plante, pl. —n, s. f, pălan, pă- lancă, stobor. ^lantel=ei, s. f, pușcături sin- guratice, pușcături de tirailori; —n, v. a., a începe atacul prin pușcături. țpînnfen, v. a., a închide cu pălan., $lnnflerr s. m., tirailor. adj., fără plan; —mă* gig, adj., după plan, conform planului. ^lantnge, pl. —n, s. f., plantare, plantațiune. ^lantfdpen, v. n., a gâlgăi, a bor- borosi, a bălăci; —erei, s. f,, gâlgăire. ^lapperei, s. f, cicălitură, fle- cărie; - er, s. m., cicălitor, flecar, bârfitor; —țaft, adj., flecar, flencăitor; —maul, s. n., vecji: —er; —n, v. n., a cicăll, a flecari, a vorbi multe nimicuri, a îndruga la vorbe. ^larrauge, 5. n., ochiu urduros. ^Catren, v. n., a urla, a mugi, a sbiera, a răcni. platane, pl. —n, s. f. (bot.), pla- tană. ^latonifdj, adj., platonic. interj., pliosc; —, s. m., colcăitură; —en, v. n., a plioscăi. platina, s. f. (miner.), platină. v. n., a plioscăi în apă, a fleșc&i. adj., lăteț, turtit; trivial; —beutfd), dialect german tri- vial; —e D^afe, nas turtit, pleoștit. s. n., scândură de călcat rufe; —eifen, s. n., fer de călcat rufe. ^latftțen, s. n., tăbliță de metal. țlntte, pl. —n, s. f., suprafață; placă, lespede, tablă de metal; farfurie lată; cap chel. Digitized by Google ^(atteiBe—^lumpfarf 685 ^IaH=eiger s. f., —fifd), $• t». (zool.), plătică. $latten, pldtten, v. a., a aplana, a lăți; a călca rufe cu ferul; a lespezi, a fațui. ^latter, s. m., cel ce face plăci, table; persoana, care calcă rufe. $latterb|e, s. f. (bot.), măzeriche. ^lattcrbmg^, adv., absolut. m*> picior lat; —fugig, adj., care are picioare late; — gerfte, s. f, specie de ord de veară; —golb, —filber, n., aur, argint în plăci. ^Uftiren, v. a.,t a căptuși, a spoi vase de metal cu foițe de aur, de argint. $latt=land, vedi: Șiljlauâ; — muf|fe, 5. f, moara de peteală, moară de plăci de metal; —nafe, s.f, nas turtit; —reif, s. m., cerc de fer pentru buți. ^(âttwâf(^e, s. f., rufe de călcat. W interj., loc! P^ s. m., loc, piață; spațiu, întindere de loc; post, fortăreață; pocnet, troscăit; fel de plăcintă; ein freier —, loc deschis; ein eingefdjloffener —, loc închis; ein fefter — , loc întărit; befe|ter —, loc ocupat; ne^men Sie —, cu- prinde loc, șecji; gemanbem — mad)en, a ceda locul; auf ge= manbeâ — tommen, a succede cuiva în post, în oficiu; auf bem —e bleiben/a remâne pe câmpul de bătălie; — gemadjt! interj., feresce! ^lai^cn, s. n., locușor. ^labcn, pla^en, v. n., a plesni, a crepa, a se sparge, a pocni; — Vor Sadjen, a se înfunda de rîs. ^U^=golb, vedi: ^naflgolb; —re- gen, m., povoiu. ^lauber=ei, s. f, flecărie, lim- buție; gălăgie; povestire ușoară; —er, s.m., flecar, limbut, guraliv; —in, s.f, flencănitoare, muiere, care vorbesce mult și nimicuri; —Șaft, adj., limbut, guraliv, flecar; —țaftigleit, s.f, limbuție, prea multă libertate la vorbă'; —n, v. n., a șede de vorbă, a vorbi mult și nimicuri, a flencăni, a locoti, a flecări; —tafdje, s. f., —țan§, s. m., —liefe, 5. f, —maut, s. n.t flecar, palavragiu, flencăitor, flencăitoare, gură spartă. ^lanbr interj., trosc! poc! ^Icoua^muS, pl. —men, s. m., pleonasm. ^(infe, pl. —n, s. f, cocă, turtă. ^lomb=cr s. f, plombă; —iren, v. a., a plumbul mărfuri, cari trec prin vămi; a plumbul dinți găunoși; —iren, 5. n., plumbuire. țpii^e, pl. —n, 5. f, plătică. adj., repede, dintr’odată, fără veste, neașteptat. adj. și adv., grosolan, tucan, mojicos, butucos; —, interj., puf! —en, v. n., a căde greu. interj., tronc! $Inmpfactr 5. n., înnodătură; ciușcă. Digitized by IjOOQle 686 $lunber — ^PoKrburffe ^Innber, 5. m., trențărie, vechi- turi. $lihtber=et, s. jefuire, hoție; —er, s. m., prădător, jefuitor, răpitor. ^lnttberfammerr s. cămară de vechituri. ^lftnber=n, v. a., a prăda, ades- poiă, a jefui, a jăcui, a pleșui; —ung, 8. f., pradă, prădă- ciune, jaf, jac, pleașcă. plural, pl. —e, s. m., numărul plural; — itat, <9. pluralitate. s. m., plisă. $lnto, s. m., Pluton: —nifdj, adj., plutonic. $neumatifdj, adj., peumatic. pneumonie, pl. —en, a. f., pneu- monie. ^ăbel, s. w., —twtt, s. n., plebe, vlog, șleahtă, popor de jos, adunătură, prostime; —țaft, adj., bădărănos, mojicos; —^af* tigteit, s. f., mojicie, purtare necioplită, bădărănie, plebeism; —fpradje, s. f., limbagiu gro- solan, vorbire proastă. ^oc^cn, v. a. și n., a pisa, a bate; bo§ §er§ pod)t ițm, îi bate, palpită inima; auf @t- Waâ —, a se îngâmfa; —, s. n., palpitațiune. $0djer, s. m. (min.), pisător, bă- tător. ^o^=et5, s. n., mineral de pisat; —miițte, 8. f, pioă, șteamp de pisat mineralii. $orfer pl. —n, s. f., vărsat, bubat; —n, v. n., a se vărsa; bie Sdjafe fangen an ju —n, oile încep a se vărsa. ^0(fen4mțjfnngr 5. /., vaccina- țiune, punere de bubat. ^obagra, s. n., podagră. ^Dcftc, pl. —en, s. poesie, vedi: ^icțttunft. ^Soetifrfj, adj., poetic. $otal, pl. — e, 8. m., pocal,pă- har mare. s. m., saramură, mură- toare; —fleifcȘ, s. n., carne de porc sărată; —n, v. a., a săra carne, a pune în saramură. ^ofuliren, v. n., a bă mult, a bă preste măsură. pl. —e, s. m., pol. ve^i: ffole. $Mar, adj., polar; — fudj§, s.m., vulpe din țările arctice; —ifi* ren, v. a., a polarisa; —ifirung, s. f., polarisare; —itdt, s. f., s. f., polaritate; —frei§, s. m., cerc polar; —ftern, s. m., steaoa polară. pl. —n, s. m., polon; -in, s. f., poloană, poloneză. ^oleir «. f. (bot.), mintă polegină. țolent4f, s. f., polemică, ve(Ji: Streittțeologie; —ifer, s.m., scriitor polemic; —tfd), adj., polemic. $olen, s. n. (geogr.), Polonia. s. f., elevațiunea, înăl- țimea polului, elevațiune polară. ^oltr-bărfter s. f., perie de lu- struit; —eifen, ve^i: —[tați; —en, v. a., a polei, a lucii, a șlefui, asclirisl; —en, s. n., politură, lustruire; —er, 8. m., poleitor, netezitor; —feile, s.f., pilă lată și subțire; — ftoțl, 8. m., sclirisitor. Digitized by IjOOQle ^oîitit—^orp^r 687 5|Mt=tit, a. f, politică, arta de a guverna; —tifdj, adj., politic, isteț; —tifiren, v. n.f a politisa. Rotitor, pl. —en, a. f., politură, histrueală. $0liât, pl- —n, a. f.f poliță. pl. —en, a. f, poliție; —amt, a. n.f oficiul poliției, poliție; — beamte, 5. m., oficial de poliție, polițaiu; —biener, a. m.f sergent de poliție; —bi= reftor, a. m., director de poliție; —tommiffăr, s. m.f comisar de poliție; —lid), adj., polițienesc, de poliție; —orbnung, re- gulament de poliție; —prăfett, 8. m.f prefect de poliție; — roi* brig, adj., contrar regulamen- tului polițian. $dller, m.f piuă, treasc. n.f făină de mijloc. adj. și adv., polonez; polonesce. $olfter, 8. m.f perină, căpetâiu; —n, v. a., a căptuși cu perini, a umple cu lână, cu furdă, cu per (scaune etc.); —ftu^t, s. m., scaun cu perină. $olterabenb, s. m., seara înaintea nunții. t|Mterer, 5. m., durduitor, care face gălăgie. $oltersgeift, 8. m., spirit necurat, nălucă; —tammer, s.f, cămară de vechituri; —n, v. n., a durui, a trosni, a face sgomot, vuet; —n, a. m.f duruire, larmă mare. $otyanbrie, s.f. (bot.),poliandrie; —gamie, s.f., poligamie, ținerea de mai multe muieri; —^iftor, 8. m., polihistor; — $fât)adj., scris în mai multe limbi; —, a. m.f poliglot; —gon, a. n., poligon; —neften, s. n. (geogr.), Polinesia. 1^' —en, s- m-> polip. ^oltjtctțnifcr, s. m., elev de școala politechnică; —f^e Sd)ule, școală politechnică. $otytf)ci§ntud, a. m., politeism. $omaber pl. —n, 5. pomadă. ^omeran^e, pl. —n, 5. porto- cală, naramză; —nbaum, a. m„ portocal; —nbtutțe, a. floare de portocal; —nfarbig, adj., portocaliu; —ngarten, a. m., orangerie; —nfdjale, s. f, coaje de naramze, de portocală; —trant, 5. m., orangeadă. ^ommer, pl. —n, s. m., pomeran; —in, «. f, pomerană; —n, a. n. (geogr.), Pomerania. ^omolog, pl. —en, a. m., pomolog; —ie, a. f., pomologie. a. m., pompă, vâlfă, ve^i: ^rac^t; —țaft, adj.f pompos, măreț. pl. —s. m., ponton. $oțmn$, pl. —e, a. m., mătăhală, papalugă. țpope, pl- —n, a. m., popă. ^opeln, v. n.f a’și sfredeli cu degetul în nas. $oț)o, s. m.f șezutul. $opnl=arr adj., poporal, plăcut la popor; —aritiit, 8. f, populari- tate ; — ation, s.f.f poporațiune. $orenr s. f. pl.f pori. ^or=bâ, adj.f poros; — ofitât, s.f, porositate. s. m. (miner.), porfir; —ifd), adj., porfiric. Digitized by GooqIc 688 ^orre—^bftdjen ^Sorre, s. m. (bot.), por, praz. $orf^|, P^ —tt s- m- (bot.), șu- gărel (vediși: $brft). $orft, pl. —e, m. (bot.), ru- ginare. portal, pl. —e, s. n., portal, poarta principală. ^ortcpec, s. n., cureaoa săbiei, porter, s. m., bere tare. ^orticr, ve(|i: țpfbrtner. ^ortton, pl. —en, s.f., porțiune, mertic. ^ortncr, s. m., portar. $orto, ve4i: ®rief—, ^oftgelb. $0rtrat, pl. - 3, 5. n., portret; —maler, s. m., pictor de por- trete. ^ortugal, s. n. (geogr.), Portu- galia; —iefe, 5. m., portu- gez; —iefin, s. f., portugeză; —iefifd), adj., portugez. ^ortnlaf, s. m. (bot.), earbă grasă, porcin. țortwein, s. m., vin de Oporto. s. in., mătură de per. ^orgettan, pl. —e, s. m., porțelan; —en, adj., de porțelan; —erbe, s. f., păment de porțelan; —maîer, s. tn., pictor în por- țelan ; —nieberlage, s. f., porțe- lănărie; —teUer, s. m., farfurie de porțelan. ^ofamcnt, s. n., pasaman, găitan, chenar; —irer, s. m., pasa- mantar. ^ofaunc, pl. —n, 8. f., bucin, trombiță; — n, v. n. și a., a bu- cina, a trombiță; —nbldfer, s. m., trombițar, biicinar; — fdjnerfe, s. n., bucin (melc). ^ofen, s. n. (geogr.), Posnania. ^ofition, pl. —en, s. f., posițiune. ^ofttiO, adj., positiv; —, s. m., gradul positiv. țpofitnr, pl. — en, s. f., positură. ^offe, P^ —n, f-> fafălugă, poznă, șagă, dănănae, farsă; —n reiBen, a face pe măscă- riciul, a face glume cam groase; —n treiben, a glumi prostesce, mojicesce; bas finb — n, aceste sânt nimicuri, pozne. ^offefel, a. m., baros, ciocan mare. ^offen, 5. in., poznă, festă, se- cătură, ghidușii, renchiu; Qe* manbem einen — fpielen, a’și bate joc de cineva, a’i juca o festă, un renchiu; —Ijaft, adj., glumeț, șod, poznaș, măscăricios; — reben, a spune vrute și ne- vrute; —reifjer, s. m., măscă- riciu, om glumeț, poznaș, pă- cală, zorilă; — fpiel, s. n., farsă; —fpieler, s. in., caraghios, mă- scăriciu. $officrlt$, adj. și adv., posnaș, de rîs, glumeț, pocit; —feit, s. f., măscărie, bufonerie. $0ft, pl. —en, s.f., sumă; parte; in ein^elnen -en bega^Ien, a plăti la termin în rate; —, poșta; bie orbentlidje —, poșta ordinară; fa^renbe--, diligență; reitenbe —, curier, ștafetă; —, scire, nouătate. $0ft=amt, s. n., oficiu postai, birou postai, poștă; —beamte, s. f., oficial de poștă; —bote, s. m., cursor al poștei, olăcar. ^oftdjen, 8. n., sumă mică. Digitized by GooqIc ^oftbampffc^iff s. n., vaporul de poșta; —beffaration, s. de- clarație la poștă; — biebfta^t, 5. m., furt la poștă; —bi* reftor, s. m , director de poște. $oftement, pl. —e, s. n., posta- ment, piedestal $often, 8. m., sumă parțială; oficiu, post; sentinelă, straje; —trdger, s. m., raportor, care poartă vorbe dela unii la alții; —iveife, adv., articul de articul, pe articule. s. f., ve$i: amt; —feUeifen, s. n., cutie poștală; —feftum, adv., prea târ4iu; —frei, adj., scutit de porto, franc; —frei^eit, s. f., scutire de porto postai; —fu^rc, car de poștă; —fiiljrer, s. m., conductor; —gelb, s. n., porto de scrisori, spese de postă; —^alter, ve^i: —meifter; —țauâ, s. n., poștă; —^orn r *•. n., corn de postilion; (zool.), un fel de melci. ^oftiUe, pl. —n, s. f., carte de predici, chiriacodromion; —iv reiter, s. m., compilator de predici. ^oftitfion, pl. —s. m., posti- lion; reitenber —t curier. ^o|tircn, v. n., a posta, a aședa custodii, sentinele; —ung, s.f., loc pentru aședarea oștirilor. $0ft=farte, s. f, cartă poștală; —taffirer, s. m., cassarul poștei; —înecat, s. m., postilion; — fon* Pention, s. f., convențiune po- ștală, tractat postai; —futfdje, s. f, diligență, trăsură (de Barcianu, WOrterbuch. -^oftuerivalter 689 poștă); — meile, s. f., mii de poștă; —meifter, s. m., poștar, măiestru de poște; —nadjridjt, s. f., noutate sosită prin poștă; —orbnung, s. f., regulament pentru poște; —papier, s. n., hârtie fină, hârtie de scrisori; —pferb, s. n., cal de poștă; —regal, s. n., venituri de poștă; —reifenbe, s. m., pasager; —reiter, s. m., curier; —fdnle, s. f., co- lumnă arătătoare de miluri; —țd)affner, s. m., conductor de poștă; —fdjein, s. m., cuitanță, adeverință, bilet dela poștă; —fcf)iff, 6*. n., nae de scrisori, pachebot; — fcțreiber, —fefretar, m., secretar de poștă. ^oftffriptîim r s. n., postscript, adaus la scrisoare. MM s. m., grajd pentru caii de poștă; —ftation, s. f., sta- țiune de poștă; —firave, s.f., drum de poște, de țeară; — tag, s. m., 4b în care merge sau vine poșta; —taje, s. f., tacsă poștală. ^oftulat, pl. —e, s. n., postulat, ^oftuliren, v. a. și n., a postula; a fi sodal, a fi primit ca sodal tipograf. $oft=ncrwa(ter, s. m., administra- tor de poște; — magen, 8. m., car de poștă, de olac; — Wed^fet, 5. m., schimbarea cailor la carul de poștă; —tuefen, s. n., admi- nistrațiunea poștelor, afaceri poștale; —geidjen, s. n., tim- bru postai; —gug, s. m., tră- sură de poștă pentru transport de epistole. Digitized by GooqIc 44 690 potentat—^rall potentat, pl. —en, s. m., suveran, domnitor. $otentiHc, s. f. (bot.), potentilă, cinci degete argintie. $0ten$, pl. —en, s. f, potență. pl- $btte, m., oală; —afdje, 5. f.y potassă; —ftfd), m., fisetru. ^fo^taufenb! ^oj^Iement! interj., trăsnete și fulgere. ^râbenbe, s.f., vecp: $friinbe. ^râcebcna, pl. —en, s. f, prece- dență; —ftreit, s. m., dispută pentru rang. $tâceptor, pl. —en, s. m., pre- ceptor, vecji: Secret. $rnt|t, 5. f., pompă, mândrețe, vâlfă, splendoare; —auftoanb, s. m.t lues; —aufoug, s. m., pompă mare; — au^gabe, <9. f., edițiune de lues ; —bau, s. m., edificiu pompos; —bett, s. n., pat de paradă; — grabmat, s.n., mausoleu; —^immel, s. m., bal- dachin; —tegel, s. m., obelisc; —ftiief, s. n., lucru de paradă, măreț; —boli, adj., grandios; —wagen, s. m., trăsură de pa- radă ; —wert, s. n., lucru pom- pos, carte de lues; —jimmer, 8. n., odae de paradă, pom- poasă. $râd)tig, adj.și adv., pompos, splen- did, magnific, minunat, măreț. ^rdcipitat, pl. —c, s. n., pre- cipitat. $râbeftittfttt0tt, s. f, predestina- țiune. ^rabifat, pl. —e, s. n., predicat, atribut; titlu. $râfeft, pl. —en, s. m., prefect, —ur, s. f, prefectură. ^rag, s. n. (geogr.), Praga. fragen, v. a., a tipări, a tăie, a bate monetă; @twa§ in ba§ (Sebadjtnifj —, a cuprinde bine ceva în memorie; —, s. n., tipărire de monetă. $rnger, s. m., cetățean din Praga; —in, s. f., cetățeană din Praga; —ftein, s. m., imitațiune în sticlă. ^riiger, s. m., tipăritor de monete. $rdge={tembel, m., stampilie; —ftocf, s. m., matriță. ^ragmatif^, adj., pragmatic; —e ©anftion, sancțiunea pragma* tică. ^rnțl^en, v. n., a se făli, a se trufi, a se îngânfa; a face pa- radă; —er, s. m., care face paradă cu ceva; îngânfat. lău- dăros, fuleu; —erei, s. f, lăudă- roșie; — erifd), adj. și adv., fălos, lăudăros; —^an§, s. m., lău- dăros; —fucȘt, s. f, boala tru- fiei, lăudăroșie. $rnțm, s. m., pod, vas de trecut, ^rahticiren, v. a., a practica; —tit, «. f., practică; — tifabel, adj., practicabil; —titant, s. m., practicant; —tite, s. f, intrigă, șiretlic; —tifer, s. m., om al practicei; —tif^, adj., practic. $riilatr pl. —en, s. m., prelat, archiereu. ^raliminarien, s. n. pl., preli- minarii. $ra!I, adj., foarte întins. s. m., săritură, repercu- siune. Digitized by Google $ratten—îfreiâaufgabe 691 ^rallen, v. n., a sări însus, îndă- răt; —f 8. w., sărirea îndărăt, însus a unui corp. ȘmlMraft, s. f, elasticitate; —fdjuB, a. m., pușcătură tără efect; —ftein, s. m., stâlp de pe delăturea drumului. Șrâlubinm, pl. —ten, s. n., pre- ludiu, început. $rfimie, pl. —en, s.f, premiu, primă. $ramiffe, pl. — n, 8. f., premisă. $râmonftratenfer, s. m., premon- stratens. $rangen, v. n., a face pompă, a se făli; —b, adj., falnic. ^ranger, s. m., stâlp de rușine, sângir. frânte, pl. —n, s. f, brâncă. $rânumcr=nnt, pl. —en, a. m., pre- numerant, abonat; —ation, s.f, prenumerațiune, subscripțiune, abonament; —ationâlifte, s. f, lista de subscripțiune; —ation^ preiâ, s. m., preț de subscrip- țiune ; —iren, v. a. și n., a pre- numera, a subscrie (veeji: &or* auâbeja^Ien). ^rabar=at, pl. —e, s. n., preparat, lucru pregătit; —iren, v. a., a prepara, a pregăti. ^rSpofition, ve(p: Sortuort. ^rafent, pl. —e, s. n., present, dar; —iren, v. a., a presența. ^raferuativ, s. n., preservativ, antidot. ^râfibent, pl. —en, s. m., president; —in, 8. f.|, presi- dentă. ^rftftbentenftelle, s.f., presidenție. ^rn=flbiren, v. n., a presida; —fibium, a. n., presidiu (vedi: ®orfi^). $raffeln, v. n., a pocni, a pîrșnl, a pîr&l, a forfoti; —, s. n., pîrăit. țprnfpen, v. n., a se desmierda în mâncare și beutură preste măsură; —er, s. m., desfrânat, trăilă, pușchiu; —erei, 5. f., desfrâu, traiu îmbuibat. ^râtenbent, pl. —en, s. m., pre- tendent. grătar, pl. —en, s. m., pretor; —toiirbe, s. /., pretură. $ra£i$, 8. f, practică. ^rebig=en, v. a., a predica; —er, s. m., predicător; —eramt, 5. n., oficiu de predicător. $rebigt, pl. —en, s. f, predică, omilie; —amt, s. n., ministeriu eclesiastic; —cntwurf, s. m., plan de predică; —ftuțl, s. m., amvon. ^reU, pl. —fe, 8. m., preț, va- loare; biUiger —, preț ieftin; fefter —, preț fics, nart; ba8 ift ber genauefte —, acesta e pre- țul cel din urmă; unter bem —e, berfaufen, a vinde cu preț scăzut, foarte ieftin; eâ unt tei* nen — t^un, a nu face ceva pentru toată lumea; (în compo- sițiuni): — geben, a abandona, a lăsa la discrețiune; 3emon= ben bem ©eld^ter —geben, a espune. pre cineva la rîsul al- tora ; fi# — geben, a se prostitua. ^reiâ=anfgabe, s.f, problemă pro- pusă pentru premiu; — au3* tțeilung, 8. f., distribuțiune de premii; —bctterber, s. m.* Digitized by Google M* 692 $rei jel beere —primei concurent; —beroerbung, s. /., concurență ^Sreifelbeere, s. coacăză, me- rișoară. * ^ieifenr v. a., a prețul, a da laudă, a lăuda, a înălța. $retâ4id), adj., de lăudat; —j^rift, s. f, tesă de con- curs; —verjei^niB, s. n., ta- rifa prețurilor; —tx>urbigz adj., lăudabil, stimabil. pi. — n, s. f, aruncare în sus cu pătura, pătură de aruncat în sus. $rcttcu, v. a., a arunca pre ci- neva cu pătură în sus; a în- șela, a amăgi; —, v. n., a face se sară îndărăt în jocul mingii. $reHer, s. m., acela, care aruncă cu pătura în sus, amăgitor, în- șelător; —ei, s. f., înșelătorie. $re£btytcrianer, s. m., presbi- terian. $rcgburg, n. (geogr.), Pojon. ^reffe, pl. —n, s. /., teasc, tipar; storcător; baS feerf ift unter ber —, opul e sub tipar; — n, v. a., a tescui, a stoarce, a apăsa, a constrînge, a tipări, a da lustru la o materie de lână; Șemanben —n, a supăra, a năcăji pe cineva; baâ —n, a apăsa, a împila cu dăjdii . poporul; —r, 8. m., tescuitor, tipăritor, care dă lustru la ma- teriile de lână. ^re^-bauin, 8. m., furcă de teasc; —balfen, s. m., culmea dela un teasc de tipar; —bengel, s. m., drugul dela teascul tiparului; —brett, s. n., scândură de teasc; —fornt, s. f, stampă; — freu Ijeit, s. f, libertatea tiparului, libertatea presei; —glanj, s. m., lustru dat cu presa; —țau^, s. h., cromă; —faft, 5. m., za- mă din stoarcere; —tvein, s. m., vin din tescovină; —jttMing, restrîngere, suprimarea liber- tății de presă, censură. ^Srcu^e, pl. —n, s. m., prussian; —en, 5. n. (geogr.), Prussia; —in, s. f., prussiană; —if(ț, adj., prussian. 93rirfe, pl. —n, s.f. (zool.), mreană. ^ritfeln, v. n., a împunge, a pișcă. $rte£, ve prolongațiune, respir; - iren, v. a., a prolonga. ^rontcntoria, s. n., promemoria. ^romotion, pl. —en, s. /, promo- țiune. ^rumobtren, v. a., a promova, a. înainta pre cineva la ceva, vedi: SBefbrbern. ^ronomen, s. n., pronume. ^roțmganba, s. f, propagandă, ^ropțet, pl. —en, s. m., profet; proroc; ein falfdjer —, proroc mincinos; nirgenbâ gilt ber — weniger, afo in feinem SBater* lanb, nici un proroc nu e pri- mit în patriea sa; —in, 8. f, profeteasă, prorociță; — tifdj, adj., profetic. $roț>l)e$eben, v. a., a profetisa, a proroci; —ung, s. f, pro- feție, prorocie. ^rubortijon, pl. —en, s. f., pro- porțiune; —irt, adj., propor- ționat. ^roțnjfttion, pl. —en, s. f., propo- sițiune. ^rbpfte, 8. m., egu- men, preposit; —ei, s. f., egu- menie, prepositură. ^Srorcftor, s. m., prorector. ^rofa, s. f., prosă; — if^, adj. și adt\, prosaic, în prosă; -,-iter, s. m., prosaist, prosator. $r0fel^t, pl. —en, s. m., proselit, de curând trecut la o reli- Digitized by IjOOQle profit—$runl 695 giune creștină ; —enmacțerei, s. f., zel de a face proseliți; —iâm, s. m.j proselitism. profit, interj.j fie de bine! ^rofobt^e, s. f.j prosodie; —țd), adj. și adv.j prosodie. ^rofpeft, pl. —e, s. m.j pro- spect, privire (vetji: 9lu$fid)t). ^roftituiren, v. a., a prostitua, a pângări, a infama. ^nHeftion, pl. —en, s. f., pro- tecțiune; — teftor, s. m., pro- tector, scutitor, apărător. ^rotejt, pl. —e, s. m., protest; —ant, 5. m., protestant; —antin, ' s.f, protestantă; —ontifd), a#., protestant; —antiSmuâ, s. m., protestantism; —tren, v. a. și n., a protesta. ^rotofoU, pl. —e, s. n.j protocol, registru, catastif; proces ver- bal; in§ — eintragen, a înre- gistra în protocol; —iren, v. a., a înregistra, a improtocola. $ro$eln, v. n.j a forfoti (în oală). $toțen, v. a.j a încărca un tun, a pune tunul pe cotiugă; —, v. n., a se busumfla. $ro$tg, adj., busumflat. ^rațwagen, s. m., teleagă de tun. proviant, s. m., merinde, pro- viant, provisiune; —țau§, 5. n., magazin de provisiuni, de cele trebuincioase ale mâncării; —tren, ve lovitură (de pumnal); — botyne, s. f, bob; —en, v. a., a da pumni, a bufni; —er, s. m., terțerol. $uI3, pl. —fe, s. m., puls; ben — fii^Ien, a pipăi pulsul; —aber, s. f., arterie; —fcljlag, 5. m., pulsațiune, batere de puls; —ftodung, s.f, asficsie. ^utfiren, v. n., a pulsa, a bate (pulsul). $utt, pl. —e, s. m., pulpit. $nfoer, e. n., pulbere, praf, earbă de pușcă; feinen SdjuB — tvertț fein, a nu plăti o ceapă; —$orn, s. n., corn de praf; —ig, adj., prăfos; —torn, 5. n., grăunte de praf; —magazin, s. n., ma- gazin de earbă de pușcă, er- bărie; —muțite, s. f, moară de praf de pușcă. ^nlvertt, pufoerifiren, v. a., a pul- verisa, a preface în pulbere. ^u(uer=f^attfe(r s.f, lopățică de umplut tunul; —t^urm, 5. m., turn pentru praf; —tonne, s.f, tonă de praf, pentru praf; —magen, s. m., car de muni- țiune, cheson. ^umțhbrunnen, 5. m., fântână cu pompă; —e, s. f, smârc, pompă de apă; —en, v. a., a scoate apă cu pompa; a lua împrumut; —er, s. m., împru- mutător; — enboțjrer, s.m., sfredel de găurit pământul; —enfappe, s. f., capac de pompă, de tu- lumbă; —enflappe, s. f., resu- flătoare, ventil; —enf^ttengef, s. m., mănunchiul tulumbei, cumpăna pompei; — enftange, s./., vergea de pompă; — enftiefel, s. m., țevea, inima pompei; —merf, s. n., mașină idraulică. ^umbernirfef, s. m., pâne din făină necernută. pl. —e, m., punct; Don — —, din punct în punct, pe puncte; —iren, v. a., a punctua, a marca cu puncte; a face puncte cu acul, cu cre- ionul ; —iren, s. n., punctațiune; —irfunft, s. f, geomancie. Digitized by Google $iinftlidj—Duacffaîber 697 $finftlțd), adj., punctual, esact, precis, acurat; —feit, s. f., punctualitate, precisiune. ^unftum, 5. n., punct; —, interj., cu atât s’a isprăvit! destul! ^unft|, s. m., punciu (beutură). ^unjen, v. a., a cisela, a însemna (sculele de aur); —ierer, s. m., cel ce înseamnă sculele de aur. pl. —en, 5. m., pupil, orfan, ve^i: HRiinbet; —iengel= ber, s. n.pl., bani pupilari; —e, s. f., pupilă, lumina ochiului. $iip|n^en, n:, păpușică. pl. —n, f., păpușe, fan- tucă; —, (zool.), chrisalidă, nimfă; —nfpiel, s. n., jocul păpușilor,, păpușerie. adj., curat. $urganjr pl. —en, 8. f., purga- ■ tiv, purgațiune. ^urflir=en, ve<}i: SIbfuțren; —mit* tel, 8. n., purgativ, lacsativ. ^uritaner, s. m., puritan. ^ur^ur, s. m., purpură; —Heib, s. n., vestmânt de purpură; —lippen, buze rumene; —n, adj., purpuriu. $nr^elnr v. n., a se da preste cap; a se poticni. ^uftel,pl. —n, 8. f., puscea, funicei. v. n., a sufla greu. ^nter pl. —n, s. f., curcă; —r, s s. m., curcan. m., găteală, chiteală, toaletă. v. a., a găti, a înfrum- seța, a împodobi; a netezi; fid? —; v. r., a se găti; bie (Sdjulje —, a curăț! păpucii; bie diurne —, a curăț! ar- borii de crace, a tăiâ ramurele unui arbore spre a’l rări; baS £id?t —, a curăț! luminarea, a lua mucii; bie Stofe —, a’și sufla nasul; fief? bie 3$$ne —f a’și curați dinții; —, s. n., ne- tezire, curățire; —er, s. m„ curăți- tor de puțuri, de șanțuri; vecji și: ^ertneU. $uț=^anbelr s. m., comerciu cu mărfuri de modă; —țdnbierin, s. f., modistă; —țanblung, s. f., magazin de mode; —tifdj , s. m., toaletă, mescioară de găteală; — fiid?tig, adj., scu- turat, cochet. ^ramibe, pl. —n, s. f., pira- midă ; bie ®etoeljre in —n fe^en, a pune armele în fascicule; —nfbrmig, adj., piramidal ^reniien, s. pl. bie ț^renâif^en ®ebirge, (geogr.), Pirenei (munți), ^ro l r pl. —e, s. m.f mierlă galbină. ^rometerr s. m., pirometru. ^mtec^nif, f., pirotechnică, arta de a face foc de artificii. ^qtțagoraerr 5. m., pitagoreu. wwd), adj., pitian, ce se ține de oracolul pitian. O. D, q, n„ a șepte-sprăZecea literă în alfabet, are sunetul lui „cv“. Dnnbbe, pl. —n, s. f., ve^i: 2Bamme; —In, v. n., a se mișca tremurând încoace ’ncolo. Quarfclei, s. f., șovăire. Dunrffalber, s. m., medic câr- paciu, șarlatan; —ei, s. f., șarlatanerie. Digitized by GooqIc 698 Cuaber—Cuatfdjen Duabcr, —ftein, s. m.y —ftitâ, s. n., peatră pătrată (tăiată), fluabrant, pl. —en, s. m., cua- drant. Quabrat, pl. —e, s. n., pătrat, cuadrat; —lifometer, s. m., chilo- metru pătrat; —meiîe, s. f.y mii pătrat; —f^n^, s. m.y urmă pătrată; —ur, s.f., cuadratură; —A număr pătrat; —goti, 5. m.y policar pătrat. duabriren, v. a., a cuadra, a potrivi. Dnabrupcl, număr., cuadruplu, împătrat. duoden, v. n., a ocăcăl (broasca), dudfen, v. n., a striga tare, a țipa. Oudfcr, s. m., cuacher. dudferente, s. f. (zool.), gârbiță. (£lual, pl.—en, s. f, tortură, nă- caz, chin. Oudlen, v. a., a tortura, a chi- nui, a supăra, a năcăji; fid) —, a se căsni; —er, s. m., tor- turător, chinuitor; —erei, s. f, supărare, năcaz, tribulațiune. Cndîgeift, s. m.y om supărător, dualiftciren, v. a., a cualifica. Cualitdt, pl. — en, s. f, calitate, ve<}i: ©igenfdjaft, SBejdjaffentyeit Oualle, pl. —n, s. f, (zool.) medusă. Gnalm, a. m., fum gros; bag gimnier ift boli —, odaea e plină de aburi groși; —en, v. n., a fuma tare; bie ©tube boli mit îabal —en, a umplă odaea de fum de tabac. Cualfter, s. m., flegmă, [scuipat mucos; —n, v. n., a scuipa flegmă. Ouantitat, pl. —en, s. f, câțime, cantitate. Cuantum, s. n., cantitate, sumă anumită. Cua^e,pl- —n, s.f. (zool.), molaș Ouarantdne, 5. f., carantină, la- zaret. dnarf, s. m., caș proaspăt, moale; tină, balegă; lucru de nimica, bagatelă; — îdfe, s. m., brânză proaspătă; —fad, s. m., stră- curătoare în formă de săculeț ascuțit, pâncjă de caș. duarree, pl. —g, ă. n., carreu. duaren, v. n.y a plânge, a mârăl. duart, s. n.y cuart, pătrar, a patra parte; în cuart; - a, s.f., a patra clasă; —al, a. n.y triluniu, trimestru, la trei luni; —aner, ni., cuartan,. școlar de clasa a patra; —banb, s. m., volum în cuart; —ett, s. n., cuartet, duartier, pl. —e, s. n., cuartir, pătrar (al unei cetăți), locuință; —madjen, a face cuartir; —en, v. a., ve^i: (Jinquartiren; —frei, adj., scutit de incuartirare mi- litară; —gelb, 5. n.y bani de cuartir; —meifter, s. n., cuar- tirar; —gettel, s. m., bilet de cuartir, de încuartirat. duarg, s. m. (miner.), cuarț; —brufe, 5. f.y grupă de cris- tale de cuarț. Quaft, pl. —en, s. m., Ouafte, s. f.y ciucure; fionc, canaf; —enmadjer, s. m., ciucurar. Ouatember, s. m.y postul cră- ciunului (la catolici). Gnaterne, s. f, cuaternă. Onatf^en, v. a., a leopăl. Digitized by GooqIc Guede—Duetjc^^ammer 699 Ouerfe, pl. —n, s. /., —ngraS, s. n. (bot.), por, earbă cănească; —nnmr$ei, s. f, rădăcină de earbă cănească. Eluerffilber, s. n., argint viu, mer- curiu; —artig, adj., ca argintul viu; —erj, s. n., mineraiu de mercuriu; —bl, 8. n., nitrat de mercuriu. Ctaețle, s. f., șterga^ Ouette, pl. —n, s. f., sorginte, fântână, isvor, șipot; obârșie, început. CLneUen, v. n. ir., a isvori; a se umfla (mazere, linte muiată). Cuellgrunb, s. m., loc bogat în isvoare; —reidȘ, adj., bogat în isvoare; —tnaffer, s. n., apă de isvor, apă vie. Cuenbel, s. m. (bot.), cimbrișor. Ouentc^en, s.n., dram. Ouer, adj. și adv., curmeZiș, pie- ziș, cruciș, transversal, dia- gonal ; —liber bie gelber gețen, a trece printre, preste câmp; —burd), diagonal. £Uter=ajt, s. f, secure cu două tă- ișuri; —balten, s. m., grindă cur- me^ișe, tindală, orșic; —banb, s. n., fâșie curmeZișă; —baum, s. m., drug, fus (de poartă); —burdjfdjnitt, s. m., tăietură transversală. Cner^e, 8. f, curmeziș, crucișuri; in bie —, de a curmezișul; eâ gețt atleâ in bie —, toate merg de a îndăratele; . —fortfab, s. m., proces trans- versal (la oase); —fur^e, s. f, brazdă curmeZișă; —gaffe, s. f, stradă carea încrucesce cu alta, stradă crucișată; —fyfy, s. n., gros, stinghie, stăjin; - M, «• m., cap sucit, îndă- rătnic, om fantast; —fbpfig, adj., șuiu. Querl, pl. — e, s. m., melăștău; —en, v. a., a mesteca, a bate cu melăștăul. QneMaben, s. m., oblon de ta- rabă; —leifte, s.f, fuscel trans- versal; —linie, 8. f., linie dia- gonală, de a curmeZișul; — nabt, s.f., cusătură curmeZișă; —pfeife, s. f, flișcă; —fatf, s. in., desagi; —fattel, s. m., șea pentru femei, șea englezească; —fdjnitt, s. m., tăietură, inci- siune pieZișe, transversală; —ftraBe, s. f, drum curme^, ce se încrucișează; —IM. s. m., dungă, linie curmeZișă, transversală; einen —ftric^ burcț bie 9le^nung madjen, a trage o dungă presto^ socoteală, a strica planul cuiva; —iiber, adv., de a curmeZișul, șoldiș; —Weg, veZi: —ftraBe. Quefe, pl. —n, s. f., beșicuță, linte în carnea de porc. dnetf^e, s.f., strînsoare; in ber — fein, a se afla într’o stare încurcată; —n, v. a., a strivi, a turti, a stoarce, a sdrobi, a năsădî; fid^ —n, v. a., a se strivi; gequetfdjte SBunbe, strivitură. Duetf^^ammer, s. m., ciocan de bătut metale; —ftorf, s. m., stroncănitor; —ung, s.f., stri- vitură, contusiune, năsădire; —iuunbe, s. f, rană de stri- vitiiră. Digitized by C.OOQ 700 Ouid—8tab m.j amalgam. £lmefettr v. n., a țipa ca un purcel. £UitKftr quitlt, ve^i: QueUen. Omata, s. f, a cincea clasă; —ner, 8. m., școlar de clasa a cincea. £brittteffett$, s- f-> cintesență, ceea ce este mai bun. Oniutettr pl. — e, s. n., cuintet. Ouirt, ve^i: Ouerl. &mtt, adv., mântuit, răfuit; tuir finb —, sântem plătiți de tot, ne am răfuit. Cuitte, pl, —n, s. f., gutuie; —nbaum, s. m., gutuiu; —n- f^teim, 5. m., emulsiune de gutui. &mtt4rett, v- a-, a cuita. a da cuitanție; —ung, s.f., cuitanție, adeverință de primire. Ouob(ibetr s. n.f amestecătură de tot felul de lucruri, talmoș- balmoș. duoU, vedi: dueUen, Chiote, pl. —n, s. f., cățime, parte anologă, cuotă. Chiotient,^- —en, s, m., cuoțient. fR, tf n., a opt-spră^ecea literă în alfabet, R, r. SRaa, pl. —en, s. f., vargă (de ventrelă), râie; —fegel, s. n., vântrela pătrată. fRafatt, s. m., rabat, scădământ din preț; —e, s. f, resfrântură (la haine); —rec^nung, s. f., escompt. Htabbin=er, 8. m., rabin, învățător (la jidovi); —if d), adj., rabinic. fRabe, pl. —n, s. m., corb. fRabenaber s. f.f zahăr rafinat; - iren, v. a.t a rafina; —irt, adj.f rafinat, șiret, viclean. s. m.j dinte incisiv. ^agenr ve(Ji: ^erborragen. ^Ragnfa, s. n. (geogr.), Raguza. s. m.f smântână; ben — abne^men, a smântâni, a lua smântână. fRațmen, s. m., pervas, cadră; cercevică; corlat (la postăvari); — gum Stitfen, gherghef; —eifen, s. n.f răstav (la tipo- grafi); —, v. a.f a smântâni; a încadra, a pune în cadră, în pervas; a întinde pănura (pe corlat). £Ra|m4ofef, s. m., lingură de smântână; —na^terei, s. f.f cusătură la gherghef. pl. — e, s. in., rozor; pă- șune; —en, v. n., a se mărgini printr’un rozor; —ftein, 5. m.f peatră de hotar; —Weibe, s. f. (bot.), mălin negru. țRaitern, v. a., a ciurui. Catete, pl. —n, 8. f.f rachetă. 9îaUer pl. —n, s.f. (zool.), cristeiu. ^amntblorf, s. m., berbece (de lemn) de bătut pari, piloți. SRantmeln, v. n.f a se mîrli (ber- becii), a se pârei, a se cotoci. ^amnteiborfr 8. m.f berbece; —/•, timpul mîrlitului. Digitized by Google 702 bammen—Stappeln bammen, a., a bate pari, piloți. Stantmlcr, vecji: Stammelbod. Stammgfopf, s. m.; cap de ber- bece. Stampe, pl. —n, 8. f., terasă, loc ridicat înaintea unui edificiu. Stamfd), vecji: 2lugțrfjuBtuaare. Stamfcl, s. m., marfă vechie. Stanb, pl. Stanber, s. m., mar- gine, uznă, buză; am —e beg ®rabeg fte^en, a sta pe mar- ginea mormântului; ber — eineg Xopfeg, buza oalei; ber — einer Win^e, marginea, zimții unei monete; — eineg SBudjeg, marginea unei cărți; @twag am —e einfaffen, a tivi ceva pe margini; —anmertung, s. notă marginală; —butaten, 8. m., galbin ferecat. Stanbern, v. a., a fereca moneta, a zimți. Sianb-gloffe, s. f., apostilă, ve4i: —anmertung; —ftein, s. m., peatră rotundă în giurul unui puț; — ftab, 8. m., șiștori. Slanft, pl. Stânfțe, s. m., coaje, crustă (a pânei), codru, coltuc de păne; gardină. Stang, ve4i: SHngen. Stang, m., rang, demnitate, stepenă; gemanbem ben — ob* laufen, a’l lua pre cineva pe dinainte. Stânge, pl. —n, 8. m., ștrengar, om de nimica. Stang=md|ig, adj.j după rang; —orbnung, 8. f., ordine de rang; —ftreit, 5. m., dispută pentru ântăietate; —fuc^t, s.f, ambițiune de a căpăta un rang înalt; —ffidjtig, adj., care ambi- ționează după ranguri înalte. Stant, pl. Științe, s. m., finețe, viclenie; Stanțe, pl., intrigi, și- cane; mit Stanten umgețen, a face intrigi, a intriga. Stanțe,pl. —xi, s.f., cârcel, curpen. Stantemadjer, s. m., intrigant. Stanten, ftd? —, v. r., a se în- vârti, a se curpenl, a se cârcel. Stante=f djmieb, s. m., intrigant; —botl, adj., intrigant, șireț. Stantig, adj., rămuros, curpenos. Stanu, ve4i: SHnnen. Stannutel, s. f. (bot.), curpeniță, piciorul cocoșului. Stanten, s. n., Stanten, s. m., giamantan, traistă de drum, ra- niță, burduf. Stanten, v. n., a umbla încoace încolo, a mirosa a rânced; — ig, adj., rânced; —ig merben, a se râncezi. Stan^tan, ve4i: Sbfegelb; —-iren, ve4i: Soglaufen. Stan$$eit, s. f., timpul împăre- chierii cânilor și a altor pa- trupede. Stappe, pl. —n, s. m., cal negru. Stappen, s. m., tăbac ras cu ră- 4$toarea. Stappel, s. m., smintire a spiri- tului, amețeală, eșire din minți; —ig, adj., nebun. Stappeln, v. n., a face larmă, sgomot; fid) —, v. r., a se grăbi; —, v. impers., eg top* pelt, eg roppelt ițm im ^opf, nu e cu mințile întregi, îi lip- sesce o doagă. Digitized by IjOOQle ^Rappier- țRappter, pl. —e, s. n., spangă, spadă de scrimă; —tn, ve^i: gedjten. țRnpțwrt, m., raport, însciințare oficioasă; —iren, v. a., a ra- porta. *♦ m- (bot.), rapiță. s. f. (bot.), barlaboiu. țRar, adj., rar; —, adv., a rare ori, ve^i: Selten. tarifat, pl. —en, 5. raritate, curiositate, ve^i: Selten^eit. țRafrfj, adj. și adv., repede, iute. 3taftțeln, v. n., a face un sgomot ușor, a suna ca frunzele uscate. Wafcățeii, s. /., iuțime, repe^ime, repeziciune. 3laf(|weberr s. m., țăsător de rasă. ȘRafen, s. m.. verdeață, glie cu earbă; —banf, s. f., bancă de glii; —pla^, s- m-> l°c cu ver“ deață; —eifenerj, s. n., fer băltos; —jcțoUe, s. f, plaghie. Oîafen, v. n., a fi în furie, a fi turbat, înfuriat, a eși din minți; —b, adj. și adv., înfuriat, turbat, frenetic; — merben, a turba; ein —ber 2arm, un sgomot înfricoșat; ein —ber $unger, foame brează; —be, s. m., nebun, îndrăcit. Hlnferet, s. f., furie, frenesie. SRafiren, v. a., a rade; a dîrîma, a șterge (o cetate) pănă în fața pământului; fid) —, v. r., a se rade; a’și rade barba. lRa{ir*nteffer, s. n., briciu; —pin* fel, 8. m., pămătuf de săpunit barba; —ftein, s. m., cute de ascuțit briciul. -mt^in 703 țRafpel, pl. —n, s. /., raspă, pilă mare, răzălău; —brob, s. n., pâne rasă; —n, v. a., a rade, a strujl, a rătjui; a rade coțja de pe pâne; —țpăne, s. m, pl.r răZâturi, fârmituri de coaje de pâne; pilituri. ăiaffel, s. /., scârțâitoare, dâr- dăitoare; —n, v. n., a scărțăi, a dârdăi, a tropoi; —n, s. n., duruitură. SRaft, s. f., repaus, răsuflare; —en, v. n., a repausa, a ră- sufla, a odihni; —Io$, adj. și adv., neostănit, fără preget, neîncetat; —lofigteit, s.f., ne- preget, neoboseala; —tag, s. m., (Ji de repaus, de odihnă. Ointe, pl. —n, s.. f., rată, parte. s. m., consiliu, svat; senat, magistrat, colegiu; svătuire; povață, consultațiune, delibera- țiune; remediu, mijloc, chip; consiliar, senator; ju — e ge^en, jiețen, a consulta, a delibera cu cineva; — geben, a da svat, a svătui; um — fragen, a cere svat, povață; teinen — wiffen, a nu afla remediu; QemabeS — folgen, a urma svatul, pă- rerea cuiva. IRatljen, v. a., a svătui cuiva ceva, a da svat cuiva; er la&t fi(ț ni^t —, el nu primesce svat dela nime; fidj nic^t —ttriffen, a pusei ce să faci; —, a gâci. 3Utț-geber, s. m., dătător de svat, povățuitor; —geberin, s.f., svă- tuitoare, povățuitoare; —^an^, s. n., casa svatului, primărie. 9Wt1)in, pl. —en, s.f., consilieriță. Digitized by GooqIc 704 adj., senatorial; oportun, cuviincios. 9lat^4o^, adj., fără svat, fără direcțiune; —loftgfeit, s. f., per- plecsitate, învălmășeală; —3* mann, s. m., membru al unui consiliu cetățenesc; —fam, adj. și adv., folositor, conve- nabil, oportun, salutar. 9$atț^=befd)tnf, s. m., decisiunea, sentență senatului, senat-con- sult; —bote, 8. m., servitor, care aduce la îndeplinire con- clusele senatului, ușer. s- m‘> consiliu, svat; —fițlagen, a se svătui, a con- sulta; iiber (Stîoaâ —fc^logen, a consulta despre ceva; —fd)la* gung, s. f., deliberațiune con- ’sultațiune; —fcfjlug, s. m., de- cret, hotărîre; bie — fdjlufțe ber &orfef)ung, hotărîrile, sva- turile providenței. fRatț§biener, ve$i: —bote. fRatțfet, s. n., gâcitnră, gâci- toare, cimilitură; enigmă; —țaft, adj., enigmatic, problematic. fRatlj&ffi!)tg, adj., capabil de a fi primit în senat; — glieb, s. n., —țerr, 5. m., membru, domn de svat, senator; — TeUer, s. m., pivnițele primăriei; —foUegium, s. n., adunarea, colegiul sena- tului; —fd^reiber, 5. m., can- celist de svat; —ft^ung, s. /., ședința senatului; —ftube, jS. f, casa svatului; —tag, 5. m., (ți de svat, de audiență; —Der* fammhmg, 5. consiliu, adu- nanță de svat; — toațl, s. f., alegerea magistratului. Otatificirett, v. a., a ratifica, a aproba, a primi. ȘRatififation, s. f., ratificațiune, aprobațiune, întărire. 9tatwtt, pl. — en, s. f., rațiune, porțiune, mertic (de nutreț pen- tru trupe). fRotional, adj., rațional; —iâmuS, s. m., raționalism. fRatte, pl. —n, s. f, rătan, gusgan, cloțan; —nfatte, .9. f., cursă, clucsă de gusgani; —ngift, s. n., șorecie, otravă de gusgani. fRaub, s. m., răpire, furt, lotrie, pradă, tâlhărie, jefuire; ein — ber glammen merben, a fi prada focului; —en, v. a., a fura, a răpi; —en, v. n., a face tâlhării. fRfiuber, s. m., fur, lotru, haiduc; (am Sidjt), muc (la feștilă); —artig, adj., haiducesc; —banbe, s. f., bandă, ceată de tâlhari, de furi: —ei, s. f, răpire, lo- trie; —gefdjidjte, s. f., istorie de hoți; —^auptmann, s. m., căpitan de hoți; —țb^Ie, ve^i: ^taubneft; —ifd), adj., hoțesc, lotresc; adv., hoțesce, ca un fur; —fdjlofj, s. n., culă. s. m., pesce răpitor; —geftnbel, s. n., adunătură de lotri, de furi, tâlhari; —gier, s.f., poftă de răpit, rapacitate; —gierig, adj., răpitor, lacom după averi, vulturar; —gut, s. n., avere răpită; —morb, 5. m., răpire cu omor; —mbrber, s. m., ucigaș răpitor; —neft, 8. n., cuib de hoți, gazdă de hoți; —fdjiff, s. n., nae de pi- rați, de hoți de mare; —fu^, Digitized by IjOOQle Slaudj—Sîauț 705 s.f., răpăreție; —fuc^tig, adj., răpareț; —tțier, s. n., animal răpitor; —bogel, 5. m., pasere răpitoare. Stand), 5. m., fum; vatră, foc, cămin; in — aufgețen, a se mistui prin foc; fein — oțne fjeuer, nu ease fum de unde nu e foc; —altar, s. m., altarul arderilor de tot (la evrei); —beere, s.f., vedi: Stacțelbeere; —, adj., vetji: mauț. Sfan^en, v. a., a fuma; a trage, a be tutun, a trage cu pipa, a fuma (o pipă); —, v. impers., e$ raucțt, fumegă, fumă, face ftun; —, s. n., fumare; — er, s. m., fumător (de tabac). Stantfjer^iidife, s. f, cutie de par- fumuri; —er, a. m., parfumător; —fammer, s. f., cămară de afu- mat carnea; —ig, adj., afumat, ce miroase a fum; — ferje, 5. f., luminărică de afumat, cursă. Stant^em, v. a., a afuma (carne); a parfuma (cu mirosuri). 9lau^er=|ifanne, s. f., tigae de afumat; —toerf, 5. n., parfum, parfumărie. aucț^fang, pl. — ffinge, s. m., horn, coș, urloiu; —fangfețrer, s. m., homar, coșar, urloier; —fag, s. n.> cădelniță, cățue; —fleifcț, s. n., came afumată; —fufcig, adj., picioare acoperite cu pene (la porumbi); —gar, adj., dubit, tăbăcit; —țanbel, s. m., negoț de blănărie, cojocărie; —țdnb* Ier, s. m., neguțător de blă- nării; —țolă/ lemn verde; —ig, adj., ce fumă, fumegător, Barcianu, WOrterbuch. afumat; —Tabinet, s. n., fuma- toriu; —tammer, ve4i: Sfăudjer* fammer; —îoțle, s. f, cărbune, teciune care fumă; —leber, s. n., pele de marochin; — s. n., gaură pentru fum; —f(țmalbe, s. f., rondunea de casă; —tabaf, s. m., tăbac de fumat, tutun; —tverf, s. n., blănărie; —toolfe, s. f., nuor de fum. Stanbe, pl. —n, s. f., coaje, scoarță la o bubă. Sfânbe, s. f., sgaibă; rîie, rapăn (la animale); scorțoșire. Sfănbtg, adj., sgăibos, rîios; ein —e£ ®^af ftectt bie gan^e ^erbe an, o oae rîioasă molipsesce toată turma. Sfanfbolb, vedi: Staufer. Sianfe, s. f, peptene, ravilă de smuls gămăliile inului; —In, v. a., a smulge semințele de in din paiele lor. 9tauf*en, v. a., a smulge (păr, pene); fid) —en, v. r., a se încăiera de per, a se bate; —er, s. m., om bătăios; —erei, 8. f., încăierătură, bătae; —meffer, s. n., cuțîtaș de cu- rățit (pănură, hârtie etc.); —toolle, 8. f., lână smulsă j —geit, s. f., timpul smulsului (de pene). Sfanț, adj. și adv., aspru, dur; colțuros (despre- cale); răgușit (despre glas); nocioplit, gro- solan, ursuz; ^emanben — bețanbeln, a trata pre cineva cu asprime; — toerben (bon ber Stimme), a se tngroșa glasul. Digitized by GooqIc 46 706 S^au^en—SRebe . Sîau^en, v. a., a aspri pănura; —futter, 8. n., nutreț (fen și paie); — igfeit, 8. f., asprime; răgușeală. îRaufe, 8. f. (bot.), brâncuță. țRoum, pl. TOume, 8. m., spațiu, loc; conținutul unui vas; ber — jwifc^en ă»ci geilen, între- liniu; — madjen, a face loc; einer SSitte — geben, a acorda o rugăminte; ber ©offnung — geben, a trăi în speranța că. ȘHnumen, v. a., a face loc, a curăți (un puț), a goli, a de- șerta; bag gelb —> a părăsi câinpul de bătălie; gemanben aug bem SBege —, a lua vieața cuiva, a’i omori; eine (Scțmierig^ feit aug bem 2Bege —, a de- lătura o pedecă. 9^fium=er, 8. m., curățîtor, deșer- tător; —ig, — fidj, —lijfjteit, ve4i: ^erăumig, ©erănmigfeit ȘHaumte, 8. f., largul, luciul mării, ^dumung, pl. —en, s. de- șertătură (a unui loc de trupe); curățire (a unei fântâni). țRauuen, v. a., gemanbem ®ttoag ing DIjr —, a șopti ceva la ureche. IHau^e, pl. —n, 8. f., omidă, larvă; —n im £opfe ^aben, a avă greuruși în cap: —n madjen, a face nebunii; —n, v. n., a curăți omidele. Sta^eihfrag, 8. m., stricăciunea ce fac omidele; —neft, s. n., cuib de omide, omidărie; —fdjere, 8. f., foarfeci de cu- rățit omidele de pe pomi. ftmtyig, adj,, plin de omide. ÎRauf^, pl. SRaufdje, s. m., ame- țeală de beutură, chefuire; er ^at einen —, el e cam beat; fief) einen — antrinfen, a se îmbăta, a se chefui; ben — bertreiben, a se desbăta; ben — auâfdjtafen, a se desmeteci prin dormite după beție. ^Rauf^tțen, s. n., ein — ^aben, a fi cam amețit de vin. Siauf^en, v. n., a face sgomot, a vîjei, a vui (apa, vântul), a ropoti; fanft —, a murmura; —, s. n., freamăt. SRanfdpgelb, s. n., auri pigment; —golb, 8. n., vetfi: glittergotb. fRdufbcrn, fidj —, v. r., a se hârcăi. ^aute, s. f. (bot.), rută; —, romb; facetă (la petri scumpe); —nfbrmig, adj., romboidal; —nglag, s. n., sticlă cu facete; —nftein, 8. m., peatră tăiată în facete; —nbl, s. n., oleu de rută. fRabenna, s. n. (geogr.), Ravena. fRcagcntien, 8. n. pl., reagenții. fteattwnăr, adj., reacționar, ^eal, adj. și adv., real, în faptă; —, 8. n., o monetă spaniolă; —tenntniffe, 8. pl. sciințe reale; —lefifon, 5. n., dicționar poli- technic; —jdjute, s. f., școală reală; —mertț, s. m., valoare, preț real. țRealgar, s. n., rismă roșie. ^ealien, s. n. pl., ve<|i: 3leal* tenntniffe. Hlebe, pl. —nt s. f., viță de viie; —n anbinben, a cotori (vița de viie). Digitized by Google Rebeli—SRedjt 707 ^iebellr pl. —en, *. m., rebel, revol- tant; —ion, s. f., rebeliune, revoltă-, —iren, vecji: fic^ em* pbren; —ifd), adj., vecji: Sluf* rityrerifdj. 8^eben=auge, s. n., mugur, ochiu de viță; —blatt, s. n., foae de viță; —b0^, *• v^ie uscate; —laub, s. n., frumjă de viță; —meffer, s. n., cosor; — bfațl vecji: SBeinpfo^; —țaft, s. m., must de viie, vin; —fenter, 8. m., botaș de viță de viie. ^leb^ațn, s. m., potârniche (băr- bătuș); —^n, s. n., potâr- niche; —^nerbeije, s.f., vână- torie de potârnichi; —^nergam, s. n., plasă de prins potârnichi; —țitynerbott, s. n., pâlc de potârnichi; —lonb, s. n., deal, întindere de Joc sădită cu vii; —fcțoB, s. n., mugur, vlăstar de viță; —ftod, vecji: SBeinfțod. Wecensfent, w,, recensent, critic, censor; —fion, s. f., recen- siune, critică, analisă; —{iren, v. a., a critica, a censura, a analisa. Weceptffe, pl. —n, s. f, recepisă. Sîecept, pl. —e, 8. n., recetă. tReceț, pl. —ffe, 8. reces, în- voieală, înscris, pact. Weițen, s. m., greblă, gratie; —, v. a., a grebla; —, s. n., gre- blătură; —brett, s. n., tăbliță de computat; —bucț, s. n., carte de aritmetică; —fesier, s. m., eroare de comput; —tunft, s.f., aritmetică; —meifter, s. m., bun aritmetic; —pfennig, s.f., fisă; —{c^aft, s. f, comput, soco- teală: uon @ttoa3 —fdjaft gcben, ablegen, a da socoteală de ceva; —fdjule, s. f., școală de arit- metică; —tufei, 5. f, tablă de comput. Sletțn^n, v. a., a computa, a cal- cula, a socoti; a stima, a pune preț pe ceva, a conta; im âopfe —, a socoti în cap; einâ inS anbere gere$net, computând una cu alta; fid) eS jur @^rc —, a ’și-o ținâ de onoare; —, s. n., comput, calcul; —er, s. m., computător, calculator. IReitynttng, pl. —en, «. f., comput, calcul, socoteală, cont; meiner — nud), după socoteala mea; je^en Sic baS auf meine —, scrie pe numele meu; —ablegen, a da seama; einen Strid) burd) bie — madjen, a pune cuiva pedeci; bie — o^ne ben SBirt^ macben, socoteala de acasă nu se potrivesce cu cea din târg. ^etf)uung^=art, s. f, metodă de computat; bie bier —urten, cele patru specii (de aritmetică); —beamter, —fii^rer, s. m., sa- meș, calculator, care poartă computul despre venituri și spese; —bud), s. n., carte de computuri; —gefd)âft, s. n., comtabilitate; —mefen, s. n., afaceri de computuri. pl. —e, s. n., drept, drit, dreptate, lege, justiție; ba^ biir* gerlidje —, dreptul civil; ein — auf Sttuaâ ^aben, a avâ drept la ceva; bon —âtnegen, în pu- terea dreptului, a legii; mit toel^em —e forbert er baâ? cu Digitized by Google *** 708 fRec^t—^e^tăerfațren ce titlu pretinde el aceasta? ju —erfennen, —erfpredjen, a pronunța o sentență; Wo nidjfg ift, bu țat ber ®aifer fein — verloren, de unde nu e ni- mic, împăratul nu poate lua, își perde dreptul; doftor ber —e, doctor în drepturi; bie —e ftu* bieren, a studia drepturile; mit Oottem — e, cu tot dreptul; bag — @efe^e ju geben, legislatura; auf feine — e ^er$id)t teiften, a renunța la dreptul seu; 3eman= bem in fein — greifen, a vătăma dreptul altuia; ben 2Beg — enâ gețen, a merge pe calea legii, w, adj., drept; bie —e §anb, mâna dreaptă; bag — e mesură dreaptă; $u —er 3eit fommen, a veni la timp cuvenit; —er SBruber; — e S^mefter, frate bun, soră bună; ber —e @rbe, erede legitim; —er Soțn, fiiu legitim; eine —e fjreube țaben, a ave mare bucurie; —, adv., bine, tocmai; fdjon — 1 bine! eg ift mir nid)t — moți, nu’mi e tocmai bine; bag fommt mir —, asta îmi convine; bag ift mir nidjt —, asta nu’mi place; —fo, foarte bine; —oft, foarte des; mo mir — ift, de nu mă înșel; — grofi, — fc^n, foarte mare, foarte bine. $ed)te, 8. f., dreapta (mâna). s. n., dreptunghiu; —edig, adj., dreptunghiular. 8fe$ten, v. n., a avă proces, a pleda; unt ®ttoag —, a pleda pentru ceva, a se disputa, a se certa. ^et^tferfig-en, v. a., a justifica, a desvinovățl; fi<$ —, v. r., a se justifica, a șe desvinovățl; —ung, s. f., desvinovățire; —ungggrunb, s. m., basă, te- meiu de desvinovățire. Sîec^tgldubig, adj., ortodocs, dreptcredincios; — glaubigfeit, s. f., ortodocsie; —^ober, 8. m., om, care voiesce să aibă dea- pururea drept, cârtitor; —țabe* ret, 8. f., cârtire, cicălire pentru lucruri de nimic; —lețrig, adj., ortodocs; — lid), adj. și adv., juri- dic, legitim, onest, loial; —lic^ feit, 8. f. loialitate, onestitate; —liebenb, adj., iubitor de drep- tate; —lintg, adj., dreptliniar; —log, adj., fără lege, nelegal, contrar legilor; —lofigfeit, 8. f., illegalitate, nelegiuire, lipsire de dreptul cuvenit; —magig, adj., legitim, legal, drept, ecui- tabil; —md&igteit, s. f., legi- timitate. fftedjtd, adv., la, în, spre dreapta; —um! la dreapta împregiur! fid) — Wagen, a o lua în dreapta; —anmalt, s. m., advo- cat, procurator; — augfprud), 8. m., sentență judiciară; —beflif* fene, 8. m., student în drepturi; —beftdnbig, adj., autentic, valid. fRedjtf^affen, adj., onest, loial, drept; — ^eit, 8. f., onestate, întregitate de caracter. fHed)t4d)retber, 8. m., ortografiat; —fc^reibung, 8. f,, ortografie. 9îed|tg=erfa^ren, adj., deprins Șn legi, cu esperiență de legi; —faU, 8. m., cas de judecată, Digitized by IjOOQle SRedjtâforberung—fRebe 709 cas legal; —fâUtg toerben, a’și perde procesul. ^etțit^forberuug t 8. f, preten- siune legală; —form, s. f., forma judiciară, forma juridică; —frage,s.f., cestiune de drept; —gang, s. m.f procedură; —ge* lețrfamteit, —funbe, —wif* fenfdjaft, s. jurisprudență; —geîe^rte, s. m., jurisconsult, legist; —gittig, adj.j autentic, valid; —giltigfeit, 8. f.j auten- ticitate , validitate; —țanbel, m., —fad)e, s. f.j proces, causă, judecată; —^ângig, adj.j causă nedecisă, pendentă la judecată; —țălfe, s. asis- tență judecătorească; — fraft, 8. f.j puterea legii; —fraft ertțeiîen, a întări cu putere de lege; —traftig, adj.j legal, valid, ' de uric; ein — fraftigeâ 11 rtțeil, sentență cu putere de lege; —lețre, s. jurisprudență; —lefter, s. m., legist, profesor în drepturi; —mittel, s. n., calea legii,remediu legal;—pflege, s. f.j administrațiunea justiției. fRe$ttyretiittng, s. f, ortoepie, dreapta pronunciațiune. IRedțt®el, 8. f., regulă de drept; —fad)e, 8. f.j causă, proces; —fprudj, s. sentență, de- cret, decisiune; —ftanb, 8. m., - tribunal; —ftanb ig, adj., supus, atârnȘtor de un tribunal, de o jurisdicțiune; — ftreit, s. m.f proces, controversă; —urtunbe, 8. f.j document legal; —ber* bre^er, s. m., care întrebuințează șiretlicuri, mijloace înșelătoare, viclene la judecăți, spre a câștiga o causă, sucitor de drept; —berbrețung, s. f.} șicană, și- retlic ; — berfaffung, s. f.j orga- nisațiune judițiară, justiție; —berhanblung, s.f, procedură; —berftanbige, ve<}i: —gelețrte; —ttribrig, adj.j nelegal, contrar legilor; —wiffenfcțaft, 8. f.j ju- risprudență; —woțltțat, 5. f, beneficiu de drept; — jmang, 8. m.j constrîngere prin jude- cată, supunere legală cu deasîla. fRe^f*Wtnfeng, adj., dreptunghiu- lar ; —jeitig, adv., la timp po- trivit, tempestiv. ^ecibib, s. n.j recidivă, recădere în boală; —, adj., recidiv. Recipient, pl. —en, s. m., reci- pient. JReci4atib, s. n., recitativ; — tiren, v. a.j a recita. țRedbanf, s. f., căluș, scăunaș la vioare. fHetfe, pl. —n, s. m., ometeu, uriaș. țRcrfen, v. a.j a întinde (trăgând); ba$ Seber —, a întinde pelea; fidj —, v. r.j a se întinde. fRebe, pl. —n, s. f., vorbă, vor- bire, discurs, cuvânt, cuvân- tare ; bergeffen Sie gțjre — nid)t, nu uita ce voieai să <|ici; nrieber auf unfere — gn tommen, spre a lua din nou firul dis- cursului nostru; au§ ber — lommen, a’și perde firul dis- cursului; tnobon ift bie —? de ce e vorba; eine — țaften, a țîne, a rosti o cuvântare, a declama; gemanbem in bie — faUen, a întrerumpe pre cineva Digitized by IjOOQle 710 SRebeart —SRefleftiren în vorbire; gețt bie —, e vorba, circulează faima; lang* weilige —, discurs lung, obo- sitor; geiftittțe —, predică; glau* bet meinen —n, credeți cuvin- telor mele; gebunbene —, poe- sie; ungebunbene — , prosă; ®icerorg —n, orațiunile lui Cicerone. JRebe=art, s. f., dialect, idiomă; stil, dicțiune, manieră de vorbit; —form, — fâgung, s. f., sin- tactică; —funft, s. retorică, elocuență; —fiinftler, s. m., retor. 9lebenr v. a. și n., a vorbi, a (|ice, a spune, a cuvânta, a rosti; burd) bie 9îațe —, a vorbi pe nas, a fomfăi; lăut —, a vorbi tare, cu voce înaltă; leife —, a vorbi încet; unoer[tanblid? —, a vorbi printre dinți; mit grofier ^3e^utfamteit —, a vorbi cu precauțiune, cu reservă; Sie ^aben gut —, vorbesci cum îți place; in$ (Mag ^inein —, a vorbi ver(|i și uscate; Don @twaâ anberem —, a schimba vorba, discursul; bie 3Sațrțeit —, a spune adevărul; UebleâDori manbem —, a purta pre cineva în gură. fReben^art, s. frasă, mod de vorbire, espresiune; .gemanbem mit —en ben ®opf oott mac^en, a îmbăta pre cineva cu apă rece. Hieberei, pl. —en, 8. f., vorbă multă. 9îebe=fo^ *. m-, period; —fdjeu, adj., care se sfiesce de a vorbi, taciturn; —t^eil, s. m., parte a vorbirii; —ubung, 8. f., de- clamațiune, act oratoric. Hlebigiren, v. a., a redacta. țReblidj, adj. și adv., onest, loial, drept, întreg, de treabă; —feit, s. f., loialitate, întregitate, probitate. ORebner, s. m., orator, cuvântător, retor; —bii^ne, s. f., tribună; —gabe, s. f., —talent, s. n., ta- lent de orator, elocuență; —ifd), adj., oratoric, elocuent; —funft, arta oratorică, retorica; —ftu^l, s. m., catedră, amvon, tribună; —ton, s. m., ton de- clamator, patetic. țRebonte, pl. — n, s. f., bal mascat; redută, întăritură. SRebfelig, adj., vorbăreț, limbut; —feit, s.f., limbuție, vorbăreție. ^ebuctren, v. a., a reduce. Stebnftion, s. f., reducțiune. 9Reel, adj. și adv., reel; ve$i: SBirftidȘ, 2Ba^r. ^efeftorium, pl. —ien, s. n., re- fectoriu, trapeză, sofragerie. 9Refer*at, pl. —e, s. n., referată, raport; —enbar, 5. m., refe- rendar; — ent, s. m., referent, raportor; —iren, v. a., a ra- porta, a face un raport. Heff, '• coșarcă, rudă de pur- tat sarcini în spinare, crosnă; —bdnber, s. n. pl., băieri de co- șarcă; —trăger, s. hamal. 9Re=fteftiren, v. a. și n., a reflecta, a lua în băgare de seamă; —flejion, s. f., reflecsiune; —flejioum, s. n., verb prono- minal, reflecsiv. Digitized by GooqIc SReform—Dîegieren, 711 SReform, pl. —en, s. f., reformă; —ation, s. reformațiune; —ator, s. m.f reformator; —iren, a reforma; —irte, s. m.f re- format, calvinist. fRegal, —e, s. n.f repositor de cărți; —folio, s. n.f cuart mare; —ien, 5. n. pl., regalii (drep- turi); —papier, s. n., hârtie regală. $ege, adj. și adv., deștept, activ, iute, ce se află în mișcare; — madjen, a pune în mișcare, a ațîța; — toerben, a se mișca. $egel, pl. —n, s. f., regulă, linie; in ber—, de ordinar; e$ gibt teine — o^ne toânațme, nu e re- gulă fără escepțiune; bie —betri, regula de trei. fRegeMad, ve^i: Unregelmdgig; —magig, adj. și adj., regulat, normal, simetric; —magigleit, s.f., regularitate, simetrie. fRegeln, v. a., a regula, a pune la cale. , ȘRegebredjt, adj. și adv., conform regulelor; —toibrig, adj. adv., contra regulei, contrar regulei, iregular. Negeii, v. n., a mișca; fidj —, v. r., a se mișca. fRegen, 5. m., ploae; auf — folgt Sonnenftțein, după ploae vine soare; au3 bem — in bie Sraufe gerat^en, a ajunge din lac în puț; —fang, s. m., cisternă. țRegenbad), s. m., torent, șiroiu, șioiu; —bogen, 5. m., curcubeu; —geftflber, s. m., ploae subțire și rece; —gu§, s. m., povoiu, versare de ploae, ploae mare; —^ut, s. m.f pălărie cu păreți lăți; —fappe, s. f., glugă; —mantei, s. m., mantaoă de ploae, ipingea; —monot, s. m., lună ploioasă; —pfeiffer, s. m. (zool.), pruntărel, fluerar; —fdjauer, 5. m., ploae repede; —fdjirm, s. m., cort de ploae, umbrelă de ploae. fRegenâbnrg, 5. n. (geogr.), Ra- tisbona. Regent, pl. —en, s. m., regent, suveran, principe domnitor; —in, 5. principesă domni- toare; —fdjaft, s. f., regență. ȘRegen^tatyfen, s. m., picătură de ploae; —toaffer, s. n., apă de ploae; —toetter, s. f., timp ploios; —toinb, 5. m., vânt cu ploae; —toolte, 8. f.f nuor de ploae; —tourm, s. m., rîmă; —ă^it, f. f.f timp ploios. IRegter=en, v. a., a domni, a domina; a guverna, a cârmul; a cere de re- gim, de complinire (în gramatică); —enb, adj., guvernant, domnitor; —er, s. m.f cârmuitor, guver- nator; —ung, s. f., guvern, guvernament, regim, domnire, cârmuire, dominațiune, regență; bie ung in $ănben ^aben, a purta, a ține frenele guver- nului; toa^renb ber —ung, subt regimul; —ung^abvotat, —ungSfefretar, s. m., advocat, secretar al statului; — ung$= antritt, s. m., întrare în domnie, suire pe tron; —ungâform, —ungâverfaffung, 5. f., consti- tuțiune, formă de guvernament; Digitized by IjOOQle 712 ^egtment—yteidjgaltig —unggrat^, s. m., consilier de guvern. Regiment, pl. —e, s. n., guver- nament; comandă; regiment; —gabjntant, s. m., adjutant major; —gar^t, s. m., medic de regiment; —gințaber, s. m.j proprietar al unui regiment; —gftab, 5. m.j stat major; —tambour, s. m., tobaș major; —gunfoften, s. pl. spese even- tuale ale unui regiment, spese purtate de alții. Wegtff=err s. n., registru, tablă, indice; —papier, s. n., hârtie rastrată; — rator, s. m., re- ' gistrator, archivar; —retur, 5. f.j registratură; —riren, v. a., a înregistra. Hiegnen, v. impers.j a ploua; eg Ijat ben gangen Xag geregnet, - a plouat toată (fioa. Hiegnertfdh adj. și adv., ploios. IRegre^ s. m., regres, recurs. fRegfam, adj.f ve^i: ÎRege; —feit, 8. f.j activitate, mișcare, agili- tate. 8fcgut=dr, adj., regulat, vecji: ^egelmagig; —iren, v. a.f 3 a regula; vecji: ©inric^ten, Crb* nen; —irung, s. f.f regulare. țRegung, pl. —en, s. f, mișcare, emoțiune, simțământul în sta- rea nascerii sale; — glog, adj. și adv.j fără mișcare, fără simțire. P^ —e, n-> căprioară; —boci, «. m.j căprior; —bra= ten, 5. m.j friptură de căpri- oară ; —farben, adj., plăviu, de fața căprioarei; —fett, s. n.j pele de căprioară; —fuj, s. m.j picior de căprioară; —falb, s. n., puiu de căprioară; —wilbpret, s. n.j venat, carne de căprioară. 9ktb=biirfte, s. trecătoare; —eifen, s. n.j râzătoare; —fente, s. f.j pilug; —lappen, s. m., trecătoare. 9fetb=enr v. a.j a freca, a șurlui; Semanbem @twag unter bie 9iaje —, a da cu piper pe la nasul cuiva; fief) an gemanb —, a’și bate joc de cineva; —er, s. m.j trecător. fRetMoppen, s. m.j trecătoare; —fanb, s. m.j șurlă; — f djate, 8. f., teas de frecat; —geug, s. n., frecătoare electrică. fRetbnng, pl. —en, s. f, frecare, fricțiune. fReidj, pl. —e, s. n., împărăție, imperiu, domnie, dominațiune. Dîetc^, adj. și adv.f avut, bogat; abundant, îmbelșugat; —ma- djen, a înstări; — tnerben, a face stare, a strînge bani. fReidjen, v. a., a presență, a da, a întinde (mâna); gemanbem bag ?lbenbmațt —, a cumineca pre cineva; gemanbem Șilfreiese $anb—t a ajuta, a da mână de ajutor cuiva; —, v. n.j a ajunge, a se întinde; er mirb țiemit nidjt —, nu’i va ajunge, nu’i va *fi destul. ȘRetdjdjalftg, adj. și adv.j avut, abundant, plin de...; — Iid), adj.j avut, îndestulat; —(idj, adv.j din greu, cu prisos; fein —lidjeg $Iugfommen țaben, a ave din ce trăi. Digitized by IjOOQle 3tei^acțt—SReiflidj 713 Kcid^acfjt, a. proscripțiune din partea imperiului; — abler, 8. m., acuilă, pajură imperială; —apfel, 8. m., globul imperial; —ardjiv, s. n., archivul im- periului; —armee, s. ar- mata imperiului 8îeit^=burger , 8, m., cetățean al imperiului; —fațne, s. f., flamură imperială; — folge, 8. f., succesiune la imperiu, la coroană; —frei^err, s. m., baron al imperiului; —furft, s. m., principe al imperiului; —fufe, *• m., valoarea monetei imperiale. 8lei(i)$=gefaHe, a. n. pl., venitele im- periului; —geridjt, s. n., tri- bunal aulic, curte supremă a imperiului; —gefd)id)te, s.f., istoriea imperiului; —gefe|, —grunbgeje^, s. n., lege funda- mentală a imperiului; - glieb, s.n., membru al imperiului; —graf, 8. m., comite al imperiului; —gulben, s. m., floren imperial german; — ^ofratț, s. m., con- silier aulic imperial; —infignien, —fleinobien, s. n. pl., insigniile imperiului, atributele puterii imperiale; —follegium, ș. n., colegiul staturilor imperiului; —fontingent, s. n., contingentul imperiului; —frone, 5. f., co- roana imperială; — oberljaupt, s. n., căpeteniea unui imperiu. tRetdj&țwft, 8. f., poșta impe- rială; —poftamt, s. n., direc- țiunea poștelor imperiului; —ritterfdjaft, 8. f., nobilimea, cavalerimea imperială; —fdjlufj, s. m., decisiune a dietei im- periului; —fiegel, s. n., sigilul imperiului; — ftabt, s. f., ce- tate liberă imperială; freie — ftabt, 8. f., cetate liberă im- perială ; — tag, s. m., dieta im- periului; —tgaler, s. m., taler imperial; - truppen, s.f.pl., trupe imperiale; —verfaffung, s. constituțiune a imperiului ger- manic ; —verfammlung, 8. ț., adunanța generală a staturilor imperiului; —vertvefer, s. m., guvernator al imperiului; —Vogt, 5. m., prefectul imperiului; —ma^rung, s. f, valuta mo- netei imperiului; —mappen, 5. n., armele imperiului; —jep* ter, s. n., sceptrul imperiului. Hlei^tțum, pl. —tljumer, s. n., avuție , bogăție, abundanță, vlagă; —tțumer, pl. comori. fReif, adj. și adv., copt, matur; —e3 Dbft, poame coapte; ein 9Rann Von —em Witter, om matur. SReif, 8. m., brumă; auf ^flau* men, Srauben, floare pe poame, promoroacă; cerc (de bute); mit — iiber jiețen, a îmbura; —d)en, s. n., cerculeț; —en, v. impers., a bruma. fRetf-e, 8. f., coacere, maturitate; jur —e fommen, a se coace; —en, v. n., a se coace, a veni la maturitate. 8. n., nuiele de cer- curi; —meffer, s. n., cuțit de cercuit. fReifficț, adj. și adv., e3 — uberlegen, a cugeta serios asupra unui lucru. Digitized by C.ooQle 714 ^eifmonat—SReife ^eifmonat, 3. m., brumar, luna lui Noemvrie. Oîcifgange, 5. f, —jiețer, 5. m., —ătoinge, s.f., clesce de cercuit. Oxigen, 3. f., horă. fReițe, pl. —n, 5. f, rând, șiră, postată; bie — ift nic^t an mir, rândul nu e la mine; in erfter ÎReițe, în primul plan; nad) ber —, pe rând; — n, v. a., a în- șira, a pune în rând; ^erîen —n, a înșira mărgele; —nfolge, 5. f, serie, urmare, șir; —n* tneife, adv., cu șirul, pe rând. Hîetțer, s. m. (zool.), bătlan, erodiu; — beije, s. f., vânat de bâtlani; —buf^, 3. m., surguciu; —falt, 3. m., șoim dresat de a vâna bâtlani. ^eim, pl. —e, 3. m., rimă; —en, v. a., a pune în ver- suri, a rima; —en, v. n., a se rima; fid) —en, v. r., a se potrivi; —faU, 3. m., ca- dență; —er, —fcțmiebt, m., făcător de versuri rele, poe- tastru; —erei, s. f, versuri rele. 9lein, adj. și adv., curat, limpede, lămurit, clar, nespurcat; ein —eS §emb, cămașe curată, albă; eine —e Stimme, voce clară; ein —er ®rud, tipăritură netedă; inâ —e bringen, a purisa; eine @adje in§—e bringen, a arangia, a lămuri, a descurca cuiva ade- vărul curat, a descurca o afacere; —en 9Runb țalten, a’și țină gura, a fi discret; — en SSein einfd)en= fen, a spune pe față, a spune adevărul; — madjen, a netezi; bag ift — unmăglicț, aceasta e curat preste putință. fReinefe, s. m., vulpea (în fabule). Hleințeit, s. f, curăție, claritate, candoare. 9îeimg=en, v. a., a curăți, a puri- fica ; bie 53runnen —en, a curăți fântânile, a slei puțurile; mit ber <5d)tmnge —, a palul; —enb, adj., purgativ. ^eintgnng, pl. —en, s. f, cură- țenie, limpezire, purificațiune, purgațiune; 9Raria —, întim- pinarea lui Christos; bie monat* lidje — ber SBeiber, poale, floare la femei, luni, menstruațiune, catamenib fReinigung^miftel, 3. n., purgativ, mijloc de curățenie; —opfer, 3. n., sacrificiu de curățenie (la păgâni), lustrațiune. țReinltdj, adj. și adv., curat, ne- ted ; —teit, s. f., curățenie. 9îetg, s. m., orez. 9Rei£, pl. —er, s. n., rămurel, gătej, surcel, vreasc; abge* ftorbene —er, ramuri uscate. 9îeiâ=arfer, 3. m., oreziște; —bau, 3. m., cultura orezului; —branb* mein, vedi: 2lraf; —brei, 3. m., fertură de orez; —brob, 3. n., pâne de orez. SReife, pl. —n, s. f, călătorie, escursiune; glurf(id)e —! călă- torie bună! mo ge^t bie — țin? unde călătorești ? —opotțefe, s.f., apotecă portativă, spițerie de drum; —befcțreibung, s. f, descripțiune de călătorii, iti- nerar; —bucț, s. f. notițe de călătorie, itinerar; —f ertig, Digitized by GooqIc I SReifen—fReiBfeber 715 adj., gata de drum; —gefă^rte, m., companion, soț de călă- torie, de drum; —gelb, s. n., provisiune de bani pentru călă- torie; —gebacf, —geratț, 5. n., traistă de drum, bagagiu, unelte de drum; —gefettfdjaft, s. f., companie, societate de călătorie; —țut, 5. m., pălărie de călă- torie ; —forte, 5. f., cartă de drum; —fleib, 5. n., vestmânt de drum; —foften, s. f. pl., spese de drum; —luft, 5. f, plăcere de călătorie; —montei, m., mantaoă de drum. ȘReifen, f. n., a călători, a face o călătorie; țin unb țer -a merge și a veni; inieber nod) §oufe —, a se reîntoarce; taglid) fe^g SJteilen —, a face șese miluri pe ^i; burd) gan^ Qtolien —, a percurge Italia; mir fyoben ung miibe gereijet, suntem os- tăniți de drum; —, s. n., călă- torie; id) bin beg — £ miibe, sânt ostănit de călătorii. ÎReifenbe, pl. —n, s. m., călător, drumeț; agent (în afaceri de negoț). ^eife=pațr s. m., pașaport; —fad, s. m., desagi, giamantan; —ftunbe, s.f., oara de plecat, de pornire; —tofdje, s.f., traistă, giamantan mic de drum; —tva* gen, s. m., trăsură de drum. fReifeiMiefen, s. m., mătură de nu- iele, tarn; —biirfte, s. f., gebrea. fReiM elb, s.n., —ader; —gerfte, s. f, orz bărbos. dleigțolg, s. n., rămurele, surcele uscate, șorment. fReiftg, vedi: fReigțolj; —befen, ve^i: ÎReiferbefen. IRetftge, pl. —n, s. m., ostaș că- lăreț. fReiț=au£, s. n., —nețmen, a o tuli la iugă, a o lua la sănătoasa; —biet, s. n., plumbină, plum- bagină, condeiu de plumb, ce- rusă, creion; —brett, s. n., tablă de desemnat. fReigen, v. a. ir., a rupe, a despica, a smulge, a smânci, a sfășie; a desemna; in ©tilde —, a înbucăți; einen SBoum aug ber @rbe —, a scoate, a desrădăcina un arbore; oug einanber —, a des- părți cu forța; .gemanben aug ber @efa^r —, a scoate, a elibera pre cineva din peticul; ^offen —, a face pe măscăriciul, a face glume cam groase; 3oten —r a vorbi despre lucruri desfrâ- nate ; einen $engft —, a jugăni, a castra un armăsar; v. n. ir., a se rupe, a plesni, a se des- pica; bie £Ieiber fangen an ju —, vestmintele încep a se rupe; bieg §ol$ reigt leid)t âuf, acest lemn se despică ușor; eg rcigt mid) in oKen ©liebern, sîmț dureri crâncene în toate mem- brele ; —, s. n., dureri; — im £eibe, dureri pătrunzătoare în pântece; —im Wtogen, dureri iuți în stomach, colică. adj., repede, rapace, răpitor, feroce; —eg î^ier, animal răpitor. Uteifcfeber, 5. f, condeiu de de- sămnat; —foȘIe, s.f, cărbune de desămnat; —ma§, s. n., ca- Digitized by GooqIc 716 SReige—SReligionSbebrutfung libru; —ftift, 8. m., creion de desemnat; — jeug, 8. n., instru- mente de desemnat. Hîeițe, pl. —n, a. fuior. 9leit*bațn, a. /., școală de călărit, manej, hipodrom; —bar, adj., de călărit. leitei, s. m., crâmpoiu, tecărău. țReiten, v. n. ir., a călări, a umbla călare; — Iernen, a învăța a călări; geritten tommen, a veni călare. ^eiter, s. m., călăreț, cavalerist; —ci, s. f., călărie; cavalerie, — regiment, s. n., regiment de cavalerie; —tnadje, s. custo- die de cavalerie, vedetă. țRetegerte, —peitfâe, s. bi- ciușcă; —gurt, s. m., chingă; —înecat, m., servitor la cai, paie, feleitar; —funft, s. /., arta de a călări; —mantei, s. m., mantaoă de călărit; —pferb, a. n., cal de călărit; —pta^, s. m., loc de călărit; —jattel, s. m., șea de călărit; —fdjule, s. f., școală de călărit, manej; — ftaH, a. m., grajd pentru caii de călărit; —ftiefel, 8. m., cismă de călărit; —jeug, n., tacâm de călărie, raft, șelă- ment. 8lei$, pl. —e, s. m., desfătare, plăcere, nuri; ațîțăment, irită- ment, stimul; —bar, adj., iri- tabil, pornit spre mănie; —bar* feit, s. f., iritabilitate. ^eijen, v. a., a irita, a întărită, a ațîța, a îndâiji, a porni spre mănie. 9tci$enb, adj., foarte plăcut, plin de nuri, atrăgător, desfătat. 9lei$ger, s. m. (bot.), opintici, rișcov. ÎRei^loâ, adj. și adv., fără nuri, neplăcut; —mittel, s. n., me- dicament iritător, condiment; —ung, s. f., iritațiune, întărîtă- ment; nuri; —VoU, adj., plin de nuri. 8Met, 5. m., dulău, câne mare; ometeu, mojic; —ei, s. f., mo- jicie. țRtfoguodciren, v. a. și n., a cer- ceta, a spiona. ^efonbale^enâf * A reconvale- scență, însănătoșare. Hletmt, pl. —en, s. m., recrut; —iren, v. a., a recruta, a în- rola (un soldat); —irung, s.f., recrutare, înrolare; —irung^* pferb, 5. n., cal de remontă. Hlefttftcir*en, v. a., a rectifica, a îndrepta; —ung/s. f., recti- ficare. fReftor, pl. —en, s. m., rector. 