DICŢIONAR român-germân şi germân-român de Sab. Pop. Bareianuj odin. paroeh gr .-or. în Reşioari, asesor consistorial etc. Rflvidat şi complectat de Dr. D. P. Barcianu. în doue părţi. Partea l-a: Românâ-germână. Ediţia a treia. Sibiiu (Nagy-Szeben). Editura şi tipariul lui "W. Krafft. 1900. rmurtittfdjett uttö öcutfdjcn gţjrntfjc ÜOIt Jjjali. Söaramiu, weil. gr.*or. Pfarrer in fficfinari, iîoufifioria[rnt :c. 2)urcf)gc[cl)cit imb OcitioHflänbißt »on Dr. 2>. Söarcinmi. Slttci Scüc. I. $ e i I: gî o m ä n i fcf) - 6 c u f fcf). Srltlt Sluftajic. ^crmaunftaiit. 3>nicf imb Sßcrlag üoit 55. ifralfft. DICŢIONAR român-germân şi germân-român de Sab. Pop. Bareianuj odin. paroeh gr .-or. în Reşioari, asesor consistorial etc. Rflvidat şi complectat de Dr. D. P. Barcianu. în doue părţi. Partea l-a: Românâ-germână. Ediţia a treia. Sibiiu (Nagy-Szeben). Editura şi tipariul lui "W. Krafft. 1900. rmurtittfdjett uttö öcutfdjcn gţjrntfjc ÜOIt Jjjali. Söaramiu, weil. gr.*or. Pfarrer in fficfinari, iîoufifioria[rnt :c. 2)urcf)gc[cl)cit imb OcitioHflänbißt »on Dr. 2>. Ş. Söarcinmi. Slttci Scüc. I. $ e i I: gî o m ä n i fcf) - 6 c u f fcf). Srltlt Sluftajic. ^crmaunftaiit. 3>nicf imb Sßcrlag üoit 55. ifralfft. '.ITI' Din precuvântarea la ediţia a Il-a. îndemnat din mai multe părţi a scoate în o nouă «diţiune Yocabulariul elaborat şi tipărit în partea sa română-germână, la anul 1868, de reposatul meu tată, am întreprins această lucrare pe basa însemnărilor şi adausurilor făcute de dînsul la partea română-germână şi pe basa manuscriptului, aproape întreg compus pentru partea germână-română. Deoare-ce înse dela tipărirea părţii prime încoaci s’a făcut un însemnat pas înainte cătră unificarea ortografiei în toate părţile locuite de Români, s’a ivit mai ântâiu necesitatea de a transcrie textul român după ortografia fonetică moderată; ear’ pe de altă parte, făcend în acelaşi timp şi producţiunea literară un îmbucurător progres, s’a impus dela sine complectarea textului prin cuvinte noue sau reintroduse, şi prin frase şi întorseturi folosite la scriitorii mai buni. Aceste adausuri nu au pretenţiunea a fi ajuns la. toată perfecţiunea, dar’ vor dovedi totuşi, că am fost condus de sincera stăruinţă a corespunde cerinţelor, ce-se pot face unui dicţionar, care, în dimensiunile celui present, pe lângă format lesne de manuat, se cuprindă materialul trebuincios celui ce voiesce se se orienteze-mai cu înlesnire în înţelegerea amânduror limbilor: română şi germană şi a productelor lor literare. Sibiiu, în Iunie 188G. Dr. D. P. Barcianu. JUts'Öein jPtaworf . äiir pctfcn Stiifloflc. öoit uerfcfjiebenen ©eiten aufgeforbert, in neuer 3Iu§=-gäbe ba§ bon meinem nun berftorbenen SSater auSgearbeitete unb in feinem römänifd}*beutfdjen Seil, im Saljre 1868, int Sruof tjerau§gegebene SBörterbud), erfdjeinen ju taffen, Ijabe idj biefe SIfbeit unternommen auf ©runb ber boit iljm ljerftam= menben ülufjeidjmingen unb 3ufä^e jum romäniffybeutfdjeit STeif unb auf ©runb be§ bon iljm faft üoHftänbig jufammen* gefteüten beutf. ■§*. "giSarcicmu. Semne şi prescurtări. — .geidjen unb Sffcfitrjungen. 1. Semne. — geidjeit. ; arată diferitele însemnări ale unui cuvent, sau însemnări de înţeles schimbat. — însemnează: a) cuventnl din frunte; b) la substantive, adjective pronume şi verbe, răde-cina; q) înloeuesce cuventnl în însemnarea din frunte san premergătoare. () cuprinde: a) explicări trebuincioase sintactice; b) explicări pentru complec-tarea înţelesului imui cuvent ; c) cuventul în formă schimbată. = asemenea. (accentul acut) arată silaba întonată a cuventului. Bejeicîinet bie öer[d)iebenenS3e=> beutitngen eine§ SBorteS, ober eine nene ©ebanîenridjtung. — bejeidjuet: a) ba§ am Slufang eineg SIr* tifefö fMjcitbe SBort; b) Bei ŞauptroiSrtern, Eigen* fdjaftiSroörteni, gürroörtern ltnb Qeitroörtern, bie SBitr* get beg 2Sorte§; e) bertritt es ba§ SlnfangS* mort ober bag SSort tn ber ■ DoraitSgeljenbeu SSejeid)» nung. () enthält: aj mistigere ErHäruitgeu, iljntaftiţdjer SJîahtr; b) ©rHärungen gzir SJeröofl* ftänbigitng be§ ©imte§ ber SBörter; c) eine anbere gorm besţelbett SBorteS. = gteicţ). . (ber StcutuS) jeigt bie betonte ©itfce be§ SBortel an. 2. Prescurtări. — Slßfürguitgen. adj. înseamnă bebeiitet: adjectiv, Gigenfdjaftstuort. adv. „ „ adverbiu, llmftanbätDOrt. anat. „ „ anatomic, nnatomijd). art. „ t articul, @cfd)[cd)t§loovt. lot. „ r botanic, botauifd). chem.- „ „ chemic, djemifd). conj. „ „ conjuncţiune,, SSinberoort. fcLTTti. „ „ farmaceutic, pharmaşeutiyd;. ■fis. „ „ fisical, - pţjtjfiJaliţd). ?eoZ. „ „ geologic, geologijd). geogr. „ „ geografic, ţţcogra^iţd). interj. „ „ interjecţiune, Stugrufungâhjort. nedecl. „ „ nedeclinabil, unaßtranbelbar. nedef. v „ nedefinit, imßeftimmt. numer. . „ „ numeral, |jaf)(n)ort. - part. „ r particulă, $artiîel. pî. „ „ plural, 9Jieî)tsQÎ)I. £>ron. r „ pronume, gfirtuort. s. f. „ „ substantiv feminin, tueiMidjeâ Şauţitluort. s. m. „ „ substantiv masculin, mânnlidjeâ „ s. n. u n substantiv neutru, fädjttdjesä „ suf. „ „ " sufixă, ©nffije. tit. „ r titulatură, SCitutatur. v. a. „ „ verb activ, tî)ntige§ geitroort. v. aux. „ „ verb auxiliar, ŞilfâjeitTOort. v. n. „ „ verb netransitiv, inttaufttibeâ Qeitmort. v.nepers. „ „ verb nepersonal; imperjimlidjeg „ v. r. „ T verb reflexiv, riicî6e3iigtid)e3 „ v. a.1) v. n.Sir. „ „ verb iregular, unregelmäßiges „ v. r.) vedi: „ „ ve^i, fiefje. zool. T , zoologic, joologiţd). A. A, a. m., ba§ 91, her crftc SBitdj» ffaBe imSlfyfjaBet; —, jur SSegeidj» nung be§ wci&Iidjen ©cţdjlcdjts, am Eitbe ber§auptw6rtcr: vecina, bieţftadjBarin, cas«, ba§ ŞauŞ;—, mit bem artihilierten ©enttib eine§ auţDlluorteg jur SSejeitfjnung bcs efijje» mit SBejug auf ein weib» lidjelŞaubtWort: casae «fratelui, ba§ .Şaus geljört bem Sîruber; —, tior bett befifjanjetgenben gi'tr* Wörtern weiblichen @efdj[ed}t§: a mea, meine; a noastră, unţere;—, iu SöerBinbung mit einem Şaupt» morte im SIccufatib al§ abberBiate S3eftimmung: miroasă a ceapă, e§ riedjt n a ăj .gwieBef; merge a casă, er geîjt nad) Şaufe; a munte, auf ’§ ©ebirge;—, Bet Zeitwörtern ift Efinraîterxftif be§ Jynfinitiös: a ara, atîent, a scrie, fdjreiben;—, britte Sperţoit ber ©injafjt bont §ilf§jeitWort a ave, ţaben: el a scris, er fjat gefdjrieBeu; —, an» ftatt beâ va, ber britten Şerfoit ie? Şilfâjeitworteâ voiu, in ber jufünftigen $eit: el ’ţi-« da, ftatt ’ţi va da, er wirb bir geben;—, an ©teile be§ ŞiirWorteS cea bor 21b-jeftibeit WeiBtidjen @efdj(ed)tS (tu bolfâtiimlidjer Sxebenâart): fata a mare, baâ große SOÎăbdjeu;—, bor Drbnung§jaţten Weiblichen ©e» ftf)Ied)t3: — doua, bie jweite;—, de—, jur ă3ejeidjnung tu Sîinber» fpielen: jocul de-a ascunsele, ba§ SBerftedenjfriel; —! interj., al)! — ba! interj., adj Wa§! nun! aba, s. ein tiirHfdjeâ S3auern» Keib; Slbatucf). abagerie, s. f., bie SSauernfleiber» îjanbhtng; Sîbatudjmerîftatt. Barcianu, Dicţionar. abagiu, s. m., Stbatudjfjftubler. abagiiibă, s. /. (bot.), bie Şaugbla= fen, bal SJhutbljoIj (Ligustrum). abăluţă, s. f., ba§ Oîiicîdjen. abandonare, s. f., bie SSerlaffung, SSerfaffeuţjeit, vedi: părăsire. . abandon-ez. a —si, —;it, v. a., berlaffen, aufgeBen, brcisgcBeu; a se —a, v. r., ftcfj găujtid) fjiugcBen, fid) ilBertaffen, fid) aufgeBen. abanos, s.m., lemn de —, bas @6ctt= Ijofj; —, adv., feft, unberäubert. abâr, s. n.j vedi: habar, abat, a —e, abătut, v. a., aBIenfeu, aBIeiteu, abwenbeit, Ejiufciten, ber= leiten, nieberfdjlagen; a —e o pădure, etneit SBalb nieberljauen; ase—e dela ceva, v.r., aBweidjeit, babon abgefjen; a se —e la cineva, Bei jemanb ctitfeljrat, ab* fteigen; a se —e asupra unui lucru, fid; auf etwas nieberlaffen; a se —e pe ceva, uicberbriicfcn; ’mi abate, v. nepers., e§ fällt mir ein, e§ ge[d)ief)t, baß...; ce ’ţi a abătut? wa§ ift bir eingefallen? al)ăte, s. m., vedi: egumen, abatere, s. f., bag Stbgeljen, Stu3= weid)en, Stbîeitfen; bie Slitânaţme (bou einer SReget); — dela lege, bie Umgebung beâ @efe§e§; — la cineva, ba§ (Einfeljrcn; — la o parte, bie ©eitenWenbung. abătetodre, s. /., bie §erberge, ©in» abaţie, s. f., bie SIBtet. abatöriu, s. bag ©djfadjtfjauS; vedi: zalhana. abătut, adj., abgetenft, aBgeîommen, berleitet, niebergejdjtageit. abc, s. n., baS SISE; —dar,pl—e, s. n., ba§ 8IS8E»S8ud), bie giBel. abces, s. n., ve^i: absces. 2 Abderit Abderit, s. >»., ber GinimVfjncr mm Stböcra, Spießbürger, abdic, a —ă. —ât, (ab-dic, a —dice, —dis), v. n., abbanhn, eittfogen, Derjidjtctt, fein Stint niebertegen; abfprcdjctt, anfgebett. abilic-iire, —a(iüne,(abejicere), s. f., bic 9Ibbanfnng, SScrjidjtfciftitiig, GEntfngung, 9iicbcrtcgnug eiitcŞ 2tmtc£>. abdomen, s. n., bet SBaucf), Unter-, teib. abdominal, adj., SBaud)-; înnotă-toare —ä, bie SSandjftoffc ber S-i)d)e. ab-duc,a —e,—(Ins, o.a., lucgfiitjrcn, abteufen, abroenbig madjen. abducctor, (abductor), adj. şi s., muşchiu —, ber 9tbaict)inn§fct. aliducţiiine, s. f., bic auswärts» gefjenbe SKn3fctbclucgnng. abcratniiie,6'./'.,bic2fbit>cid)ung,21b» irnutg; Verirrung; 3crftran!ll9 ber£id)tfh'at)teu; —sferică, bioţ)» trtfcfje S-ctr&eitjcrftrcuuiig. abia. ado., faitm, fdjmcrfta), ft’batb als; —, — mit genauer 9?ot. aliil, adj., gefdjidt; —itate, s. f., bie @efd)ic!(id)îcit. abis, pl. —uri, s. n., ber 9(bgrnnb, bic Xtcfc, ©djtudjt, Stuft; —ul peirii, ber unermefstidje 9(bgntnb, Ööttcnjdjtunb, bas nncnncßtidje dtenb. Abisinia, s. f. (geogr.), Stbijffinicn. abisinic, adj., abt))fini]dj. abitaţiline, s. f., vedi: locuinţă, abitir, adv., beffer, ’bortrefftidjer; nod) mcljr. abitiirient, s. m., ber 9tbitnrient. abject, adj., vecii: netrebnic, ticălos. abjecţiune, s. f., vedt: netrebnicie, ticăloşie, abjiidec, a —ä, —;it, v. gcridjt* tid) abfprcdjeit. adjudecare, s. f., geridjtlidje 9lb-fptedjuug. abjür, a—ii, —;it, v.a., abfdjiDörcn, cibtid) abfcnguen. — abort abjurare, (abjuraţiiine), s. f., bie 'WbjdjnjBrung ablativ, pl. —e, s. 11., ber 2(b(atib, I;Bd;fter 9(bänbcrung§falt. _ ablegät, s. m., ber Stbgefoubte, Slbgeorbncte, ©ejanbte, ©tetltiev* treter; —, adj., abgefanbt. abligeämT, s. f. (bot..), ber I gaut, Eatmii§ (Marantba ga-langa). ablişoâră, .s. f. (zool), vedi: al-bişor. abluţinne, s. f., ccfigtdfeSSJafdjuirgcu ber Orientalen, almog, a — ä, —ät, v. a., bcrtcugneit, »crroctgern, berfagen, abfdjtagcu. almegäre, (abncgaţiilne), s. f.. bic sBcrtcugnnng, ©ntfngung; — de sine, bic SetbftKertcugmmg. abnorm, adj., regetttribrig, unregef* mäßig; —äl, adj.,abweidjeubuou ber Dtcgct, regettoibrig; — itate, s. f., bic Dtcgetoibrigfeit, Unrcget» mäßigfeit. a-bo;'ilă, s. f., vecii: epilepsie, abol-ese, a-i, —it, v.a., cib)d;ctfjeu. aboliţiiine, s. f., bie 9(b)d)nffnng, Streidinng; —a tinei legi, bie 2ib[d)nffuttg ctitcă ©e}ejjc§. abominabil, adj., ab}djculidj, ber= abfdjcuuiigstDÜrbig. abonament, pl. —e, s. bie Unter* jeidjunng, basi Stbouncment abonare, s. f., bic Stbounierung. abomit, adj., abonniert; —, s. m., ber tlbonnierte, St&onnent. abon-ez, a —ä, —at, v. a., aboit* nieten, bora«§bcja'f)[en,tiormcrfcit fafjen. iibor, s. m., vedi: abur. abord-ez, a —a,’—at, v. n., (anbett; — un subiect, fid) nit eine ®ad;c madjeit; nbtjanbeln. aboreălă, s. f., vedi: abureală, aboresc, v. n., vecii: aburesc, aborigini, s. m. pl, bic Ureiit« tuoljttcr ettteŞ SattbeS; vedi: băştinaş. abört, pl. —uri, s. n., bie g-efj[< gebnrt, itnscitige ©cbnrt. abortez - aliort-ez, a — â, —fit, v.'ri., fcţt= gebären, abortieren. ab-râ(l, a —rade, —ras, v. a., abfraţjcn, abfdjaiicu. abraş, adj., gcftreift, gefdjecît; mangelhaft, nugtiidtid). abreviaţiime, abreviattiră, s. f., bic îtbfiirjung. abreviâtor, s. m., werter ctmag abîiirjt. alirevi-ez, a —â, —ât, v. a., ab= Jiirjen, berfiirjeu; vedi: prescurtez. abroff, îi —â, —ât, v. a., geridjttid), auft;eben, abfdjaffen, Bcrjâţrcn. abrog-âre, —a|iünef s. bic Stuf* tjcbung, Slbfdjaffung, SUerjäfjrüug. ab-nîp, a —rnpe, —rupt, (ab-rinup), v. a., abreifjeu, togreifien. abrupt, adj., abgcriffen, Ioggeriffctt, abgcbrodjen; din —, uuüennutet, «ti»erieţeu§, auf ciumat. Abruţi, s. in. pl. (geogr.), bag Stbnis^engebirge. abrutis-ez, a —â,—ât, s. in:, vedi: tîmpesc. alisces. pi. —uri şi —e,'s. n., bie QJefrfjroutft, bie Eiterbeule, abscisă, s. f., bie Slbfciffe. abse'nt, adj., abmefenb, entfernt, absenţă, s. f., bie Stbroefenţcit, ger» ftreuttjeit; — a spiritului, bic ©eiftegabroefenheit. absent-ez, a —â, —ât, v. n., flb» iDcjenb fein, nidjt ba fein, nidjt jugegen fein, nidjt gcgeuîtmrfig jcin; a se —a, v. r., fcfjten, ab« tnefcnb fein, alisint. s. m., vedi-: pelin, absoârbere, s.^ f., vedi: absorp-ţiune, absorbire, absolut, adj., unbefdjrânft, uuutn» fd;rätift, in feiner SBcrbinbung ftcţenb, rein, unoerfätfd)t; —, adv., bnrdjaus, gäiigtirf), fd)ted;ter» biitgg. absolutism, s. m., itnumfdjrcinfte 2[tteinî)errid)aft,ber2tbfotutilmug. absoluţiiine, s. f., bie Sogfpredjung, grctjpredjimg, Vergebung; a da — a-bubă 3 —, freifyredjeii, »ergeben, Stbfotu» tio ît erteilen, absoliitöriu, pl. —i, s.. n., bag Stbganggjcugnig; a da cuiva —1, ba6 SlbgangSäcuguig geben; ber Söcrantroortunq enttebigcn. absölv, a —â, —ât, v.a.,togtyrcdjeu, freifţjred;en, bcenbeu, :abfo£bieren. absolvent, adj., ber etwas bceitbct ■fjat; —al gimnasiului, ber bag ©tynmafium abfolbicrt Ijat. absorb, a —i, —it, v. a., ciufaugeit, auf fangen, cinjdjtürfen, berţd;tin» gen, Berjeţreit. absorbire, s. f., bic Euiţauguug, Stuffangnng. absorbit, adj., eingefogeit, ein» gcfdjliirft; — în contemplarea cuiva, iit jentanbeg 33ctrad;tung bertieft; —ör, adj., auffaugenb. absorpţiiine, s. f., bie ©iufaugung, bag Serjclircn. abs-ţin, a —ţine, —ţintit, v. r. şi a,, fid; enthalten, abhatten; a se —e dela beutură, fidj beg Xriiifeng enthalten; a se —edela vot, feilte Stimme nid;t abgeben; —tenţiiine, s. f., bie Enthaftung (Bon ettoag); —tinenţă, s. /.,bie Entţattţamîcit. abstract, adj., abgefonbert, oî;itc Scäie^ung ju etiuaŞ gebad;t, ab» gezogen; fdjmer berffäitMid;, ab» ftraft; sciinţă —, tjötjere, teilte SBiffcnfdjaft. abstracţiune, s. f., bieSlbfonberung, 'Stbftraftion; —fdeend dela ceva, bon etinag abjcfjen, nidjt gcbeitfeit, ubergeljen. abs-trâg, a —trage, —tras, v. n., abăie^eit, abfonoern, Don etroag abfet;eu, abftraljicrcn. abstrus, adj., fd;Wer berffäubfidj. absurd, adj., abgejdjntacţt, un» gereimt; a duce pre cineva la—, jemanbeu feiner Ungereimtheiten überführen; —it.âte, s. f., bie Ungereimtheit, Sttberuheit. labţin, v. ?*. şi vedi: absţtn. i a-lmbä, s. f. nedeel, — în gură, [ bic 9Jtunbfäute. 4 a-bnnă - a-lnină, de—, adv., ttott guter 8}or* bebeutung. _ .. abundant, adj., reidjftcf), in U6er; fülle. abnndânţă, s. f., ber llberflufj, bie Überfülle; — în ceva, reidj on ettuag. almnd-ez, a —â, —ât, v.n., int Über* flufi bnfein. âl>ur, s. m., ber ®unft, “Samţif; ber SItem, bie 5£terfeele. abureală, s. f., bie $ünftung, Shtgbantţjfung. almrel. pl. aburei, s. m., bal fanfte SBeîjeu beg SBinbeg. abnr-esc, a —i, —it, (abur-ez. a —â,—At), v. n., biinften,bamţ)feit, abbamţifen; angbitnften, tierbiin» ften; anglaufen. al)liric, a se —a, —ât, v. r., (aburc), fjinaitffleiiern. abnrit, adj., gebiinftet; — la faţă, mit fjeifjem ©cficfjt. aburos, adj., banipfig, bunftig, bun.ftartig, alms, pl. —uri, s. n., ber Xßijj* brattd), g-ef)(er; — de putere, ber SRifs&raud) ber Gîcmalt; ©cmnlt* ffretdi; a face cu ceva —, mit etttag SJÎipraud) treiben, alms-ez, a — â, —ât, v. a., mtfj» braitdjen; a —a de putere, de autoritate, feine 2J?ad)t, fein 2în= feljcn mipraudjen. abusiv, adj., mipräudjlid). abuşile,«fiy., d’—, auf allen SSieren. ac, pl. —e, s. n., bte Sîabel; — de cusut, bie ?îât)nabel; — cu gămălie, bie ©tecEnabel; —ul albinei, ber S3ienenftad)el; a afla — de cojocul cuiva, ©leidjeg . mit ®leid)em tiergelten, jemanbeg fd)h>acf)e@eitenaugnü|en; a căuta —ul în carul cu fen, fid) itn» nötig SOÎiiţe geben, acâcia, (.acacin), s. m. (bot.), ve^i: salcâm. acadea, pl., —le, s. f., SfarameKe. academic, adj., atabcmijdi, 2Ifa= bemte=; discuţiune —ă, afabe* -accedez mifdje, un})raflijd)c 9lu§einanber* fcţjintg; —ian, s. m., ber 2lfa* bemifer. academie, s. f., bie Slfnbemie; — de sciinţe, SIJabemie ber SBiffen* fdjaftctt. acalmia, s. f., bie SEiitbftiHe (auf ber ©ee). acamp-ez, a — â, —at, v. n., fief) lagern, fatnţiiereit. acapar-ez, a —â, —ât, v. a., auf« laufen, bitrcf) nnttf)crlid)cu Stuf* tauf in feine ©ewalt befommen; —are, s. f., nntdjertidjer 2htf» fauf; —atâr, s. m., toeldjer nntdjcrlidj auffauft. acar, s. n., ein Sßerfjeng jum 21b* teilen ber §aare. acaret, pl. —uri, s. n., bag ©ut, ©ntnbffiicf; bie ba§ Son* jeidjeit, ber STcceut; 5Eon ber Stimme, bieShtSfpradje; —oratoric, bie rebnerifdje SSetonung; —e poetice, poetice ©rgüffe. accentuaţitine, s. f., bie SSetomtng. acccntii-eZj a — â, —ât, v. a., be* touen, ndjtig aitâfarechen; 5Jîad)-briteî tegen. accept, a —â, —ât, v. vecii: acceptez. acceptâltil, adj., aititcţmbnr. acccptânt, s. m., ber STnnefjnter eine§ SBedjfetS, Stcceţitaut. accept-ez, a — â, —ât, v. a., an* neljmen. accepţiune, s. f., bie S3ebeutung (eineS SBorteS). ; accös, pl. —uri, s. ber 3utritt, Stufatt, bie Uturoanbtung; — de mânie, ber 3ornelau§6ntd); — de nebunie, ber SBafjnftnn* aitfafl. accesibil, adj., jugcingtich; a fi — pentru ceva, jugängtitf) fein, accesit, s. n., ber 'Jîebenpreis. accesoriu, adj., ueBenfcichtid), jn* fällig. acciddnt, s. n., bec SufaU; SBobenerţebung. aceidentâl, adj., jufällig. accidentât, adj., uneBen, îjorţjertg. accidenţii, s. f. pl.,DîeBeneinfunfte. accisă, s.f., bte getüftener, îlccije. accisâr, s. m., ber Stcctţeeinncîjnter. aceă, pl. acele, piron. dein, f., in SSerbinbnng mit bem Şauptmort acioae 5 unb bor biefem [teljenb: — femee, jene grau, aceea, (aceeaşi), pron. dem. f., bit* felbe, biejeutge, jene; inter bem Şauţittoort fteljeub, femeea —, jene grau bort; aud; für fid) atfeiu, fuBffantibifct) gebrandjt; după —, nad)ljer; într’— unter* befielt. aeöl. pron. dem. m., berjenige, jener; —aşi, eben berfetbe; in SBerbinbuncj mit bem §auptmort unb bor it)m fte^enb: —om. jener SJtenfd);—a, hinter bem . Şauţjtroort, ober fuBftautibifdj gebraucht: omul —a,jener2Kenfch; —a a dis, jenev hat e§ gejagt, âceră, s. m., ber Stbter. acerb, adj., fjerB. acest, (acesta), pron. dem. m., biefer; — aşi, biefer hier, berfelbe. acetât, pl. — e, s. n., ba§ effigjaure ©alj. acetic, adj., ©ffigfäure enthalteltb. Âclieron, s. m., ber Stdjeron, Sollen* flufj ber Sitten. Achxlj (Acliile), n. p., SldjitleS. acllisiţnine, s.f., vedi: acuisiţiune. acliit-ez, a —â, —dt, v. a., etroaS entrichten; freimatfjen, freiere* djeuj a se —a, v. r., bejahten; entnchten; a se —a de ceva, fid) einer ©ad)e eitttebigen. achitam s. f., bie g-reifjjredjuug, aSejahlung (einer ©djulb). âcliiu, s. m., (bot.), ber ©ppidj, (Slţmint.) ; acliromâtic, adj., farbtoS, acf)ro* matifeh- aci, adv., hier, ba; de —, bou hier; pe—, hier irgenbwo; —a, gerabe ţier;. —, — Batb, balb. aciculâr, adj., nabetfiSrmig. acid, pl. —e, s. n., bie ©aure, ©cfjcirfe; — nitric, bie ©atpeter* faure; — sulfuric, bie Sdjluefet» faure; — muriatic, bie ©atäfeiure. acilea, adv., gerabe tjier, eBett ba. acioâe, s. f., bie ©todenţpeije; SBronje. acioală — acordătoare acioâlă, s. ba? Cbbad). aciol-ez, a se —ă, —ât, v. r., fid) bcrffedcu, fief) auffjaften. aciu-ez. a se —â, —ât, (aciu-esc, a se —i. —it.), v. r., fid) gtiriicî* jiefjcn, Sdjuţ? judjcu. aclam, a —â, —ât, v. a., nnntfcn, nusrufen, gitrufcu, mit g-reubeu» rufen empfangen, aclaninţiunc, s. f., ber 3'inlf- ba% greubengcjdjrei; a alege pre cineva prin —, bltt'd) Suruf mit 6tiimucueinf)cit jetnanb cr» mămicii. aclimat(is)âre, s. f., aclimatnţiline, bic Slugerooljuuiig an cin frembeŞ ,®(ima, au frembe ÖScbmudjc, 2îcdimnHficriing. aclimat(is)-ez, a —â, —ât, v. r., fid) au baŞSÎIima, au frcmbc@cbrfiud)c geiuBfjncn, fid) acclimatificrcn. aclud-ez, a —â, —ât, v. a., bctfegeit, anjd)[icfjen, Beifügen, aclus, pl. —e, s. n., vedi: adnex. acilUi, adv., vedi: acnm. aeoâce, adv., într’ —, ţicrfjer! acoin. pl. acoăe, s. n., bic grofee, Ştfabet. acoladă, acolaţiune, s. f., ber ©niberfufj. acoleâ, (colea), adv., bort, bnfelbft, baf)iu. acolis-csc, a. se—i, —it, v. a., fid) aufdjmicgcn, fid) mittcitcu. acolisitor, adj., anfdjmiegcub ;boală —oaie. anftedenbe Sîranffjett. acolisitiiră, s. f., vedi: obrăznicie, acolit, s. m., ber ©cfcifjrte. acolo, acoleâ, adv., bort, bortfjin, bafclbft; de —, baficr, baraus, baboit, bortfjer; pe —, borfjit; cine e —? mer ba? intr’ —, in ber SKid)tung, baljiit. acomodâliil, adj., anţmfi'nngsfcifjig. acomodâre, acomodaiiinie, s. f., bic 2lnţmffung, StJcrniitttitng, 2(u§* gteidjuug; putere de —, baS2ht» paffungsbcrmögcit. acomod-ez, a—â, — ât, v. a., an» paffeit, cinridjtcn; a se —a, v. r., fid) aubcqucmcu, fid) 511 fdjidcn ltüfjeii; a "se—a împrejurărilor, fid) ben SjcrljSftiiiffcu anpnfi'ni, fid) fügen, fid) riditeu. acomodât. adj., pnfjeub, fdjidlid); — împrejurărilor, — cu împrejurările, bcu Itiuffciilbcit rtlt= gemeffen. acompaniament, s. n., ba§ git» famincnipiei. aconipani-ez, a —â, —ât. v. a., begleiten, gefeiten, accompnguicrcu. acopcr, a —i, —it, v. a., bedcn, bebedeu, berbedeu,jubedeu, über« jicljcn; bcjdiinucii, bcfdjiijjcu; ber» bergen, berl)ct)lcit; a se —i, v. r., fid) bebedeu, fid) jubeden, fid) nbcrgicfjcn. acopere-me'nt, pl. —minte. ,ţ. n., bic ©ebedung, bcr®cdcl, Sd)irm; subt —, unter ®ad). acoperire, s. f., bie Sccfitng (in ©c(b* augelcgcufjciten), bic Sbcbeduug, SBcrbcdung, 33cţd)irmuug. acoperiş, pl. —e, s.ba? ®ad), Şaitsbad). acoperit, adj., gebedt, jugebedt; cu capul —, mit bebcdtem Şauptc; a fi —, gebedt jcin; în oală —ă nime nu scie ce ferbe, roa§ id) nidjt meijj, madjt mir nidjt fyeijj.. acopcritoâre, s. f., ber 5Sedc(, bic ©ebedung. acoperitor, s. m., ber SBcfdjfijscr; ber ©adjbeder; —, adj., be» fd)iiţjcnb, befdjirmenb. acoperituri!, s. f., bie ffiebcchntg. acor, vedi: calmuz. acord, pl. —uri, —e, s. n., ber Vertrag, bic U6erciuftimmnug, ber Eitiffang, bic Stimmung; — mu-sical, ntufifalifdjer 3llfnmmcU5 {(aug, mufiîatiidjc ©rgicfjuiig, ber Stccorb; a fi de —. bctffitumcn, jugeftetjen, iibcrcinfommeu. acordâliil, adj., ftimntfcifjig; ura» jugeftanbeu roerbcit faun. j acordătoâre, s. f., ber Stimm» Jammer, bic Stimmgabel. acord-ez, a —â, — ât, u. a.,, ,6e«, roitligen, bebiitqcti, bereinigen,: ftimmcit, occorblcreit; a —a im piano, o violină, cin finito, eine Seige ftintmeu. acordor, s. m., ber fguftrumenten)*. ftüumcr. . actis, adj., uabelig, uabefartig.. acotiletlöu, adj. (bot 1, ofjtte Steint» blättcr, oljite (Sottjlcboncn. aeöv, s. H., veeji: acäti. acreală, s. f., bic ©äitre/ ©cfjärfe. acreditare, s. f., bic ^Beglaubigung; scrisoare de —, bn§ S3cgtau= biguitgc'fdjrcibeu. acredit-ez, a —d, —dt, v. a., Be» gläubigen, ifrebit, Slnfcljeu »er* fdjaffeu. acreditivü, s.f., bidBeglaubtgnngg» fdjrift. acr-esc, a —i, —it. v. a., jäuern, cinfäucrn, jaucr madjeu; a se - —i, v. »Vijaucr merbett. acresce-me'nt, pl.-,—minte, s. bet Qttmadjg, bic gunabinc. ' acricios, adj., fäiterlid), fjerb. : dcritlü, s. f. (zool.), bic ®d)it ©djaufpielcr; —ii unei afaceri politice, bie §anptţ)crîoiteu einer poütifdjeu Scmegung; , ber Kläger; — ă, bic SPlägeritt. 8 actriţă actriţă, s. f., bic i(fc eilcrt. nriirgere, s. f., ber Stnfüifj, bag Buflicjjcit. aeiis, a —â, —ât, v., a., auftagen, aixgcigcît, befdjiitbigen, angcbeii. aciisă, acusâre, s. f., bic SSefdjnl» biguitg, Sîfagc, 2(ttf(age. aciişa. adv., vedi: acuşi, acusât, s. m., ber 33ef[agte, Sin* geflagte, Qitquifit. — adaos acusaţiiinc, s. f., ve<}i: acusă. acnsativ, s. n., ber 9lratfatib, »ierte g-atl. acusâtor, s. m., ber .Wäger, ?(u-ftager. acuşi. (acuşica), adv., ba(b, jogteidi; — —. interj., ja, ja! fog(cid). acuşor, pl. —o, s. n., vedi: acşor. acustic, adj., ©cţi'r*, jimi ©cliör gehörig, Sdjat(»; nerv —, ber (Mjörucrb; simţiciuno —ă, bic ©djnllcinpjinbuug. acustică, s. f., bic (MjiSrtefjrc, Scljrc «ou ben ©djallgcjcţţcit, 9(fnftif; —a unei biserici, ber ©djall, bic Slfuftif einer Alirdjc. acut, adj., fpijj; boală—ă, fcfyarf* auâgefprod;cuc St'rauffycit; —, s. m., (accent), ber fdjarfe 9(ccctit, bn§ fdjarfe îouacidjcu. aciiţ, pl. —e, s- n-r vedi: acşor. ad, prep., eine Söorfitbc’, bic iu mc(jrfad)cu guiammeujcţjuugeu gcbraurf;t wirb; — (adă), vecji: aduc. adălmâş, s. n., vedi: aldămaş. Adâiu. s. m., 2Ibam; dela moş —, de când cu moş —, feit liubctlf* lidjeu feiten, aii amâni, s. n., vedi: diamant, adamâseă, s. f., vedi: damască. adâ'nc, pl. —uri, s. n., bte SCiefc, ber Slbgnmb; —, adj., tief; durere — ă, ber groţjc, uucrmefj* lidjc ©djmeră; înţelepciune —, I)o|e SSciâîjeit. adânc-esc, a —i, —it, v. a., ber* tiefen, anstiefeu; ase—i, v. r., fid) bertiefen, fidj berfciifen. adâncime, s. f., bie SEiefc, Sici* tiefitug. adâncitor, ndj., ber fid; bertieft; —, s. m., ber Saudjet. adâncitură, (adâncătură) s. f., bic SSertiefiiug, Şoljluiig; ©rottc, ?(&* teufuug; ber Einbrucf. adâncâţ, adj., etreaS ticf. adâog, a adăogâ, adăogât, v. n., vedi: adaug, adâos, pl. —uri, s. n., vedi: adaus. adăp — adeveresc Sjjdă'p, a — a, —ât, v.a., tränten; :i 5 — cu Învăţătură, mit Sîemtt= .j rîf i ntffeit angftatten; a se—a, v. r., j ăT | fidj cinlucifjcn, fid) angftatten. •: ;ja.dăpâre, f., bic Sräitfuitg, bag i |={ Srânîcu; bic Slugftattung mit | ş! Sîcuittutffcit. | _aţlăpât, adj., geträuft; eiugcwcifjt. ö £ailă])ătodre, s. f., bic 5}iel)trânfc, .ţJTJ ber Svânfort. adăpătiiră, s. f., vedi: adăpare, adăpost, pl —uri, s. bag DB= bad), bic Sd)iij3tucţr; la —, unter ®nd), gcfd)flţjt; a pune la —, jidjcrftcflen bor ctmag. adăpost-ese, a —i, —it, v. n., nuter Sind) bringen, Beherbergen; a se —i, v. r., Sdjuţj (udjcit, ©djttţţ finbeit. adăpostire, s. f., bie 33cfd)irmunn, SBcfdjitjjung. adaptare, s. f., bie Slnpaffung, Serftellnug. ■ adăpt-cz, a —â, — ât, v. ă., ait= paffen, ţerftetlen, öcrwenbbar madjen. adă'st, a —ă, — ât, v. a., luarten, berwciteii. adaug, a adăuga, adăugat, v. a., beifügen, äufejjen, hinjnfiigcn, Bctlegen, hinpthun; a se —a, v. r., {jinâxiîonnncn, gröjjer werben, adaus, pl. —uri, ber Sluîjang, 3u* faţj, bie Beifügung, 3ntage, 311« gehör; cu —ul, mit ber Beifügung, adecă, adv., nämtid), bag heißt; la —, âuleţşt, im Gntfffall; a veni la —, jur Şanptfadje, jur Entftheibnng îommen. adeeă'te, —Ica, adv., ve(}i: adecă, adecuat, adj., angemeffeu, cnt= fpredjenb. adellie, s.f. (bot.), bie33erwad)fung ber ©taubfäben. ademen-ese, a —i, —it, v. a., tocîen, anlocfcn, berletfeit, bcr= führen. ademenire, s. f., bic Sfnlodititg, SSerfiihrung, Serteitnng. ademenitor, s. m., ber SBertoder, 9 Verführer; —, (ademenitoare f.), adj., anfodenb, bcrfithrcrifrf). ado'nc,ij7. —uri, s.n., vecii: adânc, adonc-csc, a —i, —it, v '. a., vedi: adâncesc. , adcncime, s. f., vedi: adâncime, adencitör, s. m., vedi: adâncitor. adâncitură, (adencătură), s. f., vedi: adâncitură, adoncuţ, adj., vedi: adâncuţ. adept, s. m., ber Eingeweihte, ber treue ©djiiter, Slbept. aderdnt, s.: m., ber 2Tithängcr, ^Parteigänger; —. adj., anhäug-lidj, beipflidjtenb. aderenţăj s. f., bic 2Iuf)änglid)fcit, ©hrerbtetung, @hrfitrd;t. ader-cz, a — â, —ât, v. n., att= hangen, Bciftimmeu, Beipflidjtcn; anflcBeit; a —a la o părere, einer SJJeiuung bcipflid)tcn;— la un partid, untii pavtid, fid) jn einer Partei Bcfenncn, einer Şartei angehören, ades, adv., vedi: adese, adese, (adesea), ado., oft, häufig; —uri, oftmatg, bielmalg. adesiiine, (adhesiune), s. f., bag Slnhangen, ber Beitritt; putere de —, bie Slbhäfiongfraft. adet, pl. —uri, s. n., bie 2I6ga6e (in früherer 3eit). adevß'r, pl. —uri, s. bie 3Bahr= heit, ©elnijäheit, SRicfjtigEcit; curatul —, bic rciitc 58af)rheit; a spune, a mărturisi —ul, bie SBahrfjeit reben, bejeugeit; după —, în —, întru —, ber SBahr» heit gemäjj, tu ber SEhat, rooh1^ fjaftig, iDtrflid); —, ado. şi inlerj.f toafjrlid)! — grăiesc voue, wäf)r= lid), id) jage eud). adevenit, adj., Waîjr, wahrfjaftig, ridjtip; —, ado., Wal)rüd); cu —, tbirfltţh, in ber Sf)at, fidjertid). adever-eso, a —i, —it, v. a., be» Waljrfieitcn, Bemeifen, Bejeitgett, befcf)etnigen; se —e, v. impers., eg bewahrheitet, bewährt, ßc= [tätigt fid). 10 adeverez — adever-ez. a adeverä, — ät. v. a-, betätigen, «cmurflidjcn. adeverinţă, s. f., baS £|cttgni§, & S®inbrö§d)en. a ăma/numer.J, bic gtoeitc; — oară, . âiim. .jwcitcntnai,.. gWeitcnŞ; —, adv., jrocitenŞ. adresă, s. f., bic Shtffdjrift, Stbreffc; . ba§ iSmjjfcIjiuiiglfdjreibcn^ — de mulţămită, bn§ S)auf|d)rctbeii. adresant, s. m., ber Stbreffnut. adresare^ 's. f., bic Slntocifung, SCBeifiiiig. . ... adresat, s., m., ber Stbrcf jat. : adresez, a —â, — ât, v. a., ctloaŞ au jernanb ridjten;. aitmeifcn, iiberţdjrabcn; a se — a, v. r., fid) au jcmanb tuenben, jcmanb unt etloaS angcţen. adriâtic, adj., Marea —ă, (geogr.), ba§ abriaţijdje SJţeer,;.. adu, vedi: aduc. aditc, a —e, adus, (imperativ:, ad, adă, ado, adu), v. a., bviitgeu, Ijolen, :fitfjrcn, tragen, jubringcn; iiberbringcn, cintrageit; — (a încovoia), beugen; a —e înainte, aufilfjreii, borbriugett, crt»äl)ncn; a —e cuiva aminte de ceva, iu§ ©cbădjtitiŞ rufen, erinnern; a —e , la deplinive,in Erfüllung bringen, boHftrcden, .-üolljicljcn; a —e cu cineva,, jenjanb. afinelit, jcrttaitb ähnüd) feljctt; a —e pre cineva la (în) sapă de lemn, ju ©ntnbc ridjtcn; a —e vorba, jur ©pratfje T 12 aducere — bringen, bon etlbal rcben; a —e pîră asupra cuiva, einîtageu; a —e ceva la gură, juni SJhiube fiifjreit; a’l —e pre cineva la pă-ment. uicberftoften, 511 ©oben werfen; a —e cuiva bucurie, superare, cine grettbe, Stummer üernrfadjeu; a —e cuiva mulţă-mită, Söauf abftntten; a —e pre cineva pe capul cuiva, auf bett §n(l (aben; a —e la mijloc, zitieren, Borfüljrcn; a —e venit, ein« bringen, cintragcu (Bon einem ©ejdjäft); adu-’l aici, fiiljre iî)n t)iertjer! a’şi —e aminte, v. r., fid) ini ©ebödjtnil rufen, fid) crin» nern, gebeuten; adă-’ţi aminte! erinnere bidj! adnccre. s. f., bte .'öerbeifiifjrnug, Şerbetfdjaffuug, SnfitŞrnng; — aminte, bie Erinnerung; spre — aminte, gitr Erinnerung; — la deplinire, bie aSotTgieŞnng, ißoflftreditug. aducetoâre, s. f., bas? SlufiifjningS* geidjen („—"). aductor; adj., ber ?Ingieţ)nmâîeI. adiilaţiune, s. f., bic niebrige ©djmeidjelei. aducetor, s. m., ber Überbringer; — /«^iiberbringenb; einträglid), einbringenb. adiilm, adulmec, v. a., vedi: adurmec. adult, ctdj., erh>atfi)en. adulter, s. n., ber Eljcbrud); —, adj., efye&redjerifd). adulterător, s. m., ber ®l)cbred)cr. adulterin, adj., im Efjebnirf) er» jengt. adumbr-esc, a —i, —it, v. a., he= fdjatten, beţdjirmen. adninbrire, s. f., bic ©efdjattung, ©ejdjirmung. adumbritor, adj., befdjattenb, be= fdjirmenb, beftfmţjenb. adun, a —â, — ât, v. a.,fantmeln, 511= înmmenbringcn,âufammentragen; juţammenjât)[en; Ijcuifen, ftingit* fügen; bereinigen; a —a miere, adversitate Şonig fnmrnclit; a —a fenul, bal Şeii in Şaufeu legen; a —a la un loc, ncrfammeln; a se —a, v. r., fid) bcrfanimcln, jufanimeu* fommcu, gujammeutreten; spu-ne-’mi cu cine te aduni, ca se’ţi spun cine eşti, ţnge mir mit lbeut bu nmgefyft, bomit id) bir ţnge tncr bu bift; a’şi —a minţile, fid) äiifnmmcnnd)mc!t, in fid) gel)en, fid) in fid) feljreit, fid) geiftig fnininelu; a’şi —a avere, fid) 3ieid)tiimcr berţdjaffen. adunare, s. f., bie ©nmmhing, bal ©nmmeltt, bicSSerfammlung, bal fjufammensäfilen; Slbbieren aduuiit, pl. —e, s. n., bal Gin« fnmmelit. adunător, s. m., ber ©nmmlcr; —, adj., fnntmelnb. adunătoâre, s. f., ber SSerfnmm» Innglort. adunătură, s. f., bal ©emcitgfef, ®itrd)einnnber; bie Suţnmmen« ţaufung, bal Sltfertei. adiirmec, a —ă —ât, v. a., fţriiren, toittern, fdjniiffcln. adus, adj., gebogen, l}crnbf)ängcnb, geneigt. adusetiiră, s. f., burd) IJau&enntttet berurţacfyte Strnnffjcit. adventiciu, adj., ton! neu fjiiiäu« îommt. adventiv, adj., hmşnfommenb, er« Worten; rădecini, —e, (bot.) fpäter erworbene SBiirjeln, §(b» bentibinurjetu, Snftwuräetn. adverb, (—iu) s. n., bal Umftanbl* woxt, Sßebenraort. adverbial, adj., all Siebenhjort gebraitd)t, abberbial. advers, adj., gegnertfef). adversär, s. m., ber ©egiter, ffitber» jadjer. adversativ, adj., gegenfäjjüd); con-juncţiune —ä, abberfattBe Ston» jnnftion. adversitäte, s. f., bie SBibenoörtig» leit, bag S0?tftgefd)tcf. advocat — afecţiune advocat, s. m., ber Sfuwalt, ÎRed)t§-anwalt, StbBofat. advocăţesc, adj., anwaitlid), SIb= Bofaten*. advoeăţ-csc, a —i, —it, v. ben STnwalt madjett, Sfötiofat fein. advocăţime,s.f.,berS(btjofatenftanb. advocatura, s. f., bie Slnroattfdjaft, . STbBofatur. advun, s. bie SSorf)alIe. aept, vedi: aiept. der, s. n., bie Suft; bie Stîiene, ba§ Slnfcfjen; bag biinne ©ewebe, (Sdjweifjtud); — cnrat, bie frifdje Suft; a lua —, Suft f^aţjfen; a bate —ul, fid) Bergeblid) Be= rmil)cn; a’şi da —ul (de), Bor* neljnt tţuu, fid) briiften; a ave —ul posomorit, niebergefdjlagen fein, triibfelige ©eficŞter madjen; a’şi da un — mâhnit, ben S3e» trübten fpielen. aerel, s. m. (bot.), ber ftinfenbe 2ffant, STeufelgbrecf. (Laserpitinm latifol., Assa foetida). aeredlă, s. f., ba§_ Süften. aer-esc, a —i, —it, v. a., liiften, auglüfteit. aeridn, adj., jur Suft gehörig, Suft*, luftig. . -aeriier, adj., luftfiitjrenb. aeriförm, adj., tuftförmig, luftartig, aerire, s. f., bie Süftung, SIug= lüftung. aeris-esc, a —i, — it, v. a., vecji: aeresc. aerolit. s. m., ber SOÎeteorftein. aerometrn, s. m., ber Suftmeffer. aerondut, s. m., ber Suftfd)iff= fafjrer. aerondntică, s. f., bie Suftfcbiff? fafjrt, Suftfdjiffîunft. aeros, adj., luftig, luftartig, aerostdtj s. m., ber SuftbaKon. aerostatică, s. f., Seţre bont Gyîeicî)= gett)itŞt tuftförmiger Körper, advea, adv., vedi: aievea, afâltil, adj., fr’eitnblid), leutfelig, entgegenfommcnb; a fi — cu cineva ,cătră cineva, leutfelig fein. 13 afabilitate, s. f., bie Seutfefigfeit, bag Entgegenlommen. aiäcere, s. f., bag ©efdjâft, bie 2(it= getcgcntjeit; —i, s.pl., ©eţdjâfts» angetegenljeiten; — comerciale, Şanbeîgangetcgenljeiten; om de —, ber ©eţiţâftgBeţorger, ®e= fd)âftgfnŞrer; ©efdjäftler; a’şi vede de —, feinen ©efdjäfteit nadjgeţeit. afdn, s. n., ber Jîutnnier. afanis-esc, a —i, -it, v. a., ütv* nid)teit, jerftören. afdră, rt(fo.,aufjen, braufjen, fjeraus; de —, öon anfjeit, außerhalb, aug» genommen; — de aceasta, aufjer» bem, überbieg; — din cale, über* trieben, über bie SUÎafjen; — de î-înd, auficrgewBljnlicf), aufjer» orbenttid); — de ori-ce îndoială, oljnc Zweifel; in —, aug* tnartŞ, Jtad) aitfeit ţin; din —, auswärtig; pe —,au^en,braunen; pe din —, âufjerlidj, ausiDcnbiţţ; a spune pe din —, augWenbig Berfagen; a eşi —, ®tuf)(etit= Ieerung IjaBen; a apuca pe uşe —, fid) l)inausţjac!en; a da pve cineva —, jemanben jur 5Ef)ür ţinaugWerfeit; —! interj., ţiuaug, ţjad biiţ! afect, pl. —e, s. n., bie ©emiitg» Bewegung, ber SIffeft. afectare, (afectaţiune), s. f., bag erfiinftefte, berfteHte StBefen, bie giererei, bie Skrfielhmg, bag Siffeîtieren. afect-ez, a —a, —dt, v. n., fid) geswungen BeneŞmen, fid) ffeUen, fid) anftetlen, fidfi bag Stnfeţeit geBett; —, v. a., SBorlieBe für etwag getgeu, erfünftetn, erjwiit» gen, BorgeBen; a —a modestie, Sejdjeibcnîjett ţeucţieln. afecţiune, s. f., bie ©ewogenljett, Sitneigung, ©unft, bag SBoljf» Wollen; ber îranfţafte 3uftan>) eineg Sför^erteifeg, bag Singe» griffenfein. 14 afectiv afectiv, adj., crgrcifcub; einen Slffcîtgiiftaiib bejcidjucnb. . afectuos. adj., ciiutcf)incnb, licb= rcid), Ijolb. afemeiat., adj., frauenhaft, »er» ti)cid)licf)t. al'enât, adj., vedi: afinat, aferent, adj., picitcnb, gufiiţjrcnb. aferim, interj., braüo! fcf)r gut! afetea, d’—, adv., ürrgebfid), ticr» gcbcnŞ. atieros-esc, a —i, —it, v. a., jit* eignen,nnbmcn>toetl)cn; a se —i, v. r., fid) )ucif)cit, fid; I)ingcbcit. alicrosire, s. f., bie gucigunitg, SBibiuuitg, SScifjc. alierositâr, adj., mibincnb. afif, adv., arm. afiliâre, s. f., bte SBcrctutg’ung mehrerer @JcfeIlfd)(iffeii, 55crbriibc» ning; bieStnnafjmcauiîiubegftatt. afili-cz, a —â, —ât, v. a., iu eilte (5}ciel(fd;aft aufneţnien, Derbrii» berit, bereinigen, an SîinbcŞftatt anucţiueit. afin, s. m. (bot.), bie öcibclbeer« bftaiije; —ă, bie Jgcibcibcere. afin, adj., benunnbt, uerfdjinâgcrt. afî'ii, a —â, —ât, v. a., gcrffciuern; lodern. afînât, adj., äcrffeincrt, find), ausS« gef)M)It, Dcrbiiunt. afinet, aiiniş, s. n., ba§ Şcibel* beergefträud), ber Jgetbefbeerbe« ftaiiix alinitâtp, s. f., bic Skrmanbtjdjaft, ©djhmgcrfdjaft, 2tf)iifid)feit; — electivă, bie SBaI)Iöcnuanbtfd)aft. aliön, s. m., ber SKofjnfaft, ba§ Dţjinm, ber ©djtaftnmf. a-lj'r-a-pö'r, adv-, fjanrffein. afirm, a —â, —ât, v. a., bejnfjcu, befraftigen, beţanţitcu; a se —a, fid) behaupten (in feiner ©tel» htng). afinnâre, (alirmaţiuiie), . s. f., bie S3ef)an|3hiiig, bag SBejaţeit, S3illigcn. afirmativ, adj., bejaţenb, beljanţj* tenb, bcfräftigeitb. — afront afiş, pl. —urî, s. n., &cr ?(nid)fag= j’ettel, ?(njd)(ng; bic?(nfiiubignug; — pe păreţi, ber fflîancranjdjtag. afiş-ez, a —â, —ât, v. a., öffcnt(id) ait)d)Ingeit; aufitiibigcn, auŞl)iin= gen; jur ©d)au tragen, jur ©djan ftefleu. afix, s. 11., bic 2(b(citfitbc. aflâre, s. f., ba§ Stuffinbcn, bic Erfiitbmtg, Gtttbecfting; baS Se» fiitben; bună —, bci3 SBoljl-bcfiubcu,bicSBoI)[mcinuug; —rea, ba§ Ubclbeftitbeit. aflător, ». m., ber ginber, Grfinber; —, adj., erfinberifd); bcftnb(id), ber ctm«3 ftn&ct; tuo!)ii()aft allicţiinie, s. f., morn[ifd)c§ Scibcit. âtln, a allâ, aliat, v. a., fiubcji, er=. fiuben, autrcffeu, etttbeefeu; cr= faţrcn, ermitteln; a —a de bine, für gut bcfiubcit, gutt)cifscit; a —a cu cale, gutfjcifjcu, für gut ftttben; — de reu, für jd)(ed)t bejiubcn, mißbilligen; a —a prilej, bic ©clegcitfjcit luafjntcfjmcit, ergreifen; a —a chip de cale, einen Sfficg, cin SJÎittcl anâfinbig niadjcu; a —a cuiva o vină, jcmanbem cinc©d)nlb bcimcffcn; a se —a, v. r., fid) befiubcu; fid) auff)a((cit; — undeva, Dorfyatibcit feilt, fid) etufinbeti; — faţă, 311* gegen feilt; — bine, fid) tnofjt bcftnben. a 11 nes, vedi: aflux, alluent, adj., 5uflief3cub; rîu —, ber ŞKebettfhtf;. afluenţă, s. f., ber 2tubraitg, 3'ts bratig. allu-ez, a —â, —ât, v. 11., jufltcfjcu. aflux, s. bie ©tauiiug. aforism, pl. —e, s. n., ber fitrjc Scfjvfaţ}. aforistic, adj., npfjoriftifd). Africa, s. /. (geogr.), 2(frifa. africân, s. m., ber Slfrifaucr; —, adj., afrifanifd;, 21frifa». afront, pl. —uri, s. n., ber 83er* tuci§; bic S3efcf)imţ>fitng, SBctei* bigmig, ©d;mad;; a face cuiva aftă — aghesmuesc 15 '«ii'—, jcmanb bcfdjimţjfeu, je= manbciu cine ©djntadj antţun. îH'tiî, s. f., bic SDhtubfäufe, aftâs. (aftoasil f.), adj., mit SJhinb* fonic bcţnftct; febră —, baS apf)fßfc gie&er. • a-ftiga. adv., fdjltctt; a o rupe d’—, a o tiili d’—, baboit citcu, jliid)tcti, fid) nnŞ bcu ©tnnb inaajcu. aluni, n —ii, —ât, v. a., 6e» vaiidjcn, auvmtdjcit; răudjcru; cin» rciitdjcnt, aubrciutcit, verbrennen; a —a o mâncare, cin ©erid;t nuBrciinen laffcit; a —a carne, g-(eifd) rchid)cru. afnmâre. s. f., &«S Dîâud)eru, Stil» rnudjci'ii. afnniât, adj., gcrnitd)crf, raudjig, öpiiDi'and) gefd)iufli‘ât,augct)rauut; Beraufdjt. afumătoâre, s. f., bie Btândjcr* ţifnnne. afnmător, adj., vändjcrub. afnmători, s. f. pl., Dîandjer* mittcf, tDofjfticdjeube Sîăudjer» tugrcbtcitjcu. afumătiiră, s. f., bic Sîciitdjeruug, bas ®crcind)crte. afund, adj. şi adv., tief; —, pl. —uri, s. n., bic Xiefe; a se da —, finfen; Ijcrnbfommcn. afund, a —â, —ât, v. a:, taudjen, untertaudjen, bertiefen; a se—a, v. r., ftdj bertiefen, fid) Berjciifcit; îtnterfinfen; — în cugete, în gânduri, iu ©ebanfcn berfiufen. afundare,s.f., baâ Sandjcu,Unter» tandjen, ffiertiefen.. afundat, pl. — e, s. n., bag. SSer* feiifeu, Untertaudjen. afundător, s. m., ber Untcrtaudjer, SBertiefer; —, adj., oertiefenb. afundătiiră, s. f., bie SSerticfnng, SSerfittfung, SSerjcnfnng. at'iiu(linie. s. f., bic Sticfc. afundiş, pl. —uri, s. bie 3kr= tiefnng, bie feţe groţie (StUfer* unng. afarisânie, s. f., ber Sîirdjenbann, SSannffnd). af'iiris-ese, a —i, —it, v. a,, in ben Sann legen, mit bem iöaituffudj bctcjţen, berf(ud)cu. ■ afurisin*, s. f., bie SScrbannnung, ©•i-fominunijierung. afurisit, adj., bci'fhufit, gottlos, »crbnmmt, gottberbaimnt. siga, s. m., ber Sfga, HMiäcipräfcft. agiile, adv., langfam. ngiini, adj. (bot,.), gcjd)[cd)t?(o«. jig;i ])(',, s.f., ba§Sic6e§maf|f bcrSlHrdje. ngariciu, s. m. (bot.), ber SMätter* fdjiuamm................... agaridiir, pl. —e, s. n., vedi: viie. agas-ez, a — ä. - ât, v. a., reisen, agn't, il —â, —ât,f. a., vedi: acăţ. agât, s. m. (min.), ber 9fri)ntffcm, Sfdjat. a-gätii, adv., oţiie SJiiifjc, iriüfje* loS; a Ina de —, cttuaStnüfjcfoij erwerben, ageamia, adj., unerfahren, nai»; —, s. m., brr ©tümper. agöndn, s. f., bic 2(gcnbe, bas 5)cnf= find), agent, s. m., ber QîcidjâftSfiiţrer, §aüblung§reijenbe, S3cboflmäd;= tigte; — diplomatic, Vertreter einer 3icgicrung bei einer anbent; ba§ luirfenbc SBcfcit, 2tgcn3. agenţie, s. f., bie Sfgcntfdjaff, Stgentie. agentură, s. f., bic Sfgcntur. ager, adj. şi adv., fdjarf, foijjiß, Jdjarffiunig, ftiuf; — la vorbă, fotjjgiingig, fdjneibig, ftnbig; — la minie, jdjarffinnig. ager-esc, a —i, —it, v. a., fdjăvfen, fyiţScn, tbcţ3cn, abäicfjen; a’şi —i, mintea, ftdj benSBcrftanb fd;ârfen. agerime, s. f., bic ©djeirfe; —a minţii, ber ©d)nrffinn. agerire, s. f., bie ©djcirfuttg. agest, pl. —uri; s. burdj §od)= loaffcr mit§ot5ftânuneii gemifd)te§, angcidjtocinmtcŞ ffirbreid); auge» fdjrocmmteg §0(3. nghesniu-esc, a —i, —it, v. a., mit SÎBciţtoaffer befţircitgeu; —it. adj., Bejţireugt; benebelt. 10 aghiasmă — agliiâstiiâ, f., bn*5 5skil)iimffcr. agliiasinătâr. pl. —e, a ber '’2i.!eit)toaffcrbc[)n(fcr; ctitc Qîcbct* ţnmmtung fiir bic Sffiaffcriucifjc. aghios, pl. —uri, s. cin fird)= lidjerSoI’gcfang; ’i a cântat — ul, cr ift gcftorbcit. aghiuţă, y. )»., ciu bbfcr SJÎcufrf); îcitfci; ’l fură —, ber Sdjtaf übernimmt ifjtt. agianiiu, adj., vecji: ageamiu, agil, adj., ţjurtig, flinf, beţenb. agilifiitp, s. f., bic 53et)cnbigfcit, .ţnu'figfcit, g-linîf;cit. âgio, s. m., bac. Slufgclb, Slgin. agiotâgiii, f. m., ber S$iid)cr mit Ş5?cd)fe(tt, bic SIgiotngc. agit, vec}i: agitez. agitat, adj., aufgeregt, agitâre, agitaţiune, s. f., bic STCufltncgctimg, Stufrcguug, Şitt* uubljcrbctucguug, Uurufjc. agitator, s. m., ber Shtfnricgfer, îlgitator. agit-cz, a —â, —ât, v. a., fjeftig bciucgcit, aufttiicgclit, nufregen, bcunrnljigcu; ase—a, v. r., fid) nufregen, in ?(ufregiing geraten, unruhig merben. aglică, (angelica), s. f. (bot.), bic (Sitgefiüitrg; S3ntftH>m'ä, (Spiraea filipendula) vedi: oglice. agliciu, s. m. (bot.), bic ©cţiiiffel* Munte, ţ$rimnfa, (Primul« veris.) agloincrâre, s. f., bte Stnfjciufuug. aglonicrât, adj., auncljäuft; —, pl. —e, s. n. (geol.), bag Sriint» mergeftctit. aglomcr-ez, a —â, —ât, v. a., aitfjnufen, jufanimcubancn. aglntin-ez, a —â, —ât, v. a., att* [cinicii, auţjctfeu. agnât, .5. m., ber ©eitcuberiuanbtc. agneţ, s- >»., baâ atterţicitigfte SJÎcjo* brot. agonie, s. f., ber SEobesfampf, bic S£obc5ţ|ua(, Sobesaitgft; a fi in —a morţii, ben 2obcsfant£f fâmţjfcit. agoniseală, s. f., ber Ertoerb, @e* reiiinft. - agriniensttră | ngonis-e.se. a —i, — it, u. a., er-îucrbcn, ticrbiencn, mjdjnffcu. agonisire, f., bac- Gnoerbcit, "Ski-biencii, SJcrftfjnffcn. agonisită, f., vedi: agoniseală, âgora. s. f., cljcm. Offciitfidier ^Moţţ. agră-osc, a —i, —it, v. a., nurcbcit, «ufţ.ircd)cit. I agrăirc, s.f.,bic Stuftirndjc, ?(urebc. agrâfă, s. f., bic ©pnitgc, ©d)itnt(c. agraliör, pil. —o, s. bng ©piiu* gclrfjcu, bic Wvmjdjunttc. agrnmăd-esc, a— i, —it, v. a., ju» fnmmcnţnufcu; jufaimnciifctjav« ren; Grbc unt einen Saunt auf» lucrfcit. agrăniăditurfi, s.f., btc'âtuljcuifuug, Sufnimncithnufnug. agramat, adj., umtnffciib, unge» Mfbct. agrar, adj., bcit Sfrfcr bclrcffcnb; lege —ă, bag SQcfiţjrcgchntgSgcfcjt, Wgrargcfcjj. agravânt, adj., crfrfjtucrciib. agrav-cz, a —â, —ât, v. a., cr* fcljtucrcit. agraţiâre, s. f., bic ffleguabigttug. agraţi-ez, a —â, —ât, v. a., bc* gttabigcit. agre-ez, a —â, —ât, v. a., gut aufitcf;mcn. agregât,- adj., nugefjäuft; —, pl, —e, s. n., bie 2Iut)chtfung, bas» SIgregat; —, s. m., Şilfâfcfjrer. agregaţiiinc, s. f. (fis.), bic 9(n* fjâttfmtg, Slgrcgntioii. âgrcŞj s. n, (bot.), vetji: agriş, agresiune, s. f., ber Sfttgriff. agresiv, adj., angrcifeitb. agresör, s. m., ber Angreifer, agrest, adj., IcinMicf), bcirtcrticf). agricol, «di-, ncfcrbautrcibcnb; ţară —ă, nderbnutretbcnbcS 2attb; producte—o,2(t!crbauer5eugmffc. agricultor, s. m., ber 2Ider*, gc(b* bauet, SîanbiDtrt. agricnltiiră, s.f., ber9(cîerbatt,gc(b< Bnu, Saitbbau, bie flnnb)tiirtfd;aft. agrimensură. s. f., bns S3ermeffîit ber ©runbftiide. agriş — agriş, s. m., vedi: acriş. agrondm, s. m., ber Saubboufuii» bige, ber Sftferljnitbcrftäubigc. agronöinic, adj., jur Sanbboufitnbe gehörig. agronomic, s. f., bie Kenntnis ber ©efefie, ouf meldje ber Sanb&au Beruht; Sanbbaufunbe, getbbau» fltltbc. iigru, s. m., ber Steter, agilii, s. m. (bot.), vedi: dud. —aguridă, s. f., ber §erling, bie unreife SBeiu&eerc. agurifldr, s. m., vedi: lăuruşcă. all! interj., oh! nlid 1 interj., aho! icfj fjaß’s! aliötnic, adj., begctjreub, SBcrtcuu gen nach etinaS ha&enk-aht, pl. —uri, s. «./ber ©rattt, Stummer, ©djmerj; — de casă, bag .'geimtoct). ahti-ez, a —d, —dt, v. ct., 6e» gehren, Verlangen uad) eimag haben. ai! interj., Was ? —. vetji: am unb aşi: —, 5ßerftär!üng beg mann» • liehen Strtilelg im ©enitito ber SUehrjahl, bann bor ßefiijatigei= enben männtiefjen gürwörtern in er SOlehrjaht unb bor Qrbmtngg» 5af)fen; ai pomilor, ber Säume; ai lor, bie ^s^rtejen; ai noştri, bie Unfrigen; ai treilea, bie dritten, aia. pron. f., (ftatt: acee i) jene; de —, pentru —, barum, beg» _ îjafb; altă—, ein Ungeheuer, aiâsmă, s. f., vedi: aghiasmă. aici, adv., hier, attfjier, fyevfyv, ba; pe —, hierbei, h^röorßei; ,.,de — htefig. aida, aide, interj., aăj geîj! loirnn! _ — de! acf) geh, eg Jet! aidomdc, s. m., vedi: haidamac, aidoma, adv., genau fo, ganj ähnlich- aiept, a —a, —dt, v. a., anbeuten, anpajfen; werfen,fcfjief5en,fd)nelten, fchieubent; a se —a, v. r., fitŞ in '2d)hnmg fe|en, fid) auf eiwag ftiirjen; fid) rühmen. • Barcianu, Dicţionar. ajumealä 17 aieptdre, s. f., bie îtubeutuug, bag Senîen, 2lnpaffen; bag @d;Wingcn, Sffierfen, Scf)net(en. ai-6sc, (aiez), a —i, —it, v. a., mit Sînoblaudf) anmadjeu ober ^bereiten, aiosta, vedi: acesta aievea, adv., wirftidj, in ber 2t)Ot. aior, s. m. (bot.), ber 23ärcitfand), veefi: alior. airea, adv., ve4i: aiurea, dis, interj., red;tg! (SCreiBeruf für Ddjfen). aişor, s. m. (bot.), bag @djnce» gtöcfdjeit; ber5£ürfen£mnb(Lilium martagon); — galbin, ber gelbe ©olbftern (Gagea lutea), aistaj pron., vedi: acesta, ait, mterj., tiorfiei! borwörtg! aite, (aitiiri), s. f. pl., gefugte S'üfie, gefutäteg gteifet;. diu, s. m. (bot.), ber SfitoMaucfj; — întufeşat, vedi: arpagic; — selbatec, ber SfofitfiioMnudj; — de pădure, ber 6d)tcmgen(aue (Muscari co-mosum); — turcesc, bieigafobg» gtmebel. • aiurea, adv., nitbergwo, anber» Wärtg; de —, attbergwoher; a vorbi într’—, irrerebeu. aiureală, s. f., vedi: aiurire. aiur-esc, a —i, —it, v. n., irre» rebeit, abfdjWeifen, fafetn, ltitge» räumteg geug fiţwaljen, fidEj bom ©egenftanbe entfernen. aiur-6z, a—d, —dt, v. a., irre reben. aiurit, adj., irre; — ör, adj., irre rebenb. aiurire, s. f., bie (Schwärmerei, GntäücEung, gafetei, SBerjucEung; ber gieberwdhnfinn; — de bucurie, ber greubentaumet. ainş6r, s. m. (bot.), ber Saud;» heberief) (Sisymbrium alliaria): ajumedlä, s. f., bas Sinuideit. 2 ]s ajiuiics" iijum-csr. n —i. —it. r. a., ciu= jcfilcifcrii. ajun. ii., ber îvcfttng: ber 3>or= nbcnb eines Jycjtcö: —vil c.ril-ciumilui, Moj —. ber heilige Jîl’ciib, SWilmfirfitŞnbcnb; in —ul evenimentelor însemnate, nm Geringe midttiger Grcigiiijic. :iîi'iii. :i —â. —ât. r. ti., foFlon, firii ber Steife enthalten, iijniiiire. .«. f., bas Jaftcu, 9iirf|ts* eijeu. njini£, :i —e. njinis. r. a., crrcirijcii, erlangen, ciuljolcit; —, v. nit* loiuiiicii, flctaiincn. nulnugcit, ciu= treffen: erleben; berühren, fief) crftrcdcii, rciriicn, l)iurcid)cu; a —e la ren, ins Unoliicî fle» rateu; — (lilc rele. fd;lcri)tc Jţcitcii erleben; — la ţorm, nn* hiubcu, «ns lifcr fommcii; a se —e. r. r., nugfommcu, übereilt* fonimeu; a so —e cu tîrgul. fjanbelciiis tucrbeu; îmi —o, cg reicht mir fjiu, cs genügt mir; —e! cc- genügt! genug! —o do glumă, geling bes ©Jiafîc?-. ajiuiRniM', x. f., bic Grlnngiing, ’ Crrrcidnmg, îlnfiutft. iijnngötiir. adj., niisrcirijcnb, nn» fommcnb. ajitiix, adj., xrreidjt, ciugefyolt; — la tninte, jtt Skrftaub gcfommcu; de —, ado., Ijiitlntiglirf), reirijeub; jur ©einige: este de —, cŞ reid)t i)iit; a ave de —, anS» îomtneu, aue-reirfjen. ajuns, pl. —uri, s. 11., bie ©cuiig* fnntfcit, ©cttiige. njust-cz. a —A. —ât, v. a., gut nnpnfjcn. iijiif. a —ii, — îit. v. a., Ijclfeu, bcifteljcu, beitragen, imtcrftiibcn; a se —a, v. r., fidj bel)clfcii; a —a pre cineva cu hani, mit ©c(b nttsf)c(fcu; Doamne ajută! ©ott ftcf)' mir bei! de Doamne ajută, flciit, gering, iljutânt, s. m., vedi: adjutant, aghiotant. — alai ! ajutări', n. f.. bas .ţn'lfou, llutrv-’ ftütjcii, bic .ţiilfc. ajutătiiv, n. m., ber .ţiclfcr, Sei ’ fteljcr, Uiitcrftflţicr; —. adj., lliljrciri), uutei'ftiiOcnb; Şiilfe bicleitb. iijlittir. /ii. ajutoare, s. bic Sjilfc, llntcrftiHiuug, ber öeiftnub; a da —, Şiilfc (ciflcu, uuterftiUicu; a da (le — pre cineva cuiva, cinci! jetiwnb (jur ©liilic geben, nie Skiftntib bcigebcn; a cere —, um fcilfc bitten; a da mână do —, Ijilfrcid) bic .ţmub rcidjeit; gaia spre —, l)itfcbcrcit; intr’ —! ju .ţiitfc! Ddeu intr’ —! ©ott ftef)’ bir bei! ajut unire, s. f., vedi: ajutare. njiitiir-i'Z, a —â, — ât, i\ be> î)iflicf) Jchi, bciftcfycii, nti'Sl)cljcii; a se —a, firi) bcljclfen. ajutorinţă, s. f., bic .ţiilje, ber ’ 33ciftnub. al, art., jur SBifbuitg beS ©citiţii)#, tueuit bcrS8cfi(( ntif ctlunS bcutet, lunci mciitulirijcu ©cfri)(cc()tg ift; ul omului, heg 9}(cnfri)cu; al oamenilor, ber 9J(eufrf)Cu; al femeilor, ber grauen; «Hui, fciu; (i/ ei. ifjr; nor Drbmiiiftdjţa'fjlcu mciiiiiliri)cn ©cjd)(cd)t3, âf|(t; — în felul seu, eiixgtg in feiner 2frt; — pe sprânceană,, au§erhmt)[t, ber befte; — (ţesut cu flori), ge= mufterf (©einebe); mai —, adv., befonberă, fjauptfädjfid). aleş, pl. —uri, s. n., bie 9lad)* ftellung, Sauer. 22 alesătură alesătiiră, s. f., — în resboiu, ÎJhiftcr tu ©ernebe; — cu mâna, bic Sroberie. aleşu-esc, a —i. — it. v. a,, itad)= ftcllcit,' lauern,' bclaitţcficu; vecii: pândesc. aleşuire. s. f., bic 'J2nd)ftcl(ung, Sniter, Sclnufdjuiig. aleţinifur, s. ?»., ber 9}ad)ftcllcr; —, adj., fancritb. alc-u. pl. —e, s. n., bic 2I(Icc, ber ©(jajierort. aleu. interj., vedi: aleo, aoleo. Alexandrin, s.f.,’bieSUejonberţagc. Alexandria, s. f., (geogr.), 2tte-janbricit.' Alexandrin, adj., nlc£anbrinifd); —, s m., ber îlfcjattbriuer (Skrl). Alexandru, s. m., ?i(ejattbcr. âli'a, s. f., bas 2Ifyî)a, ber Sin* faitg; — şi omega, 2Infaitg unb Eube. alfaliet, pl. —e, s. bal 2tlţjf|a= bet, 21S3E, bic 2litfanglgrititbc. alfabetic, adj., alţjţabctifd). alfa vita. s. f, vedi: alfabet, algă. s. f. (bot,.), bie 2(Igc, nicberc SSnffcrpflaitäc. algebra, s f., bic 58itd)ftabeu* redjmiug, 2IIgcbra. algebrâie, adj., algcbraifd). Alger, s. m. (geogr.), Sllgier (©tabt). Algöria, ■?. f. (^eogr.), 2((gerictt. aliâgiu, (aliaj), pl. —uri, s. n.. bie SD?ifd}img (bon SDteallen). alianţă, s. f., ber Sititb, bic SSer» biitbung, SlUiattj; a încheia — cu cineva, eilten SSitnb mit jcmanbent abfdjlicficit. aliat,, s. m., ber SBcrbiiubete, 33mtbcl* geiioffe, 2[Hiirtc. alibi. s. n., bal 2Iti6i. alibiii, s. m., ber Sabftod. alice. s. f. pl., bal ©d)rot; — mărunte, ber ©unft. alicesce, o. împers., 'mi se —, el jeigt fief), el jtfjeint. alidădăj s. ber SBiufelmeffer.. alienâbil. adj., raal entfrembet werben fattit. — alintare alienat, adj., gciftcofrnuf; — , s. m., ber ©ciftelf raufe; casă de —ţi, bal Şrrcufjttul-alicnaţiimc, s. f., bic Skriiufic» rmtg, ©îttfucmbung; — mentală, ber SBnTjufiiut. ali-ez. a se —ă, —ât, v. r., fid) bcroiitbcit, fid) öcrcinigcit; ein SBiiubtiiI fdjlicfîcn; a se —a cu cineva, eilten SSnitb mit jemnubem jdilicfoeu. alifie, s. f., bic ©nţbc. align-esc, a —i, —it, v. n., vedi: lihnesc. aliluia, s. f., bal Şallchtjaf); ’i au cântat —, el ift nul mit if)nt. alimân, s. m., bnl ©leitb, bic grofje 9?ot; a ajunge la —, iu bie üufjcrftc 92ot geraten, aliment, pl. —e, s. n., 9M)mugl= mittcl. alimentär, adj., 3!n()ntngl*. alimentäre, alimentaţiune, s. f., bie S3er).iflcguiig, Ernährung, alinicntător, adj., ernnfjrcnb, be= föftigenb; —, s. m., ber (£r= unf)rer, Scrţjfterţer. alimentez, a —a, —ât, v. a., er» ttäfjrcti, t>crţ>f(egeit, beföftigen. alinturi, s. m.pl., bnl ©oituwenb» feucr. alin, adv., fnuft, ruţig; adie —, el fciufelt. alin, a —â, —ât, v. a., linbent, milbern, befänftigen; a se — a, v. r., fid) fcţjcit, fid) legen, und)* . laffcn, fid) beruhigen, alinâre, s. f., bie Sinberung, 5DM(= bcntitg. alinătiir, adj., liiiberitb, mitbernb. alineă, alineât, pl. — e, s. f., ber 2Ibfng, bic Şeite. alineâre, (aliniere), s.f.,bal9îid)ten; bic Sauliitic. alini-ez. a —â, —ât, v. a., ridjtcit, iu bie Saitlinie bringen, alint, a —â. —ât, v. a., ticbfojeit, ftreid)cfn, fdjmeicijclit, toergärtein. alintare, s. f., bnl ©djmcid)c(it, bnl Sfofeit. alintător alintatul', adj., licbîofenb, fdjmei* djelnb, Bcrjärtcfub. aliiitătiiră, s. f., bic! Sicbfofuug, Sdjmeidjclei. aliur, s. m. (bot.), bic SBoffŞtntftf); — mic, gemeine SBoffSmitd) (Euphorbia Esüla); — de pădure,tyotycSBoIfSmitd) (E. villosa); — de baltă, ©itmpfiuolfsmifd) (E. palustris). alip-esc, a se -Vi,. — it, v. r., ftdj anţârigen, fid) attfdjtriiegen. alipire, s. f., bie Srnţânglicţîett. alişvcriş, pl. — uri,' s. n.,. ber tifciitţanbcl. aliteratiüue, s. f., bie ©ifben* nucbcrţohiitg4, bei: ©tabreim. aliviuicä, (aiivantă), pl. alivenci, s. f., eine :8ftt Sfitdjen mit Äfifc. alivenci, s. f. pl., ein molbnuifcţer 23aiterntariä. alivilntä. adv.;; lopfüber; a cäde —, fiefj' uberjütrgeln, fofrfiiber fallen; a da pre cineva —, ju ffiobeu fallen ntadjeu, iţii $u (örnjtbe riditen. 1 alizarinit, s. f., &ai SUijariit. ulnianäcli, pl. —uri, s. n., ber 3(Imnnad), Stalenber. v aliniir. pl. —e, s: n., ber Saften, Sdjranf. ähnmterea, (âhninteri), adv., vedi: altmintrea. alocare, s.f., ba§3Inftct)en, Slrtlegen; rr de capitalii, Sîaţiitafieuaitlage. alocat, adj., angelegt; baniţi, aitsfteţenbeS ©elb. alocaţiiinp, s. f., bie Stitfnge, ttjettbitug. alocarea, adv., pe —. ţie unb ba, teifroeife; —, ortlitţ, JDrtS»;' pe —, ţie unb ba. alocuţiune, s. f., bie Stnrebe, 2tit= fţjradje. alodiâl, adj., frei, aHobial; bunuri —e, freie Erbgüter; cassă: —ă, bte ©emcinbefaffa. aldilin, pl. —i, s. n., freies, eigene! Erbgut, ba§ Stttobium; ©emeinbe* gut. — alterez 23 âloe, s. f., aloiiu s. m. (bot.), bie Slioe, vedi: saburariu alopat, s. rh., ber SWoţmtţ; —ie, •f. f., bic Moţsatfjie. alopecie, s. f., ber Şnarausfalf. aliirgliidă, s. f., bet föitiglidje DJiaitiel. alpestru, adj,, Sllpcit». Âlpi, s. m. pl. (geogr.), bie SUpeit. alpin, adj:, SHpen», 511 beit Streit gehörig; —ist, s. m., ber 33erg= ftetgcr. • \ Alsâţia, s. f. (geogr.), ber Etfafj; —n.âry:,clfâffijd); — n, s.m., ber Elfäffer;—riS, s.f., btcElfäffcrtit; — Lorena, E(fa|iSotţringeit. alseu-esc, a’şi —1, —it, v. r., vedi: însuşesc. ' alseuîre, .9. f., vedi: însuşire, alt; pl. — uri, s. n:, bie 2t£tftimme; a cânta —, ?((t fingen. . alt, adj., (genit.sing., altui, altuia, in., altei, Mein, f., gen. plur. altor, altora),' ber .Slnbere; ii, ’ bie Stuberc; — ceva, etwa? an* beres, foitft etlt)ă§; — nimic, fonft nicţtS; de — e ori. foiift, cinjţenS; al—ă ieri,; borgeftern; -- ă aia, llngeţeuer; a băga în —e ale, iu ©djredeu fegen; — ciim, anbcrsttrie, fpnftlnie; de — e ori. ein aubermat. altădată,' a,db., cin anbermat.; '! Altiii,, s. m. pl. (geogr.), ba§ SUtai» gebirge; — c. adj., âltaifd), altiin. pl: — e, s. n., ber ©öller, Eifer, Slltnit. altar, pl. — e, s. n., ber Slltdr. alterăliil, adj., bcmnberlid); (eirf)t in ©cmiitSbciDeguitg 511 Ber* feţjeit. alterai, adj., beräitbert; berfälfdjt. alteratiune, s.f., bie Sßeränberuug, tjâtfcţung; ffiemiitâbeweguug, Uu= ruţe, ber Sirger. altercaţiune, s. f., ber ©brtnjcdjfcl. alter-ez, a —â, — ăt, v.cntfţetteu, berberben, fâlfdjcit; a se —a, v. r., fid) ärgern, aufgebradjt roerbeu. 24 altern - altern, (alteriiiint), adj., iBcdjjcl* lricifc ftcljeub, nblBcdjjcIitb; frunde —e, (bot.), lBcdjfcltBcife ftcljenbc Sblcittcr; unghiuri —e, 3Bed)fcl= tBtitfcl. alternativ, adj. şi adu., abiucctj» fclitb, lDcdjfcliuci!. alternativă, s. f., bic Sftottualjl, ba! EntlBcbcr=obcr; a fi pus în —, genötigt feilt fid) für bn! eilte ober bas: aitberc 51t ciitfd)cibcn. altern-ez, â — â, —ăl, v. n., nb« rocdjfcln. alţetă, s. f. (tit.), ®urd)laud)t; — regală, !öuiglid)C §ot)eit. altfel, adv.. nuber!, auf attbere SSetfc. altist, s. m., ber Slltffingcr; —ä, bie Slltjängeriu. altitfi, s. f., bte 2[d;fetnat)t au einem Jpcmbc. altitudine, s. /., bic §öl)e (über bem SDteeresfpiegcl). âltmintrea, (altmintrelea), adv., attbers, jonft, ttribrigeitfaMs. altoae, s. f., ba§ ißfropfrei!. altöan, s. m., —ä, s. f., ber ber* ebelte S3aum. alto-6sc, a —i, —it, v. pfropfen; impfen; a -Pun pom, eilten 39aum pfropfen; a —1 un copil, eilt ft'titb impfen. altoire,s./'.,bic5[5froţifung;Smţ)fung. altoit, s. n., ba! pfropfen; Smpfcit; ceară de —, bas ţpfropfwadf)!; materie de —, ber Qtnpfftoff. altoită r, s.m., ber Şfropfer; S'ripfcr. altöiu, s. m. şi n., ba! $fropfrci§; ber junge bercbeltc SSattni. .altru-ism, s. m., bei SÜtruismus; —ist, adj. şi s., altrniftifd); 2Iltruift. aluät, s. n., ber SCeig; —uri, pl. Sßeljlfpeifcn. . aluăţel, s. n., ber Sauerteig, aluätös, adj., teigig, teigidjt. aluccina|iune, s. f., bie Şalttcci* natioit. alucein-ez, a —ă, —ât, v. n., Şaluccinntioneit ţjabeit. ■ alung alumină, s. f., aluminiu, s. m., (ehem.), bic rciitc SEljoucrbc, ba§ Sllitminium. alumimts,«otl)ef sii feigen ltefjmctt. amänt, s. m., ber Siebfjaber, ©clicbte; —ä. bic Siebfjabcrin, ©clicbte. amănunt, pl. —e, s. n., bas Ginjetue, bie ®etnil«; cn de —u), um* ftäitblid), itt§ ©ittäelne; —e, pl. Slcinigfeitcn. aniăiiiuiţ-esc, a —i, —it, v. a., äerfleinent, gerteireit-amănunţit, adj., fjnarfteiu, inä Einzelne' aits>fitl)rlid). amär, s. m., bn§ Stffcre, bic ^Bitternis; bie fläglidje Sage; — (mar), btegrofe äKeitge: a plânge cu —, bitterlid) tocineit; atâta — (mar) de bani, fo Diel @elb; atâta — de vreme, feit fo langer 3eit; vai şi —, 2ld) unb 2BeI)! —, adj., bitter; lacrimi—e, fjei^e Jfjrânen; critică —ă, feţarfe feitif;—, adv., bitterlid); — voue! interj., toel)’ eud)! amară, s. f., bas 2litfertau. amărăciune, s. /., bic 23itterfeit, 23ittcrni§, ber Jîunimcr; plin de —i futntnerboll, tioll S5itterfeit. amărăliifă, 5. f. (bot.), baâ Sitter» blntt, (vedi: earba găiei). amarăntă, s.f. (bot.), baâ$au feitb» fdjbndjeit. ajnăreâ, s. f. (bot.), bie SBitter» biftcl (Carduus Marianus). amăreălă, s.f., bie SSitterfcit; (bot.), bie 92atterbhtnte(Polygala amara), vedi: şerpariţă. - ambiguu amarei, adj., ctiuasi bitter, amăr-esc, a —i, —it, v. a., bitter marficn, tierbiftent, bctriibcit, ärgern; a se —i, v. r., fid) be» friibeu, Verbittern, grämen; a’şi —i dlilele, fid) grämen, amărî're, s. f., bie Verbitterung, amărî't, adj., betrübt, niebergc» fd)lagcit, elcub, bcrbittert; el e un —. er ift cin artnfeligcr SJÎcnfd)-, —ul de mine! interj., id) Elen» ber! td) 33ebaucrn§tticrtcr! —ule! interj., bu nrmjcligcr SBidjt! amărin, adj., bitterlid), cfltmg bitter, amarnic, adj., râul), ftrcug; Ijcrj»-îjaft, fefjr. amărunt, pi. —e, s. n., vedi: amănunt, amărnnţ-esc, a -i, -it, v. a., vecji: amănunţesc, amărunţit, adj., vedi: amănunţit, amăniş, s. m. (bot.), vedi: călin, amăriiţă, s. f. (bot.), bas SBittcr* fraut (Pieris hieracioides), vedi: earba găiei. amât, adj., vedi: iubit., amăfor, s. m., berSicbljabcr; ffunft* frcuttb. amazonă, s. f., bag fricgcrtfcfje Sffieib, Şelbentoeib, bie Slmajone. amazucliiii, s. m. (bot.), ber .ft'erbeî. atnbâc, s. m., bie SHcdjentafcl; bie ţpiatte auf ben Sfaţutălen ber ©ättfeit. ambalăgiu, s. n., bic SScrţiadung. ambal-ez, a — â, —ât, v. a., tierpaden. amlmr, pl. —e, s. n., ber Sforii» fţjeidjer, bas ffiorutnagajiu. ambasadă, s. f., bic ©efanbtfcfjnft. ambasador, s. m., ber ©efaitbte. ambele, /. (’numer.J, vedi: amândoi, amândoue. ambiant, adj., aus ber Umgebung, ambigen, adj., âtocigcfdjledjtig, 5tt)itterig. ambiguitate, s. f., bie SJoppcl* finnigfeit, Sroeifaentigfeit. ambiguu, adj., boţ3pc[|iuitig, jreei» beutig. ambii — ambii, (numer.J, m.,vedi: amândoi, ambit. pl. — uri, s. n., ber ©ang. ambiţie, s. f., vedi: ambiţiune, ambiţionez,- a — â, — ât, v. nadj ctiuaŞ mit Efjrgeij ftreBen, feinen ©£)rgei^ bartn fcjjeit; ase —a, v. r., etfrig ftrcben, einen ©jvgeij in etwas feţjen. ambiţios, adj., e^rgeijig, eî)r[teBenb. ambiţiune, s. /., ber Sfjrgeig, bie ©fjritebe, bie Sfjrfndjt. âmblâre, s. f., vedi: umblare', âmblât, adj., vedi: umblat, âmblătodre, s.f.,vedi: umblătoare, âmblător, s. m., vedi: umblător, âmblătiîră, s. f., vedi: umblătură. &'lliblet,i>?. — e,s. n., vedi: uniblet' â'mlil-u, a -^â, — ât, v. n., vedi: umblu. ambră, s. /'./vedi: chichlibar. ambrösie, s. /., bie SlmBrofia. anibiilânt, adj., vedi: umblător, ambulanţă, s. f., bas gelbtajareff), bie Slntfiiifaită; ameâ^i, adv.; ve^i: amiaiji. amelfnţ, a —â, — at, v. n., vedi: . ameninţ, amelioraţiune, s. /'./.bte SSerfieffe» ning, Skrebîung. amelior-ez, a —ă, —ât, v. a., - öer&effent, berebefn.' ' ame’n, a —â; —ât, v. a., ve.4i.: âmîn! amenâre, s. f., vedi: amînare. amenât, pl.— e,s.n., vecji: ainînăt. amendă, s. f., bie ©clbftrafe; a face — onorabilă, öffcutiirfje S(6* bitte leiften. amendament, s. n., guţagdntrag. amendare, s. f., SBerurteilung ju einer (Mbftvafe; bie îtbânbenmg (eiite§ ©efejşes). ameml-ez, a —â, —ât, v. a.; mit einer ©elbftrafe Belegen; Sufaţj* antrage madjen. amendöi, (immer.), vedi: amândoi, ameninţ, a—â, —ât,». a., brofjen, Bebroţeit; a —a cuiva cu ceva, jemniib mit etwas broţeit; a —a pre cineva cu ceva, jemanb Be» broîjen. ameţesc 27 ameninţare, s. f., bie $rof)ung, S3ebrot)ung. ameninţător, s. m., ber SBebrofjer; —, adj., broţeitb, Bcbroljenb. ament, s. n. (bot.), vedi: mâţişor; —a_o.ee, s. f. pl, MţjcEjen&tiittcr. ameniint, vedi: amănunt. America, s. f. (geogr.), Smerita, americă, s. f., pânză de—, ein grobes SSaumwoKetigeweBc. american; s. m., ber Stmerifaner; —, adj., amerifanifdl). ainerindâre, s.f.; bie Ser jorgung mit ŞeBcn§mitteIu,S8erţirobiantieruiig. ameriml-ez, a —â, —ât, v. a., tierproBiantieren. amerinţ, a’ — â, —ât, v. a., vead;e, falfcfje ©upfe; —.©pan* nec be§ ©evoebel im SBebftuţl; ber Sîitţtnagel im Sßfliig; ©jwnge jitm 3ufammenţalten ber 2Bagett* leitern; fenfrecţter fflalfen im ©parrcnmerf. amnestie, (amnistie), s. f., bie S3egnabigung, SBerjeiţung. amnesti-ez, a —â, —ât, (amuis-tiez), v. a, begnabigen. âninion, pl. —e, s. n., bnŞ ©d)af* ţăutdjen. anmare, s. f., ve4i: amor. amoietură, s. f., bie 2litftt>eicţuitg. amâiu, a amnie, amaiât, v. a., auftueidjen, einmeidjeit. amoniac, s m, vedi: fiperig; —al, adj , ammoniaffjattig. amonit, s. m. (geol.), bie ammonl* ţornartige ăkrfteiiterung, ber Sîmmotrit. amor, s. bie Siebe; — propriu, bie Eigenliebe, amorâş, s. m., ber fleinc 2(ntor; bie liebe $erfon. amorez, s. m., ve^i: amant, amorezat, adj., berliebt. amorez-ez, a se —â, —ât, v. r., fid; berftebett. amorf — amorf, adj., geftaMo§, unförmlid;. amoriz-ez, a se —ii, — ât, v. r, vedi: amorezez. amoros, adj., berliebt, Itebenb. amorţeală, s. f., bie (Svftarautg, GErfdjtaffung, Ermattung, amorţ-esc, a —i, —it, v. n., er» ftawen, erfcfjfaffcn, ermatten; a —î de frig, bor ÄPälte erftarrcn. amorţire, $. f., baâ ©rftarren, ©rftfjlaffen. amortisaţiune, s. f., bie Söfcfjuttg einer ©rfjittb, UngilttgerffSritng, Mmortifatioit. amortis-ez, a —â, —ât, v.’ a., tilgen, ungifttg crftären. amorţit, adj., erftarrt, ftarr. amorţin, adv., cânele urlă —, ber §unb Şeult (aß übte SSorbe« bentung). amovibil, adj., abfcjjbar; —itâte, s. f., bie 9I6ţeţjbatfeit. amplific, a —â, — ât, v. a., er» itieifern, bergriSjjent. amplificare, (amplificaţiune), s. f., bie Erwetterimg, Sütäfüljtuug. amploiat, s. m., vedi: impiegat, ampntaţhine, s. f., bie SIbtöfung eines ©(iebeŞ, Simţniintion. amput-ez, a —â, —ât, v. a., ein ©lieb abfdjtteiben, ablöfen, ant» ţmtieren. amu, adv., vecj.i: acum. 1 amuletă, s. f., bas ganbergeţâng, Simuiett. . amürg, s. «., bie Dämmerung; —ul serei, bie SIbenbbammerung; —ril dimineţei, bie SJlorgen» bâmmerung. amurg-esc, a —i, —it, v. n.impers., bâmntern. amnţ, a —â, —ât, v. a., ţeţjen, nnfjeţjen, auffjeţjen; a —a pre cineva asupra cuiva, jemanb auf jemanb Ijeţjen. amnţâre, s. f., bas ăhtffjeţjett. amuţăttir, s. m., ber Şeţ5er,2Iuf jjeţjer; —, adj., Ijejşenb, dufŞe^erifdj. amnţ-esc, a — i. —it, v. n:, ber» ftumnten, ftumnr werben. analogie 29 amnţire, s. /., baâ Sîerftumnieir. amnz-ez, a—â,—ât, v: a., vedi: petrec, îmi petrec, amvön, pl. —e, s. n., bie Mangel, Seîjtbiiîjne. an, s. m., bnl Sfaljr; —ţerţ, bor jroei ^aljren; de —, jajrig, bor» jâţjrig; de un —, einjciljrig; pe —, jâfjrfidf); în ăst —, in biefetn ' .Qiafjr, Ijeuer; preste —, int Saufe bel ^aljreS; preste un —, iiber'S Satjr, itbet cin ^afţr; preste doi —i, nadfj gjbci gatjren; n’aduce • —ul, ce aduce ceasul, unberljofft îommt oft; la mulţi ani! nocfj biele Şaljre! anabaptist, s. m., ber SBiebertctufer. anaclioretj s. m., ber Einfiebier. anacreontic, adj., anafreontifd), leicfit, gefällig. anac(h)roiiism, pl. — e, s. n., bie 3eitöern)ed)Stwixg; baâ bem Scit» geift SBibcrfpredjenbe. anaforâ, s. f., bie âMbuug, âJÎef» bunglfdjrift, ber SBcridjt. anafura, s. f., ba§ geweiljte SBÎe^» brot. anaglifă, s. f., baâ Sîelief. anagnost, s. m., ber SSorlefer in ber Sîirdje. anagrâm, s. n., ba§ ÎBortfpiet. anal, adj., gum Şintcrteif ge= 1 fjiirig. anale, s. f. pl., Şaljrfmcijer. analecte, s. f. pl., Sefcfrildjte.' analisă, s. f., bie ^erglieberung, SXusetnauberkgung; Slnaltjfe. analis-ez, a —â, —ât, v. a., gcr= gliebern, jerlegen; analţifieren. analist, s. m., ber ©jrouift. analitic, adj., jerglieberitb, ana» Intifd). analög, adj., glei^iförmig; auge» meffen. analögliiu, pl. — i, s. n., ber $rebigtftuî)I. analogie, s. f., bie ©leic^förmig» feit,2ÎŞnfic^!eit, Übereinftimmung, după — cu..., im SSergleid; mit, nadj SInatogie mit... ■ " 30 analogisez — anglican analogis-ez, a — â, — ât,i>.«., nuci* j anccs. pl. — e. s. n., vedi: adnex logi|iercn, Sifynlidjfeitcn fnd)cn, I ş. c. I. finbcn. anemic, adj., blutarm, ananas, s. Slnanal. anemic, s. f., bic S3lutnrmut, SBlut* ananghie, f-, bergroang, bic 9ît>t. anapest. s. m., ber Slnapâft. anapoda, adv., bcrîcţrt. anârcltic, adj., geie^lol, I)crrfd;cr* log, aiiardjijd). anai'chie, s. f., bic ©ejcţşlofig» fcit, Oîegicnntg ofjuc Qberljaupt, 2Inard)ic. auarcliist, s. m., ber Sluardjift. anasiîn, s. m. (bot.), ber 2(uci§ (Pimpinella Anisum);— nemţesc, ber fycndjel (Anethum gra-veolens). anasfasimatâr, s. n., îird)îid>cŞ ©ejangbud). anatemă, s. f., ber Sîirdjcnbauu, bal 2lnatf)cma; a pune sub —, mit bem ffirdjenbann belegen, anateinis-ez, a —â, —ât, v. a., iu bett S3aim tfjuu, mit bem $trd)cit» bann belegen, auatţjemifieren. anatomic, adj., anatomijd). anatomie, s. f., bie .gcrgliebcrungl* fnnft, jliiQtomie. anatomist, s. m., ber Sluatom, îlnatomifer. anchetă, s. f., bic gerid)tlitf)e Untcrfud)ung; a exmiten —, eine Uuterfudjungl «Sîommiffiou entienbcît. anchetâr, adj., jur Uuterfudjungl* Stommijfiou gehörig, ancltilosă, s. f., bte (Menflitljme; Slitdjilofil. anc6ră; s. f., ber Slnfer. ancor-ez, a — ă, —ât, v. a., anfern. a’mlărâtele, (anderatele), andoa-sele, adv., d’ —, berfeţjrt, rücf* luärtl. andivie, s. f., ber Enbiöienfalat. andosare, s. f., bal ©iro. andrea, s. f., vedi: nndiea; —, ber Şffloiiat SDegembcr. anecdot-ă, s. f., bie fleiue ©e* fd)id)te, Slnefbote; —ic, adj., anefbottfdj. Icerc. anemometrii, s. m., ber 5lucnto= nteter, Sßinbmcffcr ancvoe, adv., )d;nicrlid;, Jdjiuicrig; cu —, fdjlucrltd;. anevoinţă, s. f., bic 9Ml)c, 23e< miiljuttg, ©djiuicrtgfeit; a întim-pina —e in ceva. mit ©d)tmeng= leiten 511 fämßfcit Ijabctt anevoios, adj., fdjtuicrig, miiţjfam. anex, vecii: adnex anlractuositâte, s. f. (anat.), bic ăBiubnng; —ile creerilor, bie Şirimnubungen. angajament, s. n., bieSBcrpflidjtimg; a iua —e, Skrpflidjtuugcu ein* gcîfcn. angaj-ez, a —â, —ât, v. a., iu 2)ienft aitfneljtneu, berţ)f(id)ten. angaren, s. f., bie groţne, ber groljubicnft. angarâ, s. f., pl. —le, Slbgabcn, ber grofjubicuft. angelica, s- /. (bot.), vedi: aglică. anger, s. m., bic SSinbe, Şebe-nrinbe. â'nger, s.m., ber Engel; — păzitor, ber ©djuţşcnget. âugerâş, tângerel), s. m., ber fleittc Engei. ângeresc, adj., —e, adv., cugel* gleidf), engettfd). ângeriu, adj., Engel*, anghina, s.f., grobe ©aufleimoattb; — difterică, bie ®t)pţteritil. angliitiâfă. s. f. (bot.), bie 2lrtb ţdjofe (Cynara Scolymus); — selbatică, bie 33ergbijtel (Ono-poi'don acanthium). angliiră. s. f., ve4i: ancoră, anglez, s. m., ber Englmiber; —ă, bte Eitglättberin. anglezesc, adj., englijd); —e, adv., , auf englifdje Slrt, enalifd). Anglia, s. f. (geogr.), Englaub. anglican, adj., anglifantfd;. (I anglicel - anglicel, s. m. (bot.), bie 3rriil)= . IingŞfcf)Iit)fe£BIxxntc. anglicism,'s. n., englifdje Sprad)= ctgeutüml idjfcit. anglie, s./Vangliüs.s. it., ciiglifdjer Stoff; cnglifdjer ©taţi; ca de angliuş, funfelnagelneit, ftaljl» gläit-jenb. iuigln-lül),nrfj., berGitgläuberljaffcr; —fil, —man. ber Gsnglänber» frcunb. angln, s. m., vedi: anglez. angrosist, s. m., ber ©rofjfjättblet. Anglist. adj'., eng, ftfjmal. ängustdre, s. f., bie Sdjmälenmg, SJerenguug. ângnst-6z, a—d, —at, v. a., Mtr* engern, öerfcfjtnälern; berfiirjen. fingjasticel, adj., ettoal eng, gtemltdf) eng. ängiistinie, s. f., bie Enge, Stürze, amliil-ez, a —d, —ât-, v. a., vedi: nimicesc, anilină, s. f. (ehem.), bal Slitiltn. animal, pl. —e, s. n., ba§ Siet, animalic, adj., tierifd), SEier*. animalitate, s. f., ba§ ticrifdje SBefen. animă f. adj., vedi: însufleţit. . animatiüne, sl f., bte SMebüitg. anim-ez, a —d, —dt, v.a., vedi: inimez, ş. cJ 1. animositdte, s. f., bte grojje leben, bte ■STntegebcitaieit. antecesor, s. m., ber äßorfaljre. antediluvian, adj., borfiinbfhţttid). antegdrdă. s. f., ber SjortraB bte S8brl;ut. fmte-i, fnumer.), vedi: întâiu. anteietdte, s. f., ,ve4<: întâietate, anteluptător, s. m., ber Sur-îâmpfer; —, adj., borfämpfenb; ftrebenb. antemerididn, adj., borntittägig. antenă, s. f. (zool.), ber fjilfjţer. antepenultiin, adj., borleto. anteră, s.f. (bot.), ber Staubbeutel', anteriu, s. n., vedi: anteriu, anterior, adj., b'or’aulgeljenb, bor» ber’ friiţer; — ităte, s. f., bal SSorljertge. 32 anteriu - anteriu, pl. —e, s. ein fangeg Unterftcib bei ben Sitrfcit. ănţerţ, adv., Bor jroei Qaîjrcn. antevorbitor, s. m., ber S3or» rebner, ©prefer, antic, adj., aftertiimlicf); jnmSttter» tum gehörig, antică, a. f., bas alte Sfrinftrocrf, bie Stntife. anticameră, s. f., bag SSorstmmcr. anticanönic, adj., ben wirdjeu» gefegen entgegen, anticiîr, s. m., ber SUtertumg» fenner, ŞaitMcr mit attett SSfidiern, Slutiqnar. anticariat, (anticărfe), s. f., bag Sluiiqitariat. anticlirist, s. m., ber SBiberdjrij't, Slntidjrift. anticipare, (anticipaţiiine), s. f., ber SSorattgempfang, bte 33or» roegnaîjme, bie Slntijiţation. anticip-cz, a —ă, — at, v. a., Boraugnefimen, BortBegneţjmeit, Borauggeben; a —a cuiva ceva, jemanbem etiBag Borauggebeit. anticităte, s. f., bas Ştltertiim; din —, bon n(ter§f)er. anticonstituţional, adj., Berfaf» ţuttggtoibrtg, geţcţştBibrig. anticudr, s. m., vedi: anticar, antidinăstic, adj., antib^naftijd). antidot, pl. —uri, s. n., bag ©ejjeitgtft. antiion, pl. —e, s. n., ber SEBcdjţel» gefattg in berorientaüfdienSJircfje. ailtillî'rţ, vedi: antichrist. antilopă, .s. f. (zool)., bie SIntitope. antimis, s. n., bic 2I(tarbecfe, bag Sftcjjtud). antimoniu, s. in. (chem.), 'bag ©ţiie^glanj, vedi: sarea pisicei. antipatic, adj., tBiberftrebenb, attti» patf|i)d). antipatie, s. f., bie Sfbneigitng, bag SBiberytrebeit, bie SIntiţiatf)ie. antipirină, s. f., bag SInttyijrin. antipöd, s. m., ber ©egcnfiijjtcr. antirâblc, adj., bie Sffiutfrauffjeit befämpfettb. - anumit antisemit, adj. şi s. m., juben» fcinblidj; —ism, s. n., ber Sluti» jcmitigmug. antiste, s. m., ber 6)emciitbcBor» fteîjcr. antistic, s. f., bag @JemeiubeBor» [tcfjeramt. antitesă, s. f., ber ©eţjenjaj}. antitetic, adj., gcgcn[a(3(id). antologie, s. bie 33htmcn(cfe, Sfugfefc, 2(ittIjo[ogie. antolögliion, s. n., cin DJJcjjbud). antracit, s. in. (miner.), ber 3(n= tţractt. antreprenor, s. in,, vedi: intre-pvindetor. antreprisă, s. f., vecii: întreprindere, antreu, s. 11., vedi: intrare, antropofag,. s. m., ber ®îcnid)en» freffer; —, adj., meujdjeufteffenb. antropoid, s. m., meitţmenăfinlidter «ffe. antropologie, adj., bcit SHenfdjcit betreffenb. antropologie, s. f., bie Şftaturtefjre, Stutibe beg tneujdjlidjen Sîbrţicrg, 2(ntI)roţ)otogic. antropomorfism, s. m., bic S?cr» mcnjdjlidjiing. antiâl, adj., jâîjrtid) anuar, pi. —e, s. n., ba§ Qaţrbudj. annlâr, vec).i: inelar, anuitate, s. f., bie jâţ)r(idje Sate, ber jäf)rlid)e ©eitrag. anulare, s. f., bie Sfbidjaffuitg, SBernidjtung, Stufţebung. anul-ez, a —â, — at, v. a., ab» jcţiaffen, anfljeben, umftofcen, aufccr ifraft jeţjen. a nume, adv., bem Sftanteu nnd), eigeng. anümer, a —â, —ât, v. a., ättjäf)Ien. anumerăre, s. f., bie Qujâftlitng. annm-esc, a —i, —it, v. a., be» nennen, ernennen, beftimmen. annmire, s. f., bie Benennung, SBeftimninng. anumit, adj., gemife; beftimmt, nantentfid). anuncra — apelaţiune 33 aminei», j>1. —ri, s. n., bie Sfn= fünbiguitg, 9?nd)ridjt, Stngeige. anunţ, a —ă, — nt, v. a., nn'fiin* bigen, bertüubigen, metben, Be* faitnfmadjen, t>orf)crfttgeit. aimtiinp, pl. — uri, s. n., bie 3af)rc3äcit. anxietate, s. f., bie gvofje 2(ngff. aoleo, aolfcii, interj., o tuet)! aörea. adv., nmitdjmnl, biäiueifeu, guweiien, bann »üb ftiaitn. aörtü, s. f., bic grofje Körper« fd)(ag«bct. upu, s. ba§ .SDJaffer; — acră, bn§ ©auerttmffer; — curgătoare, bag fyliifjtoaj'fer; minerală, baŞ ällincralirmffer; — moartă, ba§ ftetjenbe SBaffer; — tare, ba§ ©djeibeioafier; — de beut, bct3 SCriizfluaffer; — de ’fântănă, — ■ depuţ,ba§S3nmnentDaffer; — de gârlă, — de rin, bag fjlitfevuaffer; — de ploae, ba§ SHegeutraffer; — de trandafir, ba£ Dîofenttiaffer; pasere de —, ber SBafferbogel; a n'ave după ce be —a, fetjr - arm fein; a’i lua cuiva —a dela moară, jemaitb alle Stitsfidjteu auf etroaS Benehmen; a’i lăsa gura —, tüftern feilt, einem bag Sßaffer im SKunb jufammeu* [anfen; ’i vine —a la moară sa, bas äßaffer fomrnt auf feine SJtiiţjte, eg- gtiidt ifjm ettoag; el nu e în toate apele, er ift nxcfit red)tbei3/i:oft, er .ift übet gefiimmt; a fi tot —, ţnibetuajj fein; a fi toţi o —, alle gteidjgeftettt fein; a căletori pe —, 31t SBaffer reifen; pe — şi pe uscat, jn SBaffer imb jit Saub; a face cuiva —a, jemanbem beu ®avait§ madjen; de —, adj., toäfferig, 2Baffer=. apädnct, pl. —e, s. n., bie SBaffer» teitung. apdlt, s. ber Sßadjt; a lua în —, in Sßad)t nehmen, apâltă, s. f., bas gemietete SSaren= : laoer- Barcianu, Dicţionar. apanâgiii, (apanaj), pl. —e, s. n., bng SBorredjt, ber Erbteil; bie . SJÎitgift; ber QaTjrcŞrfeîjaît fürft= liefjer Şerfonen. apăr, a apare, apănit, v. n., er* frfjeiuen, jum SBorfdjein fommeit; a apăre pe scenă, auftretcu. apăr, a —â, — ât, vedi: aper. apărâie, s. f., biet SBaffcr ücrfdjiitten. aparat, pl. —e, s. bie 83or= Bereitung, Siiritffuitg; Şradjt; ber SIpţiarat; a pune—ul în mişcare, ben Sfyparat in @ang fejjeii; cu intreg —ul, mit großem ©e* frânge, aparent, adj., fdjeiitbar. aparentă, s. f., bcrStnfdjein, ©djeiit, bie ©rfdjeinnng, SBnîţrfdjeintid)* feit; la —, bem ©djetue nad). apariţiiine, s. f., bie Gsrfdjeimntg; ba§ ©efpenft. apartament, pl. —e, s. • n.; ba§ ©emad), gintnier; bic 2tbteitnng. a parte, adv., abfeitg. apartenente, s. f.pl., bag gitbeîjBr, toag brn’m itub brau fjâitgt. aparţin, a —e, —iit, v. n., ju» getjören. apă's, a —â, — ât, v. n., apăsare, s. f., apăsător, adj., vedi : apes, etc. apatic, adj., tuci? im SSaffer tebt, tuâfferig, SSaffer»; —, gefiil)tto§, nnemţjfinbtid), abgeftnmţjft. apatie, s. f., bie ®efit£)Ifofigîeit, ©teidjgiltigîeit, Slbgeftnmpftţieit. apiîtos, adj., toäfferig, h>afferf)ättig. apătoşâre, s. f., baâ SBâfferigwerben. apătoş-ez, a —â, —ât, v. a. şi r., au jüßaffer madjeit, inäffent, 51t SBaffer werben, toäfferig Werben, apel, pl. —uri, s. 11., ber Stnfraf, 9îamen§aufruf, Stţilpett; curte de —, vedi: curte de apelaţiune. apelant, 's. m., ber Stupefiant, Sin» reidjer einer S3erufnng§fd;rift. apelaţiune, s. f., bie SBentfung auf ein f)Bţere§ ©eridfjt, bie 2tţ)ţ)el= tation; curte de —, ba§ Stjjpet» fation?geri(ţt. 34 apelativ - apelativ, adj-, ?fy)3cftatiouŞ»; nume —, ber ©attungsname. apel-ez, a —ii, — :it, v. fid) au cin ţibftcreŞ ©eridjt toenben, aţj» ţielliercii; a —a la simţul de umanitate, ba£ 9Kcnfd)!id)feit§» gcfüljf aiirufcit; — Ia simţul de onor al cuiva, ficî) an ba§ ©)rgefiif)£ jcmaubeS mcnbeit, fid) auf bic Gsfjre jemanbeä be* rufcn; apelpisit, adj., berjtDeifcIt; anfjer» orbenttidj. apendice, s. m., bei: Shtfjaitg, 9iad)* trng; bic 3110nE,c-apeiuiiculăr, adj., atttyangäTOcije, 9îad)tvag§». Apeimri, s. m. pl. (geogr.), bte Styenincu. apepsie, s. f., JdţtDcre 58erbatuutg. aper, a —â, —ât, v■ a., berteibigen, ficfdjnţien, abireîjrcn, abfyalten; a se —a, v. r., fid) bertctbtgen, fid) rocîjrcu, g-iirforge treffen, fid) fdjiiljen; a se —a de musce, bte glicgcu boit fid) abtocfjren. apei'nine'iit, pl. —e, s. n., ber ©djitjj, ©d)irm. aperâre, s. f., bie ăkrteibignug, ba§ Stbţaltcn, bte Stbwetjr; cuvent de —, ba§ ţjMaibotjer bor ©crtdjt, bte äSerteibigungSrebe; legitimă —, bte Slotrocfjr. apCrătoâre, s. f., ber g-âd)er; bte Sâcfdjiiţjeriit; baâ ©d)trmbad). iiperiîtor. s. m., ber Sßertcibtgcr, SBejd)ii|icr; —, adj., Berteibigenb, fdjiiţjeitb, befdjiiţjcnb. aperătură, s. f., ber ©d)tt|; pădure in —,ba§3BnIbticrbot,@djonunq§= berbot. apcrcepţimie, s. f., bicStypergcfitiou. apercip-cZj a —â, —ât, v. a., oţ>£er5iţ>iereu. aperitiv, s. n., bas ţpurgtcrmittrf; Slpţjctiterreger. apertură, s. f., bic Dfptunn, Slţjpertur. ape's, a —d, —ât, v. a., brikîeu, ntcbcrbriidcn, bebrängen, unter* - aplecat briidett, bebriideu, fcrcffcn: a —a pe cuvinte, mit 3iad)brudfprcd)ett. apesâre. s. f., ber 'Srud, bte Se« britdimg, Unterbriitfnng; —a si-gilului, baă 33ctbritdcit ber s$et= fd)aft, be§ ©tcget§. npcsât, adj., bebriidt, unterbriidt; geimdjttg, îtadjbritdfid). npösfitör, s. m., ber Unterbriidcr, söebriittcr; —, adj., bcbritdenb, uutcrbrfidcnb. apesătiiră, s. f., vedi: apăsare, apeşt-esc, a —i, —it, v. n., fid) aitff)«tat, beträten, gaubem. apeştîre, s. f., bic SBerfpätuitg. apetâl, adj., ofjne ^Blumenblätter, apetisant, adj., fd)madf)aft, nţjpe* tittid). apetit, s. n., bieGfjtuft, bcrStppctit; a ave —, a fi la —, ©fjlnft fjabeit. apetitos, adj., vedi: apetisant, api-ciiltor, s. m., ber S3iencn$iid)ter; —cultură, s. f., bic S3icitenâud)t. aplan-ez, a—â, —ât, v. a., fd)Iid)teu. aplanare, s. f., bte ©d)[id)tuug. apland-ez, a—â, —ât, v. a., SBcifatt Hatfdjcn, beftătfdjcn, îobeit, 23ei= fall geben, aţiţitaubteren. aplâus, pl. —e, s. n., ber S3ctfalf, ba§ Şănbeîtatfdjeu; intre —ele mulţimii, unter bettt S8ctfal£ ber SKcngc. aplec, a —â, —ât, v. a., beugen, neigen, geneigt madjett; längen: a se —a, v. r., fid) uittermerfcn, fic^ neigen, ftd; erniebrigen; — spre cineva, jemanbettt mofjU n)oUen; mi se —ä, c§ mtrb mir iibcl; dioa se —ä, ber Sag neigt jit (Sube, cs hämmert, aplccäre, s. f., bie 9îeiguug; —a inimei, bte §cr5cnancigung; — din fire, — firească, bic 9?atur* nutagc; — spre l-eu, spre bine. bic Äcignug 511111 Sjülcit, 511111 ©utcit; a ave — spre ceva, Steigung ju etmasfjabcit; —, bte ©äugitng junger Sicrc. aplecat, adj., geneigt; — spi-e bine, spre reu, gunt ©utett, 51111t fl aplecătoare — apriat 35 33öfcit geneigt; — e, s.f.ph, bie S3erbauunglfti)ritng. aplecătoare, s. f., ba§ fchtgcnbc ©djaf, SEfîitttecfdfjaf. aplic, a —a, —ât, v. a., antoenbett, berroenben; attfegeit, auffeţşen; anpaffen; a se —a, v. r., ber« toenbet it)erben, fief) auf etwas legen, ftdfj bertoenben laffen. aplicabil, adj., autbettbBar, ber» toenbBar. aplicare, s. f., bas Sfntocnbett, SSer« toenben; baâ Stuf legen; bie S$er= Wenbung; ber gfeig; a afla —, SBenoenbuttg finbett, berraenbet lDerbeit. aplicât, adj., angettaubt, ber» toenbet; geometrie —ă, ange« toanbie ©eontetrie; sciinţă —ă, aitf bie praftifdjen fflebiirfniffe be§ SeBeu§ angetoanbte SBtffen« aplicaţiiuie, s. f., vedi: aplicare, apocalips, s. m., bie Dffen6antng ^oljauiug, 2lţ30!a(ţ)ţ]fc. a]iocalipfic, adj., gcţeimuisbolf, bunîel. apocrif, adj., uttedjt; cărţi —e, unedjte, îtnterfdjobene ©djriftcn. ;i]Ht(l, adj. (zool.j, ofyite g-itfje, oljuc 3-foffen. apodictic, adj., Betoeigfräftig, apo« bittifd). apofisă, s. f-j bie 2[popf)ifc. apogeu, s. 11., bie Erbfernc; ber Şofyepunft. apogrâf, pl. —e, s. n., bie S(6fcî)rift. apoi, adv., îjernad), uadjljcr; als« bann, barauf, hierauf; de —, nactjfjerig; 4'oa de —, ber jiingftc Eag; d’— cum nu, tote bentt nid)t; din —, bon rücftoärtä, Ijinierrüifö; în gitrüdE; a da în —, äitrüdgcfjen, ättrücftoeidjen, rüdtoärtggeljen; în .—a casei, ■Ijinter bem§atife; mai —, fpăter; — de! ŞJhtit tooljl! SBoţlan! apolog, pl.—e, $. n., bie Seţjrfabet. apologet, s. m., ber Serteibiger firdjttcfycr Seljren. apologetic, adj., SJerteibigungg«; apologetifd); —ă, s. f., bie Stpoto« getit. apologie, s. f., bie SSerteibiqunqă« rebe, Sfpologie. apoplecsie, (apoplexie), s. f.. ber ©djlagflufj; lovit de —, bont ©djlage geritljrt. apoplectic, adj., bom ©djlag ge« riiţirt. aporie, s. f., bie @nge, SBeenguttg. apös, adj., toâfferidjt aposiţiiine, s. f., bie Wnleguttg, SBeilegung, ©rganjung, 9(ppo--fition. apostasie, s. f., ber Stbfatl bont ©laitben. apostat, s. m., ber SIBtrîmnige, bont ©laitben, SlbgefaKene, Wpoftat.. apostilă, s. f., bie SlpoftiHe. apostimă, s. ba§ ©cfdjtbiir. apostol, s. m., ber ©lauBenŞfiotc, 2Ipoftel; 2lpofteIgefcf)trî)te. apostolat, pl. —e, baâ 2[pofteIaint, Slpoftolat. apostolesc, adj., apoftolifd;; —e, adv., apoftotifdj, nad; Stpoftelart. apostolic, adj., vedi: apostolesc. apostolic, s. f., ve(Ji: apostolat, apostrof, pl. —e, s. n., bn§ 916« îiirgungsgeitîieit, ber 2Ipoftropf). apostrof-ez, a —â, —ât, ,v. a., apoftropfjicrett, eineit fjart att« faljreit. apotetisă, s> bic SkrnBtienmn, 9IpotI)cofc. apotcos-cz, a —â, —ât, v. a., ber= götteru, in bett Şimniel ergeben, apotică, s. f., vedi: farmacie, apoticâl“, s. m., vedi: farmacist, aprehensiune, s. f., unBcftinnntev Slngftgefiiţl. aprcţiâliil, adj., toag jn fdjajşen ift. apreţiâre, s. f., bie ©d;a|;intg, SBikbigtmg, S5ertfdi5|nng. apreţi-ez, a —â, —ât, v. a., tofir» bigen, fdjägen, ju fd)ä^ett wiffett. apreţuit, adj., gefcfjâtţt. ajiriât. adj. şi adv., flar, bcnttidj, offen, biinbig. 3* 3G aprig - aprig, adj., lebljnft, munter; fräftig, fje'ftig, ftreng. Aprilie, s. m., ber SJÎoitat Sforii. aprind, a —e, aprins, v. a., au» jiitibcu, entjihiben, aitfadjcu, rcigcit, aureijeit; a se—e, v. r., fid) erfjiijcn, iu Qoru geraten, auf* braitfenl a se — foc, iit tjeftigeti 3ont geraten, tnsgeitcr fomtiien; focul se —e, ba§ geuer cut* jiiiibct fid); a’şi —e paie în cap cu cineva, jemanb gegen fid) auf« bringen; fid) unnötigen Stummer bereiten. aprindere, s. /., ba§ Sütjünbcn, 2(itfnd)cti; bie Sntjünbung; —a plumânilor, bie Sungcneutgini» bung; —a sufletului, bie S3e= geiftcruug. aprindeeios, adj., jinibbar, ent» jiinbbar. aprinijetoare, s. f., ba« giiub» f)ö(äd)en. aprinijetör, s. m., ber Stnjüubec, S(ufad)er, geueraumadjer; Sranb» ftifter; —, adj., anpitbcub, cut-jiinbcnb; anfadjenb. aprinjoăre, s. f. pl., vedi: aprin-detoare. aprins, adj., entjünbet, angegiiubet; fjiţjig, ergibt, aufgebrad)t; be» geiftert, leibenfdjaftüd); — de manie, Bou 3orn entflammt; — de dor, fef)nfltd)t£>Bott, fcl)n» fiid)tig[id); la —ul luminărilor, gegen SIbenb. aprinsură, s. f., bie (Sntjftnbung. aproape, adv. şi prep., naî)e, nebenan, beinahe, baiteben, un» roeit; de —, uafje, in ber Dîalje, aus ber 9?âf)e; mai de —, năfţer, genauer. aproapele, s. m., ber Dcădjfte, 9îacf)bnr. apriil), a —â, —ât, v. a., billigen, gutf)eifjeit, gewähren, bewähren, genehmigen. aprobâre, s. f., bic ©illigung, ©e» netjmigung, 3lIfümm'trtg. - apuc aproliiit, adj-, begntad)tet, erprobt, . bewährt. T aprobaţi lilic, s. f., vedi: aprobare. | aprobator, s. m., ber etwas gut» fjcifjt, ber 33itligcr; —, adj., btlli* geub, gcucfitiiigctib. aprob-ez, a —ii, — iit, v. vedi: aprob. aprncsiuiativ, adj., vedi: aproximativ. ■ aprod. s. m., ber G)crid)tŞbiencr, v 2l)orwäd)tcr; Spagc; @taflfncd)t; Srabant. aproniisiiuie. s. f., bas Uufagcu, SkrfBrcdjen, bic SBerbinblidjfcit. aproniit, a —e, aproniis, v. a., Oerfprcdjeit, gitfagcit; a se —, v. r., fein 23ort geben, ciitjcţicu, fid) Bcrbinb(id) inadjen. apröpe, vedi: aproape etc. apropiere, s. f., bic 9!ät)e, Sin» näfjcntiig; în —, in ber 9Zäf)e; din —, au§ ber 9?äl)c; cu —, aiinäherungsweijc. apropi-ez, a — e, —at, (apröpiu), v. a., iiKIjerit, atinüf)eni, heran* nahen; a se —e, v. r., fid) nähern, & hcrannaf|cn, hcraurüdeit. ' * apropöjpZ. —uri, s. n., ba§ Styropor, apropriaţiiine, s. f., bie gueigmtng, Slneigititug. apropri-ez, a —:i, —ât, v. a., fid) äneigiteit, aneignen, fid) anmaf3cu. aprovîsionâre, s. f., bic SSerfor» gititg mit Sebeusmittcln, Skr» probiantieruitg. aprovision-ez. a —â, —ât, v. fid) mit bem 9Jötigen oerfcţen; Sßorräte fammetit. aproximativ, adj., aiinä!)erub. äpt, adj., gefdjidt, taug(id). aptitudine, s. f., bie Slitlage, @efd)idnd^fcit, Siid)tig£eit. | apüc, a —a, —ât, v. a., greifen, t angrctfcit, ergreifen, aiiţiadcit; faffen, anfaffen; entreißen, er» hafdien; cinfd)tagcn (einen SBeg); a —a înainte, äutiorfommen, Borgreifen; Borritcfeii; —drumul, beit SBeg eiitfiţlagen; — încă- apucare - trăova, eine Diidjhtng nefjmcit; abia a —a se..., faum erwarten föniteu; a— a pre cineva pe dinainte, jentanbeiu juöovfomineu, 3Uttortf)UU; a —a a face ceva, cthJas Beginnen; a o —a Ia sănătoasa, bie grfudjt ergreifen, ftd) baüou madjeit; a —a vremuri mai bnne, beffere Qeiteit erleben; ’l —fi spaima pre cineva, bie 3’iird)t ergreift iljn; ’l —ă capul, er ţat Äopffdjmerä; a se —a'de : ceva, v. r., aitfaitgcit, cttriaS rtnterncljmeu, ftd; auf etnia? legeit; — de inveţat., git lenteit anfangeit, fitf) auf bag Scntcit berlegen. îipnedre, s. f., ba3 Slngreifen, Er= greifen, bie Ergreifung, 2(n» padmtg, bctS ©reifen, apucat, adj., ergriffen, gefaßt, ge» griffen; pe — e, barauf fo§, anf§ (iieraţeluol)!, gierig, apucător, s.w.,ber ©reifer, Slitpader, DîanBgterige; —, adj., ergretfenb, aupaaenb, padenb, raubgierig, apucătură, s. f., ber ©riff, bie Sr» greifmtg, Slnpaditng, 33orgrei» fuitg; ber iîuiff, aBinfetjiig, bie Slrt nttb SGBeife be§ Şanbelits?; — bună, rea, guteg, fcfjîedjtcS 35e» neunten; — hoţească, raube» riţdje Slrt jn tjanbeht; — de advocat-, ber SJbboîateufitiff; om cu —, ber rooMfiabenbe ŞDÎenfd). ' ap iui, a —e, apüs. v. n., unter» geljeit, unterfiitfeit,’crlöfd)ctt; ochii —, bie Slugeit fdjtiefjeu fid); ^-e soarele, bie ©onne gef)t unter; steaoa lui —e, fein ©tern ift im Erlöfdjen begriffen, ajmnere, s. f., ba§ Untergeben, ber Untergang, apnnetör, adj., uittergetienb, er» löfdjenb. apuntainente, 's-f., vedi: emolu-mente. aptirurea, adv., ewig, euiigtid); acum şi —, je^t uttb immerbar; de —, intmerbăr, etuig. - arămuri 37 apus, pl. —uri, s. ber ©oitlteu* Untergang, Slbeitb, 2Seft; —ul, ba§ Slbeublanb; spre —, uiefttidj, ivefttuärts, gegen Sibcnb; la —, im SBeften, im Slbeitblanb, Ineftlid). apusean, s. m., ber Slbeublcinber; —ă, bte Slbenblänberin; —, adj.. abcnblähbifdj, meftlid). iir. a — d, —ât, v. a., adern, pflügen; —, vedi: aşi; —, s. m., ba§ Slr. ârâ! interj., o vriei)! ArâD, s. w.,-ber Slraber;—,- adj., . arabifdj. arahii, vedi: haraba(e). arabatmra, s. f., ba§ Surdjeiuanber. arăbesc, adj.; —e, adv., arabifd). arabescuri, s.f.ph, bie SlrnbeŞfen, Şerjierungen. Arâhia, s. f. (geogr.), Slrabieit. arabic,- adj., arabifdj. ■ arabil,’' adj., pflitgbar, urbar, arde, s. w.,. ber Slrraf, eine" 8trt Branntwein au§ 9îei§. arde, s. m., ber Şfaljl, Sîebpfaţt, SBeinfteden, vedi şi bărac. arăc-esc, a —i, — it. v. a., HBcin» pfäljle eiitfdjlagen. ’ arachnide, s. f.pl. (zool.), fpiuucu» artige 5tiere. araclmoidea. «. f., bie ©pinn» • mcbfjant (be§ ©eljiritâ). aräcire, s. f., aiăcit, s.ba§ ©iitftccfcn ber SBeinpf(il)le, baâ Slnpfatjleti. ■ -aralî'c, s. n., ber groifdjenraum. aramă, s. f., ba§ itupfcr; de —, fupferit, fupferartig, Jîupfer», cfjerit; a’şi areta —a; feiu maf)reg Sffiefen jeigen, ftd; iu feinem tnatjren ăidjte jeigen. ârănuvv, s. m., ber S?npferfd)mieb. arămărîe, s. f., bie Sîupferroare, : Sfrtpferţdjntiebe. ardntină, s. f., Spottname für |jt» geuner; ©auner. arămiu, adj., fnpferţarbig, înpfer» rot; Inpfern, fuţjferig. arămos, adj., înpferig, îupfer^altig. ară'miiri, s. f. pl., baâ .tapfer» gefdjtrr. : 38 aranjament — arcnnesc araiigianicnt.araiigiatör.araiigcz. vedi: aranjament etc. aranjament, pl. —e, s. n., aranjare. s. f., bic Einrichtung, 3»' rcdjtftclhiug, Giufcţjuug, frcr» ficlluitg. aranjator, s. m., ber £>crrid)ter, Drbitcr, geftovbucr, Slrraugeitr. aranj-ez, a —a. —ät, o. ein» ricijtcn, nnorbnen. ară]), s. m., ber Sieger, 9JîoT)r. arăpesc, adj., Sîcger»; Slrabcr«. arăjiilă. s. m., fdjwnrä tuic cin 9J(oi;r. arăpime, s. f., bic Sîegcr. arapină. s. /., vecii: aramină. arâjtnie, pl. —e, s. n., bic $eitfd)c. ar.'ir, vecii: Jiai ar. arare, s. f-, bn§ Slcfcnt, pflügen, arărel, s. m., vedi: atrăţel. ariire-ori, adv., j’eltcu, bisweilen, äuwcilcit. arărit, s. u., ber ÄonijoU, ba§ Srheffcfgcfb. arâsna, adv., abfcit§. arăt, s. n., bnâ pflügen, ară't, adv., entgegen; in —ul velitului, bent SBinbe entgegen, gegen bcit SSBinb. iiră't, a —â, —ât, (arâ't), v. a., jctgcii, aujcigcit, weifen, anweijcn, bcweijeit, uad)Weifeit; bartfjun; a —a reu, fd)ted)t auŞfchett; a se —a, fid) âcigcit, fid) fcljcn laffeti, crţd)cinen; a ’şi arăta arama, bie SJiasfe oblegen, fid) iu feiner wahren ©cftaft jetgen; nu ’mi-se —ă, idj I)Qbc feilt ©liid. arătâre, (arâtâre), s. f., bic Er» fdjeiuüng, baâ 3etdjen, Sidjt; bie Slltjeige, baâ 3c>!îelt; a pune la —. inâ Sidjt feijert; a veni la —, junt 2?orjcf)cîu fommen; a face cuiva —, jcmanb beitad)» richtigen, fief) bei jemanb be» fd)ioercn. arătător, s. m., ber 3e>8er, SEeifer: Sliiâciger; —, adj., angcigenb. amueijciib; deget, —, ber 3c'flc* jinger. iirâtătos, adj., iit bieSlugcit fnltcnb, auffallcnb; ftattliclţ. nrătătiiră, s. f., bic SJÎifigcburt. arăţcl, s. m. (bot.), vocii: atrăţel. arător, s. m., ber ^fliigcr, Sldcrc-mnint; —, adj., aeferub, îlder*. arătos, (arâtos), adj., nari) etwas auSfcficub; om —, eine gcwicl)» tige 'ţjcrfiiiifidjfcit. arâtru, s. n., ber ^'fhig. arătări'), f., ber Sfder, bas Stcferfclb. arliămiş, s. 11}, cl)cm. Sîamc ber Stlbaucfcü. nrliitrnr, adj, willfiirlid). arl)itrâgiu, 6-. n., bas Srfjicby» geridjt. arbitrarietate, s. f., bic SBillfiir. arliitrâtor, s. m., ber ©djicbs* ridjtcr. arbitrii), s. m., bic SBillfiir, ba>5 giirgutbcfiubcii; ber @d)icb^» rid;ter; ba£ ®d;ieb§gcrid;t. arliin, s. ii., ber Sabftod. ârl)or(e), s. m., ber SBautn, Salb» baum; — genealogic, ber ©tamm» baum; —le vieţii (bot.), ber Scbensbaum (Tliuja pyrami- dalis); de —, ă3num». arl)or61, s. m., ba§ Söäumdjeit. arlior-cz, a —â, —ât, v. a., auf» rid)tcn, aufftcllcit, aufftccfcn; a —a stindartul, bic gahuc auf« ţiflanjcn. ariioros, adj., baumartig, arbust, s. m., vecji: tufă. ârc, pl. —uri, s. ii., ber S3ogcn, ©djwibbogcit; — de vioară, ber Şiebelbogen; — de triumf, ber âriumfjhbocjnt-ârcă. s. f., bte Slrdjc. arcadă, s. f., ber SSogengaitg, bie ©ciuletthaflc. arciin,pl. —e, s. w.,ba§ ©chcimitis; bie ©dringe junt 5ßfcrbefangen. areanâ. s. f., ein Saucrntaiiâ. areăn-e^c, a —i, — it, v. a., mit ber Sd;linge fangeit. arcar — ardesie arcâr. s. m., ber SBogencr. arcaş, s. m., ber 33ogenfd)üfjc, Şafdjer. arcatnră, s. f., bie 58ogcuftetlung. arcliâic, adj., bcrattet. arcliaism, pl.. —e, s. n., bn§ ber= aftetc SSort, altertiimfidjc 2Bcfen. arcliängel, s. m., ber ©rgcngel. arcliebus-fl, s. f., bie 'Dinsfete; —ieiys. m, ber SftuStctier. arclieolög, s. m., ber SHterhimä«. forfdjcr; —io, adj., ardjäologifd); —ie. s. f., bie Slftcrtumsfunbc, Slrdjäologie. archidiiicon, s. m., ber Slrdjibia» foitug, ber Eräbedjaitt; —ât,. pl. —e, s. bn§ . ©rgbiafoixat; —esc, adj., — e, adv., nrdiibin« fouifcf); —ie, s. f., bte 2trd)ibia= foitstmirbc. arcliiducdt, pl. —e. .s.. n., ba§ Erjfierärgtum. arcliiduee, s. m., ber CSrgfjergog. arcliiepiscop, s. m., ber Erjbifdjpf; —ât, s. bag Erjbistnm; —esc, adj., —esce, adv., «5= bijdjöffidj; —ie, s. f., bte Erj» bifrfjofgtmirbe. arcliieresc, adj., —e, adv., bi» fdjöflidi. arcliierea, s. m., ber 33iftf)of. arcliierie, s. f., bie S3ifd)ofgnriirbc. arcliimändrit, s. m., ber 9(rd)i= manbrit, 2Ibt. arcliimandriţie, s. f., bie 9(rd)i= ninitbriteniDÜrbc. arcliipästör, s. m., ber 0berf)irtc; —esc, adj., —e, adv., ober» f)irt(icf); —ie,s. f., bie oberfyirtlidje SSiirbe. Arcliipeläg, s. m. (geogr.), bas 3nfelmeer, ber Strdjipefagus. arcliipresviter, s. m., ber Grj= ţmefter; —dl, adj., ergţjriefterlidj. arehiş, s. m. (bot.), vedi: ie- nupăr. arcliit, s. m. (bot.), bie SEalbrebe; bag Se6erfraut. arcliitect, s. m., ber S3aunteifter, Slrdjiteft. 39 arclritcctünic, adj., ßnnfüuftlcrifd), ttad; ben Siegeln ber Sönufunft. arcliitectürä, s. f., bic SSmtfuuft, 21rd)itelhtr. arcliitrilvă, s. f., bafi Slrdjitrab. arclu'vä, s. f., bas Strdjib; —a statului, bag ©taatgardjib. arcbiviir, s. m., ber Urfunbeu« bctuuljrcr, ber Sfrdjibar. arcliivoltä, s. f., bic SIrdjitootte. arclit'mt, s. m., ber 9lrdioitte (in 2Itf;cit); —dt, s. m., bte Sßiirbc eines Slrdjoitten. arcliontärie, s. f., ber ©peifefaal, tit einem SMoftcr. arciiir, s. m. (bot.), vedi: arţar, dretie, adj., itörMidj, jum Sîorb^oC gefjörig. arcuat, adj., bogtg, bogenförmig, arcu-esc, a —i, —it, v. a., bogen= förmig madjett, loölbett, aug» fdjtueifctt. arcuitiiril, s. f., ber S3ogeit, bie SBßlbuitg, bic 33ud)tung. areüs. s. n., ber SSioliitbogcit. drd, ’ a —c, ärs, v. a., brennen, anbrcnnen, ausbreuuett, Berbreu» tten; a—-ecu ferul, branbmarfen; a —e sub spuză, glimmen; a se —e, v. r., fidj tierbreniten; arde! cg brennt! Ardeal^ s. m. (geogr.), Siebenbürgen. avdCcuis, adj.. brennbar, ardei-ez, a — ä, — dt, v. a., pfeffern; eittţifcffern. ■ ardein, s. m. (bot.), bag ţ|3aţmfa, ber rote (fpanifdje) Şfeffcr (Capsicum annunm). ardelean, s. m., ber ©iebcnbitrger, —it, bic ©icbcitbürgeriit. ardelenesc, adj., ficbenburgifd). Ardeni, s. m. pl. (geogr.), bic Str* . bentteit. ardönt, adj., brennettb, feurig, bi^ig, brunftig, ţeftig. äruere, s. f., bic Skrbrenntutg, ber Sranb; — de tot, ba§ S3vanb» oţifer. ardesie, s. f., ber ©djicfcrftciit, STîjonfdjiefer. . ^0 ardetor— ardetör, s. ber 2kcnncr; —, f., arejetoare, adj., brcimcub; afacere —e, bic breitucitbe briu» gcubc ?liigciegcnf|cit. ardeliii'ä, f., bic SJrnnbftcKe. ardiliil, adj., öcrbvcnncnb, Her* brcnnlid;. ardie. a — ;i. —at, v. ct., Ijebeit, auf» Ijebcit, cntporfycbcn, ve4i: ridic anloiirc, s. f., bic Jinbrituft. arijmn, (ardös), adj., brciuicitb, ftcrficiib(33(id,®onnc); uortrefftid). ardnitäle, s. f., bic SdjlMcrigfcit. ariliiliu, adj., vedi : ofilduros. areal. s. ü., bnS 9(rcn(, bic Ober* flädjc areoiii,pl. - ri, s. v., bicSigitatiou; gcricljtfidjc 3itcrfcnnung. areeiu-es«, a —i, —it, v. ct., burrfj ridjtcrlidjcS llrtcif gitcrfcitneu. anină, s. f., ber ft'ampfplafy, bic 9(rcna; bas? Soimnertfjcatcr are'ndä, s. f., ber ¥«d)t, s4>ad)t» jd)it(iiig. arendare, s. f., bic ţpndjtitng, '-lîer» ţjndjtiuig. arendaş, s. m., ber *ßad)tcr. arendăşie, s. f., bic ţpndjtcrci. arendăiiir, s. m., vedi : arendaş, arend-ez, a —ä, —ät, v. ct., ^ndjtcu, ucrţmdjtcit. areumetru, s. m., ba« SIräomctcr, ber 5)id)tigfcitsmeffcr. ai'CMts. m., ber oberste ©c* ridjtsljof im alten Sfttjcn; —it, s. m., 9Jîitg(icb be? 9[rcoţ)ag§. arest, pl. —uri. ber Sîertjnft, îlrreft; —unt, s. m., ber SBerljaftetc, SIrreftant; —äre, s. f., bic 25er* Haftung, 9(rrcticnmg; mandat de —are, ber SJerfjaftbcfcIjt. arest-ez, a —ă, —at, v. a., Der* fjofteit, arretieren, are'l, a - a. —ât, v. ct., vedi: aiät. are't, ado, vecji: arăt, ado. arete, s. m. (zool), ber Sanben» Ijabidjt, Sperber (Falco nisus). areţcl, s. m. (bot.j, vetli: limba mielului, arfă, s. f., bie Jparfe. argument nrlanisl, w., ber ţmrfenfpiclcr, Jjjnrfcnift, fönrfner. argnscnln, f., bic Oinrbcrbcijc, ©iirbertauge, GJcirbcrlofje. argäs-esc, a —i, —it, v. a., beigen, giirbeu, nuänrbciteu. argäsire, s. /, bic ©iirbiittg, ©ärberei, Sebcrbcrcitiuig. argäsilör, s. m., ber ©iirber, 2ol)> gärber. arg;U, s.w., ber ®ien[tfiicr()t, Stimme, argăţ-ese, a —i, —it; v. bieiicu. argăţie, s. f, bic IBieitci'fdjaft. argäiiine, s. f., baS ®icncrtum. argea, s. f., baS ©iţsbrctt bc>? ÎScb» ftitt)(>3; ba35M(ergc)ub(bc; Seiten* bnttcu eine? fyfofjcS. Argliita, s. f. (geogr.),bnsi.§argitta» gebivge. argilă, s. /. (miner.), ber Sljoit, bic Stjoncrbc; vedi: lut, clisă, argilüs. adj., tfjouig, tcfjmig. argint, s.m. (miner.), ba§Silber; de —, filbcrn; — viu,baö£lucdfilber. argintar, s. m., ber Sitbcrarbcitcr, ©ofbidjmicb. argintărie, s. f., boS ©itbergerät, bic Silbcrarbeit, SitbertDarcit* ijanblung. argintiit, pl. —e, s. n. (c.liem.), bac> fitbcvţanre $(mmoniaf[a(g. argintättir, s. m., ber ©ilbcr* platticrcr. arginţi, s. m. pl., Silberfinge, arginţieă, s. f. (bot.), bie ©itber* IDitvg, ®rl)abc (Dryas octope-tala), vecii: ceronţel argintiu, adj., fitberfarbig. argintös, adj., filbcrtjnttig; filber» artig. argintu-esc, a —1, —it,-v. a., ber* fitberu. arginluire, s. f., bic akrfilbcntng. Argonaut, s. m., ber 9trgonaut. ärgos, adj. şi s. m., ^riefter, bem ba§ 9)ZcfieIc]cu öerboten ift. argos-ese, a —i, —it, o. a., bei'» jngcit, uerbictcn. arguin«nt,j)/.—e, s. n., bcr53etueis» grnnb, ©ruitb, 5öeiueiS. argnmentaţiune — armăsăruş 41 argiunentaţiiine, s. f., bte SBcraeiS* fiiljrititg. argnment-ez, a —â,—ut, v. a., ben SBcmctâ ffiîjrai, fcctueifen, • avgu» mcnticren. arllâllglicl, s. vi., vedi: archangel. arliön, s. m., gnäbiger Şert. arliondâr, s. m., ber ffiid)cnmetfter (in fflöfient). arliondărie, s. f., ber ©^etţefaal (in JHöficnt). ; arliondologie, s. f., baö Stbel3= öerjcidjntS. arian, s. m., ber SIrtoner; —, adj:, arianifd); —ism, s. ?n.y ber Stria« iiiSimtS. /trie. adj., arifdj. aricedlă, s. f., bie Sîrctţşe ■ ber Şifcrbc. aric-esc, a — i, —it, v: a., bie ajiaitfc bcfonmtcn. aricitiiră, s. f., bie SOÎattîe. ariciu, s.m. (zool.), ber ^ge(, bas ©tadjeffdjroein; —, bte ©djtrnnb* fledjte, SJÎattfe ber Şfcrbc; — pe butucii de viţă de vie, ber Skcttib att bett Söeinreben. iirid, adj, trocEen; —itnte, s. f., bie SErodeutjeit. arie, s. f., bie Seime; ■—■, ,&ie D&er* ■ flădjc, ber S-Iädjcraum; - bai Sieb, bie Sltie. ariete, s. m., ber SBibber, @djnf= , boä;—, SJlanerbrecţjer. Arii, s. -m. pl., bie 9trier. arin; s. ni. (bot.), bie Erle; de—, aus> ©rlenfjofä, Erlen»;—albicios, bie ©raitcrle (Alnus incanna); — lipicios, bie gemeine Erle (Almis glutinosa). ariitä, s. f., ber ©anb. ■ arinârită, s. f: (bot.), vedi.- năsi-pariţă. arin-cz, a —â, —ât, v. a., mit ©attb Beftreneit.. aringă, s. f. tzool.), ber Şaring. arimş, 'pl. —uri, s. n., ber Erlett» Beftanb; —ber ©attb. arinişte,s. f., bag Erfettgebiifd;. arinos, adj, fanbig. aripă, (aripă),, s. f., ber g-fiiget, bie ©d)tt)iitge; —a nasului, ber D?aţen= fliigef; — de pesce, bie g^toffc beâ fyifdjcS; — de roată, bic ©djaufet beâ âMljlrabci?. aripat, adj., geflügelt. arip-ez,~a —â, —ât, v. r., fliegen, aripioară, s. f., bas g-Iügetdjen; bie g-toffe. , : , ârişte, s. /., ve4i: arest, aristocrdtj s. m., ber Slriftoîrat. aristocratic, adj. şi adv., arifto» îrntiid). _ aristocraţie, s. f., bie Striftofratic ariston, s. n., baS Strifton. Aristötele, s. m., SîriftotcIeŞ. aristotelic, adj., ariftote(ifd). aritmetic, s. m., ber SRedjettmeifler; : —, adj., aritţmetifd). aritmetică, s. f., bie Oîedjeuhutj't, Slritljmctif. arlecliin, s. f., ber ţ)>offetira|er, §arte!iu; —âdă, s. f., bie ^ofţen; arm, \)l. —uri, s. n., ber ©djeitfeL armă, s. f., bie SBaffc, ba§ ©eraefir. armada, s. f., bic Strmaba (^^i= lippi- II.). armament, s. n., bic SBeioaffmtng. armăiuentâr, pl. —e, s. n., ba§ lîcngljaitS. armân, s. n., bic Untäännuitg, ber ffivcis; bie Semie; jocul în —e, ■ eine Slrt SÜnödjelfpiel; —giUj s.m., ber ®refd;er.' Armâ'ni, s. m. pl;, bie 9Jtajebo* ăi'omfincit. armâr, pl..—e, s. n., ber ©djranf, vedi şi: almariu. armărâr, s. w., ber SBaffenfdjntieb. arniâre, s. f., bie Setnaffmtttg, Sîiiftititg. armării, s. f. pl, bag SSaţiţieit. armâş, s. m., ber SSaffenträger, vel, —ber ©rofjprofoS Bei ben allctt SRoIbauertt. armăsar, s. m., ber §cngft, 33e^ îdiâflcr. . armăsărit. s. m , bas S8efd)ättgetb, bie S3e|(^âIItajc. armăsăruş, s. m., ber junge öeitgft. 42 armăşei arinăşci. s. m. pl,- ehemaliges ?(rtiflcriccorpÄ. armăşie, s. /’., bic SEiirbc bc*3 c[)e» maligen ©rofeţ-irofofcn. arinât. adj:, bewaffnet, armată, s. f., bic îtnnee, bn? §eer. armatură, s. f., bic Sîncgsriiftnng, bet ăBaffcitfdjmucf. Armean, s. m., ber Slrntcnicr; —ă, bic Strmcnicriit. armelin, s. m. (zool.), vecii: cacom. armenesc, adj. şi adv., armcuifd). Armenia, s. f. (geogr.), Sirmciticn. arm-ez, a —îi, —ât, v. a., ttmffttcii, bewaffnen, riiftcit. armie, s. f., bic bctoaffnctc 9ftad)t, Öcercsinadjt; vedi: armată, arminden, s. m., ber crfte SJÎoi; Süaibcutm äiint ăhisjdjmiicfcn ber 2Sof|ttitngeit am crftcit SOfat. . nrmintnri, s. f. pl, bag SBict). armistiţiu, s. n., bcv SBaffeufttH* ftattb. armonic, adj., moţjffliiigciib, î;ax= moitijd); —a,s. f., bicŞnnnoitifa. armonie, s. f., her SBoIjüiaiig, bic (Sintradjt, bic Şarniouic. armoni-ez, a —â, —ât, v. ■»., iiber» ciuftiinntcit, in @inf£aitg bringen, fid; gut »ertragen, armonios, adj., vedi: armonic arinoiiis-ez, a —â, — ât, v. a., in nmfitatifdjen Etnftang bringen, armoniu, 5. n., bas Snnrmnhtm. armurii, s. f. pl, vedi: armării arimiră, s. f., baâ SRttftgeug. armnrâre, (armurâriţă), s. f., Sä(j= iiiung bcŞ ffiorbcrbiigâ. armare, s. m. (anat ), ber Dber* jdjcnîei, ®rfjtăgel; — de berbece, bic ©djöpfcnfeulc, ber ©d)0ţ)fcu= fd;(ât}cl. armurariu, s. n. (bot.), vedi: spinul sftei Mării, arnăiit, s. m., Safai; vedi: albanez, arnănţeâsca, s. f., cili SSoIîgtans. arnăuţesc, adj. şi ado., albaittfd). arnănţiine, s. f., ehemalige '£a(aft= roadjc ber mofb. giirften. — arşeu ârnieă, s. f. (bot.), bic iWiiitenuitrj,. 3î'oi)(0er(cih (Arnica montana), arniciu, pl —ri, s. n., bas gefärbte ^Baumwollgarn, artig, a —ii.' — ât, v. r., fidj nit» tnnficn, fid; sujprccfjcu, fid) Ucr» ntcffcn. arogânt, adj. şi ado., aitmnfţcub, fred), troţjig, ocniicfjcit.' aroganţă, s. f., bic Shtiunfuing, g-rcdjijcit, Skrmeffcttfjeit. aromă, s. f., bn§ îtroinn, ber SBoIjigcntd). aromâte, s. f. pl, luoTjtriedjenbc Spcjercicit; baS ©cituirj. aromatic, adj. şi adv., wohlricdjcnb, nroinntifd;. aromeală, s. f., bic ©d)(âfrigfcit, bas* Einniifen. arom-esc, a —i, —it, v. a., cin* fd;lnfcru, einitifîcn. aromire, s. f., bas ©djlnntincnt. aromitor, adj., cinfdjlăfcrnb. aroil, s. m. (bot.), vetli: ungurean că. aronflâre, s. f., bic 9(bninbnng, ©rmcitcnnig. arond-6z. a —â, —ât. v. a., ab» rnnben, erweitern, ârpă, s. f., bic Şarfc. arpăcâş. s. m., bic@!erfte,.'pafcrgriiţ5c. arpaeic, (arpagic), s. m. (bot..), Sic Snniciiâwiebet; ber ©djnittinnd); (Allium Schoenoprassum) arpagon, s. m, ber ©cigţiafg. ărs, adj., abgebrannt, nerbramit, angcbrannt; (jebraunt; vin —, ber SBranntwetn; var —, ber gc» bräunte Staff. ârsa, s. f., cu —a, im ©rofţeit, en gros. arsătură, s. f., bas S3rcnitcit. arşeâ, s. f., bic ţpferbebede. arsenal, pl. —e, s. n., ba§ 3ell85 hnit§, 9(rfenai. arscnic, s. m. (chem.), bn§ 6)tft= meţl, ber ătrfenif; —al, adj., arjenif£)â(tig. arşeu, pl. —e, s. «., ber (îSrnbfdieit, Igţiaten. arşic - arşic. nl. —-e, s. n., bag ftnödjef, bag ©{irungbeiii; joc cu —e, bas Jrî'itBdjeldjetiţţjicI, 2ßürfc(f|)tc(. arşin, s. m., Ette (ritîftjcfjcs 9Jia§). arşinic, s. m. (bot.), bie gcnernelfe (Lychnis chalcedonica), vecr* nfcicTjc mit. asemenätör, adj., äljitcfub, äfjittirfj. asemenea, (aseminea), adj., ti()itfid), glcid); —, adv., bcSglcidjcit eben* fnflÄ; de —, iitglcid)cit, cţlcicţicr» iiinfjcii, gfeid)jalis. asemîlliirp, s. f., vecii: asemenare. asciunâre, (asemnaţiiinc), s. f., vedi: asignare. asenin-ez, a —;'i, —af, v. a., vedi: asignez. ăseiim-ese, a — i, —it, v. öer* (jfcirljcit, bic SiljiifirljFeitcji heraus* fiitbcit. asemuire, s. f., bic S^cräfjttlicfjuitg, 3krgfcid)uug, ‘•jtfjtitirfjfctt, 116er* ciuftimmung. asert, pl., —e, s. n., bic 33c* fjauţitung. ascrt-cz, a —ä, —ät, v. a., 6c* ()nnţ)tcit. aserţiune, s. f., vedi: asert aserv-esc, a —i, —it, v. a., unter* jodjen, bicnftbnr ntndjcn, ab* Ijiiiipirţ nmd)cu. aservit, adj., bicnftbnr; abhängig, uutcrjodjt; popor —, ber ifncdjt* fdjnft ergebenes: Soff, asesor, s. m., ber 33eifitjcr, Slffcffor; — consistorial, Sîonfiftoriafrat. asfalt, s. v., baŞ Subenţicd), ber 9f«$)aft. asfiiiţ-ese, a —i. —it, v. impers., untergeben (bic (Sonne). asfinţit, s. ii,, bcreonncnuntcrgaiig. asfixiat, adj., erftieft. asfixie, s. f., bic Grftidimg. asfixi-ez, a se —ii, —ät, v. r. erftiden. aşi, ai, ar, am, aţi, ar, v. auxil., jur 53i(buitg bcs D)itatib3; aşi dorini, ai dormi, ar dormi, idj, bit, er modjte fdjfafeu 3c. aşi. interj., adj freitidj! 3Sa§ bu nidjt ]‘ng)"t! ©ott bcljiitc. asignăre. (asignaţiirne), s. f., bic 3fitiuciiimg, (Mbamocijung. — asortez nsign-ez, a — :î, —ât, v. a., au* lueijeu. asigur, a —â, —ăl, r.a., ocrfidicrit. asigurare, (asigiirâiiţă, asiguraţi line), s. f., bic Skrfidicriing. asii, pl. —o, a. ii., bic (yreiftötte, bcv 3xiifticf)t‘5t>rt, bn>3 ?(fi)f. asimilare, (asiuiilaţiiine), s.f-, bic Slticiguung, 3Jcrcil)nlid)itug, 31ţfi* milntion. asiinil-ez, a —â, — ât, v. a., iifjulid) ittarfjcu, fiitcigitcn, iu fid) nnf* ucljiucu, nfftnctftcrctt. âsiii, s. vi. (zool.), ber Ccfcl; —ă, bic Ejcfiu; de —. (Sfcte*. asincl, s. m., ba? Sjcltfjcu. asiuin, adj., cjclljnft, (5)elŞ=. A siria, .v. f. (geogr.), 5(f|t)dcn. Asirian, s. m., ber Sfffijrier; —, adj. şi adv., afftjrifd). aşişderea, adv., gfcidjfnllg, eben* jall§, bcŞglcidicn, cbeitţo. asist, a —ă, — ât, v. a., bciluol)ncit( bciftefjen, äugegen ţein. asistent, s. m., ber ©cfjiffc, 33ci= ftnnb, Stffiftciit: —, adj., bei-ftcljcnb, fjclfcitb. asistenţă, s. f., ber 33ciftaiib, bic «iiiftcnj. asmaţiii, s. m. (bot.), vedi: baţ-maţiiclii. asmiiţ, a —â, —ăl, v. a., mij* ftadjcfu, fjcţîcu; a se —a. v. r., road) lucrben, aufgcftadjcft tucrbcit. asudare, s. f., bic SBcrbiitbuitg, SScrciniguug. asociâfj s. m., vecii '■ tovarăş, asociaţnine, s. f., bic Sţcrbinbung, Scrctitigung; ber33crcin, bic Sfffo* Station; —a ideilor, bic ^bccii* ajţojintion; — de lucrători, bic Slrbcitcmreiuigitug. asoci-cz, a se —â, —ât, w. r., fid) berbinben, fid) bereinigen, iu We* mcitiîdjoft treten, asoiiânţă, s. f., ber 0)fcid)ffaug ber SMntc in nufciimnber fofgcitbeu betonten Sifbcn, bic îlffouanj. asort-e/., a —â; —ât, v. a., aits* ftottcn, afforticren. asortiment asortiment, pl. —e, s. n., bas? SBaarcntagcr. aspect, s. m., ber îtubtief, ba3 9lu= fctjcit, bic 9tufid)t. aspencliiu, s. in. (bot.), baSg-rnitcn» tjaar (Asplenium filix femina). asperitate, s. f., bic Dîaut)t)cit. aspic, s. m. (bot.), ber Snbcubct (Lavendula spica); —, bie©utâc, ber Stfţnf. aspidă, s. f. (zool.), bic Dtter, Sîrcnjotter, Sîattcr; —, baŞ BiSfc SEciB. aspir, a —:î, —ât, v. n, ftreBcn, tradjten nad) cttoa§; afptrtereit. aspirant, s. m., ber SCmtSBciucrBer, 9t)ţ_iirant; — la preoţie, ber S5eit)cr6er um eine Pfarrei, aspirâre, s. f., ba§ SSeloerBeit, bte 33eit>cr&ung, Slfţriratiou-aspirat, adj., afytrieit. aspiraţiiine, s. f., bas Streben, SEradjteit nad) ctwa§; bic SIfpi« ratirnt. aspreâlă, s. f., bic Diautjtjcit, ©pröbigfeit. aspr-esc, a —i, —it, v. a., raut) madjcn; a se —i. v. r., raut) Werben; — la cineva, jentaub ţart anfatjrctt. asprime, s. f., bie (Strenge, .sjeirte, 3îauljl)cit; cu —, ftrcug, raitf). asprire, s. f., baŞ 9îaul)iuarf)en. asprişonră, s. f. (bot.), baS fftebe« frânt (Sherardia arvensis). aspriu, adj., ctmasî raut). âspru, adj. şi adv., raut), ţart, fpröbc; ftrcitg, fdjarf. âsprn, s. m., etjematige ©itber« tiiiinjc, ©itbcrpfcnitig. ăst, ăsta, pron., biejer; —alalt, biefer l)icr. j âstă, asta, pron.t biefe; — dată, biesntat; d’astă dată. fiir bieS« mat; — la.ltă, bteje tjicr; asta e —, ja, bănim fjanbctt eS fid;, ba liegt ber Şunb begraben, âstădi, adv., t)ciitc; de —, tjeutig; în dioa de —, Ijcutăutage. astâr, s. n., bas ©icbtud); ber Sîattim. — astragal 47 astăr-esc, a —i, —it, v. a., füttertt. aşteaptă, s. indccl., la St. (sânt) —, auf DKmmcrwicbcrfcljcii. aste'mper, a— â, —ât, v. a., Be« rufjigcn, bcjänftigcit, ttitbcrit, mit* beru; a se —a, v. r., fid) beruhigen, fid) befäuftigen, rut)ig fciit. aste'mper. s. m., bic SHutjc, Dîaft; fără —, otjne Dhtl)' uitb 9îaft, rut)cto§, rafttos!. astemperâre, s. f., bic S3cfäitfti« gintg, Siitbcrung. astemperător, adj. şi adv., lin* bernb, Bcfăuftigcitb, ftittcnb. aştept, a — â, —ât, v. a., warten, erwarten, Ijarrcti, gcbulbeit. aşteptâre, s. f., bic Erwartung, aşteptator, s. m., ber eine Sht« wartfdjaft auf ctwaŞ ţat. astî'mper, vedi: astâmper. asterisc, pl. —e, s. n., baS ©terndjeu, (*). aştern, a —e, —üt, v. a., auf« breiten, unterbreiten, tjinbreiten; a —e masa, beit 5£ifd) beefen; a —e patul, aufbetten, ba3 SBett ntadjen; a —e cu peaträ (un drum), ţjftaftcrn; a —e ceva pe hârtie, itiebcrfdjreibctt; a —e o ruaare, eilte SBittfd)rift unter« breiten; a —e pre cineva la păment., nicbcrftrecîcu, 51t S3obcu werfen, niebertegen; a — e la vite, untcrftrcucn, ©treu unterlegen; a —e reu pre cineva, jemaitb anfdjltiäräcit; a se —e pämen-tnlui, pfeilfajnett bafyincitcn. aşternere, s. f., bic 9lit§brcitung, Siufßrcttung, Ştubrctfung, Unter« ftreituug; Ünterbreituug. aşternut, pl. —uri, s. n., baä SSctttagcr, SScttgcug; — de paie, bn§ ©trofjtager, ber ©treuting. dstfcl, adv., fo, auf biefc 9trt, ber« geftatt, fotdjctmafecit. dstm-a, s. f., baŞ Stftţima; ve^i: năduf; —atic, adj., aftfjmatifd). astragal, j>7. —e, s. 11., ba§©tăbdjcit, berSicif (an ©äitteit); baŞgerfeu» beiu. astraliän, s. ba>3 2(ffrad)ait; vedi: hârşie. astral, adj.', ©tcnteit«. astringeiit, (astringetor), adj., äitfammcitjicfieub; gust —, ber äiijammcnätc^cubc ©efdjmacf astrolali, s.u., bcrStftrotab, Snftru« ment jinit ®cj)en bcv §öt)c ber Sterne über beii §origont. astrolog, s. m., ber ©ternbenter, 2(ftroîog. astrologie, s. f., bte ©ternbeuterei. astronom, s. m., ber ©tcrnfimbige, Slftronont. astronömic, adj., aftnmomi)dj, fterufunbig. astronomic, s. f., bie Sterufuube, Slftronotttie. ästrn,^)?.—e, s. 11. (bot.), bie Stent« bhmic (vedi: rujă de toamnă; —, s. m., baä ©eftirn. astrue. a —;i, —ât, v. a., beerbigeu, begraben, astrncäre. s. f., bie Becrbigmtg. astiip, a —â, —ât, v. a., ftopjen, Bcrftoţifen, jiiftopfen, jirniadjcn, äubccfeit; a —a vrana butii, 511« ţpuitbcn; a —a o sticlă, cine jj(njd)c jitîorfett. astnpâre, s. f., ba§ ©topfen, SSer* ftopfen. astnpătoâre, s. f., ber Stöffel; — la cuptor, ber ©djtefier, bct§ Dfenbled). astnpător, adj., toerftoţjfcub. astiipătiiră, s. /., bie Sßerftopjnng; — la apă, bag 2M;r, ber SBaffer« batnm. astupiiş, pl. —e, s. «., ber ©tbţjfct. astut, adj şi adv., fcf)tait, fiftig, Berfdjlagen.’ astaţie, s. f., bie ©cfjtanţieit, Sift, S8erfd)fagenf|eit. asud, a —â, —ât, v. n., fdfitoi^en, bitrd)jtf)ttiiţ5en. asiid. s. m., ba§ SBoUenfett. asndâre, 5. f., ba§ ©cfyttiiţşen. asudat, adj., BoU ©df;lBcij3; miibe; baie de —, ba? SdjiDijjbdb; de —, ţtfjroeiţjtreibeub. asmlătoâre, s. f., bic ©djnnţiftubc. asudător, adj.,- [djtiriţjcub. asudătiira, s. bic Srfjluitunig. asildeâlă, s. f., vedi: asud. asiidul calului, s. m. (bot.), bic Şairfjcdjcî (Ononisrepens)vetji şi: dînnotin. asunătoâre, s. f. (bot.), baS Qoîjait« uiSfraut (Hypericum perfol.). asupra, prep., iiber, roiber, gegen; pe de —, ansltienbig, ober« flädjficlj; obenbrein; <1 întoarce ceva mai cu —, ctluaS gefjanft jurftdcrftatten. asupreâlă, .s. f., bie Skbriufung, falfdjc Skfdjnlbigiing. asnpreliiic, adj., bcbriidcnb. asnpr-csc, a —i, —it. v. a., bc« briiden; fci(frî)tid) bcfdjnfbigcit, Unredjt tţţiin, crprcffcn. asuprire, s. f., bic 33cbriic!ung. asupritor, s. m., ber SSebriicfer, ©rţjrcffcr; —, adj. şi adv., be« briidcnb, erţjreffeub. asnrd-esc, a —i, —it, v. a., bc« tcmbcu, taub iiiadjeu; —, v. n., tanb incrbcit. astirdire, s. f., bie SBctaufmng, Saubtjeit. asnrditor, adj., betäubeub, ba» ©et)ör öcrkjjenb. asvcrlirc, (asvîrlire), s. f., ba» ©djfcubern. asvcrlită, (asvîrlită), s. f., bcv 28nrf; de o —, eiitcu ©teintmtrf incit. asverlitiiră, (asvîrlitnră), s. f., ber SBitrf. asvârl(u), (asrîrl), a —i, —it, v. a., fdjleitbcrii, tBerfcit; .d’a asvîrlita, baBonge|’iţ[eubcrf. âţă, s. /■., ber Stßint, gaben; ber ©cflictiaiafnbcn; — resucită, ber gwintfabcn; — în carne, în poame, bic gajern beg gfeiJdjeS, bc§g-nid)tfteiţd)câ;—alimbei,baS gungenbänbcEjcn; de —, gtoirnen; —, adv., fcţmirftrads. atâc, pl. —nri, s. »., ber Eingriff, feiubticţie Sfttfall. atac - atâ'c, a —ii, — ât, o. a., anţjrcifcit, aitfallcii; —, Bclcibigcn, bic @f)re antaftcn. atacâre, s. f., bas Stufatlcn, ber Slttfau. atacât, angegriffen; fdjlutitb* ffidltig. atainân, s. m., vedi: hatinan, afapöe, s. n., ber ©Ritter, atanlis-csc, a—i,—it, v. üBcr» Bieicn. atardisire, s. f., bie ÜBcrBietung. atardisitör, s. m., ber ÜBcrfuctcr. atiirc, pron., fotdjer; berrţCctcfjcit. . atâ'ni, a—d, —dt, v. n., nbfjctngcn, hängen, l;erabl)ängcn; —, v. a., anpngcit, an ben 92aget hängen, atârndre, s. f., bte Slb^ängigfeit, ba§ StBpitgen. atârnător, adj., abfjäugcub, herab« pngettb, gttgeljßrtg. ataşat, adj., aufjäitglid); —* s. m., bcrSIttadje. ataş-ez, a se—d, —dt, vedi: alipesc, atâ t, adj. şi adu., fo, jo Diel, fo feljr; — cât, foroie, fotoohl — . all aud); cu — mai vîrtos, um fo metjr; nici —, aitdf) nid;t, fdjott gar nidjt! tot —, ebeufoöiel, gleid)= öiet; —t.imp, fo Tange; —e de mine, mit mir ift eg aus; într’ —, încât, fotoeit, — bafj;—eöri, fobielemal; —a pagubă, nidjt ber . Sßüfje tnert; —a, adv., foötel. atavism, s. m., ber ?tttaüismus. ateism, s. m., Sie ©ottegleugnung, ber Slthcigmtig. . ateist, s. m., ber ©ottcslcugner. atelăgiu, s. n., bag Şpferbegeţţjahn. atelier, pl. —e, s. 11., vedi: lucrătoare.. At6na; s. f. (geogr.), Sltfjcn. Atenian, s. m., ber. Sltfjener; —, adj., ailjentfq. .. atent, adj., aufmerîfam; a face —, aufmerîfam machen. . . atentat, pl. —e, s.. n.,. ber biiţe Stnjdjrag, ba§ SSerBredien; — la vieaţă, ber Böfe 2lnfd)tag auf ■jemanSeg SeBeii. Barcianu, Dicţionar. - atîrn 49 atent-ez, a —ă, —ât, v. n., einen böfen 9litfd;lag machen; a —a la vieaţa cuiva, einen Stltfdjtag auf bag ficbcit jemaitbcg ntadjen. atenţiune, s. f., bieShifmerffamfett; a atrage —, a abate —, bte 9Iitf* mcrîfamîeit auf etluaä Icufeit. atentiv, adj. şi adv., aufmcrfţnm. atenuant, adj., ntilbernb. atenn-ez, a—d, — ât, v, a., milbern. atern, vedi: atârn. at6st, vedi: atestez. atestare, s. f., bie 23eftâtiquitg. atestât, pl. —e, s. n., baâ geugttig. atest-ez, a —â, — ât, v. a., Be* ftatigeit, Bejeugen, BcglauBigeit. ateu, s.m., vedi: ateist, atic, adj., attifcŢ). aţin, a*se — e, —nt, v. r., SBadje hatten, Bclt)ad;eu. aţindt, adj., hâitgeitb. ating, a —e, atins, v. a., riihreu, auriiţreu, Berühren; autaften, Betreffen; a —e onoarea cuiva, jemnitbcs Efjrc angreifcn; a se —e, v. r., fid; Berühren, antaften; — de ceva,. cftcaŞ antaften, ait= greifen. atingere, f., bie 23eriifjrung." atingetör, adj., Bctreffenb, an» riitjteub, Berit^rcnb. atingic, s. m. (bot.), vedi: con-, durul doamnei, atins, adj., Berührt, aitgertthrt; ermähnt; Beleibigt. aţint-esc, a —i, —it, v. a., nad; etttmg gtelcn; a ’şi —1 ochii la ceva, feine Singen auf ettua§ heften. aţintire, s. f., bas 3i£felt-aţintit, adj., geheftet; cu capul — la pază, road;jatncn Shtgeg. aţipeală, s.f., bag Şftiden (bor bem Srf;fafcn). aţip-esc, a—i, — it, s. n., nidctt, fdilăfrtg fetit, atîruis-esc, a —i, —it, v. a., veeji: ■atardisesc. : atî'rn, a.—â", —ât,' v. n., vedi: atârn. ■ ; ; 50 aţît, — auditiune aţî'ţ, a —â, —ât, v. a., rcijcit, an* reigcu, nufrcijen, aufwicgctu; aitregeu, erregen; a - a focul, ba£ geucr aufadjcit, fdjüccti; — patimile, bic Scibcufdjaftcn an» regeu, anfadjeit; — cânii, bie §uubc auf jentanb fje|3cit. aţîţămc'nt, pl. —e, s. bie Sieijitug, Slurctjung. aţîţâre, s. f>, bic 'itufreijung, Stuf* regimg, Erregung; bn§ Stnfadjen, Şeţşcn aţîţât, adj., aufgebracht, Ijtjitg, erregt, anfgeţeţşt. aţîţător, s. m., Stuftjeţşer, Stuf* roicgler, ©djiirer. atitudine, s. f., bie Şctttitng bc§ Sîbrţjcrg, bte ©ciuanbttjcit. atlantic, adj., nt(antijd);# Marea —ă, (geogr.), ber, nt(anti]d)C Djcait. Atlâs, x. vi. (geogr), baŞ Sttfag* ©ebtrge in Slfrifa; —, pl. —uri, s. m., ber StttaS, bie Saubfartcu-fammtuug; —, (atlaz), berStttaS, baS ©eibengeug; —, ber erfte §atŞtt>irbetfitod)en. atlet, s. m., ber gedjtcr, ftarfe SReitfcf;, Stftjtet. .atletic, atfi.,gecf)ter*;ftarf, ftcimmig. atmosferă, s. f., ber ®nnftfrei§, bie 2(trnofpf)âre. atmosferic, adj., atmofţjfyârijd) atom, s. m., ba§ Urftofftcttdjcn, Sttom; —ic, adj., atomiftifd;; —ism, s. ber SttontiSnutS; —Istic, adj., vecji: atomic, atonie, s. f., bcrSJÎattget att ©itecgte. aţos, adj., âtuirnartig, făbig. atot, adj., att; — sciinţă, bie Stttimffcntjeit; — sciutor, bec SItltt>iffer, atttuiffenb; — present, allgegenwärtig; — presenţă, bic 9tftgegcnirmrt; — puternic, ber Stttmäd;tige; atlmâd)tig; —puternicie, bic Slltinad)t; — putinte, — putinţă, vedi: — puternic, — puternicie; —ţiitor, ber Sltter» ljatter; — vedetor", ber Stttfetjer; attfeţjenb. atracţiune, 5. f., bic Stnjicfyuitg, anjictjcnbc Straft, atractiv, adj., angicfjenb; putere —ă, bic Srngie^uug&Irnft. atrag, a—c, atras, v. a., augicljeu, an ftd) gtcţicn, antodcit. atragere, s. f., bie Stngicţuug, Slntodmtg, Steigung, bec Sicig. atrăgetor, adj., angiefjcnb, au* mutig, aniodenb, retgenb. atrăţel, s.m. (bot.), bicŞunbSguugc (Cynoglossura off.; Borrago off.). atribn-iu, a —i, —it, v. a-, gu* . eignen, gitjdjreibcn, beuncffcn; a ’şi —1, v. r., fid) anntajjen. atribut,irt. —e, s. n., bic Stgcitjd)nft, ba§2Kcrfmat; bag Stttribut; —ele . puterei, bie 3ctd)cn ber 9Jîad)t. atribuţiiinc, s. f., bic Sigeitfdjaft; baâ 9îcd)t gu ctiuaâ. atrilmtiv, adj., nttributib. atl'ist-ez, vecii: întristez, âtriu, s. », vecii: tindă atrocitate, s. f., bic Stbfd)cu(id)* feit, bec ©räuet, bte ©röuetftjat. atrofie, s. f., bic ®nrrfud)t. atroli-ez, a se -â, —ât, v. 1:., •berfütnment. atropină, s. f., baS Sttropin. atunci, adv., bann, atŞbann, ba* mate; de —, bainattg; pe —, gu jener geit. au, conj., —, —, entwcber, ober; —! interj., o tt)cf)! —, v. auxil.. vecii: am. âuă, s. f., cine ’Xraubenbarietat. aucţiime, s. f., vedi: licitaţiune. aud, a audi, auifit, v. a., ijötcn, ŞutjiSren, bernefjmen; se —e. v. impers., e§ geţt baŞ ©eritdjt, mau fagt; aad! mie? maâ meinen ©ic? an(J, s. ti., bas ©cţjbr. audibil, adj., ^brbar. audienţă, s. f., bte ©etjörgebuitg, Stubierij. aurire, s. f., ba§ §ören, SScrnet)mcu. autjit, pl. —e, s. n., baâ §ören; din —e, după—e, bont Şbrenfagcu. audiţiune, s. f., bag Eiubernctjmen ber Scngett; — (muzicală), bent auditiv — antodafen SSortrag cine? SL'htfiffHicfg Bei* lDoljttcit. auditiv, adj., ©etjitr*. autjitör, s. m., ber guljörcr, £>örcr; —, adj., suljörcttb; —io, pl. —ii, s. ber §örfaa[; bag 2Iubt» torinm. auditor, s. m., ber Stnbitor, mtlt* färifclje" ©cridjtSbcamtc. an-esc, a —i, —it, v. n., erţcljaflcit. augmentare, (auginentaţiiinc), s. f., bie ăkrnteljrung, ber 3ufnf3 augmentat, adj., bcrmcîjrt, mit Ijitiäjjctt öerfe|eit, Bcreidjcrt. angment-ez, a —ii, —dt, v. a., ber» niedren, gitfcjjen, Bereidjern. augür, s. m., eilt römifdjcr trieft er, SBafjrfager; —, bieSJorBebentimg; de bun —, de reu —, bon guter, bon Böfer SSorBcbcutung. ■ August, s. m., Shtgnft; —, ber SRöitat Shtgiijf; —, adj, fjodj, erfjaljeu, efyrtoürbtg; —in, adj., Shiguftiner«. auiälä, s. f., ba§ ©etöfe, berSftrm. aui-esc, a —1, —it, v. n., vedi: auesc. iinlä, s. f., bie Sluta, änlic, adj., §of»; consilier —, Şofrat. aur, s.m. (miner.),bag©olb; de—, golben, ©o(b=; —ul mîţei, vedi: mică. aură, s. f., vecii: adiere, aurar, s. m., ber ©ofbarBeiter; —, ber ©otbföäfdjer. aurărie, s. f., bie©ofbwaare; ©olb» ttmareitţaubhing. aurâtă, s. f. (bot,), bte römifd)e SfamtUe, bte ©olbBIume (Chri-sant.hemum Leucanlhemum). aurel, adj., golben; —, s. m., citte SranBenbarietöt. aureolă, s.f., ber§etügenjd)etn. âureu, adj., golben. aur-esc, a —i, —it, v. a., ber* golben. auriculă, s. ber O^rlöffel; bie SSorfammer (bes Şerjeng); —, (bot.), ber Şiiţnerbarm, bag 51 9Mu[coI)r; — de munte, bag ©tcruBIitmdjcit. auricular, adj,, Dfjr», bag 0ţr* Bctreffeitb. aurifer, adj., golbftUjrcub. aurit, adj., bergolbet; aitgcrleţcit. aurire, (anritiiră), ş. f., bte SScr= golbititg. auriu, adj., golbtţelb, gotbfarBig. aunn, a -*â, —at, v. a., ttadj* fp'iirett, wittern, auroră, s. f., bie Morgenröte, auros, adj., golbţaltig, goîbrctd;. anscultaţiiine, s. f., bte SUtgfitl» tation. auş61, s. vi. (zool.), ber gaiinfiSnig; vedi: ochiul boului, ausilliir, adj , vedi: auxiliar, auspicii, s. f. pl ,’bas SBafirfageit, bic S3orBcbeittitng; ber ©d)ttf. auster, adj., ftrcttg, rnttî;; —ităte, s. f., bag raitljc SBefen. austrsU, adj., ţiiblid), ©tib=. Australia, s.f. (geogr.), Sliiftralien.. Austria, s. f. (geogr.),. Sfterretd). Austriac, s. m., ber Dftcrrcidjer; —ă, bie Dfterreidjerin; —, adj., , öftcrrctdjifd). Aastro-Ungâria, s. f. (geogr.), 0ftcrreid)41ngarn. iinstro-ungiir, adj., uftcrrcidjtid)» iiitgartfd). iiusfriij s. m., ber ©übluiitb. autentic, adj., glaitBttnirbig, rcdjtg* giltig, aiitţcntiţd). antenticâre, s. f., bie 58eglnitbtgtmg. autenticitate, s. f., bte Gdjtfjeit, Sfutfymticitât. autentific, a — ă. —at, v. a., 6c= gläubigen, autobiografie, s. f., bic îhttobio* grapţie. autocefal, adj., feîbftânbtg; —ie, s. f., bie ©elBftânbigfcit. autocliton, adj., vecii: autohton, autocrat, s. m., ber ®c(bftf)ctvţd)cr, Shitofrat; —ic, adj., antofratifd). autocraţie, s. f., bie ©elBftfjcrr» jd;aft. autodafeu, s. n., bag Slutobafe. robnhiott ber Şnnbjcţirift; —iez, v. a., autogra^icrcu. autohton, adj., eingeboren, automat, s. m., ber SIntonint; —ic, automatifd). autonom, adj., fctbftftnbig, uit» aBpitgig; —ie, s. bic ©clbft» ftiiitbigfcit, UnaHjângigîcit, 9ht» tonomie. autopsie, s. f., bic ßcidjcitcröffung, Sctdjcnbcjdjait. autör, s. vi., ber llrîjebcr, SBcrfnffcr, ©djriftffcflcr. autoi'isiirc, s. f., bic @rmnd)tiguitg; SeBonntădjtigitng. autorisăt, s. f., bebottmädjtigt, berufen. antoris-ez, a —â, —ât, v. a., be* öolltnädjtigen; bercdjtigen. autoritär, adj., miKfürfid;. autoritate, s. f., ba§ Stnfcljcn, bic 2Bitrbc,9Jlad)t;S8cţ0rbc,2lutoritâi. auxiliar, adj., Şiffs*. auz, s. n., vedi: aud etc. âva, s. m., ber SSater, 2(bba. avaet, s. bic 2f6gnbe, ©teuer, avâlma, adv., Ijonfentociie; d’—, in SSnitfd) tatb 23ogeit, bitrd)» eiuaitbcr. avan, adj., grmifam, fdjrecftid;, geijip, Ijabfitdjtig. avangardă, s. f., ber SBortrafi. arome, s. f., bie S3efd)imţ)fung, grofie aSeleibigititg; britrfenbe ©teuer. avanpost, pl. —uri, s. n., ber S8or= ţoftcit. avâns,;>/. —uri, s. n., ber SSorjdjitfc. avansare, s. f., bic SBeförberitug, Slönncierung. avans-ez, a —â, —ât, v. a., beför= bern, botnctrtSriiden; —, v. n., beförbert wevbern, abaitciereit. avantâgin, (avantaj),^/. — e, s. n., ber Siortetl. — avoi'bire avantagiâs, (avantajos), adj., fcill)nft. avâr, s. m., ber @ei;f)a(Ş; —, adj., gcijjtg. Avân, s. m. pl., bic l'Ibarcit. avarie^ s. f., bic Şnbaric. avariţie, s. f., ber“ ©ctg. ave, vecii: am. avenire, s. f., vedi: ajungere, ave/nt, pl. —uri, s. ber SJttf» fcfjiDuttg. ave'nt, a se —â, —ât, v. r., auf» fdjiuingctt, ftd) cint>orfd)HHUflen; ftd) crbrciffen. aventiiră, s. f., bas Slbenteucr, bic feltfnuic S3cgcbenl)cit. aventur-ez, a sc —â, —ât, v. r., vedi: risc. aventurier, s. m., ber Stbcnteurer, Sßagcljalg. aventurină, s. f. (miner.), ber SIbcuturiu. aventurös, adj., obeutcucrtid), ber* wegen. avere, s. f., bn§ S3crmöflcn, Şab unb ©ut. aversiune, s. f., bic Sfbitetgitug; ber SBibcrimfte. avertis-ez, a —â, —ât, v. a., bc» nadjridjtigcn, tbarneu. avertisment, n., bte SScnod;* ridjtigung, SBaruintg. avestî'ţa, s. f., ein böfer ©cift (ber ' bem ®otf§g(aubcn und) bte SBiSdj» neriitnen |cimfud;t). âvid, adj., vedi: lacom ; —itate, s. f., vec}i: lăcomie, avidöma, adv., vedi: aidoma, avis, (aviz), pl. —uri, s. n., bie Slujcigc, ber SScridjt. avisâre, (avizare), s. f., bie 3)lel* bttitg, S3cnad)rid)tiguug. avisâtor, (avizator), s. m., ber Sfngciger, S8citad)rtcf)tigcr. avisez, (avizez), a —â, —ât, v. a., berichten, jit miffen tljuit avorh-esc, a —i, —it, v. a., att» rebeit, anfprccfjctt. avorhire, s. f., bie Shtrcbe, SIit= fpradje. avort — avort, —ez, vedi: abort, abortez. Avram, s. joc./—, s. m., eine $ finit tuen tmrictcit; vedi: Avrami. avrăniCiisă, s. f., vedi: veninariţă. avrami, s. in.pl. (bot.), vedi: perj. avut, adj., woljlljabcub, reid), ber* mögenb. avut, pl. —uri, s. n., ber SSefijj, ba§ Vermögen, avuţie, s. f., ber Sîeidjtttm. axă, s. f., bie Stje. axiömä, s. f., ber ©runbfaţ}. axiön, s. n., ein JtrdjlidjerSobgefattg. ăz, •«., ber ţlabtfdjc ţKattit bes erfteit SSudjftabeit im Sltpljabet; — buche, bag ctjritlifdje 2llţ>f)abet. azărd, pl. —uri, s. n., ber gufatl. azanl-ez, a —â, — ât, v. a., tragen, ăzi, adv., vedi: atji. âzima, s. f., bag ungefütterte 93rob. azimut, s. n., baâ Stjimiit. azot, s. m. (chem.), ber ©tidftoff. azotat, pl. —e, s. iu (cheta.), bag fticEftofffaitere azötic, adj., ftidftofffjaltig; er= jticfenb,- tötlid). azur, adj., lafurBIau, fjtmmelMau; —ul ceriului, bie öintmelgbläue. azuriu, adj., Ijimmelblau. azvâ'rl, v. aN veefi: asverlu. B. Bj 1), m., bag 33; ber jweite S3itd)= fiabe beg Sllbfjabctg. ha, adv., tteiu, nidjt; — că chiar, Warum nidjt gat; — bine că nu, bod), gewt|! - da, ja, ja woljl; — încă, bielmeţjr; — la imul, —- lâ altul, Balb bei biefent, balb Bei jenem; — că una, —- că alta, Balb bieg, balb jeiteg; — nici, bur^aug nidjt; — nu, neirt; — încă, ja, btelmefjr; — aşa, bodj; — (leu! wirllidj; a nu 4*ce —, • nidjt nein fagen, jugeBen. ’ băb-ă, s. f., bag alte SBeiB; —a cloanţă, bie alte Şeje; —a hârcă, băbuşcă 53 bie alte ©djad)tcl;_ —a oarbă, —a mije, —a gaia, bag S8er» ftedcnffnel; bag blinbe Sîitl)fţ)ie[, iilittbe SDÎattgfpiel; —, bag Sod) iti bem beitn SBnflfjnel ber gfuţ} gefeţjt wirb; ber ©runbbalfett. băMc, (băbaca), s.-m., bag Sate» djen; — şi neneaca, SSäterdjen itttb SJJiitterdjcn. băbăcllie, s.. f., vecii: băbârcă. babalî'c, s. m.; ältlicher ©îattn; —, PJntnbbalîen einer SRiiîjte. băbdn, s. m., ber alte, berfriiţjţjelte ăKattn. băbiină, s. f., ba§ alte ©djaf; vedi şi: botoaşe, botoşariă. băbiir, s. m., ber weibifdje SOÎanrt. băbâ'rcă, s. f., bie alte grau, alte SSettel; vecii: băban. băbăret, s. n., bag Slltweiberbolf. băbăriej s. f., vedi : boscoană. băbârnac, s. n., ber Sîafenftilber; ber Jletne ruiibe ©teilt; joc cu —i, cin iîinber[ţ)iet mit flehten, ritnbett ©teiitdjen; a da cuiva —i, jemattbem einen SJaJenftüber geben, iljn iiber bic SRafe Ijaucn; a lua —i, einen SSerweig Be* îommen. băbdş, s. m., vedi: voştină. băbătie, (băbătue), s. f., vedi: băbuşcă. liăbă'u, s. n., ve4i: bobou. babele, s. f. pl., bie erftett SJJärj* tage; ein geiertag im SSolfg« glanbcti. băbesc, adj.,—e. adv., altweiber» Ijaft; —, a bäbi, bäbit, v. n., ein Slltweiberleben führen, babiţă, s. f. (zool.), ber 5ßelifan; — (bot.), ber geuerfdjwamnt. bdbiţi, s. nn.pl., eineSîinberfrauffjeit. baböi, s. m. pl., bie 3;ifcf)brut. băboiâş, s. m., ber Heine gifdj. bftböin, s. m. (zool.), ber S3arftfj; ve^i şi: costrăş; —, s. m., bie alte öerc. băborniţă, s. f., vedi: bäboiu.. băbuşcă, s. f., bag alte SJiütterdjen; —,-(zool.), ber ©rüitbltng. 54 bacă bacă. interj., ncitt, id) will nidjt; —, s. f. (bot.), bic 33ccrc. M'ca, adv., fopfüber. bâ'că-in, a —i, —it, v. tideit, flatjdjcn. bacâl, s. in., vedi: băcan, bacalaureat, s. n., bie 3JînturitfttS= Prüfung; —, adj. şi s. in., ber bieţe Prüfung abgelegt t)at. liăcăn, s. m., ber ©f)eäcrcif)änblcr; ber Sîantţiedjebaunt, bas SBhit», 33lattl)olä. T)ăcăii-csc, a — i, —it, v. a., rot färben, jtiEjtninfeu. 1)8001110, s.f., bie ©ţsegcreifiaiibfitiig; ©pejereieu. bacă'u, i\ m., a’şi găsi —ul, auf etwas Unangenehmes ftofjeit. bacceâ, s. m., Slltcr mit Bereiteten Qbeeit. baci), m. (zool.), ber SBajittnS bâeiu, s.m.,berŞentier,$îâţemnd)cr. băciu-esc, a —i, —it, v. n., bie Slrbcit eineS ©einten Bcrriditeu. liaelavH, s. f-, ,ber SOÎargiţjan; SKtterfudjen. băcoiiiţă, s. f., vedi: tutun turcesc, băcsâiu, s. n., vedi: bucsaiu. băcsă'tt, s. n. (bot.j, bnS ©d;ilfrof)r. băcs-esc, a — i, —it, v. n., Boli» ftoţjfen; jiifammenftopfen. bacşiş, pl. —uri, s. n., baS Xrinf* gclb. bacterii, s. f. pl. (zool.), bie S3nî= tcricn. badalnirce, s. f.pl., vedi: cartofi, bădăli, s. n., vecji: bădău. badanâ(oă), s. f., ber grojje ţpinfel, Şaarîefjrbefen, vedi: bidinea, bădăran, s. m., ber Siegel; —, adj., flegelhaft, bădărănie, s. f., bie glegelljaftig» leit, ©robţieit. bădărănos, adj., lümmelhaft, töl» ţielljaft. bădă'u, pl. —e, s. n., baS Sittter» faffel, ber SBotticŞ. bilde, s. m., Sitei eines älteren Sărubers ober SlnBerwaubten. - badian, s. m. (bot.), ber Sternanis. -bag bădic, s. n., vedi: schijă, —,—ă, vedi: bădiţă, bădişiir, s. m., vedi: bădiţă, bădifă, s. m., ber Sîojeitamc einer geliebten 9J2aunSţ>crfou. băulnleâsă, s. /., bie gratt bes ©atten. bâe, s. f., ve4i: baie. bâcr, s. m., bâeră, s. f., bic 58inbe, bic ©d)intr; ’i s’a rupt băerile inimei, nufterft betrübt fein, băeruţă, s. f., bas SBinbdjeit. baftă, s. f., vedi: bofta. bag, a —ă, —ât, v. a., ftcdcu, cinftedcn, Ijincintfjitit, ijincin* geben, f)inctnfut)reii, ehtfüfjrcit; a —a cuiva frică, jemanbem giirdjt einflöjjcn; a —a de samă, adjt geben, bemcrlcn; a —a in samă, ndjteit, bcrüd|id)tigen; a —a pre cineva în casă, in fein SjanS einfiiljrcu; a —a in cap, fid) einbilben; a — a groază in cineva, a —a fiori in oase, a —a in boale, gurdjt etnjageit, in ©d;redeit fc^eit; a —a de per in sin, jentattb mit ßjcloalt gern haben; a —a in pecat, jitr ©ünbe Bcrleiteit; a —a vină cuiva, je» nmnbcit befdjiilbigen; a—a vorbă rea asupra cuiva, ©cfilcdjteS über jcmanb reben; a —a vorbă bună la cineva pentru cineva, für jc= manb cin gnteSSBort eiitlegeit; a —a în locul cuiva, an jcntanbeS ©teile fegen; a—a pre cineva martor, 'jemanben jnm 3eitgeit nehmen; a —a vin in păhar, SBein einfd)cn!en; a —a zălog, Bcrţifanben, Berfeţjen; a —a in gros, jemanben iu ben S3lotf ffeden, au beii Pranger ftcllen; a o —a pe mânecă, Slngft be= fommen, nidjt wiffcit wa§ tî)im; a’şi —a nasul în ceva, fief) eilt* mifdjeit; a se —a, v. r., etngefjcit, f)itteittgcljc!t; — chizeş, gntfteljen, einftchen; — dator, ©d;ulben ma= d)eit; — slugă, in beit ®ienft treten; a’şi —a ceva în cap, ftd) etwas nterfen. baga — bălăbănos bagă, s. f., bag ©djitbpatt. bagaj, (bagâgiu), pl. —uri, s. n., bag ©cţmd; — literar, ber lit» tcrovifdje SBaKaft ctitcs Slntorg. băgare, s. f-, bag Şiitetiilegcit, . ©iitftecfcit; — de samă, bte Slitf* mcrjfamîeit; ©cmcrîititg, SBaljr* ucîjmitng; — în samă, bic 9tcfj= tititg, Söerüdfidjtigung. bagatelă, s. f., bie Sîfcinigfeit, äSubelct, S3ngatc[Ie. băgător de siiină, adj., aufmerîfam. băgătiiră, s. f., vedi: clin (la un vestment). băgă'u, s. m., bie .Sabaîgfntfte itt ber Şfeifej ber S'autabaî. bagdad ie, s. f., bie Qimtnerbede, bageâgă, jp?. —e, s. n., bag giitt* Iod); fyenftcrdjeu. baghetă, s. f., ber gauberftab. bagseâma, adv., eg fcîjeint. bâlilit, adj., muffig, balmiet, s. m., tartariţdjcg Sfiuf; boit eblcr ERaffc. bulină, s. f., ber 2)îoraft, Sitmpf. băltliâr, băliniş, s. n., ber Sßoraft. Mliniţă, s. f., bie alte Qigeuncrtit. bălimis, cedj., .fumţjftg., baliorniţă, s. f., ber §augbrad)e. liăiâş, s. m., ber ffiergmaitii. liniat, s. m., ber Sînabe, SSitrfdje, Suuge. liăiâtă, s. f., vedi: copilă, ltailianic, s. n., bag graucttleibdjen. baiderâş, (liaidir), s.n., bec©etbeit= jl)att>I (lini bie Sdjuiteni). bă-esc, v. a., vedi: liăiesc. ltăie, s. f., bag S8ab; bie SDÎiite, bag SBergwerî; — de vapor, bag ®amf)fbab; — minerală, bog SKiiteralbab; — de aramă, bie Erzgrube; — de argint, bte6i(ber» . grübe; — de aur, bte ©olbgrubc; — de sare, bie ©atâgrube; a face o —, etnSBab neljmen, babett. băier(ă), s. f., vedi: baeră. . băiertiţă, s. f., vedi: băeruţă. băieş, s. m., vedi: băiaş. băi-csc, a —i, —it, v.a., bergmän» itifd) bebauen. 55 \ lmieşesc, adj., —e, adv., berg* umunijdj. băiet, s. m., vedi: băiat, băietân, (băieţamlrn, băieţel, bă-ieţică), s. m., ein öfterer Sîttabe, bag S3itrfdjdjcit. băieţesc, adj., —e, adv., Inabenfjaft. lmie{öiü, s: m., ein grofjer Sîităbe. l)ăiet-or, adj., babenb; —oare, bte Sîiuberttiârtcriu. băi-ez, a —â, —ât, v. a.; babcit; berfjflegcn. băigueălă, s. f., bag ţpljnutaficreit;. vecji: buigueală. bâigu-esc, a — i, —it, v. n, irre» rebcit, jDfjantafieren. băiguitor, adj., irrercbeub. baionetă, s. f., ber g-üiitcnfyiefj, bag S5ajonctt. ... Mio, interj., îtciit, idj tbiH nidjt! băios, adj., reid) att SBcrgtuerîcu, an SERincn. bairam, s. m., bag SBairamfeft ber Kiirfen. băiţă, s. f., bic flciite SKiite. băin, s. m., bie SDÎiiljc; ălngft; este vr’un —? ift etwag Ungicntrid^eg baran? bajMc, adj., ber nidjt bag rccfjte SSort fiitbet. bâjbă-esc, a —i, —it, v. n., jtfd)elu, reijen, ftedjeu, brummcit, mint» . nicht, tmrrburdjetnanber ţnmmcit, ţeninitaf)t)ctt. bajocur-esc, (bagiocnresc), a —i, —it, v. a., vedi: batjocuresc. Ml, pl. —uri, s. bte Sanj» gcfellfd)aft, ber S3at(. liă'l, adj., !jettb(onb, (idjt. bălă, s. f., bag tuilbe Ster, Untier; —spurcată, bag Ungetüm; —, berSBaareitbaEcit; -—, vetji: bale. bălăbân, s. m. (zool.), einegalfenart-bălăbăneală, s.f., bag ©idjabiniiljett, Şentnifdjîagen. bălăbăn-esc, a se —i, —it, v. r., ficE) abmüfjeii, fidj Ijerumfrfjtagen. bäläbänös, adj., fjell, IjeKöfau (Singen); graufam, bhttriinftig (bom 33fid). 50 lmlfilnistft lmlnluistA, s. Spottbcitcnnnitfl ber ftitbcitfrnn. lmliVc, s. m. (zool), ber Wochen (Ruju torpedo). bAlAriir-ösc, 11 —i, — il, m. a., ploiibcrit,nnnil|jci5.$cii(i frlnualuni; ilbcr jrmnnb Srl)(erl)tetf rebcn. bAlAcAHri', (bAlAcAritiirA), s. /'., bic ^(«liberei, ba^ nii!i(l(ic Wcjd>ivrtjj. liAlAe-ösc, n —i, —il, v. iin SUoffcr platfclicrit. bnläcit, tiilj., trübe, jtbntuţjiji; —, s. ii., baci (Mepfätfcljcr. Imliidil, «. f., bac* îait^iob, bir 53al(abe. lmlndin, s. m., ber '^offcnreificr. bftlA-iiso,, n —i, —il, v. ii., geifern. liAliliiir,' adj., ctlunö Monb; —, s. m., bei' Slîloubc; — il, s. /'., bic 5>h'nbilie, liAliiin, iulj., vcili: billnn. IiAIAIiMm,« —i,—it, v. it., bimmeln. InilAlAiiT, s. /'., bnss Scljlenfcrn. MlnlA'u, (Ki'/., fcljtnff, frnfiloc!. linlniiiA, pl. —lo, s. f., baS Quitten» banb, ©Ijnrnicr; (Melcul; logit-luvil in —, baS Eljartiicrflclcuf. lmliunig, s. ii., vetji: Imlmoş. linlniinic,j>/. —uri, k. «„ baSţţrren* Ijnutf, bic $;>'veit«uflolt. biilnmut, s. ui., berîi'lpel; —, adj., ti.'fpcll)aft, ti'lpijcl), plump. Imlnmiiii —i, —it, D. ))., vo(Ji: fleo.iiresc. liilliliili’l(A, .v. /'., vedi: floeftrio Imliin, adj., bloub’; cul —, her fyrtfb, Scljimmcf. ImlihioA, /'., vetli: tălăngii. ImlnnţA. x. /'., baS ('llcif[)fţcnnc[)i. luilnnj-oz, u —ii, —Al, v. n., fcljiuan« feil, jiblucbcn, im (M[eicl)[ieli'icl)t halten, jrljaufctn, balancieren. liAlAl'io, s. f., ha-3 llnfcnilt. linliiţi. n. m., ber äklInfi/.—uri,*.«., vefji: bulcin. Iinlwhi, pl. —o, ä. ii., voeji: nltmi. liAldAliîi'c, (Inildnliîo.), interj., plnnipS. lmiduc.liiii, pi.—o, s. ii., bcrîfjroit” l)infmel, Sranljimmcl, SBnlbacbin. liA'ldir, (lni'ld(ir), s. it., ber ţţîniifcn, ffland). lirtldrinn, s.w. (bot..),ber93albrian, bnii' .ffnj,!ciifrnnt. Inile, x. f. pl., ber (Mcifcr, Speicljef, ä'fiinbjdilciiii; noin-gocuivn —lo, neifern, Speirijelflnfi Ijaben. lînlciiri', s. f. pl. (geogr.), bic Süaleareii. luileg, n —ii, —iii, o. niiftcn, • pfercljeii. liAlegA, s. f., ber Stnljflnbcn, s4>fcrclj. bAli'şAr. pl. —o, x. ii., ber ţJJjerbc* inift, y.Hiftljanfen; —, s. m., ber aififtriifer. bAli'gos, adj., pfenl)ifl. biilöiiA. /. (zoo).), vetji: chit; ohso do —, bns? gifcljbein. lmlörcA, s./'., bic nrofic glnfflie, brtc< SO G'imcr-gaf!. Imli'i'iiiä. s. f., bie Ütallctttnitjcnit. balet -— balet, pi. —e, s. 11., bag SBaîIett. baletist, s. m., ber S3attettift; —ă, s. {., bie S3nl(cttcitfe. bâligă; vecji: balegă, balimez, s. n., grofj.e îfanoue bon eŞcma(§. bălioâră, s. f., vedi: bălăioară. balisă, s. /./bte ^ßsd)=, Stfjeerftange. balistă, s. f., bte SBurfntafdjtne. balistică, s.f., bie ffuuft bic ©e= jd)it>iitbigfcit ttnb bctt 3-lug ge= : jd)Ieuberter Körper ju Beredeten; bie Miftif. bălmăj-esc, a —i,—it, v. a., unter* , einaitber mijrfjen, bcnniţdjen. Mlmăjitără, s. f., baâ ©emengfel. Mlmeş, adv., talraeş —. burd)= etuaitber. MImoş, s. 11., ber SJtitdjratjmBrei mit tiirfijdjem SBetjeu; talmoş —, ba§ Snrdjeittaubcr, ber ©afli* matl)ia§. bălmnjit, adj., burdjeiuauber, roirr. balnear, adj., gttnt S8ab gehörig; : 93äber«. . balön, pl. —e, s. «.,ber SuftBafloit; bie bauchige gfafdje; —at, adj.; Baudiig. bălos, adj., geiferig, ţdjleintig. balotaj, (balotagiu). s. n., bie Sîugelroal)!. balot-^z, a — a, —ât, v. a., burd) ©tintmfugelu ttmfjlen, BaHotieren. balsdm, s. n., ber S9alfatn; bie . Siubentng, ©târfnng. balsâmic, adj., nad) S3alfant rte* djenb, Ba(fami|'dj, Ititbentb. balsanrină, s. f.. (bot.), bie ®at= famiite (Impatiens balsamina). bălsămit, adj., Batfamifd). halt, pl- —uii, s. n., ber SReifeu; bie ©djliitge;—til miresei, ber S8raut[d)teier. baltă, s. f., ber Seid), '©unipf, bie ?ßfü^e, Sadje; trebile zac —, bie Uttternefimungen, bie ©ndjen ftoden; a: rămâne , ftecîen BteiBeit, nid)t bont gled fontmen. băltăc, pl. —e, s. n., {(einer Seid), băltâ'c, interj., plump! banalitate 57 băltăc-esc, a —i, —it, v. n., ţilătjdjern. băltdg, s. n., STjt mit tangent ©tiet. băltăreţ, adj., Jumpfreid), îeidj*, feeifd); vent—, ber ©onauruiitb; pasere —ă, ber ©umţjftoogeL băltărie, s. f.; Sümpfe, bălţdt, adj., Bunt, fdf»edig, Buttt* fdjedig; cal—, ber ©djeef. ; băiţătură, s. f.; ba§ S3untjd)edige; —, (bot.), v«4*: ungnraş.-băltă'n, s. n., bie Sadje. băltesc, a se — i, —it, v. r., aug* treten, überjtrönieit. bălţ-ez, a —â,—ât, v. a., buttt* fd)edig Bemalen; a se —a, v. r., fid) Bunt anftreidjen laffen. bălţi, s. m. pl., bie ®d)(tngc, 3u0= fdjnur eine§ ©adeâ. baltic, adj., Baltiţd); Marea —ă, . : (geogr.), bie Qftfee, ba§ Bnltifdje ■ SJieer. ■ ' ■ băltiş, s. 11., bie ţfîfiiâje, SBaffer[ad)e. bălţit, adj., loder, fdjtaff; frânghie , —ă, bag fd)!affgejţjannte @ei(. băltoacă, s. f., vedi: baltă, băltos, adj., fumpfig. băltu-6sc, a se —i, —it, n. r., fid) ftauen, iiberţd)lt)eninien. băltişcă, s. f. (bot..), bie S^ogetinild) (Ornithogalnm umbellatum), vecii: luşcâ. balustradă, s. f., bie Sruftleţue, bag ©elanber. bâiube, (bame), s. /. pl. (bot.), ©ibifd) (Hybiscus esculentns). ban,>5. m., ber 58ann§, (eitt SBiirbeit* träger); ba§ Stufgebot (im Sttiege). ban, s. m., ber ţpfenuig, Şeller; —ul e ocbiul dracului, ©elb regiert bie SDSett; frate, frate, dar brânza e pe — i, iu ©elbfadjen Ijört bie ©emüttid)!eit auf; avere în — i, ba§ SSerntögen. banâl, adj., aBgeuügt, aBgebrofd)en, berBraud)t, geitißf)n(id); frase —e, abgebrojăjene graţeu, 3îebenâ--arteit; —, ©amt-3*. banalitate,. s. f.; bas aBgebrbfdjeite 3eug, baâ aBgennljte Sßejett. 58 bănănăesc băuănă-esc, a —i, —it, v.lauten, bimmeln. banărie, s. /., bic TOiinjc, '$rngc= nuftalt. bănărit, s. n., vedi: bănet. Laiiiit. s. n., bic 53amt§töiirbc. Baiuit', s. m. (ueogi-.), ba§ SBaunt (Saiib). lihnit, s. m., ber SBcrbnij); se nu fie cu —, cS mag bid; nidjt fler» briefjcn. Bănăţean, s- m., ber SScmatcr; —ă, bic Snnatcriti; —, adj., bnuatifd). bănăţenesc, (banatic), adj. şi adv., Baitattfd). liîiiKîă, s. f., bic SBnitî; — de şcoală, bic ©d;ufbauf; a eşi din, de pe —ele şcoalei, ben Sdmljtoub a&)djttttcln; — miniştrilor, bic SRiniftcrban!, ber SDliniftcrfth int parlament; —, bic 2Bed)(c(bauf, öffentliche Sîaffc; bilet de —, btt§ SBaufbiHct, bic SSanfnotc. bancar, m., vedi: bancher, banclxîr, s. m., ber ®rofjf)ânMer, SSanquier. banchet, pl. —e, —uri, s. n., bctS grrfîc ©aftnmljl, fjcţ’tmaţf; — de cărămicli, ein Şcuifcn unge» brauitter 3tc9tf-banchetă, s. f., bie SBmtf ofjnc Scfync. banchet-ez, a —â, —iit, v. n., vecji: benchetuesc. hanenöta, s. f., bic SBciufnote, ber 33anfogctttf. bancnît, .s. m., ber SScmfbritdjige, SBcntîcrottiertc. bancrută, s. f., bic 33nnfcrpfticning, ber 33tmEbntd;. bancrutat,s. m., bcr33au!crotttcrer; —, adj., banfcrotticrt, banferott. bancrut-ez, a —ă, —ât, v. n., bnufe* rottiercn, jit ®runbe getjeit. băncuţă, (băncuţă), s. f., bal Qefjit« frciijerftüc!. bandă, s. f., bte 93anba, SOhiftf--bnnbct; — de hoţi, bic 9îciuber» bartbc; —, bic S3iubc, ba§ S3onb; sub —, unter Stengbaitb. — bănueală bandaj, vetli: bandâgiu. handagist, s. m., ber ©aubngift. bandâgin, s. n., vedi: legătură, bândâr, s. m., (zool ), bic Şiummcf,. S3cutcbicnc. banderiu, s. bas SBnitbcriimt. banderolă, s. f., bas Sönnbdicn. bandieră, s. f., bic gnţiuc, ©tnu-bnrtc; gfnggc. bandit, s. m., ber ©traţjciirchibcr, SSaubit. Imndiţă, s. f., bie ©pnunfebcr ber llfir.^ ’ banditism, s. bas S3«itbiteittiini. hamlrabiircă, s. f., vedi: cartof. Land 11 li eră. s. f., bai Srctgbnnb. băneâsă, s.f., biegreut eines SBamiS. lumesc, adj., —e, a do., ®elb», ®clb betreffcub. bănet, s. n., bic grof,e ©elb|'uinnte. bâni, s. m. pl., bn§ ©c(b; — de argint, ba§ ©tfbergelb; — de biii'tie, bn?> $npiergelb. bănie, s. f., bic 33auu§ttmrbe. bănişori. s. m. pl., ctluas locntţj ®elb. ' liâniţă. s. f., bn§ ©djcffclma^ 0.215 §cftof. liănos, adj., ciitträgürf), mc( @cfö ţnbenb. lianove'ţi, s. m., Seute bes fflauus. liântă, s. f., bni? Sruftbanb. liântueâlă, s. f., bic 2tnfed)tungr ba§ Unrcdjt, ber 9Jad)tcit; bn§ Slbfiattbcln, §erab]c^cn btS $rct« fc§ einer SSactrc. bântneâlă, f., vedi; bäntniala. bfnitu-fec, a —i, —it, v. a., an» fedjteu, befetbigcu, f;cimjud;cn, bcciuträdjtigeit; ben 9ßreis I)crab» jdjlagcn, abtjanbetn. bântniâlă, (bântuire), s. f., 'bie §eimfud)ttug, SSeeiuträtfjtigiiug; ba§ 2(bf|nttbctit. bäntuitdr. adj., belcibigcitb. Ijfl'ijtiiiu, v. vedi: bftntüesc. băiiueâlă. s. f., ber 55crbad)t, ?Irg< roofin; a ave —, jh)eifeln, bc» älueifetit, bermuten; a da —, älreibeutig erfdjeinen; a întră în bănuesc — bărbierie 59 —, bermuteit; SSerbadEjt erregen; această me bagă în —, eâ erregt in mir beit SBerbadjt, tnndjt trtid) argroiSfjiteu; ,de —, berbâd)tig. bănu-esc, a —i, —it, v. a., bor* werfen, berbädjtigeit, im S3erbnd)t fjabcti; a —i cuiva, jemanbent etwas berüBeltt; — pre cineva de ceva, jentanbcit in 53erbadjt einer ©adje Baßen; a —1 ceva, bermuten, fid) etwas einbilben; se —e, v. impers., mau ber* .mutet; a’şi —i, Bereuen, bănuială, s. f., vedi: bännealä. bännire, 5. f., bie Sßerbädjftgitug, S3eunrul)iguug. bănuitor, adj., berbädjtigcnb, in SScrbadjt IjaBenb, gweibeutig. baiiiiţ, s. m., baŞ Keine ©clbftiid; bie Äeimblafe. . ■. bănuţei, s. m. pl. .(bot), ber SSlldjgBaunt (Buxus sempervi-rens); bas ţpfeunigfraut; 3Jfafj= lieBdjen (Bellis perennis) ve4i: fruşiţă. bâr, interj., Socfnif für ©d)nfe. liâră, s. f., ber SBarren; bie © djtanîen. barabi'lllă, ş. f., vedi: darabană, baraböin, s. m. (bot..), ber tuclfd)e Serbel, . Jîâlberîropf (Cbaero-phyllnm bnlbosum). barabulă, s. f., vedi: cartofi, baracă, s. f., bie ijitfäcrnc imtte. bărăgan, s. m., eine unbebaute ©bene ait bcv 2Sonan. baragliidin, adj., iiuberfdjctmt; —ä, s. f., ©ţjottname für Digeuncr. bărăn-esc, a —i, —it, v. n., wiinfcfjen, ftreBeit. liarăllţă, s. f. (bot.), vedi: otrăţel. băriit, s. OT.,.{atţo[ifd)er @eiftlid)er in îNonmiticn. barbă, s. f., ber 33avt; —de june, ber SßildjBart, gfaumBart; ,ca — , Bärtig; fără —, ltuBärtig, Bartlog; —a penei, bie ©djlteficit ber g-eber; —a caprei, —a ţapului, —a popii, (bot.), ber ©eigfiart, SBodsBart (Tragopogon pratensis), vedi: ţîţa caprei; —a împă- ratului, (bot.', baŞ brcifarBige 33ei[d)eu, Stiefmiitterdjcu, bte ÎU--Jcrbiole (Viola tricolor); —a lui Aron, (bot.), ber STrott, beutfdje ^jitgber . (Arum maculatum); bic gicBer=, SOÎagen», ^efjrtourg; —a boierului, (bot.), türfijdjer ®d)Warä(ütume(.(NigeUa damas-cena); —a călugărului, (bot.), ©djierliitg (Cicnta virosa); — cot, eilt Swerg (im SSoIfsntär» d)eit); —a sasului, (bot.), vedi: - coada calului; —a ungurului, (bot.), bic geberitelfe (Dianthus plumarius); —a lupului, (bot.), vedi: bozăţel; —a ursului, ber ©djad)ten)alm (Equisetum Thel-niateja). bărbănăc, s. m., vedi: băbârnac. barbar, s. m., ber 33av6ar, SBilbe; —, adj., BarBarifd), grattfant, nngcfittct, unMtibiert. , . barbarie, s. f., bie S3arBarci, Dîot)= fjeü, SBilbljcit, Uugefittettjeit. . bărbărie, s. f., ber alte ©raufiart. b0î»tc. bâ'rnă, s. f., ber SBatfeit. liariuiciu, adj., fdjniaräbrann, brăunticŞ. bârneţ, s. n., vedi: bt-âneţe. l/aröc, adj., bnroiî, bizarr. Imrometrifi, adj., barometriţd). liaromötrii, s. m., bag SSarometcr, SBctterglag. baron, s.m., ber g-reiljcn:, SBaroit; —easă, bie gretfrau, S3arouiit. liaronie. s. f., bas greil)errentiim, greifjerrengnt, bie g-reif)err)d;aft. liarös, pl. baroâse, s. n., ber ©djmicbetjatnmer. baröu, s. n., ber Srböofatenfi^; bie ©ertdjtgfcfiranfe, ©erirfjtâftnbe. BiVrs-a, s. f. (geogr.), bie fenrjen, (f^Iufe); Ţara —e'i Surjeit» Ianb. fjcit. bârsănesc, adj., Burjenläitbifd). bârşon, pl. barşodne, s. n., ber ©anunţ. barză, s. f. (zool.), ber ©torcf); — neagră, ber ţdjtuarje ©tord). bărzăiin, s. 111. (zool.), bic ttitfbe 93ieite. bas, pl. —uri, s. n., ber 35 a fi, bie Stofeftimmc. bas. adj:, augcrtefen, boit Befter SSefd)affenf)cit. biîşa, s. m., vedi: căpetenie, bilsă, s. f., vedi: bază basiilt, pl. —uri, s. n. (miner.), ber SSiaînlt. • bnsiiltic, adj., Baţaftifd). basamac, pi. —uri, s. n., berg-uţel, Sd)nni)c-. basaöeliiu, adj., mntloiflig, itârrifdj. Basarabia, s. f. (geogr.), S3effa= raBien; —n, adj.,. BcifaraBijd); —11, s. m., ber SîeffaraBier. başiirdină, s. f.,, bnä biefe grauen* stmmcr, .bag ntigüd^tigc SSciB, Das Sülcnfd). băsă'n, s. m., ber §afc, SiroK; a ave un — pre cineva, §aţj gegen jemanb fjegeit. biişca, adv., aBgefonbert. bâşcă, s. f.pl., bag ©etoölBe, 50? a* gajin, ber getoölbte SFtauttt. Başclriri, 5. in. pl., bic 85afd)!iren. Basci, «, m. pl., bie 23agfeu. bäsdöc, s. in., • bie ŞŞeradjtung; fdjledjte Saune, ber Strger. : baseţă, s. f., bte SRiebrigfett, Sftteber* trâd)tigfcit. bas-<5z, a —ii, —ât, v. a., vedi: , bazez. . luisic, adj., vedi: bazic, băşică, s. f., ve^-i : beşică. basilâr, adj., vedi : bazilar. Basiliaj. (geogr.), SBafeL basilică, s. f., bie grojje.■ StircEje, SSafiufa. . basilisc, s. m., vedi: vasilisc.. 61 basin, pl. —uri, s. n., bag SBecîett, ber SBaffcrBeîjăltcr, bie große ©djale. băşină, s. f., vedi: beş. basist, s. m., ber SBaffift. basni: pl. —uri, —e, s. n., ba§ 9Jiârdjen. basmanterie, s. f., vedi: poso- manterie. basmd(oă), s. f., bag Suitfjefrfjeu; . — de nas, bag Sdjmtpf*, Safdjett* tnd). băsniu-esc, a —i, —it, v. a., 3Jiärd)en erjagen, basn, bdsmt, ph'-—e, —uri, s. n., bie gaBet; Süge, ©rbidjtung. Msndş, s. m., ber ©pafjntadjer; — adj., luftig, lmfjtg. liăsn-csc, a —i, —it, v. a., vedi: băsimiosc. băsnitor, s. m., berSJtärd)enerääi)ier. başdldină, s. f., ve^i: başardină. bastard, s. m., ba? îtucfjeftdje 5finb, ber SSaftarb, ŞBIenblittg; —, adj., uneţelid), nnedjt. bastiment, s. n., vedi: corabie. • baştină, s. f., bäterlid)eg QsrBgut; de —, erBangcfeffett. băştinaş, adj., erBangefcffeit-bastiön, 's. n., bie SBaftei, bag 58ott= : roerf. bastön, pl. bastoâne, s. n., ber ©taB, ©tod; —âdă, s. f., ©tocE* fdjlage. bastonds, pl. —e, s. n., bag ©täßdicn. bdt, a —e, bătut, v. a., fcfjiagcit, îjauen, prügeln, giicfjtigcit; a —e bani, Selb prägen; a—e câmpii, aBţdjweifen (in ©ebanîen), irre reben; a —e capal cuiva, je* ntanbent läftig fallen; a —e : coasa, bcitgefti; a —e codrii; lela, podurile, stradele, ţertint* ftreid^en; bag SţSflafter treten; a —e cn tunul (o cetate)j mit Jîanonen Befd)ie§en; a —e ferul, ţdjmieben; a —e grâul, brefcf)en; a —e hainele, augflopfett, aB* ftanBen; a — e nucul, bie SUiffe bârsă — bat bâ'rsă. s. f., bag 5ßflngftödd|cit. bârsan, adj., Burjenfänbifd); lână —.ă, fange SSßotle mittlerer gcin= 62 băţ — abîdilogcit; a —e paralele în tălpi, i'cin (Mb ticrfd)lcuberit; a —e (actul, ben îaft jd)lagcu; a —o tobn, trommeln; a —c un armăsar, [icţd;âlcn: a.—o un berbece, ticrfdjucibcit, fnftricrcu; a —e vczdulml, mit SBinbuuiljicu fctmpfcn, firi) V>cr(jc6cn3 aitftrcn* geu; —ă-to Dumnedeu, ©olt tocrbantin’ bid)! —5-te norocul, @(iid foffft bit Ijnbcnl —, v. n., a —e (cânele), ber §tlllb fdjtfirţt au, belit; a —e din pălmi, 23cifat( flatjdfcn; a —o din picioare, an?jd)lagcn (mit beii Q-iifjcn); a —e din picior, cu picioarele, mit ben gnfjcn ftampfen; a —o în faţă, inS ©efid)t jrt)lagcn, bc» înffigen; a —e la cap, 311 Afpţjf fteigcu; a —e la ochi, in bie ?fugcu fnlfcu; a —e la uşa cuiva, anflopfcit; —o bruma, cs reift, cŞ füllt Dicif; —o ploaia, eS regnet fyeftig; — e peat.ra, cŞ Ijogctt; cât —e puşca, auf ©djufilueitc; —e vântul, c§ Itiefyf ber Sff'iitb; a se —e, o. r., fid) jdjlagen, fid) bnfgcn, fid) raufen, fämpfen, ftreiten; in Sctucgung feilt; — după ceva, nad) ctluaS eifrig ftreben; a’şi —e capul cu ceva, fid) beit Stopf jerbredjen, ftd) eifrig befdjäfftgcu; —joc de cineva, jemaitb äumSkftcit [jaben, fid) über if)it luftig mad)cu; a’i se —e cuiva vinele, SBIutroaflim* gcit Ijabcn. băţ, pl. bete, s. )!., ber ©tab, ©toef. lnitä, s. f., vec}i: beată. M'tă. .5. f., ber SMbcit, ©tod. liiltiiciii, adj., rajiffiiftig. liăţăcliină. s. f., vedi: păţăcliină. liătăp, s. f., bie ©djläge, ©dfjfägerei, Siattferei; bie ©djfadjt; ber ©tid) (im Karteiifpict); ber Satt (in ber 9J?ufif); bas Xreibcn (bei ber^ngb); — de cap, ba§ Sîopfbrcdjcn; —a clopotului, baS ®(ocfeit= eläute;— dejoc,bie3?erfpottung, er Şofyn; — navală, bic ©ee= bätetor fdjfadit: —a puscei, bie ©djttfi* lucite; —a inimei.baŞ .ţicrjf (opfen; —a ochilor, bie ©eljlueitcj a oşl cuiva din —a ochilor, nnS jrnmii'-bcŞ îhigcit ticrfd)iuiuben; cal de —, baS ©tcdcitpfcrb, 3 ©d)lad)tfclb; a da 0 — cuiva, prügeln; a mânca o —, Sdilägc Montmcn. liătăiâş, x. m., bcr©d)liigcr, Treiber; ©tedjer (im .tfarteitfpicl). lifitilitis, lulj., ftrcitjild)tig, Ijcrmitf-forbemb. ]iă|ăito!i)T, x. f. (zool.), vedi: codobatură, halal, s. m., ber ©d)i>p‘j. Imlalam»,;)/. —lo. .v. f., ber Sdjein, bic Gutttuug. liălălie, x. f., bte ©d)(ad)t, baS $rcf» fen; cämpdo—, baS©d)(ad)tfcfb. lliltülioil, pl. batalioane, s. n., bn? Siataillon. liiitär, adv., rocitn, lucnigftcng. Mtäli'miicfi, s. f. (bot.), vedi: cruciuliţă, bătătură, 6’. f., ve<]i: bälöturä. lmtăuş, x. m., ber 9ioufboIb. Iîalâvi, s. m. pl., bic 33atatiicr. lialävia, s. f. (geour.'), SataDieit. iiütcu, s. f. (bot.), bic 'Jfarrcitfolbe, 9J2ooŞfo(be (Typha; Sparga-nium). liîtlcă albă, s. f. (zool.), ber *pc> lifatt (Pelacanus oonocrotalus). liălcâlă, x. f., ber Ginfdjlag, ber SBcber. liătâlisce, (hfitelişto), s. f., bas ţJJfer» d)cu, ber . tigfeit; Einfättigfcit, 9If&eruf)cit. T»6ciu, pl. — ri, s. k., ber 85or= ratSfellcr; bag itutcrirbifd}c ©clnţj, bte SîcIIcnrioţiuiug. Bcciu, vedi: Viena. bedreag, s. n., ber ©effef (in ber Sdjufterwerfftatt). Beduin, s. m., ber 33cbuine. be-esc, a —i, —it, v. n., Mödcit lüie ein ©djaf. beglcrbein (beilerbein), s. m., efjcm. tnrfifdjer ©cneralgouberiteur. belui-esc, a —i, —it, s. n., vedi: beesc. behäit; s. n., bas 58(6deit. beliehe, interj., Shtsntf sunt S3e* _äcid;ucn beS Stödcng. . lieiliCj s.v., bergrofjnbicitft; cfjem. SRcftbenj ber tiirfiţdjen . D6cr= beamten in SBnfarcft ttnb bein, s. m., ber giirft; ©ouberitenr (tiirfifdj); bic üertiefte ©eite bc« Stnödjctg im SfnödjctfjricL beizadea, s. m., ber gürftcnjolju (cljcm.). bojenär, s. m., ber gliidjtüng. bejeniir-csc, a —i, —l't, v. n., att§» roanberit. bejenärit, s. n., bie 9(ustuaubcrung. bejen-esc, s. n., vedi: bejenäresc. bejenie, s. f., Sie Shtgltianbcrung. belacoâsă, s. f., ein S3aitmtt>otfcn= gctuebc. bclalfi'n, adj., ititglitdBcrühtbcnb. belclu'ţă, s. f., ber KFiarber (Mn-stella martes). belciüg, pl. —e, s. n., ber Oîicgcf, Sta^janm, SBrcd^aitnt; —at, adj., gebogen. Midie, s. f., bie Scitftangc. bele-iirte, s. f., vedi: artele frumoase. I ■ benevol belea, s. f., bic ÎManc, bas Ult« gemad). bcleninit, s. m. (geol.), ber ®oit* nerfteut, ţpjcitftcin. bcl-csc, n -i, —it, v. a., Jdjinbcn, fdjtadjtcu, bic ©aut abäiefycu; a —i de scoarţă, jdjntcii, ab* rinben; a’şi —i ochii, bic Stugcit anfrcijjcit. beletristic, adj., fdjLUifdjrciberifd), fdjc'ngeifterifd), bctletriftijd). beletristică, s. f., bic SMctriftif. belfer, s. m., baS ©djntmciftcrfcin. Belgia, s. m. (peogi-.), SBctgicn; —n, s. m., ber SBclgier; —nä, s. f., bic ^Belgierin, belgie, adj., bclgiţd). Belgrad, s. m., (peogr.), Söclgrab (fcrbi[d)c Jpauţitftabt); — vecii: Alba-Iulia. belllitil, s. f., vedi: belchiţă. belicos, adj., friegerifd). beligerant, adj., friegfütjrcub; părţile —e, bic fricgfitfjrenbcu Şartcicit. belitor, s. m., ber ©d)fâdjtcr, ©djiit» ber, flentcjdjinbcr. bclitiiră, s. f., ba§ ©d)(nd)tcn, baS ©djinocn. belşiţă, s. f. (bot.), ber 23affcrlic[dj, bag inbianiţcfjc SShtmenroljr (Bti-tomus umbellatus). belşug, s. n., berÜBerflujj, Dîeitfjtum. belşugus, adj., rcid), nbcrflic^cnb. beltea; s. f., vedi: peltea, beliebet, s. n., vecii: banchet. bcnclietu-6sc, a —i, —it, v. n., .fid; belnftigcn. benedictin, adj., Sencbtftincr«; —ă, s. f., ber SSencbiftiner (Sigttcur). bcncdicţiune, s. f., vedi: binecuvântare, benclici-ez, a —ii —ât, v. n., — de ceva, einen SBortcif ţabcn, genjiitneit. benefici u, s. n., bie SBofjltfiat, SBegiinftignng; spfriinbc; bic S3e= ncftăborftcUnng (im SEfjeatcr). benevol, adj., aug eigenem 2Intrie&, geneigt; freituiKig. benga — beşleagă 65 bdnga, s. m., ber ©ottfciBciunS. bengîU, adj., Bcngalifdj;—i, s.m., ciu troţnfdjer SSogel; —ia, s. f. (geogr.),'©eitgaleu; —ină, s. f., ©eibengetocBe mit SBoIIe. lidngliin, pl. —ri, s. n., fpantfdjeS Sßflafter; ba§ ©cî)0itî)cit0ţiflâftcr=» dfjen, ber gletf. benign, adj., gütig; —ităte, s. f., bie ©iitigfeit, bas* SBoţlmoIIen. beniş, s. ii., vedi: biniş. benişcl, s. m., bas 9ftcintcld)eit. bdnte, s. f. pl., bie g-effclit, .ft'ctten; — lauşi,Qsiţctibânber nu2f)iimi; a pune în —, iu Sfcffelii legen, benzină, s. f., bas 58engirt. berar, 5. m., ber S3ier6rauer. berărie, s. f., ba§ S3râuf}ait§, bie 83ierbraueret. berbant, s. m., ber ©cfjefnt, ber ©ptţiBuBe, Saugeuicfjtâ, iticîjt§-mtţjtgc SKettfcf;. berbanţie, s. f., bie ©djelmeret. berbantlî'c,.s.M.,bie2Iii§fdjtocifung. lierbecâr, s. m., ber ©cfjöpfeiiljiiter. berbece, s. m., ber ©djöpg, 2ötb= ber, ©djafBocf; — bătut, ber Şammel; —de lemn, ber SJîartt* mei, SBibber. berbecdl, s. m. (zool.), — mare ber große SBürger (Lanius excu-bitor), vedi: şoimuţ; — mic, ber fleiue SBürger (L. minor); — ro-şietec, ber SUeimtöter. berbecuţ, s.m., ber îteine SBibber; bie âîoŞrf^itcţife, vedi: becaţină berbeleac, s. m., ber SBurjcIBautn, gaU; —, adv., tuibberä^nlid); de-a—nl, fopftiBer; a merge —, taumeln, Bitrgelit, faKen, fief) über* fdjlageit; a se da de-a —nl, Bu^etn, fid) îopfitBer ftfirjeit, aitâ ber ^öl)e ŞeraBftitraeit. berbelic, 5. n., ba§ JRafiertud). berbeniţă, s. f., bie SSutte, baâ 3-äßcf)en. berbenţă, s. f. (bot.), ber ©aiter* bont, bie (SrBfeuftaitbe. berbină, s. f. (bot.), vedi: verbenă. berbinţă, s. f., vedi: berbeniţă. Barei anii, Dicţionar. berbunc, s. n., bie SBcrBitng (bon ©olbnteu). berc, pl. —uri, s. n., ber 95Mb, ba§ ©ebitfd); —, adj., djne ©cŞtreif, mit aBgeftitţştemSdjirietf; vulpe —ă, ber gritdjS, ber feinen ©djmeif berloreit fjat. bere, s. f., ba§ S3ier; ba§ Sriitfen; pe — şi mâncare, mit ©peije îtttb Srnnf. berechet, s. m., ber Überfluß, berganuită, adj., pară —, bte S3ergamott6irne. berigată, s. f., bie Sîetjfc, Suftrötjre. berlânt, s. n.. vedi: briliant. Berlin, s. m. (geogr.), SSerîtu. berlinez. s. m., ber SSerlitter; —ă, s. f., oic Scrltiterin. berneveci (berneviei), s. m. pl., bte Spiuberljojen. bertă, s. f., vecii: beartă. boş, pl. —uri, s. n., ber gurj; —til calului, — ul porcului, (bot.), ber SBoIffift, ©taubţdjtuamm (Lyco-perdon bovista). beşacteâ, s. f., bag ©djmuclfâftdjen, 3îeif_efâftd;en. Besariibia, s. f., vedi: Basarabia, bescliic, s. f., bie große ©äge. beş-esc, a —i, — it, v. n., furjen. beserecă, s. f., vedi: biserică, beşic,- a —â, —ât, v. r., SStatteru befommeit. beşică, s. f., bic SSIaţe, UrittBIafe; bte SSIatter. beşicât, adj., Blafig, bot! Slafeit. beşicătoâre, s. f., vedi: vesică-toare. beşicător, adj., Blafengieljcub. beşicodsă, s. f. (bot,.), bic tbölfdje Sinfe, ©djafltnfe. beşieds, adj., Blafig, blätterig, beşictiţă, s. f., ba§ SSIaSiţcn; — pe pele, bte §ij}BIatter. beşină, s. f., ber g-urj, 2Binb; —a calului (bot.), vedi: beşul —. Leşinos, adj., ber oft furjet. beşleagă, s. m., §auptmann eitter felitetruppe in ben ehemaligen S)onau*ö'ürftcutümern. T 66 beşlii — licşlii, s. ))!., eljcrn. tiirf. Dîcttcr» corţjg. beşniţă, beşoiimlră, s. f., vedi: bnşardină. bestial. adj., bicfjifd), rol); — itâte, s. f., bic 9îoTjfjcit, bag iöieljtfdje. bestie, s. f., bag itubcrnihiftige Sici); —, bag fiiife SBcib, ber böfc ajîenfcf). liet, adj., vedi: beat. beţ, ve<|i: băţ. bete, s. f. pl., ein jcljmcilcr graneu= gürtet. lieteng, s. m., ber Stranfc; —, adj., Frnuf; ase face—, frait!ttierbcu, fid) franî ftctlen. beteală, s. f.,'bcr ©olbfnben, ©il» berfaben, bag ©olbptättdjeu. betegös, adj., fränfltd), împâjjlid), Bettlcgcrig. l»etoj-dsf, a se —i, —it, v. r., Iranf toerben, erfranfcn. betejire, s. f., bie ©rfrattfnîig betelă, vedi: beteală, betelie, s. f., ber ©num, bag ©af)I= banb. beteşug, jpZ. —uri, s. n., bic Sîranf» Ijeit. beţie, s. f., bic Snmfenţeit, ©au» ferei; în —, im SRauftf); — de bucurie, ber grcubcutanmel; — de cuvinte, feirfjteg ©efd)ttmţţ. lieţigiiş, (beţişor), s.m., bagStöidjcn. beţiv, (beţî'u), s. m., ber ©äitfer, ©aufbotb, jtrnnfenbolb; —ă, bie ©fiuferin; —, adj., bem Sauutfe ergeben. betoniră, s. f. (bot.), bag SSctonten» front; — de apă, bie 33raun» ttmrg; vedi: vindecea. beţ0s,arfj.,’fteif. betrâ'n, adj., şi derivatele lui: veiji: bătrîn, ,ş. c. 1. beii, a be, —t, v. a., vedi: beau. belit, (beiit), adj., tnutfen, beranţdjt; de —, triufbar. ltetlţii, Si- f., vedi: bicaş. beutör,(beutör),’s.m., ber Srinfcr. beutură, (beutiiră), s. f., ber Srunf, Srant; bag ©etränf. bicorn bezele, s.f.pl., bag ffnfjtjcinbdjen; eine Slrt Sîitdjcn aug ©iern întb Sittîcr. bezerei, s. m. pl., bag S!efri)fc. bezmetic, adj., toii; —esc. a se —i, —it, v. r., toii tuerbeit. beznă, s. f., bic g-iufternig; ber Sttigrnnb; intunerec —, ftocî» finfter. biban, s. m., bic gijdjbritt; ber g-Infjbarţd) (Perca fluv.). bibcrnil, s. -m., vedi: cebaro. bibertfn, s. n., bic ©augflaftfjc. bibi, interj., uidjt anriHjren! biblc, s. m., vedi: nagâţ. bibil, pl. —uri, s. n., ber Sînotcu; cusutură cu —uri, bic ©tidcrci mit STefjrftidjen. bibilică, s. f. (zool.), bag ţperl= Ijulju (Nuraida Meleagris). biblic, adj., bibliftf). biblic, s. /■., bic S3t6el. biblio-fil, s. m., ber Siidjcrlieb» Iiabcr; — graf, s. m., ber S9iid)cr= îcimcr; —grafic, adj., btbîio= grnţ)I)iţd;; —grafie, s. f., bic ă3ibIiogrnţ)f)ic; —mân, s. m., ber ffiiidţernnrr; —tecă, s. f., bte S3ibIiotI;ef, 33itd)crfammluug, bag SBiidjerjimmer; — tec.dr, s. m., ber SiidjerauficŞer, S3tbIiotf;eIar. bică, s. m., ve<}i: taur. bî'ca, adv., a face —, fallen, bicarbonat, s. n., bag boppelt» Jof)Ienfaitre ©alg. biedş, s. m. (miner.), ber Sîieţelfteiu. biciclist, s. rn , ber SRabfaljrcr. biciclu, s. bag S3ict;fel, S8cIo» ciţicb, gaŞrrab. biciu, pl. —e, s. ti., bie ţpeitţcTje. bicin-esc, a —i, —it, v. a., ţjcitfdjeit, jiidjtigcn. biciulu-esc, a —i, —it, v. a., [djâţjeu, abfd)â^en. biciiişcă, s. f., bte 3leit)3citfd;c, Sîeitgerte. biconcav, adj., btfonfab. biconvex, adj., btfonbej. bieörn, adj., gtüeifiörnig; —, pl. —e, s. n., ber gtfdsad!- biäigänii - lndigă'nii, s. f. pl, bog Uitgc» sicfcr. lritlibäme, s. f., vedi: dihanie. l)i(liiiäiys. m., facr SBcijicr; 6prcng= Webctbcrfcrtiger. lndincä, s. f., vedi: mătănz. Iiidiviu, s. m., ţpferbbou. arabi* fdjcr SRace. liiildn, s. n., Blcdjei'ncy Sa'iufgcfäfj (ber ©otbaten). lliolşiigârc, s. f., vedi: belşug, lriemil, adj., ätuctjäfjrig. l)iet, adj., arm, elenb, Bebauerng* wert; —, adv., bei', bie Sirmfte. liiiiirc, a se —ä, —ät, v. r., a&= ŞWcipeit, iit gwei teilen, liiiurcare, (liifurciifie), s. f., bic gweiteihmg, StOjnietgitug. Irigăm, s. m., ber swei SSciBer, ober bie, bie jwei 9Mnner l)at; —ie, s. f., bie Soppclcîje, ffligamic. bigöt, s. m., ber g-rBmmler, Sin* Dndjtlcr, SBetBruber, ©djeinljeitigc; —, adj., fdjeinljeitig, bigott, frBm= mefnb;. —erie, s. f., bie g-röm* nie! ei, 9[itbäd)terei, SSigotterie, bag Söhtdertum; —ism, s. n,, bie ©d)einf)eitigfeit. Bilidrea, s. f., (Munţii Biharei) (geogr.), bag Stfjargebirgc. Bihör, s. vi. (geogr.), comitatul —ului, bag Sifjarer Sîomitat. l)î'jl)î-in, a —i, —lt, v. n., vedi: bâjbăesc. T)ijnt-erie, s. f., Juwelen; bereit» Welierlabett; —ier, s. m., ber .guwetier. .. ........... Ml, pl. —uri, s. ii., bie 33itt, ber _ ©efcijegborfdjtag. Irilä, s f., ber 5öaII; bie ©timm* fugel; bie SSittarbFugel. liiliinţ, pl. —uri, s. ii., bic Sdjhtfi* redjnung, SBilang. Itilateräl, adj., gweifeitigj.bon gwei ©eiten; învoire —ä, ba§ wedjfel* feittge Ginberftcinbms; —itdte, s. f., bie Qwcifeitigfcit. lli'lciu, s. ii., vedi: bulciu. . Met,: pl.. —e, s. n., bag Sriefdjcn, S3iflet; — de cărăuşie; ber gradjt» ■ binefacere 67 Brief; — de bancă, bie S8an!note; — de invitare, bag Einlabungg* .fdjrciBcit; —. de întrare, bic Eintrittgfartc. liiliiir, adj-, @!nl(cit».. biliânl,#?. —uri, s.n., bag5ßiIInrb. bilinguic, adj., jweifpradjig. biliön, pl. bilioäne, s. v., bie Söitlion. biliös, adj., gallig. bilşilJJ, s. it., vedi: belşug, bilunar, adj., jmcimonatüd). liiimui, adj., jiucifjänbig. Minbasa, s. m., cljcirt. DBerft. bimembrn, adj., gweiglieberig. biiuensmil, adj., vedi: bilunar, biiui, (biiuinä), pl. — le, s. f., ber San; bie 2ifd)IerWer!ftätte. binagiu, s. m., ber S3nmtntcr= itetjmcr. binar, adj., Binär, bimlis-esc, a —i, —it, s. n., vedi: sinchisesc. Line, s. m., bag ©Ute, SBoţl;—le comun, bag ©emeinwof)!; om de —,. ber Eljrenmann; a voi cuiva —le, woţtwotten; a vorbi, pre cineva de —, ©uteg bon jemanb reben; a face cuiva —, jcmanb ©uteg itjitn, il)m SBor» teit Bringen, guträgtid) fein! se fie de —! gurn 2Sof)[fcin, Wo^l Bcfomm’g! s’audim de—, feBet wo!)!! —, adv., gut, red)t, Woljt; — ai venit, wiflfommen! a fi . —, fid) woH Befiuben; — că, oBgteid), obfdjon; mai —, .lieber, cljer; Beffer; nieţr; ei —! wofylau! binecinstire, s. f., bie ©ottfeligfeit. binecinstitör, adj., gottfelig, fromm. binec.uve’iit(-ez), a —â, —ut, v. a., fegneit, greifen, geBenebeien. bineenventäre, s. f., bie ©egnung. liineciivcntât, adj., gefegnet. Mneciivimţă, s. f., vedi: bună-cuviinţă. ltinecuvî'nt, a —ă, —ât, ved.i: binecuvent. . binefâcere, s. f., bie 2Bof)(tf)at, SBo^lt^ätigfeit. €8 binefacetor — biserică binefäcclör, adj., luofjltfjfitig; —, s. m., ber 5E3of»ttf)ätcr binemeritat, adj., tt>oi)(tierbicnt. binemirositör, adj., itioljlriedjcub. bincnărăvit, adj., fittjam, artig, binepläcüt, adj., Wohlgefällig, biiicsimţitor, adj., wotjlgcfimU, gutgefiitnt. binesunätör, adj., motjtlautenb, _ Woljlflingcnb. bineţe, s. f. pl., ber ©ntjj; a da —, grüfjcn. binevemre. s. f., ber SBitlfomnt, ba§ aBtllfommen. binevenit, adj-, wiflfommen; fii —! fei wiKfommcn! binevent-6z, a —ä, —dt, v. a., bewifffommnen. bincvo-esc, a —i, —it, v. a. Woljfmoueu, belieben, gentfjen. binevoinţă, s. f., bie SBoljfgcwogen* binevoire, s. f., baâ SEoIjfWotlcn, ffleliebeit. binevoitor, adj., woljfwollenb, ge« neigt, gewogen; —, s. m., ber ©önner, SBofitoottenbe. binigiu, s. m., ber bereiter, Qu* _ reiter. biin'ş, pl. —e, s. eine Slrt Ober» ffeib mit weiten SÎrmefn. binişliu, s. m., ber Şbfling. binişor, adv., gientliä) gut, feiblid;; fadjte. binöcln, — ri, s. n., ber Dpernguder. binocular, adj., für beibe Shigen. binöni, s. m., bie äweiafiebrige ©röfje. bio-gnif, s. m., ber S3iograţ>l); —grafic, adj., lebenggefcfyidjtlid), biografiJdj; —grafie, s, f., bie SebcnSbefdjreibung, S3iogra^ie; —lögic, adj., biologifd;; — logxe, s. f., bie SebeuSlefjre. biös, adj., teid), frudjt&ar. bioxid, s. n., ba§ ®io£t)b. bipdd, adj., gtreifüjjfg; —, s. m., _ ber Qweifüfjler. bir, pl. —uri, s. n., bte Jîoţ»f[teuer, ©teuer; —u greu, ctu $inber» f^ief, SSauerutaitä- bîr, interj., Soă*, Sreiberuf für ©djafe. bil’ä'u, s. m., vecii: primar, birbânt, s. m., ber ©djefm, Stange» nidjtsi. bîrdăliiiii, s.u., vedi: burdulian. bîrfeâlă, s. f., vedi: bârfeală. bîri-dsc, a —i, —lt, v. n., şi derivatele ve^i '■ bârfesc, birjar, s. m., ber Sftietfutfdjeu» hefiger, Sofinfnffdjcr. birjp, s. f., bie 9Jlict!utfd)e, Soljn» futfdjc. Mrligät, adj., vedi: bärligat. birlog, s. n., vedi: bârlog, bî'rnă, s. f., veeji: bârnă, birnic, adj., (folpf)ftcuerţ)flirf)tig. birocrat, s. m., ber 33ureaufratr gcberfitdjfer. birocraţie, s. f., bic 58eamteu= fierrfdjaft, SBureaufratie, Stansfei* • fyerrjdjaft, ba§ Şreberfudjţer^egi» ment. birou, pl. —ri, s. n., bie 2fjiits= ftube, ba§ @d)rei6eäimmcr; — de ^adrese, bnâ Slbrefjfomptoir. bî'rsă, s. f., vetji: bârsă. bîrsari, adj., vedi: bârsan, birt, pl. —uri, s!ii., ba§ ©aftljaug. birtaş, s. m., ber ©aftwirt. birtsîşiţă, s. f., bie ©aftmirtin. biru-csp, a —i, —it, v. a., über* iüiitben, befiegeit, ftejjen; bcfiţşen; a —i datoriile, feine ©djulben beja^teti fömten; a se —i, v. r., fid; fefbft iibertninbeii, biruinţă, s. f., ber ©ieg, bie Über* _ IDtnbung. biruitör, s. m, ber ©ieger, Über* ^ mmber; —, adj., fiegeub, fiegveid;. bîrzăiin, s. m., vedi: bărzăun. bjs, adv., gweimol; ba Sapo! bisaniiăl, adj., bienal, bîşbă-esc, a —i, —it, v. n., vedi: bâjbăesc. biscdtă, s. /V ber gwiebad, baŞ _ SSiâquit. bisect, ve4i •’ visect. biserică, s. f., bie Sîircfje; ber SCempef; de —, firdjtid;, SHrdjen». Biserica-Albă — blănar 69 Biscrica-All)ă,.s. f. (geogr.), SEBeifj» Jirdjcit. l)iscric;in, (liisericâş), s. m., bie itirdjeiiperfon. liisericesc, adj. —e, adv., ftrdj* litl); oficiu —, ber Sîtrdjeitbienft. liisericos, adj., atibädjtig, religiös; om —, ber fleißige STtrdjeitgäuger. -Irisericâţă, s. f., bie ftciue Sîirdje, Sîapettc. MscxudI, adj., ginetgefdfjlecfjtta, jltiitterig; floare —ă, bte gltiittcr* Blüte. liis-ez, a —d, —ât, v. a., ba (£aţ>o »erlangen, liisilâli, adj., gnjetftl&tg. liisiniit, s. n. (miner.), bag SBigmut. liison, s. in. (zool.), ber StfoitodjS. bisör; s. ii., vedi: pirit. -v Bistriţii, s. f. (geogr.), S3ifti% Msulfat, s. ii. (chem.), bag boppelt» fdjrocfetfaitre Oatg. liisnliît, s. 11. (chem.), bag boţjpelt» fdjlDefligfaitrc ©alg. Mtdng, bifoug, adj., de —, für oerloren eradjtet; —s. m., ber 33afiarb. . liitlllllj s. n., vedi: asfalt, bituminös, «(Zj./erbpedjarttg. liituşe, s. f., bte Sßfcrbebede, ber SßelgrocE. liiurön, s. m., vedi: birou. Iiiv, adv., efjetit. SSegeidjtumg für ein üorfjer innegeţabtcg Sltnt. liivdlv, adj., ätt>eifd)alig; scoică —ä, bie ätueifdjalige SKufdjeL Itivol, s. m. (zool.), ber Süffel; —ă, —iţă, s. f., bte S3üffelîitf); —âr, s. m., ber S3iiffelfnecf)t; —âş, s. m., bag JBiiffelfnlb. liivndc, pl. —uri, s. ii., bie 92ad)t= Wad)c int Säger. l)ivnacli-ez, a —ä, —ät, v. n., Biöouafteren. Wz, interj., er! Măsn-ese, a —i —it, v. a., ber» pfufdjcit, berljnngen. Măsnit, adj., berfjunßt; lucru —, bic ţ)sfnfd)crnrbeit. Mason, pl. Masodne, s. n., bag 2Baţţicn. Măste'm, pl. —uri, s. n., ber ghtcfi, bie SSerwitufdjnng, ber fflaivnfhid). Mastern, (Mă'stem), a —â, —dt, v. a., fhtdjen, berfhtdjen, ber» mafebeien, lăftcrn. Măsteiudro, s. /., bag ghtd;en, SBermafcbcicii. Wăstemdt, s. w., ber SSerflitdjte, 33erbanmttc, S3crrud;te; Sauge» uidjtg; —, adj., gottlog, niebcr» trod)tig,f berfludjt. Măstemăţie, s.f., bie ©ţjiţşbiibcrei, . ©djclnicrci. Mdstru, Mdstur, s.«... bag ŞMafter, bie ©atbe. Mut; n "CSC, a 1, it, D. ii., vedi * bălăcăresc. Merinda, pl. blende, s. f., ber ©djtag; ber 5£abel; bal abgeniiţşte i ®iitg; bic ©djinbiuäfire. I — blochez Medsc, pl. —uri, s. bie SCicrţeefe. Mcdn, (Meav), s. n., bag STdjfcit» Med); vedi: plesnitoave; a nu dice —, irid;t niucffeu. bleg, s. m., ber SCiitţjct; —, adj., tröge, - tBtţnfd); fierabljaiigcnb; urechi —e, t)erab()âugcubc Dfjvcu. Megti-dse, a se — i, —it, v. r., töfyifd) werben, Ijerabljättgcub Werben. Meliu-esc, a —i, —it, v. n., bc(fern, Iläffeit, plappern. ■ Me(li)ot, adj., fd)Wad)föl)fig, tötbet» Melioţie, s f., bic. ®ummîjeit, Sötpctei. Melm-dsCj a — i, —it, v. a., ba£ 9înb nut Sldjfcnbtcd) berfeîjen. Mejd-csc, a — j, —it, v. n., vedi: bleojdesc. Mendă, s. f., vedi: bleandă; —, bie .Qiufbrenbe. ’ Mcndcr-esc, a —i, —it, v. n., ţcrabfjângcit, baumelit. Mendis-ese, a —i, —it, v. n, tabelrt, jurüdweifen, abweifeit. Mcojd-esc, a —i, —it, v. n., bte Slngett nuffpcrrcn; a privi cu ochii —iţi, gaffctt, angaffcit. Mesteni, s. n., şi derivatele, vedi r blăstem. Meşt-esc, a —i, —it, v. n., fdjwnţjeit; a —i din gură, fafclit, albcnt rebeu. Mcsiiră, s. /., vedi: rană. Mid, pl. —e, —uri, s. n., bte ©djiiffef; —âr, pl. —e, s. n., ber ©djiiffetraîjmen; —işel, pl. —e, s. 11., bag ©d;üffe[rf|en, bic ©d;ale. Mî'gle, s. f. plv bic SRicblabe, ber (sdjaft bc§ SBcbcrftnljß. Minde, s. /. pl; bag 3M)r, bte |Jafd)ineu. l)Iiuii>, s. bie Dmetette. IjIoc, pl. —uri, s. n., ber S3Iod, Sî(o|; bie ©petre, blocadă, s. f; bie Stodabe, Eiit» jd)[icjîimg. l)loeli-ez, a — d, —dt, v. a., ciit» ţdjticften, blodieren. blogodoresc — bobuşor l)logoilor-6sc, a — i, — it, v. fd) intimen. Mond, blondin, adj., Btonb, Bloitb* fjaartg. Mönduri, s. f. pl, ©ţnţşcit. Motăcăr-esc, a — i, -—it, v. a., auf» rütteln, auffd)üttetit; —, Jdjiuäjjeit. Muză, s. f., bie S3titfe. blnzdr, s. m., ber Slufeitmaitit. böa, s. f., ber igatspetj; bic 2tb= gottfd)lange. bodbä, s. f., bte ffieerc; vedi şi: babă; —a boerului, SJÎicilltlS» îiiriter; —a vulpei, bie ©itiBeere (Paris quadrifolia). bodcă, s. f., ber ©djäbet; —, adv., . gar ittd)tS; a nu sei —gar nidjts berfteljcit. boacănă, tidv., atBern; asta e prea —, baS ift ju albcrit, 511 Bunt, bodglie, s. f., ber Scuijaufen. boaită, s. f., ber SInftifter, Stuf» ljeţjer, — e, s. pl, ©efiitbet. boala, s. f., bie iîrnnîfjeit, Settdje; —a apei, bţe 28afferfud)t;—de vite, bie SÖiefjfeudje; — cânească, bie ®arrfud)t; — lipicioasă, bie anftccfenöe ifranffjeit; lumească, bte Suftfeudje; — seacă, bie StBäetjruug. bodmbä, s. f., vedi: boabă şi boacă. boăntă, s. f., ber ©tumpf. -bodr, s. m., vedi: bouar. bodre, s. f., ber faufte SBütb, baS Süftdjen; —a zorilor, berSJforgeu» luiitb. bodr/ä, s. f., ber Sßopaitä. bodrze, s. f. pl. (bot.), ber ©djroars» îiimntcl (Nigella damascena), vedi: verguvă învelită. bodşă, s. f., ber §oben; —a colitei, (bot.), baS StnaBeufraut (Orchis morio). hob, s. m. (bot), bie SBotjne, ©au» Boţite: — de grâu. baS fyrncf)t= font; — de linte, baS Stufen» forn; — de strugure. bieSraubeu» Beere; —- selbatec, bie getbBo^ite; — de ţarină, ftad)Btättrige 5ßtatt» erBfe (Lathyrus platyphyllus); 71 a da, a trage cu —ii, fjauBer treiBen mit 33ol)nenfönicrn; a : nu dice —, feilt 2Börtd)Cit rebelt, uid)t mudfeit. boM'lcä, s. f., vecii: bubâlcă. bobâriidc, s. m., veeji: băbârnac. bob-esc, a —i, —it, v. a., treffen, nuircffcit. : bobină, s. f., vecji: mosov. boM'rnac, s. m., vedi: băbârnac. bolifţa lupului, (bot:), vecii: poama vulpei. ltobilnic, s. n. (bot.), vedi: năsturel, brâncuţă. bobită, s. f., bie S3eere; bie Sţvâfjen» Beere (Rmpetrum nigrum). bobitei, s. m. (bot.), ber ©eisîtee (Cytisus). bolilcţ, adj., vedi: bleg. Lobodne, s. f. pl, bie QauBerei. boböc, s. m., bte Sîuofţie; —, bag ©âuSdjctt;—de raţă, baS Enteit» jituşe. bobocel, s. m, bag ShiBjpdjctt, Stugleiit. boboe-esc, a —i, —it, v.n., Sîitofpeit treiben, nuffeimeit. bobörnic, s. m. (bot.), bie ffiad)» Buufle (Veronica beccabunga). boboroj-esc, a —i, —it, v. a., vedi: îmblojesc. boboşât, adj., vedi: bulbucat. böbot, s. n., boliotă, s. f., bie Iobernbe g-tamme; într’o —ă, aufS ©eratemoţt; a vorbi în —, oŞite ÜBerteguug, gerabe f|erauS» reben. bobotde, s. f., bie Sofje, bas g-tader* ■ fetter. bobotează, s. f., bas fŞeft" ber fdjcimtng Sţriftt; bie Şeit. bret SÎSntge; —, vecji şi: tanaboaţă. bobot-csc, a se —1, —it, v: .r., anlaufeit, nufdfitt>elleit Ijobiki. pl. —e. bie ©uBe, ciR C6er!teib ber SSauertt. ‘ bobövnic, s. n. '(bot.), vccli : bo!;cr-nic, pribolnic. bobuşor, s. m. (bot.), ve4i: bob de ţarină. 72 bocal — boieroaică boeäl, pl. —e, s. n., ber Şofai, bocăn-cse, a — i, —it, v. n., flöpfcit. boeänitoäre, s. f. (zool.), vedi: ciocänitoare. boeänitürä, s. f., bas Klopfen. Tioeceä, s. f., ba§ Umljängetiicfj; bic Sßadlctntoaub; ba§ SSitnb; — bcrSSatten, baS SBiuibcI, bieŞiille; — de tutun, ba3 SPadet Sabat itt S5Iättcrn. boeceagiu, s. m., ber SMmcr. l)occcgiti, s. m., ber Sßadtröger. boecealî'e, pl. —uri, s. n., baä S3rautgejd)eitf. boe-esc, a so —i, —ft, v. n., jammern, tueljflagen. liöcet, s. n., bteSBcţflagc, Sotenflage. Iiociroj s. f., bic 5fficl;flagc liocitoare, s. f., ba§ SflagcltfeiB. liocluc, s. n., vedi : bucluc, böenä, adv., ffeif, ftarr. boesfin-esc, (bocşănesc), aclj., ber» Bramt, ait£> Spcljibcrf. liocşeâ, s. f., ba§ ©tfenblcdj iit* tücnbig um ben SRabftod. l>ocş-esc, a —i, —it, v. a., mit ©ifenbled) Beilagen, boilägüii-esc, a —l, —it, v. n., lärmen, [djttmgen, Brummen, maulen. bodigâş, (bodigă'n), s. m. (zool.), vedi: uliu. bodîrle'u, s. m. (zool), ber Sandjer (Colymbus auritus). bodogăn-ese, a —i, —it, v. n., ţjtaţjţjern. Boem, s. m., ber S3öljme; —ä, bic Söljmm. lioemesc, adj., Bitljnufdj; —e, adv., Büljmtfd), auf Böijmifdje Slrt. Boemia, s. f. (geogr >, 339I)iiten. lioer, s. m., vedi: boier, liöflä, s. f., bie SlnfdjibcIIuiig, ber * §öder; —e, s. f. pl. (bot.), vedi: văzdoapă; —e mici (bot), vedi: ferfeniţă lioftu-ese, a —i, —ft, v. 11., Ijocfcrig Werben; a se —i, v. r., fid) botl* ftoţifeit, iiBerlabcn; vedi: gbif-tuesc. bogiieiu, s. ii., vetji: pogace. bogasier, s. m., SJÎanufafturmaarcn* ţciitblcr; —ie, s. f., bie SQîaitu* fafturtbaareiiljanblung. bogasiu, s. ein ©eiucBe. bogi'it, s. in, ber SJieidjc; —, adj., rcid), lDoI)II)aBenb. bogä't, adv., in ŞftUc unb güKe. bogătaş, s. m., ber 9îcid)c, Singe* feljcnc; ber SProţ). liogätäte, s. f., vedi: bogăţie, bogăţ-dsc, a —i, —ft, v. a., reid) madjen, Bercidjerit. bogăţie, s. f., ber Dîeitfjtum, bic giitle. bogdänese, adj., vedi: moldovenesc. bogdaproste, interj., ©ott bcrgelt'3! boger, s. in, vedi: boasele coliţei. bögliet, adj., feift. boglliâliă, s. f., vedi: boaghe. bogldri, s. m. (bot.), ber ©ift* yaljiteitfitfi (Ranunculus scele-ratus), ve4i: piciorul cocoşului reu. bogonis-esc, a —i, —it, v. n., ©cbetc murmeln, bobäciu, vedi: bogaciu: boii't(lă), s. f, bie garBe, rote Srbe; —lä de băcan, bie SBIaitfjolg» farbc. boiangerie, $. f., bie gärBerei. boiangiu, s. m., ber gärber. boiästrä, s. f., bie fdjledjtc, rin* bernbe SM), boier, s. m., ber 33ojar; —, adj., retd), Iboljllja&enb; —eäsä, s. f., bie SSojarttt. lioieresc, s. m., bie Slderfrofyite in ber el;em. SKoIbau, vedi: clacă; —, adj., Bojarifd), abclig; —e, adv., bojareitmä|ig. l)oier-esc, a se —i, —it, v. r., j)od)mütig lucrbeit lioierje, s. f., ber Sojarcnftanb. boierime, s. f., ba§ SBojarentitm, ber I)o{)c Stbcl. boierinăş, s. m., ber S3ojar nie* beren 9îange§, Sanbebelmann. lioieroăică, s. f., bic bonieljme grau; bic SBojariu. boiesc Tioi-esc, a —i, — it, v.a., färßeu. höin, s. m., ber Sßuctjs, bie ©tatur. bojbă-esc, a —i, —it, vedi: bäj-bäesc. bojdeucă, s. f., bic elenbe giittc. iojde, (bojogi), s. m.pl., McSttuge; ©tnqeiucibe, SMbauiteu. liojoţel, s. m. (bot)., bic ftiufcubc SJtcfiWurg (Heleborus footidus). liol, s. n., ba§ Sityfdjcit; bic ţpitlc. liolboăcă, s. f., eine ftctite S8affer= bcrtiefitng, bic ţpfil^îc; ber SBirbct, ©trübet, ©djhtitb. liollioiirc, s. f., vedi: vîrtej. Itolboc-csc, a —i, —it, v. n., in ber ţpfilţje leben. Ijolboros-esc, a —i, —it, v. a., ftottern, brummen; —, fprnbetn, . loaEcn. 1 .liolborosire, s. f., bn? ©tottern, ©ţmtbetn. bolborositor, s. m., ber Stotterer. Ijolbotde, s. f., vetli: bobotae. liolbotine, s. f.pl, aflcrtjanb g-nidjtc. liolblirfl, s. f., vedi: volbură. 1)01(1, pl. —uri, s. n., ber ©tadjet, Slntrieb; ber ©pont, bie 5£rie6= feber; bie ©tedunbet; a da —, aneifern, autreiben. Tioldeiu, s. m., vedi: coteiu. l)ol(l-esc, a —i, —-itj v. a., autreiben, anfpornen, ftadjetit. lioldire, s. f., bag Stutreibcn, ©tadjelit. boldiş, adj., anftadjetub. Tioldlt, adj., ochi —ţi, ©tofjaugen. bolilitüra, s. f., bag ©tadjetn. hole de, adj., Mnftict). • lioleâsnă, s. f., bic auftedeubc ifranffjeit, bie Sicrfeudje. liol-esc, a —i, —it, v. n., trau! fein, boleşniţă, s. f., vecli: boleasnä. lioletä, s. f., bie SBottette. l>Ölia, s. f., vecii: umflătură. l)61işte, s. f., vedi: boleasnä. holnăv, adj., îra’itf; a se face —. fron! merbeit, ftcfj Jcanf ftetten; —, s. m., ber Sîranfe. bolnăv-esc, a se —i, —it, w. r., franf tuerben, erfranfen. — bon 73 bolnăvicios, adj., freinftid). bolnävire, s. f., bic Eifraufitng. bolniţă, s. f., bag Sîranîenjtmmer. boloböc, s. n., vedi: poloboc, bolociin, (bololidn), s. m., ber ©teilt« ftumpcu; —, adj., bief; buntm. bolobănit, adj., ftuntpig, berljärtet. bolouicn, s. f. (bot.), bag ©itfjet» fraut, baS SBaffermerf (Sium la-t.ifol.), vedi: cosiţei, bolovan, s. m., vedi: bolocan. bolovăn-esc, a —i, —it, v. n., bic Sfugen aufreijjen; —, v. r., fid) antjäiifen. bolovănos, adj., fyotperig. böltä, s. f., bag ©etöölbe, ber Saben. boltâş, s. m., ber Kaufmann, SMmer. bolt-esc, a —i, —it, v. a., mölbeit. boltiţă, s. f., baS fteiitc ©einötbc, ber sfrämertaben. boltitiirăj s. f., bte SBötbitng. bolundiiriţă, s. f. (bot.), vedi: citimäfae. bombă, s. f., bte 33om6e, 33ranb= fuget. bombă-csc, a —i, —it, v. n., fum* men, brummen, niiirmetu, in beit 33art fjineiitrcbeit. bombăire, s. f., bombäit, pl. —e, s. bag SBrummcit, SOhirmetu. bombăn-esc, a —i, —it, v. ix., vedi: bombäesc. bombăr, s. »». (zool ), bie Şorniffe (Vespa crabro). bombardă, s. f., bte ©d)teuber» . mafd)iite. bombardament, pl. —e, s. n., bag 33ombarbemcnt, bie SBombar* bierung. bombard-ez, a — ä, —dt, v. a., bombarbieren. bombat, adj., fitgelig, aitgejdjwotteit.' bomhinä, s. f. (zool), vedi: broască rîioasă. liomboăne, s. f. pl, S3onbonS. bombonieră, s. f., bie Bonbonniere, bon, pl. —uri, s. ii., bie ©etb» aiiloetfuitg. 74 bonă - bonă, s. f., ba£ Sfinbämnbdjcu. boiică-csc, a —i, —it, v. n., brüflcn, blßdcit, rtifjrcn. Itoiioäiti'irä. s. f., bas 83rüflcn, SÖIöden. boneälii-csc, a —i, —it, v. 11., vedi: boncüesc. bondar, s. m., vedi: bombai1, liondiţă, s. f., bic ’^clgjadc. bondoc, adj., furj, bid; el e un —, er ift ein ffnirps. bonet(ä), s. n. şi f., bie önitbe; —ärie, s. f., bic 5Btrftt)narc. bongodsä, s. f., vedi: minciună gogonată, bont, s. m., bie SBcrfdjtoörung, ber Shtfnifjr, 9ütfftnub; —, adj., ftumţjJ. bontăn-esc, a—i, —It, v. a., podjeu. bontăş, adj., aufriltjrcriţd), auf* ftänbifdj. bont-csc, a —i, —it, v. a., ab» ftunififcn. Lonz, s. m., ber SSoitje. bor, s. m., bn§ S3or; — ât, s. m., bn£ SBorfafj. Itoraugic, s. m., bic 9vt>f)fcibc; —, vedi: torţei, liorantă, s. f. (bot,.), ber 33oreffd), SBofjfgcnntt, bicOcf)feuäuuge(Bor-i-ago offic.). börax, s. m., ba§ SBoraj. borbiinöc, s. m. (bot.), vedi: cu-imniţă. borbodllă, s. f., vedi: boabă, borboros-esc, a —i, —it, v. n., ve4i: bolborosesc, borbos-esr, a —i, —it, v. n., foltern (Srntfjafjn). borcan, pl. —e, s. ber große St'rug, Sofjf. borcăndt. adj., Baitdjig, bid; nas . _—: bic große, gebogene 9?afe. börcili, s. m. (bot.), vedi: porci, bord, s. n., ber SRaitb; SBorb. bordein, pl. —e, s. n., bic Erb» fjütte, cie. ^üttc. bordtif, s. ii., veiu: burduf, bordură, s. f., bie ©infaffitng, ber | ©aum, 23e)af}. [ - bosaeä "boreal, adj., ittfrbfid), gitnt Sîorbcit gehörig; auroră —ä, baS 9forb= liqt. boredsä, s. f., bicönufiluirtin, g-rait. bor-csc, n -—i, —it, v. a., auSHiftcii. bor-e'se, a —î, — ît, v. brerfjcn,. freien, fid) übergeben, bortă, s. f., ber S'cjjcn, 5£rübc(fram. borfä-ese, a —i, —it, v. pfitit* bern, auSrcmbcn. borfaş, s. m., ber ©t>ipubc, ©djefrn. Loriaşîc, s. f., bie ©ţiiţjbiibcrci, ber ©djelutcnftrcid). borleturi, s. n., Sröbcffrani; 9?iţ)ţ>» fadjen. borban, pl. —e, s. n., ber Raufen; ba§ 53aud)fell. börliot, pl. —e, s. n., bic ©djtcmţic.. boric, adj., SQor». borilă, s. m., ber Siorbtuiub. "borîtiii'jî, s. f., ba§5(it§gcj)}iecne. boniă-csc, a —i, —it, v. n., vedi: bombäesc. borodne, s. f. pl., bic Soruenegge. "borolmâţă, s. f., vedi: tanaboaţă. borönä, s. f., vedi; boroane. boromt, s. v., bn§ Eggen, borş, s. m., bic faitrc Sîfcicufuţjţjc; a sufla cuiva în —, jemanb ärgern, if)jn hoffen tyicfcit. borţ, s. m., ber bidc SSaud). bortii, s. f., bic SBortc; —, bas Sod), bie Şo^fuug. bortiiş, s. m., ber Şbljtciibciuoljncr. bortel-esc, a —i, —it, v. a., vedir bort.esc. bortelit, adj., butd)töd)crt. bort-csc, a —i, —it, v. a., auS» bopreit, ait§I;B^Ien. bortos, adj., au^getjötjlt, burdjbo^rt. liorţos, adj., bidbcutdjig, trädjtig. borţos-ez, a — d —dt, v. a., fd;it)Sn» gern; a se —a, v. r., fdiroangcr, träd)tig inerbcu. borviz, s. n., bag fofifettfaure Süaffer. boş, s. ii., ber ©niub&ntfe::, C;;cr^ baffen. lio.sdeä, s. f. (bot.), bie Slfpcupeft» Wurj, bcrSSranbfattid; (Petasites), vedi: ciucuraş. boşar — boşdr, s. m., grofjc.SBaffcrmcfoitc. boscdr, s. m., ber gaubcrcr. hoscărie, bosconnă, bosconăric, s. f., bic Qnulicvci, Şcj;crei. ltoscliet, s. ii.j bag SBâtbd)en, bag ©clnijd). Loscon-esc, a —i, —it, v. a., jdjtuabcn, pfaubcnt, nturmefu. boscorod-esc, a —i, —it, v. n., fdjtuaţicn, planbern, murmeln. Loscorodire, s. f., bic ©d)tBâjjcrei. Bosfor, s. m. (geogr.), ber S80S* lumig. ■ bosîniildt, adj., aufgeBfafcit; ţdjmol» fcnb. bosî'mflu, a se — si, —ât, v. j-., ftdj Bor gorit aufBlafcit; fdjmoflen. bosimi, s. f., ber ©trcid), hoffen. Bosnia, s. f. (geogr.), Sogtticn; —c, s. in., ber 33o§uiafc; —c, adj., bogitiafifd). boşorog, adj., mit bem 33vucf) bc= tjaţtct, îriiţ)ţ>clf)aft. boşorog-edlă, —ie, s. f., ber Şoben= bntdj, SannBrua). bostan, s. vi. (bot.), ber Sfiirbtg; — butnros, ber SBarjentürbig; — alb, ber ©pcifeîiirbig, vedi: dovleac. bostănărie, s. f., aMoneitpflatt» png. ■ bostangiu, s. m., ber ©einiife= ’ gärtner; ef)em. türfifdjer ©orbe«1 fofbat. l)6ştină, s. f., bie Seffern. Loştindr, s.m., berSefternfammfer. LoştillC, s. f. pl., verăl)ăii6c, s. m. (bot), vecii '• bri-bănoo. lirălietc, s. m., vedi: vrăbior. toă'liiii, s. m. (bot.), bie Qnden» fd)ote (Bunias orient.). Itrac, s. in., ber Shtgfdjufi, 2htg= Wurf; eilte 2(rt SBad)tctf)unb. liracliiâl, adj., Sfrrn». Imicliiu, s. n., bag ®rad)iunt. Itriiciiiă. s. f., bte S3iitbe, SeibBtube ber grauen; ber ©itrt. l)răcinăr, pl. —e, s. n., ber Şofen» riemen. Itraciri, s. f. pl., vedi: bräcinä. liractee, s. f. (bot.), bte 58ralteen. l»răcii-6sc, a —i, —it, v. «ug= werfen, auSmcrgen, fidjteit. lirăcuit, adj., Shigfdjufc. brad, s.m. (bot.), bic Samte, gid)te; — alb, — nemeş, bie SSeifj» tarnte, Gsbettannc; — roşu, bie gc* meine gidjtc, SRottanne, ©diwarg* tarnte. brfulet, lirudi’ş, pl. —e, s. n., ber Saiineitwalb. Imulişo-Ară, s. f. (zool.), bic 5Mrf= l)cnitc (Tetrao tetrix). brndişor, s. m. (bot.), bic 23ad)= fyolberftaubc (Juniperus comun.), vecii: ienuper; —, ber SSnrlaţîţ) (Lycopodium selago). lirâgn, s. f., ber ©irfetraut. liragagcrie, s. f., bic §irfctrnuf= Brauerei. bragagiu, s. m., ber ßirfetranf* Brauer, ber Şirfetraitfticrftuifcr. bragliinä, s. f., cine ?(rt fdjwargcr SraitBett. brä'glfi, s. f., vedi: bligle. brillm, s. f., bas SJJafg, bic SKaifdje, Woraus SBter qcBraut wtirbe; ber 53obcitfa(3 Beim S3raitittwetu= Brennen. brnMr, s. m., ber ScffiHcitr. bräliflrio, s. f., bic S3reuucrei. bräicä, s. f., bie öüubiu. brä(li)ina, s. m., eine inbtfdjc @ott* îjeit; 93rafjma. bra(li)imi-nic, adj., Brafjitianifdj; —nîsm,s. H.,bag S3raT)manenhtm. bra(li)nrin, s. m., Şţkicftcr be§ SBrafjma; ber S3raf)mtiic; —,adj., vedi: bramanic. Brăila, s. f. (geogr.), S3raila (©tabt an ber ®oitau). brăiledn, adj., aug Süraifa. brânăr, s. m., ber ©ilrtlcr. brâ'nc-ă, s. f., bte Mane, Şra^e, SBorberpfote; a da cuiva —i, jeniatib jur Sf)ivrc fţinanŞwerfen, nieberwerfcn; pe —i, în —i, auf allen SBiercn; inima îi dă —, ancifern; —, ber SfreBg, bic @eftd)tg=D{ofc,btc®riifcitgeid;Wn[ft aiit§alţc BctSßfcrbeit ititb ©d)Wci* ucu; —a ursului, (bot.), bie S3ârcitflnit (Heracleum sphon-dilium): —a mâţej, baS ţâilfige Sţufjrlraut (Antennaria dioica); —a porcului, bieS3raun» Wurj (Scropbularia nodosa), lirânc-csc, a —i, —it, v. a., au» Jpadfcit; auf aUeit SSteren frieren. branchii - brâncbii, s. f. pl., bic Jîiemcn. brnricidg, s. v., bct ftcinigc Drt. hrânci'ş, adv., auf alten S3iercit. lirAnci'iş, adj., teidjtfüfjig. fyrimciiţn, s.f. (bot.), bic S3ruuncu* freffe (Nastnrţium aqnat.): — do grădină, bie ©artcnfreffe (Lepidinm sativum);— depisică, vc()i: brânca mâţei; —a voinicului, ber Sîaufcnfcnf. brânduşe, s. f. (bot.), bic primei; — tomnatică, bic föerbftäcittofe (Colchicum autumn.);— primă-vcratică, bag Sd)uecg(0dd)cn (Galantlius nivalis). lirău-esc, a —i, —it, v. a., aer» frfjrctcn, iu iibtcit 8îuf Bringen. brân6ţc, s. f. pl., ber ©urt. lirânişor, s. n., bns ©iirtetbanb Lraniştc, s. f., bag SSätbdjcn auf einer StntjtSfje; bie Staatgbomäue. branşe, s. /., Dic9tbtcitung,S3rnnd)c. brn'nză, s. f., bcrSîfifc; frate frate — o po bani, iu ©ctbfadjcu f»i)rt bic ©cm(ittid)feit auf; a nu face — cn cineva, fidj nidjt ücrtrngcn. brfmznr, s. m., ber iîntcmadjer; STäfcberfäufer; —eâsă, bic SMfc» frmt. ltrâuzărîc, s. f., ber .ft’nfcmnrît; cine grofjc 9J(cuge fiafe, Sîâfc» lunare. brânzeturi, s. f., Sfäjenrtcn, Sîcifc» luaarcu; Sîâfcfpcifcn. brnnzös, adj., föfig. brâslă, s. f., ber ©ciucrtDercin, bic SfiSrpcrfdjaft. brăslâş, s. m., bag SOJitgtieb eineg ©«ucrFucreincS. brasoâvo, s. f. pl., bic iîronftabtcr Süaare; grobe Süknrc; fcfjfcdjtc SBaarc; bicSilgcu, Stuffdjnctbcrci. BrnşiSv, s. m. (geogr.), Stronftabt. brnşoveân, s. m., ber Sîrouftabtcr; —fi, bic iîrouftnbtcrin; —, adj., Sîronftăbtcr; —că, s. f., ber 5ul)nnanu§nmgcn. ljraşovcncsc, adj., Jfronftăbterifd); —e, adj., und) îîronftăbtcr Slrt; auffdjncibcriţd). — brebenel 77 braşovenie, s. f., bie Sfronftcibter SSnarcuuicberfage. braţ, pl. —e, s. ii., ber Strm; bie SDiadjt; un — de lemne, ein Strm botIŞotg; a strînge în—e, umarmen, brăţară, pl. —e, s. n., brăţeâ, s. f., bn§ Slrmbaub; meşteşugul la om e — de anr, .ţmnblticrf fjat gotbenen Soben. brätele, s. f. pl., bie Şofeu» träger. ltrăţiş, adv., SDÎanit gegen 9Jîamt. brăţos, adj., ftarfe Strmc fjabenb. Itrâ'n, pl. brăne (brâe), s. n., ber ©iirtet, ber ©urt; —1 unui zid, ber SOÎaucrfrană; târăe —, ber gänfer, itrafcîjfer, Staufer; —, ciu £0113. brav, adj., tapfer, mutig, rcdjt» fd)ajfcn, braţ;, brav-cz, a —â, —ât, v. a., bic Stirne bieten, fjerousforbcrn. brâvo! interj., brabol bravură, s. f., bic 5£apfcrfeit, ber ftclbcumtit. brazdă, s. f., bic g-urd)e, Strieme, SRuujcl; —de earbă, ber Sd)h)a» ben, Strid) beim TOöfjcn; a da po —, auf ben redjten 2Bcg lueifeit; a se da la —, fid) aupnffcn, 5î5cr= ftaub auncfjmen; a pune în —, nu bic Strbcit fcţjcit. brăzdâr, s. n., ber gurdjenjicfjcr. brăzdâre, s. f., bag gurdjen. brăzd-ez, a —â, —ât; —n-esc, a —i, —it, v. a., vedi: brezdez. lire! interj., ţel tjolta! breâz, adj., fcfjecfig, gefdjcrît; cal —, ber Srfjed; foame —ă, ier Şcififjuugcr. breb, s. m. (zool.), ber S3iber; de —, Biber». Lrebenă, s. f. (bot.), bic SBatb* anemone, 2SntbfilI)fdjettc (Anemone silvat.). brobcneâc, s. m. (zool.), vec}i: sturz cântăreţ. brcben61, (brelienei), s. m. (bot.), bcr2crd)cufporn(Corydalis cava). '78 breiu — bronz breiu, s. m. (bot.), bag 33ingcl= traut, bic Şutibginetbe (Mercu-rialis annua). breşă, s. f., bte ©titrntlüde in einer SKancr, S3refd)c. Itl'esle, s. f. pl., vetli: braslä. ltresldş, s. m., vedi: brăslaş. bretele, s. f. pl., vedi: brätele, brevă, s. f., bag (papfffidjc) fflrcbe. lircvet, pl. —e, s. it., bag patent, ber ©nabenbrief; —ät, adj., patentiert, brevet-ez, .a —ii, —dt, v. a., patentieren. l>reviiir, pl. —e, s. n., bag fitrge SJergeidjniS, ber Iurgc SScridjt; —, ein ©ebetbud). brezde, s. f., ber fid) ttric ein Şarlefitt anffeibet; ber Şarleîtit. brezd-ez. a—d, —dt, v. a., fnrdjctt, in ©djroabcn legen. üriMnöc, s. m. (bot.), bag Qmmer» grillt (Vinca minor), bribönic, s.m. ve^i: pribolnic. ibric, jj/. —uri, s. n., ber gtueiniafter. briccdg, pl. brieege, s. n., bag Safdjettmeffet, ©djnappmcffer. bricicä, s. f., ber leiajte SBagett. briciu. pl. — e, s. n., bas> Sîa'fier» meffer. brie, s. f. (bot.), ba§ ©prittgfrant (Impatiens nolli tangere); veiji: slăbănog, brigadă, s. f., bie S3rigabe. brigadir, s. m., ber SSrtgabier. brigand, s. m., ber SRäuber, S3ri= gant; —ägiu,s. «v83rigantentnm. brigantinä, s. 'f., ein tteineg ©d)iff. brî'glă, s. f., vedi: blîgle. briliant, pl. —e, s. n., ber ©Iang= biamaitt, SSrillant; —, adj., glatt» jenb, ait§geäeid)itet. briliodncă, s./vbot.), bie@d)ttmtbcn-hHtrj (Asclepias Vincetoxicum). brîneţ, s. n., vedi: brâneţe. Itriülä, s. f. (bot.), vedi: brânca : ursului. brişcă, s. f., ve4i: bricicä; —, bag 5tafd)ennteffer. Jiritdnia, s. f. (geogr.), Britannien. britdnic, adj., brittaniiifd). britic, adj., brittifd). brodjbä, s. f. (bot), bic ©tedritbc (Brassica rapa); —e, pl., ve4i: bolbotine. broască, s. f. (zool.), ber g-rofdi; — rîioasă, bic Strbtc; — ţestoasă, bic ©djitbfrüte; — verde, , ber ©ragfrofd); — de earbä, ve4i: brotac; — snb limbă, bic ţţkftbtnttcr, bic griifdjlciit» geţdjnniift; — la zar, ba§©a)Iofî, ©djtoţjbted); —, ve4i: clin. brobinţă, s. f. (bot.), bag ©treidj» traut, gärBefrant (Reseda ln-teola). broboadă, .s. /., bag Sfopftnd). broboană, s. f., bic SBccrc. brobod-esc. a —i, —it, v. a., ben Sfopf im't ctttcnt 5utd) bebedeu, cintjüllen, bcr[d)(ciern. brobon-ez, a —d, —dt, v. a., perlen. broedt, s. ii., bag ©cibcubrofat. brochiu, (brociu), s. m. (miner.), ber SHötel; —, (bot.), ber Srapp (Rnbia tinctorum). . bnhl, s. m., bie Überfahrt, Über» fnljrplätte. broddr, s. m., vedi: brudar. brodedlä, s. f., ’ber Sttfafl, bag Qniantmentrcffeu. broderie, s. f., bie ©tidcrci. brod-esc, a —i, —it, v. a., treffen, antreffen, erraten; a se —i, v. r., fid) jiitragcn, änfamnientreffett. brod-ez, a — d, —dt, v. a., ftidett. brom, s. m. (ehem.), bag S3rotn. bronidt, pl. —e, s. n. (ehem.), bag bromfattre ©afj. brom ürä, s. f., bie SBrontberbhtbnng. broncliidl, adj., ştt ben SBrondjiett gehörig, brond)iaf.. .. brönchii, s. f. pl., bic S8rond)icn, £uftröl)ren ber Einige, bronchitä, s. f., bie SSrond)itig. bronz, pl. —uri, s. n., bic SSroitje, ba§ ©rägemifd), Sie Sronge» taaaren; ve4i: cioae;—at, adj., bronjefarben. broşare "broş-drc, s. f., baâ 53rofd;iercn; —ât, ailj., gcîjcftct; —ez, a —a, —ât, v. a., Şcfteu. . ' Itroscănesc, adj., fjfrofd)*. liroscărie, s. f., bic grofdjladie, • ba§ ©itmpflod). Iiroscăriţă, s. f. (bot.), ba§ Saidj» fraut (Potamogeton), vedi: notai oare. brosccsc, adj., bie gröfdje be= treffcnb, grofd)-; lână —ă, ber SBnffcrfabcit, bic . fabcitförmigc Sllge; —e, adv., itad) g-röfdjeart. "broscet, s. n., bte gröfdjc; îleirte Stiuber. .liroscliiţii, s. f. (bot.), vedi: rân-zişoară; —, vedi: alt.iţă. "brosediu, s. m., ber grofje grofd); —,'Sfofeitamen für fleine Äitiber. broscuţă, s. f., baă fyrdfcTjrfjeu. liroştoriscă, adj., lână —, (bot.), ber aBafferfabeu. Itroştet, s. n., vedi: broscet. liroşiiră, s. f., baS $eft, bie 33rod)iirc. Tiroşurdt, adj., gefeftet; ltefentngs>* lueiţe Wbgabe etncS SBudjeâ. lirotdc, brotăcdr, s: m. (zool.), ber Saubfrofd). ltrotăcel, s. m. (zool ), ber ©rün= fitif (Fringilla chloris). ln'ud. adj., eigcnftunig, Initnenfjaft. l)ruftr, bie Sînrbuulet; asta este —a, ba fiţjt ber îfnoteu. lmbâ'lcă, s. f., bic ©cţdjlmilft. bubdt, s. n., bic SBtattcrn, ^odeit; stricat de —, ciupit de —, blatternarbig. Imbă'ii, pl. —e, s. ein SKantet aug grobem SSoIlftoff, vedi: bobou. bube, s. f. pl, ©efdjimire; — dulci, bic ©djuunbe; —le oilor, bic ©d)afpoden; —le mânzului, bie 2>riijc ber giittett. buberic, s. n. (hot.), vedi: brânca porcului, bub-ez, a se — d, —At, v. r., bie 33(attern befommen. bnböiu, pl. —e, s. n., bie S3eitle, bag 2(ag. bubulllie, s. in. (bot.), vecii: brun-' cruţ. bubds, adj., bententjoff, frâijtg. l)iilme, v. impers., e§ bröljnt. bubu-6sc, a —i, —it, v. 11., bröfjuen, fitatleit, fjart ftopfen. l)ulmlt, pl. —e, s. ii., bag ®röljnen, Sradjeit, ©eîrad;; —viră, $. f., bag anţaltenbe ©eîrad). liubuliţă, s. f., bie fteine SSIatter, Sriţjblatter, ginne, bnburös, adj., roarjtg, fimtig. buburuză, s. f., ve4i: bubuliţă. l)uc, s. m., bic gtode, bag Sitfdjel; — de per, bie Şaarlocfe, bag Şaarbiifdjet; într’un —, fogleidj, augenbtidtid); ä fi — de foame, ' fetjr fiungrtg fein, bucă, s. f., bie S3acfe; —a şe4utnlui, ber ^interbaden; ■—, vecii: îmbucat. lineal, adj., junt 9Jhtnb gehörig, 2Jhtnb=. bucăldin, adj., fdjhmrgmautig; bicî= badig. bncăldt, adj., bidbadig. bucdtă, s. f., bag ©tM; ©erid)t; bie ©peife. — bnciniş bucătdr, s. m., ber SVodj; —eâsă, bic SftSdjin. bucătăr-osc, «a —i,—it, v. n., einen $od) abgebeit, îodjen, cincitQmbifj ncfjmeit. bucătărie, s. f., bte Sîiidjc, ©pcife» Jammer. bucdtc, s. f. pl, bag ©etreibe, bie griidjtc; bic grnd)t; ©peifeti; — de dulce, gteifdjfpctfcn; — de post, gaftenfpcijvn. luicăţel, s. n. (bot.), ŞitubSftraufj* grag (Trichodium caninum). "bncăţ-esc, a —i, —it, v. a., ger» ftiideln. bucăţică, s. fbag Sijjdjen; ■— de fată, bng S3adfifd)d)eu'; — ruptă din . . . , tute aug bent ©efidjt gefd)nitten. biicătdiu, s. ii., bag grofjc ©tiid, ber große SBiffeit. liucătiiră, s. f., ber Siffen. bucccd, s. f., bie ®iid)[c; — oa luminarului, bic £eud)tertille; —oa roţii, bic SîaBe. buche, s. f., ber S3ud)ftabe. buchcr, s. m., ber 9tbcfd)ii^; —6sce, adv., nad) Stnfănger Sfrt, ait= mobtfd). biiehöt, pl. —e, s. n., ber Stumen» ftrauß. buchetieră, s. f., bag 23(umen» mäbdjeit, bie; SSInmenberfäuferin. bucii in-esc, a —i, —it, v. a., atte ©djartefeit Icfen. bucbinist, s. m., ber Slnttqnar. buchiseala, s. f., bag $ritge(n, ®urd)tt)a[fen. bnehis-oz, a —ă, —ât, v. a., prii» geln, bitrcpltutett, mit ber gauft fd)tageit. biici, s. m. pl, ber gtang; bie ©petjeit. bucin, pl. —e, s. bag ©Iafe= ţorn; —, ber SRaud)fang. bucin, a —d, —dt, v. n., iti§ Şorn blafen. bueiii/îtör, s. m., ber Şoniblafer. bnciniş, s. m. (bot.), ber 2oH= îfirbcl, bie §unbggîeiffe (Aethusa j bucium - j cynâpium); — de apă, ve$i: cucută de apă. 1 Inicinm, s. m., berSSeinftod, 9htmţ)j; i —, baä igont, Me ©djalmet; ein ; . getmmbener Körper, ba§ Diopr; i: ä cânta din —, fdjarmeien, in§ i Şorn blafcn. J Imcinm, a —d, —dt, v. a., Btaţeu, i fdjntmeieu; ä —a în lumea lai'gâ, etlüng auSpoţaimen; a —a dih ij bucium, taut öerffinbeit. buciumdre, s. f., bäl Sdjalmcicn, SBIafen. buciumdş, bnciumätör, s. m., ber §otn6läfer; —, adj., Majenb. , liucinmătnră, s. f., bic ganfare. biiclä, s. f., bie Jgaarlocfe. . bucl-dz, a —ă,— Ätj v. a., bas Şaar frättfdfn. Imelüc, pl.—uri, s. ii., bic 58«» tnidiung; —âş, adj., fjättbef» fiidjtig. Imcmed, s. f., bic Slnftofjfdjiiur. Itncn-esc, a — i* — it, v. a., Mit Ungeftünt frfjlagen, fdjfeitbmt. lmcoavnii, s. f., ba§ SIS3£*83nd). bucolic, adj., gnm Şirtcnteben gehörig. bucös, adj., bufdjig, flodtg, Bädtg. Bucovina, s. f. (geogi\), bie 33u= foroiua. bucovinedn, s. m., ber S3ü!ott>iner; —&, bie SBitfowinetitt; , adj., 33ufonriner. bticrdn, s. k., ber Ddjfenlöjjf (itt ber SIrcfjiteftur). biicsä'n, s. m. (bot.), ba? Şfcicmcit-front (Spârtium scopârium); ber SRof|rfo(ben (Typha). bucş-esc, a —i, — it, v. über» Jajtägen; iiberşieţett. bucur, a se —â, —dt, v. r., fid) freuen, froţloden, fro| feilt. ‘ Bucnresci, vedi: Bucureştii Imcureşfedn, s. m., ber JBufarefter; —ă, bie SSufarefteriri; —,adj., S3itfarefter. Bucureşti, S; in. pl. (geogr.), S3u= fareft. ■ 8 Barcianu, Dicţionar. - bufniţă. 81 bncurie, s. /., bie greube, SBonne, baS «ergniigert; cu —, gem, mit grenben, Bon Şerjeit gern, bucuros, adj. şi adv.,~miHig, fröfi; gern; — de oaspeţi, gaftfrcutto« lid); a fi — de ceva, de cineva, ettoaS mit grcubcn auffitdjett, tuillfoinmen fein; foarte rectjt gem. lmdă, s. f., bet SIBort, St&tritt. Buda, s. f. (geogr.), Dfen; —Pesta, SBubdlpeft. buddiu, pl. —e, veiji: bădau. buddşcă, s. f., ber SBottidj; ba§ furge, bide grauettâimmer. budget, pl. —e, s. n., bet Soften* flber|d)(ag, ber Stuâgabeplân, bas SSu&get. Büdlia, s. iii'., S3ubf)a. budhism, s. bet ©ubfjaiSmuâ. büdie, s. f., her Stäubet, ba§ Sönndjen. budincă, s. f., ber Tübbing, bndnbâiţă, s. f., ber ^opanj. bndum, s. n., ber Eimer (Siefäfs). buduldc, adj., cinfättig. biidul-âsc, a ^-i, —it, v. n., Şerum» roiiŞfen. budur, s. n., ber aitägeljöfjltc S3aitnt= ftatttni. buduref, s. n., ber SRaiid)fang. budnroin, s.n., ber Snmnenfrnuj. biiduşle'n, s. m., ber Şeriimftreicfjer. bu-esc, a —i, — it, v.u., ftürtneti. buestru, s. m., Ve^i: buiestru, buf, interj., Bnff. bufante, s. f. pl., ber S3aufdj, (an Kleibern), bufet, pl. —uri, s. «., ber Sct)euf= tifet), bie Ärebcns. buftea, s. m., bufnă, s. f., ba§ S8IafeBa(ggefic&t; —, adj., ţjaitâ» badig, bidbădig. Imfn-csc, a—i, —it,v. n., bieSBacfeit aufbtaien, ţiuffen, fd)moIIcn; a—i de rîs, mit bem Stttfien ŞeraiiS» ijlaţţcn. bufniţă, s. f. (zool.), ve4i: btihă; — de peatră, ber "©teiiţfatfjj, (Noctua saxatilis). G 82 buged — bulevard btiged, adj., üppig; fett. bugculft, ber §öcfer. bulbucei, s. m. pl. (bot.), bte ©umpfbotterbtume, bas ©o(b» tröpfefjen (Trollius). bulbuc-esc, a —i, —it, v. n., 83(a)en . Werfen, aufbraitfen, auţd)iueHeu, Wölben. bulbiici, s. m. pl., — de munte (bot.), vedi: măr auriu, biîlciu, pl. ri, s. it., ein S3o/f§» feft; Qaţrmarft; ba§ ilircEjtuei^» feft. bulciindra, s. f., ber Snmpen, Sappen, gegen;- bag übctberiidi* tigte grauenjimmer. bnleiircä, s. f., vedi: liurcä. liulendros, s. m., ber Sump; —, adj., (ltmpig,. jerhimpt. buletin, pl. — e, s. ber Sageg» beritf)t, bag BitHctin. bnlevâril, pl. — uri, s. n., ber SBaD, bie SSormauer, ©d)n|wcf)r. bulfeiu - bnlf'ein, adj., augcfdjiuollcn; —, ■ s. n., bte ,god)ffangcii. Lnlgiir, s. m., ber Shtlgare; —easä, bie S3ulgariit. blilgär(e), s. m., vedi: bruş. bulgăresc, adj., .bulgarifdj. Bulgaria, s. f. (geogr.), Bulgarien, bulgărinic, s f., bag Sulgareutuni. lmlgfiröiu. s. m., ber SSuIgare . (irontfd)). Lnlgu-6sc, a —i, —it, v. n., betäubt fern, irre reben. lmlguire, s. f., bag Qrrerebett, : Sßljantaficren. Lullmc, s. n., bte Sadje. . buliclter, s. m., bag Safdjenmeffer mit ©rtff. bulin, ş. 11., bie Oblate. Lnlue, adv.,. IjnufcuiDciie; —esc, a se —i, —it, v. r., fid) autjäufeu. Luliighinä, s. f., ber SÎIof). lmlz, s. m., vecii: bruş. Luni, interj., SBum! Lnnib, s. m., ber Sîitoţjf. lmmMc, s. m., bie SBaumtüoHe; de —, bauntluotteit; — explosiv, bie ©djiefjbaumtuolle. Imnibäctir, s. m., ber SBaumwoIIeu» arbeit er. ■ l)Uinl)ăcărie, s. f., 33aitmluofl= waaten. bnnilmciiriţă, s. f. (bot.),. vedi: lftnariţă. . LuniLăcei, s.n., bas'BauintuoKgnnt. Lnnilmc-esc, a —i, —it, v. a., mit SSaumtüoÄe augfütteru, mattieren. bnmlmcâs,«c?j\,ţd)hjammid)t,faţcrig, baummolen. . LuniLarä, s. f., ber SSombenîeffet. luuulicn, adv., aufgebuufcn; fteif; ifi'tüg. Lunibulin, adj., Ingelrttnb. . . ■ ■ : Liuiiburßz, s. m. (bot ), ber Hoţjftict - (Schoenus nigricans). l)uinl)urin, adj., vedi: bumbuliu. Luniluişcă, s." f., bie ©ţ)etmabe(. Lunibnşor, s. m. (bot.), vedi: bum-.barez. Imn, s. 11. bag ©ut, ©ute; —,s. m., . ber ©rofjtoater; —uri, s. f. pl., - bunget 83 bas SScnnögeit, bte Şabe, bag' ©ut. bun, adj., gut, gütig; tauglid), geeigneterem, uuöcrfcilfdjt; frate —, ber leiblicfje Söruber;, — de mâncat, genießbar; — de.beut, triutbar; — de ceva, tauglid), gu ettriag nftţjlid); —. de gură, eine geläufige Şititge Ijabenb; o palmă —ă, eine berbe DŞr» feige; de ce, la ce e —ă asta? tuag itü|t .bag? a ave, mână —ă, eine fdjöne Şaitb. fdjreiben; a nu fi. — de nimic, 3it. iud)tg git gebraudjeu feilt; a sta pe picior —, luoţjlljabenb,. attgefeljen ■ feilt; o oară —ă de drum, eilte . gute SBegfhtttbe tocit; să fie în ceas —, înofjl bctomm’g! — ă dimineaţa, guten SKorgctt! —ă seara!. guten Wbcnb! seara —ă! . gute 9îad)t! —, adv., gut, mciuet* R'cgcit! . , Lună, s. f., bie ©rofjmutter. . Lnnacredinţă, s. f., bie 2Iufrid)ttg= . fcit. lmnacuviintă, s. f., ber Slitftanb. ImnăoiVră, adv., tnofjlanl jnm £8ei= frici. Lunaplăcerc, s. f., bag SSofjIgcfallen. Imnă-scitma, s. f., de —,, a —, ftd)er, fidjcrltd;. Lunăstăre, s. f., bag SBoIjlergeljeit, ber SBoŞIftaub. Lnnătâte, s. /., bte ©iite, ©efäHigfeit. Lnnavestire, s. ŞDÎariâ=SSerIttnbi= guug. bunăvoinţă, s. f., ba§ 335of)Ilt)oHeu, bie ©unft, bie 358oI|Igctt)ogcnf)ett. Imncciig, s. m. (bot.), ba§ ®art= moog (Phascum). blinda, s. f., ber Şclg, TOautcI. Imiuluc, adj., vedi: bondoc, bnndiiţii, s. f., ber fleine SDÎautel; — a ventului (bot.), vedi; solo-vîvviţă. Lunete, s. f. pl., i>\t ©iite, ©e* . )nogcuI)ctt. •Liinget, s. m., bie®id)tc be§ SBatbeg, SBalbegbicîtdjt., ; • c» 84 bunic - bunic, s. m., bei- ©rojjBater; —ă, bie ©rojjînntter. bunicel, adj., jieititid) gut. bunt, s. m., vecii: bont. buntăş, adj., vedi: bont.aş. bi'iră; s. f., bei- Dîebel, SJeif ait ben 23humen; — de ploae, bcv SHegen« fd)auer. burâeă, s. f., ber eifige Şftebet. burână, s. ber ©turintninb. burâre, s. f., ber feine Staubregen, burâtec, burdtic, s. n., vedi: bi-otac. burboână, s. f., vedi: agriş, bnrcă, s. f., ber §trteitmantel. burdifis, adj., vecii: burdufos. burduf, s. m., ber SSalo, ©d)Iaud); baS©taubleber; baâBod) im®i§; — de brânză, ber Jîaţebalg; — de unt de lemn, ber£)lţd)taud); a se face — de ceva, fia) Boit« pfropfen, fid) iibercffen. burdutos, adj., bidbäudjig, loanftig. burduluin, s. f., ber Xierroauft. burduluîn-esc, a —i, —it, v. a., äerfteifdjen. burdulios, adj., vecji: burdufos. biirdiilca, s. m., ber ®idtoauft. bnrdnoâsă, s. f., ve4i: bărdăoasă. burduş, s. f., ber 58(aţebatg. burduş-esc, a —i, —it, v. n., unter« î)Bţ)len; ase—1, v. r., anjd)ttjetlen, ttiaiiftig roerben. bureâlă, s. f., vedi: burare. burează, v. impcrs., es fdjauert. burete, s.m. (bot.), ber@d)toamm, Ştlj, bie ŞDîordjel; — acra găl-biniu, iute, ber ţpfefferfd)tt>amm, ţj?fefferltng; — domnesc, ber Şerrenjd)ttmmm; — dulce, rişcov, ber S3rotţd)tt)amm; — păstrăv, de fag, ber SBaittupilä; — pistriţ, ber gliegenfdţtuamm; — venet, păturos, berSBCâtterfiţttiamin; — de câmp, ber g-elbfdjtoatnm (Aga-ricus campestris); —de mare, ber ţBîeerfdjroamm; — de soc, ber §ofluttberfd)tt>amm, baă QiubaS» ofir; — de zadă, ber Särgen* fcţtramm; —le calului, berSOîift« pilj (Agaricus fimentarius); —le bursuc cerbilor, ber (ottfdjfdjiuamm, bic §ir[d)triiffc( (Lycoperdon cer-vinum); — de apă dulce (zool.), ber ©üßWafferfd;)Damm. biireţiu, adj., fd)tt)ammartig. buretos (bureţos), adj., fdjnmmmig, jdjroantmartig, fdjroaiuniidjt. bur-ez, a —â, —ât, v. v., e§ fälft ein feiner SRcgeufdjauer. burgli6z, s. m., ber S3iirger; —, adj., biirgerfid); —Ime, s. f., bie S3iirgerfdjaft; —it, s. bie Söürgertaj-e. bnrgliiu, s. w., ber Slnftedboljrer. buriăiiă, s. f., vedi: buruiană, buriâş, s. n., vei^i: butoiaş, buric, pl. —e, s. n., ber Sîabel; —ul degetului, bie gingci-fpiţşe; —ul pământului, ber 2JHtte[punft ber (Srbe; —ul Vinerei, (bot.), ber ©teinbrcd); bal 58emt3(jaar, grauenfjaar; —ul apei, ber SBaffertta&el (Hydrocotile vulg.); —at, adj., ergaben (gearbeitet), buric, a se —â, —ât, v. r., ţinaitf* friedjeit, ffettern. buricilre, s. f., bic Slufftieg, ba§ §inanff(etterti. buriciit, adj., runb erţaben. buricös, adj., mit einem 9îa6et Berfeljen. bariu, s. n., bal gafjdjen. " burlac, s. m., ber Quttggefefl. burlăcie, s.f., ba^unggefeUentebeii. burliin, s. n., bas Slbăugsroţr. burlesc, adj., ladjerlid), pojfierlid). bnrlinc, s. m., ve4i: brulinc. bnrlmu, pl. — e, s. n., bic 3îbf)re, ’ ba§ rfiotjr, ber ©tempet. burniţă, s. f., ber SRegenfdiaiter; ©priitjregen. burniţ-ez, a —a, —at, v. impers., fdjaitern, fettt regnen, bursă, s. f., bte Sörfe; ba§ <5ti* pettbtum. bursier, s. m., ber ©tipenbiat. bursoâcă, s. f. (bot.), baâ Sorften= gra§ (Setaria glauca). bursuc, a —ă, —ât, v. r., auf« braitţen, fid) Bor Qorn aitfblafen. bursuc■ bursuc, s. m. (zool.), ber löadjg; — de munte, baS SJhirmeltter. bursucă, s. f. (bot.), bie Sönrtfdjte (Bartschia alpina). Lursnflât, adj., vecii: bosumflat, burtă, s. f., ber SBcutdj, SBnuft, bag 33audjfeH; — verde, ber ©pieß* Bürger, SJŞfyilijţer. bnrtös, adj., bitf6äitd)ig. burtucă, s. f., bag Sud) im Gig. lrartüle, s. m., ber ®icf6öudjige. bnruednä, s. f., bag UnJraut; — cănească, vecji: trăpedătoare; — de cinci degete, ber ©önferid), baggingerfrnut(Potentillarecta); — măgărească, vecii: aiov; — porcească, bag ger’fclfraitt (Hi-pocliaeris. radicala); — de friguri, ba§ Sâfdjelfraut Thlaspi avv.); — pucioasă, puturoasă, ber Sîorianber (Coriandrum sativum); — de bubă rea, bie SBaffer&etonie, bag ŞiSHenfraut; —a lingonrei, bag Siebftödel; — de fragi, bag ©rbBeerîraut; — de in, bag Seinfrant (Linaria vulg.), 9?a6elfraut,. ber grauen« fladjg; — de negei, bie S5Bolfg= mild) (Euphörbia platyphylla); — de remf, bieDfterluâei(Aristo-. locbia clematitis);—edomnesci, vecji: vîzdoagă. burneniţă, s. f. (bot.), ber ?higen= troft (Euphrasia offic.). bnrnenus, adj., toott Unfrant, ber» imfrautet. . bnruniţă, s. f., (bot), vedi: bu-rueniţă. Imrzulu-esc, a —i, — it, t>. auftoiegeln, aufftaiţeln;. a se —i, v, r., fid) emporridjten, ftd) em* pBren. bnş-ă, s. f., ber Sßorberarm; de a —ile,_ auf allen SBieren.. busdngân,^.—e, ve4i: buzdugan, buşdmă, s. f., bie etenbe Jgütte. bnşeâlă, s. f., ber ganff[d)(ag, ©toß. liuş-esc, a—i, —it, v. n., tit bie Stniee finfen; ftoßen, LnşmĂchi, s. m. pl., Pantoffeln. - butuc 85 Liisnă, adv., ftvacfe; a căde — la pământ, tuie ©arbeu îtieber* faßen; a da — în odae, iuâ âimmer ftiirjen, îjereiitfti'trmeu. blisolă, s. f., ve(ittuţ>. ltntiic-e.se, a se —i, —it, «. r., phmtp luic cin SÎIoţy locrbeu. butucit, adj., gcfcţfclt. lmtueös, adj., vedi: butucănos. luiturii, s. f., bic ööljhiitg iit einem 23nnm, ber IjoljEc S3mtm. Imtunis, adj., fjofjf, mi?gcf|9f;ft. lmtunigä, s. f., ber Stumpf, SBiujelftod. lmtuşiuiă, s. f., cin attcä ©djaf. biiza, s. f., bic Sippe, ficfjc; —, berSîaitb; —a tunului, bicSMit* bung beg Äfnnoncttrcifjr^. Imză-esc, a —i, —lt, v. n., eilt incincrlidjcg ®efidjt madjett; jdjmoflcit. lmzäilu, s. m., bag SBitrffntauf. Im/.iil, adj., son —, ber Sippcitlaut. Imzür-csc, il —i, —it, v. n., täitfdjett. Imzat, s. m., ber ©rofjttppige; —. adj'., ftarffippig. lmzdugiiu, s. m., ber ©trcitfolbcit; —, (bot.), $gc(gfofbc (Sparga-nium rarnosum). buziiinii, s. f., bic ©ammtbfunte (Tagetes erecta). Imzilä, s. m., vedi: buzăilă. Imzîş, adv., neben ciuattber; a pune caii —, bic ţpferbe neben* ciuanber fpaitnen. Imzişoiîră, s. f., bag Sipptfjen. I)uziş6r, s. m. (bot.), bie Sîoralleu* tniirj (Cymbidium). lmzos, adj., vedi: buzat, lmzunar, pl- —e, s. n., bte Snfcfje. lnizunär-esc, ii —i, —it, v. a., jemanbem bte Safdje leeren,ftefjten. C. C, c, bag G, ber britte S3udifta6e im Sltpljabct. Sautet öor a, o, u, rote f; t>or e, i. rote tfd). C, (giffer) bebcutet: 100; C, (cliem.), ä'ol)(cnftoff; c. (2Ibfiirpng), = curent, (nitfenb; an curent = a. c. ba« laufettbe Saljr, 1. c. = lună curentă, ber [aitfeitbe ŞDtonat. - cflcădârie ca, conj., luic, um, nfS; —, — sä, bantit, auf bnfs; — şi, als, wie, g(eid;roic; —şi cum, — şi când, nfö ob, als lucitu; — la, bei, beiläufig; — mai bn, burrf;ang uidjt. oä, conj., bnfj, beiilj, lucil. caliiilä, s. f., jiibijdje Überlieferung?'* lcl)re; bic Sinufc, 9Jieitd)efci, .Sîn= bate. «ulielcii, s. m. (zool.), ber iîabeljnu (Gadus movliua). ealiaUsl, s. tu., ber (M;ciinlcl)rcr; ber Änbaleitinndjcr. ciiluilislic, adj., gcf;cimlcf)rig, în* baliftijdj. cnliuii«, s. f., bng D&crffeib beg Şţkicftcrg. calmnijä, s. f., ţpcl.yiiaiitef ber giirficn boit cljcmatci; prieftertidjer Oberrod. cnlulz, s. m., ber ©pafiiuadjer; —, adj., fpafjfyaft, fpafjig; —li'c, pl —uri, s. n., ber Sdjabcrnad, bic Sßoffcn. caliostiiu, s. n., ber firnlju. ciiliiiiä, s. f., bie Sîajiitc, jîa&iite. calmiet, pl. —e, s. n., bag @!e* beimgimntcr, Stabinct; bieSamm* lung Don Shtitftrocrfcu; — de an-ticitäti, bie ©ammlitttg ttoit alten Sîunftrocrîeu, bag Stntireufabiuct; ordin de —, ber ©ctjcimbcfeljl; — de loctuiä, bag'Sejejintmcr. cältlu, s. ii., bag ft’abcl. cal)«ti'igiu,s.)i., bicfiiiftcnfc()ifffaî)rt. callül, adv., a l'.tce —, fid) ernte» brigeu. caliriolct-ä, pl. —e, s. w., ber eilt* fpäitnige ©abeliuagcii. eile, ii ciicd, ciu'iit, v. a., Bcfdjcißeu, befitbelit; a se —a, v. r., fd)eif;eii; fetue 92otbnrft berridjteu. căcâ'cc, s. m., ber Sdjeijjer, Sdjeifj* fert; ber geigting, îaugeitid)tg. ciicäeiös, adj., idjeijjcrig; -, s. m., ■ ber !gofcnfd)cif!er. caciidiVr, s. m., veiji: căcăduş. ciicädiirie, s. f., bic Şagebutte, §etfd)epetjd). căcăduş — cadenţă căcăduş, s. in. (bot.), bic ŞunbS» rofe (Rosa canina), vedi: măceş, cacăfrică, s. m., bte 9J?emme~. căcărdâc, s. m.; ber Bobeitîafj beg Satgeg. : : căcărcdză; s. fy ber Sd)aftnift, giecţenmtft. -~ căcărie, s. f., bie ©djeificrei; -ciu 'Sreâj-ŞţSojţen. . cacăsâ'jigcj s. m., bic SKuIjr; rote 9iu$r. - • eacaşdeiy s. m., vedi: măceşi • căcăştOîire, s. f.', vedi:-budă.: căcăstorar; s. m.. ber SIBtrittfegcr, SÎBtrittrâumer căcăt, s. w!, "ber ®recf, ft'ot, Unrat; — de ciino, ber Şunbâfot; — de muscă, ber gliegenjdjmut}; -^ul dracului (bot.), ber Seufelgbrcd; ba§ ©tecîcnfraut (Assa foetida); —, adj., befdjtffeit, Beflctft. ; căcărel, «. m.; bag $rcdd)en. ■ «ăcăior, s. m., ber Sdjetfjer; —oai-e, bte Sdjeifjcrth. căcă'u, s. m. (zool.), bie BlaittacEe, ■Blanbetfräfje (Corräcias gârrula) veiji: dumbrăveancă. cacliecsiej s. bie SSerberbitţg ber Säfte. . • - ■ cft'ci, conj., benn, Weil, weswegen: câcior, adj^; ;fd)ecftg, gefprenîelt; > abfonberlid), burnm, ungerânmt: căcione, s. f., bag : Buutfcîjecfige, bag rounberltdjc ©emengfel. ' cficmgă, "'s. • f. (zool;), ber Stör (Ascipenser îulhenus) căciulă, s. /., bte SJÎitfee; asta-i altă —, bag ift etwaS Slnbereg!-căciuldr, s. m., ber SMţjeitmatfjer. căciul-esc, a-.se —ij —it, v. r., beit - Şutr bic TOţe bor ©inem ct6» neunten, Complimente tnadjeit. căciulie, s. f., bag Sföpfcfjen,' ber Sd)obf ber BBgcî; — de aiu,-de ceapă, bag SînoBlaudjîâpfcîjen,' bag .SwieBeiföpfdjen. căciulită, s. f., bie Heine 9Jîitţje. căciur, adj:,-vedi :• cacior; ! 1 cacofonic, adj., üBetflingenb. ■■ cacofonie; s. f., ber ÜBelflarig. 87 cac6ni,s.)n.(zool.),berŞermeUn(Mus-; tella erminea); ber igermelinpefj; cad, a căde, cădut, v. n., falten, giifalTen, einfaUcn, nieberfallen, berfaHen, finîen, -ftiirgeii, unter« geţett; geraten; a căde jos, la păment, gitr ©rbe fallen; îtieber* fallen; a —e la picioarele cuiva, 1 -jcmanbem 31t gitfjen faßen; fid) 311 gaißcit luerfcit; a —e din graţia cuiva, jcntaitbeS ©unft berfieren, berfdjerjen;. a —e în prepus, în nenorocire, în sărăcie; in Ber* ■ • badjt,; inS tlngtiiii,-\ in Slrmut geraten; a —e în partea cuiva, jemaiibem äufaHen; a — e la fund, 311 Boben fiitfcn; a -i-e la pat, Bettlägerig Werben; a—e la boală, ineiueÄrait£()eit berfalfen; a —e mort, plö|Iid) fter&en; îi — dinţii, bie gäljne falfen iţm aug; a ’i se —e cuiva, v. T., geBitţrett, gehören/ äufonimen; se cade, v. impers., eSgiemt/es fd)ic!t fid); cum se —e, Wie cg fid) îd)icît, iit ber Drbnung; ’i —e cuiva ceva greu, eg foHţ iţm ftf)Wcr; ’i —e cuiva cineva drag, ItcB gewinnen. ■ ; - cadă, s. f., ber SQobtng, bie ăEantte, Soitne; — de scăldat^ bic Babe« Wanite, vedi: tocitoare, cadaif, s. 11., vedi: cataif, cadâ'nă, s. f., ţiirîifcţe gratt.: . cădâr- s. vi., ber Büttner, Btnber: cădărie, s. f., bie SBaintcnfnbttî. cadastral, adj., 511m SagerBitd) gehörig, fataftrat. cadastru, s. m., bag ©ntnbfteuer* Wefen, SagerBüd),- ber Jfatafter. caddvrn, pl. —e, s. n., ber Seid)-nam, bie ßeidfje. cădelniţă, s. f., bag SKkifjraudjfaß. cădelniţ-ez, a —â, —dt, s. n., vedi: cădesc. -' ■ • - căijeme'ntj pl. —e, s. n., ber gall, Sturj. -cadenţă, s. f., ber ©djhtfjfall, bag Qeittuafî, ber Sîaît, bte Jtäbenj; —, bie ©eBiiljr. ; 88 cadenţat — cais cadenţat, adj., taftinäfjig,fabcnäiert. cădere, s. f., bcrgatl, SSerfall, Sturj; bie Snbttng; —a muşchilor, bag Senbeurocf), .ţmfttucl), bic Qgdjiag. oăd-esc, a —1, —it, o. a., mit SBciŞraudf) BerăucŞent. cadet, s. m., bet ©otbatcn=8ögliug, Sab ct. cădStur, adj., faflenb, Şiufatienb. «iţlctl'tră, f., vedi: cădemSnt; — (de vită), ein magereg ©tüd SSieŞ; eilte hinfällige ţţîerfoit. cadină, s. f., vedi: cadână, cădirc, s. f., bag S3eräud)eru mit SBei^randfj. cădişoără, s. f., ber ftcine 83obiug. cadiu, s. m., ber Slabi, ber tftrfifdjc SRicfjter. cţtdmic, s. f., vedi: gealamină. cădră, s. f., bag SBitb, ©ematbe. cadran, s. n., bie ©ottnenuŞr; bag gifferbtatt. cadrat, vedi: cuadrat. cadr-ez, a —a, — ät, v. n,, üBer= einftinwien. cadril, s. n., bie OnabriUc; —at, adj.-, freujtueife geftreift. eadriliiter, s.u., bte bierfeitige Sigur, cadru, s. n., bie ©infaffung, ber DiaTjttten, bie Sîabreg, cadrnmân, adj., Bierfjanbig. cadrnpöd, adj., bicrfitfjig. cadttc, adj., |ittfâlîtg, öergängtidj, gebrcdjlifŞ. ■cadncitate, s. f., bie Şinfătligfeit, SBergângtidjfeit. ciidiit, adj., gefallen, eingefallen; gebüljrenb. cüeältt, s. f., vedi: căinţă, câer, s. m. şjbag SSiinbel gladjg, ober SBoÜe 511m ©pinnen, cfi-esc, a se —i, —it, v. r-, venett, Bereuen. câfă-6sc, a -^i, —it, v. a., prügeln, cafas, pl. —uri, s. n., bag 'SraŞt* gitter, ber SBinbfdjimt, bic fpa* nifdje SBanb; bie SIBteihing. cafea, s, /. (boţ.), ber Sîaffee; — cu lapte, ber SUlilcŞfaffee; — prăjită, gebrannter, geröfteter Sîaffee. cafegi-ltfişa, s. m., cfjent. ©pjaren» rang. . cafegiu, s. m., ber Sîaffccftcber. cafcntă, s. f., bag Stafţcîn. cafeiicâ, s. f., bag Sîaffeefjmig. cafeniu, adj., Jaffcebrauit. cilfor, s. m., ber ©parrcit, ®ad)* fparrett. caftdu, pl. —e, s. n., bag EŞreu* fleib bei ben Siirleit. căftSn-fisc, a —i, —it, v. a., bag Gfjrenfteib anjicljcu, iu ben S9o= jarenftaitb. crljebcn. căftănit, adj., in ben33ojarcnftanb crŞobcit; guter Saune, caftanliu, adj., aufgeBlafeu. câluilă, s. f., bic Sîadjet; cuptor de —e, ber Sîadjetofen. caia, s. f., bag Şaibe Şufeifen. căiliitr-6z, a —â, — ât, v. a., ju» famntenbringen. c.n’c, pl. —e, s. n., bic SBarfc, ffîonbel. caieciu, s.m., ber Gionbolier, S8ootg* înedjt. caic, s. f. (zool), vecji: gaie. câier, s. m. şi n., ve4i: caer. căi-es'c, a se —i, —it, v. r., ve4i: căesc. cai6t, s. n., bag §eft; — de sarcini, bie SSertraggbcbingungen. caimac, s.m., ber SJcitdjraţm; auf titrfifdje Slrt gefocŞter Saffce; bag SSefte. caimacam, s. m., ber ©teKöcrtreter, ©tattŞalter (beg g-ürffeit). căimăcămic, s. f., client, ©tatţ» Şalţerronrbe. Câ'ine, s. f., ve4i: câne. căiu-ez, a —â, —dt, v. a., be= rocinen, Bebauern, Betrauern; a se —a, v. r., etttmg Bereuen, căi nie, adj., unglüdEIidj. caiuie, s.f., bie ErBarmnngglofigfeit. căinos, adj., erBarmuitggrog. căinţă, s. f., bie STÎcne, bag S3c= bauern, căirc, s. f., bag Sereucn. cais, s. m. (bot.), ber Slprifofctt= baunt (Prunus armeniaca); —ă, s. f., bic Sfyrifofe; —in, adj., aţmîofettfarbig. căiţă, s. f., bie ignube; — de noapte, bie ©djIafŞanbe. _ _ cal, s. m. (zool,), bag ißferb, SRofj, bet ©aul; — de călărit, bag Dîeitpferb;— de ham, bag 3iig« pferb; — de lăgău, bag Stangen» jjferb; — lăturaş, bag §anb* pferb; — de rudă, rotaş, bag ©abeipferb; — de povară, bag Saftpferb; — de fer pe vatră, ber geuerbotf; — bălan, ber ©dämmet; — dereş, ber SBraune, ber SKotfdjimmel; — negru, ber iRappe; — roib, ber gnd)g, ber ©raitjdjimmel; — şarg, ber©otb= fit(f)â; — învSţat, bag a&geridjtete î)5fcrb; — iute, bag feurige, fii^ige . ţjîferb; — moale, bagfanleSßferb; — jugănit, ber SEBaHad), bag faftrierte Sßferbj — pintenog, Ißferb mit weißen glecîen an beit Hinterfüßen; — de Nil, ve cgţt befjaftet, călbez-esc, a se —i, —it, v. r., mit bem Seberegel beţaftet roerben. călbezoară, s. f. (bot,), vedi: călbăşoaiă cälbezös, adj., mit bem .©get Be= ljaftet, Mitllid). calc, a culca, călcat, v. a., treten, betreten, eintreten, gufammen« treten; unterbrüden; a —a casa cui va, Şaugfud)iing Şaftett, unter» ţudjeu; a — i\ în picioare, imter căiţă — calc 89 călăng-csc, a —i, —it, v. a., ber= 90 călcâiu — bic giißc treten; a —a în deşert feţttrctcn; a —a pe pasnrile (pe paşii) cuiva, jcmanb îiadjaţmen, iţit giUH SKuffer neţmeii; a’şi —a pe inimă, freiţeraugfagen; ^ (furii), überfallen/ überrumpeln; a —a o lege, cin Qiefcţj über» treten, berieten; a —a poruncile cuiva, jentaitbcg Sefeţte über« treten; a—a strugurii, Sraiibcn aitgireten; a —a rufele, Bügeln, călcâ'iu, pl. —e, s. n., bte gerfe; ber ©(ţuţabfaţş. calcan, s. n., bag ©djilbdjett. calcâncu, s. n., bag ŞerJenBcin. calcar, pl. —e, s. n. (miner.), ber Sîatfftetn; — scoicos, conchilios, ber SJÎufcţetfqtf; — de transiţie (geol.), ber iXbergauggfatf. călcare, s. f., bas Sreten, ger« treten; — de lege, bie Über« tretuitg, Verlegung beg ©efcţşeg; — de cuvent, de jurământ, ber Sßortbntd), Gsibbrud). ; ; calcaros, adj., fatfartig, farfffcitt« ţâttig. călcat,’ adj., getreten, Betreten; drum —, gebaţnter, gang&arer -2Beg. ■ călcător, adj-, tnetd)er tritt, călcătiiră, s. f., bic Setretung, bas gertreteu; —, bic ţinfattenbe ©i:ttn. • ’calcavură, s, f., bte 3JîâuIfd)eIte, ber Sadeuftreict). calce, s. m., ber $atf. «ulcea, s. f. (bot.). bieScţmntăbtume, ©Hmpfbtume (Caltha palustris); — mică, bag ©djarbodgfraitt (Ficaria ranunculoides); —oa ca lulni, bie jErotlblnme (Ti-ollius). calch-ez, a —â, —ât. v. a., ftidjieren. calcinaţiâuc, s. f., bte Sţatginieritrtg. calcin-ez, a —a, —ât, v. a. tal-ginieren. calciu, s. bag (Tatcium. calcul, s. m., bie 9(ed)tutng, S3e= redjmitig; — diferenţial, -bie ®iffcreitâiat«Dîeijţ)nitttg. calculâbil, adj., Berecţen&ar. calea-valea calcul arc, s. f., bie S3ercd)iuutg, ber Ubcrţdjtag. calculâtor, s. m., ber Scredjncr, 9îcd)mingSfitţrer. calcul-cz, a —â, —ât. v. a., redjuen, . bcrecţneu, ausrecţiten. cald, adj., roarnt, ţcift; ’mi e —, mtr ift ţeijj. căldărâiys. m., ber Seffetfdjmieb. căldărăric, s. f., bie Steffetfdjmiebe. Căldărâş,s.m.(zool),vedi :lngaciu. căldi'n'e, s. f., ber Äeffet; — de vapor, ber ®ampffeffet. căldărî'ni, s. n., bag ©teinpftafter. căldărîmgin, s. m., ber ^ftafterer. căldăruşa, s. f., bag Sîeffeldjeit; —, (bot..), bie 2tfetci (Aquiiegia vulg.). căldicel, căldişur, adj. şi adv., tauttmrm, tautid). căldură, s. f., bte 3$firme;— mare, bte Stţse; —, ber Sifcr; cu —, mit ©tfer, mit SBärnte; călduros, adj., manu, etmârmeitb, Ws; «frig- • călduţ, adj., latiroarnt. cale, s. f., ber SSSeg, $fab, ©ang, bte ©trafjcnbaţii; Steife; — bătută, ber gebaţntc SBeg; — bună! gtiidtidje SReije! — de mijloc, bie SMittetftrafje, ber SDlittetroeg; — ferată, bte ©ifcn&aţn; —a rătăciţilor, — rătăcită, bie SJlitdj* ftrajje am §immet; cu —, redjt, Billig; fără—, unrecţtertDeife, ju ungelegener geit; cu o —, jit« gtetd), mit einem SJÎat; afară din —, aufserorbenttid), übertrieben; pe —, itnterttegg; a afla cu —, für gut Bcfinben; a pune ceva la —, ettoag beranftatten; a pune pre cineva la —, jentanben überreben, âurecţtjejjen (bcţottberg in fd)ted)tem Simt); a fi pe — de a . . . , im 33egriffe fettt. căi cală, s. f., bag Şârfett (beg Gsiţeng); ber 9îaujd). • caleaşca, s. f., bie ffatefdjc. câlca-vâlca, adv., eg geţt an, mittet« mäßig, aituefjm&ar. căleap — cSIcäp, pl.-.—uri; s. vedi: jurebie. caldm, s.ii., bie ftaitgeret (boit : cf)c!!tnl§). ' . calemliic, s. ttjofjlviedjeubes §0(5. calemgiii, ; s. :m:, ber. ©direiBer, SdjiJnftfjreiBcr (bon eSjematä). calemldr, s. vecii: călindar. calendröiu, s. ?»., ber £aitgeitid)tg. căl-dsc, a —i, —it, fjărtcit, ftâţjleit, aitfcfjiDcifieu; aBbämpfen, inSunft fieben; a —i pre cineva, jemanben anfiiljreii;. a se. —i, . ftd) ein rocnig Betrinfen, Bene6eln; căletur, s. m., ber Sîeifenbe, 2Ban= bercr, ţpilger; —, adj., retfeitb, luaitbernb; pasere —e, ber SSSan* . berbogel. •_ căletor-esc, a —i, —it, v. n., reifen; a —i pe mare, jur ©ee fafjren. căletorie, s. f., bte Dîctţc, ber SSeg, bie SBanberung; — pe mare, bie ©ccreife, ■ ©eefafjrt. -căle'u,s. vi., vecji: călău. . călctiz, (eăleiiză), s. m., vedi: călăuză. : .....: călCllZ-esc, a —i, — it, vedi: călăuzesc. calevri, -s. m. pl, bie jCudjfdjulje. calfă, s. m., ber ©efelle; Şanbiungi* biencr, StomtuiŞ. . . călfie, s. f:, bie £>nitbhutgsbiettcr= fdjaft. :l : calibra, pl. — ri, s. n, bas iîafiBer, bie <3Jefd)iiţ}rof)rroeite. 1 .. calic, s/m., ber söcttler, 5Eauge= nid)tâ; —, adj., arm. calice, s. m. (bot.), ber Sîeld), 83htmcnfeld). căliced, s. f., ber ©teg, g-uţjfteig, jyufţtBcg. calic-esc, a —i,—it, v. n., Betteln; —, v; a:, armmad)en;.a se i—i; -i\;• atm•• toecbeu.' calicie, s. bie SSettelarmut, '-Bettelei; —. ber fdfjtcdjte ©treidj, bie ©auîlcrei,: ©aniterei.: caliciilor, adj. (bot.), feld)Bliitig. caliciine, s. f., ba§ SSettelbolf. caliciis, adj., Bettelfjaft, artnfclig. calitativ 91 calicot, s. n., bag Sîalifot. calif, s. m., ber ftaltf. calî'fi s. n., vecii: călâf-călifar, s. m. (zool.), bie luilbe ©an§, ©aatganS. califdt, pl. e, s. n., bas Sîafifat, bte Safifenroiirbe. calific, a —d, —dt, v. a., gefdjidt, geeignet madjeit; a se —a, fid) •• bie erforberlidjeit ©igeitfdjaften ■. erroerbcn, fid) qualtfigiereu. calificat, adj., geeignet, feifjig. calificaţiune, s:f., bte SSefâljigung; examen de —(înveţătorească), bie SeŞramtâpriifuitg. calificativ, adj., @igenfd)aft§=.: California, s. f. (geogr.), Stali* ' fonticn. . . ■! : californic, adj., falifornifdj. caligraf, s. m.: ber ©djönfd;rei6er. caligraf-ez, a —d, — dt, v. a., ■ fdjiinfdjrciBcn, fal(igrapf)tcrcii. caligrdfic, adj., fdjöngefdjrieBeit, fdjönfdjreiBerifd), faHigrapfjifd). caligrafie, s: f., bie.©d)önfd)ret6e= fuitft, S'alligrapîjte. . caliguliciodră, s.f. (bot.), bie 6fa= Bioţe (Scabiosa columbaria). călimă'r, s. n, vedi: călămar. călin, s. m. (bot.), ber îfftfjolber» banm (Viburnum opulus). călinddr, jjZ. —e, s. n., ber Sfafeitber; — pe 100 de ani, ber Ijunbcrt* jâţrige Salenber; a’şi face capul —, fid) berloirren, bag ©ebâcfjtniS Defdiibcren. călinică, s. f. (bot.), bie 9îinge[= : Blume (Calendula off.). -calî'p, 'pl- —uri, s. n., bie ©djctbe, ©tange (EŞoMabe). ■ călire, s.f., bag Şcirten, Stäben; —, ba§ ®iinften. călit, adj.,. geŞartct,: geftäfift; —, gebüuftet; varză —ă, geoiinftete Hrautjpeife; —, Benebelt, calitate, s. f-, bte Eigcitfdjaft, 33e= fdjaffenŞeit; în — 'de ... , in ber @igenfd)aft bes..., a(§ ..; calitativ, adj., qitalitatib, nad) S8e» fiţaffenŞett. 92 calm — calm, adj., rufjig, gelaffen. calnii'mt, adj., bcrutjigcnb. căline, s. f. pl., regiunea —lor, bte (Segcitb ber SBinbftilIe auf bet ©rbobcrflädje. calm-ez, .a —a, —ât, v. a, be= rxtljigen, befäuftigen. căhnăr, s. m. (zool), ber $)inten» fiîtţf- calmos, s. m. (bot.), bas gcrDÜrj* ţiafte ©djtlfroţr, ber Sîafmug (Acorus calamus). calmuc s. m., ber Mmiife; —esc, adj., fa(tnüftjd). calmiiz, ve4i: calmos. căloiiij, s. m., ber große @ait(. caloinel, s. n., bas 5ta(omct(. calomnie, s. f., calomiiiez, ve<Şi: calumnie ş. c. 1. calomfir, s. in. (bot.), vedi: ca-|aper, caloric, adj., bte SBSrme betreffettb. calorie, s. f., bte 3Mrmeeinţ)eit. calorifer, adj., ttmrmeerjeugenb; —, s. it., ber Särnieapporat. caltişi, s. in. pl., bic Uberţdjulje. calositâte, s. f., bie ffierbtifitttg, Sernarbung. calp, adj., faljd). calpdc, pl. —e s. n, bie SUii^e. calpuzan, s. m., ber fyaljdjni inx^er. c.âlţă-6sc, a —i, —it, v. a., saufen, jupfen, sieben, calţavctă, s, f., bas (Stntmpfbanb, Sîitiebanb; ordinul —ei, ber $ofenbanborben. câ'tţi, s. m. pl., bag SBerg. câlţu-esc, a —i, —it, v. a., ve4i: călţăesc. căIţ»n, s. in., bie Şujjfocfen; ber §albjtiefel, ©djitf). călţunar, s. m., ber Sanfter, Sdjitîj» madjer; ©truntpfrairfer. călţunărese, s. f. pl., bie SSraut» jungfern. călţiinărie, s. f., bie Sdjufterei, ©djufteriuerfftatt. călţnnăş, s. m., ber fleine ©djufj; —, (bot.), ve^i: condorul doamnei. camarad călţundşi, s. m. pl., eiit brciedigcr Sîudjcit. călugăr, s. m., ber SDÎBnd). călugărdş, s. m., bag ffiiöitcfjlein; —, (bot.), bag SHâttdjerferîcIjcit. călugăresc,n(?i.,tuönd)ijd),3)! i3udjs=; —e. adv., nad) 9JlBnd)gart.-călugăr-îsc, a —i, —it, o. a., gum 9J(ßnd) meinen; a se -î, v. r.r 9KBud) roerbett. călugăr-ic, s. f., bag SCTfüitdjgiuefen; —ime, s. f., bag SOWndjgboIf. călugăriţă, s. f., bie Şftoitne. calumnidtor, s. m., ber SScrieiimber. caliuunie. s. f., bic S3er£eumbttng. calumni-ez, a — ă, —dt, v. a., «erteumbeit. caliip, pl. —uri, s. m., bte 'Soim, ©tefjform, bag SOÎobeU; a pune, a trage cuiva —ul, jentaitb an» fiiîjren, jum $offen îjaben; a mânca —ul, fid) anfütjrett taffeit. calupciu, s. m., ber Setrüger. căluş, s. m., bag SÎIămmdjeu, Sinftedfjorä. căluşar, s. m., eine Strt romäitifdjer STäitjer; jocul —ilor, ber ftaîtt» fdjarentanâ-căluşei, s. in. pl., bag Sîarouffel. căluşel, s. m., bag {[cine Şferb, ber Snepper. căluţ, s. m., bag ţfferbcŞen. ~ calvin, s. m., ber SMbiner. calvincsc, adj., falbinijcf); —e, adv., auf Sîalbinet SIrt. calvinism, s. n., ber ffarbiitignntg. calvinist, s. m., ber Sinţâitger ber Scfjre Sîalbing. cam, ado., etwa, bei, fo, in ber SIrt, fojiemfid); de o — dată, für beit Slugenblid, für biegmat; — aşa, leiblid); — acru, fciuer(id). cainăr, s. m., ve4i: stacoj. cămdră, s. f., bie ffammer, bag gimmer; — de bucate, bte ©peifcfamnter; — domnească, bie ©djagfammer. camarad, s. m., ber Samerab, GJenoffe; —erie, s. f., bieîiamcvab* fdjaft. cămăraş «ămărnş, s. )»., ber StatutucrfyciT, ©dmlîineiftcr. cămarăşel, s. di., ehemaliger filvft* lidicr Sîammcvbicner. cfimărăşesc, adj., âurSrfiaţjfaimiicr geljBriq, g-iunits». cămăi-ăşic, •?. f., bic ©djaţj», Sîcut» fnînmcr. camarilă, s. bag öoffdjraujcu« tum, bic §ofpartci. cămăruţă, s. f., bag StSmmcrdjcn. cămaşă, s. f., bag Şcmb; guttcral. cămăsitţă, s. f., bag £>cmbd)ert. camătă, s. f., bic ginfeu, Sntcrcffcn; — nedreaptă, ber SBudjcr. cămătar, s. m., ber SBndjercr; —, adj., roudjcrijd). cămătăr-esc, a —i, —it, v. a., auf Sinfeu leiljeit, imitfjcrn. caral)iâl, adj., 5Bcd)jel=; drept —, bag SBcd)fcIrcd)t. camliiatiiră, s.' f., bie SBcdjfehing, ber SBcdjjclbricf. câmliin, s.n., baj(îam6utin,33cffanb* teii beg ^otjftammeS, jimţdjcit Şolg uub Dîtnbe; —, vedi: cam bie. câtnbie, s. f., ber Sffiedjfel. camee, s. f., bic Stanice, cameleon, s. m. (zool), bag Gf)amc= (eon. camelie, 5. f. 0>ot.), bic Sîamclte. cameră, s. f., bic Stammer, bag imnier; —a deputaţilor, ber anbtag, bagŞauS bcrScmeiuen. cameriid, s. »i.,vedi: camarad, cameral, adj., jur SRcutfatnmer gehörig, fammeratifd). camerâr, s. m., ber Stâmmerer. camerieră, cameristă, s. f., bie Stammerjungfer,3ofe, bag ©tuBen» tnăbdjen. căineşe, s. /., ve(}i: cămaşă, cămeşăţă, s. f., vedi: cămăşuţă. camfor, s. m., bec Stampfer, camforât, adj., mit Stampfer bcrfejjt. cămilă, s. f. (zool.), bag Stanicei; —, bag Sau, Slnfertau; de —, Stameel*. camildfcă, s. f., bie 3JÎBnd)Sfappe. căinilâr, s. m., ber Stameeltreiber. — canaf 93 caillilâlică, s. f., vedi: cnmilafcă. cămin, pl. —e. s. n., ber Stamin, ber Ofcit; —, bic ©djmicbccffc; —ul părintesc, ber milttcrîidjc §evb, ba8 (Sltcrnljaug, ®al)cfm. câmiiiă, s. f, bic SBciutaje. căminar, s. m., ber SBcintajcn» cinncţjnicr, ber Jîaminar, ciu S3o= jarcurattg. camion, s. ber Saftroagcn. camisol, cnmison, pl. —e, s. bag Sctbdjcn; bcv Snifttat). câmp, pl. —uri, s. n., bag gc(b; — do luptă, ber Stnmpfplnţj, bag ©d)Iad)tfc(b; — de onoare, bag fyclb ber Gfjre; — necultivat, bic §ctbc; —, ©ntitb, Şiutcrgruub auf einem Söilb; a bate —ii, ivre reben, abfdjtueifen; a’şi lua —ii, bag ©cite jud)cn, fließen, campânc, s. f. pl., bie ©loden; —le sună, bic ©loden Iciutcit, ertönen. campanie, s. f., ber SîriegSjug, gclbjitfl. câmpean, s. m., ber gfadjtanb* betoofjner. câinpeme'nt, pl. —e, s. n., bag gctbfagcr. câmpenesc, adj., (äitb(irf), g-c(b<; —e. adv., löitblid), fyclb*-Câmpeni, s. m. (geogr.j, 2opait= faltm. câmpenie, s. f., bic Sanbfdjaft. camp-ez, a—â, —ât, v. n., vedi: acampez. câmpie, s. f., Sînntc beg gtadjfaitbg in Siebenbürgen; bag gladjfanb, bic Gbeitc. câ'mpină, s. f., bag g-fadjînitb, 83(ad)Iaub. campiön, s. m., ber S3orfâmpfer. Câ'mpul-Mierlei, s.m. (geogr.), bag 9(mie(fe(b (bei Goffomo). cana, pl. —le, s. f., ber gapfeit, bie !]3ippe; — cin Haarfarbe» mittel, cană, s. f., bie Sîaitttc. canâf, pl. —uri, s. n., bie Ouafte, graitfc. 91 canal — (“Uliii, pl. —uri, s. ii., ber .ftniirtf, Sffia'ffcrgra&cu, Stuuftflujj; bie ŞOÎeerenge; Diinne, Scl)(c. caiuilc. s. f., vec}i: copăcei, cannlicnlăt. adj., gefnrd;t, rinnen« förmig, ausgcfcfjlt. canalie. s. /., bas Sitmpcugeftubcl. canalizai. adj., nttt SBaffergräbcit Berfeljeu, fauatifiert. cnnnlizatiiinc, s- f-, bic SCitinge bou Kanälen, baS Äaualifiereu. canaliz-ez, a —ă, —ât, v. a., fana» lifiereit, bewäfferit. Oănăliiţft. 5. /., vecii: copăcei, canapea, s.f., ba3DîuI)cbctt,Sîana_pec. canar, s. m. (zool.), ber ffinitaricn» Boget; —ni bălţii, s. m. (bot.), ber ©d)tamm(iug. Camire (insulele), s. f. (geogr.), bie fanarifdjcit ;ynjeln. . camiriţă, s. f., ve<}i: cornuţel. canat. pl. —uri, s. n., ber gliigct cttter SoppeftŞiir. cănăţiie, s. /., ba§ Sîâpfdjen. canava .pl- —le, s. n., ber SîaneBaS, ein iBaumrooUjeug; ber Unter» gnttib, bie jufäflige S3eigabe. cănăvă'ţ, (canavcţ), s. v., bie ©aje. cancelar, s. m., ber ffianjfer. cancelarie, s. f., bie Sfanjetei, ©djreibfhtbe. cancelc, s. f. pl, Sifeugifier au SEfjüreit. cancelist, s. m., ber Sfanjellift, ©djreiber.. cancer, s. n., baâ Srebggcfdjwiir; —ös, adj., Sîreblgejdjttmr». . când, adv., ţtmttn, Wenn, al§, tt>âf)= reitb; pe —, wâfjreitb, Wâljrenb bem; ca şi —, als ob; ori ■—, wann immer; nici —, niemals; — şi —, bisweilen, juwetlen; bann unb.wann; din — în —, Bon P i —va, jemals, ein[tma(§; a ave —, fjeit fjaben jit etwas, esindel, s. m., ber Stanbigjucfer. căndclă, s. m., bie Sampe. candelălmi, s. f. (bot.), 2(rm(eud)ter (Chara fragilis). - cânerie candelâlmi, pl. —e. s. ber 9frm» (eudjter, STronfcuditer. Cândia, s. f (geogr.), bie Qitfet Sîreta, Sîanbia. candid, adj., fjett, retit, rebfid^. candidat, s. m., ber 2ImtSbcwerberr Sfanbibat; —ură, s. f., bic 33 c» Werbung um eiit ătmt. candiöt, s. m., ber Sîaitbier, Sîre« tciifer. candit; adj., Berjitdcrt. candoare, s. f., bic Uufdjulb, Dîciufjctt. câ'ne, s. m. (zool.), ber §unb; — de cnsă, ber §au§fjunb; ■— de oi, ber ©djafţuub; — de venat, ber Sagbfjitnb; — de mare, ber . ©ccljunb; —le babei, ber Sîctlcr* Wltrm (Oniscus Asellus); de —, ŞuubS*. canea, s. f., bie gimmtriube. cănciilă, s. f., bie Situdjc, baâ ffärbemittet für Öfen îiub S3art canele, s.f.pl., bcrŞaljit au einem gaffe, bic Sîinue ătt ben ©eiteu be§ 9Mfjnabe(!op[e3. canel-cz, a —ă, —ât, v. a., ani-fcf)(cn, gitrdjen jiefjcn. ciVnep-S, s. f. (bot.), ber ipaitf, gfadjâ; — de toamnă, bic wcib» lidje ^aufpflanje; — do vară, bie mcinulidje Jganfpfîansc; —a codrului, ve(Ji: cânepioară;—a dracului, ber SenfetSgwtrn (Ly-cium barbarum); de —, Sanf=, piifen. câncpâr, s. m. (zool.), ber SShtt* Şanfling. cânepioară, s. f. (bot.), baS Sîu= nigunbenfraut (Eupatorium can-nabinum). cânepişte, s. f., bas §anffel£>. cânepiu, adj., Şftnfeu. cânepoâlă, s. f. (bot.), bie Dber» nteiniig (Agrimonia Enpatoria). câner, s. m., ber Şuitbewârier, Önnbejüi^ter; —, adj., vecji: cânos. eânen'e, s. f., ber §unbeftalf, bie v unfaubcre 2Bof|nung. cânesc —cântat 95 cânesc, nrf;.,öiiube*;I)üitbtfd); dinte . — ,bcrGăâai)n,ŞuubS5aî)n,Shigcn« . gnţin; - e, adv,, Ijünbifd), boâfţaft. cân-esc, a se —i, —it, »..n/tfidifdj, . fjartnätfig tuerbeu. căn-esc, a: — i, — it, v. a., färben, . tiindjen; a’şi căni barba, fid) - beit. SBart färben/ ■ căngc, ;s.:ber Şacfeit, Gitter» fjadeit, gnfjliadcn, . baâ - Sţfettcr* . cifeu, bieSftaHe, bic St (ane;- —a, paserii, .ve(}i •’ unghia găinei. cângltelă, s. /V bie ©taitge, ber :■ ©djlagbanm, bas diterfjolg, 6)e= laitbcr, bie Giitfaffung. căngimt, adj., mit Şaden berfcŞen cangrenă, . s. f., ber SBraitb;. bic . Skrbcrbtti*?. : cangrenât, adj., Braitbig. ;i cangren-ez, a —ii, —ât, v. a., ben Sraub Berurfad)en, 'tit-.-SSraub - geraten; berberben. cangrenös, aIa| bei (îifdje); — sec, ber Söinbbeutet, ®itmmfo}jf; cu —ul mare, eigenfittnig; om cu —, ein ajtanu Bon Serftanb; om cu —ul a mână, ber 28agef)atg; a dâ din —, ben Kopf jd)titteln, niden; a da preste —, intutierjen, urnftürgeit; a se da preste —, fief) iiberfdjlagen; a săli cuiva în —, jemanben Beim Sîoţjf nefjmen; a tăia cuiva ■—ul, je» manb entfjauţjteu; a eşi la —, jttm Qiele fommen; a face ceva din —ul seu, nad) feinem ©ut» biinfen fjanbeln; a’şi face de —, ftd; ing llngliicf ftiirgen; a lucra cu —, fhtg fjanbefn; a sta în —ul trebilor, att ber ©piţse ber ©efdjäfte fteţen; a reincepe din —, Don borne anfangen; a lua lumea in —, augttmnbern; a’şi pune ceva în •—, fid) etltjag bor» ucfjmen, öorfe^en; a’şi pune ^ul, feinen Sfoţjf barau fegen; a dă cuiva de —, jemanb git ©ntitbe rid)tett; a nu sei unde ’ţi stă —ul, rticfjt roiffen wag aitätifangett, fid) nidjt raten föniten; a da cu —ul de părere, mit bem Kopf mibet bie SBanb rennen; câte —ete, atâtea păreri, Wie biel Köpfe, fo ötel ©inne; din — în —, bon Slnfang 51t Eube; ăin — în picioare. in» bclxcţ werben, bte ®reI)fratiF!)cit beFomntcit. capigi-başa, s. n., eljcni. Dbcrft» tl)iirf)iitcr bes ©erails. capilar, adj., bititu mie ein Şa ar, Tjaarförmtg; vase —e, bic Şaar» röfjvdjeit; —ildte, s. f., bicŞaar» röfjrdjenimrfitng, g-äfjigfcit, g-liif» figFcitcn burd) §aarröl)rdjcn* inirhtng aujitjictycu. capîntortură, s. f. (zool.), vedi: sucitoarc câpiştr, s. f., ber ©öjjcutempel. căpişteră, s. f., ber 53ac!trog. căpiţă, s. f., ber Meine Şeitljaitfen. capitiil, pl. —ii şi —uri, s. n., ba§ Stapitat: bie Kapitalien, bie ©tammgelbcr. capitiil, adj., Şaupt»; öonicfynlid), tt)id)tjg; şcoală —ă, bic Şaupt» fd)ule; cetate —ă, bie Şaupt» ftabt,SRcfibeuâftnbt; pedeapsă —ă, bie Jtobesftrafc. capitală, s. f., bic Şnuptftabt. capitalist, k. in., ber Sapitalift. capitalizaţiiuie, s. f., bie Sîapiia» lificruitş. capitaliz-ez, a —â, — ât, v. a., fapitatificren, ©clb antegen. căpitan, s. m., ber Şanptmaifn; — la o.ăiăne, ber Dîittmeiftcr; S3egirfst)(uiptmaim; mare—, ber grofjc getbljerr; —ul oraşului, ber ^olijeitjauptmaint. căpitaiiiit, s. n., bic SBcjirfsîjaiipt» mannfdjâft. căpitănie, s. f., bie Şauptmaims» ftefle; Sauptmannîdiaft: SBe.^irfS* Ijnuptmannfdjaft. capitaţiunc, s. f., bie Sîopffleucr. capitel, p/. —uri, s. n., basSüitleu» tapitfil. căpiţ-ez, a — â, —ât, v. a., in {(einen, Şciufcfjeii äit|aininentf)uu. capitol, capitul, pl. —e, s. n., ba? ft'apitcl; Somfjcrrnftift. capitol, s. 11., baS Jt'apitoI. oapitonât, adj., aiiâtapejicrt. capitulâr, adj., jiim .Vfnpitcl ge» i)örig. capitulare, capitulaţiiine, s. f., ber iibcrgnbâttcrtrag, bic ft'api» tntatiou (eiiter fyeftmig). capitul-ez, a —â, —ât, v. n., fid) aitf Vertrag ergeben, fapitiilieren. capiu, adj., [djluinbelig, Berriidt; oae —e, bas breljEranfc ©cfjaf, ber ®rcl)£ing. ciipo d’opcră, s. f., bas SJieifier» ftiid. caporal, s. m., ber Sîorporat. Ciipoil, s. 111., vedi: clapon, capon-esc, a —i, —it, v. a., vedi: c.laponesc. capot, s. n., bic Sînpote. capră, s. f. (zool), bie giege, ffieifj; •— sălbatecă, neagră, bic ©emfe (Antilope rupicapra); —, bic Şebeleiter; — nemţească, vedi: călcea; —a dracului, vedi: berbecel; — la trăsură, - ber ăBngenbod; —a podului, ber. 53ritdeiiFitopf; de —, giegen*. căprâr, s. m., ber gicgenljirt; vedi: caporal. capre, s. f. pl. (bot.\ bieSîappeni. citprici-ez, a se —â, —ât, v. r., eigenfiitnig [cin, fid) Faprigiereu. capricios, adj., cigcitfinuig, Ian» . îteitljaft. capriciu, pl. —i, s. n., ber (Sigcit» |init, Bic ©rillc, bic Saune, capricorn, s. m., ber ©tcinbotf. capritoiu, s. m. (bot), bas ©eifj» Matt, Qe(âiiger»ielicber, bieŞedcn» FirJdje, SBalbiuiitbe. căprin, adj., äiegenartig. căprioară, s. f., (zool.), bas Dîef). capriolă, s. f., ber Frutnmc Suft» fpntng, ber SSurjerbaiint. căprior, s. m., ber SRcIjbocf; bas ©ternbilb bc§ ©teiubods; ber FIcine QiterbalFen, ©parreu. căpi'işoâră, s. f., bas gicglcin; ■—, s. f. (bot.), ba§ ©Ia§jd)nial5 (Sali-cornia herbacea). căprişor —- cărăbănesc 99 -căprişor, *. in. (bot.), ba§ (Styper» • gra§ (Cyperus flavescens),. ber luilbc ©algntit. . ţcăpi'iţăj s. f., vedi: căprişoară. '! fcapriţios, adj., vedi: capricios. H; icăpriu, adj., ochi. —i, - faftanien« I braune 'ilngeit. i f |cnF», s.m. (bot.), bcrSîaţjţjcrftraudj. & l'«»] >niiu, adj., vedi: caprin. J^.icăprfiţg.' s.. f., bie Hciitc Siege;-—, vedi: ablijzeană. capsă, capsulă, s. f., bic Sînţifel; ©amenfabfel. capsuldr, adj., Sîapfcl». căpşună, s. f. (bot.), bic große g-elberbbeere. : căptăldn, (căptdn, captdr), s. n., ber Siedel auf bent 33teucitforb put . ©d)ii(5 bor Sîcgcn nitb Sonnen» Braitb: —, (bot..), vodi: podbeal. captaţiune, s. f., bic Erjcljieidjung. captator, s. m., ber Srfdjletdjer. capt-cz, a —â, — dt, <■. a., er» . |d)lctd)cn; faffcit (eine Quelle), capţius, adj.,, berfttnglid;. captiv, s. m., ber ©efangcite; —, . adj'., gefangen. . eaptiv-ez, a — d. —dt, v. a., fcffelu, unterwerfen, captj vitdte, 5. f., bic ©efangcn)d;aft. captură, x. f., bie S3cfd;lagita(;me. captur-ez, a —d, —dt, v. ab» ■. fangen, mit SScţditag legen. ; căptuşeală, s. f., bag g-uttcr; — ca fer. ber SBefdjtag. căptuş-esc, a —i, —it, v. a, füttern, . uutcrfiittern; a —i cn fer, be» fdjlagett; a—i cu lemn,'-täfeln, , Derfleibeit;.—, Ijintergeljcn. ; căptuşirc, s. f., bic llnterfiltţcnuig, : feerfkibung. capuclieltdia, s. m., cljcm. biţifo» ntatifdjer Slgent ber ©onanfitrfien» tiimer Bei ber Pforte, capucin, s. 111., ber Sfaţmginer. capiuldn-pdşa, s. m., ber Sibmiral ber tiirfifd;en §rlotte. căpn-esc, a — i, — it, v. a., ba§ Nötige berfdjaffcit; forgen, baß etwag borratig. fei, SSorforge treffen; a.se --i, v. r., ftd; Oor» feljen. căpuirc, s. f., bte SSorforgc, Sur» feljruitg. căpthl, m., veeji: clapon, căpuşe, s. f. (zool.), bte Sd;aflait§; veni: acăriţă, mielăriţă ; —, bic bcr'fdjnittene ăBeinranfe) ber flehte 9lft, Saf)fctt; —, (bot.), SJîtgiuus» . bflanjc(Ricinus communis); unt de —, (farm.), oleum crotonis. căpuşnic, s. m.(bot;), foljlartige .ft'raţjbiftcl (Cirsium olevaceum). căpiişth\p/. — e, s. ii., baş§âitbtd;cit. căpiit, pl. —uri, s. n., ber Überröcf, . Staţniirorf. ca put, pl. —e, s. n, bas> Sîbbfcţcn; —, btc Sîapniţe ber SJlöudjc. căpută, s. f., ber 55orfd;ul), ba§ DBerlebcr ant Sd;ttfi; ber 9îtft, SBiberrift be§ fyuße§. căputdrc, s. f., ba§ S3orfd;itţ)cit, Sîorfd)tebctt. căput-ez, a —a, —dt, v. a:, bor» fd;nf)cn, borfdjtcBen. car, pl. —e, s. n., ber SSagett; —1 de boi, ber 0d;fcntuagen; — iute, bcr(£i!h)agcu;—de foc, bic ©ifen» Baf)it; — de lemne, bie §oIgfitî)rc; — de povară, ber Safttoagen; — fnnerar, ber Setd;cun)ngcit; cu —ul, gu SBogen; itn Überfluß; —, baŞ ©teni6itb bc§ S3ärcn. car, s. in. (zool.), vedi: caria, car, a cârd* cărat, v. a., ’-fflţjreit, tragen; fortfiiljreit, roegfiiŞrett, 5nfiif;reit; a—a în spinare, auf bent Sîiiden fortfiitjren; a —a cuiva palme, 9Jîait(fdjcHcit bev» feţjen; a se — a, v. r., ftd) fort» ^acfeit, tueggcTjcn; cară-t.e! ţţatfe bid;! fort! eftr, interj., ntnrr! — mâr, miirrcnbv câ'ra, s. f., baS SOhtrren; bte 8l5r*' getei; a se ţine de — cuiva, nörgeln; jcmqitb pfe^en. ’ : caral)dnă; s: f., vedi : gaibă. cărăbăn-esc, a so —-i, —it, v. r.; ftd; trotteit; abgietjen; —. v. a., ftdj ben Sad füllen; ^üfie-ctteilcn. 100 carabină — carabină, s. f., bie ©tuţşbiidjfe. earaböiiij s. m. (bot.), ber Stci(&ei> fropf (Chaerophyl)um). cărăbuş, s. m. (zool.), ber SJiaU föfer(Melolontha vulgaris); vetji: găinuşe, rădaşcă, carâcal, s. m., vedi: caracolac. caracatiţă, s. f. (zool.), bie SJteer» Jpiniie, Sepia, caracolac, s. m., ba§ SudjSfagenfetl. caracter, pl. —e, s. n., ber ®f)a» rafter, bte ©emiitgart; bag Stenii» geidjett, SDÎerfmal; ber S3ud)fta6c, bag geidjen; —uri, s. f. pl., Sebeitsbrtber. caracteristic, adj., djaraf'teriftifd). caracteristică, s. f., bic Geigen* tiimîidjfcit, bng ätafmal, Stenii» getdjen, bie ©fjarafterifti!. caracteriz-cz, a — ă, — ât, v. a,, djarafterifteren, fdjilbertt, bejeid)» nett, bejdjreibeit, leitugetcfincu. caracudă, s. f., ber ©piegelfarpfeit (Cyprinus collarii); vedi: şi caraş. câră-cdlă, (—ire), s. f., bal @c= fnurrc; ©egänfe; bag Strafen. câră-6sc, a —i, —it, v. a,, îrâţien, ftturren, augäanfen. carâfă. carafină, s. f., bie Stifd)» flafrne, SBafferflafdje. caragâţă, s. f., vedi: coţofană, caraghios, s. m., ber ^offeureißer; —, adj., poffenîjaft, pojfierlidj; —lîc, pl, —uri, s. n., bie ^offe, garce. cârâit, s. n., bag ©eîrăfie, ©e» frädjäe. cârăitor, s. m., ber ©auner. cârăitnră, s. f., bag ©cîrăfje; bie @attnei'fprad;e. ' carâ'mb, s. m., vedi: carîmb. cărămidă, s. f., bie SJÎaitergiegcI. cărăniidâr, s. m, ber giegelbreuner. cărămidărie, s. f., bte gicgelbreit* iterei, giegelljütte. carămiijiu, adj., jiegetrot. cărân, s. n., ber große Säagen. caranfilă, s. f., bie fteiite SBaffcr» ffafdje. carbonizez carantină, s. /., bie Sîontiimnj, Oitarautaittc. carapace, s. m., bng (scfyilbpatt. cărârc, s. f., ber Şfab, Sßeg; bag SEragen; a merge pe doue —i, ctnljcrroanfeit. cărările, eărăriişe, s. f., ber Jdjmate gußpfab. carâş, s. m. (zool.), bie Sfaraufdje. Carâş-Scvcrin, s. in. (geogr.),Sfraffo» ©äörciü) (Stoniitat). carat, pl. —e, s. n., ber Sîarat itt ©o(binifd)ititgcn. cărât, pl. —e, s. n., bie ©iitfiiljr, gufitf)r; bie g-ittjre, gradjt; ber gitl)r(oî)ii; timpul căratului, bie Sinfu^vjeit. carâ'tă, s. f., vedi: caretă, cărătiir, adj., tragenb; —, s. m., ber Präger, cărătură, s. f., veiji: cărat, cărăniu, adj., benebelt, caraiilă, s. f., bie ©djilbmadje. cărăuş, s. m., ber guţrmonti; —ie, s. f., ber gitî)rIoţti. caravană, s. f., bie Sîarawaite. caravâni, s. m. pl., îlrbeiterţoţeit. caravanserâiu, s. n., bie Sara» toaitferei. caravelă, s. f., ein !(eiite§ Schiff, cărbâciu, pl. —e, s. n., bie Sar» batjdje, ţjîeitfcţe. carlioânţă, (carboavă), s. f., ber SHubel. carbon, s. m. (chem.), ber SfoMert» ftofî carbonari, s. m. pl., cine geţeime @eţeltjd;aft. carbouăt, pl. —e, s. «. (chem.), baâ !o|tenfaitre ©alj. carlxiiiic, adj., lotjteiiftofßättig; fot)lid;t; acid —, bie Jtoţlen* faure. carbonifer, adj., fotjtcufüljreub; teren —, ©teinîoţtenftbg. carltoniiic, a —â, —ât, v. a., Ber* îofjtcit. carbonizâre, s. f., bas Kerfofjten. earboniz-6z, a —â, —ât, v. r., 51t SîoI)Ie werben. cărbunar - cărbunar, s.m., berSM)Icnbrcitiier, SÎBţtcr. cărbiuiăreiisă, s. f., bic SWjtcrS» frau. cărbnnăric, s. f., bic Sîotjten-brcititcrci. cărbnnâtă, s. f , ber DioftBratcn. cărbiinc, s. m., bic Sîoţlc; — de păment, de peatră, bic ©tcin» f'oI)Ic; — aprins, bic Brcmtetibc . SMjfc; — reşinos, bic $cdjfof)Ie. carbiire, .s. f. (chem.), SBerbinbnitg bou Sîoljtenftoff mit ciitcm Söfctoü. cârc, adv., a nu dîce —, nid)t nnidfcn, fidj nidjt riiljrcn. câ'rcă, s. f., ber Dîiicfcn; a duce în —, nuf bem Sîitcîcit tragen, cârcă-csc, a —i, —it, v. a-, gaderu. cârcăhic, s. m. (zool.). bic 2tffcl. cârce-csc, a sc —i, —it, v. r., beii Sîrampf Befcmtmcn; fid) lbiuben, fid) träufeln, bcrfriimmcu. cârceiu, s. »»., ber Sîrampf; —, (bot.), bic Sîictte. cârcel, s. m. (zool.), bic ©djaffausî; vedi: căpuşe; —, bic Jîfantmer, ber SÎIoBeu; bie Dîaitfc; — de viţă, bic DîcBcurante, ba§ ©âBet* d)cit be§ SSeinffocfg. cărcliin, s. m., ber SîrcBs, bic SîreBs» frnnfl)cit beiSicren unb Söäunicu. câ'reîmă, s. f., ba§ SBivtstjauS, bic ©djcufe, iîneipc. . cârcîmâr, s. m., ber SBirf, SSciu» fd)cufer. cârcîmărpăsă, s. f., bie SSirtiu. cârcîniărit, s.n., bic Sdjanfftciier; ba§ ©djanfnrirtgeibcr&c. cârciuc, pl. —uri, s. n., bie 9(n§» ftucfit; S(itsfliid)te, feere 9(u§reben; —ăr, s.m, ber 9htsfliicf)te fud)t, SRabuIift; —ăresc, adj., rnbu» liftifd); —ăiie, s. f., Stuâfliidjte, Eljifanen. câ'rcilllllă, s. f., vedi: cârcîmă. cârcoăBă, s. f., vecii: căpuşe, cârcofcâlă, s. f., bic SluSfliidjtc, . Umfd)trieife. câ'rcot-ă, s. f., ber {(eine (Streit, j bie tfeiucSBerlbicfhtng; —âş,s.m., \ — carieră 101 ber ©djrcicr, Sönncr, ,§äube(» fud)er. ciircot-csc, n —i, —It, v.n.,ţdjrcien, lärmen. carii, s.m. (bot.), bic ©iftet; —ul Stei Mării, bie g-raucitbifte( (Carduus marianus). câni, pl. —uri, s. n., ber Sctufc, bicSMcitge; — de cerbi, baSyîttbet ßirfdic; cu —ul, fdmnreitlbcife, ţaitfeutbcije. cardamân, s. m. (bot ), bic Sîrcffe (Nastnrt.ium); — de izvoare, bic SBruiuteufrcffe; bag SBaibfraut (Isatis tinctoria). cârdăşie, s. f., bic Gipjjjdjaft, Dîotte, EHquc. curdia, s. f-, ber ffliageuiiiuub. cardiiic, adj., Şerj». cardinal, s. m., ber fiarbinal; —, adj., ©ntitb», Şaupt», far» binal; numer —, bic ©ntnbgatyf, Sfarbinalsal)!. cârc, pron., luctcljcr; joer? — de —, einer ntcfjr a[g ber aitbcrc; — pe —, einer beii anberii; — de — se ’ntrece, eiuer iiberBictct bcuanberu; ori —, U3c(d)tr immer, wer immer; — cnmva, irgcnb jemanb. carenă, s. f., ber jSdjiffsrnmpf. căr-esc, a — i, —it, v. n., uageu, frcffen (bou SBiirmcru, Sarbeit). caretă, s. f., ber (cidjte ăBngcit. caretâş, s. m., berSBagner, Sattfer» meifter. careu, s. «., ba§ Karre..-careva, pron., jcmanb, irgcnb eiuer. cariatidă, s. f., bic Sîarijatibc. • carfiţă, s. f., bic ©tedimbel. caricatură, s. /'., bag Qerrbilb, bic ladjeriidje ©tcHuug, Sîarrifatitr. caricaturist, s. m., ber Sîarri» faturenscidjucr. caiicli-ez, a —â, —ât, v. a., ber» jerreu, farrifiereit. carie, s. f., ber ffitodjcnfrafj.' carieră, s. f., ber SebcuMauf, bic I . SebensBaijn; a face —, ciitc an» I gcţefjeitc ©teKung erlangen. 102 carigă — carigă, s. f., bic ©pierea, bic Srcfi» jdjeibe. cărî'mb, pl. —e, s. n., ber ©djaft; — de cizmă, ber ©ticfetfdjaft; car cn —. ber Seitertuagen. cărîmlăr, s. m., ber SBintermonat, Jänner. Carintia, s. f. (geogr.), S'âvtttţen; —.ii, adj., Stârntîjucr. caviolă, s. f., ber gtnetrnbrige SBagcn. caritabil, adj., mi(btl)âtig; — âte, s. f., bie Siebe, niilbe Sobe, îcfîilb* tfjatigtcit. cârin, s. m. (zool), &crŞotjttmrm, bie Şrfgnmbe. câ'rjă, s. /., bic ®ritde, ber ©tab; — pastorală, ber âSifcTjofsftnb, ber jgirtenftab. cfirjaliii, s. m., ber SJ5Iitnberer. cârjobăt, cârjoiât, adj., gefnhnmt, gebeugt. cârlâcia, s. ber ©djuetlfcgtcr. cârlan, s. m., baŞ gttieijâţirige ffiillen, baŞ glreijâfjrtge Samm. cârliiic, s. m. (zool), bie SMIernffet, vedi: mâţa popii, cârlig, pV. —e, s. n., ber Şafeit; — la fereastră, ber gcnfter|nfeu; bic geufterffninmer; — de care atârnă căldarea la foc, ber Sfeffcfljnfen; — de a st.rîuge doagele, ber 33nilbf)afeu; — de vie. bag ©tedrcig, ber ?(Mcger. cârlig, a —â, —ât, v. a., friimmen; beugen; a se —a, v. r., fid) îriintmeit. eârligâtă, s. f. (bot.), ber SBiefcit» fllötcrid) (Polygonum bistorta). cârligătără. s. f., bie Umbieqmtq, Krümmung, cârligior, s. m., ber SBaţfevboft (Bidens tripartitus). cârlionţ, pl. —e, s. n., bag Şiaar» büfdjet, bic Şaarlocfc; —iz, a — â, —ăt, bflg Şanr fräufdit. câ'nnă, s. f., bng Oîuber, bie Steuer eineg fyaljLgcngS; bic Seitiiug, Sîegieruitg. cnrniMcin, s. m., ber Steuermann, Siegierer, Seiter. cârnelegi carntajin, s. n., gefärbtes Scbcr; flori tăiete din — (pe cojoc), ^djaufßuß; cine 9Irt öolj. cărmăziu, adj., jdjarfadjrot, ţodjrot; farmoifinrot. cârmcâlă, s. f., ba? Weitfen; bic Shtgfliidjte. cârm-esc, a — i, —it, v. n., ableitfeit; SluSfliidjte Judjeit. carmin, s. n., bal .ft'nrmiit carminâtiv, adj., gafebcrtrcibcub. cârmî'z, s. m., bie EodjeiuKe, ber Sîarmin; —iu, adj., vecii: cărmăziu. cârmoi'ijp, s. f., bie S3rotfrufte. cârniu-csc, a —i, —it, v. a., teufen, (eiten, regieren, cârmn-i're, s. f., bng Senfcit, bie Scituug, ^Regierung, SSeriualtung; bag Sîrcigaint; —itör, s. m., ber Seiter, SSermnlter, ÄreiSbor* ftetjer. cârnuizin, adj., vedi: cârmăziu. câ'rn, adj., plattnafig, ftimipfiinfig; —. s. m., ber ©tumţifnafige. carnacsi, interj., Sîreujbonner* luetter! @aţ>ţ)er£ot! carnâgiu, pl —ri, s. n., bas ©erneuet, SÖIntbab. cârnâţ, s. m., bie SBurft. cârnăţâr, s. m., ber SBurftmndjer; pl —e, s. ?!., bie SBurftfţjriţje. cârnăţărie s. f., bie SBnrftfnbrif. carnaţiiine, s. f., bag Şufarnnt. cârnă'u, adj., eilte SBeijeitart. carnavăl, s. m., ber .ftnritcbat. cărneleâgă, s. f., vedi: cârnelegi. eärne, s. f., bag glcifd;; — de vită, bagSRinbflcifd); — de venat, ba§ SBilbpret; — afumată, baS ■ 9înud)ţleijdj; — sărată, ba§ ţpbcfcffleifdj; —-'moartă, lui(be§ g(eifd); gleifdjanstmtdjs iit 2Bnit= beit; — vie, bn§ rofjc gicifdj; pupă de —, bic 3îiubf'jnpţ)e, SBouilloit. cârncce, s. m. (zool.), ber Şirfd;» fäfer (Lucatius cernus), vedi: cărăbuş. cârnelegi, s. f. pl, ber Jafdjiitg. carneol• carneul, s. m. (miner.), ber iîar* ncol, ’ ein ©betftein Uoit flctfdj* roter garbc. . Carnerilia, s. f., Straiu. cârn-esc, n —i, —it, v. «.,11111= bretjen, lucitbeii, abfcufcit, aus« itictdjen; Unifcljiuctfc ntadjcn, ?(ug= :.flüd)tc judjeit. carnet, s. 11., bng SJotiäbndj. cărnieică, s. f., ein ©tiiddjeii fylcifd). cârnit, adj., 0111 —, ein bcrbrcljtcr 3Jîciiţd), - ber öuerfopf; —rirä, s. f., bic .firi'tmtmtiig. cärniu, adj., 3-Icifd)*, flcifdjfarbig carnivor, adj., ţlcifdjfreffcnb. cârmig, adj., ftitmţfnafig: cărnos, adj., flciţdjig. cărnos-esc, a —i, — it, v.a., cut= flciţdjcit, aiignteibctt. că'rnuri, s.. f. pl, gfetjdjttmnrcu. căroăe, f., ber ©djubfavren. carofilă, s. f. (bot.), bie sJicftc. cäröi-u, pl —e, ber große SSngctt. caronfilü, s. f., vedi: carofilä. carotidă,'s. f., bic Jrfarotig, &atg= Jdjfagaber. câ'rpă, s. /., ber g-ejjen, Saţiţicu; —. bag Siicfjet. cârpăc-esc, a — i, — it, v. a., flidett, p(ii)d)cu. cârpaci», s. m., bcrg-Itcfer, ^fttfcfjer. cârpănii-s, adj., geijig; —şie, s. f., ber ©eig. Carpâţi, s. w. pl, bie Sîarpntljen. carpatin, adj., Sarpatfjeu». cârpeală,- s. f., bie gfiderct, ^fuţdjerei. cârpeli, vedi: carpin. câ'rpeiiă, s. f. (bot.), ber SEndjtet» iBeijeit (Melampyrnm nemoro-sum). cârp-esc. a -i, —it, v. a., fliden, augfliden; a’i —i caiva o palmă, - jemaub ohrfeigen; a —1 o minciună, aufidjneibeit, lügen, carpin, s. m. (Imt.), bie 3Beißbud)e; Şagebudie, Şatitbttdje; de —, tBeiţjbiicţeu; — ä, vedi: câiperiă. cărpiniş, pl. —uri, s. K./berSBeiß* budjentBafö. : | — caitece 103 cârpirc, s. f., bic gdeferei, bng g-Iideit, Stugbeffcrn. . cârpit, adj., geflidt, auggebeffert; trnitfeit. cârpitiiră, s. f., bic g-Itderct, bng Sjiadjnicrî. cârpoc-csc, vedi: cfirpăcesc. cârşn-csc, a — i, —it, v. n., vecii: crîşnesc. . câ'rsuic, s. ?»., ber Sftrrfjenbicitcr. cârstăş, s. vi,, frciigfürinigeg 9ieţ; bctttt Srifdjfang. . cârstcin, s.m. (zool.), ber SBiefcit» laufet-, S3?nd)tclfönig (Ci ex pratensis): — de apă, bic SBnffcr» rnllc (Rallus). cârstineâsă, s. f., ve4i: aviămeasă. câ'rslnic, s. vi, ber Srcignc! in iîrcnjfornt, ber ®reiftadjc(.- . cart, s.~n., bag SBicrtet. curta, s. f., bag S3ittet; —de bucate, bergpcifcnäcttcf; — poştală, bicţîoftfnrtc, Sîorrcţponbcitâfarte; —. bic Gtjartc; vedi: hartă, cârtaltoş, s. m., bie SeberlBitrft, Sliittmtrft. cârtă-e^c, a —i, —it, v. n., Jtnp» peru, fnarrett, fnifteru. (lartâxina, s. f. (geogr.), Garifjngo. cârtăitoârc, s. f., bie Sflapţier, SRatjdjc; —, (bot.), bag Stitoi> pe(!rant (Polycnemum arvfnse). eărţâr, s. m., ber Startenfaielcr. carte, s. f., bag Snd); bag 2Bcrf; ber 33anb; ber SBrtef, bag ©djrei* bcit; — de rugăciune, bag ©ebet» bud); — frmduaiă, catastrală, bng ©ntnbbitd); — de joc, bie ©piclfarte, bag Statt; — de judecată, ber gcridjtHdje Sefdjeib; a învăţa —, lejen Icntcti; a sd —, [efeit (öntten, geleţrt fein; a scrie o —, einen Sörief fdjretbeit, eiit S8ud) fdjrcibeit; a juca cărţile, Sîarteit fpidcti; a da cărţile, bie Starten sertciten; a da cu cărţile, Sîarteit fdjtagen, aitg bert Starten roaljrfagen. cârteâlă, s. f., bag Sîrittetn. I cartece, s. f. pl, :bte Sîartâtfdje. 104 cartenol carteliöl, s. m. (bot.), ber S31umeu* foţi, Stnrbiol. cartel, pl. —e, s. ??., bev gcfjbe-' brief; 9higtieferuuggbertrng. cârt-esc, a —i, —it, v. tabetu; —, v. n., murren, itngufricbeti fein. cartcsiän, adj., fnrtefianifdj. cărticică, s. f., bag SHidjel. cartier, s. it., bng Quartier; — general, ber ©cncrnlftab. cartilâgină, s. f., ber ii'iiorpel. cartilaginös, adj., fnorpeliţţ. cârtire, s. f., bag SUhtrren, fabeln, câ'rtiţă, s. f. (zool.). vedi: sobol cârtitor, s. m., ber îabler, 9Jhtrr« lnţ)f; —. adj., tabelnb. carföii, s. m. pl. (bot.), bie Grb* ciţifet, Sîartoffcln. cartofor, s. m., ber Sîartcnjţnelcr. cartograf, s. m., ber Saubfartcu* . jeidjucr; —ie, s. f, bag.Saub» fnvtenjcicţinen. carton, pl. —e, s. ber ft'artou, bie $aţ>ţ>e, ber $a)3ţibcdcl. cnrtonâgiii, s. n., cartonerie, s. f., $nj3pnrbeiteit. carton-cz, a — â, — ât, v.u., fnrto* liieren. cărţulie, s. f., ber SCrfaiitjcttcf. cărturâr, s. m., ber ©djriftgclcfjrte; —, pl. — e, s. it., ber SBaub* fdjraitf. cărturăreâsă, s. f., bie . Sfortcn» auffdjlägcrin. cărturărie, s. f., bic ©rfjriftgclcljr» fnmfcit. cartuşe, s. f., bie $atrouc. cartuşieră, s. f., bie Sßatroncntafcfje. căruceân, pl. —e, s. ber fleine SBagcn; bie fleiuc gufyre Şofj ober Şcu. cărucioară, s. f., bag SSägeldjeu. cărugeii, s. f., vedi: văzdoagă. cănim, adj., benebelt.. cărunt, adj., grau, căruuţ-esc, a —i, —it, v. 11., grnu luerben. căriuiteţe, s. f.pl., bag grnue SKter, bic graucit Şaare. — căşane căruţ, pl. —e, s. n., ber ffeiite SBagcit, bag SBăgeldjeit. căruţ, a —a, — ât, v. a., fingieren fitljren gu Sßageit; a se —a, v. r., fpagteren fahren, căruţă, s. f., ber ieidjte ÎBagen. cărnţâş, s. m., berftärrner, SSagiter. carvasard, s. f., bie 9Jiaut, bas gollamt. cas, pl. —nri, s. n., ber gali, bie Enbitng; ber Sufall; în —nl că, im galic baß; în tot. —ni. auf jebeit gali; a pune —ul, ben gali fcjşcn. caş, pl. —nri, s. n., ber 3)2olfen* faje; —ul popii, (bot.), berţpfaffcn* fag, bie Sîâfeţmpţiel (Malva ro-tnndifolia). câsă, s. f., bag Şnitg, ®oIjnf)aug; bag gimuter, bic ©tube; bie&aits» ţjattuiig, SSirtfdjaft; bic gnmilie, Şnusleuic; vetji şi: cassă; —a copilului, ber 9Jîutterfndjcn( bie SJadjgebitrt; — de negoţ, bag Smttbelsljaus; — cu chirie, bag 9Jîietf|aug; — cu done caturi, bag jroeiftocfige Şaug; — de co-recţiune, bie ©trafauffaft; — de sănătate, bag St'raiifeuljaiig, ©pi» tal; — civilă (a nnni principe), bic Şofljaltiutg, ber Şof (eines giirffcit); — militară (a unni principe), bcrmilitänfdjc &off)nli (eiueg giirflcn); de —, f)iiug(idj, §aug=; a ţii.e —. eine eigene Şangfjnftitug fjaben; a —, ju Şaufe; de a—, bon ■ 511 Şaufe; a veni de a —, uidjt mit (cereri Săubcit 511 jemaub fummen. casăiuâtă, s. f., bag bombcnfcfic ©etuölbc unter betu 3F>nllc einer geftnug; bic Sîafematte. casi1'ncä,«.f.,ein luollencgsfppftnd). casäp, s. m., ber gleifd;I)aner, ©djlädjter. căsăp-esc, a —i, — it, v. «..fditndjten. cäsäpio, s. f., bag ©djlarfjtljaug, bte glcifcfjbaitf. căşâr, s.m.,bcrSîâfcmadjer, ©enuer. căşărie. s. f., bic Si'äfcfnbrit. căşănţă — câştig 105 căşăriţă, s. f., bie Sîâfemnd;crin, Sennerin, casârină, s- f-, bte ffaferne, ©ol* bateniDofymtng. ^ Citsâş, adj., bec ein £mus befijjt. casaţii'me, s. f., bic .ft'affatiou, ShtmtKicntng einegUrteilg; cmte de —, ber Sîaffatiougf;of, ber obcrfte ©ccicîjtstiof. căsătoresc, adj., efjclid). căsător-esc, a — i, —it, v. a., eer» ţcirnten; a se —i, v. r., fid; t>cref)elitf)cii, fid; Dcrmaţleu. căsător-ic, s. f., bic Eî)e( £>eirat> SBcrmaljhing, ber.SIjeftanb; — it, adj., bermâţjtt, »erheiratet; casc, a căscă, căscat, v. n., gaf;neit; a —a gura, basSUaut auffţjecrcn; a —a din gură, gctţnen; ase —a, v. r., Ha|ţcn, fid) öffnen; uşa se cască, bie Spre fd;Hefjt nid;t rcd;t. , cască, s. f., ber Şe(m. căşcă, s. f. (bot,), ber Sd;i£btrâgeu (Sentellaria gallericnlata). cascadă, s. f., ber SEafferfnlI: câscă-gură, s. m., ber SKaufaffe. căsoâre, s. f., bag ©âfjncu. căscat, pl. —e, s. n., ba§ ©cifjucn; — adj., offen,.gedrungen, flaf= fenb; gură - -fi,- ber SJfaitlnffe. căşeătnră, s. f., bag ©äfiuen; bie Öffnung/ bie ©palie, ber Spntng, ber ©paft. căscăiin, s. m., vedi: cască-gură. caşcaval, s. n., ber SKunbfäfe. : cascliet(ă),p7. —e, s. n., vedi: cască, căscioară, s. f., bag §âugd)en. caseină, s. f, bag ft'afeîn, ber Sfäfe» M. : cas-ez, a— a, - at,w.fl., annullieren, faîficreit. casetă, s. f., bie ©jatuHc, bag ©elb= _ fäftcfjeit. câşic, s. f., ve^i: capiifoiu. casier, s. mv ber Sfaffier; — ie, s. f., bag'Sfaffcnamt, gnlţtanit. , casmă, s. f., bag ft'afino. câ'şlă, s. f., bie SJÎaierei, Sdjaf* fyeerbe;—rie, s. f., ©cljöft. câşlcgi, f. pl., vedi: cârnelegi. caşma, pl. —le, s. f.. ber ffirarrtpen, bie Şaue, ber ©rabfdjeit; caşmir, s. n., bag ffafdjmir. cdsnă, s. f., vedi: caznă, căsil-esc, a — i, — it, vedi: căznesc. casnic, adj., Şnitglid;; —, s. m., ber )ţjaugttnvt;—i, s. m. pl., bic Şaugleute, bag ©efiitbe. căsnicie, s. f., bie ^chtglidjfeit. căsnic-esc, a se —i, —it,' v. r., Ijeiraten.. căsnire, s. f., vedi: căznire. căsoăe, s. f., bag große Şaiig, bie S8retter6ube. căspic, adj. (geogr.), : fafpifd); Marea — ă, bag fafpifdje ©teer, câssă, s /., bie ©clbîaffe, ber ©elb= faften. cassâr, s. m., vedi: casier, cassctă, vecii: casetă, cassierie, vedi: casierie cast, adj., Jm\ă). câşt, pl. —iuri, vocii:.câştiu. castă, s. f., ber ©fatum, bie Sîafte, Hlafic. castan, «, m. (bot.), ber ffaftanicn» baimt; —ă, bie Sîaftnnie; — sel-batic, porcesc, bie Diofjfaftauie (Aesculus hippocastaniis); —e de lac, vecji: ciulină; —e de părnent, vecji: alunele, castaniu, adj.', faftaitienbrnim. c;tş(e, a. f.pl., bag gad; im ©d;rift* xaften. câştein, s. m.,. ber ©eigljatg,. gilj. castel, pl. —uri, s. n., bte S3urg, bag ©d;Iofj, Sfaftett. castelan, s. m., _ ber Surgbogt, Sîaftcllau: —ă, s. /., cin Sdjmucî» gcgcnftanb-câştig, pl. —uri, s. n., ber 9î«|en, ©eruiun, bag, S5erbienft, ber Er» \oerb; bet ©eroiuuft, bie SJorteite. câştig, a — â, — ât, v. a., gemimten, oerbieiteit, eriuerben, bcîommett; ■ itberminben; a —a pre cineva, jemanben auf feine Seite . be* fommen. câştigare — caţaon 106 câştigare, s. f-, bn§ SBcvbicucit, ber ©ctuimt. câştigător, s. m., ber (Srlucrbcr. câştig6s, adj., ciitträglid), geiuiitnft* rcidj. castină, s. f., ber ffîalfjufrfjlag (im Şodjofen). castitate, s. f., bic Sîciifdjţctt câ'ştin, pl. —ri, s. 11., bte SJÎntc, Icilgaljliing; bie ©ruubftcucr. castor, s. m. (zool), ber S3iber; vedi: breb. castoi'eu, s. n., ba§ ©ibergetl. castrare, s. f., bn§ ©ntmanncii, Sfaftricrcn. castrat, s. m., ber SBerfdjuitteuc, ffaftrat; —, adj., bcrfdjnittcn, faftricrt. castravete, s.m. (bot.), bic ©urfe. cdstre, s. f. pl, castru, s. n., bct§ Sagcr. castr-ez, a —d, —ât, v. a., eitt= mannen, berfcfjneibcii, fnftricrcii. castron, pl. —e, s. n., bic înpferitc Şfaitne, bic gußeiferne Sdjiiffel. casudl, adj., ji!fällig, nitgcroiß casuist, s. m., ber STafnift, ber. tuel= d)cr ©cttnffenâfragen eutfdjeibct. casnistic, adj., fafuifttfd). casuistică, s. f., bte fieţrc ber Sîafuifteu. căşnn, a —d, —ât,v. n., benti'fadjeit, ucranlaffen, unbermutet fommcn, gitftofjett; etnfalleu; a —a pre cineva asupra cuiva, jcmanb brängett etwas 31t tfjuu; auffäßig jciit; ce ’ţi —ă? roa§ falTt bir eiit? căşundre, s. f., bic SSerauIaffttng. căşiinătură, s. f., eiit pliUîlid) cntftanbeticr ©cŞmerg; ber tbim» beriidjc ©infatl. căsuţă, s f., bag Şâit§d)cn; — de scânduri, bic SBrettcrbube. cat, pl —uri, s. n., ba§ ©todroerl. cat, a cătd, cătat, v. a., vedi: caut. cât, ado., inie bici; cu —, iuti tbie biel, rcie teuer? — de curend, jc cljer; •— de ■—, ettna§, cin roenig, tocmi and) nur; —va, ctroag, um cth>a§, jicmlidj bici; — pe ce, beiuaf|c; — şi. iug(cid)cu; pe —, fobict a(§; numai de —, joglcidj; de — numai, nur; în —, luaS an= betrifft, fo baţi; nici —, gar nid)t; — face? nmS foftet eŞ? cât, adj. şi numtr., (câtfi, câţi, câte), tbtc bici? tbie biele? do —o ori? lbic bicfnml? cdţ-ă, s. f., ber Şirtcnftab; a prinde cu —a, jemanb Ijiiitcrgcljcn, belügen. cA'ţit, s. f., vedi-' bibilică, cataclism, s.«., berăMtuntergang; bic große Umtuäljuug. cntacöinlm, s. f., baŞ uutcrirbifdje ©ciuötbc, bic îotciigntft, bie Sîatnfomben. catadics-esc, a —i, —it, v. a., luiir* bigcn, beadjtcit; a nu —1, bcr= adjteit, außer 9(d)t laffcit. catafalc, pl —e, s. baă Sraucr» geriift, ber Sîatafalf. catagrafie, s. f., ba? SJcrjcidjutâ (ber 33iirger), Qitbentar. cataif, pl —iui, s. n., cine Sfteljl« 1 fţieifc au§ gabcttuubclu unb Şonig. catalan, adj., fatalouijdj; —, s. m., ber Slatalmiicr. catalepsie, s. f., bic ©taire, ©tarr* ţudjt. catalöptic, adj., ftarrfiidjtig, er* ftnrrt. cătăligă, s. f-, bic ©tcljc. catalog, pl —e, s. ii., ba§ SSev» äciri)iit§; — de cărţi, baS Söüdjer* berjcidjniŞ. catalog-ez, catalogiz-dz, n — ă, —dt, v. ii., bergctdjiicit, fatalo» gifieren. C.atalonia,.?. f. (geogr.'', Satalonicn. cătdnă, s. f., vecii: militar, soldat, cătăncsc, adj., folbntifd); —, v. v., ©otbat fein, cătănie, s. f., ber TOilttnrbtenft. caţaou, s.m., bcr@d)uft,Şuubâfott; ©ţiottitame fiic ©ricd)cit; —esc, a se —î, —it, v. r., berberbeu, jniit Sd)itft hJcrbcn. catapeteasmă—căţel 107 catapeteasmă, s. f., ber. S8orl)ang beS ScntpcIS. cataplasmă, 5. ber llmfcljlng, ber $8rciitmjd)Ing; a face —e, a aplica cuiva —e, jentnnbent Untţdjtăgc ntad)cu. catapult(ă), s. n. şi f., ba§ -SBu'rf* ge|d)iiţi (bor Stftcn). catâr, jp/. —uri, s. n., bci'6c(jmtţifcn, Straudjeit. catâ'r, s. m. (zool.), ber 33îaitlcţcl. caţăr, a căţăra, căţărat, »>.-n,-er* ffettcrn, erfüntmen. catarâct(ă), pl. — e, s.,n:, .v»?4i: cascadă; —, bcBs-grnue ©taar. catavâl, adj., Întnrrl)ati)rî). cătărâină, s. f., bte ©d)naltc. cătărăm-dz, a —â, —ât, v: a., fdjnnllen, ■guiamihcnfdjitallen. căţărâre. s. f., bas f îettern. căţărătoare, s. f. (zool.), ber 9Jt«uer= lihlfcr (Ticliodromia -muram), căţărător, adj., ftettcrnb. cafâ'rca, s. f., bie9J!aii[c)cIiu, vecii : ■ muşcoae. cătăre, vedi: căutare, căţăr-dsc, a —i, —it, v. n., vedi: caţăv. catarg, pl.' —uri, s. n., ber 9Jîaft= Baum. catârgă, s. f., ein -Keines ©djiff, bie (Sareere. cărtârgiu, s. m., ber 9Jiau!cJeI= treiber. catarfgi, s. f. pl., bie ©iiCge, ^ ©alerte. cataroiu, pl. —e, s. n., ber ©dj(ng= flujj; Stniarrt). catärt, pl. —uri, s. n., vedi: catarg. catastif, pl. —uri, s. n., bas 2"age* Bud), ŞanbriingsBudj. catastrâl, adj., 511111 Sagerbud) gehörig, fataftraf. catastrofă, s. f., bie eutjdjei* benbe §aupfbege6eitl)eit in einem Sraiterjfiieie; bas traurige Eube; bte Umrcätäung. catäslrn, pl. —e, s. n., ve^i: cadastru. câtăţimc, s. f., vedi: câţime. ■ catavasiör, 5. n., eilt StirdjcitBnd) mit SoBgcfftitgcn. caţavdicS, s. f., bie Heine SDÎaucr» ■ îctlc; —, baS ?h-mcftci6d)cm cfvtcä-esc, vedi: cotcorozesc. cătcăun, s. m., vedi: căpcăun, câ'to, «Mo;!«/-., iute öicTe? — cât? 311 je Itric Biel? — doi, je 31m; — odată, guiueifen, BiSlueiten, maiidjmnl; — cineva, irgcnb einer, jcmanb; — ceva, irgcnb cfronS, eiiuaS geringes. căţea, s. f., bie §ihtbin, ganfe; —. bic $[anbcrtafd)c; a da —oa pe cineva, jentriitb bitrdjBlchtcri. catcchet, s. m., ber DMigioriSÎeţjrcr, Sfatcdjet. eäteeli6tic, adj., fragemeifc, fa« tedjctifd). catcclicticil, s. f., bie STatcdjetif. catecliiz-ez a —;i, —ät, v. a,, in ber SMigtou imtcrridjteu. catcchism, pl. — e, s. w., ber . ft'atedjtSmuS, bic SîeligtonSfeţre. catecvlOmnen. s. m., ber ©(auBenS* fcîjrling, ber Jl'atedjumeit. catedră, s. f., bie Sîanget, ber Seî)rftitf|(. catedrală, s. f., bie St'atf)ebrn(fird)c. categoric, adj, Bcftimmt, fnte» florifeţi; răspuns —, bie Bc= ftimmtc unb cntţdjetbcnbc 5htt> wort. categorie, s. f., bicMaffcnorbituug; 9Irt; Sfategorie; după —ii, itad; ft'Iajfcnorbnungcit, fategoriecn* meije. catcgoris-esc, a —i, — it, v. a., üertcumbcn. categorisire, s. f., bic ffierlcumbung. căţel,pl. căţei, s. m., ba§§nnbdjcn; - oer@d)metdj(er; cu— şi cu pürcel, mit ©aditnb $ad; — de ain, bic Sf nobtaucfjgcfie; —lameuetoarea - uşei, ba§ ©ernirr im ©djtoffe; — ul pământului (zool.). bie QtejelntauS (Spermophilus ci-tillus),vedi: şuiţ; căţei de al bina, bie ffiicnc'nbnit. 108 câtelea - câ'tclca, număr., al —, ber wie öieffte ? căţcl-esc, a —i, — it, v. ct., Qtuigc werfen (Şiiubiit). căţeluş, s. m., ba§ Keine Şiinbdjen, ©djoţiţiinbdjcn; —ä, bie Keine Şiiubin. eatenă, s. f., bie Stctte. cateris-esc. a —i, — it, v. a., einem îpriefter bie SBiirbc ent» gieljcn. caterisire, s. f., bie Entfcţjiing eines ţpriefterâ nn§ 91 int unb Sßiirbcn. câ'teşi, număr., nil; — trei, alle bvei. catetă, s. f., bic Sfntljctc. cä'tc-va, immer., einige, ctlidjc (weibtid)). căţie, s. f., ba§ Oicuidjcrpfcinndjcit, bag 9innd)faf3; bic .SToIjtcupfannc. catilen, s. f., bei-(Sammet; de —, ţammten, bon.Sammt, ©amnit». catifclut, adj., fammtartig. catilcluţă, s. /. (bot), bie @nmmt» . btitme. câţiine, s. f., bie SJÎcugc, Sliiänfjf. cătină, s. f. (bot), bn§ giläfraut, vecii: cânepa diacului; — cenuşie, ber ©eeboru (Hippoplinö ■ rbamnoides); — de garduri, vedi: cânepa dracului;— mică, vedi - t.amariscă;— roşie, vecii: pomnşel. cătinat, adj., bornig, bicl/t. cătinel, adv-, langjam, ţadjte, tciie. câtinică, număr., etwnâ weniges, catî'r, vecii: catâr, câ'ţi-va, număr., einige, etlidjc (memntid)). catolic, s. m., ber ffatfjolif; —, adj., fntl)oltfdj, allgemein, catolicism, s.m., berffafljottgiânutS.. catu])tric, adj, bie ©piegcllefyre ■ betreffeub;. — ă, s. f, bic Setjrc bou ben refleftiertcn Sidjtftraîjtcii. că'tră, prep., gegen, nad), ,p, ait, itm; — ameacli, gegen SJÎittag; de —, bou... f)er. catralusp, s. f. pl., bie Jjjabjefig» leiten; a’şi stringe, a’şi lua - causal —le, fid) ţeine fiebeu Sadjcit gufammcitpncfcii. cătnin, s. m., baŞ SEljecr, ^ed); vecii: doliot; Meßlatte; baŞQJift; — do acru, — do scump, fctjl' fciucr, fcljr teuer. _ cătrăn-csc, a —i, —it, v. a., ttjeercit; a se —i, v. r, fid) erbittern, anfgebradjt fciu. cătrănit adj., betfjcert; feţr nnf» gebracht, erbittert; — do mânie, äufjerft aufgebradjt. cătrinţă, s. f., vec}i: cretinţâ. căti’lP, s. /., vedi: căţie. cătun, pl. —s. 11., ber Söciter. cătuşă, s. f. (bot.), ber ©ottcS» bergefj (Ballota nigra), câtuşi, s. f. pl., bic geffctu, bic Stetten, ba§ Şnnbcifcu. câ'tuşi, adv., — de puţin, fo wenig wie müg(id); fcljr wenig, cătitşnică, s. f. (bot..), baä Sfatycn» îraut, bic Sîajjciimiiijc. (Nepeta eataria); — ungurească, ber Weifsc 2(ltbont (Marruliium pan-nonicum). cîVtvn, număr, şi adv., ctwaŞ, ein wenig; eine SBeitc. căuă, s. f., ber Sßopauä. cauc, s. n., bte TOiiţjc mit weitem ©oben; — de noapte, bic 3facf)t* nuiţşc. Cauciis, s.m. (oeoar.), bcrSVaufnfuS; —ic, adj., faufafifd;. caucciu, s. m., ber SJÎUţjeiiiiiarfjer. cauciuc, pl. —uri, s. baS gebet» ţarj, ©umnüclaftifum. caudlil, vedi: codal. căliş, pl. —e, s. n., ba§ ©djiipf» ßefnfi câusă, s. f., bie Urjadjc, ber ©runb; ber 'Jßrojefi, 3îed)t§ftrcit; — binecuvântată, ba§ bolle, gegriinbete ffîcdjt; — comună, bas allgemeine 3öol)I; — finală, bic (Snburfadje; din —, Weil, wegen; a vorbi ca cunoscător în —, all ©ad)feituer fprcdjen. cansiil, adj., urfädjlid);, —itäte, s. f., bic Urfäd)(id)feit. causaş- cansâş, adj., jur felben tartei gehörig, causativ, adj., urjâcf)(id). caus-ez, a —â, —at, v. a,, berur* facîjen, beranfaffen. caustic, adj., âjjeitb, bcißettb, bren= nenb; —icitdtc, s.f, bag âţşeitbe SBefeit. cdut, a căută, cântat, v. a, fudjeit, auffud)en,nnd)ţud)cn,burtf)ţud)cn; beţiidjeu, uuterfndjen; pflegen; a —a un cuvent, im îBBrterbudj nad)fd)tagen; a —a cu legea, ge= ridjtUd) belangen; a —a cu ochii, mit beit 2Iugen fudjcu; a —a de moşie, de cai, beforgeit; a —a în cărţi, Sîarteit legen; a—ala cineva, jemanb attfcljcii; a —a la stele, in ben ©ternen tejen, bte ©terne befragen; a se —a marfa, v. r., gefndjt Werben; a’şi —a în cărţi, Starten fdjtagen; — cu cineva, mit jemanb etwag abmadjen; oare cine ve —ă, eg fragt jcmanb nari) ettd); caută, v. nepers., eg muß; caută se faceţi, ifjr müßt eg ntadjeit; ’mi căută, idj muß. căutiire, s. f., bng ©udjcit, 'Slad)--fud)en; bte SJÎadjfrage, bie pflege, ©orge; —a metalelor, bte ©djür» fung; a ave —, gefndjt Werben; a afla —, gut berpftegt Werben; a lua ceva la —, uadj etwag jielen. căutătoare, s. f., ber ©picgel. căutătură, s. f., ber SSIicf, bag Stnfcţen, ©udjen; într’o —, iu einem Stugenbîidî, mit einem SQIict. cauteris-ez, a —â, —ât, v. a., brcnnen,auSbrcnne'n(eineS!Bunbe). eauţion-ez, a — â, — ât, v. a., tocr= bilrgeit. cauţiune,' s. f., bie SBurgţdjaft, bag Uittcrpfaitb. cavâf, s. m., căvăfie, s. f., ve4i: păpucar, păpucărie. cavâl, pl. —e, s. 11., bte ©palmei, glBtc. ciivâlă, s. f., vedi: eapă., - căzut 109 cavalcâdă, s. f., ber ©djaujug ju 'Bferb. cavaler, s. m., bcrSRitter, Sîabalicr; SHetter. cavaleresc, adj-, rittertidj. cavalerie, - s. f., bte Sffetterei; bte Olitterfdţaft, SîitterWitrbe; vedi şi: decoraţie, cavalerism, s. bic 3îitterfrf)aft. cavalet, s. n., ber Soläfttß, bte Unterlage (aug Şolă). cavalin, adj-, ţţ5ferbe=. cavâs (cavaz), s. m., itirftfdjer ţJSotiâeifoIbat. cavent, s. m., ber SSürge, ©ewäfjrS» manu. cavernă, s. f., bic ®Bf)lc, §B6htng. cavernos, adj., Ijoljf, mit Sötten berfefjeu. cäviar, s. m., ber Eabtar. cavicörn, adj., (jotjtfjönüg. cavitäte, s. f., bie £>B!)fnng. caz, pl. —uri, vedi: cas. căzâc, s. m., ber Sîofaî. cazacă, s.„ f., ein Oberfteib mit langen Slrmclit. căzăccsc, adj., fofafifd). cazaclie, s.f., biefdjwarjc^JMäinüjje mit weißem Sudjboben. cazacliu, s. m., cfjcm. tuofbauifdjer S}3eläpiib[er. cüzitn, pl. —e, s. n., ber große fod)!cffeI. căzânie, s. f., bie ţprcbigt. cazdrmă, s. f., bie Stafcrne. căzetiiră, s. f., vedi: că4§tură. câzldr, s. m., ber femtud). ■ 1 cäzmd, s. f., bie Sjnde, §auc, ber Sîarft. caznă, s. f., bte Qual, Sßein; bie 2lnftrengung, moartea cu —, bie Xobegftrafe mit Xortur. căzn-csc, a —i, —it, v. a., plagen, quälen; a se —i, v. r., fid) ab= martern, fid) plagen, ca/.ön, s. ©olbatenauSbrud für ärarifcf). cazuiil, adj., ve4i: casnal. cazuist, s. m., vedi: casuist. căzut, adj., ve4i: cä4ut. cc, pron., umŞ; —■ fol? lună fiii' cin? un nu sciu —, tdj tucifî nidjt roas; de —. mântui; cu —, momit; din — in —, conj., immer tncfjr, îtnd) uitb tind); îndată —, fobnlb nl§; numai —, nur; după —, nndjbent; a n’ave de —, fciue Itrfndjc fjaben. cca, pron., vedi: cel; —, vedi şi: ceala. ceacăl, .s. m. (zool.), ber Sdjafal. ceacfi'r,ceae]ur,«rfj.,jdHc(eub,fdjecI; grâu —, eine gute Slrt ©etreibe. ccacşiri. s. m. pl, rotc ^lubcr» Şofcit. ccadî'r, s. n., vedi: cort. ceadîriu, adj., npţclgriin. ceăla, s. f., bne ©citicf, ber UJndcit; — grasă, ber ©pccEfjafs; a sta cuiva în —, jcntnnbcm im DJntîcn filjcit, tfjii 511 ettons nntrcibcit, iljm ciufjâffig jeiu. ccâinic, s. n., ber »,f)ccfeffcC. ecair, s. n., ber SSeibeptnlţ. ccâin, pl —ri, n., ber S()ec* aufguji, £f)ce. cealil, interj., [jii! —, hoisa, gitruf ber Orljjcn. cealimt, s. f., ber iiirban. coihn, s. n., bie Sßarfe, bag <5ă)kpp-- W)i- ccamparăle, s. f. pl, Sînftagncttcu. coanuir, s. n., Seljimnörtcl. ceailâc, £• ti-, vedi: năstrapă. ceangă'ii, s. m., ber Sfdjaitgo» magţarc ber ÎOÎolbau. ceapă, s. f. (bot.), ber 3miebcl; — blândă, vedi: praz; — rea, vedi: sorbestră ; — ciorască, bic Eberlourj (Carlina acaulis); —a cioarei, — cănească, bic gelb» ţtjnâiiitţe, 21cEerf|l)aâtntţe (Mus-cari botryoides); bie Şerbftjeit» (ofe (Colchicum autumn.). ceăpeă, s. f., ber Gfafo. ceapcâ'11, s. m., Sßferb, bag itn 5£rab gcljt; ber Sdjclnt, STaugenicljtg. ceaprăz,pi. —uri. s. n., bic Sdjnur, bie granfc; —ar, s. m., ber Sdjiturmadjcr. ceaprăzărie, s. f., bic Sdmurnmdjcu« wcrlftntt. ceâpsă, s. f., bie Şmitbe, Sfiubcr* Ijaube. ceară, s. f., bn§ SBndjg; — roşie, ba? Sicgcllnd; de —, 3önd)g«; — din urechi, bas Dljrcufdjmnlj; lumină de —, bn§ 2C'(lcI)S(id)t, bic 2Sad)§fcrje; — de păinent, ber Djofei'it. cearcăn,' pl —e, .?. ber Şof um bng Shtge, unt bie Sonne, unt beii fflionb. ceardac, pl —uri, s. n., vedi: cerdac. cearşaf, pl —uri, s. n., baS Sein* lud). ceartă, s. /'., ber 3nl1^ ’ Şnbcv, Streit; bie Streitigfeit, gnnFcrci, •Şanbel; a căuta —, Şnubel fudjeu. ceas, pl —uri, .9. n., bic Ul)r; Stitubc; pe —, ftiittb(id), fog(cid); ’i a venit —ul, jcinc Stititbe t)at gcfdjlagcit; — bun, ber glttdlidje äßonicut; — reu, ber uttgliicîlidjc ?0îoment; — bun! ©Iiiti cutf! ceaşcă, s. f., bic Saffe; — de tei a, bic Snffc Sljcc. ceaslov, pi. —e. s. n., baŞ SSrcbier. ccasörnic, pl —e, s. n., bic llljr, SBanbitljr. ceasornicar, s. m., ber .lUjrmndjci-. ceasornicărie, s. f., bic llfjrenfnbrif, Uljnunnre. ceată, s. f., bic ©djaar, ber 2tuţ)ţ>,. bie Srupţic, bic Şorbe, ber,Ş(iufc; cete cete, fjaufcutocife. ce;iţă, s. f., ber Sunft, 9!ebel. ceatlă'u, s. n., ber Sîuebcl, bic Scidjfelftangc. ceaun, (cenn), pi. —e, s. n.. ber gujjciferuc iîcffcl. ceaiiş, s. m., ber Xtjiirftetjcr, §nificr. celiăre, s. f. (bot.), bic SScdjcrbhtme (Po)erium sanguisorba). celiăric, s. f. (bot.), vedi: cătuşa, cec, s. m., ve4i: ţincu pămentului; —, ba§ Eţcf. cecă, s. f., vedi: ciuhurez. ceciliz— centesimă 111 ceciliz, s. di. (zool.), bit SBliub* fdjletdje. ced-cz, a —ă, —at, v. a., nbtreten, iitalnffcn, übertragen, ccbtcvcu; . a —a cuiva, jcmaubciit wctdjeit, uadjgebcn. cedilă, s. f., bic Gcbittc, ba§ §âcîdieit, cedrii, s. m. (bot.), ber (Sebent* Bannt, bic Ecbcr. ccfiilic, adj., Sîopf*. cei’alopöd, s. m. (7.00I.), Stopffiifjlcr, etitc SDÎoflugfcngattitug. cegă, s. f. (zool.), ber Stör (Acci-penser sturio); —, bic SBiltbc, SRotthrinbc. ccli, s. m., ber Gjcrfjc, Sööfjttte. cel, pron. ni. pl., cei, jener; cea, pl., cele, jcitc; —alalt, bcrnnberc; —, als borgcjcţrtcr SIrtifef bor SIbjcftiben îtttb Safitiuörtcnt, bic alSJgauţittbBrter gcBraudjt toerbeit; — diligent, ber fytcijjigc, cei trei fraţi, bie brei SBriiber. cclăr, pl. —e, s. ber Jîdler, , bic ©ţieijefammer. celă'n, s. in., ber SSctriiger, ber ©djfauîopf. celeliin, adj., vedi: cilibiu. > celelminf, s. m., einer, ber ciite S-eter Begeljt, ber GctcBrant. celelirârc, celeliraţiinio, s. f , bte ţjeter. celeltr-ez, a- —a, —ât, v. a,, fetent, feftlid) Begehen; riiljmcit. ccleiiritäte, s. f., bic g-eierlidjîcit, . fyeftlidjfeit; bic SScriiîjmtQcit, ber berühmte îlame. ccleliru, adj, Bcriifjmt, gefeiert, celenterătc, s. f. pl. (zool.), bie Göfeitteraten. , celer, s.m., ve4i: celină, ţeler. celeritâtc, s. .f., bic ©djttetfigfeit, <3e)d)tmnbigfeit. celiMt, s. m., ber efjefofe, (obige ©taitb, ba§ (Söfißnt; — âr, s. m,, ber im ef)e£ofeit ©tanb c61ibe, adj., eîjelos;. —, s. m., ber Uitbereîjeltcfite., .. celină, s. f. (bot.), ber ©ppid); bie .. 9Ri(d)ţ)cterfitte. •. . colţi, s. m. pl., bic Selten, cin alter S8otf§ftnmm. celtic, adj., fcltifd). celu-csc, a —i, —it, v. a., vedi: înşel. celulă, s. bic Qdk, Spffaitgcitäctlc; bn§ ffeiite 3iinntcr. celular, adj., jeftig; ţesetnră —ă, baS gcflgciöcbc; sistem — de prinsori, ba§ 3eflcuţţ)ftcm im ©cfăguiStbeţen. celuliis, adj., geftig. celuldsă, s. /., bte EcHuIofc. cemcnt,pl. —uri, s.)!., ber 3JlBrtc(, ba§. Eentcnt. ccment-cz, a —ă, —ăt, v. a., mit SHBrtel onmndjeu, fictbcrfcu, ccmcittiercit. conac, ph —e, s. n., bic grofjc SdjiiffcL cenătu-6sc, n —i, —it, v. a., rupfcit. CClloliiu, s. n., vedi: mănăstire, cens, pl. —uri, s. n., ber ©ntitb* jiit§, bic ©teuer, censor, s. m., ber SBeurteifcr, SHidjtcr, STabîer, deufor. censiiră, s.. f., bic Surteituug ber ©ndjcit, bcjoubcrS ber Şanb* fdiriftcit, bic ®rudgeitcl)miguug, S3iid)crjcljnit, Kcufnr; a pronunţa — contra cuiva, gcgcit jcmanb bic Gcnfitr aitgfyrcdjctt, über iljii Ecttfur bcd)ângcn, iljnt ciite Sîiigc erteilen. censur-ez, a —ă, —at, v. a., unter* fudjeit, beurteilen, tabelit, rügen, ccnţnricrcn. ccntâur, s. m., ber Kentaur, ein fabelfiaftcg SBeţcit, fialb SPfet'b, Ijatb TOcttţd). centaură, s. f. (bot.), bic gtodcit* bhtmc (Centaurea Cyanns); — rîioasă, bic Etfeniburj; — măruntă, bic Gtrbgalle (Erithrea Centaurium). ccntenăr, x>l. —0, s.«., bie Ijuubcrt* jnfjrtge Q-eicr; —, adj., Ijuttbert* jâfjrig. centcsiniă, s. f., ber fiunbcrtftc Scit..................... 112 centesimal cenfesinidl; adj., Ijunbcrttcilig. cenţi, adj., Ijunbert (in 3"lnn,s mcujeţMUtgen); —grad, Ijunbert» ţţrabig; termometru —prad, bag ijuubcrttci(igc Sljcrmometer; — gram, ciu Şunberttcit beg ©rantntg; —litru, cin Şunbcrt» teii beg Siterg; —metru, eilt §unbcrttci( beg SJlctcrg. centimă, s. f., ber Eentime, ber Strenger, ccntürie, s. f-, vedi: centaurii, central, adj., im 9.1fittclţ)unft, central; şcoală —ă, bic !gauţ>t» ţdjuk; foc -, bag geucr im punerii ber Erbe, centralisdrc, s. f., bic SJcrciui* guug ber Skrmaftuug in einem ^JÎittcfţJiinft, bic Eciitraüficruug ber ©taatggcmalt, Bereinigung iu einem SJlittctyuuft ceiitralisatilinc, s.f., vedi: cen-tralisare. centralisdtor, s. m., ber 23crciniger iti einem SJÎittelpunft. ccntraliz-ez, a —ii, —ât, v. a., iu einem ajîittcljnmft bereinigen, ccutralificrcu. ccntr-ez, a —â,—ât, v. a., ccntricrcu, auf beu 3JHttcljjun!t cinftcKen. centrifugal, adj., mag bont SCßittel* ţiunft fid) 51t entfernen ffrebt. centripetdl, adj., mag 311m SJiittc^ fünfte fjinftrebt. centra, pl. —e şi —uri, s. n., ber ffllittclţmnft, Eiuiguugspunft; — de gravitate, ber ©djmerţmuft. centumvir, s.m., berigimbertmami; —ât, s. n., bag Eentumbirat. ceiltüplu, numer., veeji: însutit, centurie, s. f., bic 2lugat)t bon Şunbert, eine Eenturie. centurion, s. m., ein römifdjer Şauptmanit. cenuşă, s. f., bie 2Ifd;e; a preface în —, in Slţdje beimanbeln, cinäfdjent. cenuşdt, adj., afdjgrau, afdjfärbig. cenuşer, s. m., ber SHfdjenträger; pl. —e, s. n., bag SIfdjentud), — cerbicie Sangcntud); —edsä, s. f., bag Stfdjcubri'bcl. ceniişerniţă, s. f., ber 9[fd)eu» beeilter. ccmiş-ez, n ■—â, —ăl, v. a., ein* äfdiern; —, v. n., gu'.’lfdjc mcrbcit. cenuşie, s.f. (bot.), veeji: firicicü. cenuşiu, adj., vec}i: cenuşat. cenuşoâsă, s. f. (bot..), ber Süalb* greig (Sonecio campostor). cenuşds, adj., nfrijig. cenuşdlcă, s. f., ber ^-aufeujer; bag îlfdjenputel. cep, s. m., ber 8a|)fcn; — de roat.fi, ber 9)iüt)(ga]pfcu; — do brad, ber STauncitgapfeii; a du —, nngnpfcu. copdr, s. m., ber SibicbcnjiitiMcr. cepärie, s. f., bic Umicbctpflauguug, bag 3>biebel(agcr. cepclien, pl. —e, s. it., eilt furge Qadc. cepeledg, adj., vecli: poltic. ceprdz, cepreg, s.n., vedi: ceapraz. cepşodră,«./., bcr2[fd)faud) (Allium ascalonicum). cer, s. m. (bot,.), bie $crrcidjc (Quercns cerris). cer, pl. —uri, s. n., ber .Şiuuncl; —ul gurei, ber ©aumeu. cer, a —e, —üt, v. a., bertangen, bcgcljrcn, forbent; a —0 de cineva, S3cr(augcn ltad) jemanb [jabett; — în căsătorie, freien, merbcit. ceramic, adj., îcrnmifd); artă —ä, bie ftunft ber Sfernntif. ceramică, s. f., bag Sferaniifum ber alten ©riedjen. cerdr, s. m., ber SBadjgfjiinbler. ccrän'e, s. f., bag 2Bad)gmagagin. ccrdt, adj., 2Batf)g*, mit SBad)g iibergogen, mädjfertt. cerl), s. m., (zool.), ber §irfd); —odicä, bie §iitbin, !git[d)htfj. cerl)dr, s. m. (bot.), bic Şirjd)» murg, §irfd)gnnge. cerlrice, s. f., bag ©enid, ber Suaden. cerlticie, s. f., bie galgfiarrigfcit. \ cerbicos — cern 113 cerlricos, adj., Ijatsftcirrig, Tjart* , näcfig. cerbicositi'lte, s. f., vedi: cerbicie, cerlmţ, s. m., vedi: ţurcă. cerc, pl. —uri, s. ii., bet ft'rctS, ' SWeif, Sirfel; — de lungime, (geogr.), ber Sängeitgrab; — de lăţime, (geogr.),-ber SSreitengrab, 5(SaraEeIfreiS; a lega un vas cu —uri, ein ©efäfj Bereifen; a se ■ mişca în — viţios, im Greife faffdjer ©djtufsforgentngett fid) Bewegen. eerc, a —â, —ât, v. a., berfttdien, probieren'; a —ă cu deame-nuntul, genau nnterfud)cn; — din fir în per, Jeţr genau in etwag cingeljcn, uuterţudjen; a se —a; v. r., fidj berfudjen; cine cearcă; află, wer fudjt, ber finbet. cereălă'n, pl. —e, s. n., ber girîel. cercare, s. f., ber SBerfud), bte 'Brobe. cercătoîirc, s. f., bie ^ßrobterröTjre, ©oitbe. cercător, adj., berfudjeitb; —,s. m., ber ŞBerfudjer. cereătiiră, s. f., vedi: cercare cercel, s. m., baSDtjvgefjängc, ber Dîjrrtng; —âr, s. m., ber Stlein» Jrâmer. cercelărie, s. f., bie Dljrgefjctnge» fabrif. cerceluş, s. m., baŞ Keine Df)i> gelänge; —i, s. m. (bot.), bie SJlaiBlunte (Convallaria majalis): cercetare, s. f., bte Unterfudjuitg, SKadjforfdjuug. cercetâş, s. m., ber 5ßtöuf(er. cercetător, s. m., ber ltnterfudjer, gorţdjer; —, adj., unterţudjeub, • forfdjenb. ccrcet-ez, a —a, —ăt, v. a,, unter» fudjen, forţdjen, prüfen; befudjett; a —a cu deamenuntul, din fir în per, fid) feţr eingeţenb mit ctwa§ Befaffen, eS îtnterjudjeu. cerceveii, s. f., baS ŞacfeitBaitb; bie Ginfaffuttg. cercliez, s. m., ber Sfdjerfefe. '-Barcianu, Dicţionar. cercn-esc, a —i, —it, v. a., bhiben, mit SReifeit Beftfjfagen, SJJeife att* legen; a —i viţele de vie, bie SJÎeBen aitBinben. cercuit, s. n., baS S3efd)Iagcit mit ■"Steifen; —61; s. m., ber baS S3e» fd)Iacţert mit Dîeifett bcrfieljt. cerinţei, s. m., vedi: cerenţel, crânceş. cerdac, pl. —e, s. n.r ber ©ötter, S3dlton. cerealii, s. f. pl., bic gclbfriidjtc, Eereaîteit, baS ©etreibe. cerebral, adj., @ef)irn». ceremonial, pl. —uri, s. m., ba§ Eeremoitiell. ccremönie, s. f., bie geierndjfeit, baS ©epränge, bie Ceremonie; bie llniftänbe, Umftânblidjfeit; fără —ii, ofjnc Umftâitbe, ofjtte UmţdjWeife. ceremonier, s. m., ber Eeremonteit* meifter. ceremonios, adj., pornpfjnft, um-■ftänbfid), Umftänbe madjeitb. cerenţel, s. m. (bot.), bie S3autit= nţjmplje (Drj-as octopetala). cerere, s. f.f baS Slitliegen, bie 33ittc, bas SSittgefitd). ceresc, adj., Ijimmtifdj, Şintmels»; cetele —i, bie fjtmmlifdjeti âeer= fdjaren. cereviş, s. n., ber Saîg, baS @d)meer; beşică de —, bte SCalgBIafe. certoiu, s. m. (bot,.), — armar, bic Jgnftbolbe (Caucalis antbriscus'); — aromatic, gewiirgfjafter SîalBer» !ropf (Chaerophyllum aromati-cum). cergă, s. f., bie SDede, ber Seppid). cerinţă, s. f., baS ©rforbentiS, Sluiiegeit, bie 2Inforberutig; acomodat —elor timpului, ben 2tti= forberuttgeit ber Qeit entfpredjenb. ceriţica, s. f. (bot.), bie SBadjS» Bllinte (Cerinthe minor), cern, a —c, —ât, v. a., fießeit, burdjfieBeit, aitSficBeit; a —e cu ciurul, reutent; —e, v. impers., es regnet fein, eS nicfett. 8 114 cernător — cernător, adj., ftebenb, reuternb; —. s. m., ber Meuterer. Cernăuţi, s. m. pl. (geogr.), Gjer* nomiţ). cerneală, s. f., bie SEiute, ©djlnäräe. cernere, s. f., bas ©ieben, Slîeutern. ccrn-esc, a —i, —it, v. a., fd^mârjen, - fdjmarg färben; a s.e -M, v. r., Srauer anfcgett. cernit, adj., gefärbt, gefdjmärät; faţă —ă, ba§ traiteritbe ©efidjt. cernitor, s. m., ber ©djmarjfârber. cermişcă, s. f. (bot.), ber ©djtriarg» fitnunel (Nigella sativa). cernut, s. n., bas Meutern, eeros, adj., mad)§artig. ccrşiif, pl. —uri, s. n., vedi; cearşaf. . cerş-ăsc, a —i, —it, v. a., betteln, cerşitdr, s. m., ber Settler; —oare, bie 33ettlerin; —esc, adj., —esce, adv., betîferifd), bettefljaft; —ie, s. f., bic SSettelci; —ime, s. f., ber S3ettelftanb, ba§ SSettelöotl. cert, adj., gemifj, fidjer, guöcrläfftg. cert, a - ă, — ât, v. a., aitâmadjen, fdjeften, ait^janfen, einen 33ermei§ geben; ftrafen, gültigen; a —a pre cineva, jenianb aulmadjeit, iţit fjeimfudjeu; a se —a, v. r., . ganfeit, ftreiten, ţabent. certâre, s. f., ba§ ©djetten, ganfen, berSermeil; bie©trafe; bie Seim* fudjung. certăreţ, adj., jänfifd). certător. s. m., ber Qänfer, 33cr* meiggeber, Şcimfndjer. certilic, a —ă, —ât, v. a., begtau= btgcn, berfidjeru. certificare, s. f., bie ^Beglaubigung, ccrtilicât, pl. —e, s. n., ber S3e» gfaubignngâfdjein, baâ Eertifif'at. cortificător, s. m., ber 33e[d)cininer, SBerififator. certitiidinc, s. f., bie ©eroijjljeit, Sitberlnffigfeit, ber SBeftanb. cerneală, s. f., tic ffißidjfnng. ceru-6sc, a - i, —it, v. a., mit 28nd)§ übergieljcii, nnftreidjen, luidjţeu. - cetăţenesc ceruit, s. n., bal Stnftreidjeu (mit 2Bad)Ş, garbe). ceruitor, s. m., ber ffîidjjer. cernitiiră, s. f., bas 2Bid))en. ccriimeu, s. n., bal Dţrenfcţmalj. ccrusă, s. f., ber 23!eifftft, bie 58Iei= feber; bal Sieimeifj; — roşie, ber SRotftift; — albă, berSfreibe» ftift. cervană, s. f. (bot.), ber SBolfs* trapp (Lycopus Europaeus). cervical, adj., Şinterfjaupt*. cerviş, pl. —uri, s. n., ve 33aul)olgntagaâiu. cherestegiu, s. m., ber SBauţotă» ijciitbler. cliersin, s. n., bag 33edicu. chertic, ph —e, s. ber ©in* frfjnitt. clieruvic, s. n., cin Sfird^engefaita. cheritviin, s. m., ber SljeruB, EţieruBint. eherviin, s. n., ber graditioagen; bic 9îciJcgefel(fdjaft. chesâr, s. m., vedi: cesar. - chiar chesâcă, s. f., vecii: biban, cheseâ, s. f., vedi: chisea, cheschet, s. f., eine Slrt UîetSţuţsţje. cheson, s. ber ^roBinutroageu. chestionâr, s. ii., vecii: cestionar. chestionez, vecii: cestionez. chestiune, s. f., vecii: cestiune. chetă, dictez, vecii: colectă, colectez. clieu, pl. —ri, s. n., ber Stai. cliezâp, s. m., bas Sîitriol. cliezâş, (chezeş), s. m., ber SBürge, ©eltjnţrSmanit; a se pune —, SBürgfcfjaft leifteit, für jemanben ciuftcljen; a pune —, jemanben al§ SMugcu ftcllen. chezăşie, s. /:, bte SBiirgfcfjaft. chezăşii-esc, a —i. —it, v. a., biirgcu, gett)ctf)rlc{fteu, bic S8er* antmortuug ttBeruef)tnen; a se —i. v. r., Beraittmorteu, bürgen, chiahür. adj., fteinrctd), tuoţl» îjabenb. chiâg, pl —uri, s. n., ber Ctuarf. chiă'in, a —â, —ât, v. «., rttfen, ab= rufen, aufrufen, rufen laffen; ein» laben; a —a la judecată, Bor ®crid)t (abcu, Borlabeit; a—a de mărturie,âumQeugen aufforbent; a —a doctorul, ben STrjt fioleit laffen; a — a pre cineva cu mâna, einen mitber§aitb ţjerbettuinîeu; a —a pe nume,beimŞftamen rufen; Ddeu ’l-a chiămat la sine, ©ott ţat iţin gat ftd) genommen; ase —a, v. r., ftd) nennen, Ijetjjen; cum te —ă, tnie fjeifjeft bit ? me —ă Petru, id) fjcifjc $eter. chiămâre, s. f., bas Dîufcn, bie Etulabitng, ber ©eritf; —a la judecată, bte gcrid)ttid)c S8or* labititg. chiămât, s. m., ber '-Berufene; —, adj., Beruf cu, etugclabeu. chiiimător, s. m., ber JRnfcr; — la nuntă, ber §od)âeitbitter. dliăotoâl'e, s. f., vecii: cheotoare. ehiâr, adv., nur; — aşa, gerabe fo; — eu, tdj fel6ft; — atunci, gerabe banii; —, adj., vedi: clar. chiaritate — chiaritate,. s. f., vedi: claritate, cliiliabcä, s.. f., semen cubarum. clii1)itcä, s. f., ein fcicfjter vitffifdjcr Sffiagett, bie Stibitfe. chihrit, pl —e, s. vedi: aprin- zătoare. chibritelniţă, s. f., bic 3iinb= piHädjenbiiajfe. chihz, pl. —uri, s. bag 9Zad)= benfeit; a sta la —uri, eg reif(td) iibcrleţien, SBebenfen îjabeit. chibzneâlă, s. f., bic Überlegung, chihzu-esc, a —i, —it, v. a., überlegen, erwägen; a se—i, fid) borfefjeit, SSorfidjt gcbrnndjcit. chic-ä, s. f., ber geflodjtene ;§actr= goţjf; cu —a topor, iit Xobeg* aitgft; — la cucuruz, bte mämt» [id)e SBIüteuäfjre beg 9Jtaifeg; —a voiniculni, vedi: barba boerului. cliicliineâţn, s. f., bie Stlciitigfeit; bag ffeine §äugtf|eit, Sodj. ' chichiön, pl. —e, s. «., bie SSer= TOtrntitg,S?enDicf(ung, bnsätnbei> ltig. chichirez, ?. bte SInimit, ber Şanber; fără —, abgefdjmadt, fabe. . cliicliirnet; s. n,, vedi: fleac, chicliiţ-ă. s. f., bie SocEung; ?(us= ffücfjte, ber ffniff; a umbla cu —e, Srugfliidjtc fitefjen, jeittaub anfüljreit wollen; —, ber ffaften, bte Sabe (unter bem Stutfdjierbod). cliicllliMl“, pl. —o, s. n. (miner.), vedi: chililibar. chiciură, s. f., ber 9!cif nu ben SSänmeit. . ; chicot, s. it., bag Äirfjerit. chicot-csc. a—i, —it, s. fidjern. Hiicheä, s. f., ber ÎJiantel. chiem, şi derivatele vedi: chiăm ş. c. i. ■ chil'teäj s. f., bag ?rletfd)flögd)en. cliiftenţă, s. f. (zool.), bie §onf» grille. chift-csc, a —i, — it,ab» rinnen. chililibär, s. n. (miner.), ber 33ern= ftein; —in, adj., Bernfteingelb. chilometru 117 cliil, s. n., ber ©peifefaft. chilă, s. ber ©djeffet, fflîeţscu (400Dfa); — de om, ber Söffe, bic tSfrojje, bic cfcitbe Sîreatnr. chilăciu, adj., ber gerne trinft. chilä'u, s. m., ber ©todfjanmier. cln'lav, s. m., ber Sfrüppel; —, adj., früppelljaft. cliilăv-esc, a —i, —it. v. jum SDriippel mod;eu. chiläviro, s. f., bte SBerfrüppehtitg, SSerftiimmeluitg. .Chilej s. m. (geogr.), E()t(c. chilcală, s. f., bag Zrtitfeit. chil-csc, a —i, —it, v. a., trinfeit, fid) beraufdjeu. Chilia, s. f. (geogr.), ber .ft'tlia» Slrnt (ber Sonnu). chilic, s. f., bte geffe, foftcrjclfe. c.hilifer, adj., fpeifefaftfiifjreiib. chililieaţiiiiie, s. f., ^Bereitung bcŞ . ©peifefafteg chilim, s. v., ein ®nncrnteppid). chilimhiir, vedi: chililibar. chilimicä, s. f., chilimin, -s. m. (bot.), bie SHittgelblitmc (Calen-> dula). cliilin, adj., befonber, ititterfdjieben. chilin-esc, a —i, —it, v. a., vedi: desehilinesc. chilioară, s. f., bag £>ctfd)eit, ©tübdjen. cliilion arăjiesc, s. m. (bot.), bic Seilrotirj (Athamanta libanotis). chiiij)ir, pl. — uri, s. n., ber Pie« : miitnft, ©poftpreig; —gin. y. m., ' ber auf billige Strt 511 etiun? fommeit tntK. chiliuţă, s. f., ve^i: chilioară, chilogrâni, pl. —e, s. n., ba§ Äilogromm. cliilolitru, s. m., tanjenb Siter. cliilöm, s. m., ber Şmnmcr; bte 8-ctnft. cIiilomän,s.«., bag ©eîjeitt, ©efläffe; grofjeg SS;rinfgc[d)irr. chilometric, adj., ülomcterfaitg; jeljr laug, ehilomctru, pl. —e, s. n., ber ,fti(o= meter. 118 chilos — chilös, adj., ftarrföpfig. chilotă, s. f., vedi: mindiraş. eliiliig, adj., fnljl; —, s. vedi: pisälug. chilşitg, s. f., bte Jfaljltjcit. chim, s. n., ber ©pcifebrei. chintă, s.f., bcrSîeint; — a rönlui, ber Stcim bc§ 33öfett. s eliimcn, s. in. (bot.i. ber SHiminel; — negru, ber ©djlDarsfünmict (Nigella sativa); — dulce, ber 2(nt£, gendjet (Pimpinella ani-sum); —ul ursului de munte, bic aScifiritrg, ber Stöpcruifcf (Meum athamanticum); —ul porcului, —ul cailor, ber Saar» ftvnitg (Peucedanum officinale); — de câmp, ber ©ilnit (Silaus pratensis); —ul capului, bag Safcrfrant (Laserpitium latifo-liura); — de apă, ber ^ferbe» finmnet (Oenanthe Phellan-driuni). ehimer, s. n., ber 33ogcu über bem jţcnftcr. chimerä, s. f., bag jgtrngejpinnft, bie Oirifle. cliimeric, adj., grifleitljaft, ein* gebilbet. chimic, s. m., ber Efjemtfcr, ©djetbc» fiinfttcr; —, adj., djemtfd); combinaţi une —ä, bic djcmtfdjc S3er» btnbitiig. chimie, _ s. /., bic ©djeibefunft, Efjcnnc; — anorganică, 9Ktue» ratdjemie, Efjcmie ber nitorga» nifdjen Skrbtitbnngen; — organică, orgaittfdjc Sijemie, Chemie ber ffofjtctiftoff*S8erbtnbungen;’— vegetală, Stjemie ber ^Pffaugen. cliimin, (chimiön), s. m. (bot.), veeji: uhimen. cliimir, pl. —uri, s. n., ber ©ürtet, ©elbgürtet; —dş, s. u., ber fleinc ©iirtet. chimism, s. m., ber Sfjcinigmug. chimist, s. m., ber Gfjemtfer. chimiţă, s. m., ber Sropf. chimval, pl —e, s. n., vetji: cimbal. chioresc chin, —uri, s. bic '^ciit, äTCnrtcr, Qttal, Sptage. China, s. f. (geogr.), Efjiitn. chină, s. f., bie Eljiiinrinbc. chiiii'irnl Ii'incei, (bot.), bicSJÎarbet (Luzula albida). chindöu, 2)1 —e, s. n., vedi: ştergar. cliindic, (chindii), s. f. 2)1, bte SBefper; ein jEnng; mâncare de —, ba$ S3ejpcrbrot; —a cea mare, bic SBefpcrjcit; — cea mică, ber Sonnenuntergang, chindis-esc, n —i, —it, v. a., ftidett, Jteppen. chindisitürä, s. f., bic ©ticîerci. chinez, s. m., ber ©fjinefe; —ä, bic fefjtneftn; —, adj., djtncftfd). chilicz, —dt, vedi: cnez, cneziat. cliinezesc, adj., —e, adv., djine» ■ fiţd), auf djtnefifdjc Slrt. chingă, s. f., ber ©nrt, ©attet* gnrt; — de lemn, bag S3anb» ljolj; a stringe în — pe cineva, jemanbem fjart pfelieit, iljit itt ükrnrirnutg bringen, chinină, x>l ~e> s- /■> ba§ (Sfjiniu, bag Ef)ititnpntticr. chinorös, s. n., ber Sficnrnf;. cllinovnr, s. m. (miner.), ber Şiitnober. chinovie, s. f., bag fleinc Sîloftcr. cliinovit, s. m., ber Sftoftermönd). cliindviu, pl. —i, s. n., bag Moftcr. cliinu-esc, a —i; —it, v.a., peinigen, martern, qudten, plagen; a se —i, v. r., fid) ptagen, quäten; a’şi —i trupul, fid; fafteien. chinuire, s. f., bic Reinigung, chinuit, adj., qitalüott. chinuitor, s. m., ber Reiniger, ffliartcrer; —. adj., pcintid). cliioârcă, s. f., ber ©tratibftein, bas ©e)d)icbc. chiöm, adj., fnrgfidjtig. cliionaorî'ş, adv., fdjeel. chiör, s. m., ber ©ittaugige; —, adj., eiitangtg; fcfjictcitb. cliioră-csc, a —i, —it, v. n., foltern, chior-esc, a —i, —it, v.u., fditetcn. chiorîş — chiorî'ş, adv., fdjtel; a se uita— la cineva, jcntaitbeit jd)ie( an* feljen. ■ ’ cliiorfăesc, vedi: cliiorăese. clliös, adj., ve4i: chior, cliiösc, 2>1. — uri, s. n., ber Sîiogf. chiostec, s. n., bic g-effet; (am Şferbchuf); bic ©(fyliefjc aug ©djnitren. cliiot, pl. —e, s. ii., bag Şjaud)âcn, bag (ante ©efdjrct, ©cjoljle;— de bucurie,-bag greubengefd)rct; ii da —, fdjmcn, Itfnt nifen, jurufett. chiot-ese, a -r-i, — it, v.u., jautf^cu; laut fdjreiett. chiotoăre, s. f.. vedi: cheotoare. cliip, jpî. —uri, s. ii., bag SBilb, Sjtlhuig; ©eftetl, bic fjform; 2lrt, SScifc, ber ©iun; —cioplit, ber ®ö£e; în —ul, in ber SBetfe, itad) 2frt; nici într’un —, in feiner SBeife; tot într’un —, tit berfclbeit, Slrt, gteidjmăfjig; nu este —de a o scoate la capet, cg ift nidjt mögltd), eg 311 einem guten Enbe 5« bringen; —u, adv., nömlid), bag Jjeißt. chiparos. s.m., vedi: cipres; — mic, v‘e4i: limbricariţă; —pururea verde, bie Eljpreffe (Cu-pressus sempervirens). chipăruş, s. m., vedi: ardeiu. chineş, adj., bon angenehmen : äruiern, gut gebaut, cliipin, pl. —ri, s. n., bag Sfäppi, bic S.'itlitärfabjje. chipös, vedi: chipeş. Cliipotă, s. f.j vedi: cliiostec. chip/ueâlă, s. f., vedi: chibzu-eala. chipzu-esc, a—i, —it, v. 11'., vedi: chibzuesc, chipzuire, s. f., vedi: chibzuealä. chir, s. m. (bot.), vedi: pir; —, öerr. ; chiră-esc, a —i, — it, v. ■ ■■■«.> ^roitfdjern. chiragră, s. f., bie Şanbgidjt. ' chirăit, s. 11., ve^i: ţirăit. chirurgie 119 chiralcisa, s. f., bag ©djredbitb; —, bag Shjrieeteifon. chircliil-esc, a se —i, —it, v. r., ftdj Beraufdjcn. chirchilit, adj., angeheitert, be= raitfdjt. chircit, adj., berfiimntert. chirtosiilă, s. f., bag öjefidjer. chiriacodromion, s.bag $rebigt= buch, bie ^rebigtfammluug. chiriiircli, s. m., ber Äirdjeufürft. chiriaş, s. m., ber SJiietev, 9Jliet= äingbemohner. chirie, s. f., bie ÜJiiete, ber 9Jfiet= ging; — de casă, ber Şaugjittg, ’ bic Şaugmiete;—!de transport, bie g-rad)t, ber g-ttţrlohn; a Ina cu —, itt 5Dtiete ueijmett, mieten; a da cu —, bermietett, iit 9Jîietc geben; a ţine cu —, mieten, ge» mietet halten, chirigiu, s. m., ber guhrmaittt. chirilic, adj., vedi: cirilic. chirnög, s. m., ber Krüppel; —esc, a —i, —it, v. n., betteln. Chiromant, s. m., ber SBafjrfager aug ben Sinien ber öaitb, ber Ehtromattt. Chiromantie, s. f., bie SSafjrfagerei, aitg ben Sttticn ber Şattb; bie Ehirontautie. chiroşcă, s.,f., vedi: piroşcă. ehiroşte, s. f. pl. (bot.), veeji: călţunaşi. diirot-esc, a —i, — it, v. n. vedi: pirotesc. chirotes-esc, a —i, —it, v. a., burch fpäube auffegeit in eine höhere tird)lid)e SBürbc aufriideit laffctt. : cliiroţică, s. f., eine S(rt Seüttbaitb. cliiroton-esc, a —i, —it, v. a., jitm Şriefter Weihen, chirotonie, s. f., bie ^riefterroeihe. chirürg, s. m., ber Sßunbarjt, . (Sfjiriirg. chirürgic. —dl,—esc, adj., d)irur= gifd). chirurgie, s. f., bie SBitubarjenet* funbe, ©hirurgie. 120 chisar- chisiir, pl. —e, s. n. (miner.), bec ©imsffciit. clnsăliţă, s. f., vedi: chiseliţă. chişcă, s. f., vedi: cârtahoş. chiscöill, s. 11., vedi: piscoiu. chiscu-esc, a —i, —it, v. »., vedi: piuesc. chisea, $. f., bic ®ofc, .S3iid)fe; — de tabac, bie SEabafgbofe; — de dulceţi, bie S3iid)fc mit eilige* nmdjtcn gciidjtcu. chiseliţă, s. f., bie gtuetfdiFcn* briif)c. cliişiţfi, s.f., ber ffiiukfjcf, Siuorrcu; bag 53üfd)d. chişleăc, (cliislciig), s. w., vedi: lapte acru. chisnoviit, adj., poffenfjaft, nuttt» bcrlidj. clijt, s. m. (zool.), ber SBnllfifd). chită, s. f., bag §auböolt, bag ©c* binb, SSültbef. cliitaciu, adj., erfmberijd). chiţă-esc, a - 1; —it, v. n., quictcit, şiefctit mie cute SRaitg. chitâiu, s. it., ber Efjtffon. chitanţă, s. f-, vecii: cuitanţie. cliitără, s. f., bic Şitfjcr. cllitărcă, s. f., vedi: pitareä. cliitarist, s. m., ber ©uitarrefpiefer, gitfjerjpieler. chiţcăit, s. it., bag girpeit, Ouiefeit. diiţcăn, s. m. (zool.), bte Platte; vedi: chiţoran de munte, ber 33tllid) (Myoxus glis); — căletor, bieSBanbcrratc(Musdecumanus). cliiteălă, s. .f., bag Sfufţniţşcn, ©djmiiden; bag Sorfjaben. diit-esc, a —i, —it, v. gieren, fdjmiicfctt, attfpujjcn; gieleit, ţin* Şiefcţt. clnţihiiş, pl. —nri, s. n., Sfleintg* leiten, fflagateHc; a afla •—urile cuiva, jemanbem fjinter bie ©djlidje fommeit. cliitic, s. m. (zool.), ber ©riiuMiitg (Cyprinus gobio), vedi: pitic, chitie, s. f., vedi: tichie, cllitire, s. f., vedi: chitealä. chitit, adj., faitbe’r, nett, gcfdjmürft. ■ chloric cliitonâg, s. ii,, ber Qnitteitfäg. chitonög, adj., fnrsfdjmäitäig. cliiţorăn, s. m. (zool), bic 9!attc (Mus rattas); — alb, bie große Safetmaug; —n lai Faraon, bte $ljaraongrattc (Herpestes Ichneumon), cliitră, s. f., bie Eebracitroite. cliitru, s. m. (bot.), ber Ecbra* citroncubannt, S3ifamcitrouen» Baum. chiu, interj., au, ad); cu — şi vai, mit ?Id) unb Jîrad), mit jdjtucrer SHot. cliiuli, s. ii., ber _92apf, große Sîrug. chiu-esc, —i —it, v. a., jaudjâcn, jnd^eit. cliiuirc, s. f., cliimt, s. chini-tură, s. f., bag Sandten, Surften, chilii, s. ii., a’i trage un —, jjintergeţcu. chiuliif,—uri, s. n., ber tiirfifrf)t Sîopfbttub. cliiiilhiin, s. ii., ber ©djmaug. cliinrchiul-csc, a se —i, —it, v. r., vedi: chirchilesc. chivără, (cliivörä), s. f., bie er». ciliăt, adj., geicimţiert. cilfbiu, adj., îtteblid), jart, borneţm, elegant, cilie, s. ii., vedi: oţel. cilicuri, s. f. pl., bte ©taljfţjerleu. cililiuiu, s. m. (zool.), ber Sammer» _ geier (Gypaetus barbatus). cilii, s. f. pl., bte 2Bimţ)erI)aarc; — vibratile, vibratoare, bte flint» mentben 2Bimf5crl)(ird)cn. c|lindric,n(^'.,ma(5citfiSrmig,tt)a(âtg. cilindru,pl. —e, s. n., bcrEtilinber. ciulinii, pl. —e, s. ii., bie Gtjmbal, _ 3itf)cr. cilllliir, s. ii., vedi: testemel. chiilmţră, s/f., baäönarjäitflefdjcn. dmbolieă, s. f. (bot.). ba§ Etyutbel» frânt. Ciiiiliri, s. m. pl., bic Eimbcrtt; _ —c, adj., cimbrtfd). ciml)riş6r,s.m.(bot.), vecji; cimbru de câmp. cimlirn, s. m. (bot.), bas Sßfeffer« îrant, bic ©aturet; — de câmp, ber Qnenbel, Sfjmtatt (Tbymus serpyllum), — pădureţ, ber SBirbelboft (Clinopodium vulgare). ciment, pl. —e, s. n., ber Sfitt, SBafferfitt, ©forţei, cinient-ez, a —ă, —ăt, v. a., ber» fitten, fitten. ciiiteridn, adj., fmtcrijd); Bosforul —, (geogr.). bie©tra|cbonSfertfd). Ciinerieni, s. m. pl., bic Simrier. cimil-esc, a —i, —it, v. a., eiit SRätfel aufgeben, ein Dîatfel auf* löfen. cimilitură, s. f., bas 9îâtfe(. ciinir, pl. —uri, s. m., bal ©tf)itb, vedi: marcă, cimişer, (cimişir), s. n., vedi: cimşir. cimiter, (cimitir), pl. —uri, s. v., ber Sîirdjţoî, griebljof, SRnljeort, ©ottesader. cimotie, s f., vedi: ram, neam. cimpav, adj., ftarrfii&ig. cimjmv-esc, a —i, —it, v. r., ftarr» filffig merbcit, ftarr, fteif roerbett. cimp-esc, u —i, —it, v. r., fid) bilden, ţoefeu. cimpode, s. f. pl., bie Şalmţifeife, ber Subelfacf; a cânta cu —le, bubelit. ciinpo-esc, n —i, —it, v.bubelit. cimpoiaş, s. m., ber Sitbelfacfyfeifer. cimjtoi-ez, a —ä,—ät, v.u., bubelit. cimpöiu, pl. —e, s. n., vedi: cimpoae. cimşăr, (cimşir), s. m. (bot.), vedi: bănuţei. ciniür, s. m., ber 3.l(örtef, SDÎancr* Mt cimuru-esc, a —i, —it, v. a., be» roerfen mit SOiörtel. ein, vl■ —uri, s. n,, ber 9îang,©taub; —ul monachal, ber3)iöitd)§ftanb. cină — cină, 's. f., bag Slbeitbeffeit, Siadjl* mafj!!; —ade taină, bag F|.SIbenb» ntaţl. cinahor, •' s. m., vedi : chinovar, ţinabor. cinâre, s. f., vedi: cină. ciliaş, adj., ve^i: plăcut, drăguţ. ! cinătu-esc, a — i, — it, v. a., 31t* |i ridjteit, guberetten (©efli'tgel). J: cincă-esc, a —i, —it, v. 11., jemanb j iu ben Dfjren liegen, fitaufeii. cineăr, cincftrel, adj., 311 fiinfcit, ) fünf». ; cinceniu, pl. —i, s. n., ber Qeit» j rannt bon fünf Qaljrcn; cinchina, s. f., ve(Ji: ciochină, cinci, immer., fünf; al:—lea, ber giinftc; — deci, fünfgxg; — spre dece, ■ffinfgeţn;' — sute, fünf» {juitbert; —coade, s. f., — clo-| poţei, s. m. (bot.), bie Stfefei jj (Aquilegia vulg.), vedi: căldă- “• ruşa: — degete, s. f. (bot.), bag giinffiugerfraut, vedi: scrinti-toare; — foi, s. f. (bot.], bic ©anifel (Sanicula europrca), vetji: sănicioară. cinciâr, s. m., ber giinfer, bie _ günferbanfnote: ber fyünfjäfjrtge. cincilea, immer., a cincea, ber, bie fünfte. cincime, s. f., bag giiitftef. oinijăcă, s. ?Injaf)T bon giittfsig; : bag Şalbfeibel. cine, pron., tner? --va, jemanb; ori —, toer immer; fie —, jeber* mahn, trier immer, cinegetic, adj., bieŞagb betreffenb. cinei, s. m., bag SRâtţeC; — cinei! rate! vedi: cimilitură, cinerâr, adj., 91fd)en=. cin-ez, a —a. —ăt, v. a., 31t 2I6eitb effen, nad)tmaf)Ien. cing, v. a., vecji: încing, cingetoăre, s. f., ber GJurt, bie Seibbinbe. cingliel, pl. —e, s. n., ber SSBcinb» Ijacfen. cinghiţă, s- f. (zool.), ber SSudjfiut (Fringilla coelebs). - cioarec 123 cinic, s. m., ber Eţjnifer; — adj., unflâtf)ig, fdjamtoâ, cţjnifd). cinism, s. n., ber Etjuismng, bic ©djamtofigfeit. cinosnră, s. f., bie Sîidjtfdjnnr. cinövnic, s. 111., eţem. Beamter _ niebereu ©rabeg. cinste, s. f., bte (Sljrc; a face — cu cineva, jcmanb Betoirtcn; nu e de —a mea, eg ift mit meiner El)re nidjt bereiitbar. cinst-esc, a —i, —it, v. a., cTjrext, Bctbirten. cinsteţ, s. m. (bot..), bic fiebrige ©aI6ci (Salvia glutinoasa). cinstire, s. f., bie Eljnutg. cinstit, adj., geeljrt; eljrlid); be* luirtct. cinstitor, adj., efyreitb, Eljrc be* 3cigcnb. cintesenţă, s. f., bie Quinteffcitj, ber 2Ing3itg, bag aBidjtigfte. cintezoi 11, s. m. (zool.); vedi: cin-ghiţă- cinfirini, pl.-—uri, s. n., vedi: cimiter. cintiţă, s. f., vecii: cinghiţă. cintorie, s. f. (bot.), vedi: potroacă, cinzâcă, s. f., vecii: cindacă. cioacă, s. f. (zool.). ve^i: cioică; —, ber SrieBel (gafjbinberiberf* 3cl!S)' cioâclă, s. f., ber ţpefttotengrăber» îarreit, fleiite Starren, cioăe, s. f., bag ©% bie ©loden» fpeife; de —, eljern. cioăncă, s. f., bte fttrsc pfeife. cioănd(r)ă, s. f., ber Qauf, Şaber, ©treit, 2Sorttt>ed)fet, bie Şâitferei. cioăne, s. f. pl. (bot.), vedi: talpa gâscei. cioără, s. f. (zool ), bie Sîrâţc (Corvus cornix); —■ neagră, bic fdjtbarse ffrăfje (Corvus corone); — de mare, bte ©eefdjtbalbe (Sterna); —, ©ţiottname für Şi» geuner; fire-ai al —lor, baf, bid) ber §enfer! cioârec, a ciorecă, cioreeăt, v. a., îjerplaţtyent. 124 cioareci- cioareci.s. m.pl., bie §oţcn,S8o«ern» fiofeit. cioârsă, s. f., ba§ fdjled)te SJÎeffer. cioată, s. f., ber S3auntftamm. eiölt, pl. —nri, s. n., ber ©djerben, bas tönerne ©efäfj. ciobâcă, s. f., veeji: luntrită, cioban, s. m., vedi: pecurar. ciobăn-esc, a — i, —it, v. n., Şirte fein, fidfi alg §irte Berbingen. ciobănesc, adj., £irten*. ciobănie, s. f., bas ŞirtcuMeu. cioboâţă, .1. f., ber Sauernftiefef. ciobotâr, s. m., ber ©ticfelmndjer, _ ©djufter. eiobotărie, s. f., bas ©diufjiuaren» lager. cioboţic-ă, s. f., ba§ ©tiefeldjcu; —, (bot.1, —a cucului, bte primei (Primula veris); —a ursului, vepi: cortusă. cioc, pl. —uri, s. 11., ber Sd)itabc[; barbă în —, ber Jîucbclbart; —ul corăbiei, ber©cf)iffs|d)nabel; — de cucoară, s. f. (bot.), ber •St'rauidjfdjuabel, ©tordjfdinabel (Geranium pratense). eiocălă'u, s. in., ber ©tenqef, ©lais* _ folbeu. ciocan, pl. —e, s. n., ber§anmier; — de piuă, bie ©tamjife; — de potcovit, ber Sîietfjantmer; — de bătut coasa, ber Scitgelfininmer; — la poartă, ber Stfjiirfloţjjer; —, bie SHeitţauc, eine Slrt SSaffe; _ —, ber îteiite Sedjcr. ciocănăş, s. m., her SBergmauu, 33ergfnaţ)ţ)c, ©rubenarbeiter. ciocănea, s. f. (zool.), bie gemeine SBalbfdjneţife (Scolopax rnstiT cola). cjocăneâlă, s. /'., baâ Şătnmcrn. ciocănel, pl. —e, s. n., bas §âm» merdjen; — la clavir, bie Sfla» Biertafte. ciocăn-esc, a —i, —it, v. a., floţjfeit, ţammern; — cu ciocul, mit bem ©djuabel picfeit; fer —it, başi ©cfymiebeeifen. ciocănitoâre, s. /. (zool), ber - ciocoiu ©rimţţjcrfjt (Picus viridis"), vedi r verdaică; — pistriţă, ber S3nitt» fpedjt (Picus major), ciocănitiiră, s.f., ber§ammerfd)(ag. ciocârlan, s. m. (zool.), bie jjefb» terdţe (9Mnnd;en); — moţat, bie Şaubenlerdje (Alauda cristata). ciocârleţ, s. m. (zool.), bie ©ţied)t» meije (Sitta europ®a). ciocârlie, s. f. (zool.), bie gclb=-Ierdje (SBcibdjen). ciocârt-esc, a —i, —it, v. a., fdniitjctit, aerftittfelu, jerţaucn. cioc-gros, vedi: bot-gros. ciochină, s. f., ber ©attc(fnoţ)f-r a lepa pre cineva la —, jetnaub faţtrcit laffen, aufgeben, prei§-geben; a pune ceva la —. att beit Sîageîfiângeit, Bernad)(äfjigen,. _ nidjt beachten. cioei, s. m. pl., bie Şalbftiefel-©djnitrffiefel. cioclej, s. ii., vedi: ciocălău. cioclej el, s. m. (zool.), vedi: ochiul boului. cioclu, â. m., ber Pefttotengräber; ©algenBogef; —, (zool.), ber Totengräber (Necrophorus). ciocmăn-esc. a —i, —it, o. r., fid) Ijerunijanfen, Ijabern, fid; fjerum» fertigen, fid) batgen. ciocn-esc, a —i, —it, v. a., qnftofjeu, äufainmenftofjen; mit bem @d;ita= bel piden; a se —i, v. r., fid) frfjnăbefn; aneinanberfaljien, au» _ eittaitber fto^eit; fid) benebeln, ciocnire, s. f., bas SÎtiftoţjen. ciocnit, adj., gefpruugeit, jerba»* d;eit; — de vin, aiigcjpi^t, be» nebelt. ciocoese, adj., tfd;ofoifd); fpeidjel* letfcvifd), teHertederifd;. ciocoiâş, s. m., ber ©ieuer (eiite§ S3oţ)areit). ciocoîme, s. f., bie Sjdjotoi. ciocoism, s. n., bag fţjeidjedederifdje Sßcfcn. ciocoiu, s. m., ber SEjdjofoi, Emţjor» fBmmliug, untertl;änige, gemeine SClienjd), Srieiţer. j ciocolată - ! ciocoliită, s. f., bic (Sfjoîolabc. i ciof, s. m. (zool ), ve4i: ciuf. -ciola-esc, a — i, — it, v.u., fdjmaţjcit, : (djlbeinartig frcffeit. -ciofleâgă, s. f., bag ©cjjBrett ber Sitdjbrucfcr. i -cioflc(ii)giir, (cioflingar), s. m., ber '■ Saitgcttidjtg, ţpflaftcrtrcicr. ciogmăn-esc, a —i, —it, vedi: ciomăgesc. i -ciohodâr, s.m., eljem.Sîaînnierbiciier. j cioică, s. f. (zool.), bic ®oI)Ie ! (Corvus monedula). I cioldc, adj., tierfriipţjeft, fteifglie* berig. j -ciolan, pl. —e, s. n., ber Stuorîjeit beg Unterfdjenfelg; bic Sfiabfefgett. ciolänös, adj., fnodjtg, beinig. ciololxSc.pl. —e, s. ii., ber @d)lDeiitg= fuß. cioltâr, pl. —e, s. n., bic Şferbe* bede. ciomag, pl, —e, s. n,, ber ©tot!, ij Sîttiittel, $riigel. îj ciomăgâş, s. m., ber Sdjfctgcr; —, 3 ber Sigţmtiergeift. ciomăgeală, s. f., bie Şriigcîci. ciomăgel, pl. —e, s. n., bag ©tiJidjcn. ciomăg-esc, a —i, —it, v. a., ber6 priigelrt, burdjarbeiten. ciomofâiu, s. n., ve4i: ciumăfae. ciond(r)ăn-esc, a se —i, —-it, v. r., vedi: ciocmănosc. cioutj adj., ftumfjf, berftiimmelt, berfriippelt. ciont, a —ii, —ât, v. a., aBfdjnetben, aBţauen, fhtmpfen. cioTit-e.sc, a —i, —it, v. a., ab* ftumţjfen, berftiimmeln. ciontitiiră, s. f., ber ©tnmţjf; bie SSerftümmelung. ciopâ'rtă, s. f., eilt Seifdjcn. ciopârtâtic, adj., Bejdjnitten; — de coamă, de coadă, mit Befdjnit* teuer DMfjne, ober ©djtbeif. ciopârt-esc, a —i, —it, v. a., fdjniţetn, äcrfdjnetben, Bebauen, ciopăţ-esc, a —i, —it, ve4i: ciopârtesc. - ciorogar 125 ciopă'ţi, s. f. pl., ve4i: ciopâ'rtă. ciopl-esc, a —i,—it, v.a., jimmettt, ţatteit, beţaiten, fdjntgefu, aB» ţobefit; a —i pre cineva, je* maitbeit aBtjoBcIn, aBfdjtcifett, tţjit gibUifterm; a se —i, v. r., ftd) jibitifieren. cioplit, adj., gefdinijjt, Befjauett; om —, gefioMter, jibilifiertcr SOÎeitfd); chip ;—, bag ©Bţjett* Btlb. cioplitoare, ■?. f., bag ©djnijjntcffer; bic ©djtiiţjbanî . cioplitor, s. m., ber ©d/itiţjer. cioplitură, s. f., bag ©d)itiţ;roerf. ciojtor, pl. —e, s. n., bic Şerbe ©d)afe. cioră-esc, a —i, —it, v. a., berb fdjelten, frädjäcit, murmeln, ciorfuigldn, s. m., SBenettmittg fiir bcu 3i0eitner. ciorap, s. m., ber ©tnmtţjf; — scurt, bie ©ode. ciorăpâr, s. m., ber ©trntupfruivfer. ciorăpărie, s. f., bie ©tnitnpfroarc. ciorbă, s. f., bie ©itţjţie. ciorlmgiu, s. in., cîjcm.Âommaubaut eiiteg Şţanitfdjarenrcgimeutg; att* gefefyeiter ŞOlamt. ciorlialî'c, s. n., bte ©uţijjeufdjiiffeL ciorcllillă, ş. f., — de struguri, bic SBeintraube; — fără broboane, ber XrauBenfantnt. ciord-esc, a - i, —it, v. a., fteţtcn, beftei)(en, beţd)îuiubeln. ciorecăr, s. in., ber -Satter, cioresc, adj., Sfrâţeu*. cioric. s. n., ve4i: şoric. cioricăj s. f., ve4i: ciovică. ciormoiâg, s. in. (bot..), ber SMj* JDeijen (Melampyrum prat.). ciornă.s.f., bagStoitgeţst, SÖroitillon. ciorohör, pl. —uri, s. n., ber gemeine Qaitf, bag ©esänfe; — pentr’nn topor, biet ßärm unt nid)ts. cioroiiică, s.f., ve4i: cioară neagră; ©ţjottuame für gigcmierinucit. ciorogar, s. m., ber ©djuffer, ©dinfjflidcr. 126 cioroimc — cn-cumvalatiune cioroinic, s. m. (bot.), bag g-föl)= fraut (Inula dysentherica). cioroipiuă, s. f., bie Sigeitneriu. cioröiu, s. m. (zool.), ber ORabe; —, ber gigcuiter; —, (bot.), ber roctbenSIättrige 2I(ant (Inula sa-licina). ciorovă-esc, a —i, —it. v. n., _ ätbiifd)crn, fdjreictt, jaufen. ciorovoiiilü, s. f., vedi: cioandră. ciorpăc, pl. —e, s. bn§ ©eilje* iud); gifdjergarn. ciorsü-csc, a —i, — it, v. a., mit einem fdjledjten SDÎeffer fdjneibeit, fratscu. ciorsoiu, s. m., ber Settier, Eden* ftefjer. dort-, s. m., ber Dîiiffel; ber ©pt<3* Sitbe. ciortiin, vedi: ciolan, ciorvănă, s. f. (bot.), vedi: cer-vanä. cioşmol-esc a se —i, —it, v. r., ftd) tnafgeu. ciosvî'rtă, s. f., vedi: ciovîrtă. ciot, pl. —uri, s. k., ber ffnoten im §0(5. ciötcä, s. f., ber Şaitfen, ba§ @e* menge. ciotoros, (cioturös), adj., fnotig, înorrig, îlumperig. dorică, s. f. (zool.), bie Soteneule (Strix passerina). ciovî'rtă, s. f., bas SSierfet bott einem Eier, ciovlicä, s. f. (zool)., ber ÄiBiti, Sicgeitpfeifcr (Tringa vanellus). dpär; s. m. (zool.), vedi: ţipar. ciperig, s. m. (farm.), vedi: ţiperig. cipic, s. m., ber ©cfjnürfdjul). cipris. s. m. (bot.), bie Etjpreffe, ber Etjpreffenbaum. cipriot, s. m., S3elbof)net ber Qnjel _ Etjpern. Cipru, s. m. (geogr.), bie Qufel ©tjpern; —, (bot.), vedi: cipres. cir, pl...—uri. s. n., ber SBrei. ciriic, s. m., ber Şcţrling; ©imftling. dre, pl. —uri, s. n., bie ged)t&af)n, 9?cnnbaf)n, ber EirfuS. drea, adv., ctroa, anitaljernb. circuit, pl. —e, s. n., ber Umfang, ( bie Umgebung, circul, a —d, —«it, vedi: circulez. circular, adj., girfelfö’rmig, freis« förmig. circulară, pl. —e, s. n., baă 3îunb* fdjreiben, Girfitlar. circulaţiiine, s. f., ber Umlauf, bie Eirfitiatiou; —a sângelui, ber ÄreiMauf: be§ S3Iute§ im Sür* per; —a banilor, ber Umlauf be§ ©elbes. circnlatöriu, adj., ben Sreiglauf betreffenb. circul-ez, a —ä, —ät, v. im Umlaufe fein, umlaufen, etreu* Itereu. circumcis, adj., umfdjuitteu, 6e= fdjuitten; —itine, s. f., bie 83c= fdjneibung. circumierenţă, s. f., ber Umfreis, Umfang. circumflex, pl. —e, s. n., ber Eirftimflej ( a ). circumlociitiüue, s. f., bie um* fdjrctbenbe SKcbcnSart. circumnavigaţiiiiie, s. f., bie Um* fdjiffuug. circumscriere, s. f., bte Um* _ fdjreibung, Unigrenjung. circumscri-u, a —e, —s, v. a., um» fdjrcibcit, umgrenzen, befdjränfen.. circumscripţie, s. f., bie Um* greitäitng, Einfdjlteluitg in ge* _ tüiffe ©rennen. circumscris, adj., iimfd;ric6cu, umgrciiät.’ circumspect, adj., borfitfjtig, be* fjutfant. circumspecţiiine, s. f., bic Korfidjt. circumstanţă, s. f., bic Umftättbc, bag 23eraanbtiti§. circumstanţial, adj., nmftänblid). circiimstanţios, adj., Bcitmubtnis* reid), untftäublid). circumstiire, s. f., ber llmftaub, ba§ SeroanbtniS. circumvalaţnmp, s. f., bic Um* itmlhmg. circumvecm — citron 127 circuinvccin, adj., ber Umgebung angcljörig. eireninvoluţiune, s. f., bte SSinbung, Srcljnitg; —ile creeriloiy bic Sirnluiubungcn. circuiuliir, pl. --e, s. n., bei- ft'rcis, SBesirf, Sprengel, ©eridjtäfprcngcl. cireduä, s. f., bie .ţiornbictjfjcrbe. cireaşă, (cireaşă), s. f., bic ftirjtfie; — păsărească, bic SSogcIfirfdje; — amară, bie fd)tuarje Sîiijdje; —a ovreului, bte Js»&2n!trfdjc (Physalis Alkekengi), vedi: pa-pele; —a lupului, veeji: mătrăgună. cireijâr, s. m., ber PicWjänblcr. cireş, s. m. (bot), ber ftirfdjbaitm; — de pădure, bet 91f)Ibaunt (Prunus padus); —ul paserilor, bic ©iifj», S3ogeIfitţd|c (Prunus avium). cireşdr, (cireşer), s. m., bet S3radj* monat, Sfuni; —, ber MrJdjcn» berfäitfer; vedi şi: botgros. cireşin, adj., firfdjrot, ftrfdjjm'beu. cirezdr, vedi: ciieelar. ciricj s. eilte SSiertelflafter. cirilic, adj., cljtittfd). cirip-6sc, a. —i, —it, ' v. a., ätt)it|d)etn, girpeit. ciripie, s. f., bet Streufaitb; bic fflfefjjdjintt bet 3immerleute. ciripire, s. f., bas gmitfdjent. ciripit,jp7. — e, s. n., bas ©cjiuttfrf;cr. ciriş, s. n., bie Şappe. ciriteiu, (ciriţel). s. m., bet Strand), ffiitjd), bie Şeioc, bas ©efträudj. ciriviş, s. n., vedi: cereviş. cirtă, s. f., bas ©ertngftc, bie Kleinigfett; ber SIngenblid. Ciriij s. m., (£l)fits. cirviŞj vedi: cereviş. cisalpm, adj., biesfeits ber 9Ifpeit. cisclator, s. m., bet Qifefextr. cisel-ez, a —ii, —dt, v. a., jife» lieren. cişit, s. m., ber SBarenauSbcrfauf. cislă, s. f., bie Verteilung, S8er= geţcHfdjaftung, bas SIbgebcn. Cisleitiinia, s. f., Ei3leitf)anteu. cislu-csc, a —i, —it, v. a., auf» teilen, bertcileu, tagiercu. cisnnî, s. f., ber Stiefel, cisnuir, s. m., bet 5Efd)i§nienmad)et; —edsä, bie Sfd)i§menntad)erin. cisniäric, s. f., ba§ ©ticfelntadjcr» ■ fjaubtuerf, ber ©tiefcllabcn. cişmea, s. f., veăi: fântână. Cişmegiu, s. w., ein -Şart in 33u= f'areft; —, s. m., vedi: fântânar, cisnmliţă, s.f., baâgranenfticfeldjcn. Cisnădie, s. f. (geogr.), Şeitan, cişn-esc, a —i, —it, v. n., vedi: ţişnesc. cişnm, s. m., vedi: preţuire, cisrcmin, adj., bieâfcits bcS 3ll)eiu§. eist, s. m. (bot.), vedi: ruja soarelui. cistörnä, s: f., ber SBafferbe^ätter, bie SBaffergrubc. cistic, adj., SStafeu*. cistitfi, s. f., bie iBIafcitcntäüttbuug. cisticerc, s. m. (zool.), ber SBIafctt» imtrni. cit, pl. —uri, s. n., bic Preßform; ber Kattun, cit, interj., ftill! citadelă, s. f., bie ffeine geftung, Eitabelle, citijnie, s. f., bag Scfeit. citâllţă, s. f., vedi: cuitanţie. citiire, s. f., veeji: citaţiune. citât, pl. —e, s. n., bic angeführte ©teile, ba§ Eitat. citaţiitne, s. f., bic SBorlabung, Einberufung; Slnfüljritug, 92adj» njcifititg, baS Eitat. citav, adj., ganj, geţunb, botf= ftäitbig. cit-esc, il —i, —lt. v. a., veeji: cetesc, citeţ, s. m., veeji: ceteţ. citll'e, cititor, veeji: cetire, cetitor, cit-ez, a —ă, — ât, v. a., borlaben; ©îcKeu anfflţreii, nennen, ait» geben, citiercn. citrut, s. ii., bag Eitroucufalg, Eitrat. citric, adj., citriţd). citrön, s. in. (bot.), bet Eitroneit* baitm; —ă, bic Eitrone. 123 citară — citară, s. ber 93niiuteitcimer. citnreă, s. f., bei- flciitc Eimer, ciulte'r, pl. —e, s. n., ber 3ubcr, bag SBaffcrfdjaff. cîuljoătă, vedi: cioboală. cinllüc, pl. —e, s. «., vedi: cibuc. ciuc, adj., ä«jaiift, jottig, nu» gefämmt; — de munte, bte S3erg» ipiţţc, ber Scrgfamnt; — de per, ine .Şaarfocfc, ber ţaarfdjopf. citicii, 's. f., bic 3iclfrf)cibc. ciuciulete, s. m. (bot.), bic 9ftord)e(. ciucurfe), s. m., bic Quaftc, fyraitfc. ci ucuraş, s. m. (bot..), vedi: floarea ciumei. ciucurăţ, adj., qnaftig, gefranft. cilicuşoăre, s.f.(bot.), vecji: albiţă. ciudă, s. ber Sfergcr; ’mi e —, eg ärgert mid). ciudat, adj., jonberfid), inuttbcrlirij; om —, ber ©oitberling. ciudăţenie, s. f., ba§ lumtberlidje ffikfcit. ciud-esc, a se —i, —it, v. r., fid) ärgern. ciuf, adj., langhaarig, jottig; eapâ —ä, bic jottige ©tutte; —, s. m., ber ©d)oţ)f ber SSögel, bic S3crg» fţnjje; ber nicfjtSnufoige SJiciifd); —, (zool.), bic 9îad)teule (Strix bracliyotus). ciufnl(u)-esc, a —i, —it, v. a., au bcit .ţmaren jieîjen; befd^imţjfeit; a se —i, v. r., fid) in bte §aare fahren; veiji: batjocuresc. ciufut, adj.,'vedi: stârcit., cingnl-esc, a —i, —it, v. a., ab» nagcit; piefen (mit bem ©d)nabe[). cingulire, s. f., ba§ SIbnagcn; Jpideit. ciăliă, s. f., bie Xftejjftange, ©rcitg» ftange, 2(broef)rftaitgc. ciuhnrez, s.m. (zool.), vedi: ciuf. ciul, s. n., vedi: jurubită; —, adj., mit befdjnittenen Dfjrcii. ciulaniă, s. f., cine tiir!i[d)c ©ţieife. ciulea, s. f., bie Sabafroltc. ciuleau, s. m. (bot.), vedi: ciuciulete. ciul-esc, a —i, —it, v. n., tocbcfit, ciupercă bicDftrcu {piltcu; a’şi —î musta-ţole, fid) bcit ©djnuvrbart breţett. ciulin, s. m. (bot.), bie SBalfcr» biftel, ber luifbc Jîarben (Dipsacus siivostor). cîulină, s. f. (bot.), bie Si'affentufi (Trapa natans). ciumă, s. f., bic Ißcft; baŞ ©djeufat. ciinuufăe, s f. (bot.), ber ©ted)* apfel, baS Sotlfrant (Datura stramonium). ci uimire, s. f. (bot.), bie QJciSraittc, 3ic0ciirantc (Galega offic.). ciuniercă, s. f., vedi: ciumă, ciuiu-ez, a se —ă, —ăl, v. r., bon ber Şcft augeftedt mcrbcit. ciiimlcc, s. cine 5(rt Sîagont. Cininos, adj., bcrţjeftct. ciiinii), s. m., ber ©tumţif, ber • ©tunimel. ciiuiipav, ciunijmv-eso, vecii: cim-pav, cimpăvesc. ciunutr, vec}i: cimtir. ciiiniiirlu-csc, a —i, - it, v. a., mit S8?i)rte[ beiticrfcn; a se —i, v. r., Ü6Hd)Feitcu bcfontmeu (bont _ (äffen). ciitnă, s. f., vecii: măzeiiche. ciung, adj. şi s., eiitfjättbig, ciit» arntig, berftiimmelt. ciungăr-csc, a —i, —it, v. a., ber» ftiimmetn, bcrfriiţiţiehi, 511m Sftitţjficf madjeit. ciung-esc, a — i, —it, v. a., ve<}i: ciungăresc. ciungire, s. f., bie SBerfffinimehtiig. cinnt-esc, a —i. —it, v. a., bte _ ©ţit^e abfd)neibeit, berftfinimeîu. ciuntitură, s. f., bic!8crftiimmchtug. ciupă, s. f., (aitrDarmes SBaffer fiir St'iitbcrbăber. citi])ăg, pl. — e, s. 11., bie SŞrnft* fticfcrci bc§ graiteufjembeâ. ciujiăr-dsc, a— i,— it, v.Jncipeit, äitiideit, abătuiden. ciupel-esc, a —i, —it, v. a., ab» briifjen; augntjjfeit. ciupercă, s. f., ber ©djttmmm, ber 5ßi(ä; — de câmp, vedi: burete de câmp; — de pivniţă, ber ciupesc - Şnuejdjwanuu (Merulius lacri-mans). ciup-esc, a —i. —it, v. o.,. ve4i: ciupăresc. ciupit, adj., gejwicît; — de versat, blatternarbig. , ciupitură, s. f., bag Sfneipeit; — de versat, bie ©(atternarbe, ciupös, adj., ţtruţ)ţ)ig. ciür, pl. —uri, s. n., ber DJeuter; a face—, biirdjCödjeru; trecut prin — şi prin dârmon, mit alten Salben gefdjmiert, Jefjr er» fahren; —ul dinelor (bot.), bte Eberwur^ (Carlina acaulis). ciurär, s. m., ber 9feutermacher. ci&rcä, s. f., vedi: curcă, ciürdii, s. f., bie ŞorubieMierbe. ciurecar, s. m., ber SBre^elböder. ciurez, s. m., vedi: ciuhurez. ciurccliiu, s. n, eine 9Irt itudjen; ba§ S3re|;el. ciurüc, s. it., baä Überbleibfel. ciuruealä, s. f., bag Sluggefiebte. ciuru-esc, a —i, —it, v. a.,reutern, bitrdjfiebeu; burd)[8d)crn. ciuruire, s. f., bie SBurdjfiebung. ciuruit, adj., burdjgefiebt, burd)= gerentert, bitrdjCödjert; foaea —ă a nasului, baS ©tebbein; —, s. n., ba§ Oieutern. ciuruitör, s. m., ber SieBer, Sîeuterer. ciuş, interj., Sreibruf für Efet; —, adj., fnrjfidjtig, mit blöbeit Stngeu ciuşcă, s. f., ber ©djtag mit bent fjapfen; bie Ohrfeige, SDiaut» fchetle. ciuşde, interj., vedi: ciuş. cinşd-esc, a —i, — it, v. n., fdjeu werben, bie Dfjren (egeit. ciut, adj., ohne Şbrner. ciută, s. f., bie Şirţdjfuf). ciutâc, adj., Höbe, ciutură, s. f., bas! SJiunbftucî; ber S3runneneinier; bie f)B(jerne gl_afd)e. ciuvică, s. f., vedi: oiovică. cive, s. m., ber SBiirger. Barcianu, Dicţionar. — clădesc 129 civic, adj., biirgertid), Silrger»; virtuţi —e, SSiirgertugenbeu. civil, adj., bürgerlich, ©iirger»; ciüit; f)öflid), gefittet; resboiu —, ber ©iirgerfrieg; drept —, ba§ Eiüilredjt; drepturi —e, bie Bürgerrechte; codice —, baS bürgerliche ©efeţşbud); parte —ă. bie $artei, bie il)r SRedjt bertritt; purtare —ă, ba§ fjöfüdje, gefittete ^Betragen; stare —ä, ber .Bürger» (id)c ©tanb jemanbeS; registrele stării —e, bie biirgerlidjeit (ftaat(id)en) 9Jiotrife(it; oficerul stării —e, ber .bürgerliche (ftaat» (idjc) 3Katrifetfiif)rer; căsătorie —ă, bitrgerlidje Sraititng. civilisaţiunej s. f., bie ©eifteS» Bitbnng, ©ittenberfeinerung, Stuf» flcirung, QibKifntiou. civilis-ez, a —ă, —at, v. a., auf» Mären,, berfeiitcrit, giöiftfiercit. civism, s. it., bte SBürgertugenben. civit, pl. —uri, s. n., ber gnbigo; —, adj., inbigobtau. ciz, s. m. (zool.), vedi: cintezoiu. cizmă, cizinâr, cizmărie, vedi: cismă, cisraar, cismărie. cl filme, s. m., bie SBafferblafe; SSSoffe, JKaudjWotfe. clăbuc-esc, a —i, —it, v. n., Watten, anfwatlen, fdjäumcu. cläbucit, adj., fdjäumeitb, mit ©djanm bebecft. clac, pl. —uri, s. «., ber Efaque» f)Ut. clacă, s. f., bie größte, ber grohn* bienft; de —, froţ»nţjfIid^tig; nmfonft; di de —, bergrohntag; luciu de —, fd)(ed)te Strbeit; vorbă de —, nidjtSfagenbeS ©erebe, ©efdjwäjj. clăciiş, s. m., ber grohnbauer, grohner. clăcu-esc, a —i, —it, v. n., fid) berfammetn (um ju arbeiten unb fich 3U belufHgen). cladä, s. f., vedi: grămadă, clădărie, s. f., ba§ Sßüttbel, 83üfd)e(. clăd-esc, a —i, —it, v. d., bauen, 3 130 clădire- anfbancn, cin ©cbâtibe aitffiiîjrcu; fd)id)tcu. dfldire, s. f., ber SBaii, bacru(niitbcn3ât)nen),fnacfen; fcifeu. clănţăirirc. s. f., ba§ 3nl)ne= fingern, clapă, s. f., bic Kfaţjpe. dăpăitg, adj., vedi: bleg. dâpcă, s. /., bie galic, Sdjltitge. clapon, s. m., ber Ka^auit. clapon-csc, a —i, —it, v. a., fa* pauncn. clar, adj., l)ell; lidţt, glöuäeub, rein, burcfjfidjtig, ffar; voce —ă, bie Ijcllfliugenbc «Stimme; spirit —, ber Ijellc Kopf; ideă —ă, ber flore Söcgriff; — ca lumina soarelui, offenbar wie bas Sonnenlicht, jonnenflar; din — senin, aus* Weiterem Simmel, unöermittct, plöglid). clarific, a —ä, —ât, v. a., aufflären, reţitmadjen, offen barlegen, elarinetă, s. f., ba§ Sflariuett. claritate, s. f., bte ŞeEe, ber Sdjetn, ba§ Sirfjt, bie ®cutlid;feit. dar-ol)Sciir, adj., fjnfbbitnfef. clasă, s. f., ber Diaitg, bic 21b* - clausfl tcilnitg, bas gnd), bie Klaffe; — de mijloc, ber 9Jiittelftanb; de prima —, Dom erften Dîang. clasare, s. f., bas SDrbncu. clas-ez, a —ä, —ât. v. ü., in Klaffen abtcilcu; orbneu. clasic, s.m., ber Kinififcr; —.adj., flafjtfdi, mnftcrgiltig; päment—, flaffifdjcr SBobcit. clasicism, s. ber KlaffigtiSimiS. clasicitate, s. f., bic ffliuftcrgiltig» feit, Äflnffigität. clasific, a —ii, —ât. v. a., in Klaffen cinfcilcn, orbnen, flaffi* fixieren. clasificare, (clasificaţiuuc), s f., bic Einteilung in Klaffen, bic Kfaffifigicrimg, Klaffififation. cliistic, adj., briidjig, trümnicr» fjaft: petri —e, (geol.), baŞ Sriiininergeftciu. clătăr-esc, a —i, —it, o. jţui» len, nbfpülcn, ausffmleit, ait§» Wafd)cn; a —i rufele, an§* fdjwctnmcn, ausjdjrociifeit. clfit-esc, a —i, —it, v. u., riifjrcu, beiticgcn, fdjiUtcln; a —i cu capul, — din cap, ben Koţif, fcfjüttclu; —, v. a., abffjfifeit (etwas mit reinem SBaffer); a se —i, v. r., fid) bewegen, wacfelu; uucittfd)Ioffcn feilt, clâtin, a clătină, clătinat, v. rütteln, fd)wingcit, jcfywenfcit; a se —a, v. r., wanfeit. clătinare, s. f., bas Sd)Wenfeit, Sd)Waufeit; —aperpendiculului, bte Pcnbclfdjwingnng. clătinătoărc, s. f.,_ bic Sdjaufel. clătinător. adj., fdjwingcnb, wa= efetub, Sd)wingitttgcu madjenb. clätfre, s. f., bas Sd)üttctii mit bent Ko^f; — sufletească, Sor* gen, S3ebcnfeit; —. ba§ Spitf* waffer. clătit, adj., auägefpüft; — de minte, öerriieft, nid)t bet Sinnen, clătite, s. f. pl., ber glaben, ber Pfanitfitd)eit. cldusă, (clausulă), s. f., ber 23or= claustrai bcljaft, bie S3ebingiiitg bei ©er» tragen, bte fflaufel. claustrai, adj., flöftertid). clanstni, s. n., bag Sflofter. claviatură, s. f, bie Sîlabiatur. claviculă, s. f., bag ©djliiffelbetu. clavir, pl. .-r-e, s. n., bag iîlabier. clcdn, s. m. (zool.), ber ffiriiitbling (Cyprinus alburnus). cleăngă, ;vedi: creangă, clc-ese, a —i, —it, o. a., leimen, gnfammenleimcit-ciof, interj., idou! luau! cleia-esc, a—i, —it, v. n., laitgfaiit ■ faxten; f(äffen, bellen, clefetod, s. f., ber ganfttreiber ber îţafibtnbcr. clcfet-csc, a —i, —it, v. n., — din gură, fdjlbttţjen. clcft, 's. m., ber Stlcţifjtc, Dîâttbcr (in ©ncdjeitlnnb). cleitis, adj., leimig, fiebrig, gätje. clcirc, s. f., bag 3itfammcnleimen. cleiţă, s.f. (bot.),©eibelbaft (Daphne Mezereum). clciu, pl. —ii, s. n., ber Setm; — de prins păserj, ber ©ogclleint; — din urechi, bag Dtjrenfdjmalä. clematită, s. f., ve(Ji: curpen, viţă albă. demenţă, s. f., bie ©itabe, Şitlb. clenciu, s. n., ber Şadett, §adcit= fdjliiffel, ®ictrict), bag Şâddjeit; bie ©orfpiegclititg, Efjicaitc; —ri, s. f. pl., bic ft'utffe.. clenciuros, adj., Ijacfig. clengă, s. f., vedi : creangă, clepsidra, s. iu, bte SBaffemtfjr. cler, pl.'—uri, s. n., ber Sîlentg, bte ©ciftlidjfcit, bic ffilcrifei. cleric, s. nu, ber SÎIertfer. cloricâl, adj., geiftlid), jimt qcift» lidjcu 2(ntte gehörig; flerifaf; —ism, s. )i., ber Sîlcrifriltgmug. cl e/ni 11, s. m., bag SBalbljorn. cleşiliţă, s: f., vedi: cleştniţă. cleştar, s. iu, ber Sîrtiftatl; — de munte, ber S3erauâ (Chaiturus); — roşie, vedi: coada cânelui, coadăldt, adj., geicfjroâitst. codde, s. f. pl., bag 9(ugge|'icbte; ber 9tfter. coadjutor, s. m., ber Cooperator (cineg ©eiftlidjeit). 134 coadun- coailun, a —ä, —iit, v. «., äiifnm» nienjaţlcn, gevftreute Singe in einem Ort berfninmetit, jufammcu* ţnitfcn, gujammcnbringcn. coadunare, s. f., bie Siifanintcit* brittgung, SBcrjammhiitg. coiie. s. f. pl., bic Şobeit; —le popii (bot.;, bie grüne DiicŞiuiirj (Helleborus viridis); vedi: po-rănici; —ie ţapului, îjohmber« bitftigcă Jîiiabcitfraiit (Orchis satnbucina). coaf<5r, s. m., ber gtiţeut. coafură, s. f.,_ bie g-rtjur. coagulat, adj., ve4i: închiegat. coagulare, (coagulaţiiine), s. f., -■ ba§ ©eriititeit. coâjc, s. f., bic 3îinbe, 33aiitimnbc, ©djate, Sritme; — de nună, bic ■îhtţjjdjaie; — de linte, bic©d)ote, Şitlfe; — de ou, bie ©terfdjale; — de pâne, bie 33robfnifte, S3rob» rinbe; — de friguri, bie.Sfjiua» rtitbe; — de scoică, bic 2J?ufd)ct= fdjalc. coajiit, a —ii, —ât, v. a., mitf|rifeu. coajutător, s. mber SlmtsSgcijitfe, SJiitljetfer; Eoabjutor. coajutör, pl. —e, s. n., bie ÎOiit» ijilfe. cOiilă, s. f., ber 33ogcit Papier, coalisiit, adj., bcrbitubei. coalis-ez, a —ă, —ăt, v. r., fid) -berbiinbeu. coaliţiune, s. f., bie iimige SSer= eiitigutig, SSerbittbuitg, Koalition, coamă, s. f., bie 9J2âf|iie; —a, muntelui, ber 33ergfnmm, 23erg« riicfeit; — de mare, (zool.). bic Sfnraitfcfie (Cyprinus Carassius); — calului, (bot.), vedi: coada calului: — de aur, (bot.), bns> ©olbtjaar. coapsă, s. f., bie Şiifte, ber Dber» frfjenfef. • coărd-ă, s./., bie Saite; bie (©pirat)« feber; — vocală, baâ ©timm= baitb; — de ceapă, bttă S8iiltbc[ 3ttriebel; a schimba—a, aitbcre Saiten aitfgiefjeu; a ave şi alte — cobitor —e la arc, a pune altă — la arc, fid) ciite îlnbcrc SSefdjcifti» gttitg crvoâtjtcii, uiufnttctu; ctuberc ©aiten aiifsicficit. coiirn-ă, s. f., eine jErnu&citnrt; bie Sîoritcflfirfdje; —e.pl., bicSforticH» îirfdjc (Cornus mas); —e de cerb, ba?» §irfd)gemciţ). coărşte, s. f., ber îffarft, Şncîcit. coiis-ă, s. f., bie ©cnfe; bic 9Mf)c« gcit; —a tenului, bic Şcitcrntc; — de tăiat paie, ber Şacîcr* | [iugs(d)imbcr. i coiist-ă, s. f., bie yîiţifjc; —a muntelui, ber SBergrMcit, SScrgnbljaitg. coafc-goiilc, s. m., ber §nbenid)t£j, Sctttcr. coalingere, s. f., bie SSeritljritng. cobfl'i, s. f. pl., vedi: coabe. coMit, adj., bermeidjlidjt. cobăiu, s. in. (zool.), bo§ îlîecr* fd)ltieittcf)en. coluilt. s. m. (chem.), ber Sobnit. colialtiit, s. n. (chem.), bd§ fobnlt» faucre ©arg. coliâlţ-cz, a —â, —ât, î’. ii., vedi: scobâlţesc. coliâr, s. m., ber 3Bafjrfngcr nit§ bem SBogelfhig. cobâ'rnă, s. f., bic Eleine, etenbc Şiitte. coliă't, s. m., vecii: por.umbar, erete. ctibo, s. f., bie jdjltntme S8or= bcbeutltng; —, vedi: ţifnă. cobelciu, s. n., bcis SRiugel, fRingc(= djen. _ . _........... cob-esc, a —i, - it, v. a., afjitbeit, Borbebcnteii, boremţjfiubeit. cobc'ţ, s. m., vedi: cobăţ. cobilă, s. f., bie Pflugtrnge, ©nbe£ fjinteit am Pflug, cobiliţ-ă, s. f., ber SEragbalfett; —a dracului: vedi: calul dracului, colnre, s. f., bie. Stfjiiung, 33or* bebentung, baS ?It)iicn. cobî'riiii, s. f., vecji: cobârnă. cobitör, adj., boraitSfagenb, bor» nu§a|neub, bon fdŞjfedjter ®orbe= beittung. coblizan - cohlizân, s. m, vedi: măgădău. cobör, a —i, —it, v. a., ţcrnntcr» bringen, tjernntcrneljmeu; a:.se —i, v. r., Tjerabftctcţcit, fyerab» ■ gcfjeit, Ijcrxtntci-gcf>eu; abffammett. coborire, s. f., bic 91bfat)rt, .bag Öinabfaljreti; bic Sfbftainntuug; —a sfântului Dnli, Sluggiefjnng beg Ijcitigcu ©eifteg, ^fiitgften. coborî'ş, pl.. —uri, s. n., ber 516« fjang, bic 91bfaf)rt. cohontör, adj., abftammenb. eobtir, n., ber Spiftolentjaitciv cobüz, s. in., eine 9Irt ©nitarre, Biifjcr.. cobză, s. /., bic bveifeifige: U/Jnu» boünc; a loga — pre cineva, jemaitb feftbinbeit. : cobzär, s. jh., ber IJittjerffncter; : cobzärie, s. f., bag Qitfjcrfpiel. coc, a coace, copt, v.;a.,- bacfeiij. braten; reifen; a —e pre cineva la inimă, , eilten ©roll gegen jemaitb beljattcn, eg i^nt uad)* tragen; m’a copt, er ijat mid) angefilfjrt; coace (buba), fdjlbäreit. coc, pl. —uri, s. n,, ber Şaarjd)of)f, Siaarbcutct. cocă, s. f., ber Şerbfndjeit, ba§ ©rot. cocă-esc, a —i, —it, v. »., ein* ttitfen. cocain(ă), s. n, şi f., bag Sioffaitt,. cocăltire, s. f., bie fyrefjfncfjt ber Şferbc. cocardă, s. f., bic ©attbfd)(eifc, SKafdje, ffofarbe. cocârd-ez, a —ä, —ät, v. vedi: cocâilez. cocârjat, adj., vedi: cocârlat. cncâ'rlă, s. f., bie ©üget. cocârlăt, adj., frnnun, gebogen; nas —, bie Şabidjtgnafe. . cocârl-ez, a —â, — ât, v.. r., friintmen, fntntm Kerben. . cocâ'rţă, s. f., bie geronnene 9JJüdj. cocăzâr, s. m., bie 9ltycitrofe'(Rliodo-denriion myrtilifol.), berSJSrei§ef« beerftrand). cocean, s. m., ber ©tengcl, .©trunf; -coconar ' 135 — de varză, ber SîofjlftrnuF;— do poame, bag Centgeljciufe beg Dbfteg, ber ©riepg; — de cucuruz, ber SJlaigfteitgcl; — de mătură, ber ©efeitftiel; — căpresc, (bot.), ve(]i: cinsteţ . 1 cochet, adj., gcfaftfiidjtig, fofett. cochetă, s. f., bic ©uf)(eriit, Sîofette. cochetărie, s. f., bic ©nljierci, ©efattjudjt, ffofetterie. cochct-cz, a —â, —ât, r. «>, bntjlen, fofettiereit. cöcie, s. f., bie îfittfdje. ;■ cocier, s. m., ber Shttfdjcr. cocină, s. f., ber ©djibcineftnll. cocioabă, s. f.,'-bie ffeiite,. cfeitbe Şiitte, bag Dîeft, 2od). . cociörbä, (cociorvă), s. f., bte Dîiiţir» ftaitge; ber g-cttcrljafett; bic Sten* Icrei. cociş, s. m., vedi: cocier. coclâur(ă), s. n. şi f,, bag &ori), . 3îe[t : cocleală, s. f., ber ©riittfţmn. cocleât, pl. —e, s. n., fCeincr Dîiitg junt Slnfăieljcn ber Qettctfäben. cocl-esc, a se - i, — it, r. r., ©riiufţmtt anfeijen; a se —i turtă, fid) ciiteit tiicfjtigcn 9(ffett anteiligen, fid) bcranfdjcu. : coclit, adj., — de bătrân, fctjr a(t, fteiiialt. cocoână, s. f., bic gitctbige gran. cocoâşe, s. f., bie ©culc, ber ŞBder. ; _ cocol-csc, .a —i, —it, v. a., (ie6« fofen, bei'toeid)(id)en, berjărtelu. cocoloş, s. m., ber SHnmpen; — de făină, ber 9Jîef)tf£ofj; — de nea. ber (Sdineebatieit. cocoloş-esc, a —i, —it, v. a., 311* fammemuiefehi, ocrfriiţjfjctn, ger» ■ fii.ittern; a —i cuiva vorba,-je» ntanbeit jit ©ertturruug bringen, ifjm feilte Sadie bcrbcrbcit; a o —1. jd)[ed)t anfotnmcu mit etiuag. cocon, s. m., bag Ciiib; ber'Şerr: —, bng .ft'ofon. coconâi1, s. m. (bot.), bie ţţSiuicu* îiefer, Qirbeffiefen J 36 coconară- cocondră, s. f. (bot.), bte pitien», 3irBeluitfî. cocondş, s. m., ber junge §err. coconei, s. m. pl., vecii: ghiocei, cocon-csc, a —i, —it, v. a., rote einen Ştait beljaiibetn. coconită, s. f., bag grâttfetu. cocor, s. m. (zool.), ber Srautd); —, bec Satifd), bte @efd)itm(ft. COCOrei, s. m. pl.. vecji: cocoşei. cocor(o)ddă, s. f., ba§ ffetne Satb 33rot, ber ©dUtcf im S3rot, ber SKcţIMeiftcr. ■ cticos, s. m., bic Sîofosiiutfj. cocoş, s. m. (zool.), ber Şal)n; — de munte, ber 9hterl)al)n (Tetrao m-ogallus); — la puşcă, ber §aţn am ©crocfjrfdjlofi. cocoşdr s. m. (zool.), ber Sîînmetg» bogel (Turdus viscivorus). cocoşat, adj., budetig, ţiSdcrig. cocoşei, s. m. pl. (bot.), bic Stder* rö[e[, ber ^întbâjaţit (Erytliro-nium Vermittler auftreten; a se —i, v. r., auf öen giifsen finden, oor jemanb friedjeit. colacliie, s. f., bie ©djmetdjelei. colacliiu,. s. m., ber ©cfjmeidjler; —, adj., fdjmeidjefitb. colan, pl. —e, s. ii., ber Segen» gurt, ba§ ®egeugef)äuge; ve4i: salbă. coläröz, s. ii,, ber Dieisbrci, bic St'iubcrfpeifc. colastră, s. bic'Siftmi(d), bic erfte Sßildj und; ber Gittbiitbititg, vedi: curastä. colatäc-öse, a —i, —it, ve4i: co-läcesc. colateral, adj., Sieben», ©eiten», feit(id). colaţionare, s. f., ba§ S8crg(eid)cu, ®ttrd)fef)eit t>on ©djriften. colaţion-ez, a —ä, —ät, v. a., ©cfyriften mit einaitber öergfcidieu, foflatiouicrcn. colaţiiine, s. f., bic StJialjfgcit. eolauddrc, s. f., bic 33egutad)tuug, StoUanbieruug. ’ coland-ez, a — ii, —ät, v. bc= gutadjtcit, fefjr loben, toKnubiercit. colb, s. n., ber ©taub, colbii-ese, a —i, —it, v. n., ftaubett, ©taub anfnurbefn; v.a., a bftäitbcit. eollmrie, s. fber grofje ©taub, colbös, adj., ftaubig, ftaubbebedt. colcă-csc, a —i, —it, s. n., vedi: clocotesc. colcPik, (colccdg, colcidc), pl. —uri, s. ii., bie fflcuffel; bte groinge; bie ©amofdjen. Colchida, s. f. (geogr.), ftoldji?. c0lci)t-6sc, a —i, —lt, vedi: clocotesc. colcoficitt, s. n., ber ©grübet, bag SlufwaUeit. colcotös, adj., fiebeitb, fprubefitb. colesi, adv., f)ier, ba, uniueit; de —, pănă —, eon ba, bortţiit, tin uttb (jer. colcnşă, s. f., ve4i: coleşe. colectă, s. f., bie ©ctbfammtuug, St'oHefte. colcclant, s. m., ber ©ammtcr, ÄoIIcftant. colcct-ez, a —a, — ;it,?>. a., famnietu, ©elb fammeln. colccţionâr, s. m., ber ©ainmter. colccfion-ez, a —d, —dt, v. a., eine ©ammtnng anfegen, colecţiiine, s. f., bie ©ammfuug; — de objecte naturale, bie 3ţa» colectiv - iiiralicnfnutmliiitg; — de icoane, bic ©emätbefnmmluitg. colectiv, adj., Sainincl«, follcftiu; mime —ber Sammelname; —ism, s. n., bei' S'citlcftiuif'iiuiŞ; —ist,s. m., ber ft’olleftimft(S^ott» nanic für bic Shtpiiger ber Ii» beraten gartet in Dîomâiticit); —itnte, s. f., bic ©emeinfamfeit, ftolleftil'ität. colector, s. m.. ber Einfammlcr, Giitlageufammlcr; — de dare; ber Steuereinnehmer. coleg(ii). s. m., ber Shtitsgcnofjc. colegatar, s. m., ber an einem 58er» mddjtiti? mitbeteiligt ift. : ' < colegial, adj., genoffcufdjaftlidj, freunblid), foflegial; Sd)u(=. colegialitate, s. f., ber ©euoffeu» fdjaftSgeift, bie Sfoflegialität. colegiali, s. m., ber 3ßgtiug einer : Scfjrauftatt. colegiu, pl. —i; s. n., bie Sod)= ■ fdjnle; bie SSorlefuitg; bas? Jfolte» gium; —, bie SImtSberfammluitg. coleojitere, s. f. pl., (insectei, bie Şartfliiglcr (Qufeftcn); bte Steifer, eolerä, s. f., coleric, adj., vedi: cholerä, choleric. coleşe, s. f., vedi: mămăligă, coleşer, pl. — e, s. u., bie 9Mf)Ic, Öaitbmüljle 511m 9J?aismaI)leit. coleş-esc, a se —1, —it, v. r., er» rocidjen, aiifcucfjten. colet, pl. —uri, s. v., bas ^afet, ber SSaHeit. coliädnic, s. v., ein äOafjrfagcbudj. coliliü, s. f., bic Öiitte; — de paie, bie Stroljfjiitte. 8 colibâş, s. m., ber £mttenbett)of)iicr, ©ebirgsberooljner. colibioâră, s. f., bic fleinc Şiitte. coliliri, s. m. (zool.), ber ©hinten» fjjecfi't, ftolibri (Trochilns). ooliltuţă, s. f., ber Sörummbogel; —. bag Şiittcfjen. cölicil, s. f., bas SBaurfjgrimmen, bie ft'olif. colid-ez, a —a, —ât, v. n., jufam». menftojjen; anftofjen, follibiercn. -coloană 139 colic, (colllio), s. f. (bot,.), ba§ ŞfrtemeiigrnS (Stippa pennata). colier, s. «., ve<|i: colan, colimvitră, s. f., baS SCaufbcdcn. colină, s, f., ber öiigel, bic StntjBIjc. colind, a — â, —ât, v. ü., fjerunt» gcljcu, Ijenimgicljcit, boit Şnitâ gu ŞattS geljcit um SffieitjnadjtS» Heber 31t fingen; jcmaitb ltnt Efjiunarcii aitgcljeit; —, s. v., veiji: colindă, colindă, s.: f., ber Umgang, baS Şin» ititb öcrgel)cn, ba§ Um» sietjeu mit 4ßcif)nad)t§lteber- ju fingen; ba§ 5BciI)itad)t3tieb. colindih'o, s. f., ber Umgitg, ba§ Şerumgeljcit. colindâş, s. vi., ber SCeiŞnadjtŞ» Iicber|äitger.. colindător, s. m., ber Säuger ber SBciljuadjtMiebcr, Untgicljer. colindct, (colindref), s. m., vetji: colindaş. colindröiu, s. m., ber öeriimläufcr, SBagabitub. colinilru, s.m.(bot), berSîoria’nbcr (Coiiandrnm sativtim).. . colir, s. v., eine Shtgcnfnfbc. _ coliscu, s. ii., vedi: colosen. ’ colisiune. s. f., ber Bufammenftofj, bie Sîollifion; —a datoriilor, ber SBiberftrcit ber ţpflidjteit. colivă, s. f., bie Seidjcntortc, ber Djjfcrtcig nu§ )pülfeufrüd)teit unb SBeigen, toeldjer ben ^eiligen unb SEoten 511 Ehren itt ber. orien» talifdjen Sfirdje an§getei(t loirb; a mirosi a —, tu ben legten Siigen fein, coliviir, s. m., ber allen Scidjeit» begäuguiffen bcituof)iit. colivie, s. f., ber Sfäfig. colnic, pl. —e, s. n., vedi: colină, colo. adv., bort, bort^iu, bafelbft; de —, pănă —, t)iu ititb Ijer, aitf ititb ab; duie 111 —, vedi: încolo; — sus. bort obeit, I)od) oben;.când —!, was SSuttber!; cât. —, weit, coloană, s. f., bie Säule, Stiijje; 140 coloare ©paftc (im Söitcft); bic ţicercg» abtcilitng; —a vertebrală, bic SBirbelfäuIc. coloăre, s. f., bic garbc, ber Sdjeiu, îluftrid); a 'şi perde —a, fid) t>er» färben, entfärben; a ’şi schimba —a, bic garbc încdjfclit, feine SWcimiug, feinen Efjnrnfter än« bern, beii SDÎontcI natfj bem SBiube Ijangcn; de —, farbig, Hon garbe. colociire, (colocaţiiine), s. f., bie Dîangorbmmg (ber (Milbiger), colöcviu, s. bag SîoKoqninin. colâdion, s. n., bag SMfobioit. c.flldion, pl. —uri, s. n., bac- Sîo[i> ptjonium. colön, s. m., ber Slnficbfer, Söauer. colon, s. m., ber Gucr», QJrimm» barm. eoloiuidiî, s. f., ber Sänfcnnang, bic JMtcmabe. colonât, s. ii., ctjcm. ©itbcrmünäc. coloiiel, s. m., ber Oberft, Obrift. (îolănia, s. f. (geogr.). JîiHn a. Sîljcin. colonial, adj., Sio(ouia(=; mărfuri —e, Jîofouiafinaarcii. colonie, s. bic Slnfiebfitng, ifotcmic. ('.oloiiisaţiiine, s. f., bic Diiebcr» (affuug, Stiifiebfung.SMouifntion. coloiiisator, s. in., ber Slnficbtitngen ucrantafit. colonis-ez, n —ii, —ât, (colonizez), v. a., anfiebctn, anpfianjcn; a se —a, v. r., fid) nicbcrlaffcn. colonist, s. m., ber ?Inficb(cr, Vţîflanger, SMonift. colorânt, adj., färbcitb. colorare, s. f., bic gârbuug. colorâtj adj., gefärbt, coloraţnine, s. f., bie gärbnitg, fynrbeugebuug. color-ez, a —ă, —ăt, v. a., färben, malen, augmafcit, anftrcirijcu, Foloriercn, colorist, s. m., ber garbengeber, ber Sftaler, ber bic garbeu gut jn bcfjaubclu ucrfteljt. — coltuc colorit, pl. —e. s. ii., bic garbeu» gebuiig, garbcumijdjuug, bag Sîo» lorit colos. pl. —uri, s. ii., bag ih'icfeu-bi(b, bcrCoIofi; —ăl, adj., riefen» tnăfîig, foloffat. coloseu, pl. —e, s. n., bag Jîo» foţfcitm. colpit, adj., vedi: lovit, colportăgiu, s. ii., bag Şauficrcu, ber Şauficrfjaubct. colport-ez, a —ă, — ât, v. a., Ijauficrcu, SBaare fcifbietcu. colportor, s. m.} ber Sanfterer, 5Baarenfci(bicter. colt, s. >»., ber Scfjafju, Şutubg» 5at)u, Diofîjaf)!!, Şaitcr; —ul seminţelor, ber Cctnt, btciîiuifpc; — la potcoavă, bic Sîtaminer: — de pâne, de noroiu, de ghiaţă, ber JjjofJjcr, ber Sîtog; — de dinte, ber $aţ|nftuiumc(, ber ©tift soit einem abgebrndjencu 3nt»; — babei (bot.), ve4i: peduchei niţă.; —nl leului (bot.), ber 2pU>eii5a{)tt (Leontodon autuinnalis); a se lua în —i, ©treit mit jcmaubeu anfaugeu; a da — i. fciiucn; —, 2il. —uri, s. ii., bie (Mc, ber SBiufel. colţân, s. ii,, vedi: ciulină. col ţar, pl. —e, s. ii., ber Gcffdjrauf; ăuiufdfjaf'cii; —i. s. in. pl., ©ergfdmtjc. colţnt, adj., mit ţm'orragcubctt ääljucu, biffig, beifienb, luer fid) 311 oertcibigcn tt>cif;. Câlţca, s. ebem. f)pl)cr(gcitcnuel)r») £urnt in Sufnrcft; eine Cird'ie bafclbft. colţişor, s. in. (bot.), bag fraut, bie-©d)iiubfenmurâ (Den-tnria bulbifera); —i, s. 111. pl., şntîige Giufdjuittc bei nrd)itettoui< jd)cn Ornamenten, colţonit, (colţoros), adj., vedhcol-ţurat, etc. colţos, adj., biffig. coltuc, s. ii., ber 53rotaufdmitt; Ellenbogen: bag Stoţjffiffcu; a colţun—-comensurabil 141 arăta cuiva —ul, jemaitb einen Sîorb geben, colţun, s. m., vedi: călţun.. colţnrdt, (colţuros), adj., ccfig.rcniî), ungefctjliffen, ţolperig, jadig. colnmbdr, s. 7».-, vedi: porumbar. Columbia, s. f. (geogr.), Kolumbien, columnă, s. f., vecii: coloană, colun, s. iii. (zool.), ber SJBnlbefel, Sîulait (Equus onager). coma, 5. f., ber ŞmtâgieM; —, ber ictljargiţdje ©djfaf. comă, s. ber S3ciftrid) (,); — punctată, ber ©tridjţmnft (;), bas ©emifoton; vedi: virgulă, comănâc, pl. —e, s. n., bie runbe SJiüge, aRöitdjSmüfce.. _ ^ comănăc-esc, a —i, —it, v. n., Bor jemanbem mit entblößtem §aitţ)te hafteten, comâ'nd, a —a, —ât, v. a:, ent= £f efiten, aneinpf eţleit (einen Toten, bnrd) ein Tofenntatjl);, s. ba£ $otenmaî)f, bie Totenfeier, comand, vedi: comandez. ! comandă, s. f., ber Oberbefehl, ba§ ffiontmanbo; ber Sluftrag, bie SefteHung. comandament, s. n., ba§Sîommanbo. comandânt, s. m., ber Sefefjlâfjaber, Sîommanbant; — suprem, ber Oberbcfeţ)lS^a6er. comânddre, s. f., bas Toteitmahf, bte SInempfehtung. com an dator, s. m., ber Drbensritter, Ifommanbeur. comand-ez, a —â, — ât, v. a., befehlen, gebieten, anfiiţjreit; be» ftetten, aitfdjaffen; a —a o armată, eine Slrmee anführen, comandir, s. vedi: comandant, comandită, s. f., bie işanblungS* gefetffdjaft, Sommanbite. comandit-ez, a — â, —dt, v. a., ©etbmittel für eine Sîommattbit= gefeUfdjaft befdjaffen. comandor, s. f., ber Sîommaubeur (eilte» Drbnes). comăndnire, s. f., veiji: comandament. comarnic, s. n., bie famate Öffnung int 3MfftaII (sum ŞeraitSlaffeit ber ©djafe). eomdş, s. ©eibenftoffreft; —, s. m., ber Taugeitidjtâ. > comasare, (comasaţiünc), s. f., bte Sîommaffterung ber ©ruitbftficfe. comas-ez, a —a, — ât, v. a., tom* ntaffiereit, aithäitfen. comât, adj., tangmähnig. com-bdt, a —bdte, —bătut, v. a., îţţmpfen, ftrciten, fedfjten, be= fâmţjfen; a —e o opininne, eine fflîeinuug Befäntpfeit, ihr ent» gegentreten, combatant, s. m., ber Sfämpfer, ber aftiBe ©olbat. combatere, s. f., ber Sfamţjf, ©treit, baS ©efed)t. combătStor, s. m., ber Kämpfer, Streiter. combin, a —d, —dt, v. a., Ber» eittbareit, ânfammenfteHeny lom» binieren. combinare, (combinaţiune), s. f., bit Sufammenfteltung, Kombination, combustibil, adj., brennbar, Ber» brenntid). combustibiUtdte, s. f., bie S3renn*' barîeit. combusţiiine, s. f., ba§ SBerbrennen. comediant, s. m., ber ©djaujţneter, ©aufter, Şeudjter, Somöbtattt. comedie, s. f., baS Sufttyiet, ©djatt» fjjiel, bie ftomöbie; bag ©djau= jţ)iethan§; a merge în —, in§ Theater gehen, comedie, ber ©djabernad, hoffen, bie lächerliche Şanblnng. comediös,a(y.,^offenhaft,j)offierIi(h. comemorare, (comemoraţi iirie),s.f., bie Erwähnung, comemorativ, adj., EriniteruugS»; serbare —ă, bie ©ebâtţfniSfeier, (Srinnentngsfeier. comemorez, a — â, —dt, v. a., erwähnen, gebenfeit, ergâfjten. comensdl, s. rit., vedi: comesean, comensurdbil. adj.,' ein gemein» fd)aftlidf)e§ Sftaß befiţsen. 14£ comentar — comentdr, pl. —e, s. n., bic ©r= [äutcrung, Srftäruug. comentator, s. m., ber Stustcger, ©rftarer. coment-ez, ii —a, —dt, v. a., er* Hären, augtegcn, burrf) Stitmer* Iitrtgen erläutern, comercial, aclj., gimt ,auf(haft§».. . . comite, s. m., ber ©raf; — suprem, ber Dbergefpan; ve4i: prefect, comitent, s. m., ber Slttftraqqeber, St'ommittent. : comitat, pl. —e, s. n., ber 2lu3» fcfjuB, baŞ Komitee; — de salute publică, ber SBofiIfahrtâaugfdjuţs. comiţii, s. f, pl., bte ft'omitieit, freie . Berjammtnug. comitivă, s. f., ber ©cleitâbrief, Empfehlungsbrief, bie Begleitung, comoară, s. /., ber ©djaţş; comorile . pămentului, bie ©d)â|le beâ Erb* . iuttern. comod, adj., Bequem, gemächlich, geräumig, comodă, s. /., bie Sîomntobe, ber ©djublabfaften. comoditate, s. f., bic fflcqitem[icf)= . leit, Sîommobitât. comodor, s. m., ber Sîomtnobore. comorăr, s. m., ber ©cfjaţjgrăber. comornic, s. m., vedi: casier, comoţiune, s. f., b’ie Bewegung, ©enriitâbetneguitcţ. compact-, adj., btrfjt, gufammen» gebrängt, fompaft; gebtegeit; . —itâte, s. f., bie ®id)tigîett. i companie, s. f., bie ©cfeflfchaft, @e» noffcufdjaft, Şaubetsgcieflfchaft; Sîompagitie. companion, (companist), s. in., ber 9Jîitgenoffe, Sîanterab, Be* gteiter; ©efährte, ©ettoffe, ©efett* fcfiaftcr, jteilitehmer an einem ©efiţâft, Somţjaguoit. compdr, a compăre, compărut, v. n., oor jemanb erfdjetncu; —, a —d, —ât, vedi: comparez. comparaliil, adj., öergteid)6ar. comparaţiune, s. /., bieBergteidjuug, comparativ ■ bnS ©Icidjuis!; în —. in 33er» gleid) gu, itadj 3?crl)âltni§, in Siiicfficfjt; fără —, oljne SScr® . gleid), unbcrgleicf)lidj; grade de —, bic (3) SBergleidj'ungsftufen (ber 6işcuţd)aftâtDBrter). comparativ, s. m., bie giocite S8ei> I gleidjung^ftufe, ber Komparatib; ;i —, adj., bergleidjenb, bergleidjsi* || weife. comparcnt, adj., ber Bor ©eridjt crfdjeint.’ j. coinpar-cz; a —d, —at, v. a., «er» I glcidjeti, gteicfiftellcn, uebcncin* î nnberffetteit. ■ i compariţiiine, s. f., bnş Erjdjetueit j bor ©eridjt. j ■ compărs, s. m., bie ftumme $er|on, ber (£f)eater*)gigurant. ! compărtâş, s.m., ber ^Beteiligte, compartiment, s. v., bie Abteilung, bns? ©elaţj. compas, pl. —uri, s. n., bic 3Jiagt uctuabct, ber Stompafj; bie 3îid)t= (djuitr, ber ; —ât, adj., abgemeffen; — ez, a —â, —ât, v. a., abmeffeu. compasilhic, s. f., vedi : compătimire. compatibil, adj., bereinbar, ber» trdglid); —itâte, s. f., bte SSer» eiubarfcit, Söerträglidjfcit. conipiitiin-6.sc, a —i, —it, v. a., bemitleibcit, bebauent, SDÎitleib Ijabeit. compătimire, s. f., baŞ 9J!it(ctb, SJcitleibcn. compătimitori adj., mitleibig. ■ compatriot, s. m., ber Saubsmnnn. compentliös, adj., furg, gebräugt, guţammcngcfaţst. , compendiu, pl. —i, s. n., ber 8lu§=> gug, Slbrifj, Seitfaben, furgo#^n= begriff einer SBiffenfdjnft. compensare, (compensaţiime), s. f., bic Gcrfejjung, SScrgittung, ©cgeit* rcd)uttng; vedi: recompensa-ţiune, ş. c. 1. conipens-ăz, a —dj —ât, v. a., er« fejjcu, bergilteu. - complet iv 143 compet. a —e, eompeţit, v. a., — cuiva, gebüljren, gufontmen, guftefjeu, gugefjßrcn, -competent, s. m., ber SUîitbewerber, Kompetent; —, adj., befugt, bc» red)ticjt, gebüljtcub, geîjBriq. competenţă, s. f.-, bie guftanbig* feit, ©ebiiljr, Kompeteng; a nu se ţine ceva de —a cuiva, uid)t iu jcmanbeâ gad) ţdilagen. compet-ez, a —d, —dt, v. ri., fid) um eine ©teile bewerben. \ eompetitiüne, s. f., ber SSRitbewerb: compeţirorj s. m., ber 3J!itbetüerber. compilare, s. f., ba§ gufammeit» getragene SBerf, bie Kompilation. compilaţitine,s./'v bie Kompilation, compilator, s. m., ber ©ammler, Komţrilator. compil-ez, a —d, —dt, v. a., fammelit, gufamntentragen, forn* filieren. complac, a coinplăcc, complăcut, v. n., gu ©cfalleit fein, complacent, adj., gefällig, artig, fjöflidj. cömpläcere, s. f., bas 2BoI)tgefalIen, bie ©efäüigfeit. complandre, s. f., ber SlitSgleidj, bie SluSgleidjung. complan-cz, a —d, —dt, v. a., nu§= gleidjeit, eben madjen. complect, adj., eiitfaffeub, gufam* menfaffenb, boUftänbig. compl«!t-ez, a —d, —dt, v. a., ■ einfaffeit, gufammenfaffen, ber* ■ - boÜftänbigeit. complement, pl. — e, s. m., bie Ergängung, SBerboHftänbiguug. complementar, adj., ergängcitb, ■ berbollftäubigeub, Şuţa^*; complement-ez, a —a, —dt, v. a., ergängen, gufegen, bcrboüftäu» bigeit. complcsdnt, adj., gefällig, gubor* fomntenb. complesânţă, s. f., bie ©efallig* feit, Suborfommenţeit. complet, adj.,. vedi: complect, comiiletiv, adj., ©rgängungä.*- 144 . complex complex, pl. —uri, s. n., ber Inbegriff; ©runbfomplej; —, adj., âufammen0eîeţit; —>üne, s. f., bie QujarmneiifeŞjitng, bie Sfbrperbcfchaffenheit; —ităte. s. f., ba§ _3lIfamnlel'gefeţjtfcin. complic, a —â, —at, v. a., uct= tmdeltt. complicat, adj., bcrtoicfett, ber» flochten, fdjlDierig. complicaţi Ane, s. f., bicSkrtuidlmig, Verflechtung, complice, s. in., ber Witfdjulbige; —, adj., mitfdjulbig. compljcităte, s. f., bic SJiitfchiitb. compliment, pl. —e, s. - n, ber ©rug, bie Verbeugung, Ööflid)= feitsbcseiigitng, bag Compliment; leere SBorte; bie Empfehlung; a face cuiva —e. jemanb etfoag VerbiitMid)e§ fagen, iljm ©liid ju ettnag ftmnjajeu; fără —e, ofjne Utnfd)h)eife, gerabeaug; —dtor, s. m., bec Verbeugungen madjt. compliment-ez, a —â, —ât, v. a., fjöflid) beroiUfommuen, begrüben, coniplimcntos, adj., jemanb, ber biel Komplimente ntadjt. complin-esc, a —1, —it, v. a., berbotlflcmbigen, ergangeit. complinire, s. f., bie Ergäitjititg. complinitor, adj., ergängeitb. complot, i>l. —uri, s. n., bie Ver» fdjtnbritiig; ber geljeime Slufdjlag; bag Komplott; —ez, a —â, - ât, v. geheime 5(nfd)fäge madjen, fontplotHercn. complotist, s. m., ber geljeime 9(tt» fd)tâge mat^t. component, adj., âitfanimenfeţjenb. compört, a se —ă, — at, v. r., fid) betragen, fid) aitffüjjreii. comportâbil, adj., fid) juträgtid) benehmeub; —ităte, s. f., bal äiitröglidje S8eitef)nieu. comportare, s. f., bie 9luffiifjruitg, bas 33etragen. eomposite, s. f. pl. (bot.), bic Korbblütler. — compus composiţiiine, s. f., biegufammeit« ie|utig,SIitgarbeitiuig; berStitffajj, bic Kontpofitioit. compositör, s. m., ber Kompoitift Boit SÜJtufifftücfen; ber ©eţ;er. compost, pl.—uri, s.u., ber2)itngcr, Kompoft. compot, pl. —uri, s. n., bag mit Suder eingemachte Dbft, bag Kompot. comprehensibil, adj., vedi: de cuprins, comprehensiv, adj., umfaffeitb. compresă, s. f., bie Kompreffe. compresibil, —ităte, vedi: com-primabil. comprim, vedi: compiimez. comprimăbil, adj., gufammeii» brüdbar; —ităte, s. f., bie 3«= fammenbriidbarfcit. coiiiprimât,ad!;., jufammeugebrfidt, geprefjt. comprnmitör, adj., âiifanttneu* brüdenb, preffenb. compriin-ez, a — ă, —ăt, v. a., git= jammettpreffen,âttfamnienbriideit. comprob-c7, a —ă, —ăt, v. a., billigen, gittŞei^en, beîrăftigen, beftätigeu. compromis, pl. —uri, s. n., bte f(ţiebsrichterficheUbcreinfuitft, ber Vergleich, Kompromiß, compromit, a —â, —ăt, v. a., blofjftetlen, mit in’g ©piei sieljeit, berluideln; a se —a, v. r., fetite Ehre auf’g ©piei fegeit, fid) blofi» ftcllen. . compromiţătâr, adj., blo|ftclleitb-compt, s. n., vecji: cont. compuitor, s. m., ber Verfaffer, .gufammettfeţşer. com-piin, a —piine, —pus, o. a., âiijnniittenfeţîeit, şuţamntenfiigeit, berfaffen; bergletd)en, betlegeit; a - e versuri, Verfe machen, compunere, s. f., vedi: compo-siţiune. compnrtâre, s.f., vedi: comportare, compus, s. n., ba« Siit’animeit» gefetite. fl comput—concentrez 1 comput, pl. —uri, s. n., bie, 23 e» redjttung, 9M}ituug, ber Über* fdjlag; — mental, bas Stopf» redttten. | comput, a —.1, —ât, v. a., au§» ; rccf)neu, Beregnen; jemanbem | etmag anrecfjiteit. | coimin, adj., gemein, gemein» j ţdjaftlich; gewöhulidj; de—, adv., i inSgemein, gewöhnlid). S comună, s. f., bie ©emeinbe, S?om» ; mutte; - camera —elor, Sie StB» ! cieotbnciettfammer (be§ enql. ŞBar» j lantentg). ! coninndl, adj., ©emeinbe», gemein» i Bürgerlid), îommunal; jude —•, ] bet Qrtâridjter; dare —ă, bie ©emeinbeaBgaße; păşune —ă, bie ©emeiitbetrift. comunic, a —d, —dt, v. a., mit» teilen, in Kenntnis fegen; a —a cu cineva, mit jemanb Umgang ţaBen, berichten;— cn ceva, mit etwa§ in SBcrbitibung, im Sufammenţang ftcfjen; — cuiva ceva, jemanbem etwa! mitteiten; —, bal SIBenbmahl radjett; a se —a, v. r., bag 2(6enbmal)l empfangen, fommuniäiereit, vedi: cuminec, comunicabil, adj., mitteilBar, mit» tetffam. comunicare, (comunicaţiune), s. f., bie SJlitteilung, SkrBinbung, S8er= einignng, ber SSerfe^r; bieSÖerBin» bungSttnie, SSerbinbungSftrajje; bie ©emeinfdjaft; ber Umgang; a ave — cu cineva, Umgang mit jemanb haben, berfehreit, in S8er= Binbung fieTjen. comnnicdt, s. n., bie SJÎitteilnng. 1 comunicativ, adj., mitteilfam. comnnism, s. m., bie ©iitergemein» fdjaft, ber ffiomtnunismüg. comunist, s. m., ber geittb be§ Eigentums, Sommunift. comunitate, s. f., bie ©emeinbe, ©emeinfdjaft. comuniune, s. f., bie ©efamtljeit, bet S3erei äufannitcnWadjfcit. concret, adj., bereinigt, aitgewanbt, fonfret; immer —, benannte, angeiuanbtc 8al)t. concretis-ez, a —d, —dt, v. a., beraufdjanlid)eu. concreţiiine, s. f., ber Quţntttmeu« wttdjg, bte Slufantmlung, SScr* Ijcirtung, ba§ ©eriitnett. concubină, s. f., vedi: condormi-toare. concnbindj, s. n., vedi: concubina! concubindt, —e, s. bie wtföe Efje, bag Sîonînbtnat. concnistă, s. f., bie Eroberung, ©rrungenfefjaft. concupiscenţă, s. f., bic üblen Steigungen, coucür, a — d, — dt, v. n., mit= bewerben, wetteifern, äufamnteit* laufen, fonfurrierett. concurent, s. m., ber SJtitbewerber, Sfonlurreitt. concurenţă, s. f., bieSKitbewerbuug, Sfoitfurrcitg. concürs, pl. —uri, s. bie SJÎitbewerbung, SJÎifwirfuitg, ber 3ulauf, ba§ gufainntentreffen, ft'oufurg. concusiondr, s. m., ber Untcrfdjleif begeht. concnsiüne, s. f., ber Unterfdjteif. conddc, pl. —e, s. n., ber g-(tuten» fotben; ein Sîirdjengefang. conddmn, a —d, —at, v. ct., ber* bammen, berurteiten; a —a la . moarte, jutnSobe bcritrteiCen; —abil, adj., ffrafbar, berbant* menswert, berwerffid); —Are, s. f., bie SBerbammung, Skrurteitung; —ât, s. m., ber SJerurteiite; —aţidne,- s. f., bie SSerurteihmg, Säerbamntung. .. condebitdr, s. m., ber 9Jlitfd)utbner. condeiu, pl. —e, s. n., bie ©djreib* feber; — de plumb, bie S3Iei* feber; — de zugrfivit, bcrSOMer* jinfel, garbftift; bun de —, eine fdjöne ©djrift Ijabeitb, fdjretb* condormire 147 fertig, einen guten <3til fdjreibeitb; a trage cuiva un —, mit boţ)» pcltcr iîretbe anfdjreibeit, je* ntauben f)tutergtt)cu; a scrie ce’ţi vine sub —, aflei nicberfdjrciben, Wa§ einem in bte geber fliefjt. condensdbil, adj., berbidjtbav. condensare, (condensaţiune), s. f., bic SBcrbidjtung, SSerbicfung. condensator, s. m., ber Jfoitben* fator, Slftitmulator. condcns-ez, a —d, —dt, v. a., ber» bidjteit, berbtcfcn; a se —a, v. r., bcrbid)tet werben, fid; berbidjten laffen. coiulensor, s. in., bcrJESafţerbampf* berbidjter. condescendent, adj., IjcraMaffenb, : Icutfctig. condescendenţă, s. f., bie Şerob* laffuitg, Seutfeligfeit. condescind, a —d, — dt, v. n., fid; f)erablaffctt. cöndicä, s. f., ba§ SRegifter, §aupt* bucfj; baâ ©efehbud); — penală, bag ©trafgefegbud). condicdr, s. m., ber S3ud)îja[tcr. condicnţă, s. f., bag ®ienftboten* bitd). cöndil, s. m., ber Sfrtotfjenfortfaţj. condiment, s. n., bas ©ewitrj. condiscipol, (condiscipul), s. m., ber SMitfd)itfer. condiţional, adj., bebiitgenb, be* binglid). condiţiondt, adj. şi adv., bcbiitgt, bebtngungSWeije. condiţion-ez, a —d, — dt, v. a., bebittgeu. condiţitine, s. f., bic SSebingttug; ber guftanb, ©tanb, bie S8e* îd)affenţett,©igenfdjaft,ffonbitton; bag ©ewerbc; a căuta —einen , Stcitfi fitdjen. : condolânţă, s. f., bie 58eileibs6e-- getgxtng.......... condol-6z, a —d, —atj v. a., be= battern, SBeileio bejeigen.. condor, s. m. (zool.), ber fiotibor.' condormire, s..f., ber SBeiţiţlaf.; 10* 148 condormitor condormitor, s. m., ber 33eifd)täfcr; —odre, s. f., bte a3eifd)täferiu, bag JffcBsnieiB. condotier, s. m., ber g-reifd)areit* fiiţirer (cfjem. in ^jtaHeit). condrăţcl, s. m., vecii: purece, conduc, fi —c, condus, v. a., führen, lettenj Begleiten; geleiten; an* orbneit; burd)fitf)ren, regieren; a —e o armată, eine Strinee anfüljrcn. conducere, s. f., bie giifjrung, Scititng. condncetör, s. m., bergütjrer, Seiter. conduct, pl. —uri, s. n,, bag @e« teit, bie ^Begleitung; — de facle, ber g-acfeljng; — funerar, ber £eicl)cnäug. conditctiMl, adj., Seiter, leitenb; —itdte. s. f., bicScitunggfäfytgfeit. conductor, s. m., ber giiţircr, Seiter, ©djaffiter, Konbnftenr; — de căldură, de electricitate,3Bärme*, (SleEtriättätsIetter; — la drumul de fer, ber ©djafflter. conduită, s. f., bte 2luffül)rung, baä Vetrageit; listă de —, ber ©ittennuStneiS. condur, s. m., ber @d;ul), Pantoffel; —ul Doamnei, (bot.), bte Sa» ţntâiucrfreffe(Tropaeolummajus), ber g-rauenjcf)itf) (Cypripedium calceolus). condurere, s. /., bag Seiteib. concctiv, adj., berBinbenb; ţesătură —ă, (anat.), baS S3inbe» gero'eBe. coneţ, s. it., a face cuiva —ul, ein Gsnbe ntadjen. cenetabil, s. m., ber KonetaBfe (in granfreid)). concx, adj., öerBunbeit; —itdte, s. f., bie SBed)Jettuirfmtg; —iüne, s. f., bie enge VerBinbnng; a ave —iuni, einflufjreidje aSer= Bittbnngeu l)aBen. confăptii-esc, a — i, —it, v. a., mittnirfen, mitarBeiten. confäptnire, s. f., baä SJtitttrirfen, Sufarttmenhrirfen.. — confienţă confcct, pl. —uri, s. n., bas 3udcr* Badrocrf; eingcmadjte grfldjte. conlecţionăr, s. m., ber Verfertiger (bon SftcibnngSftücfen). confecţion-ez, a —a, —ät, v. a., berfertigen. confecţiiine, s. f., bie Verfertigung (non S'Steibunggftüden); fertige iîtciber. confederat, s. m., ber VerBitnbcte, Suttbeägenoffe; —, adj., ber* Biinbet. confederaţiiine, s. f., ber SSitub, baS VihtbniS, bic Stonföbcration. confederativ, adj., Buitbegniäjjig, S3uitbeg*. confeder-ez, a —ii, —iit, v. r., fid) berBüttbcn. confer, a —a, —ät, (confer-cz), v. a., gegencinaitberl)alteu, ber* gteidjen; Beitragen, Beifteuern; ■ jugeftefien; —, v. it., fid) Be* fpredjeu, Bcratfdjlageit. conferire, s. f., bie Übertragung, bag 3ugeftel|en, ŞuerJennen. conferenţă, s. f., bte Vergleidjuitg, gufantmenfunft, S3ejţircd)itng, S3e« ratfdjtagung, UnterBanblung; DîebeiiBitng, öffenttidje Vorlefnng. conferenţiar, s. m., ber öffenttidje Vorträge f)ätt. confcrvü, s. f. (bot), ber SBaffcr* fabeu, bie Konferbe. confes-cz, a —a, —iit, v. a., vedi: mărturisesc, confesional, adj., bas ©lauBcttg« BeJenntnig Betreffcitb, îonfcffioncH. confesiondr, s. m., ber S3eid)tbatcr. confesiiine, s. f., bag SBefenntniS, ©ffiänbniS; —, bie Seidjie. confesor, s. m., vedi: confesional-, confident, s. m., ber Vertraute, confidenţă, s. f., bag Vertrauen, Şutraneit, bic Qubcrfidjt; în —, im Vertrauen, bertrautid). confidenţial, adj., bertraulid), 311= traitlid); —, adv., iitggeţcim. conii6nt, adj., vedi: încredetor. confienţă, s. f., vedi: încredere. confiez — conglăsnitor 149 coniWz, a —â, — ât, v. r., vetji: încred. coniigiiraţhine, s. f., bic âufterc ©e|talt. coniiniâr, s. m., bcrSrcnser, ©vctxg» nadjbar; —, adj., angmijcnb. confinii, s. f. pl., bic ©reugcn; —le j militare, bic eljent. SMitärgrcitäe (iu ber öfterreid)ifd)ntngarifd)cn SKottordjic). i confirm, a —â, —ât, v. a., Bc= ; ftcitigen; beMftigcu, f onfirmieren. i coniirmâre, (contirmaţmne), s. f., ; bte SBeftcittnung, SBeîrăftiqunq; ; bic Sfonfirmntioit. confirmativ. adj., bcfrăftigcitb! !) confisc, a —â, —ât, v. a., iit S3c* fdjtag nehmen, eiitgicţen, fon» filteren. confiscâbil, adj., was in 33efd)tag genommen werben îattn. conliscâre, (confiscaţiiine), s. f.ybie S3efd)IagnaI)tne ber ©adfjen, bte Sîonfisfation. confiserie, s: f., bog Einmndjen itt Sttdcr, bie Jîonbitorci. conflagraţiune, s. f., ber groţlc 33ranb; bie ©taatSuntwäläung. conflict, pl. —e, s. n., ber Qu* fammenftojj, ©treit, bie Dîeibung. confluent, adj., gitJatiimeitfHefjcnb; rîu—, ber Dîcbenflufj. confluenţă, s. f., ber Sufanimeit» flujj, öie Bereinigung, conflüx, pl. —uri, s. n., bte SSer= eiitiguitg. conform, prep., gentäfi, itt ©entäfj* Ijeit, laut, angemeffeu. conformare, (conformaţitine), s. f., bie Einridjtung, SSilbung, Sltt» Bequemung. . conform-ez, a —â, —ât, v. a., anpaffeu, einridjten, gleidjförmig . matten; a se —a, v. r., fid) Wornad) ridjten, fid) fügen, fid; auBequemen. conformist, s. m., ber fid) aubequemt. conformitate, s. f., bie Gifcidjför» migfeit, Übereinftimnutng; în —, in ©emäfjljeit, gnfolge. confort, pl. —uri, s. n., ber Stoff, bic Stärhutg; bie S3eqitemlid)feit, S8ct)ag(id)feit. confortabil, adj., Bequem, bcljagfid). confortânt, adj., vedi: întăritor, confräto, s. m., ber Xftitbrubcr, Slmtggcitoffe. confraternitâtc, (confrăţietâte), s. f., bie 9J?itbrnocr[d)aft, 2(mt§» geuoffeufdjaft. cotifrontärc, s. f., bic ©egcitciit» anbcrftctfuug, Konfrontation, confrontătură, s. f., ba§ ©egctt» übcrftcHen, SSercjIeidjext. confront-6z, a —a, —ât, v. a., $er* foitcit einaitbcr gegcniibcrftetteu, îonfroitticrcn. confrunt, vedi: confrontez. confund, a —â, —ât, v. a., in lin» orbitttitg bringen, bcrmifdjett, ber» mengen, berwediţeln; berwirrcit, berbliiffcn; a se —a, v. r., iu 23er= Wirrung geraten, fid) berwirrcit. confits, adj., berwirrt, berworrcn, berbliifft; itnorbentlid); bcfdjmnt. confusiitite, s. f., bie SSerwirrttnţj, llnorbnuitg, Skrworreufjeit; bte ©djam. congediât, adj., congediu, pl. —i, s. ii., ve4i: concediat., concediu, congelaţinne, s. f., vedi: îngheţare, congel-ez, a —â, —âit; v. a., unter ben ©efrierfntnît bringen, congener, adj;, bentfelbcu ©euttâ atigefjörig. congoniâl, adj., geiftcSberwanbt; —itâte, s. f., bic ©cifteSberwanbt» jdjaft. congenital, adj., ©ebur(«=. congcstion-ez, a —â, —ât, v. a., Sîougeftionen berurfadjen. congestiunc, s. f., bie S3Iut» Jongeftioit. conglăsn-esc, a —i, —it, v. n., bciftimnien, einftimmen, überein» ftimnten, eiitftimiuig fein, conglăsnire, s. f., bie 9Jîitftimmuug, (Sinftimmung, Übcreiiiftiiitmung. conglăsuitâr, adj., iibereinftim» ntenb. 150 conglomerat conglomerat, pl. —e, s. »., baâ ©ciiiifd) nu:?' bcrfdjicbencn 1111» gtcidjartigcu ©cftnubtcitcu, Kon= gtomerat. congloiiier-ez, a —ii, —ăt, v. a., giifaninieutjăufcu, anTjâitfett. conglutin-ez. a —ă, —ăt, v. a., gujammcitletmen. congratulaţiiuie, s. f., vedi: feli- citare. congratul-cz, a —ă, —ăt, v. a., vedi: felicitez. coiigregairist,«(7jf.,ciiier(fird)(id)cn) îlBftcrtidjen KBrpcrfdjnft auge* Ijßrig. congregaţiunc, s. f., bte Sîcr» jntiiniliiitg; bic aubădjtige ©nt» berfdjnft, Kongregation, congres, pl —uri, şi —e, s. n., bic 3ufamincnfitnftbon9(bgcorbucteu beS ©toatei, ber Kirdjeitgcnicinbcn, ber Kongrcfj. congrcsuiU, adj., juni Kongrefj gehörig, Kongreß, congruent, adj., cifjnlid; mtb gleief), fid) bcdcub. cougruciită, s. f., bic 2tf)ntid)fcit unb ©teid)f)eit, Kongi'neng. coniac, s. n., ber Eognaf. cönic, adj., fegetfßrmig. conifer, adj., jaţifcntragenb; —, s. m., bcrgapfciiti'ăgerţSaniicu 2c.) conirdstrn, adj., fcgcffdjnăbler. conivânţă, s. f., bie Koitibcng. conjectură, s. f., bie ©ermutuug, SJiutnmfîuitg. conjecturii!, adj., auf ©crmutuitgeu bentl)citb. conjectur-ez, a — ă, —ăt, v. a., bermuteu, umtniafjcu, nidjt fid)cr îuiffeit. conjug, a —ăj — ăt, v. a., aB» luaitbein, foitjiigiercn. conjngdl, adj., elfrtid), Etje*. conjugare, (conjugaţiiinc), s. f, bic Stbronnblitng, Konjugation, conjugat, adj., berbuitben; —, (i>Qt.), gegeitftâitbig. conjuncţi inie, s. f., bas ©iitbciuort; bic ©crbinbnng. — consacrez conjunctiv, pl —e, s. n., bic bcrbinbcitbc Strt (bei ber 3(6« ibanbhtug ber .geittuörter), ber Konjitiifiib; —, adj., bcrbinbeitb. conjunctivă, s. f., bic Konjnnftiba (be? Stuges). conjunctivită, s.f., bie Slugcnljant» cntjüitbung; — granuloasă, bic ngt)ţ>tifd)c Slugcncntâiiubuug. conjunctură, s.f., bas 3iifn»>mcn= treffen (bon Uiuftăuben). conjur, a se —ă, — ăt. v. r., fid) gegen jemanb bcrfdjlnbreii; —, v. a., bcfd)tt)Brcit; aufforbcnt, Bcfeitigeit. conjurărc, s. f., bie 3Scrfd)ioBnmg. conjurăt, s. m., ber ©erfdjioorene; —, adj., berfdjttjoreit. c0lljiiraţiiinc,.s. /.; vedi: conjurare. conlocu-csc, a —i, —it, v. n., 31t* fnmmenlt>ol)ncit. coulocnire, s. f., bas 3'ifamineU:s woţneit. conlocuitor, s. m., ber SKitBe= 1doI)ii er; b er Sanbsmanu; —, adj., äufanimcutüoljncnb. conlucrărc, s. f., bie SRitroirfung. conlitcrătdr, s. m., ber SJÎitVoirfer, SKitarbeiter; — adj., initfd)nffenb. conliicr-u, (conlucr-ez), a — ă,—ăt, v. a., niitarbeitcn, mitttrirfeit. conluptător, s. m., ber SRitfămpjcr. conmoştenitdr, s. m., ber SffiitcrBe. conocărie, s. f., vedi: colăcăiie. conocliifteriţă, s. f., vedi: coro-pişniţă. conopidă, s. f. (bot.), ber ©tunicn» fpţt. conopiştiriţă, s.f. (zool.), vedi: coropişniţă. conrector, s. m., ber SWitborfteţjer einer ©djulauftatt, Koitreftor. conregent, s. m., vecii: coregent. consacrare, s. f., bie ©inioeiljung, Gsiuţegnimg. consacr-ez, a —ă, —ăt, v. a., rociîţeit, cintticifjeit, einfcgncn, Hnbtnen; a se —a cuiva, sau la ceva, fid) einer ©ad;e weitjeu; — sciinţelor, artelor, fid) bcit consacraţiune ■ äßiffenfdjafteit, ben Sîititften tuei= Ijeit, ttribmen. consacraţitine, s. f., bic ginfcgmtng, 2Bibmung. ■ consângenii, s. m., ber 93tittsticr= ■ roaitbte; —, adj., BlntSbertuanbt. consângeriitâte, (consangninitâte), s. f., bte S3Iut§t>ertiianbt[; —, ber SSetneggrunb, bie Sldjtung, Şod)» adjtuug; din — cătră, au3 ■ Sichtung für jemanb; din deosebită—, auS befoitbererSIdjtung . ■ ober 2Bertf(hâţ3ung. consider-ez, a —â, —ât, v. a., betradjten, üBcrlegeit,; erwägen; 152 consignaţiune— constipez bebeitlcn, prüfen, Beriidfidjtigcn; adjten, jd;âţ}m. consignaţiune, s. f., bie bcribatjr» (id;e SJKeberleguitg; ©erfammhtitg (bon Sntţi)3eii). consicn-ez, a —â, —ăt, v. a., ber» roafirlid; ntebcrlegen; berfant» mclit, fonfignicrcn (Sruppen, ©ol» baten). consignin, s. n., bie Marote, bag SofuugStbort; bec Kafernarrcft. consiliâr, (consilier), s.m., becSIÎat; — de curte (aulic), bec Şofcat; — intim, ber ©eljeintrat; — de prefectură, bec Kreiârat; — de resboiu, bec KriegsSrat. consilin, pl. —i, s. n., bec Sat, bie Beratung, bic Sîatâberfamnt» lung; a întreba pre cineva de —, jemanb unt SRat fragen; — de star, ber ©taatSrat; — ju-deţian, bec KrciSrat; — de resboiu, berftricgŞrat; — de familie, ber Familienrat, consiliiţ, vedi: consimţesc. consiinţenie'ht, pl. —e, s. n., bie SOÎitemţifinbung, 83eiftimmung; ©enetjmigung, ©inroittigung. consiinf-esc, a —i, — it, v. n., mit» fiiţlcn, einftiminen, Bciftimnien, cinttrilligeit; ţjetieljmigen. consist, a —a, —ât, v. Be» fteţen (aitS ctttmg). consistent, adj., bid)t, feft, berB. consistentă, s. f., bie ®id;tigfeit, SerBIjeit, geftigfeit. consistorial, adj., Konfiftorial».-consistorin, pl. —j, s. n., bec Kicdienrat, ba§ Konfiftorium. consoană, s. f., vedi: consonant, consoărtă, s. f., bie Ehegattin, consolă, s. f., bic Kottfofe. consolăbil, adj., giutx Scöfteit. consolăre, (consolaţiimc), s. f., bec Xcoft, bie SEröftiutg. consol-ez, a —â, —ăt, v. a., tröfteu consolidăre, $. f., bte S3efeftigtmg, gfeftiguitg, ^Bereinigung, consolidat, adj., fid;ergeftet(t. consolid-ez, a —ă, —ăt, v. a., Bcfeftirţcn, bereinigen, fid/erfteUcn. consoniat, adj., boltfoimncn. consonănt, pl. —e, s. n., bec SJÎit» laut, Sîonfonaitt. consonanţă, s. f., bcc 6j(cid)f(aug, bic 3iifammcnftimntiing, bie Ston» fonaiig. consoră, s. f., bic 9Kitfd;tueffer. consorte, s. m., ber Efjegatte, SJtit» geuoffe. consorţiu, pl., —i, s. n., bie @ie» noffenjcljaft, SBereinigung (Befon» bcr§ git JganbelSgtbecfen). consoţ, s. m., ber SJtitgeuoffe, @e» fftfjrte. conspect, pl., —e, s. n., bie Ü6cr» fidpt, ber Entttmrf, baS $8cr» jeidjnig. conspir, ve<}i: conjur, conspiratînne, s. f., ve<}i: con-jurare. conspirânt, adj., vedi: conjurat, conspir-ez, a —ă, —ăt, v. n., fid; berfdfjtuören, îonfjnrieren. constănt, adj., Beftcinbig, Befyarrlid;. constănţă, s. f., bte ©tanbtyaftigteit, SBcîjarrlitŞîcit. Constaniinopole, s. f. (geogr.), StonftantinotieL constantinopoiităn, adj., fonftait» tiiiopolitanijd). COllstât, ve bauen, erridjteit, jitfaimneiijcljcn, i foitftntieren; a —i un pod, eine I BriicFe fdjiagen. j construire, s. f-., bte Gsrrid)tung, ■’ baS Sluffiiţren etueS BatteS. , I consul, s. m., berSoitfut; ber Be*. i forger ber JganbelSan jjelegeiiîjeiten ■ eines Staates bei einer frentben Regierung. j consuldr, adj., gur SSürbe eines t SîonfulS gefjörig, fonfutarifd). i consul,'it, pl.—e, s. n., bie fonful» l tbiti'be, baS tmifutat. - contaminez 153 consult, adj., rätlidj; —, s. n., . vedi: consultare, consult, a —a, —ât, v. a., jit SRate gicfjeit, îtm 9îat fragen, befragen; a se —a, v. r., fid) beraten; be» ratţdjlagen. consultant, adj., unt 9?nt fragenb, ratfudjenb; medic—, aitSiibenber 9kăt. consultdrc, (consultaţiunc), .s. f., bie Beratung, Beratţdjlagung; ba§ ärätHdje @utad)teit. consnltativ, adj., beratenb; a ave vot — într'o adunare, eitte be» tntenbe Stimme iu einer Ber» fantmlung fjaben. consum, s. n., bie Belehrung, ber Berbraitd) einer SBaare; dare de —, bie Beräe'fjruuijgfteuer. consum, a —d, —dt, v. a., ber» jeţreit, berbraudjett, atifgeîjren. consumat; adj., boKfotntnen. consumaţmnc, s. f., ber Ber» brand). consumator, s. m., ber berbraud)t; ber (SKcftaitrationS»)@aft. consun, a —d, —dt, v. n., jufam» meuftintmeu, iibereitiftimmen. consundntă, s. f., vedi: consonant.. consundnţăjS. f., vedi: consonanţă, cont, pl. —uri, s. bie 9îed)iutug, baS Sfouto; a plăti un —, eine SRedjuung Begteid)ett, bejaţlcu. conţ, pl. —uri, s. n., baS Bttd) papier (24 Bogettl. contabil, s. m., ber SHcdjnungS» ftifjrer; —itâte, s. f., bie Budjţal»-tuug, bag 9îed)mtugStDcfen. contact, pl. —nri, s. n., bie Be= riiţi-ttug. contagios, adj., aitftedcnb. contdgiu, pl. — i, s. ii., ber SIti» fteduitgsffoff, baS Soutagium. contagiune, s. f., bie ©eitdje, ?(u= . ftedutig. contaminat, adj., beţubelt. contaminaţiiine, s. f., bie Benin» retuigitng. contamin-ez, a —a, —dt, v. a.. bcrunreiuigen, befleden, beţubetu. 154 contaş— contaş, (ctfntăş), pl., —e, s. n., ciu bcrbrmuteg Uitterfleib. conţiit, adj., mit einer §aitbe, mit einem ©djopf berfefyen. cönte, s. m., her ©raf. contecst, pl. —uri, s. n., vedi: context. contemplare, (contcmplaţiime), s. f., bie ©etradjtung; a face —i, Setrad)tuiigcii anfteßen. contemplativ, adj., Bciracfjfcub, in fid) gefehlt, contcinpl-ez, a —ä, —ät, v. a., betraajtcit, Ijerabfdjaitcn, itacf)* finncit. contemporan, vedi: contimpuran. contenenţă, s. f., ve4i: cumpet. conteji-esc,1 a —1, —it, v. a., ein* fdjranteu, im ganme galten; ao mai —i, auf!)ören, ficf) 6entf)igen; a se —i, v. r., nuffjören, fid) entfiafteit, fid) mäßigen, contenire, s. f., bie ©utf)altfam!eit. contenit, pl. —uri, s. bie ber» boteite SBeibe. contenţios, adj., fraglid). contenţiiinc, s. f., ber Streit, bie Streitfrage. COllteş, s. n., vedi: contaş. contesă, s. f., bie ©räfin. ’ contest, ve4i: contestez. contestabil, adj., ftrittig. contestaţinne, s. f., ber Streit, bie ©cftreituiig. contest-ez, —ä, —ät, v. a., ftreitig matfjeii, beffreiten. context, s. tu, bie SRebeberbiitbuug, ber 3ufammetif)ang. cont-ez, a — a, —at, v. a., redjuen, a —a pe ceva, auf etivai redjlteit, auf ettnaŞ bauen, contignaţinne, s. f, bas ©toefmerf cineg ©ebäubeg. contignu, adj.. in Söcrüfiritiig. contimpuran, s. m., ber Jjeit» genoffe; —, adj., jeitgenöffifef), gur felbcn geit teßenb. conţin, a ---c, —üt, v. a., enthalten, iit fid) begreifen, continent,—e, s. n., basgefttaub. contractil continental, adj., 311111 geftlanb getjürig, feftlänbifd). conţinere, s. f., ber Qnfyatt. confinetör, adj., eutljaftcnö. contingönt, pl. —e, s. n., ber Beitrag, Anteil, ber ŞecreŞteit, bag Kontingent, continuare, (continuaţiiine), s. f., bic gortjetumg, g-ortbmtcr. continu-cz, ”a —ii, —iit, v. a., fortfe^en, fortfaf)rcit; —, v. n., fortbaitcrn, auf)a(teit. continuitate, s. f., bic ©teitigfeit, fiortbaitcr, ®iuf)cit ber§aitbhtitg. conţinut, s. n., ber gnfyatt. continuu, adj., fortbaucrub. contoiir, (contör), pl. —e, s. n., bie ©cfdjäftsftiibc ber Knnflciitc. contop-esc, a —i, —it, v. a,, pjam» menfd)me[gen, innig bereinigen, contopire, s. f., bas Qufantmcn« fd)me[5_cii, ©ereinigeti. contorsiune, s. f., bie $itcfuttg; bie ©rimaffe, contra, prep., loiber, gegen, entgegen, bagegen; în —, din —, im ©egenteit; a sta — cu cineva, gegenteiliger SInfidjt feilt, im ©egcitfnß 31t jemanb ftefyen. contrabandă, s. f., ber ©djteid)» Ijaitbel, ©djimtggcL contrabandist, s. m., ber ©djteid)» t)Snb[cr,©d)muggrer,©itifdjltmräer. contrabas, s. n., ber Koutrabafi; —ist, s. m., ber ben Kontrabaß fpielt. contract, pl. —e, s. n., ber - ©er* trag, Kontraft; — social, ber ®efcflfd)aft?bertrag; a face un —, eilten ©ertrag abfdjftefjeit. contractant, s. m., ber ©ertrag» fdjiiefier, Kontrahent, contractare, s. f., bieK ontraţierung. contract-ez, a —a, —dt, v. a., einen ©ergleicî) fd)(iefseit, fontra» Tjicreu; gu{ammengief)en; fid) au» eignen; a —a o alianţă, ein ©iinöniS eitigefieit; a —a datorii, ©d)itlbcii itiadieit. contractil, adj., 3iifammcii3ic{)bar, contracţmne—controla 155 lung fief) äufaimnenäicljt; — itdte, s. f., bic SufammcnâicI)6arFcit. ■contracţiune, s. f., bie Suţmnmcn--gicljung. ■contractmil, adj., bcrgteidjâ*. contracur6nt, s. n.,- ber (Siegen* ftrom. contradâiit, ber Kontretană, bie Ditabrille. contrazic, a —o, confrâdis, v. a., tDiberJţjredjcu, ©ininen* bungeu matfjeit; ' a ’şi —e, fidj fcIDft tuiberfpredjen, int SBiber* jţirud) mii fidj JelBft fteţeit. •conţradiccre, s. f., ber SBiberfprud), bie SBiberrebe; fără —, ofjuc, Shtfiaitb, öfyite weiteres, ■contradicßtör, adj., hriberfţircdjcnb; —, s. m., ber SESibcrftredjcr. contradicţiime. s. f., bie SBiber* rebe, ber SBiDcrffmtcf). contradictoriu, adj., im 3Biber= fprud) feienb, îontrabiftorifd). contrafdc, a —e, contrafăcut, v: a., nadjmadjen; —ere, s. f., bie Sîadjaljmuitg (eineS ţţSrobatfteS, einer ©djrift). contrdg, a —e, contras, v. a., äitfammeitäieljen, berfiirjen. contragere, s. f., bas 3ufamnten= giefjert. ■contralient, s. m., ve4i: contractant. contraldţ, s. m., bie ©egenlatte. COlltralucrător, adj., vedi: antagonist. contramandat, pl. —e, s. ber ©egenBefefjt, bie ©egenber* orbtntitg. . contritinand-ez, a —-d, —at, v. a., ©egenßefefjl geBeu,: abftelten. contramdrcă, s. f., baS ©egen* . gcirfjcn. contraniers,(contramarş),^?.—uri, •s. n., ber ©egenmorfd). coiitramniă; s. f., bie ©egenmine. contramin-ez, a —d, —dt, v. a., eine ©egenmine anlegen. contraördin, pl. —e, vedi: contramandat. contrapartidă, s. f., bas Kontrolle regifter; bie ©egcu^artci. contrapunct, s. n., ber Kontra« intuit. 1 ■ contraprobă, s. f., bie ©egenţirobe. contrapropunere, s. f., ber ©cgen» antrag. contrapond, pl. —uvi, s. u., bas ©egcngcibidjt. contrar, s. tn., ber ©egner; bn§ ©egenteit, —, adj., entgegen/ jnroiber, miberwärtig, feiublid;. contrarevolutiune, s. f., bic ©egcit* rebolutioit. contrarictdte, s. f., bie SBiber* toârttglcit. contrari-ez; a — d, —dt, v. a., roiberfprcdjen, entgcgenarBeiten, Ijinbern. contrascliimb. s. n., ber Umtaufd). contrasemnatiira, (contrasigna-tiiră), s. f., bic ©egcttâcidjnuitg. contrascmn-ez, (contrasign-cz), a —a, —dt, v. n., neqenseidjncn, fontrnfignieren. contrast, pl.—e, s. n., ber ©egen* jaţ}, Koittraft. contrast-ez, a —d, —dt, v. n., abftedjcn, einett ©cgenfaţ} Bilbett. contravcnin, s. baS ©egeu» gift- contravenţmne, s. f., bas 'Sagegen* Ijaubcln. contra-vin, a—veni, —venit, v. a., bagegen fjaitbefu. contravisită, s. f., ber ©egenBefudj. contribuabil, s. rii,, ber SSefteuerte, . Steuerträger; —, adj., fteiter* Bar, fteuerpflidjtig. contribucnt, s. m., vedi: contribuabil, contribu-esc, a —i, -—it, v. a., Beitragen, beifteuern, mittuirfen. contribuire, s. f., ber SSeitrag, contribuţiune, s. f., bie ©teuer, SBeifteuer, Kontribution; — personală, bie Kopffteuer. contributiv, adj., Beitragenb. control(ă), s. n. şi s. f., bie ©egeit* auffidjt, Kontrolle. 156 controlez- control-ez, a —â, —ât, v. a., bic Sluffidjt führen, nadjrcdjiien, fon* frottieren, controlor, s. m., ber StuffcT)er, @egenred)iter, SfontroHor. _ controversă, s. f., bic (Streitfrage, ber ftrittige ţpunft. controversat, adj., ftritticţ. controvcrs-ez, a —a, —ât, v. n., fttciten. contumdt, s. m., bnŞ 9îid)terţd)cincn nor @erid)t, bic SBtberjpeitftig* (cit. continnaţ-ez, a —;i, —ât, v. a., in ber StBwefeitheit berurtciten. contur(ă), s. n. şi s. f., ber Untrifs, bic Stontur. conturb, a —â, — ât, v. a., ftören, beunruhigen, contnrbâre, s. f., bic Störung; — în posesiune, bic33efiţ.ţft0rung. contiision-ez, a —â, —ât, v. a., quctfdjen. contusiiine, s. f., bie £tuetfd)iiug. convalescent, s. m., ber ©enefeitbe. convalescenţă, s. f., bte ©eitefung. convccnitör, adj., vecii: contim-puran. oonvenăbil, adj., fdjidlid), pnffenb, angemeffeit. convenient, adj., äitfömmlid), redjt, ţiaffeiib. convenienţă, s. f., bie Ubcreinfuuft, Dq§ ©tnberftânbnis. convenire, s. f., bn§ 3uînm,ncu' fomnien, bic gttjammenfnnft. convenit, adj., iibereinffitnmcnb. conventicul, pl. — e, s. n., bte heimtidje gufamtnenfunft. convenţionâl, adj., bertragŞweife, tonbcntionett. convcnţiune, s. f., bie Überetitfuitft, ber Vertrag, bie Sfonbention. convergent, ncîivâufammenfahrcnb, fief) ttăhernb, fottbergterenb. convergenţă, s. f., bas gufantmen* fahren; ©iajnnheru, Sîonbergicrcn. converg-ez, a —â, —ât, v. n., (onbergtereit, fid) uähertt. convcrsaţiune, s. f., bas ©eţprâd), — convoiu ber Umgang, bte Übung int ©prcdjcit einer freitibett ©pradje. convers-cz, a —â, — ât, v. n., fid) itutcrrebeit, ftdj Befpredjcii, fid) unterhalten, mit jemanbem Unt* gang fjaben, foiiberfiercn. convcrsitinc, s. f., bic S3cfef)niug; SBerciitbcnutg, Umtbanblttttg, 83er* wanbhtug. convert-esc, a —i, —it, v. n., bc» tet)rcn. convertibil, adj., mas itmgetaufd)t mcrbeit îantt. convcrtire, s.f., b te SSefcfjrtcttg, Um* wattMttug. convertit, s. m., ber 33e!cljrtc, ber jtt eiuent anberu ©tauben über* getreten ift; —or, s. m., ber S3c» M)rer. convex, adj., erhaben (gearbeitet); —itâte, s. /., bte fflonbejität. convicţiune, s. f., bte âberjeugung; a ave deplină —, boHfommcit überjeugt fein. convieţu-6sc, a —i, —it, v. mit jemanbem äufammcitfebcit. convieţuire, s. f., ba§ Quţammeii* leben. con-vin, a —veni, —venit, v. n.r äitfammeitlommen, iiberctitîom* tnen,ttbcretitfttmmen, eiit§ werben; aitfteheit, anftäitbig feilt; a nu —i cuiva, jemanbem nidjt aitftefjeit* a —i cuiva, ţjaffenb, ge^iemenD fetit für jemanb; asta nu ’mi —e, baâ gefallt mir itid)t, ftcfjt mir îiidjt an; ift mir uidjt biettüd). con-ving, a —vinge, —vins, v. a.r übcrgeitgett, iiberfithreit; ase— e, v. r., fid) üBergeugen, ftd) über* rcbcit. convingere, s. f., vedi: convicţiune, convingetor, adj.,. fiBergeugenb. convins, adj., üBerjeugt. convoc, a —â, —ât, v. a., gu* fammenbenifen, berufen, convocare, s. f., bie 3»fam,1ICU* Berufung, convoiu, s. 11., ber gttg (bou $ro* convorbesc biautmägen, 4iereit); ber fieidjcn» S«ß- . , , convorli-esc, a —1, —it, v. n., mit* îţjrcdEjen, fid) uuterrebeu, toeraB* reben._ convorbire. s. f., bie Unterrebuug, baS ©efprâd;. convnlsiiine. s. f., ber frampf, bie gitduitg, Sie iîonmtffioit. convulsiv, adj., frampffjaft jitiîenb. coobligât, adj., int Skretn mit einem aitbertt, mitberpflicfjtet. cooperare, s. f., cooper-ez, a —â, —i'lt, v. a.,, vedi: conlucrare, ş. c. 1. cooperativ, adj., ©eroerf». cooperator, s. m., ber ŞilfSgeiftrirîje (in ber fatl). Sîtrdje). cooptaţiiine, s. f., bie Kooptation, coordondre, s. f., bie ©IcidjfteKung. coordon-öz, a — d, —ât, v. a., glcicţjftettcn, jujammenorbnen. cop, pl. —uri, s. 11., vecji: cupă. copăcei, s. m. pl. (bot.), vecii: cănăluţe. copăcel, s. m., baâ 33âumd|cn;—, adv., gerabe, aufgerichtet, copdciu, s. m., ber SBaitm; — de plămâni, (bot.), bie aSaumfledjte, baâ Snttgenntooâ. copâe, s. f., -bie SJhtlbe, ber SSacE* trog. copâl, s. m., ber fopatfadf. copân, pl. -e, s. n., ber Stöfjel, bie SJiörferfeitfe. copârşeu, pl. —e, s. «., ber Sarg. copărtâş, s. m., ber Teilnehmer, Seilfjaoer. copcă, s. f., ber Şaden, bie ©pange; ba§ Sodj im Ei§; ber Sprung, Saţ; a incheia —a, bie Spange fd)ltefjen; a se duce pe —, a so da de a — a, gu ©ntnbe-geljen. cöpcie, s. f., bie Şaftel. copcior, s. in7 ber §afteImacE)er. copci-ez, a —a, —ât, v. a., I)âfteln. copeică, s. /., bie Sfopefe. Copenhaga, s. f. (geogr.), Sîopen* ijagett. ' :’ ' • " — copleşesc 157 cdper, a — i, —it, v. a., betfeit, bebeden. coperenie'nt, pl. — e, s. n., ber ■ ®ec!el, bie Siede, ba§ 'Sad), coperiş, s. n., vedi: înveliş, aco-perement. coperitör, s. m., ber Sadjbedcr, Qtegelbecfer. copertă, s. f., ber SBriefumfchlag, bas» Sîoubert; bie ®ecfe, Serbede. copiâr, s. ti., ba§ Stopierbitd). copiâtor, s. m., ber SlBfdjreiBer, Sfopift. cöpie, s. f., bie 21&fd)rift, ba§ SIb» Bilo; ber Stbbrnd; —, baS Dpfer» nteffer, jtoeifdjneibige SDÎeffer. copi-ez, a —d, —dt, v. a., ab* fdjreiBen, îopieren. copil, s. m., ba§ ffinb, ber SîitaBc;. —ă, ba§ SMbdjen; — de ţiţă, ber Säugling, ba§ ţţîflegeîinb; — din flori, ba§ uneheliche JHttb; — din casă, — de casă, (ehe* maliger) Şage. copilândrn, s. m., ber Jüngling. copilăr6sc, adj., —e, adv., Jinb* fid), fmbijdj, KittbS*. copilăr-ese, a —i, — it, v. n., bie Sîinbfjeit guBritigen; a se —i, v. r., finbifch werben, fid) Itnbifd) Benehmen, copilărie, s. f., bie Sîinbfjeit; —i, s. f. pl., bie Sîinberei, Äinber» poffen. copilăros, adj:, îiubiţch, leidjtftnnig. copil6ţ, s. m., ba§ ffeine Sfinb; ber Trieb, Sd)ö|ling, SIBleger. copios, adj., itmfaffenb, reidjftd). copist, s. m., ber Stopift. copisteră, s. f., vedi: copae. copită, s. f., ber Jjj’uf; — de co-paciu, (bot.), ber SBaumfthtbamm. copită, s. f., vedi: căpiţă, copitât, adj., mit Şufen berfeîjen. copitös, adj., fjufarttg; jähe, auf» gebunfen, f)plgtg (bon SJlüBeit). copleş-esc; a —i, —it, v. a., üBer* ' ft^iitfen, überfüllen; itieberbrücfen, ■ bcrfenJctt. 158 copleşire - copleşire, s. f., bn§ Überfüllen, Wcberbritcfeit. copleşit, adj., p SSobeit gebriicît, îtiebergebriicft. copoii, s. m., vecii: clapon, copöin, (cop6n), 's. m., ber Qagb* fjuub. coporî'ie, s. f., vedi: codărişte. coprină, s. f. (bot.), bte SJîârjtffe (Nardssus poeticus); vidi:zar-nacadele. coprind, coprindcre, coprimjetor, COprins, vedi: cuprind etc. coprolit, s. m. (geol.), 33crfteiiterte ©jfrentente bou SCteveit früherer Erbţicriobcn. coproprietar, s. m., ber 3Jîittei(= ncljmer, SJliteigentümer. coproprietâto, s. f., ber Stftitbefij}. copsâr, pl. —e, s. 11., ve4i: na-bederniţă. copt; adj., gebncfeit, reif, jeitig. copţi, s. m. pl., bte Kopten, âgţ)ţi* ttfcfjeit Efjriften. coptor-esc, a —i, —it, v. a., unter« fjöljfcit. coptoroşit, adj., imterî)8f)ft, 5er* freffeu. coptură, s. f., ba§ ©cbncfeue, bte SSacîeret; baâ Eiter, cipnlă, s. f.,ba% SSerbttibititgsWort. copul are, s. f., ba§ Kopulieren, eiite S8erebhing§art berDbff bäume, copulaţiiine, s. f., bie STrcntuug, bie Kopulation, copulativ, adj., berbittbeitb. copnl-ez, a —a, —ât, v. a., fo» fntlieren, toerbiitben; Dbftbăume burd) Koţmlierititg berebeht. cor, s. 11., vedi: chor. coraliaţică, s;}. (zool.), bieSTOanbet» fräfje (Corracias garrula); —, (bot.), vedi: albăstrea, corăltiâ, pl’ corăliiele, s. f., eine . Strt .STndicit. corăWeâscă, s. f., ein SCaitg. corăbie, s. f., ba§ @d)iff-corăbicr, s. m., ber9JJatrofe,@d)iffer; —ie, s. f., baâ 6d)iff§ltiefeit, bai ©egeltt, ba§ $u ©djifţe galjreit. - eorcoaţă corălii-ez, a —â, —ăt, v. fdjiffeit, fcgeln. corăbioâră, s. f., ba§ (Sd)iffcf>cit. coră-6sc, a —i, —it, v. n., îrârfjsett, fititrreu; a—i maţele, fdjlottern, foKern (in bcit ©cbärmcit), vecii: cârăesc. corăitiirăj s. f., bn§ SJÎnbetigcfdjret, baâ Krddjâen; SîoUcrti. coral, pl. —e, s. n, (zool.), bie Koralie; —e albe, (bot.), ber Sîorafleitftraud)(Symphoricarpus racemosus); —, vecii: choral. coraliör, s. m., ber SforaHetiţioItjp, 5foratlenftocE. coralin, adj., foraftenrot; —ă, s. f., bie oraugerote garbe. coran, s. n., ber lltforait. corasân, s. m., ber Kitt, SDlörtel; semenţă de —, ©ameit bou Artemisia judaica. corâstă, s. f., vec]i: colastră, cori), s. m. (zool.), ber SJÎabe; vedi: cioroin, cloncan; — de mare, ber@eerabe, Kormoran (Haliaeus carbo); — de arătură, bie ©aat= frâţje (Corvus frugilegus); — de noapte, ber Dîarîjtrabe (Corvus nycticorax); — albastru, vedi: corabaţică, dnmbrăveancă. corllâcin, s. n., vedi: gârbaciu. corMu, adj., rabenjd;tbarâ. corcăn, s.m. (zool.), berSrutţaţu (Meleagris gallopavo); —, vedi şi: croncan. corc-esc, a se —i, —it, v. >■., fid) begatten mit einem Sier bou aitberer ©attuitg, berbaftar« bieren. corcliez-esc, a —i, —it. v. a., berbaftarbiereu, berberbeit; a —i graiul strămoşesc, bic gute,'alte ©ţiradje berberben. cdrcic, 5. f., bit ©cfjrotleiter. corcit, adj:,, berbaftarbiert. corci1 liră,. s. m., ber SBaftarb, bie . SIbart. .. corcin, adj., SBaftarb; .—, s. n,, ber ©traud). corcodţă, s. f., vedi: sdveanţă. coreodan - corcoddn, s. m., vedi: corcan; —, (bot.), her Gsrbraitd) (Fumaria). corcoded, s. f., bie SBcere; bie 9JliraBefte (eilte Sßflaitmeitart). C01'C0d61, s. m., vedi: corcoduş, corcodmS, (corcotinä), s. f., bie Tnttfjenite. corcoduş, s. m., ber 9Rira6eH» pflauntenBaitm. corcoduşă, s. f., vedi: corcodea. cordat, adj., fidjetförmig, ficfiel» artiß. cordea, s. f., bnä 23aitb, bie ©cfjititr, baS SBuitb; vedi: panglică, verme solitar; — roşie, (zool.), rote§ OrbensBanb (Catocala sponsa). cordeldr, s. m., ber SSanblnirfer. cordclärie, s. f., bie S3anbh>trferei. cordeldt, adj., mit ©anbdjen ber» feljcn, geBanbert, gejdjiiiirt; verme —, (zool.), ber S3anbhmrnt. cordeliişe, s. f., baS fdjmnle SSanb. cordial, adj., fierjlid), anfridjtip; —itdte, s. f., bie §erj[id)fett, SSertrautid^feit. cordiiörni, adj., Ijccgförntig. Cordilieri, s. m. pl. (geogr.), bie SforbiHerett. cordi’ş, adj., frfjief, feittbärti; a se uita — la cineva, jentanb über bie Sldjţeln anfeţen, öerndjttic^ anfeljeit. cordön, pl. —e, s. ii., bie ©rengBe= fejjuttg, ber fforbon; bie Truppen» fette; — sanitar, ber ©anitäfS» forboti iitt Krieg; —, bctS Säanb, DrbenSBanb. cordondş, s. m., ber ©rengfolbat, bie ©rertjlDacfie. Cordöva, s. f. (geogr.), Jforboba. cordovdn, s. m., bas Sorbuanleber. cordün, s. n., veefi: cordon. • cordnndş, s. m., vedi: cordonaş. corect, adj., richtig, fehlerfrei, forreft. corect-dz, a —d, —dt, ,ber» beffent, beridjttgen, forrtgieren. corectioniil, adj., bie Sßergefjeit Be« treffenb. corecţiime, s. f., bie SBerBeffenmg, - corhuros 159 23eridjtigung; casă de —, bie ©trafanftaft,. ba3 $itdjtlj(nt!?. corectiv, adj., S3erBeffentitg§*. corector, s. m., ber SSerbefferer, Südjtiger; —, ber 9ftitauffef)er. corectură, s. f., bie SSerBcfferuiig, • $nrchfitt)t (boit $rttcf|'ad;cit), Sîor» reftur. coreg, a — e, corcs, v. a., vedi: corectez, corcgent, s. m., ber SJÎitregeitt. coregânţă, s. f., bie SJHtregenfdjaft. coreîaţiune, s. f., bie 3Bed)fet» mirfitug. corelativ, adj., in SBecMetiirirfrmn Beftubitd). coreograf, s. m., ber Eljoreogrnpfi; —ie, s. f., bie (£f)oreograpf)ie. corcligiondr, s. m„ ber SMigioitS* beriuaiibte, SîonfeţfioitSbertDanbte. corejieţ-esc, a —i, —it, (corepct-ez, a — d, —dt), v. n., mitttrieber» holett, forepetiereu. corepetitor, s. m., ber SGieber« î)oIung§auffeIjer,©tubiencmffef)er. corespondent, s. m., ber Jîor» refpottbent; —, adj., etttfpre» cŞettb, fid) gitfammenfdjideitb; unghiuri —e, gteidjnamige, fo» . refponbiercitbe Söiitfef. corespondentă, s. f., ber S3rief» toedjfet; bie ÜBereinftimmuiig, . SkrBinbung, ^orrefpoitbeitg. corespondez, a —d, —dt, v. n., im SkieftDedjfel ftefjen; int Sßerfefjr ftefjen, ber!eî)ren. co-respund, a —respunde, — rcs-pnns, v. n., entfpredjeit, überein» ftimmeit, im (Sinffaitg fteîjen. corespundere, s. f., bag ©ntfpredjeit. corcspnmjetir, adj., entfpredjenb, üBereinftimmenb. coret, s. n., ber £>af§ bes> SKüM» trtdjtcr«. corfă, s. f., ber Sorb; vedi : päner, ■■.coş. ■ >■■' corfdr, s. m., ber Storbfledjter. corfiţă, s. f., betsS SförBcljen. corlunia, s. f., bie ©djtüdjt. ; corhuros, adj., äerffititet. 160 cori — cori, s. m. pl., bic 9î0te£it, 3J?aferit. coridndrn, s. m. (bot.), ber Ko* riaitber (Coriandrara sativum), coriltdnt, s. m., ber Kortybant. coridor, pl. —e, s. n., ber Bebecfte ©aug, glurgaug. corifeu, s. m., ber Häuptling, 2Tit= fiifjrcr. corig, a —d, —dt, v. a., »er* Seffern, forrigieren. corigent, s. m., ber eine 9?acfj« Prüfung ju madjcit ţat. corigfbil, adj., berbefferltdj. corijdltil, vedi: corigibil. corij-ez, a —d, —dt, v. a., vecli: corig. corinili, s. m., bte ©djirmtraufie, , ber (äbenftraufj. corindön, s. n. (miner.), berKontnb. Corillt, s. m. (geogr.), bte ©tabt Korintfj. corintedn, s. m., ber Koriutfjer; —ä, bie Korintfjerin; —, adj., forintf)ijd). corişor, s. m. (bot.), bie grärber» ftcdjte, ang ber ein roter gar6= ftoff Bereitet roirb (Coriolaria deal bata), corist, vecii: chorist. corlă, s. f. (zool.), ber STaudjer; — verde, bag SRoţrtjttţn (Galli-nula chloropus). corldt, pl. —uri. s. n., corldtă, s. f., ber Sudjraljmeu; bie Umäämutng. corl-esc, a —i, —it, v. n., unter» taudjeu. corman, s. n., bic ^flitgfterje; — de corabie, ber SJÎaftbaum. corm-6sc, a —i, —it, v. a., ve4i: cârmuesc, cârnesc. corn,pl, coarne, s. n., ba§§ont;_pL —uri, bie ©de, ber ăBinfel; bie Kipfel; —ele cerbului, bag§irfd)= getueif); —eleplugului, bieţfhtg» fterge; —ele melcului, bie giif)t= Ijörner; — de venat, bag 3agb= fjorn; de —, Römern, att§ §ont; —ul caprei, baâ ©tcrnbilb beg ©teinbodg; —, (bot.), ber §orn» firfdjbattm; ber Kotuellbaum cornuţel (Cornus mas); —ul casei, stra-dei, bag Şaugcd, bie ©trafjcu* ede; —ă, s. f., bic SîorncUfirfdje. corndc, s. m., ber ©fcltrcibcr. cornalină, s. f., ber Karneol, corndr, s. m., ber Şorubieljtajcin» îteljmer. cornăr-esc, a —i, —it, v. n., mit Ddjfcit arbeiten; a se —1, v. r., fidi bie Sörtter aBbredjcit (Bont asicţ). cornărit, pl. —e, s. n., bie §ont= bieţtajc. cornăţel, pl. —e, s. n., bag öörn» djeit; —, (bot.), bag KfeBErant (Gallium aparine). corn ea, s. m., vedi: cornurat. corncă, s. f., bie Şornţattt be§ Shigeg. cornccin, s. n., ba§ ţţMberţont. cornct, pl. —uri, s. n., bag Şorn= ftraudjgebüfd); bag §iftf)orn; bic ®iite. comice, s. f., bag ©efitng. cornicin, pl. —e, s. ba§ SBurft» î)orn. cornişe, s. f., vedi: cornice. cornişor, pl. —e, s. n., corniţ, pl. — e, s. n., cornulcţ, pl. —e. s. n., bag Şiirudjcit; —, (bot), vedi: brădişor; — drept, vecii: ploşniţare cornist, s. m., ber Sromţjeter. cornorat, vedi: cornurat. Cornnl-de-aur, .s. m. (geogr.), bng golbcneŞorn (BeiKonftantinopel). cornnrdr, pl. —e, s. n., ba§ SBiu!eIma|; ber SBiufetmeffer. cornnrdt, adj., gehörnt, edig, luiu» Mig; minciună —ă, bie unber» f(ţnmte ßüge. cornut, adj., gefjörut; vită —ă, bag Şornbie^. cornuţ, s. m. (bot.), bag Şornfrant (Cerastium). corniiţă, s. f. (bot.), vedi: holeră, cătină. cornuţel, s. m. (bot.), ve^i: lipiciu; — de câmp, bag 2Tderî)ornfraut (Cerastium arvense). coroabe- Coroăbe, s. f.;ve^i: porumbel, corodgă, s. f., bie SRittbe, ber . 53aft ber Sinbe; bag getrocfnetc ©djaffetf.-coroană, s. f., bie Jîrone;— împărătească, bie Kaiferfroite; — regală, bie Söitigäfrone. corodne, s. f.pl. (bot.), bie Sîaifer» frone (Fritillaria Meleagris). coroliaţi’că, (combaţi că), s.f. (bot.), bte fdjtoarje glocfetiblunte (Centaurea nigra)vedi: corabaţică. corohedtă, s. f., bei; nrilbe Stpfet, ■ §oIgaţ)feI, bte ^olgbirite. coroliordnt, (coroborativ), adj., ffärfertb. corol>or-cz, a — n, —dt, v. a., be= . fräftigen. corâd, a coroade, corös, v. a., bnrdjfreffeu, ägen. corotjetör, adj., vedi: corosiv, coro-esc, a —i, —it, v. n., foflent (in ben ©ebärmen). corogdt, adj., gefriimmt, gebogen, corog-esc, a —i, —it,- v. r., fid) frfintmeit, ]idj werfen (öoit S5ret= tern); fid) träten, coroiat, (coroietic), adj., falten» artig; nas —, bie gaffeitnafe. coroire, s. f., ba§ SoHerit, SBrunt» ; men (ber ©ebärme). coröiu, s. m. (zool.), ber gaffe; berXurmfalfe (Falco tinunculus). corolă, s. f., bie 59Iumeitfrone. corolar, pl. —e, s. bie Erläuterung, ber üitfalj. corolin, adj., btumenfronartig, jur 93tumenfrone gehörig. . coromî'slă, s. f., ber SCragreif, Sragbalfen, SBagebalfen. coronament, s. n., bic ffroite, ber Scfjhtf; (eilte? ©ebäube§). corondre, s. f., bie Krönung, coronişte, s. f. (bot), vetli: cunună. coropcdr;s. m., ber Şanfierer. coropişmţă, s. f. (zool.), bie 33îaut= nmrfSgrille, ber Erbroolf (Gryllus gryllotalpa). corosinne, s. f., ba§ Slfjen, SDitrdj» freffen, bie Sforrofion. Barcianu, Dicţionar. -cor tu rar 161 corosiv, adj., aţjenb, burdjfreffenb. corovatic, s. m. (bot.), vedi : lumi-nărică. ■ corp, jj/. —uri, s. n., ber Jförper, • Seib; — de soldaţi, bal SîorpŞ. corpordl, s. m., ber Korporal; —, adj., förpertid). corporaţiiine, s. f., bie Körper» frfjaft, Korporation, corporativ, adj., förperfdjaftlid), - gemeinfam. corpulent adj., wofjlbefeibt, ftarf» Ieibig, oidEteibig. corpnlenţă, s. f., bie SBof)Ibe[ci6t» fjeit, Korpulcnä-corpüscnl, s. bag Körperdjett; —dr, adj., förperdjenartig. corsdgiu, s. n., ber Seib (eines graneitffeibeS). corsar, s. m., ber Seeräuber, Korfar. corset, pl. —e, s. n., bas SJfieber, ©d)iutrleibd)en, Korfett. Cdrsica, s. f. (geogr.), Korfifa (gnfet); — n, s. m., ber Sforfe; —, adj., forfifd). cort, pl., —uri, s. n., ba§ gelt, bie Jjjütte; —nl mărturiei, bai Qnnerfte be§ jgeitigtumS bei ben gilben; a ’şi tinde —ul, baä Seit auffdjfageit. cortegiu, (cortej), pl. —ri, s. n., bag ©efolge, . ©taatggefotge, ber Sfufätig. corte], pl. —e, s. 11., —ät-, s. vi., ve(}i: cuartir ş. c. 1. corten-ösc, a —i, — it, v. a., cor-tenire, s. f., vedi: curtenesc, corticdl, adj., SJîinbeit*. cortină, s. f., ber ffiorfjang; —a se ridică, ber SBorfjang gef)t auf; —a cade, ber S5orf|ang fällt (int Stjeater). cortişor,' pl. —e, s. n., ba§ fleiite Seit- cortoros-(Ssc, a se —i, —it, v. r., loŞinerbcit, ficŞ befreien, cortnrdr, s. m., ber geltbeiuofjner: SettfcŞneiber; ţigan —, ber man« bentbe, itomabtfierenbe Qigeuner. 11 BE 1C2 cortusă — cositură cortusă. s. f. (bot.), veeji: urechia ■ursului. cnri'ip, a —e, —1, i’. a., bcftcdicn, pcrfüfjrcn, bcrbcrbcn, öcrmirci« ltigcn, ticrfcilfdjcit; a se —e, v. r., entarten. corüperc, s. f., bas 33cftcd)cn, Scr» führen, 5>crfä(fd)cit. corüpt, adj., Derberbt, cntfittlidjt, beftodjen, Bcrborbcit, entartet; —ibil, adj., Bcrbcrbtid), bcftedl« lidj; —ibilitütc, s. f., bic 33e» ftcd)(id)fcit. corupţiiine, s. f., bic Skrbcrbtljcit, 33er[üf)rnng, 33cftcd)iiug, 33cftcd)> lidjlcit, Giitfittlidjnng, Entartung, 3-äuhtiö, SScrfciljdjung. cornptiir, s.' m., ber SScrfftfjrcr, SBcftcdjcr, SBcrfälfdjcr. eorvăilă, s. f., ber Sîajentbienft. corvßtä, s. f., bas Sicitnfdjiff, bie ftorBcttc. cos, a coase, cusut, v. a., itäljcn; a —e cu găurele, a —e tighel, nbfteţipcit; — la gherghef, ftiefen; — o carte, cin 93nd) f)cftcn; a fi cusut cu 'aţă albă, bcmerfbar fein, beut(id) IjcrBortreten. ! coş, pl. —uri, s. n., ber ft'orb, GJc*! trcibcfaftcn; — de trăsură, ber ! SEBageiitaftcn; — la moară, ber | 3Jîi't()Itrid)tcr, Dînmţjf; —ul pep- \ t.ului, ber SBritftlort); —, ber j 9iaud)fang, ©djornftein. cosâc, (cosaccl), s. m. (zool.),! ber Jlnitrrf)a()n (Trigla gur- i nardus). j eosiicin, s. m., ber ÎMIjcr; —, i i zool.), bic îlftcripinne, Qăger* | l’pittltc (Phalangium opilio). 1 coşar, s. m., ber (Sdjornfteittfcgcr; j ber^orbflcdjtcr; —, pl. —e, s. n., J ber 9tttitd)fang; — de porumb, ber ©iaisfţieidier; — de uscat1 poame, bic DbftbBrrc. coşară. /., bn? alte GJcmăucr. coşărâr. m., ber ftorbf(ed)tcr. coşarcă, s. f., ber grof;c ftorb. cosărie, s. /'., bie ftorbflcdjterci. cosăş, s. iii. Czool.). ber (yrnŞfjiiţifer (Acheta campestris), vedi: co-snciu. coşciug, pl, —uri, s. ii., brr Sarg, coşcoiliiii, s. iii. (zool.), bicSIÎccrfnţjc (Innns ecaudatus); bai* 3)hmne(< ticr (Arctomys marmota). coşcogea, adv., grofi, ftnvî; — do om, cui grofscr Wîcitfdj; vetji: cogeamite, coşcov, adj., I)oI)I, au£gcI)Bl)(t; pâno —ă, SJrot, an betit fid) bie Diinbc ablBft; —o, s. f. pl., 2Baf[cr(ad)cu; jorfiitfeln. coşcov-csc, a sc —i, —i(, v. r., . fid) abfcpleu, ablBjcii. j cosccinilă, s. bic Aîofcfaiitc. I eoşcniln, s. f., bie it'orf)cniIlc. cns-csc, a —i, —it, v. a., mfiljcii, l abmciljen; a so — i, fid) fdjnciben I mit betn ţmfeifeu (bei Şfcrbcii). ! cos-esc, a se —i, —il, v. r., an» fdjiucllcn; —, v. a., bitrd)b(âitcn; gcrfrcffcn. coşi, s. f. pl., bic $affc(bcitlcn (beim Diinb); vecji: coji. cosicel, s. m. (bot.), baŞ SBaffcr» toctcrlciit, ber SSaffcnucrl (Sium latifolium). c6sin(iis], s. ii., ber Jt'ofiitnS. Cosinzoana, s. f., Ileana —, iu ber '43o(f§mt)tI)ologic bic OJBttin bcrSdjBitljcit, Qbcal bcrtDcib(id)cu ®d)BnI)eit. cosit, pl. —e, s. ii., bic 9Jfâf)c* jcit; ßcucriite; —, adj., ab-gcmätjt. coşit, adj., vedi: cojit, coşit», s. f., bic gittcrlinfc (Ervum birsiitiim). cosiţă, s. f., ber .^oargoţif, bic £>aarf(ed)te; a împleti — albă, alte Snngfcr merbeit. cosiţe], s. m. (bot.), vedi: cosicol. cositor, s. m. (miner.), baâ 3'nilî do —, jiititerit, 3inn». cositonîr, s. m., ber ^inngie/jcr. cositor-csc, a —i, —it, v. a., bcrginneit. cosilorirc, .?. f., bie iöcräinnuiig. cosit liră, s. f., baS abgemnljtc (Jelb. coşitură - coşitură, s. f., bieSSenle; bcrSBaitfdj. coşmar, s. 11., bag Sllpbritrîen. cosmetic, adj., ©djönljeits*, fog* mctiicl). cosmic, ntf^äumUniberfuni gehörig, fosmiţd) cosmogonic, s. f., bic SBeltcnt-fteî)ungSlef)re. cosmografie, s. f., bic Sîogmo-grafic. cosmopolit, s. m., ber SBcItbiirger, Kosmopolit; —, adj., tuelt* biirgerlidj; —ism, s. in., bag SBeltbiirgcrtunt, ber Kogmopoli» tignntS. cosmos, s. m, ber KoSmog. coşniţii, s. f., ber Xragforb; — de albine, ber SBienenforb. coşolină, s. f., fdjtcdjteg Şeu. cosör, pl. —e, s. ii., bn»w©avtcu' meffer, SSiuâermeffer; —, (bot.), vedi: frunda cerii, cost, (cost-ez), a — ă, — ât, v. u., foften, (mit Sejug auf ben ţpreiâ), 311 ffeţeit fommeit. costal, adj., Sîippeit». costândă, s. f., eine fleinc eljern. SJtiiuje, bie aß Slmutet getragen roirb. coştei 11, pl. —e. s. n,, vedi: castel; —, adj., geijig. costeliv, adj., fdjntal, biirr. coştiredţă, s. f., ber ©djroeineftall, igüfjnerftafl. costiş, pl. —e, s. 11., bie Slbfdjüffig» feit eineg Ortes; —, adj., fdjräge, fteil, fdjief, abfdjfiffig. costis-esc, a —i, —it, v. n., vedi: cost. costisitor, adj., foftpielig. costişoâră, s. f., bag Oiippdjeu. costiţă, s. f., bie fleiue 3(ul)öt)e, ber §üget; —, bag SRippdjen. costoroăvă, (coştoroaM), s. f., ber ®ad)ţparren; bie elenbe igütte. costrăş, vedi: costreş. costrciu, s. m. (bot.), bag ©eigauge (Aegilops incurvata); bag 6d)af» grag, bag Sorftengrag (Nardus stricta). - coteliciu 163 cdstceŞj s.m. (zool.), berglujjbarfdj (Perca fluviatilis); •— boticos, ber ©treber (Aspro vulgaris); — spinos, ber große ©tidjting (Gasterosteus aculeatus). costrnig, a —e, costrîns, v. u., ve4i: constring. costrtm, pl. —uri, s. 11., bie Sradjt, ber Slnpg. costumai1, adj., bie 5£rad)t betreffen b. costumdt, adj., angegogeu, foftu* miert. costum-ez, a—ii, -—ät, v. a., eine Sracljt anlegen, aitfleiben. ■ coşnlcţ, pl. —e, s. 11., bag Körbdjeit. cot. s. m., bie (Sfle (SDtafj); cu —ul, eHeutociţc; —, pl. coate,. s. 11., ber ©fleitbogeu; a da cuiva —e, jcmanb mit bem Ellenbogen ftofjen, iţii auf etwa? aufmerf» fam madjen; —ul unei scări, ber 5Treppcnabfa|î; —, pl. coturi, s. ii,, ba§ 9ltd)maj3. cotă, s. f., vedi: cuotä. cotdr, s. m., ber SSifterer, Slidjer. cotăr-esc, a — 1, —it, v.bifieren, aictjen, auSmeffcit. cotärit, pl. —e, s. m., ba§ Sficlj= redjt; baS Slidjen. cotârlă, s. f., vedi: şarlă, potae. cot că, s. f., ber 93atl, SBatten; a se juca de a —a, S3afl fpieleit. coţcă, s. f., ber Knäuel, Klumpen; bie Sflotte; ber ©picltttiirfel; a strica —ä cuiva, jemanb bag ©piei berberben, iţnt bag Şanb* luerf legen, coţciir, s. m., ber©piţjbube, ©auiter. coţcăr-esc, <ă —i, —it, v. n., SBiirfel fpielcit, ©auncrftreidje madjen. coţcărie, s. f., bie ©annerci, ©piţţ» biiberei. cofcodăcesc, ve4>: codcodăcesc. coteălă, s. bag SBinbeu, Krümmen. cotein, s.m. (zool.), ber S)ad)gf)unb; —, pl, —e, s. 11.,' ber Seitenweg, cotel-csc, a—i, —it, v. a., buvd)= fudjen, miiljlen, burdjftöbern. coteliciu, s. m., ber ®itrd)fud)er, ©töberer. JG4 cotelire - cotclire, s. f., ba§ 5)urdjjud)cn, $nrdiroüf)tcn. coteneăţă, s. f., bn§ 2od), ber ffehte Stall, ba§ SGßinMneft. coterie, s. f., bie gefdjfoffcrtc (Be* Jcflfdjaft, ba§ Sfränädjen, ber Qintriguantenbnnb, bic Stoterie. cot-esc, a —i, —it., v. a., fid) frümmcn,tbenben, feitnmrt§ge{)en; a —i pre cineva, jemanb ait§ bem ©ege gefjeit, ifjnt anSmeidjeti; a —i un vas, aidjen, anSmeffett; a —i, mit ber Efle meffen; a se —i, v. r., fid) mit bem @IIcn= bogcit ftojjen; calea se cotesce, umbicgen, nad) einer ©eite (bom , ascge). coteţ, pl- —e, s. n., ber Heine ©iafl, §fiţ)iterftatl; — de porci, ber ©djttietneftafl; — de pesci, ber giidjjjaiin, grijcf)bcl)älter; — de câni, ber §nnbeftaH; —e, în apă, ba§ 3Baffcrioel)r, ber ©pont. cot-ez, .a —ä, -—iit, v. ct., gciljlen, ben 5ßrei§ ßegeidjitcix. cotidian, adj., vedi: dilnic. cotigă, s. f., ber äroeiräbrige SGSageit, ber ffarreit. cotig-esc, a —i, — it, v. ct., Umwege mndjcn, îjin unb fjer fteuent, tabiercn, batb auf biefe, batb auf jene ©eite gefjeit. cotişitnră, s. f., ber Umweg, bie ©tegitng, bie Krümmung, ber Jritmme Sauf, cotiledön, pl. —e, s. n., baS Samenblatt, ber Kottjleboit. cotiliön, s. n., ber Sfotiftoit. cotire, s. f., ba§ Umbicgen; ba§ Slidjeit; ber SBafferwirbet. cotiş, adj., im Sidjacf. cotiş, pl. —uri, s. ii., bie Sîriim* mnng, ber &cr 2tngfoeg, bie Shtgflüdjte. cotisaţiuno, s. f., bie S3cifteucr, ber monattidjc ober jöljrlidje SSei= trag einer Summe ©elbe§; bie S?oÜefte. cotis-6z, a —A, —at, v. n., bei» — cotro tragen (ntonat(id), jäfjrlid) mit einer ©clbfumnte). cotit, pl. —e, s. n., ba§ 2abiereu; —, adj., gebogen; eefig, frnmnt, abgefröpff; geaidjt; osie —ă, bie ft'niewellc. cotitör, s. m., ber Sabicrcr; Sticfyer, 2tn§meffcr, Sßifiercr. cotitură, s. f., bie Krümmung, SBcttbuitg, ber 2(bweg; — de mare, ber SReerbnfen, bic 58at). cotiügä, s. f., ba§ ŞflugftBcîtfjen, vedi: cotigă, cot-lesc, a —i, —it, v. a., ved.i: coclesc. cotloiină, s. f., bie 9)?aucrnifd)e. cotlon, pl. —e, s. n., bie geuerefje, ber Sîeffenjcrb; baŞ Slinbfenfter am Şerb. coţobâc, s. f., vedi: codobatură, cojobröl, s. m. (bot.), vedi: porumbel. cotöc, s. m. (zool.), ber SSater. cotoc-esc. a se —i, —it, v. r., ram« mein, fid) begatten (boit Sagen), coţofană, s. f. (zool.), vedi: ţarcă, cotöiu, s. m., vedi: cotoc. cotoneästru, s. m. (bot.), vedi: bärcoace. cotonoăgă, s. f., ber *ßftanäftoc£. cotonög, adj., abgeftnţşt; câne —, §nno mit abgeftnţjten Öfjren un& Sdjweif. cotonog-esc, a —i, —it, v. a., ab* ftnţşen, berftümmcln. cotör, pl. —e, s. ii., ber Stiel, ©tenget, ©riff; — de mătură, ber 58efenftiet. cotor-esc, a —i, —it, v. ct., bie Reben attbinbeit. cotoroiige, s. f. pl., Seine, gefüfjte 5-itBe. cotoroanţă, s. f., ba§ alte, ŞăglicŞe 5Beib, bie Sßettct. cotorobuşcă, s. f. (zool.), veeji: codobatură galbenă, cotoros-esc, a se —i, —it, v. r., vecli: cortorosesc. cotoşman, s. m., vedi: cotoc. cotro, adv., în —, rooljin, nad) cotrobâesc■ lucldjcr 9îid)tung? a, îi’avc —, itidjt luiffcu luo aus unb tuo eilt, feinen Shtgiucg fiitbcu; a sei care în —, tbiffen woran man ift. cotrobă-csc, (cotrocesc), a —i, —it, v. a., IjcnnnluüTjtcn, öurd)ftößcni. eotröc, s. n., bag Säger, 9îeft. cotrop-csc, a —i, —it, v. n., vedi: cutrupesc. cotropeşniţă, s. f., bag bitfc grauen» gimmer. cotropitor, adj., vedi: cutropitor. cotrnţă, s. f., bie Siitte; ber Eng» pafc; bei- Siänfefdjmieb. cotürn, s. w., ber Sîotî/Vtnt. cotiişc, s. f., bas fcf)Iaite grauen« gitniner. cotă-esc, a sc —i, —it, v: a., Be» gatten (boit Şunben).. . covăc-esc, a —1, — it, v. a., vedi: făuresc, covâciu, s. m., vedi: fanr. covâşă, s. f., eilt ©etränt aug Sirfemeljl. covfl-esc, a —i, —it, .0. vetji: covoiez. covârş-esc, a —i, —it, v. iiBer» treffen, fjerüorrageit; fjiiireifjcn, fortreifjen, üBertreiben; â se —i, v. r., fidj berboHfommneii. covârşire, s. f., SBerboMonimnung, S3orgüalid)feit. covârşitor, adj., üBertreffenb, ü6er= legen, borgüglid). covăseâ, s.f., bie Ijoljerne©djüffel; bie Sd)ad)te[. covăs-csc, a se —i, — it, v.u., ge» rinnen. . ., covăsit, adj., lapte —, bie geftoefte SHildj, Snuermild). covată, s. f., bie SJluIbe, SBacî» mulbc. . 1 covăţeâ, (covăţică), s. f., bas SSüdjSdjen, 53eden. covăţit, adj., auggeljöfjtt, 6'ccfeit» förmig. coveltir, pl.-—e, s. u., vedi: co- • viltir. : covßrgä, s. f., bie Saubljütte. covertă, s. f., bas ©djiffgbed. — crâcnesc 165 cövile, s. f. pl, Sagei-ftäirc (ber Metalle). 1 coviltir, s. n., bic SBagcnbccJe. covîrşdsc, covîrşire, covîrşitor, vedi: covârşesc, covârşire, co-vârşiWr. ctiviţ, a —â, —ât, v. iu, gritugcu. covoi-ez, a —â, —ât, v. a:, Biegen, tjnltcu. : covor,pl. —e, s. n., ber Seppitf), bie ®ede; — aş,s.)i.,bcrf(cinc2:eţ)pid). covrig, s. m., bte Sârcţje’; a se tace i —, firi) ftihimtcu; a scoate !pre cineva la —i, jcmanb: ettuag : antljim, iţii [d)ted)t Befjanbclit. covrigar, s. m., Der SScidcr; SSrcJjct» ^ Bäder, v ::: eovrigât, adj., teigförmig, girfef» förmig. covrigli-cz, a —â, —ât, v. >•:, fid) îrftmmeu. cövru, s. m., ber Sdjlupftbinfcl cincg ttntbcu S£iercS. coz, s. n., ber Srumţjf; frumoasă —, bon nntuber&arer ©d)öuf)eit. cozonâc, s. vi., bie (striţjcl,. bet St'ndjen. : cozoroc, pl. —e, s. u., ba-J'iîifier, ber Sdjirm am Egafo. crab, s. 7». (zool.), bie ft'raB&c. crac, pl. —e,- s. n., ber S(ft, Qiucig; Sd)eitîef; SIrm, gfufjarm; — la oişte, ber Scidjfelarm, ®cid)fcl» tjatter; — ! interj., fnatî!, ■ cracă; s. f., vedi: crac. crăcân, pl —e, s. n., crăcână, s. f., ber ©abelaft, bie ©abcl» abteilung; bie Spreigc; bic Şaar* nabel; etne jCrauBenart. crăcănât, adj., gejprcigt; âftig. crăcăn-ez, a se —â, —ât, v. r., vedi: crăcesc, crăcătl'ţă, s. f., vedi: cialiţâ. crăc-esc, a—i, — it, v. a,, fprcigcit; a se.—î, v. r.,' bie giiße bou eiuanberftredcu, fid) bergtocigcn. crăciun, s. m., bie 23eiljnad)teu; 1:l —, auf, gu SG8eihuad)teu. crăcn-6sc, -a — i, —il, v. niudjcn. : ’ 166 crăcos — ei'äcös, adj., äftig, bergroetgt, ge» gabelt, gabelteihg. Cracovia, s. f. (geogr.), Stralau. cr;Üe, s. f., crăiedsă, s. f., crăiesc, adj., cräime, s. f., vedi: regat, regină, regesc, craidön, s. m., vedi: craiu. cräi(e)licin, s. m. (bot.), bte große ®ommerimträ(Orobanche lutea), vecii: verigei, crăieite, s. m. (zool.), ber S3itter» IirtC[ (Rhodens amaras). craili'c, pl —uri, s. n., bie Sunt» perei, bas auäfdjmeifettbe Sebeit. erain-esc, a —1, —it, vedi: cräi-nicesc. crainic, s. m., ber öffentliche Slus» . rufer. crăinic-esc, a —i, —it, v. a., öffentlidj auSrufeit. _ crăişor, s. m., ber Sump, Sauge» uid)t§; ber fletne Sföittg; —, (zool.), bte Satf;§foreHe (Salmo trutta). crăiţă, s. f. (bot), bie ©ammet» blurne, îîagelblume. (Tagetes erecta), vedi: vîzdoagă; —, bie ®ame int Jtartenfpiel. crâiu, s. m., ber aitSfdjVneifeitbe SJJeufdj; — nou, ber 9?eumonb; —, vedi: rege, cramă, s. f., bag ţJkefjfjaitS auf ben SBeiubergeit. crampe, s. f. pl, ber Ärampf. crfinipeiät, adj., brud)ftitcftt>etfe. crâmpeiu, s. it., ba§ ©tiicf, Srucfi» ftiicf. crâ'inpită, s. f., ber geiler, Sdjntţser; baS Şinbcrittâ. crămpuin, pl —e, s. ■«., ber $ad» ftocf; Stumpf; bag jSrnrfjftiicf; ber Stnebcl, Sîcitef. crănipof-esc, a —i, . —it, v. a., . fitebelu; gcrfd;netben. crâmpoţ-csc, a —i, — it, v. in fäitgfirfje ©tiicfe fd)Hciben; nagen. crancä'll, s. m., vecii: cioară, crâ'nccn, adj., grau’fnm, eutfcţj(td); —, adv., auf graitfame 2(rt. creangă crâncenie, s. f., bie ©ranfamfeit, graufame SEfiat. crâ'nceş, s. m, (bot)., bie gemeine sJîelfenrourj (Geum urbanum). crä'iig, pl —uri, s. n., bas ©e» bitfd), bie SBalbung; —, bag ©etriebe; fasul —ului de moară, ba§ aHüfileifeu. crângă, s. f., vedi: creangă, crângos, adj., Intfdjicfyt, tnalbig. cramoscopic, s. f., bie Äranioffopie. cräniu, pl. —i, s. n., bie §tnt» fdjale. crănten-esc, a —i, —it, mit beit Söhnen''fitirfdjeu. crap, s. m. (zool.), ber Äarpfcn (Oyprinus caipio). crăp, a —ă, —ât, vedi: crep. crăpnşnic, s. m. (bot.), ber ©aflor (Garthamus tinctorius); — de baltă, bie ©umpffugelbiftet (Cir-sinm palustre), crăpuşor, s. m., ber flehte Karpfen, cras, adj., grob. crasă, s. f., bie IJufammettätefiung gtueter Sofale, crasei, (crăsiu), s. m. pl. (bot.), berSBcgboru(Rhainnas frangula). crâ'şmă, vedi: cârciumă, crâşn-dsc, â —i, —it, vedi: seârşnesc. crâ'snic, s. m., vedi: plasă (de prins pesci); vedi: cärsnic. crastavcte, s. m., vedi: castravete, crătăr, pl. —e, s. n., ber Ärater, Srid)ter, ©djlititb; bie ©cfylitnb» röf)re (bei 531umcnfroiteu). crater, s. «., ber ffrater. cratimă, s. f., ba§, Sreitiutngä» gctdjeu (»), 5£ei(uug§3etdjeu her S3iid)brucfer. crătişoâră, s. f. (bot.), ber Sömeit» fuß, g-raueumautel, bte Slldje* miile (Alchemilla vulg.) crâtiţă, s. f., ber Sreifuß, bie ţpfaune; vfdi şi' gratie, cravaşa, s. f.,’ bie Sîarbatjdje. cravată, s. f., bas Şalstnd), bte §al§biube. creangă, s. f., ber ülft. creastă —crepuscul creastă, s. f., bei' Sîattim; Şaluteit» fanttn; —a muntelui, ber S3erg» fnmrn; —a zidului, bte ginite; —a cocoşului, s. f. (bot.), ber ■ Şjahitenfantnt,, veeintid)e§ SRedjt; —ităte. s.f., ba§ SSerBredjerifdje einer . Şoitblitng. crin, s. ?n. (bot.),: bic Stlte; — alb, bie tbeijje. Sitie; — galben, bie SOBafferjdjmerttitie (Iris Pseud-Acorus); —roşu, bie geuertitie (Lilinm aurantinm); — :venet, bie©d)luertlitie;— de baltă, vedi: belşiţă; — selbatic, ber SEiirfen* bltltb (Lilinm : martagon); — pitic, ber niebrige ©dauertet (Iris; pumilla); —nl Stnlui lacob, (Amaryllis formosissima); —nl fenului, ber grasblättrige ©djloertel: (Iris graminea); — de munte, ber SärdjenBaunt (Larix enropaea). crinolină, s. f., bie Sţrinoline; ..yetţi: malacof. - ' crintă; s. f., bu SMfemiiIbe. .criöci,. s. vi., vedi: proţap, priptă, ; s. bie ®ruft;: -7 de familie,: bte: gomiliengriift. : criptogdiu, adj., gefdjtedjttog, t>er= Borgenbtiitig;: plante —e, ţfâflau* jen mitber&orgenen SSIiitenteiten, ,Sfrt)ţ)togamen. ;; criptografie, s.- f., bie ©eîjeim* irfjrijt. criş, s. m., ber 9îeied)fet, ©ntjdjeibungâpunît,: bte; SfrifiS. crisalidă, s. f. (zool.),- bie Şuppe - (ber Snfeften). _ crişdn, s. m., ber S3eiboIjner ber Sföröfdjgegenb; —, adj., ..reid), inödjtig. ' :.;' crişcă, a —ă, — :dt, v.' impers., ve^i: crişnesc. crişcare, s. ba§ Sţnirfdjen. crîşn-esc., a —i, -it, v. n., . fnirjdjen. • . : ■ , -e.rîşnire, s. f., bas Snufrfjeu;.—a dinţilor, bas! gafjneftaţiţjern. crispaţiune, s. f., bie Sucfung (ber 9)iusfetn, SJJerben). ... criveţ 169 Crist, yetji: Christos. cristal, pl, —uri şi —e, s.-n., ber Sîriftntl; ba§ Sfnftattgtu§; •'— de munte, ber 33ergfriftaII. cristalin, adj., îriftallijd), friftat* tinifd). cristalisdlnl, adj., friftnttifier&ar. cristalisdt,adj., friftattifiert, in Sfriftatten auftretenb. cristalisaţiilne, s. :f., bie Sîriftalti» fieritng. cristalis-öz, a —a, —at, v. a. şi n., ; -in Sîriftatl bertuanbetn; friftalli* Jiereit. ... cristalografie, s. f., bie Setjre bon ben Sfriftatten, bie Sţriftatt» Bejd)rei6img. : ,■/. cristaloid, adj., friffattoibifd). cristein, s. ?n. (zool)., vedi: câr-. steiu. - cristelniţă, s. f., vedi: colimvitră. Cristian, s. m. (geogr.), ©rofjait ■ (®orf).; crislir, pl. — e, s. n., bie ©brifee, ba§ Sttt)ftier. cristofodre, (cristoforiţă), s. f. (bot.), bas Eţ)riftoţ)t)traut (Actoea spicata). • : criţă, s. f., ber '©tatjt; dinţi de .• —, ©tatjtjätjne. - .•’ criteriu, pl. — i, s. n., bag Jîenn» jeidjen, ba§ SOJcrfmat. ; critic, s. m., ber Sîritifcr, SBeurteiter, Sfunftrid)ter; —,'adj., Mtifrf); îritifierenb, Bebenîtidj. critic, a — d, —ăt, vedi: critisez. critică, s. /., bie getefjrte ffleitr» teitung; tritif. criticdliil, adj,,^ tabetngwert; Benr-teitungstuiirbig.: criticism, s. jih,'-ber Sîritiâi§ntuâ. critis-ez, a — d; ,^-ât, v. a, Bent» teilen, tabetn, fritifieren. • •......... crivdc, pl. — e, s. n., bie SîurBet, ber ’2)ref)6aum, ber Sfratjn. ,crivat, s. n., bie Settftette. crivăţ, vc«Ş.i: criveţ.. criv-6se, a —1, —it, v:-:r., iiBereffen, fid) botteffen. criveţ, pl. — e, s. n., ,ber StJorbminb- 170 cri vină- crivină, s. f., ein mit ®ornen be-jtmd)fener £>rt. crizmă, s. f., ba§ 5£aufgefd)euf. croât, s. m., ber Kroate; —, adj., froatifdj. Croâţia, s. f. (geogr.), Kroatien, crochiu, s. n., baâ Sfroquig. erocodil, s. m. (zool.), baâ Kro= fobii. croeâlă, s. f., vecji: croială, cro-csc. a —i, —it, v. a., vedi: croi-esc. crohmdlă, s. f., vedi : scrobeală. erolmiălos, adj., ftarfemeţlfjaltig. crohniol-dsc, a —i, —it, v. a., vedi: scrobesc croială, s. f., ber Qufdjnitt. croi-esc, a —i, —it, v. a., gu= fcţneiben; a o —1 la fugă, 9?cifj= nu§ neunten; a —i la minciuni, auffdjneibett, lügen; a şi —î un ■ drum, ftd) SBaf)n bredjeit; a’l —1 pre cineva, jemanb burd)blâuen. croit, s. ba§ gufdjneiben; ber ŞuJdjnitt; —, adj., angeţmfit. croitor, s. m., ber ©djttciber, ©djneibermeifter. eroitorie, s. f., bie ©djueiberei, bte ©d)neiberit)erfftâtte. croitor-esc, a —i, —it, v. a., bag ©djtteiberljanbltierf Betreiben. . eroitiiră, s. f., ber ©djuitt, îjufdjnitt. cröiu, s. ri., vecii: croitură. crom, s. n., bas Eţront. eroncdn, s. m. (zool.), vpcji: corb. eroncăn-esc, a —i, —it, v. n., mie ein SRaBe fdjreieit, frâdjgen, folfen. croncănit, pl. —e, s. n., ba§ 5Ra» Bengefcţrci, ©efrädjge, Kradjjen; —j5r, adj., frâdjgeitb. cronic, adj., langwierig, djroutfd). cronică, s. f., bte Gfjronif, geit» gefdţ)icf)te; — scandaloasă, bie ■ - îfktjdjgefdjidjte, böje SKadjrcbe. cronicar, s. m., ber Efjronifeu* fdjreiBer, (Sljronift. cronograf, s. n., bie Gfjroitif mit flegettben-; —ie, s. f., bie £f)ro» itiffdjreiBerei. cronologic, adj., djrottofogtfd), ber ■ cruciliţă 3eitfoIgc nad); în rend —, itt djronologifdjer SReifjcnfoIge. cronologic, s. f., bie geitredjnuug, Gî)tonoîogie. cronometru, s. ber Efjrononteter. cronţăn-<5sc, a —i, —it, v. a., nagen. croşdt, s. 11., vedi: igliţă; —ez, 'a —â, —ât; v. a., vecjJ: împletesc cu igliţa. crosnă, s. 'f.; ba§ SReff ber £aft= träger; bie S3anf eineS ©tanb* frâmer§, ber ©djemet; ba§ Seber be§ 5£ragreff§; ber Sragforb; bie Saft; o — de lemne, eine Srad)t, Sabung Şotg, bie man auf bem SRi'tden trägt, crosndş, s. m:, ber Saftträger; Şmufierer, îabulettfrâmer. crosndt, adj., vedi: încrosnat. cruce,’ s. f., baŞ Xtreug, Smibfaf, Seiben; bte ®urd)fegitng ber ©änge im ©eftein; —, ba§ SieB= d)en; —■ de pedestraşi, Şlbteitung gtt§boIf; — de voinic, ein roafrer Şetb, eiit redjtfdjaffener SKann; frate de —, ber Sebensh efâţrte; osul —i, baŞ S?reug= cttt; — la trăsură, bie Borbere gugttmge; moartea —i, ber . KreugeŞtob; a’şi face —,' fid) befreitgen, ftaunen; a face — pi-este ceva, ansftreidjeit, bitrd)= ftrei^en, für berlorcti tjalten, auf= geben: cu —a în sîn, toerftellt, Şeitdjlerifdf); —a pămentului, (bot.), vedi: brânca ursului; — voinicului, vedi: rostopaste. crncer, s. m., ber Strenger, cruc-esc, a se —i, —it, v. r., ftd) Befangen, ftaunen. cruci şi rescrtici, adv., bie Kreug unb Quere, cruciadă, s. f., ber Jfifrettggug. cruciat, s. m., ber Sfreugfatjrer. crucifer, adj., freugtragenb; planta —e, (bot.), bie Sîreugbtiltler. crucific, a —â, — ât, v. a., vedi: răstignesc, cruciliţă, s. f., vecii: cruciuliţă. erucire - crucire, s. f., ba§ SScfreugen, bie Sefreuättitg, bic Quere, cruciş, adv., üBer’ä Sfreuä, in bte Quere; —şi curmeziş, bie Sîreitâ unb bie Quere; pl.—uri, s. n., bic Quere, ber ©eitentneg. crncişdt, adj. şi adv., Ireitjiuetfe, gelreität, quer, cruciş-ez, a —d,—dt, v. a., bitrd)= fteujeit, frcttjmeife fegen, cruciuliţă, s. f., bas teitädjcn; —, (bot.), vedi: crugulîţă.-crud, adj., rot), grairfam, uit» meitfd)Iid); gart, unreif, qriin. cruiJSted, s. f. (bot.), bie Sßinter* Ireffe (Barbarea vulgaris), crudei, adj., graufom, uitmenfd)Iidj, barbarifdj; —iţâte, s. f., bie ©raufamfeit,- 9Mif)eit. cruzime, (cruditate), s. f., bie ©rau* ■ famfeit, UuBanuf)eräigfeit, SRof)= Ijeit, ©erBfjeit. • crug, pl. —uri, s. n., ber girlel, ffrei§; —ul soarelui, bieSontten* Baf)it; crnguliţă, s. f. (bot.), ber gafoBs» Bafbgreig (Senecio Iacobaea). • cruhj s. m., ber îfiefel, Stiefel» ftetn; —(5s, adj., fieftg, fteinig, Şriefig.. crumpenă, (crumpirä), s. f. (bot.), bte Sîartoffel, ber ©rbapfel. crunt, adj., Blutig, BtutBebecEt, Blut* ltnterlaufen, graufam, ttnmenfd)*' lidj; ostăneală —a, bie Barte SJHtlje. crunt, a—u. —dt, v. «.. Bfutig machen; a —a ochii, jornig, ftarr anfeljen; vedi: încrunt. ' cruntdt, adj., Bfutig, mit S3Iitt ■ Bebedr. crup, s. m., bie S3räutte. crüpe, s. f. pl.,. bie ©riiße,' ber - -JeubefgrieS; auSgeljitffte Körner.' crnrdl;;aä!j:, ŞttftBein*. "• cruşăţea, s. f., veeji: crudätea. cruş6i,;s. m. pl. (bot.), vecj.i:; pä-ţăchină, perul ciutei, crnş-esc, a —i, —it, v. a., mit S3tut beffedcit. - cubitus 171 Cl'uşî'u, s. m. (bot.), vedi: lemn .cănesc. crustă, s. f., bie ERittbe, ffrufte. crnstaceă, s. f. (zool.), ba§ @d)at< tier, bie Sîruftacee. cruţ, a —;î, —dt, v. a., fdjouen, berfdjonett, fţmren; a se ~a, v. r., fid) jdjotten, Befjutfant um* gcfjett. cruţare, s. f., bie ©d)onung, Er-fparutig, ba3 ©djoneit. cruţător, adj., Jdjouettb, fţjarţam. criitcă, s. f., eilt groBeâ ffleţţ>innft. cruzăţed, s. f., vecii: cruşăţea. criizime, s. f., vedi: crudiine. ctitor, s. »k., ber ©tifter,Sîtrdjcu» ■' borfteljer. ctitor-esc, a —i, —it, u a., ber* malten, Begrünbett. ctitoricesc, adj., ©tiftungg*. cu, prep., mit, famt, neBft; — adevărat, in ber SHjat; —arievoe, fcfymerlid);— toate că, oBgleid); — cât, — atât, je— befto. cuadrdt, pl. —e, s. n., ba§ 33ierecf; —, adj., bieredig, Quabrat*. cuadratiiru, s. f., bie Quabratur. cuadritingliiu, pl. —ri, s. «.,■ ba§ SSiered. ; cuadriunghinldr, adj., bieredig. cualitatc, s. /., vecjii: calitate, cuantitâte, si f., vedi: câţime. Cudrt, jîZ. —nri, s. w., vedi: pătrar. Ctldrţ, s. vedi: • bicaş, beuţă, silice. N cuartir, pl."—e, s. n., baä Quartier, bie SSSoţnung. cuartirdr, s. m., ber Quartier» • nteiftcr. ~ cub, pl. —i şi! — uri, s- m. şi ’ ber SBitrfel, SîuBuS. •Culta, s. f. (geogr.), JîuBa (SitfeO; —n, s. w., ber Kubaner, culielc, -s.- m., vedi:-'culbec.' ■'' -cnbic, adj., JuBijd), ■ SuBiî», miir*. felig; numer —, bie Subifjafyt. cuiiităl, adj., jur Elle (beâ S(rtneâ) - gehörig. ■ •“ cubitus, s. m. (anat.), bie Effe be§ Strmeâ. ramm 172 cubul - cultul, s. m., ber ©piettmirfcl; ber ft'üuef. cnc, s. m. (zool.), ber Studiid; —, Jadeit; a prinde ceva în —, de —, etwag ittt ghtge auffangen; a se face —, fid) eilig aittrinjen; a sta —, cinfam bafteljeii, berlaffeu- fein; ’i a cântat —ul. fein SEfeijeti btiiljt; a se face —, fid) betrinlett. cucă, s. f., — domnească, ber giirftenfyut. cücä-iu, a — l, —it, v. n., niden, fdjlöfrig feilt. cucer-6sc, m., ■— de brad, ber gidjtengatifen. cucnruziştc, s. f., bag Stufuntsfelb. cucută, s. f. (bot.), ber ©d)ierlittg (Gonium maculatura): — de apă, ber 553afferfd)ierling (Cicuta virosa). cucuvde, (cucuveică), s. f. (zool.), bie Sftadjteuie, ber Ul)u (Strix paserina). cuier, pl. —e, s. ber Stoff er, bie Stifte, bag geEeijctt. cufund, a —d, —dt, v. a., unter* tandjeu; a se —a, v. r., ituter» finfett. cufunddciu, s. m. (zool.), ber Saudjer; — urechiat, berŞaubeit» taudjer (Colymbus major); vedi: bodârlău. cufuilddr, s. m., vedi: pescărel. cufundare, s. f., bag Üntertaudjen. cufundat, adj., tieftiegenb; unter» getaud)t, bebedt. ciifun(lătur, adj., taudjenb;.—, s. m., ber Saudjer. . cufundăttiră,s.f./bagUiitertaud)cu, bic SBertiefung. cufundiş, j]/. —e, s. n., bag îaudjeu, Eintaudjen. cufur, a se —i, —-it, v. r., vedi: cufuresc. cufureală — cufurcdlă, s. /I, ba§ 2lbitieitf;cn, her ®iträ)Iauf. •• cnfur-6sc, a se —i, —it, v. r., bag Slbtreidjen, ben: ®itrd)fali . Ijaben. ciigct, ph —e, s. n., ber ©ebattfe, . SBille, ©iun; bte 9(6fidjt, bet SBorfaţş; ou —, in ber älbficfjt; în —, in bem ©ebattfen; fără—, ■ gettriffenloS, ofjne 53cttmfjtţeiit, gebanfeutoŞ. cuget, a —d, —ât, v: a, şi benfen, nadjbenîen, nadjfintien; : meinen, bafiirtiatten, glauben, cugetare, s. f., on§ ®enfeit. cugetător, s. m,, ber ®enfer; —, adj., benfettb, finnettb, nad)» beitftid). cugetăţura. s. f., bas îffncljbenîen, bie Überlegung, ciilmie, s. f., vedi: cuină. mi,pron., wem ? ori —, mem intnter. citii), pl. —uri, s. n., ba§ 9îeft, SSogelneft; — de paseri răpitoare, ber §orft; a face —, niften; —ulrândunelei (bot.), ba§ 9SogeI= lieft (Neottia Nidas avis). cnibdr, pl. —e, s. n., bag Dîeft öoH ©ier; ba§ SReftei, bie 35oget» fjecîe; bie SSrutmafdjiite. cuikir-csc, a —i, —it, v. n., niften. Cllil)-6z, a '—a, —itt, vecji: cuibăresc. cuilmşdr, s. n., bag SJÎeftdjen; —, • (bot.), vedi: cuibul rândunelei. cuidr, pl. — e, s. n., ber SRnŞmen, Sîteiberraljmen. cuierie, s. f., bie Sţagelf^tniebe. ctiină, s. f., bie Sfiise, cuinăredsă, s. f., bie Sîfldjin. cuirdsă, s. f., ber ^anjer, S3ntft» fjartliid); vedi: platoşe, cuirasdt, adj., gepanjert; naie — ă, ba§ Şaii5erfcţ)ijf. cuirasier, s. m., ber getjarhifdjte Reiter, Siiraffier. cuişoilră, s. f. (bot.), bie ©purre (Holosteum umbellatüm). cuişodre, s. f. ph, ba§ ©eitnirä-nägeleiit, bie ©elüüräiietfc. • culduşesc 173 cnişodrită, s> /. (bot.), vedi: ce-renţel. ■ 1 cuişdr.pZ.—e, s. n., bag ÎJăgetdjeit; ber Stift, cnitänjfie, s. f., bie Quittung, cuitu-esc, a —i, — it; v. a., ab» traţjen (eine Summe ©elbeg), benötigen, quittieren, cuiu, pl. — e, s. n., ber SRagel; a fi cu —1 la inimă, SSerbrufj Ijabeii. ciijM, s. f., bie gebreţte, gehninbene Rute, baâ gefounbene §oIj. cujbdre, s. f., bag ®reţen( SEBinbeit. cnjb-ez, a —d, — dt, v. a., bretjeit, biegen, umbiegen. CÜjdä, s. f. (bot.), vedi: earba căprioarei, cuimä, s. f., bte SOTitge. ciuä, s. f., bie Subpet; ein Räuber» tölojj- culacliiu, adj., tiefblau, culdnt, adj., foutant. culbec, s. m. (zool.), bie ©cfynecfe; — de viie, bie SSeinbergfdjnecfe (Helix pomatia). culbccdt, adj., fdjnedenförmig. culbecedscă,s. f. (bot.), ba§9Kebifdj» fraut, ber ©djnedeuftee (Medicago falcata). ciilc, a —ä, —dt, v. a., niebertegen, fcf)Iafett legen, nieberwerfen; a se —a, v. r., ftcE) nieberlegeit, fidj fc^tafen legen, ftfjlafen geţeit. cuicudiiţă, s. f., bie©omnterpfIaume, Sîrieiţe (Prunus insititia). culcuş, ph —uri, s. n., ber ©cf)faf= ort, ©djlupfWinJet; bie§5ţte, baâ Oleji, Sod); —, bte Sagerung (ber DJliiteralien); —u vacei, (bot.), vedi: urechia şoarecelui, vul-turicä. culducuşa, s. f. (bot.), vedi: cul-cuduţă. culdtiş, adj., arm, Bettetfjaft. cnlduş-esc, a —i, —it, v. n., betteln; —, v. a., a —i pre cineva, jemanbem ba§ ©etb ait§ ber Safdje auf eine feine Strt tjerauStoäen, iţn jum Söettter machen. 174 culeg — culeg, a —e, cules, v. a., fammeln, Ieţen, pftiittcn, abpjtüdeit, ffauben, abftauben, aufHaitben; a —e nuci, bie 9?iif[e abjdjlagen. culegere, s. f., bie ©ammtung, baŞ ©ammeht. culegetör, s. m., ber ©ammler, 2e|er; — la viie, ber SBeinlcfcr; — tipograf, —; de litere, ber ©djriftfeţjcr, ©cţjer. cules, pi. —uri, s. n., bo§ ©om» mein, Einbringen; — de vie, bic SBctnleJe; —ul cucuruzului, bie 9Jlai§ernte; ;—, adj., ge» Jommelt, geleţen. culcşer, s. n., bic Şaubmiifjtc; vedi: rîjniţă. culevn'nă, s. /., c!jem. Saitonc. culic, s. n., ber SQÎagen (ber SBteber» fäuer). culi'ciu, s. m. (zool.), ber große SSradjbogel (Numenius arquata) culină, s. f., vedi: cuină, culjnâr, adj., ftütf)en=. culisă, s. f., bic berteglidje ©eitcn* Itmnb im Sţieotcr, bie SMifje. cuhne, s. f., ber ©iţjfef, ©djeitel, bie ©pijje, 9(nî)Mje; bte SEBaitb» ftnuge. culminant, adj., nuf bem ©tţjfc[= piiuft befiitbfidj. culmi naţiune, s. f., ber fjödjftc Şunft, ©ipfclţunlt. culniin-öz, a —â, —ât, v. n., ben ©ipfelţnntft erreidjen. culöglu, s. m., etjem. tiirf. ©orbe» ţolbnt. culpă, s. f., bte ©djtttb, bn§ S8er» gctjcn, ba§ Skrjetjen. culpabil, (culpâciu, culpâş), adj., fdjitlbig, berjdjulbet, ftrofbar. culpabilitate, s. f., bte ©djulb. culpeş, adj., ţdjulbig; a fi cuiva, —, bor jemanb îdjntbig ţctit. cult. pl. —uri şi —e, s. n., ber ©otteŞbienft, bic ©ottcsberefjrung, SSercljrung, Şeiligţartung; ber jîultuâ; ministru de —e, ber SERinifter für geiftlidje Stngetegen» feiten, ber Shtltnsminifter. cumetare cultiv, vec}i: cultivez. cultivâbil, adj., anbaufähig, cultivare, s. f., bas Slnbaneit, bic SluSbilbinig. cnltivätör, s. m., ber Slnbaucr, Sanbbnner; — de vite, ber S3icTj» âiidjtcr. cultiv-ez, a —â, —ât, v. a., au» bauen, biibcit, ouSbilben, be= treiben, fultibieren; a —a pă-mentul, ba§ Sanb bebauen; a —a sciinţele, beit SBiffcitfd)aftcii obliegen. cult Ac, s. m., ba?- Sîopffiffen; Dîăuftdjeit SBrot. cultură, s. ber S9au, STubau; bieSBilbnng, SlitâbUbttng, Sînltur; —a câmpului, ber gclbbait; —a pomilor, bie Dbftbaumăudjt; —a spiritului, bie ©eifteSbitbnng. cultural, adj., jur Sfultitr gcljörig, Äultur*. culucciu, s. m., vedi: păzitor de nopte. cum, adv., wie; auf toeldje Sfrt; — că, conj., baß, meii; ca şi —, al§ ob, al§ trenn; nici —, nici de —, gar nidjt, bnrdjans! nidjt; după —, je itacfjbem; — va, irgeitbtoie; ca nu — va, bn= mit ja nidjt; de — va, tm galle baß; ori —, mie bem aud) Jci; oare ■—, irgeitb lote, auf trgenb cine 2lrt; pre —, fo mie; — şi, Jo aitdj; — aşa? tuie fo? — ..., aşa, ţo . . . mie; — nu, mic beiut nicljt! — de nu, jn freifidj, mie nidjt! cuuiâni, s. m. pl., bic Sfumonicr. Cumâuia, s. f. (geogr.), Sîumanicu. cumâr, pl. - e, s. «., ber SîadjtŞ» topf; vedi: ţucal. cumâş, s. m., vedi: comaş. cumă'tră, s. f., bte ©cbattcrin. cunuî'tru, s. m., ber ©ebatter. cumătrie, s. f., bic ©cbatterjdjoft. cumet, a —â, —ât, v. r., vedi: încumet, ciunetâre, .s-, f.. bas Erfüllten, Erbreifteit. cumetră cume'tră, s. f., cnme'trn, s. m., ve(}i: cnmătră, etc. cnminec, a —d, —dt, v. a-, bag fjl. Slbenbmaht reichen, erteilen; a se —a, v. r., ba§ ţl. Slbenb» maţi empfangen, fommuniäiereu. cuminecdt, adj., mit bem f)t. Stbeub* maî)l Berfcîjcn. cnininecătiiră, s. f., bas îjt. Slbenb» maljl, bie Sonintunioit. cu minte, adj., gejdjeit, Ilug; artig, cuminţenie, (cummţie), s. f., bte Slugljeit. cuminţ-6sc, a se —i, —it, v. r., . ttug merben. cnnindt, s. m.; ber ©cţmager; —ă, s. f., bte ©djiDagcrin. eumnăţie,.s. f., bie ©djlnägerfdjaft. cumpănă, s. f., bie SBage; ba§ ©leid)gett)id)t; — la fântână, ber S3ranuenfd)tt>engel; —. la barieră, ber ©d)tagbaum; vremuri de grea —, fdjtoere ent» fcfjcibitngsDoEe Seiten; a şi perde —a, a eşi din —, ba§ ©leidj* gemicţit berlteren, beit QJCeidjmitt berlieren; a sta în —, unent» fdjieben, uuentfdjtoffeu feirt; a —i pre cineva sS facă ceva, jemanb itt SSerfitdjung Bringen, etma§ p tfjuu. , . cnmpăn-esc, a —i, —it, v. a., toägett, abmögen, irig ©teicfj* gemidjt bringen; nibeHieren; er* mögen; —, v. n., miegen; a se —i, v. r., fief) mäßigen; fid) ab= mögen laffen. ■ cumpănire, s. f., bie Slbmögung, j ©rnmgung, bie S3cbâd)tigFcit ; bag Slbmăgett, SBiegen. cumpănit, adj., mit Sebadjt. cnnipănitor, s. m., ber Slbmöger, SSagmeifter; —, adj., ermăgenb, bebâd)tig. cumpăr, a —d, —dt, v. a., îanfett, einfaufen, abfaufen; erfanfen; a —a dela cineva ceva, jemanb etmaS abfaufen; — cu bani gata, bar begafften; — scump, teuer begoljlen; — una preste alta, — cumplit 175 in S3aufd) uni» 83ogen faufett; — pe credit, auf S3org faufeit. cumperdre, s. f., ba§ Saufen, Sin» laufen. cnmperätör, s. m., ber Säufer, Gsmföufer, Slbfäufer; —oäre, s. f., bie ©infäuferin; ber Kaufpreis, ©intattfgpreig. . cumperătnră, s. f.. ber Sauf, ©in» fattf. cumpăt, s. m., bie 2Jlößigfeit, SOßäßtguttg, ©nttjaltfamfeit, b.a§. ©teidjntaß, ber ©teidjmnt; a ’şi perde —ul, bie gaffuttg ber».' lierett, au§ ber g-affitng foiitmeu; a scoate pre cineva din —, jemanb ait§ bergaffung bringen; a ţine —ul, fid) mäßigen; a sta în —, überlegen; cu —, mäßig, nüchtern enthalt ţam; fără —, unmäßig; pe sub —, insgeheim, unauffällig, cumpăt,' a —d, —dt, v. a., fpareit, erfparett, abroägeit, mäßigen, ber» lattgfanten; a se —a, v. r., fid) mäßigen; ftd) einer ©adje ent» halten. cumpătare, s. f., bie Mäßigung, ©nthnttfamfeit. . cumpătat, adj., mäßig, fparfam, nüchtern. ' , cumpătate, s.f. pl., bie Mäßigung, Nüchternheit.. ■ cnmpătător, adj., fparfam, erfpa» renb, mäßtgenb. ethnpenä, cnnipenesc, cumpenire, j cnmpenit, cumpenitör, vedi: t cumpănă, cumpănesc, cumpă- nire, cumpănitor. ciimper, cumperdre, cnmperätör, cumperătiiră, vedi: cumpăr, cumpărare, cumpărător, cumpărătură, ctimpet, cnmpetdre, cunipetdt, cumpetcăte, cumpetätör, vedi: cumpăt, cumpătare, cumpătat, cumpătate, cumpătător. cnmplire, s. f., bie ©raufamfeit; baâ ©djaubern, bag ©ntfeţşett. cumplit, adj., graufant, [djanber» 176 cumul — - ţ»aft, cntfe&Iid), Idji-edtidj; — de tare. cittfeţjlicf) ftarf; —âte, s. f., ber ©eij. ciimul, s. 11., cumulaţiiine, s. f., bic vMjâitfung, SIuff)âufuug. cumulativ, adj., ţinguneţmeub, ljinjufommenD.' cninul-dz, a —â, —ât, v. n., an= Ijciufeit, aufţchtfen. enneiförm, adj., feilförmig, cuniţă, s. f., eijem. Şornbiefjtaje. cnnoâscere. s. f., ba§ Kennen, Sin* erfcnncit. ‘cunosc, a —e, —iit, v. a., fennen, erfenneit, anerfennen, fennen Ier* neit, einfeljen; a —e pre cineva după vorbă, după nume, jentanb an ber ©timmc erfeituen, bem 'Jîameit nadj feititen; — pre cineva la mers, jcmanb an [einem @ange erfeniten; a se —e, v. r., fidj fennen; el nu se —e, er fennt fid) nidjt auS Dor ©tolj; a se —e, cu cineva, mit jemanb befannt [ein, fidj fennen. cunoscetör, s. m., ber Kenner, ©adjberftăubige, gadjmann; — de mărfuri, bcrSBaarenfeuiter; —în causă, ber ©adjfenner. cnnoseinţă, s. f., bie Kenntnis, ©rfeuntnis; bie SBefanntfdjaft; 2Biffenfd)aft bon einer ©ad)e; a lua — de ceva, ©rfunbigungen über etwas einsieljen; a lua la —, jur Kenntnis nefjmen; a perde —a, baS S3eWußtfein ber* liereit; — de mărfuri, bie SBaaren» funbe;—de oameni, bieSQiertfdjeu= fenntniS; —de lucruri, bie ©adj* feitntniS. cunosciinţ-ez, a —â, —ât, v. a., vecii: încunosciinţez. cunoscut, s. m., ber SSefannte; —, adj., befannt, erfannt, be* wufjt; a face —, befannt ntadjeit, beröffentlidjeit; a se face —, befannt werben, in bic Dffent* tidjfeit treten, cnnoâştere, ve4i: cunoascere. cuprind cunoştinţă, vecji: cunoscinţă. cunun, a —â, —ât, v. a., ţraueit, fopulieren, befrängen; a se —a, v. r., fid) trauen laffen. cantină, s. f., ber Kraits; — de flori, ber .SBfumenfrang; — de ceapă, ber S^i^elbunb; —a dinţilor, baS ©ebifj; —, (bot.), bie KroiteuWide (Coronilla varia), vedi: coronişte. cununâre, s. f., bie Stauung, KopuHcnntg. cununât, adj., getraut, cununiilor, s. m., ber Kopulaut; —, adj., traueitb, foputiereub. ennunie, s. f., ber S3rautfranj; bie Stauung, SScrmâţtung, Kopu* tation; baS Şocfjseitfeft. cnmim'ţă, s. f. (bot.), vedi: bri-bănoc, saschiu. ciipă, s. f., bie SUJafj; bas Söpfdjen; bie ©djaufel am SBafferrab; baS ©djüpfbrett; —, baS 9lot, Şerj (im Kartenfpiel), —a vacii (bot.), bie Saunwitibe (Convolvulus sepium), vedi: volbură, cupâr, s. m., ber ŞDÎmtbfdjenf. cupe, s. f. pl. (bot.), ber Enjiait (Gentiana cocita), vedi: ocin-ceave. cupolă, s. f., ber ©djmelătiegel. cupelaţiune, s. f., baS ©Reiben ber ÎDletatte im ©djineljofen. cupeu, s. n., baS Eoupe. cupid, adj., vedi: lacom ; —itâte, s. f., vedi: lăcomie, cuplet, s. «., baS Eouptet. ciipie, s. f., bie SKeuge, ber Krupp, cupolă, s. f., bie Kuppel, cupon, pl. —e, s. ii., ber Stftien* fuţoit. cuprrnă, s. f., vedi: coprină. cuprind, a —e, cnprins, v. a., cinfaffeit, guţammenfaf[en, citt= galten, aufitcfjmen, in ftdj faffen, in fid) begreifen; —, begreifen, faffen, auffaffen; a —e în scurt, pe scurt, fitrj faffen; — o moşie, in S3eftţ; netjmen; — cu manile, mit ben Şâuben umfaffeit; — cuprindere — curb 177 cu puterea, etnitcfjmen (mit ©e» ! malt), erobern; a se —e, v. r., ;|| fid) bcfdjftftigen, fid) mit ettunS j1 abgebeu, fidj ctroaâ angelegen :l! ' fcin laffeit. ii cuprindere, s. f., bag gufammeit* 5 faffen; bie S3cfiţinaf)me, SBefdjâf* ji tigung. cuprinijetor, s. m., ber SScftj3= nefjmer; —, adj., îtmfnffcnb, enţţattenb, bitnbig. cuprins, pl. —uri, s. n., ber gn» galt, Umfang; SSereidj; ba§ §ab I unb ©ut; —, adj., befeţjt, er= ! griffen, befdjäftigt; a fi — de ij ceva, Don ettoas ergriffen fein. i cüprn, s. To. (miner.), ba§ Kupfer, J vecji: aramă. ; ciiptiör, (ciiptör), jrf. — e, s. ber | Ofen, SBacEofen; — de var, ber | Kattofen; luna lui —, berŞeu» monat, Erntemonat, iguli. i cuptordr, s. m., ber öfenfabrifant. i cuptordş, pl. —e, s. n., ber fleine Öfen. cur, pl. —uri, s. n., ber Sintere, SIfter; — de gainä, bas gitter» mal, bie gled)te (auf ber §aut); i — cu beşică, vedi: buruiană de rîmf. I cur, a —e, curs, v. n., vecli: curg. cură, s. f., bie Şeihtng, ärjtlidje SBefjanbhtng, Kur; — la băi, bie SSabefur. curdLil, adj., fjeilbar. curagiös, adj., mutig, füfjit, mu «erjagt. curdgiu, s. m., ber 2Jlut, bie Küf)n= ţeit, §erjî)aftig!eit; cu —, mutig, munter, luftig; —! 