9Mur$, pl. —fe, s. m., recurs. fRefatfo, adj., relativ. fRelcgiren, v. a., a relega, ve$i: SSermeifen. Relief, pl. —3, s. n., relief, sculp- tură ridicată. fReltgbn, pl. —en, s. f., religiune, cult, credință; von ber egrift* lichen •— abfatten, a renega cre- dința creștină, a se face apostat ț ein SRann o^ne —, om ireligios. ^eligion^=bebrurfung, 8. f., apă- sare, tirănie religioasă; —bul* bung, s. f, toleranță; —ebitt, s. n., edict de restituțiunea bu- Digitized by GooQk 9Migib3—Repetent 717 nurilor eclesiastice; —eifer, s. m., zel religios, zel pentru religiune; ber blinbe — eifer, s. m., fana- tism; —frei^eit, s.f., esercițiul liber al religiunei, libertatea consciinței; —frieg, s. m., res- boiu religios; —leljre, s. f., doctrina religiunii, dogmă; —le^’ rer, 5. m., catechet; —portei, s.f., partită religioasă; — fcbrodr= mer, s. m., fanatic; — fdjroar* merei, s. f., fanatism; —fpbtter, s. m., desprețuitor al religiunii; —flreit, s. m., controversă re- ligioasă; —-trennung, s. f., schismă; —iibnng, s. f., eser- ciții de cult; —herbefferung, s. f., reformă, reformațiune; —Dertoanbte, s. m., care e de aceeași religiune, coreligionar; —gmang, s. m., silă religioasă, intoleranță religioasă. țRdigt=o$, adj., religios; —ofitdt, s. f., religiositate, evlavie. ^diqule, pl. —en, s. f., relicuii, moaște; — ntdftd)en, 5. n., raclă. Htemeffe, pl. —n, s. f., remesă. Hemini^cen^ pl. —en, s. f, re- miniscență, readucere aminte. fRcmife, pl. --n, s. f, șopron, grajd. ȘRemtttiren, v. a., a retrimite. fRemonte, pl. —n, s. f., remontă; —pferbe, s. pl. cai de remontă. Renegat, pl. —en, s. m., renegat. 9tenettapfefr 8. m., soiu de mere. Penitent, adj., renitent 9îennba^nr s. f., cursă, loc de alergat (pentru cai), ipodrom. fRennen, v. n. ir., a alerga, a merge iute; gerannt fommen, a veni alergând; mit bem ®opfe gegen bie SBanb —, a se lovi (de mănie) cu capul de.părete; —, v. a., ^emanben ju SBoben —, a răsturna pe ci- neva alergând; —, 5. n., curs, alergare; in bottem —, în fuga mare. fRenner, s. m., alergător, cal fugaciu, fugar. fRettnjagen, s. n., vânat călări; —fdjiff, 5. n., corvetă; —fpiet, s. n., joc de alergătură, carusel; —fpinbel, s. f., smîc; — tțier, s. n. (zool.), ren; —Wagen, 5. m., caretă ușoară, faeton. fRenommdren, v. n., a face pe marele, a se lăuda; —irt, adj., renumit, faimos, celebru; —ift, s. m., om bătăios. fRent=amt, s. n., oficiu de finanțe; —bar, adj., ce aduce venituri, rentabil; —e, s. f., venit, rentă; —en, —iren, v. n., a aduce ve- nit, a arunca venituri, a se renta; —ier, 5. m., capitalist; —fammer, s. f, vistierie; —meifter, s. m., tesaurar, vi- stier; —meifteramt, s. n., te- saurariat, vistierie; —ner, ve^i: —ier; — vertoalter, s. m., ad- ministrator de finanțe. ^Reparatur, pl. -^-en, 8. f., repa- rații ră, înnoitura. JRepartition, pl. —en, f., re- partițiune. 9îepertorium, pl. —ien, a. n., re- pertoriu, vecji: (Sadjregifter. 3lepet=ent, s. m., repetent, repeti- tor; —iren, v. a., a repeta; Digitized by UooQle 718 Stepltt—SReuen i —iru^r, 5. f., orologiu cu re- petițiune. Hepftf, pl. —en, s. f., replică. Sîcpofitonnm, pl. — ien, s. n., poliță, raft. ^eprafentant, pl. —en, s. m., representant. ^epreffnften, s. n. pl., represalii, răsbunare. Oîeprobuciren, v. a., a reproduce. ȘRejmHif, pl. —en, 5. f., re- publică : —aner, s. m., re- publican; —anerin, s. re- publicană; —anifcȘ, adj., re- publican. fRepufâ r s. m., repuls, refus, respingere. Kețntation, 5. stimă, reputa- țiune. ^eputirli^, adj., onest, de omenie. fReqniem, s. n., liturgie pentru cei reposați, panachida, pa- rastas. țReqnvriren, v. a., a recerca, a ruga pentru oare-ceva; —fi= tion, s. f., recuisițiune, cerere, provocare; —fiten, s. n. pl., lucruri trebuincioase. fRefeba, s. f., resedă. ^eferb=at, pl. —e, s. n., reservat; —e, pl. —n, s. f., reservă; corp de reservă la armate. lRefib=ent, pl. —en, s. m., resi- dent, ambasador, sol de rang mai inferior; —enj, s. f., re- sidență; —iren, v. n., a resida. ^efign=atiou, s. f., resignațiune; —iren, v. n., a resigna, a se resigna. fReffrtyt, pl. —e, s. n., rescript. Siefonanj, pl. —en, s. f., reso- nanță; —boben, s. m., fundul unui instrument cu coarde, fund de resonanță. fRefțJeft, 5. m., respect, conside- rațiune,; —iren, v. a., a res- pecta, a stima pre cineva; —io, adj., respectiv; —wibrig, adj. și adv., ireverențios, nerespectat. pl- s- m-f rest, restanță, rămășiță; im — fein, a rămâne dator; ein — Seinroanb, o bu- cățică ce rămâne dela o materie sau dela o bucată de pânză; 3^ manbem ben — geben, a’i da cuiva sfârșitul, a’i da lovitura de grație. fReftant, pl. —en, s. m., care rămâne dator. fReftdjen, n., un rest mic. fRefiiren, v. n., a rămâne dator. fRefnltat, pl. —e, s. n., resultat, urmare. ^Retirade, pl. —n, s. f., retragere. fRetorte, pl. —n, s. f., retortă. fRette, pl. —n, s. f., câne. ORetecu, v. a., a scăpa, a libera, a mântui; fid) —, v. r., a se scăpa, a se mântui; fid) burd) bie fjiudjt —, a căuta scăpare prin fugă; —e fidj toer fann, scape cine poate; —er, 5. m., mântuitor, liberator. fRettig, pl. —e, 8. m., ridiche. fRettnng, pl. —en, s.f., scăpare; —SfoS, adj. și adv., fără scă- pare, fără speranță; —âmittel, s. n., mijloc de scăpare. fReue, 5. f.t părere de rău, căință; —boU, veefi: fRenig. fReuen, v. n. și impers., a’i pără rău, a se căi; eâ mirb iljn Digitized by Google fReugelb—SRidjter 719 etoig —, ’i va păre rău cât va trăi. 9leu=ge(b, 8. n.j arvună; — ig, adj.,căit;—miit^ig, adj. ^iadv., căit, pocăit. Weitfer pl. — n, s. f.j vârșe. 9leuffen, vecji: fRuftlanb. Statue, —țade, —țaue, 5. f., târ- șiță de plivit; —en, v. a.j a desțeleni, a desrădăcina; bie ^aumtuurgeln au$ ber @rbe —en, a scoate, a smulge din rădăcină. 9leberenj, pl. —en, s. f., închi- năciune. fReberS, pl. —e, s. m.j revers; vetji: &egenf(^ein, Mdfeite. fReberfatien, s. n. pl.j ve^i: ©egen* berfic^erung. 9iebibtren, v. a., a revida, ve(|i: ®ur(țfețen. . fRebier, pl. —e, s. n., ținut de vânat, revir, bărc. 9lebif4on, pl. —en, s. f., revisiune; — or, 8. m.j revisor, esaminator. 9Je^bo(uHon, pl. —en, s.f.j revo- luțiune; — bocation, s. f.t re- vocațiune; —bociren, v. a.j a revoca. țRțaborber, s. m.f rabarbă, ravent. ^apfobtc, pl. —en, s.f.f rapsodie. 9tyebe, pl. —n, s. f.j liman, des- bărcătoare; —r, s. m.j pro- prietar de năi. 9lțein, 8. m. (geogr.), Ren; —bunb, 8. m.j confederațiune renană; —fatt, s. m.j cataractul Renului; —gegenb, s. ff ținutul Renului; —ifd), adj.j renan; —probinjen, 8. f. pl., provincii renane; —toein, 8. m., vin de Ren. fRțetor=if, s. f.f retorică; —ițc^, adj.j retoric. ^eumnt4f(ț f adj., reumatic; —tiâmuâ, s. m.j reumatism. HtyinoceroS, s. n. (zool.), rinocer. fRțobnd f s. n. (geogr.), Rodos (insulă și cetate). fRțone, s. f (geogr.), Rodan (rîu). fR^itm=if(^, adj. și adv.j ritmic; —u$, s. m.j ritm, cadență. ve(}i: SRippe. 9H^t=beil, s.n., securea gelatului; —blei, vedi: SBIeilotțj; — bii^ne, 8. f.j eșafod, loc de per^are. fRi^t^n, v. a.j a îndrepta, a diriga, a judeca, a acomoda; fein Giebet gu @ott —, a îndrepta rugă- ciunea sa cătră D-deu; feine ®lide auf Stwaâ —, a țîntl privirile sale asupra cuiva; eine Uțr —, a regula un orologiu; ben 53lid gen Minimei —, a înălța, a ridica ochii la ceriu; bie SRebe an Semanben —, a în- drepta cuvântul cătră cineva; ^e* manben gu ®runbe —, a ruina, a strica pre cineva; fid) —, v. r.j a se lua după ceva; fi$ na$ ben Umftanben —, a se con- forma după împregiurări; ficț auf bie giiBc —, a se ridica pe picioare; eud)! stați drept! 8. m.j jude, judecător; ®ud) ber —f cartea judecă- torilor; bor bem — erfdjeinen, a se înfățișa la judecată; —li$, adj.j judiciar, judecătoresc; —fpru^, s. m.j sentență jude- cătorească; —ftu^I, m.j tri- bunal, județ. Digitized by IjOOQle 720 ȘRidjtig—SRiefenarbeit fRidjtig, adj. și adv., drept, re- gulat, esact, corect, în cap; ein —eg SBerfațjren, procedură • le- gală; eine —e SdȘreibart, stil corect; bie Uțr ge^t —, oro- logiul umblă bine; — beja^Ien, a plăti la timpul cuvenit; eg ift 2(tteg —, toate sânt în ordine bună; nid)t — im £opfe fein, a’i lipsi o doagă, a fi smintit; eg ift nidȘt — in biefem £aufe, în aceasta casă nu stau lucrurile bine; mir finb mit einanber —, sântem învoiți; —1 adevărat! fRidjtigfeit, s. f., dreptăție, exacti- tate, autenticitate, regularitate; in — bringen, a pune în bună rendueală, a regula; bie Sudje Șat ițre — f lucrul e adevărat; bie — be$ 5Serfațreng, esacti- tatea procedurei. ' $id)t4eil, s. m.f țintă la tunuri; —mag, a. n.f măsură normală; —ptaj, a. m.j loc de perdare; —fdjnur, s.f.f dreptar, cinosură, regulă, model; jur —fdpuir bienen, a servi de cinosură; —f(țmert, s. n., sabie de per- $are; —ftatte, ve^i: plap. îRidjtung, pl. —en, s. f., direc- țiune; in geraber —, deadrep- tul; — nad) einem 3^ $in, tendență. fRufitmage, vecji: SBteilotț. fRide, pl. —n, a. f., căprioară. fRteb, ve^i: fReiben. %ted|bar, adj.f ce miroasă. țRierfjen, v. n. ir., a mirosi; gut, fibet —, a mirosi bine, rău; eg rid)t nad) £noblaud), miroase a aiu; fdjtedjt —, a puți, a avă miros rău; —, v. a.f a mirosi ceva, a presimți; bag tonnte idj nidjt —, asta nu o puteam presimți, prevede; —b, adj., mirositor. fRiet^ffâfdjdjen, a. n., sticluță cu mirodenii. fRieb, fRietb, s- luncă, loc apătos; trestie; stuh; —grag, a. n. (bot.), rogoz, piperig. fRief, vecji: fRufen. fRiefe, pl. —n, s. f., crestătură; bie —n an einer ©aule, dungile, vărgile, ciubucele pe columne; —In, v. a., a răcii. fRiege, pl. —n, a. f, șir. fRiegel, a. m.f încuietoare, zăvor, vârtej, chingă de lemn; —fcȘtog, a. n.f lăcat cu zăvor; —manb, a. f, părete în chingi de lemn; —n, vecji: SSerriegeln. fRiemen, a. m., curea, șerpar; —pferb, s. n.f calul dinainte; —feit, s. nn hăț, dârlog. fRiemer, s. m.f curelar; — nabet, a. f.f sulă de curelar. ®ieg, pl. —fe, s. n.f rismă, top (de hârtie). fRiefe, pl. —n, a. m.f uriaș, co- los, gigant. fRiefeln, v. n., a picura, a curge murmurând, a țîrăi, a șirul; bag — ber SBiidje, susurul, murmurul păraelor. SKefen^irbeit, 8. f.f lucru colosal; —artig, adj.f gigantic, colosal; —gefd)ted)t, s. n., gen, soiu de giganți; — geftalt, a. f., figură gigantică; — țaft, —md&tg, adj., gigantic, colosal; —falange, Digitized by Google Stiefter—SRippdjen 721 8. f., boa; —ftdrfe, s. pu- tere, forță estraordinară. Oîiefter, s. m., corn de aratru. vetji: Statțen. fRictljgroS, s. n. (bot.), șoverf. HHff, pl — e, s. n., bancă denăsip și de petri (în mare). HHffel, pl. —n, s. f., ravilă; —feite, s. f., pilă de strujit; —n, v. a., a smulge, a pep- tena cânepa. țRttte, pl. —n, s. /., scoculeț, scăfătură; —n, v. a., a zghiebui. DRimeffo pl. — n, s. f., rimesă. 9Hnb, pl. —er, s. n., vită cor- nută; —mooâ, 5. n. (bot.), speiu. $titbe, pl- —n, 5. /., scoarță, coaje, crustă. 9Hnbcr=braten, s. m., friptură de bou; —țirt, m., bouar, văcar; —n, v. n., a se goni; bie țat gerinbert, vaca s’a gonit. 9Hnbfteifd|, s. n., carne de vită. ȘRtnbig, adj., ce are scoarță, scorțos. fRinb£=auge, 8. n. (bot.), ochiul boului; —braten, ve^i: SRinber* braten; —briile, s. f., supă de carne de vită; —fett, s. n., seu de vită; —^aut, s. pele de bou; —fnotțen, 8. m., os de bou; —leber, 5. n., pele lucrată de bou ; —s. n., gras de vită; —wurj, .9. vetji: îoUfraut. ȘRtnMiel), s. n., vite cornute; om nătărău, prost. $ntg, pl. —e, s. m., inel, verigă, zală: — unt ben 9Ronb, cear- căn; eiferner —, veacă; —amfel, Barcianu, WSrterbuch. 8. f., merlă gulerată; —bofyen, 5. ni., piron cu verigă. fRutgcfunft, s. arta gimnasticei. Dîinget, s. m., — d)en, n., ineluț, veriguță, zăbală, cobelciu;—ig, adj., inelos, verigos; —locfe, s. f., zuluf; —n, v. a., a în- veriga, a se veriga, a pune belciug (la un porc); —taube, s. f., porumb selbatec gulerat; —tan^, s. m., horă; —murm, s. m., verme inelat. Oîingcn, v. n. ir., a se lupta, a se trânti; mit bem Xobe —, a se lupta cu moartea, a fi în agonie; bie £>dnbe —. a’și frânge mânile; auS ben $dnben —, a stoarce din mâni. fRingcr, s. m., luptător, luptaciu, atlet. 9ltng=finger, s. m., deget inelar; —fbrmig, adj., inelar, în formă de inel; —mâner, s. /., mur de îngrădire (al unei cetăți); —pla^, s. m., palestră. 9Hng§, adv., —um, împrejur; —țerum, jur împrejur. ftHnfeu, s. ni., inel mare și gros. fRinndugig, vetji: îriefdugig. 9Hnne, pl. —n. s. f., scoc, canal, șanț. Dîinnen, v. n., a curge; —, s. n., curgere; —fbrmig, adj., ca scocul. fRtnmfal, s. n., alvie, zghiab; , —ftein, m., scoc de peatră, in care se scurge apa de ploae. a., a săpa, a ara afund. fRtyțhdțen, s. n., costiță, costi- șoară; —e, s. f., coastă; —en, v. a., a canela. Digitized by Google 48 722 9îippenfen— fRippcn=fcn, s. n., plevră; — fto6, | s. m., ghiold, ghiont. | ORtebiut, adj., riscant. Hîifpc, pl. — n, 5. f. (bot.), pani- culă, spic. Wij, vedi: SReifjcn. I pl- —ffc, m., crepătură, ruptură, spărtură, plesnitură; schiță, plan, desemn. adj., crepat, spart, ere- păcios. pl. —e, s. f., bulbucătură; . gârbiță (la cal). Hlifie, ve4i: SRcifte. JRiit, s. m., călărit, cavalcadă, încălecare; —, vedi: 9îciten. Witter, s. m.f cavaler; —afa* bentie, s. academie de no- bili ; —bienft, s. m., ser- viciu de cavaleri; — gefdjidjte, f.f roman cavaleresc; —gut, s. n.f moșie boierească, dom- nească ; —treuj, s. n.f cruce de cavaler; —lid), adj. și adv., cavaleresc, curagios, brav; —orben, s. m.f ordin cavale- resc; -—roman, ve^i: —ge* fdjidjte; —faal, s. m., sala ca- valerilor, sala de ceremonii la curtea unui principe; —fdjaft, 8. f.f cavalerime, cavaleri, corp de cavaleri, de nobili, nobleță, ordin ecuestru; — țc^Ub, n., paveză, scut de cavaler; —fd)lag, s. m., primire a unui cavaler; — fdjuîe, s.f, academie, școală militară; —fi^, s. m.t castelul unui cavaler; —fporn, s. m. (bot.), floare domnească, tatniș; —ftanb, s. m., stat cavaleresc; in ben —ftanb ge= țoben ioerben, a fi înălțat la demnitatea de cavaler; —tag, s. m., adunare solemnă a ca- valerimii unei provincii; ivort, ~A Pl- ~ s. f., crepătură, sgârăitură; —en, v. a., a sgârăie, a rupe, a deschide puțintel; —ig, adj., crepat, sgârăit. Dîobbc, vecji: Geețunb. Hlorf), ve(Ji: SRicdjen. SRodje, pl. —n, s. m. (zool.), râie (pesce). 9liit^e(H, v. n.f a horcăl, a sforăi. Dîorf, pl. ÎRdcfe, m., roc, căput, fustă; Dber—, s. m., surtuc. 9lbd^en, s. n., rocșor, fustișoară, rochioară, jachetă. 9Men, s. m., furcă de tors, gân- jeiul furcei; —, vedi: SRoggen; —banb, — blatt, s. n., legătură de legat caerul; —pțilofop^ie, s. f.f înțelepciune băbească. țftobelanb, s. n., păment de curend desțelenit. IRngen, s. m.f icre, oue de pesce. Hloggen, s. m., săcară; —brob, s. n.f pâne de secară; —me$t, s. n., făină de săcară; —ffcoț, s. m.f paie de săcară. 9îoțr adj. și adv., crud, nelucrat, necioplit, aspru, neplăcut; —er Digitized by )OQle Otoljr—Otomantijd) 723 3urfer, zahăr nerafinat; ein —er ©tenjdj, om necult, brutal, bar- bar ; —e$ gtcifd), carne cruda; —e$ £eber, pele nelucrată; —e§ 33ud), carte în foi, nelegată; —țeit, s. crudime, bruta- litate, barbarie, necioplire, mo- jicie. ^ÎDțr, pl. — e, s. n., și Oîb^re, s.f., trestie, papură, rogoz; țeavă, tub; — ammer, s. f. (zool.), presure de trestie; —briiniicn, s. tn., puț cu țevi; —bad), 5. n., înveliș de trestie; —bede, s. f., rogojină; —bommel, s. m., bu- haiu de baltă. Oîățrc, pl- — rb s- f-> țeava, tub, țurloiu, canal; —n, v. a., a tăiâ trestie; a mugi (despre cerbi). fRbțrcnfbrntig, adj., tubulos; —toraUe, s. f. (zool.), corală tubiporă. ^D^r^ec^te, s.f., rogojină, leasă de papură, de trestie; —fldte, s.f., flueră, tilincă, neiu; —ge* biifcfb 5. n., tufiș, stuf de tres- tie; —gra3, s. n. (bot.), stuh; —taften, s. m., cisternă. IRiițrt^t, s. n., trestiiș. OioțrWatte, vedi: — fierte; — pfeife, ve§i: — fldte; —fdjilf, *. n., trestie de rovină, de baltă; —fperling, 8. m,, ve^i: —ammer; —ftod, «. m., băț de trestie; — ftuțl, 8. m., scaun de trestie; —teid), 8. m., lac de trestie; —meițe, 8. f. (zool.), șorecar roșu. 5. f (bot.), bătea. Wbrtoaffer, n., apă condusă prin țevi. dMbbmim, 5. m., (la pâuzări), răstuș; —bett, s. n., pat pe rotițe: —brett, s. n., scândură de mângălit. Oîollc, pl. —n, s. f., rotiță, vă- lătuc, suculete, sul, mosor, fișic, rolă; rol; er jpicît gut feine —, el joacă, presenta bine rolul seu; eine — Tufaten, un fișic de galbini; —, mân- gălău de netezit rufe; - nfbrmig, adj., tubulos, cilindric. Htonctt, r. n., a se învârti în giur, a se întoarce, a durui; ber ®onner rotit, tunetul bubue, urlă; bie îljranen — i^m iiber feine SSangen, lacrimile îi udă fața; —, v. a., a învârti, a roti, a rostogoli, a da de a vălătu- cul ; ben £eig —, a întinde aluatul. s. n., val, sul, cilindru; —pferb, s. n., cal pe rotițe; —ftuljt, s. tn., stratulă, scaun cu brațe pe rotile; —vorțang, 5. tn., perdea; —toafdje, 5. f., rufe de mângălit. Otom, n. (geogr.), Roma. Otoman, pl. —e, s. tn., roman; —enbic^ter, s. m., romanțier, scriitor de romane; —en^aft, adj., ca în romane. Htoman=e,pZ.—n, s.m., român; —in, 5. f., română; —ien, 8. n. (geogr.), România; —ifd), adj., român, românesc. 92amamf(ț, adj., romanic; —e Sprac^en, limbi romanice. Otomamtifdj, adj., romantic; —tit, s. f., romantică, genul romantic (de scrieri). Digitized by Gooele “* 724 SRomanje—SRbften. fRomanje, pl. —n, 5. /., romanță. $bmcr, s. m., roman; păhar pân- tecos; un edificiu vestit în orașul Francfurt 1. Ren; —in, s. f., romană; —jin^ja^l, s. /., in- dict, indiction (curs de 15 ani). $Rom=ifc!j, adj. și adv., roman; —ling, s. m., papist. JRommer, s. m., oae pintenoagă. ^Dnbcfi, pl. —e, s. n., rotundă, piață rotundă. $03c!jen, s. n., roșă micuță, ro- setă (ornament). Stofe, pl. —n, s. f., roșă, tran- dafir; bie wilbe —, roșă săl- batecă, floare de măceș, rug; gefuUte —, roșă învoaltă; fie blii^t mie eine —, ea e rumenă ca o roșă; geit bringt —n, timpul toate le aduce cu sine. 8tofen=artig, adj., de natura rosei, ca roșa, rosaceu, rosiform ; —blatt, s. n., foae de trandafir; —bufc^, s. m., tufă de trandafir; —born, 5. m,, spin; —buft, 5. m., miros, parfum de rose; —effig, w., oțet rosat; —farbe, s. f., coloare de roșă; —feft, a. n., o sărbătoare țărănească; —garten, —^ain, 5. m., dumbră- vioară de rose; —țetfe, s. f, gard de trandafiri; —ționtg, s. m., miere de rose; —fnoâpe, s. f, mugur de trandafir, de roșă; —franj, s. m., cunună de rose; metanii. 9tofen4typen, s.f. pl., buze de rose, buze rumene; —monat, 5. m., luna roșelor, Iunie; —munb, s. m., gură de rose, cu buze rumene; —dl, s. n. > oleu de rose; —rotț, adj., roseu, rumen, ca roșa; —jalbe, s. f., alifie de rose; —ftod, s. m., rosariu, copăcel de rose, tran- dafir; milber —ftocf, rug, tran- dafir sălbatec, măceș; —ftraufj, s. m., buchet de rose; —mange, s.f., obrăjori rumeni; —maffer, s. n., apă de rose, de trandafir; —jeit, 5. f., timpul roșelor. Slofette, pl. — n, s. f, rosetă, fundă, floare de diamant. Poftite, pl. —n, stafidă. Stoâmarin, s.m., rosmarin; —blii* t^e, s. f., floare de rosmarin. pl. SRojfe, s. n., cal; — apfel, 5. m., balegă de cal; —ar jenei, s.f., vecji: ^ferbarjenei; —bremfe, s. f, muscă căiască, streche. Stoffelfprnng, 5. m., săritura ca- lului (în jocul de șac). fRo^aar, s. n., per de cal; —țanbeî, vedi: $ferbețanbel, —fâfer, s. m., gândac de balegă; —famm, s. m., țăseală; negu- țător de cai; —marft, vecji: ^ferbemarft; —ntuțle, 5. f, moară cu cai; — pflaume, s. f., un fel de prune mari; —fc^meif, 5. m., coadă de cal; tuiu. Stoft, s. m.. rugină; grătar, gratie, tindală; auf bem —e braten, a frige pe grătar; —braten, s. m., friptură pe grătar; —, (bot.), tăciune. Stofte, s. f, topitoare de in. țRoftelt, v. n., a rugini, a se rugini. fRbften, v. a. și n., a frige, a prăji; a topi cânepa; a se dogori. Digitized by GooqIc adj., ruginit, feruginos; — toerben, a se înrugini. adj.,* roșu, rumen; —er SBein, vin roșu; —e $aare, per roșu; —farben, a înroși; —, n., roșeală, rumeneală. 9l0t^=6atfigr adj., roscoban, ru- men ; —bart, s. tn., barbă roșie; —bartig, adj., care are barbă roșie; —braun, adj., roșu în- chis, murg; —bu^e, s. fag roșu. fRotțje, s. f., roșeață, rumeneală. ÎRbtțet, s. m., creion roșu; sino- pie, roșeală; — n, s. f. pl., po- jar, coji. Otljen, v. a. și n., a roși, a în- roși; fidj —, v. r., a pune ru- meneală. adj., roșu deschis; —eifenftein, s. m. (miner.), pea- tră roșie; —farber, s. tn., văp- sitorîn roșu; — feber, s./. (zool.), ochiană (specie de pesce); —fidjte, s. f. (bot.), brad roșu; —fledig, adj., pătat cu roșu; '—fud)$, 5. tn., cal roib; —ger* ber, s. m., argăsitor; —ger* berei, s. f., argisitorie, tăbă- cărie; —grefier, s. tn., arămar, bronzar; —glu^enb, adj., înflă- cărat, incandescent; —^aarig, adj., cu perul roșu; — ^alâ, tn., —fe^Idjen, s. n. (zool.), gflt roșu, prihor, prigoare; — fopf, s. tn., roșcă; —fraut, s. n., curechiu roșu; —lauf, tn., foc viu, orbalț. adj., ce bate în roșu, roșietec, roșior. -fRu^bar - 725 fRoH) = fdjimntef, s. m., dereș; —f^mănjdțen, s. n. (zool.), pep- tenuș; —ftift, 8. m., creion roșu; —tanne, s. ve(Ji: —fierte; —Violett, adj., patlaginiu; —toatfd), s. n., limba hoților. fRotte, pl. —n, s. f., bandă, ceată, trupă; fidj —n, v. r., a se aduna, a se asocia (cu oameni răi); —nfuljrer, 5. tn., căpitan de bandă; —umadjer, s. m., uneltitor de comploturi, turbu- rător; —ntveife, adv., în cete. s. m., muc, muci (boală la cai); —bube, s. m., mucos; —ig, adj., mucos; —Wffel, vedi: —bube. fRiibe, pl. —n, s. f., treime—, nap; gelbe — morcov; rotțe—, sfeclă. 9hibel, pl. —n, s. f., rublă. 9Riibeit=arfer, 5. m., agru sămenat cu napi; —famen, s. tn., semență de napi; —juder, s. tn., zahăr de napi. ȘRnbin, pi. —e, s. tn., rubin; —flug, 5. tn., cristal de coloarea rubinului. «9. n., oleu de rapiță; ^-faamen, s. tn., semență de rapiță. / fRubri=ciren, v. a., a rubrica, a linia; —f, s. f., rubrică, li- niatură. $îubw=bl, vedi: 9HibbI. Dîutț=graâ, s. n. (bot.), vițelar; —lo§, adj., blăstămat, sacrileg, proclet, înrăutățit, scelerat; —lofigteit, s. f., înrăutățire, procleție. fRndjbar, adj. și adv., dat pe față, notorie; —meuțen, a face cuno- Digitized by GooqIc 726 Dîntf—SWtritt scut publicului; —feit, no- torietate. Oîucf, 9. m.j lovitură iute, scutu- ră tură; auf einen —, cu o lo- vitură. Oincf ruitmort, 9. respuns, re- plică; —betvegung, 9. miș- căment retrograd; —blid, 9. m.j reprivire; einen — auf ba^ SBer* gangene nicrfen, a arunca o pri- vire preste trecut; —biirge, 9. m.j garant subsidiar; biirg- fdjaft, cauțiune subsidiară. 9. m.j spinare, spate, dos, muche; ber — eine£ ^erges, muchea unui munte; Qemam bem ben — fel) ren, a întoarce spatele, a se depărta de cineva. Bîurfen, v. a. și n., a mișca, a împinge, a urni, a înainta, a se apropie; guriîcf —, a se da, a se trage înderăt; Vor eine Stabt —, a înainta pănă la porțile unei cetăți; in be^3einbe§ Sanb —, a întră în țeară stră- ină; an» bem Sager —, a eși din taberă. Dlilrfcu nbcr, 9. vena spinării; —lei)ne, 9. /., spătar de scaun; —mart, 9. n., meduva spinării; —umedei, 9. m., dorsal, muș- chiul spinării; —riemcn, <9. m., curca care trece preste spi- narea calului; —fd)mer$, 9. m.j durere de șcle. Stnrfcv, 9. m., cel ce urnesce, mută ceva din loc. fEnrfctinncrnng, 9. reminis- cență, readucere aminte; —er= ftatten, v. a., a refunda. 9. f, reîntoarcere în trăsură; —fatl, 9. m.j recă- dere, recidivă; —faUig, adj.j recidiv; - fallig tverben, a re- căde. a recidiva; —gabe, 9./., întoarcere, înapoiere; —gang, 9. m„ întoarcere, regres; —gan* gig, adj.j retrograd; —grat, s.n.f spinare;.—gurt, 9. m.j chingă; —fjaft, 9. ni., reservă. sprijin; —baltloâ, adj., fără reservă, franc. flîiirf=faiif, vedi: SSieber fonf; — left, —fimft, 9. f., reîntoarcere, re- înturnare; —lmg$, adj.j din dos, dela spate; —marjcb, 9. m.j mers de retragere; —reife, s.f.j reîntoarcere; —feite, s. f.j la- turea din dos (a unei hârtii), dosul unei monete; —fid)t, 9. f.j privință, considerațiune, res- pect ; ’—fid)t auf Stiva» nețmen, a considera ceva; —fiditlidj, adj., cu privire, relativ, respec- tiv; —firf)b:do§, adj., fără cru- țare, fără reservă; —fpra^e, 9. f., conferență, consvătuire; —fprad)e mitQemanbem nețmen, țalten, a conferă cu cineva; —fprnng, 9. m., resalt. Oîiirf=ftanbf 9. m., rest, rămășiță, restanță; im — fein, a fi în restanță; —ftanbig, adj.j re- stant, dator; —ftanbig bleiben, a remâne dator; —fto&, 9. m.j contralo viturăJ 9îiirf4rttt, 9. m., pas înderăt, re- întoarcere, retragere, repășire; —ivdrt», adv., înderăt, înapoi; —mart* ge^en, a merge, a da înderăt, a retrograda; —meg, Digitized by Google u cf t v c i f c—9î u I) cp 1 a^ 727 s. ai., drum de reîntoarcere, reîntorsura. 9îi(chueifc, adj. și adr., pe între- rupte. Dîiirf iuirfling, 5. f., reacțiune; —oiig, *. at., retragere, retirată. 9îubcr pi. —11, s. ni., câne băr- bătuș. Ohibcl, s. n., cârd, ceată (de câni, de cerbi). 9i liber, s. n., lopată, veslă; ba§ - țufjrcn, a purta cârma afa- cerilor. 9îubcr=baKf, .9. /., banca vâsla- șilor; er, .9. ni., -fncd)t, 8. at., vâslaș, lopătar; —febem, <9. f. pl., pene cârmace. Oîube.n, v. n., a vesli, a venslt OhiiH^frîpff, s. n., naie cu vensle, galera. 9îiif, .9. ai., chiemarc, strigăt, veste, renume, reputațiune, faimă; ber gute —, numele cel bun„ reputațiune bună, credit ; in guteni — fein, a se bucura de un renume bun; einen — nud) einem £rte erpulten, a fi chie- mat undeva ca ceva. Dîiifcn, v. n. ir., a chiema, a striga; unt §ilfe —, a striga după ajutor, a chiema pre ci- neva; Qeinanben beim Vhwien —, a chiema pre cineva pe nume; auf bie Seite —, a chiema la o parte; in§ @ciue()r —, a chiema la arme; @ie tonunen mie gerufen, D-ta vii tocmai bine. 91iigc, pl. —n, s. f., acusațiune, acusă; înfruntare, mustrare, blam, pedeapsă; —n, e. a. și n., a înfrunta, a mustra, a im- puta, a pedepsi; a critica, a blama, a censura; a acusa; —r, ,9. ni., acusator, pîrîtor, mustrător, censor. Otidjc, s. f., repaus, odihnă, tignă, liniște, încetare, pace; fid) $ur — begeben, a se culca; fid) in — begeben, a se retrage dela afaceri; —! interj., tăcere! liniște! * 9îiil)c bnnf, s. f., bancă de re- paus; —bett, s-. n., pat de re- paos, divan; —geljalt, n., pensiune; —Iov, adj. și adv., fără repaus, neodihnit; —fiffen, .9. n., periniță. 9îubcn, v. n., a repausa, a se odihni, a se liniști, a fi pe pace,, a dormi, a se răzima; ben ÎBo* ben — laffen, a pârlogi; feine • QSlicfe auf (î'tmav — laffen, a se uita cu luare aminte la ceva;. —b, adj., liniștit, dormind. 9înbc=plnfi, 5. at., loc de repaos, ogoiu; —punft, .s. w., pansa, ce sură, punctul de sprijin al cumpenei; —feffel, s. m., jeț; —fib, <9. ni., bancă în grădină, scaun; loc, în care cineva tră- iesce departe de afaceri; — ftanb, .9. ni., repaos, retragere; fid) in ben —ftanb begeben, a se retrage dela afaceri; —ftatte, 5. f., loc de repaos; sicriu, morment; —fteHe, s.f, loc de repaos, de odihnă; - ftbrer,^. m., turburător, perturbător de li- niștea publică ; —ftunbe, s. f., । oară de repaos; —tag, s. m., | di de repaos; — boli, adj., li- Digitized by Google 728 3Ru^ig—SRiimor niștit, pacinic ; —jeit, .9. f., timp de repaos. adj. și adv., liniștit, așe- dat, lin, domol, păcinic; —fi|en ^teiben, a se ostoi. fRttljm, s. m., mărire, laudă, re- nume, glorie, slavă; fid) mit — bebecfen, a se încărca de mărire; oțne — §u melben, fără a se făli; — begierbe, s. poftă de mărire, ambițiune; —begierig, adj., poftitor de mărire, ambițios. Dîiil)m=cn, v. a., a lăuda, a mări, a slăvi; fidj —, v. r., a se lăuda, a se glorifica; fief) einer @ad)e —, a se lăuda, a se făli cu ceva; viei —enâ Von fidj madjen, a se lăuda prea mult; —er, s. m., cel ce se laudă; —lid^, adj. și adv., vrednic de laudă, glorios, slăvit; —Iid)teit, s. f., merit. fRuțjm4o$, adj., fără glorie, lipsit de mărire, obscur; —rebig, adj., deșert, vanitos; —fud)t, a*, f., ambițiune deșeartă; —fiidjtig, adj., ambițios; —VoU, adj., în- cărcat de slavă, de mărire; —mur big, adj. și adv., vrednic de laudă, de mărire. s. f., arătură de toamnă; spargerea unei năi; —, scur- sură de pântace, disenterie. fRxițret, s. n., ouă bătute. țRiițren, v. n., a proveni; a mișca, amesteca; an @tmag —, a se atinge de ceva, a tinde mâna spre ceva; in @tmaâ —, a mesteca în ceva; bont ©djlage, Vom ÎBli^e gerflljrt fein, a fi lovit de gută, de trăsnet; —, v. a., a mișca, a urni, a facălui; untereinanber —, a amesteca laolaltă; bie ^rommel —, a bate toba; fidj —, v. r., a se mișca din loc; fid? nid)t von ber etelle —, a nu se clinti din loc; gerixȘrt fein, a se înduioșa; —b, adj., mișcă- tor, ceea ce înduioșează. SRiiljr=ljafcn, s. m., cârlig; —țolj, s. m., mestecător, meleșteu. fRii^rig, adj., vioiu, sprinten, de- ștept; —feit, s. f., sprintenie, vioiciune. SRftIjr=felie, s. f., lopățică de mes- tecat; —friide, 5. f., cociorbă. Sfnțrmittel, s. n., remediu anti- disenteric. Olpmildj, f., zară; —ftocf, 5. m., facăleț, cociorbă, teș- cherea. TOțrnng, pl. —en, s. îndu- ioșare, emoțiune. ^îuȘrttmrgcl,^. f. (bot.), sclipăț, tormentil. * fRuin, «. m., perdere, derăpănare; —e, pl. —en, s. f., ruină, că- zătură, zăriște; —iren, v. a., a ruina, a dărîma, a strica cu totul. fRiilp§, pl. —fe, s. m., râgăit, râgăieală, ghiorț; —fen, v. n., a ghiorțăi, a râgăi, a icni. !Rum, 5. m., rom, rum. țRummel, 5. m., vuiet, rumoare; im — faufen, a cumpăra cu ridicată; ben — Verfteljen, a sci cum să te apuci de o treabă; — n, v. n., a vui. fRumor, s. m., vuiet, larmă, ru- moare; —en, v. n., a vui, a face larmă. Digitized by IjOOQle SRumpetfammer—9tuBJ^tvarj 9tampebfammer, a. cămară cu vechituri; —faften, s. m., dulap cu haine vechi; —n, v. n., a hodorogi; —foerf, s. n., ho- doroage, hodrobele. țRumțff pl. 9ltapfe,s.m.,trunchiu, trup, torso al unei statue; știu- beiu, tureac, cărîmb. S^umpfcn, v. a., a strîmba din nas, a lua în nas. fRunb, adj. și adv., rotund, go- goneț, rotocănaț, plin; lânglirf) oval; — Werben, a se rotunji; —țerum, adv., jur împrejur; —țerau^, adv., deadreptul, fără sfieală. 9iunber pl. —n, s.f., cerc, horă, raită; bie — tnadjen, a da o raită, a da roată. fRftnbe, s.f., rotundime, sfericitate. 9^unbenr v. n., a rotund!. fthmWrljaben, adj., convecs; —ge> baube, n., rotondă; — gemdlbe, s. n., panoramă; —gefang, .9. m., cântare în rend; —IjerauS, adj., limpede, fără sfieală, deadreptul; —țerum, adv., jur împrejur; —ho^l, adj., concav, găvănat; — wpfig, adj., cu capul rotund; —lidj, adj., rotunjior, sferoidal; —fauîe, «. f, columnă cilin- drică ; —um, adv., împrejur. fRttnbuttg, pl. —en, f., rotun- jime, rotunjeală. Sbtnb=gide(, s. tn., compas ro- tund; —mert, s. n., sculptură în cercuri. Muncit, f. pl., semne runice, rune; — fd^rift, s. f., caractere runice. 729 țRunge, pl. —n, s. f., cotor; cer- cel de car. țRunfelriibe, s. f., sfeclă, pangea. Oîunfen, s. m., codru de pâne. țRmtgel, pl. —n, s. f, creață, încrețitură, sbîrcitură, grință; —ig, adj., sbîrcit, încrețit, în- grozit, grințos; —tt, v. a., a încreți, a’și încreți fruntea; — n, v. r., a se încreți; a face schime. Ohippi’tt, v. n., a smulge, a ciu- peli, a scărmena, a flocai, a depena, a jomului; —rootfe, s. f., smultură. fRupie, pl. —n, 5. f., rupie (mo- netă). țRuppig, adj., trențeros, ticălos, mișel. * țRufdjeGig, adj., pripit, de hai- mana, ca de clacă; —n, v. n., a tândăli. SRnfe, 3. m., funingine, scrum; —artig, adj., funinginos. 9hiffer pl. — n, «. tn., rus, muscal. fRiijfel, s. tn., rît (la porci); flit, trâmbă (la elefant, la musce); —fbrmig, adj., în forma ritului; —fafer, s. tn. (zool.), gorgaiu; —tțier, s. n., animal cu rît, cu proboscidă. adj., funinginos. SRuf=fm, pl. —nen, s.f., rusoaică; —fifd^, adj. și adv., muscălesc, rusesc; muscălesce, rusesce. fRu^frcibe, s. f, cretă neagră. fRufctanb, s. n., (geogr.), Russia. 8- n-> negreală de cuptoare; —âapfen, 5. m., ște- reghie. Digitized by IjOOQle 730 fRuftbaum — Sa ben baum 9iuff=bnumr 5. m., grindă de po- duri; —bocf, s. m.j capră (de lemn); —brett, s. n., scândură de schelă; —e, s. f.j repaos. Dîiiftctt, v. a. și n., a pregăti, a înarma; fief) —, v. r.j a se pregăti de bătae. Dîiiftcr, pl. —n, s.f. (bot.), ulm; —n, udj., de ulm. Diiiftdput^, s. n.j arsenal; —țjol^, $. n.j bârne de proptit. Oiiiftig, «df, verde, viguros, tare, puternic; —feit, s. f.j vigoare, putere, energie. Oîiift hmwcr, .9. f.j magazin de arme; —meifter, 5. w., inspec- tor al arsenalului; —5. m.j loc de înarmare; —faaf, s. m., sală de arme; —ung, s. f.j înar- mare, gatire de resboiu, pre- parative de luptă; armare; —magen, s. m.j car de ba- gagiu; —geug, s. n., mașinărie; arme. 9HH0rl)cn, 5. n.j vergeluță. Dîntfjc, pl. — n, s. f.j vargă, unica, smicea, gătej, joardă; cumpănă (la fontânăi; Qcmam bem bie — geben, a’l pedepsi pre cineva aspru. Dîittțcnbnnbcl, 5. n.j legătură, mănunchiu de nuiele; —fd)lager, : - ganger, s.m.j băieș, care cearcă I cu vergeaua magică după co- morile pământului. Dîntfdpcit, v. n.j a luneca, a alu- neca; auf ben ^interbeincn —, a se tărtoi; —er, s. m.j cel ce alunecă. Wiittehuciljc, 5. f. (zool.), coroiu. INiittclu, v. n.j a scutura, a sgâ- țăi, a sgâlțăi; a haltăcări; Qe* mauben aus bem Sdjlafe —, a trezi pe cineva repede din somn j —, s. n., scuturare, sgâlțăire, hăltăcărire. Oîiittftralj, 5. n.j paie încâlcite. e. f, n.j a nouesprădecea li- teră în alfabet, S, s. Sft! hiterj.j hai, hui! (Siial, pl. enlc, s. m.j sala; gro* fier —, salon. Saarncn, vedi: Samen. Sunt, pl. —en, 5. semență, semenătură; bie —en ftcljen fdjbn, semănăturile sunt foarte frumoase; - felb, s. n.j seme- nătură, țarină; —gurfe, f.j crastavete de semență; —l)anf, 5. m., cânepă cu semințe; — forn, s. n.j grâu de semență; —trâfje, 5. f. (zool.), cioară neagră; —$eit, 5. f, timpul semănatului. Sabbntl), pl. —e, s. m.j sabat, sâmbetă (la evrei); —ja^r, s. n.j anul sabatului; —fdjanber, .s. m.j profanator al sabatului. Rubber, s. m., vedi: (SJeifer. ^nbctr s. m.j sabie; —bein, s. n.j picior strîmb; —l)ieb, 5. m.j lovitură cu sabiea, tăietură de sabie; —flinge, s. f., tăișul, pânza săbiei; —n, v. a., a tăiâ cu sabiea; —tafd)e, s. f, tașcă de sabie. Snbcnbanm, s. m. (bot.), sabină. Digitized by GooqIc Sad)bcîuci§ - Sadpfeife 731 (SrtdHctVci$, 9. m., probă ob- jectivă; —bienlid), adj., cuviin- cios, coca ce este biui de ceva. (^ndjcr yV. —n, <9. f., lucru, ob- ject; treabă, afacere, causă, proces; bavift meinc —, aceasta me privesce pre mine, este treaba mea; ba£ ift cine anbere —, aceasta e altceva, altă treabă; iva$ tfpit bnâ 5111* — ? ce are a face? bic — Dor Glc rid)t nnbnngig mad)cn, a intenta proces; gcringfiigige —, dâr- vală; —n, 6*. pi., lucruri, mo- bile, haine. (Snd)dd|cur s. n., lucru mic; treb- șoară. <$ad|cnrcdjt, s. n., dreptul real. Sori) crHnrung, definițiune reală; — fuîjrer, .9. m., advocat; —gebndjtuif], .9. n., memorie de । lucruri; —fenner, s. ai., cu- noscător, specialist; —fcnnt< nip, 9. /., cunoscință în causă; —fnnbig, adj., espert, cunosce- tor în causă; —fuge, s. f., starea lucrurilor. (^(idjbcț, adj., positiv, real, ^iidjtidî, adj., neutru. (sarfjrcgiftcr, 9. n., tabla de ma- terii, indice. (gad}fer pi. —cn, 9. m., sacson; sas; —cn, s. a. (geogr.), Sac- souia; —cnfpicgcl, s. ai., co- " dicele de drept sacson; —in, 9. f., sacsonă. (Siidjptn, pi. —cn, 5. f., sască, săsoaică; —ijd), adj., săsesc, de sas. (Snrfjtc, adj. și adr., încet, lin, I domol, mereu, frumos. I <5ndj felii, v. a., a ferbe rutele, a pîrhii. (Sudpvcrffiinbigc, .9. ai., cunoscător, specialist în causă; —Der^eicpni^ .9. n., registru, indice; —Wafter, .9. ai., advocat, procuror. Snrf, pi. Siidc, .9. ai., sac, tașcă, pusunar: tărăbuță; fleiner —, săculeț; leberner pașchiulă; Qemunbcn im — țnben, a’l avă pre cineva în pungă, a’l țină în atîrnare prin datorii; bie Sî npc ini — fa uf cn, a cumpăra pe nevăzute; mit — uiib $ad banon gcljen, a’și lua catrafu- sele, a o șterge la sănătoasa; auf ben — fdjlagcn unb ben GJcl mcincn, a bate șcaoa, să priceapă eapa. 3mflmnb, .9. n., bălți. Siiddjcn, .9. a., săculeț, ^nd^brillid), s. ai., pânză de saci. Sadei, 9. ia., săculeț, pungă, ^tnfen, r. a., a pune în saci; fief) —, v. t., a se umtia. Smrfcn, r. a., a coase pre cineva în sac și a’l arunca în mare să se înnece. ^arf-formig, adj., ca sacul, de forma sacului; —gnffe, .9. f., uliță înfundată, înfundătură; —gcjdjmuift, s.f., bubă, cistică; —leimuunb, s. f., pânză de saci. Shrfler, s. ai., cel ce poartă punga, pungar. Snd^fcifc, s.f., cimpoiu; —pfeifer, .9. ai., cimpoier; —trager, s. m., săcar, sărcinar; —tud), 5. n., postav de saci; batistă (de nas); —idjr, s. f, orologiu de pu- Digitized by GooqIc 732 Sabebauin—Sagenfc^niieb sunar; —jtoillidj, vedi: —briUidj; —ung, /., însăcuire. Oabebaum, vedi: Sabenbaum. (Sabncaer, s. m., saduceu. Saedanb, s. n., țarină, agru; —monn, s. m., sămenător; —maf^ine, s. f, mașină de sămenat; — n, v. a., a sămena; —n, s. n., sămenare, sămena- tul; —r, s. m., semenător; —tud), 5. n., prestură; — jeit, s. timpul semănatului. Saffian, pl. —e, s. m.f săftian, marochin; —fabrif, 5. f., fa- brică de pele de săftian. Saflor, 5. m. (bot.), crăpușnic, șofrănel. ’ Safran, 5. m., șofran; —gelb, adj., șofrăniu, șofrănit. Saft, pl. Sâfte, 5. m., suc, must; ume4eală: zamă, sirop. Saft=bel)dltni^, s. n. (bot.), nec- tarină; —birne, s. f., peară mustoasă; —blau, adj., venet de turnesol; —griin, adj., verde închis. Sâft^en, 5. n., sirop; suc nar- cotic. Saftig, adj., mustos, zamos, su- culent; gras; obscen, murdar (în vorbe); — toerben, a se ză- moșa; —feit, 5. f, zămoșie, suculență. Saft=lo^, adj., fără suc, fără pu- tere; —lofigteit, s. f, lipsă de sucuri: secătură (în vorbe). Siigbar, adj., ce este de tăiat cu ferestreul. Sage, pl. —n, s. f., tracțiune, spusă, (Jise, dicătoare, mit. ®iige, pl- — n, s. f.f ferestreu; —blatt, s. n., pânza ferestreului; . —blod, 5. m., gros, trunchiu de făcut scânduri; —bod, s. m., capră de tăiat lemne; —fifdj, s. m., un fel de pesce cu fe- restreu ; —fbrmig, adj, ca feres- treul, ferestruit; —meljt, s. n., tărîțe de ferestreu; —mut)te, s.f., ferestreu, joagăr; —fpane, s. m. pl., ve(Ji: —meț)f. Sagcn, v. a., a spune, a dice, a rosti; —laffen, a trimite vorbă; gemanbem (Sttoaâ gu — tjaben, a ave să’i spui cuiva ceva; ba$ toiH fo biel —, aceasta va să (Jicâ, aceasta înseamnă; fidj @ttoa$ — laffen, a voi să în- țelegi, a primi svatul cuiva; fid) nidjtg — laffen, a nu voi să înțelegi, a nu primi svatul nimănui; ba$ ^at Gttoaâ gu —, aceasta are să însemne ceva, are oare-care importanță; e$ țat nidjt$ §u —, n’are de a face, nu impoartă; Qemanbem @ttoa§ in$ ®efid)t —, a spune cuiva ceva în față; ^emanbent einen guten SRorgen, einen ®ru| —, a’i pofti cuiva bună dimi- neața, a’i spune o închinăciune, a’l saluta; Sebetooțl —, a’și lua rămas bun. Sagen, v. a., a taiă cu ferestreul, a ferestrui. (Sagen=gef(Șitțte, s. f., tradițiune, istorie fabuloasă. Sdgcn=fd)micb, 5. m., fabricant de ferestree; —toerf, 5. n., cârlig cu dinți; zîd de forti- ficațiuni cu multe colțuri. Digitized by GooqIc Sagengeit—Safoe 733 Sagcngeit, s.f., timpurile mitice, ©ager, s. m., dicetor. Sâger, 5. m., terestreier. Sago, s. n., sago, salep. Sa^, vecji: Seljen. Sațlbanb, vecfi: Salbanb. Sa^ne, s.f., smântână; —hidjen, s. m., plăcintă cu smântână; —nfafe, 5. f, brânză grasă. Saite f pl. —n, .9. coardă, strună; anbere —n aufgieljen, a o lua pe altă coardă, a mai slăbi din asprime: bie —n gu țod) țpannen, a cere, a pretinde prea mult; mit —n oerțeljen, a înstruna. Saiten=begug, s. m., înstrunare; —inftrnment, 5. n., instrument, cu coarde; —fabrif, s.f., stru- nărie; —madjer, s. m., strunar; —jpiel, s. n., muzică pe instru- mente cu coarde. ©nferfatf, <*• m.,șoim sacru.' Sahamcnt, pl. —e, s. n., sacra- ment , taină (bisericească); —Ijau^djen, 5. n., tabernacul; —iren, v. n., & înjura; —lid), adj., sacramental. Safrift an, pl. —e, s. m., ecle- siarch, sacristan (la catolici); —ei, 5. f, sacristie. @iifutar=feierF f, an secular; —ițation, s. f., secularisațiune; —ifiren, v. a., & secularisa. Salamanber, s. m. (zool.), sala- mandră, șolomândriță. Salar, pl. —e, s. n., salariu. Salat, pl. —e, s. m., salată; —W, s. m., căpețînă de sa- lată; —Wuffel, s. f, salatieră. Salbaber, s. m., șarlatan; —ei, .9, f, șarlatanie. Salbanb, pl. —banber, s. n., po- tâng, șiștoare. (Salbe, pl. —n, s. f., unsoare, ir, alifie. Salbei, 5. f. (bot.), salvie, jale. Salb=en, v. a., a unge cu mir, a mirul; —er, s. m., ungetor cu mir, miruitor; —bl, s. n., mir. Salbnng, pl. —en, s. f., ungere cu mir; —âbotl, adj., plin de vorbe dulci. Saltțen, s. n., sălișoară. Salb=iren, v. a., a salda, a plăti un cont; —irung, s. f, saldare, plătire; —o, s. m., sald. Salep, 5. m., salep. Saline, pl. —n, s. f., salină, ocnă. Satifcț, adj., salic; baâ —e ®e* fe^, legea salică. Sal=leifte, s. f, ve^i: —banb. Sa Im, s. m. (zool.), lostriță. Salmiaf, s. m., salmiac, țiperig; —geift, s. n., vedir §irț^orn* geift. Sdlmling, s. m. (zool.), jemlugă. SalonwitSfiegel, s. n. (bot.), pe- cetea lui Solomon. Salpeter, s. m., salitră, salpetru; —artig, adj., salitros; —erbe, s. f, păment salitros; — frafj, s. m., salitră în ziduri; —grabe, s. f., salitrărie; —ig, adj., nitros; —falg, s. n. (chem.), sare nitrată; — fduere, s. f (chem.), acid nitric. Salfe, pl. —n, •#. f, saramură. Sabe, pl. —n, s. f, salvă; —garbe, s, f., salvgardă, pază. Digitized by GooqIc 73 L Safoireu—Samcnaber ©alvircn, vedi: 9îetten. SafousmtbucHtv, s. m., bilet de liberă trecere, salvconduct. ©ahucibc, pl. —n, 5, rechită. ©nlj, pl. - e, s. n., sare; atti* fdje$ —, sare atică, spirit fin; —abgabe, s. imposit pe sare, solărit; —aber, f, venă de sare; •—amt, s. n., administraținnea salinelor; —ar* beiter, 6'. m., ocnaș; —artig, adj., casarea; (chem.), haloid; —dtțjer, 5. m. (chem.), eter muriatic; — bergioert, 5. n., ocna; —bilbung, s. f., forma- țiunea sării, salificațiune; blii^ tțe, s. f., cristalisaținne, eflor- escență săroasă; —briile, s. f., saramură; —brnnnen, s. m., puț cu apă sărată; —butter, s. f., unt sărat. ^algen, v. a. ir., & săra; —ge* faljene (Speifen, bucate sărate; —, s. n., sărare, murare. w-, sărăriță (pe masă), solniță (în bucătărie); —fifd), s. m., pesce sărat; —fleifd), s. n., carne sărată, păstramă (de oae); —gruben= arbeiter, s. m., măglaș; —țaltig, adj., săros; —ig, adj., sărat, săros; —forn, s. n., grăunte de sare; —fraut, 8. n. (bot.), earbă sărată, sărigea, salicornă; — laie, s.f, murătoare; —laben, s. m., trafică, boltă de sare; —monopol, 8. n., sărărit, monopol de sare; —fauer, adj. (chem.), muriatic; —faure, s. f. (chem.), acid mu- riatic, hidrochloric; —fee, s. m., lac cu apă sărată; — fieber, s. m., sărar; —foote, s. f, apă sărată, saramură, murătoare, tuzluc; -footenfa($, s. n., hușcă; —ftener, s.f., imposit pe sare; — benvaltnng, 6-. f., regiea oc- nelor; —tvaffcr, 5. n., apă să- rată,. saramură; —werf, s. n., sărărie; —wefen, s. n., admi- nistrațiunea ocnelor; — 50H, 5. m., vamă, imposit pe sare. Samaritcr, *. m., samaritan; —in, s. f., samaritană. <5antcn, 5. in., semență(la plante); spermă (la om și animale); oue, icre (la pesci); seminție, pro- genitură. (gantcn aber, s. f, venă sperma- tică; —btaSdjen, s. n., beșicuță spermatică; —ergie^ung, s. f., ejaculațiunea spermei; —er= geugenb, adj., spermatic, ce produce semență; —fift^e, pl.r liticași; —fîufh s. m., gonoreă, sculăment, —gefdfee, 5. n. pl., vase spermatice; —ge^aufe, s. n. (bot.), pericar- piu; —Ijanbel, 5. m., negoț cu semânțe; —țiilfe, 5. f., păstare, păstae; —tapfel, s. f. (bot.), capsulă; —forn, s. n., grăunte; —mild), s.f, emulsiune; —faule, 5. f. (bot.), columelă (în fructe); —fdjote, s. f. (bot.), hospă, sili- cuă; —ftaub, s. m. (bot.), po- len; —ftengel, s. m. (bot.), pe- duncul-, —ftrang, s. n., cordon spermatic; — tțierdjen, s. n., animal spermatic, spermatozoă; —bergeid)niB, s. n., catalog de sămențe; —Wirbelfraut, s. n. (bot.), negeloasă; — $apfen, s. n. Digitized by Google Șomerei—Saubei^ 735 (bot.), con, cucuruz de brad; —^tuiebel, m. (bot.), bulb. Camerei, s. f., semențe, grăunțe. , s. n., vedi: ^Beifj- garberei. Sautig, adj., (în composițiuni); ein—, Vier— f (bot.), mono- sperm, tetrasperm. Omifcfj, adj., —îeber, s. n.j pele tăbăcită ca cordovanul, pele cămoșita, pojiță. Sammcl=bri)b, s. n., pâne de po- mană ; —gelber, s. n. pl., bani adunați, colectă de bani; —fa= ften, .9. m.y cutie (de bani, de scrisori); cisternă; receptacul. Sammdn, v. a., a aduna, a culege, a strînge, a hori; SBeifteuer —t a tace o colectă; feine ©ebanfen —, a’și reculege ideile; fid) —, v. r.y a se reculege, a se gră- mădi; fid) geiftig —, a’și re- culege mințile, a se reculege; —, s. n.y culegere, grămădire, horiște. Sammel=pla^, s. m.y loc de adu- nare, de întrunire; —mort, s. n.y nume colectiv (în gramatică); —s- f-, numer colectiv. Sammet, s. m., catifea, barșon; —banb, s. n., panglică de ca- tifea ; —blume, s. f. (bot.), fer- ten, ferfeniță; —en, adj., de catifea, catifelat; —fabrif, s. f., fabrică de catifea; —fleib, s.m., haină de catifea; —WM, s.f. (bot.), abutilon; — ioeid), adj., catifelat, molatec. Samm4er, s. m., culegător, adu- nător, colector, compilator; —lung, s.f, adunare, culegere, colectă, compilaținne; —(ung ber ©ebautcu, reculegerea min- 1 ților. L Sammt,prcp. (cu dativ), cu, împre- ună ; — ițpteu, cu ei, dimpreună cu ei; — unb fonbcrS, adv., cu toții dimpreună, fără escepțiune. (Siintmtlid), adj. și adv., întreg, complect, cu toții împreună. Samftag, s. m., Sâmbetă; vedi: Sonnubenb. Sauction, vedi: Sanftion. Saub, s. m., năsip, arină, pisop; — in bie 5lugcn ftreuen, a îmbeta cu apă rece, a unge ochii cuiva; auf bem —e figen bleiben, a nu pute înainta de loc. Sanbale, pi. —n, 5. f.y sandală. Sanbarnf, s. m., sandarac (un fel de reșină). Snub=artig, adj., ca năsipul, are- naceu; —banf, <9. f, bancă de năsip, prund; — bcerc, s.f. (bot.), strugurul ursului; —berg, s. m., colină de năsip; —buc^fe, s. f., cutie pentru năsip, pentru pa- raziu. Sanbclfjol^, s. n., lemn de sandal. Sanben, v. a., a presăra cu năsip. Sanber, s. m., (zool.), suduc, șalău (pesce). Sanb^erg, s. n., mineraiu arinos ; —floț, s. m. (zool.), un insect mic, ce se află pe năsip; —form, formă, matriță; — fbrmig, adj., ca năsipul; —fuțre, 5. f., un car de năsip; —gatte,s./.,locnă- sipos; — grieâ, s.m.,țîfaiu; — grube, groapă de năsip; —țafer, s. m., (bot.), odos; —^aufen, Digitized by Google 736 Sanbig—Sag a. m., grămadă de năsip; —ț|u= gel, a. m., colină de năsip, dună, 3anbtg, adj., năsipos, amestecat cu năsip. @anb=fiifcr, s. m. (zool.), cicin- delă ; —torn, a. n., fir de năsip; —mann, .9. m., somnul, Mor- feu; ber —mann tommt, a ațipi, a începe a adormi; —meer, 5. n., pustie năsipoasă; —fad, a. m., sac cu năsip; - fc^td)t, s. f., strat de năsip; —fd)iefer, a. m., greasă păturoasă; —ftein, a. m. (miner.), greasă, peatră de nă- sip; — fteinbrmț, 5. m., carieră de greasă; —ufer, s. n., țerm năsipos; —uțr, s. f., orologiu de năsip; — toeg, s. m., drum așternut cu năsip; - iuiifte, 5. f., deșert năsipos. (Sanft, adj. și adv., blând, domol; moale, dulce, lin; delicat, suav; liniștit, calm. Onfte, pl. —n, a. f., pătașcă, năsălie, lectică. Oanffițieit, 5. f., blândeță, deli- cateță, clemență. (Sauftigen, vetji: SBefanftigem Sanft=mntț, s. m., ve4i: ©anfb țjeit; —miitțig, adj. și adv., blând, domol, liniștit, calm; —miitlpgfeit, a. f., blândețe. Sang, ve4i: Ringen. Sang, pl. Sânge, 5. m., cântare. Sânger, a. m., cântăreț, cântător, cantor; poet; —tn, s. f., cân- tăreață. ®angîtin4fer, s. m., om de tem- perament sanguinic; —ifd), adj., sanguinic. Sfanifd, 5. f. (bot.), sanicioară, cincifoi. (Sattf, ve^i: (Sinfen. (Sanft, ve(Ji: §eilig; — fpetruS, Sân-Petru. (Sanftwtttren, v. a., a sancționa. <3ann, vecji: (Sinnen. SanSfrit, a. n., —fpradje, a. f., limba sanscrită. 3ap^ir, 5. m. (miner.), safir. sare acră; —ftoff, s. tn. (chem), ocsigen; —fug, adj., acru-dulce; —teig, s. tn., aluățel, plămădeală; —topf, s. tn., om posomorit, bursumflat; — tbpfițd), adj., po- somorit, bursumflat; —waffer, 8- n., apă acră. Saibfang, s. tn., venat de porci sălbateci; —fanger, s. tn., câne de venat porci. fruct cu coaje. ^d)iin)iingfb s. m., vedi: 53efd)a(er. Sdjnlig, adj., cu coaje, cu crustă, cojos, scorțos. (Etâțalf, jjl. — e, s. m., păcală; mișel, viclean; —țaft, adj., păcălitor, mișelos, dărănat; — fyaftigfeit s. f, astuție, păcă- leală; —Ăfnedjt, m.y sluga necredincioasă (din evanghelie); - vnarr, s. m.f măscăriciu. pl. —e, .9. ni., sunet, son; gâng; —brecf)ung, <9. f.. re- fracțiunea sonului; — en, v. n.f a suna, a resuna; —enb, adj., sonor, sunător; —lețre, 8. f.y acustică; —meffer, a. m.y fono- metru; —ro^v, s. n.y bucium; Digitized by GooqIc 744 Sdjalnteie—Sdjanblidj —îueUe, s. f., undulațiune de son. (Șdjalmeie, pl. —n, s. f., un fel de fluer. ^djalmcn, v. n., a descorța. @d)at^mufcț|clr f, scoică; —obft, s. n., poame cu coaje. @d)alotte, pl. —n, a. f, sca- loană, un fel de ceapă. e*ait, vedi: (Sdjelten. Stpalten, v. n., a vîri, a inter- cala; a dispune de ceva; Qe* manben unb tnalten laffen, a lăsa pre cineva să dispună după bun placul seu. ^(țaltțier, s. n., animal cu țest, cu crustă, cu scoică; —lunbe, s. /., conchiliologie. @t^alt=jațr, s. n., an visect; —monat, s. n., lună intercalară; — tag, s. m.j (Jioă intercalată, epactă. <5(țiilHttg, 5. descorțoșare. Sdjalupțje, pl. —n, /., șaică, șalupă. (Sd|a(Wanbr s. părete de scân- duri. (Sdjnm, .9. f., rușine; aller —bar fein, a fi perdut toată rușinea; Weiblidje —, părțile genitale femeesci; —abern’, s. f. pl., arteriile genitalelor; —bcin, osul pragului, os pubis; —beule, 6-. f., bubă la genitalii. djarfung, s. f, ascuțitură; mă- rire, agravare (a unei pedepse). S^nrfwinfelig, vedi: Sdjarfecfig. ®d)arlnd), s. m., scarlatină; — artig, adj., scarlatinos ; —baum, s. m., chermuză; —beere, s. f, cher- muză ; —farbe, .s. f, coloare mohorîtă; —fieber, s. n., friguri scări aține; —fleib, s. n., vest- ment mohorît; —rot^, adj., roșu mohorît, roșu stacojiu, liochiu; —tud), 5. n., vison. «Spartei, s. m. (bot.), jale scar- latină. ®^armit^=dr s. n., harță, încă- ierătură; —ein, v. n., a se hârțell; —Ier, s. m., tirailor. «g^antier, pl. —e, 5. n., înche- ietură mobilă, țîțînă. : arpe, pl. —n, f, eșarpă, cingătoare. (gdjnrpie, s. f scamă. Sdjan^e, pl. — n, s. f., —eifen, 6*. n., rădetoare, ră^uitoare; —en, r.n., a rîcăl, a scurma, a scormoll; mit ben Șufjen, —, a da din picioare (pe podini); —mau$, vedi: SRauIttmrf. ^djarfdpnieb, s. m., faur de unelte de fer. Sdjartc, pi. —n, s.f, știrbătură, spărtură; bie — auâtue^en, a șterge peata de rușine, a res- buna; —, s. f. (bot.), găl- binare. Sdjaricfe, pl. —n, .s. f., carte vechie, hârțoagă. ^tțnrtcnfraut, s. n. (bot(), vedi: Sparte. ^djartig, adj., știrb, crestat. Sdjar iuatpe, s. custodie, pa- trulă; —Wdc^ter, s. m., soldat de patrulă, păzitor, sbir. Sdjatten, s. m., umbră, întunecime; —bilb, s. n., fantomă, arătare, nălucă, silhuetă; nad) bem — greifen, a se lua după aparențe; - Wt 5. m., domnul, stăpânul întunerecului, Pluton; stăpân fără putere; —gang, s. m., aleă umbroasă; —fbnig, m., simulacrul unui rege; —laube, s. f, frunzar, umbrar; reidjr n., împerățiea umbrelor, tar- tarul; —reid), adj., umbros; — ri&, s. ni., contură, silhuetă; —jeite, s. /., lăturea din dos, umbroasă, doștină; —fpenbenb, adj., umbratic; —fpiel, s. n., joc cu laterna magică; — melt, s. f., vec^i: —reic^; —aeiger, m., arătător la orologiul de soare. ©djatttg, adj., umbros. 3d)iittir=cn, v. a., a adumbri, a da umbra cuviincioasă unui de- semn, unui tablou; —ung, 5. f., adumbrire, graduațiunea colo- rilor. (Statuile, pl. —h, s. f., scatulcă, cutioară, casetă. pl. Sd)d|e, s. m., comoară, tesaur, vistierie, odor; fammeln, a aduna comori; —! Digitized by IjOOQle Sdjîigbar- interj., odorule, scumpule; mein odorul, scumpul meu, scumpa mea; —amt, s. n., vedi: —fam: mer. ' ©djihjbar, adj, prețuit, scump, onorabil; —feit, s. f., preț, valoare. <5(țiif^cnr s. n., scumpul meu, scumpa mea, odorul meu, ini- ma mea. Sdjnbcit, v. a., a încărca contri- buțiuni, a stoarce. v. a., a prețui, a prc- țălui, a tacsa; a stima, a ju- deca; gering —, a nu pune preț mare pre ceva, pre cineva; mie ’ljod) — Sie itjn, cât de avut îl cre(Ji? cât îl țîi de avut; fid) — v. r., a se sîmți, a se țîne de...; fid) gludli(ț —, a se ține prea fericit; —en^wertț, adj., stimabil, demn de stimă; —er, s. m., prețuitor, tacsator. @d)ai^ftetr adj., scutit de impo- site; — graber, s. m., cel ce caută după comori; — tammer. s.f., vistieriea publică, tesaurul public; — fdftdjen, s. n., casetă; —meifter, s. m., vistier, tesau- rar; —meifterei, s. f, vistierie, tesaurariat; —ung, 5. f, im- posit, dajde, tacsă. S^ii^nug, pl. — en, s. f, pre- țuire, prețăluire, eval națiune, apreciațiune. f., vedere, privire; cer- cetare, esaminare, inspecțiune; §ur — ausfteUen, a espune pu- blicului : —au^ftettung, 6-. f., es- posițiune. Sițaugelb 747 Sdjaub, 5. m., mănunchiu, jip (de pae); —bad), s. n., coperiș de paie. (5^nn=broter s. n. pl., pânile pu- nerii înainte (la jidovi); —buțne, s. f, scena, teatru. Sdjnnber, s. m., fiori, groază, înfiorare, spaimă; -erregenb, adj., înfiorător; —fjaft, adj. și adv., îngrozitor, cumplit, fioros; —n, v. n., a tresări, a se cutriera (de spaimă); —n, s. n., cum- plire, freamet; —boU, adj.t vedi: —țaft St^nu cnr r. a., a privi, a con- templa, a căuta; in bie tunft —, a petrunde în viitor; — er, s. m., privitor, spectator. Sdjancr, s. m., înfiorare, tremu- rătură; - , ploicică; —gefd)id)ie, s. A poveste, istorie înfioră- toare: —ig, adj., fioros, înfio- rător; —tid), adj., îngrozitor, înspăimântător. Sdjnwcrn, v. n., a înfiora, a fur- nica, a tresări; bie $aut fdjauert ițm bor §urd)t, se înfioară, îl iau fiori de frică; —, v. impers., e<5 fd)auert, plouă merunt; eâ jdjauert mid), me iau fiori. Sdjnufel, pl. — n, 5. f., lopată, pală; cupă (la roată); —djen, s. n., lopățică; —țirfd), s. m., ve(}i: ^amfjirfc^; —milele, s. făcău; —n, v. a., a lopăți, a scoate cu lopata; —rab, s. n., roată cu măsele; —^^ne, s. m. pl., dinții incisivi (la rumegă- toare). S>djau=flclb, s. n., medalie; — geriift, s. n., tribună. Digitized by GooqIc 748 «ScȘaufel—(ȘcȘeiben ©djaufcl, pl. — n, s.f., huiț, dăi- nuș, scrânciob; —n, v. a. și n., a huita, a dăini; fief) —n, v. r., a se huița, a se dăini; —pferb, s. n., cal de lemn (de huițat). SdȘanKerr s. m., dăinitor, hui- țător. ^(Șanluftig, adj. și adv., curios. Sdjanm, pl. Sdjaume, s. m., spumă, sîăbucar; —artig, adj., ca spuma; —blafe, s. f, be- șică de spumă. ^tȘâumcn, v. a. și n., a spuma, a spumega, a face spume; ba$ Sfteer fcȘdiunt, marea spu- megă; —b, adj., spumegător, musant. StȘaum*tg, adj., spumos, spume- gos; —felie, s.f., vedi: —tbffef; —fette, 8. f., struneală (la cai;; —Ibffel, s. m., spumătoare, polonic. &djatt'mitn3er s. f., medalie; —plug, *•. m.f scenă, teatru. ^(Șaufpiel, pl. —e, s. n., prive- liște, spectacol; dramă, piesă de teatru; ein — geben, a da o representație teatrală ; —bidp ter, s. m., poet dramatic; —erin, s. f., actriță, artistă dramatică; — Șan?, s. n., teatru; —funft, s. f., arta dramatică, teatrală. ScȘatt-ftitâ, n., ve a muri; nou 3eman= bem —. a’și lua remas bun dela cineva, a se duce dela el, a se depărta, a pleca; fid) —, v. r., a se despărți; —,s. n., despărțire, plecare; moarte. s. nu, punctul, lo- cul in care se desparte cineva de altul; tremă (în gramatică); —r, nu, descompunetor, cu- rățitor; —ftunbe, *. f., oara despărțirii; —Wanb, a. f, pă- rete despărțitor, mezuină, pri- mes; — roaffer, s. n., apă tare; meg, a. m., răspântie, sepa- rațiune. Sdjctbung, pl. —en, a. /., des- părțire, descompunere. , pl. —e, a. nu, lucire, zare, coloare, părere; ber — be^ ^onbeâ, lucirea, lumina lunei; —, adeverință, înscris, certificat; aparență, formă, pre- tecst; gum —, bem —e nad), la părere; @tma^ $um —e t^un, a face ceva numai așa, ca să fie făcut; ber — ift gegen i$n, aparențele vorbesc încontra lui; ber — triigt, aparențele înșeală. (5<țcin=anba^t, s.f., evlavie min- cinoasă; —angriff, a. m., atac simulat; —bar, adj., la părere, plausibil; —barfeit, s.f., plau- sibilitate; —bețetf, a. nu, pre- tecst; —betneiâ, s. nu, dovadă părută, argument la părere, sofismă; —bilb, n., nălucă; —djrift, nu, ipocrit. Stțeinen, v. n. ir., a luci, a lumina, a avă aparența, a arăta semne de...; bie Sonne fdjeint, este soare, soarele lucesce; ber SD^onb febeint fjeute nidjt, a^i nu e lună; e$ fdjeint ală ob, pare că; eâ fc^eint alâ ob e$ regnen motlte, pare că se pregătesce de ploae; mie e3* fdjeint, pe semne; e$ fc^eint bafe, se vede că. (Sdjciibfreiibc, a. f, bucurie pre- făcută, părută; —freunb, a. m., amic fals, prefăcut; —freunb* fdjaft, s.f, amiciție prefăcută; friebe, a. nu, pace prefăcută; —fromin, adj., evlavios fățarnic, ipocrit; —friimm igfeit, 5. f., ipocrisie; —gefedjt, s. n., luptă simulată; —glaube, s. m., cre- dință părută, falsă; —gliirf, a. n., fericire părută; Ijeiltg, adj., ipo- crit, sfântoc, bigot; — ^eiligfeit, s.f.,ipocrisie, evlavie prefăcută; - țerrfcțaft, a. f, domnie, stă- pânire imaginară; -fampf,a.m., luptă simulată; —fauf, 5. nu, cumperătură simulată; ein —le* ben fii^ren, a vegeta; —mittel, a. n., remediu paliativ; — pfyilo* fopt),filosofastru; — tțrdne, a. f., lacrimi prefăcute; —tob, 8. nu, moarte părută; —tobt, adj., mort la părere; —tugenb, s. f., virtute falsă, prefăcută; —bertrag, s. nu, contract si- mulat; —miberfpruc^, 8. m., contracjicere părută. Sdjcifcen, v. n., a căca; —er, 8. nu, căcăcios; —erei, 8. f., căcărie. pl. —e, 8. n., despicătură, halcă, scleafă. Digitized by GooqIc 750 @d)eitel Sdjeitcl, s. ni., crescet, verf, ver- : tice; cărare (în per); —fappdjen, s. n.y potcapiu; —linie, s. f.y linie verticală; —n, v. a., a despărți perul, a face cărare prin per; —pnnft, s. m., punc- * tul de deasupra crescetului, zenit; —redjt, adj. și adv., perpendicular; —minfei, .9. m., unghiu vertical; azimut. ȘdjeitcHattfen, s. m., rug; —n, v. n., a se sdrobi de stânci, a suferi naufragiu. Sdjeit^auer,m., lemnar; ^olâ, s. n., despicătura (de lemn), râslog. Stfiel, adj. și adr., chior, chiorîș; .Jemanben —anfe^en, a se uita chiorîș la cineva, a’i invidia. (Spelbe, vedi: gdrfe. * ^t^elber 8. f. (geogr.), Escou ' (rîu). ' Sdjelfc, pl. —n, s.coaje; —n, v. a., a despoie de coaje; fid) —n, fief) —rn, v. rl, a se coji, a se curăți de coaje. Sd)eUd)eu, s. n., clopoțel. S^eUe, pl. —n, s. f, clopoțel, , zurgălău, sonetă; tobă, caro (în c&rți); — n, s. pl., fere, cătuși (la picioare și la mâni); —n, v. n.,, a suna (clopoțelul); —, n., sunare a (clopoțelului), ^eâen-bttbe t s. m., fante de caro, de tobă (în cărți); -ente, s. f. (zool.), gârbiță; — geldut, ■8. n., zurgălae; — ^al^banb, 8. n.y sgardă cu zurgălae; — fappe, 8. f, căciulă cu zurgălae; ma- / rotă; — fbnig, s. m., rege de tobă, de caro; —madjer, £. tn., Sd)ent fabricant de clopoțele, de zur- gălae; —fdjlitten, a. m., sanie cu zurgălae; —gug, s. m., mă- nunchiul sonetei, mănunchiu de . sonetă. ®d|ctt=ftft^r s. in., batoc; —fraut, 6*. n. (bot.), rostopaste, earba rdndunelei; —lud, 5. m., lac (de lustruit) gomat; —tour$, s. f., vedi: —frânt. Sdjclm, pl. — e, 8. m., mișel, în- șelător, ștrengar; ein armer —, un biet om, un serman; ben — im 9îaden fi^en ^aben, a fi un mișel; —erei, s.f., mișelie, înșelătorie; —engefinbel, s. n., canalie; —ifdj, adj. și adr., ștrengăros; —ftreid), s. m., ren- chiu, festă, drăcie, tertip. <5djcl=fn$t, s.f., invidie; -fudjtig, adj., invidios. ^ett en, r. a. și n. ir., a în- jura, a înfrunta, a împrobozi, a tălbăci, a obrăzî, a ocări; —, n., înfruntare, obrăzire; —b, adj., ocărîtor; —er, s.m., ocărîtor, înfruntător; —rebe, s. ocară, probozeală, su- dalmă ; —mort, s. n., înjură- tură, cuvânt de ocară, de su- dalmă. (S^ema, pl. —ta, s. n., șemă, model; —tifd), 'adj. și adv., șematic; — ti$mu$, s. m., șe- matism. pernei, s. m., scăunel, scăuneciu. Sdjemen, #. m., umbră, fantom. Sdjcnf, pl. —en, s. m., ospetar, cârciumar; —e, s. f., ospătărie, cârciumă. Digitized by IjOOQle Sc^enfel—Sdjcr^ 751 (Sdjenfel, 5. m., șold, ciolan; — i ani Qirtel, brațele compasului; —aber, 5. f., vena crurală; —bein, s. tn., os crural, ciolan. @tfjcn!cn, r. a. și n.. a drege (de beut), a pune vin în păhare; ' a vinde beuturi spirtuoase; a dărui, a face dar, present; 3e- manbem ein SBud) —, a’i dărui cuiva o carte; Qemanbem ba§ Seben —, a’i dărui cuiva vieața; ba§ mirb bir nidjt gef^enft : merben, aceasta nu ’ți se va ■ ierta; —, n., dăruire, donare. Srfjcnfer, 5. w., cel ce dăruiesce ceva; dăruitor; —amt, *•. n., păharnicie. S(țcnf=fa^ n., bute de vin de vândut; —geber, 5. tn., vecji: S^enter; —geredjtigfeit, <9. f., dreptul cârciumăritului; fanne, .9. f., urcior de vârsat vin; —mag, s. n., mesură de vin, de cârciumă; — ne^mer, 5. m., cel ce primesce un dar, dă- ruitul; —ftube, s.f., cârciumă; —tifd), .9. m., bufet; —ung, .9. f., danie, dăruire, present; —ung&trfunbe, .9. f., act de donațiune; —mirt^, .9. m., câr- ciumar, ospetar; —mirtțjin, s.f., cârciumăreasă, ospetăreasă; —mirtfdjaft, s. f, ospetărie. pl. —n, .9. f, hârb, ciob; in —n fc^tagen, a hârbui. (SrȘerbcrfett, s. n., teas de bărbier. &tyMf s. m., vas de noapte, ^djerben, 8. m., ve^i: Sdjerbe; —geridjt, s. n, ostracism. Sdjerc, pl. —n, 8. f., foarfeci; —n, s. f. pl, (geogr.), loc stâncos, primejdios pentru co- răbieri. <5djcrcit, r. a. și n. ir., a tunde (penii), a rade (barba); a unfi (firele); a supera, a necăji; fid) —, r. r., a se rade, a se tunde; fid) nic^t^ barum —, a nu’i păsa cuiva de ceva; fd)cre bid) fort! du-te, cară-te; fdjere bid) gum Șenter, du-te la hantătar; —, <9. n., tundere, radere; urnire; —flotte, 5. f., flotila suediană, ce umblă prin locurile stân- coase ale mării; —j djleif er, s. nu, ascuțitor. Sdjerer, s. tn., tunsător, bărbier; —ei, .9. f., secături, supărări, vecsațiuni. 3rfjerf, s. m., Sdjerflein, s. n., obol, denar. <$cțev=gabc(, .9. f, furculiță de urdit; —garn, <9. n., firele ur- ’ St^culcber, s. n., ochielari (de pele la cai), obrază. Sdjcune, pl. —n, 5. f, ve^i: ©cțeuer; —ntenne, s. f., ane; —nt^or, v. n., poiata șurei. S^eufalr pl. —e, s. n., mămaie, monstru. 3^euglicțr adj. și adv., urîcios, hîd; —feit, f., urîciune; atrocitate. pl. —en, a. f., strat: lucrul cât se face într’o (Ji de un băieș; — ma^en, a înceta de a lucra (băieșul); —en, v. a., a pune în straturi; a separa; —en, 9. n., punere în straturi, stratificare; —meifter, s. m., conducetor în afaceri băieșesci; —fdjreiber, 8. m., scriitor în băi; —ung, s. f., separare, stratificațiune; —meife, adv., în straturi. Sdjtâen, v. a., a trimite, a adresa, a espeda; a mâna după...; fidj —, v. r., a se pregăti de ceva; a se potrivi, a conveni; fidj in ^emanben —, a se de- prinde cu obiceiurile cuiva; fid) gut jufammen —, a se po- trivi bine; eă fdjidt fidj nidjt, nu se cade, nu se cuvine, nu se potrivesce ; eă țat fief) gerabe fo gefdjicft, dm întâmplare s’a potrivit lucrul astfel; bie Sac^e fann fid) nodj anbern —, lu- crul se poate întoarce încă (spre bine, spre rău). Sdjtâlidj, adj. și adv., cuviincios, potrivit, convenabil, decent; —teit, s. f, bunăcuviință; Digitized by IjOOQle 3d)irfjat—Sdjicii 753 —îeitk|Cîiil)I, 6*. n., sîmț pentru < bunacuviință. ^(^idfal, pl. —e, n., soarte, ' triște, destin; —^gbttinen, .s*. f., 1 urzitoarele. ! Sdjidfcl, pl. —n, s.f., spălatură, ' șuleandră. Sd)idnngr pl. —en, s. trimitere, destin; certare (a providenței). ^(^icbc blcrf), 6-. n.. lopată de fer : la brutari; —fcnfter, «. n., vedi: (Sd)iebfenfter. * , ^d)icbcn f c. a. ir., a împinge ! (înainte, înderăt i; bas sBrob in | ben £fcn —, a pune pânea în । _ cuptor; @tma^ auf ^ernanb , 3(țicfern, fid), v. r., a se desface a pune vina pe altul, a’i o I jn pături, a se despătură. ^djicfcrptattc, s. f., lespede de ardesie; —fd)id)t, s. f., strat de ardesie; —fpatț), s. m., spat păturos; —ftein, 5. in., peatră păturoasă, schist; —ftift, s.m., condeiu de ardesie; —tafel, s. f., tablă de ardesie; —t^on, încărca lui în spate; auf bie lange 53ant —, a amâna । ceva; bie (Bdjulb bon fid) —, a se desvinovăți. 5. hi., astupător de 3d|icbcr, cuptor. St^icbewanb, s. f., paj; — madjen, • a pâjui. Sdjielhfenftcr, s. n., fereastră cu i astupătoare; —farren, s. m., roabă. 3<țicb, ve tigae; — ftein, vedi: 8pedftein. ’ Sd)mcicf)chei, pl. —en, 5. /., lin- gușire, lingărie, colăchie, mă- gulire ; friedjenbe —, adulațiune; —^aft, adj., măgulitor, lin- gușitor; —fa^e, s. f., mâță blândă; — n, v. a., a gudura, a guguli, a măguli, a linguși; fid) —, r. r., a’și măguli; —nb, adj., colachiu, măgulitor; ■—tuort, 8. n., vorbă dulce, cuvent măgulitor. ^meid)(err 5. m., lingușitor, mă- gulitor; —in, 8. f., lingușitoare, gură dulce; —ițdj, adj., lin- gușitor, lingușareț. S^ntei§=en, v. a. ir., a arunca, a asvărli; —, v. n., a mur- dări (de musce); —fliege, s. f., muscă mare. Digitized by C.OOQ 769 ed)me(â- St^mels, s. m., smalț, topitură de sticlă; — ber Qd^ne, emailul, smalțul dinților; mit — iiber* jiețen, a însmălțui; arbeit, s.f., smăltătură; —arbeiter, s. ni., smălțuitor; —bar, adj., ce se poate topi, fusibil; —bârfeit, 5. f., fusibilitate; —blau, adj., smalț; —butter, a. f., unt topit; en,r. a. ir., a topi;— en, v. n. ir., a se topi, a se perde; —en, n., topire; —enb, adj., galiș; —enbe Sticle, ochi galiși; —er, s. m., topitor ; —erei, s. f, topitoare; —farbe, s. f., coloare de smalț; —glaS, s. n., sticlă de smalț; —^i|e, s. f., tempe- ratura, la care se topesce ceva; —^iitte, 5. f., coh, topitoare, turnătorie; —feffel, s. m., căzan de topitorie; —funft, s. f, me- talurgie, arta topirii; —Idffet, vedjnftbler, 5. ni., pliscar (pasere). @dțnaf=er pl. — n, s. f. (zool.), țînțar; glumă, poznă; —ifdj, adj., poznaș, glumeț. <5djndtfd)en, s. n., cătărămuță. (EtâjnaHe, pl. — n, s. f., cătăramă, cârlig, pafta; —nborn, s. m., limba cătărămei;—nmadjer, s. m., cătărămar; —n, v. a., a încătă- răma. 3djnal$en, v. n., a plioscăi (cu limba, din degete), a plesni (cu biciul). <5djnapp! interj., poc! (Sdjnappeu, v. n., nadj @ttoa$ —, a mușca cu gura, după ceva; nadj 2nft —, a respira cu greu; bag ©cțloB fdptappt, lăcatul se încuie dela sine. Sdjn&pper, s. m., balestră cu coadă săgetată. 49* Digitized by IjOOQle 772 Sdjnappfeber—Scțnee S(^napp=feber, s.f., resor, coardă; —țațn, 5. m., cocoș (la oțe- lele de pușcă); fur, hoț. ^tbniippifiț, ve4i: ©c^nippifc^. (Sqnappmeffcr, 3. n., briciag. pl. Sdjnâppfe, 3. m., vinars; o înghițitură de vinars. 3djnappfaf, s. m., traistă de drum. Srfjuapp^bntber, 3. m., soț la beutură de vinars, bețiv; —en, v. n., a be rachiu; —gla§, 3. n., păhărel de rachiu; —trinfer, 3. m., beutor de vinars, de rachiu. (Bdjnarfyen, v. n., a sforăi, a horcăi; —, 3. n., sforăeală, horcăeală; —er, 3. m., hor- căitor. ^narrtfpl.—n, s.f, dârăitoare, scârțâitoare; —n, v. n., a scârțăi; —n, 3. n., scârțăire. cSd)Hatter=enfe, s. f, muiere fle- cară; —er, 5. m., ve(Ji: ^er; —țaft, —ig, adj., gura- liv, flecar; —n, v. n., a gâgăi (gâscă), a mâcăcăl (rața), a hâcăi; a stroncăni, a spune multe; —n, 3. n., gâgăit, stron- cănit. St^nauben, v. a. și n. reg. și ir., a sforăi, a gâfăi, a răsufla greu; —, s. n., sforăit, foroeală. (Banane, pl. —n, s. f., naie cu două catarguri. ^ctynanfen, vel.f găitănărie. (Sdpfc, vedi: Sdjieben. Srfjober, s. m., stog; — £eu, claie de fen; —n, v. a., a clăi, a pune în stog. SÂorf, pl. —e, s. n., o câtățime oe 60, șezină; ein ^albeâ —, o câtățime de 30; —en, v. a., a numera câte 60 la un loc; —en, v. n., bl produce cu îm- belșugare; —frei, adj., liber de darea pe șezini; —^olj, s. n., lemne merunte; —fein- tvanb, s. f, pânză de Bohemia; —Weife, adv., cu șezina. ^t^ofel, s. m., treanță; —, —ig, adj., si adv., trențeros, de ni- mica, slab. ®^bffe, vetji: ^bppe. ©(țofotabe, vedi: (Hjoîolabe. pl. —en, s. m., școlar; —ard), s. m., inspectorul unei școale; —arcuat, s. n., inspec- torat de școale. SdjotafMf, 5. f., scolastică; — iter, m., scolastic; —ifdj, adj., și adv., scolastic. (Sdpttaft, pl. — en, s. m., comen- tator. @cfjoHe, pl. —n, s. f, scolie. SdjoII=e, pl. —n, s. f., bulgăre, glie (de păment): sloiu (de ghiață); —, (zool.), plătită, plă- tică; —ig, adj., buîgăros. Sdjbflfrant, vedi: Sdjetlfraut (Bt^on, adv., și, chiar; er ift V gefommen, el a și venit; ^r tvirb — fdjreiben, va scrie el doar’; feine 9lrbeit ift — fettig, el chiar ’și-a isprăvit lucrul; — tange, încă de mult; — je^t, de pe acum, chiar acum; tvenn —, ob—, cu toate că, binecă. (Bdjbii, adj., frumos, mândru; curat, curățel; bn$ —e |d)le^t, secsul frumos, femeesc; —, adv., frumos, bine; — t^un Qemanbem, a măguli cuiva, a curteni pre cineva; mit Qe* manbem — fljun, a se drăgosti cu cineva; —er merben, a se reînfrumseța; —e, s. n., fru- mosul; —e, s. f., frumoasă, frumușică, amantă, iubită. Stțonen, v. a., a cruța, a păstra; fid) —, v. r., a se cruța, a pregeta. 3Âbn-cnr v. a., a limpezi, a pre- face (vinul); —fa^rfeget, s. n., pânza cea mare; —farber, s. m., boiangiu, văpsitor de lu- cruri fine; —geift, 5. m., bele- trist, spirit ales; — geifterei, s.f., beletristică, afectațiune de om cu spirit; — geiftig, adj., bele- tristic, de spirit; —Ijeit, s. f, frumsețe; — Ijeitâgefuljl, s. n., —țeitâfinn, s. m., gust estetic; —^eit^mittel, s. n., cosmetic; —Ijeitâpfldfterdjen, s. n., mursă; —ling, s. m., păunaș, țângău; Digitized by Google ©c^bnfte—3d)bBling 777 —rebner, s. m, orator elegant; —jdjreibefunft, s. f, caligrafie; —jc^reiber, s. m., caligraf. erfr s. n., mașină idraulică. Sdjbbprfjett, s. n., măsurică, ciocan (de bere), șopină. Stfjitype, pl. —n, s. m., assesor; —nantt, s.n.,assesorat; -nftu^l, s. m., consiliu judecătoresc. SrfpMen, vedi: (Stbbppdien. pl. —fe, s. m., berbece; om prost, vită ’ncălțată. <5djityfen=brnten, s. m., friptură de berbece; —îeule, s. f., pi- cior, pulpă de berbece; —talg, s. m., său de oae. $djorf, s. m., scoarță (la bube); —bilbung, s. f, scarificațiune ; —ig, adj., scorțos, sgăibos. s. m., (miner.), turmalin. Scțornftein, s. m., coș, urloiu, cămin; —feger, s. m., coșar, homar; —rbțre, s. f, tubul urloiului. ve(ji: liegen. P^ —fK ramură, mlădiță, surcel; —, ve^i: ©e* fc^oB; —balg, s. m., teaca spicu- lui ; —bar, adj., ve(Ji: Steuerbar. s. n., ferestruță în uluci. 