9Jhtt! un» »erjagt! curdj, vedi: curagin. curälice, s. f. (bot.), bie ipafer* tourj; vecji: barba caprei, lu-tăţea. cnranid, s. f., ber SBeitrag fru ben ■ Koften. curdr, pl. —e, s. n., ber Şinter* teil beâ ţpferbegeftf)irr§. Barcianu, Dicţionar. curaris-esc, a —i, —it, v. a., vetji: vindec. curdstă, s. f., bie SBicftmitd). curdt, adj., rein, fauber; feufd); pur, ecfjt, lauter; — la inimă, uufdjulbig, feufd), unberborBeit; a spune ceva —, gerabe fjerauS fageti; nu e lucru —, e§ gef)t nidjt mit rcdjten Singen git;—, adv., offen, ltubcrfjoleu. curăţ., vedi: curăţesc. curăţel, adj., nett, fauber, Ijiibfd).. curatelă, s. f., bie a$ormunbfd;aft, Kuratel. curăţenie, s. f., bie Dîeinlidjfeit, Kenfdjfjeit; leac de —, ba§ Slb= filljrmittel. curăj:-csc, a —i, —it, v. a., reinigen, pitţjen; a —1 de coaje, fdjälen, abftfiäten, abţiilfcn; a —i de pulbere, auâftaitben, abftauben, ab= biirfteu; a —i un pom, abpuţjen, auSfdjueiben, befdjneiben (einen SBaum); a—i un loc de tufe, ein ßbeS gelb umreiten, umBredjert, nrBar ntadjeit; a —i de frunde, aBIauBen; a —i de rădăcini, de tufe, bon ben SBurjeln, bont ©e= Biifdj reinigen, roben; a — i un june, un porc, ber fdjneiben, faftrie» re_n; a se —i, v.r., fid) reinigen, curăţare, vedi: curăţire, curăţdt, curăţătdr, vedi: curăţit, curăţitor. curăţie, s. f., bie SReintjeit, ©auber* feit,, Unbefd)ottenf)eit. curăţire, s. f., bie SReiniguitg; — de pecate, bie SBiifjung, baŞ Süfjueit, bie @it()ne. . curăţit, adj., gereinigt; berfdjnitten. curăţitor, s. m., ber SReiniger, Şujjer; —, adj., reinigenb; foc —, ba§ gegefeuer. curativ, adj., vedi: vindecător, curator, s. m., ber SSorntunb; — bisericesc, ber Kirdjenfurator. curätör, s. m., eine Strt 2J?o(fenfäfe. cnrăti’iră, s. f., ber frifd) urbar gemalte SBobeii. curl), adj., vedi: încovoiat; —ă, 12 178 curcă — curmătură s. f., bic gebogene Sinie; —ât, adj., vedi: curb. curcă, s. f., vedi: corcodină; ca o — plouată, ntutlog. curcan, s. m., vedi: corcodan; —, ^Benennung ront(inifd)cr Saitb» îocijrfolbaten. curc-csc, a —i, —it, v. a., curcit, s. in., vedi: corcesc, ş. c. 1. cnrcuM'tă, Jcnrcubetă), s. f., vedi: cacui-bătă. curculicu, pl. —e, s. n., ber Regen» bogett; —, (bot.), vedi: floarea cununiei, flocoşea; a întoarce calul —, bag Şferb im ffreife fjerumbreljen. curcnlieţcâ, vedi: cucurbeţea. curetibeţică, s. f., vedi: mărul lupului curcudel, (curcudtiş), s. m., vedi: corcoduş, curculcz, s. in. (zool.), bie ©djnarr» benfdjrede, vedi: acridă; —, ber jîontmurm. curc.umă, s. f. (bot.), bte ©elbirrarg, .Wurfuma curea, s. f., ber Riemett, ©urt; — de scări, ber SBiigelriemeu; •— ds brice, ba§ SBeţjleber; ■— continuă, Riemen ofjne Sttbe; ’mi ’l ţine —oa, cr Inagt eg nidjt ettoag angufangen. curerhier, s. m., ber Krautgärtner, curecliieric, s. f., ber ffrautgarten. curccliius, adj., frautig, Srnut=. curec.liiu, pl. — ri, s. n., bas Sîraut; — acru, murat, bag ©auerlraut. curci âr, s. m., ber Riemer, curelărie, s. f., bie Riemerroaare; bag Riemerijattbltier!. curell'ce, s. f., vedi: curălice. curclös, adj., biegfam, gejcţ)meibig, leberartig, curci usc, s. f., bag Rtcmdjcit. cure'nd, adj., geţdjwinb, fdjuell, fdjleunig, rafd); —, adv., gleid), balb; de —, feit furgem; mai —, fdjnetter, rajdjer; cât de —, jo ţdjnett afg moglidj. curent, pl. — e, s. n,, ber ©trom, ©aug, S-Illţi; — de mare, bie SUeeregftrömuug; —ul afacerilor, ber ©aug ber Slngctegcrifjcitcu; —, adj., laitfcnb; anul — (a. c.), bag laufenbeQafyr; luna—ă (I.e.), ber lattfenbe Sifonat, cnrent-ez, a —â, —dt, v. a., jemanb auf {urgent SBecţc berurtetleu. curelor, adj., vedi: curgetor. cur-ez, a —ă, —ât, v. a., Ijeileu, Ijerftetfen, fitriercn. curg, a —e, curs, v. n., fließen, rinnen, laufen; a —e ochii, triefeu (aug ben Slugett). cttrgcre, s. f., ber Sattf, SScrlaitf, Slbflufj; bag glie|eit, Rinnen; —a sângelui, ber S3lutitntlauf; — de sânge, bag SSluteit. curgător, adj., laufeitb, fliefjeitb; apă curgătoare, bag glufewaffer. curidl, adj., förmlid), int Stanglei» ftil; gunt ©eriditgţof gehörig, furia!. Curiâţii, s. m. pl., bie Sîuriaticr. cürie, s. f., bag Ratţaug, ber ©e» ridjtgfjof; bic Sîitrie. curier, s. m., ber reitenbe ©ilbote, furier; —, ber Gcilgug im ©iţeti» bafjutoerfebr. curî'lld, vedi: curend. curios, adj!, neugierig, fonberbar, feltfam, furiog;- —itâte, s. f., bie SJÎeugierbe; ©eltenţcit, Sht* riofitftt. ctirlă-verdc, s. f. (zool.), vedi: corlă. curm, a —â, —ât, v. a., unter» bredjen, abbredjen, auf£)Bren; ent» gtbcibredjeu; a’l —a. pre cineva foamea la inimă, bor Şuttger Üblidjfeiteu befomnten. curmâl, s. m. (bot.), ber Sattel» baum; —ă, s. f., bie Mattel, cunuârc, s. f., bie llnterbredjmtg, ba§ Slufljören. curmât, adj., tiefeiugefdjnitteu; ge» brodjett. curmătură, s. f., eine bon allen ©eiten etluag abfdjüffige ©ebirgg= ebene, ber SBergfattel. curmături curmătiiri. s.; f. pl, bte SSorrocţctt (bei ber ©cbitrt). curinejjiş, (curmeziş), adj., quer, fdjrâg, fcîjtef; de a —ul, über bie Ducr, Irciij mtb qucr. curm cin, s. n., b«Ş ©tiiddjcn; bag SSaţtfcil. cnnniiz, s. ni. (bot.), bie Eodjenille» ftaubc. curpätör, pl. —e, s. ■»., baŞ Sîubcl» brett. Clirpen, s. m. (bot.), — de pădure bte SBalbrcbc (Clematis vitalba), vedi: archit; — alb, bic $auu» rebe (Ampelopsis quinquefolia), vecji: viţă albă; bag ©eiSblatt, Jelängerjelieber (Lonicera sem-pervirens); — de munte, vedi: nepreasnic; —, bic SBciitranîe, Şppfcnranfe, Jhlrbisranfe. curpen-esc, a se —i, —it, v. r„ flettcrn, nnnben, ranfcit. cnrpcnire, s. f., baŞ Sîlettern, 9iaufen. curpeniţă, s. f. (bot), vedi: carpen de munte, curpenos, adj., raitfig, mit SRanfen DerfeŞeit. -curs, pl —uri, s. it., ber Sauf (bes 32afferŞ), Slblauf, Skrlauf, ©aitg, Umlauf; Sdjrgaug,SîurjuS; SîurS; bie 53afjit, 'Jienubnlju; —ul anului, ber gafyrgang; —ul banilor, ber ©elbutnlauf; —ul timpului, ber Scitumlauf; — de învăţătură, ber Sefjrgang, ScT)r= furS; —ul vieţei, ber ScbenS* lauf; —ul tergului, ber 2Jîarft= preiS. cursă, s. f., bie galle, ©djlinge, ber gaUftrttf; — de şoareci, bie SJJäufefatle; a întinde cuiva o —, jemanb eine Şatte ftetlen; a căde în —, in bie gälte gefjeit; —, bas SJÎăudjerferjdjen; bie ©üfjigfeit; vutcă de —, eine Slrt Siqueur; —, baS Stauten; — de cai, baŞ ţpferberemten. cursîir, s. m., ber am ăSettrennen ieilntmmt. - cusătoare 179 cursătiiră, s. f., ba§ ŞcrnuS* gerouncitc. cursiv, adj., flicfjcnb; scrisoare —ă, bie ffurfitifajrift. cursor, s. m., ber Säufer, Dîcnitcr. cnrtiigin, 5. bie SBcdjfelngcnttc. curte, s. f., ber Şof, Şofftaat; — de apel, ber Slppctlatton§f)of, bnS Dbcrgcridjt; — de casaţie, ber ®affatioitSf)of; — de conturi, ber oberfte SRcd)uungSf)of; — suprema, ber oberfte @crid)tSf)of; de —, Şof»; a face cuiva —, ben §of, bic Eoitr madjcit. cnrtedn, s. m., ber JgiSfliitg; —ă, —că, adj. f., jum Sof gehörig, §of». _ , curtcn-esc, a —1, —it, v. a., ben §of madicit, jetnaitb auf» inartcn, ifjm feine Shifroartung ntndjcn. curtenire, s. f., bic Sluftuartuug. curtenitor, s. m., ber Şofmadjer, Gourmadjcr; —, adj., fji)f(id), bienftferttg. curteşie, s. f., vec}i: curtoasie. curtesdn, (curfisân), s. m., ber Şiifling, §ofmaitn, Şoffdjraitâc; —ă, s. bie Sîurtifanc, üoruefjmc IBitfjlerin; Suftbiruc. enrtier, 's. m., ber 23örfcnagciit. curtoasie, s. f., bic SIrtigfcit, §öf= tidjfcit. curüiu, s. m. (zool.), vecli: coroiu. cnrül(ic), adj., furulifd). curvă, s. f., bie Şurc, ®irne, ba3 greubenmäbdjen; —, bie gebogene Sittie, Sîurbc. curvdr, s. m., ber §urer, Suren» jäger. curvărie, (curvăsărie), s. f., vedi: curvie. curv-esc, a —i, —it, v. a., fjuren, Uitfeufdjţeit treiben, ilitäud)t treiben. curvcsc, adj., —e, adv., Tjurcrifd), unjttdjtig, fdjlrclgerifd). curvie, s. f., bie Surcrei, ber Ef)e= brud). cusătoare, cnsăfore&sa, cusătorie, 12* 180 cuşbă- cusătiiră, s. f., vedi: cusetoare, cusătorie, cuserură. ciişliă, s. f., bic Sfcffeîftangc, Sacîcu* rute. cuşbdt, adj., geJrümntt, gebogen, cuşcă; s. f., ber St'âfig. cnscrie, (cuscrenie), s. f., bic S8er= fdjroânenntg. cusorişor. s.m. (bot..), bagSutigcn» Jrant (Pulmonaria off.), vedi: plnmânărică. cuscru, s. m., ber Mitfdjtoieger« Bater; —ă, bie ăRitfdjtriegcr» mutter. cuşcuş, s. n., eine ©peife cuts igirje rtnb ©djmalg. cdscntă, s. f. (bot.), vedi: mătasă, torţei. ensetodre, (cusetoredsă), s. f., vedi: cnsetoriţă. cnsctoric, s. f., bas 5Jîâî)terei-magazin, bie !Mf|terei. cusctoriţă, s. f., bie SKätjcrin, JJäbtcrin. cusctură, s. f., bie 9îaţt, ŞKafj» terci. ciişmă, s. f., bie Muţşe, ^elgmüjje, ©djaffeKmiigc; vedi: căciulă, ciîşniţă, s. f., bie ©ifenljütte, ber igodjofen. cust, a —â, —dt, v. n., leben, am Seben fein, bcftefjen. custdre, s. f., 33eftef)cn. enstode, s. m., ber Shtfiog. custodie, s. f., bie SEadje, Şaft. custodi-ez, a - d, — dt, v. a., 2Bad)e ţjalten, betriadjen. custură, s. f., bie abgeiiiiţjte 9Dîeffer= fütige, bag fdjledjte SKeffer. cusur, pl. —uri, s. n., ber Mangel, genfer; a găsi —uri, geîjler finbeit, îritifieren. cusiit, adj., genafjf; — cu aţă albă, in oie Shtgeit fatfenb. cuţ, s. m., bag igünbdjen; —u, interj., Sodntf für îtcine Şunbe. cută, s. f., bie gälte, cutdrc, pron., mand)er, gcwiffe. cutcudăesc, vecji: cotcodăcesc. cutcurig, s. m., vedi: bojeţel. ■ cutrier eilte, s. f., ber SBcţjftcin; ber ©djlief im SSrob; —, vedi: cută. cutez, a —d, —dt, v. a., luagcn, fid) erfüllten, fid) nnterftcl)cit. cutczdnţăj (cutczdrc), s. f., bie Sîitljuîjeit, ®reiftigfcit, SSecnteffeu» fjeit, bag SBagcn. cutezător, adj., Iüt)it, breift, Bcr= wegen. cuticiilă, s. f., bag Dbcr{)âutd)cn. cutie, s. f., bie ©d)ad)tel, Siiajfc, @d)ub(abe; — de copii, bieSfripţje, bag g-inbelljaug. cutioară, s. f., bag ©djcidjtetdjen. cuţit, pl. —e, s. n., bag Meffer; — de masă, bai Sifdjmeffcr; — de busnnar, bag Sîafdjeii* mcffer; — de cuină, bag Sîiidjen» mcffer; — de venat, ber Şirfd)= fönger, bag SBaibmeffer; — cu doue ascuţişuri, bag gtBeifdjnei= bige Mcffer. cuţitdr, s. m., ber Mcfferfd)micb. cuţitărie, s. f., bag Mcfferfdjmicb» fyanbloerf, bie Mefferfdjmiebe. cnţitdş.jj?. —e, s. n., bag Mefferdjen, gebermcffer. cuţitode, s. f., bag gicţmeffer. cutiliţă, s. f., vedi: cutioară, cutuie, s. f., ©toff aug Saunnooltc unb ©eibe. Cuţovlahi, s. m. pl., bie Majebo= romänen, Shiţsomladjen. ciitră, s. f., bie SHatfdjbafe; —, . adj., fcfjlau. cutreer, a —a, —dt, v. a., vedi: cutrier. cutrcumr, pl. —e, s. n., bag Seben; — de păment, bag Erbbebett. cutremur, a se —a —dt, v. r., beben, erbeben, gittern, erfdjüttcrt Werben. cutremurdrc, s. f., bag Gcrfieben, ©rgittern. cutremurător, adj., erbebenb, er= gitternb; veste—e, bie@d)auber* nadjri^t, ©diredengbotfdjaft. cutricr, a —d, —dt, v. n., fdjanern, gittern, fd)aubern, aitffafjreit; —, ţerumraufen, bnrdjlaufen; cutrierător — dabilez 181 | a —a pămentul, bic (Srbc bc» | reifen, bic ft'rcitj unb bic Quere l Ijeruntreifen. I cutrierätör, s. m., ber SIBcntciircr. cutricrătnră, s. f., bag aBenteuer» j Iirfje ŞerumtDauberit. cutropesc, vetli: cutrupesc. i cutropitör, adj., benudjteiib, ger* i ftörcnb, 51t ©runbc ritfjteitb. cutrup-esc, a —i, —it, v. a., in beit Srbgrunb ftiirjen, berfenfen; a —i o cetate, eine Stabt gtiitâttdj jcrftören;. a—1 o pădure, einen aBalb gânjlid) aBI)aitcn,beribitften. CliVCllinţă, s. f., vedi: cuviinţă, cuvenirc, s. f., bie ©eBitljr. cuvenit, adj., lua? fid) gcfiiifjrt, fdjidltd). ■ cuve'nt, pl. —e, s. n., ba3 23ort; bie 'Jicbe, bic ţprcbigt; bag ®er» fpredjeit, bic SBerfidjeruitg; ber ©rtntb, bie Urfndje; om de —, eilt SDÎauit bon SBort; a se ruga de —, unt bag SBort Bitten, {in einer SSerfamntlnng); a ’şi da —ul, feilt SBort geben, fein SBort berpfäitben, berfpredjen; din • — în —•, mörtlicf). ■ euve'nt, a — â, —ât, v. a. şi tu, reben, fţ>red)en, aiirebeit, eineSîebe ţalten. cuventdre, s. f., bie 9îcbe, Slurebe, 2(itfbrad)e. cuventätör, s. m., ber SKebner; —, adj., rebenb, berniiiiftig; fiinţe —e, bernüitftige SBcfen. cnvent-ez, a —d, —ât, v. a., vedi: cuvent, v. a. cnverl, s. n., vedi: tacâm, cuvertă, $. f., vedi: copertă, cuviincios, adj., jd)itf(id), fiiglid), anftänbig, rcdjt, BiEig. cuviinţă, s. f., ber Slitftaitb; bie Slnftänbigfeit, SBifligfeit; ©e» Biifjr; după —, aitgemeffen, nad) ©eBiifjr; cu —,. jd)icf(id), ge» Büljrenb. cuviinţ-ez, a —a, —ât,' v. a., vedi: încuviinţez, cuvine, a se —i, —it, v. impers., fid) fdjicfeu, gebühren; -mi se—, eg gebiifjrt mir, eg îontint mir 511, eg toirb mir 31t 5Ccit; se—, eg jdjidt fid), gebiitjrt fid), eg gcjientt; după; cum se —, Ibic eg fidj fdjicEt). mie eg jd)id(id) ift. ' cuvî'nt, cuvîntdre, cuvîntătiir, vetji: cuvent, cuventare, cuven-tător. cuviös, adj., fromm, gottegfurdjtig, eţrlbiirbig, aitbadjtig; anftmtbig; Cuvioase părinte ! Sod)tbiirbiger §err! (Slurebe ber ®î0itrî)e). cuvioşie, s. f., bie grummigEeit, ©ottţeligfeit; —a voastră! Qcuer §oiel; de — e, Samen*, damdr, s. n., ber Samaralad. damarinde, s. f., ber Efjatnarinben* bnum. Damdsc, s. m. (geogr.), SamagfuS. damdsc, pl. —uri, s. w., eine 2Irt geblümter ©eibenftoff ober Sein* loanbftoff, ber Samaft. damdscä, s. f., ber Snmaft. (lamascdn, adj., attS SamaSfttS. damaseltin, pl. —e, s. n., bic bamagsierte Slrbeit. damascliindt, adj., bamasjiert. dâmb —■ | dâmb, s. ti., vecii : dîmb. f! dambla, vecii: damla. :i damblagiu, vedi: damlagin. i damicelă, s. f., bng grâulctit. damişeână, s. f., ciitcSIrtbidcS ©faS. damla, s. f., ber ©d)tag, ©cţtng» ftuţi; — giu, adj., apopleftifd), ! jum ©djtagfhtfj geneigt, jj damil, pl. —e, s. n., vedi: daună. ! damnat, adj.-,berbammt. | damnaţiune, s.f., bteS3erbantmung. i damnos, adj., fcfjäblid), nachteilig, f Dann ul, s. m., ber Saitatbe; butea ; —dilor, baS bobenlofe gaß, gafj „'! ber ®anaibeit. Ij dănănde. s. f., bei' brolltge Eilt» jl fall, bte Sßoffe, ber ©treid). ij dănănă-6sc, a — i, —it, s. f., vedi: ’i däinäesc. ;i d’anlionlea, adv., hinterher. 1 d’ancälarele, adv., rittlings, j d’aneâ'telea, adj., a da —, fdjlot* | tern, fid) betrinîen. 1 ddnciu, (dancinc), s. m., ber QU i gennertnabe. I dandimd, s. f., ber Särnt, bag 1 broHige SBefeit; clopotul de —. ! bie Sliarmglode. 1 dăndăndc, s. f., vedi : dănănae. dăndăn-esc, a —i, —it, v.r., vedi: däinäesc. d’andodsele, adv., üerbrefjt, Der= Mjrt. Danemarca, s. f. (geogr.), ®öne= marf. danez, s. m., ber ®äne; —, adj., bäntfdj. ddngă, s. f., bns 93i'anbjeidjett Bei Steren. dangăt, s. n., bng ©ebimmel, <3Je= läute. ■ danie, s. f., bie ©abe, baS ©efdjenf. Danii], s. m., ®aniel. dänds; adj., freigebig, d’anpiciodrcle, adv., aitfredjt, ftefjenb. dans, s. n., vecii: danţ; — âht, adj., tangenb; —atör, s. in., ber Sänger; —ez, v. n.; vedi: dän-ţuesc. dărăcesc 183 danţ, pl. —uri, s. n., ber Sans; — pe frânghie, bie ©cittäugcrei. (l’ânte'i, adv., erft; cel —, ber dürfte. dantelă, s. f., bte ©piţscn. dantelat, adj., fpijjcnartig. dănţii-esc, a —i, — it, v.n., tanjeit, frofjfocfen. dănţuire, s. f., ber Säug, baS Sangen. dănţuit-6r, s. m., ber Sänger; —oäre, s. f., bie Sängerin.-danubian, adj., ®onau=. Daniibiu, s. m. (geogr.), ®umt6tu3. dăim-esc, a — i, —it, v: a.t fdjeitfeit, eine ©djenfuug tuadjcit. dännire, s. f., bte ©djenfitng; hârtie de —, bie ©djeufungS» ltrfunbe. dänuitör, s. m., ber ©eber, ©djeriJer. dâpăn, a dăpănd, dăpăndt, v. a., îjafpelu, abfjaîţjcfn. dăpăndre, s. f., bag §afţ)ctn. dăpănătodre, s. f., bie §afpct, ©arntmnbe, ©pitle. däpänätör, s. m., ber ©arntotnber. dăpănătiiră, s. f., bie Slbîjafpehtitg. ddper, a dăperd, dăperdt, v. a., rupfen, gnpfeit. dar, pl. —uri, s. n., bie ©abe, baS ©eţdjenf; bie Slnlage; în —, unifonft, gratis. ddră, (dar’), conj., aber, allein, bod), alfo; —’ aşa, fogteid), alfo; mie fo benit; —’ apoi. trms bann; —’ mi-te, hingegen, aber, dara, s. f., bie Sara, ber Slbgitg bom 2Saarengeroid)t. dărdl), pl. — uri, s. n., dărăbur-6se, v. a., dărălmţ, pl. -^-e, s. n., vedi: bucată, bucăţ-esc, bu- căţică; daraban, s. m., ber ehemalige fürft* lidje ShortüäcEjter. darabdnăj s. f., bie Sromniel. darabanele, s. m., vedi: toboşar, dărde, pl. —e, s. n., ber SBott» faititn; SîrâmpcI. dărăc-ese, a — i, —it, v. a., läm« .men, främpeln, îarbâtfrfjen. 184 dăr&citor- dărăcitor, s. m., boc SBSoKfmmpter, Sîarbcitfdjcr. daradâică, s. f., aftcŞ, ]’d)(cd)tcŞ ©efâfjrtc. dărâ'm, a — d, —;it, v. a., iticber* rcifieit, gerffören; foamea me —ă cu totul, id) fommc bor junger unt; — âre, s. f., bie ßerftöning, Sfieberrcif3ung; - ăttiră, s. f , bte Shtitte, ber ©djittt; ber SBinb* Britcf) int SSatbe. dărânât, adj., nörrifdj, ungeräumt, ţcE)(cd)t, bösartig; fajalffjaft, eigen* finttig; berborbeit. dărdp, s. m., bic 2Jîctafljtaitgc, S3arre. dărdpen, .a dărăpend, dărăpenât, v. a., gu ©runbe ridjten, ber* berbett, nicberrcifjen. dărăpenător, s. m., ber gerftörer. daravcre, s. f. pl., ba§ ©eţcpft, ber SSerîattf; Sie 9?ed)nuitg; a ave —i cu cineva, ©efdjäfte ţaben, fidj mit jemanb, gu fdjaffeit macţen. dârd, s. m., ber SKattlaffe, ©affer. ddrdă, s. f., ber 2Burffţrief3, Surf* pfeil, bie £>arţmne. dărdă-csc, a —i, —it, v. n., ülatfdjen, ftappcrn, fdjitjaţjen; brötjncn. dâvddlă, s. f., bie Sffa^ţjer, ba? ©efdjitmţş;—, s.m., ber©djrociţşer. Dardanclc, s. f. (geogr.), bie ®ar= baitellcn. dârddr, s. m., ber Sßfeilfdjüjje, §arţmitierer. dâ'rdoră. s. f., bal ©ettmî)!, ber Şarm, oaâ ©etiimmet; —a luptei, baâ Slampfgctoiiţl. ddre, s. f., ba§ ©eben; bie ©teuer, Abgaben, Kontribution; — de seamă, bie 53eranttDorhtng; SHe* jenfiott eittcS SSttdjcS; — de mână, bte SSotjIIjabenljcit. ddrie, s. f., vedi: peducher. Darie, s. m., vedi: Dariu. dărî'm, diMmatürä, vedi: dărâm, dărâmătură. Dariu, s. m., ®ariu§. - dăscăliţă dârlodgă, s. f., eine ţţScrfoit boit geringer SBcbeutung; ein Heiner, magerer SJÎcitfd); bie fd)(ed)te g-raiteuţierfou; bie ©djinbmäfyrc. dfirlog, s. w., vetli: dälog. dann, a därnid, dănmit, vetli: dărâm. dfirmun, s. «., ba§ 9J?ancrficb, grofje ©ieb; a fi trecut prin ciur şi prin —, mit allen ©albett gefdjmiert ţeirt. dărmotin, s. m., vetli: sudoarea calului. dârmoz, s. m. (bot), ber ©djucebatl. ddrnic, adj., freigebig, dărnicic, s. f., bic greigcbigfcit. darsenă, s. f., ba§ ®od. dâ'rste, s. f., bic 2BaIfntiif)le. dăru-6sc, a —i, —it, v. a., fdjeitfen, bcţdjcnfen,. beloţiteit, befeueren, dăruidlă, s. f., bag ©efdjenîte. dăruire, s. f., bie ©cfjenîung, 33c= loţjnung. dăruitor, s. m., ber ©eber, ©djenfcr, freigebige, dârvdlă, s. f., bie gebrauste, ge* riitgfiigtge ©adje; a face cuiva —. jemanbem Ungclegenţeiten Bereiten; cai de —, SSorfpantt* ţjferbe; boi de —, ţpadodjţen, Saftodiţcit. dărvăredlă, s. /7 bie SIBnitgung. dărvăr-esc, a —i, —it, v. a., ab* niiţjett. dârz, adj., fred), fitfjn, IjerauS* forbernb, unberfdjämt. dârzie, s. f., bie gredjţcit, Sîiifitt* ţeit, Uttberfd)ântiBeit. dascăl, s. m., ber Sefjrer, ©anger. dăscălenciu, s. m., ba§ ©djuî* meiftertein. dăscăl-esc, adj., Scţrer*. dăscăl-esc, a — i, —it, v. n., Seţjrer fein, einen ©ttjuKeţrer abgeßen; —, v. a., jemanb ab* fangetn.. dăscălie, s. f., bie ScfjrmeiftevfteHe. ba§ Sefjrmeifteramt. dăscăliţă, s. f., bie SeTjreriit. dat - cn» beriu. dătătură, s. f., bic ©abe; ber ©djtag. dat-6z, n —d, —dt, v. a., baS Saturn Bcifcţjcu, batiercu. ddtiml, s. f., ber '-üraudj, ©ebraudj, bic ©cioohutjcit, ©ittc.. dativ, pl. —e, s. n., ber Satib. datör, s. m., ber ©djitfbncr; —, adj., Jrfjutbig, bcrpftidjtet, ber» buitbeu; —, vendut, tief in ©djutbcn ftedenb. datordş, s. m., bet ©rîjulbncr. dator-6.se, a — i,— it, v. n., fdjutbig fciu, ju berbaufeu haben, datorie, s. f., bic ©djutb, bic SJ3flidjt. datorinţă, s. f., bic Şflidjt, ©djitf« bigfeit, Obliegenheit, SBcrpflid)» tuug. datömic, s. m., vedi: datoraş. dau, a «a, dat, v. a., geben, ab» geben, tjiugebeu, Ijercjebcu, toeq» geben, jdjcitfcn, erteilen, gutei» teu, mittcileu, barrcidjcn; a da ascultare, folgen, fotgfam fein; a da brânci cuiva, jemanb fort« jagen; — bunii, dimineaţa, einen guten DJÎorgcu tminjdjcu; — cep la bute, augapfcii; — ceva la lumină, bcrüffcutlidjcit, au ben Sag fegen; — în tipar, brucîcn Inffcu; — cuiva călcâie, jemanb Ibojn ftarî antreibeu; — cuiva o gură, jemanb füffcit; — gură, dau 185 fdjreien, taut rufen; — se pri-ccapă, ju bcrftetjcn geben; — de mâncare, ju effcu geben; — de lucrn, ju tţuu geben; — de scire, benadjridjtigcn; — drumul cniva, entlaffeu, fortjagcn, ben SSeg roeifen; — foc, geiter aitlcgcn, iu SBraitb ftetfen; — în altă parte, einen anbern SBeg eiujdjlagcu; — în mână, în seamă, ctnţjânbigcu, übergeben; — împrumut, Iciljeu; — legi, ©cfeţje botfchreibcit; — mâna, bie Şaitb reidjen, fief) ber» (oben; — năvală, auf cttoag log» ftürmen, angreifen; — ocasiune, Slitlajj geben; — pace cuiva, iu griebeu tnffcit, 3htl)c geben; — pinteni calului, bag $fcrb an» treiben, aufţjorncn; — pre cineva afară, pe uşe, jeinanb îjiitaug» ftofjeit, aug bent Şaufe jageit; — de gol, betraten, blofjftellcn; — ceva jos, uiebcrreifjcn, ţerab* nehmen; — pe faţă, eS runb fjcrausfagcit; — pe bani, utn ©clb fcilbieten; — pre cineva prin tîrjr, jemanb ing ©erebe ber Scutc bringen; — vină cuiva, bcfdjulbigeit; — tonul, ben Son angebeu; — voie, erlauben, be» hmtigen; — socoteală, Sîcdjuuitg abtegen, 3îedjcitfd)aft gcbeit; — semn de vieaţă, Sebcuggcidjen bon fid) geben; —, v. n., ftojjen, anftofjcn; — înainte, bortoiirtS* gcîjen; — înderăt., înapoi, gu= rfidgicljen, jurficîfaf)teit, riid» roärtS gehen; — în drum, auf ben ÎBcg fomntcn; — cu capul de păreţi, mit bem îfoţif toiber bie Sffiauo rcituen; — cuiva presto degete, jemanbein auf bic Singer flopfcit; — cuiva preste urechi, jcmanb hinter bic Dhrcn fdjtagen; — cu nasul do păment, mit ber 9?afc auf bic Erbe fallen; — c.u petri, mit ©teilten toerfeu; — din picior, — cu piciorul, mit bem gitjje fdjlagcn, angfdjtagcn, ftam* pfen, recgibcrfen; — cu sabia, mit 186 dăulat — de bem ©übel Ijnuen, ţdjtagcn; a — cu puşca în cineva, auf jemattb fdjiefjen; — cu bobii, wafyrjageit (au§ Soljitenförnern), Sîarteitauf» ţdjtagen; — fuga, bie fţludjt er« greifen, laufen; — în ceva, ge= raten; — în pecat, eine ©ünbe begehen, fiinbigcn; — îtr’o baltă, in eine Sföaffertatfie geraten; — de bani, gu (Selb fommen; — de ceva, treffen, finben; — de fund, ben S3oben erreichen; — de pericul, in ©cfaţr geraten; — 4* preste di, eilten Sag um bett attbern Be’rgcţen laffett; — din umeri, bie 2Icf)fc(it gudeti; — din gură, rufen, fdjreten; — împrumut, borgen, teifjen; — în apă, in§ SBaffer faßen; — înnot, fdjwinimeit; —jos, nieber* fommen; — în genunchi cu rugăciuni, fitfsjäUig bitten; — pe moarte, bi§ auf ben Sob fämpfen; preste ceva, an» ftofjen, umwerfen, auf etwas ge= raten, Berfatfen; — preste inimici, auf beit ţŞeinb ftofjen; —, aufgeţen, Tjeröorfprie^eu; un drum dă într’altul, cin SGBeg miiitbet in eilten anbern ein; ferestrile dau in (asupra) gradinei, baS 3tmmer fot ^ie 2ht§fid)t auf beit ©arten; a se —, v. r., fidj geben, fjingeBen; — jos, fierunterfteigen; — de ceva, fid) für etwaâ auSgeben; — înlături, auf bie ©eite gefjen; — învins, fid) ergeben, fjingebett, ftd) unterwerfen;—la beutură, fid) bem 2/runfc ergeben; — la o parte, fid) gurüdgiefjen; — mai încolo, weiterrMen; — pe ghiaţă, ©djlittfdjufjlaufen, glitfdjen; a’şi — ostăneală; fid) âMţe geben, fid; bie SDHiţe neţmen; a ’şi — cuventul, feilt SBort gebett, Ber» tyredjen; a ’şi — vieaţa pentru ceva, feilt Sebcit oţifent; a ’şi — în petec, fid) btofi fteHen; a ’şi — sufletul, beit ©eift aufgebeit. (lăiildt, adj., nicbcrgefdjlagcu, fraft» Io?. dănl-6z, a sc —â, —ât, v. n., Bou Kräften fommen. (lăutul, s. f., ber ©djabeit, D7ad)tci(, aSerluft. (lăunăcids, adj., fdjăblid). daun-cz, a —â, —ât, v. a., ©djabeit benirfadjen. dăunos, adj., furdjteiiiflßfjenb. (lanrit, adj., vedi: aurit, d’avâlma, adv., im gangeit ttitb großen; funterbunt. davalinsiş, s. m., ber SJÎitBefijjer. davalinăşic, s. f., ber 9JtitBefijj (eines freien S3auentgute§). David, s. m., ®abib. (le, interj., vedi: dec. (le, prep., bon, au§, gu, um, Bor, feit.; — abea, faum, fdjwer, fdjwerlicf); — casă, §au§»; — aceea, baritm, beSWegen, beSfjalB; — aici, baraus; fjiefig; — aci înainte, bon mm att; — acum, bon nun ait, f)iitfort; — adins, cu —, borfăţjHd), mit Şleig; — afară, aufjerljatb, auswärtig; — aiurea, anberâwofjer; — ajuns, genug, fjinreidjeitb; — alăturea, feitwartS, abgelegen; — altădată, ein anberesmat; — alungai, ber Saitge naă), cutlaug; — amăruntul, ftiidweife; cu — amăruntul, untftânblidj, auSfüfjrtidj; — ântei (d’ântei), erftlid), glierft, anfangs; — apoi, Ieţjt, jüngft; tiiua — apoi, ber jiingfte 5£ag; d’apoi, cum nu. warum nidjt gar! —aspinarea,aitfbem3?iicfen; — a umerele, auf ben ©futtern; — aproape, in ber 9?âl)e, nafje, auS ber SMlje; —asupra, oben, oberhalb, über; — atunci, feit» bem;— aval(o)ma,burd)eiitanber, untereittaitbcr; — când, feit Wann, feitbem; — cât, alS; numai — cât, fogleid); — cu, feit; — cu diua, bei SageSauBrud); — cu noapte, nadjts, bei 9?ad)t; — cumva, Wenn etwa; — eri, feit de a — decadent 187 geftern; — seară, fjeute Sfbcttb; . — cât? trie groß, Inte fang? — cât. e butea? wie biet entljäft ba§ gafj? — câte ori, wie oft? fo oft; — fi'ică, supărare, bor fjitrdjt, bor Summer; — jos, unter, niebrig; —la, boit; — loc, biirdjauS; — pe aici, aitâ biefer ©egeitb, boit îjier; — mâncare; baS ©ffeit, pm Effen;— mijloc, mittelmäßig; — nimica, nidjts Wiirbig, nidjt3uuţ}ig; ;— obşte, genteiittglid); — odată, auf einmal; — omenie, eljrlidj; — a potriva, gteid), âljitlid);— prisos, iiberflitfjig; — rînd, gemein; — seară, ţeitte Slbenb;— tot, gânjlidj; — treabă, redjtjdjaffeit, bieber; — unădi(le), neulidj; — vale, ftrontab;— frunte, bor» neljm; — geaba, îtmţouft; .— grabă, fdjneU; — dimineaţă, geitig frftf); — faţă, gegenwärtig; — vreme, frilţgeitig; ;— vreme ce, ba, inbem, weil; —curend, itnlangft; — de mult, feit lange; — desubt, unter; — serăcie, auâ 2trmut; — unde, woljer? — voia sa, au§ eigenem Slntrieb’; — nu, wenn nidjt. de a, prep., jur SSegeidjmtng ber Bewegung nadj einer Sîidjtung .ţin; au§ einer fRidfjtimg. ţer;— casă, bom Jgaufe;: — dreptul, gerabe, gerabejit, unmittelbar; — înderatele, berfeîjrt, berbrefjt; — mână, au§ ber Şanb; — pururea, immerwaîjrenb; — nna, tot —: una, ftetg, attejeit; — rîndul, ber SReiţje nadj; , gitr Sejeidjnung in Stitiberfpieleu; — baba oarbă, ba§ 58erftecfenfţ)iel; — berbeleacu, fopfiiber; —, bor JufinitiDen, ftatt be§ eiufadjen. a; — face, git madjen, um ju madjeit. deâl, pl- —uri, s. n., ber §i'tgel, 33crg. deâpăn, v. a., vedi: dapăn. de aproapele, ■ s. m., ber Dîâdjfte, iVtttnicnfd). de aruptul, adv., — capului, îoţtfiiber, fopftoâ. debdre, vedi: debarchez. debarcader(ă), s. n. şi f., ber Sanbungâplaţj. debaredre, s. f., bte Sanbitng, 2ht§= fdjiffung. ■ debarch-ez, a —ă, —iit, v. a., aitâfdjiffen, auMaitben; —, v. n., lanben, ană Sanb fteigeit. del)dtăj s. f., vedi: desbatere. del)at-ez, vedi: desbat. debeldtor, s. vi., ber SBejwhtger. debel-ez, a —a, —ât, v. a., be= swingen, iiberwinben, ■ befiegen. dfibil, adj., fdjmnd), îraftloS, matt; ; —itânt, adj., fdjwâdjenb;.—itdt.o, •s. f., bte Sdjwcidje, Sdjwâdjuug, .. (Sntfräftmtg. debilitez, a —a, —ât, t>. a., fdjWädjen, entJräften, ermatten, de binevoitor, adj., wotjlwollenb. debit, s. ii., ba§ ®ebet; ®ebit;.—, bie S8er!auf3fteHe, ber SSerfdjteifj; baâ SSei'îaufâredjt; — de tutun, . bic îabaftrafiî. debitdnt, s. m., ber SBcrfdjletjjer. debit-cz, a —â, —ât, v. a., ber» fdjîeijjen; ttt§ ©djulbbucf) fdjrei* ben. • . '. dcllitör, s. m., vedi: dator, deblocare, s. f., ber ©ntfajj einer ■ geftung. debuşeu, s. n., ber Stbfaţj (einer Sffiaare), ba§ 2Ibfaţţgebiet. debnt, pl. —uri, s. n., ba§ crfte Sluftreten. .: debntdnt, s. m., ber ®ebutant. debnt-ez, a - â, — ât, v. n., put erfteit 9Jîa(e anftreten, fid) fjören Iaffen,: bebutieren. dec, interj., nun, nun woljl. de-cdd, a — căde, —căten, îâţifen. -decajxkl, s. m. (zool.), ber jeţn» fiiţiige MoIIuSf, Sinteufifd). decasildMc, adj., jeţnfilbig. deeâ't, conj., mie, citö, nur; numai —, ben Slugenbtid:, auf ber ©tcHe. deeiitir, s. n., ber ©lang (beg SEitdjcS). deeă'tră, adv., bon Seite; —olaltă, augeinanber. de ce, conj., marum; je niefjr. decedat, adj., vedi: reposat. — decisiv decemvir, s. m., ber gefjnfjerr, SSejembir; —ât, pl. —e, s. n., bie gcjjnerljerrţdjaft. decemvrie, s. m., ber ®ejember. deceniu, s. n., bag 'Sejenuiitm. decent, adj., moţlanfianbig. decenţă, s. f., ber Sluftanb, bic 5Bo|tanftânbigfeit. decentralisdre, s. f., bie Entâieţung ber in einer §aub bereinigten ©taatSgematt. decentralis-6z, a —d, —ât, v. a., ber bereinigten Staatsgewalt ent» gieren. decepţitine, s. f., bie £äuf(f)ung, ber 33etrug, bag §intergel)cn. decern, a —d, —dt, v. a., erteilen, deces, s. n., ber EobeSfaK. dechemvrie, vedi: decemvrie, decliilin, adj. şi adv., befonberS, unter) cfyicben. deci, conj., alfo, folglicf), bemnad). decid, a —e, decis, v. a., ent» fdjeibeit; a se —e, v. r., fid) ent» fd)Uefjen, fid) entftfjeiben. decidetör, adj., entfdjeibenb. decifr-ez, a — d, —dt, v. a., ent» giffern. decigrdm, s. n., baS Segigramnt. decilitru, pl. —e, s. n., ber jeljnte Seit eineg SiterS, Sejititer. decimal, adj., calcul —, bie ®egi» matredjnung; frângere —ä, ber Sejimalbrud). decimare, s. f., bie SluSţebung beS äetjnten MauiteS, Sejimierunş. decimetru, s. m., ber jefynte SCett eines Meter, SDejimeter. decim-ez, a —d, —dt, v. n., ben gefţnten Mann auStcfen, nieber» fdjiefjen, bejimieren. decimled, adv., jenfeit. deciocolez, vedi: desciocolez. decis, adj., en’tfdjiebeu; vedi: ho-târit; —, s. n., ber S3efdjeib. decisinnc, s. f., bie Eutfdjeibung, ber SHeajtgfprudj, 33efd)eib, 2tuS» fpritd), bag Urteil, decisiv, adj., entftfjeibenb, ab» fpredjenb. decisoiiu • decisörin, adj., culjdjeibeitb. declam, a —d, —dt, v. a. şi n., . öffentliche Sieben tjatten, bor». tragen, beffamieren. declamaţiunc, s. /., ber öffentliche SSortrag, bie ®eftamation. declamat or, s. m., ber Sfiebiter, Sßruitfrebiter. jj declar, a —d, —dt, v. a., erftäreit, || nusbrücfcit, bartf)uit, ernennen; ;j angeben; a —a cuprinsul unui jj pachet la postă, ben Jjutjalt eineS il SţSacEetâ aitgeben; a —a pre cineva ij stăpân, jemanb gitm Şernt über ri eiroaS ernennen; a —a resboiu, \ ben Krieg erftären; a se —a v.r., ftdj aitafprccfjen, ftd) erîtâren; fid) | geigen, _ au§bred)en (bott einer i Kranîfjeit); a ’şi —a: voinţă, jj feinen SBiflen gu ’erfeniien geben, îj declarare, (declaraţiune), s. bte Gsrffäruitg, Slusfage, Eröffnung, declarat, adj., erfläri, offen, declarativ, adj., eine Srflärung ' entljattenb.... declaratörin, adj., eine ©rflärung abgebettb. declasat, adj., beltaffiert. declas-ez, a — d, — dt, v. a., be^ îlaffieren. declin, a —d, — at, v. a., ab» änbern, beflinieren; —, ablefjnen, abttefjmen, abtnärtSneigen, gu (Snbe neigen, abtueidjeit; a — a dela sine răspunderea, bie S3er« anttoortuitg ableljnen; a—adela sine onorul, fid) ber Eţre ettna§ getfjan gu f)aben entfdjtagen. declindbil, adj., abänberltd). declinare, (declinaţi iinc), s. f., bie Sl&änbentng, SSefHnation; —, bie 2Ibweid)ung, Slbfeljnuttg. decöct, pl. —uri, s. n., ber Kräuter» tranf, ba§ SBefoft. decolordnt; adj., entfärbenb. decoloraţiune, s. f., baä ©nt» färben. decolor-ez, a —d, —dt, v. a., ent» färben; a se—a, v. r., fid) ent* färben, bie gar&e berlieren. — deculez 1S39 dccoltdt, adj., mit entblößter 58ruft; haină —, an§gefd)nittene§ Kleib. decolt-ez, a —d, —dt, v. a., ait§» fcEjttcibett (eilt Kteib an ber Söruft). decomposifinne, s. f., bie Verlegung, Serfegung, Sluflöfuitg, Sergtie» beruug. decompün, a —e, — compüs, v. a., gerlegeit, gergliebern, gerfejjeit, auflöfen, gerteilen; a se —e, v. r., in gäulitis geraten decompünere, s. f., bie Serleguitg, ^ergtieberung. de cornün, adv., gcmeiitigltd), für geraöfjitfid). deeoncert-ez, a—i; —dt, v. a., in SSerIegent)eit bringen, au§ ber gaffuitg bringen, decopi-ez, a—a, —dt, vedi: copiez, decör, pl. —uri, s. bte $ierbe; bie Söergteruitg. decorare, s. f., bie Sßergierititg, Odorierung, decoraţiiine, s. f., ba£ ©fjrcitgeidjcn, ber Drbeit, bie SBergierung, $e!o» 'ration. decorativ, adj., beîoratib, $it|ţ». decorator, s. m., ber Sţeatermafer, SDelorateur. decor-ez, a —d, —dt, v. a., ber« gieren, nufţmţscit; jemanbem einen Drben erteilen, beforieren. decredit-ez, a —d, —at, v. a., vei^i: descreditez. decrepit, adj., gefriitmitt bomSTIter, abgelebt; —lidine, s. f., bie §in» fäHigleit. _ decresc, a —e, —nt, v. n., ab« nehmen. decrescere, s. f., bie Slbitaţme. decret, pl. —e, s. n., ber SSefdjhifj, ©rlaß, bieSBerorbmutg, ber3îed)t§« fprud), 2IitSffmtd). decret-6z, a —d, —dt, v. a., be« fdjtiefcen, berfiigen, berorbnen, feftfegen, befretierett. deculdt, adj., Ieitbenlaţm; er» fd)Iageit, enthauptet, decul-ez, a —ä, —dt, v. a., läfjmeit, freugtaîjm machen. 190 de cumva de cumva, adv., menit etma, falls, de cure'nd, adv., [eit Sturjcnt, uu* längft, jüngft. decürg, a —e, — enrs, v. n., ab» laufen, ţerabfticfjen. decurgere, s. f., bag Slblanfen. dccune, s. f., bie ®efurie. decuriön, s. m., ber ®efurioit, deciirs, s. m., ber SSerlauf, SIb« lauf; în —ul anului, int 58er» taufe beS QaljreS. decursiv, adj., itacfiträglicf)-deddl, s. n., vedi: labirint, dedare, s. f., bag ©emöljnen, bie ©emoîjnîjett, ©eţiflogentjeit. deddt, adj., gemöljnt, geiibt. dedau, a se deda, dedat, v. r., fief) gemöljnen, fidj angemöfjnen, fid) fdjidett. de de niült, adv., feit lange, feit langer Qeit, bor feiten, de departe, adv., weit, entlegen, weither, öott fern, de desubt, adv., unter, unterhalb, öon unten, dedeţei, s.m. pl., vedi: dădăţel. dedic, a —d, —dt, v. a., wibmen, gixeigiten; a se —a unui lucru, fid) ganj einer (sadje îjingeBen; btefelöe eifrig Betreiben, dedicare, s. f., ba§ Sßibnien, bie Sßtbnutng. dedica ţiunc, s. f., bie SBibmuitg, Queignnng, ®ebifation. dedicatöriu, adj., eine SBtbmung enthaltene -de dimineaţă, adv., früh, beS SWorgettg. de dinjos, adv., bon unten, bon untenher, de dinsüs, adv., oberhalb, bon oben. dediţei, vedi: dădăţel. deduliMz, a —d, ’ —dt, v. a., Balbieren; etwas unterlegen, dediic, a —e;—das, v. a., herab» leiten, abletten, folgern, [diließen, Verleiten, deducere, s. f., bte SIBfeitnng. dedncţii'me, s. f., bie golgcruttg, — defensor SSeweiSffiţntng, ^Darlegung, ®e* buftion. ■deductiv, adj., abteitenb, folgentb. de dülce, adj., bucate —, Q-Ietfdj» [ţjeiţen (im ©egenjaj} ju ben ga* ftenfoeifen); di —, ber gleifdjtag (im ©egenfaţj jum gaftentag). dednlc-esc, a se —i, —it, v. r., an gebotenen Safttagen gleifd) effett, fid) an etwas gemöBttett. de-fdim, a — făimd, — iaimat, v. a., tabeltt, berleumben, fdjntâţen, rügen. defäimdre, s. f., baS Sabeln, SSer» leumbeit. defăimător, s. m., ber Sabtcr, SSerlenmber; —, adj., öerleitm* berifd). defalcaţiime, s. f., vedi: scădere, defalcli-ez, a —ä, —dt, v. a., vedi: scad. de faţă, adv., gegenwärtig, ju* gegen, Borţanbeit; fiinţă —, baS ©egenmârtigţein. defavor, pl. —uri, s. n., bie 9Jtift= gitnft, Üngunft, baS ®îifjgefd)icf; în —ul cuiva, ju jemanbeS ŞRadjteit. defavordliil, adj., ungiinftig. defecaţitine, s. f., bie Entleerung, defect, pl. —e, s. n., ber Mangel, gehler, baS ©ebredjett; — organic, bag ©ebredjen an einem SÎBrperorgan. defecţiune, s. f., baS Skrlaffen, aiitStreten (auS einer Partei), defectiv, adj., verb —, baS mau« getfjafte geitmort. dcfectiiös, adj., mangelhaft, un= boflftäubig; —itdte, s. f., ber SKanget. defend-iSz, a —;i, —dt, v. a., ber* teibigett, bejdjüjjen. defensitine, s. f., bie Serteibigung. defensiv, adj., SSerteibigungS*. defensivă, s. f., bte ©cgenmeţr; în —, im SBerteibigungSjuftanb; a lua —a, fid) tu SSerteibigungS* Şuftattb fegen, defensor, s. m., ber SSerteibtger; defer — matrimonial, ber SScrteibiger in EtjefdjeibungSangctegcnljeiteit. defer, a —i, —it, vedi: confer, deferenţii, 5. f., vedi: condescendentă. defetea, adv., bergeBtid), umfonft. delieit, pl. —e, s. n., bie fyeî)I= jummc, ba§ Sefigit. de-fig, a — fige, —iipt, v. a., feft» fegen, feftftetten. defigere, s. f., bag geftfegen. delilcn, s. n., ber (Sngpafj, bag Sefilee. delil-6z, a —a, — ât, v. n:, ăJinnn fiii SJlann aitfmatfdjietcn, be» Stieren. n-esc, a —i, —it, v. a., elitären, aenau Beftimmen, utnfdjreiBen. definit, adj., entfdjieben, abgemadjt. definiţitine, s. f., bie Grîfârung, Definition, definitiv, adj., entftfjcibeub, be» finitib. defipt, adj., feftgefeţjt, feftgeftettt. deflorâre, s. f., bte Entehrung (eines SJiäbdjens). deflor-esc, a —i, —it, v. n., ab« blüfjen, berfitütjeit, bertoiitern. deflor-ez, a —d, —dt, v. a, ent» . eljreit (eine Jungfrau), deflorire. s. f., baS StBBIiiîjen, SSerbtiiţen. deform, adj., deformitdte, s. f., vedi: diform, diformitate, deform-ez, a —a, —dt, v. a., ber» unffalten, entftelten. defrand-ez, a —d, — ât, v. a., betrügen, de frunte, adj., borneljtn, borjügtid). defterddr, s. m., tiirîifdjer ginanj* minifter. defunct, adj., vedi: reposat. degajat, adj., enttbidjen; frei, dcgaj'-ez, a —a, —ât, ». a., frei madien; frei Werben, de geaba, adv., nmfonft, bergeBeng. degenerdre, s. f., bag Sntnrten. degenerat, adj., entartet, degeneraţiune, s. f., bie Entartung, Slusartung. —deh 191 degenereseonţă, s. f., bag S8er» fontnten, bag SBeriiimnieru, ber Suftanb ber SBcrfümnierung. degener-ez, a —â, —ât, v. auS» arten, entarten, fd)îed)ter werben, fid) berfd)Iiminern. deger, a —d, —dt, v. n., frieren, erfrieren, gefrieren, degerdre, s. f., bag Erfrieren, ©efrieren. degorătură, s. f., bie groftBeuIe. deget, pl. —e, s. ii., ber ţjinger; — la picior, bie $elje; —ul cel mare. ber Saunten; —ul arătător, ber Seisefingcr; de m — de lung, einen Soll, einen ginger breit; a numera pe —e, an ben gingern aBäätjlen; —, (bot.), vetji: golomoţ. degetdr, pl. —e, s. n., ber ginger» Şut; —, (bot), ber gingerfyut (Digitalis purpurea); — galben, vedi: näpästrocel, ţiţa oiei. deget’ariţă, (degetăriiţ), s. f., bag vllpengtöddjen (Soldanella alpina), vedi: potiraş. degeţe'l, s. m. (bot.), ber ginger» gut (Digitalis lutea); vedi: de-getar galben, degetat, adj., gefingert, finger» förmic;. deghis-ez, a — d, — dt, v. a., üer» îleibcn, berBergen. deglntiţiune, s.f., bagS3erfd)tiugen. de grabă, adv., frfjnett, -gefdjltunb, eitig, ţurtig. degradare, s. f., bie JperaBwiir« bigung. degradaţiune, s. f., bie Sl&fegung, SBegrabientng. degrădăttir, adj., entwürbigen&. degrad-ez, a —d, —dt, v. a., ab» fegen, entfegen, Ijerabfegen; Ijer* ■ unterfegeit; begrabierett; —, er* niebrigen; a se —a, v. r., fid) ljerabwürbigen. degresiune, s. f., vedi: digresiune, degüst, a — d, —dt, v. a., foften; berfoften. doll, interj., vedi: dec. 192 dehiscent- deliiscent, adj. (bot.), auffpringenb. (le ici, adv., piefig, boit ţi er, baraitg. de împreună, (d’impreună), adv., famt, ncbft, gngteirf). dcism, s. m., ber ©laube an ©ott, ®eigmug. dejd, adv., fdjott. dejä, s. f., ber gitBct. dejccţiune, s. f., bic ©ntleerung-dejöc, a —â, —ât, v. a., ber* eitetn. de jos, adv., unter, niebrig; üon unten ţer. dejiidec, a —â, —ât, v. a., ent--fdjeiben, ein Urteil fätfen. dejiidecäre, s. f., bie SIburteitung. dejug, a —â, —ât, v. a., eutjodjen, abjodjen, bom 8od)e abtyannen. dejüu, pl. —uri, s. bag griiîj» fttid; ve(}i: prândişor. dejiin, a — ä, — at, v. a., friilj* ftudett. dejunäre, s. f., bas grütjftüden. dejun-ez, a —ä, —mengltdje grcttbe. delict, pl. —e, s. n., bag S3er= Brcdjen, bie Übeltat, ber grebet. delii, s. m. pl., tapfere SReiterfdjar bon eîjeniafg, reitenbe Seibroadje. delimitaţiune, s. f., bie Untgren» jung, S3efiţrân!uitg, ©infdjrân» îunp. delinut-ez, a —â, —ât, v. a., unt* grenjen, bie ©renjen beftitnnten, einjdjrctn!cit. delincuent delincndnt, s. m., faer S3erbredjer, sJJHffetţâter. delinedre, s. f., bag ©fiäjiereit ejneg ©egeuftanbeg. delir, pl. —uri, s. n., bag Qrre» rebeit, ber SBaljutmţj, SBafjnfiitn, bic Dîaferet, ©qjtuärnierei. delirant, adj., rafenb, umtjntmgig. delir-cz, a —d, —dt, v. n., irre» rebeit, rajeu, toben; fdjlüärmcit. deliii, adj., mutig, tapfer, füf»u; om —, tOîanit bon tjeiöorragenber ©teflitug. delnic, adj., rein, f)iibjd), au?» •gcfudjt. delnicie, s. f., bie ©auberfeit, $ier= (iebfeit, Stuftäubigfeit, ©tegauj. dclniţă, s. f., ein 9Idergnuib, bag ©rbjod). delniţioâră, s. f., ein fleiucr 3(rfcr. de löc, adr., gfeidfj, alfog(eid), ba(b, atfobalb, auf ber (Stelle, burd)» au«. deloc-ez, d — d, —dt, v. a., »er* fcjjeu, eutfegeit. deiös,(dclurös), adj., Ijiigeüg, bergig, deltă, s. f., bag augefdjroemmte flaub au einer ghiftmitnbung, bag 3)e(ta. delted, s. f., bie ©ibifdjfalbe. deltoid, pl. —e, s. bag Scltoib, 2)reiecî; —, adj., breiectig, iu 3'orni eiueg ®e(ta. deluciddre, s. f., bie. ©rflciruug, Gsrtäutcritug. dclucid-ez, a —d, —dt, v. a., er» ftäreu, erläutern, cingeţenb er» örtern. deluleţ, s. n., vedi: deluţ. doliing, a se —d, —dt, v. r., fid) eutfcrucu. delnngdt, adj., laug, aubaucrub; t.imp —, lauge Seit.. delnng-csc, a —i, —it, v. a., »er» läugent, iit bie Säuge fdjiebett. delung-ez, a —d, —dt, v. a., ber» fdjic6en, cutfentcit. deliiţ, pl. —e, s. w., bag §iigeltf)eit. dclnvidl, adj., vedi: diluvial, dellivill, s. m., vedi: diluviu. Barcianu, Dicţionar. - democrat 193 demagog, s. m., ber SBotfgfiifjrer, demagog, demagogic, adj., bcmngogtjtf). (lcmîigogie, s. f., bte SRegicritug ber SBoIfgpartei; bag Semagogeu» mefen, bic bcmagogijtfjeit Uni» triebe. de mâncare, s. f., de mâncat, s. «.,.bag Gcffeu; a face —, bag ©ffen bereiten, deinâ'nd, a —d, —dt, v. a,, be» fctjlen, auorbnett, gebieten, er» forberu. demâmldre; s. f., bag SBefeţten. demamlaţiune, s. f., ber Scfeljt. demarcare, s. f., bie SBegreuguitg, Uingreitâitug; linie de —, bie ■©reiiäünie, ©djeibcliuic. deniarch-ez, a —â, — dt, v. a., 'beşcidjuctt, abgrcujeit, umgreuäeu. demasc, (deiiiascli-ez), a .—a, — dt, v. a., bic Saroc abjicljcu, eitt= (amu. deindnt», s. f., ber llubcrftaitb. dcinei'it, s. n., bic Sîerbienftlofig» feit. demers, pl. —uri, s. n, ber ©djritt; bag SBcrfafjreit. de mij loc, adj., niitteünäjjig, 9Jlitte(». demiiiţ-esc, a —i, —it, v. a., vedi : desminţesc. demisionat, s. m., ber J8erab= fd)iebete, aug bem SfmttSntlaffene; —, adj.,. berabfdjiebet, entlaffcit (beg Sienfteg). demisionez, a —d, —dt, v. a., eutlaffen, bcrabfdjiebcu, bextr» lauben. demisiiine, s. f., bie Slbbanfuttg, 2(mtcgeuttaffuug; ber Urlaub, îlbfdjieb; a ’şi da —a, feine ©ut» laffting ciureid)cit. demit, a —e, demis, v. a., vedi: Uimit. demnj adj., luiirbig, wert, demnitar, s. m., demnitate, s. /... vet}i: dignitar, dignitate. demoazelă, vedi: domnişoar.ă. democrat, s. vi, ber SSoffgfrettub, Scmi'frat. 13 democratic — denunţare 194 democratic, adj., BolfStiimlidj, be* mofratijd). democratic, s. f, bie 33olf3l)err* fdjaft, ®emofratic. demoddt, adj., aus ber Mobe ge= fommen. domolire, (denioliţinne), s. f., bas Sftieberrcißcu ciitcr Mauer, demon, s. m., ber îcufel, ®âmou. demonetis-ez, a — îi, —al, v. a.,; enttuerteu. demonic. adj., iexifHftfj, bämouifd). demonis-ez, a —â, — at, v. a., bămonifiereii. . . demonstrare, s.f., bie Darlegung, ®cmonftriernug. demonstraţiune, s. f., ber SBemeiŞ, bic SSejcugung, Darlegung; bie Sebroljung; Sorlefung mit ®e* numftratiouen (au§ ber 33otanif, 3ooIogie, (Sfjemie îc.) ; a face — contra cuiva, gegen jemanb jcinc Mißbilligung bitrd; 2)emouftra= tioncit äußern, demonstrativ, adj., . anjeigenb, itberäcitgeub', beiueijenb; bebro* fjenb; pronnme —. nnjeigenbeg giirinort. demonstrdtor, s. m., ber S3ch)ei§= fitţjrcr. , demonstr-ez, a —;i, —ât, v. a., beiueifcn, bnrtljuu, barlegen; [eine Mißbilligung äußern, demont-ez, a — d,—at, v. «.,.au§= einaitber nehmen (eine Mafdjine). denioralisdre, s. f., bie (Sntfitt* lidjuitg. demoralisaţiiinc, s. f., bic ©itten* Bcrberbnig, ®emoralifation. demoralis-ez, a —d, —dt, v. a., Berberbcn, entfittlidjen, betnora* lificrcit. de mnlt, adv., lange, längft, lauge f)er; —e ori, adv., oft, BiclntalS. dendr, s. m., bie fleinc Miinje, ber . Senat. denaridt, s. n.; SßroBiant. denatnrdt, adj., entartet. denatar-6z, a —d, —dt, v. a. şi n., bie Sîntur Beränbent; cntftellen, Bcrbretyeu; 0111 —at, ber Ber* borbenc, entartete Mcnfd). dendrit(n), s. m. şi f. (miner.), ber Söaumftcin, ®enbrit. dendritic, adj., benbritifrfi. deneg, a —d, —dt, v. a., Ber» loeigern, abläugiten, in Slbrebe itellcn. denegare, s. f., bic 2l61äugnung, Söenncigcriing. denegr-esc, a —i, —it, v. a., vedi: înnegresc, denegrire, s. f., vedi: innegrire. de nicăieri, adv., nirgenbs Ijer. denie, s. f., ber nädjtlidjc ©otteä» bienft, bic Sigilic. denigr-ez. n —d, —dt, o. a., vedi: înnegresc, de nimica, adj., nidjtsiuthig, uirf)tS» iDÜrbig; om —, ber uiebcrträdj* tige Sîerl, 2augenid)ts. de.nodpte, adj., närf)t(icf); —,adv., nacljts, friifjjeitig; a mâneca —, friifjäeifig aitfbredjen. denomindic, s. f., vedi: nnmire. de. non, adv., ueucrbiugS, aber* malS, auf’S neue, dens, adj., bidjt, vedi: des; —itâte, s. f., bic Sidjtigfeit dens, pi-uii., er; —a. fie. dental^ adj., $al)n*. denlica, s. f., vedi: doi dinţi, dentist, s. m., ber gafjnarjt. dcntlţă, s. f. (bot.), vedi: doi dinţi, dentară, s. f., bas ©ebiß. de nu,. adv., menit nidjt, luofent nidjt; —cumva, roenn nidjt auf irgeitb eine Slrt. deniun-esc, a —i, —it, v. a., be* nennen; .vetli: numesc, denumire, s. f., bie SSenenming; vedi: numire, dennnciant, s. m., ber fjeimlidje Slngebcr. dennnţ, a —a, —dt, v. an* geben, anjeigen Bor ©eriefjt, be« umnieren. dennnfdre; s. f., bie Sliueige bei ber Dbngfeit, bie ţeinuicfje Sin* geberei. . de oare-ce ■ de oare-cc, conj., tueil, obfdjon. deoblig, a —d, —ät, v. a., ber» pflidjtcit, berbinbeti. dcobligdre, (deoltligaţume), s. f., bie SÖerpftidjtung. de dbşte, adj.; vedi: de comun, de o canidâtă, adv'., einftlbeilen. dcoeliiäre, s. f., baS S3cfd)reien, deocliisit, adj., Berufen, bcfdjriecn; fdjön. deöcliin, a —ä. — iit, v. a., jcmanb befd)reien, begauberu, berufen; —, s. ii., ber Qaitbcr, bic S3e= gaitbcruug. de odâlă, adv., auf einmal, plög« tief), uitücrmutct. de omenie, adv. şi adj., cf)v(id), rcblid), rcd)tfd)affeit; om —, ber S3iebcrmanu. deonest-cz, a —:i, —iit, v. n./ent» cfjrcn, bcjdjimpfcn. de o potrivă, adj., gleid), äfjutid). dcoscl»-(;sc, a — i, —it, vi a., ab« fonbern, uuterfdjciben; a se —i, v. r., fid) augjeirfjucu. deosebi, adv., în —, iuSbefonberc. deosebire, s. f., ber Unterfdjieb, bic S3crfd)icbcnf)eit. deosebit, adj. şi adv., befonber, cingeln; bcfonbcrS; berfdjiebcn, abgefonbert; — de aceea, ab« gefefjen baüoit. 1 ddpăn, a —ii, —ät, v. a., veeji: dapän. depiniärej s. f., vecli: dăpănare. dopănătoare, ä. f., vecii: dăpă-nătoare. depăllător, s. m., vecii: dăpănător. depănătiiră, s. f., vedi: dăpănătura. departament, pl. — e, s. ba§ ©efdjäftSfadj, ber ffirciS, ba§ ®e* partement. depărtare, s. f., bie Entfernung, gerne, 2lbgelcgenl)ctt. depărtat, adj., weit, entfernt, ent« legen, abgelegen, dopärteiör, adv., giemlid) lucit, depiirto, adv., weit, fern, entfernt; de —, bon rocitem; nu —, im» tueit. - deportare 195 depărt-cz, a —d, —ât, v. a., ent= fernen, abreenben, roegfdiaffeit, fortfdjaffen; a se —a, v. r., ab» rocidjen, fid) entfernen, dependent, adj., abhängig, dependenţă, s. f., bie Slbfiângigfeit; î>a?- 3nbel)ör. . depeşă, s. bie SSerorbnung ber yîegicritng (eilig au§gefertigt), bie Sepefdje; — telegrafică, bie tclegrapljifd)c "Sepefdie. depeş-ez, a — â, — ât, v. n., anf telegraţ)l)ifd)em Sßcgc mitteilcu, bepefdjieren. depil-esc, a —i, —it, r. a., ab= feilen. de-pind, a —e, — pins, v. r., ab» Ijängcu, abfjäitgig fein, de-ping, a —e, —pins, v.a., malen, jdjilbcrn. (le-pliVng, a —e, —plâns. v. a., beweinen, beflagcit. deplasat, adj., aut uuredjtcu Drt. deplin, adj. şi adv., bollfommen, BoUftciubig, gang, gauglid); pe—, boUftäitbig. deplinä-pntere, s. f., vedi: pleni-potenţă. deplinătate, s.-f., bic SSolIfontmcn» Ijcit, SBollftäubigfeit. deplin-ese, a —i, —it, v. a., er« fegen,- erfüllen, üutlfiifjreit. deplinire, s. f., bie Gsrgäitguug, Gr» ]egung; a duce în—, boflfüljreu. deplorabil, adj., betDciuenStbürbig, crbnnnlid), Jlägltd). deplor-ez, a —a. —ät, v. be* weinen.. deponent, s.m, vedi: depunător, depopuldre, s. f., vedi; despo-porare. depopnlaris-ez, a — ä, —dt, v. a., jemanb bic ©unft beä SSotfeg entgieljen; a se —a, v. r., bte ©unft be§ SüblfeS berlicren. depopul-6z, a —d, —dt, v. a., vedi: despoporez. deportdro, (deportaţiüne), s. f., Die SanbeSberweifuitg, SScrban» nung, ‘Seportatiun. 13* 196 deportez deport-cz. a —â, —ât, v. a., bc? SanbeŞ BcriDcifen, iu bic S8cr» baitmtng abfiifyreu, beportiercit. deposed-ez, a —â, —ât, v. a., jemanb aitS bem 53cfif; einer ©adje Ijinaustrciben. deposit-, (deposit),^?. —e, s. n., ba§ aubertraute©ut,bieŞintcrIegung; berS8erttm'fjning3ort; bancă de —, bie®epofitcnbanf; — de mărfuri, ba§ SBarcntogcr, SUagajiit; —, (chem.), ber 9îiefaerţcE)Iag. depositâr, s. m., ber Skmmtjrci', gnţaber. deposiţinne, s. f., bic Sfbgabe; bic 3cugcnait§iage. deprădâre, s. f., bas SBcrljecrcu, '.Jjtiinbern. deprădător, s. m., ber SSerljeerer, ţpiiinbcver, SRüuber. deprăd-ez, a —â, —ât, v. a., ber= ijecren, ptiinbern, au§ţ>tiiubern. depravare, (depravaţiune), s. f., bic ©nt|ittlid)ung, SSerberbtţeit, Skrborbenljeit. deprav-ez, a —â, —ât, v. a., ber* berben, Berjd)tcc[)tem. (lepre, prep., bon, aitâ. deprccârc, (deprecaţiihie), s. f., bic Stbbitte. îbofjnt. de prisos, adj., iibcrfliijfig, Ijin* rcidjctib. dormitor, adj., vedi: depunător, dc-pun, â —e, — pus, v. a., abfcţjcu, abtegen, uiebertegen ; bcrţcţjeit ; aitbertraitcii, fymferfcgcit, iu Ser» wafjrung geben, depunetor, adj., abtegcub, ab= fcţjctib. depunere, s. f., ba? SJicbertcgeu, bic SIbfejjmig, Gsntjejjitng; bie Hinterlegung, depurativ, adj., reiuigenb. (leputât, s. m., ber vlbgeorbuetc, Deputierte, deputăţie, s. f., bas Jtmt, ffiinubat eiueâ 2(6georbitcteti. deputăţie, (deputaţiune), s. f., bic Slbjeitbung, Deputation. (leră, s. f., bic ©pur, ţŞ^rte; a da în —a cuiva, jemanb auf bem git&c folgen, iţim nadjjcţjen. de-râtl, a —e, —ras, v. a., nb= fdjaben, bejdjabeu. derâli-ez, a —â, —ât, v. n., eut= gteifen. derft'm, vedi: dărâm, deranjament, v. n., bie Uuorbituttq, 9tbt)altiing. deranj-ez, a —â, —ât, v. a., iu lluorbnung bringen; jemanb iu feiner S3efd)äftigung auffjalteu. (lerâpăn, a derăpăna, derăpănat, v. a., niebcrrcificn, 511 ©runbe ridjteu, gerftörcu; a se —a, v. r., in Sriimmer gefjen, gerfatlen. derăpănâre, s. f., ba§ 92ieberrcificn; ber SBertuft. derăpănătur, s. m., ber gerftörer. derăpănătură, s. f., ber ©djutt, bie Siniue. derapen - derâpeil, vedi: derapau ş. c. 1. de-raz, a —răzâ, — răzât, v. n., ftrat)Ien, glättjen; fjerriitjren, aul* geljeu; ableiten; derazădin ochi, ein 2id)tftral)I gxtcft aul feinem Shtge. dcrăzâre, s. f., bal Slulftraîjfen, Slulgcljeit. derliedön, s. m., ber ^flaffertreter, §eritmftreid)cr; a nmbla; —, fjcrumflaiiiercit. de'rdj s. m., vedi: dârd. derda-6sc, a —i,—it, v. n., vedi: dârdăesc. de re'nilj adj., gemein, getuöljitltd), • aütägltd;, orbinär. dereş, adj., cal —, ber9îotfd)tmmcl, S3raunfd)inmiel. deretic, a —â, —ât, v. a., auf* räumen, fetii Şaitl in Drbitung fjaltcit. de-rî'd, a — e, — rîs, v. a., aul* ladjett, berlad)en. derî'm, a —â, —ât, v. a,, vedi: dărâm. • derîmâre, s. f., vedi: _ dărâmare. derîmiUor, s. m., vedi: dărâmător. derîmătnră, s. f., vedi: dărâmătură. de rî'nd, vedi: de rend. derisiiine, s. f., bal SBerladjeu, ber Spott. . derisöriu, adj., int Spott. ■ deriv, vedi: derivez. derivdre, ’(derivaţiiinc), s.-f-:, bie 2Ibleitnng, 2Ibftantmitng,: ®eri* bation. ‘ derivativ, adj., abteiteub; ■ deriv-ez, a —ât, v. a:, ab» leiten; a se —a, v. r., ţer* fommen, Ijcrftammen, abftammen. dermă, s. f., bie Dberljaitt. : dermön, s. m., vedi: dârmom derâg, a —â, —ât, v. n., uhgiltig niadjcn, entfräften, abftellen; Slbbnid) tfjitn, fdjmăleru; ţerab» nriirbigcn. derogâre, (derogafiiine), s. f.; bie 2Ibftellung, Srîjttiăletung (eittel ©ejeţşel), ber 21bbntd). - desavnez 197 des, pârtie, ent«, um«, ab«, loŞ--. des, adj. şi adv., bicf)t, ljăufig; peptene —ber ©(attfamm; — de dimineaţă, feţr frilţ» jeitig. desaeörd, s. w., vecii: neunire, desacr-esc, a —i, —it, v. a., ent--fauern; a se —i, v.r., bte Säure berlieren. desâgă, s. f., ber Giterfad, Sroerg* ■fad. desăgâr, s. m., ber Ouerfadträger, SBettler. desâgi, s. m. ph, vedi: desagă.-desamăg-esc, a — i, r-it, v. a., enttäufdjen. desaiuăgire, s. f., bie ©nttăufdjung. desameţ-esc, a ^i,- —it, v. r., gtt fid) fommen, pr SSeftnmtug fommen. desamorţ-esc, a —i, —it, v. n., auftauen; aufleben., deşăllţât, adj., vedi: deşenţat. desapröb, vedi: desaprobez. desaprobâre, s.f., bie Mißbilligung, desaprobăttfr, s. m., bei Miß* billiger; —, adj., mißbilligen!), desaproli-ez, a —â, —ât, v. a., mißbilligen. . ' . desă'r, a —â, —ât, v. a., ent* toäffcrn, burd) SBafdjeit mit SBaffer bal Saig auljiel)eu. desărcinâre, s. f., bie ©litlaftung, ©rlebigung. desărcin-ez, a —â,—ât, v.. a., ent* , laften, befreien, erlebigen. desarmâre, s. f., bal Entwaffnen, bic ©ntiuaffnuitg. : desann-ez, a —â, —ât, -v. a., ent* toaffnen, besänftigen, befd)tbtd)* tigen. . desaströs, adj., uitgtiicî(id), uit* gtiidfelig. desâstru, pl. —e, s. n., bal Uit* gliid, Ungemad), ber Unfall,: bal 9JHfigefd)irt. desavantagiös, adj., unborteilfjaft. desavantdgiu, pl. —e,■ s. n., ber 9îad)teil, SSerbruß.* desavu-öz, a —â, —ât, v. a., 198 desăvîrşesc abtenguen, abfdjroßren, Sugeri ftrafen. desăvîrşesc, desăvîrşire, desăvîr-şit; vedi: desevîrşesc, ş. c. 1. desba(i)er, a —ă, —ăt, v. a., auf= fiefteln, loŞbinben. desbă'r, a —â, —ât, v. a., ab* gewönnen, entwöhnen, bon etwaâ frei ntadjeit, (oâmadjen. desbârc, a —â, —ât, v. a., aits-fdjiffeit, lanben, an'3fiaub fteigen. desl)arcâre, s. f., bie Sanbuitg, Slusfdjiffung. des-bât, a —e, —bătut, v. a., ti er« fjanbelit, eine ©adje genau unter* jndjen, bitrdjforfdjen, bebattieren; a —e din preţ, ljerabjdjlagen, abţanbeln, weniger bieten; a —e pre cineva dela ceva, jemanb bon etwag abraten; a se —e, v. r., nbfaUen. desbiitere, 's. f., bie SBerîjaitbfung, Erörterung, Debatte, desbc't, a - â, —ât, v. a., ben 3}aufd) bertreiben, ernüchtern; a st> —a, v. r., ben 9faufd) berlicren, niidjtern werben, desbctăttir, adj., erniidjteriib. dosliin, a —ii, —ât, v. a., fpatten, entjweien, trennen. - -desbindre, s. f., bie Spaltung, Sntgweiung, ber gwiefpaft. desbî'rc-esc, a —i, —it, v. a., entrungeln. desbrâc, a —brăcâ, — brăcât, v. a., anSfleiben, bieSîleiber auSăicîjen; a se —a, v. r., fid; entfleiben, aitsfleibeit, au^gief|en. desbrăcăme'nt, pl. —e, s. bie 21u§fleibnng. desbrăcâre, s. f., baŞ 9ln§fleiben, (Sntfleibeit. desbrâcât, adj., ausgewogen, ent* fleibct, nadt; bar, febtg. desbră'cin, a —â, —ât, v. a., auf-biuben (bic Sücinf(etbcr), ben .Şofenricmen to§mad)en. desbrobod-dsc, a —i, —it, v. a., şi r., baŞ îîopftud) abiteljmen, ablegen. — descarc desbiunb, a —â, —ăt, ü. a., ab* fdjiiallen, anfJttiipfen. des-câer, a —căerâ, — căerăt, v. a., bon etnanber trennen, dcscăimăc-esc, a se —i, —l't, v. r., ju fid) fommen. descâlcesc, ă —i, —it, v. a., Ioâ= wideln, auSeinanber wideln; bie . Şaare atisfammen. des-Ciilec, a —călecâ, —călecât, v. n.r abftcigen, einîefiren, fid) nieberlaffeit. descălecâre, s. f., bas Slbfteigeit, bie ŞJÎieberlaffnng. descălecătoare, s. f., bic 2In* fieblung, 3îieberfaffuug, Stoloni* fierung. descălecător, adj. şi s., ber 2Iit* ftebler. dcs-câlţ, a —căiţă, —călţât, v. a., bic ©dţulje au§âiel)en; a se —a, v. r., fid) bte gnţjbeîleibnug au?* jieîjen. de-scam, a —scămâ, — scăinât, v. a., abfafent, abjupfen. desciVnt, a —â, — at, v. a., ent* janbcnt, bie Sefdjreiitng töjen, eine Zauberformel ţerfagen. descântâre, s. f., bas Şertmtrmelu einer gaiiberformel. . descântăt-or, s. m., ber ganberer, ©auffer; —oâre, s. f., bic Qau* beriit; bic gaitberci. desrântătoreâsă, s. f., vedi: descântătoare, descântătiiră, s. f., bie $anbcr* formei, ber goiitafprud). descâ'ntec, pi. —e, s. n., bie gau» beret, Şanbcrformet. descăpăţinâre, s. f., bie Eutfjaup» . tung. (lcscăpăţin-ez,. a —â, —ât, v. a., Jöpfen, enthaupten, descarbonisâre, s. f., bie Gsittfoţ)« lung, ©efrehtng be§ EifenS boit iîoţlc. dcs-cârc, a —cărcâ, —cărcât, v. a., ablaben, entlaben, abpacfen, ent* lebigen; a —a uri tun, eilte Sîauone abbrennen, loâbrenncn; descărcătură — descoper 199 ■ ’ a—a un car, ciitcit Sffingcn hB» _ . : inbcu. : * dcscărcătură, s. /V bte Stblnbitntţ, Slbpaditng; — de puşcă, bic ___ ©eineţrfalbe. UT. descărnat, adj., Dorn g-leifdje cut» . Blöfjt, aBgegetyrt. descărn-ez, a — d, — dt, v. a., anS» fleifdjen, ba§ g-Ieifdj n&fcfjnbeu (boit ben g-clleit). desciWăriVm, a —d, —dt, v. «.,• aitfjdjuallen, auffiaftcfit, abfjefteln, . abfdjitalleu. descă'ţ, a - - â, —dt, i;. o., log» btnben; (osmndjcn. descătuşare, s. f., bte Eittfcffelung. descătnş-ez, a — d, —dt, v. a., entfeffeln. descendent, s.:m., ber SIBfömmtiug, ■Kadjfomme. descendenţă, s.f., bic.Şerftammuug, Slbfunft, 91Bftnmmung; bte 9îacţ)= fönnnenfdjaft. desccntralisdre, s. f., bie ®egen» tralifation. descliein, a —d, —dt, v. a., auf» mad)en,aiigeinanbcrfegeu, öffnen; a se —a, v. r., augeinnitbcr» geljcit, fţmngeit. des-cliid, a—e, — cliis, v. a., öffnen, aufmatf)en,. auffperteit;: a —e mâna, bie ntilbe Şanb auftljun, 2Ilmofeit geben; a —e o carte, ein S3udj nuf fdjfagen; a —e o epistolă, einen 33rief aufbredjen; a —e o meserie, eiit ©eitierbe BetreiBen; a —e o prăvălie, ein ©efd)äft er» öffnen; a se —e, v. r., fid) öffnen, anfgeljcn; fid; auff)eitern; fidj Bilbeit (an SSerftaitb). descliilin, adj., aBgejoubert, unter» fdjiebtidj. descliilin-esc, a —i, —-it, ■«.-a., fdjeibeit, foubent, uiiferfdjeiben; a se —1. v. r., fid) abfonberu, fid) unterfdjeiben. descliilinire, s. f., ber Unter» fd)ieb, bie Unterfdjeibung, 121b» jonbetung. descliing, a —d, —dt, [t>. ab» giirtelit, fosgiirteln, aufgiirteit (bag 'I'ferb). descliis, -adj; geöffnet, offen; frei; l)ett, lidjt; câmp —, bag offene gelb; coloare —ă, bic ticŞte §-arbe; mână —ă, bie freigebige Şanb; om — la minte, ber er» ■leudjtcte, offene Sfofjf: venet —, l)ctl6(an. descifr-ez, a — d, — dt, v. a., ent» giffcrn. ae-sciiiu. a —e, —seius, v. a., vedi: cobor. descindere, s f., ber SIBftieg; bag Einbringen; — la faţă locului, bie S3ciueigaitfual)mc an Drt unb Sicile. . des-cing, a — e, — eins, v. a., auf» giirten, aBgiirteit; a se -e, ben ©nrt löfen, bie ßeibbinbe ab= regen. desciocol-ez, a —â, —at, v. a., vec}i: descompun. descle-«Ssc, a —i, — it, v. a., auf» . Iciineit, aBIeinieit. descleşt-ez, a —d, — dt. v. a., Io?» ntadjeii, aBflammern, aitgeinnnber treiben, trennen. desco,j-6sc, a -i, —it, »>. a, eitt» ţiUfeit. deseolordt, adj., farüfus, entfärbt, desconiplect-ez, a — d, —ăt, v. a., uubt'Ugâf)(ig macbeit. deselinire, s. f, vedi: deschi-linire- ’ desfoin-pnii, a —e, -|ms, v. a., gerlegeu; a se —e, ,v. v.; fid) jerfegeiv in fjäutiiia iißergeTjen. descompunere, s. f., bie gerfegung. desconsiderare, (desconsideraţi-üne), s. f., bie 9hifierad)tfaţfung, ©eringfdjâtţung. desconsider-cz, â —d, —dt, v.u., jemanb anjjer 2(d)t laffen, nidjt beatfjteu, geringjdjâţşen. descopci-6z, a —d, —dt, v. a., (o?» fjefteln, n6l)efte[n. - : ■ deseöper, a - i, —it, w. «..entbeefeu, au fbecîeu, abbetten; entblößen, ent» fjiitlen; offenbaren; a —1 o casă, 200 descoperement — deselat • nbbadjctt (ein §oitl), bol ®ad) abncljineii; a ’şi —1 capul, ben §111 nbäieljcn, abneţmcit. descopcreme'iit, pl. —e, s. n., bic Wiifberfnug, ©ntbedung. descoperire, s. f., bie ©ntbedung, Offenbarung; a face cuiva —i, jemanb Mitteilungen madjen über iiiibcfaniitc, gemeinte Singe, descoperitor, s. m., ber (Sntbccfcr; —, adj., cntbcrfciib, aiifbcdenb. desconläre, s. f., bol Slbuefjmcn ber ©atteit, bal . SBerftinmitfciu (eine? Qnftrumeuts). descordät, adj., »erftimmt, geiftig tjerabgeftimmt, gefdjmadjt dcscord-ez, s\ —a, — ât, v. a., bic ©niten abitefjmcii, Dcrftinimeii. descorţoş-ez, a —â, —ât, v. a , bie SKiitbc nblOfcit, abfdjälen, ent* rinben. descös. a descoase, descusut, r. trennen, auftrenncit, abtreniteu, Sertreitnen; a —e pie cineva, jemanb eilt (SJcljeininil enttoden. descovoi-ez, a —â, — ât, (des-cövoiu), n.entfalten, aitfrolleii. descre(i)erät, adj., tyirnlol, »errfitft. descreţ-esc, a —i, —It, v. ent» rungeln. entfalten, descreţitură, s. f, bic ©iitnin« jelnug, Entfaltung, descriere, s. f., bnl SBcfcfjrcibcn, bic Seidjrcibnng. deseriitor. s. m., ber Sefdjreiber, ®arfte((cr. descripţinne, s. f., bic Söcjdji-ci« bimg, ©djilbcrnng, Snrftetliing. descriptiv, adj., liejdjrcibenb; geometrie —5, bic barftelleitbe @co--inctcic. de-scrin, ;\ -e, —seris, ». a., bc« fdjmben, frfjilbcrn, bnrftetlcn. descnil), a — â. —ât, v. «., au§ bem Sîcftc. nehmen, treiben; a se —a, i>. r., nul bem.Sieftc aiil« fliegen, ba§ 9?eft »erlaffcit. 'descuieloäre, s. f., bn« ©eiljerr, ber ©djlüffel. desciiiii, a —â, —ât. v. a., auf« jdjlteßeii, aitffpcrren, aufmadien, anftl)itu. desculp, a —â, —ât, v. a., vetli: desvinovâţesc. dcsculpâre, s. f., vedi: desvino-văţire. desculţ, adj., barfuß, barfüßig, bloßfüßig. desculţ, a —â, —ât, v. a., vedi: desralţ. dcscuragiâre, (descurajare), s. f., bie Entmutigung, SJhtttofigfcit. desenragi-ez, (descuraj-ez), a —ä, —ât, v. a., entmutigen, ben Mut bcucfymctt, abfdjreden; a se —a, v. r., ben Mut berlieren, mutlos werben. descurc, a —â, —ât, v. a., aul» eiunubcrie|ţcii,[oswideIit,erf(ârcit, in! SReinc bringen; a —a perul, bic Şaare aiilfänuncit. dcscurcâre, (desctircătură), s. f., bal 2Iti§eiitanberfeţ5cit, bie ©nt« wifluncţ, ©rflcirung. descuscturil, s. f., bic 9Iuftreituuug, ba§ Sfttfreißcit einer 92a1)t. descnsiit,, adj., aufgctrcititt. dcscuviinţâre, s. f., bic Miß* billiguitg. descuviinţător, adj., mißbilligend descuviinţ-ez, a —â, —ât, v. a., mißbilligen, desdannärc, s. f., bie ©nt fdjnbiguug. desdaun-cz, a —ii, —ât, v. a., entidjabigen, fdjabto« galten, dcsdedhnineâţă, adv., feljr friif), in aller fjriit). des-jjic, a — dice, —dis, o. fein SBort äiirücfncljiiien. desdo(i)-csc, a —i, —l't, v. «,,.au§» cinanbcrlegeit, entfalten, deseară adv., Slbenbs, gegenSlbcitb, fjente Slbcnb. desec, a — â, —ât, v. a., au§« fd)6ţ.ifcn. deşel, a —â, — ât, v. a., abfattclu; lenbenlafim fdjlngcit. deşelât.. adj., freugla^m, Icubeit* lafym; a încăleca un cal pe—e, ciu, ţpferb ol)uc ©attcl reitcit. deselbătăcesc- ' desălbătăc-esc, a -—i, — it, v. a., entmilbern, gäljmcn. desemn, pl —uri, s. n., bic Qeidj» nung, ber Entwurf, desemn, a —ii, — dt,- v. a., geidjnen, a&geidj'ncn. desemnârc, s. f., bag geidjneit. desemnätör, s. m., ber 3eid)nel'; —oâre,_s. f., bie Qeidjiierin. desemnă tării, s.f., vedi: desemn, desemn-ez, vedi: desemn, r. desdn, pl. —uri, s. n., bie gigiiren, bag Sicfîciu. ' desenez, a—ii, —ăt, a., jcidj* nen; beuttidj fid; geigen, deşenţăt, adj.;, broDig, iiber= frfjäumenb, axtşfdjtneifenb, gtiHen* ^ W- deseredire. s. f., bie Enterbung, deseredit-ez, a —ii, —ăt, v. a., jentartb enterben, desert, s. n., bas ®effert, ber Sîadi« tifd). deşert, pl. —uri, s. bie SBfifte, Stnöbe, Seere; —, adj., Teer, roitft; eitel, eingebilbet, fjoîjt; mujehin —, ber Sftugfel ber unfreiwilligen ^Bewegung; credinţa deşeartă, ber Slberglanben; în —, tiergeblicf), bergebeitg. deşert, a —â, — at, v. a., leeren, augleereit, abräutnen, aiisräunten, a —a paharul, ben 53ed)er big auf beit ©ritnb feeren, augtrinîen, deşertăciune, s. f., ■ bie Eitelfeit, yîidjtigîeit, Seere. deşertare, s. f., bas Überlaufen^ bie gafjnenftudjt, bagS)efertieren. deşertare, s. /., bie Slugleeruug, Slbrätimitng; Slugräunütttg. desert-ez, a —ă, —ăt, v. n., ba= bonlaitfen, entfliegen, burdigeljen, faţnenfliiajtig »werben, befertieren. desertör, s. m., ber Überläufer, Slugreifjer, fyliidjtüng. desetină, s. f., efjetn. Stbgabe nad) bem S3eftg öon SBieuenftßcfen. desevîrş-esc, a —i; —it, v. a., tiertioltfommncn; vedi: perfecţionez. - desfetäciune 201 desevîrşire, s. f., bie Serüoflfomnt* nung, SBoIlfommeiiljeit; cu —, öollfonimen, öoflenbg. desevîrşit, adj., boflfommeit, Bo(!-ftänbig. desfac, a desfiiee, desfăcut, v. a., aitgeinaubermadjcn,augciuauber* fegen, aufbiitbeit, loSmadjen, ab* ■ ; Iöfen; a —e marfa; feine ffiaare abfegen, öerfaufen; a —e cucuruzul, abröbcfit, abfdjäten; ä se —e, v. r., fid) aufföfeit, augeinauber geîjen, - ftdj trennen, fid) öffnen-; - a ’si —e inima, -fein- §erj Bor jemanb angfdjiitteu, • erleichtern. desfacere, s_. f., bag Sogntadjeit, Soglöfen, Sluflöfen; — de mavfä, ber SSßaarenabfag. -desfă'ş, a —ä, —at, v. auf* winbeln, -augfafdjen,: desfă'şur, a —äj —at, v.a., angeiit* atiberwiiMn, augeinariberfegen, entfalten, desfăşurare, -s. f., bag Enttnidelit, Slitgeiitanbcrfegeit, bie (5ntfa(* tung, EntwicMung. desfä't, a — ii, —iit, v. r., des- fătare, desfătăt, desfät-ez, vedi: desfet, ş. c. 1. desfä't, a — ä, —ät, v. b«3 ■ ffleficfjt entblößen, aufbecfeit, ben Übergug abitetjmen. desfătu-esc, a —i, —it, v. a„ vecli: desvätuesc. desfavör, pl- —uri, s. n., vedi: defavor. desfcrbe'nt, a —ä, —iit, v. «v obfiiljleu, -iau macţen; ase -a, v. r., erfalten, tau werben; desferec, a —ä, — iit, r. 'aij bag Eifeit logbredjeit, ben ©ifenbefdjtag wegnehmcit (öon einem SRab). desfe't, a se —ä, —ät, v. r., fidj : ergölicit, fid) behtftigen, fid) unter* Ijatten; a se —a în mâncări şi beuturi, ein ©djlemmerleben fiifjrcit. desfetäciös, adj-, ergög(id), lieblidj. clesletăciiine, s. f., bie ©rgögfidj-feit, bie SSeluftigung. 202 desfătare — desfctâre, f., .bas Strguiigeu, bic (SrgBjţung. dcsfetiit, adj., angcneîjm, angtc'fjciib, rcijcnb; gufricben. desfătător, adj., îmterfialtciib, er« gßlrttdj, behtftigeub. desfotez, vedi: desfet. desfid, a —â, —ât, v. a., mißtrauen, abrateu; Ijcrnulforbcru. desfidere, ■«. bie §eraulfor« beruitg, bal Stbraten. desfigurare, s. f., bie Gutfteltuug destignr-ez, a — â, —ât, v. ci., entfteflcit. desfiinţare, s. /., bie ShiftBfuitg. desliinţ-e/,, a — â, —ât, v. auf« Iöfcn, abfd)affcn; a se —a, o. r., anăcinanbetgtfjtn. desligurâre, s. f., bie Skrnnftal» tuug, GsntftcKung. desligur-ezy a —â, —ât, v. a., cntftcHcit, »erbrefjeit, «crunftatten. desfii-, r —â, —ât, v. a., aul« fäbetu, abföbetn, abfafcnt, ent« fafcrn; auleiuanber tegcit. desfuiii, a —â, —ât, v. a., ab« Iaubcn,, entblättern, abbtattem desfmiâve, s. f., bie gi'igettofigîeit, 2(ul[d)tt>cifititgr Siebcriidjfcit. de.sfrînât, adj., giigetlol, aul= fcfjroeifenb, (iebcrlid), fd)tt>c(gcrifd), aitlgelaffcit; —, s. m., ber SBüftting. desfrîn-ez, a —â, —ât, v. a., ab« jäumeit; a se —a, o. r., gügcl* toi werben, desfrî'ii, pl. —ri, s. n., bie 9Ius» ţdjiueifung, Qiigettofigteit desfrunzesc, a se — i, —it, o. r., entblättern; —, v. a, bal Sanb abjcfjfageit, abbtätteru. desfund, a — ă, — ât, v. a., ben Jaßboben aulfd)(agen, fjcraulnetj» tnen, aufftntnbeit; urbar machen; a se —a, v. r., auflDcidjen (Doit Sffiegen). desfundat, adj., ausgefţmubet, ge» ßft'net (bon einem ©efäß); drum —. ber Derborbene, fiotperige, aufgci»eicf|te 2Beg. desgustnro desf‘uiidătiiră, s. f., bas ©infrfjtagcu eines faßbobcnl; bal GJcfcufc; bal Sodj im Sffiege. desgăt-esc, a se, —i, —il, v. r., ba-? g-ciertaglficib, ben '4>nţj ablcgcit. desgliiă'ţ, vecji: desgliieţ ş. c. I. desgliieţ, pi. —uri, s. n., bnl 9(uf» toitcu, bal îaulvcUcr. desgliieţ, a — â, —ât, v. »., auf« taucu. desgliieţâi'C, s. f., vedi: desgliieţ. desgliieţât,«c(?.,aufgciued't,utuittcr; băiat —. ber Sdjctm, <5d)ntf. desgliill, pl. —uri, s. ii., ber giigct* ricmeit; ©prtuig, Saţţ; a da —uri cu c.aii. im ©ntopţi fort« reiten; a încerca un — prin regiunile poetice, fid) in ()Bt)crc Dfegioucu aufjdjlbingcu. desgliin, a se —â, —ât, v. r., vedi: desbin. desgl’iiâc, a —â, —ât, v. a., ab» fdjäleu, ben Stern aul ber ©d)a(c f)erattlucf)men; a se —a, v. r., fid) abfd)ä(en, öffnen, ffaffcit. desgol-ese, a —i, — it, v. a., ent» BtBßeu. desgoveâlă, (desgoviâlă), s. f., bal 2tb(egeit bel S3rautfdjtcierl. dcsgrăd-ăse, a —i, —it. v. a., ab» gäitueu, beii gauii abtragen. desgrădin-ez, a —â, —ât, v. a., roegtäumeit, abjd)ütte(u, bou fid) roerfeit desgrădire, s. /'., bic. 9(bgânituug, bal Slbjâituen. desgrădit, adj., uugegäunt, frei, desgreiin-cz, a —â, —ât, v. n., enttaften. desgrâp, a —â, —ât, v. a., aus» graben, aulfdjnrrcit. desgropâre, s. f., bal 9ht!grabeu. desgâst, pl. —uri, s.' n., vedi: desgustare. desgâst, a — â, — ât, v. u., einen Efel erregen, jemanb etroal ber« teibeu; a se —a de ceva, einer ©adje iiberbriiffig inerben. des^nstâre, s. f., ber Efel, SEBiber* loiDe, Überbruß, bie 9(bnetguug. desgnstnt:—desmentare 203 desjüg, a —ii, —:ât, v. a., aus- desgustât, adj.,- aBgcfdjmacft, fab, efelţaft, ü&erbriifjig. desgnstätör, adj., efelerrcgenb. des-lii'un, a — liămâ, — Jisuiiat, v. a., au§fdjtrreu, augfoaunen. desliămâre, s: f., bic Slbfoaunung, ba? 9Iugfţ>annen. desliămât, adj., auggctyauut; fdjlantlrig. . deşi, conj., oBiboţl, oBfdjoit, luemt and), beffenungeadjtet; — totuşi, oBtooîjr r- fo bod). desiderât, s. n., ber SBnnfdf). desigil-ez, a —â* — ât, v. a., . eiitfiegeln, bag (Sieget bredjen. , design-cz, a —â, —ât, v. a;, be* ftimmcn, Begetdjnen. de.siliisionăt, adj., enttchijcfjt. desilnsion-6z, a se — â, — ât, v. r., fid) enttăufcfjeu. ; . desilnsinne, s. /., bie Gsnttăufdjung. desime, s. f., bie ®i*te, ®idjtbeit, baş_5)icfirf)t. • desinenţă, s. f., bie SBortenbnng. desinfectânt, adj., besinfigierenb; —,s.?i.,ba§®e§iiifiâientiig§mitteL desinfectăîtfr, adj., Seginfigie* . ntitgg*.' desinfcct-ez, a — â, — ât, v. n., bon Slnftecfnng Befreien;-reinigen) . beSinftäieren. desinteresâre, s. f., bie Uneigen* niiţşigfeit. desinteresät, adj., uneigcnnüjjig. desînvoltură, s. f., bie gütle, ÜMngfeit. deşir, a — â,.—ât, v. a., abfăbetu, aufreifjen, gerreißen, jerlegen; a se —a, v. r., ftdj losbiitbeit, loglöfen. ■ deşirdre, s. f., -bie Slbfabehmg, SoslBfnitg.’ deşirat, adj., aufgelöft, fdjmad), ţager; jart; cal —, ber'Sîlepper; figură —ă, bie f)agere Statur.-desiş, pl. —uri, s. n., bag Sicîidjt, bag SSnJdjtoerf, ©efträndj; bag ©eţau, Der §olâfd)Iag. desist, a —â, —ât, v. n., Don ettuag abfteţen, abtaffen., . . bem. Oii’djc fpanuen. - .-(leslănţu-esc, a -^-i, — it, v. a., r-j frei madjen, cittfeffeln. desleg, a—â, —ât, v. a., togbiuben, togmadjen, abbinbeit, aufbinben, entbinben; a —a o întrebare, löfeit, auflöfeu, aitglegen (eine fjrage,. einen ©egenftanb); a — a pecatele, bie©ftnben erlaffen, ber* geben. - -deslegâre, .(deslegütiirü), s. f.,baî-SosBiitben, bie güfjrung, 2(nf» löfitng; bte S3eţţ)red)ung, Se* freiung. ^ desli])-esc, a —i, —it, v. , ab* . Heben, Iogmad)cn,ianfrei|eit. ; deslnc-esc, a —i, —it; v. a., vedi: desluşesc, deslncire, s. f., vedi: desluşire, deslucit, adj., vedi: desluşit, deslncitör, adj., vecii: desluşitor. deslnş-esc, a — i, —it, v.,a., er» ...Hären, erörtern, beutlid) maefjeu, Sluffdjtufs geben. .: deslnşire, s.* f., bie ErHärung, VlnfHärung, Erläuterung, desluşit, adj.j beutlid), Har. desluşitor, adj., ber Erläutern-; —, adj., erläuternb, erHärenb. de mădulâre, vedi: desmembrare. dcsmă'ni-n, a — ä, — dt, v. a., augţflţncn, roieber gut ntad)cn; a se.—a, v. r., tüieber gut roerben. desmă'ţ, a —â, —dt, t>. a., ţin uttb tjerroerfen, inünorbnung bringen ; ase —a, v. r., fid) in Unorbmmg Befinben, fid) bernad)[öffigeit.-desmăţât, s. m., ber Siimpeuferf; —. adj., in Unorbnung, bernad)* läffigt, uuorbentüd); vieaţă —ă,. bic ungeregelte SebeitgtBcife.. .. desmembrârc, s. f., bie ^crglic? berung, Slngeiuanberlegnng desmemor-ăz, a —ä, —ät, Vi äergliebern, augeinanber reifen, desme'nt, a —â, —ät, v. a., ab* raten, tbiberraten. desmentäre, s. f., bag SIBraten, SBiberratcn. ^r;. 204 desmentător - dcsmentător, s. m., bet SIbrater. dcsmcrd, a sc —â, —ât, v. r., au§= fd)tt>eifcn, rooKüftig leben, firfj jiitbifd) betragen, fid) mutroitlig Benehmen; —, v. a., üerjärteln, berl)âtfd)e[n, bertueicfytidjcn. desmcrdâre, (desmerdăciune), .s. f., bie SBoflitft, ®d)iue(gctei, 2(u«= Jdjroeifitng, Sieberlidjfeit; bie S3er= ţâtfdjelung. desmerdât. s. m., ber Steberlidje, SBotfüftltng; —, adj., rooHiiftig, au§fd)ioeifenb; ücrjartelt, meid;« lid); liebeilid). desmeţ-esc, a —i, — it, v. a., einen ©d)iDinbfigen äurSSefinmmg briu* gen, ju fid) bringen; a se —i, v. r., ju fid) tommen, gur S3e= finnung fotmucit. tlcsm6tic, s. m., ber Snmţî, ber £augenid)t§; —, adj., himpig, närrifd), unüberlegt, unbrbenttid). desmctic-esc, a sc —i, — it, v. r., ben aScrftonb toertiercn, uidjt bei ©innen fein, desillierd, vedi: desmerd. desmint, a —minţi, —minţit, v. a., 2ügen ftrafen, Derleugnen; a se —i. v. r., fid) triberfpredjen. desmî'nt, desinîntâre, desmîntatur, vedi: desment ş. c I. desmbrment-6z, a —â, — ât, v. a., onâ bem ©robe fjerauSncfjmeu. dcsmorţ-esc, a —i, —it, o. a., bie ©rftarruug benefjmen,. üon ber Srftarruug befreien, belebt iu a* d)en; bie erftarrten ©lieber roieber in ^Bewegung bringen; ase—i, v. r., roieber roarm roerben, roieber Seben befoinmen. desmorţire, s. f., bie SBieberbe» lebnug, Erwärmung, dcsmoşton-foc, a —i, —it, v. a., enterben. desmoştenire, s. f., bie Enterbung, dcsnădăjdu-esc, a —i, —it, v. n., öergioeifetn. desnădăjdnire, s. f., bic SScr= jltieiflitng. desnădăjduit, adj., üergwcifelt. - despăgubesc desnaţionalis-riz, a —â, —ât, v. a., cntnationatificren. dcsnud, a —â, —ât, v. a., auf« fnitpfeit, loâfniiţjfeit, ben Knoteit [Öfen; auflöfen; a se —a, v. r., fid) auftöfen, aufgef)eit (bon einem Sfnoten). desnodiunc'nt, pl. —e, s. n., bie 2Iuf(öfung,bieSöfungbe§ffnotcng, ber Şntriguc (in einer Şaubhtug, in einem ©djauffnetc). desnodâre, s. ba§ fioŞfniiţjfcu. desno(u)r-ez, a sc —â, —ât, v. r., fid) entwöifeu. dcsol)icinu-6sc, a —i, —it, v. a., nbgclüöljuen; a se —i, v. r., fid) abgcroöfynen, fid) cutroöfjneu. desobicinuinţa, s. f., bic 9(b« gewöf)iutng, Entwöhnung, dcsolâtj adj., betrübt, trofttoŞ. dcsolaţuine, s. f., bie Srofttofigfeit. desolätör, adj., betrübeub, niebcr* fdjlagenb. dcsol-ez, a —â, — ât, v. a., be» trüben. desonoâre, s. f., bic @d)inad), ber ©d)impf. desonorâre, s. f., bie S3efd)imţ>fung, Entehrung, desonor-ez, a —â, —ât, v. a., ent» cîjren, bcfdiimpfen, berunglitnpfeu. desiirdine, s. f., bie Uitorbitung. desordonât, adj., unorbeuttid); un» fitt(id). dcsorganisâre, s. f., bie Sluftöfitug, Zerrüttung, desorganis-ez, a —â, —ât, v. a., auflöfeit; a se —a, fid) auftöfen, anScinauber gefjeit. desorient-ez, a se —â, —ât, v. r., bic 9iid)tung oertieren, bieföeiftc?« gegenroart üerlieren. despacliet-cz a — â, —ât, v. a., aitSpaden. dcspădur-csc, a —i, —it, v. a., cntiuatben. despăgubire, s. f., bie Entfdjäbi« gung. despăgub-esc, a —i, —it, v. a., cntfc()âbigen. despărechiat —despreţ. 205 . despărecliiât, adj., unpoar. dospărechi-ez, a —a, —ât, v. a., Veruneinigen, ungfeid) tuadjeit, au§einanbertret6en. des-pdrt, a —părţi, —părţit, v. a., abfoitbern, teilen, abtetlen, unter« fdjetben.. despărţeme'nt, pl. —e, s. n., bie SlBtethtng, baâ gadj. . despărţenie, s. f., bte dfjefrîjetbung; proces de —, ber @f)ef(if)eibung§* ţ>rogefe. despărţ-esc, a —i, —it, v. a., trennen, fdjeibeu, [onbern. despărţire, s. bie Srenmmg, ©djcibung, 9rbtei(ting; — de căsătorie, bic ©f)efd)eibung. despărţitâr, adj., tieimenb. despărţitură, 5. f., vetli: despăr-ţement. despă'tur, a —â, —ât, v. a., ent* fatten, abjdjitfjteu, abblättern, despecetlu-esc, a —i, —it, v. a., entfiegctn. despectâre, s. f., bie@eriugfdjä£uitg. despect-dz, a —â, —at, v. a., gcringadjten, geringfdjnţţen, über bie 91d)fc(n anfeljen. despedec, a —â, —ât, v. a., einem ţpferbe bie ©ţiannftricfc toSmadjeit, cin $ferb entfeffein; a —a carul, bie SKabfperre, Jpenunfette auf* gieljen, beu§emmfdjuf) loSmadfjen. despept, a —â, —ât, v. p., auf* Brüften, bie fflmft auffcfjnetbeu. despör, ve<Ş.i: desperez. despereclliat, vedi: despărechiat. desperechiöz, vedi: despărechiez. desperare, s. f., ’ ba§ SBergroeifelit, bie SBergföeifhtng. desperât, s. m., ber SSergraeifette, Sfafenbe; —, adj., üergweifelt; un tiner —, ein Qiingling, au bem §opfeit unb 9Ka(g üerforeit ift. desperaţiune, s.f., vedi: desperare, desper-cz, a —â, —at, v. n., aer* gttieifetn; a —a de cineva, an jemanb bergtoeifeln, an iljm irre in erben; —, -o. a., gur. Ser* groeiflung bringen. despic, a —â, —ât, v. a., fpalteit, gerfpatten. despicătiiră, s. f., bie ©patte, ber ©ţiatt;-— de lemn, bas§o(gfd)eit. despiedec, a —â, —ât, v. a., frei madjen, toSmaajeu, entfeffein. despletesc, a —i, —it, v. a., ab» fledjten, auffledjten. despletitură, s. f., bie 2fuff[ed)tung. despoiere, s. f., ber DîauB, bte Söeute, ^Htnberitng. despoietör, s. m., ber SJSIiiuberer; —, adj, plitnbernb, Beraubenb. despöi-11, a —â, —ât, pttinbern, anSpIiinbern, Berauben; vedi: dispuiez. despop-e.se, a —i, -it, v. a., bic . $riefterroeif)c nehmen, despopor-ez, a -â, —ât, v. a., eutüölfern-despopularis-ez, a —â, —ât, v. a., bte ©unft bei SSoIfcs entgteijett, jemanb unt bte ©unft beâ SSoIfeŞ Bringen. dcspopul-ez, a —â, —ât, v. a., entoötfcni. despöt, s. m., ber ©etuaftfjei-rfcfjer, Despot. despotcov-esc, a —i, —it, v.a., bic §ufeijeit abiteljnten, auSreifien; a se —1, v. r., bie Şufeifen »er» liereit. despotcovit, adj., unbef^rageit, ofjne Şufeifen. despâtic, adj., unumfiţrăuft, bes* pottfd). despotism, s. m., bte uuumfdjränfte §errfdf)aft, ber Despotismus, despovărare, s. f., bie SIBbiirbung, ©ntfaftung. despovăr-ez, a —â, —ât, v. a., enilaften. despre, prep., über, 'üon, tuegeu, begitglttf), in Stitfeţung. . deprcoţ-esc, a —i, —it, 0. a., bc§ VßriefterftanbeS eittfejjen. depresör, a —â, — ât, v. ent» fcţjen, bie Söelagerittig aitffjeben. despreţ, s. n., bie 5Öeradf)fung, Şerabfeţjung. - 20G despreţuesc despreţu-esc, a —i, —it, v. a., Bcr= adjteit, geringftficijjeii, îjerabfejjcn. despreţuirc, s. f., bie ©criitg» fdjciţjung, S3cradjtitng, Şerab» fejntng. despreţuit, adj., bcrncljtct, ber» ädjthdj; —ör, s.m., berSSerâdjter; —or, adj., Beradjteub.. despreiin, a —d, —dt, v. a., trennen, abfoitberit, fdjeibeit. despreundre, s. f., bte Streumutg, 9lbfonbcning. desjmmăvcr-ex, a sc — a. — ät, v r., gvitfjtiug roerben. desprind, a —c, —prins, v. a., nuflöfeu, aufueffeln; bic 'Ißferbc (o§fd)irrcn. despruprietär-csc, a —i. —it, v. a., expropriieren, despuiat, adj., entblößt, despuiere, (despoiere), 's. f., muritoarele —i, bte irbifdjenliberrefte. despiiiu, a despuia, despuiat, s. n., gebieten; vedi: despoiu. despnitör, s. m., ber ©ebieter. desptim, a —d, —dt, v. a., ab» fdjchtmeu, benSdjaum abiteljmeii. desputernic-csc, a —i, —it, v. a., jemanb bie Söollniadjt eittjjiefjen. despuţ-esc, a se —i, —it, v. r., Bont ©eftanf tos werben, desrădăcin-ez, a —a, —dt, v. a., entnmrâetn, auSrotten. desrăgnş-esc, a —i, —it, v. a., bie §cijcrfeit Bertreiben; a se —i, o. r., Bon ber ^eiferfeit geţjeilt »erben, bie Şeiferfeit Berlieren. desrămur-esc, a —i, —it, v. a., aitMftcit. . a., ent? tljronen, «om 2:i)rouc ftofjen. dcstrun-6z, a —â, —ât, v. a., bie ■ Sefjue bcS S8ogen§ lofcfpamteu; bie ©aiteu fdjtaff laffen. destrucţiinic, s. f., bie SerftBiung, S8crnid)tuitg. dcstructiv, adj., jerjlBrettb, ber» uiditcitb. destructor, adj., jerftörenb; —, s. m., ber Serftörer. destul, adj. şi adv., genug, ţin» tängtidj, fjinmdjeub. destulătâte f., bic ©eniige, ©eungfninfeit. — desvertesc 207 ! destuii, a —“> —st, r. a., auf» fptiubeit, öffnen; a —a o sticlă, eine &(nfd)e entîorîcn. destnpătoâre, s. /., ba§ Sluâtreib* cifeu, ber îPfroţjfeitgteŞer, Sîorf* âieţer. 1 destupatâră, s. f., bnâ Öffnen, Entforfen. desiiht. prep., unter, unterhalb. desuc-evc, a —i, —it, v. a., nuf* îbidcfn, auâctitanber roidefn; a se —i. v, r., fid) aufbreţen. dcşueliiât, adj, bcrriidt, nitfyt bei Sroft. dcsiid, a —â, — ât, v. a., fdjiDiţjen, etivmŞ mit ©djroeifj bcrridjtcn, emfig arbeiten.-desuctiidine, s. f., außer ®tanrf). deşuguhină, s. f., bas Stajutatber» brcdjcit. desun-ese, a —i, —it, v. a., trennen, cutäiueien. desnnllü, a —â, —ât, t\ a., ab» fdjmetfeu, abncfjmen, fidj berlicrcu (boit ©ejdjttritfftcu, bom SBaffer). desun-dsc, a se —i, —it, v. r., fid) entäiueten. desunire, s. f., bie Uucinigfeit, ber gtoiefpalt, bte Trennung, Ent» âinciung. desiis, adv., bon oben. (lesăţ, adj. şi adv., etma§ bidjt. desvăl-esc, a —i, —it, v. a., n6» iDtdetit, aiiftnidciit; eutfjiiUeit; nuSciiiaitberroEeit. . dcsvălire, s. f., bie Slblbtdehing, Slufimdchiitg. desvălu-esc, a —i, —it, v. a,j vedi: desvălesc. desvă'ţ, vedi: desveţ. desvătn-esc,’ a —i, —it, v. a., ab» raten, abmafjneu, roiberratcit. desvütiure, s. f., ba§ Slbrateu, SBiberraten. desvelese, ve(Ji: desvälesc. desve'n, a —â, —ât, v. a., ait§» aberu; entfräften; loSbinben. desvert-esc, a —i, —it, v. a., auf* breţeit, rücJinärtsibrefjcn, gttriief* breijeit. 208 desveţ - ilesvf.'ţ, pl. —uri, n., bic ?([>= geiBSljuuitg, GnifiiuHjnuug. desve’ţ, a —d, —ăt, v. a., abgc» lobljucit; cittiBöljucn; a se —a, v. r., fid) nbgeioöfjncii; Berlcntcn. desveţdre, s. f., bic Slbgeiui'fynnng, baS Skrlcrucit, atiŞ ber Übung fomiitcit. des-ve'sc. a — e. —veseiît, v. a., cntîleibcu, bic .ft’Icibcr nbtegen. desvinovăţ-esc, a se —i, —l't, v. r., fid) cntfrijulbigeii, fid) Boit cinci-Sdjiilb reinigen, desvinovăţire, s. bic Gut» frfjulbiijiiiig, greifpredjung. desviiiii-cse, a —i, —it. v. a., cut» jdjnlbigcu, BCm ber ©djnlb frei» iprcdjcn. dosvî'u, vedi: desven dcsvîrtcsc, vedi: desvertesc. desvolt, adj. şi adv.. flar, bcntlid). desvolt, a —d, —dt, v. a., ent* nntfelit, entfalten; n se —a, v. r., fid) cntiuidelii, entfalten, ait§» cinanberjcljcii. desvoltdre, s. f., bac- (Jutiuidclit, bie GntiBidctung. detdil, pl. —uri, .s. ber Ginge!» uertauf; bic einjclnen Utnftânbc einer §aub(nug;ba3Slu§fiil)rlid)e, Sctail. detailat, adj., umflüttblid); —, adv., im .Kleinen, im Gingeliteu. delail-cz, a — d, —dt, v. a., inS Gin^eliic gcfjcn, nitâfiiljrlid) bc= fyredjcit. dciailist, s. m., ber Sfleinljaubler. detaşament, s. n., bie Gruppen» abtciliiitg. detaşat, adj., abgcjonbcrt, ofyite Scrbiiibuug. detaş-ez, a —a, —dt, v. a., ab» fonbent, losliifcn. detectiv, s. m., ber Şolijeiagcnt. deteiiţiuue, s. f., bic Giitferferitng. deterior-ez, a —d, —dt, w. a., Berberbcn. determin, a —d, —dt, v. a., be» ftimmen, ciitfdjeiben, entjdjltejjeit; a se —a, v. r., fid) ciitfd)fiefjeit. de una determinare, s. f., vedi: deter-minaţiune. determinat, adj., beftimmt, ent-fdjicbcn, cntfdjloffcn, filljtt. determinatidne, «• f-, bic S0c-ftimmnng, Gntjdjlicfsimg. determinativ, adj., ufiljcr beftim» menb. determin6z, vedi: determin, determinism, s. ber ©eternii» îtiSmits, dctermiir-ese, a —i, —it, v. a., deţermurirc, x. f., vedi: determine?. ş. c. I. detest(ez), a — d, —dt, v. a., nor» nbfdjcucn. detestabil, adj., uctabfcljcnuiig-î« îBiirbig. deţin, a - e. —ut, v. a., abfjaftcii, guriirifynltcu. deţinere, n. f., bic .Şaftnng. deţinut, adj., ciitgcfcrfert; —, s. m., ber Şâftliitg. detu, adv., ebcnfo, bcsglcidjen. detor, detorie, detnrinjn, detdrnic, vedi: dator, datorie, datorinţă, datornic, de tot, adv., gang, gctitglid); — felul, allerlei, allcrţaiib. detrnet-ez, a — d, —dt, v. a.. fd)(ed)tcâ Bon jcmanb reben, iljit Ijcrabfejtcu. detractor, adj., anidjiuârjcitb. de-trdg, a —e, — tras, v. a., nO» äieljcn, cntjicljcn; fjcrîeitcu. detrdgere," s. f., bas Wbjicfjen. de treabă, adj., redjtfdjnffcu, rcblid), ct)r(id), bieber. detrimint. s. u., ber Sdjabcit; în —ul cuiva, 311 jcmaubcs ©djabcu. detronare, vedi: destronare. detun, a — d, — dt, c. a., tticber» bonnern; —, v. »., crbrBfjitcu. detunător, adj., brbbncnb. detunătură, s. f., bic (Srfdjüttenutn, Gjbfofion, ber Stuatl. denldt. adj., matt, erfdjöpft, itieber» geidjlageit. de lina, adv., einesteils, 511m îeil. de unădi dp iiitätjli, adv., ucn(icf), (cjjtffiit, unläitgft. de linde, adv., luoljer. devalvdre, s. f., bic Scrabfcluiitg auf einen geringeren SBert, bic Debalbntiou. devalv-ez, a —n, —nt, v. a.; ben SDBei't Ijerabfcjjcit; bcrfdjtedjtern,. devans-ez, a — d, —at, v.a., vedi: întrec. devastare, (dcVasfaţiuncj, s. f., bic äkribiiftiiug, ^lüuberuitg. devast-ez, a —d, —dt, v. a., ber* fjccreit, bertuiifteu. dever, s. »,, vedi: vîndare. deviaţinue, s. f., ber SBcdjfel tu ber Di'idjtitng; bic Stbirrnng. devi-cz, a — d, —at, v. n., ab« ttjcidjcit (bont SBege). devin, a deveni, devenit, v. n., geraten, loerben, gcţdjctjen, bat)in fonimcit. devin-ez, a —:i, —ât, v. a., erraten, de-ving, a — e, —vins, v. a., vedi: înving, snpuiti. devis, s. n., ber Stoffcnboraufditag. deviză, s. f., ber SBafjttyntd), Denf« iţ>nu(). dcvlă, s. f., ber Sierfcfjäbet. devdc, v.'it., vedi: desghioc. devor, a —a, —dt, v. a., ber« fcfltingcn. devot, adj., anbädjtig, fromm, er« geben, geneigt; —, s. m., ber gröntniler, 93hicfer. devotament, pl. —e, s. n., devo-. tdre, s. f., bie. gciitgtidje Qct« gcbeuljcit. . devotat, adj., ergeben, nitfopferiib. devot-ez, a se —d, —dt, v. r., fid) nnbmcit, gängfiefj ţiitgebcit, aufopfern; —', v. uieber? ftimmen. devoţiiiue, s. f., bic Ergebenheit, fjrömmigteit, 2(nbadjt. de vreme, adv., frühzeitig; — ce, conj., ba, inbem. dexter, adj., vedi: îndemânatic; —itâte, s. f., vediîndemânare:, dextrin(ă), s. n. şi f., baS Dejtriu. Barcianu, Dicţionar. - diamant 209 dezălog-esc, a —i, —it, v.-a., ein SţSfaub ansIiSfen. dialiet(es), s. m., bte Sutfcmtfjr. diabolic, adj., vecii: diavolesc, diac, s. m., efjeni. ©tubent; ber ffircl)citfcingcr. diacon, s.m., ber DinfmmŞ; —eăsă, s. f., bic DiaFonifftit. diaconesc, adj., biafouat. diaconic, s. f., bie Diafomtsnritrbc. diadelf. adj. (bot.), slueibritbcrig (bon beit Staubgefäßen), diadclfie, s. f., bic SSernmdjfitug bcrStaubgefäfic in ärociSiinbetn. diademă, s. f., ber fönigtidje §aitptfd)mud, bic ©tirutuube, ba§ Diobent. diafan,, adj., bttrdjfdjeincnb. diaforetic, adj., fdjtncifîtrcibcnb. diafragmă, s. f., bic Clucriuaub, ©djetbcwanb; bag QnicrdjfeH. diagnosă, s. f., baS ©rfcitncu ciitcr Sîraufljeit uacţj ben Sfuscidjeit, bic SDiagtiofe. diagnostic, adj., semne —e, bie Slngcidjeu einer ffranîf)cit. diagonal, adj., quer, fdjräg, bin» gonai. diagramă, s. bag Diagramm, dialect, pl. —e, s. n., bie 3Jhinb> art, ber Diafeft; —dl, adj-., bie Sflhntbart betreffcnb. dialectic, adj., ntuubartlidj, bta= feftifd); bisjnitierfiiditig. dialectică, .?. /., bie Skrmtnftleljre, DiSputierhtnft. dialectician, s. m., ber DiatcîtiFer. dialectologie, s. f., bic StetmtniS ber SKnnbarten. dialog, pl. —uri, s. n., bac- gtutc« gefpräd), ber Dialog. . (lialogisdro, s. /.. bic SSerfnffitug, eine§ gibtcgejprärhc?, bic Dar« ftettung in g-övm eine? ginie« gefprâdjS. dialogism, pl. —e, s. n., bic Sie« fprachbidjtung, ber DialogiSmu^. dianuint,.^/: —e, s. ii. (minei-.), ber Diamant; —ic, adj., biamantcit; —icâle, s. f. pl., Diamantfdjmncf. i< 210 diametral diainetrăl, adj., 511111 SJurdjmcffcr gehörig: — opüs, gerabe cutgc» gciigcjcgt. diametru. pl. —i. s. m., bcr®urdj’ meffcr. diândric. adj. (bot..), mit jmei Staubgefäßen tierjcljcu. (linpason, s. n., bn? Stiapafou, ber Umţjfaiig ciiter ©uigftimtuc ober eine? Slhififiuftrument?; ba? ©lodcumafi; bie Şauptfadjc. dinrcă, s. f., ber 5)urd)foIl, SSaurij» ţlitji, bie SMarrljüe. diastăsă, s. f., bie Siaftafc. diasthnă, s. f., ber îlbftanb, ber 3i»i|dieuraum. diastöl», s. f., bic Siaftolc, 9tu?* befyuuug bc? .'gerjens. diată, s. /., bn? Scftomeiit, bn? SBermădjtui?. diatönic,«rO\,btatonifd),ftiifcittöuig. diatribă, s. f., bie bittere SBciir» teihtitg, Sdjnmfjfdjrift, ®iatribc. diavol, s. m., ber Teufel, Satan; — de om. ciu îeufelŞferl. diavolesc, adj., teuflifd). diavolic, s. f., bte jcufclei, bn? $cufe[?i|)icf. dibăcie, s. /., bic £iid)ligfcit, ©c* fdjicîlidjfeit, gertigfeit. dibaciu adj., gefdjicft, tiidjtig, liftig. diblă, s. f., vecji: diplă. dibn-esc, a —i, —it, v. a., tajfeu, beljutfam unterfudjeu. dibuire, s. f., bic SSetnftung, ba? ridjtige SScrfaţrcn. dibuit, adv., pe —e, taftenb, nu* jidjer; —or, adj., tmrfidjtig. dieă, s. /., ber Slugeitbltd, ent» fdjeibeubc ffljoment; —a pornirii, ber Slugcnbfirf ber Slbrcije; a prinde la —, auf frifdjcr SDjat ertappe», dî'că, s. f., ber gorit, Gcigeufinn. dicanicesc, adj., vedi: judecătoresc. dicasteriâl, adj., bifafterial. dicasterin, pl. —i, s. n., ber firdjl. ©erid)t?I)of in Sfjefdjeibuug?* angetegenijeiten. — dietetic diclicr, -v. n., ber jmciarmigeScudjtcr. dichiciti, s. 11., ba? ©d)uftcrmefjcr. dichis, s. ii., ba? îîetigc, îjubcfjor, bic i8er|itcm(id|fcit, 91u?ftattmig. dichis-6sc, a —i, —it, v. a., mit bem_ îuHigcu bcrfcfjcu. djcliisire, s. f., bic SScrforguitg. dichisit, adj., gcţnijît, mit bem 9!ötigcn lierfetjen. dicliotoui, adj., giuciteifig; —ie, ■s. f., bic Sidjofomie. dicilllă, s. f., vedi: dijmă etc. dicotiledon, adj. ', givcifamculappig. dictat, s. n., ba? 5)iftnt. dictator, s. m., ber uiutmjcljrâitftc 8Jîad)tfjabcr, 2>iftator; —, adj., itiuimfdjräiift, biFtatorijd); —iul, adj., biftatorifd). dictatură, .s. bic SHadjt uub 3Biir.bc cine? ®iftator?, bic ®if» tatur. dict-ez, a —ă, —ăt, v. a., biftiercit, iu bic g-eber fngeu; tuu'fdjrcibcu. dicţionar, pl. —e, s. n., ba? SBiirterbndj. dicţiune, s. f., bie 9îebcit)ei]'e, bcv SBortrag. dicton, s. 11., bac- 3)iftum, bic 9îebeit?art. didactic, adj., bclcfjrcnb, bibnf» tifdj; poemă —ă. ia? Seljr» gebidjt. didactică, s. f., bic Seljrfitnft, llntcrrid;t?funft. didăctru, pl. —e, s. n., bn? Scţr» gelb. didiuăin, adj. (bot.), mit jluci mäd)tigeu Staubgefäßen, diccesă, s. f., bie 2)u'5cfc, ba? ©ebiet eine? S3ifd;ofs, ber Stinten» fpreitgel. diecesân, adj., biBjejan. dicrcsă, s. f., bie ®iârefi?. dietă, s. f., ber Saitbtag, SHeid;?» tag, ba? parlament; —, bie Sebeit?orbnitng, Siät. diete, s. f. pl., bic STaggelber, Söiätcu. dietetic, adj., bic ©efunbfieit be» treffenb, biatetijdj. dietetică — dietetică, s. f., bie ©cjuubljcitî’» feţirc, Diätctif. «lifiniiiintj adj., vedi.: defăimător, difaniaţilllic, s. f., vedi: defăimare, difer, vccji: diferesc. ,j diferend, s. v., bic abtucidjeubc; Meinung, diferent, adj., bcrjdjicbctt; ab* lueidjeub, ungleid). : diferenţă, s. f., ber Uuteridjieb, bic 8}cr)d)tebenl)eit, ber ?(bftaitb; , Swift- difercnţiâl, adj., calcul —, bic Differengiafrcdjuung. diferenţi-ez, ii —;i, —ât. v. a., uutcrfdjeibeit; abfonbcrn. • difer-esc, a —i; —it, v. n., ab« roeicljen, berţdjtcbcu ţciit. diferit, adj., berjdjieben. dificil, adj., fdjtuer, itntfjjam; tintit* berlid). dificultate, s. bic Sdjlbierig» : feit, bct-3 ŞiubcntiS, bie 23ebcut> lidjfcit; dificultăţi, pl., ffeiue ©treifigfeiten;. a face —i, 58e» benîeit tragen, dificnlt-ez, a —ii, —âtr v. a., er? idjrocreu. difident, adj., mijjtrauifd). dilidenţă, s. f., ba§ Mißtrauen, diform, adj., unförmfid); Ijäfjtidj; —itdte, s. f., bie Unförmlidjfeit. difterie, s. f., bte S3râune. diftong, s. m., ber Doppellaut, . Diftong; —are, s. f., Über* fiifjruitg eineâ SSofalŞ iu einen Dipljtong. difns, adj., gerftreut, unbeftimmt, ititffar. difusiüne, s. f., bie Sliisbreituug; bag Durdjgeţeit einer gtiijfigfeit burd) eilte Membran, diger, (diger-ez), a —a, —ât, v. a., »erbauen, digestiiine, s. f., bie SSerbauuug. digestiv, adj., berbaulidi; SSer= bauuugg*. digllis, vedi: dichis, digital, adj., ginger», digitală, s.f. (bot.), vedi: degetar. -dilecţiune 211 digitalină, s. f., ba*J Digitatiu. digitiform, adj., fingerförmig. iligitigriM, adj. (zool.), auf beii Sc^cu gcljcnb; — , pl. — e. s. u., j . _ |jcl)cugciitger. ...... djgnjtâr, s. m., ber SMrbcittrager. dignitiite, s. f., bie SBiirbc, Efitcu» ftcKc. digresiune, s. f., bas Slbfdjlucifen, bic Slbtueidjung boit einem ©e» genftanb. diliâ, interj., Srctberuf für Saug« bărcii. diliâi, adv., befonber§, îneljr, größer, diliiiiiio, s. f., ba§ llttţicr, Ungetüm, SBuubcrtier. dilitfc, a se —ii, —ât, v. r., [aut fdjtudjgett (bor SMiteu). dihonie, s. f., ber Swift, bie ,8>biftig* tcit. dilionită, s. f., bie SEfjccrbüdjfe. diliör, 5. m. (zool.), ber ,Q£tiS, §au€marbcr (Mustela putorius). diJiot, pl. —uri, ii., ber Sljecr, bic SSagcufdjnttcre.. dijmă, s. f., ber gcljcitt; a lua —, bergcljutcu. dijmărit, s. m., bie geljutcuausi* ţcbuitg. dijnm-ese, a —i, —it, v. a., ber* gefjnteit, bcit ttuâljefieit. dijmuire, s. f., ba§ SBergefjeutctt. dijmuitâr, s. m., ber geljcutetu* tteţmer. ditapiddre, s. f., bte SSergcitbuug, SSerfdjteuberung (öffentlicher ©et* ber). dilapid-ez, a —â, —ât, v. a., ber* gcuben, berfdjlcuberu, öffeittlidje ©etber beruittrciteit.. (lilatăl)il, adj., bcljitbar; —itâte, . s. f., vedi: dilatibilitafe. dilataţiüne, s. f., bie Shtsbefjnuug ber Körper, dilat-ez, a —â, —ât, v. a., au§* beljueu. dilatibilitäte, s. f., bie Dehnbarfeit, dilatdriu, adj., auffdjiebenb. dilecţiune, s. f., bie Siebe, ©e* luogenfieit. 14» 212 dilemă - dilemă, st. /., bic 2'£nf)I gtmfrfjcii Stuci Singen, diletant, m., bcv St'miftlicMjnlicr, Siilcttaiit; —ism, s. n., bic Sicii» haberei (in Sînuft unb Sittcrntur). diligent, adj., fteiflig, emfig. diligenţii. s. f., bcv Q-fcifţ, bic (îmfigfcit. diligentă, s. bicGilpoft, Srfjuctt» ţjoft, Silligcncc. dilni, s. ii., dî'lmă, ä. f., vedi: dă Im. dilu-ez, ii —ă, —-ât, v. a., Ber» biinncu (ctitc Si'fung). diluviiil, adj., 311V Sintflut gctjiivig, augcfdjlDemmt, bituBint. diliivin, s. n., bic Sintflut, dimii, pl. —uri, s. ii., bcv ,ţ>iigc(. dîntlxjs, adj., Ijiigclig. dimensiune, s. f., bic îhisbchuuttg. (linierile, s. f., vedi: baniţă, dimie, a —ii, —iit, v. r., bröcMii, ciubvtfcMu,5evlivikfc(it,3Cvf(cincru. dimiciit. pl. —e, s. n., basi ©iu» bröcfeiu; — cu vin, bic SBciu» iuppc. diiuiciitmi, pl. —e, s. n., bic Şcv» falinc (ciu Stoff), dimie, s. f., gvobcv Stoff, bou ©oile ober 33cutiutuo[le. dimineaţă, s. /., bcv SWorgcu, bic 5'viifjc; —, adv., morgen; mâne —, morgen friiţj; —a, adv., bcS SKorgcuŞ; de —, früh morgens, diuiinu-ez, a — ii, — ât, v. a., vedi: micşorez, scad. diminutiv, adj., Derflciitcrt, SBcr» flciiicruugs»; —, s. n., baS Skr» fleiucrungstuort. Dimitric, s. m., Scmctcr. dimorl', adj., smcigeftnltig. dimorfism, s. m., bas Ütuftretcn besfetben Sförpcrs iu jinci Der* jdjiebencit gormen, ber 2)imor= i'fyisnuiŞ. dimpreună, adv., famt, ncBft. diinjirotivă, adv., vedi: dincontră. din. prep., aus, nou, fcit. din adiiis, adv.. Borjätdirf); cu —ul. gcffiffentrid), mit îjlcif;. ■ dins(ul) dinal'iivâ. mir., nufţcrbatb, a 11 v-märt*, au*n>eitbig, iiuf;crlid): pe —, (lU'Jlucnbig. dinainte, adr., Borne, nor. dinamic, adj., bljtînmifd). dinamică, s. bie Jîrnftfefyrc, 'Stinamil. dinamit(ă), .v. m. şi f., bn^2)i)iiamit. dinani«metni,.5. m., berîfrnftmcjfcr. dinapoi, adv., hinten, rilrfitmrtö; de —. bou ţinteu, l)iutcrviirf‘J. cliiiiîr, x. m., ber Pfennig, .ţictlcr, Sitbcrfing. dinâst, s. m., ber 511 ciitcr Sjerrjrlţcr« familie Wctjiirige. dinastic, adj., bljunftijd); —ism, x. 11., ber ‘Syuttftisi'JmuŞ. dinastie, s. f., bic .ţicrrfdjerfnmifie, S)t)unftic. din eâji, adv., Don îiiifaug; au>5 bem ©cbädjtitis. dincălră'o, adv., luotjcr. dincoâce, adv., bicŞfeits, ţeriibcv; de - , bieSfeitig. dincolo, (dincolo), adv., jenfeit^, I)iuiibcr; de —, jcitîeitig. dinciinfră, adv., int ©cgeutcif. dindâtă, adv., fobntb; — ce, fo» bafb n(§. dindei'iVt, adv., hinten, Don hinten, riicîioftvtS. dinţii, adv., — de dimineaţă, mit Sagcf'Oiibrud). dindilllţă, s. /., vedi: dentiţă. din dös, adv., (ţinteu, riicflucirtiS; pe —. Don hinten, l}intci'rii(t§. din dom", adv., fjnfb, cutglDci; pe —, ä«r öätftc. dincnori, adv., fiirj(irf), furj tiorijer. (linen, s. vedi: prânz, din fâţă, adv., Doviic, Don Dome, auS. din greu, adv.. rcidjltcO-din jüs, adv., unten, unter, unter» halb: de —, bou unten fjer. din lăiintni, adv., innerhalb, iu» luenbig, iuncr(id). din potrivă, conj., im Ojcgenteii. dîns(ul), pron., er, cr fctbft; —a, f., fie fcîbft; —ele, s. f. pl., vedi: ielele. din sus— din süs, adv., oben, o&erfiaf6, oBer; de —. bou obeit ţjcr. dintâiadătă, adv., crftlid), jnerft. dinfâ'iu, adj., crft; —, adv., an» faitg§, ăiterft; vedi: d’ântei, dinţărit, s. n., bal Sfbitiiţicii ber . 3âf)uc. dinţii,_ adj., gcjâfjitt. dinţaturi!, s. f., bic 3af)uretf)e, ba§ ©ebifj; —, ba§ fjacEennierf, ber yaţmîrfjnitt. dinte. s. m., ber ,3al)it; — de lapte, ber 2Jîitd)âaî)it; a cresce cuiva dinţii, gâljnc Befommcit; fără —i, aafjntoi; cununa—ilor, ba§ ©c6i|; —le cătărămei, ber Dorn in ber ©cfynalfe; —!e ochiului, . cănesc, ber Edga^it, Witgeujafjn; —le timpului, ber Qafjn ber Qeit; —le cânelui, (bot.), ber Öltllbsja^ii (Erythroiiium dens caniş);—le dracului, (bot,), ber ■ ..3weijaf;n (Bidens tripartita), vedi: earba roşie; dinţii babei, vedi: peducherniţă. dinţelât, adj., gegciţjnelt, ansgejaeft. dinţ-ez a —â, —-dt, v.. a., auS* îerBen. dinţişor, s. m., baş Sâţiidjen, . .Biiljnteiit. ; dintre, prep., bon, au?, unter, dintrn, prep., nul, boit; — antei, . anfangs, jtt attercrft. dinţurft, s. f. (bot..), bas 3af)it= fraut, bic iSittenuurj (Gentiana Amarella, Dentaria bulbifera), . vec].i: colţişori. diöc, s. w. (bot.), bic gtocîeiiMumc (Centaurea Jacea); — rusesc, (Centaurea ruthenica). diocesă, s. f., ve Eţicifeu)', SBiivjc; bic Sdjminfc; — domnesc, bicobcrf)crr(id)c3kr* inbiiiiug, bn? furftlidjc Sipfom; a ’şi face —urile sale, Sdirittc niadjcit iit einer Slngcfcgcnljeit. dirpsälnrn, s. f., vedi: diregeie. diretcc, a —ä, — af, v. it., bas ■ £iau3 in Crbiuutg Ijaftcn, auf* räumen. diretecăt, adj., aufgeräumt, in Drbuuug. dirig, n —ii, —ä(, t>. it., feiten, feitfen, ricfjtcn. dirigciit, s. ber Seiter; —, adj., fiitjrcnb, (citcub. dîrloăgă, s. m., vedi: dfu-loagä. dîi'luş, s. m., vedi: därlog. dîrmoiu, pl. —e, s. it., vedi: därnion. dirmotni, vedi: sudoaien ralului ., bic <âd;eibc; ber K'efdjbecfet, bte Şatene; —ul soarelui, bic (SonncjifrijeiDe; a umbla cu —, SKmofcu verlangen, dişefi, s. f., ba§ (Edjlidjtbrctt. ' discern. a —e, —ut, v. vrdi: disting; •—ament, s. it., bic UiitcridjcibititgÄgabc. disciplină, s. f., bie Sctjrc, Sucfjt/ Drbmtng,' fflnniisjndjt, Sd;uf« judjt, Siääiptin. disciplinării, adj., gc(cf)rig, fiigfam. disciplinar, adj., bie Sudjt treffenb, bi^iplinarifd). diseiplin-ez n —ii. —iit, o. a., in 3udjt fjafteti, äiidjtigcn, abridjten. discipul s.m., berQiiugcr, (SrfjiUer. discoid, adj., fdjeibcnfprmig. discolic, s. f., bic 2djtt>ierigfeit. - disenterie discontinuitate, s. f., bie ;ţit* [nimncufjiiuglofigfeit. discordänl, adj., nidjt überein* ftiimncnb. discordanţă, /., bie 9?id;tiibcrciu* ■ ftiiminiitg. discord-ez, a —ă —ăl, v. «., faljd)töneu. discordii1, s. f., bie Uiieinigfeit, 3iuietrad)t, ber ©treit. disens. s. m., bie Şatene, basSMrf)* fd)iiffc(d)cu. discos, adj., jdjeibeufönnig. discredit, s. w., ber WifţFrcbit. discredit-ez, a — ă, - ăl, n. «., um ben .ffrebit bringen, iit ffiiififrebit bringen. discröl, adj., umfirfjtig, bcjrfjcibcn, ffiig, befonnen, ücrfdjuiiegcn. discrejionär, adj., 5itr Verfügung ftcfjeub, unumfd)rrinft. discrcţiunc, s. /., bic Skjdjcibcit» Ijeit, SJjorfidjt im Oîcbcit unb.Şan» befn, S?erfd)liiicgcii()cit; a fi dat. la —a cuiva, jcmanbeŞ SEiftfür aiiägcfegt fein; a puno cuiva ceva la —, jcmaitbcm editai* 511'r Skrfiigttng ftellcu. discnleţ, n. (bot.), vedi: albiţă. discillp(-ez), a —ä, - iil, v. a., vedi: desvinovfiţcsc. disciir-ez, a —ă, —ăl, v. n., fprcdjcit, rcbcit, fid) itnicrrebcn. discurs, pl. —uri, s. n., ber SSor* trag, bic Diebe, bn§ (ijcfpräd). discüt,(discut-6z), a —a,—iil, v.u., untcriudjen, erörtern, ucrljaubclu. discutiibil, adj., ber Erörterung iintcriöorfcit. discutiüiip, r. f., bie Erörterung, Uutcrfudjnng. dis de dimineaţă, ado., am frühen Sliorgcit. disec, (ilisecli-ez), a — ii. —ät, «. a.r äerteifeit, jerlegcit. disccţiinic, s. f, bic Verteilung, 3erleguug, gergriebernng. disensiune, s. /., bie SJiifiţetfigfcit, Uitcinigfcit. disenlei'i'p. s. f., bic 3iuf)r. disertaţiune — dispută 215 diserlaţiiinc, s. /., bic gctcljrtc Slb= ţaubliiitg. discrt-cz, a — ă, — ât,:t>. a., a6» fjaubclit. ... disgraţiât; adj., in Uuguabe ge= fnllcu. ,. ■ disgrâţie, s. f.,; bie Uugitabe, ltitgunft; acădoîn —, bie ©unft berlieren. . . : • disgrati-cz, a —â, —Ât, ■ •». a., uitgnäbig cuttaffcit. ■, ■<. disgraţi<5s adj., ungefällig, disident, s. m., ber Slbtriiuuigc. disidenţa, s. f., bte (Sutjwciuug, ba£ Slbtriiunigiucrben: :. disinmlaţiinie, s. f., bic Slîcrftctinug. disiniulâtoiy s. m., ber ftd) S8er» ftetlenbc, ©leijjncr; _..—, adj., glctţjncrifd). disiuiul-ez, a —â, — ât, v. a., fid) berjteftcn; .Dcrljcfjleu, bemänteln, disilal), adj., jnieifilbig. disinvoltură, s. f., vecii: ■ des-învoltură. disjunctiv, adj., treuneub, a 6= fonbernb. dislocare,' (rtislocaţiune)j s. f., bie S8crjd)iebung, Verlegung ber întpbeu. . . • dislocli-ez, a —â, —ât, ».-a.,;bet* fdjicbeu, bcrlegen. disnienilirâre, s.f., vedi: desmem-brare ş. o. 1. disoliihil, adj., Ißstid),. nuffösbetr. disolut, adj., vedi: desfrînat. disoluţiiîne, s. f, bie Slitffüfung, bns Sluâciuanbcrgeîjen, SSergeljcn. disolv, a —â,—.ât, v. «..şi r., Ibfen, «nflofeu,: gerge^eii, fid) auflBfcn, disolvânt, adj., nuflöjenb;,—, s. n., b«a Söfiingsmitfel. disolvâre, s. f., bie SluflBfuitg. disonant, adj., mifitßnenb, nicfjt überein ftimmcnb, mifjlnutenb. . i, disonanţă, s. {., ber SJiififnnt, ber SUÎifjflnug, bie Siffonanj. ... disârdinc, s. f., bie Uuorbitung. dis-pâr, a —pare, — părut, v. n., bcrfdjimnbcn, bem ©eficfjtc ent* fcfiitiinbeu. . .di.sjiarât, adj., berfdjicbcu, gegen* fdjjlid). disparitate, s. f., bic Uitg(cicI)I)cit, llueinifjfeit, ber Snucfţjnft. ■ disj>arlţiiine, s. f., .bn3 .Slîcr* fcfjioinbcit. dispensă, (dispensâre, dispensa-' ţiune), s. f., bic g-reifprcdjuug uon etlun§,. bn§ (Maffcn, 8Ser» idjoitcit. dispcns-cz, a — â, —ât, v.- a.,- frei« ipredjcit, austeileu, crlnffcu, ber* fdjoucn, bispcitftcreu; ase—a de ceva, fid) einer Sndjc itbetfjebeu. dispepsie, 5. f., bic SScrbctiutngS* befdjtuerbe. dispersitine, s. f.,- bic $crftreuuug.' displac, a —place.—plăcut, v. n., . mißfallen; a; —e cuiva ceva, unjufricbeit fein mit etibag. displăcerc, :s. f.,. baS Mißfallen; a ’şi arăta—a faţă de, cineva, feiu Mißfofleit jemanbem' gegeu» .. über äußern. disponibil, adj., jur SBcrfiiguug ftefyenb, berfitgbnr. disponibilitate,s. f., bnd jur SÎcrfiiguug fteţcit, bie SBcrfiig» barfeit; funcţionar în —, ber ans bem Dienfi enttaffcne, gitr Verfügung ber oberfteu SSetjörbe ftcljenbc SBcamte. disposiţiune, s. f., bic 2luorbmtng, Verfügung; Slnlngc, 3?cigitug; Sispofition. dispositiv, ■«.«., facr oitsfüfjrcubc . Seil einer SBcrorbnuitg. ■; dispreţ, dispreţuit, dispreţuitor, vedi: despreţ, despreţuit; des-preţuitor. disproporţionât,<(f?i.,uubcrî)âftui§= mäfitg. disitroporţiinie, s.-f., bnă .Mifj* bcrljdltutâ. dis-pitn,a —pune,—pus, (dispiiiu), v. a., gemeten, anftrngen,; nit* orbneu, bermögcit, gubereiteu:' ' dispus, adj., ijgcncigt, bereit, dispută, s. f., ber ©treit, bag SBort» gefecţt. 216 disputez - (lisjuit-ez, a —ă, —ăt, v. u., ftrcitcn, bisţnitiereu. distänfä, s. f., bic Entfernung, distich, s. n., baS S>t)ftid)on. distilător, distilerie, distildz, vedi: dest.ilaţiune etc. distinct, («7/.,’uutcrfd)iebeu. distincţiiine, s. /., bic Untcrfdjci* buitg, 9[u?gcidjituug; om de —, SKaiin luni Slnfeljcu. distinctiv, adj., ■ Unter jdjcibnngS*. dis-ting, a—e, —tins,«!, «., unter» fdjeibcit, auSgcicfyncu; a se —e, v. r., fid) l)crbortl)uu. distins, adj., fycrborragcitb, au§= gegeirfinct. distracţie, (distraeţinne), s. /., bic 3cvftremtng, Erweiterung, distractiv, adj., untcrljnltcnb, cr» fjeitevnb. dis-frăg, a —c, —trăs, o. a. şi r., jerftreucii, erweitern; bic Stuf» merîjnmfcit ablcnien. distribn-esc, (distribxi-in), a —i, —it, v. a., nu#tcileii, »erteilen; a —i ren, fid) »ergeben, distribuitor, adj., ait3=, oerteifetib. distribiiţiune, s. /., bic SScrtcitimg, Aufteilung, distributiv, adj., tiertcileub. distributör, s. n., ber SSerteilcr. district, pl. —e, s. n., ber Sßcjttf, tei?, Siffrift. districtuăl, adj., Siftriftş», bi= ftriftunl. distrucţiânc, s. f.,.distructiv, adj., distruefor, adj., vedi: destruc-ţiune, etc. . dis-trng, a —c, — trăs. v. a., vedi: dărim. distürb, a —a, —ăt, 'i>. a., vedi: turbur. ditirăinb, s. n., ber Sitljljrnmbiis; .—ic, adj., bitfjtjrnmbifd). dito, ado., e&enfo. dinrefic, adj., ijarntrci&enb. diurn, pl. —e, s. n., ba? Saggelb, _3ef)rgelb, ®iurnum. diurnist, s. m., ber Sagloljn» fd)rcibcr, ®inrnift. - divorţiat, div, adj., vedi: divin, divă, s. berühmte Sängerin, divagatirtne, s. f., bac- Slbfdjiueifctt. divan, pl. —e, s. «., ber Staats» rat; ber Sinnn, baŞ 3îul)ebett. divergent, adj., auSctuaubcrlau» fenb, üoit ciimiibcr nlmicid)citb, btoergierenb. divergentă, s. bnä ?(uŞeiiinnbcr= laufen, bic Stbrocirfiung, ba3 S)i* bergieren. diverg-ez. a —ă, —ät, o. n., nus= cinaubcrgel)cn. divers, adj., berfdjteben, nmndjcrlei. diversitate, s. f., bic 3krfd)icben» Ijcit, ajîanuigfalfigfcit. diversiune, s. f., bie Abteufung, SBeubnug, ©djiuenfttug; a face o —, eine Sdjiucufuug .madjcit, _ eine toeränberte 9îid)tnng ricfyueu. dividend, s. m., ber Seiler, Stbibcitb. dividendă, s. ber ©clbautcil, bic .'Shubcnbc. divid-dz, a —ă, —ät, o. a., teilen, biötbicrcu. • divin, adj., göttlid). divinatiiine, s. f., bie Sßaljrfagerci, bic 3öal)rfagefuuft. divinalör, adj., Dorausfagenb. divin-ez, a —ă, —ăt, v. a. şi erraten, luatjrfagcu. divinis-ez, a —ä, —at, v. a., »ei-» göttcru. divinitate, s. f., bic ©ottfjcit. divisibil, adj., teilbar; —ităte, s. f., bie SEetlltnrfeit. divisionär, s. m., ber SibiftouŞ* general; —, adj., Slbteifung®»; —ä. s. f., bic Şarallclflaffe. divisiiine, s. f., bte Scilung, Ein» teilung; Sntppcnabtcititng, 2)i» biftou. divisör, s. m., ber Seiler, ®ibifor. divört, pl- —uri, s. n., bic Gljc» | fdjeibuitg. divorf-ez, a —ä, —ät, v. a., bie Elje auflöjen. divortiăl, adj., Efjcfcfjcibungä». divorjiăt, s. m., ber ©cfdjiebene; —ä, s. f., bie ©efd)iebenc. divulg—dodecandric 217 divulg, a —a, —ât, v. a., aus» Breiten, Bcrbreiteit, Befannt nindjen (Bon 9?nd)ricf)tcn). ■ divulgare, s. f., bic Stuâ&reituug, S3erBreituug, SSefauntmadjung. doagă, s. f., bte ®auBe, Saufet; ■ a lipsi "cuiva o —, nidjt alic ©iitne Bcifammcn ljaBcn, nidjt redjt Bei Sroft feilt; a fi în —a morţii, in ben legten gugeit liegen. doamnă, s. f., bie $emu, QicBic» •icrin, Şiiiftin; bic g-tcni, Same. doamne-ajută, adv., ©ott ftcf) uits Bei; fiirtrefflidj. doar, (doară), adv., etwa, BieUcicIjt, ungefähr, beiläufig; fără — şi poate, jcbenfalîg, (ţanj geraifi. Şntereffeu; a da cu —, auf 3>n!cu leiijen. dobând-esc, a — i, —it, v. a:, gewinnen, Befoninteu, erlangen, : criuerbcn; —, gcBâren, uieber* îomnicit. dobândire, s. f., ba§ ©rîangeu, ©eminueu; ba§ Sîieberfommeu. dobânditor, adj., geroinnenb. dobâş, s. m., ber jfcrominclfdjlăgcr, Sromntler, SaniBour. dob-esc, a —i, — it, v. a., gcrBeit, Seber Bereiten, garmndjen; a — i în alb, uiciţjger&cu, imfigar» niadjeit. dobitoc, pl. —e, s. n., ba§ Sier, SSielj. dobitocesc, adj.> —e, ado., ticrifdj; Biefjifd). dobiloc-esc; a —i, —it, v. a., Ber» tieren, Bieljifd) tocrben. dobitocie, 's. f., bn§ Btef)iţd)c SBefett, bie Slummţcit. dobor, a —i, —it, v. a., Ijcrnnter» reifen, uieberreijjett, niebertoerfen. doborî're, s. f., ba§ Sîieberrcifseit, Uniftürjeu. dobriş<5r,s:»t. (bot.), vedi: drobişor. dobrönir, s.m., (dobrövnic, $. n., dobrovnică,s.f) (bot.), bie SBalb* melifje, ba3 SmmeuBIätt (Mellitis melisifolia). dobzăl-ez, a —d, — ât, (dobzăl-csc, a —i, —ft), v. a., fdjtageu, burdjpaufeu. docent, s. m,, ber Seîjrcr, Sogeut. docil; adj., gelehrig, docilitate, s. f., bic ©clcfjrigfeit. docsologie, s. f., vedi: doxologie. ddet, adj., gelehrt; ’semi —, ber ■ -9If ter geleljrte .• doctor, s. m., ber ©efcljrte, ©oftor; — în drepturi, ber ®oftor ber Sîedjtc; — în leolojrie, în filo-sofie, ®o!tor ber Speologie, ber ŞîjUofopfyie; — în medicină, ■ ®oîtor ber Sftebijin, 8Irjt; —de ochi, ber Slugeuargt; — de casă, ber ^auŞarjt; — de cai, ber Sierarjt. doctoral, adj., ®oftor»; pebautifd). doctorand, s. m., ber im SBegriffc • ift Softor gu tnerbeu. doctorat, ' pl. —e, s. «., bie ®o!tor* würbe. . doctoresc, adj., ürjt(id), SSoftor». (loctor-esc, a —i, —it, v. a., ârjt» fidj Beţjanbetit, -Ijeileu, furiercu. doctorie, s. f., bie îtijuci, '-9Trgtict=-funbe. • doctrină, s. f., bic Setjre, Softriu. doctriiiâl,adj., 511t ®oftrin gefjörig. doctrinar, s. m., ber SJoftrinär. , ilocnment, pl. —e, s. n., bie Ur= fuube, baS ®o!ument; —ăl, adj., . bofnmcntal, urfunbîirf). document-ez, a —d, —ât, v. a., ■ Beurhtnbeit, Bcioeifeu, urf'unblid) Belegen. dodeeaedru, s. n., ber groBIfpdjner. dodecagon. s. bas QfBötfed-dodecandric, adj. (bot.), mit jiDöff ■ ©tauBgefäfjen Berfcfjcn. 218 cloci ieală,— dodieălă, s. f., bic SMâftigimg, Uiigelcgciiljeit. dödie, pl. dodii, s. f., bic gafclei, ba§ alberuc ©efd)iuSţj; a grăi despre cineva în —i, faţefu, îdjrofiţjm. dodi-cz,' a —ii, —ât. (dodeiez), v. a., bclăftigcit, beuimtfytgcit; —, v. n., irre vebeu. dodorăş, m., vecii: odor. dodot, s. 11., bns berriitîtc ©e» fdjnmţţ. doi'tă, s. f., bic Steigung 511 ctnm£. doftor, s. f., ber Slrjt (botfâtiim(id)). doftoresc, adj., doftovic, vecii: doctoresc, doctorie, dogar, s. m., ber g-afjbiitber, S3Mtcf)er; —easă, s.f., bie ©litt« itcriit. dngărip, s. f., bie gapiuberei. doge s. m., ber Doge. dog-esc,, a se — i, — it, v. r., 5er» j'ţmugcit, 9îiffe befonimeu. dtigiiiiij s. f., ber ©laubeitgfaţ;, iM)r|aţj, bag Dogma, dogmatic, adj., bogmatijcl); ton —, ber entfdjiebenc £011. dogmatică, s. f., bte ©(aitbensleljre, Dogmatif. doginatis-ez, a — â, —ât, o. a., ut ciitţdjcibenbem Soite (prcdjeit, belcfjrcit. dogmatism, s. n., ber Dogmatismus, dogör, s. m., dogorcâlă, s. f., bic (gouueitljUie; (§rl)Umug. dogor-csc, ;i —î, —î't, v. r., ftd) • erfjiţşett, bou ber Şiţjc bvciunlicl) mcrbeit, viSftcn, bürreit. dogori're, s. f., bas SNöften, Dörren, dogoritor, adj., börreitb, breuueiib. duliiin, s. 11., vecii: t.ăbac, tutun, dtiliot s. m., vedi: diliot; — subţire. vecii: naftă. doi, 1 miner., groei; câte,—, je gtuei, . gir gtoeicu, paarmeife; — inşi, tfjrer ginci; de — ani, gtt>cijciljrig; — dinţi (bot.), ber SBafferboft (Bidens tripartitus). doică, s. f., bie Slmrne, (Saitgnmme. doic-esc, a —i, —ft, v. a., (äugen. domesticesc döilea, numer., al —, ber Qtuciter glucitcus. doină, s. f., bo§ ©ebirgsticb; cin jdjlucnmitigeŞ SSoffMieb (ber 9to» tuciiieii). doinaş, s. m., ber Doinafüitger. doin-esc, a —i, —it, v. n., fiugcit-dolnfţă, vec}i: doină, doniţă, doiös, adj., jefjufudjtsboK, tuci)» iniitig, mittcibig. doioşic, s. f., bie ©cl)iijud)t, SMjnntt. doisprezece, numer., gluöff; al —lea, ber gmölftc; gloöIftciiS. doj(e)ână, s. f., bic Ermal)nitngr ber Dnbet, SSortinirf, SSemciŞ. dojen-esc, a—i, — it, v. a., tiial)ucnr ermähnen, SJonuiirfe niad)eit, ber» locifeit. dojenire, s.f., bn§ Erntaljiteu, ber 'labet, SBcrlueis. dojenitor, s. m.,. ber (Srmaţncr, Sabler; —, adj., ertnafjnciib. doică, s. f., bic Şi'utbtit. doldora, adv., bottgebfrobft, boit* gcftopft. doldor-ese, a —i, —it, v. a., bott» ftobfcu. doleanţă, s. f., gemeinfame SBitt» fdjrift. dollan, s. m., ber reidje, ffattlidje SJÎattit. dolie, s. f., ber fjpfjîe SEinfcl (atu Sad)). dölman, s. ber Dofniait. diiliu, s. m., bte Sraitcr. dolofan, adj., fţnttlid), faief uitb fett, feift. doiomit, s. m., ber Dolomit. dom(il), pl. —nri, s. n., ber Dom. domeniiil, adj., gitiu (Staatsgut gehörig. domeniu, s. it., bas Sefiţititm; ©c= biet; —ii, s. 11. pl., ©tant£» ' giiter. domestic, (domesnic), adj., IjtiitS» licfj, ga Ijiit, §aitŞ». domestic-esc, ă —1, — it, v. a., bc» gnfjmen, gatjm mad)cn; a so —i, v. r., fid) gähnten, bertraut», gafjnt tDerben. domestici domesticire, (domesnicie), s. f., bic giiljmnng. domesticitate, s. f., ber.-giiftanb bei- üfifmitng. ' domicil(iü),pl. —e, (—ii), s.u., ber SBotjnfih, 3hifciitI)n(tsovt; —iär, adj., äöofjnnngS». .: domicili-ez, a — ii, .—iit, v. r., fid) fjciiisüd) nieberlaffeii. dominator, s. m., vedi: domnitor, dominant, - w??., öorl)errfd)eitb. dominaţiihip, s. f., bic Scrrfclinft. domin-6z, a — d, —at, v. .be* ficrrfd)cit. . dominical, adj-, Sonntag«*. ; dominican, s. m., ber SSontini» faitcnuBud). • domniin,^?. —i, s. ba§ Erbgut, Eigeittiim,; bic öerrfdjaft. doinind, s. n., b”a§ 2)ominofţ)icî; ber ®omino. domir-ese, a se —i, —it, vecji: dumiresc. «löiiiii, m., bei- Scrr, ©cbietcr, ffiirft. ■ ■ domnesc," adj., — sce, adv., fjerv» fdjaftlid), fjerrlid); curte domnească, bie ipcrrfdjaftslroijnung; bie Şofburg; mgăciunea domnească, bag JBntenmjer. domn-ese, a —i, .n-it,.». a.yfjtrr» \d)eu, regieren, bie DberSjanb tjabeu. -• . ■ ..: domnjatd, -.pron., Sie. domnie; s: /., • bie Serrfdjaft, 9fe» giernitg. ' domnirp, s. f., bie öcrrfdjaft, S3e= fjciTfdjuug. domnişoară, s. f., bag g-räitfeilt, bie Süngfrait. . domnişor, s. m., ber.junge Şevv; vedi: .sticlete. " domnită, s. f., bie. g’ürftentodjter, ţţJringeffin. -domnit-ör, s. m., ber Şerrfdjer, 9?egent; — oare, bie SMjerrfdjerin; Dîegentin; —, adj., ţjerrfdjenb, rcijiercitb. .; , domol; adj., fanft, gelinbe, Icije. domol-esc, a —i, — it. v. a., be* re— dorit 219' ! fänftigen, tinberu, mif&cm, net-' iangfameit. domolire, s. f., bic IBcfnnftiguttg, Siiiberung, SBöubigung. don, pl. —uri,.?. n.,. ba§ ©efdjeuf; bie Srantriniic.' donatar, s. m.; ber SBefdjenftc, ©c» fdjettfenefjmer. . -. ■ > •, donaţiune, s. /., bic Sdjenfung, ■ SScfdjenfung.. I donat-or, s. in., ber ©cfdjenîgcber; I —oare, bie ©efdjenfgcbcriit. : dondăn-esc, a —1, —it, u;: «., ftimmeit, murmeln. . don-ez, a —ă, —dt, v. a., fdjeuîeu, ein ©efdjeuf madjeu. doniciodră, s. f., bic ffciuc fiütgcrue ; Slatine. doniţă, s. f., bic ţBfjerne Sfaitite. dont, pl. -^-uri. s. ii4 ber S3rot» rauft, ba§ Sliiggclaufcite.. öom Srot. dop, pl. —uri, s. n.,. ber StBpfcl, Spttnb, Sîorf; ■—de bute, ber Spuiibjapfcit. doprös, s. n., vedi: întrebare: dopiişj pi. —uri, s. n., ba§ Stop* • jetdjen. dor, pl. —uri, s. n., bic Seţnfudjt; — de casă, ba£ Şeinmief); a ’i fi cuiva -rr de cineva, fid). nad) jcinanb feţnen; a duce —ul (•■niva, după ceva, fid): nod) jemanb feîjnen, nad; etluag be» geţren; a ave — de cevaj etloaâ tminfdjen, Verlangen barnadj ţabeit; cam în —ul lelii, of)ue ; jii miffen inofjin, auf’s ©eratetno!)!. dor, a dure; dnrut, v.n., fdjmcrgeu, ■ mei; iljuit. ■ dordociiţă,. (dordolie), s.-. A , bie birfe, rotba'dige, luftige ,2Bcib§» Dcrfoii. • : . ; ; dor-esc, a —i, —it, v. a., miinfd)en, fid) fehlten. . . ; dtiric, ,«dj., borifd). dorinţă, (dorire), s..f., bas Seinen, bie Seljnfiidjt, ber SBuitfcf); cu dorire, ţeî)nţiidjtiglirf).:. dorit, adj., erroiinfcfjt, erfcljut. 220 doritor doritor, s. m., ber Siebfjabcr, S3e= njcrbcr; —, adj., ttriinfcîjenb, feţ» îtettb; — de ceva, und) etwas? fid) fcljncnb. dorin, a durmi, durniit, v. a,, fd)tnfen; a —i greu, feft fdjlnfcn; — dus, tief fd)tnfen. dormire, s. f., bn§ ©djlafctt. dormitârc, s. f.. baâ ©djhtmmetu. dormit-ez, a —â, —ât, v. n., fd)htntmern, fdjtnfent. dorinitur, 2)1. — e, s.n., bn§ ©d)lnf= âiiitmer. dornic, adj., vecii: doritor; —, (bot..), bte ©idjelntBţjrc (Falcaria vulgaris), dorobanţ, s. m., ber Srnbaitt, ţf^oligetbicucr; Saiibnieîirfolbat iu Oîomctitictt. dorolifmţime, s. f., bie Dorobatijeit! dorsal, adj., jum DJiidcii gehörig, ritdftctnbig. dos, 1)1. —uri şi —e, s. n., bie 'Jiiidjcite, ber SRüden; — do munte, bie ©d)nttenfeite eines SergeS; pe —, nitf ber KMjeite, öerfcfyrt; în —, pe din —, Ijinter» rikfS; a da —ul, bie fŞIitcţjt, ergreifen; de a în doasele, ser» feţrt, unfiunig. dosă, s. f., bn§ Slrgueimaft, bic Dofiâ. dosâdă, s. f., bie ffietriibnis, S8e» fiiimnentis, ţţîlagc. dosăd-esc, a —i, —it, v. Bc» trüben, gingen, dosar, pl. —e, s. nbie Sctjnc, Sîiimeljuc; ber Untfcfjlag um ein Sßad 9(fteit; a pune la —, ju beii Slfteit legen, ad acta legen, dose'lnic, adj., f)inter[iftig. dos-esc, a —i, —it, v. a., fließen, baöoitlnufeu, fid) bcrftecEcn. dosire, s. f., bn§ Daoonlaufen, gfietjen. dosnic, adj., ntiirrifcfj, finfter; ab* gelegen; stradă —ă, abgelegene ©affe; loc —, uad) Siorben 51t gelegener Drt; —ă, s. f. (bot.), — venătă, bie SSalbrebe (Cle- — drac matis integrifolia), vet]i: clocoţei. dosnicie, s. f., bic SBcrfefyriljeit, SBerbcfbtţieit; bas initrrifdjeSBefeu. dospedln, s. f., bie @âl)re, ©cilpiitg. dosp-esc, a —i, —it, v. r., gâţjreu, fhuern. dospit, adj., gefüttert, gcgufjrcn. ■ dost, s. 111. (bot.), ber Duften, SBofylgemut, vedi: soloverf. doştină, s. f., bie @d)attenfcite eines S3ergcs. d(ită, s. f., vedi: zestre, dotai, adj., 511m Scirntsgut gehörig, dotaţiime, s. f~ bie ©djenfitng, Dotation, dot-ez, a —ă,— ât, v. a., bcfdjeitfett, mit Gsiitfiinften öerfeljcn, botiereu. döue, numer. f., jTOci; în —, ent» ätöci; a —a, bie Sleite; a —a oară, juni äiucitenmnl; —deci, jronnsig; al —decilea, ber girau» gigfte; —capuri, (bot.), cittc 9(rt ®îoos; de — ori, stueintnf; cu — feţe, âineifarbig, boppergiingig; — foişoare, (bot.), bte Meer» gtniebel (Scilla bifolia); în — ale lunei, bett, am gtreiten beS 9Konat§; — vorbe, ein ţpaav SGBorte; de — luni, jroeimonatlid). (loviidiî, s. ber Setueis, Sieroeis» gntnb. doved-esc, a —i, —it, v. a., be» tueifcn, bejeugen, bartljun; a — i pre cineva, jemanb befiegen; a—i în luptă, jemanb in offener fyclb-fd)îad)t befiegen; —, v. r., fid) betätigen, dovedire, s. f., bie SScftâtiguug, ber SetoeiŞ, bte SSetueisfüljritng. doveditor, s. m., ber SBetoeisfitfjrer; —, adj., betueifenb, betueisträftig. dovleac, s. rn. (bot.), ber SîitrbiS (Cucurbita pepo), glafd/enfiii'bis. dovlecel, s. m., ber Keine Sfiirbi«. döxä, s. f., vedi: minte, doxologie, s. f., ber Sobgefang. drac, s. m., beu 2euţe(; — îm-peliţat, ber leibhaftige ©atau; ber Seitfclsmenjd); salba —ului, drăcărie — drele ■ bet Dicffc (fatui(inr); calu —ului, bic alte §ejc; a face pe —u în patru, attes branfcţjcu; a da —nlni, 511m Scufei fdjicfcn. drăcărie, s. f., bte Scttfclci. drăcenă, s. f. (bot.), bie Sraääuc, ber S)radjen6auni. drăcesc, adj., —e, adv., teuflifd). drăcie, 5. f., bic Scufclei, ber ©d)c(menftreid).. drâcilă, (drâcină), s. f., ber Sßetu* fdjöMiitg; vedi: draginä. drücoäicu, s. f., bie Scufetin. drăcos, adj., tcuflifd), fţriţşbiibifd). drăcovenie, s. f., bic Scufelei, ber ScufetSfţniî. drăcnleţ, (drăcuşiir), s. m., bag Seufeldjctt. drag. adj., lieb; cu —, gern, tnittig; mit Siebe; a fi cuiva — de cineva, jeinnnbcn lieb fjabeu; —- ca sarea în ochi, itnait§= ffeţ)ttd). dragă, s. Stcbdjcu. drăgâică, s. f., ein Saug; —, (bot.). vedj: sânziene, dragălâş, adj., tiebtid), angeuefjnt. drăgălăşenie, s. f., bie SicMicfjfcit, bag lieblidjc SEScfeu. drăgiin, s.m., vedi: dragon, drăgănele, s. f. ph, bie SReigc. drăgăstos, adj., fieBveigcitb. dragavei, s.-m.pl., vedi: ştevie. dragine, s. f. (bot.), ber ©auer* bont, bic Gsrb|cnftattbc, bie S3er= beriSbecrc (Berberis vulgarisi. dragolnitc, s. m., tiotfStümtidje 53c« äcidjuuitg für beit 1. Märj. dragonului s. m., ber Solntctfd). dragön, s. m., ber Sragoiter. dragönä, s. f., bic ©äbelgttaffe. dragoste, s. /., bie Siebe, drăgost-esc, a —i, — it, v. a., liebfofeu. . drägostüs, adj., geliebt, licbreidj, lieb. drăgnledită, s. f., bnS SieMjcn. drăguţ, s. m., ber ©efieBte; —ä, bie ©etiebte; —, adj., ticb, geliebt, drahmă, s. f., bie ©tadjtttc. 221 draiii,pZ. —nri, s. n., bas Qucntdjcn. dramă, s.f., bngSdjattfpiel, SJrama. dramatic, adj., bramntifcfj, fjnnö» lunggreid); artist —, ber ©djau* fpieler. dramatist, (dramaturg), s. m., bei-©djaufţjidbidftter. : dramatis-ez, a —ă, —ât, v. a., in ein ©djnufpicl itmtnanbcfn. dramaturgie, s. f., bie SSrama* turgic. drâ'mbă, s. f., ber Şnufeit; vedi: dräng. drămbo-esc, a se — i, —it, v. r., äitrüJrocidjcit, _ ttufcfjlüffig feilt, drâinu-esc, a —i, —it, v. a., genau abtoägeit. dräng, ph —nri, s. n., bic 3ftaul= trommel; ber fyadjbogeit 31titt ^SSoflefämmeit. drăngăn-esc, a —i, —it, v. a., auf ber Maultrommel fpieten, färmeu, tromntelu, ffinijjcnt, ffappenx. drtiniţu, s. f., bte ®cul)fd)tnöel. drapdl,^ ph —e, s. n., bie g-aljitc. draperie, s. f., bie SBeffeibmtg, ber galten Wurf, drap-ez, a — â, — ât, v. a., be* ' fleibeit, brapicreu. drâsfic, adj., frfjitett ttitb ftar! . nürfeitb. Drăvă, s. f. (geogr.), bie ©rau. drüvoitör, s: m., ber gäcfjcr. drüvu-esc, a —i, —it, v. a., fadjeu. dreânţă, vedi: sdreanţă; —e,pl. .(bot.), bei: SBaffcrftcrit (Calli-triche). dreapta, s.f., bte Dîedjtc; la —, recfjtg. ■ ; dreâvă, s. f., ber g-adjbogeit, ber llţirjeigcr. dreg, a —e, dres, v. a., ş. c..]., vedi: direg; a.—e vin în pahare, ' 21'Ctit eiufdjcitfcit; a —e vinul, bett. SSeiit bcrfălfdjctt. • dregetör, dregetorie, vedi: dire-getor, diregetorie. dreiu, s. n., vedi: peatră ciorească. drele, s. f. .ph (bot.), eittc Slrt gUtcrţ-Hlj. 222 drenă dronă, s. f., bic ‘Sraiitröfyrc. dremigiii, s. n., bie (Suttuäffcntitg. drepncă, s. f. (zool.), bie 9îcgcn» irf)lDat&e,2uimjdjn>a[6e(Cypselus apus). (lrcpt, pl —uri, s. n., bas 9ied)t, bic 9icd)fgnHffeufd)aft; —ul civil, ba§ Biirgcrlidjc 9îcd)t; —ni na-turei, bag 'Jcatitrredjt; —ul statar, ba? @tanbrcd)t; cu —, mit Dîedjt, nad) 9îcd)t tmb 93ifligfcit; în —, im 9îed)t; —, bag 35orred)t, Şti* »ilegitim, drept, adj., rcdjt, gcredjt, billig, gerabe, fromm, redjtftfjaffcn; —unghiular, red)t)uiufc[tg. drept, adv., red)t, gerabe, rcnfyr; —, prep., um, für; — bani,ait@e(bcg ftatt; — aceea, — carea, barttm, bereutljalBen, folglidj, fraft beffeit, roegwegcu; —cât? itm luic biet? mic f)od)? — doi floreni, unt gvuet ©utben; în — cu, in —ul, gegenüber; a spune —, bte SBaţrţeit fagen; — înainte, ge» . rabc, gerabeattg, gcrabeit SBcgg; de a —ul, gerabeattg, iit geraber Stute. dreptâciu, adj., icd)tî)ttitbtg. dreptar, pl —e, s. n., bie 9îid)t» fqjititr, ber SKafjftaB, 5E8inîetmeffer. dreptate, s. f., bie ©eredjtigfeit, S3iKig!eit, bag 9îed;t; cu —, tren, aufridjtig; a ave —, 9îcd)t Ijaben; a face cuiva —, jemanbem©cred)ttg= fcit ttuberfaţjren laffctt; dreptăţi, s. f. pl., bag 9Jed)t, bie 33itIigFeit, ©erecf)tigfeit; ’i a eşit —ile, 9îec£)t ift ifjrn petuorbett, ’fetnc ©ad;e ift Bor ©eridjt entfd)icben. dreptăţic, s. f., bte 5Rirî)tig!eit, StUigFeit. dres, pl. —uri, s. n., vedi: dires. Dresdă, s. f. (geogr.), SBr’egben. ' dres-ez, a — d, —ăt, v. a., ab* ridjteu, breffieren; auffehen (ciu Şrotoîoli). driâdă, s. f., bte S8aumm;mţ)f|e. dric, pl. —uri, s. n., bag SBageu» geftetl; ber îotenttmgett; ber SRieb; — tl vot. ; bcv .ţiaiiptmomcut, worauf cg Bei j cittcr Sadjc fjaufitfndjnd) au» | Fi'mmt; — ul verei, bic 9J2itte beg ©oittmerg, bic Ijcifjcftc ©ontmerS« jeit,. ber Şi>d))ommcv; —ul fri-! gulni, bic fiitficrfte Sfattc; în —ul pământului, im Slfiticfyuiift ber (Srbc. dril, s. n., ber gtuifdj. drîmlioiiit, adj., aufgcfdjiooHeit; idjmoîleitb. drimoe, (tlrimoz), s. m. (bot.), ber @d)IiiigBaum, 3M)tBccrBaitm (Sovbns aucuparia). dringe, (drişcă), s.f. (bot.), vecji: lubiţ. drit, s. vedi: drept, drivălă, s. f., vedi: dârvală. driză, s. /. (bot.), ciitc ©ragavt, bag g-IattcrgraS. droâc, s. f., vedi: sdroae. drodgă, s. f, ber ©djuBFarrcu. dvol), pl. —uri, s. n., ber ffiroctcu, Ifhmtpcn; Gingemcibe ber SEtcre; —, (bot.), ber ©eisftce (Cytisus austriaca); — de munte, (Cytisus hirsutus). droliişor, s. m. (bot.), ber gcirber» şiufter (Genista tinctoria). drobiţă, (drolmită), s. f. (bot.), ber gelbe Sßau (Reseda luteola). drolmşor, vedi: grozamă. drogărie, (drogherie), s. f., bic SJtrgneituaarc. (lrogliist, s. m., ber So(oitia(= roaareuticrîâtifer. drojdii, s. f. pl., bie fiefe, bag Sagcr; — de cafea, berlfaffeefah. drojdiös, adj., îjefig, üo(( Şefeit. " dromeddr, s. m. (zool.), bag Sromebar. dröpicä, s. f., bie SBafferfudjt. dröpie, s. f. (zool.), bie SEraţjpe, 5Erapţ)gaitg (Otistarda); —mică, ber Swergtrattfie (Otis tetrax). droşcă, s. f., bte ®rofd)!e, SCTÎict» futfege. droşcâr, s. m., ber SJlictfttţrioer^ BefiŞer. drot, pl. —uri, s. m., vedi: sîrmă. drotar — ■drolăr, s. w., ber ®raf)tBiubcr, 3iaftclBiubcr. dru£, 2>I. —uri, s. v., ber SBaffeu, bic ©taitge. -dnigii, s. f., bic ©tauge; eine 9irt biefe ©piitbel juni SBotlcfpinucu. drngilr, s. m., ber bie ©tauge einer ÜDfafdjiue breîjt, ber Şrcfj6cugcl. drugliineiiţă, s. /"./ ber ©toc!, bie ©tauge. • drum, pl. —uri, s. ber SBcg, Sauf, bie©trafje, SönTjn; — bătut, ber ge&atjute 3Bcg; — de cai-, ber galjrtbcg; —: de ţeară, bic Saitb» ftraße; —ul robilor; bic 9JiiId)i ■ ftrnfc; la —, au ber ©traße; pe —, uitteübegS; a da —uj cuiva, jemanben entlaffcu,■ fort= jagen; ctluas feinen SBcg geTjeit (affcit; a ’şi căuta de —, feiltet 3Bcge§gefjen; —ul! paef’ bid) fort! drinmlr, (drinmiş), s. m., ber SPeg» meifter; ber 9îeifeitbe. drumeţ, s. m., ber Dîcifenbe. driipfl, s. f. (bot.), bie ©tciufrudjt, SBeerc. drnşcă, s. f., bic Brautjungfer, • Ctjrcnbaiuc. dualism, s. »i., ber ®uottsmu§, bic Şiueiteitiing in ber Şerrfcfyaft, ober in einer Serridjhtitg. dualist, s. m., ber Slnţdnger ber glueiteiluitg in ber Staatsgewalt, dualistic, adj., bitaliftifd). dubă, s. f., bag ©cfängiüg;—, vedi: dubas. duljälä, s. f., bie Sotje, ©erBerMje. ’dubälär, s. m., ber SofmcrBer. dnljălărie, s. f., bie Soljger&erci, bag SofjgcrBertjaitbiuerî. a., falten; einfpringeit für jemaitb. dübln, adj., vedi: duplu. duc, a —e, das, v. a., führen, ţin? ■ führen, leiten, tragen, forttragcu, ţiuanSfttt)rcn,t)tmi6crfiif)rcn,I)in= übertragen; a — e la sfîrşit, 31t @ubc fiifjreit; a —e ceva pănă 111 capet., ettuag boTtftäubig 511 ©tibc führen; a o e la capet buh, etluag gtiieffid) Becnbcit; a o—e într’o veselie, iu ©aug uub 33rang feBen; a—e lipsă, SJÎriuget leibeu; a —e dorul, ©cl)njitd)t nad) etwas ŞaBeit; a se —e, v. r., geTjeit, fid) irgciibiuoţjiu BegeBeit; a se —e cu Ddeu, feiner SBege geţeii; a se —e puşcă încătrăova, fajuur» ftrnds mofyiit gefjen; cum o mai duci? iute geîjt es? du-te! gel)! ducă, s. f., bag gortgeljen, SBeg» geţen; fi se gata de —, fid)' junt gortgeljcu Bereiten, fid) ait= fdjideu fortpgeîjen; se —, (ber» binbeube 5lvt, britte Şerfon boit a duce), cr trage; ducă-se, (S8e= feTjImeifc) er mag (lâcă, s. m., vecii: duce. dnciil, «r/j.j fjerjöglirij. duca prepeliţelor, s. f., vedi: cârstei. ducă-se pe pustii, s.m., ber (iiott= feiBciuuS; bie fjtnfalfenbe ©ud)t. ditcât, pl. —e, s. n., bag Serjog» turn; —i pl. —i, s. m., ber i ©olbgulben, ®ufatcn. duce, s. vi., ber Şerjog. ■ ducere, s. f., bie jfiiţjritng, Settung, gortfdjaffung, bag Kragen, ducâsă, 5. f., bie Şerjogin. ducetor, s. m., bor g'itţrer, g-ort» fflţrer, bergortgeţenbe; —, adj. trageub, fiiţrenb, faţrenb. ' 224 ducetură — dulcişor dilcetiiră, s. f., bic gtttjntng, Scitnng, baâ griitjrcn, ©cljcit. ducipnl, s. m., Sucepfjahtg. ductil, adj., gcfdjmcibig, beljubar. ductilitate, s. f., bic@efd)mcibigfeit, SJetjnbarteit. fluctor, s. m., vedi: ducetor. (lud, s. m. (bot..), bec OTauIbccr; bniun (Morus alba); —ă. bic SJîantbeerc; — de hârtie, Brusso-netia papyrifera. dudăcis, adj., bidftcngctig, boit llnfrnnt. dudaş, s. m., cin Şunbeitamc. dndă'u, pl. dudae, s. n., bct biele ©tcngct, bn§ Unfcaut. duducă, s. f., bas grâtitein. duduecl, s. m. (1>ot..), ber ©djlctjeit» • ftrancf) (Prunus insitiţia). dudn-esc, a —i, —it, v. n., er* fdjntlcit. dmln-iu, a —i, —it, v. a., fortjngcn, rocgjngeit, megtrctbeit. duel, pl. —uri şi —e, s. n., ber 3tucifnmpf, bnâ 2>iielt; a chiema pre cineva la —, jemanben tjernitŞforberit, jemanben jum S)itell forberit. duel-(iz, «a se —ii, —ăt, v. r., fiel) ţdjlagcit, buettiercu. duelgiu, s. m., ber Siteftaiit. duet, pl. —e, s. n., ber ©efnng öon gtnet ©titnmen, ba§ ®itett. dugheană, .s. ber fiabett. dtigliş, adj., vecii: trântor, trândav, duh, pl. —uri, s. 11., ber ©eift; —ul sânt, ber f). ©eift; — necurat, ber böfc ©eift, Scimon; a ave —, ©eift tjnben, geiftrcid) feilt; a ave — necurat, bont biJfeit ©eift bcfeffcit fetit; om cu —, ber gciftreidje, roiijige ffopf; vedi: spirit ş. c. 1. dulli'ni, s. m., vecii: tăbac. duhlit-e.se, (duhăv-esc), a —i, —it, v. n., nttâ bent SDÎnnbe ftinfen. duhoiire, s. /., ber fttnfcitbc Sttem, bie bunftige, unreine 2(n§» biinftnng. ■duhovnic, s. m., ber 99eid)tb«tcr. duhovnicesc, adj., —o, ado., gcift(iri), jtim 33eidjtbntci\getjürig. duiös, adj., fctjnjudjtŞboli, lueij» mittig, jeirtfidj. diiioş-ez, a sc —ii, —iil, v. r., vecii: înduioşesc. duioşie, s. f., bic ©cljnfutfjt, 2l'elj» mut, 3cirttid)îcit. duium, s. bic SJfcngc. (lul;'uuă,.s./.,ciu HirîiJcIicSDbcrftcib. duliip, pl. —uri, s. ii.., ber Sflcibcr» fdjratif; —, bic ©djnitfef; a trage cuiva un —, jcntnnbem einen ©tretet) jpiclcit. dulă'u, s. m., ber grofjc Şmitb, ,§of» Iinitb, ©djciferljititb; ber plumpe, nngctjobctte SJicnfd). diilce, s. m., bic Qeit iu bcrfytetfd;« fpcifeit gcgeffeit iticrbcii; —Io crăciunului, bic 5fcifd)ipcifeitäcit und) SBcifjnadjtcn, bic Sîarncbals» jcit; bucale de —, bie tjfcijtf)* [pcifett; a mânca cu —, de —, tKcifdjfpeifen cffcit (nt§ ©cgcitfnţj _git bcit ţjafteiijpcifcii). dulce, adj., ţiijj; — amar, bitter» fiiß; bubă —, cine Slrt ©efdjibiire nm bcit 9Jînitb; — ca mierea, t)Oltigfiifî; frate, soră —, bec tcibtictjc Sărubcv, bic tcibtid)c ©djwcfter; păment, —, ber todcrc SBoben, bas gutrâgticfjc (SrbreicI); — în purtare, bon nitgeneijmeit SJlanicten, gcfdjmcibig im S8e* iteljmeit; — la vorbă, cin* fcljineicţjelnb tu ber 3!cbc; — la train, bem ©enitfs ergeben, gciliifj» füdjtig; — amară, (bot.), vecii: zârnă. dulccâg, adj., ftifţlid). dulceiiţii, s. f., bie ©iifjigfcit, bng Gingefottcne bou grficfjtcu; — de fragi, de vişine, Cîrbbccr», 2Beid;fe(ciitgefottcite§. dulcime, s. f., bic ©iifiigfett, bn§ ©üße. diilciuca, s. f., bic SHitcinen, ©e* tiebte. dulcişor, s.m. (bot.), bn§Şeitfd;cit« frniit. dulcişor - tlnlcişur, (dulciu), adj., jiifi(id), etwa? fiifj. «liileoâi'o. *•. f., bic Siifjigfeit, bic ?lnmut. dulgher, s. m., ber giiiimermaiiit. diilghcrfe, s. f., basQimmenijann?» Ijaubmerf; bic Qimmermerfftatte. (1 ii linii, s. ber 'JSafjeufiirbis. duliiţă, f., ber fleinc Şrniib; —, adi-., Ijurtig, jdjnell;" .1 se duce —. fyiirtig, ]ri)iie(( fortgcţjeu. dnniliet, s. 11. (bot.), gemeiner ©a» limiibcr (Teuci'ium chamrodrys). dumbravă, s. f., ber SBcttb, Şaiu; — de stejar, ber @id)enwa(b. dumTji'ăveăiică, s. f. (zool.), bic S3fauvacte, SKaitbcIfräfje; vedi: gaiţă venetă. dunilirăvioâră, (dmiibrăviţă), s. f., bas SMlbdjcn. dunibrâvnic, s. m. (bot.), vedi: dobrovnică. dunier-esc, a —i, —it, v.a., jci!)» men, bcjctljmeu, bänbigeit, bemii» tigeu; etwns jemnubem begreifiid) nindjeit; jemanb überzeugen; a se —1. v. r., fid) iiberjcitgcu, De» greifen. dumerm;, s. f., bie ©c^rtEjinitng, SSâiibigiiug, ^Demütigung; Über» âcuguiîg, gaffung. duinesnic, (duniestnicesc), adj., vedi: domestic ş. c. I. dumic, ii —ii, — ilt, v. a., dumicat, s. vecii: dimie ş. c. 1. duminecă, s. f., ber (Sonntag; —a pascilor, ber Dfterjountag; de —, (Sonntag?», fonntägüdj; —a, adv., am Sonntag, Sonntags, duniiiiecpă, ((luminiţă), s. f. (bot.), ber SBeiberid) (Lysimachia nummularis). 58e* ftcţen, ber 33eftanb. dnrätdr, adj., aitbaueritb, baiter* fjaft. aura(i)-viira(i), adv., attmäfig. dnrMc, s. bte grofje SSutte. cl): — de cap, ber STopffdjnicrä: de dinţi, de urechi, 3a!ju=, Dljrcujdjnierâcii; —! (cibcr ©ottC'J! —ile nascerii, bic SSefjeit, Sîinbesni'ten. dureros, adj., fdjmcr^tjajt, fcfjuierj* lidj, ciiipfiitblid). dnr-cz, a —ii, —iit, c. a., bauern, ansbaitcvu, luritjrcn, augljalteit; —, bauen, erbauen; erridjtcu, «er» fertigen; a se —a. fidj nufbaucn. duritiitc, s. bic öärte. diiröri, s. f. pl; bic” ftufsgidjt. dnrn-6.se, a —i, —it, r. it., roden, fortrolleu, raffeln, foMern, fraefjeu. (luruitoiire, s. f., bic filapper, ©djnarrc, Sfatfdjc. dus, pl. —e, s. n., ba? Srngcit, fjortfdjaffcn; —ul şi adusul, ba§ Şin» unb Qutiidjdjnffen einer ©aelje; —, adj., gcfiifjrt, getragen; •—, adv., fort; a durmi •—, tief fdjlafen. (liişă, s. f., ba§ ©tepab, bie ®oudje. dnşameii, s. f., ber g-ufjboben. (luşcă, s. f., ber ©djlticl; a be dintr’o —, in einem S'ifl6 ttiitFcit. (lnsetiirä, s. f., bic g-ortfdjaffuttg; — în lungul, ber ©aitg (SBerg* lücrt). duşi, s. m. pl., bie Samte; a fi în — buni, —rei, guter, fdjlcdjter Sanne feilt. dnşmân, s. m., ber geittb; —, adj., fetnbfelig, feinblidj; —demoarte, tobfeinb, fptnnefeinb. duşmănesc, adj., —e, adv., feiitb* felig, feinblidj, abljolb. duşmănesc , m'ftel(e im befabifd;en - 3al)lenft)fîem. decimă, s. f., vetji: dijmă ş. e. 1. (jocime, s. /V ber 3cf)iier in ber 3al;lcitreiî)c. deci ticiilă, s. f., ber. Seljent. 4'0, ijidr, pl. — e, s. n., bie Rettung; ve4i: diuar'. (fiaristic,’ adj., Sngebnd)»; Qtu tung?«; —ă, s. f., bag geling?» mefeit. .— (liuinal 227 ijic, a —e, (Jis, (imperativ: (li), v. a., fagcit; a —e cu flanta, cu violina, glöte, SSiotiu fpietcu; — la clavir. Sfnbier fielen; — din alăută, geigen. (Jiciilă, s. f., bic 9îebeit?art, ba? ©pridjroort. (Jiccre, s. f., ber ©aţi; din — îu —, ©aii für ©aţj. (Jicetodre,' 5. f.) ba? ©jjridjwort. (Jicetör, adj., fagenb. (jicetiiră, s. f., ba? ©efagte, bie Sîebe, Qinftrumentatmufif. diler, s. m., ber Sng(0î;nu\ • silnic, adj., tagtaglid;. (ijnă, s. f., bic ©öttin, Ş-ec. (Uoă, (cjî), s. f., vo<Ş.i: diuă. (Jis, pl. —uri şi —e, s. îi., ba? ©efagte; —. adj., gefaßt, gu* benannt. (Jisă, s. f., bie 9ht?fage; după —a lui,'feiner 9fn?fage ucid); — din andire, ba? Jpöreufageu. ţlîuă,’((Ji), jjl.dile, s. f., ber Sag; bie Sage?arbcit; —a.bună, ber Sfbfdjicb, ba? ScBeluoţt; —a de apoi, ber jiingfteSng; —a nas-uerii, ber ©ebnrt?tag;—a numelui. bcr9îamcn?fag; în —a mare, în amiada mare, atu fycßidlten Sage; în —a de adi, ţjeutigen Sag?, fjeutgutage; —a de lucru,' ber 9(rBeit?tag; pănă în —, iu «tfer gr iii); pe toată —a, tägüd), alle Sage; toată —a, beit gangeit 5£ag; a ’şi lua —a bună, Ie6e= . tDol;( fngeu, fid) empfeîjfcn, Ur= Iaitb neijmen; a se crepa de—, Sag lnerben; a ave dile, mit bem Seben bationfommen; a muri cu d'le.guftü'fiäeitigmitSob nfigeţeit; —a, adv., bei 5tag, be? Sag?. (Jiiuh“, pl. —e, s. ba? Sagcbudj, bn?_ DJeifejournal, SonrnaY. fliuaristică, S. f., vedi: diaristică. (Jiiilică, s. f., ber Sag; cât e —a, ben ganjen Heben Sag. (Jiumetăte, s. f., vedi: jumătate, ş. c. li purilâl,. pl. —e, s. n., vedi: (l'ar- 223 e — earbă E. E, c, m., bei' fünfte SBttdjftnbe im Sttyfjabet. 9?ad) c unb g beutet er an, bafe c unb g wie tfd) unb bfrf) flciefeit luei'beu er = tfdjcr, idj berlaiigc; per = bfdjer, Sfä(te); —, nig Slnfaugsfaitt be« SBortcg wirb and) reauggejprodjen; — mit bem fdjnrfeit Xonjeidjen (c) oou einigen nfg ortfjogrnpijiidjc S3e* geicţjnititg für beit ®iţ)ljtong ea, la gebvandjt; —, ber 9OTiiäbitd)= ftabe bom cljem. ţţsrrigcort Sfnrlg» burg. ea, pron., fte. eaeä, adv., nun, ftefje bn; — me, ba bin idj! —’I, ba ift er; — şi —, luie ttttb mag, bieg unb bag; — vine, bn fommt er! cadă, s. f., bag lucibfidje .gidieiu. eän, interj., bodj nur; — du-te, gef)’ nur! — taci, fo fdjhjetgc bod)! capă, s. f., bie ©tute; epe,pl., bag ■ Xrittbrett bes SBebeftuljfg. eăr, (cară), adv., aberntafg, ltodj» ma[g, luieber, nnebentm; —, conj., aber, ntfeitt. cărăşi, adv., ttricbcrunt, fdjott • luieber. eârliă, s. f., bng ©rag, Kraut; bic ţpflange; —a acului, (miner.), bas Slutimon; —albastră, (bot.), bie SOÎoliitic (Molinia coerulea); — aspră, bag SSorftcngrng (Nar-dus crispus); —ă băii (miner.), bng Siurtyigmcnt; —a boerului, —a boilor, bic Dîtâiuiisţjftaitge, (Ricinus communis); —a broas-celor, ber grofdjbtf; (Hidrocharis morsus ranae); — cănăraşulai, bag Qilansgrag (Phalaris ca-nariensis); —a cânelui, ber 6un bgjnîjn (Cynodon dact.ylo»); — cănească, bag Şuubggvag (Agrostis canina); —căprioaiei. bic ©enigttnirâ (Doronicnm cnr-difolium); — ciutei, vedi: — de urechi; —a cocoşului, ber ©ont= mcvnbonig (Adonis vernalis); —a codrului, bte 5EoHfirfd)c, 9J2nu* bragorc (Atropa belladona); — ci-eaţă, bie fîraufemiuge (Mentha crispa); — cristofonilni, vedi: cristofoiiţă; — de curcă, ber ©rbrnudj (Fumaria officinalis); — de durori, bie äßeifjlmträ (Convallaria polyaonatum); — de friguri, bag 5Täfd)e(frnnt (Car-damine amara); — de grădină, ber Şortidaf (Portulacca ole-racea); — de lângoare, bie .ffireffe, ber Sattdjfjebcndj; (Al-liaria offic ); — de mare, bag l ©ccgrag (Zostera marina); — de puşcă, bag ©djiefjţiuiBer; — de urechi, bic .Şauglmirj, ber grofjc Şaitgtaitd) (Sedum acre); — dulce, bng ©itfjgrag (Glyceria spectabilis); ©tifjfjofă (Glycyr-rhiza glabra); — dulce de j munte, bng Eugcffitfj, bie ©iifj» toui'ä (Polypodium vulgare); —a feciorilor, bng ®rud)îrnitt, Sanţenbîont (Herniaria glabra); —a ferelor, bng Eifenfrnut (Ver-bena off.); — găiei, fjnbidjtgfrnitt* nrtigcg23itterfrnut(Picris hyeraci-oides); — flocoasă,ba§S?aUcu!taut (Teucrium minim); — ghim-poasă, bic SJÎniiugtreu (Eryngium vulg.); — grasă, ber Sbonuer» bnrt, bie fŞetiîjeitite (Sedum Te-lephium); — grasă de grădină, ber ţpcirtiilaţ (Portulacca sat.i va); —a lui Tatin, bag SeintueH, bic ©djjunrjnutră, SönlliBiti'ä (Sym-phytum officin.); — mare, ber SItnut (Innla); — moale, bic ©rngnelfc (Statice armeria); —a nebunilor, bic fdjronrjc 9?iej}= lunij (Heleborns niger) ; — neagră, bic Sfnotcnimirs, bng ©froţiijclfrnuf (Scrophularia nodosa), vedi; erică; —a purecelui, ţjîrfjfvnut (Palicari» vulgaris) ; —a porcului, bng ©(ngfrnut (Sa-, licornia), vedi; căprişeoră; —a raiului, bcrSintnfnnt (Tanacetum eaină — vulg.); —a ranei, ber SBuubflee (Anthyllis vulnerarin); — puturoasă, berfîorianbcr (Coriand rum sativ.); — roşie, ber SBaffer* Pfeffer, SBafferboft (Polygonum liydropiper); —a rândunelei, bnŞ 2d)oIlK'aiit(CI\clidonium mnjus); — sărată, bn§ ©atâfraut (Sal-sola Kali); —a şerpelui, bte Sdjlaiigcniuiitä/Ari’stolochiaser-pentaria); —a stupului, bte liffe (Melissa offic..); —a tăie-turei, bie SSctoiri!,' bn§ geîjrfraitt (Betonica off.); — usturoasă, Jînoblaudjggamaitber (Teucrium scorditim); —a .ventului, ber lueijjeSriibont (Marrubium vulg.); ber SBtribl)a(m (Agrostis vulg.); — -verde;.ber Dîafen; a da la —, auf bic SBeibe fiiîjrcit. eârnă, s. f.,'bet. SBiitter; de —, SBinter!?», luinfertid); timp de —, bie SBinterŞjeit; vestmânt de—, bn§ 28iuter£leib; în medul —ei, mitten tiu SBiuter; a petrece —a, beii SBinter jubringeit. eâscă, s. f., berguiiber, ©djlunnim; —, (bot), ber g-euei-idjtunnim (Boletus ignarius). eală, interj., vedi: eac.ă. ebdomadar, adj., vedi: săptă- mânal. r eheil, s. n., vedi: abanos, ebenist, s. m., ber ©benfjorjarbeiter; —erie, s. f., bte SEerfftätte für Sbeuţofâariieiteu. ebrăie, adj., vedi: evveio.. Ehrfii. s. m. pL, vedi: Evrei, ebrietate, s. f., ber Siaufd). ebi'irn, s. m., bal Elfenbein. .. Ecateriiia, s. f., ftatfjariua. ecafömlni, s. f., bie Şefatom6e.. echer, s. 11., baâ SBSinfelmafj. > echilibru, s. n., vedi: .ecuilibru. ecliinocâc, 's. m. (zool.), cine 2trt S3Iafeim>ürmer. echinoderni, s. m. (zool.), ber Stadjetljauter. echinoriiich, s. m. (zool), ber »atîeniuuvm. economat 229 echipă, s. ber Spoitton. echipaj, (ecliipăgin), s. bte Equipage, vedi: ecuipaj. echipament, s. n., bie 9tu3rttftimg?'= gegenftanoe. echitabil; adj., ve4i: ecuitabil. echitahihtâte, s. f., vedi: ecui-tabilitate. echitâtc, s. f., vedi: ecuitate. echivalcnt, adj., vedi: ecuivalent. echivalez, a —â, —dt, v. vedi: eouivalez. echivoc, adj., ecuivoc. ccho, T>1- —uri, s. ber Sffiieber* fyatt, S'îadjţall, bal Ecf)0. eclainpsie, s. f., bie Sîinbergidjtcr. eclatant. adj., glanjcnb, \)t\U îlinţţenb, cflatant. eclat-ez, a —â, —ât, v. n,, înalleit, jjtajjcn, auslirecffeit. eclectic, adj., feiner }ifjifofopf)ifdjett ©cljule attgeljürig, effeftifd). eclecticisin, s. ni., bie eflcftifdje $t)ilofopl)ic. ecleror. s. m., ber îplnitflcr, £i* raifleur. eclesidrcli, s. m.. ber ft'trrf)eu= oorfteîjer. eclesidst, s. m., ber ^rebiger ©alonionis. eclesiâstic, adj., gcift(id), jur Sîirdje geljbrtg; istorie —3, .bte Sîirdjeugefdjidjte. eclesie, s. f:, ba§ SHrdjeitgut; —, bie H'trdje. eclesier, s. m., ber Sîirdjenbieiter. eclipsă, s. f., — a soarelui, bie ' ©onneitfiitfternt£>; —a lun'ei, bte 9Jtonbfinfternt§. eclipsez, a —â, —ât, v. a., .\xu fiufteru, tierbunfeln; a se — a, d. r., tocvţdjrohiben, unfidjtbar loerbeit. ecliptică, s. f., ber ©oitneittDeg, bie ©oniteiibnţ)«, ©fliptiî. eclogă. s. ba§ .Şirtengcbidjt. econom, s.m., beröausljattcr,SEitt» fdjafter; —, adj., f)au§f)âttci'i)d), rairtfdjaftlid), fparfam. economat, s. n.. bas Simt eincâ SBirtjd)oftet!§. 230 economic — edil economic, adj., Söirtfdjaftg»; tynr» fam. economie, s. f., bie SBirtfdjaft, Şaugfjaltiutg, ätueciinäfjtge 2ln= orbttintg, ©iiirtdjtitug; bic ©ţinr* famfcit; — cie câmp (rurală), bie Satiblturtfdjaft; —a casei, — de casă, bieŞnuSltrirtfdjaft; — politică, bic ©taatsttnrtfdjaft; cassă de —i, bie «aparfaffe; a face —i, Erfparntffe ntadjett; a trăi cn —, fţmrfant leben; a purta —, eine SBirtfdjaft betreiben. • economis-esc, a —i. —it, econo-mis-ez, a—ă, — ăt, v. a., fţmren, nurtfdjafteu. economisire, s. f., bas SEirtfdjaften, ©fmren. economist, s. m., ber Innbiuirt» fdjaftlidje ©diriftftellev; ©taat§= nrirtfd)aft§lef|rcr. ecou, pl. —ri, s. n., vedi: echo. ecpaiă, s. f., ©efelljdjnftgflaffe; eljent. fiirftlidjer Şofljalt. ccrin, s. ü., bag ©djmiicffâfldjen. ecsagön, s. n., ba§ ©crijsîecf; —ăl, adj., fed)3edig; vedi; exa^on. ecsametru, s. m., ber Şeţnmeter; vedi: exametru. ecsărcli, s. m., ber Stbgefaubte : 'ber. griedjifdjen ţpatriardjeit bon '■^oUftantinopel; —ăt, s. n., ba§ Ejardjat; vec}i: exarcli. ectâr, s. n., bas Seftar. ectenie s. f., bie Sitanei. &stică, s. f,, bie 91&geţ(rnng, ©djttriitbfudjt, Şeftif. ecticös, adj., fdjiuinbfi'idjtig, au§= jeljrenb. ectogrdm, s. n., bas Şeftogram. ectolitrn, s. m., baS §eftoliter. eetometru, s. m., 100 SDÎetcr. ecudl; - adj., ecualităte, s. f., vedi: egal, egalitate, ecnaţiiine, s. f., bie ©leidjuitţţ. ecuator, s. m., ber ©leidjer, 9Iquator. ecncstrn, adj., $ferb=; 3îeiter=; statuă —ă, bie SMterftatue. ecuilaterdl, adj., gtcidjfeiiig. ccuilil)i'-6z, a —â, —ăt, v. a., ini ©leidjgeroidjt Ijalteit, ba§ ®(eid)= ■ geroidjt ţerftelleit. ecnilibrist.. s. m., ber ©tjnutâftifer, Eqitilibrtft. ■ ecnililirii, s. m., bas ©leidjgetuidjt. ecninocţidl, adj., jur 5?ad)tg(eid)C gehörig. ecuinocţiu, pl. —i, s. n., bie îag= unb ţjfadjtgleidje. eciiipdgiii, (ecuipdj), pl. —e, SBaqen ttitb ţfîfcrbe; bie Equipaqe. ecnitdbil, adj., redjt unb billig, geredjt. ecuitîite, s. f., bie SJ3tl(igfeit. ecnitaţiitnc, s. f., bic SJicitfunft. ecuiva;lenf,yj/. — e, s. n., ber ©leidi» inert, Erfaţj Son gteidjem SEerte, ba§ Slequtbalent;—, adj., gleidi» iuertig, gleidjgelteitb. -ecnivoc, adj., jiueibciitig. ecumenic, adj., allgemein; sinod —, allgemeine Sîirdjeittierfanim= lung, ba§ öfumentfdje ÂVongi^ eil, s. in., vedi: ied: . eddre, s. f., baS-Şeratiăgcbeit, iit . Sntcf legen. ■ . e-ddu, a -—dd, — ddt, î>. a., f)cr» attsgebeu, iu $rucf legeu. edcc, s. n., baŞ ţjîarabeţiferb; vedi: " iedec. ‘ '■ edccliu, s. m., ber ţ^a/nftbieuer. eden, s. n., ba§ Eben, ederă,. s. f. (bot.), vedi: iederă, edict, ypl. —e, s. n., bic 9ltts» fdjreibmtg, ba§ Sbift.. edictdl, adj., geridjtlicf), obrigfcit» lid;, ebiftal. cdific. a —â, —dt, v. a., bauen, auf&aiieit, erbauen; gttfriebctt* ftetlen. edificare, s. f., ba§ Erbauen, bie Erbauung, Erbaulidifeit. edificätör, s. rn, ber Erbauer, SSaitljerr; —, adj., erbauenb, erBaiilidj. edificiu, pl. — i, s. n., bas ©e= Bäube. edil, s.m., berSauţerr; cine fyolje ţDîagiftratsţierfon im alten 9îont. edilitate — edilildte, s. f., ba§-9(mt bes l'tbits; . bic üffeutlidje SQaufJoliäei; oficiu de — publică, ba§ 33auamt. .editez, a —d, — ât, v. a., vedi: edau. ediţiune, s. f., bic Şct'cutsgaSk cmc? ă3iirfjcsi, Sliiflnge, ber Verlag, editdr. s. m., ber .ŞerauŞgcber, Scrfeger cinei? SSucfyc?. ■ editură,' s. f., ber ®crlag. edüc, a —d, — dt,.v. ct., ei^ie^cit, aufjicŞeii, bilbeit. educabil, adj., ei'äieliinigäfäfjig. educabilitdte, s. f., bic ©rgicljungs» fnljigfeit. cdncatinne, s. bic ©rgieljiing, Silbimg; om făTă —, ber iut= gebilbete, rolje SJÎeitfdj. educativ, adj., erjicfjeub, Oifbcitb, erjieţlid). edncätör, s. m., .ber ©rjicljcr; —odre, bic ©rjieljeriu. efect, jj7. —e, s. ti., bie ÜBirfung, ber Sffeft. efecte, s. f. pl., bic Şabfeligfeiteit; ©ffefteit. efectiv, adj., innTjnnbcn. efecfu-esc, n—i, —it, (efeefn-ez, a - d, —dt), v. ct., bewirten, nitsiuirfeii, bewerfftefligeu. efeefuire, s. f., bic93cwerfffelligung, Surdjfiiljnntg. efemeedt, (efemeidt), adj., lueidjltclj, ttjei&iţcf), t>erwetd)(id)t. efemei-ez, a —d, —dt, v. ct., öcr* meidjlidieii. efemer, adj., eintägig, »ergänglidj. efemeridă, .v. f. (zool.}, bic (Siu= tagsfliege; bn« Sogblatt, bie Qei* tung. efervescenţă, s. f., bas Shifbrnufcit. Efes, s. m. (geogr.), GsţjljefuS. efesdn, s.tn., bei- G)il)efcr; —. adj., epfjefifd). eficace, adj.. aninebeiib, itadj« briidflid), beroirfenü. elicacitdte, s) f., bie SBirffamfeit. eficient, adj., wirfenb; cause —e, • bewirtenbe Urfnd;en. el'igie, s. f., bag S3ilbm§,- - SBilb. ejaculator 231 cilorcsccnţă, s. f., bn« Slnswitteni, her ,ţinntaurjrf)iag. . cd des. (eflüx), pl. —uri, s. m., bei- Slngflnfj, baS Slusffrömeit. efor, •?. m., ber Sluffetjer einer St'irdje, einer ©rfjiilanj'tnft; ,—ie. s. f., ba§ 53orftcl)eramt. eftin, adj., luofjlfetl, billig;—ătâte, s. f., bie SBofjlfeilljcit, f^ütlc. el'tin-esc, a —i; —it, v. a., beit ?ßrciS fyernblnffeit, (jerabfeţţcu, er* liicbrigen; a se —1, v. r.] woljl» feil Werben, im greife fallen, efusinnc, s. f., bet ©rgiifj. egal, adj., gleiclj, gleidjförmig. egal-ez, (egalis-cz), a —d, —dl, v. ct., gletdjmndjen. egalitar, adj., bie ©leicl;l;cii lie&eub. egalitdte, s. f., bic (Sjlcidjtjeit. egeniön, s. m., ber Dbcrbefeljls* Ijnber. egeiHonie, s. f., bic Dberljerrjdjaft Obergewalt, egemonisätör, s. m., ber bic Sber» Ijerrfdjaft aiiŞiibt. egidă, s. f., ber (gdjinn, bng.Sdjilb; ber gdjitţj. Egip(e)t, m. (geogr.), Sigijptci!. egiptean, s. m., ber Slgtjpter; —, adj., ögljfitifd); — fi, s.' f., bie . 2lgt)f)tcriit. egiptenesc, äclj., ägijyifd;. egiptolog, s. m., ber ?igi)j.itoIog. eglindis-esc, a —i, —it. v. fid) crfjuleit, fid) jerftreueu,. fid) 6e* luftigen. eglög, pl. —e, s. n., vedi: eclogä. egoism, s. m., bie ©elbfttiebe, ber ®igeiinn(5, ©goi§mu§. egoist, s. w., ..ber ©elbftfudjtigc, ©goift. egoistic, adj., fclbftfiid)tig, egoiftifd). egrdtä, s. f., ber g-eberbiifd). egumen, s. m., bcr'91bt. egumenie, s. f., bic 91btei. ei, pro»., fit; —, interj., eil-jo; — bine, mcljlnii; —, nuftatt vei, luirft; n1 ei veni = nu vei veni, bu îuirft nidjt îommen. ejacnldtor, s. m., ber 91it§f)iriţjer. 232 ejaculez - ejacitl-ez, a —a, —ât, v. a., aug* ’ fţiritţcii, nugiucrfeu. e.jecţiiine, s. f., bag îhigtucrfcii. ol, pron., cr. elaV'n, pl. —e, s. n. (chem.), bag Ölfett, ©lain. el.alioriire, s. f., bag 91itgarbcitcit, Verfertigen, elaborat, pl. —e. s. n., bag Slug* gearbeitete, ©Înfiorat, elabor-ez, a —â, — iit, v. a., aiig= arbeiten, öerfertigen. el An, pl. —uri, s. n., vedi: avent. elastic, adj., elnftifdj, febernb; — itâte, s. /., bie @ţ)amifvnft, g-cberfrnft, ©laftigitat. Elba, f. (geogr.), bie ©fbc; —, bie Qitjct ©lbn. elliet. interj., firijerlid), ttmfjrlicl). elcovân, s. m., eilt ©eetioget; bic 9ftcerfcl)lunlbe. Eldorado, s. n., bag ©(bovabp. elCj proii., fic, (ti)cib(idj); —, s. f.pl., vedi: iele. elecţiune, s. f., vedi: alegere, electiv, adj., nmfjfbar, SPnljl*; afinitate —ä, bie 2öal)[üerU)ttitbt= fdjaft; facultate —ä, bic fäfjigfcit, bag SBafjföermögcu; regat —. bag ®>nl)(f0!ttgteid). elector, *. m.. bcu Sînrfitrft; —dl, adj., gur 23al)f gefjörig, 2ßnt)l*; colegiu —al. bagäBnfylfolIegtiim; drept. —al. bag 3îerf)t 51t luäfjlett, ■3Saj)lred)f; drept —al activ şi pasiv, bag Sîc*t 51t tociljlcit iiub gciuâ()(t 511 luerbcit. electorat, .s. n., bag Sîurffirftcntiim. electric, adj., clcftrifd); —iân, s. m., ber ©(cftrifer; —itâte, s. f., bte Sjüjjfciicrf'rnft, ©(cFtrijität. electrisaţiiiiie, (elcctrisărc), s: f, bic ©cleftrifierung. electris-ez, a — â, —ât, v. a., efef» trifteren; begeiftent, crfdjiittcrit (Bnr g-rcitbe). electro. s. f., ©(eftro; —dinamică, s. f., bic ©Ieftrobt)tta* mit; —för, n. m., ber ©(eftriji* tütgtröger; —magnet, s. m., ber eliminare ©(cftromaguct; —magnetism, ber ©(cftrontagnctigmitg ; —metru, s. m., ber ©Icftriäitätgmcffer; —motor, s. m., ber ©(cFtcomotor; —scop, s. 11., ber ©IcFtroffop. cleii'mf. s. m. (zool.), ber ©(epljant. elegiint, adj., jierlid), gefdjinacîtinK, elegant; -, s. m., ber gegierte SJÎcnjd). elcgdnjii, s. f., bic Sicrfirijfcit, bte Sliumtt, ©Icgnitj. elcgiăc, adj., ©Icgic»; efegifd). elegie, adj., e(egifd), ffageit. elegie, s. f., bag SMagelteb, bie ©legic, elei, interj., al;! tja! element, pl. —e, s. 11., ber Ur» ftoff, bag ©tement; a fi în —ul seu, ftd) tu feinem gafyrmaffer befittbcit, fid) luoljtbcfiiibeit; —e, s. f. pl., Srnfaitgggrftnbc; —âr, adj., itvftoff(id), ittU)ftd)fig, ele» mcntarifdj; Slitfaiigg«; cu putere —ară, mit îtrffmiitglidjcr, ttatftr» lid)er, uitOerfä[jd)tcrö!cn>a{t; principii —are, bie Sltifnugggrinibe. elemosiml, s. f., vecii: milostenie. E16na, s. f., Şetctta. EI6ni, s. m. pl., bie ŞeUcucu. elenism, s. it., bag i)clleitifrf)c SBcfeit. . elenist, s. 111., ber Şetfeuift. eleşteu, pl. —e, s. n., vecii: pes-cuină. elev; s. m., ber gtigüitg, @d)ii(cr. clcvaţiiine, s. f., bte ©rfjüfjuttg, ©rljcbititg. elevator, s.m., bag Şebeeifen; ber Jpcbemugfet; Staţii, elii'ic, adj., ©cmttcn*. elilier-ez, a —ii, —ât, v. a-, bc= freien. eliee, s. f., bic®cl)raube, ©djrattbeit* (inie. eli(l-ez, a —ii, —ât, v. a., aug« laffen, augftofieu. eligibil, adj., ttml)lfâl)ig; —itâte, s. f., bic ®aţlfâf)igfeit. eliminare, s. f., bag Shtgffo^en, Vertreiben. eliminez — dimin-ez, a —a, —at, v. a., nit§* ftofien, entfernen, eliminieren, clin, s. m., ber ŞcITene, (ŞJricdje; —, adj., tjeHenijd), gvied)ifd); —esc, adj., — esoe, adv., fjellc* uifdj, attgriedjifd). elinică, s. f., ba§ Şclfeuifdjc, 9[(t= griedjifdje. eliocentric, adj., Şeliojentrifcl). eliogrâiic, adj., [jcHograpfjifdj. eliogravnră, 's. f., bic Şeltogratuirc. elioscop, s. })., ber Şetiojfo}). eliotipie, s. f., bic Şeliottyţnc. eliotrâp, s. m., bn« ŞeKotvoţ). elipsă, s. /., bic Efliţjfc. elipsoid, s. n., b«3 STItpfoib. eliptic, adj., etliptiţdj, Elisavetă, s. f., Etijnfiett). Elisavetopöle, s. f. (geogr.), ©i* fabeiîjftabt. Elisein, s. m., ©üfa (ŞroţDÎjet). Elisen, s. m., bag Saab ber ®c* figeit. elisiuiic, s. f., ba§ Slugffofjeit, StnS* mergen, ShiSfdjIiefteit. elită, «. f., bag 9(H§crtcfenfte, ber iferu, bie Elite, elitră, s. f. (zool.), bic gfiigclbccîe ber ifSfcr. elixir, s. n., bac- @(ij:ier. docare, s.f., bic SSerţmdjtung; bie &nfngc bon Sîaţritalieii. eloeuent. adj., berebt, berebfam. elocuenţă, s. f., bie fflcrcbţamfeit. elocuţiiino, s. /., ber SBortrag, bic Wusbriidglueife. elogios, adj.,'Hob*. elogiu, pl. —i şi —ii. s. v., bie Sobrebe. duddâre, ts.-'f., bie 9htff((irung. clucid-ez, a —â, —ăt, v. a, auf» Ijellen, aiifftäreü dncabraţiiine s. f., bie 9(ngeiu= anberfegnng. elncrâre, •*. f., bag 9(usarbeitcit. elncr-u, (—ez), a —â, —ât, v. a., angarbeitcu. elnd-ez, a —â, —ât, v. a., ocr= eitefu, umgefyeit, ă» bcrmeiben fudicit.' ■ eraeisiune 233 ehipt, a —â, —dt, v. a., crfcimpfcit, erringen, eluptâre, s. f., bag Gsrfămpfcu. Elveti-a, s. f., bie ©djttieiâ; — ân, s. m. şi adj., ber ©âjmcijer; fdllueijerifd); —Ană, s. f., bie @d)h)eijerin. elveţie, adj., (jefaetijd). email, pl. —uri, s. bag ©miiit, ber ©djmelj; bie Sntnilnrtcif. omân, a —â, —ât, v. n.', vedi: enianez. emanaţinne, s. f., ber 9Însftnf;, bag 9(uggd)eiv. emancipare, (emancipaţiune), s. f., bicS-reilnffmig, 3Tîiiubtgfţ)vcdjititg, @mauâi|jatiDn. emaiicip-ez, a —a, —ât, v. a., für miinbig erîlarcn; fidi 51t biet ertauben, fid) emanzipieren, eman-ez, a — â, —ât, v. v., nul» ’gefjcii. augfliefjeit. Eniannil, s. m., (Smanuef. emarpnâl, adj., nuggcranbct. eni:itit(ă), s. m. şi f., ber 'SKot* eifenftcin. embâtie, pl. — uvi, s. »1., ber Gsrb* äingEoutraft; ber ©rbbeftaub, Erbţsadjt, Sobeitâing embaticâr, s. m., ber ErBbcftăuber, (£rb]aäd;fer. eiiibleiilăj s. /., bn§ ©innbttb, 916* geidjeni embrio^enie, s. f., bic (sntmirt'fnng beg @mbruo. ' embrion, s. m., bag ©mbrljo; —ăl, adj., embrionat, itnentuudcft.: emendament, pl. —e, s. n., ve(li: amandament. emendatiiine, s.f., bicS8crid)tigmig. iBcrbefferung • eniend-ez, a —â, —ât, v. a.; 6e= rid)tigcn, berbefferit. emeri, s. n, vedi: siiiirgbel. emerit, s. m., ein in 9?uf)cffanb S.5crjcltter. emeritât, adj., ber fid) berbieut gemadjt tjat; auggebient. ome.rsiiuie, s. f., bie Emcrfiou, bag (îmt'orlnudjcu. 234 emfasă emfdsă, s. f., bic Empfjaje. emfatic, adj., empljatiid). emicklu, s. m., bcc öalbfreis. emigrant, s. m., ber ‘ähistncmbem-. eniigraţiiinc, s. f., bie 2(ustuau* bcntng. einigr-ez, a —d, —ât, v. n., aitä* luanbetit. eminent, adj., ansgegeidjuct, er« fjaben, toorgiigticE); ora —, ein Ijer* Borragcnber, fiebeiitenber Wann, eminenţă, s. f., bie ŞerBorragutig, 2litî)0î)e; bie Slnejeicţnung; —, (tit.), Eitere Emineiiä! (Slnrebc fjofjer tirdjficfjer 20 iivb e ti trag er). emiptere, s. f. pl. (zool.), bie Jgalb* flitgfer. emi’r. s. m., ber Emir, emis, pl. —nri, s. n., vedi: ex-mis emisdr, s. m., ber 9(bgejaitbte, ftitnbfdjafter, Emiffär. emislerü, s. f., bic §a(bfugc(; — apuseană, răsăriteană, bie roeft* lirfjc, ßfttidjc Erbfjalbfugel. emisferic, adj., fjalbfugelig. emisiime, s. f., bas 'Slusfettben, Stiisftrömen; — de acţii, de hârtie-monetă, bie SluŞgnbe Bon atftien, Boit SBanfnoten. emisticli, s. n., ber ljalbe SBerg. emit, a —e, emis, v. a., aitŞgebeit, au3jpred)eit, vedi: exmit. emolnment, pl. —1>. s. n., ber Sîitfteit, SBorteif. emoptisie, s. f., bas Söhttjpudcu. emoragie, s. f., bas ©hiteit. emoroiddl, adj., I)ämorrf)oibn(. emoroide, s. f. pl., bie gotbne Slber, ber 53httfhifj ait£ bem SIftcr, bic §äniorrf|oibeii. emoţion-6z, a —d, — ât, v. a., in Slufrcgitng bringen, freubige ffiefiiljte crinecfeit, innerfirfj be* loegcit. emoţiiine, s. f., bic ©emnt£bc* roegitng, Sßnlfnng. empireu, s. n., bie fjiintntifdjeit . ©pfiären. empirenmdtic, adj., branbidjt. — Ene cmph'ie, adj., luas Bon ber Er* faţjrung abljängt, etfafjrtiugs* inäfjig, cmjjirifd). empirie, s. f., bie Erfahrung, Em» piric. empirism, s. n., bie Erfafjruitgs* Icţjrc (ber Empirismul), empirist, s. ni., ber Einpirifcr. empldstru, s. n., ba§ Şflafter. emul, s. m., ber SJindjeiferer. emulaţiiine, $. f., ber SBctteifer, bic 9?ad;ciferung. emnldtor, s. m., ber SBctteiferer, Sîadjeiferer. emul-cz, a — d, —dt, v. n., mett; eifern, îtacţcifent. emulsiiine, s. f., bie ©amciimilch, ber Mtjltranf, bie mitdjartige SSeräiibentitg bergette, Emutfion. eil, interj., vedi: ean. Endclie, s. w./ŞanŞ. ennr-ez, a — d, —dt, v. a., er* ääfjlen, ainSeiitflnberjcţşeit. cncefdlic, adj., im Sfopfe, im ©c* f)irn befiiiblid). enciclică, s. f., bnä päpftlidjc Um* Initffdjreibeit. enciclopedic, adj., enctjflopäbifd). enciclopedic, s. f., ber Qnbegriff alter Sfitnfte unb SESiffciifdjafteu, bie Eitctjflopcibie. enciclopedist, 's. in., ber Encljflo* päbifer. enclavă, s. f., bas SingcJd)Ioffcu* feilt eines Ortes iniicrfjntb ber ©rengett ciue§ anbcrit. enclitic, adj., enffitifif). encdmiu, pl. —i, s. n., bic Sobrebc. endemic, adj., cnbeiitijd;, ürtüd). endemie, s. f., bie eitbeniifdie Sfraufljeit. endivie, s. /. (bot.), vedi: cichorie. endoedrd, s. n., bic innere. SKein* bratte be§ Şerjcus. endoedrp, pl. —e, s. n. (bot)., bie innere ©djidjtc ber Şiille einer 'i.'flanscnfnidjt, bas Enbocarp. endosmosă, s. f., bic EnboSmoje. Ene, s. m., moş —, ber Sniibmnnit* Sdjtnf. Enea — epigraf; ■ 235 Enea, s. m., 9(uens. eneandn'e, s. f. (hot.), baS Sior» JjaiibCnfciu üon 9 ©Ian6gefäfjen in ber S3ü'itc. Enciiln, s. f., bic 9(ncîs. energie, adj., rotrfjnnt, tljütig, Fraftin, 6enntfţt, cuergifrf). energie, s. f., bic îtjatfraft, ber 'Jîndjbrncî, bic Energie, energids, adj., verji: energic. . energumen, adj., befeffen. enervant, adj., cntMftenb. enervare, s. f., bic EntFräftiiiig. cnervdt, adj., enifrnftet, cntiicvot. enorv-dz, a —d, —dt, w. «.y ent» neroen, entfrnfteu. engcrä, s. /. (bot..), vedi: enzurä. englez, s. m., vedi: anglez; —esc, adj., ve()i: anglezesc. Englitcra, f., vetli: Anglia, engolpion, s. n., Seiligcnbifb nm Şjntfe bc? 33ijd)ofs. enibaliar, s. it., tuoTjCviccIjcubcs! ÖntW enicer, s. m., veeji: ienicer, enigmă, s. f., bnş SJätfct. enigmatic, adj., rntfeffjnft. enoriaş, adj., jitr Sirdjcitgeiiiciiibe getjörig. enorie, «. f., bic Sirdjcngcincinbc. enörm, adj., ungeheuer, cntfetVfidj, iiBermfifjig; .—itâte, s. f.,' bic . ungeheure ©rbŞc, ftbermnjjigfcit. Enrie, s. m., Şeinrid). enterită, s. f., bic ©ebärm» entjünbitng. entitate, s. f., bn-5- Sfficjcn, bic iQuiutcffeuj. entomolog, s. m., ber SitfcFteu» fcititcr; —ie, s. f., bic jţnfcFteu» Fniibc. entozodre, s. f. pl., bic Eilige» mcibemüniier. entnsidsni, s. bic ©cgeiftcning, Eutjiicfnug; — dt, adj., begeiftert, Ijodj eittjiicFt. entnsiasm-ez, a —d, —dt, v. a., bc» geiftern, ciitjikFeit; a se —a. v. r., in '•Begciflerniig, Entäficfnng ge* rntcit. entusidst, s. m., ber 93egeifteric, Stfjraärmcr; —, adj., fd)tt)är« merifd), Begeiftert. entnncr, » —d, —dt, v. a, auf« gnfjten, fjcrsäfjfeit. enumerare, s. f., bas Shifjäfjfcn. eniinţ, n~— d, —dt, vedi: ennntez. j eiinnjdre, s. f.,. ber Shtsbrnd, ! bic ErFFäumg, ShiSfagc, fflefanut» modjimg. ennnţ-ez, a —ä, —dt, r. a., cv‘ , Hären, nu§fpred)cn, nusbriicFen, befniintmndjeu. enznrn, s. f., vedi: inţură, ferea pămentniui. eoeen, adj., äpjcit. eolidn, adj., StofuS». epdcta, ». f., bie Sufcfjußtagc, ber ; Sdjntttng, bic Epaftc. j epdr(c)]i, s. m., ber Sorgefeţitc einer I ^rooin^. j cpnr(c)hial, adj., 511m Slird)cn» fpvcngct gehörig; sinod —, :bic ! EpardţialFtrdjeuftjuobe. : epnr(c)lrie,f., ber ft'irdjcnfpreuget ! eines S3ifd)ofg, bic Epardjie. epar(c)hiut, s. m., ber Epardjiot. epdtie, adj., Sebcr». epatralnl, pl. —e, s. n., vecii: epitrafir. epic, adj., epifd); poemă —ă, bn? §eFbcngcbid)t. : î epiedrp, pl. —ii, $. n. (bot.l, bic ânfjcrc Scfjicijtc ber gructjtţiittc ber $flniiâcii. epicureisin, 5. n, ber Epifiirisinu-î. epicureu, 5. m., ber 2BoTIiiftItitg, j Sdjtcninier; ber Sluţânger ber Vßfjitofoptjic EpiFur’« ber Spi* : furner. epidemic, adj., nufterfenb, ept» 1 bcinifd). epidemie, s. f., bic nitftcrfeiibe 5îranîl;cit, Sendjc. } epiderma, s. f., bic Dbcrljant. epidenuoiddl, adj., jur C'bcvliaat | neljörig. | epigldtă, s. f., ber ffeţ(bccFc(..:: \ epigoni, s. m. pl., bic Epigonen. ' epigraf, pl. —e, s. 11., bic Stuf- 23G epigrama ţdjrift; -ic. adj., epigrapţiid); —ie, s. bic gnţdjriftcn* funbe. epigramă, s. f., ba§ ©iungebidjt, ©pottgebidjt, ©ptgranttu. epigramatist, s. m., ber ©pi» grammcubidjter. epilepsie, s. f., bic (jiiifaltenbe ©tidjt, ©ptfepfic. epileptic, adj., faflfiidjtig, cpi= leptifdj. epilog, pl. —uri, s. iu, bic ©djlufi» rebe, ber ©pitog. episeöp, s. nu, ber ©tfdjof. episcopal, adj., bifdjöflid). episcopat, s. iu, baZ ©pijfopat. cpiscopesc, adj., ve(Ji: episcopal, episcopie, s. f., baâ 33i§tum; bic SSifdjofsiBiirbc. episod, s. n., ber gtBtfdjeufafl, —ic, adj., cpi(obijd). epistât, s. )»., ber Sluffcljer, 85or* fteîier. epistolă, s. f., ber S3rief, ba§ . ©djreibeit. epistolar, pl. —e, s. iu, ber S3rief= ftetlcr; —, s. nu, ber SSrieftrnger; —, adj., SBrief*. epistolie, s. f., baS ©cubfdjretbeit, bie ©ptftet epitdliii, pl. —i, s. n., bie ©rab= fdjrift. epitalăin, s. n., bn§ ŞodjâcitS* gcbidjt. epitet, pl. —e, s. iu, bnâ S3ciiuort, ber Şetitame, bag ©piteton. epitimie, s. f., bie fird;[id;c ©trnfc, 33iif,e. epitrafir, s. n., bic ©tofn. epitraliil, ţ/l. —e, s. iu, vecii: epitrafir. epitriip, s. du, ber SSormunb; —ie, s. f., bic SBormunbfdjaft. epizootie, s. f., bie SSieţfeudje. epocă, s. f., ber .geitabjrijuitt, ^cit» tamu, bic ©podje. epocdl, adj., eilten Seitraum ab* jdjliefjenb, bebeittcitb, Don fjer* Borragettber S3cbeutuug, epodjaf. epoletă, s. f., baS SIdjfeiftitc!. I — eredesc epopeă, s. f., baS .Şcfbcugebidjt, bte ©popbe. epruv6tă, s. f., baä ţjkobicrrofyr, bic ©prubctte. optagân, s. bas ©icbcitcct. eptandrie, s. /. (bot.), bac- SJor« Ijaubenjciii Boit 7 ©taitbgcfftfscu iit ber SStiitc. cpşiina, s. f., vedi: epuşoară. epiirâş, s. nu, vetji: iepuraş. Öpure, s. du, vedi: iepure, epuşoară, s. f., bic flciitc ©tutte. [eră, s. f., bic .Qcitredjnung, S(ra; — creştină, bic d)riftltcl;c 3cit= redpuitg; în —a libertăţii, iu ber S(ra ber allgemeinen greiijeit. eriildic. adj., SBappcit*. enită, s. f., bie ®rucffclj(cr. enitic, adj., bloc —, ber erratijdjc 58focE. erliaccn, adj., frautig. crliărje, s. f., bag Jßitfbcrmagagiu. erbărit, s. m., ba§ SEriftvcdjt, SBcibegetb, ber SBeibcjing. erluiriu. pl. —e, s. n., bic Sfräuicr--iammtung, !|3f(augcnfammhiug, ba§ ^flanjenbud). crliivor, adj., Fränterficffcub, gra3= freffenb. erliorisiitor, s. m, ber Şflaitjeu« ţammlcr. erttoris-ez, a — â, —dt, v. a.-, ißflnttäeit lantmeln. erliös, adj., grafig, grasartig, gra§* reid). crliuri, s. f. pl, bic Străuter, baâ ÄräittcrtBerf. erMţă, s. f. (bot.), bas fana* rifdje ©Iatiâgva§ ^Plialaris cana-riensis). erectil, adj., auidjtBcHeitb, erţje* beitb; ţesătură —S, ba§ ©djlBctl* getuebe. erecţii'me, s. f., ba§ Slufridjtcu, S(ufid)tBe(Ieit. ereetör, a. m., ber nu}rit!)ienbe fflhi§îc{. • erede, s. m., ber Gţbe. ered-csc, a —i, —it, v. a., erbeu, beerben. ereditar — esamen 237 ereditar, adj., erbüd;. ereditate, s. f., bic Erbjdjnft, 35cr* laffeufdjaft. erem, ph —nri, s. n., bic SBilfte, Siiu'be. eremit, s- m., ber GinficMer, SÎIanŞncr, Eremit, ereniitâgin. pl. —ri, s. »., bic Etitficbelei, S'taufc. eres, pl. —ui i, s. n., bie Qirrfcfjre. eresiârdi, s. m., ba§ §auţ>t einer fjäretijdjeit ©efte. eresie, f., bie Sîcjjerei. erete, s. iii. (zool.), bet ©ţscvber, Sti'jjer (Astur palumbarins). eretic, s. m., ber Qrrlefjrcr, Sl'eţier; _ —, adj., fcticriicl). eri, adv., vtdi: ieri. erică, s. f. (bot.', bnS Şaibefvnut (Erica tfiralix), vecii: earbâ neagră. erig, a se —â, —iit, v. r., fid) etiuns! nitmaţseH. erizipel, s. bnş Grijfipef. ermafrodit, s. m., ber groitter, Şerninpfji'obit; —. adj., jroitter* fjnft, jimtterig; —ism, s. m., bay jluitierfinfte SBefeu, bte gttrittcr* fjaftigfeit. ermelîn, s. n., vedi: cacom. ermenentică, s. f., bie Siegeln ber 9In§feguugŞfunft ber 93t&et, Şermeucutif. ermetic, adj., fjennctifdj. Ernest, s. »., ©ruft, erudre, s. f., erndtec, s. n., ernez, v. ii., vedi: iernare ş. c. 1. e’rnie, s. f.', bte §ernie.’ eroâre, s. ber'"tyefjfer, ba§ 33er* feţen; a face o —, einett Şycijfcr begehen. erödiu, m. (zool.), ber 9îei(jcr,-(Ardea cinerea), evvg, a — â, —ât, v. a., nuŞgebcii fjeratiggebcu (Selb), erogâte, s. f. pl., erogaţitine, s. f.,' bic 2lu3gabe. erogător, •?. m., ber 9(u§geber. eroic, ar7/.,fjefbenf)nft, Ijelbeuntütig. eroidă, s. f., bas Ş)efbengebid;t. eroină, s. f., bie Şctbiit. croiMii, s. m., bnS Şetbentum, ber Şclbcninnt. eronat, adj., falfd), breftfjaft. orosnme, s. f., bns ®urd)frcf(eu, 2Bcgbei|şcu. i erotic, adj., Sieben»; rântece —e, üiebcsiicber, SiebeSgefnngc. erön, s. m., ber Şclb. erpetologie, s. f., bie SReţJtitieu* fmibc. ort, a —â, —ât, vecji: iert., erudit, s. m., ber @!c(cf)rtc; —, adj., geletjrt. ertidiţiime, s. f., bic ©eteljcfatufeit. er ligă. s. f., ber SBaffcrgrabcit. crii(in)p, a —e, —t, v. a., fjcMitŞ* bringen, fjerborbrcdjen. eru(m)pere, s. f., ber geroattfame ?(nŞbrud), ber (SiufnK, ©inbmd), Überfan. erupţiunc, s. f., ber Şfnsbntd;. eruptiv, adj., cruptiö. cs, ph —uri, s. ii., bag rotje SJktnfi. es, a eşi, eşit, v. vedi: ies. csacerliaţiinie, s. /., biis (Steigern eineg ftranfţjettSanfnllŞ; bie Ser» bittentng. esâct, adj., genau, pnnftlid). esactitâte, s. f., bte ©cnnuigîeit, ţpiiuftlidjfeit. esaeţii'nio, s. f., bic ©rpreffung, ţJJfacferei. esactor, 5. in., ber ©teuerctnueţntcr, ©teuereintreiber; (Srpreffer. eşafod, pl. —nri, s. n., ba§ 33(ut= fleriift. esagerâre, s. f., bic Übertreibung, esagerât, adj., übertrieben, esageraţiinic, s. f., vedi: esa-gerare. esagerător, s. m., ber Übertreiber. esager-dz, a —â, — ât, v. «., iiber» ,treiben. esaltâtj adj., ilberfpanut, erpţt. esaltaţnine,s.fv bieiiberjlpanntţcit. esâmen, ph —s.bie Şriifung, ba? ©jameit; a face —, bte îpriifuitg ablcgcn. 2.1S esaminare esaimmii'e, s. f., ba* prüfen, Ult« tci'iudicu. esauiindtor, s. m., bin- Prüfer, ^rüfungftfomiuiffär; ber Unter* . jucl)cr. esamiii-ez, ii —ii, —iit, v. a., . prüfen, nutcrfud)cit. . cşantilioii, s h., bac ©toffmuftcr. osiircli, s. m., ber ©tefluertreter bcö gvicdjifcfjcii '^atriardjen, ber Ejardi; — ät., v. n., baS Gţardjat. t'şărpă, s. /'., bie ©djtirpc. e.saspiM'iit, tidj., anfier fid;. osc, n —ii, —iit, v. ii., cutftcfycu, crftcfjcit, muadjfcu. escddi-ü, s. f., baS©d)iff£gcjd)niabcr. (‘scudrün, pl. —e, s. ii., bic Weiter* Abteilung, Esfabrou. escalad-ez, n —A, —iit, v. er* fteigen (mit £>iffc einer Seiter). escdrpä, s. f.,. bic 93öfd)itug eines? ©rnbcn§. escavaţiiinc, s. /'., bic Shisfjüfytuug. psccdeiit, pl. —e, s. 11., ber 2ht§* fall, itbcrfdjufc. esccil-ez, a —ii, —iit, v. «., über» fdircitcn, aitsfdjitieifcu. cscclcnt, adj., ausgcjcidjnct, bor* treff(id). escclcnţă, s. f. (tit.), ©jäcKcnj. cscel-ez. a —d, —dt, v. a., Ijerbor* ragen’ fid) Ijcrbortfjitu, fid; au§* äcidjucu. esceutric, adj., aufjerfjalb bc§ SJÎif* telpunftcS liegenb; iiberfpauut, fd))uärmcrifd;, cjäcntrtfd;; —i-t:ite, s. f., bie Sjjjcntrif; bai? ejjcutrifdje SBefcu. escept-cz, a —d, —dt, v. a., aus* uct;mcn, cintt>cnbctt, eiuteben. eseopţiondl, adj. şi adv., auS* nafymStueife. csccpţion-6z, veeji: esceptez. escepfiüne, s. f., bic Slusnaljmc, SIbioetdjung bon ber SRegcI, Eia® racitbimg, Einrebe; fără —, ofjue 8Iu§uaI)me, oTjne SSiberrebc. esces, pl. —uri şi —e, s. ?»., bic 9ht§fd;weifung, ber Unfug, ®ESe&- — esurioro oscosiv, adj., anöjdjtocifeiib, über* miifjig. oscliid, a — c, cscliis, i>. a., vedi: esclud. Kicliil, s. m., '.Hfd;t;(oi-. Escliiimişi, x. i» „pl-, bic Ec'd)imo3. Eschiue, s. m., îijdjinof'. CSClliSlt, adj., veeji: oseuisit. escitiiliil, adj., erregbar, escitdnt, .s. ii., ber Erreger; —, adj., erregenb. esoitiiţiiiue, s. f., bic Erregung, Slurcgung, Aufregung, cscit-ez, n —d, —dt, />. a., er» regen, aufrepcu, anrcgeit. üscliiin, a —a, —dt,.». au§* rufen, [aut auffdjrcicu. escliiiiidi'e, (csclaiiia(iiiiic), s. f., ber SlnSruf, bic SluSrufuug. ßscliid, ii - ß, —eins, v. a., aus* fd)(icfien. cscliidcre, s. f., bic SlitSfdjücfiuitg. esclnsiv, adj., auäfd)ticf3(id;; —ism, s. n., bie Stbgcfonbcrtljcit, . ber Ei'tlufioi§mn§. cscompt, pl.—uri, s. v., bcr2Bed;fcf» fyanbcî, 2Bcd;fc[fauf; Slbjug. escomünic, a —d, —dt, v. a., in . beit Sfircljeitbanu tljuu, ci'Font» munijicrcn. cscoiniiuicdrc, (escoiiniuicaţifmo), s.f., ber Sftrd;eulianu; bas 9(uä* fdjtiefieu au§ einem ©cmciutucfcn. esconiunicdt, adj., mit bcinStird;cn* bann belegt, c£tommunigiert. cscontcntdre, (escontcntaţiune), s. f., bic ffiefricbtfluug. escoiiteiit-6z, a —d, —dt, v. a., äufriebcnftcllcu, befriebigen. cscoriaţitiuc, s. f., bie Shiffdjür* fung ber §aut, baö SCBunbfctu. escurtii, s. f., bie SBcbeduug, baä ©djxt^gefctt. escort-6'z, a —d, —dt, v. a., be= ^ gleiten, geleiten, egfortieren. ‘escös, adj., fiţroammig. cscrem6nt, pl. —e, s.»»., ber Uurat, tot, ba§ Gjfrement. escrctiune, s. f., bie Slugfdjeibung. escricre, s. f., bic SluSfdjreibuitg. escriu — i'scriu, ii —e, escris. v. --auS* jdjrcibeu, üerfiiubigcu. osrroi', s. m., vetli: punuaş. ^ escrocherie, s. f., vedi: pungăşie; oseroeli-ez, a — ii, —dt, v. vedi: pungăşesc. ese.iiisit. adj., aitSgefudtt, auScr* uiäfjlt, iHirjügtid). Esculäp, s. m., 9i#fu(nj). eseiirsiiiiie, s. /., bei- Stusftug, bic Suftrcife, Streiferei, ber©trctf5iig. osciiz, .1 —ii, —ât, v. r., fid) ent» jdjutbigen; a —a pro cineva, feniaubcit eutfdjutbigcn, iljni ctnms nidjt übet auftiefjmcn, iţin öcr= jeif)eit. t’scnsu. s. f., bic Eitifd)ii(bigung, ?hisrebe. escusfitör, 's. m., ber Entfdjitl» biger. eşec, s. it., bas @d)ad)fpiel; bic Siicberfngc; a juca —, ©djad)« leiden. esecräbil, adj., griinbfdjtcdjt, »er* abfdjeuiittgsrucrt. esecraţiiiue, s. f., ber ?!6jd)en, bic S3era6)d)euuttg. esccutäbil, adj., ausführbar, esecutiire, s. f., bie ®urd)fül)rung. esccut-cz, .1 —ä, —iit, v. bolt» gieljcn, ausfiifjrcit, tooîlfiifjren, auffiitjren. esecuţiuiie, s. f., bie SBoEjtefiung, SSoÜftrcdung; 9Iusţ>fânbuitg, Ejc» fiifion; — capitală, bie Ent* Häuptling, STobesftrafc. eseentiv, adj., öoTIgie^enb, öolI= ftreienb. esecutor, s. m., ber SSoîIgxefier, S3otIftreder. esegesä, s. f., bie S3tbelerftärung, Sluglegung. eseget, s. m., bei- S3ibetait§!cger; —ic, adj., au§Iegenb, ejegetifd); —icä, s. f., bie Stustegehmft, Ejegetif. esemplär, pl. —e, s. n., ba§ 5ffhifter, SKufterftüd, ^ßrobeftücf; Ejemplar; —, adj., mufterfjaft, ejemptarifcf). esistent 239 esomplilic, a —â, —ât, v. a., er» leutent (au SScifţjielcn). esemplii, pl. —e, s. n., ba£ S3ei* / fpief; de, spre —, (d. e., s. er), (/ 511111 S3cifpic[, (5. 53.); a fi spn —. als SJcifpiet, 511111 ÎOÎnftcr bicucii. esenit, adj., befreit, frei, ' au£ge» nominell, cseiiiţiiine, s. f., bic SBefreiuug bou qcimffcn Saften 1111b Slbgabclt. esonţă, s. f., ba§ Sßcjcit, bie SBe* fentjeit, bte Effcnj. esenţial, adj., iDcfeut(id), roirt(id). csercitiire. s. f., bic Übung, Stu§» Übung. esei'cit-(ez), a — â, —ât, v. a., iibeti, ausitbcii, mititcirifdjc Übungen anfteüen. escrciţiu, pl. —i, s. bie Übung, ©djulübuug, SOJaffcnübnitg. cscrediture, s. f., vedi: des- moştenire eseredit-ez, a —â, —ât, v. a.r vedi: desriioştenesc. es(li)ibit, pl. —e, s. n., bte Ein» gabefdjrift bet einem ©eridjt. es(1i)ibiţinno,-s. f., bic Sfuflneifuitg, Vorlegung (oor ©cridjt), bie Ein» Ijäiibiguug, Übergabe, esig, a —c, — ât, v. a., vedi: cer. esigent, adj., erforbernb. esigCJiţiî, s. f., vedi: trebuinţă, esigibil, adj., geforbert tnerbcit tanu. esil, pl. —uri, s. n., bie Sanbes?» üerineifuttg, ber SScrbaunuugsort, bas Ejil, —at, s. m., ber Exilierte, csil-cz, a —â, —ât, v. a., '»er* banneit; bc§ Sanbe§ bcrtueifcit, aul bem Sanbc bertrcibcit. csim-cz, a —â, —ât, v. a., auä* neljmett, befreien, cjintiereu. cşirc, s. f., ber StuSgang, 9tu§» tritt; ba§ gvueitc S8ud) 9Jlofi§; —a apelor, ba§ îtustreien ber ©eträffer, bic Überfdjroemmuitg. esist, a —â, —ât, v. n., ba fein, borţanben feilt, cjifticrcn. esistent, adj., beftefjenb, Bortjanbeit. 240 «sistenţă- esixttiiiţă, s. f., bas Snjciit, bic ®Eiftcuâ. esit(-ez). a —ă, — ăt, o. n., vedi: şovăiu. eşit, adj., mt§octretei1/ ţ)ert»t>r= fteljcnb; —, s. ü., vec}i: eşire. esifaţil'uic, s. f., vecii: şovăire eşitoârc, s. f., ber Slbtritt, SIbort. 6s1p, s. f. pl, bie Sîrippe. esolăg, s. n., vedi: înghiţitoave. Esoji, s. m., vecii: Isop. esorliitănt, adj., übertrieben, über» ftnnnt. csorliităiiţă, s. f., bie ilbertric» beufjeit. esorcism,pl. —e, s. n., bic 93efd)tDö= rung§formcI,S;ettfeIsbejdjtt)öruug. estirdiu, pl. —i, s. n., ber @iit» gang einer Dîebc. esortaţiime, s. f., bic ©rmaţnung, îliifmuuteruug. esurt-cz, a — ă, — ăt, v. a., cr» ninljncit, aufmuitteru. esusnnisă, s. f., bie Ejoâmofe. esötic, adj., nuSIänbifd); gart, empftnblid); cyotiţd). (‘spansibil, adj., befjnbar, aug» bcfjnbar; —itdte, s.f., biegräffig» fcit ftdj aitŞgubefjneii. espansiunc, s. f., bte 9(u§beljming, Scfjnbarfcit. espansiv, adj., mit teilfnm; beljubar. espatriăre, s. f., bie Entfernung nu» bem SSatcrlanbe, 2anbc§t>cr» tuctfititg. espatriăt, s. m., ber Snnbesber» j miefene, SScrbnnute. j espatri-ez, a —â, —ăt, v. a., atis , bem Saitbe bertueifeu. j especfănt, s. m., ber Slutoartfcljaft j auf etwag ţat, ©jpeftant. cspcctaliVj adj., jnnmrtenb. cspecforaţifnie, s. f., bte Şerjeii#«, ergiefjititg; bie SSriiftretniguttg; (öoit (sdjleim). [ espector-cz, a —ă, —ăt, v. r., fein §crj ausfdjiittcu, über etioag j frifd) uom Şcrjcu fpredjett; ans» i fjuften. espcuieiit, s. m., ber 9(usfertiger, I esplicător 21tisftetter; pl. —e, s. n., ber Slugrocg, bic 'ilusffurfjt; bn« ©jpc» bieng. espedi-ez, a —ă, —ăt, v. a., nb» fertigen, bcfbrbern, nbjcnbeu, Ber» fetibeit. csppiliţiiine, s. f., bie Shisfertiguug, Abfertigung; friegertjdjc lîntcr» ueljruuitg. espeditiv, ado., îjuvttg, fünf, espeditör, s. m., ber ©iitcrDerjetiber, Spebitenr. espensăr, pl. —o. *. n., bag ffofteu» berjcidjitiS, ber $toftcnüber)d)Ing. espensp, s. f. pl., bte Slustageu, Untoften. esperienţă. s. f., bic ©rfnfjruitg; om eu —. ber îlngc, erfahrene ţffiaitit, berSKatttt bmtSrfafjnmg. esperiment, pl. —e. s. n., ber Scrfud), bic ţprobe, bag ©i'pe= riment; —ăl, auf ©rfafjniitg gegriiubet; fisică —;ilă. bie auf SSerfndjeii beruljcnbc SJatnrleijre; —ât, adj., burci) S8erfud)e belehrt, criuiefcn; fing, beleljrt; —aţiune, s. f., bic ©£perimeutierntetI)obc; —âtor, s.m., berSţperimentierer. espcriment-cz, a —ă, —ăt, v. a., einen ăkrfnd; mit cttunŞ anfteltcit, ücrfudjctt. es]>ert, s. m., ber ©adjberftäitbige: —. adj., crfnljrcn, fadperffäitbig; — isfi, s. f., bie ■•©jpertije. espidtoi'. adj., me(d)cr etrons fiiîjut. espi-(Sz, a — ă, —ăt, v. a., fiiljucn. espîr, a—ă,—ăt, v'.-n., anSatmcn, ben ©eift aufgcbeit, fterbeu; er« (üfdjen, bcrfatleu, abtaufen, espirăre, s. f., bic Sfugljaudjuug, bas 9(uga_tmeit; bic SSerfaUßcit. csplic, a —ă, —ăt, v. a., crîlnrcn, auKegeu, erläutern, esplicăbil, adj., erf(ärüd). esplicaţiniio, 5. /., bte ©rHäntitg, SliiSIepiutg, Erläuterung, csplicativ, adj., crJIârcnb, cr» Ichtternb. esplicăttir, s. m., ber 9fuslcgcr, ©rflnrcr. esplicit ■ es plicit, adj-., beutîid). csploatarc, (esploataţiune), s. f., bie Sluânfijşiiitg,- Ausbeutung; —a minelor de cărbuni, bai ' SInSbeuten, ber 33etrieb etiteâ StofjtenbctgmerfS. csploat-cz, a —â, —ât, v. a., ein '$ad)tgut beuiiţşcit, auSniiţjen, aiiSbcuteit. esplod-cz, a —a, —ât, v. n., auS= btedjen, fprettgen;.. mit ©etoatt aitffţmngen, cjprobieren. esplorâre, s. f., bie (Stf otfdjung; Schürfung (auf 9JîetaHe). esplorätur, s. m., ber ©rforfdjer. csplor-ez, a —â, —ât, v. a., cr= forfdjeit; fcfyurfen (anf SOietaHe). esplosibil, adj., fcucrgcfâfyrtid); materii —e, ©preitgftoffe. esplosnmc, s. f., ber îjeftige ?ht§* . brttd). csplosiv, adj,, auffpriugenb, ger» fprengcnb; materii —e, feucr= gefâfjrtidjc. ©toffe. csponent, s. m., bei Verhältnis* attjeiger; Ej^onent; .StuSftcfter. espurt, s. n., ber 2luSfuţ)rI)anbcI. ospurt, a —â, —ât, v. a., auâ* fiitjrcn (SBaareit). esportäre., s. f., bie SfBaareuauSfuijr. esposânt, s. m., ber 9htSftetfer. esposiţitine, s. f., bie ©arleguttg' Erltärung, SüitSetnaitberlcgung; bic StuSftellitug; — de nianu-facte, de arte, bic . ©eitJerbc», ShiuftauSftcIIitng. espositüni, s. f., bie, Vertretung eines ©efdjäftSfjaufeS in einem anbern Drte. espres, s. m., ber eigene SSote; —, adj., auSbrüdlid), eigens, Sorfăţştidj; tren —, ber Sßoftjug, E^rcßsug ber (Sifenbaljn. cspresiüne, s. f., ber Shtsbntc!; a cânta cn —, aitSbrucESbolI, gcfiiljfüoll fiugen. esprcsiv, adj., auSbrüdftd), auS* îmtdSbofl. esprim, a —a, — ât, v. r., fid) anSbriiden, auSfpredjen. Barcianu, Dicţionar. - Eslera 241 esprimäbil, adj., aitsbrüclbar, au3= briidlid). csprinrnre, s. f., bas ©tdjausbrüdett, bie SluSfpradje; — curată a unei limbi, biereine, biateftfreie SluSfpradje. espropriaţiune, s. f., bte gehungerte Söeftgentäufjernng. espropri-ez, a —ä, —ât, v. a., jemanben gcttmltfam aitS feinem Söefißc treiben, espulsare, s. f., bie SluSroetfuttg. espnls-ez, a — â, —ât, v. auS= treiben, öertreibeit; aitStneifen. cspiin, a —e, espüs, v. a., aus» fegen, auSftettctt; a se —, v. r., fid) auSfeţien, preisgeben, fein Sebcn in bic ©djanje fd)Iagen. cspiinere, s.f., baS 2fttSfeţjen; 2luS» einanberlcgeit, Söarlegen. esptis,nrf?., auäge[ej}t, preisgegeben; auSgeftellt.-Esseni(eni), s. m. pl, bie (Sffäcr, Gcffenicr. est, (cst), jpro»., biefer; — an, biefeS ;3af)r, {(euer; — timp, bieg îjener; de est timp, ţjeurig; vedi: acest. est, 5. n,, Dft, ber Dften. estâsă, s. f., bie Sntjiidung, î)oţ)e Vegeiiterung. estasiât, adj., cntjitcft, begeiftert. estasi-ez, a se —â, —ât, v. r., entjüden. estâtic, adj., entjiidt. estemporâl, s. n., bie QntţiroDi» fation. estemporâre, s. f., bas auS' bem ©tegreif Sieben; baS Sjtempo» rierett. estempor-ez, a - â, —ât, v. au§ bem ©tegreif teben, • unbor» bereitet fpredjen. estensibil, adj., beţnbar, auS= betjnbar. cstensiiinc, s. f., bie StuSbefynung, fidttşe. cstensiv, adj. şi adv., ausgebcljnt, ejtenfit). Estera, s. f., EftŞer. 16 242 esterior — estcrior, s. m., bag äußere Sfnfcfjcit; —, adj., äußertid). cstermindre, s. f., bie 3Sertifgnng, Sfugrottung. esterminätör, s. m., ber SSertitger, Shtgrottcr. estermin-ez, a —d, —dt, v. a., aitgrotten, bertitgcn. estern, s. m., ber anfjcrfjafb ber 9lit* ftatt tnoţitenbe fjögfiitg;—. adj., attfjcrfiafb, änfjerfidj, cttigltietibig. esterndt, pl. —e, s. n., bie SInftalt in ber gögftttge aufgeitommett roerben, bie nidjt and) ifjrc 2Bof|= nung bafcfbft Ijabeit; bag ©j« ternat. estetic, adj., gefdjmacfDoff, fdjöit, äftfjctifd). cstcticil, s. f., bic ©efdjntacfgfefjre, ©d)ßnf)eitgfef)re, Siftfjetif. estcticidn, s. m., ber Stfifjetifer. cstimdhil, adj., ber ©djäjjung unter* hjorfen. estimaţiiine, s. f., bic ©djntnutg, ber Sfaufanfdjfag. estimfitör, s. m., ber ©djnjjer. estim-ez, a — d, —dt, v. a., fdjä^ett, nbfdjä^eii. est. tiinp, adv., fjeuer. estind, a — e, cstins, v. a., befjtten, angbefynen. estfndere, s. f., bte 2ht§bef|nttng. estirpdtor, s. m., ber Ejftirpator. estival, adj., ©ommer®, fontmerftdj. estompă, s. f., ber SSifdjer. eston, s. m., ber Efffjfänber. Estonia, s. f. (geogr.), Eftf)Ianb. estrdet,^. —e, s. m., ber îtu§â»g, fttrje Slbrifj, bag Sjtraft. estractiv, adj., int Shtgjitg, t|er* nuggejogen; materii —e, bie Ejtrattibftoffe. estracţiune, s. f., bn§ Shtgjiefjen, ©eroinnen. estradă, s. f., bie Eftrabe, estra-ddn, a —dd, —ddt, v. n., angfiefern, Şernuggebcit. estrdg, a —e, —trds, v. a., au§® Zielen, einen £Iu§gug maefjen, ejtrafjieren. eternitate estraordindr, adj., aufjerorbeutficlj, nitgciuöljitlid), feftfam. estrds, pl. —e, ş. vedi: es-tract. cstravagdnt, adj., närrifdj, tut» gereimt, albern, augjdnbeifcnb. estravaganţă, s. f., bie 5£tjorf)eit, Ungereimtheit, est.ravasdt, pl. —e, s. n., ba« SIltg® treten einer eiterigen g-füffigleit. estrem, adj-, ber nujjerftc, lejjte. cstrciii, pl. —e, s. 11., bag Stufjerftc, ber t;öd)ftc ©rnb, bag änfjcrfte Ettbe, bag. Ejtrem; a ajnnge la —, gurtt Shtfjerffeit gefangen, estremitdte, s. f., bag Siitfjerfte. pstrcmită'ţi, s. f. pl., bic ©ficb® maßen. esnberdnt, adj., getf, int Uber» maß. esnberdnţă, s. f, bte Überfülle._______ ctdc, pl. —uri, s. ii., bag ©djfaf* Jabinet. etdj, pl. —uri, s. ii., ba§ ©tod® wert. _ etajeră, s. f., ve(Ji: poliţă. 1 etal-6z, a —d, —dt, v. a., aug® \ breiten, borfegen. etalön, s. n., ber gingfitfj; bag Slidjmafj; Slidjpfimb. etapă, s. f., vedi: popas. etdte, s. f., baä SIfter. eter, pl. —uri, s. n-, bieheitcrcM§im® " mefgfnft; —, (clierr..), ber jitfier. eterat, pl. e, s. n. (ehem.), oag ätfjerfanre ©afj. etere, s. f., vedi: năvod. ^ eteric, adj., Reiter, ţtmmeffnfttg, >/ ätfjerifdj. eteric, s. f., eine gefjeinte ©efelf» fdjaft ber 5Jengriedjcit im 21tt* 1 fang biefeg Igafjrfjnnbertg; bic \/ Şâterie. eteris-ez, a — d, —dt, v. «., Stfje* '■■!■■ rifieren. eteri'st, s. m., Witglieb einer Şaterie. 'J etern, adj., einig. ^ eternis-ez, a —a, —dt, v. a., Der® emißcu. -J i eternitate, s. f., bie Ettrigîeit; V eterodocs - ■pentru für bic ©tuicţfeit, für ctitc eluige ®auer. v eterodöcs, (ctcrodox), adj., aitberg» gläubig. eterogen, adj., ungleichartig, fremb» artig; —eitdte, s. f., bieUn» gleidjartigfeit. etic, adj., jur ©ittcnlcTjre gehörig, fittlid), etljifd). dtieă, s. f., bie SugeiiMefire, ©itten» . Ift)re, Etfjif. etichetă, s. f., bie Umgangfitte, Şoffitte; ber SBejeidjnuuggjettel, bie Sluffdjrift. ctinioltfgic, adj., gu'r SBortbifbung gehörig, cttjntologifrf). etimologie, s. f., bie SBortforfdjung, SIbftammung eines SBorteg. ^etimologist, s. m., ber SBortforfdjer. etiologic, s. f., bie Etiologie. Etiöpia, s. f., feiopicit. Etna, s. m. (geogr.), ber 8(tna. etnic, adj., Sßolfg», jur SMFsEmtbc gehörig. etnograf, s. m., ber SSöIferfunbige, ber bie ©itten mtb ©ebräudje ber SBötfer befdjreibt; —ic, adj., etfitiograţjftiţdf); —ie, s. f., bie S3ö(ferbcJdjreibuug. etnologic, adj., bie SMferfunbe betreffend ^etnologie, s. f., bie SSBIferJuitbe. etnopsicliologie, s. f., bie S8ö(fer» ţ)ft)d)ologie. etologie. s. f., bie ©ittenbe» fdjreibimg. etopee, s.f., mafcrifdjc SBefdţireiBnitg ber ©Uten imb ©ebräudje. Etruria, s. f., (geogr.), Etrurien, etrusc, adj., etrusftfdj. eu, pron., id); — însumi, idj felbft. eu(c)liaristie, s. f., ba§ tj. Slbenb» maţi, bie Kommunion, cucliologiu, s. n., bag SBrebiarium. Eufemia, s. f., Euphemia, eufemism, pl. —e, s. n., ber berjtfjteierte, befdjöntgenbe 2Iit§» bruef, bie berfdjleierte SluSbrud» weife, ber Eupljcmismug. - evghenicos 243 eufemistic, adj., berfdjleicrt fid; augbriiefenb, euţjîjcmiftifcf). eufonic, adj., iboţlftingenb. eufonie, s. f., ber SBoMHaitg, ber Sffiof)((aut. Eufrat, s. m. (geogr.), ber Eu* pfjrateS. Eufi'osiua, s. f., Eupîjrofitta. Eugeniii, s. m., Eugen, euism, s. m., ve(Ji: egoism. eunuc(h), s. m., ber SBerfdjnitteue. Enripide, s. m., Eitriţiibeg. euritmie, s. f., ber 2Mj[fIang. Euröpa, s. f. (geogr.), Europa, european, s. m., ber Europäer; —, adj., curopăifdj. ev, pl. —nri, s. n., bag $eit» alter; —ul mediu, de mijloc, bag SKittelalter. Eva, s. f., Eba. evacuare, s. f., vedi: deşertare, evacu-ez, a —a, —ât, v. a., räumen, augleercn, augfiitjreu. evad-ez, a —4, —at, v. n., ent» tuifdjeit. evalu-ez, a —ii, — ât, v. a., ben. Şrcig bcftimmcu, fdjâţjen. evangeliar, s. n., bag Ebangcttcti» blid). • . ■ . ; cvangelic,' adj., ebnugetifd;. evangelie, s. f., bag Ebangetium; bag Ebatigelienbitd). evangelist, s. m., ber Ebangelift. evantitliu, s. n., ber g-âd)er. cvaporaţiiine, s. f., bie 2htg» buitftung, feerbuufhtitg. evapor-dz, a —d, —dt, v. a., ber» bitnfţen, augbiinften, berfliegeti; fid) in ®ampf bertoanbeln. evasiiine, s. f., bag Slugbredjen, Stuggeţen, §erborbred;eu. eveniment, pl. —e, s. n., bag Ereignis, eventual, adj., auf einen füttfti» gen, mögtidjen galt eingeridjtet; adv., möglidjertbeife, für ben galt, ebcntueE; —itâte, s. f., ber nidjt bortj^jubeftimmeube gaft, bag Unborijergefeljne. evghcnicös, adj., bornefjnt, abelig. 16* 244 evshemst — fac evghenist, s. m., ber ffiontcţitie, Stbefige. evghenie, s. f., ber SIbeL evicţiuiie, s. f., geridjtfidje Sfitg* fdjftcfjung üom S3efi^. evident, adj., augeufdjeiufid), bcutfid). evidenţă, s. f., bte 2htgcitfd)ciii« fidjfeit. evit, a — ä, —ät, v. ct., öer* metbeu. evitabil, adj., betmeibfid). evlavie, s. f., bic 2fubad)t, g-rßm« migfeit, (Sf)rfitrcl;t. evlavios, adj., anbädjttg, fromm, evöc, a — ä, — ät, v. a., Berufen, fjerDorntfen. evoluţionist, s. m., ber 2lnf)än« ger ber Gsntltridluitggfef)rc ber Organismen, evoluţitine, s. f., bte Sruppeit« Bewegung; bte Gsntlbicffunggfehre ber Organismen ; Sbofutioit; teoria, —ei organismelor, bie Sefjre öon ber ©ntnricffuitg ber orgauifdjen SBefen im Saufe ber 8«t. cvreesc, adj, —e, adv., heBrätfd), jübtfd). evre-u, s. m., ber Şcbrâer, Qube, —icä, s. f., bte Qübiu. Evsevie, s. m., ©ufebiug. ex = ecs, exc = ese; compositiilecu ex a se vede la: ecs şi es____________ exergă, s. f., bte Gsjerga. exod, s. n., ber Ejobug. exoteric, adj., ejoterifd). extra, ado., aufier, Befonberg. Ezecliiil, s. m., <£gecf(ieL ezire, (ezure), vedi: iezare. F. F, f, ber fedjfte SSudjftabe im 21f« ^fiabet; als 2I6füräitng f. =foarte, fefjr; —, = feminin, Weißlich, fa ! iä ! aßgefürst bon fată! interj., f|e bu, ^e ba! ($untf eiitergraueng« perfoit); —, imperat., boit fac, veefi: fac. fabric, a—ii,—iit, v.a., bcrfcrtigcit, anfertigen, faBri-ţicreu. fiibricii, s. f., bte g-nßrif, fficr= fertiguitg, Sfrßeit; — de pănură, (de postav), bie SCudjfaBrit; — de chibrituri, bte 3ültb= f)ö(äd)cnfaBrtf. fabricant, s. m., ber gaßrifaitt, ©cioerfmcifter; g-aBrifBeftţîcr. fabricate, s. f. pl., berfertigte SBaaren. fabrieaţiitne, s. f., bie Sßerferti= gitug, Anfertigung, bas g-aßri« gtereit; — de postav, de hârtie, bie S£itd)«, ţpn})icrBercituug. fabricator, s. m., vedi: fabricant, l'ăbulă, s. f., bic gaßef, ba? SHärdjeit. fahul-ez, a —ii, v. n., fabeln, erbidjten, fabitlicrcit. falmlist, s. m., ber g-aßef&idjter. fabulos, adj., fabelhaft, erbid)tet. fac, a face, iäcüt, imper., fă! v. a., ntadjen, thun; fchaffeu; erfdjaffeu; berfertigeu; hcröor&ringcit, er® jeugeit; bereiten; öerrtdjtcn; Be« mirfeit, BeWerfftefftgen; aus« madjen ; bcraitfaffen; bajubriit« gen (jemanb); gebären, nieber« fommeit; a —e ba), einen S9att geben; a —e bine, ©uteg thun, ftiften, tbohfthuu; a —e Iracate, iodjcn; a —e carantină, lazaret, Oltarantatue haften; a —e la ciorap, ©trumpfe ftriden; a —e cunoscut, Befannt machen, ber« öffeittfidjen, aufüttbigett; a —e de mâncare, prânzul, bag Sffcn, SKitfagmahf bereiten; a —e cuc pre cineva, jemaitb eilten Slffcit anhäitgcit; a —e destul, ©ettüge feifteit, genug thun; a —e nuntă, Şodjjett haften; a.—e o carte, ein SBud) fdjretbeit, berfaffen; a —e o grădină, einen ©arten anfegen; a —e o visitä, ciiicit S3efud). aBftatten; a —e om pre cineva, jemaitb ju ctmag madjeit, ihm aitfhcffeu; a —e pre cineva cu ou şi cu oţet, jemaitb titdjtig făcăleţ- bearbcitcn; a —e pâne, S3rot badett; a —e pre devot.nl, frönt» mein; a —e pe marele, ben@to|en fţjteleit; a —e perul, bag §aar orbuen, fid) frifiereit; a —o patul, aufbetten; a —e reu, S3öfe§ iţitu ober gufiigeu; a —e schimb, tcnsfcfyen, bertanţdicn, nmtaufdjen; a —e semn, tuiufen; a —e sen-saţie, Sluffeljeu erregen; a -^e serviţii, 'Sienffe erlucifeit; a —e val cuiva, Uugelegeitî)ctten be» reiten, ungelegen fein;, a — e un dar, jemaitbem ein ©cfdjcuf iitadjcn, fd)enfeit; a—e un copii, gebaren; a —e se înţeleagă, eg begreiflid) madjeu; a ■’i o —e cuiva, jemanb einen ©tveid) ffriclen, iljm eg Jjcintjaljlen; a ave a —e cu cineva, mit jemanb jtt fdjaffeit Ijabeit; îmi—e ceva bine, reu, eg fdjlagtmir ettoag gitt, fd)led)t an; a nu —e, bleibeu laffen, aufgebcn; mi —e, cg taugt nidjtS; a se —e, v. r., werben, gefdjeljcn, fid) älltraSen- ftd? er* eignen; gebeitjeit, geraten, toad)fen, îjerborfomtneu; ftd) fteHeu, fid) ber» ftetleit; a se —e bolnav, f'raitf werben, fid) fraitî ftetten; a se —e surd, fid) taub fteHeu; a n’ave ce să te —i, nidjt atmfjtn {ömtcit, fid) nidjt 511 rateu, ftd) nid)t 311 fjeffeit loiffeit; asta se poate —e, bag faun gcfdjcţeit, ift tljitnHcij, cg geţt an, eg la|t fid) madjeit; a nu sei ce să te —i, nidjt Wiffeit ; mag an» fangen, Woran man ift; a ’şi —e de lucru, ftd) 311 fd)affen madjeii; a ’şi —e capul călindar. ftd) unnötiger' SBeife ju fdjaffen machen; a ’şi —e serviţiul, feilten ‘Sieuft berridjten; ce s’a făcut el? mag ift aug ifjm geworben; se —e noapte, cl>oă, eg totrb sJîad)t, Sag; face, v. impers., taugen, gelten, Wert fein; augmacljcn, betragen; cât —? wag madjt eg ans, Wag foftet eg? de doue - făclier 245 ori doi — patru, jloet mat jwei ift oier; —, er fagt, er meint; ce — ? trag giebt cg? mag meint er? făcăloţ, pl. —e, s. berüßubel» Walter, Dîiiljrftoâ. făcălu-esc, a —i, —it, ii. a., be» wegen, riiţren, umfdjaufcln; bnrd)tnnfen laffen burd) cin ©iebr beuteln,-werfen, ftriegcln. făcăluiti'iră, s. f., ber 53rci; făcă'n, pl. —e, s. n., bte ©djaufcl» miiljlc. fdeere, s. f., ba? 5öjmt, SKadjen;. bie ©eburt; bie (Srfcljnffitng, @d)öf)fintg; cartea —i, bag erfte Sud) SüJioftg. facetu, s. f., bie ©eitenflctdje, 0?äit» tenfläd)e au gefd)tiffenen Sia* manten, bie gacettc. facctdt, adj.,aug fletnett glcid)eit äufammeugefegt; oebi —1, bie jufammcngcfetţteit Singen ber Şn* fetten.: fäcötör, s. m., bet Sljäter, ©tifter;. ©djBţpfer; — de bine, ber S3ol)[» tf)äter; — de minuni, ber SBitit^ bertljctter; — de pace, ber fyrte»^ bensftifter, ber, grtebfertige; — de rele, ber Übeltljcttcr, 9Jliffe=* tfjäter; bine—,adj., wo!)(tl)ueitb, fabcitb. facetürä, s: f., bie Slrbeit; bie S3e» fieptug. fachiöl, pl. —e, s. n., ber ©d)leter, gior. facilii, adj., ©cfirijts». facil, adj., veeji; uşor. faeilitdre, s. f.,' bag (Srleidjterit, Seidjtmad)en. facilitate, s. f., bie Seidjtigfeit, UitgeäWungcnljeit, bie leidjteSluf« faffungggabe. \ facilit-ez, a —d, —dt, v. a., er» leidjtern, leidjter madien. fdelă. s. f., bte fjadfel. ' făclidş, s. m., ber gndelträgcr. făclie, s. f., bie 2Bad)§feräe, Sîirdjen» ferse; făclier, s. m., ber SSacfj^jicljci'; gadelüerfertiger. . 246 facnirnică facnirnică, s. m., ber gfaulengcr, Saugenidjtg. facsimile, pl. —'e> s■ n’> bie genau uadjgeafymte Unterfdjrift. fact, pl. —e, s. n., bte jEIjatge» fdjidjte, SEfiatfadjc. i'dclic, adj., tfjatfadjlid), faîiijcTj. factice, adj., erfftnftelt. facţios, adj., aufriiljrerijd), par» teiijd). facţiune, s. f., bie portei, Elique. factor, s. m., ber @efd)âftgfitf)rer; ^Briefträger; gaîtor; —ii industriei. bie Jriebfebent beg @e» Werbfleifjeg factorie, *•. f., bag ffiefdjâftgljaitg, Şanbluitggfjaug (befmtberg iitbeu ft'o(oniccit), bie gaîtorei. faotöt, s. m., ber Sttleggilt, 2IHe§= ttjut, bag Şaftotnm. factură, s. f., bie SBaareitrcdjinitig, gaftnr; bie 9Jiacf|c. facultate, s. f., bie g-nfjigfcit, na» tiirlidje Slitlage, Kraft, bag §3er» mögen, bie ®abe, Eigcnfdjaft; bas OîedEjt, bie S3efugttig; bie §odjfd)tt[e, gafitltat; —i spirituale şi corporale, bie geiffigeit unb Srperlidjeit Şâljigfeitcn, 9ln= lagen; în — de, iit feiner Eigen» fdjaft alg...; cele patru —i, bte bier gelehrten ©emeinfdjafteit, fjrafitltâten. facultativ, adj., ŞRedjt uitb ©elbalt gcbenb, freiwillig, fafultatib făcut, adj., gcmad)t, getljan, ber» fertigt; om —, ber fclbftânbigc SOÎeufdj; om bine —, ber 9Jîcnfdj bon fdjöncm SBitdjg; —, s. n., bte SJÎarfje, Verfertigung, fad, adj., abgcfdjmadt, albern, fdjaf. faeton, s.- n., ber îpţacton, bie leidjte iîalefdje. făfăliigă, s.f., bie ^ßoffe; —, s. m., ber '4?offenreij3cr. fag, s. rn. (bot.), bic 33itd)c (Fagus silvatica); de —, bttdjeit; — de miere, vecii; fagur. lăgădăr, s. m., ber ©aftmirt. — falancă făgădă'n, pl. făgădae, s. »., vecii: uspetărie. făgăducălă, s.f.,ve$i: promisiune, făgădn-esc, a —i, —it, v. a., vedi: promit, făgăduinţă, s. f., bag fcierlidje Skrfpredjeit. Făgăraş, s. m. (geogr.), gogarafd). făgărăşedn, s. m. şi adj., fjo» garafdjer. făgaş, s. n., ve4i: văgaş, haugaş, o>;aşe. făget, pl. —e, s. n., ber S3itcf)eit» toalb. făgiş, pl. —uri, s. n., ber SSlldjeit» l)ori) toalb. fagot, pl. —uri, s. n., bie 33a|= pfeife. fâgur(e), s. m., bie Şonigfdjeibc, ber Şoitigfeim. fai6uţă, s. f., bag Steingut, Şalb» Porzellan, fâier, s. ber SSerttJcig. fflilibil, adj., vi di: falibil. faimă, a. f., bag ©eriidjt, ber 9îuf. faimos, adj., bcriitfjtigt, Bcrüfjntt, famög. fain, adj., vecii: fin. făină, s. f., bag SCReţl; — de grău, bag SBeijeitmef)!; — de secară, bag 8îoggcnmel)l; oameni de aceeaşi —, Seittc boit gleichem ©d)lag. făinăr, s. m., ber ^JMjlfjâtiMer, 9)!cl)({affen. făinărie, s. f., bie SJMjlfjaitblintg, fflîeljlfamntcr. făin-ez, a —â, — ăt, v. a., mit SOÎeţjt beftreiten. făinoase, s. f. pl., SReljlfpeifen. ' făimis, adj., mcl)(ig, tneljlartig. fală, s. f., ber Şodjmut, ©tol§, ber $omp, bie $rnl)lerei; — domnească, ber fiirftlidje ^omp, Sliif» roanb; —goală, ber îiubegriiiibetc &od)mut; —eoală, straiţă uşoară, ®cttlerf|od;imit. fălăitâr, s. m., ber SBorreitcr. falâncă, s. f., bic Srijlnrfitrcifie, ŞhnînlIi'- falangă — falangă,s.m., ber ©tod, in toclcfjem bie güfje ber ©trăfliuge ein* gcjwângt werben; ©todfdjlăge onf ben Şuţjjohten; a. bate la —, ©todfd)Iäge auf bcit gitfj* fohlen Berabretcfjen. falbalâ, pl. —le, s. f., bie galBel, ber 3'littev. făleă, s. f., ber SîinuBaden, Sficfer; a’i da —i, Bcvfdjtingen, gierig effen; cu o — în cer, cn una în păment, 6(iţ5fd)ncH; aufg Shifjerfte gcrcigt. fiilcăriţă, s. f., ©djinerj im Kiefer, fălceă, s. f., bte ©djtttteufufe; ein glädieitmafj Bon 14,322 CMJieter. fäleer, s. m., vedi: felcer, fălcesc, adj., nad) jenem glädjen* mafj gemeffeit. falcön, s. m. (zool ), ber gnlfc. falconet, s. n., ehem. Kanone {(einen Katiberg. fălcos, adj., mit grofjen Kiefern tierfel)cn. fald, pl. —uri, s. n., bie gälte (au K(eibern). fäl-esc, a se —i, —l't, v. r., prahlen, fid) Britften, fid) rühmen, fyoäj* mittig werben, falet, s. 11., bag SBiergefpaitn. fălfă-cse, (fălfă-iu), a — i, —it, v. n., flattern, flacfern. fălfăitnră, s. f., bag g-fattern, gladent. falibil, adj., fef)(bar. falibilitäte, s. f., bie gelparfeit. fälie. s. f., ber ©d)nitt 33rot, bag ©d)nijje(; bag JÖIatt. faliment, pl. --e, s. n., bag gafy (ungguuBermögen, g-aflimeut; a face —, fallieren, faliment-ez, a —ä, —at, v. n., feine ŞaŞhtngen einfteflen, fallieren, făliiiiir, pl.—e, s. ii., bie fioterne. fălinărar, s. m., ber Saternaitätinber. fălire, s. f., bag SRüfjmen, $ral)Ien, Srüften. fallt, s. m., ber fjadit; —, s. n., bag S3anfrofticren. fălinţă, s. f., bag ©djnittdjen; —, fanariotism 247 (bot.), ber ©d)ilbfarn (Aşpidium filix mas). falnic, adj., ftolg, Ijorijmütig, ilBer« miitig, fjoffärtig, pomphaft, prau» genb. fălos, adj., ftolg, praf)(crijcf), auf» geBIafeit. fals, (falş), adj-, fa(fd), ţinter» liftig, triigcrijd). falsific, a — â, —ât, v. a., fătfdjen, Berfäffdjen. falsiiicâre, s. f., bic S8erfâ(fd)ttng, ber SSetrug. falsificator, s. m., ber gâ(jd)er, falsitate, s. f., 'bie ga(fd)I)eit, Şinterlift. falt, pl. —uri. s. ii., vedi: fald. fălţu-esc, a —i, —it, v. a., faljen.. fâmeii, s. m., ber 33crjd)nittene. familiar, adj., Bertrau(id), aer* traut, frei, ungegnmngen, Beîaunt, geläufig; ton —, bie gerDöfjnlicEje SJtugbrudgweife. familiaris-ez, a — â, —ât, v. a,, Bertraut mad)cit, angciB0l)iten; a se —a, v. r., fid) Bertraut mad;cn, Bertraut werben, fid), cinBitrgern, ftd) angewöhnen, familiaritâte, s. f., bie SSertrau* lidifeit, ber Bertraitlidje Umgang, familie, s. f., bie ganii(ic, §aug* genoffenfd)aft, bie Angehörigen; în —, im fŞamilieitfrcife; tată de —, ber gamitienbater; un june de —, ein junger SJfaun aug gutem Şaitfe., familist, s. m., ber Angehörige einer gamilie. fanär, s. n., vedi: făiinar; bag griedjifche ©tabitoiertel in Kon* ftantinoţjel; —agiu, s. m., ber Safernanjituber; —iöt., s. m., ber Bornehmc ©rtcdje aug bem i|3ha"ar: giirften ber 9Jîo(bau unb Sffialladjeiim 18. Şîahrhuubert, aug bem $hQnnr ftammenb; —iot, adj., phanariotifd); fd)(au, Ber» fdjlageit. fanariotism, s. n., ber ^fjnnario» tigmug; bie S3erfd)Iagenhcit. 248 fanatic — fanatic, s. m., ber 0îe(igioitg= fdjtuarmer, ţjanatiîer; —, adj., fd)hmrmeri[d), fanatifd). fanatisător, adj., gixr ©d)ibcirmerei geneigt, fanatifierenb. fanatis-ez, a —â, —ât, v. a., fd)tbârmerifd)mad)eit,fanatificrcn. fanatism, s. m., bie ©djnmrmeret, ber ganatigmiig. fandacsesc, vecii: fantacsesc. fandoseală, s. f., bte StnfgeMafen® ţieit. fanfară, s. f., bag SCromţicten* gefdjmetter. fanfaron, s. m., ber ţpraţiter, Shtf* fd)iteiber, SBiubbeittel. fanfaronadă, s. f., bte Sßrafjterei, ©rofjfpredjerei. fanion, s. n., bng StbftecEfâfjnletn. fandii, s. n., ba§ |Ştfcţ)Beiit. fantaes-esc, a se —i, —it, v. r., fid) rilfjmen, fid) briiften; fid) ber* ftcDeit. fântâ'nă, s. f., ber SBruniteu, bie Qitette; apă de —, bag SBriitmen* ■ roaffer, CtueHroaffer; cnmpena —ei,_ ber 23rutmeufd)tuenge[. fântânar, s. m., ber Srunnen* ^ meifter, S3ruitrtengräber. lântâm'că, s. f. (bot.), bag STorf® moog (Fontinalis antipyretica). tilntâniţă, s. f., bag SBriinnlein. fantas-ez, a —â, —ăt, v. n., in ©ebaitfeit fdjtnărmen, bertieft (ein, pţantafierett. fantasie, s. f., bie Etnbilbmtgg» fraft, GEtnBiftmng, Saune, ţpţjan= tafie; ber ©inn, ©iitfatl. lantâsmă, s. f., bag SErugbtfb, ©e= fpenft. fantasmagorie, s. f., ungetjeiter-■_ Iid)e 2lttfid)tett îtnb 5JMite. fantast, s. m., ber ©rillciifänger, ©djltmrmer, —ic. <*dj., pfjantnftifdj, hntnberltd), feltjam, fonberbar. fălite, s. m., ber SSube (int fi'ar® tenfţiiet). fantomă, s. f., bte Gsrfdjeinung, bag ţpijantom. - fărâmare fantişe, s. f. pl., bag Şitppcitfpief. fapt, pl. —e, s. n., bie Sfjatfadje, Şaitbluug, 33egebenf)ctt, bag Gsr-eignig; în —ul dilei, bei SEageg* atibntcf); de —, in ber Slfjat, getbifi, t()atfad)Iid); —i, s. vn.pl., eine 9lrt rätfelfjafter tieriţdjer SBcfett, bie, bem S3oIfgg[aulien naci), fid) im SJÎageit matidjcr Seute enttoideln; —, s. m., bie Dîbtetn, StRafern. fdptă, s. f., bie Sfjat. făptaş, s. m., ber 9J?ad)er, llrfieber, SMlbriugcr. faptic, adj., tf)atfäd)(id),- tnirfttcf), faftijd). făptn-esc, a —i, —it, v. a., be» tbirfen, betberfftcfligcn. făptuire, s. f., bie 83eibcrfftefliginig. fäptnitör, s. m., ber Urheber; Spter; —, adj., madjenb, be» mirfeitb. făptură, s. f., bag ©efdjöpf, bie ©djöpfnitg; bie ©eftalt, g-igitr. far, pl. —nri, s. n., ber £eitd)t= turm, bie g-euernmrtc. fă'ră, (făr’), prep., oI)ite, aufjer; itlt», ent*, 4og; — asemenaie, itiibcrgleicfyfid); — bani, îtneiit» ge(tlid), of)ite ©elb: — de aceea, aitfjcrbem, oŞneljiit; — de lege, s.f., bag SSerbredjen, bergrebet; — grije, forgenlos; — minte, îtnberniiitftig; — soţ, nnţiaar, ungfeid); — veste, ptbţştid), mi» bermutet; wiberljofft; — voie, Ibiber SBiKen, oîjne ®r(aitbnig; om — de lege, ber SBerbredjcr, g-rebler, geibtffenlofe SOÎenfd). farafastî'c, pl. —uri, s. bag bititime 8ei,Ş. i>er 3'lttterlram. fărâ'm, a —â, —ât, v. a., gcr= bredjeit, gcrfdjlagcn, äerfdjmcttern, jertriiminern, jermalmeit; 3er» bröcMu, gerfrflmmcht. fărâ'mă, s. f., bag S3rfidd)cn, ©tiicîdjeit. fărâmăeios, adj., âerreiblid), Toder. fărâmare, s. f., ber S3rud), bic Sertribiimcrung; —a năei, ber fărâmătură — făsioară ©djiffbntd); — de inimă, bag SBaudjgrimmeit. fărâmătură, (l'ărâmiUîră), s. f., bag 33rud)ftiicf. fărâmătnr-esc, a — i, —it, v. a., jcrbröcfetu. färämiciös, adj., br&deîig. fărfnnos, adj., [ţmibc, gcrferecTjItcf), fdjroad). . faraon, s. m., ber !ßljarab; S3e» ncuuung ber gigeuncr. faraoână, s. f., bag Sigcuncriueib. fărâş, s. n., bie SrHfffdjmifcl. farltarâ, f., vedi: falbala. fâriâlă, s. f., ber glattcrgcift, SBiitbbeutel. farfarâ, s. m., ber . glattergeift, ţţîrnpter. farfasit, s. m., ber ©tntmnlcr, ©tottcrer; ţţSrafjtcr. farl'iirărie, s. f., bie ^ßorjeltnu» ttmarcn; bie ^orgcîtamoaaren» f)nuMuug. farfurie, s. f., ber Setter, bie ©djiiffel. farfurioâră, (farfiiriuţă), s. f., bag . ScIIcrdjen, bic Uutertnffc. fărină, s. f., vedi: făină, fariiige, s. m., ber Sdjluitb. farisc6sc, adj., fjeudjtcrifri), pţa» rifciifd). fariseism, s. m., bie ©tcifjncrci, .^eud)lctei, ber ^jarifeiismug. fariseu, s. m., ber .Şcudjlcr, Şt)«» rifcicr. farmacie, s. vedi: spiţerie farmacist, s. m., vedi: spiţer. farmacojtce, s. f., bic Ipfjantmîoţjee. farm, a tarmâ, i'ărmât, v. a., vedi: fărâm. ' farmaeßnt, 5. m., ber ţp^arinagcitt; —ic. nd?.,.£l)armaâeittifd). farimizoână, ,9. f., bic Şejre, 3ail= Dorin. farmazon, s. hi., vedi: francmason ; —. ber ©aufter;’—ie, s. f., bte ©nitfclei, bag ©aulclfpiel. fânncc, pl. —e, s. bie Oîeige; plin de —, reigenb, ficbrcigbotl. ffmu-dsc, a —i, — it, v. n., brBcîetn; 249 e, bag S3rot ger* panea se brörfeft. fânnicios, adj., rong fid) gerreiben, gcrbrödeln lägt, fârmiturn, s. f., ber S3rotfen, bag 83röc!djen. farsă, s. f., bie Şoffe, bag hoffen* ÎHicf- farsor, s. m., ber Şoffeurei&cr. larşâng, pl. —nri, s. n., vedi: carneval. fărtâin, furtul, pl. —e, s. n., vedi: pătrar, fâ'rţă, s. f., vedi: fîrţă. fărtât, s. m., ber .ft’amerab. l'ărto-esc, a —i, —it, v. r., nad) ritcfnmrtg gieţcit, auf ben Şintcr* beincn rutfdjen. fâsă, s. f., bic Sidjtgeftatt (beg ÎJÎonbcg), ©rfdjeiming eiueg ®in* geg, 2BnnbInug,$ţ)afc, bcr2Bed)fer. fâşă, s. f., vedi: faşe. fâşă-esc, a —i, —it, v. n., rnufdjen, faufcit, gifdjcn; fdjnnrdjcit. laşăit, s. n., bag 9îaufdjcn, Saufcit. • fâşăin, vedi: fâşăesc. fâsă-iii, a —i, —it, v. n., vedi: fîsăiu. fasân, s. m: (zool.), ber gafan; —erie, s. f., bic gafaneric. ta sei', s. f. pl., bag 9îutenbiinbe[ mit Ijeröorrngenbem Scit, bic gagceg. fascicnl(ă), s. m. şi f., bag 23iiubet, Scft. fascinător, adj., öcrblcitbenb, bc= äaubernb. fascin-ez, a —â, —ât, v. a., ücr* btenben, Bejanbcrn, beriiden, fag= ginicreit. făscioâră, s. f., bag $}cftrîjcn. fâşcuţă, s. f. (bot.), bic 2Batbcrbfc ^ Orobus vernus); ve4i: orăştică. fdş.e, s. f., bic SSinbelit, ©iitbe. fă'şie, s. f., ber (Streif, ©treifen, bag ©ttid. fnşhiă, s. f., bic gnfd)iuc. făşioâră, s. f., bag ©treifdjcn, : Stiicfdjen. 250 fasiuno fasiüne, s. f., baŞ 53c[cmituic-, Gin« befcnueu, bic gaffioit. fă'şniţă, s. f. (bot.), bic ^(ntt* crbjc (Lathyrns tuberosus). fasöle, s. f. (bot.), bic g-ijolc; — oloagă, bic Siucrfţfiţolc; — do par, bic ©tcugctfifote; — turcească. bic ©ojabotjnc (Dolichos). fasoleâlă, s. f., bic ^icrctci, 83er» îtcKung. fasol-esc, a se —i, —it, v. r., fid) jicrcu, ©rimaffcn fcfyucibcu, fid) öerftetteu. fason, pl. fasoane, s. n., bic graffon; —, pl., bic Sicrcrci. fason-6z, a —â, —ât, v. a., Sfnffon geben, fast, s. n., ber 'pomp. fastidios, adj., tangiucitig, net* briefilinj. fastuos, adj., pontptjaft, pruufDott, pradjtig. fat, k. in., vedi: fatum, făt, a fătâ, fătât, vedi: fet. fâtă, s. f., bn§ SJÎăbdjcu; — mare. bic 5nugfcr, Qnngfraii; — in per. de măritat, bas fjciratâ» fähige SJÎnbdjcu; — în casă, bag ©tubcnmăbdjen, bic Sîammer* jungfcr, Sîammcrjofc. fâţă. s. baă ©cfid)t, Stugefidjt, Slutliţ?; bic ţjkrfon; Ojeftatt, garbc; ©cite (im SSitdj-); fţlădje; — de om, baSSRenfdjeuanttijj; bie ţpcrţoit; — a apei, bedBaffcrfpieget; —a casei, bic SBorberfcite, bev 53orbcrtei( be§ Şaufeâ, bieg-ront; — cu ceva, gegenüber; cu — curată, unbefdjoitcn; cu doue —e, groeibeutig; — de masă, ba§ SEijd)» tudj; — de perină, ber ??olftcr» iiberäug; de —, gegentuärtig, Şiigegcn; fiind —, in ©egenroart. tm Seifcin; în —, in’S ©efid)t; în — mea, in meinet ©egen® mart; — la —, — în —, con Stngefidjt 31t 2tngefid)t; a fi —, gegenwärtig fein; la —a locului, an Drt unb ©telfe; în —a pământului, an ber (Srboberfladfje; — faulă —a pământului, bie Grbobcr* fliidjc; a da — cu cinova, jr» manbern nuter bic îlugen treten; a da pe —, an ben 2ng bringen; a schimba —e, tiertcgenc ©e» fidjter madjeii, erröten, fid) fdjn* meu; faţă! interj., t)icr! —a mâţei, (bot.), ber §clj(jai)it (Ga-leopsis totrabit). fătăciăllP, s. /., vodi: folăciune. faţadă, s. f., bie lîorbcrfcitc cine» ©cbiiiibcS, gaffabc. i'âţfi-esc, vodi: fîţnosc. întâi, adj., t>crl)âugui£i>pfl, nu» g(iicftid), uufetig. fătălăii, vedi: fetălău. fatalism, s. m., bic SBcrtjăugniŞ» tctjrc, ber ©taube au cine Sîor» tjcrbcftimmung bcS ©d)ictjats>, ţjntati‘3mnŞ. fatalist, s. m., ber gntalift. fatalitate, s. f., baS SkrtjângniŞ, 3Jiifjgefd)icî'. făţâr, pl. —e, s. n., bie ®vefd)> tcunc; — de masă, ba§ SEijri)» tud). făţăr-csc, a se —i, —it, v. r., I)cud)e(u, fid) Dcrftcttcn. fă tărie, s. f., bie ţeiidjetei, 58cr» ftcttung, ©djeinţcitigfcit, ©tetă» îtcrci. făţarnic, s. m-, ber Şeuclilcr; ©d)eint)citigc, ©(cifjttcr; —, adj., f)eud)(crifd), fd)eint)citig. fătătoâre, s. f., vedi: felătoare. faţetă, s. f., bic gajcttc. Iuţiră, s. /., vedi: fotică. fatidic, adj, bas* Sd)itffa[ Ber» tiiubenb. fatigă, s. f., bic 9!JHit)e, Ctrimibnng. făţiş, ado., angefid)t§, gegenüber, făţu-esc, a —i, —it, o. a., ebnen, plätten, făţnit, adj., eben, potiert. fatuitate, s. f., bic Sttbernfjcit, 916« ge]d)madtf|eit. făţuitoâre, s. f., ba§ 5ß(ättf)ot3 fatum, s. m., baâ ©djicffat, !8cr= fjângniâ. fâulă, s. f., ba§ fd)tcd)te 9htfjere, faună - tmbertbärtige ©efidjt; — de pet--devară, bas berbădjtige ©efidjt, ©algeubogelgefidjt. fu (in ă, s: f., bie ganita. faur, s. m., bet Sdjmieb, Eifeit» fdjmieb; —; fycBrnar, §oritung. făurar, s, m., vec}.i: faur. făurărie, s. f., bte ©djmiebe, Eifeit= fdjmiebe, ba§ ©djmicbcfjanbroerî. făur-csc, a —i, —it, v. a., fdjmteben. făiirie, (făurişte), s. f., vedi: făurărie. favoare, s. f., favor, pl. —nri, s. 11., bic OJuuft, ©emogcnfjeit, ©efälligfeit, ©unftbegeugung; Dîadjfidjt, ©nabe; a dobendi —nl cuiva, a intra în :—ul cuiva, jemanbel ©unft crtnerben. favorabil, adj., giinftig, getnogen, geneigt. favor-esc, a —i, —it, (favoris-ez, a — d, — at), v. a., Begituftigeu, 9îăd)fid)t ţaben. favorit, s.m., ber ©iinftling;—ă, s. f., bie gaboritin, borneljmc SBuIj* lerin; —, adj., ©iinfiltitgâ», Sieblingg* SeiB»; mâncare —ă, bie Seibfpeife; organ —, ba§ Seiborgnn. favorite, s. f. pi., ber SSacfcuBart. favoritism, s. n., bie ©iiuftling»’ tnirtfdjaft. lavoritor, adj., bcgihtftigenb, piiuftig. • feară, s.f., ba§ it>i(be Sicr, SKcmî>= tier. feare,_ s. f. pl., bie ifetteu, (Sifeu. fearfön, s. vi. (bot.), vedi: ferferi. fdliră, s. f., vecii: friguri. Felirmiric, s. m., ber SDÎonat geBruar; vedi: Faur. felirll, adj., fieberhaft, fecal, adj., Ijefig, fotig. fecioară, s. f., bie Jungfrau; vedi: feciorică. feeiör, s. m., ber ft'itaBe, Qütigling, ^nnggcfetle, Surfdje; ber Steuer,. Sebiente; —ber ©olbat/ SWaitit (in ber £rat>pe)j — de bani gata, ber reidje, junge aftann. - felcer 251 feciordş, s. m., baâ Kuăbleiti, S3iirfd)d)en. feciorelnic, (fecioresc), adj., jung* fraulid), jugeublidj. fecior-6sc, a —i, —it, v. n., bie Sngenb guBringen, lebig leben, fcciorîeă, s. f. (bot.), vedi. earba fecioarei, feciorie, s. f., bie Qungfraufdjaft, Sfeufd)f)eit. feciormc, s. f., ber gnuggefellen» ftanb. f6culă, s. f., bie Şefe. fecund, adj., fnirfjtbar; —ez, a —â, —ât, v.. a., Befrudjten; —itâte, s.- f., bie S3efrud)tuug§» fraft, grudjtbarfeit. fedeleş, pl. —e, s. n., bal gâfjdjen, bie Soutte; a lega pre cineva—, jemanben fttebeln, îurgfdjliejjeit. federal, adj., nerbünbet. federalism, s. m., ba§ göberatiü» ftlftem, ber göberaligmu§. . federalist, s. m., ber Anhänger beg giJberatibfţ)ftem§., federât, s. m., ber SBerBiinbete. federaţitine, s. f., bie ft'onföbcration. federativ, adj., berbünbet. feder-dz, a se —ă, —at, v. r., : fid) berbiubeu, f6e, s. f.,1 vecii: dînă. feeric, adj., feenhaft, feerifd). feerie, s. f., baS Ş-eenfţjtel, SBitnbcr» fjriel, bie geerie. fel, pl. —nri, s. n.,; bie Art, ©attung, SBeife, ©orte; alt. —, , anberg, auf eine anbere Art; ast. —, fo, auf biefe SBetfe, berge= ftalt; ce — ? Wag für-ein; de acesr —, berlei, beggleidjen, biefer Art; de —, gang unb gar nicht; d9 multe —uri. biclfad), bieterlei; de un —, einerlei; — de —, jeher Art, mannigfaltig; — şi —. öerfdjiebenerlei; — şi chip, aHe§ ®?i)gtitfje; la —, de un —, într’un —, bon ber Art, ber nämlidjen Art (vedi şi chip), felcer, s. m., ber fyelbfdjeerer, gelb’ djirurg. 252 felcnţă felcii|ă, s. /., ber ©djopţjcn. Pelilioi'u'a, s. /. (geogr.), SJÎnncu* burg. felilspăt, s. n. (miner.), ber fyclb> felegcăn, s. n., vedi: filigean. felendreş, s. m., eilte 9Irt feines? Sud). feleştioc, pl. —uri, s. n., eine 9(rt SSiirftc. fclcză'n, pl. —e, s. n., ber S3cicit juni 35ciitigeit be§ ©etreibcS beim ®rcjd)eit. felicitare, s./.,bn3S3cgIiidnmnid)cn. felicit-ez, a —ii, —ăt, v. ci., be® g[iicftt)iinfd)cn, jcmnnbcm ©tiid ipflufd)cu. felie, s. f., vedi: fălie. felin, adj., faţjcunrtig, îfaţjcti*. leliiiiir, s. n., vecii: tălinar. felişcă, s. f. (bot.), bic Oîingcl» biuiuc (Calendula offic.) felfin, pl. —e, s. n., ba? obere SDicjjgeloanb (iu ber gricdj.iîtrdje). felonie, s. f., bie Untreue, ber Scf)cu§frcöcl. felurimi, ,s. /. pl., berfdjicbeue SIrten, bas? StHcrtet. felurit, adj., bcrfdjiebcnartig. femee, (femeie), s. f., ba§ SBcib (im eblen ©iune); 2ßctb§bifb; bie gi'au,grauen§ţ)crjon,ba§{Jrauen= äimmer; — de lume, bas? 9IDer® WcItSiueib, bic SMtbamc; — publică, bie Suftbirne. femeesc, adj., —e, adv., meiblid), njcibijd), frauenhaft, SBeiber®, fyraucu», uad) Şraiteuart. femeiuşcă, (femelă), s. f., ba§ SEBeibdjen (bon Sicrcu). feminin, adj., lücibtid). femonil, adj., ©djieitbcin*. femur, s. n., baâ ©djieiibeiit. fen, pl. —uri, s. n., ba§ Şcu; de •—, Şeu»; — grec (bot.), gricdjiţdjeâ §cu, SSodSîjorn, gbnnîraut (Tri-gonella foenum graecum); —ul cămilei (bot.), bic SSaffcrbioIe, SSIumcubtnţe (Butomus umbel-latus). — ferb feiiăr, s. m., ber §citmndjcr; .Şeii» boben. leuiirie, s. f., ba§ Şeiiningajin. fenăţ, pl. —e, s. bic .ţiemuiefe, bag Şcntaub. fenic, adj., Sînrbof®. fenice, s. m., vecii: fenix. Fenicin, s. f. (geogr.), ţpfjbniăicit. Fenicieni, s. m. pl., bic ^Ijönijicr. fenix, s. m., ber ţJJtjiSuij:. fenol, s. bag $|3f)cuoL fenomen, pl. —e, s. n., bic 9?atur* crfdjctiuiug, bag $pnomcu; —Al, adj., phänomenal, feniis, adj., fjenreid), fjcuartig. fer, s. m. (miner.), bag (Sifcit; baie de —, bic dijengriibc; •— iiăltos, bag SRafcncijcncrg; — de călcat rufe, bag ţţMttcijcH, Siigct» eifeu; — de inferat, bag S3rciut= cijeu; — giăunţos, bag Soljucrg; mână de —, bic eiţerne gnuft; — moale, — ciocănit, bas? ©djmicbceifcu; — turnat, bag ©ujjeifcu, vedi: schijă, tuciu; —ul aratrnlni lat, bag $flug» eifcit, bic ţpfîiigfrfiar; —ul ara-trului cel lung, bag Şfhtgmcffcr; •—, ber ®o(d;, ®egcu, ©tibet; — (semn), bic SRnrfe, basSranbmal; —, pl. —e, bag ©ijeuluerf; —nl pămentului, (bot.), ber freug* förmige Gsitäian, ©parrenftid) (Gentiana cruciata), fer âlb, s. m., bag S3Ied;, SBcifj» bted). feralbiir, s. in., ber ©ţjengtcr. ferâr, s. m., ber Eijcnfdjmieb, ©ifcuf|änbler. ferăvie, s. f., bie Giîenfjanbhtng, ©ijeuibaare. ferărit, s. m., bas alte Eifcnwerf. feri), a —e, fert, v. a. şi n., fodjcn, fieben; fodjcn laffen; gâfjrcit; a —e de mănie, jcfjr aufgcbrad)t jein; ferbe sângele în cineva, e§ fodjt jcmanb bas? S3htt in ben Slbern; in großer ©cmfit§® beroegung jein; a —e ferul, ba§ Gijen fdjluei^en; a —e în clocote. ferbere — ferfeniţesc 253 luallcn, Braitfeit; a —e rufele, fädjtefn. ferliere, s. f., bag Kodjen, ©icbctt, bie ©äljruug. ferMtör, s. m., ber (Sieber. icrWnciur, adj., etnmg toarm. ferbinte, adj., Ijeijj, fdjIuiU; iu= briiuftig; friguri —i, bag I)igige gieBcr. ierltinţcdlă, s. .f., bie Şi he, Qn= Brunft. fcrclieş, adj., gepujjt, Bfaitf', ge= fdjniegclt. fcrelietcu, pl. —e, s. n., bic-Serte, ber büitne Steifen, SBoIgcn. fereliezu-esc, a so —i, —it, v. r., fid) fdjminfen, fntgcn. ferdelă, s. f., bas SBicrtet (altes ©etreibemafî); ein bei ©djaf* Bîouomen gebräud)tid)eg SBoÜ= maß; bie Abteilung, 9îad)Bar» _ ftf;aft in einer ©emeinbe. fere, s. f., bie ©alte; amar ca —a, gnttenbitter; —a pămentului, (bol.), ber 83(afenerbraud), bie ©rbgaftc (Fumaria off.); bag gieBcrfraut, Saufenfagulbenlraut (Erythrea uentaurium); vedi: inţuiă, potroacă; — de bou, bie Odjfengattc. ferc, s. f. pl., bic (Sifen, Stetten, gcffeln; bag ©ifcnluer!; — la fe-restri, bag genftergittcr; a pune pre cineva în —, jemanb in ©ifen tegen, fdjliefjeit. fereastră, s. f., bag genfter; — duplä, bag SSorfenfter,,;^>opţjel= fenftcr; — oarbă, bag SBIinb* fenfter. ferec, a —;i, —at, v. befdjlagen, tu (Sifeit fdjliefjen; a —a roata morii, ben 9)Utf)[ftettt fdjärfett; — banii, bie aKitngen räubern, i'creciit, adj., Befd)Iagen, in (Eifen gefdjloffeit; galben —, ber ge* ranbete ®nîaten............... ferccäturä, s. f., bag ©djrotme!)!; ber 33efcl)[ag, .bie SSefdjtäge, .ber SRaub bei ©i(6ergctb ober ®u= taten. ■ fercced, s. f. (bot.), ber Dîainfarti (Tanacetum vulg.); — albă, (bot.), bic ©pierffaitbe (Spiraea felipendnla). ferocei, s. m. pl., fereciiţă, s. f. (bot.), bag ©ugeljiifj (Polypodium vulg.), fereden, pl. — e, s. n., bag S3ab, aKüictalBab. . feredu-esc, a —i,it, v. a., vedi : seald. feregä. s. f. (bot.), bag gemeine garnfraitt (Aspidium filix mas). ferege, s. m., ber SIbfcrfarn (Pteris aquilina). feregea, s. f., bic SftautiHe. ferentar, s. n., ehemalige leidjte Infanterie, fer-esc, a —i, — it, v. a., Behüten, befd)iiţsen, Bewahren; a se — i, v. r., fid; Ijütcn, aBiocidjeu, aitg* weidjen; toemteiben; feresce! ţ}SIag gcmad)t! Doamne —e! ©ott bc» tDaî)re, bewahre ber §immeU feresträetodre, s. f., vedi: ruja soarelui. ferestrdr, s. m., ber genfterglag* emteger, ©tafer. feresträrie, s. f., bag geitfternjerî eineg ©ebaubeg. ferestrâş, pl.—e,s.n., bie HeiitcSägc. i'eresträ'u, (i'erestre'u). pl. —e, s. n., bie ©äge;: — de mână, bie Şaubfăge; .— mare, bie 83rcttfägc; ©ägemiit)lc; a tăia cu . —1, fügen, gerfägen, abfägen. ferestriimrft, s. f., bag genfterdjen, 2)ad)feiifter. ,. ferestruc, ferestruică, ferestiiţă, s.'f., vedi : ferestrioarä. ferestru-esc, a —i, —it, v. a., fägen, abfägeu. ferestruit, adj., gefägt, fägefötmig, gegähnt. ferfen, s. m. (bot.), bie DîagelBhtme, ©ammtBfume (Tagetes erecta), ferfeniţă, s. f., ber Summen, gegen; —, (bot.), ve(Ji: ferfen. ferfeniţ-esc, a —i, —it, v. a., ger* ftiiclcn, in gegen reißen. 254 ferfenitos — fet. forfeuitös, adj., lumpig, jcrfeţjt. feriiil, adj., gcricit». ferice, adj., gtiidlid); — de tine! wofjl bir! fericeä, s. f. (bot.), vedi: ferepä. fcric-dsc, a —i, —it, v. a., be» gtitden, gtiidlid) mad)cn; a se —i, v. r., fid) gtiidtid) ţdjctţţcn. fericire, s. f., bie ©tüdfctigfcit, ©ctigfcit, bag ©tiid. fericit, adj., fclig, gtiidfctig, gtiid» (idj; —ul de tine! o bu ©tüd» tidjcr! —ul întru aducere a minte, ber fetige S3crftorbeite. fericitâre, s. f., ber ©(itdiminţd); epistolă de —, bag ©tfldimtnfd)» fdjrcibcit, ©ratiitatiougfdjrciben. foricit-cz, a —â, —ăt, v. a., jc» manbem ®(iid îtninfdjctt; a se —a, v. r., fid) bcgfüdraiuifdjen, fid) gtiirftid) preifeit. feric, s. f., ber Eimer, ferii, s. f. pl., vedi: vacanţe, ferire, s. f., bag jfîcibcit, bie S3e* tjiitmig. ferul, adj., vecii: statornic, ferma, s. f., ber 99îeicrt)of; — model , bie ŞDhiftcrfdjitle für Sanblutrte. fermân, s. n., ber SSefefjt (beg ©uttang). ienucd, pl. —e, s. n., ber gauber, Soubertranî. fermcc, a —â, —ât, v. a., be» ganbent, beţjejen. fermecare, s. f., bie SSegaitberung, Setjcjung. fermecător, s. m., ber Sauberer, Şcjeumeifter;—oâre,s.f., biegau» beritt, Jpeje; —, adj., begauberub, jauberifd). fermecătoresc, adj., ganberŞnft, gaitber»; —e, adv., Ttacţi $au» bercr Sfrt. fermecătorie, s. f., bie .Qauberei, Şejerei. fenuecătiiră, s. f., vedi: fermecare, fermeiiea, s. f., veefi: scurteică. ferment, pl. —e, s. n., bag ©ât)» runggmitfel, ber ©âfjnmggerregcr. fermentârc, (fermentaţiiino), s. f., bic ©ci()ritttg. fcrment-cz, a —â, —ăt, v. r., iit ©citjruug fcitt; iu ©citjruttg Ucr» femeii. fero, adj. (chem.), acid — cianie, Gifenbtaiifiiurc. Fcro, s. f., (geogr.), bic Sujet gerro. feroce, adj., rol), milb. ferocitâte, s. f., bie 2Si(bf)cit, 9iof)cit. ferds, adj., loilb, grimmig, fertj adj., gcfod)t. fertil,- adj., fruchtbar, ergiebig, fertilitate, s. f., bic gfrucfjtDarfcit. fcrtilis-ez, a —â, —ât, v. a., fritd)t= bar madjen. fertură, s. f., bic inamic ©peife. ferugiuos, adj., eifenfjattig, cifctt» artig; mineraiu —, bag cifett* Ijaltige Erg. fervdnt, adj., vedi: rîvnitor. fervoare, s. f., vedi: îîvnă. fes, pi. —uri, s. it., bic rotc titr» fijdje SSoItmiiije, ber gefj. fesfccele, s. f. pl., vecii: fava-fastic. feşuic, pl. —e, s. 11., vedi: sfeşnic, festă, s. /., ber ©treid), bag ©d)ct® menftüd; a juca cuiva o —, jemattbcm einen ©treid) fpiefen. feştel-dsc, a —i, —it, v. a., Ber» bunfetn, bemclfeu, beţdjmiercu. feşt-csc, a —j, —it, v. a., färben, tünd;en. feştică, s. f. (bot.), ber ©djaf» fd)tt>ittgel (Festuca ovina), feştilă, s. f., ber 3od)t. festl’u, s. ii., veeji: ospeţ. festiv, adj., feieittd), geieringg». festivă^ s. n., bag SJhtfiffeft. festivitate, s. f., bie geicrtidjfeit. festdu, pl. —e, s. n., bag S3tumen» gelänge; —ât, adj., mit SBInmcn behängt. festiică, s. f., ber ©plitter, ©pan; —, (bot.), vecji: selbăţie. fet, s. m., bag iîinb, ber ©oîjit; —ul meu! mein ©ofjn; —, bag neugeborene SBefen; — frumos, fet- Jgelb beg S8o(fgttiärd)eus; aperde —ul, abortieren, fet, a —d, —at, v. a., .Qunge Werfen, ausfdjütteu; a —a (vaca), falben; — (oea), lammen; — (capra), gideln; — (scroafa), ferfefn. fßtäciiinc, s. f., bie Srndjt, $räd)= tigîeitgbaner. fetăle'u, s. m., ber gwittcr. lctiit, pl. —e, s. n., bic SOerfjeit, bag Slugfdjiitten; —, adj., au3= gefdjiittet. fetütdr, adj., trädjtig. fete, s. f. pl., bie ©rimaffe; a face —, ©efidjter fdjueibeit. fetele cödrulni, s. f. pl., veeji: ielele. fetel6u, veeji: fetäleu. fetesc, adj., — e, adv., bie SMbdjeit nngcfjenb, mäbdjcitfjaft, mäbdjen* artig, nad; 9Käbd)_enart. fet-ösc, a —i, —it, v. n., als SMäbdjeu leben, tu S««sfernţd)aft leben. fetică, s. f., ein jungeg, ltieblidjeä 9Jiäbdjeu; —, (bot.), ber 5Bal= brian (Valeriana olitoria). fetid, adj., ved.i: putnros. fetie, s. f.. bie Qnugfernfdjnft, ber Qungfranenftanb, bas SDiäbdjeit» alter. fetiş, s. ii., ber Siiiiic, Ş-etifd;; —ism, s. ber getifd)bieuft. fotişednă, s. f., ber SBacîfifdf», bas junge SJÎăbdjcit. fetişciidt, pl. —uri, s. n., bie Sftcftelfdjuitr, bag ©djniirbanb. fetişodră, (fetiţă), s. f., bag junge ffltabdjeu. fet-logofe't, s. m., vedi: fet-frumos. fetöi«, pl. —e, s. n., bag große, ftarle, mannbare 2Mbdjen. fetvd, s. f., ber Skfdjetö (efjent. tilrlifdjer Dîidjter). fond, pl. —e, s. m., bag Seljen, Setjngut. fenddl, adj., lefjrt&ar, feubat. fendalism, s. m., bag Mjnwefeit, geubalwefen, ber geubaligmug. - fie 255 feudalitate, s. f., bie geubalregie» rung. ; Fevrilcirie, vedi: Februarie, fi, a —, v. aitx., fein; vedi: sunt ; o fi, va —, eg wirb fd;on fo [eilt, woljl möglidj. fideru, pl. —e, s. n., bie 9ßict» lutfdje; —, pl. —i, s. m., ber ft’utfdjer, giafci. fidlă, s. f., bie ©cfyale, £affe. fidsco, s. m., bag giagfo; a face —, mißlingen, fidsfrn, s. m., vedi: fiiastru. fibră, s. f., bie ga’fer, giber, Qafer. tibrilă, s. f., bag gäferdjeit. filirinä, s. f., ber gaferftoff (beg SStutcg). . fibrös, adj., faferig. fibnlă, s. f., bie Sftetallfpauge. ficat, s. m., bie Seber; pană la —ţi, bitrd) 3Kar£ unb ©ein. ficăţ6i, s. m. pl., gebratene Sfalbg= leberfdjnittdjcn. fies, adj., feft, unbeWeglid), Be* fhmmt, gewiß, fics-ez, a —d, —dt, v. a., befeftigen, feftfeţjen; a —a pre cineva cu ochii, jemanben ftarr atiţcljen; a —a preţul.unui lucru, ben Sßreig einer (gadje feftfejjen. ■ ficţiune, s. f., bie ©rbid)tuug, @in» bilbmig, bag §trngefj)inft. fictiv, adj., etngebilbet, crbitfjtet. fidanţdre, s. f., vedi: logodnă, fidanţdt, adj., vedi: logodit, fidea, s. f., bie gabennubeln. fideieonus, s. n., baggibeüommiß; —är, adj., ■ fibeifommiffarifd). fidel, adj., treu, getreu, gläubig; — itdte, s. f., bie Sreite, SSaţr» ţaftigîeit. lidiicie, s. f., bag S3ertraueit. fie, imper., üon a fi, şi interj., eg fei; eg werbe; gut bennl — cä, eg fei beim baß; — când, wann immer; — care, eilt jeber, jeber» mann; — ce, wag immer; — cine, —şi cine, ein jeber, Wer immer; — cum, wie immer; — unde, wo immer. fier — filosolesc 256 fiel', vedi: fei'. ficrli, fierbere, fierbinte, fierliin-ţeălă, fiert, fierturii, vecii: ferb S. C. 1. fiere, s. f., vecji:-fere. i'ifer, s. m., bic Spfcife. l'icse, adj., vedi: fiiesc. fieşte-căre, vedi: fiecare, figură, s. f., bte gigttr, ©cftnlt; îlbbilbung, SDarftcfluug; — oratorică, bic Dîcbcfigur. figurant, v. m., bic ftumntc ţperion auf ber öüljuc. figurăt, adj., bi(blid), «erbliimt, figürltd); —iv, adj., fiitnbtlb» Itdj. fignr-6z, a —d, —ăt, v. n., ciu 8titicf)cn tjaben, figurieren, figurină, s. f., bic fteiuc gigttr. fiiăstrii, s. m., ber ©tieffofiu; — ă, s. f., bte ©tieftodjtcr. fiică, (t'iie), s. f., bic £od)ter. fiiesc, adj., —e, adj., Jtnblid), SHitbcS». fiindcă, conj., lucii, iubeţii, bn, ba mut. fiinţă, s. f., ba§ SBefett; — de faţă, bte ©egcmtmrt, baS 33ci» fetit; în —, tu ber SEIjat, mirftid), üori)aitbeit. fiinţare, s. f., bag ©eiit, ®afciit. fiinţelnic, adj., Ijnupt jâdjitd;, cffcnjtel. fiiuţ-ez, a —a, —ăt, v. n., fein, bajein, beftetjcn. fii tur, adj., fuuftig; — de faţă, gegenwärtig; —ul, s. m., bte gnfiinftigc gcit; ber gufiiiiftigc, 'ÂuŞerîoreue, 33râittigam. fiitornne, s. f., bie Suîuitft. fiiii, s. m., ber ©oîjn. filă, (filădă), s. f., ba« S3Iatt, bic ©eite (im 23ttd)). filălin, pl. — i, s. n.; cin feţr feines ©cwebe. filament, pl. — e, s. bie gafer, ber gaben, ber ©taubfabcuftiel; — os, adj., fnbtg. filantrop, s. m., ber SUcttjdjen» freuttb. filantropic, adj., nicufdjetifrcutib* lid), p()i(antropifd). filantropie, s. /., bic 9Jîcufcl)cu= (iebe, 'JJÎcuJdjcufrcunMidjfett. filarmonic, adj., mufifücbcub. filatelie, s. /., ber S3ricfmnrfcit= fnmmclctfcr. filatelist, s. m., ber S3ricfntarfcu= fnmmtcr. fil(lt)clen, s. m., ©ricdjcnfrcuitb. fildeş, s. m., bn§ ElpIjcuDciit. l’ilemlreş, vedi: felendreş. fil-ez, a —ă, —ăt, v. n., gaben gietjctt; raudjcit (ber Sampcit). filcr, s. m., ber Jpeflcr, Pfennig, filial, adj., finbtid), Sîinbc»=; biserică —ă, bic Sîcbcnpfarre, gtlialfirdjc. filiaţitmc, s. f., bic bircltc 5tb= ftnmmung. filie, s. f., bic Sodjtcrgcmcinbe. filigcăn, pl. —e, s. n., bic ©djalc, Saffc, ba§ STaffecfd)ä(d)cit. filigorie, s. f., ber S3alf'oit; bic Şiittc, Saube, baS @artciif)au§. filigran, pl. —e, s. n., bte feine ®rctl)tnrbeit; —, adj., fein, jnrt. filimică, s. f., vedi: călinică. Filip, s. m., Şf)ilipţm§. filipică, s. f., ®emoftf|enc§ pfjiltţ)= pifdje Sieben; gefjanufdjte Sftcbc. Filipi, s. m. (geogr.), 5J5fji(iţ>t>i. Filipine, s. f. pl. (geogr.) bie ŞfjilipJnuen. Filipopole, s. /.(geogr.),Şfjitippopcl. Filisteni, s. m. pl., bic $f)i(iftcr. filolog, s. m., ber ©pradjforfdjer, ©pradjfunbigc, Şf)tlo(og; —io, adj., fpradjf'itnbig, ţ>f)ito[ogifd); —le, s. /., bic ©ţDradjwtffcnfdjaft, ţptjilologie. filomelă, s. f. (zool.), bte Sîadjtigatl. lllon, s. n., bie SJletallaber. filonichie, s. f., ber ©treit. filosof, s. m., ber SBeltweife, $f)i= lofobî). filosoful, adj., peatra —ă, ber ©teilt ber SSeifett. filosofcsc, adj., pljilofopŞtfcf), ber= nuuftntäjjig. filosofez — firicel filosof-cz, crjd)lDciibcti. i'irtă, s. f., bie ^arjcDe. ITrtä, s. f., bag Heilte, Belncglidjc ®ing. fîrţoăgă, s. f., bic Bctucglidjc ţ)icrfon. firn-csc, a —i, —it, v. a., gäben 3icljcn. l'iruşâr, s. m. (bot.), vedi: şuvar de munte, firiiţă, s. f. (bot.), bag SSicTj», SRtgpcitgrag (Poa annua). fisă, s. f., bie SOîatfc, ber SHedjeti« Pfennig. fîsă-csc, (fîsă'in), a sc —i, —it, v. r., fiftcit. fîşă-csc, a —i, —it, v. n., ranfdjen. fisc, pl. —uri, s. v., bas Staate tiennögen, bie ©taatgfaffe, ber giStttl. fişcă-iu, a —i, —it, v. n., pfeifen, jijdjen. fişcăitiiră, s. f., bas pfeifen, fiscal, s. m., ber ©taatgautDatt; —, adj., fisfal; —itate, s. f., bag gigfalttjcfett. fisetru, s. m. (zool.), ber Sßottfifd), ^otttnall (Physeter macroce-phalns). fisic, s. m., ber 9?atnrforfcE)er, ţJMtutJunbige, ţpf>t)jtfer; —, ber Stabt«, Sanbarjt; —, adj., pţjţ)« flnc&r fifd), nntuvfunblid); —s. f., bic fişic, pl. —uri, s. bte patrone (bcgfflelucljl'S); —uri plesnitoarc1, bic 9iafctcit. fişiciir, ä. m., vecii: fistic, tisician, s. m., ber '4>tmfifer. fisiocrat, s. m , ber Şljtjfiofiat. fisio(g)nom, s. m., ber öicfidjtf-fiiitoigc, P)i;fiogiiomifcr. fisio(g)nomic, adj., bic GJcfidjtg» jii(lcbctrcffciib,äitr(5Jcfid)t§bi[butin fldjörig; — ä, s. f., bic ţţ51)l)> fioguoniif. fisio(g)nomic, s. f., bic GJefid)tg« Bilbmifl, Şl)l)fiognomic. fisio(g)nomisl, s. m., ber ţ|5f)i)« fiogitomifcr. fisiolög, s. m., ber $f)t)fiolog; —ic, adj., pf)l)fio(ogifd); —10, s. f., bie 5pl)t)fiologie. fistăc-csc, (fistîc-6sc), a so —i, —it, v. r., fid) benuirrett. fistä'n, s. m., ber ©djtögcl, jţătij'tel. fistic, s. m. (bot..), ber ^iftajicit* Baum, 5ßimpermif!; —5, s. f., bte Şiftagic. fîst-î’c, interj., l)tiţd)! rntfd)! fisticliin, adj., Blnfjgrnn; pofto —i, fottbcrbarc ©clftjtc. fistulă, s. f., bic giftet, fistulös, ad;., fiftelartig; —, (bot.), rßfjrcnfßrmig, Ijoljl. fit, vecji: evit; —u-ăsc, a se—i, —i't,' v. a. şi r., aitfeffctt, Be« jaţlcit; fid) bcjaţlt mad)cit. fî'ţă, s. f., vecji: firţâ. fîţă-6sc, a —1, —it, v. n., fid) albcrn ţitt« unb ^crmicgeit. fitil, pl. —e, s. n., bie Şutite; a da —, anreijen, aufreijen. fiţuică, s. f., bag uitbraitdjBarc _ ffllăttcţen Şapier; bie Quittung, fin, vecji: fiiu. fix, adj., ve4i: fics. fixdz, vecji: ficsez. flăcăiandru, (flăcăiâş), s. m., bag S3ürfc6d)eit. flăcăime, s. f., bag S3urţdjentuni. flicăr, a flacără, flăcărdt, v. it., flacără. — fiatfern, flammen, fuitfeln, mit glommen brennen, flacără, s. f., bic glamme. flăcărâe, s. f., bie große glamme. flücärtire, s. f., bag gladetn. flăcărător, adj., flammenb, flacfcrnb. flăcă'n, s. m., bet ^unggefelle, Söurjoje; — toranatec, ber alte Öniiggcfclle. flacön, s. «., bag gläjdjdjen. flagöl, pl. —e, s. n., bte fficifjel, ţţslage. flagclänt, s. m., ber ©cißelbrttber (ein 9J?öitd;gorbcn). flagel-ez, a —îi, —fit, v. a., geificln. flagrdnt, adj., in glommen fteljenb, btcuncnb; delict —, bie frifdje Sljat, TOiffctfjat. flaimuc, s. m., ber $umntfopf. 1‘lamfinu, s. m., ber glömme; —, adj., flömritifd). flămâ'nd, adj., Ijungrig. flământjârc, s. f., bic 28eid)c (bei Sicrcit). flămânzesc, a —i, —it, v. n., ljuugcra, fyungrig werben, §ungcr leiben. flămânijică, s. f. (bot.), bic junger* blttme (Draba verna). flämfmdie, s. f., ber ftcifjljuugcr. flămfmjit, adj., nugge|ungcrt. flămânjos, adj., Ijuugcntb; —, s. m., ber Şungerlcibcr. flămî'nd, flămînzâre, etc., vedi: flămând, flămândare ş. c. 1. flamură, s. f., bte gafjite, bag SSanncr. fluncă, s. f., bie Scite, ber §ecreg» ftüfler. flauclwSz, a —a, —dtt v. aDon ber ©citc fjer beftrctdjen. Flăndra. s. f. (geogr.), glanbern. flanelă), pl. —e, s. n., cin leidjteg aBoucnjeiifl, bag glanclt. flaşnetă, s. f., bag glafdjnett. flaşnetar, s. m., ber glafdjnett« fpielcr. fll\ut(ă), s. n. şi f., bie glöte. fleşcăesc 259 flăntâr, s. m., ber glfltenrnadjer. flantist, s. m., ber glStenfţiielcr. flcâc, pl. —nri, s. n., bag nidjtg* fagenbe ®ing, bie Sllberntjcit, $offe, bitmmeg Seng; bag leere ©efdjwâţj, ©ewâfd); — de om, cin uitbcbeutenber SDÎenfc^. fleanca, s. /., treimea —, bummeg S_eug, bag ©eroâfd). flciinilnru, s. /, bic Sumpcn, Jqabcrn. flcdşc, interj., ţilătfdj. flcâşcă, s. f., ber Sd)ntu&, Sîot; —, bic 0l)tfeige. flecar, adj., gcfdjraâţjig, plattber* îjaft, fdjwatţţaft; —, s. m., ber Sdjroâţjer, bte 5ţ?laubertafd)c. flecăr-esc, a —i,' —it, . v. a., ţdjmciţjen, plnubcrn, auffdjitcibett. flecărie, s. f., bag ©cfdjwâţj. fiece, s. {. pl., ber bflnne Sîot. flecin, adj., fcidjt, fctjr wcidj. fleciit-esc, a —i, —it, v. a., $cr* quetfdjeit; —, v. r., nteljlig werben, flecsibil, adj., biegfom, lenfjam. flocsibilitdte, s. f., bie SBicgfamfeit. flecsiondr, adj., flejionar. flccsitine, s. f., bie SMegitng. flecuştciiţă, s. f., bag un&ebeutcnbc SSing. flegmă, s. f., ber ©djlcim, bag flegma; bicSîaltbliitigfcit, 5Erâg> ijcit. flegmatic, adj., träge, faltblütig; —, s. 7ii., ber faltbliitige, träge SOÎenfd), $f)legnmttfi!g. fleică, s. f., ber S3aud)6raten. flencăn-esc, a —i, —it, v. a., vedi: flecăresc. flend'ură, s. f., ber Sttntţjcu. flendnrds, adj., lumpig, jertumpt. fleoilncă, veiţi: fleură. fleoncăn-esc, a —i, —it, v. n., fafelit, fdtmăjjett. flconcănire, s. f., bag ©efdjtoâjj, ©ewâfd). flcdş, adv., ve4i: fleşcăit. fleşeă-6sc, a —i, —it, v. a., plătfdjern; a se —î, v. r., er* weidjen, Wel£ Werben. 17* 260 fleşcăit ■ fleşcăit, adj., roelf, abgelebt, flescer-csc, «a —i, —it, v. a., jcr= quctfd)en; a se —i, v. r., ber» tuelfen. flcsccrit, adj., met!, fleură, s. f., bie ţ(3Iaubertafd)e, ba§ îptaubcmauL flexil)il, —itdte, flexiune, vecii: flecsibil, —itâte, fiecsiune flintă, 5. f., baŞ ©etbcţr, bie Ştiute, flişcă, s. /., bie Querpfeife, pfeife; Dfjrfctge; — de muere, ciu SBctb mit Ibfent SDlaitl. flişcă-esc, a —i, —it, v. a., vecji: fişcăiu. flit, pl. —uri, s. n., ber @rf)tbcm§® ritffet. floâcn, s. bie birje SBotte, gtodmolte. floare, s. f., bie S3tume, S3tiite; ba§ aScftc, ber Sfern, ©tauj; —a armatei, beriîern ber SCntp* peu, bie ffierntruppen; — bro-scească, ber SSafferţjaîinenfufj, bie (gdjmalâ&tiinte (Banunculus aquatilis); —a călugărului, vedi: văcărică; —a comediantului, bie©ait!Ierbîitme(Mimulus Intens); —a codrului, vecji: mătrăgună; ■— de lângoare, vedi: gălbinele; —a cheei, ber ©djliiffcflbart; —a ciumei, bte Sßeftlüurg (Petasites offic.), vedi: ciucuraş); ■—a cununiei, Die Sfrangrabe (Agrostemma gi-thago); — de câmp galbenă, vedi.: barba caprei; •— de grădină, bte ©arteitblume, SSudjer» btunic (Chrysanthemum leu-canthemum); — de mazere, bie tt)of|Irted)eitbe Şlatterbfe, bic [pa* nifdje SCBicîe (Lathyrus odorata); — de ochi, ber Slugcntroft (Eu-phrasia offic.), vecji: burnniţă; — de perină, bie gârbeufamtlle (An-themis tinctoria); — de stea, bie SeruţateinSBIume; vedi: arşinic; — de vioară, bie gelbe Sebfoje (Cheiranthus cheiri); —a flocilor, bie ©teruflodetibhtme (Centaurea - floarţă plirygia); — frumoasă, bag 5Eaufcnbfd)ötid)en (Bellis peren-nis); — galbenă, vedi: ■— de grădină; —a grâului, bic blaue JÎontblume (Centaurea cyanus); în —a tinereţelor. iit ber 33Iutc feiner Sfaţre; — (la femei), bie monatliche Dîeittigung; —a lui St. Ioan, ba£ Sabfraut (Galium verum); — niprală, galbenă, bic Supine, geigboŞne (Lupinus albuş); —a nopţii, Qalappen» tbiube (Ipomaea jalappa); —a oştilor, paserilor,, bie Sßalb* !ftt)fd)efle (Anemone sylvestris); —a pascelor, bag Sitfdjltmtb» röMjeu (Anemone nemorosa): —a paiului, vedi: —a grâului; — pătată, gefledite SRagltmrä (Or- chis maculata): •—a patului, vecii: siminoc; — pe poame, ber mcifje ober blaue Qtaub, SRcif auf SBeinbeeren, Pflaumen; — pe pâne, ber ©djinmtel; — pe vin, ber Sîafjm; —a şerpelui, vecii: mama pădurii; —a smeului, vedi: barba popii; —a turcului, vedi: lăcrimioare; —a soarelui de câmp, ber S3odâ6art (Tragopogon pratensis); —a soarelui ele grădină, bte ©ouneit* blttnte (Helianthus annuns); —a untului, vedi: veriţel; —a ve-duvelor, vedi: muşcatul dracului ; —a ventului, vec^i: floarea oştilor; —a viorelei, bieŞtjactnte, £raubenf)t)acmfe(Muscari botryoides); — venetă, bte ©djmertel, vecii: stânjeni vineţi; flori, pl., — de părîu, bag ©umpfbetlc|cu (Viola palustris); — de pucioasă, (miner, i, bie ©djWcfetblumen, ©djrocfelbliite; — domnesci, bie Sleite (Dianthus caryophyllus); — galbene, bag Slcfcrbetldjett (Viola arvensis); — mărunţele de munte, ba§ S3ergbeild)en; — sălbatice, baâŞiutbâbeildjen (Viola canina). floârţă, s. f., bic feite ®tntc. floc — floc, s. m., bic gfocfe, ber glodfett. flocä-ösc, a —i, —it, v. a., rupfen, . flocTcn. ' flocos, adj., jottig, befiaart, flocEig; . câne —, ber Sdjciferljuub; ber Sßjtbcf. flocoşed, s. f., vedi: floarea cu-. imniei. flocoşică, s. f. (bot.), bas Öonig=, • ţ)5ferbegra§ (Holcus lanatus); . vedi: earba cailor, oves dulce, flocotină, s. f., b'a§ jTocEigc SEBefen, bie gforfett. flocuţ, pl. — e, s. n., baS glöddjen. floncän-csc,' ve4i: flecäresc. florănt, s. m. (zool.), vedi: bro-täcel. flordr, s. m., ber SBIumcntjanbler, S3hmteugärtncr; luna lui —, ber DJÎai. florărie, s. f., baâ S3(untenţau§, . Sreifiţauâ, ber.SBtuniengarten. Florenţa, s. f. (geogr.), gloreitä. florentin, adj., floreutintfd). flor-(5sc, a —i, — it, v. a., vedi: înfloresc, florescenfä, s. f.; vedi : inflorescenţă. floricea, (floricică), s. f.; ba§ ©liinidjen, — frumoasă (bot.), vedi: floare frumoasă, floricele, s. f. pl., geröftete 2J?ai§» fßrttcr. florifer, adj., Blütentragenb. Florii, f. pl-, ber Şalmfonutăgl florildt, adj., tbeißgeflerft, roeiß* gcfprenîelt, blumig, geblümt, florin, s. m., bet ©ulbett; — de .argint., ber Sifbergulbeit. florinte, s. m., ve^i: floranţ. florist; s. m., ber 83(umenlieb[jaBcr, SSluntcnJcnuer. ' flotă,' s. f., eine SlnjaŞt bon @dfjif= fen, bie glotte. flotiic, s. m., bie ©dfjiteefTodEe. : flotant, adj., fdjtoeBenb, auf. bem SBaffer fditointmcub. ; flotilă, s. f., bie Heine Kriegsflotte, flotocös, adj., gottig. fliics, pl. —uri, s. n., ber glitß, flutur 261 bas gtießcit, biegtut; — şi re-flucs, bte Ebbe unb 5tut. flnctudntj adj., fd)tt)anfeub. fluctnatiane, s. f., ba§ $tn* îtitb Verfließen, SdjtoanJett, bte Hube» ftttnmifjcii. fluctu-ez, a —d, —dt; v. a., fdjtoanfen, uitgerotß fein, f luctuös, adji, fdjroanfettb, ungewiß, flndü, s. f., bie ©aje, baS garte ©etoebe. .... fluent, adj., flteßeub, leicht bon Statten gcljcitb. filier, pl.: T-e, . s. ii., bie pfeife, fytötc; —ul piciorului’, ba§ ©djienbettt. ' , flüer, ii —d, —dt, v. ii., pfeifen; a —a cu flnera, cu flauta, auf ber pfeife btafen, fjlöte fpielett; — pre cineva, jentattbett au§* pfeifett; —ă vent, s. m., ber Saufe* tuiitb. . . filieră, s. f., bte SSIaSroljrpfetfe, .. Sdjatmei, S3auernflöte. ilucrdr, s. m. (zool.), ber SHegeu® ; bogel, ^Regenpfeifer: (Charadrius ■pluvialis); ber SBradjbogel (Nu-menius arquaf.a). fluerdş pl. —e, s. m., ber Pfeifer; bte fleihe SRo|rpfeifc. fluerătdr, adj., pfeifeitb. fliierătură, s. f., baS Sßfeifert, gifdjen... fluid, pl. —e, s. v., ber flüffige förper; adj., fiüffig, ffießenb. fluiditate, s. f., bie gHiffigfeit. flüor, s. m.: (ehem.); ber glttbr; —, .(miner.), ber ghißfpatf). fluordt, pl. —e, s.: n. (ehem.), ■ baS flußfpaffjfaure. Satg. fluöric, adj., flitßfpät^ig; acid —, bie gtufiipatfjfciurc. . '. fltiştnr, a —d, —dt, v.;a., au§» blafen, gerftreueit, I)in= unb fyer* flattern. •. flnştnrdt, (fluşturdtec), ad/.,teicf|t* finnig, flatterhaft, loinbig, un* befiättbig. flutur, s. vi. (zool), ber Sdjmet» Sterling; — de di, ber Sagfd;met= 2G2 fiutnr — tcrtiiifj; — de noapte, ber 9?nd)t' fdjmcttcrliug; — de scară, vedi: sfinghe. flutur, ii — n, —ât, v. it., flattern, loic ein Gdjmcttcrliug fTtcflcit. fluturii?, s. m., ber Keine (Sd)mct-terliug; — de metal, ber gtittcr. fluturătcc, adj., [eidjtbcfdjimngt, [eidjt, obcrfIäd)tid). fluturător, adj., flattcrub. flilturo, a. m., vetli: flutur, iluturös, adj., gart, teidjt. fluvial, adj., juni Stuft gcljörin-fluvialii, adj., Slufî«; aug fufjem Söafjcr; plante —e, Süfsnmffcr» pflanjen. fluviu, pl. —i, 5. »., ber g-hifţ. flüx, s. it., vetli: flucs. lbiic, pl. foi, s. f., basSBIatt, bicüiftc; cu dou5 —i, älBcibtattcrig; a da cuiva pe —i, jemanbem bie Sßaljr« Ijeü fagen; ilju tttdjtig burdj-pritgeht; — de vioară (bot.), bag Seberfraut (Hepatica triloba), vedi: trierei; — de zestre, ber Gfycbcrtrag; — poriodicä, bas? ţicriobi)d}c Statt, bic Scitjrfjfift. foüle, s. m., ber Saud), Unterleib, Söaitft; ber Sdjtaud). foâlcş, adj., birfbäudjig, grofi» bäudjig. fonme, s. f., ber .junger, öcifi* I)ungcr; ’mi e—, id) fjabc.ţmitgcr, id) bin tjungcrig; a răbda —, .ţninger leiben; lat de —, Ijatfi« tot bor Şutigcr. foiimetc, s. bie .Şintgersnot. foarfec, a forfeeiî, forfecat,«, a., tu Stiide fdjneiben; a—a pre cineva, jemanben burrf)b[äucn, tücfjtig Ijcntcfjmeii. foiirfccă, s. f., foârfcci, s. f: pl., bie Sdjecrc;- —le racului, bie Sfrebsfdjecre; — bălţii, bic SSaffcr* jdjccre (Stratiotes aloides). foarte, adv., fefjr, gu, ^ödjft, ftarf. foc, pl. —uri, s. n., bag geucr, bie geuersbrunft, ber Sranb; a da —, a pune —, feuern, g-euer antegen, iu Sranb ftedeu; a da fojgăesc — la tun. cine STanonc abfcuern, obbrcitiicu: nrmă do —, bai* gcncrgcU'ctjr; lovitură de —, bic Gdmfiimnibc; — do cărbuni, bag Sîoljlcitfciicr; de —, fcuerin, gener»; fflrdjtcrtid); roşu ca—ul, feuerrot; a face —, g-cuer au* madţcu; a sta ca po —, iute auf Sîotjlen ftcfjcii; —ul iubirii, bnst SicbcSfcucr, bic fliebcgglut; —ul tinereţelor, bic £\ligeubl)i|ic; — viu, bie OJcfidjtsroje, ber î)iot< lauf; a se face — şi pară, fvcuer fangen, fid) ereifern, oufbraiifcit; a veni în —, l;i(iig luerbeu; a 'şi scoato —ul dela inimă, fid) fciueit Sorit augfdjflttcu. fiică, s. {. (zool), ber Sccljuub. focal, adj., beii SBrcnuţmuft be* trcffciib. focilr, s. m., ber Şcijer, Gsinljeigcr; —, pl. —o, s. n., ber jJeuerljerb; S3rcunţ)ttult. focărc, s. f., bag äujjcrfte Gtcnb. fochist, s. m., ber $>ctjcr. focös, adj., feurig, focnliir, pl. —e, s. n., ber fterb; bic Şeimftâtte. foilor, s. m., bic 5iri5jc(it, fţâftcfycu. fofciiză, s. f., bic Ij. for, pl. —nri, s. n., bag g-orum; bie S8eTjörbet ber ©eridjtgfjof. förn-iu, a —1, — it, v. n., vedi: sforäesc. foră-esc, a —i, —it, v. n., vedi: sforäesc. foröns, adj., ©eridjtg®; medic —, ©erichtgarjt; elocuenţă —ă, fo® renfifdje SBerebtfantfeit. forestiär, s. m., ber görftcr, SBalb» beger; - le, s. f., bie 9lnftatt für 2IuSbiIbuitg bon görftcrn. forfecări, s. m.pl. (bot.), bie 2Ider® ‘ tbinbe (Convolvulus arvensis). forfecu-M'lţii, s. m. (bot.), ve^i: foarfeca bălţii, forfeciiţe, s. f. pl., bie Heilte ©djecre. forfotă, adv., eilig, i)tit unb fjer. forfot-esc, a —i, —it, v. n., ^raffeln, brobeln, Biel unb cdbent reben. formă, s. f., bie gonit, ©eftalt; ber Äörperbau; bag üffhtfter, gor® mttlar; bie SBorfdjrift, gönnet; —■, ber S3adofeit. formagiu, s. m., ber 33äder. form iil, adj., förntltd); —isro, s. m., bag gormenmefen; —ist, s. m., ber gormenmenfd;; —ităte, s.f., bie gormalität. formare, s. f., bag gornten, 23i(bcit, ©utfteljeu. formdt, pl. —e, s. n., bag gorntat; —, adj., geformt, gebübet, boll® ftänbijj auggebilbet. formaţiune, s. f., bie S3i(5uug, -©ntftehuug. formator, s. m., ber 9titgbi(bcr, ?3ilbner. form-ez, a —d, —dt, v. a., Btfben, gcftalten, formen, formieren, ţer--borbriitgen, errichten; a — a o 2G4 formic — frăgărea galbenă figură, eine gigur jeidjucn; a —a un proiect, einen *plou cnttucrfcit; a —a spiritul, ben SBcrffaitb bil« ben; a se —a, v. r., fiel) bilben, cntftcl)cn, fid) cutiuidcln. ionniCj adj., acid —, (cliem.), bic Slmctfcnfäurc. formidabil, adj., fiirdjttmr, ße= mnltig, ©djrecJeu erregenb. fönnulä, s. f., bic gönnet, formular, pl. —e, s. n., bn« fflhiftcr, gornutlar. formiil-cz, a —a, — at, v. a., for= titulieren, abfaffeit. fornä-esc, a —i, —it, v. n., vedi: sforäesc. foroeălă, s. f., ba§ ©d)itanbcn bc§ SßfcrbcS. foro-csc, a —i, —it, v. n., vedi: sforäesc. forostä'u, s. m. (bot.), bag S¥ift^ rö§d)cn(He)ianthemnm vulgäre), forostu-esc, a —i, —it, v. a., jiifam» mcnlcimcit, guJauimctifdjmcifjcit; ba§ Scber bereiten, fort, pl. —uri, s. n., bic 9?cbcn» feftnng, bas gort, forţă, s. f., bie Straft, 9J!ad)t, ©c-malt; cu —, mit ©cnmlt. fortăreaţă, s. f., bie geftuug. forţat, adj., augeftreugt; marş —, ber 3)aucnnarfd), (Silmnrfd). forte, adj., vedi: tare, puternic, fortcpiăuo, pl. —nri, s. n., bn§ gorteţiiauo. forf-cz, a —ä, —nt, v. a., glt)iu= gen, nötigen, ©ciualt antljim; a —a ceva, etwas? crgtuiitgcit; a se —a, v.r., fid) überanftreitgcu. fortilic, a —ii, —at, v. a., be» feftigen, ftörfen. fortilieänl; adj., fteirfenb. lbrtilicaţiune, s.f., bie SBefcftigung, baS geftnngsiucrf. fortuit, adj., anfällig, fortiniä, s. f., baä ©IM-fosfat, pl. —e, s. n., ba? pTjorfanrc ©alj. lbslbr, s. m. (ehem.), ber 2ettd)t= ftoff; ţţ?f)o?ţ)t)or. fosforescenţă, s. f., bn>3 Scudjtcit im giuftcrit, ^()0SpT)0i'cSjiereit. fosloric, adj., ţpl)oŞpl)or»; acid —, bic '}>l)o?j)()orfäurc. foşgă-esc, a —i, —it, v. n., vedi: fisoäesc. fosil, adj., üerfteiuert, foffit. fosilii, s. f. pl., an? ber Erbe ge* qrnbcnc, üerfteinerte iîBrper, bie iyoffificu. foşn-csc, a —i, —it, v. n., rnnfdjcu, rafdjelit (üon S3lättcrn unb SÎIeibcr* ftoffen). löst, adj, gciucjcit, ehemalig; a — putend, er tonnte; a — viind, er fnnt. iotă, s. f., eilte Slrt gerillter ©toff; bie ©djiirjc. iotel, s. ii., vedi: fotoliu, fotograf, s. m., ber ţţ.'l)otograţ)I), —ie, s. f., bic Sid)täcid)uung, baS Sidjtbilb, bie *|>()otograpt)ic. fotograti-ez, a — â, —ât, v. a., ţ>I)otograţ.if)iercit. fotoliu, s. ii,, ber ©effel, Scf)uftnl)l. fotosferă, s. f., bic Sid)tfp()ärc. fototipie, s. f., bic 5pljotoü)(iic. frac, pl. —uri, s. v., ber grad. iracţionar, adj., S3ntd)-. i'racţion-6z, a —ä, —ät, v. a., in einen SBrudj ücrmanbelit; ücr= teilen. fracţiune, s. f., ber Söntd), bic graftiou. fractură, s. f., ba§ Slufbredjcn. fractur-cz, a —ti, —ät, v. a., ein SBeiit brcd)eit. fragă, s. m. (bot)., bic ©rbbeere (Fragaria vesca); — de ducl, bic 9J?aulbecrc; — tătărească, (bot.), ber Gsrbbccrfţnnat (Blitum virgatum);—i,pl., bie Erbbcercit, — de câmp. (bot.), bie Sfnadcl« bccrc (Fragaria r.ollina); — de pădure, bic SBalbcrbbccre (Fragaria elatior). frăgâr, s. m. (b't.), ber Maul» bcerbaum (Morus nigra, alba), frăgăreâ galbenă, s. f. (bot.), vedi: frägnrel neroditor. fraged - l'rAgcrt, adj., jart, ntürbe, ţrijci), gcbrcdjtid). frfigetj-esc, a —i, —it, v. a. şi r., mürbe madjeu; mürbe werben, frăgezime, s. /., bte Sattheit, SJlürbtjeit. fragil, adj., jerbredjlidj, tjinfeiftig, ebredjtid), mürbe; —itäte, s. f., ie Şerbred)litf)f'eit, Şinfălligfeit. fragment, pl. —e, s. n., bag Sörudj* ftiitf, gragment. fragmentar, adj., frngmentarifd)! frfiguliţă, s. f. (bot.), veeji: mos-cuşor. . frăgurcl neroditor, s.m. (bot.), erb» becrartigcg g-ingerfrnut (Poten-tilla fragariastrum). fritgnşor, s. m., bie fletnc Geb beere, frânt, s. n., ber g-radjtbrief. frä'mMe, s. f., ber ©aitnt, bte ji-raitje. fräine'nt, a —a, —iit, v. a., fneten, reiben; a se —a, v. r., ftdf; ab* miitjen, abfyeţşen; mit ben g-üfjen ftampfett (öon Sßfer&ett); a se - a cu gândul, cu firea, nadjbeitfeu.' frămentătiiră, s. f., bag fftteteit, bie SHeibuitg; — la inimă, bag ' S3aud;grimmeit, bie Jîolif. franc, s. m., ber g-rnitfc; —, bag g-rautftiicl (©olbmültge); —, adj., frei, offen, re&tid), frattf. franciit, adj., portofrei, fräncese, adj., —e, adv., fränfijd). Iran cefe, s: m., ber fyrangofe; —ä, bic grangöfiu; —, adj., frangbfifrf). franelieţa, s. f., bic greimütigfeit, Dffenţerâtgfeit. franeli-cz, a — ii, —dt, v. a., franfieren, bag Sßoftporto boraiig* bejatjten. Frdncia, s. f. '"geogr.), granfreid). franciöc, s. »g. (zool.), vedi: sfrancioc. Francisc; s. m., grăită-franciscan, s. m., ber S-raiijisFancr. franc-masön, s. m., ber g-rciittaurer. franco, ado., portofrei, franfo. Franconia, s. f., grauten, franc-tirör, s. m., ber greifdjörter. ■ frăsinel 265 frâncuşe, s. f., eine Sraubenart. frâ'ng, a —e, frä'nt, v. a., bredjen, abbredjeit, gerbredEjen; a ’şi —e manile, bie §änbe ringen.’ frâ'nge-peâtră, vedi: rupe-peaträ. frä'ngerc, s. f., ber 23rudj. bag S3ntd)ftüd, 33rcdjcu; — a lumi-nei, bie ©trafjtenbredjinig, £id)t= brcdjtmg. frängctoiire, s. f., bag SBredjgeitg; — de cânepă, bie §anfbred)et. frä'nghie, s. f., ber ©trid, ©traiig; — de legat, bag Sinbfcit, S3anb; danţnl pe —, bie ©eittängerei. frângliiuţă, s. f. \ (bot.), eiltSKooS (Funaria liygrometrica). frängios, adj., jerbredjtid). frângioşie, s. f., bie ÖJebrcdjtidjfcit. frä'nt, adj., gebrodjeit, äerbrodjett. franţ, s. m., eine bcnerifdje Sfraitf* Ijcit, bte Suftfendjc. Franţa, s. f. (geogr.), vedi: Francia. franţuz, s. m., franţuzesc, adj., vedi: francez, frântură, s. f., ber SSrndj; — de os, ber S3einbntd); —i de limbă, bic ©efdjiuciţşigfeit, bag ©efdjroag; fdjrocr auSäufpredjeitbe SBörter; a n’ave nici măcar — de ceva, gar nichts, lddjt eilten Setter befijjeit. franţliz, "s. m., vedi: francez, franzelă, s. f., baS SBeipbröbdjen. tranzi'liir, s. m., ber SBetfjbäder. franzcliirie, s. f., bie SBcifsbrob» ■ böderei. ■ ■ frapant, adj., ve$i: izbitor, frâsă, s. f., bie Sh'ebenSart; ber ju* fantmeit gefegte ©ajş; bie SJÎ^rafe. fraseologie, s. f., bie ţptjrafeo* logic. fras-ez, a —â, —ät, v. a., para* tit)vafieron. frisin, s. m. (bot.), bie Sfdjc (Fraxinus excelsior); de —, Efdjett*.. . frăsinel, s; /. (bot.), ber efdjeit* . blätterige ®iţ>tam (Dictamnus fraxinella). 266 frăsmet ■— frigare frăsinct, pl. —avi, s. n., ber ©fdjeitroalb. fr<ăte, s. m., bet Srubet; — de arme, ber SBaffenbrttber; — de cruce, ber Sf'amerab, ©ettoffe; — dulce, bun, ber leiblidjeSBruber: — vitreg, ber ipalbbntber, ©tief* brubet; —, ber Orbettgbruber, Jîlofterbrnber. frăţenie, s. f., bte ©ebriiber, Sin» Derrcanbte, S3lutgberh>anbte. fratern, adj., briiberlicEj; —isâre, s. f., bte SSerbrüberung. fraternis-6z, a — â, —ât, v. n., brilbcrlicE) leben, oerbritbern. fraternitâte,s. f., biefflrüberlidjfeit, SSerbrüberung. frăţesc, adj., —e, adv., briiberlid). frâticid, s. m., ber SBntbermorb; ber SBntbermörber. frăţie, s. f., bte SBruberfcfjaft, S3rübertid)feit; —täte, s. f., vedi: fraternitate, i’răţinie, s. /., bie SBriibergemeiit* fdjaft. frăţinel, s. m. (bot.), vedi: fră-sinel. frăţidr, s. m., bag ©ritberrfjett. fratricid, s. m., vedi: fraticid. frătuţ, s. m., ber Banntet SRomätte. fraudă, s. f., vedi: înşelăciune, fraudulos, adj., ’betriicjerifd). freâmet, s. m., bie äitternbe S3e» 'ttiegung;bag5Raujd)en, ©rutnnten, ©djnurreu, ©djaubern. freânţ, s. m., vedi: franţ. frec, a — â, —ât,. v. a., reiben; a —a podinile, ben gußbobett reibert, fdjeuern; —, prügeln, njtcfifcn. frecare, s. f., bag SReiben, bie Sţeibitng. frecăţei, s. f.pl., geriebene 9htbeln. trecătoare, s. f., ber Dîcibtappen, bie IReibbiirfte, Soţnbfirfte. frecătură, s. f., bie Keibiittg. frecuenţă, s. f., bie öftere SSieber* Ijolmtg; SJÎeitge, SBielljeit. frecuentâre, s. f., bag SScfiidjen, Sluffudjen. frecucntaţiiine, s. f., ve4i: frecuen-tare. frccuentativ, adj., öfter toieber* Ijotenb; verb —, baggrecţuentatiB* jeitttiort. frccuent-cz, a — â, —ât, v. a., oft befudjeit, fleißig beiiuotjnen. frecuş, pl. —uri, s. n., bie Dîei= buttg; a da cuiva un —, jeman» bem eine tüdjtige Sradjt Şritgel berabreidjen. fredon-ez, a —a, —ât, v. n.r trällern. fregată, s. f., bag ffirieggfdjiff, bie gregatte. freme'nt, a —â, —ât, v. a., vecji-frăment. frementătură, s. f., vedi: frăraen-tătură. freutet-, s. n., vedi: freamăt, frenesie, s. f., bie’SRaferei, SEotlfjeit. frenetic, adj, rafenb, ttiafjnftnnig. frengltie, s. f., bag SSrofat. frenolög, s. m., ber $pf)tcnolog; —ie, s. f., bie ţpfjrenologie. fresc, pl. ■—uri, s. n., bag gresfo* gemâlbe. frctl, pl. frene, s. n., vedi: frîiu freză, s. f., bie ŞaartBddjen an ber ©tirn. frică, s. f., bie gurdjt, gurdjtfam* feit, Slngft, ber ©djrecfeit; de aug, öor gttrd)t, bor Slngft; a muri de —, tior gurdjt fterbeit, in Sobesängften fein; ’mi e —, id) fürdjte mid). fricos, s. m., ber gurdjtfame, getg> ling; —, adj., furdjtfam, ângft= _ lid), fleinmfitig, feig, fricţiune, s. f., bie 9feibnng. Prideric, s. m., griebrid). frig, s. m., bie Stâlte, ber groft. frig, adj., falt; w’mi e —, eg ift mir falt, id) frtere. frig, a —e, fript, v. a., braten, röften; —, fjintergeîjen, betrügen, aitfd;mieren; a se —, v. r., ge= braten trerbeit, augbratett; — de sete, öor ®urft breitnen.' frigare, s. f., ber SBratfpieß. fnge-linte — frigc-linte, s. m., btt ©cijtjalä. frigetodre, s. f., ber S3ratfţ)tcf;( bic Sratpfanne. . frigetör. adj., bratenb; —, s. m., ber SBrater, SBrateuwenbcr. Fn'gia, s. f. (geoer.), Şfjrtjgien; —n, s. m., ber 5ßf)rt)gier. frigür, s.m. (bot.), vedi: potroacă, frigorific, adj., Mite erjeugenb. friguri, s. f. pl., ba« gieber; de a treia 4>, baS breitägige gieber; — de toate dilele, baS täglidje. gieber; — ferbinţi, bas Ijijjtge gieber; — mortăreţe, bag jd)(cid)cnbe gicBet; — putrede, baS gaulfieber, ©umpffieber; me prind —le, id) Ijabe baS gieber. friguros, adj., froftig, talt. frimitură, s. f., veeji: fărîmătură. frî'niMe, (fringliie), s. f., vedi: frânghie, frîndr, s. m., ber SSemfer. fringilă, s. f. (zool.), ber ginf. fript, adj., gebraten, angcfdjmicrt; s’a_—, er ţat ficţi angefdjmiert. friptură, s. f., ber S3raien; — de viţel, ber Kalbsbraten; —i pe la gură, eine SIrt SluSfdjlag um ben SKunb. frîu, pl. frine, s. n., ber gaum; Süget; a lăsa cuiva — liber, bie Sögel fließen Iaffen. frisă, s. f., ber grieS. frivol, adj., leer, eitel, nidjtig, uit» Bebeittenb, gehaltlos; —ităte, s.f., bie Seere, ber Seidjtfinty baS Uunüfcc. friz-ez, a —d, —dt, v. a., frifieren, bie §äare fräufetit. frizor, s. m., ber grifeur. frizură, s. f., bie grifür, ber ^aav-M- tront, pl. —nri, s. n., bie gront, Sorberfeite. frontdl, adj., gront=; ©tirn». frontieră, s. f., bie ©renje. frontispiciu, pl. —i, s. n., bie §auptfeite eines ©ebäubeS; baS Sitelblatt eines SBudjeS. fronton, s. w., baS grouton. - frundişoară Ü67 frnct, pl. —e, s. n., bie grurf;t, baS Dbft; ber Saugen, SSorteil. fructifer, adj., fradjttrageub, fntd)t= bringenb. fructific, a —d, —dt, v. n., grucfyt bringen, grüdjte tragen; be= frudjteit. fructodre, s. f., baS Qugemilfe, bie fructuos, adj., frud)tbringenb, eitt= träglidj. frugal, adj., genügfam, mäjjig, frugal; —iiäte, s. f., bie ©eniig* jamfeit, SKäfjigfeit, einfad)e Se» BenSttieife.' ■. ■ frugivör, adj., fr fl d)teb erg e^r enb. frumoasa nopţii, s. f. (bot ), vedi: . noptiţă. frumoasele, s. f. pl., bie (Sfpfien. frumos, adj. şi adv., fdjön, fauber; —, fadjte, tangfam; —, s. m., baS ©djöne. frumseţe, s. f. pl., veeji: frumuseţă. frumuşel, adj., Ijübfd), nett, nieblidj. frumuseţă, s. f., bie ©djönljeit, bie Dîeije. frumuşică, s. f., bie fjübfdje grauenSperfoit.. frunză, s. f., baâ Sötatt, Saub; ba& SBanb, SBânbdjen; — de bubă rea, (bot.), bieSBrauntmträ; vedi: brânca porcului; —a cerii, (bot.), baS ŞoinHatt (Cerato-phyllum demersum);. — de cinci degete, (bot.), ba§ giilif» fingerh'aut; vedi: scrintee; — de potcă, (bot.), ber SOTauergänfe» fuß (Chenopodium murale); — .. de tăietură, (bot.), ba§ Qeljrfraut, bie SBetoniî (Betonica offic.), vedi: vindecea; —a voinicului, (bot.), ber Jgeberid) (Erysimum). frnn. a., Ber* jagen, BcrtreiBen, itt bic glud)t fdjtageu. fugăreţ, s. m., ber gute Säufer, fugetör, s.m., ber Säufer; —, adj., taufenb. fugitiv, adj., flüdjtig; oBerfläd)* lid). ftlgös, adj., vedi: fugar, fuior, pl. —e, s. n., bag Şaitf* Biifdjel, bte Slîeifte; a ’şi lua cele tiei fuioare, fcitte ©icBenfacfjeit gufammeufudjeu; a veni ca —ul popii, üBerftüffig fein, fuliird, s. ii., ber g-outarb. fulă'u, s. m., ber Şraţler; —. (bot), bie §unbgfantifle (Anthe-mis Cotula). fulg, s. m., bicglaumfeber, ©djitce* finde; a ’i merge cuiva —ii, tiidjtig auggeftoţift tncrbett. fulger, pl. —e, s. ?!., ber Stiţî, Sonncrftraţt. fulgeră, v. impers., eg Btijţt. fulgerare, s. f., bag Slufbfiţjett. fulgerat, adj., Bom SSliţj getroffen; —, pl. — e, s. ii., bag Sliţjcn. fulgerător, s. m., ber Stiller; —, adj., Bliţţeitb, burd)fted)enb. fulgerătură, s. f., bag SBliţşett, aBctterlcud)tcn; ber ©tid), bag ©tedjeit (im Sîi'rţier, int ?lugc). fulgeros, adj., Btiţţartig. fulgds, adj., flaumig, mit fylaunt* febent Bebedt. fulguesc - fulgii-dsr, a —i, —it, v. n., fdjiitter fdjitcteii. fnlicü, s. f., (bot..), vecli •• fulau. iulie, s. f., ber SBriKnnteufdjmucf. fulmicotön, s. m. (.ehem.), bie ©djiejjbaumttiotte. fulminant, aclj., bonnernb, tobenb, fdjettctib, iuetternb. fulminätör, s. m., ber Söounerfetf; :—, adj., bonnernb, tofenb. Mtnidlfi, s. f., ber pfropfen, fum, pl. —uri, s. ti., ber 9îaudj; bag §ang; ber §od;mut, bie Ein* bilbuug, ber SDnnft; a ave —uri, emgebilbet, Ijodjmütig fein; ese —, eg raudjt; —ul pämentului, (bot.), veiji: fumäiicä.' fum, a —ii, —at, v. a.t tcutdjen, bampfcn; a —a tăbac, din pipă, 2abaî rattdjeit. fumürde, s. f., ber Qualm, fiimărică, s. f. (bot.), ber Grbraud) (Fümaria offic.); vedi: safterea. fumärit, s. m.,. bte ’'Jfattd}fnng* [teuer. fumdriii, pl. —e, s. m., vedi: coş (la cuptor), fumat, s. n., bag Staunen, fumfitör; adj., roitdienb, Sîaudjer«. fumatönu, pl. —i, s. n., bag Dîaud)» îabitiet. fihnog, a —a, —dt, v. n., randjeu, bunften. fumeguios, fiimcgătâr, adj., rau* d)enb, buitftcnb. fiuncgöSj adj., raudjig, t>oH SHnudj. fiimigatmne, s. f., bag SSerftâitBen. fnmivör, adj., beit Siaud) auf» faugeitb. inmös, adj; vedi: fumegos, i'nmnriu, adj., rantfjgrau. fumurds, adj., eingebitbet. funamlbul, s. m., ber ©eiftânjer. fiuidr, s. m., ber ©eiler. funăric, s. f., bie ©eilerroaare, bag ©cilcrfjattbluerf. funcţiondr, s. m., ber Beamte, ©taatgbebieitftete. funcţionaro, s. f., ber ®ienft, bie S8etrid)tung. -funerar 269 fnncţionarism, s. n., bag 23camtcu= tum. funcţionez, a —d, — ât, v. n., im Sieitffe, im 9(ntte feilt, fein 2tntt ausiibcit, fungieren, funcţiune, s.f., bic§[nit§t>crridjtnng, 0fuiiftion, bag Simt. . fund,-.pl. —uri. 5. ii., ber SBobeit, ©runb, bie Siefe; -r de bute, , ber.g-afjboben; — ul pämentului, bag (Srbiunerc; a da de —, beit 33oben erreidjtnj vedi: şi fond. fundă, s. f., bie Sftafrfje, bie Dîofette; ber Sîofeitftengel. fimdde, pl. —-e, s. ber Şeu= . fdjober. fundament, pl. — e, n., ber ' ©ntnb, bie ©ntnbfage, bag g-uu= bament; —ăl, adj., grituMid), .iDcfeutlidj, fuitbameitfal; adv., bou ©ntnb aug. fundărie, s. f., bie ©iefjeret; — de tunuri, bie ©efd)ii|giefcrei. fimddtj adj., vedi: întemeiat, fundaţrimc, s. f., bic Stiftung, ©riinbuitg, guitbation. fundator, s. m., ber ©rünber, Stifter. fnndatrice, s. f., bie (Stifterin, ©rttnberin. fundătură, s. f., ber enge Drt ofjitc SluSgaitg. fund-ez, a —d, —dt, v. a., ftiften, grüttben. ' fundiic, s. n., eilte alte ©olbinütye. fundudr, adj; vedi: fonciar. fiine, s. f., ber ©trief, bag ©ei(, SBapeitfeil; — la naie, bag Satt, ©djtfffeil; a merge ca —a în sac, einţiertaunteln, .beraufdjt fein, funed, s. f., eilt Säitgentnaj; (eţem.). funelirdl, adj., gut Seidje gehörig, 2eid)en». fnnöbru, adj., traurig, funeralii, s. f. pl., bie Siirdjen* feierlict)feiten Bei Seidjenbegang* niffett. funerdr, adj., bag SeidjettBegättgnig Betreffenb; car —, ber Seidjett» beftattungglragen. 270 fanerie - i'iinerie, s. f., vedi: fnnärie. funest. adj., unglücEIirf), Ilägltd». funiced, s. f., fang ©trieften, fnnicei, s. m. pl., bic duftet, funical, s. m., ber Sftabelftraug. funie, s. f., vedi: fane. funiculdr, adj., nabelftfjnurartig; ©ei U; drum —.bie Srafjtfeilbaţn. funingine, s. f., ber Shiß. funinginös, adj., rußig, rußbraun, Boll Kuß. funişoiiră, s. f., vedi: funicea. funt, s. m., ve(|i: punt. flinte, s. f., vedi: izvor, fur, s. m., ber ®ieb, Sîduber; — de cele sfinte, ber itircfienräuber. fnr, a —ä, —ät, v. a., [teilen, rauben, berauben; ’l—ă somnul, cinfdjlafen. furdgiu. (furdj), pl. —ri, s. n., bag SSiei)futter, gutter. furare, s. f., bag ©teilen, furdt, adj., geftoţlen; —, s. n., bag ©tefflert; pe —e, öerftof)(ener Sßeife. furcă, s. f., ber ©ţriimroden; bie Şcugabet; — la teasc, ber $reß» baum; —a fântânei. bieS5runnen= fältle; —a peptului, bag SBruft-bein; a ave de — cu cineva, ettoag mit jemanb augsutragen fjaben. furci, s. f. pl., ber ©algeit. fnreoin, pl. —e, s. n., bie SJtijt* gabel, ber Sreijatf. furculiţă, s. f., bag ©abeldjett. furcuţă, s. f., bic ©abel, Gsßgabel. lürdä, s. f.-, bag giillfjaar, Shil)= Şaar jum Slugftopfen, bic ©djeer= rooHe. furgăs-esc, a —i, —it, v. a., ent= wenben, wegfübijen. furgon, s. n., ber ©cpäcfroagett. furibund, adj., rafenb. furie, s. f., bie SGBut, SRaferei; —i, s. f. pl., bie Dîarfjegeifter, 9Jatf)e= göttiunen, gurieu; asta e o —, bag ift ein ŞBHeitroeib, eilt £>aitg= brache. i'nrier, s. m., ber $rotiiantunter= Offizier. - fuscel furios, s. m., ber Siafeitbe; —, adj., rafenb, ttmtenb, tobenb. furiş, adj. şi adv., ljeimlid); pe —, inggeljeim, öerftofjlener SBeife. furiş-6z, a se —d, — dt, v. r., fid) einfdjteirfjen, fortfdjleitfjen, fid) baöon machen, furlandis-esc, a se —i, —it, v. r., vecj.i: fălesc, furnic, a —d, —dt, v. a., tnim» mein, juden, fefjauern. furnică, s. f., bie SImeife. furnicar,^?. —e, s. n., berSImeifeit* ţaufen; —,pl. —i, s. m. (zool)., ber 53unt|ped)t (Picus minor); vedi: ciocănitoare pistriţă. furnicătură, s. f., bag Surfen, furnieei, s. m. pl., ber SReffetaug» fdjlag. furnir, pl. —e, s. n., bie biinne Şoljjdieibe, bag gournier. furnis-ez, a —d, —dt, v. a., ve4i: piocur. l'urnisör, s. m., ber Sieferant. furnitură, s. f., vedi: aprovi-sionare. furoare, s. f., bie SBut, ber ©ritttm, bie £ifce, 33egeifterung. lürt, (furtişag), pl., —uri, s. n., ber ®iebftal)l; — de cele sânte, ber Sîirrfjenraub. furtună, s. f., ber ©turm, ©turm» hrinb; bag Ungeroitter, furtundt, (furtnndtic), adj., ftür* mifcf), f)igig, fjeftig. furtnu-ez, a —a, —dt, v. a., fjeftig befdjicßeit. furtunos, adj., ftürmiftf), ltngeftüm. furuncul, s. w., ber guntnfulug. fus, pl. —e, s. n., bte ©pinbel; ©pule; — de roată, ber SBeII= baum, bie SScHe, SEBalje. fnşală'u, s. n., ber SBolIfamm, Jîrampel. fnsdr, s. m., ber ©^iiibelmadjer; —, (zool.), ber Slat, ©erlangen* fifdE) (Mnraena anguilla). fusarölä, s. f., ber Eierftab. fuseöl s. m., bie Seiter jproffe,©proffe; ber ©tengel. fnsibil — găinnşă 271 fusibil, adj., fdjmeljbat. fiisibilitdte, s. f., bte ®djmelä= barfeit. fnsifürm, adj., Jfnnbelförmig. fnsion-öz, a —a, —dt, v. a., fusionieren,' bcr[c[)nte[äcn. fnsiüne, s. f., bte Sierfdimefjuttg, jvitfton. fnsös, adj., ffmtbefförmig, ffnnbet* artig. fust, s. m., ber ©tab, Knüttel, fustă, (fustanelă), s.m., berSBeiber» ltnterrocf; — încreţită, bergalten= rotf, bte guftaneHa. fustdşi, s. m. pl., bie ©tabträger; eljem. Seibgarbefolbaten. i'uşteiu, s. m., vedi: fust. fnştdl, s. m., vedi: fuscel. fustigdre, s. f., ba§ Slngpeitfdţen. futerdl, pl. —e, s. n., bie ©djcibc, bag gutteral. futur, s. m., bte gufunft; —, adj., jufünftig. G. ({, g, m., ber fiebente 33ud)ftabe im Sllpijabet; lautet bor a, o, u ititb bor Sfonfonanten tbie jj, (in ©nt, ©abe); bor e unb i rote bfdj; fott er audj bor e unb i ben 0=Sant fja&ett, ttJtrb ein h jroifcŞengefdţjoben (ghe, ghi = Se/ 9*)- gabelu, s. f., bte ©aljtaje. gaberä, s. f., bag Safifdjtff. galnön, s. ix., ber ©djanjforb; —âdă, s. f., S3efeftigung mit ©djanj’ förben. gäc-esc, a'—ri, — it, v. n., raten, erraten, gäeitodre s. f., bag Sîâtţel. gäcitör, s. m., ber Gsrrater. gâcitură, s. f., vedi: cimilitură, gâ'de s. m., ber ©djarfrtdjter, Senfer. gâdil-âsc, a —i, —it, v. a., fijjeln; a se .-i, v. r., fijjeltg fein, gädilieiös, adj., îijjclip. gâdiliciu, s. n., gädiü're, s. f., b«g Sigeln; a ave gâdiliciu la limbă, nidjt fdjroeigen fönnen. gâdilitură, s. f., ber Sfi&el. gddinä, s. f., bag Ster, ©epigel. gâfă-dsc, a —i, —it, v. n., fendjen, fdjn außen, fcfjuaitfeu. gdgü-ösc, a —i, —it, v. n., fdjuntterit (wie eine ©ang). gâgăire, s. f., ©djuattern. gâgălice, s. f., bie fflcintgfeit. găgăuţ(ă), s. m., ber ®ummfoţ>f, Xropf; —, adj., einfältig, bumnt. gagist, s. m., mit ©efjatt angeftettt. gdgin, pl. —ri, s. n., bag Şfanb, Uuterpfanb; bag ©cljalt. gdibă, s. f., gaibarac, s. n., ber •Sdjcitfel. gdie, s. f. (zool.), ber SBanberfalle (Falco peregrinus); joc de a —a, ein Stinberfpict, ©rofdjen fyerauS. găină, s. f. (zool.), bte §enne, ;bag Şugn; — de apă, bag SBajjer« î)ut)n, vedi: leşiţă; — selbatică, de munte, bag ÄBalbfjutjn, bie Sluerfjenne (Tetrao urogallus); ou de —, bag Şiiffneret; orbul. —ei, bag Şii|nerfeî)en,' bag ®d)ted)ftef)eu; a umbla ca o — plouată, mutlog fein, găinar, s. m., ber §üf)ncrtt>ärter, §iiljner'i)änbler; ber Şiiţner* I)abid)t(Falcopalumbarius);—e, s. f., bte ®arrfud)t ber .Şiiljner, găinărie, s. f., ber Şiifjtierftall, bag öütjncrbolf. găinat, adj., jart, emţjfinbfidj, ' Şcifet. găindt, s. m., ber Şiifjnerîot, Şiiţncrmift. găin-ez, a —d, —dt, v. n., ber= Jümmern, fjinftcdjen. găiniţă, s. f. vedi: bălnşcă. găinuşa, s. f. (zool.), bag igafel» Ijufjn (Tetrao bonasia); ber âjîaiîafer (Melolontha vulgaris); —, (astr.), bag ©iebengeftirn; — galbenă, s. f. (bot.), bag gelbe SBtitbrCâdjen (Anemone ranunculoides); —roşie, ve^i: 272 găinuşi găim'işi, s. f. pl. (bot.), bic Sollbocfc (Isopyrum tlialictroides). găimiţă, s. f. (zool.), bag ©d)itcc» l)ttf)it (Tetrao lagopus). gi'ută, s. f. (zool.), bcc Şâljer, CSidjcIfjntjer (Garrulns glnnda-rius); — de munte, ber SRujî; f)fttjcr(Gnmilas caryocathactes); — venătă, bicS31auradc, SJJaitbel* frälje (Corracias pamila); —, bic nltc *J31aitberiafd)c. găitan, pl. —e, s. n., bic ©d)ltltr, Sorte, Ereffc, ©alone. găitănilr, s. m., bct ©djuuribirfcr, 53ortcitmad)er. găitănănc, s. f., bo§ ©djintrmitfer» tjnnbibcrf;bic©d)itnrtbirfertbnarc. găităn-csc a —i, —it, v. a., bor» bicrcn, mit ^reffen bcfeţşcu; a se —î. v. r., fidj betreffen; fid; bcrnncfeln. găiţăşoâră, (găiţişoără), s. f., vetTLi: clumbrăveancă. gaj, pl. —uri, s.n., vecji: gagiu, gal, s. m., ber ©allier. gală, s. f., ber Sßrad)tanpg, bic ©ala. galagi'm, s. in. (bot.), ber ©algaitt (Alpiriia galanga). gălăg-esc, a —i, — it, v. n., Sărm mndjeit. gălăgie, s. f., ber große Samt. gălămoţ,s.m. (bot.), baSSÎnăulgraS (Daotylis glomerata). gälämöz, s. n., bns ®urd)ctitanbcr. galănt, s. m., ber ©nfnn, Şbflittg, ber fid) unt ffiMbcrgititft bcntüljt; —, adj., artig, I)Bflid), freigebig, fein. galantdr, s. n., bng ©d)aufettfter (ciitcS SnbenS). galanterie, s. /., bns f)i)f(idjc 33c» ncfjmcn, bie Slrtigfeit,. Siebes« Ijäitbel; —, ©djntuätuaarcn, ©a= lantcrictuaaren. galantină, s. f., fnftc gicifdjfpctfc. galantöm, s. m., ber Sßcltmauu, ber gretgebige; —ie, s. f., bie greigebigfeit. gălbăn, (galben), vecji: galbin. — gälcovos găllieiiză, s. /., vodi: cälbeazä. gälbegit, adj., fatji. gălbejoâră, s. f. (bot.), ruito» blättriger gricbloS (Lysimacliia numniulai-ia). gälliicios, adj., gelblid). gälbiii, s.w., ber Sufateit; —, adj., gelb, Meid), blaß; — de frică, bleid) bor gurd)t; — închis, braititgclb. . . gălbinâre, s. f., bic ©elbfucljt; a. ave —, an ber ©elbfudjt [eiben; —, (bot.), baS ©djnrtcufraut (Serratula iinctoria). gălbincălă, s. f., bic gelbe garbc, SBläffe. gälbinclc, s. f. (bot.), bie Diingcl» blunte, ve(Ji: filişcă, călinică; ber g-riebloâ (Lysimacliia vulg.), gălbin-esc, a —1,—it, v. a., gelb färben; a se —i, v. r., gelb werben. gălbinet, s. ii., große ©uninic ®ulatcit. gălliinicius, adj., gelblid), blnfj, blcidj. gălbiniţă, s. f. (bot.), bte ©olbitcffcl (Galeobdolon luteum), gălbiniu, adj., gelblid). gălbinuş, pl. —e, s. n., ber Si» botter, baS Eigelb; —ul inului, (bot.), ber Seinbotter (Camelina sativa). gälbiör, s. m., ber flctite ®ufaten; —, adj., gelblid), ettba§ gelb. gftlbiu, (găluuiu), adj., gelblid). gâ'lcă, s. f., bie Sritfe, Sörüfeit» gcfdjtüiilft; —i, s. f. pl., bie ©fro» pf)cln; durere de —, — în grumazi, ba§ ŞalStbel), bie ©ritfeit» entjfinbung. gulceâvă, s. f., ber ©treit, gaitf, Şaber. gâlccv-csc, a —i, —it, v. n. şi r., ftreiten, janfeit, ţabern, fid) ftreiten. gfilcevitör, s. m., ber gfiitfer, ©treitjiidjtige; —, adj., jattf» fiidjtig, ftreitfiid)tig. gi'ilccviis, adj., vecji: gâlcevitor. gâlcos gälcös, adj., brüfig, briifenartig, beufenbofi. gdle, adv., n păşi a. —, nbge* meffenen Sdjrittes einf)crgcf)cn. găleată, s. f., ber Sîilbel; — de apă, ber SEaffereimer; — de muls, bei' SMfeinter; — de puţ, ber ©runneueiiner, ©djBpfeimer. gnlenă, s. f. (miner.), ber 83fei= glaitj; — de aramă, ber ft'npfer* glanj; — defer, ber Eifenglanj. galenţ, s. m., bie Şotâfanbale, ber §oläfd)u!j. galeră, s. f., ba§ ilhtberfdjtff. galerie, s. f., ber ©elcinbcrţţang, ©ang; — (de icoane), ber SBtlbcr» faal, bie ©emätbefammfnng. gnlertă, s. f., bie berbicfte g(eifcf)* briifje. galeş, adj., vedi: galiş, galeşă, s. f., ber ©atfapfet. gâlgăire, s. f., bnä ©urgetn. gâ'Igă-iu, (gâ'lgăn-esc), a —i, —ît, v. n., gurgeln, ffmibelit. gâl-gâ), interj., ghtef! fdjhid! Gdlia, s. f. (geogr.), ©aüien. galic, adj., gaflifd); acid —, bie ©aßäfjfelfäure. . galicdn, adj., biserică —ă, bie • gattifanifcf)e Sfirdje; —ism, s. m., ber ©aflifaniâmitâ. galieism, pl. —e, s. bie fran= göfifdje ©pradjetgeufjeit, ber©at(i= gisimt§. găligan, adj., groß unb bid. ualilea, s. f. (geogr.), ©alitäa. galiledn, s. m., ber ©alilaer; —, adj., (jafifäifd). galimatias, s. m., bag berroirrte ©e|d)tuäj}, ©etbäfdE), ber Unftnn. galiön, s. n., baä große Standort» fdjiff. galiş, adj., fdjwärmerifd), fd)mel= jenb, toottüftig; a căuta —, a se uita — la cineva, jemanbem fdjmefjenbe SBIicfe gitlüerfen. gal iscă, (gâlită), s. f., ve - gând 273 Galiţia, s. f. (geogr.), ©alijien. galiţidn, s. m., ber ©nfijtauer; —, adj., gnlijimtifcf). galofdg, adj., frattgofenfetnbfidQ. galoiil, adj., fransofenfrennbüd). galomanie, s. f., bie granjofen* fud)t, gtaujöjctci. galön,ßZ. galoane, s.n., bie îreffe; —dt, adj., betreßt, galdşi, s. m. pl., bie Überfdjul)e. galop, pl. —uri, s. n., ber ©ntopfj, ©djnetttritt. galopant, adj., galoppieretib. galop-ez, a —a, —dt, v. n., ga= toupieren, [d)uell reiten, găitan, s. n., vedi: gfltlan. găluşcă, s. f., ber tffnöbef, ®oß; a înghiţi —a, in ben fauerti Slpfel beißen, galvdnic, adj., galbaitijd). galvaiiisaţiune, s. f., bag Qbab bauifteren. galvanis-ez, a —d, —dt, v. a., gatbanifieren. galvamsm, s. m., bie tierifdte ©feftrijität, ber ©albanigmnä. galvanopldstic, adj., galbano* plaftifd;; —ä, s. f.,. bie Shtnft, ©egenftänbe mit Jgitfe bes gal= battijdjen ©tromeä ju bergolben, ober ju üerfnpfern. gălvăfină, s. f., ber ©djctbel. gdmă, s. f., bie ©fala in: ber SUhifif. gămălie, s. f., ber §aitfe, Soţ)f; ac cu —, bie ©pennabel, ©ted« nabet. gamdn, adj., gefräßig, (jeißtjungerig. gdmbä, s. f., ber llnterfdfienfel. gamelă, s. f., ba§ S(ed)gefd)irr beS ©olbaten. gdmzä, s. f., eine KrauBenart. gând, pl.—uri, s. w., ber ©ebanfe; ©inn; (Sntfcfjluß, ®orfa|; bie ©orge, ber Kummer; a ave de —, beabficfjtigen; a ’şi pune ceva în —, fid; etroaâ merfen, fid) ettnag borneŞmeit; a sta pe —uri, unfd&Iiiffig fein, SSebenfen tragen; asta nu ’mi a trecut prin —, nu 18 ’mi a venit prin —, bag ift mir nie eingefallen, nie in ben ©inn geîommcn; —la —, gtcidjgefinnt; îmi vine. în —, cs fällt mit ein; a fi cuiva —ul la, an etwag benfcn; a se duce cu —ul, ^tn= benfeit; a se pune pe —uri, nadjbcnltid) Werben; plin de —uri, fotgeitöott, fummerbofl. gândac, s. m. (zool.), ber Käfer; — de primăvară roşu, ber WaU fäfer, vedi: găinuşe; — de gu-noiu, vetji: goangă; — de scoarţă (Bostrychus t.ypogra-fus); — mirositor, bet 9Kofd)ltg» bod (Cerambyx mosebatus); — de mătasă, ber ©eibeufjHttner (Bombyx mori); — de mortăciuni, ber Stagfäfer (Silpha atrata). gândăecl, s. m., bas Kdferdjen; gândăcei de turbare, bicfpanifd)e Şliege; vedi: cantaridă. gând-csc, a —i, —it, i). n., beulen, meinen, glauben; a se —i, v. r., nadjbcnfen, bebenfcn, nadjftnnen, fid; beftnnen; vedi: cuget, gândire, s. f., bag SenJeit, Über« legen; ber ©ebauîe. gânditor, s. m., ber ®enfer, SRatf)= benîer; —, adj., nadjbcnfenb. gang, pl. —uri, s. n., bet ©aug; bie dtăgrube. gâng, s. n., ber ©djaU, 2ou. gdngă, s. f., ber Käfer. gângă-6sc, (gângăvfec), a —i, —it, v. n., ftammeln, ftottern. găngăDj s. m., vedi: gligan, gângdnie, s. f., bag Qnfeft. gâ'ngav, s. m., ber ©totterer, ©tammler; —, adj., ftotternb, ftammelnb. gânguv-osc, a —i, —it, v. n., ftottern, ftammeln. gângăvirc, s. f., bag ©tammetn, ©tottern. gdnglii, s. f. pl., bic ©anglien, Kerbeufnoten. ganglionâr, adj., jurn Serben» înoten gehörig, ganglionâr. gangr6nă, s. f., ve2. —le, s. f., bie Stauer, bag Srafiern. gednă, s.f., bte 2tngernuimţ)er, bas Slugenlib; —a crf. ghiocei mici, s. m. pl. (bot. >, ba§ ©djneeglötfdjeit (Galanthus nivalis); vedi: primăveiiţă; — mari, bogaţi, bie Jîuofen6[ume (Leucojum vernum); vedi: no-dnţp. ghiocel, s. vi. (bot.), bic Sffter (Aster), ghjol, s. n., bie SBafferladje. .ghidld, pl. —uri, s. n., ber berBe Şaitft|d)Iag, Sîtţjţicnffof,. ghiold-6.se, a —i, —it, v. a., mit ber g-auft berB fdjtagen, Sîip^cn» ftiijje bcrfcjjen. ghjollidnă, s. f., bic Shiţterin. ghionode, s. f., vecii: ciocămtoare. gllioilt. pl —uri, s. 71-, vecii: ghioid. ghiontu-csc, a —i, —it, v. n., vedi: ghioldesc. ghioră-csc, a —i, —it, v. ■«., fmtrren, fotterit (in ben ©e» barmen), glliorddn, s. vecji: gherdan! ghiorghin, s. ?». (bot.), ber S8ciţ> boru (^Crataegus oxyacantha). ghiorglunä, s. f., bic ®eorgiue, $nţlia. ghiorldn, s. m., ber ©dreier,. Sârmer. gliidrţ, pl —uri, s.u., ber Dîilfyâ —, interj., ©d)huî! ghior|;ä-ösc, a —i, —it, v. 71., rülpfcu. ghidtnră, s. f., cu —a, im ganjen, Ijnufcnroeifc. gluozddn, s. n., bie (@d)uf)tctfdjc, Scbertaţdje. ghips, vecji: ipsos. . ghircă, s. f., grâu —, bie ©om* Jtierfnid)t, ber ©ommcrttjeijcn. ghirlandă, s. f., ber Sßtumenfrauä, bic ©uirfaitbe. ghiruiţă, s. f. (bot.), vedi: gurniţă. ghisdem, s. hi. (bot.), vecji: ghizdeiu. Ghiţă, s. m., ghitară, s. bie ©uitarre. gllitldn, s. 7>i; vedi: babiţă. ghinden, s. m., ’Sßürftdjeii aus Dîinbfleifcf). gliiiij, s. 7H; ber 2IIte, ©raubart. ghiul, .5. m., ®iamanteitförndjctt; Jînăuet. ghiuled s. f., bic Sfngct, Jîaitonen» higcl. ghiunghiunele, s. f. pl, affeîtierte SKanieren, Siererei. ghitirghiuliii, adj., feuerrot, ghivecin, s. vi., ber 83£umcntoţ)f; eine tiirfifcfic ©ţieife, Sîafţoitt; ber Sratcnroenber. ghiviziii, adj., rotBraim. ghiză, s. f. (zool.), baS bic SSremfe, vedi: biză. gliizil, î>1 — e, s. 71., ba§ fteinente S3rutiiieitgc(âitber, ber S3rttnttett» faften, ber SBrunuenfrang; —, (bot), bie Sngerne (Medicago falcata). ghizddn, pl —e, s. 71., vecji: ghiozdan, glrizdav, adj., tjilBţd), c(cg«ut. ghizdeiu, pl. —e, s. ber gem. ©djotenîlec (Lotus corniculatus). ghizdu-esc, a —i, —it, v. a., mit einem ©elänbcr üerfeljcu. gliizuină, s. f., vecji: vizunie, gialamină, s. f. (miner.), ©almei, gidmhă, s. f., vecji: gambă, gidr, s. 71., vedi: gear. gibernă, s. f., bic $atronentafd;e. gig, pl. —uri, s. 71., SCudjrcftdjeu. gigant; s. vi., ber SJÎiefe. gigdniic, adj., riefenljaft. gigă't, adj., jart, ţd)tau!. gileetă, s. f., bie SBeftc, bnâ ©ifet. gile'u, pl.—e, s. ii., vedi: ghilău. gimlnr, vedi: ghimber, gimnasidl, adj., gijnntafial. gimndsiu, pl. —i, s. n., ba§ ©tjmnnfium. gimndst, s.wi., berSeţrer für SeiBeS* Übungen; berjEurncr.Surnleijrer. gimnastic, adj., 2et6e§uBuitgâ=, gtimnaftifd), turiterifd); —ă, s. f., 282 gimnosperm — glajă bic Setbegübintg, baS STurneit, bte SeibeSübunggJitnft. gimnosperm, adj. (bot.), nacEt* famig. gin, s. m., bag ©cfpenft. gindndric, adj. (bot.), toeibtnättnig. ginaiulrie, s. f. (bot), bie S3er» ltmd)fiirtg ber ©taubfäben mit bem gntdjtfnoten. ginccen,pl. —e, s. n., bas grauen» gentad), SBeiberäimnter, ©tjnä» ceutn; —, (bot.), bie ©efamt» tjeit ber wciblidjett S3Iütentei(e ber ^flanje. ginecolog, s. m., ber graueuarjt; —ie, s. f., ©ijttäMogie. ginere, s. m., ber ©tfywiegerfoljn, Eibam; —, ber 33rciutignm. giner-ese, a —i, —it, v. a., gum Sörcutttgam ruäf)Iett. gingaş, adj., gart, fein, gierlidEj; entţifinbfam, empfiitblid). gingăş-esc, a —i, —it, v. a., »er» gärteln, »ert»eid)lid)cn; a se—i, v. r., empfinblid) werben; fid) plagen, gingăşie, s. f., bic Empfinbfamfeit. gingflşire, s. f., bag S8crweid)tid;en. bte Serjärtchtug. gingea, (gingie), s. f., bag 3at)it» fleifdj. ginistră, (ginist.ru), s. f. (bot.), vedi: drobiţă. ginte, s. /.,_ ber ©tamm, ber ffiolfg« ftantnt, bte Sfbftamtmtttg. gintnrä, s. f., §au3(aitdj (Semper-vivum tectorum); vedi: urechel-niţă. Gioiigiu, s. m. (geogr.), 9I[gt)ogt). gioarele, s. f. pl., vedi: ghiocei, gioâză, s. f., deines Sing. gioian, s. m. (bot.), bic SRcbenbolbe (Oenanthe fistulosa). giol, vl. —uri şi gioale, s. n., ber Gcittfajj itn ffnödjetfpicf; a da puiu de—, fteljlcit; — dr, s.m., TOcifter itn ffnödjctfpiel. giölgin, pl. — ri, s. 11., bie feine Scinwaitb. gips, s. m. (miner.), vedi: ipsos, gipsös, adj., gtjpgartig, gţjpsţăttig. gir(o), s. n., bag ©iro. girafă, s. f. (zool.), bie ©iraffe. girandölä, s. f., ber Sfroiiteudjter,. ?Irm(eud)ter. girant, s. m., ber ©irant. gireădă, s. f., vetli: jireadä. gir-ez, a —a, —dt, v. gut« ftefjett. gîrliciu, vetŞ-i: gârliciu. giromänt, s. m., ber SBaljrjagcr auS Sreiglinieu. giromanţie, s. f., bie SEafjrjagcrct. aug fireifen. , . girneţă, s. f., bic SBctterfafjuc. gittbeä, s. f., ein orientalifdjcS DberHeib. giugästrtl, vedi: jugastru. giuginleli, s. f. pl., Siebfofuugeti. ginginl-esc, a —i, —it, v. a.r vedi: gugulesc. giülgiu, vedi: giolgin. giulgiu-csc, a —i, —it, v. n., um» micfeln. giür, pl. —uri, s. ii., ber ffreig,. Umfang, bie ţţîeriţjţierie; — îm-preginr, adv., ringgum, ringg» ijerum. giür, vedi: jur. ginrginä, s. f., ein fthmbtaug. giuvaer, pl. —e, s. n., bag Qitwef, ber ©tfjmncf. giuvaergiu, s. m., ber Kuweiter, giuvaneä, s. f., *Dhmbftfi(ffuttera£ beg Sfdjibttfg. ginvelil, s. f., giuveldr, s. m., vedi: giuvaer ş. c. 1. givor’nită, s. f., vedi: jivorniţă. gizdă; s. f., ber _Şofeujd)Ii£. glacial, adj., eiftg, Eig»; epoclia ■ —ä, bie Etgperiobc ber Erbe, gladiator, s. m., ber gcd)tcr. glîldiş, s. m. (bot.), vedi: veri gar. gl at', pl. —uri, s. v., bie Sîifc^e ^ bie Bertieftc SScrätcntttg. glagolitic, adj., glagolitifd). glagöre,s./v are—, crljatSScrftaub. gliijă, s. f., bag ©lag, bic g-Iafdje; de—, glcifern, ©lag»; vetji: sticlă. glăjer — glăjcr, s. m., ber ©fafcr, ®(ns= fjanbfer. glăjeric, s. f., bic ©fa§I)üttc, OJfaS* ijanblung, bas ©laSmagajiit. glăji'ţă, s. f., bas ©(âşdjcti. glam s. m., ber ©tafagmit. glânuulă, s. m., vedi: ghindmă. glandnlâr, adj., britfcitartig. glandulds, adj-, vec}i: ghindut-os. glas, pl. —nri, s. n., bie Stimme, ber Snut, ber Son;, bic Slrie; cele opt —nri, ad)t Şanpt» mefobicit im oricntafifdjen Sîir* rfjcngcfnno; cu — mare, fant; cu un —, eittffitnmig, eiitfjetHg; fără —, tautloS; —, bit 2Jlei» nuiig; baS Drgatt. glilsnic, adj., [aut; —ă, vedi: vocal(ă). glast, s. m. (bot..), ber SBeib (Isa-tis tinctoria). gliislră, s. f., vedi: ghivecin, glăsu-csc, a —i, — it, v.n., lauten, ftimmen,ertönen; fid)aitSfpredjett, feilte SCTÎcimtnfţ fageti, rebett. gliivă, s. f., vedi: cap. glăvăţină, s. f., bie Şirnfdjafe. glazură, s. bic SBergfafnng, ©lafitr. glcitsiiă, (gleaziifi), s. f., ber iînbdjcl, bas gnßgcfcuf. gledicie, s. f. (bot.), bic ©febitfcfjic. gliccrin(ă), s. f., bnS ©hierin, glicllicr, s. m., vedi: mică, auru mîţei. glid-csc, a —i, —it, v. a., an» jdjicfcn. glie, s. /./bie rafige (Srbfcfjolfe; ber auSgcjdjuittcitc Sîafen. gligan, s. m., baS SBi(bJd)lt>ciit, ber g-rifdjling. glijitică, s. bic ©teiufdjueibcf uuft. gliptotecă, s. f., SUhifcitm für ©ppSnbgiiffe. glistl'r, vedi: clistir. gloabă, s. f., bic ©elbftrafe; —, bic Sd)inbniät)re; a da —, eine ©elbftrafe erlegen, gloiillţo, s. f. pl. (bot.), vedi: m&v auriu. - glosar 283 gloată, s. f., ber Şmitfcit, baS ©ettnifjf, SSolf, bcr Şbbct; — e, pl., ber Sanbfţurm; ridicarea —elor, baS Sttufbieten beS Sanb» ftutms. glol), pl. —uri, s. n., bic Grb= fugel, SOeftfugef, ber ©fobnS; — pămentesc, ber Grb&att, (sxb= gfobttS; — imperial, ber 9?eid)S* apfcl; —ui ochiului, berSIugaţifef. glob-6sc, a — i, —it, v. a., tttn ©clb ftrafen. globds, adj., fiigelriiitb, îitgcf» förmig. globulär, (globnlus), adj., fngelig. globule, s. f. pl., flehte runbc JÎOrţjerdjcn; —le sângelui, bic 23Iittförpcrd)en. globuşor, pl. —o, s. n., bic Keine Sfrtgef, ber ffeinc ©lobttS. glod, pl. — uri, s. n., berStnmpf; bie $fiiţ}e. Sadjc; ber aufgerocid)te, fefjmige Sobeit. glodîiş, s. m., ber Kärrner (itn ©algbergtoerf). glod-esc, a —i, —it, v. a., briicfeit, preffen; me glodesce papucul, ber Sdjuf) brüeft ntidj. glodos, adj., morajtig, ftttnpftg. glodorös, (gloilaro.s), adj., ijoU perig, fjöacrig. glonte, (glon(), P!- —uri> s- n-> bie Shtgcl, g-Iintcnfiigel. gloiiţişăr, pl. —e, s. n., ba§ Sîiigefdjen. glörie, s. f., ber 9îuf)m, bic Efjrc, Şcrrfidjfcit, Sîuljnifiidjt; ber rooU fciterleitd)tete §immef; ber Şei» tigntfdjein, bic ©foric. glorific, a —â, —ât, v. a., ber» fjcrrlidjeit, riifjmeit, greifen, er»' Ijcben. gloriolă, s. f., ber Şciligeitftfjciit. glorios, adj., rttţtttboll, glormrf), ntfjmwitrbig. glosă, s. f., bie SluSfegung, Qsr» fläntitg, SBemcrfmtg, ©foffe; — marginală, bte 9îaub6ettterfung. glosar, pl. —e, s. n., baS erffäreube SSbrtcrbndj, ©loffariitm. 284 gloso-faringeu — golire gloso-faringeu, s. m., ber guitgen» fdihtubtmtgfeL glotâs, s. m., ber ©trafarbeiter im ©algbergtbetfc; junt Saubfturm gehörig. gltigil, s. f., bic Kapuze, SKegen» tappt. glumă, s. f., ber ©paß, ©tf)erj; a sei de —, ©paß berftefjeit, auf . einen ©paß eiitgefjen; a nu sei de —, feinen ©paß berftefjeit; în —, im ®cf)er^, fdjerjrueife. glum-csc, a —i, —it, v. n., ţiţerjen, fpaßeit, ©paß treiben, glnmet, adj., fcljerg^aft, fpaßTjaft, ltrijşig; om —, ber ©paßbogeL glumitör, adj., fcfiergtretbenb. glüpav, adj., gefräßig, glüteu, s. n., bag ©luten, gnomic, adj., fcittcntiös. gnomön, s. n., bie ©omtenuljr. gnosticism, s.m., berföitoftiäigmus. goană, s. f., bte Verfolgung, 9fad)» fcţşuitg; ba§ Qageit; bie Sruitft; a lua la —, in bie g(ud)t treiben, berfretbeit; a iua în —, Qagb titadjett; a da —, tut (Salopp rennen; a umbla în —, briiitftig feilt; timpul —ei animalelor, bie aSrimftgeit. goangă, s. f., ber SKiftfäfer, bag Ungcgiefer. goärdinä,«./., eine eMeSTraubeitart. goM'i, vedi: cobäi. godac, s. m., vetji: purcel, gödie, vedi: balaur; sänge de—, ba§ SradjenMitt. godină, s. f. (bot.), ber ©icrfiirbtg; ©tecfyapfet (Datura Stramonium). gog, s. m., ber ®ummfopf. gögä, s. m., ber äKenfdjenfreffer, Knedjt 9htppred)t, gurditmadjer, SBefirtooif. gogâ'lţ, interj., gfitefg. gogeamite, vedi: cogeamite. gog61e, s. f. pl, Heute ©tiidc ©alj boit 21/; Kilogramm, gogleăză, s. f., bie 9([bernf)eit, bag bumnte Şeug. goglef, adj., a(bertt. gogoaşă, s. f., ber ©atlapfel; bie ©efdjhnilft; ©djnacfe; $offe, Sügeit;— de mătasă, ber ©eiben» fofoit; — de pesce, ber 2aid); —e, pl (bot.), ber Sobift. gogoloş, s. m., ber Knäuel, ©dppf; vedi: cocoloş. gogoman, s. m., ber Kropf, @üt= faftgpiitfel. gogomănie, s. f., bie SUbernfjeit. gogön. pl aogoane, s. n., bag ©beifteinförncfjen; —ät, adj., auf* gefdjlDoIIeu, aufgeMafen; minciună —ä, eilte uitberfd)ämte2üge. gogon-esc, a —i, —it,v. a., fdjitmrcit. gogonfiţ, adj., ruitb, bief, boll. gtfgoriţă, s. f., bet gurdjtmadjer, bie ©djeudje. gogoşâr, s. m., ber Sügtter, Stuf» fdjneiber. gogoşi, s. f. pl, Krapfen; Siigen; a spune —, lügen, gojgogeä, vedi: coşcogea, gol, adj., ua’dt, leer, b(oß; a da pre cineva de —. bloßftetten, betraten, jentaub bie Sftagfe ab» äiefjen; în pelea —ă, ganj nadt, fplitternadt; cu picioarele —e, barfuß; cu capul —, mit bloßem Jpattpt. golän, s. m., ber Barfüßler, Settier, golänime, s. f., bag Settelbolf. golaş, s. m. (bot.), bie §ögnnttä (Gymnadeniaconopea); —, adj., naeft, faljf, feberlog, ofync £>aare. golätdte, s. f., bie Stöße, SJÎaatfjeit. goldan, s. m. (bot.), bie §afer= fcf)lel)c, Eftcineflaxtbe (Prunus in-sititia); —ă, bie 3îeiuel£aiibe, Şaferjd)tcţenfrud)t. gol-6sc, a —1, —it, v. a., leeren, attg» leeren, entblößen; a —i paharul, austeeren (ben Sed|cr), augtrin» len; a-io casä, eine SBof/nung räumen; a —i un loc, bon einem Drte abräumeit. golf, pl —uri, s. ii., ber SKeerbitfen. goliciune, s. f., vedi: golätate. golire, s. f., bie Slugleerititg, ®nt» blößttng. gologan gologan, s. m., ber Kreuzer, gologăn-esc, a —i, —it, v. a., Ijiitiergeljcn, fdjintnbetit. golomă'ţ, (goloraoţ), s. m., bag ©emeitgfel, ber Knäuel;—, (bot.), bag KnauelgraŞ (Dactylis glo-merata). goloneţ, adj., Btofj, oţne Kleiber, gdnienă, s. f., bag Sau. gomol-esc, a —i, —it, v.IieB= fofen, ftreidjeln. gomdn, s. n., ber Streit, Qanî. gomon-esc, a —i, —it, v. a., ftreiten, bigputieren. gondcin, s. m., ber SSerfolger, SJÎadjfefter. gondölä, s. f., bag Sitftfdjiff, bie ©onbel. gondolier, s. m., ber ©onbelfü^rer. gon-esc, a — i, —it, v. a., jagen, fortjagcit, tuegjageit; treiben, fort« treiben, Vertreiben, toegtreiBen; öerfolgen, nadjfeţjcu; a se —i, v. r., bcfteigeit, Befdjäfen, Befegen (»on Steren); Brtinftig feilt, gonfdt, adj., vedi: îngânfat. gongon-esc, a —1, —it, v.vedi: gungunesc. gonidie, s. f. (bot.), bie SSrutgeHe. goniometrn, s. m., ber SSinfel» meffer. gonire, s.f., bag^ageit, SBegtreiBeit, Sßerfotgen. gdniţă, s. f., bte Sörituftgeit, Sauf* Seit; ittnge Kitlj. gonitodre, s. f., bie Briinftige ftiil). gonitör, s. m., ber Verfolger, Sreiber; ber junge Stier; —, adj., jagenb, treibenb. gördinä,„s. f., gute, ebte Sraubeit ober 2Ipfe£ gorgan, s. n., ţirăfjiftorifdjer Xu« ntulitä. gorgön, pl-, gorgoane, s. n., ber Sriller; —âsc, a—i,—it, v. n., trillern, görnä, s. f., bie Srompete. gornic, s. m., bet £f)ürffef)er; ber Sßalbfjüter. gornist, s. m., ber Srompeter. — gradez 285 gurnn, s. m. (bot.), ber Sperber Bamit, (©pierlinggbaitm); bte ©teinetdje (Quercus robur);—ä, bte ©pter« linggfrud)t, SlrlgBeere. gortuiişle, s. f., ber CSicIjcmontb. gospodar, s. m., vedi: hospogar. gospodăredsă, s. f., bie §crrin, Şaitgttrirtivt. gospodăresc, a —i, —it, v. n., tmrtfdjafteu, bie ŞaugroirtfcEjaţt Beforgeit. gospodărie, s. f., bie §au§tmrtfd)aft, ber ^augŞalt. gospodină, s. f., vedi: doamnă, gospodăreasă. gostednă, s. f., bie Stufe, bag Seiner, gdştină, s. f., eilte Saje, bte eţ)e= ntalg frembe Kaufleittc unb S3ief)= Ijänbler gu jafjlen tjatten. got, s. m., ber ©oiţe. götcä, s. f. (zool.), bag S3irfl)uî)it (Tetrao tetrix). gotcan, s. m., vedi: cocoş selbatec. götic, adj; gotifd). goz, pl. —uri, s. n., Uiitrautfamen. grdliä, s. f., bie Eile, ©efdjtüin« bigteit; de —, în —, cu —a, gefcfylmnb, vafdj, Tjurtig, .auf ber ©teUe, in ber (Site, etlcnbs; mai de —, fdjnetter, raffet; a ave —, fid) beeilen; cât se poate mai in —, mit ntöglidjfter Ei(e, fobalb a(g ntög(td). grüb-ösc, a—i, —it, v. eiten,be« fd)leimigen, antreiben, befötbern; a se —i, v. r., fid) beeilen, grălure, s. f., bag Gcikn, bie S8e= id)(euuigung. grăbit, adj., übereilt, tjaftig. grdlmic, adj., eilig, bringenb, • fdiieunig................ grälmicie, s. f., bie Eitfertigfeit, Jgaftigfeit. grad, pl. —uri, s. n., ber ©rab, bie • ©tufe, ber ©tanb. gradat, adj., gradaţinne, s. f., vedi: graduat, graduaţiune. grădeă, s. f., bie iKitte, Saunrute. •ad-ez, a —a, —dt, v. a., gra« bieren; fteigern. 28G grădină - grădină, s. f., bet ©artcu; — de economie, ber Dîuţjgartcn; — do flori, ber 23Iumcitgartcn; — de legumi, ber ©emiifegarteu; — de pomi, ber Dbftgartcn. grădinar, s. m., ber ©îirtncr. grădinăric, s. f., bic ©ârtitcrci, ber ©avtcitbau. grădinărit, s. m., ber ©artcubait, ©cnnifcbau. grădiniţă, s. ba§ ©cirtdjeu. grădişte, s. f., ţirăfjiftorifdjc Grb= befeftiguugcn. graduăt, adj., ftnfcuroeifc, allmcilig; in ©robe geteilt, graduaţiunc, s. f., ber ©titfcitgaitg, bie (Steigerung; Slbteiluug tu ©rabc; ©rabatiou, ©rabicruug. gră-fcc, a —i, —it, v. n., fprcdjcu, reben, aitrebcit, anfprcdjen; a —1 cn cineva, fid) mit jcmaub be* fţ)redjcit; a —i pentru cineva, gu jemanbeS. ©uuften reben; a —i de reu, Übleä uadjrcbeu; a —1 la urechi surde, tauben Dfyrcit prebigett; a —i în vent, in beit aSiub reben. graf, s. m., vedi: comite, gratie, adj., bilblidj, grapljifd); semne —e, bie ©djriftjeicfycit. grafit, s. m., (miner.), ber ©raţyfjit. grăire, s. f., ba§ SRebcit, ©predjen. gräitör, s. m., ber ©predjer; — de Ddeu, ber ©otteSgeleljrtc; — de reu, ber Skrteumber; — adj., rebeitb, fpredjeitb. grâiu, pl. —ri, s. n., bte ©tintnic, SRebe, ©pradje; cu —1, prin —, prin — viu, iminblid); fără —, lautloâ, ftumm. grajd, pl. —uri, s. n., ber ©taH, bte ©tathmg; — de vite, ber SBieMtaU: — de cai, ber ţBferbc* ftalt. gram, pl. —e, s. n., ba§ ©ramm, grămadă, s. f., ber Şaufe, bie SKenge, SOîaffe; o — de oameni, eitte ajîenge Seute; cu —a, t;aufeit= toeife; o — de vreme, eine 3eit lang; a da —, niebcrfinfen; Io3= - granit ftiirgen; a face —, uicbcrftmlcu; a se fnco —, uieberfiufcu, umfnllcii. grămăd-csc, a—i, —it, «.«..Ijnufcn, aufljcutfcu, gufammcubriitgcu; a se —i, v. r., fid; Ijäufcit. grămădirc, s. f., bic .ţmiifuug, ?(nt)âufung. grămăiji'ie, s. f., bnŞ ŞKitfleiu. grămată, s. f., vetji: singhelie. grămătic, s. m., ber ©pradjlcfyrcr, ©ranimntifcr; —, adj., 3111’ ©pradjlcljrc gehörig, grămătic, s. m., ber ©djrcibcr. gramatică, s. f., bte ©prodjlcţrc, ©rammatif. gramatical, adj., grammatifalifd). grămăticic, s. f., ctjcm. ©djrciu» ftubc ber fiirfttidjcu ©eţeim* fcfretfirc. gramatist, s. m., ber bic ©prad)* leljrc Icnit, ber ©rammatift. gramin6c, s. f. pl. (bot..), bte gra3= artigen Sßflaitäcit. grânar, pl. —e, s. n., ber Sîont= fpeid)er, bic Sforitfammcr, bag grud)tmagaâiit. grânaric, s. f., bag Sîontlagcr, grudjtlagcr. grandt, s.m.(bot.), vedi: mătricoa; —, (miner.), vetli: grenat. granâtă, s. f., bie ©ranate, S3ranb» îngel; —, vec|i: rodie, granatir, s. m., bec ©reitabir. grandeţă, s. f., bie Şofycit, ber ©tols, ba§ fjefyrc SCSefen, bie ©tcif» Ijeit, Slnfgepadtljcit.-grâ'ndinc, s.f., vecji: grindine.' grandiös, adj., großartig, ergaben, grandiositiite, s. f., bie ©roß« artigfcit, Gstljabcnijcit. grandoare, s. f., vedi: mărire, grâ'ne, s. f. pl., baâ ©etreibe, bie ©etretbearteu; — pe câmp, bie Stornfaaten. grâneţe, s. f. pl., bie grudjt. grangure, s. m. (zool.), ber Drtolau (Emberyzahortulana); berţpirol (Oriolus galbula). grănicer, vetji: grăniţer. granit, s. m. (miner.), ber ©rănit. graniţă — grdniţă, s.' /., bie ©rcnge, vedi: fruntarii, gräniför, s. m., ber ©rettäwädjter. gratiilic, adj., ©ranit*. granivör, adj., förnerfreffenb. granulat, adj., geförnt. granulaţiiinc, s. f., baă Körnen ber SUfctatte, bte ©raitulatton. granul-cz, a —ä, —dt, v. r., fiel) förnen, ftdj tu Körnern abfonbern. granulös, adj., geförnt, fßriüg. grap, a grupă, grăpdt, v. a., eggen, grapă, s. f., bic Egge; a se ţine — de cineva, fid) jemanbem an bie gerfen heften, ifjtn im Sîaden liegen, nctdjfeţşen; , (bot.), bie Stegfse (Bromus secalinus); gärberröte, vedi: roibä. grdpän, adv., Eggen*; geeggt, grapăn, a se grăpănd, grăpăriat, v. r., anficften. grăpdre, s. f., bas Eggen, grapepörifä, s. f. (bot.), ber SBaajtcImeiäeit (Melampyium); vedi: grâul prepeliţei, grăpiş, adv., attfjcffeitb, îrtcdjeitb; miber SStfien; târiş —, wiber* willig, mit cjerattmer 9!ot. gras, s. m., bag gett, ©djrneer, ©djmafg; — de vită, bag 9?iitb* . fdjmalä; —, adj., fett, fettig, fdjmterig, feift; păment—, ber fette, fruchtbare Soben. gräscedn, adj., jicmCtd) fett, grăşetodre, s: f., bte äßaft, 9Ra* ffititg;—(bot.), gettfrant (Pingai-cula alpina), gras-öz, a —d, —dt, v. n., um ftdj greifen, tjmfdjen (boit Kranf* feiten). grăsime, s. f., bag gett, bie gelte, bie gettigfeit. grüsuledn, (gräsuliu), adj., etwag fett, mouig. : grăsun, s. m., ber grijdjting; —, adj., ein wenig fett, grat, adj., banfbar. grütdr, pl. —e, s. n., ber SBratroft. grdtie, s. f.; bag ©itter, ©atter, ©itterwerf. - grăunţe 287 graţie, s. f., bie ©nabe, ©ünft, ©ewogenljeit; ber IReig, Sfttftanb, bie STnmut; din —a Ini D-deu, öon ©otteg ©naben; cu—, mit Slnmiit, ntit Sfuftanb. grati-öz, a —d, —dt, v. a., be» gnabigen. gratiiic, a —d, —dt, v. a., be* Iotjuen, befchenfen. gratificaţiiiiie, s. f., bag ©naben« gefdjenf, bie Belohnung, Ent* . toţnung. grdţii, s. f., bie ©rajien, §itlb* göttinen. graţiâs, adj., gnäbig, liebreich, îjolfa, artig, freunblid); prea —e Doamne!; SlUergnäbigfter $err! graţiositdte, s. f., bie §olbfeIigfeit, Särtigfeit, ber Siebreij. grdtis, adv., vecji: gratuit, gratitudine, s. f., bte SaitfßarEeif. gratuit, adj. şi adv., unentgeftlid). gratuldnt, s. m., ber ©lücfwünfdjer, ©ratulaitt. gratulaţiune, s.f., ber ©lüdwunfch, bie ©ratulation. gratul-öz, a—d, —dt, v. n., ©(fief hmttfdjeit, gratulieren, grâu, pl. grftne, gräuri, s. n., ber SBeijen, bag Korn, bte grudjt; — de primăvară, bie ©onttner« frudjt; — de toamnă, bte §erbft* frudjt, SBintcrfrudjt; — săcăreţ, SBeijen mit 9îoggen gemifdjt; spie de —, bie Kornähre; negoţ de grâu —, ber Kornhanbel; — potärnic, (bot.), bag ©lagfraitt (Parieţaria offic.); — cârnău, ber SBartWeijen (Triticum vulgare); — gol, veiji: ’alac; —ul prepeliţei, vedi :• grapeperiţă. gränneiör, pl: —e, s. ii., vecji: grăunţei. -grăunţ, (grăunte), s. m., bag ©aameittorn, ber ©aamen, ber Kern; mare în —, fernhaft, grofj* förnig. grăunţe, s: f. pl., baS ©etreibe, bie grillte (befonberg Şafer unb ©pelj al§ Şferbefutter). 288 grăunţei grăunţei, s. m., bas Sîflntdjcit. grăunţ-esc, a —i, —it, v. a., fßritctn, föritig madjctt. grăimtos, adj., fi'ntig, Jornrcicf), geförnt. graur, s. m. (zool.), ber ©taar (Stuinus vulg.), grăuşor, s. m., bie Ilcine grttdjt; —, (bot.), bag ©djarbocîsfraut (Rannnculus Ficavia); vedi: untişor, scorbutariţă. grav, aclj., crnft, crnftljaft, tt>id)tig; accenr. —, ber ©rabi§ ( \). gravâminc, s. f.pl., bte 33c|d)tBcrbcn, Sîlacţeţmitfte. grav-ez a —a, —ât, v. a., graben, eiitgraben mit bem ©rnbftidjcl, ftcdjen, einftcdjeit, ausfdjtteibeit. gravitârc, s. f., vedi: gravita-ţiune. gravitâte, s. f., bie Grnftfjaftigfeit, SSidjtigfeit. gravitaţiune, s. f., bte SdjtBcr» fraft; ba§ Şiitftrebcn 31t GtnmS; punctul de —, ber ©djltterţmitft. gravit-cz, a —â, —ât, v. a., tjiit» ftreben, grabiticren. gravură, s. f., ber ffnţjfcrftid), ©talj(ftid). greâ, adj. f. şi adv., muere —, bie fdjiBaiigcrc Srau, in ber Şoffnitng bcfinbtid); casă —, mit Bieteit ifittbern gefegnete gantilie; .1 purcede —, jdjtBanger tbcrbeit; —, tradjtig. greâsă s. f., ber ©nnbftein, 2Bc|j= ftein; —a carului, baŞ Scitf[d)ctt; ber Scnffdjenimel. grcâtă, s. f., ber Gdel; ’mi e —, c§ efclt mir. groben, s. m., ber ŞrntS ciucS SpfcrbeS, ber SBiberrift. grebenât, (grebenos), adj., bitcHig. grolilă, s. /., ber Sîcdiett, Sarfeit. grclilătură, s. f., ba§ ©cţjarîte, ein OîcdjeitbDlI. gr61ilcş. adj., gebogen; coarne —e, bie gcnmnbcitcu ŞL'nt er. grebl-dz, (grcblu), n —â, — ât, v. a., retfjeit, 3ujaimncnrcd)cit, ţarfcit. — greşit grec, s. m., ber ©riedje; —ă, bie ©riedjtn; —, adj., griedjtj'dj. grecesc, adj. —e, adj., griccfiifd). Grecia, s. f. (geogr.), ©riecfjeiifanb. grecie, s. f., ba§ ©ried)ifd)e; pe —. auf gried)ifdje 9Irt nttb SBeife. grecism, s. n., ber griedjifdje Gin» fhift; bie gried)ifd)e ©pradjeigen* tilmlidjfeit. grecoteiu, s. m., ©rieche (mit ber ţRebenbebeutung ber SBerad)tung). greer, (grccriiş), s. m., (zool.), bie ©ritle (Gryllus doraesticus); — de câmp, bie gelbgrifle (Gryllus carapestris). grefă, s. f., bte ?(mtsftube. grefier, s. m., ber ©erid)t§fcf)rci6cr, 9Imt§fd)reiber. gregar, s. m., ber Sinienfolbat, Qn» fanterift; ber S)urd)Jd)ititt£imenfd). greglieciu, vedi: gregheţel. greghetel, s. m., (bot.) ber ©tortfj» fajltabel (Geranium pratense), vedi: Pliscul cucoarei. Gregorie, s. m., ©regor. gremiiij s. m., ber Sdjofj, bic 9J!itte. grenadir, s. m., vedi: granatir. grenât, s. m. (miner.), ber ©raliat, grenâtă, s. f. (bot.), vedi: granat. gresie, s. f., vedi: greasă. greoiu, adj., jdjttjcr, fdjiBerfcitlig. greş, s. m., ber tycl)(cr, Sl&gaitg; fără —, oţne g-eţler, mtberjügli^, affogleidj; a face—, fcţjlcn, ber» jageit; a da —, în —, baŞ Stei berfeţfeit. greşeală, s. f., ber fjcfjfcr, Qrrtum,' ba§ SSerfcIjett, SSergeljen; a face o —, eilten fyeţtcr begefjeit. greşelnic,(i(?i., fel)lerţaft,trrtninlicî), bem Şrrtum aitŞgefe^t. greşelnicie, 5. f., bic gc^tcrţaftig» feit, ©d)luâd)e. grcş-esc, a —1, —it, v. feţlen; bcrfeţieit; fid) irren; fünbigett, fcţlgeljcit; a —1 drumul, beit 28eg bcrfcTjIcit, fid) berirren; a —i în socoteală, fid) berrcdjitcn; a se —1, v. r., fid) berfefjen, fefjtgrcifen. greşit, adj., fcfjlcrfjaft, mtrirfjtig. greţos — greţds, adj., cîelfjaft, loifaerfidŞ. grefoşie, s. f., bag aitwibernbe SBeitefymeit, bic 2Bibcrlid)îeit, ©Fel» fyaftinfeit, Slbgeţdjmaiitijcit. greţa-esoe, a —i, —it, v. impers., ’mi-se — de ceva, eS efett mir bon etwag. grcn, adj.; fdjWer, fdjwierig, mii!)« fam; — de căp, ţartleljrig, fdjwer« begreifeitb; din —, reidjlid), im Überfluß; — la vorbă,, ţart, läjfig, träge (iu bctOîebe); — la mi ros, itBel«, Wibrig«, intaucţeuefjm ricdjcub; somn —, berticfe©djlaf; a se face —, bcit Üßerbriiffigen fielen; iiberbriijfig werben; —, adv., ţd)Wer, fdjWerlidj; ca —, ţdjWerlid) wofyl; a veni cuiva —, jemaubem jdjwer fallen, gröul, s. m., bas ©djwere; pământului, bie Erbbefte; în — pämentului, in bcit Siefett ber ®rbe. grevă, s. f., bie.SIrbettgeinfteflung, . ber ©trife. grier, s. m., vedi: greer. grenme'nt, pl. —e, s. n., vedi: greutate. , grentäeiös, adj., fdjwer, ftf)Wterig. greutate, s. f., bie ©djwere, Soft, ffliirbe, ©d)Wterig!eit; ber ®rud, bie 33efd)toerbe; a nu afla —, feinen Sltiftanb Ijaben. grijă, s. f., bie ©orge, ©orgfalt, pflege; cu —, forgfältig; fără —, forglog, unBefitmmert; plin de —i, forgeitbofl. grijanie, s. f., bag Tj. Slbenbntnîjl, bie Sfomnumion. grij-ese, a —i, —it, v. a., forgett, beforgett, ©orge tragen; pflegen, warten; a —i în casă, yufammen« räumen, bag JjjaitS in Drbnung bringen; — pre cineva cu s. cuminecătură, jemanben mit beri). Kommunion berţrfjen; a se —i (cu s. cuminecătură), mit ber f). ffommuntmt berţefjeu werben. grijire, s. f., bie ©orge, pflege. Ba reia nu, Dicţionar. - grobian 289 grijit, adj., berforgt, orbentliclj ein» gerichtet; berfjeiratet; mit ben 1). ©aframeitten berfeţett. grijitör, s. m., ber ©orger, SBcforgeu, Sluffetier; —, adj., forgfam, ţorg» fâltig. grijnie, adj., forgfam. grildgitl,(grilaj), s.n., vedi: gratie, zăbrele. . grimasă, s. f., bie ©rimaffe, feft« fante SSerjieljung beg ©efidjtg; a face —e, ©efid)ter ftfmctben. grindă, s. f., ber ©alfen; —a teascului, ber Sßrefjbaittn; — de temeiu, ber ©ruubBalîeu. grindein, pl. — e, s. n., ber Şadett« baum, ber ©ritnbel Beim ţpflitg, . ber Spfhtgbalfen. grindină, a —îi, — ât, v. neper s., e§ tjagelt; —, s. f., vecj.i: grindine, grindinat, pl. —e, s. n., bag Şa= gelit, Şagelweitcr. grindine, s. f., ber Şagel; — măruntă, bie ©rnupetn; dă, cade—, cS îjagclt. grindiş,2>?.—uri, s-n-> ber Sannen« Beftanb, Satutenwalb; bag S3al!en= geriift. grinduţă, s. f., ber Heine Salfett. gripă, s. f., bie ©rippe, bag ©djititpfeitfieber. gripsâr, s. m. (zool.), ber ©reif« geier (Vultur gryphns). gris, (griş) s. m., grisă, s. f., ber DhibelgrieS, bie ©ritţie. griv, —ă, f., (grivöiu), adj., Bunt, fdjedtg (boit §unben). grodpă, s. f., bie ©rttbe, ŞijŞte, bag ©rab, Sod); — de bucate, bie ffonigrube; a da în gropi, feljr buntm fein, ein Sölpel fein, groază, s. f., ber ©dfiauer, ©djatt« ber, bag ©raufen, (Sntfefcen; ’mi e —, eg fdjanbert mtd), icE) fürste feljr; a ’i lua cniva —a, fid) bor jemanb fefyr fürdjten. . groaznic, adj., entfegfid), [djrecHirf), furd)tbar, grimmig, grohidn, s. m., ber große SKeufd), Siegel, SSengel. 19 290 grof — Sn’il', m., vedi: conto, grög. s. >1-, ber ©rog. grohă-ese. (groliot-esc), a —i, —it, r. ii., gruitjcu, brummen, rö--djeln. grohăit, s. ii-, groliotirc, s. f., bag ©ntiijeii, SU'djctit. grnmiivnir, s. ii.,i!orIjcrfngung ans SH?cttcr^cicI)cn; ein Sud) joldjcr Siortycrfagmincn-grup, pl- —nri, s. ii., Keiner (Mb* poftjad. gropână, s. f., bag große Sodj; ajinullunrfS» ober Şamftcrtod) in ber Grbc. gl'Opăş, s. ui-, vedi : gropnicer. gropiş, pl. —uri, s. ii.. ein Drt tioll ©ntbcu unb Södjcr; — adj. uitebeit, (jöderig. gropişte. s. f., ber ©ottegader, bie Dhtljcftättc, ber g-riebtjof. gropiţă, s. f., bag ©ritbdjcu; 2Batt= gengriibd;cn; — la subsuoară, bic ?(d)fclt)öt)(c. gropnicer, s. m., ber Totengräber, gropniţă, s. f., bic ©ntft, bag ©rab, (in JMüftcrn). gros, s. m., ber Âtoţj; bag Quer« fjolg; ber S3tod, ber ©tod, luorin bic ®Hffctf)ätcr geftedt luerbcu; a pune la —, tu ben S3(od ftctlcn, iit’g ©efättgtrig toerfert. gros, adj., bid, btd)t, grob; — la obraz, fed, unoerfdjämt; femee —ä, bic fdjroangerc grau, groş, s. m., vedi: groşiţă. grosăniă, s. f. (bot), vedi: gro-zamä. grosime, s. f., bic 3)tdc. groşiţă, s. f., ber ©rofdjeu. grosolan, adj., grob, gemein, im» gejdiüffcu, tötpifdj. grosolănie, s. f., bte ©robficit, Un» gejdjtiffenţeit, bas tölpelhafte S3c-tragen., grosoman, s. m., ber SDidroanft; ber Summet, grotă, s, f., bie ©rotte, £öf)Ie. grotesc, adj., rounbertidj, abfon* bertid;, jpaßfjaft, grotegf. gudur grozâiuă, s. f. (bot.), ber t'liuftcr (Gcnista tinctoria); v c nehmen, bie tttcbrigc Sd)ineid)c[ei. gmln'm, s. n., vetji: smoalfi do corăbii, catran, gudron-ez, a —ii, —iit, v. a., bc» tfjecrcrt. giidur, a — ä, —ät, v. a., mit bem Sdjrucife mcbeln (Bon Sicrcu), fricdjeit, fiiţ friedjerifd) bcucljmcit (bon 9Jîcu)d;en), fdjmctdjctn, £ieb= fojeit. gudurător giidnrător, adj., fcfjnieicfjcfnb, loc* bctnb: friedjcrifd). giigitiindn, pl. -e, s. n., cine '■Jseljmfijjc mit rotcm ©amt. gugnl-fisc, a —i, —it, v. a., lieb» fofcn, ftreidjctn, fdjmcidjeln, ein» hiUcti. gngiilire, s. f., bic Stebfojung, bic ©djmcidjclci. gngiiniân, s. m., gtigumănic, s. f., vccji: gogoman ş. c. 1. gtigiişchică, s. f., bic ftropfiaiitic. gin-negiii, adv., h)ibcrn>iüig. gU.jl)S; 8. f., vedi: cujbfv. gujulio, s. (., ba? Sujcft. gniţ, a —ii, —ât, v. grunjeti, niiirtcn. gllleiiiil, s. n., vctji: clief. guler, pl. —o, s. «., ber Sfrnflctt. gulcrâş, s. m. (bot.), ber ţpfefjrcr» fd)n>amm (CarpeBium cornuum, Cantharollus aurantiacus). gulo.rdt, adj., mit einem Straßen bcr[cf)en; uitbcrfdjamt; —, s. m., ber $o[ijcibicncr. gnlgu-csc, a —i, —it. vetji: giilgäiu. gnlic, s.f., bie JMjtriibc (Brassica napus); bic (Srbbirnc, Sopi* unmbitr (Helianthus tuberosus). giiiiiä, s. f., ba? ©untmi. giiimis, adj., IfcDriß. giniguiiarc, s. f., bn? ©irren, giinguii-esc, a —i, —it, v. a., flirren. gimo-ösc, a —i, — it, v. a., bilnflcn, miftcu. gunniös, adj., uotl Unrat, miftig. gniioiştc, s. f., ber Süugcrliaufcu, SWiftljaufcn; ba? gebilligte fycfb. giuiuiii, pl. —o, s. it., ber 9Jiift, Unrat, ©iliiger; ber SOÎiftljanfcn; ba? Jîcfjririjt. gură, s. f., ber ®hntb, bic 9Jhtnb» Öffnung; bie ©timmc; — (la animale), ba? ÜJJanl, bic ©ofd)c; ber ©d)fuub, bte SJJftubuug; amic dela—, ber fnlfdjc fjrcunb; —a căminului, bic gcnercffc; — bl5st8mat?i, — rea, bn? Säftcr» —gnrar 291 mau(, böfe SJÎaut; cască —, — căscată, ber SKautaffe, ©affer; ca —a, miinblid); perjöntid); ca o —, tinffimmig, übercinftimmcitb; — de anr, jefjr berebt, ©otbmunb; — dulce, ba? ©iipmaut, ber ©d)ineid)ter; durere de —, bic 2J?au(fäute; —a iadului, ber §ötlcnfdj(uub; întreg la —, mit ge[i!itbctt Säfjncn berfefjen; —a leului, ber Söfocnradjcu; (bot.), bn? Süwenmnut (Antyrhinuin majus); bic Snljamiite, bn? ©pringfraut (Balsamina impa-tiens); —a lnpnlni, bn? Şclm» traut (Scatellaria gallericulata); tare în —. Ijartmäulig; —a unui rin, unei văi, bic SJJiinbung, Dfftiung; —a lumii, ba? Säftcr» ittnuf; —a satului, bic Sptaubcr» iajcfje, bcrScmmmb; —a veacului, bie Überlieferung; a fi bnn de —, cine geläufige gunge Tjabcn; —a sobei, cuptorului, ba? Cfentod); a ave — bună, ciu gute? ÎJhtub» ftilc! f)abcn; a da—, fdjrcien; a da cuiva o—jemanben füffcit, iţim ciitcn îfrifj geben;. a purta pre cineva în —, Übte? bon jemanben reben; a privi ceva cu —a căscată, . etlua? angaffcu, SKautaffcn feti Ijattcn: a striga în —a mare, a striga cât ia pre cineva —a, nil? boKcm Şatfe fdjrcicit; a se lua de — cn cineva, mit jcmnnbem ftreiten; a tăce din —, a ’şi ţine —a, ba? SOîaut galten, jd)lt>eigen; a ’şi trage ceva dela —, fid) etlua? nnt ŞJJhutbc abbarbcn; îmi umblă prin —, e? fdjtucbt mir auf ber 3nngc; guro! interj., mein §erj! §cr-sd)cit! gnrălic, 5. f., bic ©cfdjtuâţsigfeit. guraliv, adj., gcidjmn&ig, gcfpriidjig, ptaubertjaft; —,s. m., bic^Ianber» taţdjc. gurdr, adj., lua? an ber Öffnung liegt; —, s. m., ber SIrbeitcr au ber SMnbmtg ber ©alsgrubc. 292 guratec- gnrâtec, adj., vedi: guraliv, gârbov, adj., gârbovesc, vedi: gârbov ş. c. 1. gureş, adj., vetji: guraliv, gureşie, s. f., bie ©efprâdjigf'eit, ţpiauberţaftigfeit. gnrgniât, adj., jrargenförniig, ritub* erfjaBen. gurgniu, pl. —e, s. n., ber SBargen» girfel ber tt>eiBlid)en SSrnft. gârguin, a se - â, —ât, v. r., ait= fdjroellen, fid; üBerlaben, itbereffen. gurguţ, a se —îl, —dt, v. r., fid; Briiften, ftd) einmengen; fid) auf= blciljcu; aitffigen, oitffliegen (üon Sßögeln). gnriţă, s. f., ber îleiite SOÎunb; a ... da cuiva o —, jemanbem einen Sîujj geBeit. gurlicin, vedi: gârliciu. gurluiu, pl. —e, s. n., ber ăîacfyeit, ba§ Sod;; ba§ SJhtnbftüdSlod); bie ©djnaitâe ber ®adjrinne. gurmand, s. m., ber geinfdjmecfer. gumă, s. f., vedi: urnă. gurniţă, s. f. (bot.), vedi: gârniţă. guşă, s. f., ber Sîropf; cu —, fropfig; —a porumbului, (bot.), ber S3albrianfalat, S£auBen!roţif (Cucubalus baccifer). gnşât, adj., fropfig. guş-6z, a se —a, —ât, v. r., fropfig Werben, einen Sîropf Befommen. £11 Sg lin, vedi: chiţcan. guşi, s. f. pl., ®rufen (im ©cfteitie). giislă, s. f., SOtufiîiuftrument mit einer ©aite. giişiţu, s. f., bag ft'rüf)fd)en. glişnică, s. f., vedi: alunele, gust, pl. —uri, 's. n., ber @Jc* fd)macî; bie Suft; ber ©tun, bie Steigung; cu —, fdjmadţaft, ge> fd;madboIl; fără —, aBgefdjmacft, gefdjmacEloŞ; a ave — a ceva, nad) etiuaŞ fdjmecfen; a ave — de ceva, und) etioa6 Verlangen IjaBeu. gust, a —ă, — ât, v. a., foften, fdjmecEcu; a —a din ceva, ctttm§ Derfudjcit, erproBen (burd) ben ©cfdjntad). - guzgan gustăre,s.f., baâStofteu, ©djmeden, ba§grül)ftM;aface—,friifjftitdeit. gustăr-cse, a —i, —it, v. a., oft, toften, naftfien. gustărică, s. f., vecii: şustare. gustăritâră, s. f., bte Secferei, ŞJÎafdjerei. gustätör, s. m., ber ©cţimccfer. guşter, s. m., bie Şalâentâitnbung, ©rippe; —, (zool.), bie Etbedţfe (Lacerta muralis). giişteriţă, s. f. (zool.), etit Eilt» getoeibeitrarm ber ţpfevbe. Giişterită, s. f. (geogr.), Şammeră» borf. giişti, s. f. pl, bie Şefen. gustos, adj., fdjmncEfjaft, gefdjntatf» Bott, fBftlid). gustoşie, s. f., bie ©djmafffjaftigfcit. gută, s. f., bet ©djlagfltifj, ©d)tag; lovit de —, bont ©djlage geriiîirt, getroffen, gutuia, s. f., bie Quitte, gutuiu, s. m., (bot.), ber Quitten» Baum (Pyrus cydonia). gatnnâr, (gutnrâiu), s. n., ber Sfatarrfi, ©djiutţifen; — la cai, bie ®riife ber ţpferbe. gutural, adj., jitm SMjtfopf ge» l)örig; ton —, ber Selţltaut. guvern,—e, s. n., bicSHcgierunţj. guvernământ, pl. —e, s. n., bie Saubcgrcgtenmg, ba§ ©otitiente» . ntent; —âl, adj., SRegientngS». guvernant, adj., ber bie Regierung, bie 2ftad)t in §cinbeu ţat. guvernantă, s. f., bie Erjieljerin, §ofmeifterin, ŞauŞţaiterin. guvernare, s. f., baä SRcgiereit, SBerwalteit; Şofmeiftern. guvernator, s~m., ber ©tattfjalter, SanbeŞgoutierncnr. guvern-ez, a —â, —ât, v. a., re» gieren, üerwaltcit, leiten, Beforgen, bie 2Iuffid)t fiiîjren. guverniâl, adj., ber Oîcgienutg augetjörig, gnbernial. gnvernör, s. m., ber (Srgiefjer, Sans» ţofmeifter. guzgdn, s. m. (zool.), vedi: chiţcan. h- H. II, li, m.,. her ndjte S3ud)ftabe im Sffpljabet; îtad) g atttb c gcţcljt, bewirft eS, bafj bicfe Beibett Sîbn* foiianten bor e itttb i, wie g unb f lauten (ghe, che, ghi, chi = ge, fe, . gi, ft); —, (ehem.), ba§ Setzen für SBafferftoff (Hydrogen), lia, interj., SBaS! lialiä, s. f. vedi: aba. Jiabacin, s. n., Meib aitä groBem Sud). . . liabagiu, vedi : abagiu, lialliir, s. m. nedecl., a n’ave —, feilte Sorge {jabeit, .fid) nid)t um Etwas fümmern. hăbăuc, s. m., ber Sötpel, 2mmnt= . fopf; —, adj., bittnm, tötpifd), tölpelhaft, ptümp. • lifibfuic-esc, a—i, — it, v. w. şi r.; Blöbe ntadjen, berbummeti; bnmnt, tötpifdj werben, hăbăuci'e, s. f., bie ■ Sßfumpfieit, ®ummf)eit. hăblă-CSC, a —i, —it, v. n., vedi: . flencänesc. , lnibüc, s.m., ber ffeine, bicfe3Jicufdj; ber buntme Stert, Sölpel; —, adv., v. fefentoeifc. ■ hăbuc-esc, a —i —it, v: n., jer» . reißen, gerfdjnei&eri, auffdjitciben, 3ujammenI)auen,.fd)roten. liac, s. m. nedecl., bic S8ejal)htng, SSefoIbuttg; a veni cuiva de—, mit jemaitbem ju Ettbe fommeit; —, bie klammern, bag §addjen. hücä-esc, a —i, —It, v. ü., fdjnat« tern, (öon ben Enten), liacliiţă, s. f., bie 9Inwanbfuitg, Staprije. Mciugă, 5.' f., bie. ©taube, ber ©traud); bag_ jEattnengebufd). hăcu-esc, a—x, —it, v. a., 5er* : ftücfein, äerfjQcfett. . hăcuit, adj., gerftampft, jerfjadt. liăcuitor, s. n., ba§ Şacfnteffer. hâd, vedi: liîd. hădărdg’, pl. —e, s..«.,-bei ®refd)= ftegel. hăis 293 liădără'u, pl. — e, 's. n., bie Oteufe, gifdjreitfe. : hadî'it, s. m., 'ber Euitud). hagialî'c,pl. —uri, s.n., bie^itger* faljrt. hagle, s. f., vedi: pelerinagiu. hdgîmă, s. f. (bot.), bie ©djalotte; — turcească, ber ©d)iütt(aud). hagîinaţdchin, s.. m.: (bot ), bie ©cţalotte, vecii: hagimă: — măgarului, (bot.), ber gemeine Sîerbel (Anthriscus sylv.). hagiografie, s. f., S3efd;reiBurig beŞ Sebeitg ber Şeifigeit. . hagiu, s. m., ber Şitger, Şilgrim . a se face —, berarmett. • hahaha! interj., fjafjafia. hahdnt, s. m., ber SRabbiner, hai, interj., fomm! frifd) auf! üorwärtr-! hăi, interj., f|ü! haidamac, s. m., ber ©trold), Släuicr. haidä'u, s. m., iber Od)fenf)irt. haide, interj., öorwctrfg. haidüc, s. m:, ber. SRönBer; 5£ra» Bant, Şaibuf. haiducesc, adj. şi adv., rcutber» artig, nacf) Sictuberart. ■ haiduc-esc, a —1, —it, v.. n., ein SRciuberleben führen, haiducie, s. f., ba§ SRäuberleben; .Şaibitfenwefeu, Sanbitentuin. hailiüiu, s. m., ber SSinbBeutef; —, interj., jnd)f)c! ., haimana, s. f., a umbla —, fjerüm« ftrofcfjen, oljtte ©efdjäftigüng I)‘erumgef|en; lucru de —, bie önbelei. Imin, adj., fetnbfelig, berräterifd). haină, s. f., baS Stleib, .(üeroatib, SîleibitngSftucf; — de toate filele. ba§ Slütagsfleib;. — de sărbătoare, ba§ S-efttaggffetb; —,e,j?Z., — albe, bie SBäfcf)e; — de pat, . ba§ aSettgeug. hăin-esc, a se —i, —it, v. r., fid) empüreu, nuflefjueu. . hăintiţă, s. f., bag Sffeibdjett. hă'is, interj., liitfgl (Xretbentf für Dd)fett). 294 hait — Mit, interj., fori! trcg! Ijiutocgl pad’ bidj! aug! liăl't, adj., vedi: hîit, liîesc. Mită, /., bie IMleute, Şitubemeutc; —, bie ®irne, liiberlidjc SEBeibS* pcrfoit. ■ ' liăitâş, s. m., ber Streiket; —, adj., fnuitnt, gebogen, liăitee, s. f. pl., bag OS c rät. haitic, s. n., ber Şaufeit, bie 3îotte. liaitiş, (liăitiş), adj., înimrn; a umbla —, Ijinfeu; —, s. îi., vedi: haitic. haitdş, adj., buţlerifd). liăitueălă, s. f., bic SEreibjngb. liăitu-dsc, a —i, —it, v. a., uni» fteHeu, itmjingeln (bag Sffiitb). hâjmă, s. f., bic ©djalotte (Allium Ascalonicum); — turcească, ber ©djnitttaud) (Allium schaeno-prassum). hal, s. m., bie ©tellimg, Sage, hală, s. f., bie Şafle; —, ber Slip. hăla-liăla, i7iterj., vedi: ala-bala. hălăciiigă, s. f., bie SroiiiBecrfjecfe. liălădu-esc, a —i, —it, v. a., hjoţnett. hălăg-6sc, a — i, —it, v. n., liă- lăgie, s. f., veiji: gălăgesc, gălăgie. : halăică, s. f., bieSîlabtn beg ©eraitS. lialill, s. in., ber ©egeu; — de tine, ©IM 511! gliidlid). . liălăldc, s. f., ber Sârm. liălălă'u, (häläöin), adj., plump, haliit, pl. —uri, s. 71., ber Şaug* angug, bag ŞaitSfleib; —, ©in» ridjtunggftüde. hală'11, s. 71., vedi: năvod. Mică, s. f., bag ©djeit Şolg, ©tficfdjen. Mlca-nuilea, s. f., cin ffinberfţriet. lialbă, s. f., bie Şaibe (SSier). lialdi'm, vedi; aldan. hălese, a —i, —it, v. a., ben S3alt fd)logen. halicin, pl. —e, s. n., vedi: alice, lialimă, s. f., SEcntfenb unb eine SRadjt; o—'întreagă, einetmtnber» Bare SBegebeitljeit. hanîmă liâlm, pl. —uri, s. 71., ber Şilgel. Iiâlinus, adj., fjiigetifţ. liâlmu-esc, a —i, —it, v. a., auf» t)äufen, âufanimcnţaufcit. luVlpav, adj., vedi: lacom, liâltă, s. f., bic SaftcftcIIc (einer ©ifcnbaljn). liăltăcăr-esc, a —i, —it, v. a., Iţiit» unb ijettnerfen, breîjen, be» luegeti, fcfiltienîcn. lialnccinaţiiine, s. f., bic ©aufelct, Skrbtcuoititg. lialvă, s. f., eine 2(rt SJhifj» unb SLftanbetgebacfciteg; —giu, s. ?»., ber Şnlbaoerfcrtiger. halriţă. s. f., StWfeft aug Şoitig, Sîiiffett unb 2Jlef>t. ham, pl. —uri, s. 71., bag ţpferbe» gefdjirr; cal de —, bag Qugpferb. liâm, interj., fjunt! hamac, s. 71., bie Hängematte, hămă-esc, a—i, it, v. n., fiâffcii, bellen. liamăl, s. 711., ber Saftträger, SButteu* träger. hamhâc, s. n., bag SRedjenbrett. hamhiir, pl. —e, s. n., bag Koru» magajin. llămciii, vecl.i: hemeiu. hămăseâlă, (liămîşcâlă), s. f., ber Şeiftljunger. hămes-esc, (hămiş-esc), a —i, —it, v. 71., auSţinigern, berf)ttngeru; —, v. r., Şungerg fterben. liamgcr, ve^i: hanger, lmmiş, (hămişel), adj., vedi: viclean. hămişit, adj., berfjungert, l)eiţ> f)ungerig. hamut, s. 71., bag iî'nntmet; SQruftfeit beg !ţ?ferbegefd)irrg. liSmzeâ, s. f., bag 9)îiil)tgeriitne, ve^i: lăpioc. han, pl. —uri, s. 71., bag Gitif'efjr» )»irtgl)auS; —, ber SCartarenfiirft; —tătar, ber SEeitfel. hang, pl. —uri, s. n., vedi: ton, melodie. hanî'mă, s. f., borne^me titrîiţdje ®attte. hanger, pl. — e, s. n., ber ®oId), .Ötrfdjfimger. hangiu, s. m., ber ©aftmirt (im Orient), hanţă,: s.f., vedi: sdreanţăl liănţuşcă, s. f., Die fjurtige Şerfoit. hănţn-6sc, a —i, —it, v. a., ijerum» fd)leppen, aitgeiitanberreißen, ger» reißen. . haos, s. n., bag Sfătos, SBirrfaL hap, pl. —uri, s. n., vedi: pilulă; — interj., fcfjloaţi})! / > hăpă-esc, a — i, —it, v. a., Der» : fdjlingen. hdncă, s. f., a lua cu —a, toeg= fdjnaţtyen. haplea, s. m., ber SBItiet. - ; hapşî'n, adj., geijig, gierig, .i liar, pl. —uri, s. 11., Me ©uabe; . a afla — înaintea cuiva, ©uabe bei jemanbem finben. harahd, (hărăbde), s. f., ber große Sßogen; —giu, vedi: cărăuş.' hărăhor, adj., munter, luftig;— s. n., ber Şarm, bag ©erebe. liarde, s. m., ber SPfoî)!, ber Stcden. häräc-ösc, a —i, —it, v. a., cut» ţtfăîjlett, mit SEBciitţjfâţjIcii eer» fcljeţt. • harucin, pl..—ri, s. n.,~ bie ©teuer, bie Slbgaben. . . liărăcs-csc, a —i, —it, v. a., fdiröpfen. . hâră-esc, a —i, —it, v. n., vec}i: hîrîesc. liardg, s. n., bag ©iţreibbrett. /' liârăit, adj., geBorften.. hardm, adj., unerlaubt, ungefeţşlicf); berfhtcf)t; —, s. »?., berSRäuber, £augenid)t§; — başa, ber3îâuber= ţauptmaun.1 hardmină, s. f., ber IRäuber, bag ©efhtbcl. liarâp, s.. m., vedi: arab. harâpină, s. f., bag gigeitnertmb: hardpnic, pl. —e, s.n., bie große, lange Şeitfcfje. harâr,;s. n.,. bag SBagentud).-hărăţ-esc, a se —i, — it, v. r., fid) Ijerumtummeln. hâră'n, s.j». (zool.), ber§abid)t,galfe (Astur palumbaris) vecii: uliu. hărăz-esc, a —i, —it, v.'n., fid) jemanbeg Zuneigung erirerben; fdjenfeit, lueifjcn. hârb, pl. —uri şi ~-^e, s. n., brr ©djerben, bie ©cfyerbe. . hărbdr, (IiârMrcţ), adj., nafd)f|aft, gefräßig.: ; . liftrlm-osc, ă —i, —it, v. a., ger» bredjenriiit ©djerben fdfjlageit; a se —î, v. r., feine ©efunbfyeit äcrriitteu. liârlmit, adj., jerniitet, gefd)luâd)ti hârbfiţ, ph—e,s. n., bag ©cţerBdjen. harbuz, s. m. (bot.), bie SBaffer* mctone. liâ'rca, s. f., ber ©djSbel; Soteit» îopf;—, bag alte, fjäßüdje SSBeifr hâreă-esc, a se —i, —it, v. r., fid) mtfţiern; —, vi n.,.röcheln-, liârcliină, s. f., bie ©d)uitte (S3rotic.)l hârcidg, vecji: hîrciog. hărilăidş, s. n., bie Sînfc, ber îleine Sîiibel. . hărdă'n, pi. —e, s. n., ber guber> {(eine ft’iibet, bie SButte. hardughie, s. f., bie 83aracfe. liardugliit, adj., baufällig.. hardein, (hareciu-esc), vedi: areciu, areciuesc. : lidrgin,pl.—uri; s.n., efjem. gotb» . burdjtnirîter. tjutterftoff. liarem, ph—uri, s. n:, ber -§qtem, bie grauenioo^nung (bei SEürfen). hâre'ţ, s. m. (zool.), ber STaudjer (Colymbus); ©eeabler (Haliaetos albicilia). harfă, s. f., bie Şarfe. harfenisty s. m., bet .Şarfenfpiefer. liârâit, vecii: hîmt. Ilaritate, s. f., ve4i:; caritate, hârjodnă/s. f., ber ©treit, ffiort* . uiedjfel. hârjon-dse, a se —i, —it, v. r., . ftreiten,äan!cn,S!Bortn)ed)fe(I)aben. harmagie,.s. in. (boţ.), ve4i: hagî-raaţuchni. hanger — harmagic 295 hărăx-dsc, a se — i, — it, v. n., vedi: hărăcsesc.. 296 harmasar liannasdr, s. m., veiji: armăsar, liărnîâiii, s. m. (bot.), bic ©djtnal* bcittnittg; bas ©djötlfraut (Clieli-doninm majns); veiji: brilioancä. harnic, adj., tauglid), gefdjicCt, fä^ig, tüdjtig, fleißig, liärnic-ösc, Äse —i, —it, v. r., arbeit* [am Werben, hărnicie, s. f., bic Saugticfifcit, gäljigEeit, ©efdjidlidjfctt. hdrpä, s. f., vedi: harfă, harpagic, vedi: arpagic, harpist, s. m., bet Şarfitcr. harpie, s. f., bag böfe SBeib; bic §arpic. liarş, interj., fdjwupp! liarşed, s. f., bic ©djabrade. hărşett, pl. —e. s. n., ber ©pntcit, bag ©vabfdjcit. hărşic, s. f., bag SatiimfeK. hdrj, s. m., hdrţă, s. f., ber SMeg, bag ©efedjt. lidrtä, s. f., vecli: chartä. harţdg, s. m., vecji: arţag ş. c. 1. hartan, vedi: artan. iiărtăn-csc, (hărtăpăl-esc), a —i, —it, v. a., §erf(ei[d)eit. hâ'rta-pâ'rta, adv., ©tücE», jer* ftiicfelt. hărţdş, s. m., bet ţpictuîlcr. hârţăl-esc, a —i, —it, v. a., ltedcn, plagen; a se —1, v. r., fid) mit jemanb fjcrumfdjlagen. hărţi, s. m. nedecl., bie Beit, ber eg geftattet ift and) an gaften« tacţen gletfdjfpetfen gu geitieŞen. hârtie, s. f., bag papier; bani de —, ba§ Şapiergelb; de —, 5ßa« pier», aug Şapier, papieren; — de scris, bag ©djreibpapier; — de tipar, bag ®rudpapicr; — de scrisori, de epistole, bag S3rtef= papier; —i de stat, bie ©taatg» papiere; fabrică de —, bie Sßa« pterfabrif; — liniată, bag linierte Rapier;-------monetă, bag Şapter* gelb, bie SSanfnote; —a rabdă tot, bag Rapier ift gcbulbig, eg läfitSlllegauf fid) fdjretben; — timbrată, bag ©tempelpapier; a ’şi — hăţâesc pune ideile pe —, feine ©ebanfcii gu papier bringen;, a avö —i a mână, gcjdjricbcitc SBcluctfe iit Şciubeu Ijabcit. hârtiei*, s. m., ber Şapicrmadjcr, 5ßaptcrf)änblcr. hârtierie, s. f., bic Ipnpicnttüljlc, îţjapierljanbiuug. liârtmţă, s. f., bag Spapicrdjcn, 53iUetd)cit. • hârţoagă, s. f., ein ©tüd befdjrie= beneg, uitbraitd)6arcg papier, liârtodpă, s. f., bie SdjwicrigEcit. harto-esc, a —i, —it, v. a., jur ©eite meitbett. liartofor, s. m., ber Äartenfpieler. hartoforie, s. f., bag ©pielţaug, bic ©pielfţiiîjle. llârtăpj vecii: vârtop. liărţu-csc, a (se) —i, —it, v. n. şi r., nedeit, planfeln. hărţnedlă, s. f., bie üftederei, bag ©djarnriiţjel. ltârzol), pl. —e, s.ber Sîorb aug Saunenrinbe. liâş! interj., Ijufd). liasă, s. f., ber ffiattift (gu §emben). liâşă-esc, a —i, —it, v. a., üer= fdjeudjeit. liasdrd, vedi: hazard, lidşcă, s. /.’ bie giinbpfanue. haşcald, s. f., vedi: hărşea. haşiş, s. n., ein betäubenber 5EranE . aug Şanf. lldşmă, vedi': hajmă. hdşpnră, s. f., bie SBaffcrfitrdje. lldştură, s. f., ve^i: haită., luisură, s. f., bie Dîofjrbede, 58in= feitbede. liât, pl. —uri, s. n., ber gelbwcg; —, s. m., bag 9îo|. haţ, interj., log! . hât, adv., gang, feljr; interj., — în jos, — în sus, baîjiit, bortfiiu. Ităţ, pl. —uri, s. n., bag Scitjcil, ber Senîriemen, ber Sitgel. hataid, s. f., ein ©eibenftoff. liăţă-esc, a —i, —it, (hâţăn-esc), ■v. a., ţin» unb ţerftoţjen, fdilep* peit, ţentmăcrren. hăţaş — Mţdş, adj., cal —, ba§ Seitpferb. lul'ţîn, a —d, — dt, v. n., ţdjaufetn, rütteln. ]iatî'r, jp?. —uri, s. n., vedi: favor; în —nl cuiva, jemanbem git Siebe, gii feinen ©unfteri. hăţiş, pl. —uri, s. n., bas 2)icfidjt, 5bujc|wer:f, ©eftraud). hatişerif, s. n., bag. iganbfdjreiBen (beg ©nltang). hatnidn, s. m., ber ©eneral (bon cljcmals). Mtmănie, s. f., bie JoatmanŞroiirbe. Iiaţmaţucllin, vedi: haţîmaţuchin. hăţn-dsc, a —i, — it, v. a., giigelu, leiten. hă'trn, s. m., vedi : hît.ru. han, s. m., ber ©djlitnb, SlBgritnb, ba§ Sfjaoâ; cât va fi —1, nim* mermeţir, niemals, hău-esc, a — i, —it, v. n., erfdjafleu, mibcrljatlcn. hăugdş, pl., —e, s. n., vedi: văgaş. hăul-esc, a —i, —it, v. n., fjcitlen, joljleit. havadiş, pl. —uri, s..n.rbie 9îeitig= fett, ŞJÎeueg. havdin, adj., ve(|i: albastru, havalcd, vedi: povară, clacă, liavân, s. n., SaBaffdjrteibtnafdjine. lidvră, s. f., £jubenfd)ule, Sârm. havuz, pl. —uri, s. n., vedi: basin. liaz, s. m., bie 2(nttet)inlid)hit, bag SBergniigen; are —, bas ift an* geitcfjm, bag ift foftlid). hazliu, adj., angeneijm. liazilr(l,.s.»i., bas5Bagftit(î,@liitîfţ)te[. liazard-ez, a— â, —dt,w. a., wagen, lidznă, s. f., vedi: folos, hazna, s. f., bie ©djaţşfammcr. Mzţjs, adj., Bergniiglidj. hebcüc, s. m., vedi: hăbăuc ş. c. 1. hectică, s. f., bie.: Sungetifudjt, 2imgenJd)roiitbjud)t,Sht§5eI)ntng. liecticos, adj., ţd)Winbfiid)tig; s. m., ber ©rîjwinbfiidjtige. hecto, minier., Şunbert; — gram, fjmtberţ ©ramme; — litru, Ijitn* flert Siter;— metru, ţnnbert SJÎeter». hernian 297 hegiră, s. f., bie Şebfdjra, redjimng ber SJhtţamebaner. hehel, a —d, —dt, v. a., Ijedjeln. hehelă, s. f., bie Secţiei, hei! interj., ţie, Ijeba! hdiuri, s. f. pl. gaugjuBeljiSr. hei, s. m. (zool.), vedi: fusar. helbet, interj., vedi: elbet. heleşt6n, pl. —e, s. vedi: pescuină. heliocentric, adj., auf ben 9J?ittcl* pimfi ber ©onne Bejieljenb. helioscop, pl. —e, s. n., bag ©onnenglag. heliotropic, adj., ber ©onne 311* gewenbet. hemeedlă, s. f., bie SSermirrung, Serfegenţeit, Seftiirjung. lieme-esc, a — i, — it, v. r., t>er= legen werben, ait§ ber g-affüng fommen. heiueiu, s. f. (bot.), bet §opfcn (Humulus lupulus). hemiciclu, s. m., ber âalBfreis. hemiz-esc, a —i, —it, v. n., leife BeHen. hemoroide, s. f. pl., vedi: emo-roide. hengher, s. m., ber ©djinber. lierb, s. n., vedi: armării, lie'rl), pl. —uri, s. n., vedi: hârb ş. c._ 1. hercinic, adj. (geogr.), ţerâittifd), ŞarăgeBirgg*; Munţii —i,(geogr.), bag §ar§geBirge. herestă'n, vecji: ferestrău. herete (hereu), vedi: erete. liereţ-esc, ase —i, —it, v.r., fid; Ijerumroerfen (31t Sßferbe). . heretis-esc, a —i, —it,. v. n., vedi: gratulez, herghelie, s. f., bie ©tntterei, bag ©eftiift. hergheligiu,s. m., ber ©eftiittţiiter. hemică, s. f. (bot.), ber SSogel* îniitend) (Polygonum aviculare). hernianin, pl. —e, s. n., ein äKantel oţue Äragen. hermetic, adj., fjermettţdj. hernidn, s. m. (bot.), vecji: herniaiu. 298 heruvim - heruvim, s. m., vedi: cheruvim. llessa, s. f. (geogr.), Şcffeu. hi! interj., I;i I)t. hiăt(us), s. m., bic Sîhtft, SiicEe, ber ©öfjufaitt. Md, adj., Ijâfjlidi, abfdjettlid). hîijime, (liîclenie), s. f., bic §âfj= îidjfctt. hidos, adj., hidositîite, s.f. vecii: hîd şi hîdime. hidră, s. f., bic Ştjbcr. hidrât, pl. —e, s. n. (chem.), bag §tjbrat.. hidraulic, adj., t)t)branlifd); bie SBaffcrleitunggfitnft Betrcffcub; calcar (var) •—, ber î)t)braitIifd)C SftBrfct, bag Sentcitf. hidraulică, s. f., bie SBaffcrlei» ■ tunggfunft, Şljbraitlif. liidric, adj., acid —, (chem.), bie 2Bafferftofffâure. hidrogen, s. m. (chem.), ber SBafferftoff. hidropatic, s. f., bie SBafferţeU» îunbe, Htjbropatie. liidrdpică, s. f., bic 2Safferfitd)t. hidnipicus, adj., luafferjiidjtig. hidropot, s. m., ber SEaffertrinfer. hidrostatică, s. f., bte SSnffei ftanb» leljre, Ştjbroftatif. hienă, s. f. (zool.), bic Şţjâne. hieratic, adj., Ijeitig, geîjeitn. hieroglifă, s. f., bie Şijerogltjţrfjen. hî-esc, a —i, —it, v. a., uieber» reißen, ju ©nmbe rtcfjfen; aug» einanber Kaffen; a —i gura, bic 3af|nc fletfdjen; a se —i, v. r., gufaminenftiirjen, einfallen, liigin, pl. —ri, s. n., jnngeg, bidjteg ©ebiifdj. higrometru, s. m., ber yeitdjtig» teitSmcffer. higroscupic, adj., genditigfeit att-jieîjenb, tjtiqroffopifd). lriliotesc, vedi: chicotesc, liilimin, s. f., vedi: călinică. himen, s. m., ber §t)tneu; bie §od)jeit, bie Gsf)e. himeră, ve(3.i: chimeră. himie, ve4i: chimie.. - hârşăesc hingher, vedi: hengher, hinten, pl. —e, s. n., vedi: caleaşca. hiperbolă, s. f., bic Übertreibung, Şt)ţ)crbcî. hipic, adj., ţpferbe . . . hipneondrn, s. m., ber §l)ţ>o* d)onbcr. liipocondrie, s. f., bic Şnjpodjonbrie. hipodrom, pl. —uri, s. n., bic 3îcitfcf)ulc, bag §iţ3ţ>obront. llipocrit, s. m., ve(li: ipocrit, hipopotam, s. «... (zool.), bag SJitţiferb. hipotesă, s. f., bie Htjpotţjefe. llijlOtă, s. m., vecii: pipotă, liî ră, x. f., baS alte, Ijößliăjc, feifcnbc SBeiB. hîră-esc, a —i, —it, v. —it, — itliră, vedi: hîrîesc ş. c. 1. hî'rl), s. n., vedi: hârb hîrhâr, hîrbăreţ, hîrlraesc, vedi: hârl ar etc. llî'rcă, s. f.., ve^i: hârcă, hîrcă'iu, vedi: hârcăesc. hîrciog, s. m. (zool.), ber §amffer, bic ftonimaug (Cricetus frumen-tarius). llireân, s. m., vedi: hrean, liireav, adj., Blaß, Bleid). hiribă, s. f. (bot.), ber ÄTnfipitg (Boletns edulis). liîrî-esc, a —i, —it, v. a., nntrren, Imirren; a se —i, v. r, auf» Ijejjen, aufBrtitgeit. hîrîit, s. n., hîrîitiiră, s. f., bag . SJhtrren, Knurren, hirincă, s. f., vedi: aringă. hirişcă, s. f. (bot.), ve^i: hrişcă, hiritis-esc, vedi: heretisesc. hîrjoană, (hîrjonesc), vedi: hâr-joană etc. hîrleţ, pl. —e, s. n., ber ©raBfdjeit, (spaten. liirotes-6sc, a —i, —it, v. a.. vedi: chirotesesc. hiroton-esc, a —i,. —it, v. a., vedi: chirotonesc ş. c. 1. hîrşă’-esc, a —i, —it, v. n., it adj= fdjleţiţjen, Ijinter fid) fiergiefjeu. I i hîrcăesc | ]iîrcă-(;sc, a —i, — it, v. n., au j ber SOnub fjernbfraţjeit mit etrong. j Itîrş-dsc, a —i, —it, v. n., Unter» I fdjteifc begeţen; fitiderig Icbcit. I llîrşic, s. }., vccji: hârşie. i liîrşirc, «. f., ber Unterjdjtcif. I Jiîrijit, adj., fnidcrig, {nanţerig, î gcrcoţnt. JJ j liîrtoujm, verji: hArtoapă. liîrtciji, vccji: hArtop. liirnşor, s. m. (bot.), bas Oiifpcu» grag (Poa annun). Itîrzcil), vecji: hârzob. hisopircl, vccji: isopirel. liistolofiic, â. bte OJciiicbefefjrc beg nicuţdj(id)en Körper?, lll’tj interj., vecji: hât. Ilillön, adj., vccji: vition. liî'tru, ». m., ber ©pnftviogcl; adj., pericbcn, n>i(iig. hlamidă, s. f., ber ţ^urpurmantcl. lilc'iili, adj., nit unb jd;(ed)t. lileicîs, adj., [cljmig. hl<;iii. pl. —ii, s. ii., ber flcfjnt, vecji: clciti. hlij-usc. a —i, —it, r. v., grinţen, I)p()n(nd)cfn, fidjeru. Iiliză, s. f., bic flcine ţţînrjclte. hliz-esc, a se —i, —il, v, r., fidjeru. hltmlrn, s. f., bic ^)cidjfcffln&cr. lili'ij, s. m., liliijân, s. n., ber ©teugei, ©truuf. ho! interj., ţel ţcbn! Ijo! lumral, s. f., bng nttc SLBcifj. lioaşcfl, s. bic S3cttcl. hobot, s. ti., vccji: v81. hmlă, .s\ f. (zool.), bng gemeine Si.'n|jcrt)ul)n (Fulica nlrn). Iiodăo, k. f.j vccji : odne. liud iiiil2(IiO(I iti esc), vecji: odilinăetc. liodolcan, s. m. (bot.), ber ÎOÎeer» foljt (Crnmho taitarica). hodoroiigil, s. f., bng ©crampei, hodorogeala, n. f., bng ©epolter. liodoroş-c'sc, a —i, — it, v. a., fiu-tu’ciljrenb plnubcrii, plnppent; pc'Itcru. liodorunc, s. bng ©cjdjionH; —, interj., pnrbniij; — tronc, homan 299 plnmpg, plöftid): tnie bie gnuft nufg Slng. hodrolicle, s. f. pl., bns 3iumpc(» meri, ©cpăd. hoge, s.m., tfirfifdicr ^!rie|lcr, 05 c-îcţrtcr. hoher, s. m., ber £ietifcr, Sdjinbcv. liöliot, pl. —c, s. ii., bng Imite ©elndjter. hohot-esc, a — i, —it, «. über» Imit ladjcit. liöinä, s. /., cin Sönfljpicl. lioinâr, ade., vccji: oinar. hoinăr-csr, a —i, —it, vecii: oinărosc. hoisă, interj., vecji: hăis. liuit, pl. —uri, s. ti., bag ?(ag, ftiiiteubc g-lciidj. liujma, adv., uituuterbrodjcu; —lin, •v. m., ber Söcugel. lioll), a —â, —ât, vccji: înliolb. höllmrä, s. f., ber ©turmtuiub, ffiMnbftofi; —, (bot.), bie Snnn» loinbc (Coiivolrulus arvensis); s. vi., bng Sruiitcr unb 2)riiber; snt,nl lui —, tuo nllcg bruutcr mtb brfiber geţt. IioIImix’us, adj., miubig, ftiirniijcf). holen, s. f., ber Scirm, bng ©c» ţdjrci. lioică-csc, a —i, —it, o. n., lärmen, l'divcicn. holdă, s. f., ber îtder, bie Snnt, bag ©nnticlb. holdiţă, s. f., bng 91rferleiu. holeră, s. f. (bot.), bic Cţolcrn; —, (bot.), bie gemeine Spiţţflettc (Xanthium strumarium). liolercă, s. f., ber Jdjlcdjtc S3rannt* tuciu. holtăcăr-cse, a —i, —it, v. a., rolleu, ţdjfitteln, rütteln, lioltcie, s. f., bag 3nugneţetlcntum. liolteicsf, adj., tunjigcjctlcnţnft. lioltc-icsc, a —i, —it, v. n., Snug» gcjelt btcibeu, alg Şuinggeîclle jein Scbeit jubriugen. lioltöiii, s. in., ber 3»nO0cicI(c> 58uridjc. lionuin, vecji: iarbă mare. 300 hondrănesc — hoţesc hondrăn-esc, (liondroncsc), a —i, —it, v. plappern, hop, pl. —uri, s. n., bet ©pruitg; —! interj., 1)0})})! —a, —aşa, Ijoppfa! —a, interj., Ijoppâ. hopă-esc, a —i, —it, v. n., fyupfcn, ipriitgcn. hopâiţ, pl. —e, s. w., bie Sid)t* jdjerbe, Unfdjlittlampc. hopinos, adj., ijotpcvig. lior, pl. —uri, s. n., vedi: chor. liörii, s. f., ber SfreiŞtang, ERitnb* taug; cine a întrat în —, trebue se joace, toer 91 jagt,-muß aud) 33 fageit; —, SBorfaal in alten ©djlöffern, iit ffirdjen; —, ein Sieb, baS beim SKunbtaug ge* junpeit wirb, liorä-esc, a —i, —it, v. n., vedi: horcäesc. horăiţă, s. f., veeji: raită. . horbotă, s. f., bte ©piţşen (att§ Seinen). horbotäredsä, s. f., bie ©ptjşctt» {löpptcrin. liorca-esc, a —i, —it, v. n., fdjitar* d)en, fdjuaubeit; a —i de moarte, rödjeln. horcăit, s. ii., horcăitură, s. f., ba§ ©djitardjeit; — de moarte, ba§ SRödjeln, 5Eobe§rßd)eIit. horcot-esc, a —i, —it, v. n., rödjelit. liördä, s. f., bte öorbe. liorclcă, vecii: holercă, hor-esc, a —i, —it, v. fingen, litHen; fammeln, rcd)en, ţarfeit. horeţ, s. ii., ber Slalfang. horişte, s. f., ba§ Sammeln, gu* fammenljarfeit. horhă-csc, veeji: oinăresc. horn, pl. hoarne, s. n., bet SRaud)* fang, bte Dfcnröljre. hornär, s. m., ber Sliaucfjfaugfefjrer. horöiu, s. m. (zool.), bet ©pedjt; — de brad, bet ©djtuargfped)!: (Picus martius); — pestriţ, ber 33untfped)t (Picus major); — — verde, bet ©rünfpedjt (Picus viridis). horopsesc, veeji: oropsesc. h6rşti, s. m. pl. (bot.), bie ÎOÎarbcl (Luzula silvatica). liorţiş, adv., abfdjüffig-hdspä, s. f., bie Hüffe, ©djotc. hospodiir, s. m., bet §ofpobnr, gürft (eljemalS) tu beit SBonau» fürftentümern. hospös, adj., I)ülftg, fdjotig. hdştină, s. f., vedi: voştină. hoţ, s. m., ber ®'icb,' Stäuber; — de mare, ber ©cetäubet; —, ber ©aunct, ©djurfc. liotiinc, s. f. pl., Seine, giifjc, vedi: ciolane. hotar, pl. —e, s. n., ba§ ©cbict, ber Rattert; bte ©rcitge, Qjreng» fd)eibe; a pune —, cine ©teuge fcjjen; einen Termin feftfcţjcn. hotăr&ş, adj., vedi: hotărîş. hotăr-dsc, a —î, —ît, v. a., feft» fcţjeit, befcfjlie^cit; begeidjnen, be» ftimmcit, entfdjeibeit; a se —î, v. r., ftd) entfließen, eilten @nf* fdjlnfj faffeit; vecii: determin, hotărî're, s. f., bet ©ntfdjtufj, S3e» fdjlnß, S3cfd)eib; bic 93eftimtmtug; —a unei cause, bte Sutfdjeibitug, ber Slu§fprud)j cu —, mit Se» ftimmtfjeit, mit @nifd)iebciif)dt, eittfdjicben. hotărî'ş, adv., beuadjbart, au» greitgenb. h oţărî't, adj., beftimmt, feftgefejşt, cntfdjloffen, eutfdjiebcit. hotărîtdr, adj., beftimntenb, ent* fdjeibenb, beftimmt. hotârnic, adj:, ber bie ©teitgen bernipt. hotărnic-esc, a —i, —it, v. a., begrengeu, abmatfen, abgreugen, mit ©rcnggetdjen Becfeţen. hotărnicie, s. f., bie ălbiitarfung. hotărnicire, s. f., bie ©rcitgbc* getdjnuitg. hotel, s. ii., vedi: ospetărie. hotelier, s. m., vedi: ospătar, hoţesc, adj., —e,’ adv., biebijd;, räubertfd;, fdjitrfcttfiaft.. lioţ-esc, a —i, —it, v. a., ftefjleit, rattbeit, ein SRaitberleben fügten. hoţie, s. f., ber ‘Siebftafjl, Diäuberei, ©djurferei. lioţiş, adv., nad) OväuBcrart. hofonidn, s. m., ber große SRäuber. lioţOs, adj., biebijd). llölru, adj., vedi: viclean, livani, pl. —uri, s. it., ber ffiitdjen» ţatron, ber Ifirdjtoeiljtag. lirdmă, s. f., ein Stoff, hrdnă, s.f., bie Sftaljrnng, ©peife; —a vieţei, ber SebenSunterljait; vedi: nutriment; —a vacei (bot.), ber ©ţrnrî (Spernula arvensis). lirănăciu, adj., gefräßig. hrăn-6sc| a —i, —it, v. «., näijren, ernähren, unterhalten; a se —i, v. r., fid) ernähren, hrănit, adj., gut genäfjrt, gut er» fjalten; vin —, alter, guter SMn. Iiraniţă. s. f., hrăniţii, s. m. (bot.), ba§ Şfefferîraut, Die ©artenJreffe (Lepidium campestre), vei|i: Urda vacii, hrănitdr, s. m., ber ©ritäfjrer; —, adj., itafjrfjaft, itäfjrenb, 9?aţrung§*. hrăpăreţ, adj., raiibfiidjtig; fire —ă, rauMuftigcS SBcfcrt. lirăp-ese, a —i, —it, v. a., ent* reißen, abreißen, toegreißen, tneg* ueţmeit, mit ©etirnlt entreißen, entführen, hrupire, s.. f., lirăpitor, adj., vedi: răpire ş. c. 1. liredn, (bot.), s. m., ber .ft'reit, SOÎeer*-rettig (Cochlearia armoracia). hredniţă. s. f. (bot.), bie gaden* fdjote (Bunias). hredpcă, s. f., vecji: coasă, hredst, s. «., vetli: mărăcini, lireniţă, s. f., vedinăstnreJ. lircnţu-esc, a —i,’ —it, v. a., ah-uilţjcn. hrcpcu-6sc, ve4i: cosesc, hri Dă, s. f., vedi: hiribă. hrisină, s. /., baS Efjrigma. Iirisdv, pl. —oave, s. n., bie Ur= fitube, ba§ ®if)Iont. hrişcă, s. f. (bot.), ber SSuc^hjeijen (Polygonum fagopyrum). 301 lirânic, hronic,ă, hronicar, hrono-logie, hronogrâf, vedi: chronic ş. c. 1. Hristds, vedi: Christos. liropot, s. 7i., baâ ©efdjnardje. hropot-ese, a —i, — it, v. n., vedi: horcăesc. hrubă, ve^i: hurubă. hncedg, s. «., ba§ 'Sitfidjt. lindă, s. f., vedi: gaură, hudiţă, s. f., ba§ öuergäßdjen. hn-6.se, a —i, —it, v. a., augjifdjen, — augţjfeifen, lärmen, joţlen. hueş, adj., geifteSabtnefcnb. Met, pl. —e, s. 7ii., bas ©ejoîjte., V ©efdjrei, .goljngelădjter. hnhnröz, s. m. (zool.), bie 9?ad)t= eule, ber Uîju (Strix otus). liuil —de6î interj.,'tyii! linidti-esc, a —i, — it, «. a., fjinter jemanb jd)reien,.nad;fd)reien, tier» jagen, aitSjifdjen. lllliet, ve^i: liuet. huilă, s. f., vedi: cărbune de pă-ment. hnilier, adj., ©teinMjlett fiifirenb. hiiiţ, pl. —e, s. n., bie ©djaufel. hiiiţ, a —d, —ât, v. a., fdjaufeln, . Ijutfdjeit. hulă, s. f., ber Tabel, §of}n, bie ©cfjmadi, 58erfeumbnng; —, ber SBergfturj, ber ^oţlroeg. ]inl-esc, a—i, —it, v. a., üerfjöfjneit, fdjmäfjen, berleitntben, berfpotteu, laftern. hulire, s. f., veefi-' hulă., hulitdr, s.m., berTabler, ©djmăfjer, SSerfeuntber, Säfterer. hultdll, s. m. (zool.), — de peatră; ber ©teinabîer (Aquila fulva). hultenodlă, s. f. (bot.), bag Jgabidjtgfraut (Hieracium). hnltodnă, s. f., eine Stirfdjenart. hultodre, ve4i: vuitoare. hnltu-6sc, ve4i: altoesc. huluhdş, (hulub), s. m., ba§ Täubdjen. hulu-esc, a —i, —it, v. r., ju» famtnenjfürjen; a se —1 cu mintea, ţjf)autaficren, irre reben. hoţie — halaesc bie 302 humă - Inimii, s. f., ber Sfjou, Setjm, Selten, SJÎcrgcl; bcc Şnuiugbobeit. Inimos, adj., fjtunugmd). hînmt-csc, a —i, —it, v. a., mit Grbe ticrflrcidjcu. luni, s. m., ber Şuiic. Hunii, s. m. pl., bic Şuucn. bunic, s. f., ber Sricfjtcr. bupă-esc, a —i, —it, v. fjiipfcit, Ipringen. bură! interj., fjurrnl;! hurduc, a —ă, —ăt, v. n., furreit, raffeln. burdu-lmrdu, (bnrdtiz-bnrdurz), adv., ţ>(0ţşlitf|, unerwartet, liurdiiză'n, pl. —e, >s. n., bng ©cil, SEnu. Iinr6z, vedi: huhurez, lnirie, s. f., cugetfjaftcS SEefcit ber 9Jlof)amcbaner. bnrnniz, s. n., ©laŞpertcn. lînrlnetilă, s. f., ve^i: urlueală. linrln-6sc, —ire, —it, v. a., vedi: urluesc. burliip, s. m., ein SCFlifjfjerDädjg ber Sßflaitmeit (Exoascus pruni), lînrsixz, vedi: ursuz, hurtă, s. f., ou —a, im ©rofjen. liurubă, s. f., bic elcitbe Şiittc. lluru-CSC, vedi: huluesc. buruitoâre, 's. f., bie iîfnpper, ©djnarre. biirn-iu, a —i, —it, v. n., raffeht (beg SßagenS). îiiisar, s. m., ber Şufar. busăresc. adj., —e, adj., Şnfarcn*, Ijnfarenartig, {jufarcnmäfjig. buşea, s. f., ©atj, bag aug <5afc foole gewonnen wirb, bnşmet, pl. —uri, s. n., bag Wag auSgcjd;offen worben ift, bie Slug* fd)u|waare, bag Untauglidjc. liaştiuluc, interj., t)Opţ)§. lniţă, s. f., ve<}i: huiţ; —esc, vedi: huiţ, v. a. bnzmet, vedi: huşmet. huzur, s. n., vedi: comoditate; —âsc, a —1, —it, v. n., bequem leben. - iască I. I, i, m., bag Q, ber nennte SBudj-ftnbc im ?l[ţ)Tjabcti. o., nIS Slbfiirsititg = id ost., bng ift, bng ţjciţjt; ’—, ftntt îi, pron., ®atib bon el, ea, itjin, iîjr; spuue-’i, fage ifjm, ifyr; ’i am spus, idj fjnbc cg iţm, iîjr gejagt; —, 9(tfufntib, 9J2cţrj, bon el, in Scrbiitbinig mit bem S8erb: ’i • ved, id) feţe fie. ia, adv. şi interj., jn, fo! ialiaşâ, s. f., cine SÎrt ,8nugc. iac, s. m. (zool.), ber ©tidjling, bie @I(eritţ;c (Lenciscus phoxinus); ber Ş)nf. iacă, s. f., ber ffmlgtcil, eineg Stlcibcg. iacă, adv., vedi: eacă; —, s. f., vecii: bunică, iaclinic, s. f., bng Eingcmadjte. iaciut, s. m. (miner.), ber •‘pljcigintlj, ciu gclbrotcr (îbcfftcin; —ă, (bot.), bie Şţajiutlje (vedi: zambilă). iad, pl. —uri, s. n., bie ŞBItc, Unterwelt. iadă, s. f., vec|i: eadă. iădeş, s. m., baâ Ojn&cl&cin bom ©cftiigc!; bie SBettc. iagöd, vedi: dud. inimic, s. f., vedi: iachnie. iaht, pl. —uri, s. n., bic Qadjt. ialîipă, vecji: noptiţă. iiiloviţă, vecii: jnnincă. iăuiă, s. f., bic ţpriiitbcruug, 33cr» gcnbnng. iamb, pl. —e, s. ii., ber ^ambug; —ic, adj:, jambifdj. ian, vedi: ean. ianicör, veiji: ienicer. Ianuarie, s.m., berQaituar, gciutier (SBintermonat). iapă, vedi: eapă. iăr’, —ă, vedi: ear’, —ă. iarbă, vec}i: earbă. iarmaroc, pl. —e, s. n., ber 3>al)r» marft. iarnă, ve4i: earnă. iască, s. f., ve4i: ească. Iaşi - Iaşi, s. m. pl. (georgi-.), Snftţ}-iăsniă, s. f., bas Ungeheuer ©e* fţjeuft; Sdjeufat; ber 2I6fd)eu. iaşmăc, s. m., langer ©djleier ber Drientalineit. iasmin, s. m., iasomie, s. f., (bol.), ber Sfasniirt; — învoit, ber ge* gefüllte QaŞmin. iâsp(ă), s. m. (miner.), .ber ^jaSpiS. iiilă. vedi: eată. ialdc, pl. —e, s. n., baS ©djîaf* - jimmer, ©diîafbett. . iatagan, pl. —e, s. n., ba§ ©itrf* mcffer; ber tiirfifdje, fntmmc ©übel, ian, vecii: ieau. iaurgin, s. m., ber SBerfctufer bon gcftorfter TOiildj. Ianrin, s. m. (geogr.), Sîaab. iaiirt, pl. —uri, s. n., bie geftodte SJHldj. iuvăş, adj., vocţi: dulce, iiiz, pl. —uri, s. 71.t ber iîanal, SMfjlgrabcn. • iiiziir, pl. —.o, s, n., vedi: iezer, idzmă, ve= eibecfyfe. ici, (icia), adv., Ijier,. aHIjier, ba; de — încolo, bon Şier an, bou ntm an; — şi colea, î)i uub ba. icn-esc, a —i, ’ —it, v. auf« ftofjcu, großen, riUpfen. icnire, s. f., baâSiiilpfen, Sliifftofjcu. icnitâră, s. f., ber Sîiitpg; bie Sredjnetgnng. icoană, s. f., baâ Sitb, Silbnis, ©ctualbe, bie SIBBUbnng. iconar, s. m., ber Siibermaier, Silberljänbler. iconiţă, s. f., baâ Silbdjen. iconoclast, s. m., ber Silbcrftitrmer. iconografie, s. f., .bic Srtberbe* fdjreifmng. iconolatru, s. m., . ber Silber» aitbetcr. iconologie. s. f., bie ©rMrung bev ©initbtfbcr. iconâm, s. 711., —ie, —sesc, s. f., vedi: econom ş. c. 1. iconomaclne, s. 'f., bie Silber* ftiirmung. iconostas, pl. —e, s. n., ba§ Silber* gefteK (in ber orient. SKrdje); bic 5f, ©in* fattgpinfef; —, adj., bumm, BIöb= finnig, ltithnffenb, einfältig, idioţie, s.f., bie Gsinfättigfcit, SBIöb» finnigleit, idiotism, pl. —e, s. n., bie ©prad)» eigcitfjeit, ber QbiotigntuS. idol, s. m., ber ©8{je, SIBgott, bag ©ö|scnBi[b. idolatrie, s. f., ber ©öjsenbieitft, bie SIBgötterci. idolatru, s. m., ber©öjiciibieuer;—, adj., nbgöttifd), gBţşcnbienerifd). - ieau idră, s. f., bie Şijber, 3Baffer* falange, bag bietföpfige Unge» Ijeuer. idrdlllie, idropie, adj., vedi: hidraulic, hidropic. idrogdn, vedi: hidrogen, idrograiîe, 's. f., bic §t)brograţ)f)ie. idrometrn, s. n., ber Ştjbrometer. idropieă, s. f., bie SBafferfudjt. idropieös, adj., ttmfferjfldjtig. idropisie, s. f., bie SBafferfudjt. idrostdt, s. m., bie SSaffertoage. idrostdtieă, s. f., Sefjre bom ©îeid)* geraidjt flüffiger Körper, idroterapie, s. f., bie SEafferljeit* metfyobe. ie, s. f., ba§ g-raueitf)cmb. ied, adv., ja. iedcă, adv., vedi: eacă. iedpă, s. f., vedi: eapă. iedră, adv., vecja: eară şi earăşi. iedrl)ă, s. f., vedi: earbă. ieârnă, s. f., vecj.i: earnă. iedscă, s. f., vedi: ească. iean, a lud, lndt, v. a., neljmen, anncfjmen, einnefinteit, tbegnelj* meu; erfjatten, befontmen; a lua afară, auSneîjmen,f|eraitSitcf|inen; — aminte,8Id)t geben, aufpaffen; — armele, bie SSBaffert ergreifen; — ceva asupra-’şi, ettnag auf • fid) nefjmen, ettoag übernehmen; — de mână, beiberŞanb neljmen; — de mărturie, 511111 Sell9cu neljmen, anrufen; — de suflet, an Sinbegftatt ■ annefjmcn; — drumul, ben SISeg eiitjdjfagen; — fuga, bie glnd)t ergreifen; — frîul, abääunten; — o cetate, eine@tabt einneijmen, erobern; — pre cineva de bărbat, de muere, jemanben ştim SUÎanne, gnr fyrnit neljmen, fid) berţeirateit; — în băgare de seamă, Beriidfid)tigen; — în rîs, in’§ Sädjerlitfie sieben, §ttm ©elâdf(ter rnadjen, 511m S3eften fiatten; — în arindă, paßten xn ţţSadjt netjmcn; — pre cineva de grumazi, de per, de urechi, jemaitbeti beim fragen, Bei ber ied — ierbărie 305 ©îtrgef, au ben §aarcti, Bei ben •Dfjreit faffen, ergreifen; — me-sura, jemanbem bic 9J?afi neljmen (gu einem iîfeibe);— în nas, bic SJaje rümpfen, über ettuag unge» ţnlten fein; — foc, geiter fangen; — medicamente (leacuri), sJ)}e= • bijin einuefymen; — la miliţie, toerbeu, anwcrbcit (51t ben Sotba« teu); — preste picior, — la trei parale, jemanb gcriugfdjaţjtg beljanbetn, 511m Seften fjnbeu; — cu puterea, mit ßieiualt tbeg* nehmen, ranben; — împrumut, borgen. leifjeit; — în sus, aug* neunten; — pe sus, mit ©eţnalt tt>egfii!)ven;—în nume de bine, de veu. gut, übet aufne()men; — lumea în cap, austoanbern; — pre cineva în, la fugă., iu bieg-hidjt jagen, fdjfageu; — pre cineva de minte,—cui va minţile, jemanben betf)ören, berbfeitben; — pre cineva în seamă, auf jemanben adjten; —pre cineva prins, jemanben gefangen neţ* men; .— mantaea, ben Mantei umnefjmen; —.partea cuiva, je* mattbeg portei ergreifen, fief» auf feine (Seite fdjtageu; — pre cineva pe dinderăt, jemanben bou rüdroärtS anfallen; — pe interese, ju reifjeit neţmeit, auf gtnfen borgen; — resnfln, Sltern Ijolen; — spuma, abfdjitunteit; a o lua în dreapta, fid) red)tg fdjlageu; ben 2Beg red)ter .Şaitb emţd)lagen; a se lua după cineva, v. r., jemanb »erfolgen, if)m tiadjfeţjen; fid) nadj if)m ridjten; — de gânduri, nidjt tnefjc roiffen, mag ff)un; beforgt fein;— la bătae, fid) gu fd)Iageu aitfangen, fid) priigeht;---pe picior, ftdŞ babonntad)eu; — de per, fid) bei ben paaren faffen; — cu cineva la ceartă, Şâubet mit jemanbem anfanşeu; a 'şi lua voie, fid) bte grei!)eit nefjmen; — timp, fid) Seit neljmen, fid) nidjt über* Barcianu, Dicţionar. eileti; — 4'oa bună, fid) ber» abfdjteben; me ieau frigurile, id) îjabe bag g-teber; idj bin fieberfranf; me — slăbiciuni, eg roanbelt mtdj eine @d)tt>äd)e au; me — fiori, eg fd)auert, fd)aubert nttd); me iea spaima, ber ©d)reden überfällt mid). ied, s. m., bng Qitfletn, QicEeldjen. iedee, s. m., bag ©tf)iffsieT)eu; a trase la —, ţerausieljen, bugfieren. iederă, s. f. (bot.), bet dţjtjeu (He-dera helix); — de păment, vedi: rotunjoară, ieftin, —ătate, —esc, vedi: eftin etc. iei, vetji: el. i61e, s. f. pl, eine Slrt böfer geeit ber SMfSţage; bie Sâfjmuug ber Sîevben; luat din —, gelöljmt, gid)tbrüd)ig. ielită, s. f., ber Eatte, fdjncibenbe 23inb; trage —a, eg tuefjt ein faltet SBtnb. ienicer, s. m., ber Qfanitfdjar. iemiper, s. m. (bot.), ber Sffiad)I)o[ber= baum (Iuniperus communis); —ă. s. f., bie SBad)f)olberbeere. iepe, s. f. pl, bag Trittbrett beim 2Bebeftüf)u iepurdrj s. m., vedi: hultan. iepurăric, s. f., bag Şafengefjage; —, bie geigţett. iepuraş, s. m., bet junge Safe, bag §agd)en.. iepure, s. f. (zool.), ber Şafe; — de casă, — de mosc, bag $a= niudjeit. iepnrel, s. m., vedi: iepuraş, iepuresc, adj., Igajen*, bte Şafen betreffenb. iepurode, s. f., bie Şâftu, ber ŞiJhttterîjafe, (gajjţafe. ierär(c)l), s. m., ber gctfflidje Obere, 33tfd)of, Şterard). ierdr(c)liic, adj., fiterardjtfd). ierar(c)liie, s. f., bte Eirdjtidje 3îe= gierung, £>ierard)te. ierbărie, ierbos, ierlntţă, vedi erbărie etc. 20 306 Ieremia- Ieremia, s. m., Qeremiag. ieremiadă, s. f., baS SMagelieb, bie Stlngeu. iereu, s. m., bet SJktcftcr. ieri, adv., vedi: eii. Iericlidn, s. m. (geogr.), :getidf)o. iernârc, s. f., ba§ Übcnuiutcrn. icrnätcc, adj., tuinterlid;, SBiuter»; —, s. m., bte Überttnitferung. iern-ez, a — ii, — at, v. n., über» nrintern, beu SESintcr jubringen; —, v. a., ettoaS ausîfuiutcrn. i ieroglifă, s. f., bie 23ilberfd;rift, £>ieroglt)ţ)I;e. ieröglilic, adj., fittubilbfid;, §iero* gli;pf)ifd;. ieroniondcli, s. n., ber SJtöndj ber gug(etd) Şriefter ift. Ieroniin, s. m., §ieronimu§. iert, a —ii, —ät, v. a., bergeben, öerjeirjeit, geftatten, äugebeit, er* laitben, bergömten; a—a o datorie, eineerltd)faflen. incomod-ez, a —â, —ât, v. a., Be* fdjroerlid) fallen, täftig fetit, Be* Iäftigcu, bemüfjen. incomoditâte, s. f., bte Unbequem* ttdjfeit; vedi: superare. incomparabil’, adj., uiwergteidjlid). incompatibil, adj., untoertraglid), unbereinßar; —itâte, s. f., bic Unaertrâgtidjîeit, UittierftuBnrEett. incompetent, adj., vedi: necom-pctenl. incomutâbil, adj., unberäußer(id). inconştient, adj., uniDiffentlid), außer fid). inconsecn6nt, adj., fid) itidjt gfetd) BletBenb, fofgetmbrig. inconsecuenţă, s. f., btegofgelt)ibrig= . îeit- inconstant, adj., vedi: neconstant, incontestâbil, adj., vedi: necontestabil. inconvenient, pl. —e, s. n., bie llnannefjrniidjfett, Sdjtmerigfett, bag §inberntg, bie üble fjolge. incordcţ. ve4i: necorect, incorigibil, vedi: necorigibil. incurabil, vedi: necurabil. incorpor-ez, a —â, — dt, v. a., _ eintjerleiben. incrimin-ez, a — a, —dt, v. a., eineg SSerbredjeng befdjutbigen, infriimnieren. incrustdre; (incrustaţiihie), s. f., bie SSetepnng, bag Einlegen. ■ incrustaţiune,s/.;bieŞnfrnftatton. incriist-ez, a — ă, —ât, «. a., itt* fruftieren. • ihcubaţiune, s. f., bag SBebrütcn; bie Snfubatioit. incubator, s. m, bie S3nitmajd)tne. incnilin, s. in., ber SUÎietmânn. incuir-ez, a —â, —ât, v. a., ge= i'idjtlid) itntei'fndjeit. • incnisit, s. m., ber peinltdj 3tit= gefragte. incuisiţitine, s. f., bie Uutcrfitcfjuiig; bag ft'ejjergeridjt, bie Jyitquifitton. incuisitor, s. in., ber Kadjforfdjer, Qnquifitor; Sîegerndjter. inculpat, adj., befd)ulbigt. incult, adj., uugebitbet. incunâbul, s. n., bie .gnfunabel. incurabil, adj., unfyeitbar. in-curg, a —e, —curs, v. »., ein» fließen, ciuBtedjen. incursiune, s. f., ber Streifjug. -inciis, (inciîz), a — â, — ât, c. a., auflageit, berflagcit; a —a pre cineva pentru ceva, jemanben' Wegen eftoag ahffageit, iljm etroag jur Saft legen, inciisă, (incüzä), s. f., bie ?fnf(age,: S3efd)ulbigung. incusât, (incuzât), s. m., ber (Se*. Hagte, Seflagte. indecent, adj., xmanftdnbig, un» fd)id(id). _ indecenţă, s. f., bie Unanfiänbig*-feit, ba§ îmditftâitbtge SBetrageu. indecis, adj., ve<}i: nedecis. indeclindbil, adj., vedi: nedecli-nâbil. indefinit, adj., vedi: nedefinit, indelebil, adj., veai: neşters, indemnisdre, s. f., bie Entfcbä» bigung. indemnis-ez, a —â, —ât, (in-demnizez), v. a., eittfdjăbigeu. indescifrabil, adj., uidjt ju ent* Stffern. _ indescriptibil, adj., xmbefd)vei6Iicţ). indestructibil, adj.; unäerftörbar/ 312 independent independent, adj., independenţă, s. f., vedi: neatârnător, neatârnare. index, (index), s. n., ber Snbej:; , 3eigejtnger. India, s. f. (geogr.), Qitbien. indian, s. n., ber Qnbianer. indic, —d, — dt. v. a., anfagen, angeigcit, angebeit. indic, adj., inbtfd). indicaţiiine, s. f., bic Stngabe. indicativ, adj., aitgetgertb; mod —, bie angetgejibe 91rt. indicator, .s. m., ber Slnjeiger; —, ber 9Jlitgfef beg gcigefingerâ. indice, (indice), s. f., bie Qnljattg* anjeige, baŞ SRegifter, ber Snbej. indict, s. m., bie SRömerjiusäaf)!; bte Sfnfiinbtgung. indiferent, adj., gfeidjgiltig, !a(t (im S3etrageu). indiferenţă, s. f., indiferentism, s. n., bie ©feidjgiftigfeit. indigen, s. m., ber Eingeborene, Einfjetmifdje; —: adj., einfjei» mifd). indigenat, pl.—e, s. n., bag Jgeimafg* redjt, bte gufiiinbigfett. indigest. adj., imberbauficf). indigesţiune, s. f., bie Unberbait* lidjfeit; a suferi de —i, SScr» battüdjfeitgbefdjtuerben ţabeit. indignaţiiine, s. f., ba§ 93îtfifalfen, bie SJÎifjbiUignng, ber gorn, ber Unwille. indignez, a —â, —dt, v. a., aufbrtngen, unwillig madjeu, empören; a se —a, », r., auf* gebradjt fein, empört [ein. indirect, adj., bermittelt. indisciplindbil, adj., ve^i: ne-disciplinabil. indiscret, adj., nnbebadjtfam, un* borfidjtig, unbefounen; fdjwaft* Baft. indiscreţiune, s. f., bte llnbebadjt* ţamîeit, Uuborfidjtigfeit, ©djwaţj* fjaftigfeit. indiscutabil, adj., unbigfniierbar. indisolubil, adj., unlögfidj. — indulgent indispensabil, adj., uiterfafjfid). indisponibil, adj., nidjt jur S8er* fiigitnsj ftcfjcnb. indisposiţie, (indisposiţiiine), s. f., bie Uupâfjlidjfett, ber llnwiftc, bie 9Ibgeneigtţjeit. indis-pim, a —e, —pus, v. a., gegen jemanb einneţmen. indispus, adj., uttaufgelegt, milr= rtţdj; nnroofjf, uupcifsficf); a fl —, unpöfjfid) (eiit. individ, s. m., bag Einjctwefen, £[itbibtbuuni. individual, adj., 51t einem Einjel* Wefeit gehörig, iubibibuetl;—is-6z, a —â, —ât, (individualizez),«, a., iitbibibimlifieren; —ism, s. m., ber Qnbtbibualigmitg; —itâte, s. f., bie ^iibibibualitât. indiviodrăniică, s.f. (bot.), ffeinfter SâmmerfaIat(Arnosen's minima). indiviSj adj., unjertrennbar.-indivisibil, adj., unteilbar; —itâte, s. f., bte Unteilbarfeit, indocil, adj., ungelehrig, indolent, adj., indolenţă, s. f., vedi: indiferent, ş. c. 1. indorsât, pl. — e, s. n., bag §n* borfat, ber Iurge S3efdjeib auf ber SRMfeite einer geridjtfidjen 2c. Eingabe. indors-ez, a —d, —dt, v. a., iit» borfiereit, einen furjen SBejdjeib, geben. indrişdiu, s. m. (bot.), tnof)I= riedjeitbe ţţîTatterbfe (Lathyrus odoratus). indred, s. f., bie ţpacînabel; bag ©djfiiffefbeitt; —, ber Sejeniber, Efjriftmouat. in-diic, a —e, —düs, v. a., ber* leiten; fdjtiefjeu. inducţiune, s. ber ©d)tuf3 auf’g ©anse aug feinen Seifen; bic golgerung; aparat de —, (fis.), ber ^nbnftionâapparat. inductiv, adj., folgentb, fdjfiefjeub, inbuftib. indulgent, adj., uadjfidjtig, fdjo* itenb. indulgenţă — indulgentă, s. f., bie 9?achfidjt,' SOtilbe. Indnstdn, s. m. (geogr.), Şinboftau. industrial, adj., jitnt ©eroerbe ge» hörig; producte —e, Qitbiiftric* probufte;:—ism, s. m., ber gti= buftrialismug. îndnstridr, s. m., ber ©etoerb? treibenbe; —, adj., BetricBfarn, ertuerbfam. industrie, s. f., bie SSetriebjanifeit, ber ©ewerbfleifj, bag ©eioerbe, bie Sinbuftrie; exposiţie de producte de — e, bte ©eitjerbeaitgffeUuitg. industrios, adj., betriebfam, ge= ttjerbflci^ig. ineâţă, s. f. (bot.), eine 9lrt Sein (Linum). inedit, adj., ungebrudt. inefabil, adj., unfagbar. inegdlj adj., unglcidj,. uneben, inegalitate, s. f., bie Ungleichheit, inel, pl. —e, s. ii., ber SRiitg; — de încredinţare, ber SBrautrmg; tras ca prin —, fdjlanf, ■ jart; —âr, adj., deget —ber @o[b= finger. ineldt, adj., hiit Dîingen berfeljen, au§ Sîingen jujammengeţejjt. inelös, adj., ringförmig, inelnş, pl. — e, s. n., bagSîingelcfjen. inept, adj., unfähig, inepţie, s- f-, bie Uufähigfeit. inerent, adj., inhärent. . inert, adj., träge, faul. ; inerţie, «. f., bie Trägheit, Llntiidj* tigfeit. inervaţitine, s. f., ber ^nerbatioit. inexprimabil, adj., unaugfpredjlid). inextensibil, adj., vedi: neintin-sibil. ; inevitabil, adj., untoertneiblid). inexact, adj.,-ungenau; —itâte, s. f., Me Ungenauijjfeit. inexcusdbil, adj., nicht 311 ent* _ fchulbigen. inexecutdbil, adj., unausführbar, inexorabil, adj., unerbittlich, inexprimabil, adj., nidjt augju* briideit. ■infinitesimal 313 inexpngndbil, adj., uneinnehm* bar. inextricabil, adj., unentwirrbar, infalibil, adj., feljllog, unfehlbar; —itâte, s. f., bie gehllofigfeit, . Uufel)l6ar!eit. .: infam, adj., fdjaublid), nieber* trächtig, efirlcg. infamant, adj., fdjmafjeub, ehrab= fdjneibenb.. ■' infamie, s. f., bie ©fjrîofigfett, (gdjanbe, ©d)anbthat,©fen matten, inic, adj., unbillig, inicliitätc, s. f., bie Uuijcredjtigfeit. inie, s. f., baS gnerfi fid) bilbenbe ©ig Bor bem ©efrieren eineg giuffeg. inimă, s. f., ba§ Şerj, ©cniilt, bie ©eele; ber SKut, bieöerjtjaftigfeit, Suft; ber Stern; ber 9Jiittclţnmft, mimez — inoportunitate 315 bic SHiitc, bns Qnnere einer Sadjc; (a)trasrere de —, bie Şergeitg* neigung, Şerjeiishtft; batere de —, ba§ Şergtlopfen; bun la —, gittîiergig; —a carului, ber S3aunt (beim Sagen); cu —, mutig; cu — deschisă, offenljergig; — de peatră. bns g-eljenljerj, bie Şart* |ergigfeit; cu —a sărită^ un* gebulbig, iu fteubiger, Erwartung; durere de —, bie Übelfeit, bag SSaucîjgrintmeri; durere a inimei, bag §ergeleib, bie SSctritfmtg; tragere de —, Suft jit.einer ©adje; —a imperăţiei, bag Qtmei'e beg SRcidjeg; lingura inimei, bte ŞergenSgrube, SDÎagengrube; — rea, bie rote Oîuljr; reu la —, Bosţaft; —a unui arbore, ber ffern, bag Sfernţolg, bag ©riebg eiueg 53aitmeg; me doare —a, eg tfjnt mir leib; a dure pre cineva la —, SBaitdjgrimmeit fyaben; nu me trage —a, id) ţabc feiue Suft gu etwag; a ave în — ce ai şi în gură, a ave —a aproape de gură, feilt §erg: auf ber gunge fjaben, aufrichtig fein; a ave — bună, guter Saune fein; giitljergig fein; a ave — rea, riiebergefdjlagen, traurig fein; a ave ceva pe —, etWng .auf bem Şergen fjaben; a prinde —, a lua — din ceva, fid) er* mannen, SÎJut faffen; cine-’i scie —a, wer weiß, wa§ er im ©djilbe fiiljrt; ’mi spune —a, mein §erg fagt eg mir, eg af)nt mir; a zace cuiva pe —j la —, ţeljr am Şergen Hegen; a ’şi călca pe —, etmag iiber’g Şerg bringen; a ’şi face — rea, ftd) etwag gu Şergen nehmen, fid) e§ gum ©ermit führen; a ’ţi se face —a cât purecele, fleinlaut Werben, ben SKut berlieren; cu toată —a, adv., f)erg(id) gern. ' inim-dz, a-—â, — at, t. a.; er» ntunţent, aufmuntern, anfeuern, 3Jhtt madjeit, anreigen, anfpbrnett; a se —a, v. r., fid) aufmiiittern, fid) ermuntern, lebfjaft werben, inimic, s. m., ber g-eiub; —, adj., feiitbfid). inimiciţie, s.bie g-ctnbfdjaft. inimioară, s. f., bag Şergdjen. inimös. adj., fjergfjaft, mutig, fiifjn. inimoşie, s. f., bie Şergfjaftigfeit, Ml)nf)eit. inimositâte, s.-f., ber Unwille, bie Seibeufd)aftti(f)feit. iniper, vedi : ienuper. inişte, s. f., bag Seinfelb. inistru (boitör), vedi: drobiţă. iniţă, s. vedi: întorţel. iniţial, adj., Sli’tfangg»; literă — ă, ber 9litfanggbud)ftabe. iniţiare, s. f., bas Einfiifjren. iniţiat, adj., eiugefiifjrt in etwag. iniţiativă, s. f., ber 33orfd)lag, ba§: S(ittraggrerf)t; a lua —a, bie ;gni* tiatioe ergreifen, iit einer Sarîje ben erffeit Sltiftofj gitr Şaitbhthg, gttr Unterfudjung geben, iniţi-ez, a — ă, —ät. v. a., ein» fiiljren in etwag, einweiţen in eine ©adje,- mit etwas öerträut maefjen. injectat, adj., blutunterlaufen, inject-ez, a —â, —ât, v. a.-, in* jigicrcn. injecţinnc, s. bie gnjeftion. injurie, s. f., bie S3efd)impfung, SBeleibigung, bag ©djmăljmort. injuriös, adj., fcfjmăljenb, belei» bigenb, fd)impfenb. injust, adj., itngeredţt. inocent, ady.,unfc9ulbig,iiufcf)âblid), einfältig. — ■ inocenţă, s. f., bie Unfdjulb, Einfalt. inoculaţiiine, s. f., bie Einimpfung. inocuI-6z, a —â, —ât, v. a., ein* impfen, inodor, adj., gerudjlog. inofensiv, adj., ţarmlog. inoportun, adj., wtgeitig, unge* legen. inoportunitate, s. f., bie Ungei* tigfeit, Ungelegenst. 316 inorog — inorog, s. m. (zool.), bag EtuTjorn; bet 'JîarinaU (Monodon mono-ceros). inovaţitine, s._ f., bic SJeucning. inov-cz, a —:i, — iit, v. a., Dfene* ruugcii einfiifjrcn. ins, —ă,pl■ inşi, inse, pron., fclbft; —, s. m., bag QubiDibuum; un —, cine ţpcrfon; doi —i, jitiei $crfonen, jiuei Qnbibtbucu; tot —ul, Qcbcrtnauit, vedi: îns. insalivaţiune, s. f., bag ©rmeidjcn burd) ©peidjcl. insalubritate, s. f., (5)efuubljeitg= toibrigfcit. insanitate, s. f., bie Starrheit, inscripţiune, s. f., bte Qnfdjrift. insect, pl. —e, s. n. (zool.), bng Şjnfcft, Sîerbtier. insecticid, adj., QnţeEtcu tötenb. insect i vor, adj., Qnfeftcti frefjenb. insensibil, adj., uucmpfiitbltd). inseparabil, adj., îtnjcrtceitii(id). inserât, pl. —e, s. n., bic ©in-riidung tu öffeutlidjc 23(ntter, bag Ssnferat. inser-dz, a —â, —ât, v. a., in cin öffeutlidjcg Statt eturiiden laffctt, inferiereit. insidii,' s. f. pl., bie Dîadjfteflitngen. insidiâs, adj., fiinterliftig, titdifd). insignii, s. f. pl, bag geidjen, (S^rcitgeicfjcn, SBnţipen (cincg SImteg). insinuant, adj., fid) einfdjmeirfjelnb. insinuâre,s./vbie©infd)ptetd)ehtng; Qnfinuation. insinit-ez, a —â, —ât, v. a. şi r., Beibringen, jumuten. insipid, adj., gefdjmadlog; —itâte, s. f., bie@efd)mnd(ofigfeit,(Jabţeit. insist, a —â, —ât, v.n., auf ettna§ befte£)en, brängen, bcfjarrett. insistenţă, s. f., bie bringeube 33itte. insolaţiune, s. f., bic Sbefdjeitning buref) bie ©onne; berSonueitftid). insolent, adj., unüerfdjämt, frecţj, anmnfienb, biffig insolenţă, s.f., bie Unt>erfd)Smtf)eif, gred)î)eit, Slumafjung. institutor insolvent, adj., äaWuitgguufäfjig. insolvenţă, s. f., bic Qaljlungg» îtnfăţiiglcit. inspect-ez, a —â, — ât, v. a., bc« ftdjtigcn, auffcţcu, ittSIugcufdjetu itcţjntcii. inspccţiime, s. f., bic Sluffidjt, 83cfid)tignng, SJhtftcruitg, Qtt* fpeftion. inspector, s. m., ber Sluffcljcr, Qnfţjcftor; — de şcoală, ber ©djutauffcfjcr, ©djuliufpcftor. inspcctorât, pl —e. s. n., bas Sluffefjcramt, Qufpcftorat. inspir, a —â, —ât, v. a., ctitgebctt, begeifterti, ciuljaitdjcit; —, v. n., eitiatntcn. inspirâre, (inspiraţituic), s. f., bic Segeifterung, bag Einatmen, inspirat, adj., begeiftert, eilige« geben. instalâre, (instalaţiune), s. f., bic ■ EinfcJjuufţ, Etitfiif)rxiitg (iu eiit Simt), QnftaKation. instal-ez, a —â, —ât, v. a., eiit» fcjjeit, einfiif)rcn, iiiftallicreit. instanţă, s. f-, bic ©ittfdjrift, baă ©efudj; bie ©erid)tgbcl)örbc, Qn* ftoug. instantaneu, adj., attgeubfidhdj, SQÎoment». instigaţi ünc, 's. f., bie Slufrciguitg. instigâtor, s.. m., ber Shtftjeţşer, SInftifter. instig-ez, a — â, — ât, v. a., att> ftiften, auff)eţşen, aufreigen. instinct, pl. —e, s. n., ber Dîatur* trieb, Şiuftiuft. instinctiv, adj., inftinftmäßig. institu-esc, a —i, —it, v. a., unterracifen, anorbneit, einfeţjeit; erridjtcn. instituire, s. f., bie Eiitfeţjung. institut, pl. —e, s. n., bte £ef)r= anftalt, bag Qnftitut. instituţiâne, s. f., bie Erridjtuitg, Einridjtung, SInorbnung, Ein» fefjung, Einführung, (Stiftung, institutor, s. m., ber Sefjrer, ©r» âiţfycr, Stuorbner. înstitnfrice, (institnfoäre), bic Se^reriit, Uuterrocijerin. insfn’ict. adj., fondul —, bie şu einem Unternehmen gehörigen Ite* gcttbeit unb beroegîidjeu QJiiter. instrucţiune, s. f., ber Unterricht, bie ^Belehrung, Untertueijung, SBor[d)ri[t, SSerfjnltmiQ, ber S3er* hnltungsbefcfjl; — publică, ber öffent(id)C Unterricht; jnde'de —, ber Uuterfud)nng3ricf)ier. instructiv, adj., belefjrenb, Icljircirf). instructor, s. m., ber Seljreu, Unter* ridjtcr, ^ţnftruftor. instrn-esc, a —i, —it, v.unter* ridjtcit, lefjven, Unterridjt geben, inst ru-6z, a —îi, —dt, v. a., ein* ridjtcu; a —ă un proces, einen Şrosep iprudjreif mndjeu ober infiniteren, instruit, adj., unterridjtet, fctuitnis* reid). instrnment, pl. —e, s. n., bag SGcrFäCug; — de musică. bag 50hififinftniment; —, bicllrfniibe, 5Qctt)ci3fd)rift. instrumental, adj., 311m SBerf* seng gehörig; musieft —ä, $n* ftrumcutatmufif. instrumeiitaţiiuio, s. /., bic §11* ftruuicuticrung eineS ?Ohifitfti\c!y. insubordondro, s.f., veefi: insub-ordonaţinne. insnliordondt, adj., hnbcrfpcnftig, unbotmäßig, insnlxmloiiaţitine, s. f., bie Un* botmäßigfett, SBiberfpenftigfeit. insuficient, adj., ungenfigenb. insuficienţă, s. f., ber 9J(angcl. insul, pron.. vecii: ins. insnlil, s. f., bie 3nfel, bnâ Etlaub. insnldr, 5. m., ber 3>uţcI6ctuoljuci', Snfulaner; —, adj., insult, a —a, —dt, 0. a., belcibinen, bcfdjimpfen, jemanb Orobljeiteit fagen. insultă, s.-f.t ber §oţn, <3d)impf, bie Söeleibtgnitg, S3efdjimpfuug. insultător, adj., beleibigenb, be* ţdjimpfeub. 317 insuportabil, adj., unerträglich, unnnftjtel)lid). insnrccfiiine, s. f., bie Empörung, ber ?htfntf)r, 91ufffaub; vedi: îesculiire. insnrgent, s. m., ber Empörer, intabnlaţiune, s. f., bie ©idjer* ftetluiig einer gorberung, tnbulatioit. intal>nl-ez, a —d, —dt, v. a., eiitfdjreibeit, intabuliereit. intact, adj., unberührt, itnBerfchrt, uttberleţjt. integral, adj., calcul —, bie 3in* tegral*Dîed)nuiig. integrant, adj., ertjäiijenb. integritate, s. f., bte Uiibefdjolten* heit, Uutierţehrtheit. integru, adj., gang, uube[d)oItcn, unberfehrt. integument, pl. —e, s. n., bie biiititc Şaut ber Körperteile, intelect, s. m., ber SSerftaitb, ber Qutclleît. intelectual, adj., SSerftanbeâ*. intelectualitate, s. f., bie S3er* ftäubigfeit, 91Hc§ tuaŞ 511111 J3fu» telleît gehört, bie ţjuteHef'tualifăt. inteligent, adj., bcrftäitbig, ein* fidjtSboll. inteligenţă, s. f., ber Kerftaitb, bie JîemituiS, bag geiftige Sfficfett, bic Sflugheit, ©efcljidlldjfeit; bie toevftcinbigen, gebilbeten Seute, bie Qnteiligeug. inteligibil, adj., fetdjt bcrftanbtid). intemperie, s. f., Uuguttft ber SBittcrung. intempestiv, adj., surunredjteuSeit. intenildnt, (intendent), s. m., ber SSertonltcr, Dberauffeljer, Ritten* baut. intenddnţă, (intendenţă), s.f.;bie Dbernufftd;t, SSertbaltuitg, gtt* tenbaus. intendantiiră, s. f., ba§ Dber* cntffid)t§aml, SjenuattniigSamt. intensitate, (intensiüne), s. f., bie innere SBirfi'antfett, bie traft* Snteufion. institutrice — intensitate s. f., 318 intensiv — intensiv, adj., iuttcrüdj, tiefqcljenb, I grilublid); —, adv., ber iititcrit Starte nad), einbringfid), griirtb» lid). intensivitdte, s. f., bic tiefgcficitbc SBirtfamfeit, baS cinbrtugtidje bearbeiten, bie innere SftadjtfüHc. intentare, s. f., baS SInftrengen (eineâ ^jîrogeffc§). intent-ez, a —d, —ät, v. a., an* ftrcngcit, antjängen (eiuen^toäcjj). intenţionat, adj., beabfidjtigt. intenţion-ez, a — â, —dt; v. n., bie 9lbfid)t haben, Beabftdjtigcn. intenţiiine, s. f., bie Slbfidjt, 9J(et= innig, ßicfiunitug, baS $8orhaben. intercaldr, adj., ginifdjengcfdjobeu; . eingefdjaftet. intercal-ez, a —d, —dt, v. a., ein« jdjatten, eiitfdjieben, bajwifd)cn* jd)icbcn. intercept-6z, a —d, —dt, v. a., aitffaitgett. intercesiune, s. f., bic SSaäWifdjett* lunft. inter-ijic, a —e, — dis, v. a., unter» fageit, Derbicten. interdict, pl. — e, s. n., bas Sievbot, bic Unterfaguug; bas? SSerbot beS öffeuttidjen SJlcffelefenS in ber {atljotijdjen ffirdjc; ber Stirdjen* bann, baS Qnterbift. interegnil, s. n., vedi: interregn, interös, pl. —e, s. n., ber SSorteit, Sîuţşeu, bie Teilnahme, ber 2IntciI, baS ^tttereffe; bie ginţen eines Kapitals, Qittcreffen; —e după —e, Stnfegjinfcn. interesdnt, s. m., ber Teilnehmer, Qntereffent; —, adj., an^ieljenb, eiintefimenb, widjtig, intereffant. interesare, s. f., bte Tethtaţme; baS ©id) interefftereit. interesat, adj., eigeitnüfttg, für eilte ®ad)e eingenommen, bet einer ©adje beteiligt, intereffiert. interes-ez, a —d, —dt, v. a. şi n., anjteîjen, Teifnafjme erregen, bon 2Bid)tigfeit feilt, an etwas teil* nehmen, gewinnen; a se —a, ■ internez v. r., fid) beteiligen, fid) je» maitbcS annehmcit, fid; für je» mnnb »crwcnbcii; fid) bcfünintcrn um etwa?, interferenţă, s. f., bic $urd)* fraijuug ber fltd)ţftrahlcit. interinnil, (interinustic). adj., tu ber Şwifd;ciiâeit, Uorläufig, cinft» weitig. interior, s. m., baS Sintere; —, adj., itntcrlid), inner, iitwctibijţ; —itdtp, s. f., bic Quncrtidjtcit. interjccţiiine, s. f., baS Empfin» bitiigSwort, bte QnterjcFtion. interlinear, adj., interlinear, äWifdjcn beit feilen, interlocutor, adj., ber mit einem auberu eine Unterrcbwtg !}alt. intermediär, s. m., ber Vermittler, bie Sßittelsperfon; —, adj., »er« mittclnb. intermediu, pl. —i. s. n., baS Swifrfjeitfptcr, bie 33ermittehtttg. interinindliil, adj., vecli: ne- sfîrşit. intermitent, adj., itadjlaffeub, iit ,Qwtfd)ctträumen auftretenb, mit Uitterbrcrfjitttg; puls —, ber un* gleiche, auSfeţjettbc ŞttlSfdjlag. intermnscnldr, adj., gtuifdjen beit aJlitSfelit befinblid). intern, s. m., ba§ innere; —, ein in einer Seljranftaft wohitcttber gögling. interndre, s. f., bie Einberteibitng, Internierung, interndt, pl. — e, s. n., ein Er* stehitngShauS, eilte ţpenfiottSan» ftalt mit ftoft unb SBofinung; —, adj., iit baS Snnere eineg SanbeS gebradjt, itt einer ©tabt ober in einer Seftung unter 9Iuf> fidjt geffetft, interniert, international, adj., bßtferredjttidj; drept —, baS SSblferredjt; raporturi —e, bie SSejieljungen ber S3ö(ter unferetnanber. intern-ez, a —d, —dt, v. a., in bas innere eines SanbeS bringen, internieren. internunciu intenuinciu, pl. —i, s. n., bet aujjerorbentliche . S3otfd)after be3 ŞapfteŞ, ber Şînternuntiuâ. interög, a —d, —dt, v.a., «erhören, interogativ, adj., vedi: întrebător. interogaţnine,s.f., vedi: întrebare, interogatoriu, s. bag SSerljBr. interpeldnt, s. m., vedi: inter-pelator. interpelare, (intcrpelaţiunc), Sv f., bte Gsiitrebe, grageffeUung, guter» peflation. intcrpeldtor, s. m., ber Shtfforberer, gragcftcller, Interpellant. interpel-6z, a —d, —dt, v. a., ju einer unumrounbenen Gcrîtântng aufforbern, intervenieren, interpoldre, s. f., bie ©infdjiebung, (Sinfdjaltitng, ber 3ufal-interpoldtor, s. m., ber Verfatfdjcr einer 6d)rift. interpol-ez, a —ă, —dt, v. a., ein» fdjieBen, einfdjaften, hinjufegeit. interpret, s. m., ber ShtSfeger, SJoImetfdjer, ÜBerfcjjcr. interpretare, (interpretaţiune), s.f., bie Stilllegung, SScrbotmctţdjnng, (£rf£ârmi(j, imrfejjung. interpretata, ntZy./erläuternb. internretător. adj., erläuternb, »er» bolmetfchenD. interpret-öz, a —d, —dt, v. a., öerbotmetjdjen, auâtegen, beuten, interpun, a se —e, interpus, v. r., bnättnfdjentreteu, bermittetn. inter puneţi une, s. f., bie S8ejeicî)= nung mit UnicrfdjeibititgSâeidjen, Snterpunftion. interregn, pl. —uri, s. ba§ Sroifchenreid), bic gtmfdjeitregie» rung. interstitin, s.ber .QrotJdjetuaum. intervdl, pl. —e, s. ti., ber Qwi» fdjenraum. . intervenire, (intervenţiune), s. baâ ®aâtDifd)eittreten, Vermitteln, bie Vermittelung, intervertire, s. f., bie Umîeţrung; Vertaujdjung (ber SRotten), bie Verbreitung (ber SBortej. —intrigez 319 intervin, a —i, —it, v. n., ba* âttrifdjen îommen. interzic, vedi: interdic. intestin, adj., iuuer(id); —e, s. f. pl., bte GcittgeWeibe, ©ebârme. intestinal, adj., ju beit ©cbannen gehörig, ©ingeroeibe»; vermi —i, bie @ingelt>eibehmrnter. intim, adj., bertraitt, geljeim, innig; amic —, ber bertraute gratnb; consiliar —, ber geljetme Oînt, ©cţeimrat. intimat, pl. —e, s. n., bie îjofjc Verorbnting_; —, adj., angefiitt» bigt, eingeljänbigt. intimaţiiine, s. f., bie geridjtlidje Stnîiinbigung, Gitiîjnnbtgung. intim-6z, a —a, —dt, v. a., anfagen, anbeutett, BefanutgcBen, gcridjtKtf) anfüubigen. intimidare, s./.,bie(£tnf(^üd)tcrung. intimid-ez, a —d, —dt, v. a., ein« fdjiicf)tern. intimitate, s. f., bie Vertrautheit, Şţmtigfeit, Intimität, intiţă, s. f. (bot.), ber ©aureii (Anaeallis arvensis). intolerdl)iI, adj., unerfrcigtttfj. intolerant, adj., unöerträgttdj. intoleranţă, s. f., bie Unt>ertrctgtid)= îeit. intoxicaţiune, s. f., bie Vergiftung, intransigent, adj., itnberföfinlid), intranfigeitt. intransitiv, adj., nicht iifiergcîjenb, eine Şnnbhmg in fid) jefbft au§» britcEenb; verb —, ba? fnBjeîtibe gcitroort. intrepid, adj., nnerţdjrorîm; —itâte, s.f., bie Unerfdjrodenljeit. intrigă, s. f., bie Sfrgtift, Sîânfe, Siebeâî)ânbel, Verfdjütpng, SSer= midhtng; gntrigue. intrigdnt, s. m., ber Sîânîemadjer, Şntrigant; —, adj., ranîeboTI, intrigant, intrigdt, adj., Beunruhigt, intrig-ez, a —a, dt, s. n., mit SRcinîe umgehen,.Beunruhigen, in» triguieren. 320 intrinsec — iodnră intrinsec, adj., iitneroofjucnb. intru, vedi: întru, intrus, adj., aufgebrungcn. intn-ez, a —a, —ât, (intuesc, a —i, —it), v. a., anfcfyauen. intuiţiiine, s. f., bie Sfitfdjanüdjfeit, Stnfdjauung. intuitiv, adj., aufdjaufid); înveţă-ment —, ber StnfdjauungŞuu* ierridjt. intnră, s. f. (bot.), ber Sitjinn (Gentiiina lutea). intiisuscepţiiine, s. f., bte 2htf* nai) me. inuman, adj., ve4i: neuman. inundare, (iimndaţiiine), s. /., bic UBerfdjwemnnmg. inund-ez, a — d, —ât, v. a., iiBer» fdjroemmen. inupăr, vedi: ienupăr, inusitât, adj., ungc&rcntdjltd}, tut* geit)6f|iittd). inutil, adj., nrtniiţj, nnbraud)» bar. invadez, a —â, —dt, v. a., ein» bringen. invalid, s. m., ber bieitfhutfăfjige, alte ©olbat, Qnbatib; —, adj., un* fâfjtg, nntaitglidj, altcrgfdjhjad;; ungiftig. invalid-ez, a —d, — dt, v. a., ffir itull unb itidjtig erMren. invaliditate, s. f., bte Ungtftigfeit, Unfäfiigfett. invariabil, adj., vedi: nevariabil, invasiiine, s. f., ber feiublidje ©in* fall, ©tuBrud). invasör, s. m., ber ©iubredjer. invectivă, s. f., ba§ ©djettioort, bic ©djntäfjintcj, bte 3noeîti»e. • inventar, pl. — e, s. n., ba§ S8cr* jcidjniâ öorfjanbeiter Singe, bag Qnbeiitarütm. inventator, s. m., ber ©rfiitbcr; —, adj., erftnberifdj. invent-ez, a —d, —dt, v. a., bett S3eftanb aufueijmeit, . ©tiicE fiţi ©tiid! aufjeidinen, iubcitticrett. invenţiiine, s. f., bte ©rfiitbnng. inventiv, adj., erfiitberifd). inventori-ez, a — d, —dt, v. a.T bag Qubentar aufnefjnteit. inventură, s. f., bas Sßorratsüer* Setdjuig, bie Qnbeittur. invers, adj., toerfcîjrt, umgefeţrt; —iiine. s. f., bte umgefefjrte 3ieif|cnfoIge. invest-esc, a —i, —it, v. a., Be* Jefjnen. investigaţiune, s. f., bie Unter* fndnuig. investigator, adj., ttuterjiidjenb; Uitterjitdjuugs*. învestitură, s. f., bie 33efcf)tutug. invidie, s. f., ber Sîcib. invidi-ez, a —d, —dt, v. a., Be» ucibcn. invidios, adj., neibifd;. inviolabil, adj., îniDertejjtid), un» öerbritd)[id); —itâte, s. f., bie llnberleţşlidjfeit. invisibil, adj., unfidjtBar; —itâte, s. f., bie UnfidjtBarfeit. invit, a — d, — dt, v. a., etnlabeit. invitare, (invitaţiune), s. f., bie ©intabung. invitat, adj., eingelaben, gerufen, invitător, adj., eintabcnb, attj* forbernb. invitătiiră, s. f., bie Sîetgiittg. invoc, a —d, —dt, v. a., nnrufeit. invoedre, (invocaţiiine), s. f., bie Stnrufung. involontdr, adj., unfreiwillig, gegen. feinen SBitten. involucrn, s. n., bie Şiitte. invulnerabil, adj., intticnmtnbBar. io, pron., vedi: eu. lodn, s. m., Soljanneä. Ioană, s. f., Qofjattna. iobdg(iu), s. m., ber SeiBeigette. iobăgie, s. f., bie SeiBeigenfdjaft. iobăgime, s. f., bie SeiBetgeiten. iod, s. m. (chem.), bag Qob. ioddt, pl. —e, s. 11. (chem.), ba§ jobfaitere ®alg. iodld, pl. —e, s. n. (chem.), bte iobfjaftige SBcrBiitbung. iodoform, s. n., bag :goboform. iodnră, s. f., bie Qobüer&ittbitng. ioduros — iodnros, adj., jobljüttig. Itfna, s; m., QonaS. Muia, s. f., Routen, idilic,-adj. (geogr.). jouiţet). Iordan1, s.m. (geogr.), ber^orbatt« fi«6- iorgîin,/*-. vedi: copertă, iorgovan, s. m. (bot.), ber fpaitifdjc ^oţhtnber (Syringa vulg.); cine • ^cr'jmi in ber 83olf3fagc. Iörgn, s. m., Sörgcl. Iosefina, s. f., ^oţcţjţjinc. losif, s: m., S°îc^-iota, a1. /., bns ^jotn; nici o —ă, iiicîjt ba§ ajfiitbeftc, gar nidjtâ. i<5v(ă), s. n. şi /. (bot , vecji: răchită puturoasă. Iov, s. »!., ipiob. ipângfd. vedi: ipingea. ipearige, s. f., vedi: ipsoriţă. iperbolă, s. f., bie Übertreibung, jQtiţjerbel. iperlxilic, adj., übertrieben, (jţjper« bolifd). ipertrofie, s. f., bie Şt^ertroptjic-ipingea, s. f., cin Sfrt Kapu-jett* mantei, ^Regenmantel; ©toff für SRcgcumäntet. ipnösä, s. f., bie Ştjţmofe. ipnötic, adj., tjtjţjnotifdj. ijraotism, adj., ber &t)ţmott§muâ. ipochimen, s. m.; bie 3?er[on. ipoc(li)ondridc, s. m., ber SMä* füdjtige, • ©djmermütige, djonber; —, adj., Ijtjpocţjortorifcf), miläfüct)tip. ipoc(h)ondne, s. f., bic ©djwmnnt, 3Ritgfitd^t, §ţ)ţjocE)otibrie. !poc(Ii)(5ndru, adj., fdjwermütig. ipocrisie, s. f., bte SSerfteHung, §eud)e(ei. ipocrit, s. m., berŞeuctjfer, ©(eigner; ©djeinţetlige; —ă, s. f., bieŞeuifi« Ierin; ©djethîjeiltge; —, adj., (jeitdjtaifd), fdEjetnfjeilig, gleiß= nerifd). ipodidcon, s. m., ber Siţîobiaîonns. ipodröm, s. n., bie Saufbafin^ 1 ipopotdm, s. m. (zool.), baS SRifyferb (Hippopotâmns amphibius). ; Barciann, Dicţionar. -irespirabil 321 ipostâs, pl. '— uri,s. n., ba§ SBefcit, biegöttlidje $erfönlid)feit. ipostd1ic,acy.,Wefentfid),pcriö!tIid). ipotecă, s: f., ba§ Untcrjofanb, bie Ötjuotljot. ipotecar, adj., ^fnttbutäfjig, f)tjţ)o= tfjefarifd); împrumut —, bte iPfanbnn(eifie. ipotec-ez, a — d, —ät, v. r., t)er= Vfcitibcn. ipotennsä, s. f., bte ŞţjJjoteitufe. ipötesä, s. f., ber a(§ wnfyr an» genommene ©aţj, bie SSorauä« feţjniiG, §ţ)potţefe- . ipotesiiir, s. m., ber 2(nwa(t. ipotetic, adj., einer 58oraüSfe|mtg 5ufo(ge, (jt^otfjetifd). ipröci, adv., nnb fo weiter, ipsoriţă, s. f. (bot.), ba§ ©tjpsifraut (Gypsophila muralis). ipsos, s. m. •'(miner.), ber ©tjţig; — de geamuri, ber genfterfitt. ir, pl —uri, s. n., bie ©albe; — de ochi, bic Shtgenfalbe. iraded, s. f., bte SBerorbnung (bei ©u(taitä). iradiaţiiine, s. f., bie 2ht§ftraf)(ung. Iran, s. m., ^rait; —ic, adj. irnnifdj. irascibil, adj., jormniitig. irdt, pl. —uri, s. n., ba§ ©in« tomnten, bie SIccife. iraţional, adj., imtieritünftig, uns uerftfinbifl. irealisdbil, adj., vedi: nereali-säbil. irecnsdbil, adj., nicf)t äitrücEju» Weifen. ireductibil, adj., nidjt jerfepar. irefragabil, adj., unumj'töfjlidj. irefntabil, adj., unwibetje^id). -iregulär, adj., vedi : neregular. . ireligids, adj., treltgiöS; —itâte, s. f., bie'Sre(igiofität. ireparabil, adj., itncrfeg(id). ireSj pl: —uri,' s: m., ve^i: eres, iresisllbil, adj., vedi: neresistibil. iresolüt,: adj., vedi: neresolut. ;: irespirabil,- adj., vedi: neres-pirabil. 21 322 ircvocabi irevocabil, adj., nitmibcrniflid;. iridentă, s. f., bic Srrcbcitia. iridentism, s. v., ber Streben» tisiuuS. jridiiiin, s. w. (ehem.), bn3 Sibilini, irigaţiiine, s. f., bic liiuftlidje 93croäffcrnng. irigdtor, m., ber Srigator. iris, s. n. (anat.), bic Dîegenbogcn» fjnut bc? 2lugc§, ber Wugcnftcru. irisdre, (irisaţiiine), s. f. (fis.), bn§ ©pieteit tu beit garbett beg DîegcnbogciiŞ. iriţi!j s. f. (bot.), ber rote ©oninter« luci^cu; —, vedi: miţă. iritabil, adj., reijbnr, oereijt; —il Ate, s. f., bic Dîcijbarfcit. iritant, adj., reijenb, anfregenb. iritare, (iritaţiiuie), s. f., vedi: intentare, irit-ez, a —d, —dt, v. a., aufreijen, nntcijcit, aufbringcu, aufrcgeit. Irldmla, s. f. (geogr.), Srfanb. irlandez, s. m., ber grlSnbcr; —ă, s. f., bic Srtcinbcrin; —, adj., irlanbifd), irifd). irmilic, s. m., vedi: icosar. irmiziu, adj., vedi: carmeziu; —, s. n., rotcâ Sebcr. irmos, pl. —e, s. n., eine i'iblidje SKefobte in ber orientatifdjen Kirdje. irmnluc, s. n., ber Regenmantel. Iröd, s. m., Jşcrobeâ; eine 2Irt S8erfleibung, tu ber junge Scutc in ber 2Bei^nad;t§äcit I;erum= ^icljcu unb fingen, ironic, adj., fpöttefnb, ironifd). ironie, s. f., ber feine ©pott, bie Spötterei, fronte, iros-esc, a —l, —it, v. a., jet= ftreuen, »erfcfyfeubern. iron, s. m., vedi: erou. irn(m)p, a —e, i’rnpt, v. a., feinblidj entfallen, einbredjen. irii(m)pere, s. f., ber Einfalt, Über* fall (ber geittbe), ©inbrudj. iruncă; s. f. (zool ), vedi: ieruncă, iropţiune, s. f., ber (feinblidje) ©infall. 1 — islaz isagogic, ä. bie Singofiif, Ein* ffüjvunß in bic t). Sdjrift. Isdia, s. m.. 5cfn'n> — dănţuosce, ba* Srainmgggcbct, bicîramtttg. isliiVmlă, isbfmdirc, isbänditör, vedi: izbândă etc.. isbcsc, isliire, isbiturä, vedi: izbesc. isc, a —n, —dt, v. v., Ijcrfonmicu. erfolgen, folgen; a so—a, v. r., cutftcljcii. iscäl-esc, a —i, - it, v. saţlitug; — biblică, ;— sântă, bie BiBIifdje ©efdjidjte;.— biseri- 21» işlic — istorie Slrt 324 istorioară ceaşcă, bie ffirdjengefdjidjte; —a filosofiei, bie ©cfdjidjte ber ţţSfjito» foţjţjtc; — naturală, bie 3îatur» gefd)id)tc; — universală, bie atl= gemeine SBeftgefdjidjte. istorioara, s. f., ba§ ©efd)id)td)cn, StRnrd;en. istoriograf, s. m., ber ©efd)icf)tg» fdjretber, £nftoriograţ>î). istoriografie, s. f., bic ©cJdjidjts* fdjreibung. istoris-ese, a —i, — it, v. a., er» gäfjCen. istorisire, s. f., bic Ersâfjtung. istov, s. m., ba§ Enbe, de —, Boflftänbig, gängtidj. istov-esc, a —i, — it, v. a., ve4i: nimicesc, istrăv-esc, a —i, —it, v. a., Ber» , geitben. Istria, s. f. (geogr.), Qftrieu. istriön, s. m., ber ©d)attfţ)icler. Istrn, s. m., vedi: dunăre. Isns, s. m., ftejiis. iţă, s. f., vedi: iţe. Itălia, s. f. (geogr.), Qtalieit. itallân, s. m., ber Qtaliener; —ă, s. f., bie gtafteneriit; —, adj., itaticuifd). italic, adj., italifdj. italienesc, adj., itatienifd); —e, adv., italienifdj, auf italieittfdje 3Irt. _ italienie, s. f., ba§ Stnlieniţdje. iţâri, s. m. pl., bie SSctucrttfjofc, Şofc ană grobem Tttd). iţe, s. f. pl, bie ©arntrilntmcr, ber ©djaft; în doue—, §meibrâf|ttg; a încurcă cuiva —le. jcnmnbcm bic '(Stane ju nidjtc madjen, iţii Bcrttrirrcn. iţ-6sc, a se —i, —it, v. r., breţcn, itnibrcljctt, umfjerftrctdjcn. itinerar. pl. —e, s. n., ba§ Sîcife-blid), ote SKcifcbcfdjrcibuitg. iub-6sc, a —i, —it, v. a., lieben, (ieb ţabeit; a se —1, v. r., fid) fctbft lieben. inl)6ţ, (inbedţă, f.J, adj., licbebc» biirftig. — iuţeală iubildr, inbildu, inbiltfz, vedi: jubilar ş. c. 1. iubire, s. /., bie Siebe; — de argint, bie ©elbgier, Şabţudjt, $abgier: — de oameni, bie 3Renfd)en(iebc, SOÎenfdjenfretitib» Iid)!eit; — de sine, bic Eigen* liebe, ©elbfttiebe; — de străini, bic ©aftfreunbfdjnft; — de neamr — de ţeară, SSaterlanbsIiebe. iubit, adj., geliebt, lieb, beliebt; —, s. m., ber ©eliebte; — ă, s. bie ©eliebte. iubiţ, s. m. (bot.), ber Seinbotter (Camellina sativa). iubitor, s. m., ber Siebfjabcr; — de argint, ber ©ctbgierige; —, adj., iicbcitb; — de oameni, ber 30teufd)enfreunb; — de sine, ber ©clBftjiidjtige, Eigenfiidjtige. incsuced, s. f. (bot.), vedi: dârmoz. Iuda, s. f. (geogr.). Qitbâa. iudă, s. f., eine SCfinffe übereilt« anbergeftiiräter SBänme; —, ber Verräter, iudaic, adj., jiibifd). iudaism, s. n., ber QubaisntuŞ. Iuded, s. f. (geogr.), Qubäa. indeesc, adj., —e, adv., jübifd). indeime, s. f., ba§ Qubentiim. iudeu, s. m., ber Qube. Indita, s. f., Qubitf). iuft, pl. —uri, s. «., ber Qudjtein Iulia, s. f., Sntic. iulian, adj:, julianifcf). Iülie, s. m., ber fflionat Sttli; QttfiuS. iünclier, s. m., ber Quitfcr, Jîabett. Iünie, s. m., ber SRoitat Quni. ittruş, n., ber ©tnrm; a da—, anftürntcit. iurnş-ese, a —i, —it, v. n., ftür> mcit, citibringeit. iute, adj. şi adv., gefd)wiub, fdjnelf, rafd), frfjfcunig, ţurtig, Ijaftig; jäf), abfdjüffig; — la gust, fdjarf, bcifjcnb; — la manie, ^iţjigr Tjcftig, iäfoornig. îuţedln, s. f., bie ©cfdjtmnbigfeit; Şiţjc, ©d)iirfe. înţese — inţ-dsc, a —i, —it, v. a., antreiben, fjeftiger mndjeit; a se —i, v. r., ţijjig, fdjarf roerbett, fid; attf» rcgcn. iuţime. s. f., vedi: iuţeală. Intldnda, s. f. (geogr.), gjüttanb. . inzlüc, s. m., eine ehemalige tür» îiţdjc SOÎiinge. ivăr, s. n., ber Sîteget. ivedlă, s. f., bec Vorfdjeiu, ba§ Sidjt; a eşi, a veni la —, gum Vorfdjein Fommen; a scoate la —, etn beit Sag Dringen, ait’S 2id)t bringen, iv-csc, a se —i,—it,«. j\, erţdjeiuen, jum S3orfd;eiit fommeit; treiben, ivire, 5. f., bie Erfcfjeiuung, bas Sluftreten; cercul —i lunei, bie Sidjtperiobe beS ’îftonbcs. ivilicllia, adj., vedi: lungan, ivdriu, s. n., vedi: fildeş. ÎZ, s. 11., vecji: gust. izbâ'ndă, s. f., bte 3îad;e; ber ©teg. izbând-esc, a —i, —it, v. a., râdjen; ftrafen; gtiiefeu, getingen; gu etroas! fommen; a şi —i, ■v. r., fid; räd;en; ’mi se —e, es geţt mir in Erfüllung; e§ fommt gum îtusbrud;. îzbândire, s. f., bie 8îadje. izbânditor, s. m., ber Sîâdjer; —oare. s. f., bie 3îâd;eriit; —, adj., rcidjenb, röd;erifd;. izMv-dsc, a —i, —it, v. a., izbăvire, s. izbăvitor, adj., vecii: mântuesc ş. c. 1. izb-esc, a —i, —it, v. a., ftofjen, fd)tagen (mit Ungeftüm), 51t S80* ben roerfen, Jdjleubern; a —i paietele cu var, bie SBanb be* roerfen; a —io cetate, eine ©tabt berenueri; a se —i, v.r., fid; fd;Iageu, gufammenftofjen; — de păment, fid) gu Soben roerfen. îzbî'ndă, vedi: izbândă, izbire, (izbitură), s. f., ber ©tofj, ©djtag, Şieb, Sufammenftoß. izbitor, adj., ţdjtagenb, treffenb; in bie ©tune fatteub. izvodesc 325 izbrăn-esc, a —i, —it, v. a., rid;tig ftetten. izbrănire, s. f., bie SlnerFcuuitng; bie 3îid;tigfeit einer SRedjnuitg, izbncn-esc, a —i, —it, v. a., aus« bredjeu, gum StuSbrudj Fotnmen; rudjbar iuerbeu; gerfţiringeiv ger* plagen. izbucnire, (izbucnitiiră), s. f., ber îtuâbnid), bn§ 2tu§brert)en, ber ©d^fag. izbut-ese, a —i, —it, v. n., getingen, gtücFeit; a —i în ceva, e§ burdjjeţseit, gu ftanbe bringen, izlmtire, s. f., bie ^îtrdjţeţjuug, Surdjfütjrung, ba§ ©eliugeu. izgon-esc, a —i, —it, v. a., Ber* tretbeit, megtreibeit, jagen, fort» jagen, roegjagen; a —i din patrie, bc§ Sanbeâ öerroeife’n. izgonire, s. f., bte Vertreibung, Verroetfititg. izgonit, s. m., ber Vertriebene, Verbannte; —, adj., Bertriebeit, tterbannt. izî'dă, s. f., baâ Vergeubeti, ger* ftreueit. izîd-esc, a —i, —it, v. a., ger» ftreuen, Bergeuben. izlâs, pl. —uri, s. n., bie ©e» nteinbctneibe. izmă, s. f. (bot.), bie SOÎtitge; — broscească, bie SBafferntinge (Mentha aquatica); — creaţă, bte Jh’aufcmmgc (Mentha crispa); — de câmp, bie Stcfer*, îjSfer&e* minge (Mentha arvensis); — piperată, bie$feffermiitge(Mentha piperita); — sălbatică, bieSSatb» minge (Mentha sylvestris). izmene, s. f. pl., bie Unter» tiofen. izmen-esc, a —i, —it, v. a., Ber» berbeit. izmenitură, s. f., bie giererei. iznoâvă, adv., Bou Sîeuem. izvod, pl. —e, s. n., baâ SDÎitfter, S3orbitb; Urfc^rift. izvod-esc, a —i, —it, v. a,,, er» ftnnen, erpnben, erbid;ten. 32G izvodire - izvodire, s. f., bic Erfiititung, Er* bidjtung. izvoditör, s. m., ber Evfinbcr, Ur» fjeber. izvor, pl. —e, s. )(., bie Quelle, ber Urfţmutg. izvordş, pl. —e, s. bie îfeine Quelle. izror-ösc, a —i, —it, v. n., quellen, îjerborqnctlcn, fjerborget)en, ba» rauŞfoIgeu; entfţjringen, ent» fteţeit; î>craţifficgcit. izvorî're, s. f., ba§ Şcrborquelten; Eittfteîjen. izvorîtdr, adj., aus bem etwas quillt, fyeitbenb. î. I, î. m., ciu bitmţjfer Saut, ber etwa jwifdjen c unb i liegt, îl, (’)), pron., iljn; îl ved, id) feţe iţii; ’l am vedut, id) l)abe it)it gefef)cn. îmbâcsit. adj., bidjt; — de praf, boli ©’taitb, ftaubig. îmbder, a —d, —dt, v. a., 311» binben, juţdjniireu. îmljsicrat, adj., gitgefdjniirf, ber» fd)Ioffen; loază —ă, ber ©d)Wadj» . ÎDW-. îmbăi-ez, a —a, —dt, v. a. şi r., baben, ein S3ab nehmen. îmliăl(-ez), a —d, — ât, v. a., Be» geifern; a se —a, v. r., fid; überfälligen, îmbălătură, s. f., bag unflätige ©efd)Wâţ}( bic gotenreifjcrei. îmbdleg, a — d, —dt, v. a., mit Mot befpriţjen, biingen. îmbal-cz, a —â, —ât, v. a., ein» ţmden, berţmdeit. îmbălsămare, s. f., bie EinBal» ţamierung. îmbălsăm-ez, a —â, —dt, v. a., einbalfamieren. îmbărbătare, s. f., bie Stufmuu» terung, SMebuiig. îmbărbătat, adj., aufgemuutert, mitttg. - îmbietor îmbărbăt-ez, a —d, —dt, v. a.r aufmunteru, ermutigen, aufcucrit, fflhit einflößen; a se —a, v. r., fidj ermutigen, fid) crmauneu, SDhtt faffen. îmbdre, a —d, —dt, v. r., fid) ciu» fdjiffen. ' îmbarcader, s.n., berEiuJdjiţfuugS» îmbărcăme'nt, pl. —e, s. n., îmbarcare, s. f., bie Eiufd)iffung. îinbăt, vedi: îmbet ş. c. 1. îmbătrânesc, vedi: îmbătrânesc, îmbelşugdre, s. ’f., bie ŞitA6' bn Überfluß, îmbelşugat, adj., reidjlid), im Überfluß, îmbolşiig-ez, a —d, —ât, v. rcid) uiadjen, im Überfluß geben; a se —a, v. r., Überfluß an allem Ijaben. îmberezdt, adj., iiberlaben. îmbe't, a — â, —ât, v. a., Be» rattfdjen; betäuBeit, jemanb ber» wirren, au§ bergaffuttg bringen; a —a pre cineva cu apă rece, jemnnb mit leeren DţebeiuŞarteu ben Sîoţjf boli ntadjeit; a se —a, v. r., fid) Beraufdjeit, fid) Be» trinfen, fid) befaitfen; fid) Be» nebeln, fid) einen SKaufd) an» trinfen; berwirrt, Betrübt werben, îmbetdre, s. f., bie Söeraufdjung. îmbetetor, adj., beraufdjcnb, be» tâitbenb. îmbetrân-esc, a - i, —it, v. a., alt madjeu: —, v. n., alt werben, ergrauen, îmbătrânire, s. f., bas Ergrauen, Sfltwerbeu. îmbetrânitor, adj., Bcraltenb. îmbibiţiiine, s. baS SCrâttFeit, . Einfaugett, Einjiefjen. îmbîcsit, adj., vedi: îmbâcsit, îmbiecios, adj., ber fid) etwa» lange anbieten läßt, îmbiedlă, (îmbiere), s. f., bas 81u» bieten, bie STuerbietung, ber Sin» trag. îmbietor, adj., aufforbernb. îmbilşugare • îmbîlşngârc, îmbil.şngât, vetji: îmbelşugare, îmbelşugat, îmbin, a —â, —ât, v. a., ber» einen, bcreitifjarcti, äufammen--fügen, ber&inben. îmbinare, s. f., bie gnfammen» ffiflunn, SBcrbinbung. îniliinător, adj., jitfanimenffigcnb, beteinigenb. îniTu'-u, n —a, — iit, v.a., aii&icten, anerbictcn, antragcit. îmblncii, s. in. i>1., boc Srcfdjel, ©rcfdiflegcl. îmlilfing-esc, a —i, —it, v. a., DcfSiiftigcti, besäumen ; galjtn modjeu, bäubigen. îmblânzire, s. f., bic Söeääljmimg, S3âubtţjniig, Süefänftignng. îmblâinjitor, adj., bcjdljmcnb, 6c» [änftigenb, bänbtgeitb; —, s. m., bet SÖnnbiger. îmblnn-6sc, a —i, — it, v. a., mit îţîcfă füttern, îmbla l-osc, a —i, —it, v. a., brcidjcn. îmbiaţilor, s. m., ber ©rcfdjcr. îniblătit, pl. —o, s. ii., bie SDrcfdj-jeit. îmliloj-cse, a —i, —it. v. a., ein« luicfelit. î'mîdll, a —li, —ât, vecji: umblu. înilioli»«-dsc, a —î, —it, v. n., Sîiiojficn treiben, aitgţdjlagcn, im 9hifb(nl)cit begriffen [cin. îmMoll't, adj., vecii: îmboklorcsc. îniliogă|-6sc, a —i, —it, v. a., bcrcidjcrit, rcid) mnd)cn; a se —1, v. r., rcid) luerben, fid) bc» reidjern. îmbogăţire, s. f., bic SQevcidjcntng, bag Sicidjiiierbeu. îniliuld-csc, a —i, —it, v. it., au» treiben, nnfţiorncn, anftadjcln. îmboldire, s. f., ber Slntricb. îmbolditor, s. m., ber Stadjcl; Sin* treiber; —, adj., ftidjclnb. îmbolditiirfi, s. f., bic Slntrcitntng, Gtidjclei. îmboldor-cse, a —i, —it, v. a., îimljftUen, bcrl)iiricn, ctuibidelii. - îmbucătură 327 îmbolnăv-ese, a (se) —i, —it, v. r. şi a., franf werben, crfranfcn; franf madjen. îmborţoş-ez, a —â, —ăt, t\ a., fcfihjängcrn, fdjmangcr madjeit. îmbrac, a —â, — ăt, v. a., fleibctt, bcflcibcn, anjicljcn; bemänteln; ciitflcibcn, übcrjiefjcn; a se —a, v. r., fid) Ilcibcn, fidj anfleibcn, fid) anjicljcn; — în doliu, Srauer anlegctt. îmbrăcăminte, s. f., bic JHcibunţţ, Sinflcibnng, ber Sfugng; —. bie Sradjt, ber Umfdjlajţ. îmliră'cin, a —ii, —at, v. a., bic Şojcn jubinben. îmbrâncesc, a —i, —it, v. a., fjiuauSftofjcn, Ijinangtocrfcn, an» fafjrcn, Ijart bcljanbcln; a —i ţermul cu vesla, bom Ufer ab» ftoficn. îmbrăţiş-ez, a —â, — At, (îm- brăţoşdz), v. a., nmarmen; a —a o afacere cu căldură, fid) einer ©ad)c eifrig anncljmeii, fid) ctlbnâ fcl)t angelegen fein Inffcti. îmbrnzd-ez, a —ă, —ât, v. a., gnrd)cn jicfjcn. îmbreben-cz, a —â, —ât, v. a., aufpttţicu. îmbrobodise, a —i, —it, v. a., cin()iilleii, nmljfiHcn; a’l —1 pre cineva, iljm beii SSerftnnb bc» neunten, iljn tânfd)cn. nnbrobotlitoâro, s. f., bic Stopf» biubc, Jîopff)ittlc. îmbroc, s. h., bie 93rantfnppe. îmbruniiit, adj., bereift, îmbiic, a —â, —ât, v. a., einen ®ifjcu nclimcn, jdjlndcn, ber» fdjludcn, etmag iurnigeg cffcn; a se —a, v. r., iuciuanbcrgrcifcn, incinnnbcrmfiiibcit. îmlmcăţ-dsc, a —i, —it, v. a., in ©tiirfe jcrljnncit, gcrftîjncibcn, jer» Ijadcn, serftftdclit. îmbncăţire, s. f., bie QerftncMitug. îmbucătnni, s. f., ber Smbijj; bie SMnbung, guţammciuiifinbuug, Giupafiung. 328 îmbucăturesc - îmbucătur-csc, a —i, —it, v. a, ’ biffenroeife effeit. îmbucur, a —ă, —ăt, v. a., jemanb erfreuen; a se —a, v. r., fief) erfreuen. îmbucurdrc, s. f., bte 33cntf)iguitg, bag ©rfreueit. îmbucurător, adj., erfreulich, înîbuestru, s. m., ber Trab, Sßafj* gang eineg $ferbeg. îmbufnare, s. f., bete Tropen, îmbufn-ez, a se —d, —ât, v. r., vedi : îmbunf. îmbuib, a —â, —ăt, v. a-, iiber= laben, iiberfătticţen, sollftoţifeu; a se —a, v. r., fid) fatteffen, fief) iibcrlabcit mit Sffen. îmbuibare, s. f., bie Überfättigung, SBöflerei. îmbuiec-esc, a se — i, — it, v. r., fid) bcluftigen; ou§fcf)ttietfeu, aug» fdjroetfenb (eben, îmbujorat, adj., gerötet, feuerrot; obraji —ţi, gerötete SBaitgen. îmbulzeală, s. f., bag ©ebrânge, ©eroii!)!, ber gufaitf; — la ceva, große ţftadjfrage ucid) etroaâ. îmbulz-esc, a —1, —it, v. a., brâu» gen, jufnmmenbrăugen, beftür* men, Überläufen; a se —î, v. r., fid) bvängen, fid) eiubrättgen, fid) häufen; a se —1 la ceva, fid) gu etttm? ijinjubrângen, eifrig bar* nad) ftrebett. îmljnlditdr, adj., brängeub, an* ftoßenb. îmbiîml), a —ă, —ât, v. a., 51t* fnöpfeu. îmbumbât, adj., giigeîttOţjft; öer* fdjloffeit (öon ©emiit). îmbiîii, a —â, —ât, v. a., befrte* bigen, befäiiftigen, beruhigen, îmbundre, s. f., bte S3eruf)igung, S3efânftigitug. îmbunătăţ-esc, a —1, —it, v. a., beffern, öerbeffcrtt, berebelu. îmbunătăţire, s. f., bie SBeffcrnng, ' SSerbcfferititg, Serebehtng. îmbunătăţitor, s. m., ber Ser» befferer. - împăinginez îmbnndz, v. a., vedi: îmbun. îmbunf, a—â, —dt, v.r., Jdjmolteit, grollen, bßfe roerben, trogen, ba§ a)lau[ hangen taffen, îmbnnfât, adj., joruig, aufgeblafen, troţjig. îmlmr, a —â, —ât, v. a., bereifen, mit SReif überziehen, îmbnrât, adj., bereift, mit 9îeif bebedt. îmbiird, a —â, —dt, v. a., um* roerfen, umftofjeit, umftttrgeu. îmbntucit, adj., gefeffelt. imnianuäre, precum şi toate com-posiţiile cu îmm, vedi: înma-nuare şi înm etc. împac, a —â, —dt, v. a., îm-păciaesc. împăcăcids, adj., öerföhnbar, ber* föhnü^. împăcăciune, s. f., vedi: împăcare. împăcare, s. f., bie Shtgföhnung, 'ierföhnung. împăcătdr, s. m., ber SBerföhner, Slugföhner; —, adj., toerjöljuenb. împachetare, s. f., bng (Sinţiatfen, bte Skrpadung. împacliet-ez, a —d, —ât, v. a., eiitţjadeit, »erţmden, eiitballen. împăciu-esc, a —i, —it, v. a., aitgföhucit, üerföhneit, toieber gut madjeu; a se —1, v. r., fidj aug* föhnen, ftriebeit madjen. împăciuire, s. f., bte Serföljmtng, g-riebengftiftung. împăcinitdr, s. m., ber gricbeng* ftifter; —, adj., fricbeuftiftenb, »erföfjnenb. împâclit, adj., finfter, jdjtuarä* beroötft. împădur-ese, a —i, —it, v. a., beftoden, beroalbett. împăi-ez, a —d, —dt, v. «., aug* ftoţjfeu (Tiere), împăinjenez, v. a., vecli: împăin-ginez. împăi(a)ngindt, adj., «erbunfelt, benebelt. împăingin-ez, a — d, —dt, v. a., împăinginit »erbuitfeln; a ’i se —a cui va ochii, ţdjnjarj Bor ben Shigcn tmben. împăinginit, adj., benebelt. 5mpăincntcn-cse, a —i, —it, v. a., . einbiirgent, bem Saitbe eiitbcr» leiben; a se —i, v. r., ftd) ein* biirgent, ba3 . SBiirgerrecTjt cr» haften. Irapămentcnire, s. f., bie Sin» bfirgerung, ba3 SSiirgerredjt. împăn-ez, a —ă, —ât, vetji: im-penez. împaiiglicât, adj., mit S3cinbent beţaiigeUi aufgeţmjţt. împânz-esc, a —i, —it, v. a., mie ein Sud) auâfpanneu; in DîeiŞcit orbnen. împăpuş-ez, a —â, —ât, v. a.,.Der» pulpţen, betfjiiHeii. lllipărât, vecii: împevat etc. impărecliiere, s. f., bie Uneinigfeit, ynnetradjt, ber Snrictyaît; . bie ©niJjpiernng^arteijbie'ßnarung, SBegattuncj. împăreclii-ez,a—â, - ât, v. a., ent» groeien, uneinig madjen; ţiaareu; a se—a. v. r., uneinig tberben, ftdf) entâţDeieit; fid) ţmareit. împărecltidt, adj., uneinig, geteilt, împart, (împărţ-esc), a —i, —it, v. a., teilen, abteilen, auSteilen, einteilcn, »erteilen, gerteifen, bioi» .bieren. împărtăşenie, s. f., bag \ SJbenb» . maţi; a da cuiva —, mit bcit . ©terbefaîramenten berfeljen. împărtăş-esc, a —i, —it, v- a., mitteilen, teilhaftig tnadjen; bas Slbenbmal)! reidjen, erteilen; a se —î. v.r., tetfnehmeiv teil» haftig tBcrben, fid) beteiligen; bag Slbenbmaţjt empfangen, împărtăşire, s. f., bie gjîitteiluug, Teilnahme; ber ©eitufj beg h-ŞlbetibmahlS; a ave — cu cineva, mit jemanb Umgang haben, in , Serbtnbnng ftehen, Bereinigt feitt; __ jufammenftoßen. împărţeală, s. f., bie Teilung, Stfbifion. — împenare 329 împărţire, s. f., bie Einteilung, Xkrteihmg, SIbteilung, ®ibifioit. împărţitor, s. m., ber Seiler, mtstetter, Teitmann; —, adj., teilenb'. împărţitiiră, s. f., bic Slbteifung, bnsi fŞnrfj. împătimit, adj., leibenfdjaftlid). împătrdt, numer., Bierfad), oier» a faltig. impătr-ez, a —a, —ât, v. a., BerBierfadjen. .. împă'tur, a--d, —dt, v. a., fatten, iit g-alteit legen, împăturdre, s. f., bag Qiifamtnen» falten. împăvezdt, adj., mit einem ©djilb bemehii. împăzlit, adj., öerfitgt. împedcc, a —â, —dt, v. a., hinbent, berljtnbent, hemmen, eiuhemmett; a —a pre cineva dela ceva, jcmanb Bon ettuag abfjalten, au etoa§ hinbent; a —a roata, .ba# 8îab tyerreit,. ben Şenirn» fdjuh, bic .Şemmfette- anlegen, hemmen; a —a un cal, einem ţjSferbc bie ©ţmnnftride aitlcgen; a se —a (de ceva), i>, r., an* ftofjett, Slnftofj nehmen, aitfc£jfa= gett; a se —a în vorba, ftam» mein, ftottern. împedecăme'nt, pl. —e,s. (îm-pedepâre),s. bie SBerhinberung, bag ipinberuig, bag Şemmeit, bie Abhaltung, împedecât, adj., gehiubert, ber* hinbevt, gehemmt, împedccătoârc, s. f., bie ipemnie, SEagcufBerre, Semmfette, ber Şenimfdjuh. împedccător, s. m., ber §inberer, —. adj., Berhinbenib, hemmeitb. împedimdnt, pl. —e, s. n., vedi: împedec&ment. împeliţât, adj., eingefleifdjt; diavol —, ber @ottfeibeum§, ber leib» haftige Seufe[.: împendre, s. f., bas SSefiebern, . ileftudcn. 330 împenat — împletitoare împendt, adj., befiebert, befpidt, cingefeilt. împSn-ez, a —â, —ât, v. a., be= ftebent, cinfetlcu; a —a carnea, oa§ ţjlciţd) bcfpideu. împer-âf,s. m., facf.fi'aifer; —ăteâsă, s. f., bicSîaiţertit; —ăteasă, (bot.), vetji: mutătoare; —atul buruienilor, vetli: mătrăgună, împerăţâl, s. m. (zool.), vetli: ochiul boului, împerătesc, adj., îaiferltd); —e, adv., auf Faijerlidje Slrt. îinpei'ăţ-csc, a —i, — it, v. n., ijerrfdjen, Beljerrfdjeu, regieren, împerăţie. s. f., bag .ftnijettmn, bas Dîeicf), bte f. Dîegienntg. împerătorie, s. f. (bot.), bie Sfatfer« wnrjel. împGrătiiş, s. m., bag gâpfdjen (im §alfe). împerechere, s. /., ve^li: impăre- chieie. împestriţâre, s. f., bie Slbraedjghtng, Die Suntfdjedigfeit, bag S3untc. împcstrifîit, adj., bunt, fcfjccfig, abwed)felnb. împestriţ-ez, a —a, — dt, v. a., buntjdjedig madjeit, bunt aug* fdjtnüden. împetec-esc, a —i, —it, v. a., auftiideln, einen fjled atiftegen, fliden. împetr-esc, a —i, —it, v. a., ber* fteineni, berljărtcu; a se —i, v. r., ju ©tein Werben; — la inimă, fiart^crjig werben, împetrire, s. f., bie Skrfteinerung, werljartung; -a inimei, bie Şartţerâigîeit. împetrit, adj., berfteiuert, uer* gärtet; — la inimă, ţartŞergig, gefiiljtfog. împetroş-ez, a —â, —ăt, v. r., berîjărten, jn ©teilt werben, împietresc, împietrire etc., vedi: împetrese, ş. c. 1. împilare, 5. f., bte SSebrüchmg, Unterbrücfung, Sînedjtuug. împilător, s. m., ber SBebri'tder; —, adj., bcbrüdcitb, bemütigenb, er« niebrigcitb. împil-ese. a — i, —it, v. a., att» tyeficn, nnnngcln, îinpil-6z, a —â, —ât, v. a., britden, iticberbciigeit, bcmiiiigen. împing, a —c, împins, v. a., ftofjcu, cinftojjcu, berftofsen; nntretbeu, ciitbriidcit; fortftoßen, f ortţdjic» ben, forttmbcn; a —e înainte, borwcirtgftoficu, borwiirtgjdjieben; a —e înderăt, gutüdftoßeu; a —e în jos. Ijcrabftofjcn; a —e la o parte, aitf bie ©etic ftoţjeit, an bie 2Banb briicîcn. împingere, s. f., bag ©tofjeit. împinsătnră, s. f., bns ©tofjeit, (Siuftofjeu, SJntrei&en, ©tubredjen, ber ©tofj. împintcn-csc, a —i, —it, (îm-pinten-ez. a—ă, —ăt), v. a., att» fporueit, bem ţpferbe bic ©ponten geben. împistr-esc, a —i, —it, o. a., vedi: împestriţez împistritiirâ, s. f., bag 33nnte, bie SJÎannigfattigfeit ber garben. împlâ'nt, a —â, — dt, v. a., ein* .pfählen, ©teden jd)(ageit; a —a ciucea, bag Streue anfrid)tett: a —a flamura, eine Şaljnc attf* pţlanjen. împlătoşdt, adj., bepanjert, Iftr= raff iert. îinplere, s. f., bag gfiillen, Slnfitflen. împlctec-esc, a —i, - it, v. a., fdiroatiFett, taumefrt, berroicMn, waufeit. împletecire, s. f., bie SBerwicfütitg, «erfledjtuug, SBcrwirrimg. împlet-6sc, a —-i, —it, v. a., fledjten, ättfammenfledjten; a—1 la ciorapi, Strümpfe finden; a —i cu maşina, Jbirfen; a—1 cosită albă. atte Qttngfer werben, împletire, -9. f., baS ffledjten. împletitur, s. m., ber gledjter, SBtrfer;—,aă^'.,f(ed)tenb,rotrFenb. împletitodre, s. f., bag Şaarbanb; ber gledjtftod. împletitură — împrejur împletitură, s. f., bie g-ledjte, ©ticferci, Ereffc; bng Sfcţj, 9?etj= toerf, ©eftedjt. împlin-esc, a —i, —it, v. a., ev* füllen, iit Erfüllung bringen; er» gSngeit, crfeftcu, bofteuben; a serviţiul, ausbteiien; a ave ceva de —it, etwas* 51t erfüllen, an?* gitfiifjren ljaben; se — e, v. im-pers., c? trifft ein> e? geţt in Erfüllung, împlinire, s. f., bic Erfiilhnig, Ergânjung, Shtgfüfjrung, S3oII* jieţung; — de bani, bte 91b* tragung einer ©iţiilb. implinitör. s. m., ber SSolIäteljer, SBollftrccter; —, adj., erfüHeub, UoUgicţjenb, tioKftretfeub. î'mpl-n. a —e, —üt, v. a., füllen, onfüÜen, öoHfiillen, aitŞftiHen, botlmadjeu; a —e o Iadă, eilte föifte, Srtiţe bollernden; a — e pipa, bte Şfetfe ftoţ)fen; a —e puşca, ba§ ©eweljr labeit; a —e o hârtie, cili SfSnţtter bollfdjrcibeit; a se —e, v. r., fief) füllen, an* füllen, boli werben, fid) cin= fdjmieren, fdjmulţig werben; über* ţiiufen; a se —e de vin, fid) boli trinfen. împlnt, pl. —e, s. n., bas Sin* fitUcn. împliitiîră. s. f., bie g-uHe, 2Iu3* flittiuig; Sabinii); — de carne, bag gullfel. împodob-ese, a —i, —it, v. a., fdjmfideit, nugfiţnuicfen, âtereii, au§:|)ut!en,t>erfcf)Buern, nuâftatten; a se —î, v. r., ftd) fdjmücfeit, fid) fdiöit fleiben împodobire, s. f., bie ©tfjniüduug, SInefd)mücfung. îiuponcişâre, s. f., bas Entgegen* fein. îuiponeiş-ez, a —â, — ăt, v. r., fid) entgegeufteHen, entgegcnfejjen, mtfleljiicn. împoporâre, s. f., bte SSeeölfemtig. împopor-ez, a —d, — ât, v. a., bebötfern. 331 împopoţon-ez, a—ă, —-at, v. a., ^ aufpnţjen, aufbounerit. împopill-dz, vedi: împoporez. împosesn-6sc, ti — i, —it, v. a., (fid)) in ben Sefijş fcjjett. împotrivă (—a), adv. şi prep., gegen; —a ventului, gegen ben SSinb; d’—, int ©egenteil, gegen* tcilg. împotriv-esc, a se — i, — it, v.r., fid) toiberţc|eu. împotrivire, s. f., ber SBiberftnnb, ©egenfaţi. împotrivitâr, adj., luibertuartig, lütberff)red)enb; —, s. m., ber . ©egner. îmţiovăi-cz, a —â, —ât, v. n.. einen glufj im StBrţjci: ţabeu. împovărare, s. f., bte SBelaftnug, Selnbung, SMâftiguitg ; baŞ ©djwaitgerfctii. împovărat, adj., belnben; muiere —ă, bie fdjmmtgcre grau, împovăr-cz, a —â, —ăt, v. a., belnben, beläftigen, bejdjroereu, ■ nitfbiirbcu. împrânz-ese, a—i, — it, v. ’ju 9J?itta_g effen. împrăştiâre, s. /., bte Serftreuintg, .ycrftiebung. Sßerbrcitung. împrăştiât, adj. şi adv., jerftreut, Sertyrengt. împră'şti-u, a — â, —ât, v. a., jerftreuen, angbreiten, berbreiten, augeinauberjageit, gerfpreitgeit; a se —a, v. r., ftd) gerţ'trencii: jerftiebcit, au§eiiianbergel)eit. împrejmă, (—a), prep. (cu genit.), gegenüber, tiu SIngefid)te, an* gefidjtg. împrejmu-esc, a —i, —it, v. a., eiujdjliejjen,- ningâiiuen. împrejmuire, s. f., bie Umääunuug, Um'friebuiig. împrejur, pl. — uri, s. n., i>n Um* fang, Sîreig*; —, adv. şi prep., unt, l)ernm, nmfjcr; jur —, rtitgg* ţeriim; a tăie —, befdjneiben; a umbla —, ţenungef|eu; a sta —ul cuiva, um jemanb Ijerum» 332 împrejur(ez) ftetjen, fid) uidjt Boit itjm ent* fernen, tljm fjitfrcid; jur §anb fein; la dreapta —, vcdjtŞ unt! împrejur(-ez), a —â, —ât, v. a., umgeben, umgeljeit, umringen, umjdjlittgen, uiufdjUcfien. împrejnr-âre, s. f., ber Umftanb, ba§ S3erî)â(tni§; —ări locale, bie Drtgumftânbc, SofalBerljcittntffe; după —i, ben ltinftfinbcit uadj, ben Umftăubcn nugemeffcn. împrejurime, s. f., bie Hingebung, împresur, a —â, — ât, (împrfisur), v. a., umgeben; belagern, ein» fdjîiejjeti, umringen, umjiugcln; a —a pre cineva, pämentul cuiva, jemanbeS 33eftţ5 auf un« reditlidje SBeife au fid) gietjen. împresurăre, s. f., bie Belagerung, Sefefjuitg. împresnrătâr, s. m., ber S3etagerer, Umringter, împresurătâră, s. f., bie llmgtit* gehtug. împreiiii, a —a, —ät, v. a., Ber* einen, Bereinigen, Bcrbittben, gu* fanimenfögen, gufatnmcnfcţşen; a se •—a, v. r., fid; Bereinigen, ftd) gefetlen; a se —a prin cununie, fidj Berrfjelidjett; a se —a trupesce, S3ei)djtaf Ijabeit, fid) begatten. împreună, adv., gufamiuen, mit» einnnber, nebft. împreunare, s. f., bte SBcreintgiiiig, «erbiitbitug; ber S3etfd)faf; —, bte Begattung (bei SEieren). împricinat, s. m., ber Slit gefragte; Der Bor (Secidjt irgettb eine ©adje 5U Bertreten tjat. împrielen-esc, a —i, —it, v. a., befmtnbeit, gum jj-reunbe tnadjen; a se —i, v. r., ftd) befreuttbeit, greunbe Werben, împrietenire, s. f., bieS3efreuubung. împrilostit, adj., ftcfjeji. împrimât, pl. —e, s. n., bte Sntc!-. |orte, bas! ©ebntefte. împrimăver-ez, a — ä, —ät, v. r., grütjüng Werben. — împrumut imprimerie, s. f., vedi: tipografio. imprim-ez, a —ä, —ät, v. bntdeit, in Sirud legen, linprolioz-csc, a —i, —it, v. a., jemanb einen 58erwei§ geben, împrocesuăt, s. m., ber Slugeftagte, S3cf(agte. împroccsu-tfz, a —â, —ät, v. a., einffageit, öcrffageit. împropnd-esc, a —i, —it, v. a,, ve4i: îmbrobodesc, împropoditoâre, s. f., vedi: ira-broboditoart. împroprietăr-esc, a — i, — it, v. a., in wcfiţj fejjeii; a se —1, v. r., . int 33cfij} einer ©adje fein, împroprietărire, s. f., baS- fidj itt beit 33eft£ einer ©adje feţjen. împrăşc, a — â, — ât, v. a., fprtţjcu, eiuţţiriţjcn, befţiriţjen; a —a cu petri, werfen, fdjtenbeni; — pre cineva cu cuvinte de defaimă, jemanb befdntnpfeit, auf tfjti fdjimpfen. împroşcătiiră, s. f., bie ©priţjmijj, Einjpriţşung; bn§ SInfafjren (nttt ffiSorteit). împrospetâre, s. f., bieSifrtfdjuug, ahtffriţdjmtg, Erneuerung, împrospet-ez, a -â, —ât, v. a., erfrifdjett, crticucnt, auffrifdjett; jemanb ijart attfafjrcit; vedi: prospetez. împrostit, adj., Beibuntmt, btttmu. împrotfvă, adv. şi prep., vetji: împotrivă, împrotiv-dsc, a —i, —it, v. r., vecji: împotrivesc, împrotivire, s. f.,.vz<ţ\: împotrivesc. împrotivittir, s. m., vedi: îrnpo-trivitor. împrotocolâre, s. f., bie Ein* tragung, QmprototoIItcntitg. împrotocul-ez, a —â, —ât, v. a., eiutrageit, eiufdjreiben, iinţsroto* f oflieren. împrumut, pl. —uri, s. bie 'Jtnleilje, bag 'Sadefjen, bie Ent* tetjnnug; a da —, auf ffiorg inaugurare — încap 33o înaugurâre, s. f., bic feietlidje Ginwciljuitg, bie feierliche Gin* föfinmg in ein Simt, ber feiet* liclje Següiu eitler ©adje. înaugur-ez, a — u, —fit, v. a., cimuciljcu, inaugurieren, feierlidj eiufftfytcn. înăuntru, tulo., veeji: înlănntru. înăur-esc, a —i, —it, v. a., Ber* golbett. înauriro, s. f., bie iHergolbung. înavuţ-nsc, a —i, —it, v. a., be* reidjetti; a se—1, v. r., fid) be* rcidjcru, reiri) mcrben. înavuţire, s. f., bic S8ercid)erung. înlmt'llât, vecji: îmbufnat, î'ncă, conj., nod), aud), benitod), fdjoit, aud) uodj; — odată, nod) einmal; — adi, Ijentc nod). înca(lr-ez, a — it, —ât, v. a., cin* ral)inen. încâcr, a —n, —ât, v. a., jemanb beim Kopf ergreifen, (janbgemciit tucrbeit, raufen, bei ben paaren gieljen. încâcrârc, s. bas .öanbgctncuge. încăerătiiră, s. f., Sie äiauferei, ^rttgelci. î'ncai, (încitilcn), adv., weuigfteug, miubcftcns, bod). îneâtliăr, a —ii, —ät, v. a., gu* fammcubringeit, erfpaten. încfiin-ez, a se —â, —at, v. r., fid) fteifeu, auf feinem (böfen) SJorţaţj bcfteljcn. încălât, adj., fett, mit Körperfülle, în-câlc, a —călca, —ät, v. a., betreten, ciufatleu, ciubvedjeu (in ein Sanb). încălcâre, s. f., ber Giitfall, Gilt* bntd), Eingriff, încălc-esc, a —i, —it, v. a., Ber« luirreu, Bcvluicfeln, Bcrfledjtcu; a —1 iţelo cuiva, jemanb bie 5ßfäite burd)frcugcn. încâlcire, s. f., bie ScrmicMitug. încălcitiiră, s. f., bie SJerwidlung, Skrworreufjcit, 58crflcd)tuug. încăl(J-(Ssc, a —i, —it, v. a., wärmen, erwärmen, warm mad)eu; a —1 o casă, bag gimmer fjeigen, ein» fjeigen; a se —i, v.r., fid) wärmen, |id) erijiţîcu, ţeifj werben, îiicăltjire, s. f., bic (Erwärmung, Grljiftuug, öeigttng, baS Gilt* fjeigen. încalc, (—a), adv., wenigfteuS, gum SKiubcffen. încalec, a —ä, —at, v. a., bag ţpferb befteigen, fid) auf’s Şpfcrb fe^cu; a—a pre cineva, jcmattbcii iu feinet ©ewalt Ijabcti, i*)11 Bollenbg leiten, încălecare, s. f., ber Diitt, ba§ Dîcitcu. încăl-ez, a se —â, —ât, v. r., fett Werben. îlicălîfi'lt, adj., vedi: calif (cu —). încâlţ, a —â, —ât, v. a., jemanb ©djuljc ober©tiefeln aitgicfjcu; be* fd)itl)eu; a —a o roată cu obede, feigen; a se —a, v. r., bie ©djuţe ober ©tiefelu aitgtcljcu. încălţăminte, s. f. pl., bie gufj* bcflcibuug. încdlte, s. vedi: încale. încaniitiâre, s. f., bie Einleitung (eiueg ^rogeffeg), SBcijuug. . încaitiiuât, adj., eingeleitet, itt ©aug gcbradjt. încamin-ÎSz, a —â, —ât, v. a., eiuleitcu, in ©aug bringen, ein» fabeln. încâ'nt, a —â, —;if; v. a., cut* giicîen, begaitbcru, entnehmen, încfintiinie'nt, pl. —e, s. n., bie Gntgiicfung, 23egait6cruug. încânt ave, s. f., bie Gntgiiduug, ffleganberung. încântătdr, adj., entgiideub, be* gaubetub. încântătiiră, s. vedi: încân-tăment. încâ'ntec, s. bet SJîeijj, Qauber. în câp, adv., gattg, ridjttg, genau, încâp, it încape, încăput, v. n., Şlnh t)aben, faffen, aufneîjmen, tu fid) faffen; —, empfangen, fdjwanger werben ;nu’l—elumea, bie SBelt ift für if)it gu enge. 334 înadins — înadins, «cir., nbfidjuid). ! înăduş-ese, a sc —i, —it. r. r., j jdjnuţicii; ben Sttcm vertieren. ' înăduşit, adj.. mit Sdnueif; bebeeft; iutntpf- inaintârp, s. f., bcv g-pvtfdiritt, bic Scförberung. înaintaş, s. m., ber S>orfnl)re; —, adj., cal —, bag iliicmeul'fcrb, î'oripnitnţ'ţcrb. înaintat, adj., fortgcjdjritten. înăintătiir, adj., ppnimrt->fd)vcitcub. înainte. adv. şi prep., por, bePor, cfic, pprntt, pornite: ponuărtg, crftlid), gnerj’i; — de aceasta, norbent; — de ce, bcpor: d’—, nor; —ajudelni, sor bem Siidjtcr; mai —, friiţer, efjematg; — de prânz, ber 8}primttag; — de toate. Dor aften Singen; a apuca —, jcnmnb äiiPorfommcn, if)n iibcdjpîen; a apnea pe cineva pe d’—. iţim jnüorfommcu, bor» meg ncî)inen; a eşi cuiva —, je« manb entgegen gefjctt; —cuvântare, s. f., vedi: precuvântare; a merge —, pornngcljen; a plăti —, im Svornus bcjafyfctt. înainte-mergetur, adj., bcrpprnug» - 3C^- maint-ez, a —â, —ăt, v. a., bc= förbcrit, fortriiden, Dpnocirts* rüden; —, v. n., borriiden, fyer» nnrütfcn, »oniicirtegctjcu, fyort-fijritte madjen, fortjd)reitcn. înaintit, adj., öorfpringcnb. înălb-esc, a —i, —it, v. a., bteidjen; a se —î, v. r., grau werben, înălbire, s. f., bte S3(eid)ung, ba§ Sßfcidjen. înălbit, pl. —e, şi —nri, 5. n., bic S3(etd)nng; —, adj., geMcid)t. înăll)it<5r, s. m., ber SeiniDcmb* Meidjcr; —oäre,s.f.,bicS3[eidjerei, S3Ieid)ftcIIe. înălbitiiră, s. f., bas Sfeidjeii, bic SBäfdje. înalt, adj., Tjod), erfjaben. înâlf, a înălţă, —ât, v. a., erfyöfjen, ergeben, emporijeben; rüljmen, înăspresc breifeit: a so —a, r. r, fid) erbeben, Ijodimütig lucrbcn, cm» ţţprfteigcn. înălţăn\ f., bie ©rfyölmng, Gt» bebiiug, îluffnfţrt, ba*- Gm« porljcbcn; —n Domnului, bic yimme(fnt)rt Gfjrifti: —a Sft. cruci, bic Strenjerljötjung. îiiălfăt. adj., crtyöbt; —, (tit.), ■., fid; Dorfefjett, mit bem Şftotigcn ber* fcljen. încăpuire, s. f., bie SSerforgiing, S9eforgtmg, bn^SSerfeţen mit bem Nötigen, încăpuşăt, adj., gejdjmiitft. încăpu i-ez, a —â, —ât, v. a., ©tiefel borfdniţen. încărlmnâre, s. f., bas i'erfofjteu be§ §olse§. ÎDcărlinn-ez, a —ă, —ât, v. a., in Sfofylen berwanbeltt. încarc, a încărca, încărcat, v. a., labeit, aitflaben, betaften, bcpacfen, aufbürben; a —a o armă, laben (eiuOeţtie’Ejr); a —a preste mesură, iiberlaben; a—a socoteala cuiva, etwa§ in ber 8îed;nung 51t ţod) anfeţsen; a ’şi —a stomachul, fid) iiberefjeit. încărcare, s. f., bie Sabuttg, Stuf* labitng, S3epadung, 93efvatf)hmg; — de stomah, bie SJÎngeuiiber* tabung. încărcătură, s. f., bie Slufbiirbuug, 23ürbe, ber Qufdjtag; — în îmbrăcăminte, ber gefcŞmadlofe Slitfjniţj auf Kleibern, •încarcerez, a —d, —ât, v. a., • einîerferu, einfţjerren, in ba» ©e* fänanis werfen, încâriloş-ez, a se —ă, —âf, v. r., fid) äufammenrotten. încârjoi-ez, a — â, —ăt, v. a., biegen, beugen. — începătorie îiicârlig, a —â, —ât, v. a., frâu» fefit, trümmen, biegen; a se —ar o. r., fid) friimnteit, fid) {räufeln,, fid) fyacîig giiritcîbiegcn. încârligâre, n. f., bie Krümmung, încârligât, adj., gcîritmmf, ge* bogen. încârlionţ-ez, a —â, —ât, v. a., {räufeln, frifieren. încărunţ-esc, a —i. —it. v. n.y. ergrauen, grau werben, încassâre, s. f., ba§ Ginfaffieren,. ©ingictjen, bie Einnahme bon ©elbbeträgcn. încass-cz, a — â, —ät, v. a., ©elb> eiujtcţen, erţeben, cirtlaţfiereit. încâ't, adv.. infofern, infoweit, in= wiefern, fo baß. încătără'in, a —â, —ât, v. a.r fd)naflen,einfd)natlen,âuţd)naHen. încăţelăre, (încăţelătiiră), s. f.r ba* Utnficggreifen; bie Sîeben* ţjuftet. încăţel-ez, a —â, —ât, v. r., ftd) berbreiten, um fid) greifen (bont SluSfdjlage). încătră'o? adv., woju? tuofjin? woljiuwârtă? — va, irgenbwo-îjinttjărtŞ. încătnş-ez, a —â, —ât, v. geffetn anlegen, ingeffeln ftfjtageu. încenuşâre, s. f., bie Etnăfdjerung. încennş-ez, a —â, —dt, v. a., ein« äfdjeru, mit 9Ifd)e beftreuen. înccp, a —e, —iit, v. a., anfangett, beginnen; angetjen, antreten; ben Sfnfang madjen; a —e cu rugăciune, mit ©ebet ben SInfang mad)en;a—epânea, bagS3rotan= fdjneiben; a —e o bute, eingafj abjaţjfeit; —e a înopta, bie Sîadjt brieftt an. începere, s. f., ba£ SSeginnen, ber :Slnfang; cu —a anului, bet S3e» ginn be§ ^a^reg. începctor, s. m., ber Anfänger, Sftt» ge^enbe; —, adj., aitgefjenb, 6e* gxnnenb, leiieitb. începătorie, s. f., ber Sîttfang, SSeginn. începătură — începotură, s. /., ber Siitbegiuit, bic SJitiretuug, ber Slnfang. început, pl. —m-i, s. n., ber Sin* fang, Stnbcginn; ber llrfprnng, bns ©ntfteîjen; la —, im Slnfang, anfangs, anfänglidj; —ul dilei, ber SngeŞnttbrudj; — bun’ ispravă de jumătate, frtjtî) gewagt ift ţalb gewonnen; —uri, pl., bie SInfangSgriinbe, Slrifchtge, 9t nfäjje jn ctwa§; —, adj., an* gefangen, Begonnen, încerc, a —â, — ăt, v. a., ber* fudjen, einen SJerfnd) madjen; prüfen; erleben; ase — a, v. r., fidj getrauen, fidj uitferffefjen, wagen. încercare, 5. f.,. ber Serfucfj, bie ţjjrobe; a face o—, einen 58cr* jud) madjen, anftclfen, berfndjen. încercat, adj., berfud)t, erprobt, încercător, s. m., ber SSerfudjer, Şrobierer; —, adj., bcrfudjenb, probieren b. îiicâtj adv., lattgfam, feife, făcute, gelinbe;--------, nadj unb natfi; mai —, nur fadjte; mergi — şi ajungi departe, ©ife mit Söeiie. încet, a —ă, —ât, v. »., auffjören, iuneŞaften, einţalten; a—a dela ceva, abfteljen, nadjfaffcn; a —a cu ceva, auffjören, bon etwag ab* laffen; frigurile au —at, ba§ gicber ift auâgeblieben; căldura a —at, bie §ijje Ijat nadjgelaffen. încetdre, s. /., ba§ 2fxiffjören, bie Giitffelfung, Unterlaffung; fără —, oljne21ufljören,ofjnellnterfaf3. încetăţen-esc, a —i, —it, v. a., einbürgern; a se —i, v. r., fidj einbürgern, Ijeimifdj Werben, încetăţenire, s. f., bie ©inbür* gerung. încetăţenit, adj., eingebürgert, Ijei* mifd), jţitffânbig. înceteneâlă, s. f., bie Sangfamfeit. încet-ez, a —d, —ât, v. n., vedi: încet, v. n. încetindt, adj., beIaubt(bonS:annen). Bar ci ana, Dicţionar. ■închisoare 337 încetinel, (încetişor), adv., vedi: încet, adv. încheg, a —ă, —ât, v. a., ge= rinnen madjen; a —a apele, iiujjerff şjcfdjidt fein; a se —a, v. r., gerinnen; se încheagă mulţimea de oameni, bie 2J?cnge ftaut ftd). închegâre, s. ba§ ©erinucn. încliegătoârc, s. f., baS ©efâfj, in bem bic SJÎifdf) gitm gerinnen gebradjt wirb; —, (bot.), ber ©tordjfcfjnabel (Geranium Ro-bertianum). închelhăr, vedi: îucaihăr. încheiere, s. f, ber ©djfufi, bie SIbfdjIicfjung, S3eenbiguitg; — judecătorească, bic ridjterridje ©ntfdjeibung. înclieietoâre, s. f. (bot.), bn§ ©ifeu* fraut (Sideritis montana, Be-tonica off.), încheietură, s. f., ba§ ©etenf, @Iieb, bie ^uge; ber SIbfdjnitt, ba§ £auptftiicî; — a credinţei, ber ©faiibcnŞartifel. ■ ■ îiichei-u, a —â, —ât, w. a., fdjliejseit, abfdjliefjen; enbigcn; sufammeu» fügen;' folgern; a —a pace, griebeit fcffltc^eix. închid, a— e, închis, v.a., fdjtiejjen, gnfcfjlie^en, jufperren; a —e la prinsoare, eiufperren, bcrfperren; a — cuiva uşa, jemaitbem bie SIjüre jui'djfiefjctt, ifjti niefjt ein» laffen; a—e în parantesă, ein* Hämmern; a—e ochii, bic Shigen jumadjen, fterben; a —e ochii unui mort, einem ©terbenbeit 1 bie Sfugcn jubriicfcn; a —e ochii la ceva, etwag unbeadjtct laffen, burcfj bie fjinger feljen; a —e o grădină etc., umjäitncn, um* fdjlie|en; a -e ra pasagiu, o trecătoare, ben SDutdjgang ber» fperren; a se —e, v. r., fidj ein» fdjtiejjen, berfdjliefjen. încludere, s. f., ba§ ©cfjtiefjen, bie SBerfperrung, ©infperrung. închidetoâre. s. f., ber Berfdjtufc. 22 338 închidătură închitjetiiră, s. f., bie Umjciumntg, ber S3er|'cf)ta<}. închieg, încliicgâre etc., vecii: încheg ş. c. 1. închieietoâre, închieietură, în-chiein, vedi: încheietoare ş. c.l. înelliere, s. f., vecii: încheiere, încllietliră, s. f., încheietură. închin, a -a, —ât, v. a., wibmeit, Weit)en, giieigitcn; a —a în sănătatea cuiva, auf jemanbeg ©efunbtjeit trinfen; a—a o cetate, eine ©tabt übergeben; a —a o sănătate, etneu SEoaft augBringeu ; a se —a, v. r., fid) neigen, fid) beugen; a se —a lui D^eu, $u ©ott beten, aubeten; a se —a cu plecăciune, grüßen, grüßen faffen; a se —a cu respect, efjt» furdjtgbolt Begegnen, tljm ben goH ber Erîennilid)!eit bnrbringen.' închinăciune, s. f., bas ©ebct, bte SInbetung, SSereîjrung; ber ©ruß, ba§ Compliment, bie ©mţjjel)» lung. încliinăre, s. /., bie SBibmuitg, Sueigiumg; bag 23eten. închinat, adj., gewibmet, geroettit; mănăstiri —e, MiSfter, Wetdje früher in SRomanien Beftanben, aber Bon anbern StiSftern Dom 33erge StttjoS, ober Bon Sßatäftixta. abIjctngig waren, închinător, s., m., ber SInbeter, SSereîirer. înching, a —â, —ât, v. a., um« gürten, ben Sattelgurt anfegeit. închiorchioşăt, adj., vedi: chiorîs. închiorcoş-6z, a —ă, —ăt, v. r., ft$ brüfteit, fief) ergeben, fidf) auf» blähen Wie ein §aBn. încliiotor, a —ă, —at, v. a., ju» Ijeften, juţdjnatten, juljädetn, an» fjadetn, emtjacfetn. închipn-esc, a —i, —it, v. a., Bifbett, abbilben,,. barfteHeii, öorftelten; erfinneit; a ’şi —1, v. r., fid) ein» bitbeix/ fid) borfteEeu, fid) benîen. închipuire, s. f., bie Slbbilbung; ©arfteffung, SSorftetfung, ©iubit» — încleştez btntg, ©rbidjtung, SJhitmafjuitg; ber digenbünfel. închipuit, adj., eingebilbet, er* foniten; bihtMţjaft. . închircit, adj., berîommen. închiriăre, s. f., ba§ SSermtefeu, SSerţadjten. închiri-ăz, a —ă, —ăt, v. a., mieten, bermieteit, tterţ>ad)teit; a se —a, v. r., fid) bermieten, ber» bingen. încins, adj., pgefptot, Berfdjtoffen, jugefd)toffeit, aerfperrt, eiitge» fperrt; bunfel; —la fire, mür* rifd); berfd)Wtegen; berfdjtoffen; ceriu —, ber umwölfte §immet; verde —, bunîelgritn; cu ochii —i, mit gefd)[offeneu Sfugen, BtinbtingS. închisoare, s. f., bie ©perning, Unigăunung,, Umfriebung; bag ©efängnis, ber SSerţaft. încliisură, s. f., bie Unijâituitug. încincliit, adj;, âufammengeîauert. încincit, adj., üerfüitffadjt, fiinffad). înting, a —e, încins, v. a., um» gürten; a se —e, v. r., fid) um» gürten; se —e grâul, fenul etc., bumpfig Werben; ’i se —e cuiva capul, einen Ijeißen Sfopf Be» îommenj se —e lupta, bei' iîamţjf Wirb Ijetß; se — e o boală, eine 5tranîî;eit Brid)t aug. , încingere, s. f., bie Umgfirhtng. încingetoare, s. f., bn ©ürtet, ©urt. . încins, adj., umgürtet; bumpftg; feurig, fjifcig. . mcioărec, a: —â, —ăt, v. a., be» t)ofen. încirip, a —ă, —ât, v. a., fid) nad) unb nad) etwag; erwerben, ju etwag îommen;- a se —a, ,v. r., ţergefteltt werben, încleit, adj-, geleimt, încleştez, a —ă, —ăt, v. a., jwringen, fügen, îlemmen; a —a dinţii, bte gciljne. jufammen» preffen; a se —a cn dinţii, fidj berbeißen, baß mau beit SKuitb înclin — uidjt öffnen faitn; a —a pre cineva de inimă, jemanb ba§ Serj pfammenfdjn'üren:' înclin, a — d, — iit, v. a., neigen, Ijiuncigcn. înclinare, s. f., bie Sîeigitng, Jjjin* ncignng. înclindt, adj., geneigt; ünghiu —, bei- 9leigung§nrinfet. încliliaţiuno, s. f., vedi: înclinare, încoace, adv., fjter, ţjterţcr, Ijerüber, Ijermärtg; —’neolo, Ijin unb Ijer. încocleţ-esc, a se —i, —it, v. r., lieiß giigerjcn. încoifât, âdj., beţefmt. . încolăc-csci a —i, — it, v. a., fdjlingen, ■ nunben, umttnnben, fd)fangenförmtg um ettuag hnnben, fledjten, breljen; a se —i, v. r., nieberfauent, itteberfjuden. încolăcire, s. f., bie ©djlirigung, Unminbung; ba§ ŞJÎieberfauern. încolăcit, adj., gettnmbeit; scări —e, bie SBcnbeltreppe; —ürä, s. f., ba§ ©enmubene. încolătăc-dsc, a —i, —it, v. u., ve4i : încolăcesc, incölo, adv., baljin, bortljin, fjiit« weg, ţinroârtâ; du-te —, get)! lafj mid) in Sîittje! încolt-esc, a —i, — it, v. a., etwas, ânbeifjen; a —i pre cineva, je» . ntaub angreifen, iljh unfdjäblidj, madjen; —, v. u., leimen, 'auf»; feinten, au§fd)Iagen. " . . încolţfre, s. f., bag Şineinbeifjen; ber Srieb, bie Sluffeimurig/, ' încolţor-ez, a — d, —dt, v. a., ausjaefen. . încolţnrdt, adj., etftg, gejaeft. încondei-ez, a — â, —ăt, v. a., mit grellen garben maleri; jemanb ubtes nadjrebeit. «încdnjnr, vedi • încunginr ş.; c. 1, înedntra, prep., gegen, bagegen, ttriber; el e — mea, er ftefjt mir feinblid^ gegenüber; d’, im ©egenteil.. încopcli-ez, a —d, — ât, v. a., an» Ijefteln. ' ; ‘ ' încredere ,■ 339 încopei-ez, - a — ă, —dt,.- v. a., eiufjeften, einMfeüt; anetuanber» fügen, Berbiriben, Hämmern, înedrd, a— ă, —dt, v. a., fţmitnen, anftrengen, aţtjieljen, [djnmfcit (int S3ogen); a se —a, v. r., fiel) fpannen, fief) anftrengen; ben ©tolşeit fptelen. încordarc, (încordătiîra), s. f., bie ©pannuug, 2tnfţrengitng. ; îricorniirdt, (încornordt), adj., ecftg, gehörnt. ’ încornur-ez, a. — d, —dt,: v. a., öörner auffcţjen. încorondre, s. f.,. bie Krönung, încoron-ez, a —d, —at, v. a., frönen. . ' încorporare, (îiicorporatiune), s. f., bie ©inberleibung. încotoşmăndre, s. f., ber 9Iufjug, Sfhimtitcufdjaitä. încotoşmăn-ez, a —ă, —ât, v. r., ftd) berfjüKen; fid) Bcrliebeu. f .încotro, adv., rooîjin, nad) toeldjer 9îid)tung; a n’ave —, nidjt untljin föniten. încovoidre, s. f., bie Biegung, ©in» biegung, Krümmung, încovoietiiră, s. f., bie Krümmung, Biegung, încovoiciune,..s.f., bieSiegfamfeit, ©djniiegfamîeit. încovoios, adj., biegfam. înc6voi-n, a —a, —at, v. a., biegeit, einbiegen, îriimmen; a se —a, . v. r., ftd) biegen, fid) fntmmcn. încovrig, a —a, —dt, u. a. şi r., îrftmmen, ftd) fritntmen. încovrigat, adj., gefrmrţmt, freiâ» förmig. încovrigătiîră, s.f.,bie Krümmung, încred, a —e, încrezut, v.. a., , Bertrauen, anBertrauen; a —e , cuiva ceva, jemanbem etiuaâ an» Bertrauen; a se —e, v. r., fidj anBertrauen, ’Sutrouen ţabett; fic£) auf jemanben^ Bertafferţ, , fein Vertrauen auf jemanb fegen, : trauen. încredere, s. f., bagSßertraueu, 22* 340 încredinţare — StiiDcrtrauen, Sutraucn; a ave — în cineva, îjutraucn §it je» manbent tjaben, tf)m trauen; om de —, ber SSertrauenSmann. încredinţare, s. f., bie SSerfidje» rititg, guberficfyt, SBeteuerung, bas> Stnbertrauen; —, bie SSet= tobuitg. încrefcn; a ’ţi se — i carnea pe trup, fdjanbent. încreţit, adj., runjetig, • frait§, faltig. încreţitură, s. f., bie gälte, Sîunjet. î'ncrop, adj., lauwarm; —, s. n., bte SBraiitjuţipe; — eâlă, s. bie Stbţiitfe, ba§ -DUttctdjen, Slu§» funftäntittel. , încrop-esc, a —i, —it, v. n., ab» ţjelfen. încropit adj., lan; ntt)ig. încrosnat, adj., aufgelabett, über» laben, iiberbiirbet; minciună —ă, bte imberfd;cimte Siige. încrosn-6z, a — d, —dt, v. a., iibertabeti, iiberbiirbeit. încrnc-csc, a —i, —it, v. a., burdj» frenjen, etroaâ freiigjtjeife Icgeu, înculpant Jcjjen; a se —i, v. r., ftamtcit, ■erftnuncn, ftitţjcu. înerneiş, adv., libers Sreuj, quer, încrucişătfir, s. m., ber Sîreujer (@d,tff). încrnciş-6z, a —a, —at, v. a., ve4i: încrucesc. încrunt, a —d, —dt, v. a., mit S3hit befteden, Bejubeln; a —a ochii la cineva, jemanb jornig nufefien; s se — a, v. r., mit blutunterlaufenen Singen gornig anfeţen; roiitenb roerben. înernşit, adj., bnrd)glitf)t. înernstaţiune, s. f., bic fteinartige SRhtbe, bie SSerrinbitng. încrust-6z, a —d, —dt, v. a., mit einer ftciitartigen Dîinbe, Sîrufte, iiberjietjen. încuartîrdre, s. f., bie ©inqitnr* tierung. încuartir-6z, a —d, —dt, v. a., einquartieren. încttidre, s. f., bie SSerfcfyltefjung, ber ©djlufj, bie SIbfdjtiefjung; —astomachului,bieS8erftoţ)fitng, §artleibigfeit; —a pişatului, bie Şarnberfto|>futtg. înctîil), a se —d, —dt, v. r., nifteit, fidj roo einniften, niebertaffen. încnibdre, s. f., bie ©inuiftung, Sfticberlaffmtg. Încni6re, s. f., veiji: încuiare. încuietoare, s. f., ber ERiegel, bte ©ţierre. încuietiîră, s. vedi: încuiare. încui-u, a —d, —dt, v. a., fdjtiejjett, äufdjtiejjcn, fperren, berfperren, âitjpcrren; berftopfen; a se —a, v. r., fidj fd;Hefjen, fid; »er* 1 fdjtiefjen; fid) Berftopfen. . încnjMt, adj., gebeugt, îjiciî'lp, a —d, —dt, v. a., .be» fdjutbigeu, anftageit. încnl])âre, s. f., bie SSefdjuIbiguug, Sluftage. înculpdt, s- m., ber a3cţd;utbigte, SIngeftagte, SeHagtc. încnlpdnt, (încnlpătdr), s. m., ber SSefdjufbtger, Shtftöger. încumet - încumet, a se —d, —ât, v. r., fief) erbreiften, ftd) unterfteljeu, ftd) erfiiţiicn, tuageit bilrfen. încnmetdre, s. f., bte (Srbi'eiftung. încuiuinţ-csc, a se —i, —it, v. r., gefdjeibt, üerftfinbig tverbeit. încnmiiătăţ-csc, a se —i, --it, :v. r., fteţ berfdjttmgeru. încunmătăţirc, s. f., bte S5erfd)luä= geutucţ. încnniplit, adj., . unermefjlidj; ce-riuri —e, bte Unermefjlidjfeit be3 ŞimnteB. îiiciingiur, (înciinjur), pl. —nri, s. n., ber Unttueg; fară —, oljue Unifdjlijetfe. . încungiur, a —d, —dt, v. a., umgeben, umringen, umgingeln/etn» fdjriefcen; Belagern; a —a cu gard. untääunen; a —a lumea, bie SBelt untfegein, ettte SReije unt bie 2Mt mad)en; a—a cu zid, ummauern. . încungiurdre, s. f., bte Umgiu* geluttg, Belagerung; Befeitigung, Bermeibuttg. . încnngiardt, s. m., ber Belagerte; —, adj., Betagert, umringt, încangi urător, s. m., ber Belagerer; —. adj., Belagerttb. 1 încunosciinţdre, s. f., bie Befantit» mad)ung, ffunbrnachung, SItt= .. ffiitbigititg. încunosciinţ-ez, a —d, —dt, v. a., . befannt madjeu, îitnbmadjeit, 6e= nadjridjtigen, nitlünbtgen, aer» fiiribigen; ase — a, v: r., fid) anfünbigen, ftd) anmetbeu. încnnun, a — d, —dt, v. a., be* ■ îrâttgeit. încununare, s. f., bie Befmnjuitg. încttr,. a —d, —dt, v. n. şi a., reitnen; a —a caii, bie ţpferbe jur grßfjten (£ife aittreiBeit. : înenragidre, (încurajare), s. f., bic SYufmuuterung. încuragi-ez, a —d, —dt, (încu-rajez),«. a., aufmttuteru, ®htt machen, SJÎut einflöfjen. -înzecesc 341 încnrăttiră, s. f., baâ (ţ}Sferbc=) _ Dicitttctt. încurc, a —d, —dt, v. a., ber» rotdetu, bertuirreu; a se —a, v. r., ftd) Dcriutdefn, irre Werben. ; încurcătură, s. f., bie Berimcftung, Berimrrung. înciirg, a —e, înctirs, v. n., eiit= fallen, einfliejjett. încnrsmiie, s. f., ber feiitbfidje (îiufnll. încttscr-esc, a se — i, —it, v. r., ftd) burd) Şeirat öerfdjhmgern. încuscrire, s. f., bie S8erfd)*»âgentng. încnviinţdre, s. f., bie Billigung, ©cueljmigung. încuviint-ez, a — d, dt, v: a., billigen, ßetuitligett, genehmigen, în ddr, adv.', unentgeltlich, um= înlără'pt, îndără't, îndără'tnic, vedi: înderăt. ş. c. 1. jndârj-dsc, a —i, —it, ,v. a., reijen, aitreijen, aufreijen; vedi: îndărătnicesc, îndârjit, adj., gereiät, r)tţ3ifţ. . îndată, adv., gleich, n(fogfetd), fo» gtetd), batb,, uHöerjügtid), ben Shtgenbticî, auf ber ©teEe, fdjueH; • — ce. fobalb , . : îndatiii-ez, a — a, — dt, v. impers. şi r., e§ tff üblidj, eâ ift @e* Jpftogenheit. îndatindre, s. bie ©eiuohnfjeit, ■ ©epflogenljett, Ubtmg. \ îndatorare, s. f., bie 25erbittblid)= feit, Berpflidjtuitg. , . îndatordt, adj., »erbinblidj,: b.er* bitttbeit, tierpflidjtet. îndator-ez, a. —d, —dt, (înda-tor-esc, ai, —it), v. a.,„i>er« bittbcti, toerpflidjteti, berbtub(id) madjen;: a se —a; v. r., ftdj.oer» Pflichten;. fid) üerbittblid) niadjen; Sd)itfbcit madjen, fid) oer» . fd)ittbcn. îndatorire, s. f., ve^iîndatorare, îndatoritdr, adj., Berbinbtidj. în^lee-esc, a — i, — it, v. a., ber* âcfjitfadjcn; 342 îndecit înzecit, immer, şi adj., jcfjufnd;; Şcfjufăftig. iinjc-isc, a —i, —it, v. a., vedi: îndumnetjeesc. înţjeire, s. f., veefi: îndumnetjeire. îmlegetârc, (îndegctaţitine), s. f., bic 9?ad;roctţung, îlubcutitnţj. îndeget-ez, a —â, —ăt, v. a., ctuctt gitigerjcig geben, nod)mci)cn, on* bcutcit. indejos-6sc, a —i, —it, vedi: dejosesc, ş. c. 1. îndelete, adj., gcmâd;fid), mit ăJhifje; a pune ceva cuiva la —, jemanbem etroa§ giircdjt legen, ifjm e§ bequem ntadjeit. îndeletnic-csc, a —i, - it, v. a., bcjdfijtigcn; a se. —î, v. r., fid; bcjdjäfttgcn, fid; mit ctroaŞ ab* geben. îndeletnicire, s. f., bie SBefdjaf* tigung. îndelicât, ad., vedi: delicat, îndelung, a —ă, —ăt, v. a., ent* fernen, anffd;ieben, berjögent. îndelung, adv., Iangmicrig, fange, fange geit. îndelungă-răbdare, s. f., bie Sangmut. îndel ungare, s. f., bie Skrfäitgerung. îndelungat, adj., fange, fangroierig. îndelung-csc, a —i, — it, v. a., vedi: îndelung, v. a. îndelung-răbdătdr, adj., fang* miitig. îndeniâ'n, a —â, —ât, v. a., je* manbent befjifffid) fein, îndemâ'nă, (îndemânare), s. f., ber 3)iettft, bie®icnftferttgfeit, Söereit* roilfigfeit, ©efdjirîfidjfeit; a face cuiva —, jemanbem einen ®ienft erroeifen; a fi cuiva la —, bei ber §anb fetit, beţilfficf) fein, îndemânatic, adj., bienftfeztig, be* rcittriHig, geftfitcft, fjanblicf). înddmn, pl. —uri, s. n., ber Jrict), Sfntrieb, Seroeggrttitb; îmi este ceva de —, c§ treibt mid). îndemn, a —ă, —ât, v. a., an* treiben, aneifern, jureben, berebett, — îndes bcrocgctt; a se —a, v. r., fid) aneifern. îndeninâre, s. f., ber Sfutricb, bic Sfucifcrniig, Qnrebc. îndemnălor, s. m., bcv Sfitcifcrcr; —, adj., antreibenb, nucifcntb, 5ttrebcitb. îndeobşte, adj. şi adt’., im Silf* ncmeincit. indepart-öz, a — â, —ât, v. a., fern Ijaftcn, entfernen, ■îndcplin-esc, a —i, —it, v. a., erfüllen, in Erfüllung bringen, bollsieţen, auSfiifjrcn, botlftrcden, nadjlicferit. îndeplinire, s. f., bte Erfüllung, S5offäief;nng, Sioflftretfmig, SfiiS» fiif;rmtg. îndeplinitul', s. m., ber SJoftjieljer,. SSoffftreder; —, adj., auSfiifjrcnb, . boKftrccfcnb. înderă'pnic, vecji: înderătnic. îndcră't, adv., juriicl, Ijiutcu, riic!= roârt§; a da —, riidroârtSgcljcn, änrütfrocid;cit; de d’ —, pe d’ —, bon f;inten, riidfingŞ; mend;* ItngŞ. înderâtele, adv., de a —, bcrfefjrt, nmgefefjrt. înderă'tmc, adj., toiberfpcnftig, cigcnfinnig, fjalsftarrig, I;art* fityfig, fjartncicfig. îndcrătnic-esc, a —i, —it, v. a., fjarinädig. fjafâftarrig madjeit; a se — i, v. r., fjafâftnrrig, roiber* jpenftig, ftiirrifd) rocrbcit, fid) roiberfeţjcn, roiberftreben. înderătnicesce, adv., ftörrifd;, fjart* nădig. înflBrătnicîe, (înderătnicirc), s. /., bic SBiberfpcnftigfeit, Şarnădig* fcit, §afsftarrigfeit, bet Eigenfinn, Startfimt.-în ii ds, a —â, —ât, v. a., berbid;teu, ftopfen,bröttgen, brüdett, 511* fammeribrttngen; a —a cuiva păhărele, fleißig einfcfjenfett; a se —a, v. r., fid) brângen, fief) einbtängen, fid) anfbrangen, fief) jubrângen; bicţit roerben. îndesare — îndesâre, s. f., bal ©ebriinge, Oiciafifjt, bas Srangen, bic Soll« ftopfung, ber „fyibratig. îmicsitf, ailj., t)ol£(ţeftoţ>ft, gebrcingt, bid)t. îndcsfituru, (îndcscsilă), s.f., vecji: îndenaro. îndeseâră, adv., abeubs, gegen 9(bcnb. îndeşert, adv., öcrgebtid), umfonft, nuţiloS. îndestul, adv., d1—, Ijiulciuglid), biurcidjcnb. îndcstnlâre, s. f-, bns> Ojeitiigcn, bic (ycufigfnmfcit, GJenugtljuitng, 8ufricbcnt)cit; cu —, l)iitltiugtid), Ijinrcidjenb, jufricbcn; — cu fsinorji, bte €c(bftgufricbcn(;cit, (Meuügfnnitcit. îndestnlât, adj., bcfricbigt, ju* frieben. înunsl iilütör, adj., befricbigcnb, ■ Tjittrcirtjenb, jurcidjciib, genug- tljucnb. îndcstul-fa, a—»,—ât, v.a., be< friebigen, jtifncbcnftcllcn, ßJcuftgc Xciften, neimgtfjiien. îndestul-cfsc, a (sc) —i, —if, v. r. şi a., jţufriebcn flcllcit, fidj "bc* friebigen. îndestulii, adj., befriebigt. îndestulitor, adj., bcfricbigcitb. îndesu-dse, a —i, —it, v. a., vedi: îmlos. indßfor-esc, a —i, —it, v. a., vecji: îndatorez, ş. c. 1. indigit-ez, a —â, —ât, v. u., vecji: îndejietez. îinJiMse, a —i, — it, v. a., cin lougcSSebeit bcfdjercn, laug teben faffen. înQiltrc, s. f., ba§ Tjofjc ?l(tcr. înuilit, adj., betagt, fetjr n(t. inuirept, a — â, — ât, v. a., vecii: îndrept, ş. c. 1. îndîrj-6se, ve4i: îndfirjesc. înjumătăţesc, a —i, —it, v. a., vecji: înjtimStliţesc, —ire,—it, ş. c. 1. îndoliitoc-esc, a —i, —it, i>. r., jitm îndrăgesc 343 2ierc roerben, btintni roerben, baŞ fittlidje ©efftljt Bcrlieren, Bcrtiereit. îndobitocit, adj., sortiert; — prin patimi, cin SJicttţd), bem bnrd) bie utibcjäfjmteit Scibcitjdjafteii ber Stempel eines 2icrc§ anfgebrftdt rourbe. îndoiâlă, (îndoieâlă), s. f., ber 3rocife(, bic 83cbcnHid)fcit; fără —, attfjer 3t»cifc(, ofjiie ^roeifet, gaitj neroifj; a sta la —, jtucifdit, uujdjlüffig fein, SScbenfcn tragen; a trage la —, a pune la —, iu î^rocifcl gicfjctt, bcjroeifcln; cu —, srocifelljaft, nitgcroif,. îndoiciâs, adj., bicgfant; grocifelfjaft. îndoielnic, adj., jrocifeUjaft, uu» geroifi. înuoi-csc, n —i, —it, o.boppcltt, Derboppclit; sujammcnlegcn, 51t* jontineufaltcu; Berftärfcit; a—1 un băţ, einen Stab biegen, Iriiinmeit; n se —i, v. r., an ctroas jtucifcfti, etroas bcjrocifclu. îndoiris. adj., jrocifclfjnft. îndoire, .1. f., bic Skrbopplutig, Sufanimeufnttuug, Biegung, îndoit, adj., boppelt, Berboppclt, gefaltet, gefriimmt. înnoitor, adj., friimineub; —, s. m., ber 33cuger. îndoit Ară',' s. f., bic galtiiug, Sîriimmuiig, ber Sug. îndoldor-cz, a —â, —ât, vedi: îndop. îndop, a —â, —ât, v. a., boli* ftopfcn, überfüttern; a se —a, v. r., fid) Boli cffctt, fid) mit Gffcn îtub îriufeu iibcrtabcn. îndosctmVnt, pl. —e, s. 11., bic Jţnbofjicnttig, Übertragung ciitcS 2Bed)fc($ auf einen anberu. îndos-iiz, a — âţ'—ât, v.a., über* tragen, inbofficrcu. îndosfre, s. f., ve^i: îndosSmSnt. îndrnc-îse, a se —i, —it, v. r., totu Scufei bcjcffeu roerben, rajcub, rofltcub roerben îndrăcire, s. f., ba? SScfcffciifciiţ. îndrăg-esc,(îndrăgostesc), a sc — i, 344 îndrăgitor — —it, v. a. şi r., lieb getutuiteu; fid) üerltcbeit, licbfofen. îndrăgitor, adj., ber Iteb gewinnt, Itebîofct. îndrăsnedlă, s. f., bie ffiiüjufjeit, Sreiftigfett; — oarbă, bic Sîed» îjeit, Verwegenheit, îndrăsn-csc, a —i, —it, v. n., wagen biirfen, fid) crfiiijtteu, fid; itnterftel)eu, ftd) erbreiften, ftd) getrauen, îndrăsneţ, adj., fiifjit, breift, fecf, Herwegen, fred). îmlrăsnire, s. f., bag 2Bngeu, ©r» breifien. îndrăzneală, s. f., vedi: îndrăs-neală. îridred, s. m., ber Sicjetnber. îndrept, a —ă, —dt, v. a., «uf» rid)tcrt, feiten, berichtigen, ber» beffern, Ttadjbeffcrit, überarbeiten; a —a pre cineva încătrăo-va, jemanbem ben SBeg weifen, iljm bte Dîidjtung angeben; a —a ceva, richten, öerbeffern. îndreptdr, pl. —e, ş. n., bte 81 n* lettnug, g-iitjrnng. îndreptare, s. f., bte • 9îid)timg, S3efţerung, SSerbefferung, Slttorb» îutttg; —bie SSetfung, §in» weifnng, SBegweifung; ber Unter» rid)t; bie 93erid)ttguiig. îndrcptăţ-<5sc, a —i, —it, v. a., be» red)tigen; freifpredjen. îndreptăţit, adj., berechtigt, îndreptăţire, s. f., bte 53eredjttgitng. îndreptător, s. m., ber ^jüijrer, Setter, Skrbefferer, Se^rer; îndreptu-esc, a — 1, —it, v. a., ein 3Sorred)t erteilen, autorifiereu. îndrug, a —â, —ăt, v. a., grob Irinnen; a —a la vorbe, fd)Wa§en, ptaţiţiern. îndrumare,.«, f., bie ©inteitung, ăBeijuttg; — de compuneri stilistice, SInleitung . 51t Stufjöhen. îndruin-ez, a —ă, — ăt, v. a., fjin» weifen, anteiten. îndtie, a — e, îndtis, v. a., eiit» fnljreii, öerfeiten; a —e pre înduşmănesc cineva în eroare, jemanben irre führen. inducere, s. f., bte Sfnteittuig, ©iu» leitung, Verleitung, înduioşdre, s. f., bie SKfltjruug. îndnioş-csc, a— i,— it, (induioş-ez, a —d, —Ät), v. a. şi r., rtihreu, äunt SJtitieib bewegen, erweidjen; a se —i, v. r., jörtltd; Werben, gerührt Werben, înduioşire, s. f., bte DîiiFjrutig, i\ärtlid)c ©nipjinbnng. îndulc-csc, a —i, —;it, v. a., »er» füfjett, mitbern, liitbern; a se —i de ceva, ©efaHeit an etwag finben, mit Vorliebe etwag be» treiben. îndulcire, s. f., bie SSerjilfjuitg, ffllilberung, Stttbcrung. îndulcită, s. f., ber SeMudjett. îndulcitor, adj., tierfitfeenb, litt» bernb, mifbernb. îndumneije-esc, a —i, —It, v. a., öergöttent; a se —i, v. r., fid) sunt ©otte ergeben, înanmite^eire,. s. f., bie 58er» gßtterunsj. îndumnezeit, adj., üergßttert, gßttlidj. înduplec, a —a, —iit, v. a., über» äcugcn, i'iberfüf)ren, berebeu, über» reben; a se —a, v. r., gugeben, pftimmen, ftef) erweidjen (affen, nadjgeben. înduplecăcios, adj., biegfant, beug» fam. înduplecare, s. f., bie Überzeugung, Überführung, Überrebnitg. îndiiplic, a —ii, — ät, v. ct., vedi: duplic. îndur, a sc —d, — dt, v. r., fidj er» barmen, ©rbarmeit fjaben; —ä-te cu noi! §abe 9Jlit(eib mit liitg! —, v. a., erbnlben, erleiben.; îndurare, s. f., bie 5Qarntţicrjig(eit, ©rbarnutitg, GSitabe, bag 9Jiitfetb. îndurat, (îndurător), adj., barnt» Şergig, mitbtţiâtig, guäbijj. îndnşmăn-dsc, a se —i, —it, v.r.. ftd) »erfeiitbeu. înebunesc înebnn-esc, a —1, —it, v. a,, öcrrücft madjeit; betfjBreit; —, v. n., berriidt roerben; a se.—i. v. r., närrifd), berrüdt roerben. înebnnire, s.f., bag SSerrilcftroerben, bte SBerrücft^eit. înec, a—â, —dt, v. a., ertrcinîeu; crfnufen; erftiden; fiberfdjroem* meu; a se —a, v. r., ertriuîen, erftiden; — o.naie, uitierfinJen (bon eittetn ©djiţf). : înecăcios,. adj.,erfticfenb, Şerb; tusă — ă, ber ©tidfjuften. înecăcinne, s. bie GcrfticEuitg: înecdre, s. f., bte ©rtrctufuug,. <5r= ftiditng; — de apă, Über» jdjroemntung. îuecătiiră, s. f., bte ©rftidung. înegr-esc, a — i, —it, v. a., an* j^iuärseii, fdjroai'ä madjen; 6e= îrfjniuţţcit. înegrire, s. f., bic Sfnfcfjrocträüng. înegur, a —ă, —ât, v. a., in Diefict fjiiffett; a se —a, v. r., nebtiş roerben, fid) umroöffeit. înegnrare, s. f., bfe Umioöfft» fetit. îniain-cz, a —â, —ât, v. .a., mit 3Jief)f beffreuejt; a — a perul, bag Şaar pubera, einpubern; a se —a, u. r.> mef)fig roerben. înfăinoş-cz, a —â, —at, v. r., sit 2Jîefjt roerben, meţifig roerben. îiiia'ş. a —â, —dt, v. a., etti* . luinbetn, in SBinbefn roidetn, ein* fatfdjen. . , îhiaşdre, s. f., bas Einrotubeln, _ bie ©mfat[cf)ung.. Snfă'şnrj a —a,—at, v. a., roin* ben, umrotubett, einrotdefn, um* roidefn, einfjüHeu, umf)tttten. înfăşnrătură, s.f., bieUimniubung, • ©iitrotdfiittg, Umroicffung, ©in* fjüffung. înfă'ţ, a —d,—ât, v. a., a —a patul, bie S3ettloâfdie roecfjfefn. în l'âţă, ado., ins ©efidjt,: gegen* über, attgefidjts. înfăţişdre, s. f., bte SBorftettung, •SQorjeigxtng, Überroeifung, ®ar* — infiltrat 345 jMfuitg; — la judecată, bic Er* _ Meinung bor ©ericfjt. înfăţiş-dz, a —d, —dt, v. a., bor* fteîfen, borlegen; ^Serjoiten eiit* anber gegenüberfteHen; gegen* feittg berfjöreti; lucrul acesta —eazä multe neîndemânari, bie ' ©adje Ijat biet Uitjufömntftdjeä; : a se —a, v. r., ftdj ftetten; fidj einfteKcit, ftdj borfteHen bei je* manbem; a’şi —a ceva, ftdj ^.eţroag bergegenroärtigen. . înfer, a —d, —dt, v. a., ein* brennen, branbntarfen; a —a pre cineva, jemanben feiner Şanbhtnggroeife roegen branb» marfeit. înlerdre, s. f., bte Sranbntarfung. înferătiiră, s. f., bag SBraitbmaf. înferbe'nt, a —d,. —dt, v. a., er* f)iţ}eit, f)eifj ntadjeit; a se;—a, n, fid) erfjiţşeit, fieifi roerben, : ţigig roerben, in bteŞiţie fommeit, aitfbraufen. înferbentdre, s. f., bie GsrTjitjuug, bag Slufbraufeu. înferbentătâr, adj., crfjijjeitb. înferbentătură, s. f., bie igi^e, Grfjijjung.