3djoffen, v. n., a face spic; a plăti embaticul anual. ©Aiiffcr, s. m., perceptor de dări. adj., scutit de dări. s- m'f surcel, Digitized by GooqIc 778 Sdjo&pflic^tig mlădiță, copileț; —e treiben, a împuie. ©(fio^-pfli^tig, adj., contribuabil, dajnic; —rei^, s. n., ve(Ji: Sdjofp ling; —rebe, s.f, botaș de viță de vie. ^(țbtdjen, s. n., siliculă. Sdjote, pl. —n, s. f., silicuă, găoace; —nborn, s. m., (bot), salcâm; —nerbfe, 5. f., mazere verde; —fbrmig, adj., silicuos; —ngemd^fe, leguminoase. pl. —e, 5. n., carat (la aurari); icre de pesce. (Sdjotbe, pl. —n, s. m., Scoțian; —in, s.f., Scoțiană; —ifd), adj., scoțian; —lanb, s. n. (geogr.), Scoția. ®^raffir=cit, v. a., a sgrafa; —ung, 5. f, sgrafare. @^rdg, adj. și adv., pieziș, trans- versal, diagonal; —e, s. f, piezîșie, oblicuitate; —ma^, n> unghiară plecătoare. Srfjrngen, s. m., stativă (de chingi); scărigă, șiriglă. (SdjrajHctt, s. f, vetji: (g^râge. §d)ramme, pl. —n, s. f, sgârîie- tură, răclitură; —n, v. a., a sgărîie, a răcii, a sdreli. Sdjranf, pl. ©djrdnfe, 5. m., ar- mariu, parsechiu. ^t^ranfcfjcitr 5. n., armariu mic, scrin. (5d|ranfe, pl. —n, s.f, margine, barieră; ^emanben in ben —n tjaften, a îmblânzi pre cineva, a’l conteni; —n fejen, a stă- vili; bie —n liberjdjreiten, a trece marginile. -Scbraubftod (Sdjranfen, v. a., a încrucișa, a îngrădi; a merge cu picioarele răschirate; a închide cu pari puși cruciș; eine @dge —, a ascuți, a încrucișa dinții fe- restreului. Sdjranfen loâ, adj. și adv., fără margini, nețărmurit; —lofigteit, s. f, nețărmurire. S^ranbrapmen, s. m., crucea fe- restrei; —meije, adv., cruciș; —toerl, s. n., îngrăditură. Stfiranne, pl. —n, s. f, îngră- ditură, închisură cu grădele. O^ranj, pl. —en, s. m., lingău, lingușitor, părăsit; —en^aft, adv., ca un lingău, de lingău. <5$rape, pl. —n, s. f, râzătoare, țăseală; —n, v. a., a rade, a scărpina. ©dirapfel, 5. n., rîcăitură. 3dțranbe, pl. —n, s. f., șurup; feine SSorte auf —n fteUen, a vorbi întortochiat; —n, v. a. ir., a înșurupa; $emanben —n, a’l lua pre cineva preste picior, a’l înșela, a’l stoarce. ^ratiben^oțrer, s. m., sfredel de găoci; —fbrmig, adj. și adv., spiral; —gang, s. m., —ge* tuinbe, s. n., ghint; —țorn, 5. n., corn spiral; — mutter, s.f, mu- tearcă, gașcă, matiță, târșie; —nagel, s. m., cuiu cu șurup; —fdjluffel, s. m., cheie cu șu- nip; —fe^nede, s. f, fusul șu- rupuhii; —jiețer, 5. m., cheie de șurup. ©ițrauberet, 5. f, tragere pe sfoară, împunsătură cu vorba. s. m., menghină. Digitized by GooqIc Scțred—(Sdjreibfeber 779 3djrerf, s. tn., spaimă; —bar, adj. și adv., spăimântăcios, fri- cos; —bilb, n., fantom. . Sdjrerfen, s. m., și n., spaimă, frică; in — geratțen, a se spăi- mânta; in — fe^en, a înspăi- mânta, a terorisa; —, v. a., a spărie, a înfrica, a insufla te- roare ; —, a stempera, a stropi cu apă rece; —lo$, adj., fără frică, intrepid; —§bot* fdjaft, 5. f., veste cutremură- toare; —^errfdjaft, s. f., te- rorism, domnie teroristică; —& ntann, s. tn., terorist; —gre* gierung, s. f., stăpânire tero- ristică; —âfpftem, s. n., tero- rism; —âtag, s. m., (jioă ne- fastă; s. f., timpul te- roarei. Sdjrerf=țoft, adj., înfricoșat, fioros, cumplit; —fjaftigfeit, s. f., ti- miditate; —lid), adj. și adv., groaznic, înfricoșat, cumplit; —lidjfeit, f., groznicie, cum- plire; —nig, s.f., vecji: Sdjrerfen, —fd)an$e, s. f, redută; —fdjufj, s. tn., pușcătură de alarmă; scornitură pentru a înspăimânta pre cineva. (Srfjrei, pl. —e, 5. m., strigăt, ți- pet, sbierăt. ^(^reibart, s. f., manieră de a scrie, stil; ortografie; țbțere —, stil mai înalt; erțabene —, stil sublim. ^tțreibe=but^r s. n., cărticică de scris, caiet; — gebiiȘr, s. f., tacsa copistului; —funft, 5. f., arta de a scrie; —n, v. a. și n. ir., a scrie; gemanbem einen SBrief —n, a scrie cuiva o epi- stolă; liber @twa§ —n, a scrie despre ceva, a tracta despre ceva; unt @ttoa$ —n, a scrie după ceva, a comanda ceva; gemanbem @tma3 gut —n, a’i credita cuiva; fid) eâ ținter bie ©^ren —n, a ținâ ceva minte; M —n, v. r. ir.; a se numi, a’și scrie numele; fid) h)o țer — n, a avâ începutul, a se esca de undeva; —n, s. n., scriere, scrisoare, epistolă; —pult, s. m., scriitor, masă de scris, pulpit de scris. ©djreiber, s. tn., scriitor, secre- tar, copist, gramatic, logofet; —bienft, s. tn., vecji: —poften; —ei, s.f., scriitorie, scrisătură; —poften, s. m., —fteUe, s. f., post de scriitor, de copist. Sdjrcib=feber, 5. f, peana, con- deiu de scris; —fesier, s. ni., eroare de condeiu, greșeală de scris, de ortografie; — fertig, adj., îndemânatic la scris; —fertigfeit, s. f., îndemânare la scris; —gebliljr, s. f, tacsă de scris, Me înregistrare; —funft, /., arta de scris, scrisoare; —lețrer, s. m., caligraf; — luftig, adj., cel ce scrie bucuros; —papier, s. n, hârtie de scris; —fd^ufe, s. f., școală de scris, de caligrafie; —fdpiler, s. m., cel ce învață a scrie; —felig, adj., pasionat la scris; di fus în stil; —feligfeit, s. f., mân- cărime de condeiu; —ftift, m., s. m., stil, creion; —ftube, s. f., odae de scris, căncelărie, can- Digitized by GooqIc 780 (Sdjreien- tor; —ftunbe, s. lecțiune de scris, de caligrafie; —Jud)t, s. f., mâncărime de scris; —ta* fel, f.y tăbliță de scris, pa- nachidă; —Hfcțb w., masă de scris, scriitor, secretar; — iibung, 8. f.y esercițiu de ortografie; —tvutț, a. mania de a scrie; geug, 8. n., unelte de scris. Srfjreicn, v. n., a striga, a sbiera, a țipa, a răcni, a toi, a da din gură, a da gură; a cânta (co- coșul); ținter 3emanb per —, a striga după cineva, a’i ur- mări răcnind după el; auâ VoUem $alfe —, a striga în gura mare, a striga din răs- puteri; um $iilfe —, a striga după ajutor; —, s. n.y strigare, sbierăt, răcnet; —b, adj., stri- gător, bătător la ochi. ©cprei*cr, s. m.} strigător, sbie- rător, răcnitor, copil plângător, ghiorlan; —erei, a. sbieră- turi; —erin, s. f.y sbierătoare; —s. m., strigaciu. @(pretn, pl. — e, 8. m.y scrin, ar- mariu; —er, s. m.,măsar, tîmplar, stoler, sipetar; — ern,*v. n., a lucra ca măsar. ®d)reit=eur v. n.y a păși, a merge; DorroartS —, a merge înainte, a înainta, a purcede; rudwdrtâ —, a merge înapoi, a se da îndărăt, a regresa; $u Stivai —, a se apuca de un lucru; —ung, «. f., pășire, purcedere, pas. ^reibogef, s. m., pasere stri- gătoare. ©(prirf, s. m.y crepătură, sfășie- tură. -Sdjriftte£t Sdjrie, vedi: Scțreien. Srfjrieb, vedi: ©cpreiben. S(priftr pl. —en, 8. f.y scriptură, script; manuscript; literă (de tipar), caracter (de scrisoare); bie peilige —, Sânta scriptură; —art, s. /., specie de caractere; —auSleger, 5. m., tâlcuitor al scripturei, eseget; — auStegung, s. tâlcul S. scripturi, inter- pretațiunea S. scripturi; —ge* leprte, s. m.y cărturar; —giefjer, s. m.y turnător de litere; — gie* gerei, s. f.y turnătorie de li- tere; —Taften, s. m.y caștie cu litere (în tipografii); —ntetaU, s. n.y metal de vărsat litere; —lid), adj. și adv., în scris; —fid) befdȘeinigen, a lua în scris; —nta&ig, adj., în confor- mitate cu S. scriptură; —mutter, a. f.y matrice de literă; —probe, 5. f.y mustră, model de scri- soare ; mustre, modele de litere de tipar; — fdjneiber, s. m.y tă- ietor de litere; —feger, s. m.y culegător-tipograf, zățar; —jpra* dje, s. f.y limbă scrisă, limbă mai aleasă; limbagiul S. scrip- turi ; —fteHe, s. f.y pasagiu, loc din S. scriptură. ®^riftftenerr s. m.y autor, scrii- tor; —ei, a. f.y profesiune de autor, de scriitor; —in, f. autoară, scriitoare; —ifd), adj. și adv., literar, ca literat; —n, n. y a lucra ca autor de cărți, a scrie cărți, a face pe literatul. s. m.y tecst, loc din 8. scriptură; —beradjter, s. m., Digitized by GooqIc SdjriHen—Sdjrotfbumig 781 desprețuitor al S. scripturi; —t>erfcilfd;er, *•. m., falsificator de titluri; —Derfdifdjung, s.f., falsificațiune de titluri; —Ver^ jtcinbig, adj., cărturar, pricepă- tor de S. scriptură; —medjfel, m., corespondență; —merf, s. n., carte, operă literară; —Wibrig, adj., contrar S. scrip- turi; —jeid)en, s. n., caracter, semn de scrisoare; —jug, s. m., trăsătură de literă, formă de scrisoare; —jug ber Unterfdjrift, parafă, litera, șifra numelui. Sd)ritten, v. n., a cicăli, a cânta ca greerii. Soriți, veZi: Sc^reiten. ^rittr pl. —e, s. m., paș; —vor —, paș de paș; im —gețen, a merge în paș, încet; langfamen —eă, cu pași măsurați, încet; ben erften — tțun, a face primul paș, a face începutul; —djen, 5. n., pășuleț. Sdjrithgihtger, .9. m., cal, care umblă în paș; — lingă, adv., în paș; —meffer, 8. m., podo- metru; — weife, adv., paș de paș, treptat, gradat. St^rob, ve^i; Sc^rauben. ©djrobcl, s. m., netezitoare (la postăvari). ©tfjroff, adj. și adv., aspru, colțu- ros; aprig, brusc; — Ijeit, s. f, asprime; aprigime, bruscheță. ®djrbbf=e, s. f., crestărire, rete- zare, desfrunZire; —en, v. a., a scrijeli, a reteza (grâul), a desfrunZl; a scarifica, a hărăcsi; —en, 5. n., retezare, desfrunzire; hărăcsire, scarificare, aplicare de sbanțuri; —fopf, s m., sbanț, ventusă; —fdjnapper, s. m , sca- rificător; — glaă, s. n., veZi: —fopf,; —ung, s. f., scarifica- țiune, crestătură în carne, hă- răcseală. Scțrot, pl. —e, s. m., urlueală, crupe; alice; mit —fdpefjen, a împușca cu alice; —, șiret, șitoare, fășioară; butuc, butu- rugă; mărunțișuri de petri; legă, cântar de monete; Wnn Von altern —unb^orn, om din Zilele vechi, om de neam vechiu; —ajt, s. f., topor; —beutel, 5. m., săculeț de alice; — en, v. a., a urlui, a crupț a râjni; a răteza, a desfrun(|i; a ciopli, a scobi; $8ein im belfer — en, a pune buțile în pivniță. SdjrBter, s. m., șolodar; tăietor, curmător; —, (zool.), rudașcă. Sc^rotfbrmig, adj., ca alicele; —flinte, s. f, pușcă de alice; —Șobel, s. m., rindea; —forn, s. n., grăunțe de alice; grâu urluit; —leiter, s. f., corcie; —meljl, $. n., crupă, faină urluită, urluială, ferecătură; —meifjel, .9. m., rindea, scar- pel; —meffer, s. n., cuțît de curmat; —meffing, 8. m., fâr- mături de alamă; —mii^le, s. f, moară de crupe; —fiige, s.f., fe- restrău mare, de cioae, beschie; —f$ere, s. f, forfecoae; —feil, s. n., fonie groasă; —fieb, 8. n., sîtă rară; —ftflcf, 8. n., tăietură măruntă; —mage, s. f, phim- bină, libelă, nivelă; — minbe, .9. f, râjnicioară; — jațn, 8. Digitized by GooqIc 782 (Sdjrubben -Scbu^marft dinte tăietor; —&eug, s. n., unelte de tăiat, de crupit. ©djrubb=en, v. a., a freca, a mătura. (Sdjrnmțjcl, 5. f., îngurzeală, în- doitură; —ig, adj., sgârcit, în- crețit. ^dțrumpfen, v. a., ve berung, s. f., mandat de plă- tire al unei datorii. <5djnlben, v. n., a fi dator, a da- tora cuiva ceva. tBdjulbefcfrei, adj., achitat de da- torii ; fic£ — madjen, a se achita de datorii; —laft, s.f, datorii prea multe, povara datoriilor; —madjer, s. m., cel ce face bucuros datorii; — maffe, s.f, massa datoriilor; —tilgung, s.f, ștergerea, achitarea datoriilor; amortisarea datoriilor publice. Sdjulb^erlaffnug, s. f, iertarea unei datorii; —forberung, s. f, datorie activă, pretensiune de datorii; — frei, adj., nevinovat, scutit de vină; —gebii^r, s. f, datorie; —gebung, s. f, învi- nuire, învinovățire, imputare; —Ijerr, vecji: ©lâubiger. Sdjubbiener, s. m., pedel; -bienft, «. m., oficiu de școală, oficiu de învățător. Srfjttlbig, adj. și adv., dator, în- datorat; vinovat; fidj — be* fennen, a se <}ice vinovat, a’și da vina; beS XobeS — fein, a Digitized by IjOOQle 784 merita moartea; nid)t — fein @tivaâ gu tțun, a nu fi obligat a face ceva; Qemanbent — fein, a’i fi cuiva dator cu ceva, a’i datora ceva; —feit, s. f, obligațiune, obligăment; —ft, adv.j cu respect. ^i^ulbi^ctpltti, s. f.t disciplină școlară. ^(țulb Hagc, s. f, acțiune, pîră pentru datorii; —Io$, adj. și adv., nevinovat, inocent; —Io* figfeit, s. /., nevinovăție, ino- cență; —ner, s. m., dator, de- bitor; —nerin, s. f., datoare, debitoare; —poft, s. J., parte din datorie; —regifter, s. n.j ve$i: — budj; — reft, s. m.j rest de datorie; — fdjein, s. m.j obli- gațiune, zapis; —t^urm, s. m.j prinsoare pentru datorași; —ber* fc^reibung, 8. f, obligațiune, înscris de datorie; —boli, adj.j prea vinovat, culpabil. ®(^ule, pl. —n, s. f.j școală; , școală înaltă, univer- sitate; niebere —, școală pri- mară ; — țalten, a țînă școală, a da lecțiuni; auâ ber —fcțwa* pen, a flecărî, a spune ce se petrece undeva, a vorbi fără a’și lua seama; —n, v. a., a învăța pre cineva, a’l instrua; a dresa (un cal). Stțiiler, 5. m., școlar, învățăcel, discipul; —arbeit, s. f.j lucru de școlar; —art, s. f.j ma- nieră de școlar; — ^aft, adj. și adv.j ca un școlar; —in, 8. f, școlăriță; —ț$aft, 8. f., șco- lărime, toți școlarii. Sc^nber^ie^nng, s. f.j educațiune școlară; —ejamen, s. n.j esa- men școlar; —feierlidjfeit, sărbare, solemnitate școlară; —ferien, s.f.pl., vacanțe, ferii; —frage, 5. f.j cestiune școlară; —freunb, s. m.j amic al școa- lei, protector al școalelor; amic de școală, amic de pe timpul petrecerii la școală; — fu^3, m. j pedant; —fudjferei, s.f.j pedanterie; — fiidjfifd), adj. și adv.j pedant; —gebaube, s. n., edificiu de școală, edificiu școlastic; jum —gcbraudj, s. m.f în folosul școalei; —gelb, s. n.j didactru, bani de colegiu; —ge- lețrfamteit, 5. f.j erudițiune școlastică; —gelețrte, s. m.j erudit umanist; —geredjt, adj. și adv. j conform legilor șco- lare; metodic; dresat (cal); —gefep, s. n.j lege școlastică; —Șalter, s. m., instructor, dascăl; —țau^, 8. n.f școală; —țerr, 8. m., rectorul unei școale; —infpeftor, s. m.f in- spector școlar; —ja^r, s. m., an școlastic; classă; —jugenb, 8. f.j școlărime, tinerime de școală; —junge, 8. m.j școlar, băiat de școală. ^ubfamerob, s. m.j conșcolar; —tenntniffe, s. f. pl., sciințe umanioare; —finb, s. n., școlar școlăriță; —tnabe, s. m.j băiat, de scoală; —fottege, 8. m.t co- legă; —frânt, 8. m.j erudițiune școlastică, pedanterie școlară; —frânt, adj.j bolnav prefăcut; —franfȘeit, 8. f, boală prefă- Digitized by Google Srfjulmeifter—grijuliei t 785 cută,; —lefter, a. w., învățător, dascăl; — le^reritt, .9. f, dăscă- liță, învețătoreasă; —Ie^rerfe= minar, a. n., seminariu de peda- gogi, școală normală, preparan- die; ’—mann, 5. m., dascăl, bărbat de școală, pedagog; — mâfjig, adj. și adv., conform doctrinelor școlare, conform cu disciplina școlară, școlastic. 3d)ulmeifter, s. m., ve^i: ©cțub le^rer; —in, s.f., Sc^utle^rerin; —ifd), adj. și adv., pedant; magi- stral ; —ton, a. m., ton magistral; —n, v. a., a face pre învăță- torul; a critica în ton magis- tral ; —ftetle, s. f, post de în- vățător. Srfpti-metțobc, a. f., metod de învățătură; —orbnung, a. f, regulă, ordine școlastică; — pfecb, s. n., cal dresat; —plan, a. m., prospect de lecțiuni școlare; —priifung, s.f., esamen; —ranjel, s. n., ghiozdan; —rat^r a. m., consiliar de școale; consiliu școlastic; —rebe, a. f., cuvân- tare școlastică, discurs școlastic; —fa^e, a. f., afacere de școale, treabă școlastică; —fattel, 5. m., șea de dresat caii; —f^lenbrtan, 8. in., rutină școlară; —fârift, .9. f, scriere școlară; program școlastic; —fc^ritt, s. m., pas de cal dresat; — fpradje, a. f., limbagiu de școală; —ftaub, 8. m., pulbere școlastică, de pe băncile școalei; —ftrafe, s.f, pedeapsă școlară; —[treit, s. m., dispută, controversă școlastică; —ftube, a. f, classă, odae de Barcianu, WOrterbuch. școală; —ftunbe, s. f., oară de școală; lecțiune. Sdjulter, pl. —n, s. f, umăr; spate; șold (la cai, vite); —bein, s. n., osul umărului, omoplată; — binbe, s. f, ban- dagiu scapular; —blatt, s. n., lopățica umărului; — breite, s.f., preste umeri; —ge^enf, 8. n., umărar; —s.f, înălțimea spetei, acromion; —fiffen, a. n., sprijinitor al umerilor; —tnodjen, ve s. m.f brânză de Șvițera; — errofe, 8.f, roșă alpină. SrfjWehen, v. n., a fuma, a arde înftmdat; a ferbe rășînă; —er, w 5. m., cel ce prepară ră- șina. Digitized by GooqIc Sdjroelgen—Sdjîuertfeger 795 Sdjtoelg«enr r. n„ a se îmbuiba, a’și risipi averea; a se îmbăta de; —, s. n., îmbuibare, îm- bătare; —er, 8. m., pușchiu, risipitor, desfrânat; —erei, s. f., risipire, desmerdare; — erifd), adj. și adv. , desfrânat, risi- pitor. SÂtoetțolg, s. n., lemn râșinos. Sqwetlc, pl. —n, s. prag; traversă; obere —, pragul de sus. St^Well=en, v. n. ir., a se umfla; a cresce; —, v. a., a umfla, a îngroșa; —, 5. n., umflare, umflătură, —ung, s.f., umflare, crescere. Sc^Wentme, pl. —n, s. f., spă- lare, scăldare (de cai); vcârciumă de rând; —n, v. a., a scălda, a spăla; a pluti (lemne;. &djtoengel, ve4i: Scfjiuangel. SdjwnMn, v. a., a clătina, a sgâțăi; a fâlfăi (steagul); a în- vârti în mâni (un baston); a se întoarce (la soldați); fid) —, v. r., a se întoarce, a vol- tigia, a face o întorcetură; red)tg fdjtoenft! (întoarceți-ve) la dreapta; —ung, 5. f., întoar- cere, întorsătură. (Scftwer, adj. și adv., greu, apă- sător; important; dificil, supă- răcios, anevoios; —eg ®eț^u^, tun de calibru greu; —eg ®eȘ5r, auertr pl. —er, s. n., spadă, spagă, sabie; gum — greifen, a prinde sabiea în mână; §um —c verurtljeilen, a’i condamna pre cineva să’i taie capul; eine Bunge inie ein —, o limbă ageră ca briciul; —bo^ne, s. f, fasole arcuită; —el, s. f, ve^i: —lilie; —ertanj, s. m., joc pirhic. Sd|Wert=feger, s. m. săbiar; —ar* beit, s.f, săbierie; —fifd), s.n. (zool.), pescele spadă; —fbrmig, Digitized by GooqIc 796 ©djwcfter—Sdjtouiben adj., săbiat, de forma săbiei; —tiîie, s. f. (bot.), săbiuță, iris; —mage, m., agnat; —ftreid), s. m., lovitură de sabie. SdjWefter,;?/.—n,s./., soră, suroră; barm^er^ige —, soră (călugăriță) de caritate, călugăriță francis- cană; —djen, s. n., sorioară; —finb, .9. n., nepot, nepoată; —lid), adj., de soră, ca o soră; —niann, 5. m., cumnat; —fd)aft, s. f., legătură între susori; co- munitate de călugărițe; — fo^n, s. m., nepot; - todjter, s. f., nepoată. (Srfjtoibliogctt, s. m., arc, bolti- tură. @AWtcgr ve(Ji: Sdjmeigen. Stqnncger, s.f, soacră; —altern, s. m. pl., socrii; —finber, <9. n. pl., ginere și noră; —mutter, s. f., soacră; — fo^n, s. m., ginere; —tod)ter, s. f, noră; —vater, s. m., socru. SdjWtcbe, pl. — n, 5. f, trând, scorțoșitură, bătătură; —ig, adj., scorțos, cu bătături. ! SfțWierig, adj., greutăcios; greu | de îndestulit; nesupus; ba§ ift i eine —e @a<țe, este un lucru I dificil; — feit, s. f., greutate, pedecă, discolie; —feiten ma= djen, a pune pedeci. (Btlpmtt, fdjmittft, fdjmittt, ve$i: SdjtueUen. S^wimmHafer pl. —n, 5. f, beșică de înnotat. Stf|Wimm=enr v. n. ir., a în nota, a da înnot, a pluti; iiber einen —, a trece cu înnotul preste rîu; im Ueberfluffe —, a ave prisos din toate; —, s. n., înnotare; —enb, adj., cu înnotul, înnotând; —er, s. tn., înnotător, plutitor; —fâ^igfeit, s. f, facultatea de a pluti, de a înnota; —feber, s. f, notă- toarea, aripă de pesce; —fu§, 5. in., picior palmat; —giirtel, 5. in., cingătoare, breu de în- notat; —țaut, s. f., peliță în- notătoare; —fafer, .9. m., gân- dac de apă; —f(eib, s. n., sca- fandră; —hmft, 8. f., arta, de a înnota; —pfa$, s. m., loc de înnotat; —fcțute, 5. f., scăldă- toare, școală de înnotat; —vogel, s. m., pasere de apă, înnotă- toare; —Vbgel, s. m. pl., pă- seri palmipede, înnotătoare. $rf|winbc, pl. —n, s. f., blândă (pe trup). Srfjwinbel, s. m., amețeală, ver- tej; nebunie; înșelătorie; ben — beîommen, a ameți; —et, s. f., înșelătorie, amăgitură; —geift, s. rn^ doagă de nebu- nie ; —țafer, s. m., ve4i: ; —ig, adj; apucat de amețeală, amețit; e$ ift mir —ig, eâ tnirb mir —ig, id? merbc —ig, amețesc, mă apucă amețeli; —fopf, s. in., cap amețit, fan- tast; —loldj, s. in. (bot.), săl- băție, nebunele, zizanie; —n, v. n., a ave amețeli, a ameți; —t mir, amețesc; —n, a înșela, a amăgi. €tâ)totnben, v. a^ ir., a peri, a trece; a scădă, a se împuțina; baf)in —, a se trece, a se usca Digitized by GooqIc ec^toinbfieber—ec^îoungbrett 797 de pe picioare, a peri; bie §off* nung nidjt — laffen, a nu-și perde speranța; —, s. n., pe- rire, trecere, împuținare. 3djWinb=fie&er, s. n., friguri de oftică; —grabe, s. cloacă; —Ier, s. m., înșelător, escroc; —lig, ve^i: Sdjroinbelig; —țuc^t, s. f., ftisie, oftică, ectică; —jacțtig, adj., ofticos, ecticos. Sc^tvinge, pl. —n, s. ventură- toare, aripă de pasere; —el, 8. m., (bot.), festucă. ^toing^en, v. a. ir., a vibra, a oscila; a clătina, a scutura, a vântura (grâul); a bate, a da din aripi; a posdâri (cânepa); fidj —, v. r., a se aventa, a se scutura, a se aiepta; a se clătina; fidj empor—, a se aventa; fid) auf^ ^ferb —, a se aiepta pe cal; fidj in bie ^b^e -, a se urca în sus; —er, s. m., vânturător. Srfjnnng^feber, s.f., vetji: Sdjtvung* feber; —mețl, s. n., făină fină, floarea fainei; —rab, s. n., vetji: Scpmungrab; —ung, 8. f., vi- brațiune, oscilațiune; —ung^ punft, s. m., centrul oscilațiunei. Sdjttrippe, pl. —n, s. f, vărguliță, sfichiu; —n, v. n., a sfichiui, a bate cu varga. Sdpnirreu, v. n., a ciripi; a sfâ- răi; burdj bie Suf te —, a sbura iute prin aer; —, a. n.f ciri- pire; cântare (de greeri). Sdptii^bab, s. n., baie de asudat, baie de aburi. v. n., a asuda, a se năduși; —, s. n., asudare, nădușire. Sc^wip=ig, adj., asudat, nădușit; —fur, s. f, cură de asudat; —mittel, s. n., remediu sudori- fic; —pulver, s. n., praf de asudat, sudorific; —ftube, 8. f., asudătoare; —tvaffer, 5. n., apă străcurată (prin păment). vedi: (ScpmeHen. ed|wor, vetji: (Sdpubren. ^d)ttJbr=en, v. a. și n. ir., a jura; bei (Uott, —, a jura pe D»4eu; Ijod) unb tfjeuer —, Stein unb &ein —, a jura pe toți sfinții; jur ga^ne —, a jura credință steagului; id) «otite nidjt barauf —, n’ași jura; —er, s. n., ju- rător., Sdjfoube, interj, cia. la stânga! adj., pâclos, cu năduf; —e, 5. f., zăduf, năduf, pâclă, năduseală. Sdjnmlft, pl. ®cb«illfte, 5. m., um- flătură; bombast (în stil). (BdjtoiHfttg, adj., umflat, îngânfat; bombastic (stil); —feit, 8. f., îngânfatură, umflătură; bom- bast. Sdjttmnb, $. in., uscăciune, slă- bire, periciune, marasm. Sdjnmng, pl. ©t^tofinge, s. m., saltare, înieptare, sbor, arun- cătură; in — bringen, a da avânt, a avânta; — ber ®e* banfen, sborul ideilor; — ber 9tebe, emfasă. Sdjtouug=brett, s. n., trambulină; —betoegung, s. f., oscilațiune; —feber, s. f., peană plutitoare (din aripi); —fraft, s. f., pu- tere centrifugală; —rab, s. n.y roată mare (la mașini); —rie* Digitized by Google 798 ©c^wur—Se^en men, 5. m., cureaoa de trans- misiune a mișcării (la mașini); —VoU, adj., emfatic. SAimir, ve^i: Sc^tubren. Sqwnr, pl. ScbWure, s. m., ju- rământ; — brii^ig, —bergeffen, adj., speijur; —geridjt, 5. n., juri; —manner, ve^i: fripnorene. Si^Wărig, adj., ulceros, bubos. ®cienttfifd), adj., scientific. Sctabe, ve$i: ©Have. Aconto, ve^i: Stonto. ^corbut, ve^i: Sforbut Scorpion, vedi: Storpion. ^cribent, ©cribter, vedi: (Sfribent, Sfribler. (Scrnpet, ve<|i: ^trupei. Sebenbaum, ve(Ji: Siibenbaum. Secante, ve$i: ©etante. @edj, pl. —e, s. n., ferul cel lung al plugului. Sedj$, nu^r., șase, șese; —, s. f., un șese; —armig, adj., cu șese brațe; —betnig, adj., cu șese picioare; —blatterig, adj. (bot.), cu șese foi, hecsa- petal; —ed, s. n., hecsagon; —etfig, adj., hecsagonal; —enber, s. m., cerb cu șese ramuri la coarne. Se^fer, s. m., șeser, monetă de șese cruceri; —tei, adj., de șese feliuri. Serfj&fatț, adj., înșesit, șestuplu; —fâd^erig, adj., cu șese des- părțăminte; —făttig, adj., în- șesit; —fii^ig, adj., cu șese picioare, hecsametru; — jdțrig, adj., de șese ani; —îantig, adj., cu șese dungi; —mat, adv., de șese ori; —matig, adv., repețit de șese ori; —mbnnerig, —mânnig, adj. (bot.), hecsan- dric; —monattid), adj., seme- stral, pe semestru; —pfiinber, 5. m., tun cu glonț de șese punți; —reițiș, adj., în șese rânduri, —faitig,' adj., cu șese strune; —fâutig, adj., cu șese rânduri de stâlpi; — feitig, adj., cu șese lături, hecsaedru; —fpannig, adj., cu șese cai; —ftimmig, adj., în șese voci; —ftfinbig, adj., de șese oare; —ftflnblid), adj., tot la șese oare; —fptbig, adj., cu șese silabe; —tdgig, adj., de șese 4ile. num^r. și adj., (ber, bie, ba$), al șeselea, a șesea; ber — beg SRonafg, în șese ale lu- nei; —țatb, cinci și jumătate; —I, s. n., șesime, a șesea parte; —ng, adv., a șesea, în al șe- selea rând. <5erf)M!)eitig, adj., împărțit, des- părțit în șese; —wetbig, adj., (bot.), cu șese pistile; —minfelig, adj., cu șese unghiuri, hecs- angular; — mbcțentttc^, adj., tot la șese săptămâni; —tobcfy» nerin, s. f., leuză; —$eitig, adj., cu, în șese rânduri. numer., șesespră^ece, șaispră4ece; —er, s. m., șese- sprădecer; —erlet, adj., de șese- sprăqece feliuri; —fad), adj., în- șesesprădecit; —ja^rtg, adj., de șesespră^ece ani; —malta, adj., de șesespră(}ece ori; —pfiittber, s. m., tun cu glonț de 16 punți; —te, numer., al șesespră^ecelea; Digitized by GooqIc —tețalb, adj., cincisprădece și jumătate; —tel, 3. n., șesespră- (Jecime, a șesespră(|ecea parte; —ten$, adv., a șesespră^cea. Se^ig, numer., șesecfeci; —er, s. m., om de șese^eci de ani, secsagenar; —jațrig, adj., de șesedeci de ani; —fte, numer. și adj., (ber, bie, ba$), al șese- 4ecilea, a șesecjecea; —ftel, 3. n., a șese^ecea partea, șese^ecime. Seciren, v. a., a diseca, a tăie । (un cadavru). Serfel, 3. m., săculeț, pusunar; siclu (monetă evreească); —meifter, s. m., vistier, tesaurar; —n, v. n., a pune în pusunar. Sebatiti, adj., sedativ. ©rteâ,s. n., în șesespră4ece, sedeț. ; Secret, ve(ji: Sefret. Sect, ve^i: Selt. Secte, ve^i: Sette.. Sector, ve fir de mătasă; —fdrber, a. m; văpsitor de mătăsării; —ge^duțe, s. n., ve4i: —cocon; —getoebe, s. n., țesătură de mătasă; —țaar, s. n., păr moale ca mătasa; —^anbel, a. m; negoț cu mătăsării; —țafe, s. m., iepure de An- gora; —$afpel, 8. f.t răschitor de mătasă; — ^ut, s. m., pă- lărie de mătasă. ~ ouf bie — mad)en, a se da în- lături, a se ascunde; auf bie — treten, a se trage la o parte. Seiten-abriB, s. m., profil; —ab* t^eilung, s. f., despărțirea în pagini; —angriff, s. m., atac din coaste, din flancă; —anfid)t, s. f., profil; —oft, s. m., crac, ram lateral; —bau, 8. m., aripa Digitized by IjOOQle eeitenbemegung—Selabon 807 unui edificiu; —betoegung, a. f., mișcare laterală; —blid, s. m., căutătură curmezișe, preste um6r; —erbe, a. m., moștenitor colateral: — erbfc^aft, 5./^ mo- ștenire, clironomie, succesiune colaterală; — fladje, s.f, față laterală; —fliigel, s. m., aripa unui edificiu; pavilon; —gang, a. m., coridor, galerie; —gaffe, x. /., uliță laterală; —gebâube, n., ve a risca; fid) ®tmo^ in ben ®opf —, a se încăpețina de ceva; Sc^rift —, a culege litere (pentru tipar); —, v. n., a sări, a salta; iiber einen giug —, a trece cu înnotul preste un rîu; iiber einen ®raben —, a sări preste un șanț; an^ 2anb —, a trage la uscat, a eși la uscat; —, v. impers^ e$ fegt, se află, sunt; e» fe^t țier nic^tâ fiir bid) ab, nu e nimic de câștigat pentru tine în această afacere; fid) —, v. r„ a șede, a se așecja; a se cocoța (despre paseri); a se stabili; a se așetja la fund, a se precipita, a se limpezi; a scăde; fid) mit gemanbem auâeinanber —, a se înțelege cu cineva despre ceva; fid) in @efat)r —, a se espune periculului; ben SSein fid) — laffen, a lăsa vinul să se lim- pezească; —, 5. n., așezare; — (in Scene), înscenare; cule- gere (de litere de tipar). Se^er, s. in., cel ce pune (în joc de cărți); compositor (de mu- sică); culegător tipograf, zețar; —feljler, s. w., greșeală, smintă tipografică; —loțn, 5. m., sim- briea, leafa culegătorului tipo- graf, a zețarului. s. in., ciocan mare; —fesier, s. n., vecji: Se^erfe^ler; —țaten, 8. m., vinghelac, ven- tagiu (la tipografi); — ^amen, 5. in., mreje; —^ammer, s. ni., ciocan cu care se taie ferul; —țațe, s. in., iepuroaică de fă- tat ; —^otg, s. n., butaș; Digitized by Google idjtett, v. a., a cerne, a alege, a lămuri; —er, s. m., cel ce cerne, lămuritor; —fidj, adv., bătător la ochi, evident. @icil=ianer, s. m., sicilian; —iane* rin, s. siciliană; —ianijd), adj., sicilian; —ien, s. n., in- sula Sicilia. Suferit, v. n., a picura, a se stră- cura, a țirăi, a piști, —, s. n., pișteală. Si ber ifd), ^j., sideric, sideral, ce se ține de stele. Sic, pron,, ea; ei; Domniata; etne —, o femee. ®iebr pl. —e, 8. n., sîtă, sîtișcă; ciur;—artig, adj., ca sîtă; —bein, 8. n., osul ciuros, etmoid; —beinnațt, s. f., cusătura, sutura etmoidală; —djen, s. n., sîtișcă. Sieben, v. a., a cerne, a ciurul; —, 5. n., cernere. Sieben, num$r., șepte; cine bdfe —, o femee rea, rusalii; feine — Sadjen, catrafusele; —blatt, s. n. (bot.), tormentilă, sclipeț; —blatterig, adj., cu șepte foi; —biirgen, s. n. (geogr.), Tran- silvania; —biirger, s. m., tran- silvănean ; —bitrgerin, s.f., tran- silvăneană, transilvană; —biir* gifd), adj., transilvan, transil- vănean; —ed, s. n., eptagon, șepte-unghiu; —edig, adj., ep- tagon, cu șepte unghiuri; —er, s. m., un șepte; —ertei, adj., de șepte feliuri; —fad), adj., fdltig, adj., șeptuplu, înșe.ptit; —gefîirn, s. n., găinușea (con- stelațiune); —țunbert, num^r., șepte sute; —jd^rig, adj., de șepte ani, —mal, num^r., de șepte ori; —malig, adj. și adv., de șepte ori repețit; —monat= lid), adj., de șepte luni; —pfiin* big, adj., de șepte punți;—fdjldfer, n., somnoros; (zool.), gusgan somnoros, somnorosul; —feitig, adj., cu șepte lături; —fHmmig, * adj., în șepte voci; —ftiinbig, adj., de șepte oare; —tdgig, adj., de șepte 4^eî —te, (ber, bie, baă), numSr. și adj., al șeptelea, a șeptea; —te țalb, șese și ju- mătate; —tel, n., a șeptea parte, șeptime; — tenă, adv., în răndul al șeptelea, a șeptea; —je^n, num^r., ve(ji: Sieb^ețn; —Sig, ve^i: ©iebfttg. Digitized by IjOOQle Sieber—(Siegegaufaug 815 @ieber, s. m., cernător, ciuruitor. Stebma^er, s. m., fabricant de site; —plate, s. f., lamină ciu- ruită; —ftaub, s. m., ometiță. ^itb^tțn, numer., șeptespră4ece; —te, (ber, bie, bas), numer. și adj., al șeptespră^ecelea, a șepteapră^ccea; ber —te beS aRonatg, in șeptespră(jece ale lunei; —tel, n., a șeptespră- (Jecea parte ; o șeptesprăcjecime; —teng, adv., a șeptespră^cea. Sicb$tg, num^r., șeptedeci; —er, 8. m., șepteoc^^eit, 8. f., jubileul de 25 ani al nunții. Silber^papietr s. n., hârtie argintie; —pâppel, 8. f., (bot.), plop alb; —platte, a. f., placă de argint; —pldtter, 8. m., argintar; —ptat- tirung, s. f. suflare cu argint; —probe, 8. f., probă de argint; —reid), adj., bogat în argint, argintos; —ret^er, 8. m. (zool.), cocor argintia; — rein, adj. și adt., curat ca argintul, argintos; —ring, s. m., inel de argint ; —tubei, 8. m., rublă de argint; —falj, s. n., vitriol de argint, nitrat de argint; —frfjaum, 8. m., foițe de argint; —fd^eibe, a. f., discul argintiu al lunei; — f^ein, a. m., lucire argintie; —pblacfe, 8.f., spumă de argint; —f$mieb, a. m., argintar; —fâranf, a. m., armariu de argintărie; —ftim* me, a./., glas argintiu; —Pop, 8. m., brocat argintiu; — ftreifen, 8. m., vărgi de argint; —Păd, 8. n., ban de argint; —flufe, a; f., stufă, probă de mineraiu cu argint. 8. m., talc argintiu; —tțaler, a. m., taler de argint; Digitized by GooqIc 52 818 Silge—Sinn —ton, m., ton argintiu; —treffe, s. /., galon de argint; mare, s.f., argintărie; — toeibe, 6-. f. (bot.), salce argintie; —ioeiB, adj., alb ca argintul; —Welle, s. f, undă argintie; —inert, s. n., argintărie; —jeug, s. n., ve$i: —inert. Stlge, pl. —n, s. f. (bot.), pă- trânjel de baltă. Sityonette, pl. —n, s. /., sil- huetă. Sintonie, s. f., simonie. Simpcl, adj., simplu, sărac. cu duhul. Sim^, pl. —fe, s. m., brîu (la zidiri), capitel, cornice. Sinan, 5. m. (bot.), crătișoară, crețisoară. Sutb, vetji: Sein, v. n. Sing=afabemte, f, academie de musică; —anftalt, s. f., insti- tut de musică; —bar, adj., de cântat; —djor, £. m., chor; —funft, 8. f., arta căutatului; —lețrer, s. m., profesor de cântare, măiestru de cânt; —en, v. a., a cânta, a versul; a suna; a șuera (glonțul, bomba); a țiul (urechile); er fann ein fiieahen babon —, el cunoasce lucrul, el a pățit-o; —en, n., cântare, cântat; —note, s. f, notă de cântare; —erlidj, adj., e$ ift i^m —erlidj ju W^ut^e, îi vine să cânte; -Hang, s. m., cântec stricat; — Wlfiffel, **. m., cheie (pentru note); —fdMfe, 8. f, școală de cântări; —jpieî, s. n., operă; —ftinune, 8. f, voce de cântat; pârtie de cân- tat; —ftitâ, s. n., piesă de cântat, cântec, cântecel; —ftunbe, s. f., lecție de cântat; — berein, a. m., reuniune de cântări; — Weife, s. f., melodie.. Singular, pl. —e, s. m., sin- gular. Singbogel, s. m., pasere cântă- reață. Sinfcn, v. n. ir., a căd^, a de- căde: a se cufunda; .geman- bem in bie tone —, a căde la peptul cuiva; ben £opf — laffen, a’și pleca capul; ben Sfaitlj —laffen, a’și perde cura- giul; in DIjnmadjt —, a leșina; im ^Sreife —, a scăde în preț; —, 8. n., cufundare, cădere; scădere în preț, în valoare, de- valvare. Sinfwerf, 8. n., reservoriu de apă. Sitttt, pl. —e, s. m., simțire; Înțeles; însemnare; inimă, ca- . racter; opiniune; bie ffinf —e, cele 5 simțiri; țobcr —' inimă nobilă; femen — fâr ®twaă huben, a nu ii mișcat de ceva, a nu înțelege ceva, a nu ave plăcere pentru ceva; in ben — fommen, a veni a minte, a trece prin minte; auf feinen — beftehen, a nu se abate dela opiniune* sa; ®two$ im —e ^aben, a’și propune ceva, a ave de gând; $bțeâ im :—e țaben, a ave cugete rele; ft(h ©ttpag in ben — fommen laffen, a’și aduce aminte; bon —en fein, a fi smintit, a’și perde mințile, a’și eși din minți; biele &bpfc biele —e, câte capete, Digitized by Goog Sinnbilb—Sittenaninutț 819 atâtea păreri; im țbcțften —e be£ ăSorteâ, în înțelesul cel mai ales al cuvântului. Sinn*bilb, n., simvol, emblemă; alegorie; —bilblicț, adj., sim- bolic, alegoric; — bicțter, s. n., epigramatist. Sinnen, v. n. ir., a cugeta, a se' socoti, a medita, a reflecta; auf @ttoa§ —, a cugeta la ceva; iiber ©twaă —, a reflecta asupra unui lucru, a medita asupra lui; auf 93bfe£ —, a’și bate capul cum să’i faci cuiva rău; țin unb țer —, a’și bate capul. Sinnen=genng, s. m., plăceri tru- peșei, sensuale; —liebe, s. f., amor sensual; —luft, s. f., vecji: —genug; —raufțț, s. m., amețeala spiritului; - tdufețung, 8. f., —trup, s. m., ilusiune, amăgirea sensurilor; —torit, 8. f., lumea materială; —inert* jeug, 8. n., organele simțurilor. Stnnc0=dnbernng, f., schimbare de părere, de opiniune; —art, 8. f., caracter; —organ, 8. n., organul simțurilor. Sinn*gebi<țt, 8. n., epigram; —griin, 8. n., (bot.), prefincă, cununiță; —ig, adj. și adv., plin de în- țeles, mintos; — traut, s. n. (bot.), sensitivă; —li(ț, adj. și adv., sensual; material, lumesc; - licț* leit, s. f., sensualitate; facul- tate sensitivă; —lo3, adj. și adv., fără înțeles, fără minte, absurd; —lofigteit, s.lipsire de minte, alienațiune mentală, nebunie; — reid), adj. și adv., ingenios, cu spirit, cu înțeles isteț, ager; —fprucț, 8. m.f sentență, apoftegmă; —Oertvonb* fețaft, 5. f., sinonimie; —oofl, adj., significativ, profund. Sinolog, pl. —en, s. m., sinolog. Sintemal, adv., fiindcă, deoarece. Sinter, s. m., scântei ce sar de pe ferul înferbentat, bătut; in- crustătură (de var); — n, v. n., a se străcura printre petri; a încrusta; —n, s. n., filtra- țiune, incrustare; —maffer, s. w., apă incrustătoare. Sintflutț, 8. f., potopul lui Noe. Sinn3, s. m., sinus. Stype, SibbWaft, pl. —n, s. f., rudă, neam. Sire! (titulă), Sire. Sirene, pl. — n, s. /., sirenă. SirinS, s. m., Sirius (constela- țiune). Sirocco, Sirotto, s. m., siroco. Simp, pl. —e, 5. m., sirop; — ar= tiș, adj., ca siropul. Sifitren, v. a., a sista, a face să încete. Sitte, pl. —n, s. f., datină, obi- ceiu; —n, pl. năravuri, mora- vuri; ba§ ift nicțt — țier ju Sanbe, aceasta nu este datină pe aici, e§ ift — bag, este obiceiul ca. Sitten^nmntț, 8. f., moravuri plăcute, grațioase; — au&veiâ, m., listă de conduită; —bucț, s. n., carte de moravuri, de po- liteță; —gefdndjte, 8. f., istoriea năravurilor; —gefeț, s. n., lege morală; —lețre, 8; f., precepte, învățături morale, etică; —lețrer, Digitized by GooqIc 52* 820 Sittig—Steptiter s. m., moralist; —Io$, adj., im- moral; —lofigfeit, s. f., immo- ralitate; —prebiger, m., mo- ralist, moralisător; —prebigt, 5. f., predică morală; —regel, 9. f.t regulă morală, macsimă de morală; —rein, adj.j cu năravuri curate; —rein^eit, s.f, curățenie în năravuri; —rid)ter, 5. tn., censor; — fprud), s. m., sentență morală; —verbefferung, s.f, civilisațiune; —berberbnii, 5. f.j corupțiunea năravurilor, depravațiune morală; —toerfaH, s. m.j decadență morală; —ver= feinerung, s. f., îndulcirea nă- ravurilor; —jeugnife, 9. n., cer- tificat de conduită; —^tnang, 5. m.j etichetă. (Bittig, pl. —s. m. (zool.), pa- pagal. SltMg, adj. și adv.j cu purtări cuviincioase, blând , modest; —igen, v. a., a civilisa; —lid), adj. și adv., moral; —lidjteit, 9. f, moralitate; —fam, adj. și adv.j modest, rușinos, cu- viincios, decent; —famfeit, s. f., bunăcuviință, modestie, pu- doare. Sifuafioudâet(țttttngr«. f., desemn topografic. ®it!, ~i, «• m.j scaun, jeț; loc; locuință, residență; șe^ut; , culcuș; — unb Stimme in etner ^erfantmlung țaben, a ave vot consultativ și decisiv într’o adu- nare; ber bifdjdflid)e —, scau- nul episcopal, residență unui episcop. ®i^=nrbeitr s. j., lucru sedentar; —bab, 9. n.j baie de șe^ut; . —bant, «. f, bancă, laviță, prispă; —bein, s. n.j osul șe- dutului. Sipen, v. n. ir., a șede, a sta; —bleiben, a sta șe(|end, a șede; gemanben — laffen, a’i întoarce cuiva dQsul, a’l părăsi; id) Ijabe tjeute viei gefeffen, eu șecjui a<|i foarte mult; ftiH —, a sta pe pace; feft —, a sta înfipt; gut —, a se afla bine; ba$ &leib fipt gut, haina șede bine —b, adj., ședetor; —be £eben^ tveife, traiu sedentar. @tp=fletf(^r «. n., —țaben, a se astâmpăra, a ave răbdare; fein — țaben, a nu ave răbdare, a nu avă astâmpăr; —faften, s. m.j coșul trăsurei; tiffen, s. n., perină de șeo, pron., care, cari; bie, — armen ^eifteS finb, cei, cari sunt săraci cu duhul; —, adv. și conj., așa, în acest mod, ast- fel; dacă, de, deci, apoi, de aceea, de altcum; —? așa? este cu putință? toie —? cum așa? —ift eS, așa este; — gut er aud) fein mag, ori cât ar fi de bun; — bafj, așa c&; — eben, îndată; — ettoaS, așa ceva; — ein SWann, un astfel de om, un om ca el; —fern (aU), în cașul că, întrucât; —, cam așa; balb —, balb —, și așa și așa; — aber, dară; unb — fort, unb — meiter, și așa mai departe, ș. a. m. d. Sobalb, adj. și conj., abia, în- dată-ce; — at$ moglidj, cât mai îngrabă. (Socialismul, s. tn., socialism; —ift, 6-. m., socialist; -w adj., socialist. (Societiit, pl. —en, s. f., societate. (Socinian=er, s. m., socinian; —i& muS, «pd-petier, s. n., friguri salivate; — gat, 5. n., gaură prin care se scurge apa din pompe; —taften, s. m., scuipătoare. 'Speiter, 5. m., țăpușe; frigare; — n, r. a., a pune în frigare. ®pet>;napf, s. m., scuipătoare; - pulber, a. n., prafuri de văr- sat, vomitive. Spetfe, pl. —n, f., mâncare, merinde, aliment; mestecătură de metale topite; —țau$, s. n., restaurant; —tammer, s. f, că- mară de bucate; —tarte, s.f, cartă de bucate; —forb, 5. m., păneraș; — meifter, s. m., stol- nic; n, v. n., a mânca, a prânzi; —n, v. a., a nutri, a sătura; Semanben mit leeren ^offnungen —, a ține pre ci- neva cu speranțe seci; — opfer, n., litie; —rdțrc, s.f., eso- fag ; — foat, s. m., sală de mân- care, sofragerie; —faft, s. m., chil; —fdjrant, s. m., scrin cu de ale mâncării; —tifd), s. m., trapeză; —toaaren, s.f. pl., lu- cruri de ale mâncării; —toein, s. m., vin de masă; —mirt^, s. m., ospătar, restaurator; —jettet, s. m., cartă de bucate; —jimmcr, v. n., odae de mân- care. Speifnng, pl. —en, s. f., ospă- tare, mâncare, alimentațiune. Speftafel, s. m., larmă mare. &pefn4ant, pl. —en, m., spe- culant; —îiren, v. a., a specula. Spetten, veiți: Spaften. Spelnnfe, pl. —n, s.f., speluncă. Spelt, Spetj, s. m., alac. Spelbe, pl. — n, f., poșghiță, învălișul grăuntelui; —ig, adj., cu poșghițe; (bot.), glumaceu. Spenb=e, pl. —n, s. f., dare de milostenie; —en, o. a., a da milostenie; —er, 0. m., cel ce dă, dătător de milostenie; - iren, v. a., a dărui, a face present. Digitized by Google Șpengfer—Spiegelțarj 831 Spengler, ve<|i: Spdngler. Sperber, s. m. (zool.), uliu, erete; —baum, s. m., sorb; —frânt, n. (bot.), vulturoancă. Sperling, pl, —e, s. m., vrabie. Spermacet, s. n., spermacet; —lidjt, s. n., lumină de sper- macet. 3perr=baum, s. m., ve(}i: ®d)lag* baum; —e, s. f., pedecă, în- chi(Jătură; obstrucțiune, oprire, interdicțiune; —en, v. a., a închide, a încuie; a opri; auâ* einanber —en, a depărta, a crăci (picioarele); ben $anbel —en, a opri comerciul. Sperr*feber, *• bandiță de oprit orologiul; — gelb, s. n., tacsă pentru întrat; —glode, s.f., clopot de închidere; -§0^, s. n., bârnă de închis; cățeii din broasca ușei; —lette, s. f., lanț de închis; —frout, s. n. (bot.), scara domnului; —riegel, m., drug, zăvor; —ung, s.f., închi4ătură, închidere; —weit, adj., deschis de tot; —^eit, s. f, timpul încuierii. Spefen, s. f. pl., spese, cheltueli; — frei, adj., cii spesele plătite, liber de porto; — nac^na^me, s. f, rambursă. Qptțerei, pl. — en, s. f., spițerie; —^dnbler, s. tn., spițer, dro- guist; —laben, s. m., boltă de spițerii; —toaaren, 5. f. pl., spițerii. pl. —n, s. f, sferă; —if, s. f., sferică; —if^ adj. și adv., sferic; —oibifd), adj., sferoidal. Sb^tnț, pl. — e, s. f., sfincs. Spianter, s. m., zinc. (gjrirf-e, vei|e—Splitter culeț; —blattern, s. f. pl., spu- zătură; —bube, s. m., pungaș, mișel, berban, blăstemat; —bu* bengeficfyt, n., mutră de pun- gaș ; —bubenftreid), s. m., — bit* berei, 5. /, șiretenie, ștrengărie; —bubin, s. f., mișaică, blăste- mată; —Bubifdj, adj. și adv., șiret, mișelesc, drăcos; mișe- lesce; —d)en, s. n., verfuleț. ^pi^e, pl. — n, «. /., verf, ascu- țiș ; creastă (de coperiș); creștet (de munte); fruntea (armatei); barba (spicului); dantelă; ge* flbppelte — n, dantele împletite, horbote; gemanbem bie — bie* ten, a se împrotivi cuiva; an ber — ftețen, a sta în fruntea unei trebi. Sptyen, v. a., a ascuți, a face vârf; bie Ojren —, a’și des- chide urechile, a fi cu luare aminte; fidj auf @tiua§ —, a se aștepta la ceva. ®piben=arbeit, s. f, dantele, hor- bote ; —artig, adj., ca dantela; —befa^, m., garnitură de dantele; —garn, s. n., ață de dantele; —îjanbel, s. m., negoț cu dantele; —Heib, s. n., haină cu dantele; —ttbppel, s. m., ciocănel de împletit dantele; —Kbpplerin, s.f., horbotăreasă; —tudj, n., batistă cu dantele, mărama de dantelă; —^ttrirn, vetji: —garn. Spil^feile, s. f., pilă fină; —fin* big, adj. și adv., fin, subtil, > rafinat; —finbigTeit, s. f., ra- finerie, sofisterie; —finger, de- getul arătător; —Ijacfe, s. f., sapă ascuțită; —țammer, s. m., ciocan cu ascuțiș; —țorn, s. n. (zool.), melc cu căsulie ca bu- cinul; —ig, adj. și adv., ascu- țit ; împungetor, mușcător în vorbă; —igfeit, 5. f., sarcasm. 3pt$=fegel, s. m., con ascuțit; —Tlette, s. f. (bot.), brusture; —mau§, s. f. (zool.); șoarece cu botul ascuțit, musarenă; —name, a. m., poreclă, nume de batjocură; —nuB, vedi: SBaffernuB; — fonie, s. f., obe- lisc ; —ftein, s. m., tocilă; —tuegeric^, s. m. (bot.), plata- gină, limba oii lanceolată; —Winfelig, adj., cu unghiuri ascuțite; —$a$n, s. m., dinte canin. ^tylecn, s. m., boală englezească. pl. — n, s. f., țandără, despicătură; —en, v. a., a despica, a țăndări; —en, v. r., a se despica, a se țăndări; —er, s. m., despicător; —ig, adj. ușor de despicat. (Bplenbib, vedi: ©Idnjenb. Splint, s. m. (bot.), album, mâzgă; limbă cu coarde la lăcat. vetji: Spleijen. Spltff=eur v. a., a încleșta, a în- cheie; —ung, 5. f., încleștare. <5^litter, s. m., așchie, țandără, șterc, scărâmbă; festucă, oța- poc; —d)en, s. n., aschiuță, țandără mică; —fafennadt, gol ae tot, în pelea goală; —ig, adj., țăndăros, țăpușos; —n, v. n., a se țăndări, a țăndări; —narft, adj., gol ca napul; —ridjter, s. m., censor. Digitized by IjOOQle ©polieen—©pradjeigenljeit ©polieen, a. f. pl., despoieri. ©ponba*ifd), adj., spondaic; —uS, a. m., spondeu. ©ponbe, a. f, pat de lemn. ©poraben, s. f. pl. (geogr.), In- sulele sporade, Sporadele. ©porabtf(^, adj. și adv., sporadic, ©pure, pl. —n, a. f. (bot.), sporă, sporitoare. ©poreu, vedi: ©porn. ©purer, a. m., pintenar. ©porto, a. n., sporco, bruto. ©porn, pl. —en, a. m., pinten; bold, îndemn; —blume, ». f., vecji: SRitterfporn; —en, v. a., a împintena, a îndemna, a îm- boldi, a întărită; —fufce, s. m. pl., picioare împintenate, pin- tenoage; —leber, s. n., curea de pinteni; —rabel, 8. n., rânza pintenului; —ftrei(ț$, adv., în fuga mare; —trdger, s. m., pur- tător de pinteni. ©portei, pl. —n, s. f., venituri laterale. ©pott, a. m., batjocură, luare în. rîs, derisiune; jeineu — mit treiben, a’și bate joc de ceva; bitterer —, sarcasm; feiner —, ironie; —bilb, a. n., caricatură. ©pottelei, pl. —en, a. f, batjo- curire, luare în rîs. ©pdtteln, v. n., a îngâna, a lua în rîs. ©potten, v. a. și n., a’și bate joc; liber @ttva$ —, a’și bate joc de ceva, a lua în rîs, a’și face rîs de cineva. ©pbtter, a. m., batjocoritor; —ei, 835 s.f., batjocorire; ironie; — in, a. f, batjocoritoare. ©pott=gebot, a. n., ofert de bat- jocură; —gebidjt, a. n., satiră; —gelddjter, a. m., rîs batjocu- ritor; —gelb, a. n., preț de nimica; um ein —gelb, pe nimica. ©pbtt=if(ț, adj., batjocoritor; —, adv., în batjocură; —Ier, a. m., loător în rîs. ©potMieb, a. n., cântec satiric; —luft, s.f., poftă de a’și bate joc; —name, a. m., poreclă, nome de batjocoră; —preiâ, vedi: —gelb; —rebe, a. f, cu- vent satiric; —f djriftftetter, s. m., satiric; —fudjt, s.f., maniea de a batjocori; vogel, a. m., bat- jocoritor; —ioeife, adv., în bat- jocură, în ironie; —too^lfeil, adj. și adv., foarte eftin, în dar. ©pracb'âțnlii^fett, s. f., analogie de limbă; —art, s. f., geninl limbei; — bau, s. m., construc- țiunea limbei; —bemertung, s.f, observație asopra limbei. ©pradj, ve(Ji: ©predjen. ©pra^e, pl. —n, a. f, limbă; cuvânt; idiom; pronunțare; mit ber — nic^t țerou^riicfen, a nu cuteza să vorbesci; e$ lommt jur —, se vorbesce despre un lucru în discuțiune. ©pradj=etgen!jett, a. f, firea lim- bei, idiotism; —fesier, a» m., eroare gramaticală, sole^ism; —fertigfeit, a. f., facilitate în vorbire; —forfetar, a. m., filo- log, linguist; — forjdjung, s.f, filologie, linguistică; —gebraucȘr 58* Digitized by CooQle 836 @prad)geîețrte—Sprengel s. m., obiceiul limbei; —ge* lețrte, s. m., filolog, linguist; —gefefc ve v. n., a uda (despre rîuri). Sputer, s. m., depenător. ^pilier, 5. m., clătitor, spălător. S>piU=fag, v. n., ciubăr de clătit, știob; —id)t, s. n., lături, apă murdară. Spnlfaften, s. m., sucală. SpiiMeffel, s. m., ve^i: — fag; —napf, 5. m., vas de clătit. @pnl=rab, s.n., sucală; — fpinbel, s.f., țeve de sucală. SpulWagcr, s. n., spălăcitui-ă, lături. SpntftJttrm, s. m. (zool.), limbric. ©pintb, pl. Spunbe, s. m., dop, cep (de bute); gaură, vreană (la bute); —boțrer, s. m., sfre- del de vreană; —brett, 5. n., scândura la cep, tăbliță. Spitnb=en, v. a., a înfunda bn- țile cu dopuri; a căptuși vreana cu scânduri; —er, s. m., cel ce pune în buți. 3punb=gclb, s. n., accisă pe bău- turi; —țefen, s.f.pl., drojdii; —Iod), s. n., —fdge, s. f, ferestreu de făcut vreană; —tiefe, s.f., afumjimea cea mai mare a buții; —§apfen, 5. m., cep, dop de bute. Spnr, pl. — en, 5. f., urmă, sămn; văgaș (de car); deră (de ani- male); tigăiță (la fus); auf bie — tommen, a da de urmă; Qemanbem jmf bie — țelfen, a’i sta cuiva în ajutor; —en, v. n., a se țînă în văgaș. ^piiren, f. a. și n., a sîmți; a urmeca; ®ttoa$ —, a băga de samă; nad) @ttoa§ —, a căuta după ceva; eine 92eigung gu Semanb —, a ave incfinațiune pentru cineva; —, s. n., sim- țire, băgare de samă. Spiirer, s. m., spion. Spurgang, a. m., umblare pe urmă. (Bpiir^nnb, s. m., câne adurme- cător; spion. Spnr4o§r adj., fără urmă; — fdjnee, 5. m., neaoa proaspătă; —Wiefel, >. n., ichneumon. Sputcn, fidj, v. r., a se grăbi. ^pii^cn, v. n., a scuipa. ! interj., pst! cit! Digitized by GooqIc 840 Staar—Staatâ^an^alt Staar, pl. —e, x. (zool.), graur; —, 5. m.j albeață pe ochi; grauer, grâner —, cataractă; jdjtoar$er —, amaurosă; ben — ftedjen, a tăie albeața; a scoate #din nesciință; ben — țaben, a av^ albeață în ochiu; —bfinb, adj.j cu albeață; —briile, x. ochelari cu linți convecse; —na* bel, s. f.j ac de operat cataracta; —fteuer, x. m., operator de albeață ^taatfpl. —en,x. m.j imperiu, stat; bie —en, pl., adunarea deputa- ților țerei; —, x. m., pompă, paradă, mărire, velfa; grofeen — madjen, a face pre marele; mit @ttt?aâ — marfjen, a face paradă cu ceva; fid) in ben — tverfen, a se îmbrăca în gală. Staaten=bcfd)rcibmțg, x. f., geo- grafie politică; —bnnb, x. m.j confederațiune; —tunbe, x. f., politică, statistică; —le^re, s.f., statistică; —Uerjammlnng, s. f., adunarea staturilor, a deputa- ților. ©taat^abgabeu, s.f., imposite publice, dări; —amt, s. n., ofi- ciu, dregetorie publică; - ange= legențeit, x. f.j afacere de stat; —anleițe, x. f, împrumut pu- blic ; —anmalt, 5. m., procuror; —antoaltfdjaft, x. f, procura- tură; —antoeifnng, x. f.j asig- națiune; — auâgabe, s. f.j -chel- tuelile statului-; —banf, x. f, banca statului; —bantrott, x. m., bancrotul statului; — beamter, x. m., ^funcționar public; — bnr* ger, x. m., cetățean; —biirgerin, ' x. f, cetățeană; —bnrgerlid), adj.j civic; —bnrgerrecțt, s. n., drept de cetățean; —bame, s.f, damă de onoare; — begen, x. m., spadă de gală; —biener, x. m.j ve^i: —beamte; —bienft, x. m., servițiu public; eigentljum, x. n., domenii publice, de ale statu- lui; —einfommen, x. n., —ein* fiinfte, x. f. pl., venituri pu* blice; — einridjtung, vedi: —ver* faffnng; — gebaube, s. n., edificiu public; —gefangene, x. m., pri- sonier, arestant politic; —ge* făngniB, x. n., prinsoare; — ge* țeimnife, x. n., secret de stat; —gefdjaft, x. n., afacere de stat; —gcfep, v- n-> leg6 de stat; —gemalt, x. f.f autoritate pu- blică; putere supremă; —grnnb, x. m., rațiunea de stat; —grnnb* gefeg, x. n.j lege fundamentală; constituțiunea statului; grunb* s. m., macsimă de stat, politică. tăbef s. m., băț, baston, toiag, bâtă, ciomag, fast; ben — iiber gemanben bredjen, a’i condamna necondiționat; —, stat major (la miliție). Stabdjcn, s. n., bățișor, bastonel, vergeluță. ^tabeifeu, s. n., fer în rude. Stabcl=erbfenr 5 f. pl., mazere crescută pehăraci; — n, v. a., a pune hăraci, pari, țeruși. Staberrab, s. n., roată cu aripi. <5tab^alter, s.m., purtător de baston, fustaș; —țolg, s. n., lemn de doage; —redjnen, s. n., calculare cu bețe. s. m., medic de stat major; —officier, s. m., ofițer de stat major; —quartier, s. n., cuartier general: - trompeter, s. m.. trombițaș de stat major <5tab=tragcr, s. m., vetji: —țalter; —murg, 5. f. (bot.), peliniță; —gange, s. f., clește pentru drugii de fer. (Stad), vetji: (Stedjen. Stadjel, pl. —n, s. m., ghimpe, țep; tarn, sîmcea, strămurare, . bold; —apfel, vetji: Stedjapfel; —beere, .9. f., agrișe; —beer* fhaurf), 5. m., agriș; — ftfdj, vetji: ©eeigel; —floffer, s. m. (zool.), pesci acantopterigieni; —ig, Digitized by Google 842 Starfet— Stagnol a#., țepușos; —traut, s. n., veiji: §auțecțel; —-lo3, adj., fără ghimpi; — n, v. n., a în- ghimpa, a boldi; —nuft, ve(Ji: SBaffernuB; —raupe, s.f., omidă cu țepușe; —rodje, s. fi (zool.), râie ghimpoasă; — fdjnede s.f., melc de purpur; —fd^mein, s. n, porc ghimpos. Ștaifet, pl. —t, s. n., îngrăditură cu țăruși, parmaclîc. Stabium, pl. —ien, s. m., stadiu (măsură de lungime); gradul (unei boale). Stabt, pl. Stdbte, s. fi, cetate, oraș, terg; von — gu —, din oraș în oraș; —amt, s. n., ofi- ciu municipal; — arjt, s. m., medic, fisic al orașului; — beamte, s. m., oficial municipal; —bud), 5. n., actele municipalității; —burger, 5. m., cetățean. Stâbtrfjen, n., orășel. Stâbter, s. m., locuitor de oraș, orășan. Stabf*fhtr, s. fi, hotarul orașului; —freițeit, s. fi, privilegiu al cetății; —gebiet, s. n., ținutul, împrejurimea unui oraș, unei cetăți; —gemeinbe, s.f., comu- nitate cetățenească; —geiidjt, .9. n., tribunal orășenesc; —ge* ridțjtâbarteit, s. fi, jurisdicțiune orășenească; —gefprdd?, s. n., scire publică, faimă; —țauph mann, s. m., căpitanul orașului; —țau§, s. n., vedi: fRat^anâ. Stâbtifd), adj. și adv., cetățenesc^ orășenesc. StabMetter, s. m., pivnițele ora- șului; —tinb, 5. m., copil de oraș; —fommanbant, s.m., co- mandantul pieței; —funbig, adj., public, de notorietate publică; —leben, 9. n., vieață orășe- nească ; —lente, 5. m. pl., oră- șeni; —magiftrat, s. m., magi- strat orășenesc, municipalitate; —mâner, s. fi, zîdul orașului; —nenigfeit, s. fi, noutate; —obrigTeit, 5. fi, vebefen, s. m., mătură; bă- tae cu vărgeaoa; —e, s.f, mă- tură ; o boală lipicioasă. Stăupen, v. a., a bate cu vărgele. Stan ung, s. /., așetjarea, patu- lirea mărfurilor în corabie; oprirea apei; —waffcr, a. n., apă umflată, oprită în loc. Statrin, s. n., stearin, spermacet. &ted)4tyfel, a. m. (bot.), ciuma fetei, laurea; — bațn, s.f., ipodrom; —beere, s. f., boabă de laurea Stedjen, v. a. și n. ir., a îm- punge, a înțăpa, a ghimpa; a tăie, a junghiă; a îmboldi; a pișcă (despre insecte); a săpa, a grava (în metal); Semanben tobt —, a junghie pre cineva; ein @4wein —, a ucide, a junghie un porc ; in bie See a porni pe mare; in bie Slugen —, a bate la ochi; SSetn au$ bem gaffe —, a scoate vin din bute; bie ftarte —, a bate cu cartea; ber $afer fH(țt i^n, e prea îmbuibat, îi umblă prea bine; bie ©onne flicțt, soarele arde; fid) —, v. r., Digitized by Google Stec^er —Stețen 849 a se înțepa, a se împunge; —, s. n., înțepare, punsătură, împungere; săpare, gravare; — in ber eeite, junghiu. Stedjcr, s-. m., pungă tor, junghie- tor; săpător în metale. 3terf)=f(iege, s.f, țînțar; —gafei, . --SteUung 853 rebe —, a nega; eine Uțr rid)= tig —, a regula un orologiu; Vor $lugen —, a pune .înaintea ochilor, a înfățișe; gemanbem ein 53ein —, a’i pune cuiva pedecă; einen 33urgen —, a pune chezaș; in ben țrinter* grunb —, a eclipsa, a ascunde pre cineva; feinen SRann —, a fi om la locul seu; Qemanben jur fRebe —, a’l trage pre ci- neva la respundere, la dare de seamă; fid) —, v. r.f a se face, a se preface; a se pre- senta, a se înfățișa; a se pune în rend; fid) bfog—, a se da de gol, a se compromite; fid) tranf—, a se face bolnav; er fteUt fid) nur fo, se preface. ^teUen*jager, s. m., cel ce umblă după dregetorii; —meife, adv.j pe ici pe colea, din loc în loc. ©tefi=feber, s. f., coardă, resor de oprit; — garn, 5. n.j rețea de prins pesci; —graben, s. m.f scoc de rigolat; —jagb, s. /., venătoare (de vulpi) cu căp- cana; —fente, s. m. pl., gonaci; —madjer, s. m^ vedi: SBagner; —rab, s. n., rotiță de regulat orologiul; fd)eibe, s. f., ro- setă; —fdjroube, 5. f.f șurup de ficsat; —ftab, s. m., sulul pentru întinderea cursei pentru păseri. Stdfungf pi. —en, s. f.j posi- țiune, atitudine, disposițiune; hal: — in (Sd)fad)torbnung, for- mațiunea de bătae; feine — Verfennen, a nu’și cuuoasce da- torințele posiției sale. Digitized by GooqIc 854 ©tellbertreter—Sterben ©tell*bcrtreter, 5. m., locțiitor, substitut, vicar; representant; vechil; —Oertreterin, loc- țiitoare; —Vertretung, s.f., re- presentațiune; — $etger, s. m., arătător, brâncă de orologiu. ©teljbein, vecji: ©tel^fuB. ©telge, pl. — n, s. f., tălpigă, că- tăligă, picioroangă; auf —n ge* țen, a umbla pe picioroange. ©telgfn^, s. m., picior de lemn, ©temmen, ve$i: ©tammen. ©tempel, s. tn., timbru, marcă; stampilie? plumbuituri; punsă- tură (la metale nobile); pilug, dop; priboiu; pistil, strujan (la plante); — bogen, s. m., hârtie timbrată; —gebii^r, s. f., —gel b, n., tacsă de timbru; —n, v. a., a timbra, a marca, a plumbul, a contrasigna; —pa* pier, 5. n., hârtie timbrată; —|d)neiber, s. m., tăietor de stampilii, de matrițe de timbre; —jeic^en, 5. n., marcă. ©templer, s. tn., timbrător. ©tenbel, —front, s. n. (bot.), go- laș, orchis. ©tenge, s. f., adaos la catarg. ©teugei, s. tn., lujer, cocian, tuleu, fuscel; artig; adj., ca lujerul, ca fuscelul; - c^en, 5. n., lujerel, cotorel; —erbfen, s. f. pl., mazere pe hăraci; —n, v. a., a pune hăraci; —, v. n., a face lujer, a da în paiu. ©tenograpț, pl. —en, s. m., ste- nograf; —ie, 5. /., stenografie; —iren,» v. a., a stenografa; —ijd), adj., stenografie. ©feittorftimnte, s. f, voce de stentor. ©tep^an^fârner, s. n. pl. (bot.), păducher. ©tepp=bett, s. n., saltea cusută; — bede, s. f., cuvertă de pat cusută după ac, plapomă: —brațt, s. tn., sîrmă de cusut. ©teppe, pl. —n, s. f, stepă; pustă. ©teppen, v. a., a coase după ac; —, s. n., cusătură după ac. Steppen*fumpf, s. tn., stepe mă- răștinoase; — îoolf, s. m., lup de stepe; —jiege, s. f., capră sălbatecă. ©tepp=erei, pl. —en, s. f., cusă- tură după ac; —erin, s. f., cu- setoare; —nabel, s. f., ac de cusut; —națt, s. f., cusătură după ac, tighel; —ftidj, s. m., punsetură după ac. ©terbe=bett, 5. n., patul morții; —bud), s. n., registrul morți- lor; —fatt, s. m., cas de moarte; im —falie, în cas de moarte; —țauâ, s. n., casă în care se află un mort; —^emb, 5. n., cămașa mortului; —ja^r, s. n., anul morții unei persoane; —fleib, s. n., cântec la morți, cântec funebral; —li* fte, s. f, ve<}i: — bud); —mo* nat, 5. tn., luna în care a murit cineava. ©terben, v. n. ir., a muri, a re- posa, a eșl, a trece din vieață, a închide ochii, a se pristăvi; an feinen SBunben —, a muri din causa rănilor; eine$ na* turlic^en XobeS —, a muri de Digitized by GooqIc Sterbeftunbe- moarte naturală; —, s. n., murire, reposare, moarte; —b, adj., murind, cu ochii împăin- giniți, în dunga morții; — be (ber, bie), s. m. și/., cel (ceea), ce moare, muribund, muribundă; —Sangft, s. /., frica morții; —sfranf, adj., bolnav de moarte; —srubrt^en, s. n., fein —^mbrt= d)en fagen, a nu adj. și adv., trufaș, fălos, fudul; mândru, măreț, falnic, înalt la .fire; îngânfat, orgolios, sumeț; — auf fein, a fi mândru de ceva; — merben, a se fuduli, a se mândri; —iren, v. n., a se mândri, a se îngânfa, a se trufi. Stopf=en, v. a., a umple (pipa); a astupa; a îndopa (gâsce); Qemanbem ba$ Wul —, a’i în- funda cuiva gura; (Ștrfinwfe —, ă cârpi ciorapi; fid) —en, v. r., a se îndopa cu mâncări; — en, s. n., îndopare; cârpire (de ciorapi); —enb, adj., umplător, obstructiv; —er, s. m., astu- pător, umplător, dop; —garn, Digitized by GooqIc Stodg— x. f. pl., bătae cu bastonul, bastonată; —roțe, vedi: SRo* fenpappef. s. m. pl., fonduri; ac- țiune (de bancă). <5torf=f$efy rgsl°g; — Wb ling, s. m., bătae; —fd)lag, s. m., lovitură cu bățul; —fdjtage, s. f., bătae cu ba- stonul, bastonată; —fc^nupfen, 8. m., troahnă înfundată; —taub, adj., surd de tot; —tau= be, s. f., porumbel selbatec; —u^r, 5. f., orologiu cu pen- dulă; —ung, s. f., încetare, stagnațiune; — toerf, s. n., etagiu, cat; — jațn, s. ni., dinte molar, măsea. (Stoff, pl. —e, s. m., materie, substanță; subject (detractat); einfad)er —, corp simplu, ele- ment; —en, adj., de stofă; —fief), adj. și adv., material; —te^re, 8.f., materialism; —Io$, adj., immaterial; —Uertoanb* fdjaft, s. f., afinitate. 3Wțnen, v. n., a geme, a su- spina greu; —, a. n., gemete profunde. (Stoi’CiSmuS, s. wl , stoicism; —Ter, s. m., stoic; —ifd), adj., stoic; -iW- adv., stoicesce. pl. Stoîen, 8. f., stola, epatrahir; —gebii^ren, venituri stolare, după epatrahir. Stotfbeule, s. f., căpac; umflă- tură de împunsături de musce. Stofie, pl. —n, s. f., plăcintă. StoHen, s. m., stâlpșor; picior de pat; pop; hac de fer (la pot- coavă); galerie orizontală (în 862 Stoppel—(Stogen 8. n.f tort de reparat (ciorapi); —țaar, s. n.f păr de umplut, furdă; —mittel, s. n.f remediu adstringent; —nabel, s. ac de cârpit ciorapi; —nuțt, 8. f., cârpitură, cusătură de cârpit; —Warijâ, s. n., pastură (de al- bine); —merg, s. n.9 dopșor. &toppel, pl. — n, s. f., ștulete, tulău; tulăiște, miriște; —fetb, 8. n.f miriște; —forn, s. n., grâu sămânat în miriște; —n, v. a., a spicul, a aduna de pe mi- riște; a compila; —n, 8. n., spicuire; compilare; —meibe, 8. f.f pășune pe miriște. ^toppine, pl. —n, 8. f.f stopină, fitil. @toppler, s. m., spicuitor; com- pilător. SWpfet, 8. m.f dop, astupuș; cțen, 8. n.f dopuș. Stdrr pl. —e, 5. m.f morun, isetru. Stora^ 5. m.f storace, rășină de Indii. Stareț, pl. Stbrdje, s. m. (zool.), barză, cocostârc; —blume, s.f., paparună; —fcțnabel, 8. m.f plisc de cocostârc; pantograf (instrument); clește; (bot.), pliscul cocorului. Stdren, v. a., a turbura, a con- turba; a sminti; a răscoli; —, v. n.f a ațîța, a scormoni; —frieb, s. m., turburătorul păcii. Sârer, s. m., turburător, ațîță- tor, răscolitor; — ei, s.f, tur- burătură, răscoală; —in, 8. f., turburătoare. Storniren, v. a., a stoma. Stărr4g, —ifd), adj., încăpățînat, obstinat; —feit, f, încăpă- ținare, obstinare. Stbrrogeu, 8. m., icre de morun. Stbr=ftange, s. f, prăjină de răs- colit; —ung; f.f răscolire, turburare, perturbare, nelini- știre, zătigneală. Sto^r pl. Stbfje, s. m.f lovitură, ciocnitură, bufnitură; împinsă- tură, ghiold, îmbrânceală; și- toare, beată, bată (la vestminte); teanc (de cărți, de acte); su- flătură repede (în trimbiță). StoB abler, 8. m., vultur; —bant, s. f.f scaun de oblit doagele; —boljen, 8. m., ciocănel la poartă; —begen, 8. m., spadă; —eifen, s. n., pilug de fer. Stitâel, 8. m.f pilug, copan, pi- sălug. v. a. ir., a împinge, a îmbrânci, a da brânci, a lovi, a pisa; a întâlni pre cineva; a întimpina; bie @rbe feft—, a bătuci pământul; iiber ben ^aufen —, a îmbrânci pre ci- neva, a’i răsturna; im Wrfer —, a pisa; bor ben ®opf —, a vătăma; Vom ^țrone —, a detrona; fein SBeib bon ficț —, a’și lăpăda soțiea, a se des- părți de soție; —, v. n. ir., an Sttnaă —, a se lovi de ceva, a se învecina; nacț Semanb —, a da în cineva; ju Qemanb —, a se împreuna; ber Slbler ftbgt, vulturul se aieaptă asupra prăjii; bie flinte ftb&t, pușca isbesce; ber 2Bagen ftbftt, carul scutură, sdruhăe; ficț —, v. r., Digitized by IjOOQle ©tb|er—©trafic^ 863 a se lovi; fidj mit ben ^opfe an bie SBanb —, a se da cu capul de părete; fid) an @tft>a§ —, a se scandalisa de ceva: —t s. n., lovire, scuturare, is- bire, isbitură. @td$er, 5. m., pisălug, pisător. Sfoj^garn, * w., laț de prins pă- seri; — gebet, a. n., rugăciune de primejdie; —gemețr, s. n., armă de lovit; — ^obel, m., rendea mare; — Ijo^, s. n., te- cărău. ^tb^ig, adj., împungaciu, pun- gaciu. (&t0$4iffettr s. m., tampon; —fol* ben, 8. m., măciucă; —feufeer, 5. m., suspin, sughiț întrerupt; —nogel, s. m., pasere răpi- toare ; —meife, adv., scuturând din când în când; —toinb, 8. m., vent repede. Stotter-er, s. m., șepeleag, gân- găvitor, gângav, farfasit; —n, v. n., a șepell, a gângăvi; —n, a. n., șepelegie, gângăvie. Strada, adv., iute, repede, din- tr’odată; fdjnur—, deadreptul. Straf-amt, s. n., oficiul de a pe- depsi; —anftalt, s. f, casă de corecțiune; —arbeit, s. f, lu- crare de pedeapsă; pens; —ar* beiter, a. m., glotaș; —bar, adj. si adv., vrednic de pedeapsă, vinovat, culpabil; — barfeit, s.f, culpabilitate; —bud), s. n., carte de însemnat pedepsele; —e, 8. f., pedeapsă, osândă, gloabă; lirctylidje —e, epitimie; bie —e erlaffen, a ierta pre cineva, a’i face grație; jur —e, ca pe- deapsă ; —en, t. a., a pedepsi; um ®elb —en, a globi; am £eben en, a pedepsi cu moarte; mit SBorten —en, a înfrunta cu vorba; —erfenntnifj, s. f, sen- tență; —erlaffung, s.f., iertare de pedeapsă, amnestie; —er, s. m., pedepsitor. Straff f adj. și adv., întins, în- cordat. 3traf'făKigr adj., vinovat, vred- nic de pedeapsă; — merben, a căde sub pedeapsă; —faUigfeit, a. f., vină. 3traffțeitr 8. f., întindere, în- cordare. Straf=fret, adj., nepedepsit, scutit de vină; —freițeit, s. f, sen- tință de pedeapsă, amnestie; —gelb, s. n., gloabă, amendă; —geredjtigteit, s. f., justiție cri- minală; —geridjt, a. n., pedep- sire; ba^ gbttlicțe —geridjt, ju- dețul din urmă; —geridjtăbar* feit, s. f., jurisdicțiune penală; —gefepbud), a. n., codice pe- nal; —folonie, a. f., colonie de deportați; —fompagnie, s. f, companie de disciplină. Straflidj, adj. și adv., vrednic de pedeapsă; —feit, s. f., puni- bilitate. Strafltng, pl. —e, a. m., rob, fă- cător de rele. Straf’bâ, adj. și adv., nepedepsit, scutit de pedeapsă; —lofigfeit, 8. f., scuteală de pedeapsă; —prebiger, 5. m., moralist, cen- sor; —prebigt, s.f., înfruntare aspră; — profeți, s. m., proces criminal; —re$t, s. n., drept Digitized by Google <864 St raț I—Strafjenarbei penal; —rec^t^le^rer, m., cri- minalist; —urt^eib s. n., sen- tență penală; —ioârbig, ve^i: —bar; — tooUâie^ung, s.f., ese- cutarea pedepsei, a sentenței. Strai;!, pl. —en, 5. ni., radă; furcă (la copită); blenbe, s.f. (miner.), sulfurat de zinc negru; —bhime, s.f., floare radioasă; —en, v. a., a arunca racje, a sori, a stră- luci; —en, 5. n., sorire, stră- lucire, radiare; —enbrecfyenb, adj., resfrângător (de lumină); —enbredning, s.f, răsfrângerea radelor, refracțiune; —bufnet, s. m., mănunchiu de racje; —enb, adj., strălucitor; —en* Irone, s. f., aureolă, nimb; —idjt, adj., ca racjele; —ig, adj., radios, vărgat; —ung, s.f., răspândire de ra4e. Străine, pl. —n, s. f, scul de tort, jurebie; păpușe de bum- bac, pasma. Stramm, ve^i: Straff. Strambetn, v. n., a da din pi- cioare, a păși iute și mărunt; —, v. a., a călca în picioare. Strambfcn, v. n., a bate din pi- cioare, a fi neliniștit. Stranb, 5. m., țărm de mare ; auf ben — getrieben merben, a fi aruncat la țărm; —batterie, s. f., baterie pentru apărarea țărmului; —en, v. n., a fi arun- cat la țărm, a se sparge (co- rabiea); — fifdjerei, s.f., pescuit la țărmul mării; —gerec^tigteit, s.f, dreptul asupra lucrurilor aruncate la țărm; —gut, s. n., tot ce este aruncat la țărm; — orbnung, s. f, regulament pentru culesul chichribarului; —rauber, m., lotru de țărm; —redjt, 5. n., vedi: —gerec^tig* leit; —t>oge!, s. m., pasere de țărm; —vogt, s. m., inspector de țărm; — madje, s. f, straje de țărm. Strâng, pl. Strânge, s. m., fune, frânghie, ștreang; laț; șir de mărgele; gum —e berurtȘeilt. oșendit la furci; menn afle Strânge reigen, când nu mai ai încătrău. Strânge!, s. m., gripă; gușter, gutunar (la cai). Strangnliren, v. a., a sugruma, a strînge de gât. Strangnrte, s. f., strangurie; zăprire. Străbate, pl. —n, f, trapăd, ostăneală cruntă, strapață; —iren, v. a., a trăpăda, a obosi. Straț, s. m., sticlă poleită. Straje, pl. —n, s. f, drum, cale așternută cu petri, strată; strîmtoare (de mare). StraBen=arbeit, s. f, lucru la drum, lucru public; —auffețer, s. m., drumar; —bau, s. m., facerea drumurilor; —bet eud)= tung, s. f, iluminarea stratelor publice; —junge, s. m., ștren- gar; —fotț, s. m., noroiu; —Interne, s. f., fălinar de strată; —morb, s. m., omor comis pe strată; —roub, s. m., tâlhărie; —râuber, s. m., tâlhar, bandit, hoț de drumuri; pandur; —râuberifd), adj. și adv., tâl- Digitized by GooQle Strategie—Streic^baum 865 hăresc; tâlhăresce; —fperrung, 8. f., baricadă; —t$ur, s. f., poartă; —$oU, s. m., vamă de drumuri. Strategic, strategie; —ifer, s. m., strateg; —ifdj, adj., strategic. Straie, pl. — n, s. f., bruilon, terfelog. Strauben, v. a., a sburli, a scă- moșa; fid) —, v. r., a se sburli, a se scămoșa; a se sbuciuma, a nu voi, a se îndârji. Stranbig, adj., sburlit, scămoșat, peptenat. Strâng, pl. Strdud)e, Strâudjer, s. m., tufa, târș, hăciugă; arbust; —artig, adj. și adv., tufos, frutescent; —bieb, 8. m., fur potlogar; —ein, v. n., a se potigni, a se împedeca, a’și da în nas; —ein, s. n., potignire; —țolj, s. n., tufiș; —inert, s. n., tufiș, hăciugi. Strâng pl. —e, 5. in. (zool.), struț, strution. Strâng, pl. Straufte, 5. m., luptă, încăierare; einen — tdmpfen, a se încaieră; —, buchet, smoc; moț (de pene), creastă; —bin* berin, s. f., buchetieră. Strân^^cn, —lein, s. n., bu- chetaș, smoculeț. Stran^euei, 8. n., ou de struț; —feber, s. f., peană de struț; —magen, s. m., stomach de struț, stomach sănătos. &trete,pl. —nt8.f., proptea; —bal* ten, 5. m., căprior; —banb, —Ijofy, 8. n., șitori; —traft, 8. f., tendență; —mâner, 8. f., Barcianu, WOrterbuch. zîd proptitor; —pfeiler, s. m., stâlp proptitor. Streb=en, v. n., a tinde, a râvni, a nizui, a se încerca, a se sili; —, s. n., silință, râvnire, do- rință , încercare; tendență; —enb, adj., râvnitor; —er, 8. m.. râvnitor; (zool.), costreș boticos; —fam, adj. și adv., stăruitor, diligent; —famteit, s. f., stă- ruință. Strettbar, adj., ce se întinde sub ciocan, ductil, maleabil; —teit, f., ductilitate, maleabilitate. «Street=e, pl. — n, s. f., întindere, distanță, spațiu; vertej (de în- * tins peile); —en, v. a., a în- tinde, a lungi; ju SBoben —en, a trânti la păment; ba§ ^etuețr —en, a depune, a lăpeda arma; fid) —en, v. r., a se întinde; —er, $. m., întimjetor; —Ijam* mer, s. m., ciocan de întins ferul; —toalje, s. f., sul, ci- lindru de a întinde ferul în foi; —mert, s. n., mașină de întins ferul. Streid), pl. —e, s. m., lovitură, bătae; trăsătură; mișelie, blă- stemăție, șoție, dănănae; ein bummer —, o prostie; ein Iu* fliger —, renchiu; toile —e mad)en, a face nebunii; ein tbb* lidȘer —, o lovitură de moarte. Streidpbamn, 8. m., sul de ne- tezit (pelea, pânza);- —brett, s. n., cucură; —eifen, s. n., fer de netezit; — țolj, s. n., lopă- țică de ras, răsuroiu; —cin, v. a., a netezi, a măguli; —ein, 55 Digitized by GooqIc 866 St r ei d) en—Streita jt 8. n., măgulire, netezire (cu mâna). Sfreitțen, v. a. ir., a netezi, a întinde, a unge (unt pe pane); baă SReffer auf bem Stație —n, a ascuțl cuțitul pe amnar; ein geftri^eneă Wfj, o măsură rasă; —, a șterge, a peptena (lână); a da jos, a desface; bie Slagge—, a lua jos steagul; bie Segel— a desface ventrelele; ben 53a§ —, a cânta basul; giegel —, a face cărămidi; au$ ber ^eiligenlifte —, a decano- nisa; —, v. n. ir., a trece, a sufla lin; a umbla haimana; bie £uft ftreicțt, vântul adie; im Sanbe țerum—, a umbla nimic; bie , pescii își depun icrele; —f s. n., ungere (de unt, de emplastru); trece- rea (păserilor); direcțiunea (unei vine de metal). Strei(ț=er, s. m., ascuțitor; pep- tenător de lână; —garn, s. n., rețea de târâit; —țolj, s. n., lemn de netezit, netezitor; —țbljcțen, s. n., vecji: gunb* țiJljcțen; —leber, s. w., curea de ascuțit brice; —linie, s. f., flancă (la forterețe); — riemen, 8. m., ve4i: —leber; —ftein, vedi: ^robirftein; —bogel, veqi: 3u0bogel; —ttețre, s. f., flanca bastionului; —molie, 8. f., lână dărăcită; —jeit, s.f, timpul*depunerii icrelor; timpul trecerii păserilor. Streif, pl. —en, s. m., dungă, vargă; șușeniță; fâșie, bandă; —cțen, a. n., vărgușoară, dun- guliță; —en, v. a., a trage dungi, a sdrelî, a vrâsta; a strujl, a juli (pelea); a răs- frânge, bie £ugel țat ițn ge* ftreift, ’l-a atins glonțul; —, v. n., a lovi ușor; a răsfrânge, a sufulca; a bate lela, a um- bla haimana, a cerceta îm- prejur; ficț — en, v. r., & ’și sdreli pelea, a se vătăma ușor; —en, s. m., vecfi: Streif; —er, s. m., care face vărgi; celce umblă pustiu; —erei, s.f., escursiune; colindătură; —ig, adj., vărgat, dungat; —licțt, s. n., lumină laterală; —fcțufj, a. m., atinsură de glonț, rană ușoară; —macțe, s. f, patrolă; —jug, s. m., curs, marș. Streif, pl. —e, s. m., ceartă, price, sfadă, dispută; proces; luptă; — mit gemanbem an* fangen, a se lua în colți cu cineva; einen — beilegen, a de- lătura o ceartă, a termina un proces. Streiha£t, s. f, săcure de luptă, băltag; —bar, adj., harnic de a purta arme, bun de luptă; —barfeit, s. f, hărnicie de a purta lupta; —en, v. n. ir., a se certa, a se disputa, a se lua de gură cu cineva; um be§ tfaiferă Start —en, a disputa despre umbra asinului; mit fkț felbft —en,a sta la îndoieală, a fi iresolut; tuiber bie SBațrțeit —en, a combate adevărul; —enb, adj., certăreț, cel-ce se ceartă, cel-ce combate; belige- rant; litigant; —enbe ^ir^e, Digitized by IjOOQle Streitfrage—Strici 867 biserică militantă; — er, s. m., luptător, luptaciu; certăreț; —erei, s. f., ceartă; —erin, 8. f., certăreață. @treit=frage, s. f., controversă; —geno^r s. m., soț de luptă; —gier, s. f., poftă de ceartă; —Șammel, s. m., om certăreț; —Ijanbel, s. m., proces; —ig, adj., supus la îndoieală; de ceartă, controversat; Sttnaâ Șe* manbem —ig madjen, a’i dis- cuta dreptul cuiva; —igTeit, s. f., dispută, controversă; —Wben, 8. m., ghioagă; —frafte, s. f. pl., forțele mili- tare; —funft, s. f., arta de a combate, dialectică; —luft, s.f., plăcere de luptă, de dispută; —luftig, adj., răsboinic;—roft, s. n., cal de bătae; —fadje, s. f., proces; polemică^ —faț, m., controversă; —fâftdjter, s. m., împăcător; —fdjrift, s. f., scri- ere polemică; —fudjt, s. f., poftă de ceartă; —fu^tig, adj., certăreț; —tljeofogie, s. f., teo- logie polemică; —waffe, s. f., armă de luptă; —magen,s.m., car de răsboiu. ®treng, adj. și adv., strașnic, aspru, aprig, rigoros, sever; acurat, esact; strîns; —e Sfiite, frig aspru ; im —flen Sinne be$ SBorteS, în cel mai strict înțăles. Strenge, s. f., strășnicie, severi- tate, asprime, rigoare; înțepe- neală (la cai) ; ve$i și: Strftngel. ®frengf(âffigr adj., greu de topit-, refractar. Stren, pl. —en, s. f., așternut (la vite), culcuș; presărătură; —biidrfc, 8. f., cutie de pre- sărat; —en, v. a., a presăra, a răspândi; SBIumen anf ben SBeg —en, a așterne drumul cu flori; SRift —en, a risipi gunoiul pe loc; Sanb —en, a pune ciripie, parazîu; —golb. 8. n., praf de aur; —pufoer, s. n., praf de pus pe rane; —fanb, s. m., ciripie, parazîu; —ftroț, 8. n., paie de așternut; —juder, 8. m., zahăr pisat. 