- -înfer-ez, (mfier-ez), a — â, — ât, v. a., vedi: înfer. îllfierbe'llt, vetîi: înferbent. înfig, a —e, înfipt, v. a., ftedjeit, . ftedeit. întiieâlă; s. f., bag SIboptiereu, bie SIboption. îniiietâr, adj., aboptietehb; pă-; rinte —, ber Sfbolptibbater. înfii-ez, a —a, —dt, v. a., au ffiitbegftaft; neljmen, aboptieren, în liinţă, adv., roirffid), . in ber £fjat; gugeflen. înfiinţare, s. f., bie SScrroirffidjung, Seroerfffclfiguug. înfiinţ-ez, a—d, —dt, v. a., berroirf* fidjen, beroerffteffigeii, ä« ftanbe bringen, auâfuljren; a. se—a, âu ftanbe fommeit. infiltrat, pl. —e, s. n., ba§ (Bui'd)= gefidertc, bag infiltrat; —, adj., 346 înfiltraţiune — înfricat burdjgefidert, burdjäogen, burdj» brun gen, burdjnöfit. înliltraţinne, s- f., bag 2>urdj= ficferu, ©djtüättgern: mit bittet gliiffigîeit, bte Infiltration, întiltr-ez, a —ii, —dt, v. a., f)inein» gieren; a se —a,: ■.». r., fidj ijineingteljen (Sort Uliiffigîciteu). îll fine, adv., vedi: însfirşit. înlitir, a —a, —dt, v. a., in 6cf)reden fefşen; a se —a, v. r., fdjauertt, ţdjanbent, fid) entfejşen; înfioară pre cineva frigurile, eilten gteber» anfatt betommen. înliordre, s. f., ber ©djaiter, ©djauber. înfiorător, adj., fdjatierltd), fdjatt» berîjaft, entfeţjlic|, ©utjeţşen er= . regeitb. ■ înfipt, adj., eingefdjlagcn; ftarr, ffeif; a sta —, ttrie eine Sitb* fältle bafteţeit, feftgctuurgelt fein, erftarrt fein, îni'ir, a —d, —dt, v. a., etnfctbeht, anrcifjen; musteţele încep a—a, ber ©djnurrbart treibt, beginnt 511 tundifen. înfiripare, s. f., bte ©enefung. îniirip-ez, a se —a,: —ăt, v. n., gcttefen, fid) erfjotcn. înMcăr, (înflăcăr-ez), a — â, — at, v. d.,. anfenent; aitflammcn, ;in tîlammcn feţjen; ase —a,, v.r., fid) entäihtben, entbrennen.- ! înflăcărare, s. f., bie (Entflammung, (Sntjünbung. înflăcărat, adj., angeflammt, ent= jiiubet, entflammt; ochi —i, f eitrige, bltţşenbe STugeti. înfiâre, s. f., bag 9[ufd)toct(cu, 2htf» fdjroettett. înflăturiî, s. bie ©efdjtoulft. înflocoşdt, adj., jottig. . , înflocoş-dz, a—d, —dt,«.luottig, faferig luerben. înilordt, adj., berjiert, gcftidt. înflor-esc, a —i, —it, v:n., btiiîjeit, aufblitficn; a se —i, v. r., jdjint« mein, fdjtmmlig roerbett. inflorescenţă, s. f., berSäliitenftanb. înflorire, s.f., bag2htfbIu[jert,S3(üfjen. înflorit, adj.; aufgebtiifyt; —, - fdjtmmlig, îaîjmig. înfloritor, adj., bliitjenb, auf« bliiîjenb. î'nflu, a —d,—dt, v. a. şi n., auf« blajett, attfbläljeu, anţdjttiellen, aitfbmtfen, anlaufen; a —a pre cineva, femanben ergreifen, an« padett; a se —a, v. r., fid} auf» btafen, fidj aufbtäfjen; a se —a. de mänie, aufbraufett, erjünteu. înfdc, a —d, —at, v. «., artfettent,. entflammen, begeiftern. înfocare, s. f., bte Slnfeitenntg, S3egeifterung. înfocat, adj., entflammt, feuerig, glüljenb; begeiftert, ţjiŞig. înioi-n, a —a, — dt, v. a., aufblafjen; a se —a, v. r., fid) aufblä|en, fid) aufbtafen, fid) aufpuţşen. în folio, adv., in gotioformat. înfonidt, adj., ausgcfjungert. înfomet-ez,£ —d, —dt, v. a., aug* ţungern. înfrâ'ng, a —e, înfrânt, v. a., bredjeit, beugen; a se—e, v.r., gebeugt roerben. îni'râ'ngere, s. f., ba§ S3red)en; bie SJiebcrlage (im Jfriege). înfrâ'nt, adj., gebogen; meîjmiittg, serînirfdjt. înirăţ-esc, a —i, —it, v. a., ber» btiibern; a se —1, v. r., Srubev-fdjaft fdjtiefjen; SBurjelfdiöfiltnge . treiben. înfrăţire, s. f., bic SSerbrilberung; bag Treiben mehrerer Şalme beim ©etreibe. înfrăţitor, adj., üerbritberttb, ber* ’ eiittgenb. ' înfre'n, a —d, — dt, v. a., âciumen, im gaume galten; a se —a, v. r.f fid) entljalten, fidj betjcrrjdjen, fid) cinfdjränJen, fid) mäßigen, înfrendre, s. f., bie ©ntljattjainfcit, ®fâtiiguttg. înfrânat, adj., entţjaltfam, mâţiig. înfriedt, adj., furd)tfam, eittge* ţdjiidjtert. înfricoşare - înfricoşare, s. f., bie SSebrofjung, (£infd)iid)tentng. înfricoşiit. adj. şi adv., furdjtbar. fiirdjtcrlidj. înfricoşez, a —d, —ăl, v. a., erţdjrccîen, bcângftigen,..bebroî)en, einfd)ilcf)tern; a se —a, v. r., • fid). crfdjX'cdfcu, ftcfj ciugftigeit.-Înfrigurat,: adj., fieberhaft. ; înfrîn, a —d, —ât, vecji: înfren ş. c. 1 înfrnmseţdre, s.f, bie.9Serfd)öne= rung,Vcrjierung,SÄuS(djmiicfung. - înfrnmseţ-ez, a — â, —at, v. a., berfdjiSnern, gieren, ftf)miicfen; a . se —a, v. r., fdjöncr Werben, fid) fdjmilcfcn. • - înfrnnif-esc, a — 1, —-it,: v, ergrünen, Smib bcfontmen, aug» jd)(agen (bon 93âumen). înfrunijire, s. f., bie Se'ţaubung. înfrunzit, adj., belaubt, grün, înfrunt, a —â, — ât, v. a., fdjelten, einen Sjerfoeis geben, troţjen; ,a —aprimejdia, ber ©efa^ritro^eix; a —a trufia cuiva, bem Übermute jemaitbeg 5troţş bieţen.; , înfruntare, (înfruntaţi inie), s. f., bag ©djelten, ber jBertoeig, ber Sroli. - - înfrnpt, a —a, —ât, v. r., gfeiţd)» îpeijeti eţfen; a se —a cu o sărutare, einen berftof)Ienen ffufj befpmmen. înfulec, a —â, — ât, v. a., gierig effen. . ■ ■ înlinu, a —â, —ât, v. a.,] eiit= răudjent. înfumurat, adj., eingebifbet, bumm, ftolg, bünfelljaft. înfnmnr-ez, a —â, — ât, ivr., fid) einbilben, eingenommen Werben, înfund, a —â, —ât, v. a., eingiefjett, jumadjen,; öerftotofexx, juftpţifcn; a—a o bute, ein gafc guftiunben, ifjm beit SBobeit einjeţjenj.a.—a pre cineva, jemanb in bie (Suge treiben; me —ă rîsul, id) pfajje tior Sadjett. înfnndâre, s. f., bag ©ingiefjen; - îngălbinire 347 —a nasului, bie SSerftoţjfuug ber SJÎafe, ber ©tocffdjnuţjfen.. : • înfunddt, adj., jugeftoţift, bcrfto^ift, jugeforft, jugefţjuubet; stradă ă,i bie Sacîgaffc. înfundătură, s. -f., ber abgelegene - . Drt, ber ©djlupfw.infel. . . .. înfundibnl, pl. — e, s. n., ber Sridjter. , . înfundibulifdrm, . adj. (bot.), tridjterförmig. înfuni-ez, a —â, —ât, v. a., auf« tafeln. înfurc, a — ă, —ât, :v.,r.r fid) gabeln, fid) in ginei teilen, înfnrcât, adj., geteilt, gabefteifig; urechie —ă,- bag eingcgttHiite Dfjr (bei ©djafeu). . înfuriat, adj., raţeub, toE, tuiitenb. înfurcesc, ve^i: înfurc. înfurcitură, s. f., bie Stbjiueiguug ,,-beg SBeges, ber ©djeiberoeg. înfuri-iz, a se —â, — dt, ; v. r., ■ tuüteub werben, raţeub werben, toll werben, fid) ergrimmen, înfnrmc, a —â, — ât, v. a. şi r., friebcln,. firi) regen; jucfen. îngăduedlă, s. f., bie ©ebulb, yjad)fid)t; — cătră semenii sei, Sertrögfidifeit mit feineggleidjen. îngădn-esc, a — i, — it; v. a., .ge» . ftqtten, erlauben^ gugeben, ttad)= laffen, lâitlaffen; v. n., @e= . buib Ijabeit; a se —i, v. r., fid) bertragen. îngădninţă, s. f., bie Erlaubnis, ©eţtattung, Şftadjficfjt; Vertrag» lidjfeit. : •: îngăduitdr, adj., gebulbig, :tad)= r fidjtig, uadjgiebig; serträgfid). îngă'im, a —d, —iit, v: a., ftottern. , îngăimât, adj., ftotternb. îngăimeâlă, s. f., bie Verwirrung, îngălat, adj., bernad)Iâffigt; ber* - t)öf)nt. , ... îngălbin-esc,, a .—i, —it, . •«., • gelb tuerben, öergilben, erbfaffen. îngăll)inire, s. f., bag (Selb*, Slaţl» roerbeit. 348 îngălbinitor îngălhiiiitor, adj., bergi(6enb, b[a|V roerbenb. îngălniăceâlă, s.f., bieSScrh>ivrung. îngălmăc-6sc, a —1, —it, v. a., Dcrroirren, in Uttorbmtng briit* gett; a se —i, v. r., tu S3er» tbimutg geraten, berroirrt werben, îngălmăcitiiră, s. f., vedi: îngăt-măceală. îngâ'n, a —â, —ât, v. a., ber* Ijöfjnen, fpittteln, ftammeln; Iieb» îojeu; se —ă c^iua cu noaptea, eg bcimmert. îngânâre, s. f., bte SSerftottung burdj ©eberben; bag ©fam* metit. îngănât, adj., geftammett; a vorbi —, ftammeln, ftottern; vorbă—ă, bie beribirrte SRebe; —ul dimi-neţei, bie 3J?orgenbcimmenuig. îngândurat, adj., in ©ebanîen berţititfeit. îngâ'jif, a se —â, — ât, v. r., fid) aufb(a{cn, fid) briifteit. îngâiifâre, s. f., bie 9hifgeb(a)ett> Ijeit, 23riiftuitg, ber ©tolj. îngânfât, adj., anfgeMafeit, ftofj. îngăur-esc, a —i, —it, v. a., ein» Dotjren. îngemîii, a —â, — ât, v. a., ber» bitibeit, aiteiuanber befeftigeit. îngemîndre, s. f., bie Skrbtnbung, Qitiamntenfitgiing; SBeräftehntg. îngenunehidre,. s. f., bag Sînieen, bie Sfniebeugung; bag Unterliegen, bie Unterwerfung, în genunchi, adv., aitf ben .ffnieeu, înieeub. îngentînciii-u, a —â, —ât, v. înieeit, itieberînieen; —, v. a —a pre cineva, jemanb fid) unterwerfen, p S3obeit werfen; a —a o ţară, ein Satxb unterjodjeu, eg ber SBiUfür beg -Erobererg ţreeiggeben. î'nger, s. m., vecii: ânger, ş. c. I. îngereâ, s. f. (bot.), bag s$eter= - Tfilienfraut, ber ©ppidj; bie53titft= roitrj (Selinum). îngerenţă, s. f., bie ©inniijdjitiig. — îngrădesc xnger-ez, a —â, —ât, v. r., fid) ciitmiţdjen. înghemu-cse, a sc —i, —it, v. r., fid) aitciuaubcrbrciugcn, jiiţam* meitfaxteni. înghesueâlă, s. f., bag ©ebrâiige. îngliesu-esc, a -i, —it, v. r., orangen mtb ftoßeit. îngheţ, îngheţare, înghoţât, în-glieţâtă, vecii: înghiăţ, ş. c. 1. înghiăţ, pl. —uri, s. n., ber groft, bie Sratte. înghiă'ţ, n —â, —ât, v. n., frieren, erfrieren, jufricrcn, erftarren. înghiăţâre, s. f., bag grierett, @r= frieren, gufrieren. înghiăţât, adj., erfroren, gefroren; erffarrt, ftarr. înghiăţâtă, s. f., bag ©cfrorene, ©cfroretteg, @ig. înghiăţăttiră,s./\, bieOkllert, ©iitje. înghimp, a —d, —ât, v. a., ffedjeit, beißen, ftadjeln; a se —a, v. r., fid) anftedjeit. îngliimpătitră, s. f., ber ©tidj. îngliiold-esc, a —i, —it, v. a., 9?ippenftüße berfejjen. înghi6rţă-iu, a — i, —it, v. n., |djhtden, jdjliitgen. înglriţ, a —i, —it, v. a., Jd)lxic!cu, berjd)(uden,f)iniiuterjd)Ixtden;bcr= fdjlittgeit; a—i noduri, 33eletbi= gütigen eiuftecfeii, feinen ©djitierj berbeißen; a —1 în sec, nicfjtg 311 beißen Ijabeit. înghiţire, s. f., bag akrfdjluden, S5erf_d)Iingen, Güinfaugen. îngliiţitoâre, s. f., ber ©djlnitb. înghiţitură, s. /., ber ©djiitc!. inginer esc, a —i, —it, v. a., jemanb bertjeiraten, junt ©djwie* gerfoţin beîontmen. înglod, a se —â, —dt, v. r., iit Jîot geraten, in ftot berftnîen. înglât, a se —i, —it, v. r., fidj berfammetn; ase—i oştile, fidj in ©djladjtorbnung axxfftellen. îngrăd-esc, a —i, —it, v. a., ääuiten, nmääunen, einfjedeit, eiit» friebigen. îngrădire — îngurluesc 349 îngrădire, (îngrăditură), s. f., bic ©ingäuitung,. Umjäitinuig; ba§ ' ©ittertoerf. îngrămădesc, a -^-i, — it, v. a., aiipufeit, äufantmenljäufeit. . îngrămădire, s. f., ba§ Slnljnttfen. îngraş, a îngraşă, îngrăşât, v. a., niaften, biiugcit; a se—a, v.r., fett werben, guncljmcii. îngrăşăminte, s. f. pl., fiiufftidje ©üngimgSniittcl.-îngrăşâre, s. f., bie SKaftuug; bie ®iiiicjuitg.. îngrăşat, adj., gemöffet, fett, feift. îngrăşătodre, s. f. (bot.), vedi: grăşătoare. îngrăşătiîră, s. f., bie SDfaft, ,ba§ IMfteu. îngrăt-esc, a —i, —it, v._ a., be» gittern, .mit ©Uter umge&eu. îngrec, a —â, —ât, v: a., fcfjnmn* gern. îngrecâre, s. f., bie Sd)tt>nngerung. îngrecăt, adj., fdjroanger, in ber Şoffttuug. îngreţoşdre, s. f., basEfehi, Sfuefeln. îngreţos-ez, a —â, —ât, ,iv a., efeln, anefeln, EFel erregen, Efet Berurfadjen; a se —a, v. r., fid) efeln, einen Efet Befomtnen. îngreniâre, s. f., bic Saft, 33e= laftigintg, bas S3cfd)tt>eren. îngreni-dz, a —â, —dt, v. a:, er* |d)tt>ccen, Befdjmeren, fdjtuerer ntadjeit; Belaften, Betaben, ii6er= taben; aufBiirben, Betaftigen, jur. Saft falten; a se —a, v. r., fid) erjd)tt>eren,. fid) Betaben, fdjtuer» fällig,, ţcfjtberer toerben; a’şi —a stomachul, fid) ben SSJlagen iiBer* taben. Îngrennâre, s.f., vedi: îngreuiare. îngreun, a —â, —ăt, v. a., vedi: îngreuiez, ş. c. 1.. îngrentăţ-dsc, a —i, —it, v. a., erfdjtneren, Betaften, Betaben. îngrentăţire, s. f., ba§ Erfdjweren, äBetöftigeh. îngrijâre, s. f., bie S3eforgni§, bie Söefiimmeruitg. îngrijât, adj., Beforgt, befiiminert. îngrijesc, a — i, —it, v. a., forgeit, beforgeu, berforgeit, ©orge tragen; pflegen, berpflegeit; unterhalten; a se —i, v. r., fid) borfeljcit, bor etluaâ auf feiner ipnt fetit; fid) mit etwas! berţctjen. 1 îngrijire, s. f., bie Sorge, Sorg* fatt, ţţSffege, 2tuffid)t. îngrijitor, s. m., ber Shtffeljer. îngri.jorât, adj., Beforgt, Befiiminert. îngrijorez, (îngrijur-ez), a se —â, —at,: v. i\j Beforgt feilt, îngrâp, a —d, —ăt, v. Be* graBeit, beerbigen, Beftatten; eiit» graben, üergraBeit,' ciitfdjarreit ; bie SBeinftöde Bebecfen. îngropăciune, s. fbic S3eerbi» gung, SBeftattung, ba3 SBegraBniŞ, Seid)cn6egâitgni§, bet Scitfjenjug. îngropare, s. f.,, bie aSegrabuitg, Sîeerbigung., îngropăt6rj s. m., berSeidjengrâber, 2otengrâ6er. ÎTigroş, a —d, — dt,.».berbitfen, einbideii, berbid)ten; a;se—^a, v. r., fid) berbiefeu, bicter luerbeit; a se —a glctma. eruft Werben; a se —a glasul, râul) luerbeit (bon ber Stimme), îngroşdre, s. f., ba§ SSerbidcii, Eittbideit.' îngroşeâlă, s. f., bie SSerbicfuitg, ' Sidittjcit. îngrozesc,; a — i, —it, v. ä., er» ţdjreden, einţd)iicf)tent; a se —i, v. r., fid) entfeţjen, fdjauberit, graitţen. • îngrozire, s. f., ba§ Sd)auberit, ber Sdjauber, ba§ Etttfeţjen. îngrozitor, adj., entfe^tid), furdjt» oar, fdjauberţaft, grajjlid). îngruzesc, a — i, —it, v. a., faU : teu, fälteln; juţamtnenfd)r«mpfeit mad)en; a se —i, v. r., • l)art unb jâf|e tuerben, jufamnteu« fdjrumpfen. îngnrluesc, a se —i, —it, v. r., a se — i cu cineva, fid) tţîJridjt bertiefien in jemanb. 350 îngurzesc- îngnrz-esc, a — i, —it, v. a., vetji: îngruzesc. îngust, şi derivatele, vedi: ângust, ş. c. 1. înhâit, a se —â, —ăt, v. r., fich jitfammenrotten. înhăitârc, s. f., bie .gufamnteu» rottung. înham, a înhămâ, înhămat, v. a., einjpanuen; a —a calul, baS Sßferb anfchirren. îiihămdre, s. f., bie Slnfţmmtuug, Siittyannung, Slnfthirrung. înliă'ţ, a —â, —ăt, v. a., anţmcfen, ergreifen, erljaţdjen. Î11I16II), a —ă, —ât, v. a., große Sîitgen machen, ftarr anfeljen, gaffen. înhorbot-ez, a —a, —ât, v. a., mit ©ţrigen Belegen, îniept, a —â, —ât, v. a., ftf)leubern, roerfen; anftrengen. 1 1 - îmern-ez, a — â, —at, v: a., ein» wintern. înjgheb, a —â, —ât, v. a., ju= [ammettfügen, berfamtneln, Ber» einen, äitfammenjegen. înjos, adv., unten, tjerab, abwärts, herunter, hinunter; — la vale, bergab. înjos-fec, a —i, —it, v. a., er» niebrigett, heioBwürbigen; a se —1, v. r., fid) erniebrigeh; : înjosire, s. f., bie ©rniebrigmtg. înjositdr, adj., erniebrigenb. - : înjosorârc, vec^i: înjosire, înjug, a —â,! —ât, v.'a., ein» ftaunen, anfpanneit; unterjochen, fitedjten. înjngâre, s. f., baS Sintyannen, 'Unterjochen. înjuni8tăţ-esc; a ~i, —it, v. a., 'entzwei-teilen, halbieren, înjnmetăţire, s.f.,bic Şalbierung; —a postului,' bie SDÎitfaften. înjunghi-u, a —â, —ât, v.a., er« ftedjen. ’ înjur, a —â, — ât, v. a., jdjelten, fdjitnţjfen, &eţd)imţ)fen, (d)mâl)en. - înlnngire înjurător, s. m., ber Vefdjimţjfer; —, adj., fdjimpfenb, [djmaheiib. înjurătură, s. f., bie ©d)imţ)frebe, 'Verimpfung, ©d)mâhung. înlănţ-ez, a —â, —ât, (înlănţu-esc, a —i, —it), v. a., ber fetten, inffetten legen, aneinanber fetten, înlănţuire, s. f., bie Verfettung, înlăptoş-ez, a —â, — ât, v. r., ju 3ftildj_ werben, înlărg-esc, a—i, —it, v. a., breiter, weiter machen; a se —1, v. r., fid) breiten, weiter werben, înlătu-esc, a —i, —it, v. a., fledjten, ineinanber fledjten. înlătur-ez, a —â, —ât, v. a., bei ©eite legen, befeitigen, auf bie ©eite fcfjaffen. înlăuntru, adv., inwenbig, inner» halb, brinnen, barin; pe d’ —, innerlich; —, s. m., ba§ innere, înlăuntric, adj., innerlich, inwenbig, innig. înlegiu-esc, a —i, —it, v. a., für gejegmäßig, für rechtmäßig er* tlaren. înlemn-esc, a —1, —it, v. n., ju §015 werben; ftaunen, ftugen, er» ftarren, ftd) entfegen. înlenmire, s. f., bas ©ntfegeit, ©rftarren, ©tilgen, înlesn-esc, a —i, —it, v. a., er» leichtern. " ■ înlesnicids, adj., vedi: înlesnitor. înlesnire, s. f., bie Erleichterung. Mesnitör, adj., erleidjternb. în loc, adi)., ftatt, anftatt, an Drt unb ©teile, im £!rte. înlocii-eşc, a —i, —it, v. a., befegen, einfegen, erjegeit, einfteüen, an» fteHen, an bie ©teile iemanbeS fegen. înlocuire, s. f., bie Vefegung, Slit* fteflung. înlocuitor, adj., erţegenb; ŞilfS». înlung-esc, a —i, —it, 0. a., tjer» langem, länger madjen; a se — i, v. r., fich ■ Verlängern, länger Werben. înlungire, s.f., bie Verlängerung. înmărmuri înniărmnr-âsc, a —i, —it, v. n., erftauiieu. , înniărmnrire, s. f., ba§ Erftaunen. înniatricnldre, s. f., bie gnmotri*. îulierung. înmatricul-ez, a —â, -—dt, v. u., iumatrüulteren. înmagazin-ez, a —a, —ăt, v. a., anfjäufen. imnân-ez, a —d, —dt, v.'-.a., ein* Ijäitbigctt. înmiit, numer., taufenbfad). ; înmlăai-ez, a so —d, —dt, v. r., gefdjmeibig werben..; inmöi-u, a — d, —dt, v. a., ein* taucT)cn. înmormentdre, s. f., bieSBeerbiguttg. înmormentătdr, s. m., ber Soten» grăber. Vi-:.-: înmorment-ez, a —d, —dt, v. a., beerbtgen. înmugur-esc, a —i, — it, ,v. n., Jînofţjen; treiben, augfdjlagen. înmugurire, s. ■ f.-, baâ. jînofpen, 2Iu3fd)tagen. ■ . : înmuiere, s. f., bte Einweisung, S3efeud)tung; bag SSeidjtucrben. înmulţ-esc, a —i, —it, v.a.,Mi* mehren, öerüielfältigcn.: ; .- . înmulţire, s. ■ fi,: bie SBernteijrung, SBerbielfciltigung. înmulţit, adj,, bermeljrt, bicljacf); —, s. _îîv : bie ÎOÎeţfrgaţr (itt, ber Seflination unb; Konjugation), înmnlţitor, adj., bermeljratb; —, «.>• ber SSerme£rer,-f;STOeţ|rer. înmurgit, s. m., bie 2)ântmerung; —ul ^ilei, bte 3Jlorgenbântme= ■- ritug, ba§ ; XageSgrauen; —ul serei, bie Slbenbbäntmerung. înmiit, a;—d, .—dt, v. a.,, ber* tauţcfjen, berweii)[eln. ■ .Vj înmuţ-âsc, a .-ri, -rit, v. n., ber* ftummctt. înn..., vecji: în■ înoMl-ez, a—d, —dt, v. n., ber» ebclti. ; ■ înobildre, (înobilire), s.f., bie SSer= ebtung. : în octdv, adv., in DJtabform. îsc — înot 351 inoculare, s. f., ba§ pfropfen int Singe, Qttofiiliereit. înocnl-ez, a: —a, —dt, v. a.,-.pfropfen,- inoîulierett. înod, a —d, --dt, v. a., fitityfett, Iniiţjfen,. anfniipfen,. jubiubeit.-: înoddre, s. f., bie Shtilpfuug, ba§ Subiitben. înodăt, adj; gngcEtiö^ift; feft/ ftarf, uutcrfeţjt. ' înodătură, s. f., bie Änüpfung, Sktfitülifnug. .m ■ : îno-6sc, a —i, —it, v. a., erneuern, Steuerungen eiufüljrcn, erfriţdjett, berjüitgeti; a —i o viio, einen SBeittberg tteu an^flanjen; a se —1, ii: r., fid) erneuern, fid) ber* jiingett, tteuwerben. înoire, s. fi, bie Steuerung, -®r» neuentng, Srfrijdjuitg, SBerftctr* „ îuttfţ. inoit-or, s. m., ber teuerer, Er* neuerer; adj., ertteuernb; —oâre, s. f., bie Eriteuerin.; iînoiturăj s. f., vedi: înoire. înomenire, s. f., bieSOÎenfcf)Werbung. -înomol-esc, a se —i, — it, v.r., im Sîot ftecfen bleiben, in einett SJÎoraft geraten; berfiimpfen, îotig werben,-, berfdjlamnten. - ■ ■ v; ;. înopt(-ez),, a — d,-dt, v. bon ber SKadjt. Überfällen werben; a —a undeva; ubernadjten,: bie 9?ad)t 3ttbringen; înoaptă, v. impers., eg wirb Sfiadjt. înoptare, s. f., bag Übernadjten. înoptdt, adj., nâd)tlid)er :3Beite, fţiât nad)t§; - .: înorez, ve4i: înourez. înoroc-esc, a — i, —it, v. a., be= glitrfen. ■ : înoro-6sc, a — i, —it, vedi: îno-molesc. ■ . .. înot, a —d, —dt, v. n., fdjwimmen; a, — a în sânge, üvfeinem S3tute baben, i im 931ute, fdjwintmett. îndt, adv., ;fd)Wimmenb; a da —, fdjwimmen, burdjfdjwimmen; a trece cu —nl, ]d)Wtmmenb übet* fegen; - :W:.-1 r/.- 352 motare — insânătosat înolârc, s. f., bns Sdjwimmcn. înotât, pl. —o, s. n., bn? (3d)witn« men, bic (3d)miitinifunft; şcoală de —, bic (Sdjwiimitfdjufc. înotătoare, s. f., bic ©djmiiniucrin; bic (gifd)*)gfoffc. . înotător, s. m., ber gdjluimrnct'. înonrâre, s. f., bic Umwöffititg. înonrâf, adj., uniroßlft, wolfig, trübe, überzogen. înour-6z, a se — ii, —iit, v. r., fid; limwölfcn, fid) trüben, înpestriţât, adj., bunt, înpestriţ-ez, a —ä, —iit, v. a., bunt tuad;cn. înrăilăcinâre, s. f., bicEiiiWur» jetuufl, S-cftWurjelung. înrădăcinat, adj., ctngcwuräcft, angewurzelt; alt; boală —ă, bic afte, lanqnricrtgc Sîranffjcit. nirădăcin-ez, a —â, —iit, v. a., ctutourjcltt, SBitrgcr faffen, feft* ttmrgcfn; beraften; a se —a, v. r., anmurgcfn, fid; einituirjeln. înrămnrit, adj., aftig; coarne —ite, bas ©cweil). înrăşin-ez, a —â, —iit, v. a., vecj.i: înreşinez. înregiment-dz, a —ii, —dt, v. a., ctnjtclleu (in ein ^Regiment), ein» reifen (iit eine gartet), înregistrare, s. f., ba§ Einträgen in§ ^ţkotofoff, ba§ Qnregiftricren. înregistrator, s. m., ber ţkotofofl» fiifjrer, Oîegiftrator. înregistr-dz, a —â, —ât, v. a., itt ba§ Şrotofoff eiutrageit, eiit» ţdjrei&ert, einrcifjen, gitr Stenntniă neljmen, cinregiftriereit. înrei-esc, a —i, —it, v. n., fd;fed)t Werben, berberben. înreşin-ez, a —â, —dt, v. a., be» fjarjcit. înreutăţ-esc, a —i, —it, v. a., berfdjlinitnern, bßje madjen; a se —i, v. r., fid) berfdjlim merit, bBfe werben, boSţaft jein. înrăutăţire, s. f., bie SBerfdjlint* tnerung, bie SBoSIjeit, ber Sfrger; bie @c§fecf)tigfeif. înreulăţft, adj., bcrfdjHnimcrt, ber» fd)ted)tcrt, boSfjaft. înrîiir-dsc, a -i, —it, v. a., vecji: influenţez, înrîiirirc, s. ber Eiitfhifj. înrod-dsc, a —i, —it, v. a., fnidjt» bar madjeii. înrodire, s. f., ber gnidjtnnfalv bie jJrudjt; a da — nonă, nene grud;t anfclîcn. înrolâre, s. f., ba? Shtwerbcii, bic Sfitwerbung. înrol-ez, a —â, —ât, v.a., werben, nnroerbeu; a so —a, v. r., fid) auwcrbcti faffen. înroor-dz, a —â, —ât, v. a., be» taucn. înroşdsc, a —i, —it, v. a., töten; a se —i, v. r., rot werben, înroşiro, s. f., baS Sißtcu, 8?ot* färben, SJÎotwerbcn. îiirotnl-oz, a —â, —ät, v. «•., Sfften bcrjcidjncn, iuroiuficrcii. înrnd-dsc, a se —i, —it, v. r., fid) berfd)Wâgcrn, berwanbt jein. înrudit, adj., berwaubt, ber» jdjwăgert. îns, pl. înşi, pron., er ţelbft; —, s. m., ba§ Qitbibibiutnt, bic Şcr* fon; tot —ul, jeber, jcbermntnt; înt.r’ —ul, iit ifjm; printr’—ul, burd) if)tt; eu —urai, idj fefbft; tu —u-ţi, bu fefbft; el —uşi, er felbft; ea —aşi, fie fefbft; noi înşine, wir fefbft; voi înşive, ifir felbft; ei înşişi, fie fefbft; ele înşeşi, fie fefbft (fern.), însă, conj., nber bod), inbeffcn, îmterbeffeit, übrigens, însăcsăn-dz, a —a. —ât, v. a., belaften, aufjacfen.’ însăil-ez, a —â, —ât, v. a., an* jdjfagen, mit SBorftidjen Şeftcn. însămărât, adj., befaftet. însănătuţ-dsc, a —i, —it, v. a., geftmb madjen; a se —i, v. r., genefett. însănătăţire, s. f., bie ©enefung. însănătoşât, adj., gettefen, f|er» geftelft, gefimb. însănătoşnre însănătoşdre, s. f., bie ©euefung, Şerftellitiig. însănătoş-cz, a —ă, —iii, v. a., gefititb ntadjeit, ţerffeflcn, heilen;, a se —;i, v. r., gefuitb Iberben, geitefeit. ÎJiSiVnger, ii —ă, —at, v. a., blutig ntadjeit, mit Blut befledett. însăpwi-esc, a —i, — it, v. a., cin» feifen, iu ©eife toerioaiibeln. în-sdrcin, a —sarcină, — sărcinăt, v. a., vecii: însărcinez, însărcinare, s. f., bie SBelnftiing, ber Sfuftrng, bie Stufgabe; bie Sd;tuaugerfdjaft. însărcinat, adj., belaftet, bcfdjtuert, beauftragt; —, s. m., ber 9(6» georbneie, Beauftragte, însărcinăttir, adj., beläftigeub, nie» berbi'ücfeub, briiefenb. însărciii-ez, a —ă, —ăt, v. a., belaften, auflaben; beauftragen; a se —a, v. r., übernehmen, es auf fief) neljmen. însăretiiră, s. f., bie Einfalguug. însăşi, vedi: ins. înscăunare, s.f., vedi: întronare, înscănn-ez, a — â, —dt, v. a., vedi: întronez, înscenare, s. f., bas gnfcenefeiţeu, Korbeteiteu, Qugföei-tje^eu. înscenat, adj., in ©eene gefegt, aufgeführt, iitfceniert. înscen-cz, a —ă, —dt, v. a., iu ©ceiiefetsen,aufführen,botlführeu. însceptrdt,nf?i.,ben@âepterha[tenb. în seninii), ado., taufdjtoeife. însciinţăre, s. bie 9?ad;rid;t, 2Inîiinbigung, Befannfmadjuitg, Sî'unbmadjung, Slngeige. însciiiiţător, adj., bena^riiţtigenb, melbenb. însciinţ-cz, a —a, —dt, v. a., Be» nadjridjtigen, anfünbigeit, mei» ben, berieten, befannt madjeii, funbgebeit; a se —a, v. r., 3?ad;» ridjt haben, befannt toerben, er» fahren. înscorţoş-6z, a se —d, —dt, v. r., fid; berljärten, fid) berfruften, fid; mit Barcianu, Dicţionar. * însemnare 353 eiuer Dîtiibe ober ftrufte übers jiefjeti. inseriere, 5. f., bas Gsinfdjreibeu, bie Slujfdjrift. inscripţiune,. s. f, bic Sluffdjrift, Qufd;rift, Ü&crjdjrift. înscris, jj/. —uri, s. n., ba3 ©djrei= beit, ber@tf;eiit, bieBefd;eiuigmtg, bie ©d;rift; — fonciar, ber ©ntnb» reutcnfdjeiit; a da —, befdjeittigeit; ^ a lua —, fdjriftlid; aufneljmen. înscri-n, a —e, —s, v. a., ein» -fdjreiben, eittjjeidjuett, eiutrageu; a se — e, v. r., fid; einfd;reibeit, eiutrageu laffeit; — la miliţie, fid) a(3 ©olbat aniucrbeit laffeit, ©olbat toerben. îllSC, vedi: însă. în-seără, a — serd, —serdt, v. im-pers., e§ luirb Slknb, e3 băut» inert; am înserat, id; bin boiit 216eub iiberfaUeit roorbeu; cum va însera, fobalb e§ Slbenb hrirb. înşel, a —d, —iit, v. a., betrügen, l;itttergefjen, tciufdjen; a se —a, v. r., fid; ■ irren, fid; tciufd;eu; a se —a în socoteală, fid; ber» redjneit. înşelăciune, (înşelătorie), s. f., ber Betrug, bie Betrügerei, bic Sift, bie @d;elntcrei. înşelător, s. m., ber Betrüger, ©autter; —, adj., bctriigeitfd). înşelătiiră, s. f., vedi: înşelăciune, înselbătec-esc, a se — i, — it, v. r., bernulbern. înselbătecit, adj., tuilb, bermilbert. însenie'nţ, a —d, —dt, v. a., be» ffieti, etnfăeit. însenie'nţ, a şe —i, —it, v. r., iit bie fyrudjt treiben, Befamen. însemn, a —d, —dt, v. a., jeidjnen, begeichneu, attfjeichneu, einfdjret» beu, nterîeu, aumerfeu, aufmerfett, bemerfett; a se —a, v. r., fid) eitigeidjuen, fid) şcidjnen, fid; unterfertigen; a’şi —a ceva, fid) etit>a§ merfen, notieren. - ' . ■ . însemnare, s. f., bte Slttfjctdjttung, Bejeidjitung, Bebeutnng, Slnnter» 23 354 însemnat lung; bie Eiuftf)rcibung, bas? Slotiercn. î nsemnât, adj., ţjcjeicl)nct,(icjcid)uet; bebcufenb, l»td)tig; om —, bic nridjtigc Sßcrfon, ber bcbctttcttbc OTauit. . însemnătate, s. f., bie SScbcutitug, SBid)tigfeit. înseninător, s. m., ber geidjttcr, StufSeicfjnev; —,adj., bejcidjncub, bcbentciib, Ct'Itft. îusemnăttîră, s. f., bic ,3cid)tiuug, SScăcidjntutg, Stnmerfuug. însemne, s. f. pl, vedi: însignii. însenin-ez, a —ii, —iit, vedi: însemn. însenin, a se — ;5, — ăt, v. r., fid; erweitern, fid; anffjeitern, fid) auf» Haren, Ijciier mcrbeit. înseninare, s. f., bie Erweiterung, •Slufflnning (beg SBetterS, beg §immetS). înşeptit, immer., fiebcnfad). înserare, s. f., bag SSbenblDerbeu, ®cnnnicrn. înserât, s. n., pe —e, gegen 2Ibeub. înser-ez, a —â, —ât, v. n., Slbcitb lucrbeu; BomSlbenb ereilt ftjcrbeu. înse't, a —â, —ât, v. n., vedi: insetoşez. însetâre, s. f., bag ®urften. însetat, adj., burftig, bnrftenb; — de sânge, bhltbiirftig. însetoşâre, s. f., vedi: însetâre. însetoş-6z, a — â, —ât, v. n., burften, bnrftig ţeiu; a —a după ceva, nctd) etinaŞ 58ertangen fyabcn, nad) etwas fid) fernen, înşeu-ez, a —â, — ât, v. a., fatfetn. în-şfâc, a —şfacâ, —şfăcât, v. a., ergreifen, feftfjatten', anţmtfeit. în sfîrşit, adv., enbtid), jitlep; pănă —, big ang Enbe. însghiel), a —â, —ât, v. a., vedi: înjgheb. însinuâre, s. f., bag ©iufcfymeidjctn; bie Übergabe, EinKefcrutig, bag Jjjincinftedcn, Eiuţânbigeit. însmuativ, adj., einfd)incid)c[itb, eiuueŞmenb. — însoţit însinu-cz, a —â, —ăl, v. a., mef-bcit, fjiitciuftedctt, beibringeit, 311 ücrftcljcit geben; cintrngcn, cin» tragen laffeit; a se —a, v. r., fid) mcîbett, fid; ciu)d)incid)efit, fid) eiiifd)îeicf)cn; a so —a la cnvent, fid) 311111 SBort inelben (iit einer .SJcbottc). înşir, a —â, —ât, v. o., rcil)cn, nnrei!)en, in 9ki!)cn ftcKcn; a —a mărgele, Sjkrtcn cilljübctn; a—ala minciuni,Borlitgen; a—a la mărgăritare, planbern, SUlfir* d)cn crgnţilcjt; a —a vei-dLi şi uscate, nlbcrneSScug Jdjiocigcn; a se —a unul după altul, einer nad) bem aubcrit gcţcit. înşirâre, s. f., baS 9lurcif)en. înşirătură, s.f., ba§ ?(ngereif)tc.. înşirte-mărgărite, s. /., baS SIu= einanberreifjen, ba§ ©eţiîauber; Bcrirorreneg 3eug. înşirui), a —â, —ât, v. a., ein» jdjraubcn, aufdjraubcu. înşiru-esc, a —i, —it, v. a., vedi: înşir. înşiruire, s. f., bie Shtfcinanbeiy folge, î'nşişi, vedi: îns. însmălţu-6sc, a —i, —it, v. a., iiberţdjmeljcu, mit ©djuieij über* äicljen. înşomoltăc-tsc, a —i, —it, v. a., in ăSiitbeln tuidetu. în-sor, a —surâ, —surit, v. a., Bcrfjeirafcn, bcrebeKd)cit; ase—a, v. r., heiraten, fid) bcrfjeiratcit, fid) Bermâf)(cn. însornr-ese, a se —i, —it, v. r., Berfd)iBtffern; anctuaitberftoßeit. însoţ-esc, a —i, —it. v. a., bc* gleiten, geleiten, ©efeU jdjaft feifteu, paaren, Berbiitbeit, bereinigen; a se — i, v. r., ftd) Bereinigen, ftd) Ber&ittben, fid) beref)eîid)eit. însoţire, s. f., bie SSereiniguitg, bie cljefidje Skrbinbuitg, ^Begleitung; bte ăkrbinbuitg, ©efeHjdjafi. însoţit, adj., begleitet, tu ©efell* fdjaft. însoţitor — însoţitor, adj., bcglciteitb; —, s.m., ber Begleiter, înspăime’nt, a —â, — ât, v. a., crfdjrecfen, Sd)recfcu eiitjagen; a se—a, v. r.,fid) eittfc§en, fief) crfdjrcdcn. înspăimentâre, s. f., ber Sdjredcn, ba?- Erfdjrctfen. înspăimentător, adj., fdjauberfjaft, fdjaitcrlid).. înspăimînt, vedi: înspăimenţ. înspic, a —â. — ât, v. n., Sfljrcn befommcn. înspicât, adj.,- mit Stljreu bcrfcljeit. înspin, a —â, --ât, v. a., anftodjeln, anftcdjen (mit1 einem SSom), mit Sorticn witgeben; a se —a, v. r., . fid) mit einem S)orne ftedjeit. înspir, înspirâre, etc., ve^i: inspir, etc. îiispnlberât, adj., ftiirmifdj. înspumât, adj., fdjauinig, fdjaum-_ bebeeft. îiistăr-esc, a —i, —it, v. a., reid) mndjeii, iu ben SBefiţj einer Sadje feiieit; a se —i, v. r.° luotjtljabenb wevbcu. înstărire, s. f., ber Dîeidjtunt; baâ Bcfifcergrcifen. înstărit, adj., ibotjfljabenb. instaurare, (în sta nr a ţi lin e), s. f., bie SSiebevfjcrfte'lhmg, SBicbtr= aufridjtung, Snftauration. înstaur-ez, a —â, —ât, v. a., nriebernitfrid)ten, inftauriereit. înstelat, adj., geftirnt, 6eftirnt. îustel-ez, a —â, —ât, v. r., be= ftirnen, fid) mit Sternen bebedeu. înstemâtj adj., cţetrBnt, gefdjmiidt. înştiinţ-are, —ez, vedi: înştiinţare, ş. c. 1. înstrăinâre, s.f., bic ©ntfrembung, Beraufjerung. înstrăin-ez, a —â, —ât, v. -a., entfrentben, berciufjern, abiuenbig madjen; a se—a, v. r., fid) ent* fremben, fid) îmfjeimfidj filljten; auâ bem Saitbe gieljeii. înstrâmbătăţ-esc, a —i, —it, v. a., jemanb Unredjt tfjun. . • însuşietate 355 înstrun, a —â, —ât, v. a., fpauneit, bcfaiteit, mit Saiten bcrfeljeit; a —a vin cal, chtem ^ferbe bie ft'innîctte antegen. îiistrnnâre, s. f., bag Spannen, bte Spannung, însubţi-ez, a —â, —ât, ■*. ,f.,. »er» bitnueu, bilnn ntadjeit. însuflârc, s. f., bns Gsinljaiidjen, bie Gciitgebiiug, ©inflöfjnug. însufleţ-esc, a —i, —it, v. a., be». feeteu, beleben, anfregcit, crntuit= tern, rege madjen, aitfeuern; a se —i, v. r., tebfjaft «erben, fidj aufnuui.tcrn, fid) begeiftern fiir etionă. ^ însufleţire, s. f., bie Betebuitg, Bciectuug, Bcgcifterung. însuiieţitor, adj., betebeitb, bc-fcelenb, begeifternb. însiîll-u, a —â, —ât, v. a., ein« geben, eiuftB&cu, eiutjaudjeu, be* geifteru, einblafeit. î'nsul, m., în'saşi, f.,pl. înşii, m., însele, f., vedi: îns. în suma, adv., âufammen, enbtid). însum-cz. a —â, — ât, v. a., boK= jât)tig inadjeu. î'nsumi, pron., vedi: îns. însurâre, s. f., bie Şcirat, Ser» fjeiratnng, Bcretjetidjuug. însurat, jyl. —e, s. n., bic Şcivat; —, adj., berljeiratet, bermâf)tt; de curând —, neiibermâţtt; de —, inaitnbar, IjeiratSfaljig. însurăţel, s. m., ber Sîeubermfiijtte. însurătoare, s. f., bic Şeirat, Ber» . Ijeiratung. însurător, adj., fjeiratenb, fid; bcretjelidjeub, bcrmäfjlenb. înşurup-ez, vecji: înşirub. în süs, adv., oben, tjinanf, Ijerauf, empor. însuş-esc, a —i, —it, v. a., äueignen, ancignen, beimeffeit, äufommen; a ’şi —i, v. r., fid) ettunâ att» eignen, î'nsuşi, proii., vedi: îns. însiişietâte, s. f.', bic Eigenfjeit, Eigcntiimtidjfeit. . 23* 356 însuşire — însuşire, s. f., bie ©igenfdjaft. însnt-esc, a —i, —it, v. a., ber* fyiutbertfäftigen. î'nsuţi, vecji: îns. însutit, numer., fjitnbertfad), fjun* bcrtfăftig. întâietate, s. f., ber S3or§ug, SSor» tritt; a ave —a, ben SSorrang, SSrrtritt fjaben. în taină, adv., tttggefjeim, îjeimîiofj. înlâ'i-n, —a, numer., ber, bie crfte; —, adv-, crft(id), erftcnS, ăucrft; —a nascere, bie ©rftgcfiurt; —ul născut, ber ©rftgcborenc. întâlu-esc, a —i, —it. v. a., treffen, antreffeu, begegnen; a se —1, ■o. r., fid) begegnen, pfannnen* trcffcit, nitfcinanberftofjcit. întâlnire, s. /., (întâlniş, s. «.), bic 93egegnung, bo§ 33egegncu, gufammentreffen; ba§ untier-îmitete gitfnmmentreffen. înţl'rc, a —â, —ât, v. a., ent* wofjncu, abgetoiSfjnen. înţărcare, s. f., bic 2(bgewöfjnung, (Sutwöljmtng. înţărcătoâre, s. f., — a unui munte, bic bniuntoje Oîegion im ©ebirge. înfânjiere, s. f., bie SSerfpätung. înfâr.«;, befd)muţ3en, bejubeln: a se —a. v. r., fid) befdjmuţjen. fid) befubelu; fotig, fdjnutţjig roerben. întinăeiune, (întinare), s. f., ber Sdjnuij), Unflat, bie Seflechtng. întinat, adj., fotig, befdjutuţşt, uit* rein, bejubelt, înţindt, adj., (oder; burnrnftolg'.-întind, a - e, întins, u. a., beljiten, auSbefjuen, ftredfeu, erftreden, auâftredcu, berbreiteu, auâbreitett; fpannen; a — e braţele, bie Slrme -augftredcn; a —e . corclile. bie ©eiten jţmnnen; a—e bine sfoară, ' bie ©elegeufjeit gut auâuiiţjeit; a;—e cortul, ba§ gelt ftUf5 fcfylagcn; a —e mâna, picioarele, . bte Şaub, bie giifje ftredeit; a —e rufele, bie SMfcfye juni Srodnen 358 întindecios — întorc fyäitgcn; a se —e, v. r., fiel) »crbrcitcu, ausbrctten, fid)bef)itcn, fidj aitsbcîjiteit, fid; ftrerîcn, fid) ausftrecfen, tjinftrcden; unt ftd) greifen. ' întin^iCcios, aclj., beîjnbar, au§» s bcfjnfnm. întindeciinie, s. f., bte Sfnâbcljitiutg, 3tii?brcituug, 95crbrcitvtug. întindere, s. bic 3(u£bcf)iuiug, SJerbreiiitng, Süi^breitnrig, ©pan» nmtg; bic Erftreduug, 2iuS» ffreduitg, ©rlnciterung, ©treefe; , bei- Umfang, întiwjetor. adj., beijitenb, au?» bcîjitenb; —, s. m., ber Scfjiter, ■ ©treder. întiil(Jiliil, adj., vedi: întindecios. întinijime, s. f., bic STiisbeljuitug. întiner-esc, a —i, —it, v. a., roieber jung machen; —o. n. şi r., fief) Bcrjüitgcn, roieber jmtg roerben, întinerire, s. /., bic Verjüngung, întinez, vedi: întin. înting, a —e, întins, v. a., ciit= tunicii, eintaudjen. întins, adj., gcbef)nt, gefpauitt; ftrajf; flad), lueit, grojj, geräumig; câmpie —ă, ebene?, freie? gelb; —, adv., auŞgebcţiut; unait?» gefegt; a lucra — la ceva, itu» ait?gefegt ait etroa? arbeiten. întinsQâre, s. f., bte Shisbeţnuug, ber gug, bas .gicljeu; într’o —, mit einem SJÎale, au? ciitcni 3ng infinsitră, s. f., ba? SDeîjtteit, Şfit?» befiiteu. întipăr-csc, a —i, —it. v. a, ein» briideit, einen ©iiibnir! mad)cu; ciltprâgcii; a se —i in mintea cuiva, im @ebäd)fitt? Ijaften Metbcu. întipărire, s. /., ber ©iubritd; — în minte, ba§ Şafteit im @e» bfid)tni?. întipăritor, adj., ciubriitgtidj, ©tu» bniii mad;cnb. întipu-esc, a —i, —it, v. a., vedi: închipuesc, ş. c. 1. întl’resc, vedi: interese, intitulare, s. f., bic 33etitefitiig. întilnl-ez, a —â, —iit, v.a., bc» titeln, mit einer îhifjdirift ber» fefjeu. întoărccre, s. f., bic SScnbuurţ, Umrocubung, Umbrc()itug; bte 3îurtgabe, 5Stcbcrgobe; ber Erjag, bic Siiictcrftattung; bie Siiirffcfjr, Şctmfcljr, Oîiicffunft; bic SBefef)» ntng; bic Überlegung.; — la Dcleu, bic S3efef)ntug 311 ©ott; —a pagubei, ber ©dwbeiterfag; — a pvimăverei, bic ăBicberfcijt bc? g-riifjtiug?; —a unei sume, bn§ E-i-fcgcn einer ©mume. în-toema, (-tocmai), adv., genau, rtdjfig, gfeidjfam, ebeufo. întocni-esc, a —i, —it, 0. a., cin» ridjtcn, jurcdjt ntadjcit; a se —ir v. r., ftd) ciitridjteit; a se —i după ceva. fid) nad) etnia? ridjteu. întocmire, s. f., bie ©iuridjtuug, 3iircd)tftelhnig, gnrcdjtjegung, ‘Saruaci)rid)tung întocmit, adj., paffcttb, gcfdjicft, bequem. înţol, a — â, —ăt, v. a., anfleibett, befleiben. întol-esc, a se —i, —it, v. r., ftd) auflciben. întonâre, s. f., bie Stuftimmung, ba? ülngebeu be?.îoitcs. întoimţiiiiir, s. f., bte S3etouuiig. înton-ez, a — â. —ât, v. a., an» ftimmen, ben Soit. atigebcn. întorc, a întoarce, întors, v. a., îefjreit, umfctjreu; brcfjcn, unt» brefjen, äurüderftatten; a—e un vestment, cin Sîleib rocitben, unt» loenbcij; a —e cuiva ceva, je» titaitb etwa? sitdicfgebeit, jttriicf» erftattcu, erjegeit; a —e o foae, cin 531att umjd)(agcn; a — e un păment, un loc de semenat, unt» âdern, ben S3oben umgrabcu; a —e vre-o scrisoare, ciloaS iu eine anbere ©pradje iiberjegeu; a se —e, v. r., fid) bretjcn, fid) mitbre^en;itmfef)re!i(äi!rüd!ef)reii; întorcetor — întrec a se —e a casă, Ijeimfeţrcn, nad) §aufe gctjcit, juriidfeljren; a se —e cătră cineva, fid) an jemanb roeitbeit, feine SBermitt* lung aufudjeu; a se —e laDdeu, fid) jit ©ott befeţjren; a se — e la lucru, îtiiebcr 'an bie îlrbeit gefjeir, n se —e spre bine, spre reu, fid) jum ©uten, junt S3öfen tocubeii; a’şi —e cuventul, fein 28ort gurücfnefjmeu, mibemifeit; a’şi —e ceva, ettoag âtiriicf* geminuen; fenul s’a întors, bas Seu ift bnmpfig geworben, întorcetor, s. m., Sffieuber, 'Svefjer; bei' SSenbcfrcis; —ul racului, ber äBenbefreig bes> iîrebfes; —ul căpriorului, ber SBenbefreig bel ©teinBodg; —, adj., brcfjeub, ~ roeubenb. întorn, a—â, — ât, r.a., ninbreljcn, juriicîbreîjeu, jurütJcrftatteu. întormire,«./’., bieguriictcrftattinig. nitornătiirii, s. f., bie Umitieubinig. întors, adj., nmgefeîjrt, Bcrbrcljt. întorsătură, s. f., bie SBenbitng, ®rd)iutg; — în vorbă, bie 9iebe= Weubuttg; a face o —, eine SScnbitug madjeit; a da o —, brefjen, luenbeii, tid)ten. întorsiîră, s. f., ber©trnbel, SBaffer* Wirbel; vecji: întoarcere, întorţel, s. in. (bot.), bie g-fad)«* feibe (Cuscuta europaea). întortocdre, s. f., bie SBerbreljung, ăkrroidluitg. întortocât, adj., Bernrideft, Beriuirrt. întortochiâre, s. f., întortocliiât, adj., vedi: întortocare etc. întortoclii-cz, a —a, —ăt, r. a., üerbrefjeu; Bertoidetu, Bevroivreu. înţoţonât, adj., iibcrlabeit aitf* geţmţjt, aufgeboitnert. întovărăş-esc, a se - i, — it, v. >■., jugcfeflen, fid) mit jemanb Ber* binben, befrennben, inJîomţmgnie eintreteu; begleiten, î'ntră, (î'ntre), prep., jjtoifdjeu, unter, baătnifdjeu ; într’acolo, bortju, bortfjin; într’aceea,unter* 359 beffcit; într’adever, îoafji'Ijaftig, roafţrlid); tuirf(id); într’adins, borfcijjlid), abfid)t(id), gcfîiffenttid), mit g-Iei|; într’aiurea, aubev* tuartŞ, abiuefenb (geiftig). întrâ'm, a — â, —iit, v. a., l)cr* ftellcn; a se —a, v. r., nncbcr gefitnb luerbeit, fid) crfyolcn, ge* ucftn. întrăiuăre, s. f.,- bie ffienefung, ©rfjolimg, SBicberrjerfteHung. întrâre, s. f., ber ©iiigang, ©iu* tritt; bie ©ntleitung; ©infaljrt, bic 5Et)t>retnfaî)rt, bag SSorgimmer. într’ari]târe, s. f., bic S3eftiigclung. într’arip-ez, a —â, —ât, v.. a., Beflügeln, mit gliigetn berfefjett. într’ai'llldre, s. /., vecji: înarmare, ş. c. I. într’ascnns, adv., ţeimlid), ing* gcfjeini, nnter ber §anb. întrată, s. bic dinfnfjrt, ber ©ingang. într’atâ'ta, adv., bermafjcn, ber* geftalt. î'ntre, prep.-, vecji: întră, întreb, a —â, — ât, v. a., fragen, anfvagen, befragen, nnd)frngen, ausfragen; erfuubigeu, abfjörcn; a se —a. v. r., fid) felbft Be* fragen, fid) eine grage aufiocrfcit. întrebare, s. biegrage, Anfrage, 9îad)fra'gc, ©rhinbignng. întrebător, s. m.. ber'grngind)tige, äkrfjörer; —, adj., fragenb, grage*. întrebuinţare, s. f., ber @c6rnud), bic Sfmueiibnug, 53euülmug. întrebainţiît, adj., gcbrandjt, Be* niitU, abgcntiţit. întrel)iiinţ-ez, a — â, — ât, v. a., Brandjeu, gebrandjeu, Beufi^en, menbeit, anmenbcn, Bcnrenben; a se —a, v. r., fid) Bebiciteii. întrec, a —o, —üt, v. a., über* treffen, überlegen fein, überragen, ben SJorjug fyaben; a — e pie cineva, jemanb nBerţofcn, über* bieten; ben Spreig baBou tragen; a se —e, v. r., tuetteiferu, an§* gelaufen fein; a se prea —e in ceva, etioaŞ 311 Weit treiben, au?» gelaffen fein, întrecere, s. f., bie Übertretung, ba§ Übertreff eit, ber Sßctteifer; bie SIu§ge(affciiI)eit. întrecetor, adj., itbcrţolenb, über» treibenb, nberbietenb, metteifentb; —. s. m., ber SBetteiferer, Sîoit» flirren t. întrecetiîră, s. f., ba§ Überbieten, finbifdje S3cnehmcn, bic 21u3» gelaffenfjeit. _ ■ întrecioen-esc, a se —i, —it, v. r., ■ aneinaitbcr geraten, aufeinanber ftofjen. întreeiirni, a —ä, —dt, v. a.y itn* terbredjen. întreenrmăre, s. f., bic Unter» bredjung. întrocv'it, adj., übertroffen; Der» järtelt, ausigelaffctt; pe — e. Einer ben Slnbent überljolenb, um bie SSette. întredes-cliid. a — cliide, — cliis, v. a., f|alb öffnen. Într6g, adj., ganj, bollftänbig; — la numer, tootljäfjlig; —, s. m., bn§ ©anje; —ul, ba§ 9?eben* geftein in Ergangen, întreg-ese, a —i, —it, v. a., er» ganzen, bcrbollftäubigeit, erfüllen, întregime, s. f., bie ©efamtljeit, SBoIlftänbigfcit. întregire, s. f., bic ©rgäiijung. întregităte, s. f., vedi: integritate. între-iesc, a —i, — it, v. a., ber» breifadjeit. întreire, s. f., bie SSerbreifadjuitg. întreit, immer., breifad), brcifältig. între-lâs, a — lăsa, —lăsat, v. a., unterlaffen. întrelăsăre, s. f., bie Unterlnffuitg. întreliniăr, adj., jtoifdjenjetlin. întrelinie, s. f., bie ®urd)fd)itfj» linie. între'm, a —a, —ät, v. a., vedi: intrăm. întremare, s.f., vedi: inträmare. întremediu, s.m., vedi: intermediu, întreposit, s. n., bie (SSaareit») SJieberlage. între-prind, a —prinde, —prins, v. a., unternehmen, übernehmen; —prindere, s. f., bic Unter» nel)tnitug, ba§ Unternehmen, lntreprinije-tör, s. m., ber Unter» neunter; — de clădiri, ber San» Unternehmer; —, adj., unterneh* meitb, !üf)n, berioegeu; —oäre, bie Unternehmerin, între-pun, a —pi'rne, — püs, v. a., bagniifdienlcgen, baättujdjenfegcit, giif Vermittlung antoenben; a se —e, v. r., fid) in§ SKittel fdjCagett, legen. întrepunerc, s. f., bas <3)agtt>ifd)en= legen, bie Sajtoifdjenfunft, 58er» nüttluug. între-rup, a —rupe, —rüpt, v. a., unterbredjen, jemanb in bie SRebc fallen; a se —e, v. r., abbredjen, einljalten. întrerupere, s. f., bieUnterbrcd)uitg> ba§ Unterbrechen., îiitreriipt; adj., unterbrodjeu. întrespaţiu, pl. —i, s. n., ber giuifdjenraitm; — interceialar, (bot.), ber QntcräeUutarranm. între-tâiu. a —tăie, —tăiat, v. a., burd)id)neibcn,querburd)jd)ueiben. întreţes, a —e, -üt, v. a., ein» fledjten, cinioebeit, einroirfen. întreţesetură, s. f., bie burdjmcbte, miteingeroebte 2Irbeif. întreţin, a —e, —üt, v. a., er» halten, unterhalten, ernähren, întreţinere, s. f., bic Erhaltung, Ernährung, întreved, a —c, —iit, v. a., un* beutlid] fchcit; unbeittlid) er* fcnnen, ahnen, întrevedere, s. f., bie 3«ia,nmells litnft. întrevenire, s. f., bie ®ajtinfd)eu* fünft, Einmifd)ung,_5Scnnitiluug. întrevin, a —i, —it, v. ba* ätoijdjcntretcu, fid) für ctniaä benueuben. întrevorbesc — înturm 361 întrevorbesc, a —i, —it, v. n., unterrebeit, faagiDifcIjcnreben; a se —i, v. r., mitetnaitber reben. înlrevorlrire, s. f., bte llnterrebuitg, ba§ SJnâhnfdjenreben. înfrevorliitih', s. m., bec Qnjiîcfţeu-rebuer. întristare, s. f., bic Sraurigfeit, SBetriibniŞ, SîitmmerniS, ber Shwimer. întristat, adj., traurig, betrübt, fummerbolL întristător, adj., bctriibenb. întrist-ez, a —ă, —ăt, v. a., be» trüben, traurig madjen; a se — a, v. r., traurig tnerben, fid) bc» triibeu. întro-diic, a —duce, —diis, v. a., etnfüljren, embringen, fjincin* fteden, Qugang »erţcîjaffeit. introducere, (întrodncţiiîne), s. f., bie ©iitfiiljrnng, Einleitung, ber Eingang, Stufaug. întrohndre, 5. f., ber Gdjuitbfeii. înfrolinăt, adj., mit bem Edjtutţjţeu beljaftet, bcfdjuuţjft. întrohn-ez, a se —a, —ât, v. r., ben ©djuuţjfeu befommen. întroloc, întrolocâre, vecii: întru-loe. întronare, s. f., bte Sljronbcftei* gutig; Qntroitijntion. întron-ez, a —â, —ât, v. a., feier» Itdj einfegcn; a se —a, v. r., ben Sljroit beffeigcit. î'ntr-u, a - â, — at, v. n., l)iueiu* geljen, fjcrcingetjen, ţjcreiiifaîjrcn, tjiueintreten, îjiueinjieţien, ijinein* laufen, fyineinbringen, eiligeren, eiutreten, eintitden; a —a în oficiu, ein Simt autreten; a —a în grădină, in ben ©arten treten; a —a în anul al 10-lea, al 20-lea. (al vîrstei), iu bas! jeljnte, gtuajtgigfte SebenŞjaţr eintreten; a —a în serviţi n, in ben 2ienft jentanbeŞ treten; a —a în groapă, iuS ffirab fiufeit; a —a la tocmeală cu cineva, übereinfomirten; a —a în voiă cuiva, jemanb 311 ©cfalleu leben, fidj ins Eiitber* nehmen mit il)m fegen, î'ntru.jprcp., unter, in, bei, binnen, toäfjrenb; — acest timp. lualj» reub biefer $eit; — 0 septe-mână. binnen nd)t Sagen; vedi: întră. întru-diic, a —duce, —dus, v. a., vecii: întroduc, ş. o. 1. întruloc, a — â, —dt, v. a., »er« fnmmcltt, an einen Ort 3ufam» înenbriugen. întrulocâre, s. f., bic Qufaimueti» fuuft, SSefbrecIjuug'. întrnn-esc, a —i, —it, v. a., ber» einigen, ücmnbnren; a se —i, v. r., fid) bereinigen, fid) ber» binben, Quţamntenîttufte ţalteu. întrunire, s. f., bic Vereinigung, Verfammlung, ber ©efellfdjaftâ» abenb. întrup-ez, a —â, —dt, v. a., cin* berletbcn; a se —a, v. r., ftd) ein« berlcibcn, ftd) bereinigen; g-leifdj Inerbcu. întrnpâre, s. bie Einberleibung, Vereinigung; 2Kenfd)»erbunş. întrupat, adj., einberlcibt; fyletfdj, SRenfdj geworben, întunec, a —â, —ât, v. a., ber» finftern, berbunfclit; a se —a, v. r., ftd) berfiuftern, ftd) berbunfelu; triibe, fiitftcr, bunfel roerben; se —ă, v. impers., e§ toirb fiufter, triibe. întunecare, s. f., bie Verbunfehmg, Verfinftenmg. întnneeât, adj., berfinftert, bunfel, biifter; nutrrijd), berbriejjlid). întunecime, s. f., bic ginfteritiŞ, Situfellţeit, Verfinftentug; —a soarelui, bie ©onitenfiufterniŞ; —a lunei, bie 9Ronbfuifterui§. întunecos, adj., finfter, bunfel. întunerec, s. n., ba§ 'Snufel, bie ®uufc(l)eit; ba§ Unjä^ligc. întunerecime, s. f., vedi: întunecime. înturm, a —â, —ât, v. a., 31t einer Şerbe bereinigen. 362 întnrmare — întiiHiiiire, s. f., bic ßufnmmen* Ijciufititg, Slnfatumlung. înturniire, s. f., vecii: întoarcere, în urmă, adv., gitîeţjt; cel ci’—, ber Sejjtc. învălătuc-esc, a —i, —it, v. a., nufrollcit. malgcit. _ învăl-esc, a —i, —it, v. a., an» fdjrotcn, aufbäuntcu (bcS ©e= tue&cg). învălmăşeală, s. f., bte SBcrroicf» (ung, SSertuirritug. îiivălinăş-csc, a —i, — it, v. a., Bertoirrett, Berltndclit. îuvălueâlă, s. f-, bic SBcrnurrnng, Ungelegeitf)Ctt; a face cuiva —, jcmanb bejcljiucrlid) fetit, linge* legenljcitcn tnndjen. învfiiii-esc, a —i, —it, v. a., eiit» roicfeln, jufainmenttjitfclu. învăluitoare, s. /., ber gufjfcţjen, bns SHMtfcltud). învăpaiâre, s. f., bic Entjünbung, Entflammung, bnS Entflammen, învăpăiat, adj., entflammt, ent» giinbet; nnborfidjtig, nnbcfonnen. învăpăi-ez, a — â, —ât, o. a., eut= flammen, entjiinben. învărâre, s. f., bag (Sommertncrbcn. învăr-ez, a —â, —ât, v. iinpers., eg fonnnert, ber ©omnter beginnt, învârstât, adj., vpdi: învrâstat. învâ'rst, a —â, —ât, v. a., vecii: învrâstez. învăru-oso, a —i, —it, o. a., ocr= falten, mit Sîalf mcißeit. îllVăsctlt, vedi: învescut. îllVă'ţ, învăţăcel ctc., vedi: în-veţ etc. învech-esc, a —i, —it, o. a., ab* tragen, abnitţţcn; a se —î, v. r., alt tuerben, .tieraltcn, fid) abuiiţjeu. învechire, s. f., bic Veraltung, Slbnü^üng. învrcinâre, .s. f., bag Slngrenjcn, bic 3!ad)barfd)aft. învecinât, adj., bcuad)&art, nad)» barlid), naljc, aitlicgcnb. învecin-cz, a se —â, —ât, v. r., angrenjen, bcnadjbareit. ■ înverşunez învccînic-csc, a —i, —it, v. a., Bereinigen. învccTnicire, s. f., bic Vereinigung, v di: eternisare. învedcrârc,s./’.;bicDffcitfunbigfeit. învederat, adj., erfidjtlid), offcit» &nr, Har; este —, eg fällt iit bic Singen, c§ liegt flar Bor Slugcn; în faptă —ă, attf frifdjcr 2l)at ertappt. învcdcr-6z, a —â, — ât, v. a., beutlid) unb flar barlcgcn, aug» ctitanbcrfcjjeit; a se —a, v. r., fid) bnrtţmt, fid) criucifcn. învel-csc, a —i, — it, v. a., Bcr= Ijeljlen, »crfyiiffcu, uerfdjlcicru; ijaubcit; a —i focul, bag gcitcr cinfdjarren. înveliş, pl. —uri, s. n., bag ®ad), bic ®ecfe, bic Şitlle; — ul floarei, bie^8lfttenl)ülfc. învelit, adj., ciitgcfjiillt; — la trnp, förperliri) gut cutmidclt; Iröftig. învelitoâre, (învelitiîră), s. f., bie Äopf6inbe, bng ft'opftudj; bag ®ad). înveninâre, s. f., bic Vergiftung, îuveninătâră, s. f., bic fetbettfdjnft= lidje §i(jc, Erbitterung, ber ©roll, învenin-ez, a —â, —ät, v. a., Ber» giften; erbittern, învertj-esc, a —i, —it, v. n., grünen, crgrüiteu, griiu Werben, învertjire, s. f., bns ©riinen, Er» grünen. înverdit, adj., grün, gntneub. îuverez, vecii: învărez. înverip, a — â, — ât, v. a., mit Sdjieiieu Berfeţen, mit Diingctt bcfdjfngeit. învennenâre, s. f., ba§ SBurmig» fein. învernienât, adj., rtmrmig. îuvennen-ez, a —â, —ât, v. r., lourmig tuerben. înverşunat, adj., grimmig, luütenb, erboft. înverşun-ez, a se —â, —ât, v. >•., fid) ergrimmen, toiiteu, iu |]orn geraten, fid) Ijeftig erjitrneu. învcrtejesc — înviez SOS învertej-csc, a —i, —it, r. a., t)in- unb fjcrbrcljeu, iibcrbrcfjeu, luirBclu, ftrubclu; a se —i, v. r., fidj Ijcrumbrcljen; a se —i îndărăt.. îtinfcljvcu, beii 9iiicîtt>eg niitrctcu. învcrtejîre, s. f., bic lliufcljr, Sîiicîieljr. învert-ese, a —i, —it. v. a., brcljcu, umbrc()cn, fjcnutibtcljen; a se — i, 11. r., firi) brcljcn, fid) umbrcl)cu, fid) fycritmbrcfjeit; f'rci» felit, nnrbelu, ftvnbctu, fid) îuitibcu. invertire, bic ‘Srcljuug, llm» brcljitug, ®inbiiitg, SBcubitiig. învârtitor, s. m., bcf Sreljer; —, adj., brcljcttb, unnbcilb. învcrtitiîră, s.f., vedi: invertire, învertoşârc, s. f., bic SScrljürtuug, Sycrbirfjtimrţ; —a inimei. bic önvtfjcräigfcit. învtrloş-ez, a — â, —ât, v. a., ucrljiirtcu, Dci'bid)tcu, ncrbicfcu; a se —a, e. r., fjnrt mcrben. învesc, a —e, — iit, v. a., au» îtcibcn, ttbcrgicfjcn, BcbccJcu. învCscut, adj., augcf'lcibct, bcbccft, itberjogcii, umringt, umraubct; — cu pomi. mit 33riuiuett bc* (uadlfcu. învesel esc, a —i, —it, v. a., ev» ntfţicii, erfreuen; a se —i, v. r., fid) crgi'ţu’ii. înveselitor, adj., crfrculid), crgö^= Ud), crgi'ţmib. învost, a — i, - it, v.a., bebeefeu, iiBcrjicficii, ciitfcţicu; u ’si —i averea, feilt '-Scrntügcit gut ait» îegen. investigare, (îuvcstigaţiiine), s. f., bic 9(ar[)fnr|rtjung, QnDcftigation. investigator, s. m., ber 'Jindj* forjdicr, (Jrfor)d)cr; —, adj., cvfovjchcub, nad)forjd)Ciib; jude —, ber Uittcrjitd)uitg?rid)tcr. învostig-ez, a —â. —ât, v. a., forfdicit, uadjforjdicu, crforfdjcn. învestitnvn, s. f., bic Giitfcţ\ung; (Jiiifiiljruitg iu ciu Simt, Siclcij* innig eiltet .Uirdjeufiirftcu; bte Slnlngc be? Vermögens; bie 3«* beftitur. înveslment-ez, a —â, — ât, v. a., bcfleiben. îliveţ, a —â, —ât, r. a., tcl)rcu, bctcljrcu, uuterndjtcu, uuter» lDcifcit; a —a ii ii animal. nl>= vidjteit, brcfficrcit; a —a ceva, etiuaŞ lernen, erlernen; a —a de rost, pe din afară, auŞuieiibig lernen; a se —a, v. r., fid) Bc* (cljrcit, fid) uittcrrid)tcit laffen; fid) gcluBIjiieit; a se —a ren, fid) öcrniüljucn. înve'ţ, pl. —uri, s. n., bic ©c» luoljnljcit; — leu. bic itMc Sin* gciuofjnljeit, S3cnuöf)tiuitg. înveţncel, s. m., ber (2rî)iitcr, Scfjr» ring, SBţţtiug; Scfjrburfdje, Scfjv* junge. înveţăine'nt, s. m., ber ltntcrririit: — intuitiv, ber SliijdjauuugŞ* uuterridjt; — educativ, ber cr» 5tcl)ettbc llnterridjt. învetât, s. m., ber ©clefyrte: —, adj., gelcljrt, gciubliut; cal —, ba§ abgcvid)tetc l'ftrD. înveţătoâre, s. f., bie Seljrcriit. invefätör, s. m., ber Scljrcr, flcfjr* meifter; — tle limbi, ber Sţirari)* Icfyrev; — de mnsicn, ber 9Jhifil* lefjrcr; —eăsă, >rad)art, bag Sfauber» tuatfef), ©ejdjroâţ.. jă'rişte, s. f., bic Sranbrutne, SRuiue. jărpdn, s. m., ber ©aul, bic Sdjtttb* maljre. jart, interj., ffappg. ■ jdsp, s. n., ber Sagpjg. 3G6 jăruesc - jărn-esc, a —i, —it, v. a., ba§ g-eucr im S3adofcit fd)ttrcn. jăruitor, s. m., bei- geucrfd)ürcr, bic Dfeuftaitgc. Java, s. f. (geogr.), bie Siafcl Qaba. javănic, adj., j’abanifd), bon Qaba. javră, s. f., ber Kläffer, ţpiapţicrer, Kcifer. jăvr-esc, a —i, —It, v. n., {(äffen, fdjluaţjcn, belfern, plapţjerit. jăvnre, s. f., bag itnniiţşc ©ejdjrei. jăvritor, s. m., vecji: javră; —, adj., nutrrifd), sânfijcl). jder, s. m. (zool.), ber SOtarber (Mustela mnrtes). jecinăndsc, jcfuesc, vecji: jăluesc. jeg, s. ml, ber ©d;nni{3 (anf Jîlcibcnt 2C). .jegos, adj., ţcljmnijtg. jelanie, s. f-, bte 33ctrft6ni§, S3e= fiimmcrntâ. jele, s. f., bic SErauer. Î8ctviibni§, 9tiebergcfd)lagenl)eit, bcrSîummer; a fi cuiva — de-ceva, SRitleib ljabeit, îcţmfiicljtig nad) ettuaS ftrebeu, barnad) trad)tcit; cântec de —, baS Klagclicb; de —, adj., traurig, Xraiter*; vestment de —, ba§ Sxauerflcib. jelepar, s. m., ber S3iel)I)ânblcr. jclcr(in), s. m., ber SKietmami, Qnmoljner. jel-esc, a —i, —it, v. trauern, beîlagen,betrauern,9)HtIeibIjaben; a se —i, v. r., fid) bellagen, in Sorgen, iit SBerlegenljeit feilt, jelire, s. f., bag Srauern, S3e* trauern. ,]elitoârc, s. f., ba§ Klagetoeib. jelitor, adj., trauernb, flagenb. jelişte, s. f., a sta în —a ventulni, bem SBtnbc auâgcfejşt fein, jelnic, adj., traurig, betrübt, nie* bergefd)lagen, bctbeinenStbiirbig, _ in ber SErauer. jelţ, pl. —uri, s. n., vedi: jilţ. jelu-esc, a se —i, —it, v. r., fid) beflageit, fid) bcfdjtberen. .jeluire, s. f., bte Klage, S3efd)tuerbe. jeluitor, s. m., ber SBittftctler. ■ jidovină jenilăgă, s. /. (zool.), ber Satin (Salmo salar), jen-cz, a —â, —ăt, v. a., litt« bequemlid)îcit berurţadjeu; a se —a. v. r., fid) ©ctoalt autl)itu, in SScrlcgcnljcit fein, jepălu-esc, a —i, —it, v. a., ab« brüf)cit. jepi, s. m. pl. (bot.), bic Kiefer iPinus mnglius). .jerăgăin, s. m., bic ©Int. jcrbie, s. f., bic Korngarbe, jerg, pl. —uri, s. n., vedi: gerg. .jerpelit, adj., gerfc^t, scrlmupt. jertfă, s. f., ba§ Dţifer; — pentru pöcate. baS ©üljnopfcr.. jertfe]nie, pl. —e, s. n., ber JDpfer* altar. jerff-esc, a —i, —it, v. a., opfern, aufopfern, jertfire, s. f., bic Slufopfcruug, ba§ Dpfcrbriltgeit; — de sine, bie Slufopfcntng. jertiit/ir, s. m., ber Dpfercr. jcru-csc, a —i, —it, v. d., au« fd)itren. jesuit, s. m., ber jefuit, jesuitic, adj., jefuitifd).. jesiiitisin, s. m., ber Qefuiti?tmtS; bie ©Icifjnerei, Şcitdjelci, 83er* ţdjmijjtljcit. jeţ, pl. —uri, s. n., ber 2cl)uftuf)l, Kirdjcuftiif)!.-jglieäb, s. m., ber Kanal, bag 3îinnţat; ber gnfiftctg im ©c* btrge. jglieliu-esc, a —i, —it, v. a., riit* fein, fitrdjcu, auäteljlen. jicnicer, s. m., ber Stnffetjcr über bic Kornfantmern ber g-ürfteu »oit efjemaB. jicniţă, s. f., bie Kornîammcr. jiddn, s. m., ber 3>ibe; jidovul räteoitor, ber ctuigc 3f»be. jidănă, (jidancă), s. f., bic ^übin. jl'dov, vecii: jidan, jidovesc, adj., jttbifdj; muncă jidovească, Dîiefenarbeit. jidovime, s. f., bas Qubentum. jidovină, s. f., ber §of)Iibcg. jiganie—joc jigdnic, s. f., baä Sicr, Untier, jigärdc, s. f., bie SBranne ber ţţsfcrbe. jigăr-esc, a sc —i, —it, v. r., ber* Butten (öon ţJSffnitgen ltnb S3äu= men), öcrfriippelu, etiolicrat. jigdric, s. f., bag ©efliigel. jigărî't, adj., îleiit itnb uunufeljn« lid), an3gcmcrgelt._ jign-esc, a —i, —it, v. a., 9(6» Bntd) tfjitn, berieten, Beeinträd)= ticţeit. jignire, s. f., ber SlBbrnd), bie SScr-fc^ung, aSenaguitg. jignită, s. f., vedi: jicnită’, jigniţdr, 5. m., vecli: jicnicer jigödie, s. f., bie Şunbsfratiffjeit. jiliiv, adj., fendjt; vecii: umed. jilăveâlă, s. f., bie fyeitdjtigfeit, 9lufeud)tung. jilăv-esc, a —i, —it, v. a., ait* fendjten, Befeitdjteit; a se —i, v. r., feud)t tuerben. jiletcă, s. f., bie SEßefte, ba§ ©ilet. jilip, pl. —uri, s. ii., ber SBaffer= leitungstfanal. jilţ, pl. —uri, s. ii., ber 2cl)nftnfyl. j'imb, (jhnbdt), adj., fnimmmaulig. jimb-csc, a —i, —it, v. «., lädjeln, ţdjmunseln. jimb-ez, a —a, —ät, v. a., ben SKititb bergieljen. jimblă, s. f., bie Semmel, jhnbldr, s. m., ber 3Bei|bäder. jindpen, s. m. (bot.), vecli: ienuper. jind, s. m., ber SSnnfd), bie SSc= gierbe; a’i dnee —ul, etwas fel)it= fiidjtig roiiitfdjen, begehren, jindn-esc, a se —i, —it. v. r., fid) einer Sad)e Beranßen, entBeljrcu; fei)nfüd)tig nad) etwag ftreBen; —, v. a., eutjieljett; a —i pre cineva de ceva, jemaitb einer ©adie berauben, if)m etmag ent* 5tet>en. jinisträ, s. f. (bot.), ber ©infter (Genista germanica), jintiţă, s. f., bie Qiegenmolfe; fette SKolfett, au§ bem Häfe gepreßt; S3iettcnroaBe. -367 jiutnedhi, s. f., bas Untriifjreit; ba§ Umgeriiijrte. jinta-csc, a—i, —it, v. ct., riifjven, iimriiţrcit. jinţură, s. f. (bot.), £au3laud) (Sempervivum tectorum). jip, s. m., ber SBünbet; —i, s. in.pl. (bot.), ba§ .fi'ricd)fi)l)rengeftrüp|i. jir, s. m., bie Sudjcidjel, 83udjcder. jîrc., adj., ol)ite iönnre, ol)ne SBollc. jireadä, s. f., ber Stofj ^olj; §eit= fdjoBcr, ©trofjfjaufeu, bie Strifte. jirebie, s. f., burd) ba§ So§ 51t* gemiefeuc^ ©tiid Satib. jirovinä, s. f., bal 2J?aftgelb, fflîaftred)t. jiţă, s. f., ber gaben; ber Şevgang einer ®ad)c. jitdr, s. m., ber gctbljüter, SEalb* l)ütcr, ioeger. jitie, s. /., bte 9Käljr. jitlţiţă, s. f., vedi: grânar, jicniţă. jivină, s. f., vedi: vietate, jivorniţă, s. f., bag winterlidie SBcttcr, Unwetter. ^ jnâpă-iu, a —i, —it, v. a., of)r= feigen. jndper, (jnedpiin), vecli: ienuper. joagär, pl. —e, s. n., bte ©äge* mü^lc. jodrdä, s. f., bie Siute, @erte. joben, s. ii., ber güüiberfjut. joc, pl. —uri, s.- ii., ba§ ©piel, ber 5Eait§; bie ©pteleret, San» belei; her ©djerg; — de cărţi, bn§ hartenfpiel; — de cuvinte, baă Sortfpicl; — la bursă, ba§ SBrfenfpiel; şcoală de —, bie Sanäfdjitle; a ’şi bate — de cineva, jemaitb berfpotten; • a intra în —. bei ber ©adje fein, vnitljaltcu, fid) au etroa§ betet» ltgeu; gute 9Jîtcne jum Böfeit Spiele inad)cu. joc, a juea, jnedt, v. a.t mit jc= inaitb taujeu; a —a pre cineva, jemaitb tiid)tig iit SDÎitleibenfdjaft jieljcn, il)nl)ernel)meit; a—a cuiva o festă, jemanb einen ©treid) fpielen; —, v. it., tanjen; fpielett; 368 • Joe - a se —ă în căiţi, Sfartcjtţţîicfeit; a se —a de-a cotca, de-a mingea, 23nllfţ)iefcn; cum îţi cântă, aşa —ă. nmu mitfî mit bcit SBblfeu ţcxilen. Joc, s. m., Qupiter, Scu^-jogăreân, s. m., ber (Säger, Sage» miiljlenbefiţjer. Joi, s. m., Sonnerftag; —a mare, ber ©riiubonucrftag, Sljnrbou* ucrftag. Joiiîn, s. m., 9îamc für Ddjfcu. joimăriţă, s. f., ba§ (tueibl.) Uit» gcljeuer; —, zool., bic Slblcrcule (Stt-ix bubo). joimir, s. m., bei' ©ülbliitg (Don efjemafâ); SaugeitidjtS. jordie, s. f., vedi: joardă. jos, adj. şi adv., nicbrig, îticbcr, unten, fjinnb, Ijerab, hinunter; pe —, 51t gufj; în —, bergab; a pune —, ablcgcit. jos-esc, a —i, —it, v. a., cr= uicbrigcit. josime, s. f., bic SJicbrigfcit, ber nicberc ©taub, bie untere SBoffg* flnffc. josorărc, s. f., bic Gsrniebrigung. jovial, adj., luftig, frtfljlid), frolj* fiititig. jovialitate, s. f., bic Suftigfeit, ber grofjfittn. jubilsir, s. m., ber nad) gefeiertem Qubctfcfte jciitc§3)ienfte§ frei luirb. jnitileu, pl. —e, s. n., ba§ Qnbel* feft, Subtlăitm. jubră. (jubruh'tă), s. f., ba§ 931âsdjen. jucăre, s. f., ba§ ©ţiicleit, Saugen, jucărea, s. f., bas ©ţîielgeitg, ©pielroerf; asta e numai o — pent ru el, baâ ift nur eine SMetuig* feit für ifjn. jucăric, s. f., bte ©lieferet, ba§ ©ţjieljcug. jncätör, s. m., ber ©vieler, Sänger; —oâre, s. f., bie Sängerin, jncănş, s. m., ber Sânger, ©auffer. ,]uddic, adj., jiibifd). judaism, s. m., bas Qubcntnm. -jug jude, s. m., bcr9îid)ter, <3Xn'f|d)ii($c. 'judec, a —â, —ât, v. a., ridjteu, Urteil fjirccijcn, entfdjciben, Uer* urteilen; a se —a cu cineva, einen ţţkojcfj mit jemanb fiifjrcu; mâne se va —a c.ansa mea, morgen tuirb meine ©adje cut« jdjicben; —, mutmnfjcn, bcnfctt; cum judeci Dta despro aceasta? mie bcnfeii ©ic hierüber? judecată, s. bn§ ©cridjt, Urteil, ©utadjteu; bic STiciuuttg; —a minţii, bic Urteilskraft, Übcrle* guug; — de moarte, bnS Sobc3= urteil; a trago pro cineva la —, în —, gcrid)t(irf) ücrflagcit, öou ©cridjt belangen; a face—, ein Urteil fällen; a purta o —, eine ©adje Bor ©eridjt uertreten; prin —, gcridjtlidj; cu —, ocr* ftänbig. judecător, s.m., ber Sfidjtcr; —6sc, adj., gcridjtlirfj, Slîidjtcr-; —ie, s. f., ba3 ©eridjt, 9fid)teramt, ©cridjtSljof. judcceăsă, s. f., bic 9îid)tcrin; ©orffrijulgiu, bcS 9itd)tcr§ grau, jmldţ, s. m., ber ©tntjlS», Söegtrfg* ridjter; —, pl. —e, s. n., ba§ 6Jcrid)t, ber 9iirf)terftul)(, ©erid)t3= jprcugel; Streig, Scjirf; capitală, de —, ber Sorort etne§ SBegirfg. judetiän, adj., SQejirfsigcridjtiS’v 53eşirf§*. jndiciăl, (judiciar), adj., gcridjtlid). judicios, adj., mit gejuubem Urteil, berniiuftig. judiciu, pl. —i, s. it., bas> ©eridjt, ber Urteilsffn'ud). ju", pl. —uri, s. n., ba§ Qod), bie Ifnecfjtfcljaft; —;ul căsătoriei, ba§ ef|ctid)c 3od); —ul străinilor, bte grembüngSfjerrfdjaft, bte,3ttmng§» fjerrfefjaft; a pune boii în —, bie Ddjfeit anjodjcn; a lua boilor —ul, bie Ddjfen abjodjen; a lua —ul, fief) tn'â Sod) fpannen; a ■ supune—ulni, unterjodjen; bou de —, ber $ugod)fe; —âr, s. m., ber 3ugod)§. jugân. s. m., bag ticrfdjnitteite $ţerb, bet SSatladf). jugütuir, s. m., bet S3erjd)neibcr. 'jugän-esc, a — i,—it, v. «.,faftrierett, üerfdjneibeu, entmannen; a —i o scroafă, eilte ©ait fdjneiben. jngiTnire, s. f., bag Sfaftrieren, s&ctjrfmciben. jugünitör, s. m., vedi: jugänar. jugär, adj., junt So’dje gcljörig; bou —, ber ^itgodfjj'e. jugärel, s. m., (bot.), ber ©amanber (Teacrium Chamaedrys), vedi: dumbeţ. jugärit, s. m., Siaje für eine §0(5* fttfjrc aug bem SBafbe. jllgii.Ş, adj., vedi: jugar. jngâstru, s. m. (bot.), ber Slfjont (Acer campestre). .jnger, pl. —e, s. n., baâ Erbjocfj. jugular, adj., SM)[foţ)f=, £infg=. jtijă'u, s. n., bas Qucrfyolă; bie Sîoppel (bei ©djtreinen). julesc, vedi: jupnesc. jiilfă, s. getretener Şanffamcu. jnliiin, adj., jultantfd); călindar —, ber juîtaittfdjc Sfalenber. Julie, s. m., ber SUÎo nat jnmară, s. f., bte ©djmarre, ©pecf= gram met; jumări, pl. SRüfyreier. jumetdte, s. f., bie Şatftc, bag §albe; —, adj., Tjalb; un drac şi —, ein Seufelgferl. juinătăţ-esc, a —i, —it, v. a., fjalbiereit, entâmeijdjneiben. jmnet, pl. —uri, s. «0 bie SJtengc. jamnl-csc, a —i, —it, v. a., ab= rupfett; a se —i, v. r., fief) rupfcit. june, s. m., ber junge Dd;g; —ă, s. f., bie gcirje. juncan, s. m., ber garre, jttnge ©tier. juncţiune, s. f., bie S3erbiubung; — de drum ferat, bie SBcrbht» bunggbaîjn. june, s. m., ber Şjiiitgling, SItn9= gcţcllc, SBurfdje; —, adj., jttng, lebig; —ă, 5. f., bag jitnge SJÎăbdjen. juncsc, adj., jugeitblid). Rsrcinnn TV/»»;«*,«. jun-csc, a —i, —it, v. n., im Qititg» gejellenftanbe lebeit. juneţe, s. f. pl., bie gngcitb. jungetură, s. vedi: junghietmă. jungliier, pl. —e, s. n., ber Södcf), bag ©titet. jnngliidre, s. f., bag Erftedjeit. jnngliietur, s. m., ber ©djlcidjtcr, ©ted)cr. jnugliietură, s. f., bag ©tedjcit, ©d)îad;teit; —, bag ©cnitf. jungliiu, pl. —ri, s. n., ber ©eiten* fttd;, bag ©ettenfiedjen; —, vedi: jungliier. jiutglii-u, a —â, —ăt, v. a., ftedjeu, erffcdjen. junie, s. f., ber Qunggefdleitftanb, bag jungenbCidje Sflter. Jünie, s. m., ber Monat Suni. junime, s. f., bie Qugenb, bag gunggeţefletttum. junince, (jnnincuţă), s. f., bic gärfc, junge fful). junîper, s. f. (bot.l, vedi: ienuper. junişânr s. m., ber fyalbttmdjfige Suitgc; —, adj., fcl)t jung. Junöna, s. f., Qttno. jupâ'n, s. m., ber^err; —eâsă, s. f., bie grau; bag Äantmcrmäbdjen; —iţă, s. f., bie SSojariit. jupel-esc, a —i, —it, v. a., ab» brünett. jnpu-dsc, a - 1, —it, v. a., ab* Rauten, abfdjinbeit, bie §aut ab» äiefjen. jür, a —ä, —ät, v. a., beeibeit, beeibigen; befd)tt)ören; te — pe nnul Ddeu, id) befcfjtoöre bidj; se ’i —i că. . .. man Fönnte eg fiefdjroßren, ba§ . . .; —, v. n., jdjtoören, einen Eib ablegeit; a —a st.rämb, falfd) ftf)h)ören, 9Jletttetb ablegen. jur, adv., vedi: giur. jnranie'nt, pl. —e, s. ber Eib, ©djtonr, Eibfd)tmtr, bag ment; — strâmb, ber 50îeitteib; a călca —ul, meineibig io er ben; a pune. a face —, einen Eib fdjtrören, leiften. 370 jurare j urare, s. f., bag ©djruBreu, bie , S3ejd)tt>Bi:ung, 33eeibigmtg-. jurasic, adj., Suta», juraffifd). jurat, s. m., ber ©efdjroorene, Stint« mann; —, adj., becibet; ber* iminfd)t; fraţi —ţi, innige, treue greuube; inimic —, ber uitbcr* fßtjnlidjc g-eiitb. j urător, s. m., ber ©djttjBrcr, S3e* fdjtoBrer, S3ecibigcr; — strâmb, ber SKeineibige, EibBrüdjige. jur6bie, s. f., bie ©tröfjne. jüri(u), s. n., bag ©cfdjhjornen« geridjt, bie Qurt). juridic, adj., juribifd), redjtgförmig. jurisconsult, s. m., ber SHedjtg« geteerte. jurisdicţiune, s. f., bie ©eridjtg* barfeit, gurigbiftion, ber ©criditS* fprengel. jurisprudeuţă, s. f., bie 3M;tg= gcleljrfamteit, Qurigprubeitä. jurist, s. m., ber SRedjtggcIeljrte, Surift.-' jüriu, s. n., bas ©efdjţboreiten« geridjt. jurnal, pl. —e, s. n., bie gcitung; vecli: (liar. jnrnalisiii, s. m., bas QeitungS* tbefen. jurnalist, s. m., ber geitungg* jcţireiber, Sournalift. jurnalistică, s. f., ba§ Qcitmtgg* tbefen; vedi: Ziaristică, jurnbiţă, s. f., vedi: jurebie. jnru-esc, a —i, —ft, v. a., ber* fpredjeit; a —1 eniva, fid; jemanb eiblid) ber})f[id)ten. jurnlnt-ă, s. f., ba§ feierliche 2kr= fprcdjen, ©elöbitig; —e mincinoase, falfdje ©djtoüre. just, adj., redjt, geredet. Billig, ridjtig. justâţă, s. f., bie S3itligfeit; ©e* nauigfett.. juştiăm, s. m. (bot.), bag S3ilfen= fraut. justific, a —a, —dt, v. a., red)t= fertigen, loSfţjretfjeu; a se —a, v. r., fid) redjtfertigen. i — la justilicaţimie, s. f., bic Dicdjt* fertignng. justiţidbil, adj., ber ©erid;tgBarfeit ttutcrhjorfen. justiţiar, s. m., ber ©eridjtgooll« ftreder. justiţie, s. f., bic ©ered)tigfcit, Qnftiä, bag Q-uftijmefen; consiliar de —, ber ©eiid;tgrat, Sii[ti§= rat; ministru de —. ber Qnftiä» minifter. jutdr, s. m., vedi: jitar. juvdor, s. it., vecii: giuvaer, juvă'ţ, pl. —e, s. n., bag ©djuür* Baiib,bie9JefteI,§aIgfette,©d)Iiugc, ©djleife. juvenil, adj., jngcttMitfj. jftviţu, s. f., baä ©eflodjtene, ©e» ttntnbene, ©ebunbene; ber fdjntate ©treif; —• de per, bic §aar!odc, ber Şaarfdjopf; — de päment, ein fdjtnaler Streif £anbeg. juxta-pun, a — püne, — pus, v. a., lteBencinauberftclIen. L. L, 1, m., bag S, 1, Ber elfte S3ucb* ftabe imSHpfjabet; —, a[3römifd)c Siffet = 50. la, prep., jit, nad), bei, in, um, ungefähr; alb — piele, ruetjj öon ©eju^t; — amiadi, ju SJiitfag; — capul punţii, am ©nbe ber SSrücfc; — cinci oare, um fünf Wjr; — deal, :— vale, Bergauf, Bergab; — dreapta, — stânga, jur Siebten, jur Sinfen; redjtg, Itnfg; faţă — faţă, öon 2fngcfid)t ju Stngeftdjt; — grădină, tu beit ©arten; — noapte, fjeute 9Jad)t; plăcut — vorbă, einiicf)inenb in ber Sfiebe; plăcut — gust, bon angenehmem ©efdjmad; a cäde — päment, su fflobeu fallen, auf bie Erbe faßen; a cäde — se-räcie, in Slrmut berfinfen; a da — semn, ©djeibeti fdjiefjeu; a se duce — ţeară, auf’g 2anb ge^en; a şede — Bucureşti, labă - in SBufarcft aitfäfftg feilt; a se întoarce — resărit, fid) gegen SJÎorgeit, gegen (Sonnenaufgang lücitbeu; a se duce — lucrat, ;$ui' 9Irbcit gefyeit; a scrie — părinţi, — fraţi, ben Eltern, ben ©cfdjnriftern fdjrcibeit; a veni — uscat, an’g Saub îommen; de —, pe —, prep., öon; de — munte, tiom ©e&irg; pe — amiacli, um SDtitiag; pe — vecinul, beim 9îad;6ar. liib-ă, s. f., bie ţţîfotc; —a gâscei (bot..), ber ©ctitfcfufi (Cheno-podium); —a lupului, (bot.), ber Särlapp (Lycopodium clava-tum); —a ursului (bot.), bte 93ctrenf(aitc (Acanthus). lăbărţare, s. f., bte Erţdjlaffuttg. lăbărţat, adj., fdjlaff, locîer. lăbărţ-ez, a —a, —ăt, v. a., er* jdjlaffen, fjeraBţcingcn; a se —, v. r., fd)Iaff Werben, labidl, adj., Sippen», labiatiflör, adj. (bot.). Itppeitblüfig. labil, adj., gleitenb. labirint, s. n., bag SaBţjriittl), ber Qrrfaal. labodre, s. f., vecji: muncă, laborant s. m., ber ©eljilfe. laborator, s. m., ber SfrBeiter. laboratorin, pl. —i, s. bie SSerfftatt (311 djemtfdjen SIrBeiten), ba« Saboratorium. laborios, adj., arBeitfam. labrdşcă, vecii '• lauruşcâ. lac, pl. —uri, s. n., ber 5Eeic(j, See, Suntpf, bte $fitţşe; — de broasce, bte Şrofd)[ac§e; — de pesci, ber giţd)teidj; din — în puţ, aug bem Oîegen in. bte SEraufe; —, ber girniţi, SacE. lăcaş, pl. —uri. s. n., veefi: locaş, lăcdt, (lacăt), pl. —e, s. «., bag Sdjlofj; — de mână, bag S8or* Iegfd)IoB. lăcătdr, (lăcătuş), s. m., ber Sdjloffer, Scfiloffermeifter. lăcătuşerie, s. f., bte ©djfofferet; ©djloffertoaareit. lactat 371 laclierdă, s. f. (zool.), berSaberbatt, StocEfiJd), Stjunfifd). lacheu, s. m., ber Siürecbcbicutc, Safat- lachiru-csc, a —i, —it, v. a., lädieren, mit Sad, girntjj iiber= jieljcit. lâcom, adj., gierig, iiiftern, ţab* fi'tdţtig; — la mâncare, gcfrajjtg, freigierig; — la bani, getbgierig. lăcom-esc, a —i, —it, v. a. şi n., gieren, geigen; Iiiftern, fjaBfitdjtig ţetn. lăcomie, s. f., bic ©ier, 33egierbc, Süftcrnfycit, ber ©cij; — la mâncare, bie ©cfräfjigEeit, Eßgier, laconic, adj., bimbig unb îut'j, laîonifd). laconism, pl. —e, s. n., bic futje, biinbige SHcbe, ireffenbe, furse 2Iittwort. lăcovişte, s. f., ber Sutnpf, bie Sadje. lăcră, s. f., bte Sabc, SdjitBIabe, ber Soffer, lăcrăma, (lăcrimă), s. f., bie înrăite, Qâljrc; —a cerului, (bot.), bic g-raueittf)râne; —ile lui Iov, vedi: iarbă lăcrimoasă, lacrimal, adj., Sfjrăucit»; ghinduri —e, bie jEtyritneitbritjett. lăcrimdre, s. -f., bag SBeiueit, Sprinten. lăcrimător, s. m., ber SBeiner, ©reiner; —, adj., in frönen jerftiefeenb. lăcrim-ez, a —d, —dt, v. n., Sutanen öergiefjeit, Weinen, lăcrimiodr-ă, s. f., bag Xljrândjeu, bie fleitte Strane; —e, pl. (bot.i, bag 9JiaiglöcEd)en; vedi: mărgă-ritărele. lăcrimiţă, s. f. (bot.), bte ©djatteit* Blltme (Majanthemum bifoliutn). lăcrimds, adj., tfjräueiiöoK, roei= nerlirf). lăcriţă, s. f., bag SdjuBIăbdjett. lacsativ, pl. —e, s. n., bag 916* füfji'mittel; —, adj., aBfiifjrettb. lactat, pl. —e, s. n. (chem.), bag mildjfaure Salg. 372 lactaţiune lactaţiune, s. f., bns ©äugen, bic Sauer ber ©äitguitg. lâctie, adj. (chem.), acid —, bie SKiltfjfänre. laetifor, adj., mildjfiiljrcnb. lacună, s. f., bie Siicîe. lăcustă, s. f. (zool.), vedi: locustă. laciistr-u, adj., ©ee*,’ ©um})f«; friguri —e, bag ©umpffieber; locuinţe —e, bie ÎJÎfafjlbauten. ladă, s. f., bie iruţe, STruget, Sîiftc; — de bani, bic ©elbfifte. lădăfue, (Iădiţă), s. f., bag Kiffdjen, bie ©djitMabe. lădiincă, s. f., bie Sdjuficrlnbe. lae, s. f., vedi: laie. laf, s. m., bn§ ©efdjroâjj, bic ©rofs= ţpredjerei. laiagin, s. m., ber ©djroftţjer, Slitf« fdjneiber. lă'fă-iu, a se —i, —it, v. r., auf ber S3ârcnŞaut liegen, lafetă, s: f., bie Sofctte. ldgăr, s. n., bag Sager; vecii: castre. lagăris-esc, a —i, —it, v. a., reinigen, flären. ldglier, pl. —e, s. 11., vedi: lagăr, lagum, s. m., bie ©offc,’ Moale; ber Kanal, lagună, s. f., ber Meine ©ee, bie fiad)e. lăliă-esc, a —i, —it, v. r., fid) legen, fid) ţinftrecfen. liiiber, s. n., bas Sitmelleibdjen. laic, s. m., ber SBeltlidje, Saie; —, adj., roeltlidj; itncingeh)cil)t. lăicer, pl. —e, s. n., bag SSanf« tud), bie ®ede. laicis-ez, a —â, —ât, v. a., Der« lneltlidjcn. laie, s. f., bie ©djar, Şorbe; — de ţigani, bie gigeunerljorbe; de —, fdjarentueife Ijenitngeljeub; —, adj., fcfjmarä (üon ©djafen unb Kiiljen); nici •— nici bălae, weber fo nod) fo. Iăi6ş, (lăieţ)j adj. şi s. m., no« mabificreitb; ber nomabifierenbe, wanbentbe gigeuner. — lamură ldinic, adj., träge, faul, lăiuic-esc, a —i, —it, v. n., fant fein, ţernmlungern. ldie, (ldiu), adj., )cf;iuavj; lână —, ţdjhîargc SBolle. ldită, s. f., bie 83anf. . ldjă, s. f., bag Slufgelb. lălă-6sc, a —i, —it, v. n., htlleu, triHern. lălăitură, s. f., bag Sutien, SriKern. lalangliită, s. f., bie Şonigfcfyeibe, ber SBaffelfudjen. lălă'll, ve5 grcic geticii; a fi la —ut seu, iu fetttcttt ©tcnicntc fein, lărgfune'nt, pl —e, s. n., bic ©c= raumigfcit, Erweiterung, lărg-fisc, a —i, —it, v. a., erweitern, weitcrmad)en, aiisbeljitcn; a se —i, v. r., weit Werben, lărgime, s. f., bie SGBcite, SQrcitc, ©eräumigfeit. lărgire, s. f., bie (Erweiterung, SlnSbcţiutug. lâricc, s. m. (bot.), ber Särdjcit* bannt. laringe, s. f., ber ©djliutbfopf. larmă, ä. f., ber Särm, bn§ ©e* fdjrci; a face—, lärmen, fdjreicn, Särm madjen. lărmu-6sc, a —i, —it, v. n., Särm madjen. lârvă, s. f., bie Sarbe, Waste, las, a lăsâ, lăsat, v. a., taffen, Untertanen, gulaffen, togtaffen; ge* ftatten; öertaffen, euftaffeit, frei» [affen; a —a afară, nuStaffeu, tjinaustaffen; a —a ceva în grija cuiva, iibertaffen, anbertranen; a —a ceva de moştenire, fjiltter» laffen, bermacfjcn; a—aînlăuntru, eintaffen, fjineinîaffeit; a — a jos, niebertaffen, tjerantertaffen; a—a din preţ, nadjtaffert (bont ţjkeis); a se —a, v. r., fief) laffen; a se —a de ceva, bon etwaâ ab* fommen, untertaffen, aufgeben, abftet)en, abtreten, îtadjgeben; a se —a de vre un oficiu, ein laş — Simt nieberlcgeit, entfagcii; a se —a în speranţa cuiva, fid) «uf jemaitbeu Berfaffen. laş, adj., feig, uiebertrâd)tig. lăsănie'nt, —e, s. n., bie Şiuter» ■ laffuttg, §interlaffenfd)aft. lăsdre, s. f., ba§ Saffeit, bie S3er* fafjnng; Untcvlaffitng, îiberlaj* fiutg; —înjos, bic ©cufittig; —, (= iertare), bic 9lad)lafjung; — de carne, bie gaftnad)t. lăsat, pl. —e, s. n., baŞ finffcn, llittcrfnffen; — ul secului, bie gnftnadjt: —, adj., gefaffctt, ber» laffeit. Iăscâe, s. f., */., îpara, ber ipcllcr. lasciv, adj., üppig, lttigüdjtig, geil; —itâte, s. f., bic Uitgiidjtigfcit, ©eilfjeit. lăsculeasă, s. f., eilte Srnuben* nrt. laşitate, s. f., bic g-eigfjcit, 9?ieber= trädjtißfcit. lăsnieioară, s. f., vecli: zîmă. lassafiv, s. m., vedi: lacsativ. lăstar, pl. —e, s. n., ber ©pröfi* fing; ba§ Jöcbcljblä, bie §ebe= ftattge; bic ®eturc6c. lăstăr-6sc, a —i, —it, v. fproffen. lastiCj s. n., lastră, s. f., eilt Stletbcrfioff bon ©ctbe. lästiin, s. ?». (zool.), bie Ufer-, 9JiaucrfdjlDaIbe(Hirundoriparia); — alb, bieöau§frf)trmlbe; — mare, vedi: drapnea: a sta — pe capul cuiva, jemanb int Dîaden fiţjen. liit, adj., breit, luett; în —, ber Breite itadj; de un — de mână, fjanbbreit. laţ, s. m., bic Satte; cuiu de —, ber Satteiinagef; —, pl. —uri. s. n., bic ©d)(iitgc; pl. —e, bie §aarfocfe, ®trnf)ne. lătăreţ, s. m. (zool.), ber Breitling (Scomber pelamys); —, adj., brcitlid), etnmS breit, äiifammcn* gebriidt. latent, adj., berborgeit, gemeint, berftedt. latru 375 lateral, adj., @citeit», loas auf ber (Seite ftefjt. ldtej, adj., fcfjr breit, lăţ-ese, a —i, —it, v.cttucitcnt, ausbreiten, berbreitett, ansffrccfeit; a se —i, v. r., fid) anäbreiten, »er* breiten, auäffredeit; Breiter inerbeit. Iăt6ţ, adj., gtntt. latifundiu, s. ber große SSefiţj. lăţime, s. f., bic SSreitc. latin, s. m., ber Sateiner; —, adj., lateiitifd) latin-ese, adj., —e, adv., lateiitifd). lătî'ng, adj., breit, latinie, s. f., ba§ Satetti, bie fa= tciitifdjc n» mădjtig tuerben, in Ofjnntadjt fallen; a —a de foame, Berţun* gern, attgî)ungern; a ~a de rîs, Bor Sachen ummerben, fid) tot lachen, leşin, pl. —uri, s. n., bie Df)n= macht, ber Dhnmadjtganfall. leşindre. s. f., bie Oh111'101*)*» Ohumächtigwetben. leşinat, adj., ohnmächtig; — de foame, toerfjmtgert. leşinăttiră, s. f., ber, bie 2(u§= gemergelte, leşios, adj., laugenhaft, leşiţă, s. f. (zool.), bie 58la|ente, Tauchente (Fulica atra); — roşiatica, ber große Saudjer (Fulica Colymbus). lesiüne, s. f., vedi; vătămare, lesne, adj. şi adv., Xeidjt, rooljlfeil. lesn-esc, a —i, —it, v. a., er* leichtern; a se —i, v. r., erleid;* tert werben; a se —1 în preţ, Wohlfeiler roerben, im îţkeije fallen; vedi: înlesnesc, lesnicioâră, 's. f. (bot), ve^i: lăs-nicioară. lesnicios, adj., leirfjt, leicfjtlidj. lesnire, s. f., bie Erleichterung, lespede, s. f., ber Sdjieferftein, bie Sßlatte, Steinplatte, lespetj-esc, a —i, —it, v. a., mit Steinplatten belegen; a se —1, v. r., fid) breit Şinlcgen, in Sctgeu iiberetnatiber liegen, lespedioără, s. f., bag Blättchen, lespeaös, adj., fdjieferig, platten* förmig, lest, s. 11., ber Şallaft. leşuedlă, s. f., ÜBlidjfeiten. leşu-esc, a —i, —it, v. a., ab-lauern, auflauern, letdrgic, adj., ftf)laffüd)tig, lethar* SW- letargie, s. f., bie Sd)laffucht, Setl)ârgie. leţcae - lefcae, s. f., bec $eitar, bie ftciue StTîiinge. letin, adj., fntI)otijd); ungläubig, letinesc, adj., !atf)oItfcf). letopiseţ, s. n., vedi: cronică, letnrgllie, s. f., vedi: liturghie, leu, s. m. (zool.), ber Sötoe, Seu; — vechiu, ber Seu, ţpiafter (to» mâuiţctje SJfiingc); — nou, ber grauf; — de mare, (zool.), ber ©eelotoe; unghiile —lui, bie Sötoenfratteu; coada —lai, ber ©d)tt)cif be§ Siitoen; puiu de —, ber junge Söme; de —, Söroeit«. lencă, s. f., bie Seidjfe, Seufd)e; lovit cu —a, berriidt, nidjt bei SLroft; —, (bot.), vedi: coif alb. leucaş, adj., frumm, gebogen, fjafen» fbrntig; a umbla —, ttmtfdjetit. leu-paraleu, s. m., aufgebrachter Söloe; ®anbt). letirdă, s. f. (bot.), ber SBergfuobct (Allium ursinum); a peri ca —a, berfd)tmitben, ftd) unfid)tbar madjen. lenriişcă, s. f. (bot.), bie ttritbe SBeiitrebe. leuşteăn, s. m. (bot ), ber Siebftod, ba§ Siebftödel (Levisticum), levând, s. m. (bot.), vedi: spi-' chinat. levântă, s. f., baS Sabenbetwaffcr. Levdnte, s. f., ber Sftorgen, Dften, ba§ SOîorgentanb, bte Sebante. levantin, adj., morgenlänbifdj, ßfttid), tebantinijd); negoţ —, ber ipanbetâberfctjr mit ben SUor» gentanbern. levantină, s. f., ber ©eibenftoff mit ©tanj. levent, (levint), s. m., ber frei» roiUige ©olbat, SDîarobeur; Dîâu= ber, SSrabo; —, adj., tüchtig, mutig. levenţică, s. f. (bot ), vedi: aspic, spichinat. levit, s. m., ber Sebit. levite, s. f. pl., bie ©trafprebigt, Seoiten. levitic, adj., ba§ britte Sud) SJÎop. ■ libertin 381 lexicograf, s. m., ber Sc^ifograph, SSerfaffer eiitc§SH?0rterbud)Ş; —ie, s. f., ba§ SCBörterbudjroefen, bie Seji{ograţ){)ic. lexieön, pl. lexicoane, s. baŞ SBörtcrbudj, Sejifon; — pur-_ tativ, ba§ jEafdjeuwörterbud). liană, s. f. (bot.), bie ©d)ting* . Pfiauje. lidndru, vedi: oleandru. Mas, s. m. ' (geol.), bie au§ Statt, 2ţ)on, Ouarg gebitbeten g-etfen, ber Siasî; liâsic, adj., liafftfd). libaded, s. f., ba§ grobe Steib. Libăn, s. n., vecii: Livan. libaţmne, s. f., bn§ Sranfopfer, bie Sibatiou. libăl, pl. —e, s. n., bas> SBiidfjIeiit; baS $amţtl)let. libelulă, s. f., vedi: calul dracului. liber, adj., frei, unabhängig, offen, ungejttmngen; traducere —ă, bie freie iiberfeţjimg au? einer ©pradje tit bic anbere. liberdl, adj., freigebig, freifiititig, liberat; —, s. m., ber g-reiftn» nige, Sibcrale. liberalism, s. m., ber gtetfitm, Siberaliâmitg. liheralit.ăte, s. f., bie greigebtgfeit. liberare, s. f., bie ^Befreiung, liberator, s.m., berSSefreter, Dîetter; —, adj., rettcnb, Befreienb. liber-ez, a —â, —ăt, v. a., bc= freien, frei mad)en, frei taffen, liber-scliimb, s. m., ber gteifjaitbef. libertate, s. f., bic greifjeit, Uit» ab^ängigfeit; —a consciinţei, bie ©ewiffensfreitjeit; — de a cugeta, bie Scnffreihcit; —a cultului, bie ©taubenäfreitjeit; —a tiparului, —a presei, bie ^Preßfreiheit; — individuală, bie perfönlidjegreitjeit; a’şi lua—a, fid; bie g-reil)eit nehmen, libertin, s. m., ber greigelaffeite; ber Itcbertidje ®îenfd); —, adj., unbänbig, ungejügclt, liebertid), allgttfrei. libei'tinägiu — liftă 382 libertinâgiu, s. m., bic Steberltd)* fcit,Uugcbimbcnljeit, Jliiggetaffcit* Ijcit. Libia, s. f. (geogr.), Stjbien. libidinos, adj., gierig, jügctto?. libov, s. m., bie Siebe, librnr, s. m., ber SBttdjljänbrer; — editor, ber S3nd)f)änbter ititb SScrtcgcr. librărie, s. f., ber SSttdjljattbel, bic S3itd/f)anbtimg. libret, s. n., bag Sibretto, ber Djjcrntejt; —ist., s. m., ber Si* brettift. iibtiţ, s. m. (zool.), ber Stbiţj, ©trn!tbtciitfer(Vanellacmtatus). licä-esc, «a —i, —it, v. a., teden, attflcdcn. licăire, s. f., bag 9la)d;cti, bie Scdertjaftigîeit. licăifor, (licä'u), s. m., bet Seder, Seltcrteder, ©d)maro|şer, bag Scdermaul; —, adj., gettäfdjig, nafdjljaft. licăr-esc, a —i, —it, v. n., ţcf)im= ment, fdjtoad) Icudjteu. licărire, s. f., ber ©d)tmmer; bas> SwHdjt. liceal, adj., bag Stjceitm betreffend licenţă, 5. bic ©rtaiibnig, grei* fjeit, aSemtHigung; Slxtggelaffen* ^cit, Slugfdjeibung. licenţiat, s. m., ber Sicenjiat; — în litere, — în drept, je* tnanb, ber bag @eleljrten*©£anten ait§ ţpţjitoyoţjţte, ober aitg ber Dîedjtgnnffeufdjaft 2c. getnadjt îjat, ber Siccttâtat. licenţi-ez, a —ă, —ăt, v. a., be* îtrlaubett. liceu, pl. —e, s. n., bie gelehrte Sfiite, D&erjd)itle, bag Sţiceutn. liclieâ, s. f., ber g-led, ©djmuţj; ber unerträgliche 3Jîenfd). liclien, s. m. (bot.), bie gledjte; bag iglitnbifcfje fflîoog. licliid, licliiddre, licliid&z, vetli: licuid etc. licliidafiune, s. f., vedi: licuida-ţiune. lichidator, s. m., ve4i: licuidator. lichidez, vedi: licuidez. licid, adj., vecii: licuid. licin, s. ni. (bot.), — cănesc, ber g-attlbaunt. licit, adj., erlaubt, gcftnttet. licitant, s. m., ber SJicift&tctcnbc, Siâitaut. licitaţiunc, s. f., bic SScrftcigernug, Situation, licit-ez, a — â, —ât, v. a., feit* bieten, berfteigeru, Itgittctett. licoâre, s. f., bnâ ©etränf, ber Sitjvter. Iicorm, s. m., bte große ©arbeite, lictâr, s. m., bic Satluergc, bag Smetfdjcngcţottcne, ber ©aftmug. lictor, s. m., ber ©cridjtgbteuer, Siftor (bei ben alten SRömertt). licuid, adj., ftfiffig; consonante, —, bic ftiiffigen aKittaute. licuidaţiune, s. f., bie 3îid)tig= ntadjuttg einer Siedjuutiggjadje; Slbrcdjnitng,, Suţittbafion. licnidâtor, s. m., ber Slbredjner, Siqitibator. lictiid-üz, a —â, —ät, v. a., be* redjtten unb in 9îid)tig!cit jeţjett _ liquibieren. lienr, veeji: licurire. licnr-esc, a —i, —it, v.n., leudjten, ftadern, ftfjinintertt. licuricin, s. m., bas Qrrlidjt; bic ©eiftererfdjeinung;—, (zool.), bag Qoljannigtöürmdjen, ber Seudjt* fäfer (Lampyris noctiluca). lictirin, vecji: licorin. licurire, s. f., baä Seud;ten, ber ©dţttnmer. licuriş, s. m., ber Stumpf etneg SBaumeg. licuritor, adj., ţd)itnmernb, gli* sernb. Lidia, s. f. (geogr.), Stjbictt. liferänt, s. m., ber Sieferer, Sie* ferant. liferatiüne, s. f., bie Sieferung. lifer-ez, a —â, —ät, v. a., liefern, augltefern, überliefern, liftă, s. f., veefi: litfä. ligă — limbagiu 383 ligă, s. f., ba£ 83ilubni§, ber SBitnb, bic Siga. ligament, s. n., bag 23aub; —os, adj., bâitberartig. ligatiiră, s. f., bag 33aitb, ber SBcrbanbftveifen. lighiăn, i>l —e, s. n., bag SBafd)« becfen, bic 2Bafd)fd)iiffeI; bag 58eden (beg ©lelctteg); oasele —ului, bie SBecfenfttodjen. lighioâe, {lighioană), s. f., bag Sier, SSiel/; bag Ungetüm, Un« tier. lign-esc, a —i, —it, v. aß« ntagcru; a ’i se —i inima cuiva, ilBlidjMten befontnten, in Dl)u« rnadţt fallen, lignifcr, adj., Şofgtragenb. lignit, s. m., bie SBraunfoljle. liM-6sc, a —i, —it, v. r., ber« jidfjten. lihn-csc, a —i, —it, v. a., vedi: ljgnesc; —it, adj., auggeljimge'rt. liliod, adj., unfdjmadljaft, fabe. liliodedlă, s. f., bie Unfcljmacf« Ijaftigfeit. lild^ adj., vedi: liliachiu, liliac, s. m. (zool.), bie gleber» maitg (Vespertilio murinus); —, (bot.), ber Jpanifdje Şoluiibcr', vedi: mălin roşu, iorgovan, liliacee, s. f. pl. (bot.), Silien« getocid)Je. liliachiu, adj., blaj3t>iolett, lila. lilie, s. f. (bot.), bie Silie; — albă, bie toeifje Silie; — galbină, bie SBafferlilie, getbe Silie, vedi: stânjen galbin; — roşie, bie geuerlilte; — venetă, bie ©djloert« lilie, blane Silie, vedi: stdnjen venet;— stelată, vedi: pliscul cioarei; — de câmpie, ber 2lcEer« tnild)ftent (Ornithogalluum ar-vense). liliuţă, s. f. (bot.), bic ©raglilie (Antherium ramosum). limă, s. f. (bot.), ba§ Şaargrag (Elymus europeus). liman, pl. —uri, s. n., ber Safeti, ©eeţjafen. limh, s. m., bag gegefeuer; —, (bot.), bie 33latt)prcitc. lhnl)-ă, s. f., bic Bunge, ©prnd)c; ba? SBolE, bie SSölferfcfjoft; —n cătă-rămii, ber Sorit, bag^iuigleiu au ber ©d)uaHe; —a clopotului, ber @lodeuţd)tueugel; —a cumpenei, bag Siingcld)en (ber SBage); —a orologiului, bag ţ]3enbel, Şperpeit« bifcl; — (de briceag), bie St'lingc; —-a patriei, bie Saitbegfpradje; —a maternă, bie 2Jhtttcr[prad)c; — rea, bie BBJe Situge, Stifter« Bunge; răsura —ei, bag giuigeit« gelb (©frafe); cu doue —i. boppelgiingig; ’mi umblă pe —, cg jd)\»cbt mir auf ber 3«ll9e; K da cuiva —, jurufen, aitciferit; a tăia cuiva —a, jcmaubcii ber Buitge berauben, jemanbem bie Buuge aBfdjueiben; a scoate —a, bie Bungc angftreden; a ave — liberă, eine fertige Bunge 60601; a lua, a prinde —, Â'enntitig bon etioag Bcfommeit, ţiiren, bcrneţmen; cu — de moarte, le^tiotllig; —a boului (bot.), bie Ddjfenjunge (Anchusa offic.), vedi: miruţă; —a broascei, ber prrofdjlöffcl, bag groţdjîraut (Alisma plantago), ve4i: limbăriţă, podbeal de apă ; —a cânelui, bie Jgunbgjungc; —a cerbului, bic Şirfd)junge, bag SJttlsfraut (Scolopendriura), vedi: năvalnic; —a cucului, bie’ SDZonbrantc (Botrychium lu-naria); —a mării, ber SBauern« fenf (Iberis umbellata), vedi: limbuşoară; —a mielului, ber SSoretfd) (Borago off.); —a oii, ber Keine SBegerid) (Plantago lanceolata); —a pescelui, ber Sßieberftofj (Statice Limonium); —a vacii, vecinei, bag SJlitgîraut, bie §irfd)5iinge, vedi: limba cerbului; —a vrabiei, bieSpaţjeit« junge (Stellaria passerina). liml)agin,2)?.—ri, s.n., bie©prad)c, Slunbart. ?.?■! limbareţ linili.'iri'î, adj., jtoîrfmnipiiţ, idm> iinji linibâriţn. f. (bot.). bic ÎUflficr* junge, vctji: limba broascpi, bic /yrbţdtlciugcidnonlft. liniliisl. m., ber Spradifitubiric. limliistiră, s. bic Sţundifititbc. limbric. »i. (7.00I.). ber Sl’u 1* murnt, Snrmivurm (Ascnris lnm-bricoides). limbrieâriţă, s. fi, ber Süunnjnmc (San toii na rhainpacy paris), liinbnrnş, pl —e, .s. 11., bnc* 3«ţ'fdtcit. linibuşnară, s.f., vedi: limba mării limbiit, ad j., plaiibcrljajt, pe« fdnonlug. limlinţâ. s. f., bac- Sfinţi”-liinbnţ-esr, a —i. —îf. r. a., lilniibcni, fdiumiicu. limbn(ip, f., bic 05cfd)lt’â^ifţ-fcit, bnŞ 01cfd)mä(;, bic 'lMnitbcr-ljnftigfcit. limfă. s. {., bic 2t)inţif)c. limt'âiic, adj., Iîimtit)ntiţri). limită, s. f., bic Olrcnjc, bic Erijmutcu. limitaţiinip, s. f., bic 23crjrciijnnp. j limit-pz, n —a, —ât, v. a., bc» I grenzen, bcjdjrnufeu, cinţdjrânfcn. J limitruf, adj., nugrcii-icnb. limonâdă. s. f., bic Stniounbc. limmiiu, adj., jitrciicnnclb. limppdc. adj., (Iar, fjcll, bcutlid) limppdeâlă, s. f., vptji: limpedire. limppij-ese, a —i, —it, v.a., ffcircit, läutern, erläutern, limppdimp, f., bic ftlarljcit. limppijii'p, *. f., bie Sniitcning, Mlfiruug, Slbilatuug. limp-psc, a —i, —it, v. a., uafd)cii. limpitiir, s. m., ber Scder, 9!a)tficr. lin. s. vi. (zool.), bic Sdjlctljc, (Cyprinns tinca), ?[atrauţ)c; — la viio, bic ifcltcr. lin, adj., ftill, gelinb, (angjam, ruhig. linărioa. /. (bot.), bar- Seinfrmit (Linaria arvensis). lindic. 5. ber Kiptcr. - linyiirra lindină, f., bir 'JUiic lindimîs, adj., voii Oîiîic. iiifn'oll; —. n. m.. her nrntc Sitlil, bor miidillidic, unreine Wcufdi. lineal. 11.. brio Siitcnl. linpnnient, pl —p. 11., ber (5nt-itutrf: in —1* l’i’iiit.'iIp, in ---------- r». «• — lipicios 385 lintiţă, s. f. (bot.), bie Steicfjftnfe (Lemna minor), lintiţe, s. f.pl., bte ©ommerfleden, ©ontmerfţiroffen. linţoliu, s. n., bte loct&e SBcftbede. lioârcă, adv., buttfjnöfjt; befoffen. liöcä, s. f., vedi: leucă, liochin, adj., f’djarladjrot. Ii6r, s. vi., ber gcfjeajefte gladjg. liörcä, s. f., vedi: liur. Liöv, s. m., (geogr.), efjent. Dîame fiir Semberg. îii’i ?• m., ber Sot, ©djtuuţ}. lipă-in, a —i, —it, v. n., fdjlappctt (mit ben Pantoffeln), lipan, s. m. (zool.), ber ătfdjling, 2lfd)ftfdj (Thymallus vexillifer); _ —, bag Sud), Eafdjentud). lipea, s. f., ber Seim; a se ţine —. fidj anljeften. lipcăn, s. m., ehemalige berittene Soien (iu ber SJÎolbau unb SQMadjei). lipeăn, s. m. (bot.), bie Sîletten* tourjel (Arctium lappa); bte Kömggferje (Verbascuna phlo-moides); —, (zool.), vedi: lipan, lip-esc, a —i, —it, v. a'., Heben, anftebeu, anfitgen, bereinigen, fleiftent, aufpappeit; a —i un părete, eine SStenb mit Seljm bewerfen, augftopfen: a —i un' metal cu altul, anlöteu; a —i ferestrile, bie genfter berfleben; a se —1, v. r., fid) flebeit, an* piden; a se —i de cineva, fid) jemaitb anfdjliefjen. lipiän, s. m., vedi: lipean. lipicä, s. f., ber ©rtnb. lipici, s. m. pl. (bot.), ©ebeufemein (Omphalodes scorpioides); —, bie ©piţşîlette (Xanthium spi-nosum); —, ve(3.i: torţei, lipiciodsă, s. f. (bot.), bte $ed)= nelfe (Lychnis viscaria); bag ©d)arffraut (Asperugo proenm-bens). lipicios, adj., leimig, fiebrig, an« ftcdenb; boală —ă, bie anftedcitbe Sranfljeit. • mmms£§. 3S() lipiciu — litigiu lipiciu, s. m., bag Slujictjcnbc; bic | Dîcijc; —, (bot.), vecii: lipici, lipie, s. f., eine SIrt $îud;en aug S3ctäcnmc()(. lipire, s. f., bic S3crflebuug, 9Iit» l)än<]Hd)teit. lipiscüt, adj., Seidiger» (©toff). lipitoăre, s. f. (zool.), ber SÖInt* erţcT (Hirucio off.); a pune —i. SÖIntcgel anţcţjcit, anlcgcu; — de väpsit, (bot.), bei' Q-nrber* meter (Asperula tinctoria). lipitură, s. f., bic SluUcbuitg; bag 5ln{)ctitgfc(; frauUjaftc 9Jiat» tigfeit. lipoş-ez, a —;1, —ät, v. JtiU ftefjciv fteden MciBen; berfanlcit, Bcrbcrbeit. lipovean, s. m., rnffifdjcr SJHet» întfd;cr ober Şthtbfcr in 9îo» mänien. lipsă, s. f., ber Sülangel, bie 9îot, SJotbitrft, 9?oüt>e!tbigfeit, bag S3e» bürfntg; de —, nottoeubig; a ave —, 6raud)eit; nu e —, eg ift nidjt notwenbig; — de ceva, ber Sftaugel an ctroag. Lipsea, s. f. (geogr.), Seidig, lipscan, s. m., ber Seidiger; Scip» giger SBaarcnljcinMer. lipscănie, s. f., bie Seidiger SBaarenniebcrlage. lips-6sc, a —i, —it, v. a., be» rauben; —, v. n., fehlen, mau» gellt, crmaitgetit, 2Jlangel an ettoag Ijabett; ltnterlaffen; ab» gefyen, gebredje«; auSbkiben, ab* ttiefeitb fein; îi lipsesc banii, cg feţlt, eg mangelt tljm an ©elb; nu voiu lipsi de a ’ţi scrie, idj werbe nid)t ermangeln bir ju fdjreibeit; a se —i, v. r., ber» jidjten, cutfagett, aufgebeit. lipsire, s. f., bag 9JlangeIn, bic Ermangelung, SIBmefenfjeit; — de minte, bie ©eiftegaBwefenfjett, SSerriidtţeit. lipsit, adj., bebürftig, notleibeitb, notbiirftig, arm; Beraubt; — de minte, berrüdt, geiftegaBwefenb. liră, s. f., bic Sire, eine italicnifdjc SUHiujc; —, bic Scicr (ber eilten). lirAt, adj., Icicrförmig. liric, s. m., ber Stjvifcr, Sieber* bid)tcr; —, adj., ftjrifd); —ä, s. f., bic Sijrif. lirism, s. ber Siirigntug. lisă. s. f., ber Staubig; faubievte griidjtc. Lisabona, s. f. (geogr.), Siffabou. lişiţă, s.f., bic SÖIcifjcittc (Fulica atra); vecji: leşiţă. listă, s. f., bie Siftc, bag SJcr* gcidjittg; — civila, bic Scfolbuitg cincg rcgicrcnbcu gftrfteit, bic _ Sibittifte.' liştai, adu., vecii: întocmai, litanie, s. /., bte Sitauci. liteân, s. m., vecji: letin. literă, s. ber 33nd)ftabe; — de tipar, bic Setter; din — în —, budjftăbtid); —e, s. f. pl., bag ©cfyraBen, bag ţpafeut, ber Erfafj, bie Urhtnbe; bic SBiffcnfdjaftcn; om de —, ber ©etefjrte. literal, adj., BudjftăBtidj; — itâte, s. f., ber budjftăblidie ©iuit. literar, adj., Httcrarifd), wiffeit» fdjafttid), gefeţrt. litcrdt, s. m., ber ©elcfjrtc, ©djrift» ftctler; —, adjv gelet)rt; —or, s.m., ber fid) mit Sttteratur Bcfdjaftigt. literatură, s. f., bie Sittcratur, ©eleţtfamfeit; bie wiffenfdjaft» lidjen Erjeugniffe; istoria —ei, bie Sitteraturgefdjidjte. litfă, s. f., cin fflieiifdj ofjnc îreu unb ©iauBett; —, ber alte 3îamc flit Sitîjauen. litfean, s. m., ber Sitfjauer. liticăş, s. m., ber ICeiite gifd), etd)iing, Seije. maccr-ez, a —â, —ăt, v. a., eiit* weidjen, beigen, măceş, s. in. (bot.), ber Şagcbortt, §ngebiittenftraitdj (Rosa canina), vedi: mg, cacadar; —ă, s f., bte . Şa'gebuttenfrudjt, Şatfdjepătfd). măc-esc, a —i, —it, v. a., Dbft quetfqjen, behäbigen, maclietă, s. f., ber 2(b!Int)d) (tit Sfjon). machiavelism, s. n., ber 9)(adjta= belignutg. macllină, s. f., vecji: maşină, machinâl, adj., rna|djinettinä|";ig. macliinaţume, s. f., bie Slnftifutng, ber liftige SfnJtfjtag, bie StJîadji* nation. machinâtor, s. m., ber Slnftifter, Dîânfejtifter. machin-ez, a —â, —ăt, v. a., etroag SBiiţeg anfpinneit, angetteln. macin, a macină, măcinât, v. a., mafjfen; plappern, măcinare, s. f., bag ?Kaî)[cn. măcinât, s. m., bag ©emafjfene; —, s. ii., bag 9Kaf)Ieit; de —, 311m 9Waf)ten; —, adj., ge» mafjfett. . — mădăresc măcinătiiră, s. f., (măciniş, pl. —uri, s. n.), vecii: măcinare, măciiică, s. f., ber ifttiippel, Sîol» ben, bie Sfettfe; a se face cuiva perul —, eg fteîjeit jemanb bic fpaare gtt 59erge; —a ciobanului, (bot.), bie Sîitgclbiftel (Echinops spliaerocephalns). măciucăt, adj., flobig/Jeulig. măciulie, s. f., ber Httopf, Sîopf; — de floarea soarelui, ber SBtiitenîorb. măcrime, s. f., bte SJÎngerfcit, bag SWagerc. măcriş, s. in. (bot.), bec Sauerampfer (Rnmex acetosa); — de baltă, vedi: năsturel; — crăiesc, —ul calului, ber großblättrige SImpfer, vecji: ştevie; — de apă, ber SBafferantpfer (Rumex aquati-cus); — de grădină, ber ftunipf» blättrige Sîmpfer, bie ©arten» Jrefîe (R. obtusifolius); — de spin, ber ©auerbont, S3erberig» jiraitd), vedi: dragină; — iepuresc, ber ©auerffee (Oxalis ace-tosella), vecji: măcrişor; — lat, vecji: măcriş de grădină; — păseresc, vedi: măcrişor. 1 măcrişor, s. m. (bot.), ber ©auer» flec (Oxalis acet.). macroliiöticä, s. f., bie Sunft, bag Sebeit gu berfängent. macrocefâl, adj., breitfßpfig. macrocosm, s. m., bte große SBelt, bag SSeltgebäube. mderu, adj., ntager. macsilă, s. f. (anat.), vedi: maxilă. macsilăr, adj; vecii: maxilar, maculă, s. f., ber SJiatef, gfecîcn, ©djaitbfledcn. maculatură, s. f., bag pncfpapter, bie SJÎafitfatur. macnl-ez, a —ă, —ât, v. a., be» jd)tmt£en, beffeden. madâmă, s. f., bie grau, SJiabame; bie ©ouberitante. mădăr-dsc, a —i, —it, v. a., ţergeit, liebîofcn; bergârtelii, ber» gieţjen. mădărire - mădărire, s. f., bic Sicbîojiutg, Sartfjcit. mădăţie, s.f., bei- 9hifjd)itb; ©igcit» . finn. madem, pl. —uri, s. bic ®itnc, ■ Erägntbc/ ba§ Sergioerf. maflipolön, s. ber Sîatiîotftoff. madonă, f., bie ffihtttcu ©otteS; bac- äRarienbitb, 2Jfaboitucn6iIb. matlrep6re, s. f. pl. (zool), bic ©ternforaflen. madrigal, pl. —e, s. n., baŞ 9Ji«= brignt (eine Slrt ©ebidjte). mădnliîr, s. vedi: medular, mă'duvă, s, f., ve4i: mednvă. maestru, s.vi., vc-di : măiestru, mag, s. m., ber SRagier. măgădfi'u, s. m., großer Sfert, alter ©jet, Sümmel. măgălie, s. f., ber SRoţnfoţif. măgar, s. m. (zool.), ber ©jet; Sötpet, de —, ©jcl§»; — selbatec, s. m., ber Sffialbefct, vedi: colun. măgărcâţă, s. f., bie ©fetin. măgăresc, adj. —e, adv., ejetţjaft, ©fel§»; tusă —ă, ber iîcicf)t)ufteu, Stidtjuften. măgărie, s. f.., bie ©fetei, SDummfieit. măgăriţă, s. f., ve4i: măgăreaţă. măgăruş, s. m., ba§ ©jetein. magazie, s. f., bas SWagasiu, SBaarentager, bie9?ieber[age;58or» ratsfammer, bas Sagerfjauâ, ber St'nufmannStabert. măgăzicr, m., ber SRagajins’ öerroatter. magazin, pl. —e, s. ve4i: măgăzie. măgherân, s. m. (bot.ş ber S0ia= joran (Origanum majorana). magherniţă, s. f., bie Sretterbube. maghiar, s. m., ber SJîngtiare; —, adj., magţjarifd). magic, adj., ntagifd), janberijd). magie, s. f., bie Qauberci, Qauber« funft. magistral, adj., fjerrijd), jdjul? meiftertidj; meifterfjaft. magistrat, s. m., ber Stabtrat, ber - măgulire 395 S3eanite; —, pl. —e, s. n., ber SJÎagiftrat, bie Obrigfeit. magistratură, s. f., bic obrigEcit» tidjc SCBiirbe, Sîîngiftrntur. magistru, s. m., ber SJJagiftcv, SJÎeifter. magiun, s. m„ bic Sattrergc. mâ'glă, ,s. f., bas ©tikf, bie SDÎaffe ©als; — de cărbuni, ber Sîof)(eit= meiter. măgldr, s. m., ber SSagmeifter. măglâş, s. m., ber ©atjgrubeit» arbeitet, ©rnbenarbeiier. maglis-csc, a — i, — it, v. a., .ţintergeţjeu, Ijiutcrliftcit. maglisitör, s. m., ber betrüge» rtfdje ©tf)meid)Icr, ber fyiidj?« fd)iüänjer, SkrfiUjrer; —, adj., fyintcrgetjcnb. magnânim, adj., großmütig, magnanimitâte, s. f., bic ©roßmitt, magnat, s. m., bet bornefjnte SIbtigc, ber SJÎagitat. magnesic, adj., maguefiaţăttig; oxid —, 9Jlagucfiitmo£ib; săruri —e, magnefiaţâitigc ©atâe. magnesie, s. f. (ehem.), bie SBittcr» erbe, ba§ Bitterjnlj; — calcinată. bie SBittcrcrbe; sulfat de —, bnâ ©itterfatg. magnet, s. m., ber TOagnet. magnetic, adj., magnetifd), 93iag= net*. magnctisdtor,: s. m., ber $Ragne= tifeitr. magnetism, s. m., ber SDJagite* ttSmuâ. magnetis-ez, a —â, —ât, v. a., ■ ntagnetifieren. magnific, adj., fjentid), präditig, foftbar. magniiicenţă, s. /., bie Scrrtidjfeit, $ratht. magopâţă, s. f., bie iibetberüdjtigte g-rauettâperjoit. măguiâţă, s. f., alte, tjâfjîidje ţţkrfou. mâguhl, s. f., bie SBaitge. măgul-esc, a —i, —it, v. a., jd)niei= djetn, tiebîofen. măgulire, s. f., bie Siebîofung. 396 măgulitor — măgulitor, adj., fd)ineid)cfnb, fd)incid)cU)aft. mă'gnră, s. /., bic tualbigc 9Infji)f)c, ber Suntuht?, ©rabljiigcl ber Vorzeit. mahala, s. f., bie SBorftabt, bas ©tabtöicrtel. mahalagiu, s. m., ber SSorftäbter; (Spießbürger, măliălit, s. n., bie Safttrâgcrtaţc. mahinaliccscc, adv., loibertniHig, ofyne au reoHcit. malnnuueâ, s. /., cine tiirfiţclje ffio(bmiiiiäe. mahmur, adj., beraujdjt; —ie, s. f., ber SHaufd). mâlm-esc, a —i, —it, v. a., be* trüben; a se —i, v. r., uicber» efdjlngeit fein; fid) qunten, fid) etiüBeu, fid; grämen, fid) ab» Ijärmen. mâhniciâs, adj., Betriifieub, triib-fetig. mâhnire, s. f., bie SSctriibuis, ber Sfummer, ©ram, Sirger. mâhnit, adj., BetriiBt, traurig, niebcrgefd)tageit. mahomedan, s. m., ber 3KuI)a= mebaner; —, adj., ntuţame* banifd). mahomedanism, s. m., bie nutfja» mebanifdie 3îe£igion. malnin, s. n., ba? 9J?af)agouii)o(â. mahorcă, s. f., fd)ted)ter, ruffifdjer Sabaf. măhrâmă, s. f., ba? Sud), Südjel; bie Sîopfbiitbe, ba? ©djroeißtudj; — de nas, ba? ©djnupftud). mai, adv., beinahe, faft, nod), Ttief)r, wieber; bient in SBer&iit* bung mit bem 6igenfd)aft?ttiort äitr Segeidinung be? Äontpara» tib? unb ©upertatib?; — bun, beffer; cel — bun, ber befte, am Beften; — că, ieinatje; — ântei, erfttid), juerft; — apoi, fţmter; — ales, ţauptjâdjiid), »orjügtid); — se, ltienti, imgalle baß; — pe urmă. enbtid); — cu seamă, befonber?. - maimuţesc măi, interj., vedi: mei. maiâ(oă), s. f., ber Sîâfelaib; bic ©ffigntuttcr. maidl, adj., 9J?ai»; —<>7 s. n., ba? 9)îaifcft. măiastră, adj.,t iiuftlcrifd) jgattbcr«; ve^i: măostru. măic-ă, s. f., bic 9Jluttcr;bic9îoituc; —, interj., mein Sic&cr, Sratttcr, meine Siebe, Staute; —a biserică, bic iîirdjc; —a Domnului, bic SUluttcr ©otte?. măici't(li)ţă, s. f., ba? 9Mttcrd)eit. maidan, pl. —uri, s. n., ber freie Şlaţj, bic 9?cnnbaf)it. muied, pl. măi61e, s. f., ba? ©iätt« fjotg, bie ©(âttlcutc. Mai6nţa, s. f. (geogr.), TOaittj. ]iidier; s. m., ba? SKeiergut,' bie 5Keterci, ber SUeicrţof. măicreânj s. m., ber SCTÎeirer; —ă, s. f., bte SDÎcierin. maiestâte, s. f., bie Şerr(id)!eit, SBiirbc, SJiajefţăt. maiestdtic, (maiestus), adj., ţerr* lid), majeftätifd), groß, măiestre, s. f. pl., bic gccit. măiestr-esc, a —i, —it, v. n., fünft!id)c SIrbeitcn Bcrridjten, er» fiitbcn. măiestreţ, adj., erfinberifd). măiestrie, s. f., bje Sîunft; cu —, fünft(id), meiftfîlidj. măiestrit, adj/şi adv., füitftlidj, auf fünfttidhe 8trf. mäieströs, adj., Eüuft(id). măiestru, s. m., ber SJiciftcr, Hünftter, Ruberer; _ă, s. f., bie Mnftlerin, SKciftcrin; —, adj., fuitffferifd). măimărie, s. f., ba? SSorftcfjer* amt. mai-mârele, s. m., ber SSorgefeţjte. _ maimueă, (maimuţă), s. f. (zool.), ber Slffe; ‘Sladj'ăffer. măimutăr-esc, a — i, —it, v. a., ttadjâffen. măimutărie, s. f., bie 9?ad)âffitng. maimuţ-esc, a —i, —it, v. a., uadmffeu, na^a^men. maimuţom — mălin 397 niaininţoiu, s. m., bei- 9(ffe, bns Slffengefidjt. mâ'ine, ve4i: mâne. maior, s. m., bev SJfnjor; vedi: major. maiorân, vedi: măgherân. măin. ph —e, s. ber ©djlăgel; — de rufe, ber Seitnenţdjlăgel, SEafdiBIâitcI, bte Settnţjatfdje; —, bie SeBer. Măin, s. m., ber Sftonat 3Jlat, SSIfttcnntonat. mâ'in, a mâne, mas, v. n., Bleifieit, ii6ernacf)ten, etnfefjreit. măiiig, s. m., ber ®d)t8gel. mai-vo-iesc, a —i, —it, v. a., id) rotii lieber, mâjă, s. f., ber gentuer; — metrică, ber TOeterjentuer. măjer, pl. —e, s. n., ber SBag» meifter; bet 9JÎ0rţer. măjerit, s. m., bie SGögetaje Beim gifdjüerfanf. măj-esc, a —i, —it, v. a., wägen, aBroägen. major, adj., miinbig, großjährig, majorenn; brüdenb; forţă— ă, ber fjttmug; —, s. m., vecji: maior, majorau, vedi: măgherân. majorat, pl. —e, s. n., bag SJÎa» joratggut. majoren, adj., veiji: major, majorenitâte, s. f., bie ©roţîjâfjrig» îeit, Sftiinbigfett:-majoritate, s. f., bte SJîefjrjaî)!; — de voturi, bte Stimmen» mefjrţeit. majusculă, s. f., ber große (2In= fangŞ») SBudjftaBe. mal, s. m. (miner.), ber Sefjm, SEIjon, Setten; —, bas Ufer; —ni mărei, ber@eefiranb, bagSKeereg» uf er; a da de — cu cineva, mit jemanb fertig werben, mâl, s. n.j vedi: mal. mâliî, s. f., ba« ©lăttţoh. malâc, s. m., ba» SBitffelfalB. mălăcel, s. m. (bot.), ber ©onnett» giinfel, ba? ©onnenrbgdjen (Cis-tns helianthemum). malachie, s. f., bie ©cIBfiBeflecfung, Ditaitie. malacliit, s. m. (miner.), bet Indjit. mălăcină, vedi: mătăcină, malacoderm, adj, (zool.), tueid)» ţăutip. malacoi, s. n., ber Dîetfrod. malafrâiiţă, s. f., bit Beueriţd)c Jîraitfljctt. miîlăier, s. m., ber Jfttfuriigmeî)!* îjâitbler. mălăieţ, adj., tueiefj, teigig, ntefjlig, fyal&tierfault. mălăieţ-ez, a —â, —at, v. r., mcBftg, teigig, roeid) tocrben, • betfaufen. mălăi-cz, a — â, —ăt, v. a., vecii: mălăieţez. maliţios, adj., lueidj, teigig, meţîig. mălăit, vedi: malachit. mălâiu, s. m.; bic £irfe, bag $tt» funigmeţl; —, ber SJlaigfudjen; — merunt, (bot.), bie Şirfe (Pa-nicum miliaceum), ve^i: păsat; —1 cucului, bie SCUarBel (Lu-zula campestris); — tătăresc, bie 9ftoIjreuI)irfe (Sorghum vulg.) mălăâiu, s. n., ber CIfudjeit; vedi : mălăcel. malârie, s. f., bag ©umţjffieBer. mâlc, (mâ'lcă), adv., mängd)enftitl, ve^i: mulcom ; —6sc, a —1, —It, v. n., ftiHfd)h)etgen, mâu§» cfjcnftiH fein, malcoiitent, adj., unäufriebeit, miß» öergtiügt. maldâc, s. m., bag SBunbţeu. mâlder, pl. — e, s. n., ber §aitfe, bas Söünbel; — veide, bal gnttergrag. maledl)il, adj., fdjmiebBar, Ijämmer» Bat; —itdte, s. f., bic Şâmnter» Barfeit. malcdicţiiuie, s.f., vedi: blestem, măl-csc, a —i, —it, v. a., mit Sefjm iiberfdjiitten, anfd)Wemmett, iiBerfdiroemmen. mălin, s. m. (bot.), ber 2(f)l!irjd)= Baum (Prunus padus); — negru, 398 măliniţă • faa? 9J2unbI)o[j, bic 9îaimvicibc (Ligustrum vulg.); — roşu, ber fpaitifdjc Şofluitber (Syringa vulg.); —ă, s■ f., bic Slljîfirfdje, Slţlbccre. măliniţă, s. f. (bot.), vedi: mălin negru. maliţie, s.f., bie S3o?ljcit, ŞcimtitcEe, 2irg(tff, ©djelmcret, ber ©treid). maliţios, s. m., bo?f)aft, tücfifdj, argfiftig, ţjcimtiidifd); —itâte, s. f., bic Strglift, ba? f)eimtiidifd)e SBcfeit. îuălitiiră, s. f., bal artgcfdjlucmmtc (Srbrcid), ba? SIflubiutn. Maloriisia, s. f., Sflcinrufjtanb. mnlorusinn, adj., fleiuruffifd). mâlos, adj., leţtnig, tfjonartig. maloted, s. f., eine te SJÎantel ber Saucruroeiber. malţ, s. n., ba? ÎOÎatg. maltra(c)tdre, s. f., bie fflli^ahb« lung. maltra(c)Mz, a —a, — at, v. a., mißfjanbcln. mălâră, s. f., ber SffiurmfticE); ber SJleţîtau (bel ©ctrcibcl). mălnrâs, adj., fd)ieferig; Wurm* ftidjig. Malta, s. f. (geogr.), bic ^nfel ffllalto. maltez, s. m., ber SKaltejcr. malversaţiunc, s. f., ber Unter» Weif. mamă, s. f., bte DJhttter; — be-trână, bie ©rofjmittter; de —, miitterlid); inimă de —, ba? 9Jîiittcrt)era; —a pădurii, (bot.), ber SBafbmeiffer, bas ßTebefraut (Asperula odorata); vedi: sânziene de pădure, mămăeâţă, (mămde), s. f., bie ©djeudie, ber. ©trofjnrifd) aii Setcf)cn be? Verbot?; ba? Sier» ober SBeinjeidjen; —, ein er* bidjtete? Ungcţeuer. mămăligă, s. f., bie TOamatiga, Polenta, ber 9Üai?brei. muinăligdr, s. m., ber Poienta* effer; ber bumme Sîert. — mână 111 ania-pădurii, s. f., ein Ungetüm im Votflglauben. mămăriiţă, s. f. (znol.), ber 9Jia< rieitfäfcr (Cocoinella). mamelă, s. f., bie gijjc. mameliic, s. m., etjem. ägijptifdjer Siciter; ber unbebiugt ©efolgc leiftet. mămese, adj., miitterlid); limba —ä, bic 9Ruttcrfprad)c. miiniie, s. f., bic 9Jîuttcrfd;aft. mamifer, s. f., ba? ©äugcticr. liiamönä, s. f., ber Sicidjtnm; ©elb» gtiţjc, 3)?ammoit. mamoriţă, s. f. (bot.), vecli: ro-măniţă. mămos, s. m., ber ©cburtlljclfer. mămnlâr, s. m., ber Stromer, Şaitficrer, SEröMer. mămulărie, s. f., ber Sîram, bie Sframtuaare, ber SCröbcl. mamiit, s. m. (zool.), ber berftei* nerte SRiefeucIepIjant. mân, a —d, —ât, vecii: men. mdn-ä, s. f., ba? SKaitna, Jgimmell* Brot (Lecanora esculenta); — de apă, ber ©djttmben, bie SJlannagriijje (Glyceria specta-bilis); —a pădurii, ber SiffobtU (Asphodelus odoratus). mâ'nă, s. f., bie Şanb; §aitbjd)rift; de —, §anb*; cal de —, ba? §atibpferb; lucru de —, bie §aitbar6eit; cu — spartă, ber* fdjtbenberifdj; — deschisă, întinsă, bie freigebige Şattb; —a orologiului, ber U^rjeiger; —a anuluijberŞaîjrcljfhtl; —strînsă, bie geigige Şanb; —■ proprie, cu —a mea, eigenfjänbig; a ave a —, in ber Şanb, bei ber Şaub f).ibcn, feiner ©ad)e gewiß fein; a lua a —, in bie Şaitb neijmen; a lua de —, 6et ber §anb faffen; a prinde în mâni, mit beit Şanben auffangen; a prinde cu —a, mit ber Sjanb faffen; a purta pre cineva pe —i, je* manbeit auf ben öänben fragen, iţjn juborfommenb befianbelit; mâna-anului a duce de ■—, ait ber Şaub fiifjrcit; a da —a, bte Şaitb rcidjcit, einţdjtageu; trauen; a’i da (cuiva) — s§ facă ceva, fiJnuen, Vermögen; a da pe —a cuiva, tit jemanbeS ©eioalt geBeu; a pune —a pe sabie, beit ®egeit ^ieljeit; a pune —a pe cineva, jemanb ergreifen, fangen, er» TDifdjen; a pune —a pe ceva, fid) einer ©ad)c bemâd)tigeu, ftefjfcu; a pune ceva la—, auf bie (Seite legett, eitteettben; a da în —, eiuţânbigen, übcrgeßeit; a fi în bună —, tu guten .ţrnnben fein; a ave —ile legate, cin» geţdjtanft fein; a ’şi spăla —ile, itidjtg ntit etroag 511 fdjaffett ljaBen; a căde în —ile cuiva, in bie §änbc geraten; din — în —, Bon Sjanb jn Şanb; pe sub —, unter ber §aitb, ţetinlid); preste —, ungelegen; cu — tare, mit grojjer 3ftad)t; la bună —, in guten öänbeit; cu dare de —, tDofjlŞaBenb; in —a dreaptă, reriEjtg, jur redjteu §anb; la —a stângă, linîg, gur linîen &anb; dintr’o — într’alta. an§ einer $attb in bie anbere; în de —, Bet ber §anb, fjanbltdj; cu amendoue —ile, mit bolfett Şaubett. mâna-anulni, s. f., ber Etjîlug. mână-curentă, s. f., vedi: straţă. mână-moârtă, s. f., bie tote Şatib. mănâ'nc, a —ă, —ât, v. a., vedi: mâne. mânâr, pl. —e, s. n., vedi: mâner, mânăştergură, s.. f., bag Şattb» tud). mănăstire, s. f., bct§ Sîtofter. mănăstiresc, adj., Sffofter», !tö» fterîid). mânătdrcă, s. f. (bot.), ber Shtfj» pitj (Boletus edulis). . mane, adj., unboĂfommen; vacă —ă, Sfuf) oîjuc cine gige. -mâne, a —d, —ât, v. a., effett, fpetjen; berjefjren, freffen, auf» — mandarin 399 freffett, jeniagen; a —a averea cuiva, bergettbett, bertfjutt, burd)* Bringen; a —a cu dulce, fjfetfcf) effen; a —a post, faffen; a —a de prând, 311 SJlittag effen; a —a vorbele, bie SBortc bev» fdjludett; a —a, Betrügen, er» preffeit; a—a pre cineva fript, jemanb 51t ©rutibe ridjteu; pescii cei mari —ă pre cei mici, ber 2Md)tige nuterbrüdt beit ©djnm» djeren; a —a bătae, ©d)(âgc, trüget Befommeti; a —a pre cineva cu ochii, jemanben ntit beit Sfugeit oerfd^Iingen; a se —a, v. r., fid) effeit laffen; fid) reißen, fid) auf reiben; —, v. impers., juden, Beigen; toema aceea me —ä, eBett bag ängftigt, ärgert ntid); me —ă spatele, ber3füdeit judt mid). mancă, s. f., vecji: doică, mäncäciös, adj., naJd)Ijaft, gefräßig, mâncăcioşie, s. f., bie 9!afd)t)af» tigfeit, ©efräfjigfeit, mâncare, s. f., bag ©ffen, ©erridjt, bie ©peife, Jfoft; a da de —, 31t effen geBen. mâncărime. s. f., bag Quieit, Seiten; her Siget. . . mâncat, adj., gegeffetr, de —, efjBar; lingură de —, ber ©fjiöffel. mâncător, s. m., ber ©ffer, fjreffer, SSielfraß; ber ©rpreffer; —, adj., ■ effenb, freffeub. mâneătorle, s. f., bie Selber» preffung. mâncătură, s. f., bie grefferci, bag ©efräß; — de apă, bic 2Beg= fpülnitg. mâncă'n, s. m., ber Gffer, g-etit» fd) nieder. mandalac, (măndănăc), s. m. (bot ), bte (Srbnuß, ©rbeidjeî (Bunium : bulbocastanum), vecii: alunele, mandanelă, s. f., bie SSinbe, ber ©treif, bag 58anb. manddnt, s. m., ber S?oflmad)t» gebet, TOattbaui mandarin, s. m., ber SJfattbaritt. 400 mandarină mandarinii, s. f., bic fleine Stpfet» fiitc. mandat, pl. —e, s. ber 53efcl)l, Stuftrag, ba? SJÎaitbat, bie SSoIl» niadjt; — postai, bic îpoftait* roeifung. mandatar, s. m., ber Söebolltnädj* tigte, Beauftragte, mandibulă, s. f. (zool.), ber SHefer, Sîinn6acfen. mandolină, s. f., bie SKaitboIine. mâ'ndra, s. f., bie ©eliebte; — nopţii, (bot.), vedi: noptiţă. mandragoră, s. f. (bot.), bie 811» raunttmrgel (Mandragora offi-cinalis). mândr-esCj ase —i, —l't, v.r., Jtolg, fţodjmiitig tmben, fief) Briiften, fid) aufbläljen. mândrcţ, adj., fdjBn, elegant, mândreţe, s. f. pl., bie Sßradjt, ©djönljeit, ber ©lang, mândrie, s. f., ber ©tolg, Şorîjmuf, bie Şoffart. mândrii, s. m. (zool.), ber SBalb* teufet (Cynocephalus mormon), mâ'ndru, s. m., ftolg, ţodjnuttig, ljofförtig; fdjiSn; om —, ber ftolge, aufgebtafcne 3Jlenfd). mandiilă, s. f., vecji: migdală, mâ'ne, adv., morgen; —dimineaţa, morgen frfilj; — seara, morgen SIbenb; poi —, übermorgen; de —, morgig; pe —, auf morgen, manca, s. f., tiirtijdjer SHagegefang. mâ'nec, a -â, —ât, v. friif* geitig aufbred)en. mâ'necă, s. f., ber Sfnnel; cu—i, mit 2irmel berfeţen; a o baga pe fid) angftigen. mânccâr, pl. —e, v. n., ber SJÎttff, ba? Seibcfjen. mânecâre, s. f., ba? früfjgeitige Slufftefien, Stufbredjeu. mânecate, adv., vecji: mânecare; pe —, feţjr frirtjgeitig. manecliin, s. n., bte ©lieberpuppe, mâneciiţă, s. f., ber Weine Ärmel, manegin, (manej), s. n., bie £Reit= fdjute; ba? ©öppeltnerf. — mănie mâner, pl. —e, s. n., ber ©riff, bie Şaitbfjabe, ba? Şcft. mânere, s. f., ba? Übernadjtcu. manevră, s. f., bic Sierfafjrung?» art; Şccre?iibung, SJtauocubre. manevr-cz, a —â, —ât, v. a., Übungen madjeit, tnaitiSbricrcu. mângâiere, s. f., ber Sroft, bic Sriiftung; —a apelor, (bot.), ber Slugcittroft (Euphrasia off.). mângăiâs. adj., tröft(id), fanft, troftbotl, Sroft«. mângăit-6r, s. m., ber Srßftcr; —oare, s. f., bic Sröficrin; —, adj., triSfteitb. mâ'ngăi-u, a—â, —ât, v. a., triiften; a se —a, v. r., fid) tröffen, mângâi, pl. — e, s. n., ba? geuer» beaen, Sîo^lenbeden, bie ©lut* pfaittte; —, s. m., vedi: cărbune de lemn. măngălă'u, pl. —e, s. n., bie Sîollc, 2Kangcl. mănşăl-6sc, a —i, —it, v. a., SBrifdje roßen, mangeln, mă'ngâliţă, s. f., eine ©djtoeiiteart. mangân(es), s. m. (chem.), ba? SRaugait. manganât, pl. —e, s. n., ba? mau» ganfaitre ©alg. mangânic, adj., acid —, SJîangait* faure. mangasit, adj., unt)ot(ftânbig,fcf)Ier= fjaft, nid)t?niiţ}e; elenb. mangcalî'c, pl. —uri, s. n., ber Şebebaum, bie Şebcftange, ba? igebetoerf. mangOtâ, s. f., bie Sanbftaufe, Sftandjette. mangosit, adj., vecji: mangasit. mdnguliţâ, vedi: măngăliţă. maniac, adj., trafinftnntg. mâ'nică, vecji: mânecă, manie. s. bie 5CoHŞeit, ber SBalju» finit, SBa'Ontoiţ}, bie SoIIfitdjt. mănie, s. f., ber 3orn/ Üuhriße, ©rimm, bie SBut; de—, bor 3oru; iute la —, jaljgornig; a veni in —, in gorn geraten, gornig werben. manieră - manieră, «• f., bic Slrt, Sl'ciţc, ffllanicr, ba?- SScncljmcn. manierat, adj., gcfilnftclt, gcfudjt, geşiert. manifest, j>l. —uri, s. n., bic lait* bcsljerrlidic SSefauutmadjuug, ba§ SDÎanifcft;' —, adj., befannt, offenbar. mauifestaţiune, s. f., bic Shifje* ruug,S3cFnuittmad)ung,3îeri.'ffent> lidjtntg. manifest-ez, a —â, —ăt, t>. a, &c= faitnt madjen, offenbaren, an bcu Sag legen, manin, adj, jeljr grof;, aufjcror* bentlid), großartig, maninn, vedi: namilă, manioc. s. in., ber 9J?aniofftrand) (Jatropha manihot). mânios, adj., jornig, Mie, erboft, anfgebradjt; a fi — asupra cuiva, pe cineva, auf jemanb bofe fein. manfpln, s. m., eine öanbt>oH, ein 33üubcl. manipulare, (manipnlaţiiine), e. f., bic 33el)anbfung, ^Bearbeitung, manipnlător, s. m., ber ©eljilfe. manipul-ez, a —a, —ăt, v. a., ücr= fahren, beljanbeln, manipulieren, mă'ni-n, a —ă, —ât, v. a., in 3orn Derfeţjen; a se —a, v. r., jornig, bofe werben, manivelă, s. f., bie ftnrbel. mânjeâlă, s. f., ba§ Stlcienmu?, momit Me 2Berfţc übertihtd)t tuirb. mânjel-esc, (mânj-esc), a —i, —it, v. a., mit ftleientmis iibertiindjen, . 6eid)mieren. manjetă, s. f., vedi: mangetă. mânjit, adj., fdjmicrig, fdjmniţig. munjitör, s. m., ber ©djmierer. mânjiturâ, 5. bie Sdjitiiercrci, Sefdjmuţntng, ber ©djmnß. manometru, s.m., ber®id)tigteit§» ober SBerbünnuugsmeffet. manoperă, s. {., bie 53erfal)ruug£>» art, bas SBerfaţren, 93etragen, 53encfymen. mănos, adj., frndjtbar, ergiebig. — mnnnßlr 401 mănoşie, ä. f., bic güllc, grud)t= bavîcit. mansardă, s. f., bic ‘Badjmofyuing. manşon, s. n., ber SJhtff. manta, (mantelă), s. f., ber fflnntel; a pune cuiva —oa. jemanb nn» fiifyren, Ijintcrgcfjcn; a ’şi găsi —oa cu cineva, mit jemanb 51t jdjaffcn 1)nbcn. mântică, s. f., bic ©djafmildjbutter. mantie, s. f., ber 9)inntel, Dberrocî. mantilă, s. >«., bic SDÎautille, ba? 5raucnmâutcld)cu. mantin, a —e, — iit, v. a., fjaub» Ijaben, erhalten, nufredjtcrljnltcn; beljauptcu. manţinere, s. f., bie Şaubljabung, 3lufred)terl)altung_; ffieljauptung. mfuitu-ese, a —i, —it, v. a., erlöfen, retten, erretten, befreien; felig madjen; a so —i, v. r., fid) retten, felig îocrben, frei, los? raerbeti; a se —l de vre-un prepus, fid) rcdjtfcrtigcn, entfdjnl* bigen. mântuinţă, mântuire, s. f., bie Grlfifung, Diettung, ©rrcttnng, S3cfrcinng, ba§ §eil. mântuitor, s. m., ber Grlftjer, fccilanb, Scligmadjcr; Sîcttcr, (Erretter, SBcfrcicr; —, adj., er» liSfenb, errcttenb, feligmad)cub. mâ'ntuiu, vedi: mântuesc. manual, pl. —e, s. n., baâ ,ţ»anb= bnd); —, adj., Şaitb«; lexicon —, baŞ ŞanbreiSrterbnd). manu-di'ic, a — duce, — dus, v. a., bei ber ţiaitb fiil)ren, leiten, manndticere, s. f., bic îlnlcitnng, Slnfiiljrnng, Einfiifjrniig. manuducctor, s. m., ber fjfifjrer. mănn-esc, a —i, —it, v. a., l)nnb= Ijaben, Icnîett, leiten, bcfjaubclu. manufact,^?. —e, s. bag Şanb* erjeugniS. manufactură, s. f., bic ©cmerf» nnftalt, TOanufaftnr. manufacturier, adj., Sietuerbe». mannfăr, s. m. (bot.), bie ©ce* blnrnc, .^aartüiträ, vetji: nufăr. 402 mănuire - mânuire, s. f., bie SBeljaubfuiig. măniincliiu, pl. —ri, s. n., bas Siinbet, 58nfdhcl; bet ©riff, ©tief, ba« Şeft, bie Şaitbljabc; — de aur, (bot.), vedi: vargă de aur. manuscript, pl. — e, s. n., bie Şaub= [djrift, bag 3J}aitujfriţ)t. mănunt, vedi: merunt. mâmişc, s. f., ber Şaitbfdjitîj. mânnşer, s. m., ber §aubfd)u()= ntadjer. mânnşeric, s. f., bte Şaubfdjttl)« madjerarbeit, ber Şanbfd)uf)ma* djerfjaubet. mânuţă, s. f., bag Şaitbdjeu. manutanţă, s. f., bag probiautf)nus. nuVnz, s. m., bas SiiHett; —ă, s. f., bag ©tuttfMeu. mânzală, s. f., ber Sîleienbrei. mânzăl-esc, a —i, —it, v. a., fdjmte» reit, befdjmierett, befdjmu|)en. mânzălirc, s. f., bas SBefdjmujjeu. mânzălit, adj., bcfdjmu^t, jdjntuţiig, fdjmierig. mânzălitură, s. f., ber ©djntuţ}. mânzdre, s. f., bag SJtitdjfdjaf. niânzăt, s. m., ba§ einjährige Sîalb; —, adj., abgetönt (bon Mlbern). mânz-ese, a —i, —it, v. n., briinjlig feitt (öon ©tutten). mânzoc, s. m., bal ältere gofleu; ber Sîtepper; —, ber einfältige Sftenfd). mapă, s. f., bie 9Jlaţ)ţ>e, Sîarte. măr, pl. meri, s. n. (bot.), ber 21ţ>felbaunt (Pyrus malus); —, pl. mere, s. n., ber Stpfel; de florile —ului, de flori de —, îtmfonft, oljnc ŞJhtţjeit; — creţesc, berS3orgborferaţ)fe[; — domnesc, ber ©cfjeibenapfct; — dulce, ber Soîjanntgapfet; — popesc, ber Sßfarrerafifel; — pădureţ, ber Şoljaţjfel; — posmăgel, ber fctigaţifel; — de aur, ber ©olb= aţifel; —ul lui Adam, ber 2tbamg= apfel (Musa paradisiaca); —ul lupului, (bot.), bte Ofterlujei (Aristolochia Clematitis) veţi: - marcal rimf, lăpSdătoaro; —ul strigoiului, vedi: şteregoae; — aariu, bie îroflblumc (Trollius europaeus). mar, măre, s.m. (indecl.),bte große Wîettge; atâta — de oameni, eine fo große SJieuge Seute. mărăcin(c), s. m., ber ®oruftrnud), Şageborn, ffikißborn (Crataegus oxyacantha); bie Şecfc. mărăcinâr, s. m. (zool.), —ul mic, bag S3raunfeI)id)Cit (Saxicola rubetra). mărăciniş, pl. —e, s. bag ®orugefttbe. mărăcinos, adj., boruid)t, ftad)clig, î)edip. mâră-esc, a (se) —i, —it, v. n. şi r., murren, marafet, pl. —ari, s. n., ber Shmftgriff, bag Sfnnftftücf; bte ©efd)iifnd)fcit( Sift, Serftetlung; Qiererei. marafetâs, adj., gegiert, (iftig, t)oI( SSerftettung. mardmă, s. f., bag Stoţjftucf), ber SBrautfdjteier. Maramureş, s.m. (geogr.), bie5Dîar» marofd). mftrdr, s. m. (bot.), ber Stil, bag Stffleufraut (Anethum graveo-lens); —ul cânelui, ber ürötenbill (Oenanthe phellandrium), ve(Ji: şi roman, fuliu; —ul câmpului, ve(}i: nemţişor de câmp; —ul porcului (Peucedanum austria-cum); —ul ursului, bie fflärttmrä (Meum athamanticum). mărărdş, s. m. (bot.), bte gemeine ţpferbefaat (Oenanthe aquatica), vecii: inate. mard'sm, s. n., bte große ©djroäcfje, Sntergfdjtoädje. mardz, pl. —uri, s. n., bte gei= ftige 3îiebergefd)[agenf)eit; a face —uri, fdjroermiitig werben, mdrcă, s. f., bie fflarfe, bag ft'entt» eid)eu, aJierEjeidjeit, ber ©tembel; ie ©ţuettnarfe; bie . ©rensmarf. marcdl, adj., ©reitj», ©au». marcant — marcant, adj., fieroorfteljenb. marcare, s. f., bic Sejeidjuintg. marcat, adj., gcßeidjnet. mârcdv, adj., matt, unpäßfid). mâ'rced, adj., auggemergett, fjager, faul, weff. mârce^-esc, a —i, —it, v. aus» mergeln, faut, Welf werben, mârceţ, s. m. (bot.), ber gefledfte SIron, bie ?lronWurâ (Arum ma-culatum). marclieterie, s. f., bie eingelegte Şoîjarbeit. march-ez, a —d, —ăt, v. a., jeidjucn, Begeidjtieu; branbmarfeu. marcliioîi, s. m., ber 3Jtarfgraf. marcliiondt, pl. —e, s. n., bte 9Kar!grafjd)aft. marcliităn, s. m., ber getbîrâmer, SJÎarfetenber; —ie, s. f., bie Shramerbube. marchiz, s. m., ber SJlarfgraf, SRarquis; —ă, s. f., bie SJÎarqitife. Mdrcu, s. m., SJlarîuS. Mărcuţa, s. f., ein .grrenljaug (in SKomänien). mardd(oă), s. f., bie JHeinigfeit, bie SraitfgaBe Beim SBerfauf, bie SlugfdjußWaare. märe, s. f., baŞ 9JJeer, bie ©ee; —a pacifică, bag ftitfe SOZeer, ber große Djeait; —a ghieţoasă, bag EiŞmeer; sin de —, ber SJÎeerbufen, bie S3ai; lacinl —ei, — lucie, bie tjoţe, offene ©ee; strîmtoare de —, bie SJleerenge; ventoase pe —, bie SBafferljofe; —a spumegă, bie ©ee branbet, flutet; a umbla pe —, jur ©ee gefjen; pe — şi pe uscat, ju SBafjet unb ju fiaub; de —, SOJeer»; a făgădui —a cu sarea, gotbene SBerge Derfpredjeit; preste noue mări şi noue ţări, über S3erg unb 5£f)al, über alle S3erge. măre, adj., groß, geräumig, groß» artig, îjod), mädjtig; un om —, ein großer, langer SDÎenfd); ein großer, berühmter 9Jlann; foarte —, feljr groß, ungeheuer; dru- mărgăritar 403 mul cel —, bie §auj)tftraße; svatul cel —, ber îjoţte SRat; a face pe —le, bett ©roßen fţriefen; mai — le nostru, unfer SWgefcţtcr; —cruce, ba§ ©roß» freuä (eme^ Drbeng). măre, interj., ei, fief) ba! mdre cuviinţă, s. f., bie (Mjabeufjeit, Şerrlidjîeit. mareduedt, pl. —e, s. n., bag ©roßfjei'äogtum. maredüce, s. m., ber ©roß^er^on. mareşdl, s. m., ber Sftarfdjau; — de câmp, ber gefbmarfcfjalf; — de curte, ber föofmarfdjalf, ©eremonienmeifter. măr-esc, a —i, —it, v, a., »er» größent, erweitern, größer, Weiter madjeu; greifen, rühmen, ber» fjerrlitfien; a —i preţul, beit $reis> erfjöfjen; a —i greutăţile, crfdjWereti; a' se —1, v. r., fid) bergrößent, großwadjfeit 51t» nehmen; —, übermütig, fjoffärtig werben, fid) ergeben, măreţ, adj., großartig, fjerrfid), ergaben; ^od)mütig, übermütig, ftolä; măreţie, s. f., ber ©tolj, ©odjtnut; bie §errlid)feit, Srfjabeufyeit. marfă, s. f., bie SSaare; — de lână, bie SBoflwaare. marfagiu, s. m., ber öaufiter. mdrgă, s. f. (miner.), berSJÎergel. margardt, pl. —e, s. n. (ehem.), bag margarinfauere ©afj. Margareta, s. f., SMargaretfje. margaric, adj., Sftargarin». margarin(ă), s. m. şi f. (ehem.), bag 2Kargariit. mărgărint, s. n., vedi: mărgăritar, mărgărită, s. f. (bot.), bag Sau» fenbfd)önd)en (Bellis perennis), bog 2Bud)crfrailt (Chrysanthe-num leucanthemum); — de câmp, vecji: româmţă mare. mărgăritar, pl. — e, s. bie ferne ed)te ißerfe; —, (bot.), bie ^Riemenblume (Loranthus euro-paeus). 404 mSrgăvitărel mărgăritărel, pl. — e, s. n. (bot.), bag SDIaiblüntdjen, bic ©loden» Blume (Convallaria majalis). mărgăritei, s. f., bic fleinbliitigc Slfter (Aster chinensis). mărgea, s. f., bie Perle; —le de sticlă, ©Ingperlen, ©lagforallen; —, (bot,.), vedi: clocotei. mărgean, s. m., bic ©bclforalle. margliioălă, s. f., toolfâtiimlidjer SJÎame flir StJîaria; bag jdjlauc grauenjimmer. margliiöl, s. m., ber ©paßbogcl; —, adj., fpaßig, [ţja^îjaft, ber» fdjntiţjt. margliiol-csc, a se —i, —it, v. r., Poffett treiben; fid) Briiftcn. margliiolie, s. f., bic Poffe, bet ©paß. mărgică, s. f. (bot,), bag cin» Blumige perlgrag (Melica uni-floia); — ţeapenă, bog 2Balb» rufjrfraut (Gnaphalium sylva-ticum). marginal, adj., 9initb; note —e, bie DîanbBemerîungeu, Dîanb» gloffcn. mărginâr, (mărginaş), adj., an» cjreitjenb, benachbart, ©reuj». margine, s. f., ber Sînitb, Kauft; bie ©renje. mărginean, s. m., ber ©renj» berooljncr; —ă, s. f., bie ©renj» bcrooljnerm. mărgin-esc, a —i, —it, v. a., bejtfjrcinfen, eiitfdjräufen; Be» grenjeu; a se —i, v. r., fid) Befdjranfen; augrenjen. mărginire, s. /., bie Söefdjrciithmg, SSegreuäung. mărginit, adj., Bcjdjrăuft, Begrenjt; fe|tgcfc^t. mărgtis, adj., mergelig, margrăr, s. m., ber SOÎarfgraf. mârliă. vedi: vită. mări, interj., vedi: măre. Maria, s. f., Warie. mariăş, (marieş), s. n., ehemaliger ungarifd;er SJiarieitgrofd)en. măricel, adj., jiemlid) groß, cr» — mârlesc rondjfeit; —, s. in., irgcnb ctum§ SkrBorgcitcg, Uu6cfanntcg. mărie, s. f., —a Ta! Euer ©nabcit, ©ucr Şodjroiirbcn! mărime, .s. /., bic ©rößc, SBeitc, ber Utnfaitg; bic Şofjcit; — de suflet, bic ©roßmut. marin, adj., SJÎccrcg», ©ce», jur ©cc gehörig, marină, s. f., bng ©cetucfcu, bie ©eemndjt. marinar, s. m., ber ©ecmaun. mariiiiit, adj., cingcfafgen, ma= riniert. marinată, s. f., bng marinierte ffiedd)t. marin-ez, a —a, —ăt, v. a., mari» niereu, etufäuren, gebratene gifdjc mit (Sffig, Df ttitb ©eluiirg ciu» ntadjen. mărinimie, s. /., bie ©roßmut, ber ©bclmut, bie §od)l)crâigfcit. mărinimos, adj., großmütig, ebel» miitig, t)od)î)ergig. marionetă, s. /., bie Sftnrionctte, Bemeglidje puppe, mărire, s. /., ber Dîuljm, bic ©f)re, Şerrlidjfeit, Soweit, 9Jînjeftât. mărişâr, adj., vedi: măricel, mărit, adj., tiergrößert; Ijetrlirf), glorreid), rliljmlid); löblid). mărit, a — ă, —ăt, v. a., ber» fjeirateit, bermaljlcn, tserefjcricîieit; a se —a, v. r., ţexratert, fid) berţeiraten, fid) öermäl)(en (bon graucngpcrfouen). măritiire, s. f., bag Şeirafeit. măritat, pl. —e, s. n., bie §eirat, Verheiratung, S3ermâf)hing; —, adj., berljeiratet, bcrcljclicgt; de —, ţeiratgfâl)ig, mauubnr., maritim, adj., nu ber ©ee liegenb, ©ec»; comerciu —:, ber ©ec= ţanbcl; cetate —ă, bie ©eeftabt. măritiş, pl. —uri, s. vedi: . măritat. Măriiiţă, s. f., STCariedjen; —, (zool.), vecii: mămăruţă. mârl-esc, a —i, —it, v. a., Beftcigcu, . belegen, Befpriitgen (bon ©cfjafen). mârlit - mârlit,^. —e, s. n., bicBeftcigung, Begattung (ber Scîjnfc). marmaziu, adj., fjctlrof. marmeladă, s. f., ba§ 91ÎU3, bie 9}Jarmelabc. marinoreu, adj., marmorljaft. mărmură, s. f. (miner.), ber SDiarmor; de —, marmora; 932armor=; — scoicoasă, ber SJluţdjelmarmor. măriiiuriir, s. m., ber 9JΫnnor= arbeiter, 9)îarmorBrcd)er. mărmur-esc, a—i, —it, v. a., marmorieren; vedi: înmărmuresc, mărmnrit, adj.,' marmoriert, mărmuriu, adj., marmorartig, marmorn, mărmuros, adj., marmorartig, marnă, s. f., ber SDÎergel. marochin, pl. —e şi —nri, s. n., ■ bag feingcfar&te 3iegeutebex-, ber Saffian, marod, adj., ermattet, ermiibet. maröle, s. f. (bot.), vedi: lăptucă, mârr, interj., fnurr! marş, pl. —uri, v. n., ber SRarjd), ©ang. marşăndă, s. f., bie 3) {ob ift in. mâ'rşav, adj., fcfjmujjig, mager, fyäjjlid), unebel. mârşăv-esc, a se —i, —it, v. r., fid) abmergeln, fiedjen; fidj rutebel benennten, mârşăvie, s. f., bie ©djtnulügfeit, bas uneble Setragen. Marsilia, s. f. (geogr.), 9J?arfeille. marsiliez, s. m., ber SKarfeitler; —ä, s. f., bie aJiarfcitterin; —, bie 3KarfeiKaife (9J?arfdj). marş-rătă, s. f., bie Sftarfdjroute. marşu-esc, a —i, — it, v. n., mar= fdjieren. marsupiale, s. f. pl. (zool.), Beuteltiere. Märta, s. f., JOtartlja. martâc, s. n., ber bide Sßfafjl. martaföiu, s. m., ber iMmer; Safje, ©ed. martan, s. m., vecli: cotoc. Märte, s. m., fUlarS. - mărunt 405 Marţi, s. f., SDieitftag; —, adv., matfd); a remiine —, 51t ©djaiibeit werben. marţial, at9e; — 6 atare lucru, jutn Bemeife bient bic unb bie ©adje; — mincinoasă, ber falfdje geuge, bag falfdje gcitgnig; de —, 511m ©djeiite. mărturis-esc, a —i, —it, v. Be» jeugen, ßefenneit, gefteljeit; a —i înaintea judecăţii, bor ©eridjt ■jeugen; a se —1, v. r., bcidjten. mărturisire, s. f., bag Qcngniä, Be» feitutnig, ©eftänbnig; bie Beichte, mărturisitor, s. m., ber Befeuner, Beidjtbater, Seid)tiger. mariilă, s. f., vei^i: marole. înărdncă, s. f. (bot.), bie Saugen« Blume (Anthemis cotula). mărunt, adj., fleiit; bani —i, Sfleiitgelb; —, adv., fleinweife, 400 măruntae im Hcincit; a vinde cu —ul, im Heilten bcrfanfcit; cu de a —ul, cingefjenb, big iuS fleiufte. măruntdo, s. /., ba? Einqctoeibc. mărnnţdre, s. f., bns gerftüctclit. mărunţii, adj., {[cin, tuinjig-mărnnţ-6sc, a —i, —it, v. a., 5er« îlcittern, bcrfleiiterit. mărunţime, s. f., bie Mcinigfeit. mărunţiş, pl. —uri, s. bie fffeinigfeit, furje SBnare; a vinde cu —ul, Hcinrocig, int îlcincit berfaufen; —Är, s. w., bev Stlciit* fyânMcr. mas, s. vi. (indecl.). bag S3er= Bleiben, iibentndjtcn; a fi — de conac noaptea, iibernadjtcit ;vedi: mâiu. mâsă, s. f., ber 5£ijdj, bic 5Eafel; — de scris, ber ©djrcibtifd); — de mâncat, ber ©fetijef); — de lucru, ber Slrbeitâtifdj, bte 2Berf= ftâttc; faţă. pânzătură de —, bag 5Eifdjtud); la —, bei, iiber, nm 5Eifd); bei ber5Eofe(; picioarele mesei, bag XijdjgcfteH; a aduce bucate pe —, bic ©peifeit aiiftragen; a aşterne —a, ben Sifdj berfeit, nnfbccîeit; a pune pre cineva la —, jenmitb jur Jafc[ jieî)en; a se scula dela —, bom SCiţdje, bon ber îafel aufftefjen; a nu ave nici casă, nici —, toeber Şaug itodj §of ţaben: cu nepusă —, îurgtncg, furjeit Sßroäejj madjen; —, vetji: massă. masacr-6z, a —â, —dt, v. a., niebermeţ;elit, ättjantmettfjauen. masâcru, pl. —ri, s. n., vedi: măcel. masâgin, s. n., bie SJîaffage. masalâ(oă), s. f., bie gadet. maşald. interj., wie ©ott roitf (türftfdjer Shigruf). masalagiu, s. m., ber gncfetaciger. măsălăr, s. m., ve(}i: măselar. măsâr, s. m., ber Kifdjîer. masat, s. n., ber ©djleifftein; ber Sdjlattmeier. — maşină mâscă, s. f-, bic 53îns[c; ber ®ert» mantei, Sdjeiu. mascaradă, s. f., bic SDhimmcrei, bag biimmc ţţraţtcugcfidjt. mascnrd(uă), s. f., ber ©djitupf, Şo()it, ©pott, bic 23c[d;imţ)fung; ber 6j)nfjboge[, îpojfcurcijjcr. măscăr-csc, a —i, —it, v. r., jdjim» pfcit; Şoflcn, 3°tcn rciţjeit. măscăricius, adj., fpiittijdj rebenb, unanftäitoig, gotentjaft. măscărîciu, s. m., ber Jgofnnrr, ©pafjmadjer, Şoffeiirciffcr. măscăric, s. /., bic goteu, frfjferfjtc .ţanbtung. mascarodnă, s. f., bie 9(r[eqitiitnbe, ber aJhnnmcitfdjnitâ. masciit, adj., mngficrt, berborgcti, ©djein*. măşcât, adj., groţjfBrnig. masclicrâdă, s. f., ve4i '■ mascaradă. mascli-cz, a —â, —ât, v. a., ber» f[eibeu, magfieren, bermnmtncit, ţctit Slngefiiţt berbergcit. masculin, adj., nmttulid). mâscur, s. m., bag berţd)itittenc ©d)tbein. măscurdl, s. m., bal beridjnittene ©djineindjen, bag SBorglcin. masdrdc, s. m., bic îţMde, Saitjc. măscâ, s. f., ber SSacEengaîjn; — de roată, ber Sfîabgafjn, Sîamm am 9JMiMrabe; a trage la —, tiidjtig trinfen. măselâr, s. m., ber Erntemonat, Sfuguft, vedi: şi măselariţă. măselâriţă, s. f. (bot ), bag SEoII« frânt, Siljenfraut; bic 8îinbg» mură, jEeufelgaugen (Hyosciamus niger), vetji: sunStoare. nebu-nariţă. mas-6z, a—â, —dt, v. a., maffieren. mâ'sgă, s. f., ber ©aft, ©plint. niâsgăl-esc, a —i, —it, v. a., mâsgălitiiră, s. f., v(c)i: mân-zălesc ş. c. 1. mäsgös, adj., faftig, fdjleimig. maşină, s. f., bie SJiafdjine, bag Sriebroerf; — de electricitate, maşinărie — bie SleJtrifiermafcfjine; — de vapor, bie ®amţ)fmafdjine. maşinărie, s. f., bie SJÎaf(f)iuerie, bag Xrie&merf, SHabermer!. maşinist, s. m., ber âftnfcfjiuift, SWajcfytnenmeifter,3J?afd)inenIeiter. masiv, adj., maffig, bidjt, ftarf, maffib; aur —, gebiegen @o(b; —, s. n., bag Sftaffib. mdslă, s. f., bie Sautotfarbe (im Äartenfpiel)- inâslăg, s. m. (bot.), ve4i: ciu-măfae. măslin, s. m. (bot.), ber Dliben* baum (Olea em-opaea); —ă, s. f., bie Dlibe, Ölbeere; — selbatic, ber milbe Dfbaum, DIeafter. măslinet, pl. — uri, s. n., bie £)(= baitmpflaitäung. măsliniu, adj., oltbenfarbtij. md.şl-u, pl. — e, s. n., bte lejşte Ölung. măslu-esc, a —i, —it, v. a., bie Sfarten ftecFen, betrügen (int îfartenfţiicO. măsluitor, s. m., S3etriiger (ini Sîartenţţiiel). masonerie, s. f., bie Freimaurerei, masonic, adj., frcimattrerifcf). masor, s. m., ber SJÎaffeur. mdssa, s. f., bie SKaffa, SJÎenge; ber Sßermögensbeftanb. massiv, adj., vecji: masiv, mastic, s.m., ber 3Kaftij; ©teintitt; —ă, s. f., 3J?aftir--2iqueur. masticaţiune, s. f., bas Sfaueit. mâştih, s. m., ber ©tiefbater; —ă, s. f., bie' Stiefmutter, mastodön, s. m. (zool.), ba§ SOtaftobon. mü'sur, vedi: mesur. măsură, vedi: măsură, măsuţă, s. f., bag Sifdjdjeit. mat, adj., fdjtuad), matt, maţ, pl. —e, s. n., ber ®arm; — e, pl., ba§ ©cbärme, ©titgemeibe; —ul şecjutului, ber SOÎaftbarm. mata, (matale), vedi: dumniata. mătăcină, s. f. (bot.), bie 3Miffe, (Sitroneumeliffe, bag SSienenfraitt; matematică 407 — moldovenească, turcească, (bot), bie türfifdje SSMiffe (Dra-cocephalum moldavicum), vedi: cap de zmeu. mataddr, s. m., ber ©îatabor; ber mistige SOTamt. mătăhă-esc, a —i, —it, v. n., roanlen. mătălidlă, s. f., ber Poţmng, bag ©djrecEMlb. mătdlnic, adj., närrifdj, Berriicît, fdjmagţaft. mătănă-esc, a —i, —it, v. n., taumeln, mătdnie, s. f., vedi: metanie, măţdr, s. m., ber ®armfaiteit» maqer, ®armfaitenl)ânblcr. măţărie, s. f., bie ®armfaiteit* fabrif. mătdsă, s. f., bie ©etbe; — proastă, bie glodjeibe; — de cusut, bie SRăfjţeibe; de —, feiben; vest- ment de —, bag feibene iTfeib ^ neguţător de —, ber ©eibeu* penibler; verme de —, ber ©ei* benltmrm, ©eibenfţiiuncr; —a broaştelor, (bot.), ber SSSaţfer» faben (Conferva), vecji: mătreaţă de apă. înătăsdr, s.m., ber ©eibeufabrifant. mătăsărie, s. f., bie ©eibeitroaare, ©eibeitmanufaftur. ■ mătuşica, s. f., biimter ©eibeitftoff. mătăsos, adj., feibenartig, ©eiben*.-mătăiiz, pl. —e, s. n., ber ©ţireng* tuebel, SBeiţlnebel, Şinfel. matcă, s. f., bie 33ieitenföitigiit, SKutterbicne; ber SOîutterftocî; bie ©ebärmutter; —a apei, bagglufj» bett. mâ'tcă. s. f., ber S3uttetfd)(âgeL Mătcăleu, s. n., ber SDÎontag nad; Bnafimobogeuiti, bem Sliibeitfcn ber Koten geroibmet. Matei», s. m., SJiattfjăus. mateliit, s. m., ve4i: marinar, matematic, s. m., ber SJÎntfjenm^ tifer; —, adj., tnatfjematifd). matematică, s. f., bie ©röfseuleljre, SJÎatţjemati!. 408 mat eră — mătcră, s. f., bic 9Jhittcrfird)e, SJhittcrţifnrre, SOTuttcrgciiiciube. material, pl. —uri. s. n., ba? 9)lntcnnt, bic 83anmatcria(ien; —, adj., materiell, ftoff(id), för« pertid); interese —e, materielle, nrirfüdjc, lucţctitîidjc Vorteile; nume —, bet ©toffnamc. materialis-ez, a — —ät, v. berförperu, jur SJiatcric ţcrab» fcjjen. materialism, s. m., ber ®?otcria< ligmug; Sctjrc öon ber Stürmer* litfjFcit ber SBcfen. materialist, s.m., ber SRatcrioIift; Slnljängcr beg 9J?atcrialigimig, ber ©eiftcglcugiter. materialitate, s. f., bie ft'örjjer-lidjfcit. materializez, vecji: mnterialisez. materie, s. f., ber Stoff, bag 3e,1ß; bet ©egenftanb; bic ©îaterie; — de lână, ber Sßoflftoff; — de mătasă, ber ©cibcnftoff. matcSrn, adj., müttcr(id); limba —ä, bte SJhtlterfyradje. maternitate, s. f., bic äRutterfdjaft. Matia, s. m., SJlattfjiag. matinal, adj., SJÎorgcit*. matineu, s. n., bic SJÎatiuee, S8or= mittnggfeicr; bag 93îorgenfleib. matiţă. s. f., bic ©djrnubenmutter; eine 31rt gtfdjcrncj}. mătdc, s. m., vecji: coloc. mator. adj., reif, bei Qaljrcu. matosit, adj., fieraufdjt. matostdt, s. m., ber griine Qasţitg mit roten gleefen. matracucă, s. f., ba? bttmtnc graueujimmer. mătrăgună, s. f. (bot.), bic 2Bo(fg= firfdje, JoIIftrfdje, ber 2Bafbnad)t« fdjattcn (Atropa belladona); vecji: earba codrului, cireasa lupului. matrapăzlărie, «.f., (matrapazlî'c), â. ?!., ber fdjmuluge, unlautere Şanbcl. mătrăs-esc, a —i. —it, v. n., a&» führen. măturice matrdţă, s. f., vecji: salton. mătreaţă, s. f., ber Grbgriub, bie ©d)tt|i)^c auf bem Jîo^fc; —, (bot.), gctn. vlftcrqucnbct (Peplis port.nln); — de apă, vecji: mătăsii broascelor. matrice, s. f., bic ©ebärmutter. mătricc, s. f., bag Sinudjgrinimcu, SBaiidjEticipcn; —, (bot.,), vecji: matricea, matricea, s. f. (bot.), bng SJÎuttcr« îraitt (Matricaria chamomilln); bic GSartenîamiflc; —, (miner.), bic ©rjmuttcr. malriculă, s. f., bic SJÎatrifel, ber 21ufna()mefd)ciu, bng 3!amcng< ocrjcidjuig; — de botez, bic Şaufmatrifcl. matriculiire, s. f., bic 9J!ntrifu» licrung. matrimonial, adj., etjctirfj; drept —, bag 6()crecl)t. matrimoniu, pl. —i, s. n., bie ©ţe, ber ©tjcftnnb. matriţă, s. f., bic TOatrijäc. matroană, s. f., bic alte, eljrmiirbigc grăit; TOatrone. matröz, s. m., ber 5Jîatrofe, ©djiffg» fncd)t; vedi: marinar, matuf, adj., brottig; fdjiturtig, nu» flntig, garftig; Berfd^niţt. matur, adj., vecji: mator. mă'tuiya —a, —ât, v. a., fefjrcu, abfeljren, augfefyren, fegen. mâ'tnrâ, s. f., ber S3efeit, JîeŞrbefen; — dfe nuele, ber DWfigbefen; — de pâne, ber geberroifd); — de grădină, (bot.), bie Sîodjte (Co-chia scoparia). măturare, s. f., bag Steîjrcn, gegen, maturaţiune, s. f., bie Sfieifseit. măturătoare, s. f., ber îfeijrbefeit, bie $el)rmafd)iuc. măturătdr, s. m., ber Sîeţrer, 8(ug« feţirer, geger. măturătiiră, s. f., bag gegett, SVcf)ten. măturică, s. f. (bot.), bie ftoru» Mume (Centaurea cyanus). măturice, s. f., ber ffeine SBefett, maturitate — mediocritate ©taitbbefen; —, (bot.), ve^i: plevăiţă. matnritâte, s. f., bte DJeife, S0îa= turitât. mătuşă, s. f., bie SJhiţme, Safe, Sânte; —, bie Sitte, alte gfrau. mătuşica, s. f., bte (tiebe) SBafe, 5Eaitte.. îndur, s. m., bev SJlauve; —esc, adj., maurifd). mausoleu, s. n., bag Sîlauioleunt. măuză, s. f., bte große Saft, maxilar, adj., liefern*, maximă, s. f., bte SKajiine, ©eu» tenj. măzdrdc, vedi: raasdrac. măzdr-esc, a —i, — it, v. a., eut» roeitbeit. mdzere, s. f. (bot.), bte ©rbfe (Pisam sativum); —, Gerb Jen; vedi şi ghindură; — mare, bie fjelbetbţe (Pisum arvense); — pădureată, vedi: orăştică; — selbatică, breitbtättrige '.ßtatt» erbfe (Lathyrus latifolius). măzeriche, s. f. (bot ), bte SBicfe ■ (Vicia sativa); bte ÄfidjererbJe (Cicer arietinnm). mâ'zgă, s. f., vedi: mâsgă ş. c. 1. mazil, adj., entlaßen, abgeţeţjt, of)ue 2tmt. mazil-isc, a —i, —it, v. a., ent* laffett, abfeţşen; a se —1, v. r., abgefej3t ioerbeu, feitteg SImteg entlaßen Jetrt. mazilie, s. fbte SImtgentfeţuug. Ute, pron. pers., ftatt: pre mine, tnttf); —, interj., bu, bit ba, ţe! mea, pron. f., meine; a —, bie 2Jîeinige, SDÎeiite. medrţă, v. f., vedi: miarţă. mează-nodpte, vedi: miază-noapte. mecăcă-esc, (mecă-esc), a —i, —it, v. n., meaerit (tüte eine 3ie8e)î fdjnattern. mecduic, adj. şi adv., medjaniţd); fjattbroerEgmäßig; —, s. m., ber SJiecfjanifer, SftafdjinenBauer. mecanică, s. f., bie SCRedjanif, 3Jia[d)inenbaufunbe. 409 mecanicesce, adv., medjatttţdj. mecanism, s. n., ber ffiîedjauig* mitg. mecendt, s. m., bet 50eţd)iiţ5et, ©Bntter ber SBiffeitfdiafteti, 9J?a* cettat. mecet, s. n., bie Sftofdjee. meclianic, meclianică, mecliani-ccsce, mecliauism, vedi: mecanic ş. c. 1. med, s. in., ber 9Jiet, .Şottigmiig; —, ber ■ Sftebiet. medaliat, adj., beforiert (mit einer SJtebaiue). meddlie, s. f., bie Gfjremiuutje, ®enîmituâe, SKebaiUe, ©d)au* nritnje. medalion, pl. —e, s. n., bie ţer* öorragettbe, runbe £$ftäd)e mit einem S3ruftbitbe; baS 9Kebaittoti. medelnicer, s. m., ber Safetmeifter, Sölebetnitjdjer. Midia, s. f. (geogr.), SOÎebien. median, adj., mittet, mittägtid). Mediaş, s. m. (geogr.), Wlebtajd). mediat, adj., vedi: mijlocit. mediatis-ez, a —d, —dt, v. a., mebiatiftereit. mediaţiune, s.' f., vedi: mijlocire. mediatör, s. m., ber Sßermittfer. midie, s. m., ber 2trjt, TOebifuä; —, adj., mebiţd), Sfteber»; —al, adj., jur 2Jîebiâitt gehörig, medicament, pl. —e, s. n., bag Şcitmittet, Strgneimittet. medicainent-ez, a —a, —dt, v:n., SJlebtâttt Derabretdjett. medicină, s. f., bie Şfrjneifunbe, Slrâneiwiffenfdjaft; Stanei; doctor în —, bev ®o!tov ber SCflebijin. medicindl, adj., ţeilfraftig, ntebi» jinat. medicin-iz, a —a, —‘ât, v. n., Slvjitei einneţmen. ■ medie, s. f., ba§ Glittet, bie Surd)» fdjntttgnote. • • medievdl. adj., miftefafterlidj. mediocritate, s. f., bte Mittet» mctßigfeit. 410 mediocru — mediocru, adj., mittelmäßig, meditâre, (meditaţiiine), s. f., bie Sctradjtung, bag Stadjbeutcn, tiefe ®en!ctt. meditativ, adj., itacfybettfcnb, nad)« bcnt(id), nadjţinnenb. meditator, s. m., ber öitfstctjrcr. mediterân, adj., mittetlänbifd); Marea —ă, bag mittel[ânbiţd)c SJfccr. mcdit-cz, a —a, — at, v. n., uadj= benten, nadjftiuien, mebitieren, ®etrad)htngcn anftelten, erwägen, prüfen, itadjforţdjen. niedin, adj., mittet; —, s. n., bag 9Jîebium. medular, adj., SHMenmatlg-. mednldr, pl. —e, s. n., bag ©tieb, ţWitgtieb; —, bag mămitidje ©tieb. medtisă. s. f., bic ©îebitţa; —, (zool.), bic @d)irmquatte. me'duvă, s. ■/., bag 3Jiarî; ber Sîertt, bag S3efte; — de peatră, (miner.), ber gaferfatf, jînlîfinfer. meduvus, adj., martig, fcrnţaft; radă —ă, (bot.), ber SJÎarfftratjt beg Şot^ftammeg; substanţă—ă, bic SJtarffubftanä. melitic, adj., ftinfenb, berpeftet, meţjţitifd). megalitic, adj., megatitifd). megateriu. s. n. (zool.), bag Sffîega» tfjcrtum. megieş, s. m., ber ŞJ?ad|6ar. megieşesc, adj., benadjbart. megieş-6sc, a se —i, —it, v. r., angrenjen. megieşie, s. f., bie îîaiţbarjdjaft. meneng, pl. —uri, s. n., ber $ro= bierftein; —, adj., gefdjidt, ge» rieben, mei! interj., fje! bu! meidân, s. m., vedi: maidan, meişor, s. m. (bot.), bieStutfjirfe (Panicii m sanguinale), vecii: mohor roşu; — genos, geiuimpecte Şirfe (Panicum ciliare), mcişte, s. f., bag Şirfefetb. mein, s. m. (bot.), bie igirfe (Pa- membrană nicum miliaceum); — tătăresc, vedi: mălaiu tătăresc; — păsăresc, bic ©tcinpcrlţiirţc. meidină, s. f., vedi: mezuină. melanc(li)61ic, adj., mctandjotiţdj, jdjroermiitig, trübfinnig. mclanc(li)olie, s. f., bic Sdjmcnmit, ber Sntbfmit, bic SJîctaudjotic. melasă, s. f., bic SMaffe. melc(in), s. m. (zool.), bie @d)ncdc; ca —nl, ţdjitecfciifiinnig, fdjucdcu* tocifc; —ii ochilor, bte Singen» ţ)Bt)tc; — ţigănesc, bic 2ucg» jdjucdc, 2tderţd)ticde (Limax). meleag, s. veefi: împrejurime, mclcgar, ph —e, s. n., vedi: pat cald. meleştc-u, pil. —e, s. n., bie Heilte SDÎiiljte, §aitbmtit)tc; bag SBinb* räbdjen bei ber S3Sittbmitf)Ie. meliiill, s. m., vedi: ştrengar, melic, s. m., bte SUÎaiibctu, $cţ)(* brüfeiifraiiffjcit ber ţpferbe. melifer, adj., fjonigfütjrenb. iiielin, s. m. (bot.), vecji: mălin. melinit(ă), s. m. şi f., bag SMittit. meliordre, (melioraţiunc), s. f., vecji: îmbunătăţire, melior-ez, a —â, —ăt, v. a., ve^i: îmbunătăţesc, melisă, s. f. (bot.), bte SJtctiffc, Şontgbhtme, bag S3iencnfraut (Melissa oftic.), meliţ, a —â, —ăt, v. a., Şanf bredjen, bredjetn. meliţă, s. f., bie ©redje, .‘ganf-, §tad)gbredje. meltidir, adj., metobifdj. melodie, s. f., bie ©efaitggnieije, 9Mobie. melodios, adj., trof)tfttngenb, meto» bifd). melodrămă, s. f., bag Siugfpiel, ra* beftiniert. meniţiiine, s. f., bie SSeftimmung. mensudl, adj., monatlid). mentă, s. f., veiji: izmă. mental, adj., initcrlid), in Gieban« îen, SPoţif*; reservaţie —ă, ber SBorbefjalt in ©ebanfen, ber geiftige Vorbehalt, menţin, a —e, —üt, v. a., auf» rcdjt erhalten, babei bleiben, menţion-cz, a — d, —dt, v. a., er= ttmfjtteu, gebeitfctt, aitfüljrcn. menţiune, s. f., bie Ertoäljnuug, ÎJÎclbuug; a face —, Erwähnung tljun, ermähnen, mentor, s. m., ber fjüficer, 3{at= gebet. mer, s. m. şi n., vedi: mär. mercantil, adj., Jaufmänntfd), mer» fautUiJa). mercantilism, s. m., bag öanbels» meţen. mercenar, s. m., ber ŞDÎietling, Soţnfnedjt; —, adj., gemimt» ţnd)tig, jeil. mercerie, s. f., Shtrgwaareit, .ft'urj« roaarenfjanblung. mcrclicz, s. n., ber Şanlptţmnît. Mercurea, s. f. (geogr.), 9îeuţj* mafft. Marcuri, s. f., ve^i: Miercuri, mercuriâl, adj., quedfilberfjaltig, merhirial. mercuriâlă, s. f., îpfaţţ^ceiâ beg ©etreibcg; —, (bot.), vecji: brie. mercurin. s. m. (miner.), bag Quedfilber. mere, s. f., vedi: miere. 412 meremet meremet, 1>1- —uri, s. n., ve4i: reparaturä. meremetis-esc, a —i, —it, v. a., vei^i: reparez. meriii, adv., uitabläfjttdj, fort« lnäftrcub, farfjte, geliub, fangfant. mcreilţ, adv., vedi: mereu, merg, a —e, mers, v. »., geTjett, fortgefjen, îjtngeţen, fid; begeben; a —e călare, reiten; a — e cu trăsura, cu carul, fahren; a —e în călătorie, reifen; a —e în sanie, ©djlitteu fahren; a —e în străini, iit bie grembe gcfjeit, roanberti; a —e la preumblare, fţjagieren gefjcit; orologiul nu —e, bie Uţr fteljt, geîjt uidjt; a —e pe jos, gn g-ufj geţeit; a —e pe uscat, şi pe apă, gu flaitbe uttb jur ©ee reifen; —i cu Dţ)V)fif; Die SSiffeu-fefjaft be§ ÜBetftunlidjen. metaföric, adj., metapfjorifd). meţafrdst, s.. m., ber erfföreitbe Überfejjer. metal, pl. —e, s. n., bag ®rj, 9Jle» tatî; de —, ntetaKen, ©letali, ©rs=. metalic, adj., erjljaltig, metaKifd). mctdlice, s. f. pl., ©taats|ia).uere, bie auf ©ilbergelb lauten, 3fte* taßiqueg.. metalifer, adj., metatftjattig. metalografie, s. f., S8efcf)reibuug ber SietaDe. . ■.; • metaloid, adj., metaHäfiiilid). metalurg, s. m., ber (Srjfmtbigc, SKetaUurg; —ic, adj., bie SKetatturgie betreffenb. 414 metalurgie metalurgic, s. f., bic ©rgEniîbe, Şiittcnfunbc,Metallurgie,©djcibc» fnnft bet Metalle, metamdrlic, adj., metatnorţjţtfd), utngcroanbeft. metamorfism, s. n., ber Metnmor--pljtgmug, bie Ummanbhing. mctamorfdsă, s. f., bic S3erttmnb<-fitug, Untgeftafltuitg, Mctamor» pljoje. metamorfos-ez, a —d, —dt, v.a., utngcftnîteit, bermanbeln. metănă-escj a —i, —it, v. n., fief) neigen, ftnfeit. metatdrs, s. n., ber Dîift. meţdnie, s. f., bie SîiiieBeuguug, tiefe S3crf>eugung; metănii, pl., ber SRoJeufrana. metatesă, s. f., bie SBerfeţjuttg ber ffiudjftnbeu unb Caute, metatetic, adj., Berje|ţt, burd) £attt= berîcjjuug fjerborgerufen. metedlină, s. f., ber genfer (am ftörper). metedreă, s. f., ber ®ummfoţjf. metelniă, s. f., ber genfer, Mangel; vedi: meteahnă, meteleu, s. m., ber Söfyel, SDttntm* foţjf. metempsicösä, s. f., bie ©eefen* tDttnberuitg. meteor, s. m., bie Sufterfdjeinung, bag Meteor, meteoric, adj., meteorifdj. meteoroldg, s. m., ber SSetter» fuubige. meteorolögic, adj., wetterfunbig. meteorologie, s. f., bie Sufter» fd)einittigglef)re, SBitterungsIeljre. meterez,^/. — e, s. n., bie©dfjange, gefbfd;auâe; ber SBaft; bie ©djiefj» ■ fdjarte. meticulos, adj., aufjerft ffrujntlög. metil, s. n., ber Metf)t)Ia[fof)oI; —ic, adj., metfjtjlfjâttig, nietfjtilartig. metöc, pl. — e, s. n., bag Filial» flofter. metdd(ă), pl. —e şi —uri, s. n. şi f., bie Metfjob’e. metodic, adj., ntettjobtfcf). — miasmă metddică, s. bic Sefjrfttnbc, Scfirineife, Scfyrart; ber Sefjrţifait; bic Mettjobif. metodologic, s.f., bieMetfjobotogie. metonimie, s. f., bic ţJJnmeugticr» tnedjghiitg. m6tric, adj., metriţd), nad) bem Meterntafj, nad) bent ©itben» mafj. mdtrică, s. f., bic VcrginaMuitbe, Metrif. metrologie, s. f., Ma| uitb @e» Ibidjtgfunbe. metrondm, s. n., bag Metronom, metropölä, s. f., bie Muttcrftabt, Şauptftabt. metropolie, s. f., bic Şauptfirdje; bie SanbeâFirdje, Metropolie. mctropolit, s. m., ber ftrdjlidje Dberf)irfe, Metropolit, metropolitan, adj., junt fird)--lidjen Dberfjtrlett gehörig, metro» poliţaii. metru, s. m., bas Vergmnfj, ©ifbett» ttiafi; —, bag Meter. meu, pron., f. mea. mein, meine; al —, meitt, ber Metnige; al — şi al teu, ba§ Mein uitb ®eiit. Metisa, s. f. (geogr.), bie Maag. mez, pl. —uri, s. n., ve<}i: miez. mezdt, s. m., bie SSerfteigerung, Shiftion. mezdrea, s. f., bag ©djab», frajj» meffer. mezdr-6sc, a —i, —it, v. a., bie .Şanţ abgieţeu, auglueiben. mezed s. f., mczclic, pl. —uri, s. n., ber SSortifcfi, ®elifateffeit. mezin, adj., mittler, jünger. mezuinS, s. f., vec^Li: miezuină. ’mi, pron., vetli: îmi. miaiid)enntaitcr, ©djetbemauer. migă, s. f., ber SlugenBlic!. migăeălă, s. f., bic Säuberet, Â'nauţjctci. migă-esc, a —i, —it, v. n., täubeln, fnauţielit. migală, s. f., bte Sînaupelei; ber Sänbler. migăl-esc, a —i, —it, v. n., vedi: migăesc. migălitiiră, s. f., bag Sänbcln; miiljfame ©tiderei. migălos, adj., tänbelia, înaupeltg. migdal, s. m. (bot.), ber 2Jîanbel= Baum (Amygdalus commnnis); — pitic, bte gwergmanbel (Amygdalus nana); —ă, bie SKaitbel; simbnre de —ă, ber SUJanbcIfern. mig-esc, a —i, —it, v. n., mit beu Singen Blingeln; fd)lumment: treiben (bom ©djnurrBart); —e de dioa, v. impers., eg fängt au p tagen, migire, s. f., bag SlugcuBlinjel; bie ©djlăfrigfeit. migmă, s. f., bte SKiJdiung, bag ©emijd). migraţiiine, s. f., bte SBauberung. migrator, adj., manbernb. migrenă, s. f., bte Sîîtgrâne. migr-ez, a —â, —ât, v. n., roanbern. — milcuesc. Miliail, (Miliâiu), s. m., SJÎidjael. miliâlţ, s. m., milioâlă, s. f. (zool.), bic Slalraupc (Gadus lotlia). miliolio, interj., SBegcidjitttitg beg SBieljerng. mii, s. f. pl., bic Sanjcnberftclle im ®cfabeujl)ftcnt. miie, s. f., bag Saufcttb; —, numer., tauţenb; — de ani, bag Qaljrtaitjcnb; cu —le, 511 Sattfcnbett. miime, s. f., bag Sauîeitbftcl. mij-ă, s. f., bag 3luinfcni mit bcit Slttgcn; jocul de a —a, bag Slitibehtfyftncl. mij-esc, a —i, —it, v. vedi: migesc, ş. c. 1. mijloc, pl. —e, s. n., bic SUÎittc, bag SJHttel; —, bie Seitbcn; durere de —, bag ScubcnlDCÎ). mijloc-csc, a —i, —it, v. n., ber= ntittclu, augtbirEeu. mijlocire, s. f., bie S3crmittlung, Sßcrttienbimg; fŞiirjţtradje. mijlocit, adj., mittelbar, mijlocitor, s. m., ber Vermittler, yftrjţjredjer; —, adj., bermittelnb. mijlociu, adj., mittler, mittel« mäfjig. 111 ij or că, s. f., vecii: mijotcă. mijös, adv., a se uita — la cineva, jemanb bou ber ©eite anfcljeu. mijötcä, s. f., bag SHerftedenjpicl. mii, pl. —uri, s. n., bie StTîcile. milă, s. f., bte ©itabe, 33arnt= fjerjigEeit, bag SCRitleib, bag 211= mofen; a cere —, Betteln; ’mi e —, id) ŞaBe SKitleib, id) Be= baitcre, bemitleibe jemanb; a ave — cu cineva, jemanb Bebauern; —a Domnului, ©otteg ©nabc; —, (bot.), bag ©nabettfraut; vedi: milostivă. Milâri, s. m. (geogr.), SKailanb. milan6z, s. m., ber SOÎaitânber; —, adj., mailänbifd). milc-dsc, a —i, — it, v. n., Ilein BeigeBen. milcu-esc, a —i, — it, v. a., inftänbig Bitten. mileag - mileăg, pl. —uri, s. n., bas fyetb, licgcnbc ©ritnbc. milenar, adj., tnitfcubjäfjrtg. mileniu, pl. —i, s. it., bn§ Saf)» taitfcnb. miliar, pl. —e, s. bte 9J?cife; —, adj., fjtrfcforniiljnüd). miliärd. pl. —e, s. u. şi numer., Saufcitb fOttfltoncii, bic 9KitIiarbc. miligräni, s. it., bas Milligramm, milhnätru, s. m., ber Millimeter, milion, pi. —e, s. ». şi numer., bic Million, milionar, s. m., ber 9J?tlIicmär. militant, adj., fireitcub. militar, s.w., ber ©olbat, Qkcujcr; —, adj., SîrtcgS», militärtfd). militäresc, adj., iniltiärifdj, frtc» gcrifd);—e, adv., folbatenniäfjig. niilitärie, s. f., ber ©olbaten» ftanb. militarism. 5. n., ber 9Jitlitari3= ntuŞ. niilit-ez, a —d, —ät, v. n., Kriegs!» biettffe tf)un, im Kriege btcueit, ftreiten. miliţian, s. m., ber SKcfcrbift. miliţie, s. f., ber ©olbatcnftanb, baŞ Militär, bie Milij. milög, s. m., ber SMtppel, SBettlcr; —, adj., berftümmelt. milogeală, s. f., baS SBettcfit. milog-esc, a se —i, —it, v. r., betteln bnrdySorljeudjchtng irgcnb eines förperltdjeti ©ebted)eu!§. milös, adj., mitleibig. niilosâ'rd, adj., vedi: îndurat, milostenie, s. f., bic milbe ©abe, SSarmfjerjtgfett, ba§ Slltttofen. milostiv, adj., barntljcrjtg, gnäbig. milostivă, s. f. (bot), bal ©itaben» fraut (Gratiola off.), milostiv-esc, a se —i, —it, v. r., fid) erbarmen, Mitleib fjabett mit jemanb; a se —i asupra cuiva, fid) jemaubeS erbarmen, milostivire, s. f., bic Erbarmmtg, SarmJjeräigfeit, ©nabe, miln-esc, a —i, —it, v. a., 911= mofeu geben; —, fid) erbarmen. mineral 417 inimic, s. m., ber ©cbcrbefüuftlcr, Mimifer; —, adj., ©e&crbctt», ntimifd). mimică, s. f., bic ©eberbefitnft, Mimif. . milllösä, s. f., vedi: sensitivä. niî'n, a —ä, —ät, v. a., vedi: men ş. c. !.■ luin-a, s. f., bic 9.Uiuc, Ergrübe, ©tufe; inginer de —e, ber 33erg» iitgcniciir. mîiiăciti, minare, mînător, mînă-tliră, vedi: menaciu etc. minăr, s. m., ber 9J?iucttgräber. minarea, s. f., minaret, pl. —e, s. n., ber runbe Surm auf ben tiirfifdjen9Kofd)ecn, ba? 9J?titaret. mînătiircă, s. f., vedi: mfmătarcă. mînavetă, s. f., bie <®rel)orgel. mî'ltc, a —â, —iit, vecii: inâ(nâ)nc. niince, s. f., ber S3aK, ©fnclbalT. mincinos, adj., lügiterifd), lügen» fjaft; monetă —ă, falfdjc Miinje; —, s. m., ber ßiiguer; —ä, s. f., bie Sügitcrin. minciiină, s. f., bteSüge; — goală, bic reine Siigc; — groasă, — cu coarne, bic unberfdjänttc Silge; a umbla cu —i, jemanb ţjiitter» geţcit, betrügen wollen; a da pre cineva de —, jcmanb Sügeit ftrafen; a eşi de—, ntd)t toal|r fetit, ber Siige überführt werben, mindir, pl. —e, s. n., ber ©troljfad; —dş, s. n., vecli: sălteluţă; —igiu, s. m., ber âRatrajen» madjer. mî'dru, adj., vedi: mädru. mine, pron., ttud); dela —, bon mir; pentru —, für midj; la —, 51t mtr, bei mir. mineiii, pl. —e, s. n., bas SJtinoto gion, 9J2onat§bud) (iti ber orten* talifcf)cu firele), miner, s. m., ber Şchtcr, 9Jîtnett» arbeitet, minoră, s. f., ve4i: mină. minerim, pl. —e, s. n., ba§ Erj, ba§ er^ljältige Mineral. minerAl, adj., erj(ja(tig, mine» 418 mineralii — minuend rnliţd); fântână. —ă, bie ,ţici(> qucHc; apă —ă, ba»? '-Mineral* îuafjer; baie — ă, baŞlUineralbab; —. s. )i., bal lUiuerat. mineralii, s. f. pl, bic Stcinartcit, 'Mineralien; cabinet de —. bic äliiucraücnfanimtinig. mineralög, s. m., ber ©tciuîanbifţc, 9Jf i 11 crn 1 fc n u ev, 'IJ! i n era [ o g. mineralogie, adj., iiitncraiogifd), 3}!iucva(». mineralogie. s. f., bic GsrgFnitbc, SDtinerntogic. minge. s. f., vecii: mince. niinghinea, s. /., vedi: menghină, miniatură, s. f., bie SJfnlevci im flciucit, ÎOiiiiiatur; în —, im SUciitcit. miniaturist, s. m., ber 9)itnintur= mnter. lllinic, s.f. (miner.), vedi: miniu. minier, adj., jnnt Scrgiucrf ge= Ijörig. minieră, s. f., ber Steitibntd), ber îngbau. minim, adj., gering, minimum, s. m., baŞ .SEcnigftc, OJcriugfte, fflîiubeffe. minist6r(iu), pl. — i, s. n., bic Staatsoerroaltuug, ba£ SUini» fteriimi. ministerial, adj., ministeriat, ministränt, s. m., ber cfîbiencr. ministr-ez, a —â, —ät, v. n., bei ber 9Jîcfje bienen, miniftricrcit. ministru, s. m., ber fjödjftc ©toată* beamte; •— de stat, ber (Staate miuiftcr — al afacerilor străine, ber SRiuiftcr be§ Stuftern (ber cuiţjcnt 2(nge(egciif)citen); — de interne, ber SDJiniftcr beâ ţjnnern; — de culte, ber ffnltusminifter; — de instrucţiune publică, ber SJiiuifter bc§ öffentlichen Unter» ridjtâ; — de resboiu, ber SfricgS* minifter; — de finanţe, ber fjtnangmiitiftcr; — al lucrărilor publice şi al comerciului, ber ffliinifter für öffentlidje Strbeiten unb für ben ŞanbeL miniu, s. m. (miner.), bic Wonnige, ber syicijţinobcr. miiRir(cn), adj., miubcrjfiljrig, nit* miiubig, minorenn, minorat, s. n., minorenitâte, s. /., bic ŞDiiiibcrjaljrigfeit, 'JJÎiuorcn* uitat. minoritate, s. f., bie ffliinberjotjl, 'Minorität, mint, ;l ——it, v. »■, lügen: a — i pro cineva, jemanb aitliigen; — 'despreo armă), licrfngcu (t)Oll einer ä^nffc). mintă, s. f. (bot..), bic 'Hiiiijc (Monlhapiperit.a);—brosc.oască, bic Söaffermiiijc, ft'röteumiiijc (Ment.lia aquatica); — creaţă, bic Straniemiuje (Ment ba crispa); — de câmp, bic 9iof]miujc (Mentha arvensis); — sSlbat.ică, bie SBalb*, SBergiitiiiäc (Mentha sylvestris). minte, s. f., bic Sknuiuft, ber SUcrftonb; cu —, uernünftig, fing; fără —, nntierniinftig; in —, im Sinn, nuSluciibig; ţi-ncre 'de —, bas? ©cbädjtuig; n înveţa — pre cineva, jemanb Sßcrftaub bcibriugcu; n se înveţa —, fid) bic Sjörncr abftoficu; a 'şi veni în minţi, 51! fid) fommctt; a ’şi aduce a —, fid) cntfiuueu; a ’şi aduna minţile, fid) gciftig ţammclu; a lua a —, 2(d)t geben; a ţine —, im ©iun bcljattcu, ftdj erinnern; a scoate din minţi, betf)iiren. minteän, pl. —e, s. n., basgäddjctt. miiitcnăşi, (inintdni), adv., vecji: îndată. minţ-esc, a —i, —it, vecii: minţ. mintetiţă, s. /. (bot.), baâ 6)aud)= f)cil (Anagallis arv.). mintie, s. baâ Dbcrfteib. minţire, s. f., bag Sftgen. mintös, adj., geiftreid), üerftänbig. niîntn-esc, a —i, —it, veefi: mântuesc. ininnenil, s. m., bie 511 tjermin» bernbe Qafy, ber SftinuenbitS. minunare- minumire, s. f., bic SBcnmnbcnmg, Siermititbentng, baâ SBitubcni. minunat, adj., irmnberbar, voim* berlid), öortrcfflidfj; foitberbar; într’un chip —, ltnmberbarcr SBcife; — de mare, roititbergrofj. minunăţie, s. /., ba? SBuitberbiitg. minune, s. f., ba? SSiutber, SBun* berbing; făcător de —i, ber SBuubertfjätcr: de —, au?ge* geidjuct, Ijerrltd), Bortrefflid); a face —i, aSuubcr tfynit. minun-ez, a se —â, — ât, v. r., ftd) tBiuiberii, ftd) Bertuiutbcru, er» ftaunen. mimiscul, adj., fefjr îteiu; —ă, s. f., ber fietite SBudjftaBe. minat, pl. —e, s. miniită, s. f., bie SJlinute, ber SlugcitMitf; într’un —, augenbticf(id). minutar, pl. —e, s. ber StUi» nittenanjeiger, Uîjrjeiger. miluiţii, 5. f. pl, bie ©eriitg» fiigtgfeiten, fîtciuigfeiten. minnţios, adj., 311 genau, gu âitgfttid). mioară, s. f., ba? äiBeijäljrige ©djaf. miocen, adj., miojait. miologie, s. f., bie SRuSfcrfeljrc. miop, s. m., ber Sfui'âftdjttge; —, adj., furgfidjttg. miopie, s. f., bte Sîurjfidjtigfeit. miorcot-esc, a —i, —it, v. toinfelu, rotmmertt. mioriţă, s. f., Yedi: mioară, miorlă-esc, a —i, —it, v. n., vedi: miaun. miorlăitor, adj., miaitenb, meiner» lid). miorlăitură, s. f., ba? ©ef)eul. mir, pl. —uri, s. ber Gfjrifaiit, ba? ©albol; bie gtrtmmg; bie ©tirit; a lovi drept la —, a ’i trage una la —, töten, Bor bie ©tirn flauen; a ’i lua —til, beit ©arau? madjen; —, bie SBelt; preot de —, ber SBeltgeiftlidje SBeCtţmefter. mir, a se —â, —ät, v. r., fid) toun» bern, fid) Derraitnbern, ftaunen, er» - miriapod 419 ftaunen; te—i! o SBituber! luaîjr» lid)! te —i ce! SBituber lua?! 9îid)tS; —ă-te! o SBituber! mîr, interj., fiutrr. miră, s. f., ba? S5ifier (am ©elnefir). mirâbil, adj., toutibcrbar. miralrilii,«. f.pl, bicSihiuberbiugc. mirâcul, pl. —e, s. n., da? SBituber, SBiutbcrluerf. miracnlos, adj., vedi: mirabil. mîră-esc, a —i, —it, v. n., ad^eit, nriufelit, tuimnicrit, brummeu, fmtrreit. mirâgiu, (miraj), pl. —uri, s. 11., bie ©ţitegchtiig; bic oţ)tifd;e Săuţdjuug. mîrăire, s. f., baS Stäben, DJÎur» mein, Sluitrrcn; ©irren, mirare, s. f., bte ăkrmitnberuug, ba? SBitnbcrn; de —, betmttt* bcritng?tocrt, §um Gcrftauuen; e de —, e? ■ ift gum Erftauiten; nu e de —, c? ift fein SBituber; me prinde —, id) biit erftauitt. mirat, adj., tierlDitubert. mirător, s. m., ber SBeimtiiberer; —, adj., Benmitbcntb. liiirâz, s. n., vedi: parte de moştenire. mirâză, s. f., vedi: oglindă, mircă, adv., a bate —, tiid)tig burd)toalfcu. mî'rcă, adv., a tăce —, ftitt» fd;lt)etgen. mire, s. m., ber SBräutigam. mirean, s. m., ber Saie, SBeltlidje; —, adj., loettlid). mireasă, s. f., bie 83raitt. mireasmă, s. f., ber SBoţtgerud). mirenesc, adj., toeltlid), laienhaft, mir-ez, a se —â, —ât, v. r., vedi: oglindesc, mirliă, s. f. (bot.), bie $0?t)rr()e; —, bas îuofjlriedjeube Şarj. miriâdă, s. f., bie unääf)I6are ®enge. niiriametru, s. n., Säuge Bon jeţit Sitometern, ber SJUriametcr. miriapöd, ,s. m. (zool.), ber Sanfeub» 420 mirişte mirişte, s. f., bic ©foppet; ba£ ©toppclfelb. mî'rnă-in,a — i, — it, v. ii.,fmtrreu. mirodönic, (mirodic), s. f-, bet 5SoI)tgcrud); —, (bot.), bie 9fnd)t= biolc (Hesperis matronalis). mironosiţă, s. f., bic Ijcitigc grâu. miros, pl. —uri, s. n., ber ©crud); — greu,bet iibtc©crud); —nl,ber ©eritdjgftnit; —ul cânelui, ber ©crud), bic SBittcnnig eineg Şuit» beg; — plăcut, ber SBof)Igcn(cf); —ul pämentului, bte SBittcnmg, ber 2BilbWcd)ţc(. mirosţ-esc), a —i, - it, v. a., riedjcn, beriedjcit, wittern, fpiirctt; —, v. n., riedjen, einen ©erud) boit fid) gctcii; a —i bine, toofjt, aiigcncfjm ricdjen, buften; a —i greu, itbel riedţeit; a —ia ceva, itad) etwag rtedjcn. mirositor, adj., rtedjeitb, woty--ried;eiib. miroznă, s. f., vecii: miros, lllîrşăv, vedi: mârşav ş, c. 1. mirt, s. m. (bot.), ber SDhjrtfjcn» bnurn; —ă, s. f., bic SOftjrtfje. mîrti'm, vedi: mârtan. mîrţoâgă, vedi: mărţoagă. miru-csc, a — i, — it, v. a., firmett, mit geweiftem €1 eiufegneit; —, gewinnen; —e, cine îndrăsnesce, Wer ltiagt, gewinnt, miruire, s. f., bag g-irmen, bic girimmg; —, ber ©cibinit. mirnit, pl. —e, 5. n., ber ©ewinn; —, adj., gcfirmt, gefalbt. miriiţă, s. f. (bot.), bie Dd)Jen= jltngc, vedi: mieruţă. inîrzăc., s. m., ber Snrtarcn» Ijauptling: —esc, adj., tartarifd). misă, s. f., ber ©htfa{5 tini ©piei); —, bte SDfeffe. misădă, s. f., Şâlfte eineg Pelgeâ. mişăniţă, s. f., vedi: mişină. misantröp, s. m., ber SKcnfrfjciif'eiub, SJMfantfjrop. misantropic, adj., mifantţropifdj. misantropic, s. f., bie 5Weu[d)en» fetnblidjfeif. — misit. mişc, a —ă, —ăt, v. a., bewegen, iit SöcWegitiig Jcţjcit; regelt, riiljren; a •—a cuiva sufletul, inima, bag $ctâ jentanbeg riUjrcit, jn Jprvjcn rcbcit; .a se —a. v. r., fid) 6c= wegen, wadelit, fid) riit)tcu. micşcăcios, adj., bcweglid), De« wcgbar. mişcăciiinc, s. f., bic S3eweg(id)fcit. înişcăme'nt, pl. —e, s. bic 53cwcgiutg. | mişcare, s. /., bic SBrwegmtg, 'Jiegiutg. mişcător, adj., vedi: mişcăcios. miscele, s. f. pl, bcrniiţdjtc 9htffciţ(e, üWanitigfrtftigfcifcn, SWtscclleu. mişculă, s. f. (bot.), bic ®igpct (Mespilus germanica), mişcă, s. f., bie ©djctmiu. mişel, s. m., ber©d)c(in, ©piţjbtţbc; —, adj., fdiclinifd), fpijjbiibtjd), itiebcrtrad)tig; —, elcnb, arm. mişelătăte, s. f., bag Elcitb, bic (Irbârmlidjf'eit, 9îicberticid)tigfett. mişcl-csc, a se —i, —it, v. r., junt ©djelnt, ©piţjBubctt werben; —, adj., fpi|ibiibijd); —e. adv., Jptţj» biibijd), itad) Spiţjbiibeit SIrt. _ mişclic, s. f., bie ©djcliticrci, ©pi^ biiberci, 9îiebcrtrâd)tigfeit, ber SStibeitfftcid). mişclnic, adj. şi adv., nidjtgmiţşig, 1 nidjtswtirbig. misönu, s. f., ber 33orbcrniaft. mişeniţă, s. f., bie SBrutftättc. miscr, adj., elcnb, aratfelig. miserăl)il, adj., armfelig, elcnb, erbarmlid), id)ted)t, niijcraBcI. misericördic, s. f., bie GsrDarnnntg, SBarnifjerjigfcit, bag ©rbarmen, bie ©nabc. misericordiös, adj., barniţerjig. miserie, s. f., ba§ Slenb, ber Qammet, bte Sîot. mişină, s. f., bag ©ewimmcl. misionar, s. m., bet ©laubcngbote, Şeibenbcfcfjrer. Misir, s. m., efjetn. 9?anie fiir ®^l)pteii; tiirfifdjeg Pferb. misit, s. m., ber SOÎafler. misiune - misiune, s. f., ber Stuftrag, bte ©enbititg, bag ©cnbuitgggefd)âft, bic S8oIImad)t, baS SBefefnuigg* gefdjâft. misivă, s. f., bas Seubjdjmbcn. mislic, 5. m., ber g-tfdjföbcr. misogin, s. m., bev SBciberfeinb. mistagog, s. m., ber ©efjeimniS* främ cr.’ misteric, vedi: misterios, misterios, adj., geţctmntSboH, mtifteriBg. mister(iu), pl. —i, s. «.,■ bag ©e= IjeimitiS, bag ©nframent; bie âJhlftcrictt. mistic, s. m., ber ©eBetmniSfrämer; DJÎljftifcr; —, adj., gefyeiimiigboU, mtjftiţtf). misticism, s. m., bte ©eljeimntg* tetjve, bev SRtyftijigmug. misticitiite, s. f., bie ©e^eiimtis» tinerei. mistific, a —â, - at, v. a., foppen, itarreii, irre fitfjreit, aufjteljeit. mistiticător, adj., irrefiifjreitb. mistral, s. n., ber ffliiftral tSffiiitb). mistreâţă, s. f., bie 83 adje. mistreţ, s. m. (zool.), bag SBtIb= fdjroein, ber ©Ber. mistrie, s. f., bicSîeHe, SKaiterîetfe. mistu-dsc, a —i, —it, v. a., baueit, »erbauen; äe^l'ei1, öeraeljrcn; a se —i, v. r., fid) ttevjeljreu, auf= reiben. mistuire, s. f., bie SSerbaniiiig, Shifäefjruug, SBerjeţirung; — de sine, ba§ ©idjattfreiben, ®id)= berjefiren. mistuitor, s. m., ber Serjcljrer; —, adj., »erbauenb, S?erbaiitingS*. mistliră, s. f., ve^i: mixtură, mişuedlă, s. f., bag ©eimmmet, ©efrabbet. . mişu-esc, (mişu-iu), a —i, —it, v. î!.,f|tn- unbljerlaitfeit, fra&beln. mişună, s. f., vedi: mişină. mişun, (mişundl), s. m. (zool.), vedi: hâvciog. mit, i>1. —uri, s. n., ber SJhjtfjug. luîţ, s. m., vedi: mîţişor. - miţuesc 421 mită, s. f., bie SBeftedjuug; bev SBndjer; a da —, befted)en. mî'ţă, s. f. (zool.). bic fi'njje; —a oarbă, bag Blinbe Shtljfptel; —a popii, (zool.), bie s2IffeI, ber äStelfitfj, Sattfeubfufj (Oniscus); bie Befjaarte ©djmcttcrlinggraitpe, vedi: cloporte; a umbla cu — în sac, Betrügen toolleii. miţă, s. f., bic SBoUflocfe; —e, pl., bte SammtBoHe. mitărcă, s. f. (bot.), ber ©rb= fdjroamm (vecifc; ber SKobus. modă, s. f., ber gcitgefdjmacf, bic SKobe; după —, nad) ber Sftobe. modal, adj., jurn 9Jîobit§ gehörig, modfi'îeă, s. f., bie ©efdnmilft, ®rüfc, Slnjdţlncnititg, berSîitoflen. modâlcos, adj., brtifig, fnottig. modalitate, s. f., bic Slrt îtttb SBeife 51t jeirt, bie SRobalitât. . modârlân, s. m., vedi: bădăran, model, pl. —e, s. n., bas fflhtftcr, SSorbilb, SJJobeU; de —, mufter» fjaft, tiorbilbltd). modcl-ez, a —â, — ât, v. a., eiit ŞOhtftcr madjen, mobetliereii. moderare, s. f., bie 93iäßigung, Sßäßigfeit. moderat, adj., gemäßigt, gefafjen, befdjeibeit. moderator, s. m., ber Scit fer, [yiifyrer. moderaţiuiie, f., bic ättäßigung, ©cnügfamfcit. moder-ez, a —â, —ât, v. a., mäßigen, beruhigen, einidjväntcn; a se —a. v. r., fid) mäßigen, modern, adj., neu, fjeutig, mobcrit. modernis-ez, a —â, —ât, v. a., auffrtfdjen, niobevnifiercit. modest, adj., befdjeiben, fittfam, anftâitbig. modestie s. f., bic 23efd)eibenfjcit, Sittjamlcit. — moiştoş 423 modic, adj., gering, modici täte, s. f., bie ©cringfiigigîcit. modific, a —â, —ât, v. a., ab* äubent, anbcrS bcftimmcn, mo* bifigieven. modilicător, adj., ber abăitbert. modificaţiiinc, s./'.,bic9(bânbcrung, âMjanbhtngsmcifc. modî'rlă, (modîrlăn), s. m , ber Sflntmef. modist, s. m., ber SftobcIjâuMer; —ă, s. f., bte ÎJJuIjmadjerin. mödril, s. n., vedi: mod. modulaţimie, s. f., ba? ©tcigeit unb galten ber ©timnte, bie ait= mutige SHirdjfitfjntng ber Söue. modnl-ez, a —â, —ât, v. a., bte ©timmc ftetgen unb fallen laffen. mofluz, adj., banferott; —esc, a —i, — it, v. n., fallieren, moft, pl. —nri, s. n., baS ©căicre, bie g-irlefnitäcrei; a face —uri, fid) gieren; —angin. s. m., ber glaufenmad)cr, ©tiidSrittcr; —urös, adj., flaufcttntadjcitb. mogâldeâfă, (mogândcăţă), s. /., bte tonuberlidjc ©cftalt. mogliilă, s. f., ber Şiiget, bie @r* I)ö[)ung. ntoglân, s. m., vedi: modîrlă. morgorog-esc,. a —i, —it, v. n., vedi: îngân Jlogunţia, s. f. (geogr.), SJfaing. moliair, s. n., Slngrrajiegenfjaar. niolior, s. m. (bot.), ber ©fondjert (Setaria glauca); — roşu, vedi: meişor. moliorîciunc, s. f., ber ©djarlad). moliorî't, adj., fdjartadirot, brnuu* vot, bunîclrot: moină, s. f., baS fcnd)te SSctter, bic aufgctautc Erbe, moin-ez, a — â, —ât, v. n., auf» tauen. moinös, adj., aufgetaut, moişcă, s. f. (zool.), ber ©rünbliitg (Gobio fluviatilis). Möise, s. m., SftofeS. moişte, s. f., ber fumpfige Drt. moiştoş, adj., fumpftg. 424 moiu — möi-u, a —ii, —iit, v. a., weidjeit, cinwcidjcit, wcid) madjen; taud)en, eiutaudjcn; anfcudjten; a se — a, v. r., fid)nafjinadjcn, wcid) werben, nadjgebcn. mojer, pl. —e, s. n., vedi: piu-iiţă. mojic, adj., gemein, niigefdjtiffcit, grob; —, s. m., ber ©robimt, Ftegeî, Seiner, mojicesc, adj., gemein, bäucrijd), grob. mojicie, s. f., bie ©ro&ţeit, Uitgc» jdjliffeuljcit. mojicime, s. f., bns bäiterlidje Sßeieit; bic Säuern, mojicös, adj., grob, -ltngefdjliffen. molii, s. m., tiirfifdjer Sfidjtcr. molar, adj., dinte —, ber 53aden» 3aţ)u. molăş, s. m. (zool.), bie Quappe, Sfautquappe (Gadus lotta). molatic, adj, weid)(id), fd)Iaff, läffig. molcom adj., vecji: mulcom. möldä, s. f., bie SJÎnlbe, ber Srog, vedi: troacă. Moldâvia, (Moldova), s. f. (geogr.),• bic Sftotoau. Möldu-Yaläcliia, s. f. (geogr.), Dîatne ber cf)em. ,2)onaufiirfteu» tiimer, SJÎolbau unb SSafarfjei. moldovean, s. f., ber äJMbauer; —ä, s. f., bie äftolbaiterhi; —, molbauifd). moldovenesc, adj., —e, adv., molbauifd). moleculă, s. f., ba§ Fteinfte SCei£= dien ctncS Körpers, molecular, adj., tnotcfitfar. ■ molemä, s. f., bie anftedcubc .ft'ranffjeit, bic (Sptbemie. moleşesc, a —i, —it,- v. a., ber» Wfid)[id)cn; a se —i, v. r., fid) erweidjen; matt, weid)tid), Wetbifd) Werben. moleşire, s. f., bie Ermattung, S3erweid)[id)uug. moleşit, adj., niatt, fdjtaff, wcidjlid), weibijd). molton moleşitură, s. f., bic 2l!cid)[id)fcit, i S5crweid)(id)uitg. ! molost, adj., läftig, bcfdjwcrlid). molest-ez, a — ä, —iit, v. a., be» läftigen, plagen, SBcrbrufj nmdjeit. molcstie, s. f., ber äScrbrufi, bic £ßefd)Wcrlid)fcit. moletiile, s. f., bie 2Scid)f)eit; vecji: moliciune, moltu-esc, a —i, —it, v. n., tangfam fancit, fuaupcln. molil)(16n, s. m. (ehem.), bas SUblibbäu, Sffiaffcrblct. molicel, adj., weid)üd), etwas Weid), molieiös. adj., Wcid)(id), ücr» Weid)tid)t. moliciune, s. f., bie Sßerweirf)tid)iing, SBonuft. molid(v), s. m. (bot..), bic SEeifj» fid;te, SBeifjtanne (Abies pecti-inita); — roşu, bie ţ]3ed)tanne (Abies excelsa). molidf, s. m. (bot.), bic 2ärd)c (Larix L.); — mic, bic Sttwg» tiefer (Pinus mughus). mölie, s. f., bie Sftotte, ©djabe. molift, s.m., vedi: molid, molimă, s. f., vedi: molemä. molips-esc, a —i, — it, v. a., an» ftetfen, Berpefteu, üerfendjen. molipsiro, s. f., bie StnftccJnng, Skrpefhtng, Seitdje. molipsitor, adj., aiiftedcub, öcr» berb(id). molişoiire, s. f. (bot.', ba§ SBeid)* frant (Malaxis paludosa). moliş6r, adj., vecli: molicel. molitfä, s. f., veij.i: rugăciune, molitfclnic, pl. —e, s. n., ba§ Siitimk. molos, s. m. (zool.), 2£aflfifd)aa§ (Clio borealis). molötru, s. m. (bot), ber fjendjel (Foenicnlum off.),©tein!Iee(Meli-lotus off). . molöz, s. m., ber ©djutt, bie Sriimmcr, ber SOÎnlm; baâ )ă)kă)U Saumnterial. moltön, pl. —e, s. m., ein wotleneä Seng- molurn bălţii „-.moliira l»ăl(ii, s. f. (bot..), baâ 2anfeitbMatt(Myriophyllum ver-ticillatam), vedi: prisnel. molusc, s. m. (zool.), ba§ 9Bcic£)tier, bic ©djitecfc. niomâ'e, s. /., bie ©djettdje; ber momeală, s. f., bic So’dnitg, SBciv, SInloduitg, Sodfpcife. moment, pl. —e, s. n., ber Shigeit» Blid, Şeitynnft, Moment, momentan, adj., augeitblidlid), für beii îlngenMicî, flüchtig, momentuös, adj., loidjtig. mom-esc, a —i, —it, v. a., loden, an;, berlodeit, bcrfiiţrcit. momită, s. f. (zool.), vedi: maimuţă; —, vedi: momeală; — verde, grüne Slftcerfage (Ceico-pithecus sabaeus). niomiţărie, s. f., vecj.i: măimn-ţăfie. moniordică, s. f. (bot.), ber SMfant= aţifcl. Ilioilioriţâ, s.f., vedi: îomoniţă. monacii, s. m., ber 9JÎ0itcţ|. monacliâl, (monacliicesc), adj., möndjifd;, 5DJöiid)S=. inonacliism, s. m., baŞ 9RiSud)§tum, Möndjsftanb. monadă, s. /., bie SRouabe, ©in» fjeit, ba§ eittfadje fleBeibefen. monadellic, adj. (bot.), eittbriiberig (boit beit ©taiibfăbeit). monăndric, adj. (bot.), mit einem einzigen ©taubfaben, eiitmäitntg. monâr(c)li, s. m., ber StKonard;, II eütt) er r ţ d) er. monär(c)liic, adj., mottardjtfd). moiiar(c)liie, s. f., bic 'OTeinljerr* fdiaft, SÖionardjte. monar(c)liist, s. m., Slntjäitger ber Monarchie, monastic, adj., f(öftcrlid), SÎIofter*. monăstire, s. f., bas SÎIofter; — de călugări, ba§ 3J2önd)§fIoffer; — de călugăriţe, ba§ SJoitnens flofter. monăstiresc, adj., vedi: monastic, mondir, s. n., bie Sftontur. — monoteism 425 mondrăn-esc, a —i, —it, v. n., mitrmelu. moneră, s. f. (zool.), bte 9JJo< itere. monetă, s. /., bic 9Jîiiuge, bag ©efb* ftiid. monetar, s. m., ber ţOîiiitger, fflHtitj» arbeitet; —, adj., 2Jiütt3». monetarii1, s. f., bn§ DMitstjaitS, 9Kitit5amt, bte SDÎititjc. mongol, s. m., ber Mongole; —, adj., moitgolifd). Mongölia, s. /. (geogr.), bie 9Jion= golei. monitör, s. m., ber SBarncr, (£r= innerer; cine Slrt ©djiff. monitoriu, s. n., ba§ Maljit* ţdjreibeit. monoclu, s. m., ba§ Moitocle. monocord, s. n., ba§ Monodjorb. nionocotilcdon, adj. (bot.), mit einem eingigen ©amcnbtatt, cin* famciiblättrig. nionogâm, adj. (bot.), einlbeibig. monogamic, s. f., bte einfadje Efje, bie ©iitmctberet. monografic, s. f., bte Sutjel&e* fdjreibung, Monografie, monogram, pl. —e, s. 11., ber SJamcitSätig, bie SiameitMjiffre. monolog, pl. —e, s. ba§ ©etbft* gefpräd), ber Monolog, monom, s. m., ba? Monom, monoman, s. in., ber Monomane; —ie, s. f., bic Monomanie, monopetâl, adj. (bot.), mit einem eingipeit SlumenMatt. monopol,pl. —uri, s.ber 2(I(etu= îjanbel, ba§ 3KonoţioI. monopolis-ez, a —ă, —ât, v. a., moitoţjofifierejt. monopter, adj., mit einer gloffe. monosepâl, adj. (bot.), mit einem einzigen ^fcfdjbratt. monosilâb, adj., etnfttbig. monosjiei'm, adj. (bot.), mit einem einjigen ©amen, monoteism, s. m., bte Sßerefjritttg eines eirtgigeit ©otte§, ber 9)lo= notfjetsmitâ. 420 monoteist — monoteist, s. m., ber Sîcvcfjrcr eines cinjigen ©ottes, ber SUonotţcift. monoton, adj., eintönig, einförmig, (anghicitig. monotonie, s. f., bic Gsinförmigfcit. monstru, s. m., bas- Ungeheuer, bic SKifigcftcitt, bn§ ©djenfai, ber llntjolb, SBütcrid)-monstruos, adj, üitgeljencr, mif?« geftaftet; ungeräiuiit; —ităte, s. f., bic Ungeftalt, Şffiifsgeburt, SSibcriiatiirfirijFcit. montnnistic, adj., bas S3crgiocrfä= mefeu betreff enb, montaniftifdj; —ä, s. f., bic SJiontnniftif. mont-cz, a — ă, —ät, v. a., 51t* fnmmenftetteii (eine fflfajdjine); ansftatten; jemanb gegen jemanb anfijcjjen. montura, s. f., bic Söienftücibnng (ber ©olbatcn), Sftontnr. monument, pl. —e, s. n., ba« Sciifmat, ©rabmat, ŞDÎomtment; —ăl, adj., bcnfmatmäfjig, momi» meutaf. mor, a muri, murit, v. v., fterben, abfterbcn, berfdjeibcn, entjdjlafen, tiergeîjcn: — (despre animale), înit'fotnmen, ticrcitbeit, berreden, frcpicreit; a —i de foame, Bor Şnuger, Şungcrs fterben; a —ide bătrâneţe, Dor Slltcrâ fterben; a —i în bătaia, in einem Srcffcn bteiben; a —1 de rîs, fid) ju Sobe [adjeu; a —i de năcaz, tior 33cr= bniB fterben, fid) 31t STobc ärgern; a —i de o boală, an einer ft'ranf» fjeit fterben. moral, adj., fitttid); filosofie —ă, bic SRoralţjţitofopfiie. morală, #. f., bic ©ittcnfcfirc, SHoral. moralicesce, adv., fittlid), mora(ifd). moralisător. adj., moralificrenb. moralis-6z, a —ă, —ăt, v. a., mo* raKfdje S3ctrad)tiutgcn anftcllen, jemanbem Scfjrcit geben für fein fittlidjes Setragen, moralifieren. moralist, s. m., ber ©ittentefjrer, SRoralift. • mormăenln moralitate, s. f., bic ©itttidjîcit, ba*? fittlidjc Sctragcn, bie 9Jk'-ralitât. morăr, s. m., ber ffliittlcr; —eăsă, 's. f., bic SJÎiitlcrin. moratöriu, pl. —i, s. 11., baS g-rift», Stnffdjubfdjrcikn. morăv, pl. — mi, s. ii., bic ©itte; —uri, pl., bic Sitten, morăv, s.m., ber SJÎâfjrc; —ă, s. f., bic 9Jîâî;rcvin. Morâvă, s. f. (geogr.), bic ®!nrd). Morăvia, s. f. (geogr,), SMIjrcit. morb, pl. —uri, s. n., bic .ft'rnuffycit. morbid, adj., fraufljaft. liiorbös, adj., fräitflid). morbosităte, s. f., bie Sîrânflidjfcit. morcoăşe, s. f., ba? Şldjfcnblcdj, ber yid)fcn(jcfd)[ag. morcov, s. m. (bot.), bic gelbe Oiiibe, SJloljrriibc; — de câmp, bte Sî'arotte, tuifbc SMofjrrübc (Dauc.us carottn). morcoveăneă, s. f. (bot.), ber 3îiţ)= pcnfamc(PlGi!rpsperrmim anstri-acum). morcovel, s. m. (bot,), vedi: mu-tătoare cu poame roşii, mordă, s. f., bic ©djitanjc.-morilăiu, pl. —e, s. n, ba§ îcr= gerot, ber Şnffcr. Morea. s. f. (geogr.), SJiorea. morenă, s. f., bie ©iorâitc. mor-ez, a —ă, —ăt, v. a., vetji = murez. morl'ină, s. f., bas OTorpfyinm, ber Sdjlaftrunf. morfol-cse, a —i, — it, vedi: mol-făesc. morfologie, s. /., bic 33i(bttng mtb Sükrönberiing ber organi)d;cn ©e* ftaltungsformci^bicSftorpfyologic. morganătic, adj., tocrfjciratet jur (iitfeit Şaitb. morişcă, s. f., bte flcine 3Jîiif)Ic, §anbmiîf)[e; — de cafea,, bie SîaffeeniiU;(e. Morlăci, s. m. pl., bic SKorfaden. mormăeălă, s. f., bas 9Jhttmc(n, ffnnrreit. mormăesc - mormă-esc, a —i, —it, v. a., imtnncfit. mormăitor, s. m., ber SJhirrer, SBnunmbnv. mormân, ■?. n., ber Şaitfcit. morme'nt, pl. —e, s. n., faa§ ©rab, ©rabtnal; —Al, adj., ©rabe§=. monnentiir, pl. —e, s. n., bic ©ruft. mormentâre, s. f., bic fficerbigiiug, baŞ Begräbnis, Seidjenbcgangnig. morment-ez, a — â, —ăt, v. a., bcerbigeit, begraben, mormînt, vedi: momient,. mormoloc, s. m. (zool.), bic grofd> quaţiţie. mornăit, s. n., bas ©efmtm; —, adv., murreitb, fiturrenb. inoroănfă, s. f., bic fjnrte ţţSfirfid). morocănos, adj., mürrifd), gräntüd). morocăn-csc, a —i, —it. v. n., aulfcţeften. moroiân, s. m., SBurjeuIänbcr ©e* birgsbeH)of)ner. moröin, s. m., ber S8ani)M)r, bas ©efpenft. moros, adj., mürrifd), öerbriejjiidj; fd)Wermitttg. morositâte, s. f., bas miirrijdjc SBefeu. mort, adj., tot, geftorben, Icblog; came —ă, . baS abgcftorbcne fjfcifcfj; — de beat, ganj bc= trnnfen; —, s. di., ber Sote, 'ÎSerftorbenc. mortăciiine, s. f., ba§ 2faâ. mortal, adj., fterblidj, tötlid). mortalitate, s. f., bic ©terb* fidjfeit. inortieră, s. f., bet SJUirfer (Sdjufj* roaffe). mortific, a —â, -ăt, v. a., fi auf eu, fid) 5x1 Sobe ärgern; —aţhine, s. f., bie Slbtöhtng. morţiş, adv., fjartnädig. mortnăr, adj., Soteit*. morii», s. m. (zool.), ber ©tBr, Şnufen (Accipenser liuso). moş, s. m., ber ©reis, ©rofjtmtcr; — ajun, ber SBeif)nad)tâabeub. - moşogăesc 427 mosaic, pl. —uri, s. n., bic eiu= gefegte SBifberei, b«S SJJofnif. mosâie, adj., mofaifdj; legea —ă, bte nioţaifdje 9Migiou. mosaism, s. ber SJÎofaiSnmŞ. mosaist, s. di., ber 9J?ofatfnmd)er. moşâr, s. w.,’ ber Stccmidjcuv. Mosc, s. m., alter Sîame für 50îo§fau. mosc, s. di. '(zool.), ber 9J?ofdnt§, • S5ifant; baS 93?ofd)it§tier; —At, adj., 93fofd)U£M( bifamartig. nioscdl, vecji: muscal, moscliie. s. f., bic SOÎofdjce. moschicesc, adj.,.vecii: muscălesc. moşcot-esc, a —i, —it, v. n., tappen. f Möseova, s. f. (geogr.), 93?oŞfait. moscovit, s. di., ber SJÎosfotrite. moşenşăr, s. m., bag 9Jfofd)usfraut (Adoxa moschatelina'). moşdeiii, s. /., bic SKäfjrte, eine . marinierte, fäubfidjc gafteufpeife. moşesc, a —i, —it, v. a., einer ©cßurt Bciftcljcn, baâ Sîiitb Ijaben, cntbinbeit. moşi, s. m. pl., bie Sfftborberen; dioa —lor, ber Sag aller Seelen; la —i cei vereji, auf Dfimmer* tiiieberfcl)cit. moşie, s. f., ba§ ©ut, Saubgut; ©runbeigcntunt; Saterlaub. moşiei', s. di., ber Sßäd)tcr, Sanb= gutbeftţjcr. moşioâră, s. f., bas fkittc Saubgitt; . moşire, s. f., bic ©utbinbung, Dcicberfuuft. moşit, pl. —e, s. n., bic ©ebitrts= f)i(fe. moşmodlă, s. f., bie 9JfiSţief (Mes-pilus germanica), nioşmul, (moşmon), s. in. (bot.), ber TOisţjcfbaum. îuosmol-esc, a —i, —it, v. n., tänbefu. moşneâg, s. di., ber afte SJJaitit. moşneân, s. m., ber ©ruitbcigcn» titmer, erbaugefeffenc SBaucr. lliosoc, s. di., vecii: mozoc. mosogă-esc, a —i, - it, v. a., vedi: migăesc. 428 mosol — mucalit 1110SÖ1, pl. —e, s. 11., vecji: mozol. mosol-esc, a —i, —it, v. a., vedi: mozolesc, mosor, pl. —e, s. m., bie ©pule, 9loIle, bet SÎIobeit, Shtöuel. mosorî't, adj., vecji: moros, moşoro-esc, a —i, —it, v. a., be» Ijadeit (Pflanzen), moşoroităr, s. m., bie Şacfmaţdjtne. moşorăiu, pl. —e, s. n., vedi: muşinoin. moştcân, s. m, bet ©rbe, ©ruitb» Befi|ser; —, adj., erßCtcf). moşten-esc, a —i, —it, v. a., erben, ererben, beerben; —adj., crblicţ). moştenire, s. f., ba? ©rbgut, bie ©rbfdjaft; parte de —, ba? ©rb» teil. moştenit-or, s. m., ber Erbe, ©rb= tteîjmer; —oiu-e, s. f., bie ©rbin, ©rbueljmcriit. mösträ; s. f., ba? (@toff=)2Jhtffer. moşnnoiu, vedi: muşinoin. moţ, pl. —uri, s. n., ber ©djopf, ba? SBiifdtjet, ber $ipfel; cu —, jd)opfig;etngebiIbet;iibertreibcitb; — al paserii, bic Şaitbc; —, pl. —i, s. m., S3ergbemoI)iter im roeftlidjen Siebenbürgen, moţă-esc, a —i, —it, v. n., fdjtäfern, utcfeii, fdjluinntern. moţăire, s. f., ba? SJÎtcfett, bie @d)(äfrigleit, ber ©djtummer. motan, s. m., ber Stnter. moţat, adj., geraubt, fdjopftg; tior» laut, aufbrütglid); porumbel —, bie ©djopftaitbe. lliotcă, s. f., vedi: jnrubiţă. moţiune, 5. f., bet '-Sorţdjtag, Sin» trag, bie SKotion; a face o —, einen Slittrag [teilen, auf etroa? antrageit. motiv, pl. — e, s. n., ber Seincg» gruitb, Slutrieb; ba? Stljema, fflîotio. motiv-ez, a —ii, —iit, v. a., be» griutben, bic ©rihtbe ober Ur* jadjeit eine? Urteil? anfüljren. möto, s. m., ber ©tun», SDenfjprud;, ba? SKotto. motoc, s. m., ber Sîatcr; —, adj., ungejdjidt, tölpelhaft, moţocliină, s. f., ber Sfopf, grofje gopf, ffnotCcu. moţocliinos, adj., mit etnent.Stopfe, 3.opfe öerfet)cn. moţoial-esc, a —i, —It, v. a., jdjntaţjen, gerliiffett. motöl, adj., tölpelhaft, motolög, s. m., ber Sölpel. motor, s. m., ber Seroeggnmb, bie beroegenbe Sfraft einer SJÎaţdjine, ber -Miotor. mototöl, s. n.j ber Satten, Stluinpeit. mototol-esc, a — i, — it, v. «., 3er» fnüppetu, äerfiiittern. moţpăn, s. m., ber Sangenidjt?. motroş-esc, a —i, —it, v. a., um» wühlen, »ermijdjen, bcrroitreit, Sujamntenroerfeu. movilă, s. f., vedi: rnoghilä. movilit, adj., getjäuff. movilöiu, s. 11., ber grofje Raufen, movilds, adj., Ijügelig. moxă. s. f., ba? ©djröpfniittet. mozaic, s. n., ba? SOÎofaif. mozoc, s. m., ber Sdjäferljunb. mozöl, pl. —e, s. 11., bie Snifc, ber Knollen, mozol-esc, a —i, —it, v. a., an etoa? lange unb langfatn faiten. mreajă, s. f., vecji: mreje, mreână, s. f. (zool), bie SJhträtie, Samprette (Barbus vulg.) mreje, s. f., ba? giidjcrneţj. mrej-esc, a —i, —it, v. n., ba? SKejj au?tDerfen, Qittrigueit ait?» Ijecfeit. mrejitürä, s. f., bic neuartige S8er» gnjctgung. mrojuesc, vedi: mrejesc. muc, s. m., ber SRoţ% ©djlcint; —, pl. —uri, s. — la lumină, bic 8id)tjd)nuppc, ber SJöuber; a Ina —ii, fid) fd;näu5eit; — de lumină, ba? ©tiiddjen Sterje; — de ţigară, ber gigarceit» ftutumet; — la flori, bic Sîuojpe; —ul ţiţei, bic SniftlDarjc. mucalit, adj., brotlig. mucalitlîc - mucalitlî'c, s. m., bag broîltge SSejcit. mucă'ri, s. f. pl., bic Sidjtţdjeere, Sidjtţntftc. îmieărie, s. f., ber SRoţj ber îiţerbe, - bic Dîogfraiiîţeit. mncărit, e. n., bag ©ntjţnţjen ber ţpfţauâcn. muedt, adj., vedi: posnaş. mucava, s. f., bte ţţînţjţje, ber Spaţiţ»* bedet. muced, adj., frfjimnieCig, fafjmtg, »erţdjimmclt. muceţfeală, s. f., ber ©djimmcr, Sfatjm. muceof)tricd)enbe ©tordjfdjna&et, S3i* famftordjfdjitaBct. ^mnşcatâlă, s. f., bie 3RitsfatcI(cu= birite. muşcător, adj., Betfjcnb. mnşcatul-drâcului, s. m. (bot.), ber 9(B6tjj, îcufclSoBBtfî, ba§ SI6* Bifjfrant, S3rtimntfraut (Scabiosa succisa). muşcătură, s. f., ber. S8t§, SBiffeu; — de câne, ber ŞunbSbifj. muscel, s. m., ein Heiner S3crg, Şi'iger. mnscheâ, s. f., ba§ ©lättfjolä-mnsclictă, s. f., bte ffihtsfete. mnsclietâr, s. m., ber UElhtsfcttcr. muschctărie, s. f., bte SJhtâfetcn* Batterie. muşchi, s. vi. pl, bte Sdhiäfeln; —, (bot.), bie SJtoofc. muşcliiăt, adj., mooâbebedt. muşchids, adj., mitsfulösl, muSfet» ftarî; fteifdjig; — moofig. muşchiu, s. m., vedi: muşchi; — de copaciu, (bot.), ba§ Sungen» moos, bic S3aumf[ed)te; — creţ de munte, bie tălânbifdje fjtedjte; - muştar | — de peatră, bflS ©teinlcbcr* front, 23riinfrant (Polistichum urnigerum); . •— de plămâni, bic 2nngcuf(cd)te, bo§ Stingcn» moos. muşcoitc, .5. f., vedi: catârcă. muscöiu, s. n., bic große gltcgc. mnşcoiu, s. m., ber SDÎnnlcfet. muscular, adj., SJhtsfcî». musculatiiră, s. f., bic sJJfiisEu(atui'. musculos, adj., tmtäfulöS. muscaţii, s. f., bic Jtciitc glicgc. musccriciu, s. m. (bot.), ber glie» genpitä (Amanita muscai-ia); —i, pl., :— albi, vedi: oiţă; musteniciu. muselină, s. f., bnS 9?cffcttiidj. musctl, s. n., vedi: muzeu, mns-ez, a —â, —ât, v. n., frfjâtt» incit, moiifftcren. mtisică, s. /., bte SÎJhifif; — vocală, ber GSefottg, bte SBofalmufif; — instrumentală, bieQnftntmcntat* mufif. musicâl, adj., niitftfolifd). musicâut, s. m., ber ©htfifcntt, 5£oitîiinff(er. musicesc, adj., vecji: musical. muşin0iu, pl —e, s. n., ber 3)?aul= roittf§f)oitfcit muşir, s. m., $oţd)a Boit bret Slîofj» fdjroeifen, tiirf. DBerbcfcfifŞfjaber. mnşiţă, s. f., bie SîcIIerfHegc; — de curechiu, bte Jtofjt», S8(attlaitl. musliic, s. m., ber SofferBctjâtter, bo§ SSrunneitro^r. mnşlu-esc, a —i, —it, r. n., fdimtffeln (boit ©c^weineit). mnşnmlă, s. f. (bot.), ve^i: moş-moală. must, pl. —uri, s. n., ber ©oft, _2Jîo[t; — de mere, ber 2(pfcl= moft; — de struguri, ber SBein* moft; — de carne, ber glctfd)» foft. mustăcioâră, s. f., ba§ ©cljiturr» bartdjen. mustăcios, adj:, fdjiturrBörftg. muştar, s. m. (bot.), ber ©enf; făină de —, baâ ©enfmet)!; mustărcaţă — na — alb, (bol..), ber Uu'iţjc ©cilf, bic Sîaitfc (Sinapis alba); — selbatec, bag ®ottcrfrnut (Sinapis arvensis), ‘ mustărciiţă, s. f., ber ©aft tu ben SBciumcii, SSirfcnfnft. muştdrniţă, s. ber ©cnfitapf. mustăţă, s. ./., ber ©djtiiirrbart, .ffnebeltmrt; — de rădecină, (bot.), bic fflhirjclfafcnt. muslcniciu-all), s. in. (bot.), ber u>eif;c öttfjnciifitfj, bic ai'nfb= anemone, muşteriu, pl. —i, s. u., ber Sîuitbe, Käufer, Slnfanfcr. must-csc, a —i, —it, v. a., vedi: niustuesc. înuştiţă, s. f., bic iîcltcrflicgc, S3(atttang. mustO]rită, s. f., Sl'ürftc ntig SOTcfjI, ŞBcimnoft, Pfeffer wtb Siiiffc. mustos, adj., faftig, boUcr ®aft. mustră, s. /., bic gonii, bag SOÎnfter, 3>lobctI; — ostăşească, bic 9)îlt» ftcruitg, bag Sfcrgitiiim. mustrare, s. /., ber SScrmcig, SJor» îunrf; — de cuget, bic ©ciuiffcng» bifie. mustrător, adj., ©ciuiffeiiŞ&iffc ber» nrfadjcitb, öornnirfgbolt. müstr-u, ,1 —d, —dt, v. a., einen Sîcrrocig geben, jemnitb nitg» madjen, aiigfdjeltcit; a’l —a pre cineva cugetul, ©eroiffeitgbiffc einpfiitben. mustru-esc, a —i, — it, (mustru-lu-esc), v. a., ejergieren, mnftcru. mustn-d.se, a —i, —it. v. a., moften, feftern. miistuitör, pl. —e, s. 11., bic SBein» preije, SMter. musulman, s. m., ber Slfitfelmnim. muşundiu, s. n., vedi: muşi-noiu. mut, adj., ftumm; —, s. m., ber Stumme, mut. a —d, —dt, v. a., nnbern, bcrfegcit; a se —a, v. r., aug» giefjen, lüegäiefjcn, ciiiäictjcu, SBofj» innig lucrijjclit. 433 mutdliil, adj., beröitberlid). inutnbilitdle, s. f., bic iîcvâitbcr» lidjfcit, Sö>nubclbar!cit. inutilcids, adj., Ucifiubcrtid). mutillil'u, s. m., vecji: meteleu. mutdre, s. f., bic îiubcruug, Skr* âiibcritng, Skrfejjung; ber S(ug< jug, bag StuSgicfyen, ber 2M)» îiiiitggliicdjfcl. mutat,' s. ii., bag 3(n$jieljcii, ber Sl'oIjiuinggiucdjJel. mutaţiiiue, s. f., bic SÎScrnnbcritncţ. mntătodre, s. f. (bot.), bic ©ticf» linirj, ©idjt*, Şannriibc (Biyo-nia alba); vedi: cmnivljctpa. mutătdr, adj., beiuegticl;, berân* bertid). imite, s. f., vecii: muche, mutedrcă, s. f., bic ©djraubcit* mutter. muţenie, s. f., bic liefe ©tifle, miiţ-esc, a —i, —it, v. a., ber* ftiuiuitcit, ftumm luerbcn. mutilafnme, s. f., bic Skrftfun* mehiug. mutil-ez, a —d, —dt, v. a., ber» ftiimmcln. îmiţire, s. /., bag Skrftnmmcn. mutism, s. bag ©tummfein. mutră, s. f., ba§ ©efidjt, bic ©djnaiigc; a face —e, maii(cit, bag ffiianl fjciugctt (affcit. rnutudl, adj., gegenseitig, muţundclie, s. m., bag fteinc, nieblirfjc Sing. muză, s. f., bie fflhifc. muzdu, s. n., bag äKnfcttm. muzică, s. f., vedi: musică ş. c. I. N. N, n, m., bag Di, li, ber brei* jctjutc S3ud)ftabc im ?((ţ)t)nbet; ii., iTiirgnng für noutni, jâdjlid;; N., ft'iirjuuß für Nord, 'J?orb. na, v. imperat; nimm, ba Ijaft bn, tjier (jaft bu; —’l, ba Ijaft bit ilju; — o, ba Iiaft bu fie; —’t'i’l, hnfl f»1 tfin; —’ţi o, Ijier f;aff bu fie. 434 năbădae năbăd-âc, s. f., vedi: furie; —. bic gallfitdjt; ’I a lnat —ăile, er Ijnt bic gaflfudjt. năbădăios, adj., faflfitdjtig; jont» mittig. nalifiilor, pl. — e, s. ein üicr= ccligeg @tüd Seng, niit ctitcnt Sfmtäe gcfdjmüdt, gitnt bifdjßf* tid)cn Ornate gehörig, nabederniţă, s. f., vedi: nabeder. näboi-csc,, a sc —i, — it, v. r., fid) ergiefjen, überfd)Wemmcit. naböiii, pl. —e, s. n., ber Eingang, bte burd) EiSbrud) bcrurfadjte Übcrfdjwemtmtng. năbuşeălă, s. f., bte StfjluiUc, ®c= flemntung. năbnş-csc, a —i, —it, v. a., er» ftidfen, bcflcmnteit, unterbrüefen; a se —i, v. r., erfttrfcit, beu Sttem betlieren; me — lacrimile, bte Streuten crfttcfeit midj; —, v. n., (oSftitrgeit, ciitfaHen; a —i spre cineva, auf jemaitb lo^ffnrgeu. năbuşire, s. f., ba§ ©rftiefeu. năbuşit, adj., erftieft, beflommctt; bucate —e, gebörnpftc ©petfen. nălmşit(5r, adj., erftidenb, fdjloüt. nacaid, s. f., geftdjterte Gmifiinftc. năcăj-esc, a —i, —it, v. a., vecji: necăjesc, ş. c. 1. nacaradă, s. f., vedi: cimbal. nacealnic, s. m., et; ent. SBorffefyer. năclăd, pl. —uri s. n., ber Mojs. năclă-csc, a —i, —it, v. a., etwag ftarf bcidjmicrcn, etitfdjmteren. näcläiös, adj., fiebrig, fdjmuţştg. llăeodă, s. f., o — de copil, eilt flctucr Sferl, SînirpS. năcovâlă, s. f., ber SIntbofj; — de b&tut coasa, ber 'SJengelftocE; între ciocan şi —, äWifdjett SEfjiir unb Singel, năcr-ese, a (se) —i, —it, v. a. şi r., fäitcrtt; faucr werben, lidera, vecji: sidef, nadă, s. f., bic Stnftiicfclung, baS Stnfajjftücf; ber Slttljang, SMber, bte Socffpetfe. — nagodă nădă-csc, a se —i, —it, v. r., Dcrmnteit, etwag afjucit. nădăirc, s. f., bic lhtbeftänbigfcit; bic Vermutung, nădăjdu-csc, a —i, —it, v. a., nădejde, s. f., vecji: sper, speranţă ş. c. 1. năd-esc, a —i, —it, v. a., vedi: înnădesc, nadir, s. m., ber gufsţmitft, 9(abir. nădrăgei, s. m. pl., bte Sîinber» fjofeit. nădragi, s. m. pl., bie Jjjofcit. nădrăgulă, s. f. (bot.), vecii: mătrăgună. năduf, pl. —uri, s. ü., bic ţd)Witlc, briicîettbe, tierpeftete Suft, bic ©djwiile; Eugbriiftigfcit. năduios, adj., fd)Witle; cttgbriiftig. nădiil-csc, a —i, —it, v. a., nad) etwas ftrcBcit, etwag feljitlirf) t)cr« laugen, äubrhtgeit. năduşeiilă, .?. f., bie @d)Witle, ber ©djmetfj, baß Erfticfeit; cal cu —, bag citgbriiftigc ţţSfcrb; îl trece pre cineva năduşelile, ttt ©djweifj geraten; ititermitblid) arbeiten; ber 9Iitgftfd)Weifi ftcljt tŞnt auf bec ©tirne; —, vecji: şi năbuşesc. năilnş-6sc, a —i, —it, v. n., fcfywtţşcn, beimpfen; a se —1, v. r., erftiden. mie, s. f, vecji: naie. naefrâ'ngere,s.f.,vecji: naufragiu, nafed, s. f., bie S3aud)fcite ctiteg geUeg. năfrăniă, s. f., vecji: măhramă. nâft(ă), s. ii. şi f., baS ©teilt», S3ergöl. naftalin(ă), s. n. şi f., bag 3îa|)l)taliu. nâfura, s. f., vecji: anafura, llăgiiră, s. f. (bot.), bng *pfricmcit» grag (Stipa pennata); ber Sold) (Lolium temulentum), vecji : păinş, peniţă, nagă'ţ, s. in. (zool.), ber îtiebifj (vanellus cristatus), vedi: libtiţ. nagodă, s. f., bag Ungeheuer; bic Unanueî)m[td)feit; —e, pî.jŞoffcu. —--- năhor — năpârcă 435 näliör, adj., cinl;öbig. naht, adv., baar. năliiit, s. m., vedi: nohot. naiadă, s. f., bic’ 9Jajabe. nâil)-a, s. f., bet Scufei, ©cier, Sîuditd, §citfcr; ce —, mag ber Studud; dn-tela—! âitmŞenfer, gum Shtdnd! omul —ei, ber Scufeîgferl. iulie, s. f., bag ©d;iff; — mercantilă, ba§ Şanbcîgţd;iff; — de resbel, bag Stricggfdjijrf; — de vapor, bag ®ampffd;iff. năi(e)m-esc, a —i, —it, v. a., mieten, ciubcbingen, iu ©olb nehmen. năi(e)nut, s. in., ber 9Jiiettiug, ©iilbitcr. năicr, s. m., ber ©djtffcr. năieşoâră, s. f., bag ©d;iffd)cit. naingiu, s. m., ber 5ÖIäfcr ber Querpfeife, nâiu, s. ii., bie Querpfeife, ißaitgflöte. naiv, adj., unbefangen, offenherzig, uugegttuntgen, natiirlid;, trculjcr» gig, uaib. naivitate,-s. f., bie ©iufalt, Un» befangcnfieit, llufdjutb, STÎaiUitât. năjdâc, s. m., ber ©d;ntiergcl. nă.jit, s. ii., Dfjrentâiiubung. nâlliă, s. f. (bot.), bie SOÎalDc; — mare, albă, ber Eibifd) (Althaea officinalis); — mare, de grădină, bie 5IItf;ee (Althaea roşea); — de grădină, bie JKofjpaţiţicI, §crbft* roje, ©todrofe (Malva sylvestris) ; — mică, ber Spfaffenîâg, bie ©ängpappcl (Malva vulgaris), nălb-csc, a —i, —it, v. a., vedi: înălbesc. nălbit, s. ri., bie SBtcidjuug. îiălbitoâre, s. f., bic 331eid)e. nälbitür, s. m., ber 33(eid)er. liăllmşoâvă, s. /. (bot.), vedi: nalbă mică. «alt, vedi: înalt, nălucă, 's. f., bag SrugSitb, @Je= ţpcuft, ^(jautom. nălnc-csc, a —i, —it, v. n., ciuc (Sr* [djeiuung gu ţc^cu gtaubeti; fid) ciubilbcn, fid; üorfteflen; ’mi se —e, SBifioncit haben, fid; cittbil« beit, träumen, nălucire, s. f., bie Grfdjeinung, bag SSleubmer!. nămenj-esc, a — i, — it, v.a., be* fdjmieren, befd;muj3cu. nanieâz, vedi: namia<|i. năm-csc, a sc —i, —it, v. r., iu einen Sieuft treten, mimösnie, s. f., bag ©ut, bie Şabe. nămcsnic, s. m., ber SBertualter, a3ige=®cd;aut; —, adj., unge* I;obeIt, uitgcfdj[ad;t, rol), nămestie, s. f., bag gubcljöt, bic ÜTCcbengebäube. ltămet(e), s. m., vedi: omet. namiâtji, s. m., 3?ad;mittag; în —a mare, am fjcHidjteti Sag. namilă, s. f., bag Ungeheuer, nănuil, s. in.,, ber Sîot; bie 9(u= fdjroemmung; a arunca —, fid; mit Sîot anfiitten, burd) 2lit> fdjtuemmuug fid; bilbeit. nămol-esc, a —i, —it, v. a., int Sîot öcrfiufeu ntadjeit; a se —i, v. r., int Sîot berfinfeu. nan, s. m., ber Qtoerg; ©ttmmfoţif. inină, s. f., bie ăttere ©d;meftcr; bag 9Mttcrd;en. nănâş, s. in., — la botez, ber Sanfţmte; — la cununie, berS3ei* ftanb, ©rautfiihrcr; —ă, s. f., bie $atin. nani, interj., —, —, î;cija ţntppaia! nap, s. m. (bot.), bie ERitbe, ©ted* rfibe, tDeifjeDîiibe (Brassica napa); — roşu, gem. 9Jîaitgotb (Beta vulgaris); —i curecesci, vecji: nap; —i porcesci, turcesci, vecii : gulii; —ul porcului, bag ©au» brot, bie ©rbjrfjcibe (Cyclamen europaeus). năpăd-6sc, a —i, —it, v. a., itber» faßen, überlaufen, ü6crfd;tucm» men, bcftiirineu. năpădire, s. f., ber Übcrfatt, bie Überhäufung, năpârcă, s. f. (zool.), bic SJatter; — de apă, ber SBafferţaîamau* 436 năpârlesc — nas ber; — petală, vedi: sala- mandră. năpârl-csc, a —i, —it, v. n., fid) ţnarcit, maufern. năpaste, s. f., bic fnlfrijc S3cfri)itl* bigttug, S3cbnichtng, 53ebrâitguiŞ. iiăpăstroccl, s. m. (bot.), ber gin* fjcrTjltt (Digitalis purpuroa). năpăslu-csc, ta —i, —it, v. a., fnffdjtirtj befd)ulbtgen, bcbriitfen; vc4i: asupresc ş. c. 1. liăpăstliire, s. f., vedi: năpaste, asuprire, năpăstnitor, s. m., ber SBcbrüiter, ber fntfrije 53cfd)u(bigcr; —, adj., bebriicîenb. năpîrcă, vedi: năpârcă, năpîrlesc, vedi: năpârlesc. napîrstoc, s. m., ber ®âumliitg. năplă-csc, a —i, — it, v. n., briitfen, liebrücfeu, fri)luer liegen, năplăiro, s. f., bns 9((pbriicfcu. napoleon, s. m., ber Sîapolconbor. năporojnă, s. /., grofjes> S3rot bet bcrficidjettfcicr; ba§ Scirijcnmnf)!. năprasna, s. f., ber îiuBermutete gitfoll; de —, urptoţsHri), unBer» mutet. năprasnic, adj., urpti)ţţ(iri); nu» gcţeuer; frică —ă, ber panifdje ©djrocfcu; —, s. m. (bot.), bn§ ©rennfrnitt (Antliemis py-retrum); ber ©uinpfljaţneufufj (Ranunculus sceleratus). napusör, s. m. (bot..), vedi: omeag. năpust-esc, a sc —i, —it, v. r., loSftitrjcn, auf jemaitb loggcfjcu; —, v. 11., entfallen, năpustire, s. f., baŞ Sofiftilrgen, Der ©infall. narâniză, s. f., bie Şpomeraitâe, Drange, nărănizât, adj., orangefarbig, nărninziii, adj., oraugerot. naraţiune, s. f., bie Gvääfjlitng. narativ, adj., cr^nţjlcitb. narator, s. m., ber ©rjaţler. nărav, pl. —uri, s. bte ©ittc, ©crociŞnfjcit, ber ©ebraurij; cal cu —, bag fcfjeuc, tiicltfdje Şfcrb. nărăveâlă, s. f., bic S3crnbrcbung, SScrtrnglirttfcit. năvăv-esc, a so —i, —it, v. r., fid) Bertragcu, fid) gnt uentcljmcit. liărăvirc, s.f., vecii: nărăveâlă. nărăvos, adj., uugefittet, cigcit--finnig, nintiuinig. narcisă, s. /. (bot..), bic Sîorjtffc (Narcissns poeticus). narcotic, adj., betäubeub, ein» fd)läfernb, narfotiidj; —,s.n., bas? uarfotifrije SJiittef. narcotis-cz, a —â, —ât, v. a., bc= tauben, ctitfdjlăfcrn. nard, s. m. (bot.), bic 92nrbc, ciu tt)oI)(ried)cnbcg ©eluâdjS. uârCj s. f., ba§ Sfafcutod). nar-ez, a —a, —ât, v. a., ct> ääf)(eit. narghilea, s. f., ba§ 9Mrgi(cI), bic tiirfifdjc Şfcifc mit ©djlaud). nart, pl. —uri, s. ber fcftgcfcţjtc $rei§, bic Sajc; a pune —ul, bcit SßrciS fcftfcjjen. nărtos, adj., birînafig; jubriugliri). nării-esc, a sc —i, —it, v. r., ein* fallen, 5ufammenftiirjcn,in îrfnu* meru liegen, năriiitiiră, s. f., ber Saiimmcr» fjaufcn, SBergftnrg. nas-, pl. —uri, s. n., bic 9înfe; —ul animalelor, bic ©djuniije, ber Dîflffel; — cârn, bic ftnuipfc Sîafe; — cocoşat, coviat, cocârjat, bic 9(Meruafe; a vorbi pe —, burd) bie 9inje rcbcit, unfein; a avo — bun, eilte feilte 9?nfc Ijabcu; a ’i da cuiva preste —, jemanb auf bic Sfafe flopfeit: a da —, jemanb übermütig lucr» bcit Inffen; a lua —, fed tuerbeu; a căde (cuiva) —ul, mutlos werben; a umbla cu — ul pe sus, bte Sînfe ljori) tragen; a pune cuiva ceva în —, Bor» werfen; a’şi sufla —ul, firi) frijitäugcit; a’i sări'cuiva ceva în —, fcljr empfiuMid) fein, fid) Icirijt beleibigt finben; a nu’şi vede lungul —ului, firi) crbrciffcn; naş — asta nu e de —ul tön, ba§ ift uidjt für bid). naş, s. m., ber Xaufpafe. năsăil-csc, a —i, —it, v. n., qiict|d;cit, äcrqueffdjeit, fid) au* jaminefu (boni S3£xit unter ber Şanţ). năsfulire, s. f., bic £luetfd)ung, ber ©tofj. năsiulîf, adj., gequctfcfyt, geftofien, blmt Uor ©d)lâ(ţ‘. nasâl, adj., jur SMnfe gefjiirig; ton —, ber 3fafciitnnt. îiăsălie, s. f., bic £rngbnl)re, ©änfte. năsăriimbă, s. f., ber SOhitiuitte. Nasăiiti; s. m. (geogr.), ŞJlafeob. năslmlic, s. f., ber SJhtttuiffe, bie ^offen, ber fd)îed)tc ©treid), bic ©d)e[iiterei. nasc, a — e, născut, v. a., gebären, entbinben, nieberfommen, jur SBelt bringen; a —e ură, §afs enuedeu; —, v. n., entffeţen, entfţjriiigeii; a se —e, v. r., geboren Werben, cntftefjen, ent* fpringen, jur 2Mt îommeu. născare, s. f., bie ©eburt, ba§ ©ntftcl)en. născerc, s. f., bie ©eburt, ©ut» binbnng,3?iebcrînnft;®ntftefjung, ©rjeugniig; Şcrhtnft, Wbftnrn* imtng; locul —i, ber ©eburts>* ort; 4ioa —i, ber ©eburtŞtag; — fără vreme, bie itngcitige ©eburt; —a Domnului, (Jljriffi ©eburt; —a Născătoarei de Ddeu, ŞDlaria ©eburt. născetoare, s. f., bie ©cbârcrin; — de Dcj.eu, bie SJhitter ©otte§. născcftir, s. m., ber 'l!ater. uăseetYiră, s. f., bie ©eburt, ©nt- ftcŞuiig. născoc-esc, a —i, —it, v. a., er* finben, crbidjteu, erfiitnen. născocire, s. f., bic Gsrţinbmig, Qcr= bidjtuug, (Irfiuitung. născoci toi-, adj., crfiubetiţd); —, s. m., ber Erbidjter, ©rfiitbcr. născocitură, s. f., bie ©rbidjtuug. nătâng 437 născocor-esc, a se —!, —î't, v. r., aufbranţcii, fidj ereifern, născocorî're, s. f., ba§ Srnfbraufeit, Stuffaîjrcu, bie Eutiiiftmig. năsent, adj., geboren, gebürtig; nou —, neugeboren; ântăiul—, ber ©rftgeboreue.1 năsdrăvăii, adj., nnmbertfjâtig; —, s. m., ber ©nuffer, SBituber* niaun. năsdrăvănic, s. f., bie ©nitfctei, bic îpoffeu. năşie, s. f., bic Sßatenfdjaft. năsilnic, adj., geiua(tti)nHg. năşi]), pl. —uri, s. n., ber ©nub, iîieâ; — mărunt, ber ©taubfnub; groapă de —, bie ©nnbgrube. năsipăriţă, s. f. (bot.), bag ©nnb» fraut (Armeria serpyllifolia). năsipos, adj., faubig, fanbartig. năşl-csc, a —i, —it, v. n., fidj beftreben. năşlire, s. f., ha-5 S3cftrebeu. năsos, adj., großunfig. năsprcălă, s. f., ved.i: aspreală. năspr-esc, a —i, — it, v. a., vedi: înăspresc ş. o. 1. năstâv, (năstăvit), adj., vedi: inspirat, condus, năsfăvcsc, vedi: conduc, năstăvnic, adj., ofjue fcfteSîidjtung. năstrâpă, s. f., bic Sîaitue, ba§ jTrinfgtog. năstruşnic, adj., ironifierenb, frăf-tig, grofj, bebeitteub; —ie, s. f., ettuag ©rofjeâ. nâstur(e), s. m., bie Ounfte, ber Sfrtopf. năsturar, s. m., ber £titnften=, $înopfma<ţer. nästuröl, s.m. (bot.), vedi: brân-cuţă; —, bet Heinc Suopf. nat, 's. m., ber ©oljit, ©eborene, bns Sîinb; tot —nl, jeberinmin. nătăllcţ, s. m., ber Sötpel, nlbente Sfert. natal, adj., ©eburtş»; loc —, ber ©eburt^ort. nătâ'ng, adj., einfäftig, plumţ), (iu{i|cf), tö(pe(f)aft, ungeţobett. 438 nătângio - nătângic, s. f., bic ?((bcrnl)cit. nătântoc, adj., vedi: nătâng, nătără'n, s. m., vedi: năt.ăflcţ. nătăvălos, adj., plump, fdjluer. naţional, adj., national, liolfg-tfim(id); gardă —ă, bic 33iirgcr= lucţv, 3!atitma[=, ffliirgcrgarbc; serbatoare —ă, bag Slolfsfcft; representanţă —ă, bic SBoffg» Dertretliiig; roprescntant. —, ber Sîotfgbcrtretcr. naţionalisâre, s. f., bic (îiubiir= gcntitg, 9întinun(i|'icnntg. nationalis-ez, a —â, -—ât, v. a., uationatificrcit. naţionalism, s. m., ber 3îatioua= ligmttg. naţionalist, s. m., ber ţftatiouaiift. naţionalitate, s. /., bic SMfgtiim» lidjfeit, ŞJiationatitcit. naţiiine, s. f., bie Siatiou, Sö(Eci'= ţdjaft, bag SSdIî. nativ, adj., gebürtig, gebiegcit; aur —, gcbiegcit ©otb. mitră, s. f., bag Shtfăicţcn beg ©cttiebcg, bic ?(uţd)eerc, ber Qcttcl. nătrin, s. m. (cliem.), bag 9?atrium. nătron, s. m. (chem.), bag mine* rntiţdjc Saugcnţată, tîatron. natură, s. f., bte 9îatur, ba§ SBcţen, bic natitrlidjc S8eţd)nffen= Ijeit, 9(rt, Anlage; a’şi schimba —a, jcinc uatiirtidjc 2Iulagc ber» anbcnt; a plăti ceva In —, in Sîatitralicn abjaf|tcu. natural, adj., natiirlidj; istoria —ă, bie 9îaturgcţd)id)te. natnral6ţă, s. f., bte 9îoliir* lidjfeit. natnrâlii, s. f. pl, bic 9?atm> ■ ergeugniffe; cabinet de —, bag 3?atitralicnfabinet, 9Jhiicitm. natnralisdre, (natnralisaţiune), s. f., bte Einbürgerung, bte Slitf* italjmc nnter bic Sanbcgfitiber. natnralis-cz, a —â, —ât, v. a., einbiirgern, aufiteljmen. naturalism, s. m., bic natfirttdjc Sîcligion,' ber Skrnuitjtgfaubc, ber ăfaturalismug. - navighez naturalist, s. m., bcriüaturforjtlter; SScruunţtglttubige. nntnrcl, pl. —o, s. ■»., bic Qlc-mittgart, uatilrlidic (Sigcnfdjnft unb 5Bc[d)aî(citT)cit, bag Sfaturcll. năuc, adj., btöbfimiig, bitmiti, cin* faltig, jri)limd)ti'pjig. năuc-csc, a sc —i, —il, v. r., bimint werben, năucie, .s. (., bic ®umml)eit, 33(tfb= fiimigtcit. naufragiat, «rf/., ţdjiffbriidjig. naufrâgiu, pl —i, s. n., ber ©djifi* brttd); a sufori —, ©djiffbntd) Icibcu. năiintrit. vei)i: înlătinfru. năut, s. m. (bot.), bic Sîidjercrbfc (Cicer arietinum). nântic, adj., jur ©djiffatjrt gcljbrig, @d)ip<; şcoală —ă, bic ©cc* manngjdjulc. năntin, adj., gclb(id)Wcifj,crbfeugc(b. navă, s. f., vedi: corabie, năvăd-csc, a —i, —it, v. a., an-jcttcfn (iu ber SBcbcrci). naval, adj., ©cfjiffS*, ©cc=; bătălie —ă, bic ©ccfdjtart;t, bag ©ee» gcfcdjt năViilă, s. f., ber ?(ngriff, 9(ufal(, bag SoSgcljcit, £o£fHirjcit; a da —, loSftiirgcu, augreifeu. năvăl-esc, a —i, —it, v. n., auf jentaub ftiirjeu, loggcljcit; Ijcr* fallen, angrcifen. ftiirmeu, bc» ftürmeu; überfallen, bcläftigcit. năvălire, s. f., vetji: năvală, năvălitor, adj., attgrcifcitb; —, s. m., ber Stugrcifcr. năvalnic, s. m. (bot.), ber ©aunt* farn, SBurmfarn (Scolopendrium off.); vedi: limba vacii, odolean. năvalnic, adj., ffürmifd). navicnlăr, adj., fafjuförinig. navigabil, adj., jdjiff&ai'. navigaţiitnc, s. f., bic feitj cn —, unbcrgleidjlidj. neasemuit, adj. şi adv., vedi: neasemenat. licasigurdt, adj., vecji: nease-curat. neaste'mper, s.m., vecji: neastäm-perare. neastemperdre, s. f., bic ltn= ruhe, baŞ Ungeftiim, bie 9lug-gelaffeuljeit. — nebiznit neastemperdt, adj., unruhig, au§= gclaffcit; copil —, bag unruhige Sîittb; spirit —, ber unruhige Stopf. neaşteptat, adj., unerwartet, nn= berljofft; po -p, nnbortjergefctjcii, ltnberfeljciig, uubertjofft. neataedt, adj., uunngegriffen. neatent, adj., uuadjtfatn. nea tonţi i'me, s.f, biclliinrfjtfamfeif. neaterndre, s. f., bic UnabljSu-gigfeit. neaterndt, adj., unabhängig, neatins, adj., unberührt, itnan« getaftet; rein, neatîrndre, vedi: neaternarc etc. neaiidjt, adj., unerhört, ncattr'j'f; adj., iindergolbet. neavenit, adj., null unb uidjtig. neavere, s. f., bet SJÎangel, bic Slrtmtt; 9Jotburft. neavut, adj., biirftig, notbiirftig, arm. nebăgare de sdniă, s. f., bie Un* adjtfamfcit, Unaufmerffamfeit. nebăgare în samă, s. f., bic adjtung, SSeradjtung. nebăgător de sdmä, adj, itnnnf« merffam, unadjtfam. nebăgător în samă, adj., mifs-adjtenb, beradjtcnb;. —, s. m., ber Skrâdjter. nebăgat în sdmă, adj., beradjtct, gerntggefdjägt. nebdg, a —d, —dt în samă, v. a., beradjten, jemanb uidjt adjtcn. nebăntnit, adj., bcrfdjont, imbe* fdjäbigt, unberührt, nebănuit, adj., uuberbădjtig, bcr= badjtlog. nebătătorit, adj., drum —, un» gebahnter, bobcnlofer 2Bcg. neiiătât, adj., ungefdjlageit; drum —, ber ungebahnte SBeg, bic ungebahnte Straße, ncbeiît, adj., uiidjtcrn. ncbiciulnit, adj., vocii: nepreţuit, nebiruit, adj., uuiiberwunben, unbefiegt. nebizirit, adj., unbcrläß(id). v neblesnic — neblesnic, adj., bitntm, tölpifd), itnge[d)idt. neblesnicie, s. f., bic Uugcjdjid» lidjf'eit, ®uminf)eit, j£öfpclci. lieboltit, adj., ltugewölbt. ucboscouit, adj., Hubejanbcrt. nebotezät, adj., ltiigefauft. nolnilos, aclj., nebelig, uubeutlid); — iläte, s. f., ber 9fcbc(; ber bmiHc ©imt. nebun, adj., uärrifd), berriidt, Waljufinuig, irrfiuuig; mutwillig, auSgelaffcu; —, $. m, ber SJarr, SSatjufiuuigc; — a, s. f., bic Diärriit. nebnnâriţă, s. f. (bot.), ba? SSiljeu» fraut (Hyosciamus niger), nebnnätee, adj., tljöridjt, lunljn» wiţjig, uärrifd), itid)t ganj bet ©innen, nidjt gan^ bei Sroft; auSgefaffeit, tofe; —, s. m., ber gafelf)au§. nebnnele, s. f. pl. (bot.), ba§ 5£ofl* fern, ber iaumeftotd). ncbiin-esc, n —i, —it, v. r. şi w., itävrifd), öerriidt werben; —,v.a., jemanb jnm Starren fjafteit. nebunesc, adj., uärrifd), öerriidt, albern, unbefoniteit. nebunie, s. f., bic 'Jfaccfjcit, Xfjor» fjeit, SJerriicMjeit, ber llitfinii, ber bumme ©treid); —i, s. f. pl., bie ga jcit, fd)(immen©trcid)e, Silbern» fjeiteit; a face —i, unartig, fd)(inint fein, buinntc ©treitfje begefjen. nebnşenlă, s. f., nebnş-esc, a —i, —it, v. r., vec}i: năbuşesc ş. c. I. nccăiri, adv., nirgenbS; de —, uirgeitb§f)er. necăj-csc, a —i, —it, v. a., quälen, plagen, ärgent, ltecFcit; a se —i, v. r., fid) plagen, fid) ärgern, ncciijicius, adj., ärgerlid). necăjit, adj., geplagt, geärgert, aiifgebradjt. ncefilcät, adj., uitbetrcfcit, itnber» leţţt; nugebügelt. liecalcnlnbil, adj., vedi: incalculabil. necalifieât, adj., vedi: necualificat. nechiemat 441 necălit, adj., ungehärtet; ititgc* frfjidt; talgidjt. necanoirit, adj., ungeftraft. necântărit, adj., uitgcmogeit. necapâbil, adj., ve^i: incapabil, nocăpetuit, adj., uubcrforgt. nccăptuşit, adj., 'ungefüttert. O neoăpuit, adj., uuöcrforgt. necăjnilât, adj., itiiborgcfdjnfjt. necilnmiit, adj., unoerwaltct. necfirpif, adj., uitgeflicFt. necărliinir, adj., uugelefjrt. necăsătorit, adj., uuticrljcivatet, (cbig. necăutât, adj., uitgefitdjt, itnbc* fiid)t, bernadjlăffigt. necaz, pl. —uri, s. ber ?lrgeit, - bic Qttal, '$Iage, baS Xriibjnl, llugemad), Sîrcitj; a ave — pre cineva, ettoaţj gegeu jenianb fiabeit, e§ auf jemanb geniiiitgt Ijaben, jcmanb 311 Seibc geljeit. liece, conj., vedi: nici. neccnsurât, adj, mcljt beurteilt, necercdt, adj., uuöcrfudjt, inter* faljrcn. necercetât, adj., uintntcrfurf)t, tut« geprüft. necerniit, adj., inigcfiebt, uuge= reutert. necertât, adj., uitgefrijoften. neceriit, adj., uitgcforbcrt; uid)t abberlaitgt. necesar, adj., nötig, notwenbig. necesit Ate, s. f., bic KotmeitMgfcit, bai? S3ebürfui§,' bte 9Jot, ber StJîaugel, bie SDürftigfeit; a se afla în mare —, fid) iu großem 9JtaugeI bcfiitbeit. necesit-ez, a — ä, — at, v. a., nß* tigeu, jwingen. necetef, adj., nitfefer(id). lieclieniät, vedi: nechiemat. nechez, a —â, —ät, v. n., ve4i: nec.hiez. liecliiâr, adj., vedi: neclar. neeliibziiire,s./'., biclluü6erfegtl)dt. nechibzuit, adj., unüberlegt, liechieniat, adj., uttberufeit, un» gefaben. 442 nechiez - ncclricz, a —ii, —itt, v. n., lüicljcrn. necliiezurc, s. f., bag SSiefjcru. nccliipzuire, s.f., vedi :nechibztiire. necliipziu't, adj., vedi: nechibzuit. nccliit.it, adj., uugcpujjt, ltngc» fdjmücft. necliivcrniseâlă, s. f., bic Uuorb» ituitg, Sorglofigfcit. neclii vorn isit, adj., ungepflegt, unöcrforgt. necinste, s.f., bieUncfjrc, Sdjaube. neeinst-esc, .a —i, —it, v. a., ent« efjreu, üeruucfjreit, fdjäubcn ; vedi: desonorez. nccinstire, s. f., bic Uitefjre, ©djanbe. necinstit, adj., uuefjrlid), itnefjr» bat, cfjrfog, ungeeljrt, fcfjäitblid). neciocänit, adj., ungefjämmert, un» gcîîopft. liccioiiliit, adj., uugcfdjnitteu. liccioplit, adj., ungehobelt, nitgc» bitbet, uitgefdjfiffeu. ncciuntit, adj., uuberftümmett. neciuriiit, adj., uitgcreutert. nccivilisiit, adj., iingitoilifiert, un» gefdjliffcit. ncclädit, adj., ungebaut, nccläi'j adj., unbeut(id), ltitffar. neclătit, adj., vedi: neclintit, ncclcit, adj., ungeleimt. neclintire, s. f., bte Uuerfdjiitter» lidjfcit, S3eftäitbtgfcit. neclintit, adj., unbewegt, inter» fdjiittert, unentwegt, neclipire, s. f., vedi: neîncetare. licclocitj adj., ungebrütet. necolorat, adj., ungefärbt, necomcndiit, adj., uuempfoţlen. neconiödj adj., vedi: incomod, neconioditiite, s. f.', bie Unbequem» lidjfcit, Uugctcgcnfjcit, Qnfommo* bität. necomparăbil, adj., vetji: incomparabil. v neconipatibil, adj., vedi: incompatibil. necompatiliilitäte, s. f., vedi: incompatibilitate. • necorect neconipiitimitör, adj., uuempfiub» lid), nidjt iiiitfcibcnb. necompctent, adj., unbefugt, ncconipctenţă, s. f., bie Unbefugt» fjeit, ^jnfonipctenä-ncconiplöct, (necomplet), adj., un» boUftäubig. ncconipliciit, adj., uubcrwicfeft, eiitfad). nccoinpiis, adj., unăuţamnieugefcfţt, cinfadj. lieconcös, adj., unerlaubt, uid)t geftattet. necondiţionat, adj., uubebingt. neconjugdt, adj., uuabgewnnbcft. neconsccil6nt, adj., vedi: incon-secuent. neconsccncnţft, s. f., vecli: incon-secuenţă. lieconsidenibil, adj., uitbebeuteub. ncconsideraţiunc, s. f., bie Un* bebadjtfamfeit, Unüorfidjtigfctt. ncconsiderät, adj., uubcbadjt, aufjer 2Idjt gcfaffeit; unbefouiteti, 1111» überlegt, ncconsolabil, adj., uutrBftlid). licconstiint, adj., mtbeftänbig, wanfelntütig. iieconstănţă, s. f., bic Uitbeftnn» bigfeit, ber Unbcftanb, Sßnufef» ntut. nccon.stitnţioiuil, adj., berfaffuugg» wibrig. necoiisiiiiiiit, adj., ituaufgcgcl;rt. necontenenţă, (necontenire), s. f., bie Unmäßigfeit, Unabläffigfcit. necontenit, adj., uuauffjörfid), un» unterbrodjcu, uitabfäffig. nccontcstdhil, adj., unwiberfpred)» Iidj, unbeftrcitbac. nccontcstät, adj., unbeftritten, un» augefodjten. neconvendliil, adj., unfd)id(id), un» gebüfjrfidj, ltngcäiemcub, uitau» ftäitbig. neconvins, adj., unübergeugt. neenperit, adj., uitgebedt. necopt, adj., ungebatfcit; ltitjeitig, unreif. necorect, adj., imricfjtig, fefjtcrfjaff. necorespundetor — necuviinţă 443 necorespnntjetör, adj., uidjt ent* fpredjcnb. necorigibil, adj., unücrbcfferlidj. neeonipt, adj., uitbcrborbcu. necornptiliil, adj., nubcftcdjridj. necosit, adj., unţjemătjt. necotrupit, adj., uiuibcrfdjiittct. necovilnă, s. f, vedi: năcovală. necovcrşire, s. f., bie Unboflfom* mcnljcit, Hnboflftâiibigfcit. neeovcrşit, adj., unübertroffen, necoverşitor, adj., întiiBertrcfffidj. necovîr.şire, vedi: necoverşire etc. necredincios, adj., ungläubig, uit* tren, treulos; —, s. m., ber llit* gläubige, necredinţă, s. f., ber Unglaube; bie Untreue, jrcnlofigfeit. necrezut, adj., de —, ungtaubtidj. necresent, adj., ituetjogen. neereştin, adj., undjriftlidj; —, s. m., ber Undjrift. necreştincsc, adj., —e, adv., un* djriftlidj. necrolog, s. n., bns Sotcuregiftcr, ber 'Soicnbcridjt, Slcfrolog; —,‘ s. m., ber Sicfrologfdjreiber. necrologie, s. f., bie iiebcusbcjctjra» Bnng eineŞ SEoten, Nefrologie, necronuint, s. m., ber gnuberer, ©djroaräfiinfttcr. necromanţie, s. f., bie Jdjlbarje Sunft. necropolă, $. f., bie Eotenftätte, ber g-riebljof; vedi: cimiter. necruţător, adj., unfparfam; nidjt fdjonenb; a fi — faţă de cineva, jemanben bloßfteflen, Ijart mit iţim berfaljren. necs, s. n., vecji: nex. nectar, s. m., ber ©öttertrnuf, Sfteftar; ber S3Iumenî)onig. nccualiiicât, adj., ungeeignet, un* fâţig-, necncenre, s. /., vedi: aroganţă, necucernic, adj., uunnbădjtig. necucernicie, s. f., bic llueljr* evbietigfcit. neengetăre, s. f., bie Uniiber* legtljeit. necugetat, adj., unüberlegt, necugetător, adj., uitbcbadjt. necules, adj., ungefammelt, unge* pfliidt. neculpaMI, adj., uufdjitlbig, un* ftrafbac. ncciilt, adj., ungebilbet, rol), luilb. necultivăt, adj., ungebilbet; unbebaut. necultiiră, s. f., ber iîultnnnangel, fflianget an SBilbuug. necum, ado., gcfdjrocigc benu. necumineciit, adj., nidjt bcrfeljen mit bem I). Slbenbmnle. necumpănit, (nceumpenit), adj., ungmogcn; uugcmeffcn; un* mäßig. necumpetih'e, s. f., bic Unmäßigfeit, Uitentljaltfamfeif, Sßergeubung. necümpet, s. m., vedi: neenm-petare. necnmpetiit, adj., unmäßig, necundsc, a —e, —iit, v. a., ber* fennen. nceunoscinţă, s. f., bic Uutbiffcnljcit. necunoscut, adj., unbcfaitut, ber* faitut; —, s. m., ber Itnbcfannte. necununat, adj., nidjt getraut, necuprins, adj., uitbegreiflidj, nu» erfaßt. necuptuşit, adj., vecji: necăptnşit. necnrăbil, adj., unljcilbar. necurat, adj., unrein, nufauber; — ul, s. m., ber SCeitfcI, ©ottfci* beiung. necurăţenie, ţnecurăţie), s.f., bie Unreiutidjfctt, Unreiutgfeit, SScr* uuteinigung, ber ©djimtţş. necurăţit, adj., ungepujjt, unrein, unabgefdjält. necurmat, adj., uintutcrbrodjeu, unauffjörlidj. nccnsüt, adj., ungenatjt. necuvenitj adj., unfdjidlid), uit* anftâitbtg. necuventător, adj., unbcnuinftig. necuviincios, adj., ungcbiitjrlidj, unanftânbig. necuviinţă, s. f., bic Unnitftnn» bigfeit, Uugebttfjrlidjfeit. 444 necuvîntător necuvîntător, vedi: necuventător. nccuvius, adj., gotttog. necuvioşie, s. f., bic ©otttofigfcit. îiedarnic, adj., unfrcigcbig, farg, f nicfcrişj. nedărnicie, s. f., bie Tlufrcigcbigfeit, SVarfjfjeit, Sînicferci. nedcelinabil, adj., uuabănbcrlid). nedrdât, adj., nugemötjiit. iiedcl'ănmit, adj., uubcrtcunibct, uugetabett, uugcfdjoltcu. nedefinit, adj., uubeftimnit. nedcgerât, adj., mterfroreu. nedclicât, adj., uujart, unfein, nedclicateţă, s. f., bic llugartlpcif. nedemn, adj., untmirbig. ncdeninitâte, s. f., bic Untufirbig» feit. nedeoselnt, adj., oljue Uuterfdjicb. nedepetident, adj., vccli: neatârnat, neatârnare, nedepeiidcnţă, s. f., bie Unab* tjăugigfcit. nedeplin, adj., maugcttjaft, uu* uoitftciubig. nedeprindere, s. /., bet SNaugct au Übung, nedeprins, adj., ungeübt, unge* luofjnt. undei’ivăt, adj., uuaDgctcitet. nedcscopeiit, adj., uucutbccît, uidjt offenbart, nedescurcât, adj., unentroidcft, uubeuttid). nedesdaundt, adj., uueutfdjăbigt. ncdcsccât, adj., unerfdjßpftid), uit* erfdjöpft. nedesevîrşi're, s. f., bie UnboU* fontmenljeit. nedesevîrşit, adj., unüoflfotnmeit. nedcsfăcitt, adj., nidjt auŞ cin» nnbergcfeţşt; marfă —ă, wtab* gefegte SBanrc. nedosliinţât, adj., îmabgcfdjafft, uitaufgefjoben. nedeşertât, adj., vedi: nedesecat. nedeslegnt, adj., u’ngetöft, unge* bunbcit. nedeslipit, adj., ungcrtrcunltdj. nedeslnşitor, adj., unerflärtidj. — nedreptate nedesluşit, adj., îmcrflârt, mi* beititirf). ncdespăgulut, adj., vedi: nedes-daunat. nedespărţit, adj., îtiigctrcintt, mt* geteilt, unnbgcfoubcrt; de —, unteilbar, uujertreuutidj. nedespeeetluit. adj., uuuerfiegcft. nedespicât, adj., uugcfţmtteu. nedestoinic, adj., unfähig, nu* taitgtidj. nedestoiiiici'e, s. f., bic Uutaug* tidjfeit, Unfâf)igfcit. îicdeterminât, adj., unbcftintmt. ncdiltăcie, s. f., Uugefdjicflidjfeit. nedilniciu, adj., uitbeljotfcu, un* gefdjidt. nedinţat, adj., of)itc Qcitjite. nedirect, adj. şi adv., vedi: indirect. nedires, adj., uugebcffert; păment —, uucţemiftet. nedisciplmă, s. f., bicgudjttofigfeit. nedisciplinăt, adj., ungejogett, 5udjtto§. ncdispensâliil, adj., vedi: indispensabil, nedispoilibil, adj., vedi: indisponibil. nedispiinere, s. f., vedi: indis-posiţie. nedispiis, adj., vecii: indispus, iicdisputâliil, adj., uubeftrittcn, unftreifig. nedis, adj., uugefagt. nedocil, adj., ungetctjrig, îtuteuffaiit. neflocilitdte,«. bie Ungclcljrigfeit. nedojenit, adj., vedi: neadmoniat. nedomesticit, «cT/., niigegä^uit, luilb. ncdonierire, s. f., vedi: nedomirit, vedi: nedumerire, nedumerit, nedorit, adj., ungenninfdjt. nedonnire, s. f., bic ©djtaftofigfeit. nedospit. adj., ungefüttert, unge* gofjren. nedovedit, adj., micriiucjcn. nedrept, adj., uugcredjt, nubittig, cu —ul, uuredjtniâfjig. nedreptate, s. f., bic llngeredjtig* fcit. nedreptăţesc — nefrecat 445 nedrcptăţ-esc, a —i, —it, v. a., UlU'Cdjt tljint. lied1*0, s. f., bic Ungefcjştidj» fcit, SBebriicfitug. nedresăt, adj., nidjt bvcffiert. nedumerire, s, f., bic Unbegreiflich» fcit, Uuci'fnfjrcnhcit, ber gmcifet. nedumerit, adj., uniiberjjciigt; a fi —, im Smcifcl jein, fid; in 83erlcgcitljeit befittbett. needucîit, adj., unerzogen, uttgc» bilbet. nccgnl, adj., ungleidj. necgalităto, s. f., bic Ungleichheit, neeligibil, adj., nidjt lunljlfäfjig, uu}u«(j(bcu\ necsâet, adj., neesactitiite, s. f., vecji: neexact etc. lieesamillîvt, adj., vedi: neexaminat. lieesciisâbil, adj., vedi: neexcu-sabil. neesectitîiliil, adj., vedi: neexec.u-tabil. neesperienţă, s. f., vedi: neex-perienţă. iicespert, adj., vedi: neexpert, necsplicnbil, adj., vedi: neexpli-cabil. neesprimăbil, adj., vedi: neex-primabil. necspuglliibil, adj., vedi: neex-pugnabil. nccvidcnt, adj., unbcitilirî), buttfcL neevidentă, s. /., bic UiibentttdjFeit. neevitabii, adj., vedi: inevitabil, ncevlăvie, s. /., bie ©ottlofigFeit. neevlaviox, adj., gottlob, nnbndjt» fog. neexâct, adj., unridjtig, ungenau; —ităte, s. f., bic Ungeuauigfeit. ncexaminnt, adj., mtgcpriift. neexcusăbil, adj., nidjt 311 ent» fdjiilbtgcit. neexecutălii], adj., unausführbar, neexporienţă, s. /'., bic Unerfatj* rcnţjeit. neexpert, adj., unerfahren. jiecxj)IiciiI)il,«fZ/., ititcrffärüdj, un» erftcirbar. noexplicat, adj., uitcrFfnrt. iieexjiriniiibil, «ry.,uunuSfprcdj(idj. neexptignâbil, adj., nubcguniigCid;. ncfiîciit, adj., ungemadjt, unfertig, uutljuntid). ‘ -nefalibil, adj., vedi: infalibil. ncfalibilităfe, s.f., vedi: infali-biliiate. nefast, adj., migliidjclig, iicfăţărnic, adj., offen, tvcit. uefăţărit, adj., offen, ofjuc Skr» fteuuug. liciavör, pl. —uri, s. n., bic Un» gnnft, ber 5fnd)tci(. nefavorabil, adj., ungiinftig. liefavovitör, adj., nidjt begiinfti» geitb, ungiinftig. nefer, s. m., ber gemeine ©ofbnt bon ctjcmatş. neicreciit, adj., uitbcfrijfagcn. neferice, ado.,vecii: nefericit, neferie-esc, a —i, —it, v. a., uit» glflcfUtfj utndjcu. nefericire, s. f., bte Ungtiidfclig* feit. nefericit, adj., uttglftdfclig, un» gliicKidj. nefeniiecăt, adj., imbejanbert. liefert, adj., uttgefodjt. nclidcl, adj., vecji: infidel, nelidelitiite, s. f., vedi: infidelitate. nefiinţă, s. /'.,-bie Stbiuefcnljctt, bn§ Wdjtfein. neliitor de faţă, adj., nbibcfettb. nefiresc, adj., uuitntiir(id). nellexibil, adj., îttibicgfnm. nellexibilitâte, s. f., bic llnbieg» fnmfcit. nciolosinţa, (nefolosire), s. f., bic Uubvaudjbnrfcit, fţrudjttofigfcit, UuiriiţilicfjFcit. nefolositor, adj., uubrnudjbnr, nuitiiţ, frudjtloŞ. neformat. adj., uitgcformt, nidjt niiŞgcbitbct. ncfrfi'nt, adj., unäcvbrodjeu. nefrăţesc, adj., —e, adv., uit» briiberlid). nefreciit, adj., ungericbett. 4d6 nefrementat nefrenientdt, adj., itngeînctct. nefretic, adj., SRiercn*. nefricds, adj., uufurcfjtfont, uitcr» fdjrodeit. nefript, «tfjVuugcIjratcn. nefrită, s.f., bieSRiereuentgünbuitg. neft. s. n., i>a§ §argö[. ncftin, adj., bunfelgrün. nefumldt, adj., vedi: neîntemeiat, nefurdt, adj., uugeftofiteu. neg, s. m., bte SBarge. neg, a —d, —at, v. a., berneinen, leugnen. negfindi're, s. f., bie Unfiefonnen* tjeit, Vtniiberlegtljeit. iiegändit, adj., un6cfonueu, un* überlegt, linbebndjt; pe —e, un* erwartet, uuberfefjeu§. negară, vetji: nägarä. negare, s. f., bag Seugnen, 5ßer= neineit. negata, adj., unbereitet, uubor» bereitet, unfertig, negaţiune, s. f., bic Scuguung, SScrueinung. negativ, adj. şi adv., bcrneiucitb; dicere —ä, ber berneiuenbe ©aţş. negativă, s. f., bie abfdjtögige Stutwort. negel, s. m., vedi: neg. negeldriţă, s. f., vecji: rostopaseä. ncgclodsă, s. f. (bot.), bag ©amen* Wirfielfraut, Wetdjeg bie SBargcn bertreifit (Chelidonium majus). negelos, adj., toargig. negendt, adj., nidjt berlegeit, nidjt eingefdjröuft, nidjt gepreßt, neghină, s. f. (bot.), bie Srcfpe (Bromns secalinus); ba§3Beijen» grag; — neagră, bie Sfornnelfe (Agrostema ghitago); — ameţitoare, vecji: zizanie. negliined, s. f. (bot), bic 9?elfc, bn§ 9?