3tri^r *«<|i: Streic^en. Strid), pl. —e, s. m., trăsătură, linie, vargă, dungă; ^manbem einen — burd) bie SRedjnung madjen, a încurca planurile altuia; — mit bem Sogen, trăsă- tură de arc; —, regiune, di- strict; ein — Sanbeâ, o re- giune ; — beâ £udje§, părul (postavului); bem Xudje ben — geben, a trage păr postavului; nadj bem —, după păr; nnber ben —, în răspăr; — ber^dgel, trecerea păserilor (în alte ți- nuturi) ; — ber țjițdje, trecerea peștilor pentru depunerea icre- lor; —eldjen, 8. n., linioară; —fărmig, adj., linear; —puntt, s. m., virgulă cu punct, vir- gulă punctată; —-regen, s. m,, ploae trecătoare; —nogel, s. n., vecji: gugnoget; — tocife, adv., pe ici pe colea, în anumite locuri; linie cu linie; —geit, s. f., timpul de ducă al pă- serilor; timpul de ouat al pescilor. Digitized by Google “* 868 Strid—(Strom Strid, pl. —e, a. m., fone, fonie, frânghie, laț; — arbeit, s. f, lucru de împletit cu acele; —beutel, 5. m., săculeț, pentru împlătitul cu ace; —d)en, a. n., cordeluță; — en, v. a., a împleti cu acele; —en, a. n., împle- tire cu acele; —er, s. m., îm- pletitor cu acele; —erei, s.f., împletitură cu acele; —erin, a. f., împletitoare cu acele; —garn, s. n., tort de împletit; —bafen, a. m., igliță. croșetă: —wrbdjen, 5. n., coșuleț pentru lucrul de împletit; —leiter, s.f., scară de fonii; —mufter, 5. n., model de împletitură cu acele; — nabel, s. f., ac de împletit; —ring, s. m., inel de împletit cu acele; — fdjoufel, a. f., glenciu, clenciu; —fdptfe, 5. f., școală pentru împletit cu acele; —ftrumpf, s. m., ciorap împletit cu acele; —ftunbe, s. f., lec- țiune de împletit cu acele; —tnerf, s. n., fonerie; —$eug, s. n., unelte de împletit. Striefe, pl. —rt, s. f., vedi: Streif. Striegel, pl. —n, s. f, țeseală; —n, v. a., a țesela, a făcălui. ®triem=e, pl. —n, s. f, dungă, venătae, vâlce^eală; —ig, adj., cu venătăi, vâlced, cu dungi. ^trie^el, pl. —n, s. f. ți m., un fel de cozonac împletit. Strippe, pl. —n, s.f., frânghioară. ve4i: ©treiten. Statâef, pl. —n, s. m., folău, ciocălău, cucuruz de brad; —!opf, cap creț. Stroț, 5. n., paiu, paie; mit — ouâftopfen, a împăie; — s. f, sperlă; —bonb, s. n., le- gătură de paie; —biume, a. f. (bot.), plevăiță; —bunb, s. m., mănunchiu de paie; —butter, a. f., unt de earnă; —badj, s.n., coperiș, înveliș de paie; —bede, 5. f, rogojină de paie; —ern, adj., de paie; —farben, adj., de coloarea paielor, galben des- chis, păiiu; —feuer, s. n., foc de paie; —futter, a. n., nutreț de paie; —gelb, ve4iî —farben; —^alm, s. m., paiu; —Ijaufen, 5. m., jireadă de paie; —țof, s. m., păisce; — s. m., pă- lărie de paie; —Ijutte, s. f, colibă de paie; — junter, s. m., nobil provincial; —fopf, a. m., cap sec, om prost; —forb, s. m., coșuleț de paie; — franj,s.m., cunună de paie; —lager,s. n., așternut de paie; —ledtverl, a. n., leasă de paie; —mann, s. m., păpușe de paie; —mattc, s.f., rogojină de paie; —pfeife, s.f, iluer de paie; —fad, s. m., sac de paie; — fdjober, ve Patimă ne- cumpetată, manie, poftă estra- vagantă; bie faKenbe —, strop- șeală, nevoie, epilepsie. Surfjtau, s. n., fune groasă. Siid)tig, adj. și adv., pătimaș, bol^tic. Sub, pl. —e, s. m., clocoteală, ferbere, fertură. Siib, s. m., sud, mia4ă(ji; —afrifa, s. n. (geogr.), Africa de sud; —amerifa, s. n. (geogr.), Ame- rica de sud, meridională. Subel, s. m., murdărie; —arbeit, Digitized by GooqIc Siiben—Sumpf 875 /., mânjitură (în pictură); —bu4), n., strață, macula- tură; —ei, 8. f., mânjitură, mâsgălitură; —ig, adj., murdar, mânjit; —fod), a. m., bucătar murdar; —fodjerei, a. fer- turi murdare; —fddjin, s. f., bucătăreasă murdară; —n, v. a. și n., a mânji, a spurca, a ferbe grețos; —papier, 8. n., hârtie de mânjit; —wdf^e, s.f,, spălare de rufe, făcută cu ne- gligență; —»erf, a. n., mân- jitură. Sfiben, ve^i: (5db. Siiber4reite, s. f., lățime (geo- grafică) sudică; —fonne, s. f., amiadi. Siib=friufjte, f. pl., fructe me- ridionale; —fiifte, s. f, țărm de mia(}ă(Ji, meridional; —Idn* ber, m., locuitor de țeri me- ridionale. (Subler, a. m., mânjitor; —in, s.f, mânjitoare. Siib4i(f), adj. și adv., de mia^ă4i, meridional, austral; —, n., auroră australă; —oft, s. m., sud-ost, mia4ă^ r^sărit; —ofterfonne, noue oare îna- inte de ameadi; —bftlicț, adj., de sud-ost; —pol, s. m., polul antarctic; —fee, s. f., Marea pacifică; —feite, s. f., partea de cătră sud; —Wdrtâ, adv., spre, cătră mia(fă(Ji; —roeft, s. m., sud-vest, mia4ă4i-apus; —ioefterfonne, trei oare după amiadi; —toinb, s. m., austru, vent de mia4ă4*- Suffragau, adj., sufragan. Siițlen, v. a., ve4i, Snbeln. Suțfiatțe, s. f., băltoacă. Oțne, f., curățire de păcate, împăcare, îmblâncjire, reconci- liațiune; — n, v. n., a împăca, a se curăți de păcate, a’și trage păcatul. Siițnopfer, s. n., jertfă, prinos de împăcare; sacrificiu, victimă; —ung, s. f., împăciuire. (Sultan, pl. —e, s. m., sultan; —in, 5. f, sultană; —ine, s. f.f stafidă mare. Snlje, Sulje, pl. —n, s. f., ră- cituri, piftii; gelatină. Siil^fleifdb s. n., carne pusă în saramură; —mi(cf), s. f., lapte închiegat. Snmatț, s. m., (bot.), scumpie, sumac. Snmmarif^, adj. și adv., sumar. Siimmrfjen, s. n., sumușoară, sumă mică. Snmme, pl. —n, s. f., sumă. Snmmen, vecji: Summiren. Snmmen, v. n., a bîzăi, a bom- băi, a sbârnăi, a susura; bie CȘren, — iȘm, îi țîue urechile; ein Sieb —, a cânta încet; —, 8. n., bîzăire, bombăire; cântare încet. Sumpf, pl. Sdmpfe, s. m., mo- răștină, mlăștină, ploștină, ro- vină; —anborn, s. m., (bot.L cervană; —binfe, s. f, (bot.), piperig de bălți; —peber, 5. n^, friguri mortărețe; —gegenb, s. f., ținut băltos, mărăștinos —^a^nenfuS, s. m., (bot.) ne- preasnic; — ig, adj., mărăștinos, rovinos, glodos; - iger SBoben, lo- Digitized by GooqIc Sumjen—(Supplement 876 visce; —f fee, s. m. (bot.), trifoiu de lac; —lanb, s. n.j păment ro- vinos, mărăștinos; —luft, s.f.j aer inflamabil; gaz hidrogenos cărburat; —moor, s. n., mă- răștină; — ottcr, 5. norcă; —pflan§e, 5. f.j plantă de mă- răștină; —fdjnepfe, s.f, sitar; —bogel, m.j pasere băltă- reață; —wiefe, s. /., livade măraștinoasă. @umfen, v. n.j a bîzăi. ®nnb, s. m. (geogr.), strîmtoare de mare, Sund. Onbe, pl. —n, s. f.j pecat. căl- care de lege, greșeală, culpă; Qfemanben einer — geițen, a’i învinovăți pre cineva cu ceva greu; —nbefenntnig, s. f.j măr- turisirea păcatelor; —bod, s. m.j purtătorul de vină în locul altora; — faU, s. m., căderea lui Adam ; —ntaft, s. f.j mulțimea păcatelor; —nleben, s. m.j vieață plină de păcate; —nloțn, 5. m.j răsplata păca- telor; —npfupl, s. m.j iad; —regifter, s. n.j păcate multe; —fdjuîb, s. f.j vină, culpă; —ntilger, s. m.j mântuitor; —ntilgung, 5. f.j mântuire; —nbergebung, s. f.j iertarea pă- catelor; —nboU, adj.j plin de păcate, păcătos. @iinber, s. m., păcătos; armer—, delincuent; —in, s. f.j păcă- toasă ; arme —in, delincuentă. <5ftnb-flut^ s. f.j potop, diluviu; —4)aft, adj.j păcătos; —Ijaftig* feit, f, păcătuire, stare pă- cătoasă. Onbtg, adj.j păcătos; —en, v. n., a păcătui, a greși; —er, s. m.j cel ce păcătuesce; —feit, 5. f.j păcătuință. adj. și adv.j păcătos, criminal; —feit, s. f.j crimă. ©uubopfer, ve^i ©uțnopfer. <5uperfeiît, adj.f vedi: Ueberfein. (Superintenbent, pl. —en, s. m.j superintendent, episcop (la lu- terani); —in, s.f.j superinten- dentă. (Șttperior, pl. —en, s. m.j supe- rior, egumen; —in, s.f.j supe- rioară, stareță; —itat, s. f.} superioritate. (5uperflugr adj.j ve^i: Ueberflug. Superdativ, pl. —e, a. m.j super- lativ, gradul cel mai înalt; —naturalismul, 5. m.j supra- naturalism, credință în revela- țiune; —noturalift, s. m.j su- pranaturalist, care crede în revelațiune; —numerar, adj.j supranumerar. Oppdjen, s. n.j zămuță <5uppe, P^ —n, s. f.j supă, zamă, ciorbă; —nfraut, s. n.j verde- țuri de supă; —nlbffet, s. m.f lingură de supă; —nfdpiff el, s.f, blid de supă; —nteUer, s. m.j teler de supă; —ntopf, s. m., oală de supă. Snppidjt, adj.j zămos. ®up=plement, pl. —e, s. n., suple- ment, întregire, adaos; —pli* ciren, v. n. și a.j a presență o suplică; —plit, s. f.j suplică, rugare; —plifant, s. m.j supli- cant; —plifantin, s. f.j supli- cantă; —pliren, v. a.f a su- Digitized by CiOOQle Supremație—Sprien plini, a înlocui; —poniren, v. a., a presupune. Supremație, s. j., supremație. Snrren, v. n., a zurui. Surrogat, pl. — e, s. n., surogat. 8a‘ lahor; — l^nern, v. n., a lucra cu ^ioa; —marțc^ 8. m., (p de mers (militar). Tagen, v. impers., eă tagt, se face (poă, se lumină de (poă. Tage*pop, s. f., posta de (p; —reife, s. f, cale de o coasta de că- tră vale, în jos; —tueg, s. m., drumul de alungul unei văi; . —tueg beâ StromeS, talveg, direc- țiunea văii prin care curge rîul. X^nt, ve$i: Xțun. X^at, pl. —en, s. f., faptă, lu- crare, efect; gemanbem mit 9îatț unb — beifte^en, a ajuta pre cineva cu sfatul și cu fapta; jur — fcțreiten, a esecuta un lucru; auf frizer —, în faptă învederată, în flagranti; in ber —, în adevăr, în faptă, cu a- devărat; —beftanb, s. m., fapta, istoriul lucrului; —enbrong, s. m., activitate, impulsul de a face fapte, prin cari îți câștigi renume; —enloS, adj., fără fapte mărețe, obscur. Xțater, *r. m., făcător, autor (al vre unei crime), vinovat, cul- pabil; —in, făcătoare, vinovată. X^at^nublung, s. acțiune. X^âtig, adj. și adv., lucrător, mun- citor, activ, nepregetător; elec- tiv ; —feit, s. activitate; au* Ber —feit fe^en, a reduce la inactivitate. SțnMrnft, 8. f., putere lucrătoare, energie; —funbig, adj., învede- rat, pe față, manifest. Xfjattid), adj. și adv., prin faptă; Semonben —lid) miB^onbeln, a maltracta pre cineva; fid) -ț- an .gemanb vergreifen, a pune mână, a bate pre cineva; —feit, s. f., faptă, vătămare, sîlă. Xțatfat^e, s. f., faptă, faptă com- plinită; —fădjlid), adj. și adv., de fapt. Xțau, s. m., rouă; —en, v. impers., e$ t^aut, rourează; se desghia- ță; —ig, adj., acoperit de rouă, rouros; —tropfen, s. in., pică- tură de rouă; —Wetter, s. n., desghieț, moină; —Winb s. m., vânt de mia(}ă(p; —murgei, s. f., rădăcină orizontală. X^cater, s. n., teatru, amfiteatru; —bi^ter, 5. m., poet dramatic; —maler, s. m., decorator; —ftiid, s. n., piesă de teatru; —ft^l, 8. m., stil dramatic. Xțentrnltf^, adj., teatral. Xțeben, s. n. (geogr.), Teba. Xljee, m., teiu, ceaiu; —auf* guB, s. m., infusiune de teiu; —brett, 5. n., tavă; —buc^fe, s. f., cutioară de teiu; —feffel, 5. m., ceainic; —Ibffel, s. ^n., lingură de teiu; — mafd)ine, 5. f., ve^i: —feffel. X$eer, s. n., cătran; duhot, păcură; Digitized by GooqIc 888 Xțeeftoff—£țeffahen —brenner 5. m., care face că- tran, duhot; —bii^fe, s.f., pă- corniță; —ig, adj., păcuros; —ofen, m., cuptor pentru a face cătran, duhot; —queHe, 5. f., puț de păcură; —ioaffer, s. n., apă păcuroasă. $țee=ftoff, w., teină; —ftvaucț, arborel de teiu; —taffe, s. f., tasă de teiu; —topf, s. m., oa- lă ,de teiu, ceainic. pl. —e, s. m., parte, por- țiune, rată; tom, volum; jnm —, în parte; meineâ —3, cât pentru mine; eineâ —3, onbern —de o parte și de altă; un einer (Socțe — țaben, a parti- cipa la ceva; jn — ioerben, a ave parte, a fi părtaș. Sțetbbar, adj., ce se poate des- părți, divisibil; —barfeit, s. f., divisibilitate; — djen, s. n., păr- ticică, particulă; moleculă; —en, v. a., a împărți; a despărți, a separa; Qemanbeâ (Scțmerjen —en, a compătimi pre cineva; a lua parte la durerile cuiva; fi# —en, v. r., a se împărți; a se separa; — er, 5. m., cel ce împarte, împărțitor, despăr- țitor; divisor; —țaber, s. m., companion, soț, interesat; —ța* berin, s. f., companioană; —țaf t, —țaftig ioerben, a se face păr- taș, a fi părtaș; —națme, s. f, luare de parte, participațiune, interes; —națmloâ, adj. și adv., indiferent, fără interes; —națm* lofigfeit, s. f., indiferentism; —nețnten, v. n., a se împărtăși, a lua parte; —nețmen laffen, a face cuiva parte de ceva; —nețmer, m., participant, asociat; —nețmerin, s.f, par- ticipantă, asociată. SțeilS, adv., parte, în parte. Xțeilfdjetbe, s. /., cadran (la oro- logiu). Sțeilnng, pl. —en, 5. f, împăr- țire, despărțire, divisiune, par- tițiune; scisiune; separațiune, despărțenie ; —âgfieb, s. n., membru de divisiune; —âftricț, s. m., linioară de despărțire; —Sbertrag, s. m., contract de împărțire; —^ațf, s. f., divi- dend; —Sjeidjen, s. n., semn de despărțire. $țeil=Weife, adv., în parte, în bu- căți, parțial; —jațl, 8. f., cuo- țient. Tțema, pl. —ta, s. n., temă. Xțemfe, 5. f. (geogr.), Tamisa. Xțeo=f rație, s. f., teocrație; —log, s. m., teolog; —logie, f, teologie; —logifcț, adj. și adv., teologic. Xțeorem, pl. —e, s. n., teoremă. Xțeore4ifer, s. m., teoretic; —tifcț, adj. și adv., teoretic. Xțeorie, pl. —en, s.f., teorie. Xțerapeut, pl. —en, s. m., tera- peut; —ifcț, adj., terapeutic. $țera|ne, s. f, terapie. Xțeriaf, m., teriac, antidot. Xțermo*meter, 5. m., termometru; —metrifcț, adj., termometrie. Xțefe, pl. —n, s. f., tesă, pro- posițiune. Xțcffa4ien, s. n. (geogr.), Tesa- lia; — lonicț, s. n., (geogr.), Tesalonica; —lonifer, 5. m., Digitized by Google £$euer—ÎȘbrin 889 tesalonian; — lonifc^, adj., te- salonic, tesalonian. Xljeuer, adj. și adv., scump, pre- țios ; tvie — ift ba$ ? cât costă ? care’i este prețul ?; — ma^en, a scumpi; — merben, a se scumpi; — ju fte^en fommen, a costa mult; $od) unb — ver= fpred)en, a promite solemnei; —ung, s. f, scumpete. Xțierr pl. —e, s. n., animal, vie- tate, dobitoc, jiganie; inilbe^ —> feară. Tțier=anbeter, s. m., zoolatru, în- chinător la animale; —anbetung, s. f, zoolatrie; —dljnlid), adj. și adv., ca un animal, aseme- nea unui animal; —art/ s. f., specie de animale; —artig, adj. și adv., de firea animalelor; —arenei, s. f., doftorie, reme- diu pentru vite; —or^neitunbe, —arjneitunft, s.f., veterinărie; —arjneif(țulef s. f, școală de veterinărie; —arjt, a. m., vete- rinar; —befcțreibung, s. f, de- scrierea animalelor, zoografie; — djen, n., animal mic, ani- malcul; —garten, s. m., parc, grădină zoologică; —gattung, s. f, soiu de animale, gen de animale; —gefedjt, s. n., luptă întră animale; —gemdlbe, s. n., tablou cu animale; —gefc^ic^te, s.f., zoologie; —gețd)led)t, n., genul animalelor; —^au§, 8. n., menagerie; —țeilfunbe, 8. f, arta veterinăriei; —țeit, 8. f, animalitate; —ifd), adj. și adv., animalic, bestial, brutal; —talb, s. n., vițel, vițea de cerb; —fenner, s. m., zoolog; —flaffe, s. f, classă de animale; —IranN $eit, s. f., epizootie; —treia, 5. m., zodiac; —!unber 8. f., zoologie; —leben, a. n., vieața animalelor; —pflanje, s. f., zoofit; —qudler, s. m., chinui- tor de animale; —reid), 8. n., regnul animalelor; —feele, f, suflet, inimă simțitoare; —fpra= d?e, s.f, limbagiul animalelor; —ftiid, s. n., pictură, tablou cu animale; —vere^rung, s. f, zoolatrie; —roarter, m., în- grijitor de menagerie; —melt, s. f., lumea animalelor; —ger* glieberung, s. f, zootomie; —$ud)t, 8. f., prăsirea, econo- mica de vite. T^onr s. m., lut, argilă; —artig, adj., mălos; —boben, —erbe, s. f., păment argilos, păment lutos. ^bneru, adj., de lut, de argilă. ^țon=grube, a. f, groapă de lut; —ig, adj., lutos, argilos; —falf, 5. m., lut văros, margă; —fd)ld* gel, a. m., maiu de frământat lutul; —fdjneibe, s.f., cuțîtoae de lut; —mare, s. f, olărie; —giegel, s. m., țîglă. Xțor, pl. —en, m., nebun, smintit. Tțor, pl. —e, s. n., poartă; —banb, a. n., peantă; —fațrt, s. f, întrata porții, sub poartă; — gelb, a. n., accisă; —Șeit, 5. f., ne- bunie ; — țiiter, ve^i: —nrârter. adj. și adv., nebun, de- șuchiat. Tțorin, pl- —nen, s. f., nebună. Digitized by GooqIc 890 îfprnagel— îljomagel, 8. m., cuiu cu țintă ascuțită; —pfoften, s. m., stâlp de poartă; — fdjlieBer, vedi; —toartei; —îd)loB, 8. n., lăcat de poartă; — fdjtufj, 8. m., în- cuierea porților; — fd)luffet, s. m., cheie de poartă; —febrei* ber, s. m., scriitor la poarta cetății; perceptor de accise; —fperre, s. f., ve4i: —; —[tube, s. f., odaea portarului; —tofirter, s. m., portar; —toeg, sub poartă; —jettel, s. m., bi- let de liberă întrare; —joK, 8. m., accisă. Xțra«cten, s. n. (geogr.), Tracia; —cier, m., trac; —cifadj., tracic. Xțran, s. m., oleu de pesce, un- tură de pesce; —brenner, s. m., topitor de untură de pesce; —brennerei, s. f., locul unde se topesce untura de pesce. Tțrăn^en, s. n., lăcrimioară; —e, 8. f., lacrimă; in —en au$* bredjen, a se scălda în lacrime, a plânge tare; mit —en bene^ jen, a scălda în lacrime; —en bergiegen, a vârsa lacrime Xțrănen, v. n., a plânge, a vărsa lacrime; —b, adj., lăcrimând, plângând. Xțranen=bein, s. n., osul lacrimal; —brob, 8. n., pomană; —briife, s.f., ghindură lacrimală; — fiftel, s.f., fistulă lacrimală; —gefd&e, s. n. pl., vase lacrimale; —grube, s. f., gropițe lacrimale (la cer- bi etc.); templele la cai; —fad, s. m., sac lacrimal; —firom, s. m., rîu de lacrime; —tbal, a. n., valea plângerilor; —bott, adj., plin de lacrimi, jelitor, doios; —toeibe, s.f., salce pletoasă. Tțran>i(ț|t, adj., de natura unturei de pesce; —ig, adj., ce conține grăsime sau untură de pesce. Xțrănig, adj., udat de lacrimi. Xțran^fieber, vecji: —brenner; —tonne, 8. f., butoiu de untură de pesce. Sțron, pl. —e, 8. m., tron, scaun de domnie; bont —e ftofcen, a detrona; —befteigung, a. f., su- irea in scaunul domniei; —be* merber, s. m., pretendent; —en, v. n., a ședă pe tron, a stă- pâni; —erbe, 8. m., moștenitor al fronului, clironom al tronu- lui ; —erlebigung, s. f., vacanța tronului; — folge, s. f., urmare în domnie, succesiune la tron; —fotger, s. m., următor în scaunul domniei, succesor la tron; —bimmel, 8. m., baldachin, aer; —rauber, s. m., răpitor de tron, usurpator; —rebe, 8. f., cuvântul de tron; — [tufe, 8. f., treptele tronului. Tbnlitțr ve4i: ^unlicb. Xțnn, v. a., a face, a lucra; a pune (pe ceva); a îndeplini, a face la părere; ju — țaben, a avă de lucru; — baben, a nu avă nici un lucru, a nu avă nici o treabă, a nu avă nimic de lucru; mit $e* manbem ju — baben, a avă afaceri cu cineva; gemanbem $u — madjen, geben, a’i face cuiva învălueală, a’i da de lu- cru; feine Scbulbigteit —, a’și Digitized by GooqIc T^urmeule 891 împlini, a’și face datorința; nid)t$ mit Semanb ju — baben mofien, a nu’și face de lucru cu cineva, a nu av^ cu el ni- mic, nici în clin nici în mâne- că; ma§ ift ju —, ce e de fă- cut ? ba§ tbut nid)t$ jur n’are de a face, nu impoartă; ift mir um ibn ju —, me doare de el, me Interesez de el; e$ ift mir nidjt um ibn ju —, nu’mi pasă de el; menii eâ nur barum ju — ift, dacă nu- mai de atât e vorba; ju @twa§ nod) ©tmag Șinju —, a adauge ceva la ceva; Salj in bie Spei* fen —, a pune sare în bucate; Semanben auf bie Sebre —, a’i da pre cineva să învețe o me- serie; — alS ob man nidjtâ WiiBte, a face ca și când n’ai sci nimic; gelebrt —, a face pre învățatul; gut —, a face bine, a fi bun de ceva; grog —, a face pre marele, a se făli; tunb —, a da de scire, a publica; e£ tbut nid)t§, nu face nimic; gefagt. getban, ce s’a înălți- mea turnului; — biiter, s.m., ve(ji: Digitized by GooqIc 892 Sljurbff nung —îirann î^iirmer; —fpi^e, $. /, vârful turnului; —u^r, s.f., orologiu de biserică; —berlteB, s. n., beciu, suteranul unui turn; —jinne, s. f., meterez de turn. Sțiir'bffnung, s. f, ușe; —pfoften, s. m., stâlpul ușii; —riegel, s. m., încuietoare; —(d)lo&, s. n., lăcat; —fdjluffeî, s. m., cheie; —f^tDeHe> s. f., pragul ușii; —fte^er, 5. m., ve$i: —țiiter; —ftod, s. m., uscior; —berttei* bung, s. f., căptușeală la uși; —borțang, s. m., perdea la ușe. $țut, vedi: ^un. Simian, s. m. (bot.), cimbrișor. £țtymfeibe, s. f. (bot.), torței. £iber, s. f. (geogr.), Tibru. £ief, adj. ți adv., afund, profund, adenc; In —en ©ebanten ber> funfen, cufundat în gânduri se- rioase; — tn ben îag ținein, pănă dioa târdiu; bie ăugen — im £opfe Șaben, a avă ochii cufundați în cap; — îlt^em țolen, a resufla greu; —trauern, a purta doliu adânc. Xief4ttgig, adj., cu ochii cufun- dați ; —blau, adj., vânăt închis; —bltcf, s. m., pătrundere mare; —benfenb, adj., cugetător afund. $iefe, pl. —n, 5. f., afun^ime, profunditate, fund; —n, v. n., a săpa în adenc după minerale, a sonda, a esploata minerale. Sief-Iotț, s. n., sondă mare; — finn, 5. m., profunzime de spirit; melancolie; —fînnig, adj. și adv., cugătător, melancolic; —finnig= feit, 5. f, vedi: —finn. Xiegel, s. m., tigae; —djen, s. n., tigăiță. Xiene, pl. —n, s. f, putină cu căpac. Xiger, s. m. (zool.), tigru; anteriu tanif^er —, jaguar; —țaut, s. f., blană de tigru; —in, s.f., tigroaică; — fape, s.f., mâță săl- batecă tigrată, pard; —n, v. a., a învrâsta, a pestrița; —pferb, s. n., cal tigrat, pestriț; —toeib* cțen, n., vedi: —in; —Wolf, 5. m., guepard. Tilgbar, adj. și adv., ce se poate șterge, amortisa, amortisabil. îilgen, v. a., a anula, a stînge, a nimici; a desființa, a strica; a răfui, a amortisa; feine Sdjul* ben —, a’si plăti datoriile, a răfui datoriile sale. Xilgung, pl. —en, 5. f., stârpire, stricare, răfuire, amortisare; — einer Scbulb, răfuirea unei datorii; —gfaffe, s. f, cassa de amortisațiuni; —âf djein, s. m., bilet de amortisațiune. XiUe, ve^i: S)iUe. Xinftur, pl. —en, s. f., tinctură. Xiute, pl. —n, s. f., negreală, cerneală; in ber — fi^en, a se afla in mare încurcătură; —n* fag, s. n., călămariu, călimar; —nfifdj, s. m. (zool.), calmar; —nfled, s. m., peată de ne- greală ; — nftedâ, s. m., porc de negreală. Sirann, pl. —en, s. m., tiran; om crud, asupritor; —enmârber, s. m., tiranicid; —ei, $. f., tirănie; — ifc^, adj., tiranic, crud; —ifiren, v. a. și n., a tiranisa. Digitized by IjOOQle XtW-îob 893 pl- —tr s- m., masă; ber — beâ $errn, S. cuminecătură; bei —, la masă; nad) —, după masă; ju —e gețen, a se pune la masă, la prân^; —bein, 8. n., picior de masă; — befted, s. n., tacâm de masă; —blatt, s. n., tabla mesei; —djen, 8. n.f mă- suță, mescioară; —bede, s. f., pânzătură de masă. Ttfdjen, v. w., a se pune la masă. Xiffygănger, s. m., oaspe; —gebet, s. n., rugăciunea de masă; —ge* bed, s. n., tacâmurile, servițiul * de masă; —genofj, 8. m., soț * de masă; —gerat^, s. n., vase, unelte de masă; —gefeUjdjaft, s. societate, companie de masă; —gefpracț, s. n., convor- bire la masă; —geftett, 8. n., picioarele mesei; — taften, m., —labe, s.f., lădițamesei; —lein, vedi: —djen. Xtfdjler, s. m., măsar, templar, stoler; —arbeit, s.f, lucru de t măsar; —ei, 8. f, templărie; * —țanbwerl, s. n., meserie de tâmplar, de măsar; —teim,«. m., cleiu; —meifler, s. m., măiestru măsar; —n, v. a., a face lucru de măsar; — merf^eug, s. n., unelte de măsar. el, s. m., lingură de masă; —platte, s. f., tabla mesei; —mein, 8. m.f vin de masă; —jeit, s. f., timpul prânzului; —jeug, s. n., albituri de masă, tacâmuri de masă. Titan, 8. n. (chem.), titan. Titel, s. m., titulă; rubrică; pre- tecst; calitate; unter bem — eineS @ț>renmanne§, în calitate de om de onoare ; — bilb, 5. n., frontispiciu; —bilbdjen, s. n., vignetă; —blatt, s. n., titulă, frontispiciul cărții; —fupfer, m., stampa din frontispiciul cărții; —fud)t, s. f, maniea de a avâ titluri; —țixd)tig, adj., cu ferbinte dorință după titluri; —tnefen, s. n., titulaturi. Titular, adj. și adv., titular; —atur, s.f., titulatură; —tren, v. a., a titulă, a întitula. Toaft, pl. —t, 8. m., toast; einen — auSbringen, a închina o să- nătate. Toben, v. n., a vul, a bubul; a face mare larmă, a se înfuria; —, 8. n.f vuire, înfuriare; — b, adj.f vuind; înfuriat, întărîtat, turburat. Tob=fud|t, s.f., furoare, nebunie, frenesie; —țfic^tig, adj., înfu- riat, furios, maniac. Todțter, pl. Xddjter, s. f., flie, fiică; fată, copilă. XB<^ter^en, s. n., fetiță, copiliță; —lidj, adj., ce se țîne de fiică, filial Tocbtcpfinb, s. ti., vedi: @n!et, ©ntelin; —firele, s.f, fîlie, sucur- sală; —mann, s. m., ginere. Tătfiterf^nle, s.f, școală de fetițe. Tod|ter>fpradje, s. f., limbă deri- vată din alta; —ftaat, s. m., colonie. Xob, s. m., moarte; — bitnf) spulber unb Ulei, esecuțiune mi- litară; biirgerlidjer —, moarte civilă; fief) $u — taAen, a plesni de rîs; fkț $u — (aufen, a bâ Digitized by GooqIc 894 Xobeâangft- pe moarte; auf ben — liegen, a fi în dunga morții; be$ —e§ fein, a fi perdut, a fi păscut de moarte; ba§ ift mir in ben — jumiber, îmi este urît de moarte, îmi este urît ca păca- tul; —aljnlid), adj., ca un mort, ca moartea; —bett, s. n., patul morții. £obe&angft, s. frică de moarte, agonie; in — dngften fein, a muri de frică; —anjeige, însciințare, anunciu de moarte; —art, 8. f, feliul morții; —blaffe, s.f., paliditatea morții; —botjdjaft, s. f., veste, scire despre răposarea cuiva; —en* gel, s. m., ângerul morții, — faU, 8. m., cas de moarte, răposate; —fnrd)t, 8. f., frică de moarte; —gebanfe, 8. m., cuget la moarte; cugetări în oara morții; —ge* fa^r, s. f, peticul de moarte; in —gefațr fcțmeben, a fi în pe- ricul de moarte; —-grauen, 8. n., fricile morții; —ja^r, 8. n., a- nul morții, răposării; —lampf, 8. m., tragere de moarte; —notț, 8. f., ve$i: —angft; in —nbtțen, în doaga morții; —opfer, 8. n., victimă; —pein, 8. f., chinu- rile morții; — fdjlaf, s. m., somnul morții; somn letar- gic; ben —fdjlaf f^lafen, a dur- mi somnul drepților; — fdjrecfen, 8. m., frica morții; —fdjtoeifc, 8. m., sudorile morții; —ftoB, 8. m.f lovitură de moarte, lo- vitură de grație; —ftrafe, 8. f., pedeapsă de moarte, supliciu; —fheicț, 5. m., ve^i: — fto$; -îobtenarfer —ftunbe, s.f., oăra morții, ul- timele momente; —tag, s. m., 4ioa morții; —nrtțeil, s. n., judecată, sentență de moarte; —horbote, s. m.t vestitorul mor- ții, simptoamele morții; —roun* be, s. /., rană de moarte, rană mortală. $ob=femb, 8, m., dujman de moarte; —feinbfdjaft, s. /., dujmănie, vrășmășie de moarte; —trant, adj., bolnav de moarte. Xiiblit^, adj. și adv., de moarte, mortal. Xob-miibe, adj., foarte ostănit; —fiinbe, s. f., păcat strigător la cer, păcat de moarte. Xobt, adj. și adv., mort, răposat, decedat, defunct; fidj — lacheu, a crepa de rîs; fidj — faufen, a bă pe moarte; —fdjlogen, a ucide, a omori; ein —er Ort, loc puțîn cercetat, deșert; —e Suge, trăsături fără vieață; —e $anb, mână moartă. Xobte, pl. —n, 5. m., mortul, de- functul, răposatul. Xbbtenr v. a., a omori, a ucide, a tăie; fein JJleifdȘ —, a’și mor- tifica trupul; bu foUft nidjt —, să nu omori. Xobten*ader, s. m., cintirim, cimi- ter; —amt, s. n., parastas pentru morți; —anjeige, 8. f, necrolog; —bațre, s. f, năsă- lie; —befdjauer, 8. m., medic, fisic, care caută pre cei morți; —befdjtodrer, 8. m., necromant; —blaj, adj., palid ca moartea; —blâffe, 8. f., paliditate de mort; —budj, s. n., registrul Digitized by Tobtenregifter—XoII^auâ 895 morților; —eufe, a.buhă; —farbe, 8. f., față de mort; —feier, 8. f., ceremonie la mort, pompă funebrală; —flecf, 8. m., peată de mort; —gebet, 8. n., rugăciune pentru morți; —ge* lăut a. n., tragerea clopotelor de mort; —geleit, 8. n.f conduct funebral; —gerippe, 8. n. sche- let ; chipul morții; —geruri), s. m., miros de mort, de om mort; —geriift, 8. n., catafalc; —ge» fang, 8. m., cântare la morți, cântare funebrală; —gforfe s.f., clopot, ce se trage la morți; —gr&ber, s. m.f îngropător; —gruft, a. criptă; —țau§, a. n.j casa mortului; —țemb, 8. n.t cămașa mortului; —^ftgel, 8. m., mormântul; —tfage, a. * bocitură, plângere la mort; —tnorijen, a. m., os de mort; —fopf, 8. m.f cap de mort, ca- pul de moarte; —franj, a. m., cunună de sicriu; —labe, a. /., vecji: Sârg; —lifte, a. f., re- gistrul morților, al râposaților; —mațt, a. n., comândare; —mu* ftf, a. muzică funebrală; —opfer, a. n.t sacrificiu pentru cei morți. Tobtett=regifter, s.m., registrul mor- ților ; —reid), a. n., locuință răpo- saților, ceea lume; —fcțau, a./., inspecțiune asupra cașurilor de moarte; —fc^ein, a. m., adeve- rință despre moarte; —fdjlaf, s. m.f somnul din urmă; somn letargic; —ftiU, adj. și adv., tăcut ca moartea; —ftiUe, a./,, tăcerea morții; —tanj, a. m.. jocul morților; —topf, 8. m.f urnă sepulcrală; —trâger, a. m., îngropător; —u^r, a./., vedi: $oljttmrm; —Vogef, s. m., (zool.), capul mortului (fluture); —toa* d)e, 8. f.f priveghiu. Tbbter, a. m., omorîtor, ucigaș. Tobtgeboren, adj., născut mort. TbbtfiA, adj. și adv.f vecji: Tbblic^. ** m f omor, ucidere; —fcțfdger, a. m., ucigaș, omo- ritor. Tbbtung, pl. —en, s.f., omorîre, mortificațiune. Tot vedi: Suff. Tiiffet 8. m.f găgăuț, nătărău. Toferanj, a. toleranță. Toii, adj. și adv., nebun, turbat, furios, rabiat; baâ ift jum — Werben, e de a te înnebuni; gemanbem ben ^opf — macțen, a’i înnebuni pre cineva; ed ju — macțen, a o face tocmai prea oarzănă; ba^ ift ju —, întrece toate, totuși e prea mult; —opfef, s. m. (bot.),godină; —beere, a. f., vecji: — tirfâe. Toile, pl. —n, a. m. și f., nebun, nebună; —n, v. n., a aiura, a fi nebun, a face nebunii. ToKJțaud, s. n.f casă de nebuni; —țitu^ler, a. m., nebun de legat; —țeit, s. f., nebunie, furie, frenesie; turbare (la câni); —firfdje, s.f. (bot.), mătrăgună, earba codrului; — fopf, a. m., om svânturat, nebun; —Bpfig, adj., nebun, maniac; — fraut, 8. n. (bot.), măsălariță, nebunariță; —fii^n, adj. și adv., cu capul a mână, temerar; — Digitized by GooqIc 896 Xotyatf^—£opf s. /., temeritate, îndrăsneală oarbă;.—riibe, s. f. (bot.), mu- tătoare; —WutȘ, s. f., turbare, frenesie. Sotyatfdj, pl. —en, s. m., bădăran, nătăfleț. X3lțetr $. tn., bădăran, mojic, țo- pârlan, hăbăuc, loază; —ei, s.f., bădărănie, mojicie, hăbăucie, nebleznicie; —|aft, adj. și adv., grosolan, mojicos, bădărănos, hăbăuc, pătrunchios; bădără- nesce; —jațre, s. n. pl., anii de băiețandru, anii stângăciei; —n, v. n., a fi stângaciu, a se purta bădărănesce. îombarf, s. m., tombac; —braun, adj., de coloarea tombacului; —en, adj., de tombac. pl. îbne, s. m., son, ton, sunet; gradațiune (în colorit); manieră de purtare (în socie- tate); in etner ©efellfdjaft ben — angeben, a da direcțiune con- versațiunii; aud einem anbern —e reben, a schimba tonul, a’și schimba purtarea față de cineva, a sufla din altă gaură; aud einem țoțen —e reben, a face pe magistrul față de cineva, a’i vorbi în ton magistral; ein 2Rann bon gutem —, om cu maniere fine. Ton'abfhmD, s. m., interval; —an* geber, s. m., conducătorul con- versațiunei, al societății; —ort, s. f., ton, mod. Sineit, r. n., a suna, a răsuna; —, s. n., sunare, răsunare; —b, v adj., sunător, răsunător. Xon^fatt, s. m., cadență; — folge, s. f., scală (de tonuri), gamă. Sonita, f., tonul fundamental. Sonifd), adj., tonic. Soîufanbe,s.f., acustică: —tunft, 8. f, arta muzicală; —tunftter, s. m., măiestru în muzică, vir- tuos; —fiinftlerin, 8. f., vir- tuoasă; —le^re, s. acustică; —leiter, s.f., scală, gamă; —Iod, adj. șî adv., fără ton, surd, mut; — ma&, s. n., cuan- titatea tonurilor; —meffer, s. m., fonometru; —meffung, s. f., prosodie. Tbnntțen, s. n., butoiaș. $onne, pl. —n, s. f., tonă, bu- toiu, poloboc; —ngețalt, s. m., tonagiu; —ngewblbe, s. n., bol- tă de zid (în forma unei buți); —nweife, adv., cu buțile, în tone; —njeidjen, 8. n., sămn, marcă de tonă, de bute; —nboje, 8. f, bute pusă drept sămn în apă. £on4e$e*r s. m., compositor, com- ponist; —fe^ung, s. f, compo- sițiune (de muzică); —jtfldf, 8. n., piesă pe muzică. Sonfar, pl. — en, 8. f, tonsură. Xonfolbe, s. f., silabă accentuată. Xoutine, pl. —n, s. f, tontină. Ton^beranberung, 8. f^ schimba- rea, mutațiunea tonului; —ber* țdltni&, 8. n., ritm; —țetâțen, 8. n., sămn fonetic, accent, notă. 8. m. (miner.), topaz; —flnj, s. m., topaz imitat Xdpfe, 8. m., oală; —Wu* me, s. f; floare cultivată în Digitized by IjOOQle Xdpfdjen—Tragauge 897 sâcâie; —brett, 5. n., poliță (în bucătărie). Tityfdjen, s. u., olișoară, oleică. Xbpfer, s. m., olar; —arbeit, s.f, olărie; —erbe, s.f., vecji: t^on; —țanbroerf, s. n., măiestriea olăritului; —fdjeibe, s. f, că- rigă; —t^on, s. m., lut de oale; —mare, s. f., olărie. Top^getvâcț^, 5. n., plantă culti- vată in sacsie; —guefer, 5. m., care ’și bagă nasul prin oale; —fuc^en, s. m. vecji: dȘfudjen; —martt, s. m., târg de oale ; —ftiirge, 5. f., coperemânt. ToțMf, topică; — ifc^, adj.,topic. Topograpț, pl. —en, s. m., topo- graf; —ie, s. f., topografie. Topp! interj., prea bine! fie! în- voit! —, s. m., limba catar- gului (cu care se înțepenesce în grinda dedesubt); —ring, s. m., scripețul, cu care se ri- dică catargul; — fegel, s. n., vântrelă de deasupra podișo- rului de veghiat dela catarg. Torf, s. m., turfă, tisic; — graben, ftedjen, a tăie turfa; —afdje, s.f., cenușe de turfă; —boben, s. m., teren turfos; —feuerung, 8. f, încălcjire cu turfă; —gra- berei, s. f., esploatarea turtei; —lanb, —moor, 8. n., țînut mă- răștinos, turfos; —ftecfyer, s. m., cel ce scoate turfă; săpoiu de turfă. XormentiKnmrjef, s.f, vecji: tnurjel. Tomiper, s. m., straiță, traistă, raniță, tăgărță; —mac^er, s. m., rănițar, trăistar. Barcianu, WOrterbuch. Tbrtdjen, 5. n., turtiță. Torte, pl. —n, s. f., turtă dulce ; —nbâder, s. m., turtar; — nteig, s. m., aluat de turte. Torfitr, pl. — en, s.f. tortură. Tofen, t’. n., a mugi, a vîjâl; —, s. n., mugire, vuire (a mării). Totalfnmme, s. f., suma întreagă, total. Trab, a. rn. tropot; in — fegen, a mâna în tropot. Trabant, pl. —en, s. m., trabant; satelit. £rab=en, v. n., a tropoti, a tro- păi; —, n., tropot, trăpâdare ; ^ocb —enb, fălos, mândru, în* gânfat; —er, s. m., cal ce mer- ge în tropot. Trâber, s. f, tescuină, trebere; voștine, hoștină; hoaspe (de faină); —wein, 5. m., liur, liurcă. Tratat, pl. —en, s. f, sarcină, crosnă; îmbrăcăminte, port, costum; modă; timpul însăr- cinării la vite; eine — Sc^tâge, o sfântă de bătae, o bătae bună. Tra^ten, v. n.^ a căuta, a se uita, a se sili, a țîntl la ceva; a se încerca; a aspira; nadj bem fieben —, a atenta la vi- eața cuiva; nad) @twa§ —, a aspira la ceva. TrS<|ttg, adj. și adv., fătător, bun de prăsilă; —feit, 8. f, f£tă- ciune. Trabition, vecii: Ueberlieferung. Tmf, vecji: xreffen. Tragattar, s. m., altariu portativ. Tragant, s. m., reșină, gomă Sr dragantă. Trag^auge, *. n., mugur cu flori; Digitized by GooqIc 67 898 Srdge—Sranf —ballen, s. m., architrav, rast; cobiliță, coromîslă; —bar, adj., ce se poate purta, portativ; roditor, fertil, fecund; —barf eit, s.f., rodire, fecunditate; -ba^re, 5. f., năsălie. Srage, adj. și adv., leneș, lainic, trândav, greoiu; zăbăvitor, ză- bavnic; — Wîaffe, massă inertă; — merben, a se lenevi, a se trândăvi. Srage=balfen, s. m., vecji: Svag* balfen; —banb, n., chingă, suspensoriu; —baum; s. m., pârghie; — bett, s. n., pat por- tativ ; —brett, s. n., tablaoă. Stageifen, s. n., cârlig, care ține scocurile la streșină. Xrage^immel, s. m., baldachin; —tnofpe, 5. f., ochiu, mugur roditor; —forb, s. m., coșnița de purtat poveri; —toțn, s. m., plată pentru ducerea unui lucru. Stagen, v. a. și n. ir., a purta, a duce; a țină, a susțină, a suporta; a rodi, a fi de fătat; auf ben $anben —, a purta pe brațe; babon —, a duce cu sine; ben Sieg babon —, a ra- porta o victorie, a învinge; bie 9îafe țocț —, a umbla cu nasul pe sus; ba$ Capital tragt gute ginfen, capitalul aduce interese bune; bie fjlinte trdgt Weit, pușca bate departe; bie ^ațe trâgt, pisica e să fete; bad £letb tragt fief) gut, haina aceasta e trainică. Stage^pfeilet, s. m., stelp, pilaș- trii; —pfoften, a. m., pociump de sprijinit. Stâget, s. m., purtător, sprijin, razim, proptea; hamal, fachin; —in, 8. f., purtătoare. Stage*teff, 8. n., coș de purtat (poveri în spate); —reif, s. m., coromîslă; —riemen, s. m., chingă; —ring, 5. m., cunună (de pus pe cap la purtatul de poveri); —feffel, s- m., pătașcă scaun portăreț; —ftein. s. m., cheiea unei bolți; — jeit, s.f., timpul cât poartă un animal; —ă^rig, s. m., ramură cu fructe. Srâg|eit, a. f., lene, trândăvie, nelucrare, inerție. Stagbtet, s. m., poet tragic; actor tragic, tragedian; —feb, adj. și adv., tragic. . Sraghwâpe, vecji: Tragefno^pe. Stagobie, pl. —en, s. f., tragedie. Srafcament, s. n., tractament; —at, a. n., tractat; —otcȘen, s. n., mic tractat; —iren, v. a., a tracta; a ospăta. Srahern, v. a. și n., a lălăi, a trălăi, a dăinăi, Sram, pl. —e, s. m., grindă. Sraminer, 8. m., vin, struguri de Tirol. Stampe, a. f., vecji: Stbrftangc. Stampei, s. m., om greoiu; cal de trăsură; —n, v. n., a tropăi; —t$ier, a. n., dromedar. Stampen, vecji: Srampeln. Sramrecbt, vecji: SBaftenrecbt Sranb=cln, vecji: Sănbeln; —Ier, s. m., vecji: Sdnbler. Stan!, vecji: Srinfen. Stauf, pl. Srănte, s. m., beutură; Speife unb —, de mâncat și de beut. Digitized by GooqIc £rânM)en—^rauerțaube 899 Srânldjen, n., poțiune, medi- cament. Stânte, a. /., adăpătoare. Sraufen, v. a., a adăpa; a îm- biba; mit Cel —, a mute în oleu, a imbiba cu oleu; —, s. m., adăpare, imbibițiune. ^Trdnffa^, 8. n., vas de adăpat. £ran£opfer, 8. n., libațiune; — fteu= er, 8. f., imposit pe beuturî. XrSuf=rinne, s. f, —trog, s. m., don, troacă de adăpat; —ung, 8. f., adăpare. ^rauftto, 8. m., transit; —țanbel, a. m., comerciu de transit; —30U, s. m., vamă de transit. £ran3port, a. m., transport; —eur, 8. m., transportor; —i* ren, v. a., a transporta; —foften, a. /• apese de transport. Xrapbe, pl. —n, s. f. (zool)., dro- pie ; —, urmă de picior de cal. Xroț^elnr ve<}i: îrampeln; —ex, v. n., a tropoti; —gan$, ve^i: Xrappe. £raff=ant, pl. — en, s. m., tras- sant, care trage polița; —at, 8. m., trassat, asupra căruia se trage polița; —iren, v. a., a trassa, a trage polița asupra cuiva. 5» j, s. m., tras, tuf. $rat, vetji: Xreten. Gratie, pl. —n, $. /., trată, po- liță trasă. Srmtaftatf s. m., cununie; jum — filarea, a se cununa cu cineva. Xrnube, pl. —n, s. f., strugure, poamă; —, (bot.), racem, cior- chină; eble —, gordină; unjet* tige — n, aguridă. Xraubett'Ortig, adj., ciorchinos; —beere, 8. f., ve$i: SBeinbeere; —blut, 8. n., must de struguri; — fdrmig, adj., racemos, cior- chinos ; — s. f. (bot.), floarea viorelei; —famm, m., cotorelul ciorchinei; —lefe, s.f, culesul viilor; —faft, s. m., vedi: —blut; —flengel, s. m., veqi: —tamm. îraubig, adj., cu struguri, cior- chinos. Xranen, v. a., a da mâna, a în- credința pre cineva cu cineva; fidj — laffen, a se cununa; —, v. n., a se încrede; Rentau* bem nid)t —, a nu avă încre- dere în cineva; fid) — @toa3 ju t^un, a se încumeta a face ceva. Trauer, s.f., doliu, jele; in — fein, a purta doliu, a jeli; —, (în composițiuni): de doliu, trist, fo- nebral ; —banb, s. n., panglică de doliu; —botfd)aft, a. f., veste tristă; — fior, s. m., văl, crep de doliu; —gebidțt, s. n., poe- sie de doliu, elegie; —gefolge, s. n., petrecanie de mort, con- voiu funebral; — geldut, s. n., tragerea clopotelor de mort; —geprdnge, s. n., pompă fune- brală; —geriifl, s. n., catafalo; —fi^fmtg, s. m., cântare fune- brală, cântare tristă; —gefâidjte, 8. f, istorie tristă; — gefid)t, 8. n., față de doliu. Sraner^anbe, 8. f, scufie de do- liu ; — ^aud, 8. n., casă de do- liu; —jațr, 8. n., an de doliu, anul văduviei; — Wage, a. /.» 57* Digitized by GooqIc 900 Xrauern—îrecftanf bocet la mort; —fteib, s. n., haină de doliu; —mațl, veau§, s. n., florărie, seră; —țerb, s. m., cuptor de rafinat metale; —țolj, s. n., lemn adus de apă; —§iitte, s. f, veaft tritt in bie ^dume, sucul se înalță în pomi; —, v. a. ir., ©ttoag mit gugen —, a călca în picioare; bie SBeintrauben —, a sdrobi strugurii; bie Scțu^e fc^ief —, a scălciă încălțămintea. Treter, s. m.y călcător. XreMttfe, 8. f.y vas de sdrobit strugurii; —rab, n.y roată de călcat cu piciorul; —fdj&mel, 8. m.y tălpigă (la răsboiu). Xren, adj. și adv.y credincios, cu dreptate; fidel, leal; acurat, esact; —brudj, s. m., perfidie, trădare, speijuriu, felonie; —brii* djig, adj., perfid, trădător, cu necredință. Srene, s. f.y credință, crezare, credincioșie; fidelitate, lealitate; acurateță, esactitate; meiner —, pe legea mea! felendreș; grobe? —, dimie. £udj=artig, adj., de feliul pănurei; —bereiter, s. m., netezitor de pănură; —bereitung, s. f., ne- tezirea pănurei, tragerea de păr pănurei; —blei^e, 8. f., înălbirea pănurei. Xii^el^en , 8. n., bucățică de pânză, băsmăluță, batistă mică. Tu^enr adj., de pănură. s> fabrică de po- stav; —fabrifant, s. m., fabri- cant de postav, pănurar; —ge* tvblbe, s. n., ve^i: —laben; —țalle, 8. f., hala postăvarilor; —^anbel, s. m., negoțul cu pă- nură ; —țdnbler, s. m., pănurar, neguțător cu pănură; —țanb* lung, 8. f, magazin de pănură ; —laben, 8. m., boltă, ma- gazin de pănură; —lappen, s. m, ferfeniță de pănură; —mac^er, s. m., postăvar, pă- nurar; —manetei, s. f., postă- vărie; —macțertnnung, s.f., cor- porațiunea postăvarilor; —motte, s. f., molie de haine. XudHreffe, s. f, teasc de pănu- ră; —rațmen, s. m., corlat; —rafd), s. m.j materie ușoară de postav; —rauțer, s. m., cel Digitized by GooqIc 908 Xii^tig—Orie ce scoate perul pănurei; —fdje* ret, s. m., cel ce tunde pănura; —fdjrote, a. marginea pănu- rei; — ftempel, a. m., marca pănurei. Odjtig, adj. și adv., bun, sdra- văn, destoinic, harnic; strajnic; . er ift ein —er @ffer, e om foar- te mâncăcios, e mâncău; ba§ ift eine —e Suge, e o minciună cornurată; eine —e O^rfeige, o palmă țeapănă; — leit, a. f., destoinicie, hărnicie, străjnicie. Odj roaaren, a. f. pl., postăvărie, marfă de pănură; —lunile, a. f., dârste, pioă de pănură; —tue= ber, a. m., pănurar, postăvar; —iueberei, a. f., pănurărie. Xfide, s.f., rentate ascunsă, ma- liție, rânzoșie; nărav (la cai). Odif^r adj. și adv., răutăcios, a- scuns, prefăcut, malițios; cu nărav (cal). Xttcfmăufer, a. m., ve4i: Od* tnăufer. Xnf, —ftein, a. m., tuf. Ogenb, pl. —en, a. f., virtute; —$aft, adj. și adv., virtuos; —lețre, a. f., morală; —le^rer, 8. m., moralist; —reid), adj. și adv., foarte virtuos; —fdjufe, a. f., școala virtuților. Xulpe, pl. —n, a. /. (bot.), lalea, tulipan; —nflor, a. m., înflori- rea tulipanilor; tulipani înflo- riți; —nftein, s. m. (miner.), pentacrinit; —n^lutebel, a. m., ceapă, bulb de tulipan. Ommel, a. m., vedi: Xaumel; —n, v. n., a șovăi; —n, v. a., a învârti pre cineva; fid) —n, v. r., a se învârti, a se vârcoh, a se purta (cu un lucru), a se grăbi; tumrnle bid)! portă-te, fă mai iute; —pla^, a. m., loc de luptă, arenă, loc de întâl- nire. Xumntler, Ommter, a. m., cal dresat; fuscel de ițe; (zool.), delfin. Ontpef, a. m., băltoacă. Omnlt, pl. —e, a. m., tumult, gară; —uant, s. in., tumultu- ant, revoltant, sedițios; — ua* rițd), adj., sedițios, tumultuar; —uiren, v. n., a face tumult, a provoca sedițiune. Titn^e, pl. —n, a. f., tinciu, murueală, tinciueală, spoieală; —n, v. a., a tinciui, a spoi, a murui; —r, a. m., spoitor, tin- ciuitor. Xiinfypinfel, a. m., bidinea, mă- tăuz de spoit; —ung, a. j., spoitură; —toerl, a. n., spoieală. Xante, pl. —n, a. f, muietură, întinsătură, zamă groasă, sos; —n, v. a., a întinge, a muiă (în ceva); —ndpf^n, s. n., sosieră. Xityfet, a. n., —djen, a. n., punc- tuleț, peată; —ig, adj., punc- tat, pătat; —n, v. a., a puncta, a pestrița. Xupfen, v. a. și n., a atinge ușor (cu vârful degetului, sau al pămătufului). Xnrban, pl. -e, a. m., turban. Xiirf^e, pl. —n, a. m., turc; —in, a. f., turcoaică; —ei, a. f., (geogr.), Turcia; —entopf, a. m., cap de turc; —enfrieg, a. m.f Digitized by IjOOQle Xiirlif^-Uebel 909 răsboiu în contra turcilor, răs- boiul cu turcii; — entțum, s. m., turcime. Xiirtifd), adj., turcesc, turc, de Turcia. pl. —fe, s. m., (miner.), peruzea. Xurmalin, a. m. (miner.), turmalin. Xunvanftalt, s. /., institut de gimnastică; —en, v. n., a face gimnastică; —er, s. m., cel ce face gimnastică; —ier, s. n., turnir, luptă de cavaleri (în evul me r. a., a aduce, a trans- porta; —bringer, m., aducă- tor, raportor; --bringerin, s.f., aducătoare,raportătoare; —brin* gung. s. f., aducere, transpor- tare ; — briiden, r. a., a face o punte preste rîu; —briidung, 8. f., pod, drum acoperit; fi^ —burjeln, v. r., a se da preste cap; —biirben, v. a., a încărca preste puteri; ficb —biirben, r. r., a se însărcina cu lucru mai mult, decât poți purta; —biirbunț, 8. f, încărcare pre- ste puteri, încrosnare. Ueber4adj, s. n., șopron; —badjen, v. a., a pune sub coperiș; —bac^t, adj., precugetat; —bede, 8. f., copertă; —beden, v. a,, a co- peri ceva cu altceva; —bem, ve^i: — bieg; —benfen, v. a., a recugeta, a precugeta; —ben* lung, s.f., precugetare, reflec- siune; —bieg, adv., preste aceasta; —brefcben, v. a., a treera pe deasupra; ficb —bre* fdjen, v. r., a se ostăni îmblă- tind; — bru&, s. m., saț, săție- tate, disgust, scârbire; —briiff ig, adj. și adv., einer Sadje, ais- gustat, scârbit de ceva; —briif- fig fein, a ’i se uri cuiva de ceva; —briiffig merben, a se disgusta, a să scârbi, a se sătura; — biin* gen, v. a., a gunoi prea mult. Ueber*ed, adv., diagonal, în dia- gonală, curmeziș; —eilen, v. a., a pripi, a grăbi; ficb —eilen, v. r., a se pripi; bie ®ef«br —eilte ibn, periculul ’l a sur- prins ; —eilt, adj. și adv., pripit, grăbit, nesocotit; — eilung,s.f., pripeală, nesocotință. Uebereiu, adv., conform, de acord. Uebereiuanber, adv., unul preste altul; —legen, a pune preste olaltă, a superpune; treuțtpeife — legen, a așeza cruciș și cur- meziș preste olaltă. Ueberehtsfommen, v. n., a se în- voi, a se înțelege, a stipula, a fi de acord; nicbt — eintom* men, a nu se pută înțelege, a nu fi de acord; —lommenb, adj., conform, învoit; —fommlicb, adj., după învoieală, conform convențiunii; —tunft, s. f, în- voieală, convențiune; concordat (cu papa); —ftimmen, v. n., a se potrivi, a conglăsui, & sim- Digitized by GooqIc 912 Uebereifen—Uebergabe patisa; —ftimmenb, — fHmmig, adj. și adv., potrivit, concor- dant, corespunzător, simpatic; —flimmung, s.f, învoieală, ar- monie, conformitate, simpatie, acord, concordanță; —treffen, v. n., a se potrivi, a conveni, a corespunde. Ueber«eifen, v. n., a acoperi cu ghiață; fidj —effen, v. r., a’și încărca stomahul, a se gurguia. Ueber>fațren, v. a. și n., a trans- porta, a trece ceva (preste un rîu); a călca, a trece preste ceva, preste cineva (cu carul); —inerben, a fi călcat la pământ prin vr’o trăsură; —fațrt, s.f., trecătoare, pod, pasagiu; —fațrt* ftelle, s.f., vad; —-fa^rttaje,s.f., vădărit; —fatt, m., năpădire, năvală, atac neașteptat; —fak ten, v. a., a năvăli, a tăbări asupra cuiva, a ataca; bon einer ^rontȘeit —fatten toerben, a fi cuprins, atacat de o boală; bont Șdjtaf —fatten fein, a fi copleșit de somn; —fein, adj. și adv., foarte fin; —Petțten, v. a., a învăli cu împletitură (de paie etc.); —fliegen, v. n., a trece în sbor pe deasupra; v. a., a trece repede cu ochii preste ceva; —flieSen, v. a., a se vărsa preste margini, a se revărsa; ițm fliefct ba3 $er$ liber bor Șreube, el este trans- portat de bucurie; —fliigeln, v. a., a întrece în sbor; a răs- pinge aripa armatei inimice; —flflgelung, s. f., învingere, răs- pingerea aripei armatei dușmane. Ueber*flit^ s. m., revărsătură; prisosință, îmbelșugare, abun- dență; groBcr —, profusiune; $um —, meljrerem —, ca pupăză pe colac; — an SBor* ten, pleonasm; — țaben, a se îmbel^uga; —pfiffig, adj. și adv., prisositor, de prisos, întrecă- tor, superfluu; —flutțen, ve<|i: —ftrbmen; —forbern, v. a., a cere prea mult; —frac^t, s. f., încărcătură preste cât trebue; —frieren, v. n., a înghieța pe deasupra; —fu^re, vedi: — fa^rt, —fiițren, v. a., a transporta, a trece la alt loc; Semanben einer ®a$e —fu^ren, a con- vinge pre cineva despre ceva; a’i dovedi; —fii^renb, adj., con- vingător ; —filljrung, s. trans- portare ; convicțiune, înduple- care; dovadă; —ftttten, v. a., a umplă prea tare, a încărca prea tare; — fflffnng, s. f., um- plătură, încărcătură prea mare; —futtem, v. a., a prea încarcă cu mâncare. Uebergabe, s. f., înmanuare, pre- dare, estradare; — einer Șefhmg, capitulațiunea, închinarea unei forțărețe; —gățrung, s. f., es- ces în fermentațiune; —gang, «. m., trecere, trecătoare; gra- dațiune: — gangăperiobe, period de transițiune; —geben, v. a., a da la mână, a preda, a da în seamă; a presență; eine 53itt* fdjrift —geben, a presență a rugăminte; eine geftung —geben, a închina o cetate; fid) — ge* ben, v. a., a se preda; a vomi; Digitized by IjOOQle Uebergeben —Ueber^alten 918 —geben, s. n., vomire; —geber, 8. m., dătător, presențător; în- chinător (al unei cetăți); —ge* bot, s. n., ofert mai mare; —gebung, 8. f., predare, ces- siune; capitulațiune, închinare; vomitară; —gebii^r, 8. f., su- pratacsă, supererogațiune; —ge* |en, v. n., a trece din un loc în altul; a deșerta; §u einer anbern SReligion —gețen, a’și schimba legea, religiunea; bie Slugen gețen mir liber, ’mi se umple ochii de lacrimi; in Jdul^ ni§ —gețen, a trece în putre- june; toeg ba$ $erș boli ift, beB gețt ber SERunb liber, gura vorbesce din prisosința inimei; —ge^en, v. a., a trece preste ceva; a esamina (o socoteală); a trece cu vederea, a uita de cineva; Semanben im* Xefta* mente —ge^en, a’și uita de ci- neva în testament; mit StiK* f c^tneigen —ge^en, a trece în tăcere, a retăce; fid) —ge= țen, v. r., a esceda cu mersul, a se ostăni prea mult mergend; —gebung, s. f., revisiune; tre- cere cu vederea, omisiune; —gelețrt, adj., prea erudit; —genug, adv., prea destul, abun- dant; —geroi^t, s. n., trecere preste greutatea normală; ra- 4ăș; superioritate, preponde- ranță; —giegen, v. a., a vărsa din un vas în altul; —gipțen, v. a., a învăli cu ipsos; —glfid» lidj, adj. și adv., prea fericit; —golben, ve$i: SSergolben; fid) —grofen, v. r., a se acoperi cu Barcianu, Wdrterbuch. earbă; —greifen, — griff, vedi: ©ingreifen, ©ingriff; — grofi, adj., escesiv, enorm, colosal; —gurt, s. m., taftur (la șea); —guB, s. w., învăliș din vr’o materie topită; —gut, adj., prea bun. Ueber^alteu, v. a., a vinde prea scump; —fymb, adv., —țanb* neljmen, a se înmulți, a cresce, a eși deasupra; —țanbnețmen, s. n., crescere, înmulțire; —țang, s. m., atemătură; so- fită; —țangen, v. n., a atârna preste ceva, a eși înafară (co- perișul); —țangen, v. a., a a- coperi cu ceva; a acăța, a a- nina preste ceva; —fjdufen, v. a., a grămădi, a încărca de ceva, cu ceva; —țdufung, 8. f., încărcare, îngrămădire; fid) —^aften, v. r., a’și eși din fire; —țaupt, adv., preste tot, în general; —^eben, v. a., ^eman* ben einer (Sadje, a’l dispensa pre cineva de ceva, a’l scuti de ceva; fid) —țebcn, v. r., a se vătăma ridicând prea mari poveri; a se îngânfa pentru ceva; a se scuti de ceva; —țe* bung, 8. f., scuteală, dispensare ; îngânfare; —țelfen, v. n., ty* manbem, a ajuta cuiva să trea- că ; a apăra, a desvinovăți; —t)in, adv., superficial, pe dea- supra, în treacăt; —Ijod), adj., foarte înalt; —țolen, v. a., a întrece, a apuca înaintea cuiva; a întoarce văntrelele; —țbren, v. a., a nu au^i bine, a trece cu au^ul, a nu lua aminte; Digitized by GooqIc 58 914 Ueberirbifd^—Ueberlaut gemanbem bie Seftion —^bren, a face cu cineva repetițiunea lecțiunilor, a’i face pre cineva să reciteze lecțiunea; —țiipfen, v. n. și a., a trece cu o sări- tură; a lăsa afară, a omite. Ueber=irbifdj, adj. și adv., supra- natural ceresc; — jagen, v. a. și n., a strapața (un cal) prea mult; a trece (la inimic) în fuga mare a calului; — jaljrig, adj., trecut de un an. tleber=folfen, v. a., a spoi cu var; fid) —laufen, v. r., a cumpăra prea scump; —fippen, v. n. și a., a se da preste cap, a se răsturna; a răsturna ceva; —fleben, v. a., a înveli cu ma- terii cleite; —Heib, s. n., vedi: Dberfleib; — Heiben, veim bung, s.f., învingere, biruință; —mintern, v. n. și a., a ierna; a scoate din iearnă; -tointerung, s. /., iernare, iernat; —toi^ig, adj., prea isteț; —tublben, v. a., a bolti; — mblten, v. a., a aco- peri cu nuori; —tounbene, 3. m., învinsul, biruitul; —ttmrf, 3. m., surtuc, mantaoă. Ueber^a^l, 3. număr între- cător, număr supernumerar; —jd^len, v. a., a număra de nou; fid) —v. r., vetfi: ^erjațlen; — idțtig, adj., su- pernumerar , preste numer; —jeitig, adj., răscopt; —jeu* gen, v. a., a convinge, a du- meri, a încredința, a îndupleca; —jeugenb, adj., convingător; —jeugung, 3. f., convicțiune, convingere, dumerire; persua- siune; —jiețen, v. n., a se muta la alt loc, a trece preste ceva; —gie^en, v. a., a îmbrăca, a acoperi; ein SBett —gie^en, a premeni patul; ein £anb mit $rieg —$iețen, a duce răsboiu în țeară; —jiețung, 3. f, co- peritură, îmbrăcare, premenire; —jinnen, v. a., a spoi cu cu- sitor; —jogen, adj., învăscut, Îmbrăcat; —jucfern, v. a., a presăra cu zăhar; —jug, 3. m., copertă; față de perină; tesac; —jtoerdj, adv., curmeziș, dia- gonal. adj., îndatinat, obicinuit, usitat; —feit, 3. f., datină, obi- ceiu; ve$i: Uebelleit. llebrig, adj., restant, ce rămâne; bie —en, ceilalți, restul; —, adv., —fein, —bleiben, a ră- mâne; —țaben, —be^alten, a rămână cu ceva; —laffen, a lăsa după sine; —e, 3. n.t rest, rămășiță; ein —eg tțun, a face mai mult decât trebue; im —en, de altcum; —eng, adv., de altcum. v Uebung, pl. —en, s.f., deprindere, îndatinare; practică, esercițiu; rutină. Uebung&lager, 3. n., câmp de eserciții militare; —ftiid, 3. n., esercițiu, studiu; —ftunbe,3./., oră de esercițiu; —jeit, 3. f., timp de esercițiu. Ufer, 3. n., țărm, mal, rîpă; —bau, 3. m., gat; —betooțner, 3. m., rîurean; — bamm, s. m., ve^i: —bau; — j^malbe, s. f., lăstun. Uțlau, pl. —en, 3. m., ulan, lăncer. Uțr, pl. —en, 3. f., orologiu, cea- sornic; oră, ceas; mie biet — ift eg? ce oră este? la câte oare este? eg ift jmei —, sânt două oare ; eg ift ^alb jmei —, e o oră și jumătate; —banb, 3. n., legătură de orologiu; —bedel, 3. m., căpac de oro- logiu ; —feber, s. f, coardă de orologiu, resor; —futteral, 3. n., cutie de orologiu; — ge^dufe, 3. n., căsuliea orologiului; —ge* triebe, 3. n., mechanismul oro- logiului ; —-getoidjt, 3. n., punții orologiului; —glag, 3. n., cri- stal de orologiu; —Ijammer, 3. m., ciocănelul orologiului; —fette, 3. f, lanț de orologiu; Digitized by GooqIc U^u—Umbammen 921 —madjer, s. m., orloger; —rab, 8. n.f rotilă de orologiu; —fdjluf* fel, 5. m.. cheie de orologiu; —f^tuengel, s. m., pendulă; —Wert, s. n., roatele, mecha- nismul orologiului, —jeiger, s. m., aretător de orologiu, mână, minutar. W)U, pl. —3, s. m.f (zool.), buhă. tlfofe, pl. —n, s. f., ucas, porun- că (în Russia). Ulm, s. n.f (geogr.), Ulm. s. m.f —e, s. f., (bot.) ulm. Ultramarin, s. n.} ultramarin. Um, prep, (cu acusativulj, la, pe; în jur, împrejur; cătră, pela; după; pentru, cu; despre; — 9JHttag, la, pe la, cătră a- miacji; — bie Stabt, în jurul orașului; einâ —§ anbere, una după alta; — (Mb, pe, pentru bani; eâ ift — bielei tțeuerer, este cu mult mai scump; —fei= nettoiKen, de dragul lui; — fommen, a perde ceva; — $ilfe rnfen, a chiema întru ajutor; — ba§ £eben fommen, a’și perde vieața; —, conj., — ju, spre a, pentru de a; —, adv., — fein, a fi trecut; bie geit ift —, timpul a trecut, redjtS —, la dreapta împrejur; — unb —, jur împrejur; menn e§ — unb — fommt, când vine la adecă; —, interj., — mit ițm, jos cu el! Um atfent, v. a., a întoarce cu plu- gul; —ănbern, v. a.f a schimba, a preface, a transforma; —an* berung, s. f., prefacere, schim- bare; —arbeiten, v. a., a re- face, a preface; @rbe —drbev ten, a lucra bine pământul; —arbeitung, s. prefacere, prelucrare; —armen v. a.f a îmbrățișe, a strînge în brațe; —armung, 8. f., îmbrățisere. Um=bauen, v. a., a rezidi, a re- construi; —beȘalten, v. a., a rămâne îmbrăcat, a țîne (o hai- nă) în spate; —betten, v. a.y a face de nou patul; —biegen, v. a.f a încovoiă; fid) —biegen, v. r.. a se încovoiă; —bilben, v. a.f a reforma, a preface, a transforma; —bilbung, 8. f.f transformare, prefacere; — bin* ben, v. a., a lega împrejur, a învinge; —blafen, v. a.} a răs- turna suflând; —bldttern, v. a., a întoarce foae după foae; —biegen, v. n., a se rupe, a se frânge; —bredjen, v. a.f a scurma, a rîma, a întoarce (țe- lina); a descompune (în pagini); —bred)ung, s. întoarcere, scurmare; descompunere; — brin* gen, v. a., a ucide, a omorî; —bringer, s. m.f ve^i: SRbrber; —burjeln, v. n., a se da pre- ste cap. Um*bammenr v. a.f a închide cu gaturi; —beden, v. a.} a co- peri de nou; —bre^en, v. a., a întoarce, a răsuci, a învârti; fidj —brețen, v. r.f a se în- toarce, a se înverti, a roti îm- prejur; —brețung, s. în- vârtire, rotațiune, circumvolu- țiune; —brețungâpunTt, s. m., centrul rotațiunii; —bruden, Digitized by Google 922 Umfațren—Umgeben v. a., a retipări; —buften, v. a., a răspândi miros plăcut în ju- rul seu. Um*fațrenF a. și n., a face o cursă cu trăsura; a răsturna pre cineva cu trăsura; a trece pe lângă, împregiurul unui lu- cru; —fațrt, s. f., călătorie; —fatt, 8. m., răsturnătură, că- 4ătură; —fallen, v. n., a cădă la pământ, a se răsturna; Dor Scțlaf —, a pica de somn; a crepa (despre animale); —fal= gen, v. a., a îndoi de nou; —fang, s. m., circumferență, periferie, prejur; întindere; —fangen, r. a., a încunjura, a îmbrățișă; —fârben, v. a., a văpsi de nou; —faffen, v. a. a cuprinde, a împresura; a îm- brățișă; —faffenb, adj., cuprin- (Jâtor, amplu; —faffung, s. f., încunjurare, cuprindere, închi- dere; —faffung§mauer, s. f., zîd, care închide o cetate; —ffattern, v. a., a flutura îm- prejur; —fțedjten, v. a., a îm- pleti împrejur, a învăli cu îm- pletitură; —piegen, v. a., a sbura împrejur; — fliegen, v. a., a curge împrejur; —floren, v. a., a învăli cu crep; — flort, adj., împăinginit; —formen, v. a., a da altă formă, a trans- forma; —formung, s.f., trans- formare, reformă; —frage, s. f., întrebare prin prejur, cercare după ceva; —fragen, v. n., a întreba după ceva prin prejur; —friebung, s. f, împrejmuire, închisoare; —ffițren, v. a., a ocoli cu cineva; — fufien, v. a., a turna din un vas în altul, a pritoci. Um=gangF s. m., jur; litie, pro- cesiune ; coridor; conversațiune, petrecere împreună; — mit Șemanb pflegen, a sta în rela- țiuni cu cineva, a comunica cu cineva; — Don ©ttoaâ neț* men, a se abate dela ceva, a nu face ceva; —gdnglid), adj., prietenos, familiar, sociabil; —ganglid)teit, s. f, sociabili- tate; —gangSforadje, s.f., limba de conversațiune; limbagiu fa- miliar ; —garnen, v. a., a prinde în laț, în rețea; — gaufeln, v. n., a juca în jurul cuiva, a’l momi. Um^geben, v. a., a încunjura, a împrejura, a împresora, a în- cinge (cu zîd); —gebnng, —ge* genb, s. f, împrejurime, preaj- mă, prejmuire; —gețen, v. n., a umbla prin prejur; a cerce- ta (despre stafii); e§ gețt țier um, aici nu e lucru curat; mit ©ttoaâ —gețen, a se ocupa cu ceva, a avă intențiunea de a face ceva; mit gemanbem —ge* țen, a sta în relațiuni cu ci- neva; a tracta cu cineva (bine, rău); —gețen, v. a., a merge în jurul cuiva, a împrejura, a se învârti în jurul cuiva; @t* tuaâ —gețen, a încunjura ceva, a se feri de ceva; —gețung, .*?. f., încunjurare; ferire de ceva, evitare^ —gefețrt, adj., întors, invers; —gelb, s. n., accisă; —geftaften, v. a., a trans- Digitized by GooqIc Um^uben—Umlaben 923 forma, a preschimba în formă; —geftaltung, s.f, transformare; — giefcen, v. a., a turna din nou; a pritoci (vinul); —git* tern, v. a„ a încinge cu gră- dele; — gtdnjen, v. a., a îm- presura cu strălucire; —graben, v. a., a săpa prin prejur, a rîma; —greifen, v. a. și n., a cuprinde (cu mâna); a se în- tinde (un rău, o boală); —gren* jen, v. a., a mărgini, a circum- scrie; — grenjung, s.f., mărgi- nire, circumscriere; —giirten, v. a., a încinge, a închinga, —gufj, 5. m., turnare de nou. Um^nben, v. a., a fi îmbrăcat cu ceva; —țacten, v. a., a săpa (pământul); —țalfen, v. a., a îmbrățișe, a se arunca de gâ- tul cuiva; —țalfung, 5. f., îm- brățișere; —Șang, s. m., per- dea, cortină; vel; —țdngen, v. a., a înveli, a coperi, a a- târna ceva împrejurul cuiva, a îmbrăca; —^auen, v. a., a tăie, a culca la păment. Umțer, adv., împrejur, jur îm- prejur; —bliden, a căuta, a privi în jur de sine; —flattem, a flutura încoaci și încolo; —fliegen, a sbura încoaci și încolo; —-liegen, —fi^en, —fte* Ijen, a sta jur împrejur, a zăce prinprejur; —liegenb, adj., dimprejur; — fdjtneifen, a um- bla fără căpătâiu, haimana; —jie^en, v. a., a se muta dela un loc la altul; —^ie^enb, adj., ambulant. Um^in, adv., nid?t — ftnnen, a n’ave ce să te faci, a nu pută face altmintrelea; —tyuffen, v. a., a învăli, a învălui, a înfășură, a îmboldod; —Ijiittung, s. f, învălis, îmboldorire. ttm-fețr, s. f, întoarcere, reîn- toarcere , revedere; —fețren, v. n., a se întoarce, a se re- întoarce; a mătura prin pre- jur ; —fețren, v. a., a întoarce, a răsturna; fid) —te^ren, v. r., a se întoarce, a se întoarce în contrarul; —fețrnng, s. f, în- torsură, răsturnare; inversiune; —tippen, v. n., a se răsturna, a’și perde ecuilibrul; —fippen, v. a , a răsturna ceva; —Haf* tem, v. a., a îmbrățișă; —tlam* mern, v. a., a strînge în brațe, a încleșta; — fteiben, v. a., a îmbrăca altcum; fid) —fteiben, v. r., a se îmbrăca de nou, a se premeni; —fteibung, s. f., premenire, premeneală; —fom= men, v. a., a peri, a muri; —trdmpen, v. a., a răsfrânge (păreții unei pălării;; —freujen, v. a., a încununa; —treiâ, s. m., cerc, preajmă, rotogol, împre- jurime ; circumferență; —f reifen, v. a., a încunjura, a prejmui. Umlaben, v. a., a reîncărca, a muta povara din un car în altul; —tage, s. f, repartițiune, aruncătură; —lagem, v. a,, a încunjura, a împresura, a ase- dia; —lanf, s. m., circulațiune, învertitură ; in —fonf bringen, a pune în circulațiune; —laufen, v. a. și n., a răsturna în fugă; a alerga, a circula, a se în- Digitized by GooqIc 924 Ummudjen—Umfdjaffen vârti; —lauffdjreiben, s. w., cir- culară , circularii!; —laufgeit, 8. f.t timpul revoluțiunii (pă- mântului); —lăut, s. m.j vo- cală modificată; —legen, v. a., a îndoi, a culca, a răsturna; a înfășură; a retribui; a trans- planta (flori); einen SReifen —legen, a pune cerc; ber SBinb baâ ^orn — gelegt, vântul a culcat grâul la păment; —le* gen, v. n., a se da într’o parte, a se schimba; ber SBinb legt um, ventul ’și schimbă direc- țiunea ; fid) —legen, v. r., a se îndoi; —legung, s. îndoire; strămutare; —lenfen, v. a., a întoarce, a abate; —leudjten, y. a., a lumina împrejur; —lie* genb, adj., vecin, dimprejur. v. a., a face de nou; —mauren, v. a., a închide cu zîd; —meffen, v. a., a măsura de nou; —mun^en, v. a., a bate de nou, a converti mo* netele; —miingen, s. n., con- vertire. ltm*ua^tenr v. a., a întuneca, a fi cuprins de întunerecul nopții; —nadjtet, adj., învălit de în- tunerecul nopții, întunecat (spi- ritul); —nagen, v. a., a roade prin prejur; —nâțen, v. a., a coase împrejur ; — nebeln, v. a., a învăli cu negură; nepmen, v. a., a pune pe sine, a se îmbrăca cu ceva. Unt=pntfen, 0. a., a pacheta de nou; — pangern, v. a., învăli cu plăci de fer, a cuirasa; —pfâ^len, v. a., ă încunjura cu piloți, cu palisade; —pflan* gen, v. a., a planta de nou, a răsădi; —pflangung, 5. f, răsă- dire, plantare de nou; —pflu= gen, v. a., a ara de nou; —pragen, v. a., a bate de nou monetă. . Um*reifen, v. n. și a., a călători împrejur; a face o călătorie împrejurul unui loc; —reigen, v. a., a trage la pământ, a dă- rîma; a rupe (o țelină); —ret* ten, v. a. și n., a răsturna pre cineva călărind; a face o că- lătorie călare; —rennen, v. a., a trânti la pământ alergând; —ringen, v. a., a împresura, a ocoli; —rifc, s. m., lineamente, contură; —ruțren, v. a., a me- steca, ajintui; —rifljrung, s.f, mestecătură, jintuire; — riitteln, v. a., a scutura. Um*fatfen, v. a., a pune în alt sac; —fdgen, v. a., a culca la pământ, tăind cu ferestreul; —falgen, v. a., a săra de nou; —fatteln, v. a., a schimba șea- oa; a’și schimba părerea; —jattelung, s. f., schimbarea șelei; schimbare de părere; —s. m , schimb, vândare; trecere (de marfă); —fdumen, v. a., a refeca; —fdumung, s.f, refec. v. a., a preschimba, a preface, a preînnoi, a rege- nera; —fdjaffung, s. /., trans- formațiune, regenerare; —fcțan* gen, v. a., închide cu șanț; —jdjangung, s.f, închidere cu șanț, întăritură; —fdjatten, v. a., Digitized by IjOOQle Umfdjtag—Umfegefa 925 a umbri, a adumbri; fid) — fdjau* en, v. r., a privi împrejur de sine; —fdjaufefn, v. a., a făcă- lui; —fdjeinen, v. a., a învăli de lumină; —fd)id)tig, adj., al- ternativ ; —fdjirfen, v. a., a tri- mite prinprejur; —fd)ienen, v. a., a fereca cu pente de fer ; —fd)ie6en, v. a., a culca la păment prin împușcături; —fdjiffen, v. a., a transporta de pe o corabie pe alta; a cir- cumnaviga. Umfdjfag, pl. Umfdjltige, 8. m., învălitură, copertă; dosar (la caiete); cataplasme, oblojele; răsfrântură, guler, suflecătură; schimbare, alterațiune; — en, v. n., a se răsturna, a se schim- ba; a degenera; ba§ SBetter fdjldgt um, timpul se schimbă; ber SBein fd^tâgt um, vinul se * strică; —en, v. a., a răsfrânge, a sufleca; a indoi (capul unui cuiu); eine ^arte —en, a în- toarce o carte de joc. Um=fd)leidjen , v. a., a se teri pândind; —fdjleiern, r. a., a învăli; — fdjlieȘen, v. v., a în- chide, a împrejura, a încheie; —fdjliefjung, s. f., închisură; —fc^Iingen, v. a., a înfășură, a vălătuci; a prinde în brațe; —fdjfingung, 8. f., înfășurare; îmbrățișere; —fdpneifjen, vecji: Ummerfen; —fdpnelgen, w. a., a turna din nou; — fdjmieben, r. a., a bate ferul de nou; —fdjnatfen, v. a., a încinge (sabiea), a încătărăma; — fdjnib ren, v. a., a strînge cu cordele. ttm^i^vănfen, v. a., a mărgini, a limita; —-f^reiben, v. a., a scrie de nou, a prescrie, a paradosi, a scrie pe larg, a circumscrie; —fdjreibung, s. prescriere, paradosire; circumscriere, cir- cumlocuțiune, perifrasă; —fdjrie* ben, adj., circumscris, para- frastic; —-fc^rift, s. f., inscrip- țiune, epigraf; legendă (la mo- nete); —fd)iir$en, v. a., a’și pune un șorț înainte; —fdjiii# teln, v. a., a mesteca scuturând; —fdjutten, v. a., a vărsa din un vas în altul; —fc^mdrmen, v. a., a sbura în jurul cuiva; —fcbmeben, v. a., a pluti în jurul cuiva; —fd)tneif, 8. m., încunjur, ocol, abatere, digre- siune ; codele, codire; —fdjtneife madjen, a se codi; oljne —fcțweif, fără încunjur; — fd^menten, v. a., a se întoarce, a face o coti- tură; —fdjroung, s. m., întoar- cere, schimbare, conversiune, rotațiune. Um^fcgetn, m a., a răsturna o co- rabie plutind asupra ei; a în- cunjura lumea, a circumnaviga lumea, a face ocolul pămân- tului; fid) — fețen, v. r., a se uita înapoia sa, a privi îm- prejur; fidj nad) Semunb —fe* ^en, a se uita după cineva, a îngriji de el; fid) in ber ®elt —fe^en, a vedă, a studia lumea; —fe^bur, adj., ce se poate des- face (marfă); ce este de con- vertit; —fe|en, v. a., a așecja altcum, a strămuta; a descom- pune o formă (în tipografie); Digitized by IjOOQle 926 Umfonft—Umtanjen —fe^eu,s. n., strămutare, trans- plantare, transposițiune; —ficțt, 8. f., prevedere, preîngrijire. circumspecțiune; —ficțtig, adj., prevăzător, circumspect; —ficț* tigteit, 8. f., vecji: —ficțt; —finfen, v. w., a cădă, a decădă. Umfonft, adv.t îndeșert, în dar, înzadar, deageaba, de pomea- nă, gratuit. Um-fpannea, v. a., a cuprinde cu șchioapa, cu palma; a schimba caii; —fpielen, v. a., a încun- jura jucând; —fpinnen, v. a., a învăh în tort, a toarce îm- prejur; —fpringen, v. a. și w., a juca in jună cuiva sărind; a’și schimba direcțiunea; âbeî mit Semanbern —fpringen, a tracta rău cu cineva; ber SSinb fpringt um, vântul își schimbă direcțiunea; - fpulen, v. a., a scălda; —ftanb, 8. m., împre- jurare, circumstanță; befonberer Umftanb, particularitate; —ftăn* be, 8. m. pl.j împrejurări, circum- stanțe; stare, posițiune, situa- țiune; ceremonii, complimente ; anosteală; ben —ftânben an* gemeffen, după împrejurări; Diele —ftanbe macțen, a face multe ceremonii, a se anosti; in anbern —ftânben fein, a fi îngrecată, a se afla în stare binecuvântată; —ftdnblid), adj. și adv., cu deamăruntul, detai- lat; ceremonios, cu multe for- malități, anost; —ftănblicț er* jațfen, a povesti cu toate a- măruntele; —ftftnblicțteit, 8./., detail, amărunte. Um*ftecțen, v. a., a tăiă, a săpa de nou; —fterfen, v. a., a în- fige, a împlânta; —ftețen, v. a., a sta împrejur, a asista; a crepa (de animale); —ftețenb, adj., ce stă împrejur, asistent; —ftețenb, adv., de pe ceealaltă parte, de pe altă pagină; —ftelîen, v. a., a împresura, a hăitui; a pune de nou; —0e(* lung, 8. f., impresurare; —ftem* peln, v. a., a pune alt timbru; —ftimmen, v. a., a acorda alt- cum; Semanben —ftimmen, a face pre cineva să’și schimbe părerea; —ftofcen, v. a., a răs- turna, a obori, a trânti jos; a desființa, a anula, a cassa; fto^nb, adj.j subversiv; — fWB* lid), adj., ce se poate răsturna, revocabil; — fto^ung, s. f., răs- turnare; anulare, cassațiune. ttm’ftrațlot, v. a., a împresura cu * raze de lumină; —ftreuen, v. a., a presăra împrejur; —ftriden, v. a., a împleti de nou cu a- cele; a tivi cu împletitură; a încurca, a amăgi, a înșela; —ftrămen, v. a., a scălda; —ftiilpen, v. a., a răsfrângă; —fturj, 8. m., răsturnare, că- Zătură, ruină; revoluțiune; —ftiir^en, v. a., a răsturna, a trânti, a cutropi, a dărîma; —ftur^en, v. n., a se răsturnă, a’și da în cap; — ftiir^ung, 8.f.f vecji: —fturj. tlm4an^en, v. a,, a juca împre- jur; —taufen, v. a., a boteza de nou; —taufcț, vecji: îaufcț; —taufcțen, v. a., a schimba; Digitized by IjOOQle Umwadjfen—Un 927 — ttjun, v. a., a se îmbrăca cu ceva; a se încinge; fid) nad) ©twaâ —t^un, a căuta după ceva; — tbnen, v. a., a răsuna împrejur; —treiben, v. a., ve(}i: $erumtreiben; —treten, r. a., a răsturna cu piciorul; —trieb, m.t circulațiune, menare; ^cimti^e —triebe, intrigi, ma- chinațiuni; —tritt, s. m.f vedi : Uebertritt. Um=ttmd)feu, v. a., a cresce îm- prejur, a fi învăscut de ver- deață; —todljen, v. a.f a răs- turna, a rostogoli, a învârti, a tăvăli; a face revoluțiune; fid) —Wdljen, v. r.f a se tăvăli, a se înverti; —wdljung, s. f., răsturnare, circumvoluțiune, re- voluțiune; —wanbeln, v. a., a schimba, a metamorfosa; a conjuga (un verb); —manblung, s. schimbare, transformare, metamorfosare; conjugațiune; —nxiffern, v. a., a uda cu apă jur împrejur; —wedjfeln, v. a., a schimba ceva pentru altceva, a da ceva în schimb pentru altceva; —tt>ed)jelnb, adj., al- ternativ; —ivecbfelung, s.f, al- ternare, schimbare, schimb de bani; —tveg, s. m.t ocol, oco- lire, cotigitură, încuqjur; —toege madjen, a cotigi, a ocoli; burd) —mege, auf —wegen, indirect, cu înconjur; —we^en, v. a., a răsturna sudând; a adiă, a sufla lin; a răcori, a înviă (prin adieră fină); —menben, v. a., a întoarce; a schimba; mit —gewanbter $anb, cu dosul mânei; fidj — menben, v. r., a se întoarce; —menbung, s. /., întoarcere, întorsură; —Werfen, v. a. și n.f a răsturna, a pră- văli, a prăbuși; a se răsturna, a se rostogoli, a se îmburda, a da preste ceva; —tverfung, 8. f.f răsturnare. tlm=iuirfeln, v. a., a înfășiă, a în- fășură; a îmbloji; midetung, a. f.f înfășurătură, îmblojire; —Winben, v. a., a depăna, a înfășură, a încolăci; — tvirbeln, v. a., a învăli învârtejind; — Wo* gen, v. a., a încuibară cu va- luri de apă; —Wo^nenb, adj., din apropiere, vecin; —woț’ ner, s. m., vecin; —Wblten, v. a., a se înuora; —Wbfft, adj., închis (de miori); —miițlen, v. a., a rîma, a scurma, a mo- troși prin ceva. Um^âțlen, r. a., a număra încă odată; —japfen, v. a., a pri- toci ; —jdunen, v. a., a închide cu gard; —jdunung, 8. f, în- chidere cu gard; gard, îngră- ditură, ocol, ogradă, tărcol; —jieljen, v. a., a trage ceva jos la păment; a învăh cu ceva, a înfășură; a’și schimba locu- ința; fidj —jieljen, v. r., a’și schimba hainele; ber $immel ift —jogen, ceriul e înnuorat; —jingeln, v. a., a împresura, a hăitui (vânatul), a închide de toate părțile; — jingelung, s.f, împresurare, hăituire; —jug, 8. m.f procesiune, litie; schim- barea locuinței. Un (particulă inseparabilă, pusă Digitized by IjOOQle 928 Und$t—Unart înaintea cuvintelor, arată con- trarul înțelesului curentului simplu): nu, ne, in, ir., —ab* dnberlidj, adj. și adv., indecli- nabil, nevariabil, nestrămutat; —abonberlicfifeit, s. f., nestră- mutare; —abgefdfdjt, adj., ne- stins (var); —abțjangig, adj. și adv., neaternat, independent; —abțangigteit, s. f., neatârnare- independență; —abldffig, adj. și adv., nepregetat, necurmat, ne- întrerupt, fără încetare, necon- tenit; —abtdffigleit, s. f., ne- contenire; — ablbâticț, adj., ne- amortisabil; —abfețbar, adj. și adv., ce se perde din vedere, nemărginit, necuprins; —ab* fe^bar, adj., inamovibil; — ab* fețbarfeit, s f., inamovibilitate;. —abficfjtfidh adj. și adv., fără voie, nu cu voiea; — abfoeiâlidj, adj. și adv., ce nu se poate denega; — abwenbbar, adj., ine- vitabil. tllt*âd)t, adj. și adv., fals, spuriu, bastard, ilegitim; imitat, con- trafăcut; —drfjt^eit, s. f., ile- gitimitate; imitațiune; — ac^t* fam, adj. și adv., neluător aminte, distras; —acfytfamteit, 5. f., negrije, neluare aminte, nebăgare de seamă, distrac- țiune, neatențiune; —abelig, adj., nenobil; — a^nHcț, adj., neasemenea, diferent; —dțn* li^feit, s. f., neasemânare, di- ferență; —anfetțtbar, adj. și adv., incontestabil; —angebaut, adj., părăginit, necultivat; —an* g:5aut bleibcn, a se părăgini; —angefodjten, adj., neturburat, lăsat în pace, necontestat; —angeHeibet, adj., neîmbrăcat; —angemelbet adj. și adv., ne- însciințat, fără a fi fost anun- țat; —ongemeffen, adj., nepo- trivit, rău ales; —angemeffen- țeit, s. f., improprietate, necu- viință : —angenețjm, adj. și adv., neplăcut, desgustător; —ange* ruțrt, adj., intact; —angefețen, adj., neînsămnat, obscur, de jos; —angefteUt, adj., fără post, fără lefterie; —angetaftet, adj., inviolabil; —angreifbar, adj. și adv., inatacabil, inespugnabil. Un=annețmli(^, adj. și adv., ce nu se poate primi, Inacceptabil; —annebmlicbfeit, s. f., displă- cere, disgust, neprotrivire, in- convenient; —anfețnlid), adj., fără vează, de puțină însămnă- tate; —anfe^nlidjTeit, 8. f., ne- însămnătate; —anftdnbig, adj. și adv., necuviincios, indecent; —anftdnbig!eit,«. f., necuviință, indecență; —anftdfjig, adj., ce nu vatămă bunul sîmț; —an* taftbar, adj. și adv., inviolabil, • sacrosanct; —antoenbbar, adj., ce nu se poate aplica, inapli- cabil; —anwenbbarfeit, s. f., inaplicabilitate; inoportunitate; —appetittic^, adj., fără gust, disgustător, grețos. ttn*art, pl. —en, s. f., necuviință; nepoliteță, învăț rău; —artig, adj. și adv., rău crescut, ne- ascultător ; —artig fein, a face nebunii; — artigteit, s. f., ve4i: ■ —ort; —aufgeforbert, adj., fără Digitized by IjOOQle Unaugbleiblidj—Unbefa^rbar 929 a fi chiemat, neinvitat; —aufțalt* bar, —auf^altfam, adj. și adv., iresistibil; —aufțjbrlid), adj. și adv., neprecurmat, neîncetat, continuu, fără, încetare; —auf* IjMidjteit, s. /., trăinicie, per- petuitate; —auflbâbar, —auf= Wâltc^, adj. și adv., ce nu se poate desface, ce nu se poate topi, indissolubil, insolubil; —auflb$tid)fett, s. f., indissolu- bilitate, insolubilitate; —auf* mertfam, adj. și adv., neluător aminte, neatent; —aufmerffam* feit, f., neluare aminte, ne- atențiune; —aufridjtigfeit, s. f., lipsă de sinceritate, disimuîa- țiune; — auffdjiebbar, adj., ce nu se poate amâna, ce nu e de amânat, urgent; —auftreib* lid), adj., ce nu este de aflat. Un=auâbleiblid), adj. și adv., ne- apărat, neîncunjurat, neamâ- nat , inevitabil; —auSbenfbar, adj., ce nu se poate cugeta pănă în sfîrșit, nedeimagi- nat; —auăfiițrbar, —au^fii^r= lid), adj., impracticabil, nerea- lisabil; —augfiițrbarfeit, s. f., neputința de a pune ceva în lucrare; —auâgearbeitet, adj., neisprăvit; —auSgebilbet, adj., necult, necultivat, neformat; —auăgefertigt, adj., neespedat; —auâgefii^rt, adj., neisprăvit, neesccutat; — auâgefleibet, adj., fără a se fi desbrăcat; —auăge* mad)t, adj. și adv., nehotărît, ne- sigur; indecis; —auâgefe^t, adj. și adv., întins, fără întrerupere; auâlbfc^I idȘ, adj.^adv., neșters; B&rcianu, Wdrterbuch. —au§fpred)lid), adj. și adv., ce nu se poate spune, negrăit; —auâfteț lid), adj. și adv., nesufe- rit, urîcios;—auâtveidjlid), adj. și adv., neîncunjurat, inevitabil. Un*banbigr adj. și adv., sălbatec, intractabil, escesiv; — bartbig* feit, 3. f., sălbătăcie, neînfrâ- nare; — barm^er^ig, adj. și adv., neîndurat, nemilos, nemilostiv, aspru, crud; —barmțerjigfeit, ț., crudime, neîndurare; —bdrtig, aaj. și adv., spân. Un4ea(țtet, adj. și adv., neluat în seamă; neobservat; —laffen, aîn- chide ochii la ceva; —bearbeitet, adj., neprelucrat, necultivat; —bebaut, adj.yN^‘. —bearbeitet; —bebadjt, —bebadjtfam, adj. și adv., negândit, neprecugetat, nesocotit, indiscret; —bebaut* famfeit, s. f., nesocotință, ne- precugetare; —bebedt, adj., ne- acoperit, descoperit; - bebent* lid), adj. și adv., neîndoios, ne- suspect ; —bebeutenb, adj., ne- însemnat, neînsemnător, fără im- portanță; —bebeutenber Wfcnfd), dârloagă; —bebingt, adj. și adv., necondiționat, fără re- servă; —bebungen, adj., netoc- mit; —beerbt, adj., fără moș- tenitori. Utt=befațrbar, adj., impracticabil; —befangen, adj. și adv., sincer; naiv, cu înțălepciune dreaptă, nepreocupat; —befangențeit, s. f., sinceritate, naivitate, nepre- ocupațiune; —befiebert, adj., fără pene; —befledt, adj. și adv., nepătat, nespurcat, ne- 59 Digitized by GooqIc 930 Unbeglcitet—Unberatyen întinat, fără prihană, neprihă- nit , nepângărit; — befbrbert, adj.f neespedat; fără a fi îna- intat (în o dregătorie); —be = fU0t adj. și adv.f necompetent, neautorisat; —befrudjtet, adj., nerodit. tln-begleitet r adj.^adv., singur,fără soț; —begreifltd), adj. și adv., neînțeles, necuprins, nepriceput; —begreiflidjteit, s. f.f lucru de necuprins, misteriu; —begrengt, adj. și adv.f nețărmurit, ne- mărginit; —begriffen, adj., ne- cuprins; —begrunbet, adj., ne- întemeiat; —begutert, adj., fără avere, sărac. ttn»bețaart, adj., fără păr; —be* ^agen, 8. n., neticneală, neplă- cere, nepriință; —bețagltcȘ, adj. și adv., fără ticnă, nepriincios, neplăcut; —bețaglic^teit, f, nepriire; —bețorrlic^, adj., ne- stăruitor; —bețauen, adj., ne- prelucrat, crud, brut; —be^ergt, adj. și adv., fără curaj, neini- mos; — bețolfen, adj. și adv., neajutorat, neîndemânatec, ne- dibaciu; —bețotfen^eit, s. f., neîndemânare, nedibăcie; —be* adj. și adv., greoiu, neajutorat; —bcțiilfltcțfeit, s.f., neîndemânare; — bețutfam, adj. și adv., neprecaut, imprudent; —bcțutfamfeit, s. lipsă de circumspecțiune, imprudență. Un=betannt, adj. și adv., necu- noscut, obscur; —behmntfc^aft, 8. f.f necunoascere, necunos- cință, ignoranță; —beteljrt, adj. și adv.f neconvertit; —betleibet, adj. și adv., desbrăcat, neîm- brăcat; —befummert, adj. și adh.f fără griji, nepăsător. Unbclaben, adj. și adv., gol; —be* laubt, adj. și adv., fără frunte; —belebt, adj. și adv., fără vi- eață; —betefen, adj. și adv., care n’a cetit multe; —bete* fențeit, «. f., lipsă de cunos- cințe; —belo^nt, adj. și adv., nerăsplătit; nic^t —belo^nt laf- fen, a compensa. Uthbemannf, adj. și adv., fără echipaj (corabie); — bemerfbar, —bemerftid), adj. și adv.,. im- perceptibil; —bemerlt, adj. și adv., neluat în seamă; nezărit; nidjt —bemerft laffen, a nu trece cu vederea; —bemittelt, adj. și adv., fără avere, sără- cuț, codaș; —bemiițt, adj. și adv., fără a fi ostănit. Uu=benamt, adj. și adv., fără de nume, nenumit; —benannt, adj. SI adv., nenumit, anonim; in- efinit; —beneibet, adj. și adv., nepizmuit; —benommen, adv., iertat, îngăduit, conces; —be* nu^t, adj. și adv., nefolosit, nepurtat (haină); —bequcm, adj. și adv., preste mână, in- comod; —bequemlidjteit, 8. f., neîndemână, incomoditate. Un=beratȘen, adj. și adv., lipsit de sfat, fără sfat; —beredjen* bar, adj. și adv., neprecalcula- bfl; — beredjnet, adj. și adv., necalculat; —berebt, adj. și adv., fără elocuență; —bereift, adj. și adv., neumblat, părăsit; isolat; —bereitet, adj și adv.. Digitized by IjOOQle UnbeWabet—Unbeftanb 931 fără a fi pregătit; pe neprevă- zute; —bereitfdjaft, 8. f., lipsă de preparative; — berettwitîig* teit, 8. f., lipsă de bunăvoință ; —beridjtet, adj. și adv., neîn- format; —beridjtigt, adj. și adv., neîndreptat; neplătit (cont); —beritten, adj., fără cal; pe jos; — berufen, adj. și adv., nechiemat, de capul seu; ne- deochiat; —berii|mt, adj. și adv., fără renume, obscur, ne- strălucit; —beriițrt, adj. și adv., neatins, neprihănit; — be* ru^rt laffen, a trece în tăcere. îtn*bef(țttbetr adj. și adv., fără a prejudeca; —befd)dbigt, adj. și adv., nebântuit; —bejdjdftigt, adj. și adv., fără ocupațiune, neocupat; —befc^attet, adj. și adv., fără umbră, neumbrit; —befcțeiben, adj. și adv., slobod la gură, nemodest, impertinent; —befdȘeiben^eit, s. f., nemodestie; —bejdjeinigt, adj. și adv., nea- deverit; —bețcțlagen, adj., și adv., nepotcovit; in —be- fâfagen fein, a nu fi versat în ceva; —befdjoften, adj. și adv., cu față curată, fără prihană, curat (de caracter), cu nume bun; —bejc^olten^eit, f., pro- bitate ; —befdjrdnft, adj. și adv., nețărmurit, absolut; — befdjrântt* țeit^/., nețărmurire; —befdjreib* 1^ adj. și adv., inesprima- bil, ce nu se poate descrie; —befcțneben, adj. și adv,, ne- scris; —befd&ityt, adj. și adv., neapărat, neprotegiat; —be* fdjmert, adj. ^adv., neîmpovărat. U«=befeelt, adj. și adv., fără vieață; —befe^t, adj. și adv., neocupat (loc), vacant; neîmpoporat (he- leșteu); —befiegbur, adj., și adv., neînvins; nebiruit; —befol- bet, adj. și adv., fără plătă; —befonnen, adj. și adv., neso- cotit, ușor, spulberat, învăpă- iat, sburdalnic; — befonnențieit, 8. f., nesocotință, ușorință, sburdălnicie; —beforgt, adj. și adv., fără griji, neîngrijit ; feib —beforgt, fiți fără griji; @ttoa^ —beforgt laffen, a nu fi îngrijit de ceva; —befferlid), vecp: —oerbefferlidj. Un=beftaHb, 8. m., —beftanbigțeit, 8. f., nestatornicie; nădăire, schimbăcioșie; — beftânbtg, adj. și adv., nestatornic, schimbă- cios; — beftedjbar, — beftedjlid), adj. și adv., incoruptibil; —be* fiec^licțfett, 8. f., incoruptibili- tate; —befteigbar, adj. și adv., inaccesibil; —beftetft, adj. și adv., necomandat; necultivat; ce nu s’a dat la adresă; —be- ftimmbar, adj., și adv., indeter- minabil; —beftimmt, adj. și adv., nehotărît, nedeterminat, nedefinit; —beftimmtțeit, 8. f., nehotărîre; lipsă de precisiune, —beftodjen, adj. și adv., nemi- tuit, integru, necorupt; —be» firaft, ve|i: —geftraft; —be* ftreitbar, adj. și adv., incon- testabil; —beftreitbarfeit, 8. f., incontestabilitate; —beftritten, adj. și adv., incontestat; —-be- fnbelt, adj, și adv., nemânjit, nepătat. Digitized by GooqIc 690 932 Unbetagț- Utt*betagt, adj. și adv., neverstnic; —betitelt, adj. și adv., fără ti- tulă; —betont, adj. și adv., ne- accentuat ; —betra(^ttidȘr adj. și adv., de puțină importanță; —betreten, adj. și adv., neum- blat, necălcat; —betriiglicb, adj. si adv., infalibil, neînșelător; —beugfam, adj. și adv., ne- înduplecat, neplecăcios; —be» iuad|t, adj. și adv., nepăzit; —bettmffnet, adj. și adv., ne- armat; —beroanbert, adj. și adv., nedeprins, nededat; —be» tvegftdj, adj. și adv., nemiș- cat, statornic, nes; —beWeglicțe (Uiiter, immobilii; —betoegficfj* feit, s. f., statornicie, firmi- tate; —betoegt, adj. și adv., nemișcat; —bemețrt, vegi: —be» Waffnet; —betveibt, adj. și adv., necăsătorit, burlac, celibatar; —betoeint, adj. și adv., fără să fie plâns; —bewoțnbar, adj. și adv., ce nu e de locuit; —betnobnbarfeit, 8. f., neputință de a n de locuit; —betno^nt, adj. și adv., nelocuit, pără- sit, deșert; —betndlft, adj. și adv., fără nuori, senin; —be» Wu^t, adj. și adv., nesciut, ne- cunoscut, inconsciu; fără con- sciință de sine. Ha^bejațfbar, adj. și adv., ce nu se poate plăti cu bani; —be» lombar, adj. și adv., ce nu se poate îmblândi; —bejățmt, adj. și adv., neîmblânzit; —be» jdunt, adj. și adv., fără gard; —be$eugt, adj. și adv., fără mărturie; ni$t —bqeugt, vă- -Unbanf dit, aevea; — bejieljfidj, adj. și adv., absolut; — be$foeifefbar, adj. și adv., neîndoielnic; —be» Jtoeifett, adj. și adv., neîndoit; —hering fid), adj- și adv., ne- biruit, neînvins; —be^mingtic^» feit, 8. f., neputința de a fi învins. Umbteber, adj. și adv., improb; --biegfam, adj. și adv., neîn- covoicios, neflecsibil, intractabil; —biegfamfeit, s.f., neflecsibili- tate, țepeneală; —bilbe, —bill, f., nedreptate, asupreală, strîmbătate, inicuitate; —bilb» fam, adj. și adv., greu de cul- tivat, indocil; — biHigz adj. și adv., nedrept, strîmb, inecui- tabil; —bitfigfeit, s. f, strîm- bătate, inicuitate; —blutig, adj. și adv., fără vărsare de sânge. Un*bram^bar, adj. și adv., ne- . trebnic, de nici o treabă; —braudjbarleit, s. f., netrebni- cie; —briiberlid), adj. și adv., puțîn frățesc, nu ca frații; —bug- fertig, adj. și adv., neînfrânt, necăit; — buBfertigfeit, s. f., lipsă de căință. Un=d)rtft, 9. m., necreștin; -ebrift* ficb, Și adv., necreștinesc, nevrednic de un creștin. Unb, conj., și. Ufcbottf, 8. m., nerecunoscință, ingratitudine; — banfbar, adj. și adv., nerecunoscător, ingrat; —banfbarfeit, 8. f., ingratitu- dine; —benfbar, adj., ce nu se poate cuprinde de mintea omenească; —benfbarfeit, s.f., incomprebensibilitate; —bent* Digitized by GooqIc Uneben—-UnenNidj 933 lidj, adj. , nepomenit, străve- chiu; —beutfid), adj. și adv., nelămurit, nerăspicat, întune- cos, confus; —beutfidjteit, s.f, confesiune, obscuritate;—bentfdj, adj., contrar naturei germane; —bidjterifcf), adj., nepoetic, prosaic; —bientid), adj., nepo- trivit, inconvenabil; —bienlid)* leit, s.f., incon veniență;—bienfb fertig, adj., cel ce nu e gata spre servire; —bing, s. n., ab- surditate, chimeră; —bulbfam, adj., intolerant; —bulbfamteit, 8. f, intoleranță; —burdjbring* lid), adj., nepătruns, nestrăbă- tut, impermeabil; —bnrdjbrtng* lid)teit, f, impermeabilitate; —burduf djoffen,aftnblidj= feit, 8. f., nesimțire, nepăsare, indolență, apatie. ttn=enblidj, adj. și adv., nesfârșit, nemărginit, infinit; SBeredjnung be$ — feinen, calcul înfinite- simal; gemanbem — nerbunben fein, a fi cuiva foarte îndato- rat; —enblidjfeit, s. f., nemăr- ginire, vecie, eternitate; —ent^ bețrlid), adj. și adv., neapărat trebuincios, absolut trebuincios, indispensabil; - - entbețriidjleit, s.f., necesitate absolută; —ent* gelblid), adj. și adv., în dar, fă- ră bani, gratuit; —entljattfam, adj. și adv., necumpătat, fără cumpăt; —entțaîtfamfeit, s. f, necumpătare; —entfd)ieben, adj., Digitized by GooqIc 934 Uneradjtet—Uner^ebli^ nehotărît; —entf^iebenficit, 8. f., nehotărîre, iresoluțiune; —ent* Wloffen, adj. și adv., nehotărît, nedeterminat, iresolut; —ent* f djloff en fein, a sta în cumpănă; —entfc^loffențeit, s.f,, nedeter- minare, iresoluțiune; — entfdjulb* bar, adj., de neescutat; —ent* fe^bar, adj., ce nu poate fi de- blocat; vecji: Unabfe^bar;—ent* fefcbarfeit, s. f., neputința de a debloca; vecji: Unabfe|barfeit; —entmegt, adj. și adv., neclin- tit; —entttndelt/ adj., spuriu, nedesvoltat; —entmirrbar, adj., ce nu se poate descurca; —ent* jifferlicf), adj., nedescifrabil; —ent$iinbbar, adj., ce nu se poate aprinde, neinflamabil. ttU'Cradjtet , prep., ve^i: ~ge* adjtet; — erbittli^, adj. și adv., neînduplecat, nemilos, inesora- bil; — erbittlidjfeit, s. f, ineso- rabilitate; — erbrodjen, adj., nedesfacut (plic, epistolă); —er* benflid), adj., ce nu se poate închipui; —erfațren, adj. și adv., nepățit, necercat, fără esperi- ență; —erfa^ren^eit, s. f., ne- dumerire, neesperiență; —er* forjdjtid), adj. și adv., nepă- truns, nestrăbătut; —erforfcț* lidjteit, s.f., nepătrundere, ne- penetrabilitate; —erfreulicb, adj. și adv., neplăcut; —erfullt, adj. și adv., neîmplinit, nerca- lisat; —ergiebig, adj. și adv., nespornic, neproductiv; —er* giebigfeit, s.f., neproductivitate; —ergrunbtid), adj. și adv., fără fund, nepătruns, nestrăbătut; imens; —ergriinblidjfeit, s. f.^ nepătrundere, impenetrabilitate. Un*erțebli(^r adj. și adv., de pu- țină însemnătate, de puțină va- loare; —er^brt, adj. și adv., neauzit, de necre4ut, fabulos; estrem; nidjt —erțbrt laffen, a da ascultare unei rugăminte; —ertannt, adj. și adv., nere- cunoscut, incognito; —erfenn* bar, vecji: —fenntlid); —erfennt* lid), adj., nerecunoscător, ne- mulțămitor ; —erfenntlidjteit, s . f, nerecunoscință, ingrati- tudine; —erHdrbar, —ertldrlid); adj. și adv., nedeslușit, netăl- măcit, netâlcuit, înesplicabil; —erfiinftelt, adj., firesc, sincer; —erldfîlid), adj. și adv., nea- părat, indispensabil, de rigoare; —erlaubt, adj. și adv., neertat, oprit; —erlof^en, adj., nepoto- lit; —ermefjltd), adj. și adv., nemărginit, afară din seamă, enorm, încumplit; —ermeBlic^* feit, s. f, încumplire, imen- sitate; —ermiibet, —ermftblid), adj. și adv., neobosit, neprege- tător; fără splină; —erdrtert, adj. și adv., nediscutat; —er= quidlic^, adj. și adv., neplăcut; —unerreidjbar, adj. și adv., neajuns; —erfdttlid), adj. și adv., nesăturat, neîndestulat; —erjdttli^feit, s. f, necum- păt; —erfdjaffen, adj., ne- creat; —erfâityffid), adj., și adv., nesăcat, nesleit; —er* fdjrocfen, adj. și adv., nefricos, netemător, cutezător; —er* fc^roden^eit, s.f, cutezare, ne- Digitized by GooqIc Uner f ic^ — Unf drmtic^ 935 temere; —erfdjittterlicf), adj. și adv., neclintit, nemișcat, sta- tornic; —erfcbiitterlițțfeit, s.f., statornicie; — erfdjiittert, adj. și adv., neclintit, statornic; —erfdjtmnglid), adj. și adv., ce nil se poate împlini, cum- plit, enorm, esorbitant. Utt=crfe^id), adj. și adv., ire- parabil ; — erfinnlid), adj., ce nu se poate cugeta; — erfpriefp lid), adj. și adv., nefolosi- tor; —erfteiglic^, adj. și adv., inaccessibil; — ertrâglid?, adj. și adv., de nesuferit, insupor- tabil; ein — ertrâgli^er 9Wcnfc^z lichea; —ertrdglidjfeit, s. f, insuportabilitate; — erwadjfen, adj., tinăr, minoren; —ertud^nt, adj. și adv., neamintit; —er* tndțnt laffen, a nu aminti, a trece în tăcere; —eriuartet, adj. și adv., neașteptat; —er* toeic^licț, adj. și adv., ce nu se poate muie, neînmuiat; —erîoeiâlicț, adj. și adv., ne- probat ; - erwiebert, adj., fără răspuns, tară replică; —ertuie* țen, adj., neadeverit; —erwogen, adj. și adv., neluat în băgare de seamă; — erwunfdjt, adj. și adv., nedorit, la timp nepotrivit; —erjdțlbar, adj., și adv., ce nu se poate povesti; —erjd^lt, adj. și adv., nepovestit; —erjogen, adj. și adv., necrescut, tinăr, neverstnic. Un=fațtg, adj. și adv., nevolnic, ne- destoinic, incapabil; — fdțigfeit, s.f., nedestoinicie, incapabilitate; —fa^rbar, adj., neumblat, im- practicabil ; —faU, 5. m., ne- norocire , răstriște, desastru; —farbig, adj., achromatic ; —fdjlbar, adj. și adv., nelipsit, nemincinos, infalibil; —fețlbar* feit, s. f., infalibilitate; —fem, adv., aproape, nu departe. Un flatt), a. m., necurățenie, șterc, scârnă, tină, spurcăciune, scâr- năvie; —fldtțerei, s. f, scâr- năvenie; —flatlpg, adj. și adv., spurcat, scâmav, necurat, ci- nic ; —flat^igfeit, s. j., sârnă- vie; —fleifj, s. m-, lipsă de di- ligență. Unfdgfam, adj. și adv., neascul- tător; —feit, s.f., neascultare, llnfbrmlidj, adj. și adv., diform, diformat, disproporționat, urît; —fdrmlidjfeit, s. f, diformitate; franfirt, adj. și adv., nefrancat; —frei, adj. și adv., supus, rob; - freigebig, adj. și adv., nedarnic, neliberal; —freimillig, adj. și adv., fără voiea sa, involuntar; —freunb, s. m., inimic; —freunb* lid), adj. și adv., neprietenos, neplăcut, disgrațios, trist, mo- ros; —freunblidjfett, s. f, ne- prietenie, disgrație, morositate; —freunbfdjaftlid), adj. și adv., neprietenos; — friebe, s. m., nepăciuire, împărecherc, disen- siune; —frieblid), adj. și adv., nepaclnic, certăreț; —friebfam, adj. și adv., vedi: —frieblitȘ; frudjtbar, adj. și adv., nerodi- tor, stărp, fără sporiu, nepro- ductiv ; -—frudjtbar tuerben, a stârpi; —frudjtbarfeit, s. f, nerodire, sterilitate; —fug, s. Digitized by GooqIc 936 Ungangbar—UngebiiȘr m., nerândueală, turburare, es- ces, necuviință; —fugfutyteit, s.f., necuviință; —fugțam, adj. și adv., obstinat; —fâțlbar, adj., nesimțitor; —fiirftlid), adj. și adv., ce nu se potrivesce cu rangul unui principe. Ungangbar, adj. și adv., neum- blat, nepracticabil; ce nu are trecere, ce nu are curs (bani). Ungar, pl. —en, s. m., ungur; —in, s. f., unguroaică; —ițcț, adj. și adv., unguresc, unga- rie; —n, 5. n. (geogr.), Un- garia. ttn*gaftfrennbfd)aftfidj, —gaftlidj, adj. și adv., neprimitor de oaspeți; — gafttidjteit, s.f, ne- primire de oaspeți, neospitali- tate; —geadjtet, adj. și adv., nestimat; —geadjtet, prep., (cu genetivulj, cu toate că, măcar că, bine că; —geadjtet, conj., deși; —geadert, adj. și adv., nearat; —gea^nbet, adj. și adv., nepedepsit; — gea^net, adj. și adv., neașteptat, fără a fi pre- simțit; —gearbeitet, adj., nelu- crat, crud; —gebațnt, adj. și adv., colțuros, neumblat; —ge* banbigt, adj. și adv., neîmblân- dit; —gebaut, adj. și adv., ne- cultivat ; —geberbig, adj. și adv., schimosit, mânios; —gebeten, adj. și adv., nepoftit, reu ve- ^ut; —gebeugt, adj. și adv., neînfrânt; —gebilbet, adj. și adv., necioplit, necultivat, in- cult; —gebleidjt, adj. și adv., neînălbit; —geblflmt, adj. și adv., simplu, fără flori; —gebo* ren, adj. și adv., nenăscut, în stare de embrion; —gebrannt, adj. și adv., neprăjit; —ge* braudjlidj, adj. și adv.. neobici- nuit, neîndatinat, neusitat; —ge* braudjt, adj., nou. Un=gebii^r, 5. f, necuviință, ne- dreptate; —gebii^rHcț, adj. și adv., necuviincios, nedrept, im- pertinent; —gebiiijrtidjfeit, s. f., necuviință; —gebunben, adj. și adv., nelegat, destrămat, liber, desfrânat; —gebunbene fRebe, prosă; —gebunbene Sc^reibart, stil prosaic; —gebunbenljeit, s.f., neatârnare, desfrâu, libertina- giu; —gebulb, s.f., nerăbdare, iinpaciență; —gebulbig, adj. și adv., nerăbdător, impacient, cu nerăbdare; —gebulbig merben,a’și perde răbdarea; — gee^rt, adj. și adv., necinstit, neonorat; —ge- fd^r, adj., întâmplător, acciden- tal ; —gefa^r, adv., bon —, din în- tâmplare, cam, ca la, vre-o, doară; —gefdțr, s. n., întâm- plare oarbă; — gefallig, adj. și adv., neprietenos, neomenos, neîndatorător; —gefdUigfeit,®./., lipsă de complesanță; —gefarbt, adj. și adv., nevăpsit, alb; sin- cer, —gefliigelt, adj. și adv., fără aripi, nearipat; —geforbert, adj. și adv., de voie bună; —gefuttert, adj. și adv., nemân- cat, nehrănit; —gegerbt, adj. și adv., neargăsit, verde; —ge* geffen, adj. și adv., fără a fi mâncat, nemâncat; — gego^ren, adj. și adv., neplămădit;—gegrfin* bet, adj. și adv., fără temeiu, Digitized by GooqIc Ungețeuer—Ungenie§bar 987 neîntemeiat; neadevărat; —-ge* țalten, adj. și adv., mânios; neîndestulit; iiber ©ttucrâ —ge* ^alten fein, a se măniă pe ce- va ; —ge^ei&en, adj. și adv., ne- poftit; —gețeijt, adj. și adv., neîn- călcjit; —gețemmt, adj. și adv., liber, fără împedecare; —ge* țeud^elt, adj. și adv., fără pre- făcătură, nefățărit, sincer. Un^gețener, 5. n., monstru, iazmă, nămilă; —, adj. și adv., mon- struos, cumplit, înfricoșat; gro- zav, uriaș; —geținbert, adj. și adv., nesupărat, neîmpedecat, nestânjinit; —getyobeft, adj. și adv., netras în ghilău; groso- lan, nepoleit; —gețofft, ve<|i: —Der^oflft; — ge^drig, adj. și adv., necuviincios, necuvenit; —ge^ărigteit, 8. f., necuviință, nepotrivire; —gețbrnt, adj., șut; —gețorfam, adj. și adv., nea- scultător, nesupus; — gețorfam, 8, m., nesupunere, insubordi- națiune; —ge^brt, adj. și adv., neauzit, fără a fi aucjit. ttn*getftfidb adj. și adv., lumesc, profan; — gefoc^t, adj. și adv., nefert; — gefcântt, adj. și adv., liniștit, cruțat de dureri; —ge* tiinftelt, adj. și adv., firesc, simplu, natural, naiv; —gelegen, adj. și adv., preste mână, la timp nepotrivit; gemanbem —ge* legen fontmen, a incomoda pre cineva; —geteaențeit, s.f., ne- îndemână, val, dârvală, dodi- eală; gemanbem — gelegențeiten mac^en, a face val cuiva, a’i incomoda; —gelețrig, adj. și adv., ce nu se poate dresa, indocil; — gelețrigfeit, s.f., in- docilitate; —gele^rt, adj. și adv., necărturar, neînvățat, neliterat, ignorant; — gelegrt* $eit, a. f, lipsă de învăță- tură, de erudițiune, ignoranță; —geteunt, adj. și adv., necleit; — gelenf, adj. și adv., stângaciu, neîndemânatic; —gelentfamfeit, s. f, stângăcie; —gelbf(țt, adj., nestins; --gemu^, 5. n., neîn- demână, val, pricaz, desastru; —gemadjlid), adj. și adv., ne- îndemânatic, preste mână; —ge* nt&^lidȘfeit, s. f., vecji: —ge* mad); — gema^nt, adj. și adv., neadmoniat, neprevenit; —ge- mdftet, adj. și adv., neîngrășat, slab; —gemein, adj., rar, sin- gular, estraordinar; foarte; — ge* melbet, adj., neînsciințat, nea- nunțat ; —gemengt, adj. și adv., curat, neamestecat; —gemeffen, adj. și adv., nemăsurat, ne- mărginit; —gemifdjt, vecji: —ge* mengt; — gemiingt, adj., în drugi. ttagenannt, adj. și adv., nenu- mit, anonim, fără nume, neho- tărît; —genau, adj. și adv., inecsact; — genauigteit, s. f., inecsactitate; — geneigt, adj. și adv., neaplecat, nefavorabil; în nume de rău; —geneigtțeit, s.f, neaplecare, indisposițiune. ttn*genie£bar, adj. și adv., ce nu se poate mânca sau bă, insi- pid ; —genie^barfeit, s. f, insi- piditate; —genoffcn, adj. și adv., ce nu s’a mâncat, ne- Digitized by Google Ungem—Ungefe^en 938 gustat; —gendtțigt, adj. și adv., nesilit, neîmbiat; —ge* niigenb, adj, și adv., neîndes- tulitor, insuficient, mediocru; —geniigfant, adj. și adv., ne- îndestulit, nesățios, lacom; —ge* nflgțamteit, s- /., neîndestulire, lăcomie, esigență; —genii^t, adj. și adv., nefolosit, întreg; —georbnet, adj. și adv., desor- donat; —gepaart, adj. și adv., fără păreche; —geppanjt, adj. și adv., nesădit; —gepflaftert, adj. și adv., nepardosit; —ge* pfliigt, adj. și adv., nearat; —geprdgt, adj., neprefăcut în monetă; —geprefet, adj. și adv., neblănit; —gepriefen, adj. și adv., nemărit; —geradjt, ve(Ji: —geațnbet; —gepn^t, adj. și adv., nechitit, neîmpodobit, necurățit; — gerabe, adj. și adv., fără păreche, inegal, ne- dirept; —gerat^en, adj. și adv., stricat, rău crescut, reu nă- răvit , depravat; —gerdumt, adj. și adv., nepotrivit, dărâ- nat; -geredjnet, adj. și adv., necuprins în socoteală; —ge* red)t, adj. și adv., nedrept, strîmb; —geredjtigfeit, s. f., nedreptate, strîmbătate; — ge* regett, adj. și adv., nere- gulat; —gerehnt, adj. și adv., nerimat, alb (vers); necălit, ab- surd; —gereimtțeit, s.f, necă- litură, absurditate. Un=gem, adv., fără voie, nebucu- ros; gem ober —gem, cu voie, fără voie; —geroc^en, adj. și adv., nepedepsit, neresbunat; —gejal^en,și adv., nesărat,in- sipid; —gefatteft, adj. și adv., fără șea, neînșelat; —gefduert, adj. și adv., nedospit, azimă; —ge* fdumt, adj. și adv., neîntârcjiat, îndată, numai decât; —gefdjdlt, adj. și adv., necurățit de coaje; —gef^en, adj. și adv., nefă- cut; —gefrfjeut, adj. și adv., fără teamă, curagios; —gefdjicf, n., rea întâmplare, nenoro- cire ; —gefcțicf li^feit, s. f, ne- îndemânare, neiscusință, stân- găcie; —gefdjidt, adj. și adv., neîndemânatic, stângaciu, ne- întocmit, nepotrivit; —gefdjicft* Ijeit, s.f, ve^i: —gefc^idti^teit; —gefd)lad)t, adj. și adv., necio- plit, bădăran, mojicos, nămes- nic; —gefd)lacf)tf)ett, s. f., mo- jicie, bădărănie; —gefc^Iagcn, adj. ^i adv., nebătut; —gefdjlif* fen, adj. și adv., neascuțit (cu- țît); nepoleit, grosolan, rustic; —gefdjfiffenljeit, s. f., grosolănie, rusticitate; —gef^ntad, s. m., lipsă de gust, insipiditate; —gefdjmdfert, adj. și adv., ne- scurtat, nemicșorat; —gefdjmei* big, adj. și adv., neflecsibil, bățos; —gețc^minlt, adj. și adv., nesulim&mt, nedres, franc, pe față; —gefc^murft, adj. și adv., neîmpodobit; —gefdpren, adj. și adv., netuns ; ^emanben —ge* fc^oren laffen, a’i da cuiva pace; —gefcfyooren, adv., fără jură- mânt, pe cuvânt. Un=gefetjen, adj. și adv., nevecjut; —gefetlig, adj. și adv., care nu iu- besce societatea oamenilor, in- Digitized by GooqIc Ungcftimmt—Ungejâ^mt 939 sociabil, neprietenos; —gefe$= licf), adj. și adv., ilegal, ne- legal ; —gefcit, s. ile- galitate, nedreptățire; —gefittet, adj. și adv., necultivat, nepoleit, nărăvos; — gefittetțeit, s. f., grosolănie, nepoliteță; —ge* Jotten, adj. și adv., nefert; —ge* fprdc^ig, adj. și adv., tăcut; —geftalt, -geftaltet, adj. și adv., diform, desfigurat, urît; —geffalt^eit, diformitate; —geftattet, adj. și adv., neier- tat, nepermis; —geftieft, adj. și adv.f^r^ mănunchiu, fără codiță; fără pețiol, nepețiolat; —ge* ftărt, adj. și adv., liniștit, ne- turburat ; —geftraf t, adj. și adv., nepedepsit; —geftraft^eit, 5. f., nepedepsire, impunitate. Un=geftimmtr adj. și adv., nea- cordat; —geftiim, adj. și adt\, aprig, iute, furios, impetuos; neastâmpărat; —geftiim, s. m., ncastâmpărare, furie, impetuo- sitate; —gefunb, adj. și adv., nesănătos; att^ubiel ift —ge* funb, tot ce e prea mult strică; —gefunbțeit, s. f., bolnăvie; insalubritate. Un-gctțanr adv., nefăcut; —ge* tțeert, adj. și adv., neuns cu păcură; —getțeilt, adj. și adv., neîmpărțit; unanim. general; —getȘeilt^eit, s. f., întregime, integritate; —getțiim, s. n., monstru, zmeu; —getieu, adj. și adv., necredincios, perfid, iloial; —geiibt, adj? și adv., nedeprins, fără esperiență. tltugemalft, adj., nefăcut în pioă; —geteanbt, vecji: gefcțicft; —ge* teafdjen, adj. și adv., nespălat; —geteei^t, adj. și adv., nesfin- țit ; profan; —geteiffențaft, adj. și adv., neconsciențios; —ge* teiffențuftigfeit, s. f., lipsă de consciință; —geteife/ adj. și adv., nesigur, îndoios, îndo- ielnic; bo£ —geteiffe, s. n., în- doieală, incertitudine; auf$ —ge* teiffe, din întâmplare, nesigur; —getei &țeit, f., îndoieală, incertitudine; — gemitter, s. n., furtună, tempestate; —geteij* §igt, adj. și adv., neespert, nepățit, cel ce nu a învățat din pățaniea altora; —geteogen, adj. și adv., necântărit; ne- aplecat; —geteoțnțeit, s.f., ne- obiclnuință; —getedțnli(ț, adj. și adv., neobicinuit, estra-or- dinar; —genjiSȘnlidjfeit, s. lucru neobicinuit, raritate; —ge* teo^nt, adj. și adv., nededat, neobicinuit, desvățat; —ge* teiinfdjt, adj. și adv., nedorit. Un*gegdțmtr adj. și adv., neîm- blândit, neînfrânat; — gejdțmt* Sleit, ’s. f., neîmblân^ire, des- râu; — ge^dumt, adj. și adv., neînfrânat; — ge^iefer, s.n., gân- ganie, vermet; —gejiemenb, adj. și adv., necuviincios, inde- cent; —ge^ogen, adj. și adv., rău crescut, răsfățat, răunără- vit; —ge^ogenȘeit, s. f., lipsă de crescere, răsfățătură; — gejfl* gelt, adj.^i adv., neînfrânat; —ge* jteirnt, adj. și adv., nerăsucit;—ge* jteungen, adj. și adv., liber, ne- silit, nezorit; neprefăcut, na- Digitized by Google 940 Unglaube—Un^altbar tural, neafectat; — gejmungen* ^eit, f., neprefăcătură, natu- ralitate, fără afectare. Un*gtanber s. m., necredință, lipsă de credință; —glăubig, adj. și adv., necredincios, infidel, scep- tic ;~gfaublid), adj. și adv., de necrezut; —glaublid)feit, s. f., ceea ce este de necrezut; —glaubwiirbig, adj. și adv., ce nu este vrednic de a fi credut; —gleidj, adj, și adv., nease- menea, neasemănat, neegal, ne- potrivit ; diferent, disparat; ne- păreche, despărechiat; g!eidȘ= artig, adj., neasemenea, etero- gen ; —gleidjartigteit, s. f., ete- rogenitate; —gleidjfijrmig, adj. și adv., neregular; —gîeic^fbr* migfeit, s. f., lipsă de conformi- tate; —gfeid)î)eit, s. f, inega- litate, disproporțiune, dispari- tate, asimetrie; — gleidjnamig, adj. și adv., cu nume diferite, ete- ronim; — gteidjfeitig, adj., nu cu laturi egale, scalenoid; — gleidj* $eitig, adj. și adv., la timpuri diferite. Un*gfimț)f, s. m., asprime, necru- țare; —gtimppic^, adj. și adv., aspru, fără cruțare; —gliicf, n., nenoroc, nenorocire, nefericire, soarte rea; des- astru; —gîiid iiber —ghid, vai și amar; jum —glfid, din nefericire; —gliirfli^, adj, și adv., nenorocos, nenorocit, ne- fericit, desastros, fatal, sinistru; -y-gludfelig, adj. și adv., nefe- ricit, desastros; —gliicffeligfeit, 8. nefericire, calamitate; —gludâfatl, s. tn., nenorocire, întâmplare nenorocoasă;—glitâS* gefci^rte, s. m., soț în nenoro- cire ; — gls. n., svân- turat de soarte; —glWftifter, 8. m., cel ce produce nenoro- ciri; —gliid&îogel, s. m., pre- vestitor de rele, pea^ă rea, rău augur; —tvort, s. n., cuvânt de nenorocire. ttn=gimbe, s. f., disgrație; in — fallen, a cădă în disgra- ție; fid) auf ®nabe unb — ergeben, a se da în discrețiunea cuiva; — gnabig, adj. și adv., disgrațios; indignat, iritat, rău dispus; @tma^ —gndbig auf* neljmen, a’și arăta supărarea, indignarea pentru ceva: —gdtt* tid), adj. și adv., nedumnetjeesc, ireligios, profan; — grunb, s. m., lipsă de temeiu; —grunbli^, adj. și adv., superficial. UngiUtig, adj. și adv., fără va- loare ; —e SRfinje, monetă fără curs, eșită din curs; @tma§ — erfldren, a declara de neadve- nit, a cassa; —feit, s. f., in- validitate, nulitate. ttn^gnnft, s.f., disgrație, disfavor; discredit; —gilnftig, adj. și adv., nepriincios, nefavorabil, con- trar; —gut, adv., @twa§ fiir —gut nețmen, a lua din partea rea, a lua în nume de rău; —ȘÎ adv., nevoitor de bine, negrațios; —giitigfeit, s. f., lipsă de bunăvoință. Un^attbar, adj. și adv.t neînte- meiat, netrainic: —^altbarleit, s. f., netemeiu; lipsă de soli- Digitized by LaOOQle Un^dfifc^—Unlangft 941 ditate; —Șâu^ticȘ, adj., neeco- nomic ; —Șeii, s. n., nefericire, desastru; —Șeii anricțten, a causa nefericire; — țeilbar, adj. și adv., ce nu e de vindecat, incurabil; —Șeitbarfeit, s. /., incurabilitate; —^eilbringenb, adj. ți adv. percutor, fatal; —Șeiltg, adj. si adv., ireligios, profan; —Șeilftifter, s. m., ur- zitorul nefericirilor; —ȘeiIt»oHr adj. și adv., funest; — ȘeimlicȘ, adj. și adv., neliniștitor, fioros; eg ruirb mir — țeimlic^ ju SRutț, me turbur, me neliniștesc. Hn=Ș3fifcȘ, adj. și adv., contrar etichetei; —ȘbflicȘ, adj. și adv., necurteneț, nepolit, rău crescut; —ȘbflicȘfeit, 5. f, nepoliteță; —țolb, adj. și adv., negrațios, neplăcut; —Șolb, s. m., spirit necurat,strigoiu, diavol; —Șolbin, s. f., strigoae, mama pădurii. Uniform, pl. —en, s. f., uniformă; —irung, s. f., uniformare. Union, pl. —en, s. f., uniune. Unioerfal, adj., universal; —erbe, s. m., moștenitor universal; —gefcȘicȘte, s. f, istorie univer- sală; —mittel, 8. n., remediu universal. Univerfitât, pl. —en, s. f, uni- versitate; —SjaȘre, s. n. pl., anii de studii academice. Univerfnm, s. n., vecți: SBeltad. Uttfatțolifdj, adj. ^iadv., necatolic. Unte, pl. —n, 8. f., (zooL), broas- că riioasă de baltă, boul bălții; spirit reu, om rău; —nteuț, 8. m., baltă cu broasce riioase, baltă părăsită. Un*tennbar, —fenntlicȘ. adj. și adv., de necunoscut, schimosit; —fenntticȘfeit, s. f, starea. în care ceva nu se cunoasce, schimositură; —feufcȘ, adj. și adv., pângărit, impudic; — feufcȘ» Șeit, 8. f, impudicitate; —finb* ItcȘ, adj. și adv. nefiiesc; —f(ar, adj. și adv., neclar, turbure; —f(ar f^einen, a’i se năzări cui- va ceva; —f(ug, adj. și adv., neprudent; —ti ugȘci t, s.f., nepru- dență; —fdniqlicȘ, adj. și adv., nepotrivit cu starea unui rege; —fdrperltcȘ, adj. și adv., im- material; —fbrperlic^fcit, 8. f., immaterialitate; —foften, s.f., pl., cheltueli, spese, espense; Qemanben in —foften je^en, a’i face cuiva cheltueli; —fraut, s. n., buruiană; dudău, mără- cini ; —front berbirbt nidjt, poa- ma rea nu pere; —friegerifdj, adj. și adv., nerăsboinic; —fun* be, s. f., ignoranță, lipsă de cunoscințe; —funbig, adj. și adv., necunoscător, ignorant; riner Sadje —funbig, nesciutor. Undangft, adv., de curend, de- unăzi, nu de mult; —lăugbar, adj. și adv., netăgăduit; lim- pede, clar; —tdugborfeit, s.f., claritate; — fauter, adj. și adv., necurat, nenobil; —louterfeit, s. f, necurățenie; — leibltcȘ, adj. și adv., de nesuferit, ne- suportabil ; — leiblicbfeit, s. f., ceea ce nu este de suferit; —(enffam, adj. și adv., obsti- nat, dîrz; —lenffamfeit, s. f., obstinare, dirzie; —leferlid), Digitized by GooqIc 942 Unmadjt- adj. și adv., neceteț; —leug* bar, adj. și adv., vedi: —lâugbar; —lieb, adj. și adv., neplăcut; eâ ift mir nic^t — lieb, nu e tocmai neplăcut; —îieblic^, adj. și adv., neplăcut; — Wblid), adj. și adv., ce nu e de lăudat; —luft, 8. f., neplăcere, urît, disgust. Unma(țtr s. f., vecji: Dțnmacbt. ttnmanterlidj, adj. și adv., stân- gaciu, mojicos; —feit, 8. f., stângăcie, mojicie. Uthmftnnlid), adj. și adv., ne- demn de un bărbat; muieros, efemeiat; —mdnnlid)feit, 8. f., caracter efemeiat; —maggeblicț, adj. și adv., nepretențios, ne- normativ ; —măgig, adj. și adv., necumpătat, nemoderat, esce- siv; —măjigleit. 8. f., necum- pătare, esces. ttn*ntenfdb s. m., neom, om fără lege, barbar, tiran; —menfcb* fi^, adj. și adv., neomenos; —menfdjlidjteit, s. f., cruzime, barbarie; —merftirf), adj. și adv., nesimțit, imperceptibil; pe nesimțite; —merftidjleit, s. f., imperceptibilitate; — mittel* bar, adj. și adv., nemijlocit, de- adreptul; —mittelbarteit, 8. f., ceea ce se face deadreptul; —mittljeilfam, adj. și adv., în- chis, scump la vorbă, puțîn co- municativ; —mobifcb, adj. și adv., ce nu e la modă; —mb* adj. și adv., cu neputință; uț tann e$ —mbgfid) t^un, Îmi este cu neputință să o fac; —mdgticbeâ berfudjen, a prinde luna cu mâna; —mbglidjfeit, -Unpaar s. f., neputință, imposibilitate; —nwralifcf), adj. și adv., ne- moral, imoral; -ntiinbig, adj. și adv., nevârstnic, minoren;—mfin* bigleit, s. f., neverstnicie, mi- norenitate; —mutț, s. m., des- gust, supărare; —mut^ig, adj. și adv., desgustat, supărăcios, ttnmadțațmlidj, adj. și adv., ce nu poate fi imitat, neimitabil; —nadjbarlid), adj. și adv., con- trar cu deprinderile unui ve- cin bun: —nadjgiebig, adj. și adv., care nu lasă după altul; —natur, s. f., lucru contrar natu- rei; — naturlid), adj. adv., nefi- resc, nenatural, sîlit; —nennbor, adj. și adv., ce nu se poate spu- ne, inesprimabil; —nbtț tg, adj. și adv., netrebuincios, superfluu; —nfij, —niiplicp, adj. și adv., nefolositor, deșert; fără rost. ttnsorbentftdj, adj. și adv., încur- cat, desordonat, confus, nere- gulat ; —orbentlicțer Sebenă* wanbel, vieață destrămată; —orb* nung, 8. f., disordine, neregu- laritate, confusiune, răscoală, nechiverniseală; in —orbnung, desmățat; tn —orbnung lom* nten, geratȘen, a se derangia, a se desmăța. Un^aar, adv., fărăpăreche; par* teilicf), adj. și adv., imparțial, nepărtinitor; —parteilidjleit, s.f., imparțialitate; — paffenb, adj. și adv., nepotrivit, neoportun; —pâftlid), adj. și adv., cam bol- nav, indispus, zaif; —pdglic^* leit, 8. f., indisposițiune; —per* (bolid), adj. și adv., nepersonal, Digitized by IjOOQle Unratț—Unfaftig 943 impersonal; —politii, adj. și adv., nepolitic. Unratț r s. m., necurăție, scâr- năvie, gunoiu, murdărie, escre- mente; — merfen, a prinde de veste de vre-un lucru rău. Unratțfatn, adj. și adv., necuviin- cios, neconsult; —redjt, s. n., ne- dreptate; adj. și adv., nedrept, fals, nelegiuit; străin; am —rect)* ten Ort, la loc nepotrivit; jur —re^ten Qeit, la timp nepo- trivit ; bie —recite ®eite be$ $udje£, dosul pănurei; in bie —redjte ^Ic gerat^en, a se în- neca înghițind; —red)t beric^tet, rău informat; —redjt ^anbeln, a face rău; —rec^t antommen, a’și da de om; —redjt bevfte^en, a înțălege rău; — redjt ^aben, a nu ave dreptate; —redjt t^un, a instrâmbătăți pre cineva; —red)t geben, a nu’i da dreptate cuiva, a’l desmințl; mit —re$t, pe nedrept; —redjtlid), adj., ne- drept ; —re^tmagig, adj. și adv., nelegiuit, ilegitim, necuvenit; —re^tmăgigleit, s. f., ilegitimi- tate; —rebtidj, adj. și adv., ne- onest, improb; —reblicțteit, s.f., neonestitate; — rebnerifd), adj. și adv., contrar regulelor reto- ricei. Un=regelmățigr adj. și adv., ne- regulat, iregular; —regelma&ig^ leit, f, iregularitate; —reif, adj. și adv., necopt, nematur, verde; —reife, 8. f,, starea nematurității; —rein, adj. și adv., necurat, spurcat; —rei* nigteit, s. f., necurățenie, spur- căciune ; —reintidj, adj. și adv., necurat, murdar; —reinlidjteit, s. f, necurățenie, murdărie. Un*repub(ifanifdj, adj. și adv., anti- republican;—rettbar, adj., și adv., ce nu poate fi scăpat; —rid)* tig, adj. și adv., inesact, inco- rect, fals; —ridjtigteit, s. f, inesactitate,incorectitate;—ru^e, s. f., neliniște, neodihnă, tur- burare; rescoală; balanță (la orologiu); Șemanben in — ru^e verfe^en, a’i causa cuiva neli- niște; —ru^ig, adj. și adv., ne- liniștit , neodihnit, lărmuitor, răsculat; —ru^ig fein, a sbur- da; —ruțmlic^, adj. și adv., puțing’orios, nelăudat; —nt^e* ftifter, 8. m., ațîțător, invrăj- bitor; —ruțbott, adj. și adv., turburat, neliniștit. • îlttS, pron., pre noi, ne; none, ne, ni; er fie^t —, el ne vede (pre noi); er gibt —, el ne dă (noue). Uiufaftig, adj. și adv., fără suc; —fâgîidj, adj. și adv., nespus, negrăit, greu de spus; —-fanft, adj. și adv., nedelicat, neplă- cut, aspru; —fauber, adj. și adv., necurat, murdar; —fau* berleit, s.f., necurățenie; —fău* berlidj, adj. și adv., ve^i: —fau^ ber, și —fanft; — f^fiblic^, adj. și adv.. nestricăcios, nevătămă- tor; —fdjfibtid) madjen, a abate stricăciunea; a încolți pre ci- neva, a’l nimici; —fdpblid)lett, 8. f., nestricăciune; —fc^â^bar, adj., neprețuit; —fcțâ|barteit, 8. f, neprețuire; fdjeinbpr, Digitized by GooqIc 944 Unfd)litt—Unftat adj, și adv., fără vează, neîn- semnat; —țtȘeinbar tnerben, a’și perde strălucirea; — fc&einbar- feit, s. f., lipsă de strălucire, neînsemnătate; —fdjitflidj, adj. și adv., necuviincios; la timp nepotrivit; — fdjidlidjfeit, s. f., necuviință. Unf^litt, s. n., sSu. «Mim. adj. și adv., neho- tărît, șovăitor, neresolut; —fein, a se codi, a sta pe gânduri, a se stângheri; — fdjliiffigfeit, s. f., neresoluțiune; —fdjmad* adj* Și adv., negustuos, sălciu, nesărat, necălit, lihod; —fd)marfljaftigleit, s. j., liho- deală; —fdjmelgbnr, adj., ce nu se topesce în foc, infusibil, re- fractar; —fd)mer$Ijaft, adj. și adv., nedureros, fără dureri; —fc^eiubar, adj., ce nu se în- tinde sub ciocan, nemaleabil. Utbf fen, a’l prinde pre cineva de braț; — bie Slugen treten, a veni înaintea cuiva; — SBaffer fegen, a înneca cu apă; — bie Seute fommen, a eșl printră oa- meni; e$ — einen getviffen $reig nic^t t^un, a nu face ceva mai eftin decât cu un preț anumit; —, (cu genetivul: in loc de Wd^renb, arată întâmplarea unei Barciauu, Wdrterbuch. * lucrări în același timp cu alta), pe când, în timpul; — ber SKa^ljeit, pe timpul prân- 4ului; — ber S^egiernng . . ., pe timpul domniei lui ...; —, adv., mit—, câte odată, din timp în timp. tînter, adj., de jos, inferior; bie —e, —fte Stelle, locul cel mai jos, cel mai din urmă; ju —-ft, cel, cea mai de jos; bag ©ber* fte ju—ft fețren, a întoarce lu- crurile cu fundul în sus. Untcrabtfyeilung,, 5. f., subîm- părțitură, subdespărțement, sub- divisiune ; —adern, ve<}i• — pflâ* gen; —abmiral, 5. m., vice- admiral; —arm, 5. m., brațul inferior, cotul; — auffe^er, s. m., subiuspector; —aufficțt, fi. f, subinspecțiune. Unterbaîfen, s. m., architrav; —bau, 5. m, fundament; —baud), fi. m., pântece, burtă, ventri- cel; —bauen, v. a., a pune fundament; —beamte, s. m., funcționar subaltern; —beljbrbe, s.f., oficiu subaltern; —befe^lg* țaber, a. m., subcomandant; —beinHeib, s. n., ismene; —bett, s. n., matrață, saltea; —biblio* t^efar, fi. m., subbibliotecar; —binben, v. a., a lega pe sub ceva; —binbung, s.f., ligatură; —bleiben, v. n., a înceta, a nu se face, a se întrărupe; —bo* ben, m., fund; —brec^en, v. a., & întrerupe, a tăie (vorba, co- municațiunea), a curmă, a pre- curma , a zătigni; —bred)er, «. m., cel ce întrerupe; —bre* 60 Digitized by IjOOQle 946 Unterbed- djung, 8. f., întrerupere, prfe- curmare, zătigneală; —breiten, v. a., a așterne; —Bringen, v. a., a ppne la adăpost, a a- șeza, a pune la loc; —bringen, 8. n., pusul la loc. • ttnterberf, s. n., podul al doilea al unei corăbii; —becfe, s. f., coperta de desubt; — be&, —bej* fen, adv,, într’aceea; — bnicfen, v. a., a apăsa, a asupri, a îm- pila, a înfrâna; —brăder, m., împilător, apăsător, asupritor; —britâung, împilare, apă- sare, asuprire. Unter*e, (ber, bie, baâ), adj., vecji: Unter; —e, 8. m., vecji: Un* tergebene; —einanber, adv., una preste alta, de avalma; îm- preună; —eintțeilung, s. f., subdivisiune. Unter=fangen, fic^, v. r., a cuteza, a îndrăsni; —fangen, 8. n., cu- tezare, îndrăsnire; — fdrfter, 8. m., subinspector de păduri; —fug, m., piciorul; —futter, s. n., căptușeală; —fiittern, v. a., a căptuși. Unter^gang, s. apunere, apus (de soare); perire, ruină, stri- căciune, periciune; — gattung, 8. f., subgen; —geben, v. a., a supune; —geben, adj., supus, subordonat, subaltern; —ge* bențeit, 8. f., supunere, sub- ordonare; —gebung, 8. f., su- punere, submisiune; —gețen, v. n., a apune, a scăpăta, a peri; a se cufunda, a se în- neca; —gețblj, s. n., tufiș; —georbnet, adj. și adv., sub- Unterljalb ordonat, supus; —gericȘt, s. n., jurisdicțiune inferioară, subal- ternă; - gefdjofj, s. n., rândul de jos al unor case; —geftett, s. n., stativ; dric de car; —geroanb, s. n., haină ce se îmbracă pe dedesubt; —glieb, s. n., proposițiunea minoră; —graben, v. a., a săpa acope- rind cu pământ; a subsăpa, a submina; a strica pe ascuns; —grabung, 8. f., subsăpare. Unter=țaib, prep, (cu genetivulj, de desubt, în josul cuiva ; — țalt, 5. m., subsistență, susținere, întreținere; —țalten, v. a., a țîne sub ceva; a întrețină, a nutri, a. îngriji; a conversa, a petrece pre cineva; fidj —țalten, v. r., a’și petrece cu cineva, a conversa cu cineva despre ceva; — țaîtenb, —Ijalttid), adj., plăcut; —țalfâloften, s. f. pl., întreținere, alimentațiune; Șal* tung, 8. f., petrecere, conver- sare, petrecanie; —țaltung Ver* fdjaffen, a face cuiva de petre- canie; —Șanbeln, v. a. și n., a tracta cu cineva despre ceva, a negoția, a parlamefita, a ca- pitula; —Ijfinbler, s. m., mij- locitor ; —țanblerin, 8. f., mij- locitoare; —țanbfung, s. f., mijlocire, negoțiațiune; ficț in —țanblungen einlaffen, in —țanb* lung treten, — țanbtungen pflc* gen, a tracta, a negoția cu ci- neva despre ceva, a parlamen- ta ; — țanblungâbote, s. m., mij- locitor, parlamentar; — țanb= lungâtunp, 8. j., diplomație; Digitized by IjOOQle «Amtnivi|u^—uiunyuuii —bouă, 8. n., partea de jos a casei; camera deputaților (în Anglia); —țemb, 8. n., poale; —^bțlen, v. a., a coptori; —bolj, 8. n., găteje, tufiș; —țofen, s. f. pl., ismene. ttnter4rbiftbr adj., subteran, sub- pământesc; — irbifdje iBegrdb* niffe, catacombe; — jagb, 8. f., vânat mârunt; — jo^en, v. a., a robi, a îngenunchiâ o țeară, a subjuga; — jo$ung, 8. f., în- genunchiere, subjugare; Tețte, 8. f., b&rbie, —fiefer, s. m., falca de jos, mandibulă; — tinn, 8. n., bărbie, —finnlabe, 8. f., ve$i: —fiefer; — fleib, 8. n., fustă; —fommen, s. n., a afla adăpost, a întră In o funcțiune; —fommen, s. n., adăpost, așe- zământ; —forper, 8. m., partea de jos a corpului. Mnterdage, 8. f., așternut, temeiu, bază, căpâtâiu; —lanb, n., țeară de jos; —fo§, 8. m., o^ne —taft fără preget, neîn- cetat, fără încetare ; —lafjei, v. a,, a înceta, a se abține dela ceva, a tămânda; a pre- geta; —laffung, a./., încetare, omisiune; —laufen, v. n., a trece pe sub, a se vîri; ein SBort mit —laufen laffen, a . arunca o vorbă; —laufen, v. a., a se apropiâ tare de cineva, a se.străcura; —laufeți, adj., vâlced, învinețit; —laufen, 8. n., țălceZime; străcurare. ' Uuter4eber, 8. n., căptușeală de pele; —lefM/ : —legen, v. a., a pune ceva sub ceva; ^ferbe —legen, a schimba caii; gemanbeâ 3Borten einen anbem Ginn —legen, a lua vorbele cuiva în alt în- țâles; —legung, 8. f., punere de desubt, suposițiune; —leib, 8. tn., pântece, abdomen; —lie* gen, v. n., a se răpune, a se da învins; —lieutenant, 8. tn., sublocotenent; —Ifope, 8. f., buza de jos. Huter^malcn, v. a., a tace fundul unui tablou; —mann, 8. m., cel din stânga; —mauem, r. a., a zidi fundamentul, a sprijini ceva cu zîd: —mengen, v. a.. a amesteca în...; —mengung, s.f., amestecare; —mietțmann, a. m., al doilea chiriaș; —mi* niren, v. a., a săpa pre cineva, a săpa sub ceva; —mifdjen, v. a., veZi: —mengen. Unter^nețmen, v. a., a lua asu- pra ’și a întreprinde, a se a- puca de ceva; —, 8. n., între- prindere ; —ne^menb, adj. și adv., întreprinzător,speculativ,indrăs- neț; —nețmer, s. m.f întrâprinZ^- tor; —nețmerin, 8. f., întrâ- prin^âtoare; —ne^mung, 8. f., înțrâprindere; <—neȘmungâgeift, 8. m., spirit speculativ. UMter-offieier, 8. m., sub-ofițer; —oțbucn, v. a., a subordona; —orbuung, 8. f., subordonare. UttteHnilțt, s. țn., subarândă; —pâcbtw, s. m., subarendator; -*-parlnment, s. n., veZi: — țauâ; •^-pfanb, 8. n., zălog, ipotecă, amanet; —pfanblidj, adj., ză- logit, ipotecar; —pfanbgWubigerr 60* Digitized by IjOOQle 948 Unterreben—unterfte m., creditor pe ipotecă; —pfanbfdjufb, 5. /., datorie ipo- tecară; —pfarrer, a. m., vicar (la catolici), — pftitgen, v. a., a acoperi sub brazdă. ttuter=rebenr fid), v. r., a convorbi, a conferă; —rebung, s. f., con- vorbire, întrevorbire; conferență. nnterridjt, s. m., învățământ, in- strucțiune; —rid^ten, r. a., a înveța, a informa; fid) — ridjten laffen, a se învăța; —ridjtenb, adj., instructiv; —tidjter, m., subjude, judecător subaltern; instructor; —ridjt&mftatt, s.f, așezământ de învățătură, școa- lă; —rod, s. m., fastă, sutană. Unter-fagen, a °Pr^ — fa* gung, 8. f., oprire, interzicere; —fag, s. m., vasal feudătar; —faț» m-» proaptă, bază, sultoiu; proposițiunea minoră. ttnter*fdfale, s.f, tăviță; — f^ar* ren, v. a., a acoperi rîcăind; —fdjeibbar, adj., ce se poate osebl, distinge, distinctiv; —feței* ben, v. a., a deosebi, a osebi, a distinge; —fdjeibenb, adj., distingător, distinctiv; —feței* bung, 8. f., distincțiune, des- chilinire; —fdjeibungSbegriff, 8. m., diferență;—fdjeibungâlețre, s. f., diagnosă; —fcțeibungS* jeicțen, & n., caracter, notă distinctivă; — fețeibung^eiețen f s. n. pl., semne dernterpunc- țiune; —fețenfet, s. m., gambă; —fețieben, v. a., a substitui, a pune in locul cuiva; a falsi- fica; —fdțiebung, s. f., substi- tuțiune. UnteH^ieb, pl. —e, s. m., deo- sebire, deschilinire, diferență, distincțiune; oțne —, fără des- chilinire, dearendul; jum —r în deosebire de; —fețieben, adj., dechilin; - fdjieblid), adj. și adv.* deosebit. Unter=fdjtâtțtig, adj. și adv., roa- tă cu jilipul în jos; —fețlagen, v. a., gemanbem ein 8ein, a pune pedecă; (Mber — fețtagen, a fura bani publici; einen ©rief —fdjlagen, a subtrage o epistolă; —fdjlagung, s. f., furt, subtra- gere; —fd)leif, 8. m., înșelătură, hîrșire, contrabandă, malversa- țiune; —fdjreiben, v. a., a is- căli, a subscrie, a subsemna; mit —fdjreiben, a contrasigna; —fdjreiber, s. m., scriitor subal- tern, scriitor, iscălitor; —fcțrie* bene, s. m., subscrisul, iscălitul; —fcțrift, 8. f.j iscălitură, sub- scriere, epigraf; —fdjuîe, 8. f., școală primară; —fcțiuette, s. f., pragul de jos. Unterfeite, s. f., partea de jos; —fe^en, v. a., a pune dedesubt; — fejt, adj. și adv., scund, trun- chios, îndesat; mic de statură; —fiegeln, v. a., a’și pune sigi- Iul, a sigila; —finfen, v. n:, a se cufunda, a cădă la fiind; —faannen, v. a., a întinde ce- va sub ceva. ttnterft, adv., , mai de jos. Unter^fiabt, a. f., cetatea de jos; —ftâmmen, v. a., a propti; —ftattțafter, m., subguvernor. tlnferfite, (ber, bie, ba$), adj., cel, cea mai de jos. Digitized by C.OOQ Unterfteden—Unterronrfig *1 949 Unterfteden, v. a., a vîri, a în- corpora; fterfung, s. încor- porațiune. tlnter^ețen,. v. n., a sta sub ceva; fief) —, v. r., a cuteza, a’și lua voiea; —fteHe, 8. f, locul din urmă; —ftefien, v. a., a așe^a de desubt, a supune; fid) —fteHen, v. a se adă- posti; —fteuermann, s. m., al doilea pilot. Unter^retițen, r. a., a sublinia; —fheidjung, s. f., sublimare; —ftreuen, v. a., a așterne (paie etc.), a presăra printre ceva. Unterftiid, *•, partea de jos, de desubt a unui lucru; —ftii^en, v. a., a propti, a răzîma, a sprijini; —ftii^ung, s. prop- tea, sprijin, razim; protecțiune. tltttcrfudjen, v. a., a cerceta, a recerceta, a revida, a esamina; be^utfam —, a dibui; —fudjer, s. m., cercetător, revisor; —fudjung, s.f., cercetare, esa- minare, revisiune; —fuițung^ ricțter, s. m., judecător de in- strucție. îltttertafje f 6. f., farfuriuță; —taudjen, v. a. și n., a afunda, a cufunda, a se cufunda, a corii; —taudjung, s. f, cufun- dare, imersiune; — t|an, adv., supus, stăpânit, sudit; —t^an, m., supus, sudit; —t^anig, adj. și adv., supus, plecat, as- cultător; —tbănigteit. s.f., su- punere, ascultare; —tțdnigft, adj. și adv., prea plecat; — s. m., partea din jos; —treten, v. n. și a., a se pune la adă- post; a călca în picioare. Unterdierbaf, s. n., podul mijlo- ciu al unei corăbii; —verwalter, s. in., subintendant; —Vogt, in., subadministrator. Untermatțfen, v. a., a cresce amestecat (carne cu grăsime); —malb, s. m., partea de jos a pădurei; —maU, s. m., șanț fals; —mârtă, adv., in jos, spre partea de jos. ttnter=toeg3, adv., pe drum, în drum, în calea cătră; —Weilen, ve<}i: SiâroeiIen; —meifen, r. a., a înveța, a îndrepta; — tveifer, 5. m., îndreptător, instructor; —tneifung, s. f, îndreptare, instrucțiune. Unterrvelt, s. f., lumea de jos; tartar, infern. Unter^nierfcn, v. a., a supune, a înghenunchie; fid) —f v. r., a se pleca, a se da învins, a se supune; —morfen fein, a fi supus; einem Urbei —worfen fein, a fi espus la rele; —wer* fung, s. f., cucerire, subjugare; —merfung in ben SBifien ®otte$, resignațiune; —Werl, s. n., părțile inferioare ale unei în- tăritori. UnterWinben, fidj, v. r., vedi: fid) Unterfteden. Unter-WdWenr v. a., a construi o boltă sub ceva; — ttnidjâ, 5. m., tufiș în păduri; —mii^len, v. a., , a săpa, a scurma prin ceva; a surpa. Untertoiirfig, adj. și adv., supus, Digitized by ’ ^ooQle 950 Unterjeic^nen- Unumgdngfidj aternător, —feit, cucerire, supunere, aternare. Unterjetc^nen, v. a,, a subsemna, a subscrie; —jeidpier, 8. m., subsămnător, subscriitor, aso- ciat;. —jeidjnung, «. sub- scriere, iscălitură. Unter^ieijeu, v. a., a trage pe sub ceva; fidȘ —, v. r-, a se însărcina cu vre-un lucru; —jietyung, s. f., însărcinare cu un lucru; —jug, s. m., grindă de proptit; —jîuecf, s. m,, scop secundar. Un=t^atr f., faptă rea, procle- ție; —t^dtig, adj, și adv., ne- lucrător^ pasiv, leneș; —tțjdtig* feit, s. f., nelucrare, preget, lene. Un4țeilbarr adj, și adv,, neîm- părțit, indivisibil; —t^eifbarî eit, s. f., indivisibil itate; —tfjeib țaft, adj. și adv., fără a ave parte la ceva. Uîi=t^ierr s. n., lighioană, jiganie, monstru; — t^unlidȘ, adj. și adv., ce nu se poate face, ne- făcut, impracticabil; —tțunlicț* feit, s. f., impracticabilitate, im- posibilitate; —tiefe, s. f., vad. UMilgbar, adj., ce nu se poate șterge, amortisa; —tbblid), adj. și adv., ce nu este mortal. ttntragbar, adj., ce nu e de pur- tat. Untrennbar, adj. și adv., nedes- părțit; —feit, f., nedespărțire. Untreu, adj. și adv., necredincios, neleal; —e, 5. f., necredință, perfidie; im SRerbadjt ber —e țaben, a’și teme pre cineva. Uîbfrtegftd), adj. și adv., ve^it —trfiglid); —trinfbar, adj., ce nu este de beut; —trbftficfj, adj. și adv., nemăngăiat, in- consolabil, desolat; —trbfttic^* feit, s. desolațiune; — trfig- licț, adj. și adv., neînșelător; positiv; —triigli^fett, 8. f., po- sitivitate. Un=fâtțtig, adj. și adv., nedestoi- nic, incapabil; —tfidjtigteit,*./., nedestoinici e, in capabili ta te; —tugenb, 8. f., vițiu, defect, învăț rău. Uttuberbarfjt, adj. și adv., nesoco- tit, nesămuit, ușor la minte, desmetic. Uuiiberld^fttț, adj., ce nu poate fi cedat. Unfiberlegt, adj. și adv., ve$i: —iiberbadjt; — țeit, s. f., ne- gândire, ușorătate de minte. Un=iiberfețbarr adj. și adv., ce nu poate fi cuprins cu vederea, nemărginit; —iiberfejbar, adj. și adv., ce nu poate fi tradus în altă limbă; —uberfteiglidj, adj. și adv., ce nu poate fi învins (greutate); - iibertrefflidj, adj., ce nu poate fi întrecut, esce- lent; — ubertroffen, adj., neîn- trecut; —uberttrinblicf), adj. și adv., ce nu poate fi învins; —ubertvunben, adj., neînvins, nebiruit; — iiberjeugt, adj., ne- dumerit. Unubltiț, adj.? neobicinuit. Un=umgăngltt^, adj. și adv., ne- apărat, negreșit; impracticabil; —umgdnglidjfeit, 8. f., necesi- tate absolută; —itmfdjrdntt, Digitized by V ^ooQle Ununterbrorfjen — Unoerețefic^t 951 adj. și adv., nețărmurit, abso- lut, suveran; —umfdjrdnftfyeit, s. f.f putere absolută, suvera- nă; —umjtbfjlicf), adj. și adv., nerăsturnabil, incontestabil, ire- vocabil ; —umftdBlidjteit, s. f., irevocabilitate,certitudine;-um* tounben, adj. și adv., răspicat, desvolt, nesfiit, pe față. Ununterbrod^en, adj. și adv., ne- întrărupt, necurmat, hojma, fă- ră precurmare. Uttttnterrirfjtet, adj. și adv., ne- instruit. ttnmnferfdjetbbar, adj., ce nu se poate deosebi; —unterfdjrieben, adj., neiscălit, nesubscris, ano- nim; —unterfudjt, adj., necer- cetat, neesaminat. Unnntermnrfigr adj. și adv., inde- pendent; —feit, s.f., indepen- dență. Un*văterli(țr adj., contrar dato- rințelor unui tată; — berciltet, adj. și adv., neîmbetrânit. Utt^berdnberfit^, adj. și adv., ne- schimbăcios; nestrămutat; — ber* anberlic^feit s.f., nestrămutare; —berdnbert, adj. și adv., ne- schimbat, nestrămutat; —berant* îoortltc^, adj. și adv., neiertat, ce nu se poate justifica; —ber* antwortfic^feit 5. f, ceea ce nu se poate justifica; —berarbeitet, adj., neprelucrat, brut; - ber* duBerlidj, adj. și adv., ce nu se poate înstrăina, inalienabil, neprescriptibil; —berbeff erlirf), adj. și adv., ce nu se mai poate îmbunătăți, foarte stricat, incorigibil; - berbeffer* tic^teit, s. f., perfecțiune; inco- rigibilitate; —berbinbltdj, adj. și adv., neîndatorător, neobfi- gător; —berbinbtidjfeit, s. f., neîndatorare; —berborgen, adj., cunoscut; —berboten, adj., ier- tat, permis; —berbrennlid), adj., ce nu se arde, incombustibil; —berbrennlidjfeit, 5. f., incom- bustibilitate; — berbrieft, adj., neîntărit prin iscălitură; —ber* briidjlid), adj. și adv., neschim- bat, nevătămat; — berbiirgt, neadeverit, nesigur. Un*uerbd<țHgr adj., nebănuit, ne- suspect; —berbammlid), adj. și adv., necondamnabil; —ber* baulidj, adj. și adv., nemistuit, indigest; —berbaulidjleit, s. f., indigestiune; —berberblidj, adj., nestricăcios, necoruptibil; —ber* bient, adj. și adv., nemeritat; —berborben, adj., bun, curat la inimă; —berbroffen, adj., ne- pregetat, neobosit; —berbroffen* |eit, s. f., neobosire, neprege- tare. Un=berețelic^t adj. și adv., necăsă- torit; —bereinbar, adj., ce nu se poate uni, neîmpăcat, incom- patibil; —bereinbarfeit, s. f, incompatibilitate; —berf dlf adj. și adv., nestricat, nefalsi- ficat; simplu, natural, curat; —berfdnglid), adj. și adv., ne- înșelător; —bergdnglid), adj. și adv., neperitor, netrecător, ne- muritor ; — bergdnglidjteit, s. f., nemurire, permanență; —ber* geffen, adj., neuitat; — bergeBIicȘ, adj. și adv., ce nu se poate Digitized by Google 952 Unber ierbar— Unberfaumbar uita; —-bergeBlicțteit, s.f., amin- tire neperitoare; —bergleic^ttdȘ, adj. și adv., fără păreche, ne- asemănat, fără asemănare; ber* gteidfli(țfeit, s. f., superioritate; —bergoîten, adj. și adv., nere- compensat ; — berțăttniBmdBig, adj., neproporționat; —berței* ratțet, adj., vedi: —bere^elid^t; —berțofft, adj. și adv., neaș- teptat, neprevSdut; pe neaștep- tate; —ber^oțlen, adj. și adv., pe față, curat, apriat, netăi- nuit, franc. Un=bcrj&țrbarr adj. și adv., ne- prescriptibil ; —berja^rbarfeit, s. f., neprescriptibili tate; —ber* adj., ce nu este de vendut; —berfennbar, adj., clar, învederat, apriat; —berfiir^t, adj. și adv., nescurtat, nepăgu- bit ; — berlangt, adj. și adv., ne- poftit ; —berle^lid), adj. și adv., nevătemat, inviolabil; —ber* lejlic^feit, s. f., inviolabilitate; —berie|t, adj. și adv., nevătă- mat, necălcat; —berldBlid), adj. și adv., neîncreZut, în care nu te poți încrede; —berlierbar, adj., ce nu se poate perde. Un=benttâ^ltr adj., necăsătorit; —bermeiblid), adj. și adv., ne- încunjurat; —bermeiblid)fett,s./., necesitate absolută; — bermertt, adj. și adv., nebăgat în seamă, nesimțit; pe nesimțite; —ber* mifdjbar, adj., ce nu se poate amesteca; —bermif^t, adj. și adv., neamestecat, curat; —ber* mbgen, s. n., neputință; —ber* mbgen ju be^ten, insolvabili- tate; —bermbgenb, adj., nepu- tincios; —bermbgenb §u be^u^* len, insolvabil; —bermutțet, adj. și adv., fără veste, pe negân- dite, deodată. Un*bemețmti(^r adj. și adv., ne- respicat, nedistinct; —bernunft, s. m., nebunie, lipsă de minte ; —bemiinftig, adj. și adv., ne- cuvântător, nerațional; —ber* rid)tet, adj. și adv., neisprăvit; —berridjteter Sadje, fără a fi isprăvit ceva; — berrucft, adj. și adv., nemișcat, statornic, ne- clintit; —berrucft anfețen, a sta cu ochii țintiți asupra cuiva. Uiuberfânmimr, adj., peremptor; —berfdjdmt, adj. și adv., neru- șinat, obraznic, fără obraz, sfruntat, grosolan, neomenos; —berfcțamte Suge, minciună go- gonată; —berj^amtțeit, s. f., nerușinare, obrăznicie, dârzie, insolență; —berfdjiebîid), adj., ce nu poate fi amenat; — berfdjut* bet, adj. și adv., fără a avă vină, nevinovat, ne meritat; liber de datorii; —berfc^megen, adj. și adv., indiscret; —ber* jdjttuegcnfjeit, s. f., indiscre- țiune; —berjeljen, adj. nepre- văzut; —berfe^enâ, adv., ne- preve(|ut, pe negândite, pe ne- așteptate ; —berțețrt, adj. și adv., întreg, nestricat, neatins, în stare bună; —berfid)ert, adj., neasigurat; —bei5^e9^ar/ —ber* fiegenb, adj. și adv., nesecat; —berfiegett, adj. și adv., nesigilat; —berfiHjnlid), adj. și adv., neîmpă- cat, neîmblânzit; —berj iHjnlidjer Digitized by GooqIc Unberftanb- Șeinb, dujman de moarte, ini- mic jurat; —berfdțnlic^teit, s.f, dujmănie de moarte; —ber* fdțnt, adj. și adv.. neîmpăcat; —berforgt, adj. și adv., negri- jit, necăpetuit, neprovdcjut. Un*herftanb, s. m., nepricepere, prostie; —berftanben, adj. și adv. , neînțeles; —berftanbig, adj. și adv., neințălegdtor^ără minte; —berftdnblic^ , adj. și adv., nerăspicat, nepriceput, neînțeles, obscur; —berfudjt, adj. și adv., neîncercat, neis- pitit; 9Hdjt§ —berfudjt laffen, a fi încercat toate. ttn*bertljeibtgt,a<(;.