ägctein (Dianthus caryo-phyllus). negliinös, adj., trefpig, botlSrefpeu. negliiol), adj., nfberit, bnmnt, ein» feittig. neghioh-esc, a sc —i, —it, v. r., bumm Werben. — liegrijitor negliiolrie, s. f., bic SUbcntfjeit, Einfcittigfcit, ber buinmc ©treidj. negldsnic, adj., vedi: consonant, neglig, a —d, —dt, v. a., ber» nadjISffigeit, berfänmen, unter» faffen, bcrwaljrtofen. ncgligent, adj., undjläffig, faum* fetig, fafjrtäffig. negligenţă, s. f., bie SJJadjIäffigteit, Seruadjfäffiguug; ©autnfeiigfeit, gatjrläffigfett. ncglohit, adj., uitgeftraft (mit (Mb), negociaţii'me, s. f., bie SSertjaub« litng. negociator, s. m., ber Unter!) ciubter. negoci-ez, a —d, —dt, v. a., uuterŞaubctn. negös, adj., ve^i: negelos. negoţ, pl. —uri, s. n., bie SBaarc, ber §anbcl, S3erM)r, bag ©efdjäft; — menunt, ber SHeintjanbcI; — de export, ber Slitgfuljrljaubcl; — de import, ber Einfuţrfyaubet; — de schimb, ber SBedjjelfjanbet; tribunal de —, bie Şanbetg* fantmer. negrăit, adj., uttau§fpred)Iid), itn» fägtid). negreală, s. f., bicXiitte, ©djwürge. negredtä, s. f., bie ©djwiirgc. negr-esc, a —i, —it, v. a., fdjwSrgcit, fdjwarg madjen; a —i pre cineva, jemanben anfdjwärgeu; a se —i, v. r., fd)Warg werben, negreşit., adj., feuerfrei, unfetjl* bar; —, allcrbiugg, gubcrläffig, uuumgäng(id). negricids, adj., fdjwnrglidj; — la faţă, braun bon SIngcfidjt. negrije, s. f., bie ©orglofigfeit, S?cniacl)fäf[iguug, Unadjtfamfeit. ncgrij-esc, a —i, —it, v. a., ber* uadjtäffigcn. negri.jinţă, s. f., bie ©orglofigfeit. negrijire, s. f., vedi: negrije. negrijit, adj., bcrnadjtöffigt, uu« berforgt; nidjt berfcljcu mit bem I)cit. 9(bcnbmaf)(c. negrijitör, adj., furgtog, nnforg* fcUtig, uuadjtfam. negrilică — neîncurcat ncgrilică, s.f., vecii: negrnşcă. ncgrime, s. f., bte Scljluarjc. iiegrişor, adj., ettt>a§ fdjroarj. ncgriu, adj., fdjiuârjltdj. negroiilică, s. f. (bot.), vocii: ne-gruşcă. negru, adj., fdjmarj, fdjmttţjig; în —, in 2/raucr, fdjioara gcffeibet; — de sobe, bag SBaffcrblau. negruşcă, s. f. (bot.), ber [djibarje Sîiiimncl, bag 9?atbeufraitt (Ni-gella arvensis), ved.i: şi cernuşcă. ncgriiţ, adj., vecii: negricios, licglllţ, s. m. (zool.), vedi: nagăţ. negură, s. f., ber Siebet.’ negurât, adj., traurig, noguris, adj., nebelig, negiistăt, adj., imeţefoffet negustor, (neguţător), s. m., ber STanfinaun; —casă, s. f., bie Sfanfnmuusfrnti. negiiţătoriiş, s.m., bcrSîlcinljfiublcr, JMmcr. ncguţătoresc, adj., gutn Şanbcl gcljiirig neguţător-esc, a —i, —it, v. a., Ijnubclu, Şaitbel treiben, neguţătorie, s. f., ber §anbel, bic Şanbtititfj. ncguţfitornne, s. f., bic Kaufmann* fdiaft. ncMrnic, adj., itutauglidj, un« fciljicţ. neliărnicie, s. f., bic Uufauglidjf'cit, Uiifâfjigfcit. neliotărî'rc, 5. f., bic llucntfdjloffen* Ijcit, llitcutfdjiebcntjcit. neliotărît, adj., unbeftimmt, uu» cittfdjloffcn. noliolărîtor, adj., nidjt befftmmeub. nelirămt, .adj., uugcnciljrt, itugc* füttert. neiertat, adj., uuberjeiljtidj. m'îmlmtrânit, adj., nidjt nerottct. neîniliătrânitor, adj., ber nidjt ucrnttct. neîiulietrânit, adj., vecii: neîmbătrânit, ueîmlilândit, adj., nnbcsnfjmt; un* bcrjitfjitiidj. 447 neîmlilătit, adj., îutgebrofdjen. ne!nil)Ogă|it, adj., uitbercidjcrt. neîmbrăciit, adj., tuiaugeăogcu. ncimitabil, adj., nnundjnfjnilidj. neîmpăcat, adj., unbcrfötjnt, tiu* betföljnlid). neîmpărecliiăt, adj., uiigcpaart. neîmpărtăşit, adj., uubcrfeljcu mit bem Ijeil. Slbenbmaljle; nidjt beteiligt, neîmpărţit, adj., ungeteilt, neîmpătnnit, adj., nidjt giifani* mengelegt, ncînipcdecăt, adj., uugcljiubcrt. neîmpletit, adj., itugefiodjten. neîmplinit, adj., unerfüllt, neimpodolnt, adj., ungcţdjmiidt. neîmpovărât, adj., nubelaftet. neînipreuiuU, adj., uubcmnigt, tmberciitt. neîmprietenit, adj., îtnbefrcuitbct. ncînipiiţiniit, adj., îtiibcrmiubert. neînaintdt, adj., uubefBrbcrt. ncînălbit, adj., uugebieidjt. neîncălţât. adj., ititbefdjuljt. neîncăpetor, adj., nidjt faffcitb. neîncăpiît, adj., vecii: necuprins, neîncăreât, adj., îtitbelaben. neîneetâre, s. f., bic gortbaucr. neîncetat, adj. şi adu., unanf» fjörlid), ttuablnffig. ne.încUeidt, adj., uugcţdjloffcu. neînchipuit, adj., uubcitfDnr. neîncliiridt, adj., uttgemietet. neîncliis, adj., nugcfdjloffcit, nidjt cingefpcrrt, offen, neîncins, adj., ungefüttert, ncîneoroiiiit, adj., ungcfröut. neîncredere, s. f., ba? SJÎiţitrauen, ber Slrgtoolju. neîncreijctor, adj., argibirtjniţrij. neîncmlinţdt, adj., uufidjer, nit* gcibifi. aeîucreijiit, adj., uufidjer, uitber* tâfjlidi. ncîncuiiit, adj., itubcrfdjloffcn. neîncumetdt, adj., tmfdjlitffig. neîneunosciiuţdt, adj., nidjt be* faititt gcntndjt, nidjt bcnadjridjtigt. neîncurcăt, adj., uubcrtmdclt. 44 8 îieîncuviinţsd, ■— neîncuviin|iil, adj., uidjt beluiKigt, iiidjt aiificitoiniKcii. neîndaiornt, adj., uidjt bcrpflidjtct, îumcrbiiiMidj neîndelcinicire, s. f., bic @c)djäft«= lofiflfeit, bag llubcfdjâftigtjcin. neîiideleinieit, adj., uubojdjnftigt. ncîndcniâ'nă, s. f., bic llurţclc» nculjcit, ©eţdjlucrtidjFcit. neîmlcinânârp, s. f., bic Uugcfdjicf* lidjtcit. neîmleinâinilcc, adj., uugcţcIjicFt. neîndeuinărp, s. f., bn§'?(bvebeii, Slbvnteit. neîndeniniiior, adj., nb=, luibci> vntciib. neîndc]dinire,.s./'.,bng9îid)tevfiilteu. neîmlejilinitor, adj., uidjt crfiillcub. neîmlesăt, adj., ilidjt ftnrt nuge» fiiKt, Jdjiittcr. ncîndestnlăre, s. f., bic Uugciutg» fninîcit. îicîiidesluliit, adj., uugciuigjnui, uidjt giifrtcbcugcftellt neîndestulător, adj., uitgeiuigciib, uugeniigSnni. ucîndestulit, adj., intjiifricbcii. neîndetorător, adj., nuberbiuMidj. neîndetorire, s. f., bic Ungefällig» fcit, UutJcrbiubndjFcit. neîndoios, adj., ungiueifcltjaft. neîndoit, adj., itugcbogcn; cinfadj; îniglDeifedjaft. neîmlrăsneâlă, s. f., bie Scrjngt* ljcit, SJhittofigFcit neîndrăsneţ, adj., beengt, imiftoŞ, unbcljcrgt. neîmlrăsnind, adj., uidjt bcit 9Jhit Ijabcub. neîndreptăcios, adj., feiner S3e[» Terimg fâljig. neîndreptăt, adj., unberbeffcrt, nu* neredjtfertigt. neîndulcit, adj., nidjt bcrfiißt. neînduplecăciiis, adj., nnbicg|am, iincrbittfid). neînduplecăciiine, s. f., bie Un» biegfnmFcit, UuerbittlidjFcit. neînduplecat, adj., uubicgfnm, nn« ci'bitttidj. îieînspîiimentat neîndurare, s. f., bic Uubnvmtjei* ftiflfeir. ncînduriit, (neîndurător), adj., unbarmljcvgig. neînliinţiit, adj., uidjt cjiftievcnb, uiri]t bclbcrfftelligt. npînlliit, adj., uugcfdjluollcii. neinllncnţiil, adj., unbeeinflußt, neinfonmit, adj., uuuutcrridjtct. neînfrenăre, s. f., bic giigcKnfig* Feit. neînfrenăt, adj., unbcjaljint, gllßcl* log. neînlnnăre, ncînfrîmît, vedi: 110-înfrenare etc. neînfricat, adj., fnrdjtloâ. neînfrumseţât, adj., uugcjdjmiidt. neînfruntiît, adj., uugcfdjoltcit. neîngăduit, adj., uuerfmtbt. ncîngăduitor, adj., nugcbulbig. ncîngliiăţât, adj., uucrfrorcu, un* berfroren. neîngrădit, adj., uueingcsnuiut. neîngrăşiît, adj., ungeniaftet. neîngrijirc, s. f., vedi: negrije. neîngrijitor, adj., forgtog, fa(ji> Iâîf*(l;. neîngrijit, adj., unbcforgt, uitbc» Fiiiumert. neîngropăt, adj., uubegrabcit. neinnnos, adj., unbefjcrgt, feig* Tjcrsiß- , neinlăturat, adj., unabtuciŞlidj. neînlesniltîr, adj., uidjt crlcidj» ternb. neînmornientât, adj., uubecrbigt. neîmnulţit, adj., uubenuctjrt. neînnădit, adj7 uidjt nugcftiidctt. neînnegrit, adj., ungcfdjroärgt. îieînsănătoşât, adj., îtugeitefcu. ncînseinnărc, s. f., bic ©criitg» fügigFeit. neînscinnător, adj., uubcbcutcnb, uunnfcfjnlidj. neînseinuiit, adj., ungcjeidjnct, un* bcbcutciib. neînsoţit, adj., uiibeglcitet. neînspăinientiire, s. /., bic Uucr* fdjrccfenţeit. ncînspăiinentiU, adj., furdjfiog. neînstrăinabil — nelegitim ■149 ncînstrăinâl)il,(neînstrăinât),a«!/., unDertiuJicrlid). neînstrăindre, s. f., bic Untier* äufjerttdjfcit. neînstrandt, adj., âtuanşlog. neînsurdt, adj., unBerfjeiratct. ncînfunjiiit, adj., untierfäumt, nuöerjpätet. neîutnrit, adj., uubeftätigt, un* bcfeftigt. neîntărîtătdr, adj., unreijBar. ncînţelegCtâr, adj., uuberftänbig. neînţ616gere, s. f., bag SJUjjBer* ftânbniS, bic SOTipeHigfcit. neînţel6s, adj., unbegreiflidj, un* Berftauben. neîntemeiat, adj., uubegrünbet. neinteresdre, s. f., bie llueigen* miţjigfeit; ber SKangel an Qu* tereffe. ncinteresdt, adj., uneigcmuiţjig. neîntindt, adj., uitbcflcdt, unbe* fdjmujjt. neîntins, adj., uuauggebeljut, nidjt erweitert, neîntocmit, adj., ungcjdjidt, nidjt Jpa ffeiib ncintr’armdt, adj., vedi: nearmat, neîntreltdt, adj., unbefragt. neîntrcliuiiiţdt, adj., nidjt an* Wcnbbar, unqebraudjt. neîntrecut, adj., unübertroffen, neîntrerupt, adj., uunnterbrodjen, fortroâfyrenb. neîntristdt, adj., unbetriibt. ncîntrodiis, adj., uucingefüfjrt. neîntrupdt, adj., nneiuticrleibt, geifiig neinturinU, adj., Bon Wo feine Dîitcffcfjr ift. neînvălit, adj., ungerollt, unbe* bedt. neînvătdt, adj., ungeleljrt, uit* Wijfenb, inigcwBfjut; cal —, bag uuabgcridjtcte ţpfet'b. neînvăţătiiră, s. f., bic Uitgcleljr» famicit, Unwiffenîjeit. neînvederdt, adj., uubeutlidj, bunfel. neînvălit, vedi: neînvălit.. neînveţdt, neînveţătiiră, vedi: neînvăţat, etc. • neînvins, adj., unbefiegt, unüber* roinblidj. neinvitdt, adj., ungelabeit. neînvoire, s. f., bie Utietitigfcit. neînzestrdt, adj., unbegabt, nidjt auggcftcuert. ncisdn, s. m., ber bie Querpfeife fpielţ. neisllâ'ndă, vedi: neizbândă. neislmtire, vecji: neizbutire. neiscusinţă, s. f., bie Ungefdjtd* lidjfeit. neisensit, adj., ungefdjicft, uner* fatjreu. neispitire, s. f., bie Unerfahren* jjett. neispitit, adj., nntierfudjt, unge* prüft. neispovednit, adj., vecii: nemărturisit. neisprăvit, adj., unBotfeubet, im* auggefüljrt, unbeenbet. neistovit, adj., untiollenbet. nein, pl. —e, s. n., bie Stoljrpfeife, Hirtenflöte; vedi: naiu. neizLâ'ndă, s. f., SWangcI a:t Gsr- fois- neizlratire, s. f., ber gcljlfdjlag, ber unglüdlidje Slusgaitg. nejefuit, adj., ungeplünbert. nejndecdt, adj., unüberlegt, un* berfjört, ungeridjtet. nejiigăm't, adj., unberfdjuitteit, niajt Jaftriert. ncjurdtj adj., uitbeeibet. ncjustifieiUiil, adj., ttirfjt 511 redjt* fertigen. nelămurit, adj., unerlciutert, nu* beutlid). ncliuulăt, adj., ungelobt, unlöblidj. nelăutj adj., ungewafdjeit. nclecuit, adj., ungeteilt, nelegdl, adj., gefeţjroibrig. nelegalitdte, s. f., bie ăSiberredjt* lidjfeit. nelegdt, adj., uugebunbeit, frei, nelegitim, adj., unredjtmâfjig, un* eljclidj. 450 • nelegiuesc - nclegiu-osc, a —i, —it, v. n., bag ©ejeţj übertreten; ein S3crgct)cn begehen. nelegiuire, s. f., bag SSerbrcdjen, bie Uurcdjtmäfjigfett. nelegiuit, adj., geje^tuibrig, un» gcjcţjlid); itnefjeîic^. nclilicrdl, adj., uufrctgebig, im» fretfinnig. nelimpetjit, adj., nitgeffart, tntffar, trüb. ; neliniştit, adj., unritfjtg, iiube» ruîjijţt. nelipsit, adj., nitaugblciblidj. nelocuitj adj., uubeluofjnt. nelogodit, adj., linücrlobt. nelnarc-amintej s. f., bie Un* aufmerffamfcit, Unadjtfamfeit. neluerdre, s. f., bie Untfjätigfeit, Unttürffanifeit. nelucrdt, adj., unbearbeitet, un» bebaut. neluminat, adj., unbeteudjtct, un» aufgettärt. nemăcindt, adj., ungetnaljlcit. nemacnlăt, adj., vedi: imaculat, nemâlinit, «dj-, vedi: neîntristar. nemânedt, adj., ungcgcffcn, niidj» tern; pe —e, auf nüchternen SJÎagcit. neinângăidt, adj., uutröftticT), troftiog. nemânjit, (neinânzăh't), adj., nit» bcţdjnmţşt. nciiiântnit, adj., unerfoft. nemărgininie, s. f., bic Uitcr* mefjlufyfeit; —a ceriului, bag llucrmcfjliaie bc? Şintmclg. nemărginire, s. f., bic Uncrmefj» lidjfcit, llubcgrenătljeit. nemărginit, adj., unbcgrengt, . grcn-ţenlog. neinărit, adj., ungepriefen, unge* rilljmt. nemăritdt, adj., uuticrfjeirntct. nemărturisit, adj., ungcbcidjtct, oljnc SScidjte. neinatcridl, adj., uutörpcr(icf), immateriell, neimiliir, adj., uiijeitig, nitrcif. - nemlădiit nemedidt, adj.,vecji: imediat, nemenie, s. f., bic Seibegerben. ncmentiiit, adj., vedi: nemântuit, nemeresc, vedi: nimeresc, nemerişori, s. m. pl. (bot.), eitte Slrt SRittecfporn; vecji; nemţişori. nemerităt, adj., ltnücrbicut. nemernic, adj., fremb; —, s. m., ber grembling; Saugentdjtg. neinernic-escj a —i, —it, v. »., aug» ttmnberit, m bie grentbe geţen. nemernicie, s. f., bag g-reiubjeiu. licmcş, adj., vedi: nobil, nemeşă, s. f., bte 3?emeftg; bag rädjenbe ©djidfal. nemeşesc, nenieşic, vedi: nobil, nobilime, nemestecdt, adj., pe—e, ungefaut; vedi: neamestecat, nemesurdt, adj., ungemeffen, un» ermcfjfid). nemet, s. n., bie ©iţipe, ©ipţjfdjaft. nemete, s. f., bie ©dţneelatuiue. nenietenie, s. f., vecii: mătăhală. lieinetcţ, s. n., vecii: zovon. nemijlocit, adj., unmittelbar, nemilos, adj., uiiBarmţerjig, er» barntunggloŞ. ncmilostiv, adj., uiibanitljerjig, ungttcibig. nemilostivire, s. f., bte Uubatm* tjcrjigfcit. nemiluit, adj., uitbarmTjergig; ofyue Sllmojeit. nemincimis, adj., ber nidjt lügt, luafjrfjaft. nemirositdr, adj., gcrudjlog. nemişcare, s. f., bic Uitbeiueglidjfcit. nemişcat, adj., uitbcweglidj, nu» bewegt. nemişcător, adj., unbctucglid), uit» bciuegbar. nomistnicids, adj., uitucrbaultrîi. nemistuire, s. f., bic llitttcrbnu» lidjfett. neinistuit, adj., uuücrbnitt; do —, uut'crbaitlid). nemlădids, adj., unbiegfam. ncmlădietdr, adj., uubeugjam. nemlădiit, adj., ungcjdjmctbig. nemobil - ncmolril, adj., vecji: imobil, nemobilât, adj., unmöbliert, ncmoderât, adj., nitgcmäjjtgt, uit= mäßig. nemodiiicât, adj., nidjt gcânbcrt, uitbcrânbert, ntdjt inobifigicrt. uemolijisit, adj., uucmgcftccft. nemonil, adj., uitfittlidj, uitgcfitiet, uitmoraüfdj; —itâte, s. bie Sämmomtität, ©ittcnlofigîctt. ncmotenic, s. f., bte 33erroattbt[d;aft. nemţesc, adj., beittfdj; —e, adv., beutfdj, auf beittfdje 2Irt; a sei —e, beutfd; fönnett. nemţ-esc, a — i, —it, u. a., tic» bcittfdjeu. nemţie, s. f., ba? ©eutfdje, bte beutfdje ©pradje; pe —, auf Seutfdj, auf beutfdje Strt ttttb SMţe. nemţime, s. f., bte Seutfdjeu, ba? Seutfdjtum. nemţişor, s.m., cin jiniger:Seutţdjer; —i, s. m. pl. (bot.), — de câmp, ber 3îitterfporu (Delphinium consolida), vedi: şi taponişi, totnici; — de grădină, ber ©drtenrittct’ ţporn(DelphiniumAjacis), vedi: şi surguei. nemuceijit, adj., uuberfdjtmntett. nemnlţămire, s. f., ber Uttban!, bie llubaut&nrteit, llitâiifriebcttljeit. nemulţumit, adj., uuâitfrtebcit. nemnlţămitdr, adj., uitbaitîbar; —, s. m., ber Uitbaitîbare. nemulţumire, s. f., ş. c. 1., vedi: nemnlţămire. nemuncit, rtffy'./uiigeqiiäftjntüljefo?. nemurire, s. f., bie llufterbtidjfctt. nemuritor, adj., ituficrbtidj. nemnşeat, adj., uugebiffcit. nemustrât, adj., uugefdjotteu. ncmntâbil, adj., unbcränbcrltdj, ttubcmtdbar, uubertiieft. nenintăt, adj., mtberäitbert. nenădăjdiure, (nenădejduîrc), adj., vedi : desnădăjdnire. nenăilăjdiut, (nenădejdnit), adj:, unberljofft, uitbermutct. ncnălliit, adj., vecji: nealbit. • neocrot.it, 451 nenăsciit, adj., ungeborctt. nenntiii'âl, adj., uuuatiidtdj. nene, s. m., bei* ältere 23ruber; —, (tit.), Mitrebe be? {ihtgercit p einem älteren SSritbcr; Şerr (iit bertraitlidjer Sfitrebe). . neneăca, s. f., ba? fflhitterdjcn. nenişor, s. m., lieber Şcrr!. (ber» traitltdjc 2Iurebe). nenoMl, adj., unnbelig;' tntebcl. , nenoroc, s. n., ba? llngliid. ncnoroc-esc, a —i, ‘—it, v. a., uitgtüdfid) ntadjeit. nenorocire, s. f., ba? Uitglitcî. nenorocit, adj., urtgîitdttdj, ber» uugliidt. nenorocös, adj., uitgliidtidj, uit» glMfeîig. nemimerât, (nennmeros), adj., uit» gcjăljlt, tiujâ^tbar. . nennmit, adj., ungenannt, ititbe* nattitt. neol)ic!nninţă, (neol)icînnire), s. f., ber Sftaugel ait Übung, bte Utt= gctuoîjutfiett. neoMcînnit, adj., uugcibotjut, uit* geiDöfjnlid). neolilegiit, adj., uttberbttubcu, nidjt berpflidjtet. neoMegător, adj., utdjt ücrbiitb» îidj. neobligât, adj., vedi: neoblegat. neoliosiro, s. f., bte Uuermiib* lidjfeit. neobosit, adj., uuermiibet, uner* mitblid), itnberbroţfeu. neoliositor, adj., unerntiibltdj. neobrăzare, s. f., vedi: nernşi-■ nare. neobscrvduţă, s. f., bte Dîirfjtbc= folguug. neoliservâre, s. f., bic Siidjtbc* adjtung. neobservat, adj., uubeadjtct, un* benterît._ neocârmuire, s. f., ber SKaitgcI au ţJ-ilţjntttg. neocârmuit, adj., uitbcribaltet, oljite fjitfjrmtg. • neocrotit, adj., uubefdjii|jt, fdju(3(o?. 452 neocupat — neocnpdt, adj., unbefdiäftigt, 6e= fdjâftigungMoâ;. uidjt eingenoni» men, unoffupiert. neocnpatiiine, s. f., bieUutljätigfeit, baS SKüfjiggcIjcu. neodihnă, s. f., bic Uuntfjc, S3e» JorgitiS. neodihnit, adj., uitruţig. neodilmitor, adj., nidjt becitljigcnb, Bejorgniâerregenb. neofit, adj., neubcîeljtt; —, s. m., . ber 9îeubelefjr±e, Sleoţofjit. neogdm, adj., ncuüermäljlt; —, s. m., ber Sfteubermiifjtte, fürjlidj S3erl;eiratete. neogorî't, adj., nidjt brad) ge» madjt. lieo-grcc, adj., iteugriedjifdj; —esc, adv., neugriedjifd). neo-latin, adj., ueulateiitifd), ro* nianifdj. neolög, s. m., ber SJJeuerer, Sîeolog. ncolögic, adj., neit, nene SBBrter Betreffend neologie, s. f., ber ©ebraitd) neuer Sßörter, bie Speologie, neologism, pl. —e, s. n., bie SReue* rung§)udjtin©adjeit berSpracfje; ba§ neneingefilfjrte Söort, ber 9îeo» Iogi§mu§. ne-om, pl. —oameni, s. m., ber Unmenfcfy; îhriippel; om —, Sfriippel. neomenesc, adj., itntrtenfcfjlidj. neomenie, s. f., bie Untjöftidjfcit, Unberfdjämtijett. neoinenos, adj., unfjöf(id), uitber* fdjänit. neonest, adj., uuanftcinbig, un* fjöftidj, unartig, uneljrtid). ■ nconestitdte, s. f., bie Uuefjrtidjfeit, Unanftänbigfeit. ncoportunj adj., vecji: inoportun, neoportnmtdte, s. f., vecji: inoportunitate, neoprit, adj., ungeljinbert. neorînduedlă, s. f., bie Unorbnung, SBernrirrung. ncorînduit, adj., uitgeorbnet, tut« .. orbentlid). nepătimire ncorgânie, adj., uuorganifdj, an* organifdj. neorganisdt, adj., ungeorbnet, un* organifiert. neosebit, adj., ungetrennt, nidjt unterfdjiebeit. neosendit, adj., unöerurteilt. neospetdt, adj., unbeiuirtet. neostenit, adj., unernuibet. neostenitor, adj., unermiiblidj, nidjt ermiibenb. neoţelit, adj., ungehärtet, unge» ftaţlt. neotrăvit, adj., nidjt Dergiftet. neoträvitör, adj., uitgiftig. nepăcînic, adj., nnfricblid), un* friebfertig. nepăciu-6sc, a —i, —it, v. a., be» unruhigen, nidjt in 9htfjc laffen. nepăciuire, s. f., ber Uitfriebe. nepăgubit, adj., fdjabloâ. nepănientedn, vedi: străin, nepândit, adj., ungefjiitet, unbe* lauert. nepângărit, adj., unbefubelt, un» befleeft. nepărăsit, adj., unberlaffen. nepardosit, adj., ungepflaftert. nepdrte, s. f., ba§ Uugliid. neparţialitdte, (nepărtinire), s. f., vecji: imparţialitate, nepărtinitor, adj., unparteilid), unţiarteiifd). nepăsdre, s. f., bie ©leidjgiltigfeit. nepäsätör, adj., gleidjgiltig, 1111» entpfinblidj, forgtoâ. nepăscut, adj., ungetneibet. nepăste, s. f., vecji: năpaste, nepăstorxt, adj., ungefjiitet, un» geroeibet. nepatrdt, adj., uugefpart, unge* fdjont. nepăstn-6sc, a —i, —it, v. a., vecji: năpăstuesc. nepăstuire, s. f., vecji: năpaste, nepăstuitor, adj., vedi: năpăs-tuitor. nepătdt, vetli: nepetat. nepătimire, s. f., bie {Jreifjeit öoit Seibeu. nepătimitor - nepătimitor, adj., ber feilte« £ei» beitŞ fäljig ift, (cibcitSfrct. nepăţjre, s. f., bic Uitcrfaîjrcnţcit. nepuţit, adj., unerfahren, nepătnindere, s. f., bic Unburd)* brinnlidjfcit, Uncrgriinblidjfcit; Unfäfjigfeit etwas jit crgriiubcu. nepătruns, adj., nitburdjbrungen, nnergrftnblidj. nepăzit, adj., întgeljiitet. nepecătos, adj., filnbenfrei, un* funbfjaft. nepecătnirc, s. f., bic Uitfilnbigfeit. nepccetluit, adj., vedi: nesigilat.. nepedepsire, s. f., bie ©traflofigfcit, llnftrăflidjfeit. nepedepsit, adj., ttngefiraft. nepepteniit, adj., nitgefämmt. neperiliit, adj., nidjt »erioren. nepereche, adv., îtnpaar. neperfect, adj., imperfecţiune, s. f., vedi: imperfect, etc. nepericios, adj., vedi: neperitor. nepericulăs, adj., uitgefährfid). neperitor, adj., ltubergättglid;. nepetrüns, vedi: nepătrnns. nepietiite, s. f., vecji: impietate, nepilduit, adj., o fine ©leidjcn, bei» fpieI(o§. nepipăit, adj., unberührt, uitau» getaftet. nepiperăt, adj., tmgepfeffert. nepîrl-esc, a —i, —it, v. n., vedi: năpîrlesc. nepîrll're, s. f., vecji: năpirlire. nepisăt, adj., ungeftofjcn, unge» tnnhfeit. neplăcere, s. f., baS ŞDÎifjfaUen, bie Unanuehmttchfctt; ber SBiber» toiUe. neplăcut, adj., îtiiattgeuefim, tuiber» martie), iiitannehmltd); ungefällig, ncplănuiih't, adj., ungcgoîjreit, un» gefänert. neplata, s. f., ofjne SBejahlnitg. neplătit, adj., ittibcgafjlt, nnbe» âafjtbar. neplecăcios, adj., îtnbettgfani. neplecăt, adj., ungebengt, Ijnlâ» ftarrig. ■ noprecugetat 453 noplntitör, adj., uufdjiffbnr; nidjt auf bem SSaffcr ţdjraimmcub. nepoată, s. f., bie ©îtîeliit. nepocăit, adj., uttbufifcrtig. ncpocăinţă, s. f., bic Unbufjfcrtigfeit. nepodit, adj., nnbebielt. nepoftit, adj., ungebeten, unge» taben. nepoleit, adj., itupoliert, unljöfltdj. nepoliteţă, s. f., bic Uitljöflidjfcit, Unart. nepolitic, adj., iiuftng, uitpolitifd). nepoliticos, adj., unfjöflidj, un» artig, ben Uiuftanben itidjt au» gemeffen. nepomenit, adj., unerroâfjut, itn= benffid). nepopulăr, adj., unbeliebt beim feolfe. nepopulnritâte, s. bic Unbe» liebtfjeit, Unpopularität, nepopnl&t, adj:, uiibctiMfert. neposibili adj., neposibilitâte, s. f., vedi: imposibil etc. nepöt, s. m., ber Eitfel, Sîcffe. nepotcovit, adj., utibefd)[ageu (Boit ißferben). nepoţel, s. m., ber fleiite CSttîef. nepoţică, s. f., bie fCcittc Enfcliit. nepotism, s. m., bie SReffengnnft, ber SfepotiSniuS. nepotolit, adj., ttngebătnpft, un= ■ erfofdjett. nepotrivit, «rîi.,ititg(eid),iiiipaffenb. nepotrivire, s. f., bte Uugtcidjfjeit, SSerfdjiebeiiţieit. nepovestit, adj., nnergâ^tt, uit» ţagtid). neprăctic, adj., mtpraftijd). nepracticăbil, adj., îtntţiunlid), un» ausführbar; unbefahrbar, nepracticiit, adj., uugcbrâitdjlîdj. neprăddt, adj.,, ungeplilnbert. neprăjit, adj., uugeröftet. neprăsnă, s. f., vedi: năprasnă, nepravilnic, adj., vecji: neleginit. nepreasnă, s. f., vedi: năprasnă, ncpreâsnic, adj., vecji: năprasnic, neprecalculât, adj., unüberlegt, neprecugetât, adj., uttüorherge» 454 noprecurmaro — nerăsbit fcljcit, uidjt Borfjcr bcbadjt, un* bcbacfjt. ncprccunmlrc, .s. f., bic Unauf* Ijörüdjfeit, gortbauer. ncprecurmsit, adj., nuuuicrbrodjcit, uitauffjBrttdj. ncprcdât, adj., nidjt tocrabfolßt. neprefăciît, adj., unbcrfătfdjt. nepregătit, adj., uuborbereitet. nepreget, s. m., bic Gsntfigfcit, ber anfjattcnbc glcifj. nepregetăre, s. f., bic SBcljarr» lidjfeit, Unabtâffigfcit. ncpregctât, adj., bcîjorrlidj, itu* oblftffig- neprcocupât, adj., unbefangen. ncprcsc]umMt,aey.,unabänbcrIidj. neprescriptibil, adj., unBerjâfjrbar, uuberäufjerlidj. jieprescris, adj., nuabgcfdjvicbcn. neprescurtdt, adj., uuabgefiirgt. neprcstihl, adv., vedi: necontenit, ncpreţn-esc, a —i, —it, v. a., vecii: despreţuesc. ncproţnire, s. bic Uufdjâparîcit. nepreţuit, adj., uugcfajSjjt, un* (djâţjbar. neprevodere, s. f., bic llnbor» . fidjtigîcit. neprovedetör, adj., uuBorfidjtig. nepreve(lut, adj., uuBorfjcrgefeljen, unbcrţofft, unerwartet; spese —e, aufjcrgetBßljnlidje, unBorfjcr» gcfeljcne SluSIageit. nepricepere, s. f., bie UnBcrftânb» îidjJeit, ber UnBerftaub. nepriceput, adj., uuBcrftanbcn, unBcrftäublidj, uitbcgrciftidj. neprielnic, adj., nidjt juträgtidj. neprieten, s. m., ber geinb, ©egner. neprietenle, s. f., bie Unfrcunb» licţfeit. neprietenos, adj., unfreunMidj, ungefällig, neprihănit, adj., unbcfledt. nepri(i)mire, s. f., bie SSeriBcrfitug. nepri(i)mit, adj., uuemţjfangeu, un» anneîjniltd), uuguläffig. nepri(i)mitör, adj., nuentpfängüdj; ungafttidj. nopriincios, adj., îtuBctjaglidj, un* giinftiş, nidjt gufagciib. neprimejdios, adj., vetli: nopori-culos. nepriponit, adj., frei, fcffello?-. noprivcgliiöre, s. f., bic ltuiuadj» jamFctt. nepriveghietör, adj., uitluadjfam. ncprivilcgiat, adj., nidjt priBi* legiert. nejiroliăbil, adj., neprobabilităto, s. f., vedi: improbabil ş. c. 1. neprocopseâlă, s. /., bic llnioiffcn* Ijcit, Uugetcljrttjcit. neprocopsit, adj., ungcIcTjrt, un* roiffcitb, bitimu. neprodneere, s. f., bic Unfntdjt» bnrfcit. neprodneotor, (neproductiv), adj., unfruchtbar, unergiebig, neprodnetivităte, s. f., bic lluer= giebigfcit, Uufritdjtbnrfcit. neproporţionât, adj., unpropor* tiouiert. neproprin, adj., vedi: impropriu, neproptit, adj., ungeftiiţjt. nepruddnt, adj., neprudonţă, s. f., vedi: imprudent ş. c. 1. neptunism, s. m. (geol.), bic ficfjrc Bon ber ©utftcljung ber ©cftciitc im SBaffcrroegc. nepublicdt, adj., niiberöffentlidjt. nepurtdt, adj., nidjt getragen, un* benuţjt. nepus, adj., — la calo, nidjt gu* redjt gelegt, intBcrforgt; cu —ă masă, unecrridjtctcr @adje. nepust-esc, a —i, —it, v. a,, vecji: abandonez, neputincios, adj., unbcrmBgcub, unfähig, fdjiBadj. neputinţă, s. f., bas> UnbcrmBgcu, bic UumBglicfjîcit; ^mpotcug eiueâ ©ţienmitnc!?; cu —, unmöglidj. neputredit, adj., unbcrfault. nerăbdare, s. f., bic Uiigcbntb. nerăbdător, adj., uttgcbulbig. nerănit, adj., unberiBuubet. nerâs, adj., unrofiert, unbarbicrt. nerăsbit, adj., itnburdjbringlidj; nerătăcit — nesce 455 înghesneală —ă, ber OTcuţdjcit» fiiâncl, rţrp&c SDÎoufdjcnineugc. nerătăcit,' (nerătecit), adj., uit» »crirrt. neraţiouiU, adj., ucvuunfttoS, un* t'cruiinftig; vecji: iraţional, norealisăbii, adj., itnnuSfufjrbnr. nereeunosciit, adj., nidjt aucr* fnititt. nerccunoscetor, adj., uncrfeunttidj, itnbnnfbctr. nerccnnoscinţă, s. f., bic Hitcr» femitlicfjfcit, Hnbnnfbnrfcit. ncrccnsiibil, adj., uuncriucrfficlj. nerefăciit, adj., oljuc ©num. nereforiuabil, adj., unnbciubcrltd), nidjt uinguăubcrn. nereibnnât, adj., uunbgcâitbcrt. neregulă, s. f., bic Uuorbitung. nereşulăr, adj., nttrcgclmnfjig, un» glcidjförntig. neregnlarităte, s. f., bic Unrcgct» încijjigfctt, Uitorbiuing. neregulat, adj., unrcgehnnfjig. îicreligius, adj., nereligiositâte, s. f.. vedi: ]religios ş. c. 1. nereparnbil, adj., vedi: ireparabil, iieresistibil, adj., vedi: iresistibil. ncresoliit, adj., unjdjttifjig, uuent* jd)(ofieu. neresolntinne, s. f., bic Hnjdjtüffig-fcit, Uneutjdjfoffculjeit. neresolvât, adj., nngeföft. nerespândit, adj., îtngcrftrcnt, nidjt ausgcbrcitct. nerespectât, adj., nidjt beadjtct, nidjt gcndjtct, nngefaitnt. nerespectuus, adj., nncfjrcrbietig, neresplătit, adj., unbclofjnt. neresturmit, adj., nidjt nmgcftoficn, feftftcfienb; de —, unumftiifjHdj. nerestrins, adj., gtuaugŞloă, un» beeinträchtigt, neresiicit, adj., ungebvefjt, unge» groirnt. neresuflât, adj., ufjne Uutcrlnfj. nereuşită, s. f., vecji: neiv.lnitire. ncrevocăliil, adj., vecji: irevocabil. nerevocăt, adj., nidjt toibcrntfen. norînduciUă, s. /., vecji: neoiîn-dueală. ncriîd, adj., buntm. niiroijie, s. f., bte Summfjeit. nerodirc, s. f., bic Uuţnuljtbcir» fett. nerodit, adj., unbcfrudjtct, oljitc g-rudjtnitfaţj. noroditör, (ncrudnic), adj., un» frudjtbnr. norngăt, ungebeten, nerngim't, adj., uuticrroftet. ncriipt, adj., uitgcbrodjeit. neruşinare, s. /., bie Uubcrjdjâmt» Tjeit, ©djanilofigfcit. neruşinat, adj., unbcrjdjciutt, idjnniloä. nerv, s. m., ber 3îcrU, bic ©cfjuc; bic ţmuţittricbfebcr; —ul frnncjoi, bie S3[attri|)ţjc. nervös, adj., îtcrbig, ucrüöS; ftnrf; —itâte, s. f:, bic Dicrliofitcit. nervură, s. f., ba§ ©cribcr (ber 23(cittcr). nesăbuit, adj., vecii: nesămuit. nesădit, adj., ung’cpflnngt. nesămuit, adj., unüberlegt, nesănătos, adj., uugefuub, un» ţ)njj(id), ber ©cfimbljeit nidjt 511* trciglidj. nesânţit, adj., uugciucifjt. nesăpăt, adj., uitbcfjncft, unge» grabeit. nesărat, adj., itngcfnläcn. nesărutiit, adj., ungcffljjt. neşăţietăte, s. f., vedi: nesaţiu. nesäfiös, *aăj., uucrjnttlicfj; nidjt jcittigcub. nesaţiu, s. w., bic lluerfătt'idjfcit, Uumâfjigfeit, ©cfrnfiigfctt. ncsăturărc, s. f., bte lluerţfitt» lidjfcit. nesătarât, adj., uucrfnttlidj, un» gejeittigt. ncsbicit, adj., ungctrocîiict. nescăldăt, adj., ungebabet. neseârlnt, adj., ungcfmnft. nescărmenut, adj., ungejupft, un» gcfrcimpclt. ncscc, pron., vecji: nisce. 456 neschimbare— nespus ncschimbdre; s. f., bic Uitber» nitberlicfifeit. neschimbdt, adj., uitbernnbcrt, un» gelt>cdjfelt. nescliimbäciös, (neschimbător), adj., unberänber(id). Tiesciîiiţă, s. f., bic Unluiffentjeit; din —, au§ Uitttriffenfjeit. nescine, pron., jemanb, irgenb einet. nescire, s. f., ba3 SJMdjttuiffen, Un» Beraufitfein. nesciüt, adj., unbettmfit. nescintör, adj., untniffenb. nescopit, adj., unîaftricrt. nescnntit, adj., mtberrenît. nescris, adj., uitgefdjrieben, un» Befdjreiblidj. nescrobit, adj., uitgeftärtt, ituge= Bläuet. nescrutdbil, adj., utterforfdjtidj. nescrntdt, adj., uitcrforfdjf. nescurtdt, adj., ungefürgt, unge» fdjmälert. ncscntit, adj., nidjt Befreit, nescnturdt, adj., ungefdjilttelt. nesdrdvün, (nesdrävdn), adj., iiBcr natürlidj. nesdrobit, adj., nicţit gerqiietfdjt, nidjt ftecbrodjen, ungerfdjmettert. nesecdbil, adj., ltnerfdjöpflidj. nesecdt, adj., unerfdjiSpft. nesecerdt, adj., ungejdfjuitten, uit» geerntet. nesecür, adj., nesecnritdte, s. f., vedi: nesigur ş. c. 1. nesemendt, adj., itnBcfätt. nesemndt,_ nd?., uugegeidjnet. nesepardbil, adj., vedi: inseparabil. nesepardt, adj., uitgetrennt. neserâ'inbă, s. f., bie 2Inj>Jd)it>ei» fitng, Sluägelaffenljeit, ber SJhit» roitle, ber mutwillige ©treidj. neserbdt, (neserbütorit), adj., uit» gefeiert. nesevîrşîre, s. f., bie UitboK» fommentjeit. nesevîrşit, adj., nimoKfoimnctt, unbouenbet, nnbeenbigt. nesfinţit, adj., vedi: nesânţit. nesfîrşit, adj., uncnblid), chMdS. nesignrdnţă, s. f., bie Unfidjerljcit. nesilinţă, s. f., ve4i: nesîiguinţă. nesilit, adj., iingcgwimgeii, frei» willig. nesilnic,acy.,gcwalttljätig,ftün]ufd). nesimţibil, adj., iiuemţjftnbtid). nesimţire, s. f., bic ©efütjllofigfeit. . Unempftnblidjfcit. nesimţit, adj., untiermerft. nesimţitor, adj., uucmpfinblidj, gefüfjtlol. nesîrgmnţă, s. f., bie 9?adj[äffigfeit. nesirguitör, adj., nadjtäffig, itn» fleißig- nesleit, adj.,. ungerottnett; uiter» fdjöpft, unerjdjöpflid). neslöbod, adj., unfrei, neşmălţnit, adj., unglafiert, gtang» lo§. nesmintit, adj. şi adv., vecji: negreşit, nesociab’il, adj., uitgefeHig. nesociabilitdte, s. f., bie Uitgc» feHigfeit. nesocot-esc, a — i, —it, v. a., gc= . ringfdjâţjen, beradjten. nesocotinţă, s. f., bie ©ering» fdjägung, Unbefointcnfjeit, Über» eiluitg. nesocotit, adj., unüberlegt, uitBe--fottnen; ungerechnet, nespăimăntdt, adj., unerfdjroden. nespălat, adj., ungewafdjeit; a mâncat-o —ä, er ift iibel aitge» tommen. nespart, adj., uitjerBrodjeit. , nesperdt, adj., ittitierfjoffr. nespil, s. m. (bot.), ber SJJi^pet» baum (Mespilus germ.); —ä, s. f., bie 2Jîi§pet. nespoit, adj., ungetoeifţt. nespörnic, adj., unergiebig. Iiespovedit, adj., ve4>: nemăv-turisit,. nespnredt, adj., unbeftccff, un6e» Jubelt, rein, nespiis, adj. şi adv., uttiäglidj, . unauSfpredjüdj; ungefagt. nestabil nestaMI, adj., unBeftctnbtr); —itâte, s. f., bic Unbeftăubigfcit. nestăpânit, adj., nnbefjerrjcflt. nestăruinţă, s. f., bic Uubeîjav» fidjfeit. jiestămitâr, adj., nntîjâtig, un> beljnrrlidj. nestätütör, adj., itnbeftânbtg, iran* felmiittg, itnftanbljaft. nestatdrnic, adj., vedi: nestătător, ncstatornicic, s. f., bie Unbe-flăitbigfeit, bet Sanfelmut. nestedoă, s. f., vedi: desastru. nestemperdt, adj., 'uitgenmjjtgt. îiestenjinit, adj., ungeljiubert. neşters, adj. şi adv., unau§Iöjdj= lief», uuauslbfdjbar. nestimdMl, adj., imjdjäpar. nestimat, adj., nidjt geadjtet; nidjt geţdjaţjt, unfdjäpar; petri —e, ©beljieine. nestîmperdt, vedi: nesteroperat. neştine, vedi: nescine. nestî'ns, adj., ungelöst; foc —, ba§ erritg brenitenbe geuer. nestoridn, adj., Tieftoriautfd); fcf)r olt. nestors, adj., ungeprefjt. nestrăbătut, adj., îinburdjbringtidj. nestrăcnrat, adj., unfittriert, nidjt butdjgeţciţjt. nestrăddlnic, (nestrăduitdr), adj., vedi: nesergnitor. nestr’ăinăcios, adj., unberăuţjerlidj. n (‘strălucit, adj., ofjtic ©lang, întberiifjmt. nestrănintdbil, adj., vedi: nestrămutat. nestrănmtdrc, s. f., bie Utiber* ânbttlidjîcit. nestrămutat, adj., uubemnbett; imbercinberfidj. nesträveijetör, adj., îmbnrdjfidjtig. ncstricăcids, adj., unbevberbfid), unfdjăblidj. nestricăciiine, s. f., bie Unber* tneälicfjfeit, Uuberberbtidjfeit, Un« berfejştfjett. nestriedt, adj., nnberborben. nestricätör, adj., unfdjăblid). — netetj 457 nestrîmtordt, adj., unbebmngt. nestrî'ns, adj., ungcfammett, locfet, ..'itiieingeghmngt. nestropit, adj., itubeţpriijt. nestrujit, adj., unbeljobelt. nesubjugdt, adj., uunittcrjodjt. nesubordindre, s. f., ncsubordindt, s. f., vedi: insubordinare etc. nesuferiWl, adj., vedi: nesuferit, nesuferirc, s. f., bic Unbulbjant» feit. nesuferit, adj., uitertrngfid), itu= au§jîef)tid); de —, unerträgtidj, unaitSftcfjtidj. nesnferitor, adj., îtngebulbig, itn= bufbfam. ncsulumenit, adj., nitgefdjminft. nesunător, adj., nidjt ffingeitb. nesupördt, adj., îmbctrilbt, unge» fjinbert. nesuportdl)il, adj., vecii: insuportabil. nesupunere, s. f., ber Uugefjor» ţarn, bie Unfofgjamfcit, SÎBiber» foenftigfeit. nesupus, adj., îtnfolgfatn, toibcr= ţpeuftig. net, adj., vedi: curat, curăţel, netăbăcit, adj., ungegcirbt. netacsdt, adj., vedi: netaxat., uctăeiit, adj., unberjdjVbicgeu. netăgăduit, adj., nnlnugbar. nctăidt, adj., imgefdjutttcn; — im-prejur, nnbejdjnitten. netăinuit, adj., îtnberfjoţfcn, un« berfjeljft. netălcuit, adj., uiterffärfidj, un» erffärt. netălmăcit, adj., nnberboftnetfdjt, lmerflött, nnitberfefct. netani-nesdm, adv., iiuberîjofft, itn= bermntet, pfbţjlidj. netămăduit, adj., ungeteilt, netâ'ng, adj., einfältig, butnm; —, s. m., ber Einfaftgptnfel. netäntöc, adj., vedi: netâng. netaxdt, adj., nidjt tajiert. neted, adj., gfatt, eben, nete«}, s. m., a se da —ului, fid) für befiegt erffäreit. 458 notedesc —: nclcil-csc, a —i, —ff, v. a., glätten, polteren; ebnen, ftrcidjelit. netezire, s. f., baS ©fätten, Sbncn, ©treidjclit. netoţji'ş, s. n., faic glatte fţlndje. lictcijitj adj., glatt, netemeraie, adj., ltngriittMidj, itn« begrünbet. netenieinicie, s. /., bie Uitgriiitb» lidjfcit, ©ntnblofigtctt. lietdniero, s. f., bic Unerfdjrodeit» Ijctf. netemetör, adj., uufiirdjtfam, itn= crfdjrocfeit; —de Ddeu, gottfoä. netonciuit, adj., unbemorfcit. nctermindt, adj., unbeenbigt, un» Beftinimt. neferniurit, adj., unbegrenzt, netesemt adj., nitgeprept. neţescldt, adj., ungcftriegelt. jicţCsiit, adj., itngewebt. neticnedld, s. f., bic Unrnljc, ba3 Unbcijaţţen. netiinpuriu, adj., îtngeitig. ncţimit, adj., ungcţalteu. netipărit, adj., ungcbtitdt. uctocit, adj., nidjt abgeuiiljt, nit» gcfdjliffen. netOGinit, adj., itiibebuiigcii, nidjt gemietet, uidjt âitgcridjtet, nidjt georbnet. netolerdnt, adj., nelolerdnţa, s.f., vecii: intolerant ş. c. 1. nctolerdt, adj., uitgebulbct. iictönicj adj., unbetont, nefopieiös, adj., unaufrsäfidj; un» fdjmetăbar. netopif, adj., unaufgclöft, unge» fdjmolgen. iietdrs, adj., ungefponnen. netot, adj., nidjt gang; fjnlbücr» riicît; —, s. m., cine Slrt ungă» rifdjcr gigcuitet. netoţie, s. f., bie llnbollftänbigfcit; SScrrüdttjeit, SBIöbfjeit. nctractdlnl, adj., fdjtucr ju be* îjanbeht. netrdinie, adj., uidjt bancrljaft. netransiflY, adj., veciiintransitiv. nevaliditate netrebnic, adj., unbrnudj&nr, un» nitjj; om —, ber nidjt^nulugc SKenfdj. notrebnicio, s. f., bic llitbrandj» barîctt, SJiebertrâdjtigfcit. netreliuincios, adj., uubraitdjbar, unnötig, îmitiiţj. uetreciit, adj., nidjt vergangen, fjalbttergaugen; unUeruieibticIj. netreerdt, adj., uugc&rofdjen. netrimis, adj.K ungefenbet. netrupdsc, adj., uufărpcrftdj. netnns, adj., uitgefdjoreit. netnrbnrdt, adj., ungetrübt, ncmldt, adj., uitbefcudjtct, uttbc» goffen. neuitat, adj., uubergcjfcn, uuber» gc&tidj. nctnndn, adj., unnicnfdjttdj. nenniltldt, adj., uitttiegjam; îtncr» fahren. neumfldt, adj., uidjt aufgcMajcn. neunipliit, adj., uttaugefflQt. ncunuoiât, adj., eben, fiadj. neunire, s. f., bte UncintgFeit, ber groicfpatt, Stuift.. Jieiinif, adj., uneinig, nnbcrcint; —, nidjt uuiert. neuiis, adj., ungcfdjmicrt. ncnrmdt, adj., uidjt befolgt, uidjt nadjgeafyut. neurmărire, s. f., Gsinftcfhiug cittcr geridjtlidjeit Unterfudjung. neiisedt, adj., ungetroduet. nensitât, adj., uttgcbrftndjlidj, uit» getnöljnltd). neutral, adj., parteilos, neutral, neutralisdre, s. f., bic Centrali* fiernng; —, (chem.), SBcrmanb» [ung in cin SDÎittelfalg. neutralis-cz, a —d, —dt, v. a., ucu* traltfiercn,untcUnef)ntcnb bteibeu; —, (chem.), iu cin SRittelfaîg bennaitbclit. neutralitate, s. f., bic *)krtet= lofigfeit, Neutralität, neutru, adj., ba§ uitgeluiffc ober jädjlidjc ©efdjledjt, Neutrum, nevdlid, adj., ungiftig. nevaliditdtc, s. f., bie Uugiltigfeit. novăpsit — nici 459 novăţisit, adj., ungefärbt, nidjt gefrii'Bt. nevamliil, adj., unbcrâuberlidj. nevariăt, adj., unbcrâubcrt. ncvarietăte, s. f., bie lluberänber» lidjfeit. nevăruit, adj., ungcweifit, unge* tiindjt. nevastă, s. f., bic bcrfjciratete grau, bag ©Ijeweib, bic jititgc g-rait. nevăstiîică, s. f. (zool.), bag SBiefel (Mustela vulp. erminea); — de pădure, bag SBatbwicfel. nevătămat, adj., ber nidjt ©djabeit genommen Ijat, unbcrlcjşt. nevătămătdr, adj., uujdjâbfidj. neved-esc, a —i, —it, vedi: nă-vădesc. nevedit, adj., unentbeeft, berborgeit. neve^iiit, adj., ungefeîjen, uufidjt» bar; a se face —, uufidjtbar roerben, toerţdjwiubeu. nevendiit, adj., unberfauft. nevesce^lit, adj., unberwelft. nevestică, s. f., bag nieblidje SCcibdjcn, bag g-raitdjeu. nevestit, adj., nidjt angclunbigt; unberiifjmt. nevestliţă, s. f., vedi: nevestică, nevindccăcios, adj., vedi: ne-curabil. nevindecat, adj., ungeteilt, nevinovat, adj., unfdjulbig, cin» fäftig. nevinovăţie, s. f., bic • Unfdjittb, (Siufatt. neviolâbil, adj., unberlel^Iidj. ncviolăţ, adj., unberlcţjt.. nevisiliiî, adj., vedi: nevecjut. nevî'rstnic, adj., unnuinbig. nevoiaş, vedi: nevoieş. nevoie, s. f'., bie 9Jot, Ouai, SIngft, Sefdjweriidjfeiţ; — mare, bag Shtfier ffe,aufs2iujîerfte; — (boală), bic Ijitifatlcubc ©udjt; de —, genötigt, notgcbritugcu, iuiber Sillen. nevoieş, adj., cfeitb, erbärmtidj; —, s. m., ber elenbc, früppcl* fjafte SJJenfdj. nevoi-ese, a —i, —it, v. r.; fidj bemitljeu, fidj abmiiljeu, fid) an* ftrengcit, fid) plagen, fidj 9Mfjc gcbcit. nevoinţă, s. f., bie 53cnuiljnitg, SInftrenguug. nevoiös, adj., unwillig, mißgelaunt, elcnblidj, miţerabet. nevoitör, adj., fleißig, emfig. nevolnic, adj., unwillfftrlidj; nu» fnfjig, oljnmădjtig; fdjwadj, cleub; — la muncă, nnfătjig jur Sfrbeit. nlivră, s. f., nevros, adj., vedi: nerv, nervos, nevralgie, s. f., bie Neuralgie, nevrednic, adj., unwitrbig. nevrednicie, s.f., bic llitwiirbigfeit, ba§ itnwitrbige Sfjuit unb Saffcn. nevrere, s. f., bag Nidjtwolten. nevriedle, s. f. pl., bie nerböfe Übcrreijung. nevricös, adj., uerbö§, überreijt. nevrologie, s. f., bie SRcrbenfunbe. nevrtfsa, s. f., bic Stabeufrauffjeit. nevrrtt, adj., ungewollt, nevnlneraliil, adj., unberwuitbbar, itnberle^ltdj. nex, s. n., ber Qufanimcnljaug. nezărit, adj., ungefefjen, uubc* merft. nezidit, adj., unerfdjaffeu, nidjt erridjtet, uuaufgefiiljrt. nezorit, adj., uugegiuungen. nezugrăvit, adj., ungentalt. ni, pron., = ne, itug. nică, s. f., vedi: clipită, nicăiri, adv., îtirgenbg. Mcea, s. f. (geogr.), Dîicâa. niceo-constantinopolitâii, adj., cre-deul —, bagnicâo=fouftautinoţ>o* litanijdjc ©taubenSbefenntnig. Nicltifor, s. m., Dîifcpljonig. nici, conj., weber; —, —, Weber — nodj; — cât., nidjt bag geriugfte, nidjt im ©eriugftcu; — decum, gar nidjt, burdjaug nidjt; — într’un chip, fehtegwegg, fciitcg» fatfg; — odată, — când, nie niemals; — unul, feiner, nicmaub; — una, — doue, mir uidjtg, bir 460 Nicodim nidjtg; — unul, — altul, weber ber cine, nod; ber nubcrc. Nicodim, s. m., 9?ifobemug. Nicolâe, s. m., 92ifo(nus. nicotinţă), s. n. şi f. (chem.), bag Sîifottn. nicoroâţă, s. f. (bot.), ein (Agaricus cohleatus) nicovală, s. f., vedi: năcovală. nigelăriţă, s. f. (bot.), vecji: rosto-pastă. nigelnţă, s. f. (bot.), vecji: ne-gruşcă. nihilism, s. m., ber StJîangcf aUeŞ ©faubeng. nihilist, s. m., cin 9Jtettfd), ber an Jtid)tg glaubt, ber afleg beriteint. niml), s. m., bev ©trafjfeitfraitâ, Sftintbug. nnne, (nimenea), pron., niemanb, feiner, feilt SKenfcf); el e un —, cr ift ber fiebe jfiemanb. jiimer-esc, a —i, —it, v. a., treffen; anfommeit,l)ingefangen, erlangen; a nn —1, fef)(fd)(agett, inifjtingeu, Derfefjlen; a se —i, v. r., 311» treffen, fid) begegnen, giifammeit* foittmen. nimerire, s. f., bag Kreffeit, gitfam* mcntreffeu, gutreffeu, ber .Qitfafl. nimerit, adj., gelungen, getroffen, nimeritör, adj., treffeub; —, s. m., ber Sreffer; — de frunte, ber Haupttreffer, nimfă, s. f., bie SRtjmpfje; — galbenă (bot.), vedi: nufăr galben. nimic, s. m. (chem.), bag fdjtoefel* faure 3'»f; —, pron., iitdjtg. nimic, pl. —uri, s. n., bag 9cid)tg, bte SÎIeinigfeit; de —, nid)tgtnfu> big, utdjtguiiţştg, uidjtgfagenb; lucru de—, bie Sffeinigfeit, bag nubebeutenbe ®tttg; om de —, ber Staugeitidjtg; pe —, uutfottff, um einen ©pottpreig; — pe lume, gar liid)tg; a nu se in-griji de —, fid) unt nidjiS film* merit; a trăi din —, 0011 ber Suft leben; a nu sei —, nid)tg hriffett. — nivel niinică, s. f., vecji: nimic, nimic-osc, a —i, —it, v. a., t'cr* nid)teit, ticrtilgeu. nimicie, s. f., bie 9îid)tigfcit. nimiciro, s. f., bie 33miirf)tuug, SSertifgung. nimicit, adj., ucruidj'tet. nimicitor, adj., toccutcŞteub; —. s. m., ber SScruidjter. nimicnicie, s. f., vecji: nimicie. nimicuri, s. f. pl., Mettttgfcifeit, afberneg Qeug, S(lberitf)eiteii; a ’şi petrece cu —, fid) ntit Meiiiig» feiten, mit HHberntjeiten abgebcn, befaffett. ningă'u, s. m., Sejeiuber. ninge, a —, nins, v. neptrs., eg fd)iteit. ninsodre, s. f., bag ©djueiett, bag ©djneewetfer. niprdlă, s. f. (bot.), bie SBoIfg* bobite (Lupinus luteus). niscai, (niscari), pron., einige, ntand)e. m'sce, pron., einige, etfidje. nisetru, s. m. (zool.), ber ©tör, vedi: iset.ru, cegă. nisip, vecji: năsip. nisiperniţă, s. f., bie ©treufaitb* biidjfe. nisipiş, s. ber ©aubbobcit. nişte, vecji: nisce. nişter, s. m., vedi: lancetă. nit, s. n., bie SHete. Niţă, s. m.. Jgäitgdjett. nităm-nisăm, adv., ve4i: netam-nesam. niţel, adv., tneuig. nitrât, pl. —e, s. n. (chem.), bag Jatpeterfaure ©alj. nifric, adj., acicl —, (chem.), bie Salpeferföure. nitro-gen, s. m. (chem.), ber @ticf= ftoff; —glicerin(ă), s. n. şi f., bag _92itrogft)âcrtn. nitru, s. m. (chem.), vedi: sa-litru. nitu-esc, a —i, — it, v. a., nieten. nivel, pl. —uri, s. n., ber SBaffer» jpiegel, bag Sîibeau. nivelă — nominalism 4G1 nivelă, s. f., bic SBaffer», Sîifaetlier* limge. uivelütör, s. m., ber 92iebelierer. nivel-ez, a — ă, — ăt, v. a., itad) ber SSB'afjcrmage aBmcffeit, itibetttercit. nizâmi, s. f. pl., regulare Snt^cn ber 5Eiirîct. nizndi, adv., nidjt toiffcub. nizuedlă, nizuesc, nizninţă, ni-Zllirc, vedi: năzueală etc. no&dă, s. f., bas ©teifjbeiu, ber SSiirjel. noapte, s. f., bie 9!ad)t; —a crăciunului, bie Efjriftuadjt; — întunecoasă, bie ftodfinftere 9îad)t; miaejă —, SUJitteruadjt; vedenie de —, bag 9îad)tge[ţ)enft; se face —, eg roirb 9îad)t; de —, de cu —, itădjtlid), feîjr fritf), borSageg* auBrudj, uadjtS; cu —a în cap, feljr frii^, früfjaeitig; corb de —, ber 9tad)trabe; tăcere de —, bie uädjtlidjc Stille; a petrece —a, iiberitadjfcn, bte 9îad)t gxibrtitgcit. noăţtea, aclv., 9îari)ts, Bet Sîadit; nmfjrcub ber 9?adjt, jur 9?ad)t* geit; a lucra —, Bei 9?ad)t ar» Beiten. nodtătfi, s. f. (bot.), bag Stampfer* fraut. nodtin, s. m., bag äroeijäfjrigc'tSdjaf. nobil, adj., abelig, ebet, Şcrrficf); —s. m., ber Sbeltge. nol)il-6sc, a —i, —it, v. a., ber* ebelit, abeln, abelig ntadjeit. nobiliar, adj., gum ?tbel gehörig, nobilime, s. f., ber Sîbelftanb. nobilitar, adj., abelig, juni SIbet gehörig. nobilitare, adj., bng 55erebelu. nobilitdte, s. f., ber SIbel, Stbef* ftanb. nobilit-ez, a — d, —dt, v. a., ber* ebelu. nobilitör, adj., berebelitb. nobleţă, s. f., ber 2IbeI, Wbelftaub; bag ebte Sîenefjmeit. lioeilă, s. f.,bieŞufd)iitfie(Hutclnn-siapetraea,Lepidium petraeum). nocturn, adj., nădjttidj, 9?adjt*. nod, pl. —uri, s. n., ber Jînoten, Sîiiorrett, Snotteu; ber îleiite 93îettfd), Sfittrţig. nod, a —a, —dt, v. a., vedi: înod. nodös, (noduros), adj., fnotlig, fnorrig, îitotig. nodurdr; s. rn. (bot.), ber 9înttent= fuötcndj (Polygonum bislorta). nodnroâsă, s. f. (bot.), vecj.i: go-lomoţ. nodiiţă, s. f. (bot.), ber 9Joadj, bag meijje S3ei(d)cit, • bie g-rüf)Iingg* îitoteuBtume(Leucojum vernum). Nöe, s. in., 9îoaf). Noemvrie, s. m., ber 9îobetti6er, SBintcrmonat. JlOgă'ţ, s. in. (zool.), vecji: nagâţ. nöfiot, s. m. (bot.), vedi: năut. noliotin, adj., ve<|i: năutiu. noi,pron., mir; —înşine, mir felbft. noian, pl. —e, s. n., ber imer* mefjtidjc 2(Bgntitb, baS 9J2eer; —nl uitării, bag 9Keer ber SBer* geffenîjeit; în —ul vecîniciei, in ÎSrotgfeit. noimă, s. f., ber SOfaţlftaB; ©itut, $mcd, bag |Jiet; fără —? finitlog, ^meitog, jieltog. noiţă, s. f., ber metfţe 9?agetfled. nojiţă, s. /., bag 33uttbfd)ul)= riemd)eit. nomdd, adj., manbernb, oîjne feften Sffioljitfij}. nomâcrnicf)tcn, ju 3(id)tc madjen, abfdjaffeit. nuliliciit, adj., beruidjtet, abge* fdjafft. nulitate, s. f., bic 3hd)ttgfeit, Un* giltigfcit, S3ebctttung§IoftgFett; el este o —, er ift cin 9Kcn[d) oîinc atic SSebeutmtg; pâră de —, bic 9îid)tig!eit§bcţd)lt)crbe. num, pl. —i, s. m., bie alte Sttüitje. mimai, adv., mir; — ce, bod), jebod), bcimtngead)tet; — de cât, atfogleid), balb, beit Stugenblid, auf ber ©teile; nu —, nidjt mir; nu —, ci şi, nid)t itttr, joubent and). nume, s. n., ber Sîantc, bie S3e* îteumnig, bag 3îcniiiuort; — bun, ber gufe 8îuf, iRuIjni; cu —le cel . Mare, mit bem ffleittamcn ber ©rojje; cu —le numai, mir bem 92amen ttad;; — comun, ber ©attungStiame; — de botez, ber Saitf», ffioruame; — de familie, ber gamilieitname, @cjd)Ied)t!§* îtamc; după —, bem 3îamcu ttad); — fals, ber angenommene, falţdje 3?ame; în —le domnului, in ©otteâ 92amen, meinetwegen; a—, pe —, beim 3?amen; na* nteiitlicf); — propriu, ber Eigen« name; a lua în — de reu, iibel aufuefymcn; a ’şi face —, fid) — numidic ciueit 3îamcn madjen, bcrilfjmt werben; a lua ceva în — de bine, ctluaS gut aiifitcljmen; a chiema pe —, a ’i dico cuiva pe —, beim Dîautcit ucmtctt. nu-nie-atingc, s. f. (bot.), vetli: slăbănog, minier, s. m., bic gat)!, 9(ujaI)I, 3htmmcr; — singurit, bic (Sin» 3aî)I; — înmulţit, bic SM)r* 5al)f, SSicljal)!; fără —, jaljlIoS; preste —, fibcrgafylig. minier, a — d, — ât, v. a., jaţileu, aufjaljlcit; a —a pe degete, au beit gingcnt fjcrgäfjfen. numeral, pl. —e, s. baS gal)U wort; —, adj., gal)!*, galjlcti*. numerar, s. m., baâ S3aarge(b. numerdro, s. f., baS Sât)lcu, bic 8âI)Imtg. numerdt, adj., gejaljlt; bani —ţi, baarcâ ©elb. nuineraţiune, s. f., ve4i •• nu-mgrare. nnincrătodre, s. f., bie gäfjlung, 3tufjâf)Iuu0. mimerätör, s. m., ber Safjlcr, S'ăfyet beg S3rnd)e£>. nunierătiiră, s. f., ba& Slitfăâţjlcn. mimer-ez, a —ă, —dt, v. a., mit Ziffern, mit SKutumerit bejeid)uen, mtmnteriercit. numeric, adj., burd) ,gal)leu bc* ftintntbar, ber goţi nad), mim-metifd). nnmeros, adj., âafjft'eirfj. numerositatc, s. f., bte grofje Sin» jaf)!, SDtatge. nnnierot-ez, a —a, —dt, v. a., be* Ziffern, mit Stummem bejeidjiten. ntim-6.se, a —i, —it, v. a., nennen, ernennen, benennen; a —1 pre cineva ceva, jemanb 511 etwag ernennen; a se —i, v. r., fid) nennen. nn-me-uitâ, s. f. (bot.), ba§ X3er* giţjmeinnid)t,3Mufei51)rdjen (Myo* sotis palustris). Numidia, s. f. (geogr.), SRumibieit. numidic, adj., tuimibifd). numire numire, ä. f., bic Grncintitiig, 33c= uciiiutng. numismat, s.m., berSMnjcitfeititer, Nitmigmat. numismatic, adj., innni-5inntifd); altcSDÎunscn bctrcffeitb; — ă, s. f., bic fflîiuijfuubc. numitor, s. m., ber 'Nenner beg 23ntd)cS. ntimulăric, s. f. (zool.), bic 9cii= nuttaric (SKufdjcf). numnlitic, adj., 3hmm(itcii(fa[f)=. nun, s. »!., ber SBciftaub (bei ber 'îrnititng); —ă, s. f., Mc 33ci» ficfjcrin. nune.iâtură, s. bic SBotjdjaţtcr» mürbe. niinciu, s. m., ber Gjefnubtc, 53ot= fdiafter beg ‘’ţnpfteg, Nuutiiig; —, pl. —i, s. n., bic fflotfdjaft. nuncii. s. bie ©onimcrflcden. nuneâsca, s. f., ciu Şodijeittanj. nuneliis, adj., fomtiicrffeclig. mintă. s. f., bic Şodjjcit, ber Gfjreittag; de —. f)pct)3eitlid); — ţerănească, bic 33nucrul)pd;’ jeit; haină de —, bng Şodjjcit* tleib; a merge Ia —, auf bie Şod^eit gehen, nuntaş, s. m., ber Şodj3citggnft. nunt-esc, a —i, —it, v. n., Şiodjjeit halten. nuntit, s. n., bas öod)äeitf)atten. nuntitör, adj., §od)jcit». nuorus. adj., vecii: nouros. nupţial, adj., fjp’djjcitlid). nutaţiune, s. f., bng ©djumufcit ber Srbadjfe; 3Jid)tung ber şpjlaujen« teife ber ©oititc 311. nurcă, s. f., bag gudjgfcll, vecii: norcă. nuri, s. m. pl., bic Dîeige, înmiit; plină de —, reisenb, bejauberub, eittsfidenb. miriţă, s. f., bie Sîeije. nurliu, adj., angicfjeitb, besaubcritb, Beriidenb, anmutig, nntrenie'nt, vedi: nutriment, nutr-esc, a —i,'—it, v. a., nâţjreii, ernähren, füttern, Nahrung geben. Barcianu, Dicţionar. — oare 4G5 I nutreţ, pl. —uri, s. n., bic Na(j* 1 rititg, bas Şuttcr, SMchfuttcr. ! nutriec, s. f., vedi: nutritoare. nutriment, s. n'., bic Nahrung, Srnähnmg, g-üttenutg. nntrire, s. /., bag güttent. nutritoiirc, s. f., bic Stiitme, ©ättg= ammc, E'i'uäfjrcriu. nutriţiiiuc, s. f., ber 5|3ro3cfj ber (Ernährung, nutritiv, adj., cntährcitb, Nal)= rimgg». nntritur, adj., cruährciib, nahrhaft; —, s. m., ber Gsntährcr. nuvelă, s. f., vedi: novelă, nuvelist, vedi: novelist. o. 0, 0, m., bag £), 0 ; —,pron., — pre ea, fie; — laud, id) lobe fie; —, bo(fgtftmlid), ftatt am, ai, are, — se fac = am se fac, id) [ott ctroag tiiadjeu; —, ftatt va, — fi = va fi! eg tutrb fchott fo feilt! —, immer., ftatt una, eilte; — muiere, eilt SEcib; —, art. nedef., eine; — casă, eilt .ţmitg. o! interj., adj! ah'. «iie, pl. oi, oile, s. f. (zool.), bag ©d)nf; lapte de—, bic©d)afmi(d;; brânză de —, ber ©djaffnfe. oâclieş . adj., braitit, brünett, fdjiuaräbraitit. oÄlä, s. f., ber Soţjf, öafeu; — de fert, ber Sodjtopf; — de flori, ber S3htmeutopf; — de lapte, ber 5NiId)topf; — de noapte, ber Nachttopf. Olirä, s. f., vecli: oră. oară, pl. ori, bag 9JM; ânteia —, bag erfte fflîat, 311111 crftett 9JlaI; astă —, biegmnt; a patra —, bng bierte 3Jta(; bună —. 3tttit S3eij(îtc[; de multe ori, bietmal, oft, öfterg; a ’şi veni în ori, 31t fid) fommeit, fid; erhofctt. oărdă, s. f., bie Şorbc. oare, s. f. pl, bag ©cflitgef. oârc, adv., bodj, luohf, luantnt 466 oarzăn — oblegăment nid)t gar? — ce, etluaS; — cine, irgettb einet; — care, jemanb, mandier; — când, einmal, einft* rualä, jema(§, bor Seiten; — cât, jiemfid) biet; — cum, auf irgettb eilte Slrt; — undeva, irgenb Woljin; — veni-va? ttrirb er tuoljl fommen? — venit-au toţi? fittb lnof){ 2111c gefomnten? odrzăn, adj., geitig; gerabeljeransi; mere —e, eine Slrt ©ommer= äpfel; a’i o spune cuiva — în faţă, es> jemanb gerabeţeransî, ini ©efid)t fagen. odspe, (odspete), pl. oaspeţi, s. m., ber ©aft; casă de —ţi, baî ©aftl)au§. oaste, s. ba§ §eer, SîriegSljeer, bie Slrtnee, Erupţie, obadă, s. f., vedi: obeadă. obăgie, s. f., bie ©ienftbarfeit, Änedjtfdjaft, bie Seibeigenfdjaft. obdgiu, s. m., ber Setbeigene. ol)â ncă, s. f., ber ©atteltoţjen. obârşie, s. f., ein att§ einem %f)aU fid) afttnälig erl)cbenbe§ gelb; , ber Utfprnng, öuett. obârş-csc, a —i, — it, v. a., be» enben. obeâdă, s. f., bie SRabfelge. obedlă, s. f., ber gehen, gttfj» feŞeit. obeddr, s. in., ber gclgeitbol)rer, gelgentnadjer. obeiji, s. f. pl., bie gcffeltt, Sfetten, ©ifett, Şaitbeifcit. obelisc, s. m., bic tjolje, biereefige, fpiţşlanfenbe ©aule, ber Obeliff, bie ®enffâute. obelos, aclj., Ittntpig, jerlumpt. obesitdte, s. f., bie gettfudjt. obezi, ve<Ş.i: obedi. obidlă, vedi: obeală. obicein, pl. —ri, s. n., ber ©e» braud), bie ©ewoŞnţeit, ©itte; —ul pămentului, bie Sanbe§= fitte; ba§ ©etboljnIjeitŞretfjt; după —, getböfjnlid), nadj@eU)oî)nf|eit; a ave —, pflegen, jur ©etboljnljeit . e§ fid) gemalt ţ)aben. obicînu-esc, a —i, —it, v. a., jemanb att ettna§ gewönnen; a se —i, v. r., pflegen, bie ©e= rooî)it^eit Ijabeit. obicînuinţă, (obicînuirc), s. f., bic ©etboljnl)eit, Übung, obicinuit, adj., gett)b|nt; —, adv., ţjetu0f»itlicf|, gebrihidjlid). obidă, s. f., bie SBefflmtneruiă, 5Eraurigfeit, ber SPummer, ©ram. obi(Mt, (obidit), adj., traurig, bc= triibt, frtmtnerboll. obid-ez, a se —a, —ăt, v. r., fid) betrüben, fid) grämen, fid) fdjämen. obidös, adj., vedi: obidat. obiect, ş. c. 1., vedi: object, ş. c. 1. obijdu-dsc, a —i, —it, v. a., bc» iJritden. obîrşie, s. f., vedi: obârşie, object, pl. —e, s. n., ber ©egeit= ftanb, gtned, bie 2Ibfid)t, llrfadje; ber ©aţjgegeitftaub; — direct, bie ©ajşerioeitentng im Slccufatib, ba§ Dbjett; — indirect, bie ©aţţ» ertnetterung im ®atib. objeet-ez, a —d, —dt, v. a., ©intoeit» bitngen mad)en, entgegcnftelleu, eiureben. objecţiiine, s. f., bic ©inroeiibimg, ber ©intburf. objectiv, adj., bie Sittge attfter uu§ betreffenb, objeftib; —, pl. —e, s. n., ba§ Objeftib, Objeftibglaâ. objectivitdte, s. f., bie S3cgie= Ijttng auf einen äufjeren ©egen» ftanb, bieUnboreingenommenîjeit, Dbjeftibität. oblddnic, pl. —e, s. f., ber SRittg auf bem ffbpf (juni Sragen). oblădu-esc, a —i, —it, v. a., vedi: ocârmuesc. oWăduire, s. f., vedi: ocârmuire. oblăduitor, s. m., vedi: ocârmuitor. oblâ'nc, pl. —e, s. ti., ber @attel= înopf; —ul dinapoi, ba§Slfterftüd. obledgă, s. f., bie 23rad)e. obleg, v. a., vedi: oblig, oblegăme'ut, pl. —e, s. n., oble-gare, s. f., ve^i: obligăment, obligare. cn oblesc — obrăznicesce 467 obl-esc, a —i, —it, v. a., ebnen, glätten, iiibcflicrcn, aiiggteidjen, gerabe niadjeti, ţoBeht; fdjtidjteu. oblic, adj., fdfjxcf; vedi: pieziş, obîic-esc, a —i, —it, v. a., ber* itcljmeit, erfahren, tu (Srfaljntug bringen; icntaitb bou ettoag iiBcr* jeitgen. oblicire, s. f., bag SScrncţmen. oblicitâte, s. f., bie Steigung, bag ©d)iefftef|eit. obliciuigbiu, adj., [djtefttrinMtg. oblig, a —â, —ât, v. a., berBiubeit, berpflidjtctt; a se —a, v. r., ftd) berţ)flid)teu, ftd) berßtttblid) madjeit. obligă, s. f., vedi: poliţă, obligăme'nt, pl. —e, s. n., bie Skrbinblidjfeit, 33erpjTid)htng, . Obliegenheit. obligare, s. f., vedi: obligăment. obligat, adj., berBunbett, pfftdjt* geiuâf;, pflidjtig. obligaţiune, s. f., bie 5ßftid)t, £Ser= pfftd)tuug, DBtiegenljeit; —, ber Sdjulbfdjein, bie Obligation; — de stat, bie ©taatgfd)iilbberfd)ret= Buttg; a face o —, einen ©djiitb» fdjetn augftetlen. obligativ, adj., berbinblidj; —itâte, s. f., bte S3erbiitb(id)fcit, ţpflicţit» fd)ulbig!ett; —ivitatea învăţe-mentului, ber Unterrid)tgâti>ang. obligätör, adj., berBinbtid), bienft* fertig. obligatöriu, adj., ntit berBiitblidjer Äraft auggeftattet. oblî'nc, vedi: oblânc. oblire, s. f., bie (SBmtttg, 5Kibet(ie-rung; ©tf)tid)tmtg. obliter-ez, a —â, —ât, v. a., ber» fojdien, fid) berlieren. oblog&e, s. f. pl., (oblojeâlă, s. f.J ber Umfdjtag, SSerBanb. obloj-esc, a —i, —it, v. a., Unt* fdjlage auflegen. obiojire, s. /.,bagUntfd)tâgettiad)en; ber Umfdjlag. oblon, pl. —e, s. n., ber geufter* labeit; — de trăsură, ber Sagen* fd)tag. öblu, s. m., ber ŞoBel; —, adj., eBctt, gtetdj,gerabe; mănuşe oablă, ber g-auftfjaitbfdjuf), 5ÎInpţ)f|aub=> fd)ttt); —, adv.,, augbrittflid), gcrabcäti, gerabeg Sffiegg. obli'mg, adj., lattglid). oböl, s. m., ber Öbolttg, ber 58ei= trag. obör, pl. —e, s. n., ber S8ief|f)of, S8ieî)ţitaţ(, ©îarftplaţi. obör, a — î', —î't, v. a., ltieber», fieruutertberfen, umiuerfeu, ţer» unterfdjtageii. oboroäcü, (oboröc), pl. —e, s. n., ber ©djeffet. oboseâlă, s. f., bte 9Jtattigfcit, Sftübigfeit, Gsrtnübuitq. obos-esc, a (se) —i, —il, v. a. şi r., fief) erniitoen, fid) aBmatten, er* utübet fein.' obosire, s. f., bie ©rmübitttg. obosit, adj., ermiibet, aBgemattet, matt, ntiibe. obositör, adj., crmübcitb, erfdjö* pfeitb. obräji, s. m. ph, vedi: obrazi. obrăte, s. f. pl., vedi: împrejurime. obraz, s. m., bag ©efidjt; fără —, unberfcpntt; gros de —, gros la —, unberfdjämt, aitntafienb. obrăză,- s. f., bag ©djeitleber, bie 33(enbe. obrüzdr, pl. —e, s. n., vedi: mască. obrăzârnic, adj., vedi: personal, obrăz-esc, a —i, —it, v. a., fdjelten, aitgntadjcti, einen SBertoeig geBeit. obrdzi, s. m. pl., bte ÜBattgen. obräznic, adj., itnberfdjämt, fed, fred); —ul mânca praznicul, ber Unberfdjämte fontmt leidjt bitrd). obrăznic-esc, a se —i, —it, v. r., fid) erbreiften, fief» erfredjen, un* berfdjämt tnerben. obräznieesce, adv., fred), ltnber» fdjämt. 30* 468 obrăznicie - obrăznicie, s. f., bie llnBerjdjämt» fjcit, grcdjfjcit, Sfedfjeit. obreâjă, s. f., ein erstes! ©tiict Saub, ©ceftfaitb. obrcâză, s. f., eilte 2trt breiter, Icberner SBaiieritgurt. obricâriţă, s. f., vedi: obroc, olirinteală, s. f., bte (Sntgiinbung. obrint-esc, a se —-i, —it, v. r., fid) entäiinbeu, auffdjumren. obröc, pl. —e, s. n., bie Portion, SRation, ba§ Sßferbefutter; bie ©refdjertţeBe; a pune lumina sub —, bie SBctljrfjett Bcrîjefjteit. obroc-csc, a —i, —it, v. a., be* ganbern;' Boraitsfagen. obrocire, s. f., bte sSornitsfagttng. obron, pl. —e, s. n., ber ©d)uppeit. obscen, adj., unflätig, garftig, îtit» jiidjtig; —itâte, s. f., bteUitjüd;» tigteit, ^ote. obscur, adj., biutfeL obscurantism, s. m., bie S3er= bitmmnng. obscuritate, s. f., bie 3)unfeIIjeit, SSerbituMitng. obsert-ez, a —â, —ât, v. a., jemanb Böttig in ăTiifprud} iteîjmen; Bon etmaă cbtlig eingenommen fein, observ, a —a, —ât, v. a., vedi: observez. observabil, adj., roaljrnefjmbar. observdnţă, s. f., bie §altuitg ber ftfifterlidjen DrbcnSrcgeht, Dbfer* 60113. observâre, (observaţii’me), s. f., bic Seobodjtung, Stnmerfung, S3e= merfung, Scfolgnng; —a legilor, bie Skfotgititg ber ©efejie. observătdr, s. m., ber 53eobod)ter, ■ SBcfolger. observatorii!, pl. —i, s. bie ©terninartc, SBarte. observ-ez, a —â, —ât, v.- a., beob= adjteu, Bemerfcn, bcfofgeit, 6c= ad)tcn, tBaţjnteljmeit. obsiiliiine, s. f., bic 33etagernitg. obsigâ, s. /. (bot.), bic giucde (Brachypodium sylvaticum,Bro-raus secalinus). - ocasional > obşit, obşitâr, s. in., vedi: concediu. congediat. obstâcul, pl. —e, s. n., bas Şin» berittS. obşte, s. f., bte ©enictnbe; de —, gemeinig(id), geroofjntidj; în —, öffenttid); în de —, geroöfju(id), gebräitdjtid), allgemein, obştesc, adj., allgemein, ©cmeiu»; binele —, baâ ©emeitiroof)(. obşt-esc, a —i, —it, v. a., Ber= öffentlidjen, öffetifüd;, befannt ntadjeit. obstetrică, s. f., bie SBtffeiifdjaft ber ©îttbinbung, ŞeBammenfdţaft. obstinat, adj., Ijortnädig, eigen» finnig. obstinaţiime, s. f., bte Şalr-ftarrig* îeit. obsţrncţiune, s. f., bie Dbftruftibn. obţin, a —e, —iit, v. a., etronŞ erlangen, obţinere, s. f., bie Grlaitgititg. obtiis, adj., ftnmpf. obuz, pl. —uri, s. 11., ba§ ©efdjoß, bte ©rauate; bie große 9J?ettgc. obvenient, adj., Borfommenb. obvenitor, adj., cintretenb, Bor» fommenb. ob-vin, a —veni, —venit, v.be» gcgneit, Borfallen, 31t teii roerben. ocâ, s. f., ba§ Ofa, 2‘/4 ţpfitub; a prinde pre cineva cu —oa mică, jemanben aitf falfdjer Sljat ertappen, ocâcă-ese, a —i, —it, v. 11., qnndfeit. ocăcăirc, (ocăcăitiiră), s. f., baŞ Onaden. oedră, s. /., ber ©djimpf, bic ©djmnd;; bie ©djeltrebe, Sdjmö» rjiing. ocar-esc, a —î, —î't, v. a., fdjmăljeu, Beţdjtmpfen, fdjerten, auşmadjeu. oc-ărî're, s. f., bie 83cfd)inipfuug, ©djmăţititg. ocărîtor, adj., fdjitnpflidj, fdiefteitb. ocârnm-esc, a —i, —it, v. a., vedi : cârmuesc. ocasionâl, adj., gelcgenttid), ©e» Icgcnţjettsk ocasionez — ochiu 469 ocasion-cz, a —ă, —ăt, v. a., ber« aulaffcn. ocasiirne, s. f., bic ©clegcnljcit, SBeraitlnffuiig, ber Shtlafj; cu —, bei fflclegenfjeit. occhlent, s. m., ber SEeften, Slbeitb, ■ bas Slbeublaub. occidentdl, adj., roeftlidj, abcub« Ifiitbifd;. occipital, adj., Şmterijauţjtg«. occijnit, s. n., ba§ Şiitterfjaitpt. ocean, ph —e, s. n., bag ăBclt« ntccr, ber Dccait; —ul pacific, bag ftitle SOÎcer, ber ftitfe Dccait; —ul atlantic, ba§ . atlantiţclje 9JJecr. oceanic, adj., jum Dccait gehörig, oclieân, odicână, vedi: octiian, ochiană. ocliclăl', vecii: ocliielar. och-csc, a —i, —it, v. n., iug Shigc faffen, jicleu; a se —i, v. r.. îiJdjeriţţ iuerbcit. odieşolc, s. f. pl. (bot.), vedi: vezdoagă. odiimlă, s. f., ber bcrffoljleuc S31icf. ocliiiilă, s. f., ber 931icf, Sfnblicf; bag g-ificren. odliăn, pl. —e, s. n., bag g-cvn« gin«, g-critroljr, bag '^erfţicftib. ocliiănă, s. f. (zool.), ber rotflofjige SBeifîfifd), bie Dîotfebcr (Cyprinus erytln-ophtalmus); vedi: ochian. ocliiiit, adj., liidjerig, blnfig, äcKtg. ochiâtă, x. f., ber SBiuf, 33ficf. odiielâr, s. m., bag Shtgciilcbcr, bic SBlcnbe am ţjîfcrbegefdjirr; vetli: oehielariţă. odiielâri, s. m. ph, bie Slugeit« gleiier, SBrifteit. odiiclnriţă, s.f. (bot.), bie SSrilIett» fd|otc (Biscutolla laevigata). ocliieşel. adj., cttuag briiiiett. udiinceă, s. f. (bot.), — albastră, gent. ©cujinuc (Gentiana Pneu-monanthe). ochiös, adj., mit grofjcu 'Shigcn. ochire, (odiitnră), s. /., bag 3iclett; ber 331icf. odiiu, s. m., ph ochi, bag Shigc; — ager, bag jdjarfe, bitrd)briugeitbe Slugc; — de fereastră, bie g-eufter« fdjctbe; doctor de —i, ber Shtgen« argt; — în grăsime, baggettauge; — la arbori, la cartofi, bagShtge, bic Sfuofţje; — la ciorapi, bic SJÎafdje beim ©triefen; —decrîng, bic (2Ba[b=) Sidjittitg; — în drum, ber aufgetbeidjte SBeg; —ri, s.f. pl., SRiiljraer; lumina —lui, ber Slugenftcrn; între patru —i, unter biet Slugcit; cu —i închişi, blinblingg; a ave înaintea —ilor, bor Slugeit Ijabcn; , a arunca în —i, bortberfcit, jemanb feljr Mitten; a bate la —i, iit bic Shtgen fallen; a beli —ii, große Shigett madjcit; a căuta cu —i rei asupra cuiva, jemanb nidjt leibeit föiutcn; a da —i cu cineva, jemanb begegnen, iljnt unter bie Shigcit treten; a deschide —ii cuiva, jemanb bic Shtgen auftljun; u face cu —1, einen SBiitf geben, mit bem,Slugc toinfeu; a închide —ii la ceva, bte Shtgen bei cttnag gubrittfcn, tljmt, alg ob. man cticag. nidjt fälje; a iubi pre cineva ca lumina —lui. jemanb mic fciit Shigenlidjt lieben; a închide —ii, bic Sfngeit jutfyuu, fterbcit; a’i juca cuiva —ii în cap, ber ©c()alf filţt ifjm im DJacfen; a fi ca sarea în —i, cin ®ont im Shtge fetit; a lua—ii, bfcttbeit; a merge cu —ii închişi, bliitb, gerabep geljeit; a’i se scurge —i după. ceva, ctmag begierig aufefjeti, gierig nad) cttuag Verlangen; a vede pre cineva cu —i buni, rei. jemanb gern, ungern fefjeit, if)it frcunblid), fdjeel aufcfjeit; a scoate cuiva —ii cu ceva, je« maub mit etioag geringem bic Shtgen augftedjcit; a’i unge cuiva —ii, ©aub iu bie Shtgen fttcucn; a pune —ii pe cineva, eilt luadjfamcg Shtgc auf jcmaitb Ijabcn, il)tt itid;t aug ben Slugeit 470 ochişor faffen; a se uita la cineva cu coada —lui, jcmanb fd)ict an« icljcu, anfdjtclcn, ifjit mit bcit 2Iugcn ftrcifcn; —1 stăpânului îngraşe vitele, mei' bag ©einige lieb Ijat, muţi jlcifjig bantad; fel)en; —1 boului, s. m. (bot,), bag Dîiitbgattgc (Aster amellus, Buplithalmnm speciosum); —, (zool.), ber Sauttfbitig, Şaitbeu» îBnig (Troglodytes pnrvulus); —1 lupului, (bot.), bag SJJoIfg» gefidjt (Lycopsis arvensis); —1 şerpelui, bag SBergijjmctitilidjt (Myosotis palustris), vedi şi: nrechia şoarecelui; —1 soarelui, bte ©oiuieitmenbe. bag 9Kntter» f raut (H el i otropium eu ro pamm); — de găină, vedi: bătătură, ochişor, s. m., bag Slngletn. ocliiuşor, s. m. (bot.), bag Dîiiljr» fraut (Centunculus minimus). eclilocraţic, s. f., vetji: ohlo-craţie. ocină, s. f., bie Şoffteflc. ocinceâve, s. f. (bot.), veefi: cupe. «cinic, s. m., bet fflîiittcrburfdje. ocnă, s. f., bte ©alggrube. ocnaş, s. m., ber ©atâniiuenarbcitcr. ocniţă, s. f., bag genftercfjen, bic Şenftermfdje. • ocol, pl. —e, s. n., bte Umgeht» tutitg, ber Sîrcig; ber ©djopfcit, SSteI)()of; ber Ummeg; a da —, bte Dînttbe madjen; —ul pämentului, bie Dîeife tun bte Gsrbc. ocolâş, s. m., ber SBeluofjner etneg S3egir!g. ocol-csc, a —i, —it, v. a., unt» gefyen, einen Umgang tnadjen, umringen, umgeben; meibeit, aitg bent SBege gefycit. ocolirc, s. f., (ocoliş, pl. —uri, s. n.), ber Ummeg, Umjdimetf, bie Stugrebe, bag Untgefjeit. oeroteală, s. f., bie S3cjrî)irmuitg. ocrot-esc, a —i, —it, v. a., be» )'d)iiţîen, bcfd;irmen. ocrotire, s. f., vedi: ocroteală. — odae ocrotitor, adj., bcfdjitţienb, bcţdjir* ntcitb; —, s. in., ber ţQcfdjilţjcr, 33cfd)irntcr. ocru, s. m., ber Defer, ocsiil, ocsidcz, ocsigen, vecii: oxid ş. c, 1. octacdru, s. m., bag Stdjtccf, Dfta» cber. octiiv, pl. —e, s. bic 9(d)tcl* gröfjc citicg '.ţîapicrbogeitg; bic Otatic. ocfîtvă, s. f., bte adjttăgigc g-cier ber §auptfcftc; bicDftaöc iit bcrŞOÎufif. octogenar, adj., adjtjigjnfjrig. octogon, s. 11bag 9ld)tect. octoich, pl. —uri, s. ii., ber Unt» fang «ott ad)t Söitcn in ber orientaIi[d;cn ft'irdjenmufif; eiit 33ud) mit Sftrdjcitgcjâitgeu nad) adjt 2Mobien. Octönivrie, s. m., ber DFtober, SBeiumonat. octru-ez, a —ă, —ât, v. a., be» mittigen, gcmcifircii, scrftatten, jugcftefjcn, oîtroiercn. ocnlăr, adj., ju bett Şfttgett ge» fjbrtg; 'ilngcit»; martor —, ber 2Iugengeuge. oculât, adj., atugen*. oculdtä, s. f., ber Slitgcitfdjetit. ocul-ez, a —â, —ât, v. a., pfropfen, ofttlicren. ocnlist, s. m., ber Slugeitargt. ocult, adj., öerborgen. oeü]), a—â, - ât, v.a., eiuucfjmcti, in 33cfij) nefjmen; a —a locul cuiva, jcmaiibcg ©tcflc öertreteit; a se —a, v. r., fid; bejdjâftigeu, fid) mit ctmag abgebcn. ocupant, adj., befijiergreifeiib. ocupâre, s. f., bie 58cjd)âftigtmg, S8efiţiitaf)me, S8efe(jung. ocupat, adj., befdjâftigt; ciitgc» îtommett, befeţjt. ocnpaţiune, s. f., vecii: ocupare, ocurg, a —e, —curs, v. a., gu» făUtg etntreffen. <îdă, s'. f., bag Şofjclieb, bie Obe. odâe, s. f., bag ^inimer, bte @tu6e, ffiammer. odăgaciu — oficiu 471 odăgâcin, s. m. (bot.), bie 2(fbe; bte SînăteiUrtitbc (Croton elu-teria). «dăgiu, s. m., ber Şirtenbube. odăiăş, s. m., ber .Qimnterbieiier. odăiţă, s. f., bas ©tüMjen. odă'jdii, s.f.pl., bag SKefjgetuaub, SJicfjfleib. odată, numer., .einmal; —, adv., eiitft, eljcmafg; de —, attf ein* mat, ptiSţjtidj; nici —, nie, nie* ma(g, nimmermehr; câte —, ntandjmal, big*, gunmlen, baitn unb mann; —, interj., auf! frifd) jn! mutig! — cu capul, nid)t , unt bie SBelt! burcfyaug nidjt! Odera. s. f. (geogr.). bic Ober (gfiiB). Odessa, s. f. (geogr.), Obeffa. fldgi'm, pl. —e, s. n., bag 2luîer= tau, ©djfepţitau; eilt Sâitgcit* mafj. odihnă, s. f., bie Dîulje, Dîaft; di de —, ber 9îtiljetag, SRafttag. odihn-esc, a —i, —it, v. a., rufjeit, beruhigen; a se —i, v. r., aitg= rufjeit, raftcit, aitgrafteit, fidj aug* rttfjen. odilmire, s. f., bag Stugruîjen, bic SBerufjigitng. odihnit, adj., ntfjig, bcrutjigt. «dihnitör, adj., beruljigeub. odină, vedi: odihnă, odinioară, adv., cinfi, efjcrrmlg, eiitftmatg, cljebem, üor feiten, odiös, adj., Bertjafjt, uitteiMidj. Odisseă, s. f., bie Dbiffee. ödin, s. m., ber §afj, bag Qbinm. odoare, s. f., vedi: miros, odobeâlă, s. f., vedi: închisoare, odogâciu, s. m. (bot.), ve4i: odă-gacin. odolcân, s. m., (odolednă, s. f.), (bot ), ber SSalbriait (Valeriana oft’.); — în trei foi, ber brei* Blättrige 33a[briau; — de mnnte, ber SBcrgbafbrian. odor, pl. —e, s. n., bag Âteiitob, Sinne!, ber ©djatţ; bic ©erat* jdjaft. " . odorânt, adj., vedi: mirositor, odorat, s. n., ber ©enidjsfiitit. odoroăgă,' s. f., bag ©erumpel. odorog-esc, a —i, —it, v. n., Iar» nten, traben, ftappent. odorogire, s. f., bag Särnten, SÎIaţipern. odoronc-trönc, adv., barbauâ-odös, s. m. (bot,.), ber toitbe §afer, ghtgljafer (Avena fatua); bic Srejpe (Bromus secalinus). odraslă, s.f., ber ©pröfjtiitg,©profi, Stneig. odrăsl-esc, a —i, —it, v. n., aug* fdjlagen, ©proffeit treiben, odrăslîre, s. f., bog 2(itgfdj[agen, Seimen, 2lugiBadjien. oerit, s. m., vedi: oierit. oeriu, s. m., vedi: oieriu. of, interj., adj! ofensă, s. f., bic SBeleibicjuug. ofensat, adj., befeibigt. ofensator, adj., belcibigcub. ofens-ez, a —a, —ât, v. a., be* leibigeit. ofensiv, adj., augreifenb. ofensivă, s. f., ber 2titgriff; a lua —a, angreifen, jum 2litgriff liber* cjefjeu. ofer, vedi: oferesc. oferent, 's. m., ber TOeiftbieteube. ofer-esc, a —i, —it, v. a., bieten, an*, barbieteit, bar6ringen, an* tragen. ofert, pl. —uri, s. n., (ofertă, s. f.), bie 2Incrbietung, ber 2Itt* trag, bag Sîngebot; bag Offert, oficial, adj., amtlid), offigieH, 2[mtg*; raport —, ber Slmtgberidjt; —, s. m., ber Offigiat. oficiant, s. m., ber öffeittttdje 93e= amte. oficiîir, s. m., vedi: ofiţer, olicină, ,s. f., bie SBerîftatte (bei 2[potţeîern, SBarBicrern, S3udj* brudern), Offi§in-ofieindl, adj., offigiueK. oiieiös, adj., Bon 2(mtgwegeit. olicir, s. m., vedi: ofiţer, oficiu, pl. — i, s'. n., bag 2(mt, ber 472 ofidieni - ®ienft; a sta în —1 cuiva, in jemanbeg ®ieiiftcn fteljeu; —1 divin, bet ©ottegbicnff. ofidieni, s. m. pl. (zool.), bie fdjlangenartigeit 5£icrc. ofil-esc. a se —i, — it, v. r., er« bîeidjeii, erblaffett, roclf merben. olilire, s. /., bag ©rbleidjen, SSer* trclfeit. ofilit, adj., bleidj, Moţ;, inett. Ofir, s. m. (geogr.), Dţ)f|ir. ofîs, s. n., bag oberfjertlidje SDeEret. ofit, s. in. (miner.), ber Dpf)it. ofiţer, s. m., bet Dfftâier; —, 33e» ftţjer eines Drbcng; —esc, adj., Offiziers*, ofrandă, s. f., mitbe ©abe. oftalniie, s. f., bie-Stugeneutjün« bitng. oftalmologie, s. f., bic 2htgenî;ei(= îuitbe. oftare, s.' f., bag ©eufjett. oftat, adj., erfeufjt; erfeţiit; —, pl. —e, s. n., bet ©enfger. oft-ez, a —â, —iit, v. v., feufgeit. oftică, s. f., bte Suugenfudjt. oftic-ez, a (se) —ă, —dt, v. a. şi r., fdjtDutbfiidjtig madjen, fdjhriitb» fiidjtig trerben. ofticos, adj., Inngenfüdjtig. ogdr, s. m., bet SBiitbfjunb, bag .SGSmbfpiel. . ogărcsc, adj., fdjttett, fliidjtig. ogârjit, adj., abgeâeîjrt. ogdrnic, adj., nrinbţttnbartig; be» Ijenb, fefjitig. ogăş, pl. - e, s. (ogdşe, s. f.), bas ©elcig, bie SKabfpnr. ogede, (ogedg), ph —e, s. n., bet Dîaitdjfaitg, Sfamtit, Dîaucb» fdjlot. ogliedl, s. n., vedi: plapumă, ogivă, s. bet ©piţjbogen. Ogival, adj., arc —, bet oftbote, Sîcit* bote. ........... olăcesce, adv., itnd; Sîcitbotciinrt, fdjncn. olălă-esc, a —i, —it, v. n., ltn> meu, fdjreien, eiit ©efdirei mndjeit. olălă'n, s. m., ber Sctrnt, bas ©c* fdirei. olâii(ă), s. n. şi bic §oţ[âieget, irbcite 9i0ţre. Olanda, s. f. (geogr.), ŞoIInitb. olandă, s. f., feilte Seintnanb. -olandez, adj., fjofläubiidj; —, s. m , ber ŞoHcinbcr, —ă, s. /.> bie §pnimbcrin. olar, s. m., ber SBţjfer, giafucr; —easă, s. f., bic STBţifnertii, Şnfncriit. olărie, s. f., bie Töpferei, bieSöpfer« lrcrfftntt; bie Jöpfcrluare; ber ÎBţjfcrlabcn. olărit, s. m., bag Sopfnerţaub» lucrf; —, adj., serfliiftct, f)oî)î. olastiseâlă, s. f., bie Siebfofuitg, . SdjmeidjeCci. olât, pl. —e, s. ber STrciS, SSe* jirî. . . . olată, s. f., bas DMcngebniibc, bem Ijnnfe 5itgef)ßrige ©ebtutbc. olcută, s. f., bag 5E0ţ)ţd)cn. oleacă, adv., eiit nientg. oleaginos, adj., ölfjältig. oleandru, â. m. (bot.), ber Ofemt* ber; vedi: dafin. uleâr(in), s. m., ber Clmaiin. oleâstru, s. m. (bot.), ber nrilbe Clbnitnt. oleăt, adj., mit £>t gemndjt. oleer(iu), s. m., vedi: oleaiiu. ole-cz, a —â, —ât, v. a., öfcit. olcin(ă), s. n. şi f., bag Dle'in. ■ oltean 473 olciu, s. 7ii., bng DI; — de in, bag Seini)!; — de peatră, bag ©tciitbl, Petroleum; — de lampă, bag Sampeuöf, SBrcuuöt; — de migdale, bng SJlaitbcIM; — de vitriol, bic foit5Cutrierte@d}toefe[s - faure; urcior de—, bec Öffritg. oleicul (oleoleo), interj., adj! îtff! olfactiv, adj., ©crudjg». olică-esc, a se —i, —it, v. r., fid) Bcflagcit. , olicîcă, s. f., vedi : olcuţă. oligârcliic, adj., iit ber ©ctuntt weniger ţjîcrjonen, oHgnrdjiţd), •Dfigardjie. oligârcliic, s. f., bic Dîcgtenutg Weniger ţţScrfonen. Olimp, 6’. m., ber ©ötterfilj. olimpiadă, s. ein Seitraum Boit öier _Qnl)rcn, bic Dltimţiinbc. olimpian, adj., o(tjmţ.uid), bett Dltjmţ) betucfiitcnb. olimpic, adj., fyintinlifd), olljmpijdj. olintiân, adj., oltjntifdj (Dîcbett beg ‘Bemofttjenes). oliö, interj., ntt tref)! olişoâră, adj., vedi: olcuţă. oliv, s. m. (bot.), vedi: măslin, olivă, s. f., vedi : măslină, oliyet, pl. —uri, s. n., ber Dlberg, Dlbnunigarteit. olocâust, s. n., bag fflrnnbopfer. olog, adj., (nl)m; fasole —ă, (bot.), bte ,giuergbrf)nc; —} s. m > faer Safjme, Sîriippet. olog-esc, a —i, —it, v. a., Carmen; lafjm werben, ologire, s. f., bie Snfintnitg, bie ©id)t- ologrâf, adj., testament—, eigen* Ijditbig gefdjriebcneg Scftnment. oloisă, s. f. (bot.), bic soeifje Şaitg» ivmrâ,Sriţ)pniabnm (Sedum acre), oloin, vedi: oleu. ololiö, interj., vedi: oleoleo. olovillă, s. f., vedi: bere. Olt, s. m..(geogr.), ber 2(rt,.8((tflufj. oltâr, pl. —e, s. n., vecji: altar, oltean, adj., jnm 2(ft getjBrig, 21 It»; —, s. m., ber 3tltflnPc= 474 oltenesc - ttiofjnet, ber Dtteuier; —ă, s. f., bie SMtfhtPemohnerin. oltenesc, adj-, mU, au§ ber G5c= gettb ba§ 2fttfhiffe§. Oltenia, s. f. (geogr.), bie ctjem. ftcine SBaiadţet. oltoăe, s. f., vecji: altoae. oltoesc, (oltndsc), v. a., vedi: altuesc. olüm, pl. —uri, s. n., bte Um* ääunung. om, pl. oameni, s. m., ber SJlcnfd), SJiautt; — cu cap, ber SJÎaitn . bou ©eift; — de litere, ber ©djbngcift, ©djriftfteller; — de nimica, ber 5Eaugenid)t§; — de treabă, ber S3iebermann, Efjteitnmun; — mare, — cu veadă, ber angefefjene SMattn, SJÎauit bon Sfnfchett; — de pădure, ber SBatbmenfd;; — de casă şi de masă al cuiva, bcrSkr» traute jemanbeg; — sfătos, ber ţjkaf)îf)an§, SBinbbeufet; sânge ele —, bag SKenfdjcnbfut; a ’şi da de —, an ben rcdjtcn 9Jîann fommen; a se făce —, jurn SDÎantie îjeraiuoadjfen. onide, s. m. (bot.), vedi: omeag. omagial, adj., I;omagi'af, Şulbi* guitgŞ*. omăgin, pl. —i, s. n., bic Şutbi» gnng, ehrerbietige Untcrroerfiing. Olilăn, s. m. (bot.), vedi: earbă mare. omedg, s. m. (bot.), ber blanc ©turmfiut, bic Sîarrcnfaţiţic (Aconitum napellus); — galbin, ba§ ©iftheil(Aconitum lycoctonum). omega, s. f., bas? Omega, Gimbe; alfa şi —, Jlnfaitg unb (Sitbe, ber ©rfte jntb Sejjtc. omenesc, adj., mcuţdjtid); genul —, bag 9Jîcnfd)cngcfd)fed)t. omon-osc, n —i, —it, v. a., cljvcii, gut empfangen, bewirten; a se —i. v. r., ftd) ehrltd) ucrljattcn. Oliieiieţ, adj-, vedi: omenos, omenie, s. f., 'Sîcdjtfdjaffeuhcit, 9ieb(td)!cit; de —, vebtidj, ehrlich; - omofor pe —a mea, auf ®h>-'e, fo TOafjr ich e‘n ehrtidjer SDtanu bin; pe —, auf $reu unb ©tauben, omemme, s. f., bte 9Kettfd)heit, bag ajleufchengef^tedjt. omenire, s. f., bie 93tenfd)heit, SDÎenfchtidjfeit; iubire de —, bte 9Jteufd)enfreitnb[id)feit, Seutfetig» feit. omenös, adj., höflich, artig, ehrlich, befdjeiben. omeopdt; s. m., ber Somöopatf). omeopdtic, adj., ähnlich^ teibenb, homöopathifch; in geringem Sftafje omeopatie, s. f., bte ometiţă, s. f., ber SOlehfftaub. omidg, vedi: omeag. otiiiculj s. m., ber SDîorbcr. omicidm, s. m., ber ffiîorb, bte Erntorbmtg. omidă, s. f. (zool.), bic SKaupe; — de curechiu, bic Stohtranpc. omidärie, s. f., baŞ Oîaupcitncft. omiletic, adj., homitetifd). omiliar, s. bic Şomitieu» famntlung. omilie, s. f., bic Sehr», ©faubens» prebigt, öomitie. omisiune, s. f., bic StuS«, Unter», SBcgtaffnug, S^erfäuinnng. omit, a —e, omis, v. a., auMaffen. omnibiis, pl. —e, s. ji., ber ©c= (cflfdjflftsmageit, OmnibuS. omnilaterdl, adj., allfcitig. omnilateralitdte, s. f., bie ?(tt» feitigfeit. omnipotent, adj., aftniäditig. omnipotenţă, s. f., bic îltlmadit. oimiivör, adj., oimiiöor. omotor, j)!. —e, s. »., ein SJtjdiofS' mcfigciuaitb, ba? Otttophor. omogen omogen, adj., glcidjartig, ţomogeit. omogeneitdţe, s. f., bte ©leid)* artigfcit, Überehiftintmug. omonim, adj., gleichnamig, î)o= montţţn. sinonimie, s. f., bie ©fcid)* tianttgîeit. omoplat, s. n., bns ©djnlterblait. omör, pl. —ari, s. n., ber SRorb, 2ot[d)rng. omor, a —î, —î't, v. a., töten, tnorben, ermorbeit, totfdj(agen, îtntbringen; a se —î, v. r., fid) umbriitgen, fid) entleiben, fid) umg Sebeit Bringen, omorî're, s. f., bie (Srmorbunq, ber Sotţdjlng. omorîtor, adj., tnörberifd), tötfid), tötenb;. —, s. m., ber SKBrber, 2otfd)täger. omneid, s. m., ber 9Jiörber. omucidere, s. f., bic 2Korbtf;at. omuleţ, s. m., bns flehte 9MnnIeht. omuşor, s. m., ba« 3“Pf(ciu im 6d)htnbe. oinntj s. m., ber ffeitte Sfteitfdj, bng SRdnnlein, 9Mnttd)en. ondgru, s. m. (zool.), ber SBalbefel. onanie, s. f., bic Selbftbeftednng, Dttauie. ondöi-u, a —e, —at, v. n., fid) lodeit (toom §nar). oneros, adj., ju Soften jemanbeg, belaftenb, onest, adj., eîjrlicf), red)tfd)affen. onestdte, (onestitate), s. f., bie ©f)rlid)feit, SRedjtfdjnffeitfjeit. onix, s. n., ber Dn^j. onomastic, adj., beit 9?antengtag betreffcitb; 4'oa ~’®> ber ,9Jn* mengtng. onoäre, s. f., vec}i: onor. onomatopee, s. f., bie Dnomntopöe. onomatopeic, adj., ononiatopeifdj. onör, s. m., bic @f)re; pl. onoruri, s. f., bic ©jrenbeäeugung; om de —e, ber Effrenmnnn; parolă de —e, bng Gcfjrentoort; damă de —e, bic Efyveubamc, Stantgbante; pe —ea mea, auf®f)re, bei meiner - opcinä 475 Efyre; a se atinge de —ea cuiva, jentanbegGcljreantaften; se atinge de —ea mea, eg ifjaitbelt fid) unt ■meine ©Ijre. onorabil, adj., efjrbar, fdjögbnr, efjrenöoH, eljrentoert; —itdte, s. f., bic Qctjrbarfcit. onordr, pl. —e, s. «., ber Efjren* fofjit, bieSBergütung, bagŞottorar; —, adj., Ef)ren=; membru —, bng Gsfjrenmitglieb. onorat, adj., gceîjrt, ge)d)äl;t. onorător, adj., efjreitb. onoraţiori, s. m. pl., bie 33ornef)* meren ehteg Drteg, bte ■ Şotto* rattoreit. onor-ez, a —d, —at, v. a., etjreit, be», uereîjreit, I)od)jd)âţşen; a se —a, v. r., fid) eine Gsfjre aitg ctoag ntadjeit. onoriiie, adj., eljrbrtngenb; distinc-ţiune —ă, ber ©Ijrenöorsug. ontologic, adj., outotogtţd). ontologie, s. f., bie SBcfentcfjre, Ontologie, oolit, s. m. (miner.), ber Dolitlj; —ic, adj., oolitljifd). op, pl. —uri, s. n., bag SBerf, S3ud), bie ©djrift. opdc, adj., nnburd)fid)tig, fdjattig; —ităte, s. f., bie ltitburd)fid)ttg* feit. opäcedla, s. f., bie 2hiff)ciltung, SSerrocifung, bag Şinbernig. opăc-âsc, a —i, —it, v. a., auf* galten, Ijiubern, öertjinbeni; a se —i, v. r., fid) aitffjnlten, üer* toeileit. opäeire, s. f., vedi: opăceală. opăiţ(ă), s. m. şi f., ber Sidjt* fdjerbeit. opăliţel, s. m. (bot.), bie Sidjt* uetfe (Lychnis vespertina). opăredlă, s. f., bng S3rül)eit. opăr-esc, a —i, —it, v. a., brüten, nbbriifiett, mit !od)eitbem SBaffer begießen. opărit, adj., abgebriifjt; — de bruma, öom SReif getötet, opcinä, s. f., bie 2Bafferfd)eibe. 470 operă, s. /'., bag 2Bcrf; Mc Oper, bag ©iitgfpicf; — comică, bic fomijdjc Cpcr. operat, pl. —e, s. bag Sfficrf, bic Strbeit, Stjat, bag Operat, operaţiune, s. f., bic SBirhtug; — medicală, bic (irstlidjc Opc* vation; — de rfisboiu, bic fric* rţcrifcfie lluicrnefjimmg. operator, s. m., ber SBuubarjt, Operateur, operetă, s. f., bic Operette, oper-en, a —ă, —ăt, v. a., mirFcit, . (jnitbefn, berridjtcu, operieren, opiat, pl. —e, s. n., bag S8ctâit* buuggmittcl, ©djtafmittet. opiil, pl. —e, s. n., ber fflîarîtflccf. opidân, adj., 'JJiarftfled*; —, s. m., ber ®!arftfIed6croot)Ucr. o]iinâre, s. f., bic SJÎeimutg, 33c= . gutadjtuug. opincă, s. f., ber SSunbfdjuf), bic SBiittbfoIjIe, angcjdjuiirtc ©oljic, ©aitbalc. opineăr, s. m., ber SBttnbfdjufy« . tnndjer, bei; Shtubfdgufjpubler; bet- SBitubidjubtrcigcr, SUtanu aitg bem SSolf. opiucărie, s. f., bie SBmtbfdjufj» IjanMung. opin-cz, a —â, —ăt, v. n., meinen, bafiir galten, ber SJJeimtng ţetn. opiuiuiie, s. f., bie aKeimtng. opinteală, s. f., bic Sfitfircugung, 53cnuil)uug. opint-ese, ase—i, — it, v.r., fid) nnfţrcitgcu, ftd) bemühen, opintici, s. m. pl. (bot), ber 9îci§gcr (Agaricus deliciosus). opintire, s. f., vedi: opinteală, opiu, s. f., vedi -. afion. oploş-esc, a —i, —it, v. a., jemanb Obbad) berletljen, in ©djuţţ nef)« meu; a se —1, v. r., ©d)liţţ fudjeit, Sdjith fittbett. oponent, s. m., ber ©cgner, SBiber* îpredier, Opponent; —, adj., ber mibcrfpridjt, Einrebe madjt. oportun, adj., bequem, fd)id(td), paffcnb, giinftig; —ism, s. n., —ităto, f., bic gute, bequeme ©e« (cgcnt)cit. oposănt, adj., jur Dppofiticm gehörig. opusit, adj., cutgcgcugefelU. oposiţiiinc, s. f., ber 21'iberftaitb, bic ©cgeitpartei, Oppofitipn; a fi în — cu ceva, mit ctttcr ©adje im SEibcrfprudjc ftctjcu; a face —, fid) ehter ©ad)c iuiber)cfycu, ©titfpnid) gcgcit ctiung crtjebcu. opreălă, s. f., ber Wcvljaft; a pune la —, tocrtjaftcu. opreg, s. n., bag Sortudj, bag 9(b* ti)i|d)tttd). oprelişte, s. f., bag Verbot, oprelnic, adj., tjcmmcub, ftcitcrub. opr-osc, a —i, — it, v. a., Der« bieten, iiutcrfagen; bcrlucfyrctt, uidjt geftatten; au=, auf», cin»-, abtjalten, borcntţaltcit, guriirf« bctjaltcu; a —i sângele, bag S3htt ftillcit; a se —i, v. r., fid) aufţjattcu, ftcţjcn blcibctt, auf* t)i)rcn. 'opresiune, s. f., bic Uuicrbriiditng. opresiv, adj., untcrbriicteub. opresor, .?. m., ber Unterbritdcr. oprim, a â, —ăt, v. a., unter* briideu. oprire, s. bag Verbieten, bie 33cr()inbcntitg. oprit, adj., auf*, äiiriidgcfjattcu, berboten, unterfagt; pădure —ă, ber berbotene SBalb; —, s. m., bag Verbot; în —, bie SESalbfdjonuufl. ojtrifoitre, s. f., bie Jlitfjaltfeff'e, ®eid)felfette, Şcmmfctte, ber 9(u* t)a[tricmcit, Stufljaîter. opritiiră, s. f., bng Scrbof; — de lemne, ber fflnniiforft, bic Snnn* mcile. opt, numer., adjt; în — Maiu, am adjteit ffltai; câte —, je adjt; de — ori, adjtmal; — inşi, ifirer adjt; a —a, bic adjte. . optăr, pl. —e, s. n., bas 2(djte(. optativ, adj., wttnfdjeub; mod —, bte roiiujdjenbc îirt, ber Optatib. operă — optativ ber Dpportuuiginng; s. optez — opt-ez, a —ii, —ât, v. a., op= ticrcit. Optic, adj., bic Sicţitlcfirc bctrcffcub: —, s. vi., ber 5'Ci'itrof)i'iitacf)cr, SSriflenmadjcr, Optifcr. opticăj s. f., bie Stdjtlcfjrc, Optif. opticiau, 6-. m., bei- Optifcr. optimâţi, s. m. pl., bte SSorneljmeu Hitb SHâdjtigen. optime, s. f., bas 2(d)tet. optimism, s. m., bic Scfjrc boit ber beftcit SBcIt, ber Optiiniginug. optimist, s. m., ber Dptimift. opţiune, s. f., bag Optieren. opi-spre-(Jece, numer., ndjtgcljn. optzeci, numer., ad;ijig; al —lea, ber adjtgiflftc. optulea, numer., ber ad)te. opugnăre, s. f., bie Sjcftiinmnig, ba? Slufămpfen. opugn-ez, a —ă, —ăt, v. a., Be» ţtitrmcn, anfcimpfeu, fid) roiber* jcfteu. opulent, adj., rcid)Iid). opulenţă, s. f., bic g-üfle. opiin, a —e, opus, v. a., entgegen« jetieit; eutgegcnfteflen; a se —e, v. r., fid) roiber jeijen; roibcrftcljeit; — cuiva, jeittanbent roibcrftrcben; — la ceva, cittcr ©ad)e entgegen«, juruiber fcin. opunere, s. f., bas Entgegenjein. opunetdr, s. m., ber ©egttcr, Dp« ponent. opüs, adj., entgegengefeţşt. opuscul,iJ?. —e, s. n., bal 2Bcrfd)cn. oră, s. f., bie Stiuibc, Ufjr; pe —, ftunbenroeife, ftflnbtid); din — în —, bon ©tiutbe 311 ©ttnibe; pe toată —a, gat jeber ©tiiube, alte îhtgenbficfe; în astă —, in bieţer ©tunbc, in biejem Shtgeti« blid; ce e —a, câte —e sunt? inie bielUljr ift eg? roefd)e©tuube fjaben roir? orăcă-csc, a —i, —it, v. n., îd)uard)en. orăcăit, s. n., bas ©djttardjen. orâcul, pl. —e, s. n., ber ©öfter» ţprucf), bas Drafet. . - rbăcăesc 477 Oradia-Mâre, s. /'. (geogr.), ©roß« roarbciit. oi'âl, adj., miiitbfid). orâ'utl, s. m. nedecl., SSeftiinmuug, bag ©d)idfal. orândii-csc, a —i, —it, v. a., ait= orbnen. Orangerie, s. f.,_ bag ©cltmd)gf)aitg für aitglänbi)d;e ţpflaitgcit; bic Orangerie, orangiitâng, s. m. (zool.), ber Draugutaitg. oranist, vedi: nranist. orăpă-esc, a —1, —it, v. n., pof* tem. orar, pl. —e, s. n., bte lU)r; bie ®tafointg=©tofa. orâş, pl. —e, s. n., bie ©tnbt, ber SÎhirftflcdcu; de —, ©tabt«, ftăbtifd). orăşiin, s. m., ber ©tăbter, S3iirger, ©tabtbeluofjner; —ă, s. f., bie SSiirgcriit. orăşel, pl. —e, s, n., ber 9?îarft= flcdctt, bag @t(ibtd)cn. orăşenesc, adj., Dürgcrlid), ftäbtifd). orăşenime, s. f., bic SBilrgerfdiaft, ber 33iirgcrftanb. Orăştie, s. f. (geogr.), 23roog. orăstică, s. f. (bot..), gritfjtingg« lnatbcrbfe (Orobus vernus). oraţie, s. f., bag §od)3citsgcbid)t. Ordţin, s. m., ,'Tiorattug. ora ţi line, s. f., bie Diebe, öffeitütdje Dîcbc. orator, s. m., ber Dîcbncr. oratoric, adj., rebiterifd), oratorijd). oratorie, s. f., bic 8îcbtterfuitft. oratoriu, pl. —i, s. n., bag fatljo* lifdje Setîjaitg; ein 9)ht[if ftiid, Oratorium. Ordviţa, s. f. (geogr.), Orabicja. ori), (f. Oiii-bă), adj., Btinb; — din nascere, Miltb geboren; speranţă —ă, bie uitgcnnffe Şoffinutg; —, s. vi., ber SBCittbc;-— ul găinei, bie nădjtlidje 33fiitbf)ctt; la oarba! fyerfeitgelb! orbăcă-esc, a —i, —it, vedi; orbec. 478 orbalţ — Organisator orbâlţ, (orliânţ), s. m., ber 3irt> lauf, Mc QJefidjtSvpfc. orbec, a —ă, —ât, v. n., ţicnim* inţiţicn, Ijcrumtaumctu, im gin* fteru tnppcit. orbecâre, s. f., bag §crumtaţ)pcu, Şcrnmtanmcln. orbenice, s. m., ber Şmfbblinbc, S3(inbe. orb-6sc, a —i, —it, v. a., btciibcit, öcrbtcnbeu, btiitb madjen; —, v. n., btinb mcrbeit. orbesce, adv., MinblingS. orbeţ, s. m., ber 23(inbe; —ă, s. f., bic S3(inbc; —, (zool.), bic SBiiţjt* mau§ (Spalax typhlus). orbienlăr, adj., frci§rtmb; mus'chiu —, ber JrciSrnnbc SOÎustct. orbie, s. f., bic SSIiitbljcit, ber Srrtum; — a minţii, bic S3er= nrirrung be§ SSerftaitbcS. orbire, s. f., bie SStinbfjeit, S5er= bteubung, baS S3(inbtt)erbcn. orbiş, adv., bliublingS. orbit, adj., gcblcnbct; irregcfufjrt. örbitii, s. f., bie ^[aucteitbnîjn; —a ochiului, bic Slugcnfjöfjte. örbotä, s. f., bie ©pi^en. oreän, pl. —e, s. n., ber tjeftige ©turm auf bcmaKeere, ber Drfan. orchestră, s. f., bag Drdjefter. orchestral, adj., ordjeftrat. orcliestrafninc, s. f., bic Drdje* ftrientng, Snftnimentientng. orcic, s. n., ber Ouerbatfert ber SBage; vecji: orşic. or<}, s. m., vecii: orz. ord, a nriji, nrijit, v. a., ba§ ©etnebe anjeftetn. ördä, s. f., bie §orbe. ordalie, s. f., bie Drbalte, ba§ ©otte§nrtei[. ordie, s. f., vedi: urdie. ördin, pl. —e, ’ s. n., ber S3efef)I, bie Slnorbmmg, Drbnung, 58er* orbnung, SSerfügung; —, ber Drben, SKöndjSorben; —, bie Slnmeifimg einer ©umme. ordinâl, adj., DrbmmgS*; numer —, bie 0rbnung?äot)t- ordinär, adj., gciuM)ii(id), gemein, orbinnr; vin —, gclui'ljnlidjcr SBcin, Stfdjiuciu; profesor —, orbenttidjer, mit (lictjntt mtge» ftettter ţţkofeffor. Ordinariat, pl. —e, s. bas Drbinariot. orilinaţiiine, s. f., bic Sîcrorbiiung, '-Berfügiutg; —, bic Şrtcftcrtucifjc, Drbiuation. 6rdine; s. f., bic Drbmmg. ordin-ez, a —ä, — ät, v. a., — un medicament, eine Strjcitei tiorjcfjreibcit, orbinicreu. ordon, a —â, —ät, v. a., mtorbitcn, gebieten, üorfdjreiben. ordominţ, s. m., bic Drbommng, 'Sicuftroadjc. ordonânţă, s. f., ber Söcfcfyt; bic Drbtmuanj; — do urmărire, ber äkrfjaftbcfcfjl. ordon-ez, a —â, —ät, v. a., oor* fdjteibcn, anorbneit. oreadii, s. f., bic öcrgntjmpfje. orcndnculä, s. f., bic Drbmmg, Stuorbming, Einrid;timg, Stuftnlt. orendu-6sc, a —i, —it, v. a., orbuen, an*, Dcrorbncu, eiuridjtcu, in Drbmmg bringen; fcftfejjen, öerfdjreibcn. orenduire, s. f., veefi: orenduealä. orenduitör, s. m., ber SBeronftalter. oroz, s. m. (bot.), ber SFîcig (ißftanje ltllb grudjt) (Oryza); — cu lapte, ber Slildjreig. orezarie, s. f., bag SJieisfetb, ber 3îcisader. orfän, s m., bie SSaifc, bag Sffiaifen» Iin6, aBaifenmäbd)en; —, adj., tnaife. orfanotrötin, pl. —i, (orfelinät, pl. —e, s. n.J, baS 2Baifenf)au§. orgă, s. f., bie Drgel. orgăn, pl. —e, s. n., bas Drgan, SBertjeug; —e, s. f. pl., bie Drgel. organic, adj., orgattiftf). organisät, adj., orgamfiert. organisaţmne, s. f., bie Einricţ* tung, Drganifation. organisätor, s. m., ber Drbner, organisez — ber eine 33erfaffung einridjtet, Drganiţator. orgauis-ez, a —d, —dt, v. a., ein* ridjtcit, organifiereit. organism, pl. —e, s. ber SBau, Hörperbau, Drganigimtg. Organist, s. m., ber Orgelfţiieler, Organift. organtin, s. n., ber Orgnntiit. örgie, s. f., cin cljein. Silngenmaţr, bte Orgie, orgolios, adj., vedi: trufaş. Orgölin, s. in., vecji: trufie, ori, conj., aud), immer; —, —, ent» lieber . . ober; — care, — cine, roer immer, jeber, ein jeber; — cât, iote biet immer; — ce, rons immer; — când, — de câte .—, roaitn immer; — unde, mo immer, oribil, adj., abfdjeulid). orient, s. m., bag SRorgenlanb, ber Orient, Ofteit. oriental, adj., morgenlctnbifd), orientalifd); —ist, s. m., ber Sfemter ber morgenlänbifdjen ©pradje. orientare, s. f., bie 9îid)tung, Orientierung, orient-cz, a —a, —ăt, v. a., ju* red)tlrieiien, orientieren; ase —a, v. r., fid) âurcdjtfinben, über* legen, mag p tfjun ift, fid) orten* tieren. orificiu, s. n., bie Öffnung, original, adj., urfţming(id), eigen* tiimlid), originell; —, s. m., bie Urţdjrift, bag Witfter, Original; —itâte, s. f., bag Eigentümliche, bie Urîpriinglidjfeit. originar, adj., urfţminglid), ab* [tammenb, ber SXbfunft nad). origine, s. f., ber Urfţmtng, Sin* fang, bte Entftcfjung, Slbfunft, Slbftammitng, Quelle; —a speciilor, bie Sntftefjuug ber Sîrten; a ’şi trage —a din, fjerftantmen, {jcrriiljren. orî'ndă, s. f., bie ©djenfe; —, bag ©djitffal. • orticultnră 479 orîntldr, s. m., ber Sorftuirt, ©djanfwirt. orîndnidlă, orînduesc, orîmlnire, vedi: orendneală ş. c. 1. . orizont, pl. —uri, s. ber @c* fidjtgfreig, iporijont; —ăl, adj., mageredjt, horizontal, ornament, pl. —e, s. n., bie Sterbe, SSergieruitg, ber @d)mud, Qicrrat; —dl, adj., ornamental; —aţiune, s. f., bie Oritnmeu* tation. ornament-ez, a —â, —at, v. a., berâieren. ornăt, pl. —e, s. n., ber priefter* lidje ©djntitd, JîirdjeitfdjTnucf, bng Ornat. orn-ez; a —ă, —dt, u. a., vedi-. înfrumseţez. ornic, s. n., ve4i: orologiu, ornitolog, s. m., ber Orititljolog; —ie, s. f., bie Ornithologie, oroare, s. f., veiji: groază, orogrăiic, adj., orograpfjtfdj. orografie, s. f., bte Orograjjfjte. orologier, s. m., ber Uf)tmad)er. orolog-in, pl. —e, s. n., bic Ufjr; — de soare, bte ©oitnemthr; — de părete, bie SBnitbuhr; — de pusunar, bie Xaţdjemdjr. orops-esc, a —i, —it, v. a., ber* treiben, bertueifen, berbannen; fd)Ied)t beţanbeln, beradjten. oropsire, s. f, bie Skrtreibung, Sertoeifitng, fd)Iedjte ffiehanblitng. oroscop, s. n., ®entitng ber 3u» funft aug ben ©terneit, bag §o* roţtoţs. orşic, s. m., bie Slrtfdjeit, ber Quer» halfen ber SBage. ort, pl. —uri, s. n., eine SJÎenge bon 25 ©tüd; un — de raci, 25 ©tüd ffirebfen; a da —ul popii, fterben, bag Qeitlidje fegnen. ortâ, s. f., vedi: ceată, ortdc, s. m., ber Warner ab. ortăcje, s. f., bie Sfamerabfdjaft orticultor, s. m., vedi: grădinar, orticultnră, s. f., vedi: grădi-nărie ş. c. 1. . ortodox — ostăneală 4S0 ortodox, adj., red)tg(âutiig, ortT;i>-boţ; —, 5. m., ber 9icdjtg(âiitiigc. ortodoxie, s. f., bic 9icdjtg[äubig« feit, Drtfjpboi'ie. ortodoxism, s. »., bcr-Crtf)oboj:i3« îmts. ortoepie, .s. /., bie Seljve UPit ber ridjtigcn Shtsfpradje. orfojjrâf, s. m., ber 9icd)tid)rcibcr; —ic, adj., ortfjograpfyifrfj; —ie, /., bic 9kdjtjdjrcibiiug, Or« tfjograpfjic. orloniiili, adj., rcid). ortopedic, adj., ortljoţmbifd;. ortopedie, s. f., bic Shuift bie fi>r= ţ)cr(idjcu SOîciitgef ber Stiubcr gu Ijciteu, bic Drtfjopiibic. orz, s. ni. (bot.), bic (Şicrftc (Hor-deum vulg.); —\il şoarecilor, Slînnjcgcrftc (H. murinum); —âr, s. m., ber Şfiubter mit ©crfte. os, pl. oase, s. n., ber Sînodjcit, baŞ SBeiit; — mort, ba§ Über» teilt; — moale, ber Sfriorţicf; — do elefant, ba? ©[fcubein; — de pesce, ba§ fyiţcf)bciit; de —, beinern, 33ciit», Sîitodjcn»; —nl iepurelui, s. m. (bot.), bas ©tcinpctcrfcin, SSocfyeterfciii, 23ibeructl. osana. pl. —le, s. f., Şofianna. osâ'ndă, osândesc, osândire, vedi: osîndă $. c. 1. osâ'nţă, (osâ'nză), s. f., vedi: nsînţă. osătiiră, s. f., ba§ (Jînodjen)geriift. oseliigă, s. f. (bot.), bie Xrcfpe, 'Jîoggcntrcfpc, ber SRobcu, Sofd). oscilare, (oscilaţiiine), s. f., bie ©djitringung. oscilăt-or, adj., fcfjtningenb; mişcă-minte —oare, fdjlDiitgenbe 58c* îDcgnugcit. oscil-ez, a —â, —ât, v. n., fdjnun* gen, ©djttnngimgeii mad;eit. oscior, pl. —e, s. n., bnS Sfnöcfjel* d)en, 33eiud)en. oseb-esc, a —i, —it, v. a., fon* bern, abjoitbern, uuterfdjeiben. osebi, adv., vecji: deosebi. osebire, s. f., bic îdiţoubeniug, lliitcrfdicibiiug, ber Uitterjd)ieb. osebit, adj., vecji : deosebit, oseminte, s. f. pl., bic ©cbeiitc, ÎL'tcufiuidjcn. ose'mlă, osendesc, osemlire, vedi: osîndă ş. c. 1. osc'rdie, oserdiiis, oserduesc, oser-dnitör, vecji: osîrdie ş. c. I. oslinţ-csc, ii —i, —it, v. a., bc> jd)ii(eljr, Umääunung. Ostrogâţi, s. m. pl., bie Dft» goten. T> -__r----- — otgon 481 ostropă'ţ, s. m., ber in Effig ein* gelegte §afeitbrafen. oströv, pl. —e, s. n., vedi: insulă, otiic, s. n., ber S3ieljf)of.’ otânj-esc, a —i, —it, v. a., vedi: lovesc. otap6c, s. m., ber ©plitter, ©d)iefer. oţăr-esc, a se —i, —it, v. r., ftdj aufregen, erregen, erbittern, fdjau» berit. otărinie, s. f., ve4i: otărîre. otărî're, s. f., bie Erbitterung; ber ©djanbcr, Edel, otavă. s. f., ba§ ©rummct. otăv-esc, a —i, —it, v. n., aufg neue grafen, otcă, s. f., ber Sntter, ber 3îad)» lauf bom SBrannttoein. ötcinä, s. f., bag »äterlidje GcrBteil. otcăp, s. n., bie Stccife, bag 9Jîo» noţjol. otel, pl. —uri, s. n., ber ©aftţof; —ier, s. m., ber ©aftrairt. otel, s. m., ber ©taljl; de —, ftâijtern, ©taţi», otelărie, s. f., bte ©taljlfa&rif. oţele, s. f. pl., bag gtintenfdjtofi. oţel-esc, a —i, —it, v. «., ftcitjlen, berftâljten, ţârten. otelir.e, s. f., bie ©tSfjtnng, Şar* tung. oţelit, adv., geftä^It; Betrunîen, Beraufd;t. oţelos, adj., ftaţfartig, ftaljlreid). oţer6sc, oţerime, oterire, vedi: oţăresc ş. c. 1. oţe't, s. m., ber Effig; — de vin, ber SBetnefjig; — de poame, ber DBfteffig; strat de —, bag Gsfjiglager, oie Sffigmutter. otetdr, s. m., ber SffigfaBrifaitt; —, (bot.), ber Şirţdjîoiben, ©n* mad), (SffigBanm (Ehus coriaria). otetărie, s. f., bie (SffigBrauerei, SffigfaBri!. oţeţ-6sc, a se —i, —it, v. r., fauer tnerben, git @ffig roerben, fid) fäuern. otetös, adj., effigfauer, efftgartig. otgön, pl. —e, s. ii., bag Sau. 482 otic — pâcăliciu otic, (otică'u), s. m., bet $fhtg= ffedeit, bie Ctaite, ein SBertjeug, bie Erbe Bom Şflitge 063»* ftofjen. otilin-esc, a —i, —it, v. n., attg= atmen, atmen, otinc-esc, a se —1, —it, v. r., vecii: ostănesc. otnoşenie, s. f., vecji: raport. Otöne, s. m., Otto, otonici, s. m.pl. (bot.),.bie ©umpf= primei (Hottonia palustris). . otoman, adj., ottomanifd); —, s. m., ber Ottomane, SEitrfe. otomană, s. f., bie Ottomane, ba§ ©opţa. oţopină, s. f., bie ffiîâfjre. ötova, adv., eben, glatt, otpüst, pl. —uri, s. n., ber ©djlufj Der SKeffe. . otrăţel, s. m. (bot.), ber S3oretfd), bie SSorage (Borrago off.); — de apă, gemeiner SBafferfdjIaitd) (Utricularia vulg.) otrdväj s. f., bas ©ift. otrăv-esc, a — i, — it, v. a., Ber* , giften, Berbittent; a se —1, v. r., fidj Bergiften. oträviciös, adj., giftig, otrăvire, s. f., Me Skrgiftung. otrăvit, adj., bergiftet, giftig, otrăvitor, adj., giftig, Bergtffeiib; —, s. m., ber ©iftmifdjer. otreapă, s. f., otrep, pl. —e, s. n., Veqi: mâneştergură. ou, pc. —e, s. 11., bag Et; — clocit, . brütigeS, Berborbenes Ei; — roşu, bag rote Ei; — sterp, fără puiu, bag SBinbei; —ul piciorului, bet gufjfttöcfjet; bieJfniefdjet&e; —ul inului, (bot.), vecii: gălbenuş; —ul nagâţului, (bot.), vecji: . coroane. 011, a —ä, —ät, v. a., Eier legen, onäre, s. f., bag Eierlegen, oiultör, adj., eierlegenb; găină —e, bte Segţenne. onele-pöpii, s. f. pl. (bot.), eine . Ordjibee, bie Socfg * dienten* junge. oväl, adj., eiförmig, eiritttb, läng» lid) titnb, oBaf; —, pl. —uri, s. n., bag OBal. ovärin, s. 11., ber Eierftocf. ovaţiune, s. f., ber . feierfidje Empfang, ber Keilte Sriitmpf^itg, bie OBation. ove's, s. m. (bot.), bet Safer, Önber (Avena sativa); — negru, ber ©anbfjafer (Arrlienantherura avenaceum); •— dulce, vedi: flocoşică; — sălbatic, vecji: odos. ovil-esc, a se —l, —it, v. r., vedi: ofilesc, ovipär, adj., eierlegeitb. ovoid, adj., eifötmtg. ovovivipdr, adj., oBoBibipar. ovreu, s. m., vecji: evreu ş. c. 1. OVSl'gă, s. f., vecji: oschigä. ovnl(ä), s. 11. şi f., ba§ Et^ett, OBuIitm. ovnlär, adj., bas Eidjeu Betreffend oxalät, s. n., bag ojalfaure ©alj, oxälic, adj., 0£ü[=. oxid, s. n., bag Ojpb; —aţitine, s. f., bte Ojljbation; —ez, a —d, —at, v. a., ojîjbierett. oxigen, s. n., bag Ojtjgen, ber . ©auerftoff; —ät, adj., mit ©aucr* ftoff Berbunbeit. ozoclierit, vecji: ceară de päment. ozön, s. m., ba§ Ojott. ozör, adj., gelreitgt;. ţesătură, cu —e, bag Bierbräfjtige ©etocBe. P. P, p, m., bag 5ß, p • p. e. = pentru exemplu, juni S3eifpiet. pâc, interj., in ad? pâcă-esc, a —i, —it, v.fdjmaţett. pâcăit, s. n., bag ©djmajjeit. , pâcâlă, s. m., ber Şaugiburft, Şoffen» reifjer, .©pottBogeî, §arfe!tn. păcăl-esc, a —i, —it, v. a., jemanb . anfiifjren, fjintergefjen, aitpfav.= fcŞen; einen ©treid) fpiefcn, gum SBcften Ijabcn. pâcăliciu, s. in., ber ©pottBogeî; —, adj., ttiiţjig, ber gerne ^offen fpielt. păcălire 7 păcălire, s. f., bic Spötterei,, bie lotjjige Şintergeţjuug. păcălitâr, adj., ber.gerne.©trcidje, Şoffen fpiett. pâcălitiiră, s. f., ber ©treidj. păcat, päcätös, păcătndsc, vedi: pecat etc., pace, s. f., ber griebe, griebeu§* ţdjtuţj; bie ©tifle, 8îuT)e, ©in* . tradjt; de —, frieblidj, friebfant, frtebfertig; făcetor de —, ber giicben§fttftcr, griebferttge; —a sufletului, bie ©eeletmtlje; timp de —, bie fyrtebenS^eit; turburător de —, ber gnebeitsftörer; a da.cuiva —; jemanb ruţjig, iu fyrteben taffen; a face —, g-rieben ntadjeit, ftdj bergletdfjen; a lăsa pre cineva în —, jcmanb jitfrieben, in Sîufje laffeit; a trăi în —, frieblidj, iu Slîitlje leben; —, interj., aits! pacea, —oa, s. f., ba§ gefl. paceâiiră, s. f., ber Sappen; bag leidjtfinitige 2SeiB. pacele, s. f. pl, etite S(rt fletner £udjen,.ber glaben. . pdceşă, s. f., ber SlBfaîf, SIBgattg. paefön, s. m., bag SBetfjpulber, ţţîaîfpng. pachebot, s. n., bas Şrauâportfdjiff. pachet, pl. —e,.' s. n., ber Sßad, ; ba§ Şadet, ffiiinbel. pachetdre, s. f.,_ baâ Einp.aden. pachet-ez, a — a; —ât, v. a., ein* paden, eintoidefn. pachiderm, s. m. (zool.), ber ®ti* Ijăuter. pacient, adj., gebulbig, bnfbfant; —, s. m., ber SJutbenbe, Sfranfe. pacientă, s. f., bie ©ebulb,. 55e» liarrlidjfeit, Sangmut. pacific, a— â, —dt, v. a., grieben ftiften, ben griebett fjerfteflen, : atigföfjnen; , adj., frieblidj; Oceanulber ©tifle Djean. pacificdre, (pacificaţh'mc), s. f., bie griebenSftiftung. .. . . ■ paciiicätörj s. m., ber grtebens* : ftifter. - pădure 483 Pacindţi, s. m. pl., bte $etfdjcnegeu. pdcînic, adj., frieblidj, frtebfam, friebfertig. păcînicic,. s. f., bte Sriebfamîeit, . g-riebfertigfeit, ©eraufrîjtofigfcit. pdcişă, vecji: paceşă. păciu-esc, a —i, —it, v. o., vedi: împăciuesc ş. c. 1. pâ'clă, s. f., ber bicEc ®ampf, ®unft, bte ©djmiile. păclisit, adj., ljöHifdj, teuflifdj. pâdds, adj., bunftig,. crftideitb, fdjiuiil.. p’acölo, adv., bortju. păcurniţă, s. f., bie SljeerBiidjfe, baâ SEţjeerîtftcŞen. pâcoste, s; f., vedi: asuprire, periclu. pact, pl. —uri, s. n., ber Vertrag, bie llbereinhmft; . — ez, a —a, —dt, v. n., einen Vertrag fdjlieţjeit. pă'cură, s. f., baS 5Cţjeer, bn§ Sub.enpedj, _ ©teilt*, 33ergöl, bie SBagenjdjmterc; veiji: dohot. păcurar,.s. m., ber Sljeerberfäufer; ve4i şi: pecurar. păcuros, adj., tljeerartig, erbpedj* artig. padină, s. f., bie niebere SBieje. radişdh, s. m., ber tiirfifdje Sîaifer. Pddova, s. f. (geogr.), ţpabttq. păduced, s. f., bie SDÎeţlBeere! pădneei, s. m. pl, bic groftbeutc; bie §iiljneraugen, ber Seidjboru. pădncel, s. m. (bot.), ber 22ci|î=, ^agebortt, 3ftcIjI6eer6aum, @[g* BeerBaum (Crataegus oxya-cantha); —, bie groftBcute. păduche, păduclier, pădncherniţă, päduclllös, vedi: peduche etc. pădurar, s. m., ber görfter, SSatbi îjiiter. pădurărie, f., bie Sßatbuugett; bte fjorfte; bie gorftnriffenfcfyaft. pădurărit, s. m., ba§ 2BaIbred)t, ; bie SBnlbtajc. păduratic, adj., tuafbidjt. ‘ , pădure, s. f., bet, SBaîb, fŞorft; — oprită,' ber berBoteue S3atb, S3aitntbalb. SI* 484 pădurean — paie pădurean, s.m., berSGBolbbetroţuer; —că, s. f., bie SBatbbelDOlj» Tterin. pădureţ, ao!,;\,walbig,tt>ilbtt)ad)fenb; loc —, bie ttmlbige ©egenb, ber iutfntdjtbareS3oben; măr —, ber ^oljaţjfel; pară —ă, bie §0(3* birne. pădurice, s. f., bas Sßälbdjett, ber §ain. păduros, adj., tnalbig. paf, interj., ţiaff! pafta, pl. paftdlc, s. f., bie ©djnafîe, Slgraffe; vecji şi: astar. pag, adj., fdjetfig; cal ber ©djeefen. păgâ'n, adj., îjeibnifdj, gö|en= bieiterifdj; gottlog; —, s. m., betreibe, ©ögenbiener; —ă, s. f., bie§eibin; —ătâte, s. f,'., vedi: păgânime; —esc, adj., ţjeibnifcf), Şeiben»; —âsce, adv., fjeibnifdj, Ijetbenmäfiig; —ie, s. f., bag .Şeibentum, bie ©ottlofigfeit, ©raufamfeit; —ime, s. f., bag Şeibentunt. păgânism, s. n., bag igeibentunt. pagină, s. f., bie ©eite. paginaţiune, s. f., bie ©eitenbe* âeidjnung eineg S3ndjeg, bie 5ßa» ginierung. paginator, s. n., ber SOÎetteur en ißageg. pagiu-6z, a —â, —ât, v. a., mit ©eitenjaţiten begeicfjneii. pâgiu, s. m., ber Gsbelfnabe. pagödä, s. f., bie Sßagobe. pagubă, s. f., ber ©djaben, 9?adj= teii, SSerlnft. • păgulidş, adj., fdjabenleibenb. păgul)-6sc, a —i, —it, v. a., je* matib ©djaben gufügen, iţit fdjet» bigen; a se —i, v. r., ©djaben leiben. păguMre, s. f., bie ©djăbiguitg. păgulnt, adj., gefdjabigt; — prin foc, burdjgeuergbninft gejdjăbigt; —, fjeimgeţud^t; —6r, adj., fdjcib* lid), nachteilig, păliiie, s. f., ber nidjtâ tangt. păliăr, pl. —e, s. n., • ber 58erf)er, bag ©lag, Sviitfglas. păliărdş, s. m. (bot.), ber SBlumen* feldj. păliărel, pl. —e, s. n., bag £rtuf= glägdjen. paharnic, s. m. (tit.), ber Ober» ntunbfdjenf, Dber fdjen! (eljem. §of= mürbe). păliărnicâl, s. m., ber 9Jhtnbfdjenf. păhăruţ, pl. —e, s. n., vedi: păhărel. pahonţ, s. m., ruffifdjer SJlietfutfcfjer; ungcbilbetcr SJfenfdj. păliue, s. f., vedi: păhae. păiângin, (păiajin), s. m. (zool.), bic ©ţrinne; — cu picioare lungi, bie Qögerfpinne (Phalangium Opilio); — de apă, bie SBaffer» Jpilttte (Argyroneta aquatica); — de casă, bie Şaugfpinne (Te-genaria domestica); — de copaci, bie SBogelffrinne (Mygale avicularia); ţesătură de —, pânză de —bag ©pinnen= getoebe. păiânginel, s. m: (bot.), bie SofjI= lilie; ber SlgpIjobljII (Anthericum Liliago). păiângin-esc, a se —i, —it, v. r., umflort fetit; benebeln, păiânginit, adj., umflort, um» tDölft; ochiu —, bag fterbenbe Singe. päiänginös, adj., fpinnenh>eben= artig. paidntä, s. f., bag gimmerttjerf, gadjmerf, bie SRiegeltnanb. paidţ, (paiaţă), 5. m., ber Stoffen* reifjer. pdic, vecji: paicu. paiceä, s. f., bie Sdjafgfttfifülje, gafenpfefferbrülje; orbinare gelle bon Sieren. p’aici, adv., ţierbei, Şerbet; bott biefer ©eite, auf biefem SBcge. paicu, s. m., ber ©djneüäufer, S3ote. pdie, s. f., bag ©trolj; casă co-pei-itä cu —, bie ©trotjfjütte; păiesc — coasă de tăiat —, bag ©troî)* meffer, bet .ŞâcEcrlinggfdjneiber, ©trofjftat)t; foc de —, bie îjeftige iîeiberifdjaft, bie Jurjbauernbe Erregung; om de —, ber ©trofj* mann, ber unbebeutenbe SJienţtî); sac de —, berStroţţadE. pSi-6.sc, a —i, —it, v. n., ba§ au§» • gebrojdjene ©trolj toegueljmen. păune, s. f., bag gutterftrof). pâillăr, vedi: brutar, pâine, s. f., ve4i: pâne. paing, paingău, ve4i: păiangin. păingăriţă, s. f. (boţ.), eine ®iftel= art. păinjenel, păinjinesc, păinjiniş, ve4i: păiânginel ş. c. 1. păioară, s. f., ber ©djteier. păios, adj., ftroţartig, Dott ©troţ; fen —, ba§ grobftengctige Şeu. păiş, pl. —e, —uri,-.«, m., bie ©toppcl; ber ©raafteitget, ©ra§» fjaltn; —, (bot.), bie SRafen* Jdjmiele (Aira caespitosa). paisprezece, ve4i = patruspre4ece. păişte, s. f., ber ©trotjfjof. păită, s. f., ber SBalîtrog. păin, pl. —e, s. n., ber Şatm, ©trofjljatm; a da în —, fief) be= fjatmeu. păii'iş, ve4i: păiş. paj, pl. —e, s. n., ber g-alj, bie gitge», ©djiebettmnb. paj, s. m., ve4i: pagiu. pajere, s. f., ve4i.: pajură, pajişte, s. f., ber Sîafen. pâjnic, pl. —e, s. ber SM)t» . Şobel, bie g-iigebant. păjn-esc, a — i, —it, v. a., eine ©cîjiebeinanb madjen, auâfeţlen. pajură, s. m., ber Slbler; ba§ SBappen; de —, Slbierl*. ■ pal, adj., ve4i: palid.' pală, s. f., eine ©abel §eu, Sage ©trol) ober §eu; ber niirriţdje S3aucr; bie ©ritte, Saune; —, eiit turjer S)o(cî). bag ©tî)tt)ert. paladin, s. m., ber fatjrenbe SRitter. pală (li n, pl. —i, s. n., bnŞ @cf)iijj= bitb, ©d)uţjt)eitigtuni. paleo-slav 485 pălălâe, s. f., bag flantmenbe tyeuer. . pălălă-esc, a —i, —it, v. n., ţ) raffeln. pălămdr, pl. —e, s. n., bag ©eit, Sau; ve4i: pălimar. pălămidă, s. f. (bot.), bie SIcter*, ©au», Şaferbiftet (Cirsium ar-vense); bag ©djartenîraut (Ser-ratula tinctoria), ve4i: gălbinare. păldn, pl. —e, —uri, s. n., bie ţţStante, ber SBretterjaun. palanca, s. f, bie ißaltijabeu; —, adv., ljaufentoeife. palancliin, s. n., bag Şalantin, ber SEragfeffet. pălărie, s. f., ve4i: pălerie. pălărier, s. m., ve4i: pălerier. palăşcă, s. f., bie ©eitentafdje, ber SDSaibţai. paliit, pl. —uri, s. ii., ber ţjMaft. palatal, adj., ©aumen». palatin, s. m., ber ţţSfalăgraf, ţpa-latin. palatinat, pl. —e, s. n., bie ţţîfatg» grafeutuiirbe, $fatâgrafjd)aft. pălătiiş, s. m., ber ©aumeit. palavdtic, adj., ve4i: nebunatic, palavră, s. f., ber ©djttmuf, bie Slufţdjuciberei; a vorbi —e, auf* îdntcibcu. palavragiu, s. m., ber 2Iuffdjneiber, ?ţ5rat)tţ)ang, bie ^taubertafdje. pâlc, pl. —uri, s. ii., bie Slbteitung ©olbateu; — de poţârnichi, bag D?ebţ)iiî)nert>otf. pdlce, s. f. pl., -'9httett.. pâlciană, s. f., ye4i: părangină. pale, s. f. pl., vedi : toane, paleograf, s. m., ber Stttţcţirift* !unbişe; Şafeograţ)^. paleografie, adj., in alter ©djrift, paleograpţifc!). paleografie, s. f., bie Sîenntniâ ber atten @d)rift, bie ţ|5ateograţ)ţ)ie. paleolög, adj., bie alten ©praßen Jenuenb. paleontologie, s. f., bie Şatâon* tologie. pdleo-slâv, adj., aţtftatiifd). păler, s. m., bei- Saiimciftcr, '.polier, pălerie, s. f., ber Şut; — de paie, bcrStroljfynt; apune— ape cap, ben Şut auffeţjcit; a’şi lua —a din sau de pe cap, a’şi scoate—a, bcitŞntljcruutcrneljmen, abăieţen. pălericr, s. m., ber Şntmadjcr. pălerierie, s. f., bic Şntfabrif. păleriiiţă, s. f., bnŞ ŞiUdjett. păl-6se, a — i, —it, v. a., fdjlagett, fjattcn, einen Şicb Berfcţjen; a se —i, v. r., Bcrfengt, Berbraitnt toerben, augbiirren, bleidj tuerbctt, Bom3KeI)(tau angegriffen merben; a se —1 de soare, fomteitBcr* branttt fein. Palestina, s. f. (geogr), Sßaläftina. palestră, s. f., bie 9îiiigjd)itlc, ber SKittgpfajj. paletă, s. f., bag garbenbrcttdjen, ■ bic Şalette. Palia, s. f., SJÎame ber im Sîafjre 1582 ronrnnifd; gebntdten fi'ittf S3itd)cr XRofig. paliativ, adj., liubcrnb, BefSiifti« genb; remediu—, bag S3efâttfti= gintggmitte[,S3emântehtnggmittef, ■ bic Şeilnng of)ne SJaiter. palicar, s. m., cljem. gricdjifdjer Şreiroitliger; —, adj., tapfer, pälid, adj., blaß, blcid). paliditate, s. f., bie SBIciffe. Pălie, s. f., ein Bolfstiintlidjer SJÎame ber SBettergottfjeit. păliinăr, s. m., ber Stifter; —, s. n., bag ©elanber. palincă, s. f., vedi: vinars. palingcnesie, s./., vedi: nenascere. palisadă, s. f., bag Şfaţlroerf, bte Sßaflifabe. palisandru, s. n., bag ţpalifanber* Ijoîâ. pălit, adj., gefd)Iageit; branbig; bteidj; angebrannt; Bont 3Jîef;I= ■ tan befallen. pălită, s. f., bie Stange, SIbftecf* ftaitge. pălitnră, s. f., ber Şieb, Sdjtag; — de holde, ber SBeijenbraitb, ber SJÎefjltau. pâlin, pl. —i, s. ber fntljolifrfjc Sifdjofgmautcl. pâlmă, s. f., bic ffadjc Şanb, Spanne; DIjrfcigc, ®iaitlfd)cllc, ber S3adcnftrcirf); cittc Şanbbrcit, (SDÎafj); o — domnească, clttc gute Şanbbrcit; a bate în —i, itt bie Şanbc fdjfagcn, ffatfdjcit; a trage cuiva o —, jcmaitb cittc Dfjrfeige geben; cât ai bate în —e, flitgg, angcttblicîltd); —, (bot.), bte pâlnie, palinâc, s. n., ber î]o!t (SJiafj). pălmâş, s. m., ber Şanblattger. palmât, adj., fjaitbfiirmig getappt, palmier, s. m. (bot), bcr$a(mbattm. palmiped, adj., ntitSdjroiinmfüßen Bcrfetjcit. pălmu-esc, a - i, —it, v. a.;Dtjr= feigen geben, erteilen, pâlmniro, s. f., bag Sdjfagett mit ber fladjen Şanb. pâ'lnie, s. f., ber Sridjter, bag SBurftljorn. pâlnios, adj., tridjtcrförmig. paloare, s. f., bie SStäffc. pdloş, pl. —e, s. ii., ber SDoId). palpă, s. f. (zool.), ber (ffiefer)« tafter. pâlpâirii, adj., ţajtbgrciflid). pâlpă-6sc, a —i, —it, v. n., flacfetit. palp-ez, a —a, —ât, v.a., bctaftüli. palpitaţinne, s. f., bag ?ßodjen (beg Şerjeng), Şerjîtopfcn. palpitare, s. f., bag Suctcit, Şerj* flopfeit. palpit-6z, a — â, —ât, v; a., podjett, fîopfen; îmi palpită inima, bag Şerä podjt mir, id) îjabc Şerj» fîopfen. pâ'lş, s. m. (zool.), vecji: alunar. pdltm, s. m. (bot.), bie SBalbeJpe, @ţpe (Acer pseudoplatanus). păltiniş, pl. —uri, s. n., ber Efpemunlb. pältiör, s. m. (bot.), ber rot» bliiţ)enbeQoŞatinigbeerftrattd)(Ri-bes petraeum). palton, pl. paltoane, s. n., ber Überrod, 5ţ?a[etot. păluesc — panegiric- pălu-csc, a — i, — it, v. a., in Sagen auff)äitfen; mit ber Sdjroinge ■ reinigen. . palustrddă, s. f., bie]©etänberfäule. palnstrii, adj., Seidj». pamânzâlcă, s. f., vecji: mânzală. pămătuf,pl. —uri, s.n., berSßinfel, SpreugwebeL pambrin, s. m., ein wollener (Stoff, păme'nt, s. m., bte Erbe, ber Sobeit, Erbboben, bag ©rbreidi; ■ bie SSelt; —, ber. Erbbatl, Eirb» ■frciS, bieErbfugel; —, ber Stjoit, Scfjm, bicSefjtucrbe; — ,pl. — nri, s. n., = loc, ber ©runb, ©runb* böbcn, 2tder, bag gelb; —, ba§ Sanbgttf, ©runbftiicf; de —, trbeit; cutremur de —, bag Erb» beben; de subt unterirbifd); pe —. auf bie Erbe, auf ber Erbe, 7 auf Erben, am Sanbe, an bag Saitb, git ©oben, git Saitbc; cât lumea şi —ul, fo lange bie Erbe befteljt; nu’l mai ţine —ul de bu» curiej außer fid) bor greube fein; —edn, adj., etnljcimijd), irbifd); . —edn, s.m., berErbbürger, Ein» geborene, Qntauber; —enfisc, adj., tuläitbifd), einfjeiinifdj, ein» geboren; — enire, s. f., vecji: împământenire; —esc, adj., irbifd), Erb», Erben?; weltlid); —ös, adj., erbig, erbŞaltig, erb» artig. Pamtiiia, s: /'.(geogr.), Sßamptjitien. pamflöt,'pl:. —e, s. n., bie glitg», ©djmälJfdjrift; —dr, s: m., ber ©d)mät)jd)riftenberfaffer. păuiîut şi compusele, vecji: pă-ment ş. c. 1. până, s. f., vecli: peanä. pâ'uă, (pă'nă), adv., big; — la, bi§ ju; — când, big wann, wie lange; — ce, fotange al§. panaceu, s. bie ţ)knacee, lini* ■ ocrinKjeitmitiet. panacliidä, s. f., bie <5d)reibtafel; bie Sotemneffe. . panägltia, s. f., bie Zeitige ^ung* frau SJiaria. 487 panallidä, s. f., vedi: panachidä, paudş, pl. —e, s. ’n., ber Şelrn», geberbufd). pducov, s. ii., Eier unb Scijmcitg. pâncovă, s. f., ber Sîraţafeit. paucredSj s. n., bie-lßanfreagbrüfe. paucredtuy adj., jur $an!reag» briifc gcl)öricj. ■ pâ'mlă, s. f., bte Sauer, berŞinter» îjaft; a sta la —, auf ber Sauer ftefjeit, int Sintertjatt liegen. . _ pandali'i, s. f. pl-, vecli: pandolii, päudär, s. m., ber §titer, Saurer, SMnbergljfiter. pândărit, s. m., bag. §iiteit. panddcte, s. f. pl;, Sammlung boit SJîed)tsfţjr:irf)en, bie 5ßanbe!ten. pând-csc, a —i, —it, v. a., lauern, belauern, belaufdjeu,. aufoaffcn. p.ändiro, s. f., bte Sauer, bag Sauerti. pandişpăn, s. n., bag QttcJer&rot. pânditor, adj., lauernb, Jpaţettb; . —, s. m., ber Saurer, ©pafjer. paudocrdtor, s. m., ®edenbitb Sfjrifti beg §errn. paudolii, s. f. pl, bie gurten; ’la apucat — le, fudjgteufelgwilb werben. pandür, s. m., ber ©trajjcnräuber; ber^aitbur; —, ?Itnt§biencr. itt ■ Ungarii; —ime, s. f:, bie Şan* buren. . pä'uc, s. f., bag SSrot, ber Unter» T;alt, bie Sîafjruitg; — azimä,- bag uitgefäuerte S3rot;- — de casă, bag §aug&rot;—de grâu, bag , SCBeigeubrot; ’ — de secară, bag SRoggenbrot; —a de toate dilele, • bag tögüdje SBrot;—a vieţei, bag Sebengbrot; : fără —, brotlog; a ave ---, 51t [eben Ijaben; a pnne pre cineva în ;—, jemaitb : auftellen, in ein 9Intt einfejjeit; —a porcului, (bot.), bag Sdjweiug» brot, Etjffanteit (Cycl.unen en-ropaeum).: panegiric, adj:, Jjaucgirifdj, lob* rcbeitb; —, pl. -c:, s. n., bie Sobrebe. 488 .panegirist pancgirist, s. m., ber Sobrebnet. pänör, s. m., ber 33ctc!er, 83rotböc!er, SBrotberfäufer. paner, pl. —e, s. n., ber Sorb, Dbilforb, Şanbforb. panerdr, s. m., ber Korbflechter, panerdş,^. —e, s.u., bagSförbdjen. pâneredsă, s. f., bie S3rotbäcferht. pânerie, s. f., ber SBrotfaben, bie SSäcferei. pangar, adj., utcfjtgtbürbig; garftig. pângăr-esc,' a —i,. —it, v. a., befitbelu, beftedeu, entehren, ent* treiben. pângărire, s. f., bie S3eflecfuug, ©nteljruitg, Snttreiljmtg, 6elbft= beflecfung. pângăritor, s. m., ber Gtntmeifjer. panged, s. f. (bot.), bte Stutifelrübe, ber äJfauijoIb (Beta vulg.), patigernianism, s. bas 3IU* . beutfdjtum, ber ißaitgermanig* rttitg. panglică, s. f., bag S3aub, SSnnbet; —, (zool.), berSSanbimtrm(Taenia solium). panglicar, s. m., ber SBanbroeber; ber ©auf(er, jCafdjettffriefer. panglicärie, s. f., bie S3attbtbeberei, Sanbtoaaren; bie Safdjenffjieler* fünfte. pangliciitä, s. f., bas sBänbdjett. pdnieă, s. f., bie große gurdtt, Sßanif. paniculă, s. f. (bot.), bie Diisţie. pânişoâră, s. f., bas 58rötdjeit; —, pl. (bot.), vecii: rişcov. panoplie, 5. f., bie SBaffeufammhtng, SBaffentoatibbeforatioit. Panönia, s. f. (geogr.). Sßaunonieit. panoptic, s. n., bag Şaitoptifitm. panoramă, s. f., bas Oîtmbgemâlbe, panorama, pansament, s. n., baä SSerbitt&eti - (ber SSitnbe), ber SSerbanb. pansed, ve4i: catifeluţă. pans-ez, a —d, —dt, v. a., ber= bitibeu (SBunbeit). panslavism, s. n., Sdlffabentum, ber ţpanţlabignutg. — pänurar pantă, s. f., vetl’: beantä: —, ber S3ergabfjattg. pantahuză, s. f., ber SSettel&rief. pantalondr, s. m., Segeidjitung ber §errenleitte im ©cgenfaţj jttm . SSattern. pantalonaşi, s. m. pl., bie Heilte Şofe, Sfinberljofe. pantaloni, s. m. pl., bie fange, weite Şofe, bag 33eitiffeib, bie ţ]BautaIoit§. pâ'ntec, a se —d, —dt, v. r.,-baucfjtg ftjerbett, eilten S3aud) befommeti. pântecdre, s. f., bie ©tjffenterie. pântccătnră, s. f., bic baitdjige Sluftreibung, Sfnfcfitoellnng. pâ'ntece, s. m., ber S3aud), Seib, Unterleib, Sftagcit. pântecds, adj., baitd)ig. panteism, s. m., ber ©taube, baß bag 2MtalI bie ©ottŞeit jelbft fei, ber 5ţ5antf|eigmiig. panteist, s. m., SBefenner be» îfatfieigmiig; —, adj., ţ>att= tfjeiftifd). panteon, s. m., ber @f)tentenij)el, . bag Sßantljeon. panteră, s. f. (zool.), ber ţpaittljer, bag 5ßantl)erticr (Felis pardatis). pantin, s. m., bie ©(ieberţntpţie; ilicit ernft 31t rtefjmenbcr SJlettfcf). panţir, s. m., ber geţianjerte ©ofbat, ber Seibwad)e*©olbat, Strabant. pantof, s. m., ber ţpatttoffel, @d)itf). pantofdr, s. m., ber Sdjufjntadjer. pantofărie, s. f., bag ©djnţimadjer* ţanbmerf, Ser @d)itţmacf)crfaben, bie ©djitfjmadjerraaaren. pantogrdf, s. m., Âoţiieriuerfgeitg, ber ^antograpţ. pantomimă, s. f., bag ©eberbeu* fpieî, bie ©eberbettfţiraiţe, ţgait* totnime. pdnţură, s. f., bag reidjtfinnige SBeib. pă'nură, s. f., bag grobe 2ucf); — de haba, Şatinatud); de —, Sud;*. pănurdr, s. m., ber Sutdjfa&rifant, Sudjfjnnbler. pănuşă - păntişă, s. f., bie Şiitte bom 2Jîaig* folben. , pănuşită, s. f. (bot.), bag Pfriemen* grag (Stipa pennata). pânză, s. f., bie Seintuanb; — de in, bag Seinen; — de bumbac, ber Kattun; — groasă, bie groBe Seinttmnb; —ceruită, bieSBadjg’ leintuanb; de —, leinen; — de - naie. bag ©egeltudj; —, bag DI-gemälbe (auf Seintttanb); —a cuţitului, —a ferest.reului, bie (SKeffer*) Klinge, bag Sägeblatt, pânzdr, s. m., bet SeîmueBer, 2ein= . ttmnbf)ânbter. . . . pânzăriej s. f., bie Seinttmnbtuaate, bet Semttianbljanbet. pânzătură, s. f., bag leinene Sud), . 5£ifd)tiid). pânze'tnri, s. f. pl., Seintoanb» forten; Seinenjeug. paös, s. m., ber Dţifertuein. pap, a păpd, păpdt, .v. a., effen, . iapJjcn. papă, s. m., bet ţpapft; —, s. /., bag Effen, bie SBrotfuppe, ber KţnberBrei; bic ţţîaţipe; — chi-loasă, ber (£f)ţ)tug. păpădie, s. f. (bot,.), bte Pfaffen« ţjlatte, ber SRöncfygfo^f, Sßtueit« gafjtt, bie Butterblume (Taraxa-cum off.). papagal, s. m. (zool.), ber 5ßapagei —icesce, adv., medjaniţd) nad)* fţiredjenb. . papainög, s. bet ţJ3faţ)tftecfen. papâl, adj., papfttid). papă-ldpte, s. m.j ber SBcidjting, eitergietofe SJlenfd). papale'n, s. m. (bot.), bie £juben» îitfdje (Physalis Alkekengi). • papalitate, s. f., bag 5ßat>fttum; papaludă, s. f. (zool.), bet Riegen« metfer (Caprimulgus eiiropaeus). păpălHgă, s. f., bic ©d)eit(ţe, ber '■JSopanj; eine Slrt magfierte $erfon. păpăndşi, s. m. pl., vedi : trifoiu de câmp; vedi: chercuri. păpără, (păpăradă), .s. f., bag - păpuşă 489 Eierjdjmatj; a mânca—a, einen SSerluft erleiben, pintergangen tnerben. paparec, s. m., • ber griedjtJdje Krämer. paparodnă, (păpărdnă), s. f. (bot.), bie Kornblume, bet §oritmoî)ti (Glaucium flavum). \ paparudă, s. f., mit. SauB unb Săânbern umfjiiHte SBei&gperfoit. papdt, s. m., bag SJSaJjfttum. papă-tdt, s.m., berSlttegberidjtinger, SSielftafj. papetărie, s. f., ^apiertjanblung. păpie, s. f., bie Sßapftmürbe. pdpele, s. f. (bot.), vedi: păpăleu. papilă, s. f., bie Şajnflc. papilar, adj., papillär, papină, s. f., bie feite ®itne. papfr, s. m. (bot.), bie ţ)5af)tet= ftaube; —, s. n., bag papier, papism, s. vi., vedi: papat. papist, s. m., bet Şâţjftter,. '8tn* pnger beg 5ßapfteg; —âş, adj., paţiiftifd); —&ş,s.m., ber ţpaipift. papistăş-esc, a«y., papiftifd); —ie, s. f., bag Şafriftentum; bet fattjo» Itfcţe ©laitBe. papistic. vecji: papisf.ăşesc. papdrniţă, s. SWrbcFieit (aug ScEjitf), mit ©djitf umtmdelte 8-tafcf)c. paprică, s. f. (bot.), vedi: ardeiu. păptic, s. m., ber ©cţiuî), ^an« toffet; —ul Doamnei, (bot.), vecji: blabornio;—âr, s. »n.j ber ©djufjmadjer, ©djnfter; —eâsă, . s.f., bie ©diuî)ntad)etin; —ărie, s. f., ber ©djufimţt^ertaben. papugiu, s. j/i., ber ©rfjutjmadjer; bet SSetriiger. papură, s. f. (bot.), vecji: rogoz; —, ber Dîotjrîotben, bag ©d)ilf» ro|t (Typha latifolia); bet Sforî; ba§ ^ţîantoffetîjolg. păpurîcă, s. f., vecji: micşuneoa apei. păpurişte, s. f., bag ©d)itfbidid)t. păpuros, adj., jdjitfreid). păpuşă, s. f., bie ®ode, ©ţjietbode, 490 păpuşar — paralisaţiune îpitppe, ©ţrietţmţjpe; — de bumbac, bie ©trölpe S3aumwoHe; — de tabac, bte Safmfrotle. păpuşdr, s. m., ber ţpnţjpenmadjer; —ie, s. f., baŞ Ş^uppenfpiel, bie 9ßnf)peuwaare, Sîtnoerei. păpnş-cisc, a se —i, —it, v. r., jur îpitppe werben (öon Qnfeften). păpnşică, ş: f., bte fleine îpit^ţje. păpuşoiu, s. m. (bot.), ber SJlniS. par, s. m., ber ţpfaţl; ■— de viie, ber £Reben», SBcinfifafjf. păr, vedi: per. para, pl. —le, s. f., bic 5ßara, tiirîijrfje ■ SQÎilnje; a nu ave—le, fein ©elb ţaben; a nu ave — chioaiă, feinen roten ŞeEer ţaben; a lua la trei —le, je» manb tiidjtig ansSfdjelten. pâră, s. f., — de foc, bie gtamme; vedi: peară. pâră, prep.,- vecji: pană. pâră, s. f., vecji: pîră. parabolă, s. f., bie ©leidjniSrebe, ţgarabel; —, bie Sfegettinie. parabâlic, adj., ţiarabotiţd). părăcherniţă, s. f., vedi: grâu potârnichei. paraclis, pl. —uri, s. n., ba§ £roft= geBct; bie ffapelle. • paraclisier, s. m., bet fiiifter, ŞDîefsner, Sîirdjenbiener. paradă, s. f., ber ţJîrUnî, ba§ ®e= frânge, bie Şarabe, ber ţţSarabe* - angug; casă de —, bn§ ţpntnf» jinimer; a face — cu ceva, mit etwag pntnfen. paraddise, vecji: pătlăgele roşii, paradigmă, s, f., bag SOînfter bon ben SlBaitbernngen eineâ 28orte3, ţparabigma. paradis, s. m., ba§ ^arabtcS; —iac, adj., ţmrabiefifd). parados-esc, a —i, —it, vedi: instruez. paradox, adj., fonberbar, befrent* beitb; proposiţiune —ă, bie be» ■ frcinbcnbe,ţ)araboîeS3cf|auţ)tung; —, pl. —uri, s. ii., ber fonber» bare ©aţj, bal Sßarabojon.. părădneălă, s. f., ba§ S3crgeuben. părădu-6sc, a —i, —it, v. a., ber» geuben. pâră-esc, pârăitodre, vecji: pîrăesc etc. parafă, s. f., ber geber»,’-§anb« PS- parafat, adj., mit bcnt 9lamen§jng berfeţjen. ' paraferndlii, s. f. pl., baâ eigene Sßetniögen einer g-rait, bie ?ßa= raţ)f)erna(giiter. parafez, a —d, —at, v. a., mit (einer Unterfdjrift berfeljen. parafin(ă), s. n. şi f., bas ţparafin. parafrdsă, s. f., bie Umţdjreibtttig. parafrastic, adj., umfdjrieben, ţ>a* . raţjţjrafttîtf). parafras-ez, a —d, —dt, v. a., umţdjreiben, weitläufig ait?ein= anberfefcen. parafiilger, s. n., ber SBtiţşabteiter. paragină, s. f., ber 33rad)adet. părăgin-esc, a se —i, —it, v. r., berfaffen werben, unangebant bteibeit. părăginire, s. f., bie Öbe, Ş3er= taffentjeit. părăginit, adj., berlaffeit, nnau= gebaut, öbe. paragraf, s. m., ber ţţîaragrnpf), 3tb|djnitt. paragrafie, s. /., bie SScrjâfjrnng. paralaxă, s. f., bie $arallaje. paralel, adj., gtcidjtaufenb; locuri — e, gleidjtaitfenbe ©teilen; —ă, s. f., bie gteidjtanfcnbe Sinte, bie ŞaraMe; bergteidjenbe Sieben» einanberftetlung, SSergteidjnitg. paralelepiped, pl. —e, s. n., baŞ ŞaraMeţiiţiebum. paralelism, s. m., bie ©teidjfăufig» feit, ber 5J5aratteIigmii§. paralelogram, pl. —e. s. n., ba« Innşlidje SBierecî, $arafletogramm. paraleu, adj., reid), woţtfjabenb; —, s. m., ber ©tuţjer. paralipömenon, s. -m., bie ffiiidjcu ber Kfjronif in ber SBibef. paralisaţinne, s. f., bie Sâţmitng. paralisez - paralis-ez, a — a, —at» v.- a., läljineit,- cnttrnften, fdjlbädjen, ţiaratţjfiercu. paralisie, s. f., bte Ş_aratt)fe.; ; paralitic, adj., geläljntt, gid)t= brüchig; j s. m., bet ©efciijmte, @id;tbriid)ige. • parâ'ngă, s. f., ber ©tocf, §ebe< baitm. • . parăngină, ş. f. (bot.), bag 9?ieb» grag (Carex). paranimfä, s. f., bie ©eteitgeberin. parapdt, jpZ.—e, s. n., bic 53 nt ft* toefjr, ©niftte^ite. ^ pärapleu, pl. — e, s./n., bet SRegett* ' jdjiritt. '■ ■ : pardpon, pl. —e, s. m., bie Stage, Sanientation. ■ _ paraponis-esc, a se — i, —it, v. r., ftd) beffagen, Böfe werben, paraponisit, adj., beitagt, ber* taffen; ungitfricbctt. ■ - pârăsc, vedi: pîresc. parasco venii, s. f. ,ph, Siigen, Erbidjtitngen.^ părăs-ăşc, a —i, —it., v. ber* löffelt; a se —i, v. r., auf*; entfagen, auf geben. pSrâşin, s. m. (bot.), -bag §afett* brbb, bag mittlere Sitter*, gtitter-grag (Briza media), parasină, s. f., bie grobe- Sein* toattb. • ■ • părăsire, s. f., bie SBerlaffung.’ parasit, s. m., ber ©djmaroţţer; —ism, s.m.,ba§ ©djmarogertum. părăsita găinilor, vetli :• păpădia, parasöl, pl. —e. s. n., ber ©omten* fdjirm. parastäs, pl. —uri, s. m., bie ©eeteumeffe, bag SReqittem. pără'u, pl. pärae, s. n., ber S3adj. părăiâş, (părăuţ), pl. —e, s.'n., bag Säcfjtein. paravan, s. W., bet ©djirttt, bie fjjaitifrfie SBanb. paraxî'n, adj., veiji; curios, pâre, pl. —uri, s. m., bie Slnlage, ber Şatf, Sietgarten,- bag Suft* lbätbd)en. : - părechez 491 pdrcä, s: f., bie Şarje, -Sebeng* gßttin. ■ parcă, adj., vedi: parecă! pârcălab, s. m., ber 'totntajtn, S3e* fotger; — e&sä,. s.- f., bie 2(ntt* manttgftau. parcdn, 'pl. — e, s. ti., ber SRaub, ba§ ©efimg; bte ăîeboute. : parcelă, s. f., bie ^parjette. parcelare, s. f., ba§ $arjet(ieren. parcel-ez, a —il, — ât, V- a-> '■ paräcUicren. : parchet, pl. —e, s. n;, bet getä* ' r fette gujjbobeti, bag Şarquet, ®e* täfel; ber abgefdjtoffeiie 3îaum iu ©eridjtgftuben; înaintea —ului, bor ©eridjt. ' parcliet-ăz, ■ a — », • ■-‘-ât, v. a., einen Sruţjbobcu täfetu, £cîr<= quetieren, aitgtäfeln. parciinönie, vedi: parsimonie. pardesiu, s. ber Überrod. părdâlnic, adj., berbamtnt, berflucfjt. pardöh, s. m:, -bie Scrjeifutug, SSergebung, SSegndbiguitg. pardon-ez, a —â, —aţ, v. a., ber* get^ctt, bergeben, begttabigen. pdrdos, s. in. (zool.), ber Seoţiarb (Felis pardalis).: . pardosedlă, s. :f.; bag Şflafter.’ parilos-esc, a •—i, —it, i>. a., »ftoftern. . 1 ■. ...... pardosire, s. f., bag ŞfTaftern. pardositör, s. m., ber ißflafterer. pare, v. nepers., eâ fdjeint; ’mi se —. eg fommt mir bor, eg biiuft ntidj; îmi — bine, eg freuet miă); îmi — i-eii, id) bebaute; — că, conj., al§ =ob,: tute. paredtcă, s. f., vedi sdranţă. păreche, s. f., baŞ yaar; — de boi, bag Şaar, Qod; Dtţfett; cu —, paartoeife; tără —, oţjue 5|Saar, uitbetgleid)[icf). păreclieriţă, s. f. (bot.l, bag ■ 3Jlauetfraut, ©t.' ţ]3etersti'aut (Pa-rietaria off.). părech-ez, a — e, — ât, v.paaren; - a se păreche, fid) bereinigen (bou I Parteien). . , 492 părelnic — părelnic, adj., attfdjeinenb, aug cu* fdjeinlid); imbegriinbet. parenetic, adj., parâitetifd), ntora* Itfiereitb. parent6să, s. f., bte ţpnrentljefe, fffantnter. părere, s. f., bit 9)îetmtng, ber ©(ţein; bte Slnitaljme; a fi de —, ber SMnung fetit; a şi da —a, fetite SJJeinititg abgcbert; — de bine, bte greitbe, bag SBoljIge» fallen; — de r6u, bag SBebanern; la—, bent ©djeine, Slitfd)etiie nad). părâsimi, s. f. pl., bie 40*tâgige gaften, Dftcrfaften. păretdr, pl. —e, s. n., bie fţjaniJdje SBanb, 338anbfef|ite. păr6te, s. m., bie SBanb; de —, SBaitb*; peduche de —, bie SBaitje. par-ez, a —ă, —ăt, v. a., parieren, partum, pl. —uri, s. n., ber 28oţ)I* gerncţi, ®uft. parfnmerii, s. f. pl., bas 9iciiid)er= roerf, roo|[rted)enbe ©atfieit-parliim-cz, a —â, —ăt, v. a., einen SBoIjlgerud) berbreiten, parfümieren, pâ'rg, s. n., bie SReife. pâ'rgă, s. f., bie Erftlinge; în —, erfttingg*, retfenb. pârgăr, s. m., ber Ortggefdjtoorene, ©emeiitberat. pä'rghie, s. f., ber §ebel, bie öebe= ftange. pârgueâlă, s. f., bie Steife, bag IReifen. pârgu-esc, a —i, —it, v. n., reifen; a se —i, v. r., reif werben, paricid, s. m., ber Sßatermörber. pdrie, s. f., bie Stbfcfjrift, Sfopte. parietăl, adj., SBaitb*. pari-ez, a —d, —dt, v. n., vedi: a se remăşi. parigoric, s.' f., ber Sroft. parigoris-esc, a —i, —it, v. a., tröften. parimiär, s. n., ein Sfirdjenbnd), . 23ntd)ftüde ang ben $fafmen entfjattenb. parlament parimic, s. f., ber ©pntd), bag ©pridjloort; Srudjftüdc aitg ben 9ßropfjeten beg 8(. parinc, s. m. (bot.), bie Şirfe, ber Şirfett (Milium effusutn). părinte, s. m., ber SBatcr; —le patriei, SBater beg SBaterlanbcg; —le luminilor, S3ater beg Siditg, ©ott; — sufletesc, ber SBater, Sßriefter, ©cifttidje; părinţi, pl, bic Ettern; —iibisericei, bieSfirdjcn» bäter; sânţii —i, bie heiligen SSäter; —ii noştri, ititfere SBäter; Sinnen, SBorfaljreit. părintesc, adj., Bätertid), SBater*, clterlidj; iubire —ä, SBater*, SWutter*, Elternliebe; —e, adv., bätertid), eltertid). părinţie, s. f., bie SBaterfdjaft. parip, s. m., bag ftatttidje 'Jßferb, S>aubţ)ferb. Paris, s. m. (geogr.), bte ©tabt Şarig. Păris, s. m., Sßarig. . parisidn, adj., parifer; —, s. m., ber ţţSartfer. parisildl), (parisildWc), adj., glcid)= fitbig. părişor, s. m., ber (teilte Şfatjt. paritdte, s. f., bie ©leicfyfjeit, ©timmeitgleidjţeit. parin, vecji: remăşag. părî'n, s. n., vedi: părău. pârlit, adj., berbrannt, foniten* Berbrannt; miroasă a —. nad; . Slitgebranntent rieten. pârln-6sc, a —i, —it, v. a., fädjtetn. pärjöl, pl. — e, s. n., ber SBranb, bie jjeitergbrunft; a da —, geucr antegen (ben ©toppeln). pârjol-ese, a —i, —it, v. a., feitgen, aöfengeit, berbrenneit, in SSraitb ftedeit. parjolire, s. f., bag Slnjünben, ©engen. parlagiu, s. m., ber StbbecEer, ©djinber. parlament, pl. —e, s. n., bie SîcitŞgberfammtung, . bag Sßar» parlamentez — parte 493 ramcnf; —, s. m., ber Unter* ţânbler (im Âriege), ber $arfa* mentâr; —ir, adj., parlamen* iarifd); —arism, s. m., ber ţţ?nrfnmentari§muS. parlamcnt-cz, a — d, — ât, v. n., uuterhanbeln. pârlă'n, s. n., ber ©âdjtefbottid). pârleaz, pl. —uri, s. n., ber ®urd)= nana, bag Sod) in einer Sede, in einem Saun. pârl-6sc, a—i, —it, v. a., ab-, an*, berbrcnnen; a se—i, v. r., fid) berbreititen; braun werben; fid) tciujdjen. pâ'rlog, pl. —e, s. n., ber unbe* baute, jungfräuftdje SBoben. pârlog-esc, a —i, —it, v. a., ruhen laffen (ben SBoben. Iturl ii-e.se, a —i, —it, v. a., fäd)teln. ■ pârniâc, s. n., bng ©tabdjeu, bie ©tafete. parmaclî'c, s. n., bag ©elänber, bie SBruftlebne, ba§ ©palier, parmasdn, adj., brânză —ă, ber ţpartnefanfăfe. ParitfiSj 5. m., ber ţJJarnafî. parndsie, s. f. (bot.), bag ßeber« blihndjen, Şcrjbfntt (Parnasia palustris), pardcă, •?. f., vedi: perucă. parö(c)li; s. m., ber Pfarrer. paro(c)liidl, adj., jur Pfarre ge* hörig; casă— ă, ba§ ţpfarrbaug* gebeiube; biserică—ă, bic Spfnrc» îirrfje. paro(c)hidn, s. m., bag $|3farrîinb. paro(c)luo, s. f., bie ţpjarre, ber Sîirdjfprcnget. paroilie, s. f., bic ©pottnadjafjmunţf; bic ţparobte. parodi-ez, a —ii, —dt, v. a., jum ©pottc nntfjbttbeit (ein Qjebtdjt), trabeftieren, parobieren. paröiu, pl. —ri, s. n., ber auS bem ©djwann gebitbete ueue 83icncuftoi; ber ©ienenîorb. parolă, s. /., bag SBort, SSerfpredjen; — de onoare, bag ©(jrenwort; om de —, ber S^reitmann, ein SJfanu Boit SBort. parocsism, s.n., vedi: paroxism, păros, adj., pfahlartig. parotidă,s. f., bieŞarotig; ©pcidjeT-britfe. paroxism, s. n., ber Ulnftofj etncu Sfranfljeit, ŞarojiSmug. pârpdlă, s. f., bag Şatbgcbratenc; ber 9Jîautmad)er. pârpălde, s. m., auf Sîot)Ieu gc= brateneg gtcifd). parpalöc, s. m., öffentfidjer S3ratcu* üertäufer. pârpăl-6sc, a (se) —i, —it, v. n. şi r., brennen, îjnlbbraten. pârpdră. s. f., ber ©ufş (Siegen), pârpăr-esc, a —i, —it, v. n., ve^i: pîrpăresc ş. c. 1. pă'rp’ăriţă, s. f., bag 9Jîiif)teijett, ber âjlitîjtbocE, Streifet, părpidn, s. m. (bot.),, bic S3erg= rufjrpftanâc, bag SîaţjenpfBtdjeu (Gnaphalium dioicum). parsdeliin, pl. —ri, s. n., ber ©djrnuf, ©fagfdjrauf. parsiniöine, s. f., bie ©parfantîeit. parşiv, adj., ve4i: rîios. pârţdgj s. m., ber Şorn, Qäfjäorn. partdgm, s. m., bie Scihntg (ber Grb)d)aft). partdin, pl. —uri, s. n., fjleifd)* fejjen. părtdş, s. m., ber Teilnehmer, 23e* teiligte; —, adj., teilneljmenb, tetfhaftig, Beteiligt, pdrte, s. ber Seif, 2litteif, bie ©eite, bag 2o§, ©tüd; — a cuvântului, a vorbirii, ber SRebe* feit; —bărbătească, bag mânu* lidje ©efdjleţht; — dreaptă, ju gleiten Seilen; gered)tcrweife; de care — ? bon wefdjer ©eite? de o —, einerfeitg, etnegfeifg; de altă —, aitbererfeitg, anbern* teils; de o — şi de altă, bon, auf beiben ©eiten, beiberfeitS; din altă —, anbergWoher; din ce —, bou Wem, Woher? din —a mea, din — -’mi, meinegteilS, 494 pârte - ' meiner jcit§, in meinem Sîameu, bou mir; din toate părţile, bou . attcn Seifen; din —a . cuiva, bou Seite jcmaubeg; — feme-ească, bag Weibliche. ©efd)tcd)t; în altă —, anbcrimo, anberg* roofjin; în astă —, bicgfcitg; în —a aceea, jcnfeitg; în toate părţile, überall, alteutfjatben, rueit ititb breit; în —a locului, in biefer, jener ©egeub; în —, jitm Scit, tcilg; la o —, bei Scite, auf bie Scite; ori din ce—, bon roctdjcr ©eite eg aud) fei; a ave —, ©IM fjnbeu, jit Scit merben; a face cuiva —, jemanb teittjaftig ntatfjcn, an etrcag teit» , neţtiteit laffen; a lua — la ceva, an ettuag tcitncfjmen; a se da la o —, fid) auf bie ©eite be* geben; a. sta de o —, bei ©eite fteljen; a ţine cuiva.—, eg mit jemanb tjattcu, jemanb bcgiiit» ftigeu. pâ'rte, bie ©djneebaljn. parter, pl..— uri, s. n., bag Erb* . gefdjofj, Şartcrre. parţelă, s. f., vecji: parcelă, parţidl, adj., parteitidj, partciifd); cingcüt, teiltueife, partiell; —-itâte, s. f., bic ţBarteitidjfeit. părticea,. (părticică), . s. f., bag Seitdjeu. particip, a —a, —ât, v, n., teii» nefjtneit, teittjaben.. participant, s. m., ber Seitneljmer. parficipâre, (participaţume), s. f., bie Seitualjme, ber STnteit. participiu, pl. —i, s. n., bag SUttttetroort. particulă, s. f., bag 3>îebeteitd)en, : bie Sßartifel. ■ particular, adj., bef.oitberg, eigen, . elnjeln; —, s. m., ber Sßribat» mann; —, pl. —e, s. n.; — . de drum, bag Sîeifeţmrtifutare; . —itâto, s. /., ber Befoubere Um* ftanb, bie Eiujettjcit. partid, s. n., bie potitifdje Şartei. partidă, s. f., bte Şartei; pârtie; - pasă — contrarie, bic ©egcnţiartci; a face —, fid) eilten Slutjaug madjen; a se alătura la o —, fid) ju einer Sßartei fjattcit; a fi de —a cuiva, eg ntit jemanb ţattcn. părtin-cSsc, a —i, —it, v. a., bc= . giiufHgeit, beborgugcti, ţmrteiifd) feilt. părtinire, s. f., bic 83cgiiitfttguttg, Şartcitidjfeit. părtinitdr, (părtinus), adj., par» tcitid), parteiifd); —, s. m., ber . $8cgünftigcr,5ßarteittel)mcr,Spartei» ganger. partisan, s.. m., vedi: părtinitor, partiţiiine, s. /., bic Scitnug, 916* . tcitung. partitiv, adj., nur einen Seit be» jeidjuenb, Seitungg*. păru-esc, a —i, —it, v. a., ab» ftccfen (mit SPftBcfeu);.—, vecji: peruesc. păniş, (părnştedn), s. m., ber fteine ţpfafjl. părut, adj., fdjeinbar, tăufdjeitb. păriiţ, s. m., vecji: păruş. pârv, adj., ftein. pârvac, s. n., vedi; roiu. parvenit, s. m., ber EmporfBntm» ling. par-vin, a —veni, —venit, v. v., emporfommen, jit etroag gelangen, pas (paş), s. m., ber,©d)ritt; a face —i mari, grofje ©djritte, fyortfcfjritte madjen; a merge în —, im ©djritt geljen; a ţine —, ©djritt fialteu; a ave —ul asupra cuiva, ben SSorpg Ijaben bor je= manb; —u drochiei, (bot.), ©tern» ftocfenblume (Centaurea calci-trapa). pas, v, defect., geţi fieî) 511! pas, pl. —ari, s. ii., ber Şafi, Gitg» paf;; —, pl. —i, s. m., ber ©cfjritt; păs, pl. —urj, s. n., b.er Shtittmer, bag SIntiegen, bie S3effimmerut§. păsă, v. defect., gcf)7! — -mi-te, interj., fietje nur, eg .fdjeint; —, a păsa, păsat (păsut), v. nepers., paşă — fid) etwas barauS madjen, barnacţ) fragen, fid) um etwas fümmern; . ce ’mi —, waS geljt’S mid) an; nu ’mi —, eS. gel)t mid) nidjtS an; va se ’ţi pese odată, bu = wirft btdj einmal ., woljf baran erinnern, paşă, s. m., ber tiirfifdje Statt» ţiatter, S3efef)lSI)abcr, Sßajdja. pasacliină, s. f., vedi: cruşin. pasdg-iu,.,pZ. —e, s. 11., . ber S)urdj» gang, Übergang; bie SJurdjfaţrt; bte ©teile in. einent Sudje. pasd.j, s. n., vecii: pasagiu, pasajer, adj., öorübergefjenb; —, . s. m., ber EReifenbe, Surdjreifenbe. paşalî'c, pl. —uri, s. n., baS îpafdjaliî, bie (türfifdje) ©tatt» Ijalterjdjaft. pasă-mi-te, adv., waijrfdjetnrtd}, eS ţdjeint, oafj. paşap6rt (paşaport), pl..—z,-.s. n., ber ţţ5a|, fReifeţ»a§. păsare, s. bie. S8efümmerni§; fără —, oţtte ©orgen, leidjtfjin, -leidjten SDhttS; ne.—, bie ©org= lofigîeit, ©leidjgiltigîeit. pasăre, păsărdr, păsăresc, păsă- • rică, s. f., vedi: pasere ş. c.. I. păsdtj s. m., ber ©rieS, bie’§irfe'. păsdţi,. v. defect., vecii: pasă; —ve în- cale, gef)t eurer SBege. păsătiîr, adj., intereffegeigenb; be» uuruf)igt; ne —, gteidjgiltig. păsătds, adj., nteMig, griefig. pasc, a —e, păscut, v. a., loeiberi, abweiben, grafen; a —e ventul, bem Uuerrcttfj&arcit imdjffrebeit; a se — e, v. r., ..fid) ernähren; moartea te —e, . bu bift beS ÎEobes. ... ■ ■, pască, s: f., baS Dfterbrot, jübiftfjeS, Dfterfeft, Şaffal). . pascdl, adj.,. Bfterlid), Öfter». Pascal, s..m.-, SßafdjäliS. • păşcăl-esc,. a. -r-i, '•—it, -v. n., wnf)rfagen. . păscălic, s. f., ber Dfterfaleitber; ■ ,: bie SBatjrjagerei,. ein . weis» : JagerijdjeS 23itd);- - a ’şi perde • păşire 495 —le, bie ©eifteSgegenwart «er» Iterett, fid) bernnrren. . păscălitor, s. m., ber SSaljrţager; —oare, s. f., bie SBafjrJagerttt. pascere, s. f., baS SBeiben. jiascliil, pl —e, s. n., bie ©tfjmă!)--, Safterfd)rift, ba§ ^aSquitl. paşcliiulă, s. f., ber îeberite ©acf. pdsci, s. f. pl, Dftern; mielul —lor, baS Dfterlamm; —le calului, vedi: punga popii, păscut, adj., geweibet, ernährt; , s. m., bag SBetben, ©rafen. păsciiţă, s. f. (bot.); vecii: bănuţei. păserar, s.. m., ber Vogelfänger, S?ogter, Sßogctfjänbter; vedi şi: uliul paserilor, pasere, s. f., ber SBogel; — călătoare, ber Sugöoget; — de apă, ber ăSafferbogel; —. de-noapte, . ber 9Jad)tbogeI; —. răpitoare, ber DîattbOogel; — domnească, ber Dompfaff (Pyrrhula rubri-cilla); — muscă, ber. Sîolibrt (Trochilus colubris); — tătărească, vedi: nagâţ; — ţigănească, veqi : codobatură; —a ometulni, ber ©djueefin! (Frin-gilla nivalis): păseresc, .adj.,-^80gel»; cireşe —i, bie . SSogelfirfdjen; — e, adv.', SSogel», .nad).SSogel SIrt; tjurtig. păserică, s. f.,.-veqk păseruica. păserime, s. f., bie:SSogeIwett.' päseröiu, s. w., ber.große So get. păseruică, . s. f., . bas SSögleiit, SSBgeldjeit. ■ păş-esc, a —i, —it, v. n., ftreiten, ©djritte. madjen, borfdjreiteit;- ă —i preste, iiberjdjreiteu; — la ceva; etwas anfangen 51t ntadjeit; pdslia, s.,ve<|i: pască, păşiţi, «c//.,-. vedi: blăjin. pasioiuit,1 adj., teibenjd)afttid)., pasion-ez, a —â, —dt, v. a., ein» . ;ncţ)mett für ctwnS, -baS lebhafte Şntereffe'erwetîen; a se —, v. r:, fid) fcbtjaft für etwas iittereffiereni păşire, s. f.,_ baS.Sdjreiteit, SSor* I jdireiten. . *4« 49G pasiune — pat pasiune, f., bic Seibcnfdiaft, ber Saug, ba? Seibcu. pasiv, adj., Icibcitb, untfjcitig; datorii —e, ©d)ti[bcn, bic mau ju gafjfcti Ijat; —, pl. s. m., bic Icibcnbc gorm ber geittni'rter, bas ţţ>affibum. pasive, s. f. pl, bic ©djntbcu. pasi'vitâte, s. f., bte Untljcitigfcit, ber Icibenbc 3ltftnub, bic Ent» ţaîtuug bon etltiag. pâ'slâ, s. f., ber gi(ş. pâşl-esc, a —i, —it, v. n., fid) aug bem ©taub madjen. pâslit, adj., ans gilg. pâslos, adj., ftfgxg-pâsln-esc, a —i, —it, v. a., fiîgcn, mit SBotle ober Şaarcit aug» ftopfcit. pdsmă, s. f., bie ©trăljnc. pasmdnt, s. n., bic ©d)uur; —eiie, s. f., bie Sßaffemanterie, ©djnur» tnaaren. psistă, s. f., ber S3rei, bie Şafta; — chimoasă, ber ©pcifebrei, . Gf)t)mitg. păstăe, s. f., bie ©djote, Şiitfe. păstărndc, s. in. (bot.), ber Şaftinaf (Pastinaca sativa). pastdl, pl. —uri, s. ii.j ber garben» ftift, bie SßafteHfarBe; eine Slrt befdireibenber ©ebicf)te. pdşte, vedi: pasei. pâştere, vedi: pascere. pastetă, s. f., bie haftete, pastilă, s. f., bie Şaftille, bag Sügeldjen, bie ţpille. păstor, s. m., ber §irt, ©d)âfer; — sufletesc, ber ©eefenîjirt, ©eelforger. pastoral, adj., Sitten», ©djafer», ©eelforger; —ă, s. f., bie STn» leitung jur ©eelforge, bag Şafto* ral; epistolă—, ber Şirtenbrief; poesie —ă, bag §irtengebid)t; teologie—ă, bieSpaftoratt^eoIogie. păstoresc, adj., Ijirtenntâfiig, Şirten». păstor-esc, a —i, —it, v. a., meiben, Şiiten, einen Şirten abgeben. păstorie, s. f., ber .ţiirtcitbcftanb, ba§ Şjirtcnamt. păstoriţă, s.f., bicŞ>irtiit,Sd)iiferiit. pastrama, s. f., bag gcrciud)crtc ©djaf«, Siiitbflcifd). pastramagin, s.m., ber ©cldjfleifd)« bcrfăufcr. păstrare, s. f., bic ©parfamfeit, ©rfparuitg, Erhaltung; — în minte, ber SBorbcTjatt; în —, mit SBorbcIjalt; la —, int ÎSorrat. păstrătâr, adj., fparfam, Tjaug» fjäitcrifd). pă'străv, s. 111. (zool.), bic gorctlc (Salmo' fario); burete —, eilte cfjbarc Spifjart (Agaricus astrea-t.us); burete — do pădure, ber Sîcigfcr (Agavicus doliciosns). păstr-cz, a —d, —dt. v. a., fparctt, crfpareu, aufljeben, be», berioaljrcn, erübrigen, pă'strn, s. m., vedi: păstrare, cumpet. păstrugă, s. f. (zool.), eine große goretlenart; —, ve<|i: cegă. păstiiră, s. f., ber igonigfcirn; —, bag STiicfief. păstnrâs, adj., teigig, păsueală, s. f., bie ŞJÎacfyfidjt, ber Sfufjdjub. păsa-csc, a —i, —it, v. n., gcit faffen, 9îad)fid)t fjabett, 2lufjd)itb geroâfjren. păsulă, s. f., vedi: fasole, păsnlică, s. f., bic §afelwurâ (Asarum europaeum). păşundre, s. f., ba§ SBeiben, bie ©rafttng. păşnnărit, s. m., bag Sriftrcdjt. păşundt, s. m., bieSSicf|lt>eibc; drept de —, bie §_utgeredjtigfeit. păşune, s. f., bie SBeibe, SBieIjroeibe, Srift, ber SCBcibepIag. păşun-ez, a —d, —dt, v. a., toeiben, auf bie SCBeibe treiben, păşâş, pl. —e, s. n., veeid)ern; ba§ ©rbreid) fefttreten, ftampfen. pătalire, ,s. f., bag (Stampfen bc§ Gsrbreid)§. pă'tură, s. f., bie gälte, ba§ SSlatt; bie Sede, ţpferbebede; a aşeza în —i, iu SBCnttern, in Sogen über* eiţtaitber fegen; a pune în —i, iit galten legen, falten. pătur-6z, a —a, —dt, v. a., falten; a se —a, v. r., fid) fd)ieferit, fid) fälteln. pătunliche, s. f. (zool.), bas SîeB» l)ut)ll (Perdrix cinerea), păturos, adj., fdjiefcrig, faltig; pentru —ă, ber ©d)ieferfteiit. păţftt, pl. —e, s. n., vedi: pătucel. pdncă, s. f., bie Sßaufe. püün, s. 111. (zool.), ber Sßfau, ţffatt= tjogll (Gallus gallopavo); pene de —, bie ^faueitfebern; —ă, s. f., bie ţpfaitfjenne. pănndr, $. m., ber SPfaitenţanbler, Şfaueuâiid)ter. păundş, s. in.,, ber jiinge ţpfau; eiit junger, fdjöiter SUtaitn. păun-esc, a se —i, —it, v. r., fid) fpretjjert, ţmrabieren. piîunior, s. n., vedi: florinţe. pauper, adj., arm, ormfelig, biirftig; —ism, s. m., ba§ SlrtneittDefen, ber ţpauperiSmuS; —täte, s. f., bie Slrmitt, SDiirftigfeit; 2[rnt= feligfeit; —tatea unei limbi, bie SBortarmut einer ©pradje; atestat de —täte, ba§ SltinutsjengntŞ. pdus, s. m., ber SJÎefjoţiferttiein. pausă, s. f., bic $aufe, ber Dîulje* ţmnft, ©tiUftanb, Gsinljalt. p.aus-ez, a —a, —dt, v. n., ţmit= fieren, eine Qeitlang imieţattcit. pdvă, s. f., ber gnricEet. pavdj, (pavagin), parca, s. f., vedi: pardoseală, pdvăză, s. f., vedi: paveză. pavecerniţă, s. f., ba§ SlBenbgebet. rdvel, s. m., ţţSauluâ. pav-dz, a —d, —dt, vedi: pardosesc. pdveză, s. f., ba§ ©d)ilb, ber ©rnftfjarnifd). pavidn, s. m., ber Fabian, pavilion,/;?.—e,s.n., bastelt,Suft», ©ortenljauS; bie ©djiffSfaljne. paviment, pl. —e, s. n., ba§ bunte ©etäfel. pavoas-ez, a —a, —dt, v. a., aug» fdjmiicfcn, Behängen (mit galjnen, ©uirlanben :c.). pavogadiside, adj., bie orienta* lifd)ett Şftoten Betreffend pdză, s. f., bie £>ut, Sld)t, Wuffidjt, ©orge, ©orgfolt; a sta la—, de —, rondjen, lauern; a fi sub —, unter 2luffid)t fein, pazargliidedn. s. m., ber SSerîăufer. pazarlî'c, s. ber SSerîauf, SBojarţanbel. păz-6sc, a —i, —it, v. a., ţiiten, Behüten, Bewahren, bejdjü^en; a se —î, v. r., fid) îjiiten, fid) in 2ld)t neljmen; —, v. n., 2ld)t geben. _ päzitör, s. m., ber Sitter, SBädjter, S3efdjiijjer; änger —, ber ©d)ug* enget- 32» 500 păzitură păzitiiră, s. f., baâ Şuteu; bie Sufoft. pâ'zlă, s. f., vedi: pâslă. pâznic, s. m., ber Ş iit er, §eger. pe, prep., auf, liber, unt, burtf), jtt, Bet; — (pi-e), gitr SSejeid)* uttng be§ SIccufatibS Bei Şer* fonen; — acolo, bort borBei; — aici, f)tcr&ei, f)ierţentni; — aiurea, anberâtoo; — an, jâfjr» lidj; — apă şi — uscat, gu Sßaffer uttb ju Sanb; — articole, artifelroeife, aBfaijweife; — bani, ltm ©elb; — când, timljrenb, inbem, o!§; — cea săptemână, auf bie liinftige 2Bod)e; — deplin, boUjäJjtig, gäitjlid); — at; —a iadului, ber ŞBlIettftein; — de ascuţit, ber SBeţjftein; — de moară, ber 2Jiüf)lftein; —a de moară cea de sus, ber oBere SniiŞIftein, Säufer; — de stră-curat apa, ber gif trie tftein; de —, ©tein; — de var, ber SPalf* ftein; — de vin, ber SBeinftein; —a din capul unghiului, — fundamentală, ber ©nnibftcin, Etf» ftein; — in beşică, ber Şarnfteiit; — pucioasă, ber ©d)tocfeI; — roşie, ber S3Iitt», 3îoteifenftein, SîBtel; —a scandelei, ber ©teilt be£ Slnftojjeşi; — scnmpă, ber Ebctfteiu; —a şorecelului, ber Strfcnif, ba§ 3Mufcgift; tare cs —a, fteittl)art; bate —, cade —, v. impers., e§ Ijagelt; a ucide cu —i, ftcinigen. pecdt, pl. —e, s. n., bic ©flubc, ba§ SScrgehcn, Safter; — de moarte, bic Xobfitltbc; — strămoşesc, bic Erbfiinbe; —! interj., pecătos - fdjabe! ce —! jammerfdjabe!— de el! ©d)abe um tf)n! Samtnet» fcţiabe! —ul îl pasce, er ift gang ber ©fittbe aitljeitngefatfen; a căde în—, eine ©üitbe Begefjen; a’şi trape — ul, fiifjtten, Büßen, burd) ©iiţine tilgen, pecätös, (f. pecătoâsă), adj., fünb» fid), jitubgaft; —ul de mine! id) arnter ©ünber! —, s. 111., ber ©iinber; —ă, s. f., bie ©iitt» berin; —ule! interj., etenber SBtdjt. pecătoşie, s. f., bie ©ünbfjaftig* feit. pecătn-esc, a —i, —it, v. n., füti* btgeit, fief) öergefjeit, fefjlen, gegen etroa§ berftoßen, ©ünben Begehen, pecătuire, s. f., bie SSerjiittbigung. pecelnic, pecete, pecetlu6sc, vedi: sigil, sigilez. Pecenegi, s. m. pl., bie Sßetfdje* negen. pecetiir, s. m., ber ţ$et[cf)aften* - ftedjer. pecetea lui Solomon, s. /. (bot.), bie ©efeitfroitrg, ba§ ©afomonâ* fiegel(ConvallariaPolygonatnm). pecie, s. f., ber SungenBraten, SîtidBraten. pecingine, s. f., bic gfed)tc, bas Sittermaf. pecinginös, adj., ffecf)tcnarttg. peciu, $. n., bie ©fjc&ewilliguug. pectoral, adj., 33ruft*. peculât, s. m., bie SBeruntrcnung öffentlicher ©elber. pecunidr, adj., vedi: bănesc. pecurâr, s. m., ber’©djöfer, ©djaf* f)irt; —Iţă, s. f., bie ©d)äferin. pecurăresc, adj., bie ©cfjâfer be= treffenb; câne —, ber ©d)âfcr-fjuitb. pecurăr-esc, a —i, —it, v. n., einen ©djäfer oBgeBen, bie ©djafe ijfiteit. pßcuräresce, adv., fjirtenmäßig, ©djäfer». pedagog, s. m., ber ©tşieţer, ŞcU bagog; —ic, adj., pcibagogiţd), - peducel 501 bie (Sräief)itngMeI)re Betreffenb; —ie, s. f., bie SrjieljungSfunbe, -ţpăbagogif. pedal, s. n., bas! $ebaf. pedant, s. m., ber @d)uffud)S, ein 9Jtenfdj, ber anbent feine 2ln= ficfjten aufbringen roitt, ber 5ße« bant; —erie, s. f., ber ©d)ul= !ram, bie ©djuîfteiffjett, Şeban» terie; —ic, adj., ftf)iiffteif, pe* bantifd); —ism, s. m., ba§ fteife SBefen, ber ţţ5ebantilmu§. pedeapsă, s. f., bie ©träfe, S3e= ftrafung, gücfjtigung, SBuße,9ieue; corporală, bie Seibesftrafe; —- de moarte, bte Sobcgftrafc; sub —, Bei ©irafe ... pedecă, s. f., ba§ «Şinberuiă, ber Sfnftoß; — (la cai), bie ©djfiitge, ber gußftrid; — (la car), bie Şemmfette; a pune cuiva —, jemanb ein Şinbentil in beit SDSeg fegen, if)U gu galt ju Bringen tradjten. ■ pedel, s. m., ber Diener Bei Jgodj« frfjulcit, ţţ5ebeff. pedeps-esc, a —i, —it, v. a., ftrafen, Beftrafen, giidjtigen; a —î cu moarte, am SeBen ftrafen; a se —i, v. r., Beftraft roerben. pedepsire, s. f., bic 33eftrafuug, Süd)tigung.. pedepsitor, adj., ftrafeitb; —, s. m., ber ©trafer, S3eftrafer. pedestdl, pl. —e, s. n., ba§ SBtfbcr*, gußgeftelf, jßiebeftaf. . - pedestraş, s. m., ber gußgänger, ^nfanterift. pedestr-eşe, a —i, —it, v. n., ju Süße geţen; a se —i, v. r., ftefjen BfeiBen. pedestrime, s. f., ba§ gußbölf, bie Qitfantcrie. pedestru, adj., iit guß; om ber gußgänger. pediciiţă, s. f. (bot.), ber Särfapp (Lycopodium clavatum), vedi: buncoag. peducea, s. /'./bie SJfefjIBcerc. peducel, s. m., bie groft&eufe; —, 502 peduche (bot.), ber SBeißtjageborn, 9Jicf)B= BcerBattm (Crataegus Aria), pedüclie, s. m. (zool.), bie Sau§; — de cap, bie SîopflaitS; — de părete, bic SBonje; — lat, bie gitjtauŞ. pedueher, s. m. (bot.), bag Saufe» fraut, bie ©tefaitgförner (Pedi-cularis sylvatica). peducliere, s. f., bag Saufen, peduclierie. s. f., ba§ Säitfeneft; bie SBetteffierBerge.. pednclieriţă. s.f (bot.), ber ffiitrjef* bont, bie SBegbiftel; vecii: craşei; — de apă, bie ei= beittig; — pe —, ber Saufd) jlueier ©adjeit, ofjtte Sufaţ} Bon Selb; — străin, bal falfd)c Şaar; ’mi se ridică —ul, ’mi se face —ul măciucă, bic §aare ftefjen. mir 311 S3ergc; a trage pro cineva de —, eilten bei bcit Şaareit gieljen; a se lua cu cineva de —, fid) einanber iu bie Şaare fallen; a se da după —, fid) ber SSer= {jältitiffen aitpaffeit; —ul fetei, —ul Maicei Domnului, (bot.), baâ graitenţaar, Sknuâţaar (Adianthum Capillus veneris); —ul cinstei, vecji: verigar; —ul crijei, vecji: puricească; —ul porcului, vecji: coadamânzului; —ul sântei Mării, (bot.), bie Şirfdjjunge, ber ©tcinfant (Scolo-pendrium vulg.), perândez, vecji: perîndez. percal, a. n., —înă, s. f., ber Sßerfal. percep, a —e, —iit, v. a., ergeben; ttmţrnefimeu. perceptibil, adj., loatjrnefjmbar. pcrcepţitine, s. f., bie ©inuaijme; SBaf)tnef)mung. perceptör, s. m., bet (Siimcfjmer, ©teuercinneţmer. percliiziţiiinc, s. f., bic §au§» fudjuitg. percică, s. /., vedi: pericică. perciunat, adj., mit Şaarlodeit, ţpeiffil aerfeljcit. perciuni perciuni, s. tn. pl., bie Jgaarlode Bei SJfnmtctn, Befonberg Bet Qttbeu. percürg, a —e, percürs, v. a., burdjlaufeit, fliicfjttg bttrdjfcfjen. percürs, s. n., ber Sauf fbeg gfuffeg). . • . . percusiâne, s. f., bie ©rfcţjiitte* rung, ber ©toß, ©djfag; puşcă cu .—, bag SBei'fuifioitŞgetucfit. perd, a —e, —üt, v. a., verlieren, eiltbüfjeii; a—e averea,~um |etn SSermögen fommen; a —e drumul, bom2BegeaBfommeit, fidj berirren; a —e letul, abortieren; a —e în cărţi, berfţnefett (im ft'arten» fţnef); a—e vieaţa, fein SeBen etnbüfjeii; a —e pre cineva din vedere, jentattb aug beti Slugeu berlierenj.a —e puterile, bon. Kräften fommen; a se — e, v. r., fid) berfieren, bergeJjett, fid) berfaufen;' fdjloinbeit; a se — e cu firea, ben 9Jtut berlieren. perdaf, s. m., ber ©[ană, ^te Şo* . Iitur; a da cuiva —/jemanb eiitfcifett, abwafdjen; einen 58er» mcts erteilen, perijdre, s. f., bie fginridjtitng. perdări, s.f.pl., ber.Şinridjtuttgg» ţHajj, ©algen. jierded, s. f., ber SBorljattg, bie ©arbttte, bag .gelt; —ochiu, ber Sfugenftaar; cu —, befjutfam, berbetft, anbeutunggroeife. perdere, s. ber SSerluft, ©dja* bett, ţNadjteil; — de timp, ber geitberluft. perdetor, adj., bcrberBIid), uit* fjeU&ringettb; —, s. m., berSScr* lierer. perde-vdră, s. m., ber SagebieB, SßfTaftertreter, SHüffiggäitger. pcrdiţitine, s. f., bic Skrberbung, - bag SBerberbitig., pereche, s. f., vedi: păreche. peregrin, adj., ţmgernb;—j s. m., ber Şifger. peregrinare, s. f., bie Sîeife in entfernte Sänber, bag SBanbern, SBaKtaljrett. — pericol 505 peregrin-ez, a —a, —ât, v. n., roattberii, mattfaŞrten. pereinţiune, s. f., bag Ungiftig* roerbeit einer Mage, bie Sßcrjäfj« ■ rung. peremtoriii, adj., entfdjeibcnb, un» giftig madjenb, ţieremtorifdj; termin —, ettbfidjer unb lefter Ser* inin, bie ţiercmtorijdje fŞrift. perete, s. m., vedi: părete, pereviză, s. f., bte Şatroneiitafdje. perfect, adj., boKfommen, boE* enbet; —, s. n., bie »ergangene $eit; — ibil, adj., uerbptiîom* muttggfâţtg: perfecţion-ez, a —a, —dt, u. a., . berboEfommeit, DoEeitben, ber» Beffertt; a se —a, v.r., fidj berboE» fommen, boEfomntener luerben. perfectiüne, s. f., bie SBoflfom* menfjeit, 3?erboEfommnung. < perfid, adj., treutog, falfdj; —, s. m., ber Sreulofe; —ie, s. f.-, bie Untreue, Sreufofigfeit, gaffd)* Ijeit, SBerrätera. ' perforatiüne, s. f., bie Smrdji Bofjiuttg. pergament, pl. —e, s. n., bag pergament, Şautpaţnct, ©djreib* leber; bie Urlttnbe. pergamentos, adj., pergament* artig. pergamütü, s. f., SSergamotte. perglvel,s.w.,ßirfef, vedi: compas, semicerc, peridnt, s.n. (bot.), bie ŞMe (ber Sfiite). periedrd, s. n., ber Şerjbcutef; —ită, s. §erä6eute[entäüiibung. periedrp, s. n., bag ŞerifarJj. pericica-fetei, s. f. .(bot.), bag S3enu§f)aar- (Asplenium Adian-tum nişrum). perieiüne, s. f., ber Untergang, periclitaţiune, s. f., bie ©efdtjr* buitg. periclit-cz, a —d, — dt, v. a., ©efafjrlaufett, in ©efaŞr fetit, pericol, pl. —e, s. n., bie ©efafjr; • a fi în — de moarte, in Sobeg* 506 pericope gefahr fdjlueben; nn e —, eS ift feine ©efaljr, eS ţat Sîirfjtâ auf fid). pericope, s. f. pl, Stbfdjuitte aus bet ©ibc(, bie ţpcrifopcn. periculos, adj., gcfäf)r(id). perie, s. f., bic - S3ttcfte; — cu coadă, bie geftielte ©ürftc; — de cap, bic $marbiirfte; — de dinţi, bic galjnbürfte; — de fuioare, bie ft'rajjbiirfte; — de văruit, de spoit, bie SBeißbilrfte; — de vestminte, bie Stleiberbiirftc. perier, s. m., ber SBürftenbinber. pericrie, s. f., bie S3iirfteitbinbcr= luerf ftatt. periergliie, s. f., bie gefudjte ©djreibart. perietürä, s. f., bie 21b:, StnS» biirftitng. periferie, s. f., bet Umfang eines ft'reifeS, bie $eripljerie. perifrdsă, s. f., bic Umfdjrabmtg, feriţi fyrafc. peri-iu, ii —ii, —dt, v. a., biirftcn, ab», auSbiirfteu, färnmen. per(i)n;I, s. f., ber 5J3oIfter, baS Sfiffciij faţă de —, ber ^elfter», Sfiffenüberjug. perimţă, (perintiţă), s. f., baS ţţSblfterdjen, $ißd)eit; — de ace, baS Dînbelfiffen. perînd-ez, a —a, —dt, v. a., auf» eiitaitber folgen; fid) anreiţen. periöd, pl. —e, s. n., ber Qeit» ■ raum, Şeitabftfjnitt; ber Dîebefaţ), bic $eriobe. periödic, adj., regelmäßig luiebcr» feţreitb, periobifdj; —itâte, s. f., bie regelmäßige Sßieberfeljr. perioris-esc, a —i, —it, v. begräitjen, einfdjränfcn. periost, s. n,, bie Seinfjaitt. peripeţie, s. f., bic gügung, uit» ermattete SBcnbung. perire, s. f., baS SBerfdjminbeu, SBerberben, ber Untergang, perişodru, s. f., baS Söirndjen; ber Sfrapfeit, Sînbbel. perişdr, s. m., ba§ S3irnbaumd)eu; — pernă baS Şârdjeit; —, (bot.), ba§ ©intergrün, Söiangolbfraut (Py-rola secunda), vedi: merişor; —, baS §aargraS (Elyraus euro-paeus). peristil, pl —e, s. w., bic ©äuteu» l/afle, baS Şeriftljl. perit, adj., berloren, bcrţdiimtnben; — la faţă, blaß, Irältftid). periton^n, s. n., ba§ Sßeritonäunt. periuţă, s. f., baä S3ürftdjen. peritor, adj., bergängtid). pdrj(ă), s.m, (şi f.) (bot.), ve4i: curcudei, bardaci. perjdr, s. m., ţpflaumenljânbfer. perj tir, adj., meincibig; —, s.m,, ber SJfeitteibige; vedi: sperjur, perjtiriu, s. m., vedi: sperjuriu. perl ft, s. f., bic Şerlc. permanent, adj., bleibcnb, fort» baiternb, permanent, permanenţă, s. f., bic gortbauer, baS. beftänbige SBerblciben, bie SPermancnj. permeabil, adj., bitrdjläffig für glüffigfeiten; —itâte, s. f., bie SHtrdjIäffigfcit. permic, adj., permifd). permis, adj., geftattet, erlaubt; —itine, 5. f., bie Erlaubnis, ©eucţmiguug, ©eftattung, $u» laffung. permit, a —e, permis, v. a., ge» ftatten; a —e cuiva ceva, jemanb etroaS erlauben, geftatten, ber» gönnen; —e-’mi, erlauben ©ie, mit Qljrer Erlaubnis; a ’şi —e, v. r., [icţ> erlauben, fid) bie grei* ţeit neţmcn, permut, a—d, —dt, u. a., cin», um>, bertaufdjeu, beränbern, berfeţjcn. permutabil, adj., roaS berfejjt tberbeit fanu, beräuberlitf). permutdre, s. f., bic S8ertaufd)ung, ber Umtaufd), bic S3erlBedjShuig( Skrfejjung. permutaţitine, s. f., bie SScr* taufdjung, 93crmutation. p6rnă, perniţă, vedi: perină, perinită. pernicie — pernicie, s. f., bag SBerberben. pernicios, adj., toerberblidj, fdjäb» lidj; gefäfjrltd); —itâte, s. f., bie ©ipblidjfeit. pernopt-ez, a —ii, —ät, v. ?»., über* nadjteit. peröcü, s. f., bie ţpcrriide, Şaar» iniile. perocar, s. m., ber SPerriitfeu» nindjet, ŞaarîrăuSler. peron, pl. —e,'s. bte S3ortreppe. peron6n, s. n., bag SBabeitBein. pcroraţiune, s. f., bie öffenttidje Dîebe, $eroration. peror-ez, a —d, —dt, v. n., öffentlich reben, eine Siebe galten, perorieren. perös, adj., tjaartg. peroşdt, vedi: peros. perpelit, adj., jcrlumpt. perpendicul, pl. —e, s. n., bie fenlredjte Sinie, ba§ 5ßerpettbi£e(; —är, adj., feufredjt, perpenbi* Mär. perpeptu-ez, a —d, —dt, v. (f., etwa§ berewigen, itt bie Sänge jiefj'en.'- perpetuitate, s. f., bie SBeftänbigteit, Dauer. perpetuu, adj., ewig, immer» wäljrenb. perplex, adj., Beftiirgt, berlegen, berwirrt; —itâte, s. f.,bie Ser» legenfjeit, S3erWirrung, S3eftiir= jung. pers,„s. m., ber SPerfer (bes 2(!ter= tuntS). persan, adj., vedi: persian; —, s. m., ber ţperţer (ber Qetjtjeit). persec, s. m. (bot.), ber '.ßfirfid)» Baum (Prunus armeniaca); —ä, s. f., ber Sßfirfidj. perseciu, adj., falb, ifabetCfarßig, pfirfidjrot. persecutdre, s. f., bag Verfolgen, persecut-ez, a —d, —dt, v. a., berfolgen. persecnţidne, s. f., bie SSerfoIgttng. persecutör, s. m., ber SBerfoIger; 5ßanbur. perspicace 507 perseverduţă, s. f., bie Seljarr» lid^feit, -Shtgbauer, bag 2tnfjalten. persever-öz, a —d, —dt, v.. m., ber», beharren, cm=, auSfjatten, feftbteiben. Pörsia, s. f. (geogr.), Sßerfiett. persidn, s. m., ber Sßerfer; —ä, 1 s. f., bie Sßerjeritt;. bie Qaloitfine; —, adj., perfifd). persic, s. m., veiji: persec. pdrsic, (persien<5sc), adj., perfifd). persiefu, adj., ve4i: perseciu. persienesce, adv., perfifd). persifldgiu, (persiildj), s. m., ber feine ©pott, bie Stufjiefyerei. persiflator, s. m., ber ©pötter, SlufăieŞer. persiti-ez, a —d, —at, w. ait»* fpotten, anfäie^ett; fic^ über je» mattb luftig ntadjett. persist, a —a, —dt, v. n., Bcfteîjen, auf etwa! Beharren, bei etwas berfjavrett. persistent, adj., Beljarretib, bei etwag berfjarrenb, ßeftänbig. persistenţă, s. f., bie SBeîjarruttg, S3eţarrlid)feit, SSeftänbigfeit. persoană, s. f., bie^erfon; în —, in ?ßerfon, perfönlidj; o — jună, ein junges 9Mbd)en. persöndgiu, (personaj), s. n., bie ţ}$erf0nlid)fett, bie $erfott. personal, adj., perfönlid), per* - fonai; arest —, bie perföttlidje §aft; —, s. m., bie ţţSerfoitengaţjI, bag Şerfonat; —itâte, s. f., bie ij?erjönlicf)feit, perföntidje 2In» äiigiidjJeit. persondt, adj. (bot.), ntagîiert (bon SSIitten). personific, a —d, —dt, leblofe Dinge a[g rebenbe unb tjanbeltibe ţţSerţouen eittfüfjrett, perfonifi* gieren. personificare, s. f., bie Şerfotiifi» tation. perspectivă, s. f., bie ShtSfidjt; —, bag gernrof)r, gernglag. perspicace, adj., vedi: pStrun-t]etor. 508 perspicacitate — pesimist perspicacitate, s. f., vedi: pătrundere, persuad-ez, a —â, —ât, v. a., be», über«, pureben, flberjeugenv persuasiune, s. f., bie S9e», Über«, Qurebuitg. persuasiv, adj., überrebeitb. pertraetâre, s. f., bic S3crf)anbtnng; — de ereditate, bie SJcrlaffen» fdjaftSüerljanblung; — finală, bie Sdjlufibcrljanbtung. pertract-ez, a —â, —ât, v. a.; be», berţcmbeln. perturb, a —â, —ât, v. a., ber* luirren, in SSerroirruitg bringen, beunruhigen, pertnrbätör, adj., beunruţigenb; —, s. m., ber Sîuţeftbrer. perturbaţi Line, s. f., bie Störung, reni, s. m.. (geogr.), Şeru. perucă, s. f., bie Şeri'ide, ber Şaarbeutel. perncâlă, s. f., bie Dîauferei. peru-csc, a (se) —i, —it, v. a. şi r., ■ au ben §aaren jicljen, raufen, peruviân, adj., ţerumtifd). peruzea, s. f. (miner.), ber 3/ürfiS. pervâz,^. —uri, s. n., berSKat)men, bie ftölgerne ©infaffuug, ba§ ©e» fim§. pervened, s. f., ber ftarffte SBettt« geift. per-vin, a perveni, pervenit, v. a., vedi: parvin, pervenit, s. m., vedi: parvenit, pervers, adj., bcrb’orben; —itâte, s. f., bie SBerberbtljeit, S3crfef)rt» fjeit; —itine, s. f., bie SSerberbuiâ, ©ottl.ofigfeit. pervertise, a —i, —it, v. a., anbmt (im fdjledjten Sinn), »er« brefjeit. pervincă, s. f., vedi: cuminiţă. pes, s. n., ber Summer, baă SlrgeritiS. peş, s. 7i., bie S3öfd)ung. pesâre, s. f., Sorge, pescâr, s. m., ber fjifcţjer, ffifdj» ftâiîbfer; — de mare, (zool.), bie SJlöbe (Larus argentatus); — verde, veiji: pescăruş; — sur, vecji: petrei; —easă, s. f., bie gifdjerin, g-ifdjljciublerin. pescărâş, s. m., vedi: pescar verde, pescărel, s. m. (zool.), ber Saudjcr (Colymbus cristatus); —, ber SRegenţifctfer (Charadrins plu-vialis). pescăr-esc, a —i, —it, v. n., fifdjeit. pescărie, s. f., bie gijdjeret, ber gifdjmarft. pescărime, s. f., bie gifdjiuelt. pescărit, s. m., ba§ gifdjen, ber gijdjfong, bie gifdjerei, ba§ gi» fdjerredjt. pescăriţă, s. f., pescăruş, s. m., (zool.), ber EiSbogel (Alcedo ispida). pesee, s. m., ber gifcf); — alb, (zool.), berSBeijjfifd); aripa—lui, bic gloffe, glojjfeber; — de mare, ber Seefifd); — de rîu, ber 5ht|* fifdj; oşut de—, bie fjifdjgrâte; — sărat, marinat, gefaljencr ober marinierter Şifd); — ţigănesc, (zool.), bie Scîjleiije (Tinca vulg.); — aurit, ber ©olbfcirpfen (Cyprinus auritus); — sburător, ber fliegettbc fjxfdh (Tripla hirundo); unsoare de —, ber gifdjţljrcm; urechia —lui, bie gifd)fieme. peşcheş, pl. —uri, s. n., boă ©e= fdjenf; ber Sribut. peşcllir, pl. —e, s. re., vecii: ştergar, poscos, adj., fifdjreid). . pescu-esc, a —i, — it, v. n., fifdjeit, gifdje fangen; a —i cu unghiţă, mit ber Singet fifeben; a —i în turbure, im Sriibeit fifdjeit. pescuină, s. f., ber gifrîjteidj. pescuire, s. f., baS g-ifdjeit. pescuit, s. m., vecji: pescărit, pesciiţ, s. m., basg-tfdjlein, gifdjdjett. pe semne, adv., roaŞrfdjeiutid;, beit Slujeidjen nacŞ. pesimism, s. n., ber Şeffimig» . nui§. pesimist, s. m., ber StJîxirrtopf, Şeffimift. peşin - peşin, (neşinged), adj., tar; —, adv., fogteid). peşmă, vecji: pejmă. pesmet, s. m., ber Stniebacf. pestă, s. /., bie ţţîeft; — bovină, bie 3Hnb»tet)fcud)e. peştdn, s. m., ber $efter; — ă, s. f., ote Sţîefiertit; —, adj., ţţkfteix peste, prep., über, auf, nod) bagu; — cap, foipfüber; — drum, gegenüber; — mână, ungelegen, unbequem; a da — mână, auf bie Şaitb fdjlagen; a fi cuiva ceva"— mână, unbequem fein, ungelegen îommen; vedi şi preste. peşte, vecji: pesce. pestelcă, s. f., ba§ ® ort ud), peşteră, s. f., bie Şi)f)Ie, ©rotte; — cu stalactiţi, bie Sroţifftem» t)öf)fe. peşteros, adj., Tjiifjlenretd). pest-esc, a —i, —it, v. n., ber» wetten, pestifer, adj., Dctţjeftenb. pestilentăj s. f., bie ţpeftifeng. pestilenţial, adj., peftitengartig, ^eftitenj». pestitor, adj., auffdjiebeub. peştimdn, s. n., ba3 SSortud). pestrec, a se —e, —üt, v. r., in £)fjumad)t fallen, außer fid) fein. pestrecüt, adj., ot)nmäd)tig, außer fid). pestriţ, adj., fdiedtg, bunt, ge» fprettfelt; om — la maţe, ber ijinterljättige, ţdjtedjte JJieitjd). pestriţ-ez, a —a, —dt, v. a., veiji = împestriţez, pestruc, s. f., ber ©ommerflecE. pestrnin, adj., flectig, gefleat. petdc, s. m., ber Şelter, etjem. Âu^fermiinje. petală, s. f., ba§ SBtumenblatt. petardă, s. f., bie ţţSetarbe. petdre, s. f., bie S3eftec!uug. petdt, adj., fteefig; petaţi, s. m., pl. (bot.), bie SBatbanemone (Anemone nemorosa). peted, s. f., ba§ SSanbet. - petrec 509 petedlă, s. f., gotbene gäben, eine 9Irt SBrautfdjmud. p6tec, pl, —e, s. n., ber gtecî, gegen, Snţjpeit, Suntpeit, bie §abern; a’şi da în —, fid) bloß fteDen. petccdr, s. m., ber Sumpenfammtcr. petecărie, s. f., ber Sapţien, bng gtidwerf. petecfec, a —i, —it, v. a., auS* flidett. petdei, s. f. pl., bag gtedffieber. petec(\s, adj., Iitmţiig, âer(umţ)t, gerfe^t. peţ-6se, a —1, —it, v. a., freien, fid) um eine bewerben, pßt-ez, a—d, —dt, v. a., f(ec!eit, beflecfen, befubetu; a se —a, v. r., fledtg werben, peţidl, s. n., ber SBIattftiel. peţire, s. f., bas greien, bie S3e» Werbung, petit, pl. — e, s. m., bie greiung, Bewerbung, petiţă, s. f., ba§ Şiinbţiitdjcn. petiţionar, adj., bittftetterifd); —, s. m., ber SBittfteller. petiţion-cz, a —d, —dt, v. n., eine S3ittfd)rift einreidjen. petiţinne, s. f., bie Sitte, SSitt» jd)rift, ba§ ©efudj, bie Petition, peţitdr, s. m., ber greier; —ie, s. f., bie SBerbung. petrânjel, s. m. (bot.), bie ţţSeter» fitie (Petroselinum); —cânesc, bie igunbggteiße (Aethnsa cyna-pium); — de câmp, vedi: pim-pinea; — de munte, vecji: än-perea. petrânjeldş, s. m. (bot.), vedi: petrânjel de câmp. petrdr, s. m., ber Steinmauer, ©teilt» bredjer, ©teinmejj; —, (zool.), • ber ©teiltjeifig; vedi: petroşel. petrărie, s. f., bte ©teingntbe, bas ©teinlager, petrec, a —e, —nt, v. a., geleiten; begleiten, ba§ ©eteite geben; a —e ceva, erfahren,' überftetjen; bnrdjtefen; — timpul, bie gett 510 petrecanie- äubringcit;. —, v. w., leben, um* gefjett, mit jcmaitb gubringcu; bnrdjbringcu, bitrdjgcţeu; a’şi — e, v. r., ftd; unterhalten, petreednie, s. f., bic Unterhaltung; — de moarte, bn§ 2eid)eube« gäuguiS; a face cuiva de —, je* ntanb uutert)altcu, Unterhaltung Bcrfdjaffeit. petrccerc, s. f., bic Unterhaltung, ber ŞeitBertrcib, Umgang; bic ^Begleitung; — la un loc. ber 9tufcutl)atf; — de seara, bic Slbenbnntcrhaltung; om de —, ber untcrtjattuugStuftige fflîcnfdj. petrccetör, adj., nntevfjâltlid). petrecut, adj., iibcrgefcţjt, begleitet; — de minte, Berriidt; — de bătrâneţe, feljr att. petrcl'dct, pl. —e, s. n., ber Der* ffeittertc ©egettftanb, baS Şctce* fa!t. petrei, s. m. (zool.), ber Sturm« Bogel (Larus ridibundus). petriced, (petricicä), s. f., ba§ Steinten. petriiiCj a (se) —ă, —ăt, v. a. şi r., Berftetnent. petrilicaţiunc, s. f., bte 83erftei* nerung. petriş, pl. —uri, s. n., ber ©tein* Boben, SfteŞfnub, bic Siefefffeinc. petrografie, s. f., bie ©efteittS« fttnbc, Şctrograţ)ţ)ie. petr«l(eu), s.m., ba§@tein«, SScrgöI. petroleist, s. m., ber Şetroleur, Sranbftiftcr. petrös, adj., fteiuig, fiefig. pet-roşel, s. m. (zool.), ber geifig (Fringilla linaria). Petru, s. tu., Sjkter. pctrnncliiös, adj., tötpifd), grob, fdjwerfällig. petründ,petrun3 Şianitto. pianist, s. m., ber Şiauift, Sîtauicr» fpictcr. pidno, pl. —uri, s. 71., baS Şiauo, itlaBicr; a (Jice la —, SîloBier fţ)ielcit. pidstrn, s. m., ber Şiaftcr. pidfă, s. f., bcc Ştnjj, 9J?arffţ)la(j. piatră, ve(Ji: peatră. piază, s. /., bn§ Sorgefiitjt, SJor* jeidjen; — bună, — 10a, bic gute, fdjtcdjtc SSorbcbcutnng. pic, a —ii, —ilt, v. n., trityfcln, träufeln, falten; a —a de somn, Bot ©d)taf umfallcit; a —a de umeŞeală, triefen; a —a cuiva ceva în mâni, in bic §âubc fallen; a se —a, v. r., fid) Boit« madjen, Bcfcfjmuţşeu. pic, ß)l. —uri, s. n., ba§ SMpfdjen, S3t3d)en; un — de pâne, ein bi§d)en fflrot; nici nu —, uidjt ein bisdjeu, gang unb gat nid)t. pic, s. n., ber iftiggcl; jocul de a —ul, ba§ ŞKiggctfdjlagcu. pică, s. f., ber ©roti; Şid; a ave — pre cineva, auf jemanb einen ©roti tuerfen. picant, adj., ftedjenb, beifjenb, ftidjetnb. Pic.irdia, s. f. (geogr.), bieŞifarbic. picăţele, s. f. pl., ţpiniltdjen, Xröpfdjen (auf ©tofett). picătodre, s. f., bie 33ratţ)faune. picătură, s. f., ber SEropfen, bie Sranfe, Sinftur, bag Sräufeln; cu —a, tropfcnmeife. picăl ar-esc, a —i, —it, v. n., tröpfeln, träufeln, picăturiţă, s. f., baS 5Cröpf(fjeu SBiâdjett. picli6t, pl. —e, s. 71., bie getb* tvadje; bal Şiquctfpiel. piclierea, (piclnre), s. f. (zool.), vetji: bibilică. pichirisesc — piersec picliiris-csc, a se —i, —it, v. r., biife werben, picioâcă, vedi: cartofi, piciodrcă, s. f. (bot.), ber Soţii» namBur (Helianthus tuberosus), vedi: napi porcesci. piciöicä, s. f., vecji: cartofi, picidr, pl. —e, s. n., ber guß, Sauf, bie Sänfte; ©d)itţ (Sängeninaß); cu pat.ru —e, bterfüßig; — de viţel, ba§ SMbSüiertel; —ul dinainte, ber SSorberfuß; —ele mesei; bas Sufdjgeftetl, gitßgefteTI eines XifdjeS;—ul muntelui, ber guß be§ ffiergeS; —ul scării, ber §ölm; scară cu —, bie ein* Ijolmigc Seiter; pe —e, auf ben Seinen; a călca ceva în —e, mit ben güßen treten; a da cu —ul, wegftoßen, jentaubetn einen guß* tritt geben; tjinten anSfdjtagen; a da din —e, mit ben güßen ftampfen; a da preste—,ţ>fufd)en, ijltbelit; a lua pre cineva preste' —, jemanb über bie SIdjfet an* feigen, fid) luftig über ifjrt mad)en, iljn mit ©ţiott Beljanbeln; a o lua la —, bie glud)t ergreifen; a pune pre cineva în —e, jemanb aufljelfen; pe ce — stai cu el? inie fteljen ©ie miteinanber? a se lua pe —, fidj flüstert; a pune —ul în prag, bitrcE)au§ nidjt wollen, fid) auf etwaâ fteifen; a sta în —e, ftetjen; —ul caprei, (bot.), ber ©ierfdj (Aegopodium Podagraria); — cocoşului, vedi: talpa cocoşului; — cocoşului ren făcetor, vedi: nepreasnic; — cocoşului tîrîtor, veiji: bu-jurel; — gâscei, veiji: talpa gâscei; •— lupului, vedi: cior-vancă; — paserii, vedi: unghia stâncii mică; —ul viţelului, (bot.), ber JMBSfuß, gemeine Siron (Arum maculatura), piciorâg, pl. —e, s.. n., (picio-rodngă,. s. f.), bie ©telje; a umbla pe —e, auf. ©tefgen getjen. 511 picioruş, pl. —e, s. n., ba§ güßd)Clt. pi ci n, s. m., ber. Sîitirţjs, baS SBüBdjeit. picn-esc, a —i, —it, v. a., treffen, triftig Jdjlageit. picnic, pl. — e, s. 11., ber ©djmauS, woşu jeber Seilneţmer einen gleid)en Slitteif beiträgt, ber ţpiditid. picot-esc, a —i, —it, v. nideit, einfdjfdfern. picsiäe, s. f., bie S3ud)ţe. picrăt, s. n., bnä ^üririfatj. picric, aclj., Şiîrin*. pict-ez, a —â, —rât, v. a., vedi : zugrăvesc. Picţî, s. m. pl., bie giften, pictor, s. m., ber 3J!a(er. pictoresc, adj., materifd). pictură, s. f., bie SKaferci, SJÎaler» îitnft*. piculină, s. f., bie £oboe. picur(ă), a —d,.—dt, v. nepers., tS tröpfelt, niefclt, regnet fein; a —a de somn, Dor ©d)taf fid) nidjt meljr Ijalten lönnen. picuş,"jpZ. —uri, s. ii., äußerte» WöfjnlidjeS Einfommen, jufälltge Einfünfte. , pidaleön; s. m., bas fanouifdje 9îed)t (m ber orientaltfdjen Sfirdje). pidösnic, s. m. (bot.), bic 28ad)§» Blume (Cerinthe minor), veiji: ceriţică; bte weiße §itfd)WÜtä (Laserpitium latifol.); —, adj., fonberbar, ber ©onberling. piedecă, vedi: pedecä. picdestdl, pl.. ■ — e, s. n., vedi: pedestal. piele, vecli: pele. pieliţă, vecji: peliţă. piept, pieptar şi compusele, vecji : pept ş. c. 1. pieptene, vedi: peptene ş. c. 1. pier, pierire, vedi: per, a —i Ş. C. 1. piörd, pierţjdre, pierdere, veiji: perd ş. c. 1. piersec, vedi: persec. 512 piesă — piesă, s. f., baâ Btiid; — de teatru, bal Sţcaterftiiiî. pietate, s. f., bie grömmigfeit, ©ottegfurdjt. pietisni, s. m., bet Şictismug. pietist, s. m., ber grömmter. pietön, s. m., ber gitjigäuger. pietds, adj., anbädjtig, fromnt. pietrar, pietros, pietriş, pictroiu şi derivatele, vedi: petrar ş. c. 1. piez, (pieziş), adj., [teil fcfjrâg, fd)ief; —, s. n., ber Slbfjang; in —, quer, fdjrag; în —iş şi în curmeziş, bie Sîrată unb bie Qttere. piftii, s. f. pl., bie ©tilge, ©alterte, pigmdnt, s. n., bag Sßigment. pigmen, s. m., ber gwerg. pigiiMsc, a —i, —it, v. a., nadj uttb nad) augritpfett, Bon einer ©adje etroag SBenigeg toeg* netjmen. pihă, s. f., bie glaumfebcr. pil, pl. —uri, s. n., bie ţţkitţd)e, JParbaifdje. pilă, s. f., bte geite, Cţajţiet; vedi: minge. pilaf, s. m., eine SReigjpeije ber •JJlorgentânber. pilâstrn, s. m., ein bieredigcr Şfeiler, ber S3rüdenpfeitcr. pîlc, pl. —uri, s. n., bie Sftettge; ber fyfitg, 5£ruţ>ţ> SSögel. pilcă, s. f., bie SBalje (ber S3itdj= bruderpreffe). pildă, s. f., bag SSeiţptel, ©leidjttig, bie Şarabet; pentru — (p. p.), jittrt S3eijţ)iel (p. 53.). pild-dsc, (pildn-csc), a —i, —it, v. n., gletdjittâtDeiţe rebeit; ait= jpieleit, 31nţţ)ielungen madjen. pildire, (pildnire), s. f., bie 2In= jpietung. pil-esc, a — i, —it, v. a., feilen, abfcilcrt, abrajpeltt; —, ftetjten, tBegfteljteit; — vertos, barattf log* trinîeit; a fi cam —it, ange* Ijeitert jetit. pilire, s. f., bic Qcitung; bas SBegftibijen. pinguină pilitiiră, s. f., ber geitftaub, bie geitjţmne; — de fer, bie Eifcit« feitjfpäne. pî'lnie, s. f., ber SSBnrfttridjter, bag ăBitrftljorn. pilon, s. n., Sempetnfortc (ägtjp* tijd,). pilor, s. m., ber ÎOlageitmiinb, Şljlorttg. pilöt, s. m., ber Steuermann, Şilot; —, ber ©runbpfatjt, Şitot. pilotă, (piloteă), s. f., baâ g-cber= Bett, Sudjet. pilüg, s. m., ber ©djtägel, StBjjet, bie ŞDWrferfettle. pilug-esc, a —i, —it, v. n., ftofjen, mit beit ©töjjet jerftoßen. pilulă, s. f., bas Slrjneifiigeldjen, bte ŞiHe. pimniţă, s. f., vecji: pivniţă, piiupineă, s. f. (bot.), ber ©tein= peterleiit, bie ţjSimţnnette (Pim-pinella saxatilis). pin, s. m. (bot.), bte SBeijsfidjte, SBetfjtanne, bie Stiefer (Pinus abies). pî'nă, adv., big, Big gu, Big auf, Bor; — acolo, Big baţin, jo toeit; — acum, Bigţer, big jeţjt; — atunci, big baf)in; — când, jo lange alg; — ce, jo lange; — în grumazi, Big an ben §alg; — la un ban, Big attj eittett igetter; — şi, jogar; — unde, wie weit? pinacotecă, s. f., bie S3ilberjamm* htttg, Şinaîotljef. pincliin, s. ni. (zool.), ber SSndjftnî (Fringilla caelebs); — pistriţ, ber SSergfitt! (Fringilla monti-fringilla). Pind, s. m. (geogr.), ber ţpinbug. pingăr-esc, a —i, —it, v. «., vedi: pângăresc, pingeâ, s. f., bie ŞatBfoljle; a pune —oa, betrügen, Belügen, pingeln-esc, a —i,—it, v. a., îjatb bejoljlen; belügen, Betrügen, pinguină, s. f. (zool), bie ffettganŞ (Alea impennis). pinţă• pintă, 5. f. (zool.), bag SRurmeltier (Arctonays marmotta). pinten, s.m., ber ©pom; a da—i calului, anjportteit; —, (bot.), ber SRitterfporn; —ât, adj., ge» fpornt. pintenâr, s. m., ber ©porer. pintenâş, s. m. (bot ), ve4> nem-ţişor de cămp. piritenög, s.m., cal —, beräßeifjfufj. pintuc, s. m., ber Saugentdjtg. pioă, 5. ve4i: piuă, ş. c. 1. pion, s. m., ber SBauer (tut ©cfjadj-. fptel); ber SamBrettftein. pionir, s. m., ber ©djanggräBer, ©djanjarfieiter, 5ţ3ionuter. piös, adj., fromm, pip, pl. —e, s. n., bie Sßtpe. pip, a —ă, - ăt, v. n., Sabaf raitdjen. pipă, s. f., bte Sßfeife, Sabafgpfetfe. pipă-esc, a —i, — it, v. a., tafteu, antaften, füllen, Berühren, ber* fudjen. pipăicios, adj., fitţIBar, BetaffBar. pipăire, s. f., bte 33etaftung, Stn* taftung, Seriifirung; ber Saft» ftitu. pipăit, adj., Betaftet, fjattbgretfltd), ftar; —, s. n., ba§ 33etaften, ber Saftfinn; —ură, s. f., ba§ Saften, Sappen. pipârcă, s. f. (bot.), ve4': ardeiu. pipâş, s. m., ber DJaiidjer, SaBaf* raudjer. pipelcuţă, s. f., bag Stfdjenbröbet. piper, s. m. (bot.), ber Pfeffer; scump ca —ul, gepfeffert teuer; —ul lupului, (bot.), ber Setter» Ijatg, 3c'tanb (Daphne meze-reum); •— roşu, — turcesc, ve4i: ardeiu; ■—ul apelor, (bot.), bie Erbtotnbe, SonnerreBe, ©un* betreBe. piper, a —â, —at, v. a., pfeffern, piperâş, s. m. (bot.), bte S3eifjBeere (Capsicum baccatum). piperat, adj., gepfeffert; feţjr teuer, pipernic-esc, a se—i, — it,.». r.; berîiimmern, fdjWad) tnerben. Bar cian«, Dicţionar. — pîrît 513 pipcrnicire,5./.,bieü8er£iimnterung. piperniţă, s. f., bte ţpfefferbiicfjfe. piperiiş, s. m. (bot.), ve4i: piperaş.' pipilică, s. ve4i: bibilică, pipirig, s. m. (bot.), bie SMnţe, bag ©djitf (Scirpus communis); ve4i: spetează; — înflorit, bie SBtumcnbinţe (Butomus umbel-Jatua). . pipirigüf, s. m. (bot.), bie ©umpf» (teidj*)bittfe (Heleocharis palustris). pipirigiiţă, s. f. (bot.), bie Dîafeit* fdjmiele (Aira caespitosa). pipotă, s. f., ber SJÎageit eiitcS Sogetg. pir, s. m. (bot.), bie Qttede, bag .Şunbsgrag (Triticum repens). pî'ră, s. f., bie Iftage, Stitffage. pîră-6sc, a —i, —it, v. n., praffetn. pîrăitodre, s. f. (bot.), bie S3rumm* Pftange. pîrăitiiră, s. f., bag Sßraffetn. piramidă, s. f., bie Sßtyramtbe, ©pijjfäule. piramidal, adj., pljramtbcnförmig.' pirât, s. m., ber Seeräuber, Sßirat. piraterie, s. f., bas ©eeräußertum'.; pîră'u, s. n., ve4i: părîu. pîrcăldh şi derivate s. m., ve4i pârcălab, pîrc-esc, a —i, —it, v. a., Be* gatten, befteigen, rammeln, pî'rciu, s. m., ber SBocî, gtegenBod, fficifibocî. . r pircot-esc, a —i, — it, v. n., ve4i: picotesc. pîrddlnie, adj., vedi: pârdalnic. pîr-esc, a —i, —it, v.. a., au» îtagen. Pirâu, s. m. (geogr.), $iräitg. pîrg, pî'rgă, pîrgu-ese, ve4i: pârg ş. c. 1. pîrgdr, s. m., ve4i: pârgar. pîrgliie, s. f., veeib. planiglob, pl. —uri, s. n, bie Erb», Şimme(sfugelfatte,ba§ŞlanigÎDb. -plaşcă 517 Planimetrie, s. f., bie g-Icidjciimejj» fuuft; Şlonimetric. planis-6sc, a —i, —it, v. a., cBnen, gleidjmndjeit; a —i un colnic, einen §iigcl obtrngen; a se —i, v. r., beigcbcn. planisire. s. f., ba§ E6neit, E6eit* madjeu. plä'ns, pl. —uri, s. n., baS SBei« neu, bas Sfjräucnöcrgiefjcu, ber Qammcr. plä'nset, pl. —e, s. n., bo§ 3M)= flogen, ©ejdjrci. planşetă, s. f., ber SJîejjtifd). plânsoarc, s. f., bie Sîloge, S3e= jdjiuerbe; a da o —, eine Sîfage einreidjen. pliintă, s. /., bie ^flanje. plantiigiwi, s. f. (bot.), vecji: plataginä. plantäg-iu, pl. —e, s. n., bie Şlan^iuig, Sritpflanjung. plantatiüne, s. f., bic Sßflanäuug. plantator, s. m., ber Spflnnger, Sltibaucr. plant-ez, a— ii,— ăt,v.a., ţiffanjeit, anpflanäett, anfegen; a —a un arbore, einen SSontn jeţşcn. plantigrad, adj., ©ofjfeugänger. plăntuţă, s. f., bie flehte Spffauje. pliimi-esc, a —i, —it, v. a., etroa§ planen, brüten, etwas SööjeS an» fţnniteit. plăpămă, vecji: plapomă. plăpămdr, s. m., vedi: pläpomav. plăpâ'nd, adj., fdjruödjlid;, fdjtuod), matt. pldpomä, s. f., bic Söettbede. pläpomdr, s. m., ber ©ettbeden* mad)er. plas, pl. —uri, s. n., ba§ §ad6rctt Beim SPflug; ba§ öofj luorin bie *ßftugjdjar eingefaßt ift. pldsä, s. f., bosi 9?eţ), 3»9ue&; &«•' S3eäirf, bie Sfbteifnng. plasare, s. f., bie (itopitafS) Einlage, pldşcă, s. f., bte ©djfeuber: —, bie ţpotronentojd)e, ber ©od, bie Seitentnjdje; —, (bot.), baS Scijdjeffrnnt (Thlaspi arvense); 518 plăsea —a ciobanului, bei- gvoueit« mantei (Alchemilla vulg.); ba§ ţţSfertnigfraut, vedi: creţişoare. plăseâ, s. f., bie SD?effcrfdf;afe. plas-ez, a —ă, —ăt, v. a., an* legen. plasmă, s. f., ba§ ©ebilbe, ertnaS ©ebilbeteg. plăsmu-esc, a —i, —it, v. a., btlben, fdjöpfeit, geftafteit; eiubtlbeit, ct> finbet't. plăsmuire, s. f., bic SSilbuug, ©e* ftaltiutg. plăsmuit, adj., geftattet; erfunben, angebidjtet. plăsmuitor, adj.,bilbeitb geftaltenb, ftfjöpferifrfj; —, s. m., ber ©djöpfer, Sßilbuer. plastic, adj., bilbeitb, fd;öpferifd; btlbfnm, plaftifd). plastică, s. f., bte Ânnft au3 weidjen ober ţarteit Stoffen gt» gitreit 51t bilben, Şlafttf. plasticitate, s. f., bie S3tlbfamfeit. plastograf, s. m., ber g-alfdjer Bon x Mnterfdjrifteu; —ie, s. f., bie ‘ g-älfdjung in öffentlichen Ur* 5tnben. plastron, s. ii., ber S3ruftţarni(dj, ba§ ţpîaffroit. plastru, pl. —ri, s. bag Şflafter. plat, adj., platt, feiert, plată, s. f., bte gatjlung, 33e* gafflttttg; ber ©olb, bag ©cîjalt, bie S3e)olbung. platăgină, s. f. (bot.), ber SBegerid; (Plantago major); — de apă, ber SEnffertüegericf), vedi: pod-beal de apă. platan, s. m. (bot.), bie Şlatane (Platanus). plătcă, s. f., bie SBejaljhing (im Jfartenfpiel); ba§ ®orl)cmb, ber SSruftteil etneg Sleibc?. plăt-cse, a —i, —it, v. a., gaJjfen, aitS=, bejaţlen, cntridjteu; —, v. 7i., taugen, wert feilt, plat-formă, s. f., bte ebene g-lädje, bie SCeraţfe, bas ©tücfgeriift. plătică, s. f. (zool.), ber SBeififtfdj, — plec bie ©djolle; ber ©olbbiitt (Pla-tessa vulg.), platină, s. /. (miner.), ba>J 3®ei|V golb, Şlatina. plätire, s. f., bie gnfytung, S3e* ja^tung. plătiţă, s. f., bag jdjmale ©tiicL plătitor, adj., jal)[ettb; —, s. m., ber Sanier, ffiejaljlcr. platitudine, s. f., bie ©eidjtfjeit.. plätnic, s. m., ber ©d)it(buer; —r adj., fdjulbig; — bun, reu, guter, fd)(cd)ter gaf|(er, ©djulbner. platonic, adj., platonifdj; amor —, bie überfittitltdje, geiftige fltebc platoşă, s. f., ber ganger, S3rnft* Ijnruifd). , plalön, pl. — ri, s. it., baâ'Şlateaii. plausiljil, adj., tDaţrfdjeinltd). plăvan, (plăviţ), adj., vecji: blond, plaz, vecji: plas. pleăşă, s. f., bie ©faţje. pleăşcă, s. f., baâ gtjrfjenteg; bie ţpiitnbcnmg, SBraubfdjaţşttng; a se hrăni din — şi prădi, Boit SRattb unb S3eute lebett; a dobândi cu —a, gcruaffmcijjtger SBeife iu ben S3efiţ} eitter ©adje gefangen, plcdsnă, s. /., bie ©eijjel, Şeitţtfjen» fdfjttitr. pleătă, f., bte Şaarfledjte; ber Şaarâopf. pleavă, s. f., bie. ©preu, 2ht§* jatung. plel)ăn, s. in., ber ®ed)ant. plehe, s. f., ber Şiibel. plebeu, adj., gemein, pöbelartig; —, s.m., ber gemeineäRaitit, Şlebejer. plebiscit, pl. —e, s. n., ber SßoIfä= befd)hi|. plec, a —ii, —at, v. a., Btcgett, beugen, leitfen, beiuegen; —, v. n., abreifen, anfbrecfjen, abfaŞren; a —a fuga, bie gludjt ergreifen; — cu trăsura, abfafjreit; a se —a, v. r., ftd) beugen, fid) biegen, itadjgebeit, fiel; tteigett, fid; unter* toerfen. plecăcios - plecăcios, adj., biegţam, Icnffam. plecăciune, s. f., bie Untertänig« leit, (Smpfefjhiug, ba? flfomţjli» ment; cu —, mit 9ld)tnng, mit Dîejpeft. plecare, s. f., ba§ SBeugcn, Sîeigen; bie Söciignng, SIbrcijc, Stbfaljrt. plecat, adj., gebogen, geneigt, un* tertljänig. plecate, s. f. pl., bie SKngeniiber* fnbnng, ber berborbeite SKngen. plecătodre, s. f., ein ifjreS Sämm» djeitS beraubtes 2Mîfd)nf. pleell, s. m., vedi: tinichea, pled, pl. —uri, s. h., ber Sdjatul. pled-ez, a —ü, —dt, v. n., eine 9îed)tsfad)e bor ©eridjt bertei* bigen; mihtblid) bor ©eridjt ber» Ijanbeln, ţjlăbieren. pledoarie, s.f., bieS3erteibigungSrebe. pleiadă, s. f., ein ©ternbilb, bte I'Iejabcn. plendr, adj., böflig, botffommen. plenilüniu, pl. —i, s. n., ber SSoHmonb. plenipotenţă, s. f., bic âîollmacţjt, S8ebotImäd)tigung. plenipotenţiar, s. m., ber S3oIt* madjtgebcr. plenipotenţidt, s. m., ber S3cboH* mädjtigte. plenitdte, (plenitudine), s. f., bie giitle, 9J?adjtboEfommcnt)eit, bolle 3)îad)t nnb ©eroalt. pleonasm, pl. — e, s. n., ber SBörter* iiberfhifj, SpieonaSmuS. pleöpä, s. f., baS Shigenlib. pleosc, interj., ffatţd)! pleoscă-esc, a —i, —it, v. «., vecji: plioscäesc. pleoscăit, s. n., baS 5?(ät|ctjeru. pleoşt-esc, a —i, —it, v. a., jiiţam* men», nieberbriiden, friattmadjen; a —i urechile, bie Of>reit f)än* gen raffen; nas —it, plattge* brüdte 9?afe. pleş, adj., faf)(, fafj!fö:p[ig; —, s. m., ber ft'afjlfopf. pleşcă-esc, a —i, —it, v. «,,flatjdjen, bie Jgänbc ju{ammenfd)(agen. -plictisesc 519 pleşcdn, s. m., ber Sßtünberer. plesnde, s. f., ber tmutberlidie Einfalt. plescdviţă, s. f., veetter. plomod, s. n., ber (Srbauftourf. plop, s. m. (bot.), bie Şappel, ber Şnppelbaum (Populus pirami-dalis); — plutaş, bte itaîienifdje Şappef, — tremurător, bie Sfpe, ber Sfpenbanm (P. tremula); — alb, bie SBeifjpappel (P.alba); — negru, bie Sdjroarâpappcl, Sßappelroeibe (P. nigra). plopiş, pl. —uri, s. n., bte Şappel» ijflangnng, Sßappeliöalbiing. plosca, s. f., bie Ijölaerne gtafdje. ploscdş, s. m., ber Sdjtuäljer, gu* träger. ploscodnă, s. f., ber .petn. 522 pobîrciu - poliî'rciu, s. m,, bic 9?ad;tcfc, 9îad;» ftoppctuug. poc, interj., fua[(! pocă-esc, a sc —i, —it, v. r., büßen, aSitße tljnn, fid; beffcnt. pocăinţă, s. f., bic S3uţjc, 9îcnc. pocăire, s. f., ba§ SSiifecu. pocăi, s. 11., ber Şofat, pocult-esc, a se —i, —it, v. r., bor ţmitger entfräftet fein, bafjin* fiedjeu, fdjttmd; werben, pocâltire, vedi: cocâltire. pocănieiu, s. m., vecji: pogăniciu. pocaze'n, s. m., vedi: conăcar. poc-esc, a —i, —it, v. n., ent» ftctlen, bereinigen, bcnmftnttcu. pocinog, pl. —e, s. ber crftc SScrfaitf; vedi: saftea. pocire, s. f., bic ©ntffcftmig, buref; Şejerci gitgefitgte§ Uugemad;. pocit, adj., eiitftettt; om —, ber Qucrfopf, ©pafjboget. pocitanie, s. f., bie Şnrfefinabe, Şoffctt. pocitură, s. f., vedi: pocire, pociiimp, s. m., ber Şftocf, furge Şfaf;l. pocind, pl- —e, s. n., bic Şferbe» bede, bn?> ©attctfifjcn. poclit, pl. —e, s. ii., bie grobe Scinluanb auf SBagcnbeden. poclöll, s. n., vedi: plocon, poen-esc, a —i, —it, v. a., fnatlcn, îradjen, ptaţşcn, praffetn. pocnet, s. n., ber iînatt. pocnire, (pocnitură), s. bn? ft'rnd;en, Şraffcln, ßiefpraffet. pocriş, pl. —uri, s. bic S)ede. pod, pl. —uri, s. oi., bic Sriicîe, berSSobcit, Şnitgboben; bic ©nffe; — umblător, bic g-at)r>, ©d)iff» Briidc; — de peatră, bic ©tein» briiefe; —ul mânei, ber Şanb» riicfcit. podagră, s. f., bie ©id;t, gufigicfjt, bnŞ Şobngrn. podagrist, s. m., ber ©id;ttcibenbc, Şobngrift. podar, s. m., ber gnfjrmann, SBriideiuncifter. - podobie podărit, s. m., bas SBrikfcngctb, bie SBriideuftcucr. podliăl, (podbedl), s. m. (bot.), ber SSraitb, ţillftattict; (Tussilago fai-farn); — de apă, ber g-rofd;* IBffct (Alisma plantago); — d& munto, ber 2Bol;tberlei (Amica montana), podeillă, s. f., ber g-nfiboben, ba& Şftaftcr. pode-iu, j;?. —e, s. n., bic Şodj» ebene. pod-csc, a —i, —it, v. a., bebieleur ben guţjbobeit tegcn. podeţ, s. ii., bic Iteinc SBriide. podgliiâz, pl. —uri, s. bit Şliittberung. podgorcan, s. m., ber SSeiubnuer. podgoria, adj., reid; an SBeiit* gärten. podgorie, s. f., ber SBcingartcu auf einem S8crgabt)aug. podid-esc, a —i, —it, v. n., iiber» I)äufen, anftiirmcn; me — lacrimile, id; brcd;e in 5tf)râucu au§; me —e somnul, ber ©d;taf iibermannt mid;. podil«, (pödinä), 5. f., bie ©iele; ©ntnbiage. podire, s. f., ba§ SSebieten, S3c» briideti. podiş, pl. —e, s. n., bie Ebene auf einer Stntjölje; —ul scărei, bie Sctjnc, Slnfffttjrt. podişcă, s. f., bag S3riicftfjcn, ber îteinc SSobcn; — cu scripete, bic gngbriiife. podiştir, pl. —e, s. n., vedi: podişcă. podit, adj., gebiett; —, s. n., ba§ Sietcit. poditiiră, s. f., veiji: podeală, podmet, pil. —uri, s. n., bie Soc!» fpcife. podniol, pil. —e, s. ii., bic Erbbaitt. podoabă, s. f., bie gierbe, gicrat, ber ©d;muc!. podol)-esc, a —i, —it, v. a., gieren, fd;miiden. podoltie, s. f., cin figiir(id;cr©cfang. <. podrom podrom, (podriim), pl. —uri, s. it., ber Sfefler. podiiţ, s. m. (zool.), ber Sßafenfifd) (Cyprinus nasus). podvddä, s. f., bte groljufuljre. podvdl, pl. —uri, s. 11., bet ©anter, bag gciffergerüft. poednă, s. f., bte SBnlbhriefe. poemă, s. f., ba§ ©ebidjt; — eroică, ba§ §e(bengebid)t. poeniţă, s. f., bte fleiite SSBdlb* hrieje, 9ütc. poesie, s. f., bie' Sidjtfitnft, bie Sidjtniig, Sßoefie; baä ©ebicţit. poet, s. w., ber $id)ter, SSidjtfitnbige; —astru, s. m., ber $id)terling; —ic, adj., bidjtettjd), ©idjter», poetijd); —icä, s. f., bte Şoetif. poetis-ez, a — d, —dt, v. n., bidjteit, S8erje madjen. pofidă, s. f., vedi: pohidä. pofilă, s. f., vedi: pohilä. pöftä, s. f., faieSSegierbe, bcrSBunfd), baä Verlangen, bie Sitft; — de mâncare, bte Eßfuft, ber 2tţ)ţ)ettt; — bună, — mare, guter 9tţ)£etit; — trupească, bte fleifdjlitfje Sitft, ba§ ftttitlidje ©eliifte; după —a inimei, ttad) SBitufd), nad) §er= jenShift; a ’şi pune —a ’n cüiu, aufgeBen, entfapen. poft-esc, a —i, —it, v. a., tuünfd)en, berrailîţen, Begeţreu, fid) riad) etroag feljnen, einlabeit. poftire, s. f., bns SBüttfdjen. poftitor, adj., toiirt^dEjenb, begierig, Iiiftern. poftor-esc, a —i, —it, v. a., hrieber* fjofevt, ertnibern, erneuern, poftorire, s. f., bie SBieberljoIung, Enmberung. pogâce, s. f., ber SCfcfifttcfjeit. pogan, adj., fjcifiHd); fonitfd), Indjerlid). pogănicin, s. in., ber ţţ}fhtgod)feu= treiBer, SIntreiBer. pogliibdlă, s. f., ber feierte, nidjtă* nitţşige SUienfd;. poghirc-esc, a —i, —it, v. n., vedi: pobîrcesc. — pojijie 523 poglliz, pl. —uri, s. vecii: podghiaz. pogon, pl. —e, s. n., ein SDÎorgen £attbe§, ein ©tiief gelbes 4988 m2. groß; —iciu, vecji: pogăniciu. pogondr, s. m., ber Xoglöijner, ber nad) ber Strbeit auf einem 9ßogott Bejaţlt roirb. . pogor, a —i, —î't, v. a., fjeraB*, . Şerunternefymen,fyinunterBriitgen; a se —î, IjeraBfafjreii, fjinunter* fteigeit, abfteigen, î)innntergefyen. pogorî're, s. f., bie ŞeraBfteigung, basS ŞinaBfafyven, §erabnef)nten; —a lui Christos la iad, Efjrifti §öflenfaljrt; —a duhului sânt, bie Shtägteßititg be§ f|. ©eifteS. pogorî'ş, pl. —uri, s. n., ber 2tb= ijattg; —, adj., BergaB, abjdritffig. pogreMnie, s. f., vecii: îrimor-mentare. polldce, s. f., vedi: pogace. pölti, s. in. pl., ber ©djlueifriemeit. poliidă, s. f., ber ffiortunttb, Srojş; în —a cuiva, jemanb gum S/rojş. poltilă, s. f., ve^i: pohi. poliodţă, s. f., bte Sînţiţjferiit. pollöd, s. f., vecji: călătorie.; —nie, s. m., ve^i: cal de călărit, poltöill, s. 11., vecii: puhoiu. poliţă, polit6se, vedi: poftă ş. c. 1. polivdlă, s. f., ber Spomp, bie ?ßradf)t; vecji: pompă, pohvălos, adj., ve^i: pompos, poi, adv., — mâne, ii6ermorgeit. poiană, s. f., bie SBnlbltneje. poiată, s. f., ber 3îinbcrftnl(. pojdr, s. m., bns große fjeuer, ber 'S3ranb; bie SJîajern, Dîâteln. pojăr-esc, a se —i, —it, v. r., bie SCRafern Befomnien. pojdrnic, s. m., vecii: pompier, pojdrnită, s. f. (bot.), bie %db* cţ)f)reffe; ba§ Şnrtţen, SoţnttniS» îraitt (Hypericum perforatum); unt de —, eilte SBoIKargnei. pojghiţă, s. f., vedi: poşghiţă. pojigliie, s. f., bie SlKenge, bn§ ©etnimnte£. pojijie, s. f., bag Şanggercit. 524 pojiţă — pojiţă, s- f-, bag 0ett, bic §aut, bag weißgegerbte Seber. Pojön, s. m. (geogr.), Şreţjbnrg. pol, s. m., bet (Snbţmitft ber ©rb= aje, ber Gsrbţjol, Şof; —, ber Şftajjotconb’or, eine ©ofbmünäe. poldc, s. m., vecii: polon, polâiu, s. m. (bot.), ber SSergpoIet; ©amanber (Mentha pulegium). polar, adj., Şo(=, polar; stea —ă, ber Şolarftern; —isaţitine, s. f., bie Şo(arifation; —itâte, s. f., bie Şotaritât. poiată, s. f., ber Şafaft. polătiişe, s. f. (zool.), bag ghtg* f;örn<äjeit (Pteromys volans). polc, s. m., vec].i: regiment, jmleâ, s. f., bie Şolfa (Sang). polcovnic, s. m., vedi: colonel, polecră, s. f., ber gunaine. polocr-csc, a —i, —it, v. a., einen S3einameri, ©piţmameit geben, poleeală, s. f., bag gtoifdjgolb, 33Iâttd)cngoIb; — albă, bag SBtättdjenfctber. pole-esc, a —i, —it, v. a., po= liereit, bergotben. poleirc, s. f., bag Şolieren, 83er* golben. poleitör, s. m., ber 33ergoIbcr. poleit ură, s. f., bie Dotierung, ffiergolbung. polei«, pl. —e, s. n., bag ©taft* eig; —, (bot.), vecii: polaiu. polemic, adj., ©treit», ftreitenb, polemifd); —, s. m., ber ©Iau» bensfedjter, ţJSo(emifer. polemică, s. f., bie ©treitteţre, SScrteibiguttggîeîjre, Şolemif. polemis-ez, a —d, —ăt, v. n., pofemifieren. polentă, s. f., ber S3rei aug TOaig» mei) (. polen, s. m., ber Sătunienftaub. poliarcln'e, s. f., bie Sîegientng üon sieten Şerjonen äufamnten, Şoltyardjie. policdndru, pl. —e, s. n., ber Sîronleudjter. policar, s. m., ber 5)anmcn; ber goli. politică policliröm, adj., bielfarbtg. policioară, s. f., bag sSâufdjcn, bie Keine Stellage, poliedru, s. m., ba§ Sietecf. poliel6u, s. m., gettriffe Şţatniobieen ber orientaKfcfjen ifirdfje. poligam, adj., poltjgamiţd); —, s. vi., ber giigteicf) mefjrere 2Bei6er îjat; —ie. s. f., bic SBielweiberei, Şoltjgamie. poliglot, adj., mefjrîpradjig; —, s. n., ein in mehreren ©pradjeit gefdjriebeneg ?8u fidjentngg)d)ein, bie Şolice; —, bag ©eftefl. " poliţdiu, s. m., ber Şoligeibireftor. politeclinic, pl. —e, s. n., bte Ijöfjere ©eroerbgfdjitle, bag Sßolp» tedjnifum; —, adj., poft)tcd;ntfrif). politeism, s. m., bie SSielgötterei, ber $oIţjtI)etgmug. politeist, s. m., ber SInIjăuger bieler ©öfter, ber Şofytfieift. polit6ţă, s. f., bie §öflid)feit, 9Ir= tigfeit, feilte Sebengart. politic, adj., politijd), ţd)(au; —, s. m., ber ©taatgmann, Şoiitifer, ©djtaitfopf. politică, s. f., bie ©taafgftug= îjeit, ©taatgnjifienjdjaft, 5|3otitif; ©djtanîjeit; görm(id)!eit, §öfiidj=-teit, SJrtigfeit. politicesce — pompă 525 politicescc, adv., politifd). politician, s. m., bet ^ßolittfer. politicds, adj., fjöflicf), artig, fein, politie, s. f., bie ©tobt, poliţie, s. f., bte Şolijei, Şolijci* Betjörbc, bag Şofiâcinmt. poliţienesc, adj., polijeilid;, ?ßo= fisei-. politis-âz, a —ă, —ăt, v. n., iibct ©taatgangelegcnfjeiten fţ>rcdjen, pofitifieren. politricliic, s. f. (bot.), bag grauen* fiaar, bic 3)(aucrrantc. politiiră, s. f., bie ©fcitte, ber ©(aug, bic $ofitur.. polmăn, s. n., vecji: pridvor, polmol, s. m., ve4i: podmol. polol)6c, pl. —e, s. (polol)occl, s. n.), bag gäfjdjen. polog, 8. m., abgcmäfytcg ©rag; —, ber gcţjen, Sumpcn; pat cu —, bng Şimmcfbctt. pologăr, s. m., vecji: cfirpacin. polog-6sc, a so —i, — it, v. r., fid; lenen (tjom ©etreibe). polologliie, ve^i: polilogie. polomidă, s. /. (bot.), bic Sfdter», Şinfcr«, ©nnbifter. poltfn, s. m., ber Şolc; —a, s. f., bic ^olin; —, adj.; polnijd). polonesco, adv., ţjolntfdj, auf J)oI-îttfdje ?(rt. polondz, s. m., vetji: polon: —5, . s. f., bic ţţ5otin; bie Şotonaifc (Saitj). Polönja, s. f. (geogr.), ţ|3otcn. polonic, s. m., ber ©djaumroffel. poltrön, s. m., bcrgciglittg; —orie, s. /., bic gcigljeit. poluiiuştriiţă, s. f., ber 9Jadjt> gottcSbicnft. pom, s. m., bet Dbftbnum. pomăda, s. f., bic Şontabe. pomănă, s. vecji: pomeană. pomanagiu, s. m., ber uoit 9I(» luofcn febt. pomărio, s. f., vedi: pomologie. pomărit, s. m., bic’iDbftBnuîunbe; ber Dbftbau. pomăzuit<5r,s.w(., ve4i: afierositor. pomeănă, s. f., bag Sirmofen, üeicfyenmaf, Zoteit=, Sranercffcn; de —, adj., nmfonft; a face —, a da de —, SÎfmofen geben; a cere de —, betteln; a’şi face — cu cineva, 9Jîittcib mit jemanbem fjaBen. pomölnic, pl. —e, s. n., ba? ©ccfcit» meffenrcgifter. pomeneală, s. f., bic Erttmljitung. pomen-csc, a —i, —it, v. a., er» roäfineu, gebenfen, üorbritigcn, crle&eit; a —1 pre cineva din somn, au§ bem ©djrafc roeden, auftocdeit; a se —i, v. r., er» hmdjcu, munter Werben; a se —i cu ceva, mit etinag iibcrrafdjt ffierbcit; a se —i cu cineva, uiu berfefycnS mit jcmnnbcu jufnin» mentreffen; aşa ne am —it, fo ift eg fcit DJÎcufdicugcbciifcn. pomenire, s. f., bie ©rroäljmiug', Erinnerung, bag ©ebenfen, 9In< benfen; semn de —, bag ®cnf> mal; de —, adj., bcnflDiirbig; din —a oamenilor, feit 8Jlenfd)eh= gcbeufeit. Pomeränia, s. f. (geogr.),^omntern. pomcränfS, 5. ve^i: portocală, pomeridn, s. f., ber jpötc Dîadj» mittag pomdt, pl. —uri, s. it., ber DBft» garten. pometă, s. f., vedi: umerii obrajilor. pomiccii, s. f. (miner.), ber 33uns* ftein. pomină, s. f., ba§ ©erüd)t; se duce —, cg gefjt ba§ ©eriidjt. pomi'tä, s. f., ve4i: fragă; — de baltă, bic SJloogbecrc (Vaccinium Oxycoccos). pomolög, s. m., ber DBftfenner; —ic, adj., bicDbftfitnbe betteffenb, ţjomolonifd); —fe, s. f., bicObft» funbe, Homologie, pomoştfnă, s. f., SBrctterBobcn beg Sßngcng; car cu—, ber fflrettcr» farreu. pömpä, s. f., ber S)somp, Şrunf, bic 526 Pompeiu ţjkad)t, ba§ ©epränge; —, vecji şi: pumpä. Pompeiu, s. m., ^ßompcjus. pomp-ez, a —ii, —at, v. a., pumpen. pompier, s.m., bcrg-eumucfjnimint. pompön, s. m., bet Sßotlfnoten, ber 5£jd)afo6iifd). pompös, adj., pomphaft, prädjtig, pradjt», prunfboD. pomuşodră, s. f., Soijnnnisbeere (Eibes rubrum), vedi: coacăze, pomuşel, s. vi. (bot.), ber flehte SEamartSfenBaum (Tamarix). poneîş, adj., entgegen, fd;tel, fdjief. poncişdre, s. f., ba§ Entgegen» fein. ponciş-ez, a —d, —dt, v. n., ent« gegen fein; a se —a, v. r., ftd) gegeniiberfteljen. pöncin, s. w., bet ţhmtfdj. ponderäbil, adj., Wägbar, ponderös, adj., fdţwer, wkijttg; , —itâte, s. f., bie ©ett)id)iigfeit, 6d;were, ţponberofitât._ poneer-esc, a —i, —it, v. a., aufdjwäräen, berleumben. ponivos, adj., fursfidjHg, blöbfmnig, fdjeel. ponör, pl. ponoare, s. n., ber 21 b» ■fjattg, Slbgruttb. ponor-esc, a se —i, —it, v. r., fid) in einen Slbgrunb berlteren, abjdjiiffig werben, ponös, pl. ponodsß, s. n., bte SSer= antw ortnng; a purta —ul faptelor sale, für feine Sfjaieit ber= antwortlid) fein; ve^i şi: po-noslu. ponos-esc, a —i, —it, v. a., ab«, beitü^en, abtragen, ponosit, adj., abgetragen, ponuslu, pl. —e, s. ii., bte Klage, Sefdjwerbe. ponoslu-esc, a— i,— it,«.«., ffageit, über etwas fid; Befcfyweren. pont, pl. —nri, s. n., bie S3ebin« gitng; ber giinftige Shtgenblid; bte iptuftdjt. pontatör, s. m., ber Sßointierer. — popor pont-ez, a —d, —ät, v. n., pointieren. ponter(in), pl. —uri, s. n., ba? Şatbjeibet. pontifical, adj., oberpriefterüdj. poiitiliciit, pl. —e, s. n., bic 5ßnpft= würbe, bas! Sßontiftfat. pontifice, s. m., ber oberfte Şnefter, ?opft- pontön, pl. —e, s. n., bie Krieg?* brüde; —ier, s. m., ber Sßionir. pop, s. m., bie ©tiiţşe, ber Söriid« bannt; a clădi în — mänun-chiele de in, ben Sein ţâttfeln. popă, s. m., ber ©eiftlidje, ^rieftet, Şfaffe; —' de oaste, ber gelb» faplatt; — , bie©tü^e, berSJrutf» baum. popä'c, adv., fogleid), plöjjlid); plumps. popâln-esc, a —i, —it, v. a., auf» Ijättfen, auftürmen. popândă'u, s. m., ber <5trof)mam, bie Sßogelfdjeudje. popärit, s. it., ben Pfarrern auf» erlegte 5Eaje. popds, pl. —uri, s. fi., vecji: conac, pop-esc, a —i, —it, v. a., (a sprijini cu popii), ftuţşen; a se —i, v. r., vecji: preoţesc, v. popesc, adj., priefterlid), getff(td). popic(ă), s. ii. şi bic Kegel; joc în —e, baS Kegelfpiel; —âr, s. m., ber Kegelfpieler; —arie, s. f., bie Kegelbahn, popie, 5. f., bie Sßrieftertoürbc. popilnic, vecji: popivnic. popime, s. f., bie ©eiftlidjîeit. popistdş, adj., vedi: papistâş. popivnic, s. m. (bot.), bie §afel= ftrnrj (Asarum europaeum); — iepuresc, bie SeBerBlume, bag ©belleßerfraut. poplâ'nd, vecji: plăpând, pöpol, s. m., vedi: popor. popondeţ, s. m., vedi: popândău, poponeţ* s. in. (bot.), bie Slder» Winbe; —, vecji: opaiţ, popör, pl. —e, s. n., baă Solf, bic SBMferjdjaft; —, bie 5j5farr» poporal - finber, bic Sirdjeugemeiubc, ber ^farrfprcugel. poporal, adj., SBoIfg»; poesie —ă, Die SMfgpöcfic. poporan, s. m., bag ^farrîtnb, Jîirdjcitftnb; —, adj., SBoIfg», bolfgtiimtid); literatură —ă, bal S'olftove. poporaţiune, (poporimo), s. f., bte Söeböifcrung. popos-csc, a — i, —it, v. n., vedi: conăcesc. popotă, s. f., bic (©olbateit) SJieitage. popreălă, s. f., vedi: opreală. popr-esc, a —i, —it, v. a., vedi: opresc. populär, adj., bolfgtitmlid), bolfg» beliebt, populär, popnlaris-ez, a —ă. —dt, v. a., ber» allgemeinem, allgemein befannt ntadjen; a se —a, v. r., fidj beim Sßolfe beliebt madjen. popularitate, s. f., bte Seutfeligfcit, ÜSotfggefätligfeit, Şopularitat. popnlaţnine, s. f., bie S3ebölfentng. popul-ez, a — ă, —ăt, v. a., be» bölfern. popnlos, adj., bolfreitfj. por, s. m., bie Sßore, ber gtbifdjen» rautn. porăuicin, s. m. (bot.), bag îînaben» fraut (Orchis rnascula). porăv, adj., mutwillig, voitb. porc, s. m. (zool),- ba§ ©djibein;, — sSlbatec, bag SBilbfdjtbein, ber Eber; — ţepos, bag ©tadjet» fdjroein; — de India, bag SJÎeer* jtfjtoeindjen (Cavia cobaya); — îngrăşat, bag 2ttaftfd}tbein; — (om murdar), ber ©djtueingferl; — (de negreală), berSintenfleJg; — de câne, ber ©cfylüeineljunb, §unbgfott; de —, adj., fdjwetnern, @d)tt>ein=; carne de —, bag ©djroetnefleifd); peri de —, bie ©(ţroeingborften. porcar, s. m., ber©d)tbetneî)irt; por-căreăsă, s. f., bie ©d)tnetnel)trtin. porcărâş, s. in. (zool.). ber ©tranb» Täufer (Charadrius fluv.). . -pornire 527 porcărie, s. f., bic ©djiuciiterei, ©auerei. porcâş, s. m. (zool.), bte ©teilt» îaraitfdjc, ber ©icbel, ©rebel (Cyprinus gobio). porcolăn. pl. —uri, s. n., bag SPorjeuan. porcclănăric, s. f.,, bte ^orjeflau» maarenfjaubfung; bie $ßoräeflait» tuaareit. porcesc, adj., —e, acZu., fdjhjetmfd;, uuberfdjâmt. porefe, s. f., bie ©djmetncrei, Un» berfdjânitţeit. porcin(ă), s. m. şi f. (bot.), bag Snräelfrautjbergemeineißortutad, SBogelfnöterid) (Portulacca sat.), porediu, s. n., ber igcufdjober. porcös, adj., fdjiactitig, fdjntujşig, ttnberfdjâmt; — la mâncare, frefifiaft. poi'cuşor, s. m., vedi: porcaş. porclecâ'nc, ve^i: porc de câne. pdre, s. m. (bot.), ber gemeine Saud), ißore (Allium Pornm). poreclă, s. f., ber SSeiuanie, ©ptj5» nante. porecl-csc, a — i, —it, v. a., be» itamfen, cttten ©pijjnantett bei» legen. porfir, s. m. (miner.), ber ţ)5orpî)t)r. porfiră, s. f., ber Şurpurftoff. porfirin, adj., aug ?|3orpI)l)t. porfirin, adj., purpurrot. pöri, s. m. pl., bie ©djtbcifjrBdjer. pdriu, s. m. vedi: pore. porncălă, s. f., -ber Slufbrud), bie «Meinung, porn-esc, a —i, —it, v. a., bewegen, in SBemcgttng», in ©ang feţjcn; a —i judecată asupra cuiva, einen Sprojefj anffreitgeit; a —1 pre cineva spre mănie, reijen, auf» Segen; —, v. n., aufbredjen, fid) auf bett SBeg madjeit, auf bie Sîeife mad)cn, abfaţren; a se —î, v. r., logftlirjeu, logftiir» men; a se —1 asupra cuiva, auf jemanb [ogftiirmen. pornire, s. f., bag 2Iufbred)en, ber 528 pornit — Sfufbrndj; — firească, ber [tiuit; —a gheţei, ber Ei-îgaug, Cisbrudj, Gic-ffofi; —a iniraei, bic QkmiitŞbctucguug, Şerjcit?.« itcigung; — iute, bic Sebljaftig* leit, ©ciualtttjätigfcit; — spre mănie, ©crciätljcit 3111» Qâfjjorit. pornit, adj., bcluegt; — spre mănie, jäfßoruig, anfgcbradjt. pornograf, s. m., ber ŞontograpI), olifcöite <2arf)cit fcffrctbcitb; —fa, s. objeönc Sittcratur. poroinic, s. ni. (bot.), vedi: po-rănicin. poros, adj., li'djcrtfţ, porö§. port, a pnrlă, purtat, v. a., tragen, ertragen, fiifjrcn, leiten; a —a atenţiunea sa asupra cuiva, feine Slnfmcrffamfeit auf jemanb ridjteu; a —a cu minciuni, bc* Iiigcn; a —a cu vorba, mit lecrcti SSortcit abfţictfcit; a —a cuventul, ben Sprcdjcr abgcbcit, giiljrcr feilt; a —a de nas, an ber Dîaje fiifjrcn; a —a grije, forgen, Sorge tragen; a —a pe braţe, auf ben Rauben trapen; a —a pre cineva de mână, bet ber Şanb fiifjrcn; a —a prin gură, iibleâ nadjrebcn; a —a sabie, eilten Segen tragen; a —a (haina), abnüjjen, abtragen (cin Sfteib); a se —a, v. r., fidj tragen, fid) betragen, fidj beitefjmen, fid) auf* führen, fid) bcftrebcn, tradjtcn; a se —a cu cineva bine, reu, jemanbem gut, -übef begegnen; a se —a în vestminte, fid) ffctbcit. port, pl. —uri, s. n., bie Sradjt, JHeibung, ber Slnjug; —, ber £>afen, Seefjafeit; —, ba§ Poft» ţTortci. portal, pl. —e, s. n., baă Şauţjt* if)or, Şortaf, ber §aiiţ>teingaitg. portar, s. m., ber üEIjürfjüter, Sljür* ftefjer, ÜEfjürroärter, Sfjorroödjter; §ausmeiftcr, Pförtner; portăreasă, s. f., bie Pförtnerin, portărel, s. m., ber Stmtsbiener. portativ, adj., tragbar, feidjt ju porumb tragen; dicţionar —, baS 2a jdjcit»-wörterfntdj, .ţmubiiH'rtcrbud). porţelan, s. ii-, vc(Ji: porcolan. porttoiu, i>l. —e, s. 11., bic 33rief«, Sdjrifttafdjc. pörtic, pl. —0, s. 11., ber Säufcu» gang, bic Säufcnljaflc, ber Por» tifiiŞ. Purţilc-tlc-fcr, s. f. (geogr.), bas> ©ifcritc îfjor, bic ©onaufata« rafteit bei ßrfdjolua. portieră, s. f., ber îfjiiruorljaitg. portiţă, s. f., baS Sfjiirdjcit, bast ffciite Sfjor. porţiune, s. f., ber îcif, Sfutcif, bie Portion, Steuer; — canonică, bic faumüfdjc Portion, pörto, s. ?!., bas Poftporto. portocal, s. hi. (bot.), ber 9(>ifcf* fincii*, Pontcraitäenbaum (Citrus aurantium); —ä, s. f., bte ?ff)fef* fine, Şomcrangc. portocaliu, adj., ţiomeranjcngcfb, oraitgegcfb. portofel, (portofoliu), s. n., bie fflricftnjdjc, ba§ Portefeuille, portojicu, pl. —e, s. n., baf. ©cgcit* gcljânge, Porte6Şr — de pădure, — guşat, bie Kroţiftaube; de —, Saubeit*; —, (bot.), ber Shtfurujj, SJiats, tiirfiţdjer SBeijen. pommbac — posnă 529 pornmliâc, adj., fdjwarg unb lueiţj gcftreift; —, s. .m., vedi: po-rumbaş. porninbdr, pl. —e, s. n., ber . Şaubeitţd)lag; —, ber ©petdjer, 3Jîatgfpetd)cr; —, s. m.; ber . Saubeithänbler, SEauBen Wärter; ber ©perber (Falco palumbarius); vedi: erete, cobeţ. porumbărie, s. f., bte SiauBenäudit; ber SauBeitfdjlag. porumbâş, s. m., bte {leitte Staube, . baS SEänBdjen. .. porumlieä, s. f. (bot.),.bie ©cfjfeţe. porumbei, s. .m. pl. (bot.), bie S8iţamf|l)ajiute (Mnscavi botryoides). pornnibel, s. m. (bot.), ber @d)Icf)= born (Prunns spinosa); vecji: coţobrel, coroabe; —. bie SEaube. poriunbişte, s. f., bas aßaisfelb. porumbiţă, s. f., bag Eäubdjett. pornmbin, adj., taubengrau, porumbrel, s. m., vedi: porumbel, poruncă, s. f., ber' SSefefjl, bag ©cbot; a da —, S8efe£)I erteilen; vedi: ordin, porunceâlă, s. f., bie SBefteffung, . pe —, auf SBefteDung. porunc-esc, a —i, —it, v. a., 6e= fehlen, gebieten, Reiften, Befehligen, anbefehlen, borfdjret» ben, berfügen. poruncitor, adj., Befefjtenb, ge» Bietenb, geBteferifd); mod —, bie geBietenbe Slrt, ber Sntperatib; —, s. m., ber ©ebieter, SBcfeMg» J)aber. posă, s. f., vedi: poză. posac, adj., finfter, imirrtfd), ber* broffen. posäcie, s. f., baS mfirrifdje SüBefen. posäd, s. ehem. 5l6gaBen für Erhaltung ber ©arnifonen in Stabten. posadă, s. f., baä ©rengftachthaug. posă-esc, a —i, —it, v. a., impfen, posdr, s. m., vecji: pozar. posdă'rie, s. f., bag SIbtoerf bom Şanf, bie Df)nen, SdjäBen. Barcianu, Dicţionar. posecli't, adj., fdjmierig, fettig; leit —, botlfommen âţitltd). posed, a — â, — ät, v. a.,Bcfiţjeit. posedat, adj., befeffcn. posesie, s. f., vedi : posesiune, posesiondt, adj., attfäfjig, poffef» . firmiert. posesiune, s. f., ber SBefifj, bie aSeftßxtng, baS Öcfijjtum, ©igen» tunt; drept de —, bag S3efij}> rcdjt; — legală, ber redjttnäfjige SBefiţj; a fi în —a unui lucru, ini Seftjşe einer ©adje fetit, posesiv, adj., befijjeitb; ' pronume —, 3uetgiteubc§ giirmort. posesor, s. m., ber S3eft(icr, ;gn* ţaBer. posesörin, s. m., bag SSefijjredjt; SSefiţjtum. ■ ■ posez, ve^i: pozez. ‘ poşgliiţă, s. /., bte Siţtrenfţjefgen, . bie §iilfe, bag §âutd)en. posibil, adj., möglich; —itâte, .s. f., bie aK8gIid)£eit. poşidic, (poşîndoc), s. m., ber îlcttte, btde Sferf. . . poşircă, s. f., ber gemeine SdjitaţiŞ. posiţiftne, s. f., bie Sage, ©tel» luug, Şattung, bag Verhältnis, positiv, adj., rtrirf(id), ftdjer aug» brüdüd), beftimmt, juberlafftg, borgefdjrteben, ^ofitib; drept —, bag gegebene SRedjt, ©ajjungg» recht; religiune —ă, bie geoffen» Barte, angenommene, borgefdjrie» Bene, gefcglidje 3teIigion; —ism, s. n., ber ţJ3ojttibtgmug; —ist, s. m., ber SPofitibift. positiv, s. ti., bie erjle SSerglei» d)itngsftufe, ber Şofitib. positură, s. f., bie ©teKung, Şal* tung,_ ber SInftanb beg Kârţerg. poslnj-esc, a —i, —it, vedi: slujesc, poslüjnic, s. m., vedi: servitor, posmag, s. m., ber QtbieBad. posmăg-esc, a se —i, —it, v. r., bertnelfen; matt werben, posmăgit, adj., berwelft, weif, matt, posnă, posndş, posnâtec, ve^i: poznă, ş. c. 1. poşodec — pot 530 poşodec, s. m., vecii: poşidic. posonidnt, pl. —e, s. n., bag 5|*ofamcnt, bic SLreffe, S3orte; cu —, betreßt, Sortiert, po.somantâr, s. m., ber SPofanien* tierer. posomantcrie, s. f., bte ţţ5ofamen= tiercrmaare, bte Sßofameittieier* tticrfftatt; ţţ5oiantentierertoaaren* ţanbtung. posomor-esc, «a se —i, —it, v. r., eilt büftereg, finftereg ©efidjt madjen. posomorî're, s. f., bit ginftcrf)ctt, ba§ fittftere SSeţen. posomorî't, adj., finfter, biifter, mürrtid), berbroffeit. pospă-esc, a —i, —it, v. a., ober* pdjtid) jttbedlen, bemänteln; iibergtjţjfen. pospăedlă, s. /., bte Übertündjung, ©emäutetung. pospdiu, pl. —e, s. n., bte leidţjte Soebednng, ŞMe. pospolită. s. f., eţem. ţiotnifdje abeltge Gruppen, post, pl. —uri, s. n., bie gaften, gaftenjeit; —ul paştilor, bie Dfterfafteu; —ul sântei Mării, 3Jtariâţ)tmmeIfaţ)rtfaften; di de —, ber gafttag; bucate de —, bte gaftenfpeife; —, ber Sßoften, bte ănfteHung. poştă, s. f., bte Sßoft, Şoftftation, bag . ißoftfjattg, 5|5oftamt; —, bie SOÎetlc, ţjîoftnieile; — ordinară, bte or* bentlidje $oft; cal de —, bag ţţSoftpferb; căruţă de —, ber $oftroageu; a merge cu •—a, mit ber ?ßoft reifen.. poştal, adj., bie $oft Betreffenb. poştalion, s. m., ber Sßoftilou, '.ßoftfuedjt. postament, pl. —e. s. n., bag Şoftament, gußgeftett. poştăr, s. m., ber Şoftmciffer. postată, s. f., bie Sfîcifje.. postav, pl. —uri, s. n., bag Znd). postdvă, s. f., vedi: albie. postăvar, s. m., ber Sudjmadjcr; —easă, s. f., bie Sudjmadjerin. postăvărie, s. bte £itd)|anbtnng, SEudjfabrif, %ud)maavc. postölnic, s. m. (tit.), ber ^oftetnif, §ofmarfd)afl (bon eljcntatg); — mare, ber ©taatgreferenbar; —, ber gafter; —easă, s. f., bic gmu be« Şoftelttifg. postelnicie, s. f., bie !J3ofieIntf* Würbe (bon ef)ema(S). posterior, atf/.,nacf)fo[genb,Şintet*; —ităte, s. f., bag 9îad)foIgciibe. posteritate, s. f., bte SRadjwelt, 9?ad)fommenfd)aft. post-ese, a —i, —it, v. n., faften. posteucă, s. f., bte SBagen*, §ebe* ttrinbe. post-ez, a —d, —dt, v. a., poftieren, aufftetlen. postiliön, s. m., vecji: poştalion, postire, s. f., ba§ gaften. postiş, adj., îjinjitgeţiigt. postitor, s. m., ber gafter. postmerididn, adj., nadjmitagg*. postpositiv, adj., itadjgejeţst. post-pun, a —pune, —pus, v. a., nad)*, jurüdjegen. postpunere, s. f., baâ Sţadjfegeit. postscript, pl. —e, s. n., bie SJÎadjfdjrift. postulant, s. m., ber Setnerber, Şoftulant. postuldt, pl. —e, s. ti., bte gor* bernng, bag ^oftutat. postnl-ez, a —a, —ăt, v. a., an*, ttadjfudjen, begehren, Ijeifdjen, forbern. postum, s. m., ber nad) bem Sobe beg $8ater§ ©eborcite. postură, s. f., ve4i: positură. posnndr, pl. —e, s. n., ve^i: buzunar, pot, a pute, putut, v. n., fflttnen, mögen, üerntögen, bürfett, int ftattbe fein; asta se poate, ba§ . fantt fein, bag ift möglid); el poate ori ce vrea, er fann allc§, toa§ er totQ; a nu mai —e de sete, bor S)urft berfcfjmadjteu. potae — potriveală 531 potäe, s. f., eine Şfinbin, bie Be» ftänbig Bellt; bie öunbemeute; o — de muere, bie fteiferin; — de om, ber Sîlăffer, ©djwäjjer. potä'ng, s. m., ber bicfe ÎHiemen, wo» mit ber Hintere Seit be§ Pfluges an ben borberen geBunbeit wirb, potürniche, s. f., vedi: pätnrniche. potdsä, s. f. (ehem.), baä Saugen» ialj, bie Sfoftafclje; — nit,rată, nitrat de —, baS ©alpeterfalä-potdsic, adj., ţjSottaţdje eittfjaltenb. pdtcă, s. f., ber mißlidje Şonbel, 93erbruß, ganf, Swift; bie @djam= teile; om de —, ber ganffüdjtige SJÎeufd). potcdp(iu), pl. —i, s. 11., bie Sßricfter», 9Könd)§fappe; —ul călugărului, (bot,), fpießtidjer Söweitäatjit (Leontodon hastilis). potcapier, s. m., ber SfappettmacEjer. potedş, adj., jantfüifitig; —, s. m., ber Sanffitdjtige. pot-cesc, a —i, —It, v. n., jauBern, Bejaitbertt. potcitiirä, s. f., ein burdj §ejerei äugefügteg Üngemad).. potcodvă, s. f., ba§ §ufeifen. potcovdr, m., ber. §ufftfjmieb. potcovedlä, s. f., ber SSetriig, bie Slnfiif)rung. potcov-csc, a —i, —it, v. a., bag îPferb Befdjlagert; a—i pre cineva, Betrügen, tjintcrgefjen. potec(ä), pl. —e, s. n., ber Şfab, gußpfab, ftußweg, fj-nßfteig. potenţii, s. f., bie TOadjt, $otenj. potentdt, s. m., ber SJincIjtljaber, SBeţerrfdjer, potentat, potenţat, adj., potenjiert, nmdjtigcr. potenţidl, adj., mögtid), potentiell, pöterä, s. f., bie §âfd)erfd)ar. poterdş,. s. m., ber §âfdjer. potöre, s. f., ve4i: putere, potentielle, s. f. (zool.), veiji: pătuvniche. potestdte, s. f., bie SOîadfjt, Straft, GJewalt; — publică, bie öffent» lidje (Staatsgewalt. . potică, s. f., ve^i: potec. poticăl-6sc, a —i, —it, v. a., ţjeimfitdjen; vecji: păcălesc; potri-călesc. poticn-esc, a se —i, —it, v. r., ftolpern, feţltreien, einen gef)I= tritt madjen. poticnire, s. f., ba§ ©totpern,. ber gefjltritt. potinţă, s. f., vecji: putinţă, potir, pl. —e, s. n., ber îfe(d), Stbeubmafjlfeld). potirdş, s. m. (bot.), vecji: de-getai-iţă. potîrniclie, s. f., vedi: păturniche. poţiiine, s. f., ber Xran!. potlög, pl. —e, s. n., ve4i : plotog. potloşdr, s. m., ber (Şferbe)bieB. potmet, pl. —uri, s. n., vecji '■ podmet. potmöl, ve4i: podmol. potol-esc,a — i,.—it, v.«., bampfeu, Beruhigen, ftillen, miloern, lin» bem; a se —i,. v. r., fid) auS* toBen, ftiE werben, nadjlaffen. potolire, s. f., bie Sümpfung, Seruţigung, S3efd)Wid)tigung. potop, pl., —e, s. n., bie IXBer» fdjwemmuug; —ul lui Noe, bie Sintflut, ©iinbflut; —enie, s. f., bie S3ernid)tung. potop-esc, a —i, —it, v. a., ber» bcrBen, âlt ®mnbe rid)ten, über» fdjwemmeit; a se —i, v. r., ju ©ruiibe geţen. pötor, s. m., eine SUmije; ber Şalbgrofdjeit. potricdlă, s. f., ber Seberboţrer; Pfriemen, ©tadjel. ■ potricăl-esc, a —i, —it, v. a., burtfiBofiren, burdjlöi^ern; cadă de —it hârtie, bie Sîube, um ba§ Şapier git afaunen; a se —i, fid) .311 ©mnbe ridjteu., potrivă, s. f., bie ©leidjTjeit; de o —, âf|ii£idj, gteid); din —, ve4i: din protivă; după —a cuiva, im SerţâltniS, nad) 9Jlaß» gäbe; paffenb für . potriveală, s. f., bas gufammeu» paffen. 34* potriv-ese, a —i, —it, r. a., Der« glcidjen, ebnen, eben inorfieii; über» eiiiftimmcnb uindjeu, verteilen, abmeffeu; heu Ovferfelri) und) ber SUnuuiuition nu§iţ)fil)lcu, bie Slbliitipu berridjteu; a so —1, v. r., âuţmniucupnffcn, gufninmeu' treffen, paffen ; co sc — esco! ttmritm nidjt gati potrivire, s. f., bic Slit«, Sufnitt* mciiţiaffuug, Pcrglcidjititg, (£b> liung; a efinta în —a glasurilor, linijtmo fingen, potrivii, adv. şi adj., gleid), fmfjeiib, im licrgleid), fleniäfj, nngemcfien. potroacă, s. f. (bot.), bn« g-ieber» Front, înufcubgulbcufrnut, bic Grbgat(c(Erytliraoa contaurium); vecji: cintaulfi, cintonro, ferea pământului; —, vccli: potroc. potroc, ph —e, s. n., bns Über» blcibfel bom ©eflfigcl, Gingetueibc bottt ©eflügcl, bic Slnlbnuncn; ©cfliigelrngout. potronic, s. m., etjem. fleinc Sîupfcr» miinge, ettun 10 Pfennige, potros,^. —e, s. veefi: potrivă, poturi, s. vi. ph, geftidtc ©d;äftc ber S3cittflcibcr. povară, s. f., bic Saft, SJiirbc, ij-radjt, Snbung. povarnă, s. f., bic SBranntipciu* brcuitcrci. povarnagiu, (povârnăr), s. m., ber 23rnnntiDeinbrcnuer. povfirn-dsc, a —i, —it, v.Beugen, biegen, neigen; a se —i, v. r., umfippen. povămic, adj., tafttragenb. povărnire, s. bic ffliegung, ffleuguiig, SJeiguitg, fdjiefc ©tcl= hing. povârniş, ph —uri, s. n., ber Slbfjang, aBfdjitffige Ort. povärnif, adj., abfdjiiffig. povăţă, s. f., Sie SSelefjrung, SBct-fung, Scitung, güfjrung, bcc 9?at, Dîatjdjlag; a da —, Diot geben, 9îat erteilen; a cere —, um 3?at fragen. poväju-cse, n —i, — it, c. a., leiten, weifen, fiitjrcn, anleiteu,!lintgebcii. povä|nire, s. f., vedi: povatfl. |iovö(iiit('n', .“f. m., ber Jyilljrer, Seiter, flfntgeber. poved-esc, vetji: podidesc. povorilit, adj., vedi: povfirnit. jiovestăş, s. m., vedi: povestitor, poveste, .v. f., bic C'rgäljltmg, boö 9Jîârajcu; —a vorbei, bnSSprid)’ Hunt, eiue©nmmlung fpriidjiuDrt* lidjer 9!cben£nrteu; —a ăluia, fpridjmi'rtlid), bem ©pridjiuortc und). poveM-esc, n —i, —il, v. a., er-gciljlcn, fflfnrdjcn crjäljlcn. povöstic, adj., fabe(l)aft. povestire, s. f., vecji: isloiisiro. povestitor, s. m., ber ©rgäl)lcr; —, adj., crgäfjlcttb. povirtlä, s. f., vecji: masiun. povîniesc, şi derivatele, vecji: povfcrnesc ş. c. I. povödnic, s. m., bnS Jpnnbpferb. povoeălă. s. f., eine Slrt Singen* cntgiinbung; —, bic SBcidjeit. povöin, pl —e, s. n., ber pinli*, ©jtfjrcgcn, Dicgcnguf). povolnic, adj., vecji: povodnic. poză, s. f., bic lonituug, Pofc; Pl)0t0graf)l)ic. pozăr, s. m., vec)i: fotograf, pozdörie, s. f., bag Slbwerf bont fcanf. poz-ez, a —a, —at, voeji: fotografiez. poznă. s. f., ber ©d;erg, bic Poffcit. poznăŞj adj., fjoffierlid), pofţcitljaft, brotlig; —, k. m., ber Poffcn» rctfier, ©pafiBogel. poznâtec, adj., vecji: poznaş. ]ioznnär; s. n., vecji: buzunar, prăliuş-ese, a —i, —it, v. a., jer», üiijanimeittreten; a se —i, v. r., \\ä) jctifen, berfittfcit, uieber- ftfirjen. prăbuşire, s. bas SSerfinfcit, SZieberftitrjen. prâcsă, s. f., vecji: praxä. practic, adj., nnmenbbar, ^roftifd;; practică ■ , —, s. m'., ber erfahrene .SJleitfdj, Şrafttfer. . . , : practică, s. f., bte ţpra£ig. . practicdlnl, adj., t^nixEtd;, ait§= . ffiîjrbar, autoeubBar, fahrbar; . —itâte, s. f., bie ShtSfiiîjrBarEett, g-afirBavfeit. practicant, s. m., ber.igilfgftfjreiber, lîrnftifont. practic(h-ez), a —d, —ât, v. a., ■ iibcit, attgüBen, ţraftijieren.. practician, s. m.; ber Sßraftifer. prddă, s. f., bte SSente, Şliinberung, . ,:ber Dîaub. , prădăciiine, s. f., btejpiitnberttng, : SSerauBuitg. .•.■■■ prădalnic, adj., raubgierig, prădare, -s.' f., bie $ttinberung, : ShiŞ=, 83erauBung. prădător, adj., pliiitbentb, ber* . {djtuenberiţd); —, s. m., ber : .Spiiiitberer, SBerfdjroenber. prăd-ez, a—d,-^dt,u. a,,pliinbern, ‘ augpli'tnbern, Berauben, erbeuten, . berftţwenben, berpraffen. prâf,;jp?. — uri, s. n., bag Sßntber, . ber ©tauB; ; — de puşcă, ba§ ©djicßpulber ; — ul strigoilor, .vedi: pedicuţă... prăfărie, s. f.,. bie ţpulberniiiţle, . bn§ ^ulbermagajttt. :-prăios, adj., pntberig, ftaubig. prdftorită, (praftură), s. f., bie tfofjtcnfprißc. prăftn-esc, a se f-i,. —.it,, v. r., abroeljren, fudţiein. . prăfu-resc, a —i, — it, v. ■ a., ©taub madjen, BeftauBen;-a se .. ~i, v. r., boli ©tauB loerbeit. prăfuit, adj., boli (Staub, ftaubig, BefiauBt; mitbe, ntait. prâg, pl. —uri, s. n., bie ©djnjetfe, SfjiirfdjtDeUe; —, bie ©anbbanî; h trece preste, —;.ul. cuiva, ,je» manbeg Şang Betreten; - osal —ului, bag @d)am6ein.; Fraga, s. /. (geogr.), Şrag. • • pragmatic, adj., allgemein giftig; istoria —ă, bie. tefjrreidje ®ar= fteHung ber @e[ci)id)te. - prăşesc 533 prdj, s. in. (bot.), vedi:. praz. prăj-dsc, a —i, — it, v. a,, röfteii, bäljeu. . . . ; prăjină, s. f., bte ©tange, Sfinte, ber Jgeubaniit, SBiefeuBaunt. prăjire, s. f., bag 9î0ften.. : prăjit, adj., geröftet, gcbacîen, ge» Braten.. prăjitură, s. f., bag. Sadroerf, ber Äudjeu, bag ©ebâd. ,. . pralină, s. f., berjuderte SKanbeln. prâ'nij, pl. —uri, s. ii., bag SJÎittag* cffen,. MtttaggmaI)t; . .la 511 SMttag; după —, nadjmittagS, itad) bem 2)(ttiag§cj[en. prânijdre, s. f., bag. SJîittagmal)!. prânţf-esc, a —i, —it, v.. 11., 51t SJÎittageffen, fpetfeit; cine doarme* nu —e, mer jdjlfift, bent îjuitgert nidit. ■ prântjişdr, s. in., bag SJiorgenbrot, g-riifyftiia. . ... pră'păd, s. n., (prăpădenie, s. f.), bag SBerberben, bie SBerrofiftitng, îierticerung. . : .;. v , :r .- prăpăd-csc, a — i, — it, v. a., ,ju ©ritnbe ridjten, bentidjten, ber» miiften, bertilgen; a se —i, v. r., berloren gef)eit,.äu ©rnnbcigeljen; ■ fidj 51t ©ritiibe rtdjten.. prăpăditor, «4?‘->f.berf#oen&etif(ţ; —, s. m., ber'SBerfcblbenber, 33 er* ttlger. - ; prăpastie, s. f., ber Sfbgnmb, afc ldiüiiige Drt. . , ,. prăpăstios, adj., fteil, aBfdjiifţig. prăpăstu-esc, a —i, — it,: v.-in ben SIBgruttb .ftiirjen. . prdpor, s. 111., bieSîirdjenfaţne; —, bag g-aEueţj; âtbtfdjeit ben ©iit* gemeiben ber ©djafe, Sfiise u. a. ; — cic, s. m., vedi : sublocotenent'. prăsed, s. f., baS-SDegengefäß.-. prăs-esc, a — i, — it, v. a., jeugen, erjeugen, îjerborBringen; a se.