șia^ fără aperare; —bertilgbar, adj. și adv., ce nu se poate stârpi: —bertrdglidj, adj. și adv., de nesuferit, incompatibil, intole- rant ; — bertrdglidjfeit, s. f, in- compatibilitate ; caracter into- lerant ; —berioa^rfid), adj. și adv., ce nu poate fi păstrat; —Derma^rt, adj. și adv., ne- păzit, nepăstrat; —berioanbtw adj. și adv., ațintit, înfipt; —bertoețrt, adj. și adv., iertat, permis; —berftjetgerli^, adj. și adv., ce nu se poate refusa; —bermeigert, adj. și adv., ne- refusat; —berweilt, adj. și adv., fără amenare, îndată; —ber* Welflicț, adj. și adv., neperitor, netrecetor; —bertoelft, adj., ne- veștejit; —bertoerflidj, adj. și adv., irecusabil; —berireslid), adj. și adv., ce nu putre jurăment de a nu te mai întoarce în țeară și de a nu’ți resbuna; —ferm, s.f., formă primitivă; —gebirge, s. n., munți primitivi; —gefdjidjte, a. f., istoriea timpurilor primi- tive; —granit, a. m., granit primitiv; —grogâltern, s. pl., străbuni; —grogmntter, s. f., străbună; —groBnater, 5. m., strămoș, străbun; —grnnb, 5. m., causa primară; —țeber, s. m., autor, urzitor, pricinuitor Urin, s. in., urină, vetji: §arn, —blafe, «. f., vetji: ^arnblafe etc., — treibenb, adj., diuretic. -Urtțeif Ur-!etm, 5. m., germen primitiv; —tir^e, 5. f., biserică primi- . tivă; —funbe, s. f., uric, hri- sov, document; —tunb beffen, spre întărire, spre încredințare, de uric; —Tunben, v. n., a în- tări cu document, a adeveri; —funbentenner, s. m., diploma- tist; —funbenteljre, s.f, diplo- matică; —funblid), adj. și adv., de uric, autentic, spre întărire. Urtaub, s. m., concediu; —ne^* men, a’și lua a$ —*, a se obliga, a se lega la ceva; fid) fiir Semanben —, a sta chezeș pentru cineva; fic^ gemanbem —, a se îndatora cuiva; —> a. n., legare, legătură; îndato- rare; —b, adj., conectiv. J&rbinblid), adj. și adv., îndato- rat, obligător; fid) §u ©ttvaâ — modțen, a se obliga a face ceva; fidj Qemanben — madjen, a în- datora pre cineva; —feit, s. f-, îndatorire, recunoscință; obli- gativitate. SSerbinbnng, pl. —en, s. f., le- gare, îmbinare, combinare, ra- port ; conecsiune, unire; reuni- une, asociaținne; eȘeticȘe —, căsătorie; in — fte^en, a avă relațiuni cu cineva, a avă co- necsiuni; —^nng, s. m., gale- rie de comunicațiune; —glinie, Bare ian u, WCrterbuch. s. f., linie de comunicațiune; —âftrid), s. m., linioară de u- nire; —Sroort, s. n., conjunc- țiune; copulă. SBerbittcn, v. a., fid) @tmaâ —, a se ruga de a fi scutit de ce- va, a se ruga a nu se face ce- va, a opri; —bittern, v. a., a amări, a învenina; —bitterung, s. f., amărîre, amărîciune; în- veninare, năcaz; —blafen, v. a., a spulbera suflând în ceva; —blaffen, v. n., a se păli (la față); —btdttern, v. a., a perde rendul (din o carte, răsfoind); —bledjen, v. a., a lega, a acco- peri cu tinichea; —bteffen, v. a., vetji: —bluffen; —bleiben, v. a., a rămâne, a sta, a fi; —blei* d)en, v. n. ir., a se păli, a în- gălbini, a se veșteji, a muri; ber — blidjene, răposatul; —blei* djung, s. f., veșt^ire; —bleien, v. a., a plumbui, a lega cu plumb; — blenben, v. a., a orbi, a lua vederea; a amăgi, a fas- cina, a ademeni; —blenbenb, adj., ademenitor, fascinător; —btenbung, s. f, orbire, fasci- nare, ilusiune; —blid), vedi: —bleiben; — bli^n, adj. și adv., veșted, șters; —blinben, vetji: ©rblinben; — blfiffen, v. a se uimi, a se spărie; —bliiffen, v. a., a uimi, a aduce în con- fusiune, a deconcerta pre ci- neva; —bliifft, adj. și adv., ui- mit, confus, deconcertat; —blii* > l)en, v. n., a se trece, a se scu- tura florile, a deflori; —&IH* men, v. a., a ascunde sub flori, si Digitized by Google 962 ^erboțlen—^erbriibern a ascunde cu istețime; —bliunt, adj. și adv., înflorit; figurat, alegoric, acoperit (la înțeles); —bliimt reben, a vorbi în pilde; —bluten, v. n., a perde sânge prea mult; fid) —bluten, v. r., a’și perde prea mult sânge; a perde toată averea sa; — blu* tung, 8. f., perdere de mult sânge; moarte causată prin perdere de sânge. Ser^bo^len, v. a., a căptuși cu scânduri groase; —boțren, v. a., a sfredeli găurile trebuincioase; fid) —bo^ren, v. r., a greși sfre- delind; —boKwerten, v. a., a încunjura cu bastiuni, cu în- tărituri. 85erborgen, v. a., a împrumuta, a da împrumut; —, adj. și adv., ascuns; ba$ —e, 8. n., ce este ascuns, interiorul; im —en, într’ascuns, în secret; —țett, s. f., ascundere, singu- rătate, retragere, obscuritate; stare latentă. Serbat, pl. —e, 8. n., oprire, o- preliște; interdicțiune, prohibi- țiune; interdict (al liberului esercitiu al unui cult religios); oprit, opritură (în păduri); —en, adj. și adv., oprit, inter- zis; —ene SBaafen, mărfuri o- prite, de contrabandă. Ser^brămen, v. a., a tivi cu blă- nării ; —brftmung, 8. f., tivire cu blănării; —brannt, adj., ars, pălit de soare, pîrlit; —braten, v. a., a frige prea tare ;• —brand), 8. m., consum, con- sumțiune; —braudjen, v. a., a mistui, a consuma; a folosi; —brauen, v. a., a consuma fă- când bere; —braufen, v. n., a înceta cu clocotitul; a se li- niști. Serbred^en, v. a., a frânge, a rupe ceva; a comite o crimă; @tmaâ uerbrodjen țaben, a fi comis ceva rău, o crimă; —, 8. n., crimă; delict; —er, s. m., vinovat, criminal; —erin, s. f., vinovată, criminală; —erifdj, adj. și adv., criminal, vinovat. Berbreihen, v. a., a întinde, a răspândi, a divulga; —er, a. m., răspânditor; —ung, 8. f., răs- pândire, propagațiune; difasi- une (a luminei). $erbrenn*bar, adj., ce e de ars, combustibil; —barfeit, s. f., combustibilitate: —en, v. a., a arde, a se consuma armând; a pîijoh, a pîrll; $u 9lfdje —en, v. r., a se arde, a se pîrli; fid) bie Șinger an @twa^ — en, a se arde la degete, a o păți cu ceva; —en, v. n., a arde, a se consuma prin ardere; —lid), adj. și adv., combustibil; —ung, 8.f., ardere, pîrlire, com- busțiune. Ser=briefenr v. a., a confirma în scris; fid) —, v. r., a se obli- ga în scris; —briefung, f., obligațiune în scris; —bringen, v. a., vecji: Qubringen; —brbf* fein, v. a., a dimica. Ser=brftbem, v. n., a se înfrăți; fid) —, v. r., a se înfrăți, a fraternisa; —bruberung, 8. f., înfrățire, fraternisare; —britfțen, Digitized by Google ^erbunben—berbec! 963 t\ a., a opări; fid) —briiden, v. r., a se opări; —brunften, v. n., a înceta coitul (ferelor); —bu^len, v. n., a petrece cu femei; —buțlt, adj. și adv., cochet, amoros; curvar; buțlt* țeit, 8. f., cochetărie. ^er=bunben, adj. y.adv., legat; unit, îmbinat, combinat; dator, înda- torat; «gemanbem fiir @taa$ — fein, a’i fi cuiva îndatorat cu ceva; —♦finben, v. a., a lega; fidj —biinben, r. r., a se însoți, a se alia, a se confedera; —biinbet, adj. și adv., soț, aliat; —bfinbete, s. m., soț, aliat, confederat; —biinbung, s. f., confederațiune; —burgen, v. a., @twaâ, fid) fiir a da chezășie, a’și pune capul, a se obliga la ceva; — biirgung, 8. f., cauțiune, chezășie, garanție; —butten, v. n., a se jigări, Serba^en, v. a., a acoperi. Ber-ba^t. a. m., bănueală, pre- pus; «gemanben in — țaben, a prepune, a avă prepus asupra cuiva, a’l bănui; in — fommen, a cădă în pre- pus; — fcbdpfen, a bănui, a prepune; —biidjtig, adj. și adv., cu prepus, bănuit, su- spect; ^emanben —bâdjtig ma* d)en, a suspecta pre cineva; —bâdjtig ioerben, a cădă în prepus; —bâc^tigen, v. a., a aduce în prepus, a suspecta; —bâdjtigfeit, a. bănueală, prepus; — bdc^tigung, 8. f., su- spectare; —bammen, v. a., a osândi; a blăstăma, a con- damna; gum îobe —bammen, a osândi la moarte. ^erbâmmen, v. a., a închide cu gaturi, a pune stăvili, a stăvili. 8er«bammen3n>crtlj, adj. și adv., vrednic de osândă; —bamm= lidj, adj. și adv., de osândit, condamnabil; —bammnift, 8. f., blăstăm, osândă; —bammt, adj. și adv., blăstămat, afurisit, proclet; —bammt! interj., la pârdalnicu, afurisit! —bam* mung, a. f., afurisire, condam- nare. $er*bampfen, v. n., a se evapora; —, v. a., a preface în aburi; —bampfen, v. a., a înăbuși; —banten, v. a., a datori, a fi obligat cuiva; -barb , ve(Ji: Serberben; —bauen, v. a., a mistui; —baulid), adj. și adv., lesne de mistuit, digestibil; —baulidjfeit, s.f., însușirea de a fi ușor de mistuit; —bauung, s.f., mistuire, digestiune; —bau* ungSfraft, s. f., facultate di- gestivă; —bauungSmittel, a. n., remediu digestiv; —bauungS* faft, 8. m., suc digestiv; —bau* unggfdjttxidje, 8. f., slăbiciune de stomach, dispepsie; —bau* ung^merfjeuje, a. n. pl., qt- gane digestive; ®er=berf, s. n., podul corăbiei; —beden, v. a., a acoperi, a as- cunde; —becfung, a. aco- perire , ascundere; — bețnen, v. a., a diforma întindend; —benten, v. a., ^emanbem 6ttoa3, a lua cuiva ceva în nume det rău, a reproba. • «!• Digitized by kaOOQle 964 ^erberb—^erbrângen 5?er=berfc, s. m., ruină, perdere, stricăciune; —berben, s. n., stricăciune, perdere; Qfemanben in^ —berben ftiir^en, a perde pre cineva; — berben, v. n. ir., a se strica, a se ruina, a peri; —borbene SBaaren, mărfuri stri- cate ; —berben, v. a. reg. și ir., a strica, a ruina, a potopi, a perde, a demoraliza; feine ®e* funbțeit —berben, a’și ruina sănătatea; e§ mit gemanbem —berben, a nu’și mai face de lucru cu cineva; —berber, s. m., stricător; corumpStor; —ber* blid), adj. și adv., stricăcios, pernicios; —berblidjfeit, s. f., coruptibilitate, influență strică- cioasă; — berbniB, s.f, corup- țiune, perdițiune; —berbt, adj. și adv., stricat, corupt; —berbt* țeit, 8. f, stricăciune, perver- sitate, dosnicie; —berbung, s.f., corupere, stricare. ^er*beutf^enr v. a., a traduce în limba germână; — beutfdjung, s. f, traducere în limba ger- mână. $er*bidjtbar, adj. și adv., ce se poate condensa, condensabil; —bieten, v. a., a condensa; —bid)ter, 8. m., condensator; —bidjtung, s. f, condensațiune; —biden, v. a., a îngroșa, a scădă bucatele (ferbându-le), a condensa; —birfung, a. f., în- groșare, condensare; —bielen, v. a., a podi cu scânduri groase. Berbienen, v. a., a câștiga, a me- rita; fidj um fein Shterlanb verbient madjen, a binemerita dela patrie; @twa£ —, a câș- tiga, a mirul ceva. ^erbienft, pl. —e, s. n., merit; —, m., câștig, beneficiu, pro- fit; —lid), adj. și adv.. cu me- rit, meritoriu; —lidjfeit, 8. f, merite; —Vott, adj., cu merite, binemeritat. ^erbing, s. ni., tocmeală; —en, v. a., a tocmi ; fid) —en, v. r., a se tocmi, a se închiria, a se năimi; —ung,*s. f, tocmeală, închiriere. 3?erbirb, oerbirbft, nerbirb, vecji: SSerberben. ^erbotmetf(ț=cn, v. a., a tălmăci, a interpreta; —er, 5. m., tăl- maciu, interpret; —ung, 8. f, tălmăcire, interpretare, tradu- cere. SeMwppein, v. a., a îndoi, a dupli- ca ;—boppelt, adj. și adv., îndoit, duplicat; —boppelung, s. f, îndoire, duplicațiune, redupli- cațiune; —borben, adj. și ad^ stricat, putrezit, muce^it; rui- nat; pervers, corupt; —borben* Ijeit 8. f, stricăciune; corup- țiune; —borren, v. n., a se usca; —borren, v. a., a usca ceva; —borrung, s. f, uscare. Ser=brăngen, v. a., a împinge la o parte, a da înlături, a res- pinge; —brdngung, 8. f., res- pingere, împingere la o parte; —brețen, v. a., a resucl, a răs- toarce; fid^ ben ȘuB —bre^en, a’și scrintl piciorul; bie SBorte —bre^en, a tălmăci rău cuvin- tele cuiva; ba$ SRedjt —bre^en, a interpreta rău legile; —bre^t, Digitized by VnOOQle ^erbneBen—SBerein 965 adj., întors, pe dos; șuchiat; —brețung, s.f, răsucitură, în- torsătură, falsificare, interpre- tare răuvoitoare; — breifadjen, v. a., a triplica; fidj —breifadjen, v. r., a se triplica; —brei* fasung, s. f, triplicătură. ^crbrit^en, v. n., a supără, a nă- căji ; fief) 9Hdjt3 — laffen, a nu cruța nimic, nici o ostăneală; e$ verbnegt mid), me supără; —lid), adj. și adv., supărăcios; urîcios, năcăjicios; —lid) fein, a se supăra; —lidjteit, s. f., supărare, neplăcere; —broB, ve^i: ^erbriegen. berbroffen, adj. și adv., poso- morit ; leneș; —broffenljeit, s.f., posomorire; desgust, urît; —brut* ten, v. a., a întrebuința pentru tipariu; a face greșeli în ti- pariu; —brufi, m., neplă- cere, val, năcaz, supărare, mo- lestie; —bruBlid), adi. ve4i: —brieglicȘ; —buften, v. n., a se evapora; —bummen, v. n., a se prosti; —bummung, f., prostire, tonție; —bunfeln, v. a., a întuneca; «gemanben —bun* teln, a eclipsa pre cineva; —buntelung, s. f, întunecime, întunecare; —biinnbar, adj., ce se poate subțiă, dilata; —bun* nen, v. a., a subțiă, a rări, a însubțiă; —bunnung, s. f, sub- țiere, rărire; —bunften, v. n., a evapora, a se evapora; —bun* ftung, s. f, evaporațiune; —burften, v. n., a muri de sete; —buftern, v. a., a întuneca; fid) — buftern, v. r., a se poso- mori; —bufcen, v. a., a uimi pre cineva; —bu^t, adj. și adv., uimit. ber=erfcn, v. a., a muri, a crepa; —ebeln, v. a., a îmbunătăți, a nobilita, a perfecționa; fidj — e* beln, v. r., a să îmbunătăți, a se nobilita; —ebelung, a. f., îmbunătățire, nobilitare. ber*d)didjen, v. a., a mărita (o fa- tă), a însura (un fecior), a că- sători; fidj —, v. r., a se mă- rita, a se însura, a se însoți, a se căsători; —eljelidjung, f, măritare, însurare, căsătorie. ber*cțren, v. a., a cinsti, a ono- ra, a respecta; gemanbem @t* Waâ —, a face cuiva un dar; —e^rer, s. m., admirător, ado- rator; —eljrlid), adj., respec- tabil; —eljrung, 5. f., cinstire, venerațiune; dar; —ețrung^* ttmrbig, adj. și adv., venerabil, respectabil. ber^ciben, v. a., a jura, a lega prin jurăment; —eibet, adj., jurat. bereht, pl. —e, s. m., uniune, asociațiune; —bar, adj., com- patibil; —baren, v. a., a uni, a împreuna, a combina; —bar* feit, f., compatibilitate; —barung, a. uniune, învo- ire ; —en, v. a., a uni, a înjgheba; — fadjen, v. a., a simplifica; —fasung, f., sim- plificațiune; —igen, v. a., a împreuna, a uni, a concentra, a contopi; in einen SRittelpun!, —igen, a concentra; fid) — igen, v. r., a se împreuna, a se uni, Digitized by GooqIc 966 ^erein^munje—^erfdllen a se confedera; fidȘ tuieber mit Semanbem —igen, a se împăca cu cineva; fi$ megen einer Sadje —igen, a se învoi asupra unui lucru; — igt, adj., unit, împreunat; —igung, s.f., uni- une, reuniune, însoțire, con- centrare. Seretn&mftnge, s. f., monetă con- vențională ; —red)t, s. n., drep- tul de asociațiune; — ftaaten, s. m. pl., state unite; Staturile unite (ale Americei de Nord). Sercint, adj. și adv., unit, împre- unat. Scr=etn5cln, v. a., a isola, a des- membra, a detaila; —einjelung, s. f, ventjare cu deamSruntul; isolare, desmembrare. Ser=eitelnr v. a., a nimici, a ză- dărnici, a eluda; —eitelung, s.f, zădărnicire; —eitern, v. n., a se puroi, a supura; — eite* rung, s. f, puroire, supurațiune. Sereteln, v. a., a desgusta. $er=enben, v. n., a muri, a crepa; —eugen, —engern, v. a., a ân- gusta, a strimta; —engung, s.f., strîmtare; —erben, v. a., a lăsa de moștenire; —erbung, s. f., moștenire, succesiune; —erben, v. a., a reduce în țarină; —er* bung, s. f, prefacere, reducere în țerînă; — er^en, v. a., a mineralisa; — emigen, v. a., a veciniei, a eternisa, a perpetua; firi) —emigen, v. r., a se face nemuritor; eternisat; ber —e* migte, răposatul. 8er=farfcht, v. n., & se consuma flacărând; — fa^ren, v. a., a transporta, a esporta; ben goli —fațren, a înșela la vamă; feine Sdpdjt —fa^ren, a’și face lucrul seu; fid) — fa^ren, v. a greși drumul; a se încurca (trăsurile una cu alta); —faț* ren, v. n., a lucra, a întrebu- ința, a proceda; graufam mit Semanbem —fațren, a tracta foarte r^u cu cineva; nadj ber Strenge be3 ©efejrâ —fațjren, a proceda cu asprimea legii; bie SBege finb —fațren, drumu- rile sânt stricate; —fațren, s. n., —fațrungâart, s.f, pro- cedare, procedură, metod. SerfnU, s. m., dărîmare, cădere, ruină, surpătură, scăpetare, a- punere; ber — ber Sitten, de- moralisațiune. $erfaUen, v. n., a se dărîma, a scăde, a da înapoi; a se perde, a se împlini terminul (unei po- lițe) ; auf @tma3 —, a da preste ceva, a dori ceva din toată inima; in Strafe —, a căde în pedeapsă; baS ^fanb ift —, zălogul, amanetul s’a perdut (prin trecerea terminului); —, adj., ruinat, dărîmat, slăbit, confiscat; — er SBedjfel, poliță, al cărei termin de plătire a sosit; ba§ fRec^t ift —, dreptul s’a prescris. ^erfdflcn, v. a., a zălog! pre cineva; —fatlig, adj., de con- fiscat; —faUtag, s. m., dioa, terminul de plată; —fau^eit, s. f., termin de plată; —fdl* fc^en, v. a., a falsifica, a co- rumpe, a contraface, a plasto- Digitized by GooqIc $erf angen—SBerflatf ern 967 grafa; —falfcțer, m., falsi- ficator, calpuzan; —fdlfcțung, falsificațiune, corupțiune, stricare. Ser*fangen, r. a., a prinde; —, v. n., a ajuta, a avă efect; ficț v. r.j a se înfunda, a se confunda, a se buimăci; —fâng* licț, adj. și adv.j amăgitor, cap- țios; —fanglicțteit, s. f.j capți- ositate; ficț —farben, v. r., a’și schimba fața, a’și perde coloa- rea, a eși fața; — faffen, v. a.j a compune, a face o carte, a redacta un Ziar; —faf* fer, 8. m.j autor, redactor; —fafferin, s. f.j autoare, auto- riță. ' Serfaffung, pl. —en, s. f.j com- punere (a unei cărți); constitu- țiune (a unei țări), organisați- une; stare, disposițiune (a su- fletului); in guter — fein, a fi în stare, în dispoșitiune bună; —Sbriicțig, adj. și adv.j sper- jur ; —smafjig, adj. și adv.j con- stituțional; —âtoibrig, adj. și adv.j anticonstituțional; —3* mibrigteit, s.f.j anticonstituțio- nalism. Sersfanlbar, adj.j ce se putră- Zesce ușor; —faulen, v. n.j a se putrezi, a se strica, a se lipoșa; —foulen, s. n., putre- zire, stricare; —faulengen, v. a., a perde timpul lenevindu-se; —fault, adj., putred, stricat. $er=fetțtenr v. a., a apăra, a sus- țină; —-fec^ter, s. m., apără- tor; —fe^tung, 8. f.j apărare; —fețlen, v. a., a nu nimeri, a greși, a da în greș; a sminti; icț merbe nicțt —fețlen fommen, voiu veni negreșit; —feinben, v. a.f a dușmăni; —feinbung, s. f, dușmănie, vrășmășire; —feinern, v.a.f a rafi- na, a polei, a cultiva; bie Sitten —feinern ficț, moravurile se po- leiesc, se îndulcesc; —feine* ning, ** f.j rafinare, poleire, îndulcire; —fertigen, v. a., a face, a fabrica, a găti, a pre- para: —fertiger, s. m.j făcător, pregătitor; —fertigung, s.f, fa- bricațiune , confecțiune, con- strucțiune; —feuern, v. a., a consuma arZend, împușcând. ®er=filâeu, v. a.f a încurca, a bătuci, a încâlci (părul); —fin* ftern, v. a.t a întuneca, a eclip- sa; —finfterung, s. f.j întune- care, eclipsă; —flacțen, v. a.f a face plan; —flacțen, v. n. și r.j a deveni plan; a deveni săc. Serfladem, v. n.t a se mistui ar- 4ând cu flacără; —flecțten, v. a., a împleti, a încâlci, a în- curca; mit einer Sacțe —flocț* ten fein, a fi amestecat, încur- cat în ceva; —flecțtung, 8. f.f împletire; încurcare; —fleifcțen, v. n. și r.j a se preface în carne, a se carnifica; —flei* fcțung, 8. f.j carnificațiune; —fliden, v. a., a peteci, a cârpi; —fliegen, v. n.f a se perde, a trece; ficț —fliegen, v. r.j a se rătăci sburând; —fliefjen, v. n., a curge, a trece; bie ift —Pofțen, timpul a Digitized by GooqIc 968 Serfoîg— trecut; —fliegung, s.f., trecere, curgere; —flofien, v. a., a pluti lemne; —flb^ung, s. f., plutire, transportare pe plute; — fiu* djeu, v. a., a blăstăma, a afurisi, a anatemisa; —flucțen, n., înjurare, anatemisare; - fluent, adj. și adv., blăstămat, afurisit; foarte; —, interj., blăstămat! fire-ar afurisit! haram! —fliid)* tigen, v. a., a volatilisa; —flud)* tigung, a. f., volatilisare; —fiu* ^ung, -s. f., anatemisare, afu* risire; -Pufe, S. m., curgere, decurs; nadj —flug von 2 So?ten, după 2 ani. Ser=folg, s. in., urmare, conti- nuare ; —folgen, v. a., a urmări, a prigoni, a alerga după cineva; ftedbrieflicț —folgen, a signalisa autorităților pre cineva; folger, s. m., prigonitor, următor; go- naciu; —folgung, s. f., prigo- nire, persecuțiune; —folgung^* fucțt, s. f, manie de prigonire; —folgungSfiidjtig, adj., prigo- nitor; —formen, v. a., a strica forma, a da formă rea. Ser=fra(țtenr v. a., a transporta mărfuri; a plăti tacsa de trans- port; —fradjter, m., în- cărcător de mărfuri, cărăuș; —fracțtung, s. f, transportare; —freffen, v. a., a’și mânca, a’și prăpădi (averea); —frieren, v. n., a înghieța; — froren, adj. și adv., înghiețat, friguros; —frii* țen, r. a., a grăbi. ^er=fiigen, v. a., a ordona, a dispune, a decreta; fid) —, v. r., a se ducef a merge; -^ergaben —fiiger, s. m., care dispune de ceva; —fugltd), adj, și adv., disponibil; — fiigung, s.f, disposițiune, ordonanță; mer- gere (la un loc); —fityrbar, adj., ce este de transportat; —fii^ren, v. a., a transporta; a amăgi, a seduce, a corumpe, a scoate cuiva ochii cu ceva; —fii^rer, s. m., amăgitor, sedu- cător; —fu^rerin, s. f., amă- gitoare, seducătoare; —filare* rifd), adj. și adv., seducător, amăgitor; fii^rung, s. f., trans- port ; amăgire, seducțiune; —fiiUen, v. a., a umplă, a pune în butelii, în buți; —fiittern, v. a., a consuma nutrețul, a da nutreț; a strica vitele prin nutreț rău; —fiitterung, s. f, nutrire, dare de nutreț. ^er=gaben, v. a., a da, a folosi, a cheltui; fid) —gaffen, v. r., a rămână cu gura căscată; a se înamora; —gdțren, v. n., a dospi, a fermenta bine; a în- ceta de a se fermenta; —găUen, v. a., a vărsa fierea (unui pesce); a amări (cuiva ceva); fid) —galoppiren, v. r., a scăpa în fugă; a face năro<}ii; —gon» gen, adj., trecut; —gangențeit, s. f, timpul trecut, trecutul; —gunglid), adj. și adv., tre- cător, efemer, temporal; -găng* tidjTeit, s. f., nestatornicie, de- șertăciune, fugacitate; —ganten, v. a., a vinde la mezat; —gem* tung, s. f., licitațiune, subhas- tațiune; — gafe, ve a’și uita de bunacuviință; fid) tljâtlid) an 3emanb —, a ridica mâna asupra cuiva; a-i face sîlă; —, s. n., trecere; greșea- lă ; —ung, 8. f., greșeală, păcat. 4 Sepgeilen, v. n., a cresce dudă- os, a se zîrni; —geiftigen, v. a., a spiritualisa; —geiftigung, s.f., spiritualisațiune; —gelten, v. a., a răsplăti; ©ott vergelt’S, D^eu să’ți răsplătească; —geltenb, adj., răsplătitor; —gelter, 8. m., răsplătitor; — geltenn, s. f, răsplătitoare, emesa; —gel* tung, s. f., răsplătire, remune- rare; —geltitng3re$t, s. n., dreptul de represalii; —gefell* fdjaften, v. a., a se însoți; —-ge* feflfdjaftung, 8. f., însoțire, sîmbră. ^er*gegbar, adj., ce se uită; —geffen, v. a. ir., a uita, a zăuita, a da uitării; fid) —geffen, v. r., a’și uita de sine; —geffen* țeit, s. f., uitare, zăuitare; —ge&lic^, adj. și adv., uităcios, uituc; —gefelidjteit, s.f., uitare, lipsă de memorie; —geuben, v. a., a risipi, a istrăvi, a izidi, a prăpădi, a mânca (starea sa); —geuber, s. m., risipitor, pră- păditor (al averii sale); —gen* bung, f., risipire, dilapidare; —gettnffem, v. a., a asecura, a adeveri; fid) —gewifțem, v. r., a se asecura de ceva; —getoif* ferung, 5. f, asecurare. 8cr*gie|en, v. a., a vărsa; a vărsa rău (plumb, aramă); a strica plantele prin prea multă udare; —giefjung, s.f., vărsare; —giften, v. a., a otrăvi, a în- venina; a molipsi, a infecta; —gifter, s. m., otrăvitor, înve- ninător; —gifterin, s. f., otră- vitoare, înveninătoare; —gif* Digitized by GooqIc 970 ^ergo^en tnng, s.f., otrăvire, înveninare; intocsicațiune. Sergi§, nergiffeft bergiBt, vecji: ©ergeffen; —meinnicȘt s. n., (bot.), ochiul șerpe!ui, nu mă uita. Ser=gittcrn, v. a., a pune gratii, zăbrele; —glaSbar, adj., ce se poate preschimba în sticlă, vitrifiabil; —glafen, v. a., a preschimba în sticlă; a pune giamnrile trebuincioase; —gla* fung, f., vitrificațiune; pu- nerea geamurilor; —glafuren, v. a., a da lustru, sticleală. Scrgleifț, pl. —e, s. m., compa- rațiune, paralelă; tocmeală, în- voire, transacțiune; ein giittidjer —, o învoieală bună, împăcă- ciune bună; oțne —, fără ase- mănare; in — mit, în asemănare cu; einen — anftellen, madjen, a asămăna, a compara un lucru cu altul; —bar, adj., ce se poate asemăna, comparabil; —barfeit, s. f., comparabilitate. Sergleit^en, v. a., a potrivi, a asămăna, a compara, a pune în paralelă, a colaționa; eine Slbțcfyrift mit bem Originale —, a colaționa o copie cu originalul; fid) —, r. r., a se compara, a se asămăna, a se învoi, a se impăciul; fidj megen bes $reife§ —, a se ajunge la preț, a se învoi asupra prețului; —b, adj., asămenător, comparativ, com- parat. Berglei^4i^r adj. și adv., compara- bil ; —mafjig, adj. și adv., conven- țional, conform învoielii; —ung, s.f, asămăn^re, comparațiune, paralelă; reducere (a măsurilor și greutăților); —ungSgrab, s. m., treaptă, grad de comparațiune; —ungăpuntte, s. m. pl., articulii de învoieală; —unggftufe, s./, treaptă de comparațiune; erfte, jtneite, britte —ungsftufe, posi- tiv , comparativ, superlativ; — ungsWeift, adv., prin compa- rațiune, comparativ. Ser^gnebern, v. a., a organisa; —glieberung, s. f., organisa- țiune; coarticulațiune; —glim* men, v. n., a se stinge puțîn câte puțîn; —gliiljen, v. n., a se stinge pe încetul, a se răci, a’și perde incandescența; —gnii* gen, v. a, a desfăta, a îndes- tula; fidj —gniigen, v. r., a se desfăta, a’și petrece; —gniigen, s. n., plăcere, desfătare, haz; recreațiune; $um —gniigen, din plăcere; —gniigen an ®tmaâ ftnben, a afla plăcere la ceva, a se delecta cu ceva; —gnii* genb, adj., ce face plăcere ; —gniiglidj, adj. și adv., de pe- trecere; —gniigt, adj. și adv., mulțămit, desfătat, îndestulat, vesel; —gniigung, s. f., plăr cere, desfătare ; —gniigungâ* reife, s. f., călătorie de plăcere ; —gniigungSfudjt, s. f., manie de plăceri. Ser^golben, v. a., a într’auri, a polei cu aur; — golber, m., înauritor, poleitor; —gofbpințel, 8. m., penel de poleit cu aur; —golbung, s.f., înauritură, su- fiare cu aur, poleire cu aur; Digitized by GooqIc SSergraben—^er^ageln 971 —gbnnen, v. a., a da voie, a permite; —gbttern, v. a., a în- de! ; a ridica in ceriuri, a lăuda afară din cale; —gbtterung, s.f., în^eire, apoteoză; idolatrie. $er*graben, v. a., a înmormânta, a îngropa, a pune în păment; fidj —, f. r., a se îngropa, a se retrage în singurătate; a se cufunda cu totul în ceva; —gra* bung, 5. /., îngropare; —gra* men, p. a., (fein Seben), a’și pe- trece vieața în necazuri; —gra* fen, r. n., a se acoperi cu earbă. 8er*greifcn, v. a.f (fidj bie $anb), a’și scrintî mâna; fidj —, v. r., a se atinge de ceva oprit; fid) an gemanb —, a se atinge de persoana cuiva, a atenta de persoana cuiva; fidj an frembe ®elber —, a fura bani din cassă; er Ijat fidj —griffen, a schimbat un lucru cu altul,' în loc să iee un lucru a pus mâna pe altul; —, a se trece, a se vinde, a se cheltui; bie SBaore ift bergriffen. marfa s’a trecut, s’a vândut; bag ®ud) ift ber* griffen, nu se mai află esem- plare de ’ vândut din această carte; —, s. n.f atingere, aten- tat; scrintire; schimbare. ^ergrb^crn, v. a.f a înmări, a cresce, a esagera; fidj —, v. r., a s’adaoge, a se mări; —grbfje* rung, s. adaogere, mărire; esagerațiune; —grbBerunggglag, 8. n., lupă, lentilă; microscop; - grbSerunggfpiegel, s.m., o- glindă concavă; —grb^rungg* fud)t, s. manie de a se arăta mai mare decum ești. $er*griltten, v. n,, a’și perde ver- deața, a înceta de a mai în- venți; a se face ver(|i (florile unei plante); fid) —guden, v. r., a se amăgi, a’și perde mințile uitându-te la cineva; —gum ftigen, v. a., a permite, a fa- vorisa; — gunftigung, s. f, per- misiune, concesiune; favorisare; —guten, —gfitigen, r. a., a des- păgubi, a restitui, a rebonifica, a compensa; —giitung, —giiti* gung, 8. f, rebonificare, com- pensați une; onorar. ^er^ad, ve(ji: iBerțau; — țaden, v. a., a tăiă în bucăți (cu să- curea, cu barda); a săpa un șanț; —țoft, s. m., opreală, arestare, încarcerare, detenți- une; gemanben in —Ijaft ne^* men, a aresta pre cineva, a’l pune la opreală; —fjaftbefdjl, 8. m.r decret de arestare; —^af* ten, v. a., a aresta; gemanbcm mit StWag —țaftet fein, a fi obligat cuiva cu ceva; -^af* tung, 8. f.f arestare, încarcerare. Ser=țagctnr v. n.t a fi stricat prin grindine; —țdfeln, r. a., a îm- preuna cu iglița; —țafien, v. n., a se perde în aer (sunetul); —țjaften, v. a., a opri, a rețină, a ascunde; bag Sa^en —^aften, a’și rețină rîsul? a se opri de a rîde; fid^ —țolten, v. r., a se purta, a fi, a sta în pro- porțiune de...; bie (Sadje ber* ^alt fid) fo, asta este starea lu- crului ; bie ÎBreite —Șdlt fidj jur Digitized by GooqIc 972 ^erțanbeln—SSerțeben Sânge mie jtoei $u einâ, pro- porțiunea lungimei cu a lățimei e ca doi la unu, lungimea se are față cu lățimea, ca doi la unu; —țalten, n., purtare, conduită; oprire; —țalten be$ Urin$, reținerea udului, zăprire; —țaltniB, s. n., proporțiune, raport; analogie, circumstare; in feinem —țattnig gu gemanb ftețen, a nu avă relațiuni cu cineva; — ^dltniBuntțeil, >. m., cuotă, parte; — lattniBanjeiger, 8. m., esponent; —^âftniB* mfiBifi, Și a^v-f proporțio- nal, proporționat; — regel, s. f., regula proporțiunei, regula de trei; — ^âttniBmibrig, adj, și adv., disproporționat; —^attniBmort, s. n.> preposiți- une; —țdltniB^ațl, s. loga- ritm; —țaftnng, 8. f., vecji: —^alien; —țflltunggbefe^l, a. m., instrucțiune, regulă de purtare. Ser^anbelu, v. a., a vinde, a desface (marfa); a negoția; a discuta, a desbate; eine Gcuțe mit gemanb berțanbetn, a tracta cu cineva asupra unui lucru, a discuta asupra unei cause; - țanblung, s. f., vindere; ne- goțiațiune, tractare, disensiune; —țanblungen, 5. f. pl., tractat, acte, transacțiuni (literare); —fingen, v. a., a acoperi cu o perdea, a ascunde după o perdea; a destina, a decreta, a hotărî; einem țpferbe bie 3ib gel — ^angen, a da freu liber calului; mit — țdngtem gfigel, cu frânele lăsate; ®ott Șat e$ fo —țangt, Dcjeu a voit astfel; bie îobeȘftrafe iiber 3emanb —^dngen, a condamna pre ci- neva la moarte; —IjdngniB, .9. n., soartă, urzită, stea, fata- litate ; —^angniBlețre, 6*. fatalism; —țângniBbott, adj. și adv., fatal. Ser^arren, v. n., a stărui în ce- va, pe lângă ceva, a persista; —, s. n., stăruință, persistență; —^arfețen, v. n., a prinde scoarță (o rană); —țdrten, v. a., a înăspri, a împetroșa; a con- stipa; fidj —Ijdrten, v. r.. a se • învârtoșa, a se întări, a se îm- petri, a se îndârzi; —^artung, 8. f., împetrire, întărire; în- scorțoșare, învertoșare; concre- țiune; schir (boală); —^arjen, v. a., a unge cu rășină. Serljafpcln, v. a., a depăna; —țaBt adj. și adv., urît, odios; —tjatfdjeln, v. a., vecji: Skr* garteln. Serbau, pl. — e, s. ni., tăietură; —^auben, v. a., a pune cuiva scufie, a împrobodi; —țaucțen, v. a., a împrăștia suflând lin asupra unui lucru; fein Seben —Ijaudjen, a’și dă sufletul, a muri; —^auen, v. a., a tăie, a curma, a închide calea cu arbori tăiați; fidj —țaueu, v. r., a nu nimeri lovind. S?er'țebeit, v. a.t a tăiă greșit (cărțile în joc); fief) —, v. r., a se vătăma (ridicând ceva); —^eeren, v. a., a pustii, a sterpi, a deprăda; —țeerenb, adj. și adv., pustiitor; —țeerer, Digitized by GooqIc ^erțelfen—^erjagen 973 s. m., pustiitor, prăpăditor; —țeererin, s. pustiitoare; —țeerung, •?. f., pustiire, prăpădenie; —țeften, v. a., a coase (o rană); a schimba foile unei cărți (la legat); — len, v. a., a ascunde, a tăinui, a retăcă; —țețlung, s. /., as- cundere , tăinuire, retăccre; —țeit en, ve. a., a părătft, a lăsa în mânile cuiva; a’și lua dioa bună dela cineva; fid) —, r. r., auf a se încrede, a se răzima în ceva, a pune temeiu pe ceva; fid) auf ^emanb —, Digitized by GooqIc r laub —SBerleimen 977 a se încrede în cineva, a se lăsa în nădejdea cuiva; —, adj. și adv., părăsit, paraponisit; —laf* fenbeit, s.f, părăsire; —laffen* fcțaft, s. f., moștenire, clirono- mie; —laffenfcbaft»verbanblung, f., pertractare de ereditate; —laffung, s. f., părăsire; —la^, 8. m., clironomie; încredere; e3 ift auf tȘn fein —(afe, nu te poți lăsa nici cât în nădejdea lui; — Idfilid), adj. și ode., în- cre4ut; —lâftern, v. a., a de- făima, a huli, a vorbi de rău, a cleveti; —lăfterung, s. f., defaimă, hulire, vorbire de rău, clevete. 3kr4aub, s. m., mit —t cu per- misiune; —lauf, s. m., curgere, curs, trecere, decurs: nari) —lauf, după; ber —lauf einer Sacbe, succesiunea amăruntelor unei afaceri; —laufen, v. a., gemanbem ben 2Beg —, a tăie cuiva drumul; a apuca pre ci- neva pe dinainte; —laufen, v. n., a trece; bie geit berlduft, tim- pul trece; ficb —laufen, v. r., a se rătăci; a se scurge, a se perde; —laufen, adj., trecut, rătăcit; ein —laufener ^erl, un perde-veară, un vagabond; ein —laufeneS ©tiid ®ieț, o vită de pripas, rătăcită; —Idugnen, vedi: —lengnen; — Idumben, ve^i; — leumben; —laufen, v.n., I a se umple de păduchi; —Iau* fet, adj., păduchios; —lăut, I s. m., veste, scire; bem —lante nad), după cum s’aude, după cum se povestesee; —lautbaren, Barcianu, Wârterbuob. v. a., a publica; —louten, v. impers., e§ —lautet, se <|ice. se spune; ficb —laufen laffen, a face cunoscut. ^erlcben, v. a., a petrece vieața, a’și trăi veacul; —lebt, adj.și adv., bătrân, trecut, decrepit; — led)* jen, v. n., a muri de sete; a se crepa de secetă (pământul); —ledern, v. a., a’și prăpădi banii pe licării; —legen, v. a., a perde, a răpune (un condeiu, o carte); a strămuta (un ter- min, o sărbare); a tăie cuiva dru- mul ; a edita (o carte); —legen, adj. și adv., vechiu, stricat (des- pre marfă); strîmtorat, perplecs; —legenbeit s. f, strîmtoare, nedumerire, perplecsitate; ge* manben in —legenbeit bringen, a’i face cuiva perplecsități; —leger, s. m., editor, librar-e- ditor; —legung, s. f., strămu- tare, dislocare, răpunere; —leb* nen, v. a., a da in feud; a în- chină. 8er4eiben, v. a., gemanbem @t* maâ, a scârbi pre cineva, a dis- gusta pre cineva de ceva. $erleibscnr v. a., a da împrumut, a împrumuta, a da cu interese; a da cuiva ceva (un rang, un titlu); menn ®ott ibnt Seben —ct, dacă va ave (Jile dela D(Jeu; —er, s. m., împrumută- tor; —erin, s.f, împrumută- toare; —ung, s. f., împrumutare, dare, concesiune, colațiune. Serleimen, v. a., a unge cu cleiu; —leiften, v. a., a pune primble de lemn; —leiten, v. a., a mo- Digitized by GooqIc m 978 SSerlernen—®erloben mi, a amăgi, a se duce; a în- demna, a svătui la ceva; —lei* ter, s. m., amăgitor, seducător; —leitung, s. seducțiune, momire. ®erlern=cn, v. a., a uita ceva, a se desvăța de ceva; —ung, /., uitare, desvățare. 8er4efen, v. a., a ceti cu glas înalt; fii — v. r., a greși ce- tind; —lefung, s. cetire; apel, publicațiune; — Ierbar, adj., ce se poată vătăma; —lețen, v. (*•, a vătăma, a răni; a jigni, a viola (consti- tuțiunea, un drept); feine $flii* ten —le^en, a nu ’și împlini datoriile sale; fii —le|cn, v. r., a se vătăma, a se răni; —te^ Iii, adj. și adv., ve(ji: — Ierbar; —le^liiteit, 8. f., susceptibili- tate; —lețung, s. rănire, vătămare, jignire, atac. $erleng=nen, v. a., a face de min- ciună, a se lăpăda de ceva, a desminți ceva; feinen QHauben a se lăpăda de religiunea sa, a se face apostat; feine ÎRatur —, a lucra în contra firii sale; fii — laffen, a spune prin cineva că ești absent; fii felbft —, a se lăpăda de sine; —ner, s. n., cel ce se lapădă de sine; —nuna, 8. f., desmin- țire, lăpădare de sine. Serleumb=en, v. a., a defăima, a huli, a vorbi de rău pre cineva, a calumnia; —er, 8. m., grăitor de rău, hulitor, defăimător, ca- lumniător; —erin, #. f., de- făimătoare, hulitoare; —erifi, adj. și adv., hulitor, defăimător, grăitor de rău; —ung, s. t*, defăimare, hulă, grăire de rău. $er4ieben, fii, v. r., a se înamora, a se încotoșmăni; —liebt, adj. și adv., înamorat, amorezat; —liebt fein, a fi înamorat, a se țînă cu cineva; in fii felbft —liebt fein, a fi înamorat de sine, a se preamări pre sine; fterbfii in 3emanb —liebt fein, a muri de dorul cuiva; —liebteS 9lbenteuer, aventură amoroasă; —liebieit, s. f., înclinare spre amor, temperament amoros. $er4iebcrliien, v. a., a’și prăpădi averea în crailîcuri; fii —lie> gen, v. r., a se strica prin lungă ședere. ®erlier=bar f adj., ce se poate perde; —en, v. a. ir., a perde; ben —en, a’și perde mintea, a se ului; ben ^erftanb —en, a’și eși din sărite; ben SBeg — en, a se rătăci; au$ ben ©efiite —en, a perde din vedere; bie Stimme —en, a se sitivi; an einer SBaarc —en, a vinde cu pagubă; fii —en, v. r., a se perde a trece cu încetul; fii in 9Ui> benfen —en, a se cufunda în meditațiuni profunde, a se perde în gânduri; fii au$ bem ^ebditnige —en, a se șterge din | memorie; —er, s. m., cel ce perde. Serlieg, pl. —ffe, s. n., temniță, beciu. 8er4ifi, —lifift, —Hfit, vedi: «erlbfien. ^erJoben, v. a., a logodi, a în- Digitized by GooqIc SBerldbniS—SSermețren 979 credința; fi(ț —, v. r., a se logodi, a se încredința; —fob* nijj, 8. n., logodnă, încredin- țare; —fobte, s. m. și f, logod- nic, logodnică; — fobung, s. f., logodnă, logodire; —fobungg* ring, 8. m., inel de logodnă; —fobunggfag, s. m., dioa lo- godnei; —fodjen, v. a.} a sfre- deli, a făce găuri (în fer); —fot* Ien, v. a., a seduce, a momi, a smoml; a amăgi cu nadă; —fodern, v. a., a scormoni pen- tru de a face mai pufăios (pă- mentul); — foctung, s. f., amă- gire , seducțiune, momeală; —fobern, v. n., a arde, a se consuma armând cu flacără; —foșen, adj. și adv., mincinos, mințitor; —logențeit, s.f., obi- ceiu de a minți; —foțnen, v. a., a răsplăti; eg —loțnt ficț ber $Riițe, merită ostăneala, me- rită de a se ocupa de...; —foofen, v. a., & sorți; —foo* fnng, s.f., sorțire; —for, ve^i: ^erlieren; —foren, adj. și adv., perdut, rătăcit, răpus; ber —fo- rene @oțn, fiiul cel perdut, cel rătăcit; — forene Scțifbtoatțe, sentinelă înaintată; —foren ge= țen, a se perde, a se resări; —fofdjen, v. n., a se stinge; —fâfcțung, s.f, stingere; —15* tțen, v. a., a înnădi (metale); —lătțung, 8. f, înnădire (de metale); —fubem, v. a., a’si prăpădi averea în desfrănări; —fumpeft, v. a., a’și cheltui a- verea In crailîcuri; —fampt, adj., dat la crailîcuri. Sertaft, pl. —e, s. m., perdere; — feiben, a suferi perdere; bei — beg Scbeng, sub pedeapsă de moarte; bei — ber SBaaren, sub pedeapsa confiscării măr- furilor; —ig, adj. și adv., ficț einer ©acțe —ig macțen, a per- de ceva din vina proprie; einer Sadje — ig tuerben, a perde ceva. $er*ma(țenr v. a., a închide, a astupa; a testa, a lăsa moște- nire; —macțer, s. m., testator ; —mâcțtniBr n-, moștenire, legat; testament, diată; —mâdjt* ni|nețmer, s. m., legatar; —madjung, s. f., închidere, a- stupare; testare; —mațfen, v. a., a măcina tot; —mdțlen, v. a., a mărita, a însora; fidj —mâț* fen, v. r., a se mărita, a se însora; —mâțfung, s.f, mări- tare, însorare, cununie; —mâț* funggfeier, s. f., celebrarea cu- nuniei; —mâțfunggtag, s. m., (Jioa cununiei; —mațnen, v. a., ve^i: ©rmațnen; —mafebeien, v. a., a blăstăma; —malebet* ' ung, s. blăstăm, blăstămare, imprecațiune; —malen, v. a., a consuma o coloare zugră- vind; a strica o pictură;1 —mamtigfaftigen, v. a., ve^i: ^ernielfaltigen; —mântefn, v. a., ve^i: ^emânteln; —martung, 5. f, închidere (a unui loc); —mânem, v. a., a închide cu zid ; a consuma zîdind. ®er=mețren, v. a„ a înmulți, a se adăuga; fid) —, v. r., a se în- ■ mulțl, a se plodi (animalele); - a se multiplica; —mețrt, adj.9 Digitized by Google 62‘ 980 ^ermeinen—SBermitteln înmulțit, adaos, augmentat; —mețrer, s. m., înmulțitor, adaugător; —mețrung, s. f., adăugare, înmulțire, multipli- cațiune; pripășite (la animale); —mețrung^ațl, 8. f., factor; —meiben, v. a., a încunjura, a fugi de ceva, a ocoli ceva; —meibung, s. f., ocolire, încun- jurare; bei --meibung ber Strafe, sub grea pedeapsă. SetMueinen, v. a., a crede, a pre- supune ; —meint, —meintlicț, adj. și adv., crezut, presupus; —melben, v. a., a însciința, a notifica, a face cunoscut; mit fRejpett ju —melben, făcend de scire cu cuvenită supunere; —meibung, s. f., însciințare; —mengen, v. a., a amesteca, a confunda; —mcngt, adj., a- mestecat; încurcat în vr’o trea- bă; —mengung, s.f., mestecă- tură, amestecare; amestec (în o afacere); —menfcțlicțen, v. a., a înfățișă în formă de chip o- menesc; a antropomorfosa, a’i da atribute omenesci; —menfcț* licțung, s. antropomorfosare; —merf, s. m., observare; —mer= ’ fen, v. a., a băga de seamă; a observa; (Stivai iibel —met* fen, a lua în nume de rău; —meffen, v. a., măsura ceva; ficț —meffen, v. r., a măsura rău, a greși măsurând; a avă curagiul, a se făli; —meffen, adj. și adv., cutezător, aro- gant, sumeț, temerar; —meffen* Șeit, s. f., sumeție, cutezanță, . temeritate; —meffer, s. m., mă- surător; —me^en, v. a., a da merticul. ^er=mietțenr v. a., a închine, a da în chirie, a arenda; bieă $au$ ift su —, această casă e de închiriat; ficț —, v. r., a se băga în serviciul cuiva; —mietțer, s. m., închirietor; —mietțerin, s.f, închirietoare; —mietțung, s. f., închiriere; —minbern, v. a., a împuțina, a scade, a micșora, a mici, a reduce, a răslui; —minberung, s. scădere, împuținare, re- ducțiune; — minberungSwort, s. n., diminutiv; —mifcțen, v.a., a amesteca, a confunda: ficț —mifcțen, v. r., a se amesteca; ficț fleifcțlicț —mifcțen, a se îm- preuna trupesce; —mifcțt, adj. și adv., amestecat; —mifcțung, s. f., amestecare, mestecătură; fleif cțlicțe —mifcțung, împreuna- re trupească; —mifcțungăregel, s.f., calculul alegațiunei; —miț* fen, v. a., a afla că’ți lipsesce ceva, a dori; 3entanbcn —mif* fen, a simți lipsa cuiva. &er=mitteln, v. a. și n., a mijloci, . a întreveni, a împăca; ben grieben —, a mijloci în folo- sul păcii; einen Streit —, a împăca pre cei certați; •—mit» telnb, adj., mijlocitor, inter- mediar, pacificător; — mittelft, prep, (cu genetivulj, prin mijlo- cirea, cu ajutorul, prin; —mit* telung, a. f., mijlocire, solire, întrăpunere, întrăvenire, vo- trire; 3emanbe§ —mittlung an- Digitized by GooqIc ^ermobern—^erna^en 981 fudjen, a se întoarce cătră cineva; — mittler, s. m., mijlo- citor, solitor; verigaș; Ierin, s. /., mijlocitoare, soli- toare, voatră. $er=mobern, v. n., a mucetjb a putr^i; —moberung, s.f., mu- ceZire, putreziciune. ^ermbge, prep. 'cu genetivul), în puterea, în virtutea, prin; — unferer Uebereinfunft, în pu- terea învoirii noastre. $erm8gen, v. a., a pute, a fi în stare să faci ceva; a dispune; viei bei ^emanbem —, a ave mare trecere la cineva; $e* manben ju @tmag —, a’l în- dupleca pre cineva la ceva; fo Viei id) vermag, pe cât mă vor ajuta puterile; —, s. n., putință, facultate, forță, avere, bunuri, mijloace; ba§ —- $u benten, facultatea de a cugeta; uber fein — arbeiten, a se în- corda preste măsură, a esceda în lucru; iiber fein — verfiigen, a dispune de averea sa; —b, adj., capabil, avut, cu stare; Viei —b, puternic; —Sfteuer, /., dare după avere; — umfUnbe, s. m. pl., starea cuiva; —SVerWalter, s. m., administra- torul averii; —mbglid), adj., cel ce are putere, avere, pu- ternic ; — nwrfdjen, v. n., a se putreZl. Ber=mummen, v. a., a masca, a travesti; fid) —, v. r., a se travesti, a se masca; —mum* mung, f, mascare, traves- tire; — mun^en, v. a., a face monetă din ceva. ^ermut^en, v. a., a presupune, a prepune, a crede, a da cu socoteala, a face conjecturi; idj ^atte baâ uicțt veunutțet, nu m’am așteptat la așa ceva; M . v. r., a se năaăi, a se aștepta la ceva; —, s. n., pre- supunere, așteptare, conjectură; îviber aUeâ —, încontra tuturor așteptărilor; —lid), adj. și adv., probabil, de bună seamă, poate; —ung, s. f., așteptare, proba- bilitate, aparență; aUer —ung nad), după toate aparențele. iBerna^Iaffig=ettF v. a.,, a negriji; M - v. r., a se desmăța; —t, adj., desmățat; —ung, s.f., desmățare, negligență, părăsire. ^ernagebît, v. a., a pironi, a bate cu cuie, cu ținte, a țîntul; eine ^anone —, a strica un tun; ein $ferb —, a face pe cal să șchioape, atingendu’l cu cuiul; —t, adj., țintuit; mărginit, prost; —ung, s. f, batere cu țînte, țintuire. $er=naljen, v. a., a coase, a con- suma .prin cusut; a închei^ o cu- sătură ; fid) —, v. r., a greși în cu- sătură; —narben, v.n., a zgân- celi, a face zgancă, cicatrice, a se cicatriza; —narbt, adj., sgâncos, cicatrisat; —narbung, s. f., cicatrisare; —narren, v. n., a deveni nebun; fein ©elb —nar* ren, a cheltui nebunesce; fid) —narren, v. r., a se înnebuni, a iubi ceva pană la nebunie; —nafdjen, v. a., a cheltui pe Digitized by GooqIc 982 Serneinen—SSerorbnen licării; —ne^mbar, adj., ve4i: —nebmlid); —ne^men, v. a., a prinde limbă, a oblici, a înțelege, a simți, a au^i; a asculta, a lua la întrebare; id) țabe — nom= men .. ., am înțeles că ...; Semanben iiber eine Sac^e —nețmen, a lua pre cineva la întrebare asupra vreunui lucru; fid) —ne^men laffen, a cuvânta, a da să înțeleagă; — ne^men, s. n., înțelegere, armonie, faimă, vorbe; bem —nefjmen nadj, după cum se spune; —neljmlid), adj. și adv., clar, distinct, cu voce înaltă; —ne^mung, 8. /., în- trebare, ascultare de martori; fid) —neigen, v. r., a se închina; —neigung, s. f., închinare, re- verență. 8erneiu=en, v. a., a cjice nu, a (Jice ba, a nu concede, a nega, a denega; —enb, adj., negativ; —ung, s. f., negați- une, tagă; —ungâtuort, s. n., negațiune, particulă negativă; —ung^fa^, s. m., proposițiune negativă. $er=nid)tbar, adj., ce poate fi ni- micit; —nidjten, v. a., a ni- mici, a sfărâma, a istovi, a cu- tropi, a strica, a conceni; —nid)* tung, a. f., nimicire, cutropire, topenie; —nieten, v. a., a țîntui. ®ernunft, s. f., minte, rațiune; bunul simț; gemanben jur — bringen, a’i cuminți pre cineva. $erniinftd»eir pl. —en, s. f., so- fismă, sofisterie, subtilitate; n, v. n., a despica perul în două. Uermtnftgcmd^, adj. și adv., con- form rațiunei; —gefeț, s.n., legea rațiunei; —glaube, 8. m., ra- ționalism; —gldubige, 8. m., ra- ționalist. $erniinfttgr adj. și adv., cuvân- tător, cu minte, cu judecată,, logic, rațional; —teit, 8. f., min- tea sănătoasă, cuminție. ^ernnnfMraft, s. f., facultate in- telectuală; —le^re, s. f., lo- gică; —leijrer, s. m., logic. ^erniittftler, s. m., sofist. ^ernnnftdoâ, adj. și adv., necu- vântător, lipsit de rațiune; —lofigfeit, s. /., lipsă de jude- cată; —mdBig, adj. și adv., raționabil, conform rațiunei; —religion, s. f., religiune în- temeiată pe rațiune, raționa- lism; —fd)luB, 8. m., silogism, raționament; —Wefen, 8. n., ființă cuvântătoare, rațională; —Uribrig, adj. și adv., contrar minții sănătoase, irațional, ab- surd. gter^ben, v. a., a pustii, a ruina; —, v. n., a deveni deșert, a se pustii; —bbet, adj. și adv., pustiu; —bbung, 8. f., pustiire; —offenbaren, vecji: Offenbarcn; —bffentlic^en, v. a., a da la lu- mină, a obști, a publica; —bftern, v. a., a repeta des. $Ber--orbneu, v. a., a dispune, a ordona, a prescrie, a decreta, a demanda; ein SRebifament —, a prescrie un medicament; —orbnete, m.t comisar; —orb* nung, 8. f., decret, ordonanță, dires domnesc, disposițiune, prescriere, regulament; —orb* Digitized by Google &erpad)ten—^erquarffalbern 983 nungâmdfjig, adj. și adv., con- form ordonanței, conform cu disposițiunile, prin ordonanță; —brtlid^en, v. a., a localisa. Ber^pa^ten, v. a., a da cu chirie, a da în arendă, a arenda; —pad)ter, s. m., arendator; —pa^tung, s. f., arendă, în- chiriere; — poden, v. a., a pa- cheta, a imbala; —pader, s. m., cel ce pachetează; pallijabiren, v. a., a închide cu pari, cu palisade; —pan^ern, v. a., a înveli în paveză, a pune scut; —paffen, v. a., a lăsa să treacă ocasiunea nefolosită; — perfbn* lichen, v. a., a personifica; —peften, v. a., a se molipsi, a se ciumi, a se infecta; —peftet, adj., mefitic; — pfd^Ien, v. a., a închide cu pari, cu palisade; fid) —pfațlen, v. r.. a se în- > chide cu palisade; —pfațlung, 8. j., închisoare cu palisade; palisadă; —pfanben, v. a., a zălogi, a amaneta, a ipoteca; fein SBort —pfanben, a’și da cuvântul de onoare; — pfanbung, 8. f., zălogire, ipotecă, amanet; —pfeffern, v. a., a pune prea mult piper în ceva. Ser'pftan^en, v. a., a resădi, a transplanta; —pflan^er, s. m., răsăditor; —pflan^ung, s. f., râsădire, transplantare; —pfîe* gen, v. a., a îngriji, a sustenta, a nutri, a căuta (în boală); —pfleger, s. m., îngrijitor, nu- tritor; —pflegung, s.f:, nutrire, sustentare; — pflegunggfoften, s.f.pl., spese de alimentațiune. îSer^pflt^ten, v. a., a îndatora, a obliga; fid) —, v. r., a se obliga la ceva; —pflidjtung, s.f, în- datorire, obligăment; —pflbden, r. a., a înțepeni cu pociumpi; —pfriinben, v. a., a da un beneficiu; — pfufdjen, v. a., a tândăli, a strica ceva. $er;pityenr v. a., a unge cu ră- șină; —ptampern, v. a., a’și ' cheltui banii în pustiu; fid) —plampern, v. r., a se înnădi cu o femee; —plappern, v. a., a petrece timpul cu vorbe, a spune venfi și uscate; fid) —plappern, v. r., a spune mai mult decât trebue; —plaubern, v. a., vedi: —plappern și $Iu3* plaubern; —praffeln, v. n., a pîrăi scânteind; — praffen, v. a., a risipi, a prăda averea; —pro* biantiren, v. a., a provede cu cele trebuincioase, a aprovi- siona; —probiantirung, s. f.t aprovisionare; — projeffiren, v. a., a’și perde averea în procese; —puffen, v. n. și a., a se spar- ge cu oarecare sunet, a de- tuna, a decrepita; a perde din negrije; —puffung, s. f, de- crepitare; —pulbern, v. a., a preface în praf; fid) —puppen, v. r., a se transforma în chri- salidă (o insecta); —puppung, s. f., transformare în chrisalidă, metamorfosă. $er=qnadfalbemr v. a., a’și chel- tui banii pe leacuri netrebnice; —queden, v. n., a se umplâ de neghină ; —quedfilbern, v. n., a se umplâ de mercuriu; —quel* Digitized by GooqIc 984 SBerrațmen—$Berried)en Ien, v. n., a se umfla prin ume- zeală ; —quiden, v. a., a amal- gama; —quidung, s. f, amal- gamizare. $er*ra!jmen, v. a., a pune per- vaz, cadră; —rammeln, v. a., a baricada; —rammelung, s. f., baricadare; — rammen, v. a., vedi: —rammeln. Ser=rafenr r. n., a se acoperi cu pajiște; a înceta de a mai fi furios; —raffefn, v. n., a în- ceta de a mai zurul. ®er*ratțr s. m., trădare, prodi- țiune; —rat^en, v. a., a vinde (pre cineva), a trada, a’i da de gol, a’i vedi; fidj — rat^en, v. r., a se da de gol, a se trada; —rutier, s. m., trădător, vîmjător; —rutierei, s. f, tră- dare, perfidie; —rdtțerin, f, trădătoare, perfidă; —rdtțer if d), adj. și adv., trădător, perfid, hain; —raudjen, v. n., a se preface în fum; a evapora; - raudjen laffen, a lăsa să treacă; —raudjen, v. a., a consuma fumând (tăbac); —raudjern, v. a., a se afuma; —rauf^en, v. n., a trece, a trece cu svon; a înceta de a mai face svon. Ser=re(țneitr v. a., a trece în con- tul cuiva; ftdȘ —, v. r., a se înșela, a greși în socoteală; —redjnung, trecere în socoteală; greșeală in calcul; —reden, a crepa (despre ani- male) ; —reben, v. a., a renun- cia la ceva; fid) —reben, v. r., a spune ceea ce nu trebue spus, a’i lua pre cineva gura pedinainte; —regnen, v. n., a înceta de a plouă; a fi udat bine de ploae; —regnen, v. a., a se strica prin prea multă ploae. ^er*ret6en, v. a., a măcina; —rei= fen, v. n. și a., a pleca în că- lătorii ; a’și cheltui banii în multe călătorii; — reigen, v. a., a sfășie, a rupe; —reiten, v. a., a’și cheltui banii cu călăritul; a strica un cal prin prea multă umblare călare; fidj —reiten, v. r., a se rătăci călare; —ren* ten, v. a., a scrinti; fid) bie Șanb renten, a’și scrinti mâna; —rentung, s. f., scrintire, scrin- titură. ^er*rennenr v. a., a închide cuiva drumul; fid) —, v. r., a ră- tăci, a’și perde sărita; —rid)* ten, v. a., a face, a drege, a isprăvi; fein tot — ridjten, a’și împlini îndatoririle oficiului seu; ein ®ebet —ridjten, a’și face rugăciunile; Viei $u —ridjten Ijaben, a fi foarte ocupat, a ave mult de lucru; — ridjtung, 5. f., ispravă, treabă; funcțiune ; gute —ridjtung! ispravă bună. SBer*rte(țen, v. n., fidj —, v. r., a’și perde mirosul; — riegeln, v. ’ a., a închide cu zăvorul; —riegelung, s. f., închidere cu zăvorul; —rinben, v. n., a face scoarță; —ringem, v. a., a îm- puțina, a reduce, a scăde; fidj —ringern, v. r., a scăde, a se mici; —ringerung, s. f., scă- dere, împuținare; —rinnen, v. n., a trece (timpul). Digitized by Gc Ie SBerrdcțeln—SSerfcțacțcrn 985 Ber-rBițeln, v. n., a răsufla abia, a’și da suflarea din urmă; —ro* ften, v. n., a rugini, a se ru- gini; —roftet, adj., ruginit; —roftung, f., ruginire. $er=ru(țt, adj. și adv., infam, pro- clet, scelerat; —rucțtțeit, s.f, infamie; —riicfen, v. a., a muta dela loc, a disloca; a turbura; Semanbem ben ®opf —rficfen, a ’i întoarce cuiva capul, a’i scoate din minți; —rucft, adj. și adv., petrecut de minte, de- șuchiat, tueș, lovit cu leuca; —rixcft fein, a’și eși din fire; —riicft merben, a se sminti de minte; —riicftțeit, s. f., smin- tire, aiurare, netoție, alienați- une; —riictung, s. f., dislocare, mutare dela loc; — ruf, s. m., defaimă, discredit; interdicți- une; in —ruf erfldren, a pune sub interdict; in —ruf ftețen, a ave renume rău; —rufen, adj., discreditat, defăimat; —ru* fung, s. f., defăimare; deval- varj (a hârtiei-monete). pl. —fe, s. m., vers, stih; —fe macțen, a scrie versuri, a versifica; in —fe fe^en, bringen, a pune în versuri. $erfăenr v. a., a consuma semă- nând; ă împrăștie semănând. 8er=fagen, v. a., a dice ba, a re- fusa; gemanbem ©tmaă —, a denega cuiva ceva; —, a pro- mite; fie ift —fagt, ea este promisă (în căsătorie); —, a face greș, a nu prinde foc, a minți (arma de foc); bie Știm* me —fagi ițm, ’i a stătut glasul locului; —, s. n., mințirea (unei arme de foc); —fagung, 5. f., refus. ^Berfalbucțftabe, pl. —n, 8. m., literă mare, inițială, capitală. Ser=fn^enr *. a., a săra prea tare; gemanbem bie Jreube —, a turbura cuiva bucuriea; —fal* jung, s. f., sărare prea tare; -fammeln, v. a., a aduna la un loc, a înglota, a conchiema; ficț —fammeln, v. r., a se a- duna la un loc, a se reuni; —fammlung, s. f., adunare, reuniune, congregațiune, con- vent; —fammlungâort, 9. m., locul de adunare, de întâlnire; —fanben, v. n. și a., a se um- ple cu năsip; a umplă cu nă- sip; —fanbung, s. f., umplere cu năsip. Skr^art, s.f., gen de metru, de vers, de ritm. Serfa^, s. m., zălog, amanet. ^er=fnnen, v. a., a umple de ne- curățenie; —fauern, v. n., a se înăcri; -fauern, v. a., a înăcri prea tare; —faufen, v. a., a consuma bând, a’și be toți banii; —fftumen, v. a., a scăpa ceva din mâni, a perde, a în- tânjiă; —fâumniB, s. n., întâr- diere, negrije; —fanfen, v. n., a se perde cu freamăt Serâbcu, 5. m., versificațiune. ^er=ftțtuțern, v. a., a vinde; —fcțaffen, v. a., a face să aibă cineva ceva, a procura ceva, a căpăta ceva; —fcțaffung,s.f, procurare; —fcțafem, v. a., a perde timpul cu glume ușoare, Digitized by GooqIc ^erfdjan$en—®erfd)lafen cu nebunii; —f^alen, v. a., a căptuși (cu scânduri); — j^oUen, v. n., a se perde în aer (sonul); —fcțalung, s. căptușire (cu scânduri), punerea de plăsele (la cuțît); —fdjamt, adj. și adv., rușinos; ben —fcțdmten fpielen, a face pre rușinosul; țeit. s. /., rușine, timiditate; —fcțdnben, v. a., a diforma, a strica, a desfigura. 2kr=ftțan$en, v. a., a închide cu șanțuri, a întări, a fortifica; fid) —, v. r., a se șănțui; —fcțanjung, s. f., închidere cu șanț; — fcțarren, v. a., a în- gropa în țărînă; —fcțarrung, s. f., îngropare în țărînă; —fdjatten, v. a., a umbri; —fcțdumen, v. n., a înceta de a mai face spumă; a se trece spumând. Ber=f^^benr v. n., a se sferși, a’și da sufletul, a trece din vieață, a se pristăvi; —, 8. n., moarte, trecere din vieață; —fdjenfen, v. a., a dărui ceva; a vinde vin, bere etc. în mic; —fcțenfung, s. f., dăruire, do- națiune; vîn<|are în mic; — fețe* ren, v. a., a tunde (postavul); —f^er^en, v. a., a petrece tim- pul glumind; fein ©lud —fețer* $enr a’și perde norocul; —fețeu* djen, v. a., a spărie, a alunga (păserile); —fcțeucțung, .9. spăimentare, alungare. $er»fd}tâen, v. a., a trimite, a es- peda; —fc^idung, s. trimi- tere, espedare; — fețieben, v. a., a împinge dela loc; a amena, a prelungi, a delungi, a pro- roga (dieta, parlamentul); fteț - - fdjieben, v. r., a se muta din locul seu; — fdjteben, s. n., a- menare, mutare dela loc; —țdjieblicț, adj., ce se poate muta dela loc; —fcțiâmng, s. amenare, dislocare, pro- rogare ; —f^ieben, adj. și adv., diferit, felurit, eterogen, variu; —fețiebene, s. pl., mai mulți, unii și alții; —fd^iebenartig, adj. și adv., de gen diferit, disparat, eterogen; — f djiebenart igTeit. s.f., eterogeneitate; - fd)iebențeit,s^ deosebire, diferență, diversitate, varietate; —fcțiebentlicț, adv., diferent, variat; —fețienen, v. a., a fereca o roată; —fețiefc, s. m., stingerea colorilor; —fdjiefjen, v. a., a consuma împușcând; a se perde fața (colorilor); a greși cu suveica; a greși cu a- șezarea paginilor la tipariu; —fcȘiefeen, v. n., a se trece, a se stinge (de colori); ficț —fețieften, v. r., a greși îm- pușcând ; —fcțiefjen, s. n., stin- gerea colorilor; consumarea munițiunii de împușcat; —fețif* fen, v. a., a transporta pe apă; —fdjiffung, 5. f., transport pe apă; — v. n., a se a- coperi cu papură; —fcțimmeln, v. n., a se mucezi; —fețim* melt, adj. și adv., muced. 35er=fițlacfitenr v. a., a tăie (vite); — fcțlaaen, v. a., a face sgură, a se scorifica; —fcțlarfung, s.f., scorificațiune. Serfcțlafcit, v. a., a petrece dor- Digitized by GooqIc SBerfdjfag—®erfd)fof{en 987 mind; a lipsi dela ceva din causă ca ai dormit; —, adj. și adv., somnuros, leneș; •—Șeit, 8. f., somnuroșie. pl. —Wâge, s. m., în- chi^etură; părete despărțitor; cutie, ladă. ^erf^lagen, v. a., a strica, a sparge; a bate cu cuie; mit SBrettern —, a căptuși cu scân- duri; ein $ferb —, a potcovi reu un cal; Sttoag in einem 93ud)e —f a perde foaea dintr’o carte, frunzărind în ea; bom ©turme — tuerben, a fi aruncat de furtună în vr’o parte necu- noscută ; fid) —, v. r., a perde ceva ; fid) bie ^unben —, a’și perde mușteriile; —, v. n., a se încălzi (apa etr.); —, v. impers., eg berfdjlagt, face efect; bag berfdjlâgt nic^tg, n’are a face, nu face nimic, n’are im- portanță. ^erff^lagen, adj. și adv., prefăcut, viclean, vulpoiu, smicher; —Ijeit, 8. f, viclenie, smicherie. Ser=fd|lammen, v. n., a se înno- moli; —fdjlammen, v. a., a umple de noroiu; a’și prăpădi averea în desfrânări; —fd)(ed)* tern, v. a., a strica, a face mai reu, a deteriora, a degrada; fid) —fd)îed)tern, v. r., & se de- teriora; —fd)Ied)terung, s. f., deteriorare, degradare. Ser^fetf^en, v. n., fidj —, v. r., a se străcura; —fd)Ieiem, v. a., a înveli; —fc^teifen, v. a., a transporta cu saniea; a în- tinde prea mult (un proces); —fd)(eimen, v. a., a umple de bale, de muci; fid) —fdjleimen, v. r., a se umple de bale, de muci; — fd)leimt, adj., mucos, plin de bale; —fdjleimnng, s.f., starea umplerii cu bale, cu muci; — fd)leifj, s. m., ven^are, trecere, debit; —fdjîeifjen, v. a., a vinde; a rupe, a toci pur- tând; —fdjleigen, v. n., a se toci prin purtare; —fcfjleifjnng, 8. f., vân4are, debit . ^er=f^Icnbern, v. a., & perde (timpul); — fd)leppen, v. a., a purta cu sine, a duce cu sine, a duce; —f^teuberer, s. m., risipitor; —fdjleubern, v. a., a risipi, a vinde pe prețuri de nimic; a împrăștie; —f^lenbe- rung, s.f, risipă; împrăștiere. Ser*f^ltefir vedi: ^erf^leifi; —fdjlie|bar, adj., ce se poate încuie; —țc^tiegen, v. a., & în- cuiă, a închide; fein $erj bor gemanbem — fc^liegen, a nu asculta cererile cuiva; fid) —fc^Iiegen, v. r., a se închide, a se încuie; —fdjliefjung, s.f, încuiere, închidere. Ser=f<^nmmernr v. a., a răi, a face mai rău, a deteriora; fid) —, v. r., a se înrăi, a se în- răutăți; —fdjlimmernng, s. f., înrăutățire, deteriorare; —f d^Iin* gen, v. a., a înghiți, a’i da mici, a încâlci (firele); mit ben Slugen —fd)lingen, a’l mânca cu ochii, —fd)(ingung, s. f., în- ghițire; încâlcirea (fîreior). $Ber=frf)(offen, închis; îmbăierat; Șeit, —s.f., reservă es- Digitized by GooqIc 988 SBerfdtfurfen —SSerfdjreiben tremă, concentrațiune în sine însuși. v. a., a înghiți, a ab- sorbi; fid) —, t’. r., a se în- neca înghițind; —, s. n., în- necătură; —fd)Inmmern, v. a., a petrece timpul dormitând; —Muți, s. m., închinătoare; unter —fdjluB Ijalten, a țîne în- cuiat. 8er=f^nt«(f| ten, v. n., a nu mai pută (de căldură, de sete), a se topi, a se usucă (de căldură); - —, r. a.f a lângedl, a’și pe- trece vieața lângeijînd; fdjmad)* tung, s. f.t lânge4ire; murire (de căldură, de sete); —fdjmab= bern, v. a.f a mâzgăli ceva. ®er=ft^mățeitr v. a.. a desprețul; —fcțmâ^ung, s. f.j dispreț; —fdpnaufen, r. a., a consuma în mâncări și beuturi; —fd)me(= gen, v. n.j a se topi; —fdjmeb gen, v. c^j a contopi, a împre- una; —f^mefgunș, s.f.j topire laolaltă, contopire ; împreu- nare; —fdpnergen, v. a., a uita, durerea, a uita, a suferi cu răbdare; —fdjmieben, v. a.j a înnădi ferul; a consuma fău- rind; —fdjmieren, a.j a unge; papier —fd)mieren, a consuma hârtie multă scriind, mânjind. Ikr4^ntt^tr adj. și adv., smicher, viclean, șiret; —f s.f., smicherie, viclenie; —fdjnwren, v. n., a muri de căldură; —fd)mn|en, v. n.j a’și perde coloarea, a se mâzgăli; -fdjtnu* gen, v. a., mâzgăli, a murdări. 8er=f4lH^pcn, fid), v. r., a scăpa din gură, a se trada prin vor- be neprecugetate; —fdjnauben, —fcțnaufen, v. r., a lua aer, a respira; —fdjneiben, v. a., a tăiă în bucăți; a reteza (ar- borii, stupii); a strica mult postav la croit; a bate (ber- becii), a jugăni (caii, porcii); —fd)neibec, s. m., jugănar; —fdjneibung, s. f.j tăiere, re- tezare; jugănire, scopire; fdjneb en, v. a., a acoperi cu omeți; —fdjnittene, s. m.j castrat, eu- nuch, scopit, famen; ba$ -fd)nit* tene $ferb, jugan; — fd)ni$en, —fdjnipțjeln, v. a.j a strica tăind în bucăți; —fcbnupfen, v. a., a consuma mult tăbac de tras pe nas; — fdjnliren, v, a.j a șnu- rul; - fdjntang, s. f.j șnu- rueală; măsurare cu sfoara. 8er=fdjobcn, adj. și adv., pie$îș, strîmb, derangiat; —f^oHen, adj. și adv.j scăpătat; dispărut, pribeag, absent de multă vreme; —fd)onen, v. a.j a cruța, a scăpa, a scuti pre cineva; —fdjonung, s. f.j cruțare, scutire; —fd)5* nern, v. a., a înfrumseța; fid) —fdjbnern, v. r., a se înfrum- seța, a se împodobi; —fdjfc nerung, s. f., înfrumsețare; —fdjoffen, adj. și adv.j vetji: SBerjd)ieBen. ®er=f<^rSnfcn, v. a.j a încrucișă, a îndoi, a împletecl; — fdjran- tung, s.f.j încrucișere, îndoire (a dinților dela ferestreu); —fd)rauben, v. a.f a înțepeni cu șurup. #er=fdjretbcttf v. a., a întrebuința, Digitized by GooqIc Serf^ub—Serfdjttnegen 989 a consuma scriind; a prescrie (o medicină); a lega prin un înscris: .Semcmbem fein Sermfc gen —, a testa averea sa cuiva; a hipoteca averea sa cuiva; SBaaren —, a comanda măr- furi ; fid} —, v. r., a greși scri- ind; fid) eigen^anbig —, a se obliga la ceva prin subscrierea sa proprie; —fdjreibung, s. f., prescriere, ordinațiune (medi- cală); obligațiune, legare prin înscris; bilet (de bancă); —fdjrev en, v. a., a defăima, a discre- dita ; a descânta; —fdjrieen, adj., defăimat, discreditat; descân- tat ; — fdjroben, adj. și adv., întor- tochiat; —fc^robențeit, 8. f., în- tortochiare; - fdjroten, v.a., a consuma crupind; —fcțrumpfen, v. n., a se încreți, a se sgârci; —fd)rumpfen, s. n., sgârcenie. ®er=fd|ttb, s. m., amânare; —fdjud)* tern, v. a., a intimida; —{djub ben, v. a., a se îndatora, a se încărca de datorii; ®twa^ —, a se face vinovat de ceva, a fi de vină la ceva; fid) —fd)ul* ben, v. r., a se îngropa în da- torii; a se face vinovat de ce- va; —fdjulben, s. n., vină, cul- pă; oțne fein —f^nlben, fără ca să fie el de vină; —f^ulbet, adj. și adv., îndatorat, încărcat de datorii; —febutten, v. a., a văr- sa, a răspândi; a umple (cu pământ un șanț), a îngropa sub pământ, sub zăpadă; —fdjutten, s. n., vărsare, în- gropare sub ruine; — fdjttrâgern, v. a.f aîncumnătăți; fid) —f^»â* gem, v. r., a se încumnătăți; a se rudi, a se încuseri; —fdpvagerung, s. f., încumnă- tățire, încuscrire; — jdpuaren, v. n., a coace (o bubă); —fc^mâr* men, v. a., a înceta de a pîrăi (o rachetă); a petrece nopțile în crailicuri; —fc^mdrjcn, vecji: Slnfcțwdrjen. Ser^f^^^en, v. a., a petrece timpul cicălind; a scăpa o vorbă din gură; —fc^meigen, v. a., a tăce asupra unui lucru, a nu vorbi despre ceva, a păstra tă- cerea; —fdpueiguug, 8. f., tă- cere, discrețiune; —fdjtoelgen, v. a., a’și prăpădi averea în desfrânări; —fdjtoellen, v. a., a pune o grindă la prag; —fc&tnellen, v. n., a se umfla; —fdpuemmen, v. a., a umplă de noroiu, a inunda; —fdȘmen* ben, v. a., a risipi, a prăpădi averea; — f^enber, 8. m., ri- sipitor; —fdpuenberin, s.f., ri- sipitoare; - fdjtDenberifdj, adj. și adv., risipitor, lucsunos, cu mâna spartă; cu risipă, cu profusiune; —fdjmenbnng, s. f., risipă, lues; profusiune. Ser^integen, adj. și adv., tăcut, închis, discret; — fcȘmiegen^eit, 8. f, discrețiune, reservă; —fdjnnelen, v. n., a căpăta bă- tături (la mâni, la picioare); —fc^wielte $dnbe, mâni cu pele groasă; — fdjttrintnten, v. n., a trece una în tr’alta (colorile), a. se perde pe nesimțite; —fdjttnn* ben, v. n., a dispăre, a se ri- sipi, a se face nevăzut, a se; Digitized by GooqIc 990 ®erfd)tv8ren—SSerfenben eclipsa; — fdjttnnben, s. n., pe- rire; —fd)Wipern, v. a., a înso- rări, a face surori; fid) — fdjtm- ftern, v. r., a se însorări, a se face surori; —fdjttriftert, adj., însorărit, frate și soră; —fdjtui* ftert fein/ a se înfrăți, a sim- patisa; —fdjtt>i|en, v. n., a f suda, a se năduși ; —fdjtt>i|en, v. a., a umplâ de sudori; a uita ceva cu totul. ^eM^Wbren, a jura, a ab- jura; a conjura; fid) —, v. r., a se lega prin jurământ; fid) gegen Qemanb —, a se con- jura în contra cuiva, a conspira în contra cuiva; —, 8. n., în- tărire prin jurământ; —fd)too* rene, 8. m., conjurat, conspi- rator; —fdjtobrung, s.f., conspi- rațiune, conjurațiune; —fdjnmn* ben, adj. și adv., perit, pribegit. $er-fedjâfadjenf v. a., a înșesi; —fegeln, v. n., a mâna corabiea în direcțiune greșită. ^erfețen, v. a. și n. ir., a nu vede bine; @twa$ —, a se înșela cu vederea, a scăpa din vedere, a sminti, a greși, a se greși; ed bei Qemanbem —, a’i greși cuiva cu ceva, a’l vătâma cu ceva; ber 8efh» tann ettnad —, și cel mai bun poate să greșească, să smintească; fid) —, v. r., a se greși; a se spăriâ la vederea vre unui lucru. Serf^en, v.a. ir., ^emanben mit ^tîvad, a provedâ, a purta grije, a îndestuli; mit bem Wljigcn —, a provedâ cu cele trebuin- cioase; mit bem 9ldtțigen — fein, a avâ toate cele trebuin- cioase; fein Simmer mit W* beln —, a’și mobila odaea; einen 3)ienfț —, a purta afa- cerile unei diregătorii; bie ÎBirttj- fdjaft —, a purta economica; ben $ienft an SteHe Qemanbeâ —, a înlocui pre cineva în ser- viciul seu, a substitui pre ci- neva în oficiu; fid) —, v. r., mit @tmaâ, a se provedâ cu ceva, a’și face provisiuni de...; fid) einer Sad)e —, a se aștepta la ceva; fid) ^emanbe^ sau beffen nid)t —, a nu aștepta pre cineva, ceva; etje er e3 pd) berfa^, fără veste; —, s. n., scăpare din vedere, greșeală, nebăgare de seamă; aud —, din nebăgare de seamă. ^er=fețren, v. a., a vătăma, a strica; —fețrnng, s. f., vătă- mare ; —fețung, s. f., îngrijire de ceva; aprovisionare; pur- tare de grije de o diregătorie. ^erfeidțten, v. n., a săca (rîul). ^erfehei, pl. —en, s. f., fabricare, de versuri rele; poesie rea; —n, v. n., a fabrica versuri rele. Serfcnben, v. a., a trimite, a es- peda; —fenber, 8. m., trimiță- tor, speditor; —fenbung, s. f., trimitere, espedițiune; —fen* bungdgebâțr, s. f., provisiune de espedițiune; —fengen, v. a., a arde la suprafață, a pîrli; —fengt toerben, a se pîrli, a se păli (de soare); —fengung, 8. f., pîrlire, pîrlitură; —fenlen, v. r., a cufunda, a scufunda; —fen- fung, s.f., cufundare, submer- Digitized by Google ^erfe^bnr—SSerfion 991 siune; — feffen, adj., auf ®twag, doritor de ceva pănă la nebunie. Berfe^bar, adj., ce se poate ră- sădi, strămuta; —en, v. a., a strămuta, a permuta, a trece din un loc in altul; a răsădi (pomi); in eine ținere âlaffe - en, a promova în o classă superi- oară; unter bie ^eiligen —en, a canonisa; in bie ^othroenbig* feit —en, a constrînge la ceva; eine Tțplr —en, a așe$a o ușe în zid; ^emanbem ben SBeg —en, a’i pune cuiva pedeci în drum; ben 2It^em —en, a’i lua răsuflarea, a’i înneca; ben SBein mit SBaffer —en, a amesteca vinul cu apă, a pune apă în vin; bag ©ilber mit ^upfer —en, a amesteca, a alia ar- gintul cu aramă; ^emanbem einen ®d)lag — en, a’i da cuiva o palmă, a’i lovi pre cineva; Stroag —en (verpfânben), a pune zălog, a zălog!; —en, v. a., a ră- spunde, a replica; fid) —en, v. r., a se permuta, a se muta la alt loc, a se pune în locul altuia; —ung, s.f., strămutare, permutare, schimbare (deloc); răsădire (de pomi); inversiune (a cuvintelor); amestecătura, aliagiu (de metale); promoțiune (de școlari). Berfemțen, v. a., a molipsi, a um- plă de boale contagioase. «erâfu^ 8. m., picior (de vers). 8er=ftdjierer, s. m., cel ce asigură; —fidjern, v. a., a asecura, a asigura, a încredința; fidj —, v. r., a se asecura, a se asigura; —ftc^ert, adj. și adv., asecurat, asigurat, încredințat; —fidje* rung, s. f., asecurare, asigura- țiune, încredințare; poliță; —fi* djerungggefellfdjaft, 8. f., socie- tate de asecuranță; —fidjerungg* pnimie, 8. f., primă de asecu- ranță; —fidjerunggfdjein, s. m., certificat de asecuranță, obli- gațiune în scris; —fidjtbaren, v. a., a învedera; —fidern, v. n., a străcura (printră pe- tri); —fiedjen, v. n., a vegeta, a lângecp; —fieben, v. a., a ferbe prea tare; a consuma fer- bănd; —fiegbar, adj., ce seacă ; —fiegeln, v. a., a pecetlui; —fiegelnng, *. f., pecetluire; —fiegen, v. n., a săca (isvorul), a se slăi, a deseca; —fiegen, s. n., săcare, săcăciune. ^er=filberer, s. m., argintar; —fii* bem, v. a., a înarginta; a pre- face în argint vânzând marfa, a realisa polițele; —filberung, s. f., argintire, convertire în argint; —fingen, v. a., a’și strica vocea prin multă căutare; fidj —fingen, v. r.f a cânta fals; —finten, v. n., a se cufunda, a se prăbuși; in &rmutf) —fin= ten, a cădă la sărăcie; in fee* banten —funten, cufundat în gânduri, absorbit în gânduri; —finnlidjen, v. a., a face ac- cesibil simțurilor, a materialisa, a representa prin simvoale; —finnlidjung, s. f., materialisa- țiune, simbolisare. Uerfiou, pL —en, s. f., versiune, traducere. Digitized by IjOOQle 992 ®er fi tt licțen—® er fprecțen Sersftttlicțeu, v. a., a civilisa: —fi^en, v. a., a petrece timpul șecjend; fidj —ft^en, v. r., a’și strica sănătatea prin prea mul- tă ședere. măiestriea de a face versuri, versificațiune; —madjer, s. m., versificător; —maj, 8. n.f metru. Ser^foftctl, adj.fad». f bețiv, beutor, dat la beutură; — fb^nen, v. a., a împăca, a împăciui, a spela pecatele; ficț — fbțnen, v. r., a se împăca, a se reconcilia; —fdțner, s. m., împăciuitor; —fbțnerin, 8. f, împăciuitoare; f bțnlicț, adj^iadv.j împăcăcios, conciliant; — fiîțnlicțfeit, s. f, păclnicie; —fbțnopfer, s. n., jertfă de împăcare; —fbțnung, s.f., împăciuire, împăcare, re- conciliare; — fflțnung&oerf, s. n., lucrarea împăciuirii, espiațiunii. Ser^forgen, v. a., gemanben mit a provede pre cineva cu ceva; feine ^inber —, a’și așeza copiii (prin căsătorie); ficț —v. r., a’și asigura vii- torul ; —for ger, s. m., îngrijitor; —forgung, s. îngrijire; așe- zarea copiilor sei; —forgung^ anftalt, 8. f, asii. Serf^sr^en, v. a., a pune la o parte pentru altă dată; —ung, 8. f., cruțare, reservă. $er*f|tâtatr & țînâ în loc; M v. r.j a se întârZiâ; —fpâtung, s. f.f întârziere; —fpeien, v. a.t a scuipa în do- sul cuiva; —fpeifen, v. a.. a mânca, a consuma mâncând; —fpenben, v. a., a distribui da- ruri; —fperren, v. a., a închi- de, a împedeca intrarea; ben 33Beg —fperren, a tăie calea; —fperrung, s. închiZâtură; —fpielen, v. a., a perde în joc (de cărți); —fpieler, 8. m., cel ce perde; —fpinnen, v. a., a consuma torcând; —tțun, o. a., a cheltui, a risipi (averea). $erfpott-en, v. a., gemanben, a batjocuri pre cineva, a’i lua în rîs; —er, s. m., batjocuri- tor; —ung, s. f, batjocuriă, bătae de joc. $er*fpreițett, v. a. ir., a jurul, a promite, a făgădui; feine Xodj* ter —, a’și logodi fata; ficț —, v. r., (£twa$ bon @tma§, a aș- tepta ceva dela ceva; ficț nicțt biel bon ®twa§ —, a nu aș- tepta multe dela ceva; —, a greși în vorbire, a se prevorbi; —, a se încredința cu cineva, a se logodi; icț țabc mo anberg berfprocțen, am promis în altă parte; —, n., —fprecțung, 8. f, promisiune, cuvânt, ju- ruință; gro&e — fprecțunoen ma* cțen, a promite munți de aur; fe n —fprecțen nicțt țalten, a nu ’și ține cuvântul; —fpren* gen, r. a., a sparge (cu ma- terii esplosive); a împrăștiâ inimicii; eine —fprengte 9Irmee= obtțeilung, parte a armatei tă- ieată, separată de armata prin- cipală; —fpringen, v. a.t ben guB, a’și scrinti piciorul; —foci^ jen, v. a., a consuma multă apă stropind, udând (flori); Digitized by IjOOQle I ^erftd^len—SSerfteigen 998 fein $Mut —fpri^en, a’și vărsa sângele; —fprud), s. tn., făgă- duință, promisiune; —fpunben, v. a.f a pune vreană la bute; —jpdren, c. a., a simți, a pre- simți, a băga de seamă. Berftațben, v a., a oțeli, a pre- schimba în oțel; —ung, s. f, oțelire. ^erftanb, s. m., înțelegere; inte- ligență, minte, judecată, spirit, intelect; natiirlicțen — ^aben, a ave minte sănătoasă; bei gutent — fein, a fi cu mințile întregi; nidjt mo^l bei — fein, a nu fi cu mințile întregi; Wieber ju — tommen, a’și veni în minți, a se desmeticî; ben — nerlieren, a’și eși din fire; gemanbem — beibringen, a’l în- văța minte pre cineva; ba§ ge^t liber feinen —, aceste sânt lu- cruri neînțelese de el; —, în- țeles, significațiune (a cuvin- telor). ®erftanbe§=begriff, s. m., ideă abstractă; — fraft, s. facul- tate intelectuală; menfd), s. m., om positiv; —f djdrfe, 8. f., age- rime de spirit; —fdjtnddje, s. f., hăbeucie, minte slabă ; — melt, s. f.f lumea intelectuală; —me^ fen, s. ființă înțelegătoare, inteligentă. Berftânbdg, adj. și adv.j înțelept, inteligent, pricepător, cu jude- cată, cu minte; — igen, v. a.f a însciința, a încunosciința, a informa; fid) —igen, v. r., a se înțelege; —igteit, s. în- țelepciune; —igung, * f.j în- Barcianu, Wbrterbuch. sciințare, încunosciințare; — lidj, adj. și adv.j la înțăles, clar, lămurit; —lidj madjen, a lă- muri ceva, a esplica; —lid)teit, s. f., clarificare; —nifj, 8. n., înțălegere, armonie. ^erftarf=cn, v. a., a întări, a în- doi, a împuteri, a fortifica; fid) —, v. r.j a se întări; —ung, 5. f., întărire, înnoire. 2ter*ftarrenr v. n., ve<|i: ©rftarren; —ftatten, v. a., a îngădui, a suferi, a concede; —ftattung, s. f.j permisiune: —ftauben, v. n.j a se prăfui; —ftauben, v. a.j a preface în praf; a’și răspândi polenul (despre plante); —ftandjen, v. a., a’și suci* a’și scrinti mâna; —ftaudjung, 5. f, scrintire; —ftedjen, v. a., a îm- preuna cu împunsături de ac; —fted, s. n. f ascunzătoare; —fteden, v. a., a ascunde, a pitula; fidj —fteden, v. r., a se ascunde, a se piti, a se pi- tula, a se dosi; —fteden, s. n., ascundere, pitire, pitulare; —ftedenfpiel, 5. n.j mijotcă; pitulare; — ftedt, adj. și adv., ascuns, tiptil, pitiș, indirect. 2terftețen, v. a., a înțălege, a pri- cepe, a cuprinde; ju — geben, a da să priceapă; eine Spradje —, a înțălege o limbă; fid) —t v. r.j a se înțălege; fid) ju @t* maâ —, a se da după păr, a consimți cu ceva; fid) auf @t* WaS —, a se cunoasce în ceva, a fi cunoscător de ceva. Ser=^eigen, fief), v. r., a se sui prea sus; a se rătăci urcând, Digitized byCjOO^lC 994 SBerfleUen— SBerftranben a se perde; —fteigern, v. a., a vinde la mezat, cu licitațiune; —fteigerung, s. f., mezat, lici- tațiune, subhastațiune; —ftei* nern, v. a., a petrifica; fid) —fteinern, v. r., a se petrifica; —fieinert, adj. și adv., petrifi- cat; — fteinerung, s. f, petrifi- care, petrificațiune, petrefact. ®er=ftellcn, v. a., a pune din loc, a pune la alt loc; ben SBeg —, a pune ceva în drumul cuiva; feine Stimme —, a’și schimba vocea; ficȘ —, v. r., a se preface, a se face, a se schimbsi,ase fasoli; —ftettt, adj. și adv., prefăcut; —ftettung, s.f., prefăcătură, marafeturi; punere la alt loc; punere de pedeci; —fteHung^hinft, s. f., măiestriea de a se preface; — fterben, v. n., a muri. 8erfteuerm, v. a., a pune impo- site pe ceva; a răspunde darea, tacsa; —ung, s. f, punerea de imposite. Set’ftiften, v. a., a pune țînte; —ftieben, v. n., a se împrăștie; —ptmmen, v. a., a disacorda, a indispune; —ftimmt, adj. și adv., discordat, rău dispus, moros; fidj —ffinnjten, v. r., a se disacorda; a se altera; —ftimmung, s. f, disonanță; indispositiune; —ftbbern, v. a., a acoperi cu zăpadă; —ftoden, v. a., a face nesimțitor; —ftof* ten, v. n., a se învârtoșa, a se face nesimțitor; a se mucedi; —ftodt, adj. și adv., îndă- rătnic, cerbicos, obstinat, îm- petrit la inimă; —ftorft^eit, —ftodung, s. f., învertoșare, nesimțire, împetrire a inimei; —fto^Ien, adj. și adv., ascuns, secret; pe furiș, într’ascuns; —fto^tener SBeife, într’ascuns. S$er=fiollen, v. a., a face galerii în o baie; —ftopfen, v. a., a astupa, a înfunda; — ftopft, adj. și adv., înfundat, încuiat, zăprit, constipat; —ftopfung, s.f, în- fundare, astupare, încuiere, ză- prire, obstrucțiune, constipați- une; —ftorben, adj., mort, ră- posat ; ber —ftorbene, răposatul, defunctul; —ftbren, v. a., a turbura, a întrărupe; —ftdrt, adj. și adv., confus; —ftbrung, s. f., turburare, confusiune. Ser=fto|, pl. ^crftb&e, s. m,., gre- șeală; —ftofjen, v. a., a pisa ceva, a alunga pre cineva dela sine; feine Șrau ftogen, a’și lăpeda soțiea; gegen —fto&en, a păcătui împotriva cuiva; gang —ftoBen fein, a fi abandonat cu totul; a fi tocit de purtare (o haină); fid) —ftoțjen, v. r., a greși; —ftofp ung, s. f., lăpădare (de soție); detronare, desmoștenire (de fiiu). Ser-ftranbeu, v. n., a se frânge (corabiea); —ftreidjen, v. n., a trece (despre timp, termin); —ftreid)en, v. a., a unge, a a- stupa lipind; —ftreidjung, s. f, lipire; —fhreiten, v. a., a chel- tui banii în procese; fic^ —[trei* ten, v. r., a se certa; —flxeuen, v. a., a răspândi, a risipi, a Digitized by Google SSerftrtden—SJertțeeren 995 împrăștie; — ftreuung, s. f., risipire, împrăștiere. ^erftrirf=en, v. a., a petrece tim- pul împletind cu acele; a îm- pleteci, a încurca pre cineva în ceva; ficț —, v. r., a greși împletind cu acele; a se în- curca în ceva; —ung, s. f., împletire cu acele; încurcare în ceva. Serftromen, «•» a curge în unde; —, v. n., a curge ca un torent. $er*ftubiren, v. a., a cheltui stu- diând; —ftiimmeln, v. a., a sluti, a schilăvi, a cotonogi, a ciunti, a stropși; ficț - ftiim* meln, r. r., a se schilăvi, a se ciungi; — ftummelung, s.f., schi- lăvire, mutilațiune; —ftummen, v. n., a amuți, a’și perde gra- iul, a îmmuți, a mocni; —ftum* men, s. n., —fhimmung, s. amuțire; —ftfimpeln; v. a., vecji: —pfufcțen; —pu^en, v. a., a tunde, a reteza. Serfucț, pl. —e, s. m., încercare, cercare, probă, ispită; esperi- ment; einen — anftellen, cțen, a face o încercare, o probă, un esperiment, a espe- . rimenta; —en, v. a., a încerca, a proba, a gusta (vin); a es- perimenta; fein ®liicf —en, a’și cerca norocul; Qemanben —en, a’i tenta pre cineva, a’i duce în ispită; ficț —en, v. r., a se încerca, a proba ceva; —er, s. m., ispititor, cercător, ten- tator; —erin, s.f., ispititoare; —Stpeife, adv., pentru încer- care, ca probă; —t, adj., cer- cat, probat, esperimentat; —ung, s. f., ispită, tentațiune; in —ung fiițren, a duce în ispită. 2kr=fubeln, v. a., a mângi, a spurca; —fummen, v. n., a înceta de bombăit; —fumpfen, v. n., a se înnomoli, a se în- noroi. 55er4ii«bigen, ficț, v. r., a păcătui ; — an Semanben, a păcătui în contra cuiva; —fiinbigung, s. f., păcătuire, păcat; —funten, adj. și adv., vecji: SBerfinten; —funtențeit, s. f., demoralisa- țiune, corupțiune; —fii^en, v. a., a îndulci; —fiifienb, adj., îndulcitor; —fiipung, s. f., în- dulcire. $Ber4ăfeln, v. a., a pune tăbli; —tagen, v. a., a amâna, a pro- roga ; — tagung, s. f., amânare, prorogare; —tdnbeln, v. a., a petrece cu nimicuri; —tanjen, v. a., a perde jucând; —tau* meln, v. a., a’și perde timpul în plăceri sgomotoase; —taufcț» bar, adj., ce se poate da în schimb; —taufcțen, v. a., a schimba, a permuta, a îmmuta; —taufcțung, s.f, schimb, per- mutațiune. conversiune; —teu* feit, adj.^xadv., îndrăcit, drăcos; —teufen, v. a., a săpa o ga- lerie vertical în jos (în băi); —teutfcțen, vecji: —beutfcțen. Ser4țeeren, v. a., a unge, a lipi cu păcură; —tțeibigen, v. a., a\apăra, a protegia, a ocroti, a scuti, a sprijini; ficț —tței* bigen, v. r., a se apăra; —tței* Digitized by Google *s* 996 SBertfyeibigung -^ertrauen biger, 6*. m., apărător, defen- sor; —t^eibigerin, s.f., apărătoare. Sertbeibigung, pl. —en, s. f, a- părare, protecțiune; —sanftal- ten, s. f. pl., pregătiri de apă- rare ; —sbiinbnig, s. n., alianță defensivă; —Sgrunb, s. m., te- meiu justificativ; —âtrieg, s. m., răsboiu de apărare; —Smittel, s. n., mijloc de apărare; —& rebe, s. f, cuvănt de apărare, apologie; —âfdjrift, s. f., scri- ere apologetică; —sftanb, s. m., stare de apărare; —Stnaffe,s.f., armă de apărare; —^tveife, adv., apărându-se: —Sivert, s. n., fortificațiune defensivă. SertfyeiGbar, adj., ce se poate distribui: —en, v. a., a îm- părți, a distribui, a potrivi; fidj —en, v. r., a se risipi, a se distribui; a greși distribuind; —er, s. m., împărțitor; —ung, s. f., reîmpărțire, distribuțiune, repartițiune, divisiune, risipire (a unei umflături). SeMțenern, v. a. a scumpi; —theuerung, s. f., scumpire; —tnieren, v. a., a îndobitoci; —tguen, v. a., a cheltui; —tțuer, s. m., cel ce cheltuesce înza- dar; — tțulidb, adj. și adv., ce se poate cheltui; —t^un, vedi: —t^ucn. Sertief*en, v. a., a afunda, a se ocupa cu ceva cu tot dinadin- sul; —ung, 8. f., afundătură, adâncitură, meditațiune adâncă. SertiMl, adj. și adv., vertical. $ertifg*en, v. a., a stârpi, a stfa- ge, a nimici, a prăpădi, acon- ceni; —er, s. m., prăpăditor, nimicitor; —erin, s. f., nimici- toare; —ung, s. f, prăpădire, nimicire, sterpiciune, estirpați- une, esterminațiune. Sertoneu, v. n., a se perde sune- tul cu încetul. Sfiertrag, pl. —trage, s. m., legă- tuință, tocmeală, învoieală, con- tract, convențiune, transacțiune, concordat; einen — mac^en, a face o învoieală, un con- tract cu cineva; —en, v. a., a suferi, a suporta, a toci pur- tând (o haină); —en, v. n., a face contract, tocmeală; fic^ —en, v. r., a se nărăvl, a se îngădui, a viețui împreună; a se împăca. $ertrftglidțr adj. și adv., de în- țăles, cine se poate nărăvl cu altul, sociabil, tractabil; —feit, s. f, înțălegere, nărăvire, com- patibilitate, îngăduință. Sertrag=ma^ig,a4/. și adv., conform cu tocmeala, după învoieală, con- vențional ; —Stmbrig, adj. și adv., contrar învoielilor, în con- tra convențiunei. SertrăHern, v. a., a petrece tim- pul cântând. Sertamen, v. n., Qenmnbem, auf Semanben, a se încrede cuiva, a’și pune încrederea în cineva; —> a-> Scmanbem ®ttoaă, a încredința ceva cuiva; ft<$ —, v. r., Qemanbem, a se încrede în cineva* a ’i se destăinui; —, s. n., încredere, confidență; — ju Semanbem ^aben, faftat, a avă încredere în cineva; fein Digitized by IjOOQle SSertrauern—SSertrorfnen 997 — auf Qemanb fe^en. a se în- crede cuiva, a se răzima în cineva; Semanbem @ttoa3 im — fagen, a spune cuiva ceva în taină, în confidență; — Smann, 8. m., om încrezut; —§boH, adj. și adv., plin de încredere, în- crezut. ^ertrnu=em, v. a., a petrece tim- pul jelind; — (idj, adj. și adv., familiar, confidențial, intim , în taină, în confidență; —lidj îverben, a se familiarisa; —lidj* teit, 8. f., intimitate, familia- ritate. ^er=trăumen, v. a., a trăi visând, a petrece timpul făcend nimica; —traut, adj. și adv., încrezut, de casă, familiar, intim; —traut tțun, a se areta familiar cu cineva; —traut mitȘemanbem fpredjen, a vorbi cu cineva con- fidențial ; mit @ttoa£ —traut werben, a se familiarisa cu ceva; —traute, ber, bie, s. m. și f., încreZut, încreZută, confident, confidentă; —trautțeit, 8. f., fa- miliaritate, familiarisare; — trau* ungSbotl, adj. și adv., plin de în- crâere, cu încredere. $ertretben, v. a., a alunga, a lua la fugă, a izgoni, a espulsa; ^emanben au$ feinem ©igentțum —, a deposeda; Semonben bon feiuem $(a$e —, a’l scoate din loc; bie $eiferteit —, a se des- răguși; bie ©efdjttmfft —, a se desumfla; ©emalt mit GJewaft —, a respinge forța cu forță; fidj bie > a’și petrece timpul; fid) bie Sangetveile —, a face să’ți treacă de urît; SBaaren —, a desface, a vinde marfa; bie Șarben —, a întinde, a amesteca colorile. Sertreib^infet t s. m., pămătuf pentru a întinde și a amesteca colorile; —ung, s. f., alungare, fugărire, izgonire, espulsare; amestecarea colorilor (pe pânză). $Bertret=cu, v. a., vedi: Qertreten; a călca, a închide; bie ^inber* fdjulje —, a eși din versta co- pilăriei; Semanbem ben 28eg —, a închide cuiva drumul, a ’i se pune în cale; —, a țîn^ locul cuiva, a înlocui pre cineva; gentanbe^ SteUe —, a țîne locul cuiva, a representa pre cineva undeva; Qemanben —, a apera pre cineva la ju- decată; —, adj., scâlciat; fidj —, v. r., ben ȘuB, a’și scrinti . piciorul: fidj ben (Sdjulj —, a’și scălcia papucul; —er, s. m., representant, plenipotent, procurator; —ung, s. f., căl- care în picioare; scălciare; re- presentațiune, înlocuire; repre- sentanță (națională), corp re- presentativ. ^er4rieb, s. in., venZare, debit; —triebene, ber, bie, s. in. și f., izgonit, espulsat, proscris; —trin* ten, v. a., a’și be averea, a’și cheltui averea în beuturi; feine ©orgen — trinten, a’și înneca grijile în vin. ^er=trorfneu, v. n., a se usca, a se usucă; —, s. n., —trod* nung, s. uscare, usucare; —trbbeln, r. a., a’și vinde ve- Digitized by Google 998 SSertuf^en—Slerbottftdnbigen chiturile, a vinde la telal; bie Seif —trdbeln, a’și perde timpul cu nimicuri; —trâften, v. a., gemanben, a mângăiă, a face pre cineva să creadă, că’i vei da ceva; fidj —trbften, v. r., a se consola cu...; —trb* ftung, s. f., mângâiere, spe- ranță; consolare. 8er4ufdjenr v. a,, a umbri cu tușă; a ascunde, a ține ascuns, a face ceva mușama; —tu* fdjung, 5. umbrire cu tușă; ascundere, acoperire; —ilbetn, v. a., gemanbem a lua cuiva ceva în nume de rău; —ubenz v. a., a face, a comite ceva; — unebeln, v. a., a de- grada; —une^ren, v. a., a ne- cinsti, a profana, a prostitua; —une^rnng, s. f., profanațiune, prostituțiune; — uneinigen, v. a., a despărechiă, a sămena ziza- nie, a desuni; fid) —uneinișen, v. r., a se desbina; —unemi* gung, 5. f, desbinare, des- unire, discordie; —ungfimpfen, v. a.y a defăima, a vorbi de rău, a calumnia; -ungHmpfung, s. f.f vorbire de rău, defăi- mare, calumnie. Seritngiiirf=en, v. n., a sa neno- roci, a nu reuși cu ceva, a peri, a se ruina; —t, adj. și adv., nenorocit, ruinat; —ung, s. nenorocire, nereușire. Be^ungnaben, v. a., a disgrația; —unreinigen, v. a., a spurca, a strica, a corumpe (aerul), a profana (un lucru sfânt); fief) —unreinigen, v. r., a se spurca, a se profana; —reinu gung, s. f.f spurcare, profana- țiune, infecțiune (a aerului); —unfidjem, v. â., a face nesigur; —unftalten, v. a., desfigura, a schimonosi; —unftaftung, s.f., schimonosire, desfigurare, di- formare; — untreuen, v. a.f a fura administrând bani străini, a prăda bani publici, a pre- varica, a dilapida, —untreuer, s. m.f dilapidator, prevaricator; —untreuung, s. f., dilapidare, administrare mișelească a ba- nilor publici; — un^ieren, v. a.f a șede reu (o podoabă), a strica aspectul frumos al unui lucru. SBer*urfa£, a’i cânta cuiva ceva în urechi, a’i spune tot una și aceeași; —lefe, s. f, începutul culesului (de vii); —lefen, v. a., a culege (stru- gurii) înaintea altora; geman* bem —lefen, a’i ceti cuiva ceva, a preceti, a prelege; —lefcr, s. m.y anagnost (în biserică), prelegător; —leferin, s. f, ce- titoare, prelegătoare; — lefung, s. f.y prelegere, conferență; —lefungen țbren, a urma cur- surile (la o universitate). $o?4e$t, adj., penultim, prece- dent ; —leudjten, v. n.y geman* bem, a merge înainte cu lumi- narea aprinsă, pentru a’i arăta calea; adaesemplu: —leudjter, s. m., cel ce merge înainte cu luminarea; model. ®or4teb, vea$, a dicta cuiva ceva; a’i spune ceva, ce are să țînă minte; —fager, r. m., cel ce spune altuia înainte; ger, 8. m.j cel ce conduce o cântare, cantor, cântăreț; —fân* gerin, 8. f.j cântăreață, care conduce cântarea; —faț, a. m.j ceea ce se pune înaintea cuiva; proposițiunea antecedență, pro- posițiunea majoră (hi logică); propus, plan; gute —fățe, pro- pusuri lăudabile, bune; mit —ja^, cu plan, cu scop; feinen —jab ănbtrn, a se râsgâhdl; —adj. și afa.j pre- Digitized by GooqIc 1022 । ^orfcți^t—^orfdjtoarm meditat, dinadins; cu scop; —fdjanje,*./., redută; —f$ein, 8. m., vedeală, iveală, zărire; jum —fâein fommen, a se a- răta, a se ivi, a eși la iveală; a se zări; jum —fc^ein bringen, a scoate la iveală, la vedeală, a vădi. IMWr s. amestecătură de lut și cărbune, cu care se spo- iesce cuptorul, ce servesce la topirea metalelor; prima pătură a unui strat geologic; —fc^iden, v. a., a trimite înainte; —fdjie* ben, v. a., a împinge înainte; a pretecsta. n-, a eși în sus, a țîșni (apa); a instrua pre ab tul cum să împusce; —, v. a., a da bani înainte; —fdjlag, 8. m., prima lovitură; proposițiune, project; notă diatonică; Sttoaâ in —fdjlon bringen, a propune ceva; — (colagen, v. a., a lovi mai ântâi, a bate tactul; a propune; — fdjlagen, v. n., a trage într’o parte (cumpăna); —Wlcppen, vecji: $ervorfd;leppen. 8. m., gust predomi- nant: presimțire; einen — bon (Btîvoi ^aben, a avă o presim- țire de ceva; — fdjmecfen, r. a., a avă un gust a ceva; a pre- f simți; —fcțmteb, 8. m., calfă de faur; —fdjneiben, o. a., a tăiă In bucăți (friptura), a instrua pre țineva cum să taie (frip- tura); —fdyteiber, 8. m., cel ce taie friptura; —fc^neU, adj. și ndx.r la timp nepotrivit, .grăbit, - indiscret, guraliv; —fdfmtt, 8. m., dreptul de a cosi înaintea altora; —fdptur, s. sfichiul biciului; —fdjreiben, v. a., a scrie în frunte, a scrie înaintea altuia, a instrua pre altul să scrie, a prescrie, a ordona; —fd^reien, v.a., a striga în presența cuiva, a întrece pre altul strigând; —fdjreiten, v. a., a înainta, a face progres, a merge înaintea cuiva; —țdjrift, 5. model de caligrafie, normă, regulă, in- strucțiune, regulativ, tipic; toi* ber bie —fdjrift, încontra in- strucțiunilor ; —fdjriftămăfiig, adj. și adv., conform normelor, normativ, uniform; —fdjritt, 8. m., pas făcut înainte, progres. Sor=f<^nb, 8. m., prima aruncare în popiei; ajutor, înlesnire; 3c* manbem — leiften, a’i sta cui- va într’ajutor; —Wuț, 8. m., căpută (la încălțăminte); —fdju* țen, v. a., o căpută (cisme etc.); —fdpile, f., școala pregăti- toare, de preparațiune; —f$ur$, 8. m., —țd^iirje, s. f., sorț lung; —8. m., prima lovitură; anticipațiune (în bani); —fdjuB* toeife, adj. și adv., prin antici- pațiune; —jdjiitten, v. a., a vărsa ceva înaintea cuiva, a’i pune dinainte; ben ^ferben §a= fer —fdjutten, a da cailor ovăs; —fcbfi&en, v. a., a se escusa cu ceva, a pretecsta, a simula; —fcȘu^ung, vecji: Sortoanb. $or»frf)Mrm, 8. m., roiul cel d’ân- tăi; —fc^toațcn, v. a., vecji: —plaubern; —fd)toeben, v. n., a umbla pe dinaintea ochilor; Digitized by knOOQle ^orfegeln—^orfpracțe 1023 e3 fdȘtvebt mir vor, Îmi aduc aminte de ceva ca prin vis; —fcțmimmen, v. n., a trece înainte cu înnotul; gemanbem —fdțnrimmen, a arăta cuiva cum să înnoate; —fc^tpdren, v. a,, a jura înaintea cuiva. r- n » a cu co’ rabiea înainte; —fe^en, v. a., a prevedă; ficț —fețien, v. r., a fi cu grije; —gefețen! interj., păzesce! —fețnng, a. pre- vedere , providența (divină), pronie; —fepen, v. a., a pune înainte, a așeza înainte; a pune în frunte, în cap; gemanbem ju effen —fefeen, a’i da cuiva să mânce; fid) —feten, v. r., a se pune înaintea altuia, a se pune în frunte; fidj —fepen, a’și propune ceva, a’și pune în gând; —fe^licț, ve<|i: —fd^ Hcț; —fefcpapier, 8. n., foaea albă dela titlul unei cărți; —fepfolte, 8. f, preficsă. ^orfein, v. n., a fi înainte, a se afla înaintea altuia; ba fei ®ott vor! D-deu să ne ferească, Doamne feresce! 8br*fid)t, 8. precauțiune, cir- cumspecțiune, prevedere; mit —, cu precauțiune; —fidjtig, adj. și adv., precaut, circum- spect, cu precauțiune; —fid)* tigleit, 8. f., circumspecțiune; —fi^t^ma®el, 8. f, precau- țiuni. SiHtffc, vecji: — foite; —fingen, v. a cânta cuiva ceșa; a începe a cânta; a învăța pre altul să cânte; — fifc 8. m.. presidență; —ftpen, f» w., a . presida; ber —fipenbe 9îatȘ, presidentul. 23or=fontmer, 8. m., ve^i: Sriiț)* ling; — forge, 8. f, preîngri- jire; —forgen, v. n., a preîn- griji. de ceva; —forglid), adv., cu preîngryire. ^orfpann, s. m., cai de poștă, de olac, de dârvală; —fpannen, v. a., a întinde înainte; ^ferbe . —fpannen, a prinde caii la trăsură; fid) —fpannen, v. r., a se înhăma la trăsură; —fpann* pferbe, vecji: —fpann; —fpie* geln, v. a., «gemanbem ®tnmă, a amăgi pre cineva cu ceva; a’i face ilusiuni; greunbfdjaft —fpicgeln, a pretecsta amiciție; —fpiegelung, 8. f, ilusiune, amăgire; —fpiel, 8. n., prolog, preambul, preludiu; —fpielen, v. n., a fi primul pe un instru- ment de muzică (într’un con- cert); —fpielen, v. a., geman* bem, a cjice cuiva o bucată de muzică; a arăta cuiva cum să cjică din un instrument Sosfpradje, vecji: Siirfprmte; —fpredjen, »■ a., gemanbem ®t* toa$, a’i dice cuiva ceva îna- inte, a’i rosti ceva, a’i spune cum să rostească; —fptefoen, v. n., a vorbi prea tare; tei gemanb —, a trece pe la ci- neva, a se abate pe la cineva în treacăt? — fprengtn, v. n., a fugi înainte cu calul, a da asalt cu calul; —fpringen, e. a sări înaintea ouiva, a’i arăta cum să sară; —fpringe^b, adj., Digitized by CooQle 1024 SSorftabt—^orftoB ce ese, ce sare afară; — fprung, ' 8. m., săritură înainte, scosă- tură; einen —fprung geminnen, a întrece pre altul. $or=ftabt, s. suburbiu, mahala; —ftâbter, 8. m., locuitorul unui suburbiu, mahalagiu; — ftanb, s. m., înfațișere înaintea jude- cății; antistie, direcțiune, co- mitet ; director; — ftânber, s. m., opritură de pădure; —ftec^en, v. a., a face găuri în ceva, pen-. tru a pută coase mai bine cu acul; —ftedjen, v. n., a eșl a- fară (din zîd); a bate la ochi, a se distinge; —ftedjer, 8. tn., sondă; — ftedurmel, 8. m. pl., mâneci trase preste mânecile hainei, pentru a le preserva de murdărie; — fteden, r. a., a pune înainte; fid) ein giel —fteden, a’și propune ceva; ben £opf —fteden, a’și scoate capul (prin fereastră); — fteder, s. m., scoa- bă Ia trăsură. Bar^fteȘen, r. n., a sta înaintea cuiva, a eși afară (capul unui cuiu din scândură); — nor ritțt, a se înfățișă înaintea ju- decății; einer Sadje —, a con- duce ceva, a administra ceva; -Htețer, 8. tn., administrator, conducător, director, principal; —fkțeramt, 8. n., oficiul de administrator, de director; —fte» țevin, 8. f, directriță, admini- stratoare; —fldjerfcțeft, s. f, vedi: —ftețerumt adj., ce se poate re- presenta, înfi^șă; prezentabil; —f«m, v. a., a pune înainte, I a înfățișă, a presenta, a reco- manda cuiva pre cineva; Sttvaâ —ftefien, a representa ceva, a pune în vedere; a face pre..., (pre amorezul); ein Scfaufpiel —ftetten, a representa o piesă de teatru; ^emanben afâ 3Ru* fter —fteden, a pune pre ci- neva de model; fid) —fteUen, v. r., a’și imagina ceva, a’și representa ceva; a aștepta ceva; idj fann mir bag nid)t —ftetten, nu pot crede acest lucru; mer ijfine ftd> bai nor» geftefit, cine s’ar fi așteptat la așa ceva; —ftefier, s. m., cel ce representă ceva; — ftettig, adv., (Stoaâ —ftellig madjen, a înfățișă cuiva ceva, a’l fiice să creadă, a cerca să’l îndu- pleci; —fteUung, s. f., presen- tare (a unei persoane); repre- sentațiune, idee; eine —flel* lung hon £ttvag madjen, a’și face o idee de ceva; ^eman* bem — ftellungen flber madjen, a remonstra în contra vre unui lucru, a se plânge de ceva; —ftetfanaStraft, s.f., ima- ginațiune, facultate perceptivă; —ftettuttggmeife, s. f, tehui de ' a’și representa, de a’și înfățișă lucrurile. «orfti*. s. m., înseilătură. SoHtof, 8. m., lovitură, înaîntă- ' tură, yipiscă; —ftogen, v- a-> a împinge înainte; —fio^n, «. n., a înainta, a da înainte; —ftreden, v. a., a întinde cui- va ceva, a scoate (limba), a împrumuta (băni); —ftrtctang, Digitized by Google ^orfndjen—-^oriibung 1025 s. scoatere (a limbei); îm- prumutare (de bani); —ftreic^en, v. a., a’și însemna ceva în carte; —ftrenen, v. a., a pune (nutre- țul) înaintea vitelor; —ftrid), 5. m., liniea începătoare a unei litere; —[tufe, s.f, elementele (unei sciințe), eserciții pregă- titoare. Sor=fndjcnr v. a. vedi: §ertior* fudjen ; — funbflut^lic^ , adj., antediluvian. $or=tang t s. in., primul danț; —tangen, v. a., a începe jocul, a deschide balul; gemanbem —tangen, a’i învăța pre cineva să joace; a’i întrece pre cineva jucând; —tdnger, s. m., cel ce începe jocul; —tangerin, s. f., ceea ce începe jocul, conducă- toarea jocului. ^ortljetl, pl. —e, s. m., folos, câștig, folosință, interes, bene- ficiu, profit; im — fein, a ave câștig; auf feinen — bebac^t fein, a se gândi numai la sine, a fi interesat; bie —e ciner SIrbeit tennen, a cunoasce din practică un lucru; fief) gu feinem —e oerdnbern, a se schimba în favorul seu; —țaft, adj. și adv., folositor, profitabil. $ordțunr v. a., a pune înainte; fid) —, v. r„ a se distinge; —trab, s. m., avantgardă; —traben, v. n., a întrece pre cineva în tropotul calului; a’i arăta cum se meargă în tropot. ^ortrag, pl. SSortrdge, s. m., pre- dare, povestire, dicțiune, elo- cuțiune ; discurs, prelegere, pro- Barcianu, WOrterbuch. punere; eine Sadje in — brin* gen, a propune ceva, a supune discuțiunei; bie —trage eineâ 2Ri* niftevS entgegen ne^men, a primi raport din partea ministrului; —en, v. a., a duce înainte sa; a’i arăta altuia cum să ducă' ceva; a propune ceva, a țină o prelegere, a prelege, a ra- porta cuiva despre ceva; —3* geidjen, 5. n., sămn (în musică). SBortrcfflidj, adj. și adv., de mi- nune, ales, escelent, ales pe sprânceană; —teit, s.f., bună- tate aleasă, escelență, calițăți . escelente. SBor=treiben, v. a., a mână îna- inte; ba$ ®ie^ —, a mena vi- tele; —treppe, s. f., primele trepte; —treten, v. n., a pâșl înainte, a se pune înainte; —trillern, v. a., a cânta cuiva ceva trămurând; - trinfen, v. a., gemanbem, a’i închina cuiva cu paharul; —tritt, a. m., pas în- ainte, precădere; ben —tritt țaben, a ave precăderea; —trunt, s. m., închinare cu păharul; —trupp, s. m., avant-gardă; —tud), s. n., vedi: Sc^iirge. ^oriiben, v. a., a esercita de mai- nainte, a se prepara bine de mainainte. ®oriibcr, adv., vedi: Vorbei. ^ordibung, s.f., esercițiu pregă- titor; —urt^eit, s. n., preocu- pațiune, prejudițiu; ein —urtțeif faffen, a se preocupa, a fi pre- ocupat de ceva; — urtțeiUlo^ adj. și adv., fără prejudiții, ne- preocupat; —urtțeifebott, adj. Digitized by Google 65 1026 SBormadje—SBor^eit și adv., preocupat, plin de pre- judiții; —vater, vecji: —altern; —Oermâ^tniB, s. n., prelegat; —bermanbte, s. m., rudenie as- cendentă; —Vorîegt adj., ante- penultim. s. f., vigilie înaintată; —mdgen, v. a., a cântări în presență cuiva; —md^len, v. a., a alege de mai nainte; —mal* ten, v. a., a predomina. ^ormaub, pl. —manbe, s. m., pretecst, scusă, pohidă. 3Jor=nmrt^ adv., înainte; —ge^en, v. n., a înainta, a ave rost; —treiben, v. a., a zori; — ftofjen, v. a., a împinge înainte; — fdjie* ben, v. a., a urni; —megr adv., înainte, prin anticipațiune; —meinen, v. a. gemanbem, a se plânge la cineva; —meifen, v. a., a arăta, a presență cuiva ceva; —tveifer, s. in., cel ce arată cuiva ceva, îndreptător; —meifung, s. f., arătare, pro- ducere, demonstrațiune. Sormclt, s. f., lumea străvechie, anticitate; lumea antediluviană; —lid), adj. și adv., antedilu- vian. ^Dt=menben, v. a., a pretecsta, a simula; —merfen, v. a., a a- runca ceva înaintea cuiva, (de mâncare); gemanbem @tmag —merfen, a’i mustra pre ci- neva pentru ceva, a’i pune ceva în nas, a’i înfrunta, a reproba ceva. s. n., întăritură îna- intată; —miegen, v. n., a pre- cumpăni; —minfeln, v. a., manbem, a se văiera în ființa de față a cuiva; —minter, s. m., începutul iernei; —miffen, s. n., cunoștință; mit —miffen, cu sciință; o^ne —miffen, fără scire; — miffenfdjaft, s. sci- ință pregătitoare. ^orim^, s. m., curiositate, in- discrețiune; —ig, adj. și adv., curios, indiscret. $or=Wort f s. n., înaintecuven- tare; preposițiune; —murf, s. m., dojeană, înfruntare; — mârfe madjen, a dojeni; —murf^frei, —mnrfSloâ, adj. și adv., fără a fi dojenit; —mur^fDott, adj., dojeni- tor; —gd^îen, v. a., geman* bem @tma§, a număra în fața cuiva; a’i învăța să numere; —jeic^en, veQi: Șlnjeic^en. 2Jor=5eitțnent v. a., gemanbem @tma§, a desămna cuiva un model, a învăța pre cineva să desămneze; a pi ne semnele trebuincioase înaintea unei piese muzicale; —geicfyner, s. m., de- sămnător de modele; —jei^ nung, s.f., desămn-model, mo- del de desămn; semnele din fruntea unei piese de musică; —geigen, v. a., gemanben ®tmaâ, a arăta, a pune înaintea cuiva, a demonstra cuiva ceva; — jei= ger, s. m., arătător, producă- tor, purtător (al unei epistole); —jeigung, .9. f., arătare, de- monstrare, presentare. $or^eit, s. f., timpul trecut, ve- chimea, anticitatea; — geiten, adv., din vechime, de demult; —geitig, adj., vecji: fjriițreif. Digitized by GooqIc SBorjiefjen—SKadjmannțdjaft ^nr=jie^cn, v. a., a trage la lu- mină, a scoate la lumină; a prefera; —, v. n., a merge înainte, a se muta în partea dinainte a locuinței; — jim* met, s. n., antecameră, tindă; —jug, s. m., ânteietate, pre- ferență, superioritate, preroga- tivă; ben —jug țaben, a ave ântâietatea. ^orjiigli^r adj., covârșitor, emi- nent, superior, de preferit; —, adv., eminent, de căpetenie, preste tot; —feit, s. f., supe- rioritate, covârșire. ^orjug^meife, adv., mai ales, cu deosebire. Sot4ren, v. n., a’și da votul, a vota; —, s. n., votisațiune, votare; ib, adj., — ibbilb, n., icoană, promisă în timp de vr’un năcaz, a se pune în vr’o biserică, icoană votivă; —tufei, s. f., tablă votivă, inscripțiune comemorativă; —um, 5. n., vot, sufragiu. Sultan, pl. —t, s. m., vulcan; —4^ adj., vulcanic, plutonic. tb, n., a douecjeci și treia li- teră în alfabet, având sonul lui v. ăBaare, pl. —n, 8. f., marfă, ne- goț; baumtnoUene —, bumbă- cărie; feibene —, mătăsărie; mottene —, lânărie; berbotene —, contrabandă, marfă oprită; id) filare btefe — nid)t, nu am acest fel de marfă în magazin. 1027 ^aareiuanf^Iag, s. n., tacsațiu- nea mărfurilor;—be-ftanb, s.m., efectivul mărfei; —beftelung^ bud), s. n., cartea de comande; —gefdjaft, s. n., comerciu cu mărfuri; —țauâ, s. n., maga- zin ; —Tenntnig, —tunbe, s. f., merceologie; —fager, s. n., ma- gazin, provisiune cu mărfuri, asortiment; — redjnung, s. f., factură; —berjei^nig, s. n., specificațiunea mărfurilor; —ber* jcidjnifj mit ^rei^angabe, tarif; —borratl), s. m., provisiune cu mărfuri; —joH, 8. m., vamă. SBabe, pl. —n, s. f., fagur. adj. și adv., deștept, ve- ghietor; — fein, a fi deștept; — tnerben, a se deștepta. $Badje, pl. —n, a. f., pază, cus- todie, vigilie; gardie, straje, sentinelă; bie — bejie^en, auf bie — jie^en, a merge la gar- die; — ftețen, a păzi, a sta straje, a fi de pază; — țalten, a păzi, a sta la pază. QBadțen, v. n., a veghie, a sta la pază, a fi deștept; —, s. n., veghiere. SBadpfener, 5. n., foc de pază; —gelb, s. n., plată de pază (la un bolnav); —tjabenb, adj. cel de pază, care stă straje; —țau§, 8. n., casă de pază; —țjduâdjen, s. n.. gheretă. SBadjljoIber, s. m. (bot.), junipâr, jneapen; —beere, s. f., boabă de junipâr; — țarj, s. n., râ- șină de junipâr, sandarac. $Bad)=mannfd)aft, s. f., soldați de pază; —meifter, s. m., sergent )O^Ic 6M 1028 SSa^§—SBadjtcl de cavalerie; —parabe, s. paradă; —poften, m., senti- nelă. 2®ad)â, s. n., ceară; — bleidjen, a înălbi ceară; mit —uber$ieljen, a cerni. ă®at^s=abbrnrf, s. m., tipariu în ceară; —artig, adj., ceros; —bilb, s. n., figură de ceară; —bleidje, /., înălbitorie de ceară; —bleidjer, s. m., înălbi- tor de ceară; —blume, s. f, floare de ceară; —boffirer, s. m., cel ce modelează în ceară, ^adțfam, adj. și adv., veghietor, priveghietor, luător aminte, ne- adormit; ein —eâ Shige auf @tmaâ ^aben, a lua aminte la ceva, a priveghie asupra unui lucru; —feit, s. f., priveghiere, luare aminte, neadormire, de- șteptăciune. 2Bad)fd)iff, s. n., corabie de pază, staționară. S3$adjfcn, v. n. ir., a cresce, a se face mare, a se produce; er ift fe^r getno^fen, el a cres- cut foarte tare; $ier tud^ft nid)t§, aici nu cresce, nu se face nimic; gemanbem liber ben ®opf —, a se face mai mare ca altul, a nu mai cresta pre cineva; einer Sa^e gemacpfen fein, a fi în stare să faci ceva; —, s. n., crescere; — ber ^flon^en, vegetațiune; berîRonb ift im —, luna cresce. BBădjfern, adj. și adv., ceros, de ceară. ăBatț^=fabrif, s.f., fabrică de ceară; —farbe, s.f., coloare de ceară; —farbig, adj., ca ceara, de co- loarea cerei; —figur, s. f, fi- gură în ceară; —gelb, adj.* galbin ca ceara; —țanbel, s. f, negoț cu ceară; —^dnbler, s. m., neguțător de ceară —ter$e,$./., făclie; — leinmanb, 5. pân- ză cernită, mușama; —lid)tr s. n. ve(p: —ferje; — malerei, s. f, pictură en caustică; —maâ* te, 5. f., mască de ceară; —mețl, s. n., polen. 3Bat^^=papier, s. n., hârtie cern- ită; —perle, s. f, mărgea de ceară; —preffe, s. f., teasc de curățit ceara; — puppe, s. f, păpușe de ceară; —f^eibe, «. f. ve4i: SBabe; — fdjmetye, s. f., topitorie de ceară; —ftocf, s. m.r făclie; —tafel, s. f, tablă de ceară; — taffet, s. m., tafet cernit. 3Sadj$tl)itm, s. n., crescere, vege- tațiune, progres. SBaA^trabern, s. f. pl., voștme. SSa^ftnbe, s. f., odae de pază, de gardă. gBadj&tudj, s. n., pânză cernită; —gelle, 5. f., celulă, alveolă (de ceară); — jie^er, «. m., făclier. * 2Bad)t, 28ad)t$au3, vedi: £Bad)e. pl. —n, s. f., (zool.), prepeliță, pitpalacă; —fang, s. m., venat de prepelițe; —bunb, s. m., prepelicar; —fonig, s. m., (zool.) cristeiu; —ftreic^en, s. n., prinderea pre- pelițelor cu plasa; —ftricf, s. m., trecerea prepelițelor; —mei$en, ve§i: ^uțweijen. Digitized by Google SBacfiter—SBagen 1029 3. m., păzitor, veghietor, straje; —^du^djen, 3. n., vedi: SBa^duât^en; —in, s. f., ve- ghietoare, pază. SBatfjMljnrm, 3. m., turn de pază, foișor; —f($iff, vedi: ^ad)fd)iff. S®ade, vecji: Me. SBatfeMg, adj. și adv., ce se clă- tină, clătinător; —fopf, 3. m., om ce dă din cap; —n, v. n., a se clătina, a clătina; — n, clătinare. SBader, adj. și adv., vioiu, vigo- ros, brav, curagios, fără frică; cum se cade. SBabe, pl. — n, s. f., pulpă, ^abel, vedi: Sd)mang. SBabetbaber, 3. f., vena pulpei; —bein, 3. n., țurloiu, osul pe- roneu; —muâfel, 5. m., muș- chiul peroneu. ^Baffe, pl. —n, s. f., armă; in- strument. 28affel, pl. —n, s. f., pogace; —tudjen, s. m., lalanghită. laffen, 3. f. pl., arme, armatură; colții mistrețului; gu ben — greifen, a apuca armele în mână; gu ben —! la arme! —bruber, 5. m., soț de arme; —fabrif, 3. f., fabrică de arme ; —fdțig, adj., harnic de a purta arme; —gattung, a. armă; —geflirr, 3. n., zîngănit; —gliid, 3. n., norocul răsboiului; —§auâ, 8. n., arsenal; —pla^, 3. m., deposit de arme; —rod, s. m., haină de ostaș, tunică; — ru^e, 3. f., vedi: —ftiUftanb; —rib ftung, veqi: Oluftung; —fdjmieb, 8. m., faur de arme; —fdjmiebe, 5. f., fabrică de arme; —ftiU= ftanb, 3. m., armistițiu; —tang, 8. m., joc răsboinic: —t^at, 8. f., faptă resboinică; —trdger, 3. m., scutier (al unui cavaler); *—iibung, s. f., esercițiu de arme, esercițiu militar; —tuadje, s. f., paza armelor. SBafftten, v. a., a arma, a în- arma ; mit gemaffneter §anb, cu mâna armată; fid) —, v. r., a se arma, a se înarma; fid) mit (SJebutb —, a ave îndelungă răbdare, a rămâne în așteptare. ^affnnng, s.f., armare, armatură. ț&agamt, 3. n., maje, oficiu de cântărire. ^dgbar, adj., ce se poate cân- tări ; —teit, s. f., facultatea de a pute fi cântărit, ponderabi- litate. ț&age, pl. —n, 3. f., cumpănă, dântar; echilibru; 3eman&em bie — ^alten, a fi egal cu ci- ' neva (în însușiri); fid) einanber bie — țalten, a fi unul ca al- tul după valoare; feine SSorte auf bie — legen, a’și cumpăni fiecare vorbă, a vorbi cum- pătat. 3Sage=balfen, s. m., brațul cum- penei, stăjin, jugul cumpenei; —gelb, 5. n., tacsa de cumpă- nit; —^al^, 3. m., om cu ca- pul amână; —^atfig, adj., cu- tezător ; —^auâ, s. n., cum- pănă publică; —floben, 3. n., urechea cumpenei; —funft, s. f., statică; —meifter, 3. m.f măjer. £8agen, V. a. și n., a îndrăsnl, Digitized by GooqIc 1030 338agen—ăBa^lfa^ig a cuteza, a se încumeta, a se pune în pericul, a risca; bag SÎuBerfte —, a’și pune capul; bag ift ein gemagter Sdjritt, acesta este un pas foarte în- drăsneț; mer Wagt, geminnt, mi- rue, cine îndrăsnesce: fid) —, v. r., a se arunca în pericul, a întreprinde ceva periculos. SBagen, pl. SSagen, s. m., car, trăsură, căruță; teleagă, co- tiugă. ăBdgen, v. a., a cântări, a cum- peni, a măji, a nivela; getoo* gen, adj., cumpănit, cântărit; —, n., cântărire; nivelare. SBagen=atțfe, s. f, osiea carului; —baum, s. m., inima carului; —burg, s. f., baricadă de care; —bede, 3. /., coviltir; —beid)* fel, 3. oiște, rudă de car; —fierte, 3. /., leasa carului; —frad^t, 3. f., cărăușie; —țe- leife, 3./., ogaș, văgaș, rotaiu; —gefdjirr, 3. n., hamuri; —ge= ftefi, 3. n., dric; —^alter, 3. m., rac la căruță; —^aug, s. n., șopron pentru care; — faften, 3. m., coș de car; —forb, 3. m., coșul carului; —tabung, 3. încărcătură, povară; —leiter, 3. /., loitră; — madjer, 3. m., rotar; —meifter, 3. m., cumpă- nar; conductor de diligență; —pferb, 3. n., cal de trăsură; —rab, 3. n., roată de car; —rennen, s. n., cursa de care; —fermiere, s. f., smoală, dihot; —fcfyoppen, 3. m., șopron de trăsuri; —fperre, 3. pedecă; —fc^Iag, 3. m., oblon la trăsură; —fpur, 3. f., văgaș; —tritt, 3. m., scară la trăsură; —minbe, s. f., poșteucă, șaitău; —jug, s. m., șir de trăsuri. 2$ager, 3. m., cumpănitor, măjer. 2Bage=redjt, adj. și adv., orizon- tal, plan; —ftiid, s. n., faptă cutezătoare; —jettel, s. m., șe- dulă de cumpenit, de măjerit; - junge, s.f., limba cumpenei. 2Bag4jal$, vedi: ăBagețoIg; —lidj, adj., riscând; —net, 3. m., ro- tar; —nerorbeit, s. f., rotărie; —nerjunft, 3. f., corporațiu- nea rotarilor. 2Bagnt§, pl. —ffe, 3. n., încume- tare, faptă cutezătoare, riscată. $Bag=fdjalM-A disc, teas de cum- pănă; —f^eit, ve$i: £Rid)tfdjeit pl. —en, s. f, alegere; scrutiniu, alternativă; er ^at bie —, el are să aleagă; Qe* manbem bie — laffen, a lăsa pre cineva să aleagă, a’i lăsa alternativa; —amt, 3. n., func- țiune electorală. ^dțlbar, adj., ve4i: SBațlfdbig. ^ațlbriuerber, 3. m., candidat. v. a., a alege, a opta; bur^g £oog md^len, a arunca sorți; mit ®ugeln —, a alege prin bile, a balota. 28al}ler, s. m., alegător; —in, s. f, alegătoare; —ifd), adj. și adv., alegător,, delicat, dificil. eligibil; —faljig* feit, 3. f, eligibilitate; —fflrft, 3. m., principe electoral; —fa* pitulation, s. f., capitulațiune, învoieală făcută cu nou alesul împărat roman; —faifer, 3. m.. Digitized by Google SSațn—W^rmann 1031 împărat ales, electiv; —finb, 5. n.y copil adoptat; —tbnig, • s. m., rege electiv; —tbnigreid), s. n.y regat electiv; — fugel, 5. f., bilă; —mann, s. m., a- legător; —pla^, s. m.y locul de alegere, locul de bătae, locul de întâlnire (la duel); --redjt, s. n.y dreptul de alegere; baâ aUgemeine —redjt, sufragiul universal; —reidj, s. n.y regat electoral; —fprud), s. m.y de- visă; —ftatt, s. f.y loc de bă- tălie; —ftimme, s. f.y vot, su- fragiu; —fag, m.y (jioa ale- gerii; —voter, .9. m.y tată a- doptiv; —vcrfammlung, s. f.y adunare electorală; —verroanbt* fcfiaft, 8. f.y simpatie, afinitate electivă; —gettel, 5. m.f bilet de alegere; —$euge, s. m.y scrutinător; —junmer, n.f odaiea, în care se face alege- rea, conclavă. 8. m., nălucire, [greșeală, I opinie rătăcită, ilusiune; ben — bene^men, a desamăgi; im —e befangen fein, a’și face ilusiunea că..; —bilb, s. n., chimeră, nălucire. SBâțnen, v. n.y a cugeta, a pre- supune, a’și închipui. 2Sațn=g(anbe, s. m.y credință ero- nată, deșeartă; —forn, n.y grăunte sec; —mag, s. n., mă- sură falsă; —finn, 5. tn.} ne- bunie, alienațiune mentală, fre- nesie, delir; —finnig, adj. și adv., nebun, maniac; —Weii* ^eit, f.y înțelepciune falsă; —mig, s. m.y delir, aiurare, ! manie; —îui^ig, adj. și adv.y nebun, absurd, aiurător. SBațr, adj. și adv.y adevărat, real; feine Slnfi^t ift — getoor* ben, părerea lui s’a realisat; fo — id) ein 3Renfd) bin, pe legea mea! fo — mir ®ott țelfe! așa să’mi ajute Dcjeu! nid)t —? nu este așa? ein — er greunb, amic adevărat, sincer; ba? —e, s. n.y adevărul. v. a.y a păzi, a apăra, a feri; fid) —, v. r.y a se păzi, a se feri de ceva. £$al)ren, v. n., a țîne (timp mai îndelungat), a dăinui, a dura, a continua. ă^ațrenb, prep.y (ca genetivnl/, pe când, pănă când, în timp de...; — eine? 3ațreâ, în timp de un an; — feine? £eben?, pe când trăia; —, adj.y emig —, dăinuitor, etern 2Bal)rl)aft, —ig, adj. și adv.y ade- vărat, veridic, genuin; —! interj.y în adevăr; —igfeit, s. f.y veracitate. 28aljrl)eitr pl. —en, 8. f.y adevăr, realitate; macsimă, acsiomă; in —, în adevăr; bie — fagen, a spune adevărul; ^inter bie — fommen, a descoperi adevărul; ber — na^e treten, a nu spune lucrurile cum sânt, a tăinui adevărul lucrului; —?liebe, 8. f.y iubirea de adevăr, veracitate; —?liebenb, adj.y iubitor de ade- văr, veridic. ^aljrlidț, adv.y în adevăr; pe le- gea mea, elbet! UBațrmann, vecji: ®etoa^r?mann Digitized by GooqIc 1032 3®ațrnețmbar - ^Balbameife ă®ațntețnt=bar, adj și adv., ce se poate cuprinde cu simțurile, perceptibil; —barfeit, s. f, per- ceptibilitate; —en, v. a. și n., a prinde de veste, a vede, a zări, a simți ceva, a cunoasce, a observa; eine ©elegen^eit —en, a se folosi de vre-o ocasiune, a pândi vre-o ocasiune; --ung, s. f., percepțiune, observare. ! UBațrfag=en r v. a., a spune de noroc, a spune viitorul, a păs- căll, a da cu bobii, a da cu cărțile; a cobi; fid) — laffen, a se duce să’ți dee cu bobii, cu cărțile, să’ți spună de no- roc ; —enb, adj., păscălitor; —er, m., spunetor de no- roc. păscălitor; —er au$ ben Sternen, astrolog, păscălitor; —er au£ bem SBogelflug, cobar, augur; —erei, .9. f., spunătură de noroc, păscălie, vrăjitorie; —erin, .9. f., spunetoare de no- roc, vrăjitoare; —ergeift, 5. m., spirit, talent de divinațiune; —etijd), adj. și adv., profetic; —erftab, s. m., vergeluță de vrăjit; —ung , a*, f, vrăjire, spunere de noroc, păscălire, cobire. ifâațrf^ciuli^, adj. și adv., pro- babil, aproape de adever; —feit, a. f, probabilitate; —feit^rerf)* nung, 5. calculul probabili- tăților. *• m., verdict. ^atjrmug, .9. f, valoarea mone- telor, valută; dfterreic^ifd)e —, valută austriacă; —tuolf, s. m., pricoliciu. 933aljr$eidjen, •$. n., semn, notă caracteristică. BBnibcl, vedi: $$ebel. ' sj®aib, m. (bot.), brobință; glast; . —fupe, s. f., putină de văpsit cu brobință; —milele, s. f, moară de brobință. SBaife, pl. —n, s. f, orfan, or- fană; siriman; —nțau^, 5. n., casă pentru orfani, orfanotro- fiu; —nfinb, s. n., copil or- fan; —nfnabe, 5. m., băiat or- fan; —nmabrfjen, s. n., fată orfană; —nmutter, s.f, mamă de orfani; —nftanb, 5. m., sta- rea de orfan; —nbater, s. m., tutor, îngrijitor de orfani. vedi: SBei^en. 2Ba!ef s. f. gaură în ghiață; (miner.), un fel de schist de cuarț cu mică. Salari), pl. —en, s. m., român; —in, .9. f., română; — ifd), adj., românesc; —ei, s. f, (geogr.), Valachia, MunteniaȚ —, pl. —e, s. m., cal jugănit; —eu, v. a., a jugăni (cai). 28alb, pl. SBdlber, s. m., pădure, sîlhă (de brădet); braniște, ză- voiu; ein Șocțftammiger —, codru. 2Balb=ameife,. s. furnică de pădure; —anemone, s. f. (bot.), floarea oștilor, oiță, floarea vântului; —bau, s. m., silvi- cultură; —baum, s. m., ar- bore; —betvoțner, s. m., pă- durean, codrean; paserile; —beroo^nerin, s.f, pădureancă; —biene, 5. f, albină sălbatecă; —blume, 5. f, floare de pă- Digitized by IjOOQle ^iilb^en—SMger 1033 dure, sălbatecă; — branb, s. m., incendiu de pădure; —bruber, 5. m., sihastru. S^iilbdjen, s. n., pădurice, berc. SSalbbiftelf s. f. (bot.), scaiu pă- dureț; —boften, s. n., eupato- rie; —erbbeere, s. f., fragi de pădure; —efel, s. m. (zool.), colun; —eule, s. f., buhă; —efc^e, s. f., paltin; —flote, s. cimpoiu; —f rebel, s. m., prevaricațiune în păduri; freb* Ier, m., prevaricant de pă- duri; —geift, s. m., mama pă- durii; —gemd^, s. n., plantă de pădure; —gott, 9. m., zeu de pădure, Faun, Satir, Sil- van ; —gbttin, s. Nimfă, Driadă; — gra^niiicfe, s. f. (zool.), pitulice; —griUe, s. f. (zool.), greer de pădure. ^Balb^ațn, s. m., cocoș sălba- tec; —^irfe, 8. f., meiu sălba- tec ; cârpenă de pădure; —țo^ nig, 8. ț., miere sălbatecă; —țorn, s. n., corn (de vânat); —^u^n, vedi: $afel^u^n; —ții* ter, 5. m., pădurar, brănișter, jitar. 2®alb=itțt, adj., păduros; —ig, adj., cu păduri, păduros. S@alb4irftțbanm, .9. m., cireș săl- batec ; —fnoblaud), s. m., (bot.), aiu sălbatec; —leite, s. f., mar- ginea pădurii; —lente, a. m. pl., pădureni. S^al^tnanu, s. m., pădurar; sa- tir; —mannd)en, s. n., Silvan, Faun; —mau$, s. f., șoarece de pădure; —meije, s. f., piți- goiu de pădure; —meifter, s. m., inspector de păduri; (bot.), sânzuene de pădure; — menfd), s. m., om sălbatec; orangutan; —narfjtfrfjatten, s. m., (bot.), earba codrului, mătrăgună; —neffel, s. f., urzică puturoasă; —ttbmpțe, s. /, Driadă; — oct)S, s. m., bour, zimbru; —orbnung, <9. f., regulament de păduri. 33$alb=pnpț>cf, s. f., (bot.), nalbă mare; —robe, a. f., (bot)., cur- pene, archit; —recfyt, s. n., pădurărit, lemnărit; —reiter, .9. m., păzitor de păduri călă- reț ; fdjaben, .9. m., pagubă în pă- duri; —jcțau, 5. f, inspectare de păduri; —fcfjnepfe, .9. f., (zool.), sitar de pădure ; —fdjiițje, s. m., pădurar; —jumpf, s. m., vertop. 3Balb=taitbc, s. f., (zool.), poruqjb sălbatec; —teufel, s. m., Satir, un fel de maimuță; —t^ier, 5. n., animal sălbatec. SBalbnug, pl. — en, s.f., pădure, codru. ^alb-Dergcfjcn, .9. n., vedi: frebel; — tvdrt§, adv., înspre, cătră pă- dure ; —meg, s. m‘, potec, plaiu; —tveibe, s. f., pășune în pă- dure; —toiefe, s. f, poiană, prelucă; —miefel, s. n., neve- stuică de pădure ; —murj, s. f., (bot.), verițel. SBalb^ettțen, .9. n., sămn pentru însămnarea arborilor de tăiat; —jiege, s. f., capră sălbatecă; —$in$, 8. m., dare pentru lemnărit. SBalgcr, .9. m., nete4itor; —n, v. a., a netezi, a suci. Digitized by GooqIc 1034 Baliga ^3alțaUa, s. f, Valhala, eliseul popoarelor păgâne germanice; un monument la Ratisbona. pl. —n, 5. f, piuă, dârste. $3alhbanfr 5. ve4i: — trog; —en, v. a., a bate în piuă; —en, s. n., batere în piuă; —er, —mutter, s. m., piuar, dârstar; —erbiftel, s. f. (bot.), ciulin; — ererbe, s. un fel de păment unsuros; —^aar, s. n., floacă de piuă; — nuiele, s.f., vetji: —toerî; —trog, 5. m., paită, vală de piuă. pl. —Wtte, s. m., val, propinac, tabie, iezătură, tro- ian de zapadă. SSattadț, vecji: ăBalod). 2Baft=arbett, f, lucru de pă- ment; —arbeiter, 5. m., lucră- tor de păment; —brucț, s. in., •spărtură, știrbătură în iezătură, în val, breșă. SBallen, r. n., a clocoti, a colcăi, a ferbe în clocot, a unda; a umbla rătăcind, a umbla ca peregrin; a se bate inima; —, s. n., clocotire; —b, adj., clocotind, ce se bate, palpitând (peptul). 2Batt=fațrt, s. f, peregrinagiu, călătorie la locuri sfinte, ha- gialîc; — fa^rten, v. n., a mer- ge la locurile sfinte; —fa^rer, 5. m., peregrin, hagiu; —fa^rt§* ort, 3. m., loc la care pere- grinează oamenii. SSattfiftȘ, s. m., chit, balenă; —artig, adj., cetaceu; —barte, fanoană; —fang, 5. m., vânat de chiți; —fanger, 5. m., -SBalten pescar de chiți; —t^ran, s. m., ve(}i: gif^ron. ț&afcgang, s. m., terasă; —graber, s. m., cel ce lucră la pământ, ^ah=fellcrr s. m., casemată; —meifter, s. m., inspector de întăritori; —nuB, 8. f., nucă; —nuBbaum, s. m., nuc. talion, pl. —en, s. m., Valon; —in, s. f., Valonă. 5Sall=ratb, 5. m., spermancet; —roB, s. n. (zool.), cal de mare, rosmar. 3®aKung, pl. —en, 8. f., clocot, colcot, colcăieală; emoțiune, în- ferbentarea sângelui. SBallWur^ s. f. (bot.), earba lui Tatin, tătniș. $Ba(m, pl. — e, s. m., ochiu, (de apă); —bad), s. n., pavilion, cort. 2Batyttrgi$nad)t, s.f., sărbătoarea strigoilor (prima Main, la Ger- mani). 2$al3, vedi: SBeU. adj., italian, francez, stră- in ; —er Șa^n, curcan; bie —e S^tueij, Șvițera franceză; —en, v. n., a vorbi în gerg străin; —fo^l, s. m., N&T7& albă; —torn, s. n., porumb, cucuruz; —lanb, s. n., Italia. ^altenr v. n., a dispune de ceva, a porunci; ^emanben f^alten unb — laffen, a’i da cuiva voie să lucre după placul seu; iiber @tmaâ fdjalten unb —, a dis- pune pe deplin de ceva; ttnlb îurlid) fdjalten unb —, a lucra arbitrar; ba$ toalte ®ott! D(}eu s’ajute. Digitized by GooqIc SSalge—SBanbfeft 1035 ^al$er pl. —n, s. sul, tăvălug, cilindru, vălătuc. ăSaljeifen, s. n., fer întins în șine. SBal^en, v. n., a juca vals; v. a., a netezi cu tăvălugul, cu vălătucul, a întinde vălătucind; —, s. n., jucare de vals, vals; —, netezire, vălătucire. ^â(gcnr v. a., a rostogoli, a pră- văli ; a arunca ceva asupra cuiva; bie Scțulb auf einen anbern —, a arunca vina pe altul; fief) —, v. r., a se ros- togoli, a se tăvăli; —, 5. n., rostogolire, tăvălire. ^al$en=f0tmig f adj. cilindric; —furbifj, 5. m., duhnă, tărtă- cuță; —preffe, s. teasc cu sul; —rab, s. n., roată cilin- drică; —fpinbel, s. fus (de roată). 9®a(jerr s. m., cel ce întinde cu vălătucul; vals (jocul). n., facălet, frămen- țel, tăvălug; —n>edz 8. n., fa- brică de fer. ^alguug, s. f., tăvălire, rosto- golire. 28amme, pl. — n, 5. bărbie; tragăn (la vite). s. n., gubă, giubea, ză- bun, mânecar (de flanelă). 2Bammdd)enr 8. n., scurteică. ve^i: SBomme și SSanft ^anbr vecji: SBinben. gBanb, pl. SBanbe, s. părete; fteinerne —, zîd, mur; fpani* jd)e —, păretar, paravan. 28anb=banf, s. f., bancă așezată la părete; —befleibung, 5. căptușeala păreților cu scân- duri, dușamea. ^anbel, s. m., schimbare, stră- mutare; purtare, vieață; §an* bel unb negoț, comerciu; —bar, adj. și adt., schimbă- cios; stricăcios, cu scăderi, su- pus scăderilor, defectuos; bar* feit, 5. schimbare, nestator- nicie ; vicisitudine, variabilitate; —n, v. n., a umbla, a petrece; —n, v. a., a schimba, a stră- muta; —ftern, s. m., planet; —ung, s. f., schimbare, pre- facere, transsubstanțiațiune. 2Sanbcr=er, s. m., călător, turist; —falfe, s. m., șoim peregrin; —gcfeH, s. m., soț de călătorie (pe jos); —jațre, s. n. pl., anii de călătorit (la meseriași); —n, r. n., a călători pe jos, a merge în străini; in bie Sretnbe — n, a merge în străini; —nb, adj., nomad , căletor, ambulant; —ratte, s. f., cloțan, gusgan; —raupe, s. /., omidă procesio- nară; —fcțaft, s. f., călătorie în străinătate; auf ber —fdjaft fein, a se afla în țeri străine (ca meseriaș); —âmann, 5. m., ve^i: SSanberer; —ftab, s. m., toiag de călător; ben —ftab in bie $anb nețmen, a pomi în călătorii, în lume (pe jos); —taube, s. f., porumb călător sălbatec; —ung, s. f., călătorie (pe jos); migrațiune, peregri- nare; —jeit, 5. f., timpul me- nit pentru călătorii m țeri străine; timpul de migrațiune. £8anb-f eft, adj.șxadv., atărnat de pă- Digitized by LaOOQle —SBdrme pl. —n, s. f., păduche de lemn, ‘ stelniță, ploșniță; —nbrut, 5. f., puime de stelniță. ^angeit, s. f., flucs și reflucs. 2Ban$ig, adj., plin de stelnițe. 8. n., insignii, marcă, țimir, armele unei familii, bla- son; —awMeger, s. m., heral- dic; —bilb, 5. n., emblemă; —bu^, s. n., carte eraldică, armorială; —fetb, s. n., câm- pul mareei; — fenner, s. m., veiji: —auSleger; —funbe, s. f., sci- ința eraldică; —funft, s. f., arta eraldică; —fdjilb, s. m., scut nobilitar. SSaWiten, vedi: SBaffnen. 2Bar, a fost; vetfi: Sein, ^arb, vedi: SBerben. SBarb, vedi: 2$erben. SSarbein, s. m., gardian, contro- lor în monetarii. SSarf, vecji: SSerfen. 2Bannr adj. si adv., cald, căldu- ros; — ntarfjen, a încălzi; — toerben, a se încălzi; mir ift —, ’mi e cald; fidj — ^atten, a se îmbrăca călduros, a se încăldi; «gemanbem ben ®opf — madjen, a’i ameți pre cine- va, a’i întărită; —fi^en, a se afla bine; —bier, s. n., bere încăldită. ^drntbcrfen, s. n., magal. ^Barm bliitig,. adj., cu sângele cald; —brunnen, s. m., isvor cu ape termale. QBarme, s. f., căldură, ardoare; —grab, s. m., grad de căldură, temperatură; —leiter, m., conductor de căldură; —meffer. 1036 SBanbîung rete; —fted)te,s./. (bot.), lichen de ziduri; —^afen,s.w.,scoabă de pă- rete ; —falenber, s. m., călindar de părete; — Iau3, s. pădu- che de lemn, stelniță ; —le^ne, /., păretar; — leudjter, s. m., candelabru. ^anbluug, vedi: SBanbelung. SSanb^feiler, s. m., pilastru; —rațmen, s. m., corlat; fdjranf, 8. m., armariu de părete; —ftange, s. f., culme (în casă); —u^r, s. f.., orologiu cu pen- dulă (de părete). 2Bange, pl. —n, s. /., obraji, mă- gulă, buca obrajilor, laturile, popul unui teasc; — ngriibdjen, 8. n., gropiță în față. s. m., nestatornicie, schimbăcioșie; —miit^ig, adj. și adv., nestatornic, schimbă- cios; —mut^igteit, s. /., ve(Ji: * —mutț. laufen, v. n., a se clătina, a se împletecl; a se îndoi; weber tneidjen nod) —, a sta neclintit; —, s. n., clătinare, îndoieală; —b, adj., clătinător, cu îndoi- eală, neresolut. 28ann, adv., când; bonn unb —, câte odată, când și când; — immer, fie când, ori și când; e£ fei — eâ tuoUe, fie ori și când. SBftnntțen, s. n., putinică. Scaune, pl. —n, 8. f., putină, vană, covată. S3$annenr adv., hon —, de unde, din cătrău; — țero, vetji: țer. * 3Banft, pl. SBanfte, 8. m., burtă, burduf; culic. Digitized by IjOOQle ^drmflafdje—SBdfdje 1037 s. ni., termometru: —n, v. a., a încălzi; fid) — n, v. r., a se încălzi; —r, s. m., cel ce în- căl4esce; —ftoff, .9. m., caloric, ^drm^afd^e, s.f., vedi: —beden, —lid), adj., călduț;’ —pfanne, 5. f., tandur; —[tube, s. f., cămară de încăldit. ^drmung, 5. f., încăldire, fomen- tațiune. lB$artt=enr r. a., a da de scire, a face de scire, a avisa; Qeman* ben bor ber ®efa$r —, a pre- veni pre cineva de un pericul; —er, .9. m., cel ce dă de scire, admonitor; —ung, f., însciin țâre, avis, înfruntare; baâ mag jur —ung bienen, aceasta poate servi de regulă spre a se feri de ceva. ^arf(^aur s. n. (geogr.), Varșovia. SSarft, vecii: Sein. SBarte, pl. —n, s. f., foișor, ob- servatoriu; —gelb, vecji: SBart* gelb; —n, v. n., a aștepta; auf Qemanb — n, a aștepta pre cineva, după cineva; auf StWaâ —n, a se aștepta la ceva; —n, v. a., & griji de copii; feineâ $lmte£ —n, a’și vede de ofici- ul seu. 28arter, s. m., îngrijitor, păzitor; —in, s. f., îngrijitoare, păzi- toare. âdarhgefb, 9. n., banii dați pen- tru îngrijirea făcută copiilor, vitelor; — t^urm, s. m., foișor de pază; —ung, s. f, grije, pază, îngrijire. Cărunt, adv., pentruce? de ce? — nidjt? de ce nu? — nic^t gar, oare! — benn nun nic^t gar! da de! vecji: SBa^rmoIf. SBarjdțen, s. n., negeluș. SBarje, pl. —n, s. f., negel, neg, gurguiu, buburuz; — an ber Sruft, muc de țîță; — nfbrmig, adj., negelos, gurguiat; — n* furbife, s. m., bostan buburuzos; - nmittel, .9. n., remediu pentru sterpirea negeilor; —nring, s. m., cearcănul dela mucul tîței; —ntragenb, adj., cu negei. 3Sa$, pron. (întrebător), ce; — fur ein, — fur eine, cine, ce! — benn, cum, ce fel ? — bonn, dar apoi? — immer, fiece; - ift ju ttyun, ce e de făcut? — ift er fur ein 9Renfc^, ce fel de om este ? — gibt’$, ce este ? — ge^t i^n ba3 an, ce’i pasă lui de aceasta? —, (relativ), ce, ceeace; — id) fdjreibe, ceea- ce scriu; SlUeâ — er ^at, tot ceeace arc; er mag ma^en — er miU, ori ce ar face; — mid) betrifft, ceeace me privesce, cât me privesce; e£ fei — molie, ori ce ar fi; er fdjreit — er fonn, strigă din răsputeri. 2Bafrfj4iattf, s- bancă de spă- lat; —beden, s. n., spălător, lighian; —blafe, vecji: — feffel, —blduel, s. m., maiu de bătut rufe. ăSiif^bu^, s. n., notiță pentru rufe, inventarul rufelor. ^af(țbiitter s. f., putină de spă- lat rufe. 2Băfd)t, s. f, spălare de rufa; in bie — geben, a da rufele la Digitized by GooqIc 1088 SBafcȘen -ăSBafferabtȘeilung spălat; —, rufe, schimburi, premenele, albituri; reine —, rufe curate, albe; fcȘmn^ige —, rufe murdare; —Șaten, 8. m., sclimpuș. £Baf<Șen, v. a. și n. ir., a spăla, a la (tortul); feine §anbe in UnfcȘulb —, a’și spăla manile; Semanben ben ^opf —, a’l înfrunta aspru pre cineva; —, a vorbi vercji și uscate; —, s. n., spălare, spălătură. «MftȘer, m., spălător, cel ce vorbesce multe; —in, s. A, spălătoreasă; —ei, s. vedi: ©etodfcȘ; —loȘn, s. m., plată pentru spălat. «Mm * »•> putină de spă- lat ; —frâu, s. spălătoreasă; . —gelb, s. n., vecji: SBâțcȘer* loȘn; — golb, s. n., aur spălat (din năsip); — Șaft, adj., vor- băreț, guraliv; —ȘonbfcȘuȘe, s.f, mănuși de spălat; —Șan 5, s. n., odae de spălat; —Șerb, 8. m., vatră de spălat. SBaftȘ4ammer, $. odae de spălat rufe; —faften, s. m., dulap de albituri; — feffel, s. m., căldare de spălat; —fteib, s. n., haină de spălat; —forb, s. m., coș de rufe; —fitbel, s. m., —fufe, 8. f, vecji: —fag; — lappen, s. m., spălătoare; —lauge, s. f, leșie; —leber, 8. n., pele de spălat; —lebem, adj., de pele de spălat; —Iei* ne, 8. f., sfoară de întins ru- fele spălate. £BaftȘ*magb, 8. f, servitoare pen- tru spălat rufe; —mafcȘine, s.f., I mașină de spălat rufe; —maul, s. n., gură goală, vorbăreț; —pinfel, 5. m., pămătuf pentru întinderea și amestecarea colo- rilor; —plab, s. m-y locul unde se spală rufele. 8BaftȘ4<Ștnnf, s. m., dulap de rufe, de premenele. ^af(Ș4rog, s. m., albie de spă- lat; —manne, s. f., putină de spălat; —maffer, s. n., apă de spălat; —meib, s. n., vecji: frâu; —jettel, s. m., lista ru- felor date la spălat; —§eug, s. n., unelte de spălat rufe. SBafen, s. m., pajiște. ^a^gan, «. m. (geogr.), Vogesi. SBaffer, a. n., apă; ju — unb ^u £anb, pe apă și pe uscat; faule$ —, apă clocită; §u — merben, a se preface în nimic, a se zădărnici; §u — macȘen, a reduce la nimic; ba§ — ab* f^lagen, a eși la ud, a urina, a se pișa; — ouf feine SRiiȘle treiben, a’și trage cenușe pe turta sa; ftitte — finb tief, pi- sica blândă sgârîe rău. ^affer=ableitung, s.f., derivarea apei, abaterea apei; —aber, s. f, venă de apă; —ompfer, s. m., (bot.), macriș de apă; —anbom, s. m., (bot.), cerva- nă; — aft, 5. m., lujer (la pomi); —auge, s. n., idroftalmie; —bab, s. n., scaldă în apă, botez; —bau, s. m., clădire, construcțiune în apă; —bau* îunft, s. f., architectură idrau- lică, idrotechnică; —baumeifter 8. m., idrotechnic. Digitized by Google SBafferberfen- SBafferberfen, s.n., basen de apă; —beȘâlter, s. m., resevoriu de apă, musluc; —befrfjreibung, s. f., idrografie; —blafe, s. f., beșică de apă; —blattern, 8. f. pl., spuzătură; —blau, adj., vânăt spălăcit; biet, s.n. (chem.),plum- bagină, molibden; —blunte, s. f., floare de apă; —bottid), 8. m., putină de apă; —brei, s. m., papă, cir; —bunge, vă(Ji: SBad)* bunge. 9^âffert^enr s. n., rîuleț. tenffer=biHnmr s. m., coteț în apă; —bampf, s. f., aburi de apă, vapor; —bid)t, adj. si adu., impermeabil; —bictjte, 8. f, impermeabilitate; —boft, s. m., (bot.), dintele dracului; —brucf, 8. m., presiunea ap J; — bunft, s. m., vapori de apă. ăBaffer^etmer, s. m., vadră de apă, șacal; —er§, s. n., mineraiu de fer ocsidat; —er^eugung, s. f., formațiunea, producțiunea apei. 2Baffcr=faben, 8. m. (bot.), tubău; —fa^rt, 5. preumblare în luntre; —fafi, s. m., cădere de apă, cascadă, cataractă; —fang, s. m., cisternă, reservoriu de apă; —forbe, s. f, coloare de apă, apșoară (în zugrăveală); —fo&, 5. n., butoiu de apă, șacal; —feuertnert, 8. n., foc de artificiu în apă; —fidele, s.f., luciul apei; —flafcțje, s. f., carafină; —flerfen, s. m., peată de apă; —flutȘ, s. f., vărsare de ape, ’inundațiune, diluviu, potop; —fityrer, s. m., sacagiu; —furcfye, 8. f., pașpură. -fSafferjagb 1039 SBaffergang, s. m., canal, venă de apă; — gefa^r, s.f., pericul de a fi inundat; — gefâ&, n., vas de apă; —gefluget, s. n., păseri de apă; — gelte, 8. f., ve(|i: —eimer; — gere^tigteit, f., dreptul pescuitului; —ge* tvanb, s. n., draperie transpa- rentă; —glaâ, s. n., păhar de apă; —gleicț, adj. și adv., ori- zontal; —gleidje, 8. f., linie orizontală; —graben, s. m., răstoacă, erugă; —gu§, s. m., povoiu. ă®affer=țațnenfu§, s. m., (bot.), piciorul cocoșului de apă: —^dlter, s. m., ve(|i: —fang; —^anf, a. m. (bot.), cânepioară; —țaut, f, amnion; —^eib anftalt, s. institut de idro- terapie; — țeilfunbe, s. f., idro- terapie; —s. f., nivelul apei; —țoler, s. m., mașină idraulică, țeve de condus apa în pompă: —țofer s. f., leică, volbură de apă, vântoasele pe mare; —s. n., (zool.), hodă, sarce; —țunb, s. m., vișlă. 2Băffervidjtr adj., apos, zăros; —Și apătos, plin de apă, umed; —ige Stțreib^ art, stil fără putere; Qemanbem ben ?Wunb —ig nad) mac^en, a’i face să-’i lase gura apă după ceva. SBaffer^agb, s. /., vânat de pă- seri de apă; —jungfer, s. f., (zool.), calul dracului; — Lnne, s.f., cănă de apă; —tarte, e. f., chartă idrografică; —faften, Digitized by GooqIc 1040 ^affertadjt -SBaffernot^ s. ml, cisternă, reservoriu de apa; —feffel, s. m.j cazan de încălzit apa; —fitt, s. m., ci- ment idrotechnic; —fopf, 8. m.j cap apătos; —fraftle^re, s. idrodinamică; —treffe, creson; — frug, m., urcior de apă; — fugel, s. f., balon, glob de apă; —hinft s .f, i- draulică, fântână săritoare; —fur, s. f, cură, tractament îdroterapeutic; eine —fur ge* braudjen, a be ape minerale. 2Baffcr=ladje, s. f., baltă, băltoa- că; —lauf, s. m.j cursul apei; —leitung, s. f., apăduct; —Iei* tung^fanal, s. m.j jilip; T-tei* tung^rb^re, s. f.j țeve, tub de apăduct; —linfe, 8. f.j linte de baltă; — materei, s. f.j pic- tură în acuarelă; —mangel, s. m.j lipsă de apă; —mann, 5. m., vărsător, udător; —ma= feline, 8. f.j mașină idraulică; —melone, s. f.} lubeniță, har- buz; — meffer, s. m.j idrome- trn; —u?e&funft, s. f.j idrome- trie; —mân^e, s. f.j mintă de baltă; —mold), s. m. (zool.), salamandră de apă; —muefe, 8. f.j țînțar; —milele, s. f., moară de apă; —mu$, m.j cir. 3Saffern, v, n.f a se face apă, a’i lăsa gura apă; —, v. a.j a amesteca cu apă, a uda cu apă. SBaffetMUrtl), 8. f., vărsare de a- pe; —nufe, 8. f. (bot.\ ciu- lină, sulină; —8. f. Naiadă, Nereidă. 2Baffer=paf|, adv.} la nivelul apei; —perle, s. ff mârgea imitată; -pW, s. m.j pilo.t în apă; —pflanje, s.f.j plantă acuatică; —pfii^l, 5. m.j ve4i: —pfupe; —probe, s. f, probă de apă (tortură); —pumpe, s.f, pom- pă idraulică. 2Baffe^raî>f s- n’> roată idraulică; —rntte, s. f.j cloțan de apă; —reept, adj. și adv.t la nive- lul apei; —reept, s. n.j servi- tute de apă; —reicp, adj., cu multă apa; —reicp, >. n.f îm- perățiea apelor; —reiS, s. n.f lujer (la pomi); —rinne, s. f.j scoc, lăptoc de apă; —rbpre, 8. f.j ț^ve de apă. 933affer=farf, s. m.j umflătură apă- toasă; cupă la roată (de moa- ră); —fcpacpt, 5. m.j puț pen- tru scosul apei din mine; —fepaben, s. m.j stricăciune causată prin vărsările apelor; —fcpaufel, s. f.j cupa roții de apă; —fepeibe, 5. f.j separarea apelor, cumpăna apelor; —fepere, f. (bot), foarfecu bălții; —fepeu, adj. și adv.j idrofob. turbat; —fcpierling, s. m. (bot.), cucută; —fcplaucp, s* m.j țeve, maț de condus apa; —fcplunb, s. m.j vâltoare; —fcpofj, s. m., vecji: —rei£; —fcpmere, 8. f., greutatea specifică a apei; —feite, s. f.j partea apei, par- tea înspre apă. 3Saffer=notț, «. lipsă de apă; —^not^, 8. f.j pericul de inun- dare, pagubă făcută prin văr- sarea apelor. Digitized by GooqIc SBafferjpeicr—SBeber 1041 8®affer4peierr s- m., cioc prin care ese apa din o țeve; jpie^ gel, in., fața apei; — fpinne, s.f, păiangin de apă; —fprige, s. f, pompă de apă; —fprubel, 5. m., colcotire de apă; —ftanb, 5. in., înălțimea apei (în rîu); —ftânber, s. in., ciubăr, putină de apă; —ftanble^re, s. f., idro- statică; — ftein, s. m., filtru; —ftie* fel, 5. in., cisma impermeabilă; -Mh * in. (chem.), idrogen; —ftoffgaâ, s. n., gaz idrogen; —ftra^l, 6*. in., rază de apă; —ftrubel, ni., toancă, văltoare; —fudjt, s-. f., boală de apă, idropică; —juc^tig, adj. și adv., idropic; —fuppe, f., supă de apă. $Bafîer4nttfe, s. f, botez; —tlper, «. n., animal acuatic; —trâger, ni., cărător de apă, sacagiu; —treibenb, adj., diuretic; trim fep, 6*. m., celce bea apă; —trog, s. ni., troacă de apă, de fân- tână; —tropfen, m., picătură de apă. s. f. orologiu de a- pă, idroscop, clepsidră. ^âfferungr 8. f., udare cu apă, irigațiune. SBafferdnble, s. f. (bot.), fenul cămilei; —bogel, s. m., pasere de apă, acuatică; —borrot^, 8. ni., provisiune de apă; —roage, a./.,libelă, cumpănă idrostatică; —roăgelunft, 8. f., idrostatică; —roagung,*./., nivelare; — roeib, s. n., ve4i: 9H£e; —roeibe, s.f. (bot.), salcă de apă; —toeibe- ricf), s. m. (bot.), călbejoară B&rcianu, Wârterbuch. de baltă; —roelle, s. f, ve4i: SBeHe; —roerf, s. n., veiji: —funft; —roirbel, s. m., vâl- toare, gherdap; —rout^ s. f., turbare, idrofobie; —geicfyen, s. n., semn în hârtie; —goli, .9. ni., tacsă pentru corăbii; —guber, s. ni., veadră de apă, de fântână; —gnnge, s. f. (bot.), lijpbariță. 2Batf —e, pl. —en, s. f., rociu, plasă; —en, v. n., a trece prin vadul unei ape; im ScȘmu^e —en, a înnota prin noroiu. SBatfrfțeMg, adj. și adv., cu um- blet împletecit; —n, v. n., a umbla împletecit, leucaș. 2Batt=e, 5. f, vată; —iren, v. a., a vata, a căptuși cu vată. , SBau, s. m. (bot.), drobița, drob- niță. 2Bebe, s.' f, pânzărie, țesătură; —tunft, s.f, ve^i: SBeberfunft 2Bebel, s. m., sergent. ^ebenr v. a., a mișca, a clăti, a se mișca; —, v. a., a țese; —, s. n., mișcare, țesere. SEBeber, s. m., țăsător, pânzar; —arbeit, s. f, lucru de pânzar, țăsătură; —anfgug, s. m., ve^i: —gettel; —baum, . febaft, s. f, imperiu universal; - Ijerrfcber, s. w., stăpânul lumii; —forte, 5. f., mapa, charta lu- mii, planiglobul; —fenntni^, s.f, cunoscință de lume; —finb, a. n., om de lume, om materialist; —Hug, adj. și adv., cu cuno- ștință de oameni, versat în ale lumii, politic; —flugbeit, s. f, esperiență în ale lumii, tact; —fbrper s. m., corp ceresc; — fngel, s. f., glob, sferă lu- mească , globul pământului; —funbe,s./., cosmologie; —fun* big, adj. vedi: —beriHpnt. SSelMnuf, s. m., cursul lumii; bc^ ift fo ber —, așa e lumea; —lente, a. n. pl., oameni de lume; mireni; —lid), adj. și adv., lumean, laic* mirean, pro- fan ; er ift — lid) gefinnt, el are cugete lumesci; —lid) maeben, a secularisa; — lid)feit, a. f, stare, însușire de lumean, de om profan; —lid)mad)ung, s. secularisațiune; —lidjt, s. n., lumina lumii; —liebe, s.f, iu- bire de lume; —ling, a. m., lumean, profan; —luft, s. f., plăcere lumească, trecătoare; —mann, s. m., om de lume, politic; — mecr, s. n., ocean; —menfd), s. m., om de lume; —orbnung, s. f, sistema uni- versului, legile lumii, cosmos; —priefter, s. m., vecji: —geift* liebe; — regterung, s.f, ocâr- Digitized by GooqIc 67 1058 SMtfdjeu—SBenig muirea lumii; —reic^, s. n„ vecji: — țerrf^aft. $Belt=f^cu, adj. Și cel ce fuge de lume, misantrop; —fee* le, /., inima universului; —finn, s. m., minte lumească, aplecări lumesci; —ftrid), s. m., regiune; — f^ftem, n., sistema lumii; —tțeil, 8. m.f partea lumii, continent; —ton, s. m., manieră, ton de lumea mare; —umfegelung, s. f., circumna- vigațiunea pământului, ocolul pământului; —umfegler, s. m., circumnavigator; — untergang, s. m., sfârșitul lumii, coada veacului; —iveife, s. f., vecji; —braud); —weife, s. m., înță- lept, filosof; —tvei^cit, s. f,! filosofic; —ttmnber, s. n., mi- nunea lumii. ®em? pron., cui? Von —, Hela cine? SSen? pron.,

ad)e
eine — geben, a întoarce lu-
crul, a da afacerii o direcțiune.
^enig, adj. și adv., puțîn, puți-
nei, puțintel, un pic, nițel, o
țîrucă; in —en ^agen, în câte-
va dile; ein —, puțîn, o leacă;
ebenfo —, tot atât, nu, întoc-
mai ca și; i—er, (comparativ),
adj., mai puțîn; nidjtd befțo
—er, cu toate aceste, totuși;
— tverben, a se împuțina;
—feit, s. f., puțîn la număr,
puțîn lucru; metne —feit, ne-
însămnata mea persoană; —^e,
(ber, bie, ba^), adj., cel mai
Digitized by joqIc
SBenn—SBerfen
1059
puțîn, foarte puțîn; —ftenâ,
$um —ften, adv., cel puțîn,
încai.
28enn, conj., dacă, de, decumva,
când; — bag ®orn reif wirb,
când se va coace grâul; — er
fdjriebe, dacă ar scrie; — er
t&me, de ar veni; — er tom*
mcn follte, decumva vine; —
. aber, dacă, dar dacă; — an*
berg, — etwa, dacă cumva; —
aud) gteidj, deși, măcarcă, bine-
că; — nidjt, de unde nu; —
nur, numai să; s. n., dacă.
SBer ? pron., cine; — ba ? cine e ?
te v§4, te v£(J• cine e acolo?
eg rebe — ba Witt, vorbească
oricine, vorbească cui ’i place;
— eg audj fei, eg fei — eg
WoKe, oricine ar fi, fie ori cine ;
— immer, fiecine; eg flopft —
an ber Xțiîr, bate cineva la ușe.
$Berbe*getb, 8. n., bani primiți,
arvuna primită la înrolare;
—treig, s. m., cerc de înrolare;
—lifte, 8. f, listă de înrolare,
de recrutare.
Merben, v. a. ir., a înrola la
ostășime, a verbunca, —, v. n.
ir., a peți, a cere; um ein
Wbdjen —, a pețl o fată; um
einen ^ienft —, a cere o slujbă,
berber, s. m., cel ce înrolează;
votru, pețitor, propagandist;
—in, 8. f., voatră, pețitoare;
—Ijanbwert, *. n., meserie de
verbuncaș.
iBerbung, pl. —en, 8. f., înrolare
de trupe; pețire, votrire.
SBtrben, v. n. ir., a se face, a
se nasce, a deveni; a se în-
tâmpla; eg Wirb îag, se face
(Jioă, se creapă de 4’°^; eg
Wirb Slbenb, se face seară, în-
serează ; eg Wirb mir iibel, ’mi
se face râu; anberg —, a se
schimba; ju 9ti^tg —, a se
preface în nimic; Solbat —,
a deveni, a se face soldat;
jum 53ettler —, a deveni cer-
șetor, a ajunge la sapa de
lemn; eg Wirb ®twag aug ițm
—, va ajunge la ceva; —, v.
ausiliar., cu infinitivul altor
verbe, pentru formarea timpu-
lui viitor și optativ; cu par-
ticipiul trecut al verbelor, pentru
formarea formei pasive;: id)
Werbe freiben, eu voiu scrie;
id) wiirbe fc^reiben, ași scrie;
idj werbe gelobt, eu sânt lău-
dat, eu me laud; idj bin ge*
lobt Worben, eu am fost lău-
dat ; id) werbe gelobt worben
fein, eu voiu fi jost lăudat.
SBerber, m., insulă mică întră
brațele unui rîu.
SSerfcn, v. a. ir., a arunca, a
aiepta, a îniepta, a asverli, a
repe^j a trânti; a făta, a pui;
gemanbem ®twag an ben
—, a’i arunca cuiva ceva în
cap; gemanbem ein 2od) in ben
®opf —, a’i face cuiva o gau-
ră în cap, a’i sparge capul;
einen bontei um fi$ —, a’și
pune mantaoa în spinare; ben
Serbadjt auf JJemanb —, a bă-
nui, pre cineva; feinen §aB auf
Qemanb —, a’l urî pre cineva
din toată inima; einen
ten auf @twog —, a arunca o
Digitized by Google s7‘
1060	SBerft-
umbra asupra cuiva; ben fțeinb
—, a răspinge pre inimic; ju
SBoben —, a trânti la pământ;
in$ ©efângniB —, a arunca în
temniță; fiber ben $aufen —,
a răsturna claie preste grăma-
dă; «Sunge —, a pui, a făta;
fidj —, v, r. ir., a se coruga,
a se scovărda; fid) auf Stroaă —,
a se pune la lucru; —, s. n., a-
runcare, projecțiune; fătat.
BBerft, pl. —e, 8. n.f schelă de
năi, zăcătoare; —, —e, s. f.,
urzeală; —briidje, 8. f., uruioc.
SBerfung, a. f., aieptătură, a*
runcătură.
W3erg, 8. n., stupă.
BBerf, pl. —t, 8. n., lucru, lu-
crare, faptă, op, operă; mașină,
mașinerie, mechanism; fabrică,
product; ein guteS — t^un, a
face o taptă bună: ein — be$
©eifteS, product al spiritului;
ein literarifdjeă, tviffenfd)afț!id)e$
—, un op literar, scientiflc, o
operă literară, scientiflcă; an^
— gețen, $anb an^ — legen,
a se apuca de lucru; in^ —
fețen, a pune în lucrare, a în-
cepe un lucru; eineă Slutoră
fdmmtlidje —e, operele com-
plecte ale unui autor.
SBer&banf, 8. f., scaun de lucru,
teșghea; —brett, 8. n., tărabă;
—eifen, 8. n., cuțit de lucru.
WerM^eUiger, a. m., fățarnic, fa-
riseu, ipocrit; —^eitigteit, 8./.,
fățărie; —țof, 8. m., curte de
lucru; —8. n., lemn de
lucru; —fiinftler, s. m., meca-
nic; —leber, a. n., pele de lu-
2Bert^
cru, șorț de pele; —lente,
n. pl., lucrători; —meifter,
s. m., conducătorul lucrărilor;
director de fabrică; —ftatt,
—ftdtte, 5. f., lucrătorie, ate-
lier, oficină, laboratoriu; —ftel=
lig madjen, a esecuta o lucrare;
— ftM s. n., peatră cioplită;
—țtuți, m., teșghea; —tufei,
a. /., —tifd), 8. m., tarabă,
masă de lucrat; —tag, 8. m.,
4i de lucru; —tțdtig, adj. și
adv.f activ/ nepregetător; —
tigleit, a. f., activitate, nepre-
getare; —verftdnbig, adj. și
adv., pricepător, deprins; ^eug,
8. n.f unealtă, instrument, aju-
tor, mijloc, organ.
^ermutț, 8. m., pelin; —becher,
a. m., păhar amar, amarul vieței.
®8crrig, 8. n., căiți, stupă.
2Berft, pl. —e, a. verst (mă-
sură de lungime).
SBertț, pl. —e, 8. m., preț, va-
loare, merit; ber glei$e —, e-
cuivalentul; einen — auf €t«
Waă legen, a pune preț pe ce-
va; —, adj. și adv., scump,
cu preț, de valoare, prețios;
— ^alten, a prețul, a stima;
— fein, a plăti bani; a merita;
einer SBoțltțat nidjt — fein, a
nu merita o binefacere; ber
SRii^e — fein, a merita ostă-
neala; —acțtung, vecji: — f^dj*
jung; —befțimmung, t. f., ta-
csare; —brief, 8. m., scrisoare
de valoare; — geî^d^, adj. și
adv.j prețuit, stimat; —loă,
adj., fără preț, fără valoare;
—fc^t^ung, 8. f., stimă.
Digitized by GooqIc
SBefen—SBetterableiter	106’
i
IBefett, s. n., ființă, făptură; ma-
terie, substanță; natură, tem-
perament, manieră; bas țdd^fte
—, ființa preaînaltă; e3 ge^brt
jum — ber (Sadje, este esenți-
al ; ein gefd)affeneS —, făptură,
creatură; gejttmngeneâ —, ma-
niere afectate; von ®twoâ viei
—g modjen, a fi prea .ceremo-
nios, a da prea multă impor-
tanță; nidjt viei —g modțen, a
nu face multă vorbă; fein —
treiben, a lucra, a produce tur-
burare, a neliniști.
^efen*eințeitr s. identitate,
consubstanțialitate; —țeit, s.f.,
esență, substanță, ființă, reali-
tate, individualitate; —te^re,
s. f, ontologie; —loâ, adj.,
fără consistență, chimeric; —lo*
a feit, s. f., lipsă de consistență,
calitate.
W$efentli(țz adj. și adv., esențial,
constitutiv, substanțial, temei-
nic, neapărat trebuincios;—feit,
f., esențialitate.
SBefcr, 8. f. (geogr.), Vesera.
^efper pl. —n, s. f. (zool.), vespe;
—nneft, s. n., vespărie, cuib de
vespi; —nftidj, 5. m., împunsă-
tură de Vespe.
SSeffen, tveB, pron., al cui, de
cine; — ift bie§, al cui este,
de cine se ține acest lucru.
BRiM, —focgen, adv., pentru-
ce, pentrucă, din care causă.
s. m., apus, occident, vest,
vânt de apus, zefir.
—n, s. f, peptar, vestă.
SBeften, vetji: SBeft
SBefter^emb, s. n., cămașe de
botez; —reidj, s. n., Austrasia.
ăSeft^ot^e, s. m., Visigot; —lid»,
adj., occidental; —inbien, s. n.
(geogr.), Indiile occidentale;
—p^ale, 8. m., Vestfalian;
—p^olen, s. n. (geogr.), Vest-
falia; —pțalifcb, adj., de Vest-
falia, vestfalic; —feite, s. f,
partea, laturea apuseană, occi-
dentală; —toarta, adv., cătră
apus, spre apus; —tvinb, s. m.,
vent de vest.
SBett, adv., — modjen, a des-
prinde, a scoate din o încur-
cătură; —e, s. f., rămas, ră-
mășag, iadeș; eine —e eingețen,
a se prinde, a se rămăși;
gilt bie —e, pe ce ne rămă-
șim? — etfer, s. m., întrecere ; e-
mulațiune,concurență,rivalitate;
—eiferer, s. in., râvnitor, rival,
concurent; —eifern, v. n., a
râvni, a se întrece, a rivalisa;
—en, v. n. și a., a se prinde,
a se rămăși, a pune rămas;
—er, s. m., cele ce se prinde,
cel ce pune rămas. *
2Bctter, n., timp, vreme, fur-
tună; îvaâ ift fur ăBetter, ce
timp este; fdjdne^ —, timp bun,
vreme bună; e§ jiețt ein —
auf, se ridică o furtună; Vom
— erfd^lagen werben, a fi lovit
de trăsnet; bag bid) baâ —,
trăsnite-ar!
2Bctter=oHeiter, 5. in., vecji: 53li^*
oblei ter; —beobadjter, s. m., mete-
orolog ; —beobadjtung, s.f., mete-
orologie; —bad), 5. n., coperiț
mic deasupra unei uși, unei
Digitized by GooqIc
I
1062
^etterfaunifcȘ—e
tereștri; —fa^ne, s.f., sfMear
ză, giruetă; —fifdj, s. m.. (zool).,
pișcar; —frofd), vecji: £aub*
frofc^; —gta£, s. n., barometru;
—$aȘn, s. m., veel, 8. m., steguleț, flamură
la corăbii.
SBimper, pl. —n, *». f., geană.
2Btnb, pl. —e, s. m., vânt, aer;
ein fanfter —, o adieri; falter,
fdpteibenber —, ieliță; ber —
ge^t, suflă vântul, bate vântul;
vollen — țaben, a avă ventul
în spate, a fi mânată de vent
(corabiea); ben — gegen fidj
ben, a avă vântul în față; in
ben — fdjlagen, v. a., a ne-
socoti; in ben — reben, a vor-
bi pustiu, a grăi în vânt;
— madjen, a vorbi deșertă-
ciuni, a se făli; — von SttvoS
befommen, a sîmți ceva, a mi-
rosi intriga, a fi cu nasul sub-
țire ; — von @tiva$ ^aben,
a adurmeca, a da de urmă;
ben fantei nod) bem — ^dn-
gen, a se întocmi după împre-
jurări, a se întoarce din că-
trăo răsare soarele.
tBiîtb^aHr 8. m., minge cu aer;
—beutel, 8. m.f om sfătos, făr-
fală, fanfaron, tufă’n pusunar:
—beutelei, 8. f., lăudăroșie,
Digitized by GooqIc
SS inbe—3® inbinftr umen t
1071
fanfaronadă; —blafe, s. be-
șică cu aer; —blume, a. f.,
(bot.), oiță, floarea oștilor;
—brud), s. m., dărîmături de
vânt în păduri; —bii^fe, s.f,
pușcă cu aer comprimat, să-
neață; —burre, s. f, uscă-
ciune de vânt.
SBinbe, pl. —n, s. f., poșteucă,
depănătoare, vârtej.
®inb=eir a. n., ou clocit, sterp;
—eifen, s. n., țîțînă la ferestri.
UBinbcl, pl. —n, s. f., scutec;
—banb, s. n., fașe; — n, v. a.,
a înfășe.
gBinbeit, v. a. ir., a carpeni, a
gânjui, a înfășură, a încolăci,
a suci, a stoarce, a scoate cu
vârtejul;	, e împleti
cununi; au$ ben $anben —,
a stoarce din mâni; tn bie
§bțe —> a îniepta însus, a ri-
dica cu vârtejul; fidj —, v. r.,
a se zob, a șerpui, a se înco-
lăci; fid) um @troa$ —, a se
curpeni, a se încolăci, a se
gânjui în jurul a ceva; —, s. n.,
încolăcire, șerpuire, gânjuire.
^inben, v. n., a ține nasul în
vent, a lua mirosul; —artig,
adj. (bot.), ca rochița doamnei,
convolvuloid.
^inb=fât^err s. m., apărătoare de
vent, vânturătoare;	— fadei,
s. f, torță; —fa^ne, s. f,
sfârlează, giruetă; —fang, *. m.,
vânturar, inimea (la foi); —ge*
fdpvulft, s. f., suspin; y-gott,
8. m., Eol, (}eul vântului.
ÎBinb^afer, s. m. (bot.), ovăsică,
oschigă; —țarfe, arfă
eoliană; —Ijducf), s. m., adieră ;
—^rȘe, s. f., goană de iepuri;
—^oje, s.f., vântoase, volbură,
vertej de vent; —Ijunb, s. m.,
ogar.
SBinbig, adj. și adv., vântos, vol-
buros, om ușorel; —feit, a.f.,
nestatornicie.
3@inb4nftmmentr s. n., instru-
ment de suflat; —feffel, m.,
beșica cu aer a pompei de
apă; —Happe, b. f, ventil,
inimea; —labe, s. f, ventila-
tor; —loben, «. m., apărătoare
de vânt; —Iod), 8. n., gaura
prin care întră aerul, vântul;
—madjer, «. m., fanfaron, ’fâr-
fală; —manetei, s. f., fanfa-
ronadă; —mafdjine, a. f., ma-
șină pneumatică; —meffer, s.
m., onemometru; —nwnat,$. m.,
luna lui Noemvrie; —muble,
8. f., moară de vent; —ofen,
s. m., vatră de topit; —rab,
—rabc^en, s. n., meleșteu, ven-
tilator; —rbâ^en, s. n. (bot.),
floarea vântului; —rofe, a. f,
roșa vânturilor, roșă de com-
pas ; —âbraut, s. f, volbură,
vârtej de vânt, vjjelie; —fafadjf,
s. m., puț de ventilat; —fdja*
ben, s. m., stricăciune causată
prin vânturi; —fd)ief, adj. și
adv., strîmb; —-fdjirm, 8. m.,
paravan; — fdjnell, adj,, iute ■
ca vântul; — leite, s. f, lă-
turea dinspre vânt, steriță;
—fatel, ve^i: —^unb; — ftiU,
adj., lin, liniștit, calm; — ftille,
s. f., liniște de vânt; —ftoB,
m., volbură, holbură, vâr-
Digitized by GooqIc
1072
SBinbung—SBinter
tecuș; —ftrid), s. m., direc-
țiunea vântului; —fucțt, 8. f,
timpanită; — treibenb, adj., ce
mână vânturile (din corp), car-
minativ; —trocfen, uscat la
vânt.
îBinbung, pl. — en, 8. f., încolă-
citură, înturnătură, învârtitură,
circumvoluțiune (la creeri), ser-
pentină (la drumuri).
^inb«mager s.f., ve4i: — meffer;
—mafferfucțt, s.f, idropică vân-
toasă; -mețe, s.f, omeți de ză-
padă, troian de zăpadă; tueifer,
8. m., anemoscop; tvirbet, veifi:
SBirbelnnnb; — jug, a. m., su-
âărea vântului.
^iuf, pl. —e, 8. m., sămn, ochia-
tă; gemanbem einen — geben,
a face un sâmn cuiva, a’i in-
sciința despre ceva în secret;
auf ben — gețorcțen, a asculta
de cineva orbesce.
8.	m., unghia, unghieț;
ein verborgener ÎSinfel, unghier;
ein țeimlicțer —, loc ascuns,
.cotlon, văgăună; ein fpt^igex
—, unghia ascațit; ein ftum*
pfer —, anghiu obtus.
©intelabnolat, s. m., advocat
neautorisat; —bogen, s. m.,
arcul unui triunghiu; —ețe,
8. f., căsătorie clandestină;
-eifen, s. n., ve^i: — țaten;
—fbrmig, adj. și adv., ca an
unghia; —țaten, 8. m., colțar,
compunător, vinghelac (la ti-
pografi); —icțt, adj., unghiu-
lar; —ig, adj. și adv., unghiu-
roș, colțuros; —ttammer, s.f.,
scoabă; —ma^ 8. n., dreptar,
cornurar, măsurător de un-
ghiuri, astrolab, goniometru;
—meffung, a. f, goniometrie.
Onfe^neft, s. n., coteneață;
—preffe, s. f., presă ascunsă;
jurnalistică clandestină; —retțt,
adj., rectangular; —feței be, s.f,
astrolab; —fcțenfe, 8. f., câr-
ciumă ascunsă, oprită; —fcțule,
f., școală privată, neautori-
sată; —ftânbig, adj. (bot.), ac-
silar; —treppe, s. f., scară se-
cretă; —berWbniff, 8. n., lo-
godnă clandestină; —oerfamnu
lung, 8. f., adunare secretă,
conciliabul; — jflge, a. m. pl.,
mahinațiuni, cărcală; — jflge
macțen, a umbla de a șolda.
£Binfen, v. n., a face cu ochiul;
a face sâmn cu mâna.
^infeln, v. n., a schilăi, a mior-
lăl, a se scânci; —, a. n., schi-
lăitură, miorlăitură.
SBtnfer, a. m., iearnă; — abenb,
s. m., seară de iearnă; —apfel,
a. m., măr tomnatec; —an^ug,
8. m., îmbrăcăminte de iearnă;
—birne, s.f, peară tomnatecă;
—fenfter, a. n., fereastră duplă,
de iearnă; —a. f, gră-
națe de toamnă; —futtcr, a. n.,
nutreț de iearnă; —getreibe,
veefi: —frucțt; — geroâcțK a. n.,
plantă perenantă; —griin. a. n.,
(bot.), verdeața iernei, meiișor;
—țaft, adj. și adv., de iearnă;
—țaibjuțr, 8. n:, semestrul de
iearnă; —țau§, a. n., seră, o-
rangerie; — Mite, 8. f., ger;
—Meib, 8. n., vestmânt de
iearnă; —torn, ve^i: —frutțt;
Digitized by
Google
SSintermâfeig—Witter
1073
—lager, s. n., culcuș de ieamă,
cartier de iearnă; —Iid), adj.
și adv.y de iearnă, iernatec;
—luft, s. f., aer rece, de iear-
nă; —luftbarfeit, a. f.y petre-
ceri de iearnă.
2Sinter=md^ig, adj. și adv.y de iear-
nă; —monat, s. m., luna lui De-
cemvrie, Ândrea; —morgen, s.m.,
dimineață de iearnă; —n, v. im-
pers.y a se face ieamă; —na^t,
s. f.y noapte de ieamă; —obft,
s. n.y poame tomnatece; — punft,
s. m., solstițiul de iearnă;
—quartier, 5. n.y vedi: — la*
ger; —roggen, s. m., secară de
toamnă; —rod, s. m.y haină
de iearnă; —jaat, s. f.y seme-
nătură de toamnă; —fdjlaf,
s. m.y somn de iearnă; —feite,
s. f.y laturea de miadănoapte;
—fonnenroenbe, s. /./solstițiul
de iearnă; —ftanb, s. m.y cul-
cușurile de iearnă ale vânatu-
lui ; —tag, 5. m.y di de iearnă;
—ung, s. f.y iernatec; —oer*
gniigungen, 5. n., petreceri de
iearnă; —vorrat^, s. h., pro-
visiuni de ieamă; — tu e igen,
8. m.y ve^i: —frudjt; —tuenbe,
s. f.y solstițiu deiearnă; — men*
befrei^, s. m.y tropicul căprio-
rului; —metter,	n.y timp de
iearnă; —§eit, s. f.y timpul
iernei.
ăSinjer, s. m.y viier, vințeler; I
—meffer, s. n.y cosor.
adj. și adv.y foarte mic,
pitic, mărunțel; —leit, 5. /.,
micime, neînsămnătate.
S33Melr a. m.y vârf (de copaciu); |
B a r c i a n u, Worterbuch.
—n, v. a.y a tunde, a reteza
copacii.
pl. —n, 5. f.y legănuș,
glenciu; joardă, nuiea; — n,
v. n.y a legăna, a da din nu-
iea ; —n, v. a.y a spânzura;
fid) —n, v. r.y a se legăna.
s. m.y furci; — feti,
s. n.y ștreang de spânzurat.
pron., noi; — afle, noi toți.
SBirbel, s. m., creștet (al capu-
lui); vertebră (a scheletului);
vâltoare, vârtej (în apă); —,
sunet (al tobei); «uiu (de vio-
lină); —, vârtelniță (la trecă-
tori) ; im — ber ^erguitgungen,
în vârtejul petrecerilor.
2Bir6el=bein t s. n., vertebră;
—fbrmig, adj.y ca vârtejul; ver-
tebral; —icbt, adj.y formând
vârtejuri; — ig, adj.y volburos,
vârtejos; —n, v. n.y a învârti;
auf ber £rommel —n, a bate
toba; —t^ier, s. n.t animal
vertebrat; —minb, s. m.y vw
tecuș, vântoase.
SSirbft, Wirbt, vecji: SBerbeu.
$Birb, vedi: SBerben.
SBtrf, nnrfft, roirft, ve^i: SBerfeu.
SBirfbrett, 5. n.f cărpător.
2Birfen, v. a., a lucra, a face, a
produce, a țese, a împleti cu
mașina; ®uteâ —, a face bine;
®trumț>fe —, a țese ciorapi;
—, 5. n., lucrare, facere, îm-
pletire ; —b, adj.y eficient; bie
—be Urjad)e, s. /., causa efici-
entă.
SBirfer, 5. m.y cel ce produce,
efectuitor, țăsător, împletitor;
—ei, s. f.y țăsătură, țăsătorie.
Digitized by GooqIc 68
1074
^irHirf)- SKHspern
2Sitflîrf)r adj. și adv., în ființă,
în adever, aievea; real, actual,
efectiv; —mad)en, a realisa, a
efectul; —feit, s. /., esistență,
realitate, actualitate.
ă®irf=famr adj. și adv.j activ, lu-
crător, vigoros; —famfeit, s. f.,
activitate, eficacitate; —ftu^l,
a. m., resboiu; —HfdȘ,	w-,
masă de întins aluatul.
SBirfung, pl. —en, s. ț., lucrare,
acțiune, efect; feine — t^un,
a ave efect, a lucra; — sfraft,
s. f.j eficacitate; —Strein, s. m.,
sferă de activitate; —$Io3, adj.
si adv.j fără resultat, fără e-
fect, fără urmări.
SBirrbunb, s. m.j mănunchiu de
paie.
5Sirre, pl. — n, 8. f.j încurcă-
tură, confusiune; —n, v. a.
reg. și ir., a încurca; au^ein*
anber —n, a descurca.
2Birr=gartt, s. n., tort încurcat;
—M, «• m., cap confus;
—fal, a‘. n.j încurcătură; ftro^,
8. n.j paie încâlcite; —tuarr,
8. m.j încurcătură, mestecătură,
confusiune.
SBirfing, *. m.f varză albă de
Savoia.
SBirft, ve^r adj., vetji: B^e.
Bârf^en, s. n., colțișor.
Bârfe, vedi: 3ede.
Bârfe, s. f., ve^i: 3Qrfen-
Barfeifen, s. n., fer de crestat.
Bârfei, s. n., un fel de capre.
Barfen, s. m., colț, țăpușe, colți-
șori la dantelă; — an ber ®a*
bel, corn de furculiță; — am
Șirfc^getneiț, ramuri la coar-
nele cerbului; — am fRecfjen,
dinte de greblă; —, v. a., a
cresta, a face colțișori; —wolje,
s. f., sul cu colți, cilindru cu
colți: —Wert, s. n., crestături,
dințătură.
Barfig, adj-, crestat, colțuros,
dințat; §wei—, bifurcat, cu
doue .colțuri; —eâ ®lott, foae
dințată.
Bagel, ve§i: S^tnanj.
8agen, v. n., a se teme, a nu
ave îndrăsneala trebuincioasă,
a se sfii; —, s. n., temere,
sflieală, lipsă de îndrăsneală.
Bagțaft, adj. și adv., timid, fri-
cos, fără îndrăsneală; —igfeit,
s. f., timiditate, frică.
adj. și adv., vânjos, tenace,
vescos (vin), copitos; bie fRii*
ben finb —, morcovii sftnt co-
pitoși.
adj., vescos, bălos.
Digitized by IjOOQle
3o^eit—gațneijen
1087
Bascii, —igfeit, veiyoșie,
tenacitate, văscositate.
3^1, pl- —en, numer;
ot)ne —, fără numer, nenumă-
rat; —amt, s. n., sămeșie;
—bar, adj., de plătit.
3dțf=bar, adj., ce e de numărat,
ce se poate număra; —brett,
s. n., tăbliță de numărat.
s. m.j fracțiune; —en,
v. a., a plăti, a răspunde bani.
3nțlen, v. a., a număra; auf
manben —, a’și pune încrederea
în cineva; —,	n., numărare.
3e^IenJețrer s. % f., aritmetică;
—redjnung, s.f, aritmetică cu
numeri; —reițe, s. /., serie de
numeri; —ber^dltnig, s. n.,
proporțiune.
3&W*r 5. m., plătitor, platnic;
—in, s. f, plătitoare, platnică.
Bitylcr, .s*. m., numărător.
3nV=ftgurF /*., cifră, sămnul
numărului; —gră^e, s.f, can-
titate numerică.
Bdțfțofg, s. n., răvaș, răbuș.
3ațt=IoS, adj. și adv.. fără nu-
măr, nenumărat; —meifter, s. m.,
plătitor, cassier; —pfennig,s. m.,
socoatea; —reicb, adj. și adv.,
număros; —tag, s. m., termi-
nul de plătit.
3dl)lttfd), s. m., masă de zaraf,
de numărat bani.
3al;hing, s. f, plătire, plată.
f-, vedi: Sa^Ien.
3nifungâ=fa^ig, adj., în stare de
a plăti; —fa^igfeit, s.f., vedi:
—bermdgen; — frift, s.f., vegi:
. —termin; — mittel, s. n., mijloc
de plată; —unfa^ig, adj., inca-
pabil de a plăti; — unfa^igfeit,
s. f, incapabilitate de a plătij
insolvență; —bermdgen, w.,
capabilitate de plată; —termin,
s. m., termin de plată; —mert^,
s. m., valoare numărară.
3ațl=weife, s. f, răschitor, care
numără firele; —Wodje, s. f,
săptămâna de plată; —mort,
s. n., număral; —^eidjen, s. n.,
cifră.	t
3n^mr adj. și adv., blând, blajin,
dulce, domesticit; —madjen, a
îmblândi.
3nțmbar, adj., ce se poate îm-
blândi, domestici; —en, v. a.,
a îmblânzi, a domestici, a în-
frena, a desălbătăci; —er, 5. m.,
îmblânditor, înfrănător.
3n^mțcit, s.f, stare îmblânzită.
3dțmung, s. f, îmblânzire, în-
frenare, domesticire
3 dințișor.
3
. rin1
•J
.gât
A!dS
3 *
pflH
Ș
âreț
irâ
edi:
fa
in-
Sapfen, 5. m., cep (de bute, de
fus de roată), dop; fus (de
roată); cioc (la țigle); — un
^abel^b^ern, cucuruz de brad,
con; —, v. a., a da cep, a pune
cep (la bute).
3 stofă, ma-
terie; —, s. n.f unealtă, in-
strument ; lucruri proaste; un#
niigeâ —, lucruri de nimic;
bummeâ —, fleacuri, farafa-
sticuri; —, artilerie.
Beng^amt, s. n., intendență de
artilerie; —artig, adj., ca o
materie de lână etc.; —baunt,
s. m., veji: âettelbaum; —brut#
Digitized by GooqIc
1098
3euge—Qiegel
tex, s. m., tipăritor de cătun,
de pânză.
B^ngc, pl- —n, *• martor,
mărturie; $um —n anrufen, a
lua de mărturie.
Bettge4raft, s.f., putere genera-
tivă; —n, adj., de stofa de
lână etc.
Beugen, v. a., a produce, a na-
sce; —f v. n., a mărturisi, a fi
mărturie, a areta; — anâjage,
s. f., mărturisirea mărturiilor,
depunere; — betuei^, s. m., pro-
bă prin mărturii; —eib, s. m.,
jurământ de mărturii; —Ver*
țbr, 5. n., ascultarea martorilor.
Bengfnbrif, s. f., fabrică de
stofe; —^au§, s. n., arsenal;
—tammer, s. f., cămară, în
care se țin lucrurile de vânat;
—fnedjt, s. m., servitor care
îngrijesce de trăsurile de vâ-
nat ; —madjer, s. m., fabricant
de stofe; — manufaftur, s. f.,
manufactură; —ni&, 5. n., a-
testat, testimoniu, adeverință;
mărturie; falfdjeS — nig able*
gen, a face mărturie minci-
noasă; —rod, s. m., haină de
materie de lână; — frfjtnieb,
s. m., faur de instrumente de
metal; — fc^reiber, s. m., scrii-
tor la arsenal.
3cugnngr s. f, creațiune, pro-
ducțiune, generațiune; prăsilă;
gur — tucȘtig, bun de prăsilă;
—^gefcȘdft, s. n., împreunare
(secsuală), coit; —âglieber, s. n.
pl., părțile genitale; —Straft,
s. f., vîrtute creatrice, putere
generativă; —s. un. pl.,
vedi: —âgîieber; —Strieb, 8. m.,
boldul spre împreunare; —
bermdgen, s. n., vecfi: —âtraft.
Beitg^agcn, s. m., căruță, ce
transpoartă lucrurile de vânat;
—Wdrter, s. m., îngrijitor de
arsenal, de lucrurile vânăto-
resci; — Weber, 5. m., țăsător
de stofe.
Btbebe, s. f., stafidă mare.
s.	m., —fa|e, 5. f. (zool.),
civetă.
Bufe, pl. —n, 5. f., ied, iadă;
—în, v. n., a făta ie^i.
Btdând, pL —e, s. ziczac,
cotiș.
BMer, pl- --n, s. n., goangă, insect.
Bicge, pl- —n,	A capră.
Biegcî, s. m., țîglă, cărămidă,
olană; —ftreidjen, a face țîgle,
cărămizi; —arbeit, s. f, fa-
cere de cărămizi, de țîgle;
—brenner, s. m., cărămidar,
țîglar; —brennerei, s. f., fabrică
de cărămizi, de țîgle; —badj,
s. n., coperiș cu țîgle; —beder,
s. m., coperitor; —ei, 5.
vedi: —brennerei; —erbe, s. f.,
veqi: — t^on; —farbig, adj.,
cărămiziu, roșu ca cărămida;
—form, s. f, formă de cără-
midi, de țîgle; —țiitte, s. f,
veqi: —brennerei; —tnanb, s.f,
zîd de cărămidă; —mețt, 6-. n.,
pulvere de cărămidă; —meife,
s. f (zool.), pițigoiu codat;
—ofen, 5. m., cuptor de ars
cărămida; —platte, s.f, cără-
midă mare; —rotț, adj., vecji:
—farbig; — fdjoppen, s. m., șo-
pron de uscat cărămizile;
Digitized by GooqIc
Siegenort—Siețen
1099
—fperren, s. m., căprior pentru
acățatul țiglelor; — f(țeune,s./.,
vecji: — brennerei; — tverf, s. n.,
lucru făcut cu cărămizi.
Sicgen^art, 5. specie, rasă de
capre; —artig, adj., de rasa
caprelor, de felul caprelor;
—bort, s. m., barbă de capră,
de țap; —bod, s. m., țap;
—bbd^en, s. n., ied; — feti,
5. n., pele de capră; —țaar,
s. n., per de capră; —tjirt,
m., căprar; —țorn, s. n.,
corn de capră; —tab, s. n.,
chiag de capră; —lamm, s. n.,
ied; — mit^, s. f., lapte de
capră; —ftatt, s. m., coteț de
capre.
Bicgcr, s. m., urdă.
SieȘ, S^e^e, vecji: Beițen; —,
s. n., rotila cu care se întinde
plumbul la ferestri; —arm,
s. ni., brațul pârghiei; —bani,
5. f., teșghea; —briide, vecji:
gugbrude; —brunnen, s. m.,
puț cu găleată.
Bicțen, v. a. ir., a trage, a întin-
de ; an fidj —, a trage la sine;
ben Sdbel —, a scoate sabiea ;
ben $ut vor gemanben —, a’și
lua păleriea din cap; Suft in
fid) —, a trage aer, a inspira;
SSaffer in ficț —, a soarbe a-
pa; ben Saft aug ben Srauben
—, a stoarce mustul, a’i es-
trage; 29ein in glof^en —, a
trage vinul în sticle; einen
©cțlug jiet)en, a face, a trage
conclusiunea; SRu^en aug @t*
mag —, a ave folos din ceva,
a trage folos din ceva; an ficț
—, a lua la sine; @tmag auf^
ficț —, a lua ceva asupra’și;
nacț ficț —, a trage după sine;
Vor ^ericțt —, a trage la ju-
decată; jur fRecțenfdjaft —, a
trage la dare de seamă, a lua
seama cuiva; ©aiten auf eine
®eige —, a înstruna o vioară;
ein geuerro^r —, a ghintui o
țeve de pușcă; eine @acțe in
bie Sânge —, a trăgăna un
lucru; 3emanben ju 9tat^e —,
a cere svatul cuiva, a consulta
pre cineva; in gmeifel —, a
trage la îndoieală; —, a cresce,
a cultiva; SBlumen —, a cultiva
flori; ^inber —, a educa, a
cresce copii; —, v. n. ir., a
trece, a merge; anbergmoțin —,
a se muta cu locuința la alt
loc; bie SSolfen jiețen, nourii
trec; aufg Sanb —, a se muta
la țeară; ju gemanbem —, a
te muta să stai, să locuesci cu
altul; von Șemanbem —, a se
muta dela cineva (cu locuința);
in ben ®rieg —, a merge la
resboiu; eg jief)t ^ier, aici este
curent de aer; fid) —, v. r. ir.,
a se trage, a merge, a se în-
tinde; fiț in bie Sânge —, a
se întinde, a se prelungi; fidj
aug einer ©acțe —, a se sci
scoate din încurcătură; ber
SSalb jiețt ficț langg beg Șluffeg,
pădurea se întinde dealungul
rîului; ber SSein jiețt fidj, vinul
se trage, e bălos.
Stețen, s. n., tragere; — ber
îBaume, crescerea, cultivarea
pomilor; — ber SBbgel, trece-
Digitized by GooqIc
1100
Ste^er—Qigeuner
\ rea, emigrarea paserilor; —
in ber ®liebern, s. n., reuma-
tism în picioare, în brațe; —
eineg Sc^iffeg, iedec.
Si^țer, s. m., trăgător, sifon.
8-	n-, ?e4i: Streicf)*
garn; — finb, s. n., copil cre-
scut de alții; —flinge, 8. f.,
vecji: —meffer; —topf, s. m.,
sbanț; —fraft, s. putere
atractivă; —meffer, s. n., cu-
țîtoae; —mutter, s. /., care
lăptează un copil străin; —pfla=
fler, s. n., vecji: Sugpflafter;
—rob, 5. n., rotan; —fcfyeibe,
f., disc de întins tortul;
—feti, vecji: Sugfeil; —ung,
8. f, tragere; —meri, 5. n.,
mașină de întins (ferul); —
gange, s. f., clește de tras. .
pl, —e, 5. n., semn, țîntă,
țel; margine, fine, termin, scop;
nafy bem — f^tegen, a da, a
trage la sămn; bag —treffen,
a nimeri în țînță; einer Sa^e
ein —fegen, a pune margini
unui lucru; fein —erreicțen, a’și
ajunge scopul; bag — beg Se*
beng, scopul vieței; —en, v. n.,
a țîntl, a ochi; auf @tmag —en,
a ochi ceva, a tinde la ceva;
— er, 5. m., cel ce ochiesce,
tintitor; —log, adj., fără scop,
fără noimă; —punft, s. m.,
țîntă; —fdjeibe, s.f., semn, tir.
Sicmen, v. iinpers., fid) —, v. r.,
se cuvine, se cade; —b, adj.,
cuviincios.
Siemer, s. m. (zool.), sturz; venă
de bou, de cerb; bucata dela
coadă (a unei vite tăiete, sau
a unui cerb).
Siemliiț, adj. și adv., binișor,
de mijloc, multicel; — biel,
oare cât; — fpdt, cam târcjiu,
foarte târcjiu.
Ster, ve$i: Sicrbe.
Sier=affe, s. m., păpușe, persoană
ce se gătesce și impodobesce
prea mult, măimuțoiu; —at^,
vecji: Sierratț.
3ier=baum, s. m., arbore de de-
corațiune; —bengel, s. m., măi-
muțoiu, persoană, care se tot
impodobesce.
Sierbe, pl. —n, s. f., podoabă,
ornament, decor.
Sier=en, v. a., a înfrumseța, a
podobl; fief) —, v. r., a’și suge
buzele, a se fasoli, a afecta;
—erei, s. f, afectătură, faso-
leală; —garten, s. m., grădină
de flori; —adj. și adv.,
delnic, șugar, elegant, frumos,
polit; —lidjfeit, 5. f., ele-
ganță, delnicie.
Sierratț, pl. —en, s. m., găteală,
ornamente.
Siefel, s. m., —maug, s. f., (zool.),
șuiț.
Siffcr, pl. —n, s. f., cifră; mit
—n begeicțnen, a însemna cu
cifre; mit —n fd^reiben, a șifra;
—blatt,s.n., cadranul orologiului;
eine —fdjrift auflbfen, a deșifra
o scrisoare; —redjnung, s. f.,
aritmetică; —fdjluffel, s. m.,
cheie steganografică; —fd)rift,
s. f., șifre.
Sifienncr, s. m., țigan ; nomabi^
firenber —, țigan lăieț; —in,
Digitized by GooqIc
3Uinber—ginnerj
1101
țigană, țiganca; —banbe, s. f.y
ceată de țigani; — țorbe, s. f.y
laie de țigani; —ifdj, adj. și
adv., țigănesc, țîgănesce; —fpra*
dje, 5. f.y limba țigănească;
—Volt, s. n., țiganii, țîgănimea.
3tHttberr ve4i: ©blinber.
Simbel, vedi: ©bmbeL
Bimmer, s. n., pachet de 40 de
pei, tolum.
3immer,pZ. —n, s. n., cămară, odae;
—arbeit, s. f.y lucru de lem-
nar, de dulgher; —ațt, s. f.,
—beii, s. n., bardă de dulgher;
—bod, s. m., scaun de dul-
gher; —djen, 5. odăiță, ca-
binet; —gefett, 5. m., calfă de
dulgher; —^anbmerf, s. n.,
teslărie, dulgherie, meserie de
bărdaș; —^of, s. m., locul unde
lucră dulgherii, zăcetoare;
—țolj, s. n.y bârne, cherestele;
befdjlageneS, bețaueneâ — ^ol^,
lemn cioplit în dungi; —leute,
s. tn. pl., dulgheri, bărdași;
—mann, s. m., dulgher, teslar;
—meifter, 5. tn., ve^i: —mann;
—u, v. a., a ciopli, a teslări,
a dulgheri; —nagel, s. tn., piron,
gimmer^lab, *• ve<}i: - t)of;
—fdjnur, e. f., sfoara cu care
înseamnă dulgherul; — fpane,
s. tn. pl., așchii de cioplitură;
—ftud, n.y bârna, cherestea;
—ung, s. f, căptușire cu che-
restele; —merft, ve^i: SBerft;
—Ver^ierung, s. f., decorațiunea
unei odăi; -merf, s. n.y lucru
de teslărit.
Bimmet,	s- m > scorți-
șoară; —baum, s. m.y scorți-
șor; —bliitțe, s. f., flori de
scorțișor; —farbe, 8. f, coloa-
rea scorțișoarei; —gerud), s. m.y
miros de scorțișoară; — ge*
fcțmad, s. m.y gust de scorți-
șoară, gust a scorțișoară; —rin*
be, s. f.y ve4i:	; —ftan*
ge, s. f.y sul de scorțișoară.
Bimperltdj, adj. și adv.y delicat,
afectat; —feit, s.f, afectătură.
Biîtbel, —tafft, s. m., cendală,
materie rară de metasă.
Binf, 5. m. (miner.), zinc; —afdje,
5. f.y ocsidul de zinc, tutea;
—blumen, vecji: —ojib.
3infe, pl. —n, s. f.y dinte (de
furculiță, de furcoiu), ramură
de corn (de cerb), corn cu
plisc (instrument de muzică;
—nift, s. m.y cel ce scie sufla
în cornul cu plisc. '
Btnkerj, s. n.y mineraiu de zinc;
—ig, adj.y cu dinți, cu colți,
(ca la furculiță și grapă);
—falf, s. m.y zinc calcinat;
—o^ib, 5. n.y tutea; —falg, s. n.f
zinc muriatic .- —Vitriol, s. n.,
vitriol de zinc.
3iun, 5. n. (miner.), cositor, vase
de cositor; —afdje, s. f.y sta-
nat de plumb; —blattdjen, s. n.y
foițe de cositor, cositor foios.
Binne, pl. —n, s. f.f creastă de zîd.
Sinner, s. m.y cel ce spoiesce cu
cositor; — n, adj.y de cositor.
3tnn=er$r 8. n., mineraiu de co-
sitor; —folie, s. f., staniol;
—gefdjirr, s. n., vase de cosi-
tor; —gieger, s. m., turnător
de vase de cositor; —gie^erei,
8. f.y turnătorie de cositor;
Digit ' ’ GooqIc
1102
3innțaltig—3irtel
—grube, s. f., mină, baie de
cositor.
3iun*țaltig, adj., ce conține co-
sitor; —falf, s. m., cositor;
—fritâe, s. f., drâgla cu care
se amestecă în cositorul topit;
—lotț, 8. n., cositor de înnădit.
3innober, s. m., chinovar; — roti),
adj., roșu ca chinovarul.
Simwfen, s. m., cuptor de to-
pit cositor; —platte, s. f., pla-
că de cositor; —fdpger, 8. m.,
cel ce bate și întinde cositorul;
—țpfine, s. m. pl., pilituri de
cositor; —fpafl), s- m., spat cu
cosițor; — ftein, s. m., mineraiu
cu cositor; —ftufe, s. /., pro-
bă, eșantilon de mineraiu cu
cositor ; —waare, s. f., vase
de cositor; —foeifc, s. n., ce-
rusă de cositor.
3*^ pl. —fe, s. m., embatic,
dobândă, chirie; —bar, adj.,
supus la dare, dajnic, tributar;
—barfeit, s. f., a fi supus la
dajde, la tribut; —bauer, 8. m.,
țăran embaticar; —buci), 5. n.,
carte, condică de embațice, de
chirii.
Binfe, pl- —n, s- f-> camătă, in-
terese, dobândă; ®elb auf —n
au$lei$en, a da bani cu camă*
tă; —n auf —n, interese du-
pă interese.
Binfen, v. a., a plăti embaticul,
a plăti interesele; —, v. n.,
a aduce dobândă; — beredjnung,
8. f., calculul intereselor;
—WU(țer, 8. m., usură.
dator a plăti
embaticul, chiriea; — fret, adj.,
liber de cens, alodial; —freieâ
®ut, moșie alodială; — freițeit,
s. f., immunitate de cens;
—fufc, s. m., interesele legale;
—gan$, s. f., gâscă ce se da
în contul dajdei; —grofdjen,
5. m., denar; —^eber, s. m.,
cel ce strînge embaticul; —§err,
s. m., stăpânul moșiilor date
cu embatic; —mann, s. m.,
embaticar; —pacțt, s. m., em-
batic; —pflirfjtig, adj., supus
la dajde; —tag, s. m., (fioa,
terminul de plată; —ja^l, s. f.,
indictul; —ja^lung, s. j., pla-
ta de interese, de chirii.
3Wl, m., verf, colț, capet,
țucluiu; —ig, adj., cu capete
multe; —muge, s. f., scufie.
BtWerlein, s. n., chiragră, artrită
(lamâni); podagră (la picioare).
3irbe^baum, s. m. (bot.), coco-
nar; —briife, s. f., ghindura
pineală; — nu^, s.f., coconară.
Birfel, s. cerc, crug (al a-
nului); compas; —abfdjnitt,
s. m., segment; —auSfdjnitt,
s.m., sector; — betnegung, s. f.,
mișcare circulară; —bogen, s.
m., arc; —flddje, s. f., supra-
fața cercului; —fbrmig, adj,
și adv., circular, covrigat; —linie,
8. f., linie circulară; —n, v. a.,
vedi: Slbjirleln; —punft, s. m.,
centrul cercului; —runb, adj.,
rotund ca un cerc, circular;
—fdge, s. f., ferestreu circular;
—fdȘenlet, s. m., brațul compa-
sului ; —fpi^r f't verfiil com-
pasului; —jug, s. m., cerc fă-
cut cu compasul.
Digitized by IjOOQle
âirfon—gollorbnung
1103
3irfoit, s. n. (miner.), circon.
Birtularfrfjrciben, s. n., circulariu.
3trfulirenr v. n., a circula.
3h$e, pl. —n, s. greeruș;
—n, v.	a cânta ca greerușii.
3ifdjeln, v. a țîstni, a fișcăi,
j£a șopti.
3ifd|=en, v. a. și n., & sfârăî, a
șuera; a șopti; —enb, adj.f pel-
tic, șișcăvind; —er, s. m., cel
ce șueră, șuerător; —lăut, s.
m., son șuerător.
Sifcliren, v. a., a cisela; —er,
8. m., ciselător.
3ii^r, pl. —n, s. f.f cobză, ci-
teră; —fpieler, s. m., cobzar.
3it£, s. m., cit, pânză pistriță;
—fen, adj., de cit.
Bitrone, vecji: Sitrone.
3itter=aal, 5. m. (zool.), gimnot,
fiisar electric; —efpe, s. f,
plop tremurător; —goto, s. n.,
vecji: glittergolb; —graâ, s. n.
(bot.), părășin; — metal, 8. n.,
pecingine.
3ttter=u, v. n.) a tremura; Dor
®afte —, a sgriburi; —nb, adj.f
tremurător; —pappel, s.f, plop
tremurător; —rod)e, s. m.,
rechin.
vecji: 3it§.
pl- — n, 8. f., țîță; —nfbr*
mig, adj.f în forma țîței; —n*
fortfag, s. m., apofisă mastoidă.
3obel, 5. m., samur; —pelj, s. m.,
cojoc de samur.
3ober, vecji: 3^r.
3obtaf, s. m., zodiac; —allidjt,
s. n., lumină zodiacală.
3ofef pl. —n, s. f.) camerieră,
rată de casă.
3*g, vetji: Si^en.
^iiger=err m., care întârejie;
—n, v. n., a întârejie; —ung,
5. f, întârziere.
3iiâ^nâr	— C/	m-> elev,
școlar.
3oK, pl- —ef s. m., policar; —,
pl. SdUe, 9. m.f vamă; — fiir
eingefufjrte SBaaren, vamă pen-
tru import; — fur auSgef fierte
ăBaareft, vamă pentru esport;
ben — ber -ftatur entricțten, a
muri, a reposa.
3oU=amt, s. n., vamă (oficiu);
—angabe, s. f., declarațiune
pentru ficsarea vămei; —an*
fcțlag, s. m., tarifa vămurilor;
—bar, adj., vecji: —pflicțtia;
—beamte, s. f, impiegat la
vamă, funcționar la oficiul vă-
milor ; —beftaration, vecji: —an*
gabe; — einne^mer, 8. m., vameș»
3oHenr v. a., a plăti vamă; ge-
manbem $anf —, a da mul-
țumită.
3oMrcV scutit de vamă;
—frei^eit, s. f, sentință de
vamă; —freifdjein, 5. m., cer-
tificat de liberă trecere a măr-
furilor; —gebu^r, s. f., vamă,
tacsă vamală; —geredjtigfeit,
8. f, vămășie; —gefe|, s. n.,
legea pentru regularea vămilor.
3dUner, s. m., vameș.
3ott=orbnung, s. f., regulament
pentru percepțiunea vămilor;
—pddjter, s. m., arendator de
vămi; — pafftrfcțein, s. m., cer-
tificat de scutință de vamă;
—pflicțtig, adj., supus la plă-
tirea vămilor; —regifter, a. n.,
Digitized by IjOOQle
1104
3one—gu
tarifa vamală; — fcfjein, m.,
adeverință despre plătirea vă-
mei; —fdjein fiir burdjgetjenbe
SBaaren, permisiune de transit;
—fpeicțer, s. m., magazin de
vamă; — ftab, ve^i: —ftocf;
—ftatte, s. /, vamă, vămășie;
—ftod, 5. m., măsură (de lun-
gime, împărțită în policari);
—fpftem, s. n., sistemul va-
mal; —tafet, s.f,, ve picată, co-
siță, chică; ein fteifer—, coadă
(de păr), moțochină; geflod)te=
ner—, coadă împletită; —enbe,
s. n., verful unui arbore; ca-
pătul pieței.
goni, s. m., mănie, rânzoșie, ve-
nin; gemanben in — bringen,
a’l întărită pre cineva; feinen
— an gemanben auMaffen, a’și
vărsa veninul asupra cuiva;
—ig, adj. și adv., mănios, în-
tărîtat, pornit spre mănie; —ig
anfețen, a’și încrunta ochii;
—ig merben, a se măniă; —ig
ma^en, a întărită; —miit^ig,
adj., pornit spre mănie.
gote, pl. —n, 5. vorbă de
rușine, vorbe murdare, obscene,
obscenitate; —n reigen, a mă-
scări; —,buc de păr, miță de lână.
goteln, v. n., a vorbi obscenități.
goten=blnme, s. f. (bot.), trifoiu
de lac; —$aft, adj. și adv.,
obscen; —reigen, s. n., a vorbi
obscenități; —reiger, s. m., cel
ce vorbesce obscenități.
gotig, adj., vedi: gotențaft.
gotte, gottet, s. f., vecji: gote.
gottel=bftr, «. m., urs mițos; —n,
v. n., a tropoti, a umbla ca un urs.
gottig, adj., pletos, mițos, flocos.
gtt, prep., (cu dativ), la, a, pe,
dela, pentru; — SInfang, la
început; — @nbe fein, a fi
sfirșit, a fi terminat; — $aufe,
a casă, la sine; ^ier — Sanbe,
pe aici, pe la noi; — berfetben
geit, în același timp; jur geit
Sdfar’c, pre timpul lui Cesar;
— §ermannftabt, la Sibiiu; dela •
Sibiiu; — 5ug, pe jos; —
$ferb, călare; jur @rbe faflen,
a căde la păment; junt erften
SJțaf, ânteia dată, ânteia oară;
junt fe^ten 2Raf, pe urmă, ul-
tima oară; — 33ette gețen, a
se culca; — gemanbem forn*
men, a veni la cineva; fid) —
gemanbem fepen, a te pune să
șecji lângă cineva; bon îag —
^ag, din (Ji în (fi»	—
einem ®Ieibe, pănură pentru o
haină; papier jum Scțreiben,
hârtie de scris; fid) — Xob
gramen, a se supăra de moarte;
— Staub merben, a se pre-
face în praf, în țărînă.
oâț., !
fier - ’
Semanb
se duc
spre cii
tn inj
scrie;
sa seri
-
prea
«iâ. 1
3&, in\
num;
(în
se t
ver
d
  • elnr v. n., a șopti cuiva
ceva la ureche; — Ibt^en, v. a.,
a închide o cutie de tinichea,
a înnădi metale.
3«lVr pl- —e,	m-> W* imitată,
pentru lăptarea copiilor.
Bum, (ju bem), prep., la; —
îțeil, în parte.
Bumadjen, v. a., a închide, a în-
cuia, a astupa; einen SBrief —,
a sigila o epistolă; ein SocȘ —
a astupa o gaură.
Bumal, conj., mai ales, mai vâr-
tos; — ba, mai ales că, cu a-
tât mai vertos, că . ..
3uma§, s. n., adaos la măsură.
Bumauern, v. a., & închide cu
zîd; —meffen, v. a., a mesura
(din o materie de haine), a da,
a designa; a atribui, a imputa;
—mut^en, v. a., gemanbem
tuaâ, a pretinde ceva dela ci-
neva, a crede că el ar fi obli-
gat să facă ceva; —mut^ung,
s. f, pretențiune; proposițiune.
Bnmd^ft, adv., vecin, cel mai de
aproape, mai înainte de toate;
er ftanb mir —, el stătea în
nemijlocita mea vecinătate;
— benfe i^ ju t^un, mai îna-
inte de toate cred să fac; — na*
geln, v. a., a prinde cu cuie;
—ndljen, v. a., a coase laolaltă;
—naljme, s.f., adaos, crescere;
progres; —name. 5. m., po-
reclă.
BitnMar, adj., inflamabil; —bar*
leit, 5. f., inflamabilitate; —en,
v. n. și a., a lua foc, a a-
prinde, a da, a pune foc.
Bunber, m., ească.
Biiuber, •?. m., fitil.
Bfiub^bljcțen, s. n., chibrituri,
cătrănițe, aprinjoare, lemnușe;
—țiitcțen, n., capsă (la pușcă);
—fraut, s. n., praf de tigăiță
(la tun); —fugel, s. f, bombă,
granată; —Iod), s. n., ochiul
ce duce din tigăiță în țevea
tunului; —nabelgeivețr, s. n.,
pușcă cu ac; —pfanne, 5. f,
hașcă, tigăiță (la tun); —rut^e,
s.f., fitil, pislugă; — fdjroamm,
5. m., ească; —ftrict, s. m.,
vetji: — rut^e; — ftoff, m.,
materie esplosibilă.
Digitized by GooqIc
1112
3unețmen—Bunicfen
Buuețnten, v. n., a cresce, a se
mări, a se adăoga, a spori, a
face progres; an Mften —,
a se întări de puteri; bei —
nețmenben goțren, înaintând
în verstă; —, s. n., crescere,
sporire; —neigen, v. a., a în-
china, a înclina spre ceva; a
fi aplecat; fidj — neigenbe £i*
nien, linii convergente; —nei*
gung, 5. inclinațiune, aple-
care ; —neigung ju S^manb ța*
ben, a avă inclinațiune, aple-
care cătră cineva.
3«nft, pl. S^nfte, s. f., corpora-
țiune, rufet, breaslă; trib;
—brief, s. m., statutele unei cor-
porațiuni de meserieși; — geift,
s. m., spirit de corporațiune,
de coterie; —gelețrte, s. m.,
învățat de profesiune; —ge*
măS, adj. și adv., conform cu
statutele unei corporațiuni; —ge*
nofe, s. w., membru al unei
corporațiuni de meserieși, ru-
fetaș, breslaș.
3iinfttg, adj. și adv., ce aparține
unei bresle, conform cu obice-
iurile corporațiunei, breslei.
3unft=miigigr adj. și adv., ve
tung, s.f., înhăitate; —riicfen,
v. a., a se apropii, a se strînge;
—rufen, v. a., a convoca;
—rftbren, v. a., a mesteca la
un loc.
3ufammeîvfdjarren, v. a., a adu-
na, a strînge avere prin mij-
loace murdare; —fdjaufetn, v. a.,
a aduna cu lopata; ficb —
ten, v. r., a se potrivi; —fd)ie*
ben, v. a., a apropie pre unul
de altul împingendu’i; —fcbiefien,
v. n., a contribui cu bani la
ceva; a se aduna, a se împre-
una; —fdjiegen, v. a., a îm-
pușca tot ce afli în cale.
âufammen fdjtagen, v. a., a sparge,
a strica tot; bie $anbe —, a
plesni din mâni; bie §dnbe
iiber ben ^opf —, a se boci,
a se văieta, a lamenta; — fdjla^
gen, v. n., a se lovi deolaltă;
bie SBeHen fcblugen iiber ibn ju*
fammen, talazurile trecură pre-
ste capul lui; —fdjleppen, v. a.,
a aduna tot laolaltă; —fdjlie*
gen, v. a., a înlănțui, a încuia
laolaltă; —fcbnteljen, v. a. și n.,
a contopi; a se aduna prin
topire; a se împuțîna; -fcbmel*
jung, s. f., împreunare prin
topire; împuținare; —fdjmieben,
v. a., a împreuna făurind;
ficb — fcbmiegen, v. r., a se. piti;
—fcbmieren, v. a., a compila;
—fc^nuren, r. a., a strînge cu
sfoara, a strînge; —fdjreiben,
v. a., a compila; —fdjnmtpfen,
v. n., a se îngruzi; —fcbixtten,
v. a., a turna în același vas;
—fcbivei^en, v. a., a forostui;
a înnădi; —fepen, v. a., a com-
pune; - fepung, s.f, composi-
țiune; construcțiune (a frase-
lor); combinațiune (a literelor);
composițiune, constituțiune (a
unui corp mineralic); sintesă
(a unei composițiuni chemice).
Bufammen^fingen, v. a.t a cânta
împreună; —finfen, v. n., a’și
perde toată energiea; —fpannen,
v. a., a prinde împreună la tră-
sură; —fparen, v. a., a aduna
prin economii; —fpeifen, v. a.,
a prânzi împreună; —fperren,
v. a., a închide laolaltă, a în-
cuia laolaltă; —ftecfen, v. a.,
a împreuna, a prinde cu ace;
bie âbpfe —fteden, a’și șopti
la ureche; — fteȘen, v. n., a
sta cu toții la una, a fi de
aceeași partidă; —fte^Ien, v. a.,
a aduna prin furt; —fteHen,
v. a., a pune la un loc, a
combina; —ftettung, s. f., po-
Digitized by GooqIc
1120	Buf ammenftreidjen—Buf
trivire, combinare; —fteuern,
v. a., a contribui; —ftimmen,
v. a.y a fi de acord, a conglă-
sui,. a fi de aceeași părere;
—ftimmung, s. f.j acord, ar-
monie ; —jtopfen, v. a., a pune
pre prea mulți laolaltă în ace-
lași loc; —ftoppeln, v. a., a
compila; a aduna laolaltă cu
mare greu; —ftoppehmg, s. f,
adunare de spice; compila-
țiune; —ftofj, s. m., isbitură,
lovitură, conflict; colisiune;
—ftofcen, v. n., a da una în-
tr’alta; a se lovi laolaltă, a
colida; —ftoBen, v. a., a îm-
pinge laolaltă; a pisa în mă-
jer; a face să se adune.
3«famnten-ftrctd|Cît, v. a.j a a-
duna trăgend cu mâna; —ftiif*
fen, v. a.j a înnădi; —ftiir^en,
v. n., a căd^ în ruine, a se
hăi, a se hurlui; —fudjen, v. a.,
a aduna; — fummiren, v. a., a
aduna laolaltă (numeri).
Bufammen4țunr v. a., a pune la
un loc, a împreuna; fid) —,
v. r., a se împreuna; —tragen,
v. a., a grămădi la un loc, a
reîmpreuna; —treffen, v. n., a
se întâlni, a se izbi unul de
altul, a coincide; unberfețen^
—treffen mit Bemanbem, a se
pomeni cu cineva; —treffen,
s. n., coincidență; —treiben,
v. a., a mena la un loc, a
aduce la strîmtoare; —treten,
v. a.j a călca tot în picioare, a
prăbuși, a stropși; —treten,
v. n.j a se întruni, a se coa-
lisa; —treten, s. n., asociațiune;
—tritt, 8. m.j adunare, con- ’
greș; —trommeln, v. a., a a- I
duna prin sunetul tobei; fid)
—bcrbinben, — bereinigen, v. r.,
a se întruni; fid) —berfcțmdren,
v. r., a se conjura, a conspira;
fid) —berftețen, v. r., a se în-
țelege unul pre altul; —tnadjfen,
v. n.j a se împreuna cu ceva
crescend, a concresce cu ceva;
—tuadjfen, s. n.j concrescere, I
simfisă (a oaselor); —We^en, I
v. a.j a grămădi (praf, sau
omeți); —toerfen, v. a.j a a-
runca la un loc, preste olaltă; |
a motroși; —ttndeln, v. a.j a
înfașe la un loc; —minben, j
v. a.j a lega împreună, a
împleti.	I
3»fammett^iițlett, v. a.j a aduna |
la olaltă, a face adițiunea;
—^ie^bar, adj.j contracții; j
barfeit, s. f.j contractilitate; .
—§ie^en, v. a.j a strînge la un I
loc, a aduna (miliție); a pre-
scurta (cuprinsul unei cărți);
—giețen, v. n., a se muta cu
locuința împreună; fidj —jie*
^en, v. r.j a se sguli; a se
sgârci; a se aduna (nourii);
— jiețenb, adj., știros, adstrin-
gent; —giețer, s. m.j cel ce
strînge, adună la olaltă, con-
strictor; —jie^ung, 5. f, con-
tracțiune (a mușchilor, a tru-
pelor, a silabelor); —jie^ung	|
be£ ȘergenS, sistolă; — jmangen, |
—jtoingen, v. a.j a strînge cu
putere laolaltă.
B^M, pl. — fa^e, 8. m., adaos,
suplement, complement (în gra-
Digitized by IjOOQle
^ufdjangen—Sufeljen
1121
• matică); — gu einem Xefta>
. aj ment, s. n., codicil.
'• 3M^attâcttr v- a > a închide cu
'rr șanț; —jdjdrfen, v. a., a as-
^ra cuți; —fcfyarren, v. a., a aco-
W peri rîcăind; —jdjauen, v. n.,
se.1D' a privi la ceva, a se uita la
ite ceva, a face pre privitorul;
cen	—f<țauer, s. ni., privitor, spec-
ceîâ:	tator; —fcfjauerin, s.f., privi-
'cerc‘'	toare, spectatoare; — fdjicfen,
v. m., a trimite, a adresa cuiva
sm ceva; fidj — fdjirfen, v. r., a se
a a- pregăti; —fdpcfung, s. f., tri-
mitere; pregătire; —fdjieben,
â v. a., a împinge în partea al-
tuia; ben ȘRiegel —fdjieben, a
h a încuia cu zăvorul; —fc^iegen,
■ v. a., a mai adăoga, a mai da;
luna —țdpefjen, v. n., a împușca în
nea;	ceva cu tot dinadinsul.
s. m., adaos, încărcă-
ate;	tură, crescare (la dare);	adju-
i ud	dicațiune: —meffer, 5. n., bri-
pre-	ciag; —fdȘIagen, v. n., a bate
iți;	cu tot din adinsul; a da	mâna
a cu	(în semn de învoire); a	adju-
deca (lucrul vendut în licita*
a se țiune); — fc^lagen, v. a., a a-
irii):	daoga ceva pentru promovarea
trin- topirei metalelor; a bate ceva
1 ce1	- înspre cineva; —fcfjldger, 5. m.,
con- cel ce bate, cel ce lovesce;
cod-	— fdjteppen, v. a., a terăi spre
nu-	ceva; gemanbem @tma§,' a a-
duce (provisiuni etc.) pe furiș;
— fdjliefjen, v. a., a închide cu
e cu cheiea; bie ^țur Șinter fidj
— fdjîiegen, a trage ușea după
W	sine; —fdjmeiBen, v. a., a în-
p-	chide trântind ușea; —fermei*
Barcianu, Worterbnch. ,
gen, v. a., a închide ermetic
o cutie; — fcfpnieren, v. a., a
lipi cu lut; —febnaflen, v. a., a în-
cătărăma, a închiotora; — fdjnap*
pen,r.n., a se închide clămpănind,
a se închide prin resoruri.
Bttf^ncibe^rett, 5. n., tablă de
croit; —meffer, s. n., cuțît de
croit; —n, v. a., a croi;
—tif(^, vedi: —brett.
v- nf a îngropa sub
zăpadă; —fcfjnitt, 5. m., croi-
tură; —fc^nuren, v. a., a îm-
băiera; a lega la gură; ge*
manbem ben §al$ —Jcfjnftren,
a strînge de gât, a’l sugruma
pre cineva; —fdjrauben, v. a.,
a închei^ cu șurub; —febrei*
ben, v. a., a atribt i, a imputa;
a credita; —fcțreien, v. n., a
striga cuiva spre a’l întimpina,
a’l însciința strigând; —febrei*
ten, v. n., a merge cu pas grăbit,
.guftfjrift, pl. —en, 5. f., epistolă,
adresă; dedicațiune; —lidj, adj.,
prin epistolă, în scris.
s. m., adaos, suplement;
—tage, a.	m. pl.,	epacta.
v. a.,	a umpl^ cu
verf;	a	astura	turnând pă-
ment	deasupra;	—fdjmeUen,
v. n.r vecji: SlnfcțmeUen; —fcțmb*
ren, v. a., gemanbem @tma§,
a jura credință cuiva; —fegeln,
v. n., a se îndrepta cu cora-
biea încătrăova.
Bn=f^ettr v. n., a lua seama, a
privi, a priveghie, a face pre
privitorul; a mai aștepta; ei*
nem Unmefen nic^t Idnger —fbn*
nen, a nu mai put^ tolera o
Digitized by Google 71
—Butappen
7 <
1122	gufefcen-
disordine oarecare; —fe$enb$,
adv., ve4end cu ochii; — fe^er,
8. m., privitor; —fein, v. n.,
a fi închis; — fenben, v. a., a
trimite, a adresa.
âufc^cn, v. a., a adăoga, a pune
dela sine; a pune (o oală la
foc); Qemanbem —, a’i strîm-
tora pre cineva, a’i pune ge-
nunchele în pept; gemanbem
mit Mitten —, a conjura pre
cineva să facă ceva, a insista
cu tot dinadinsul.
Bibfttfjern, v. a., a asecura, a da
asecurarea că...; —fidjerung,
a. f., asecurare; —fiegeln, v. a.,
a sigila, a închei^ punând- si-
gilul; —fiegelung, a. sigi-
lare, pecetluire; —fpeife, s. f.,
legume; —fperren, v. a., a în-
cuia, a baricada; —fpi^en, v. a.,
a ascuți, a face vârf; —fpij=
jung, s. ascuțire, verfuire.
BMprerljen, v. a, și n. ir.,
manbem, a da cuiva vorbe bune,
a’i mângăiă, a’i încuragia; bem
SBeine —, a be cu plăcere din
vinul pus înainte; bei Qemanb
—, a face visită cuiva; Qeman*
bem @ttua§ —, a’i adjudeca
cuiva ceva (la licitație); — fpre*
djung, s. j., adjudicațiune;
—fpringen, v. n., a sări întru
întimpinarea cuiva; —fprucț,
5. m., mângâiere cu vorba, în-
curagiare; viei — fprudj ^aben,
a fi des visitat, a avă mulți
cumpărători.
Bu-fpnnben, v. a., a înfunda (o
bute); —ftanb, s. m., stare,
condițiune, disposițiune; —ftdn*
big, adj., propriu, aparținător,
indigen; —ftdnbigfeit, s. f., com-
petență , indigenat; — ftatten
fommen, a veni bine, la timp
potrivit; — ftedȘen, v. a., a în-
cheiă cu împunsături de ac;
—ftedjen, v. n., a împunge cu
acul, a’i da cuiva o lovitură
cu sabiea ; —fteden, v. a., a
încheiă cu un ac cu gămălie;
a da cuiva ceva pe sub mână;
—fte^en, v. impers., a se cu-
veni; ba$ fte^t mir nidjt $u,
nu’mi se cuvine, nu’mi com-
pete; —ftetten, v. a., a trimite;
—fteuern, ve$i: SBeifteuern;
—ftimmen, v. a., einer (Sarfje,
a consîmți cu ceva; a se în-
dupleca ; —ftimmung, s. /., con-
simțământ, înduplecare; —ftop*
fen, v. a., a înfunda; a cârpi
(ciorapi); —ftbpfeln, v. a., a
înfunda o sticlă cu dop; —fto*
gen, v. n., a lovi din toate pu-
terile, a închide dând o lovi-
tură; v. impers., a se întâm-
pla; eâ ift mir ein Unglurf
geftogen, ’mi s’a întâmplat o
nenorocire; — ftreidjen, v. a.,
a lipi cu pământ (păreții unei
coșnițe); —ftrbmen, v. n., a se
aduna la un loc; —ftiirmeu,
v. n., auf a da năvală;
—ftiir^en, v. n., auf ^emanb,
a se repezi asupra cuiva; —ftu^en,
v. a., a ciunti, a teși; a reteza.
3n=ta|tyett, v. n., a umbla greoiu;
a lucra bădărănesce; —t$at,
5. adaos, mărunțișuri; di-
res (la bucate); —t^eilen, v. a.,
a distribui, a împărți, a da
Digitized by GooqIc
Sut^eifung
fiecărui ceea ce ’i se cuvine ;
—tljeiîung, s. distribuțiune,
împărțire; —tțulicț, adj. și
adv., familiar, cel ce se scie in-
sinua; —tțun, v. a., a închide,
a încuia; ift bie ^iir jugetțan,
e închișă ușea?; bie 2Iugen
—tțun, a închide ochii, a muri;
bie Slugen bei @tma§ —tțun, a
te face că nu vecji; fid) —tțun,
v. r., a se închide; — traben,
v. n., a merge în trab; —tra*
gen, v. a., a aduce, a duce un-
deva; ficț —tragen, v. r., & se
întâmpla, a se face; e$ trug
fid) ju baȘ..., se întâmplă
că; —trager, s. m., purtător
de vorbe, ploșcaș; —trdgerei,
s. f., purtare de vorbe; —trag*
li(ț, adj. și adv., priincios, fo-
lositor, compatibil; — trăgtidj*
feit, priință, compatibili-
tate; —trauen, v. a., Qeman=
bem Sttoaâ, a’i țîne pre cineva
capabil să facă ceva; geman*
bem ®ute$ —trauen, a avâ opi-
niune bună despre cineva;
feinen ^raften jubiel —trauen,
a se încrede prea mult în sine
însuși; —trauen, s. n., încre-
dere; fein —trauen §u gemanb
țaben, a nu avâ încredere în
cineva; —trauticț, adj., fami-
liar, confidențial, cu încredere;
—traulidjleit, s.f., familiaritate,
confidență; —treffen, v. n., a
se nimeri, a fi întocmai; tref*
fen, s. n., nimerire; —treiben,
v. a., a goni în partea unde
sunt vânătorii; —treten, v. a.,
a închide călcând cu piciorul.
-egțtwad^	1123
3u*trtafeu, v. a. și n., geman*
bem, a închina cuiva cu pă-
harul, a be în sănătatea cuiva;
—tritt $u gemanbem Șaben, a
ave întrare liberă la cineva.
3u=berld^tg, adj. și adv., credin-
cios, încrezut; negreșit, posi-
tiv; —berldffigteit, s. f, încre-
dere; caracter de om în care
te poți încrede; —berficțt, s. f.,
încredințare, speranță înteme-
iată ; —berficțtlid), adj. și adv.,
cu toată încrederea; —ber*
fi^t(id)feit, s. vecji: guberficțt.
3nbor, adv., mai înainte; (în
composițiuni se separă de cu-
rent, aretând o prioritate în
timp, în loc); —bebenfen, v. a.,
a precugeta, a premedita;
—ba fein, v. n., a preceda, ă
preesista; — etnnețmen, v. a.,
a preocupa; —tommen, v. n.,
gemanbem, a preveni cuiva;
a’i preîntimpina, a întimpina
pre cineva; einer cifettr v. a., a îndrepta, a
adresa; — iueifung, s. f, în-
dreptare la cineva; —tuenben,
v. a., gemanbem bag ©eficțt,
a’și întoarce fața spre cineva;
—werfen,^.a., a închide trântind;
gemanbem @tmag — tuerfen, a’i
arunca cuiva vorbe; —tuerfen,
v. n., a trânti, a arunca mereu.
Butuiber, adv. șiprep., (cu dativul):
contrar, scârbos; gemanbem —
fein, a’i fi cuiva urît de moarte
de cineva; bag ift mir —, mă
înscârbez; —țanbeln, v. n., a
lucra încontra; —fanfen, v. n.,
a fi împrotivă.
Butuinfen, v. n., a face cu o-
chiul; —tublben, v. a., a în-
chide cu boltă; —gațlen, v. a.,
a număra ceva la ceva
Sw^^țen, v. a., a atrage, a a-
duce, a chiema; a închide tră-
gând, a strînge; bie SRiinbung
eineg @adeC —, a strînge gura
sacului; gemanben gu Sttuag
—, a’i face pre cineva părtaș
la ceva, a cere sfatul cuiva în
vr’o afacere; fid^ —, v. r.,
®tmag, a’și atrage ceva (o
boală); ficț $dnbel —, a se *
încurca în certe; ficț ben Xob
—, a’și grăbi moartea; —
giețer, s. m., trăgace; —giețung, "
s. f., consultare, chiemare la
sfat; —gug, s. m., închidere;
venire cu grămada.
3tuarf=cn, v. a., a pișcă; —er,
5. m., pișcător.
Bwang, gtuangft, vecji: Btuingen.
Bwang, s. m., sîlă, nevoie; ge^
manbem — antțun, a face sîlă
cuiva, a’i constrînge; ficț —
antțun, a’și face sîlă; —gan*
leițe, s. împrumut forțat;
—garbeit, s. f., lucrare forțată;
—bienft, s. m., angarea.
Brdngen, v. a., a strînge în curele;
@tmag ținein—, a îndesa cu forța.
Bwang^gcfcț, s. n., lege coerci-
tivă; —țerrfcțer, s. m., despot;
—țerrfcțaft, vecji: Btuingțerr^
fcțaft; —fauf, s. m., monopol;
—fag, adj. și adv., nesîlit, ne-
restrîns, nelimitat; in --fafen
§eften, în fascicule fără termin
hotărît; —fafigfeit, s.f., liber-
tate; —recțt, 5. n., dreptul de
a sîli pre cineva la ceva;
—mittel, 5. n., sîlă, mijloc co-
ercitiv; —guerdufeerung, a. f.,	’ *
licitațiune forțată; —gmeife,
adv., cu deasîla.
Bwangig, numer., douecjeci; —ed,	।
s. n., icosaedru; —er, s. m.,	]
douecjecer; —jațrig, adj., de
douecjeci de ani; —pfflnber,
s. m., tun cu glonț de 20 de
Digitized by IjOOQle
3mr—âweifpnbig
1125
punți; — fte (ber,bie,bag), aldoue-
(Jecelea, a douedecea; — fteng,
adv., în locul al douedecelea.
B^ar, conj., totuși, deși; binecă,
cu toatecă.
Bwcrf, pl. —e, s. tn., scop, țîntă,
tendență, noimă, sfârșit
f P^ s- m-> țîntă, cuișor.
Btverf bicitltt^, adj., potrivit sco-
pului, convenabil; —en, v. a.,
a prinde cu ținte; —e, s. f.,
Kcuiu; —en, v. n., auf
g, ve4i: SBe^tvecfen; — le^re,
• s. f., teleologie; —log, adj.
și adv., fără scop, fără noimă;
—tttâ&iQ, adj. și adv., core-
spuncțâtor, cuvenit, conform sco-
purilor; —nagel, .9. tn., ve cepușoară; (bot.), bulb;
eine fReitje -n, o coardă de ceapă;
— artig, adj., bulbos; —beet,
s. n., strat cu ceapă; —briile,
a. f., zamă cu ceapă; — gerud),
a. m., miros de ceapă; —ge*
fcbmad, a. m., gust de ceapă;
—getoâcb^, a. n., plantă bul-
boasă; —n, v. a., a freca cu
ceapă, a pune ceapă în ceva;
—rbțre, a. f, cotorelul cepei;
—faft, a. m., suc de ceapă;
—faame, a. m., sămență de
ceapă; —f djale, a. f, coaje de
•ceapă; — tragenb, adj., bulbos;
—murgei, a. /., bulb, rădăcină
bulboasă.
Bmetbradje, s. f., a doua arătură.
3tt)ie=fad), adj., ve4i:
—lidjt, a. n., amurg; —fel,
a. m., crăcană; —fpalt, a. in.,
vrajbă, discordie, disensiune;
—fpradȘe, a. f., vetji: gtueige*
fprâd); —tra^t, a. f., discordie:
in — tradjt leben, a ave traiu
reu în casă, a trăi în discordie;
—tradjtig, adj., neunit, în dis-
cordie.
SttnKirf), a. m., pânză groasă,
dril; —en, adj., de dril; —fit”
tel, s. m., blusă de dril.
3mifiing, pl. —e, s. m., gemen;
mit —en nieberfommen, a nasce
gemeni; —âbruber, a. m., frate
gemen; —Sfdjmefter, s.f., soră ge-
menă ; —riftoK, cristal pătruns.
Stinge, pl. —n, s.f, belciug, verigă.
3>ving=cn, v. a. ir., a sîll, a con-
strînge; a obliga; mit (JJetvalt —,
a face sîlă, a sîlui; ficb —,
v. r., a screme; eâ Idgt ficb
nidjt —, nu se face cu de a
sîla; —er, s. m., cel ce sîlesce;
loc închis între murii unei for-
tărețe, beciu.
3nuugi)err, s. m., despot, tiran;
—fdjaft, s.f, despotism, tirănie.
3mirn, a. m., ață, fir, tort;
—banb, a. n., șiret; —en, adj.,
de ață; —en, v. a., a toarce,
a răsuci; —er, a. m., răsuci-
tor; — erin, a. f., torcătoare,
răsucitoare; —fnaul, a. m., ghem
de ață; —rab, a. n., roată de
tors; —Sfaben, a. n., fir de ață;
—fpige, a. f., horbotă de ață.
Bwiftben, prep, 'cu dativul), întră;
er fag — iȘnen, el ședea întră
ei; — brei unb vier Ubr, întră
oarele trei și patru; (cu acu-
sativul), întră, la mijloc de;
— gtuei Xl)uren, întră doue
uși; — burd), adv., deadreptul
printră ele.
3tnif(ben=aft, a. m., între-act;
—balfen, s. m., grinda din mij-
loc; —begcbențeit, a. f, inci-
dent, episod; —bed, s. n., în-
tră-poduri (la corăbii); —foii,
a. m., incident, episod; —ge-
bâube, a. n., zidire legătoare;
—gefang, a. m., intermezzo;
—gefd)dft, a. n., afacere late-
rală; —golb, a. n., poleială;
—banbel, a. m., comerciu de
comision; —b^n^er/ a. m'> spe-
ditor; mijlocitor; —banblung,
a. f, incident; — fnodjenbanb,
Digitized by GooqIc
^Hnbrifd)
1128
a. n., ligament; —linie, 5. /.,
între-linie; — ma^l^eit, 5. f,
gustare; —mauer, s. f, zid
despărțitor; — perfon, s.f, mij-
locitor; —pla^, a. ni., locul
dela mijloc dintre doue lucruri;
—raum, 5. m., interval, dia-
stimă, respas; —rebe, s. f.,
întrerupere (în vorbire); —re-
gierung, s.f, interregnu; —rip*
penmusfeln, s. m. pl., mușchi
intercostali.
s' m f proposițiune
incidență; —fpiel, a. n., între-
act; —fprud), a. ni., interlocu-
țiune; —ftanb, a. m., interpo-
sițiune; —ftation, s. f., stați-
une intermediară; —ftunbe, s.f.,
interval, dintre oare; —ton,
* s. m., ton intermediar; —tra*
ger, m., purtător de vorbe;
—trdgerei, a. f., purtare de
vorbe; —untftanb, a. n., inci-
dent; —urtțeil, 5. n., sentență
intermediară; —borfaH, vecji:
— umftanb; —îvanb, a. f, pă-
rete despărțitor; —tocite, s.f.,
distanță; —toort, n., interjec-
țiuiîe; — §eile, s. f., între-linie;
—jeit, a. f, respas, interval.
Bwiftțgolb, a. n., poleială.
Bttnft, P^ —e, s‘ vrajbă, dis-
cordie, neunire; —en, v. n., a
disputa; —ig, adj., vedi: Unei*
nig; —igfeit, s.f., vedirgwift.
Bwitfdjent, v. n., a ciripi;
a. n., ciripit.
Bwitter, s. m., tetăleu, feteleu,
ermafrodit; bastard; —bhime,
s. f, floare ermafrodită- - ge=
fdjîerf)t, s. n., gen hibrid, rasă
degenerată; —gehxid)$, 8. n.,
plantă hibridă; — pflanje, 5. f.,
plantă ermafrodită.
BWo, vecji: Btoei.
B^blf, numer., doispră^ece ; e§
’ ift — Uțr 2Rittag§, este a-
mia4i; -- Uljr miază-
noapte; —eă, s. n., dodeca-
gon; —ectig, adj. și adv., do-
decagon; -r-er, a. mj, o câtă-
țime de doisprăcjece; —erlei,
adj., de douesprădece feliuri;
—fad), adj., îndoisprăcjecit;
—fingerbarm, s. m., duoden;
—flad), a. m., dodecaedru;
m., dodecarch; —
rig, adj., de doisprăcjece ani;
—Ibt^ig, adj., de șese uncii;
—mal, numer., de douespră-
4ece ori; —pfiittber, a. m., tun
cu glonț de doispră^ece punți;
—feitig, adj., cu douesprăcjece
laturi; dodecaedru; —ftiinbig,
adj., de douesprăcjece oare;
—tdgig, adj., de douesprădece
cjile; —te (ber, bie, ba^), numer.,
al doisprăcjecelea, a douespră-
cjecea; ber —te beâ SJlonatâ,
în douesprăcjece ale lunei; —tel,
a. n., a douesprăcjecea parte,
douesprădecime; —ten§, adv.,
a doueâpradecea; —tțeilig, adj.,
împărțit în douesprăcjece părți;
—îoeibig, adj. (bot.), dode-
cagin.
3tjlinber, a. m., cilindru.
B^linbrif^, adj., cilindric.
Digitized by LnOOQle
Digitized by IjOOQle
Digitized by
GoogI
Digitized by IjOOQle