—1, v. r., fid) bermeţren, entfteţen.; prăş-esc, a —i, —it, v. a., junt •: jţroeiţeu Sfflale.Bredjen ober îjacîeit ; ben Sfcfer juni gtuettcjt 3JîaIe Be* arBeiten., : • .. . - 534 prăsilă — prăsilă, s. f., bicgndjt, bie Suttgett; de —, QuâjU. prăşilă, s. f., bag Sroeibradjett, Şaten. prăsire, s. f., bie ©rjeitgttng. prăşire, s. f., bie nodptalige 33e» arbeitung, ba§ Şjăufetn beg SJJaiJeg, bet Kartoffeln, prăşit, s. n., bie streite Şacfe; —, adj., junt jroeitett SJiaLe ge* ţadt; —odre, ts. f., bie Şacf= mafdntte. prăsitor, adj., erjeugenb, jur 3itd)t tauglid). prăşitor, adj., ber jum gtoeiten ffliale fjadt; plante —oare, Şad* früdjte. prâ'sle, .9. m., ber Sejjtgeborene. prăsnic, prăsnncsc, prdsnnire, vedi: praznic, ş. c. 1. prăşliaş, s. m., ber ©cfjîeiiberer. prăştie, s. f., bie ©djteuber. prdştilă, s. f., bie S9utfjenJc!)iitbef, ©djinbel Bon 33itd)en1)olâ. prat, pl. —nri, s. n., bag fŞelb, bie SSiefe, Shte, ber Singer. prătăr(in), s. m., ber SBontiemonat, 3ftai. prăvâl, vedi: prăvălac. prăvălâc, —e, s. n., bie SJÎotle; ber jäfft ©turj. prăvălatic, adj., jaf), prăvăl-esc, a — i, —it, v. a., (Bälgen, roKen, umroerfen; a se —1, v. r., tjerabftiirjen, fjerab* bu rjeln. prăvăliaş, s. m., ber Krämer, Kleinfyänbler. prăvălie, s. f., bag ©ettrâlbe, ber Saben; bie SBerfftatt. prăvăliş, pl. —uri, s. n., ber 2lb= fturj, SIbfjang. pravă ţ, vedi: călăuză, pravilă, s. f., bag ©efeţş, ©efeţi* Bitdf», Kirdjengefeţ;. pravilnic, adj., gefeţjlid), gefeţş= mäßig. pravoslavie, pravoslavnic, vecji: ortodox, ortodoxie, prâxă, s. f., vedi: practică. precădere praxin, s. n., bie Slpoftetgeţdjidjte. praz, s. m. (bot.), ber gemeine Saud), Porte (Allium porrum). praznic, s. »., bag g-eft, ber geft* tag; vedi şi: sărbătoare ş. c. 1. prăznn-esc, a —i, —it, v. a., feiern. prăznuire, s. f., bie geiertidjfeit, bag geierit. prazulin, adj., laitdjgriin. pre, prep., auf, über, burdj, für; a lăuda — Dcjeu, ©ott loben; —, mit bem §auţ)ttoort, jur S3e* âeidjtning be§ SlJfuJatibg; — om, ben 9J?enfdjen. prea, adv., git, ţeljr, bici, iiberattg; — bun, aUgitfig; — copt, ju reif, überreif; — de tot., aUja» [efjr;--------, gar gu fef)r; nici — — nici .foarte foarte, mit SDÎajj, nidjt 311 jeţr; — curată, bie atterreinfte (Jungfrau SKaria); — graţios, atiergnăbigft; — înalt, aUerfjödjft; — iubit, atl= geliebt, allerliebft; — luminat, erlaudjt; — puternic, allmächtig; — sânt, aHerţeiligft; — supus, — umilit, untertljânigft. preacurvă, s. f., bie Sljebredjettit. preacurvdr, s. m., ber EîjeBrerîjcr. preacnrv-esc, a —i, —it, v. ©fjebrutfj treiben, efjebredjen. preacarvie, s. f., ber Gsfjebrnd). preddă, vedi: pradă, preajmă, s. f., ber Kreig, Untîreig; bie llmfriebimg. prealabil, adj., borauggcfjenb; cestiune —ă, bie SBorjţage. preamăresc, a —i, —it, v. a., lobpreijen, berîierrlidjcn. preamărire, s. f., bie SSerîjerr» lid)ung. predmbnl, pl. —e, s. n., ber ©in» gang, bag SSorţţiiel. predsenă. s. f., vetji: presenă. prebendă, s. f., bie Şrăbenbe. pre-cad, a —căde, — că fdjäblid),’nachteilig, prejudiciu, pi. —i, s..n., ber. 9iatfj= : ■ teil, bag SBorurteil, bie borgefaßte . SMuiutg. prejur, vedi:. pregiuiv: pre la, prep., vedi: pe la. prelarg, s. n., bag S®cite; 4-, adv., weitläufig, prelat, s. m., ber Şrălat, Sîirdjeit* fiirft, ber borneljme ©eiftlidje.' pre-leg, a ^-lege, —Ies, v. a.; borlefeit, SSorlejiutg fjalten; ve^i: .. a face ilectie, curs. . prelegdt, pl. —e. s. n., bag SSor* : bermâd)tuig.: ■ . prelegere, s. f., bie SSorTeftmg; publică, ber öffeittlidje SSor* trag; a ţine o—, eine S3orlefung : ţjalteit; vedi: conferenţă/ ■-prelev-ez,. a —d, —dt, v. a., boraugueljmett . (einen Seil .ber . Summe). .. preliminar, adj., borgângtg, bori läufig, einleitenb; chnoscinţe —e; . bie SJorfenntniffe;. —, pl. — e, s. n., bag präliminare, bie SSor* anöbcftimimnig.. preliminării, s. f. pl., bie Eiu* 538 preling — Icitungsţmnfte, borläufige Über» einfunftgţmntte, ÎJÎrăliminarien; — de pace. bie griebcn^răli* miitarien. pre-ling, a —linge, —lins, v. r., abflie|en, ţerablaufen, rinnen, prelueă, s. f., bte fleine SBicfe mitten im SSatbe. preliicrdre, s. f., ba§ Vorarbeiten, prelucr-ez, a —a, —ât, v. a., be» arbeiten, borarbeiten, preludiu, pl. —i, s. n., ba§ Vor* fţriel, ber Vorgefancţ, bie ©in* leitnng, ba§ ^rätubutm. prelung, adj., lâng(id). prelung-ese, a —1, —it, v. a., bertängern, in bie Sänge gieren, aufjdjieBen; a se —1, v. r., fid) erftrcden. prelungire, s. f., bie Verlängerung, ber Sluffdjub. prem,.s. m., bie S9râme. prematiir, adj., frühreif, premeditare, (premeditaţiiine), s. f., ber VorBebadjt, Vorfa|ş; ou —, mit VorBebadjt, borjaglid). premedit-ez, a —a, —at, v. a., borţeritberlegen, borfjer&ebenfen. premendă, s. f., bie îpfriutbc, ber So^n. preme'nd, a — d, —dt, v. a., ber» fd)ieben, ber^ögern, unterlaffeit. premenedlă, s. f., bie Uniîteibung. premenele, s. f. pl., bie SBâfdje. premen-6sc, a —i, —it, v. a., itmfleiben, frifd) onjieîjett; a —i un cal, ein ţjSferb frifcfj fiefcî)[agen; a —i caii în drum, bie ţţîferbe roedjfetn; a se —i, v. r., firf) frifrf) anâiefjen, bie SSâfdţe mă)\eln. premenire, s. f., ve<Ş.î:■ premeneală. pre-merg, a —merge, —mers, v. n., boran§gef)en. • premergetör, adj., borau^geţenb; vedi: înaintemergetor. premidre, s. f., bie Şreistierteihing. premiat, adj., mit einem Sţkamium, . SţSreiS bebad)t. premieră, s. f., bie erfte Stuf« füt/nmg (eines SljeaterftüdS jc.) preoţesce premi-ez, a —d, — ât, v. a., Bc= Ioţitcn. premise, s. f. pl., baâ Voraus» gefegte, bic ţpramiffen. pre-mit, a —mite, —mis, v. a., borauSfd)idcn, boranfeţşen. prdmiu, pl. —i, s. n., bie S3cfoîj= nung, ber $reis, (Sî)teuţ)tei§, bie Prämie. premn-esc, a —i, —it, v. a., be», ttmbrâmen. prenodsc, v. a., vecji: preînnoesc. prenotdt, adj., borgemerft. prenotaţiune, s. f., bie geridjttidje Vormerfung. prenot-ez, a —d, —dt, v. a., bor* merfeit. prenume, s. m., ber Vorname, preniimer, a —d, —dt, v. a., bor* anSbejafilen, fjrännmerieren. prenumerant, s. m., ber Voraus* bejahter. prennmerdre, (prenumeratiune), s. f., bie VorauSBejaljhmg, $râ* nitmeration. prenumit, adj., borbeitannt. preocup, a —d, —ât, v. a., jcmanb einnetjmen, befangen Balten, eine falfdje SJleinitng Beibringen; a se —a, v. r., ein Vorurteil faffen; a se —a de ceva, für ettuaâ boreinjjenommen fein, preocupare, s. f., bie Voreinge* nommcnî)cit, SSefangenŞeit. preocnpdt, adj., boretngenommen, befangen, preocupafiüne, s. f., vedi: preocupare. preopinent, s. m., ber Sßorrebner. preostinţie, s. /., ber OTerî)od)= tuürbigfte Şerr (Sitei für S3i= fd)i)fe). preot, s. m., ber trieftet, preoteasă, s. f., bie Şfarreriit. preoţesc, adj., priefterlid). preoţesc, a —i, —it, v. a., jttm $rieffer toeif|ert; a se —i, v. r., änm îpriefter roerben. preoţesce, adv., priefter(id), auf priefterlidje 2Irt. preoţie — preoţie, s. f., bic PrieftertDcifje; bag priefteramt. preofime, s. f., bag prieftertum, bte ©eiftlidjfeit. prepdr, a —â, —ât, v. a., 511*, borbereiten, pridjten; a se —a, v. r., fid) jit etwa§ borbereiten, fict) baju Qitfd)iden, ftd) rüften. preparând, s. m., ber ţjkâparanb, ber angefjenbe Sefjrer. preparandie, s. f., bie Porberei» tunggfdjute fiir angeljenbe Sefjrer, Präparanbie; veiji: şcoală normală. preparandist, s. m., ber präget« ranbiejiSglütg. preparâre, s. f., bie PorBereitung. preparât, adj., borbereitet; —, pl. —e, s. n., baâ Präparat, bie jubereitete ©adje. preparaţiiine, s. f., vecji: preparare. preparativ, adj., borBerettcnb; —e, s. f. pl., SSorbereitungen. preparator, s. m., ber SBorberciter, Präparator, preparatörin, adj., PorBerettungS*. prepar-ez, a —d, —ăt, v. a., vedi: prepar, prepeledg, pl. —e, s. n., bie ©tangcnleiter. prepelicâr, s. m., vedi: prepeliţar. prepeliciu, pl. —e, s. n., ber §cit= fcfjoBer. pr«5pelită, s. f. (zool.), bie SBadjtel (Tetrao cothurnix). prepelitâr, s. m., ber SBadjtelljunb. preponderdnt, adj., ilberroiegenb. preponderânţă, s. f., bag über* gewidjt, bie DBerljanb. preponder-ez, a — d, —dt, v. a., iiberwiegen, ba§ Übergewicht fjaBen. prepösit, s. m., ber ProBft,..Por* fteljer. preposiţitme, s. f., ba§ Porwort, bte präpofitton. prepositiv, adj., wa§ borgefcţjt ■ Werben fann. prepositură, s. f., bte Probftei. presbiterian 539 prepotent, adj., üBermödjttg. prepotentă, s. f., bie Übermadjt, Überlegenheit, prepnelnic, (prepuitör), adj., arg* roöf)ni(d), eiferfiidjtig. pre-pun, a —pune, —pus; v. a., borftellen, borgieŞeit; argwöhnen, einen Perbadjt ţabett. prepus, pl. —uri, s. n., ber Per* badjt, Slrgrooljit; a ave—, Per» badjt Ijaben; cu —, berbâtfjttg; a adnee pre cineva în —, ber» . bădjtigen; a ave — asupra cuiva, jemanb in Perbadjt Ijaben; a cade în —. berbädjtig Werben; berbädjtigt werben; —. adj., berbädjtigt; a fi —, int Serbadjţ ftcljeit. prerogativă, s. f., bag Porredjt, bie Prărogatibe. pre-rump, a —rumpe, —rupt, v. a., vecii: întrerup, preş, s. n., ©toff au§ giegenîjaar. pr6să, s. f., bie Preffe; libertatea —ei, bte Prefjfreiljeit; a eşl de sub —, eben bie Preffe berlaffen, neugebrudt fein; a fi sab —. im ©rude borbereitet fein, presdgiu,#/. ^-i, s. n., bie Slfjnung, Porbebeutung, Porempftnbuitg. pre-sdr, a — sărâ, — sărât, v. a., über», Beftreuen, Befäen; a —a cu faină, cu zăhar, mit SJÎeţjI, mit QucEer Beftreuen. pre-sdr, a - sări, —sărit, v. n., fjerauSfprtngen, Ijerborquetlen; fţjriifjen, treiBen (bon S3âumen). presărătdr, adj., Beftreuenb. . presărit, adj., [d)iittcr aufgegangen; grâu —, fdjiittereg Storn; copil - —, ein böfeg- Sttnb........... presăritură, s. f., ber fdjledjte 2Iu§gang; — de poame, bte fdjledjte Dbfternte. presat, adj., gepreßt, presln't, adj:, weitfidjtig.' presbiter, s. m., ber Sfirdjenăltefte, ber Pricftcr. presbiterâl, a(y.,-.priefterltcţj. presbiteriân, adj., presBtjteriauifd). fi 10 presbiterii presbiteriu, pl. —i, s. n., baS ^Srieftcramt, bic Sl'irdjenättefteu, bet Sirdjenoorftanb. prcsbitie, s. f., bie Sßcitfidjtigfcit. preschimb, a — d, —dt, v. a., um« äubern, tt)ed)fetn; a se —a, v. r., fid) bertuaitbehx. prcsciinţă, s. f., bas Vorhcriuiffeit, VoraitSttriffcn. presciutür, s. m., ber Vorţenoiffcr. prescriere, s. f., baS Sîotţdjrcibcu, SIbfdjrcibcn. prescrictör, s. m., ber 2(b}djrci6er. preseriitiiră, s. f., bic 2Ibfd)rift. preseript, (prescris), pl. —e, ..s. n., bie Vor[d)rift. prescripţiiine, s. f., bie Vorfdjrei» bitng, Verorbmtng; bic Vcr» jäfjning, Sßräffribtion. prescri-n, a —e,—s, v. a., bor* . fdjreibeu, berorbncn; umfdjrcibcit, fopicren, obfdjreibcit; a — e o . medicină, eine Slrjcnei , ber* fd)rei6en; a se —e, v. r., ber* jäfjrert. prescură, (prescură), s. f., bag . äKcfjbrot. presenrt, a —d, —dt, v. a., ab», berfürsen, fürder madjen, einen . 2Iu§äug machen, prescurtare, s. .f., bie 9lbfurpng; —a unni op, ber Sübrifj, 2luS» 5«S- preseară, s. f., ber Vorabeitb. preşedinte, s. m., vedi: President, presömn, pl. —e, s. baS Vor* . geidjen. presenä, s. f., ber Vruffricmcit. present, pl. —e, s. n., baS ©e» fdjeitf; bie gegenwärtige Qcit; —, adj., gegeninärttg. pres6nţă, s. fbic Stnroefenheit, ©egenwart; în —a cuiva, in jemanbeS Veifein; —a spiritului, bie ©eifteSgegenwart. prosentdbil, adj., mit annehmbarem Siufjcrn, annehmbar, prosentdre, s. f., bas Vorftetlen. presentaţiiine, .. s. f.,. bie Vor», .. ®arftellung, Überreidjnng. . — preste present-öz, a —d, —dt, v. barbictcn, überrcidjeu, borfteflen; a —a arma, prnfcnticrcn (ba? ©clbcljr); a se —a, v. r., fid) borfteHen, fid; rnetben, borfomntcu. presentiment, s. n., bic ?(()iutitg. preservativ, adj., borbeugenb. prcscrvativä, s. f., ba§ Vcrwah» ningă», VorbcuguugSmiitcI. preserv-ez, a —d, —dt, v. a., borbaueit, borbcugcit, ber», be* wahren, presesc, v. a., veefi: prăsesc. President, s. m., ber Vorder, SßräfcS, ^räfibent. presidentidl, adj., ţprafibenteu*. presidenţie, s. f., ber Vorfiţ}, bie Vorftcherruiirbc, Şrăfibcntjdjaft. presid-ez, a —d, —dt, v. a., ben Vorfi£ führen, ţirăfibiercn. presidial, adj., präfibial. presidiu, pl. —i, s. n., baS Vor» fteljeramt, SPräfibium. presilă, s. f., vecli:• prăsilă. presimţ, pl. —uri, s. n., bic 2lf)» ituitg. prcsiniţeme'nt, pl. —e, s. n., bie . Vorempftiibung, Sl^nung, baS Vorgefühl, prcsimţ-esc, a —i, —it, v. a., borempfinben, ahnen, presimţire, s. f., vecli: presim-ţoment.. ... presire, s. f., vecji: prăsire, presiune, s. f., ber ®rnd; a face ■— asupra cuiva, einen ®rud auf jemanben auSüben. presocot-esc, a —i, —it, v. a., ' überlegen, jurn Voraus abrechitcn. pre-sdr, a —snrd, —surdt, v. a., .. umgeben, beftreuett. prestabilit, adj., borauSbeftimmt. prestanţă, s. f., bie roürbebotlc §a(titug. prestare, (prestaţiiine), s. f., bic Seiftung. . . pr6ste, prep., über, barüber, hin» über, jenfeitS; — an, im Saufe bcS Qaf)re§; — asta, überbieS; — 4i, bei Sag, tagsüber; — prestelcă - mesură, über bic SDJaßcn; — mână, ungelegen; — putinţă, unmöglich; a trece — Dunăre, iiBer bie ®ouau jcţjen; — rîu, : jenţeit§ beg 'g-tnffeg; — tot, iiber» îjanţit; — vară, ben ©omnter Ijtnburcîj. prestelcă, s. f., bic ©djurje. prestevăl-ese, a —i, —it, v. vecji: prăvălesc, prest-ez, a —a, —dt, v. a., leiften. . prestidigitaţiune,..«. bie Soit» bcrci. prestidigitator, s.m., ber gnuBerer, . ©djroarăfi’mftier. prestigiu, s. n., bag SBfcitbincrî, bie Säufdjuitg, ber Sauber. prcstogol-6sc, a —i, —it, v. a., burjetn, überftürjen. prestogolirc, s. f., ber SSitrgeI= Baum. prestöl, pl. —e, s. n., ber Şetlige . Stfd), Opfertifch. . presumptiv, adj., jur 92ad)folge Beftimmt. presnmţios, adj., büufelfjaft. presniuţiune, s. f., bie Vermutung, ber ©tgenbitnfel,. bie S3ermeffen* tjeit. presnpnitor, adj., vedi: prepuitor. presu-pân, a —piine, —püs, v. a., .. boraugfeţşen, amtefjmen. presupunere, .s. f., bie S3oraitg= feţşung, Slnnaljme. presară, s. f. (zool.), bie Slntmer; — galbenă, bte .. ©olbammer, ber Emmerling (Emberyza ci-trinella); — sură, bte Scţinee* ammer (E. miliaria); — de trestie, bte SRoljrammer, ber iRohrfperltng (E. schoeniclus); — de grădină, bte ©artenammer (K. hortulana). preş, s. n., vedi: pr6stelcă. presus, adv., oberi, erhaben, preţ, pl- —nri, s. n., ber $retg, SBert, So^n; aceste hârtii n’au —, bieţe Sßapiere haben leinen SSSert, werben nidjt gefugt; cu - preţuesc 541 ce —, um Weldjcit $reig? cu ori-ce —, unt jebeit ţjkeig; îofte Wag eg wolle; •—de mijloc, ber SJÎittelpreig; — făcut, ber Bc* burigene $rcis; — maro, ber hoheţţketg; — mic, ber iticbrtge ţţkctg; — ordinar, ber Sabeit* preig; — potrivit, ber mäßige $rei§; — prefipt, ber feftgefeţjte Şreig; a ţine la —, Dom greife nidjt uadjtaffeu. preţăln-esc, a —i, —it, v. a., fefjägen, abfdjâţşen. pretendent,- s. m., ber Slnfprucfj* madjer, SnjronBefoerBer, SPrätcn* bettt. pretensiiine, s. f., ber Slnfyrudj, bic 3'Orberuug; om fără —, ber . aufţmtdjglofe SJÎenfth-pretenţids, adj., anfprucfjgbott, anmaßenb. pretenţiinie, s. f., bte Slnmaßung., preter-ez, a —d, —ât, v. a., mit StiUfdjwetgeu über etwag gehen, nidjt beadjten. preterit, s. n., bte öergangeite Seit. preteriţiiine, s. f., bag 3Îirîjt= Beadjteit. pretext, pl. —e, s. n., ber SSor* : Waitb, bte Slugfludjt. pretext-cz, a —d, —dt, v. a., Slugflüchte machen, pre-tind, a —tinde, —tins, v. a.,' forbern, SInfţmtch machen, Be* geţjreit, berlangen. pretins, adj., tiermeintlidj. preţioase, s. f.pl., bte ftoftbarJeiten, bag ©efcţjmetbe, bte Şretiofen. preţius, adj., îoftbar, wertboK, teuer; affefiiert. preţipiş, pl. —uri, s. n., vecji : precipiş. prötor, s. m., ber SBejirfSborfteher. pretoriân, s. m., ber SeiBgarbift, Prätorianer, pretörin, s. n., ber SîidjterfaaL pre-triim't, a —trimite, —trimis, v. a., botaugţdjitîen. . preţn-6sc, a —i, —it, v. a., 542 preţuire — Jdjâţşen, beri SßretS Bestimmen, anjd)tagen. preţuire, s. f., bie ©djâţjung, 2IB= ţdjâţjung, ^reiSBeftimmung. preţnit, adj., gefrfjâţţt, Îd)âţj6ar. prefuitör, s. m., ber ©cfjâţşer, ©djâţjmamt. pretară, s. f., bo§ Sejirfsamt. pretutindinea, adv., alletttfjafben, überall. preumblare, s. f., ber Sţiajier» gang, ba§ ©ţmâierengeljen. preumblărdţ, adj., jemanb, ber gerne fţDagieren geţ(t.-. preumblătodre, s. f., ber ©ţmjier» gang, bte Spromenabe, SIEee. preumblător, s. m., ber ©ţmâier* ganger. prenmbl-n, a —d, —dt, v. a., {jerutnfüfjren; a se —a, v. r., fţjagiereit geţeit, hiftroanbeln; a se —a călare, fţiagiereu reiten; a se —a pe jos, fţmjieren geţen; a se —a în trăsură, fţjagiereit faîjreit. prenrm-ez, a —a, —dt, v. a., nacfyfolgen. prenrs-ese, a —i, — it, v. a., vecji: preurzesc. preitrsit, adj., vedi: preurzit. prenrz-esc, a —i, —it, v. n., bor» ţerBeJtimmen. preurzire, (prenrzită), s. f., bieSSor» . Ijerbeftirmnung, $râbeftination. preurzit, adj., borfjerBeftimmt, au$* erwählt. preval-ez, a —a, —dt, v. a., bor= ţjerrfdjeit. prevariedre, (prevaricaţiime), s. f., bie $flid)tbcrleţ;mtg, ţ$râbarifa* tion. prevaricator, s. m.,. ber Sßjticfjt» öergeffene, Sßräbarifator. prevarieii-ez, a —a,. —at, v. a., ţ}flid)ttt)ibrig ţanbeln, präbari« gieren. pre.-ve'd, a —vede, —veijiit, v. a., Borîjer», boraiiSfeţcit. . prevedere, s. f., bte Vorfidjt, iaS . SBorfeţeit. ■ pribolnio prevEiJetdr, adj., borljerţeljenb, borauSţeljenb, borfidjtig; —, s. m., ber Sorţerţeţer, SSorjeţer, S8or= firfjtige. prevenienţă, s. f., bie juborfom» . menbe ©efätligfeit. prevenire, s. f., bie gimorfommen* ţeit. prevenit, adj., aufmerljam gc» tnad)t; beţd)u[bigt; —, s. m., ber Slitgeflagte, Sefdjulbigte. prevenitor, adj., juborfonimenb. preventiv, adj., borBeugetib, ber= fjiitenb; arest—, bie îjkăbentib* Ijaft. prevest-ese, a —i, —it, v. a., borausţageit, berfüitben, ţiroţjfje* jeien. prevestire, s. f., bie SSoranâţaguug. prevestitor, adj., borausfagenb; —, s. m., ber 33erîitnber, Şro= pljejeier. pre-vm, a —veni, —venit, v. n., jemanb juborfomnien; borbeugen, borbauen; —, v. a., anflagen, bejdjulbigen. previn, adj., borläufig, pre-viu, a —veni, —venit, v. n., vecji: previn. .prevorb-ese, a —i, —it, v. n., borreben; a se —i, v. r., fid) berjţireiţen. prevorbitör, s. m., ber SBorrebner. prezină, vecji: prevină, pridn, adj., geţdjedt, (djeefig (boit Sîu^en, Odjfen). pribeag, adj., ţeruntitrenb, tjeruni» tnanbernb. pribeg-esc, a —i, —it, v. n., ţer* îttntrren, ţerumroanbcrn. pribegie, (pribegire), s. f., ba§ Şperumirreit, Şerumttianbent. pribegit, adj., Ijerumirrenb, bes SanbeS berhrieţen. priboiu, pl. —e, s. n., ber SSunjen, ba§ .®urd)fdjtägei|en, ber ©i(en= Boţrer; ber JKSafferroirBel; —, (bot.), bie S3ad)Bunge (Veronica Beccabunga). pribolnie, s. m. (bot.), vedi: priboiu. pricăjesc- pricăj-esc, a —i, —it, v. r., ftd) abgrämen, fid) abprmcn. pricăjit, adj., nbgeţârmt, elenbig. priciSz, pl. —uri, s. bic Ouat, ber ©ram, fîiunmer, baS Un* gcinad). price, s. ber ©treit, Şaber, Şan!; om de —, ber STngeflagte. pricep, a —e, —üt, v. a., ber* ftetjcn, bemerfen, roaţrneţmen, eiitfeljen, bernefjmett; a se —e, v. r., — la ceva, fid) auf etinal . berfteţen. pricepere, s. f., ber SBerftanb, bic 2Baf)rnef)mung, Eiitfidjt. pricepetör, adj., berftänbig, ein* fid)t§boH, fadjfitnbtg; —încausă, în lucru, ber ©adiberftänbige. priceput, adj., berftänbig. pric-esc, a se —i, —it, v. r., fief) jaitfen, ftreiten; tuoriiuedjfeln, HSrojefj führen, pricestdnie, s. f., vedi: cuminecătură. pricliiciu, s. n., ber Ofettranb. prichindel, s. m., ber Sîntrpâ, gtrerg. pricină, s. f., vecji: causă. pricindş, s. m., ber äanffüdjtige SJtenfd). pricinu-esc, a —i, —it, v. a., berurjad)eit, berattlaffen, Stnlaţi geben gu etroag. pricinuitor, adj., beranfaffenb; —, s. m., ber Urljeber, SInftifter. pricire, s. f., bie Sîlage, ber ^Srogefj. pricitör, adj., şănfifd), ftreitfiidjtig. priciu, pl. —ri,.s. n., bag fdjledjte S3ett, bie Şritfdje. pricoliciu, s. mv. vecji: preculiciu. pricopsedlă, s. f., vecji: procop-seaiă. pricops-esc, a se —i, —it, v. r., ju Vermögen îomnten. pridid-esc, a —i, —rit, v. a., brängen, gubrângen, juredjt* fommen. pridvör, pl. —e, s. n., ber ©ang, bie Şausflitr, SSorŞatte.. prielnic, adj., vedi: priincios. -.priimesc 543 Prior, s. m., ber Stprit. pri-esce, a —i, —it, v. nepers., — cuiva, gebeiţeu, tool)lcrgef)eu, gut befontmcn, bicufid), uiiţţlid) fetit. prioten, prieten-csc, vecji: amic, amicabil. pricten-esc, a se — i, —it, v. r., Ş-reunbfdjaft pflegen mit jemanb. prietenie, s. f., vecji: amiciţie, prietenos, adj., freunbfdja’ftlid), freuttbltd). prieteşug, s. n., vedi: amiciţie, prigodnă, s. f., ber Şaber, Scutf, ©treit. prigodre, s. f. (zool.), ber S3ienen» freffer, Sieitcu)ped)t, S3ieneniboIf (Merops apiaster); — cu gât albastru, bnS ®[aufel)[d)eit (Sylvia suecica); — cu gât roşu, ba§ 9îotfeţtd)en (S. rubecula). prigon-esc, a —i, —it, v. a., ber» folgen; a se —1, v. r., ftreiten, ■ ganfen, fjaberit, ibortwedjjeln. prigonire, s. f., vedi: prigoană, prigonitör, adj., berfofgunggfüdjtig, ftreitenb. prigon-esc, a —i, .— it, v. a., röften, bäfjeit, langfam braten; berfolgeit. prigor-esc, a se —i, —it, .v. r., brennen; bäljen. prigoriu, vecji: prigoare. prilidnă, s. f., ber gfecf, ©djmuţj; fără —, unbefledt, îtnbefdjolten. prihăn-csc, a —i, —it, v, a., bor» Werfen, jemanb feormitrfe mad)eit; entweihen, befleden. prillăuie, s. f., vecji: prihană, prlllör, s. n. (zool.), vedi: pri-goare. pri(i)m-esc, a —i, —it, v. a., er» fjalten, empfangen, bcfommeit, . bejieljen, neţineit, annef)mcn, auf», eiuneţmicn, in Empfang nehmen, gutfjeißen; a —i în casă, auftiefjmcn, 31t fid) uefjmen; a —î visite, SBefudje empfangen; a —i bani, ©elb eintteljnteit; a —i de bun ori-ce, alteâ fiir bareSOîiihăe 544 pri(i)mire anncljmen; ceara —e toate formele, .bag 553ad)g nimmt alle gornieu an. pri(i)mire, s. f., ber Empfang, bie Slitf*, Slmtafjme, ©utljcijjuitq, ©eftattuug; — de străini, bîe ©aftfrcunbfdjnft; bilet de —, ber Emţjfnugfdjcin; — de fii, bie îlunafyme au SîinbcSftatt. pri(i)mit6r, adj., emţjfăuglid); — de străini, gaftfreuublid);, —, s. m., ber Empfänger, Über* ncfjnter. priineiös, adj., gcbeifyfid), giiuftig, Bortcilţaft. prilnţă, s. f., bag ©cbeifjcu, SOSoţl* crgefjen. priire, s. f., bag ©cbeifjeit. prilăz, pl. —nri, s. ber ©teig über einen Samt, prilegiu, (prilej), pl. —ari, s. n., vecji: ocasiune. prilej-esc, a se —i, —it, v. r., ©elegenljeit î|aBcu;.2lttta| geben, prilejire, s. f., bie ©elegenljeit, Veranlaffitng; grea —, folgen« fd)tt>ere Veranfaffuug. prilost-esc, a —i, —it, v. a., vedi: farmec, prim, s. m., vecji: prem; —, numer., ber erfte. primă, s. bag S3aub, S3anbel; bie erfte SÎIaffe; de —a calitate, öon auggejeidjueter Sefiţaffen» fjeit; —a nascere, bie Erftgeburt; —, s. f., bie ißräntie einer Ser* fidjerungganftalt. primau, s. m., ber ©djiiter ber erften Sîtaffe. primar, adj., erftftdj; ver —, ber SSetter, bo§ ©efdjroifterfinb;- medic —, ber DBerarjt; şcoală —ă, bie Elementarfdjule; —, s. m., ber Erfte, Oberfte, Vorfteţer, Sorfidjulje, S3iirgermeifter. primărie, s. f., ba§ Drtgamt, ber Drtsborftanb, bag SSlirgermeifter» amt. primdf, pl. —e, s. bag D6er= — princiar bigtuiu, bic SBiirbe citicS fßrtmaS; bag primat, primate, s. m., ber oberfte Ers» bifdjof, ^rinmg. primăvără, (primăveâră), s. /'., ber gritfjuug, bag griifyjafjr, ber Seng; la —, im fjriiljjatjr; —a vieţii, beg" Sebeng Scită, bic Qugcnbseit; grâu de —, bie ©ommcrfrudjt. primăverătic, adj., friifjjâfjrlid). primăvereăză, v. nepers., eg tuivb g-riiljting, bag grflţjaţr fängt an. primăveriţă, s. f. (bot.), bag ©djnccgiöcfdjcti (Galanthus nivalis) : ber ©algaut. primăveros, adj., grfiţliugg». primbl-u, a —â, —ăt, v. a., vecji: preumblu. primejdie, primejdios, primejduise, vecji: pericul ş. c. 1. primenßsc, vedi: premenesc. primes, pl. —uri, s..n., bie ©djeibe* inatib. primesc, vecji: priimesc ş. c. I. prim-ez, a —ă, —ăt, v. n., beit Vorrang ţaben. primic6r, s. m., ber SInfiiţrcr eineS ■ Satişeg. primiţii, s. f. pl., bie Erfttinge,. erfte griidjte. primitiv, adj., urfpriinglid), an= fânglid); biserica —ă, bie Ur= îirdje; limba —ă, bie ©tamm* fţiradje; coloare — ă, bie ©ntnb* farbe; adevăruri —e, bie ©runb* luaîjrfjeiten. primic-esc, a —1, —it, v. a., be» brämen, umbrâmen. primogcnitiiră, s. f., bie Erftgeburt. primordial, adj., @runb*, erftcr Drbnung. primuliţă, s. f. (bot.), ber SJJanng* fdjtlb (Androsace). prin, prep., burd), mittelg; — tot corpul, am ganzen Seibe, burd) unb burd). princ6să, s. f., vecji: principesă, prineiăr, adj., prinjenîjaft, $rin= jcn*. principal - principal, adj., crft, nornefjm, Şaitpt*; —, s. m., ber §anbefg= berr, bie Şauptperfon; —, adv., ţaitţjtfădjlid), borjüglidj. . principdt, pl. —e,. s. ' n., bag Şiirftenium. principe, s. m., ber g-iirft, ţJSriug. princip6să, s. f., bie giirftiit, pBringeffirt. princip6se, adj., fikfilid). principiu, pl —i, s. n.. ber Ur* fpntng, ©ntnbfati, bag Ştiu» gtţ); —i, pl, bie Shtfangg* griinbe. prind, a prinde, prins, v. a., fangen, auf», einfaitgeri, greifen, erpreifcn, faffen, ertappen, er* tutfdjen; a —e bine cniva, biett* lid), niiţjtid) fein; a’l —e bine (o haină), gut fiţjen, paffen; a nu’l —e, unpafjenb fein; a —e caii la car, bie Sßferbe ein* fpnmten; a —e ceva cu cuie, îjcften, nnljeften, annageln; a—e cu acul, äufammennätjeu; a.—e cuiva bine, uiiţjtidj fein; a —e cu toate mânile, mit beiben fganben: gttgreifen; a —e de veste, erfahren, .lt>aT)tnef)rrten; a —e la suflet, gu : Kräften fommen;, a —e loc, Sßlag nelj* men; a —e pre cineva de grumazi, jemanb bei ber QJurget faffen; a —e pre cineva cu ocaoa mică, jemanb auf einem ^Betrug ertappen; .a —e rădăcină, SSJurgel faffen,. fdjlagen; a —e vorbă cu cineva, mit jemanb fpredjen, ftd) in. ein ©e* fprädi einlaffen; a se —e, v. r., fid) fangen, fid) erhrifdjeit laffen; fid) befcftigeit, fid) etnţjflaitjen, fid) ciitfiigen; loctten; me '— frigurile, id) ţnbe bag gieber; a se —e cn cineva la sfadă, eg mit jemanb aufneljmen; a se —e de per. cu cineva, einanber in bie Şaare fallen; a se—e pe remas, tnetten. prindere, s. f., bag gangen, ber Barcianxi, Dicţionar. - priponesc 545 . gang, bie Ergreifung; — de frieuri, ber gicberanfatt. prinijetoâre, s. f., bie Sdjtinge, pralle, SßogelfaKe. princletör, adj., faitgettb. prinos, pl. —e, s. n.,bag Dpfer, bie ©abe. prins, adj., gefangen, etngefperrt; äufammengeftigt; eingepflanjt; —, s. m., ber ©efangene; — de rSsboiu, ber Kriegggefaitgeite. prinsoare, s. f., bie Jpaft, ©efan* genfcfjaft, bag ©efängnig; bie . SBette; a pune —, eine SBette eingefjen; pe —, um bie SBette. prinf, s■ w., vedi: principe. printiş6r, s. m., ber junge giirft, Şrinj; ber ffetne giirft. printre, prep., burdj, jtbtfdjett, unter, barunter, prior, s. m., ber ţprtor, Klofter* Dorfteljer. prioritate, s. f., ber SSorjug, bie Priorität, priös, adj., vetji: priincios. pripă, s. f., bie Eite, Eilfertigfeit, ©efdjtoinbigfeit; în —, in ber Eite, Ijurtig. pripas, pl. —uri, s. n., bie £Ber= meîjnutg beg SSicfjeg; cal de —, vită de —, bag .berlaufene, ţerrenlofe ţJSferb ober SStcî}; copil . de —, bag nneţjelidje Kiub. pripăş-esc, a — i, —it, v. a., auf* ftnbeit; a —î ..pre cineva de undeva, jemanb tion irgenbtoo oufftaitfien; a se —i, v. r., fid) mo niebertaffen. . pripăşit, adj., Ijerrentög, »erlaufen. prip61nic, adj., eilig, guborfom* menb. prip esc, a i, —it, v. a., bc* fdjleunigen, antreiben; a se —i, v. r., eiten, fid) iibereifen. pripire, s. f., vecii: pripă, pripön, pl. —e, s. »., ber ©pann* ftricî. pripon-esc, a —i, —it, v. a., bag 5ßfcrb auf ber. SDBeibe. an einen : ©pannftrict btnben. 86 —I*S 546 pripor — privinţă pripor, pl. —e, s. n., ber fteife, abidjüffige Drt. prisä, s. f., bte ţjSrife. prisăcii, s. f., vedi: stupină, prisslcâr, s. m., vedi: stupav. prisltigă, s. f., bie ’^fiiibrute, bas günbroljr. prismă, s. f., baä Şviânta. prismatic, adj., prigntatiţd). prisncl, pl. —e, s. n. (bot.), bte ©djafgarbe; bag 'Sauţenbbtatt (Achiilea millefol.); —, vedi: pristen. prîsn-6sc, a —i, —it., v. n., fniftertt. prisonier, s. m., vecji: prins, pristfs, pl. —uri, s. n., ber Über« fhtß, Überfdjuß, SKeft; cu —, in ■ Şi'tfle unb prüfle, reidjtidj; de —, überftüffig; bergebenS. prisosedlä, s. f., vecji: prisos, prisos-esc, a —i, —it, v. m., Überfluß an etroag fyaben, im Überfluffe Jein. prisosinţă, (prisosire), s. f., vecji: prisos. prisositör, adj., übcrflüffig, übrig» bteibenb. prispă, s. f., bie öauäftur; bie ©rbbanf. pristdv, s. m., ber Slmtgbiener; Slugfdjreter. pristăv-esc, a se —i, —it, v. r., fterben, betreiben, pristävire, s. f., bag Söerfdjetben, ©terben, ber Şintritt. . pristen, pl. —e, s. n., ber SBertel, ©pinnwirtet. . pristeniör, s. m. (bot.), bte ©un* betrebe (Ghechoma hederacea). pristin, adj., alt, bon cljemalg. pristöl, pl. —e, s. n., vedi: .: prestol. pristörnic, s. w., ©tegel jum 83e* jetdjnen ber SÖjeßbrote. pristös, s. ii., vecji: prisos, pritöc, pl. —uri, s. n., bag 91b» Şieţen. . - pntoc-ăsc, a — i, —it, v. a., ab* gießen, umfülfett, abteeren, um* gießen, ang einem ©efäß itt ein attbereg abgieţicit. priu, vecji: prian. privat, adj., nid)t öffentlidj, tjciuS* ltd), pribat, juriicfgcäogcn; ora —, ber Sßribatmaun. privată, s. f., ber SIbort, Slbtritt. privaţiune, s. f., ber 9Jîange(, bte (£ntt)a[tung einer ©adje. privativ, adj., priüatitmm. privatis-ez, a — ii, —iit, v. n., äitriidEgegogeu, alg Şribatmann leben. privatisdre, s. f., bag ţjkibatifieren. privdz, vecji: pervaz, privedlă, s. f., ber SlnMtcE: bic 5litfid)t. priveghere, s. f., bag SBadjcit, bte Übertbadjung, Söeauffidjtigung; — bisericească, ber nädjttidje ©otteSbienft, bte SSigitieii; cu —, mit SSorfidjt. priveghetör, adj., roadjfam, auf* merfjam ; beaufftdjtigcnb; —, s. m., ber Slufţefjer,- SBädjter, Şiiter. privegli-cz, a —e, —idt, v. a. şi n., tnadjen, überroadjeit, be* aitffidjtigen. priveghitodre, s. f., bie 3?ad)tigaH (Sylvia luscinia); —, bie SBöd)* terin. priveghitor, adj., vecji: prive-ghetor. privegliiu, pl. —ri, s. n., bie Sotenroadje. privelişte, s. f., bte Stnfidjt, Slug« fid)t. priv-esc, a —i, —it, v. a., flauen, an*, sujiţauen, gujeŞen, betrauten, MicEen; a —i cu gura căscată, aitgajfen. privilegiat, adj., Beborredjtigt, pribilegiert. privilegi-ez, a —a, —dt, v. a., ein S8orretf)t erteilen, privilegiu,pl. —i, s. n., bag Vor* juggredit, bet greiîjeitSbrief, bag Şrtbitegtum. • privinţă, s. f., bie §infidjt, 3Jüd* privire - fidjt; în —, fjiufidjtKdj, rücEfidjt» lidj, in jpinfidjt; a lua în —, iit Slîfidficfjt neunten, Berüdficfy* tigen. privire, s. /., bag ©djaueit, Qu* feljen, bie SOetradjtuug. privitör, adj., anlangenb, Berücf» fidjtigenb; —, s. m., ber Qu* jdjauer, .gufefjer. prizărit, adj., vecii: presării prodptă, s. f., vedi: proptea, prodşcă, s. f., bie ©priţje; a face —, augeiiianberloerfcii. prodspet, adj., friţdj, neu, jart; . —, s. m., frifdjeg ©djtüeineftcijdj. prob, adj., rebtidj. pröbd, s. f., ber SSerfudj, bie probe, bag ţJkoBeftiicf, Sftufter; a da —e, Belbeiţeit, 23ereeife liefern, probabil, adj. şi adv., roafjrfdjein» lid;; aliem Slnfdjeine itadj; —itâte, s. f., bie SGSaljrfdjeinlidjfeit. pröb.ire, s. f., ber S3efoeig. probat, adj., beitmf)rt, erprobt, probatöriu, adj., BetoeigEräftig. jtrob-ez, a —d, —dt, v. a., ber» fud)cit, prüfen, probieren, probitdte, s. f., bie 3?ebtid)!eit, 9}cd)tfdjaffenljeit. problemă, s. f., bie 2Iufgo6e, jroeifeüjafte g-rage, bag problem, problemdtic, adj., groeifelfjaft, un* augqemacfjt, problematifdj. proboadü, s. f., bie SîopfBinbe, iîopîţjiitte. probod-esc, a —i, —it, v. a., vecji: împrobodesc. proboscidä, s. f., ber SRitffel. probozedlä, s. f., bie ©djmad), ber Sßertoeig, bag ©djelten. proboz-6sc, a —1,. —it, v. a., . jdjetten, fdjntäfjcn, ţdjirnpfen, gegen. jemanb loggieţen. prociSd, a —d, —dt, v. n., Ber=; fahren, ju SCBerfe getjeit, gu etoag fdjreiten, fortfafjveri, fortfdjreiten. proceddre, s. f., ber Vorgang, bag äSorgeljcit. • ; . procedura, s.; f., bag SBerfafjrett, ber ©efdjäftggang, bte Sßrojebur. - procov 547 procent, pl. — e, s. n., bom Sun* bert, bag S^rogent. procös, pl. —e, s. n., ber SRedjtg» ftreit, bie Sîedjtgjadjc, ©treit[ad)c, ber projefi. procesiune, s. f., ber feierlidje Stuf« pg, Umgang, bie Şrojeffion. proces-verbdl, s. n., bag SJSrotofoE (einer ©tgung). procet-6sc, a —i, —it, v. a., bor» Iefen, roieberlefen, roieberljolcit. procetire, s. . f., bag SBorlefen, SSieberfjoten. prochimen, pl. —e, s. n., ber ©aţş, bie SBorlage; a veni la —, gnr ©adje fommen. procitdnie, s.f., vedi: repetiţinne. procitesc, vedi: procetesc. proclam, a — d, — dt,.®, a., aug* rufen, berfünben, öffentlidj unb feierlid) befaitnt madjen, £rof[a= mieren. proclamdre, (proclamatiune), s. f., bie öffeittli$e, feierlidje ffiefannt* madjung, bie Sßroflamation. proclet, adj., berbammt, gottlog; —, s. m., ber ©ottfofe, Un» meitftf). procleţ-esc, a —i, —it, v. a., berbammen. • ■ ■ procönsul, s. m., ber Unter», SSigc* Sîonful, Statthalter; —dr, adj., profoitjularifd). Procöpiu, s. m., Sßrofoptug. procopseai;!, s. f., bie ©eletjrfam* feit, Keitntntg, S3tlbung, ber ŞJÎuţjen; a lua pre cineva pe—, jemanb gur SlngBitbung 51t fidj nehmen. procops-ösc, a —i,. —it, v. a., bilben, augBilben, Belehren; a se —i, v. r., fidj augbitben, geteljrt . toerben, fortfontmeii; ra’am procopsit! ba.ţaBen »ir’g! un* nötige SKüfje! procopsinţă, (procopsire), s. f., - ve^i: procopsealä. procopsit, adj., gelehrt, gebitbet, gefajidt, erfahren..' procov, s. n., vedi: preş.. 35* 548 procoveţ procovc'ţ, pl. —e, s. baS Sîeldj» tud); bie ®ede. procoviţă, s. f., bte ®cde, ber tneljr» farbige Sîoţjen. procrcaţiune, s. f., bie Erjeugung, geitgnng. procre-6z, a —a, —at, v. a., gcitgcit. procur, a —d, —dt, v. a., bcr= idjaffcn, beforgen, auStnirfen, Ijer» .. beifitljren. procuraţiiine, s. f., bie ©teUber» tretung, ißrofuration. procurdtor, s. m., ber Slntualt, ©adjtualter, ţproîurator. procuratură, s. f., bie Slnhmltţdjaft, . bas» Simt beS SlntoaltS; vecji: advocatura, procnrist, s. m., ber SJkoîurafitTjrcr. procuror, s. m., ber Slntnalt; — general, ber ©eiteral», ©taat§» amtialt. prodigalitate, s. f., bie SBerfdjluen» buitg_. prodigios, adj., tmmberbar, er» ftaunlid). prodiţiuuc, s.f., ber. SBerrat, bie Sßerräterei; —a patriei, berŞodj» »errat. proditör, s. m., ber SBerräter. prodröm, s. m., bie Einführung, pro-düc, a —düce, — düs, v. a., erjeugen,, Ijerborbringen, Dor» legen, auftoeijen, an», aitffäfjrert; a se —e. v. r., fid) jeigen, fid) feljen laffeit, fid) probateren, producent, s. m., ber Erzeuger, S3emeiSfüIjrer; —, adj., ergeit= genb. producere, s. f., bie Erzeugung, öerborbthtgung,S8orfteflung,91uf« fftfjrmtß. producetor, adj., vedi: producent. product,, pl. — e, s'. n., baS Er» jeugniS, Ergebnis, ber Ertrag, • •baS ţprobuft. producţiune, s. f., veiji: produ-icere. productiv, adj., erjeitgenb, f)erbor» bringeno, einträglich, frudjtbar. — profir prodüs, s. n., baS Ergebnis; baS Erträgnis, baS 3îcfuitat. proeminent, adj., ţcrbotragcnb. proeminenţă, s. f., bic ©piţjc. profan, adj., toeltlidj, uneingerociljt, profatt. profanaţiime, s. f., bie Eutiuciljuug, Eittţjeilignng. profanator, s. in., ber Entmeiljer. profan-ez, a —a, —at, v. a., ent» tucifjcit, entheiligen, profer-ez, a —ii, —ât, v. n., aitS» fpred)en, borbringen. profes-ez, a —d, —dt, v. a., öffentlid) befenneit; betreiben; a —a o religinne, fid) Jit einer SRcliqioit befenlten, aitSüben. profesional, adj., jitm Şanbtnerf gehörig. profesionist, s. m., ber .Şanbiucrfcr, ţprofejfionift. profesiune, s. f., baS öffentlidje SBefeitntniS; ba§ ©efdjâft, ©e= roerbe, §anbn>erf, ber ©tattb, bie Sţkofeffion; un înveţat ,de —, feines. gadjS ein ©eleljrfer. profesor, s. m., ber öffentlidje Seljrer, Şrofefjor. profesoral, adj., junt Sßrofeffor gehörig, Şrofeffor». profesorat, pl. —e, s. n., baS öffentlidje Sebramt, bic *Profeffor» ftette; ber Seţrftaitb. profet, s. m., ber ţfkopljet, ©eîjcr, SBeiSfager; — ă, s. f., bie 5J3to» pţetin; — mincinos, ber falftfje ţproţtţjet. profetic, adj., propfyetifd). profeţie, s. f., bie Sßropljeäeiung, ..SBctSfagung. profetis-cz, a —d, —dt, v. a., roeisfagen, ţjroţîţiegeien. profil,. ph —e, s. n., bie ©eiten» anfidjt, baS Şrofil. profilactic, adj., borbeugenb, bor» forglid», propbilaîtijd).. prolii-dz, a - a, —dt, v. a., im . Umriß äeidjnen, profilieren, profir, ve^i: prohir. profit — profit, pl. —uri, s. n., Der ©e* winn, Sînţjen, SSorteil. ]>roiitdbil, adj., borteitljaft, geroinn» brinaenb. profit-ez, a —a, —at, v. a., ge-roinneit, lîfhijjen âiefjen, ^rofi= tieren. profönt, s. n., ba§ Kommißbrot, profös, s. m., ber Qudjtmeifter, Profoß. profüm, pl. —uri, s. n., vecji: parfum, profund, adj., tief, grünblidj. profuntji'me, (profunditdte), s. f., bie SEiefe, bie ©rünbtirfjfeit. profüntj s. m., vedi: profont. profusiune, s. f., ba§ Überquetteu, ber Überfluß, progddie, s. f., vedi: cintirim. progenitură, s. f., bie 5J!ad)fom= menfdjaft. prognostic, (prognosticön), pl. —e, s. n., ba§ Ssorfjerfagen be§ ©d)id= falS ait§ bem ©taube ber ®e= ftirue, bie 58orf)erfagefunft, Prog» noftif. prognostic-ez, a—d, —dt, v. a., üorauSfagen. . progrdm(ă), s. n. şi f., ba§ Pro» gramm, bte öffentliche SSefannt» madjnng. . progres, s. m., ber fyortfcTjcitt, gortgaitg; a face — în sciinţe, gortfdjritte in ben Sßiffenfdjaften machen. progres-öz, a —d, — dt, v. n., • gortfdjritte madjen. progresist, s. m., ber SJiaitn beg gortjdjrittS, Progreffift. progresiüne, s. f., ber gortgäng,' gortfdjritt, bie Progreffion. progresiv, adj., forijdjreiteub, pro* greffiö. proliab, s. n., bie JgojeitJIappc; ba§ Knotof(od). probdvită, s. f. (bot.), ber ©taub* ţritj (Lycoperdon hovista). prohib-ez, a —d, —dt, v. a., »er* bieten. prohibit, adj., »erboten. - prolog 549 proliibiţiune, s. f., ba§ Sßerbot, bte Unterfagung. prohibitiv, adj., üerBieteub, pro* fjibitiö. prohir, s. eine rote Xraitbenart. prohöd, pl. —e, s. n., bie Seitfjcn* jcretiioitie. probod-esc, a —i, —it, v. a., einer £eid)enfeierbeiwof)tten,bie£eid)eu» feter oerridjten. proiect, veiji: project. proiect-ez, a —d, —-dt, v. a., veili: projectez. proiecfiüne, s. f., vedi: projec-ţiune. . proimion, pl. —e, s. n., bie SSor» rebe.. . - proin, adv., öerbient, emeritiert, proistös, s. m., ber Kirdjentior» ftepcr. project, pl. —e, s. ri., ber ©nt« tmtrf, pian, SInfdjtrig, bag Pro» jeft, SBortjaben. projectdre, s. f., ber SSorfdjIag, baS Entwerfen, bte Projeftiernng. project-cz, a —d, —dt, «. o., ent= roerfen, einen ©ntrourf matfjeu, etroaâ Borţjabett. proiectil, pl. —e,. s. ber in SSeroeamtg geîeţjte Körper; ba§ ©efd)oß, projeftil. projeeţiune, s. y., ber ©ntrourf, bie Slnfidjt, Seiiţnitng; ba§ 2Seg-Werfen. prolegömene, s. f. pl., bie S3or* • erittnerungen ju einem SSerîe. proletar, adj., jur ärmften SSoHâ» Haffe gehörig; —, s. m., ber Proletarier, pröletaridt, s. m., bie ärmfte SSotlâîIaffe, ba§ Proletariat, prolific, a —d, —dt, v. n., ©proffen treiben, Sluglänfer treiben, prolilicaţiune, s. f., bte geugung, a3efrud)tnng; ber ©proß, r,ba§ ©ţiroffen............... prolix, adj., weitfdjroeifig; —itâte, s. f., bie SBeitfcfyroeiftgfeit. -prolög, pl. —uri, s. n., bie-SSor» rebe, ber SSorberidjt, Prolog. 550 prolongaţiune — proporţional prolongaţiiine, s. f., vecji; pro-lnngire. prolnng-esc, a —i, —it, v. a., Derlängern, iit bte Sänge gieîjcn, . fjinauâfdjteben. prolnngire, s. f., bie Verlängerung, grift, ber Slufjdjitb. promemorie, s. f., bte ®euffd)rift, ba§ Gcrtnnentngsfdjreiben, ^ro--memorta. promenâdă, s. f., ber ©pajiergang, bie 9tKce, ţprotnenabe.. promis, adj., Derfprodjen. promiscnitâtc,s.f.,bieVcrniifd)intg. promisiune, s. f., bns Verfpredjen, : bie Verfjeifjung. pro-mit, a —mite, —mis, v. a., Derfpreiţeu, Derljeißen; a —e cuiva munţi de aur, jemanbem ■ golbeite SSerge Derfpredjen; acest t.iner —e mult. biefer junge SÜJlenfd) läßt Diel öon fid) er« warten; a —e. şi a ţine sunt doue, Derfpredjen îtnb ţalteit ftnb gtueierfei; a se —e lui Dcjen. ein ©elitbbe ablegen. promontorin, pl. —e, s. n., ba3 Vorgebirge, promoroâcă, s. f., ber 9îeif auf beit griidjten. proiiioţiunc, s. f., bte S3eförberung, Erhebung (ju einer SCBiirbe). promotor, s. m., ber S3eförberer, Stnftifter. promov-ez, a —â, —ât, v. a., beförbern, ergeben (gu einer SBiirbe). prompt, adj., fdjnell, rafdj; —itti-dine, s. f., bie . ©etiauigfeit, glinfljeit, §urtigfeit.. promulg, a —â, —ât, v. a., öffentlid) befannt madjen (ein ©efeţş), promulgieren, pronudgaţiiine, s. f., bie öjfcnttifyc ©efanntmadjung (ber ©eţeţşe). promulgător, s. m., ber Verîiin« . biger, Vefanntmadjer. prönie, s. f., bie Vorfeljuug. pronominal, adj., fürwörtlid), pro« itomiit al. pronömin, s. m., baS SRedjt, Vor» rcdjt. pronume, s. ba§ giirwort. pronunţ, a —â, —ât, v. a., auS» fpredjen, ţerfagen; a —a o sen-tenţă, eilt Urteil fprcdjen; a—a un discurs, eilte Uîebe. Ijatteix; a se —a, v. r., fid) aitSfpredjeit (liberi. . pronunţârc, s. /., bic Sluâfpradje, baâ Slugfpredjeit. pronunţat, adj., auSgefprodjeu. propâg, a —â, —ât, v. a., fort* pflanzen, Dcrbreiteit; ergeitgeit, îjerDorbriitgen; a —a o învăţătură, eine Sefjre auâbrciten, Der» breiten. . . propagandă, s. f., bie ©ejeflfdjaft jur Verbreitung religiöser ober politifdjer ©nttibjâţje, bie Sßro« paganba. propagandist, s. m., ber Verbreiter religiöfer ober politifd)er ©runb« fâţje, ţjkopagaubift. propagaţiune, s. f., bie gort« pflaitäimg, Shilbreitung, Veför» . bernng, Vergrößerung, propagator, adj., , fortpflaitjenb, erweiternb: —, s. m., ber gort» pflanjer, 2lu3breiter. propâş-esc, a —i, —it,.v.n., fort« fdjreiten, gortfdjritte. madjen. propăşire, s. f., ber gortgaitg, gortjcfyritt. propeä, s. f., vecji: proptea, propedeutică, s. f., baŞ etnffil)« reitbe ©tubiitin, bie Sßropäbeutif.' propens, adj., geneigt, propensiune, s. f., bie 92eigung, ber §ang. propice, adj., giinftig. propilee, s. f. pl., bie Vorfällen, ÎJSroptjlâen. propinafiüne, s. f., bie Vorwärts« licigung ber §anb. . propinätor, s. m.,. ber oorwärtä» neigeitbe SßuSfel, propinätor. propoâdă, s. f., propodelnic, pl. —e, s. vecji: învelitoare. proporţional, . adj., DerŞăltniâ« pioporţionat — proselit 551 mäßig, angemeffen,. ţiroţiortio« niert; —itdte, s. f., bie 35er* ljättnigmäßigleit.. proporţiomit, adj., ebenmäßig, gleidjntäßig, proportioniert, proporţion-ez, a —ä, —dt, v. a., ■ gleichmäßig berteiten, propor* . tionieren. proporţiune, s. f., bag Vcrtjäftnig, . ©leid)*, Ebenmaß, bie Proportion; in —, im Verhältnis, narfj 3J!aß= gäbe, bcrfjättnismäßtg. propösit, pl. — e, s. n., vedi: pröpus. propositiondl, adj., ©atj-, alg ©aţj betrachtet, proposiţiune, s. f., ber Vorţdjtag, Saţ;, Vortrag, bie Stuf gäbe; — principală, primară, ber Şaupt* jag; — subordonată, secundară, ber 9?ebenfajj. . propovedanie, s. f., vedi: predică, propovedu-esc, a —i, —it, v. a., prebigen. propoveduitör, s. m.,. ber Ver* Jünber, Şrebiger. proprietar, s. m., ber Eigentümer, ©runbbefifcer, Jgnţjaber; —easă, . s. f., bie Eigentümerin, proprietäresc, adj., Eigentümer*, proprietate, s. f., bas Eigentum, ©ut; bte EigentiimlidjJeit, Eigen* fcfiaft, ©enauigfeit. proprindc, pl. —e, s. ber 23afl. pröprin, adj., eigen, eigenttid), etgentümtid), genau; nume —, ber Eigenname, propulsiune, s. f., ber gortftoß. proptea, s. f., bie ©tfiţşe, ©preije. propt-esc, a —i, ^it, v. a., ftiijjen, . ltnterftütjen, fpretjen; a se —i, . v. r., ftdj ftüjjen, fidj anfefjnen. propti re, s.f., baŞ Stützen, ©preisen, propngndcul, pl. —e, s. n., bie ©djuijmauer, ©djujjroefjr, Vor* mauer, bag geftunggwerf, ber SSatt. propugndtor, s. m., ber Verfechter, ©tretter. . - r propugn-ez, a —d, —dt, v. n., fedjteit, ftreiten, berteibigen. projmlsiüne, s. f., ber Vorftoß, bte Vorirärtäbetregung. pro-pini, a —ptine, — püs, v. a., borfteUeu, borfdjlagen, antragen, borlcgeit, einen Slittrag madjen, borbringeit, in Vorfdjtag bringen; omul —e, D, SBorbilb, Şrotottjp. protozodre, s. f., gnfnforien. protuberdntă, s. /., bie Şerbor* ragnng, (Srfjöfjuttg. pro-ve'd, a —vede, —vetjiit, v. a'. şi 11., SBorţorge tragen, für ettuag forgeit; borbetigen, bereiten, ju behüten fudjen; a se —e, v. r., fid) mit ettbaS berfefjett. provedere, s. f., bag SBerfeljett, bie SBorforge. provedinţă, s. f., ve4i: providenţă, provenit, adj., berfefjeit. provenienţă, s. f., bte Şerfunft. provenit, (provent), pl. —e, s.n., bag Gsinfommen, ber ©rtrag. proverWdl, adj., fpridjinörttid). proverb(in), pl. —i, s. n., ba§ ■ ©pridjroort. providnt, s. n., ve4i: piövisiüne. proviant-cz, a —d, —dt, v. a., ve4i: provisionez. providenţa, s. bie SSorfeţung, — divină, bie göttlidje S8orfeI)itng. providenţiâl, adj:,: borforgtitf); bon ber göttlidjen SSorţefjnng behiirft, gcfrfjidt. pro-vin, a —veni, —venit, v. n., Ijerborfomnien, tjerrütjren, ent* 554 provincial - ftcţjcn, Vorteil bringen, ent-jpriugen. provincial, rad)gebraucIj, ProBinâiaHlnntâ; —ist, s. m., ber ProBinjialift. provincie, s. f., bie Saubţdjrift, ţţîroBing, ba§ Saub, ©ebiet. provision-ez, a —d, —ăt, v. a., mit Scbcnâmitteln Bcrfeljcn. . provisi(im)e, s. f., ber Vorrat, SJÎunboorrat, bie Verforguitg mit SebenSmitteln, ProBifion; — de resboin, ber iîîricgŞDorrat; a face — de ceva, fid) Vorrat Bon etwag anfd)affeit, fid) mit etwaâ ljhtreidjcnb Berţefjen. provfsor, s. m., ber Verwalter, Sluffeîjer, ProBifor. provişoriu, adj., Borbefjalttirf), be-bingt, Borläufig, proBijorifd); —, s. n., ber eiuftweiligc, jiroBifo-rijdje guftanb, baS proBiforiitm. provoc, a —a, —ăt, v. a., fjerausj-, aufforbern; a se —a la ceva, fid) auf etwas berufen, provocare, s. f., bie ŞeraitS-, Stuf* forberuitg, Verufung, ProBofa-tion. provocăt, adj., f)erau§gcforbert; —, s. m., ber Şeraitâgeforberte, Stngcftagte. provocator, adj., fjcraiteforbernb; —, s. m., ber ŞerauSforberer. proxiniitdte, s. f., bie 92äf)e, nalje Verwanbtfdjaft. prozär-esc, a —i, —it, v. r., einen 2Iu§fd)tag befommen. prozäritüra, s. f., ber Slitäfdjlag. probă, 's. f., vetj.i: probă, prudent, adj., flug, bebädjtig, Bor-fidjtig, einfid)täBoH, gefrfieibt. prndenţă, s. f., bte Älngfjeit, Ein* fidjt, Vorfidjt. - psalraodiez pruj-dsc, a —i, —it, v. m., tyafjeit. prujiti'irä, s. f., ber ©pafj. prun, s. m. (bot..), ber Pflaumen-, 3wetfd)!enbaum (Prunus domestica). prună, s. f., bic Pflaume, Şroetfdjfc; — uscată, bie gebörrte |jWetfd)Fc; — popească, bic StiinigSţiflaumc. prunc, s. m., baS Sîinb, ber Sfnabc, Säugling; — ä, s. f., ba§ SQÎăbdjcn; — de faşă, ba§ äßiubclfiitb; —esc, adj., Jiitbifd), finblid); —6sce, adv., fiitbifd), auf fiit-bifdje SIrt; —ie, s. f., bie Sfiitb-Ijcit, Sîiubcrjafjre, baS Jînaben-alter; —ucidere, s. f., berSîiitbâ-morb; —ucigăş, s. m., ber ft'inbS» mörber. pruncnlcţ, s. m., ba§ Sîinblcin. pruncuşor, ,s. m., ve4i: prunculeţ. pruncuţ, s. m., vedi: prunculeţ; —ă, s. f., baS 3Jüagblein. prnnd, pl. —uri. s. n., ber Sîicâ, JîieSfattb, ber fanbige Drt. prunddr, (prundărdş), s. m. (zool.), ber ©olbregenpfeifer (Charadrius pluvialis). prundiş, pl. —uri, s. n., ber fanbige, feid)te Drt. prundös, adj., fanbig, fiefig. prundu-esc, a — i, —it, v. n., bc-fdjottern. prunet, pl. —e, s. n., ber Pflau-meugarten. prnrit, s. m., ba§ Süden ber §aut; : ber Stutricb. prus, s. m., ber Preufje. pruscsc, adj., prcufjtfd).. Prüsia, s. f. (geogr.), Preußen, prusian, adj. şi s. m., ve4i: pru-sesc şi prus. prusie, adj., acid —, bag Etjait» Jali. Prnt, s. m. (geogr.). ber Pnttf). psalm, s. m., ber Pfatm; — de penitenţă, ber 33ufit)fa(ni; —ist, s. m., ber Pfaltnbid)ter; —odie, s. f., ber Pfatmengefang. psalmodi-cz, a —a, —dt, v. n., Pfalmen fingen, ţifatmobieren. psalt, s. m., . ber Äirdjenfätiger; —ichie, s. f., bie SBofaltmtfif . (in ber orientalifdjeu Mrcfje). psaltire, s. f., baS SPfalmenbudj, ber Sßfalter. pseudomorfosä, s.f., bic täujdjenbe Şftadjbtlbuttg. pseudonim, adj., falfdjitamtg, pfeubonţim; —, pl. —e, s. n., ber crbidjtete DJame, bag. ţţSfeu» . bontjm. psi(c)]ii;itric, adj., ^ţljdjiatrtid). psi(c)liiatrie, s. f., bte Pftjdriatrie. psi(c)liiätru, s. m., ber $fţ)d)iater. psi(c)liolög, s. m., ber ©celenlef)r= fmtbige, p|t)djo(og; —ic, adj., pfljdEjoIogij'dj; —ie, s< f., bie@eelen» lehre, 5JSjţ)d)ol6gie. pst, interj., ţjft! pterodactil, s. m., ber pterobaf» Üjltis. ptialin(ä), s. 11. şi f., baS pttjnlin, ;ber ©ţieidjelftoff. ptiü, interj., pfui!. ; pubertate, s. f., bte -äftannBarfeit. public, adj., öffentlich, allgemein, befannt; binele —, bag atfgc» meine SBoljl; grădină —ă, ber ; öffentliche ©arten;'—, s. m., bag SßuBlifum, bie SKSelt, bie Seute; în —, öffentlich; a se arăta în . fid) öffeuttidj geigen, public, a —â, —at, v. a., funb . machen, öffentlich Befannt madjen, oerfünbtgen, jDitBIiäierett. publicare, (publicaţnme), s. f., bie Slnftinbigung, Jrfnnbmadjnng, SBefanntmadjung; bie Şeraug* . gabe> (einer ©djrift). publicist, s. m., ber ©taät§recf)tS= fnnbige; ber Seitunggfdjreiber, PitBliäift; — icä, s.-f., bag Qti--tnn(]smefen. „ publicitate, s. f., bie. Öffentlich* fcit. pucliinös, (pucliiös), adj.,-trief» äugig. pucioâgnă, s. f. (bot.), ber fto* rianber; veiji: buruiană pucioasă. peatră —ă, ber ©d)H)efet. pudic, adj., feufd), jüdjtig; —itâte, s. f., bie Sfenfdjfjeit. . , pudoâre, s. f., bie ©djantljaf» tigfeit. pudră. s. f., ber Puber., pmlr-ez, a —â, —ât, v. a., pui bern. pudru-esc, a —i, —it, v. a,, Be» Zubern. pueril, adj., fnabeitljaft; —itâte, s. f., bag fnaBenhafte SBefeit. puerperâl, adj., ţnterperal, JEinb* Bett*. puesc, t>. vecji: puiesc. puf, pl. —uri, s. n., bie glaum* febent, Gsiberbunen. : pufă-esc, a — i, —it, v. a.,, fdjttau* Ben, feudjen, jchtoer Sltcm ijolen. pufăios, adj., attfgebunfen, auf* gebläl)t. pufâiu, pl. —ri, s. n., ber ©djtoulft, bieSlähung; —, (bot.), ber ©taubpilj (Lycoperdön bo-vista). piifăiu, vecji: jsufăesc. pufn-esc, a —i, - it, v. n., auf» lachen, pul'ös, adj., flaumig, pugliilâr, pl: —e, s. n., bie S3rief» tafcljc. püliä, s. f., bie lange ţţkitfdje. piiliav, adj., aufgctrieBen, aufge* bunţen, locfer ((Srbe), leicfjt (33rot). puliuv-esc, a —i, —it, v. a., auf» . fdjtucllcn machen. ’ . puliăvie, s. f., bie Slnţdjtncllung, Socîcntng.. pulioeâlă, s. f., bie SlugenButter: pulioier, s. m. (zool.), ber. SJÎilatt (Falco milvuft). pulioiu, s. n., bie fylut; bie große SDlenge. puia-gâia,■ s. f., ein Sîiuberfţnel. puică, s. f., bag junge §itl)n; —! Puiculiţă! ©djötte! SieBd)eu! puietâr, adj., vedi: punetor. psalt — puietor 555 pncioâsă, s. f. (miner.), ber ©djttiefcl. pueiös, adj., fdjtoeflig, fchtoefelartig; 556 puiesc piti-csc, a —i, —it, v. n., Brunftig fein. puietodre, adj., Brünftig, läufig, pui-ez, a — it, —iit, v. n., Qitiigc roerfeit, augfdjiitten. pniliîş, s. m., bag Sßeibeitbanb. puinie, s. f., bie junge SBelt, junge 83rut. puişor, s. m., ber junge SSogel, ba§ junge Şufjn; —! Jperäliebdjen i pniturä, s. f., vecji: punere, pi'iin, s. m., bag Sitngc; ol e un — de om, er ift eilt tjcrjfiafter Stinge; — de găină, bag Sîiidjleiit; — de leu, bag Sölbcitjttttge; — de pasere, bag SBogeljtiitgc; — (la plante), ber üßebeittrieb; — de somn, bag ©djläfdjeit; — 1 Şerjcfjcit, §eräblättd)en. ■ pxiiu, a püne, pus, vecji: pun. pülbere, s. f., ber ©taub, bag ■ Sßulber; — de puşcă, bag ©djiejj* ţiulBer; vecji: earbă de puşcă; plin de —, ftaubia, ftaubbebecît. pulberos, adj., ftaubartig, pulber* artig. pnlöiu, s. f. (bot.), vedi: poleiu. pulraondr, adj., Stingeri*, pulpă, s. f., bie SBabe. pulpană, s. f., ber SRodfdjojj. pnlpit, pl. —e, s. n., ber ţpittt, ©djreibtifdj. pnlpös, adj., jTeifdjig, mit ffarf entroidelten Sßabeit. puls, pl. —uri, s. ii., ber ißulg, Sßttlgfdjlag; a pipăi —ul, ben ţjSuig füfjien; jemaitb augju* forfdjen fttdjen. pulsdre, (pnlsaţiune), s. f., bag $ulfteren. puls-ez, a —d, —dt, v. n., fdjlagen, !loţ)feit, ţmlfieren. pult, pl. —uri, s. 7i., berSdjreibţnilt. pnlverisdtor, s. m., ber 3crft(iuber. pulveris-ez, a —d, —dt, v. a., intlberifteren. pnmiced, s. f., ber SSintsfieitt. ptintn, s. m., bie gauft; eine ŞaitbboK. pnmndcia, s. m., ber gedjter. — pun patnndl, pl. —e, s. it., ber ®old), g-auftbegen. pnmndr, (pumndş), s. n., ber Şaitb» Befaţ;. pumnu-esc, a —i, —it, v. a., mit ber g-auft Hopfen, fd)tagen, puffen. pumnişor, s. m., bag gäuftdjeu. püiupä, s. f., bte Şumpe; fântână cu —, ber îţjiiinpbniuucit. pun, a — c, pus, v. a., fejjcit, legeu, ftetleit, aufftelleit; ţjiit*, attffeţjeu; a —e ceva bine, auffjeben, auf» bettmljrcti; a —e bucatele pe masă, auftragen; a —o ceva la foc, ctlDagangg-euerftcIIcn; a—e foc, geiter legen; a —e înainte, borftetten, toorşeigen, borlegeit; a —e în deposit, ettbag irgeitbtoo einfteHen; a —e în lucrare, aug* üben; a —e o întrebare, cine grage aufwerfeit; a —e jos, nieber*, ablegen; a —e la un loc, jufammetiftcllcit; a—e la o parte, bei ©eite legen, uidjt in Slnfdjlag bringen; a —e la uitare, ber* gefjen; a —e la cale, regeln, an* tneifen; a —e pe cale, auf beit redjten SBeg bringen; a — e la închisoare, einfperren, eiitftecîen; a —e la loc, unterbriitgeit; a —e la mână pre cineva, jemanb tâufdjen,ţ)iniergeljeit; a—e mâna la lucru, Şanb anlegen, Şanb ang SSBerf legen; a —e mâna pe ceva, ftd) einer ©adje bemădj* ttgen; a —e masa, ben Sifdj becîeit; a —e nume, eilten SJÎanten geben; a —e cuiva prihănire, jemanb fatjd) aitflagen, ber* leuntben ; a —e cuiva capul, beit Stopf foften; a —e pre cineva în oficiu, jemanb eiit Simt geben, iîjn anftellen; a —e pre cineva bine,' jemanb aug bem SBege fdjaffett; a —e pre cineva în picioare, einem auffjelfen; a —e pre cineva în fere, ilt Gsifetl fdjliefjen, in Stetten fdjlageit; a —e se..., laffen, befefjleu; a —eşeaoa, fattefn, ben Sattel auf* punciu — pur 557 legen; a se —e, v. r., ftd) [teilen, ftd) legen, fidj fegen; a se —e cu cineva, el mit. jemanb auf» itcljmen; ase—ein contra cuiva, fidj tuiberjegen, SBiberftanb Ieiften; a se —e în pat, fid) gu SSette . [egen; a se —e în periclu, ftd) ber ©efafjr auâfegeit;. a se —e jos, 'fidj îtieberfegen; a se —e pe învăţat, anfangen eifrig git lernen; a se —e pe lucru, fii!) au etttmŞ madjen, ftd) mit ettnag befdjâf» tigen; a se —e pentru cineva, fid) jemanbeS anneljmen; a ’şi —e capul, e§ mit feinem Sebeit berbiirgen; a ’şi —e toate puterile, afleS. aufbieten, fid) alte . SJinţje geben; a ’şi.—e în gând, fid) borneftmen;. a ’şi.—e în cap, . fid) in ben Sîopf fegen, punciu, pl. —ri,,s. n., ber ţfunfd). punct, pl. —e, s. ber 5ßunft; — de,căpetenie, ber Jgaufctţnmft; .— de mânecare, de purcedere, ber 3tulgang§ţ)un!t; —. de ve-. dere, ber.Sefidjtgţmnft; din — în —, auâfiifjrlidj, bon Sßunft gu jţSunft; pe — e, punftroeife. pnneţitine, s. fi, baă Şunîten. punctual, adj., piinftlidj; ,—itâte, s.f., bieŞttnftlidjfeit, ©enaitigfeit. pnnctnaţiitnc, s. f., bieSBegeidjnung, bnvd) Unterfdjeibungggeidjen, bie Sflţjfelung. -pnnetn-ez, a —a, —ât, v. a., : interţmngieren. pundj s. m., vedi: punt. . . punere, s. f., bie Segung, Stellung, ber ©ag; pânile -^i înainte, bte : ©djattbrobe; — la cale,; bie Regelung, 33eftimntung. pnnetor, adj., legenb; — de foc, ber SBrenner, ©enger. . pungă, s. f., ber SBeutet; — de bani, ber ©elbbeutel; 500 $iafter; — a boaşelor, ber §obenfad; taie —, ber S8eute[jd)neiber; —a babei, (bot.), bie Ebertburg, bag gtöf)= fraut (Inula dysenterica); —a popii, (bot.), bag Kâfdjetfraut, bie Şirtentafcţje (Thlaspi arvensis), ve(li: traista ciobanului, pnngaciu, adj., ftß[;ig. pungâr, s. in., ber ©eîbnrirtfdjafter einer ©emeinbe. pungaş, s. m., ber SBeutelfdjtteiber, Şafdjenbieb, ©ptgbitbe. 1 pnngăş-esc,(pungu-6sc), a —i, —it, v. a., fteîjlen, betrügen, pungăşie, s. f., bieSBeutelfdjneiberei. punguliţă, (punguţă), s. f., bag Söenteldjeti. pünic, adj., ţntitifd). pnilöiu, pi. —e, s. 11., vedi: puroiu. pnnstirâ, s. ber ©tidj; — de albină, ber ©ienenftid). punt, s. m., ba§ Sßfunb; —, pl. —e, s. ii., ber Sßunft: punte, s. f., bie S3riide. punt-6z, a —d, —at, v. a., rieten (ein ©efdjiig). : pup, a —â, — ât, v.. a. > füffen, . eilten Sîufj geben, pup s. m., bte Sîuofţje, unaufge* miiţte S3htme. . pupă, s. f., bag ©djipţinterteil. pupâre, s../.,.ba§ Hüffen, pnpât, pl. —e, s. ber JEu|, ba§ ifitţfeit. pupăjoâră, s. f. (bot.), bie SKMb» erbfe (Orobus vernus). pupăză, s. f. (zool.), ber 2Biebe[)oţ)f (Dpupa epops); —, ba§ SOÎauI; —, ein îîeittcg ritnbcg ŞBadmerî; — pe colac, gum Überfhifj. pupil, s. m., ber Sffiaife, ba§ SOWinbet; —ă, s. fi, bie SBaife, ba§ un= mihtbige äJläbdjeit. ; pupilă, s. f., bie ţpttpiUe ■ (beâ SlitgeS). pnpilâr. adj., SBaifen*, 9KitnbeI», pnbiriar. . pnpitrn, s; n., ve<Ş.i: :palpit., pnpnică, s. f., bie Şergliebfte. pur, s. m. (bot.), bţe große. ft'Buigg» îerge, Ofterîetge,■ bag SBoHfrant : (Verl>ascum thapsus); — de câmp, ber ibilbe Saud),. vecji:' poriu. : . , pnr, adj., rei«.,;- . ‘. 558 pură — purtătura pură, s. f., bte Pruufläcit. puradeii, s. ?»., vecji: purdeu. pnranic, s. in. (bot.), vedi: po-rănic. purâş, adj., vedi: porav. purcărăş, s. m., vedi: prundar. purcea, s. f., bag g-erfeî rocißrtcfjcn ©efdjledjtg. puredd, a —e, purces, v. n., ent» fteljcit, cntfpringcn, aug», l)er» üorgcljeit; abfafjreit, obreifcit, aufbrcdjcn; a— egrea, fdjroaitgcr roerben. purccdcre, s. f-, bte ©ntfteljuug; Slbreifc, ber Sluggang; baS 2lug» geljcn, SltiJbredjeu. purccijetör, (pnreegetör), adj., cut= fteljenb, auSgeljcnb, l)erriil)renb. pnrcel, s. m., bag ©d;rociitd)en, fŞ-erîel, ber grifdjling. purceliiş, s. m., vedi: purcel; —ă, vecji: purcea; — (de galbeni), baS§âufd)en®u!aten; —,(zool.), vecji: pitulice, purces, s. n., vecji: purcedere. purcoi n, pl. —e, s. n., ber §eu» fdjober. pnrdâlnic, s. m., ber Scufei; la —ul! jum genfer!-pnrde, s. m., bag gigeunerfinb. purec, a —a, —ât, v. a., glBlje fudjen; genau -burcfyţudjen. purecâre, s. f., bag gföljen, bte genaue Uitterfudfjung. pnrecâriţă, s. f. (bot.), ber ge» meiiteftnöterid) (Polygonum per-sicaria). purece, s. m. (zool.), ber gloîj; •— de grădină, de păment, ber ©rbflolj, ©pringţrfjltiană (Haltica oleracea); — de apă, ber SBaffer» floţ) (Daphnia pulex); — de oraet, ber ©priugfd)roanä (Po-dura nivalis), purecös, adj., »oll glßlje. pnrgament, pl. — e, s. n., vedi: purgaţiune. pnrgâre, s. f., bag SIbfüljren. purgaţiune, s. f., bag SIbfiiljr» utittel, bic Slbfiiljrung, Dîeiuigung, Pitrgatiou. purgativ, nrfy.,rciutgcub, abfiifjrcub. purgatoriu, s. m., bns gegefcuer, Purgatorinni. pnrg ez, a —ă, —ât, v. a., reinigen, abfiif;_rcn, purgieren; rctf)lfcrtigcn. piiricâriţă, s. f, vedi: purecariţă. purific, a—â, —ât, v. a., reinigen, läutern; a se —a, v. r., fid) reinigen, fid; piirifijicreit. purificaţi fin e, (purificare), s. f., bie Reinigung, Säutcruug, Pitrifi» fation. pnrificätör, adj., reinigenb. purism, s. m., bcrSpradjreimguitgg» eifer, Sßurigtmtg. pnrist, s. m., ber ©pradjreiitigcr. puritân, s. m., ber Puritaner; —ism. s. m., ber PitritatiiSmug. pnritâte, s. f., bie SJleinfjeit, Steufdjljeit. pnro(i)-esc, a — i, —it, v. a., eitern, ■ fdjroären, ju Siter roerben. puroids, adj., eiterig, boli <$ttcr. puroiu, pl. —e, s. n., ber Eiter, purpură, s. f., ber Purpur, purpuriu, adj., purpurrot. purpurös, adj., purpurn, purtare, s. f., bag Sragett, S3e= tragen, bie Slufftiţjrung;. bie Sracfjt; — de grije, bie giir» forge; — de mână, bie fŞ-iiîjrung. purtăreţ, adj., tragbar, beroeglicf), §attb». purtät, adj., getragen; erfahren; —, s. n., ba§ Sragen, bic Sradjt, bie Sluffitfjrung. purtativ, adj., vecji: portativ, purtătoare, s. f., bie Srägeritt; — de grije, bie S3eforgerin, Stuf» feţerin. purtător, adj., tragenb; — de grije, ber Seforger, glirforger, 2Iuffef)er; — de vorbe, ber Qu« träger; — de biruinţă, ber Über» roinber, ©teger; —, s. m., bet Sräger, gilţrer, Seiter. purtătura, s. f., bag Sragen; bie Slbgeniiţştţeit. 'l pururea — pururea, adv., immer, Beftäitbig, eiutgtid); de —, ewig,, immer* tnähreitb. ■ • pururelnic, adj. şi adv., cituglicf). pururelnicie, s. f., bie einige Sauer, pus, pl. — e, s. n., bag Segen, ■ Sfnlegett, UnterBringeit; —ul la loc, bag art ben ŞtajjBringen. puşc, a —â, —ât, v. a., fdjiefjeit, ■ erfdjtefjeu; a se —a, v. r., fid) erfd)ie§eit. puşcă, s. f., baS ©eroefjr, bie Şlinte, äSücfjfe; — cu douS ţevi, bal ®oţ)peIgetnehr. pnşcâr, s. m., ber 33iid)fenmadjcr. puşcăr-esc, a —i, —it, v. a., Be* fließen. puşcăriaş, s. m., ber VerBredjer. puşcărie, s. f., bag ©efăttguig, ber Sîeifer. puşcărire, s. f., bie Scfdjießung. puscâş, s.. m., ber 5J2id)tSnuj3. puşcaş, s. m., ber ©djiitîc; 23iid)Jett= machet. puşcătiiră, s. f., ber ©djufj. pusceâ. s. f., vedi: puşchea. puscelds, adj., Blafig, boli Slug* fdjlag, finnig, eiterBIätterig. pnşchea, s. f., bag SStägdjen, bie $uftel, ber Slitgfcţlag. puşcliin, adj., ber lieberlicfie SKenfd), ©djmelger, ©djtemmer, ţJSraffer. puşcăciu, s. n., bte ©priţje. pnşculiţă, s. f., bag S3iicpd)en, bie Heiite ©Jmjje. pusâă'rii, s. f. pl., pnsderie, s. f., vecji: posdărie. pusilaiiinij. adj.,- Heinmütig. pusilanimitâte, s. f., bie Sîtein* miitigfeit. puşlamâ, (puşle'u), s. m., ber Şerumftrenţer, ©iüffiggctnger. pnsoâre, s. f., a sta în —, auf ben Slnftanb ftefjen. pnst, adj., vecji: puşchiu; puşteâ, s.- ;ve Şfcrb ift mit ifjm burdjgeraunt, batioitgelaufen; a so —i, v. r., fid) Ijiureißen laffeit; fief) t)öd)fterfreuen; a se —i de mănie, fid) öom Sorn-fjiureißen taffen; a fi —it, frfjroör* meu, entjüdEt fein, răpire, s. f., ber SRaitb, bic SQcute, pliinbcruug, Entführung; bie Şcftigteit, Slufraalluug; bie S3c» geifterung. răpit, adj., fjiugeriffeit, begeiftert. râpiţă, s. f. (bot.), ber SîapŞ (Brassica rapa); bet 3îapg» famen; — de câmp, ber 2tder= fenf, Şeberid) (Sinapis arvensis); — neagră, ber fdjttmrjc ©euf (Brassica nigra); ulen de —, baă 3îaţ)s0l. räpit-ör, adj., ranb[iid)tig, raub* gierig, SKaitb*; pasere —oare, ber 8îaitbt)ogeI; —, s. m., bet . SJîâuber, ?ßlünberer; Entführer, răpitiiră, s. f., bie 3!aubfud)tr llîaubgiet; ve^i: răpire, râpor, s. m., bie Sdjiocincrchtbe. raport, pl. —uri, s. n., ber 93e= ridit, bie Seridjterftattung,, ber Sîapport; bie SBejieljung, Über» emftimmung, ber 3nfamment)ang, ba§ Verhältnis; a face —, S3e» ridjt erftatten. raportâgiu, s. n., (raportdre, s. f.), bie Seriiţterftattung, ba§ S8e= ridjten. raportător, s. m., ber. 23crtdjter» ftatter. raport-ez, a —â, — ât, v. a., be-ridjten, SSeridjt erftatten, melben, . rapportieren. raportör, s. m., veejj: raportător. rapsod - rapsöd, s. m., ber Sffljapjobieen* jönget, 3î£)ap[obe. rapsödic, aclj., rfjapfobifdj; jit« fammengcftoppelt; B r xi dt) ftiiclro eif e, linjufammen^ängenbi rapsodie, s. .f., bie Dîţapfobie,. ein Seil ober ©efang öon ben §elben= gebieten §onters; bn§ Stoppel« tuet!, g-lidiucrl. răpşt-dsc, a —i, —it, v. ’ n., • murren, feine lliigufricben^eit äitjjern. ■ . răpştire, s. .f., ba§ SOlurren. răpştitor, adj., tniberfpenftig; —, ber 2Jhtrrcr, Unäufriebette, Sm= pörer. rapt, s. n., ber grauenrauB, bie (Sntfiiijrung. rar, adj. şi adv., feiten, feltfam, rar; bitnn, Jdjiitter. rara, adv., lougfam. rarefactiüne, s. f., bte Perbünnung • (ber Suft). rare-öri, adv., vedi: arare ori, răr-esc, a ^i, —it, v. a., fdjütter machen, öerbünnen; Iidjtcn (einen SBalb); a se —i, v. r., fcfjütter werben, gelidjtet fein, răricel, adj., jiemlid) feiten, rärime, s. f ., bic ©djütterljeit, SSer» biinnitng. rdrişte, s. f., bte SCSalblidjtintg, Sidjtmtg. rărit, pl. — e, s. n., ba§®erbünuen, öidjten. . râriţă, s. f., ein Pflug of)tte Jiäber unb feljr leidjt; —, ba§ St)riu§= geftirn, ber ŞunbSftern. . . raritate, s. f., bie Seltenheit, ba§ Seltene; e o — de a t.e vede, ,e§ ift ettoa§ felteneS, ©ie jn fefjen. rärünclie,,s. m., bie Sîiere, vecji: rinic, i-ânzişoără. ras, adj., gejdjoren, abgeţdjoren, barbiert, rafiert; mesură —ä, ba§ geftridjene 3Kajj; pähar —> 6i§ an ben 9îanb gefülltes ©fa§; c’o fi tunsă, c'o fi —roeber ba§ cine, ttod) ba§ anbere; JIu§* flüdjte; —, s. m., bie 33arbierung. -rästav 565 rdsä, s. f., bie Sfutte, bag 9J?ßnd)§* fleib; —, ber ©tamm, baS ©e= fdjledjt. räsdr, vecji: resar. răsătură, s. f., bag ©ejdjabjel. räscodge, .(räscoged), s. f. (bot.), ber ©djotenmeiberid); vecli: sbu-rätoare. • . răscodlă, răscolesc, vedi: rescoală Ş. C. 1. räscöluic, s. m., eine religiöfe ©efte iit SKufjlattb, ber 3(a3--folnif. : : : rdscotă, s. f., SReifer. . râ'ŞcoYj s. m. (bot.), ber SReiggetj bie3îietfd)e(Agaricus deliciosus). räsculdre, ve4i: resculare. räsfüg, s. m. (bot.), ber Srümling (Chondrilla juncea), râsgăidt, adj., berjärtelt.. • râsgă'i-u, a —a, dt, v. a.; öerjärteln, berweidjttdjen, ber» tnBtjnen.; răşiţă, s. f. (bot.), bie ©tadjel* beere, 3°^anniäBeere. raslog, pl- —e, s. n. şi m., ba§ ©djuittfjolg; gard de —i, bie pianfe au§ ^oläfdjeiten. răşlu-esc, a —i, —it, v. a., oB» fdjneiben, töegnefjmeu. : răsmiriţă, . s. f., bie SRebotution. râşn-esc, a —i, —it, v. n., vedi: . iäjnesc. râ'şniţă, vecii: râjniţă. rasol, pl. — uri,. s. n., bag gelodjte SRiiibfletfcf); ber SEJZörtel. rasoledlă, s. f., ba§ SBeinerfen mit ®?örtel. rasol-esc, a —i, —it, v. a., mit ÜKörtel betnerfeit; .pfujdjen.' râspă, s. f., (raşpală'u, s. n.), bte Oîafpel. rdssä, vedi: rasă. rast,.^i. —ut-i, s. n., bet £rag= . Balten; bie S8aud)töafferfud)t, ba§ SKonbfalB. .. rästav, s.-m^ ber fdjräge, fdjiefe: 3}aitb einer aBgefd)IiffenengIäc^e; 3eugBaitm, 9îoII6aum berSBeBer; . Maţmeneifen ber 53ud)bruc!cr. 566 răsteiu — rău răsteiu, (răstcl), pl. —e, s. n., bei- Sfadjffctfeu, Ijöfäcrne SJJagct, SBoIjen, ©tift. răsteluiţă, s. f., bag chtfjerc ©ei= tenbrett einer Söefiftatt. răst-esc, ase —i, —it, v.r., jemanb tjart anrebeit, anfaljren, iljm grob Begegnen, râstic, s. m. (miner.), bie S3Iei= afdje, ber ©ţiiefjglauâ; gogoaşe de —, SJHttel gum garben ber SIugenBraucn. răstign-esc, a —i, —it, v. a., freugieţen. . răstignire, s. f., bic ffireugigung, . bag Sîreugigeit; ba§ iîrugifiţ. răstoacă, s. f., ber SBaffcrgrabcn, bie flciitcre SSafferableitung. răstopâstă, s. /. (bot.), vecii: rostopaste. răstrişte, s. f., bag ©djidfat, lin» glüd, Der Unfall, răsfir, s. m. (bot.), vecji: răsură, răsură, s. f., bag Slbfdjceren, ©djaben, .SIbfdjaben; bic ©djlei* fung eiueg . Befeftigten Drteg; —a limbei, bag 3ungettgelb; — de pâne, bag SErogfdjerl; —, (bot.), bie tutlbe Ciofe. răsnriin, pl. — e, s. n., bag ©treidj» . Ijolg, ber ©djarrbraljt. răsvrăte.sc, răsvrătire, răsvră-titör, vecji: resviătesc ş. c. 1. rât, pl. —uri, s. n., bie SSiefe. râtă, s. f., ber SInteil, Qaljlitngg* auteil, bic 9îate. râţă, s. f. (zool.), bie (Snte; — sălbatecă, bie ltiilbe Ente (Anas boschas). rătăcânie, s. f., cin öon groben . Seuten BetDoţntcr Drt; ein ent= legener Drt. _ . rătăc-esc, a —i, —it, v. n. şi a., irren, tierirren, Ijerumirrcn,. um« Ijerfdjtticifen; a se —i, v. r., fid; tierirren, irre gefien. rătăcire, s. f., bie SScrtmtng, Qrr= fafjrt, ber Qrrhtm, geljlgriff; a se afla în —, im Qrrtutn fein, fief) irren; a duce.în —, irrefit|ren. rătăcit, adj., tierirrt, irrig, irre, rătăcitor, adj., Ijerumirvcnb, un» Beftciubig; jidovul —, ber einige Qttbe. rătân, adj., gemein, grofi; —, s. m., ber ©robiatt. rătăncsc, adj., gemein, grob, grau« fam. rătănie, s. f., bic ©robtjeit, ©e» mcinljcit; ©raufamfeit. ratez, pl. —o, s. ber SRiegoI. rătez, v. a., vecji: retez, ratiiic, a —ii, —ât, v. a., be» ffätigen, giltig madjett, ratifizieren. ratificare, (raţiiicaţiüiie), s. f., bie SSeftatiguug, ©eneljniigung, 9îa* tififation. raţioein-ez, a —â, —ât, v. a., Beredjncn, folgern, ratiociniu, pl. —i, s. n., bie SRedj* nunggablegung, 9îedjnung. raţionalul, adj., tiernünftig, billig, raţionâl, adj., bernunftgcmăfj, ra= tioneE; —ism, s. m., ber SScr» nunftgfauBe, 9îattonaIigmug; —ist, s. m., ber SSernunftgtäu* bige, 9îatkmalift. raţionam6nt, s. n., bie Urtct!g= fraft. raţionât, adj., tiernünftig, tier= nitnftgemâfj. raţionez, a —â, —ât, v. a., tier= nunftgemäfi urteilen. Ratislxjna, s. f. (geogr.), Sîegeng» burg. răţişoâră, s.f., bag Gsutdjen; —e, s. f. pl. (bot.), bie ©djtticrtHlie (Iris pumilla). raţiune, s. f., bie SSernunft, ber SBerftanb; ©runb. răţo-esc, a se —iţ —it, .v. r., fid) brüften, fidj Breit madjen, ţ|odj= îtaficţ fein, răţoire, s. f., bag SIufBrüften. răţoiu, s. m., ber Snteridj. rătoş, s. n., bag SBirtgljaitg att ber ©trajje. ratând,' adj., vecji: rotund, răn, vedi: ren. . rănrnşcă — rănrnşcă, s. f. (boi.), vedi: viţă sălbatecă, ravăcys. n., ber StttgBrudj (SBctn). rdvăn, vecji: raven. răvâr, pl.. — e, s. h., ber SShtmen» topf. răvaş, pl.. —e, s. n., bet S3rief, Settel; — de drum, ber Sßaffier» fdjeitt; bag Sîerbljolă; a tăie pe .—, ferBen, aufferBett. răvăşeală, s. f., bte Unorbmtng. răvăşel, pl. —e, s. n., bn§ 33rtcf* : djeit, getieldjen, SBiKet. răvăş-esc, a —i, —it, v. a., fitdjen, : ba§ Unterfte git oberft fefjreit, iu großer Unorbitttttg ftd) Befinben. râven, adj., feud)t. răvenedlă, s. f., bie geudjtigfeit. răven-esc, . a. —i,. —it, . v. a., feitdjten, anfeitdjteit, feud)t machen, rav ent, vedi: revent, răver-esc, —i, —it, v. a., fit* triereit, burdjfeiljen. ravilă, s. f., bag @d)leţ>ţmeţj; bte Şedjel. ravil-esc, a —i, —it, v. a., mit bem 6cf)tepţme{; fangen; Ijedjelu. râ'vnă, s. ber Geifer; vedi: zel. râvn-esc, a —i, —it, v. «./eifern, fid) BeftreBen; a —1 ceva, — la ceva, nad) etwag ftre&eit; liiftern fein. râvnirc, s. f., bag Streben, bte SSegier, Sitft. , rävnitör, adj., Begierig, liiftern, eifrig, roetteifernb, ftreBenb; —, s. m.,. ber Eiferer, Streber, raz, s. ii., bag SMbeifen. rază, s. f., ber Straîjl; —a soarelui, ber Sonnenftraljl; —a lu-minei, — de lumină, ber Sid)t* ftraljl; —, (bot.), ber leinartige gmergfladjg (Radiola. Cinoides). răzăeMc, s. f., bie ţartfdjalige SBeintraube: răzăitodre, vedi: răcleitoare. răzăşie, vecii: răzăşie. răzb-esc, a —i, —it, v. n., burrîj» bringen. - reactivez 567 răzbit, adj., burdjbruttgen bon; a fl — de frig, ber Kälte erliegen, räzbitör, adj., burdjbringcttb. ■ . războiu, s. n., ber SBeBeftuljt; —, . vi.di: răsboiu. _ răzeş, s. m., vecii: rezaş. rdzim, pl. —e, s. n., bie Stiijşe, Seljuc, SKMlctjne. rdzim, a —a, —dt, v. a., ftitţşen, fţireijen, Icljiteit, anleljiteit; a —a în cineva, auf jemanb bertraueit; a se —a, v. r., fid) leţnen, ftd) anteljnen, fid) ftiifeen; a se r-a pe cineva, feilt vertrauen auf jentarib fegen, fid) öerlaffeit. . . răziindr, pl. —e, s. n., ber Sefjn» i ftitljl, Seţinfeffel. răzimătodre, s. f., bie Sefjitc. ; răzniirită, vecji: răsmiiiţă. : rdznă, adv., f)ic unb ba, ba unb borfljiu. răz-nesc, ase —i, —it, v. r., î)in .. uttb.ljer laufen.; fid) entfernen; . abwejettb feitt, fief) eutjmeien.. räzör, pl. —e, s. n., „ ber 3Rafen» raiit (5tt)ifd)en ben 2’lcEeru), bag lâitglidje Şiigeldjen. răzuesc, vedi: răduesc. răzdş, vecji: răduş. re, SBorfilbe, jet’gt beir ©egenfag, bie S5erntef)rnng ober SBieberi ţolmtg an. rea, adj., vecji: rău.. reabilitare, s. f., bie SBieberein* feţşung in ben borigett ©tanb, Dîeljabititation. reabilit-ez, a —d, — dt, v.- a., ttiiebercinfeţîen. reacoper, a —i, —it, v..a.f trieber beden, ju=, bebedeti; etnîjiiKen; a se —i, v. r., fid) Bebeden, fid) iiBerjieţett. reacţionar, adj., ber SBiberftanb leiftet; —, s. m., ber SRcaltionăr. reacţiiine, s. f., bie ©egeit», 8îiid= .. roirfung, ber SBiberftanb, ©egen^ brud. reactiv,- adj., rtidmtrfenb. reactiv-ez, a —a, :—dt, v. a., . ttriebereinfejşen, tt)ieberî)erftellen. 568 reactivitate — recad reactivitdte, s. f., bie Söieberfjer» . fMuitg. rcadonn, a —i, —it, v. a., roieber» einţdjlafen. re-adiîc, a —aduce, —adus, v. a., mit*, roieberbringen, âuriidfiiţren, . »tragen, -erftatten. readucere, s.ţ., bas SSieberBriugeit; — a minte, bie 9îitderinuerung. readun, a —d, —dt, v. a-, roieber» •jitfammen&rtngen. roafl-u, a — d, —dt, v. a., roieber» finbeit. reafldi'c, s. f., ba§ SBieberftnben. redl, adj., roirffidj, roafyrfiaft, bor» ţanben, reaî; sciinte — e, bie ©adjfennţniffe; scoaiă —ă, bie SRealfdjute. . . realb-esc, a —i, —it, v. a., roieber» Bleichen, ttrieberroeifjeu; a se —i, v. r., tnieber roeifj roerben, fid) roieber BTeicţieul re-aleg, a —alege, —aids, v. a., roieberroäfjleu, öon neuem vuâfjîen. realegere, s. f., bie SEBiebererrocif)» lung. realegibil, aclj., roieber rocif)t6ar. realgdr, s. m., bag SRealgar. rcalisdbil, adj., roaâ benuirfticljt roerben fann. realisdre, (realisaţiune), s. f., bie aScriutrlIidjung, SeroerEfteHigung, SKeatifation. realis ez, a —a, —dt, v. a., ber* tnirflidjen, BeroerffteHigen, au§» führen, realifiereu; a se —a, . v.. r., iit Erfüllung geţen. realism, s. n., ber 9îeali§muŞ. realist, s..m., ber SReafift. realitdte, s. f., bie SBirftidjfeit. rcalită'ţi, s. f. pl., ©runbftiide, Dîeatitciten. re-apdr, a —ajiăro, —apărut; v. n., . ttrieber erfdjeinen; —iţiuue, s. /., bie SBiebererfdjeinung.’ reapă's, (reape's),a— a, —ăt, v. a., roieber», bon iteuem briiden. reapăsăre, s. /., ber SBieberbrnd. reapiic, a —a, —dt, v. a., roieber», . nod) einmal negmen, roieber» ergreifen, »erîjaţdjen, =eririfd)en, »fangen, »eiuueţimen, juriidnelj» men; a —a curagiu, roieber 2Hut faffen, frifdjen 3Rut fdjBţjfen. rearm-6z, a —d, —dt, v. a., roteber Beroaffnen. reaşeij, a —a, —dt, v. a., roieber eiufefjen. . reaşezare, s. f., bie SBiebereiu» feţ;ung_ in ben borişen ©tanb. reasign-ez, a —a, —-at, v. a., eine neue 2lnroeifung auf etroaŞ geben, reasüm, a —a, —dt, v. a., vecji: resum. . reasumdt, pl. —e, s. n., vedi: resnmat. re-ating, a —atinge, —atins, v. a., roieber berühren, reaţî'ţ, a —ă, —at, v. a., roieber» anreijen, anfeuern, reaţîţdre, s. f., bie ÜBerreijung. reavointă, s. f., ber SBiberroiKe, bie SBöSroiHigteit. reăzăm, vedi: razim. rebdt, a —e, —ut, v. a., jurüd» ’djlagen. . rebedenie, vedi: rubedenie, rebeg-esc, a — i, — it, v. n., burd;», berfrieren. rebegit, adj., burdjfroreit, erftarrt. rebel, s. m., ber Slufriiljrer, Em= pörer, Uîebett. rebel-dz, a —â, —at, v. n., fidj empören, einen Stufftanb erregen, rebeliune, s. f., ber Slufruljr, bie Empörung, reboj, s. m., vedi: răvaş, reboniiic, a —d, —dt, v. a., .ber» güten, äuriiderftatteu. rebonilicaţiune, s. f.,. bie S3er» gütung. rebot-ez, a —d, —dt, v. a., roieber», uodj einmal taufen, rebnfn-esc, a —i, —it, v. a., anfatjren, berädjtüd) aBroeifeit; gäfjren. rebufnire, s. f., baä Stnfafjveit. re-edd, a —căde, —cădiit, v. a., äurüdfaKen, riidfätlig roerbeu, berfaKen (in eine Sîrauf^eit). recădere - recădere, s. f., ber 3tiic!fnU. recalcitrant, adj., lmbcrfcglitf). recântăr-esc, a —i, —it, v. a., bon neuem tuägcu, .uadttoägen. re-cdpet, a —căpetd, —căpetdt, , v. a,, juriicteiţalten, tuieberbe» fommen. recapitulaţiune, s. bie furge -- SBieberJjohtng _ beg roeţentlidjen SnţaltS, ber ÜberBIicf, bie Dîefa* ţjitulattou. recapitiil-ez, a —d, — dt, v. a., furg ibieberljolen, refapituliereit. recâştig, a —d,—ât, v. a., toteber» getoiuitcn, itucberer(angeit. recâştigdre, s. f., bie SBteber» . erlatigung. rc-cdnt, a — căntd, —căutat, v.a., etwas toieber auffudjeit; auf» fudjen. râce, adj..-şi adu., falt; — ca . ghiaţa, eisfatt; om .—, ber falt* .: bliitige Sfteufd).. recedlă, s. f., bie Sîâtte, Mfjfe, .. SSerfältung; bie ©feidjgiftigfeit, Sîaltblfitigfeit; ber Sîaltfiuu. recenseme'nt, s. n., ber (Seitfuâ, bte 58otf«5âf)titng. recensßnt, s. m., ber S3eurteiler, SSitd)cr=, 6d)riftenbeurtei(er, SJfc= . jenjeut. recens-ez, a —d; —dt, v. a., be= .■urteilen, rejenfiereu. recensinne, s. f., bie Beurteilung, . SRejenfion. recent, adj., frifd), neu. recepisă, s. f., ber ©mpfaugfdjein, bag Sîegcpiffe. recept, adj., aufgenommen, regi* ■ piert; confesiune —ă, gefeţjlidj anerfanuteŞ SMigionsbefenntnig; —, pl. —e,.s. n., bie.Signet» berorbnung, bag SRegept. receptacul, pl. —e, s. n., ber ©amme[ţ>[aj5,.©d)[ut)ftr)infel; ber grudjtboben (ber Şflangen); bag . S3el)fi(tui§.. reccpţiiine, s. f., bie Slufiiaţme, ber ©mpfaitg; discurs de —, bie ©infüfjtungg*, Slufnafjmgrebe. - recidiva 569 reeer, a -^-e, — üt, v. a., tuieber begehren, jurildforbern.' rec6r(iu), pl. —e, s.n, bag Mf)I» fafj, bie Sfiiî)ttoauue. rec6rc,a—d, —ăt, v. a., fitdjcn, tuieber auf fudjett; erforfdjcn; nad)* fragen; a —a pre cineva pentru ceva, jemanb um ctiuaŞ anfitdjen. recercdre, s. /., bag Slufudjeiu ■ reccrcător, adj., anfudjenb, er» . forfdjenb. ‘ recercetdre, s. f., bag SSBieberauf» . îteljmen, bie Unterţudjung. recercet-ez, a —d, —dt, .v.' a., bon neuem untcrfudjeit, attgfor* fdjen. - rccerinţă, s. f., ba§ Erforbernig. rec-csc, a —i, —it, v. a., fitf)Ien, abfiifjten; —, v. n., falt, füm werben; a se'.—1, v. r., fid) ab= füllen, er», berfälten. . recetă^ s. f., vedi: recept recet-esc, a — i, — it, v. a., bon neuem lefen, nueber lefen. reellem, recliemdre, vedi: reebiäm ş. c 1. recliiă'm, a —d, —dt, v. «., jii« rüdrufen, abberufeu;. a — a in vieaţă, iuâ Seben rufen; a ’şi —-a ceva în memorie, fid) ettuag ing (SJcbädjtnis äuriiefrufen, fid) einer ©adje luieber erinnern. . recliiămdre, s. f., bie gurütfbe* tu jung. reclue, s.f., (bot.),ber 3Bau(Reseda lutea)/..... rechin, s. m. (zool), ber. §ai, Diodjcit. rccliisiţiune, s.. f., recliisitöriii, s. m., vedi: recuisiţiune ş. c. 1. recliită, s. f. (bot.), vecii: răchită, recliitdn, s. m. (bot), ve4i: rä-chitan. recliiţică, s. f. {bot.), vedi: rä-. chiţ.ică. recliitiş, pl. —uri, s. «., vedi: răchitiş. . re'ci, s. f. pl., Befugte g-iifjc. rccidivä, s. f., ber SRüdfaH in eilte : ■ îfranffjeit. ' 570 recidivist — recidivist, s. m., ber Slîiicîţâlligc. recipiciuldr, • s. m., ber aufgii» neţmenbe Sfaitbibat. recipient, s. m., ber Stufueîjmer, Gmpfänger;:—, pl. —e, s. n., ba§ ©Ia§ über ber Suftînmtpe, bie Vorlage Bei bem 'Seftifliergefäfi, ber ERcgiţiient. reciproc, adj. şi adv., gegen«, roedjfelfeitig; verb —, jurM» filţrenbeS .Qctthjort; —itâte, s. f., bie ©egenfeitigfeit, baS gecţen* fcitige Verlangen, bie fHcgiţjrogttât. recire, s. f., bte Slbîitţhtng, ©r* frifctjung. recit, adj., erteiltet, abgefiifjlt. recitare, s. f., bag Jgerfagen, ber Vortrag. recitativ, pl. —e, s. n., ber 9htnb= gefattg, ba§ Sîejitatib. recitator, s. m., ber SJÎejitator. recitesc, vedi: recetesc. recit-ez, a —a, —at, v. a., f)er» fagen, remitieren, recitndre, s. f., bas fi'iiţlfaţj, ber Ifiiljtcimer. recitur, adj., aBîfiţjIettb. recitări, s. f. pl, bie ©itlje. reclăd-esc, a —i, —it, v. a., roieber aufbatten. reclam, a —d, —at, v. a., guriţei forbern, ab», roiebemtfen, refla» rnieren; —, v. n., Sitif|mtd) er* fie&eu, gegen etroa§ einfommen, Sefdjroerbe führen, reclamă, s. f., ber emfifeljletibe SIrtifel, bic BegaŞIte Sobrebe in einem Journale, reclamant, s. m., ber Gintyritcf); erfjeber, SReîtamant. reclamare, (reclamaţiiine), s. f., bie Qurüdforbentng, ber ®in= fprud), bie OfcHamation. reclnsiondr, s. m., ber Jgaftling. reclusiune, s. f., bie ©cfäugitiSfjaft. recoacerc, s. f., ba§ SGieberbaden. recodre, s. f., bie Sîiiljlc, grifdjc; la —, im Stühlen, .an einem fügten Drt; a pune la — pre cineva, jemanben in. ©eroaţjrţatn reconstruire bringen, iljn unfcfjablicţt ntadjett,: falt [teilen, recogniţiune, s. f., vecli = recu-noascere. recoltă, s. f., bie Ernte, rccolt-dz, a — d, —dt, v. a., ernten,. einljeimfen. recomâ'nd, a •—a, —dt, v. a., ein-Pfeilen, anemţfeljleu, relomman» bieren; a se —a, v. r., fid) ent» pfeţlen, fid) attempfeţlett. recomanddi)il, adj., empfehlen!* roert. recomandare, s. f., bte Slucntpfel)* lung. recomandat, adj., anemţjfofjten; epistolă —ă, ber cingefdjricbenc, refommanbierte Vrief. recomandaţiiine, s. f., vecji: recomandare; epistolă de —, ba£ ©rnţifeţIungSfdjreiben. recompensă, (recompensaţinne), s. f., bie Veloţjuuug, Vergütung, Gsntfd)äbigung; Sßiebererfiattung. recompcns-ez, a —a, —dt, v. a beloîjneit, bergelten; beftrafen, äüdjtigen; entfcpbigen; a se—af v. r., fid) fdjabloâ galten, recomposiţiune, s. /., bie SBteber» äufantntenfejjung. recom-piin, a —piine, —piis, v. a.r roieberăufamntenfe^en. reconcilidre, s. f., bie Ver=, Stuă» fijfjnung. reconcili-ez, a — d, —dt, v. a.r berföfjuett, auSföljnen. recon-dâc, a — diice, —dus, v. a.,. roieber gatrücffüfjretx. recondücere, s. f., bag ©eleit. reconfort-ez, a —d, —dt, v. a., îrăftigen. reconstitu-esc, a —i, —it, v. a.r roieber befteÜen, roieberţerftellen, roiebereinfeţşeit. reconstituire, s. f., bte SBieberfier* fteKuug, SBieberciitfe^ung. . reconstrn-esc, a —i, —it, v. «., roieberi'.rbauen, roieberaitfbauen. reconstruire, s. f., baâ SBteber» aufbauen. reconvalescent— recurg 571 reconvalescent, adj., gettefenb; —, s. m., bei- ©eitcfcnbe, Dîefoit* . tmkŞjcut. reconvalescenţă, s. f., bic ©eite* Jung. recoredlă, s. f., bie Sfiljlung, Gr» frtfdjung, Sabung. recor-esc, a —i, —it, v. n., füfjten, ab*, nustiiîjfcii; a se —1, v. r., fid) filljlen, fid) abfiifjku, fid) erfrifdjcn, fid) erquiden, fid)laben; gelaffcner roerben. rccoritür, adj., fiifjlenb, abfüfjlenb, erfri)d)cnb, laBcub ;. mâncări, beuturi —oare, bte Grfrifd)ungen, füf)Ienbeit ÎOÎittcI, Gi'frijdjungs-tnittcl. recorös, adj., füljl, frifdj. re-cös, a —coase, — cnsiit, v. a., roieber junäljcn. recreare, (recreaţiune), s. f., bie Grljolung, Grfrtfdjung; oară de —, bie g-reiftunbe. recreativ, adj., crgöj}tid), Bclufti* genb. recreator, adj., erfrijdjcnb. recre-ez, a —d, —dt, v. a., er* gBţşeit, belnftigen; a se —a, v. r., fid) ergßgen, fid) erfjotcu, fid) belnftigen, fid) erweitern, recriminaţiiine, s. f., bie ©egen» Befdjutbigung, ber ©cgenborrourf. recrimin-cz, a —a, —dt, v. a., mit ©egenborroiirfen antroorten. recrudescentă, s. f., ber fRüdfatl (in eine Stranfljcit). recrut, s. m., ber SftengeroorBene, SRefrnt; SKeuIing. recrutare, (recrutatmne), s. f., . bie SBerBung, Shisfjefntng, Sie» frutierung, bag SlnroerBeit. recrnt-ez, a —d, —dt, v. a., an» roer6en, Gruppen roerBen, au3* IjeBen, refrutieren. rectdngul, pl. —e, s. n., ba§ SJJedjted. rectanguldr, adj., redjtroinlelig. rectilic, a —a, —dt, v. Be* richtigen, in 9lidjtigfeit Bringen, läutern, reftifigieren. rectiticdre, s. f., bie S3erid)tigung, Reinigung, Säuteruug. -rectiiicdt, adj., Bcridjtigt, geläutert, gereinigt, rectilicaţnme, s. f., vedi: rectificare. rectilicătâr, adj., Beridjtigcnb, läit» terub. recţitine, s. f., bie SBcrBiitbung' regierenbcr unb regierter SEBBrtcr, 9îeftion. r6ctor, s. m., ber Sorfteîjer einer @d)itle, Slîeftor. ... rectordt, pl. —e, s. n., ba§ Stmt bc3 ©d)uItiorfteî|cr§, ba§ Sîeîtorat. rectum, s. m., ber SJlaftbarm. rccüget, a —d, — dt* v. n., roieber benfen, überbcnfcn, überlegen, reeugetdre, s. f., bic Überlegung, reemsite, s. f. pl., bie SRcquifiten. recnisiţiiinc, s. f., bie SBitte, ba§ 21njud)en, Gintreiben, reculc, a se —d, —dt, v. r., fid) roieber in3 SSett legen, roieber 51t S5ette geljen. rc-culcg, a — culege, —cules, v. a., eineritten, .sufammeittragen, ein» fatnmeln; a se —e, v. r., fid) - erţolen, fid) fammcln, fid) faffen; a ’şi —e minţile, feine ©ebanfett fanimeln. recunodscere, s. f., ba§ SBieber* erfennen; bie SMognogäientng. re-ennose, a — cunoasce, —cunoscut, v. a„ roieber erfennen, anerfennen; crfennt(id) fein; ein* . feljeu; Befennen, geftcfyen, ein* gefteljen; a —e o eroare, einen geljler eingefteţcn; a —e o datorie, eine ©djulb anerfennen. recunoscător, adj., crfennt(id), banfbar. recunoscinţă, s. f., bie Qsrfcnnt* lid)feit, ®anfbarfeit. recurl)-6z, a - d, —dt, v. a., unt* biegen. recurent, adj., tjilfefudjenb; —, • S; m., ber Şilfefudjenbe, SKe* fitrrent.. . re-ciirg, a—cürge, —cürs, v.u., 572 recurs• jtt jemanbem jeiite Qufludjt neţ* meit, ftd) an jemanben roenbeu; a —a la arme, gu ben SSaffen greifen. recurs, pl. —e, s. «., ba§ S8itt= gefitdj, bie SSerufung, ber SMurS. recursoriu, adj., bte SBcritfung erţjeifdjenb, geftattenb. recâs, a—ă, —dt, v. n., roeigeru, toerineigern, abteîjnen, abfdjtagen. recusdbii, adj., nidjt bertraueng* roürbig. rccnsdre, s. f., bie Steigerung, 33erroetgerung, Slbleţjiutng. redact-ez, a —d, —dt, v. a., , fdjriftlidje Strbeiten orbiten, fam* mein; abfaffeit, berfaffen, rebi* gieren. redacţiiine, s. f., bic 2Inorbnung, ©amntlnng, SIbfaffung fdjrift* tidjer Sluffâţje; bie ificbaîtion einer geituitg. redactor, s. m., ber Slnorbtter fdjriftlidjer Stuffafşe, ber geitungS* ţdjretber, SRebafteur. reddn, s. n., bie ©djanşe. re-ddu, a —dd, —dat, v. a., roieber, noctj einmal geben, re-deschid, a —deschide, —descins, v. a., mteber öffnen, er* öffnen. redeschidere, s. f., bie Eröffnung, redeşteptare, s. f., baâ SBieber* - erroadjeit. redeştept, a — d, —dt, v. a., roieber attfrocrfen, erroedeu. re-devin, a —deveni, —devenit, v. a., äurücJfommen, âuritdbcrfeţşt toerbeu re-(Jic, a —(Jico, — . mator. . reform-ez, a — a, —dt, v. a., ber» Beffern, îtmgeftalten, reformieren; abbanfett; a se —a, v. r., fid) atifă nene bilbeit, fid) Berbefţern, refractar, adj., roiberfpcuftig, rotber» ie|i(id). refract-ez,. a —d, —dt, w. a., brcdjett (ber Sidjtftraţlcn). refracţitinc, s. f., bie SBrcdjuitg (ber £id)tftraT)Ien). - refrdetor, adj., .ftrafjlenbredjenb; —, s. m., ber Şofylţţnegel, ©trai)* leitbrcd)er, 3îefraftor. re-frâ'ng, a —frâ'ngc, —frâ'nt, v. a., vecji: răsfrâng ş. c. 1. rcfrâ'n^ere,«./., vecji: răsfrângere, refrângetor, adj., vedi: resfrân-getor. refren, pl. —e, s. n., ber SBieber» IjotungSberâ, ©djlufjreim. refrigerdnt, adj., fül)lenb,.ft'älte=; —, s. m.,.baS £flţlfa|. refuedlă, s. f., vecii: răfueală ş. c. 1. refüg, a —1, —it, v. n., juriid» fließen, fliidjten, fid) flüdjten. refugiat, adj., geftiidjtet; —, s. m., ber gtiid)tling. refugi-ez, a se —d, —dt, v. r., flüdjten, feine gufluiljt. neljmen. refugiu, s. m., bie gitflud)!, ber Sitfludjtâort. reiund,; a —d, —dt, v. a., roieber erftatten, jiirfidjaţlen. , refunddre, s. f., bte 3?üderftattung. refüs, vecji: refuz, refutaţiuiie, s.f., bieăBiberlegung. retut-ez, a — d, — dt, v- a., roiber* legen. . refuz, pl. —uri, s. n., bie abfd)Iâgige SIntroort, SBerroeigeruug; a tracta cu —, einen Sîorb geben, refüz, a —d, — dt, v. :a., ab», aug» fdjlagen, Berfagen, berroeigern. regdl, adj.; löniglicf); coroană— ă, bie Sî0nig§îrone. 574 regalez — regulamentar regal-ez, a — d, —ât, v. a., be= wirten, ergiJjşen. regdlii, s. f. -pl., lanbcstjctiüdjc ä3orred)te, ©ered)tfame, SRegnlien. regalist, s. m., ein mit §of)eitg» red)t Geteilter; ber Slitţangcr beg SEßnigtumg, 9îega(ift. regalitate, s. f., bag Königtum, regăs-esc, a —i, —it, v. a., roieber» ftnben. regdt, pl. —e, s. n., bag König* ■ reid); bag Königtum, regdz, s. m., veiji: răgaz, rege, s. m., ber König. I'Cgea. s. f., vedi: rugăminte, regedlîc, s. n., vecj.i: protec- ţiune. regenerat, adj., roieberfjergeftellt, umgefdjaffen. regeneraţiiine, s. f., bie Sßieber» ţeefteflung, SBiebergeBurt, Sîege* neration. regeneratör, adj ,,roieberţerfteltenb; —, s. m., bet■ SBieberţerfMIer. regener-ez, a —a, —dt, v. a., '■ roiebertjerfteHen, roieberţerbor» bringen, umfdjaffen. regent, s. m., ber iRegent, 3îei, ?!t!^bcffcniiig, SBicbcrfyer-ftclhuig. rcparatiirä, s. f., bic 9htS6cffcruitg, yfeparatitr. rcpar(-ez), a — d, —at, v. o«§*, üerbefjcrn, iDicbcrfjerftetlcu, tuicbcr gut madjen; a —a o casă, ein fbauS niiŞbeffcrn; a’şi —aonorea, feine Cfjrc n>icberf|crftct(cii. repartis-dz, a —ä, — iit, v. a., Dcrteilcn. rcpartiţiime, s. f., bic SBcrictfittig. repâş-esc, a —i, —it, v. 511» riidtretcu. repâşire, s. f., ber Uiiidtritt. repaus, s. m., vedi: rapaos. repansdre, s. f., repaiisdt, adj., vedi: reposaro ş. c. 1. repcij, a — i, —ft, v. a., ftfjfeitbeni, ruegfdjlcnberti, bcjdjtciinigcn, [tür* Şen; a se —i, v. r., fdjnett auf» jpriugen, logftürsen, fid) mitten intrdj ettuaŞ ftürjen, jprengen. repdd, s. ii., ber 91nlaiif. repede, adj. şi adv., fdjuctl, ge» fdjrtmib, (jurtigj p!ö$Ud), eilig, rafdj; loc—, fteit, jal), abjd)itfjig. rcpeijiciis, adj., ffeil, abfcfjüfftg. I — reposnt ropptjiciünp, s. f., bie Sdmcfligreil, iKnfdifjcit, Wefd)Unubigreif; ber geirnttfame îlufnfl; ber veificitbc Strom. röpoOims./., vecji: ropeejiciuno. rcpi'ijiro, s. /., ber Sfmtng, baS i'oäpfiräcii. repcijiş, pl. —uri, s. it., bie ?Ib> fdjiiffigfeit, (Steilheit, bei' nbfcljflf» fige Drt. rrpejime, s. f., vorji: repetjiciiino. repcreusiime,.s\/.,bnS5lMebcrt)nIlcn. repnreut-ez, a — ii, —iit, v. a., lvicbrrfynllcii. repertor(iu), pl. — i, s. n., bns Sndjregiftcr, sycr^cirfjiiit“ ber mif» gcjiUjrtcn ober anfjnfilljreubcu Stüde, btt‘5 Sîepcrioritiiit. rcp6t, vecji: repoţesc. repptent, s. m., ber SBiebcrtjoter, 8icpetcnt. rcpoj-esc, a —i, —it, (repet-ez, a —ii. —ät), v. a., luieberfyoleii, repetieren. repp(frfl; s. f., baS SSieberfyofcn. repet iţiune, s. bic 3lMebevt)olitng, iHepcf itton. repetitor, s. tu., ber SKicbcrt)otiiiig‘> tctjrcr, Sicpctitor. repetitörin, «■ n., bnf- fliepejitorinm. repez, repeziciune, repezifj, vteji: icpecj ş. o. 1. replic, a —ii, —at, v. a., erwiberu, eutgegitcii, bagegen aitttuortcu. râplică, s. f., bic Oiegcnrebc, 8Hict> nntluort, Oiepfif; ba5 Sdjlngiuort in XţicQtcrrolIcu. report, pl. —uri, s. n., ber Über«, Vortrag (einer ©nmme), vteji: rnport. reportîigill, n. n., vetji: l-apor-tagiu. reporter, s. m., ber .gcüuitgd&eridjt» crftattcr. report-ez, a —ä, —dl, v. wieber lucgtragcn, baDoutrageu, über» tragen; betreffen; vtcji: raportez, reposdre, s. f., baS Sterben, reposdt, adj., ücrftorbcn, öerblidjen, I |cfig; —, s. m., ber äicrftorbcnc; i l'eposoz — res 579 —ul în Domnul, ber felig S3er* ftorbene. repos-6z, a — d, —dt, v. n., fterbeit, ber[d)ciben, eutfdjlafen, abteben. repositöriu, pl. — i, s. n., ber S3ftd)erberjälter, bag SQiicIjergeftctl. repovest-esc, a —i, —ft, v. a., Wtebcrerääljlen. rcprcliend-cz, a —d, —dt, v. n., aScbenfeit tragen; tabeln. repreliensibil, adj., ffiebenfen er* regenb, tabctnsiDcrf. represalii, s. f. pl., bte ©egen* , gewatt, Sîepreffalien. represent, a — d, —dt, v. a., bor*, barfteHeit; bor*, auf führen; ber* treten; a se —a, v. r., fid) fteflen, fidj borfteHen, ftd) etwag bergegen* wärtigen. representdnt, s. m., ber ©teil* bertreter, 2lbgeorbnete gitr SSer* fantmlung ber ©taube, 9?eprä= fentant. representaţiiine, s. f., bie ®ar*, aSorfteUung, Sluffiiljrung, Sîepră* fentation. representativ, adj., ftellbertretenb; borfteHeitb; sistem —, bag Dîe* präfeutatibftftem. represiune, s. f., bie UnterbriicEuug, Ştntanfjaftuug. represiv, adj., nnterbritdenb, îjint* anţaltenb. reprim(-ez), a —d, —dt, v. a., unterbrütfeit. reprimândă, s. f., ber Sabel, reprim-esc, a —i, —it, v. a., Wteber anneijmeit. reprisä, s. f., bie SBieberaufttafjnte, SBieberljolung. repriv-esc, a —i, —it, v. a., 511» rüd&Iidett. reprivire, s. f., ber SHfidblid. reprobdre, (reprobaţitinc), s. f., bte Verwerfung, 'DltfibiHtgititg, ber Sabel, reprob-ez, a —d? —dt, v. a., ber* werfen, mißbilligen, borfjatten. reproduc, a —e, reprodus, v. a.,-wieberljeroorbriiigen; a se —e, v. r., fiel) wieber jettgen, fiel) ber* nteljreu, fid) erjeugen. reproducere, s. f., bie SBteber* eräeugitng, Vermehrung, SRepro* bitftiott. ........ reprodncetör,a(Z;vh)iebereräeuqenb. reprodiictibil, adj., geitgnngsfdfjig; crueuerugwert, wert wieberfjolt 51t Werben, reprodneţiiine, s. f., vedi: reproducere. reproductiv, adj., roiebererjeugenb, äkrnteljruugS*; organe —e, bie aSernteljrunggorgane; —itâte, s. f., baä SBieberI)erfteIlitttgä=, SteberersettgungSbermögen. reptilii, s. f.pl. (zool.), bie Dieptifien. republică, s. f., ber greiftaat, bte ăîebttblif. repulilicdn, adj., rcţjuBlifanifd); —, s. »i.; ber Dîeţjţtbiifaner, freie SSürger; —ism, s. m., bie 2lit» Mnglidjfeit an bie reţmblifanifdje Verfaffitng, bag greibiirgertunt. repudidre, s. f., bag Suritcfweijett. repndi-öz, a —d, —at, v. a., p* rücEweifen. repugnant, adj., wiberwärtig. repugndnţă, s. f., ber SBiberwitle, bie Slbtteigung. -repugn-ez, a —d, —dt, v. a., wiber* ftreiten, *ftreben, *ftefyen. repnlsiiine, s. f., bas Quriidftofjen, Der 9îiidfto|. repnlsiv, adj., prüdftoßenb; putere —5, bte ăbftofjungsîraft. repnitör, adj., unterwerfend, tötenb. repün, a —e, repüs, V a., töten, unterwerfen; a se — e, v. r., unterliegen, repüs, adj., berloren, unterlegen; este pe — de vieaţă, e§ geţt ü)ni ang.fieben. reputdt, adj., beadjtet; bine —, attgefeţen. . reputatiüne, s. f., ber gute SRame, gute 9htf, bag Stnfefjen. reriincliiu, s. m., vecji: rinichiu. res, part., pr SSejeidjuiing ber aBtebertjolaing, ber Söieberfe^r. 37* 580 r§sad — rescrăcănat rcsdd, pl. —uri, s. n., bie Sßffanje, Krautpflanäe, ba§ ©eţjrei§. resăd-esc, â —i, —ft, v. a., Ber» resbtfin, pl. —e, s. n., ber Krieg; prins de —, bet Kriegsgefangene; — de ţesut, ber SBebeftuljl, SBirlftuM. pflanzen, Bcrjeţen. resădi're, s. f., bte SS er», Umpflait* jung, SBerfejjnng. resiidnifä, s.f., baä S3eet für bie 311m S8crfe§en beftimmten ţpflaiigen. resdlt, a — d, —dt, v. jurüd» - fpringen, şurfldpmtten. resâr, a —1, —il, v. n., auf bie ©eite fprtngen, Berlieren; a —1 din somn, anâ bent ©d)taf auf« fafjreu; a se —i, v. r., Berloren geţen. resdr, (resăresc), a —i, —it, v. n., . aufgefjeit(Boitber©omte); auf fom* men, auffdiiefjeit (Boit ^Sflaitgert). resărire, s. f., ber Slttfgang, bns Sluţgeljeit. resărit, pl- —uri, s. n., ber Stuf» gang, (Sonnenaufgang, SJiorgen, Often, Orient, ba§ 9JlorgenIanb; spre —, öftlid), ofttnărtâ; biserica —ului, bie orieittalifdje, morgenlchtbtfdje Kircţe. resăritedn, adj., öftlid), orienta* lifdl, morgenlănbtfd); —, s. m., ber SKorgenlänber; —ă, s. f.-, bie Sliorgenlanberin. resăritură, s. f., ba§ ©pricfjen, ber Srieb; ba§ gucEen. resbdt, a —e, —üt, v. cl, burci)» bringen, burd)faf)rcn, burdjlaufen, bttrdjreifen; a .—e din preţ, ţjerabfefeen; Bertninbern, abredmen Bom Soîjne. resbâtere, s. f., bas! ©nrdjbriitgen, ®urd)fd)Iagen, Şerabfejjen. rcsbâl, pl. —e, s. n., vec).i: resboiu; de —, Krieg§»; a se găta de —, fid) jurn Kriege rüften. rcsb-esc, a —i, —it, v. a., vedi: răzbesc, resbitör, adj., vedi: răzbitor. resbo-esc, a —i, — it, v. Krieg führen, Befriegen; a se — i, v. r., fid) Befriegen. rßsböinic, (resboiniccsc), adj., îrie-gerifd); —, s. m., ber Krieger. resbün, a — d, —ât, v. râdjen; . a se —a, v. r., fid) radjeit; a ’şi —a, 3?ad)e neţjmen; se — ă (vremea), o. nepers., c§ ţeitert fid) auf; —, s. n., bie SRulje. resbnnarc, s. f., bie SRadje, SKad)» fitd)t, 9îad)gier. resbunätör, adj., râdjenb, rad)» füdjtig; —, s. m., ber SRädjet. rescă'căr(-esc), a se —d, — dt, v. r., bie ©eine fpreijen. rescă-esc, a —i, —it, v. a., bie Sejne auâeinanber fperren ober fţ)retgext. reseäntätör, adj., ve(j.i: resunător. resclrimb, pl. —uri, s. n., ber D?itdttied)jel. resclrir, a — d, — ât, v: a.> fd)iitter mad)en, jerftreuen; abljafpcltt, abfpnten; a se —a, v. r., fid) jerftreuen. rcscliirât, adj., fd)ütter, gerftreut. rcscMţor, pl. —e, s. n., ber Şafţiel, ©arnţajţiel, bie ©arntoinbe. röscet-esc, a — i, — it, v. a., Boit itenern bitrdjlefen. rtss-cöc, a —coace, — cöpt, v. a., burd)baden; a se —e, v. r., überreif roerben. rescoâlă, s.- f., ber Stufruljr, Sluf» ftanb, bte Empörung, rescol, a rescnld, resculdt, v. a., SInfntfyr erregen; a se —a v. r., ftd) empören, rescül, pl. —e, s. n., bie Unorb» mtng. rcscol-esc, a —i, —it, v. a., ţer» uinmiil)len, ţjeritmfndjeit, auf» tniit)Ien. rescolirc, s. f., bas Slufroitfileit. rcscolnic, adj., aufrfltjrerifd); —, s. m., eine ruffifdje ©efte. rescöpt, adj., burd)geBadeu, über» reif; ou —, ba§ IjartgeBacfeitc ®i. •roscrăcănat, adj., anseiitanbcr» gefjjreijt. rSscrăcănez rCserăcăn-ez, a —d, — dt, v. a., aitSetitanberfpreiâeu. rescrjere, s. f., bag SiirücEfdjretbeit. rescrijţt, pl. —e, s. n., bag SRüct» fdjrctbcn, ber 23efd)eib aitf eine Shtfrage; bie Vcrorbnittig, bag Uîejfript; — împerătesc, bie atlerî)0d)fte ©tttjdjeibitng. rescri-u, a —o, — s, v. a., îtjieber» fd)reiben, umfdjreibeit, gnrltcî^ fdjretbett, antworten, rescro-esc, a —i, —it, v. a., mie* berjiifd)ncibeit. reseriici, s. f. pl., ber ifreitâweg. resculdre, s. f., vedi: rescoală. resculător, adj., aufritfyreriţd); —, s. m., ber Shtfriiljrcr, ?htf» Wtegler, Empörer, rescümper, a — d, — dt, v.a., er» löfett, aus*, ablöfett; ab», er», logfaufen, an fid) fanfen; a se —a, v. r., ftd) (oâfaufeit, fid) frei machen; erfaitft, erfegt Werbeit. rescnmperdre, s. f., bie Gcrlöfuitg, Slblöfitug; Sogfaitfung. rescumperăttir, s. m., ber ©rlöfer; ber Gcrfaitfer, Grfte()er. rescumperătiiră, s. f., vedi: re-scumperare. resddu, a —d, —dt, v. a., reid)tid) geben. re-sedmen, a —semenă, —semenat, v. a., nod) einmal faeit, wteber befäen. resectiiine, s. f., baS gttriid» fdjtteiben, bie SRefeftion. reşed, a —e, —iit, v. n., vedi: residez ş. c. 1. resedă, s. f. (bot.), baS garber» gra§, Sarnfraiit, bie Dîefebe (Reseda lutea), resemnaţitine, resemnez, vedi: resignaţiune, resignez, resenin, a so —d, —dt, v. r., fid) inieberauffjeitern, attfflären. resentiment, pl. —e, s. n., vedi: resimţement. reservfi, s. f., ber Vorbehalt, bag 3uritrff)alten, bte Shtgbebutgung; ber Vorrat; trupă, corp de —, - resgândesc 581 bag SReferbeforpg, Unterftüjsungg* forpg; fără —, riicEfjaltlog; cu —, borbeîjcKttid), äöaernb. reservdt, adj., borbeljdltlid). reservaţidne, s. f., ber Vorbehalt; — mentală, ber geiffltd)e Vor» beţalt; — de drept, bie 9îed)tg» berwafintng. resorv-ez, a —d, —dt, v. a., bor» bemalten, aitffjebeit, aufţparen; a ’şi —a ceva. v. r., fid) etwag bor» beljaltett, ftd) etwag attgbebingen. reservist, s. m., ber Sîeferbefolbat, JHeferbift. reservoriu, s. n., ber Vefjâfter; — de apă, bag SBafferbeden, 3BafferBef)âlter. resfă't, a —d, —dt, v. a., ber» Ijätfdjeln, toergärtetn, berwöljuen, berjieţen; a se —a,, v. r., ftd) berjärteln, übermütig, aitggelaffen Benehmen, resfă'ţ, pl. —uri, s. n., (rfisfăţdre, s. f.), bte Verfjätfdjelung, Ver» äärtelung, Vergießung, resfaţdt, adj., berljâtfdjelt, ber» gogen, aitggelaffen. resfăţătâră, s. f., bie Verţătfdje» lung; o — de om, ber auSge» laffene SJÎenfd). resfir, a —a, —dt, v. a., aug» einanberbreiten. resfoi-n, a —e, —dt, v. a., burcf)» blättern. res-frâ'ng, a —• frâ'nge, —frâ'nt, v. a., aufftreifen, ilberfdjlagen, 5urüdfd)lageit; bekämpfen, resfrângătură, s. f., bag SBieber» anffdjürgen, Stufftiiltien. resfrü'ngere, s. f., bag gitriid' fdjlagett, Qitrüdtoerfen. resfräntürä, s. f., ber Untfdjlag, 2tuffd)lag, bie Sfrümntittig, Vrii» . ftung. resftig, s. m., bte ®rel)fran!§eit ber @d)afe. resgâiere, resgä'in, vedi: res-(ătare ş. c. 1. resgând-esc, a —i, —it, v. a., i . nod)tnalg burdjbenfen; a se —i, 582 residenţă - v. r., feilten S3orfaţş cittbern, feilte aiitfidjt tuedjfeln. residdnţă, s. f., ber §auptfig, bie aRefibeitj. resid-6z, a — d, —dt, v. n., luolj» iten, feinen SBoţttfiţj îjabeii, re« fibieren. resignare, (resignaţiune), s. f., bie Gntfagung, ©eîaffenţjcit, SSer» jidjileifhing; bie Ergebung in ben göttlidjen Sötfleit. resigndt, adj., ergeben (in fein ©d)idfat). resign-ăz, a —d, —dt, v. a. şi n., öeräidjten, fein 2lmt itieberlegen, abbanlcit, refigniereit; a se —a, v. r., fid; ergeben, resilidre, s. f., bie Stuffünbigimg. resili-ez, a —a, —dt, v. a., auf» Ittnbigeit. resimţeme'nt, pl. —e, s. ba§ SRad;gefüf)I, bie SJladjempfinbung; a provoca —, Uniiriflen erregen, resimţ-csc, a —i, —ft, v. a. şi n., etlnaä übel empfinben, e§ afjitben; a se —i de ceva, el füllen, ge» brüclt fein, rfişină, s. f., baS Şarj; — galbinä, cătrănită, bag $ed;; —de brad, ba§ gidjtenljarj; de —, an§ §arä, §arj»; miros de —, ber jeidntenb. revel-6z, a — d, — at, v. a., ein« geben; offenbaren, fid) p erfennen geben; vedi: descoper. revelion, s. n., bag SRebeittott, bie 9?nd)tmaljläeit (nad) einem SBaHe ie.). re-ve'nd, a —vinde, —vendut, v. a., ttrieberberfaufen. revendic, a —a, —dt, v. a., fein guteg Uledjt forbern, in SInfprud; neunten. revendicaţiiine, s. f., bie SSteber* erlaugung, gurüdforberung.' revenedlä, s. f., bie geud)tig!eit. reven-esc, a — i, —it, v. vedi : umezesc ş. c. 1. revenire, s. f., bas SBicberfommen. revent, s. m. (bot..), ber SRljabarber (Rheum raponticum). reverend, adj., efjrnriirbig. reverendă, s. f., bag ţjkiefterfleib, bie SReberenba. reverendisim, adj., vedi: preacinstit. reverenţă, s. f., bie ©IjrerBietung, SIdjtung. reverenţios, adj., eljrerßictunggboll. reverie, s. f., bie Krättmerei. revers, pl. —uri, s. n., ber Sfjeberg. revoluţionar revB'rs, a —d, —dt, v. a., mteber» gieren; a se —a, v. r., augtreten, überftrömen, ang», überlaufen, fid) ergiefjen; üBerfdjmemmen; se —ă de dioä, eg tagt, ber Sag briä)t an. reversdre, s. f., bie Slitsgiefjung, Sliigtretung. reversdt, adj., auggetreten; —ul ziovilor, ber EagegauBnid), bie SRorgenbämmerung. reversătură, s. f., bag STugtreten, bie ÜBerfdjmentmung. . reversil)il,a^'.,äitriidfättig;—itâte, s. f., bie SRüdfciUigfeit. revirement, pl. —e, s. n., bie SIB» redjmtttg, Übertragung, revisic, vedi: revisiune. revisionist,’ s. m., ber Sttnljänger ber Kebifion ber SSerfaffung. rcvision-cz, a —ä, —dt, v. a., uod) einmal iiberjefjen, burdjfeljen. revisiune, s. f., bie rtodjmatige Überfidjt, ©nrd)fid)t, SRebifion. revisör, s. m., ber SRadjfeljer, Sîebifor. revistă, s. f., bie ©djau, Unter« fud)itng, bag 2Bieberfe|eit, bie - SRcbue; a t.rece in —, SRebue paffieren faffen. revisn-esc, a —i, —it, v. a., neuerbingg bttrdjfeljen, prüfen revisuire, s. f., bag ®urd)feŞen, prüfen; bie Dîebifiou. revöc, a—d, —dt,w. a.,ab»,roieber*, jitrüdberufen; a ’şi —a cuventul, ’ fein 2Bort prüdnelimen. revocdl)il, adj., roiberrttflid), ber abgefeţjt, abbentfen roerben fann. revocare,- (revocaţiune), s. f., bte SBieberrufimg, 3urüd6evnfnrtg, Slbberufitug. revolt, a —a, —dt, v. a., empören, auftbicgeltt; a se —a, v. r., fid) empören, fid) auflefjtteu. revoltă, s. f., bie ©mpBruitg, ber Slufrttljr, aitfftanb. revoltdnt, s. m., ber ©mpörer, Slufrübrer. revoltător, adj., eiuţjoreub. revolutionär, adj., ftaafgumroäl» jenb, aufrllţirertţd), attfroteglerifd), revoluţiune — rîj 587 rebolutionar; —, s.m., ber ©taat§* uitthjärjer, 9icBohitioitât. revoluţiiine, s. f., bie Skrctnbe» rang, Slbroedjllnng; ©taat§um= hmtgnng, Sîebolntion. revolver, s. n., ber SKebotber. rezdş, s. m., ber 50îit6cfiţ?cr, eljem. freier ffiancr in ber SJfolbmt itnb 2BaIad)et. rczfişie, s. f., ©runbetgetthtm, ba§ man mit einem Slttberen mitbeftgt, eljem. . freier ©runbbefiţj ber S3aitern in ber SJloIban intb SSaladjei. rezemătoâro, s. f., vedi: răzimă-toare. ^ reziclde, s. f. (bot.), bie Qotjannis» Beere. rezid, a —â, —dt, vedi: residez. rezil, s. n., ba§ Periicfennelî. re-zon, pl. —zoâne, s. —zo- nâbil, adj., vedi: reson. rezör, vetji: rozor. rîl)dr, s. in. (zool.). vedi: răbariu. ril)ită, s. f. (zool.), ber©rftnbHng. rică, s. f., vedi: ceartă, rîcă-esc, a —i, —it, v. a., fdjarrctt, toilfjteu, grübeln, rîcăire, (rîcăitiiră), s. f., bte SMtjlitng, ba§ @tf)raţ>fel. ricin, s. m. (bot.), SRtcimtS. rîd, a —e, rîs, v. n., ladjen; a —e cu cineva, fdjergeit, fpaßett, ©djerg treiben; a —e cuhohot,tant ladjen, ans! boKem Şatfe ladjen; a —e de ceva, i'iBer etroaS Iadjett; a—e de cineva,jemanb atiMadjett, ftd^ luftig iiBer jemanb madjen, jum SBeften IjaBen, fopţjen, nnf» gteljen; a —e înfundat, ittŞ gäuftdjen ladjen; eu nu —, id) Jpajje nidjt, id) fenne feinen ©paß; a ’şi —e de cineva, ftdj iiBer jemanb luftig madjen. rî’dere, s. f., ba§ Sadjeit, ©elădjter. rîijetâr, culj., tatfjenb, lădjetnb, freitnblid); —, s.m., ber Sadjer, Slusladjer, ©pötter. ridic, a —a, —dt, v. a., îjebett, aitf=, ergeben, in bie Şbfje îjeben, auf» rieten; a —a bucatele de pe masă, bteSpetfeit aBtragen; a—a oaste, Sntppen anSfjebcn; a —a vocea, bie ©ttmme crţjebeu; a se —a, v. r., fid) fjebett, fteigett, emporfteigeu, auffteţjen. ridicare, s. f., bie Şebitng, Stuf», Erfjebuttg. ridicdtă, s. /., cu —a, im großen, int gangen, ridicätör, s. m., ber Stnfridjter, ShtftjeBer. ridicătură, s. f., vedi: ridicare, xidiclie, s. f. (bot.), ber SRettig (Raphanus sativus); — de lună ber SJlonatrettig; — de vară, ber ©ommerretttg; — de iarnă, ber Süßinterrettig. ridicliiodni, s. f. (bot.), ber$eberid) (Erysimum cheirantoides). ridicnl, (ridicnlds), adj., tädjertid), gum Sadjen. ridicnlis-ez, a —d, —dt, v. a., (ctdjerlidj madjen. ridicnlositdte, s. f., bie Sädjer« lidjf'ett. rif, s. m., bie lange Ette. rigă, s. m., ber König, rîgăidlă, s. f., rî'gă-in, a —i, —it, v. a., vedi: răgăială ş. c. 1. rigid, adj., ftreng, ftarr; —ităte, s. f., bte ©djetrfe, ©tarrtjeit. riglă, s. f., bn§ Sttteal. rigodre, s. f., bie ©trettge, ©djetrfe; de —, ftreng, unertäßtid). rigorism, s. m., ber 3Jigori3mu3. rigorös, adj., ftreng; examen —, bte ftrenge Şritfung, ba§ SRigo» rofnm; —itdte, s.f., bte©trenge, Şârte, ©d)ärfe, ©enanigfeit. rî'ie, s. f., bte Sfräjje, Sfättbe; — vechie, ber ©rittb. r!i-ez, a —d, —at, v. frä^ig roerbett, bie Sfräjje, SRänbe be» fommen. rîids, adj., îrâţug, rättbig. rîj, s. m., ber Slies; — de fer, ber Etfenfie§; — de aramă, ber Supferfieä. 588 rîjnică rî'jnică, s. f. (bot.), bn§ Spring« jrfjauntfraiit (Cardamine im-patiens). rî'ţniţu, s. f., vedi: râjniţă. Rîm, s. m., altertümliche Benennung für Dîom. rîm, a —ii, —at, v. a., ttmfjlen, itrmtmf)len, umgrafien, fdjarren. rimă, s. f., ber SHeim- . rî'mă, s. /. (zool.), ber SRegenwitrm (Lumbricus terrestris). rîmăt6r, adj., wiiljtenb, fdjarrettb; . —, s. m., bag ©djweitt; terg de —i, ber ©djWeinemarft. rîmătură, s. f., bag 9lufgraben, Slnfwüljten. rim-ez, a —â, —dt, v. a., reimen, x-î'nă, s. f., ©djaffell mit ber SSoKe; astaîntr’o—, auf berS3ärenfiaut liegen. rîiidicz, a —ä, —ât, v. n., wieljern. rî'nd, pl. —uri, s. n., bie 3îeif)e, getle; ber 9îang, bie SRang» orbmtng; ba§ .©todwcrf, — de vestminte, ber Slttjug; de —, gemein, gewöhnlich; pe—, ber 0îeif)e nach; de a — ul, ohne llnterfdjteb; a pune,în —, in Drbnung bringen; a umbla cuiva în —, fid; etwag angelegen fein laffen. rîndăş, s. m,, ber ©tattfnedjt. rîndăşie, s. f., bas ®ienertnm. rindea, s. f., (rîndeiii, s. n.J, ber ©djrotljobel, ©djrotmeifjel; a da la —, tjobeln. rîndneâlă, s. /., bie Drbnung. rîndu-esc, a —î, —it, v. a., orbiteit, anorbnen. rînduitor, s. m., ber Drbner. rînduncâ, s. f. (zool.)* vedi: rândunea. rî'ndunel, adu., mit ber ©djnelligfeit ber ©djwalbe. rîndumţă, s. f. (bot.), vecji: rân-duniţă. rîn-esc, a — i, —it, v. a., ben Sftift .pugeii, ben©tatl ait§miften, aitS» jntfen. rr- l'îset rîng-dsc, (rînj-csc), a —i, —it, v. n., grtitfett, ftdjertt, fyöttifd; lädjeln, hohnlächeln, (âjmunjelit; a —i dinţii, bie 3äl;ne fletfdjeit, fdjntutt» jelit ; a se —i, v. r., faöttifd) lädjeln; atiŞfranfeu (eineSStoffeS). rîngire, (rînjire), s. f., ba§ ©djmnnäetn, Şoljngelădjter. rîngitiiră, (rînjitură), s. f., ba§ ©rtttfeit, ©cfjmunselu.. rinicliiu, s. m., bie SKiere. rinocer, s. m., (zool.), ba§ 9?a§ljorn. rî'nză, s. f., ber STOagen; bas! $ä§djett bott ŞJtuţjbăumett, Erleit; —a pintenului, ba§ ©ţiornrabel. rînzişodră, s. /., vecji: rînză. rînztis, adj., jâţjjornig, Bo§haft-rî'pă, s. f., ba§ Ufer, ber fteile, ab= Jd;üffige Drt; a da de —, e§ nidjt mehr weiter führen fönnett, fterben. rîpdr, s. m., ber ®omm. ripcăj s. f., bte abgefchnittene SEßeutrebe. ripide, s. f. pl., jum îpriefterornat gehörige glatten, rîpos, adj., fteil, nbfdjüffig, jäh-ripostă, s. .f., fdjlagferiige Ent» gegnttng. ripost-6z, a —ä, — ät, v. a., ent» gegnen. rips, pl. —uri, s. n., ber 9?iţ>§fioff. rîs, pl..—uri, s. 11., ba§ Sachcn, ©elac^ter; de —, lädjerlidj; a lua pre cineva în —, atiâladjeit, ber» fţjotten; a se face de —, fid) iädjerlicf) machen; a’şi face — de cineva, fţjotten; a se umfla de —, fich bc§ 2adjen§ nicht erwehren fötttten; asta e de —, ba§ ift junt Sadieit. rîs, s. m., (zool.), ber ßitdjS (Lynx). risc, a —â, —ät, v. a., wagen, etwag attfg ©ţ)iel fegett, ber @e» faljr attg.fejjen. rişcă, vedi: hrişcă, riscât, adj., gewagt, rî'şcov, s. in., (bot.) ber Pfeffer» littg, 3îeigger, bte Sîietţche, (Aga-ricus cantharellus). rî'set, pl. —e, s. bal Sadjen. risic risic, vecji: risc; —, s. n., bie ©efafjr; cu —ul de a..., auf bie ©efaljr ţin. risipă, s. f., bie S3crjdniienbung. risip-esc, a —i, —it, v. r., ger» ftreiteii; berfdjibertben, berpraffeit, bertţun, . öergeubeit; a se —i, v. r., fid; berieileit; berfdjnrinben. risipire, s. f., bic gerftrenuhg, ger» ftörmtg, SSerfdjibenbuitg. risipitor, adj., berfdjiueuberijdi);—, . _ s. m., bergerftrener, 55erfd)menber. rismă, s. f., baS 9îieg. Rapier; — roşie (miner.), bag SReaTgar; — galbenă, bag Operment, ristl'c, vedi: rästic. rit, pl. —uri, s. n., ber 8îeIigiong», Sirdjengebraud), Diiutg. rit, pl. —uri, s. 11., ber Süffel, bie @d)iiauäe. ritm, s. it., ber Sîţptljmug: ritor, s. m., vecji: retor, ritos, adj., mit einem Dîiiffel ber* feljen. ritös. adv., augbrücflid). ritual, adj., rituell; pl. ^e, s. 11.,. bag ffircfjenbud), 3îitudle. rîu, pl. —ri, s. n,, ber glujj, Strom, S3ad); apă de —, bag glußmaffer. rîuleţ, pl. —e, s. ii:, bag ®äd)tein. riureän, adj., am 23adje mofjnenö; —, s. m., ber Uferbemoljuer. rîurel, pl. —e, s. n., vedi: rîuleţ. rîur-esc, a —i, —it, v. ä., fließen, befpiiten. rînşor, pl. —e, s. n., vetji: rîurel. rival, adj., metteifernb, neben» bufjterifd);, s. m., ber.Sieben» bitter, SÖlitbemerber.. . rivalis-ez, a ^-ă, -^ät, v. n., roetteifern. rivalitate, s. f., bie SWitbemerbuttg, _ SRebenbufjlerei, ber SBettftreit. riveran, s. m., gfußanroofjner. rî'vnă, rîvnesc, rivnitör, vecji: râvnă ş. c. 1. riz, s. n., vedi: rizmä. ri'zä, s. f., ber g-eţjen. rizmă, s. f., vetji: rismă: — rocoţel 589 rizbpöde, s. f. ph (zool.),. bie SBurjelfüßtcr, SKtjigbpoben. rizös, adj., g-eţşen», jcrhimpt. roabă, s. f., ber Sdjubfarreit; —, bie ®ienerin, Sflabin. roadă, s. f., bie grudjt. roadere, s. f., bag SJJageit. roată, s. f., bag SJÎab; — cu dinţi, bagjfammrab; — cu cupe, bag Sdjaufelrab; — de moară, bag SKüljtrab; — de tors, bag Spinn» rab; a da —, bie SRunbe madjen; a se da de a —a, D?abfd)tagen. roduä, s. f., ber Sau; —a dimi-neţei, ber äßdrgeittau; — dulce, berŞonigtait; —a ceriului (bot.), ber Sdjtraben, bag SOtannagrag (Glyceria fluviatilis). rob, s. m., ber Seibeigene, Sffabe, ©efaitgene; a lua pre cineva —, jemanben gefangen ucţinen. robăc, (robăciu), adj., arbeüfam. rob-esc, a — i, —it, v. a., gefangen nehmen, unterjodjen; beftricfeii; —, v. n., in ©efaugenfdjaft jein. robie, s. f., bie ©efangenfdjaft, £ned)tfd)aft, Sîlaberei; a căde în —, in Sftaberet geraten, robinet, s. n., bag Stbjnggroţjr. robire, s. f., bie ©efangenjdjaft, SHaberei. robotă, s. f., ber grofjitbienft, Dîobott. robotă^, s. m., ber grofinbaiter. robot-esc, a —i, — it, v. a., groţn» bienft berritţteit. robust, adj., Mftig, ftarî. rocă, s. /., vreji: stâncă, rochie, s. f., ber 2Beiberroc£; —a . rândunicei (bot.), bag Siitu» grün; bag SKiubglöddjen, , bie gelbtt)inbe(Convolvulus sepium). rochiţă, s. f., ber Keine SBeiberrod. roci ii, pl. — ri, s. n., bag fjifdjne^, bie SBatfye. rocodcle, s. f. pl., §anbarbeiten; ©artengeibădjg. rocoină, s. f. (bot.), vedi: răcoină. rocoţel, s. m. (bot.), bie Spurre (Hollosteum umbellatunfi). 590 rod — rod, pl. roade, s. n., bic gntdjf; a da —, griidjtc tragen; —u) pă-mentului, vecji: barba lui Aron. rod, a roddc, ros, v. a., nagctt, ab», gcntagen; frcffcn; abniijjeu; a —e un os, au einen Stnodjcit ttagcn; a —o pro cineva, jemanb attSfaugcu; — e pre cineva Ia ficaţi, ©cnnffcitSbiffc Ijabcn. rodân, s. ffluub (SBoIIc). Rodin, s. m. (geogr.), bie SRIjouc (8-ţufj). rodcă, s. f. vecji: roibă. rod-csc, a —i, —ft, v. a., Sriidjte tragen; a se —i, v. r., fidj fort» ţiftanjen. roijetor, adj., nagcttb, freffcitb; verme —, ber nageube SBurtn, • bie ©eroiffcugbiffc; —, s. m., ber grcffer. roijeti'iră, s. f., bic SlbfäHe, îlb* gange. rödie, s. f. (bot ), ber ©ranataţjfel. rödin, s. m. (bot.), ber ©ranat» aţîfclbattnt (Punica granatum). rodină, s. f., ba§ SBodjenbeft. rödine, s. f. pl, ©efdjcnf an ncn» geborene ft'inber. rouire, s. f., bie grudjt&arfcit. roditor, adj., fnidjtbar, frudjt* bringenb, einträglid), ergiebig; pom —, ber grudjtbaum; păi ment —, ber fruchtbare S3oben. r6dnic, adj., vecji: roditor, rodnic-esc, a—i, —it, v. a., be» frudjten, frudjtbar madjen. rodnicie, s. f., vecji: fertilitate, rododălin, s.w. (bot.), berDIeanber (Neriam Oleander), rodozăliăr, s. m., Dîoţcttfonfcrben. rog, a rugă, rngât, v. a., bitten, Beten, fielen, aitfleljert, erfudjett, anţpredjen; a —a pre cineva de ceva, jemanb uni ettuaŞ bitten, erfitcfjen; a —a pre cineva ca pre .Dcjeu, jemanb fjhnmelţiod) bitten; a —a pre cineva la prând, gum ffliitfageffen bitten; a se —a, v. r., bitten; a se —a cu căldură, inbrünftig beten; a se —a lui (la) român Dcjeu, ä« ©oft bcfcit, fetit ©ebet tifrridjten; a so —a do ortare, unt Vergebung bitten; me —! idj bitte Sie, iDCiut'S gefällig ift. rogliro, s. f., vecji: rugaro. rogatöritt, adj., mit Vorunfjmc einer gcridjtltdjcn Uutcrţudjung betraut, roghină, s. f., vocji: rovină, rogojină, s. bic 23infcitbccrc, yîoljrbccîc, ©troljnmttc. rogojimir, s. m., ber SJÎattcnmacIjcr. rogoz, s. m. (bot.), ba? OiictgraS, ©djtlf, bte SBiltfc (Carex riparia); — subţire, bic fpiţjîautige ©egge (C. acuta), rogozös, adj., rietgrafig, fdjilfig. rohatcă, s. f., vecji: barieră, röltii, s. f. pl-, vecji: bube dulci, roili, adj., riHIidj’braun, fiidjSrot; cal —, ber gttdjS (ţţâferb). röihä, s. f. (bot.), ber Straţjţj, bic g-ärberrflte (Rubia tinctorum), vecji: rumenele. ro(i)-6sc, a —i, —it, v. n., ţdjtoârmcit (tion bcit 83icitett). roinic, adj., jdjwarmbilbenb. râiniţă, s. f., Sieneuftod jttm 9(uf» fattgett bcâ ©djroarmâ; —, (bot.), vecji: mătăcină, roire, s. f., baâ ©djroârmen. râişte, s. f., vecji: roiniţă. roiiij pl. —ri, s. ber ©djltmtm, ffltencnjdjtrmrtn. r6l(ă), s. n. şi f., bte 0M(e, ÜEljeatcrroIIe. roletă. s. f., bie SJiotlfdjeibe, ba§ SRoIIräbdjen, bte ÎJÎouIette. rom, s. n., ber SJÎum. Röma, s. f. (geogr.), SJîont. roman, adj., rünttfdj; —, s. m., ber SRömer; — ă, s. f., bte SRömeritt; —, (bot.), bie StBudjerblumc, ©ânfeblume; —, s. ber SRoman. româ'n, s. m., ber SRontâne; eţem. groljnbauer (in ben eljernatigen ®onauffirffeiitümern); — ă, s. {., bie 5lomâniit; —âş, s. m., ber 8îotnâne (alâ ffofename). româncă româ'ncă, (românciiţă), s. f., bie SRomânin. romanesc, adj., rotitauculjaft. românesc, adj., româitiftfj; —e, adv., rontätüfdj, auf vomcmifdjc 2Irt; pe —e, auf româniţi; —, v. a., auf ăfomâitijd) hribergeben, rontcmifiercn. România, s. f. (geogr.), Sîomânien. românie, adj., rotnanifd); limbi —e, bie aug bem Satetuiftfjen cutftanbenen ©pratfjctt. romanică, s. f. (bot.), bic ©peieţef», gafiuroură, baS 2)?utterîraut (Py-rethrum). românie, s. f., ba§ Dîomânifdje, bie româttifd)e ©pradje; a traduce ceva pe —, etitm§ ins Sîommiifdje il&erfegcn. românime, s. f., bas Sîomăucutum. românism, s. m., ber 9îomani3muS. romanis-ez, a —â, —dt, v. a,, romaniftereit. romanist, s. m., ber Dîomaitift. romanitäte, s. f., bag Sîomctuifcţje, româuiţtfje Gsigentilmlidjfeit. romdnţ, pl. —uri, s.«., ber SJÎoman. romanţă, s. f., bal SîitterHeb, ©iug» ntardjen, bie Dîomanje; —, bte abenteuerliche £iebe§gefd)id)te, ber 8îomait. romantic, adj., bid)terifd) fdjou, reijeub, malerifd), romantifd). romantism, s. n., ber Dîomanti* jiSmitâ. romi), pl. —uri, s. n., &er 5Rţ)omBiig. roml)oedrn, s. n., baâ 3ÎIjomboeber. roml)oid, s. n., ba§ SRŞomboib; —âlj adj., rţomboibaL romomţă, s. f. (bot.), bie ft'amille, Dîornei (Matricaria chamomilla), vecji: muşeţel. Romul, s. m., Sîomitluâ. rond, pl. —uri, s. n., bet SHeigett; bie Sîunbe. rcindă, s. f., bie 9?onbe. ronţă-6se, a — i, — it, v. a., itagen. ronţăit, s. n., ba§ SJÎagen; —ură, s. f., ba§ STÎageit. —- rosine 591 roordre, s. f., ba§ .rcl)ett. rotiş. adu., im Jîrcije, ruub [jentm. rotiţă, s. f., vecji: rotilă, rotitor, adj., brefjcnb. rotitiiră, s. f., bie îtrcigbeweguug. rotocănăt, adj., ruub. rotocol, pl. —e, s. ii., ber Sfrcig, llmfrcig, bic (Sdjcibc; —, adj., fttgcfntttb, freisförmig. rotogol, adj., veiji: rotocol, rotogol-csc, a —i, —it, v. a., runben, ruub madjen; a se —1, v. r., fidj fiberîdjtagcu. rotondă, s. f., bic SRotunbe, öiebänbe mit Shippel; citi grauenmautet. rotopitor, adj., vecji: cutropitor. rotoţel, s. m. (boi.), bic ©djafgarbe (Ac.hillea ptai-mica). rötul, .5. n., bag SIftcnbiiubef. rotulă, s. f., bie frniejdjeibe. rotund ■ rotund, adj., ntnb; cam —, runblid). rotnixjeâlă, s. bic Shtnbung. rotuinj-ese, a —i, —it, v. a., ntttb ntndictt, »fdjiteibcu, abrutibeit. rotnntjetör, s. m., ber 2Ibrnuber, . Slbţdjneibcr. rotunjime, s. f., bie Sîuubmtg, 2(t)rnubutig. rotun, a —e, —t, v. a., vecji: rup. rü(m)pere, s. f., bag Sîciţjcn, ger» reißen, Sredjcn. rnnc, pl. —uri, s. n., SBatbioicfe (nadj einem SBalbBraitb). rfliidiiiieă, s. f. (zool), bie ©djtoalbe; — de apă, bie Ufcr» fdjloalbe; — de mare, bte ©ee» fdjtoalbe; cuibul -—lei, (bot.), bic ©iimţiţitHirg, bag Vogclneft; vedi: rândunea. rilmliimţă, s. t- (bot.), bag ©djfaii» gciifrant, bie ©djmatBcntmirg; vecji: rftnduniţă. rfmcliireă, s. f., vecji: rândunea. riine, $. f., bic SRunenfdjrtft. rup, a —e, —t, v. a., reißen, aB*, jjerreißett, Bredjett, ab*, enfgloei» Bred)eit; a —e cu dinţii, ab* îneiţien; a —e lanţurile (cate-nele), biegfeffeln fpteitgett; a—e o limbă, vorbe, eine ©pradje anfangen git fpredjen; a—e vr’o bucată, de loc, «Bfdjitetben (Bom ©runb unb Voben); a. se —e, v. r., Bredjen, reißen; a’şi —e grumazii, ben §alg Bredieti; ’mi se —e inima! bagŞerg Brid)t mir; —e peatră, (bot.), bag grauen« Ijaar. rup, pl. —i, s. m., bag Viertel: bte Sldjtelelle. Rtipert, s. m., Muţn'cdjt. rupie, s. f., bie SRujpie (iitbiţtfie TOiinge). rupt — rupt, adj., jerriffett, geBrodjeu; ou — ul, im gangen, überhaupt, ruptiiş, s. m., jemanb, ber fid) ju etluag 51t einem fcftgcjetşteit *ţSrci§ ; tterpflidjtet ljat. ruptoâre, s. f., ber Segtnit. 9Iit* faug; — la preţ. bag geftfeţjen ■ beg ţţkeiţeg. ruptură, s. f., ber Dîijj, Srudj, ©pntttg, ®itrdj6rudj, ©titr-j; — de nuori, ber SBoIfenbriid;; — , de ghiaţă, ber Gsigbrttdj. rural, adj., 511m Saitbe gehörig, läitblid), ruraf. rus, s. m., ber Dîttffe; —, adj., rötlidj (bei Sieren). i'tişă, vedi: rujă. Rusalii, s. f. pl, bie Sßfitigften; BBfe Sîeuit. ruşcută, s. f. (bot.), bag SEeufelg* auge (Adonis venialis); — văratică, (A. aestivalis). rusesc, adj., ritffifd); —e, adv., : ruffifd). rnşfet, pl —uri, s. n., ba§ ©e* fdjenf mit bem mau ettnaS er= laufen îuiU. ruşfetdr, s. m., jemanb, ber ©efcfjeufe , annimmt, um etmag gu tfjun. raşfetărie, s. bag Empfangen unb ©eben öon ©efdjenleit, um ■ etreag ju ff)un ober ju er* reifen. Rusia, s. f. (geogr.'', JKufifanb. rusittc,. a —â, —ât,. v. a., ruffi* fixieren. ruşinăre, s. f., bie 33e[d)âmung. ruşinat, adj., befdjä 111t. ruşine, s. f., bie ©djarn, ©djanbe, .. ©djamfjaftigfeit; bag ©djamglieb; a ’i fi cuiva —, ftd) Jdjamen; a . face, (da) pre cineva de —, , jemanb 511 ©djattben madjen, be= . jdjämen; fără —, fdjamlog, un* tierfdjâmt; spre —a mea, 511 : meiner S3efdjämung; a perde toată —, jeben ©djamgefüljlg Bar /.fein, fid) gar nidjt ttteljr fdjamen; — a fetei, (bot.), bte roilbe 2JîoI)r* rübe, Karotte; vecji: morcov. sabeism 595 rttşin-ez, a —â, —iit, v. a., Be* fdjämcit, 511 ©djattben . madjeit; fdjfiuben; a se —a, v. r., fidj fdjcînteu, fdjnmrot roerben.' rusinös, adj., fdjamljaft; fittfant, Befd)ctben; fdjitdjterit. ruşiodră, s. f., vedi: bujor, ritsncdc, s. m., ber Dîittljene. ruşniră, s. f.. vedi: găl binele, rusoaică, s. bte Dîttffin. rustic, adj., bäiterifdj, uttflcfdjliffeit, rofj, plttmp; —, s. m., ber Sauer, rusticitâte, s. f., bag bâtterifdje SSefett, bie Ungefdjliffenljeit. ruşuliţă, s. f. (bot.), vecji: ro-şuliţă. rusur, s. m., (rusurică, s. f.), (bot.), vetli: rug. rusui’öiu, pl. —e, s.n., bag Srog» fdjererl; vecji: şi răsurică. rütä, s. f. (bot.), bie gemeine Siattte (Ruta graveolens); — de livezi, geîbe SBieţeuraute (Thalictrum flavum). rutaede, s. f. pl (bot), bie raitten» artigen ţpflanjeii. rutină, s. f., bie gertigfeit, ©e* fdjâftgerfaijrung, fRoutiue. rutinar, adj., gefdjaftgerfaljrungg» mâjjig. rutinat, adj., eingeübt, riitisör, s. m. (bot.), bie Kröten« biftel, bag Şeilblatt (Thalictrum minus).. S. S, s, m., bag f, 8; S. = sânt, Ijeitig; S. S. == Sânţia Sa (t,it.), feine §eiligfeit; S. S. P. P. = Sânţii părinţi, bie ^eiligen SSäter, Kirdjenbater; S. = Sud, ©üben; S. = sulfure, ©djtnefel. sa, pron., feine, ifjre; soru—, feine, iljre ©djtuefter. sä, conj., bafj. Saodria, s. f. (geogr.), ©tein anţ Singer, saliüt, s. n., ber ©abbat. salieism, s. n., bie getteratiBetung. 88* 596 săbiar săbidr, s. m., ber ©djroertfeger, Segcnmndjer. săbidt, adj. şi aclv., ţdjtbertfbrmig. săbie, s. f., ber ©übet, ®egen, bag ©djtnert; — cu doue ascuţişuri, ba§3roeijd)ueibigc©d; inert; a trage —a, bnl ©djroert gtcţctt; a trece pre cineva prin —, prin ascuţitul —i, iiber bie SHinge fpringeu laffeit. săbi-6z, a — ă, —ât, v. a., fcit= förmig, jdjräge fdjneibeit. sabin, s.m., ber ©abiitcr; —, adj., . fabiniţdj. săbioară, s. bag Keine ©(fjtoert. săbiuţă, s.f., vedi: săbioară; —, (bot.), bie ©ieghmrg (Gladiolus communis), sabör, s. m. (bot.), bie 2(Ioe; ber SUoeitţaft. sabiir(ă), s. n. şi /., ber grobe ©attb, SfieŞ, fflatlaft. sabiiraţin, vedi: sabor; —, adj., rcie 2Uoe bon ©ejdjmad. sac, s. m., ber ©acf; — de paie, ber©trot)fad; aprinde pre cineva cu mâţa in —, auf etmai ertappen, saca, pl. —le, s. n., ber SBaffer* tuagen, SBafferfarren. sacadă, s. f., bie abgebrochene S3e= tuegmtg. sacadat, adj.j abgebrochen, fürs-sâcă-6se, veiji: sîcăesc. sacagin, s. m., ber SBaffertrager. sacdl, s. m., ber geucreintcr. săcăliiş, pl. — e, s. n., bte gatfo* nette, fteine Kanone, săcdr, s. m., ber ©acftrager. săcdră, vedi: secară, săcdslrti, s. m., bie lönglidje Şeittriftc. sacdt, adj., vedi: vătămat, să caz, s. m., ber 9Jîaffir, bag ifolo* pljonium. săccdlă, s. f., vecji: ţesală. săceldre, vecji: ţeselare. Săccle, s. f. pl. (geogr.), ©ieben» börfer, igetfaht. săcerdlc, s. f. pl., vecji: săbiuţă, sacerdotal, adj., prieftertid). — sadea sacerdoţi«, s. m., bag îţSricfter* tutu, »amt. sacfin, vecji: garoafă, saclidr, vedi: zahăr, sacnds, (sacndsiu), s. n., ber ©rfer; baâ 9trbeitŞgimmcr (in abligcit ©djtöfferu). sdeos, s. n .,©eti)aub,âum bifdjbfiidjcu Ornat gehörig, sacramßnt, pl. —e, s. n., ba£ ©nabenmittet, ©aframent. sacramental, adj., faframentatifd). sacr-cz, a —d, —dt, v. a., roeiţen, falben. sacrilie, a —d, —dt, v. a., opfern, aitfopfcrn, jum Opfer bringen; a se —a, v. r., fid) anfopfcrn. sacrificare, s. f., bag Opfern, sacrificiilor, s. m., ber Opfer* priefter. sacrificiu, pl. — i, s. n., bag Opfer, bie Stuf Opferung; a aduce —r ein Opfer bringen. ■: sacrileg, adj., rudjlog, (jottberşeffeu; —, s. m.j ber Shrdjenrriuber, Şeiligtumfdjcinber. sacrildgiu, s. n., ber KtvdjenrauB, bte ©ntljeiligung. sacristdn, s. m., ber ©afrtffan, Ki'tfter, SHlejjuer. sacristie, s. f., bie ©afriffet. sacrosanct, adj., ţetlig unb un* berleglid). sacru, adj., Ijeilig, gefjeitigt. sacsand, pl. —le, s. f., vecji: povară. sacsie, s. f., ber 83fumentopf. saesön, s. m., ber©ad)fe; —, adj., fâdjfifdj. Sacsöni, s. m. pl., bie ©ad)fett (aitâ ©adjfen). ■ Sacsdnia s. f. (geogr.), ©adjjen. săculeţ, 'pl- —e, săcultcdţii, s. f., săcuş6r, s. n., ba§ ©âdtfjen, ber SSentef. sad, pl. —uri, s. n., ber ©eţjling; veiji: plantă. ; sadea, adj. şi adv., glatt, einfad), unbermifdjt; ţesetură—, gfatteg ©eroebe (of)ite Ornamente). saderin, adj., ftafjfgran. săd-esc, a —i, —it, v. pjTaugcti, aitpflaitgeit, tu bie Erbe fejjcit, ftetien, fieden. sădire, s. f., bag ^îftaugcn, ©cţjctt, bic Sfnpflaitäung. Sădit, adj., geţjflangt, gefegt, săditor, s. m., ber Şflaiigcr, Sţîffang’ ([ärtner. sailnceu, s. m., ber ©abbttcäer. saoä, s. f., vedi: saia. saegltl, s. m., vedi: rîndaş. satian,y?. —e,s.n., bas feine©d)af», $icgeitfcber, ber (Saffian, safir, s. m., ber Saphir, Ebelffcttt bott fifaucr garbe. safteä, s. f., bie erfte Eiititafjmc eineŞ Kattfinanttg, ber Sanbfauf. saftian, jj?. —e, s. n., bag SDiaroquiit. saftireä, s. f. (bot,.), ber gemeine Erbrattd) (Fumaria off.), vedi: fumărică. sagăce, adj., fcharffittttig. sagacităte, s. f., ber ©djarffiittt. săgăr, s. m., ber SfricgŞfncdjt. săgeăc, pl. —e, s. n., bie granfe. săgcâtă. s. f., ber 5ßfci[; bie@peidje beg Sfrmeg; iute ca —a, pfeif* fd)iteff; —, (bot.), bag ţpfeiffraitt (Sagittaria sagittifolia); —a lui Ddeu, bie ©ommcrnmrä (Oro-banche major), säget, a —â, —ät, v. a., ntit ^feiten fd)ic^eit. săgetâr, s. m., ber S3ogeufd)tmeb. săgetăt, adj., pfeifförmig, săgetător, s. m., ber S8rgeufd)ii|e. săgetătură, s. f., ber ^feitfdjufi, ©tief). săgeţcl, vecji: săbiuţă, sâ'gna, s. f., ber ©attefbrud. sägnär, s. m., bag ©autnpferb; vedi: samar, sâgn-csc, a —i, —it, v. «., aitf= oritdett, aufrei&en, wunbreiten . (ein ißferb). salidn, pl. —e, s. k., bie Şfaitite, SSratpfanite; ©djitffef. săliăn, s. m., bag gett. saliailli, s. f., vedi: salhana. Saliära, s. f. (geogr.), bic ©afjara. saiä, pl. —le, s. f., 9!ad)tfager (für Vid)), vedi şi: grajd, saiâc, s. m., brnuneg, grobeg Sud), säin, a sări, sărit, v. n., fpringett, fjiipfcit, fjeraiigfprutgcn, über ctumg fjnttucgfpriitgcu; a sări pe un cal, fid) auf ein Jßferb fd)iDtngctt; a — i de bucurie, bor g-rettben in bie Snft fpringett; a —i la cineva, fid) auf jemanb ftiirgeii; a —1 un ltnd, un numer, iibctjcţcn (eine Seife, Shimnter), übergct)eit, angfaffen; a —i cuiva ln uas, erjünten, bög toerben; ’mi sare îndată, fid) ereifern, nttffafjrcit; săriţi! auf! jtt Riffel săjă, s.f., vedi: funingine, sală, s. f., ber ©naf, bag ©efetf» fdjaftggimntcr. sălăgeă, s. f. (bot.), vedi: grăuşor. salalmr, s. m, ber Sagföfjner; —ie, s. f., bie 2agföf)nerarbeit, salämä, s. f., bie ©afamiiüurft. salaimindrä, s. f. (zool.), ber ©a= famattber (Salamandra maculata). sălămăr, s. m., ber ©afamimadjer. sălămâ'zdră, s. f. (zool.), vecji: salamandră, salann'iră, s. f., bie ©algfoofe, bag Eingefafgette. salariat, adj., mit Sieţaft aitge* ffcflt. salari-ez, a —ä, —ät, v. a., ntit ©eftalt anftefleu. săluriţă, s. f., vedi: săreriţă. salär(iu), pl. —e, s. n., bag ©e= fjaft, bie a3eIof)ttuitg. sălaş,—e, s. n., vedi: locuinţă, sălăşituărc, s. f. (bot.), bie Şan* fjedjef (Ononis spinosa). sălăşluire, sălăşluesc, veeji: locuinţă ş. c. 1. săldtă, s. f., ber ©afat; —, (bot.), ber Sattid) (Lactuca sa-tiva), vedi: lăptucă; — de castraveţi, ber ©urfeitfafat; —a iepurelui, (bot.), ber Şafett» fattid), vecji: crestăţea; —a 598 sălăţea:— saltimbanc mielului, (bot.), bet 2(cfer6nl= brinit, vecii: fetică; — s-elba-tică, (bot,), ber Sinnmerlnttid) (Arnoseris minima); — cânelui, bet SRainfofjt (Lapsana communis); — de earnă, vetji: barba caprei; — de câmp, vedi: grănşor; — porcului, bai gerfelfraut (Hypoclioeris radicata). sălăţea, s. f. (bot,.), bag ©d)ar= bodstraut, geigentmträfraut (Fi-caria ranunculoides.) sălăţiea zidului, s. f. (bot.), bag SfjonbrittenFraitt, bie jpamjdje SBegttmrte (Chondrilla juncea); vedi: răsfug. salbă', s- baă Şatggeljcmge, ber Şalgîdjnuicf; —a dracului, (bot,.), ber gaul6autn (Rhamnus fran-gula); vedi şi verigar; — moale, (bot.), bet ©pinbelEmunt (Evonymus europaea). sălbatec, sălbătecime, vedi: sălbatec ş. c. 1. sălbătie, s. f. (bot.), ber £otd) vecji: sălbăţea. sălbic, s. f. (bot.), vccli: salvie. sdleă, s. f. (bot.), vec}i: salce. salcâ'm, s. m. (bot.), bet ©djoten* born, bie SRobtnie, falfcfje Sîfngie (Robinia pseudacacia): — galben, vecii: bobiţel mare. sdlce, s. f'. (bot.), ber SBetbenbautn (Salix alba); — de munte, bie Sergtoeibe (Salix pentandra); — de pănn. niebergebriidte SBeibe (S. depressa); — fragedă, bte SBrttdjmeibe (S. fragilis); — moale, bieSaalluetbe (S. caprea); — pletoasă, bie Srauerwetbe (S. babylonica); — roşie, bte SKotWcibe (S. rubra); de —, SBeiben»; frundă de —, bag2Bet= benblatt; —, bie SBriiţe, ©atice. săleet, pl. —uri, s. ii., bag 2Bei= bengebiifdj-salcicSrn, s. m. (bot.), bag ©al}* frânt, Slfd)enjalâ; vecji: earbă porcului. sălcie, vedi: salce. sălcids, (sălciu), adj., ti!ijri)macî» îjnft, fiifjlid). sălcos, adj., SBeiben». sal6f, s. m. (bot.), vecii: salvie. salep, s. m. (bot.), bag männlidje fniabenîraut (Orchis mascula); eilt ©etreinî. sallianâ, s. bte ©c§[ad)t6anf. sdlic, adj., |altfcf). salicilic, adj., ©atV)ci£=. salină, s. f., bte ©alggrube, bag ©algtoerf. Salislmrg, 5. m. (geogr.), ©algBurg (Saub). salilră, s. f. (miner), bet ©aU peter, ©aliter. salitrurie, s. f., bie Salpeter* fnbriî. salitros, adj., ţalpeterig. salivă, s. f., vecji: scuipat, salivai, adj., ©peidjel*. salivîiţlune, s. f., bie ©peidjela&= joitbetung, ber ©peid)elfhi|. salmidc, s. n., vedi: ţiperig. sfl'lnică, s. f., (bot,), vedi: rotunjoară. salân, pl. —e, s. n., bet ©aat, ©alon, bag EmpfangŞătînnier. Salonic, s. m. (geogr.), ©alottidjt. salöp, pl. —e, s. ber berbriimte grauen mantei, salpetru, s. n., ber ©alpeter. salt, pl. —uri, s. n., ber Sanj, ber ©prung. salt, a — d, —ât, v. «., taugen, ţpringeit, ţilpfen, frofyloden. sdlţă, s. f., bte ©atfe. saltandt, s. n., vreji: pompă, alaiu. săltdr pl. —e, s. n., ber ©djufi» tabfaffeu. săi ture, s. f., bag STongen, Şiipfeit. săltăreţ, adj., îjitpfenb, fjurtig. săltât, s. n., bag §iipfeit, Sangett. săltut-or, s. w., ber Sânger; —oâre, s. f., bte Sângeriu, săltătiiră, s. /., bet ©pntttg. saltea, s. f., bte SJîatraţje. saltimbdnc, s. m., vecji: pehlivan. salubritate — sândac isaluliritâte, s. f., bic ©cfuiibljeit, j öeilfamfcit; — publică, bic j öffcutlidic ©efuitbljeitgpficgc. isalüliru, adj., gcfuitb, Ijeilfaitt. [salut, a — â, —ăt, v. a., (ţnifjcit, i begriifieit; te —, id) griific bid). jsalutâr, adj., Ijeilfant. îsalntâro, s. /., ber ©ruj;, bag \ ©riiţjeit. isalutaţiiine, s. f., ber ©vufi, bic ffiegviifjung. salute, s. f-, bag Şeii, bie SBoljl» fatjrt; — publică, bic öffcixttirfje SBoljlfnljrt. salvă, s. f., bie Sătuc, Slbfeueniitg. salvator, s. m., bev Şeilattb. salv-comlüct, s. n., ber ©eleitbrief. salv-ez. a —â, — dt, v. a., bc« fvcieii. salvgard-ez, a —â, —ât, v. a., Beţcfjiiţen, iit feilte DM)itt ueljmcit. salvic, s. f. (bot.), vedi: jale. sâmă, s. f., vecii: seamă, sămăclnşă, s. f., bic geftodte SKildj. săniălu-csc, a —i, —it, v. a., vedi: asemenez. sdmân, vecii: seamen. samaniu, adj., ftrotjgclb, tidjtgelb. samdr, s.m., ber ©aitmfattcl; bag Saumtier, ţpatî^ferb. Saindria, s. f. (geogr.), ©amavicit. samarilan, adj., famaritaitijd); —, s. m., ber ©amaritaner. samavolnic, adj., vedi: arbitror. Sâ'mbetâ, s. f., ber ©amftag; —a pascilor. ber Efjarfamftag; a purta cuiva —ele, jemanb gram feiit, ifjm eg itad)tragen. Sâ'mlieta-Marc, s. f. (geogr.), Stjrtian. sambilă, s. f. (bot.), vedi: zambilă. sâ'mcă, s. f., bag Sfmulett; —, bag Kiubbeitfieber. sâraced, 5. f., ber ©tadiel, bie ŞDÎefferfţiiţje. sdmeş, s. m., ber Oîedjnuitggfiiţiver. săme^ie, s. f., vecji: casierie. samfiTj s. m., ve<Ş.i: safir, samovar, s. ber Sfjecfeffcl. 599 Samoil, s. m., ©aimtel. sanisdr, s. m., ber Walter, Unter» Ijciitblcr. săinsărie, s. f., (samsarlî'c,s. ».), bag 3)îaf(cvtitm, bie SDiâflcrei. Samson, s. m., ©ttnfoit. sâ'iuţi, vecii: sfinţi Samniţi, s. m. pl., bic ©amuiter. Siiinu-csc, a —i, —it, v. a., ju» fammettredjiten, fummiereii, ber» glcidjctt, über cttuag nadjfittucit. sanuir, s. m. (zool.’, ber Sobei (Martes zibellina); —, bev Sobelpelj. sainnrdslă, s. f., bag auggefaUcite ©etreibe, bag bou felbft îoicbcr treibt. sân, (iit Sufaiumcufeţnmgcii) = sfânt. sănătate, s. f., bie ©cfuitbf|ett, ber ©efitubf)eitŞ3itftaiib, bag SBoTjl» befinbeit; —! ©ott gum ©rujil spune cuiva —, ricfjte ifjnt meine ©riijje aug! starea —i, ber ©e* fuiibţeitgâiiftaitb. sanatoriu, s. v., bte Şcilauftalt, bag ©auatorium. sănă-ttfs, adj. şi adv., gefititb; remăi —, SebclDofjl! a o lua la —toasn, babouf!icl)eii, fid) aug bem ©taube madjen. sănătoş-ez, a se — d, —ât, v. r., vecji: însănătoşez. sdnclie, adu., bou felbft, fojiifageit. sancliiu, adj., fdjlbeigfant, finfter, traurig, mfirriţd). sanctilic, a —â, —dt, v. a., vedi: sânţesc. sancţionâre, s. f., bag 23eftâtigeit. saneţion-ez, a —â, —ât, v. a., Betätigen, einer SBerorbitung ©e» fcţjcsfraft erteilen, fnnîtionieveu. sancţiune, s. f., bie Srftâtigitng, Erteilung bev ©efeţjesfvaft; — pragmatică, bie pragnmtifdje ©nnftioit. sanctuar, pl. — e, s. n., bag Şeilig» tum. sâmlâc, s. m., bev ©voll, bie ©tiiţjig» leit. 600 sândăcos sândăcds, adj., uuirriţd;, ftuţjig, finfter. sandal, s. m., ba§ ©aitbefljofă; cine Sfrt (Stoff, sandale, s. f. pl., bic 9?iemeit= fdjulje, Sunbjofjlett, ©anbafeit. sănedţă, s. f., vedi: sineaţă. sâ'ng«*, s. m., ba§ Sfiit,, fflebftit; —, ber Stamm, bag ©efdjfedjt; cu — rece, faftbfiitig; — rece, bie Staftbliitigfeit; rudenie de —, bte Sfufgbernjanbfdiaft; dă —le cuiva, Mitten; însetat de —, Mut* biirftig; roşu ca —le, Blutrot; a slobodi, a lăsa, a lua —, jur 2lber faffen; a face — re«, böfeg Sfitt ntad;en; ärgern; ’mi curge —le din nas, aug ber Siaje Muteu; — de noue fraţi, —le smeului, (bot.), bag Sradjcnbtut (Corallina off.; Calamus draco); —le voinicului, vedi: indrişaiu. sângede, s. n., bte große g-afyne (ber 3)iuf)amebaner); türlifdjer «Statt» Ijafter; —ăt, s. 11., ber Sliftrift, bag ©anbjdjaf. sânged]>ă, s. f., ©ettidjt bon 25 ©rait. sângendr, adj., Bfutbitrftig. sâ'nger, s. m. (bot.), bte Sîoritef* firfefje, ber Şuubg&eerffcaud; (Cor-nus sanguinea). sânger, a —a, — dt, v. a., Bfutig madjen; —, v. n., Bluten, ber* Bfuteit. sângerdre, s. f., bag Sfuteit, bte SSerblutu tg. sângerariţă, s. f. (bot.), bas ©cfjfangcugrag (Aristolochia ser-pentaria). sângerat, adj., bfutig, mit Sfut Befprigt. sângerâtec, adj., fanguititjd); Mut» reid), BfutfarBig. sângerătără, s. f., bag Sfberfaffeu. sângerete, s. m., bte Sfutnmrft. sâuger-ez, a —d, —dt, v. n., Butten, mit Sfiit Befledeti. sângeroasă, s. /. (bot.), vedi: ru-şuliţă. — sânţie sângerds, adj., Blutig, Bfutgicrig; ■. bolfbfiitig. sângeriu, (sânginiu), adj., Blutrot, blutfarbig. Sân-Giorgiu, s. m., bag ©eorgifeft. sângios, adj., botlBIiitig, Mittreid). sângir, pl. —e, s. bag Şafg* eifett, ber Pranger, sâ'ngiuri, s. f. pl., bie Sfuttfjat; omul —lor, ber Şeufer, SBiiterid). sangiiiuic, adj.,ve^\: sângerâtec. sângulie, s. f., bag SKottffefttttit(ţ. samare, s. f., (sănidt, s. n.J, bie ©djfitteufaljrt, bag ©dritten» fafjreu. săniciodră, s. f. (bot.), bie ©autfef* pflaitge (Saniculâ europaea). samdm(a), s. m. şi f., ber ©anibin, (Şelbfpatart). sdnie, s. f., ber ©djfitteu; talpă de —, bie ©djfittenfufe; cale de —, ber ©djfittenmeg. săni-ez, a —d, — dt, v. a., ©cf)fiţten= fiifjreu; a se —a, v. r., ©dritten fahren. săniodră, s. f., ve4': săniuţă, sănişoară, s. f., vetji •' sănicioară. sanitär, adj., ©efuitbljeitg». săniuş, vl. —e, s. n., bic ©feit», @d)lcifbaf)ti, ber ©fänber. săniuţă, s. f., ber ffetne ©djfitteu. Sfin-Meilrti, s. m., bag ®emetrifeft. Sân-Nicodră, s. m., bas Sfifofaifeft. San-PctersLnrg, s. m. (geogr.), ©aitft»$etergburg. Sân-Petrn, s. m., Şetri unb . Sßanlifeft. sanscrit, s. m., bas ©anffrit. sânt, adj., ţetftg; —, s. m., ber §eifige; —ä, s. f., bie Şeifige. Sâ'nta-JIaria, s. f., bie fjeitige Qungfrau 9Jîarta; — mare, 9Jiari⻧immeffaţvt; — mică, ®?ariä=©cburt. sâ'nta-sâ'utelor, s. f., ba-3 Qutterfte beg ^eifigtuuig. sânteuţă, s. f. (bot.), vedi: ro-coinä. sânţie, s. f., bie §eifigfeit; —a ta, (tit.), ©itre ^eiligfeit, ©ure sânţenie - SBoIjleljrtuürbeit; — sa (S. S.), ©eine 23oI)Ieritmrbeu; Prea —a Sa (P. S. S.), ©cine §ctltfţîeit (Sitei für Söifrfjöfe); înalt Prea — Sa (I. P. S. S ), ©eilte Şeiligfeit (Sitei fiir (Srgbifdjöfe ttitS SUetro» ^potiten). sânţ6nie, s. fi, bie Şeiligfeit, bag ^Şciligtitm. sânţ-esc, a —i, —it, v. a., ^eiligen, fteilig madjeit; a —i apa, bag SBaffer meinen; a —i o biserică, eine Kirdje eiitfcgiteit, cintueifjeu; —esce soarele, bie ©unite geţt unter. sânţire, s. fi, bie Şeiliguug, (£in= . Weisung, ©egnuitg; —a apei, bie SBaffermeifje. sânţit, adj., gelneif)t, eiitgefegitet; apă —ă, bag SMţjroaffer; —ul ^soarelui, ber ©oititeitiintergang. sântităte, s. f., vecn. sărcinâr, s. m., ber Safttröger. sărciniiţă, s. f., bag SSiuibeldjcn. sarcofag, pl. —e, s. n, ber ^vad)t* farg, ©ar!oţ>t)ag. sarcöm(ä), s. n. şi f., bic glcifdj* gcfdjnmlft. sănlar, s. m., vedi: serdar. sardea, s. f., bic ©arbctle. Sardinia, s. f. (geogr.), ©arbiuictt. sardönic, adj., farbouijd). sârc, s. f. (miner.), bag ©alg; baie de —, bie ©alagruBc; de —, ©alg»; — de bucate, bngDîol)* folg;— de lămâe, bie fjitroncn* ţâure, SBeinftcinfăure; — .acră, vccji: piatră acră; — de sodă, vetji: sulfat de sodă; — de mare, bag SJÎeerfnlg; —a pisicei (mîţei), (miner.), bag g-raitcuglag, Ânţieitglng; tăietor de —, ber ©algîjaitet:; săruri,pl., ©algnrteit. săr-ez, a —ă, —ât, v. a., fatgen. sarică, s. f., ein gottigeg SSniteru* oberifeib, bie ©ltßc. săricică, s. f. (miner.), ber 2lrfcntf; bag Q,ucdfiîberojţ)b; —, (bot.), vecii: särigea. săricină, s. f. (oliem.), bie 2öein= fteiufäure. särigeä s. f. (bot,), bag Salgfraitt (Salsola Kali), sărindar, pl. — e, s. n., bierjig gebrchtdţlidje 50îej;gebctc in bet orientalifdjen Sîirdje. sărit, pl. —e, s. n., ber ©prung; a merge în —e, ţţmtngtbeije laufen; a scoate pre cineva din —e, jemanben aug ber g-affung Bringen, bertbiireu; —, adj., berimrrt; a fi —, nidjt Bei ©innen feilt, sărită, s. f., ber©ţ)iing; ein $0113; a ’şi perde —a, bie Raffung bcrlterett. săritor, s. m., ber ©prittger; —, adj.,' fpringenb, fpnmgfertig. săritură, s. f., ber ©prung; — la o parte, ber ©eitenţpi'ung; a se sarlaiu — deştepta întv’o —, uoî <£ă)X'tă aug bem Sdtfafe cmffn'fjreii. sarlâiu, vedi: şerlniu. sâ'rntă, s. f., ber ©olb», Silber» fnbeit, ®rnfjt. sarmale, (sărmăluţe), s. f. pl, Sfvnutflöjje; vavcjä cu —, bag gefüllte St'vQiit. sărman, vedi: sîrrnan. Sarimiţi, s. 'm. pl, bie Snrmateit. Sarmâţia, s. f. (geogr.), Snrntntten. sarniiitic, adj., farhintifd). sdrniţă, s. /., ©däfnfj. săriis, adj., falgig. sărpnn, s. m. (bot,), ber Quenbeî, Kllltbcl (Tliymus serpyllum). sarsailă, s. m., ber ?lfterbid)ter; Sonberting; Sötpef, Einfalt«» ţtinfeî. sărsăm, vedi: sersam. sărtdr(iu), s. n., vedi: sertaiiu. să'rnri, s. f. pl, bie Snlje, Satg» arten. săriit, a —d, —ât, v. a., îiiffeu; a —a pre cineva pe frunte, jemanb auf bic Stirne fiifîeit; a—a manile cuiva, jemanbem feine Ergebenheit bejeigen, fid) ifjm entpfefjleu; a se —a, v. r., fid) îiiifen. sărutătiir, s. m., ber Küffer. sas, s.m., ber Sadjfe; — ä(sascä), . s. f., bic Sädjfiu. sâsăitiira, s. f., bag Sifdjcit, Sifpeht. sâ'să-in, a —i. —it, v. n., jifdjcn, lifpelu. sdsc, (sascliiu), s. m. (bot), bag Wintergrün (Vinca minor); vecji: cununiţă. săsesc, adj., fäd)fifd); —e, adv., fädjfifdj, aitf fädjfifdje Strt. Saşi, s. n. pl, bie Sadjfeit (in Siebenbürgen), säsime, s. f., bag Sadjfentum. Sas-Sebeş, s.m. (geogr.), SOÎiifjlbadj. sastisit, adj., vedi: confus. sat, pl. — e, s. n., bag S)orf. saf, s. ii., bie Sättigung, Sattheit, Überfättignng. satană, s. m., ber Satan, SBiber» fadjer. saturare 603 satanic, adj., ţntaiiiţd), tcnfliţd), bogţaft. satard, s. f., vedi: execuţiune; sarcină. sătedn, m., ber SSorfbcWoljitcr, ®orfiufnffc, Sanbmaiiit, S3auer; —ă, s. f., bte ®orfbeitn'l}ucrin, <®or}infnffirt, SSăttevht, ăaubfratt. satelit, s. m., ber Begleiter, Satellit, sătonesc, adj., ®orf»; —e, adv., borfnmfjtg, baiterijd). sătesc, adj., vedi: sătenesc. săticel, pl. —e, s. ii., vecji: sătuţ. saţietate, s. f.. bie Sattljeit, Sätti» gnttg; ber Überbrttfj. satin, s. n., ber Satin, satin-cz, a —d, — ăt, v. a., glätten, săţius, adj., uatjrfjaft, ţâttigeub, uâfjrenb. satir, s. m., ber Snttjr, SMbgeift. satî'r, s. m., bag Şadfntcffer. satiră, s. f., bie Spottrebc, Sdjmäf]», Spottfdjrift, bag Spottgebidjt, bic Sattjre. satîrgm, s. m, mit §acftnefferti bewaffnete Sölbttcr. satiric, adj., fattjrifd), fpöttifdj; —, s. m., ber Spötter, Satyrifer. satiris-ez, a —d, —ăt, v. a., jdjntöfjen, fpotten. satis-fâc, a —face, —făcut, v. a., genügtem, ©eniige Iciftcn, be» friebigen. satisfacere, (satisiacţiune), s. f., bie ©euugtljmutg, Satisfaftion. saţiu, s. ii., vedi: saţ. satrap, s. m., ber Satrap, ©ewalt» menfd); —ie, s. f., bte Statt» fjnltexţrîjaft (bei ben aîten^erjern). sătul, adj., fatt, gefättigt, über» fattigt. Sătmăr, (Satu-Mare), s.m. (geogr.), Sjntfimar. satur, a sătura, săturat, v. a., fättigen; beliebigen, Überläufen; a se —a, v. r., jättigen, ftd) öoti effen; einer Sadje überbriiffig fein, săturăcios, adj., erfSttfidj. süturdre, s. f., bie Sättigung, bag Sättigen. 604 saturat — sbîrlit saturat, adj. (chem.), fnturiert. satnraţiiinc, s. f., bic ©ättigiing. săturatul', adj., jcittigcub. satur-ez, a —ă, —ăt, v. a. (chem.), făttigcit. sătiiţ, pl. —e, s. n., bn? ®örflciit. sau, conj., cutroeber, ober; —, —, cntrocbcr — ober. Săva, (rîul), s. /• (geogr.), bie ©atic. Săva, s. m., ©nbbaâ savâiu, s. n., ciu ©cibcnftoff. savană, s. f. bic ©abanc. savănt, adj., geletjrt; —, s. m., bet ©elefjrtc. Savaöt, s. m., gebnotf). săvîrşcsc, veiji: sevîrşesc. Savoia, s. f. (geogr.), ©abotjcn. savoiănl, s. in., ber ©abotyarbc; —, adj., auö ©abotycu. saxană, s. f., vecii: povara, saxătil, adj., greifen», ©eftein». saxie, s. f., bet SBlunientopf. saxon, s. m., bet ©ad)fe; vedi: sacson. Saxonia, s. f. (geogr.), ©adjfcit; vecji: Sacson ia. sbăngliiu, «cy.,immtcr, auŞgelaffcn. sbanţ, pl. —uri, s. v., ber ©djröpf» fopf, Sauguapf; ba§ ©ifenbanb. sbănţu-esc, a —i, —it, v. a., be* fd)lageti; fdjvöpfen. sliăujuiti'iră, s. f., bic ©djroclgerci. sbârc-esc, a sc —i, —it, v. r., fid) ninjefu, gufnntmeufcţnmipfen ; ntuäclig, faltig roerben; Shinjeln, fţalten befummelt; berroeffen. sbârcit, adj., ruujelig, luelf, faftig; âufnimnengcfdjruiuţift. sbârcidgi, s. f. (bot.), bie ejj6are 2)lord)ef (Morchella esculenta). sbârcit iiră, s. f., bie aiunjef, gafte. sbârl-csc, a (se) —i, — it, v. n. şi r., fid) flrSuben, ftrupţng, . îran§ roerben; gu SBergeftef)en (bie §aare); fjartaitfaf)ren,aufbraufen. sbfirlit, adj., fraus, ftnippig. sbârnă-esc, a —i, —it, v. n., fumnien, fumjeit, brummen; a —i coardele, bie ©aiten crfliiigen I madjen. I sbârnnitoârc, s. f., ber S3ntmnt< freifet. sliârnăitiiră, s. f., bns ©efitmfc, ©cmurntd. sbat, a — c,s1)ătfit,v. a., bitrdjficlicit. auŞbcutelu, nuŞ[d)iitte(u, burd)» fd)lngeti, burdiljniteit; a —o ţîţa de lapte, auSfnitgcu; a —o din preţ, aObingcu; a se —e, v. r., fid) Ijcftig I)iu» nitb f)crfacntitf)cn, fid) nbmitfjcu. shătcrc, s. f., bn? S)urd)ficben. sbcg, s. m., bic SJÎettge, bn? ©c» lDtmmer; bic lliitcrfjnftuug. sbegu-csc, a sc —i, —it, v. r., fid) belnftigen, fid) I)crnm» titmtucfn. slieguire, s. f., bnä SMuftigcn, Sid)()cruinlnntmclu. sbenghin, pl. —ri, v. n., vecji: mursă. sbengn-csc, vedi: sbeguesc. sber, a — ă, —ăt, v. n., fdjrcicn, (aut fd)tcien, britDcit. sberăt, (sborct), pl. —e, s. n., bet edţrei, bn§ ©cfdjrci. sberător, adj., Inut fdjrctcub; —, s. m., ber Sdjrcier. sberătiiră, s. f., bas Sdjrcicn, Sîreijd)eu, bn? ţţroţje ©efdţrci. sben, a sbe, sbeut, v. a., fnugeit, einfaugen; ţfliejjen (bont papier), sbic-csc, a —i, —it, v. a, trodueu, austroducn; a se — i, v. r., trrnîeu roerben. sbicirc, s. f., ba§ Srodneit. sbicit, adj., getroduet. sbiciu, pl. —e, s. ii., bic ©cifjcl; (straje. sbicin-esc, a —i, —it, v. a., geifjelit, ftrafen. sbiciul-6z, a —i, —it, v. a., auâ» fc^abcii (ben Şanf bon ben Dfjneit). sbier, (sbicret), vecji: sber ş. c. 1. sbir, s. m., ber Şâjd)er. sbîrc-esc, a —i, —it, sbîrciiigi, sbîrcit, vedi: sbârcesc ş. c. 1. sbîrl-esc, a — i, —it, v. n. şi r., vedi: sbârlesc. I sbîrlit, adj., vecji: sbârlit. sbîrnăesc — scafă sbîrnă-csc, — itoâre, —iti'iră, vedi: sbarnăesc ş. c. 1. sl)«r, pl. —uri, s. n., ber g-lttg, Slnfflug, £d)Wnng; a ’şi lua —ul, fid) im S-tuge ergeben, auf« fdjwingcu. sl)(5r, a —d, —ât, v. n„ fliegen, obs, ană», weg», fortflicgcn; a—a, cntgtueifdjneibeii; a —a capul cuiva, jemanben ben Sîopf ab= fdjnetbeu taffen; a —a însus, anfwnrtgflicgen; a —a pe lungă cineva, bprbeifUegeit; a —a pe undeva, burdjfliegeit. sbcSrnic, s. 53ud) mit Sciligen» legeitbett. sLoiş-osc, a se —i, —it, v. r., vecii: sbârlesc. sbuciimi, a —â, —ât, v. a., Ijeftig bewegen; a se —a, v. r., fief) ffrihibcn, mit Sjmubeit unb giißen um fid) jd)fageit, Ijeftig be» Wegt ţein. slmeiuindre, s. f., bag Sträuben, Umfidjţdjlagen, Qapţjetn. sbuciumător, adj., aufregenb. slnici urnă tură, s. f., bag Umfidj; fdjlagen. sbucneâlă, s. f., bag ©rjittern, Klopfen. slmcn-esc, a —i, —it, v. n., Hopfen, })od)en; ergittern, juriicl* ftojjen; ’mi se — vinele, bie Şulţe geljen mir îjodj. sbncnitnră, s. f., bn§ Klopfen, 5ßod)en. sbugh(i)-esc, a —i, —it, v. n., babonlaufen. sl»ogli(i)-ez, a —â, —ăt, v. n., fid) baboit, aug bem Staube madjeit, abjie^en. sbngn-esc, a —i, —it, v. n., vecji: sbucnesc. sbnrdre, s. f., bag Şliegeit. sburdt, adj., tmnbig, leidjifiunig; —, s. 11., ber ging, sburătăc-esc, a — i, —it, v. a., flügge madjett. sbarătodre, s. f. pl., bag ©efliiget; —, (bot.), vecji: răscogea. 605 sburător, adj., fliegeitb, beirflicgenb, fliidjtig; —, s. m., cine Slrt ©cift im XSolîgglnubeit. sbnrătiiră, s. /., ber Knitttcl; Splitter, Sd)iefcr. sburăttu'-csc, a —i, — it, v. a,, mit Knütteln Werfen; berjagen, bertreibeit; nitgflicgcu laffen. slmrd, a —â, —ât, s. n. şi r., fief) gevftretieit; fŞencr fangen, uitritljig fein; ocrfcfjweuben, au3fd)Wcifett. sbnrdăciiine, s. f., bic auggctaffene 3-renbe. sbnrddlnic, adj., mutwillig, leid)t» finnig, îtnbcţonncn. sbtirdălnicie, s. f., ber Mutwille, bie 2Iuggelaffeuî)eit; —a minţii, bie Uubcionncufieit. sbnrddre, s. f., vecii: sburdălnicie. sburddlic, adj., uitntfjig, augge» faffeit. sbnrdălor, adj., mutwillig; unnttjig. scabie, (scabiosă), s. f. (bot.), bag ©rinblraut, bie ©îabioje (Sca-biosa arvensis). scabros, adj., rauf), scad, ascăde, sc;\ ©cenaviitm. seenerie, s. f., bic ©ceiteric. scenic, adj., bühnenmäßig, ffjea» tralifd). scenogrâlicj adj., perjpeîtibifdj, fentfdjeimg. scenografie, s. f., bic gemfirijt» malevei, (sfcttocţvaţîljie. sceptic, adj., ait'SIflem jmeifelitb; —, s. m., ber 3l»ct(Ter, S-feptifev. scepticism, s. m., bic .gtuetfeileljre, ber ©fejjtigi§mu§. sceptru, pl. —e, s. n., ber §evr» fdjcrftab, bag ©äepter; ^tc §err» ţdiergeU'alt, ber Sljrott. schelă, s. f., ber SIitMabuttgSptnţş. eiue§ §afcn§; facr igafcit, ©tapei» ptaţj- schelălă-esc, a —i, —it, v. ţeuleit, îlăffen. schele, s. fi pl, bctS SSallengerüft. sclielet, pl —e, s. ba§ ©Jelet, Sotengerippe. schemă, schematic, schematism, vecji: şema, ş. c. 1. sclieun, a —ii. —at, vedi: sche-lălăesc. scliidodlă, s. f., ber, bte S3cr» ftümmelte, bie aKifjgeftalt. schidöl, adj., vedi: schilav, schidol-esc, a — i, —it, v. a., vecii: schilăvesc. scllidolire, s. f., vecii: schilăvire. schije, s. f., ba§ ©ufieifcii, ®rj; ba3 ©ufjeifenftfid. schilă-esc, a —i, —it, v.n., winfelit. scliilăitiiră, (schilălăitură), s. f., ba§ SBtnfelit. schilav, adj., früppelig, früppel» Ijaft, berftümmelt. scliiluv-esc, a —i, —it, v. a., Der» ftümmeln, tierîrtippeln. schilăvie, s. f., bie SSerftümmetung. schilăvire, s. f., bas SBerftiimmetn. schildd, schilodesc, vecji: schilav ş. c. 1. schimă, s. f., bie ©cBetbe, Şal» tmig; Sfleibung; — monachală, bn§ 9jî0nd;§îletb; a face —e, ftd; gcBcrben, ©cfidjtcr fdjitcibcit. schimb, pl. —uri, s. ber jEattfdj, SBedjfet; în —, bctfitr, bagegen ; a face —, taufdjeit, ber», ttm» taitfdjcu; ctueit Saufdj madjen. schimb, a —â, — ât, v. a., taufdjen, iimtaufdjeit, medjfclu, eitt», ttiti», üertucdjfelit; ättberit, a6=, tttit», öeränbeni; a —a cămaşa, cin nitbcrc£î Şemb augietjen; a —a locuinţa, bie SBoIjnitttg hjedjfctu, ait^âteţeit; a se —a, v. r., anberi roerben, fidj äitbevn, bcrâitbevn; a’şi —a părerea, feine SOMitititg ättberit, nitbercit ©iitttcS rnerben; a’şi —a, vestmintele, fidj unt» îfeibcit. schimbăciâsă, s. f. (bot.), vedi: volbură. schimlmciös, adj., beränberltdj, aB» äitberlidj, uitBcftâitbig. sebimbăcioşie, s. f., bie 58erau» bertidjfeit, UitbeftâitbigEeit, ber SBaitfelnttit. schimbare, s. fi, bev SESedjfcI, bie Stnberuitg, SIb», Um», SSeränbe» .vitttg, 2tbwedj§(uug; — de loc, bie ajevfeţţuug; —a veştmintelor, bie Umfleibititg; —a testamentului, bie Sfbättberuug beS festen Sffiiflcng; —a la faţă, bte SSerflă» tiutfl Efjriftr, —a lnminei lunei, bie âftoitbpfjafeit. schimbat, adj., beränbevt, untgc» ättbett ; pe —e, abtuedjfeînb, h)ed)fe(§it)eife. scliimbător, adj., ücväitberlid), ab» toecfjfelrtb; —, s. m., bev SSev» taufdjev; — de bani, bev ©elb» tuediSlev. schimbătiiră, s. fi, bie S(Bluecf)s» hntg. scliimbeă, s. f., Sîalbauitettfttppe. schimbnri, s. f. pl., bte SBâfdje. schimnic, s. m., ber ©inftebtet. schimnicesc, adj., einftebfcrifdj; —e, adv., itad) 2lvt ber Einftebler. schimnicie, s. fi, bie (Sinfiebelet. schimonos-dsc, (scliimos-dsc), a —i, 610 schimonosire — sclav —it, v.a., eittffetten, »erunffaften; a se —i, v. r., ftd) entftetten, ftd) Serbreljen, ftd) geberbett, ©efidjter fdjtteiben, geftifuKeren. schimonosire, (schimosire), s. f., bie ©ntftelhtitg, SSenmftaltung. scliimonositâră, s. f., bag fjafilidje ®ing. scltin, s. m. (bot.), vedi: cră-puşnic; —ul cerbului, berSfreiij* bont (Rhamnus cathartica); —ul veDtuIui, vecii: scaiul vântului ; — măgăresc, vedi: scăete , măgăresc. schindre, s. f., vecji: spinare, schinc-esc, a — i, —it, v. a., vedi: scâncesc, scllindttf, s. m. (bot.), vecii: cimbrişor. schingin, pl. —ri, s. bie göltet, scliingiu-esc, a —i, —it, v. a., foltern, martern; a se —i, v. r., ftd) martern, schingiuire,«./., biegolter, SCortur, SRarter. scliintöc, s. f., schinteez, v. n.. schinteiös, adj., scMnteitör,a4j.; sclimteiiţă, s. f. (bot.),, vedi: scântee ş. c. 1. schinuţă, s. f. (bot.), bie Sîrenj» murg, bie SEeitfelsfraHen (Phy-teuma orbiculare). şchioapă, s. f., bie Spanne, scliiop, a —â, —ât, v. n., Ijinîen, latjm geljen; a —a de un picior, mit einem gitjje Ijinîen. şchiop, acfy'., [af)tn, fjtitfenb, frnmnt; —, s. m., ber Şinîenbe, Safjme. schiopătător, s. m., ber Şinfenbe, schiopăt-fe, a —a, —at, v. a., î)tn!en. scliiptrn, s. n., vedi: sceptru, scltir, s. n., tnoHeneâ Unterließ ber SJliindje. schir(os) s. m., bie ţarte ©efdjlmtlft, ffierfjârtung. scliirldt, s. n., ber rote Stoff, scliisânt, s. in. (bot.), vecji: floare crepăcioasă. schismă, s. f., bie SMigiousţţmltung, SHrdjen*, ©fauBeitgtreiutuitg, bag Sdjigma. schismatic, adj., abtrünnig; —, s. m., ber Sfbtriiuiiige, Stfjig» matifer. schist, pl. —uri, s. n., ber ©diiefer» ftein. scliistös, adj., fdjieferig. schit, pl. —uri, s. n., bag gifiat* flofter. schiţă, s. f., ber Um», ©ruubrtfj; bte ©ntnb», §aupf5itge eitter Sadje. scliităcie, s. f., bte ÎMunterfeit, ■Gc&BaftigFeit. schităcin, adj., munter, Iebţaft, aufgeiuedt. schiteân, s. m., ber gilialFIofter» fiett)oî)uer. schiţ-ez, a —a, —at, v. a., ent» inerfen, bie erften ©rimbgüge madjen, (linieren, scholiast, vecji: scoliast. scientiiic, adj., ttriffenfd)aftltdj, geleljrt. sciinţă, f., bte SBiffenfdjaft, Sîenritnig, Sîunbe, ©rîenntnig; a ave —, iit etwag erfahren fein; cu —, mit SSorroiffeu; gelehrt; fără—, otjneSSorttriffen; ungelefyrt. sciorel, s. n. (zool.), vecji: chiţoran. seisiüne, s. f., bie ©paliung. sciro, s. f., bie Kenntnis, ŞJÎadj= ri(f)t, Sunbe, bag SBiffen; a da de—,6e!annt»,funbmad)en,5ftad)* rid)t geben, in Sfenntnig feţjen; cu —, mit SBtffen; fără —, ofjiie SBornnffeit. scitiicin, adj., vecji: schitaciu. Sciţi, s. m. pl., bie ©cljtfjeu. Sciţia, s. f. (geogr.), ©ct)tf)ien. sci-u, a —i, —üt, v. a., wiffen, aer* ftef/en, tönnen. sciiit, adj., Befannt; Bettmjjt; aceasta e —, ba§ ift gettnfj. sciutör, adj., roiffenb, gelehrt, er* fatjren, unterridjtet; —, s. m., ber Sîcnner. Sclăii»ci, s. m. pl., vecji: clăbuc. sclav, s. m., ber SeiBeigene, ©ftaöe. sclavie sclavie, s. f., bte SeiBeigenfdiaft, ffnedjtfdjaft, ©flaberei. scledfă, s. f., ber ©djeit. sclcpţ, s. m., bie SBremfe (Tabanus bovinus), vedi: streche, sclerdsă, s. f., bie Verhärtung, sclerotică, s. f., bie tueifje Şornljaiit . be§ SlugeS. sclifă, s. f., ein einfadjer ©dritten (jum gortfdjaffen boit §0(3, Şett ic. ini ©eBirge). sclifoseală, s. f., bte 3>ereret. sclifos-6sc, a se —1, — it, v. r., fid) ttmnenb fteHeu, ttnitfelu, fid) gieren, sclimpuş, pl. —e, s. n., ba§ §âîd)ett, ber SBâfdjeljafeit. sclipedlă, s. f., ber ©laug, ©d)intmcr. sclip-esc, a — i, —it, v. a., fdjirn» merit, fnnfetn, glăitgett, fdjiUern. sclipeţ, s. m. (bol.), bie SBlut=, 3îuf)r» Itmrj, 5£ormentiIltmtrgeI (Tormen-til la errecta); bie Säreitflaiic (He-racleum sphondilium). sclipiciös, adj., fdjimmernb, fdjil» Ierttb, fltmmentb. sclipire, s. f., vedi: sclipeală. sclipitör, adj., vedi: sclipicios. sclipu-esc, a —i, —it, v. a., er» greifen, erljafdjen, mattfett. scliris-esc, a —1, —it, v. a., glätten, glattmadien, glatt reiben, polieren, sclirisire, s.f., basţfolteren, ©lätteit (ber SOletaHe). sclirisitoâre, s. f., ber Sßolierftahl, . ba§ ©lätteifeit, ©lättbetn. sclirisitör, s. m., ber Sßolierer. sclivisesc, vedi: scHrisesc. scoabă, s. f., bie Klammer, scoace, s. f., ber SDÎeţltafteii. scodrţă, s. f., bie 8?iitbe, ©djale; Platte, bag groBe Sud), bie groBe Seinwattb; ber EinBattbbedel be3 58ud)cg; bie gledjte, ber ©rinb; ber S3aft, SBanmbaft; din — în —, bott 81 Big 3. scodtere, s. f., ba§ .Şcrausitefjnten, bte aiBjieljung, ShtggraBung; — din oficiu, bte S1B=, ©ntfefung. scoMlţ-esc, a —i, —it, v. n., au§= gleiten, aBglitfdjen, angrutfdjen; — scol 61 r a se —i, v. r., luacfeln; vedi şi cobâlţesc. scobdr, s. m. (zool.), ber Sîafen* . fifd), bie SBarße (Barbus vulg.), scobârddt, adj., Bogenförmig, ge= trünimt. scobârd-cz, a —d, —dt, v. a., Bogeit= förmig auâarBeiten, îriimmeu. scob-esc, a —i, —it, v. a., aus?» höhlen, ausSnteifjelit, aitgftedjen; a se —i în dinţi, ftodjern (iu beit Sännen); a se—î în nas, fidj itt ber SKafe bohren, scobitoare, s. f., ber SMjjel, ba§ ©temmeifen; — de dinţi, ber 3aI)itftod)er. scobitor, s. m., ber Sdjitiţjer, ©djnittler; SBilbljauer; — în aramă, ber Supferftedjer. scobitiirä, s. f., bie 2ht§f)öMiiitg; auSgcftodienc, getriebene SlrBeit, bag @dnt|lt>erf. scobör, a —1, —it, v. a. şi n., ve(Ji: cobor; a —1 ceva, etttmg ernie» brtgen. scoc, pl. —uri, s. n., bie Sîiitne, IRöfjre; ®ad)rinne, ber Şo^Ijiegel. scoc, a scoace, scopt, v. a., I)itt* ■ läitglid) fodjen; a se —e, v. r., burdjgebraten, reif fein, scocliin, s. 11., bie ©ct)(ud)t. scocior-esc, a — Î, —it, v. a., 5er» ftreiteit, Ijerumtuerfen; iniiţlen, Ijerborttmţjlen, aufroitţ)fen. scodol-esc, a —i, —it, v. a., vedi: scocioresc. scofală, s. f., bie SSettle im SCdetaß; a nu face nici 0 —, gar feinen Erfolg IjaBett. scofâlc-esc, a —i, —it, v. a., SÖenleit in SOtetaK fdjlagen; a se —1, v. r., mager merben, aBfatlen, abjeîjren. scofalcit, adj., abgejefirt, eingefallen, scofdlcitürä, s. f., bie SSertiefitixg. scoică, s. f., bte SSJhtfdjel; — de mare, bie Slufter, ©eemufdjel. scoicös, adj., ntufcfjelig. scol, a scnla, sculdt, v. a., IjeBen, auf» Rebelt, in bie §6ţe heben, auf* 612 scolastic — ridjten, aufmeden; a se —a, v. r., attfffeîjen, fid) aufricßteit, fief; er= fjebeit; a se —a în contra eniva, ftdj empören; ase —a din morţi, nnferftefjen; ’mi se scoală perii în cap, bie §aare fteßen mir 51t S8erg. scolastic, adj., fdjofaftifdj; @d)iit=; —, s. m., ber ©djotaftifer, —esc, adj., fdjolaftiţdj; —esce, adv., itad) 2Crt ber ©djotaftifer. scolidst, s. m., ber SDBortanSleger, ©djotiaft. scölie, s. f., bie Erftärinig ber ntten 1 ©cfjriftftelter; htrje Slitmerhtng. scont, pl. —uri, s. n., ber ®i?* îonto, 2Ibgug; SBedjfetljanbet, SSedjfetfauf. scont-cz, a —d, — ât, v. a., bi§> fontiereit, abjietjen, auSgaßten, SBedjJetgefdjäfte madjen. scop, pl. —uri, s. n., ber .Qtoeif, Ssorfaţs, bie SIbfidjt, bag giet, SSorljaBen; a’şi ajunge —ul, fein 3iel erreichen; afave de —, bie Sbfidjt Ijabeu; a fi cu —, öor= teilţaft fein, junt giete fütjreit; fără —, nid)t ait’g giel ffiljreub, otjne SSorteit; cu — de, in ber 2I6fid)f. scop-iisc, a - i, —it, v. a., ent* mattnen, faftriereit. scopire, s. f., bas ©tttmannen, Sîaftrieren, bie Entmannung, scopit, s. m., ber 33erfd)uittene, mitmannte, ffaţtrievte. SCOrl), s. m. (bot.), vedi: scoruş. scorbeI-6sc, a —i, — ft, v. a., müßten, grübeln. scorboroşit, adj., tjoßt, auggeßö'fjtt. scörburä, s. f., ber fjofjte Sßatutt; bie §öf)Iitng. scorlmr-esc, a —i, —it, v. a., aits>* ötjtett; a se —i, p. r., fid) Ijöljlen, otjt werben, scorlmrös, adj., îjotjl; dinte —, ber ßoßte Saljii. scorbnt. s. m., ber ©djarbod, bie OTunbfäuIe, ber ©forbut. scorlratăriţă, s. f. (bot.), vecli: ■ grâuşor. • scorţoşime scorlmtic, adj., fforbntifd). scordoled, s. f., bteSfrtobfaitdjbnTfje. scormon-6sc, (scormol-esc), a —i, —it, v. a., müßten, bttrcfjwüßtett, burd)fnd)cn,ftöbern,tjerumftöbent, ßeruntmerfen; aufmuntern, auf* medeit. scormonire, s. f., ba§ ©töbern, Şerumwerfeti. scorndci«, adj., wadjfam, nufge« medt, finbig. scorneală, s. f., bie Gsrbidjtung, Stiiffcßneiberei. scorn-esc, a —i, —it, v. a., er« bidjten, augfinueu, erftttnen, er» finbett; aufmeden, anfmuitteru. scornire, (scornitură), s. f., bie ©rbtdjtmtg, Gsrfittbung, Siige. scoroambe, s. f. pl., vetji: coroabe. scoroj-esc, a —i, —it, v. a., jernogen. scorojit, adj., jeruagt. scorombdr, ve4i: porumbel, seörpie, s. f., (scorpiön, s. m.) (zool.), ber ©forpion; — de hârtie, gem. SSüdjerfforptott (Che-lifer cancroides);— de femee, ba§ böfe SJÖeib, bie böfe ©ieben. scorsoneră, s. f. (bot.), bie 6d)tan* genWurs, ba§ SSiperngraS (Scor-zonera). , ■ scorfă-esc, a — i, —it, v. a., fnirfdjett, räufpern. scorţar, s. m. (zool.), ber Stau* Jpedjt, Äteiber (Sitta europaea). scorţăi‘61, s. m. (zool.), gem. S3aum» täufer (Certhia familiaris). scortel-ösc, a —i, —it, v. a., vedi: scormonesc, scorţişoară, s. f., ber kie gimmtrinbe. scorfişor. s. m. (bot.), ber Qimmt« riitbenffraiidj (Laurus cynna-moraum). scorţ(5s, adj., rinbig, rinbenartig, fteif. scorţoş-cz, a se —d, —at, v. r., fid) berßärten, ftdţ» öerfruften. 'scorţoşime, s. f., bte Sicht be (bet ©ättmen). scorţoşitură ■ scorţoşitiiră, s. /., bte ©djitiicle. scon'mi, (scoruş), s. m. (bot.), ber SSogelbeerbaunt, ©orber», ©peier» linggbautn (Sorbus aucuparia); . —bieSogef», ©perberbeere; —ă de pădure, bie S)arm=, 3Jîel)I» beere, ©rlijje (Sorbus aria); — nemţesc, bieSJlifpel (Sorbnscha-maemespilus), vedi: nespii, năşeai, moşmou. scos, adj., ţcraiiggcitomîiteit; —, pl. —e, s. bag SBegneţmeit, bie Shigfabttng. scosătiiră, s. f., bie Jjjerborragititg, ber SBorffmutg, Shtgtaitf; bie 2tu§(abittt<}. scot, a scoate, scos, v. a., aug», fjeraugnefjnten, Ijeraugâietjen; l)e» rattgmerfen; fyeraugbringen, fier» borbringen, abgiefjen, obtteîjnten; . a —e apă, SBaffec JdjBţifen; a —e (din casă, din curtc), i)inait§trei= ben, fjittaugjagen; a—edin minţi, berfiifjreit, überrebeu; a —e din oficiu pre cineva, jemanben feineg Slmteg entfeţjen, berabfdjieben; a —ela lumină, an’g£id)tbringen; a —e marfă de vendare, feine . SBaare augfranten, augftctten, augfjängen, attSlegen junt 33er* fattf; a —e ochii cuiva cu ceva, beftedjen, berfüfjren, jemanb momit . bieSTugeit augftedjeit; a —e pe uşe afară, grir Spre fjinaugtuerfen; a •—e pre cineva din prinsoare, befreien, freitaffen; a —e pre cineva din serviciu, jemanb att§ bem SMenfte entlaffen, fort», roeg» jagen; a —e pui, guitge be» fommen, augbriiten; a —e sabia, : ben ©abel jiefjen; a—e un dinte, einen 3aî)n augreifjen, auggieljen; a —e un ochiu, eitt ?htge aug» ftedjen. Scöti, s. m. pl., bie ©foteit, ©djotten. Scöfia, s f. (geogr.), ©djottlanb. scoţind, adj., augneljmenb; — afară, mit Slugitatjme bon ... scotoc-esc, a —i, —it, v. a., . burdjftöbent. - scrintitură 613 scovârdă; s. f., ber g-labeit. scovârd-cz, a se —ă, —ât, v. r., fidj Werfen, fidf) frilntnten. scovârlie, s. f., bte §ötjtitng. scrâb, s. m. (bot.), ber SBadjtel» Weijeit (Malarppyrum nemo-rosum). scrâ'mbită, s. f. (zool.), ber Şâriitg (Ciupea harengus). scrâ'nciob, pl. —e, s. bie ©djaitfel. scrâşn-esc, a — i, —it, v. a., vecii: scârşnesc. screm, a —e, —üt, v. n., freifjeu, fid) laut anftrengen, fid) rchtfpern, fid) ättmtgen, britden. scremet, pl. —e, s. ri., bag SRctufoern, ber Sfugttntrf, Stoanţj. scriere, s. f., bag ©djreiben, bte ©djrift; fd)riftlid)e Sfrbeit. scriitor, s. m., ber ©cfjreiber, ©djriftftefler; bag $utt, ber ©djreibtifd). scriitoraş, s. m., ber g-eberfud)|er. scriitorie, s. bag ©djreiber» gefdjaft. senje, pl. —le, s. f., ber ©djuitt, bag ©tilef. scrijelât, adj., gefurzt, scrijel-esc, a —i, .—it, v. a., fdjröpfen. scrimă, s. bag gedjten; a face —, fedjten scrin, pl. —e, s. n., ber ©djrein, ©djublabfaften. scrî'nciob, veiji: scrânciob, srinte, s. m. (bot.), ber gtieber (Syringa vulg.), scrinteâlă, s. f., bie SBerreitfuttg, SSerftaud)ung, SSerbreîjititg. scrintee, s. f.pl. (bot.), bag ©ilber= fraut, gingerfraut (Potentilla. argentea).. scrint-esc, a —i, —it, v. a., ber» rettfen, Berbrefjeit, berftaudjen; a ’şi —i piciorul, fid) ben fyttfî berrenfen, berftaudjen. scrintitoâre, s. f. (bot.), vecji: sciintee. scrintitură, s. f., vecji: scrin! eală. ^gm 614 scripcă— scuipat scripcă, s. f., bag S3iolon. scripcă-csc, a —i, —it, v. n., aSiotoit fpiclen. scripcăr, s. m., ber ©eiger. scripcţ, (scripete), pl. —e, s. n., bie gitgunnbe, jfiofle. scripţi, s. m. pl., — de lesboiu, bag 2Be6eftittjfrcibtfjett. scriptură, s. f., bte ©djrift, ©djrei* Berei: — de mână, bte Şnttb* fdjrift; sânta —, bte tjeifige ©djrift, S3t6et. scripturistic, adj. şi ado., fdjrifttidj, , ©d)rei6=. scris, adj., gefdjrieBeit; — ca pe părete, rote an bie SESanb gemalt, angettnträelt; de —, ©djretb«; masă de —,' ber ©djreibtifd); în —, fdjrifttidj; —uri, 5. pl., ®ofn» mente; —uri fonciare, Sfrebit* aftien. scrî'şnesc, ve wiffeit; fără —, gewiffentog. scrupnlös, adj., gewtffettfjctff, ffnt» ţm(Bg; —, adv., fefjr genau, scrnpulositdte, s. f., bic ©enanigfeit, Sinşfttidjfeit. scrutare, s. f., bic fjorjdjung. scrutător, s. m., ber fjorfdjer, Er* forfdjer. sernt-ez, a —d, —dt, v. a., forfdjen, erforfcfjen. scrutinätör, s. m., ber ©timmen« fammler. serntin-ez, a —d, —dt, v. a., bie ©timmen fntnmeln. serntnriu, pl. —i, s. n., bie ©tim» menfammtung. scud, s. m., eine alte ©it6ermlhtäe, ber ©fttbo. seniie, s. f., bie SJadjtmiiţje, 9?ad)t= Ijaitbe. scufiţă* s. f., ba§ Sfinberljäubdjen. senfänd, a —d, —at, v. a., »er* fenfen; a se —a, v. r., finfeit, unter«, berfittfen; a se —a în no-roin, in ben Sfot, in ben ©djtamnt finfeit, vrej': cufund, scufanddt, adj., eingefatleu. scuip,a —d, —dt,(a—i, —it), o.a., şi n., freien, augfpeien, ffmden; a —a asupra cuiva, jemanb an* fpeien; a —a pre cineva în faţă, jemanb iit’g ©efid)t fpeiett, an» ■ fanden, iţit bcradjtcit; a’şi —a în sîn, fteiit beigeben; einenganber bannen (burd; Sfitgfpucfeit). senipdre, s. f., bag ©peien, ©pnden, — de sânge, bag Shttfţwcfen. scuipdt, pl. —e, s. n., ber ©ţieidjet, scuipătoare — scutar 615 berSIugttntrf; —ul cucului, vecţî: paştile calului, rîjnică. scuipătodre, s. f., ber ©fiudnaţjf, bag ©ţmcftriigel. scuipătură, s. /., vecji: scuipat, seni, pl. —uri, s. n., bte ©trciljne, bag ®rafjtgebiitbe. sculă, s. f., bag 8eU0. SBerfgettg, ©ercit; ber ©d)aţş, ©djmitd, bie îfoftbarfeit. sculament, s. m., ber Sripper. sculare, s. f., bag 2htfftef)cit, bie Sliifridjtung. sculăţel, aclj., fpriitgenb, tangctib. sculător, s. m., ber Sffiecfer, vecji: resculător. sculpt-ez, a —d, — dt, s. 11., fdjniţjeu, bilbett. sculptor, s. m., ber fflilbfiatter, ffitfbner. sculptură, s. f., bte Btfbfjaucrfunft, S3ilbî)aiicrarbcit; bag ©djniţjibcrf. scnlpturdl, adj., ptaftifd). sciimbrie, s. f. (âooI.), bte 2ftafre(e. scümp, adj., teuer, luert, lieb; fofibar; geigig, farg, fnauferig, fniderig; fparfam; a vinde —, teuer Der* laufen; :i cumpera —, teuer be» jafjleu; —, s. m., ber ©eigtjalg, JÎitaufer. senmpenie, s. /., ber ©eig. scnmp-esc, a —i, —it, v. a., Ber» teucrit, ben Sßreig ergeben, fteigeru; ftberbieten; —,'v. n., aitffdjlagen; a se —i, v. r., teuer tuerben, im greife fteigen; geigen, geigig fein, scnmpetdto, s. f., bte ©enau'igfeit; cu —, mit ©enauigfeit, genau, scumpete, s. f., bie Steuerung, Sîarg» Ijeit; ber ©eig. . sciinipcturi, f. pl., bie Sîoftbar» fetten. senmpie, s. f. (not ), ber ©ärber» baum, ©itmacfi, (Rhus cotinus); vedi şi scrinte. scumpinä, s. f. (bot.), vecji: scrinte. scumpire, s. f., bie Verteuerung, scund, adj., itiebrig, ltieber, fleitt. scüpi-u, a —d, —at, v. a., vedi: scuip. senr-g, a —c, —s, v. a., gang aug» leeren, abfließen; a —e un pähar, einen S3edjer augtrinfen, aug» leereit; a se —e, v. r., ab», aug» fließen, auglaufeit. scurgere, s. f., bet 2fb=, Stttsflufj, Singlauf; — de sänge, ber SSlut» fturg. scurgetoare, s. f., ber Seidjredjen. scurm, a —d, —dt, v. a., fdjarrett, augfdjarreit, roiitjten, Ijcraits» ltriiţjlen. scurmdre, (senrmătâră), s. f., bag ©djarren, SSiiţlen. scurs, adj., loc —, trodeit, aug» getrodnet. scursodre, s. f., ber SIbfhtß; bag Slbroeidjen, ber ®urdjfaH; — cu sânge, bie rote 9htf)r, ©ljfenterie; — (la femei), ber lt)eif;e gfhtß. scursură, s. f., ber Slbflufj; ber Sluglauf bom S3rot; vecji: scur-soare. scurt, adj., lurg: — la vedere, furgfidjtig; în —, pe — fitrg, ilt ber Stiirge; preste —, itt furger $eit, uâd)fteng; — şi cuprindetor, furg unb biinbig; a ţine pe cineva de —, jemanb gitr SKebe ftetlen, jetitattbem furge g-rift geben, scurt, a — d, —dt, v. a., fiirgen, ab», berfi'trgen, fiirger madjen; a —a pre cineva în veniturile sale, jemanben beeintrâdjtigen. scurtă, s. f., ber Slberfropf, bie ®rilfen», Seiftenbeule. scurtdre, (scurtătură), s. f., bie Slb», aSerîiirgimg. scurt6ică, s. f., bag Qâddjen, ber Seibrod, ber furge ’Pelg. scurţime, s. f., bie Sîiirge. scus, a —d, —dt, v. a., vecji: scuz. scusă, s. f., vecji: scuză, scut, pl. —uri, s. n., ber ©djilb; ber ©djuţj. scut. s. in., ber ©iggapfeit, bie Eig» fdjoUe. scutdr, s. m., fein eigener ffitefjfjirt; —, ber ©djitbfnappe. 616 scuteală scutcdlă, s. f., bie Befreiung, Übet-Rebling, greiljeit, ©rlaffitttg; ostaşi de —, SMigen. scütee, pl. —e, s. 11., bie SBinbel. scutelnie, adj., öon Abgaben. be* freit; —, s. m., ber Sîitappe; SBcfrcitc. scut-esc, a —i, —it, v. a., jemanb Bon etwas befreien, überleben, üerjd)onen, fdjüjjett. scutier, s. m., ber (Scfjir&fnapţjc. scutinţă, s. f., bie greifjeit, bag ®orred)t. scutire, s. f., ve<Ş.i: scuteală. SCiltişor, s. m. (bot.), vecji: caşca. scutit, adj., frei, befreit, fteuerfret. scutitör, s. m., ba Sefrcier, Se* fdjüjjer. scutur, a —d, —dt, v. a., beuteln, . rütteln, fdjütteln, abfdjiittcln; carul —S, ber SBagen rüttelt, ftaudjt, • ftöfjt; a —a jugul, bag god) ab* fdjütteln; a —a poame, Dbft Ijer* abfdjüttelu; a se — a,. v. r., fidj rütteln, fid) fdjütteln, ftd) beuteln; se —ă florile, öerbfüljen; a se —a de pulbere, abftaitbeit, au§* îlopfen. scuturare, s. f., bas S3euteln, SRütteln, ©djütteln. scuturdt, adj., gerüttelt, gefdjüttelt; om —, ber geputoe, pu|5füd;tige 3Keufd). scuturătodre, s. f., (scuturätör, s. m.), bag fHiittelfieb.. scuz,a—d, - dt,t>.a.,entfd)ttlbige!t. scuză, s. f., bie Sntfdjnlbigung ; vedi: excusä. sdă'n-u,a—a,—dt, v.a., gcrîraţjen. sdrdne, interj., flirr, sdraneand, s. f., bte ®appet\ ba§ klappern, ©eflimper. sdräncan-ösc, a —i, —it, v. n., flappern. sdrăucăuifură, s. f., bn§ Klappern, ftitaijeit. sdrduţă, s. f., vecli: treanţă. sdraven, adj., ftarf, Mftig, tüdjtig. sdrăveu-csc, a se —i, —it, v. r., fid) erfjolett, gu fid) fommeit. — sdop] sdreduţă, s. f., vecji: treanţă; lintiţe. sdrel-esc, a —i, —it, v.ftreifeit, getbritden, bie SÖlumett abbredjeti, abpflüdett; aufriţşen, fdjrammett. sdrclitürä, s. f., bie ©djratttme. sdrenferus, adj., gerlumpt, fcjjig. sdrode, s. f., berŞanfeu, bie Sötenge, ber Klumpen; — de copii, ein ©djod SEinber. sdrob, s. m., ber Stumpen, ©roden, eiit abgebrodjenes ©titd.. sdrol)-esc, a —i, —it, v. a., ger* ftofjen, gerfdjlagen, germalnten, gerfdjmettern; a —i cu dinţii, gerbeifjen; a —î în dinţi, ger* malmen. sdrolrire, s. f., bic gerfdjmetteruug; —a inimei, bie gerfitirfdjung beg Şerjeng, bie 3?eue. sdrobit, adj., gerffogen; — de lucru, abgemattet; — la inimă, wehmütig, gerfnirfdjt. sdroLitör, adj., niebcrfdjmetternb, gerfefjmetternb. sdrobitürä, s. f., vedi: sdrobire. sdruM-esc, a —i, —it, v. a., fdjütteln. sdruhăire, (sdruliăitură), s. f., bag ©djütteln. sdrunuc, a - d, —dt, v. a., ger* ftüdeln, gerbrßdeln; gerquetfdjeu, in Heine ©titde gerfdjneibeu. sdrumicare, s. f., bag getftücfelit. sdrumicat, adj., gerftücfelt, ger* brMelt. sdrüncin, a —d, —dt, v. a., rütteln, fdjütteln, beuteln; crfd)üttern(bag ©emüt, bie ©efunbljeit). sdruncindre, s. f., bas ©djütteln, ©tofjeit (eineg SBageng); bie Er« fdjütteruitg (beg ®emiitg, ber ©efitnb^eit). sdruncindt, adj., gefcljüttelt, er* fdjüttert; sănătate —ă, bie et* fd)iittcrte 6)efunbl)eit. . sdruncinätör, adj., erftfjiitterub. sdruneinătiiră, s. f., ve^-i: sdrun-cinare. sdop, interj., Ijoppfa, fini! se — secătuesc 617 se, pron., ftd), îitait; — cade, eg fd)idt fidj; —, itt Verbittbuug mit ber tfjâtigeu gorm beg Qeitwortg jur Siîbung ber teibeuben gornt: — lucreză, cg Wirb gearbeitet, man arbeitet; — cjice, tnatt fagt, eg wirb gefagt. se, conj., vecji: să. sea, pron., = sa. sedlM, s. f., lueiţîcr SfnBd)cl. seamă, s. f., bie SIdjt, Sorge, Sluf* merffamîeit, 9îcd)nung; a băga de —, Std)t geben, aufmerfeu; a da —a, 8îed)itung ablegeit, Dîedjenfdjaft gebctt; a da în —, übergeben; dare de —, bie Sîedjenfdjaft, Verantwortung, ber SBeridjt; a ’şi lua —a, überlegen; a ’şi trage —a cu cineva, ab* neîjmen, fid) mit jemanb augeitt* anberfejjett, ntit jemanb Kedjnuitg madjen; a lua —, Sld)t gebctt; a lua în —, übernehmen; a lua pre cineva în —, jemanb bc* ad)tett; a lua pre cineva pe —a sa, für jemanben bürgen, gut* ffefjen; a ’şi face —a, fid) bag Sebett nehmen, §anb an fid) legen; aţine — de cineva, jemanb beaäjten, berücffidjttgen; a sei—a, IBefdjeib miffen; pe —a mea, auf meine SRetfinuug; cu bună —, de bună —, fidjet, gewiß, ganj gewiß; mai cu —, befonberg, tiorjüglidj, Ijauptfädjlidj; fără—, anßcrorbetttlid); afară din —, itnermeßlidj; tot de o —, üon gleidjem SIltcr, bon gleidjer Slrt; o — de oameni, gewiffe Sente. seâmcn, a semenă, semendt, v. a., fäen, be*, aitbaueit, einfäen; aug» ftreuen; —, v. n., ctîjitHd) fein, 2fţ>nlid)îcit îjaben; glcidjen; —ă unul cu altul, fie feljen fidj âfjntidj; —ă a ploae, eg fdjeint regnen jit Wollen, sednţă, s. f., vecji: şedinţă, seară, s. f., ber Slbenb; a —, gefternStbenbg; de cu —, Stbenbg, ţjeftern Stbenb; cântare de —a, bag Stbcnbtieb; a da bună —a, guten Stbenb wilttfdjen; cătră —, pe —, în de —, de cu —, gegctt Stbenb; —a, adv., abenbg. sedrl)ed, vecji: sarbed. sedtă, s. f., vedi:. sită. sedn, conj., entweber, ober; —, —, eutlbebcr — ober. sedver, s. m., ber SJorbwinb. sec, adj., troden, bürr; ţager, ntager; fjart; fjofjl; cap —, ber §oîjffoţ>f, feidjte Sîopf; idee seacă, bic geţjatttofc Qbee; a da cu puşca în —, bliitb fdjießeit; a călca în —, feţjltreten; a vorbi în —, rcbeit oljne etwag aug* jnrid)tcn; —ul piciorului, bie ShtSbud)tung ber gußfotjte; —, s. m., bie gaftnad)t; a lăsa —, in bie fjaftenjeit treten; lăsatul —-ului, ber Söegintt ber g-aften. sec, a secă, secdt, v. a., aug» trodtteu, tjerfiegen, crfd)öpfen; a —a pre cineva, jemanbem ben ©arang mad)en. secăcios, adj., trodeit, fdjmădjtig, bürr. secăciune, s. f., bag Stugtrodneit, Vcrfiegeu. secară, s. f. (bot.), ber SRoggett (Secale cereale); de—, Dîoggen; pâne de —, bag Roggenbrot; •— dulce, ber fŞendjel (,Foeni-cnlum off.). secare, s. f., bag Stugtrodnen, S8er» fiegen, bie ©rfd)öf)fung. secăred, s. f. (bot.), vecji: cliimin. secăreţ, adj., bofl SRoggcu*, mit aîoggett gemifdjt. secărică, s. f. (bot.), ber Stnig* îerbel, aBiefenfümmel; vecji: secărea. seedstrn, s. m., vedi: săcastru. sßcdt, adj., mit abgeleitetem SBaffer, troefen gelegt; gefdjwäd)t. secător, adj., augtrocfneitb. sgcăţin, (secăţiv), adj., fdjmâd)tig, biirr, troden. secătu-dsc, a —i, —it, v. a., aug« troditen, angbörren. 618 secătuit — secătuit, adj., nuggebörrt, gang gefdjraädjt. secătură, s. f., bie Stleinigleit, Kinberei, Sapatie; bie SBetafti» gurtg; ber läftige Xßenfd)-secä'u, adj., tjetb, )rf;nrf, berb; pară secae, bic SMrgbirne. secer, a —d, —ät, v. a., ernten, cinernten, fdjncibett (bie grudjt). secerdre, s. f., ba§ Ernten, secerdt, pl. —e, s. n., bag grudjt» fcEjnctben, bie Ernte; pe timpul —ului, in ber Ernte, in ber Erntegeit. secerät-or, s. m., ber (Schnitter; —oire, s. f., bie Sdjnitterin. sccerătiiră, s. f., bie Ernte, secere, s. f., bie Stdjel. seceriş, pl. —uri, s. n., bie Ernte, Erntegeit, ber Sdjnitt; — serac, bie magere Ernte, secesiune, s. f., bie Trennung, ©eceffion. secetă, s. f., bie SDitrre, Srodenţeit. secetös, adj., bürr; an —, bn« biirre, unfrudjtbare Saljr. scclie, s. f., bie Seele, ber Sittel, SSauernfittet. seclini, s. m., bie Qeä)ine. secin, s. n., bte SRobung. secol, s. n., ve4i: secui, secret, adj., getjeitn, Ijeimtidj; —, pl. —e, s. n., ba§ ©eljetmntg; în —, tnggeljeim. secretar, s. m., ber ©djriftfitţjrer, ©efretär, ©eljeimfdjreiber; — de stat, ber Staatgfefretär; —iät, pl. —e, s. n., ba§ ©t^riftfü^rer» amt, bie Sefretärgftefle. secreţiune, s. f., bie Slbjonbernng. secretöriu, adj., aitgfdjeibenb, at>= fottbernb. secs, pl. —uri, s. n., secsual, adj., secsualitdte, s. f., veieberfel|cit. sfanţ, s. m., ber groattgiger (eine ©Übermütige), sfanţti-esc, a —i, —it, v. a., Bi* ftedjen. sfâră, s. f., ber ®antţjf, ffinnft; ber Särm. sfărâedlă, s. f., bag 8iftf)en, ©djmoren. sfârâ-esc, a —i, —it, v. n., gifefjen, Jniftern, ^raffeln; entbrannt fein, sfârăitoâre, s. f., bie SÎIapper. sfărâm, vedi: sfărîm. sfârc, pl. —uri, s. n.; —ul bi- ciului, bie ^eitfdjeitfdjnur; —ul ţiţei, bic Sntfimarge. sfărîm, a—â, —dt,v.«.,äcrbrcd)cn, gcrfdjfagctt, gerfdjmettern, jer= trüinment, .fprciigen, bcrnidjteu. sfărîiuâre, s. f., bie ^erbredjuiig, QerJdjmetteritiigjSpreiigiiugjVer* nidjtung. sfăi'îmât, adj., gertrümmett, 3er» fdimettert. sfărîinătiiră, s. f., bie Sriimnter, ber S5rud;, bag SBrudjftüd. sia'rlu, s. f., ber fyipg; Greife!, SRnfcnftüber. sfârlcâză, s. f., bic Stauer, bag SDrefiräbdjcn, bic SBinbfat)ne. sfârloagă, s. f., bag alte Seber; vecji: sfârlează. sfârni, a sfărnia, sfărmât, v. a., Brö» fein, Brödelit, abröBeltt; ase—a, v. r., ftd; anftrengen, fid) ben Sopf über etroag gerbredjen. Sfarmă-Peatră, s. in., ber ©tein» jermalmer (iu 3Mrd)en). sfărnidre, s. f., vedi: sfărîraare. sfârm-6sc, vecji: sfarm. sfânnicidsj adj., BrMIig, gerreiBfidj. sfârmitura, s. f., bag 3Srödd;ett, S8rBgd)cn. sfârndr, s. m., ber ffirânter, ©reigtev. sfârnăr-esc, a —i, —it, v. a., fdjadjern. sfârnărit, s. in., bag ©djadjent, Sröbelit. sfärög, s. m., ber Smmţif; friptura se face —, ber ©raten fdjmort. sfărog-ese, a —i, —It, v. n., fdjmoren. sfârogit, adj., Enljt gebrannt, sfârş-csc, a —i, —it, v. a., vecji: sfîrşesc. sfâ'rtec, (sfârtie), a—â, —ât, v.a., gerreißen, Bicrteiten. sfârtecat, adj., jerrifftn. . sfăşiât, adj., gerfdjnitten, gerflcifdjt. sfâşie, s. bag aBgefd)itittene ©tücf. sfâşiere, (sfăşietură), s. f.,bag$er* reißen, bie ^etPcifc^ung. sfâşietor, adj., fyerggerreißenb. 624 sfăşiu — sfăşi-11, a — a, —iit, v. a., ger» fdjtteibeit, gcrretfsen, ger fplitteru; a —a inima cuiva, jemanbem bag Şerg gerreifieu madjeu; ’mi se —e inima, ba? Şerg geţ)t mit entgtuci, eg geţit mir burd) SOîarî unb Sein-sfuşiiiţă, s. f., bag ţdjmctle SMttbdjen ober ©treifdjen. sfdt, pl. —uri, s. n., ber 8îat, 9îat» fcfjliijj; bic SBeratiing; bic 9îat* »erfamnthtng; — de resbel, ber Krieggrat; domn de —, ber Sîatg* ţerr; —urile lui D4eu, ©ofteâ SRatjdjlfiffe; a da cuiva—, jemanb rateu, Dîat geben, 3îat erteilen; a întreba pre cineva de —, um SRat fragen; a lua — dela cineva, ftd) Bei jemanb Cîat'g erljoten; a face, a ţine —, fidj berat» fcfjlagen, fid; Beraten, eine 23e= ratung fjatten. sfütös, adj., üBerfhtg, nafetoeife, Ijoffärttg. sfătn-esc, a —i, —it, v. a., rateu, anraten, Sftat geBett, erteilen; a —î pre cineva la ceva, jemanb etttmg, gu ettoag raten; a se — 1, v. r., fid) Beraten, beratfdjlagen. sfătuire, s. f., bag Sîateu, bic Seratung. sfătuitor, adj., ratenb, beratenb ; —, s. vi., ber SRatgeBer. slMâ, s. f. (bot.), bte rote 9îtibe; — albă, bag SJÎaugolb (Beta vulgaris), sfecl-esc, a —i, —it, v. a., erröten, fdjamrof werben; a o sfecli, beftiirgt bafteljen, fteden BteiBeu. sfccli're, s. f., bas Erröten, bic 53eangftigung. sfenoid, s. n., bag ©ptjenoib. sferă, s. f., bte Suge!, ©pîjăre, ber Kreig, bie Saufbaîjn eineg ţptaneten; — de activitate, ber SBirfuttggfretg; a eşl din —a sa, fid) iiber feinen ©tanb erţeben, bie ©rettgett fetneg ©tattbel fiBer* i treten. I • sfincter sferic, adj., fţ)f)ârifd); — icitâte, s. f., bte htgetförniige ©eftalt. sferoid, s. n., bas ©pljciroib; —Al, adj., fptjärotbifd). sfert, pl. —uri, s. ii., bag 33iertc[; un •— de oară, eine SSiertct* ftunbe; doue (oare) şi un —, eitt Sßiertel auf brei Utjr; doue (oare) fără un —, brei SßierteL auf gvuet (Uîjr). sfe'rtec, a —d, —dt, v. a., vedi: sfârtec. sfeşnic, pl. —e, s. n., ber Seudjtcr; — purtăreţ, ber Şaiibîeud)fcr. sfeşniedr, pl. — e, s. n., ber Seudjtertifd), Seudjterftuî)!. sfeştanie, s. f., bie SBefpreugung mit 3Bei£)it>affer. sfestöe, pl. —e, s. n., ber ÜBebet. sfet-esc, a —i, — it, v. a., Blofs* ftelteu, att§ Sidjt Bringen; a —i o carte în joc, bic Karte auf» fdjtageit; a se —i, v. r., getingen; ’mi se —e, eg gelingt mir; s’a sfetit altfel, eg ift attberg ge= îommen, atg mau gebadjt. sfeteris-esc, a —i, —it, v. a., enttoeitbeit, ftiBiţjeit. sfetfre, s. f., bie ăfojjfteHuîtg; ba§ ©etingen. sfetnic, s. m., ber SRatgeBer; — luminat, ber crleudjtete SRatgeBer. sfidlü, vedi: sfiealä. sficliiitürä, s. f., ber Şeitfdjciu fjieB. sficliiu, pl. —ri, s. n., bieSpeitfdjen* fdjmi^e. sficliiu-esc, a—i, —it, v.u., Inallen mit ber Sßcitfdje. sfid-6z, a —a, —dt, v. a., vedi: desfid. sliedlă, s. f., bte ©djiidjterutjett, ,8_urüdgegogent)ett, bte Ef)rfttrd)t. sli-dsc, a so —i, —it, v. r., jdiüd)= tern feitt, ftd) fdjeuen; gattbern, Jein Vertrauen gu ftd) ijaBcn. slieţ, (stiieiös), adj., fd)üd)tcrn, fdjeit. sfiiciune, s. f., bic ©d;eu. siTlc, pl. —uri, s. ii., vedi: sfârc, stinctcr, s. n., ber ©ptjiufter. merz sfinghe — sgâdăi' 625 sfinglie, s. in. (zool.), vediflutur de seară, sfînt, sfinţenie, sfinţesc, sfinţire, sfinţit, vecji: sânt, sânţesc ş. c. 1. sfî'ntn-aştedptă, s. »»., niemals, sfinx, s. m., bie ©pfjittj;. sfî'răin, -vecji: sfârăesc. sfîrăitoăre, vecii: sfârăitoâre. sfî'rc, vedi: sfârc, sfîrcioc, 's. m., sfîrdaică, s. f., vecii: sfrâncioc. sfiritlă, s. f., vecji: firidă, sfîrîcse, vecii: sfârăesc. sfî'rlă, vedi: sfârlă. sfîrleăză, ve^i: sfârlează. sfîrloăgă, vedi: sfârloagă._ sfîrnăr, sfîrnăr6sc, sfîrnărit, vedi.: sfârnar ş. c. 1. sfîrşeâlă, s. f., bie ©djitindje, Ent» Mftnitg, Df)itmad)t. sfîrş-esc, a —i, —it, v. a., eitben, enbigeit, Beettben, gitGsnbe Bringen; boUenben; a se —î, v. r., fid) enbigeit, p Gsttbe gefien, ein @nbe nehmen, auffjören;—(un termin), attglaufctt; —, öerfdjei&eu, Der» löfdjett, fterBen. sfîrşire, s. f., bag Gsnbett, bie Snbignng. .sfîrşit, pl. —e, s. n., bag Gsttbe, bie SSeenbigttng, SBotfenbitng, ber Sluggang, ©djhtß; ber gttieă, bie Slbfidjt; spre acest —, ju biefem .Qtoede; fără —, enblog; în —, enbîid), am ©nbe; —, adj., Be» enbigt, Boffenbet; Blaß, Bleid); mager, sfîrtieât, ve4i: sfârtec, sfită, s. f., bag SKeßgetoanb. sfoară, s. f., ber Smbţabcti, ©ţia» gat, bie ©djnur; a trage pre cineva pe —, jemanb anffifjren, fjintergefjen, ifjnt etmag weiß madjen. sfoeglt, adj., vecji: muceclit. sforăeală, s. f., bag ©cfjnatdjcn, ©djnaitBen. sforă-esc, a —i, —it, v. a., fdjnar» ăjen; fdjnanBen, fdjnanfen (öon SPferben). sforăire, s. f., sforăit, pl. — e, s. n., vedi: sforăeală. sforăitor, adj., fdjnatt&enb; frase — o, ţoljle 'Spijrafeit. sforicică, s. f., bag Siubfâbctjeii. sförfä, s. f., bie Slnftrengung; S3e» ftreBung; ©ettmtt. sforţare, s. f-, vedi: opintire, sforţ-ez, a (se) —â, —ât, v. a. şi r., vedi: opintesc, sforn-csc, a —i, —it, v. a,, mit 83iubfabcu Binbeit. sfragistică, s. f., bie ©tegdfitnbe, ©pfjragiftif. sfrâncioc, s. in. (zool.), ber Bunt» fpedjt (Picus major); vecji şi: lupul vrăbiilor, sfreănţ, s. m., bie Snftfeudje, @t)ţif)itig. sfredel, pl. —e, s. n., ber îleiite S3of)rcr; bic ©aBelranfett ber Sţebe; — cu smîc, ber $riK» Bofjrer; —ul dracului, bie Sllte, Şeje. sfredeldr, s. m., ber in bte fööfje geljenbe ©djfDärnter Beim gener» merf. sfrcdeldş, pl. —e, s. n., ber fleitte 33of)rer. sfrcdel-dsc, a —i, —it, v. a,, Bofjreit, burdjBoţren. sfredeltiş, s. in. (zool.), ber Qaun» föitig (Troglodytes parv.); veiji: ochiul boului, sfrenţit, adj., bettcrifd), ftjpţilittfdj; —, 5. it., ber St)ţil)ilttifd)e. sfrijesc, a se —i, —it, v. r., abmacjertt, aBgeljren. sfrijit, adj., aBgegefjrt, aßgemagert, sfrimösc, v. a., vedi: sfârmesc. sfrantdre, s. f., vecji: obrăznicie, sfruntat, adj., vecji: obraznic, sfiind, pl. —uri, s. it., ber Sinter» gntub in ber ŞDMerei. sfnnşdta, s. f., ber ©icrhtcîjen. sgăba'rdă, s. f., bie SlugenButter, bag Slugentriefen. sgăbârdos, adj., triefäugig; —, s. m., ber STriefaugige. sgâ'dăr, a —â, —at, v. a., bag 626 sgâdăritor geuer fdjüren, anfdjiiren; Ijejjen, tteden, anreigen. sgâdăritor, adj., Ijeţjenb; —, s. m., ber Şeţşer. sgfi-esc, a —i, —it, v. n., auftarren, bccjaffeu; grofje Slugen madjen. sgăibă, s. f., bag S3lutgefdjwür; bec ©rinb. sgăibos, adj., griitbig, räubig. sgâie, s. f. (bot.), bie Klette (Arctium lappa), vecji: scăete. sgâire, s. f., bag ©affeu. sgâit, adj., gaffenb; —, s. m., ber ©affer, Sftaulaffe; —, s. n., bag ©affen. sgâlţă-esc, a —i, —it, v. a., fdjütteln, rütteln, sgâncă, s. f., bie 9îarBe. sgândur-esc, vecji: sgâdar. sgârcenie, s. f., bag SSerfdjrumpfeit; ber ©eig. sgârc-esc, a —i, —it, v. a., gu» fammengieljen; a se —i, v. r., fid) gufammengiefjen, tierfdjrumpfen; geigen, fargen, înidern. sgärciös, adj., fnorpelig. sgârcire, s. /., bie gufammen» gieţiutg; ber ©eig, bie Kargheit, Kniderei. sgârcit, adj., gufammengegogen; geigig, !arg, fiticferig, Jnanferig, filgig; —, s. m., ber ©eigţjalg, Knider, Knaufer, gilg. sgârcitâră, s. f., vedi: sgârcire. sgâ'rciu ,pl.—ri, s.n., ber Knorpel; ber Krampf; — în rânză, ber SKagenîrampf. sgârdă, s. f., ber Şalsring, bag Şatgbanb. sgâ'rîe-brâ'nză, s. m., ber ©eig* tjalg, gilg. sgărîitură, s. f., bie ©djramnte, ber 8liţ$. sgă'rî-iu, a — a, —ât, v. a., fragen, riţşett. sgâ'rmă-in, (sgâ'ţă-in), a —i, —it, v. a., rütteln, Beuteln, fdjütteln. sgâ'rţă, s. f., bie alte Settel, sgätie, s. f., bie Heine ©djlauge. — Siberia sgău, pl. —ri, s. m., bic ©ebär* mutter, ber SJhitterleiB. sgăiir, a —â, —ät, v. a., gaffen, anftarreit, mit Verlangen unb SBerbruß aufpaffen, um ettoag gu Begehen. sglieäb, (sgliiab), s. ber gelfen; bie SCraufrinne; ber ©eBirggroeg. sgliebn-esc, a—i, — it, v. a., riHeu, furdjen. sgiiilmin, vedi: sguduiu. sglävdc, s. m., vedi: dioc. sglăvoâcă, s.f. (zool.), ber grofdj* fifd) (Lophius piscatorius). sglpbenie, s. f., ber SJhttiuille, Übermut, sglobin, adj., fdjlimm, mutwillig, aitggelaffen. sgömot, pl. —e, s. m., ber Samt, bag ©eraufd), ©efdjrei; a face—, Särm madjen; a da —, Särtn fdjlagen; —6s, adj., geräufdjüoll, Sluffeljen errejţeitb. sgorn-esc, a —1, — it, v. a., fort», tttegjagen, auf|e^eit. sgrălmnţă, s. f., ber Slugfdjlag, bie S3latter,_ bag SBimmerl. sgrălmnţică, s. f. (bot.), vedi: salata cânelui, sgrebul-esc, (sgrilrar-esc), a —i, —it, w. m., gittern, mit bengäljnen flappern (bor Kälte), sgriptor, s. m. (zool.), ber Stbler (Aquila imperialis); ber ©reif (Vultur gryphus). sgripţorodică, s. f., bie alte Şeje. sgnanire, (sgndnitüra), s. bie Srfdjütteruug, ber @tofj. sgüdu-iu, a —i, —it, v. a., er* fcţiiittern; beuteln, rütteln, fdjiit* teln, ftar! betuecjen. sgul-esc, a se —1, —it, v. r., fid) gitjammeitgieljen; eingieljen. sgulit, adj., gufammengegogen. sgiiră, s. f., bie (Sdjlacfe, Der Dfen» Brudj. slu'mă, ş. f., vedi: schimä. sibarit, s. m., ber StjBarit, ber »er* roeidjlidjte lüfterne SDtenfdj. Siberia, s. f. (geogr.), (Sibirien. siberian ■ siljcriiin, adj., ftbirifd). sibidn, s. m., ber Şermannftăbter; —, adj., Ijermannffäbterifdj. sibilu,s. f., bie SBafjrfagcriit, ©i6t)tle. sibildntă, s. f., ben Qifd)laut. sibilin, adj., ftBţjIittifcf). Sibiin, s.m. (geogr.),iiermaitnftabt. sil)6iu, s. m. (bot.), vedi: micsandră., sic, interj., juftameut! gum Sroţjl sică, s. f. (bot.), ©raSnelfe (Statice armeria), vedi: garofiţămăruntă. sică-esc, a —i, —it, v. a., ttecEen, Beuttntljtgeu. sicativ, s. n., bag Srocînnmttel, ©iccatib. Sicilia, s. f. (geogr.), ©tăiliett. sicilian, adj., ftâtliantfd). sicrin, ph —e, s. n., ber ©arg, bie SSafjre. sictir, interj.,$ai btdj! juni Scufei! sidef, s. m., bie Perlmutter, sidefös, adj., Sßerlmutter«, £erl= muttcrartig. sideral, adj., ©ternen». siderdsă, s. f., fofjlenfattreg Gcifen. sidicdr, s. m., ber ©olbftider. sie, pron., fid); —şi, fid) felbft. sienit, s. m., ber ©ţjenit. sidsc, s. m., vedi: sfiesc. sifilitic, adj., ftjţiljtlittfd), beiterifd). sifilitică, s. f., bie ©ţjpijilig. sifon, s.n., berŞeber; ©obatoaffer» fîafdte. Sl'gă, 5. f., vetli: lignit, jeu; gresie, sigil, pl. —e, s. n., bag (Siegel; în loc de —, anftatt beg ©iegeli (L. S.). sigil-ez, a —a, —ât, v. a., ftegelrt, berftegeln. sigur, adj., ftiţer, gefidjert, getroft, pbcriäffig; de —, fidjerlid); a fi — de ceva, einer ©adje ftdjer fetii, siguranţă, s. f., bie ©idjerljeit. siguritdte, s. f., bie ©tdjcrijett, Qu* berläffigfeit. sihastru, s. m., ber Gcernit. silfi, s. f., ber Sttmttg, bie ßSetualt; SJÎadjt; cu —a, mitSeroafygewalt« fam; —a dreptate n’are, ©ettrnlt geljt bor Sîedjt; a face cuiva —, - silnică 627 gtotngeit, nötigen, jemanbem gitr Saft fallen; ’mi e —, id) bin un» ttnllig, el ift mtr [angtoeilig. silabă, s. f., bte ©t)I6e. silăbâr, pl. —e, s. n., bag 5133 SBud). silăb-6sc, a —i, —it, v. a., veie 3löti» gung. silişte, s. f., ţ£la|ş, mo eîjemalg ettt Betooîjnter Drt toar. silit, adj., geättmngen, genötigt, silitör, adj., fleißig, emfig, ar6eit= fam. silltră, ve(Ji: salitră. sî'lnic, adj., getualtfam, genmlt= tfjätig; itutmllig, träge, näd)täffig. sî'lnică, s. f. (bot.), vedi: rotunjoară. 628 silnicie — silnicie, s. f., bte ©eioafitfjâtigfeit, ©eroattfamîeit; bie SCrâgţteit. silnicit, adj., bem ©emaft atigetfjait morbeit ift; Bergeroattigt. silogism, pl. —e, s. n., ber SSer= nunftfajtufj, ©tjttogigmitg. siln-esc, a —i, —it, v. a., ©etoalt antljun, notjüdjtigen. sil(li)netă, s. f., ber ©djattcnrifc-silixr, s. m. (bot.), vedi: buruniţă; —, (miner), ber ©itur. silvanal, adj., SBoIb». Silvestru, s. m., ©ţjlBefter. silvicultor, s. m., bergßrfter, 3BnIb= Bebauer. silvicultură, s. f., bie g-orfttmffen* fcfjaft. simandicos, adj., Bornefjtn. simlw\,pl. —e, s. n., ba§ ©fauBeitg» BefenntniS, ©innßttb, ©tjmbol. simbâlic, adj., ftnu&ilblid), fţjmbo* lifd); cărţi —e, bie ©îaitbeng» Biitfjer. simbolis-ez, a —d, —ăt, v. a., Ber= fittnbilblidjen, ftjmbolifieren. simbolism, s. n., ber ©tjm&otigmug. simbră, s. f., ba§ ©emeiufame, bie 3?erge[efl)d)aftung. simbridş, s. m., ber ©ölbuer, SoţjuarBeiter; —, adj., für ©olb fauflid). simbridt, adj., Befolbet, iu ©olb genommen, simbrie, s. f., ber ©efjatt, Sofju, ©olb, bie SSefoIbimg. simburâr, s. m. (zool.), vedi: botgros. simbure, s. f., ber Seni; cu —, Jernig. sini burei, s. m., bas ffcntcfjeit. simbnrös, adj., fernig. sîmced, s. f., vedi: sâmcea. simcelos, adj., ftacfjeîig, ţpiţş. Simedrn, s. m., ba§ @t. ®emetrifeft. sîmcni, veiji: seimeni, simetric, adj., ebenmäßig, ft)tn= metrijd). simetrie, s. f., bag (î&cnmafj, bie ©ţimetrie. simiisă, s. f., bic ©ijmţiljife. simţement simfonic, adj., jufammeuftingeub; jijmţj^ouifd). simfonie, s. f., ber gufammen» ffaitg, bie ©timpţonie. simfonist, s. m., ber SEoitfeţjer, ©t)mţ)f)onift. simie, s. f., vecji: maimuţă, simigerie, s. f., ber ăBeifiBatferfabcn. simigiu, s. m., ber Sreţjelfmder. similar, adj., gleichartig, similor, s. n., bag ŞpringmetaH. similitudine,s.f.,ve: document, singeâp, s. m., ber SCHarberţielj. singepiu, adj., graubraun, singlielie, s. f., bie ißfarrerS» itrfttnbe, baS SeffătigmtgSfdjret» ben; ba§ Bifdjöflic^e ©infe^itng§= beîret. ■ singipiu, adj., ve4<: singepiu. singir, s. m., ba§ Şalgeifett, ber ţpranger. singulâf, adj., einzeln; feiten, fonberbar, eigentümlich; numer 630 singur — sistemisez —, bte Etajaţi; —itâte, s. f., bte ©onberbarîeit. singur, adj., allein; einfam; ein* geht; eittgig, Blofj; un om —, ein eiitgiger (einjelner) SJieitJdj; —ătdte, s. f., bie Einfamfeit, gu» riidgejoßenfieit; Einöbe; —dteo, adj., einfam, ättrücfgeäogen, ab» gelegen; — 61, adj., allein, alleinig; singur—el, gang aEein, mutter= feelenafleiit; —it, adj., eingeln, einfad); numSr —, bte Siiijat)!, eiitfadje gaf|(. sinie, s. f., bte Sßfanne. sinistru, adj., Itufifd), toerfefjrt; unfelig, hriberhmrtiş. sinöd, pl. —e, s. ti., bte 8ufamnten= fnnft bet ©eiftlicţeti in $ird)en= angelegenţeiteit, bie ©ţjnobe; — âl, —icesc, adj., ftjnobal, ftynobalifdj. sinonim, adj., ftnnbermanbt, gleid)* Bcbeuteitb, ftjnoititn; —ie, s. f., bie ©innbertDanbtfdjaft, ©pno* rtitnie. sinöpsä, s. f., bie furje llBerfid^t, ©tjnopfiS. sinöptic, adj., iiberfidjtlid), fpnop» tifd). sinor-esc, a —1, —it, v. ti., an» grenzen; itmgreitsen. sinoriaş, s. m., ber 9?ae; SPfiiţje; —ul mărilor, ber SDÎeereg» abgntub; —6s, adj., moraftig. smâ'rced, (smârd), adj., garftig, fjâfjlid), fdjmuţjig. smârdodre, s. f., bie efelljafte ©adje. smârdu-esc, a —i, —it, v. a., an» fteden, berpefteu. smârtluirc, s. f., bie Slnftedung. smeâd, adj., blafj, ßleid), Bräunlicf). Sineclier, adj., ,ve4i: şmecher, smerenie, s. f., smeresc, v. r. sme-rire, s. f., smerit, adj,, vedi: umilinţă, umilesc, umilire ş. c. 1. snievin, adj., vedi: smerit. sm6u, s. m., berSDradje; Sßafrierbracfje. - smirnă 633 sineur, s. in. (bot.), ber §im6eer= ftraud) (Rubus idaeus). smeură, s. f.. bie JgimBeere. smenr6t, (smeuriş), pl. —e, s. n., bag Şimfieergeftrâtid). smîc, pl. —uri, s.. u., sfredel cu —, ber 2>rittboljrer, bie Steitu* fţiinbel. smiced, s. f., bie 9htte, ©erte; ber S£rieb, baS Şroeiglein. smicesc, a —i, —it, s. n., ve^i: smucesc, smiclier, adj., vedi: şmecher, smiclesce, v. nepers., es Blitjt, eS funfelt. smicnr, a —d, —dt, v. a., aBröBeln, aBförnett, §erbröcfetn. smicurdre, s. f., bas SlbbrBdeln. smidă, s. f., ber SSetter», SBlif}» ftraţl; ein bom S3li| attgejün» beter SBalb, ber bon neuem jtt treiben anfängt, smidescc, v. nepers., e§ Bligt. smintii, s. f., ber geţler, bie ©eifteg» berirruttg. sminteală, s. f., bas Slrgernig, ber Slnftofj, Şeljler ; bie ©törung ; fără —, fidjerlicl), oîjite gef)L smint-6sc, a —i, —it, v. a., Slrger» ttis geben; ftörett, beititrufjigen; feljlen, berfeţjlett; a se —î, v. r., ein Srgerttig an ettbaS nefjmen, fief) ftören laffen; a se —i, de minte, berritdt merben, bon ©intten fommen. smintire, s. f., bag geţleit, ©törett. smintit, adj., geftBrt; — de minte, berritdt, bon ©innen,1 qeiftegaB» mefenb; a fi cain iticfjt redjt bei Sßerftanbe fein; ■—; s. m., ber SSerrüdte; —, pl. —e, -s. n., ber $htfuruptet)t6reL smiorcă-ese, a se —i, —it, v. r., roinfefn;' tneinerlidj fein, smîrc, pl, —uri, s. ii., vedi: smârc, smirddr, s. m. (bot.), vedi: bujor, cocăzar. smirghel, s. n., ber ©djmirgel. smirnă, adv., a sta —, gerab artf» gerichtet, anbädjtig baftefjeit. smirnă — şobolan 634 smirnă, s. bie ajiijrrţjc. smodlă, s. f., bie SBagenfdjmiere, bag ţţSed); — de corăbii, bag SEljeer. smoc, pl. —uri, s. n.j ba§ SBiifdjel, ber ©djopf; — (bot.), ve4': co" robăţică. smochin, s. m. (bot.), ber geigen» Baum (Ficus carica); de —. geigen*; fruncjă de —, bag geigen* Blatt; — selbatec, ber ftnlbe getgeitbaum. smochină, s. f., bie geige. smol-esc, a —i, —it, v. a., öer* pedjen, mit feriţi Befdjmteren, Be* ftreidjen; a se —i, v. r., eine bunfle ©eftdfjtgfarBe Befommen. smolit, adj., Braun, Bejäjmiert, fdjmierig; Betţeert; faţă —ă, bag fdjmiertge ©eficfjt, gafttagggefidjt. smâlniţă, s. f., bie ţţ3ed)Biicf)fe; Kfjeergntbe. smom-6sc, a —i, —it, v. a., an« lotifen, üerlocfen. smorcă esc, a —i. —it, v. fdmüffeln. smorfă-esc, a —i, —it, v. n., em* ^Dfinbîicţ) tţun, roetnerlid) Jein. smotr-esc, a —i, —it, v. a., 9!Jlufte* ntng ijalten. smdtru, s. m., bie 3Jhtfterung, bag SCRanööer. smredu-esc, a —i, —it, v. a., ger* quetfdjen, jerfeţşen; anfteden. sînrednire, s. f., bie gerquetfdjung; Slnftecfung. smnc-6sc, a —i, —it, v. a., n>eg* logretfjen; a —i cuiva ceva din mâni, aug ben Şănben tüinben; —e puşca, bie glinte ftöfjt. smucire, s. f., bag Sogreißen, smucit, s. n., bag (Entreißen, smulg, a —e, —s, v. a., aug», fjerangreijjeu; rupfen, au§ntţ)fen, juţifen, angjuţifen; a —e earbă, augjaten; a —e perul, bie Şaore augraufen; a’şi —e pSrul din cap, ftd) bie Şaare augraufen. smultură, s. f., bie iRuţjflBoite. snoavă, s. f., bte SInefbote. snop, s. m., bie ©arBe; — de racje, bag ©traljlenBiinbel; a face —i, ©arben Binben; a lega —, feft Binben, fnebeln. snopeală, s. f., vetji: trânteală. snop-dsc, a —i, —it, v. a., in ©arBen Binben; mie ©arBeit ntebertoerfen. snopişor, s. m., bag Siinbel. snovös, adj., ftiaßig, hrijiig. soâcră, s. f., bte ©djmiegermutter. soaie, s. f., bie fettige ©djmiere. soarbfotre, ve^i: sorbestră. soârhe-zamă, s. m., ber SJKaulaffe. sodre, s. m., bte ©ottne; —le arde, bte ©onne ftidjt; —le dreptăţii, bie ©onne ber ©ererfjtigfeit, ber 9tHgered)tc; e —, eă fdjeint bie ©onne; eg ift ©onnenfcfjein; —le e sus, bie ©onne fteţt î)orf) am Şimntet; ra4ă de —, ber©onnen* ftraţl, ©onnenfdjein; lumina —lui, ber ©onnenfdjein; resărit de —, — resare, ber ©onneit* aufgaitg; apus de —, — apune, Sonnenuntergang; a ascunde cuiva —le, jemanb ben ©araug madjen; a şede la —, fid) fonnen, floarea —lui (bot.), bie ©onnen» Blume (Helianthus annuusj. soarea, s. f., veiji: serată, sodre-apüne, s. m., ©onnenunter» şotia- soare-resare,s. m.,Sonnenaufgang, sodre-scapetă, veiji'- soare-apune. sodre-sec, s. m., ber Sonneufttdj. sodrte, s. f., bag Sog, bie Sofnng, bag ©djidfal, SBerţângiiig; a arunca la sorţi. Jtigeln, Baflotiren; a trage soiţi, lofen, soaţă, s. f., bie ©attin, ©fjegattin, ©emaţtin; Sfamerabin. sobă, s. f., ber Dfett; a face foc în —, einţeijen; —rie, s. f., bie QfenfaBrif. sol)i{ă, s. f., bag Dflein. sobol, s. m. (zool.', ber SlîaulrDurf, (Talpa europaea). şobolan, s. m. (zool.), ve4i: şobolan. sobor - sobör,pZ.soboare,s.n., vecji: sinod; —nicesc, adj., vecji: sinodal, sobrietate, s. f., bie SKüdjternljeit. söbru, adj., nüchtern, sobiră, s. f., baâ ©üßobers. soc, s. m. (bot.), ber Roller, Şollutt» ber, Jpollituberbaunt (Sambucus nigra >; — mic, vedi: boz; — roşu, ber SEraitbeU’.'pothmber, (Sam-bucns racemosa); flori de —, bie Şollunbcrbliiteit, SotterMutticu. socäciu, s. m., vecji: bucătar, sociabil, adj., gefeUig; —itâte, s. f., bte ©efeEigfeit. social, adj., şeţettţdjafttid), ©efell» fdjafts», fojtai; —ism, s. ix., ber ©ojialiSmuS; —ist, s. m., ber ©ogialift. societar, s. m., ba§ SNitglieb einer ©efellfrijaft, etiteS Vereins; — ä, s. f., bag roeiblidje Mtglieö einer ©efeEfäaft. societate, s. f., bie ©efellfdjaft, ber Verein; — de negoţ, de co-merciu, bie Şanbetggefellfdjaft; — de împrumut, ber Vorfdjuß» Herein; — de artişti, ber Kunft» herein; —a civilă, bie Bürgerliche ©efellfdjaft. sociniân, s. m., ber ©ociniancr; —ism, s. ii., ber ©ocinianiSntuS. sociologie, s. f., bte ©ociofogie. soelu, pl. —ri, s. n., ber ©ocfel. söcin, s. m., vedi: soţ. socoatü, s. f., vecji; socoteală. S0CÖ1, s. m., vecji: şoim. socölnic, s. m., ber galfner. socotea, s. f., bie Spielmarîe, ber Dîedjenţifennig. socotedlă, s. f., bie Rechnung, S3e= redjnnngjffiecbenfdjaft; berEonto; bie 2Mnuttg, STOutmaßung; Über» legung; cu —, mit Sebadjt; cu — bună, auf eine gute Slrt; după —a mea, meiner SJkinung nadj; fără—, otjne Überlegung; a da cu —a, bermnten; a se înşela în —, fid) berredjnen; a ’şi da —a, SRedjnung abtegen, SReäjenfdjaft geben. - soiesc 635 socot-esc, a—i, —it, v.«., retfjneu, aus», beredjtten; fdjäfjeit, borauS» feţjett, galten, bafür aitfepen; a nu —1 pre cineva, jemanb nidjt Beadjten; —, v. n., benlen, meinen, mutmaßen, bermuteit, glauben; bebenfeit, nadjbenfen; adj teu; a se —i, v. r., überlegen, nad)« finnen, erwägen, socotinţă, s. f., bic Überlegung, Vermutung, socotitor, s. m., ber SRedjner, Säe» redjner. Socrdte, s. m., ©ofrateS. socratic, adj., fofratifdj. söcru, s. m., ber ©djtüiegerbater; —ä, s. f., bie ©d)h)iegermutter. södä, s. f., bie ©oba. soddl, s. m., vecji: calfă, södiu, s. it., baS 9?atriummetall. sodoni, s. ii., großes Uttglüd. Sodöma, s. f. i geogr.), ©obom. sodomie, s.f., bieKnabeufdjäitberei. sof, s. m., ber H'anilot (eine Slrt ©toff). sofd, s. baS ©opfja, Ruhebett. Sofia s. f., ©ofjfjie; —, (geogr.), ©optjia in Bulgarien. sofism(ă), s.n. şi/., berSritgfdjluß, bie©ţ>ijşfinbigfeit, baS ©opljiSma. sofist, s. m., ber Vernünftler, Slfter» Weife, ber ©oţjţjift; -erie, s. f., bie SlftertbeiSljeit, ©opljifferie, ©piţşfittbigfeit; —ic, adj., fţrifc» finbig, triigerifd), fofjţiftifd). SOlit, s. n., vecji: sufit. Sofocle, s. m., ©oţjIjofleŞ. softd, pl. —le, s. m., ber ©ofta, turfifdje ©titbent. sofrd(oă), s. f., ber ileine, niebrige ©peifetifdj. sofragerie, s. f., ber ©peifefaat. sofragiu, s. m., ber Keiner, ©djaffner. sohdt, pl. —uri, s. baâ fjoţe ©ras, ©djitfgraS. söie; s. f., ber gettfled, ©djmuţ. soi-esc, a se —i, — it, v. r., — după cineva, jemanbem âţjnlidj fetjen, in feine gußtapfett treten. 636 soios- soit^adj., fettig, fdjntitţsig.fcfjmiertg. soitâr, s. m., ber îţîoffenreiţjer. sdiu, pl. —ri, s. n., bte 2trt, ©attung, ©orte; bag ©efdjîedjt, ber ©tamm; — bun, öon guter SIrt; — reu, öoit fdj£ed)ter Strt. sol, s. m., ber ©efanbte, 33otfd)after, Sote; —, s. n., ber SBoben. suliin, s. m. (bot.), vedi: zîrnă. solar, adj., ©onnen»; ber ©atj-ţânbler; vecii şi: sorar. solărit, s. m., bte ©alăfteiter. sold, pl. —uri, s. n., ber Soţrt. soldat, s. m., ber ©olbat, Söibnet. soldăfesc, adj., folbatenmâfştg, frtegerifcfi; —e, adv., folbatiţd). soldatdscă, s. f., bas ttritbe Sîi'iegŞs öotf; baâ ©orbafengeftnbel, bte ©olbategfa. soldăţime, s. f., bte ©otbatenfdjaft. solecisni, s. n., ber ©ţşradjfeţter. solemn, adj., feier(td), fcftlict); '—itâte, s. f., ’ bte geiertidjfeit, geftlidjfeit, ©otennitSt. sol-csc, a —1, —it, v. a., eine ©efanbtjcfiaft üerridjten, als @e= •fanbter geljen; ansmtrfen, au§», bermitteln. solfatdră, s. /., bte ©djtoefclgru&e. solicism, pl. —e, vedi: solecism. solicit, a —â, —ât, v. a., Bittlid) anfitdjeu, anljalten, folijitieren. solicitâre, (solicitaţiune), s. f., bie ihftcinbige SBttte solicitâtor, s. m., ber Slnfndjer, SSittfteHer. solicit-ez, a — â, —ât, v. a., vecji: solicit. solicitudine, s. f., befönbere©orgfatt. sölid, adj., feft, ftarf, bnuedjaţt; gefetjt; grünblidj; — s. in., baS ©anje, ©oltbum. solidâr, adj. şi adv., toedjfelfeitig üerbürgt; einer für ade unb alle für einen; —itâte, s. f., biege« meinfame 33er£flid)tung. solidific, a — â, — ât, v. a., in ben feften Quftanb öerfejjen.. soliditâte, s. fv bie Sauerţaftigfeit, g-eftigtett; ©eJejjtfjett, ©olibitat. somez solie, s. f., bte ©efanbtfdjaft, SBotfdjaft. solire, s. f., bte Vermittlung, solist, s. m., ber©olofänger,©olift; —ă, s. f., bie ©olofaugerin, ©oliftin. solitâr, adj. şi adv., etnfam. solit-ör, s. m., ber SJiittler, S3er= mittler; —odre, s. f., bte SBer= mittlerin. sâlniţă, s. f., ba§ ©algfal, bie ©aljbüdjfe. sölo, pl. soluri, s. n., ba§ 2tHetrt= tyiel, ©oîo. solomândră, vecji: şolomindriţă. Solomon, s. m., ©alomon. solomonar, solomonesc, solomonie, vecii: şolomonar ş. c. 1. solovî'rf, s.m. (bot.), ber SBoljlge» mut, Soften (Origanum vulgare), solovî'rviţă, s. fi (bot.), ba§ SBott* fraut (Phlomis pungens). solstiţiâl, adj., jur ©oititenroenbe gehörig. solstjfiu, —i, s. bie ©oitnen» toenbe, ber ©onnenftitlftanb; —1 de vară, bte ©otnmerfonnen» ttienbe; — de iarnă, bie üßinter« fonttenmenbe. solâlril, adj., auftöstid), auflösbar; —itdte, s. f., bie SluflöSbarfeit. soluţiiine,' s. f., bie Sluflöjung; Qafjhmg. solvâbil, adj., jal)lung§fâljtg; —itdte, s. f., bie 3af)luitgs= fâţigfeit. solvent, adj., jaţlenb. . solv-esc, a —i, —it, v. a., aitfWfen; begafften; vecji: plătesc. Solvibil, adj., ţatjlbav, gaŞIung§» fâţig. - solz, s. m., bie ©d)uţ)ţ>e; cu —i, fd)itţ)ţitg; — os, adj., fdjupţ)ig. somaţiiine, s. f., bie Sinfforberung, ettuaâ ju tfjun. somatologie, s. f., bie ©orna* tologie. saniliru, adj., vedi: întunecat, som-ez, a —â, —ât, v. a., auf» forberti. somitate - somitate, s. f., bie ©piţjett (ber Seljörben k.). somn, s. m., ber ©djlaf; fără —, fdjlafloâ;— greu, ber tiefe ©d)laf; prin —, im ©djlafe; pniu de —, ber ©dilumtner; — -uşor! fdjlafett ©ie luoljt! mo fură — ul, id) fanit mid) beg ©d)lafe§ nidjt erroeljrcn; ’mi e —, id) bin fdjläfrig, mid) fdjläfert; a spăria —nl, ben ©djlaf Bertreibett; a trage un —, ein ©djlöfdjen madjett; —, (zool.), ber SBeti, SBallcr (Silurus glanis). somnambul, adj., nadjtmattbefnb, monbfiidjtig; —, s. in., ber 9?ad)t* tnaitbler; —ism, s. m., ba§ 9?ad)t* ttianbeltt, ber ©ontnambitn3ntu§. somnifer, adj., fdjlafbringenb, ein* fdjläfernb. somnişor, s. m., bag ©djläfdjeit; —, ber {(eine SSaHer; —, (bot.), bie SKoţinţiflangc (Papaver somniferum) ; —i, s. in. pl., ©ier» ringe beă SJîingelfJnuuerâ (Gastro-paclia iieustria). somnolent, adj., fdjtâfrig, fdjlaf» ffldjtig. somnolenţă, s. f., bie Sd)tafjud)t. somnnrodsă, adj. f., vedi: som-nuros; —, s. f. (bot.), vecii: pidosnic. somnurös, adj., fdjCăfrig, fdjtaf* trunfen; —, s. in., bie ©djtaf* miiţje, ber berfdjlafette SDîenfdj. somnnroşie, s. f., bie ©djfaftrun* îenŞeit, ©djlăfrigfeit, @d)(affud)t. somon, s. m., ba§ ©tiid SBrot; —, vedi: somn (pesce); cap —, ber’ ®ummfof)f. son, pl. —uri, s. 11., ber Son, Saut. sonant, adj., tönenb, Iautenb. sonată, s. f., bie ©onate. söndä, s. f., bie ©onbe, ber îprobierftab. sondagiu, s. n., bie ©onbieruttg. sond-ez, a —â, —dt, v. a., aitS* forfdjen, ituterfudjen. sonerie, s. f., bie ©djelle, Slin gel; — electrică, bie ereftrifdje©djelle. - sorcovesc 637 sonet, pl. —e, s. n., ba§ 9îeim* gebtd)t Bott gtnei öiergeiligeit ttnb gluei breigeiligett ©troţrfjett, ba§ ©oitett. sonor, adj., Ijelt*, luoljîfliiigenb; —ilăte, s. f., bie ©igenfdjaft be§ SfiingeitS, ber SBofjlfTattg. söpä, s. f., ber Äniittel, Sfliiţjţjel. sopön, vedi: săpun, soponedlă, s. f. (bot.), bie Sîfter. soporific, adj., fd)lafl)ringenb, ein* fdjläferitb. soprdii, s. ii., bie ljolje ®efattg= ftimrne, ber ©oţsrait. sor, (soră), s. f., bte ©djtoefter; Sîoutte; —ă vitregă, bie ©tief» fcjjttefter. sordr(in),jpZ. —e, s.n., ber@ottnen* fdjirnt. stfra-soarelni, s. in. (bot.), bie Sonnenblume, sörl), s. m. (bot.), bie ©berefrîje, ber Vogetbeerbaum (Sorbus aria); — de pădure, ber SIrI§*, Sttef)!* beerbaum, SBeifjbortt; —ä,s. f., bie Vogelbeere, -©[djeriţşe, ber ©por* aţjfct; —, pl- —uri, s. ii., bie ©augţntmfje, ber SBafferftntbel. sörb, a —i, —it, v. a., fdjiitrfett, au§fd)[lirfeit, fangen, eiujattgen, eingief)eu, Berfdjiebeit; a —i cu privirea, mit ben Slugeit Der* fd)tingen; a —i pre cineva în-tr’un păbar de apă, jemanb be* fonberä lieb ţaben. sorltestră, s. f. (bot.), ber gemeine SEBtefenfnopf (Sanguisorba off.), sorhet, pl. — e, s. n., baä ©orbet, ber $iif)ttranf. sorln're, s. f., bag ©djttirfen. sorbitör, adj., fattgenb, auffaugenb, fdjlitrfenb. sorbitură, s. f., bag ©djlürfett, ber ©djhtd; dintr’o —, auf , einett Qug. sörcovä, s. f., ber 33Iumenftab (mit beffen S3eritl)ning am 9îeitja|r§* tag gratuliert hrirb).. sorcov-esc, a —i, —it, s. n., gliid* njitnfdien gutn Slîeujaîjr. 638 soresc — sor-6sc, a se —i, —it., v. r., ftd) formen; —, v. n., ftral)ten,Eeud)ten, glăugcn; a —1 ca soarele, fttafi= len roie bie ©onne. sorginte, s. f., bie Quelle; ber Ur* fţirung. sorioarâ, s. f., bie Hebe ©djroefter, bag ©tfjwefterdjen. sorliţă, s. f. (zool.), ber ©eter-abler, (Gypaetus barbatus). sorodcă, s. f., bie fjignr, baS SEemţjo im ©efang, ber groifcfjenrantn; a face toate —ele, atleâ tţun, toag fidj gebührt, soröc, pl. —e, s. n., ber Sermin, bie grift,- ber feftgefefcte Sag; — de lună, bte Sţenffruation. sorocedlă, s. bie SSortabung. soroc-esc, a—i, —it,». a.,bot[abeit, borg ©eridjt forbern, gitieren. sorocovcţ, s. n., vedi: sfanţ. sor(, s• m-> ba§ So§; a trage la —i, bag Sogjieljen. sortă, s. f., bie STrt, ©atinng. sorţdr, s. m., ber ba§ Sog ge» jogen î>at. sort-esc, a —i, —it, v. a., aBfonbent, augfitdjen, lofeit, Beftimmen. sorţ-esc, a —i, —it, v. lofett. sortiment, pl. — e, s. bag SBaarenlager jum SSerfauf, baS Sortiment, sortîre, (sortitură), s. f., bie So» futtg, SortjerBeftfmmung. sos, pl. —uri, s. bie ©auce, Snnîe. sos-esc, a —i, —it, v. n., anîomnten, anlangen, eiittreffcu; a — i la ţerm, attâ Ufer îommen, fanben. sosi6ră, s. f. bie ©auciere. sosire, s. f., bie 2titfunft. soţ, s. m., ber ©Ejemann, ©atte, ©emaţl; ©efafjrte, Sîamerab, ©enoffe, SKitgefelt; cu —, paar« Weife; fără —, itnţmar. soţie, s. f., bie ©attin, ©enoffin. sötnie, s. f., (ruffifdjeg) Dîegiment. sovîrf, s. m. (bot.), ber ©teinîtee, (Melilotus vulg.), sovön, s. n., vecji: zăvon. spălăcesc spddă, (spâgă), s. f., bag ©djtoert, ber ©abet. spadasin, s. m., ber Kämpfer; ber ©ifenfreffer, Sramarbag. spahii, s. m. pl., tfirlifdjeg Dîeiter» îorpg. spaimă, s. f., ber ©djrecfen, bie ©djrednig. spăime'nt,a—d, — ăt,«. a.,fdjreden, erfdjreden, ©djrederi einjagen; a se —a, v. r., fid) erfdjreden, in ©djredett geraten, spăimentdrc, s. f., bag ©rfdjreden. spăimentat, adj., erfdjroden. späimentätör, adj., fcf)tecf(idj, fiirdj» terlid), erfdjredenb. spăiment-ăz, a —d, —dt, v. a., vecji: spăiment. spăimentds, adj., furdjtfam, er* fd)red(id). spăiniînt şi derivatele, vedi: spăiment. spain, a spărie, spăridt, v. a., vecji: spâriu. spăl,’a —d, —dt, v. a., iuajcSjeit, ab», angitiafdjen, fţiiilen, angfpiiten, Befţmten; acest rîu —ă zidurile cetăţii, biefer gtuf? Befpiitt bie SOîauern ber ©tabt; a —a ferestrele, bie genfter puijen; a —a podinile, ben gu^Boben Waffen, Jdjenent; a—apre cineva, jemanb fdjelten, aitSmadjen, jemanb einen «erweig geben; a —a rnfe, ăBafdje ttjafcţen; a —a putina (putinica), fid) aug bem ©tanbe machen; a se —a, v. r., fidE) Waffen; a se — a pe mâni, de o crimă, fidE) bon einem 58er6redjen reinigen; a ’şi —a mânile, fid) bie §anbe in UnfdjnEb ttmfcfien; a ’şi —a manile de ceva, mit einer ©adje gar nid)t§ gu tţ)itn fjabeti moEcit; a ’şi —a gura, fid) ben 2Jhtnb augftmten. spălăcdnie, s. f., bag ©htnb» toaffer. spălăc-esc, a —i, —it, v. a., ent» ftirBeit, blafj machen; a se —5, v. r., fid) entfärben. spâlăcioasă spălăciodsă, s.f. (bot.), vecji: ce-nuşoasă. spălăcit, adj., aßgefpült, Maß. spălăcitiiră, s. f., bag ©d)lt)ctitf=, ©piilroaffer; ber ţdjledjte SBein, SMjjer. spăldre, s. f., bag SBafdjen; —a picioarelor, bte gußttjafdjuttg. spălăţel, adj., gelt>aferttrâger (ber giirfteit); marele —, ber eljem. ©enerat ber SMteret. spătare, s. f., bie Seîjrte; — de scaun, bie ©tuţtteţne. spătărie, s. f., bie ©pntarroiirbe; eljem. Sţjronfaal. spate, s. m., ber Oîitden, SSttcEel; — (dosul unei case), ber §utter* teii be§ ŞaufeS, bte Sfebrţeite; la —le cuiva, fjinterriicfe; p& —, auf bem Dîfiden; ritcfttngŞ a întoarce cuiva —le, jemanb ben SRiiden feţrett; a bate pe —, auf bie ©djttlter îtopfen. spătic^I, pl. —e, s. n., baS jţorfett, SUÎieber, bie ©djnürBruft. spdtie, s. f. (zool.), ber ©rünfinf, ©riinltng (Fringilla chloris); — (în joc de cărţi), ba§ Steug, Sreff. spaţids, adj., geräumig, ttmfattg» reid;, attSgebeljnt, weitläufig, spaţir, s. m., vedi: preumblare, spaţin, pl. —ri, s. n., ber SJÎninn; bte SBeite; ©trede; între —, ber gtuifdjenraum. spătds, adj., Breitfdiulterig. spedlcă, s. f., bieSlgraffe, ©pange, §aarnabel. specerie, s. f., vedi: spiţerie, special, adj. şi adv., Befonberâ, eingeîu, grttatt; —is-ăz, a —â, —ât, fpegialtficren; —ist, s. m., ber 3fad;gelef|rte, ©pejiaîift; —itâte, s. f., bie S5efonberţeit, ©pegialitât, ba§ ©pejialfad;; studiu de —iţâte, bag garf;= ftitbium. specie, s. f., bte STrt. specific, a —a, —dt, v. a., tta* mentlid;*, genait=, etnjeln an» geBen, fţ)egifigiereîi. specific - speciiic, adj., eigen, eigentlich eigcutumltd), fţjegififd); —âre, s. f., bte genaue SfttgaBe, bte ©pegifigterung; —aţiiine, s. f., bal genaue, namentliche 33er» jeidjitil, bte ©pejififation. specimen, s.u., bal SBhtffer, 9J[obett. specios, adj., tnafjrîdjetttlicf). spectdcul, pl. —e, s. n., bag ©djaufpiel, ber SlttBIid; Särm; bal ©peftafel. spectatör, s. m., ber 3«f^auer, ffleobadjter. spectatrice, s. f., bie .gufdjauerin. spectrdl, adj., fpeftral. spectroscöp, s. n., bal ©peftroffop. spectrn, pl. —e, s. n., bal ©efpenft, ©djredBilb; ©peftrum. spccal, pl. —e, s. n., ber ©ţriegel. spcculă, s. f., ve^i: speculaţiune. speculânt, s. m., ber Unternehmer, fţjefttlierenbe SanbelŞmantt, ©pe» Maiit. specnlâre, (speculaţiune), s. f., bie Unternehmung, ©eftnnrtţţiâfjimg; gorfcfjuttg, ©peîulation. speculativ, adj., BeoBadjteitb, gri't» Behtb; iinternefjmenb; außerftnn» lidj, jţiefulatib. specul-dz, a—â, —ât,». a., forfdjeit, griiBeln, ttadjfmntn; Şanbeîl» entwürfe madjen, fţjefitlteren; a —a ceva, pre cineva, aulBeuten. sped-ez, a —â, —dt, v. a., vedi: expedez. spediţiune, s. f., bie Sffiaarenber» fenbitng, ©pebition; afaceri do —, ©pebitionlgefdjâfte. speditör, s. m., ber ©efdjâftl» Beforger, SSeförberer. spegmă, s. f., ber QtDtritfaben. speiă, s. f., ber aul SSaitmrinbe berfertigte Sorb. spöin, s. m. (bot.), bal S3aum», Sîtnben», ©idjenmool (Hypnum; Parmelia parietina). spel şi derivatele, veiji: spăl ş. c. 1. spelcă, s. f., bie ©tednabel. spelcă-6sc, a —i, —it, v. a., mit etner ©tednabel Ijeften; a se n:„*:— - spetează 641 —i, v. r., ftcţj auffntţjen, ftd) fdjmüden. spelinglier, s. m., ber Sßranger, ©djanbpfatiL speluncă, s. f., bie §Bt)îe, bal SJJeft, 9îait6neft. spenţer, s. n., bal Strmetteibdjen, ©acco. spe'nzur, a —d, —ât, v. a., auf» ţâitgett, auffjenîeit, auffniipfett; —, v. n., ţangett, fjerabţangen, îjângen; ceva nu —ă dela mine, el ţjangt nicţjt bon mir ab, geîjt mid) nidjtl an; a se —a, v. r., fidj auffjängen. spenzurdre, s. f., bal Sängen, Gsr= îjenîen. spenzurdt, adj., gegangen, geljenft, aufgeljenît; —, s. m., ber ©eţenîie, ©algenftrid. spenzurătoâro, s. f., ber ©algett. sper, a —â, —ât, v. a., fjoffeit, erwarten, sperdnţă, s. f., bie Şoffnmtg, ©r* Wartung; a da cuiva —, jeman» ben bertröften. sperdre, s. f., bal Şoffett. spârgă, vedi: sparangă. S])6rgltie, s. f., vedi: sparanghel, spată. speriat, adj., speriătură, speriu, speriös, vedi: spăriat ş. c. 1. sperince, s. f. (bot.), ve<}i: betrâniş. sperjur, adj., meineibig. sperjüriu, s. m., ber Sffteitteib. spe'rlă, s.f., bie ©troţafdje. sperl-ese, a —i, —it, v. a., ftruppig madjen. speriös, adj., ftrufcptg, raitfj. spermă, s. f., bie ©amettfliiffigfeit. spermanţet, s. m., bal SSallrat; ©tearin; lumini de —, ©tearin= îcrjen. spese, s. f.pl., bie Sofien, Slullagen, ŞeforgttitglgeBitţren, ©pefen. spete, s. f. pl., vedi: spate, spetedlă, s. f., bie S3udlâljme, ÎEreuj» lâ^me. spetează, s. f., bie ©peicţe ber ăBagenteiter; SRiidleţne; —, (bot.), 642 spetesc — öicaBafferfcfjrocrtfifie; 23infe (Jun-cus); — pestriţă, ber Satmuâ (Acorus calamus). spet-esc, a —i, —it, v. a., lärmen; a se —i. v. r., laţm, freuätafjm roerben. spetire, s. f., baâ Sâţjmen. spetit, adj., £mg-, freitj», ţ|iifteit= laîjm; —, s. m., ber S3udiat)me, spic, pl. —e, s. n., bie 2£[)re, ffouit* atjre. spieât, adj., vedi: înspicat, spicliinat, s. rn. (bot.), ber Sabeitbel, . bte ©^iele; vecji: aspic. sj)icii-e.se, a —i, —it, v. a., Siţren (efeti; itad)ftopţ)eIn, ©amen ait§» förttett. spicuire, s. f., ba§ Stîirenleţen, bie ilîndjlefe. spieuit-ör, s. m., ber jiiljrentefer; —oâre, s. f., bte ătljmtfeferin. spijă, s. vecii: acioae. spilcă, s. f., vecji: spelcă. spilcn-6sc, vedi: spelcăesc. spiln-csc, a —i, —it, v. a., fteîjten, ctttoetibcn. spin, s. m., ber ®ortt, ©tacţjet; — de spic, bie ©rane; cunună de —i, bie Sborneuf roite; a merge, a sta ca pe —i. auf Sîabeltt gefeit, wie auf fofjten figett; —, (bot.), ber §ageboru (Cratăgus oxyacantba); ®iftel (Carduus acanthoides); —ul cerbului, ber gemeine ßreugbont (Rhamnus catbarticus); —ul dracului, bie gefbrnaiinätreit, 8îabenbiffel, ve4i: scaiul dracului; — măgăresc, bie -SBradjbiftel, S3ifambiftet, ve4>: scaiu măgăresc; —ul Mariei, alb, bie grauenbiftel; —ul ven-tului, bie S3rodenbifteI. spinare, s.f., ber SRüden; a’şi lua picioarele la —, fid) auf. unb baboii madjen; a căde în —a cuiva, jemanb jur flaft faffen; —a lupului (bot.), ber Süiitäfarn (Asplenium filix fern.); ve4i: as-penchiu. spinât, ve4i: spanac. spiritual spincl, s. m. (miner.), ber ©ţ)iiteH. spinetă, s. f., ba§ ©ţunett. spinös, adj., boruid)t. spintec, a —d, —ât, v. a., auf» fdjneiben, jerlegen; burd)fd)netben, jerffialtcn. spintecătiiră, s. /., ba§ Shtfjdjü^eu; ber ©djnitt. spimiţ, s. m., ber îleine Sorit, spinută, s. f. (bot.), bte 3îapzt:xgef, bcrSeufelSfralIeu (Phyteuma spi-catum). spion, s. m., ber ©ţiâljer, ©ţrion, feinblidje $unbfd)after; —dre, s. f., ba§ ©fjctljen, ©jnoitieren; —ărie, s. f., bie Stuâţţmljerci, ©ptonieriing. . spion-ez, a —â, —ât, v. a., ţfmfjeit, auSfţwîjeu, ausîfunbfdfjafteit, fjjto» nieren. . . spiră, s. f., bie ©djnedeitlinie, bas, ©dtnedengelmube. spirâl, adj., fdjnedenförmig ge» ttntnben, fd)rau6enfiirniig. spirâlă, s. f., bie ©girate, ©rîjrait; BeiUinte. spînzur şi derivatele, ve4i: spenzur. spîrc, s. n., ber fyettbarm; bas Qitnge; — cu caşul la gură, ber ©etbfd)nabel. spîrcăcin, s. m. (zool.), bie 3tDCt8' traţape. spîrcu-esc, a —i, —it, v. a., ger» fleifdjeit, auffdjîigen. spiriduş, s. m., ber ŞomunfuhtS, Sobolb. spirince, s. f., ve4i: betrâniş. spirit, pl. —e, s. n.,. ber ©eift, Skrftanb, ©djarfftnn; — lumesc, ber SBeltfimt; om de —, ber fdjarffmnige, rt>iţjige Stopf; a’şi da —ul, beit ©eift aufgcben; sântul —, ber fjeilige ©eift. spiritism, s. in., bic ©eifterlefjre. spiritist, s. m., ber Sütljänger ber . ©eiftcrteîjrc, ©^iritift. spiritndl, adj., geiftiş, unförpertidj; fdjarffinuig; fţ)irttucH; —ism, s. m., bie Seljre bom Safein eineg spunetor spunetör, adj., fageitb. spur, veiji : spurin. spurc, a — d, — ät, v. a., ber« uttreinigett, beftedfeu, .befubeln, entweihen; a se —a, v. r., fidj befiedert, fid) öerunreinigeit. spurcaciu, s. m., vedi: spärcaciu. spurcăciune, s. /., bie Unretnig* feit, ber ©djtnujj, Unflat; ba§ SIa§. spurcare, s. f., bte Verunreinigung, Entweihung, spurcat, adj., unrein, entmeiljt, oerunreinigt, fdjmuţjig; —, s. m., ber ©riub, Sfopfgrinb, ©efid)t§= grinb; —ul! ber ©ottfeibeiun§. spureätör, adj., enttteiţenb, Der* unreiitigenb. spüriu, adj., unenttoidelt, SIfter»; —, s. m., ber intefjclidje ©oljn. spurodică, s. f., trelrfje uneljelidje Sinber geugt. spusă, s. f., ba§ ©efagte, bie SluSfage, Stngabe; după —a lui, feinen ■ Slugfagen nadj, angeblid). spuză, s. f., bie warme SIfdje, Soberafdje; —, große 9Jlenge, itngemein toiel; a ’şi trage —a pe turta sa, an fid) reißen, für bag ©einige beforgt fein, spuzeâlă, s.f., ber öautangfdjlag; bie §i£blatter. spuz-esc, a se — i, —it, v. r., einen Slitgfdjlag befomuten; —, v. n., ofyne g-Iammen brennen, glimmen, stal), pl. —uri, s. w., vedi: stat major. stabil, adj., feftfteljenb, bauerljaft. stabil-6sc, a — 1, —it, v. a., feft--feţen, befeftigen, ftabilieren. stabiliment, s. m., ba§ ©tabliffement, vedi: aşe4ement. stabiiire, s. f., bag geftfejjen, gfeftftetlen. stabilitdte, s. f., bie geftigjeit, ®auerl)aftigfeit, SBeftänbigfeit, (Stabilität, stacană, vedi: sticlă, cană. stacliötä, s. f., bag ©itterwerf, bie Sattenumjäunung, ba§ ©tadet. — stamen 645 stdeoj, s. m. (zool.), ber ţmmmer, ©eefrebâ (Hommarus vulgaris), stacojiu, adj., fdjarladjrot. stdcoş, vecji: stacoj. st&deră, s. f., bie ©djueKroage. stddin, pl. —i, s. n., ber Settraum, bie Verlaüfgeit; bie Sauf» bafyn; ba§ ©tabium. ştafetă, s. f., ber reiteube ©ilbote, bie Stafette, stdfie, s. f., bas ©efpenft. stafidă, s. f., bie .ßibebe; —e merunte, bie fleinen Siofineit, SBetnbeerdjen. stafidit, adj., bertrocEnet. stagiune, s. f., bte (5Efjeater») ©aifon. stagnant, adj., ftagnierenb. stagnare, (stagnatiüne), s. f., ber ©tiflftano, bte (Stagnation, stagn-ez, a —d, —dt, v. a., ftiH= fteţjcn, faulen (com SBaffer), jtagniereit. staliie, s. f., ve4i: stafie, stă'jin, s. m., baâ Ouerljolj, ber SBagebalfen. stal, pl. —uri, 5. m., ber (Sfjeater*) ©i§. stalactit; s. m., ber ©taHaftit. Stalagmit, s. m., ber ©tallagmit. stâlc-esc, a —i, —it, v. retben, auf reiben, rabebredjen; frumm fdjlagen. stälcit, adj., — de bătae, burd) ©djläge matt, stä'lp, s. m., bie ©äule, ber Pfeiler; bie ©tiiţje. stâlpdre, s. f., ber grüne Straß» Dumineca stâlpărilor, ber ţţMm» fonntag. stâlp-6sc, a — i, —it, v. a., bie Singen auf etttmS rieten, stfi'lpnic, s. m.r auf einer ©äule figeitber ©infiebler. stälpit, adj., fpradjlog öor ©r» ftaunen. stdmbä, s. f., ber fattun. Stambül, s. m., Äonftantinopel. stdmeu, pl. stamine, s. n. (bot.), ba§ Staubgefäß. 644 spornic — tuärtsfomrnen mit feiner SIrBeit, ©eroütn babon IjaBen; a face —, gortfdjritte machen. sp6rnic, adj., au§*, ergiebig, sporovă-^sc, a —i, —it, v. fcf)ma§en. sport, s. n., ber Sport; —iv, adj., ©ţiorfâ*. sporedânie, s. f., vedi: mărturisire. spoyed-esc, a —i, —it, v. «., vecji: mărturisesc, spoveditör, vedi: duhovnic, sprâfcă, s. f., bie Säeletjrung, ©in* fidjtuafjme. spre, prep., gegen, nacf), gu, Wärt§, auf; — a, umgu; — ceriu, gum §immel empor, gen §immel, IjimmelWärtS; în —, gegen, gu; — apus, gegen SIBenb, (SBeften), meftwärtS; — resärit, gegen. SJlorgen (Dfteti), oftwärtä; — seară, gegen SfBenb; a merge •— cineva, auf jemanb gugeljen; a se întoarce — cineva, fief) gegen jemanb wenben. sprijeână, s. f., bie Stiiţşe, §i!fe, ber <5d)u$, SBeiftanb. sprijin, s. m., vecji: sprijeanä. sprijin-esc, a —1, —it, u. a., ftügen, unterftiiţjen, Beifteljen, ijelfen; a —i ceva, auffangen, ftfiţşen, fţjreigen; — o opiniune, eine Meinung öerteibigen; a se —i, v. r., ftd) ftiiijen, ftd) Beifteljen. sprijinire, s. f., baâ Stützen, ber ©djug. sprijinitor, s. m., ber ltnterftüjjer, S9efd)ii§er. sprijodnă, s. f., vedi: sprijeana. sprinceană, s. f., bie Shigenbrnue; ales pe —, au§gefucf)t, bortrefflid); —a dealului, ber SSergfamm; — de păment, bie Heine 2In£)BÎ)e. sprîncenât, adj., mit bideu Singen* Brauen; anffallenb. sprinţar, adj., eitel; —ă, s. f., bie eitle grau, Sudlerin, sprinten, adj., pin!, frijd), munter, geroanbt; ljurtig, eilfertig. ■ spunere sprintenie, s. f., bie glinîfjeit, 8îafcf)ijeit, ©etnaitLiftjeit. spiiin, a spune, spns, v. a., vecji: spun. spulber, a —d, —ât, v. a., roeţen, auftbirbeln; a se —a, v. r., att§= einanberftieBen. spullierât, (spnllierâtee), adj., ffat* terţaft, Ieid)tfiitnig. spulberătnră, s. f., ber ©taub* wirBet, ScfyneewtrBel. spnm, a —a, —ât, v. n., fcf)âumen, abfdjänmen. spumă, s. f., ber ©rfjnum, gaum; ©eifer; — de argint, bie ©tIBer* fdjtacEe; — de mare, ber SNeer-fcfjaum; a face —e, ftfjctumeit; a lua —a, a&fcputnen. spnmătoâre, s. f., ber Stfjaumlöffet. spnmăttfr, adj., fcfjâumenb. spumeg, a —â, —ât, v. n., auf* Braufen. spnmegdre, s. f., baâ ©Räumen, Stufbraufen. spnmegăttfr, adj., fdjciumertf). spnmegös, adj., fdjaumig, boit ©tfjaum. spnm-e/, a —â, —ât, v. a., vedi: spum. spnmoşime, s. f., ba§ ©djaunten. spun, a —e, spns, v. a., fagett, fţjredjen, reben; îjer=, auf*, au3* jagen, au£fj)red)en, ergäben; a —e cuiva buchile, einen SSer* Wei§ erteilen; a —e cuiva adevărul, jemanb gehörig bie SBaîjr* ljeit fagen; a —e cuiva de noroc, ttmljrfagen; jemanb berBbie28aŞr* tjeit fagen; a —e cuiva în faţă, curat, ruttb îjerauSfagen, ittâ ©efidjt fagen; a —e la ureche, in§ Dfjr fliiftern; a —e lecţiunea, bte Seftion Şerfagen; a —e pre cineva cuiva, an*, berîlageit; a —e ver^i şi uscate, in ben £ag ţinein reben, fcfyroagen; a se —e v. r., gejagt trerben; se —e, matt fagt. spunere, s. f., bag ©agen, bie ShtSfage. spunfstor spunetör, adj., fageub. spur, vecji : spurin. spurc, a —il, —it, v. a., ber» uitreinigett, befleaeit, .befubeln, entweifjeit; a se —a, v. r., fidj befielen, fid) berunreinigeit. spurcaciu, s.m., vedi: spärcaciu. spurcăciune, s. /., bte Ünreinig» feit, ber Sdjmufj, Unflat; ba§ 9IaS. spurcare, s. f., bie Verunreinigung, ©ntweifjung. spurcat, adj., unrein, euttoeifjt, berunreinigt, fäjmujjig; —, s. m., ber ©rtub, Jfopfgrinb, ©eftdjt§= griub: —ul! ber ©ottfeibehm§. spurcätör, adj., cntweifjenb, ti er» unreiitigenb. spuriu, adj., unentwidelt, Slfter»; —, s. m., bet utteljefidje ©oljn. spurodică, s. f., welche unefjelicEje Sinber jeugt. spusă, s. f., bag ©efagte, bie SluSfage, SIngabe; după —a lui, feinen ■ Shisfagett nad), angeblid). spuză, s. f., bie warme 8tfd)e, Soberafcfje; —, große SOÎenge, lingemein biet; a ’şi trage —a pe turta sa, an fid) reißen, fiir bag ©einige beforgt fein, spuzedlä, s. f., ber §autausfd)Iag; bie Şiţşblatter. spuz-esc, a se —i, —it, v. r., einen 2htgfd)(ag bef omnten; —, v. w., o^ne glammen brennen, glimmen, stal), pl. —uri, s. it., vedi: stat major. stabil, adj., feftftefjenb, bauerljaft. stabil-esc, a —1, —it, v. a., feft= feŞen, befeftigen, ftabilieren. stabiliment,«, w., bag ©tabliffement, vedi: aşecjement. stabilire, s. f., bag gfeftfejjeit, geftjteflen. stabilitate, s. f., bie geftigfeit, ®aucrljaftigfeit, SBeftänbigfeit, ©tabitität. stacană, vedi: sticlă, cană. ştachetă, s. f., bai ©itterwerf, bie Sattennrnjännnng, ba§ ©tadet. - stamen 645 stacoj, s. m. (zool.), ber Summer, ©eefrebg (Hommarus vulgaris), stacojiu, adj., fdjarladjrot. stacoş, vecji: stacoj. stdderä, s. f., bie ©d)nettwage. stadiu, pl, —i, s. n., bet Seit» raum, bie Verfaufjeit; bie Saitf» baţn; bag ©tabium. ştafetă, s. f., ber reitenbe ©ilbote, bie «Stafette, stäiie, s. f., ba§ ©efpenft. stafidă, s. f., bie Qibebt; —e merunte, bie fleiiten Diofinen, SBeinbeercfjen. statidit, adj., bertrocfnet. stagiune, s. f., bie (Sljeater») ©aifon. stagndnt, adj., ftagnierenb. stagnare, (sta^naţîăne), s. f., ber ©tiUftanb, bte (Stagnation, stagn-ez, a —d, —dt, v. a., ftitt» ftefjen, faulen (pom Sßaffer), ftagnierett. stdhie, s. f., vecji: stafie, stă'jin, s. m., ba§ Otterhofä, ber SBagebalfen. stal, pl. —uri, s. n., ber (Sheater») ©i|- stalactit; s. m., ber ©tallaftit. Stalagmit, s. m., ber ©taHagmit. stâlc-esc, a —i, —it, v. ct., retben, aufreiben, rabebted;en; frumm fchlagen. stälcit, adj., — de bătae, burdj ©djläge matt, stä'lp, s. m., bie ©ante, berSßfeiler; bie ©tilge, stalpdre, s. f., ber grüne .gtoeig; Dumineca stâlpărilor, ber ißatm» fonntag. stâlp-esc, a — i, —it, v. a., bie 9Iugen auf etwag richten, stä'lpnic, s. m., auf einer ©äule fiţjenber ©infiebler. stâlpit, adj., fpradjtog bor ©r= ftaunen. stdmbä, s. f., ber fattun. Stambül, s. m., Sonftantinopel. stdmen, pl. stamine, s. n. (bot.), bag (Staubgefäß. ‘ 646 stamp stâmp, pl. —uri, s. n., bic ©tampfc (SBcrfgcug). stampă, s. f., bic .Sßrefjform, ber Stempel; Şolgftid), Sîupferftidj; a da pe —, cutbccfcu, an ben Sag bringen, stampilă, s. f., ber Stempel, bic Stampiglie, stampil-cz, a —ii, —iit, v. a., ftempetit. stămpu-esc, a —i, —it, v. a., ftampfen; tnarl'icrctt,. geicEjucii. stiin(ä), s. m. şi f., vecji: stâncă, stâ'nă, s. f., bic ©cnnljiittc, ©djäferci. Stâncă, s.f. (zool.), vecji: coţofană, stâ'neă, s. f., ber gctfcit; — în .apă,, bic JHippc. . stäncös, adj., felfig, felfeuartig. standard, pl. —e, s. n., bic Leiter* faţtte, ©tanbarte. stâ'ng, adj., lint stâ'ngă, s. f., bie Sinfc; mâna —, bic linte §anb; în —a, (ittfer Şaitb; la —a, littfg. stângăe-ese, a —i, —it, v. a., [ittffiänbig fein, Ijinfeii, laljm getjett. stângăcie, s. f., ba§ Iinfifcfjc, un» gejdjicftc 33cuel;meit. stângâciu, adj., ber, bic lütfS ift; linfifd;, ungefdjicît. Stangen, s. m., bie Sîtafter; — pătrat, bie £Uiabratffafter; —, (bot.), bie SBafferlilie (Gladiolus paluster, Iris Pseud-Acorus); — venet, bie ©djtbcrtlilie (Iris germanica), stângeneâlă, s. f., basŞiitbernis, ber ©infjatt; SIBBntd), "bie ©tönmg. stângen-esc, a —i, —it, v. a., mit ber SPIafter meffen; auf», git« rüdfjalten, derljinbern, ©inljalt=, Slbbntd) tljun; abraten, stângenlţă, s. f. (bot.), bie gemeine Sonijsere. stängenin, adj., Blüulid), biolett. stânghereâlă, s. f., vecji: stftn-genealä. stängher, s. m., ber DdjS ofjite - staro ţţîoar; —, adj., mtpaar, eiitjclit; papuc —, ctu Sdjtil) ofjitc Sßaar; —eâlă, s. f., ba§ .'ginbcritig. struiglier-c.se, a —i, —it, v. a., mtpaar madjen; berfyinbcrn, auf« Ijaltcu, abfjalten, ablneitbctt; a se —1, v. r., nitfdjlttfjig feilt, staniol, s. m., ba§ ©taitiot, SSIattginn. siiinistc, s. f., bic Şiirbc. stiîiiiţă, s. f., bic öiiiic. stfi'lijin şi derivatele, vecji: stânge» ş. c. I. sfântă, s. f., bic ©tauge. stäpiVn, s. m., ber Şcrr, ŞauMjerr; DJleiftcr; Eigentümer, 23cftycr; ,f>crrfd)er, ©ebieter; a căuta —, ®ienft fudjeit; a eşi dela —, aus bettt ®ienft treten; fără —, IjerrcttloS; fiecare e — în casa sa, jeber ift Şerr iit feinem Jpattfc; a se face — pe ceva, fid; ciitcg ©e« gcitftanbeS bcmciftern, über etroag gebieten; —ä, s. f., bic .Şauâfrnu, SKciftcriit, ©igentümerin; §en> fdjeritt, ©cbicteriit.. stăpân-dsc, a — i, — it, v. f;err» fdjen, Befjcrrfdjen, regieren, ge» Bieten; Befiţjeu; a so —1, v. r., fidj beţerrjd;eii, Bcgmingcn, an fid) ţaltcn; a ’şi —i patimile, feine _ 5eibcnfd;aften Bcl;errfd)cu. stăpânire, s. f., bie S3el)errfd)ittig, §err[d;aff, Sîegicntiig, DBrigfeiţ. stăpânit, adj., Beţjerrfdjt, uiitertljan; — de patimi, tiott Setben fcfjaftctt Beţerrfdjt. stăpânit-6r, s. m., ber .îjerrfctjcr, Sbel)ertfd)er, ©ebieter, 'Jiegicrcr, SJÎegcnt, SBefi^er, Eigentümer; —oare, s. f., bie Jperrftfjerin, ©e* bieterin; —, adj., îjerrfcfyenb, gcBietenb, regierenb. stăpîn, ve4i: stăpân etc. stâ're, s. m. (zool.), ber ©tord;; ©eerabe, Eormoran. stârc-esc, a —i, — it, v. n., nieber» ^oden; a sta —it, nieberfiocfen. sfdre, s. f., ber ©tanb, gnfiflnb; ©HCftanb; bie Sage, SBefdjaffen» stareţ - tjeit, ©tellititg; ber Umftanb; bag Sitter; Vermögen; — bună, ber 2Bot)lftaitb; — de mijloc, ber SWittelftanb; —a locului, bte Drtgöerhältitiffe; —a lucrurilor, bie ©adjlage, ber ©taub ber Siitge; om cu —e, ber moţi* fjaBcitbe, rcidje âJîamt; —a saţietăţii, ber ®efuitbţeit?âiiftanb; a ave —, reid) fein, Vermögen ■ ţalien; a face —e, rcidj werben; a fi în —, im fiaitbe feilt; a fi în — bună, in gutem Suftanbe fid) Beţinbeit; a nu fi în —, außer ftanbe feilt; a pune în ■—, itt ftanb fe^eu; a ’şi mânca —a, fein Vermögen bitrdjBriugeit. stdreţ,,.s. m., ber 2lbt; — ă, s. f., bie SlBtiffiit. stăreţie, s. f., bic SlBtei; SBürbe eineâ Slbtcg. stărieică, s. f., bns flcineVennögen. stărlici, s. f. pl., bie §ij}Blatter; gledjte, jitdcnbeg ©efchwiir; ber . g-lug (©d)lt)ittbel) stârn-ăsc, a —i, —it, v. a., vedi: stîrnesc stdroste, s.m., ber Vorfieljer, 2(uf» feîjer; Stattöogt, ©taroft. stărostie, s. f., bie ©tabtöogtei. stăru-dsc, a —i, —it, v. a., auf etwag befteheit, beharren, bringen; tfjätig fein; a —i pentru ceva, fiir etwag einftehen; fid) etwag angelegen fein [affen; Betreiben, stărninţă, (stârnire), ■ s. f., bie 33eharrlid)feit, ®aucr, ©mfigfeit, (Sorgfalt; bag drängen, Vefteljen; cn —, Beharrlich, bringenb, ein» gehettb. stäruitör, adj., Beljnrrenb, entfig. stä'rv, pl. —uri, s. ii., ber Seidjnant, bag untgeftaubeite Sier. stat, pl. —uri, s. n,, ber ©temt; ■ ©tattb; bie©tatur,Sage; un — de om, öon ber §öhe eineg ®?auite§; — major, s. m., ber ©eneralftab: — palmă, bergtoerg, Säumling. statdr(in), adj., drept —, bag ©tanbred)t. - statuă 647 stătător, adj., (stătătoare, s. f.), fteljeub; ftanbljaft, baiterljaft, feft; beftänbig;. apă —, bag ffeljeube SBaffer ; peatră —, ber untere 9Jîiiht[tcin. , stătătorie, s. f., bic SSeftcinbigfeit.. stătătură, s. f., bag ©teŞett, bie Sage. Stdtele-Unite, s. f. (geogr.), bte Vereinigten ©taaten (üon 3ţorb= amerifa). ■ statică, s. f., bie ©teid;gewid)tg» lehre, ©tatif. staţionar, adj., ftillftel)cub. staţion-ez, a —d, —dt, v. n.. eiitfehreit, ffationiereit. statist, s. m., ber gigurnnt, ©tatift. statistic, adj., ftaatsfunbig; ftati= ftifdţ); —ian, s. m., ber ©taatg» funbige, ©tatiftifer. statistică, s. f., bie ©taatcitfuube, ©tatiftif. • staţiune, s. f., bie Station, ber ©ţanbort; a face —, eiitfehreit. Stativ, pl. —e, s. ii., bag ©tatib, ©eftell. stativ», s. f., ber SEeBefhthf. stat major, s. m., ber ©eneralftab. stător-csc, a —i, —it, v. a., feft= feiert, feftftcHen. stätorire, s. f., bag gfeftfetjen. statornic, adj., ftaubljaft, Beftänbig, bcfjarrlid), aitgbaiterub, itner= jd)ittterlid); a fi —. beharren, beljarrlid) fein; a se afla — la un !oc, anfäffig feilt, statornic-esc, a —i, —it, v. a., feftfeţşeit, feftftellen; grünben, Be* jtiimneu; a se —i, v. r.; fid) feftfe^cu; a se — i cu locuinţa, fid) nieberlaffeit, fid) anfäffig madien. statornicesce, adv., feftfteljenb, ftanbhaft. statornicie, s. f., bie ©taitbljaftig» feit, Söeharrlidjfeit, Slugbauer, statornicire, s. f., bag g-cftfcljcn, g-eftftellen, Vegriinbcn. statuă, s. f., bie 33i(b[äule, <££)ireu» fältle, ©tatue. 648 statuar — statuar, adj., 33tlbfâutcit=; —, s. in., ber Stlbljauer. statu-esc, a —i, —it, v.a., aufftellen, ftattfinben laffen, ftatuicrcn. statuetă, s. f., bic flcinc ©tatue, Statuette. statu-6z, a —d, —ât, v. a., ftatuicrcn (cin Veifpiet), orbncn, regeln. statură, s. f., bie Scibcsgriiße, ©tatur. stătut, adj., ftodtg, att, rangig, berborben, abgeftattbett; carne —ă, faitligeg gletfdj; floare —ă, abgcblufjte SStuntc; fată — ă, atte Snngfcr. statut, pl. — e, s. n., bic ©aţjungen, ©runbgcfeţşe, gnnungSgcfege, VereinŞgefejje, ©tatuten. Stdtn-Pâlmă, s. m., cin gtberg im Volfgmävdjen; ‘Bäumtiug. stau, a stâ, stat, v. n., fteîjen, fte|en bteiben; ftitlfteljcn, toarten, auffjören; a sta asupra cuiva, jemanb beifc^en; a—a bine cu c:neva, mit jemanb fiel) gut fteîjen; a —a bun pentru cineva, gilt» fteîjen, bürgen; a —a de cineva, jemanb antreibeit; a—adelucru, fid) momit abgeben; a —a de vorbă cu cineva, mit jemanb reben, plaufdjcn; a —a drept, aufrcdjt ftetjen; a —a în ajutor, Şitfe Ieifterc; a —a în picioare, dufredjt fteîjen; a —a în preţ, îjodj im Şretfe fetit; a —a la . îndoeală, in gweifet fein; a—a la pază, lauern; SBadje fteîjen; stă la cineva, în mână cuiva, cg liegt an tljnt, eS fteljt iit feiner SOîadjt; cum stai? wie befinben ©ie fid) ? sta-ţi-ar în barbă! möd)teft bu barau ecfttdeii! staul, ph —e, s. ii., ber ©djaf» ftaE. stă'ur, a —â, —ât, v. n., gaffen, nnftarren. stdvă, s. f., bie ©tntevei, ba§ ©eftflt. stăvar, s. m., ber S)Jferbeî)iiter. steatit(ă) stăv-csu, a —i, —it, v. a., feft» fcţjcit, aufljăufcit. stavilă, s. f., bas ©djujjbrctt (einer ©djlcufe), bic ©renje, ©djraitfc; baă ŞinbentiŞ; a pune —, ©reugen ober ©djranfcn fcjjen. stavilâr, pl. —e, s. n., bic ©djlcufc. stavil-csc, a —i, —-it, v. a., Ein» Ijalt tf;uit, Sdjranfen», ©rcngcit feţşeu; cin», Befdjranfcn. stăvilire, s. f., ber Giitljalt, bte ©itt», 33efd;rânfimg. stăvilitfir, adj., cin», befdjrânfcnb. stavrofor, s. m., ber ©tauropljor; ein firdjlidjer SBiirbcntrâgcr. stea, pl. stele, s. f., ber ©tern, baS ©eftirn; ©lüd, ©djidjal, Verljäitg« ittâ; a ’i se întuneca —oa, cili großes Ungliid bcborftcljen; a nu ave —oă în cer, nid)t§ auf biefer SBeft haben; vai de —oa ta! met) beitter! cu — în frunte, ©liidâîinb; a vede stele vertji, grün uttb blau bor beit Slugeit feî;en; cântec de —, ba§ SBeiţ)» nadjtâlieb: —, SSIäße (beim ţpferb); — cu coadă, ber Sfomct, ©cfjloeifftern ; —oa porcului, vedi: luceaferul de dimineaţa; — de mare, (bot.), ber ©eeftern (Asterias rubens); —oa fetei, (bot.), bie SBalbfternntiere (Stel-larianemornm); —mare, (bot.), bte große ©ternbolbe (Astrantia major). steâblă, s. f. (bot.), bte ®oIben» traube, ber ©ortjmbuâ; — de busuioc, ber SBctljmebel. steag, pl. —uri, s. bte galjne, ©tanbarte. steâmSt, pl. —e, s. n., ber Vor* toanb, ©djetngrunb. stcdmp, pl. —uri, s. n., bte ©tampf», ţpodjmuljle. stedn, pl. —uri, s. «., ber bte Ättppe. steând,^. —uri, s. n., bcr©tânber; — r!e brânză, ber Sfäjeftäuber. stedp, s. m., veeji: ghimpe. steatit(ă), s. m. şi f., ber ©pedftcin. stearin(ă) stearin(ă), s. m. şi f., ber SCalg* ftoff, bag Stearin; lumini de —, ©tcariuferjcn. stelllă, vedi: steablă. Stefan, s. m., ©tepţan. stegar, s. m., bergäljttridj.galiiicn* träger, ©tanbarteitfiiljrcr. Stögllie, s. f. (bot.), vedi: stevie. stem, pl. — e, s. n., ber greifen, gelg. stejar, s. m. (bot.), bie (Sicije, ber &id)en6aum (Qaercus); lemn de —, ©id)euţoIâ. stejerâl, s. m., bie ileiite (£id)e. stejeriş, pl. —e, s. n., ber Gsidjen» beftanb. steldgiu, pl. —e, s. n., bns ©eftell, ©eriift, bie (Stellage, stel-esc, a —i, —it, v.n., Blifcen, fdjinnnent, flimmern, funfeln; îmi — ochii, eg flimmert mir bor ben Slugen. stelin, adj., ©tenieu-. stelire, s. f., baâ glimmern, gunfeln. stelişodră, s. f., bag ©ternteiu. steliţă albişodră, s. f. (bot.), ©ternmiere (Cerastium erio-phornm); — venetă, vecji: rujă de toamnă venetă. stelniţă, s. f . (zool.), bie SBetllbange (Cimes lectularia). stelös, adj., geftiritt. steluţă, s. f., ba§ ©teritdjen —, (bot.j, bie ©ternmiere (Stellaria nemorum); — de munte, vedi: seminică; —, bie ©ragneife (Statice armei'ia); —a fetei, bie ©purre (Holostenm umbella-tum); —a şorecelului, vedi: betrâniş. stemă, s. f., bag Siabem, bie ffrone. ste'mper, a —d, —dt, v. a., ntifbent, mäßigen; fügten, abîiiljlen; tem* , perierea; Iinbern; a se —a, v. r., nad)Iaffen, fid) legen; fefeen; fid) mäßigen, fid) jăljmen, fid) ent* ljalten. stemperăme'nt, pl. —e, s. n., vodi: temperament. — sterling 649 stoinperdre, s. f., bag 9Jad)Iaffen; bie Sinberuug, bie ffiüljluitg. stemperdt, adj., gemäßigt, ge* tnilbert; mäßig. stempCrätör, adj., milbernb, fiif)= Icnb, mäfitgetib; —, s. m., ber äJJäßiger. stemperătură, s. f., bie SJÎâfji* guug, 3îuT;e. ste'nă, s. f., vecji: stână, stenaliorie, s. f., bie Sangetueile. stenograf, s. m., ber @d)iteH* fdjreiber, ©tenograpf). stenografie, adj., ftcuograpfjifcf). stenografie, s. f., bte ©djttell* fdjrcibcîttnft, ©tenograpfjie. stenografi-ez, a —d, —dt, v. a., ftettograpfjieren. stâpă. s. f., bte ©teppe. stepâ'n, s. m., stepân6sc, v. a., vecji: stăpân ş. c. 1. stepenă, s. f., ber ©rab, SRang, bie SESiirbe. stere, pl. —uri, s. n., ber Unflat, SDtift; ber ©plitter; bie Wtt)U ftârfe. steregie, s. f., ber ţangenbe SRttfj; SRitfeapfen. steregode, s. f. (bot.), bie meifje Sliefjltntrj (Veratrum albnm). Stereometrie, adj., ftereometrifd). Stereometrie, s. f., bie Sîbrpermefj* fuuft, ©tereometrie. stereoseöp, s. n., bag ©tereoffop. stereotip, pl. —e, s. n., bic feft* ftefjenbe SDnttfform, bie uuBetoeg* liegen S8ud)ftaBen; ©tereotijpen; —:ie, j. f., bag ®ntcfeii mit uit* Beroeglidjen 23ud)fta6ett, bie ©te* reottjpie. stcreotip-6z, a —d, —at, v. a., ftercotţjpieren. steril, adj., unfruchtbar; —itdte, s. f., bie Unfrud)tbar!eit. sterilis-dz, a —d, —dt, v. a., fte* rilifierett. steriţă, s. f., bie SBmbfeite. sterling, s.m.,ăJîiinâftt|in@ngIanb; un punt —, ein SjSfttnb Sterling = 21 Sronett. 650 stemă — sfcrnă, s. f., bic Siftcrnc. stcrnâl, adj., Vruftbciit*. sternesc, v. a., vecii: stîrnesc. stcrnuni, s. m., bag Skuftbcin. stermit, <1 —A, — ât, v. n., vedi: strănut. sterp, adj., unfruchtbar; —, s. m., bag taubc ©cftein. sterp-esc, a —i, —it, v. a., aug= rottcn, bertifgcn; a —i abusurile, bic SDiifjbrcmdjc abfdjaffcn; —, v. n., unfruchtbar Werben, sterpel-esc, a —i, —it, v. n., ve4i: sdrelesc. sterpieiüne, s. f-, bte Unfrudjt* barlcit. sterpire, s. f., bic 2tugrottung, Vertilgung, sterpitör, adj., ausrottenb; -, s. m., ber Sfugrottcr. sterpitură, s. f., bie SKifjgcftatt. sterţ, s. m., bte Sidjtfdjerbe, ber ©ntbcnteuchter. sterv, pl. —mi, s.n., ve4i: stîrv. stevie, vc4i: şfevie. stibiât, s. n., bns 8(ntimonfa(g. Stibin, s. m., bag Stntimontum. sticlă, s. f., bag Q)Ia§, bie g-tafcljc; — de apă, bte 2Baffetf!afd)c; de —, gtăferu, ait§ ©tag. sticlar, s. m., ber ©lafer. sticlărie, s. f., bic ©tagluaare, ©laâfjanbtuHg, ©tagfabrif. sticledlä, s. f., ber ©d)immer, ©tauj. sticl-esc, a —i, —it, v. n., fdjint* nteru, gtanjen. sticlete, vedi: stiglefe. sticli re, s.' f., bag ©djimmcnt, ©tanjen. sticlit, adj., glaftg, ftarr (Vtid). sticlös, adj., jd)inimernb, glttngenb; gfaânriig, glaftg. sticluţă, s. f., bag gtâfdjdjen. stiios, adj., herb, raut), fdjatf. stiglete, s. in. (zool.), ber ©tiegtiţj, SJtftelfinf (Fringilla carduetis). stigmS, s. f., bas SKal, SBranbmal; bte Vraubmarfung, ber ©djaitb= fted; —, (bot.), bag ©tigma. stimulez stigmat, ph —e, s. n., bag Skaitb* tnal, Şcidjctt. stipniatis-ez, a —â, —ât, v. a., brattbmarlcn. stih, ph —nri, s. n., ber Verg, 23ibel»crg. stiliâr, pl. —e, s. n., bag Gljor« hemb. stihie, s. f., bag Gstcmcnt. stihiră, s. f., Vergärt (beg SKituatc). stil, pl. —nri, s. ii., ber ©riffct, etU; bic Schreibart; — dicas-tei'ial, ber ©efdjHftsftit. ■ stil6t, pl. —o, s. n., ber ftciuc ®otd), bag ©iitet. stilis-cz, a —â, — ât, v. a., ab» faffen, ftitifiereu; a —a bine, gut abfaffcit. stilist, s. m., ber Slbfaffer; Vet'» faffer ciucr fdjrifttidjcu Strbeit; —ic, adj., jur guten ©d)rcibart gehörig, ftiliftifdj; —ică, s, f., bie Sfrinft ber fdjriftlid;cn ®ar» ftettung, ©titiftif. stilp, stîlpâre, ve4i: stâlp, stâl-paie. stimă, s. f., bie Stdjtuug, Şodjad)» iintg, ©djâjjinig, SBertjdjaţţung, Verehrung, stimdbil, adj., fdjciţjbar, adjtuttgg» Wert. stimâre, s. f., bag ©djciţşen, Ver* ehvert. stimât, adj., gcadjtct, berchrt. stimut-ör, adj., fchajjcub, adjteub; —, s. m., ber ©djâţier, Verehrer; —oâre, s. f., Die Verehrerin, stim-cz, a —a, —ât, v. a., fchrijjeit, achten, h°d)ad)ten, hoch!d)äöeit, Berehrett. stx'inper şi derivatele, ve4i: stlm-per ş. c. 1. stimp-esc, a —i, —it, v. n., auf» ’ hören. stimnl. s. m., ber 3îetg, Stntrtcb. stimulare, s. f., ber Slntrieb, bie SRetgung. stimulent, s. n., bos SReiämittcl. stimul-6z, a —â, —ât, v. a., reijett, antreibeit, anregen. stinchesc stincli-ese, a —i, —it, v. n., vedi: încetez, stindiird, pl. —e,. s. »., bie g-nfjuc. sting, a —c, stîns, v. a., löfdjeu, ait§Ißfdjcn; tilgen, bertitgen, ans» rotten; a —e var, $a(f tßfdjcu; a —e focul, baS gener aitŞlBfdjen, IBfdjen; a —e setea, ben Surft . ftittcn; a se —e. v. r., fterben, ausftcrbeit, tierlfifcfjeit, au£gel)en; bergeţen, fid) 511 ©runbe ridjten. sti'ngere, s. f., bic Sßfdjnng, 85er» nidjtung. stinget-dr, adj., aitSIöfdjcnb, ber» titgenb; —, s. m., ber geuer» löfdjer; —oäre, s.' f., ba§ Jööfdj= îjorn, Söfdjljütdjen, ber Stoffen» bämpfer. stinglie, s. f., bie Sdjamleifte bc£ Sörper§. stîngli6r,adj., vedi: stângherş. c.l. stînglier-esc, a —i, —it, v. a., vedi: stângheresc ş. c. 1. stinghie, s. f., bie Stange, bas Dîinget», Querîjofg. stî'njen, stînjenesc, stînjeniţă, vecji: stnnjen ş. c. 1. stîns, adj., gelßfdjt, anŞgcIBfdjt; erfofdjen, ait^geftorben;- var —, gelöfdjter $nlf; generaţinne —ă, ba§ aitsgeftorbene ©cfdjfedjt. sliöb, pi. —uri, s. n., ber Stänber, bie SButie, ba§ Spiilfafj. stipendist, s. m., ein Stnbeiit, ber Unterftü^ung 011 @clb erfjalt, ber Stipenbift; vecji: bursier, stipendiu, _p7. —e, s. n., ba§ Unter» fiflŞungSgelb für unbemittelte Stnbenten, basStipenbium; vecji: bursă. stipolă, s. f. (bot.), ba§ Sed» blättdjen. stipu-esc, a —i, — it, v. a., fteppcn. stipulăre, (stipulaţiiine), s. f., bie Übereinfitnft, ber SBertrag, SSergleid), bie Stipulation, stipul-ez, a —â, — ât, v. a., iiber» eiufotnmcit, berabrebeti, feftfeţşen, ftipulieren. — stolesc G51 stîrc, vedi: stârc. stî'rcă, s. f., ber SHobeu. stîrccsc, vedi: stârcesc. Slîria, s. f. (geogr.), Steiermarf. stiriân, s. »»., ber Steirer; —ă, s. f., bie Steirerin. stirigoâe, vecji: steregoae. stîrlici, s. m. pl, £ud)pautoffeht. stîrn-esc, a —i, — it, v. a., teigen, erregen; tjcrtoorgcîjen. stîrm're, s. f., ba§ Zeigen, bie ©r= regnitg. stl'rv, vedi: stârv, stirp, s. vi. (bot.), ber SBernmt. stîrpesc, stîrpittiră, stîrpiciiine şi derivatele, vedi; sterpesc ş. c. 1. stiulbic, s. 11., bie gifdjerfiange. stivă, s. f., gejd;iditcte§ .ţpolg, Sau» benljaufctt. stoarcere, s. f., bie Sßrcffuug, StuS* preffnng. stobör, pl. —e. s. 71., bie Sßfaitle, ber äußere S9ninncnbccîel. stoc-ese, a —i, —it, v. a., preffen, auŞbriiden. stocit, adj., angefd)tt)ofleit. stofă, s. f., ber Stoff, ba§ 3cllfl-stog, pl. —uri, s. 71., ber Sîont», g-rud)tfdjober. . stogoş, adj., lână —ă, grobe SBoHe. stogoşât, adj., giigefpijjt, fpiţjig. stoic, s. »1., altgriedjifdjer ^itjilo» fopî) bon fefjr ftrengem SebenS» loaubel; ber Unerfdjlitterlidje, Stoifcr; —,adj., unerfdjiitterlid), ftanb^aft, gfeid;giitig, ftoifcf). stoicism, s. 111., bie ©leidjmută» fefjre; Slanbfjaftigfeit, ber Stoi» ct?mu§. stol, pl. —uri, s. «./ber Sdjvoarm; bic fyfotte. stolă, s. f., bie ţpriefterKeibung. stolâr, adj., Sioîar»; cădinţe —e, @ebül)reu für gciftlidje Stmtâ» berrid)tungen, Stotargebii^ren. stoler, s. m., ber SEifd)(er, Sd;reiuer. stol-csc, (stolis-esc), a —i, —it, v. a., aitffdjmiiden. 652 stolnic - stölnic, s. m., ber §au§», Äüdjeit* meifter; —eäsä, s. f., bie §au§*, Jpofmeifterin. stolohdn, s. m., ber SSnKeit, Samt, stololiăn-esc, a se —i, —it, v. r., teigig, Ilumpig Werben, stolohänös, adj., teigig, {lumpig, stomach, pl. —uri, s. it., ber ŞDîagen; — stricat, ber berbor= Bene îOîagen; a ave pre cineva la —, jemanben nidjt ausfietjen filmten; a ’şi încârca—ul, fid) ben ajiagen überlaben, stomachdl, adj., SQîagen»; —, s. m., ba§ SKagenmtttel, bie SNagen* ftärfung. stomdchic, adj., 2Kageu=; ntagen* ftärlenb. stomate, s. f. pl., bte ©palt* Öffnungen ber Sßftangen. stor, pl. —uri, s. n., genfter* öorljang, ©tore§. störe, a stoarce, stors, v. a., preffen, auSpreffen: auSfaugen, auSBeuteln; feltern; a —e din mâni, ben §ättben enttmnben; a —e puterile cuiva, entMften, fdjwäcf)en, erfdjöpfen; a —e rufe, Ininben, ait§Wiuben; a ’şi stoarce ochii, plärren, storn-cz, a —A, —At, v. a., ftor* nieren. storsiiră, s. f., vedi: stoarcere, stos, s. m., ein Sartenfpiel. strä, partic., burefj (nur in Ser» binbung mit anberen SBörtern). străbat, a —e, străbătut, v. a., bringen, burtfjbringen, burdj* fdjlageu, burdjfteäjen; burdj* Brectjen, einbringen; adeverul —e, bie SBafyrljeit fiegt; lumina —e prin nöuri, t§ fdjeint but'd) bie SBolfen; nu —e în public, e§ bringt nidjt in bie Öffentlich* feit; puşcătura —e în carne, ber ©cfjuß geţt inâ gleiftf); a —e în o afacere oarecare, auf ben ©ruitb einer ©adje Jommen; a —e mulţimea, burd) bie SJJenge ftdj einen 2Beg Bahnen; a —e - străin ţeri, locuri, bnrdjftrcifen, burd)* ttmnbern, butdjreifen. sträbdtere, s. f., bn§ ®urd)brtngen. sträbätetör, adj., bur: sträpezire. streşină, s. f., bn§ SSor«, ©djnjj« bad), bte ©adjtraitfe; — spân-zaratä,. ba§ üBcrfjäitgeubc ®ad). streşinesc, a —i —it, v. n., mit einem Sßorbad) berfefjeit. stric, a —d, —dt, v. a., Derberbett,. ätt ©tutibe ridjten, gerftörcu, Be« fd)äbigen, gerbrecljen, entfteflen, gerriitten, abniiţjen; a —a o clä-_dire, ein ©ebättbe nteberreißen; "a —a o lege, aßfdjaffen, aitf= I;eben (ein ©efejj); a —a nn copil prin crescere rea, eilt SÜittb ber« jieţien, berttiöljiteit ;, a —a un . lucru, berpfufdjen, berwötjnen; —, v. n., berberBen, ju ©rttnbe geljen, gerbredjen; a se —a, v. r., ftd) berberben, berfattlen; a se —a de .rîs, berften bor Sadjen; vinul începe a se —a, ber SBein ttiirb a&geftanben, fängt an abjufteljen; calea se —ä, ber SBeg rnirb fd;led)ter. stricare, s. f., ba§ SßerberBctt. stricäciös, adj., öerberMtd), fcpb» lid), nachteilig. , . stricăciune, s. f., baä SSerberBen, bte SSerberbniS, bie gerftörnng, SSerroefttng, ber ©djaben, 9lad)« teil. . . striedt, adj., berborben, fd)(ed)t; bergogen; — de versat, Blatter« narbig, Matterfteppig. stricător, adj., berberbettb, ©djaben ättfiigenb; —, s. m., ber 33er« , berber, SSerfitfjrer. stricătură, s. f., ve4i: stricăciune. strichnin(ă), s. m. şi f., ba§ ©trl)d)nin. stricn-csc, a —i, —it, v. a., . peitfdjen. . . strict, «dy./ftrenge, pitnftlid). stricteţă, s. f., bte Strenge, Ißünft« Itdjfett. strident, adj., gifdjenb, of)ren» jerretßenb. stridiar, s. m., ber 2infternl;änbler; stridie - —, (zool.), ber SCnfteritbicB (Hae-matopus ostrealegus). stridie, s. f. (zool.i, bie Stuft er (Ostrea edulis). strig, a —d, —dt, v. a., rufen, anrnfeit; —, v. n., fdjreiett; a —a în gura mare, cât te iea gura, aug t>oHem.§atfe fdjreiert, lanţ fd)reiett; a —a la .cineva, jemanben aitgäanfen; a —a cuiva, la cineva, jemanb aimtfen, iljn rufen. strigă, s. f., bie Şeje, gauBcrin; bte ©teineule (Strix flammea). strigdciu, s. m., ber ©djrci» . fjars. strigare, s. f., ber ©djrei, bag ©eţdjrei, ber.SRuf, Slttgruf; bte Shtgruftntg, SSerîttnbigung; — de bucurie, ber fyrettbenruf, bag g-roţloieit; — la arme, ber . SBajfenrttf. strigat, pl. —e, s. n., ber Dîttf, ©c&rei. strigätör, adj., rufenb, fdjreieitb; pecat — la cer, bie SCobfitnbe, . |ttnmelfdjreienbe ©iiitbe; —, s. in., ber Sîufer, ©djreter. strigătnră, s. f., ber 9htf, bag SRiifett.. striglie, s. m., ber Şmtigtau. strigode, s. f., ve4i: strigă, strigoime,. s. f., baş Şejentum. strigöin, s. m., ber Şejrenmetfter; merul —lui, vedi: steregoae. Strigünin, s. m. (geogr.), ©rait. strî'jnic, s. in., eiitjäfjrtgeg £JoI)[en. strîmb, adj., îrumm, ţd)râgc, fajief, gebogen, falfd), xtngered)t; a jura . —, falfd) fdjlvörett, einen fal» fd)en ©tb aBIegen; a se. uita —, ftf)ieten; a se uita ■— la cineva, jemanben fdjief, fdjeet attfeŞen. strîiub, a— a, — dt, v.a., friimmen, îrumm machen; Biegen; a se—a, v. r., ftd) îriimmen, îrumm roerben; fid; geBerben, ©efidjter fdjneibett; a ’şi —a gura, ben SOÎunb ber^iefjen; —, v. n., — din nas, bte. Sftafe riimpfen. - strîng 655 strîmbdciu, s. m., ber ©efid)ter= fdjtteiber. Strâ'mM-lcmne, s. m., ber £>olg» îritmmer (in Sftcirdjen). strîmbdre, s. f., bns jîriimmen, SSeugen, SSergerren; bie Sfriint» ntitug. strîinbătdte, s. f., bie llngeredjtig» îeit, fjalfcpeit. . strîmbăti'iră, s. f., bie Krümmung, Şiegmtg. strimf, s. m., vedi: ciorap, strimt, adj., eng,’ înapţ), fd)mal. strimt, a —d, —dt, v. a., eitgcr mad)ett, etuettgen,fd)mâ[ermac[)eit, berjdjmälern, B.efdjrciitîen; a .se —a, v. r., ftd) berengen, ftd; ber» fdjmălertt, cttger roerben. strîmtdre, s. f., bic SBereitgung, bag Verengen, strîmt-cz, a —d, —at, v. a., vedi: strimt.. strîmtodre, s. f., bie Ettge, 83e», SSerengnng, SSefdjrcinîung; ber ©ngpafj; — de mare, bie ŞDÎeer» enge; în —, in bic ©nge. strîmtordre, s. f., bie SBeenguttg, S3efd)râttîttng. strîmtordt, adj., Befdjrftnît, itt bic ©nge getrie&en; beflommen; — de aproape, in. bie ©îtge ge» trieBett. strîmtor-ez, a —a, —dt, v. a., . Be», etntngen, ein», btţd)tcinfen, Bebrängen, in bie ©nge treiben, strmtdră, s. f., ber Gttgpnfj. strîng, a —e, strîns, v. a., feft» binben, ârtfammenbritcîen, eng 5ufammeitäiefjeu,5iifammenfdjuü» ren, feft angieţeit; lefett, antjaufen, erfţmrett; fammeltt, berfammeltt; a —e bani, ©elb madjen, reid) roerben; a —e bucatele, fenul, bai ©etreibe, bag Jgeu fammelit, ein» ernten; a —e de gât pre cineva, . jemanbett erroiirgcn, erbroffeltt; a —e în frîu, im 3outne f)atten, gälimeit; a —e în chingi, înrj» ţalteit, îjart giife^eti; a —-e pre ci-, neva de mână, jemanb bie §attb 656 strîngere brii den; a —e pre cineva în braţe, jemanb umarmen; a se —e, v. r., fief) fammetn, ftd) Derfam» mein; jufammenîommen, âujam= meitlattfen, eingeljeit; a ’şi —e ceva, fidj mit etroag borfef)en; a ’şi —e catrafusele, fein SBilnbel fdjnfireit. strî'ngere, s. f., ba§ Sitfatmnen» brüaett, .gufammenpreffen, bag geftbinbett, Sufamnienşteţen, ©antmelu; —a tenului, bte Şeu» ernte. strîngetdr, adj., fammelnb, jiu fammenueţienb; fparfam, fjaitg* Mltertfd); —, s. m., ber@ammler, (Sinneljmer; — de dare, ber Steuereinnehmer, strîns, adj., gufammen», feftange« Sogen, »erfammelt; eng, fnapp, fparfam, fitauferig, getjig; a lega —, feftbinben; —, s. m., bag ©arnmeln; —uf bucatelor, bag Sefen, ©inernten. strînsă, s. f., bie Şausîjaltung. strînsătiiră, s. f., vedi: strînsură. strînsodre, s. f., bte engere Sufam» menjieljung, ©ammlttng; — de mână, ber §änbebrud; — în pântece, bag S3aud) grimmen, S9aucf)fneipen. strînsură, s. f., bie Qu]ammm= jieljung; bag ©eljâuf, bie Sin* lâitfltug; a face — de lemne, ’ ftd) Ş0I5 in SBorrat anfcţaffen, ftcţ) mit Şolg berfeljen; —i, pl., bie SSortoetyeit. striveai;!, s. f., bie Ouetftţung, gerquetfcţjuug. striv-esc, a —i, —it, v. a., quetfdjen, jerquetfdien; a se — 1, v. r., ftd) qttetfdjen. strivire, s. f., bag Oitetfdjen. strivitură, s. f., vedi: striveală. ströia, s. f., ber 2Ibfa|, 2I6fdjnitt in einem (ŞJebidjte, bie ©troplje. stroh, s. n. S3iefjfd)[afffeIIe. ströiu, s. n., SfîittenljieBe. stroncăn-6sc, a —i, —it, v. a., gerqwetfdjen; plappern, f(|nattern. - strugiar stroncănire, s. f., bag ţglappern. stroneänitör, s. m., ber Şlapperer; ber Oitctf4ftocf. stronţiu, s. m. (miner.), bag ©tron» tiitm. strop, s. m., bag&röpfdjen, SQigrfjen; nici un —, nid)t ein bigdjen. stropelniţă, s. f., veefi: stropitoare. strop-dsc, a —i, —it, v. a., Jprigen, an», befpriţjeit, Befpren» gen, tröpfeln, träufeln; a —1 cu tină, mit Sot 6efprt|jen. stropire, s. f., bag ©priţşen, bie SSefprtţjung; — cu apă sânţită, bte SSefprettgmtg mit 28eif)H>affer. stropitoare, s. f., bie ©iegfanne; ber ©prengiDcbel. stropitâră, s. f., ber angefprijjte Sfot, SţotflecE; bie ©priţjarbeit. stropol-ösc, a se —i, —it, v. r., Bereiten; —, v. a., augţdjetten. stropşeai;!, s. f., bie Ijinfallenbe ©îtdjt, ©ptlepfie. stropş-esc, a —i, —it, v. a., gu» fammentreten, quetfdjett; a se —i, v. r., bie fŞraifett befommett. stropşit, adj., epileptifd). stropşitără, s. f., vetli: stropşeală. struc-fec, a —i, —it, v. a., ger» quetfdjen, jerfdjetlen, äerbrücfen, germalmen. strucin, a —d, —dt, v. a., vedi: strucesc. str ucinătură, s. f., biegerquetf d)ung, Serfdjmetterung. strucitiiră, s. f., vedi: strucină-tură. structură, s. f., bie SSaitact; git» gung,8ufammenfeţ}ung,©truîtur. strug, s. m., bie S)red)jel=, S)ret)= Baitf. strugdr, s. m., ber Sredjâler. strugărie, s. f., bag ®red)§Ierf|anb= roerî, bie Srediglerroaare, 2)red)g» lerarBeit. strng-esc, a —i, —it, v. a., vecii : struguesc. strugidr, pl. — e, s. n., bte ®aum* fdjrauBe (Sortur). strnguesc strngn-esc, a —ij —l't, v. vetji: strujesc. stnig’ur(e), s. m., bic Staube, SBeiutrauBe; —nl ursului, (bot)., bic ©anbbecre (Arbutus üva ursi); —ul lupului, vecji: poama vulpei. strugurdr, s. m., ber Stauben« ljchtblcr. strngurei, s. m. (bot.), bic Jjo» I;anni§bcerc,23ein6eerc; — negri, bic SBocfg*, ©idjtBeerctt (Ribes nigrum). strugnrel, s. m., bie flettte SEBctn» traube. strujä, s. f., bte göltet, Sottitr. slrujdn, s. m. (bot.), bet ©teugei cittet ţţSfTange. strujed, s. f., ber ©djnitt S3rot. strnj-esc, a —i, —it, v. a., breljeii, rafpeltt, aBfdjaBen; aB6Iättern, oBtinbett; btedjfeln. . strnluilidt, adj., uärrifd), berrüeft. strlin, s. m., vedi: strug. strună, s. f., bie Saite; — la freu, bie Sîinnfette; a ţin& —, fefttjalten, aufg äußerfte [pantten; —a cocoşului, (bot.), gemeines Şornîraut (Cerastium triviale), strundr, s. m., ber ©aitcnfaBrifaiü, ©aitenţimblcr; vedi: şi strugar. strnnärie, s. f., bte ©aitenfabriî; ©aitenwaare. strüncin, a —d, —dt, v. a., vedi: strucesc. strun-esc, a —i, —It, v. a., bem Sßferbe bte Äinnfcfte attfegett; anfţmnnett. strung, s. n., bet SJrefjftufjL strungă, s. f., ber 9M!ftatI, ein unigäuntet Dtt, wo bic ©djafe gemolfen werben, ber $ferd); baS gtfdjweljr. strungăreaţă, s. f., bag DJMfgefaß. strnţ, (strntion), s. m. (zool.), ber ©trauß (.Struthio camelus). stnbeciu, s. n., bte ©tjpgfiafte. stuc, s. n., ber ©tud. stucatură, s. f., ber Sippelbobcn, bie ©tuccatut. Barcianu. Dicţionar. — stupărit 657 studeniţă, s. f., ber ©forBnt. Student, s. m., ber ©titbeitt, ©tu* bicrenbe. studenţesc, adj., ffubeittifdj, bttr* jd)ifoS; —e,’ adv., Burfdjifog, nad) ©tubenteiiart. studenţime, s. f.; bte ©tubenteu» {djaft. studidre, s. f., ber Seljtfleiß, ba§ ©fttbierett. studi-6z, ä —d, —dt, t. n., ftd) auf bic Siffenfdjaften berlcgett, auf ■ etwag ftnneit, etwag jtt erforfdjen fndjett, ftubierett. studios, adj., fleißig, eifrig, fttt» bierenb; studiu, pl. —i, s. 11., bet Sern* fletß, baS ©tubinm; bie Wiffeit» fdjaftlidje SlBljattblung. stnf, s. m., vedi: stufiş. stufă, s. f., bie’ ©tnfe (©olbeg). stufarie, s. f., ber mit Sîoţrbididjt bebedte Drt. stufiş, pl. —uri, s. ii., bag SKof)t» gebiiţd), 3M)rbic!id)t. stnfös, adj., bttfdjig, btd Belaubt; barbă —ä, ber ftarfe, bid)te S3art. stall, s. m. (stühä, s. f.) (bot.), bag SRoIjrgraS (Calamagrostis arnudinacea); — de baltă, bag 9fol)rfd)tlf (Phragmites communis), stuhärie, s. f., bag 8?8l)rid)t. stulm-esc, a — i, —it, v. a., mit Sţoîjrgrag umjätitien. stuleţ, (stulete), s. m., ber ©tengel, bie ©toppel. stup, s. m., ber Söieitenftod, SSieneit* jdjWarln | bogat ca —ul; ffeinretd); plin de bani ca un •—, tetdj, wie eilt Sfröfttg; — de avere, liuermeßltdi reid). stüpä, s. f., ber SBcrg. stnpdr, s. m., ber Sienenwnrter. stnpărie, s. f., bie Stcnenjudjt; baâ SBieitenţaug, ber S3ieitcn= garten. stupărit, s. m., bte SBtenenpflege; bet .gdjmt itad) ben ©ietten-ftüden. 658 stupofacţiune — subrog stupefacţiiine, s. vecji: uimire, stup-esc, a — i, —it, v. a., stupit, s. 11., vecji: scuip ş. c. 1. stupid, adj., ftunipf finnig; —itâte, s. f., ber ©tumpffiun, bic Summ« Ijeit, ©tupibitiit. stupină, s. f., bei: S3icitcngarieu, SBiencnftanb. stupit, s. m., vecji: scuipit; —ul cucului, (bot ), bte ©adj» iitinâc, 53runncufrcffc (Carda-mine amara), stnrlllilmtic, adj; vedi: struluibat. sturz, s. m. (zool.), ber Sîramtncts?» bogel (Turdus viscivorus). sudv, adj., Itcblid), angcneljin. suavitate, s. f., bic Sicblidjfcit, aiunuit. sul), prep., unter (iit Sufamnieit» feţutugen). subaltern, adj., uutcrgeorbitct; —, s. m., ber Uuterbeamte, ©ttb» alterne. Subarendator, s. m., ber Unter» pädjtcr. subcomisar, s. m., ber Unter» fommiffär. subcomisitine, s. f., ber Keil» au§)d)iij3. subdirdetor, s. m., ber SSijcrcüor. subdivid-6z, a —d, —dt, v. a., vecji: subimpart. subdivishine, s. f., bte Unter» nbteihmg. siibîinpdrt, a —i, —it, v. a., nodjmnls teilen, subinchiri-dz, a —d, —dt, v. a., in Untcrpadjt geben, nehmen, subînţeleg, a — e, subînţeles, v. a,, einen anbertt ©inu untcrfdjieben, Tnitcinbegrcifeit. subînţeles, adj., fel6ftbcrftänb(idj, tnittnbegriffeit. subject, pl. —e, s. n., bas ©ubjelt, ber ©ajjgegenftanb. subjectiv, adj., perföntid), fubje!» tibj —ism, s. it., ber ©ubjef» tioiSmnä; —ivitdte, s. f., bte Sßerfönlidjfeit, perfönlicfye 33e* fdjaffentjeit, ©ubjeftibität. subjug, a —a, —nt, v. a., unter» jodjcii- subjugare, s. f., bic llntcrjodjuug. snbjlllK'tiv, v. it., vedi: conjunctiv, sublim, adj., crtjabcu, Ijod). sulilimdt, pl. —o, s. bn§ gc* läntcrtc Qucdfilbcv, Sublimat. sublitnaţiîme, s.f., bic©ubtimntion. subliiu-ez, a —d, —dt., v. a., fublimicrcit. sublimitdte, s. f., bic Grljnbcufyeit. siihliiii-cz, a —dt, v. a., unter» ftreidjeu; IjcrUorljcbcit. sub-locotenent, s. m., berßicutcuant. sublunär? adj., unter bem SDtonbc befinbltd), fublunnrifd). submarin, adj., unter bem SKcerc beftublid), unterjeeifd). snlnnersiüne, s. f., bie Unter» taudjung. snbministr-dz, n —d, —dt, v. a., beljilflidj [ein, fubmiitiftricren. submisiune, s. f., bic Unterwerfung, snboliţdr, s. m., ber Uutcroffiäier. subordindre, vecji: snbordonaro. subordindt, adj., vecji ■ subor- donat. subordinaţiiîne, s. f., vecji: subordonare, subordin-dz, a —d, —dt, v. vecji: subordonez, subordonare, s. f., bic Unter« orbnutig, Untermürfigfeit, ©ub« orbinntton. snbordomit, adj., untergeorbnet, unterwürfig, subordon-dz, a —d, —dt, v. a., uutcrorbncn, fuborbinieren. snbpămentedn, (subpămentenesc), adj., unterirbifd). sulmrefcct, s. m., ber Untetpräfeft; Sötgegefpan; —ürä, s. f., ba§ Jîreiâamt. snbrector, s. m., ber Unterbot« fteljer an gelehrten ©djulen, ©ub» reftor. snbrdtä, s. f., bic Soubrette; bic 3°fe. snbrog, a se —d, —dt, v. r., an ©teile jentanbe§ treten. subsap- sub-sdp, a —săpa, —săpat, v. a., untergraben, subscribent, s. m., ber Unter? jeidjucr, Untcrfdjreibcr, ©ttbjfri» beut. . subscriore, s. f., bte ltuterjeicl;= innig, Unterfdjrift, ©ubffriptioti. subscr'iitör,s.?)i., berUnterfdjreiber. subscripţiline, s. f., vecji: subscriere. snbscri-u, a —e, subscris, v. unterfdjreiben, uittcrjeidjiten, fub» ffribiereit. subsecretar, s. m., gweiter ©eFrctär. subspcnent, adj., uad)fotgcttb. snbsemn, a —d, —dt, v. a., vecji: subscriu, subsemiidre, s. f., vecji: subscriere, subsidiar, adj., unterftugenb.JpilfS». subsidiu, pl. —i, s. it., bie §ilf§= fteuer, SSeiftener; bte |)ilf£irtiţ)ţ)e. snbsist, a —d, —dt, v. n., beftetjen, äu leben Ijaben, fid) erhalten, fid) ernähren, subsistenţă, s. f., ber SebenS* unterhalt, bie SUafjrung, baSSIuS* iommen, bie ©ubfiftenj. subsöl, s. n., ber Untergrunb (beg 53obenS). substanţă, s. f., baS SBefen, ber SBeftanb, ©toff, bte ncifjrenbe Sraft, ©nbftanj. substanţial, adj., Wefentlidj; nnf)= renb. substantiv, pl. —e, s. n., baS Hauptwort, baSSubftautiö; —ic, adj., fadjwörtlidj, fubftaittibifd). subştern, a —e, —üt, v. a., unterbreiten, subşternerc, s. f., bte Unter» breitunp. substitu-esc, a —i, —it, v. a., an eines anberen ©teile fegen, gunt 9?adjerben etnfeţşen, fubftituieren. substituire, s. f., bie ©teH=, 2tmtS= bertretuug, ©ubfiitution. substitut, s. m., ber ©len«, SImtS» tiertreter, ©nbftitnt. substituţiune, s. f., vecji: substituire. - subţire 659 substrat, pl. —uri, s. n., bte Unter«, ©ritttblage, baS ©ttbffrat. subsuoară, s. f., bte 2Id)feIIjöI)Ic; cu manile —, mit getaugten Şanbeit. subt, prep., unter, unterhalb, iiber, Wäljreitb; — juräment, eiblid); — masä, unter bem Eifdje; — ochii voştri, bor euren SQtgett, itt eurer ©egenwart; pe — mână, unter ber Şaitb; — regimul cuiva, tvmfjreitb ber 3îegieruug jemaitbeS; — un arbore, unter einem SSattm; a se pune — arme, ins ©ewefjr treten. subterfugiu, s. n., bie SlitSftüdjte. snbţicrc, s. f., bie SDünufyeit, S8er= büintttng. subţictdte, s. f., bie gcinf|ett, Sönunfjeit, Şartljeit. subţiotic, adj., bon jarter, feiner Slrt. subţi-6z, (subţi-n), a — d, —dt, v. a., blimt madjett, berbiinnen; a se —a, v. r., biintter, magerer, feiner toerbeit; a se —a spre capet, gegett baS Enbe bfinner Werben, abneţmeit. subtil, adj., fein, jart; —itdte, s. f., bie geiuţett int Unter* fdjeiben. subtîmpdrt, (subtîtnpărţ-esc), a —i, —it, v. a., unterabteilen. subtîmpărtire, s. f., bie Unter» abteilung. snbt-înseinn, subt-însemndre, subt-însenmdt, vecji: subscriu, subtînţelcg, a —e, subtînţelâs, v. a., boraitSţegen, tm ©ittne ţaben, ftilîţdjweigenb mit eiit* fd)(tefjett. subt-înţelegere, s. f., ber 35or= beljalt. subt-înţel6s, pl. —uri, s. n., baS barnnter Serftanbene; mitinbe* griffen. snliţiodră, ve^Lî: subsuoară. Snbţirdtic, vecji: subţirel, subţire, adj., bitnn, fein, jart, fdjmădjtig, leidjt, fdjlanî; glas 6G0 subţirel - —, ber feilte Soit, bie faüuite Stimme; îmbrăcat —, (cidjt cm* gejogeit; a avă au(J —, ein feiiteg ©cljör ţabeit; a ave nas —, eilte feilte 9Jafe Ijaben. snbţirâl, adj., bünutid), fcfjt jart. siibfin'me, s. f., bic gartljeit, Siüituljcit. subtlocotcnönt, s. m , vedi: sublocotenent, subtöe, s. f., bic ©ruttbfoljle bc§ .§aufe§, ber ©nntbbalfen, bie ©runbfdjitielle. subtoiiţor, s. m., vedi: subofiţer, subtj»refect, s. m., vedi: sub-. prefect. snntracţinne, s. f., ber 2[&jug, bie ©itbtraftion. subtrdg, a —e, subtrds, v. a., ab* jieljeu, fubtraţieren. subtşt6ru, a —e, —nt, v. a., veiji: subştern ş. c. 1. subürbiu, pl. —i, s. n., bie Unter« ftabt, SSorftabt. subvenţion-ez, a —d, —dt, v. n., ju Şilfe îommen, beifteljen, je« manbem ausfjelfen, i[)tn ©elb' mittel beifteHen. subvenţiune, s. f., bie S3eif)ilfe, ©elbfyilfe, SBcifteuer, ©ubbeution. subversaut, adj., borliegenb. subvers-ez, a —a, —dt, v. n., borlommeit. snbversiV, adj., jerftöreitb, unter» grabenb. suc, pl. —uri, s. n., ber ©aft. sucală, s. f., bnâ ©ţntlrctb. sucăl-6sc, a —i, —it, v. a., je« manbem jufeţjeu, plagen (mit SBortcn). succed, a —e, succes, v. n., ge« lingen, gltiien. succedare, s. f., bas ©elingeit. succed-ez, a —d, —dt, v. a., nad)« folgen. succes, pl. —e, s. n., ber Erfolg, gort«, Sluâgang; — bun, ber glüdlidje Erfolg. ' ' . snccesiünc, s. f., bie 92ac£)=, 3lmt§« folge, Erbfolge. - sudoare snco.csiv, adj., uadjciitaubcr fol« genb; —, adv., nad) unb nad). succcsör, s. m., ber 'Jfarfjfolgcr. Sltccin, s. ri., veiji: chiohlibar. succinct, adj., îni'sgcfafit. suc-6sc, a — i, —it, v. a., brefjen, um«, berbreţen, ttrinbcu, jdjlingcu; . a —i pre cineva, detonieren; a —1 cuiva una, jcmoitb eine Sftafe breljcu, iljn fjintcrgefjcii; . a —1 capul cuiva, jemanb beit $opf bcrbrefyeit; a o întoarce şi a o —i, aUcrlci Eintucnbungcn madjett. sucire, s. f., bie 'Sreljnng, SBin« buttg; SSerbreţung. sucit, adj., berbreljt, geroimbe»; om —, ber »erbrcţte SCTÎcnftlj, ber Querîopf. sncitodre, s.f., bieJpafpel, Sfurbei; . —, (zool.), bet 28enbef)alg t Jynx torquilla). sneitör, s. m., ber 2)rcf)er. sucitură, s. f., bag gufammenge« imtubene S3iifd)djen; bet frumme Sauf. sucmdn, pl. —e, s. n., basi SBauern--oberfleib. si'icnă, s. f., bet SţBei&errocf. suculent, adj., faftreidj. snculete, s. bie SKofle. sucumb, a —d, —dt, v. n., erliegen, ■ unterliegen. sncărs, pl. —uri, s. n., bie Silfe, ber feeiftanb. sucursală, s. f., bie filiale, fjilial« . ban!. sud, s. m., ber ©iiben, SDÎittag. sudalmă, s. f., ber gfudjr öie Sä« fterung. suddre, s. /., Vecji: asudare, snddriu, pl. —e, s. n., bas> ©djweifj« tuci). sud-est, adj., ©üboft. Sudeţi, s. m. pl. (geogr.), bie ©u« betten. südic, adj., fitblid), ©iib«. sudit, s. m., ber Untertfyau. sudoare, s. f., ber ©djioeifj; —a calului, (bot.), bie Şaufjerfjel sudorific (Ononis); —a lapteJui, (bot.), bie ţpeftifenjluurj; vedi: cap-talan. sndorilic, adj., fdjtbeijjtrcibenb. snduc, s. m. (zool.), ber ©nnber (Lucioperca sandra); vedi: şnlăn. snduire, s. f., baS ©djelten, bie ©dimiiljung, ©djelthjorte. snduite, s. f. pl., bie Säftentng. saduitör, s. m., bet Säfterer, ©djelter. sudu-in, a —i, — it, v. a., fdfjeltcn, fdjimpfett, läftern. sadlim, s. n., vecji: sumedenie, snd-vest, adv., ©übiueft. sueddz, s. m., vecji: suedian. Suedia, s. f. (geogr.), ©djweben. snediän, adj., fdjioebifd); —, s. m., bet ©d)tt>ebe; —ä, s. f., bte ©cfylDebitt. Suevi, s. m. pl., bie ©neben. Snez, s. m. (geogr.), ©itej; istmul de —, bie Sattbeitge boit ©lieg, safer, a —i, —it, v. a., leiben, bttlben, etbitlbett, er», bertragen, angftetjen, erleben, beftefjen; a nu pute —i pre cineva, jemottb nid)t aitSftefyen, nidjt leiben föttneu; —, v. n., bnlbett, ©ebttlb ţabett. suferind, adj, Ieibenb. suferinţă, s. f., bag Setben, bet ©âjmerj, bie ®ulbitng, @r» bulbitttg. snferire, s. f., baS Seiben. suferit, adj., gefitteit, gebitlbet; de —, erträglid), onSäiifyalten. suferitör, adj., Ieibenb, gebitlbig. suficient, adj., fyinläiiglid), fjitt» retdjenb; vecji: îndestulător, suficienţă, s. f., bie §inlänglicf)!eit. sufit, pl. —e, s.-ii., ber $lafonb. sufixă, s. f., bie 9?«d)fitbe, ©uffij. snfläre, s. f., bag S3Iaţen; ber SItem, aitemjug; — de vent, bet Suftäitg. suflät, adj., geblafen; cu nur, feuerbergolbet; —, pl. —e, s. n., bas SSIafen, ber öaitd). suflätör, s. m., bag Siitrofjr. — suflu 661 snflătâră, s. f., vecii: suflat, suflec, a —ă, —ât, o. a., tmebet» falten, auf binben, auffledjten, aufftiiipen, aitffrâmpctt; a’şi—a mânecile, fid; bie SIrmel auf» ftteid)en. ■ snilecăre, (suflecătură), s. f., bn§ Stufftiilpen, Stufftreidjen. suflet, pl. —e, s. ii., bie ©cefe, . ber ©eift; bag ©cmiit; ©eluiffen; §erg; — compătimitor, bag teii» tte^tnenbe §erâ, ber tciluefjmenbc SOTeitfd); copil de —, bn§ an Sîinbegftatt angenommene Sîitib, ber 3Iboptibţoţtt, bie SIboptib» todjtet; fără —, ţerg», gefiifyiloS; într’un —, iu einem Sltent; pe —ul meu! meiner ©eele! plin de —, boU Sebeit; —ul meu! mein iperg 1 a ave ,ceva pe —, etnmg auf bem ©ennffen ţnben; a dcu e pană la —, iu bet ©eele lbefje, letb tţutt; a nu ave —, fein Şerg, fein ©efiitjl ţnbeitj a; prinde la —, ju ftd) îommen, fid) erfjolen; a ’şi da —ul. a fi cu —ul la gură, itt beit legten Siigcit liegen, ben ©eift auf» geben, bag Sebeu auStjandjen, betreiben, sufieţeâ, s. f. (bot.), vecji: sufleţele. snfleţel, s. m., bie liebe, tente ţperfon, ©cele. snfieţelo, s f. pl. (bot.), SDlai* glBddjcn (Convallaria majalis), vedi: lăcrămioare, sufleţesc, adj., geiftig, geiftlid), ©eelett*. _ . snfieţ-dsc, a —i, —it, v. a., vedi: însufleţesc, sufletesce, ado., feetijd), geiftig. suilöiu, pl. —e, s. ii., ber Slafebalg. sufiör, s. m., ber Souffleur, süfi-n, a — â, — ât, v. a„ blaţett, au*, auS=, aitfbtafen; —. o. n., blafett, Ijaudjen, atmen, 9ltetn f)oIett; roeljen (bont SDSinb); a—a cald şi rece, jemanb itarf) bem ŞUhntbe reben, ben SKantel nad) bem SEBinbe ţcutgeit; a —a cu 662 sufoc aut-, cu argint, Bergolben, Ber» filbent; a —a cuiva ceva la , ureche, jemanb efttmsS in§ Dîjr blafen, einbtafen; a —a greu, fcfyruer atmen; a—a în foc, ba§ ţjeuet anbtafen; a —a în luminare, bag Sidjt auSbta fen; a ’şi —a nasul, ftd; fdjneugcn, fdjitaubeit, ftd) bie 9îafe pitţţeit. sufoc, a —ă, —ăt, v. r., erfticfen. sufocant, adj., erftidenb. sufocare, s. f., bal Gcrfticîen, bte Gcvftiduitg. sufocat, adj., erfticff, oţue Sffem. sufragiu, adj., episcop —, ber einem @rjbif4)of tmtergeorbnefe SBifdjof, ber ©uffraganbifdjbf; diecesă —ă, bie©uffraganbiöcefe. sufragerie, s. f., vedi: sofragerie. sufragiu, pl. ~h s-’ n-, bie SBat)(= ftimme; — universal, baâ aflge» meine ă8af)lred)t. sufragiu, vedi: sofragiu. sufulc, a —a, —ăt, v. a,, vetji: suflec. silflilv, s. in. (bot.), vedi: sulcina; — venăt, ber ©djabjiegerMee (Melilot.us coerulea). sng, a —e, supt, v. a., fangen, an», auf», ein», au§fattgett. sugâciu, (sugar), adj., faitgenb; —, s. m., ber ©äugtittg; viţel —, ba§ fattgenbe Salb, sugăr-ă, s. f., bte Qigarre; a trage . cu —a, gigarrett randjeit. sugărel, s. m. (bot;), ber@amanbcr . (Teuc.rium Gamander). süge-hüte, s. m., ber ©rätriitfer. sugel, s. m., bag 9?agelgefd)tuiir, ber SBnrm am Ringer; —, (bot.), bie SCaubneffel 'Lamium album), «üger. s. m., ber Hor!; bie Sorfeid)e. sugera s. f., ba§ ©aitgett. . sugei'-cz, a — ă, —ăt, v. a., ein» • geben, berfeiten, fnggertereit. • sngestinne, s. f.; bie Eingebung, siigesliv, adj., Berîeifeub, fuggeftiB. sugetoăre, s. f., ba§ ©ciugetier; —, (bot.), ber fjidjtenfpargel (Monotropa hypopytis). - suiu sugetdr, adj., faitgenb ; vedi: sugaciu. suglu’t, (sughit), a —a, —ăt, v. fdjhtdjâcn. stighiţdre, s. f., (sughiţat, pl. —e, s. snghiţătiiră, s. f.), ba§ ©d)Iud;âen. sugiuc, pl. —uri, s. n., ber gringer» hntrm; —, bie Sdoftrourft. sugnă, s. f., vedi: sucnă. sugrum, a —ă, — ăt, v. a., roiirgen, erroiirgen, erbroffelit. sugrumare, s. f., ba§ SBurgett, ©croiirgett, ©cbroffeltt. sugrumat, adj., erttuirgt, unter» bmtben, eng. sugrumător, adj., ertoiirgenb; —, . s. in., ber Etlniirger, SBiirger. suguş, a —ă, —ât, v. a., vedi: sugrum. sullăr(in), vedi: prefunt. suhât, pl. —uri, s. n., bie getthjeibe. suicid, s. m., ber ©elbfftniSrber. suire, s. f., ba§ ©teigen, ?Inffteigen. suiş, pl. —uri, s. 11., bie Slnffaljrt, bas &itiaitfftcigen, Şittauffaţreit; bie ®ergle|ue. suit, pl. —e, s. n., ber 3(ufftieg. suită, s. f., baâ ©efolge, bie S3e= gleitnng, bie ©uite; ber 2htfftieg. suitdr, s. m., berSßarr, Sßoffenreifjer. suitor, adj., auffteigenb, fid) er= fjebenb. sti-iu, a —i, —it, v. n., fteigen, auf», ţinanf», fjerauf», erfteigen; {jiitauff£ettent; a —i cu trăsură, t)ittauffaf)ren, juSBqgen erfteigen; a —îîn susul apei,fIll{jai!ftDârf£ geljen; a se —i, v. r., fteigen, hinauffteigen; a se —i înir’un arbor, pe un munte, eineit S8aitm, einen S3erg er!(immen; a se —i în ceriu, gegen §immel faţren; a se —i în preţ, int greife fteigen; a se — i în trăsură, ju SBagen fteigen; a se —i pe Cal, gu ^ferbe fteigen, fidj aufl Spferb femeii; a se —i pe catedră, bie Sî'flitjef beffcigen; a se —î pe tron, ben Stroit befteigen, bie sujet — sunătoare 663 Sîegteruttg antceten; a se —i suma, ftd) Belaufen (eine Summe); sângele, vinul mi se —e la cap, bag ®htt, ber SBeitt fteigt ntir ju Sîopf. sujet, pl. —e. s. n., vedi: subject. sul, pl. —uri, s. n., bte ©tange, 3îotIe, SSalge, SBetle; — de res-boiu, ber SBeberBaunt; a face ceva —, gufammenrollen. sulă, s. f., bte 2tf)Ie, Pfrieme; a pune cuiva —a în coaste, jemanbem Ijart gitfegeit, tljit Be= arBeiten. sulîir, s. m., bet 2(fjlenmacf)er. suldfic, adj., afjtai'tig, ]ţ)it3-snlcfiiă, s. f- (bot.), ber ©tetnHee (Melilotus off.). suleget, adj., jart, fdjlanf. suleutencsc, vecji: sulimenesc. sul fur, s. m. (miner. vedi: pucioasă; —ât, s. n.-, ias fdjraefel* tjältige ©als. sulfuric, adj., fd)tuefe(artig; acid —, bte ©djroefelfăure.-sulfuros, adj., fd)tnefefig. sulger, s. m., ein eţjem. SBojarett» rang. sulliâriu, s.n., veq.i: sulmar. sulimân, pl. — e, s. n., bie ©djminîe; a da cu —, ftd) fdjmutfen. sulimăn-esc, a —i, —it, v. a., fdmtinfen; a se —i, v.- r., fid) fdjmtnîen. ■ ■ sitlimănire, s. f., bag ©d)min!en. Sülina, s. f. (geogr.), bie ©ulitia* mihtbnng ber ®ouau. sulină, s. f. (bot.), bie Sffiafferitujj • (Trappa natans). sulinâr, s. m., bag ©taitgenf)oIg. suliţă, s. f., bte Sßtfe, Sange, ber • ©piefj, SSurffpiei-- suliţdş, s. m., ber Sangeitträger; Saugeuberfertiger. suliţdt, v. a., tangenförmig. suliţică, s. f. (bot.), ber 9îad)fc= fdjatten. snliţiodră, s. f., vecii: trifoiul caprelor, snltdn, s. m., ber ©ultan, ©rofj* Ijerr;—ă, s. f., bie ©ultanin; —in, adj., tion Beftet Dualität, snltöiu, pl. —e, s. iu-, bet Unterfaţţ (in ber Strdjiteftur). snm, eşti, este* v. a., \6) Bin, bu Bift, er ift; vecji: sünt. ■ ■ sumă, s. f., bie Summe, ©efamt» gal)!; Sftettge. sumän, pl. —e, s. vecji: sucman. sninär, pl. —e, s. n., bie Şauţit* iitfiaftSangeige; —, adj., -fum» ntarifd); procedură —ă, bag fitmmarifdje SBerfaîjren. sumar, adv., nadj bent ; Jgaupt* inljalt, fumntarifd). snmeilönie, vecji: sumetenie. sumcs, adj., mit aufgeftridjeneit SÎrmeltt. snmet, a —e, sumcs, v. a., auf» ftreidjen, iu bte §öfje tjebeit. sumeţ, adj., üenuegett, !etf, ftolg. sumetenie, s. f., bie ttngaţî, SJÎenge, SDtaffe. sumeţ-csc, a se —i, —it, v. r., fid) gu bief erlaiiben, auf fid) gu biet Bauen; ftd) erbreifteit, fid) betriieffeit, fid) erfiiţineit, ber* Wegen fein, sumeţie, s. f., ber Stolg, bie ®er* meffenljeit, ®reiftigfeit, ®erroegen» tjeit. sum-ez, a —d, —dt, v. a., gu* fammeitgăţlen, fummieren. sumptuös, adj., toftjpielig, prâdjtig; —itâte, s. f., bie Sfoftfpieligfeit, ber ţ}5racf)tauftbaitb.-sumiiţ, a —d, —dt, v. a., î)ejjen, auffjegen. sumuţdre,_ s. f., bag Şeţjett. sun, a —a, —ât, .v. a. şi n., tönen, ertönen, Hingenv fdjallen, et-fdjaflen; läuten; se —ă, man fagt, eg geŞt bag ©entdjt; —ă ceasul (orologiul), bte Uf)t fdjlăgt. sundre, s. f., bag Sdjallen, Sîlingen. s urnit, pl.—e, s. n., bag SÎItngen, bet ©lodenfdjtag. sunătoare, s. f. (bot.), btegoljaitiriS* ţjflange, vecji: pojarniţă; bag 664 sunător — Şejeufraut, SSilfenfrant, vecj.i: măsŞlar. snnätör, adj., fliitgenb, Jdjatteub, tönenb. sundüc, pl. —e, s. n., ber îtoffer. sunet, pl. —e, $. n., bet ©djatl, Sflattg, SEon, Saut; Qnîjalţ; bfe 3?adjrid)t; —ul armelor, bal SBaffengefliţr; —ul clopotelor, ber ©locfenîlang, baä ©loden» geläute; a da —, ertönen, sunt, a il, fost, v. n. şi aiixil., fein, ba fetit, Borljaitbett fetit; — bine, îmi e bine, el geljt mir Woljl, id) befinbe mid) Woljl; a fi de opiniune, ber Şlnfidjt feitt; a fi în pat, im SBeţte liegen; a fi în vieaţă, am SeBen fein, feBeţi; a nu fi, feţjlen, nidjt fein; sunt oameni,el giebtSJtertfdjen; această casă e a mea, biel §aul gehört mir, tft mein; e de a se crede, el ifţ, el fteţjţ gu glauben; a fi preste cineva, Borfteifjen, Borge« fe|t fein; ce’ţi e? mal feţlt bir? cum îi e bolnavului? mie befindet fid) ber Sfranle? îmi e urît, id) langweile mid); cum e ş t i cu N. ? mie fteîjen ©ie mit 9Î. ? fie! el mag fein, el fei benn, el gefdjeljel fie cura va fi, el fei bem, mie el rooUe; ce e (ce-i)? Wal gibt’l? cine e (cine-i)? roer ift el? eu sünt, id; bin!, suoără, s, f., bie 2ld)fel; subt —, bie 3td)fcIl)Bţ|le. supă, s. f., bie ©itpfie, S3riifje; — de carne, de urez, de verdeţuri, de post, bie Sleifd)», SReil», _ Staufer», gfaftenfuppe. Sl’ipăr, vedi: super, supapă, s, f., bie Sftappe, bal Sţcntil. supat, 'adv., unter bem SBeţt; unter= wfirfig. snpedit-dz, sţ ^-d, —-dt, v. a., an bie Şanb geljett, fuppebüieren. super, a —d, —ât, v. a., betrüben, : ärgern, belăfţigen, unwillig, böfe . madjen; a se —a, v. r., fidj suplement ärgern, fiiţ Mitten, böfe werben; fid) betrüben, Berbriefjlidj fein; a se —a pre cineva, auf jemanb böfe Werben, superăcids, adj., Berbtiefjlid), ber fidj allel ju Şerjen nimmt, supßrare, s, f., ber Stummer, S8erbru|; bie 5£raurigfeiţ, 93 e» trübnil; S3eläftigung, bal Unge» madj, Ärgernis, superdt, adj., betrübt, traurig, supărător, adj., Srgerlid), auf» fatjrenb. superb, adj., pradjtig, fjerrltd), ftolg, l)od)mütig, superbie, s. f., ber ©tolj, Şodjmut. supererogdt, pl. —e, s. n., (super-(‘rogaţuiuc, s. f.), bal liber* pflidjttge; bie ©upererogation. superfetaţnine, s. f., bie Überfülle, superficial, adj,, oberflădjlidj; —itâte, s. f., bie Dberfladj» lidjfeit. superfin,a^\,balgeinfţe,fuţ(erfein. snperfliiu, s. m., bal Überflüffige; —, adj., überflüffig. Superintendent, ş, m., ber Dber» atiffefjer, ©uperintenbent. superior, adj., obere, tjöljer; Dber»; —, s, m., ber Dbere, SSorgefejjte, ©uperior. superioritate, s. f., bie Über» legenljeit, bie Borgefeţjte Säeljörbe. superlativ, pl. —e, s. n., bie britte feergleidjunglftufe, ber ©upet» latiB. .. supernumerdr, s. m., ber Über* aâţjlige; —, adj., überßälilig. super-piin, a —e, —pus, v. a., über etwa! ţegen, auffdjidjteti. superstiţios, adj., abergtâitbifdj. superstiţiiine, s. f., ber Slberglaube. şupdu, pl. —ri, s.»!., bal ©ouper. supin, pl. - e, s. n., bal ©uţmtum ber lateiuifdjen ScittDörter. supleant, s. m., ve4i: suplinitor, suplement, pl. —e, s. n., ber gitfag, 9îad)trag, bie (Srgcittjung, bal ©îtţjplement; —âr, adj., nadj» träglid), ergânjenb, (Srgänjuitgl=; suplent - credit —ar, ber 9}ad)tragsS» frebit. şuplent, s.m., vedi: suplinitor, suplic, a —ii, —dt, v. n., bemiitig Bitten, eine S5ittfd)rift einreidjen. suplică, s. f.; bie SBittfdjrift. suplicant, s. m., ber SöittftcUer. supliciu, pl. —i, s. n., bie SeßenS* ftrafe, Şiitridjtung; bie Qu nt. suplin-esc, a —i, —it, v. a., er* gâiijen. suplinitor, s. m., ber ©teflbertreter, ©upptent. supört, a —d, — dt, v. a., ertragen, erteiben. suportabil, adj., erträglich, teibtid). snposiţiune, s. f., bie SBoraitS* jefcung, SBermutuiiß. snpra-aijuii(ldntă,s,f.,bieU6erfiiHe. supra-arlritrin, s. m., bie UBer» Prüfung, suprafaţă, s. f., bie DBerftädje. suprai'in, adj., fetjr fein, fuperfeiu. supranatural, adj., übernatürtid). supranume, s. m., ber Qunatiie. supranumerdr, adj., vecji: super-numerar. supranumesc, a —i, —it, v. a., äubeuennen. supranumit, adj., juBenannt, mit bem 33einamen. supraomenesc, aefj., übermenfdjtid). supra-pün, a —e, —püs, v. a., 7et}i: snperpun. suprascriptără, adj., bic Stuf jdjrift. suprauman, vedi: supraomenesc, supraveghetor, s. m., ber Stuffetjer. supravegh(i)-ez, a —e, —dt, v. a., bie 2!uffid)t führen, supravieţu-esc, a —i, —it, v. a., jemanben ober etwas üBerteBen. supravieţuire, s. f., ba§ Überleben, bie 2Intwartfd)qft. supravieţuitor, s. m., ber Über* leBenbe. supra-vin, a —veni, —venit, v. n., tjinäufommen (unerwarteter ŞBeife). suprem, s. m., oberft, t)8d)ft; tribunal — ber oberfte ©eridjtStjof. - surda 666 suprcmdţie; s. f., bie DBergewatt, Dbert)ot)cit, ©upreinatie. snprim, a —d, —dt, v. n., nnter--brüdeit, Bert)ci:nlid)cn, üBcvgeljcit. suprimdre, s. f., bie Unterbrürfung, iöertjeimtidjung. snprimätör, adj., unterbrüdenb; —, s. m., ber Uuterbriicfer. suprind, snprindere, suprinijßtör, vedi: surprind ş. c. 1. supt, prep., vecji: subt. supt, adj., gefogen; berbiiunt; — la trup, fdjmödjtig; — la faţă, mit fdjmatent, jartem ©efiefit, vecji: sug. supţire, vecji: subţire, su-püiu, (supün\ a —pnne, —püs, v. a.; unterwerfen, bemiitigen, Beugen, nnterjod)eu,untertt)änig*, unterwürfig madjen; borausţeţjen, annetjmen, bernntten; a — e ceva la c.unoscinţa cuiva, jemanb etwas Bcfaiiut ober ju wiffen madjen; a—ela examen, prüfen; a —e la judecata cuiva, bem ltrteite jemnnbeâ auţeimftetlen; a se—e, v. r., fid) unterwerfen; a se —e la toate, fid) nflent unterwerfen, fid) afleS gefallen taffen. supunere, s. f., bie Unterwerfung, Unterwürfigfeit, Unterttjanigfeit; cu toată —a, untertfjânigft. snpnr-dsc, a se —i, —it, v. r., vecji: strecur. snpüs, adj., unterworfen, unter» ttjänig; —la dări, fteuerpftidjttg; —, s. m,, ber Unterttjan. sur, adj., grau. snrdtă, s. bie ©djwefter, gram» bin, Sfamerabin. surcel, s. m., baS 3tei§, SKeistjots. surchidedlă, s. f., bie SEradjt trüget. surd, adj., tauB, unempfinbtid); — mut, taubftnnim; cam —, fd)Wert)örig; —r s.,m., ber SauBe. surda, adv., de fi —, bergeBtid), bergeBenS; a vorbi de a —, inS Staue reben. 6GG surdatec - surddtec, adj., fdjwcrljörig; surijedlă, s. bic Sanbljcit, ©djroerljarigfeit. surij-esc, a —i, —l't, v. n., ve4i: asui-^esc. Stirdie, s. f., vecji: surdealä. stirŞilă, s. m., bet Söttbllng, Şalb» taube. surflimc, s. f., vedi: surdealä. surdină, s. f., ber dämpfet, surghite, s. f., bic Quelle, surglmm, a —i, —it, v. a,, surghiunire, s. f., vecji: exil, exilez ş. c. 1. snrgüciu, pl, —e, 5. n., ber Sufcfj, g-eberbufdj, Şelmbitfd); —, (bot.), vecji; nemţişori de grădină. Stir^ün, s. m., ve4i: surghiunire, surul, a —e, suris, v. n., [cidjefit, anlädjctn. snridere, s. f., (suris, pl. —nri, s. n.J, baS Sädjeln. surit, adj., ergraut, surlă, s. f., ba§ Şfeiferiroljr; ber Dîi'tffel, bic ©djuattje. snrlöiu, vecii: ţurloin siirmă, s. f. (minor.), ba§ SIntimou; bie fdjmoräe gfarbe 511m färben ber Slugenbratten. surmenaj, s. n., bie Übcrbitrbmig (geiftige). surogat, pl, —e, s. n., bag Grfajj» mittet, ©urrogat. surp,a—a, —dt, v.a., ftfirjen, itm» ftiivgen, nieberreifjen; a se —a, v. r., ein», Der-, äufammetifaHen, äufammen», eiuftiirjen; einen Öciffenbrndj befommen. surpare, s. f., ber ©tnrj, (Siiifturj, bie ©inftiirjitng, ber Seiften» brudj. surpat, adj., ein», jufammenge* fallen; mit einem Seiffenbrutfj be!jaftet. surpätör, adj., jerftörenb; —, s. m., ber Sftieberreifjer. surpätür-ä, s. f., ber ©turj, Ser» fall; Sinfturj, Seiftenbrudj; iarba —ei (bot.), bag îafjle Saitfeitb» !orn. - suspens sur-prind, a —c, —prins, v. a., iibcrrafdjen. surprindere, s. f., bieüberrafdjung. surprinselor, adj., iibcrrafdjcttb. surprisü, s. f., vecji,: surprindere, surtüc, s. w., ber Überrod; —dr, s. m., ber ©täbter (im GJcgcttfaţ) 511111 Säuern), surugiu, s. m., ber ^Poftfitcdjt, gfutjrntann. surz6sc, vedi: asui’4esc. surzilă, surzime, ve4i: sur4ilä Ş. C. 1. surzu-csc, a —i, — it, v. a., baätt, baratifgebeit. sus, adv., oben, brobeit, baritber; — băieţi! Stuf iîillbcr! din —, oberhalb; d’in—, de d’in—, öon oben, oberhalb; în —ul apei, ftromauf; — la preţ, Ijodj im greife; mai pre —, über, er» haben; a duce pre cineva pe —, jentanb mit ©cinatt forttragen; a umbla în — şi în jos, anf unb ab geljett. snsdiu, s. m. (bot.), bie ©au», ©änfe», Sebcrbiftci (Sonchns ole-raceus); — de päduie, berSöcrg», SJiaiterlattid), ve4i: tâlhărea, siisdni, (susdn), s.m. (bot.), bereinig, ftarre ©efet (Seseli annuum), ©efam (Sesamam orient.), susceptibil, adj., emţjfânglidj; —iiâte, s. f., bie ©mpfänglid;feit. suscit, a —d, —dl, v. a., ţer» öorrttfett, Don nettem anregett (eitte ©adje). suscriere, s. f., ve4i: subscriere, suspect, adj., öerbädjtig. suspect-ez, a —d, —dt, v. a., öer« bädjtigen. suspenddre, s. f., bie Stmtäent» fegung; SJeraiSgerung. suspendat, adj., entfetst (fetiieä Slmteä); aufgeljoben. ■ suspend-ez, a —d, —dt, v. a., entfeţjen (feines SImteS), auf> fdjieben, belagern, einftcllen. suspens,: adj., unfdjlüffig, in Un» getöifjfjeit; —itine, s. f., ve4i: suspensoriu suspendare; —iv, adj., ein* ftcHenb. suspensöriu, s. n., bag 53cuc()-banb. suspin, a —d, —ăt, v. a., feufăcn. ■susmn, pl. —e, s. n., ber ©eii^er; bte Gsiigbrüftigfeit, ber SSampţ; ca —, eugbritftig, bcimpftg. suspindre, s. f., bag ©eitfjen. Slispind, v'etji: suspendez. suspiţiondre, s. f., bte 33cr* . badjtigung. «nspiţios, adj., eerbâdjtig. suspiţiu, s. m., snspifiiine, s. f., ber SSerbadjt, 2Irgtt>ot)n, bte SSer* băditiguug. sustentaţiune, s. f., bte Unter* ffüjjung, Verpflegung, ber Unter* ijalt. -sustent-ez, a —d, —ât, v. a., unter* ftüjjeu, öerpflegeit, ernciţreit. ■suştin, a —e, —tit, v. n., ettcag aufredjt ertjalten, behaupten; un* tcrftu|jen; unterhalten, suştinere, s. f., bie SCufrcdjter» ijaftitng, SBeţjauptitng; Unter* fHiţjung; SBcrpffeguttg, ber Unter» ijnlt. sus-trdg, a — c, —tras, v. a., eutjtefjen, entroenben. SUStrât, pl. —uri, s. ii.t vedi: substrat, susur, s. n., bag ©efumnte, ©ihtfcln. Sut, s. vi., SJÎatne für fiebenbürgijdje Sergbetoofjner. sută, f. şi numer., bag §unbert; fyunbert; ca la o —,.ettua Ijuit* bert; cu —a, f)unberttt>etfe; al —lea, m., a suta, f., ber, bte Şunbertfte. sutaş, s. m., ber .ţiunbertmann, ipauptmann. suterân, adj., unterirbifd); geheim; . —ă, s. f., baS ©outerrain. sutime, s. f., bag Şunbert, bte ŞunberterfteHe. şutit, numer., f)itnbertfad); ljun* bertfăltig. satură, s. f., bie SJÎaljt (an ben Sînodjen). — svorlitură 667 snvdc, pl —e, s. n., ber Pfriemen, ©tid)el, ©rabftidjcl. suvâiu, s. n., ein feiner ©toff. suveică,, 's: f., bie SBeberfpuIe, ©pitic, bag Stöeberfdjiffdjen. snvonir, pl. —e, s. n., bag 2tit* benfen, bte Erinnerung; spre —, jur Erinnerung, suveräti, adj., fjüdjft, oberfjerrlid), ununifdjränft; —, s. m., ber un* umfdjräitftc ©ebieter, §errfd)er;- —itâte, s. f., bie unumfdjräufte ©taatggetuatt, Dbcrfjerrfdjaft. suvöLb, a —ä, —dt, v. a., bitrdj* fneten, uiutualäen. suvülc, a —ä, —dt, v. a., vedi: sumet. Snzdnä, s. f., ©ufauue. snzerdn, s. m., ber Dbcrtefjensfjcvr; —itdte, s. f., bag Dberlefjeng* redjt. svăpăidt, adj., unruhig, augge* laffen. svdt, vtdi: sfat. svdelă, s. f. (bot.), vecji: sfeclă. Svedia, s. f. (geogr.), vedi: Suedia, svedidn, s. m., ber ©djroebe; —, adj., ’jdjtucbijcf). sve'gn-6sc, a —i, —it, v. n., vecji: svîcnesc. svelt,’ adj., Jdjtanf. svent, a —d, —ät, v. a., trodiien, auS*,abtroditen;fcfjtt)enfen,fd)ttun* gen; augtilften; vedi: sbicesc. sventdt, adj., trodeit, auggetrodnet. sventurdt, (svcntnrdtec), adj., leicfjtfinntg, augfdjroeifenb.. sverc, pl. —uri, s. vedi: sferc. svercol-6sc, a se —i, —it, v. r., fid) fjentmluerfen. svercolire, s. f., bag Surfen, Srümmen. sverl, a —i, —it, v. a., ttierfeit, jdjmeilen, .fdjleubern; ju Sobett raerfeu. ; sverlire, s. f.,' bag SBerfen. sverlitor, adj., toerfenb, entpor* Werfeitb. sverlitură, s. f., bag SBcrfeu, ©djmeißen, ©^[eitbern. 668 sverlugă- sverlugă, .s. /, (zool.), vedi: plevuşcă. svîc! interj., ©djîag, ©tofj! Shttjd)! svîcn-dse, a — i, —rft,. v. n., gitcîen. svînt; svînturdtec, vecji: svânt ş. o. 1. svir, interj., Bre! SVÎrc, etc., vedi: sverc etc. SVÎrcol6sc, vecji: svercolesc ş. c. I. svîrl şi derivatele, vecji: sverl. svîrlugă, s. f., vedi: plevuşcă, svocot-esc, a —i, —it, v. n., er« ■ gittern, flopfen. svod-esc, a —i, —it, v. a., vecji: isvodesc. svon, pl. —uri, s. n., ber Särm, bag ©eräufdj. s. s Ş, ş, s. m., bag <3â), fdj. şa, ve4i: şea. şabaiui, s. f., ein îoftbareg ffiteib. şablon, (şablodnă), pl, şabloane, s. n. şi bie ©djablone. şacdl, s. m. (zo.ol.), bet ©cîjafat. şat'cr, adj., fdjlait. şagă, s. f., vecji; glumă, şagălnic, adj., vedi: glumeţ, şăgu-foc, a ri, —it, v. n., ve^i: glumesc, şali, s. m., bet ©cbaî). şăidc, s. Sobenftoff, grobeg $eug gu SKiSndjgfîeibern. şdică, s. f., bie ©djaluţtpe, bas . SBoot. şăicdr, s. m., ber SJootsmann, Sîanotier. şaizeci, numer., vecji: şesecjeci J. o. 1. şaisprecleee, numer., vecji: şese-fcprcdece. şaită'u, pl. —e, s. n., bie SBagen» îuiube. ■ şal, pl. —uri, s. ,n,, ber ©fjmtiL şală'u; s. m. (zool.), ber Sanbbarfcf) (Pei’ca fluv.), şale, s. f. pl., bie Senben,, bag - şarlatan teitg; me dor —le, id) I)abe ffreitgJdjmcrjen. şalgă'u, s.m., ve4i: ocnaş, mă-glaş. şal6n, s. n., ba§ SLud). şalupă, s. f., vecji: şaică. şalvari, s. m. pl., bie Şluber* ^ofen. şamalaged, s. f., Samaftfeibe. şamanism, s. n., ber ©djamanig® mug. . şambeldn, s. m., ber Jîammerljerr. şan, pl. —uri, s. ber ©tiefel» gieţer. şanâl, s. n., ber Şafeneingaitg. şdnern, s. n., ber Sdjattîer. şandrama, s. f., bag Sdjinbelbadţ), SBorbadj; bie S3retterbube. şansă, s. f., bie Stugfidjt auf (£r- fotfl........ şanţ, pl. —uri, s. n., bie ©djange,. ber ©raben. şanţ, adv., de —, gum ©paţj, fpa^aft. şantdgiu, s. n., bie ©elberpreffung. şantruce, s. f., vecji: şatrange. şănţu-6sc, a —i, —it, v. a., ber» fdjartgen; a se —i, v. r., fid) ber» ţdjangen. şănţm’re, s. f., bie SSerfdjaiigung. şănţuleţ, pl. — e, s. n., bie îfeiite ©cfjange. şapcă, s. f., bie Jîappe, 9Kiifce. şăpcdr, s. m., ber ffapţieuniarfjer. şdpte, numer., ve4i: şepte ş. c. 1. şarddă, s. f., bag ©ilbeurätfet, bie Efjarabe. şarampă'u, s. n., ber SBaffergraben. şarg,.adj; gelb, fafjl (bon Şferbeu). şdrge; s. f., bie Charge, şarivdri, s. m., bie fd)Ied)te SKitfif, Sîctjjennuifif, bag Sfjaribari. şdrje, s. f., ve4i: şarge. , şarj-ez, a —d, —dt, v. a., attaf» fteren. şdrlă, s. f., bie _3C î>er Su8° riemen, bie 9îabfţ)xtr; merge pe —, eg get)t regelrcdjt Bon ftatten; —, (bot.), bie Uîme. şledun, s. m. (bot.), bie ©tieleidje (Quercus pedunculata). şlefu-esc, a —i, —it, v. a., po* Iteren. 672 şlic — şopârlar şlic, pl. —e, s. n., et ne große, üerbrämte gifämiige, ih gotm eineg SteffetS. şlidn, s. m., bet ©cfjltcE, ©cfjlaitim. şlifu-esc, a — i, —l't, ve4>: şle-fuesc. şmac, (şmedc),- pl. ^-uri, s. n., ber ©ejdjmaă, @erud)(begS!Bciri§). şmecher şi derivatele, vecji: smi-cher ş. c. 1. şneâpcn, s. m. (bot.), vtcji: ienupăr. şnep, s. f. (zool.), bte ©cfynefife. şnur, pl. —uri, s. n., ve^i: şinor. şnurnedlă, s. f., bie SBerfdjnütung. şnuru-esc, a —i, ---it, v> a., fd)nüren. şodcăt, s. m. (zool.), bte Sîatte; —, ©pottmme _ für ©eiitfdje. şodldfi, s. f., bte ^Betrügerei; a. umbla cu —â, Betrügen toöllen. şodldină, s. f. (bot.), vecji: oloisă. şodptă, s. f., bag glwftern, Df)ten= Blafen. şoarece, s. m.- (zool.), bie Sfflaug (Mus musculus); — de pădure, bie SBalbmaug (Mus sylvaticus); — cu bot ascuţit, bie <5pi$* maug (Sorex ai-aneus); — de apa, bte SBafferratte (Mus decu-manus). şobolan, s. m. (zool.), bte Sîatte. şocaţi e, s. f., bag fpnßige 58er» bteîjen ber SBorte. şocoţ, s. m., vecji: chiţcan. şod, adj., fpaßig,ttmnberIid),poffen» tiaţt. şoijie, s. f., bag fpaßige-SSefen. . şodolan, s. m., bag SBetn. şofrdc, s. m., vecji: sfredeluş. şofrdn, s. in. (bot.), ber ©afrait (Crocus vernüs); — selbatic, ve^-i: şofrănel. şofr.ănăl, s. m. (bot.), ber ©aflor, g-ärberfaftor (Carthamus tinc-torius). • şofrăn-ăsc, a —i, —it, v. a., mit (Safran mütäett. şofrănit) adj., mit ©afran gewürgt, şofrăniu, adj., fafrangelB.. şofrărdş, s. m. (bot.), vecji: şo-frănel. şoidn, s. vi. (bot.), bte ţjSferbcfdat (Oenanthe phellandrium). ş6im, s. mi. (zool.), ber gatfe (Falco). Şoimdn, s. in., bet große $alfe; öer tapfere, şoimdnele, s. f. pl., bie Suftfeen. şoimdr, s. m., ber fjälfenauffeljer, jjalfner. Koimnlcif, (şoimuţ), s. m. (zool.), ’ bet große SBütger (Lanius ex-cubitor). ■ şoitdr, s. m., ber ©paßmacfyer; —ul curţii, bet §ofnatr. şold, pl. —uiri, s. n., bie güfte, Senbe, ba§ ©djulterblntt; —ui calului, ba§ Şinterlreiij be§ ■ ţfSferbeS. şolddn, s. m., ber fjeurige §afe; ■ — viteazul, ber Jpafenfuß. şoldăn-esc, a—i, —it, v. a., Ber» jagen. şoldină, s. f., bie ©id)t. şoldiş, adv., querüber, fdjief. şoldit, adj., freiistaîjm, lenbenlaţm. şoldiu, adj., leitben», pftenlaljm; bag auggefötete ţţSferb. şolotnondr, s. vi., bet SBettertreiBer, 3Betterpröp{|et, ©dfitnargfünftler. şolomoii-esc, a —i, —it, v. a., bejaubern. şolomonie, s. f., bie gauBeret. şolovdr, s. m., ber gußfäcM. şoltiiz, s. m., ber SBorftanb, Oîidţjter (»on eţemalg), @(^ultî)ei|. şomoidg, (şomoltâc), pl. —e, s. «., ber Sattfd), bte S8aufd)c. şonţ, (şontâ'c), adj. şi adv., Ijtufenb. şontăcă-6sc, a —i, —it, v. n., îjinlen. şonţisor, s. m.., S)eittfd)er (iroui)dj). şonţit, (şontorog), adj. şi adv., tafyn. şop, pl. —uri, s. 11., vecji: şopru. şopă-dsc, a —i, — it, v. »., flfiftern. şopârliir, s. in. (zool.), vedi: şo-recar. şopârlă şopâ'rlă. (şope'rlă), s. f. (zool.), bte ©ibedjfe (Lacerta viridis), şopârldriţăj (şoperlăriţă), s. f. (bot.), bie âkunelle (Brunella vulg.); — albă, bie $aruaffie (Parnassia alba), şopî'rlă şi derivatele, vecji: şo-ptrrlă ş. c. 1. şopot, pl. —e, s. n., vedi: şoaptă, şoprdn, pl. —e, (şdpru, pl. —ri), s. n., ber ©cfjopfen. Şopron, s. m. (geogr.), Dbcn= ’ burg. şopt-esc, a — i, —it, v. a., fliiftern, einfliifteru, mg Df)r ftilftern; a —1, a se —i cu cineva, {jeimtidj unb leife mit einanber jpredjen. şoptire, s. f., bag ©efliifter, bte bfirenßläferet. şoptitor, s. m., ber fyliifterer, Ofjrenblăfer. şorecdr, s. in. (zool.), ber Sdctufe» buffarb (Falco buteo); — roşu, bie 5ftol)rweil)e (Falco rufus). şorecfl, s. m., bag SJtöuScfjen; ~, (bot.), baS 9Mufefdjwänäd)en (Myosurus minimus); coada —ului, (bot.), bie ©djafgctrbe (Achillea millefol.). şoreceodică, s.- f., bag 9Jîau§= Wetbdjen. şorec6sc, adj., —e, adv., SKâitje». şorecie, s. f. (miner.), ber Strfenif, bte SIrfemfWttme; ba§ SDläufe» gift, ©tftmeîjl. şoreciu, adj., mauţegrau. şoricel, vedi: betrâniş. şoricedscă,’(şoriciodică), veiji: şorecie. şoriciu, (şorlicin), pl. —e, s. n., bie ©îjedfcţjttjarte. şorme'nt, pl. —e, s. n., ber biinne Sweig; bai 3îeigf|oIg. şort, s. m., ber ©tfjanbjîecf. şorţ, pl. —uri, s. n., bie ©diurne, bag SBortud); — de pele, bag ©cîjurgfelf. şoş, s. m., vedi: proptea, şosed, s. f., bie Kunftftrafje, Efjnuffee. Barcianu, Dicţionar. — şterg 673 şoşele şi monidle, s. f. pl., 2ttg itub £rug. şoşot-esc, a —i, —it, v. a., Iif» peln, fid) ing Df)r flitftern. şotie, s. f., ber ©ţrnfj, ©treid); bie «Poffe. . şovflelnic, adj., wanfetmütig. şovă-esc, a —i, —it, v. n., wanîett, fdjmanîen, taumeln; unfdjliifftg fein, şovăire, s. f., bag ©djwanîeu, SSanfert; bie Unfdjlitffigîeit, ber SEBaufelmut. şovăitdr, adj., ţd)ttianfenb; unge* roifj, unfrf)lüfftg. şovălcă-6sc, a —1, —it, v. n., wirbeln (ber Serdje). şovălcăit, s. ii., ber Serdjenfdjfag, Serdjenflug. şovâr, (şovâ'rf), s. m. (bot.), ve(Ji: papură. şovoit, adj., gebogen, gefriimmt. şpdgă, s. f., bag ©d)inert, şpalt, s. n., bte Kolumne (im ®ntcf). ştafetă, ştafetdr, vedi: ştafetă ş. c. 1. ştedmp, pl. —uri, s. n., bag $odj= wer!. ştednd, pl. —uri, s. n., ber ©tauber, SSoftid). ştere, s. n., ber ©ţilitter. şteregode, s. f., vedi: steregoae. şterg, a —e, şters, v. a., wtfcţjen, ab», aug», tierwifdjen; auglöfdjen, augftreidjen; augfrafeeu, augra» bieren; ftefjten, Wegftimţjen; a —e cuiva o palmă, jemanb eine SJÎauI» Jdjelle, Dljrfeige geben; a —e cu periea, biirften, abbürfien; a — e de praf, abft außen; a —e o datorie, eine ©cfjttlb tilgen; a o —e la sănătoasa, fief) bet'jieljen, ftd) attâ bem ©taube macţien; a —e un cuvent, ein SDBort aug» ftreidjen; moartea nu putu —e toată frumseţa ei, ber feob fjcitte ifjre ©tfjBnljeit nidjt gang jer= ftören fönnen; a —e de pe faţa pämentului, augrotten; a se —e, 43 674 ştergar — v. r., ftd) abroifdjen; a se —e din minte, bem &ebâd]tni§ ent» fallen; a. ’şi — e nasul, ftd) bte ŞKafe a&totfcEjen. -ştergar, pl. —e, s. bag §attb» tud), Slbmifdjtud). ştergere, s. f., bag SSifdjett, 2(b» totfdjen. şlergetodre, s. f., vedi: ştergar, ştcrgetor, s. m., ber 2ibmific[; —ie, s. f., bie Se» triigerei im iîartenfţnel. şiimen, adj., Beraufdjt. şumen-dsc, a se —i, — it, v. r., fid) Berauben, şuncă, s. f., ber .©djiuîen. şupdr, adj., roitb, imttttnHtg. şură, s. f., bie ©djeuer, ©djeitne.' şurdr, s. m., ber ©djeurer. şurd-csc, a—i, —it, vecji: ciordesc, şurişoară, s. f., bie Keine ©djeuer. şurlă, s. f., ber 9îejbfanb. şurlu-6sc, a —i, —it, v. a., reiben, auSreibeu (ben gimmerBoben). şurt, pl- —e, s. n.,r vedi: şorţ. şuru-csc, a —i, —it, v. n., riefeln. şuriip,jpL — uri, s. n., bie©d)rau6e. şuriipelniţă, s. f., bet ©djrauBen» gieljer. şurupu-esc, a —1, —it, v..^a., fdjrauben. ; şuşaned, s. f., bie gfinte. şâşeniţă, s. f., ber Streifen, bas S3anb. şuşl6te, s. m., vecji: codîrlă. şuştdr, pl.-—e, s. n., baS SMffafj, SLMfgefdjirr. . şuştărdl, pl. —e, s. n., bas! 3Mf» fâfjdjen. şuşu-esc, a—i, — it, v. n., roifaern, jifdjcln. . şiişngde, s. f. (zool.), ber @eier (Gypaetus barbatus).. şiişuirc, s. f., baS SBifperu. şut, adj., ungefjornt. şuvăodlă, s. f., vedi: şovăire ş. c. 1. şuviţă, s. f., ber ©treif, bas SBiifdjet, bie g'tedjtc; — de per, baS ŞaarBiifdjel; ©tirnljaar ber ţpferbe, bie Qote am SPferbefu|; — de păment, ein fdjmaler Streifen SanbeS. şnvoiu, v. n., vedi: şioiu. şv6d, s. m., ber ©cfytuebe.. Şv'cdia, s. f. (geogr.), ©djroebett. şvedez, adj., jdjraebiţdj. Sviţera, s. f. (geogr.), bie (ScfjRjctg; ’ —n, adj., fdjttieiserifdj; ,s. m., ber ©^roeijer; —nă, s. f., bie ©d)h>eigerin. T. T, t, m., baS X, t. ta, pron., beine. tăl)ăc, s. m., ber SEaBaf; — de fumat, ber DîaudjtaBa£; — în foi, ber SlättertaBaf; — de tras pe nas, — de prisă, — merunt, ber ©djnuţiftaBaî. tăl)ăcdr, s. m., ber SaBafijctnbler; SaBaf raudjer,£a6affa6riîant; ber SoIjgerBcr. • tăMcărîe, s. f., bie SaBaffjanb» lung, SEaBaftrafif; bie Soljgerbcrei, Seberermerfftatt, Seberljanbtung. tălăcedlă, s. f., bie Soîje; a da pre cineva prin —, jemaitb eiite tüdjtige SCradjt ţfMgel berfeţjeu. tăl)ăc-esc, a —i, —it, v. a., foŞeit, loî)ţţar madjen, rotgerbeit. taliachiere, s. f., bte SCa&afbofe. tăLăcie, s. f., bie Soţgerberei. tăbăcit, adj., gelobet, Iof)far&en, gegerbt. tal>dn, s. m., eine lange, biimte ' Siele; bie. Befte ©orte ©ifeit ober ©taîjl. tabelă, s. f., bie Eafel, Eabelle, liBerfidjtStofel. taljeldr, s. m., ber Sriefbote, Srief» träger; —, adj., taBeHarifcf). tdberă, s. f., ba§ Säger, gelblager: — îngrădită, öerfd^angteS Säger; a ptine —a, ba§ Säger auf» fdjlageit. tăber-esc, a —î, —î't, v..-. p., lagern; a —î asupra cuiva, preste cineva, fid) auf jemanb ftiirgen, iljn überfallen, talierndcul, pl. —e, s. n.,. ba§ Qelt, bie ©tift§», SauBfjütte. 43* 676 tabie — täbie, s. f., faet SBaU, ©raben, bie Saftet. tahifrt, s. m., bie ©emofjnfjeit etroag ju tfjun, SSequenilidjteit. tablă, s. f., bie Safet; Seftion, Slitfgabe; ber genftertaben; — de peatră, bie Steinplatte; — regească, bte föntglidje &crid)t§= tafel; —a pitagoreică, bag Sin* nialeinâ; a cjice —a, bie Settion auffagen. tahlsifoă), s. f., ba§ Sragbrett, bie Untertaffe, tăblie, s. f., bte Zäfehtttg. tăbliţă, s. f., ba§ Säfelrfjen. tahlöu, pl. —ri, s. n., ba§ ©e= m äfbe. tăbu6ţ, pl. —e, s.ber gtoergfacE. taMn, s. m., bie $ferbetjerbe in ben Steppen 9htfjfanbS. tabur£l, s. bie gufjbanf. tac, a tăce? tăcut, v. n., fdjtoeigen, ftiUfcijtoetgen, berfdjroeigen, füll . fein; a —e din gură, ba§ SOlauI ijatten. tâc, interj., tief, tadl tăcu-esc, a —i, —it, v. n., Hopfen, tiefen. tăcăitiiră, s. f., ba§ Stopfen, fee Hopfen. tacä'm, pl. —uri, s. n., ba§ ©e» rät, ©efdjirr, gitbehör; — de masă, baä Gsfjbeftec!; — de cai, ba§ ţpferbegefdjirr; ce — de om! ma§ für ein poffiertidjer Wenfäj'; —, bie ®irne. tăcere, s. f., ba§ Sdjtneigen, StiH= fcfjtretgen, bie ©title; Serfdjtote» genfjeit; cu—, mit©tittfd)toetgen; — l ©title! SRuIje! tachigraf, s. m., ber ©djnelt* fdjreiber; —ic, adj., Sdjuett» fdjreibe*. tacliigrafie, s. f., bie ©djitefl* fdjreibefunft. tachinerie, s. f., bie Sîederei. tacliin-ez, a — d, —ät, v. n., tieden. tacit, adj., ftittfehroeigenb. taciturn, adj., fdjweigfam. tag mă tăciunâr, s. m., ber SOîorbbrenner. tăciune, s. m., ber Äotjtenbranb; — aprins, ber gtüfjenbe SBranb; — în grâu, (bot.), ber ©etreibe» branb; — stîns, ber Sßfdjbranb. tăciun-ez, a se —â, — ät, v. r., branbig tnerben (öont ©eireibe), täciunös, adj., branbig. taclale, s. f. pl., veqfi: palavre, taclit, pl. —uri, s. n., ber ©eiben» gürtet. tdesă, tacsâre, tacsez, veiji: taxă ş. c. I. tact, pl. —e, s. »., baS Son», geitmafj, ber Saft; ba§ feine ' ©efütjt, ber StnftanbSfinn; om cu —, ber feinfühlige. SJienfd)-täctic, s. m., ber Sriegsfunbige, . SEaftifer; —, adj., bie ft'riegŞ» funft betreffend taftifd). tdcticä, s. f., bie SMegstunft, Saftif. tactician, s. m., ber SaftiJer. tacticös, adj., ntit Satt, taftnotl, bebädjtig. tactil, adj., Saft*, tăcut, adj., Derfdjmicgen, ftitt, ftitt= fdjtoeigenb; pe — e, fttttfdjweigenb, fai^te. Tad6u, s. m., S£tjabbäu§. täftä, s. f., ber Saffet; —, adv., Dötiig. täftur, s. m., ber Steigbügelriemen, tâgă, s. f., bie Verneinung, 2Ib= rebe; . a da —a, leugnen, Der» leugnen, in Stbrebe ftetten. tăgadă, s. f., bie Verneinung, tăgădu-esc, a —i, —it, v. a., leugnen, öerteugnen, in SIbrebe ftelten. tăgădaire, s. f., bag Seugneit, 5öer=, Slbleugtten. tăgăduit, adj., abgeteugnet. tăgăduitor, adj., leugnenb; —, s. m., ber Seitgner. tăgâ'rţ(6z), a —a, —dt, v. a., fchteppen, jerren. tSgâ'rţâ, s. f., ber Sornifter. tagmă, s. f., ber Stanb, bie fißr= perfd;aft, ber ÎJÎditdjsorben. tahîn — taliî'n, s. eine tür!ifd)e 3Jîeî)I* fpeife; baâ ©efamfraut taică, s. m., ber SSater, îţSapa. tâicuţă,- s. m., bct§ SBatercEjen, ber liebe SSater. taie-pungă, s. 111., ber Săeutel* fdjiteiber. tăiere, s. f., ba§ Sdjnetbeit, ber . Sdjnitt, Sinjdjnitt, Slbfdjnitt; bie STmputation; —a capului, bie Enthauptung; —a împrejur, bie 33eîd)neibung. tăieţci, s. m. pl., bie SJZubetn. täietör, s. m., ber Sdjiteiber; — de lemne, ber Şoîjfctyneiber, ^»ofg= fjader, .^ol^auer, Şoljfdjtager; —, ber - ŞacEîtoţj, Şadftod, ba§ Şadbrett; —, adj., fdjneibenb. tăietură, s. f., ber Sdjnitt, 21b», Qiu, ©infdjnitt; — de lemne, bie Şoljfătluug. tăieturi, s. f. pl., bie j ©raben, Saufgrâ&en. taifâs, pl. —uri, s. n., ba§ ©e* fthnmjj, ©eplauber, ţjMauberei; a sta la —, ptaubern. tain, pl. —uri, s. n., ber Stnteil; bie Siation; — pe 79 tam-nesdm, ado., itncrroartet. tampdn, s. ii., ber SBattepfropfcn; —ez, a —ă, —dt, v. a., ber» ftopfcn. tanabodţă, s. ber )d;Ied;te ©treid), vedi: boroboaţe, tanaiid, s. f., Sigeiincrtanä. tând, adv., balb; — în coaci, — în colo, Balb ţier, .Balb bort. tânddlă, s. m. şi f., ber Sân bl er, bie Scinblerin; ber nnbebeutenbe âftcnfdj. tândăl-esc, a —i, —it, v. a., tanbelu; berpfufdjcn, berBuitJen. tândălire, s. f., bic SEchibelei. tdnda-mdnda, s. f., bag Shtrdj* ciitanbcr, bie Strbeit ofjnc $oţ)f unb g-itfs. tandiir, s. m., ber SMrntetopf für bie giljjc. tang6ntă, s. f., bie SEangente, Se» rüfjntitggliuie. tângn-esc, a —i, —it, v. a., jemanb beweinen; —, o. n., weîjffngctt, jammern; a se —i, v.r., fid) Belagen, fid) Be[d)tneren. tângnios, adj., traiternb, traurig, tânguire, s. f., bie Mage, SBcî;« ttage, S3eţd)tt>erbe. tânguitor, adj., îlagenb; Erbarmen eiuftBfjenb. tanin(ă), s. n. şi f., bag 5Eanin. tâtijedlă, s. f., bie SSorberbeidjel, ber ®eid)felanjajj. tânj-esc. a —i, —it, v. übet gnfrieben fein, fid) a6f)ârntcn, bnlben, leiben, fid) nad) ettnag fernen; fidi langfam borh)art§ beroegen. tânjire, s. f., ba§ ©eljnen, §iit= ftedjcu. tânjitdr, adj., fdjmadjtenb, feîju* fiidjtig. tantiemă, s. f., ber ©etniitnanteil, bie Tantieme, tapet, pl. —e. s. bie SCaţjete, bie SSanbbefletbuug; bag Saţjet. tapeţdr, s. m., tapeţărie, s. /., tapetdz, veiji: tapiţer ş. c. 1. tapiţer, s. m., ber Sanieret. 680 tapiţerie tapiţerie, s. f., bag Sapejierer* fjatibroerî, bie SEapeâiererei. tapiţ-07., a —d, —dt, v. a., tarieren, auStapejieren. taponişi, s. m. pl. (bot.), vecji nemţişori. tap6şnic, s. m. (bot.), ba! Staţjeit* ßcfid)t, ber ®aun (Galeopsis Ladanum). tapşăn, pl. —e, s. n., ber ©ipfel, bte ŞodjeBene. . tara, s. f., bie Sara. tarabă, s. f., ber Sabeu, gaUtaben; Şadftod. . tărăbiodră, s. f., ba! gaKfabdjett. tărăbodnţă, s. f., ber ©djuBtarren. tărăboiu, s. m., ber große Särm. tardbolus, s. n., ber gej, tfirfifcţe SîopfBebecEung. tărăbuţă, s. f., ber ©ad unb SjSad. tarde, s. m., ve^i: harac. tărăe-brî'n, vedi: tîrae-brîu. tără-esc, a —i, — it, v. a., vecji: . tîrăesc ş. c. 1. taraf, pl. —uri, s. n., bie 21b* teilung, Äörperfdjaft, Sßartei; — de lăutari, faţ>renbe SDîufifartten. tărăgăedlă, s. f., ba! £jn bie Sânge jieţen. tărăgă-esc, a —i, —it, v. a., in bie Sänge jieljen. tărăgănase, vecji: tărăgăesc. taranchilă, s. bie ©rbfpinne. tarapana, s. f., vedi: monotărie. tardr, s. m., ber Srieuv. tarara, -s. f., ber ©ingfang. tarbdcă, (tărbăcedlă), s. f., a lua la —, jemanb ba! SeE gerBen; a da prin —, jemanb ttid)tig btudjpriigeln. tărbăc-esc, a —i, —it, v. a., prügeln, aBprügeln. tărliăcii, s. f. pl, ber Şofăprflgel; ©djieBeBalten. . tărbăcit,_ adj., — la. cap, mit eingenommenem ßopf, berreirct. tărcat, adj., fdjedtg, Bunt, Bunt* • fdjedig. tărcătiiră, s. f., ba! bitnte, Jdjedtge SSejen. — tărime tdree, s. m., ber ©tfjecfe. târcfil, pl —e, s. n., ber SRing, bie Umjăunuttg; a da târcoale, Ijerumgeljen, um ben S3rei getjen. tarcön, s. in. (bot.), ber SSertram (Artemisia dracunculus). târere, bitrcf)* bringenbe ©erud); păment —, . ba! fd)toere Erbretd); —, adv., ţeţr, (tari; a mirosi—, ftarf, fdjarf . riedjen, einen fdjarfen ©erud) . ţa Ben; a vorbi —, laut reben. târg, pi—uri, s. ii., ber SUÎarft, gaţrmarft; 3Jiarît; SKarftfleden; ve4i: terg. tdrgă, s. f., ber ©djubfarren; ba! gelbBett; ber geflodjtene SRaitd)* fang. tarliand, s. f., eine 2Irt Sîubeln. tărbdt, pl. —uri, s. ii.-, ve4i: povară. tarliită, s. f. (zool.), ve4i: po-tămiche. farllön, s.m. (bot.), vedi: tarcon. täricöl, adj., jiemlid) îjart. tărie, s. f., bie ©târfe, Straft, Waă)t, ©ematt, fŞeftigfeit; — de caracter, bie Gfljarafterfeftigfeit; — de suflet, . bie ©eelenfiârfe; —a. cerului, ba! firmament, tarifă, s. f., ba! ţpretâBerseidjni!, . ber Sartf. tarif-ez, a —d, —dt, v. a., ben Sßrei! fefifteHen. tărî'm, pl. —uri, s. n., ber SBoben, bie @rbe; ber Sereid^; —ul celalalt, bie anbere SBdt (im . SOÎârdien). tărime, s. tărie. târîş — tatăl-nostru 681 târîş, adj., vedi: basamac; —, vedi: tîrîş. tärisör, adv., jiemlid; ftarî, =fiart. tărî ţe, s. f. pl., bie Meten. tărîţ6s, adj., Jleiig, BoK SÎIeien. tarla, s. f., vedi: strat (în grădină), tâ’rlă, s.f., bie Umjäunuitg,§ürbe, in ber bie ©d)afe. jnţammcnge» ljatten roerben; bie Serbe, ©djar. tarlatdn, s. n., bag SJlouffelin, ber Şarlatan, târl-esc, a —i, —it, v. a., bie ©c^afe einţiirben. . tâ'rlişte, s. f., ber Drt für eine ©djaffjiirbe. tâ'rn. s. in., ber Sorit, ©tadjel; SRetftgBefen. tâ'rnă, s. f., eine 9Irt Sorb. tärnäcöp, pl. —e, s. ni., bie @tein= Ijaite, ber Sarft, ba§ ©rabfdjeit. târndţ, s. n., vedi: prispă. Târndva-Mdre, s. f. (geogr.), bie große Sîotel ©fuß); — Mică, bie Meine Sfotel. târniţă, s. f., ber ©aumfattef, ©aitmţjfab. tärnöi-u, pl. —e, s. n., ber große SSefeit. târnomedtă, s. f., bie ©ţ)reu. târnoseâlă, s. f., vedi: târnosire. târnos-esc, a —i, —it, v. a., eine Jfirdje einroeifjen, einfegnen. târnosire, s. f., bie ftirdjtucifje, Einweisung einer Sîtrdje. tărnu-esc, a—i, —it, v.a., prügeln, Bei ben §aaren jieljen. tarpân, s. m., ber Sarţjait, bag roilbe ^Pferb. tars, s. n., bag g-erjenBein, bie gerfe..................... târş, s. m., ber ©traudj, bie ©taube, tâ'rsă-iu, a —i, —it, v. a., nadj= jd)leţ)j)cit. târsănă, s. f., bag âaarfiemb, 83ußf)emb. târş-esc, a —i, —it, v. a., bloß* fteHen, entBWßen. "târşie, s. f.,biz ©djrauBenmutter. iârşire, s. f., bie Entblößung. târşită, s. f., bie Şade, ber ffiarft. târşodră, s. f., vei|i: troscot, tărtăcuţă, s. f. (bot.), bie gtebe, ber türfifdje SfürBiß. tartaläc, s. m. (zool.), vedi: ochiu boului, ouşel. tartan, s. n., aBoHenjeug, ©djaroL tărtdn, s. m. (bot.), bie Settfelg» mildjftaube (Crambe tartarica); —,■ ein @d;e[ttt>ort ■ um einen fd)Ied)ten ÎOÎenfrfjen jit bejeidjiten; aud) g-rembling, frember Unter» fifjan in Rumänien. tartdnă, s. f., ein länglicher ffiaţn. tărtăneţ, adj., lurj unb bid. tâ'rţa-pâ'rţa, veei6e. tdsä, s. f., bie Saffe, ©djate. tâşc-ă, (tăşciiţă), s. f., bie Safdje; —a ciobanului, (bot.), bag SEäfdjelfraut (Thlaspi arv.). tasmd, s. f., vedi: panglică, tastă, s. f., bie Safte, bag @riff= brettdjen. tdt-ă, s.m., ber SSater; —a moşu, ber ©roßtiater; — . de familie, ber gamitienbater; —1 ceresc, ■ ber I)immlifd)e SSater; —1 min-ciunei, ber Sügenöater, jEeitfel; . —1 nostru, baăSSatevunfcr. tătăiş, s. m (bot.), bie EBerlDurj, Dtofjrttmrä (Carlina acaulis). tătăişă, s. f., bie Sdjtimgcrtn. tätül-nöstru, s. m.; bag Vater» unfer. 682 tătăneaţă — techer-mecher tătănedţă, s. f. (bot.), faie (5d)lvavj* Wurj, aBatltmirg (Symphytnm officinale). tătar, s. m., ber Sortat, tătdrcă, s. f. (bot.), ber Sfiurijmcijcn (Fagopyrum esculentum); —, weiter Sjkljrod. tătăcuţă, s. f., ve^i: tărtăcnţă. tătăresc, adj-, tartarifd). tătărime, s. f., bie SEataren. tătărodică, s. f., bie Sartarin. tâtină, s. m. (bot.), ve4i: tătă-neaţă. tâtniş s. in. (bot.), ber gelbritter* fporn; vec^i: nemtişori. tatn-ez, a —â,—dt, (tătov-esc, a —i, —ît), v. a., beri Seib ntit eingefdjnittenen itnb gefärbten Şiguren Bejcidjrten, tâttowieren. tătucă, (tătiiţ), s. m., baŞ SSätetdjen. tăn,jpL —ri, s. n., vedi: lac, baltă, tăn-csc, a —i, —it, v. aug* treten, üBerffrömen. taulă, s. f., bet §artriefel;. vecji: creţuşcă. tanmatürg, s. m., bet SBunber--tfjdter. tăun, s. m. (zool.), bie SSremfe (Ta-banus bovinns), ve^i: streche, sclept. tâur, s. m., berStier, 58uH, 3ud)t= od)§; — sălbatec, ber 9Iuerod)g; de —, ©tier*. tănrel, (tăurenciu), s. m., baâ ©tiertein. Ti'mrida, s. f. (geogr.), SEaitriS. tautologic, adj., fidj wieberljolenb. tantologie, s. f., bie SBieberîjoInng, SEautoIogie. tavă, s. f., baâ SEljee*, Sîaffeebrett. tăvdlă, s. f., bie SîoIIe, SBalje. tăvăleală, s. f., bag §etutntüälgeu: jutn tägtidjen ©ebraud); a trage cniva o —, iţjn ju 33oben Werfen, tăvăl-esfc, a —i, —it, v. a., ntâtgen, îjeriimwâîâen; beţdjntuţen; a se —i. v. r., ftd) wäigett, fid) Ijmtm* wätjen, fid) befdjmuţsen. tăvălire, s. f., bag SSäfgen, S3e» fdjmuţjen. tăvălug, s. m., vedi: tăvală. tăviin, pl. —e, s. bag SEâfef* Wer!, ©etäfel, ber ţJSIafonb. tavatiiră, s. f., vedi: . taraboiu. tăv6rnă, s. f., bie gediftube, SSein* fdjettfe. tdvniţă, s. f. (bot.), vecji: plevăiţă. tdxă, s. f., bie Saje, (Steueranlage, taxare, s. f., bie Sanierung, S3e* fteuenmg. taxator, s. m., bet SEajator. tax-ez, a —ii, —dt, v. a., tarieren, ben ţţkeiS feftfeţşen. taxiddr, s. m., bet ©teuereintrei&er. te, pron., bid); — ved, id) feţe bid); du-te, gefje! teacă, s. f., bie ©djeibe, bag gut* teral. tedfer, adj., fid) wofjIBefinbenb, gefunb. teamă, s. f., bie gurrîjt, SSefürdjs tnng; :mi e —, id) fiirdjte, Be* fiirdjte. tedmet, s. m., bie gurdjt. teanc, pl. —nri, s. n., ber SSalleit, «Pact. ■ . teapă, s. f., ber ©tanb, bie 2Irt; Sjebingnng, Umftänbe; a trage pe —a sa, gleid) ju gleid) gefeilt fid) gern; de o —, öon berfelBen 9trt, berfelBen Etiqne aitgeijötig. tedră, s. f., vetfi: urzeală, tearfă, s. f., bie Şute, ®itne. teas, pl. —nri, s. n., ve4i tas. teasc, pl. —nri, s. n., bie preffe, ber Äelter; — de nlen, bie Dlpreffe. teatidn, s. m. (bot.), bie inbifdje Sfreffe (Tropaeolnm raajns). teatral,' adj., Biif)nenntäßig, tfjea* tratifcî)- tedtrn. pl. —e, s. n., ba§ Sţeater, bie ©djauBilfine. T6iia, s. f. (geogrA Sfjeben. telidn, s. m., bet Sljebaner. tecără'a, pl. —e, s. ber Kettef, ţpadftod. tecăru-esc. a —i, —it, v. a., ju» fammenorängen, Botlftopfen. teciier-meclier, adv., in großer Eife. teclmic teclmic, adj., hmftgetrerbmäfjig, bie Sîunft Betreffertb, tetf)ni(cf); termin —, ber ffunffauäbntcf; —, s. m., ber SCedjnifer. technicä, s. f., bte Shmftreget» le^re; 5Eed)nif. teelmolögic, adj., ted)tioIog technologie, s. f., bie ©eioerblunbe, SEedjnologie. teeiundr, s. m., vedi: täciunar. tecnates, s. n., vedi: suspin (la cai). tecst, pl. —uri. s. n., tecstndl, adj., vedi: test ş. c. 1. tecsu-ösc, a —i, —it, v. a.. öott= ftoţjfen, BoHfiiflett. tedeum, s. m., ber ambi'ofianifdje Sobgefang, bas Sebeimt. teftie, s. n., Sttigorajiegenrooöe. tegument, s. n., bas SEegumetit. teier, pl. —e, s. n., ber ŞoljteHer. teism, s. n., ber £T)cigmns. teişâr, s. m. (bot.), ber 2J}äbeJii{3 (Spiraea ulmaria).' teist, s. m., ber ©ottglönbige. teiu, s. m. (bot.), bie Sinbe, ber Sinbenbaum (Tilia); fune de —, boâ Sinbenbaftfeit; —, ber SEfjee; scoarţă de —, ber Sinbenbaft. tejghea, s. f., bie SEafel, SBanl; ber SBerltiţcî), SÖBerfffuhl. tejghetar, s. m., ber Srämer. tel, s. m., ber feine Eifen» ober Kupferbraht. teldl, s. m., ber Wiis», SJîarft» fdjreier, Shisntfer, Sröbler. telăle'u, vecli: teleläu. telalî'c, pl. —uri, s. n., berSEröbel* fram. teleâgă, s. f., ber Darren, rabrige SZBagen. teledn-teledp, adv., taitgfam. telefon, s.- n., baâ Selephon. telefon-ez, a —d, —at, v. a., telephonieren, telefonic, adj., telep'honifd)-telefonist, s. m., ber Selephonift. telegar, s. m., ba§ 5öagen=,ftut[d)en= pferb, Srabpferb. telegrdf, pl. —e, s. n., bie gern* ţctjreibmajdjine, ber Setegvapt)- — temă 683 telegrafic, adj., tctegraţjfjiţd). telegrafie, s. f., bie gernfdjreibe» îunff, SHegrapijie. telegrafi-ez, a —d, — dt, v. a., telegraphieren, telegrafist, s. m., ber £e[egrapt)en= beamte. telegrdm, pl. —e, s. n., bag legramm. teleguţă, s. f., ber Heine Karren, telelă'u, (teleleu), s. m., ber ţpflaftertreter; a umbla —, baga» bunbieren. teleleică, s. f., bie Stusruferin, SMblerin. teleologic, adj., tţjeteolDgifd). teleologie, s. f., bie Seleologie, Qroedteljre. teler, pl, —s. ber Setter, bie ©djale. telescop, pl. —e, s. n., ba§ gern» rohr, =gtaŞ, SEeleffop; —ic. adj., tefeffopifch. teletin, pl. —uri, s. n., ber ^udjten, . ruffifdjeâ Seber. telincă, vecji: tilincă. telişeă, s. f. (bot.), bas grofje Şerenfrant, ©tepîjansfrant (Cir-caea lutetiana). . teln-6sc, a —i, —it. v. a., p» fammentegen, =fteUen, «feţjen; vecii: întelnesc. telür, s. m. (miner.), ba§ SleHur. teluric, adj., bie Erbe betreffenb, teHurifd). telfiriu, pl. —i, s. n., bie $Bor> ridjtimg jur Sarfteltnng ber Erb* unb Sdionbberoegxtng, ba§ SeEurium. telved, s. f., ve^i •• drojdii de cafea. tem, a —e, —ut, v. a., eiferjüctjtig feitt; a —e pre cineva de ceva, jemanben bor etroaS hüten» tf)m abraten; a se —e, v. r., g-nrdit haben, fidh fiirdjfen; a ’şi teme femeeă, feine grau im SSerbadjt ber Untreue hoben, temă, s. f., bie Stufgabe, ba§ Shema. 684 tembel — tembel, adj., vedi: trândav, temei-ez, a —ă, —dt, v. a., vefji: întemeiez, temeinic, adj., grünbfid), inefent-lid). temeinicie, s. f., bic ©rünbtid)feit, geftigfeit, ©idjcrîjeit, SBeftâiibig» leit; cu —. grfinblid). temdiu, pl. —ri, s. n., ber ©ruub, bie ®runbtage, tirfadje, bag SSBefentlidje; cu —, gegrfinbet; fără —, ofjiîe ©runb, unge* grilnbet; lucru cu —, bie ftarfe, fefte, gegrünbete StrBcit; a pune — pe ceva, fid) auf etroag ber» laffen, auf etttmg bauen; — e, pl., bag gitnbament, ber ©runb» bau. temelie, s. ber ©runbbau, bte ©runbfefte. teme'nd, v. a., vecji: tămend, ş. c. 1. ' temenele, s. f. pl., bie Verbeugung, Wompttmente. temenesc, a se —i,' —it, v. r., fid) «erbeugen. temerar, adj., öerroegen, termeffen, totlfütjn. tßmere, s. f., bie g-urdjt, SBefttrd)» tung, ©orge; — de Dden, bie ©otte§furd)t. temeritdte, s. f., bie SSerttiegen» Ijeit, SBermeffenljett, 5£oUfflf)nţeit. temetör, adj., ftirdjtenb; — de Dcjeu, gottegfftrcfjtig, frontm. temledc, s. m., bie Segenquafte, bag £>egengeljânge. temnic, pl. —e, s. n., bititfler Drt âum&htfbeitmfjren berSBienen» förBe int SBthter. temnicer, s. m., ber Sîerfermeifter. temniţă, s. f., ber Werfer, bag @e» . fängnig. temniţdr, s. m., vedi: temnicer. temniţ-6z, a —a, —ât, v. a., ein» ferîern, einfperren. temp, pl. —uri, s. n., vedi: timp. temperament, pl. —e, s. n.; bie ©emiitgßefdjaffenljeit, bag SEent» ţjerament. tenebros tcmperănt, adj., ntäßigcnb. temperdnţă, s. f., bie äKaßigung, SQcäßigfeit. temperat, adj., gemäßigt, mäßig; gemilbert. temperatură, s. f., ber SMrme» grob; bie Sffiitternng, Temperatur, tempcr-6z, a —d, — dt, v. a., mäßigen, miţbent, fittbcrn. temp-esc, a —i, —it, v. a., vecji: tîmpesc. tempöstä, (tempestdte), s. f., bag Uugenrittcr, ber ©turm. tempestiv, adj., jeifig, rcdjtjcitig. tempestuos, adj., ftürmifd), uit» geftüm. tempire, s. f., ve4i: tîmpire. te'mplă, templdr, templărie, vecji: tîmplă ş. c. 1. tdmplu, pl. — e, s. n., ber SCempel. tempordl, adj., jeitttd); irbifd), bergängfid); —, adv., darüber* geljenb, ttoit furjer 2)auer. temporar, adj., bon furjer Sauer, temporisător, adj., auffd)ieBenb. temporis-6z, a —d, —dt, v. n., auffd)ieben, Berfdjic&ett. temiit, adj., gefürchtet; Eiferfudjt erwedenb. tenace, adj., jaf), tenacitdte, s. bie gätjigfeit, S3eljarrlicf)feit. tenchiu, pl. —ri, s. n., eine îleine SCTtünge; bie Sţleinigîcit. tencuedlä, s. f., bag SSetnerfeit einer 2Jîauer; ber Sîalfrourf, tencu-dsc, a —i, —it, v. â., Be» roerfen (mit SOtörtel, Sîalf) eilte SJlauer. tencuire, s. f., bag S3ewerfen mit SJIBrtel. tendenţă, s. f., ber groecf, bag Streben, SBeftreben, bie SKidjtuncţ nad) einem giele. tendenţios, adj., nad) einer SRtd)» tung fjinftreBenb, IjinauStaufenb, abswedenb. tendon, s. n., bag 58anb, bie fjtedjfc. tenebros, adj., vecji: întunecos. tinereţe tenereţe, s. f. pl., vedi: tinereţe ş. c. 1. tengheliţă, s. f. (zool), vedi: cmtezoiu. tenjeălă, s. f., ve4i: tfinjeală. tenoârc, s. f., bet roefenttidje gu» fjait; în —, fraft beffen. tenör, s. m., bie ljofje 2Jictnner= ftimmc, bet Seitor; ve4i şi te-noare. tenorist, s. m., ber Senot» janger. tensiune, s. f., bie Spannung, tentacul, s. ber Sxntafet, ba§ giif)[f|orn. tentâmen, pl. —e, s. n., bie $ro6e, Prüfung, tentaţiune, s. f., bie Skrţutfjunţţ. tentativă, s. f., ber Serţud), bie Unternehmung, tentator, s. m., ber SSerfudjer. tent-ez, a —a, —dt, v. a., ber» fudjen, in SSerjudjung bringen, teoc, pl. —uri, s. n., bie ©cfyeibe. teocrat, s. m., ber Sfjeofrat; —ic, adj., tîjeoîratiţd). teocraţie, s. f., bie SJotteâregierung, ţpriefferfjerrft^ap, Efjeofrafic. teodieee, s. f., bie S£)eobicee. teodolit, s. n., ber SEfjcobolit. Teödor? s. m., Sfjeobor. Teodösie, s. m„ SfjeobofiuS. Teofil, s. m., S££)eopIjifu§. teogonie, s. f., bie ©Stterentfteţung, Sfieogonie. teolog, s. m., ber ©otteggefeîjrte, Sfjeolog; —ic,adj., gottelgetefirt, tfjeologtfcf). teologie, s. f., bie ©otteSgetefir* ţamfeit, 3;^eologic. teoremă, s. f., ber Sefjrfag, ba§ Xfyorm. teoretic, adj., nur ber SEktrad)timg nad), tîjeoretiţd); —, s. m., ber 93etrad)ter, Sţeoretifer. teoricidn, s. m., ber Sfjeorettfer. teorie, s. f., bie Gcntwidhing ber SRegelit einer aBiffenjdjaft, ba§ Seţjrgebanbe, bie â^eorie. teosofie, s. f., bie Sheofophie. — terme 685 terăe-brî'u, teră-esc, terăitodre, terăitor, vedi: tîrae-brîa ş. c. 1. terapie, (terapeutică), s. f., bie Şeilfunbe, SlfjerciţDtc. terdsă, s. f., ber (SrbttiaK, bic @rb* ftufe, SJÎafentrcppe, bagptafteSncf) auf einem Şanfe, bie Serraffe. terasam6nt, s. n., bie Sammarbeit. terdţă, ve^i: terasă, teratologic, s. f., bie SCeratotogie. tcrcliea-bercliea, trei lei părechia, adv., burd;eiiianber. tercin, pl. —ri, s. n., ber Syhtntţ^ nteîjlbrei. terciu-ösc, a —i, —it, v. a., ber» breien. terciuire, s. f., bie SSerbreiutig. tercöl, pl. —e, a. n., vedi: tărcol. terehintinä, s. f., bag Serpentin. terân, pl. —uri, s. n., ber ©runb, 33oben; Âampfpîajj, bie S3at)n. tererem, s. n., ve4i: ifos. Tercs(i)a, s. f., Sfjercfe. terestru, adj., irben, Erb», terezie, s. ve4i: cumpenă. terfdr, s. m., ber fflrautbegleiter, fflrautfii'hrer. terfeledlă, s. f., ber Sdjmug, bte Sefdjmugung, 3t6niignng. terfei-esc, a —i, —it, v. a., be* ţdjmieren, im Stot Ijerumjerrett, abnugen. terfelit, adj., abgeniigt, Befd;mugt, terfelög, pl. —e, s. n., ba§ ©traääabud), Sîopierbuiţ. terficliiu, s. m., ber Sumpenferf. terg, tergdş, tergovdţ, tergovişte, tergufoc, terguire, terguitor, terguşdr, ve4i: tîrg ş. c. 1. teridc, s. n., ve4i: tiriac, teribil, adj., vedi: înfricoşat, terină, s. f., vedi: strachină, teritorial, ad^., territorial; drepturi —e, bie @runbgcred)tig= leiten; armată—ă, bie2anbtt>eî)r. teritöriu, pl. —i, s. ber S3obeit, ba§ ©ebiet. termdl, adj., tţermal. tdrme, s. f. pl.,. bie Warmen Quellen, bie Warmen S3äber. 686 termen - termen, (termin), s. n., bie g-rift, ber geitraum, Sermtn; — de solvire, bergaljliinggtermin, S3er= fallstag; — peremptor, ber ent* fdjcibeitbe ©ericEjtâtag; — prefipt, bie anberaumte griff; — technic, ber ifunftauSbruiî; veiji şi: termin, termin, s. m., ber Slugbrnd. termin, a —a, — dt, v. a., enbigen, beeitoigeti, au§ge|en; a se —a, v. r., fid; enbigen, ablaufen, ein Snbt. ne|men. terminare, s. f., ba§ 33eenben. terminaţiiine, s. f., ber STuâgang, bie ©nbigung eineg SBorteâ; 5Eer= mination. terminologie, s. f., bie Sefjre öon ben Äunfimörtern einer 2Biffe:tfdjaft, bie Âunftfpradje; terminologie, termlt, s. m., bie Sermite. termometru, pl. —e, s. n., ber STemperatnrmeffer.; bag Sfjermo= meter. ■. . Termopile, s. f. pl. (geogr.), bie Sljermoptjlert. tern, adj., matt. ternar, adj., gebritt; numer —, bie Sreijaf)!.' ternostive, s. f. pl., eine Slrt gelb* lief)e Sßflaumeit. teroare, s. f., ber Sdjretfett, bag Gsntfe|en. teroris-ez, a — d, —dt, v. a., mit gurdjt unb ©djrecîeit erfiitfeu, Sdjrecfen öerbreiteit, terrorifteren. terorism, s. m., bie ©djredcnŞ-îjerrfdjaft, .ber Serrorigmng. terorist, s. m., ber ffiiiteridj, Ser» rorift. ■ terpentin, pl. —e, s. n., ber Ser» peiitin, bag fliiffige Şarj.. tersdnă, s. f., vecj.i: tîrsană. terşesc, vecji: târşesc ş. c. I. terţă, s. bie Serj. te'rţa-pâ'rţa, s. f. pl., vedi: tîrţa-pirţa. tert6I, s. n., bie ©ofbfranfcn. terteledg, pl. —e, s. bte SWapper ber SKitljIe. -teslărie terţia, s.f., bie brtttc Sdjttlflaffe; fdjledjte gortganggflnffe. terţidn, s. m.,. ber Sdjfiler ber britten Stlaffe, Sertianer. terţerol, pl. —e, s. n., bie.Saftfjcn* piftole. terţei, pl. —e, s. f., bag Sonftiid für brei Stimmen, Sergett. ţerţxn, adj., Dor brei Sa^renf bcci» jâfjrig. _ tertip, pl. —uri, s. n., bte SSor* fefjrnng, SBorrid)tung; ber ©d)el= menftreid), ba§ S3u6enftiid. tesă,. s. f., ber ©a^, ©treitpunft, bie Sfjefig. tesde, s. n., ber Uberjug, bie ©djeibe, bag gutteral eineg Segeng. tesdnr, s. m. şi n., ber ©djag. tesanrâr, s. m., ber Sdjaţi», Sient* meifter; —iât, pl.—e, s. n., ba§ ©djaţjmeifter», 9îenfmeifferamt. tescar, s. m., ber Weiterer, teşclied, vedi: tejghea, teşcliered, s. f., ber -Sobei, bie Sffiiljrfdjaiifet;. bas geugnig, bie SSeftatigimg, bec 5ßaffierfd;eitt. tescu-ese, a —i, —it, v. a., preffen, augpreffen, fcltern. . tescuină, s. f., ber Sreftcr. tescuire, s. f., bie Slugpreffuttg. tescuit, adj., gepreßt; icre —e, ber Kîabiar. teşculiţă, s. f., bag Sâfdjdjen. tescuvină, s. f., bic Srabern, Sreftern. teş-esc, a —i, —it, v. a., etroag ftfjräge, feilförmig fdjtteiben, bie Sîanten abftumpfen; a se —i, v. r., ve4i: sfiiesc. Teseu, s. f., SŞefeng. teşglied, s. f., vedi: tejghea, teşilă, s. f., bie ©eitentafdje. teşit, adj., feilförmig, abgeftumpft; boltă —ă, bag gebriiefte ©emölbe. teşitară, s.f., ber Stumpf,©tinitruel. teslă, s. f., ba§ Şattbbeil, ber .Şoljlmeifiel, ©infdjuttfl;acfen.. tesiiir, s. m., ber ßimmeentanu. teslărie, s.f., bag^immerţanblnerî. teşmecheri teşDieclierie, s. f., vedi: şmicherie. teşmen-6sc, a —i, — it, v. a., tier» wirren. test, pl. —uri, s. n., vedi: text. testacen, adj., mtt©d)ilbeni Befaedt. testament, pl. —e, s. bag 58er= mäd)tnig, ber legte SBifle, bag SEcftament. testamentar, adj., (eţştimttig, tefta» mentarifd). testator, s. in., ber ErBIaffer, Seftator. testatrice, s. f., bte EtBIafferin. tcstcd, s. f., berSSititb; — de hârtie, bag Sud) papier; o —.de mânuşi, jcţn Sßaat Şanbţiţuţe. testemâl, pl. —uri, s. n., bag Sîopftitdj. tcst-cz, a —â, —dt, v. a., Be» seltnen, feinen lebten SBiflen feft» feţjeit, teftieren. testunöni-n, pl. —i,. s. bag Seugniă. letanos, s. n., ber SEetnmtS, bie SEotenftarre. tete, s. m. (tit.), bet ättefte Stuber. tetidn, s. in. (bot.), vedi: teatian. teţiunăr, s. in., vecji: tăciunar ş. c. 1. ietrddă, s. f., bie SEetrabe, bte SBiersaţjt. tetraearic, adj., bierflädjig. tetraedr-u, pl. —e, s. n., ber SBicrpdjner. tetraevangöl, pl. —ii, s. n., bie öier Qsaangelien. tetragön, pl. —e, s. n., bag SSieredE; —icesce, adv., bieredig, genau, tetrapöd, pl. —e, s. n., ein ©eftefl fiir Sîirdjenfănger. ■ tetrdrcli, s. m., ber SSierfiirft. tetravanghel, vecji: tetraevangel. tetred, pl. tetrele, s. f., fanbierte Dbftfdjnitten. teu, pron., bein. teuton, s. m., ber teutone, —ic. adj., tentonijd). tevaturii, s. f., ber SSrm, bie Stnfregnng, bag Shtfjeljen. text, pl. —uri, s. ber SEejt, ber Şaupt)a£. ■ie — tidvă 687 textil, adj., ©eroeße*. textudl, adj., tejtneU, tejttid). textură, s. f., bag ©eroe&e, bie Sejtnr. tiară, ■ s. f., bie breifacfye Stroue be§ 5}5apfteg, SEtara. tiliia, s. f., ber ©d)ieuBeinfnod)en. tibişir, s. f. (miner ), vedi: cretă, tic!, s. n., ber ©t. SSeitâtnuj; fd)ted)te SlngettiiJljnitng. tică-esc, a —i, —it, v. a., er* Bärntlid) IeBen; podjett, tiden. ticăit, adj., erBcinnlid), fniderig; a vorbi —, ftottern, ftammeln; —, s. n., bag î)3od)en, Stden. ticălos, adj., elenb, erßärmlid), armfeltg; —, s. m., ber Etenbe, ©d)iift. ticăloş-esc, a se —i, —it, v. r., in ©tenb berfinîen, fid) ju ©runbe rid)tcn. ticăloşie, s. f., ba§ Gtenb, bte ®i> Bârmlid)feit, SOltif)feIigîeit. tichie, s. f., bn§ ŞâuBdjen, Sţăppdjen. ticliiiiţă, s. bag öäitbdjcu; ein , Seinante fiir ben ©ottfeiBeiuttS. ticln-esc, a —i, —it, v. a., au» paffen, nadjmadjeu, anorbtteit. ticnă, s. f., bie 9îuf|e; bag 3Boţ)U Beţjagen, ber ©eittig; traiu cu —, bag Beţagtidje ßeßeit. ticned. s. f., ber ©arbottid). ticnedlă, s. f., bns 2Bof)(6cf)ageu, bie Sequemlidjîeit, S3entţ)igintg-ticn-esc, a — i, —it. v. a., ruîjtg», Bequem genießen, H>o{jltf)itn, fort= fontnten; ’mi —e, eg Beţagt mit, befommt mir gut. ticnire, s. f., vecji: ticneală. ticnit, adj., Bequem^ ruljtg, Be» Ijnglid); — şi gândit, Bebad)tţam; pe —e, nad) S3eţ)agen, -nad) SBmtfdfj. tics-esc, a —i, —it,- v. n., üoH= ftopfen. _ ticsit, adj., öottg'eftopft, gebrängt, tic-tdc, s. ii., baS SEid'tad. tidvă, s. f. (bot.), ber gtfafdjen» fiirbig (Lagenaria vulg.); — de 688 tiflă —' pământ, ve^i: mutătoare; — de apă, vet»: nufăr alb; —a capului, bte 'jpirnfcfyale. tiflă, s. /., bie S3IinbŞeit; bag bltnbe ©liicf; ber Ätappg. tifoid, adj., tţjpljoib, Stjpljug». ti fön, s. n., ein locfereâ 6!cWcBe; ber Stppfjon; ©tnrmminb. tifos, s. m., bag SlerBenfieber, ber $t)pl)Ug. tigde, s. f., bie Pfanne, 33rat» Pfanne; ber Siegel; — de cărbuni, bie ffioîjlenpfanne; — la puşcă, bieSttnbpfamte;— la fusul de moară, bag ^aţjfcnlogcr-tigăiţă, s. f., bag Sßfämxdjen, Siegelten; bns Sîierenbeden. tighel, pl. —uri, s. bte ©tepp* nat)t; a trage cuiva un —, aug* fabelten. tigleăn, s. m., vedi: piţigoiu. tlgnă, s. f., vedi: ticnă, tigodre, s. f., SJÎidjtgnuţjtger STienţdj, elenber Sfert, tigor-esc, a —î, —î’t, v. n., eknb-, Jiimmerlitţ) leben, tigorit, adj., tummertid), fdjtoädjtidj.. tigru, s. m. (zool.); ber Sxger. Tigrn, s. m. (geogr.), ber Stgrig. tigru, s. f., vecji: tidvă. tiliărde, s. f., ber Şoţjtoeg, bte _ ©cf)tud)t. tihnă, vedi: ticnă. . . tilinitj ve4i: ticnit, tiliacee, s.f.pl. (bot..), bte Sitiaceen, linbenBanmartige ©emădjfe. tilicllin, s. m., vedi: tulichină. tilfncă, s. f., bte ijjtrtenpfetfe, Sîofjr» pfeife, bie Sßfeife aug Sßeiben* rinbe. tilnode, s. ber SBntfirienten, bag JBrnftBrett; ber QiterBatfen. tî'Jv, pl. —ari, s. n., ber §eBer; —, (bot.), ve4i: curcubetă. timdr, s. m., ve4>: argăsitor; —, s. n., bag für ben türftfdjen _ ©otbaten Befttritmte Sanbereitog. timbrare, s. f., bag ©iempeln. timtodt, adj., geftempelt; hârtie —ă, bag ©tempelpapier. tîmpesc timbr-cz, a —â, —dt, v. a.t fiempeln. timbr-n, pl. — e, s. n., ber.Stempel, bag ©tempelgetb. timid, adj., furdjtfam, fd)ücf)tern; —itâte, s. f., bie gnrctjtfamfeit, @d)üd)ternl)eit. Timişoara, s.f. (geogr.), Sernesnar. timoană, s. f., bie ®eid)ţel. timodre, s. f., bie gurcfjt. timoftieă, s. f., vedi: earba lui Timofti. Timotciu, s. m., 5Ef)imotljeug. timp, pl. —uri, s. w., bte 3c>t, Seitbauet; bag SBetter, bte SBit» terung; ber îjeitraiim, $eitber» lauf; ano —, bie ^ţaîjregjeit; cu-—ul, mit ber Seit; cu —ul toate se fac, geit Bringt SRofen; — de earnă, de vară, bie SBinterg*, ©ommeräeit; — ploios, bag reg= nerifdje SBetter; din — în —, üon Seit p 3e^i &ann un*> toanti, Bigttetten; — framos, bag fd)ßne SBetter; în — de noapte, bei Şftacţitjeit, in ber 9îad)t; în acelaşi —, p gleicher Seit, p» gleid); în tot —ul, p jeber geit; la —, la —ul seu, feiner #ntr p redjter Seit; — periodic, bie Umlaufgjeit; —ul de acum, bie 'jegtseit, 9teujşeit; —ul present, bie gegentüärttge Seit, &ag feng; —ul descopere toate, eg ift nidfjtg fo fein gefponnett, eg fomntteribIic£)anbie©onnen; ada ceva la —ul seu, p reoEjter Seit geben; a petrece —ul, bie Seit pbringen, bertreiBen; a perde —ul, bte Seit berlieren; a ’şi . lua —, fict) $dt nehmen. timpdn(ă), s. n. şi f., bte Srommcf, SPanîe; bag SrommelfeE. timpanită, s. Slnţcfjtoetlitng beg Unterleibs, tlmpönic, s. f., bie SIBgeftumpftfjeit. tîmp-esc, a —i, —it, v. a., ab* ftumpfen; a se —1, v. r., ftumpf merben, fid) aBftumpfen; a se —1 Ia minte, geiftig aBgeftumpft. —p— timpină — timpina, S. f., vecji: timpan, tillipindre, s. f., vedi: întimpinare. (fmpire, s. f., bic S(6ftumJ)fung. tî'mplă, s. f., bic Öorberfeitc beg MtavZ, bag SIItnrMntt; —, bie ©djlüfc; —a calnlui, bicSîjrrinen» gnibc beg SPfecbeg. timpldr, s. m., ber SEtfd)ler. tîinplărie, s. f., bte SEifdjlerei; bie Şrljbilbljauerarbeit. timpuriu, adj., friil), jeitig, jeitlicf), früfoeitig. tină, s. f., ber Jfot, ©affenfot, SÖJoraft; a scoate pre cineva din —, jemanb aug ber Sîtebrtg* feit, aus bem Sfenbe emporfjelfen. tinctoridl, adj., getrbe». tinctură, s. f., ber Stnägng aus Sfräutern, bie Sinftitr. tind, a — e, tins, v. n., jielen, ftrebeit; a se —e Ia ceva, fid) au etroag bergreifen, tilld, vedi: tdnd. tindă, s. f., bag Vorzimmer, bie Saitsflitr. tinâdlă, s. f., bag QuerftücE, ber Citerbalfen, bag ©cftetl, ber SRoft, bie Sefjne. tindere, s. f., bag Stefat; Streben; vecji şi întindere. tinf; bie Şfanne, SBratpfanne. tiniclied, s. f., bag SBeijsblecf); berjinnie S3Ietf). tinicMr, s. m., ber ©pengter; —ie, s. f., bie ©ţ)en gieret. Barei an a, Dicţionar. - tîrae-brîu 689 tinicliigcrio, .s. f., bie ©peitgler» luerJftntt. tinichigiu, s. m., vedi: tinicher. tîlljosc, tinjltör, vedi: tânjesc ş. c. 1. tinös, adj., îottg, tttoraftig. tiöc, vecji: teoc., tip, pl. —uri, s. n., bag S8or=, SKuftcrbilb, ber SEţipug. tipdr, pl. —e, s. bie ţîreffe, gornt; ber Snitf; a da la —, bntrifctt laffeit. tipăr-esc, a —i, —it, v. a., bnicfen, bnicfeit laffcn, nbbriidert; eiitprägeit. tipărire, (tipăritură), s. f., ber ®ntd, 2(b=, Sîadjbrucf, bag ©ntdert. tiparniţă, s. f., vecii: tipografie, ţipenie, s. f., nu e — de om, eg ift fein lebcnbeg SBefen ba. tipic, adj., muftergiltia, tţjpifdj; smintă —ă, ber 'Svudfcfjkr. tipic, pl. —e, s. n., bte SBorjdjrift; — bisericesc, bie firdjtidje 58or* fdjrift, bag Qeremonial. tipicar, s. m., ber Sfcttner beg Jirdjlidjen $eremoniatâ; —, adj., fief) ftreng an bie SBorfdjrift fjaltenb. tipograf, s. m., ber S3ud)britcîer; —ic, adj., bte 33udjbrucferfurtft betreffenb, tl)pograpf)i|d), ®rud>; —ie, 3. f., bie Sntderei, S3ud)-bruderei, ffludjbruderfunft, St) fio* , SWjjfjie. tipsă, vecji: peatrâ acră. tipsie, s. f., bie Pfanne, ber SSiigel, bie platte, metallene ©Rüffel, tiptil, adj., Ijeimlid), berftedt, ftfjletdjeub. tir, pl. —uri, s. n., bic gielfdjetbe; a trage la —, ©treiben fdjtefjen. tir, adv., — ’mi-e unul, — ’mi-e altul, ber eine roie ber anbere; —mir, bitrdjeinanber. ti ..., vedi: tâ... şi tă ... tirddă, s.'f., bie SEirabe. tî'rae-hrîu, s. m., ber ©tünfer, SänJer. 44 69 O tîrăesc ■ tîră-esc, (tîr-cso), a —i, —it, v. n., fdjlcppeit, fort», itad)fd)le))})eit; a se —î, v. r., triedjeit, ţdjlctdjen. tirdgiu, s. bie Stufiagc, bic SBogeitjaljl (eine§ Srutfrocrfeg). tîrăitoâre, /. (zool.), bie Sîricd)» tiere, SJÎcptilicn.. tîrăitor, adj., fricdjcttb, fdjteppenb; —, s. m., ber Sîriedjer. tirdn, s. m., bet Xtjranu, SBiiterid), ©eroaltBerrfdţer. tirăn-csc, a — i, — it, v. a., grau* fam, ttjranuifdj Beljanbetn, fjai't »erfahren, üjrannifterctt. tirdnic, adj., graufant, ü)raitttifd). tiranie, s. /., bie ©raufamfeit, ©eroattfycrrjdjaft, Unterbrildung, STtjrannie. tirăm're, s. f., bag SEţjrattnifieren, bie Stjrauuifierung. tiranis-ez, a — ă, —at, (tir.mis-ösc, a—i,—it), v. a., vecji: tirănesc. tîrcăt, vedi: tărcat, tîrcol, s. n., vecji: ocol. tireglu'c, s. f., Der SDSeinftein. tî'rlă, s.•/■»•bte ®trne. • tîrg, pl. —uri, s. n., ber SJJÎarft, ■ IDJÎarftplaţ); — de septemână, ber SSodjenmarft; — de ţară, ber ^aŞrmarft; — de. vite, ber 55ie!)mar!t; a face —, îjanbetn, laufen; a se ajunge cu —ul, ' fjanbeleittg roerben, ben Şreig : fcfiftellctt. tîrgdş. s. n., SBaaren, bie gum Sserfauf angeboteit roerben; bas QaljrmarJtggefdjenf. tîrgoveţ, s. m., ber SBerooţncr eine§ ăJîarftfledenS; ber gut einîaufen fann. tîrg6vişte, s. f., ber SBerfaufgort. tîrgnedlă, s. f., bag Gsinfaufen. tîrgn-csc, a —i, —it, v. a., laufen, eittfaufen, Ijanbeltţ. tîrgnire, s. f., bag ©inîaufen, ber Şanbel. • tîrgnitor, adj., einfaufenb; —, s. m., ber Staufer. Tî'rgn-Hiireşulni, s. in. (geogr.), marofdjöajdjarljelt). - lîrtiţă tîrguşor, s. m., ber flcittc fflîarft» fledcit. tiriachin, adj., betäubt, mißgelaunt, tirjbodnţă, s. f., ber ©djuBfarrcit. tiricllic, s. f., vedi: tridinţi. tiriplic, s. n., bag SBaumroofleit» garit. tîrî'ş, adv., nad) fidj gieljcub; — in iipiş, mit geraumer 9!ot, tîrîtor, adj., fricdjcub. tîrîtodro, s. f., vecii: tîrăitoâre. tîrîturn, s. /., bag ■ bcrtuorfcite SBefcit. firizic, s. f., bie 2Bagfd)atc. tîrlă, vedi: târlă, tîrlici, s. in. pl., Şantoffetu. tirlic, s. f., ber Kragen, tîrn, s. n., ber Sîcifigţjaitfett, Dîcifig* befett. tî'rnă, s. /., ber SEragforB. tîrnăcdp, s. n., bie ©piţjljaue. tîrndţ, s. n., ber glurgang. Tîrndva-Mdre, s. f. (geogr.), bie große ßodel; —Mică, bie ffeine SEodel. tîrnomedtă, s. /., bie ©ţjreit. tîrnos-6sc, a —i, —it, v. a., cin* roeifjen (eine sirdje); a se —i, v. r., fid^ Beâed)eit. tîrnn-csc, a —i, —it, v. a., jauţen, an ben Şaaren jieţen. tîrnaidlă, s. f., ba§ Qaufeit. Tiröl, s. m. (geogr.), Sirol. tirs, s. ii., . ber SEtjrfuSftaB; bie SraitBenboîbe. tîrş, s. m., bag SReifig, ffleigfjolj. tî'rşăin, v. n., vecji: tîrşiesc. tîrsdnă, s. f., bie grobe Seinroanb, !ßadfeinroanb; bie Sunbfdjufj» fdjitur. tîrsăndr, s. m., ber SBauer, S3itnb* fd)uf)trâger. • tîrşi-esc, a —i, —it, v. a., itadj» fd)Ieţ>ţ)en, fd)laf)ţ)eit. tîrşiitură, s. f., ba§ 3îad))d)leţ)ţ)en _(ber ißantoffeln). tîrtdn, s. m., vecji: tartan, tî'rţa-pî'rţa, s. f., bie ffeinigfeit, etroag UnBebeutenbeg. . tî'rtiţă, s. f., ber SSiirgeL Tisa — toc 691 Tisa, s. /. (geogr.), bie SEfjeig. tisăj s. f., (bot.), ber Suu'Baum, Etbettbaum. tisdnă, s. f., bag ©efoft. tist, pl. —uri, s. vedi ■. ofiţer, tistie, s. f., vedi: oficiu, titäu, s. m., ber Sitanc; —ic, adj., . titanifd). titirez, pl. —e, s. n., bie Sîlapper, SJÎflfylflapper. titlă, s. f., bag Slnsfaffuitggjetdjeu (eineg S3ud)ftabeng). titlu, pl. —ri, s. vecji: titulă. titor, s. m., ber Sluffeljer, fyürforger, SSorntunb; Sîirdjeubater, Äirdjeit» borfteljer, ©rünber, «Stifter, titorie, s. f., bie Sluffidjt, S3or= : ntunbfdjaft. titrat, adj., einen SRang intte» ţabeub. titnlă, s. f., ber Xitel, bie Stuf* fdjrift, Überfdjrift. titular, adj., bent Sitel ober SJarnen nad), titular, titulatură, s. f., bie Situlatur, bas Sitelttiefeit. titul-ez, a —d, —at, v. a., SEitel geben, Betiteln, titulieren, titvä, s. f., ve4i: tidvă. tiv, pl. —uri, s. n., bie ©aum= nafjt. tiva; adv., gerabeaitg. tiv-esc, a —i, —it, v. a., fäumen, einfänmen. tivgä, s. f., ber ff mg; vedi: tidvă. tiviliclu'e, s. f., ber lauge S3auern* bruftpelj. tivilicluu, adj., vedi: vesel, tivirc, s. f., bag Einfänmen. tinţură, s. f., ber ©aurn, bie ©aumnaljt, Einfäumung. tivliclxie, s. f., bag Sßieber. tiz, s. m., ber ©leidjnamige. tizic, s. n., ber Sßferd). todc-ä, s. f., bie Slapper, SHatfdje; bag $lopfbrett: a bate —a, bag Slopfbrett f cf) lagen; a bate —a la. urechile .surdului, tauben Ofjren prebigeit; pe la —, um bie SBefperseit. Toddor, s. m., bolfgtümlidjer Dfame für SEljeobor. toaie, s. f., vecji: omeag. toaletă, s. f., ber ţJSujjtifă), Sfnjug, bie Soifette} a ’şi face —a, fid) aitlleiben, ftd) pitjjeu, feine 2oi= fette madjen. todmnä, s. f., ber ,‘öerbft; grâu de —, bie Şerbft*, SSiuterfrudjt; se face —, eg inirb ŞerBft; s’a-propie —aj ber §erbft natjt. toană, s. f., bte Sonne, bag ©djlag* faß; bie Saune; bie ăBeile; a ave —e, nid)t gattä bei ©innen . feilt; ’i a venit —ele ifjm ift feilte Sftarrfjeit angefommen; orn cu —e, ber itärrifdje, launen» pafte_ SDlcnfd). toancä, s. f., ber Sßafferftrnbel, bie ©tromfdjnelle. toarcere, s. f., ba§ ©pinnen, todrtä, s. f., ber SRing, Şeitfel; bie §anbt)abe; cu —, mit einem §enfei üerfefjeit. toast; pl. —e şi —uri, s. «., ber SEnnffprud), SEoaft; —ez, — &, —dt, v. ii., einen 5Erin!jprud) aug* bringen. todt-ä, adj. f., vecji '• tot; cu —e c&, obgleid); cu — graba, in aller Eile; în —, pe — oara, ju jeber ©tunbe; la — oara, alle ©tunben, ftünblicf). töl)-ä,. s. f., bie 5Erommef; a bate —a, , trommeln, bie Sromntel . fdjlagen, rühren. toDdr, (tohdş), s. m., ber Srommel* jdjläger, Satnbour. toliiţă, s. f., bag Krommcldjeit. tolioşdr, vecji.: tobaş. toc, a —d, —dt, v. a., bag Älopf» brett fdjlagen; a —a de liturghie, jur SJleffe läuten; toacă, nepers., man läutet, Jdjlägt bag Jîlopfbrett; îi toacă cuiva gura, er ţat eine geläufige Quitge; —, fdjlagen, prügeln; a —a carne, fjacfen, jerljacfeit; a ’şi —a averea, §ab unb ©ut ber» fdjVDcnbeu. 692 toc — toc, pl. —uri, s. ber 1., bic 5((avmg(iHlc. todomăn-csc, a —i, —it, v. n., ve4>: protestez ş. c. 1. togă, s. f., bn§ Dbcrftcib ber alten Diöntcr, bic Soga. togdt, adj., mit ber Toga bcflcibet. toiiSg, j)/. —c, s. 11., ber Slab, ©tod; bic ©tiljjc;—episcoposc, ber 23ifd;of§ftab. toipgcl pl. —e, s. )i., baS ©tăbdjcu, ber ©teden. toi-6sc, a —i, —it, v. n., fdjrcicit, lärmen. tciin, .pl. —ri, s. n., bicSJJcitgc; bic rcdjtc SOÎittc, ber recîjtc_ Shtgen« blid; în —1 vorei, mitten im ©ommer; acum o —1 lor, jcjjt bliifjt ifjr SBcigcit. tolăn-csc, a sc —i, —it, v. r., fid; ţiujireden, bequem liegen, tolănită, s. f., ber gnulpclg (grâu), tolliă, s. f., ber stödjer, ©ctbfad, bie SRcifctafdje; — do vfcnat, bic Qagbtafdjc. tolbâş, s. m., ber Şattficrcr, Şc« ritmträgcr. tolcer, pl. — e, s. vedi: pâlnie, tolerabil, adj., crtrttglid), leiblid). tolerant, adj., bnlbfam, uadjfidjtig, tolerant. tolerantă, s. f., bie Sulbfamtcit, Snlbnng, Solerang; — religioasă, . bie ©raitbengbulbung. tolerat, adj., gcbnlbet. toler-6z, a — d, - ât, v. a., buiben, leiben, geftatten, ertragen, gu» lajfen. toloacă, s. f., bie SSradje. toloc-esc, a —i, —it, v. a., brachen; a se —1, v. r., fid) augbreften, ftd) Bertangern. tolocăn-esc, a —1, —it, v. n., ganfen, murren, ausf^elten. tologdsc, ve^i: tolăneBC. toloşcân, s. m., ber gaufpefg. tom, pl. —uri, s. n., ber S3aub, Seil (eineg SSudjeâ). Töma, 5. m., Sţjomaâ. tombac - tomluic, s. m., baŞ ©elbfupfer, ber Sotnbaf. toml)at<5ra, adj., altböterlid). tömbolä, s. f., bie Sombola. tomnatic, adj., ŞerBft», herBftlid); poame —e, ba§ ©pätoBft; flăcău —, ber Şageftolă-ton, pl. —uri, s. n., ber SEon, Slang; 2lccent,Saut; bie©timme; SEonart; a da —ul, beit SEon aitgeBen. tonă. s. f., ba§ jEoniieitgetirid)t . (1ÖOO Mo). tonalitate, s. f., bte Soualität. tonätic, adj., launenhaft, tönic, adj., ftcirfenb, jufammeit« gieŞertb, gekannt; accent —, bie Betonung, tönicä, s. f., ber Şaupttou eines ©tücfe§. tonstirä, s. f., bie Soitfur. tont, adj., bumm, ftoetbumm, BIBbe; . —, s. m., ber ®ummfopf. tontă-esc, a se —i, —it, v. r., buntnt roerben. tontăire, s. f., bie Serbummitng. tontălă'u, veiji: tontoroiu. tonţie, s. f., bie $ummf)eit, SBtöbljeit. tontoröin, s. m., ber SBtpel. top, pl. —v s. ber SaHen Rapier; ber £opu§. topdz(ä), s. f. (miner.), ber Sopag, Sbelftein öon gelBer garBe. . topenie, s. f., bie fdjroere SJÎot, S3ernid)tung. top-esc, a - i, —it, v. a., Jdjmeljen, . ein», äerjd)tnetäen, flüffig madjen, jergetjen taffen, auftBfen; a —1 cânepa, einroeidjen, Beigen (ben Şanf); a se —1, v. ?•;, jerfd)mel« jen, jerfliefien, jerriitnen, jer» . getjen, auftfjaueit; fid) aBjefjren, abmagertt; a se —i de durere, bor ©djmerä bergeţen; a se —i k de pe picioare, fief) aufjeljren, gu ©ntnbe geţjett; abmagent; ne — am topit, eg ift um ung ge= : fdjeljen, eg ift mit un§ au§. töpic, adj., Brtlid), topifd). -toräesc 693 töpicä, . s. f., bie Sefjre bon ber Stellung ber ăBBrter, SSoţjif. topieiös, adj., fdjmeläbar, auflösbar, topilä, s. f., ber ©djmetätiegel; bie Şanfbeije. ■ ■ topire, s. f., bq? ©djutelgeit, bie Sdjmetjung, Stuflöfuitg; StBma» gentng; aSeige. topit, adj., ge», äerfdjmoläen, auf» gelBft; —oare, s. f., bie Skenti« pfauue, vecji şi: topilä; —6r, s. m., ber Sdjmefäer, ©iefjmeifter; —orie, s. f., bie Sdjmeläljütte; —orie de cânepă, bie §anf», gfadjgröfte; —ürä, s. f., vedi: topire. topogrâf, s. m., ber QrtSbefdjreiber, SEopograpt). topogrdiic, adj., ortgbcfdjreibetib,. topographifcf). topografie,: s. f., bie DrtSbefdjrei« Bung, SEopograpfiie. toponimie, s. f., bieDrtSBenennuug, SEopottintie. topör, pl. -^-e s. bie Stjt, baS Beit; cu chica —, bie Şaare jit SBerg; din —, ititgejd)lad)t, grob, toporăş, s. m., baS SSeildjen, bie îleitte Stjt; —, (bot.), bas rool)U riedjertbe SBeildjen, vedi: mieşu-. nele,. tämäioase; —, vedi: to-poriş. toporaşiu, adj., bettdjeuBtau. topor-esc, a —î, —î't, ţdjmieben; erfinben, fügen, toporîş,' ve^i: tatniş, nemţişor de câmp. toporişte, s. f., ber S3eit=r 2Ijt=, : .§atfettftiel. • toptan, s. m., cu —ul, im grofjeit . unb gangen. toptangerie, s. f., bag ©rof?= fjanbtnng^ŞaixS. toptangiu, s. m., ber Gtigros» betfaitfer; ©rojjt)äitbter. topiiz, s. n., veiji: buzdugan, torâce, s. m., ber S3ruftforB. toräcic, adj., Stuft», toră-esc, a —i, —it, v. n., vedi: turuesc. • 694 torbă tortă, s. f., ber Sornifter. torc, a toarce, tors, v. a,, [pinnen; , a toarce (mâţa), ţdjlturreri, • fnurreit. torcetodre, s. f., bie Spinnerin; bie Spinnmafdjine. torcetör, s. m., ber Spinner, torcetâră, s. f., bag ©efpinft. torent, pl. —e, s. n., ber Strom, ©nfs. torenţial, adj., ftrßmenb, giefeenb. torid, adj., Ijeifi; zona —ă, bie ţeige gone. tormentil, s. m. (bot.), bie S31nt=, 9îuf)r=, Şjeithnirg (Tormentilla corecta). torn, a —d, —dt,. v. a., giefjen, fd)iitten; er», anggiefjen, ang» fdjiitten; fpeien, ftd) erbrecfjen; a —a apă într’.nn vas, SBaffer in ein ©efäfj qiefjen;.a —a fer, Eifen giefjen. tornător, s. m., ber ©iefjer. tornătone, s. f., bie ©iefjerei, @d)melgfjiitte, »funft. toroăpă, s. f., vecii: bucluc, torocăn-csc, a —i, —it, v. a., lärmen, fcfyttmijen. toroipan, pl. —e, s. n., ber biefe - Stoiî, Sîniittel. toroipăn-esc, a —i, —it, o. a., nieberfdjlagen. toropâlă, s. f., veol)(», gut leben, ein gh'icf(id)e§ Sebeu ffifjren,. frolje jage berleben; a —1 bine cu cineva, gut mit jemaitb leben, - fid) gut mit if)trt bertragcn; a —1 cu legumi, boit ©emi'tfe leben; a —1 dintr’o di pe alta, de a<Ş.i pe mâne, auS ber Jpanb in ben 9)htnb leben; a —i din cerşit, fief) mit SBettelu ernähren; a ’şi 696 trafic — —i traiul, feine Sage juliringen, feinSeben beenben; să trăiască! eg lebe, eg leBe Ţgocţi! fie foüen leBen! vedi şi: vieţnesc. trafic, a ——dt, v. n., fjanbefn, Şanbel treiben, trafica, s. f., ber .Şaubef, bie Erafif; — de1 tăbac, bie 5£aBaf» trafif, ber Sabafljanbel. tratiednt, s. m., ber Şaubelsmanu, Srafifant. trdg, a —e, tras, v. a., jiefjen, an», ab», git», Weg», aug», Ijeraug» gieţen; abgapfen, beljnen; a —e • asupra’şi ceva, fidj ettuag gu» giefjen; a —e bani dela cineva, soit jemanb @efb gieljen, ober begieljen; a —e campanele, clopotele, föuten; a —e clopoţelul, fltngeln; a —e cuiva socoteala, abredjneit mit jemanb; a —e folos dela cineva, de undeva, Sßorteit Don jemanb oberBonetroag îjaben; a —e la judecată, Bor ©ericl)t labeit, an», Berffageit; a —e la o parte, bei Seite gieţen; a —e la conac, einfeljren; a —e la măsea, fief) betrinfen; a —e la sineşi, an fief) gieren; a —e o poliţă, einen SBecfyfel gieţen; a —e o palmă, eine Dţrfeige geBen; a —e pre cineva de per, de urechi, jemanb beiben§aaren, Bei ben Dfiren gieţen; a —e pre cineva (a’l globi, zălogi), jemanb ţjfânben, aucţifânbcn, eilt Şfaub Bou jemanb neţmen; a —e pre cineva cu nedreptul, erpreffen; a —e pre cineva pe sfoară, je» maub anfi'iţren, iţn gum SBeften ţalten; a —e tutun, tăbac, raitdjen; a —e vinul, ben SBein augţeben, abgieţen; a —e, v.n., a----e asupra cuiva, auf je» manbeit fliegen ober loggieţen; a —e cu ochiul, Blingefn, lieB» ■ äugeln; a—e cu urechia, ţordjeu; a —e cu puşca, fdjiefjen, feuern; a —e cu sabia, ţauen, einen ŞieB geben; a —e de moarte, tragere in bett legten $ügen liegen; a —e în cumpănă, mögen, wiegen; a —e îndărăt, -priidgieţen; a —e la conac, abftetgen, einfeţren; a —e la soarte, lofeit; a —e multe, SSiefeg erbulben; a se —e, v. r., fid) gieţen, fief) log» tnadjeu; ab», ţerftammen; apa se —e, bag SBaffer nimmt aB; — (a scăde), fallen, abneţmen; a se —e îndărăt, fiefj gurile!» gieţen; a se —e la trup, aB» nehmen, mager werben; a se —e pe pântece, friecţen, fief) Jcţlepfjen; a ’şi —e asupra’şi, auf fid) gieţen; a ’şi —e originea, feinen Ur» fţjritng ţerleiten; a ’şi — e socoteala cu cineva, mit jemanbem a6red)ueit; trage, v. impers., — ventul, ber SBinb Weţt; ve4i şi: retrag. trdgă, s. f., bie §ürbe; S£rag= Bafjre, ©aBelbeidjfel. trăgace, s. f., (la uşe), ber Qxtfjvc, 3ugieţer, ©cţliefjer (ber Sţiire). trăgdciu, adj., ber ba jief)t, gieţenb; —, s. n., ber $ug am gliuten» ţcţtofe. trdgăn, a —â, —dt, v. a.; in bte Sänge gteljen, Berjiefjen; triHern; a ’şi —a vieaţa, fein Se6en friften. trdgăn, pl. —e, s. n., bie 5feţ)I= fmţt; bie SBamme. trăgăndre, s. f., bag SSergieţen, §ingieţen, Sritiern. trăgăndt adj., laitggegogeit; voce —ă, bie fnaufeitbe Stimme, trăgănătdr, adj., in bie Sänge gteţenb,_ Bergieţenb. trăgănătură, s. f., bag Stillem, ber SriHer. trăgăn-ez, ve^i: tragăn, v. tragedian, s. m., ber. Sragöbe. tragedie, s. f., bag Srauerfţjiel, bie Sragöbie. tragere, s. f., bag gieţen; bie Sieţung, Sfngieţuitg; — deinimă, bie Steigung, ber SBiUe; — de moarte, ber S£obegfamţ>f; — trăgetoari înapoi, bie SurüdEjidjung, ber SRüdfgug; — pe sfoară, Stnfütjren, 511m S3efteit galten, trăgetodre, s. f., — la şea, ber ©teiariemen. trăgetor, adj., Sug», gieîjenb; —, s. }»., ber Stefjer, Erpreffer. irSgStură, s. f., baS S>cf)c»/ 9TB3 aapfen. tragic, adj., traurig, ittigliid(td), tragifd), SErauer*; suenă —ă, bie SEratterfcene; —, s. m., ber Srauerţpielbidjter, SragiSbien* fdjrei&er. tragicomedie, s. f., bag meiner* IicŞe Suftfpiet, bie SEragifomöbie. tragicomic, adj., fjafbtraurig uitb Ijatbtuftig, roeinerlitf) luftig, tragi* Jomifd). trag]fi, s. f., bie $ftugtrage. trâgulă, s. f., ber Şeber. trananâ, s. f., geriebeneg ©erftet (für ©upţte). trăilă, s. m., ber Sebemann, ©djta* raffe. trainic, adj., bauerfjaft, ftar!. trăinicie, s. f., bie Sauer, Sauer» Ijaftigfeit, geftigfeit, S)attbarfeit. traistă, s. f.; ber SEorntfter, ©ad, bie SEafdje; —a ciobanului, ve4i: punga popii, trăistdr, s. m., ber Sxrnifter* tnadjer. trăitor, adj., lebenb, fein Seben jitbriitgenb. train, s. m., bag Seben, bie SebenS* art, Sebeitgroeife, ber Sebeng* toanbel; a ave — bun, in gutem Gintierneljnien in ber gamitie leben; a ave — reu în casă, in 3mietrad)t leben; a ’şi afla —1, fein Stusfommen finbeu. tramă, s. f., ber Einfdjtag, ©djitß (im ©eroebe). tru'mbü, s. f., bie SBalge^Sein* tuanb; bie Srompete, SDÎaut* trommel; bie SJtenge; în —, in Sleifjen. trâ'mbiţ, a —ä, —ât, v. n., trom» petett, augpofaunen. •e — trănji 697 trâ'iuliiţă, s. f., bie SErompete, SPofaitue. trâmltiţdş, s. m., ber. SErompetcr. tramlmlinä, s. f., bie SErambuIüte. trfimit, a —e, trănu's, v. a., vedi: trimit ş. c. 1. trdmpă, s. f., ber SEaujd), Umtaufcf); a face —, tauften, trampdt, adj., umgetaufcf)t. trdnca-ildnca, vedi: treanca- fleanca. trăncănd(e),s. f., ve4i: trăncănire. trăncăn-csc, a —i, a., fdjmajjen, augfd)TOafteu7"f[atfeu befinbtid); jenfeitS ber Karpathen gelegen. transatlantic, adj., jenfeitS be§ 21tlaittifcf)en DceanS; —, s. n., ba? Spaffajjierfdjiff. transcarpatin, adj., jenfeitS ber Sarţmtfjen gelegen, transcendent, adj., üfeerfinnticf), • tranScenbeut; —âl, adj., tranŞ= cenbental. transcripţifme,- s. f., bie Uni» fdjreibung. transcri-n, a —e, —s, v. a., überfdjreiben, abfdjreiben. transdanuMăn, adj., jenfeitS ber Sionan gelegen, tranş-ez, a —â, —ăt, v. a., be» enbigen. transfer, a —a, - ăt, v. a., vetli: strămut. translignraţhine, s. f., bie Um» hmnblmtg; Eljrifti SBerfliiruug. transforniăre, (tran sfor m aţitin e), s. f., bie Umgeftultung. transform-ez, a —â, —ăt, v. a., nmgeftaften. transforniisni, s. n., ber £rnns= formiSmitS. transfug, s. m., ber Überläufer, transfusiüne, s. f., bie Überleitung, TranSfufion. transgresiune, s. f., bie Über» tretuug, Transgreffiott. transgresör, s. m., ber eine Über» tretitnşj begeîjt. transig-ez, a —ă, —ăt, v. n., Sugeftänbuiffe madjen. transilvănean, adj., fiebenbürgifdj; —, s. m., ber (Siebenbürger. Transilvănia, s.f. (geogr.),Sieben» bürgen. transport trânsit, s. m., ber Shirdjgang, bie ®urd)faf)rt, bas Xraufi.ţo. transiţitine, s. f., ber Übergang, bie Tranfition. transitiv, adj., flberţjeţcnb, tran» fitiö; verb —, tţâttgeg Seiiwort. transitoriu, adj., flfidjtig, tiori'iber» gefjenb, tranfitorifd). translaţiune, s. f., bas Umfdjreiben eines unbeweglichen 33efigeS. translător, s. m., ber Überfeger, 3)ofrnetfd). translocaţiune, s. f., bie Über» fegung, Übertragung, Verlegung an einen anbern Drt. translucid, adj., burdjfdjetnenb. transmigratiüne, s. f., bie SSoIfS», ©eelenroanberung, äransmigra» tion; ve^i: emigrare., transmisibil, adj., Was übergefegt werben fann, mitteilbar, transmisiune, s. f., bie ÜBerfenbung, Überleitung, SEranSmiffion. trans-mit, a —mite, —mis, v. a., übermitteln, überfdjiden, über» fenbeit; berbreiten; a —e un ordin, einen S8efef)I übermitteln; electricitatea se —e prin sîrme, bie Eleftrijität wirb bitrdj Sräfjte geleitet. transmiţător, adj., übermittelnb, leibenb. . .. transmntaţmne, s. f., bie Über» füfjrnng in einen anbern 3U» ftanb. transpadăn, adj., jenjeits bes Şo. transparent, adj., bnrd)fd)cinenb; —, s.’ n., baS burdjfdjeinenbe ©emälbe, baS Transparent, transpir, a —ă, —ăt, v.u., aus» biinften. transpiräre, s. f., ba§ ShtSbünften. transpiraţie, (transpiraţi üne), s.f., bie SüuSbiinftung, ber Sdjweifs-transplantäre, s. f., bie Skr» tjflanäiutg. transplant-ez, a —ä, —ät, v. a.r berpflanjen, berfegen. trnnspört, pl. —uri, s. n., bie 5-ortfdjaffung, Seförbernng, ®en» ; transport ! • bitng, SBerfenbung, ber Übertrag, ; , bie ©djfujjfumme bou einer ©eite j : auf bie anbere, ber Srangport. Transport, a —;'i, —iit, v. a., fort« : bringen, fortfdjaffen, bon einem ;Drt gum anbern fdjaffen; —Abil, j adj., wag fortgefdjafft roerben fl rr .faitn;—dt, adj., entriieft (biefer st j Sffieft), eutgüdt; ber S8erfd)id!te w-' (politifd)). transportdţie, (transportaţii'me), s. f., bie g-ortfdjaffung, SÖerfeu» bung. transpositiüne, s. f., bag ttmfeţjen eiitc§ SJhtfifftitdS in eine anbere : Sonart. transpositiv, adj., umfefceitb. trans-pün, a —piine, —püs, v. a., itmfegeit, berfejjen. transrendn, adj., jenfeitg beS 8?f)eittg. transsnbstanfidre, s. f., bie Strang» fubftantiation. transversal, adj., querüber, trâ'ntă, (trântedlă), s. f., bag gehoben*, Sîieberwerfeit, berSÜampf; a mânca o —, Sßrüget befommen; a da o —, jemanb prügeln; fid) balgen. -trânt-esc, a —i, —it, v. a., nieber« roerfeit, nieberftreden, 51t SBoben werfen, nieberjcf)mei§en; a — 1 o palmă, eine Dijrfeige berfeţjen; a —1 uşa, bie SCfjüre gufdjfagen; a —1 vorbe, grob antworten; a se —i, v. r., mit “jemanbem ringen, fid) batgeit; a se —1 în pat, fid) t)inftreden. träntire, s. f., bas SJÎieberroerfen. trânti t ură, s. f., eine fjarte @e* fd)Witlft an ber g-iif;fof)le. ' trfi'ntor, s. m. (zool.). bie Srofjne, Şefmbiene, ber Şnmmel; gau= lenger. trântorit, s. n., bag Sitten ber Sroţiten. tr.â'nze, s. f. pl., bie Sftnn fette, trdp (trdpäd), s. n., ber Srabb. trăpănâg, s. n. (bot.), vedi: li-nariţă. — trăsură 699 trdped, a se trăpedd, trăpeddt, v. r., fid) bemfiljeit, fid) aitftrengeit, fid) piageit. trdpEd, —ei s■ n-i bie S3e= miifjung, Stnftrengnng, ©trapatje; ber SErabb. trăpedătodre, s. f. (bot.), bag SBingelfraut (Mercurialis annua). trăpedătiira, s. f., bie Sauferei, : bag öittnnbfjertaufeu. trapez, pl. —e, s. n., bie ©peife= tafel; bag SErapeg. trdpeză, s. f., ber Stftartifd). trapezărie, s. f., ber ©peifefaat (in Stföfteru). trapezoid, s. n., bag SCrapegoib. trapfst, s. m., ber Srappift. trds, s. m., ber Sug; cal de —, baS Sngpferb. trasdnt, s. m., ber Gctttnefjmer ober Stusftetfer eineS 28ed)JefS,5Eraffaut. trăsdr, vedi: tresăresc. trasat, s. m., jemanb, anf beit ein 5E8ed)fel gur 58egal)(ung ană* gefteltt ift, ber Sraffat. trăsătură, s. f-, ber 3itg, bie Siitie, bag geidjen; dintr’o —, auf einen Sug, =©trid); — de peana, ber g-eberftrid). Trăscă'n, s. m. (geogr.), Stjorocgfo. trasen, s. n., bie SErace. tras-ez, a —d, —dt, v. a., einen SBedjfel angftellen, traffieren. trăsnâe, s. f., ber Wunbertidje ©infatl. trăsn-esc, a — i, — it, v. n., fradjen, bonnern, pta^eit, wettern, ein» fdjfagen; ’mi —e prin cap, eg fällt mir ein; a—1 cuiva o palmă, jemanbem eitte Dfjrfeige berfeţşen. tră'snet; s. n., bet ®otiner, 3onncr= fcîjlag, SBtijjftraljt, Ânafi. trăsnit, adj., bont SBfiţj getroffen, bettunfett. trdstie, s. f., ber nâd)ttid)e ©otteg» bienft in ber Efjm-'Kwcf)6-träsürä, s. f., ber 3i*0» ©treif; . Sffiagen, bie Sntfi^e, bag ©efäfjrt; — de drum, ber SReifewagett; bie unrechtmäßige ©rpreffuug. 700 trătaji tratăji. s. f. pl., bag S3ud) ntit . reltgtöfen Traftötfein. tratament, pl. —e, s. n., (tratăre), s. f. vedi: tractament, tractare. trătă, s. f., bie Tratte, tratătj s. n., bie Si&hanbhmg. trataţmne, s. f., bte S3erţanblung. tratative, s. f. pl., bie SBerîjanb» lungen.’ trat-ez, a —ă, —ăt, v. a., vecji: tractez. trăvăl-esc, a—i, —l't, v. a., tbâfjeu, rollen; a se — i, v. r., fid) herum» ttätäen. "traversă, s. f., bie ©djtt>elle Tra* berfe. travers-ez, a — ă, —ăt, v. a., über* fegen, burdjJdjnctben, auf bte anbere ©eite geîjen; Dâmboviţa —ează Bucureştii, bte S)imBo= biga burdifliegt SSuîareft; a —a o stradă, auf bie anbere ©eite ber ©trage geîjett. travest-esc, a —i, — it, v. a., um= fleiben, öcrlteiben. travestie,. s. f., bie SSerîletbitng, fdjerjhafte Umarbeitung etneg ernften ©tüdeg, bte Trabeftie. treăM, s. f., bag ©efdjaft, bie Ser» ridjtung, SlrBeit; ©adje, Stnge» fegenljeit; asta e —a mea, bag ift meine ©adje; asta e altă —, bag ift wag anbereg; de nici o —, tntbrattdjBar, unniiţj; om de —, ber redjtfdjaffene, ehrtidje, Biebere SJÎanit; a ave —, @e» fdjöfte ober gu tljun ţjabeit, Be» fdgaftigt fein; a face —i, gute ©efdjäfte machen; a n’ave nici o . —, Sţidjtg git tîjun haßen; a nu ave — cu cineva, mit jemanb 9lid)tg gemein haben; a sta în capul- ilor, an ber ©ptjşe ber öffent» lithen SIngelegenheiten fteheu; a umbla în —a cuiva, jemanbeg ©adje fid) angelegen fein laffen; du-te în —’ţi, geh’ beineg SBegeg; se vede —a, că, eg fdjeint, bag •.. treacăt, pl. —e, s. bag 58or* Betgehen; în —, tm SBorBeigefjen. — trec treancă-fleanca, s. f., buntmeg Sei ig. treânţă, s. f., ber Summen, Setzen, gegen, Şaber. treăpăd, vedi: traped. treăptă, s. f., bte ©tufe, Staffel; ©tiege, Treţiţje; ber ©rab, 8taitg, ©tanb, bie SÎIaffe; din —, în —, bon ©tufe jtt ©tufe; —a cea mai înaltă, bie hödjfte ©tufe. treăsc, pl. —uri, s. ri, ber Sßöfler, SDtörfer. tredz, adj., nüchtern. trebăln-6sc, a —i, —it, v. n., ©efdjäfte madjen. trebuie, adj., Brauch&ar, niigtich; —, s. n., bag SRituale. treljnicie, s. f., bie SrandjBarteit. treime, v. nepers., muffen, Braunen; fotten; fehlen; ce ’i mai —? mag Braucht er noch? ma’ — înc& mult, până . .., eg fefjit nod) biel baran, bag . . .; — să scriu o epistolă, id) mu fi einen 23rief fdjreiBen; un om cum —, ein anftänbigerSUtenfdj; ’mi —, nötig haben, Brauchen, Bebürfeit. trebneălă, s. f., ber ©eBraitdj; spre ce — e asta? tboju bient biefeg? trebn-esc, a —i, —it, v. n., miiffen, nötig fein; foHen, fehlen, trebuincios, adj., notmenbig, nötig, BrattdjBar. trebuinţă, s. f., bte 32ot, 92ot= roeitbigteit, bag S3ebiirfitis, ber SCRangel; a ave — de ceva, etwag nötig h^en, Brauchen, einer ©adje Bebürfen; a ave — de a merge undeva, irgettb roohtn gehen miiffen; ce — e de... ? rooäit ift eg. nötig, bag ...? trag Braucht eg? a fl de —, nötig fein, BraudjBar fein; — neapărată, bie briitgenbe 3?ot. trebn-in, a —i, —it, v. n., vecji: trebuesc. trebnşoără, s. f., ein fleineg ©efdjäft. trec, a —e, — üt, v. n., bor&ei», borüBergehett, bnrdj», iiBer», ber* trecere — trei 701 gefjen; aBfaufen, borBei fein; üBerfcfjreiten; auS Jein; a —e cu vederea, ilBerfefjeu, mit Stifl* fdjroeigen itBergeTjen; a —e de ceealaltă parte, auf bie anbere Seite gefjen; a —e de înveţat, fiir gefefjrt gelten; a —e din vieaţă, nerjdjeiben, fter6en; a —e în alte mâni, in anbere Sjmnbe fallen,- ober îommen; a —e în compt, in Sîedjitung fteffen; a —eînnot, fdjttiimmenb üBerfe^eit; a —e în partea cniva, jemanbeg ţJSartei ergreifen; a —e la altceva, ju etwag anberem iiber» gefjen; a —e la inimic, jum geinbe üBergefjen; a —e la protocol, ing Şrotofoff eintragen ober einfdjreiben; a — e pe la cineva, Bei jemanb borfprecfjen; a —e preste ceva, iiber eticaâ fjinauggefjen, eg üorBei* ober f)ht= gefjen laffen; a —e pre cineva dintr’un loc într’altul, jemanb berfejjen; a —e prin, burcfjreifen, bnrdjfafjren; burdjgefjen; a —e un rîu, iiber einen gluß feţ;en; îmi —e un morb, genefen, ge* fitnb werben; —e timpul, bie Seit bergest; —, v. a., fjiniiber* fegen, fjtnübetfüfjren; a —e ceva cu tăcerea, etwag mit ©'ift* fiţweigen ÜBergefjen; a —e ceva asupra altuia, etwag üBertragen auf jemanb; a —e ceva cu aucjul, etwag iiberfiiJren; a —e cuiva ceva, jemanbem etroaâ beraB* reifen; îmi —e ceva prin cap, eS ift mir etwag eingefallen; a —e marginile, bie ©renjen über* ftreiten; a —e munţii, o ţeară, über bie SBerge gefjen, burd) ein Sanb reifen; a —e pre. cineva prin sabie, jemanben über bte ftltnge fpringen laffen; a —e pre cineva cu şaga, jemanb gum SSeften Ijalten; a —e la nemurire, unfterbfidj madjen; a —e un rîu înnotând, burcfj einen gfuţî fcfjWimmen; a —e un examen, preste un examen, ein Examen befteljeu; a se —e, v. r., ber* gefjen, berbfiifjcn, beraltern; vinul se — e bine, ber SSeiit fjat einen guten Sfbgang; aceasta ’ţi-se —e, bag mag fjingefjen; treacă ducă-se, treacă meargă, bas mag fjingefjen, idj fage nidjtâ baju; trecuse miază noapte, el mar fcfjoit 9ttitternadjţ borBei. trccere, s. /., bag ffiorBeigefjen, Vor* Beifafjren, ber ÜBergaitg, ®uräj= jug; 2lBgang,2IBfaţ}; — de termin, ber SIBIauf; — de timp, ber SeitbertreiB; — din vieaţă, bag Verfd)eibeit, ber Eintritt, Zob; —a unei mărfi, ber SIBgang, Ver» fauf; —a unui rîu, bie UBer* fafjrt; a ave — la cineva, Bei jemanbem ©efjiir finben; in je* manbeg ©unft fein, trccetudrc, s. f., ber UBerfafjrt, Enge, ber Engpaß, trecetdr, adj., borüBer--, borBei* gefjenb; burdjreifenb; bergäugfidj, flüdjtig, unftät; —, s. m., ber ®urd)reifenbe. trecut, adj., bergangen, berffoffen; aBgeBIiifjt, beraftert; sSptemâna —ă, bie bergangene, borige SBodje; — de dile, alt, Bejaljrt, Bei gafjren; —, pl. —uri, s. n., bie Vergatrenfjeit, bag Vergangene. treer a —at, v. a., brefcfjen; a —a cu caii, auStreten laffen. treerdre; s. f., bag ®refdjen. treerdt, pl. —e, s. n., bie Srefdjjeit. treerătodre, s. f., bie ®refrfj* majdjine. treerütör, s. m., ber Srefdjer. treeriş, s. n., bie Srefdjjeit. trei, numer., brei; — pătrare, brei Viertel; cu — capete, brei* îiipfig; cu — dinţi, colţi, brei» jacfig; cu — picioare, breifilfjig, breiBeinig; de — ori, breimat; —cjeci, breifjig; de — ani, brei* jäfjrig; de — dile, breitägig ; de — luni,, breimonatlidj; în — cornuri, unghiuri, breiedig; 702 treierei - — inşi, iţjrer brei; în — alelunei, ben, am britten bes> SDJonatS; al —lea, ber Stritte; —sprădece, btetjjefm; al —sprădecolca, ber ®ret5ef)nte; al —decilea, ber breifngfte; —unul, breieinig; a —a, bte.®ritte, brittenS; a —a classă, bie britte Klaffe; a —a oară, sunt britten SKale; în catul al —lea, int britten Sfocf; — fraţi pătaţi, (bot.), vedi: barba împăratului; — crai, vedi: trierei, popâlnic iepuresc; — căngi, (bot.), ber ©reijatf (Triglochin palustris), treierei, s. m. (bot.), vedi: trierei, treime, s. f., bte ©reifaltigfeit; ba§ drittel. Trei-Scdune, s. f. pl, (geogr.), bie §aromgeî. tremă, s. f., bie ©dţeibeţmnfte. tremolit(ă), s. m. şi f. (miner.), ber Sremolit. tremur, a — ă, —ăt, v. n., jittern, erbittern, beben, flauem; a —a de frică, bor gurd)t gittern; a —a de frig, öor Kälte, Şroft git* : tern, fdjqitern; a —a din glas, cu glasul, metfent im ©ingen. tremurăcios, adj., medernb; glas —, bie medernbe Stimme, tremurare, s. f., bag gittern, ©eben, ber ©cfjaiter. tremurat, s. n,, ba§ gittern, tremurătoare, s. f. (bot.), bag gittergrag, vedi: paraşin. tremurătdr, adj., gitternb. tremurătură, s. f., bas Sieben; — de frigări, ber gieberfdjauer; — de mână, ba§ Şan&jittern. tremuriciu, s. m., ber gitterer. tren, pl. —uri, s. n., ber Stfeit» Bafjxtgng. trenă, s. f.,. bie Kfeiberfdjleppe. trentar, s. m., ber Suntpenfantmler. trenţăros,. adj., Ittmpig, serlumţjt, jerfejjt; —, s. m., ber Sunip. trentnr-ez, a —ă, —dt, (trentn-ese, a —i —it), v. a., jerfegen, jcr» rcifjeit. - trezesc trepădătodre, trepădător trepădă-tiiră, ve(Ji: trăpedătoare ş. c. 1. trepâu, pl. —e, s. n., ber ©djabef» botjrer. trepce, s. f. pl., SRa^meit jur S3e» feftişititg ber Sienenroabeit. trepi'em, s. n., ber Sreifuţj. treptat adj., ftnfenroeife, aümätig, narf» unb nac^. trepetnic, s. n., Sffiaţrfagung ans ben Bildungen ber Körperteile; ein Sud), bie Seutung foldjer geidjen entljattenb. trepte, s. f. pl., bte (Stiegen, treptelnic, adv., vecji: treptat, treptelnicire, s. f., bie 2(bftufung, (Steigerung, trept-ez, a —d, —ât, v. a., fteigern. tresă, s. f., bie Sreffe. tresdlt, a —â, — at, v. n., pforn» menfdjanern, freubig erregt fein, tresdr, (tresăr-esc), a —i, —it, v. n., abpraflen, auf», pfammen» faîjren, fdjauertt, fdjanbern; ’mi-a tresărit ceva, ei ift mir etWaŞ eingefallen; ce’ţi tresare? toa§ fällt bir ein? tresărire, s. f., ba§ ißretten, Stuf* faîjren. tresn-esc, tre'snet, tresnit, vedi: trăsnesc ş. c. 1. trestie, s.f. (bot.), baâ 9W)r,(Sd)Uf= roljr (Phragmites communis); — de zâhar, bas gutoroîjr; — de mare, ba§ fţmntfdje SRoljr (Calamus Rotang); toiag de —, ber Dîofyrftab; — mirositoare, ber. KalmuS (Acorus calmus). trestios, adj., fdjitftg, roljrig. trestiş, pl. —uri, s.baâ SRöhridjt. tretin, s. m., bie ©djinbmâfjre; —, adj., breijâfjrig. trevere, s. f. pl, bie Erebent; rachiu de —, ber Sreberbrannt« wein. trez-esc, a.—i, —it, v. a., — din somn, attfwedett; a se —i, v. r., wadj», munter Werben; nüdjtern Werben; vinul se —e, abfteţen (öottt SBeiit). trezit — trimembru 703 trezit, adj., abgeftaitbeit; warf), trezvic, s. f., bie SJÎitdjternţeit. triadă, s. f., ber ®retf(ang. triangul, pl. —e,. s. n., vedi: tri-. unghiu. triangulär, adj., vedi: triungiular. triangulaţhine, s.f., bte2riangu= licruttg. trias, s. n., bte Sriag (geologifcfj). tridsic, adj., triaffifdj. tril), pl. —uri, s. 11., ber ©tarnm, SEribttS. tribörd, s. n., redjte ©eite beg ©cfytffeg. tribodnţă, s. f., ber Starren, tribulaţiâne, s. f., bie Srtibfaf, . Sßiberwärtigfeit, Quälerei, tribul-ez, a —d, —at, v. a., quälen, plagen, tribulierett. triblin, s. m., ber SSotfsBertrcter, SEribun. tribună, s. f., bie SBüljne, ffiebtter» : biif)tte, Tribüne, tribunal, pl. —e, s. n., ber Oiictjter» ftuljl, @ertdjt§f)of; — de comer-ciu, bag §attbelggerid|t; — de apelaţiune, bas SIppeHationg* geriet; — de cassaţiune, bas iîaffatiouSgericf)t. tribundt, s. tu, bag SCribuitat, bie SBilrbe bc§ ütribuuS. tribut, pl. —uri, s. n., bie Stbgabe, ©teuer, ber.Sribut; a solvi na-turei —ul, bie ©djittb ber 9!atur abjafjleu, .fterben, bas geitlidje . fegnen. tribntdr, adj.,, fteuerpflidjtig. tricliâr (tricliilă), s. m., ber brei» armige Sendjter. tricliină, s. f., bie SEridjtne. tricliinosăj.s. f., bie SndjiuoJe. triclinin, s. n., bag ©peifejimnter ber atten DîStner. . tricolor, adj., breifarbig;, s. n., bte SCrifotore. . . tricorn, s. n., ber S)reifpijj. . tricot-esc, a —i, —it, v.u., fief) Ijentmwerfen............... trictrdc, s. n., ber SEriEtraf. trie, . Srigamie. trigemeni, s. tn. pl., bie. SriHinge. triglifă, s. /., bte Srigltjpţe. trigonometric,ac^trigononietrifd). trigonometrie, s. f.,. bie Sefjre öon. ben S)retedeit, Strigoitometrie. tril, s. n., ber SErifler.. trilateral, adj., breifeitig. trilion, s. n., bie SEriltton. trilobat, adj., breUapţtg. trilobit, s.. m., ber Srilobit. trilogie, s. f., bie SErilgie. triluiidr, adj., breinionattid). trilunin, pl. —i, s. bag SSierteI= . jaljr. .. tn multa, s. f., ve^i: trâmbiţă, trimemlxrn, adj., breigtic&erig. 704 trimestral trimesträl, adj., breimonattid), Bierteljä^rlid^. trimestru, pl. —e, s. n., bic geit Bort brei SJÎonaten, bag SSiertel» jaţr, Quartal, trimis, s. m., ber ©ejaitbte, 2£b= gefanbte. trimit, a —e, trimis, v. a., fdjiden, fenben, ab», ücrfdjtcfen, ab», über», berfenben; a —e după. cineva, je» ntaitb îjolett laffen; a —e pre cineva în ceealaită lnme, jemanb in bie anbere SBelt beförberh; a —e vorbă, fagett laffen. trimiţător, s. m., ber SIbfenber. trimitere, s. f., bte ©enbitng, 2tb», SSerfenbung; bas ©Riefen, trimuchidt, adj., breifaittig. trinc, pl. —uri, s. n., bev ŞJladjtauţ bom SBranntttjein. trîncliet, s. n., ber Sannen» ftamm. trinitdr, s. m., ber SreieinigfeitS» beîeuner, Srinitarier. trinitate, s. f., bie SDreieinigfeit. trinöm, s. m., bag trinom, trio, s. m., bag Sirio, ber Srei» gefâng. triod, jo/. —e, s. n., ein Kirchenbuch, bie gaftengefänge entljaltenb. triolet, s. n., bag triolet, triör, s. m., ber Srieur. tripotdgiu, s. n., SJÎanfe. tripartit, adj., in brei Seite geteilt. tripM, pl. —e, s. n., ber SJreifufj. triplică, s. f., bte groeite Stnttoort* jdjrift, triplii, triplu, număr., breifadi. trirămă, s. /., ber Sretruberer. trişcă, s. f., bie SRof)rpfeife. trisfetitele, s. f., bag h- 5)rei» JtSniţjgfeft; bag fŞeft ber brei Şetltgen. trisildl), adj., breifiibig. trist, adj., traurig, betrübt, nieber» geftfjfagett, trübfinnig,. fcfytoer» mütig. trişte, s. f., bag Scfjirîfaf, ©efcfjicî, ÖJIüd; aşa ’mi-a. fost —a, eg mar mir öorfjerbeftimmt. — trompetă tristeţă, s. f., bie Sraurigfcit, 33e» trübnig. triumf, pl. —uri, s. n., ber ©iegeg» jug, Stiumpf). triumfdl, adj., ©iegeg», triumph». triumfător, adj., triumpfjierenb; —, s. m., ber ©ieger, triumpljator. triumi'-ez, a —â, —dt, v. n., etnett triumph fyalten, triumphieren, triumvir, s. m., ber triumbir; —dt, pl. —e, s. n., bie ©reiţjerrfdjaft, bag Srhtmtrirat. triiingliiu, pl. —ri, s. n., bag Sreietf; —lâr, adj., breieefig. triunic, adj., breieinig. trivial, adj., breiteilig, gfatt, gc» mein, alltäglich, tribial; şcoală —ă, bte niebere SSoIfâfdjitlc; —itâte, s. f., bag ©emeine, SItItägticEjc, bie ţpiattţjeit, Sri» bialität. trivium, s. n., bag Sribiitm. trodcă, s. f., bie fflîulbe, ber Srog; — de adăpat vitele, ber SBaffer* trog, bte Sräntrinne; — de frămentat, ber SSadtrog; — de spălat, ber 2Bafd)trog. trodlmă, s. f., ber ©djnnpfett, ©trautfien. troedr, s. m., ber SDMbenmadjer. troclidic, adj., trodjäifd). troehen, s. n., ber Srodjăug. troctiţă, s. /., bag trßglein. trofâ-u pl. —e, s. n., bag ©iegeg* jeidjen, bie Srophäe. troglodit, s. m., bev Zvoglobtjte. troian, pl. —e, s. n., bie weite SîBiefe; — de nea, ber 6d)nee» häufen; vecji: calea robilor, troien-esc, a (se) —i, —it, v. r. şi n., bebeden (mit ©djnee). trdinic, adv., a zace —, BeWufît« log bafiegen. troiţă, s. f., vedi: treime, trombă, s. f., vecji: trâmbă. triSmf, pl. —uri, s. n., ber Zvnmpf, SCtout. trömpä, s. f., ber SRiiffel; bte trompete, trompetă, s. f., bie trompete. tron ■ tron, pl. —uri, s. n., bet Sfjrott, ©tnhl; ber ©arg; a se sui pe —, ben £hl‘01t Befteigen, bie Olegie» rung antreten. tronc, interj., phimpS! troncăn-esc, a —i, —it, v. n., auf» ţdjlogeit, floţifcn; lärmen, laut fdjroaţjen, ţiitmerfen (SBorte). troncăt, s. n., ber bitmpfe fyatt. trop, s. m., bte Bitbltcfjc 8îebengart, ber SxopuS. trop, s. «!.,ve(}i: tropot; —,interj., traţiţ*! tropă-esc, a —i, —it, v. n., traBeu; ftampfen. ■ tropăire, s. f., baS Sraben', Sârmen. tropar, s. n., ein fîircfjentieb. tröpic, adj., troţnfcf); —, s. n., berSBenbefreig; —ul căpriorului, ber SBenbeîreig be§ ©teinbocîg; —ul racului, ber SDäenbefreig beg Srebfeg; —Al, adj., tropiftfj. tropos, s. n., vedi: manieră, tropot, pl. —e, s. n., ber £rab, bag Sraben, Slufftampfen. tropot-esc, a —i, —it, v. n., vedi: tropăesc. trosc, interj., f cad)! îrad! — pleosc 1 fritMrad! troscă-esc, a —i, —it, v. n., fradjen, erbonnern. troscot, s. in. (bot.), bag Surjel» îraut, ber SBogelfnBterid) (Poly-gonum aviculare); — gras, bie 5ßortutaf (Portulacca oleracea). troscoţel, s. m., bag SftferJitorţiel« fraut (Eolycnenum arvense). trosnesc, ve<|i: trăsnesc, trotoâr, pl. —e, s. n., ;ber er» fjabene gufitneg, bag Srottoir. trucliinâră, s. f., bie lange Şeu» gabel. trudă, s. f., ;bie ättülje, Sptage, Ouai. trud-esc, a se —i, —it, v. r., fid) plagen, fid) mfihen, ftd) quälen; a se —1 de facere, gebären, frei|en. trudnic, adj., geplagt, mftîjeboll. — tu 705 trufă, s. f. (bot.), bie SMffel (Tuber cibanum). trnfandâ, s. f., bte Srftlinggfrudjt. trufaş, adj., ftolj, hoffärtig, I)od)=. miittg, aitfgeblafeit. trnf-esc, a se—i, —it, v. r., fid) aufblafett, ftolj ober fjbffärtig roerben. trufie, s. f., ber ©folg, Şodjmut, bie .ţioffart. trunchi, s. m. pl., ber Stod (im ©eftein); — culcaţi, liegenbe ©tBde; — stătători, nitfrcdjte ©tode. trunchidt, adj., befdjnitten, uit» boüftänbig, berîiirjt. tranchier, s. m., ber Moţ; au§ Sanneitfjolä für DKaften. trunchiere, s. ./., bie öerftüm» melunş. trnnclii-ez, a —-d, —ât, v. a., ber» ftümmeln, abftitmpfeit, abftuţsen, abfürsen, entftelen. truncliios, adj., ftämmig, unterfejjt, ftarf, maffig. triinchiu, pl. —ri, s. ?f.,.ber©tamnt, ffloţj, Slocf; ©odei, SKttmpf; —leţ,pl. —e, s. n., bag Stamm» djeit, $IBjjd)en. trup, pl. —uri, s. n., ber Körper, Seib; — mort, ber JSeidjnam. bie Seidje; — şi suflet, mit Seib itttb ©eele; ein Serj unb eine ©eele. trupă, e. f., ber Srupp, Şaufen, bie ÎOÎannfdjaft; bie Gruppen, SîriegSbiSIfer, ©olbaten. trupeş, adj., wohlbeleibt, forţntlent; —ie, s. bie 2ßoI)tbe[eibtf)eit. trup6sc, adj., fBrţierlidj, leiblich, irbifth; —e, adv., förperlid), finnig. trnpină, s. f., ber Saumftumpf, seiog. trupös, adj., vedi: trupeş, trupşâr, pl. trupşoâre, s. n., bag Störperi|en, Seibdjcit. triîţ, pl. —uri, s. n., bag 3tug» ; gelaufene bom S3rot. _ tu, pron., bu; — însuţi, bu felbft. 706 tub - tul), pl. — uri, s. 11., bie Störte, tubă'u, s. vi. (bot.), bet ăBaffer» faben; vedi': mătasa broascelor. tuberculă, s. f., bte S3eufe, bet Ifeine Stnoten. tuberculos, adj., înotig; îitngen* ; füä)ttg. ■ tubercuKsă, s. f., bie SLuberîitlofe. tubulär, adj., röhrenförmig, tubulhand, s. f., bie türfifdje SJhiftf. tncân, adj., groß, bicE, plump, tnciu,pl. —ri, s. n., bns ©ußeifen; ■. — de alamă, bte ©lodenfpetfe. tudomăn-esc, a —i, —it, v. veiji: protestez, tueş, adj., Bijar, öerriidt, öerroirrt. tu-esc, a—i, —it, v. a., bugen. tuf, s. 11., ber SCuff. tulă,‘ s. f., ber©ţr.aud), bie (Staube; — albă, bie tt)eid)f)aarige @iă)t (Quercus' pubescens); —păstă-ioasa, vecji: bobiţel; — de om, ber nid)t§fagenbe SKenfdj; om — în buzunar, ber SBinbbeutel, S3ettler. tnfän, s. m., ber grüne SIft; —, (bot.), bie ©teiiteidje (Quercus robur). tiifăr, e6er. ţesătoare, s. f., bie SSeberiu, - SBirferin. ................ ţesetorie, s. f., bte SeintreBerei, bag SeinroeBerljanbttier!.. ' ' ţesătură, s. f.-, bag ©eroebe, ©e» tnirfe; ©efpinnft; — bătută, bag bid)te ©eloeBe; — rară, bag lodere ©eroebe; — în scripete, bag öierbrätjtige, glatte ©eroebe; — cu speteze, ©etoeBe mit • giguren im SCSe&ergettel; ■ — cu aleseturi, ©eweBe mit. farbigen Dntamenten; — de. minciuni, bagSügengeff)innft,Sügengen)ebe; — de păiangin, bag Spinnen» g etoebe. ţe'st pl. —uri, s. n., bie S3ad» glode; ©djale, bie ©djilbplatte. ţestos— ţin -711 ţestcîs, adj., mit einem ©djilbe : Derfcfjctt, budelig; broască —ă, . (zool.), bte ©djilbfröte.: ţesut, s. n., baS SBeBett. ţeve, (ţevie), s. f., vediţeava, ţevos, .adj., rührig. . ţilja, interj., îttfd) bid)! ţiclă'u, s. n., bie SBergfţjijje. Jiclon, s. n., vecii: ţoiu.. icn-esc, a —i, —it, v. n., Ire» pieren. ţicnit, adj., gcrbredjltdj; nidjt , bei Şroft. . ţidilă, 's. t-, bag ©ieb. ţifnă, s. ber ţţîfLţjţjă; bie Saune, ţifnâs, adj., launenhaft, e.bârmtid). ţifră, s. f., vedi: cifră, ţigăe, adj., lână —, bie îurge, feine SBotie, Qigaiattjolte. ţigan, s. m., ber Qigeuiter; ©cfjmngige, gitj; — de vatră, ber ^»ofäigenner; — de.lae, lăieţ, ber SSanbersigeuner;— st ătar, aurar, ber ©olbltiâfdjer; — ursar, ber SSörenfüfirer; —ă, s. f., bie Sigeuiterin. . ţigancă, s. f., vecji: ţigană ţigănesc, adj.,. —e, adv., jigen» nerifd), nad) Şigenner Strt. ţigănie, s. f., bie Qigeunerei; bas . gigeunerbiertel. ţigănime, s. f., bie gigeuner, bag gigeunertum.. ţigănfis, adj., fdjnutţjtg, jubringlidj. unberfdjämt. . . ţigănuş, s. m., ber îfeiuc gigeuner. ţigără, s. f., bie Sigarre. ţigaretă, s. f., bie gigarette. Jigărit, adj., vedi: tigorit, igliir, s. in'., ber fdjtedjte SBeiit, Präger, DBftoein, Xreberloein. ţî'glă, s. f., ber SBadjstegel;. Seig, ©d)Iief. . ţîgldr, s. m., ber giegelbrenner, • Siegelftreicfjer. ţîglărie, s. f., bie Qiegelbrennerei, . ^iegelţiitte. ţigleăn, s. in: (zool.), bie SJieije (Parus) vecji: piţigoiu. ţîglus, adj., fdjliefig., ţîgloş-esc, a şc —i, —it, v. r., fdjliefig toerben. ţîitoâre, • s. f., bie SSeifdjIâferitt, Sîebâfrau; ®eliebte; baâiîeBsrbeiB. ţîitâr, adj., fjalteitb, batierfjaft; —, s. m., ber Erhalter; S3eljcilter. ţîinbolică,' s.: f., vedi: diabolică ţimMlă,s. f., bie Sßanfe.. tîinlirişodre, vedi: sărpun. ţî'mliniă, s. f., bie Găjrttbal..: ţîmlmlâr, s. m., ber (Stjnibalfdjlăger. ţîmlmruş, s. m., ber Sorti, baŞ giinglein. : . ţimir, pl. —e, s. n., bie SOÎarfe, bag $eid)en; &ie ©djnatte, bag aBajJpett. ■ ţin, a —e, —üt, (ţîn), v. a., haften, be», ermatten; auf«,a&hatten; unter« galten, ernähren, foftett; , a —e cu arendă, in ißadjt ţaben; a —e în braţe, auf bent Sdjofje : galten, tragen; a—e în fiîu, je« maitben int gaume hatten; a —e în stare bună, itt gutem. Qu» ftanbe erhalten; a —e legea bag @efeg BeoBadjten; a —e locul cuiva, jemanbeg ©tette bertreten; a —e mănie, jorniş bleiben; a —e minte, fid) erinnern, eg fich merfeit; a —e parola, promisiunea, fein SSerfţ)red)ctt fjatten; a —e pre cineva de om onest, jentaitb fiir einen redjtfdjaffeiten SDÎann Ijalteit; a —e pre cineva .. de mână, de gât, jemanb bei ber §aitb, bei ber Sitrgel Ijalteit; a ' —e pre cineva de scurt, strîns,. . jemanb furg ober jtrenge. Şalteri; a —e rîsul, fid) beâ Sadjengient» : ţjalten; cât te —e? mag. îoftet eg bid)? mie f)od) fonimt eg ju fteţen? —, v. n., ţalten, aitfjalten; bauern, fortbauern, roäf)ren; a —e cu cineva,. eg mit jemanb ţalten; a —e strîns.de ceva, ah etroag feftfjalten; timpul nu va—e, bag SBetternrirb fid) nid)t îjalten; nu mult a ţ i n u t. pacea,: ber griebe îjat nidjt fange gebauert; cât ţine hotarul? tpie tnett er« 712 ţînc — Jîrecft- fidj ber Şctfterf ? a se —e, v. r., fid) fjalten; a se —e curat, fief) reinlidj galten; a se — e cu cineva, fid) lie&en, öerliebt fein; a se —e de cineva, fid) megett ettoaS au jemanb fjalten, jemanbem nad)» efjen, nadjfommen; ifjm nidjt oott er ©eite gefjen; a se —e de ceva, fid) an etttag fjalten, ba6et Be» fjarren; a se —e fericit de ..., fid) gliidlidj fcfjâţjert; a se —e în cutare loc, ftd) h>o Befinben, auffjalten, tuoI)nen; a se —e la dreapta, Ja stânga, redjfg, linfS fafjren, ober îjalten; de cine se ţine cartea aceasta? wem ge= fjfirt biefeg S3ud)? a na sei de ce s§ te ţii, nidjt wiffen, woran fief) fjalten; asta ţine mult bag bauert lange; —, v. nepers., nu se ţine de mine, el liegt nidjt an mir; ţine! fjalt! ba! ba nimm! ţineţi! ba neljmt! ţînc, s. m., ber S3uBe, Saftarb; —ul pămentulni (zool.), bie 33lhtb-maug (Spalax typhlus), vedi: şuiţ şi hârciog. ţînciişe, vedi: ţâncuşe. ţinere, s. f., bal Saiten, bie Şal= tung, Erhaltung, ©rnafjrung; — aminte, bie Erinnerung, bas Stnbenfen, ©ebădjtniâ; —a unei porunci, bie SSeoBadjtung bes _ ©efegeg. ţîngăn-esc, a —i, — it, v. n., Ilingeln.: ţîngă'n, vedi: ţângău. ţinaljdr, (ţin6her), s. m., bas ginnoBerrot. ţî'ntă, s. f., bag giel; ber ©tift; bie Sfâge (Bet ÎJSferbeu); a se uita —, fdjarf anfefjeit; a da la —, ©dieiBen fdjtefjeu; a lua la —, ^ auf’s lîorn neunten, ţintar, s. m., ber Klempner, ©peng= Ier, ber Slîagelfdjntieb; baä âftiif)len= . ^ieL ţînţdr, s. m. (zool.), bie ©tedjmiide, ©eife; —, ber SKaceborumäne. ţintdt, adj., mit einer SMfje OPferb). ţîrăire Îinteş, adj., fiy; auf ctmaS gctid)tet. înt-esc, a — i, —it, v. a., jteleu; fjeften; a —i ochii la ceva, bie Singen auf etttmg ridjten. ţintânră, vec]i: potroacă, ţintirim, pl. —uri, s. n., vecji: cimiter. ţîntişodră, s. f., baS ©tiftdjcn. ţîntizâiUj s. m. (zool.), ber gtnfe (Fringilla coelebs). ţintiric, s. f. (bot.), vetji: ţin-taură. ţîntu-esc, a —i, —it, v. a., nieten, bernageht, berfeilen. ţîntnire, s. f., bie ffiernietung, bag Mieten. ţinut, pl. —uri, s. n., bie ©egenb, bag ©eBiet, SanbeggeBiet, ber frei§, SJiftrift. ţinută, s. f., ber Slnjug, bie Uni» form ; mare —, bie Sßarabe» uniform; mică —, ŞalBparabe* uniform, ţînutdl, adj., ftreig». ţînntdş, adj., ju einem Streife ge» fiörig, probinjial; —, s. m., ber Kreisbetoofjner, ^roDinjiale. ţip, a —d, —dt, v. n., laut fdjreieu, freifdien, lärmen, ţî'pă, s. f., bag Slîeţj in ber SBaud)» tö!jIe,bie3KemBran, bagŞautdjen. ţîpdr, s. m. (zool.),. ber Slal (Mu-raena anguilla). ţipdre, s. f., ţipât, s. .n., bag ©freien, laute ©efdjrei. ţipătnră, s. f., bag StlagegefcEjrei. ţipenie, s. f., SJZietnanb; — de om, feine Sülutterfeele. ţiperig, s. m. (ehem.), ber ©almiaf; spirt de —, bag faljjaure SIm» moniaf. ţî'pet, pl. — e, s. n., bag Giefdjrei, SÎIagegefdjrei, ber Kammerton.' ţiplă, vedi: ţîpă. ţîr, s. m., ber frifdje S3üdling. ţiră, s. f., bag Säijjdjen; tot —, gang gerfegt, üoUftanbig gerfjadt. ţîră-esc, a —i, —it, v. n., fidern, tröpfeln, ţîrăire, s. f., bag ©ident. ţîrăit — ţîrăl't, ve4i: ţîriit. ţîrăită, s. f., bag ©tdern, Sröpfeln; cu —a, im SHeinen, tropfenWeife. ţircă, s. f., ein Stinberfpiel. ţîrcovnic, s. m., ber Stifter, ţircnl, s. m., ber girfel. ţîrli-esc, a —i, —it, (ţîrlăesc), v. n., fragen (auf ber SStoline). tlrliitör, adj., fcljitarrenb, frageno. ţîriit, s. ti., bag girpett. ţîrMin, pl. — e, s. n., bag SBabeit» beţii; vecji şi ţurloiu. ţîrm, s. n., şi derivatele, vecji: ţSrm. irmonie, ve4i: ceremonie, îrâcă, s. f., ein roenig. îşh-ăsc, a — i, —it, v. n., ljeraug» fprigen, aufjpringeu. ţîşnitor, adj., emporfpringenb, I)er» Donjiiettenb. ţîşnitură, s. f., bag Seraitgfprigen. ţîst, interj., pft! ţîstn-csc, a —i, —it, (ţistnesc), v. n., ftdjern, roifpern, âtfdjeln. ţîştnitiîră, s. f., bag ©efidjcr. tî'tă, s. f., bie SBruft, bie 3ifecî — la urcior, bie Siege; copil de —, berSciugling; a da—, fangen, füllen; —a caprei, (bot.), ve4i: barba capri; —a oaiei, veed)tmeife (Sitta europaea). ţol. pl. —e şi —uri, s. ii., bte Äoge, SBoflfoge, grobe Siede; ber Bofi (SCRafî); —e, pl., Sîletbitngg' ftiide. ţolină, s. f., bie ©djfampe, Sure. ţop, interj., f)o|)ţj, tapfjg! —, s. m., ber gopf, Şaarjdjopf. ţdpă-iu, a —i, —it, v. a., ve4i: ţupăesc. Töiii, s. m. pl., Sîante romänifdier ’ SBergbetuoţiner in ben fieben» bürgtfdjeit SBeftfarpatţen. ţopî'rcă, (ţopî'rtă, ţopîrlân), s. m., ber jdjttierfăUige Sauer, SBIţiel. ţorfă, (ţorfotină), s. f., bag gmibcnnicibdjen. ţoropoc, interj., parbaus. ţorţonât, adj., aufgepugt, mit ţ|5it roerf iiberfaben. ţnc, a —ă, —ât, v. n., fiiffeit. ţucâl, pl. —e, s. it., ber Dîadjttopf, bag 32ad)tgefd)irr. tnclüin, pl. —ri, s. n., ber gtpf, bag Şăngeldjen. ţncsn-esc, a se —i, —it, v. r., ftd) beraufdjen. ţngniât, adj., fpigig. ţuguiu, s. n., ber gipfel. ţuică, s. f., groetfd)!en=S8ranntroein. ţnhic, pl. —e, s. ii., ber f, Şaarfdjoţif. tundră, s. f., Qberfleib aug grobem Sud), tnp! interj., fjoţip! ţupă-esc, a —1, —it, v.n.. Ijopţien, ţiipfen. 714 ţurană ţurână, s. f., Sinne, ber Keine ©raBeit. ţârcă, s. f., eine äJtüge; SBeilj» ; uadjtlmasfe. .ţurcân, adj., mit langen Şaar» fledjten ; lână —ă, . bie groBe SSotten., ţnrcămSsc, adj., wollen, ţurldiu, pl. — e, s. n., bte. SRö^re, . SRtntte.. ■ . ţnrţur, s. m., bal Stopfen, Sident, bal ©urdjgefitîerte; — de ghiaţă, , bie Eilfdjofle,: ber Eiljapfen. ţurţur, a —â, —ăt, v. n., aB= ■ tröpfeln, burdjftdern. ţuşcă, s. t-> ein ©piei, ţ]3tumpfacf. ţnţu-esc, a —i, —it, v. n., j(ţmagen. ţuţuidt, adj., fpig, fegelförmig 311* . taiifettb. tutuit, s. n., bal ©djmagen. ■ţuţui-u, a —d, —dt, v. a., .Beuteln, Beim ©djopf neljmen.. ţnţuiu, pl. —e, s. ?î.,.bte ©pige; . Seute. . . u. l:. 11, m., bal It, it. ubicaţiune, s. f., bie Drttidjfeit, ber Stufentljalt, bie UBifation. «cds, pl. —uri, s. n., bal ruffifdje Ebift, ber .Uîal. ucenic, s. m.,. ve<Ş.i: discipul, în-veţăcel. ticeiiic-e.sc, a —i, —it, v. n., bie Sefjrjeit juBriugeit. ... ucenicie, s. f., bie Seljrjafjre. ucid, a —e, ucis, v. a., töten, morbett, ermorbeti, er«, totftfjlageu, itmBringen, unt'l SeBen Bringen, a —e cu petri, fteinigett. ucidere, s. f., bie Söhotg, Er» . morbuttg; — cu petri, bie ©teitti= gung. ncifletör, adj., töt(id), .tötenb, mörberifdj; —, s. m., berSJZörber; — de frate,; ber Srübermörber. ueigä’l-crucea, s. m., ber Scufei, ©ottfeiBeiiml. — uit ucigaş, (ucigătur), s: m., ber äRörber, Sotfdjläger. ucis, adj., getötet; —, s. n., bal Söten, —, s. m., ber ©etötete. ud, pl. —uri, s. n., ber §arn; Üritt; a eşi cu —ul, a ’şi lăsa . —ul,Urinieren.: ud, adj., nafs feudjt; cam —, . näfjftdj, etlwS nag. ud, a —d, —at, v. a., an», Be» fetteten, naß madjen,. negen, Be» negen; tuäffern; a — a cu lacrimi, mit Sfjrcinen Benegen; a —a straturile de legumi,. de flori, Begieren, Befprigen; ase —a, v. r., naß, feudjt toerbeit, burdjnäffen. udätürä, s.. f., bie Sîâffe, bie Be» negung; de —, junt Srinten. udedlä, s. f., bie gmdjtigfeit. , udometru, s. n., ber SRegenmeffer. Udriiu, s. m. (geogr.),, efjent. 92ame für 3tbrianopet.: ue, s. f. (zool.), vecji: nie.. üger, pl. —e, s. »•> bal Euter. Ugöne, s. m., Şugo. u^a-esc, a —i, — it, v. n., girren, uidea, interj., vedi: huidea. nidü, s. m, ber Şeter, bal geter» . ;gefdjrei; vedi şi: huiduesc. niej s. m. (zool.), ber Suffart (Falco Bnteo). -ui-esc, a —i, —it, v. n., vedi: huesc ş. c. 1. üiet, s. n., vedi: vuet. üiinä, s. f., . ’bie Eitergefdjttmtft, SBeuIe; — la urechie, bie SDfjren* brüfengefdjroulft. uim-esc, a se —i, —it, v. r., in Entjüdung geraten, aul ber gaffuttg fommen, erftaunen! a —1 pre cineva, v. a., jemanb itt Erftaunen fegen, blettben. uimire, f., bie SteriDirrung, bal Stufjerfiiţfein. uimit, adj., entjüdt, außer ftdj. uimitor, adj., entjüdenb, Blenbenb. Uiodra, s. f. (geogr.), SDfarofcfjujoar. uit, a — d,.—ät, v. a., öergeffeit, berlerneit, öerfäumen; a — a o vătămare, eine SMeibtguitg öer- uităcios — ultra , geben, berfd^merjen; a se —a, ^ v. r., flauen, äufdjauen, fefjen, . an», jujcfjen, Betrachten; a se . —a bine, genau anfeljen; Be» tradjteit, Sldjt geßen; a se —a cu coada ochiului, berftotjlen Betrachten, anfd)ieten; a se —a . cu gura căscată, angaffen; a se —a cu.milä, jemanb mitlcibig - . anfeţett; a se — a'de.sus în jos la . cineva, jemanb ilBer bie Stdjfel an» : fcîjcxi; a sc —a în gura cuiva, je» • maitbel SBorten ©fauben fdjenfen; a!se ---a în faţa cuiva, jemanbem . ini @efid)t feljcu; a se —a în : oglindă,' fid) im ©{lieget Befeljen; ■ a se —a la cineva, jemanb an» . fcf)cn, anBIiden, dnfdjauen; ase —a la ceva, Betrauten, in S3e» trad)t jieţen; a se.— a la cineva cu ochi rei, jemanb fdjeel an» . fetjen; a se —a pe fereastră, . 3 unt g-enfter f)tnaulfef)eh; a .’şi • —a de cineva, auf jemanb Ber» geffen; a ’şi —a de datorinţa , sa. feine Pflicht aul.ben 2tngen laffen: a ’şi —ä de sine, fid) . bergeffen, fid) bergeljett. uităcios, adj., tiergefjîtd). uitare, s. f., bie©d)au; Sergeffen» Ijeit; •- (cii ochii), bal. ©chauen, gufchauen, $ufehen, &er ®tid, . bie.SSetrac^tnng; — desine, bal 58ergeffen feiner felBft,. bal SIuf» ■- geîjeri" im ©egeuftanb. feiner S3e» trad)tung. uitat, pl. —e, s. n., ber SBIicf; , SlnBticf. ■ nitător, adj., bergefjlid), (eidjt ber» ■ geffcnb..................... uitătură, s. f., bal SlnBHden, 9ln» . feîjeu, Stngaffen, ber SlnBIid. uituc, adj., berge|tid). . njij-esc, a — i,_— it, v. a., am . geuer börren, totfnett. ujină, vecji: ojină. .. . ujoâră, s. f., ber.2Snd)er. ujnjesc, vecji: ujijesc. ulân, s. m., ber Sansenreiter, Ufjlane; —că, s. f., bie UŞianfa. 715 ulced, (ulceliişe), s. f., bal SEiJpdjen, Şoferi; — de topit, ber ©âjmelj» lieget. ulcdr, pl. —e, si n., bal ©efdjiDüv; —ât, adj., fdjtuărenb; —aţitine, : s. f., bal ©djroâren, bie Stibung = einel 6)efd)toiirl. ulcer-dz, a —d, —dt, v. n., fd)tt)âren. ulcică, s. f., vecji: ulcea, ulcior, pl. ulcioare, s. n., bal ©e» fdjmfir; — la ochiu, bal ©erften» £orn», §irfeforn im Sluge, 9Iugen» gefd)h)iir.: uleios, adj., ölig., ule-u, pl.—-e, s. n.,,.ve4*: ooşniţă de albine; —, vecji: oleu ş. c. I. uliciodră, s. f., bal ©äfjdjen; uligde, s. f;(zool.), bie ©a&eltueifje (Falco milvus). uliör, s. m., vedi: porumbar. Ulise, s. m., Dbhffenl. . uliţă, (uliţă), s. /., bie ©affe. uliţdrnic, adj., ©affen», ber ju biet auf ber ©affe ju. finben ift. uliu, s. m. (zool.), ber ©ţier&er (Falco nisus) ; — de porumbi, ber §a6id)t (Asţur palumbarius).; — venet, ber SDîerlin (Falco sub-buteo); — de baltă, ber 9îauh» fujj (F. lagopus);. —. rîndune-. lelor, vecjj: şorecar.. ulm, s. m. (bot.), bie Ulme, ber ■ SRiifter (Ulmus campestris). ' ulm, a —â, —ât, v. a., tuittern; —are, s. f.,. bie SBitterung. ■ ulmet, ulmiş, pl.—uri, s. n., bec 9îitftenuatb. . . . . 1 ulmişor, s. m., ber îfeine lUntBaum. ulterior, adj. şi adv., ferner, weiter, . fernermettig,. anberroeitig. ültim, adj., legt. ultima, s. f., ber [egte bei SDlonatl. ultiraät,: pl.—e, s. n., bie legte .. Erflärung,; bal Ultimatum. .-ultode, s.!ved.i: altoae ş. c. 1. ultufisc, vecji: altoesc..... ultra, prep. şi adj., flßer, iiBer» fţiannf; — liberal, itBerfreifinnig; —montan, erävömifd)=£atf)oüjd), 716 ultragiez - eräpübfttich=gefinnt,ultrantontan; —revoluţionar, übertrieben re» üotuttonär. ultragi-ez, a —d, —dt, v. a., fdjroer beteibigen. nltramontdn, adj., ultramontan; —ism, s. n., ber Ultramon» taitigmug. ultrdg-iu, pl. —e, s. bie empö» renbe SBeţanblung. ultramarin, s. m., bas SSergbtau, Ultramarin, ulubă, s. f., vedi: ulucă, uliic, s. m., bte Sßut; ber SErog, bie Sacfjrtnne, ber §ofjläiegel; —i, pl. m., ber SSerfdjlng, bie SSerjaunitttg. ulucă, s. f., bie Soţiţjetbeidjfet; ©cbtnbet»S3rett aug ©tchenholg. uluedlă, s. f., bie SSertüirrung. ulu-esc, a se — i, —it, v. r., ftd) öertpirren, irre reben. nmân, adj., trienfrfjlid), menfdjcn» freitnbfid), leittfetig, fiuman; —ism, s. 11., ber Şumanigntug; —ist, s. m., ber Şumanift; —itâr, adj., humanitär, umanitate, s. f., bie SJZenţdjlid)* feit, 9Jîeufchenfreunblid)feit, Şu= manitcit. umbelă, s. f., bie ®olbe. umbelifere, s. f. pl., SJotbenbtütler. umbldre, s. f., baS @ef)en, ber ©ang; —a timpului, ber ©ang ber SBitterung. uniblăreţ, adj., log, unftat. umblat, adj., gebafjnt, begangen, beroanbert, erfahren; cale —â, befahrener SBeg; om —, öiet« gereifter, erfahrener Sîîattn. umblătodre, s. f., ber Stbtritt, atnftanbgort. umblător, adj., gangbar, umher» *ief)enb, in Umlauf; cal —, ber $afigänger, Setter; —, s. m., ber öerumftreidjer, ©änger. umblătnră, s. f., ber ©ang, bie Sauferei. umblet, s. n., bag Şin» unb Şer» getjen; bag ^Betragen. ■ umezeală iiinM-n, a —d, —dt, v. n., gehen, herumgehen, tnanbeln, fid) be» megeit; a —a pe jos, gu gufj ttmnbern, gehen; a —a călare, reiten; a —a cu carul, în trăsură, fa^ren; a —a pe mare, fd)tffen, fegeln; a —a după ceva, einer ©adje nachgehen; a —a cu ceva, etltmg hattbljabert; a —a nimic, müfjiggehen, fid) ber» gebeng bemühen; a —a se ..., im guge fein, bie Sfbfidjt fyafart eitoag gu thun; a —a cu minciuni, lügen; a —a cu nasul pe sus, bte SKafe hoch tragen; a —a ren, bine, fd)led)t, gut anlommen; ’mi —ă bine, rSu, eg geht nur gut, fdjtetţt; id) befinbe mid) roof)!, jdjledjt. umbră, s. f., ber ©Ratten, bag SJunfel; a pune pre cineva la —, . |emanb in ©ettmhrfam bringen, ihn eittfţjerren; —a iepurelui; (bot.), eine ©ţmrgetart (Asparagus acntifol.). umbrar, pl. — e, s. n., bie Saube, : Saubtjütte, ©djattenlaube. umbrdtic, adj., fdjattenfpenbenb. umbrelă, s. f., ber ©onnenfd)irnt; — de ploae, ber SRegenfdjirm. umbrei dr, s. m., ber ©onnenfdjirm» fabriîant. umbrelărie, s. f., bie ©onnen» fdjirmfabrif. umbreliiţă, s. f., ber ©onnen» fdjirtn. nmbr-esc, a —i, —it, v. a., be* [(hatten, fdjattieren; beJdjüjjen, in feinen ©cf)uţj nehmen, umbrire, s. bie S3efd)attung, Schattierung; S3efd)ügung. umbrit, adj., befdjattet; bejdjiiţşt. umbritor, adj., befchattenb, ţdjat» tenBerbreitenb; befdmţsenb. umbros, adj., fdjattig, fdjattenreid). umed, adj., fend)t, nafj. umeijeâlă, s. /., bie fycud)tigfeit, Sîâffe; a trage —, geucbtigfeit angiefien; nme4eli, s. f.pl., böfe ©äfte beg fförperg. 1/-------- umedesc — unde 717 umef; vedi: aiu. nsnâl, adj., ve4i: uzual, usfic, a —â, —dt, v. a., ve4i; usc. usfic, s. m., ber îlebrtge^aarfd^roeip. usu-ez, a —d, — dt, v. a., vedi: uzuez. usufrfict, s. m., vedi: uzufruct, usufrnctudr, s. m., ve4i: uzu-fructnar. uşfir, s. m., bag SJMjIgcfb, 9Jîaţt= fora. usfiră, s. f., ber 2Sud)er, ging, usnrdr, s. m., ber SBudjerer; —, adj., fmtdjerlidj, roudjerljaft. uşurare, s. f., ve4i: uşorare. uşurătdte, s. f., vedi: uşorătate. uşuratec, adj., ve4i: uşoratec. uşfire, adj., ve4i: uşor. uşurel, adj., ve4i: uşorel. usurpdre, (usurpaţifiue), s. f., bie gejegroibrtge S3efignaf)me', 2Cn« mafjitng, Üfurpation. nsurpdtor, s. m., ber gefejjroibrtge SBefigneţnter, Sţroitrâitber, ®e-roaltţaber, llfurpator. uşurp-ez, a —d, —dt, v. a., ftd) einer ©adje roibcrredjttid) Bemad)» tigen, fid) attntafen, ait fid) feigen, ufttrpierett. 724 utensilii - utensilii, s. f. pl., bie ßierätfdjaften, SBetfäcugc, Utenfilien, baS £>au§» gerät. uterin, adj., ©tief«; frate —, bei' ©ticfbriiber; soră —ä, bic ©tief» ftfjlneftcr. ntil, adj., liiiglid), öorteidjaft, bieulid); —itdte, s. f., bcv Sîuticn, SSoctcil, bic 9)raud)barfcit, 9lii£i--tidjfeit. ntilisiiliil, adj., miţjbar. ntilis-ez, a —ä, —at, v. a., bc» niiţjeit. ntilitiir, adj., ntifxtär; —ism, s.u., bet Utilitarismus, utopie, adj., ntopifd). «topfe, s. f., baS ©djfaraffcntanb, etngebilbete ©otblanb; bie Utopie, ntopist, s. m., ber politifdje 2räu= mer, lUopift. utrenie, s. f., bie griihaubad)t§» ftunbe. nvrägiu, pl. —e, s. n., baS SBcrf, bie ©d)rift. uvrier, s. m., vecji: lucrător, uz, pl. —uri, s. n., ber ©ebraurf), bie ©etooîjnljeit, ©itte; în —, gc» bröndjlid). uzanţă, s. f., bic ©etooTjuIjeit; (im ©cfdjäftStebeit). uz-ez, a —ä, — at, v. a., abni'tjşeii; , gebrauchen. UZl'gä, s. /. (bot), vecji: obsigä. uzit-ez, (uzu-ez), a —ä, —ät, v. a., gebrauchen, abniiţşeit, fid) eiuer ©ad)e bebierten. iiznă, s. f., ber 9îanb (eines ©e» fägeS); bet galj; sună clopotul într’o —, geuerlärm fdjtagen. uzual, adj., it&fidj. uznfruct, s. n., bic Sßujjutefcuitg; —nar, s. m., ber SJhiţjniejjer. V. Y, v, m., ba» SB, t>; SB, iu. va, suf., când —, jemals; care —, irgettbtuer; cum—, irgeubtnie ; —, v. nepers., mai —, ba§ luirb nod) anţalten, baS toirb nod) • vaesuitor bauern; —, brittc ţţkrfon bcS §i(fS5citiuort§ voiu, baS mit bem SufitiitiO jur S3i[bititg bet jnfünftigcu Seit gcbraitd)t luirb: — merge, et (fic) luirb gcljen; — scrie, et (fie) ttrirb fdjrcibcn. vae, vecji: veac. vacă, s. f. (zool.), bic .Wut); — cu lapte, bie 5Jiild)!ut), SJietffitl); — de fetat, bic träd)lige Still); — stearpă, bic gelte, uitfrudjt» bare Still); brânză de —, bet Stuf)» fäfc; — selbatocă, (zool.), bic SCiterM); —a lui Ddou, —a popii, (zool.), ber SOJaricnfäfcr, Statt» lauStäfcr (Coccinella). văcălie, s. f., bie 3îcutcriuaub. văcălu-esc, a —i, —it, v. a., vecji: tinciuesc. raednt, adj., lebig, ertebigt, im» befeht, eafant. vacânfă, s. f., bte ertebigte ©teltc; bic SSafanj, gcricu. văcar, s. m., ber SîuMţirt. văcăreăsă, s. f., bic ,uitl)f)ii:tiu. -văcăresc, adj., jur Sîul) gehörig, Kuh». văcăr-esc, a —i, —it, v. n., bic Mtje hüten, văcărică, s. f. (bot.), vecji: säpu-nărică. văcărie, s. f., bic Sîutjmctfcrci, ber ßuhjtatl. văcărit, s. n., bie $£uf)ta;re. yăcăriţă, s.f. (zool.), vedi: codobatură. vaccină, s. f., bic ©dhnjjblattcr, Sfrihpode. vaccinaţiiine, (vaccinare), s. f., bie Gsiiiimpfuttg ber ©djujjbtaiteru, SBaccination. vaceinätor, s. m., ber Smpfargt. vaccin-ez, a —a, —dt, v. a., je» manbem bie ©chujjbtattern ein» impfen. vacs,jp7.—uri, s. «./bie©d)iihroid)je. văcsu-csc, a —i, —it, v. a., bic ©d)itf)e luidjjen. väesuitör, s. m., ber ©tiefetpnjjer, ©d)uhluid)ier. văcuţă — vălcedesc vădită, -s. f., bie fteine Shifj. vad, pl. —uri, s. n., bicüberfafjrtg= ftetle; ber gufa^rtgort, bie g-nrt, ber Jpafen; a trece apa în —■, einen g-htjj iibci-fdjrciten. vddă, s. f., vedi: vează. vădană, s. f., vedi: veduvă. vădărit, s. m., ber SSeg, 83riicfcu= soţi, bie i’Xberfaljrtâtaje. vadea, s. f., ber Sermiit, bie ©uabcufrift. văd-esc, a —i, —it, v. o., ve fdjmtfel, ber ©d)iirljafcii, g-eticr* fdjiirer. vătrrtş, s.m., bcraufâfftge,gtgcuuer. vatrice, s.f. (bot.),ber9îainfarn, baS SBnrmîraut (Tanacelum vulg.), vătue, s. f., bie einjährige Ştege. vătu-esc, a —i, —it, v. a., wattieren. vătiiiu, s. m., ber junge Safe. Vavilon, s. m., Babylon, vavilonie, s. f., bie Bermtrrnng. vază, s. f., ba§ Sluţeţen; om cu —, ber angcţeljene SJÎanh. văzdoâgă; 5. f. (bot.), ber Qioîb-lad (Cheiranthus cheiri). văzduh, pl. —uri, s. n., bic Suft. vax şi derivatele vedi: vacs. ve, pron., im ®atib» voue unb im Sfccufattb, in SSerbmbung mit • bem 3etttuort: cudj; ve ved, id) feţe ettd); ve spun, id) fnge eud). reâc, pl. —uri, s. n., bag Qtofp ţunbcrt, Zeitalter, bie ©wigfeit; bn« SSetter.-veâcă, s. f., ber breite ciferne SRing, SPraitä, ©aunt. veâfjă, s. f., vedi: vază. veădră, s. f., vedi: vadră, veară, s. f., ber ©ommer; di de —, ber ©ommertag. veâră, s. f., bag ©efdjwiftevîinb, bte S3afe, doufitie. vecernie, s. f., bie Seflier. vecli-esc, a se —i, —it, v. r., vedi: învechesc, vechil, s. m., ber 33eboflmâd)tigte, ©telîberti'eter. vecliilet, jîZ. —e, s.bte S8ottmad)t. I vecliilime, s. m., ber BottmndjtSnft. vechime, s. f., bal Sftter, SKtertum, bie Borjeit; din —, bou StfterSţer; în —, im SKtertum, eţerriatg. vechitură, s. f., alteŞ Qeitg, ber Sröbelfrant, ţptitnber. vecltiu, adj., alt, a(tertnmlid), alt» baterifdi: beraltet. beinfirt f»>w+- - vedeală 729 abgeniiţşt, abgetragen; legea —e, bag atte Scftnmeut. veci,' s. m. pl., bte ©mtgFcit; în —i vecilor, iit alle Emigfeit. vecie, s. f., bie Groigfeit; din —, bou ®migf'ett t)er, fcit unbcnî[id)en .gcifeit; vecji: eternitate, vecin, s. m., ber 3fad)6nr, Snubg* mamt; ber ehemalige (cibetgcuc Bauer, g-roţitbnuer in ben “Sonau* fiirftentiunern; — fi, s. f., bic 9?ad)» bariu; mai bun e un — de aproape, decât un frate departe, beffer wenig nub gtcid), al§ biet uitb fpät geholfen; —ii, bieSîad)« bareit, 9iad)barjd)nft; a se duce în —i, iit bie 9lad)barţd)nft gcî)cn; —, adj., bcnndjbart, aniicgenb, atiffojsenb. vecinătate, s. f., bie 9fadjbarfcl)nft, SKâţje. vecin-ez, a se — ii, —ât, v. r., "be* uad)bart jein, barau ftoften, an* gvcujcn, ualjeîicgeu. vecinie, adj., ewig, cmigttdj. veclnic-esc, :i —i, —it, v. a., bcD-ewigen. veclnicie, s. f., vedi: vecie, vecinie, s. f., bic grofiuarbeit. vecinime, s. f., bie 9îad)barfd)aft, bic SRadjbarctt. vecsafiiine, 5. f.. vedi: vexaţiune, vecsez, a —â, —iit, v. a., vecii: vexez.. vcen-esc, a —i, —it, v. lange febeit, lange bcfteţjen; —it de betrân, ftetuatt. ved, a —6, vediit, v. a., fefjeu, nit», befeţcu, fdjaucit, wafjrueîjmen, erblideit; ctitfefjen, begreifen; be* fid)ttgen; a •—e lumina dilei, ba§ £id)t ber 2Be(t erblicîeu, ge» bereit werben; nu’l pot —e, td) faitit tf)it îfidjt augffeljeu. ved, s. n., ba§ ©eficljt, ber ©cfidjt§= ftnit; a lua cuiva —ul, ifjttt bn§ 2htgenlid)t benet)tneu, bleubcn. vedeală, s. f., ber SSorfdjcin; a se afla, a veni in —, juni 58ot= t------------------ 730 vedenie - vedenie, s. f., bic Grfdjetunng, Xtiiumcrei, bag SErauntgcfidjt. vcilerc, s. bag 6etjcu, ©efidjt, bic Stufidjt, ber S3(ic£, Stubtid, bic 2tiigfid;t; scurt Ja —, fitrj* fidjtiţţ; a ave — bună, cin guteg ©efidjt fjaben; a ave ceva în —, benbfidjtigen; a perde din —, aug ben Stugeit, aug bem ©efidjte tier* Itereit; a pieri din—, bem ©efidjte cntfdjminbeu, aug ben Shtgen ücr--fdjtirinben; a trece cu —a, über« geljen, iibcrfeljen, uidjt bcadjteit. vederös, adj., fidjtbar, îjeK, tlar. ved-esc, a —i, —it, v. a., blofj« fteHen, aug Sidjt, au ben Sag bringen, anffagett. vedetă, s. f., bie SKciterioadje, ber SSorpofteit _p ţ]Bferb, bie SSebette. vedetor, adj., fefjenb; —, s. m., ber Şefjer. vei s. )i., bag SBitbprct; corn de —, bag ^agbţont; a merge la —, auf bte Şagb gcljeit. ve'năt, adj., vedi: venet.. venătiic, s. f., ber Matte gteef. venütodre, s. f., bte $agb; — cu câni, bie Şchjagb; a face —, jagen, 3agb" mad)eu auf.... venätör, s. m., ber Säger, ve'nd, a vinde, —nt, v. a., Ber* laufen, berfjanbeln, feilbieteit, »er* äufjern; betraten; a —e cucotnl, ttad) ber Elle öevFanfeit; a se —e, v. r., ftd) berfnufen; aDgefjcti, Säufer finbeit, berfanft werben, ventjdre, s. f., ber Skrfaitf, Stbfatj; — de mărunţişuri, ber Stein* berfauf, Sletufjaitbet; de —, feit, berfäuftid), ju berfaufen; a pune de —, spre —. junt Verlauf aug* ftelfeit, feitbieten. vendetă, s. f., bie 33tutrad)e, SSenbetta. venijet-ör, s. m., ber SBcrfäufer; Sßerräfer; —oäre, s. f., bie S3er* fäitferiu; SBcrräteriu. venerabil, adj., efyriüiirbig, ber= efyninggiuürbig. venerare, (vencraţiiine), s. f., bte SBerefjruitg, Ehrerbietung, Etjr* furdjt. vener-ez, a. — ;i, —ät, v. a., ber* et)ren, ţodjadjten. veneric, adj., benenfdj. venerie, s. f., bie Suftfeudje. ve'net, adj., Hau; — deschis, tjeKbtau; — închis, bimfetbtau; cam —, Btäutidj. vcncfiirc, s. f., bic Strieme, ber blaue jjtecF bont ©djtageu; vedi: venätae. venoţcâlu, s. f., bng 33(ane, bte blaue g-arbe. Veneţia, s. f. (geogr.), SBcucbig. veneţiiin, adj., bctirgiaiiifdj. venetic, adj., frentb; —, s. m., ber Stnfömmtiug, fyrembtiug; —, vedi: veneţian. ven-ez, a —ii, —ät, v. a., jagett, nadjjagcu; a —a un iepure, ■ eilten §afcn jagen; a —a pre cineva cu moarte, jcmaitbcm nad) bent Sebeit ftreben. venglier, s. m., ungarijd)cr©(obafe. vengliercä, s. f., bcrfdjnürtcr Dbcrrod. Ycniamin, s. m., SÖcitjantiu. venin, yî. — nri, s. w., bag ©ift; bic ©alte; ber ©roti, goru; a versa —, llbtidjfeiten befotmticn; a ’şi versa —ul, feinen ©rott, gorit an jemanbem augtaffen. veninăriţă,«. f., vecii: avrämeascä, crestäneascä. venindt, adj., giftig, bergiftet. venin-cz, a —ii, —iit, v. ber* giften. veninos, adj., giftig, gattidjt. venire, f., bag Sontiiteit, bte Sfnfunfi; — înapoi, îndărăt, bic Sîiidfetjr, SRitcîtuuff. venit,;;/. —uri, s. n., bag .ft'ommcit; bag Ginfommen, bic Gtufiiitftc, ber Ertrag; — anual, bag jâtjrtidjc Eiutoninteui venj, pl. —uri, s. n., bie SStegfam* feit; biegfame Şolgafte. vânjos, adj., biegfam, gctcitfiam. venös, adj., abetig; feft, fräftig. ve'nslă, s. bag SKuber. vensldr, (vensldş), s. m., ber 3înbercr. vensldre, s. f., bag Oîubcrn. venslător, s. m., ber SJiubcrcr. vcnsl-ez, a—it, — ât, v. n., itibcnt. ve'nt, pl. —uri, n., ber SBiitb; — (în corp), bie SBtâtjuug, bte --- Mp WnArîrfif ßJimSn* 732 vcnteş — co — bato? umS fiii' 9incfjrirf)tcn Ijnft bu? co — te a adus po aici? tuclrtjcr gitfnfl ljnt bid) [jergcbrad)t ? batel —ul, ber Sl'iiib )ucl)t; o — mare, cS gct)t ciu ftnrfcr 20iub; a vorbi în —, iu§ S3Inuc f)iueiit= rcbcit: a se da după —, firi) und) bem SBiubc ricl)tcu; a ’şi face —, ficfySiiftjiifnrfjcIn; cmporfoiiimeii, buvdjfommen; a'şi da •— curii, firi) fciu 53(nti bor beii ÎJÎitub ucfjmcu; a se da în — după ceva, eifrig und) ctlimg furijeu. ve'nfeş, adj., ItHiibfdjuefl. ventil, pl. —e, s. n., bic Suft--, SBiiibffappc. vcnliliitor, s. m., ber Suftgicljcr, bag SBiubrnb, ber Ventilator, ventil-cz, ii —îi, —ăt, v. a., vedi: aerisesc. vcntilaţiiilic, s. f., vedi: aerisire, ventoâsă, s. f., vecii: vent.usă. veiitoiîsc, s. f.pl., ber ÜBirbcfttriub; cine Strt fyeeu. ventds, adj., luiubig, ftiirmifd). ventră, s. f., ber ©dţmeerbaud). ventricel, s. m., ber Unterband), ventrieulii, s. f., bic Şbfjlitug; bic Şersfannner. ventrilii, s. f., bi; ©eget. vcntrili'ir, s. m., ber ©egter. ventril-e'sc, a —i, — it, s. n., fegcfu, âerftreiicn. . ventrilică, s. f. (bot.), vec)i: ve-ronică. ventriloc, s. m., ber 33aud)rebner. vcntulcţ, pl. —e, s. ii,, ber Ffcine SBittb, bie SSrifc. ve/ntiir, a —â, —ât. v. a., luurfeln, roorfelu; [fiften; a —a lumea, , bte SMt burdjmanberit. ventnrâr, s. m., ber ?(bcntcurer. ventni'ârc, s. f., bnS Stiften, venturăt, adj., gcroorfelt; —, s. n., bn« SBorfcîn. ventură-ţcâră,s. m., ber2(bcnteurer. ventnrâtec, adj., abenteuerüd). venturătoâre, s. f., bic SBurf»! fdjnufel; ber 'PuţJâţjtinber; bie i Slbenteurerin. i - vorcjoală vCntui'Stor, s. m., ber SBorffcr, .U'oritfd)loiugcr; - de lume, ber ?(bentcurer. vfntui'iitiiră, s. f., vedi: vonturavo. vcnfiisfi, s. f., bn? Suft-, Bugtorfj, ber ©nugunpf. vonzol-csc, a se —i, —it, v. r., fid) loinben, fjerumbaigeu. vfir, s. m., bag ©cfd)luifterfinb, ber Setter. vor, s. m., ■ ber (Sber; — de so-menţă, bag gnjclfd)luein. voracitâlc, s. bic SBnfjrtjnftigFcit. verândă, s. f., bie Vcrmtbn. vijriit.ee, adj., ©ommer», [ommer-(id); plantă —ă, bng ©otumer* geiundjS; —, s. n., bie ©ommer» îocibc beg S8ict)cg; a ţine în —, mit ber nötigen -©ommcrtocibc berforgen. verii, pl. —o, s. n., bn? gcitlbort, SBerbum. verliâl, adj., tuörffief), mflnbfirf); bon einem abgeleitet, vcrhl'iiă, s. f., vocii: borbină. verlninc, s. n., bic SBcrbuug. verbnncâş, s. m., ber SBcrbcr. vorlmnc(li)-cz, a —â, —ât, v. a., toerbeu, auloerbeu. vercolâci, s. m. pl., vecii: vîrcolac. verdiiică, (vcrdârc), s. f. (zool.), ber ©riiiifpcdit-verdârie, s. f., vedi: vărzărie ş. c. I. verde, adj., griiit; unreif; frifcfj, riiftig; beutlid), aiiăbriidtid); cam —, griiitlid); — deschis, ndjfgritn; —închis, bunfctgriin; pele —, bic nod) nicf)t gegerbte Şaitt; om —, ber miuttere, fraft» boIIeăJianit; a’iospnnecuiva—, că jemanbem ntnb fjerauâ, attă» briidtid) fagen; a vorbi —i şi uscate, fajetn, bummes 3eu9 fditoaUeti; —, s. m., ba§ ©riiu. verdcâţii, s. f., ba§ ©riiite, ©ras, ber SJÎafeit; —a ornei (bot.), bag SBiutergriin (Pyrola). ! verdeţuri, s. f. pl., bn§ ©riiuâeug. i vercjeâlă, (verejime), s. f., baâ i ©riine. verdict verdict, s. n., ber Sîidjtcrfpntdj, bag SScrbiît. verijiş, s. n., bag ©riin, bag Saitb. verişori, s. m. pl., cljem. berittene Şjâgcrtruţipe. verdiu, (verfliîin), adj., griiulitf;. vertlonin, s. m. (zool.), ber ©nin* finf (bringilla chloris). ver-esc, a —i,- it,t>. a., vecii: vîresc. veresie, s. vedi: credit, ver-ez, a —â, —ât, v. n., über« fommern, ben ©ommer giibringcit, bag SLÎief) ben ©ommer ü bev fjalten. veri', pl, —uri, s. n., ber ©i|.ifc[, bie ©piţte; —ni degetului, bic giugerfţnţşe; a pune —nl, Boli» îommen mnd;eit, BoUftäitbig be« eitben; plin cu —, boE gum Überlaufen.' verfu-esc, a —i, —it, 0. a., pufen, aufpufen. verg, s. n., bic SJÎaa. vergea, s. fi, bie Slute, bag ©tfibdjen; — cu vesc, bte Seinirute; — de biciu, ber ţţ5eitfcf»cuftie£; — de fer, bie eifente ©tauge, Botîjaugg* ftaitge. vergelat, s.'n., eine 9(rt S8efrf)lnü= rung mit {leinen Dîuten. vergeluţă, s. f., bag biinnc Stcibdjcit. vergin, veiji: virginal, vergură, s. /., — învelită, (bot.), ber ©rfjmargtiimnief (Nigella da-mascena). veri, conj., ober; —..., —, ent» weber», ober; — care, wer immer; — ce, wag immer; — odată, adv., vedi: vre-odată; — un, irgenb einer; vedi: vi’un. veridic, adj., mafjrfjaftig. verific, a —ă, —ât, v. a., bewaijten, beseitigen,beurfunben,Berifigieren. verificare, (vcriiicaţiiVne), s.f., bie Bewährung, Beglaubigung, Beri» filation. verificator, adj., Bewäljrenb; —, s. m., ber SBemäfjrer, Beglaubigen verig, a —â, —ât, v. a., Bcrringetn, fuppelu; a se^ —a, v. r., fid; rinftpfn firh vtihtStm — vers 733 veriga, s. f., ber 9îiitg; —a broascei, ber ©djlofjrieget; a ţine —a, Dcit Snppter fpielcit. verigăr, s. in. (bot,), vecji: spinul cerbului, verigâş, s. m., ber Vermittler, Kuppler. verigigâr, s. m. (bot,), ber SBege», Sîrenjborn (Rhamnus frangula). verigiifă, s. f., bag Sîingeldjcn. veringă, s. f., ber St'oţjcn. verişoâră, s. f., bag ©cftfjwiftcr» îinb, bie Stmfinc. verişor, s. m., ber SSctter. veritabil, adj., wafjrtjaftig, ed;t. veritate, s. f., bic SffiaŞrljcit. veriţel, s. m. (bot.), bie ©ommer» Witrg, ©oniteuwurg (Orobanche). verme, s. m., ber SBnrrn; — de mătasă, (zool.), ber©cibcnWnrm, ©etbenfjunner. vermenos, adj., wurmftid;ig, bou SBiirmeru burdjfreffen. vennenoş-ez, a se —â, —ât, v. r., rourmftid;ig werben, vennerie, s. f., bag ©ewiinn. vermet, s. m., bag Ungeziefer, @e= fdjmeig. vermifiig, adj., würmcrBcrtreibeub. vermină, s. fi, bag ©efdjmcifj. vermu-esc, a —i, —it, v. »., mint» mein. vermuire, s. f., bag SBtmntcht. verninleţ, (vernuiţ), s. m., bag SBiirmdjen. vernâl, cidj., gntijjafjrg». vernin, s. n., ber gtrnig. vcroâgit, s. f., bie -SBeinfjade; $fiiţje. veronică, s. f. (bot,), ber (£f;rcu= preig. veros, adj., nidjt giaubwiirbtg, gwei» feOjaft. vers, pl. —uri, s. n., ber SSerg, SReim; ©efang, bag'Sieb; a face —uri, SBerfc madjen. vers, a —â, —ăt, v. a., giefjen, cin», ang», Bergicjjen, fdjiitten, aug« fdjiitten; a —a sânge, Bhit» 734 versare — venin, feinen ©cifcr i'ibcr ctinag auggicfjcu; —, v. n., brcdjcit, fid) crbredjen, fid) libcrgcTjcn, fpcicit; plouă de —ă, cS gicfjt; a se —a, v. r., (apa), nngtrctcu, nbcv* fd)\ucmmcn;fid) crgicf;cn,miiubc(t; n ’şi —a mânia, [eilten Soni nitgloffcn. versâre, s. f., bng diieţjcu, ©d)iittcn; bic SJiiiubung; — de ape, bic Über Jdjitiemiu ung; — do sânge, bag Blittbnb, Blutbcrgicfjcit. versat, s. n., bag (Srbrcdjcn; —, bic Blnttcnt, bic îţSodcu; — do oi, bic ©djafblattcrn; —nl cel mare, bic Btattern; —nl mic, bic Sîafent; doftorie de —, bag 93rcd)inittcl; —, adj., gegoffeu. versat, adj., bciuanbert. versatil, adj., roauîetmiitig, uit» beftanbig; —itâte, s. f., ber SBanfetmut. versătiir, s. m., ber ©iejjer, SSaffer* iiiauit. versătoric, s. f., bic ©iefjerci, bag @iefjf)auS; — de clopote, bic ©(odeitgicfîcrci. versătiiră, s. f., ber ©nfi, bag ©djütteu; S3red)eu, 6rbred)cit. verset, (versieiil), pl. —e), s. n., bag Bergdjen. versiiie, a —â, —ât, v. a., S8crje madjeit, reiineit. versiticâre, (vers i li ca ti n n e), s. f., bie Skrgbtlbung. versiiicätör, s. m., ber BerS!iiuft(er, =mad)er. versiune, s. f., bie SBenbuitg, Überfctjung. . versu-esc, a — i, — it, v. reben, in Berfcit fţiredjcit. ve'rstă, s. f., vedi: vârstă ş. c. 1. verstă, s. f., bie ruffifdje Weile. verstăt, adj., geftreift. verst-ez, a —â, —ât, v. a., ftreifen, geftreift machen, versu-esc, a —i, — it, v. a., S3erfe madjeit. versuitor, adj., Bcrfe madjenb; —, s. m., ber SBerfemadjer. veselesc verteâ, s. f., bag Eljnrnicr, ©ciuiubc. verteliră, s. {., ber SSMrbclfitodjcit. vcrlcbrâl, adj., SLBirbcl*; columnă —ă, bic SBirbcIfciidc. vertelirât, adj., mitSBirbcIn;—, s. bag SBirbcIticr. verteciiş, pl.—o, s. n., bcrSBivbel, SlUrbcttuinb, SSMnbftofj. verfej, pl. —e şi —uri, s. n., ber Sîiegcl; SBirbcI; ber Bcrgiucrfg» fdjadjt; — do apă, ber SBaffcr» luirbct, ©tnibet; — do pnlboro, ber ©taubroirbcl, bic ©tnitbiuolfc; — de car, bic ffikgcuiutnbc; —ul pämentului, (bot..), vecji: peducher. vcrtelniţ», s. f., ber Şafpcî, bic ©arniuinbc, Sfficife. verticâi, adj., fcnfredjt, bertiîal; linie —ă, bie fenfredjte Silite; unghiu —, ber ©djcitcfliriufel. vertice, s. f., ber SBirbef, ©d)citel. verticil, s. n., ber Quirl; —ât, adj., quirlfiirntig. vertiginos, adj., vecji: ameţitor, vertöp, pl. —nri, s. n., vecji: vârtop. vertös, adj., îjnrt, ftarf, fraftig; bid; berb, bauerfjaft; mai —, bc= fonberg, borgiigîid), fjnuţit[âc{)lid). vertoşie, (vcrtoşinie), s. f., bicţmrtc, ®crbl)eit, Sauerfyaftigfcit. vertoşiu, adj., etroaS îţart, Tjnrttid). vervă, s. f., bic Begeiftcntng, ber ©djnnntg; cu —, fdjtoitngbolt; vedi: însufleţire, verzar, s. m., vedi: vărzar. verzărie, s. f., vecji: vărzărie. vesc, s. m. (bot.), ber 3Jiifte[, bie SSogedeimbeere (Viscum album), veşcă, s. f., Stäfegefäfj; ber Strang um ben 2Rüfj[ftein; vedi: veacă. vesced, adj., vecji: veşted, vescos, adj., Ifebrig, gat)', vesdoâgă, vecji: văzdoagă. vesel, adj., froţt, jtöfjtid), luftig, bergniigt. vesel-esc, a —i, —it, v. a., erfreuen; a se —i, v. r., fidj behiftigeu, luftig, frötjtid) fein, jubetn. veselie veselie,, s. f., bic gratbe, g-riVC)» Iidjîcit, bagVergnügen, beraube!, veselitör, adj., evfrailid), ergbjşlid), frSjjlid). veselnic, vedi: veselitor. vesicătodre, (vesicntiiră), s. f., bag 33tafeii»,3itgţ)flaficr, bie SSefifntur. ve'slă, s. f., ve4>: venslă. vespdr, s. m. (zool.), vedi: albi-nărel, piigoare. vespărie, s. f., bas SBcfpcn neft-vespe, s. m. (zool.), bie SBcfpe. vesperă, s. f., bic SScfper. vest, s. »»., bev SBeft, SEeften, Sonnenuntergang. Vesta, s. f., bie ©iSttin beâ fjenerg ititb bev Sîeufdjţeit; ber 92ame eiueg Planeten; bie SSefta. vestă, s. f., bie SBefte. vestală s. f., bie SSeftalin. vestaline, s. f. pl., bie ŞMcfteriitncn ber SSefta; bie fittfamen Jyititg» frauen. veste, s. f., bie DZadjricfji, bag ©e» riidjt, ©erebe; Vermuten; ber 9îuf; bie Sîenigfeit; fără —, un» erwartet, nimrrmüet, ce —? wag fiir eine ţJJeuigfeit? a prinde de —, waîjrneţnten, veşted, adj., wetf, berwelft, ber* btidjen, gnfanimengefdjritmţjft. veşteţjeiilă, s. f., bie Verwelfung, Skrbteidjung. veştejesc, (veştej-esc), a se —i, —it, v. r., weif werben, ber* tvodnen; —, v. a., jemanb ab» fabeln. vest-esc, a —i, —it, v. a., îiinbigen, att», berfi'mbigen; augritfeii, aug» bieten (bie Verlobten in ber Sirene). Vestfdjia, s. f. (geogr.), SBeffpfjdeit. vestil)ül, pl. —e, s. n., bag Vor» f)a_ug, bie Şaugftnr. vestigiu, pl. —i, s. n., bie ©pur, ber gnfjtaţjfen. vestire, s. f., bie Stit», Verfiiit» bigung; bag ?(uf6ieten; buna —, SJÎnri« Verfiinbigitiig. vestit, adj., angeffiubigt, aitgge* mfpn * FlPritf»ttl + * — vicar 735 s. m., bev îlnfiinbigcr, Sote, 2(n* Seiger; —odre, s. f., bic Verfüit» berin; — ov, adj., anfftnbigcnb. vestnie'nt, pl. —e, s. n., bag Äfeib, ©cwanb, ber 5tiijiig; bte Sici» bitng; — bisericesc, bag fird)» lidje Druat. vestmentdr, s. n., ber Sfcibcrbe» wafjrcr, SWciberfafteit. Vesiiv, s. m. (geogr.), ber Vefitb. veteran, s. m., ber aiiggcbicntc Sotbat, Veteran, veterinar, s. m., ber Sicrnvjt; —, adj., iierârjtlid); şcoală —ă, bie Sierargiieifdjulc. vetr-ese, a —i, —it, v. n., vedi: adulmec, vetrice, vedi: vatrice. vetrilă, s. f., bag ©egel, bie ©egcl» fiange. vetiiin, vetuiă, vedi: vătuiţi, vătne. vetustate, s.f., bas Wlicr. veveriţă, s. f. (zool.), bag Sidj» ţBrndjen (Sciurns vnlg.). vexaţiune, s. f., bie Siederei, 33c» unruljigiing. vexator, adj., bejierenb. vex-ez, a —d, —dt, v. r., itcden, bejiercit. vez, vedi: veci. vezetcu, s. m., ve4i: vizitiu, vezi-liine, adv., freifidj; uatitr(td). vezir, s. m., ber Befier, tiirfifdje SOÎtuifter. vezure, s. m. (zool.), ber ®ad)g (Meles taxus). viabil, adj., lebensfähig, viiuliict, s. ii., ber SSiabuît. viajer, (viager), adj., fcBetig» langlid). viaţă, s. f., ve4i: vieaţă. vidtic, pl. —e, s. n., bag 9îeife», geţrgetb. vibratil, adj., fdjwiiigeitb; cilii—e, SBimţierf)aare. viliraţiiine, s. f., bie ©d;wingiiiig, SBibvation. vibr-6z, a —d,—dt, v. n., fdjwingcit. viedr, s. m., ber ©tellbertreter, Oî...i_r... aii*---- 730 vice - s. 11., bic 2Imt§berlbefuug, ba§ SSifariat. vice, part., ftatt, anftatt; Unter*, gibeiter*; —amiral, SBijeabmiral; —cancelar, ber SBijelangtcr; —consul, ber SSigefoufnt; —President.. ber aSigeţjrnfibcut; —rege, ber SBigelönig; —versa, umgefeljrt, im umgefcljrtcu gatte, vicimil, adj., uadjbarlid); cale —ă, ber ©eiten*, Diebenmeg. vieios, adj., feîjferţiaft, berborfien. vicisitudine, s. f., bie Slbiuccfyshiug, ber SBedjjel; bic SSaubclbarfeit. viclean, adj., liftig, fd)lau, arg*, ffintcrliftig, berfdjniijjt, burd)* trieben; —, s. m., ber ©d)lan* fopf, S3öje. viclen-esc, a se —i, —it, v. r., Ijiuter*, Überliften, betrügen, viclenesce, adv., liftig, fdjlau. viclenie, s. f., bic Sift, Şinterlift, ©djlauljcit. vicleşug, pl. —uri, s. n., vedi: viclenie. victimă, s. f., ba§ Dpfcrtier, ©djladjtopfer. victorie, s. f., her ©ieg, Eriitmpl). victorios, adj., fiegreid), fiegljnft. victuiilii, s. f. pl., bic SebcnSmittel, ©jjtuaaren. vid, adj., luftleer, videl v., fief»e! vi(J-ez, a —ä, —ät, v. a., be* fdjeinigen, burdjfeljen, bifiereu. vitjibil. adj., fidjtbar. vidiimire, (vidimaţiiinc), s. f., bic Beglaubigung, SSeftätignng einer ©djrift, Vibimatton. vidim-ez, a —ä, —iit, v. a., be* gläubigen, ämtlid) beftätigen. vidră, s. f. (zool.), bie fyifdjottcr (Lut.tra vulg.), vie, s. f., vedi: viie; —, adj. f., Icbcnbig. vieaţă, s. f., ba§ Scbcit, bic Sc* bciiSjeit, ber SebcnSlauf, ScbeitS* luaubel, bic SebcnSart, ScbeitS* ' mcifc, ScbcnSgcfdjidjtc; pe —, lebenslang, fcbcnSlciuglid); plin viier de —, boll Scbcusfraft; a dărui cuiva —a, jemanbem baS Sebeti fdjenfeu, begnabigeit; a duce o — liniştită, ein ntfyigeS Seben ffiljrcit; a fi în —, am Seben fein; a treco din —, mit SEob abgeljen, fterben. Viena, s. f. (geogr.), SBieu. vienez, adj., ÎSieucr; —, s. in., ber SBieucr; —ă, s. f., bie SBieueriu. vier,s.JH., vc^i: viier; —, ber Eber, vierme şi derivatele, vedi: verme ş. c. 1. viers, s. n., bic ©Mobie. viespe, s. m., veU ftonăr; —, s. m., ber ©eifter» jeher, Sräumer. visir, pl. —e, s. n,, ber gagmeffer, Btficrer; —, pl. —i, vecji: vezir. visită, s. f., ber SSefud), bie Stuf» Wartung, SSifite; a face —, einen 23efud) aBftatten, mad)en. visitiitc, (visitaţiune), s. f., bnS JBefudjen, bie SSefidŞjtigung, bie Unterfudjitng, SBifitation. visitiitör, s. m., ber Uutcrfudjer, _ 3)urd)fud)er. visit-6z, a —â, —ât, v. a., Befugen; unterfudjen; Befidjtigen, inStugen» fdjein nehmen, visiune, s. baS Sraumgefidjt, bie Sßtfion, ©inneStäufdjung. vislă, s. f., ber Söradfjunb. VÎ'slă, s. f., vedi: venslă. vişlă, s. m. (zool.), ber SBaffer» ţunb, ţJ3iibeI. VÎslâş, s. m., veeji: venslaş. vîsl-ez, a —ă, —ăt, v. n., vecji: venslesc. visân, pl. —e, s. n., ein feţr feines unb foftbareS ©ewebe. vistă, s. f., vecji: viză; prima—, auf ben erften S3ticf, aKfoqleid). vistavöiu, s. m., ber OffigierSbiener. visternic, (vistier), s. m., berSJÎent», ©djagmeifter. vist-esc, a —i, —it, v. a., Briinftig fein (bie ©au), vistierie, s. f., ber ©djajj, ©taats» fdjaţj; bie ©cţapammer. - vitreg Vistula, s. /. (geogr.). bic Sfficidjfef • visnâl, adj., ©efidjtS'. vită, s. f., baS SJÎinb, 2îief), ÎRtnb» bieh; — cu coarne, bag 8îtnb; carne de —, baS Sîinbflcifd). viţă, s. f., bic 9îcbe; SBeiurebe, ber SRcBcnftod, SBeinftocf; ber©tamm, baS ©efd)(ed)t; — selbatică, ber trritbe SBein;— de per, bieŞaar» Iode; — albă (bot.), bic QaunreBc. vitâl, adj., gum SeBcit gehörig, lebensfähig, SebcnS»; —itâte, s. f., bie ScbcnSfâljigfeit, SebenSfraft. Ariţeâ, s. f., bn§ Stn^fatb. viteaz, s. m., ber Şelb; —, adj., tapfer, mutig, vitejesc, adj., —e, adv., Ijelbeu» rniitig, tapfer, {jelbenţaft. vitejie, s. f., bie Sapfcrfeit, ber Jpelbenmut. viţe'l, s. m., baS SîalB, ©tierfalB; — de lapte, ba§ faugenbe SfatB; — de mare, (zool.), ba§ SJÎeer», ©eefalB; carne de —, baS Sîalb» fleifd); pele de —, baS Kalbsleber; de —, fâlbern. viţelâr, s. m., ber Salbfjirt; —, (bot.), baS 9?ud)gra§ (Antho- • xantum odoratnm).. viţelărie, s. f., ber SätBerftaH. viţelâş, (viţeluş), s. m., baS junge SîalB. viţeluşe, vedi: viţea. vitesă, s. tren cu mare —, ber ©iljug. viţiât, adj., ve4i: stricat, vitieöl, adj., tDeinbauenb. viticnltiiră, s. f., ber SBetitBau. viţi-ez, a —â, —.ât, v. a., vecji: stric. vition, adj., mager, fdjroacf), aB» gemergelt; vecji: hition. vifiân, pl. viţioâne, s. n., ve^-i: viţă de per. viţitis, adj,, feţlerţaft, fafterhaft. viţin, pl. —i, s. n., bas Safter, ©eBredjen, ber gehler, vitreg, (vitrig), adj., ©tief»; copil •—, ba§ ©tieffinb; frate —, ber vitrific ©tiefbruber; marnă —ă, bic (Stiefmutter; soră —ă, bie ©tief* fdjroefter; tată —, ber ©tieftmter. vitriiic, a —d, —dt, v. a., in ©laS bertBQubeln. vitriiicaţiune, s. f., bieVerreanblmtg in ©las. vitrigitdte, s. f., bie ftiefmütterlidje Vetjanblung, ber ftiefmiitterlidje Suftanb. vitrină, s. f., ba§ ©djaufenfter. vitriöl, s. m., bie ©djreefelfäure, baS Vitriol; — albastru, vecli: peatră venetă; — de almnen, vecji: peatră acră; — alb, bie ©almei, vitrös, adj., glasartig, viu, adj., lebenbig, belebt, luftig, mutioitlig, aufgereedt; fteŞenb. vivace, adj., lebfjaft, feurig, vivacitate, s. f., bie SeBljaftigleit. vivandieră, s. f., bie Sttarfetenberin. vivat, interj., ŞocS)! vivific, a —â, —dt, v. a., vedi: însufleţesc, vivipar, adj., lebenbige Junge geBäretib. vivisecţiune, s. f., bie Vibifeftion. viză, s. f., bie UnterJdjrift, ©id)t, baS SSifa. viză, s. f. (zool.), ber Sjaufen (Acci-penser huso). vizdei, s. m. pl., vecli: ghizdeiu. viz-ezj a • — d, —at, v. a., be» fcfjemigen, burcfjfetjeit, feine Vifa fegen, üifieren. vizined, s. f., bie ©olbroage. vizir, s. m., —ât,’ vecji: vezir ş. c. 1. ■ vizită, vizitez, vedi: visită ş. c. 1. vizitiu, s. m., ber Sîutfdjer. • vizuină, s. f., bie ©rube, §öt)(e. vlădică, s. m., vecji: episcop, vlddnic, adj., ftarf, mäd)tig. vlăduţă, s. m., ber Summfopf, Sttafc. vldgä, s. f., ber ©toff, bie Straft, ber Sîeidjtum. vlăgn-esc, a se —i, —it, v. r., fdjreädjen, fdjread) werben, vläidn. s. m.. ber arofce fflenael. — voiä 741 vlăstar, s. m., ber ©profi, ©f)röfj* ling, ■ ©djöfjliitg. vlăstăr-esc, a —i, —it, v. n., jjjroffen, ©proffeit treiben, ftdE) berjiiugen. vlăstarit, adj., öerjiingt. vlog, s. m., bas uicberc Volf, ©efinbel. vodträ, s. f., bie ©elegeitfjeitsma» djerin, Vermittlerin; Shtpplerin. vocabular, pl. —e, s. n., baS äBörterbud). vocal, adj., Stimm»; —ä, ber ©elbftlauter, Vofal; muzică —ă, • bie Vofalmufif. vocalis-ez, a —d, —dt, v. «., lau» ticreu, ©efaugiibungett aufteEeu. vocalism, s. n., ber VofaliSmuS. vocaţiiine, s. f., ber Veruf, bie Berufung, vocativ, pl. —e, s. n., ber Vofatib, ber fünfte galt vöce, s. f., bie ©timme, ber 3htf; —a poporului, bie ©timme be§ VolfeS. vocifer-ez, a —d, —dt, v. a., laut fdjreien. vodă, s. m., vedi: voevod. vodevil, pl. —e şi —uri, s. n., baS ©djaufpiel mit ©efang, Vaube= öiKe. voeştniţă, vedi: voiaştniţă. voevöd, s. m., ber SBoiroobe, gürft; —ät, s. n., bas gurftentum. vog-esc, a —i, — it, v. n., faitfen, braufeu. Yogezi, s. m. pl. (geogr.), vedi: "Vosgi. voi, pron., if)r. vöi-ä, s. f., ber 5BiIle, bie 2BiHen3» meinung, »äufjcnmg; SBiüfür; ber Stntrieb; bie Vereinigung, Erlaubnis; Suft, Saune; cu —a, mit SBillen, luiltenä; cu — bună, guten SDlittS, luftig; cu —aDtale, mit Jljrer Erlaubnis; cu prea înalta —, mit ţoţer Vereinigung, ©eneljmignug; fără —, ungern, reiber SBiHeit; a cere —a, um Erlaubnis Bitten: a da —. er* 742 voiaj — laubeit; a nu ave •—, feilte Snft îjaben, fetite GvIatibiiiS Ijabcn; dâ’mi —, erlauben ©ie mir! de bună —, freiwillig, ait§ eigenem Slntvicb. voiiij, —ez, —6r, vedi: căletorie voiâştniţă, s. f. (bot.), bie SBatb* tninje (Mentha silvestris). voi-esc, a —i, — it, v. a. şi n., woKcu, SBitleuS fein; a —1 cuiva binele, jematibetn tnoţitmoUeii; soartea voi ca,. . baS ©djidfat ţat cS gefügt, bag ... voinic, adj., ftarf, fräftig, tapfer, ţeraţaft; —, s. ?»., ber junge, ţei'âtjafte SJiaitn. voiniccsc, adj., —e, adv., tapfer, ţerjŞaft. voinicte, s. f., bie ©târfe, Straft, Şerjfjaftigfeiţ. voinicios, adi.. oen SBiIIeu, bte SIbfirijt fjabeitb, bereitwillig, voinicös, adj., bett SSefjerjtett fpie® lenb. . voinţă, s. f., ber SBitte, bie 2Ibfid)t, ba» ©efallen, bie SBitltiir; bună —, baS ăBo^trooIIeit, bic @ewo* gentjeit; rea —, ba§ Übel* wollen. voiös, adj., frot), luftig, Bergitügt, aufgeräumt, guter Singe voioşie, s. f., ber gute SBille, bie g-reubigfeit, Slufgeräumtfjett. voire, s. f., baS SCBoUeit; — de bine, bine —, baS 2Bof)ttt)oKeit. voitor, adj., Wolletib; de bine —, wohlwoflenb, geneigt, voin, vei, va, vor, veţi, v. aux., wollen; mit bem ŞnfinitiB, jur SBilbnng ber jufünftigen Seit, Werben: — cânta, scrie, ş. c. 1., idj werbe fingen, fdjreiben :c. volan, s. n,, bte gatbel. volant, adj., fliegenb; foae —ă, baS fltegenbe SBlatt. volatil, adj., fliidjtig; —itâte, s.f., bie Şliicfjttgfeit. volatilis-ez, a —â, —ăt, v. a., Ber* flüchtigen. volvură vöHmra, s. f., ber SBivbetwiitb; —, (bor.), bic SBiitbc; — mare, bie SauttlBtiibc (Convolvulus sepium); —de apă, ber Sßaffcr* roirbcl; — mică, bic Stcfcrwinbc (Convolvulus arvensis). vollmrus, adj., roirbclitb, SBirbcI*. volintir, ve4i: volontir. voliţinnc, s. f., bev SSitteuSnft. volnic, adj., fvei, tnillfiivlicl); fvei* willig, gcvtt; a fi — a face ceva, etwas 311 tf)uit beit freien 2BiHcn îjaben. volnic-esc, a —1, —it, v. a., autorificreit, bie Erlaubnis er» teilen; a se —i, v. r., fret haubeln. volnicie, s. f., bie SBiUfiir. voloc, volög, vecji: plasă, năvod, volontir, s. m., ef)em. fjretfdjâvler ber Şâterie (1821); —ie, s. f., baS §reifcf)arentum. Yölsci, s. m. pl., bie SBolSfcr. voltăj. s. f., bie il!eitbititg, bet ©ettenfpruttg, ©eiteuhieb. voltâic, adj., Boltaifdj; pilă —ă, bie Bottaifdje ©âute. voitoare, s. f., vecji: vâltonie. volubil, adj., leidjt bveljbav, ge* fdjmeibig; —itâte, s. f:, bie @e* fd)meibigfeit, bev Umfnitg (ber ©timnte). volum, pl.—e şi —uri, s. n., ber S8aub (etncS SSudjeâ); ;ber förper* liehe Ümfang ; bie'-Öj'oÜe; baS Bolnmeit. voluminös, adj., ftarf, bief, aitS Bielen SSänbeit beftchenb, Bolit» mtttöS; op —, baS bäuberreidje SSBcrf. • volnntâr, s. m., ber freiwillige; a ’şi servi anul de —, fein grei* willigen*, aJHlitärbienftjahr ab* bienen; —, adj., freiwillig; — iât, s. n., baS greiwiHigenjahr, ber greiwitligenbienft. volnptdte,s. f., bie SBoKuft, SBottne, bas. SBonnegefühf. voluptuös, adj., wotlüftig. völvnrä, s. f., ve4i: volbură. ' vomesc vom-esc, a — i, —it, v.u., freien, bredjeit, ftd) erBrccfjcit, ftd; über» geben; vedi:’ boresc. vomitiv(ă), s. n. şi f., baS S3red)iitittel. vomitiir-ä, s. f., baS Sredjeit, Ger» bredjen; a se întoarce la —a sa, tuicber tit feine alten ©iiubeit fallen, vop, s. m., bie S33oge. vopsea, vopsesc, vedi: văpsea ş. c. 1. vopt-^sc, a —i, —it, v. n., roogen, fdjâitmeit. vorace, adj., gefräßig, voracitate, s. f., bie ©efröfjigfeit. vorbă, s. f., baS SSort, bie 0îebe, ©timme, ©ţiradje, ber StuSbrud; SBortftreit, ăBortroed)}e[; bns ©e» fţ)râd); •— de batjocură, ba§ ©djimpfroort; — de 1 îs, ba£ Sadjeriidje, ber ©djroanf; —e seci, feidjteS ©efdjroâţş, buntmeS IJeitg; din — in —. roörtlid); nici —! gar feine Sîehe! —e, —e sunt, leeres ©efd)tbä£; a ave — cu cineva, mit jemanbem fid) berabrebeit; einen SBortroedjfel îjabett; a face multă —, trie! reben; a perde —a, ftltinm roerben, bie ©ţirad)e berlieren, fpradjloS roerben, berftuntmeit; a nu se ţine de —, fetit SEort bredjett; a 1 Sie cuiva —a, jemanb iit§ SBort fallen, if)tt unterbrechen; a se ţine de —, fein SBort ţalteu; — să fie! af) baţi! mag rooljt fein! vorbăreţ, adj., gefţjrâdjig, rebfetig, gefdjtbăgig. vorbăreţie, s. f., bie ©efpradngfeit, ©djroaţjfjaftigfeit, ©efdjroâţşigfeit. vorl)-esc, a —i, —it, v. a. şi reben, fţiredjen, eine Sîebe fjatten; anrebeit, jemanb antyredjen; a —i cum ’ţi e la gură, oţne Über» legung fpredjen; a —i de bine, a —i de reu pre cineva, gittel, übleS bon jemanb reben; a — i într’aiurea, irre reben, ţiljan» tafieren; a —1 lat, bie SBorte beljnen beim ©predjen; a —i — votez 743 tare, laut fpredjcn; a — t multe, fdjroajjeit; a —1 reu, feţterţaft ţţiredjen; a — i romănesce, ro» mâitifdj fţjrerfjeit; a se —i, v.r., fid) berabrebeit; se —e, matt fpridjt, man faßt, vorbire, s. f., bie Slîebe, baS @e» fţjrâcf). vorbitdr, adj., fţjredjeitb, geff>rnd)ig; —, s. m., ber SRebitcr; ante —, ber SSorrebiter. vorbitorie,’ s. f., bie ©efprâdjigîeit. vörnic, s. m., ber ©ctiteiubeber» treter, SBortmaitn; marele —, , ber aJîinifter beâ Juiterit bon eţematS; —61, s. m., ber .Şoi^jeit» bitter; —ei, s. m. pl., efjem. ©olbaten in ber 9J(o(ban uttb SBatadjei. vornicie, s. f., ba§ Stmt be§ SBort» ntanitâ, beSefjem.Qtiuerntiiiifterâ; .•podjâeitbitteranit. voroăvă, s. f., baâ ©etyrâd;. voromc(ă), vedi: unguraş. vorovesc, vedi: vorbesc, voscredsnă, 's. f., Sluferfteîjttng ©fjrifti; ein iîirdjeunefaitg mit Sejitg auf bie îtuferftefjung. Vdsgi, s. m. pl. (geogr.), bie SSogefeit, ber SBaSgait vdspă, s. f., bie §fllfe, bie Sreftent. vosjius, adj., fjiUfig. voştină, s. f., bic Srciberu, baS Überbleibfel; vedi: boştine. voştindr, s. m., vecji: boştinar ş. c.'l. vostr-H, pron., euer; voastră, f., euere. vot, pl. —uri, s. ■»., bic ©timme, SSaIjIftimme; —, ba§ ©eliibbe; — consultativ, bie S3eratfd|tagiiiig§» ftimme; baS ®utad)teu;—decisiv, bte entfdjeibeitbe ©timme; — universal, baS aHgemeine©timmred)t. votant, s. m., ber ©timmenabgeber, SSotaut. votare, s. f., bie 9(bftimntitng, bnâ ©timmen, SSotiereit. vot-ez, a —d, —dt, «. n., ftimmeit, feilte ©timme abgebeit; a —a o lege, ein ©efeg botiereu. 744 votiv - votiv, adj., gelobt, ©elübbe», botib. . votr-esc, a —i, —it, v. ber« mitteln (heiraten); fußpeln. votrie, s. f., bie Vermittlung bei Şeirateit; bie Kuppelei. VOtritUiirc, s. f., vedi: voatră. vötru, s. m., ber Şeiratgbermittler; Kuppler. vrabie, s. f.. (zool.), ber ©ţmţj, ©perling (Pyrgitta. domestica), vräbiöi«, (vräbiör), s. m., bag ©pertinggmättncfjeit." vrdciti, s. m., ber SKebijinmann. vraf, pl. —uri, s. n., ber Raufen gebroftfjenen ffiorttg, bie 2J{enge. vrăfn-esc, a —i, —it, v. a., häufeln. . vraişte, adv., öbe, berlaffen. vraje, s. f., bte Şejerei, Qauberei. vrdjbä, s. f., ber Qanf, ©treit, Şaber, Stbift, 3wief^iaft, bte gttrie» trar, 3Kilf)toef)r. zagön, pl. —e, s. n., ber fleitte ©raben. Zagrăbia, s. f. (»eogr.), Stgrani. zăliă-esc, a —i, —it, vedi: rătăcesc, zaliand, .ş. f., baâ ©tfiîadjtfjauS. zdliăr, (zălidr), s. m., ber Qucfer; căpăţină de —, ber gitcferîjut; — de napi dulci, ber StaitfelriiBen* gutfer; — galbin, de ghiaţă, ber SanbiSgucfer; —ul lui saturn, ber SBIeijuder. zaliared, s. f., bte Viftuatien, Sîaf)» ntngsmittel. zaharicale, s. f. pl., bag gitder* werf, bie gudlerwaare. zaliarin(ă), s. n. şi f., bag Qadjartn. zaharisesc, a —i, —it, v. a., ändern, ii6er=, Bereitetem; a se —i, v. r., fidj Bergudent, 51t Sucfer Werben, zaharisire, s. f., bie Veränderung, zaharniţă, s. f., bie SnderBiidjfe. zăhăros, adj., judeiig, âuderljaltig. zaliered, ve4i: zaharea. zaif, adj., inUDotjf. zaifet, pl. —uri, s. n., ba§ geftntatjf. zdiu, s. m., ber Siggang. zdlă, s. f., ber Dîing, itettenring. zalhand, s. f., baâ ©djtarfitţanŞ. zăl6g, pl. —e, s. ti., ba§ Sßfanb, Unterpfanb, berVerfag, bie §ţiţ)o= tţefe; ©ei^el, ţpfanbfadje. zălog-esc, a —i, —it, v. a., pfänben, Berpfänben, nerjegen, gunt Sßfaitb fegen. zălogire, s. f., bie Verpfänbitng, ba§ ?Sfânben. zălud, adj., betäuBt. zamă, s. f., bie ©uţ)ţ>e, Srfiţe, ber ©aft; — de lămîe, berStmo= nienfaft; —tle varză, bie Statut* fn^e. zămăcluşe, s. f., ve4i: sămăchişă. zămâ'rcă, s. f., bic fdjledjte ©nppe. zâmbii, s. n., vedi: coşniţă. zambilă, s. f. (bot.), bie Ştjacintlje; — moţată, bie S8ifamf)tjncintţe (Muscali botryoides), zamfir, s. m., vedi: zofir. zămisl-esc, a —i, —it, v. a., empfangen, fdjwaitger werben. zămislire, s. f., bie ©mţfângnis. zămor-esc, a se —i, —ii, v. r., ficţ) afaţjfagen. zămus, adj., faftig; —, s. m., (bot.), bte SRetone (Cucurbita melo). zămoş-cz, a se —â, —ât, v. r., faftig werben. zămoşiţă s. f. (bot.), ber ©ibtjd) (Althea). zamparâ, (zamparagin), s. m., ber ©djwetger, $raffer; —, s. f., bie ©djroetgerei. zănâtic, adj., monbfiid)tig. zănălic-esc, a —i, — it, v. a., ber» bumrnen, berroirrett. zanfir, s. m., ber Sapfjir. zang. interj., flirr! zângăn-esc,a —i, —it,«.n., ftirren. zăngănit, s. n., bag ©eftirr; —ură, s. f., bag Iflirren. zâoă, s. f., ber 5ßanjer. zăpăceâlă, s. f., bie S3erirruitg, SSertbirruug. zăpăc-esc, a —i, —it, v. a., ber* wirren, berirreu; a se —i, v. r., fid; berroirren, fdnmnbeltg roerben, ' ben Stopf berlicrcn. zăpadă, s. f., ber ©d)ttee. zăpâ'rste, s. f., ber Sejştgeborene. zăpâ'rtă, s. f., ber SSorrourf, 55erroeiŞ. zapciin, s. m., ve4i: subtocâr-muitor. zâpis, vec}': obligaţie, zaplân, adj., ftämmig. zaplâz, pl. —uri, s. vedi: gard. zâpor, s. m., ber Sisftoft. zăpor-esc, a se —1, —it, v. r., îmtertaudjen, burd) ben ©isftof iiberidjroemmt roerben. zăpreâlă, s. f., vedi: zăpiire. zâpr-esc, a —i, —it, v. n., itidjt Brunjen föniten, fid) berftopfen. zăprire, s. f., bie imrnberftopfung. zăps-esc, a —i, —it, v. a., unber» mutet erlaßen, zäpüc, (zăpnşeâlă), s. f., bie ©r» ftidung. zăpuş-esc, a se —i, —it, v. r., erfticfeu bor Jgtjje. zar, pl. —uri, s. n., ba§ ©djtofj; ba§ SBiirfetfţiiet; — de învertit, ber ©reţjrotlrfel. zâră, s. f., bte SButtermitd). zarât', s. m., ber ©elbroed)§Ier. zărăfie, s. f., bas SBecbfelgefdjâft. zărăst-csc, a se —i, —it, v. r., fid) ţeţjen laffeit. zărcălă'u, pl. —e, s. n., vecii: zurgălău, zăre, (zăredză), s. f., ber ©d)ein, ©djimmer, ©tanj. zăr-esc, a —i, —it, v. a., Btiden, er= Blicfen, entbeden mit bem Shtge; a , se —i, v. r., erfdjeinen, fid) jeigeit. zârf, pl. —uri, s. n., bet ÜKapf, Uitterfaj}; —, getriebene Strbeit. zarif, adj., Ijiibfd), itieblid). zărire, s. f., bns ©rbtiden. zărişte, s. bieSriimmer, 9htineit. zâm-esc, a sc —i, —it, v. r., bünn auffdjtefteit, fid) entfärben, zâ'rnă, ve4i: zîină. zarnacadeâ, vedi: ooprină. zarpd, s. f., SHetb aitâ ©olbbrofat. zarvă, s. ber Şarm, ba3 ©e* tiimniet. zarzăr, s. m. (bot.), ber 2tţ)rifofen» baum; —ă, s. f., bte 2(prifofe (Prunus armeniaca); bte SKira» betle, Sfyrifoţe. zărzăţeâ, s. f. (bot.), ber Jttgwer (Zingiber). zarzavagiu, s. m., ber ©emfife» IjânMer. zarzavât, pl. —uri, s. n., ve4i: legumă. zasc, pl. —uri, s. n., ber ©auter, ba§ ©eriift, worauf bte gäffer liegen; 93remfe. zăsită, s. f., mehlige Sîteten. zästä'm, pl. —uri, s. n., ber ©rttub, bie ©runblage. zästimp, pl. —uri, s. n., ve4i: lestimp. zaţ, vedi: culegere (de litere), zdtcă, s. f., bte Şemmung, ber §entmfd)uf| (beim SBebftuIjl). zătigncâlă, s. f., bie Störung, Unterbredjunn, ber Stnftofi. 748 zătignesc zătign-esc, a —i, —it, v. a., ftiiren, unterbrechen, Slbbntcfj tljun. zătignire, s. f., vedi: zătigneală. zător, s.' m., bie ©d)h>ein3bntft, ba§ ©cfjroeinSeuter. zăvedză, s. f., bet fieldjbeclel; vedi: zăveazdă. zăveazdă, s. f., ber ©tern über bem- Selcţ); ber SSorfjaitg. zavelcă, s. f., bie ©djür^e. zaveră, s. f., ber 2fufftanb, bie Empörung, zavergiu, adj., aufftcinbifcf), re» BeHiţd). zavistie, s. f., ber Sîeib. zavistiös, (zavistnic), adj., uctbifdj, • ränfebou. zavist-esc, a —i, —it, v. a., neiben, benetben, iteibifef) fein, zävöd, s. m., bet ăReţjgetfjitnb. zävöiu, pl. —e, s. n., ber SBatb an einem tJfufje. zuvon, pl. — e, s. 7i., bas SEucf), Seidjentucţ). zävör, pl. —e, s. «., baâ ©perr* ţolj, ber Sieget, zăvor-esc, a —i, —it, v. a., ber», âuriegeln. zavragiu, vecii: zavergiu. zăză-esc, a —i, —it, v. n., fummen. zheg, s. n., bie SKcnge, ba§ ©e» ttummef. zhegu-ese, a se —i, —it, v. r., fi'cf) befufiigen. zheşnedlă, s. f., bte SSeluftignng. zl)rancă, s. /., bie 58ergettetnng, Vergeubung. zea, veeji: zaoa. zeamă, ve^i: zamă. zebăvă, s. f., vedi: zăbavă ş. c. 1. ■ zebră, s. f. (zool.), ba§ Qebra. zehred, s. f., vedi: zăbrele, zece, numer., vedi: 4ece ?• c- 1-zeclie, s. f., ber SSniternrocî. zecimă; vedi: 4ec>mă. zedăr-esc, a —i, —it, v. r., ve4i: zădăresc. ■ zefir, s. m., ber .Bepfjtir, fiifjfe, fanfte 2Beft= ober Sfbeubitunb. — zgancă zefiric, adj., Eiifjfenb, erfrifcfjenb, zcÜemed^s. f., ber ©pott; a lua • în —, berfpotten. zeiliu, ve4i: voios, zeghe, s. f., ve4i: mantaoă. zeitate, ve4i: 4e*tate. zeiţă, ve4i: zină. zel, s. m., ber Eifer, SErieb, bie SBeffiffenfjeit; plin de — pentrn credinţă, botf ©[aitbenăeifer; —ul patriei, bie eifrige 53aterfaitb3» liebe. . zeldr, s. n., ber $anjer. zelös, adj., eifrig, bienftfertig; — pentru serviciu, bienftbeffiffen; —, s. m., ber Eifrige, Sienft» bejfiffene. zelöt, s. m., ber Eiferer, ©faubenâ» etferer. zelotipie, s. f., bte Eiferfudjt; baS Eifern in ©[aubenSfacfjen. zemisl-esc, a —i, —it, v. a., ve4i: zămislesc, zemnic, s. n., ber ©emüfefetter. zenit, s. m., ber ©cfjeitefpunft, ^ödjftc ţpuitft am Şimrnel, Senitf). Zenövic, s. m., genobiitâ. zer, s. m., bie SJfoffen, ba§ SJÎtfcf)» roaffer; cură de —, bie SDÎoffenfur. zerăr, ve4i: baciu. zero, s. m., bie SJhtfle. zerds, adj., molftg, roâfferig. zestre, s. f., bie ăJiitgabe, Suîitgift, Sluâfţeiter, ba§ Şeiratsgut. zestricică, s. /., ve4i: zestre, zetdr, s. m., ber ©etjer (iu ber SSucfjbrucEerei). zetignedlă, s. f., ve4i: zătigneală, ş. c. 1. zeţu-^sc, a —i, —it, v. a., fefşeit (iu ber SBudjbrnderei). zeţuit, s. ii., ba§ ©egen. zeu, s. m., vedi: 4eu-zeüit, a —d, —dt, v. a., bergeffeit, liegen ober fteîjen faffen. zenitdre, s. f., bie S8ergeffenf)eit. zSuitätör, adj., bergegfidţj. zevzec, adj., bfBb, bföbftnnig. zgdncă, s. f., bte Sftarbe, SBnitbe. zgâncelesc — zlătărie 749 zgâncel-esc, a —i, —it, v. r., »er« narben, zgâncos, adj., bernarbt. zgă'u, s. m., ber SJÎntterleib, bie ©ebâţmuttcr.berShautfopfftrunî. zglăvoacă, vecji: poapă. zgârn-esc, a — i, —it, v. a., ţiitaug* jagen, zi, vedi: