peutfdj-'jKitmdmfdjes
IPortcvlwcb
Don
TEOCHAR ALEXI.
\V
'î~
isedjlie uctbelTeite uiib DfruoUftiinbiigtc ^Cuflage.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
preis: gefyeftet K 6’50
Dîrlag bcr #ud)l)tutMmtg Jolinmt 3. Ciurru
fî t o ii fi o b t (Bmsso) 1908.

DICŢIONAR
GERM AN-ROMÂN
DE
TEOCHAR ALEXI.
\»/
'ÎS'
EXDirTITTXjTE.A. SASEA * *
PRELUCRATĂ SI COMPLETATĂ,
.	i| i. cilii .? ni	n ai ur
Preţul: bros. Cor. 6'50
>	i
EDITURA LIBRĂRIEI 10AN I. CIURCU
BRAŞOV (BRASSO) 1908.
131957
liV7»: fi
Unruiiirt
5ur fecbften 2XufIage.
3u eiuern retatiben furgeit geitraume ift bie ftinfte Sluflage biefeS SBbrterbudjeg bergriffen murben. ®ag mar ber eigenttictie Umftanb, ber un§ bajit bemogen t)at, bie fec£)fie 5tuflage gu beranftatten. $n biefer Stuftage erfdfeint bag SBortcrbudj atg ein augreidjenbeg, gmcdent= fpredţjenbeg Unterridftgmittct fur Sdiuten uitb gugteidj ein gubertâffigeg 9tad)îd)(agebitd) fur beu Umgang. SDer SBortfdjafc ift ftnrf bereidjert. Stuf bie genaue 33egriffg= fdjeibung ber eingetnen 53ebeutuugeu ber Porter f)aben tu ir ein befonbereg Stugenmerî geridjtet. Slnbererfeitg firtb bie bebeutertbften fpridfmurttidfen Stebengarten be= ritdfidjt morben. 2Bir tjaben ung gugteidj bie iDîutje gegeben, bie tniffentfdjaftiict)e 23rnud)barfeit beg 293 or* terbudjeg gtt ertjotjeu. ®ev ŞŞitotoge mirb iu ber rumanifdjen Uberfelmng ber beutfcbjen SBorter neben bem titerarifâfen Stugbrucf iutereffante iţkobingiatigmeu finben. Um bem rumanifdjeu Sefer unter bie Slrnte git greifen, Ijaben mir bie £>auptformen ber ,3eitmorter aitgegeben îtub beu Xon ber beutfdjen 2$6rter burci) beu tateinifdjeu 23uc£)ftaben begeidjnet. @in 23ergeidjnig ber iu beu gtoei ©prndjeu berfdjiebene i'iameu tjaben*
VI
ben fidnber, ©tnbte, SBoIfer, $(uffe, Serge, u. f. m. mit bejonbetet Şftucffidjt auf bie offigieUe SBenenmmg ber DrtŞnamen in Ungant bitbct ben (Sd^ujjj be£ 23anbeS.
21tte îCerbeffetnngen unb ^ufa|e merben bas 23e= ftreben erfennen laffen, einen toirflidjen ^ortfdjritt §u erreidjen.
sJi o a, 1907.
BCU Cluj
ty Library Cluj
ilb?iir3ungen — Âbreviaţiuni.
a.	adjectiv	($t0enjd)aft§tt>ort.
adv.	adverb	UmftanbStDort.
art.	articol	®ejdjled)t§t»oi:t.
bot.	botanică	ijSflansenfunbe.
conj.	conjuncţiune	SBinbcroort.
fi	feminin	metbitd).
fam.	familiar	familiar.
fia-	figurat	bilbfid).
int.	interjecţiune	SluârufungSftort.
m.	masculin	manttlid).
min.	mineralogie	aHineratogie.
muz.	muzică	SOtufil.
n.	neutru	fădjltdj.
num.	numeral	jjaljlroort.
pârtie.	particulă	iţlarttfel.
pi.	plural	ÎIMjrjaljl.
pron.	pronume	gftrmort.
prp.	prepoziţiune	Şrâţiofition.
T.	termin tehnic	.ftunftauâbrucf.
zool.	zoologie	îierfurtbe.
A.
3, ba§—, 8, A (literă) m. (muzic.) la, («o/fi) »/. (prov.) roer 31 fagi iuuţ$ aud) 58 fagen, dacă te-ai prins în horă, treime să joci; idjljobe bicfeS Sud) soit—biS8burd)gelefen,amcetit această carte din scoarţă’nscoarţă
Slot, ber —, (c)«, —c, (zool.) ţipar, fusar, vîrlan, hei, m. anghilă /. —baunt, bcr —, (e)8, —baurne, (bot.) cireş sălbatic, m; —beere, bie—n, (bot.) coacăză neagră, f; — beer» ftraudj, ber —, (ej§, — ftrSudEjer (bot.) cocăzar negru, m; — brtjăltcr, ber —, i, horeţ, n; — brut, bie —, *ett, (zool.) baboiu de ţipar, m; — faitg, ber —, (e)s, — fânge, horeţ, »; pescuitul ţiparilor, m;— gabel, bie—, —n, ostie,,/; — grunbel, bie tt, (zool.) plevuşcă, vîriugă,/;—faften, horeţ, n; - ftrfcfie, f. —baunt; — tauţte, bie —, —n, (zool.) mihalţ, m; — reufe, bie—, -n, horeţ, n; —
—	ftreif bcr —, (e)8, — e, (zool.) Sferb mit ftreifen, cal zebrat;— toebr, bas — (e)§, —e,Q!ioreţ,
aol = eit, a prinde ţipari; — fbrntig, a. fusiform; — glatt, a. artificios, astuţ.
Slot-, ber —, (e)s, —e, (zool.) vultur, vultan, acer, m. acvilă, pajeră f;
—	ttteigeu, ber —, î, (bot.) grîu cîrn, r.
9tn=s, bas — ,jes, —ie, SÎfer, hoit, stîrv, leş, a. mortăciune; putoare; tîr-fă, prov.) mo — ift, ba faimneln fid) bie ©cier, lac sa fie, că broaştele s’adun ; — blatter, bie —, - n, bubă neagră, — fliege bie —, —it, (zool.) muscă carnară, /; — geier, ber —, §, (zool.) boală, /; — trafic bie —,	- n, (zool.) cioară
neagră, /; — ţeite, bie —, —it, partea cărnoasă (a pielei), /.
aaficn, (nafeft uitb aaft, aafte, jjenaft), a paşte, bie ,ftut) nafetim ©rafe, vaca, bătuceşte iarba păscând; —fiaft, a. stîrvos; puturos; —ig,a. puturos; leneş.
aii, prp. jos; din; de la; auf* intb abgetjcn, a merge d’a lungul şi d’a i latul; —ititb gu, cîte odată;- bem !
5itnfinfiof, loco gară; — 10 Sdjritte «om SSege, la zece paşi din drum;
—	fein, a lipsi; bie Spiţe ift —, s’a frînt vîrful; baS ift —, asta nu se mai obişnueşte; bon 5 brei — ,scad din 5trei; — ®iftonto, minus dis-cont; 1 roite auf ober —, cu 1 coroană mai mult, sau mai puţin;
—	(pref.) de- des- re- pre-. abituberdtd), «. alterabil; declinabil;
—n(abgeanbert,ctub(e)reab) a schimbă, a varia; a altera; a declină. A6iiiibcrdicf)feit, bie —, alterabilitate, f; — ung, bie,—eu, schimbare, va-riaţ-ie, -iurte; declinare,/; -ung8= Borf(filag, ber —, (e)$ — fdjltige a-mandament, n.
abiingftigeu, fiefi —, (obgettngftigt, «ng= ftige bid) ab), a fi mistuit de frică. Afinngftigmtg, bie —, — eu, frică necurmată, /.
abnrfieiten, (obgearbeitet, arbeit(e) ab), a plăti prin lucra; fid) —, a se de-şela prin muncă.
Abart, bie —, ^en, (zool.) corcitură, varietate,/, (bot.) hibrid, m; —ung, bie—, — eu, corcire, abastardire,/. abartcit, i. f. (nbgeartet,arl(e) ab), ase corci, a degenera; a varia, abfifteu, (abgefifiet, aft(e) ab), acuraţi de crăngi.
abiiu = ett, (obgefiţt, riţj(e) ab), a co-roade; —enb, a. coroziv.
Abiituutg, bie —, —eu, coroziune, /. abbnigeit,(abgebalgt, balg(e) ab), a beli, a zupuî; fid) —, a se osteni. Abbatt, ber — ţe)§, mînarea (unei mine;, f.
abbnitrticit, (abgebdud)t, buucfi (e) ab), a leşiă (rufe).
abfioiteit, (abgebaut, batt(e) ab), a băl, a mină o baie, (o mină).
Slbbd, ber —, §, -§, aliate, m. abbcfetjlen, (befieţlft, befiefiit, befofil, be= fiifile ab, abbefoţleu, beficfil ab), a retrage un ordin, a contramanda, abbegdjreit, (obbegeţrt, begeţr(e) ab), a cere (predarea unui lucru), abbcfiallrit, (bel)iillft, befialt, befiielt, be^ fiiciie ab, abbeţalten, befioltf c) ab), a ţinea nepusă (pălăria Tu cap).
1
Alexi Th: Dicţionar germ,-rom.
abbcificu
2
abbiiţcit
abbciijeit, (beifr(eţ)t, beijjt, big, biffe ab, nbgebiffeit, bcift(e) ab), a muşca (din ceva), a rupe cu dinţii, abbeişeit, (abgebeijt, bcij(e) ab), a cauteriza.
abbefommeit, (befommft, befnmntt, be» fant, beffime ab,abbefommen, befomtn(e) ab), a putea lua jos; feitt îeil —, a o păţi (cit de bună), abbevnfett, (rufft, ruft, rief, riefe ab, abberufeit, xitf(e) ab), a rechemă, a revocă.
Abbcrufuitg, bte —, rechemare, f; — 3fcE)rabeit, ba§ —, s, revocatoriu,». abbefMeit, (abbefteltt, befted(e) ab), a revocă un ordin. /ordin, f. Abbeftebuitg, bie —, revocarea unui abbettein, (abgebettcit, bettle ab), a obţinea cerşind.
abbejaţlett, (abbegaljh, bcgaf)!(e) ab), a plăti (o datorie), a achită. Abbejaljiuitg, bie , —eit, achitare, /. abbiegett, (bog, biige ab, abgebogett, bieg(e) ab), a aduce (din sus în jos); a încovăiă; i. f. a se abate, (din cale1.
Abbtlb baS —, eeţtXJ ir, potret, n. imagine; oglindă, /; reflex, n; copie, /; bu bift ba-i — bcines SSo= ten?, eşti gol tată tău; bettteSEateti fmb ba§ — bettter fdjiirten ©cele, faptele tale sunt oglinda frumosului tău suflet; — ung, bie —, —ert, desemn, n. pictură, f. abbiibett, (abgebilbet, btlb(e) ab),a desemnă, a copia, a contraface. abbinbeit, (banb, bânbe ab, abgebunben, btnb(e) ab), a deslegâ; ein Stalb—, a înţărca un viţel; eirt gafe —, a cercui o bute; e’ineii ©traufe —, a legă un buchet (cu aţă).
Abbi=fe, ber —, fe'e§ —jje, muşcătură (bucată)/; (bot.) muşcatul dracului, m.
Abbitte, bie —, —n, scuză, cerere de iertare, f; offentlicţie —, amendă onorabilă, /.
abbttten, (bat, bate ab, abgebetert, bitt(e) ab), a cere iertare, ofţentlid) —, a face amendă onorabilă, abblafett, (M8f(e[)t, bCâft, bltes, bliefe ab, abgeblajen, biaje, (Mag) ab), a suflă (ceva de pe ceva); a suflă din corn, (semnalul terminărei).
abblaffeii, i. j. (Maîfeft, blafet ab, abge» blafet), a se păli.
abbtnttern, (nbgeblattert, bliittre ab), a desfrunzi; jid) —, a se desfrunzi, a se spuzi.	[lui.
nbblibien, (nbgeblaut, blâu(e)ab), asim-abbliţeu, i. î. (abgebltjjt, bltţ(e) ab), a nu luă foc; a plecă cu coada între picioare.
:i(ibtetd)cit, ;nbgebleicfţt, bleicf);e> ab), f. a se păli,
abbltifjeit, *. i). u. 1. (bat abgebliibt, bliib(e) ab), a se scutură de floare; mir ţat beb 8eben§ 3Kat ab» gebluţt, a trecut primăvara vieţii abiiorgcn, f. borgen.	[mele.
abbo)rt)Cit, j. bojdjen.
Abbraub, ber —, ee, —brditbe, scă-zămînt la topirea metalelor, u. Abbrânbler, ber—, Ş, nenorocit prin foc, m.
abbrcrtjeit, (brid)jt, bricţjt, brad), briidie ab, abgebrod)en, bricE) ab), a rupe; eitte Uftajcţine —, a demontă o maşină; einc SOlauer —, a demola un zid; ein jCageţ-ţ-^a ridică o tabără; etneit Şaţit —, a ştirbi un dinte; ein GrSefpriid) —, a conteni o convorbire ; furj —, a curmă ; — i. i. a se rupe.
abbrettnen, (brennt, braititte, brennte ab, abgebrannt, brennte) ab), a da foc; eine Stanone —, a descărca, a slobozi un tun: — i. j. a arde cu totul; a se stinge (focul), abbriitgtii, (bracbte, briid)ie ab, abge= bradjt, briitg(e) ab), a desmîntâ; a scoate din uz; — i. j. a ieşi din uz.
abbrorfefit, (nbgebrbcMt, briicîle ab), a sdrumică; —i. f. a se sdrumică. Ablinid), ber —, (e) §, — briidje, întrerupere; ştirbitură; demolare; demontare; piedecă, zătignire,/; detriment, n\ fid; — tun, a-şi face pagubă.
aliimibeit, (nbgebritbţ, brtif) (e) ab , a opări, a ciupeli, a jelăpui. abbitrben, fabgebiirbet, biirb(e) ab), a despovără.
abbiirften, (abgeburftet, bi'trjt(e) ab), a luă cu peria.	/piă, a spăsi.
abbiifee», (abgebitfet, biig(e) ab), a ex-
Abbiifnntg
3
Asettb
Ş Abbiifjnug, bie —, expiare, spăsire, f. Abc, bas —, e®, abc, alfabet, n; - bttd), baS —, i, —6itd)er, abcedar, n; — fcfjitg, ber —, cu, — eu, bucher,
■	silabar, m.
; abbatţett, i. f. (abgebacfjt, bad)(e) ab),
■	a se povîrni.
Abbadjttitg, bie —, —eu, pantă, clină /; povîrniş, n.
%, abbamntctt, (abgebatmnt, bnntm(e) ab), $"■: a stăvili, a tăia (un iaz).
afibitmfjfcit, (ubgebamţjft, bampf(e) ab), ; ‘ a evaporă; — i. f. a plecă (cu vaporul sau cu trenul).
% abbaittpfen, (nbgebampft, bampf(c) ab), a fierte (scăzut).
Abbamfjfttitg, bie —, evaporare; pieii care (cu vaporul sau cu trenul) /.
. abbnttfcit, (nbgebaitft, baitfţe) ab), a v licenţia; - i. a demisiona, a ; ■ abdică.
;1 Abbantiuig, bie —, -eit, demisionare, •" abdicare, /. paretis, n.
| abbarbcit, fief) — (abgebaxbt, barb(e) bir ? ' ab), a-şi trage (dela gură).
| abbecfeit, (nbgcbecît, bccf(e) ab), a luă ■V. • coperişul de pe casă; a jupui, ( • . a beli (vite); ben Xifcţj—, a strânge ş masa..
- Abbccfev, ber —, S, parlagiu, belitor; '	hingher, »»; — ei,	bie	—, —eu,
ţ • belitorie, /.
} a6bettf)eitr f. abbcinttnen.
' abbtetteit, (abgebient, bicn(e), ab), a se achită servind; feine pţeit —r a
■	servi timpul obligat.
abbingeu ,< bingte ab,abgebingt,oberbang ?	unb buitg, bânge unb	biinge ab,
fi	abgebungen, bing(e)	ab),	a dobîndi
ţ- • un scăzămînt din	preţ prin tocmeală.	/se usca.
abborrctt, i. ţ. (abgeborrt, borr(e) ab), a iibbiivmi, (abgebSrrt, borr(e) ab), a usca (poame).
/ abbrangeit, (abgebrangt, brăng(e) ab), a împinge (la o parte), abbredfifelu, (abgebrecljfelt, brcctjffe ab), - a luă cu strunga, a strugui. ţ abbvdicii, (obgebreţt, bre£)(e) ab), aîn-ţ chide sucind; a scoate sucind; a strugui.
jfr abbringctt, (brang, brattge ab, abge» fi- brungen, bring(e) ab), a stoarce ;V ’ (ceva dela cineva).
00 ■■
abbrobcit, (abgebroţt, bruţi ei ab), a obţinea prin ameninţări.
Abbrucf, ber —, i, — briîtfe, tiraj, tipar: ectip. ii.	[păr).
abbrarfen, (abgebnnft, bnicf(e) ab), a ti-
abbriirtcit, (nbgebriicft, brii*ei ab), a scoate apăsînd; bas Şepţ —, 11 sfîşiă, inima; ba® ©ettiefjr, —, a slobozi puşca.
Abbuftioit, bie —,	en, abducţiune, f.
abbmtfcfn, (abgebitnfelt, bimfle ab), a umbri (o coloare); — i. f. a se închide (o coloare).
abbiinfteu, (abgebilnftet, bititft(e) ab), a. evaporă..
Abbliuftmtg, bie —, -eu, evapora-ţiune,/.
abcrfeit, (nbgeecft, ccf(e) ab), a reteză (colţurile).
abeggctt, (nbgeeggt, cgg(e) ab), a făţui cu grapa.
abcifett, (abgeeift, ei® ober cife ab), a curaţi de ghiaţă.
Abcitb, ber —, §, — e, seară,/; apus, vest. occident n; (uror.) mau ţoH bcit îag nicţr tor bem îlbettb (oberi, sau ti ift nict)t ntler Jage —, urma alege; berţetlige —, ajunul crăciunului, w.; moş ajun, m; ţeute —, de seară; geftern, —, a seară; gegen —, cătră seară; oile — e, seară de seară, în toate serile; e§ toirb , înserează; jentanbent gutett —luiiit» ţdjett, a da cuiva bună seara; id) tomme Bor — nicţt jurii* nu mă întorc pînă de seară; gu — effett, a cină; ber — fente® Sebett®, bătrî-neţele sale ; — anbadjt, bic —, —en, rugăciune de seară, /; — beleudp tmtg, bic—, —en, lumină seratică./; —blott, ba®—,ti, —bldttcr, jurnal de seară, n. — brot, ba® —, e®, —e, cină,/; supeu, n\ ba® —brot eitt-neţiuen, a cină; — bcttnmemng, bie —, amurg, n; — buttfel, ba® —, ®, amurgul serei, «; —effeit, ba® —, i, cină,/; supeu, »; ju —effett, a cină; — falter, ber —, ®, sfirsă, /; —feter, bie —, priveghiu, «; serenadă, /; — gebet, ba® —, ®, — e, rugăciune de seară, /; —gegettb, bie —, —cit, apus, n; — geldute, ba® —, S, toaca de seară, /; — gefeUfdiaft, bie —, —en, serată, /; — gefeftfdjaft
1*
Abenbdflnbijd)
4
abfftrbeit
mit Sottj, serată dansantă, /; — glanj, ber —, e?, aureola soarelui apunător, /; — glorie, bic —, — tt, toaca de seară,/; — gotte?bienfi, ber —, est, —c, denie, /; Ijimtnel ber —, ?, ceriul noptatic,»; —îoft, bie —, cină, /; — fattb, ba? —, e§, apus, occident, n; —lanber, ber —, Ş, apusean, occidental, »»; — lartb» fdjaft, bie —, —ett, peisaj în colorit seratic, n\ —lid)t, ba? —,e3, lumina soarelui apunător, /; —lieb, ba? —, e?, —et, serenadă, f\ —luft, bie —, — liifte, aer seratic, m ; — luft, bie - , —luftbarfeit, bie —eu, serată, /; — ntaţl, ba? —, e?, — e uitb trtaljler, cină, /; ba? fjeilige — ntaţl, sfînta cuminecătură; cina cea de taină, /; junt ţeiltgen —maţi gct)en, a se împărtăşi cu sfintele taine; ba? ţeilige — ntafjl neţmen, j. jum —ge£)en; — mnljljeit, bie—,—ert,cină, /; supeu, »; —nteffe, bie —, —it, vecernie, vesperă,/; ch indii,
—mufif, bie —, serenadă,/; — rot, ba? —, ?, aureolă seratică, /; — jd)citt, ber —, ?, amurg; —fd)mnu=?, ber —, fe?, — fdjntâufe, cină,/; supeu, »; —ţegeu, ber , ?, rugăciunea de seară, — feite, bic — doş-tină; — fornte, bie —, soarele asfinţind, m\ — ftanbdjen, ba? ?, serenadă, /; —ftertt, ber —, e?,—e, luceafărul de seară,»»;—ftifle,bie —, calmul serei, m\ —tafel bie, --n —tijei), ber —, e?, —e, cină, f ; supeu, n; — unterŞaltung, bie —, ett, serată, /; — Oogel, ber —, 3, —tib= gel, (:ool.) fluture seratic, »w; — notter, bie —, popoarele occidentale; —minb, ber—,e?, —e, boare, /; —jirfel, ber —, ?, coterie, /. ăbeitbdânbiid), a. occidental; bie — lanbijdje Sîirdje, biserica letină, /;
—	liă),a. serat'c; —?, mia. seara;
-	mart?, adv. spre apus. Abeuteiter, ba? —, ?, aventură;— er,
ber —,?, aventurier, »»; — licţfeit, bie —, eit, bizarărie, /. abeitieiterlidj, a. aventurios. aber, adv. do nou, iară; îaujenbe imb — înuţenbe, mii şi mii;—, conj. dară, însă, iară; bertnocfţ —, totuş; nun—, acum însă, deci; e? iftein
—babei, afacerea mai are un cîrlig; (prov.) mer etnig nbert, boit fcinen ijjrtjen eht, cu poate şi cu doară nu macini la moară; — gldubijd), a. superstiţios; —luai,a*, disnoavă, din nou, iară, încă odată; —tualtg, a. reiterat, repetat; —mal? f. — mal; — toiţig, a. nebun, smintit.
Aber®ac£)t, bie —, ipoproscripţie, /; —glattbe, ber —, u?, supers’tiţ-ie, —iune, /; — raute, bie —, ett, (bot.) lemnuş, k; —mig, ber —, e3, demenţă, /.
afierteunen, (erfannte, erfeun(e) ab), a descuviinţă (prin sentinţă).
aberttten, (obgi>enttet, erttt(e) ab), a seceră; a recoltă.
abeffett, (iffeft unb if;t, ajj, iifje ab, ab» gegeffeu, i| ab), a mîncă (jos).
ab jad) ett, (abgefadjt, fac£»(e) ab), a secţiona.
abfobmcit, (abgefSbmet, fiibtne ab), a curăţ! fasolea de aţe.
abfiibein, (nbgefâbelt, fable ab), a des-şiră.
abfaţreit, (îafjrft, faţrt, fitţr, fiiţre ab,
abgefaljren, fabr(e) ab), a uză o trăsură; a rupe ceva izbind cu trăsura; bie ®arben —, a căra snopii de pe cîmp; i. f. aplecă, a se că-răbănî; a muri; faţr ab, cară-te; jb —loffen, a se scutură de cineva.
Abfaljrt, bie —, eu, plecare, pornire,/.
Abfaii, ber—,?, —falie, cădere; clină,/ povîrniş, n ; codină, /. rămăşiţe, /. pl; apostazie, dizidenţă, secesiune, lepădare, f; in —’ fomrnen, a ieşi din uz; ase scădea; — toţr, ba?—, ?, —rotire, — rbtjre, bie —en, uluc, gurguiu, »».
abfalicu, i. ). (fallft, falit, fiel, fiele ab; nbgefatlen, falt(e) ab), a cădea jos, a pică; a rămîneâ de prisos': a părăsi, a se lepădă, a se secesionă, a apostazia, a declină (un deal).
abfiillig, a. înclinat, repezit ; dezaprobat; —er Sejctfeib, refuz. n.
abfaijejt, (abgefaljt, fala (e) ab), a gărdini.
abfoitgeit, (fângft, fangt, fittg, fitige ab, abgefangen, fajtg(c) ab), a prinde, a intercepta.
afifiirbcit, (abgeffirbt, ftirb(e) ab), a lăsă coloarea.
abfafern
5
afagcbcu
| abfaferit, (nbgefafert, fufer(e) ab), a i descărna, a curaţi de aţe.
I abfaffen, (nbgefcifjt, fafj unb’ faffe ab), <	a alcătui, a compune, a redacta,
I	a concipiă; jb. — a prinde pe
ţ. cineva (la clică). î Abfoffmtg, bie —, compunere ; re-ţ da.ctare; concipiare, /
I abfauten, i. f. (abgefault, faul (e) ab), |:5 a putrezi, n cădea jos de putre-jjfcj june.	[lua. spuma.
abjiittmcn, (abgefattntf, fâitm(e) ab), a / abfcgett, (abgejcgt, fcg(e) ab), a mă-tură, a curaţi (de praf).
| abfetlett, (obgefetlt, fcil(r) ab), a pili, a depili.
r Abfet(=id)t, ba? —, §, — (pane, bic —, pilituri, /. pl.
p abfeimcn, (abgefeimt, fetnt(e) ab), a p luă caimacul de pe lapte.
abfertigctt, (nbgefertigt, fertig(e) ab), p a expedia; jb —, a exoflisi, a regulă. a re!ui, a acomoda; a spune cuiva buchile.
g Abfertigunfl, bte—, — en, expediere, împăcare, reluire, /. acord, n. exil ottisire; dojană, /.
abfciiertt, (nbgefeuert, feuer(e) ab), a * descărca, (o armă de foc), p abfiitbeit, (fanb, fattbc ab, abgefitnbeii, p! finb(e) ab), a contentă, a relui ; p fid) —, a se concordă.
Abfiitbuitg, bte, —, en, reluire, /■ —S= fttmme, bte —, en, relut, n. abftodjeit, ( nbgcfladjt, flad) (e) ab), a
8|	obli, a fâţui.
| abftnucu, i. (nbgeftaut, flau(e) ab), a fţ; se potoli (vîntul). a abf(erf)tcit, (flidjft, flidjt, flotat,fliJdjte ab, /- abgeflodjten, flidjt ab), a despleti.
abffiegen, i. f. (fliegft, fliegt, flog, flbge / ab, abgeflogen, flteg(e) ab), a sbură j|- (încolo).
abflictiett, i. j. (flicfeeft unb flicfjt; fliefjt, :-•« flofj, flbffe ab, nbgeflofîen, flieg(e) ab), rţ a se scurge, a se prelinge.
abfli%n, (abgefldfet, fliifs(e) ab), atrans-jţ; portă cu pluta, fr Aftfht-fs, ber —, ffeâ, —fluffe, scurgere, R scursoare, f; —robre, bte—, — en, jf) şirloiu, gurguiu, n. p- abforbern, (abgeforbert, forbre ab), a K? cere, a reclamă. /tenţiune, /• i| Abforbermtg, bie —, — en, cerere, pre-
abfonttett, (nbgefonnt, form(e) ab), a modelă.	[o pădure,
abfurftcu, (abgeforftet, fovfne) ab), a tăia abfragcn, (fragft, fragt, fragte ab, ab» gefragt, fragt e) atu, a examina, a descoase ; a ascultă (martori), abfrcffctt, (friffeft unb friţjt, frifit, frafţ, frofeeft, frage ab, abgefreffen, frif; ab), a roade, a mîncă; bab @ra>5 —, a paşte iarba.
abfrtercit, i. (frot, fibre ab, nbge-froren, frier(e) ab), a degeră (pînă ’n fund); a, cădea de ger, (o frunză, o floare etc.)
Abf«f)r,bie—, - en, transport,»-.predare, consemnare,/; berbe — ,faier, m. abfitljr»en, ( nbgefilf>rr, fitţrte ab ), a duce, a transportă, a căra; a laxă, a purga; a predă, a consemnă; herb—, a da un taier; — enb, a. purgativ, laxativ. . Abfufjr=(uttg3) ittittef, ba? —, ?, laxa-tivă,/.purgativ,n; —ungSbefefjl, ber —, ?,—e, mandat de depunere.a. abfiUIcn, (abgefitllt, fittf(e) ab), a deşertă, (un licvid în butilci); a transvazâ.	ff.
Abfitlluitg, bie —, cit, transvazare, abfiittent, (itbgcfittterf, fiittre ab), a da nutreţ (vitelor).
Abgabe, bie —,—n, predare,/;— eitte? Sriefeă, înmanuarea ober darea la poşte a unei epistole; impozit,», dare, dajdie, /. bir, avaet, hara-ciu, «; cislă, /.
Abgattg, ber—, eb, —gange, pornire, plecare; trecere; lipsă, ./; scăză-mînt, n; feroseală, /; — ber Se/ bebfrud)t, atortare, lepădare, /;— be§ Slute?, emoragie, /; bie SSSnare finbet —, marfa are trecere; — ber ©elbmittel, lipsă de bani; /. — §fcf)itler, ber — §, abiturient, >n; —gjeugni^, bab —ffe?, —ffe, absolutoriu, n.
abgitngtg, a. lipsă, e§ fittb 100 fino nen —, lipsesc 100 de coroane, abgiiten, (abgegfttet, giit(e) ab), a, plivi, abgauitern, (abgegaunert, gnunere ab), a excrocă. abgebaut, a. epuizat, abgeben, (gibft, gibt, gab, gabe ab, ab= gegeben, gtb ab), a da, a predă, a consemnă, eittent Slboofaten - , a
Abgcbcr
6
abgefifinioreiî
face pe advocat; bal wirb einen grofjeu fiScnt —, din asta are să iasă un scandal; fid) —, mit jbtn fid) —, a se pune cu cineva; ficE) mit eitnaş —, a se îndeletnici cu ceva. Abgeter, ber —, I, vînzător, predă-tător, m.
abgebtirf)eu, a. ofilit, pălit, abţţebradit, a. ieşit din uz, abrogat;
desmîntat; derutat, abgebramtt, a. ars. abgebramftt, a. uzat. abgcbrnd)ett, a. rupt, frînt, sfărâmat, întrerupt, curmat; aforistic, abgebanft, a. demisionat, congediat. abgebroftfiett, a. trivial, banal. Abgebvoirfieufjeit, bte —, —eu, trivialitate, banalitate, /.	[dent.
abgefaileit, a. picat; apostaziat; dizi-abgefeimt, a. şiret, viclean, pişicher, abgcfititbett, a. satisfăcut, contentat. abgegriffen, a. tocit, uzat. iibgcfiagert, a. vition. abgcbarmt, a. pricăjit, abgeţiirtet, a. oţelit. abgeljeii, i. f. (gef)ft, geţt, giug, ginge ab, abgegangen, gef)(e) ab), a porul, a pleca, a se duce ; a ieşi, a avea trecere; a lipsi, a se abate; einen S3ricf — (nffeit, a lansă o epistolă; mit îobe —, a deceda; meiit Sreunb geţ)t mir ab, simţesc lipsa amicului meu;ei? ge£)t mie’marrneSemmeln ab, se trece ca plinea cea caldă; ev ift bon fetner SKeinung abgegangen, şi-a schimbat părerea; er gel)t bon feb nerg-orbcritg ab, renunţă la creanţa (pretensiunea) sa;er ift abgegangen morben, i s’a dat drumul; er (apt ficf)nid)i§ —,nu-şitrage de la gură; bon bem $retfe imtp nod) etmnl —, trebue să mai laşi din preţ; el ift id)(ed)t abgegangen, a ieşit rău; bas ginge ab, atît mi-ar mai lipsi, abgefartet, a. preuneltit, concertat, abgefiirjt, a. prescurtat, abrevat. abgetagert, a. depozitat; bine păstrat, aşezat; —e gigarren, ţigări bine uscate; —el Ster, bere odihnită, abgefaufcu, a. tocit, (picior sau încăl-ţăminte); expirat, trecut de termin ; bte Ufjr ift —, ceasornicul s’a demontat, abgefebt, a. decrepit.
Abgelebtţeit, bie —, decrepitudine,/, abgetegen, a. distant, izolat, pustiu; stătut.
Abgdcgciifteit, bie —, retragere; izo-laţ-ie,-iune, pustietate, /. abgeiettet, a. abătut(rîu); derivat, abgentarfit, a. făcut, înţeles, convenit; hotărît. abgcmergett, a. vition. abgcmeffen, a. formal, rezervat. Abgemeffenljeit, bie —, formalitate, rezervă, /.
abgciteigt, a. avers, alean; er ift iţm —, îl urghizeşte.
Abgeueigtljeit, bie —, aversiune, /. abgcitiibt, a. uzat, hodorogit. Ab'gcotbuctc, ber—, en, —en, deputat, delegat, m; —nf)att=l, fel, — ţauţer, camera deputaţilor, /. abgcţirnlit, a. repercutat, abgererfinet, a. dedus (din o sumă), defalcat, afară de. . . ; computat, exoflisit, răfuit.
abgerebet, a. concertat, preconvenit; desmîntat; — mtmfjen, adv. după înţelegerea avută, abgeridjtct, a. învăţat, dresat, abgetiffeii, a. rupt-, abrupt, abgcrmibet, a. rotunzit. abgeruitgcii, a. stors cu forţa, abgefagt, a. revocat; — et Tveiub, inimic declarat.
Abgcfattbte, ber —, n, —n, trimis, sol, ablegat, emisar, m. abgcfrfjabt, a. ras; ros, tocit-abgefd)icbcn, a. solitar; reposat. Abgcfdjiebenljeit, bie —, solitudine, singurătate, /.
abgcfrffiiffeit, a. tocit, depolit, lustruit, şlifuit; cioplit; cultivat. Abgefrfjiiffenţett, bie —.cultură, f. abgefrffloffeu, a. încheiat; izolat, omogen.	[geneitate, /-
A6gef(f)(offen()eit, bie —, izolare; omo-abgefd)ntncft, a. sarbed, anost, insipid, absurd; —eifteben, fleacuri, f.pl. Abgefcfjntarftiteit, bie —, —en, sarbe-zime, anostie, insipiditate, absurditate, f.
abgcfd)oren, a. tuns; ras (despre barbă).	/"lăcit.
abgcfdjoffeit, a. puşcat; pălit, spă-abgcftf)tt>oren, a. lepădat prin jură-mînt; — er f^einb, inimic jurat, m.
abgejefteit
7
AbljauBhmg
a„ intenţionat; — babon, bag.las’că... abstracţie făcînd; cr t)at e§ barauf — mid) ju ârgern, umblă cu tot adinsul să mă su-abgefeiljt, a. străcurat.	[pere.
abgejottbert, a. deosebit, separat, a-part, başca.
afigc)>nitnt, a. obosit, rupt de oboseală, enervat.
Abgef(>ainttf)Ctt, btc enervaţiune,/. abflcfperrt, a. încuiat, recluz, izolat, abgeffnttbcn, a. stătut; mort. abgeftorbett, a. mort, uscat, apatic; er ift fiir alte greuben bieje? 8eben§ —, este apatic faţă de toate plăcerile vieţii; —es .Spolj, lemn uscat. Abgeftorbeitlicit, bic —, apatie, f. abgeituiitpft, o. tâmpit, tocit: apatic. Abgegitmţiftgeit, /. apatie, /. abgctmt, a. terminat, hotărît: desbră-cat; repus.
abgctrngcn, a. purtat, tocit, perpelit, ponosit; demolat, ras (un zid), abgciuiriieit, o. deviat, abgenmutett, (getoann, getoihtne ab, ab=
getromten, gewinn(e) ab), a cîştigă (ceva dela cineva); ©ejdjmac! —, a da de gust.
abgelBoipteit, (nbgeiBbfjut, gmiuf)tt(e) ab), a desvăţă, a înţărca; fid) etttm? —, a se. desvăţâ de ceva.. AbgeroiilptMtg, bie , desvăţ, «. abgejegrt, a. sfârşit, jigărit, sfrijit, vition.
abgeşirfelt, a. compasat, [canat, abgejrocigt, a. bifurcat, înfurcat, cră-abgiegeit, (gieg(e)ft, giegt, gog, gBffe ab, abgegoffcn, gicg(e) ab) a turnă; a decanta, a străcură, atransvază. Abgloitg, bcr —, e§, reflex, n; splendoare, /.
abgliittcu, (abgeglfittet, gliitte ab), a netezi, a polei.
abglctdjcit, (gliei), glidjc ab, abgeglidjen, gleidi(e) ab), a obli, a egaliza, a a-justâ, a plană.
abglciten, i. j. (giitt, glttte ab, nbgeglib ten, gleit(e) ab), a. alunecă.
Abgott, ber —, e§, — gbtter, idol, m; —jd)lange, bic —, - n, lioa constrictor, /. bălaur, m.
Abgiiftcr, ber —, îs, idolatru, m; —ei, bie —, —en, idolatrie, ./'. abgbttifd), a. idolatrie.
abgrobctt, (grăbft, grâbt, grub, griibe ab, itbgegraben, grab(e), ab), a sapă, a împrejmui cu un şanţ; ba?ăBaffer —, a abate apa prin un şanţ; ciunt SBerg —, a tăia un deal. abgrftmctt, fid) —, (abgegrantt, gratn(e) bid) ab), a se topi de mâhnire, abgrnţcit, (nbgegraft, grafe ober gra? ab), a paşte iarba; a acapara, iibgreifcn, (grttf, griffe ab, abgcgriffert, greiţie) ab), a uză, a toci. abgrcitgcit, (nbgegmigt, grcng(e) nb), a despărţi, a. limită, a demarcă. Abgruub, ber — cŞ, — grihtbe, prăpastie, genuine, f. ponor, pripor, abiz, preţipis, »; ber —ber Unetib» lidjteit, noianul veciniciei, n. abgttcfcit, (abgegurft, gttcf(e) ab), a fură (cu ochii), a-şi însuşi privind. Abgitltft, bie —, defavor, n. abgitnftig, a. defavorabil, abgiivten, (abgegiirtet, giirt(e) ab), a deschingâ.
Abgtt-g, ber —, ffes, - giifje, decoct; decantare, f; tipar, model, m; — rol)re, bie —, — n, şirloiu, n. abtianrcil, (abgebaart, gaar(e) ab), a ju-Imi, — i. a lăsă părul, abljntfett, (abgeljadt, f)acf(e) ab), a tăia jos cu toporul.
abfjftfelit, («bgcţafelt, biitle ab), a des-copciâ, a, decroşetă. abţafett, (abgegaft, I)af(c), ab), a des-copciă, a luă din cîrlig. abgalfeit, (fjnlf(ef)t, galft ab, abgegalft, bnlfc ober gal? ab), a îmbrăţoşâ, a luă de gît.
abgalteit, (l)iiltft, gcilt, gtelt, gielte ab, abgegalten, galt(e) ab), a reţinea, a opri, a împedecă, a stînjinî ; eiite ©iţmng —, a ţinea o şedinţă; jb. Bon ettoa? —.a împiedecă pe cineva de ia ceva; cinen ®otte?bien[t —, a celebră un serviciu divin. Abfjaltung, bie —, - en, ţinere, celebrare, /; impediment, n. abljaubetn, (abgctjaubett, ganbl(e) ab), a scădeă din preţ (prin tocmeli); a discută.
abljanbeit, ade. — fomnten, a se rătăci, a pieri, a se pierde; — fein, a lipsi.
Abtjanbluttg, bic —, en, dizertaţ-ie, - -iune, /; tractat, n.
Abljmtfl
8
abfnnbbern
Abfjoitg,ber —, (e)§,—Jjiinge, coastă, /. costiş, repeziş, povîrniş, n. clină, pantă, f. preveleac, ». abjjăng=en,(l)ângft, Ijăngt, tjangteab, ab» geljângt,l)âng(e), ab), a desprinde; a coborî; — 4. ţ. (Şiingft, bangt, ţtng, fjtnge ab, abgeţangen, ţattg(e) ab), a depinde;	—ig, aplecat, aeui-
mat; dependent.
. Ab()ftngigfeit, bie —, atîrnare, depen» abjjttren, f. abţaaren. [denţă, /. abilii nucii, f. abgrnuten. [greblă, abţnrfeit, (nbgefjarft, fjarf(e) ab), a abfjiivteit, (abgetţartet, t)ixvt(c) ab), a întări; ficţ) —, a se întări (la trup). Abljiirtung, bie —, —en, întărire, /. abljiifţiebt, (abgcbafpcit, Ijajpie ab), a depănă, a reschiră. abţauett, (tjieb, Ijiebe ab, abgei)aut,f)au(e)
ab), a tăia, a reteză (cu toporul), abljiinfetn, (abgeţctufeit, l)fiuff(e) ab), a împărţi în grămăzioare. abJjauten, (abgefjfiutet, Ijciut(e) ab), a mezdri.
abijeben, (fjob ober bub, fjobe ober f)iibe a6, obgeboben, I)eb(e) ab), a ridică, a luă, a scoate; bie fiarten —, atăiă cărţile (de joc).
abljeften, (abgeţeftet, ţeft(e) ab), a des-copciâ, a desprinde; a prinde cu aţă.	[a ţărcui.
abl|egen,(abgeljegt, ţeg(e) ab), a îngrădi, abljetien, i. [. (ubgeljetlt, fjctl(e) ab), a se cicatriza,
ab()c(fen, (ţjitffi, ţitţt, ţalţ, fjiiiţe ab, ab» geţolfeit, îjtlf ab),n a redresa, a remedia ; ctnent li6el —, a abrogcă un rău.	[merdâ.
abfycrjeu, (abge^erjt, ţerj(e) ab), a dis-abţeijcit, (obget)e£t, l)et(e)ab), ahărţui. Abljiffc, bie —, —n, redres, remediu, ajutor, n.	[struji.
abljobctit, ( n6gel)obeIt, Ijoble ab), a abl)s(b, a, avers, alean. abl)otctt, (abgcţolt, ţol(e) ab), a aduce (un lucru); a conduce(pe cineva), — laffen, a trimite (după ceva), abljotgen, (abgeţotjt, fjofjfe) ab), a lă-Abljolgung, bie —, lăzuire,./. [zuî. abljordjen, (abgcl)orcf)t, fjor<f)(e) ab), a fură cu urechia.
abpreti, (abgefibrt, i)Sr(e) ab), a examina, a descoase ; a interogă (martori).
Abijiiruitg, bie —, audiţiunea (martorilor), /.
Abiptb, ber —, (e)â, —e, ştrîngere, (a mesei), /; nămol (de pe şosea), m. abf)iUfeu, (abgeijuljt, ijiilfe ab), a des-ghiocă; a desface (porumbul), ăbirfjt, a. dosul (unei stofe), abirren, i. j. (abgeirrt, irr(e) ab), a a-beră, a devia.
Abirnntg, bie —,—en, abera-ţie,-iune, deviaţ-ie,-iune, /.
Abititvicnt, ber —, en, — en, abitu-rient, Bacalaureat, m. abjagen, (abgejagt, jag(e) ab), a recupera; a strapaţă (un cai), abjocfjeit, (abgejoif)t, jod)(e) ab), a des-jugă.	[a pieptănă,
abfântnten, (abgeîamntt, fiimin(e) ab), abfamjjfcit, (nbgefSmbft, fântţ)f(e) ab), a obţinea prin luptă, abfonteit, (nbgefantet, fannt(e) ab, a teşi. abfoitjeln, (abgefanjett, fanjt(e) ab), a dojeni, a mustră, [mustrare, /. Abfattgluitg, bie —, — en, dojana, abfaţijicit, (abgefappf, fnpb(e) ab), a reteză (vîrful unui arbore), abfnrgen, (abgefargt, farg(e) ab), a-şi trage de ia gură.
abfarten, (abgefartet, fart(e)ab), a complota, a colude.
Abîartung, bie —, —en, coliziune, pre-concertare, /.	[jos.
abfaueit, (abgefaut, {au(e) ab), a roade Afifauf, ber —, 0, — fauje, cumpărătoare, f.	[pară.
abfanfett, (nbgefauft, fauf(e) ab), a cum-Abtiinfer, ber—, §, cumpărător, m. Abfeţr, — ung, bie —, deturnare; apostaziare,/.
abfefjrett, (abgefefjrt, feţr(e) ab), a mătură ; ftd) —, a se deturna, a apos-abtipjjen, f. abfapţen.	[taziă.
nbfiSren, (abgeîlart, flar(e) ab), a limpezi, a decanta; a rafina, (zabar). Abflftrung, bie —, —en, limpezire, rafinare, /.
Abfiatftţi, ber —, e?, —e, clişeu, n. a(it(atfrf)cu, (abgellatfdjt, figtfd)(e) ab), a clişetă.
ablionbeit, (obgeliaubt, flaub(e) ab), a culege.	[bate.
abflobfeit, (nbgeîlopft, fioţf(e) ab), a abfnabbcru, (abgefnabbert, fnabbere ab), a ronţăi.
abfitctpcit
9
Abtcben
abfitctpeit, (obgefneipt, ftteipfe) ab), a rupe cu unghiile, a rupe cu cleştele.	[pe strivind,
abfntcfcn, (abgetnictt, fnicf(e) ab), a ru-ăbfniipfcit, (abgefniSpft, fnopf(e) ab), a debutonă.	[desnodă.
abfttupfcii, (abgefnupft, fitiipf(e) ab), a abfodjeit, (nbgetodjt, fod)(e) ab), a fierbe, a decocţionă.	[-iune, /.
Abfurf)ititg, bte —, —en, decocţ-io Abfoittntc, ber—, it, —n, descedent, m. alifumntcit, i. j. (totmiift, fommt, tain, fiinţe ab, abgefomntm, fomnt/e) ab), a se abate, a se rătăci, a digresâ; a ieşi din uz; a-şi face răgaz. Abfuntmeit, ba» —, 8, învoire, tocmeală, înţelegere, /; ein —trcffen, a face o învoială; —fdjaft, bir —, —cn, descedenţă. /.
Abfiimmliitg, ber —, e§,—e, coborîtor, descendent, »»; odraslă, /. abtcntcrfcicn, (abfonterfeit, fonterfeie ab), a portretă.	[căpiţă.
aBFopfeit, (nbgefbpft, fopf(e) ab), a de-afifoptercit, (nbfopiert, fopiet(e) ab), a prescrie, a decopiă. abfoppctn, (abgefappett, foppte ab), a deslegă-.adescopciă [curâ.aegrenă abfBriteit, (afigefornt, foni(e) ab), a smi-Abfratieifcit, bag—,3, grătar, gratoar,m. abfraşctt, [abgefraŞt, frnjjfc) ab), a rade; i. f. a se cărăbăni. oibfriegcit, (a&gefriegt, frieg(e) ab), a că-
■	păta (o bătaie etc.); a izbuti să ia. .■abfriitttmcfit, jtdj—,(abgefrutnmett,friim*
mele bid) ab), a se sfrîmi. abfiUfiett, (obgefufilt, fiiţt(e) ab), a ră-' cori, a refrigera; —b, a. răcoritor, refrigerant.	[rare, /.
Abfiiljfttitg, bte —, răcorire, refrige-A6tmtft, bie —, origine, viţă, descedenţă,/. neam,«; ein 9îumftnei>on—, ' defelromîn; învoire, învoieală,/. abfitppetit, (nbgefuppelt, fitpple ab), a descopciă, a decupolâ. abfitrjeit, (abgefftrjt, fiirj(e) ab), a prescurta ; a abreviâ; —b, a. abor-tiv, abreativ.
Abfnrpittg, bic —, — en, prescurtare, abreviaţ-ie, -iune, abreviatură,/. abfiiffcn, (iibgefngt, fug ober fiiffe ab), a sărută cu nesaţ, abfabeit, (lâbft, ISbt, tub, Hibe ab, ab>
■	gelaben, lab(e) ab), a descărca.
Abfabuug, bie —, descărcare, des-cărcătură, /.
abfngerit, (itbgelagert, lagre ab), a în-trepozitâ, a depune; — loffeit, a sedimentă; ber SBeitt ift nbgclagert, vinul s’a aşezat.
| Ablngerttitg, bie —,	cit, depozitare ;
descărcare; sedimentare,/.
abfaffeu, (Iftffeft ober liifit, lagt, fief;, licfte ab, abgelaffen, laf; ab), a slobozi (apă); a pritoci (vin); — i. a se lăsa. de...; a dezistă; a renunţă, a conteni, a curmă, a zistă.
Abfaffen, ba§—,§,slobozire;zistare,/.
Abia/;,ber — , ffe8, Iciffe, indulgenţă, deslegarea păcatelor, /; interni i-siune,/; —fiafin, ber —, 8, — pâfjne, canal (dela bute), cep, n; —gettel, ber -—,8, răvaş de indulgenţă; ofjne —, neîncetat, necontenit, mereu.
abtaubcii, (abgelaubt, laub(e) ab), a curăţ! de frunză.
atitniicvn, (nbgelauert, faure ab ), a le-şui, a pîndi.
Abfouf, ber —, 8, —tâitfe, scurgere, curgere; decurgere, /; decurs, n. trecere, împlinire, f; — rbtjve, bie —, — ît, ulucă, f; —riitne, bie —, —eit, lăptoc, n; — jeit, bie —, —en, termin, soroc, n.
ablaitfcn, (taufft, Ifiuft, lief, tiefe ab, ab= gelaufen, tauf(e) ab), a toci; a de-vansă; er pat if)m ben iliaitg nbge» laufeit, l’a devansat; id) Ijabemir bie giigeabgelaufen, mi-am tocit picioarele; — i. f. a se scurge, a curge, a percurge, a se împlini; bie llfjr ift abgelaufen, orologiul s’a demontat; glatt —, a merge strună; gut —, a reuşi.
Abliiitfer, ber —, 8, mozor, n; — ber Sarpatpeix, ram al Carpaţilor, n.
abfnitgeu,( abgelaugt, lnug(e) ab),a leşiâ.
Ablniit, ber - -, e§, —e, deflexiune, f.
abtiiiltcit, (abgelăutet, ISut(e)ab), a semnală sfîrşitul sunînd un clopoţel, a decarilonâ.
abliiuterit, (abgelmttert, Iftuter(e) ab), a clarifică, a decanta, a rafina.
Ablftuterung, bic —, —eu, clarificare, limpezire, rafinare, /.
ablcbeit, i. f. (abgelebt), a-şi trăi traiul, a se matufî; a răposa, a muri.
Abtebeu, bai —, §, deces, n.
afafcrfcti
10
ahmnttcn
aîtlcrtcn, (abgeledt, led(e) ab), a linge (ceva de pe ceva).	/o vită.
ablcbcvtt, (abgetebert, tebre ab), a beli abiegen, (abgetegt, leg(e) ab), a depune; bic Slcibet —, a se desbrăcâ;3îed)» ttuitg —, a da seamă; @a(s —, a împărţi (literile); einen @ib —, a presta un jurămînt; bie âbrauer—, a părăsi doliul; bie Sinberjd)uf)e —, a se cuminţi, a deveni om matur. Ab(cg*er, ber —, s, răsad, n. copileţ, vlăstar, butaş, m; marcotă, /. — ung, bic -, depunere, împărţire, dare de seamă, /. ab(efjit=’en, (nbgelefjnt, lefjn(e) ab), a declină; a recuza; a rejectâ; —bar, a. recuzabil, rejectabil; —enb, a. contrar,refuzător; —enbe Shttmori, refuz, n; —enbe fealtung, dispozi-ţiune contrară, /.
Ablcţmiug, bie -, recuzare, rejetare, /; refuz, n.	[vogadizâ.
ablcicrit, («bgeleiert, leier(e) ab), a pa-ableimen, (nbgelciutt, teint(e) ab), a desclei.
abktfien, (abgeleitet, leil(e) ab), a deturna, a abate ; a derivă, a deduce; —enb,tr. derivativ, derivător, eferent.
Abletfier, - â, derivator, m. — ung, bie —,devărsare, abatere; derivaţie,-iune, deducţ-ie,-iune; deviaţ-iune,/. —ggrabett, ber —/,—graben, răstoacă, f.
ablettben, (obgelenft, lenf(e) ab), a deturna, a abate, acîrmui, a abduce, a feri; a devia; —enb, a. diversiv. Ablcitfitiig, bie —, —en, abatere, di-vers-ie,-iune, /.
ablenten, (abgelernt, Icnt(e) ab), a învăţă (văzînd cum face altul); a fură o învăţătură, abtefen, (licţ(e)ft, liejl, taâ, laie ab, ab= gelefen, lies ab), a recită; a culege (poame).
ableugiteu, (abgeleugnei, Icugne ab), a negă, a abnegă, a denegă, a se lăpădâ, a tăgădui. [tagă, /. Ableugmtng, bie —, denegaţ-ie,-iune, abliefern, (abgelieţert, liefer(e) ab), a da în seamă, a predă, a consemnă, a liberă.
Abliefcruiig, bie—, —en, predare,dare in seamă, liberare, consemnare,/.
abliegeit, i. f. (liegft, liegt, lag, Iiige ab, abgelegen, lieg(e) ab), a fi depărtat, a fi izolat.
ablifteii, (abgeliftet, lift(e) ab), a su-prinde prin isteţie, a apucă cu şiretlic.
ablotfen,(nbgdocft, locf(e) ab), a dobîndi prin linguşire; îrnitcn —, a stoarce lacrimi din ochi. abloţneit, (abgeloţnt, lofin(e) ab), a plăti, a remunera, ablofdjeit, (nbgelBjdjt, tojd)(e) ab), a stinge; a şterge (ceva scris). abl3f=en, (itbgelBji, iBje'ober IBS ab), a deslipi, a deslegă, a desprinde, a desface, a detaşă, a desghiocă; a răscumpără; eine ©d)t[btt>ad)e - a schimbă santinela; ehtanber —, a altera; fid) —, a se deslipi, a se detaşă; —bar, detaşabil; răscumpăraţii; —lid), j. —bar.
AblBfitng, bie —, desfacere, desle-gare; ampuţaţie; răscumpărare, /; schimb (al santinelelor) n. ablutett, (abgeloiet, IB!(e)ab), a deslipi. alitudjfcit, (abgeludjft, ludjb ober litdjţe ab), a escrocă.
Abtngfea, f. abgudeu. abmadjcit, (abgemadjt, utad)(e) ab) a desface; a pune la cale, a aranja; a decide; nbgema<f)te (Sacţe, lucru înţeles.	[f. aranjament, n.
Abmad)itug, bie —, —en, înţelegere, aDmngent, i. f. (abgemagert, magre ab), a slăbi, a se jigări, a ligni, a lin-găvi, a se trage la faţă. Abmagenutfl, bie —, slăbire, jigărire, lignire, lingăvire, f. abniăţen, (abgemSţt, maf)(e) ab), a cosi. abntaţiten, (abgemaţnt, ntnţn(e) ab), a disvadă.a desmîntă. [desfătuire,/. Abmaţuung, bie —, —en, disvadare, abma(en,(abgemalt,tnal(e)ab,adepinge. abniarfcit, (abgemarft, ntarf(e) ab), a delimita.
Abmarjd), ber —, e§, — mâricţe, pornire, /.; mers, n\ juni — blafen, a sună de plecare.
abmarfcţtercn, i. ţ. (abmarfdjiert, mar» fd)ter(e) ab), a plecă (în marş), abmartent, (abgemartert, ntnrtre ab), a chinui, a căsni, a turmenta, a tortură, [osteni, a obosi, a dăulă. abmnttcit, (nbgemattet, matte ab), a
Abtmittuttfl,
11
abplafîcir
Abmattung, bie —, oboseală, dăulare/. abmeifjcftt, (abgemeifjelt, metale ab), a obli cu	dalta.	[jigări,
abmergcltt, (nbgemergelt, mcrgle ab), a abmev'fcit,	(abgenterft,	merf(e)	ab),	a
observă; a fură cu ochii; jbm ctmas an ben Stugen —, a citi ceva în ochii cuiva.
abwcjfeu, (miffeft ober raifjt, ntifjt, mafj, rttiifee ab, abgemeffen, ntifj ab), a măsură, a compasâ; a cumpeni. abmcfibav, a. comensurabil. [închiria, abnticteu,	(«bgemietet,	mtet(e)	ab),	a
abmitbeit,	(nbgemubet,	mitbe	ab),	a
obosi peste măsură, abntubeit, ftd) —, (abgemiifţt, ntiif)e biet) ab), a-si da osteneală, abimtrffen, (abgentutfît, tnitrffe ab), a asasină în mod crîncen. abmufîigett, ftd) —, (abgemitfiigt, ntu= fjtge bid) ab), n-şi face răgaz, abuageit, ( abgenagt, nag(e) ab), a roade (ceva de pe ceva), a ciuguli. abttiMjeit, (abgenăf)t, naţii e) ab), a coase (o îndoitură).
Abual)ittc, bic -, — n, scădere^ dimi-nuaţiune, împuţinare, scăpătare (a lunci); descreştere; ridicare (a unui bandaj); decadenţă, decădere, slăbire, debilitare (a puterilor); coborîre (de pe cruce); audiţiune (a martorilor); examinare (a unui cont); uşurare (a unei sarcini); amputare, ablaţ-ie, —iune (a piciorului ctc.), /; in — fomnteit, a cădea în desvetudine. abitnrbcit, (abgenarbt, narb(e) ab), a argăsî.
abiteijm=en, (ntmtnft, nirnmt, naţm, niibme ab, abgenommcn, ittmm ab), a luă jos, a, scoate; a ridică (un bandaj); a-şi scoate (pălăria din capi; a culege (fructe); a rade (barba); a amputa (un braţ); jbă 58ilb a face portretul cuiva; jbm etroas - , a cumpără ceva de la cineva; jbm eitie ÎOÎiiţe - , a se însărcina de oboseala altuia; ionici ici) — tann, precît pot înţelege: cinon @ib —cu. a administrâ un jurămînt; bie 5Dîafd)en -, a împuţina ochiurile (la împletitul ciorapilor); td) nefinte c» fcinen SRienen ab, văd de pe expresiunea
feţei sale:	i. a scăpătâ (luna)ţ
a se debilita, ober a decreşte puterile; a declină (autoritatea cuiva); - enb, a. scăzind. decrescînd. A6ttcfjm = en, bas —, §, scădere, /. decrescămînt, n; — er, ber - , §,. cumpărător, m.
Abttetgnitg, bic antipatie, aversiune, scîrbă, f. desgust, n. abnorm, a. anormal, abnorm. Almorntitat, bie —, — en, abnormi-tate, anomalie, f.
abnotigett, (rtbgendtigt, nafig(c) ab), a stoarce (ceva de la cineva), a răpi, a luă cu sila. abnittteti, (nbgeniitjt, nitfeie) ab), a uză, a hrenţui, a dărvări, a dorovăî; fief) —, a se hodorogi, a se hrân-ţuî, a se uză.
AbuiUntug, bie —, uzare, dârvăleală.
f: — ber Qtyne, dinţărit, n. Abomt-ement, bas —, e», — e, abonament. n- -ent, ber —, en, — en, abonat, m.
nboiuiiereii, a abona, a prenumără, iţţborbiten, (abgeorbitet, orbne ab), a
delegă,
Aborîmuug, bie - , -en, delegaţ-ie, —iune, deputaţ-ie, iune, /. Abort, ber —, e«, -e, umblătoare, ieşitoare, privată, comoditate, /. closet, n\ —reiniger, ber -, s, că-căstorar, m.	[copil mort.
abortieren, i. a lepădă, a naşte un abfmrt)teit, (abgepad)tet, ţmdjt(e) ab), a arendă, a cumpără o moşie (vorba se aude în Muntenia). [cărcă. abparfen, (abgepacft, pacf(e) ab), a des-abţmffen, (abgepafjt, paj; ober paffe ab), a compasă, a potrivi; a pîndi. abpntrouiUiere», (abpatrouttliert, pa* trouillien ab), a da o raită, abţjfiililett, (abgepfiiţlt, pfiit)l(c) ab), a ocoli cu pari, a insemnă cu ţăruşe. abpfiiitbcit, (abgepfânbet, pfaitb(e) ab), a secvestrâ.
abpfUicfeit, (abgepfliidt, pflurî(e) ab), a culege (poame); a jumuli (paseri).. abptrfcit, (nbgetuctt, picf(e) ab), a ciuguli, abplarfett, [. abplagen. abplagctt, (nbgeplagt, plag(e) ab), a. turmenta; fidj—, a se chinui, abplnttcn, (abgeplattet, ptatt(e) ab), a aplatiza.
Abplathnig,
12
abriifiren
Abplattmtg, bie —, en, aplatizare, f. abpiapen, ţ. (abgeplapt, plap(e) ab), a sări (plesnind).
abpocfţett, (abgepocpi, pod)(e) ab), a desface prin lovituri de ciocan, abprijgeit, (nbgebragt, pritg(e) ab), a luă tiparul; ftcp —, a se încrusta, a se întipări.	[ie,-iune, /.
Abpralt,ber — ,(c)0,resalt, n.repercuţ-nbpratteit, i. f. (afigeprallt, prafl(e) ab), a resăltă, a repercuta, abprcffen, (obgepreftt, preffe, ober prep ab), a stoarce. [justă (un tun) abprrijen, (abgcprofef, pvop(e) ab), a de-a&pritgeht, (abgeprixgelt, pritgle ab), a bate. a luă la rapanghele. abpufleit, (abgepupt, pup(e) ab), a curăţ! (de ceva); a drişcui (un zid), abgiiiiletl, (abgegudlt, qnal(e) ab), atur-mentă; fid) —, a se chinui, abgtietfdjeit, (abgequetfcpt, qnetfc£)(e) ab), a strivi.
abracfent, (abgeradert, ractre ab), a turmenta; fid) —, a se chinui, abrafjmett, (abgerapmt, rapmtej ab), a luă caimacul; a acapara, [răzuî. abvafpclit, (abgeraţpelt, rafpEe ab), a abratcn,(răt|t,răt,riet, nete ab, abgerateu, rat(e) ab), a desconsiliă, adesmîntâ. flbtaufeit, (abgerauft, rnitf(e) ab), a.
smulge.	[mături, /. pi.
Abraunt, ber — moloz, «. darî-abrihtmcit, (abgeraumt, riimn(e) ab), a deşertă; a strînge masa. apraupen, (abgeraupt, raup e) ab), a curăţ! de omide.
abreÂen, (abgerecpt, recp(e) ab), a greblă, abredjnett, (abgeredpnet, ted)n(e) ab), a scădea, a deduce, a defalcă; — i. a-şi trage seama cu cineva, a se răfui.
Abredjmtng, bie —, —en, deducere, răfueală, /. —sfcEjuib, bie - , en, ralienat, n.
Ab««ptt,bie —, -n, dosul (unei stofe). Abrcbc, bie —, comun acord, n; in — fteflen, a tăgădui, a contestă, a negă; bab ift trnber nnfere —, asta-i în contra învoielei noastre, •abreben, (nbgerebet, reb(e) ab), a concertă; a desmîntâ. abreibcu,(rie6, rtebeab,abgetteben,reib(e) ab), a frecă, a loţionâ.
Abrtibnttg bie —, —en, loţiune, f.
abretpen,(abgeretpt,reip(e)ab), a desşirâ. Abreife, bie —, plecare, ducă, f. abreifeu i. f. (abgereiţt, reije ober reis ab) a plecă în călătorie, abrctfjen, (reiji(ej)t, rcipt, rifi, rtffe ab, abgertffen, retfi(e) ab),a rupe, a smulge; a dărîmă, a demola; i. f. a se rupe.
abrcttcn, i. î. (ritt, ritfe ab, nbgeritten, xtU(c) ab) a plecă călare; bie îReipen —, a luă rangurile în revistă (călare).
abricpten, (abgeridjtet, ricpf(e) ab), a dresă (un cal); a formă (soldaţi); a instruă (ciraci) ; a ajusta, a potrivi.
Abrtrf)t=er ber - , §, instructor, m. — ung, bie —, instrucţiune; dresare; fasonare, f.	[vori.
abriegriit, (abgeriegelt, riegle ab) a ză-abriitbcu, (abgerinbet, rinb( e) ab), a beli (de coaje), a descorţă. abringeit, (rang, riingc ab, abgerungen, ring(e) ab), a smulge cu forţa, nbriutien, i. f. (rann, rottne ober riinne ab;abgeronntn, rtnn(e) ab), a chifti, a se scurge.
Abri=B, ber -, ffeS, —ffe, schiţă, f.
desemn; compendiu, ». abrollen, (nbgerottt, roH(e) ab), a desfăşură, a, depănă; i. j. a se rostogoli, a cădea deadura. abr»ftcn, i. \. (nbgeroftet, roft(t) ab), a cădcă mîncat de rugină, abviiffcn, (abgcriiclt, tiicf(e) ab), a în-pinge din loc; i. f. a plecă; er ift p jctnent (Regimente nbgeritcft, s’a dus la regimentul său. abruberti, i. f. (nbgerubert, rupere ab), a plecă cu barca, abrufen, (rufft, ruft, rief, ricfe ab, ab gerufen, Tttf(e) ab), a strigă, a rechemă; a anunţă; ber ERncpturncpter pat bie jepnte ©tunbe abgerufen, gardistul de noapte a anunţat orele zece; jb airi einer SBerfantntlung , a chemă pe cineva din o adunare ; ®ott pat tpu abgerufen, D-zeu i’a chemat la sine.
Abrufung, bie —, strigare, anunţare, rechemare, /.
abriipreit, (abgeriiprt, rfipr(e)ab),a bate (ouă), a frecă (unt).
abnntbeit
13
:ibfd)iubett
f abrmtbcn, (abgerunbef, rmib(e) ab), a |' rotunzi; a aronda.
H Abrmtbtuig, bie —, —en, rotunzire; li arondare, /.	[naulî.
fe abrubfeit, (abgerupft, nibf(e) ab), a ju-t| abriiften, (abgeriiftet, rilft(e) ab), a dez-p armă; a dezechipa (o corabie); a k . desface (o schelă).
H abnttfri)eit, i. (. (abgerutfdjt, rntfdj(e) ab), || a luneca în jos.
I)	abriittcln, (nbgeuittelt, riittle ab), a scutură (de pe ceva).
Abfage, bie —, —n, contramandare; J:	renunţare, f; brtef, bcr —, 8,—e,
declaraţiune do renunţare; provocare la duel, f. cartel, n. alifitgett, (nbgefagt, jng(e) ab), a contra-i - mandă, a renunţă; nbgefagter geinb, inamic jurat, m.
abffigeit, (abge|Sgt, fiig(e) ab), a tăia î cu terestră,ui.	[a chetă,
i abfantmelit, (abgejamtnelt, [amntle ab), Abfammelit, ba8 , 8, c-hetare, /.
| abfattcln,(abge[atelt, fattte ab), a scoate 6	şeaua de pe cal
AlifaŞ, ber —, e«, —fciţşe, pauză,/, alie-ţ, nat; debit, debuşeu, n; călcîu, toc ■â,	(de încălţăminte);	podiş	(de sca-
fe; ră), n\- firtben, a avea trecere (o |	marfă); ofpte—, necontenit,	lanţ.
p abfiiuberit, (abgefaubert, [ttubre ab), a |p - curăţi, ' [suge (de pe ceva), b;- abfnitgctt, (nbge[augt, fattg (e) ab), a I; Alifiei'!, '.'linleft.
f.) abfif)abcu, (abgefdjabt, [d)nb( e) ab), a ab-|;j rade, a razul; *. f. ase toci, ase §£’	perpeli.
I Abfdjnbfiel, ba§ -, 8, răzături, /. pl.
—ung, bie—, abraziune, tocire,/. ; abfrt)ad)ent, (abgei'djadjert, [diadjre ab), a trafica.
abfri)affeit, (abgefdjaft, jdjatf (e) ab), a f ■ desfiinţa, aabrogă,aaboli,aanulă; |	a sictirişi (pe cineva).
■ Abfd)itffiuig, bie , desfiinţare, abro-•.	gare, abolire; sictirisire, /.
abfrf)rtleji, (obgeţd)alt, [d)iii(e) âb), a cu-; răţî de coajă; fid)—, a se coşcovi, ţ abfdjiitpbav, a. evaluabil; —en, (abge= 6	[d)ftţ;t, [d)dţ(e )nb),a preţui, aapreţiâ,
I	a evalua, a taxă; - tg, a. dis-
ţ	preţuitor.
I Abfd)nipcr, ber -, 8, taxator, m;
|	ung, bie —, en, evaluare, taxare/.
abfif)nufe(n, (abgejdjaufelt, [djaufle ab), a rîvnî.
Abfdjnitnt, bcr ,8, spumă; lepădătură (de om), /.
abfdjiiumeu, (abgeid)aun»,jd)aum(e) ab),. a luă spuma.
abfdjetben, (fd)icb, fdjiebe ab, abgeţdjte» faert, fdjeib(c) ab), a separă; i. f. a decedă, a răposa.
Abfcfieib = en, bal —, I, separare;, răposare, /; —ung, bie —, en, separare, /.	/tunde,
abf^ereit, (nbgcfdjert, fd)cr(e) ab), a Abfdjeu, ber—, (e)8, aversiune, oroare, execraţ -ie,-iune, repulsiune, scîr-bă, greaţă, /. disgust, w; — lidjfeit,. bie—, —en,grozăvenie, atrocitate; blăstămăţie, /.
abftyetterit, (obgefdjeuert, îdjeure ab), a
curăţi (frecînd), a frecă (duşumelele); a toci.
abfri)culid), a. scîrbos, detestabil, a-bominabil, execrabil, repulsiv. Abfd)eulid)feit, bie -, —en, turpitudine. atrocitate, /. abfdjiifjteu, (abgejd)td)tet, fd)td)t(e) ab), a aşeză în păturii
abfdjitfe», (abgefcbidt, fd)tcf(e) ab), a trimite, a expedia, a delegă. ab[d)iebeit, (îdjob, [d)bbe ab, abge[d)obert,
id)ieb(e ) ab), a respinge, a împinge; a deporta.
Abfdjieb, bcr —, el, —e, rămas bun, adio; congediu, n; demisiune, os-tafcă (din miliţie) /; (pt-ov.) eitten ţwlntfdjen — iteijmen, aplecă fără adio; er, ber—,8, licenţiat (soldat) obşitar, (vorba se aude prin Ungurime), »»; —neljnten, a-şi luă rămas bun.
abfri)iejjen,(fd)teB(ej)t,fd)iej3t,fd)o6,fd)ii[fe ab; nbgefdjoffen, ţcf)iej3(e) ab), a aruncă, (o săgeată); a descărca o armă; a Împuşcă din sbor; er [djiejjf ben SSogel ab, el va luă colacul; — i. j. a se descoloră, a se păli. ;ibfd)tffcu, i. f. (nbgefdjiţţt, ţcţiff(e) ab), a plecă (cu naia). abfdjUberu, (abgejdjilbert, fdjilbre ab), a dop irige, a descrie, abfdjiubeit, (fdjunb, ţdjitn&e nb, abge» fdjunben, fdjinb(e) ab), a beli, a ju-pui; fid)—; a se speti.
abfdjtrrcu
14
abj'djnmriy-nt
abftfiimit, (nbgefdjirrt, fd)trr(e) ab), a deshămă.
abfdjladjteit, (nbgeţd)lad)ti’t, ţd)lad)t(e) ab), a tăia (vieţuitoare), a măcelări Atfidjlng, ber—, §, —fd>fage, rabat, n. bătătoare (la un curs de apă), /; —^nlihtng, bie —, —ert, acont, n. abfd)(ageu,(fd)lcigft, fdjlăgt, f$lug,ldpge ab, abgcjdjlagen, jd)lag(e) ab), a doborî; a rabata; a refuză, a recedâ; SSaffer —, a-şi face udul. abfri)(iig ig, a. refuzător, negativ; — iid), a. acont.	f
a6fcfy(eifeit,(fd3tij(,jd)Ujfeab,«bgefd)liţfen, fd)leif(e) ab), a toci, a depolî; a civiliza,
itbfd)(ei|eit, (jfd)Ieife(eî)t, fdjleifjt, fdjltfs, ţd)(ifleab, nbgtjcf)lifien, ţdjltifj(e), ab), a toci; a despică; i. a se descărna; a, se despică
abfd)(CHbeni, (nbgejdfteubert, [dţlcit&re ab), a a->vîrîi, a aruncă, iibfdjtie&en, ([d)Iief?(ef)t, |d)licf;t, îdjtofj, fdjtbffe ab, abgeţdjlofîen), a încuia, a închide; a încheiă; fid) -, a, se separă; b, a. definitiv. ab|'d)(iirfcit, (nbgeî^ihft, ftf)lutf(e) ab), a sorbi	[re, /'.
A6fd|(ir&, ber —, fjeg, fdjlitfje, închee-afifdjmeidjelit, (abgefcljmeidjclt, fdjmeidp l(e) ab), a căpătă ceva prin linguşire.
abfd)mei|eHiţiţnteir3(ej)t,fd)nu'i6t,[d)mt[ţ( fdimiffe ab, abgejdimtffen, fd)mriţ3(e) ab), a aruncă jos; a trîntî. a6fri)me(âcii(jc&ntel5(ej)t,fd)meljt,ţd)TOel5= te ab, «bgeţcfittteljt, ţcfimctjte) ab), a topi; i. [. (fd)mil5(ej)t, jcfimitst, fdpnolj, ţdjmblje ab, abgefcţtnoljen, fdjmtls ab), a se topi.
abfd)mntje«, (abge[d)mu|t, jcţunutUe) ab), a contamina.
afifdjmttten, (nbgefdinallt, jd)na(I(e) ab), a descătărămă, a descopciă. .abfrijtuiWeii, i, J. (abgejdjnappt, îd)ttap= ţ)(e) ab), a se descîlciă, a sări din zar.
abfcfptcibeit, ([djnitt, îdjnitte ab, abge» fdjnitten, îdfitctb(e) ab), a tăia, a tranşă; j&m bie (S-fire —, a vătăma pe cineva la onoare. -abfd)ttedeit, (ubgefdjnellt, ţcfinetf(e) ab), a repezi o săgeată; — i. i. a re-săltă, a ricoşetă.
Afifrijitifif, bag —, â,— e, fărîmioară, f. Ab|'d)ltitt, ber —, g, —e, curmeiu, segment., n; secţiune; epocă, perioadă; cezură, f
A&fdjuiijcf, bag — g, fărimături;
aşchii, strujeli, /. pi. afifdjrtiireit, (abgejcfjnitrt, frfiniir(e) ab), a legă (cu sfoară); a < onstricţionă. Abftfjititrung, bie -, —en, constricţ -io, -iune, /.
abfrfiopfen, (gbgrfdjbbft, [d)oţ)f(e) ab), ■d depură (un licvid). abfriiriigcit, (abgeţdjragt, fd)rag(e) ab), a teşi.	[a desşurupă.
afifrfjviutbett, (nbgefcf)raubt,îd)i-imb( e) ab), afifcfirerf=en, (fcfiredft, jdjredt ab, abge-fdjrerft, [djred(c) ab), a speria, a epu-vantă, a descurajă, a intimida; frtlteg SSnffer , a încropi apa cea rece; — enb,«. repulsiv, îngrozitor. Abjri)rcdung, bie —, intimidare; încropire, /.
uttfcfireifien, (fcfirieb, fdjricbe ab, nbge= fefirtebert, jd)reib(e) ab), a prescrie, a copia; a renunţă în scris ; a scădea din cont,
Abfdpeiber, ber —, §, copist, m; — ung, bie —, —en, copiare, scădere ( din cont), /.
abfrijmten, (icfirttt, fd)rttre ab, nbge= fcfiritten, fcficett(e) ab), a măsură cu paşi, a compasâ; i. j. a se abate. Atifd|rift, bie —, — en, copie, /. a-pograf, m.
abfri)viftlid), «. în copie, apograf. abfriirotett, (abgefdjrotet, jd)rot(e) ab), a îinpivniţâ (o bute). al>îd)iippen, (abge}d)uţ)fit, fd)npp(e) ab), a curaţi de solzi.
abfdjiirfen, (nbgefcfiitrft, fdjiirf(e) ab), a beli; a rîcăi.
abfrfjufjtg, a. costiş, povîrnit, prăpăstios, rîpos, oblic, ţipiş. Abfrijiifîigfeit, bie —, povîrniş, n. Abfd)ii=6, ber —, ffe§, — fdpiffe, povîrniş, n; prăvălite, t. abfd)iittefit, (nbgejdjuttelt, fd)uttl(c) ab), a scutură; ase desbărâ, a se debarasa.	[vărsă.
abfd)iitten, (a&gefcfiiittet, fd)ittt(e) ab), a ab|d)»)iid|=en, (abgejdjnţadjt, fdfirt)acfi(e) ab), a slăbi; bag Sidjt —, a scări lumina; —enb, a. slăbitor.
A6|'rf)ttJiitf)n»n
15
ubjofut
I' Abidjiuarfnuig, bte	en, slăbire;
|	scărire (a lutninei), /.
abftfjttjnreu, i. j. (fdpuiert ober fdirutiit, •	jdjiuor, i'clmuirenb, abgeţduooicn, idjioib
r(e)ab), a se curăţ) de puroaie. aifd|iu8r,icit, (tt&jeirfHiiărjt idiwiiq(e)ab), a-şi lăsă culoarea (neagră).
; abfrtjnniişcit, (a6gcirfnungt, icl)itmf(e) ab), a obţinea prin cuvinte frumoase. \ abfdpuamit, (nbgridpoanet, fd)roatt(e) j	ab),a curăţ) de ronjă(untrunchiu)
- abfdjmeiîcit, i nbgeidjmeitt, îd)iucif(e i ab), a teş) i. i. a ?e abate Ide la obiec t), a divaga, a aiuri, a se depărta, a coti.
Akfdjmeifinig, bic , cit, teşirc; digresiune, /.
iibfd)Hidieit, i. j. (j'd)tt>iii[t, [d)ttn(lt, jcf)too(i, fdjreufie ab, tibgefdjtuodett, fd)tutl( ab),
a se dezumflă
abfdjtucmiucit, (nbgeţd)iocmmt, jdjmeitt» mie) ab), a spălă (cu vărsare de apă);&ol3 , a tuli lemne pejgheab. abfdpucitbcn, (atigefdjmenbet, fcE)mcnb(e) 5	' ab), a pîrjol) (buruienile de pe un
i, ' ogor).
|; olifri|uicitfeu, (nbgefdjnienft, îd)n>cnf(.ci | nb), a clăti; i. f. a se abate (din ţţ drum), a, cîrmî.	| cârmeaiâ, /.
î Abfdjtuentuug, bie , -cit, clătire; |. abfcjjttiimmdt, i. (frfgunmm, fd)ti)bntm(e)
' ab), a se depărta înot. abfd)iuinbc(H, (nbge)d)tuinbett, fdjioittbie (• ab), a escrocă, e : ab[d)tmitbeit, i. [. (jdjmanb, idjroănbe ab,
: ' abgefdpoimben, fd)Winb(e) ab), a peri ’ (carnea de pe trup). f ;ibfrf|iubren, (jdjttmr, fdunitre ab, abge* |.( • fdguoren, jd)tt)or(e) ab), a abjură; a apostazia.
h Abfdjtoontng, bte —, abjurare, lăpă-dare prin jurămînt; apostaziare./.
; abfegetn, i. j. (a6gefegelt, fegl(c) ab), | a plecă cu corabia ; a luă aripi.
1.	abfelj=bar,a.previzibil fintrevizibil'.comensurabil ; in — er geit, peste V puţin; en, (fieţjt, fieţt, faţ), faf)e ab, abgefcfjcn, ficf)(c) ab), a pătrunde , cu vederea; a întrevedea; a pre-vedea; a chiti; a fură cu ochii; |) e§ anf jb —, a aveă pe cineva in t- vedere; auf etmaŞ abgefeţen fttrt, a | intenţiona ceva ; abgejeţen baDon, |	' peste asta.
Abfeljen, ba? —, 3, scop, n. intenţ-ie, -iune: vizieră (Ia puşcă); abstract -ie, -iune, ./'.	[don,«.
Abfef)f(iegc, bte - -, - n, miră, /. ghi-abfcifeit, (abgcjcijt, jeif(c) nb), a curăţ!
cu săpun.
Abjcigcru ţ. abjeiben. nbjcilieit (jc'il)to ab, abgeictfjt, fet£)(e) ab), a străcnră, a filtra. Abfei()ung,bie -,străcurare, filtra re, f. abfcitdg, a. dosnic; —3, adt. arasna, la o parte, resleţ. abfeitbeit, (ianbte ober fenbete ab, ab gcianbt ober nbgefenbet, fenb(e) ab), a trimite, n lansă, a expedia ; a delegă.
Ab(cub=er, ber —, 3, trimiţător, des-tinator, expeditor, >n; — ititg, bic - en, trimitere, expediare; delegare; deputăţie, /. abjeugeu, (nbge)engt, feng (e) ab), a pîrli, a pîrjol).
iibfenfeit, (obgejcnft, ţeitf(e) ab), a slobozi în jos; a resăd), a butaşi, Abfciifer, ber —, §, butaş, m. nbfcutiorcii, ud) a se depărta, a
se absentă.
; Sfbfeitg, bic —, —cu, absenţă,./', abfdî bar, a. amovibil; —cu, (abge= jelit, jctiic) ab), a destitui; a sedi-mentă; a desface ober a vinde (marfă); i. a curmă; a face un alienat; ba ttnrb eS Alcule , aici va plouă bătăii.
Abţcbiiitg, bic , destituire, /. afiftdjeln, (abgefidjeif, [id)le ab), a seceră-.Abftdjt, bte - , en, cuget, scop, n.
intenţfle, -iune; ţintă, privinţă,/', abjitf)t=lic£), a. intenţionat, înadins;
— dlo3, neintenţionat, fără devoic. abjicbeit, (fott, fotte ab.abgejottcn, ftcb(ei ab), a fierbe, a opări, abfiitgett, (iang, fdnge ab, a6gejungen, fing(e) ab), a cîntă (de pe note), ober a cînta dela început pîna Ia sfîrşit.
abftittern, (abgejiniert, jtnter(e) ab), a filtra,	[absint, n.
Slbfintlj, ber, —(e)d, -e, (iot.) pelin, abfiijdt, (iiţ(ef)t, fifet, jag, fafee ab, ab. gejejjctt, ji(t(e) ab), cine (Strafe- , a-şi face termirml de arest; — *. f. a descăleca; a sta la distanţă, abfoiut, a. absolut.
afifuluicreit
16
Abftnttitng
abfohncrcit, (a&fol»iert, abfoloier(e) a absolvă..
a6fottbci'=lid), a. ciudat, curios, pa-raxin ; fistichiu (gust); — adv. mai cu seamă;—it, (abgejonbert, fanfare ab), a separă, a izola, a despreună, a disjoncţionă; a secretă; —nb,«. disiunctiv; secretînd.
Abfoitberuug, bte —, — en, separare, disiuncţie, despreunarc, izolare; socreţiune, /.
nbforbiereit, (abforbicrt, abforbter(e), a absoarbe.	[f.
Slbfurptiott, bie —, absorpţ-ie, -iunc, abfpinteit, f. abfpenett. abfpannen, (abgefpannt, fpann(e) ah), a destinde, a slăbi (ce e întins), a, deshămă (caii dela trăsură); a desnodâ; a enervă; a obosi. Abfpnituttg,bie —,deshămare;obosire, encvrare; relaxaţiune, f. abfparcn, (abgefpart, fpar(e) ah), a-şi trage dela gură.
abfpetfett, (abgefpctft, fpei8 ofacr fpciţc
ab), a nutri, a sătura; mit Si!or ten —, a îmbăta cu apă rece, a purtă cu vorbă; — «j. a se sp^lă dela masă.
abfpenett, (obgefpent, fpcn(e) ab), a înţărca.	[a înstreină.
abfpeuftig, a. înstreinat; — madjen, Abfpeuuttg, bie —, înţărcare, /. abfperrett, (abgefperrt, fperr(e) ah), a închide, a izola; a exclude. Abfperr=fjafjn, faer ,r, -ţaţne, robinet, n; —ung, bte—, oprire, izolare, recluziune, f; — ttng8fpftem, bas—,(e)5,—e, sistem prohibitiv, n. abfpiegeltt, (abgefpiegelt, fpiegle ab), a reflectă; ftd)—, a se oglindă, abfpiefen, (abgefpielt, fptel(e) ah), a se toci (un biliard); ftd)—, a se petrece, abfptuttctt, (fptnnţt, fpinnt, fpantt, fpon» ne ab, nbgejponnen, fptnn(e) ab), a toarce (do pe . . ). abfpiljcn, (nbgefpiţt, fpiţ(e) ab), a as-cuţi (la capăt).
abfphttern, i. f. (nbgefplittert, fplittre ab), a se ţăndări,
Abfpiad|e, bte —, concertare, coîn-ţelegere, /.
, abfpredpen, (fpridjft, fpridjt, fpradj, fpradje ab, abgefprodjen, fprid) ab), a denegâ; a deposeda (prin sen-
tinţă judiciară); bas Seben —, a hotărî (medicii pe bolnav); a condamnă la moarte; afle §offnuitg—, a tăiă toată speranţă; etne §or= bernng —, a contestă o creanţă, a invalidă o creanţă; —enb, a. de-negător, contradictor; —erifd), o. denegător; hotărîtor; ein —erifcf)e8 Urteil, o părere tranşantă, o sentinţă defavorabilă, abfprcijcit, f. abfptiefjen. abfprettgcit, (abgefprcitgt, fprcng(e) ab), a sparge (cu o materie explozivă); i. f. a se depărta (în galop), abfpvicjicit, (fpricfjte ab, abgefpriefjt), a propti.
abfpriitgett, i. f. (îpringft, fpringt,fprang, fprnttge ab, abgefprungen, fprtng(e) ab), a sări jos; a se rupe; a re-bondă.
Abfprung, ber —, 8, — fpritnge, săritură, /; contrast, n. abfpttfett, (nbgefputt, jpitl(e) ab), a depănă.	[a reschirâ.
abfpiifcit,(abgcfpit(t, fpiil(e) ab), a clăti; Abfpiifldfl, bafa —, 8, lături, f. pi. şţiftamm=en,i.f.(abgeflammt,ftamm(e)ab), a derivă, a-şi trage originea, a se coborî, a descinde; — eitb, a. derivativ, coborâtor, abftittnnteit, (abgeftammt, ftamm(e) ab), a tăiă un arbore.
Abftftitttnliitg, ber —, (e)8, —e, coborî-tor, descendinte, m.
3t6ftammuitg, bte —, —en, derivaţ-ie, -iune, origine, descendinţă, cobo-rîre; filiaţiune, /.
Abftattb, ber , e8, —ftanbe, distanţă; f. interval; contrast,»; diferinţă, absisă, f; in îlbftănbe bringen,' a . distanţă; -nefjmen, a dezistă; — sgelb, b’a§ —, e8, —er, bonificaţ-ie, -iune de dezistenţă, /.
Abftăitber, ber —, 8, arbore uscat, m. abftiinbtg, a. uscat (arbore), abftatten, (abgeftaltct,ftatt(e) ab), a plăti, a solvi; einen S3efud)— a da o vizită ; ®anl—, a remersiă;<3ritfie—, a aduce închinăciuni din partea Abftatten, f. îlbftattung. [cuiva. Abftattnng, bie , — en, bte — etner ©elbfumnte, achitare, f; bie — eine8 S3efttd)8, facerea unei vizite; bie—. be8 ®anfe8, remersiare, f.
a&ftnu&en
abftiiiilicn, (nbgeftaubt, ftiutb(e) ai), a şterge ober a scutura de praf-Afiftrxnber, ber -§, mătăuz, n. abftaupctt, (abgeftaupt, ftaup(e) ab), a fustigă.
abftcc^cn, (fiidift, fitd)t, ftad), ftacţ)e ab, itbgeftodjen, ftidt) ab), a junghiâ, a tăia; a demarcă; — i. a contrastă. Abfted/er, ber - , t°, escapadă,/, abfteefen, (abgeftedt, fted(e) ab) a jalona. Abitrcrfdeine, bie , — tt, ciripie, sfoară roşie, /;	- fdţndjen, bnb 8,
fanion, ghidon, n; —pfaţiî, ber —, â—pfaţte, ţăruş, n: —ftange, bie —, n, jalon, n.
abftdpcit, (fteţft, fteţt, ftanb, ftiinbe ober ftsntb tinb ftiinbe ab, abgefian= beit, fteţ(e) ab), a dezist.ă, a renunţă. a rezignâ; — /. f. a diferi, a distă; a se trezi (vinul); cnb, a. distant.
abfteţlcu, (ftiefjlft, ftieţlt, ftabl, ftiiţle ober ftuffle ab, nbgeftoţlen, ftieţl ab), a fură (o ştiinţă).	[ţăpi
a&ftcifca, (abgefteift, ffecf(e) ab), a pro-alifteigeit, i. f. (ftieg, ftiege ab, «bge-ftiegen, fteig(e) ab), a, se da jos, a pogorî, a coborî; a descinde, Bont ţfSferbe -, a descăleca; irgenbttm , a trage în gazdă, a, rnăneă. Abftcigeguartiev, bas —, 8, —e, conac, popaz, n.
a&ftel(eii, (obgeftettt, fteff(e) ab), a pune jos; a distanţă; a. abroga, a aboli, a reprimit, a derogă, a, redresa. Abjtdhnnţ, bie -, abolit -ie, -iune, suprimare, redresare, ’/. abftempclit, (obgeftempelt, ftempt(e) ab), a timbra, a stambilă. abfteppen, («bgefteppt, ftepp(e) ab),ativî. abftcrben, i f. (ftirbft, ftirbt, ftatb, ftiirbe ab, abgeftorbeii, ftirb ab), a deceda; a se stinge; a se usca (plantele). Abfferbcit, bno - , S, deceda ie; stingere ; uscare, f.
Abftid), ber —, 8, contrast, «/trezire(a vinului,)	[rîş, n.
Abfticg, ber —, §, —e, pogorîş, cobo-abftimtneit, («bgeftimmt, fiitmrt(e) ab), a vota.
Abftimmuitg, bie —, cit, votizare, votare, /; vot, n.
'ăbftiueitţ, bie , abstinenţă, /.
Alexi Th: Dicţionar germ^-rom.
abfurb
abfto|=ett, (ftbfi(ef)t, ftofjt, ftiefş, ftiefje ab, nbgeftofjen, ftoŞ(e) ab), a doborî; a vinde; a împinge (încolo); a, respinge; cine ©djutb—ett,a s’achită de o datorie; bteSKUdjăâţtie —,a schimbă dinţii; bie fficfett —, a luă, colţurile;’/. f. a so depărtă (de la ţîrm); fidi—, a setocîjfid) bie£>iir= j’ter—, a se învăţă minte; —- enb, a. repulsiv, rebarbativ.
Abftofptng, bie —, depărtare, respingere, tocire; răfnire, /. [depsl. abftrnfeit, (abgefîrnft, ftrnf(e) ab), ape-Abftrafuitg, bie —, —ett, pedepsire,/, nbftraljieien, a abstrage; fid) etiuad —, a conchide; mut curai- , a renunţă. ia ceva. nbftrnft, a. abstract. abitrciri)cit, (ftrid), ftridje ab, nbgeftridjen, ftreid) (c) ab), a. deduce; a rade măsura;/, j. n sburâ (încolo); a plecă.
abftrctfcit, (abgeftreift, ftrcif(e) ab), a ju-pul; a descălţă, (încălţămintea); a des hrăni ober a lăpădă de pe sine (o haină); i. j. a se depărtă;
a divaga, anface o digresiune, abftveitcit, (ftritt, ftvitte ab, nbgeftrittert, ftreti(e) ab), a contestă.
A lift rid), ber — (e)s, —e, deducţ- ie, -iune; răsură, f.
abfU’itfeu, (abgeftridt, ftricf(e) ab), a termină cu împletitul. abftriimeti, i. j. (nbgeftriomt,ftrBttt(e) ab), a se scurge.
abftufen, (nbgefiuft, ftuf(e) ab), a scăriţă., a gradă; a nuansâ (colorile). Abftitfuitg, bic - en, gradaţ -ie, -iune; nuansă, /.
abftumţipen, (nbgeftumpft, ftnmpf(e) ab), a toci (tăişul), a ciunti, a buntăi; — ettb, o. anostei ic.
Abfttivţ, ber - , est, flitrţe, cădere,/; povîrniş, ».
abftiirjen, i. f. (nbgcfturţt, ftiii'j(e) ab),
a se prăpăstuî, a cădeăîn pripor; a sc surpă
abftutjcit, (abgeftuţt, ftujj(e) ab), a tunde (părul); a reteză (vîrful); a scurtă (un lemn).
nbfiirtjeu, (nbgefitdjt, ftnfj(e) ab), a căută (din fir In păr).
Afifub, ber es, - -e, decoct, n. abfuvb, a. absurd.
2
Slbfjefi
18
abmâfjen
'3lbî?e=B, ber - ffe§, — effe,buboiu, n. 3lbt, ber—, e§, —SIbte, egumen, stareţ, m; —ei,bie—,—en, egumenie../', abtafeltt, (abgetafelt, tnfle ab), a dezechipa, (o corabie); jb —, a cles-poiâ pe cineva.
Abteil, baâ —, ?, —e, compartiment, cupeu, n; —-ung, bie —, —en despărţire, f; despărţămtnt, apartament, compartiment, n; secţ ie, -iune, diviziune,/; detaşament,»;
. — ungŞjetcben, bas - §, semnul de despărţire, n.
abâeilen, (abgeteilt, teil(e) ab), a despărţi, a împărţi, a clasă, a distribui; bie Soare , a face cărare prin păr; —teilidj, a. abaţial, abtntfcn, (abgeteuft, teuf(e) ab), a mină (o baie).
SfbtiffiM, bie —, ucu, stariţă, f. abtiiueit, (abgetbnt, tSa(e) ab), a nu-ansă.	[tifică.
abtiiteu, (a&getdtet, tot(e) ab), a mor-Abtotuitg bie —, mortificaţ-ie,-iune,/’. abtrabcn, i. j. (abgetrabt, trab(e) ab), a plecă în trapet.
Abtrog, ber —-, §, -Btîftgt, răMteţnne-priinţă, /.
abtragcit, (tragft, tragi, trug, itiigeab, abgetragen, trag(e) ab), a luă, a duce, adeservi(masa);a demolâţun zid); a uză (o haină); a se achită (de o datorie).
abtrftglirf), a. păgubitor.
Abttagitug, bie , demolare, deservire; răfuire, /. abtraufctit, i. f. a picură, abtreiben, (trieb, trtebe ab, abgetrieben, treib(e) ab), a alungă, a goni; a hăitui (vînătorii o pădure); bie Setbeâ* frudjt —, a da ober a luă leac de lăpădat; bie SKiirmer —, a luă leac împotriva limbricilor; SButter mit Hurtet —, a frecă unt cu zahar ; eiu SPferb - - a prăpădi un cal (că-lărindu-1).
abtrettn=bar, a. detaşabil; —en,(abge= trennt, trenn(e) ab), a detaşa ; a amputa.	[putare, /.
Abtrcimimg, bie —, detaşare ; am-abtreten, (trittft, tritt, trat, trate ab, ab» getreten, tritt ab), ascîlciă; a cedă; i. f. a ieşi (de pe scenă), a se retrage.
Abtreber, ber —3, cedent, m; —ung, bie —, — en, cesiune, /;
Abtvteb, ber —, s, —e, tăiere (a unei păduri), /.
abtriefeu, i. ). (trop, troffe ober trtefte ab, abgetrieft, trief(e) ab), a se prelinge.	[n.
Abtrift, bie —, —e, drept de păşunit, abtriitfeit, (tranft, tranfe ab, abgetrun* fen, trinf(e) ab), a face o sorbitură. Abtritt, ber —, s, —e, ieşire (de pe scenă); retragere; privată,/, abtrocfitcit, (abgetrocfnet, trocfne ab), a svîntă, — i. f. a se usca. abtrolleit, i. f. (abgetroKt, trafl(e) ab), a se cărăbăni.
abtropfelu, i. f. (abgetrbpfelt, iropfle ab),
a picură, a pişti.
abtmpfeit, (abgetropfr, tropîe ab), i. )'.
a cădea în picuri, abtrupcn, (abgetrotjt, trcjş ie) ab), a stoarce prin cerbicie, abtrumpţeu, (nbgetrumpft, truntpţe ab),
a bate cu coz; a da peste nas; a păcăli.
abtriiimig, a. rebel, renegat, apostat, dizident; ne- ntadjen, a perverti; lucrben, a renegă.
Abtriiituig»e, ber, —, eu, —en, rebel; renegat, apostat, m; —feit, bie—., apostazie, /.
abtun, (tue, tuft, tut, tâte ab, abgetan, tu(e) ab), a lepădă (o haină); a achită, a regulă (un cont), a termină (o afacere); a execută (pe un condamnat).
Abulic, bie —, lipsă de voinţă, /. Abunbattj, bie —, abundanţă, /'. abitrtcilcit, (nbgeurteilt, urteil(e) ab), a condamnă; a judecă, aboerbieiten, (abberbient,berbien(e) ab), a câştigă.
abDcrlnugcn, (aboertangt, Berlang(e) ab),
a cere (predarea unui obiect), abbicreit, (abgeoiert, »ter(e) ab), a pătră. abtuăgen, (abgeuwgt, n>ăg(.e) ab), a cumpăni, a cântări, a drămui, a ponderă; a nivelă.
Âbluiiflung, bie —, cumpănire, drămuire; nivelare, /. abuml.ţcit, (obgeroaljt, tnafg (e) ab), a rostogoli, a prăvăli (ceva de pe ceva); ettuaS bou fid) —, a se lepădă de ceva.
abttmttbclbar
19
ab;’,cl|reit
abnmttbcl = bar, a. conjugabil; decli-" nabil; —tt, (nbgetoanbelt, toattble ab), a conjugă, a declină, almimiflcvii, /. f. (abgetrmrtbert, tttattbre ab), a emigra.
AbttmitMttitg, bic —, —cn, conjugaţ-ie, -iune, decliuaţ-ie, -iune, f.
•	abnmrucit, (abgcttmritt, Itinnt (e) ab ),
f	a desmîntă.
abroarteit, (abgeroartet, tuart(e) ab), a
aşteptă (o întâmplare); a doici; a îngriji (de vr'un animal). abloiirtS, adv. în jos; de vale. i. Abtoartung, faie , aşteptare; doicire; îngrijire, /.
| abtunjdicii, (abgnuajdjcn, umfd)(e) ab), I	a spălă, a abluţionă.
I Abttiafdj fa f;, bad - , jfeŞ, —faj'fer, c-iu-| băr, h. cadă, /; —ung, bte —,—ett, $■	spălare ;abluţ-ie,-iune,/; — tttaffer,
|-	ba8 —,	0, spălăcanie, /.
I Abttiaffcr, ba0 —, 0, «cursoare,/.
I abtued|fd=tt (abgemedjfelt, tued)ţl(e) ab), f a schimbă, a varia, a alternă, a feluri; -îtb, a. alternant, alternativ |	pe schimbate, gyy qui -iune, /.
i. Abnicriifefiuig, bic —, —ea, variaţ-ie’ | Abtncg, ber - , s, —e, cotitură ; ră |	tăcire; cale rătăcită, /.
î abtttcgd, adv. delături.
S	Abroebr, bte —, apărare; întimpinare I	(a unui atac) f.
■ abltteljmt, (nbgcroefţrt, roef)r(e) ab), a {j	apără, a respinge,	a	întâmpină
î	(un atac).
| ăbroctdpen, (abgemeidjt, tt>etd)(e) ab), a |)	înmuiă ; —	i.	a se detaşă înmu-
l	iîndu-se; —	i	). (raid),	ruidjc ab,
;)	abgenridjeti, toetd)(e)ab), a se depărta,
I	a divergă, a se abate; a aberă, a
*	diferi; a declină,	a	devia;	~enb,
i-	a. divergent, anomal; aberant,
'■( Abroeicfpert, bas —, abatere, diver-p genţă; urdinare, /; —uttg, bie —, I	—cn, deviaţ-ie, —iune,	abatere ;
I	diferinţă, ./.	[paşte.
ţ abroetbett, («bgetueibet, tocib(e) ab), a I aitaeifett, (t»eiţ(ei)t, loetft, tuieS, reet)e I	ab); abgeroiefert, meis ober rociie ab),
l a respinge, a rejectâ; a refuză.
1 Abtteiftntg,bie—.respingere, /.refuz, n, | abtoclfen, i. j. (abgetttelft, welfe ab), a Ii-	se usca, a se păli, a se veşteji,
I;	a se fleşcăi.
abmciib bar, a. evitabil; deturnabil; — eu, (wenbete ab, abgeraenbet, ober wanbte ab, abgetoanbt), a evită, a deturna; —ig macfien, a deturna, a înstreină; a desmîntă. abtuerfeii, (rairfft, mirii, ntarf, toiirfe ab, abgentorfen, ttnrj ab), a aruncă jos, a trânti; a scutură(jugul); -- i. a produce (folos), a se rentă, Abiucrg, baă —, 5, pusderie, f. abtueţettb, a. absent.
Abt»efen=be,ber—ben,— beii, absent, m; — î)eit, bie —, —cit, absenţă, /. abtnebcit, (abgemejţt, rocţş(e) ab), a’toci. abn>td)fett,(abgettnd)ft, trridjŞ ober ioidiie ab), a cerul
abmtfcltt, (abgettncfelt, umfle ab), a depănă; eiit ©ejdj&ft —, a termină ober a aranjă, ober a tranşă o treabă.
Abroidcfintg, bte —, —ett, depănare; aranjare, /.
abndcgeht, (abgetmegeft, toiegte ab), a domoli (spiritele).
Abroicgclttitg, bte , domolire (a spiritelor), /.
abuiiegen, f. abtttfigen. abnitttbctt, (toanb, tuattbe ab, abgetrmtt» ben, ttmtb(e) ab), a depănă, a desfăşură.
abnrifdjett, (abgetuijdjt, tuifdjţe) ab), a şterge (ceva de pe ceva), Abrotiddavpeit, ber —, §, gevrea, f. abttnirgctt, (nbgettntrgt, tourg(e) ab), a sugrumă, a gîtui.
AbrtJurgtntg, bie —, — ett, gîtuire, /. abgabten, (obgejaljlt, jaţl(e)ab), a plăti, a exoflisi, a solvi, a achită, abgabteit, (abgejâljlt, jiiljî(e) ab), a numără.
Abgaljlnng, bte —, —ett, plată, ră-fuire, achitare, f.	[re, /.
Abgâfjhtng, bte —, —ett, numârătoa-abgabfen, (abgejaţft, jopf(e) ab), a da cep (butii); Slut —, a lăsâsînge. abgâumen, (abgejţfiutnt, gaitmţe) ab), a scoate frîul.
abjfiuueu, (abgejâunt, jdutt(e) ab), u îngrădi.
abjaufett, (abgejauft, 30110 ober jaufe ab), a smulge.
abjebrett, i. j. (abgeşebn, jcfjrţe) ab), a slăbi, a se sfriji, a se jigări, a se usca pe picioare.
2*
Ab$e()rnttg
20
Hdjt
Abjeljriutg, bie —, slăbire, consumţ-ie, —iune; oftică, ftizie, /. Abjeidjen, ba8 —, —8, insignii, /. pl. semn, n.
ab$cidjnett, (abgejeicljnct, geidpie ab), a desemnă, a luă copia unui desemn. Abjeid)mntg,bie—, —eit, desemnare,/, af^errcn, ( nbgejerrt, gerr(e) ab), a smulge.
Ab5teţ=bilb, ba8 —, ti, er, meta-hromatipie, /; — blafe, bie —, —tt, clombic, alambic, căuc, »; —muf= fel, bie , —n, mu'schiu abducă-tor, m.
abjteţcit, (gieft, giefţt, gocţ, joţţe ab, ab= gejogen, jiefj(e)ab), atrage, a scoate, a scădea, a subtrage; a defalcă, a deduce; a retranşâ; a repasâ ober a asceţi (un briciu); a des-tilă; a transvază (în butilii); a jupni (o vită); a pritoci (vinul); — i. j. a plecă, a se duce, a se căiă; mit (artger 9îaîe —, a plecă cu coada între picioare; bie ăBadje gief)t ab, garda se schimbă; ber gtinb jiefjtab, inamicul se retrage, abgiefcit, (nbgcgielt, jiclţe) ab), aţinti la ceva.
abgintmern, (nbgegiitiiuert,3itnmer(e) ab), a ciopli cu barda, abjii'fefit, (abgejirfdt, jirfle ab), a
compasă.
Ab-jitdşt, bie —, —jitcbtc, cloacă, /. Abjug, ber —, — - giîge, scăzămînt, n. deducţiune,prelevare, /. rabat; tiraj, n; retragere; ţinta (cocoşului de puşcă), /; dară, /; scont, n; —8bogen, ber — 8, corectură,/'; —Sgraben, ber- , 8,şărămpău,»; — Sfaften, ber —,8,	faften, cuvetă, /'.
abj;iigfidj,a.scăzînd,deducînd, minus, abjujifett, (abgegupft, gitţjf(e) ab), a smulge, a descărna,, abjttmtfeit, (nbgejttmcft, gnjacî(e) ab), a rupe cu cleştele.
abguu’rfcu, (nbgegmccft, gtnecf(e) ab), a tinde.
abjweigcit, fief) -, (nbgejtneigt, gtueigţe) bid) ab), a se bifurcă Abjtoeiguiig, bie —, — cit, bifurcaţ-ie, —iune, răspîntie, /. abjiutcfcit, ( nbgegroirft, jWtcf(e) ab), a ciupi.
ab’jtutiigeit, (jroaitg, jmiinge ab, abge»
jtmtngen, gnjittg(e) ab), a stoarce (cu sila).
9fcc, etc. f. 2Id intb Slfj, etc.
Dfcctiţten, ba? —, 8, aceti], ».
adj, int. ah, vai; — imb met), vai şi amar; mit — wtb tneţ, cu chiu, cu vai; mit — mtb fracf), cu forsa; cu de-a sîla.	[don, n.
9ld)at, ber —, 8, {miri), agat, calce-
Acfyef, bie —, — n, (pot.) ţăpăruc, n. ţăpîrlie, /.
Acfjfe, bie —, —ti, osie, axă,/, fus, »; ber —, cu carul; — nbled), ba? —8, — e, mărcoaşe, f. bleau, n ; —itrittg, ber —, e8, —e, butucul roţii, »; —itteUer, ber —, e-, ples-nitoare, /'.
Adjfel, bie , n, umăr, m; bie —n 3uc!eu, a da din umeri; etnia? auf bie leidţte — ttefjmett, a trată ceva cu uşurinţă ; jbm iiber bie — fdjau» en, a face puţin caz de cineva; auf beiben —n trageit, a făţări; — banb, ba8—, ti, — batiber, şpaiet, n ; umărar, m; — bein, ba? — ,8, —e, lingura pieptului./;—grube,—fjbljfe, bie —, —n, subsioara, /; —fdptitr, bie —, — idmitre, umăraşi, m. pl.\ fe-tischişeţ, m. —fîitcf, ba? —, 8, — e, epoletă, /. şpaiet, n; — trSger, ber —, 8, taier cu două feţe, oportunist, m; — trngcrei, bie - , —eu, făţărnicie, ./'.
adjt, num. opt; — îage, săptămînă,/; iiber — înge, pină de azi într’o săptămînă ; —en8, adv. a opta oară; —ertei, a. de opt feluri; — fad), a. înoptit; — faltig, a, de opt ori; —Şalb, (num.) şapte şi jumătate ; — fumbert, (num.) optsute ;
—	îantert, a. în opt muchi; — fpâtmig, a, cu opt .cai (trăsură) ; —gebrt, (num.) optsprezece; — jeţnte, (num.) al optsprezecelea ; —gtg, (num.) optzeci; —sigfte, (num.) al optzecelea.
9ldjt, bie —, proscripţ-ie, - -iune ; băgare de seamă, /; — fjaben, a luă aminte, /'; —gebeit, a băgă de seamă; fief) in - ttefjmen, a luă seamă; — fofigfeit, bie —, înaten-ţiune;—famfeit,bie—, atenţiune,/;
-	8erflarung, bie—, — en, pro-
crf)t6ai
21
nbmimftvierett
scripţ-ie, — iune, /; — ung, bie—, stimă, atenţiune, f.
ad)t=bar, a. stimabil, respectabil ; —en, a stimă, a preţui; a onoră, a respectă, a consideră; a socoti, a luă în seamă; —loS, a. ne-aten-tiv; —fam, a. atentiv; —ung, int. păzeşte!garda! —unggDotl, a. respectuos; —uitggmett, stimabil.
Acf)t=ecf, bag - , g, —e, octogon, n ; el, bag - , §, optime, /; —elnote, bie — tt, optime,/; — er, bcr numărul opt; - erbecf, bag , g, —e, pupa (corăbii), f; —flitd), bag — (e)g,- e, octaedru, m; — jtger, bec —, g, octogenar, /a.
ădjtctt, a proscrie.
Adjtuug, bie — ,proscripţ-ie, —iune,/.
Sd)5=en, a geme, a suspină; — enb, gemetor.
Acfiţeit, bag «, gemet, n.
Acfelec,bie —,en,(£>ot/cinci coadc.f.pl.
Atfer, bec — , §, —?icfer, cîmp, ogor, n. agru; acru, m. (măsură englezească), iugăr, (măsură ungurească), m\ falce (măsură moldovenească), /. pogon, (măsură muntenească), »; —bau, bec g, agricultură,/. plugărit, w;-bauer, ber - , g, —ti, agricultor, m ; baufunbe,bte —, agrologie,/;—c|am* pignon, bec —, g, (iot.)ciupercă, /; —bifiel, bie , (bot.) pălămidă, /; - felb, bag , eg, —er, arătură, ţarină, /; — gaudjţeil, ber —, g, (bot.) schin, »; —gaui, ber —, g, —gaulc, cal de muncă, »»; — ge= rătfcfjaften,. bie haitee, /. pl; — familie, bie —, — tt, (bot.) romoniţă de cîmp. /; — Itee, ber —, g, (bot.) -chercură, /; —fnecfjt, ber —, §, —e, argat, m. slugă, —latib,ba§ —, eg,—lanbet, arătură, ţarină, /; —memiige, ber —, g, (bot.) turiţă mare, /; —minje, bte —, —tt, (bot.) izmă de cîmp ; —n, bag —, g, arat, m\ — pflug, ber —, g, — pfliige, plug, aratru, n\ — ritterfporn, ber —, g, —e, (bot.) nemerişori, m. pl; - -gntann, bcr —, eg, —lente, plugar, m; — fdjnecîe, bie —, tt, tzool,.) limace, /; — mittbe, bie , (bot.) volbură,/, poponeţ, n, —
ttrnrj, bie —, (bot.) abligeană, /; - jitt=g, ber - -, feg, -fe, fonpieră, /. atfcr=bar, a. arabil; - -bautreibeub, «.
agricol: —n, a ară.
3(ct, etc. f. î((t, etc.
Abantsapfel, ber —g, —apfel, nodul gîtului, n.	[adapta,
nbapttcrnt, (abaptiert, abaptier(e), a abiiquat, a. adecvat, corespunzător, abbierett, a adună, a adiţiona, 'ăbitiott, bie —, ett, adiţiune, /. abe, int. adio; —fagett, a-şi luă adio. Abc(, ber —, §, nobleţă, aristocraţie, nobilime, 1 oierime, /; —ige, ber —, n, —n, nobil, gentilom, boier, a-ristocrat, m; —sbrief, ber - , pitac de boierie, »; —gbud), bag— ,g, — Mtdier, arhontolouie, /; —flattb,ber —,eg,—ftanbc, nobilime, boierime,/'. ab(e)(=ig, a. nobil, nobilitar, de neam;
—ti, a nobilitâ, a anobili, a boieri, Slbept, ber—, -en, — en,alhimist,m. Abcr, bte —, —n, vină, arteră, /; filon (de metal) m; jur - - Inffen. a lăsă sînge: bie giilbene (galbene) —, trînşi, m. pl. emoroide, /. pl. —Ia=ţ3, ber1—, ffeg, — laffc, lăsare de sînge /; — n, bie —, (pl.) (ber SBIStter), vinele, /. pl. —fcîjtag, ber —(ejg, — fdjlcige, pulsaţittne, f; — " unterbinbung,bie-en,ligatură,/'. Aberdjeit, bag —, g, arteră, /. aberig, a. vînos, arterios. nbţiiricren, a. a aderă.
Slbljiifton, bie —, adeziune,,/', ittbteu, bag —, adio, rămas bun, n. Stbjunft, ber —, en, —e, ajutor, ia-mac, m.
91bfntant, ber —, en, — ett, adiotant, m. Ablcr, ber—, g, (rooî.)vultur,»».acvilă, aciră, pajără, /. ceahlău, huit,an, m; - cule, bie —, n, (zool.) jointă-riţă, /; — flitgler, (zool.) himenop-tere, /. pl; Haite, bie —, n, ghiară de vultur,/; — fraut, bag —, §, (bot.) spatii, dracului,/; —itnfe, bie —, —n, nas covoiat, nas acvilin; —orbctt, ber - , g, ordinul vulturului, n. aMig, f. abetig.
îtbminifiratiou, bie —, eu, adminis-traţiune, /.
nbminiftrierc», (abminiftricrf, abtitiitift rier(e), a administra.
Abmiral
22
iil|icnfSrmiţţ
Abmiraf, ber —, 3, — e, amiral, m,
rtboptimtt, (aboţtiert, aboptier(e), a
adoptă.
Aboţtiofinb, ba3 e§, — er, copil adoptat, copil de suflet, m.
AbrefţV.t, ber —, ert, —en, adresat, —e, bie —, —n, adresă, /.
itbreffieren, (abrefftert, abtejfter(e), a adresă.
Abrepudj, ba3 —, e3, - bii<f»er, anuar de adrese, n.
abftrmgiereu,(abftringiert,abftringter(e), a strtnge.
Abţtringen=3, ba3 —, —tta, adstrin-gent, m.
Abtient, bex —, e3, —e, postul crăciunului, n.
Aboerb, ba3 —(e)3, —ten, adverb, n.
AbBofat, ber —, ett, — cit, advocat, avocat; —ettrecfjtuing, bie —, —ett, expensar, n. — ettfiattb, ber —, e§, advocaţime, /.
abt)namifd),a. adinamic, fără energie;
__ debil.
iffdfett, ba§ —, 3, momiţă, /.
Affe, ber —, tt, -pţţ, maimuţă, /; er l)at etttett —tt, a luat luleaua neamţului; —ttliebe, dragoste oarbă (a părinţilor cătră copii), /.
Affeft, ber —, ţe)3, —e, pasiune, f.
nffeftiereit, (affefttert, affeftier(e), a a-fectă.
iiffeit, a momi, a înşelă.
Agerei, bie —, eit, momire, /.
Affiborit, ber —, 3, —e, act întărit prin jurămînt, m.
(tffigiercn, (affigiert, affigierţe), a afectă; a irită.
aţfrbe, a. grozav.
Afţolber, ber —, 3, (bot.) dîrmoz, n.
After, ber -, 3, afedron, şezut, cur, n; —biirge, ber—, tt,—tt, subgarant,»; — bidjter, ber —, g, sarsailă, /; — geleţrte, ber —, rt, —tt, semidoct, m- — erbe, ber —, tt, — tt, erede substitut, m; — lefjett, ba3 —, 3, subfeud, m. —miete, bie —, — tt, sublocaţ-ie, —iune, /; —mieter, ber —3, sublocatar, m; - ţjadjt, ber —, 3, subarenda, /; —rebe, bie—, —n, calomnie, /; —ţptttue, bie—, —tt, (zoo/..') căluţ, m; — ftiicf, bag —, 3, —e, oblînculdinapoi, — roeisţeit, bie —, sofism, n.
'Agat, f. Ad)at.
Agiuic, bie —, — tt, (bot.) agaos, m. Agett=3, ba3 —, - jteti, agent, m. Agent, ber —, ett, —en, agent, mijlocitor, m; —jdjaft, bie —, —ett, agentură, /. —ur,.f. —fdjaft. Aggregat, ba3 —, (e)3, —e, conglomerat, «; — juftanb, ber — e3, —
„ sujtanbe, starea aglomeraţiunei,/. Agibe, bie —, egidă, /. scut, n.
Agio, ba3 —-, 3, lajă, /. baş, n. Agitator, ber —,3, —en, agitator, m. Agtafter, ber —3, (zool.) lupul pasărilor, m.
Agtei, bie —, (bot.) căldăruşă, /. Agitat, ber —, en, —ett, agnat, (rudă din partea tatălui), m.
Agnittott, bie—, —en, recunoaştere,/. ugttoSjieren, a recunoaşte.
Agraffe, bie —, —tt, pafta, f. Agrifuttur, bie —, agricultură, f. nţ, int. ha, of ! rtlm, int. na; aha !
Al)bbatttn, — firfd)baum, ber—, e3, —Mume, (bot.) mălin, m ; - beere, bie—fptlit, strugurei negri, m. pl. At)(=e, bie —, —it, sulă, /.
Aţn, ber —, en, — en, străbun, an-cestru, m; — eitprobe, dovadă de boierie, f. —enftolj, ber —, e3, se-meţie de neam, /. —frâu, bie —, —ett, ancestră,/; - - fjerr, ber —, tt, — tţ, ancestru, m. afjttben, a pedepsi, a răsbună. Aftnbttng, bie —, — en, pedepsire, răsbunare, f.
ălpieln, i. f). a sămănă (cuiva); — lid), a. similar.
aţmett i. \ a nădăi, a presimţi; — ung3lo3, a. neaşteptat, fără de _ veste.
Afin(ttf)tett, bie —,	ett, asămănare,
similitudine, /; — feit3Berf)ciltni=3, ba3 —, ffeS, —-ffe, analogie, /. Aljnuug, bie —, —ett, presimţire, /.
coabe, /■ pl.
AIjorn, ber —, 3, — e, (bot.) paltin, arţar, m; ruffifcţjer —, glădiş, m. a()ornen, «. de paltin.
Ape, bie —, tt, spic, n; — nlefe, bie —, —tt, spicuire, f; — nţpeljen, bie —, poşghiţă, f. - nfdjnitt, ber —^ e3, —e, seceriş, n. aljrcnfbrntig, a. spiciform,
23
aii
#
*
V
'
Ajn
Aja, bie —, damă de ceremonii (la curţi), /.
Slfabentie, bie —, —eit, academie,/.
9fajie, bie —, —n, (bot.) salcîm, m.
Alelei, bie —en, (bot.) căldăruşă, f.
Slfflamation, bie —, aclamaţiune,/.
Slfforb, ber — (e)3 —e, acord; tocmeală, f.
nifarbiereit, (aJlorbitrt, afforbter(e), a acordă; a tocmi
dffurat, a. leit sleit ; adr. întocmai,
Stfhitotejfe, bie —, acurateţa, /.
Sffiifdjeur, bec — 3, — e, mamos, m.
2tffiifdjeuîe, bie - n, moaşă, /.
affufdjiereit, a cădea la pat (de facere.)
«Ift, ber el, — e, act, fapt, document, »; —enbihtbcl, ber —, 3, dosar, dosier, »; — nuanţe, bie —, n, portofoliu, re. servietă, f.
Aftt=e, bie —, —eit, aeţ-ie, -iune, /; --engeţelţdjaft, bie —en, societate anonimă,—onar, ber —, 3, —e, acţionar, m.
Siftuar, ber —, 3, — e, grefier; ac-tuar, m.
9ltufiif, bic —, acustică, f.
afut, o. acut.
Slfnte, bal —, n, acvitate, /.
Stljent, ber —, e3, —e, agod, accent,re.
ttfâentitiereit, (afjentuiert, afjetttuier(e)), a accentua.
Slfjcţit, ba? —, el, — e, accept, n. —ant, ber —, en, —en, acceptant.
afjeţJtiereit, (aîjeptievt, afjeptier(e), a acceptă.
Stijife, bie —, acciză, /.
ÎUabaţter, ber —, 3, alabastru, re.
SUalnlie, bie—, neputinţă de a grăi,/.
'Jllaitt, ber —,3, —e, (bot), cioroi, m. pl. ed)ter —, iarbă mare, /; faarri» ger —, moartea puricelui, f.
Sttarm, ber —, 3, - e, alarmă, tri-vogă, /.	[tipsă,/.
Sllaitit, ber —, 3, (mire.) piatră acră,
Albe, bie —, —en, dalmatică, /.
Albcit, ber —, 3, —n, (zool.) albi-şoară, /.
aibern, a. prost, netot, nătîng, tont, nătărău, bleot, neghiob, goglet, inept; —el ©eîţtoiig, inepţii, f.pl.
Albcruficit, bie —, — en, prostie, nă-tângie, gogomănie, neghiobie, gog-lează, inepţie, sotiză, /.
Album, bal -, 3, album, n.
VUţettnille, bie —, - n, (bot.) creţi-şoară, /,
Slldjimie, bie —, alhimie,
3(lbel)yb, ba3 —, —e, aldehid (licvid chimic), m.
SUfanţerei, bie —, —en, poznă, extravaganţă, /.
Alge, bie —, - n, (bot ) iarbă de mare, f; —it, pl. algine, /. pl.
Aliitea, ba3 —, 3, alineat, re,
3(lrf, ber —, 3, -en, (zool.) alcă, /.
Atferntel, ber —, cărmîz, re.
Alfofjol, ber —, 3, alcool, re.
9Ufouen, ber — 3, iatac, n.
all, (aHer, afle, atfel), a. tot, fiecare, fiecine;- -adv. atot, —c jeiu, petrecut, mîntuit, sfirşit, bal Stat ifi —, nu mai este pline ; — roevben, a se petrece, a so sfîrşi, a se fitul; —barmţerjig, a. preaîndurat; - belannt, a. notorie ; - - ba, adr. aici; — bort, adv. acolo; — etţtttl, adv. de fiecare dată, totdeauna ; —e miteinanber, adv. toţi împreună; —enfaUl, adv. mult dacă; la toată întîmplarea; — entţalben, adv. pre-tutindenea; - - er, adv. prea, cel mai, —erart, «. de totfelul; —cr= beţie, a. col mai bun, —etţriftliţţt, a. arhicreştin; —erbtngS, adv. neapărat, fireşte; —etburţlauţtigţi, a. serenisim; -ererţt, a. ceîdîntîiu; ju —er erţt, adv. înainte de toate, dintru întîiu; — ergnăbigţt, a. preaîndurat, prea graţios ; —ergrdfjt, a. cel mai mare; ’—erljanb, a. de tot felul ; — ertyeitigft, a. sfînta sfintelor; — erfjiJctţft, a. prea înălţat; - erlei, a. detot felul, felde-fel; —crlcfit, a. cel mai de pe urmă, codaş; — erliebft, a. gentil, drăgălaş; - ermeiţt, a. cel mai mult;- -ernaţţi, a. cel mai apropiat; — er-notroenbingţt, a. strictul necesar ; —erorten, — erortS, adv. pretutin-denea; —erfeitl, adv. din toate părţile; erunfertânigţt, a. preasupus; —ertncirtl, adv. pretutindenea; — enoegl, adr. în toate părţile şi totdeauna; —el, adv. tot; —eţannnt, adv. toţi împreună; - eleinl, adv. tot atît; - ejeit, adv. totdeauna, In toată bună vremea; — gemacf),
AK
24
91U
a. cu încetul, puţin cite puţin ;
- — geutein, a. universal, general, obştesc; tnt — en, in teză generală; —geniigfant, a. preaîndestu-lat; — gemalitg, a. atotputernic; —gittig, a. preaîndurat, prea bun; —Ştcr, adv. aici, loco; •—jaîjrlic^, a. an de an ; —ntad)tig, a. atotputernic; -ntftfig, a încetul cu încetul, succesiv, treptat; —ndd)t= lid), a. noapte do noapte, pe toată noaptea; — fclienb, a. atotvăzător; —feitig, a. universal, auf — feitiged S3erlnngen, la cerere generală; — tâgig, a: de toate zilele; -- tâg(id), a. zilnic, zi de zi, de toate zilele, jurnalier; prost, comun, banal, trivial, de rînd; -utttfcijfenb, a, a-totcuprinzător, universal; —»al= tenb, a. atotcîrmuitor; —toetfe, a. atotînţelept; — nnffeub, a. atotştiutor, onmiştient ; — jn, adv. prea.
Atl, ba8 —, 8, univers; —barmljerjig» leit, bie —, preaîndurare,—er» barnter, ber —, 8, Dumnezeul îndurărilor; —erijate, ber -Tei?» a' totţiitor, m. — erljetligfte, ba? —, n,—n,sftnta sfintelor,/; —erfjodjţte, b«8 —, n, —it, somitate, /; —er= lei, bob —, 8, felurime; — ermamt8= Ijarnifcij, ber—,c8, (bot.) gladiolus,»; —uotigfte,- b(tb—,strictul necesar;
—	erjeelentag, ber — e8, — e, măt-călău, n. ziua morţilor, /. —er* jdjaţfer, ber —, atotziditor, m\ — gegemoort, bie —, ubicvitate,/; —
• genieiufjeit, bie —, universalitate, /; — geniigfamfett, bie —, pre «Îndestulare, /; — geroalt ; — ntnd)t bie—, atotputinţâ, ./'; — ţeit, bie —, univers, n; universitate, f; —iei» tigfeil, bie —, universalitate, ver-salitate, /; —tagggefidjt, bas — ,(e)8,
—	er,faţă trivială,/; —ragsffetb, ba8 —,eâ —er, haină de toate zilele,/; —Oaterber—,8, tatăl ceresc, w; — toeigfjeii, bie —, înţelepciune nemărginită, /; — miffenfjeit bie —, atotştiinţă, f.
8tttee, bie —, —n, alee, promenadă,/.
Slflegorie, bie —, -en, alegorie,./'.
nllegotijtf), a. alegoric.
flllein, a. singur, izolat; — adv. nu-
mai; (prov.) — geiiut, — Berbiijjt, capul face, capul trage; gniij —, singur singurel, cuc; — conj. dară, iară, însă ; nidjt —, nu numai ; —tg, a. unic;- feltgmadjenb, a. unic-mîntuitor.
9lt(eitt=befi^, ber —, e8, - e, posesiune nedivizată, proprietate exclu-zivă, f. -gejbrad), bn8 —, (e)8, e, monolog, n; —Ijnnbel, ber —, 8, monopol, »; —ficrrfdjer, ber — 8, monarch, autocrat, m; — oerfauf, ber —, e8, -faufe, monopol, n.
ŞUfiiertc, ber —, tt, — tt, aliat, confederat, m.	/nai, n.
Stttmanbc, bie —, it, imobil comu-
StlloMum, ba8 , —ia, alodiu, n.
SUIoţiatIj, ber —, en, —en, alopat, m; —ie, bie- , alopatie (medicina tradiţională), /.
Şlllutobunt, ba8 —, iunt8, —ia, aluviune, /.
9ttm, bie —, —en, pajişte, f.
'Hlmatnatcr, bie —, universitate, /.
ÎUmauarij, ba8, -, 8, —e, almanah, n.
Şllntofen, ba8, —, 8, elemozină, lei-mozină, milostenie, milă, pomană, caritate,/, —geben, a miluî; unt - bitten, a se milogi.-
Aloc, bie —, /bot.) sabur, m.
AIp, ber — 8, —e; — brucf, ber —, 8, —e, năplâire, f. coşmar, incu-bus, m.
Alţjc, bie —, n, ceair, m.
Alpeieambfer, ber —, 8, (bot.) steghie, /; — glbdcfjen, ba8 —, 8, (bot.) de-getăriţă, /; --gliUjen, baS —, 8, roşaţa alpilor, f; —rosdjen, bn§—, 8, (bot), cocozar, smirdar, m; — oeilcfjen, ba8 —, pînea porcului, f.
ŞUplja&et, baâ —, 8, — e, alfabet, »; alfavita, /.
Alrnutt=e, bie—, -en, vrăjitoare, fi — tnurjel, bie —, — en, (bot.) mandragoră, f.
n(8, eonj. cînd, pecînd;ca, caşicînd; parcă, drept, dupăce, de cît ; — bulb, adv. îndată, —bănit, adr. apoi, atunci. — ob, adv. caşicum, caşicînd.
aljo, conj. deci, prin urmare; —adr. aşa, astfel.
Şllt, ber —, 8, alto (voce), m; —ian» ger, ber — 8, altist, m.
alt
25
Simt
| alt, (Slter, ftltejt), a. bătrîn ; vechiu, ţ antic, învechit; rute — bijt bu? de §; cîţi ani eşti? — el Şmus, casă | vechie; prietin vechiu; — mcrbert, i a îmbătrînî; a se învechi ; — f bacfen, a. rece, ostoită, (pîine) ;
— beutţcf), teutonic; —frântijd), a. h gotic ; — glaubig, a. ortodox; — | fjergebradjt, a. —berlontmlicf), a. din bătrîni; flug, a. sfătos; —mobijd), a. de modă vechie; —oăterifdj, «. tombatera; — adu. bucheneşte. Slltait, ber —, I —e, balcon, n.
I Slttar, ber -Z, —tare, altar, n,
|	— iifcf), ber —, el, —e, trapeză, /;
[	— titef), bal —, Z, — iitc&er, faţa. tra-
Ipezii, f; — Dorţang, ber —, I, — bâttgc, dveră, /; — toattb, bie — — nmnbe, iconostas, n. tîmplă, /. Albe, ber —, n, — n, unchiaş, moşneag, bătrîn, m. —e, bie — bară, fi — er, bal —, Z, vîrstă, ilichie, etate, cărunteţe, bătrîneţe, f. pl, vetustate, vechime, anticvitate, /; Don § f)er, din bătrîni; bor—
|	I, odinioarăhjugenbtidje?tine-
rcţe, /. pl; IjoţeS —,(Miţrîfi®ţarai-l ţ:	dînci; — Ifolge, bie —, ancienitate,
I	f; — Igrenje, bie , limită de vîrs-
|i	tă, /; Sprăftbent, ber , eit, —en,
1	preşedinte de vîrstă, /«; —sfdnufi»
ţ	dje, bie —, senilitate, f; —IDerforg»
ţ	ung, bie—,—en,pens-ie,-iune, renii	tă,/; turn, bas tiimer, an-
v	tichitate, /. evul vechiu, m; grauel
\	—tura, străvechime, — titmler,
:	ber —, I, arheoman, m; — titm=
terci, bie , arheomanie,/; —tihn= Iic£)teit, bie , caracter antic, n; i	— tutnlforfdjer, ber ,3, arheolog,
m ; —funtlfunbe, bie —, arheolo-|	gie, f; - Derjorgung f. -lDerjorg=
ung; — gefclî, ber - , eu, —en, lo-:	goiăt de meserie, /«; —raeijler, ber
—, Z, staroste, m\ — Dorbern, bie ;	—, pl. strămoşi, m. pl; —uietber=
îommer, ber , S, toamnă ţesă-I	toare, /.
f alter, a. mai mare (de ani); -f. nit.
| Ălternuutter, bie , ....rautter, stră-
|	bună, /';	- bater,	ber—,?,	-bater,
I	strămoş,	m.
| alternt, i. j. a îmbătrînî ; a se în-|	învechi; —Igebeugt,	a.	gîrbov;	-?=
—fcbruarî), o. senil; — titm(id), a. antic, n.
iltefte, ber —, it, — n, senior, decan, staroste, m.
Altlţiia, bie —, (lot.) nalbă mare,/, altlid), a. bătrînicios.
Altue, bie —, —n, (bot.) odăgaciu, m; săpunariţă,/.
nrn, prp. la, lingă, pe; în, mai; — beften, mai bine dec-ît toţi. îtmnraut, ber —, S, (bot.) busioc roşu, m; rauţaariger —, ştir, m. Stmnjone, bte —, —it, amazonă, /; —nftein, ber —, I, —e, (min.) sa-nidină, f.	[ileu, m.
Am6o=jj, ber — ,ffel, —ffe, nicovală,/'-Antberbaitm, ber —, el, —bâume, (bot.) lichidambar, m.
Ambra, ba? — ,3, (miner.) chihlibar,)». Amcifc, bie —, —ett, (zool). furnică, /; tuei^e —, termit, ni ; — tlâtţer, ber —, S, eter fornic, m : — nbar, ber - en, — en, (zool) furnicar, mirmecofag, m ;	— nfjaufen, ber
-	S, mişină, /; nlBme, ber - ,
-	it, —n, furnică-leu, f; - nţaure, bie>k/, abid fornic, m.
Amclmeijl, bal —, I, amidon, m ;
scrobeală, f.
Anteit, bal - , amin, m.
3tmetţyft, ber - (e)s, —e, ametist, n. Amntnitu, ber s, —mănner, jude comunal (in Helveţia), m.
Amine, bie —, n, doică, dădacă, nutrice, /.	[bulă, /.
Ammcv, bte —, -n, (^oot.)presură,gal-Dlmmoutaf, ba? — I, amoniac, m. îlmiteftie, bie —, - n, amnestie. ./'. Slmortifntion, bie —, — en, amortiza,ţie, f.
amurtifieren, (amortifiert, amortifier(e), a amortiza.
Atitpcl, bic - , n, lampă, candelă,/. Aiitjifcr, ber , S, (bot.) stevie de baltă,/'; gehnfultcr—,măcrişul calului; fleiiter , măcriş mărunt; fraufcr -, dragavei, m. pl. i!lntţif)ibie, bie —, amfibiu, m. Jlmpudation, —tierung, bie amputaţ-ie, -iune, ablatare, f. nmDutiercit, a amputa, a ablatîi Antic1, bte —, ~n, (zool.) mierlă, /. Simt, bal - , ei, — simter, slujbă, f. oficiu, rn; funcţ-ie, -iune,/; post,
nmtieren
26
anbetreffett
n; diregătorie, /; biarou; serviciu divin, n; — fyainS, baS — fe8, — ţaufer, oficiu, n. canţelaric /; — tnamt, bet , e8, — tnânnet, jude, diregător, ra ; — salter, baS —, 8, ancienitate, /; — Santritt, ber —, eS, intrare în funcţiune, /; — 3= duffeţer, ber —, 8, 'inspector, m ; —!?berid)tf — 8, — e, raport oficial, n- —sbefd)etb, ber —, eS, —e, rezoluţiune, /; — bewerber, ber—,§, aspirant, candidat, n ; —gbejtrf, ber —-, 8, —e, jurisdicţiune, /; o-col, resort, m; —gblatt, baS —, 8, —blâtter, monitor oficial, n ; — 8» bote, ber —, rt, — n, pîrcălab, m\ —sbruber, ber —, 8, — âbrftber, coleg, m; —Sbiener, ber — ,8, gornic, aprod, vătăşel, pristav, m; — geib, ber —, eS, —e, jurămînt de funcţionar, n; —Seiţer, ber — ,3, zel de serviciu, n; — 8entbebung, bte —,
—	en, — Scntfeţptng, bie —, —ett,
destituire, /. mazil, n; mazilie, /; —gfofge, bie ——rt, ancienitate, /; — Sfiiţrung, bie —, - en, gestiune, /; —Sgefitîle, ba8 —^^'veniturile justiţiare, /. pl. —8geţilfe, 'ber - , rt, — rt, adiunct, m ; —8= genofl'e, ber —, n, —n, coleg, confrate, m\ —Sl)aupttnanit, ber —, 8, —Sfjaufttleute, prefect, m; —8fleib, bas --, eS, —er, costum, « ;	-8»
leiter, ber —, 8, şef, w; sicfat, bag —, 8, —e, biurou, n\ — Spflidjt, bte —,	en, datorie de funcţio-
nar, /; —Sftegel, bas —, 8, sigil oficial, m; Sftube, bte -, — n, biurou, n; —gftuf)I,ber —, §, — fitiţîe, scaun curul, n; — stag, ber —, 8,
, —e, judiţiu, n ; - tterrtdjtung, bte —, —en, funcţiune, /; —Soorftanb, ber —, 8, ftcinbc, şef, »».
anttoeren, a funcţiona, — lid), a. oficial, diregătoresc.
Dltttulett, ba§ -—, 8, —e, amulet,, ba-ier, sîmcă, /.
amiifaut, a. amuzant.
att, prp. la, pe, în, lingă, cătră, de, aproape de, calavreo, alăturea ;
—	bent fetn, a ii aşa; granffttrt an ber Dber, Francfort pe Odor; -pref. pre-, în-.
Stmdogie, bie —, —en, analogie,/.
Wnafyfe, bte —, n, analiză, /. analtjfieren, (analşjiert, analifter(e), a analiză.
'Xuatdjie, bie —, anarhie, /. Slnatfient, baS —, S —ata, anatemă, afurisanie, /.
Stnatom, ber —, ett, —e, anatomist, m; —ie, bit, —, anatomie, /. anatontifcfi, a. anatomic, anbatfett, i. j. (bădft, bucî an, ange-bacîett, bad(e) an), a se lipi (la copt), anbaljuen, (angebaţnt, baţn(e) an), a pregăti.
an6anbein, (angebanbeit, biinbte an), mit jbtn, a se legă de cineva. Atibau, bet —, eS, —ten, clădire, (a-daogată), /; cultură, (agricolă),/, anbaucn, (angebaut, bau(e) an), a a-daogâ, (o clădire la altă); a cultivă; SKaiS —, a sărnînă porumb; Sartoffeln —, a pune cartofi; fein ©eib —, a-şi da banii pe copcă ; ţtcf) —, a se statorî, a se aşeză (ca colonist). anbefefiteit, f. befeljlen.
Attbegimt, f. SSeginn. an6ef)otfteit, (beţnltft, befjiiit, befiiclt, bc= ţielfe an; anbeljalten, beţalt(e) an), a păstră pe sine (un vestmînt). aulici, adv. alăturat; lîngă. aitbeifjett, (6eif;(e[)t, beifjt, bifj, biffe att, angebiffen, beifî(e) att), a muşcă; a se da la undiţă.
anfietongeit, (onbelangt), a privi (pe cineva); a se referi (la ceva), anbeflen, (angebeKt, belite) an), a latră (pe cineva).
anbeguemen, fief) —, (anbequemt, be= queme bici) an), a se acomodă. aitberaumeu, (anberantnt, beraunte an); a soroci.
Attberniuunng, bie —, en, sorocit e, /, anbeben, (ongebetet, bet(e) an), a adoră; —nngsinert, - ttngsmurbtg, a. a-dorabil.
Attbet=er, ber —, 8, adorator, m; — ung, bie —, —en,adoraţ-ie,—iune,/. anbettetn, (angebettelt, bettte an), a.
cerşi, a se milogi.
A«bctrnd)t, in —, in vedere, cort-siderînd.
anbetreffett, (betriffft, betriffft, betrnf, 6e» trrife att, anbetroffen), a privi, a se
attbtcberit
27
aubcr
referi, a se atinge; tt>a§ mid) nu» betrifft, cit, despre mine.
: anbicbcnt, fid) , (angebtebert, biebre bid) an), a se insinua, aitbtcgcn, (ftog, b»ge an, angebogen, btcg(e) an), a alătura,
| anbiefett, (bicteft, bteter, bot, bote an, ţ nngeboten, biet(e) an), a oferi, a | îmbiă.
- Slubietltng, bie —, ofertă, oferire. /. f anbittbett, (battb, biinbe att, angcbutn beii, btnb(e) an), a legă, a ataşă, a prinde ceva ; mit jbnt —, a se legă de cineva ; jbnt etnen SBSren -, a legă pe cineva de gard; furi ungefmnben, adv. brusc, i Slutit), j. S8i§.
: anblafctt, f. blajen. s anbterfcu, (angebtecft, bledf(e) att), a l	rînji dinţii.
| Aubttcf, ber'—, S, privire, privelişte, i	priveală, vedere, căutătură,./';
aspect, a.
• anblicfeit, (nngeblicft,blicf(e) an i.aprivi. i aitbliitjeltt, (nngeblingelt, blinjte an), a ţ	clinti din ochi. a face cu ochiul;
i	a aruncă privifitpe ifturiş.l o
an61ocfeu,(nngebI5cft,blod(e) an),amugi f	(spre cineva).
i antuif)rcH( ((ingebofjrt, bof)t(e) an), a »	da o bortă cu sfredelul,
' Aitbot, bcr —, 3, — e, ofertă, ./'. anbrntcn, (brâtft, brrtf, brtet, briete nit, angebratcu, brat(c) an), a pîrli, a pîrjoli; —, i. f. a, se pîrli. anbreitt)Ctt, (6rid)ft, bridjt, brad), brhd)e an, angebrodjen, brici; an), a începe (o pline); -, i. f. ase începe ; bie dîad): firidg an, înserează; ber îag brtd)t an, mijeşte de zi; mit nit» brecţenber îUadpt, spre înoptat.e. anbrenuett, (brennft, bretmt, brannte, brennte an, angebrannt, brenn(e) an), a aprinde, a pîrpăli; — i. f. a se aprinde: a luă foc, a se pîrpăli (bucatele); ficţt —, a se frige, anbrcnjeln, (nngebrcnjelt, brettjle an), a pîrpăli.
attbrutg=en, (brodite brddtte an, ange bradjt, bring(e) an), a plasă; a fixă, a ataşă; a pune; a desface; trî) faun bie Stiefct nicfjt - , nu-mi încap cizmele; fetit @etb gut a plasă bine banii săi, fetit (Mb
, a-şi papă banii; ctit 9Kiibcf)en , a-şi mărită o fată ; etneSlnge a inaintâ o plîngere ; fetne Sndje —, a expune cauza sa ; SSanren—, a se desface de mărfuri; lid), a. plasabil.
Attbrud), ber —, b, —britcfje, început, n; ruptoare, /. bes îuged —, faptul zilei.
anbriid)tg, a. putred, stricat.
attbriiljeit, (ongebruţt, briibt e> an), a opări (puţin).
attbritlleit, (ongebruUt, britK(e) att), a, se răsti (la cineva); a mugi.
aitbrummett, (angebntmmt, btntnm(e) an), a întîmpinâ pe cineva cu bombăni turi.
anbriitetr, (angebvutet, btiit(e) att), a începe a cloci.
AttdjoBtb, bie —, sardelă, /.
Aubncf|t, bie —, cuvioşie, evlavie, devoţ-ie, —iune; fetne —»erricf>teir, a-şi face rugăciunile ; —âtibung, bie —, —en, devoţiune, f.
Anb8d)t=elei, bie -, —en, bigotărie, f;
In - Ier, ber crv, ?, bigot, m,
aitbMjtig, a. cuvios, evlavios, cucernic; atentiv; — fetit, a fi cu luare aminte.
attbnnerin, (nngebauert, baure an), a dură; —ttb, a. necontenit, necurmat, durător, delungat, prelung.
attbcnt, adv. aşa; c-f ift ittc£)t —, nu-i aşa.
Aitbcitfett, bad —, Ş, memorie, pomenire, /. suvenir, •«; feligen —8, de piă memorie; befinltett Sie mid) in gutem —, păstraţi-mi onoarea suvenirului Dv, ; bei jbitt in gntem ftclţen, a fi în graţiile cuiva.
attbcr, a. aldoilea, alt; baS iţi ettnab — ed, asta-i altă căciulă; cincitSlag um bett — n,tot a doua zi; etttd tn§ —e, una cu alta ; einsins -ertben, a vorbi ca Niţă cu tată său pîntunerec; fid) eitteâ — tt bebenfen, a-şi luă seamă; — tnaltg, a. de altădată; - ufnlls, —ntcild, adv. de altmintrelea; - § ttterbett, a se schimbă; — feits, adv. pe de altă-parte;— 8t»o, adv. aiurea; -■svooţer, adv. deaiurea; —tfialb, unu şi jumătate; roartig, a. în altă parte;
A Hbergefdjn>ifterfiiib
28
Anfnitg
_ — toartă, adv. aiurea; -toeittg, a. alt, ulterior.
Anbergeftf)toifterfinî>, baă —, e§, — er,
văral doilea,m.verişoarăa doua,/, tittbent, a schimbă, a altera, a varia; a reformă,
Ăttbernng, bie —, —en, schimbare,/, aitbeuten, (angebeutet, beut(e) an), a viză; a semnifica, a intimă, a a-ieptă; baă beutet nidjts ©uteă an, asta nu-i semn bun.
Şlnbentnng, bie —, —en, vizare; a-luz-ie, —iune, /
aiibitfjteit, (angebtdjtet, bidjt(e) an), a impută, a scorni; jbtn ctroas fiii» <f)erlidjeâ —, a scoate cuiva un ponos.
aubonnertt, (angcbonncrt, bonnre an), a fulmină; er iţi mie angebonnert, este ca şi trăznit.
Anborn, ber —, ă, — e, (bot..) voronic, m; getltciner —, unguraş, m. anborrett, *. ţ. a se lipi (uscîndu-se). Anbraitg, ber —, â, înghesueală, a-fluinţă (de oameni) ; congest-ie, —iuiie (de sînge), /. anbrBngen, (nngebrSngt, brnng(e) an), a înghesui, er brattgt fief) an mid), se vîră în mine.
anbrefjcn, (angebrel)t, brefj(e) an), a înţepeni (şurupînd). aitbriugen, i. ţ. (brang, briinge an, am gebrungen, bring(e) an), a năvăli, a năpădi.
anbrobcit, f. broţen.
Anbroftung, ţ. $rofjung.
2Jitbnime=ba, bie —, —ben, (bot.) ru-ginare, /.
anbriicteu, (oneţebriieft, briicf(e) an), a apăsă cătră...
aneifer--n, (angeeifert, cifre an), a a-nimă; —nb, a. animator. Aitcifcriutg, bie —, —en, animare,/, aneigitcn, (angeeignct, cigtte ait), a însuşi, a atribui; fief) —, a-şi însuşi, a-şi asuma.
Aneigmmg, bie —, apropriare, /. aneiitanber, adv. împreună, laolaltă, unul înaltul;—fiigen, (aneinanber» gefiigt, ţiig(e) aneinanber), a împreună ; —grenjen, *. (aneinanber gegrengt, grenj(c) aneinanber), a con-iină; —grenşenb, a. limitrof; — reifjen, ( aneiitnnbergereiţt, reil)(e)
aneinanber), a înşiră; — fd)iagen, (aneinanbergefdjtagen, fcţlag (e) an» etnanber), bie ©ţoren —, a da din pinteni; — ftofcen, (aneinanber» geftojjen, ftofj e) aneinanber), a se întreciocnî; a fi adiacent. Sfitefbote, bie —, — en, snoavă, a-necdotă, /.
aitefefit, (angeefelt, etle an), a desgustă. Siuetnoue, bie—, —tt, (bot) dedegel,»;. aucmpfef/eit, f. entpfefjlen.
Anerbe, ber —, n, —n, moştenitor primat, m.
ancrbeit, (angeerbi, erbfe) an), a transmite prin moştenire; angecrbte ftranfţett, maladie ereditară, 2(iterbiet=en, baâ —, 3, —ung, bie—, — en, ofertă, / aiterfannt, a. recunoscut. aiterfcitn=en, (erfanttte, erfenn(e)te alt, anerfannt,anerfenn(e),a recunoaşte; a mărturisi; nicfjt - , a dezavua; bie Stage —, a admite cauză; — —enb, a. recognitiv; —enbeSBorte, laude; —enăioert, a. lăudabil. Anerfcumtng, bie —, recogriiţ-ie,-lumi; recunoaştere ; geridjtlitţe —, legitimare; gefeŞlidje —, legitimitate, /; — etner ©iinbe, mărturisirea unui păcat, f; BffentlicEje —, menţiune onorabilă, /. ancrfd)nffcn, a. înăscut. aitct,',icl|cn, (anerjieţft, aner/eţt, aner» 3og, anerjâge, anerjogen, anerjiel^e), a da prin creştere, aneffeit, fid) —, (iffeft ober iţit, ifjt, afi, afee fid) att, angegeffen, ifs bid) an), a se îmbuibă.
anfadjen, (angefacbt, fad)(e) an), a aţîţă. anfiibefit, (angefabelt, fiible an), a băgă în ac; a înşiră (mărgele), anfafjrat, (angefaţren, fafjr(e) an), a izbi cu trăsură; a bruscă (pe . cineva); —f. a sosi (cu trăsura); a trage (la scară).
Anfnlp't, bie —, —en, rampă; sosire (cu trăsura), /.
Aitfali, ber —, ee>, —falie, apucătură;
atac, asalt; acces, n; moştenire,/, aitfaiieit, (faflft, falit, fief, fiele an, an» gefaUen, fetiţe) an), a atacă, a a-
saltă, a se da la... i. f. a cădea în partea cuiva (o moştenire). Anfattg, ber —, §, — fânge, început,
;utfii licit
attfnttgen
29
cap; debut, n; — eitter 9icbe,
| exordie, /; Boit	din cap;
y Bon nlter —, din capul locului ; î bett itiodjen, a începe; — bbudp * fiabe, ber - , it, it, iniţială, ma-iusculă, -ăgrltnbe, bic —(pl) elemente, pl.
anfang=en, (fângft, făttgt, ftng, finge an;nngefaitgen, fang(c)an), aîncepe; a întreprinde; a iniţia, a face; Bon borne , a reîncepe; er fditgt afle» Bcrfcţrt an, face toate pe dos; ic£) meifi nidjt lua§ irf) eu joii, nu ştiu, ce să mă fac; e§ ift util ifjiit nid)t§ angufangcti, nu e de nici o treabă, ober n’ai ce face cu el; jtt Indţen —en, a bufni de rîs; .Şiinbel en, a, se luă de ceartă; - 3, adv. din-truîntîiu, la început.
Attfciitgcr, bei , o, începător, m
aitfhttglirt), ario. dintruîntîiu, la început.
aufufţcn, (angefapl, faffe ober fafj au),
|- a apucă, a prinde, a pune mina.
I aitfantcn, i. f. (angefaitlt, faut(e) an),. |. a da în putrejune	i
i anfedjtbar, a. contenţios, contestjj-i |:	bil; fit, (fidv.fi, fidjt, fod)t, fodjte j
|	an, ongefodjien, iid)t an), a contestă,
|;	a opugnă (vorba se aude prin
| Ungurime); a ispiti, a turbură; ţ hta3 fidjt bici) att? ce te-npucă ?
\ Aitferiitiutg, bie —, — ctt, contestaţ-ie, ţ	— iune, optignare;	vexaţiune; is-
|	pită, bîntueaiă,	f.
I aitfciitbctt, (angefeiubet, fcinb(c) an), a l	duşmăni.
■ Aiifciiibiutg, bic , - ?tt, duşmănie,
|	inimiciţie, /,
t anfertifltit, (angefertigt, fcrtig(e) an), a ţi face, a compune, a găti, a conţi	fecţionâ.
î Attfertirjuttij, bic , — en, gătire, f.
(	confecţionare,	/.
| anfeurfflctt, (angefeitdpet, fcitd)t(e) an), fi	a urnectâ.
1 Aufeitd)tititgf bie —, umectare, f.
I anfcitcrit (angefeuert,fente an), a aţîţâ;
I, a excită, a animă, a încuraja, a | da fitil, a da ghieş.
| Anfenerititg, bie —, — ett, încura-i	jare, /. ghieş.	n.
I anflatnmeu, (angeflammt, f(amm(e) an), f	a înflamă.
anflefiei», (angeflefjt, ftef)(c) att), a imploră.
Anffeţmtg, bie -, —en, implorare,/, aitfletfdjeu, (angefţetfrfjt, fletfd)(e) an), a-şi arătă colţii.
anflirfeit, (angeftidt, flid(c) an), a peteci. a cîrpî.
anffiegen, i. f. (fliegft, fliegt, flog, flbge an, angeflogen, flieg(e) an), a veni sburîud; a pică, a veni pe neaşteptate; a se acoperi (cu un strat subţire, ori cu aburi, ori arborii cu puţină verdeaţă), anpfjcit, (aitgefldfjt, fibfi(e) an), a a-propiă plutind, a flotă.
Aitffitjjttng, bie , —en, flotaj, n. a-luviune, /.
Anffiig, ber —, 3, flilgc, pădure tî-nără,/; tinct, n: nuansă (de batjocură), /. aitrorberit f. forbern.
Anforberuitg, bie , —ett, pretenţie, -iune, recerinţă, f.
An frage, bie - , — n, întrebare, /. attfrngctt, (fragft, fragt, frngte an, att= gefragt, fragte) an), a se informă, attfreffets, (friffeft ober fript, fript,_ fraţi, frapeft, f rit pe att, aitgefreffen, frig att), a roade, a coroade; a canceră. aitfrtercit, i. f. (fror, friire an, ange» froren, trieri ei att), a îngheţă, (şi a se lipi de ceva), aitfrtfrijeit, (angefrifdjt, frifd)(e) att), a reîmprospăta, a încuraja.
Aitfitgc, bie —, - n, piesă adiţională, îmbricaţ-ie,-inne, /. attfiigett, (aitgefiigt, fiig(e) an), a îm-brieă.
attfiildett, (attgeritiUr, fitfilt e) att), a pipăi; e3 fitfflt ftrfj tueid) att, este moale la pipăit.
Anfii!)(ett, bat —, 3, pipăit, n. aitfufjreu, (angefuţrt, fiit)r(e) an), a. conduce, a comandă (o armată); a alegă (motive); a aleşui; a abuza, a înşelă; a cită tun pasaj). Attfiil)r=er, ber —3, conducător, cap, comandant, m;—ung, bie—, - en, conducere, /; comandament, n ; expunere, alegare ; aleşuire ; citare, aserţiune, /; — Şjeidjen, ba3 —, 3, ghilemele, /. pl. aitfiillett, (angefiiUt, fitfi(c) an), a umplea.
Anfuflmtg
30
aitgenagt
Anfiitlung, bie —, -en, umplere, umplutură, /.
Aufnrt, bie —, cit, debarcaderă, /. Augnte, bie —, - cu, arvună; decla-raţ-ie, -iane, indicaţ-ie, -iune, arătare; informaţ-ie, -iune, spusă; denunţare; delatare, /; nad) fciucr -,după spusa lui, după indicaţiu-nile sale; 3 Jîronen —, 3 coroane, arvună.
nitgnjfcn, (angegafft gaff(e) an), a se sgăi la cineva ober la ceva. Aitgnffer, ber —, 8, gură-uască, /. angiiugtg, a. posibil, iertat, angftttjeit, (angeganjt, ganj(e) an), a empănâ.
Aitgitngnng, bie—, —en, empănare,/. aitgeb=en, (gibft, gibt, gab, gabe an, angegeben, gib an), a arvuni, a declară, a indică, a arătă, $ produce (dovezii; feiit ©infommen , a fasionă venitul său; a-şi declină (numele); a propune, a denunţă; beat Şort —, a da tonul ; al® tlrfadje —, a pretextă; —lid), a. pretins, aşazis.
Augeber, ber —, §, denunciant; iniţiator, m; —ei, bie —, —en, denunţare, /.
aitgebicbcit, a. insinuat.
AngeBinbe, ba-3 —, es, dar, cadou, prezent, n.	[fuz.
angeboren, a. înnăscut, firesc; in-Angefist, bas —, s, —e, ofertă, /. ange&rannt, a. pîrlit. angebimbeti, a. legat de . . . ; furj , brusc.
angebeiţeit laffen, (lăffeft, lâfjt, licg, liepe angebeiţen, babe angebeiben laffert,lag amgebeiţen), a acordă, a concede. Angebtnfen, bas —, S, suvenir, m. aiigeerbt, a. ereditar, atigefault, a. dat în putrejune. augeflogeu, a. venit în sbor; sosit pe neaşteptate; suflat, aburit, angefrefţen, a. ros, mîncat; îmbuibat, angegangen, a. —foinmen, a sosi (venind pe jos).
angtgoffen, a. turnat; baS Sieib fiţt bir mic —, haina îţi stă ca şi scrisă pe trup.
Aitgebtinge, baS —, s., apendice, m ;
brelocă, amuletă, /. [xat. jingeţiingt, a, adiţional, adăugat, ane-
;i irgetjaurfjt, a. aburit, atigeţauft, a. aglomerat; plin, cu vîrf. angeljeitert, a. chirchelit. augefpen, (geţft, gebt, ging, ginge an, angegangen, gcf)(e) an), a seziză; a privi (ceva pe cineva); a importă pe cineva; i. f. a începe; a se puteă, a trece-merge, a 11 suportabil; a luă foc; — enb, a. începător (en herbe); pasabil; -enb, conj. cît pentru, cu privire la. awget)ilt=en, i. (augeţ&rt, geţtnie) an), a aparţinea, a fl (al cuiva) ; id; metfj nid)t, meni id) angeţBre, nu ştiu ce să mă fac; —tg, a. aparţinător. Angeţiirigcn, bie — pl. neamuri, /.
pl; metne —, ai mei, m. pl. Angeflagte, ber , n, — n, acuzat, inculpat, prevenit, inct (vorba se aude prin Ungurimea m.
Aitgel, bie —, — n, ţiţină, balama,/, copil, m ; undiţă,’/; —er, ber —, S, unditor, m; - ţacfen, ber —, S, cîrlig, n; — ţranft, ier - eS, —e, merchez, »; — rute, bie —, —n, vargă,/; — id)nur, bie —, -fdjnitre, sfoara undiţei, /. angelauftn, «. aburit.
Augclb, baâ —, es, —er, arvună, capară, /.
angelegtu, a. important; ftd) — jein laffen, a stărui (pentru ceva); — tlid), a. stăruitor; — tltdl, adv. cu stăruinţă.
Aiigelcgetiţeit, bte —, en, afacere, treabă, cauză, /.
angelcgt, a. pus, plasat ; - eS gener, foc pus.
aitgeleljnt, a. răzimat; plecată (uşa), aitgclui, a pescui cu undiţa; —meit offen, de tot deschisă (uşai. Slngelifa, bie —, (bot.) buciniş, n. aitgeloben, (nngelobt, gefob(e) an), a promite sărbătoreşte.
Aiigeliilmbâ, baS —, ffeŞ, —ffe, promisiune sărbătorească, /. Angelub, ba§ —, rugăciune de seară (catolică) /.
angtmtfftn, a. convenabil, propor-ţionat, amăsurat, potrivit, adecvat, acomodat.
Angemeffcnf)eit, bie —, cuviinţă, con-venanţă, /.	[reci etc.)
angenngt, a. ros, mîncat, (de şoa-
atigciiclim
31

aiuicm-l)iu, <i. agreabil, plăcut, nostim, graţios, dolt'an; er l)iil cnuas —el, in fetnem Scfeit, e cu vine-’n coaci ; - adr. agreabil ; Sic finb mir ftet? —, îmi sunteţi totdeauna binevenit, angcitonimcii, a. primit ; — bafi, să admitem, că . .
Anger, ber — pi'at, n; livade,/;
prund, maidan, n angcrcbct, «. acostat, agrăit. angrrcgt, a. pus pe tapet ; bie - e Sodic, afacerea din cestiuue. angefihifclt, a. căruiu. attgcfdjoffcit, a. blesat; amorezat ; chirolielit; - buumeit, a da busta. t augefri)riclicit, a. notat; fiut icin, a ’■ li în favor (la cineva).
, attgcid)tucmmt, a. diluvial. angrfdiiuoltcn, «. umflat, bulbucat, angefclicii, a. cu va/.ă. notabil, cu trecere, considerabil, însemnat, distins.
aiigcfcîicii, a. domiciliat., aşezat, statorit. stabilit; împărnîm-enit, moşnetm.
Ş; Attgefid)t, ba? — fUCb-©Ui>'aţă, /. o-■3. braz, «; im - , faţă. . . r iutgcfirf)tl, adr. în faţă, făţiş % angeimiititt, a. înhamat; întins, încordat.
a angcfpitd, a. călit, chirchelit. angeitammt, a. ereditar, attgeftanbett, a. remis, aitgeftecft, a. molipsit, contagiat; pus (foc); prins (cu ace).
Angcftclfte, ber —, tt, —n,impiegat.»». angeftod)ett, a. începută (butilca de vin); chirchelit; viermănos (măr), .angeftrengt, a. încordat, attgetmt, a. îmbrăcat ; bie ©adje ift bantod) afacerea are turnura de a ii. . .
ititgetraM, a. — fommett, a sosî în trapet.
aitgctrmtlcu, a. beat.
Angemagc, bas - -, ?, căpătîiu de fus, n.
.atigcnmiibt, a. aplicai; e ©eomctrie, geomet rie practic ă, f. ,atigeU)icjcit, a. avizat
2-	jiugciuiitincu (angeroof)nt, geroi)f)n(r) an), ţ a deprinde, ii obişnui, a dedă ; ; fief)- , a luă ol i ei:;.
Attge=mof)ttI)eit, bte —, —en, — luofr imttg, bie — cit, deprindere, /. învăţ, nărav, n.
angettiŞţitt, a. deprins, nărăvit, attgeţctgt, a. oportun; avizat, angiefjeu, (gicg(ef)t, gieţjt, gog, gbffe an, nngegoffen, gicfi(e)ait), a turnă (peste), a stropi, a udă, angloljcn, (attgeglogt, glofc(e) an), a se înholbă (la cineva), augluften, f. attglo|en. aitgrcipbar, a. sezizabil; atacabil; — en, (griff, griffe an, angegriffen, grei f(e) an), a apucă, a prinde cu mina; a atacă ; a obosi; a slăbi ; a mişcă; a înduioşa; btefe? Sud) greift fid) râul) an, acest postav e aspru la, pipăit; biefe Wrnitfţeit fjat ntief) fefjr angegriffen, această boală m’a slăbit, foarte mult; ber nngreifeitbe îeil, agresor, m; gefdjicft eu, a se apucă de un lucru cu dibăcie; etma§ uerfc£)rt —en, a face ceva pe dos; fretnbeS ®elb —en, a se atinge de bani streini; eitien bei feb tter jdgundjeu Scite —en, a se folosi de slăbiciunea cuiva: eitt ieftamcitt —en, a contestă un testament; fid) —en, a se opinti; — enb, a. agresiv, atacator, ofensiv; stricăeios (sănătăţii)
Angreifer, ber — ?, agresor, m. angrenţeit, *. («itgegrenjt, grenj(e) an), a conţină, a se învecina, a sinori; —b, a. învecinat, limitrof, conţin, contiguu, adiacent.
Aitgreitjnng, bte -, —en, învecinare, continitate, contiguitate, adia-cenţă, f.
Aitgrijf, ber §, — e, năvălire, năvală, /, atac, n. şarje, f. asalt, n; agres-ie, -iune, /; eiit SLfjenta iit neljmen, a aborda o cestiuue; —8»affe, bte - , -tt, armă ofensivă, f.
aitgriploeife, a. ofensiv, attgrtitfen, (angegrinft, grinf(e) an), a se rînji (la cineva).
Dlngft, bie —, - Stngfte, frică, teamă, blăcoşare, anxietate, inchietudi-ne, turburare, /; ee itberţallt mid) cine mă ia o groază ; eittein
—	rnadjen, a îngrozi pe cineva ;
-	gejd)rei, ba? —, —3, ţipete de
aiiţţftici
32
anţclfcit
groază; —meier, ber —, Ş, fricos, »»; — fcEjluctB, ber—, sudori reci.fpl. ăitgftdg, a. fricos, îngrijat; - igen,a turmenta, a speria; ftdj—, a fi cu „ frica ’nsîn;—lid),a.fricos, sfiicios. AngfMgung, bie —, turment, n. frică, f. - lidjfeit, bie frică, anxietate, f.
angfhwli, a. blăcoşat. aitgmfeti, (ongegucft, gucf(e) an), a privi (la ceva),
angiirten, (angegiirtet, gurt(e) an), a încinge.	[metal,/.
Aitginft, bor—, fie?, - -giifie, nadă (la anfinben, (f)ait, ţat, fjatte, tţatte an, an= gefjnbt, |ab(e) an), a avea pe sine, a ti îmbrăcat cu..; [but etnia? —, a căută nod în papură; bu fannft iţim nid)t§ , nu-i poţi băga nici o vină.	[cult.
airijarfen, (angcbacft, f)ad(e) an), a cio-aiiljaftcii, i. (angcţaftet, t)nfî(e) an), a fi lipit ţde ceva); a aderă ; a fi grevat.
aufjafelit, (angeljafelt, (afle an), a în-
copciă, a atîrnii, cu o copcie, a croşetă, a înădî cu igliţa. attfţateit, (angeţaft, t)af(e) an), a a căi-ţă, a pune în cîrlig. anijalfcit, (angeŞalft, l)al[(e) an), a pune pe gît, a pune de gît.
Anljatt, ber —, 8, — e, sprijin, rea-zîm, suport, »; - en,ba? —,?,per-durare; oprire, f; —er, ber —, 8, cîrlig, reazîm, n,-	?bunft, ber —,
(e)8—e, reazîm, n; staţiune, haltă/, anljalteit, (fjâltft, I;alt, tjielt, Ijiclte an, angefyalten, ţalt(e) an), a opri, a prinde; a sezizâ; a sili, a îndatora; jţu ciroao , a forsă la ceva; um eine ©tctle —, a solicită un post; unt cin SBÎabcţien - , a peţi o fată; — i. a dură, a persevera, , a stărui; an cinem ©rte , a se opri undeva; b, a. durabil, perseverări/ necurmat, —ber fflegen, ploaie incesabilă.
Anbaitg, ber —, § —fjfinge, apendice; adaos, supliment; afix, n; partidă,/; einen groŞen ^aben, a aveă mulţi partizani ober aderenţi. aitf)ang=en, i. f. (ţângft, ţangt, fjing, ţinge an, angeţangen, bang(e) an), a aderă, a fi ataşat (de ceva); jbm
—ett, a ţinea la cineva; —enb, «. ataşat, inerent; ătuetfe, adv. a-pendicular.
anljăiigcu, (pngft, bangt, ţângte an, angeţângt, bitng(e) an), a acăţă, a anină, a atîrnă, a pune (o coadă); a adăogă; fid) —, a se atîrnă, a se alipi.
Attljattger, ber — §, aderent, partizan, sectator, m.
anţangug, a. pendent, cine fîlage — ig tnndjen, a intenta un proces ; —Ud),a. ataşat, devotat,credincios. A«băng=Iicblett, bie , ataşament,»; alipire, /; —fel, ba? —, ?, adaos, anex, m; brelocă, codiţă,/. Anljmt, ber —, 8, — e, prima tăiă-tură,/-	reală; dîră,/.
Anbaud), ber e?, duhoare, abu-anbambeit, (angepaud)t, f)auă)(e) an), a suflă, (spre ceva); a aburi (su-flînd); a. inspiră (o vocală), auljniicit, (nngefjaut, Sjauţei an), a începe cu tăiatul.
aitljiinfcn, (nngeţctuft, bauf(e) an), a grămădi, a aglomera; a cumula; fief) , a se grămădi.
AttŞiiufung, bie —, —ett, grămădi re, acumulare, /; cumul. ». attbeben, (bob ober f)itb, I)Bbe ober bube an, angefioben, ţeb(e) an), a începe; — i. a se începe; ein (Sefang ţebt an, un cîntec se intonează, aitbefte», (nngebeftct, I)eft(e) an), a I prinde (cu acul, cu cuie), a ataşă, a afige (do păreţi), anbeileit, i. f. (angebeilt, bcil(c) an), a se rataşă vindeeîndu-se. anbetiinelit, (angebeimelt, betmle an), a-ţi revocă patria; —elnb, «. comfor-tabil; —fafleit, i. f. (fStfit, falit, fiel, fiele anţeint, anbeintgefaflen, fall(e) anbetttt), a adveni; -geben, (gibft, gibt, gab, giibe aubciut, anţeim ge» geben, gib ant/eim, f. fteflen; -ge» fallen, a. adventiv; ber ©ilnbe — gefallen, înglotat în păcate; - fteb leu, (anbeimgcfteUt, ftcfl(e) anţeitu), a deferi.
anbeifd)ig, a. obligat; ftd) ju etnia? — maeben, a se angaja ( de a face ceva), anbeffeit, (fjttfft, ffilft, balf, fjiclfe an, angebolfen, I)ilf an), a ajută (să îmbrace un vestmînt).
33
aufitiipfett
onl)er
attliev, adr. aici.
Stoljerfunft, j. Stnfunft. anf)errfri)cti, (angefjenfdjt, Ijerrfdj(e) nit), a se răsti (la cineva), atiţcpen, (nngdjeţt, fjcţie) an), a su-muţă, a aţîţă, a instigă.
Attljelpct, ber —, g, instigator, »»; — ung,bie—en,instigaţ-ie,- iu ne,/, attfieiilcit, (angefjeult, I)eul(e) an), a urlă (cătră cineva).
attfjejţcn, (angeţept, ţcpei nn), a vrăji. AnŞte6,bcr —e§,— e, prima tăietură,/. Anljiifjc, bic —, — n, înălţime, /. colnic, pisc, n. măgură, /; Heine - , sprinceană de pămînt, /. aitţolcu, (angcl)ott,l)o[(e) an),a strînge (un otgon).
• anţbrcn, (nngctjort, f)iiv(e) nn), a ascultă, a auzi.	[-iune,/.
Autjijruug, bie —, ascultare, audiţ-ie, Au()t|britr bcr - es, ipsos, (anhidrit, exempt de apă), m.
Slutiiit, ba? , s, anilină (culoare albastră), f. — vet, bas —, 3, fu-xină,
ottimier^en, (animiert, animter(e)), a însufleţi, a încuraja ; —t, a. animat. Slnimofitiil, bic -, en, animozitate, ură, ./'.	[dulce, m.
Aittb, ber - , (bot.) anason, chimăn atijodjcit, (unge jed)t, jod)(c)n n ),a injugâ. anfăittpfett, (nngcfampft, ffimţ)f(e) nn), a luptă în contra; gegenfein ©d)icî= {al —, a rezistă destinului său. Aitfauf, ber —, e§, - ffiufe, cumpărătoare, cumpărătură, achiziţ-ie, -iune, /.
anfnttfctt,(oitgefnuft, fnuf(e)nn),a cumpără; fid) —, a se împropriătări. Ante, bcr —, n, unt, n.
Anfc, bic—, — n, ceafă, /. anfeileit, (nngefeitt, fetiţe) nit), a împăna, a înţepeni cu ichiuri. Anfer, bcr —, 5, ancoră, anghiră, bor — Itegen, a sta ancorat (în port); bie — lidjten, a ridică ancora; —boje, bie —, — n, balisă, /; -f)ajpe(, bie —, n, vălugă, /. ca-bestan, n; —grunb, ber —, ei, — gtitnbe, ancora), n; —tau, ber es, — e, gomenă,/. — taje, bie, —n, amaraj, n; — tuerfen, a ancoră;— tbiitbe, bie —, —n, cabestan, n. vălugă, /. ţ 'Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
auferbett, (angeferbt, ferb(e) nn), a în-crestă (pe răboj), attfcrit, a ancoră
anfcttcit, (ongefettet, fett(e) an), a înlănţuit; a amară.
Anfettetnţc, bie —, — n, chiăaj, a-maraj, n.	[mentă,	a lipi.
aitfitteit, (nngelittet, fitt(e) an), a ci-aitflagdjar, a. acuzabil; —en, (ange* flngt, flag(e) an), a acuză, a incuzâ, a pîrî, a denunţă (la parchet), a incrimina.
Aitflngc, bie —, —tt, acuză, incuză, f; — idirift, bie —, — en, act de acuzaţ-ie, -iune, n.
Anfliigcr, ber —§, acuzator, învi-nuitor, in; ber bfîcntlidje — , procurorul statului, m.
aitflnmmevtt, (nngeflamtnert, flammerc an), a înţepeni cu scoabe, a crampona; fid) —, a se crampoDâ. Anflnitg, ber —, §, —flange, acord, n; aprobaţiune,/; - fittbett, a fi agreat, auflebctt, (angetlebl, fleb(e) an), alipi, a clei; a afige, a afişă (placate);
- i. [. a se lipi, a se ţinea (de un lucru); a fi inerent (unui lucru); biejeit Sluleinnnbetjegungen flebt etrt jţrrtitm an, în aceste expuneri zace o eroare.
aitflcibcit, (angefleibet, fletb(e) an), a îmbrăcă, a învăscă, a costumă ; fid) «nbers -, a-şi schimbă hainele, (costumul); fid) tnteber ■ , a se reîmbrăcă.
Attflcibc.y miner, bac —, 3, vestiar, n. garderobă, /.
aufleifterit, (ongeîleiftert, Metftre.an), a clei, a lipi.
attflcmmctt, (angefleimnt, flemnte att), a strînge bine (cu scoabe), attfltitgeu, (flang, îlîingc an, angellmt* gen, fltng(e) an), a ciocni (pahare); — /. 1. a începe a sună; a-şi aduce în ton, a acordă (cu ceva), anflopfett, (uttgeflopft, flopf(e) an), a bate (la uşe) ; bei jbnt —, a se încercă pe lingă cineva, aitfitebelit, f. fnebeln. anfttbpfett, (angefitbpft, fniipf(e) an), a butonă, a prinde cu nasturi, anfniipfeit, (angefntiftfl, frtupf(e) att), a înodă ; ein ©efpriid) —, a întră în conversaţiune.
3
Aitfitupfuitg
34
AnlegeidiloB
Anîniiţjfuttg, bte —, —en, înodare, prilej de abordare,»; —âpunft, ber —, e?, —e, punct de convenire,», aiifmtrrcn, (ongcfnuxrt, fnurr(e) an), a se răsti (cătră cineva), anfomnteu, i. f. (fommft, fommt, fam, fiinţe an, angefontnten, fomtn(e) an), a sosi, a veni; a parveni; e? fam iţn eine fţurcţt an, fu apucat de o frică; es fommt mir eineSuftan, îmi vine o poftă ; e? fommt mir ntcf)t baraitf an, meargă dela mine; e? fommt nicfjt? barauf an, nu îm-poartă; e? fommt otel barauf an, depinde mult dela.../ barauf foii e? nicfjt —, asta n’are să ne împiedece; id) Ittffe e? auf? @(ucf , o fac într’un noroc; icf) (nffe e? auf ©ie —, mă încred în Dta; bu toirft ţdjSn - , ai s’o păţeşti (cît de bine); e? fommt tfjtn fauer an, îi cade cu greu; ber ©cfjlaf fommt tntd) an, mă fură somnul ; e? fommt auf? ®etb an, banii vorbesc/ id) Utili e? barauf — laffett, vroi s’o rischez; fcine SCudjter ift gut ange* fommen, fiiă-sa a nimerit-o bine; fdjledjt —, a o sfecli, a o buclarisî, a o scrîntî,
AnlSmmtutg, ber —, ?, — e, nou sosit,»», aiiluţjţtefit, (angefoftftefi, fit ţiple an), a copulă, a încopciă. anlratlen, ftd) —, (augefratlt, frafl(e) bid) an), a se anină cu ghiarele. aufreibe», (angefrcibet, freib(e) an), a notă cu cretă (tipişir); fid) — laffen, a luă pe datorie, aufrierfjett, i. f. (friecţft, friecţt, frocf), frodje an, aitgefrocfjen, fried)(e) an), a se apropia tîrîndu-se. aitfriegen, (angefriegt, frieg(e) an), a face să încapă; i<±) fann bie ©tfiuţe nic£)t —, nu-mi încap ghetele. aitfiinbigen,(angefunbigt, funbig(e) an), a anunţă, a vesti, a avertiză. Anfiinbigititg, bte —, en, anunţ, aviz, avertisement, n.
Anfunft, bte —, fiinfte, sosire, /. venire, /.
anfuţtţefit, (nngefuţtţelt, fuppUe) an), a joncţionă.
an(iicf)eltt, (augeliid)e(t, litdjle an), a surîde (cuiva).
Attlage, bie —n, talent, n. fire; dis-
poziţiune; piesă adiţională; in-stalaţ-ie, —iune,/; plantaţie,/; plan, n; schiţă, /. stabiliment, »; clădire; plasare (de bani), f; plasament; investiment, n.
Aulntibc, bie —, tt, schelă,/, cheiu, «. anlaitbeit, i. f. (angelanbet, lanb(e) an), a aborda.
anlnugen, i. f (angelangt, lang(e) an), a sosi; a privi (pe cineva) ; mal ntid) —, cît pentru mine; — b, a. privitor, referitor, iiulajţtn, (lâffeft ober (afet, lafet, Iie|, lie§e an, angelaffen, faB an), a ţinea pe sine (o haină); jb —, a se răsti cătră cineva; etitett îeid) —, a umplea un lac cu apă; bert ©taţi —, a căli fierul ; fief) —, a avea aparinţa, a părea; fid) gut— a avea bun început, a merge bine.
<Aitfa--B, ber —, ffes, —taffe, ocaz-ie, -iune, /; îndemn, motiv, prilej,»; incident, n; cauză, /. aehiu, n. aitlajjlitţ, a. din incidentul.
Anlnttf, ber —, e?, - lâufe, avînt, ». năvală, /.
anlnnfen, i. f. (laufft, lăuff, fief, fiefe an, angelattfen, lauffe) an), a se izbi de cineva, a da peste cineva; ba? ©djiff ţat ben Jpafeit omt SBreft angelaufen, navea a acostat portul de Brest; a se aburi (fe-restrile); a se umilă (apele); Blau —, a se învineţi; fdjlecţt —, a o sfecli.	[ţială, /.
Aninat, ber —, e?,	-e, vocală ini-
anlaufcit, i. f. (angelattfef, lăute an), a începe (cu cutare vocală), anliinten, (angeliiutet, Innt(e)an), a sună clopoţelul (la poartă), anlegett, (angelegt, leg(e) an), a pune; îratter —,a se cerni ; §attb —, a se apucă de un lucru, eitt .iiaţ)i tal —, a plasă un capital; einett ©arten —, a plantă o grădină ; etn Sileib —, a îmbrăcă o haină; bie fţlinte —, a chiti cu puşca ; ein ©icgel - , a apoză un sigil ; eine Seiter —, a răzimâ o scară; er Itgtc e? barauf an, a făcut-o dinadins; — i. a aborda., a acostă, gett —, a se îngrăşâ. Anfeg=efd)lo=f;, ba? —, —ffe?, —fcf)lbf«
Aiildjeit	35	amtdjmbar
■} fer, lacăt, n; —ung, bie —, n, a-:	pozare, punere; plasare, elocare;
jf,( plantare, /.
I Ait(d)ett, bas —, S, împrumut, n.
| anldjneu, mngelcfint, leljn(e) an), a y răzimă, a sprijini, a propti; a plc-v că. (uşa); firi) —, a se răzimă.
; Aiilt'biniuiţ, bie —, sprijinire,/.
% anfefjrcit, (angcleftrt, iel)r(e) an), a dre-f ' să, a instrui.
p| Anlei()e, bie —, —n, împrumut, n. y. anleimctt, (angeieimt, letnt(e) an), a $ clei, a aglutina,
’c Aitleinicii, baS —, aglutinare, cleire,./'.
anleitcn, (angeleitet, (eit(e) an), a în-!; drumă, a instrui, a da îndrepta-%	re; a manuduce.
P: Altieitung, bie - , —en, instrucţ-ie, -iune, îndrumare, manuducere ; îndreptare; regulă, /. anlenten, (angelernt, lern(e) an), a |	iniţia in...
I Aaultegen, i. (liegft, liegt, lag, lage | att, attgelegett, tieg(e) an), a ti strîns |	(de corp), a fi învecinat;	a se
lipi; fid) aitgelegen fein lafîcu,	a stă-
rui; —b, a. strîns; alăturat. Anfiegeit, bas —, S, alipire,/; păs, y	n; suplică, /.
aitlotfcit, (angelocft, loct(e) an), a ademeni, a momi, a atrage. Aulorfung, bie —, —en, atragere, a-demeniie, momire, /.
■ anlijtett, (angelbiet, lot(e) an), a fierbe (a lipi) metale.
AniiStiutg, bie —, - en, fierbere (de metale), /.
anliigeu, (log, liige an, aitgdogen, fiig(e) an), a minţi (pe cineva), aamadieit, (an’gemadjt, mad)(e) an), a pune; a înţepeni; a marinai peşti); jţeuer —, a aprinde foc. attmnlcit, (angentnlt, mal(e) an), a zugrăvi, a picta.
Anmarfrf), ber —, eS, ntiiridje, marş, n. sosire în marş, /. avans, n. anmarfdjierett, < f. («nmarfcţiert, tnar= fcE)icr(e) an), a sosi în marş, a y avansa,.
d aitmajjen, ficţ) , (angemafjt, ntnfje bir | an), a-şi arogă; a uzurpă; a pretinde; -b, a arogant, pretenţios, ; exigeant, - b fein, a fi de cătră pădure.
Anmafmng, bie —, —, uzurpare, a-roganţă, pretenţ-ie, -iune, /. anmnitern, (nngemanert, maure an), a zidi (peste alt zid), aitmdben, (nngemelbet ntelb(e) an), a anunţă, a insinua.
Aitmdbuitg, bie —, - en, anunţare, /; —§amt, ba§ - -, es, —âmter, biu-rou de deplasament, n. iiumengeit, (angentengt, mcttg(e) an), a amestecă.	[anotă.
anmerfeti, (nngemerft, nterfe an), a Aimtcrfititg, bic - , -en, anotare, notiţă,remarcă,observaţ-ie,-iune,/ attmeffctt, (miffeft, ober iitifţi, inifet, ntafi, mafie an, nngemeffen, miji an), a luă măsura (pentru o haină). Aitmnt, bie—, graţie, farmec, n. carmen, w; nuri, m. pl-, chichirez,», drăgănele, /. pl dezinvoltură; suavitate, /.
attmufien, (nitgemuiet, mute an), a fi simpatic, a plăcea, aşarmă;- tg, «.. graţios, agreabil, plăcut, atrăgător, drăgălaş, drăguţ, nostim,
şarmant.
auungdtt, (angenagelt, nagle an ), a prinde cu cuie; a ţint.ui; a pironi. .auita()cn, i. f. (angettafit, naţiei an), a a se apropia.
auitâţeit, (angencUjt, nafj(e) an), a coase (ceva de ceva). anitai)er=n, fongenaţert, naţere an), a apropia, a raproşă; fid) — ît, a se apropia ; — nb, a. aproximativ ; unggroeife, adv. aproximativ, Anitafjenmg, bie - , en, apropiere, aproşare, /'.
Attunijnte, bie , —n, primire, acceptare, acceptaţ-ie, iune; accepţie; adopţ-ie, -iune, presupunere, ipoteză, /.
Slmtalen, bie — (pl.) anale, /. pl. aund)m=bar, a. acceptabil, admizibil; supozabil ; helbet, de Doamne-ajută; en, (mânuţi, ttimmt, naţnt, nitţnte an, angenommcn,nintm an), a acceptă, a primi; a presupune, a supoză; a agreă, a angaja (un servitor) ; a adoptă (de fiu) ; a contractă (un obiceiu); mir motten bengali—, să punem cazul; nefp nten mir an, să zicem ; fid) einer ©nd;e nnneţmen, a stărui (întru
3*
Attneijntbarfeit
36
Aitrebe
ceva); fief» jbs —, a luă pe cineva sub protecţiunea sa; —Ud), a. - agreabil, plăcut.
Annef)ttt>6arfeit, bie —, admisibilitate, /; —er, bec —, §, primitor, ac-ceptant, m; —Itcfjfeit, bie —en, plăcere, f. agrement, n. annefteUeit, (angeneftelt, neftle an), a încopciă.
aititieten, (angenietet, niet(e) an), a ţintui, a prinde cu ţinte, attltocf), ado. încă.
SInuonce, bie —, —n, anunţ, n. aitnonjiereit, (anttonjiert, ann’ongierţe), a anunţă
'Jtuimiliit, bie —, en, anuitate, /. amtullier = en, (annulliert, annuDiei(e), a anulă, arescinde;—enb, «. res-cizor; — t, a. resciz, anulat. Slitobe, bie —, n, anodă (conductul curentului electric), m. nnomnl, a. ănomal. anoitym, a. anonim, anorbitett, (angeorbnet, orbile an), a ordonă, a dispune, a aranja ; a statori; a regulă.
Anorbmtitg, bie —, en, dispoziţ-ie, -iune, f. aranjament, n\ ordin, n. attpacten, (ortgepacft, poiJ(e) an), a a-pucâ, a pune mina; a găbui. aitpnppcit, (angepappt, pnpp(e) an), a ' lipi cu cocă.-
anpaffcu, («ngepajjt, paffe ober paf; an), a potrivi, a acomoda, a adapta, a ajusta, a ticlui.
. Aiipnffmifl, bie —, acomodare, ajustare, adaptare,/; — goerntBgen, ba? —, putere de acomodare, /. anpnfilinr, a. asimilabil, acomodabil. anpfnljteit, (ongeffiŞlt, pfâf)l(e) an), a -hărăcî.
attpflaujeu, (angepflanjt, pftanj(e) an), a sădi, a plantă, a cultivă; a coloniza; jtdj —, a se statori, a se aşeză, a se împroprietări. Anp^oitj=er,. ber — §, colon, m; — .ung, -bie —, —en, plant.aţ-ie,-iune,
.	/. planta), n; colonie, /.
anpprfctt, (angeflMt, pflocî(e) an), a hărăcî.
attpitl)en, (nngepidjt, pid)(e) an), a lipi cu smoală.
aupiefeu, (ongepieft, picf,e) an), a ciocni (cu ciocul);- a ciocul!.
anpiitfelit, (angepinfelt, pinjle an), a da cu penelul; a văpsi. aupiffett, (imgepifjt, piţi ober ptffe an), a pişă.
aitpocfjen, (ougepodjt (pod)(e) an), a bate (la uşe).
AnprnII, ber —, §, —prâlle, ciocnire, izbire, /. şoc, n.
miptallcn, i. f. (angeprallt, prafl(e) an), a se izbi, a resăltâ. aitpreifen, (preif(ej)t, preift, prie», priefe an, nngepriefett, prets ober preife an),
a lăudă, a recomandă; a preconiza.
Anprcifnng, bie —, —en, recomandare, reclamă, /.
anpreUcn, (nngepreflt, preH(e) an), a escrocă; — i. a ricoşetă. auprcffcn, (aitgepregi, prej; ober preffe an), a ticsi; a apăsă (spre ceva). Slitprube, bie —, —n, încercare (a unui vestmînt), /. anprebieren, (anprobiert, probier(e) an), a încercă (o haină).
Aitpuiş, ber —, e§, —e, găteală, chi-teală, /. dichis, n. anpnţeit, (angepujjt, pitp(e) an), a găti, a chiti, a împodobi, a dichisi, anpumpen, (nngepumpt, pump(e) an), a se împrumută (dela cineva), anquicfen, (angenuiift, quicf(e) an), a amalgamă.	[ghieş, m.
Attrainer, ber —, q, mărginaş, me-anratcn, (ratft, rât, riet, riete an, an= geraten, rat(e) an), a sfătui, a consilia, a recomandă.
Anruteit, bab —, b, sfat, n; consiliu, m. anramfjeit, (nitgerauc£)t, raudj|(e) an), a afumă (luleaua).
aitrâiidjern, (migernucfjctt, râutbre an), a afumă, a sufumigâ; a tămîiă. Aurauctfet iMtţţ, bie —, —en, afumare, sufumigare; tămîiere, f. aurerf)»tei!, (angereepnet, retf)ne an), a ţînea seamă, a împutâ, a com-pută, a trece în socoteală, a pune în linie de cont ; ţ»od) —, a face caz de ceva.
Anrcdjmntq, bie —, —en, computare, împut-are, /.
Anretf)t, ba» —, », — e, drept (de pretenţia ne), n.
Antebe, bie —, —n, acostare, alo-cuţ-ie, —iune, /.
S autcbcit
37
Attfrf)ati(id)feit
i'antebcii, (angerebet, rcb(e) an), a a-
I	costă, a apostrofa.
| atttegeu, (angeregt, reg(e)an),a incită, £‘ a stimula, a anima, a îndemna, | a da impuls; a menţiona; a pune ţ pe tapet (o cestiune); asuggeră; V( — b, a. incitant, stimulent, In-demnător.
ft Anregitttg, bie —, — eu, incitare, sti-
II	mulare, f.	stimul, imbold,	»;
|	menţionare,	soggestiune, /.
f:	anretbeii, (rteb,	riebe an, angerieben,
teib.t) an), a	frecă (culori).
|anrcil|cit, (angereifjt, rcif)(e) an), a înşiră.
attreipe», (reifjţeţ’jt, reiftt, rif;, riffe an, angeriffen, rcifj(e) an), a rupe din întreg; a schiţă (un plan), anreitcii, i. 1. (ritt, rittc an, angeritten, rett(e) an), a veni călare.
Attrcig, f. Sfnretjung. anreijett, (angereijt, rcijfe) an\ a aţîţă, a stimulă, a instigă, a incită a 3tnret,ptmj, bie —, —en, instigaţ-ie, I, —iune. /- stimul, impuls, n. ţ anreuneit, (munte renn(e)te an), nn= gerannt, renn(e) ddf), a î buşii în.oewă alergînd ; a da cu capul de părete; — i. f. a veni alergînd. Aitricf)tc, bie —, n, credenţă, /; bufet, n; -IBffet, ber - , S, lingură mare, - tijd), f. —e. atmcfyteit, (angeridjtet, rtd)f(e) an), a servi (bucatele), a dresă, (masa); a face (vr’o poznă), anroffcit, (aitgerollt, rotl(e) an), a tăvăli spre...; i. i. a veni dendura. aittoîtctt, i. f. (angeroftet, roft(e) an), a da în rugină; a se încleşta prin rugină,
anritdtig, a. defăimat.
Anriirf|igfcit, bie —, nume rău, «. antiirfen, i. f. (angeriicft, riid(e) an), a se apropia, a avansa, anrubcr», i. f. (angerubert, xuber(e) an), a, se apropia vîslîod.
Slnritf, ber - §, —e, invocaţ-ie, — iune, f; chiot, n.
anritfen, (rufft, ruft, xtef, riefe nu, atu ■	gerufen, rufe) an), a da chiot (cui-
î	va) ; a invocă, a imploră ; Oiolt
jum îţeugen —, a da pe Dumnezeu de martor.
Anntfung, bie —, invocaţie, implo-raţie; apelaţie, f.
anriiijmett, (nn’geruţmt, rufnnte) an),
a lăudă, a recomandă.
Auritfjmuitg, bie —,—eit, reclamă,/.
aurii fjreit, tangeriifjrt, rnfjr(e) an), a so atinge (de ceva) / a mestecă (ouă); a frecă (văpsele); a stinge (var).
Aitritfjren, bas —, s, atingere ; a-mestecare; frecare, /.
nud (an bas) prp. la.
Anfagc, bie —, — n, avertisement, n; notificare, înştiinţare, f; —jet* tel, ber s, buletin, n ; — ung, f. -e.
anfngcH, (nngeţagt, fag(e) an), a spune, a notifică, a anunţă, a avertiză; ftonfurs —, a se declară de falit; id) fief, nttd) —, i-am trimis numele meu.
anfSgcn, (angefdgt, fâg(e) an), a crestă cu ferestrăul.
aufnnimelii, (angefamntelt, fantntle an), a strînge, a grămădi, a acumula.
Aitfnmmlitug, bie —, —en, grămădi-
re, acumulare, f.
anfitffig, o. domiciliat, stabilit, sta-torit, cu şederea în...; de fel din...
Aitfafftgfetf, bie , stabilire, statornicie, /; indigenat, n.
Anfali, ber -, el, — fage, aşezare, dispoziţ-ic, —iune,/,• rudiment, n ; piesă adiţională; crustă, f;
' strat (de pelin) ; fief) cinen -neţtnen, a-şi luă un avînt.
attfangeit, fief) —, (angefaugt, faug(e) bid) an), a se fixă sugînd.
anfdjaffett, (nngeţcţafft, fcf)nff(e) an), a procură, a comandă; er f)at fief)
; bţîfcrbe angefdfafft, şi-a cumpărat nişte cai.
Anfdjaţfnng, bie — en, acviziţ-ie, iune; aprovizionare; comandă,/'.
aufdjâften, (nngefcfjăftet, fdf)aft(e) an), a montă; a pune coadă (la mătură); a pune carîmbi (la cisme).
attfd)ait=en, (angefdjant, ţcf)ait(e) an), a privi, a contemplă ; —eitb, a. intuitiv; --fief), a. evident, intuitiv.
Anfcf)au=lid)fett, bie —, evidenţă, /; ung, bie — en, contemplaţiune, intuiţiune ; aspect, n; părere, o. piniune, /; — nngsunterridit, ber—,
Anfdjcin
38
Anidjrute
g,	invăţămînt intuitiv; 'Ungg= oermogen, bag —, S, facultate intuitivă,, /.
Anţdjeiu, bet —, s, aparenţă, /; jtd) bett — geben, a-şi da aerul; ben bnbett, a părea; bem -e ttadj, pe semne.
anfdjriueub, a. aparent, părelnic ;
- , adv. în aparenţă, pe semne. Attfdjere, bte —, —n, natră, /. anfcfyeteit, (ţdţierft, fdjiert, fd)or, fd)Bre alt, angefdjorett, fd)ier ober fd)er(e) an), a urzi (pînza). anfdjidett, jtd) —, (angefdjidt, fd)id(e) biet) an>, a se prepară, a se pregăti, a se dispune, a da să ... anfcţiefieit, (fdjob, fdjiibe au, mtgefdjoben, jei)ieb(e) an), a împinge lingă, a juca întîiu (la popice), anfdjteleit, (angefdjielt, fdjtcl(e) an), a glidî, a se uită chiorîş, a se chiori cătră cineva; a se uită la cineva pe furiş.
aitfdjieueit, (angefdjient, fdiicue an), a legă cu şine.
anjd)iefjett, (ţd)iefs(ef)t, fdjiefjt, jdjojj, fdioffe an, nngefdjoffen, fd)icfi(e) an), a biesă prin o lovitură de puşcă; a joncţionă; — f. a se cristaliza; angefd)offen lomnten, a veni busta.
Anfdjicjşcn, bag —. ?, pălitură (de glonţ); cristalizare, /. anfri)iften( (angejdriftet, id)ifi(e) an), a înădi (o grindă de alta), an)rf)trreit, (ongeţdjirrt, (jd)irr(e) an), a înhămă
Anfdjfag, bec— ,g, —fcţ)tige, lovitură, /; afiş, n; preţueală, taxă, /; complot, atentat, m; intonare, /; proiect, n. intenţie; tuşă (la pian), /; lătrat, «; in — bringen, a pune în linie de cont; in — liegen, a sta lapîndă; a consideră; —jettel, bcr—, S, afiş, placat, n. pancartă,./'. anfd)(ngeit, (fdjlagft, f^Iâgt, ]d)lug, jd)iige an, nngejdfiagen, jcî)Ing(e) an), a lovi, a izbi; abate, a lipi (afiş), a afişă; a ţinti (cu puşcă) apretul, a evalua; ben Son —, a da tonul; mit bcr ©(ode —, a tocă (în clopot); a chiti (cu puşca); — i. a lătra,; a prii (ceva cuiva) anfdjtiigig, a. ingenios, iscusit.
aitfd|letd)ett, (fdjlidj, fdjltdje an, ange= fcţ)lid)en, fdjleid)(e) an), a se apropia tiptil (de vînat). an{d)(it|cn, (fd)Uefj(ej)t, jdjtie&t, ţd)(o)i, fdjlojje, angejdjioffcn, fd)licf;(e) an), a joncţionă, acopulă, a uni, a lesă; a anexă, a alătură (un act); fid) —, a se alătură; a se lipi; a se ralia; —b, a. alăturat, adiacent. Anfd)(it=fi, ber —, ffed, - fdjlufje, alăturare,/. acluz, »;joncţ-ie, - iune, (a trenurilor),/; —baljn, bie —-en, linie laterală (de cale ferată), /. anfd)mieben, (angefdjmtebet, fdjmteb(e) an), a ferecă, a pune în fieare. :infd)titicgett, (ange|d)miegt, ici)tnteg(e) an), a îmbină; ftd) —, a se alipi, a se acomoda; — b, a. lipit; aco-lizător; mîngăios.
Slnfdjmicguutig, bie , acolizare, a-lipire, acomodare, /, anfdpnicreit, (nngcfdjntiert, fd)mier(e) an), a unge, a mînji, a feşteli; a pitii (pe cineva); id) — (nffcn, a mînca calîpul.
Anfdjmiertutg, bte —, ungere; păcă-litură, pîrleală, /.
:iufd)iinl(cn, (angefd)na(It, fd)naB(e) an), a încătărămă.
aufdjuaubeu, (angefdjnanbt, fd)naub(e) an), a bruftui, a se răsti, (la cineva); a bruscă, anjriptaugcn, f. anfdinauben. anfdjiteibcn, (fdjnitt, fdjnttte an, attge= fdjnitten, fd)neib(e) an), a empănâ. Aitfd)nitt, ber —, S, — e, fălie, f. anjdptnren, (angejd)nurt, ţd)nitr(e) an), a legă cu şireturi, aiifdjrauîieu, (angefdjraubt, fdţranb(e) an), a înşurupâ, a prinde cu şu-rupuri.
attftţreifieit, (fdjrie&, fdjricbe an, itnge» fcEjrieben, fdjmb(e) an), a notă, a însemnă ; jbm ehons —, a ţinea cuiva seamă de ceva; bei jbm iibel angefdjrieben fein, a fi încondeiat la cineva; bei jbm gut «itgefd)rieben fein, a fi în graţiile cuiva, a fi în fa.vor.
aitfdjmeit, (fdjrie, fdjrie(e) ait, ange» ţd)rie(e)n, fd)ret(e) an ), a răcni (cătră cineva).
Anfdjrote, bie — n, potîng, n. beată;, scară (de buţi), /.
anfiferotcit
39
Attjttfjt
anfcf)rutcn, (angefcferotet, fd)rot(e) nu), a scări (buţi).
Anfdjufi, ber -g, —îdjilbe, prima a-runcătură la popice; căpută (de cisme), /.
attf(feu6eit,anfd)ufeen,(nngefcf)ubt, f djub(e) au), a căpută. anftfenlbigett, i. befcfeulbigen. attfcfeitmt, (angefcfeitri, fcfeiir(e) an), a aţîţâ (focal).
Auftfeii fe, ber —, ffeg, —fdjiiffe, cris-talizaţ-ie —iune; im -ffe ftefeen, a sta la pîndă (vînătoare). aitfri)iiticii, (angefcfeuttet, fcfeiiti(e) au), a vărsă (cn apă etc.); a înfundă (o cavaţiune) cu pămînt, a terasă. anftfeiifeett, (angefcfeiifet, fd)ufc(e) an), a slobozi apa (pe roata morii), atifdjttînrjeii, (angefdfettiarst, jcfemarjfe) ou), a înegri, a ponegri, a ca-lumniă.
Altfel)tuiiv3=er, ber — g, calumniator, m; —ung, bic —cn, înegrire, ponegrire, calumniare, f. aitfdpucifecit, (imgejcferoeifet, fd)meife(e) au), a fierbe (fier de fier), a fo-rostui, (prin Ungurime). anfriimellcii, i. f. (fcferoiflft, fdţmiUt, fcţjnmll, jifemblle an, angefcfetootten, fdfenull mu, a creşte (apele); a se - umflă; a se dilată; a se durdueâ, a se burduşi, a se cucuiâ. Anfdjtuelliiitg, bic — cit, umflătură, dilataţie; creştere fa apelor), f. Bttfdjtttmmeu, (nngefcfememtnt, fefemem-!
m(c) an), a măli, a aluviă. Aitfrf|tueittmiittg, bic -, — eit, mălitură, f. aluvion, n.
anfcfeiuiiitmcit, i. f. (fcfemamm, fcfewam= me an, nttgefcferoommeit, fcfemimmfe) an), a veni înot, a pluti spre... ; aitfcgtln, i. f. (ongefegelt, fegle an), a acostă; a izbi (corabia), attfefecii, (fiefeft, fiefit, fat), fiifje an, an= gefefieit, ftefeţe) au), a privi, a se! uită; a vedea; a consideră; mani follte eg il)iu niefet , văzîndu-1, n’ai crede că...; idj mufe e§ mit —, trebue să sufăr; er fafe ntiefe freunb» licfe an, mă privi zimbind; ba§ fefiett Sic mfeig mit an, şi zău, îngăduiţi aşa ceva, fără a vă turbură; er ift fefer nitgefefeen, este om cu vază marc ; fitr meu fcfeen ©ie
ntid) ait? de cine mă luaţi? ein§ fiir bag anbre —, a luă una pentru alta; etroag gut - -, a cercetă ceva de aproape; iiber bic Sldjfel —, a luă peste picior; bic Şerjon —, a aveă persoana în vedere; eg fiir cine ©fere —, a se simţi onorat; jb tom S'ofef big §u ben giifeeit —, a măsură pe cineva cu ochii din creştet pînă în tălpi; jb fitr ctmag —, a ţîneă pe cineva de ceva; ctmag mit gang aitbent 2tiigen —,a consideră ceva cu totului l otul din alt. punct de vedere (ober audfe) n-şi schimbă cu totul părerea. Aitfcfecit, bag —, g, vedere; înfăţoşate, aparinţă, /; exterior, «; vază, reputaţ-ie,—iune,//respect, n \ autoritate, gravitate,/; prestij, caifet, m- fid) ein — geben, a-şi da un aer, a-şi da un ifos, a so răţoî; bem — nad), după aparinţă; tefe îentte ifen bem — nad), îl cunosc din văzute; ofene - ber Şerfon, Iară a regardă persoana; bn? — feat tnan umfonft, privitul nu costă nimic; bie Sacfee feat ein anbereg -befommen, afacerea a iuat altă turnură; — Devfcfeaffen, a pune în reputaţie ; feiit — befeniipteit, a-şi manţin’e autoritatea, altfel)iilid), a. considerabil, respectabil; arătă!os; distins.
Aniefeiiitg, bie —, privinţă; in —, avînd în vedere.
anfeiicit, (nngefeilt, feil(e) an), a legă cu funii.	[pîrjoli.
aitfcitgcn, (nngefengt, fcng(e) an), a aitfefeeit, (angefefei, fcfe(e)an), apune, a adaogă; a începe; a trece în cont; a taxă; a fixă (un termin); a-şi luă un avînt; cineit Săofef —, a pune o oală la foc; bie Ş-eber —, a pune condeiul pe hîrtie, a da să scrie ; cine ftritfie —, a prinde coaje; bie înmiţcie —, a duce trîmbiţa la gură; — i. a, se adaogă; a-şi luă avînt; gleifcfe - , a prinde Ia carne; ©taub —, a se umplea, de praf; ber 9Jîaig fefet au, porumbul leagă.
Attfefeititg, bie , aşezare, fixare, /.
preţueală, /; nart, n,
Aitfidjt, bic , cn, vedere, părere,
anfidjtifl
40
attftedţe»
/; aspect, gînd, »; idee, opin-ie, —iune, /; ntcittcr — nadţ), eu socot; erijat befdjranfte — ett, are idei mărginite; —gfarte, bte —, —n, cartă poştală (ilustrată), /. anfidjtig, a. vizibil; — rocrben, a zări, a vedea; a da cu ochii de.,. anfiefeltt, fict) —, a se aşeză (ia un Ioc), a se stabili.
9lufieb(e)luitg, bte —, —ett, aşezare; colonie, /.
Anfitbler, bei —, §, colon, colonist, m. anfinnett, (jantt, fiSnne an, angefottnen, finn(e) an), a pretinde, a exige. Anftnttcn, ba£—. 8, pretenţ-ie, —iune, exigenţă, /.
AttjtŞ, ber —, e«, adăpost, n. anftbett, (fag, iage an, «ngefeffen, fi|(e) an), a se statori, a se aşeză (cu locuinţa).
attfonft, adr. altmintrelea, de altcum, anfgmtuen, (angefpannt, fpann(e) an), a pune caii la trăsură, a atelă; a întinde, a încorda; ben	,
a-şi frămîntâ creerii.
Aitjţmitttuttg, bte —, încordare, /; atelare, /.
aitfpetett, (fpie, fpie(e) att, nngefpte(e)n, ţpct(e) an), a scuipă (pe ceva sau pe cineva).
anfţueteu, (angeţpiett, Vptcl(e) att), a ieşi cu o carte (protos); a aludă, a bate şeaua.
Anjnelung, bie —, —en, aluziune,/, anfpiejjen, (ongefpiefet, fpiefge) an), a înţăpă, a trage în frigare, awfptmteu, (fpinnft, fpttntt, i'pantt, fpSttne ait, nttgefponnett, fptnn(e) an), a începe a toarce, a împreună torcîud; a urzi; cine Untcrfjaltung —, a se apucă, de vorbă; llnter» Ijmiblungen —, a întră în negoţiări; fief) —, a-şi anină pînza (păianjenul); a se urzi, a se întinde, attfpnritett, (ongefpotnt, fporn(e) an), a da pinteni, a îmboldi, a excită, a zori; a întărită.
Stnfţwrmtng, bie —cn, încurajare, /. îndemn, n.
Aitfpritt(|c, bic —, —n, alocuţiune,/;
prilej de vorbă, n. aitfvreri)eit, (jpdd)ft, fpvid)t, fprad), ipxiidje, an, nngefprodjett, ţţnid) an), a aborda, a acostă, a adresă
cuvîntul; etroaâ —, a pretinde ober a reclamă ceva ;um ein 21lmofen—, a cere milă; — i. a plăcea, a interesă, a face impresiune; — b, a. interesant.
attfprengen, (angefprengt, jpreng(e) an), a stropi; a sfărîmâ; — i. j. a înaintă în galop.
anfprtŞen, (ongejţmŞf, jpriţ(e) an), a stropi (pe cineva).
Aitfprutf), ber —, §, —fprudje, revendicare, /; drept, n; etrraŞ in — tteljmen, a uză de ceva ; —Sflage, bte —tt, reclamaţiune, /; —§foftg= feit, bte —, modestie, f. aitfprudjâdoâ, a. modest, nepretenţios; —toii, a. pretenţios. Anfpritttg, ber —, 3, — fpvttnge, epilepsie, boală rea, /; avînt, n. aufpurfeit, f. anjpcten. attfpitlctt, (nngefpitft, fpul(e) an), a scaldă; a clăti (puţin); — j. a rnăli, a fi aruncat pe ţîrm. Attfţmfttng, bie — en, clătire; mălire, /. aluvion, n.
anftarfjeltt, (angeftadjelt, ftacţsLe an), a
îmboldi, a stimula.
Aitftalt, bie —, —en, pregătire, pre-parativă, aranjare, dispoziţiune,/; institut, n ; —en treffen, a luă dispoziţiuni; —en mad)en, a face preparative.
Aitftatib, ber —, e§, -^fianbe, pîndă ; bunăcuviinţă, graţie, manieră, decenţă,/, decor, ighemonicon,«; contestaţ-ie, —iune; ezitaţiune,/; — ncfjtnen, a pregetă, a ezită; alîett—bei ©eite (ejşen, a pune ruşinea la o parte; 9fnftanbe tnadjen, a se codi, a pune piedeci; —Sperjott, bte—, - en, persoană de calitate,/, anftiinbig, a. convenabil, cuviincios; decent, decoroz, de omenie, cum se cade.
Anftiinbigfeit, bie —, bunăcuviinţă, decenţă, omenie, /. decor, n. aitftanb§4o8, a. nedificultat, otova ;
fără contestaţiuni; —»oII, graţios, anftamit, (angeftam, ftnrr(e) an), a privi ţintă, auftatt, udv. în loc de. anftaunen, (angeftaunt, ftoun(e) an), a privi cu uimire, a admiră. anfteri)Cit, (fticfjft, ftid)t, ftadj, ftiidje an,
Anftetfbofjrer
41
auftiicfeu
ongeftodEien, ftid) an), aînţăpă; a da cep; a începe (o sticlă); — f. a da în putrejune; tingefiocfjene Sirne. pară viermănoasă.
Anftert«bofirer, ber	— g, burghiu,
n; — ung, bie —, — en, contagiune, molimă; infiţiare. /; -ungg= ftoţf, ber —, g, —e, contagiu, n. anfierfen, (angeftecft, ftecf(e) an), a înfige; a infiţiă, a se prinde ober a se lipi (o boală), a contagiă, a infectă, a molipsi; a aprinde, a da foc, a incendia; — b, a. lipicios. contagios, infecţios, a-colizator.
anftefien, (ftefjft, fleîjt, jtanb, ftănbe ober ftiinbe an, itngefianben, ftelj(c) an», eiraag — laffett, a amină cevă; — i. ţ. a fi avizat (la ceva); e§ ftel)t bir nicfjt an, nu ţi-se cuvine; eg ftet)t mir nidjt an, nu-mi convine, auftcigeil, i. i. (ftieg, ftiege an, ange» ftiegeu, ftcig(e) an), a se ridică, a, se înălţă; —b, a. suiş.
Httpelt-en, («ngcfteUt, ftelî(e)an), apune lîngă, a aşeză, a aplică; a da post; a întocmii; a dispune; tnie1 fteflft bit bie Snd)e an, cum ai să pui treaba la cale? SSeobarîjhtttgett, j S3etrad)hmgen —, a face observa-ţiuni, reflexiuni; fid) , a se pune la lucru; a se preface ; —-tg, a. expeditiv, iscusit.
Anfteltung, bie — , —eu,post,»; funcţ-—ie, —iune, /; amploiamînt, n. anftemmeit, (nngeftemmt ftentnt(e) an), a răzimâ, a sprijini.
Anftidj, ber —, g, pişcare; începere (a unei buţi, a unei sticle), /. ■anfticfett, (nttgefiidt fticf(e) an), a mai adaogă laobrodărie; aborda (cui brodârie).	[vi ţîntă.
■anftieren, (angeftiert, ftter(e) an), apri-i anfiiftett, (nngeftiflct, ftift(e an), a instigă, a sumaţi; a urzi; bu fi a fi ba cttnag Gdjotieg nngeftiftet, frumoasă treabă ai făcut, zău; eiwn 3anf —, a da fitil, a suscită o ceartă; etn îtngliicf —, a face un rău.
Anftifber, ber - Ş, cap, m; instigator, pricinuitor, iniţiator, m; — ung, bie —, pricinuite, instigaţ-ie, -iune. /.
anftintmeit, (angejtttttmt, jiintm(e) an), a întonă.
Anftintmuug, bie —, intonare, /.
Attfto=B ber —, eg, —ftbfje, izbire, ciocnire, coliz-ie, - iune, /; împede-care, / ; ghieş. impuls, achiu ; scanda], n; bîlbăire, /; —neţttten, a se formaliza; Stein bee —eg, piatra scandalei, f; - f dl nur, bie —, -fdpture, gansâ. bucmea, f.
auftojţcit, (jt5|i(e))t, (tbfţt, ftiefe, ftiefee an, angeftojjen, jtof; an), a ciocni; a trincă: a înădi, a îmbină; a scandaliza; a ofensă; - mit ber ;lttnge —, a vorbi peltic ; - i. j. a se învecina; a fi limitrof; fid) - , a se coti; —b, a. limitrof, adiacent.
aitfriimg, «. scandaloz, necuviincios.
AnftSfjigfeit, bie —, necuviinţă, /; scandal, n.
nitftrâitgcit, (imgeftriingt, ftrfing(e) an), a înhăma.
anftveiien, (nngejirebt, ftreb(e) an), a aspiră, a tinde la...; a recercă.
a!tftreirf|cii,(ltricf),ftrid)e an, nngeftrtdten, ftreid)(e) an), a unge, a văpsi, a coloră; a însemnă; a frecă; frretrf) biefe ,-jeile an, subliniază acest rînd; an bie SSanb ftreid>nt, a so atinge de părete.
Auftveicfper, ber —, o, văpsitor, ni ; —pittfel, ber g, bidinea, /.
attffretfen, (tmgeftreift, ftrcif(e) an), a so atinge de...
anftrenflen, (angeftrengt, ftrettg(e) an), a încorda, a sforţa ; a obosî; a intenta (un proces); fid) —, a so opinti, a se obosî; — b, a. obositor.
Auftreitgung, bie -, —en, opintire, dîrvală, osteneală, trudă, silinţă, /. efort, n; — beg ©eifteg, frămîn-tarea creerilor. f.
Aitftviri), ber - , (e)g, o, faţă, coloratură, f; lustru, n; - mut @e£ct)r= famfeit, pic de erudiţiune ; eitten -- geben, a văpsi, a spoi (o dată); a da aparinţa.
anftrirfcit, (nngeftricft, ftritf(e) an), a căput.ă (ciorapi).
attftromeu, i. f (angeftrbmt, ftrom(e) att», a fi adus de apă, a veni droaie.
aufturfeu, (nngfjlutft, ftucf(e) an), a înădi.
anftiirmett
42
aituerttianbf
aitfturmeit, (angeftikmt, ftitrme an), a atacă, a asalta, a da năvală ; — i. f. a venî ca o furtună, anfndfen, (nngefud)t, fud)(e) a»), unt etmaS —, a cere, a solicită ; a postulă.
Anfutfpen, ba? —, ?, cerere, solicitare, /. postulat, n; e? ift ba? — an tnicţ) gefieflt morbcn, am în-timpinat cererea; —er, ber — §, postulant, m ; —ung, bie —, petiţionare, /.
antaftcn, (ongetajiet, titft(e) an), a pipăi; a atinge; a atacă.
Anteil, ber —, §, — e, parte, porţie, —iune; cotaparte, /; contingent, n; curamă, participaţ-ie, —iune, /; interes, n; —beredptung, bie — ett, dispas, n; —naijme, bie —, participaţ-ie, —iune, /; interes, »; compasiune, /; — fdjein, ber — ?, —e, acţ-ie, —iune, /. anteilSBoll, a. compătimitor. 9tntel)enb=mm, ba? - , §, ia, tîmpla altarului, /.
t»(nti)o(ogie, bie —, —n antologie,/. Slntţroboloflie, biegp, antropologie,/. SUttifc, bie —, antică, /.
9tntitopc, bie —n, (zool.) — antilopă, zoreadă, /.
Slnttmon, ba? —4, (iota iarba acului, surmă, ,/■ ştibeu, «; — faij, ba? —, e?, —e, stibiat, n. Slntitritif, bie —, —en, anticritică,/. Slnttyatljie, bie —, —en, antipatie,/. antibotl)ifd), a. antipatic, antipben, (angetippt, tipp(e) an), a a-tinge cu vîrful degetului. Slutiquar, ber , S, —e, arheolog ;
buchinist, anticvar, m. niitiquarifd), a. anticvaric, de la buchinist.
8Iittitf)eîc, bie —, n, antiteză, /. Antlifi, ba? —e?, —e, faţă,/; obraz, n. autrnien, i. f. (ongetrabt, trab(e) an), a veni în trapet.
Aittrag, ber -, ?, —trage, propunere, ofertă; moţiune,/'; — Sred)t, ba? —, (e) — drept de iniţiativă, n\ —sfteUer, ber —§, propunător, m. aiitrngen, (tcâgft, tragt, trag, triige an, nngetragen, trag(c) an), a propune, a îmbiâ, a oferi; a moţionă.
autraueu, (attgetraut, trau(e) an), a cunună (o fată cu un flăcău), antreţfeu, (triffft, trifft, traf, trfife att, nngetroffen, triff an), a întîlni ; jb irgenbwo —, a da undeva peste cineva.
antreibeit, (trieb, iriebe att, angetrieben, treib(e) an), a îmboldi, adaghieş;. a zori, a sitiri; a incită; — i. j. a fi adus de valuri, a flota spre . Antreib-er, ber —, §, picher, mînă-tor, m; —ung, bie —, zor. n. îm-bolditură, /.
antreten, (trittft, tritt, trat, trate an, angetreten, tritt an), a călca (cu piciorul); a începe; eine (îrbidjaft—, lua succesiunea ; beit SBciuet? —, a da dovadă, a probă ; cin Simt —, a intra în post; — i. ). a se formâ(soldaţii), a întră înranguri. Attirieb, ber —(e)S, — e, îndemn, impuls, ghieş, n ; motor, m ; au? cigenent—,dmpropriul său indernn. antrittfcit, ţid) — (tranf, trânte bid) an, angetrunfen, trinf(e) bici) an), a se îmbătă.
Autritt, ber —, (e)?, începere, /; debut, k; intrare, /; iliegicrung? —, ber —, (e)?, —e, inaugurarea guvernamentalul, /; —?rebe, bie —r —n, discurs de inaugurare, /. antrorfneit, i. f. (nngetrodnet, trocfne an), a se lipi de ceva (uscîndu-se). antmt (tue, iuft, tut, tai, late an, att» getan, tn(e) an), a îmbrăcă (o haină); a face, a cauză; ©etoult a forsă; fidj ein Setb? -, a-şi face seama.
antupfeit, (angeiupft, tnpf(e) an), a a-tinge (cu vîrful degetului). Autroort, bie —, — en, răspuns, n ; replică,/; —fdireiben, bas —?, răspuns (epistolar), n\ nb(d)lagige —, refuz, n; 3icbe unb — geben, a da seamă.
an taior t«eti, (geontmortet, antmort(e), a răspunde, a replică; lid), a. drept răspuns (stil comercial). attoermiibi=en (anoerataţlt uermafjl(e> an), a mărită; —te, a. măritată, auoertraueit, (anbertraut,oertrnu(e)an), a încrede, a conflă, a concrede; fief) jbnt —, a se mărturisi cuiva, auuerroaubt, a. înrudit, afin.
Amicrttianbtc
43
aitjiefjeit
Anocntmubbc, ber —, it, —n, rudă, rubedenie, rudenie, /. ieş, m\ — |'d)aft, bie —, — en, înrudire ; rudenie, /.
Anttmtf)*, f. 2Inttmrî)3.
aitltiadjfcu, i. f. (v»ad)î(e))t, madjft, ttmdjs, tmidife an, nngettmdjfen, i»ad)Ş ober tnacEife an), a creşte (o datorie); a se înmulţi (copii), a spori; a se lipi (de ceva crescând).
Aiiiunlt, ber —(e)3, —Înalte, advocat, vechil, procurator, procuror, ipoteză,ar, m ; — fc£)aft, bie —, —en, parchet, n; procuraţ-ie, —iune (in Ungurime), /.
aiiluiilţcit, (angetoaljt, roiilj(e) an), a rostogoli înspre.
attttmnbeht, (angemanbelt, tnanble an), a lovi cu bila pereţii popicăriei, sau mantinela bilardului; ev urnii» beli iţit bie iîuft an, îi vine pofta, îi se abate.
Aunmnblnitg, bie —en, acces, n\ voie, poftă, capriciu, n; veleitate, /.
AnttSrter, ber —candidat, m.
Aitlnavtid)aft, bie — ,eit, expectanţă,/.
aniuiirtci, adr. înspre aici. înspre acolo.
antocbeit, (înot), mobe nit, angeluobett, loeb(e) an), a adaogă prin ţesut.
aitloeifeit, (toeij(ej)t, loeift, wie§, toiefe an, angetuiejett, toeis ober ineife an), a asemnă, a mandă; a arătă; a aviză; a instrui, a povăţui
Antvctfung, bie —en, asemnaţ-ie, — iune. f. mandat, n ; instrucţ ie, —iune, povăţuire, f.
aunienb=bar, «. aplicabil; -en, (tucn= bete ober lunnbte an, nngeroctibet ober aitgeloanbt, roenb(e) an), a aplică, a întrebuinţa, a se folosi.
Auiocitb=barfeit, bie aplicabilitate,/; — bttng, bie —, —en, aplicare, a-plicaţ-ie, —iune, întrebuinţare, folosire, f.
aitiocrbeit, (toirbft, auriu, toarb, roiirbe an, nngeioorbeit, ttmb an), a angaja, a înrola, a recrută.
Antoetfi'er, ber —, §, adrolator;agent, acvizitor, m; — uitg, bie—,	en, a-
drolare ; recrutare, angajare,/.
anloerfen, (tuirfft, toirft, tuarf, toiirfe an, angetuorfen, loirf an), a aruncă
cătră; cine ÎKniter —, a bruftui ober a tencui un zid.
Aitiocfcit, bas —, s, proprietate (rurală), /.
aitiuefenb, a. prezent; fetit, a li de-
faţă, a azistă.
Attto’efcn be, ber—, beii, -beit, azis-tent, cel de faţă, m— fjeit, bie —, prezenţă, /.
auiutbent, {at’tgetuibert, lotbre an), a
rebută.
atttooljitctt, (angetoof)nt, tooţnţe) an), a azistă; i. a locui învecinat.
Anttiolpter, ber —vecin, m.
Anttntd)=â, ber —, fe§, —wud)fe, creştere, (sucreştenţă), /; vlăstar, erîng, m.
Anttiurf, ber —, §, —luitrfe, bruftu-eală, tencueală, /.
attttmrjeftt, fief) (angetourjelt, tuuvjle bidi ari), a se înrădăcină.
Anjaljf, bie—, număr, n; cantitate, cătăţime, /.
an$af)(cit, (angejaţlt, jaf)l(e) an), a plăti ceva din preţ; a da un acont.
aitjnpfeit, (angejapft, japfie) an), a da
cep...
an^auberu, (aitgejnubert, jaubre an), a prilosti
An>,eiri)eit, bas , S, indiciu, semn, presemn, n\ augur, m.
ait,ţcid)itcit, (angejeid)net, ţcicbne an), a marcă, a notă.
Aiijetgc, bie , -tt, notifleaţ-ie, iune. f; aviz, anunţ, avertise-ment, n; veste, ştire; arătare, informare; denunţare, vădire,/;— r, ber - s, indicator, vestitor ; denunciant, pîrîtor. m\ monitor, n.
auţeigcu, (nugeţeigt, jetgţe) an), a înştiinţa, a vădi, a notifică, a arătă, a anunţă; a indică; a prevesti: a avertiză; a denunţă; — b, indicativ.
angetteln, (nrtgegettelt, jcttl(e) au), a urzi; a năvădî; a complota; cin 9fiinfefţ>tet —, a montă o intrigă.
Anjettelung, bie , eu, năvădire, ur-zire. /; complot, n.
aujicţcit, i jiefnt, jtcţt, jog, ţiige an, angejogett, gief)(e) an), a trage, a atrage; a strînge; a îmbrăcă; bie ®d)itf)e —, a înrăiţii, ghetele ; ber ©djwamnt gieţt faaâ SBnffer an, bu-
Attftidjmtfl
44
Arbeit
reţele suge apa; ber Seim jieijtan, cleiul se prinde; — i. f. a avansa ; ţid) —, a se îmbrăca; — b, a. atrăgător, atractiv; interesant, angajant.
Attjjiefjung, bie —, —crt atracţ-ie, — iune, /; îmbrăcare, încălţare, /; —âtrnft, bie —, — frâfte, putere a-tractivă, /.
Ait^iulit, bie —, prăsire, /.
Aitjnfl, ber —, (e)8, — jiiqe, apropiere,/; costum, »; eitt ©etoitter ift im —, se găteşte o intemperie, aiijitgiidj, a. ofensiv, pungent. Anaugfidjfett, bie —, — en, ofensă, mordacitate, /.
anjilttbeit, (angejiinbet, giinb(c) ani, a
aprinde; a da foc.
Aitgiinber, ber —, 8, aprinzător, m; iiampetianjiinbet, ber —, 8, lam-pagiu, m.
aujtoetEen, (angejtoecft, ju)ccf(e) an), a prinde pielea cu cuie. attsmetfeitt, f. bejmeiflen Slpattage, bie —, n, apanaj, n. apart, a. apart.
gpatljtfd), a, apatic- [concisă,/ 'Jlpereti, bas —, S, — S, expunere 9lpfef, ber —, § — SSpfcl, măr, n ; (vroii.) ber — falit nidjt rneit pom ©tiimm, poama nu cade departe de tulpină; in bctt fnttrett — beifjen, a înghiţi nodul ; — banat, ber — eS — bctunte, măr, m ; —moft, ber —, eS, cidru, m; — mu=fj, ber —, ffeS, magiun de mere; —faure, bie —11, tnalic, m ; — fdjimmel, ber —, 8, (zool.) cal sur; -fdptitte, bie —, - tt, felie demăr;plăcintă cu mere, /; —fine, bie —, — n, portocală, f; „ toeitt, ber —, 8, cidru, m. Apfefd)ett, bas —, g, merişor. apfeigriiu, a. ceader. nţ>l)oriftifd), a. aforistic, apobiftifd), a. apodictic, ttpotrypfj a. apocrif,
9(popj|tljegma, ba8 —, s, - men, dicton, n.
'.Hpoplefttter, ber— 8, damblagiu, m. Klpoftopefe, bie —, tăcere, /. îdpoftei, ber —, 8, —n, apostol, m. apoftoHfdj, a. apostolic.
9Ipoftropl), ber —, (e)8, —e, titlă, /; paieric, «
npoftropljietett, (apioftropf)icrt, apoftro= ptţ)ir(e), a titlă; a apostrofă. 9lpotfyefe, bie —, — ti, spiţerie, farmacie; —r, ber —, S, şpiţer, farmacist, m ; —rbud), bas —, (e)8,
—	bildfer, farmacopee, /; — rge» midjt, ba8 —, eS, — e, pond ofici-nal; —rredjnttng, bie —, — en, notă piperată, /.
ătpotljeofe, bie —, apoteoză, /. Săpparat, ber — (e)8 —e, aparat, n. 9lppttrtament, ba8 —, 8, apartament,». 9(ppc(, ber —, S, —e, apel, n. 9lppeUntiott, bie —nen, apelaţiune,/. «ppeilierett, (appeiiiert, appetlier(e), a apelă
Slppctit, ber —, 8, apetit, m ; poftă de mîncare, /; —îofigfeit, bie —, anorexie, f.
appetit=anregenb, a. aperitiv, — lid), a. gustos, delicat. app(attbieten,(applaubtttt,applaubier(e), a aplaudă.
9lpplatt=8, ber —, ţe8, —fe, aplauz, n. nppretiercn, (appretiert, appretier(e), a apretă.
9lpretnr, bie —, apretură, f. Slpritofe, bie -, — n, (bot.) apricoză, zarzară, caisă; — nbaum, ber —, eS, —bâume, apricoz, zarzăr, cais, m; —nftein, ber —, 8, —e, sîmbu-re de apricoză, m.
9tpri(, ber —, 8, —e, aprilie, priăr, m. (prov.) jb in bett - -fdjicfen, a trimite pe cineva după icre verzi; —ttarr, ber —, en, —en, păcălit, m; —metter, ba8—, 8, timp schim-băcios, n.
StţnoreH, ba8 —, 8, —e, acvarelă,/. îtquarimm, ba8 —, 8, —en, acvar, n. 'ilquator, ber — s, ecvator. m. 9ţqitnPit, ba8 —(e)8 — e, rachiu, n. 'ilquumlettt, ba8 —, (e)8, —e, echivalent, n.
9tr, bag —, ober ber— ,(e)8 c, ar— 100 metrii.
Ar=a, bie —, - en, eră, /
9ţro6e8fe, bie—tt, arabeseuri, m.pl. 'Sritr, ba8 —, 8, tezaurul public, n;
SKilitar —, cazon, n. arttriaf, a. erarial, de stat; cazon, n. Arbeit, bie —, —en,lucru, «.muncă, osteneală, fatigă; treabă,/; an bie
—	geijen, a se apucă de lucru;
arbeiten
45
Arme
bie — gefjt ifjnt aul ben ioanbeti, îi sporeşte lucrul; — er, ber —, I, lucrător, muncitor, m; —famfeit,
|	bie —, activitate, /; — laulftanb,
;;	ber — es>, — ftânbe, grevă, /; —§=
|	beutel, ber —, I, pompadur, m;
I	—etnici), bal —, el, —biidjer, carnet
I;	de lucrători, n\ — sgeber, ber —,
I	0, patron, »«,- —ef)«u=S, bal —, fe§,
E	— ţfiufer, casă de corecţiune, /;
'	—Hoţit, ber —, (e)e, - IBţne, plată,
’	simbrie, /; Itnartgel, ber —, l,
şomaj, /.
atbciben, a lucră, a munci ; a se ocupă; a funcţiona; —fam, «• la-f borios, diligent, industrios; - |= fcffjtg, <i. capabil de a lucră; -jcţeu, a. leneş, fuge fatiga, jii. Slrcfliioiog, ber—, en, — eit, arheolog, i m; —ic, bie —, arheologie, /. Atdje, bie —, —n, corabie, arcă,/. barcă,/, chivot (al lui Noe), m.
> 9Irdjiteft, ber —, en, —en, arhitect, m.
• 3lrd|in, bal —, (e)l, —c, arhivă, f;
-ar, ber -, s, ce, arhivar, m.j l( :	Sirena, bie —, en, arenă, /.
: atg, a. ţargev, iirgft), apelpisit, râu, bag ift ju —, asta prea să întrece ; im —en liegen, a sta rău ; er Şeljler, eroare însemnată; —e Siige, minciună gogonată; —e SSer= legenfjeit, sinchiseală,/; --(iftig, a. furb; —log, a. candid; — ttutlig, a. răutăcios; — tubţiten, (geargtublmt, argntbţite), a, suspiţiona, a bănui; -tDdţnifcţ, a. bănuicios, suscep-„ tibil.
Slrgei', ber —, I, necaz, n, supărare; ciudă, /; —ni=l, bal —, ffel, ffe, supărare, /. scanda], n. iitg er, a. mai rău; —erlidj, a. necă-jicios, supărăcios, posac, contrariat; scandaloz; —ern, a supără, a necăji, a amărî, a scandaliza ; fid) —ern, a se ciudî, a se necăji. Argdift, bie —, furberie,/; — licit, bie —, maliţie, f; — Iofigfeit, bie , nevinovăţie, simpli(ci)tate, naivitate, f; —toilligieit, bie —, răutate, /; —wofin, ber —, (e)l, suspiciu, prepus, n; liănueală, /. ărgft, adv. cît mai rău; —e, a. cel mai rău. ■
Slrgument, bal —I, -e, argument, n.
Arie, bie, -	—en, arie, /.
Slriftofrat, ber —, en, —en, aristocrat,
m.	—te, bie —, aristocraţie, /.
Slritljmetif, bie —, aritmetică; - er,
aritmetician, m.
Slrfabe, bie —, —n, arcadă, /.
Sltfanitm, bas —, s, secret, n.
2lr(tS=beere, bie —, n, sorbă, /; — beerbaum, ber—el, —baume, sorb, m.
Simt, ber —, el, —e, braţ, n. ein — toii, un braţ. n; eiîtem unter bie
-	e greifen, a da cuiva ajutor; — banb, bal —el —bânber, biăţară,/; —binbe, bie —, —n, eşarpă, /; bandaj, n; —Bruft, bie—, — brufte, strug, arc, »; bruftfdjuţşe, ber—,
n,	—n, arcaş, m; —lefjne, bie —,
-	-tt, spetează,/; — leudjter, ber --I, candelabru, n, girandolă, /; — jdjirm, ber l, — e, braţul unei c-uiraşe, «; pansament (al unui braţ), n; —feffel, ber —I; —ftufjl, ber— I, —ftufţle, fotoliu, »;- jbange, bie —, —n, brăţară, /; - in - , buatet, braţ la braţ.
arm, a. (Rrtner, ârmft), sărac, lipsit, şîrman; — itnb eţjrlid), sărac da curat; —e Witter, franzelă prăjită; —er SJtann, bietul om; — trie cine flirdjenmaul, lipitul pămîntului, n; —fclig, o. calicos, mizer.
Slrmntur, bie —, —en, armatură, /. furniturile (unei maşini) /. pl.
Arm=e, ber —, n, — tt, sărac, lipsit, sîrman, m; ber - e, bietul de el I —enanftalt, bie —, —en, azil, n ; casă de caritate. /; —enattffeîjer, ber —I, inspectorul milogilor, m;
-	enbătfife, bie —, tt, puşculiţă, gazofilachie, /; —eitl)au=l, bal —, fes, —£)dufer, casă de caritate, /; —ettorbnung, bie —en, regulamentul milogilor, n; —enpflege, bie—, serviciul de caritate, n; — ţtfleger, ber —, I, elemoziniar, m; ctt= fpital, bal —, (e)§, —fpitâler, ospiciul de săraci, m; —enfteuer, bie —n, colectă pentru săraci, /; — en»ogt, ber —, el, —tbgte, epista-tul serviciului de caritate, m; —entttefen, bal —, I, serviciul de caritate, m- —feligîeit, bie —, mizerie, f; —ut, bie —, pauper-
Sfrntee
46
atffcfitnms
tate, sărăcie, mizerie; lipsă, indigenţă, penurie, /; — ut8jeugni=8, bag —, ffe§, —ffe. atestat de paupertate (şi spirituală) m.
9(rntee, bie —, n, armată, oaste, f;
—fieferant, ber—,en,— en,furajor,»i. iHrm=et, ber —, 8, mînecă, —elauf* fcţ)Iagr ber — 8, —fdjlage, revers, n\ —eljdjnitt, ber —, (e)g, —e, model de mînecă, n ; —ling, ber —, (e)â,
—	e, mînecar, n.
ârm-er, a. mai sărac; lid), a. sărăcuţ, calicos; — ft, a. cel mai sărac. Slronto, bas —, mireasmă, f. AronStourj, bie —, {bot.) rodu pă-mîntului, n
9lrreft, ber - , eS, —e, opreală, arişte, /. gros, m. dubă, închisoare, /; secvestrn, n ; —ant, ber —, eit, —en, prizonier, rob, arestant, m; im — feiit, a stă la umbră, n-rretiercn, (arretiert, arretier(e), a a-^ restă; a secvestrâ. nrrogant, «. arogant.
Arfdj, ber —, eS, 2irfcf)e, cur, şezut, afedron, n.; —bade, bie —f|| .—tt, buca curului, /; —Iod), bag —, (e)g,
—	Ibdjer, anus, n. găoază, gaura curului, /; — mifcţ), ber —, eg, —e, fiţuică, /'.
9lrfenal, bag—, g, —e, arsenal, n. 9lrfentf, ber —, g, (min.) arsenic, săricică; roter—, realgar, m.
AHrt, bie —, —en, fel. soiu, gen, n. specie; rasă,/; chip, mod, modru, »; manieră, /; — nnb SBctfe, fe-luşag, n\ {proo). 2lrt lăjjt nidjtbon —, ce iese din pisică şoareci prinde; aug ber — fdjlagen, a degenera; bag ift fo feine —, aşa face el; er fjat feine —, nu ştie să se poarte cu lumea: eg ţat feine —, n’are nici un chichirez; auf «ne gute —, cu socoteală bună; jbm auf eine gnte — ju berfteljen geben, a face pe cineva să înţeleagă, fără a-I jigni nrbett, f. uadjarten; —tig, a. frumuşel, plăcut, gentil, galant, nostim, o-menos, curteneţ, politicos. •Slrfertc, bie —, — n, arterie, /. Artigfeit, bte —, gentileţă, curtoazie, politeţă, graţiozitate, /; bte —en, graţiozităţi, /. pi.
Slrtifef, ber —, g, articol, articlu.wt. artifulieren, (artifuliert, artifulier(e),
a articula.
îlrtilter/e, bie —, artilerie, /; —ift, ber —, en,—en, artilerist. topciu,»«. 9frtifcf)0(fe, bie —, —en, ; bot.) an-ghinară, /.
Ar»e, bie —, {bot.) zîmbru, m. 9frţ(e)itet, bie —, en, leac, medicament, n; — fmcf), bas - , (e)g, — bitdjer, dispensar, «; —gla=g, bag —, fes, —glafer, şip, n. fiolă, /; — funbe, bte - , farmacologie, /; — mittel, bag —8, medicament, »;— mitteliefjre, f. —funbe; — pflanje, bie —n,plantă oficinală, /; —tranf, ber —, s, - -trânte, poţiune, /; — nerorbnung, bte —, —cit, recetă, ordonanţă (medicală).—roaren, bte — (pi.) drogărie, ./ ; — reiffen* fdjaft, bie —, — en, medicină, f. /Mrjt, ber —eg, —9trgte, medic, m. ăr^tlitfi, a. medical.
91 -g, bag—, ffeg, — ffe, as,berlic, tuz;
grăunte; grâu, m.
9f§beff,bet—, eg,—e(asbest,amiant,m. 9lfd), ber —, eg, — Slfdje, oală, /.
ghiveciu, n. terină, /-Afd)=e, bie —, conuşă, ţarină (a morţilor), /; glfiţenbe —’ n, spuză, /; in —e Dermnnbeln, a cenuficâ; —en= befyălter, ber —8, cenuşar, m\—en= brbbel, bag —, 8, cenuşotcă, pe-pelcuţă, /; —ettfrug, ber — (e)S, —friige, cinerar; —enlauge, bie—, leşie, /; —enfalj, bag —, —eg, al-cali, m\ - er, ber —, 8, argăseală, dubală,/; — erfa*j}, bag —ffeg, — faffcr, cadă de argăsit, /; —er* ntitttood), ber -8, —e, miercurea cenuşoâsă, /; —laud), ber —, 8, (bot.) cepşoară, /; — nteife, {zool.) bte —, n. piţigoiu cenuşiu, âfdjern, a tăbăci; a cenuficâ. afdpgrau, a. cenuşiu, singhipiu;—ig, _ a. cenuşos.
Aftfjliitg, ber — 8, —e, (zool) lipan, m. ttfeti, f. aafen.	\m.
9lfpe, bie —n,(6of.jplop de munte, 9fgf)ţaft, ber —, 8, asfalt, n. 9lfptrant, ber —, en, — en, aspirant, expectant-, m.
9tffefurait5, bte —, —en, asigurare,/.
«îfcfitrieren
47
anjlinljreu
affefitriereu, (affefuriert, affefurier(e), a asigura.
Affel, ber —, n, (zool.) oărcăiac, m. Slffetitlilee, bic —n, adunare, / nffcntieren, a asentă, a înrola. "Slffifcngcrirtjt, bal —, el, —e, curtea cu juraţi.
îlffintilntion, bie —, asimilaţie, / ţtffiftent, ber —, en, —ett, azistent, m. ■Slft, ber—, el, — 2ifie, crac, w;cran-gă, f; ram, n; ramură, /; ciot, m; Xannen —, cetină de brad,/; —fjolj, bal —, —el, — fjbl^er, gă-teje, / pl; lemn ciotoros; —iod), bal —, (e)l, —IBdjer, nod, »; — merf, bal —, § —e, branşa], n. ăfben, fid) —, a se ramifică; — ig a. rămuros, înrămurit; clenciuros; încetinat.
After, bic	—n, (bot.) steliţă, f;
„ ochiul boului.
'ilftţetif, bie —, estetică, ./'; — er, ber
l,	estetic, m. aftţetifcţ, a. estetic.
Aftljmn, bal —, I, năduf, suspin ; tecnefes, n.
îlftvolog, ber eu, —en, astrolog,
m.	—ie, bie —, astrologie, f. 'Hîtronont, ber -, en’ — en, astronom,»; —ie, bie —, astronomie,/.
SCfyl, bal —, —e, azil, n. atelier, bal —, I, —e, atelier, n. A=jj bas —ffel, —fie, as, m. ofee, ţ. eflen.
At=ent, ber —, I, suflu, răsuflare,respi-raţ-ie,—iune; duhoare, f; ben leţ» ten — aulţauţen, a expiră, a-şi da sufletul ; ben — beneţtnen, a înnecâ, a năbuşi; in einem —, într’un răsuflet; ju — lommen, a reînsufleţi; — not, bie —, astmă, /; — aug, ' ber —, I, — jitge, răsuflare, respiraţ-ie, —iune,/; — ntung, bie —, răsuflare, respiraţie, —iune ; — lorgane, bie —, pl. căile respirătoare, / pl. —Inter!» jeuge, aparat respirător, n. atţeift ber —, en, ateist, proclet, n. Atljer, ber —, I, eter, m.
«tţlet, ber —, en, --en, atlet, m. Sltl)molţfj:ire,bie — ,-n, atmosferă,/ At(«=l, ber —, ffel, — ffe, atlas, şaten, n; atlante, m; mapă, /. atlaffen, a. de atlas, de şaten.
atmeit, a răsuflă, a respiră.
5ttom, bal —, I, —e, atom, n. atfd), im. sic.
Slttentat, bal —, (e)l, —e, atentat, n. Slttentăter, ber —, I, atentator, m. Sttteft, bal —, el, —e, atestat, n. Attirt), ber —I, (bol.) boz, n.
Slttribut, bal —, (e)l, —e, atribut,». Aţei, bie - , n, perucă, baroacă, / aţett, a nutri (animale), ăţen, a cauteriza, acoroade; b, a.
coroziv, cauteristic.
Aţ=fraft, bie —, trdfte, mordacitate, /; —ntitte!, bal —, I, cauter, caustic, coroziv, n ; —ung, bie —, — en, cauterizare, coroziune, /. Aţung, bie —, păşune, / nutreţ, m. nn, int. doc !
aud), con), şi, asemenea, încă ; —, —, şi şi; tnenn —, deşi, cu toate că; lucr el —, fei, fiie, cine va fi. atnbieng, bie -, - en, audienţă, / Stubitor, ber — I, —en, auditor, m;
—huit, bal—, I,—en, auditoriu, n. Alte, bie —, —n, luncă, /.
Aner»Şaţn, ber —, I, —ţaţne, cocoş de munte, tătar, m; —ţnţn, bal el, —ţiiţner, găină sălbatică, f; —odpl, ber —, fen, — fen, bour, zimbru, m.
nitf, prp. pe, asupra, la, în, înspre, pe, peste, din, de ; — bag, conj. pentruca; — ăBieberfeţen, la revedere; — int. sus, sculaţi, adv. — unb ab, de sus în jos, de colo pînă colo ; din cînd în cînd ; — unb nbfcţttmnfeu, a fluctua; — ein= mal, de o dată ; —runtiimfd), pe romîneşte; bie îiir ijt —, uşa este deschisă; aufl ©eratetDofjl, pe nimerite; el ţat etroal — fief), im-poartă; — /re/, des-, în-, aufarferu, (aufgeadert, adere aitf), a ogorî.
anfarbciten, (aufgearbeitet,arbeit(e) auf), a întrebuinţa lucrînd, a lucră; a elabora ; eitten 0iod —, a renova ober a remania o fustă, aitfaimen, (aufgeatmet, atme auf), a respiră din nou.
aufbafjcn, (nufgebâţt, biiţ(e) auf), a înmuiă (prin cataplasme). aufbnţren, (oufgebaţrt, bafjr(e) auf), a i întinde (pe mort).
Aitfbmi
48
iiufliremtcit
Aufbntt, ber — S, clădire, /; —et, constructor, m.
anfbnncn, (mtfgebaut, bau(e) auf), a clădi; a dură, a construi, a edifică, auffiihtmen, (aufgebaitmt, baunt(e) auf), a învălî pînză pe sul ; ftd)—, a se căpră (calul).
aufboufif)en, (aufgebaufd)t, bnufd) (e) auf), a umflă; a exageră. auffieftttbeu, ftd) — (befanb, befiinbe fid) auf, aufbefunbett, befinbe bid) auf), a ti în picioare, a fi sculat, aufbegefpeit, (auffiegeţrt, begel)r(e) auf), a strigă, a vocifera,, a face gură, a se certă.
aitfbc()n(tcn, (befjaltft, beplt, beţielt, beţieltcauf, aufbeljaltett, beljalt(e)auf), a păstră (pe sine), aufbet^en, (beig(ej)t, beifjt, bifj, biffe auf, aufgebiffeu, beifi(e) auf), a sparge (cu dinţii).
aufbeisett, (aufgebeijt, liciţi e) auf), a gravă cu un coroziv ; a deslipi prin un coroziv.
attfltefointtteit, (betomiitft, bcfommt, be» fora, befiitne auf, aufbefommen, be= fomnt(e) auf), a puteă deschide; a primi o însărcinare ; toir ţa6en auf morgen aici ju Iernen —, ni s’a dat să învăţării mult pe mîine. anfbcrcitcu, (aufbe'reitet, bereii(e) auf), a lămuri (metale), aufberften, i. f. (berfteft, berftet ober birft, barft ober borft auf, aufgekm ften, berfi(e) auf), a plesni, a crepă, a dehisce.'
aiifbefferit, (aufgebeffert, befire auf), a îmbunătăţi, a spori (leafa cuiva). Stufbefferung, bie —, —eu, melio-rare, J'.
aufbetten, (aufgebettet bctt(e) auf), a aşterne patul.
aufbetttnfjreit, (aufberoaffrt, betttaf)r(e) auf), a conservă, a păstră. Aufbettmljr-er, ber -â, conservator, m; — uttg, bie —, conservare, păstrare, /.
aufbicgett, (bog, biige auf, aufgebogen, bteg(e) auf), a descovăiâ, a îndoi în sus, a suflecă, aufbieten, (bieteft, bietet, bot, bote auf, aufgeboten, biet(e) auf), a chemă la arme; feine iha f te —, a-şi pune
puterile; SSerlo&te —, a strigă ober a proclamă fidanţaţii.
Aufbtetuug, bie —, en, chemare sub drapel,/; sforţare; proclamare, /.
attfbtttbctt, (banb, fidnbe auf, aufgebuit= beii, binb(e) auf), a legă (pe ceval; a deslegă; jbtn etoaS —, a legă pe cineva de gard. attfblnfctt, (aufgeMafen, btaâ o oer blafe auf), a umflă, a huliăi. aufbliittmi, (nufgeblăttert, bliittre auf), a răsfoi; fid) —, a se spuzi, auffiletlicii, i. j. (blieb, bliebe auf, auf= gebltebett, bleib(e) auf), a stă neculcat; a veghiă; a stă deschis. Aufbltcf, ber —d, — e, privire purtată în sus.
aufblttfen, (aufgeblitft, bticf(e) auf), a ridică ochii.
aufblişeu, i. f. (aufgebli|t, bti£(e) auf), a străfulgera.
aufbliiljett, i. f. (aufgebluţt, blitfj(e) auf), a înflori.
Aufbliiljett, ba§ —, S, înflorire, /; înflorit, m.
attffioljren, (aufgeboţrt, boţr(e) auf), a desface cu sfredelul. aitf6ratcit, (aufgebraten, 6rat(e) auf), a frige din nou.
aufbraudjen, (aufgebraud)t, brand) (e) auf), a consumă.
aufbrattfett, i. î. (aufgebrauft, braufe ober bratts auf), a fierbe, acolcoti, a bulbucă ; a spumegă ; a fermentă ; a se înfuria ; a se bursucă; a se spulberă; —b, a. spu-megos; spulberat.
Aufbrattfen, baS —, §, efervescenţă; fierbere, clocotire, spumegare; spulberare; bursucarc, /. aufbrcdjcit, (bridjft, bricflt, brad), brâdje auf, aufgebrodjen, brid) auf), a sparge, a forsă (uşa); citten ffirief. —, a desface o epistolă; — i. f. a se deschide, a se crepă, a se rupe; a porni; a mănecâ; mit bem Sager —, a decampă.
Aufbredjett, baă —,— §, spargere, for-sare, efracţie, f\ decampament, n. aitfbretteit, (aufgebreitet, breit(e) auf), a întinde; a aşterne, aufbrcitneu, (brenttft, brennt, braittite, brcnnte auf, aufgebrannt, btentt(e)

49
Auferftef)ititg
aiifbriiigcii,
auf), a arde tot; a înfieră; td) Ijttbe ifjmeiuS uufgcbraunt, i-um şters ana bună.
auf ti ring cit, (brncţte, brficf)te auf, nuf= gcbradjt, (bring(e) auf), a deschide (un lacăt); a captură (o naie); a-şi procură (bani); a aduce martori; jb a mîniă, a aţîţă (pe ■ cineva), a-şi aprinde paie în cap;
etrnab —, a născoţi, a lansă ceva. Anfbvurf), ber —, §, ’ —btiicţie, spargere, efracţ-ie, —iune; pornire,/, decampament, n.
aiifbriif)cn, (nufgebritfit, briif)(e) auf), a opări.
anfbiigeîn, (nufgebiigelt, biigle auf), a
repasă.
aitfbiirbcit, (aufgebiirbet, bitrbe auf), a încărca, a pune în spinarea cuiva; a octroâ; a împutâ. aufbnmiitcn, (aufgebchnmt, bfinun(e) aut), a terasă, a face un rambleu, aufbiuttmet-tt, imp. (aufgebâmmert), a se crepă de ziuă; e§ biunmerte in ifjrrt bie (Srfenntuib auf, începu a bănui.
aufbnmpfcit, i. f. (aufgebantpft, bnmţ)f(e) auf), a scoate aburi, a evaporă, aufbetfcit, (aufgebedt, becf(e) auf), a descoperi, n desveli, a destăinui; a da pe faţă; a întinde (masa); fitr mic biet’ fflerfonen foit id) — ? câte ctiverte ober tacîmuri să pui. Attjbetfnng, btc , descoperire, dare pe faţă, desvelire, f.
Aufbiitg brtef, ber —(e)§, — e, contract de ucenicie, /; --g-Ib, ba§ —, e§, —cr, arvună,/; —ung, bie —, —eit, angajament, n.
aufbiugni, (birtgte ober bang unb bung, biinge ober bititge auf, aufgebungeit, bing(e) auf), a tocmi (un servitor); a angaja (ucenic). a#fboititern,fidj—, (aufgebonnert,bonnre bteţ) auf), a se înzorzonă, a se giorsăî, a se împopoţonâ. aufbrSttgeit, (aufgebraitgt, brâng(e)auf), l a deschide împingînd; er îfjat bie £ur nufgebrangt, a forsat uşa; a împune, a obtruge, a da cu sila; fi$> —, a se împune, a se vîrî, a ; se introduce cu sila.
: aafbreljeti, (aufgebreljt, brcfj(e) auf), a ataşă învîrtind ; a deschide în-
AUvi T?t; Dicţionar germ.-rom.
vîrtind; a suci; a desfăşură ; a depănă; beu Swljn —, a slobozi canalul (1 iuţii) ; a desface robinetul.
aufbriinpen, (brang, brijiige auf, aitf= gebrungen, briitg(c) auf), a obtruge, a da cu sila ; fief) jbrn —, a inoportună pe cineva, f. aud) bran= gen: —(td), a. importuri, obtrusiv. Aufbrtng=licf)feit, bie —, —cu, obtru-sie, inoportunitate, silnicie, /; — uitg, bie —, constrângere, silni-cire, obtrugere, /. aufbritrfett, (aufgebrucft, britcf(e) auf), a imprimă, a întipări, aufbriitfeit, (aufgebriicît, btucf(e) auf), a forsă (o uşe); a apăsă pe ceva; a imprimă, a încrusta; ein Stcgei —, a opune un sigil. anfbnnfen, (aufgebunfen, bnnfe auf), a umflă, a buhai ; — i f. a se buhai.
Aiifbuwfnng, bie —, buhăire, f. a«feggeu,(aufgeeggt,egg(e)auf),a greblă. nufcilliUtber, adr. unul peste altul ; unul după altul; subsecvent; —-folgen, i. f. (aufeinanbergefolgt, folg(e) aufetnanber), a perindă; — folgenb, a. subsecvent, perindat. Dlufciuanberfolgc, bie —, subsecventă; înşiruire, perindare, /. aufetfett, (nufgeetff, eife auf), a sparge ghiaţă, a curaţi de ghiaţă. Anfentţnît, ber — t%, mânere (într’-un loc), petrecere, /; sejur, n ; haltă ; zăbavă, întîrziere, f; obstacol, n; ofjite —, nezăbovit; 5 SJÎinuteu —, staţiune de 5 minute; —berurfadjen, a zăbovi (pe cineva); —Sort, ber —, e§, — e, sejur, dornicii, n; şedere,/,- sălaş, n;— jeit, bie —, —eu, timp de petrecere, timp de sejurnare, n. aufcrfmueit, f. erBauen. aufer(eg=en, (anferlegt, auferfeg(e), a impune, a şarjă, a însărcina; — bar, a. impozabil.
Auferfeguitg, bie —, impunere; împovărare, /.
auferfteţett, i. f. (auferftefjft, auferftanb, auferftănbe, auferftanben, auferfteţ(e), a învia.
Aiiferfteljmig, bie —, —eu, înviere, resurecţ-ie, —iune,/.
4
nufentm rf]eu
50
auffiiţrbat
aufertt>iuf)Ctt, ţ. ertoadjeti. auferroetfeit, (ouferwccît, auferroecf(e), a învia (din morţii); a resuscită. Aufcrtuerfung, bte’ —,	en, resusci-
aufetjiefjen, f. erjieţen. [tare, /. aufcffeit, (iffeft, ober ifjt, ifjt, afî, a|e auf, aufgegeffen, ifţ auf), a mînca tot; er mijcţte iţit' mit bert Slitgeu —, ar voî să-l soarbă dintr’o privire.
aitffitbelii, (aufgefctbelt, fnble auf), a înşiră, a înfiră; a desfiră, a destrăma.
auffubren, (ffiţrft, faţrt, fuţr, fiiţre auf, " aufgefabren, faţr(e) auf), a deschide ober a desfundă cu o trăsură; bag (ŞSefcţitţ) — a parcă artileria; — i. f. a sări în sus, a tresări, a tresăltă; a formă echipă (trăsurile); a se pasiona; a se întărită; bei ber geringften Steinigfeit —, a se aprinde de nimica toată; bag (Stţiff ift auf eiite Sanbbaitf oufge» faţren, corabia a dat pe prund ; —b, a. iute (de fire), pasionat. Auffuţrt, bte —-en, suiş, n. înălţare, ascens-ie, — iune; echipă (de trăsuri); rampă,/.
auffallctt, i. f. (fâllft, falii, fiel, fiele auf, aitfgefatten, fatf(e) auf), a cădea pe..., a frapa, a bate la ochi; —b, a. frapant, marcant, bătător la ochi, fief) —b macţeit, a atrage atenţiunea asupra-şi. auff&Hig, [. auffaflenb. auffangen, (fangft, fangt, fing, finge auf, aufgefaugen, fang(e) auf), a prinde, a apucă; a intercepta; ein 3Bort —, a surprinde o vorbă ; fRegemuaffer —, a strînge apă de ploaie.
aufffirbeit, (aufgefarbt, forb(e) auf), a împrospăta culorile, auffafertt, (aufgefafert, fafre auf), a destrăma
* aitffaffett, (oufgefapt, fnffe ober fafj auf), a cuprinde; a înţelege, a pricepe, a suscepe; fcţledjt —, a răstălmăci. Auffriffung, bie —, —en, pricepere, comprehensiune, concepţ-ie, — iune; tălmăcire, /; — Sijermbgen, bag — ?, inteliginţă, /. anffcilen, (oufgefeilt, feil(e) auf), a deschide pilind.
auffittbttt, f. fiuben.
Auffiubuitg, bie —, eu, aflare, descoperire, /.
anfftfdjett, (oufgefifclit, fifdfj(e) auf), a anfflnrfcrn, f. oufflammen. [pescui, aitfflammen, i. f. (aufgeflammt, ffattt-m(e) auf), a se înflăcără, a luă foc, a fulmiuă.
aufflatteru, i. f. (aufgeflattert, flattr(e) auf), a se înălţă ftlfâind, a sbură în sus; a sburătăcî. attfffetfjfen, (fltdjft, flidjt, ffodjt, flocţte auf, aufgeflocţten, flicţi auf), a împleti pe ceva; a despleti, anffliegen, i. f. (fliegft, fliegt, flog, floge auf, aufgeflogen, flieg(e) auf), a se înălţa în sbor, a se cocoţă ; a isbucnî, a explodă (o mină) ; a săltă în aer; a se deschide repede (uşa); in 31aud) —, a se preface în scrum.
Anffliegen, bag —, §, înălţare în sbor, cocoţare ; isbucnire, exploadare, deschidere repede, /.
Aufftug, ber —, eg, — fluge, avînt, sbor, n.
attffo(r)be«t, (gufgefo(r)bert, fo.r)bre auf), a învită, a provocă, a soma, a face apel ; a conjură ; fb 511 ciume—,a angaja pe cineva la ceva -(dans etc.).
Aufforbentng, bie —, —en, invitare, provocare, provocaţ-ie, —iune; somaţ-ie,—iune,/; comandament, angajament; apel, n. aufforften, (uufgeforftet, forft(e) auf), a împăduri, a plantă o pădure, auffrcffeit, (friffeft ober frifjt, frigt, frag, frage auf, aufgefrefien, frijj auf), a mîncâ tot, a devoră, anffriftfjen, («ufgefrifcţt, frifcţ(e) auf), a rafreşisă, a reîmprospătă, a pre-meni, a reînoi; a înfăţă, a restaura (o pictură); a îmbărbăta, a încuraja.
Auffrifdptug, bie —, —eu, reîmprospătare, reînoire ; restaurare, /. auffuf)r=bat, a. reprezentaţii, prezentabil; —en, (aufgefuţrt, fiiîjr(e) auf), a ridică, a dură, a construi; a reprezenta; a prezentă/ a cită; bie SSatţe —, a montă garda ; jjcugen —, a produce martori; ein ®lufifftit(f —, a produce o piesă
. Attffiifjrmţg____________ 51	aitfgeriebeit
muzicală; ftd) —, a se purta, a se comporta.
Auffiifjruitg, bte —, — ert, clădire, construire; reprezentaţ-ie, —iune; prezentaţ-ie, —iune, /; purtare ; i	conduită, /.
auffiilleit, («ufgefullt, fiiU(e) ouf), a umplea (golul într’o bute.)
auffiittern, (aufgefuttert, fiittve auf), a consuma tot nutreţul; a	creşte
’	o vită.
. Aufgabe, bie—, —n, depunere (a scrisorilor la poşte, ober a bagajelor la gară etc.); renunţare,	resig-
:	nare, părăsire ; problemă,	temă.
chemare; baS ift cine fdpoere 9tuf= gate, asta-i o operă spinoasă; id) fjabe e§ mir jur Dtufgabe gefteUt, am ■	luat asupra-mi.
aufgabeltt, (oufgega6elt, gabie auf), a înfurcâ; a descoperi; a pescui.
. Aufgattg, ber —, es, —gange, suiş, »; scară, /; răsărit, n; consomare, cheltuială, /; Dom — bie put 9îte= bergaitg, de Ia răsărit pînă la apus.
aufgcbaufdjt, a. şomoiăgit, cucuiat, umflat, balonat; ultrat.
1 * anfgefieit, (gibft, gi6t, gab, gnbe auf, aufgegeben, gtb auf), a depune (o scrisoare la poşte); a propune; a părăsi, a abandonă, a pune cruce; ein 9îritfel —, a propune o gîci-toare; bie Şoffnuitg —, a părăsi speranţa; etne Slrbeit —, a însărcina cu o lucrare; beit ®eift—, a-şi da sufletul; etiteit Sîrnnten —, a hotărî pe bolnav.
Aufgcb=er ber —, 3, destinator, —ung, bie —, renunţare, părăsire, /; — ung, bes ©eifteS, redarea sufletului, răposare, /.
aufgcbtafcn, «. umflat; îngîmfat, fălos, arogant ; (prov.) er ift — mie ein grofd), se umflă în pene ca un păun.	[gîmfare, /.
Aufgeli(afcnt)cit, bie , aroganţă, în-i Aufgcbot, bas —, S, —e, proclamare; :	chemare la arme; vestire (de căii	sătorie); opintire, /.
| aufgelirnrfjt, a. supărat, mînios, în-tărîtat.
î Aufgcbing, ba§ —, 3, — e, năimirea unui ucenic, /.
aufgebounert, a. împopoţonat, zor-zonat.
aufgebunfcu, a. umflat, buhăit; pu-făios, copitos, cosit. Aufgebunfenljeit, bie —, umflare, bur-suflare, /.
aufgegangeit, a. germinat (sămînţă); răsărit (soare), deschis (o floare); dospit (aluatul); consumat, sfîrşit.
aufgcţeit, i. f. (gefjft, geţt, ging, gtuge auf, aufgegangen, gcb(e) auf), a răsări (soaiele) ; a se deschide (o uşe, o floare); a germina; a încolţi (sămînţa); a dospi (aluatul); a se desnodâ; a se sparge (o bubă); a se trece, a se sfîrşî, a se consumă (plinea etc.), a se cheltui ; e§ gefjt mir ein Sidjt auf, mă dumeresc; bie 23un.be ift tfcm aur= gegangen, i sa spart rana ; bie 9caf)t ift aufgegangen, s’a descusut; er Idfţt gern Diel —, îi place a cheltui din bogăt; ad)t Don ad)t gefjt auf, opt din opt rămîne zero; in etwaâ |—, a se contopi cu ceva, a se face una cu ceva; itt iiîaudj —, a se preface în scrum. Aufgefjen, bas —, §, răsărire; deschidere; contopire, /; b«S — beS Gciţe3, desgheţare, /. aitfgcicit, (aufgegeit, gei(e) auf), a strîn-ge pînzelo (corăbiei), aufgeigen, (aufgegeigt, geig(e) auf), a zice cuiva din lăută, anfgefliirt, «. luminat, inteligent. Aiifgcf(artf)dt, bie —, lumini, /. pl. inteliginţă, /.
Aufgelb, bas — es, —er, agio, m;
la,jă, /; baş, »; arvună, f. aufgclcgt, a. pus; dispus. A«fgclcgtl)cit, bte —, chef, n, bună dispoziţ-ie, —iune, /.	t
aufgeţmtft, a. încărcat; îngîmfat. aitfgejmfjt, im. păziţi! atenţiune! aufgcriuimt, a. dereticat; vesel, chefliu, bine dispus.
AHfgcriinmtl)cit, bie —, umor bun, n. aufgeregt, a. agitat, iritat, excitat, turmentat, turburat. Aufgcrcgtljeit, bie —, excitaţ-ie, — iune, iritaţ-ie, -iune, agitaţ-ie, —iune, f.
aufgtricbctt, a. glodit (la picior); fre-
4*
anfgcftbout
B2
aufbebeit
cat (duşumelele); nimicit (o armată).
aitfflefdjout, ini. păzea, păziţi, garda! AufgefrfptUtene, bas—, n, mezele,/.;>/. aufgefdjoben, a. amînat, (prov.) —ift nidţt aitfgcfjoben, ce s'a amînat, nu s’a uitat.
aitfgefdjoffeit, a. răsărit, nalt, lungan, anfgefdptnbcn, a. glodit, belit; cre-pat; — efiippeit, buze crepate, /. pl. aufgefţmubet, a. destupat, desfundat, aufgeftreift, a, resfrînt, suvoltat. aufgeftiilfit, a. resfrînt, alunat (nas), nufgctrcunt, a. descusut, aufgetriebcn, a. umflat, buhăit. A«fgctriebenf)ett, bte —, buhăitură, /. aufgetoarmt, a. reîncălzit; reîmprospătat, —e Siigen, minciuni relansate.
aiifgcmerft, «. alert, desgheţat, deştept; deşteptat.
Aufgetucrttf)eit, bie —, deşteptăciune, inteliginţă, /.
aufgciuorfcu, a. umflat, bîrligat; buzat; pus pe tapet, aufgieffen, (giefi(e|)t, giefjt, gofj, giiffe auf, aufgegoffen, giefe(e) ouf), a turnă, a infuzionă.
nufgntbeti, (grub, griibe auf, aufgegra= bett, grab(e) auf), a săpa, a des-gropă.
Aufgrabmig, bie —, en, săpare, săpătură; desgropare, f. aufgreifeit, (grtff, griffe auf, aufgegrtffen, greif(e) auf), a înhăţă; a sezizâ. ftufgtitnett, i. f. (aufgegritm), a reînverzi.
aufgutfen, (aufgeguctt, gucf(e) auf), a privi (în sus).
aufgiirtcit, (aufgegiirtet, giirt(e) auf), a descinge, a sufulcă.
Aufgit=fj ber—, ffes, — gllffe, infuzie, /. —tiexd)en, ba® —, S, (.zool.) infu-«oriu, n.
aufljaben, (Ijaft, (jat, (alte, fjătte auf, aufgeŞabt, bab(e) auf), a a.veâ deschis; a aveă asupra-şi; beu Şut —, a aveă pălăria în cap; jum Sernen —, a aveă de învăţat; baâ ţat nicf)t§ auf ficb, nu impoartă. aufbnrfen, (aufgebacft, t)aă(e) auf), a săpă; a ciupi; a sdrobî (gheaţa); a despică.	[descopciâ.
aufbafen, (aufgebacft, ţaf(e) auf), a
aufbiifelit, f. aufbafen. aufbaffcn, (aufgefjalft, Şalfe ober bote auf), a pune în spinarea cuiva, aufbnltcu, (baltft, boit, ţ»ietf, bielte auf, aufgebalten, f)alt(e) auf), a reţinea, a zăbovi, a retardă; a stînjenî ; a ţineă deschis; fief)—, a şedea, a petrece, a sejurnă, a se aciolâ, a se află ; fief) iiber ettoag —, a luă ceva în nume de rău ; fid) iiber jbs Qfetragen —, a blama purtarea cuiva.
aufbitmment, (aufgebammert, bammer(e) auf), a deschide cu ciocanul; a deşteptă cu ciocănituri. aufbiingen, (aufgeţangt, f)artg(e) auf), a acăţă, a anină, a spînzurâ; SSSijfdje —, a întinde rufe. aufbarfeu, (aufgebarft, finrf(e) auf), a greblă.
aufbafebcit, (aufgebafcbt, t)ofd£)(e) auf), a prinde în zbor.
aufbafpelit, (oufgef^nfpeft, bofţfe auf), a depănă; ftd) —, a se ridică cu anevoinţă de jos.
aufbaueit, (nufgebaut, bau(e) auf), a sfîrîmă, a sparge (cu securea); eiite g-eile —, a ageri o pilă; Biet —, a face risipă mare. anfbâttfetn, (aufgetjaufett, briuffe auf), a face grâmăzioare; Grbe unt bte fPffanjeu —, a prăşi, aitfbaufeit, (aufgeţauft, bâuf(e) auf), a grămădi, a cumula.
Aufbaufuitg, bie —, —en, grămădire, f; cumul, n.
aufbebeit, (ţob ober ţiib, b#6e ober b»ibe auf, aufgebobcit, beb(e) auf), a ridică; a sumete (o fustă); aînălţă; a păstră, a pune bine; a duce la arest; a suprimă, a casă, a abrogă, a anulă; a sulevâ; a revocă, a invalidă, a captură; gegenein= anber —, a compertsă; ba§ ©ine bebt baS îlnbere nid)t auf, una nu exchide pe cealaltă; btefe griid)te faffeit fief) iticfjt gut —, aceste fructe nu se pot bine păstră ober conservă; eine SJiajdjc —, a reluă unochiu(laîmpletirea de ciorapi); etrt llrteil —, a casă o sentinţă; eineit SSertrag —, a rezilia un contract; eine SSerfnmmiung —, a închide o adunare ; eine SCafet —p
Auff)c6en
53
auffodjett
a se sculă de la masă ; —b, «. aleator.
Auff)cb=en, bal —, enl, ridicare, desfiinţare, /; otel —-I madjen, a face sfară în ţeară; —uttg, bic —Ridicare, abrogare, aboliţie, /.
«ufljcftetu, (aufgefjeftelt, Şcftlc auf), a descopciă.
auffjefteit, (aufgeţeftet, f)cft(e) auf), a coase pe, a lipi pe.
auff)eiterit, (aufgetţeitert, fţcitre auf), a înveseli, a învioră ; fief) —, a se însenină (cerul), a se deschide (timpul), a se desnoră ; a se învioră.
Sluffjeiteriiitji, bic —, înseninare, în-veselire, petrecere, f.
auff)e(feu, (Ijitfft, ffifft, fjaff, f)itffe auf, aufgefjolfnt, l)ilf auf), a sculă (pe cineva) de jos ; a azistâ (pe cineva): a restabili ; fief) —, a se pune în picioare.
anflfeHen, (nufgdfellt, fjeH(e) auf), alumină ; fief) —, a se lumină, a se desnoră, a se însenină,.
aitffjenfett, (oufgeŞenft, l)enf(e) auf), a spînzură.
anfţieljeu, (aufgelje|t, f)cfi( e) auf), a suscită, a sumuţă, a instigă, aaţîţă; gegnt etnnnber —, a întării ă pe unul cătră altul ; bal SSoff —, a răsvrăti poporul.
Aufţelpcr, ber —, I, aţîţător, întărî-tător, instigator, asmuţător, răs-vrătitor, m; —ung, bic —, eu, aţî-ţare, întărîtare, instigaţ-ie,—iune, răsv lăţire, /.
Auff)ilfe, bic —, ajutor, n: ajutorinţă, azi3tenţă, /.
aufţiffen, (aufgefiifjt, f)ifi ober ţiffc auf), a întinde vîntrelele; bte g-afjnc- , a arboră pavilonul.
aufljotfcit, (aufgefjodt, Şocf(e) auf), a se cocoţă.
anff)orcf)cu, (aufgef)occf)t, bord») auf), a ciuli urechile.
aufjjoren, ( aufgefjflrt, fiori» auf), a încetă, a se conteni, a trece (o durere', a se curmă.
Anffjbrcn, bas — S, încetare, curmare, f.
anfi)iif)fcit, i.\. (nufgehitpft,f)itpf(e) auf), a face un salt (de bucurie).
auf jngeit, (nufgejagt, jag(e) auf), a sgor-
ni, a lansă (vînatul); a sculă (pe cineva cu violenţă), anfjnuefţţeu, aufjubeln, i. (aufgejaudjjt, aufgejubelt), a scoate un chiot de bucurie (ihaha!)
Auffnuf, ber —,1,—Mufe, acaparare,/, auffanfcu, (aufgefauft, fauf(e) auf), a acapara.
Aufliiufer, ber —, I, acaparator, pre-cupeţ, m.
auffeimctt, *. f. (aufgefeimt, fetntl e) auf), a încolţi, a germina; a se naşte. Auffeinteuj bal —, I, încolţire, germinare; naştere, /. auffippcu, (aufgefippt, ftpp(e') auf), a ridică dintr’o parte (luntrea), aufffctffcu, i. f. (uufgeflafft, flaff(e) auf), a stă căscat.
aufflnfteru, (uufgeflaftert, flaftre auf), a clădi.
aufflappeu, (aufgefappt, ffapp(e) auf), a deschide (o carte, obloanele etc.); a răsfrînge (pălăria), aufftiireu, (nufgeflârt, ffar(e) auf), a lămuri, a limpezi, a desluşi; a elucida, a lumină; (MjctmniS —, a lămuri un secret, fid) —, a se însenină, a se deschide (timpul); a se descoperi; —b, a. lămuritor, informativ.
Auftlarua, ber —, I, informator; reformator; luminător, ecleror, m\ —ung, bic - , -cit, explicare, desluşire ; cultură ; civilizaţ ie,
11 n'. lumină, f.
anfflniibcit, (aufgeflaubt, Haub(e) auf), a culege, a st.rînge de jos; a pripăşi (pe cineva).
attfffebeu, (oufgeflebt, ffeb(e) auf), a lipi pe.
aufffitilen, (nufgeftinft, flint e) auf), a deschide (clanţa uşei). anfffopfeit, (aufgeflopft, ffopf(e) auf), a sparge cu ciocanul; a deşteptă cu ciocăuituri.
auffitarfen, (aufgefnacft, fnacf(e) auf), a sparge (nuci, alune), auftnopfen, (oufgefubpft, frtopf(e) auf), a descheiâ, a debutonă, a des-bumbă (prin Ungurime). aitffnupfen, (aufgefniîpft, fmipf(e) auf), a desnodă; a spînzură. auffotbeit, (nufgetod)t, fod)(e) auf). a refierbe; — i. f. a fierbe cu clocot.
auffammen
54
auffefen
atiffommcit, i. ţ. (fommft, foimnt, fam, lame auf, aufgefommeu, fomm(e) auf), a se relevă, a se restabili, a se întrema; a se înfiripă; a prosperă; a se îndatina; a veni la modă; ber Strimte mirb —, bolnavul se va restabili; b«§ foii nod) —, numai astă ne mai lipseşte; er Iflfjt uicmanb neben fief) —, nu permite nimenui a există pe lingă dînsul.
Auffommen, ba§ —, 0, restabilire, întrămare, înfiripare, f; id) jweifle an fetnem —, nu cred că va scăpă (un bolnav) auffiituuui, (fannft, faun, fonnte, fiinnte auf, aufgefount), a so putea sculă (de jos).
auffoţţeht, fauţgefoppelt, foţţsle auf), a decopulă, a descălciă. auffrtimpelit, (nufgefrâmţielt, frampte auf), a dărăci.
auffriimpeit, («ufgefrâmfjt, friitnp(e) auf), a tufli, a retrusă (pălăria), auffraljcit, (aufgeîrnjjt, frab(e) auf), a sgîriâ, a şterge, a scoate (răzînd); a dărăci.
auffrnufefn, (aufgefrdufett, frftufle auf), a freză, a încreţi, aitffvetfdjeit, i. (aufgefreifdjt, treifd)(e) auf), a scoate un ţipet (făr’ de veste).
auffriegeu, (aufgefriegt frieg(e) auf), a putea deschide; a primi o însărcinare.
auffnubigen, (nufgefiinbigt, fimbig(e) auf), a denunţă, bcit ©eţorfam—, a refuză subordinaţiunea . Auffiinbigung, bte—, eu, denunţare,/. Auffuuft,bie—, —fitufte, restabilire,/, auflacfjeit, (aufgetadjt, Iacf)(e) auf), a pufni de rîs.
anflnbeit, (Idbft, labf, lub, Iiibc auf, aufgelabeit, tab(e) auf), a încarcă. Âtiflaber, ber — 0, încărcător, m. .Aitflnge, bte —, —n, impozit, n. cislă; ediţ-ie, —iuno, /; talon (la jocul de cărţi) n ; tiraj (tipar ), n; ©e= miife mit —, zarzavat cu adaos, n. nuffangen, (aufgelangt, lnng(e) auf), a da sus; fnnuft bubi0tjer- -, ajungi cu mîna pînă aici?
A uflnttger, ber -, 0, coadă (de lemn),/, anfloffeit, (ISffeft ober lafit, lafjt, liejj,
Itejje auf, aufgefaffen, laţ) auf), a
lăsă deschis ; a părăsi, a abandonă.
Auffnuerer,ber—,0, pînditor, spion,m. anflanetn, (aufgelauert, fouet(e) auf), a pîndi, aaţîneă; a spionă. Auflauf, ber —, 0, - -laufe, tumult, n. alarmă,grămădire, /; atrupement, n. răscoală, /; sufleu, n. auftaufeu, (lâufft, Ifiuft, lief, liefe auf, aufgelaufen, lauf(e) auf), a înfundă (fugind în contra); ftd) btegufse—, a-şi glodi picioarele; — i. f. a se umflă, a creşte; a se acumula, a se mări; aufgelaufene ©pefen, totalul spezelor; bte Siitnme fft feţi aufgelaufen, suma a crescut prea mult; bie Siniett — laffen, a râ-mîneă în restanţă cu interesele. Auffaufen, ba0 —, i, umflare, creştere, /.
aufiaufdjen, faufgelattfd)!, laufcţe auf),
a ascultă (cu urechea), aufleieu, i. f. (aufgelebt, leb(e) auf),
a-şi veni în fire, a se desmetecî; a se însufleţi; a reînvia (plantele etc.)
Aufleben, bai—, 0, reînviere, /. auflcrfctt, (aufgelecft, Icf(e) auf),a linge, auflcgcit, (aufgelegt, leg(e) auf), a impune, a aplică; a pune pe; a e-dită ; a însărcina; geridjtlid) -, a soma; bie Sarteii - , a întinde cărţile; cine Strofe —, a înflige o pedeapsă; einen trib —, a deferă un jurămînt; Stidfdnucigcu , a impune tăcere; eiit Suri) roieber—, a reimprimă o carte; aufgelegt feitt, a ti dispus; ftd) —, a se răzimă. Vuftcgung, bte —, eu, impunere;
aplicaţ-ie, —iune, înfligere, /. auflcl)iteit, (aufgetel)nt, letju(e) auf), a răzimă de...; ftd) --, a so răzimă; a se opune; a se revoltă; a se răsvrăti.
Auflefptmtg, bie—, răzimare; opunere, răzvrătire, cîrteală, /. aufletmeit, (aitfgeleimt, leim(e) auf), a clei pe...; a desclei, a deslipi; fid> —, a se desclei.
auflefett, (licf(ef)t, lieft, Ia§, tofe auf, aufgetefen, lied auf), a strînge de pe jos, a culege.
aiiffeiirl|ten
55
aufneljmew
auffeiirfjteii, (nufgeleudjtet, leud)t(e) auf),
a sclipi.
auflicgeit, i. f. (iiegft, liegt, log, Iiige auf, aufgelegeu, fieg(e) auf), a zăcea pe; a fi expus; e3 fiegcn meljrere fţcitungen auf, mai multe jurnale stau la dispoziţ-ie,—iune; fid)—, a căpătă rane prin prea îndelungă zăcere.
Auffiegmtg, bie —, rană de zăcere, /. aufiocfent, (aufgetcdert, lodre auf), a rări; a destinde, a slăbi, aaffobent, i. f. (nufgelobert, lobrc auf), a fulmină, a, se învăpăiă, a vîlvăî. auflijffclM, (aufgelijffelt, lijffte auf), a soarbe (tot.) cu lingura, auffii r lmr, a. solubil, disolubil; — —fen, (nufgefiSft, IBâ ober lijf(e) auf), a desnodă, a deslegă, a gîci, a dizolvă, a topi; a desfiinţa; a desface, a rezilia (un contract); a descompune; a reduce (aritm.); a analiză (chim.)-, a descifra; fid) —, a se disolvă: - fenb, a. solutiv, disolvant; —fid), a. solubil. Auflo=S=barfeit, bie —, dizolul lilitate, /; —fegetdjeu, bas -Bfis, (muz.) becar, n; —fuug, bie —, —eu, dizolvare, dizoluţiune; analiză, deslegare; descompunere, nimicire, desor-ganizare,/. desnodămînt, n; er gefit fciner— entgegert, stă să moară; —fungdmittel, baâ — ?, rezolvant, n. aitffiiieu, (oufgelBtet, lot(e) auf), a lipi (metal pe metal); a deslipi (metal de pe metal).
aufmad)eit, (aufgentad)t, mad)(e) auf), a deschide, a destupă; a desface, a descheiă i o haină): fid) —, a se cărăbănî; fid) auf= unb baton ma= dicn, a spălă putina, aufntalett, (aufgemalt, maltei auf), a picta pe, a restaura o pictură. Aufnmrftf), ber —, eb —nuiricbe, defilare; formaţ-ie, —iune (a trupelor militare), f.
aufmarfd|iereit, i. f. (aufntarfd)iert, rnar= fd)ict(tj auf), a defila, a se formă (liniile militare); ettoao — taffett, a pune (băuturi, sau mîncări) înaintea cuiva
aufmaucnt, (aufgemauert, ntaure auf), a ridică un zid, a zidi. anfmerbett, (aufgemerft, merf(e) auf),
a notă; — i. a luă a minte, a ascultă; —font, a. atent; —fam ma= d)en, a atrage atenţiunea.
Aufitterffamfeit, bie —, —eu, atenţ-ie, —iune, luare aminte, grije, îngrijire, /; fetne— auf etmadlenfen, a fi atent la ceva, a aveă grije de ceva.
aufmcffctt, (miffefet ober mtjjt, maf), mafie auf, aufgemeffeu, mij; auf), a măsură; jbm fed)§ —, a trage cuiva şase beţe.
anfmifcfjett, (nufgemifc£)t, mifd)(e) auf), a amestecă, a întoarce cu fundul în sus; a da fitil.
aufmuutcnt,(nufgemuntert, mituire auf), a deşteptă, a încuraja; a îndemnă.
Aufmunternttg, bie —, —eu, deşteptare; încurajare, îndemn, n.
aiifmiiffcu, (ntitfi, utufst, mujţ, muţite, niiifîte auf, aufgemufjt, mufs auf), a trebui a te sculă.
aufmuşeu, (nufgemuţt, nutţ(e) auf), a relevă un cuvînt ; a reproşa lăudînd.
aufnngelit, (aufgenagelt, nngle auf), a prinde cu cuie.
aufnageit, (nufgenagt, nng(e) auf), a roade tot, a roade pînă dincolo.
aiifniifieu, (aufgenafjt, niif)(e) aufj, a coase pe ceva.
Aitfttaf)me, bie —, —n, primire, re-cepţ-ie, —iune; poză; adoptare, admitere; inventarizare; dresare (a unui proces verbal), /; in — — tomrnen, a se îndatina; in — bringett, a îndatina; in — feitt, a avea trecere; bie — cine§ planei, dresarea unui plan,/; bie — eiiteS Stnle^enS, contractarea unui împrumut, /; gute — finbeit, a fi bine primit; - fdjetit, ber b, - e, certificat de admiziune, n.
aufitaf)mâfa()tg, a. admizibil.
mtfnafrf)Cit, (aufgenafdfi, nnfdjfe) auf), a limpi tot.
aitftteljmcn, (nimmft, nimmt, naf)ut, nnfjnie auf, aufgenommen, nimm auf), a primi, a recepe (pe cineva); a reluă (firul); a admite (în o societate): a ridică (o fustă); a dresă (un proces verbal); a delimita (un teren); a contractă iun îrn-
aufnefietit
56
aitfregeit
prumut); a adoptă (un copil);— i. a cuprinde ( cît); gut, iibel —, a primi bine, rău, a luă în nume de bine, rău; in fief) —, a-şi asimila; e§ mit fbm —, a-şi pune forţa cu cineva; bie iviifjrte —, a regăsi urma; bitte el nidjt iibel itufjuneţmen, să nu vă fie cu supărare.
aufnefteiu, (aufgeneftelt, ueftfe auf), a deschiotoră.	[ţintui.
aufnteten, (aufgcuietet, ttiet(e) auf), a anfnntigen, (oufgenbtigt, itijtige auf), a impune (primirea unui lucru), attfopfent, (uufgeopfert, cpfte auf), a sacrifică, a jertfi.
Aufopferuug, bie —, —eu, sacrificare, jertfire, /.
auffmtfen, («ufgepacît, pad(e) auf), a încărca; a grămădi, aitfpappcfit, (aufgepappelt, pnpp(rauf), a creşte un copil cu coleaşă. aufpappeu, (nufgepappt, pnpp(e) auf), a lipi cu cir.
auffmffett, (nufgepafit, paf; ober paffc auf), a pîndi (pe cineva); a luă aminte.
Aufpafftr, bcr—, S, pînditor, spion, m. aufpefseu, (aufgepelgt, pelj(e) auf), a
îngrecă.
aufpjîanjenXaufgcpflan^t, pjfanjţe) auf), a împlintă; a ridică un catarg; a arboră (un steag); bie ftanon--nen —, a dresă tunurile, aitfppgen, (aufgepflitgt, pfliig(c) auf), a, ogorî; a ară.
aitfpirt)cn, (nufgepidjt, pid)(e) auf), a lipi cu răşină; a destupă, aitfpirfcii, (aufgepidt, picf(e) auf), alipi pe; a ciuguli, a ciupi, aufplopen, i. f. (nufgeplaţjt, pfa|(e) auf), a crepă, a plesni, aufpotfjeit, (uufgepodjt, pod)(e) auf), a deschide (cu lovituri); a sparge, a deşteptă (pe cineva cu bubuituri în uşet
aufpotfcni, (nufgepoltert, paltre auf), a deşteptă prin hurducături, aufpriigett, i. f. (oufgepragt, prftg(e) auf), a imprimă, a întipări; a încrustă. aufpralieu,i. f. (nufgeprnfit, pralt(e) auf), ■a resăltâ (de pe pămînt). aufpraffeht, i. f. (oufgepraffelt, praple auf), a pîrăi (făr’ de veste).
aufprelfeit, (aufgepreUt, pretl(e) auf), a săltă (pe cineva în sus), aufprcjfcn, (aufgcprefit, prefi ober prcffe auf), a deschide (cu forţa); a im-' primă, a încrustă. aufprulnerett, (aufprofiiect, probierţe) auf ), a încercă.
aufpropcu, («ufgepw^t, pxoţ(c) auf), a a justă (un tun).
Aufputi, ber —, el, —e, găteală, podoabă, decoraţ-ie, —iune, /. pa-rament, ornament, n; tiicf)exfi(f)ei —, acrutement, n. aufpupen, (oufgepu|t pu§(e) auf), a găti, a împodobi, a decora, a ornâ; a împopoţonâ.
aufpitaimeu, i. f. (aufgequalmt, qualnti e) auf), a. scoate d’odată un fum gros. aufqueiieit, i. f. (quillt, quofl, quiirte auf, nufgequotieu, quiH(e) auf), a se umflă de umezeală. anfqnctfd)en, (oufgequetfdjt, quetjcf)(e) auf), a deschide strivind; a strivi, attfraffett, (aufgerafft, roff(e) auf), a ridică, a suflecă; fid) —, a se reculege, a se relevă, aufraufett, fid) —, (aufgeranft, xanf(e) btd) auf), a se curpenî. aufraud)eu, (aufgeraucţt, xiradj(e) auf), a consumă fumînd. aufntupeit, (nufgernuf)t, rauţ(e) auf), a năsprî (postav).
aufraumeu, (aufgerâumt, râum(e) auf), a deretică; a aranja; a ticlui; a mistui; a goli (un magazin); a face tabula rasa.
Aafraitmmtg, bie —, —eu, dereticare;
golire; punere la cale, f. anfredjeit, (aufgevedjt red)(e) auf), a greblă.
aufredjiteii, (nufgeredfnet, rcdjne auf),
a trece în linie de cont. aufred)t, o. drept în sus, oblu; (boi.) erect; — erpalten, a menţine; ftefjen, a dvorî; fid) - eifjalten, a se susţine, a se menţine ; - e (ţorbemug, bie —, —en, creanţă validă.
Aufred)tevi)nltitngf bie—, menţinere,/, aitfrerfeit, («ufgexec!t, xecf(e) auf), a, ridică (în sus braţele), aufregeit, (nufgexegt, xeg(e) auf), a excită, a irită, a turbură, a sinchisi, a sbuciumă, a emoţiona, a fră-
Aufregitttg
57
Auffatţ
mintă, a agasa; — b, a. excitant, iritant, agasant, alarmant, turburător; emoţionant, sbuciumă-tor.
Aufregmtg, bie —, —cit, emoţiune, excitaţ-ie, —iune,iritaţ-ie, —iune, alteraţ-ie, —iune, turburare, sbu-ciumare, sinchiseală, /. agasa-ment, n.
anfrcibcit, (rieb, rtebe auf, oufgerteben, rcib(e) auf), a roade; a stil ci; a frecă; a nimici (o armată) ; fief) —, «, se speti; — b, a. consumator, mistuitor, distrugător.
Aufreibuitg, bie —, ett, stîlciturâ, be-litură; distrugere, f.
aufreiţen, (aufgereitjt, reifi(e) auf), a înşiră.
anfreifen, (reijKef)t reifjt, rifj, riffe auf, ttufgerifjett, reif;(c) auf), a rupe, a sfâşia; a smuci (uşa); bie 3tugen —, a beli ochii; baS ţlflnfter -, a desface pavajul; — i. f. a se rupe, a sc crepâ.
aitfreUett, (ritt, ritte auf, aufgeritten, reit(e) auf), a beli prin călărit.
aufreişeit, (aufgereijt, reij(e) auf), a excită, a incită, a suscită, a irită, a înteţi, a aţîţâ, a întărită, a da fitil; — b, iritant, întărîtător, a-ţîţător, sediţios.
Aufreijiing, bie —, eu, iritare, excitare, aţîţare, întărîtare, sediţ-ie, —iune, f.
aufrcuitcti, (rnnnte, renn(e)te auf, aufgerannt, renn(e)auf), a deschide cu lovituri de grinzi ; — i- f. a se potigni,
aufrtrf)t=en, (aitfgerid)tet, rid)t(e) auf), a ridică, a înălţă, aerige; a consolă, a sulajâ; fid) —, a se ridică; a face piept bărbătesc; — ig, a. sincer, deschis (la inimă).
Aufrtdjtigfeit, bie —, sinceritate, f
Aufririţtmtg, bie —, ridicare, erecţ-ie, —iune; consolaţ ie, —iune, /.
aufriegel», (aufgeriegelt, riegl(e) aur), a trage zăvorul.
Aufrbf, ber —, fief, —fie, plan, n. schiţă, f.
aufriţcit, ( aufgerifet, rti5(e) auf), a sgîriâ, a sgrafâ.
Aufriijuitfl, bie —ett, sgărietură, f. sgrafaj, n.
aitfroUeit, (aufgerofft, rofl(e) auf), a rostogoli pe; a face sul; a desfăşură; eiue fţrnge —, a discută o cestiune.
aitfriicfeu, i. f. (aufgeriitft, riicf(e) auf), a înainta, a avansa.
Aufruf, ber —§, —e, apel, n; somaţie, —iune; proclamaţ-ie, —iune, /. manifest, n.
aufritfen, (rufft, ruft, rief, rief(e) auf, aufgerufen, ruf(e) auf), a apelă, a învită, a chiemă.
aufruţen, i. (aufgeruŞt, rufj(e) auf),
a zăceă pe.
Aufrnfjr, ber —, §, revoltă, rebeliune, răscoală, sediţ-ie, —iune, / ; bunt, n; răsvrătire, insurecţ-ie, —iune, f; ber — ber Elemente, con-flagraţiunea elementelor, /; ber — ber SSefiibfe, turburarea sentimentelor, /.
aufrtt()v=en, (nitfgeritbrt, ritf)r(e) auf), a scormoni; a revoltă, a răscoli, a turbură; — erifef), a. răsvrătitor, sediţios.
Aufriiljrer, ber — 3, rebel, răsvrătitor, buntaş, m.
aufritfteit, (aufgeruftet, riift(e) auf), a eşafodâ, a face schelă, aufritttelu, (aufgeruttclt, ritttle auf), a scutură, a sguduî ; a agită (pasiunile),
auffarfeit, (aufgefacft, fad(e) auf), a însăcsăî.
auffagen, (aufgefagt, fag(e) auf), a debită, a recită; a denunţă (un contract etc.)
Auffagett, bas —, 3, debitare, recitare ; denunţare (a unui contract etc.)	[restrăi.
attffiigctt, (aufgefagt, fiig(e) auf), a fe-auffnmnte(tt,(aufgejammett,jnmm(e auf), a strânge (de jos) ; a culege (de jos); a adună (de pretutindenea). auffattbctt, (nufgefanbet, fanb(e') auf), a intabula (a înscrie proprietatea unui imobil), auffnfig, a. dîrz.
Anffâfftgfett, bie--, îndărătnicie, obstinaţie, — iune, /.
'ţfitffati, ber —, e§ fajşe, chivără ; garnitură; trionf, n ; (pe masă); capitel (al unei coloane); articol (literar), »; memoriu, m; lucrare

58
:mffrf)ititreti
scripturistică, /; concept, «; mi-nută (de notar), /. anfffttjia, f. auffaffig. auffmtgett, (faugft, faugt, fog, jiige auf, aufgefogen, faug(e) auf), a absoarbe, a resoarbe, a sbeă ; —b, a. ab-sorbent; —be ăKittel, absorben-ţia /. pl.
aufţaugeu, (aufgejiiugt, faug (e) auf),
a alăpta.
Auffauguttg, bie —, eu, absoarbere, absorpţiune, resorpţiune, /; — be? Speifebreis, intususcepţiune,/. anffrf)arrcn, (aufgejcfiam, fd)nrr(e) auf), a scurmă.
auffrf)aueu, (aufgefdjaut, fcfjau auf ), a privi în sus; nufge|tf)aut, int. păzeşte, garda !
auffd)anjelu, (aufgeţdjaufelt, fcfjoitfle auf), a grămădi cu lopata, auffdjiiujiien, i. f. (aufgeidjdumt, fdjnu= ni(c) auf), a spumegă. auffdjeudjen, (aufgefcţeudjt, fd)eudj(e) auf), a sculă (unvînat), a stîrni; a speria.
auffd)eucru, (aufgefd)euerl,fd)ctt(re) auf), a frecă (scânduri) ; a se beli (frecând).
auffdjidjttn, (aujgeţd)td)let,fd;id)t(e) auf), a, grămădi, a clădi.
Auffd)itf|tuttg, bie —, —eit, grămă-dire, clădire, /.
auffdjieben, (fdiob, fdfiibe auf, aufge= fdjoben, fd)ieb(e) auf), a împinge în sus; a amână; —b, a. dilator. auffdjicficit, i. f. (fd)iefj(ej)t, fcl)icf;t, fd)of;, fdjiiffe auf, fd)tefj(e) auf), a răsări.
auffd)tuben, (fdjunb, f<S>iiitbe auf, auf» gefdpmben, fd)tttb(e) auf), a beli. auffdţirren, (aufgefd|irrt, fd)irr(e) auf), a înhăma, a înrăfturi.
Auffd)(ag, ber — (e)3, —fcfjlnge, adaos, arunc, »; încărcătură, urcare (a preţului); răsfrîntură, f; guler, m; revers, n; —etifcf), ber —, e§, — e, masă pliantă, /.
anffdjlogen, (fd)(figft, fd)lâgt, f<f)tug, fdjliţge auf,aufgeţd|[agen,ţd)(ag(e) auf), a ridică (ochii); a aşeză (locuinţa) ; a sufulcâ. (mînecile) ; a sparge (nuci) ; a deschide ’ (o carte); a sfeti (o carte de joc); a urcă (preţui) ; ă trage (pe
calapod)-; a căută (un pasaj în carte); a aşeză (un preţ); a face (o şandramă); a întinde (un cort); ffarten —, a da cu cărţile; — i. a se izbi de; a ricoşetă; a se urcă (preţurile), aitffdjfetfjen, (fc£)'reife(ef)t, fdjlei&t, fd)lifî, fdjliffe auf, aufgefdjliffen, fdjleifeţe) auf), a spintecă.
auffdjliepeit, (fd)liejs(ej)t, fdiliefet, frfflog, fdfliiffe auf, nufgefcbioffen, fd)ltefs(e) auf), a descuia, a deschide; a descoperi, a explora.	v
auffd)UŞeit, (aufgejdjligt, fd)ltţţ(e) auf), a spintecă.	[a sorbi,
aitffdjlurfctt, (aufgefc^Iurft,fd)turf(e)auf), Auff(f|lu=f5, ber —, ffeS, —fdjluffe, uvertură, deschidere; desluşire, expli-caţ-ie, — iune, f.
auffd)maiifcu, (dufgefdjmauft, fdjntaud ober fdjmaufe auf), a păpă. auffdjmeljcit, (aufgefdjmeljt, fd)tnelj(e) auf), a lipi (topind); — i. f. (auf» geţctimoljen, fdjmilj auf), a se topi. auffrfintiereit, (aufgefdfmirt, fd)ittier(e) auf), a unge ; auf }b fdpnterett, a pune vina pe altcineva, auffdjmucfeit, f. fcfjntucfen. auffd)nnllcn, (aufgefdjnalit, fd)nafl(e) auf), a încătărămă; a descopciă. auffdptaWen, (aufgefdjnappt, îcf)rt«pp(e) auf), a găbuî; ein 28ort —, a surprinde un cuvânt, ; — i. f. a se deschide (un resort). auffcf|netb=en, (fdjnitt, fdjnitte auf, auf» gefdjnitten, ftf)neib(e) auf), a tăiă (fălioare) ; a spintecă; a tranşă; a scorni, a minţi; — erifdj, a. fanfaron.
Auffrfţiteiber, ber — g, fanfaron, la-fagiu, gogoşar, palavragiu, m\ — ei, bie —, en, minciună, scornitură, fanfaronadă, f; gogoaşe, bra-şoave, palavre, /. pl. auffd)ueUen,(aufgefd)nellt,[c^ne(l(e) auf), a lansă, a săltă în sus ; — i. f. a sări în sus.
Aaffd)«itt, ber —, es, — e, tăiătură, f; felioare, f. pl; falter —, me-zele, /. pl.
aitffdţttuffelit, (onfgefcfjniiffelt, fdptiiffle auf), a adulmecă.
auffif)nureu,(aufgefcbnurt,fcf)nur(e) auf),
I a îmbăieră; a desbăieră.
59
auffyniutcit
i auffdjvbern
ajtffd)i>beru, (aufgefdfobert, fdjobre auf), i a face stoguri.
Attffcfjoftfiug, ber —8, —e, răsărit,ură f (de plantă), /.
auffcfjrfiufcn, (aufgeţdjrfinft, jd)rnuf(e)
:	auf, a clădi (cruciş),
auffrijranfieii, (aufgefd)raubt, fd)raub(e) attf), a şurupă; a desşurupâ). auffdjretfeu, (jdiredft, fdjredt auf, aitf= gcfdjrecft); a speria, a sculă, a stîr-:	ni; a deşteptă speriind ; — i. f.
(fd)ridft, fdjricft, fdjnid, fdjriide auf,
' aufgefcf)rodcn), a tresăltă, a tresări.
• Ajtffdjrei, ber —, 8, ţipet, n.
"■ anffrijreibeit, (fdjrieb, fdjvictie auf, auf= gefdjrieben, fdjreib(e) auf), a scrie, a notă, a însemnă, a luă în scris, a aşterne pe hlrtie. k attffdjrcieu, (fd)rte, fd)vic(e) auf, aufge=
:	jd)rie(e)n, fdjrei(e) auf), a deşteptă,
y	(prin strigăte); a ţipă.
ţ Auffdjrift, bie —, —eu, inscripţ-ie, j —iune, legendă, / ; epigraf, n ; \ adresă (pe scrisoare), /. titlu (al 1- unei cărţi), n; —gettel, ber — 8, |	etichetă, /.
| anfdjtgttn, (aufgefdjrotet, fdjrot(e) auf), |	a încărca (o bute), a scoate obu-
l	te din pivniţă.
ţ Auffd)itb, bei ,8, —fdjiibe, zăbavă, în-s tîrziere ; amînare, păsuieală, ./'; l	respira, n.
i auffdjurcn, (nufgefdjitrt, fd)iir(e) auf), [	a aţîţă (focul).
: auffd)ui\;cit, (aufgefdjurjt, fcţia/e) auf), a sufulcă, a sumete, a răsfrînge, '	a retrasă.
; auffdjiittclit, (aufgefdjuttclt, fd)itttl(e) auf), a scutură.
auffdjiittett, (aufgefct)itttct, fdjiitt(e) auf), a turnă, a grămădi, a înmagazina, a înjigniţă (bucate), ajtfftfţnmfjcu, (nufgefdguaŞt, fdnuaţj(e) auf), a înduplecă cu chichiţe şi cu momiţe.
aufftfjnieifeit’, (aufgeftptuetţjt, fd)rotifi(e) auf), a fierbe împreună un fier de altul, a forăstui (prin Ungurime) auffdjtiieUeit, (frf)iudlft, fd)toeKt, fd)tuctlte auf, aufgefdjwcllt, fd)iueff(e) auf), a umtia ; — i. f. fdjttnflft, fdfnnUt, fd)i»o(l, fcbiuiille auf, aufgefdgnolfen, fdjttnfl auf), a. se umflă, a se bulbucă, a se buhai.
Auffdjluelleit, ba8 —, 8, umflare, bu-hăire, /.
auîfripuingeu, fid)—, (fdfroang, fdnuiittgc fid) auf), a se înălţă, a-şi luă avînt;
. fid) auf8 Şferb fd)tt>ingen, a încăleca.
Auffdjnutug, ber — e8, -fdjttmnge,
înălţare,/; sbor, avînt, n; im-puls-io, —iune,/.
auffefpen, (fieţft, fiefjt, falj, fiiţe auf,. aufgefefjen, fiel)(e) auf),a privi în sus.
Auffefpett, bat —, 8, svon, n ; sen-saţ-ie, —iune,/; eclat, »; dandana’, /; — erregeit, a face sensaţ-ier —iuno; —er, ber—, 8, inspector, epistat, vătav, m.
auffetit, i. f. (tun, bift, ift, finb, feib, fei, feieft, fei, feien, fciet, feten, tonr, mare auf, nufgetuefen, fei auf), a fl sculat ; a fi deschis ; tuofjf —, a fi sănătos, a fi teafăr, a se află bine.
auffeijctt, (aufgefegt, fcp(e) auf), a pune pe, a aranjă ; a erige, a ridică (un etaj); a dresă (popicele); a servi (bucatele) ; fd)riftltc£) —, a concepe, a aşterne pe hîrtie ; a minută; feinen S'ofjf —, a se în-căpăţină; fid) —, a se sculă (în pat ;) fid) aurs Şfetb —,a se pune călare ; fid) rotber jb —, a se răs-vrăti ; a se revoltă împotriva, cuiva.
auffeufjeit, (aufgefeufat, feufj(e) auf), a oftă din adîncul inimei.
Auffid)t, bte —, inspecţ ie, —iune, supraveghiere; controlă, /; itnter —, sub pază; -erei, bie —, —eu, inspectorat, n.
anffieben, i. f. (fott, ţotte aur, aitfge» fotten, fiebe ani), a fierbe clocotind.
auffiegeln, (nufgefiegelt, fiegie auf), a dessigilă, a, despecetlui.
aiiffibcit, i. f. (fijj(ef)t fifit, fafje auf, aufgefeffett, fiţţ(c) auf), a zăcea pe... jbnt —, a mînca calupul; nuft ffSferb —, a incălecă ; bicfeS fJSferb-Idfit fdjtner , acest cal e greu la încălecat.
auffţ)iif)en, (aufgefpa^t, fpat)(e) auf), a pîndi.
anjfţmlteit, (aufgeţpaften fpalt(e) auf), a despică.
a»ffpamieu,(aufgefpannt,fpann(e) auf), a întinde pe; a destinde.
sutffpareit
60
aitffto6ertt
auffpatett, (aufgefpari, fpar(e) auf), a rezerva, a păstră (pe de altă dată), mtffpeidjcnt, (oufgefpeicf)ert, fpeicf)er(e) auf), a grămădi, a acumula. Aitffpei(f|erung, bie —, —en, grămă-dire, acumulare,/; —gappatat, ber —, 3, —e, acumulator, m. aitffpeifeit, (aufgeţpeift, jpei? ober fpctfe auf), a mîncâ tot. auffperrett, (aufgefperrt, fperr(e) auf), a descuia, a deschide; bie Stugen —, a sgăî ochii; bas 3RauI —, a căscă gura.
auffpieleii, (nufgejpieh, fpiel(e) auf), jurn îaitje—, a zice de dans;jbnt jitin Sfan^e —, a-mi jucă pe cineva. 9(itffpietcn, baS —, §, zîcătară, /. •auffpiefjeit, (nufgeipiefit, fpie^(e) auf), a trage în ţeapă, a străpunge, aiiffptitbcln, (aufgefpinbelt, jpinble auf), a depănă.
auffpittitcn, (jpinnft, fpinnt, fpann, fponne auf, aufgefponnen, fpinn(e) auf), a toarce tot.
auffpretjeit, (nufgefpreijt, fpreij(e) auf), a răscăcără.
auffprengeit, (aufgefpreitgt, fpreng(e) auf), a înfundă (o uşe etc.) Auffprengung, bie—,—en,înfundare,/. auffpriefjen, (fpxiefste aut, aufgefpriefjt), a întinde; — i. f. (fpriej5(ej)t, fpriefjt, fptofj, fpriiffe auf, aufgefproffett, fprie= fj(e) auf), a răsări, anffpringtn, i. f (ţpringft, fpringt, fprang, fpriinge auf, aufgefprungen, fprmg(e) auf), a sări în sus, a săltă; a plesni, a crepâ ; a se deschide (un boboc); a se deschide repede (uşa) ; —b, a. (bot.) de-hiscent.
auffprtţett, (uufgefprifct, fprifc(e) auf), a stropi; — i. f. a ţişni. auffproffcit, f. auffpriefre’n. auffprubeltt,». ţ.(«ufgefprubelt, fptubl(t) auf), a colcoti, a ţişni). auffputen, (aufgeţpult, ţpul(e) auf), a depănă pe mosor, anffpunbcn, (aitfgefpunbet, fpunb(e) auf), a destupă (vrana), auţjpitren, (aufgeţpiitt, ţpiit(e) auf), a iscodi, a, adurmecă.
Attffpuruttg, bie —, iscodire, descoperire, /.
aufftarf)c(it, (aufgeftadjelt, ftodjle auf), a aţîţă, a îmboldi.
aufftumpfen, (aufgeftampft, ftampf(e) auf), a bătuci ; — i. a tropăi, a lovi cu piciorul (în pămînt).
Anfftaub, ber —, e#, —[tanbe, res-coală, revoltă, insurecţ-ie, —iune, sediţ-ie, —iune, /.
Aufftanbtfdje, ber —, n, — n, răscu-culat, răscolnic, insurgent, rebel, buntaş, m.
anfftapetn, (aufgeftapelt, ftaple auf), a grămădi, a clădi.
aitfftnueu, (aufgeftaut, ftau(e) auf), a stăvili (apa) ; a răslăţî (cînepa); a îngroşă (fierul ciocă’nindu-1).
aufficdfeit, (fticţft, fticfjt, fiad), ftacfje aur, aufgeftodjen, ftid) auf), a străpunge.
auffteifeit, (nufgeftecft, ftecf(e) auf), a prinde cu ace ; a suflecă ; a su-mete, a retrusă ; a arboră (un steag) ; a pune (o luminare în sfeşnic); babei nnrft bu itid)t Biet —, cu asta nu o să te pricopseşti; id) tuerbe if)m eiit Stcpt —, îi voi aprinde o făclie.
auffteljeu, i. f. (ftebft, ftefp, ftanb, ftonbe ober ftiinbe auf, aufgeftanben, fteţ(c) auf), a se sculă; a sta deschis : mit ben Şiifjnern —, a se sculă odată cu găinele.
anffteigett, i. f. (ftieg, ftiege auf, auf» gefitegen, fteig(e) auf), a se sui, a se urcă; a se înălţă; e? fteigt mir eitt ©ebonfe auf, îmi vine o idee; auf» ttnb abfteigen, a fluctuă; aufâ $ferb —, a încăleca; —b, a. ascendent, progresiv.
anfftcUett, (aufgefteîlt, ftell(e) auf), a pune, a aşeză ; a ridică (o statuă); a întinde (o cursă); a ranjă (oştile); a instala (o maşină) ; a susţinea (un principiu); a emite (o părere); a etală (mărfuri); a produce (martori).
Aufftettung, bie —, —en, aşezare, f; etalaj, pozaj, n.
aufftetnmeit, (aufgefientmt, ftemm(e)auf), a forsă cu dalta; fief) -, a se răzimă.
Aufftieg, ber —, e§, —e, ascens-ie,— iune, /; suiş, suit, n.
aufftoberu, (aufgeftobert, ftiibre auf), a
scociorî.
■ anfftoţifcit
61
Auftonflan®
aufftopfen, nufftopfefn, (aufgeftopft, ftopl'(e) auf, aitfgeftijpfelt, ftopfle auf), a destupa.
aufftoren, (aufgeftBrt, ftBr(e) auf), a sgîndărî, a bursului. anfftofjeit, (ftofi(ef)t, ftflgt, ftiefj, fiiefje . auf, nufgeftofjen, ftofs(e) auf), a izbi I de...; a desfunda; a sparge; — i.
- a se izbi de...; a întâlni, a da peste; a rîgăi.
’ Aufftojjeu, bas —§, isbire, lovitură; rîgăeală, /.
anfftrau&en, (Wfgeftraubt,firiiub(e) auf), a sbîrli; a se sbîrlî ; a se face chica topor.	[aspiră,
anfftrebeu, (aufgeftrebt, fireb(e) auf), a aufftreidjeit, (ftricf), fîridţje auf, nufge= ftricfyen, fttcid)(e) aufj, a văpsî; a întinde pe ceva, a sumete (mî-necile); Sfuttcr auf SSrot —, a unge unt pe pîine.
aitfftreifen, (oufgeftreift, ftveif(e) auf), a sumete, a sumecă, a sufulcă, a răsfrînge, a retrasă, aufftreueit, (nufgeftreut, fireu(e) auf), a presără.
aufftiilpeu, (aufgeftitlpt, fiiilp(e) auf), a răsfrînge, a bărligă, a recurba; ben Şut — , a-şi înfunda pălăria în cap.
aufftutşcit, (aufgeftuţjt, ftnfe(e) auf), a 1 ajusta, a dichisi, aufftiiţjeit, (nufgeftiipt, ftiitţ(c) auf), a răzimă.
auffitdjeu, (aufgefudjt, fitcţ(e) auf), a
căută, a cercetă,
auftafclit, taufgetafelt, tafle auf), a în-funiă, a grea (o corabie); fief) —, a se impopoţonâ.
' auftnud)cn, i. f. (aufgetaudjt, taud)(e) auf), a resărî (pe apă); a se arătă năpraznic
aiiftaitcit, (aufgetaut, tau(e) auf), a des-ghieţa; — i. f. a se desghieţă. aufteilcit, (aufgrteilt, teif(e) auf), a împărţi, a repartiza Auftciluug, bie —, eu, împărţire, repartizare, f.
auftifdjen, (nufgetifdjt, tifcfj(e) auf), a pune pe masă (bucate); Siigen—, a înşiră ober a îndrugă la minciuni.
Auftrag, ber —, 8, —trage, ordin, însărcinare,/. mandat, n. comandă,
injuncţ-ie, —iune, /; —geber, ber —, 3, comitent, mandant, manda-tor, m; — roalje, bie—, — n, pilcă,/.
aitftrageit, (aufgetragen, trng(e) auf), a pune pe masă ober a servi bucatele; a ordonă, a însărcina; a da (cu colori); btcf —, a exagera, a se întrece cu vorba.
auftrăufelu, (aufgetraufelt, triiufteauf), a picături.
auftreifien, (trieb, triebe auf, nufgc» trieben, trcib(e) auf), a balonâ, a umflă,a scormoni (vînat), a stârni;, a procura (bani); — i. f. a da de fund (corabia).
auftremten, (aufgetrennt, trenn(e) auf),
a descoase.
auftreten, (triitft, tritt, trat, trate auf, aufgetreten, tritt auf), a înfundă cu piciorul; — i. f. a pune piciorul pe...; a călca pe...; a se prezentă, a se înfăţişă; a întră pe scenă;: gegen jb —, a se sculă împotriva cuiva; alâ ffeuge gegen jb —, a depune ca martor în contra cuiva.
Auftritt, ber —, s, —e, scară; treaptă; scenă; înfăţişare; ceartă, /. atac (cu vorbe), n.
auftrodnen, (nufgetrodnet, irocîne auf),
a svîntă, a usca; — i. f. a secă, a se svîntă.
aufiun, (tue, ntft, tut, tat, tate auf, aufgetan, tu(e) auf), a deschide; fief) —, a se deschide, a porni.
auftttitfcn, (aufgetunft tunf(e) auf), a întinge (tot).
anfturuteu, (aufgeturmt, tiirm(e) auf), a grămădi, a hîlmul.
auftt>ad)cit, i. f. (aufgetoadjt, roadjre) auf), a se deşteptă, a se trezi din somn.
attfttmd)feu, i. f.(roiid)!(ef)t, toiicfyjt, toudjg, tuiicŞfe auf, aufgeroadjfen, iuad)b ober toadjfe auf), a creşte, a se face mare.
auftoiigen, (roăgft, toagt, toog, tooge auf, aufgetuogen, mage auf), a cîntărl (tot); a echivala.
aufttmlleu, i. f. (aufgetoaKt, toaH(e) auf), a colcoti, a clocoti, a bulbucă ; a se cătrăni (omul); —b, ebulu-tiv, efervescent.
Aufttmtlung, bie —, —eu, ebuluţiune, /; efervescenţă, /.
Anfnmnb
62
aufeteţen
Aitfloanb, ber - , e§, cheltuială, /; lux, n. pompă, /; mit bem — atler feitter Sriifte, opitindu-se din răsputeri.
aufwiirmeit, (aufgeraannt, raarm(e) nur), a reîncălzi; eineti ©treit —, a re-
aţîţă o ceartă.
aufwartcit, (aufgeraartet, raart(e) auf), a servi (la masă); a regală; — *. ,a-şi prezentă respectele, a da o vizită de respect ; aufgumarten, int. poruncă !
AufraSrtet, ber —, §, servitor, valet, garson, păhărnicel, m; — in, bie —, nen, servitoare (la masă), /.
aiifwiirtg, aăr. însus.
Aitfraiirtgbcraegmtg, bie—, —eu, mişcare a mont; progresiune, /.
Aufwartung, bic —, —en, serviciu, n, regalare, ./'; vizită de respect, ploconeală, prezentare (a omagilor), f.
aufwaftfjett, (attfgeraafcţien, ranfd)(e) auf), a spălă (vasele).
Attfmnfripfnf;, bas —faţfeg, —fâffer; — ftiibei, ber —, §, spălătoare (de vase), f; —raaffer, bas —, ^np,pă de spălăcitură, /.
aufttetfcit, (aufgeroecft, roecf(e) auf), a trezi (pe cineva din somn), a deşteptă.
aufroelfen, (anfgeraefit, me£)(e) auf), a deschide (vîntul o uşe); a spulberă.
aufmeidteit, (aufgewetcfjt, raeidrle) auf), a amoiă, a emolă, a desfundă (şoseaua); —b, a. emolient.
Atiftnetdjmtg, bte —, amoiătură, f.
aitfroetfctt, (aufgemeift, ttreife auf), a depănă,
anftveifett, (raeif(ef)t, raetfi, roie§, ratele auf, aufgeratefen, raet§ ober roeife auf), a exhibe, a produce.
AitfTOeifnng, bie —, exhibiţ-ie, —iune, producere, /.
attfmenben, (raenbete auf, nufgeraenbet, ober raanbteauf, aufgeraattbt, roenb(e) auf), a aplică; a întrebuinţa, a cheltui.
Attfraenbnng, bie —, —en, aplicare, speze, /- pl.
■aufroerfett, (rairfft, rairft, raarf, raitrfe auf, aufgeworfctt, rairf auf),-a aruncă pe; a aruncă în sus ; bte Sipben I
a se îmbufnî; ettte grnge —, a sulevă o cestiune ; a pune o întrebare; ftcbgu etraag — a uzurpă, aufiotrfeltt, (aufgetuicîelt, raictle auf), a depănă; a desfăşură; a desfăşă; a înfăşură; a papilotă (părul), aufwtcgeln, (aufgerategelt, raiegle auf), a răsvrătî, a instigă; —Ierifd), <*. facţios, sediţios.
Atifratcg ciung, bie —, —eu, insti-gaţ-ie, —iune, sediţ-ie, —iune../'; — Ier, ber —, g, agitator, răsvră-titor, burttaş, m.
aufuitcgcn, (raicgft, raiegt, raog, raoge auf, nufgeraogett, rateg(e) auf), a co-vîrşi; a cîntărî, a drămui, aufraittbeht, (aufgerainbelt, rainbleaufv
a desfăşă.
aufratitben, (toanb, raânbe auf, nurge nntnben, raiub(e) auf), a depănă, a desfăşură; a urcă cu scripeţul, a ridică cu vîrtejul. aiifmirbeht, (aufgerairbelt, toirble auf), a spulberă; a descleştă. :nifttttf.t)cn, f. raifd)en. iuifttiuliiett, (aufgeraiif)lt, wit£|I(e) auf), a scormoni, a rimă; a scociorî ; a brăzda.
Aufroitrf, ber —, (e)g, —raitrfe, movilă, /. hîlm, n.
aufgitf)Ieti, ţaufgegaŞrt, ga^I(e) auf), a numără, a enumără; bte îttgenbctt —, a expune virtuţile; fed)g —, a da 6 la rapanghe'le.
Aufgiit)titttgr bie —, enumărare. expunere, /.
aitfjiiumett, f. gaumen. anfsctjren, (aufgejeţrt, gef)r(e) auf), a consumă, a istovi; —b, a. con-sumător.
Anfgefgmtg, bie —, consumare, con-sumaţ-ie, —iune, istovire, /. attfjettf)ttctt, (aufgegeidpet, geidfne auf), a însemnă, a notă.
Aufjet(f)ttuttg, bte —, —en, însemnare, notiţă, /.
Attfjteb=brMe, bie —, —n, punte cu macara, f. —en, bag —, s, ridicare; intrare în facţiune; persiflare, /. —erei, bie —en, persifla), n. persiflare, /; zeflemele, /. pl.; —tau, bag —, e§, —e, otgon (de arborat), n.
I aitfjieţen, (giefjft, gieljt, gog, goge auf.
Aufeuifeii
63
Angapfef
aufgegogen, gieţ(e) auf), a deschide trăgînd; a trage în sus; a trage (cocoşul); a montă; a îmbrăcă (cu o stofă); a întinde (pepînză); a creşte (copii); a remontă (un ceasornic); a ridică ( ancora, cortina); bett IRiegel —, a trage ivărul; ©oitert —, a pune coarde; (tabere ©aiten —, a o luă pe altă coardă; geltnbere ©uitat —, a o luă mai cu frumosul ; bic ©egel —, a întinde pînzele ; jb —, a luă pe cineva peste picior; — i. f. a întră în facţiune (santinela); ein ©emitter jieljtâuf, vine o vreme tare; a merge în procesiune, a merge cu alaiu.
nufgurfeit, i. f. (aufgejudt, jucfţe) auf),-a trăsărî.
Aufgttg, ber —, 3, —gitge, act (tea-; trai); alaiu, »; urzeală, /; hal,»;
scripeţ, ». macara, /; ascensor,
- lift, n.
: aufgttmngett, (aufgejmangt, jtvitngţe) ?:	au}), a deschide cu forţa.
i aufjntctfcit, (oufgejroecît, §tt>ed(e) auf), a prinde cu ţintişoare (de lemn). | aufgwitfen, (aufgegtnidt, sttnd(e) auf), | a desface cu cleştele ober cu un-? ghiile.
' aufgwingen, (jroang, jWaitge auf, auf= | gegttmngen, ptmtgle) auf), a da cu | forţă.
*Aug=apfeI, ber —, b, — np fel, boboş,
■ bulbul ober globul ochiului; er ift l ntein — apfel, mi-e drag ca ochii Ş din cap; —e, bag —, c», —u.ochiu;
;	— mugur, burjon, tn ; pont (pe coţ-
că), n; — im —, faţă îu faţă; feiuem SSnter tuie au§ bett —cu ge« fd)ttttten fetn, leit, sleit tată-său ;
1 fltofjc — tnodjeit, a beli nişte ochi s mari ; in bie —eu fpringenb, a fl cu ochi şi cu sprîncene; fief) bie — befdjatten, a-şi feri ochii de lumină ; (prov.) auă ben — atts betn Simt, ochii, cari nu se văd, să • uită; gel) mir au§ bett —ett, piei ■din ochii mei; er ţat fetite gute —en, are ochi slabi, e slab de vedere ; bic — en geţen iţnt itber, 11 podidesc lacrimele ; er pat ein —e auf biefes ÎUftbcţett, umblă după această fată; ettuaŞ mit blo&en
—en fefjen, a vedea ceva fără o-chelari; ein fdjnrfed —e pnben, a aveă ochi ageri; ein fdjarjeg — e auf jb paben, a observă pe cineva de aproape; bofe —ett paben, a a-veă durere de ochi: a aveă căutătură de deochi ; jbm ttritcr bie —en treten, a da faţă cu cineva; mit uubermanbtem —e aniepen, a privi ţîntă ; jb im? —e faffen, a observă pe cineva; att ben —en ab|ef)en, a ceti în ochii cuiva; ein tttacpfames —e, pabett, a fi cu luare aminte; auS ben —en fcţşen, a ne-glijă ; jbm ben ©numen auţs —e fegen, a pune cuiva suliţa în coaste; (prov.) es ftacft feitte Kriipe ber anbem bie —en arte, corb la corb nu scoate ochii ; er ift mit etnem blauen — e baron gefommen, a scăpat cu faţa cinstită; atts ben —en Derlieren, a pierde din vedere ; im —e bepalten, a nu pierde din vedere; Oor —enfjnben, a aveă în vedere; bas falit in bte —en, asta bate la ochi ; ein —e pbruden, a trece cu vederea; bie —ett gebett mir auf, mă dumeresc; ber ©cpalf fcpauf ipm aug ben —en, îi joacă ochii în cap; jbm in bte ett fdjauett, a privi pe cineva ţîntă în ochi; ber ®etopr tn bie —ett fdjauett, a înfruntă pericolul; (prov.) bab păţit mie bie fţauft auţs —e, se loveşte ca nuca de părete; er ift mir ein Torn in ben—ett, mi-e drag ca sarea în ochi; jbm ©anb in bie — ett ftrenen, a unge ochii cuiva ; mit ben —en rcinfen, a trage cu ochii; —enarjt, ber —, eb, — arjte, oculist, oftalmolog, tn- —enblenbe, bie—, —en, obrază, -/; — ertblicl, ber —§, —e, clipă, clipeală, clipită, /. moment, n, migă, dică, /; ben —, în această clipă; numai decît; —enbraue, —enbrau» ne, bie —, n, sprinceană, /; —en= butter, bte —, urdoare, pohoială,/-—enbtener, ber —, g, făţarnic, lin gău, m; —enbienft, ber’—, e§, fă-ţărie, /; —enentşitnbung, bie —, —en, oftalmie,/. iritis, «; —enfell, bag —, g, —e, cataract, «; —en= gla=s, bas —, fe-3, —glfifer, ochelari,
fiugcht
64
auâfiaudieu
m. pl.; —enîjeilfunbe, bte —, oftalmologie, /; —eitf)5f)îe, bie —, —n, orbită, f. melcii ochilor, m. pl.; —cnlafflje, bte —rt, glugă, /; —en» lidtf, baâ —, —e, lumina ochilor,/; —enltb, bag —, efi, — er, pleoapă, /; —enluft, bie —, concipiscenţă, /. (ochii văd inima cere, ce folos, că nu-i putere); —enntafe, bafi—, efi, —e, ochire, măsură din ochire, /; —enmetf, bag —, fi, ţintă, /. ţel; cuget, scop, n. intenţ-ie, — i’une, /; fetn —eitmerf auf etttiaS gerid)tet ţalten, a avea ceva în vedere; — ennerb, ber —, fi, —ert, nerv optic m; —enrimten, bag —, fi, pohoială, /; —-ettfalbe, bie —, —n, colir, m; — enfdjein, ber —, fi, vistă; aparenţă, /; bafi Idjrt ber —enfdjein, astă să vede cu ochii; etroafi in —enfcţietn neţmen, a in-specţionâ; —enidjeinnafjtne, bie—, —n, oculată, expertiză; —ettfdjetn-lidifeit, bie —, evidenţă, /; —ert» fd)trm, ber —, efi, —e,’cozoroc, n\ —enfpicget, ber —, fi, oftalmoscop, m; —eiijptadje, bie <, 1 it, limbajul ochilor, m; — enftaar, ber —, fi, —e, albeaţă, /; —enftern, ber fi, —e, lumina ochiului, /; — en» triefen, bete* —, —fi, sgăbărdă, /; —entroft, ber —, efi, (bot.) siluiyn; dragul-mamei, m- — enoorfall, ber —, fi, —falie, exoftalmie, /; —en= meb, bag —, fi, durere de ochi,/; —entneibe, bie —, desfătarea ochilor, f. deliciul ochilor, m; —en= tBtntţer, bte —, —eit, geană, /; - -entoinf, ber —efi, —e, clipeală, ochiadâ,/; —enwinfet, ber —, g, coada ochiului, /; —enrourj, bie —, (bot ) păpădie, /; — enjaţit, ber —, efi, — jaţiie, dinte canin, m ; —enjeuge, ber —, —tt, martor o-eular, m.	[a altoi.
Sugeln, a trage cu ochiul; a oculâ,
augen=blicflid), a. momentan, instantaneu; — adv. îndată, clipiş, numai decîtj — fâHig, a. învederat, cu ochi şi cu sprîncene; — fdjein» lid), a. învederat, evident, manifest; —treibertb, o. (bot.) gemipar.
Slujit, bag —, fi, (min.) actinot, pi-roneu, augit, m.
Augleiit, ba fi —, fi, ochiuţ ; mugu-gurel, m.	[ sălar, m.
Slnguft, ber —, e§, — e> august, mă-Slitftiott, bie —, —ett, aucţiune, f;
mezat, n.	[şă, /.
Aurtfel, bte —, — tt, (bot.) urechiu-Auripigmeiit, bag —, fi, auripigment, (materie tinctorială) in. ititfi, prp. din, dela, dintre, dintru ; afară; — adv. sfîrşit, gata, mîn-tuit; ait; efi ift — mit uttfi, ne-am topit; 3af)r — (vaţr ein, din an în an; er metfj raeber —, nod) ein, nu ştie ce să facă; — pref. de-, des-, ex-, pre-, re-, răs. aufinuhuorten, (onfigeantiuoriet, ant» luort(e) aug), a extradâ, a predă, anfiavbeiten, (aufigearbeitet, orBeit(e) aufi), a prelucra, a elabora; — i. a termină cu lucrul. Aufiarbettuttg, bie —en, prelucrare;
compunere; redactare, /. aufiarteit, i. f. (nufigeartet, ort(e) aufi), a degenera.
Aufiortttng,bie —,—en, degenerare,./'. auMfteit, (aufigeăfiet, iifte aufi), a curăţ! de ramuri.
ausntmen, i. (aufigeatmet, atute aufi), a exhală ; a expiră (contr. de respiră');, a răsuflă.
Aufiatinmtg, bte —, —en, exhalare, expirare; răsuflare, /. anfiiitfd)cn, (aufigeatfdjt, ’atfd)e aufi), a batjocori.
aufibaden, (bacfft, bucf aufi, aufigebaf» len, 6ad(e) aufi), a coace (de ajuns); a termină cu coptul; a prăji; a pană.
aitfibaben, (aufigebabet, bab(e) aufi), a termină cu scăldatul ; a trage (pentru alţii; unul face altul trage), aufifiiiffen, (aufigebafft, bâff(e) aufi), a batjocuri, a huidui, aufibaggern, (aufigebaggert, baggxe aufi), a desnămoli(un rîu cu un ponton), ausbalgeit, (aufigebalgt, balg(e) aufi), a beli,
Aufibatt, ber —, efi —ten, procreare;
terminarea unei clădiri, /. Aufi&tntd), ber —, fi — baudje, umflătură, cucuiu, n; —ung, — bie—, —en, convexitate, /. atifibau^en, (aufigebaudjt, bitudj(e) aufi), a boselă.
auSbaueu
65
auSbrtitgen
ausbauctt, (ausgebaut, bau(e) auS), a termină o clădire; a slei o mină; a procrea.
auSbebiugeu/bebingte oberbebung uub bcbong, bebiinge utib bebiinge au», oitSbebungen, bebhtg(e) auS); a stipula; a condiţiona.
AuSbebiitgnng, bie —cu, condiţ-ie, — iune, stipulaţ-ie, —iune, /.
, aiisbciffcn, (beifgeţ it beifjt, btfj, btţjeauS, auSgebiffen, beijj(e) auS), a. muşcă, a rupe cu dinţii; fid) einen ţ}afjn—, a-şi ştirbi un dinte ; et ţat iţn auSgebiffen, l’a mîncat ; l’a scos prin uneltiri.
auSbeijen, (ausgebeijt, beij(e) aus), a coroade.
ausbeffcrit, (auSgebeffert, beffer(e) aus), a drege, a repară, a raeomodă, a cîrpi.
Ausbeffentug, bie —, — en, dires, n: reparaţ-ie, —iune, racomodare,
cirpire, /.
auSbeugcit, (ausgebcugt, beug(c) ane), a evada-
- Ausbeitte, bie - , cîştig, folos,»; ex-ploataţ-ie, —iune, f. ausbcutein, (auSgebeuteit, beutle auS), a cerne; a pitlui ; a scutură ; a stoarce punga cuiva; auSgebeuteit fein, a fi lefter de parale.
. auSbeutcit, (auSgebeutet, bcut(e) auS), a exploata.
Aitâbeutmtg, bie —, eu, exploatare,/'. auSbejafifen/ausbejabU/be)jaf)i(e) aus), a plăti, a zăplăti. auSbicgeit, (bog, boge au», aitSgebogen, biegte) auS), a descovăiă ; — i. ţ. a ocoli (pe cineva). aaSbieten, (bieteft, bictet, bot, bote auS, auSgebotcn, biet(e) auS), a oferi, a scoate la vînzare.
AuSbictutig, bie, en, oferire, /. auSbtlbett, (auSgebiibet, bilb(e) auS), a formă; a cultivă; a perfecţionă; a da. creştere, a educă, t AnSbilîmttg, bie - en, cultivare, perfecţionare, /.
ausbinben, (banb, biinbe aus, ausge--bunbeii), a deslegâ. auSbtttcn, (bat, biitc auS, auSgebeten. bitt(e) auS), a cere de graţie, a se rugă de a da ; jb —, a se rugă de cineva, să permită cuiva, de
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
a merge undeva.; baS bitte id) mir aus, cruţă-mă cu aşa ceva, ansblofeit, (biâft, blteS, bliefe auS, aitS geblafen, blaS ober blafe aus), a stinge suflînd ; baS £ebenSIi(f)t —, a repune viaţa.
anSbletbett, i. i. (blieb, bitebe auS, aus= gebliebeu, bleib(e) auS), a absentă, a lipsi, a nu veni; a intermite ; Innge —, a întîrziă; baS jţteber ift mir fjeute nuâgebliebeit, astăzi nu mi-au venit frigurile.
AuSbleibeit, bas —, S, absenţă, lipsă, /; bas - beS giebers, intermitenţa frigurilor. /. auSbicien, (ouSgebîeit, blet(e) auS), a plumbul, a plombă.
Atisblitf, ber —, S, - e, privelişte, perspectivă, /.
aitSiiltcfeit, (auSgebiicft, bltcf(e) auS), nad) ibm —, a vedea dc nu vine oare cutare.
aitsblufjeit, i. (auSgebIuf)t, bliiţfej auS), a deflora, a se scutură de flori. auSbluteu, i. (auSgeblutet, blut(e) ouS), a pierde tot sîngele ; a încetă (sîngeratul).
atisbolilcit, (auSgeboţlt, bot)l(e) aus), a aşterne ober a căptuşi cu seînduri. auăboljren, (auSgeboljrf, bofjr(e) aus), a sfredeli.
aitsbovgcu, (auSgeborgt, borg(e) auS), a împrumută, ausbrnteu, f. braten. auâbrniidicu, (auSgebra<f)tf braud)(c)
auS), a consumă.
auslireri)ett, (btidjft, brad), brâc£)e aus, auSgebrod)en, brid), atts), a rupe, a slărîmă ; a sparge ; a scoate; a vărsă; — i. ţ. a eclată, a irumpe; a evada; eiit g-eucr ift auSgebrodjen, s’a declarat un incediu. auobrcitcu, (auSgebreitet, breit(e) au§), a întinde, a aşterne, a răslăţi, a răspîndi, a împrăştia, a propagă; a divulgă.
AitSlireitnug, bie —, — en, întindere, difuziune; propagare; răslăţire,/. auSbtennen, (btannte, breunie auS, aug gebraunt, brenn(e) auS), a arde ; a cauteriza; —i. f. a arde de tot, a încetă de a mai arde. auSbriitgctt, (bradjte, 6râcE)te auS, auS» gebrad^i, briitg(e) att§), a divulgă;
5
AnSSrudj
66
audeinanber
eine Sefunbfjett a închină în sănătatea cuiva.
Audfmtcf), ber —d, —briictje, irupţ-ie, —iune; exploz-ie, —iune,'/; ra-vac (vin), m.
auc-briUien, (audgebriiţi, briile) aud), a opări.
anăbriitcit, (nudgebriitet, briit(e) aud), a cloci, a scoate pui; a urzi (un plan).
Audbrittuttg, bie —en, clocire ; ur-zire, /.
Au8bud)timg, bie —, —en scovîrlie,/.
aitSbiiflcUt, (ouâgebiigelt, biigte aud), a călca (cu fierul); a repasă.
Attdlmitb, ber —, ed —bttitbe, minune, f. model, n.
auSbuitbig, a. excelent.
aubbui’iten, ţ. bitrften.
aubbiificit, f. bitfjen.
auâbamfjfen, i. ţ (audgebantpft, bătuţi f(e) aud,) a evaporă.
Ausîmmpfuug, bie —, en, evaporaţ-ie, —iune, /.
Andbituer, bie —, perseveranţă, persistenţă, f.
ausbitumt, (nudgebaueri, boure aud), a duce (la tăvăleală), a persevera, a persista ; — b, «. perseveram, persistent, rădburiu;(6of)-pereneu.
audbcl)n=bar, a. extenzibil, dilatabil; —en, (audgebeţnt, beţn(e) ană), a întinde ; a lărgi ; a prelungi ; a dilată ; — enb, a. expansiv, extensiv.
Audbel)n=barfeit,bie—,expansibilitate, dilat abilitate ; —ung, f. —en, întindere. f; parcurs, n ; expansiune, dimensiune, /; — ungăfraft, bie —, —frăţie, putere expansivă, expansibilitate, f; —ungdfraft bed Şerjend, diastolă, f.
audbenfen, (bacfjte, bddjte aud, ausge= badjt, benf(e) ană), a născoţî, a inventă; a imagină; — i. a încetă de a mai gîndi.
audbienett, (audgebient, bien(e) ană), a-şi servi timpul său; audgebienter ©olbat, veteran, m.
Audbing, ber —, ed, —e, contract de rezervă, n; partea de avere (rezervată pentru părinţii, cari îşi predau moşia unui copil al lor), /.
audbingen, f. ausbebingen. audborren,*'. j. (ausgeborrt, borr(e) ană), a peri (de uscăciune), auăborren, (audgebbrrt, bbrr(e) aud),
a usca.
auâbref)eit, (audgebreţt breţ(e) aud), a stoarce, a desface, a scoate în-vîrtind; a stinge învîrtind(lampa). aitdbref(f)eu, (brtîcf)(e)ft, brifdţt, brafef) ober brojeţ, brbfdje aud, aubgebrofd)en, brifef) aud), a îmblătî, a treeră.
. Andbrucf, ber —,d, —bru.de, expres-ie, —iune, / ; rost, termin, n ; —3= tneife, bie —, n, limbaj, n. .audbritcMar, a. exprimabil ; — en, (audgebriicft, brM(e) aud), a exprimă; a stoarce: unt mid) befferand= jubriiefen, ca să zic mai bine; — —lief), a. expres, ritos; explicit. auSbritrf=en, (au3gebrudt, bntcf(e) ană), a termină cu tipăritul; a stoarce; —dlod, a. inexpresi v ; —dootl, a. expresiv.
auăbuften, (nudgebuţtet, buft(e) ană), a exhală.
Audbuftung, bie —, en, exhalaţ-ie,
—iune, /.
audbnfben, (nuâgebulbet, bulb(e) ană), a termină cu suferinţele; a muri. ait§b«nften, (auŞgebitnftet, bunft(e) ană), a perspiră, a evaporă, a exabo-ră, a exhală.
Audbiinftung, bie —, —en, evapora-ţiune, exhalaţiurie, f; efluviu, n; transpiraţiune, abureală, /. audeinanber, adu. delaolaltă, separat; —bredjen, (bridjfi, bridjt, brad), briidje audeinanber, auSeinanberge» broeţen, brtd) audeinanber), a se rupe în două; —brtngen, (bracfjte, brad)te audeinanber, audeinanber ge= brad)t, brtng(e) audeinanber), a despărţi, a separă; — ţaîjren, e'.f. (fâljrft, faţrt, fufjr, fiiţre audeinanber, aud= etnanbergejafiren, faf)r(e) andeinan= ber), a se răslăţi ; —ţaHen, i. ţ. (făliţi, falit, fief, ftele audeinanber, andeinanbergefaUpn, faU(e) audein» anber), a se des ice în bucăţele; —falten, (audeinaubergefaltet, falt(e) audeinanber), a desdoi, a despătură; —gefyen (geţft, geţi, ging, ginge auseinanber, audeinanber gegangen, ge£)(e) audeinanber), a se desface,
Au3einaitbevfaKett
67
a Fe separă, a se duce unul încoace, altul încolo; — fjalten, (îjaltft, îjâlt,	l)i;lte auSeittanber, auS»
einanbergef)alten,f)aft(e) auSeinanber), a deosebi, a ţinea separat; — lattfen, i. f. (tnitfft, Iâuft, lief, tiefe auSeinanber, auSeuxanbergelaufen, lauf(c) auSeinanber), a se împrăştia, a se răslăţi, — legen, (auSeinanber* gelegt, leg(c) auSeinanber), a descompune, a demontă; a explică; —tnacfjen, (auSehxanbergemadjt, macf)= (e) auSeinanber), a desface; —nefi» men, (nimmft, nimmt, riaţm, naftme auSeinanber, ciusetnanbetgetxommen, nimm ausetnatibet), a demontă, a desface;—roflen/auSeinanbergeroIlt, rofl(e) auSeinanber), a desfăşură ; — i. ţ. a se împrăştia rostogo-lindu-se; - feixt, i. f. (bixx, bift, ift, finb, ieib, finb, jei, feieft, iei, icien, feict, feiext, mar, twaxe auSeinanber, axtSeinanbergemefen, iei, ieib, ausein» nxxber), a (listă, a fi despărţit; a nu se ajunge (la tocmeală); — feŞen, (auSeinanbergefeftt, fejj(e) auS» einanber), a desface, a explica,1 a desluşi, a expune, a desvoltă, a învedera ; fief) —- fcţţctt, a se înţelege, a cădea, la învoieală, a se aranja; — fpreijen, (auSeittanberge» fpreijt, iprets(e) auSeinanber); a răs-căcărâ; —ftefjen, i. f. (ftefjft, fietjt,. ftaxxb, ftiiixbe auSeinanber, auSeinan» bergefianben, ftet)( c) auSeinanber), a distă, a fi distant; fticbexx, i. f. (ftob, ftijbe auSeinanber, auSeinanber» gefioben, ftieb(e) auSeinanber), a se împrăştia; -treibexx (trieb, triebe auSeinanber, auSeinanbergetrieben, treib(e) axiseinaxtber), a împrăştia; a descleştă; —tun, (tue, tuît, tai, tixte auSeinanber, auSeinanbergetan, tu e) auSeinanber), a separă ; — micfeln, (auSeinanbergeroicfcIt, ţuicile auSeinanber), a despătură, a descurcă ; — jţiebetx, (jieţi't, gieftt, gog, goge auSeinanber, auSeinnnbergejogen, jieţ(e) auSeinanber), a reslăţi, a rupe în două (trăgînd).
Attâeittnnbet'dalleit, bas, «, descompunere, dorovăire ; dogire, f; — tjalten, bas , separare ; distingere, /; —Inufett, ba? —, —S, îm-
augfafern
prăştiere, răslăţire, f; — legttttg, bie —, eu, descompunere, demontare; explicaţ-ie, - -iune, /; —feixt, bas —, §, distare, neajungere (la învoeală), — fegung, bie , —ext, învoire, înţelegere, aranjare; explicare, lămurire, f. finocvfiefe», (auserfieft, auSerfor, axis» erfiire, auSetforen xxur in SSerbixxbuxxg mit feţi, fonft of)ne aus, alfo : er ev» fieft, er etfor), a alege. aitSerfurcn, a. ales (dintre toţi). AitŞcrforeuc, ber —, - n, ales, m. auSerfiireu, f. auSerfiefen. auSerlefett, (auSertefen, erlcfe axtS), a alege; —, a. ales, select, auSerfejjen, (erfiet)ft, erficbr, erfnb, er» faf)e i()tx aus; auseriefien, erfieb iţit aus), a predestina ; —, a. predestinat.
aitscrmixf)lcn, (nusermaţlt, erroof)l(e) iţn axts', a alege (dintre toţi). AuSermâfytte, ber —, n, —tt, ales, m. au3crgn()(eit, (ausergaftlt, erjni)l(e) aitS), a povesti pînă la sfxrşit. auSeffen, (iffejt, ober iftt, ift, aft, afte aus, auSgegeffett, ift aus), a, mîncâ tot; a, termină cu mîncarea. aitbfabetn, (nusgerabelt, fobie aus), a desfiră, a destrăma. attSfalfreit, (fSfirft, faijrt, fuţr, fiiftre aus, auSgefaţren, faf)r(e) axts), a brăzda (un drum); — i. f. a ieşi (în trăsură); a ieşi.
Ausfnl)rt, bie —eu, ieşire, (cu trăsura), poartă, /.
Dlitbfall, ber —, S, fade, ieşire, năvală, f; atac, «; evaziune, /; rezultat; excedent,,w; ştirbitură,/. deficit, n; lipsă; pagubă; carenţă; cădere (a părului),/; pas (la scrimă), m; —stor, bas —eS, —e, po-ternă, /.
ausfndett, i. j. (fâUft, falit, fief, fiele aus, ausgeţaflcn, fafl(e) aus), a cădea (părul); a se alege (bine rău); a lipsi; a nu se ţineă (de e. un tîrg); a face o ieşire (din o ce-tăţuie); a face un pas (1a, scrimă); bie grnte ift fd)lcd)t auSgefafleit, recolta a fost rea ; --b, a. atacator, insultător.
ausfafern, (ausgefafert, fafre auSf), a descărna.
5
auSfeiţtcii	68
ausfcrffteu, (fidţft, fid)t, focf)t, fodjte aug, auggefodjtcu, fid)t aug), a decide prin luptă.	[tură.
anSfegen, (auggefegt, fegCe) aug), a mă-Auâfegfet, bag" — , s, gunoiu, n. auâfeilen,	(auggefeilt,	feil(e)	aug),	a
pili.
anâfertigett, (auggefertigt, fertige ana), a gătâ, a expedia.
Ausţcvtiguitg, bie —, —eu, gătare; expediţiune, /.
attSţeucru, (auggefeuert, fcitte aug) a asvîrli cu piciorul (despre cai). auSjUjen,	(auggefiljt,	filj(e)	aug),	a
căptuşi cu pîslă.
aiiSfiubig, a. truvabil; — mad)en, a
găsi, a află, a descoperi. anSfled)ten, (flidţtft, flidit, flodft, flodjte aug, auggeflodjten, fltdjt aus), a despleti.	[cîxpî.
aiivjlirfcn,	(auSgefltcIt,	flicf(e)	aug),	a
augfficge», f. (fliegft, fltegt, flog, floge aug, auggeflogen, flieg(e)	aug),	a
sburâ (din cuib); a o luă la picior; a face o excursiune; ber SSugel ift auggeflogen, a sburat pasărea (măeastrâ).
aiiSfKieteit, i. f (fliefieft unb flicfst, fltefst, flog, floge aug, auggefloffen, fliefs(e) aug), a se scurge.
Ausfbidit, bie —, — fliidfte, pretext, n. subterfugiu, m. detur, n. elu-zie, f. cîrciov, n. cîrcoteală, /. corlele, /. pi.
Augfiiig, ber—§, fliige, excursiune,/. Angfju=6, ber -, ffe§, fliiffe, răvarsare,
/ eflux, n. emanaţ-ie, - -iune; curgere, scursură; ieşire,/; rezultat, n ; povăelâ (de ochi), /;
—rbfjre, bie —, — n, şipot, n. aubfolgeu, (auggefotgt, folg(e) aug), a da în primire; a preda, a liberă, aitgforfrfieit, (auggeforfdjt, forfd)(e) aug ), a sondă, a cercetă, a iscodi, a ispiti, a intervivă.
Au8forfdj=er, ber —, g, iscoadă, /; inchizitor, interviev, m ; — uug, bie —eu, iscodire, ispitire, /. interviev, n.
Aubfragebe;ud),ber—g,—e,interviev,». aubfrageit, (fragfi, fragi, ţragte aug, auggefragt, frag(e) aug), a iscodi, a descoase (pe cineva); a intervivă
auggcbeljiit
aubfronfeii, (auggefranft, franf(e) aug), a desmăţă.
auâfreffcii, (frtffefi ober frtgt, frigt, frag, frafseft, frage aug, auggefreffen, frig aug), a goli coîncînd; a ispăşi. Augfuţr, bie —, eu, export, n. ex-portaţ-ie, -iune, /; debuşeu, n. , aitbfiU)r=bar, «. exportabil; executabil, efectuaţii; —-eit, (auggefilfjrt, fut)r(c) aug), a exportă, a execută, adesăvîrşi, a efectua; a practica; a scoate la preumblare; a fură; a explică; a amplifică; — Itd), a. pe larg; —lid) barfteden, a amplifică.
Auâfiif)t=lid)fett, bie —, amănunţire, /. amănunte, / pi. detail, n ; — ung, bie — en, exportaţ-ie, — iune; informaţ ie, —iune ; explicare ; amplificare; executare, / -atigfiitten, (auŞgetiiKf, fiifi(e) aug), a umplea; a suplini (un post). Anbfulfung, bie —, —eu, umplere, astupare; suplinire, ./. aug ţii t tern, (auggefiittert, fiitlre aug), a căptuşi; a nutri, a îngrăşă Ausfiittcnuig, bie -qI eu, căptuşire;
nutrire, îngrăşare, /.
AuSgafie, bie —, —en, predare; e-diţ ie, —iune ; emis-ie, —iune ; cheltuieală, depensă, erogaţ-ie, —iune, /
Auggang, ber —, eg, — gange, ieşire, / exod. n; uşe, poartă; capăt, sfîrşit; desnodămînt, alineat, « ; —gpunft, ber —, eg, —e, punct de mînecare, n\ — gjoll, bir—, g, - -jolle, taxă de exportaţiune, /. auSgiireii, (got, gore aug, auSgegoren, giir(e) aug), a fermentă (complect), aiiggiiteu, f. gaten.
auSgattcnt, (auggegattert, gatire aus), a iscodi.
auSgebeit, (gibft, gibt, gab, giibe aug, auggegeben, gib aus), a da, a depensă, a cheltui; a închină (o casă); a publică (o carte), a emite, a erogâ; — i. a vomi, a vărsă; fid) —, a se da de...
Ausgebot, bag —, S, — e, ofertă, /. auSgebreitet, a. întins jrâspîndit, vast. AuSgebutt, bie —, —en, produs, n.
plăsmuire; lăpădătură, /. auSgebeţnt, «. vast, întins; —e Său»
Anggebieitte
69
atiggluben
berftreden, mari întinderi de pă-mînt, f. pl.
Auggebiente, ber —, n, —rt, veteran, licenţiat; emeritat, biv, m. Auegebhtge, bas —, g, contract de rezervă, n. partea de avere (rezervată pentru părinţii, cari-şi predau moşia unui copil al lor),/, auggefafert, a. destrămat, auggeben, i. f. (geţjt, gef)t, ging, ginge aug, auggegangen, gelj(e) aug), a ieşi (din casă; coloarea); a cădea (părul); a se stinge (luminâ);a emană, a purcede, a mînecă, (o idee); a expiră, (un termin); a se termină; ţrei —, a scăpă nepedepsit; leer —, a nu se alege cu nimic ; irgenb luoţer auggeţen, a mînecă de undeva; nuf cttoas- , a ţinti; a tinde la ceva; etiuag , a lipsi, a se trece; bag ©elb ift mir aug» gegangen, am sfîrşit banii; bic ©ebitlb ge£)t mir aug, pierd răbdarea; gut —, a succede; beiciner ffainilie cin— urtb auggeben, a frecventă, o familie; aitf 'Mbenteuer —, a alergă după aventuri ; eitten '-BefeţiI —laffen, a da un ordin. Auggcl)cit, bag —, g, ieşire; stingere;
sfirşire; cădere (a părului), /. auggeljoţlt, a. scorburos, găvănat. :utggel|mtgert, a. pocăltit, lihnit de foame, flămînzit.
auggcfel)lt,o. canaliculat.răjnit.răclit. auâgeferbt, a. crestat. auSgclabett, a. descărcat; inaintit, ieşit, scos afară.
auSgetaffeit, a. întrecut; extravagant;
—e Shttter, unt topit. Ausgelaffcttl|cit, bie —, —cit, între-
cătorie, extravaganţă, /. anggrievnt, a. emancipat, (ucenic); desăvîrşit.
auggemnrfjt, a. determinat,; desăvîrşit, cumplit.
auSgemergelt, a. bătogit, jigărit,vition. au§genommeit,atf» afară de...exceptat, auggeţjriigt, a. expresiv, expres; exprimat; stors, attf-geviinbert, a. emărginat. auâgeriffen, a. rupt din..., desmăţat. audgcruftet, «. echipat, înarmat. anggefri)(ngen, a. refuzat; înmugurit; căptuşit.
auggefd)(offeit, a. excluz, exchis, ex-cepţionat.
auSgefdgtiiten, a. scobit; —es ftleib, haină decoltată, /.
Auggeficbte, bag—, — n, codine,/. pl. audgefprengt, a. răspîndit. auggefbrodjeit, decis; notorie. auSgeţtorbeit, a. pustiu, auggeftopft, a. împăiat. auggefud)t, a. ales, exchizit; asortat. auggeniad)feu, a. încolţit; gheboşat; adult.
auSgeniiiljlt, a. ales.
Audgeroaiibcrtc, ber —, n, —n, emigrat, bejenar, m.
augge»ed)felt, a. preschimbat, pocit, auggeţarft, a. dinţat, crestat, dantelat. angge$ţtd}net, o. însemnat; excelent, distins, eminent, faimos, defrunte;
- adv. deminune.
aiiâgeţogcn, a. tras afară; mutat; desbrăcat.
audgiebig, a. spornic, bogat; suficient, îndestulitor. auggtejjnt, (gieg(ef)t, giefjt, gog, goffen, giiffe aug, auggegoffen, gief/e) aug), a turnă, a vărsă, a răspîndi (apa); jeinen Şorn — a-şi descărca năcazul; jein §erj —, a-şi vărsă focul. Auggiegmtg, bie —, —en,efuziune,/; — bes betligen ©eijleg, coborîrea sfîntului duh, /.
auggipţeit, (auggegipjî, gtpje aug), a
ghipsul.
auSglattcu, (auggeglâitet, glatt(e) aug),
a netezi.
Augglcidj, ber —, —e, înveeală, /; comodat, n ; complanare; compensare. /.
attggleirij bar, a. complanabil, com-pensabil. a.comodabil; —eu, (glid), glidjc au§, nusgegltdjen, gleid)(e) aug),
a complană, a potrivi; a nivelă; a compensa; fid) - , a se învoi, a se acomoda.
Auggletd)ung, bie —en, complanare;
nivelare; compensare; învoeală,/. aitggleiteii, i. f. (glitt, glitte au?, aug» geglitten, gleit(e) aug), a alunecă. ausglitfd)Cit, i. j. (aitggeglitfcfyt, glit|d)(e) aug), a alunecă.
auSgtitf)en, (audgeglufjt, gliif)(e) aus), a
arde în foc; — i. a se stinge, a se răci
auggrabe»
70
atiâfjutţett
ausgrabeit, (grdbft, grăbi, gtub, griibe au?, ausgegrabert, grub(e) ană), a
desgropâ, a. săpa; SBurjelti —, a sedate rădăcini.
Auggrabmtg, bte —, — en, desgro-pare: săpare, săpătură, /. anggratctt, (nuggegrâtet, griit(e) aug), a curăţ! de oase (peştii), aubgretfeit, (grtff, grtffe au?, auăge» griţţen, greiţ(e) au?), a lungi pasul; a păşi mai cu spor. aiiăgritbeltt, (auggegriibelt, gritble aug), a născoţi, a cercetă. Auâgriibctmtg, bte —, —ert, născo-ţire, /. rafinement, n.
Aitggurf, ber —es, —e, revistă, /. atiăgiitfeit, (auâgeguctt gttd(e) au?), a T>rivi; fid) bie Stugen —, a privi pînă nu mai vezi atiâgurgeln, (nusgegurgelt, gitrgie aug), a gargariză.
Aiisginf,, ber —, ffeS, —guffe, vărsare; efuziune, emanaţ-ie, -iune, /; scoc (de lături), lagum, n. auăbntfeit, (auggeţadt, 'fjarf(e) aus), a
ciopli, a ciocăni: a ciupi; a scoate cu pliscul.
attâf)afen, (auggefjaft, baf(e) ană), a descopciă,
auăpftdit, ((utăgeljaftelt, fjiiftle aug),
a descopciă.
ausltaltcu, (£|dlt(i, Ijalt, Ijielt, ţjielte aug, ausgelfaltett, î)alt(e) aug), a ţîneă (tonul); a duce, a îndura, a persevera; a ţinea (casă unei femei); — feft, ţîn-te bine. :iusf)nitbclit, (nuggelj'nnbelt, banbie aus), a tocmi.
auăţiijtbigeit, (nusgef)anbtflt (iitibige
au§), a liberă în primirea, a remite, a predă, a înmînă. Aitobtiitbigmtji, bie —, -ert, predare, remitere, extrădare, înmînare, /. AuS()iiiigc=boflert, ber —, S, —bbgen, coală- specimen,/;—fdjilb, baS—, eS, —er,însemn, n. tablă, firmă,/. auSt)aitgcn, i. f. (ţângft, pttgt, ţing, (linge aud, nttSge^angen, îjang(e) aus), a atîrna expus în vederea trecătorilor.
auăbangcit, (fjângji, pngt, png(e) aus, auSgebattgt, £>nng(e) aus), a afişă, artsfjarreit, (aitsgeţarrt, ţarr(e) aus), a persevera.
3lus(jarr=ert, ba§ —, S, —ung, bie —,
perseverare, /.
aitsţmufieit, (auSgebaucţt, bnud)(e) auS), a expiră, a exhalâ; fente Eeele—, a-şi da sufletul.
Ausbatt, ber —, S, — e, rărişte. /. aiigpucu, (f)auft, băut, ţieb, ţiebe auS, auggepuen, t)att(e) aus), a tăia ; a scobi, a sculpta; a rări (o pădure). aitSbcben, (bob ober	bobe ober
bube aus, ausgef)obeit, fjcb(e) aug), a scoate; a recrută.
Ausi)ebmtg, bte —eu, scoatere, li ber Stîefruten, înrolare, f auSbetfcit, (ausgebed't, îjeefte) aus), a scoate pui, a născoţi. auâţjeilen, («uggepilt î)eil(» aus), a vindecă, a tămădui. aubl)citeru, fid) —, (ausgebeitert, Şeiire btd) aus), a se însenină. auSbelfctt, (f)tlfft, bilft, plf, b>'de aug, ausgebolfen, t)itf aus), a azistâ (pe cineva), a supleeă.
Auâf)c(fer, ber—, S, ajutor, azistent, supleent, m.
auedjefleit, fid) —, (audgefţeflr, f)etl(e) bid) aus), a se însenină, a se limpezi.	[zistenţă, /.
Au§I)Hfe, bte —, — en, supleenţă, a-au§I)ilf§lt)etfe, adr. supleetor. augpbein, (auggeţjobelt, (oble aus), a struji, a obli cu rindeaua, angplflett, (auggebbfjlt, î>oţ|I()e) aus), a scobi, a găvănâ, a excava. Au§l)oljlung, bie —, —en, excava-ţiune, /.
augf)ofeit, (ituggef)ofl, ţ)nl(e) aud) jntn ©d)Iage —, a ridică braţul spre a lovi; a descoase (fie cineva), a. sondă, a intervivâ, a ispiti; tocii —, a spune pe larg, a începe de la moş Adam.
auSpljeu, (auŞgefjotjt, ptjţe) aus), a tăiă o pădure.
angljordjen, (nuggebord)t, f)orcb(e) aug), a sondă, a iscodi, a ispiti, a in-tervivă.
augljoreu, (auggebort, ()5r(e) aug), a.
ascultă pînă la sfirşit.
Au&ljitD, ber —, g, săpătură; înrolare : elită, /. îlusliuife, f. aittsbilîe augfiulfen, (attdgeţiuift, fjiUfe aus), a desghiocâ.
auâfjuuflcnt
71
uit»fttii&fcbafte«
aii»fjuitgent,(au»gei)ungert,(juttgre au»),
a afamă.
Attâljuttgerung, bie —eu, afuma,re, /. au»(jitu,ţen, (auSgeţunjt, t)ung(e) au»), a dojeni, a reprimandă. au»ljuften, (auSgeţuftet, Ijuft(e) au»), a scoati- tuşind; — i. a înceta de a mai tuşi. ausjfttcit, f. gâten.
au»jo<fyeit, (nu»gejod)t, jud)( c) au»), a
desjugă.
AuâfSmmetatttm, ber —, », -fămme, piepten cu dinţi rari, m. au»fammeit,(au»gefammt,fiitnm(e) au»), a pieptănă.
au»fampfcie, ( auâgelămpft, tampfie)
au»), a încetă cu lupta; aeluptă. auetfnnfen, (ouSgelauft, fouf(e) au»), a cumpără întregul depozit; a res-cumpărâ.
:ut»fcge(n, (au»gefegelt, feglc au»), a dehocâ, a scrîntî; a încetă cu jocul de popice.
au»fel)lcit, (ouSgeleţlt, fel)I(e) au»), a ca nulă.
Ait»M)luug, bie —, eu, canelură, /; pîj. m. ciubuc, n.
au»feijrcit, (au»gefefirt, tcf)r(c) au»), a mătură.
AitC’fcl|rict)t, ber —, », gunoiu, n. auSfeltern, (ou»gefe!tert, fcllre au»), a tescui (struguri),
augfettnett, jidi - , (fannte, Ienn(e)te ftd) au», auSgefannt, fenn(e) bid) au»),
a se pricepe, a şti seama. au»fetbeit, (auŞgeferbt, fcrb(c) au»), a dinţa.	| a egrenâ.
anSfernen, (au»geferuf, fern(e) nu»), au»flagcit, (au»geflagt, ftag(e) nu»), a împrocesuă ; a încetă cu plîn-soarea.
aitbflaren, («tbgeflârt, Hiir(e) au»), a limpezi, a lămuri.
;ui»(lat|d)en, (au»geflat)'cţ)t, flatfd)(e) ait»), a bate toba. a cleveti, a divulgă : a încetă de a aplaudă; a incetâ de a cleveti, atteflauben, (au»geflaubt, ftavtEi(e) nu»), a. culege, a alege. ansMeJen, (iiu»geflebt, fleb(e) au»), a lipi (pe din lăuntru) aubfleibett, (au»gefteibet, flcibe au»), a desbrăcă; a îmbrăca, a costumă; fid) —, a se desbrăcă.
aitvfluigett, i. (flang, flaitgc au», au»» geflungeit, flmg(e) au»), a muri (tonul); a încetă (un cîntec) ; in Ttauer —, a avea un sfîrşit duios (cîntecul).
auSHopfett, (auggeflopft, tlopf(e) nu»), a bate; a scutură de praf. auSftiigeltt, (auSgefliigelt, ftiigl(e) au»), a născuţi ; a constată (în mod isteţ).
AitsfUtgeluttg, bie , născoţire, /. au»fori)CH, (au»gefod)t, fodj(e) au»), a
găti bucate pentru streini; a coc-ţionă; a extrage flerbînd; — i. a ieşî prin fierbere ; a fierbe de ajuns.
Au»fodjer, ber -, », gargotier. lo-candist, m ; —ei, bie —cu locandă, /.
au»fomnteit,i. j. (fommjt, foimut, fommt, întn, iame au», auggefommen, fonn m(e) au»), a ieşi; a se răspîndi; a sii ajunge (cu atâta cu cît are); a subsistă; a se avea bine (cu cineva); a se divulgă.(un secret); a se declară (un incendiu). Au»tommet(, ba» -bej, », train, sub-sistenţă; fein - finben, a avea din ce ti ăi: e» iii fein — mit iţm, nu o poţi scoate la cale cu dînsul. au»fummtirt), a. suficient, auâtbiuten, i. (faunft, faun,fonnte,fonnte au», auggefonnt, fonne au»), a pu-teă ieşi.
au»fimten, (ausgelbrnt, forn(e) au»),
a egrenă.
a«»foftcti, (ausgefoftet, îoft(e) au»), a gustă; ben Mefd) ber SBttterntffe a goli paharul amărăciunelor. niisfrniiien, (auSgehamt, ftam(e) nu»), a etala; trmu au» mit beiucu 'Jie»ig= leiten, haide, spune-ţi novitalele. att-drabeu, (tiusgefraţt, fraţi e), au»), a rade sgîriînd; — i. j. a spălă putina.
nii»frtcrf)eit, b f. (!ried)jt, friedjt, frod), friidie au», aitsgehodjen, fned)(e) nu»), a ieşî (din găoacă). au»fii$(eit, (ait»gefuf)if, fiiJ)I(e) au»), a răci; — i. f. a se răci. AnSfultatioit, bie — eu, ascultare, /. au»fu(tieren, a ascultă. au»fiiMbfdjaften(im»flefunb)cf)aftet,fiinb= jeţafte au»), a spionă: a explora.
AuSIunbfcf)after
72
auSfefen
Augfanbjd)ajter, ber g, spion; iscoditor; explorator, m.
Auâfunft, bie —, —filnfte, inform,m ţiune, /; —gmittel, bag — g, expedient, m.
aitgfurteren, (ausfurierl, fttrier(e) aug),
a cu rărişi.
ausiad)nt, (auggeladjt, ladj(e) aug), a deride; a luă. în rîs; fief) —, a rîde după placul inimei; —gtuert, a. ridicol, do rîs.
mtgfaben, (lub ober labete aug, ane (jelaben, lab(e) aug), a descărca; a debarcă ; a inainti (o parte a unui edificiu).
Auglab =er, ber — g, descărcător, m; —itttg, bie —, eu, descărcare, debarcare; seosătură (a părţii unui edificiu), /.
Attâiajpe, bte	—n, cheltuială, de-
pensă, /; expense, /. pl\ vitrină, /. galantar, »; —faften, ber —, g»
—	faften, galantar, »; —fenftex, bag,
—, g, vitrină, /.
Augtaitb, bag —, eg, streinătate, /.
Auglihtber, ber —, g, strein, m: — ci, bie —, streinism, »«; —in, bie —, - iten, streină, f.
auslitnbifd), a. strein.
augfanflcit, i. fi. (auggelangt, iang(e) aug), a se ajunge, a fi suficient.
Attglangcn, bag—, g, suficienţă,/; bag —{joben, a avea de ajuns.
auSlaffett, (tftffeft, ober Ifijjt/âjjt.liefţHeţie aug, auggeiaţţen, lajj aug), a lăsă afară; a scăpă din mini: a omite, a elidă (o literă): ascăpăfooca-ziune); Sittter —, a topi unt; feinen jjorn cm jb —-, a-şi descărca mînia (furia) asupra cuiva : fief)
-	, a-şi exprimă părerea, a se expectora.
Auglaffnng, bie —, —en, omitere, eliz-ie, —iune; vociferare; espec-toraţ-ie. —iune, /.
Auglnuf, ber — eg, -Idufe, «cursoare, scursură; plecare (din port a unei corăbii), f.
aublnufeii, i. f. (fanfft, lâuft, fief, liefe aus, ausgelaufen, laurie) aug), a se
scurge, a deborda ; a plecă din port (corabia); a se termină; a fugi. a alergă.
Austdufer, ber —, g, alergaciu, ga-
lopen ; vlăstar, m; — ber ®ar= ţatljen, ram al Carpaţilor, n auglaugen, (auggelaugt, laug(e) aug), a leşiâ ; a extrage ; ouggelaugter ®u!ateu, galben tras.
Auglaut, ber —, eg —e, terminaţ-ie, —iune (a unui cuvînt), /. auslauten, (auggelaulet, Inut(e) aug), a se termină (cu cutare silabă), ausldutcn, (nuggelautet, fante aug), a carilonă; a anunţă (un sfirşit prin sunarea clopotelor sau a unui clopoţel); a încetă cu sunarea clopotelor.
augfeben, (auggelebt, leb(e) aug), a-şi trăi traiul.
iiuglcrfeu, fausgefecft, ferf(e) -aug), a linge tot, a goli lingînd. augleeren, (auggeieert, leer(e) aus), a goli, a deşertă; a evacua. Augieermtg, bie —, golire, evacuare/', augiegen, (auggelegt, leg(e) aus), a scoate, a descăibără (coaiele din maşina tipografică); a expune; a debursa : a avansa (bani); a tălmăci, a tîlcui, a interpretă, a comentă; a căptuşi, a incrusta, a bate (cu pietre scumpe); a placă; fief) —, a se pune în po-zitură (la duel).
Aiisleg=er, ber —, s, interpret, comentator. t.îlcuitor, m- descăibă-rător (la maşini tipografice). n; —ung, bie —, eu, interpretaţ-ie,
- -iune; expunere; debursare. /; —unggleţre, bie —n, ermenentieă. /. augfcibeit, (lift, litte aus, ausgelitren, leib(e) aug), a nu mai suferi; er t)at auggetitten, a decedat, a re-posat.
aus>leif)eu, (tief), liefte aus, ausgelieţett, leiffle) aus), a împrumută. AuSleilper, ber —, s, împrumută-tor.tn; —ung, bie—,—en, împrumutare. /'.
augterueii, (auggelernt, lcm(e) ouî), a termină cu învăţatul.
•Ausdcfc, bie — , —n, seleeţ-îe. —iune;
antologie, culegere, ./. augfcftn, (liefeţt, Iteft, las, laţe aus, auggelejen, lieg aus), a alege, a culege, a selectă ; a coti pîn la sfîrşîţ; — i. a termină cu cotitul.
auSUd)ten
73
auSueljmen
anSliriitcu, (auSgelidjtet, lid)t(e) au§), a rări (o pădure).
auSticferii, (au§geliefert, liefre aus), a da, a preda, a extradă. AuSliefcntttg, bie -, — ert, predare, extrădare ; expediţ-ie, —iune (a unei cărţi), /; - Soertrag, ber — $ —trage, cartel (de extrădare),», ausliegett, i. f. (liegft, Itegt, lag, liige au®, auSgelegen, lieg(e) aul), a fi expus (în galantar).
AuSIiegtr, ber —, S, corabie de gardă, staţionară, /.
ausdodjen, (nuSgelodjt, Iod)(e) au®), a găuri, a, borteli, a potricăli. aiislocfeit, (auSgelocft, locf(e) au®), a scoate cu viclenie. auSIogiereu, (auSlogiert, logier(e) au§), a delojă
auolulmeit, (ausgeloţnt, lofinţel aus),
a da. plata; a plăti şi răsplăti auSliifrfgit, (auSgelBJdjt, I5|d)(e) au®),
a stinge; a şterge ; —	|. a se
stinge.
AuStufrtputg, bie —, stingere, ştergere; — einer ©djulb, amortizarea unei datorii, /.
aitSlofcit, (auSgeiofi, lofe ober Io§ aus), a trage la sorţi.
auSfofeit, (ouSgelBft, l&fe ober IBS artă), a curăţi (de sîmburi) ; a răscumpără,.
AuStoţititg, bie —,	en, tragere la
sorţi, sortare, /.
AitSfBfung, bie , — en, răscumpărare; curăţire (de sîmburi); —S= Dertrag, ber , ®, -trage, cartel de extrădare, /.
auSIiiften, (nuSgeliiftet, liifi(e) aus), a aeriză.
auSlugen, (ituSgelugi, htg(e) au®), a privi împrejur (de pe o înălţime). auSmadjeit, (ausgentadit, iuitd)(e) auS), ti desface, a desghiocă; a scoate (o pată) ; a concertă, a, stipula (condiţiuni); a hotărî; a comportă (o sumă): a înfruntă, ;i dojeni ; er ift eitt auŞgentadjter ŞRarr, este nebun cumplit; fie mBgett e® unter fid) - , las să se înţeleagă ei între ei: Sd)oten — , a desface mazăre ; Dîiiffe , a dcsghiocă nuci; etnia® miteinonber ttusgu» mad)en finbert, a avea de furcă unul
cu altul; eittett fjfrosef; —, a termină un proces (prin învoeală); bie ÎRcdjnuitg mad)t 10 .Sîronen au®, nota compoartă ober face 10 cor. auâmatcit, (auSgemalt, nta((e) au®), ;i zugrăvi; a depinge.
AuSittrtrfd), ber —, e®, ntârfdje, pornire (în marş).
auâmarfd)iereu, i. f. (nu®tnarfd)tert,
marfd)ier(e) aus), ;i porni (în marş.) auSmauern, (auSgemauert, maure au®),
a căptuşi (cu zid); a astupă cu z ici.
ausntetficln, (nuSgemeiţjelt, ntcipte au®),
a, cizela, a ciopli (piatră). aiiSmcrgeln, (ou§gemergeIt,mergle aus), a enervă, a slăbi, a istovi. Ansmergetuug, bie —, enervare, slăbire. istovire, f.
aiiSitterjctt, (auSgemerjt, merj(e) aus),
a scoate, a lăpădâ, a elimină, a brăciui, a stîrpi.
auSmcffen, (mtffeft ober tnifet, tnipt, maB, mape auS, nuSgenteffen, mit) au®), a măsură, a coti (o bute). Ausmeffitng, bie —, —en, măsurare,
iHVMtire (a unei buţi). auSmiften, («usgemtftet, ntift(e) au®),
a rîni
auSmittetn, (auSgemitteît, mittle aue),
a constată.
AnSmittelnng, bie —, constatare, /. auSmobfierett, (nitSmBbliert, mbb(ier(e)
au®), a mobilă, a garnisi cu mobile. auSmiinben, i. (auSgemuttbet, ntiinb(e)
au§), a se termină în ; a se vărsă (un rîu).
AuBntiinbititg, bie —, —cit, orificiu, »; îmbucătură, gură (a rîului), /. auSmiinjen, (auSgemiinjfitniinjt e) att®),
a monetiză.
auSmuftent, (auSgemuftert, muftre auS),
a elimină, a, brăciui, a rejectă. AiiSmuftennig, bie - , —eu, eliminare.
brăciuire, /'.
auSniil)eH, (nuSgenabt, nab(c) au®), a
broda, a coase cu flori.
AuSitatpnc, bie n, excepţ-ie. — iune; abatere, /.
aitSitalţmSdo®, a. neexcepţionat; — Stoeife, adv. excepţional attSitelpnen, (nimmft, nimtnt, naljm, nfiI)nteau®,nu®genommen,nimm au®),
a scoate; a excepţionă; ctnen
aubniitjeu
74
auSrebeit
gifd), cin ,ţml)n —, a curăţi un peşte, o găină de intestine; ftd) gut —, a face figură ; fief) fc£)Ied)t —, a şedea rău; fief) mie ein Serr —, a face figura unui domn; —b, a. extraordinar; —b, adv. foarte, autitiiţeii, (autgenitŞt, niig(e) aut), a exploata; a utiliza, autpacfen, (autgepacft, pacf(e) aut), a despacheta, a debalâ..
Auâpaduttg, bie —, —cu, despachetare, /. debalaj, n. nutpeUcit, (autgepetlt, peil(e) ană), a sondă.
augpeitfdjen, (autgepeitfcf)t, peitîd)(e) aut), a sbiciuî; a fustigă. Autpeitfd)ung, bie —— en, sbiciuire, fustigaţ-ie, —iune, f. autpfanbeit, • (autgepfcinbet, ţjfanb(e) aut), a secvestrâ (tot). Auâpfiiitbuitg, bie —, —en, secves-trare totală, /.
autpfarren, (autgepfarrt, pţarr(e) aut), a scoate din enorie. autpfeifeit, (pfiff, pftffe aut, autgepfif= fen, pfeif(e) aut), a flueră, a huidui, autpflaitqeu, (autgepflanjt, oftanjţe) aut), a răsădi, a transplanta, aubpfiaftern, (nutgepflaftert, pftajlre aut), a pava, a pavălui, a pardosi antpirfien, (autgepidjt pid)(e) aut), a smoli.
autpiefen, (nutgepicît, pid(e) aut), a jumuli, a scoate cu ciocul, autplappcnt, (autgeplappert, ptappre aut), a flecări, a divulgă, aubplaubent, j. auSpfappent. aittplunberit, (autgeplunbert, ptiinbre aut), a jăfui, a jăcmăni. Autpliinberuug, bie — en, jăcmănire, /. au£pocf)en, (autgcpodp, podj(e) aut), a bate, a bătuci; a huidui, autpoffierit, (autgepolfiert, polftre aut), a căptuşi.
autpofauneu, (autpofaunt, poiaune aut), a bate toba, a, trîmbiţâ (în lume).
autpriigen, (autgeprfigt, piiig(e) aut), a exprimă ; a imprimă; a încrusta; a tăia (monete). AitSpragiiug, bie—en,presare; tăiere de monete, /.
autprefţeii, (autgepreât, prep ober preffe aut), a tescuî, a stoarce.
autprulucreii, (autprobiert, probtcr(e)
aut), a încercă îndelung. autpumpen,((iutgepumpt,piimp(e) aut),
a goli cu pompa.
(atitpunfticreit, (autpitnf fiert, punftier(e) aut), a însemnă cu puncte, autpufiett, (ausgepuftet, pufi(e) aut), a
curăţi (de praf suflînd), a stinge (suflînd).
au&puljeit, (nutgepu^t, pup(e) aut), a
curăţi; a ornă; a dojeni; a înfruntă.
Aittpuper, ber —t, curăţitor, m\ do-jană, f. faier. n.
autqimrtiereit, (autquartiert, quariier(e). aut), a delojă
Autguartieruitg, bie —, delojement, n. autgitetfrtjen, (autgequetfdjt, quetfcb(e) aut), a stoarce.
autrabicrcit, (autrabierl, rabierfe) aut), a şterge răzuind, a, ratară, austrang teren, (autranqiert, rangier(e) aut), a elimină.
aubrafett, ( autgeraft, raţe ober rataut), a încetă cu furia, autrnfteit, (nutgeraftet, raft(e) aut), a.
se odihni.
autrnuben, (nutgeraubt, rau6(e) aut),
a jăfui.
autrnurfjcu, (autgeraudjt, raucf)(e) aut), a fuma (luleaua toată). auâriiu(f)cnt, (ausgeraucfiert, riiudjre aut), a sufumigă.
autraufen, (autgerauft, rauf(e) aut), a smulge.
autriiumen, (autgerfiutnt, râura(e) aut ),
a deşertă, a evacua, a goli; ettte 'flţeife —, a curăţi o lulea. Angrimtnng, bie —, —en, evacuare, golire, deşertare, /. aitbraupeit, (autgeraupt, raup(e) aut), a curăţi de omide. autre(t)iicu, (nutgeredntet, redute aut), a socoti, a calculă, a supută. Ausrerfpiuitg, bie—, —eu, socoteală, calculaţ-ie, —iune, suputaţ-ie, —iune,’/.
autreifeu, (autgereeft, rect(e) aut), a. întinde, a lungi; bie Stinge —, a scoate limba.
Autrebe, bie —, -eu, scuză,/, sup-terfugiu, pretext, n; faulc —, cîr-cofealâ, /,
aitbrcbett, (nutgerebet, rcb(e) aut), a
angregiteit
75
auSfrt)(trreu
dessfătui, a desmîntă; i. a termina vorba; fi<§ — , a se scuză. auSrcgiicn, (auSgeregnet), a încetă (ploia).
auSrcibcit, (rteb, tiebc au», lUtSgexteben, rcib(e) au§), a scoate frecînd. augreicţeit, (ou§gereicf)t, reictj(e) nu*?), a ajunge, a fi de ajuns: — b, a. suficient.
auSreifctt, i. j. (auSgereift, xetf(e) au§), a se coace bine. auăretfen, j. reiien.
auSreifjcu, (rcifi(ef)t, reifet, rife, riffe aus, «usgeriffen, refjsţe» ani), a smulge, a rupe ; a scoate (dinţi) ; — i. f. a se rupe ; a dezerta, a o luă la picior.
Aitârcijier, ber - , §, dezertor, m. taie fuga, m.
aitsreiteit, i. î. (ritt, ritte aug, auSge» rttten, reii(c) nn§), a ieşi călare. auSrenfen, (auSgerenft, renf(e) aut ), a
scrînti.
Ausrettlung, bic —, en, scrîntire, /. aitsrcuicit, (ausgereutet, rcute auS), a stîrpi.
auSricljten, (oubgericţjtet, ni$t(e) aria), a efectul, a pune la cale, a isprăvi (ceva); a izbuti: cine Şodp jeit —, a purtă cheltuielile unei nunţi; ci lotrb nidjfe —, nu va face nici o ispravă; idj werbe ifiut beine ©riiţ;e —, îi voi spune complimentele tale: ii voi arătă salutările tale.
auSrtugcn, (rang, range au», au§ge= ruitgcn ring(e) au»), a stoarce (rufe); — i. a muri. auc-rimteu, i. i. (rann, runne, ober riinne an§, auSgcronnen, rinn(e) au»), a se scurge.
ausnppeit, (auSgerippt, tipp(e) aut), a curaţi (de firişoare foile de tutun). AuSritt, ber —, S, —e, călărie, /. aiisrobcn, (nuSgerobet, robie.) ani), a lăzui: — bar, a. extirpatul. auSrotten, (nuSgerottet, roti(e) aus), a stîrpi. a extirpă, a extermină, a concenî.	[minare, f
AitSrottuttg, bie —, stîrpire, exter-anSrucfeu, i. f. (auSgexikît, riid(e) auS), a ieşi (soldaţii la exerciţiu); a porni în bătălie; a scoate (din linie, din aşăzămînt).
Attăruf, ber—, — §,— e, exclamaţ-ie,. —iuno, /; —er, ber — S, crainic; telal-taşa, m; —uug, bie —, exclamaţ-ie, —iune ; proclamaţ-ie,. —iune, /; —ungŞjetd^en, bas—, s, semn de exclamaţiune, n. aitsritfcu, (rufft, ruft, rief, riefe aus, ausgerufen, ruffe) aus), a strigă, a publică, a proclamă; a aclamă); a exclamă; a vesti (mirii) auSruf)eit, (ousgeruţt, ritlj(e) aus), a se odihni.	[a rotunzi,
ausrmtbcit, (auSgerunbet, nmb(c) aus), aiisnipfcH, (auSgerupft, ritpf(e) ouS), a smulge; a ciupeli. aitSriiflett, (nuSgeruftet, riifi(e) aus), a înarmă, a echipă; a înzestra. Ausriiftitug, bie —, —eu, înarmare ;
echipare, garnisire; înzestrare, /■ auSrutfcljett, *. ţ. (ausgerutfdjt, rutfdjfc) auS), a alunecă.
Aitbfaat, bie —eu, sămînţă, sămînă-tură, f.
auSfncfen, (nuSgefacft, facffe) aus), a deşertă din saci; a stoarcr punga, auSfiieii, (auSgefcit, [8(e) am), a să-
mînîă\ I
.AuSfage, bie —,	— n, depoziţ-ie.
—iune; declaraţiune, /. anSfageu, (ausgejagt, fng(e) aus), a spune, a depune, a declară. AuSfnts, ber —, es, lepră; miză (la prinsori), /. aubfaţşig, a. lepros. auSpiuberu, (auSgefaubert, fdubre aus), a curăţi.
aiisfaufeu, (jiiuţft, fdufr, joii, [offe aus, auigeioffen, iaui(e) auS), a bea tot, a sullă, în fundul paharului. anSfnugeu, (auSgejaugt, foug(e) aits), a suge, a împila.
AitSfnugcr, ber —, S, opresor, împilător, in. lipitoare, /; —ung, bie —, sugere;împilare, opresiune,/, anbjifjobcii, }. îdiabeit. auSfrtialcu, i. idjaleit. auSfd)alteii, (auSgejcEjaltet, idjnlte aus), a descopciă, a desjoncţionă, a desprinde; a elimină,
Au£jif)aitt, ber —, S, debit (de băuturi), n.
ausjdjarren, (auâgefd)arrt,fd)orr(e) aus), a desgropă, a scoate rîcăind, a rînî.
;iu§jdiaucii
76
Augfd)miirfung
jutgfâjaueu, (ausgtţdjaut, îd)au(t) aug), a privi împrejur; a avea aerul, a arătă (bine, rău); mie fd)nut eg aug ? cum stă treaba; fid) bie Sfugen —, a-şi mistui vederea privind.
■aueifdjaufeht, ( au§gef<f)aufe(t, fdjaufle aud), a scoate cu lopata, •augfdjciben, (fd)ieb, jd)iebe aug, aug» gefdjiebeit, jdjctbfe) aug), a separă, a evinge, a excinde ; a elimină; a segregă; a secretă; — i, f. a se separă, a se despărţi, Augfrtjcibuitji, bie —, —eu, separa-ţiune; emersie; evicţie; secre-ţiune, /.
an§fd)elteu, (fdjiltft, fdjilt, jdjalt, fdjiilte aug, auggefdjolten, fd)ilt aug), a certă, a dojeni, a mustră, augfdjeitfett, (auggefdjenft,fd)enf(e) aug), a debită băuturi.
augfdjirfeti, (auggef^idt, fd)icE(e) au»), a emite; a lansă.
augfri)icben, fidjob, jdjbbe aug, augge= fctjobeu, fdjieb(e) aus), a trage afară, a scoate, a întinde ober a lungi masa; a aruncă (bila în popice). au8fdjtej?ett, (fdjie&(ef)t, fâiegt, ţdmfe, (d)b)ţe aug, auggejăjoiîen, ţdjte6(e) aug), a scoate (cu lovituri de puşcă); a separă, a elimină, a lansă (o formă de tipar); — i. ţ. a ieşi (coloarea), a se păli, a se spălăci; a încolţi (săminţele). augjd)iffen, (auggefdjifft fd)iff(e) aug), a debarcă.
Auâfdjiffnng,bte—, —en, debarcare, f augf(i)imţ)feu, (auggefdjimpft, icţtmţf(e) aut), a înjură, a insultă; — i. a încetă cu înjurăturile. augfd|irreit, (auggeîd)irrr, jd)irr(e) aus), a deshămă.
augfd)(arf)te», (auggefd)(ad)tet, fd)fad)t(e) aus), a tăiă carne (spre vînzare). aitgfdţlafen, (fdjlâfţt, fdjlâft, fdjlief, fdjliefe aug, auggefdjlafen, fd)laf(e) aug), a-şi coace somnul ; icirtert îKauţd) —, a se desbătă (dormind). Augfd)lag, ber —, g, —jdjliige, prima lovitură; balanţa (cumpenei),/; preponderanţă, / ; rezultat, « : mucţurire ; odrăzlire, bube, /. pi; ben — geben, a decide (afacerea); a preponderă); - gen, bas
—, §, asvîrlire (cu piciorul) ; a-sudare (a zidului); tapiţare, căp-tuşire; mugurire, / ; refuz, «. augfd)tag=en, (idjtâgft, jdjlâgt, fd)lug, fdjliige aug, auSgefdjlagen, fddag(e) aug), a sparge; a depliă; a demontă ; a refuză; a rejetă; ben SBoben beg Şaffeg —, a înfundă, a desfunda (o bute); ein îtuge —■, a scoate un ochiu ; ein (£i —, a sparge un ou ; mit ©eibe —, a căptuşi ober a tapiţă cu mătase; a da, a bate întîiu (mingia); — i. a da cu piciorul (calul); a muguri, a odrăsli; a se spuzi (pielea); a încetă de a sună (orolo-giul);bie SJÎauerit fdjlagen aug, zidul asudă; gut—, a se termină bine; — gebenb, a. decizător, prepon-derant.
augfrf|(atntttcu, (duggefdjlanunt, jd)tam--ut(e) aug), a curăţi de nomol. auSfdjteifen, f fdjleifett. augfd)Ietmett, (ou^geţdjXetmt, jd)letm(e) aug), a curaţi dc bale. iiug(d)iie|>ett. (id)lteg(e) )t, idjltegt, fdjlofe, jd)[oj[e aus, auggejc£)loffen, fcf)Iiefe(e) aus), a eschide, a exclude; a excepta; |'iă) —, a se excepta, a nu luă parte; — enb, -Ud), a. exclusiv.
Ausfdjlieţiung, bie —, -en, eschidere, excludere; eliziune, /. augjd)Iupfen,î. ţ. (ausgeţd)tupft,id)luţ)f(e) aus), a ieşi din ou. auc>i(f|Iurfen, (auggejdjlitrft, jcf)lurf(e) aus), a soarbe.
Augfd)lu4 ber —, ffeg, — fcţjluffe, ex-cepţiune, excepţionare, excludere, /; (tip ) cvadraţi, m. pl. augfd)wâ(eu, (nusgeicEjmâlt, ict)ntal(e) au»), a mustră, a înfruntă angfdjmeljcn, (îdjmelj(eî)t, [cţmelgt, jtfimelgte aus,auSgejd)melgt, ţd)melg(e) aus), a topi, a cupelă (metale). aiig|d)mieren, (auggejdjmiert, id)mier(e) aus), a unge (o formă); a plagia (fără pricepere).
Ansjdimiem, ber —â, plagiar, m: —ei, bie —en, plagiat, n. aiigftf)moreit, (ausgejdjntort, jd)mor(e) aug), a prăji (în unt), augfdjmiirfen, f. iditniicfen. Au«id)mitrfung, bie —, -en, deco-
au*|d)italleit
77
au*fd)Uicif;cit
raţ-ie, — iune, înfrumseţare, or-nare, /. dichis, n. ausfdptattett, (auSgejdntaflt, fd)nafl(e) au*), a descătărămă, a descopciă. au*frf)uaubeu, (nusgefdptaubt, fd)naub(e) au§), a-şi sufla nasul; a răsuflă, a prinde răsuflet, ait*fd)itaitfcit, (ait»gefd)nauft, id)itattf(c) aus), a prinde răsuflet, audfdjniitijeu, (ausgejdţnaugt, fd)nauj(e) au§), a st nge luminarea (eu mu-cările).
au*frf)itcibcit, (Jdjnitt, fdptitte aus, aus» gefd)nitten, fd)neib(e) aus), a tâiă. a decupa, a decolta (o talie); a vinde cu cotul; bte SSfiume —, a curăţ! pomii de uscături; etnen SSicnenforb —, a scoate fagurii din stup
aitSfdptcicit, (ausgpfdjneit, fd)net(e) aus), a nu mai ninge
AitSfripiitt, ber - -, S, —e, tăiătură, crestătură; decupură, /; tipar, model (de hîrtie); sector, segment. n; vînzare cu cotul,/; — er —ban biet, ber —, s, bogasier, lipscan, m; — tiBUblung, bic cntetti, bogaserie, lipscănie, / ; —toaiett, bie , pi. manufacte, f. pi. aitSfrfjnitjcit, (auSgefcEjntţt, fd)nijj(e) aus), a ciopli, a sculpta, awâfrfjniiffetit, (ou§geţd)niiffelt, Jcţnufflc aus), a, adurmecă, a iscodi au*fd)uuypevu,(au§gefd)napţ)ert,fd)mtln bre aus), a muşlui. a adurmecă. ausfdjniimt, (nuSgefd)nurt, fdjmir(e) aus), a împodobi cu găitan. andfd)8pîen,(au§gefd)0ţ)ft, td)ijpi(e) aus), a desecâ; a drena; a epuiza aitsţdiofictt, (ausgefdjojft, fd)ofj(e) aus), a odrăsii.
aubfdjraubeit, (auSgefdjrautt, jd)raub(e) auS', a desşurupă. aubft^reiben, (ţdjrieb, jdjxtebe aus, aus» gefcfyrieben, ţd)reib(e) aus), a transcrie. a copia, a extrage (înscris); a plagia ; a escrie. a publică; a convocă: (etnen Utomen —, a-şi scrie numele pe dîntreg; Steuern —, a impune contribuţiuni; eitte Gtcfle —, a publică concurs pentru ocuparea unui post; a transcrie un pasaj; etnen DieitţStag —, a convocă corpurile legiuitoare.
AudfdjretlMer, ber — S, plagiar, m ; —uttg, bie—, —eu, transcriere,/, plagiat, n; publicare;convocare,/, attsfdiretett, (jdjrie, fd)rie(e) aud, aus» gefd)iie(e)n, ţdjret(e) aus , a strigă (în public), a publică; a divulgă; jb als einen ©etjtials —, a scoate cuiva nume de avar; — i. a încetă de a mai strigă.
Attdfdjreter, ber —, §, crainic, telal-başa, m.
audfdjrettett, i. i. (îd)ritt, îdjritte aus, ausgefdjrttten, id)tett(e) aus), a măsură cu pasul; a face paşi sdra-_ veni; a exceda.
AitSfd)rettttng, bte - , —ett, infracţiune, /. exces, n.
a«*fd)roten,(ausge[d)rotet, fd)rot(e) attS), a tăi a carne (spre vînzare); a scoate pe scară (o bute); a desface cu deamănuntul, a debită (mărfuri mărunte).
AttS|'d)tt 6 ber—, ffes, fdjuffe, ciuruc, brac, n. furda, /; comitet, n ; — luare, bte — n, mardă, /. au*fd|iittclu, .i(au*gefd)nttelt, jdjiittle auS), a scoate scuturînd; a curăţ! de praf (scuturînd). att*ffl)utten,(au§ge)d)itttet,id)utt(e) au*), a vărsă; fein £>erj—, a destoiinima, a-şi vărsă focul inimei; fief) Bor Sadjen —, a leşină de rîs. attâfdjronreit, (nu§gefc£)tt)ârtf îd)roar(e) aus), a supura.
att* 'd)”«iarmeit,( auSgefd)tuârntt,fd)todrat= (e) au§), a rol; a umblă după plăceri; a încetă de a roi; a se cuminţi.
ait*î<f)tunţen, iausgefdnua^t, ţd)lnaţ(e) aus), a flecari, a divulgă, iiitsfriituefcln, ( auSgefdjtuefelt fdjroefle au§), a afumă cu pucioasă. auSfdjtneifett, (auSgefdjroetft, jd)Weif(e) aus), a scobi, a teşi, a arcui, a tăia convex; a clăti rufele; — i.). a se abate, a face digresiune; a excedă; — b, a. desfrînat, deşen-ţat, erotic.
Au*fdjtt)eifnitg,bie —, —eu, arcuitură;
desfrîu, exces, n. exacţiune, /'. aitsfd))uetiett, (au*gefd)n>eifît, fd)U)cifi(e) au*), a fierbe (flerul); a încetă de a sîngeră (vînatul).
•audfdjiucitfeit
78
ausfynreit
auâfd)«ocn!c«, (audgefdjtoentt, fd)TOenf(e) aud), a clăti (rufele).
andfdjtutugeit, (f<f)tt>ang, icfiluiinge aud, ausgejcţnmngen, fdjtt)ing(e) ane), a clăti (rufele), — i. a încetă de a oscilă.
aubfdgtitlşeu, (nudgefdjroifet, ţctitt)i|(c) aud), a exsudă; — i. a uită.
AudfdjroiljMtg, bie —, —en, exos-moză, /.
.audfefjeit, (fiebft, fief)t, fal), ţâţe aud, audgefeţen, fict)(e) aud), and) jbm —, a se uită dacă nu vine cutare ;
—	i. a arătă (bine, rău), a pros-piciă, a avea aerul; tute fiefft ed mit iîjtn aud? cum stă treaba cu •dînsul ? ev t'iefjt mie 33 aud, îşi aduce cu B; — b, arătînd (bine, rău); ttteit — b, a. preacircumspect, prevăzător; tueit —be ţJSISne, planuri de consecvenţă.
Aitâfef)en, bad —, d, aer, mină, a-parenţă, faţă, /; — ber S3ăume, portul arborilor, m.
audfeiţeu, (nudgefeifit, îetft(e) aud), a străcurâ.
audfein, (bin, bift, iftj ftnb, ţeib, fitib fei, feieft, fet, fetea, tuar, tuiire aud, audgetnefen, fei, (eib aud), a fi absent (d’a casă); a fi terminat; a fi stins; a fi golit; a fi trecut; bad Sid)t ift —, s’a stins lumina; ed ift atled —, totul este pierdut; ed ift — mit tţnt, s’a hotărît cu dînsul; auf etmad —, a urmări ceva, a stărui după ceva; — ift
—	berloren ift Berloren, ce-a fost verde s’a uscat, ce-a ’nfiorit s’a scuturat.
. nnfp f. rtatf) audjc
audfenbett, (foitbte ober fenbete, fenbete aud, audgefartbt ober audgefenbet, fcnb(e) aud), a exmite, a delegă.
Andfenbnng, bie —, —eu, exmitere, delegare, /.
-audfcţctt, (nudgefejfi, feţ(e) aud), a pune; a debarcă (pe cineva); a termină cu culesul literilor ; a intermite, a conteni; a curmă; a critică, a avea de zis; eiiten fjîreid —, a publică un premiu ; offtte uudjufejjen, fără întrerupere, necurmat ; bad 23o»t —, a slobozi barca în apă ; ber Gontte —, a
expune soarelui; ein Sfinb —, a pripăşi un copil; ber ©efafjr —, a expune pericolului; fetite Sef)r= ftunben —, a suspendă lecţiunile sale ; raad fiaft bu an mir audju= feţen? ce cusur îmi găseşti? et= toas im îeftamente —, a lăsă ceva prin testament; — i. a discontinuă; biefe Quctte fejjt aud, acest, izvor este intermitent; fid) —, a. se expune.
2Iudfc(ţ=en, bad —, d, intermitenţă, discontinuare, f; pripa,z, n ; debarcare, /; —ung, bie —, —eu, expunere, debarcare; precurma-re; critică, censură,
Audficfjt, bie —, —eu, vedere, văzută, privelişte; perspectivă, /; prospect. n; bie —beneljuten, a iuă raza cuiva.
auâftrfern, i. }. (audgefirfert fiefre aud), a pişti.
ausfiebeu, (audgefiebt, fteb(e) aud), a cerne, a pitlui.
auâftebctt, (fott, fbtte aud, audgefotteit, fieb(e) aud), a scoate fierbînd; a fierbe (din destul). auSftngett, (faug, fange aud, audgefutt= gen, ftng(e) aud), a cînt.ă pînă la sfîrşit; a încetă de a mai cîntă. audfiitneit, (faun, fijntte aud, audge= fonneit, ftttn(e) aud), a imagină, a inventă, a năseoţi. audfofptett, (audgefflţ’nt, fBf)n(e) aud), a împăca, a reconcilia; fief) —, a se împăcâ.
Attdfoţitttitg, bie —, —n, împăcare, reconciliare, /. audfonbern, f. audfortieren. au0jortieren,(nudfoîtiert, jortier(e) aud),
a sortă.
audfpiiţen, (audgeîpafjt, fţ)iilj(e) aud), a spionă, a pîndi.
Atttdfţtiifper, ber —d, spion, pînditor, m; —ung, bie —,	-eu, spionare,
pîndire, f.
audfftanttctt, (nudgefpnnnt, fponn(e) aud), a deshămă, a desprinde; a destinde ; a întinde (o funie); a deschide (umbrela).
AudfţMKtnmg, bie —, —ett, deshă-mare, destindere, expansiune, /. audfţaren, (ausgejpart, jpar(e) aud), a lăsă liber pentru altceva.
ausfpa^iercii,
79
auăfteigeit
auSfţasiereit, ). (auSfpaatert, ţpajierc au?), a ieşi la preumblare, ausfţeien, (jpic, fptc(e) au?, au?gefţ)ie= (e.m, ipct(e) au?), a scuipa; a vărsa; a vomi.
anâfpcifen, (ausgefpeift, ţpetfe ober jpei? au?), a ila pensiune (la vr’un institut sau la vr’o instituţiune); — i. a termină cu mîncatul. auâfpcnbeii, (ttusgejpenbet,jpenb(e) au?), a distribui.
aagfpcrrcu, (nu§geîperrt, fpcrr(e) au?), a închide uşa. cuiva ; a crăci; a destinde.
audfpteien, (nuSgeţpielt, ţptcl(e) au?), a termină (o piesă muzicală); a ieşi cu o carte ; a pune la sorţi (un obiect) ; jb —, a frustra pe cineva.
iiubfpimten, (îpatttt, fpanne au?, au?= gefţonnen, fpinn(e) au?), a termină cu torsul; a întinde (naraţiunea), auâfpionirert, (ăutbipioniert, ipionier(e) att?), a spionă.
angfpotten, (ausgefpottet, tpoti(r) au?), a batjocori, a persifla. AiiC'ipottmtn, bie —, batjocorire) persiflare, /.
Au?f)>radje, bte —, pronunţare, rostire,/; accent,»; elocuţiune; elucidare, /.
aiigfpretfjett, (Jpricţfi, ipricţt, jprad), fpriidje au?, au?gefţu:ocf)en, fpricţ» au?), a pronunţă ; a rosti, a zice ; a. exprimă (mulţămită); cine 9Jîein= ung —, a emite o părere; jid)- , a se rosti, a. se declară. auSfpmjen, (au?gefpretst, jpreijlc) au?), a răscăcără; a întinde; a reschiră. attSfţtrettgcit, (au?gefprengt, ţprcng(e) nu?), a clăti (cu apă); a stropi ; a rupe (cu forţa); a răspîndi; a propagă (o faimă), aubfpriefjett, i. (jţmefjfejit, fpriefît, faroţ), (priifje au?, au?geţţnoffen, fprieB(e) au?), a încolţi (sămînţa). aitdfţmngen, i. j. (fpringft, fpringt, jprang, fprRttge au?, au?gefprimgeit,
, fpring(e) au?), a sări din... aitsgirhşeit, («iuSgcţprttţt, fpriţj(e) au?), a stropi, a ejacula; bie §eber —, a scutură pana de cerneală : — i. ţ. a ţişni.
awâfproffen, i. f. (nusgeiprogt, jproţ;
ober iprojje au?), a încolţi, a înmuguri.
Ausîjpntrt), ber —, § -jţmtdje, zisă, /;
o radu, n; sentinţă: verdict, n. au?iprul)en, (au?gejpr’itţ)t, jpriifyc) au?), a vărsă scîntee.
att?gmrten, (au?gefţ>ucft, ipnct(e) nu?), a scuipă.
auăfpulcit, (auŞgejpiilt, jpiil(e) au?), a clăti, a clătări.
attPfpiiitbett, (au?ge[ţ)unbet, ipitnb(e) au?), a căptuşi cu scânduri, ausfpuren, (au?geipitn, jpitr(e) au?), a descoperi; a iscodi ; a adur-rnecă,	[rire. /.
Ausftmnntg, bte —, — en, descope-auSftaffteren,(au?ftaffiert,ftafîiei(e)auâ), a echipă, a înzestra. Aiieftaffienutg, bie —, —en, echipare, /; trusou, n.
A*?ftattb, ber, —, e?, —ftânbe, creanţă (datorie activă); grevă, f. auăftaubig, a. restant, auâftitnfcrn,(au?geftân!ert, ftânfre au?),
a infectă.
au?ii«ttett, (au?geftattet, jiatt(e) au?),
a echipă, ;)i& înzestra ; a dotă, a dichisi.
Aubffattung, bte -, —eu, echipament,, n; înzestrare, dotaţ-ie. — iune ; îmbogăţire, /; dichis; trusou, n.
auăftiiitOeit, (au?geftctu6t, ftăub(e) au?), a, scutură de praf. auâftâuţjett, (gu?geftSupt, ftftup(e) nu?), a fustigă.
Au?|tâu))uug, bie —, —en, fustigaţ-ie, —iune, /.
au?fteti)en, (fttcfiît, jticţt, jtadi, jiacţe au?, aulgeftodjen, jtid) au?), a tăiâ(gliia); a scoate (ochii); a dăltui, a sculpta, a săpă (în oţăl) ; a întrece (pe cineva) ; a goli o sticlă ; a suplantă (pe un rival), ausfterfen, (ausgeftedt, jtecî(e) au?), a arbora (steagul); a trasă (un drum), a delimită, a demarcă, auâjteljeit, (fteţji, fteftt, ftanb, ftiinbe au?, au?gejtanben, jtefj(e) au?), a suferi, a îndură ; — i. f. a festă; —b, restant.
au?ftetgeu, i. ţ. (ftteg, ^tiege au?, au?= gefttegen, jietg(e) au§), a ieşi; a se coborî; a debarcă.
Augfteige£(n<;
80
augtiefeu
Aiigfteigejdnţ, ber — eg, - ^îlafee, peron, n; debarcaderă, f. augjietueu, (ouggefteint, ftcin(e) aug), a scoate simburele (din cireşe, prune etc.)
• ausftcUcit, (ouâgeftellt, ftett(e) aug), a expune ; a critică ; a censură; eirtert SBedjjel —, a face ober a trage o cambie; eine Quittung—, a da chitanţă; ©adjen —, a aşeză străji ober santinele.
AuSfteîber, ber —, s, expozant; trăgător (al unei cambii),»»; --ung, bie —, — cit, expoziţ-ie, —iune ; tragere (a unei cambii); critică; censură,
auSftemmett, iauggeftemmt, (temut (e) aug), a scoate cu dalta; a scobi. aubfterBen, i. f. (ftirbft, ftirbt, jiarb, ftilrbe aug, auggejlorben), a se stinge, a se stirpi; bag Şaug ift mie auggeftorben, casa e pustie. Augfteucv, bie —, —n, zestre, dotă, /; trusou, n.
amSfleueru, (auggefteuert, jteure aug), a înzestra, a dotă. augffitfeit, (ttitSgefticft, fticf(c) aug), a broda, a coase ci flori, augftbbent, (ausgeftobert, ftebrc aug), a scociorî, a scutură de praf; — i. a încetă viforul, aubftocţcrit, (auggeftodjert, (tocire aug), a scobi (dinţii.)
atigftotfeit, (auggeftocft, ftocf(e) attg), a lăzui (o pădure).
augftopfea, (ouggeftoţift, jîoţ)ţ(e) aug), a umplea, a ticsi ; a împînă ; a îndopă, a împăiâ
3lug|tof), ber —, eg, —[tfiBe. prima lovitură (la duel); mardă, /. aitgftofjcu, (fto6(ei)r, fibgt, ftieg, fitcge aug, auggeftofjen, jîofs(e) aug), a scoate (un ochiu); a exclude, a lă-pădă; a elidă; a oropsi; a isgoni, a repudia ; 58etmun)d)ungen —, a înjură, a expectoră injurii — i. a da o lovitură.
Aiibftofhntg, bie—, excludere, excluz-ie, —iune ; elizie, —iune ; oropsire, repudiare, /. augftrafifcu, (uuggeftraţlt, ftraf)I(e) aug), a radia; ©firme —, a dogori. AnSftraf)(uttg, bie —, —eu, iradaţ-ie, —iune; dogorire, /.
augftrerfeit, (auggeftreclt, ftrect(e) aug), a întinde: jtd) —, a se întinde, a se tolăni.
aitgftreicţett, (ftrid), ftrtrfje attg, augge= jiridjen, ftretcţ(e) aus), a şterge; a netezi, a descreţi, augftreiten, (ftritt, jîritte aug, nugge* ftritten, firett(e) aug), a nu mai dispută; a nu se mai luptă, ausftreuen, (nuggejireut, ftreuşe) aug), a împrăştia; a presără; a răs-pîndi; ©eriidfte—, a scoate vorbe, augftrbmen, (auggeftrbmt, ftrbme) aug), a cxhalâ; — i. j. a se vărsă (un rîu), a deborda.
Auâftrifntuitg, bie —, - eu, exhalaţ-ie, —iune; unficţtbare —, efluviu, n. auâftubieren,(augftubiert,ftubier( e) aug), a termină cu studiul; a mahină. iuisftuvmeu, (auggeftuxmt, ftîirra(e)aug), a se alină ober a se potoli (furtuna).
aitgfîur.ţeu, (auggefitirst, ftftrj(e) aug), a scoate răsturnînd; a turnă, augfudjen, (auggefudjt jud)(e) aug), a alege.	[edulci.
augfuten, (auggejuBt, fiife(e) aus), a augtfifeîn, (nuggetfifelt, tftfte aug), a Iambi iză.
auStepejieren, (auglapejiert, tapegiere aug), a tapisa.
Aiiâtaufd), ber —, eg, —e, schimb, »; — ber OSefuţle, confesiune reciprocă. f.
augtauf djen, (auggetaujd)t,laufd)(e) aug), a schimbă; a preschimbă ; ţeiue ©ebanfen —, a-şi împărtăşi reciproc cugetările.
aubteeren, (auggeteert, tetr(e) aug), a smoli.
aaoteiîcu, (auggetetft, teif(e) aug), a împărţi, a distribui: ®d)lttge —, a administra bătăi; bie fiorten—, a da cărţile.
AuSteiber, ber — §, distribuent, m; - -ung, bie —eu,distribuţ-ie,—iune;
administrare, f.
Anftcr, bie — —n, stridie; — nbanf, bie —, —nbfinfe,strat de stridii,«; —nţitlj, ber —, e§, —e, (bot.) păstrăv, m. — njdjalc, bie —, —n, scoică de stridie, /. augticfett, (nuggeticft, tief(e) aug), a adînci, a excava.
auâtilgen
81
Auâtonitberet
anSttlgeit, (auSgetilgt, iilg(e) auS), a stirpi, a extermină.
Auâtifgmtg, bie —, -eu, stîrpire, exterminaţ-ie, —iune, /. austobeit, (ausgetobt, tob(e) aus), a se potoli (furtuna).
au8timeit, (nu§getont, tBn(e) aus), a muri (sunetul) ; a încetă de a mai sună; a se sfîrşi (cutare sunet).
austofcit, (auâgetoji, ioj(e) ană), a încetă vuetul.
attâtrnben, (ausgetrabt, ttab(e) aus), a merge în trapet.
AuStrng, ber —, es, —trage, învoială, împăcare, /.
Au8tragn(gcrirf)t, ba» —, eS, —e, tribunal de arbitrii, n. auStragen, (trăgft, trfigt, trag, trage auS1, auSgetcagen, tr«g(e) aus), a purtă; a duce afară, a împărţi (jurnalele); a împacă, a termină (un litij).
Austriigcr, ber —8, factor, împărţi-tor; ploscaş, m; —ei, bie —, - -en, flecărie, /.
austraumt, (auSgetrauert, tcnure ober traiter(e) auS), a lăpădă doliul, a nu mai jeli.
aitgtrnunten, (auSgetrăumt, triimn(e) aus), a-şi coace visul; a nu mai visă.
anbtreibeu, (trieb, triebe auS, anSge= trieben, treib(e) auS), a expulsă, a alungă ; bn§ SSief) —, a scoate vitele la păşune; —b, a. expulsiv. Austmbuug, bie —, expulsare, f. auSiteitnen, (auggetrennt, tremt(e) au8), a descoase.
auStrcten, (trittft, tritt, trat, trate auS, auSgetreteit, tritt auS ), a scîlciâ (ghetele); a ştirbi (treptele) ; — ». f. a ieşi (din serviciu); a se revărsă ober a deborda (rîul) AuStreten, baS —, 8, ieşire, debor-dare; baS — ettter eitrigeit Slujfig» feit, extravazat, n. au3trinfett, (tranf, trânfe aus, au8ge= trunfert, trtnf(e) au§), a beâ tot, a suflă în fundul paharului; a goii paharul.
Auâtritt, ber —, 8, —e, ieşire; re-■ zignare, demisionare; răvărsare, debordare; emersiune, /.
AUxi Th: Dicţionar germ.-rom.
auotrotfnut, (auSgetrocfneî, troefne au3),
a usca, a sfărogî; — i. f. a secă, a se t'erosi, a se uscă, a se sfărogî. Auâtrorfttung, bie—, uscare, sfărogi-re, secare, feroseală, /. auStcommcln, (auSgetrommelt, trommfe au§), a Late toba (a publică). auStrontţjctcn, (auStrompetet trompete auS), a trîmbiţă (a publică). auStiiftctn, (auSgetuftelt, tiiftle au»), a iscusi.
aubtim, (nte, tuft, tut, tat, tfite au8, ausgetatt, tn(e) ausi, a şterge; a anulă ; a scoate afară (pe un chiriaş din locuinţă) ; a solvi; ©tlb auf ginfen a plasă bani cu interese.
auotiimbcit, (auSgetiincfjt, tiimf)(e) aus), a spoi.
auStnufeit, (auSgetunft, tunf(e) aus), a goli întingînd. austiit|"tf|ctt, f. auStunfen. auSiibeii, (auggeiibt, iib(e) aus), a
exercită, a exersa, a practiză;
— b, a. practic; executiv; — ber Skjjt, medic consultant; —be ®e* tuali, putere executivă, /. AnSitbitiig, bie —, —en, exercitare, exersare, practizare, /; — ettter . Sindic, vendetă, f.
AttbDerfaitf, bet —, e8, —faure, desfacere totală (a mărfurilor); lichidaţi u ne, /.
au3uerfaitf=en, tuusnerfaufi, »erfauf(e) au8), a lichidă; —t, a. epuizat, aabmadjjeit, i. f. (trad)f(ef)t, tofidjft, nmd)8, j»iicf)fe au§, auSgeroacfyjen, luad)3 ober madţfe au8), a încetă de a mai creşte; a încolţi; a se gheboşâ.
ausuiiigen (rcfigft, roăgt, tuog, miige auS, auSgeroogen, mag(e) aus), a vinde cu dramul; a drămui.
AuSroaf)!, bie -, elită; selecţ-ie, —iune. /; cisit, sortiment, asortiment, n.
ausmmf|!cit, (nuSgen>af)It, toitf)l(e) aus), a alege, a selectă, austtmlfeit, (auSgeroalft, toalf(e) aut), a bate cu piua; a bate. aitâtoammfcit, (nu8get»atnmft, roammje au»), a frecă ridichea. Aitstuaitbetoer, ber —8, emigrant, m;
—ung, bie—en, emigraţiune,/.
6
augromtberit
82
auâjeljrett
auâtunnbcnt, i. f. (auggetoanbert, lumi bre aug), a emigra. aubtuiirt=ig, a. strein, extern ; —8, adv. extern, din afară. aMâU)ofrf)i'H, (auggettmfd)en, tonfd)(e) aug), a spăla; a încetă cu spălatul. AuSltmfdjung, bie —, —ett, spălare, lavaţ-ie, —iune, f. auStuoffevH, (auggeiuăffert, toiiffre aug), a muia; a desără; a desecă. aubwottiereit, (augroattiert, luattier(e) aug), a căptuşi cu bumbac, ait'itucrfiţeht, \. ioedjţcln. A«§tuei^fe(unfl,bic—, —ett,preschimb, n ; — suertrag, ber —, 8, —trage, cartel (de preschimbarea prizonierilor de resbel), n.
AitSiueg, ber —, 8, c, expedient, n. aj|gttiei<f)eit, (tuidj, iuidje aug, auggetob djett, wcidj(e) aug), a înmuiă; — i. f. a evada, a cîrni, a se da din calea cuiva; a ocoli; a evită.; — b, a. evaziv.
AuâtueidHdjiene, bie —, —it, ac (la calea Aerată), n; macaz, /;—ung, bie —, —eu, fereală, abatere (din cale), /. B( [a cfflătoa. U augiueibcit, (auggetueibet, luetb(e) aug), ausiueineit, fidj—, (nuggeroeint, tuein(e) bid) aug), a plînge pînă nu mai poţi.
Ait§«)ei=S, ber —jeg, —e, legitimare, /; atestat; conspect, n. aiwtuctfctt, (tueiţ(eOt, tueiţ't, toieg, toieţe aug; luetg ober tucije aug), a ex-pulsă; ftd) —, a se legitimă; bie dîedjmtng toetft etnen ©dinbcit aug, contul arată o pagubă. Audiueifung, bie —, expulsaro, /. aiiblueifeit, (auggeiucijjt, toeiţi(e) aug), a spoi.
auStoeUett, (auggeioeitet, toeit(e) aug), a lărgi, a întinde, auvlucnîhg, a. extern, exterior ; — adv. dinafară; — Icrnen, a învăţă de rost.
augtuerfeu, (njirfft, luirţt, roarf, tuiirfe aug, auggetoorfen, tnirf au8), a a-runcâ; a slobozi (ancoră); a ejacula; a sparge (prin aruncătură); citten Setrag —, a prelimina o sumă; — i. a aruncă întîiu. augluerteu, (mtggetuertet, tuert(e) aug), a luă tot folosul unui lucru.
auglueţeit, («uggetoe|t, iue£(e) aug), a ascuţi; eitte ©djarte —, a repară o greşalâ.
augluirfclii, (nuggeiuidelt, luttfle aug), a desfăşură, a desfăşă. auStuicgcn, (tuiegjt, toiegt, vuog, tnoge aug, auggeiuogen, toieg(e) aug), a drămui.
au8luinbe(it,(ouggeiumbeIt, loinble nitg), a desfăşă.
austuiubeu, (iuanb, luiinbe aug, aitg= getuunbett, tuinb(e) aug), a stoarce, angtoiutern, (auggesomtert, tointre aug), a iernă.
augtuirfcit, (nuggeloirft, luirf(e) aug), a termină o ţesătură; a obţinea, a dobîndi; a ’exoperă (prin Un-gurime).
auâroifdjen, (nuggetoiid)t, loijd)(e) aug), a şterge.	[a adurmecâ.
aubuiitteru, (auSgetmttert, tuittre aug), auâlublbctt, (mtggeiublbi, (tobtb(e) aug), a bolti, a arcui,
auSturiugeu, (rurang, turonge aug, aug= geturungen, turing(e) aug), a stoarce (rufele).
Augttmdpg, bct —, ţes, — rovicfyţe, cres-cătură, excreştenţă; aberaţ-ie, —iune, /.
AuSttmrf, ber —, eg, —tuitrfe, lăpă-dătură, f. brac, n; aruncătură,/; scuipat, m\ irupţiune, /; — gftoffe, bie —, (pl.) excremente, /. pl. ausmntteu, (auggettmtet, tuut(e) aug), a se astîmpără (omul, furtuna), auggadeit, (auggejadt, jad(e) aug), a festonă, a dantelă, a crestă ; a încolţorâ, a dinţelă. aubjnijlen, (auggejablt, gal)f(e) aug), a achită.
auSjdfjleu, (auggesafjlt, ga£>t(e) aug), a numără (pîn la sfîrşit); a predă cu numărul.
AuSjaJjfuitg, bie—, —eu, achitare,/, aiisgattfen, (nuggejanft, janf(e) aug),
a certă.
augjapfcn, fauggesaţţt, gapf(e) aug), a debită băuturi.
andjaitţen, (auggejauft, gouje ober jau8 aug), a smulge (părul), aubjedjen, (auggejedit, jcd)(e) aug), a termină cu zaefetul. auâjefiren, (auggejefirt, seţr(e) aug), a consumă; a debilita.
Auggefirung
83
Sânt
Auggetjrung, bic —, oftică, ftizie, f. augjetdjncit, (nuggegeidjnet, gcicfm(e) aus), a însemnă., a marcă; a distinge, a premia; a decora; fief)—, a se distinge, a excela. AuSjetctjttung, bte —, — en, distincţ-ie,
—	iune ; decoraţ-ie, — iune, / ; premiu, n.
attâjietjen, (jietjft, gietjt, 309, 309c aug, auggegogen, giet|(e) aug), a scoate; a smulge, a despoiâ; a jăfui; a întinde; a extrage; a desbrăcâ, a descălţâ; — i. f. a se mută, a demenajâ; a porni (în răsboiu); fief) —, a se desbrăcâ. Auggietptiîd), ber —, e§, — e, masă cu alonj, /; —ung, bte —, ex-tracţ-ie, —iune, /. aitsgier’en, (auggegiert, gier(e) aug), a împodobi, a orna. auggtntmcrn, ('nuggegintmert, gintmre aug), a ţămburî.
auâgirfeln, (nuggegirtelt, gtrfle ouă), a corapasâ.
auggifdjeit, (nuggegifdjt, gifd)(e) aus), a fluiera, a huidui (pe cineva). Auggug, ber —, s, -giige, extract, n; emigrare, /; epitome, /. pl\ feierlicfjer , procesiune, litie, f. augjuggroetfe, adv. în extract, auggupfen, (auŞgegupft, gupf(e) aus), a smulge; a scîrmănâ. auficit, adv. afară; (proc.j —Manf, innctt ©tanf, pe uliţă chiriţă, acasă chisăliţă; Bon —, de prin afară; nod) —, înspre afară, exterior. Aufjcn=antt, bag —, e§, —âmter, ex-pozitură, /; — bittg, bag —, e§, —e, obiect exterior; — fette, bte—, —n, exterior, n. faţă, /; —ftănbe, bie —, (pi.) creanţe,/, pi-, —trcppe, bie —, —n, peron, n\ — tuerf, bas —, g, —e, antefort, n. auger, prp. afară, fără, peste, decît;
—	ber £Jeit, pe un timp neobişnuit; — ftd) fein, a-şi ieşi din fire; Bor grettbe — ftdj fetit, a fi tran-
sportat de bucurie; — Atent fetit, a gîfăî; — Acf)t laffen, a nu luă în seamă; — Stanb fein, a nu fi în stare; — conj. afară de; mult dacă; — bafj, dacă nu cumva; — atnt(id), a. inoflcial, privat; — bent, afară deaceea; — epeltd), a. din pat nelegitim; — geridjtlicf), a. extrajudiciar; —gero5f)nIicf), a. extraordinar ; excepţional;- — tjalb, adv. extra, dinafară; — orbentticf), a. extraordinar ; —roefentfief), a. inesenţial, accidental.
Au|er = e, bag —, n, exterior, n. făulă;/; —fte, bag—, n, extrem,n; —ung, bie —, —en, declaraţiune; manifestaţ - ie, -iune; spusă, zisă. /.
iinfîerdtd), a. pe din afară, exterior, extern; —it, fief) —, a-şi da părerea, a declară, —ft, a. extrem; excentric; —ft, adv. extrem, autelit, a automovâ.
Attller, ber —, Ş, automovist, m. autenttfd), a. autentic. Antobiogriiptjie, bte —, —en, autobiografie, /.
'Automat, ber —, cit, —en, automat, m. Autor, ber —, g, — en, autor, m; — itdt, bie —en, autoritate, /. nutorifiercit, (autorifiert, autorifier(e), a autoriză.
ntmnciercn, i. f. (aBanctert, aBancier(e), a avansa, autfd), int. dec.
A»er=g, ber —, feg, —fe, avers (faţa monetei), /.
Abt=g, ber —, feg, — fe, aviz, n. nuifimn, (aBtftert, aBifier(e), a aviză. Ajiont, bag —, s, —e, axiom, m.
ASt, bie —, —Apte, topor, n; secure, bardă, /. agen, a nutri (paseri).
Ajung, bie —, -en, nadă, pradă,/'. Agur, ber — I, azur, n. agur=ti(nu, a. azuriu, havaiu; —n, a. azuriu.
B.
B, bag —, (muz.) bemol; (semn) itnb I Anat, ber —, g, vaal, m; —gbietter, bemol (notă), m.	\ ber — g, idolatru, m.
6*
SBacrijnnat
84
ăJăfbe
'-Bacdimial, ba8 —, 8 —ten, bacanal, n.
SBacf), ber —, (e)8, 'Bcicfye, pîrău, n ; gîriă, /; — bofjne, bte —, —n, — buitge, bie —, —n, (t>ot.) bobor-nie, n ; — bitnje, bie —, n, (bot.) bucşă, f; —f)olber, ber—, 8, (bot.) călin, m; -^atinse, bie —, (bot.) mintă broaştei,/; —ftelge, —n, (zool) băţiitoare, codobătură, /; —tucibe, bie —, - -n, (bot.) răchită verde, /.
S8ad|c, bie —, — ti, (zool). mistreaţă, /;•—r, ber —, 8, (zool.) mistreţ, m.
Sartmbfel, ber —, 8, dţtfel, măr copt, n ; —borb, ber —, e8, —e, babord, n ; —fifct), ber —, e8, —e, peşte prăjit, m; fetişcană, codană, fîţă,/; - bnub, ba8—ţe8,—ţauţer, cuptor, (casă), n; — Ijenbl, ba8 —, puiu prăjit, m; —-ofen, ber —, 8, —5fen, cuptor (formă), »; —ftein, ber—, 8, —e, cărămidă,/;—(tube,bie —, n, brutărie, ,/V —fturj, ber —, e8, —fiiirge, ţest, n; —trag, ber—, 8,
—	trbge, copae, căpistere, albie, troacă, /; — tucrf, ba8 —, 8 —e, prăjituri, /. pl. patiserie, /■
SSartc, bie —, —n, bucă, /. umărul feţei, m. obrajii, m. pl; —n be8 ®tt)roitbfto(l8, măselele menghinei f.pl; —nbart, ber—, (e)8 —bârfe, favorite, cotelete, /. pl; —ngriibcf)en, bnS —, 8, gropiţă, /; —nfjaut, bie —, —ţdute, magulă, f; —nfnodjen, ber —, 8, zigană, pometă, /; os maxilar, n; —rtftreicf), ber —, 8, —c, palmă, calcavură, scatolcă, /; —nga^n, ber — 8, — jâljne, măsea, /; — pfeife, bie —, n, f. — en* ftreidj.
barfen, (bdcfft, buf, bftfe, gebnden, bai* f(e), a coace, a prăji
SBărfer, ber —, 8, brutar, pitar, for-rnaj, m; —ei, bie —, — en, brutărie, /; prăjituri, f.pl. patisărie, /; — in, bie —, - nen, brutăreasa, f.
S8ab, ba§ —, e§, ©ober, baie, scaldă /; (prov.) fie geţbren beibe in ein —, ia pe unul şi dă pe celălalt; in8
—	reifert, a merge la băi ; ©ober gebraucţeit, a face băi ; — ean= ţtatlt, bie — —en, stabiliment balnear, n. băi, /. pl; —eargt, ber —,
e8, — ctrjte, medicul băilor,»;; —e» ntetfier, ber —, 8, logofătul băilor, m; —eort, ber —, (e)8, —Drter, staţiune balneară,/;—er, ber—8, bărbier,»;; —ejdjroaimn, ber—, (e)8, —fd^tt)£fm= nte, burete de şters, »/; spongie, /; —eftube, bie —, it, cabină,/; —tnanne, bie—,n, cadă. putină,/; benoar, n ; — tnaffer, ba8 —, 8, ciupă, /.
baben, a scălda; fid)—, a se scaldă, im Slute —, a înotă în sînge. bnf, int. svîc!
©iiffcţen, f. ©efffd)ert. iBngagc, bie —, n, bagaj, «.
Skgatette bie —, —n, bagatelă, /; chichibuş, n.
SBagger, ber —, 8, ponton de săpat, n. baggern, a săpa cu pontonul, bufi, int. aş!
Slotpemittel bas, —, 8, fomentaţie, oblojeală,/; —ung, bie —,	en,
fomentare, oblojire, f. băfien, a prăji (pline); a obloji; a fomentâ.
©aljtt, bie —, —en, drum, n. cale ;
ni arenă; carieră; orbita (stelelor), /; curs, n ; - frei ! feriţi-vă din cale! garda! — nufjefjer, ber —8, inspector pe linie, m; — f)of, ber —, 8,	f)0fe, gară, debarcaderă, /;
—marter, ber — 8, cantoner, m;
3U(i, ber —8, - jiige, tren, n. 6nI)H=bred)enb, a. iniţiator; —en, a obli (calea), a croi un drum. Saljr e bie —, n, cosciug, n ; năsă-lie, pataşcă, /; —tudj, ba8 —, (e)8 — tiicţer, giulgiu, zovon, linţoliu, n.
Soi, bte —, —en, sîn de mare, n. iUnjajjo, ber —, ghiniol, m.
Hkjoitett, b«8 —, 8, —e, panganet, n. spagă, /.
Safe, bie —, —n, balisă, /.
©atei, ber —, 8, baston, băţ, ». ©otterie, bte —, n, microb, n. balaitjiercit, (balanjiert, balangierfe), a balansa.
bnlb, adv. (bal&er, balbeft ober eţer (fruţer) unb eljeften8 (balbtgft), c -rînd; —, —, cînd, cînd; —ig, a. prompt, curînd; — igft, adv. cît maieurînd. 'Salbadjin, ber—, 8, —e, uranisc, n. ©albe, bte —, in —, cît de curînd.
SBalbgreiS
85
Sianf
îBalbgreiâ, ber —, ţes, (bot.) spă-lăcioasă, /.
Slalbrinn, bei —, 3, (bot.) odolean, m-—falat, ber —, 3, (bol.) cicoare de iarnă, /.
®a(g, ber —, e3, S3alge, pielă, pojghiţă; hospă, /; burduf, n; piciu, m; (bot.) rachis, n; —britie, bie—, —n, folicul, n\ —geriift, ba3 —e3, —e, scaunul foilor, n\ —gefcţ)Jt)uîft, bie —, ateromă,
ialgcit, a zupuî; fid) -, a so încă-eră, a se trîntl.
S5afg=en, ba3, —, 3, trînteală, păru-eală, /; —entreter, ber —, —3, calcant, m; —erei, bie—en, trîntă,/.
SBalfeit, ber —, 3, bîrnă, grindă, /; grindeiu; drug; amnar, n.
SBuIfou, ber —, 3, —e, balcon, ceardac, n.
SBall, ber —, >3, SBfiUe, bal, m\ minge, /; balon, «; bilă, /; — fdjlagel, ber —3, lopăţică, /.
SBollobe, bie , —n, baladă, /.
SBflăaft, ber —, e3, —e, sabură, f; lest, n; sarcină (supărăcioasă)./.
ălallc, bie —, — n, golomoz, n ; bruş, m.
SBadctt, ber — 3, teanc, balot, n ; stolohan, m ; metacarp, meta-tars, n.
ballcii, a mototoli; bie fŞoitfte —, a strînge din pumni; bea ©dfnec —, a cocoloşi zăpada.
SBnllet, ba3 —, (e)§ —e, balet, n.
Slnllon, ber —3, —e, balon, ».
iPnllotagc, bie —, — en, balotaj, n.
botlotieren, (ballotiert, ballotier(e), a balotă.
Salfant, ber—, 3, balsam, n\ —ine bie —,	n, (bot.) copăcei, m. pl- ca-
nale, /. pl. —getoadjfe, bie —, (pl.) terebintine, /. pl.
tnlfnmricren, (balţamiert, brtlţamier(e), a îmbalsamă; — ifd), a. balsamat, miresmit.
SSaiuftrabe, bie —, — n, canghelă, balustradă, /.
SBrtfg, bie —, coţăit, n.
fiafjcit, a coţăi.
SlamtmSroljr, ba3 —, (e)3, —e, bambus, n; trestie de India, f.
SBămme, ţ. SBemnte.
bamfen, a bate de praf (piei).
banal, a. banal.
SBaitane, bie —-, —en, (bot.) banană, /. banb, bănbe, f. binben.
SBanb, ba3 —, e3, Sânber, panglică, cordea ; pantă ; aufiet 9ianb imb —, ieşit din fire ; ber Ştcnge ba§ — Ibfen, a face pe cineva să spuie ceva ; — ba3 —, eS, — Silaitbe, legătură, /; fieare, cătuşe, /. pl. ber —, es, Sfittbe, tom, volum; ligament, n\ tasma, /; bandaj, n ; —age bie —, —n, legătură, bandaj ; — ngift, ber —, en, — en, brînar, m ; —e, bie —, —n, chenar, n ; pantă ; manga-neaua biliardului; bandă, ceată, /; taraf, m ; — eiţen, baS —, 3, fier în peantă, »; - ljafen, ber — 3, cîrlig, n\ — £)0lş, baS —, eS, — IjBlger, chingă; —it, ber —, en, — en, bandit, m; — frdnter, ber —, 3, cercelar, m ; —ţcige, bie —, —en, ferestrău rotător, n; — fdjleife, bie - , it, funtă, cocardă, /; —roirfer, ber, — 3, cordelar, m ; — mirferei, Jn bie^rr,—en, cordelărie,/; — routm, ber —, 3, —iniirmer, panglică, f; verme solitar, /» ; tenice, /. limtbnrtig, a. cordeliform.
IBănbdjen, ba3 —, 3, cordeluţă, pan-glicuţă, /; tomuşor, n.
Sanbelier, ba3 —, —e, bandulieră, /.
curea (peste umăr), /. liiinbcreid), a. voluminos, bănbigen, a domoli, a domptă. ă3ănbig=er, ber —, 3, ilomptor, m. — ung, bie —, en, domesticire, domptare, f.
liatige, a. anxios ; mir ift —, mi-e frică; mir iţi e3 — um il;n, îi duc frica ; baboi ift mir nid)t —, nu mi-e teamă de aşa ceva; - macEjen, a îngrozi; — madjen gilt nidjt, nu mi-e frică de ciovică ; — en, e3 bangt mir, mi-e frică.
Saitgigfeit, bie —, anxietate, /. bânglidj, a. anxios.
)8anf, bie —, —SBânîe, bancă, laviţă, /; burd) bie —, unul ca altul, toţi davalma; auf bie Innge — feţitebert, a amînâ; —, bie - , Sanfen, bancă, casă de bancă ; — brudj, ber —, (e)3, —briidje, faliment, »; — (e)rott, ber —, 3, — e, bancrută, /;
SBănfdjen
86
SSarte
—erottterer, ber —g, bancrutai-, m\ —note, bie —, — n, bilet de bancă, /; ţafett, ber —, g, cîrlig, n; , —ţalter, ber —, g, bancher (cel ce dă bancă în jocuri de cărţi azardoase), n; — ţorn, bag —, $, ţiirner, năcovală mică, /; —ier, ber — g, —e, bancher, m ; —roit, f. —erott, — fdjein, ber - , (e)g, — e, bancnotă, /; — jettel, ber —g, bancnotă. /.
SSăuf=cţ)en, bag —, g, banchetă, /;
—elţănger, ber — g, colăcar, m. baitferott, a. mofluz, m; —teren, (ban/ rottiert, banfrottier(e), a bancrotâ. SSanfcrt, ber—, g, —e, bastard, copil din flori, m.
iflanfctt, bag —, § —e, banchet, zai-fet. n.
Stiaint, ber —, eg, anatemă, afurisa-nie; in ben —tun, a afurisi, a excomunică; — farmec, n; vrajă, f; im —e ber Sîiţiltften, în mrejele nihiliştilor; — flud), ber —, g, — fliî^e, anatemă, maravată, /; — nteile, bie —, —n, slon, m ; vatra (satului), /; — mitljlejubiet-^jus-en, moară cu monopol (odinioară), /; —ttmlb, ber —, eg, —toatber, pădure oprită, /.
bamtcit, a fermeca, a vrăji ; a cx-pulsă (pe necurat); a înţepeni. iBattner, ba§ —, g, steag, drapel, n\ banieră, f; —ţerr, ber —, n, —en, gonfalonier, m. iBaitquier, f. SBanfier.
S)oitţc,bie—,—n,pîrtenie (în şură),/, tmnfcit, a înjigniţă. bar, a. gol, desbrăcat, lipsit; comp-tant; naht, peşin; —tuf;, —fugig, a. desculţ; —ţciuptig, a. cu capul gol.
!8ar, bie —, —g, tarabă (la circiumă), /; — frojt, ber — eg, — frojte, ger sec, n; —jiifser, ber—, g, car-melit, tn; —getb, bag —, eg, nu-mărar, m; —[auf ber—, (e)g, fuga ’n barieră, (joc gimnastic), /; t — jcfyaft, bte—, —en, numărar, ?»; ' —fenbung, bie —, —en, rimesă în numărar.
Stiir, ber —: en, —cn, (200/,) urs, m; ber grape 3)ar (astr.), ursa mare, /. ober carul, m; jbnt etnen —en
aufbinben, a lega pe cineva de gard (faire un loup); — nnb 'ţleţ ift etne §e|j, tot un drac ; er ift ein — beifî, o un om ursuz; — en= fitţrer, ber —, g, ursar, m; —en» ijauter, ber —, g, trîntor, m; —en» ţoţle, bte —, —n, bîrlog, «; -cit» ftaue, bie — en, (6ot.) talpa ursului, /; —enlaud), ber —, §, (boi.) leurdă, /; — enfdjotte, bte —, —n, (bot.) langfatjnige —, cosaci, m. pl.; jupe, - enjcţotte, unghia-găii, /; — entape, bte —, —tt, (bot.) creasta-cocoşului, /; rămurele, /. pl; —entraube, bie —, (bot.) stru-gurii-ursului, n ; — entronttnel, bie —, —n, daierâ, /: — enjtoinger, ber —, «, groapă de urşi, /; —in, bte -	—nen, (zool.) ursoaică, /;
- lapp, ber — g, licopodiu, bun-ceag, m ; Jeuletif&tnuger — (app, pediguţa; — jprcffenber —lapp, cor-nişor, m ; — tnurj, bte —, (bot.) brînca ursului, /; Jjartblfittriger — iourj, brie, /.
SBaratfc, bie—, — n, baracă, buşdulă,
hardughie, /.
SBorattfc, bie —,	tt, (zool.) miel, m;
—nfefl, bag, —, e, hîrşie de miel,/; astrahan, n.
SBitrbar, ber —, g, - -en, barbar, m; —ei, cruzime, /.
tmrbariftf), a. barbar, crud.
iBarbe, bie —, —n, (zool.) scobar, m\ bărboasă, /.
barbciftig, a. ursuz, moroz.
bărbier, ber —, s, —e, bărbier, /«; —becfen, ber - -, g, lighean de ras, n; — nteffer, bag, g, bricm. n ; — —ftnbe, bie —, — n, bărbierie, /; —jettg, bag —, g, tacîmul bărbierului, 11.
barbiereit, a rade barba ; iiber ben Sbffel —, a rade fără săpun ober a trage pe sfoară.
SDarcţeitt, ber —, g, fustană, /; parchet, n.
barbattj, int. hodoronc!
SBarbc, ber —, n, —n, bard, trubadur, m.
Sarett, bag —, eg, —e, comanac, m; tocă, f
barg, j. bergett.
iflarte, bie —, — tt, barcă, luntre, /.
Sârme
87
Sârme, bie —, drojdii, /. pl; tera-sament înaintea unui stavilar,/.
barmf)erjţig, a. milosîrd, milostiv, mizericordios, îndurător, caritabil ; —e ©djrueftcr, soră de caritate, /.
Sarmfjcrgigfeit, bie —, caritate, f.
Sorii, ber —, g, —er iesle, /. pl.
baroci) a. baroc, ciudat.
Soromcter, bag —, g, barometru, m.
Saroit, ber —, s, —e, baron. »»; — itr, bie —, nen, baroneasă,/.
Sarre, bie —, —n, drug, m ; bară, barieră, /; —n, ber - , n, — it, lingou, m.
Snrrifobe, bie —, — n, baricadă, /.
Sorg, Sarfd), ber —, en, - e, (zooli) şalău, costrăs, m.
6arfrf>, a. brusc.
Sarfdfljcit, bie —, bruscheţă, /.
fiarft, f. berften,
Sort, ber - , e§, Sarte, barbă ; pană, /; er faun rtidjt mefjr iiber ben —fţuden, nu mai este în stare să zică 18; in ben — brummen, a, bon-cănî; - e, bie—g—n, fanotu^/de peşti), /. pl] — enwcile, bie — (pl.) misticete, /. pl. —faben, bie —, (pl.) mustăţile (peştelui), /. pil; —ftjd), ber —, e§, —e, (zool.) băr-boasă./; — flecţte, bie —, — n, (bot.) mătreaţă de arbori, / ; — geier, ber —, 5, (zool.) cilihoiu, gipal. m; susugaie,/; -gra=g, ba§ —, feg, (bol.) iarbă bărboasă, /; — flee, ber —, §, (bot.) suliţică, /; - moo=g, bag —,je«,( bofjbunceag, m\ — itelfe, bie —, —n, (bot.) garofiţâ de grădină, /; —fcţerer, ber —, S, bărbier, m; — roeigen, ber —, - §, (bot.) grîu- cîrnău- mustăcios, n.
Sartdjett, bag —, g, bărbuţă, băr-buşoară, f.
Sartet, ber —, g, Bartolomeiu; (prov.) er weijj ®o — ŞDtoft îjolt, ştie în ce apă se adapă.
bârtig, a. bărbos.
bartlos, a. spîn, imberb ; er ift —, a mîncat din pomana dracului.
Sortfd), ber —, eg, —e, (zool.) scli-peţ, m.
Sorntfcf)e, bie —, — n, caleaşca pe două roate, /.
Sau
Sarţum, bag —, S, bariu, m: — ojt)b, bag —g, —e, barită, /.
Sagcţen, bag —, g, verişoară, /.
Safe, bie -	—n, mătuşă, verişoa-
ră; bază, /.
Safi(t=tufraitt, —fum,bag —,busioc,m.
bofieren, (bafierî, Bajier(e), a bază.
Safţtiff, ber —, eg, — e, (zool) va-zilisc, n.
Safiâ, bie —, bază, /; fundament, pivot, n; temelie, /.
SaSrctief, bag —, (e)g, barelief, n.
Soffin, ber —, §, —e, bazen, doc, n.
Soft, ber —, eg, coroagă, /; —matte, bie—, — n, rogojină, /; — feil, bag —, eg, —e, curmeu, gănş, n.
bafta, im. basta, destul, ajunge!
Saftarb, ber —, §, —e, copil din flori, fecior de lele, copil de pripaz, adulterin, spuriu, m.
Sofiei, bie —, —en, bastiune, tabie, /; propugnacul, n.
Saftting, bie —, §, (bot.) cînepă văratică, /.
bojj, adv. prea, foarte; fief) — freuen, a se bucură din toată inima.
So=fj, ber — )r>ffe§, Saffe, bas, m ; - geige, bie —, —n, contrabas, n\ —geiger, ber - g, contrabasist, m; —fjorn, bas —, §, — borner, bason, n ; - note, bie —, n, ison, «; — pfeife, bie —, —n, fagot, n ; — fdjlitffel, ber — g, cheia de fa; — gitţer, bie —, cobză, /.
Sntailfon, bag - g, —e, batalion, n.
bat, bâte, j. bitten.
Setate, bie —, —n, (bot.) gulie, /.
Sotenge, bie—, — n, ('bot.)dumbeţ, m.
Sotift, ber —, — e, tulpan, n.
Sotterie, bie —, —n, baterie, /.
Sabeit, ber —, g, ban, m.
Soit, ber—, eg,--ten, zidire,clădire, construcţ-ie, —iune ; structură ; cultură, cultivare, mînare (a unei băi); bizunie,/; — atabemie, bie—, —en, şcoală de arhitectură, /; —antf, bag , eg, —axata, edilitate, f; —anfcţlag, ber - , eg, — fdjlacţe, deviz; n; — ari, bie —, - en, stil, n ; structură,/; --aufjcfjer, ber - , g, paler, m; —fad), bag—, g, — fddjer, arhitectură, /; —fSEig= feit, bie —, dărăpănare,/; —geriift, bag —eg, —e, schele, f pl. eşafo-
88
Sanm
daj, n ; — ţerr, ber —, rt, —n, edil, m; —fjolj, bag —, eg, — herestea, /; — Ijof, ber —, eg, — f)8fe, teslă, /; —funft, bie —, — îitnfte, arhitectură, /; —leute, bie —, (pl.) zidari, m. pl.; —linie, bie —, —n, alineare, /; —luft, bie—, —litfte, binagerie, /; —meifter, ber —g, arhitect, m; —orbnung, bie—, —en, regulamentul edilităţii, n ; —ţlafi, ber —, eg, —ţtlage, teren, n; —rai, ber —, g, —rate, consilier ober consiliu al edilităţii, m; — ri=fţ, ber —, riffeg, riffe, plan, n. ; —jcţreiber, ber —, g, logofăt de zidărie, >n; — fctjutt, ber —, 8, moloz, n ; — ftein, ber —, g, — e, piatră cioplită, /; — ftoff, ber —eg, —e, material de clădit,»; — ftetle, bie —, —tt, plasament, n; — iiber= fcţlag, ber —, g, —fdjlage, tahmin, deviz, n ; —unternetjmer, ber —8, binagiu, m; —oerftanbige, ber —, n, —n, expert, — roerf, bag —, s, —e, binâ; —mefen, bag, —g, arhitectură, — tout, bie —, edilo-înanie, /.
aSaud), ber —, eg, S3aud;e, abdomen, pîntece, m. foaie, /, pl. burtă, vintre, f; ein fauter —, trîntor, /»; —binbe, bie —, — n, cingătoare, centură, /; —feti, bag —eg, —e, bărdahan, peritoneu, n; — feUent» jimbung, bie —, — en, peritonită, /; —finne, bie —, — tt, aripioară de peşte, /; — floffer, ber —, g, peşte abdominal, m ; —fitjjer, bie —, (pl.) gastropode, /. pl; —grim-nten, bag —g, colică, apucătură, mătrice, /; —guri, ber —, 8, —e, chingă, /. taftur, m; —ţbţle, bie —, — n, epigastru, n ; —rebner, ber —, g, ventriloc, m; — f^merj, ber —, eg, —en, —toef), bag —, eg, durere de pîntece, / ; — fcfjrtitt, ber —(e)g, —e, gastrotomie, /; -feite, bie —, —n, nafea, f.
baudjig, a. pîntecos.
SBanbe, bie —n, colibă, /.
6au=eu, a zidi, a clădi, a dură, a edifică; a construi; a cultivă (pă-mîntul); auf Oott —, a se încrede în D-zeu; auf jb —, a contă pe cineva; ein 9teft —, a face un
cuib; gut geBatti, bine făcut; — fâttig, a. hărdughit; —fdtlig rnerben, a se dorovăi; lief), a. abitabil.
SBauer, ber —, 8, —n, rumîn; ţăran, sătean, opincar, rustic, agricultor; valet (în jocul de cărţi); pion (în jocul de şah); —, berunb bag —, g, colivie, /; (prov.) ber -fianb erţiilt bag Saitb, opinca este talpa ţârii; luenn bag ţ|Bjerb ge= ftoţlen ift, beffert ber — beu Stalt, după ploaie chepeneag; — nauf» jtanb, ber —, eg, —ftanbe, răşmă-riţă, / ; —nbengei, ber —, 8, — barfdje, ber —it, —n, flăcău, băiet; bădăran, m; —nbirne, bie—, —n, ţărăncuţă, /; —nfănger, ber —, g, escroc, m ; — ttflegel, ber —, g, mocîrţan, m; —ngut, bag —eg, — guter, răzeşie, /; —nfjait=s, bag—, jeg, —fjâufer, colibă, cabană, /; —ţof, ber—es, — ţBfe, ocină; fermă, /; —nţofe, bie —, — n, cioareci, iţari, m. pl. ; — nfittel, ber — g, burcă, f. zăbun, n.; — nlitmmel, ber —, g, bădăran, m; — nmabdjen, bag —, g,ţărăncuţă,/; —amantei, ber —, s, —mantei, băbău, n. chebă, f; —nfcţaft, bie —, ru-mînime, /; —nfdjuŞ, ber —, g, —e, iminei, m. pl; — nfenf, ber —, s, (bot.) limba mării,)'; —ntradjt, bie
» —, —ett, port ţărănesc, n.
JSăiteriit, bie —, —iten, ţărancă, /.
băueriftl), a. sătănesc, ţărănesc, a-grest, rustic.
IBaurn, ber —, eg, Siiume, (bot), arbore, copaciu, pom (cu poame); rud, lăstar, m. (prov.) fetn — falit auf bett erften Şieb, nici un arbore din o aşchie nu cade; tute ber — fo bie gfrudfl, după poamă se cunoaşte pomul şi după faptă omul; er fieţt bett 28alb Dor lauter Sautnen nidft, nu vede de ochi ; —fierte, bie —, — n, speiu, muşchiu, m ; — gang, ber —, eg, —gange, alee,/; —garten, ber —, g, — garten, grădină de poame, /; — ţarj, bas —, eg, —e, cleiu de pom; — lfoţlung, bie —, —en, butură, /; —hiţdjen, bag —, g, (bot.) rînză, /. ament, n; — (fiufer, ber —8, (zool.) certie, /; —leiter, bie —, scară pliantă,/;
feaumâf)n(id)
89
Sebanuitg
—lilde, bie —,	-n, luminiş (în
pădure) n; —meffer, bag —8, co-soraş, m; — ntoo=g, bag — feg, — je, (bot.) speiu, m; —nbmpţe, bie —, —n, (zool.) cerculeţ, m. driadă,/; —bl, bag —, g, —e, untdelemn, n ; —pappel, bie —, —n, (bot.) ruşă neagră, /; —răube, bie —, răpciugă de copaciu, /; —rufe, bie —, —n, (bol.) dîrmoz, n ; — fdjlag, ber —, g, — fdjtăge, arborizat, n ; —[cf)(itţ)fer, ber — s, (zool) scor-ţărel, m; — ftfjriiter, ber—, Ş, (zool.) cărăbuş, m; — fdjule, bie —, —en, pepinerie, răsadniţă,/; —fdjttwtnm, ber —es, —fdjtDamme, burete păstrăv, burete negru, m, copită de copaci, /: — ftamm, ber —, eg, —ftamnte, trunchiu, n. cioartă, /; —ftumpf, ber —, g, — jiihnpfe, buturugă, /. licuriş, m ; fjofjler — ftumpf, ştubeiu, n ; — roatfpg, bag —, jeg, ceară de lipit,/; —toeiftlhtg, ber —, (e)g, —e, (zool.) fluture alb, ni: —molie, bie—, bumbac, m: — tr»oH= garn, bag —, (e)g, —e, bumbăcel, tort, n; gefiirbteg - tooKgarn, ar-niciu, n; — reodftoff, ber —, (e)g, —e, chembrică, /; —ber—, feg, — tniicEjfe, vegetaţ-ie, —iune (a arborilor); —nmrj, bie —, (bot.) frunză de bubă rea, /; — judjt, bie —, arboricultură, /.
6aitm=al)ttlid), a. arborescent; —ar= %<*• arborescent;- gerabe,smirnă; —ijodj, a. lungan; — lang, a. lungan; —ftarf, a. ţeapăn.
Siiiuntriieu, bag —, arbore mic, m.
bauiitclii, a şovăi, a se bălăcănî, a blenderi, a se hîţăi; a atîrna în jos.
biiunteti, fid) —, a căpră (calul); a se redresa.
SBaugbatf, ber —, g, —e, bucălat, buflea, m.
baugbaefig, a. bucălat,.
iBaitfcb, ber —, eg, — 33iiufd)e, cocor, şOmoiag, cucuiu, n. cositură, /; in — unb Sogen, d’a valma.
&aufcfj=en, fid) —, a se cocori, a st.' şomoiăgi, a se cucuiă, a se coşi, a se beşică; —ifl, a. beşicat, bu-hav. coşit.
SBaufe, bie —, n, eboşeu, n.
Iianfen, a eboşă, a calcă, baus, barbaiij, int. tronc.
SBagiH=u§, ber —, — en, microb, n. be=, pref. a-, în-, o-, pre-, pro-, re-. beabfid)tigen, a, intenţiona, bead)t=en, a observă, a remarcă, a ţinea în seamă; a consideră; — enStrert, considerabil, remarcabil. Sfead)tuitg, bie —, consideraţ-ie, — iune, observare, observanţă, luare aminte, /. beadern, a ară.
SBeamte, ber —, n, —n, funcţionar, impiegat, amploiat, diregător, m. bcangffigen, a îngrozi, a nelinişti, a alarmă, a terifiă; —b, a. alarmant, terifiant, neliniştitor. Seiingftigung, bie —, îngrozire, teri-fiare, /.
beanfţjrm^eit, a pretinde; a reclamă, bcanftanben, a contestă, a reclamă (în contra calităţii unui lucru); a critică.
beaittrageit, a propune, beantmorten, a răspunde, a replică. Seantroortung, bie —, —en, răspuns, n; replică, /.
-bearbcitcit, a lucră ; a prelucra •; a fasona ; a manipulă ; a ară ; a cultivă (pămîntul); jb —, a stărui pe lîngă cineva. iSflearbeitung, bie —, —en, lucrare, prelucrare, fasonare, cultivare,/; stăruinţe, /. pl.
bcargtuiilpicit, a bănui, a suspiţionâ. beaitfftcf)ttgeit, a inspecta, a supra-veghiă.
ăkaufftdjtigung, bie —, inspecţionare, supraveghiere, /.
bemtftrageit, a însărcina, a şarjă, a mandâ,
SSeanftragte, ber —, n, —n, însărcinat, mandatar, m. fieâugeln, a ochi; a lorniă. beangeuft^ciitigeit, a expertiză, a anchetă.
ăScaitgeitfcbetnigung, bie —, —en, anchetă (la faţa locului), /. bcbăitbern, a garnisi cu panglici, bebancit, a acoperi cu clădiri; a cultivă pămîntul.
Sflebaumtg, bie —, acoperire cu clădiri; cultivare; /.
bebcu
90
bebrăitgeit
bebeit, a tresări, a tremură, a se cutremură ; a sgriburî (de frig). Sleben, bas —, S, cutremur, ţurţur, tremuriciu, m.
bebifbcrit, a ilustră (cu chipuri). Beiiattcrn, a înfrunzi, bebledjcit, a căptuşi ober a acoperi cu tinichea.
bebfunt=enr a împodobi cu flori; —t, a. înflorat.
bebortcn, a împodobi cu ceapraze. bcbrămcii, a garnisi cu blană. bebriUt, a. cu ochelari, bcbriiteit, a incubă.
Sebttttg, bie —, tremurare, tresărire, sgriburire, trepidaţie, f. bcbiirbcit, a împovăra bebnfd)t, a. crîngos.
!Sed)er, ber — §, pocal pahar, corn, potir, n; —Btume, bie —, —tt, (bot.) cebare, /; —Hang, bcr — (e)§ — Ilârtge, ciocnire de pahare, f; — piîj, ber —(e)§ —c, (bot.) urechea babei, /; —fotei, bas —, $ —e, joc de cornet, n. bedţent, a poculă; a cometă.
SBedcn, ba» —, s, basen; lighean, n; hasnă; cimbală, /; — fcţlăger, ber —I, timbelegiu, m. bedeitfurnttg, a. scovărzit. bebad)en, a acoperi (o casă).
SBebadft, ber — s, luare a minte, /; —famfeit, bie —, circumspecţ-ie, —iune, prudenţă, f. bcbăd)tig, bebad)tfam, a. circumspect, tacticos.
5Bebărf)ttgfcit, bie —, circumspecţ-ie, —iune, prudenţă, /; tact, m. SScbadjitng, bie —, —en, eoperiş, n. bebaitfen, fid£) —, a remersiâ, a mul-ţămi; bafitr bebanfe id) mirfj Beftens, foarte mulţămesc pentru aşa . ceva.
SBebarf, ber —, S, trebuinţă, rece- . rinţă, lipsă, f.
bebaucrdid), a. regretabil; — tt, a regretă; a compătimi ; a deploră ;
- nSmert, — nSffiurbtg, a. de plîns, regretabil; deplorabil, ălebaiicrit, baS —, s, regret, n ; leb= bafteS —, conponcţiune, f.
Slebe, bie —, n, contribuţie (la insistenţa cuiva), f. bcberf=en, a acoperi ; a escortă ; a
scuti (cu un scut) ; ber .Şimmef ift 6ebccff, cerul e înorat ; —t, a. acoperit.
SBebedung, bie —, —n, acoperire, /; acoperămînt, n; provizie (a unei cambii); escortă, /; convoiu, n.
bebenben, (bebacţte, Bebadjte, Bebacfjt, bebenf(e), a-şi trage seama, a gîn-di, a respiciă, a consideră; jb im îeftamente —, a face cuiva un legat; fief) —, a-şi luă seama; — lidţj, a. critic, spinos, mărăcinos.
Sebenben, ba§ — scrupul, n: îndo-eală, /; preget,«; —trogen, a pregetă; —fidjfeit, bie —, —en, dificultate, /; scrupul, n; — geit, bie —, răgaz, n.
ibebenhen, a da a înţelege, a înştiinţa; — i. va să zică, a însemnă; ,—enb, a. însemnat, important; —fam, a. semnificativ ; — ungl-loS, a. neînsemnat, - ungSDoIl, a. important, semnificativ.
S8ebeut=famleit, bie —, însemnătate, /; —ung, bie —, —en, sens. înţeles, n; noimă, acepţ-ie, —iune; importantă, /; —ungŞIofigfeit, bie —, neînsemnătate, f.
bebielen, a podi.
bebieneit, a servi; — Sie fief), poftiţi; man bebient fief) bel ®elbes um, banii se folosesc, pentru a...
btbienfben, a da funcţiune ; a luă în serviciu; —et, a. în serviciu ; impiegat.
$ebien=ftete, ber - , it, —jt, impiegat, slujbaş, m ; — te, ber —, n servitor, valet, m\ — tentrafot, bte' —, - en, livrea, /; —tenBolf, bal —, el, slugărime, /; valetaj, n ; —ung, bie —, --en, serviciu, n ; servitorime, f.
•®ebing, bas —, el, —e, condiţ-ie, — iune, /; —ung, bie —, —en. condiţ-ie, —iune, / ; —ungsBeît, bal —, es —e, caiet de sarcini, n.
bebing=e:t, (bebingte, bebingt ober 6e= bang, Bebânge, Bebungen, bebingte), a stipula, a conveni; a-şi rezervă; —t, a. condiţionat, alternativ ; —ungllol, a. necondiţionat; — ungsteeije, adv. condiţionat.
bebrăitgeit, a strîmtoră; a năpăstî;
t
Sebrii ngrii-Ş
91
SSeffdteu
a impilă ; bebriitigte Umftanbe, năpaste, /.
58ebrang=nib,baă —,ttiffes,—nifje, aporie; cumpănă; ananghie, năpaste, ste-nohorie, strâmtorare, supărare; opres-ie,—iune, /; — ung, j. —nis.
bebraucn, bcbroipett, a ameninţă; -lidi, a. ameninţător.
Sebrofptttfl, bie , cu, ameninţare, /.
Bebrurfett, a pretipărî, a imprimă.
Bebriirfctt, a apăsă, a oprimă, a im-pilă; a asupri, a vexa ; —b, a. asuprelnie, asupritor, împilător, oprimător.
S6ebriicf=e->;, ber —b, asupritor, irnpi-lător, opresor, m ; —ung, bie —, - ett, împilare, asuprire, opres-ie, —iune, năpaste, /
Bebunfcit, eb roiţi nttd) îmi pare.
Sebiinfert, bab —, b, părere, /.
■ bebiirf=en, (bebarf, bebtrrfte, bebiirţţe, beburft), a a vea trebuinţă; —tig, a. sărac, lipsit.
. !8eburţnt=s, bab —, ffeS, - jt'e, trebuinţă, lipsă, nevoie, necesitate,/.
beeljrert’, a onoră.
SBceljrnng, bie —, onorare, ,/'.
Beeibtgen, a jură, a administra un jurămînt.
; Skeibtgititg, bie —, —en, administrare de jurămînt.
Beeifent, ftd) —, a sîrguî.
SSeeifcnntg, bie —, sîrguinţă, /.
’. Bceilen, fidg —, a se grăbi.
/Beeiuftufşeit, a influinţâ, a ingeră, a înrîuri.
' SkeinflufjnHg, bie —, —en, înfluin-ţare; ingerinţă.
Beeiutrit(bti(iett, a bîntui, a prejudicia; bie gntercffen —, a jigni interesele: —b, prejudicialul.
Skeintrartjttguitg, bie —en, bîntueală, jignire, /; prejudiciu, grief, n.
Beeift, a. acoperit cu ghiaţă.
Beenbctt, beenbigen, a sftrşi, a istovi, a termină.
SBeertbigung, bie —, terminare, /. sfîrşit, istov, n.
Bceitgen, astrînge,ajenă; astrîmtoră.
SBcettguug, bie —, strîmtorare, /
Bcerbcrt, a moşteni, a luă succesiunea cuiva.	[bonaş, m.
8<eerd)en, bab —, b, bobuleţ, n. bor-
Bcerbigcrt, a înmormîntă, a astrucâ, a inhumă.
33eerBiguitg, bie —, —en, înmormîn-tare, îngropăciune, astrucare, sepultură, inhumaţ-ie, —iune. / ; —§feierlic£)îeiten, /. pl. pogrebanie, /. prohod, ii. pompe funebre,/, pl. SBeere, bie —, — n, boabă, bacce ;
bobiţă, borboană, /.
SBeeji, bab —, e§, —e, bestie, lighioană. /.
Sbeet, bae —, eb, —e, strat, pat, pă-tul, n; platbandă, /. parter, «. -befăbig=en, a califică, a face capabil;
—i, a. capabil, calificat, apt. ySefiif)tflitttg, bie —en, calificaţ-ie, — june, aptitudine, /; bnacţloebb, ber — feb, —fe, probă de califica-ţiune, /.
beţaţi, f. befetjien.
Befa()r=bax, a. practicabil, navigabil; —en, (befabrfi, befăţrl, befnfir, be= fiiţre, befnbreni, a frecventă (o şosea, o baie etc.); a naviga. bcfaUcit, (BeffiUft, befiillt, beţiei, beficie, beffltten, befult(e), a cuprinde, a a-tăcâ; a surprinde.
Befanb, f. befinben.
befangcit, «.preocupat ;timid; confuz. Sefaugenljeit, bie —, preocupaţ-ie, —iune; timiditate; confuz-ie, -iune, /.
Befaffeit, fid) —, a se ocupă, a. se îndeletnici, befeijben, a răsboi.
Ifiefeţl, ber —, §, —e, poruncă, comandă, / ordin; decret, n. injoncţiune, /; ju —, poruncă ! jit jbb
—	fteljen, a sta la ordinilo cuiva;
—	bfiabcr, ber — b, comandant, m. befel)(--en, (befieţlft, befidjlt, befoţt, be=
fijfţle, befotjlen, befieţl), a porunci, a comandă, a ordonă, a demindă; a lăsă în voia...; — eitb, a. imperativ:- eri|d), a. autoritar; —tgen, a comandă; — bfjabcrifd), a. imperios.
bcfeinben, a duşmăni, bcfeftigen, a întări, a înţepeni, a consolida, a fortifică; a ataşă. S3efeffigttng, bie —, —en, întăritură;
consolidare; fortificaţ-ie, —iune,/. befeudftett, a umezi, a umectă. iBejfdjeit, bas —b, păvuţă, /
befiebern
92
begaffett
befieberut, a împenă; —t, a. cu pene; aripat.
6efiel)(, Beficţlft, befiefjlt, f. befeţlen. befinb=en, (btfanb, befanbe, befunben), a afla, a găsi; ftcţ) —, a se află; »ie — ©ie ftd), ce mai faceţi? id) beftnbe ntid) moţi, sunt bine; —Ud), a. aflător.
SBefiitben, bob —§, aflare, /; nad) —, văzînd şi făcînd. beffaggen, a pavoază.
Bcfte(i)ten, (beflidjfi, beflidjf, beflodjt, bo-ftocţite, beflodjten, beflidjt), a împleti, beftetfen, a păta, a piţigări. îBefţcrfung, bie —en, pătare, pîngă-rire, /.
befteifien, ftd) - , (befleife(efjt, befleijjt, befltfs, Befltffe, bcfliffen, befletfje bidj), a se aplică, a stărui, a se sili. befleiftigen, f. befletften. bcffiffen, j. Befleifjen. befliffen, a. aplicat; silitor, zelos, stăruitor.
SBeftiîfcnîjctt, bie —, aplicaţ-ie, —iune, sîrguinţă, silinţă, stăruinţă, /. beftitteru, ’a coase cu fluturi', (iqloren, a cerni cu crepă. bcftiigeln, a întraripa; bie ©djritte—, a acceleră paşii.
fiefoljlett, f. befeblen; ®ott —, rămîi cu Dumnezeu !
befofgett, a urmă, a suivă; a observă, a execută; ©efeţle —, a ascultă de porunci.
SSefolgung, bie —, —en, observare, executare, /; bk — cincb 33efeIjK, urmarea unei porunci, /. 18eforbet=er, ber—, S, promotor; protector, m ; —ung, bte —, - en, înaintare, /. avansament, »; promovare; expediţ-ie, - iune; favorizare, /.
beforber=n, a promova, a avansa; a favoriza; a expediă; —Itdj, «. favorabil, favorizător. beforffcit, a împăduri, beftadjten, a încărca, a şarjă SBefrac()t=er, ber —b, încărcător ; a-fretor ; — ung, bie —, —en, încărcare, şarjare, /. bcfragett, (befragft, bcfrngt, befragte ober befrug, befragte ober befriige, befragt, befrag(e), a cestionă.
Stfragung, bte —, cestionare, examinare, consultaţiune, /.
6efrei=en, a eliberă ; a slobozi; a dispenzâ; a emancipă; a litrosi ; —t, exenipt, dispensat.
S5efrei=er, ber —s, eliberator, salvator; dispensator, m; —ung, bte—, —en, liberare, dispensare, dis-pensaţ-ie, —iune, exernpţ-ie, — iune; imtinitate; afrancare, /.
6eftrewb=en, asurprinde; - -enb, —lid), a. straniu.
SBtftetnbnng, bie —, —en, surpriză,
mirare, /.
befreuitb t'it, ’id) —, a se familiariza, a se împretini, a se alia; —et, a. amic.
!flefreutibcfe,ber—, n, —n, amici,m. pl.
licfricbctt, a împăca.
Befriebigett, a îndestuli, a mulţămî, a satisface, a contentă ; — b, a. satisfăcător.
SBeftiebigung, bie —, —en, mulţămi-
re; satisfacere,/, ajuns, n ; ex-contentare, /.
bcirnditcit, a fecundă; a fertiliza, a zămisli.
ăhfrudftnng, bie —, fecundaţ-ie, — iune; fertilizare,/; —SDeratbgen, bab —, b, fecundanţă, /.
6efug=en, a autoriză; — t, a. autorizat, competent.
SJefugnkb, bie , —ffe, autorizaţ-ie, —iune, conces-ie, —iune, voie, /. drept, >i. competenţă, /.
bcfiif|(en, a pipăi.
ISefnnb, ber—, eb, — e, stat, «.stare; situaţ-ie, -iune, expertiză; constatare, /; - - anfiteljmen, a constată o eontravenţiune (lipsă de timbru); a face o constatare.
befttttbieren, a face o constatare (de lipsa unui timbru).
btfttrdjten, a se teme.
SBefilrtfjtmtg, bte —, —en, temere, /.
bcfurroortcn, a recomandă, a preconizai.
begab=en, a dotă, a înzestra; —t, a. înzestrat, talentat.
• iBegabmtg, bie -, —en, înzestrare, dotaţ-ie, —iune, /; talent, «. capacitate, /.
begaffctt, a căscă gura la ceva, a sgâi ochii la ceva.
begattgen
93
bcglurfen
begattgcu, f. begefjen. ă3egiingm=S, ba§ —, ffe§, —fie; cele-braţiune, /.
; begaitit, f. beginncit.
I begatten, tidi —, a se împreuna, a j se împărechiă; a se încîrligă | (cînii); a se goni (vitele), a se \ coţăî (paserile).
| SBegaituitg, bic —, împărechiere, îm-| preunare; încîrligare, gonire, cofă ţăire, /'.
begauncru, a excrocă.
Segebeu, (begnb, begiibe, begcbeit, 6e= gib), a cesiona, a vinde, 'a tran-sferă, a indosă (o cambie); fid)—, ) ' a se întîmplă; a merge; a trece; fid) eincs SîedjtS , a, renunciâ la un drept,; fid) in Wcfnbr —, a se ; eximne unui pericol; fid) auf bic ; ghtd)t —, a dosi, a bejănări; fid)
; auf bie fRcife —, a plecă; fid) ju 1 83ctte —, a se culcă.
; ffiegeb=ntl)eit, bie —, en, întîmplare,
; f ; eveniment, n ; — ni=S, bau îfes, — ffe, f. —enfjeit; -ung, bic , ;;	—cit, cesiune, indosare, /; trans-
î port, »; abandonare, /.
, -begeguett, i. f. a întîlnî, aîntîmpină; >" a preveni; a se purtă (bine, rău cu cineva).
53egeg=mS, bau —, niffeS, — niffe, în-
1 tîmplare,mtîmpinare;brodeală,/;
—nung, bie —, —en, întâlnire ; ; purtare; tratare, f ' begefieit, (begebft, begefit, bcging, be= ; ginge, begongen, begeb(e), a inspecta; a colaţionâ; a comite, a face; 1 etn fyeft —, a serba o festivitate. [ Segeftr, bas —, S, —e, dorinţă, pof-f tă, cerere, / ; >tmS ift bein — ? ce vreai ?
begel)r=eit, a cere, a pretinde, a pofti, a dori. a jindul; —lid), pofticios, jinditor; — t, a. căutat ; poftit.
|. Segeţung, bie —, en, colaţionare, - inspecţionare (a unei linii fera-fî te); comitere; serbare, celebrare, |	/; — Sfiinbe, crimă, / ; fără de-
' lege, /.
’ begeifent, a îmbăia, a insalivâ ; a calomnia.
begeifternt, a inspiră, a extazia, a entuziasma ; a exaltă ; a fanati-
ză, t, a. inspirat, extaziat, fa-natizat.
ăfegeiftcnntg, bic —, inspiraţ-ie, — iune, /; entuziasm, fanatism, m. exaltaţ-ie, —iune, /; extaz, n.
5)egier=be, bie —rt, jind, n; lăcomie, poftă, poftitorie, concupiscenţă, aviditate, cupiditate, lăcomie, in-setoşare, /.
begievtg, a. lacom, jinditor, pofticios, concupiscent, avid, cupid, însetoşat; td) birt —, gtt nnffen, sunt curios a şti.
begieficn, (begtefi(ej)t, begicfit, bcgofţ, begijffe, begoffen, begtefi(c), a udă, a stropi.
SBcgiejhtttg, bie —, udare, stropire, /.
SBegintt, ber — eS, început, n ; în-cepătorie ; origine ; ruptoare, /; —ertr baS — S, întieprindere, /; fapt, n.
beginitett, (begann, beg»nne, begonnen, begiitn(e), a începe, a întreprinde; ctnrnS —, a se apucă de ceva ; cin ©efedjt —, a angaja, o luptă.
beglatibigeit, a încredinţa (un arn-basaifior); a legaliza (o subscriere); a autentică (un proces verbal); a adeveri (un fapt) ; a viză (un paşaport) ; a legitimă (un reprezentant).
îBeglanl>ig=er, ber —, S, verificator, legalizator. autenticator, m ; — ung, bie —, —en, acreditare; legalizare, autenticare, verificare, legitimare; viză,/; — ungMc&rei* beit, baS — S, creditivă, /; cre-dinţional, m.
begleidţcit, (beglid), beglicfie, bcglidjen, begleid)(e), a achită.
begleiten, a însoţi, a întovărăşi, a acompania, a excortă, a con-voiă; ntan begleitet iţit mit Staţjert» ttrufif, îi duce cu alaiu.
®eglcit=er, ber — S, însoţitor, tovarăş, acompaniator, m ; — fdşeirt, ber — eS, —e, condicuţă, f; — fdireibeu, bas —, s, comitivă. f ; —urtg, bie —, însoţire, întovărăşire; escortă, /; convoiu, acompaniament. n.
begliirf=en, a ferici; —t, fericit ; — mitnfdjen, a felicită, a complimentă, a congratula.
SîegUitfMJiiuft^mtjţ
94
SUeijiiitm?
®cglii(fmiittfef)ttug, bic —, —en, felicitare, complimentare, congra-tulare, /.
begitabcn, a milui, a gratifica, begitabigeit, a graţia, a agraţiă, a pardonă; a amnistia; a favoriza. Segnabtgung, bie —, —en, pardon, n; graţiare, agraţiare, amnistie, f; favorizare, /.
begitiig=en, fid) —, a se mulţămî; a se contenta, f; —fam, a. modest, begotuieu, begiinne, f. beginnen. begrabeu, (begriibfi, begrfibt, begrub, begriibe, begraben, Begrnb(e), a îngropa. a înmormânta. a astrucă; ba liegt ber Şunb —, aici e aici ; asta-i buba, (ci gît le lievre). Segtăbniâ, baS —, ffesţ ffe, înmormântare, îngropare, îngropăciune, astrucare, /; mormînt, n; — feier, bie —, pogrebanie, /. begrafett, a inveşte cu iarbă, begreif bar, a. de înţeles, comprehensibil; —en, (bcgrifţ, begriffe, be= griffcn, begreiflet, a apucă ; a cuprinde; a conţinea; a pricepe; a înţelege; a se domirî; er farm eS ni<|t —, nu-1 taie capul; im S8er= bat begrtffeit feiit, a se zămisli; er mar cben in ber Strbeif begriffen, tocmai lucră; — lidj, a. de înţeles, comprehensibil; bas ift —, asta-i aproape de mintea omului; — fid) rnadien, a capacitâ ; — ticfier» meife, adv. bine înţeles.
SSegrcifctt, bab - , §, pricepere, inţe-legerc, comprehens-ie, —iune, /. bcgveitg eu, a periorisi, a mărgini, a limită; a demarcă; a bordă; —t, limitat; mărginit.
SBegrenjung, bie —, mărginire, limitare, demarcaţ-ie, -iune, /; —3= linie, bie —, n, linie de demarcare, f.
i iSegrfff, ber —, esf, —e, idee, noţiune, /; concept, înţeles, sens, n ; int —e fctn, dă, stă (să facă ceva); er mar im —e auSgugeţen, era tocmai să iasă ; — ebeftitnmung, bie —, —en, definiţ-ie, —iune, /; — smerrotrrung, bie —, —en, confu-ziune, /.
.begriff=eit, adv. cuprins; in Sluftofung —en fetn, a fi în stare de dezor-
ganizare; a fi în doagele morţii; —ftilţig, a. bătut la cap. bcgninbcn, a fonda, a întemeia, a stabili; a crea; a motivă; fid) —, a se bază.
'■Bcgriiuîner, ber —, i, fondator, în-temeetor. creator. m\ —ung, bie —, — en, motivare; întemeiare, /. hegru^ett, a salută, a complimentă; a bineventă.
âfcgruţşmtg, bie —, — en, complimentare, f.
begurfen, a privi. [a înlesni, bcgnnftigeu, a favoriza, a proteja; JBegunftigung, bie—, —en, favor,avantaj, n; înlesnire, f. begutadjten, a-şi da avizul, a opină. ®egutadf)tung, bie —, —en, judecată, părere, /; aviz. n. begiitcrt, a. imposesionat; bogat, opulent.
bcgiitigeit, a îmbuna.
SBegiUignng, bie —, —en, îmbunare, /. beţaarf, păros. împăroşat. bebabcn, fid) —, (beţaft, beftat, befiarte, bcţiitte fid), befjabt, beţab(e) biet)), a se purtă; a purcede, beţăbig, a. tacticos, comfortabil. Sleljăbigfcit, bie -, ticnă, /; com-fort, n.
beljarfcit, a săpă, a ciopli cu barda, beţaftet, a. atins, supus la..plin (de ceva) ; cuprins, atacat (de ceva) ; mit cincnt ©prad)fef)Ier — feiit, a suferi de o pronunţiaţie defectuoasă.
be()ag=en, a plăcea, a prii, a ticni; — Itd), a. comod, comfortabil ; ticnit.
SBc()ag*en, bag - , S, plăcere, priinţă, / ; — Hdjfeit, bie —, comoditate, ticnă, /. comfort, n. bel)a(men, fid) - , a da în paiu. beljalteit, (befjiiitft, beţiilt, beţielt, be= ţnli(e), a opri pe seama sa ; a păstră, a reţineă; mirft bu bad — îbnnen, putea-vei să ţii minte asta ? fiîr fid) —, a ţine'â pe seama sa; a ţineă secret; auf fid) -, a ţineă pe’ sine (un vestmînt). SBeţaiter, ber —, s, vas, recipient, rezervor, «: tocitoare; lacră, /. )8ei)ăltni=g, bas —ffe?, —ffe, vas. n. cutie, cistă, f.

6cl)ămmcni
95
SeţiUer
beljiimment, a ciocăni.
•beljanbelit, a trata, a manipula; a căută (medicul pe bolnav). bel)ăubigett, a înmînâ, a predă, a remite.
SBeljaitbigung, bie , —eu, înmînare, predare, remiză, /.
£Sef)nnblunflr bie —en, tratament, —	n. manipulare; căutare, /.
SBeljang, ber —, eâ, —ţangc, draperie, /; 33(umen - , feston, n. 6cl|iiitgenr a acoperi, a a.tîrnă, a drapa; a pune (perdele); a îm-.	brăcă (cu tapete) ; a împodobi
(cu draperie); mit 23(umert —, a 1	ornă cu festoane.
, lict)aftttfri)t, a. pavăzat. j beljarreit, a persevera, a persistă ; |	a stărui, a insistă; — lid), a. per-
j	severant, persistent, asiduu, con-
j-	stant, instant, perdurabil, stă-
|	ruitor.
| 38tl)arr=en, bad —, §, —Iic£)fett, bie I	insistenţă, /; tenacitate, asidui-
I'	tate, perseveranţă, persistenţă,
|	constanţă, stăruinţă, ,/ ;Cm«*W»l
I	bie —, perseverare, persistenţă;
|	continuitate, /; — iung§bermogett,
|	ba§ inerţie, /.
{ belputben, a coafa; —t, a. moţat.
Ibefjauett, a ciopli; curi bem ©roben—, a bărdăşi.
bcl)anţ)tcu, a susţinea, a pretinde, a afirmă; a mînţineă; a asertă ; fteif ititb feft —, a, ţînea una ; fief) —, a so susţinea; a se mînţineă; —b, «. afirmativ.
t SBd)aitţ>tiingr bie —, en, aserţiune, afirmaţ-ie,- iune,alegaţ-ie,—iune; mînţincro, /.
Sleţaufung, bie —,	-eit, locuinţă,
casă, sălaş, n.
beljeb, a. strîns (la olaltă); pe sponci, puţintel; —en, (beţob trier bebub, beţirie trier befjiibe, beţeben, beţeb(e), a retrage (un depozit) ; a percepe (interese); a repară (un defect).
SBeljelf, ber , «, —e, expedient, «. bdjelfett, ftd) —, (beţtlfft, beţilft, 6e= fiulf, 6ef)iilfe, bef)»lfen, beljilf bid)), a se acomoda; a face (cum poate omul); a se mulţămî (cu mult, puţin); ftd) mit Siigen —, a o în-
curca cu minciuni; ftd) mit eirtent einjigen ®tener —, a o scoate la căpătîiu cu un singur servitor ; fid) fiimmerlid) ,a trăî ca vai de el. beljelligeit, a import,una, a molesta, a supără.
Seţettigung, bie —, en, importu-
nare, molestare, f. beţettb, a. prest, agil, sprinten, ogarnic.
SBcţenbigfeit, bie —, prestesă, agilitate, sprintenie, /. bef)erbergeit, a adăposti, a găzdui, a sălăşlui, a oploşi.
SBcljerbergung, bie—, — en, găzduire, oploşire,/.	[înfrînâ.
bel)errftfjen, a stăpînî, a domină; a SBeljerrfdper, ber—, / stăpînitor, m; —ung, bie —, — en, stăpînire, do-minaţ-ie, —iune: înfrînare. /. beliergdgen, a luă aminte, a-şi luă la inimă; —sfficrt, a. — ungStmtr» big, demn de a fi luat aminte ; —r, a. curajos, îndrăzneţ. S3cljers=igung, bie —, luare aminte, luare la inimă; — tfjeit, bie —, curaj, n. îndrăsneală, /.
befjeţeit, a vrăji, a fermeca, a deochi â.
SBefjejmtg, bie , en, vrăjire, fermecare, deochiare, /. bcl)i(ffliil), a. serviabil; jbm — feiti, a azistă pe cineva. licl)inbernf a împiedecă, a opaci, beljobeln, a strujî, a dă la rindea. bcf)o(,pen, fid) —, a se acoperi cu arbori; —t, «. acoperit cu arbori, învrăscut cu arbori, ăîeljor, bie —, garniseală, /; dependenţe, /. furnituri; dichisuri,/.pl. Bcl)«rd(ett, a trage cu urechia. iScfjiirbc, bte —, autoritate, diregă-torio. /.; for, /t; instanţă, /, bef)orb(id), a. autoritar, exoficio. SPcljuf, ber —, s, trebueală, /; jitm —, spre, întru, bcljufss, adu. spre, întru, beljuft, a. copitat.
befjutcn, ' păzi, a feri, a prezervă, a ocroti; @ott beţiile, ferească Dumnezeu.
S8et)ut=er, ber —,	păzitor, ocrotitor,
protector ; —ung, bie , pază, fereală, /.
bef)utîam
96
beifmttmen
belpitfam, a. circumspect, precaut, prudent; — adv. cu băgare de seamă, binişor.
®ef)utfamfeit, bie —, precautiune, f. bei, prp. la, pe, lingă, în, alăturea; —aUebem, cu toate astea ; — Ijuil* bert, ca la vr'o sută; — Seibe nid)t, nu, ferească Dumnezeu! — ©ott, zeu! — ©eite, la o parte; — Strofe, sub pedeapsă; — meitem, cu mult mai; — geiten, de cu vreme ; — pref. a-, co-, pro-, re-, beiait, adv. alăturat; aici aproape. SBeiaitfer, ber - , §, ancoră de rezervă, f.
beibef)oItc», (beljiiltft, beţnlt, beţiett, be= bielte bu, beibefjaiten, bef)alt(e) bei', a păstră, a conservă. Seibd)ottttng, bie —, păstrare, conservare, /.
bcibiegeu, (bog, bbge bei, betgebogen, bieg(e) bei), a alătură; fief) etroa§ —, a pili (fură) ceva beibinben, (baiib, btinbe bei, beigebun* ben, binb(e) bei), a anexă.
SBeiblntt, baâ —, e§, - blâtter, suple-ment, n.
beibringen, (bradjte, bractjte bei, bcige» bradit, brirtg(e) bei), a aduce, a a-portă ; a produce (dovezi); a administra (un lavament); a insinua (un prepus); a dă (lovituri); a învăţă, a explică. ă5eiri)t=e, bie—, —n, spovedanie, confesiune, mărturisire (a păcatelor), /; —er, ber —§, - finb, baă —, es, —er, confitent, m; —formei, bie —, conflteor (catolic), n\ —iger, f. — tater; —ftaljl, ber - , 8, -ftiifjle, confesional,	—Oater, ber —, §, du-
hovnic, confesor, spiritual, m, beiriitni, a se spovedi, a se mărturisi, a se confesa, fieibe, a. amîndoi, amîndouă, ambii, ambele; — rlci, a. de amîndouă feluri; — rfeitig, a. bilateral, reciproc.
beiblebig, a. amfibiu. beibrcl)eit, a da pînzele (corăbii) după vînt.
beibrittfe», a coimprimâ. beibriiifen, a apoză (un sigil). S3eibriiifuiig,bie—, apoziţ-ie, —iune,/.
beieiitaitber, adv. laolaltă, lîngăolaltă, împreună.
SBeierbe, ber—, n?, —n, coerede, m. boierit, a tocă (cu limba clopotului în clopot ; a trage clopotul în-tr’o dungă.
SBeieffeu, bab —, §, compot, n. SBeifall, ber —(e)§, aplauz, n\ —fin-beti, a plăcea; -flatfdjen, a aplaudă ; — sbejeigung, bie —, — en, a-plauz, n\ —joben, a agrea, beifolleit, i. f. a-ţi veni aminte, beifiillig, a. favorabil; — aufneffmen, a agrea.
beifolgeit, a însoţi; —b, a. alăturat. SPeifrau, bie —, —en, ţiitoare, concubină, f.
beifiigen, a adaogă, a alătură, a advocă; a adiţiona; a anexă; — b, a. adiunctiv.
SBeifitfe, ber —, —ffe§, (bot.) gemeiner —, pelinariţă, /; pontifdjer —, pe-liniţă, /.
ÎSeigabe, bie —, —it, adaos, n ; alăturare, /; supliment, anex, n. beigcbcit, (gtbft, gibt, gab bei, giibe bei, beigegeben, gib bei), a alătură; flein —, a,-şi scuipă în sîn. 'beigebogett, bctgcfugt, a. alăturat, beigeljeit, i. f. (geţft, gef)t, ging, gtnge bei, beigegattgen, gef|(e) Bei), a fi alăturat; fief) etttmâ —loffen, a cuteză ceva;—b, a. alăturat, incluz. beigcorbitet, a. coordonat. a3eijţcritf)t, ba§ —, (e)S —e, mezeluri, /. pl.'
SBeigentdj, ber —, 8, — geritcf)e, miros subversiv, n. beigefriiloffeit, a. alăturat. iPeigefdjmad, ber —, 8, iz, gust subversiv, n.
beigefcUeit, a asoţiă. beigtefien, (gofj, gbffe bei, beigegoffen, giefe(c) bei), a turnă (peste un alt iicvid).
beifter, adv. pelîngă, accesor. S3eif)tlfe, bie —, —n, subsidiu, m ; azistenţă, /.
beiI)oIett, (betgeljolt, f)ol(e) bei), a strîn-ge: otgonul.
SBeifiret)e, bie —, —n, paraclis, n. beifleben, (beigeflebt, Hebe bei), a lipi (lîngă ceva).
beifommeit, i. f. (fommft, fommt, fam,

Seif
97
Sefeiftfe^eit
fiinţe bei, beigefotnntcn, fomnt(e) bei), a s’apropiâ, a atinge; a egală; a atrapă/ jbtn - , a găsi ac de cojocul cuiva; - b, a. alăturat.
Seif, ba§—§, —e, săcure, /'; --djen, ba^ —, 8, săcuriţă, /; —brief, bet —, (e)ş, e, contract pentru con-strucţiunea unei corăbii, n.
Seifage, bie —, — cn, suplement, acluz.w;alăturare,/; alegat, anex, n\ — r, ba? —8, nuntă, /.
beifoitfig, a. aproximativ : — adv. ca la, aproape; doară.
beifegett, (beigefegt, feg(e) bei), a alătură. a anexă, a aclude. a adaogă: a dă; a atribui; a împăca (o ceartă); bie ©cgel —, a da pînze-le după vînt ; jbm ffenntniffe —, a atribui cuiva cunoştinţe.
SDeilegttttg, bie —, atribuire : împăcare. t.
Seifeib, ba§ e§, compătimire,/; -§bejeuguitg, bie —, condoleanţă,/;
-efcfireiben, ba« —, s, epistolă de condoleanţă, /.
beilicgett, i. f. (fiegjf, ftegt, fag, Ifige
bet, beigelcgett, fteg(e) Mi), a sta împreună culcat; a. ti alăturat ;
-	b, alăturat, incluz.
beirn, adv. la.
beitucttgeit, f. mengeti.
Seimettgtntg, bie -, — eu, amestecare, /.
beiiticffcit, (tniiiejî ober ntifit, mifit, tttafi, mafie bei, betgeitteffen, mifi bei), a atribui ;®fauben —, adacrezămînt; bie Scfiutb —, a impută.
Seimeiitutg, bie —, atribuire, /.
belmifd)ctt, i- ittijdjen.
$eiit,ba3—,(e)§,—e,os,ciolan,»;picior, m\ crac, m; gaibă,/; bie —e «uter anberer Seule Xiicf) ftrecfert, a rnînc.ă din blid strein, bttrd) Sfffarf unb —, pînă la ficaţi; gut auf bett -ett, a fi bun de picior; auf bie —e brittgett, a pune în picioare ; eitt
—	fieUett, a pune piedecă ; ©fetit unb - idjroiJreit, a jură pe toţi D-zeiisăi; cort SinbeŞ — en an, din copilărie; —brud), ber —-5, — briicfie, fractură. /; — cfiett, ba* —, 8, osu-leţ: picioruş, n; — frafi, ber—, —e«, carie, f; - f)au=Ş, ba* —, ies, — fjâufer, osar, n ; — băut, bie —,
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
—ţaitte, osteină, /; periost, n ; — bauterttjflttbitng, bie —, —ett, os-teită, /; — fteib, baâ —, eS, —er, pantaioni, m. pl- —unirj, bie —, {bot.) iarba lui tatin, /. beimiţe, adv. aproape, mai, cîtpaci. Seittnnte, ber —, ns, —tt, polecră, /; epitet, n.
bcin=ertt, a. de os: — fiart gefroren, îngheţat tun; icfit, a. osos. beiorbtteit, (beigeorbnet, orbite bei), a coordona.	[ie. J'.
Seiorbttuttg, bie , —ett, coordona-beipatfett, (beigeţacft fiad(e) bet), a co-pa chetă.
beifiţiirfiteit, beigebflicfitet, pflicf)t(e) bei), a consimţi, a aderă.
Seipffid)t=ter, ber —, S, conformist, aderent, m : —ung, bie —, compromis, n ; aderinţă, /; consim-ţimînt, n.
Seirnt, ber —, s, —rate, consiliu, sfat, n; comitet suplinitor; sfetnic suplinitor, m.
bcdtrett, a induce în eroare; lajfeit ©ie fief) nid)t —, nu vă uitaţi în
gura lui.
beifammeit, adv. împreună, laolaltă;
bicfjt —, înghesuit.
Stfeifammeufciit, bas —, a, întîlnire,/. Sfeifaffe, ber —,—n, conlocuitor, m. ÎBeifatţ, ber —, eS, —jaşe, adaos, n;
adiţie; apoziţiune, /. beifd)icfjeii, (fe^ieg(ef)t, fdjiefit, fd)ofi, ţdjoffe bei, beigefcf)ijffen, fd)icfi(e) bei), a contribui.
iSeifd)(nf, ber —, (e)S, împreunare trupească, /. coit, n. beifrfjfafeit, (fdjlafft, fdfiaft, )d)[ief,fd)ftefe bet, bctgefcfilafen, Jd)Inf(c) bei), a se împreună trupeşte. i8eifcf)lnfcr, ber —, §, ţiitor, soţ de pat, m; —fdjfdfertn, bie —, — nen, concubină, ./'.
beifrf)ficfiett, (fd)liefi(ej)l, jcfiliefit, fdjlofi, fdjfoffe bei, btigejcţifoffeit, jdjlicfi (e) bei), a aclude.
St>eif(f)(u=fi ber ffes, —fdjfitffe, alăturare, încluză,/; alegat, n.
Seif eitt, bob —, s, prezenţă, /. beifeite, adv. laoparte; apart, n. betfeifefefjen, (beifeitegefegt, jcţ(e) bet= feite), a desconsideră ; nlle Sdjatti —, a se efrontă.
7
Ifleifeifefefcung
98
beja gen
5Sctfeitcfe^uitf|, bte desconsiderare, delăturare, /; —atfec ©djatn, efrontărie, /.
beifcijeit, (betgefe^t, îeţ(e) bei), a pune lîneă; a pune la Ioc; a în-mormîntă; a întinde pînzele (corăbiei),
beifitîcit, (fife(ef)t, lijşt, fag, ţajje bei, feetgeţeffeit, ftg(e) bei), a azistâ, S8ei|il(cr, ber —, §, asesor, m. ăJeifţiiel, bn§ —, s, — e, exemplu,»;
junt —, de exemplu, bună oară. beippicbki-5, a. fără seamăn; —$« tneije, adv. bună oară. beifţmugeit,*. f. (îţ>ringft,)pringt,fprang, ipriinge bei, Beigejpntngen, ţpring(e) bei), a subveni; a da azistenţă. Sleiftnitb, ber —, e§, ---ftfinbe, ajutor, succurs, n ; azistentă, f; naş, nun, m.
beiftedeit, (bctgeftecft, ftecf(e) bei), a pune la buzunar, a pili (fură), beificbett, (ftef)fi, jtef)t, jhntb ober ftunb, ftfinbe ober ftiinbe bei, beigeftanben,
ftelj(e) bei), a ajutoră, a azistâ; ($ott ftelje mir bei, Doamne ajută-’mi; să-mi ajute D-zeu. beiftelleit, (beigefteKt, fteD(e) bei), a con-tribui; a da.
Seifteitcr, bie —, — n, cotizaţ-ie, — iune, contribuţ-ie,—iune, /; subsidiu, n.
beifteuent, (beigejteuert, fteure bei), a
contribui, a, cotiza. beiftimmcH, (beigeftimmt, ftimm(e) bei), a consimţi; a aderă, a accedă. SSeiftinmuutg, bic —, consimţimînt, n. »eif(rid), ber —, 8, —e, virgulă, beifjcn, (bctg(ef)t, beijjt, big, btjfe, ge--biffen, beifj(e), a muşcă, a mursecă; a arde, a ustură, a pişcă; tnb ®rab —, a muri; nidjtă 511 — ttitb 5U broefen îjaben, a nu avea după ce bea apă; ber i|Sfeffer beifjt, piperul pişcă pe limbă ; ber Şn= prita beifjt, ardeiul e iute; —b, a. muşcător; usturăcios; picant. iSeifpeit, bab —, 8, mîncărime, us-turare,/; — beere, bte —, — n, (bot.) piperaş, m; —forb, ber—, (e)§, --fbrbe, botniţă, /; — sânge, bte —, -rut, cleşte, n: cherpindea, /. SBeitnt, bte —, ett, adaos ; unter
bon Qmiebeltt, punînd şi ceapă (în o bucată).
Seitrag, ber—8, —trage, curantă, cotizaţ-ie, —iune, contribuţ-ie, — iune, refenea, cislă, /. contingent, n; SBcitrage in cine jjcituttg liefern, a colabora la un jurnal, beitragett, (tragft, trâgt, trug, triige bei, beigetragen, trag(e) bei), a contribui; a cotiza; a ajută.
beitreiben, (trieb, triebe bei, beigetrieben, treib(e) bei), a strînge (dările), beitreten, i. f (trittft, tritt, trat, triite bei, beigelreten, tritt bei), a aderă; a întră (în o societate); a se ralia; ber ŞDÎeiiutitg ţb§ --, a îmbrăţişa părerea cuiva.
iSeitritt, ber —, 8, aderare, aprobare; accedare; intrare, f. beitmt, (tne, tuft, iut, tat, tâte bei, beige= tan, ttt( e) bei), a adaogă; a anexă; a amestecă; a înmormîntă; a zistâ. S8eiumd)C, bie —, —n, bivuac. SBeittmgen,ber—,—8, car de rezervă,», beilueitem, adv. departe ; cu mult mai mult; cu mult mai puţin. SBeimerf, baâ —, 8, —e, uzină accesorie, /; (lucru) accesor, n. Seitoert, ber (e)§, —e, valoare suplementară, /. iBeiwefeu, bas —, 3, prezenţă, f. bcitttefcitb, a. prezent, beimoljnett, (beigerooljnt, wol)tt(e) bei), a azistă; a ii inerent; d)elid) —, a consumă matrimoniul. SBeimofynnng, bie —, a.zi.stare ; abi-taţie, /.
iBeittiort, bas —, eo, —tobrter, adjectiv, epitet, n.
beigiiljlen, (bcigejcifjlt, ^aţ)l(e) bei), a pune în număr; a atribui.
SBeig=e, salamură, maceraţie ; cau-terizaţ-ie, —iune; săra're; tăbă-cire,/; —mittel, ba3—, 8, coroziv, n. SBeisetdjeit, bab —, 8, contramarcă, /; simbol, n.
beijeiteit, adv. la timp, de cu vreme, beijeit, a sără, a pune în salamură; a tăbăci, a dubi, a macera; a cauteriza; —b, a. caustic, coroziv. beijteljen, (jieţft, jieţt, jog, goge bei, beigejogen, stcţ(e) bei), a rechiziţiona.
bcjagcit, a vînă prin o parte de loc.
Scjafjcn
99
befrâttge»
bejafjen, a afirma; —b, afirmativ, ficjatjrt, a. bătrîn, înaintat în vîrstă. Sejalptitg, bie —, —en, afirmaţ-ic, —iune, /.
; Sejatmnerit, a plînge, a deplora; — 3= inert, —«roftrbig, a. deplorabil, de plîns.
î ietotmen, a calma.
fi. befantpfen, a combate.
ţ Skfămpf -et, ber —, «, antagonist,m; \
. — ung, bie —, —en, combatere, /.
!; bffaitut, a. cunoscut; ştiut; public, / notorie; ici) bitt jitii if)m -- getnor=
!bctt, i-am făcut cunoştinţa; — 1 mndfeit, a face cunoscut, a publică; a preveni, o. avertiză,; mit cttnab j — mactjen, a iniţia în ceva; a informă, despre ceva ; fief) mit jbnt, — mndieii, a, legă cunoştinţă cu cineva; werbctt, a, deveni public; | a, întră în cunoştinţă cu cineva; v ţicli mit ctiuiit — nmdjen a se iniţia în ceva; -Iic£),a. ştiut.
» Sefamtt=e, ber—, it, —»t, cunoscut,»«; ţ	—gebuiig, bir —, —en, divulgare,
— macţiiutfj, bie—, en, obştire,
, publicare, / ; gţertisement, ».j ^ publicaţ-ie, —iune,/'; aviz, anunţ, s n; — fdjoft, bie —, —en, cunoştinţă,
| concsanţă, /’.
1 befappen, a încomă (un zid).
\ 6cfei)r=bnr, a. convertibil ; —en, a / converti.
|f SBcfebr =er, ber — 3, convertitor, m ; i	—te, ber —, n, —n, convertit,
%, prozelit, m ; —ung, bie —, — en, convertire, intervertire; conversie, -iune;/': -ungâeiîer, ber , 3, prozelitism, n
befeitnctt, (befnnnte, befenn(e)te, be fannt, bdcnn(e), a mărturisi, a confesa; a recunoaşte; a profesa t-	(o credinţă); fynrbe	, a-şi da
I' arama pe faţă. i S8efettn=er, ber —§, sectator, credin-1 i	cios; —tni=§, tm§ —, ffe§, —ffe,
mărturisire, profesiune, confe-t	siune, /'.
■	beflagcit, a plînge, a deplînge ; fid)
-	—, a avea un parapon, a se je-
li lui; —Smeri, a. deplîns, deplorabil. |t Seflagte, ber —, n, -it, acuzat, in-1 culpat, defendor, prevenit, m. beflatfdjcit, a aplaudă.
SBcflatftţen, bu« —, S, aplaudare, f. befleben, a lipi.
beflecfcit, — lleeffen, (befledft, befledff(e), a păta.
bcflcibea, (befleibt, befleib(e), a lipi cu lut: — i. f. (beflieb, beflieben), a se învăşte (învăscut). befleiben, a învestmîntă, a îmbrăcă, a înţolii; a tapeţă; a revesti (cu o demnitate); a învesti (o funcţiune).
iScheibmig, bie—, - cit, vestmînt, n. îmbrăcăminte; învestitură; revesti re ; căptuşim, tapeţare ; învestim (a, unui post), ./'. bcflemm en, (beflomm, beflommen), a apăsă; a năbuşi, a oprimă, ificflemiituitg, bie—, —en, năbuşea lă5 /; neastâmpăr, m. anxietate, f. beflommen, a. anxios, ifiefiomntettfjeit, f. Sefientmung. befnabbent, (befnabbert, befnabbere), ;\r ronţăi.
befommeit, (befoiumit, bef'ommt, befnnt befiiiuc, bcfmmneu, befomm(e), a că
pătă, a. primi; a câştigă, a do-bîndi, a se alege cu ce vă; a prii: id) fjnbe nicE)tŞ —, nu rrram ales cu nimic; id) babe e§ —, am păţit-o cît de bine : eiiten Herb —, a căpătă un coltuc, a fi refuzat: gu ®efid)t —, a da cu ochii (de ceva sau de cineva), a zări, a vedea; id) babe Sitft —, mi-a venit pofta; fie I)at etneit SKanit —, a dat de un bărbat; fie bat ein ffiirtb —, a făcut un copil ; gu — feiti, a se află, a se găsi; bie (SrlnnbniŞ , a obţinea permisiunea; eitte ffiranfţeit —, a prinde o boală ; ;ţiibue —, a ieşi (cuiva) dinţi ; Saitb —, a înfrunzi; ein Simt —, a da o de funcţiune; fetit—, a se sătura de ceva; iibcl —, a cădea greu la stomac, a veni rău (cuiva ceva); med)! befmnmc e3, să vă iie de bine.
befiitnmfirf), a. priincios, prielnic, befciftigi . a întreţine cu dale mîn-cărei, a da de mîncare. SScfiiftigiiiig, bie—, en, pensiune,/'. Betriiftigcn, a întări, a coDflrmă. iBefriiftigung, bie—en, confirmare,/, befrăngen, a încunună.
7*
Slefrănjung
100
belegett
ăJcfratt^mtg, bie—, —en, încununare,/, befreujen, a însemnă cu o cruce ;
fief) —, a-şi face cruce, befriegen, a se răsboi (cu cineva), bcfiittclu, a critică, bcfriţefii, a mînji (hîrtia cu întor-tochieturi).
bcfuntmerit, a întrista, a mîhnî, a aflicţionâ, a aflige; ftd)—rt, a se îngriji (de ceva)'; —tt ©ie fid) unt ftd), vezi-ti de cîlfci; —t, întristat, îngrijat, îngrijorat.
SBefttmnternb/ bie —, —ffe, grije ; întristare, aflicţ-ie, —iune, mîh-nire, obida re. f. păs, n.
.belunbeit, a declară; a constată; a demonstra., a denotă, a manifestă belâdjeltt, a luă în rîs; a zîmbi (cu batjocură).	[hot.
beladjen, a luă în rîs; a ride cu ho-belabcu, (belitb, beloben, beltibej, a în-cărcă, a împovăra; fid) mit ©djub ben —, a se înglotă în datorii; — a. împovărat, încărcat. Stclaîmng, bie —, — cit, împovărare;
încărcare; povară,/.
SBelag, ber - , 8, zăgară; încărcătură (a limb ei), /.
SBelagercv, ber —, / împresurător, asediator, m: —te, ber — tt, —tt, asediat, m ; —ung, bie —, —en, împresurare, asediare; obsesiune. /; — uugâgujfanb, stare de asediu/, belagertt, a împresură, a asediă, a bate cu tunuri (o cetate) ; a obsediâ.
fBclaitfl, ber — t$f importanţă; ton —, important; ot)nc —, neimportant. bc(attg=en, a urmări, a acţiona, a da în judecată; — i. a privi (pe cineva'); roa3 ntid) belnngt, cît pentru mine; —enb, a. referitor; —(ol, a. neînsemnat; — -reid), a. însemnat, ponderez.
Sflelangmtg, bie —, urmărire (în judecată).
belaffett, (belâfe(ef)t, beliifet, beliefe, beliefee, belaffen, beloff(e)), a lăsă. befafflen, a şarjă, a împovăra ; a grevă (un imobil cu o ipotecă); a debită (contul cuiva) ; — et, a. încărcat, împovărat,şarjat, grevat, erbiid) —et, infectat din naştere, belaftigetl, a supără, a molesta, a
incomodă, a importună, a obsediâ.
Seliiţtigung, bie —, —en, molestare, obses-ie, —iune, importunare, /. SBclaftnng, bie —, —en, împovărare, grevare; agravare,/; — Şjeuge, ber —, —n, martor agravant, bclatlcit, a lăţiri, a bate laţi. belaub=en, fid) - , a înverzi (arborii), a înfrunzi; —/înverzit, înfrunzit, ălelaubunfl, bie —, înfrunzire, /;
frunziş, n. bclauerit, a pîndî. îflelauenitig, bie —, pîndire, /. iflelaitf, ber —, (e)§, —lâufe, sumă,/, total, n ; btă jum — e Don 10O Sfronen, pînă la concurenţa sumei de 100 de coroane, bclaufett, (belăuft, belief, beliefe, be= loufen), fid) - , a se sui, a se urcă a importă (suma de. . . .); a se. căţăli.
be(aufd)eu, a spionă, a aleşui; a trage cu urechia.
®elrf)c, bie —, —n, (zool.) găinuşă, /. bcleb-ott, a însufleţi, a învioră; a vi-viflcâ, a animă; —enb, a. înviorător; —t, a. animat; însufleţit; vioiu, vivace; — e ©trofee, stradă frecventată,/.
SBelebdţeit, bie - , vivacitate, animaţie; frecvenţă (a unei străzi), /; —ung, bie —, —en, vivificare, desmorţire, /. beleifen, a linge.
belebertt, a îmbrăcă ober a căptuşi
cu piele.
iBeleg, ber —, (e)d, —e, piesă justificativă, ./'; document, n; căptuşeală, zăgară: încărcătură (a lim-bei), /; fielle bie — n, citaţ-ie, — iune, /; alegat, ». beleg=en, a acoperi; a garnisi; etnen ţfiafe —en, a rezervă un loc, a reţinea un loc ; mit ©trnţe — en, a supune la o amendă; mit ©teitern —en, a grevă cu impozite; mit etnen Dînnten — en, a polecri, a numi, (cu un nume) : mit iKafen —en, agazonâ; mit Steien —en, a podi; ein Ster — en, a goni, a sări; utfunb(id) —en, a documentă; — en, a. situat; —t, a. acoperit; aşternut; gonit; rezervat; —te jjun=
belelpten
101
bemerfbar
gef limbă încărcată; tc Stimnte, voce răguşită; —teg Siutterbrot, sandvich, n.
belefjneit, a învesti, a da un feud: a zălogi, a lombardâ.
SBcleţnnng, bie —, învestitură; ză-logire, /.
berefjrert, a instrui, a informă, a îndreptă, a da învăţătură : a dogmatiza; eineg SBeffern —, a deza-bnzâ, a lumină; a îndreptă ; fid)
—	Iijffen. a luă îndreptări; — b, a. instructiv.
'■DeleŞtung, bie —, —en, instrucţ-ie, —iune; îndreptare, informaţ-ie, —iune, f.
beleibt, a. corpulent, dolofan. SDeleibtfieit, bie —, corpulenţă, f. beleibfiidjttfien, a înzestra cu o rentă viageră,
ieltdbigen, a ofensă; — b, a. injurios. !Sc(eiî>ig=er, ber — g, ofensător, m;
—ung, bie—,tn, ofensă, afront,», bcleiften, a bordură, a pune per-vaze.
belefen, a. cetit, adăpat în literatură, SBclcfenfiett, bie -, cunoştinţa lite-raturei,	[ilustră.
(ie(eud)tcn, a ilumina, a ecleră ; a S8eleiid)tiuifi, bie —, —en, iluminare, /; ecleraj, »; ilustrare, /. beleuntbcit, a, difamă. belferit, a jăvrî, a blehăî. a hămăi. JBelinl, ber - -, 3, satana, m. belidjtcn, a. insolă.
Sk(id)ttmg, bie —, —cn, msolaţ-ie. —iune, ./’•
belieb=eit, a. voi. a binevoi, a consimţi; tua* beliebt /simen? ce poftiţi? —ig, a. discreţionari, orice, oricine; —t, a. plăcut.
ISelieăen, bag — g, bunul plac, m ; poftă, discreţiune, f: SBrot nad)— en, pline la discreţiune ; nad) — ■en, după plac; bag fteţt in (strein -en, faceţi după cum vă place;
—	tfjeit, bie —, favor, popularitate. /.	[gună, /.
SScllabonn, bie — , (bot.) mătră-belleit, a lătra,
SBeUcit, bag 3, lătrat, m ; lătrătură, f.
SkKetrift, ber —, —en, beletrist; -.if, bie —, beletristică, /.
betob=cn, a lăudă; —t, a. lăudat; —te Sgerfpn, persoana susmenţionată, /.
belobigen, f. beloben.
ÎBelobung bie —, en, laudă ; offent= lidţe —, menţiune onorabilă, /. belofpien, a răsplăti, a recompensă, a gratifică, a retribui, a remunera,
iPeloljnung, bie —, - en, răsplată, recompensă, remuneraţie, /. betugen, (belog, beliige, belogen, belitge),
a minţi, a purtă cu minciuni:— roollen, a umblă cu minciuni, belngjen, a păcăli, a trage pe sfoară, belu fitgen, a divertă, a desfăta; a sbegui; — b, a. amuzant, diver-tizant.
Seluftiguiifi, bie —, —en, veselie, /';
divertisement, amuzament, n. belgeit, a altoi.
bemăd)tigcn, fid) -, a uzurpă; a se-ziză; a ocupă.
3)emiid)tignng, bie —, uzurpare: o-cupare, /.
Ocmiifclii, a critică, bemafclii, a pătă.
bemalen, a zugrăvi, a coloră, a încondeia.
bemimgetn, a censură. ificmangetuug, bie—, —en, censură,/. bcntaniten, a ecvipă (o naie). iBemamutnfl, bie —, —en. ecvipaj (al unei năij. n.
bcmiinteln, a cocoloşi; a face muşama, a disimula.
'•Semăutchutg, bie	—en, cocoloşire,
disimulaţ-ie, —iune, /; pretext, subterfuj. n.
bemaften, a pune catarte.
'■fiemaftimg, bie	--en, completul
catartelor, m.
betnaufen, a ciupi, a pili (a fură), bemeiftern, a stăpîni; fid) ciuer Sadje —, a se face stăpîn peste ceva. bcmeifţeln, a ciopli, a sculpta, a cizela.
bemelbet, a. amintit, suszis : — er= ntafjen, adv. menţionat, bcmengcn, fid) in etnia» —, a se amestecă în ceva.
«bcmerf=6ar,a. simţibil, perceptibil; fid) —bar, madjen, a face sensaţiune: eg tnadjt fid) ein [d)led)ter ®erncţ—bar, se
îBemertbarleit
102
beţiiffcit
simte un miros greu ; — eit, a remarca, a observa; a menţiona;
• —enUoert, a. remercabil; notabil.
- lid), n. simţibil.
S?cmerf=barfeit, bie —, perceptibili-tate, /; —ung, bie —, - -en, ob-servaţ-ie, — iune, remarcă; notă,/. Bemeffeit, a măsură; bie ©teitern —, a stator! contribuţiunile; a face recensementul; ben ftrebit —, a censură.
bcmitleibeu, a compătimi: — stoert, a. deplorat il.
Bcmittcft, a avut. iyentutri)Cit, bal —, I, sandvich, n, SBemntc, bie —, —n, sandvich, n. Bcmooft, a. mucezit; —el §aupt, coclit debătrîn; ştudentbătrîn.m. bemiiţcit, a supără, a ostăni, — ©te fid) nid)t, nu vă deranjaţi; fid) fftr ib—, a stărui în folosul cuiva; fid) unt ein 3tmt —, a umblă după un post; — ©ie fid) l)icl)cr, poftiţi încoace.
2!emufjtutg, bie , —en, osteneală, trudă; supărare; opintire, stăruinţă, strădanie, /.
Bemuftent, a eşantilonă.
6emttfig*en, a sili, a fi silit; —t, a. silit.
Bemuttern, a doici.
beitadjbart, a. învecinat, limitrof;
lăturaş, meghieş, m. beitadjridjtigeu, a înştiinţa, a aviză, a avertiză, a preveni, a informă Syeuartjricfjtiguufl, bie —, —en, înştiinţare, /. aviz, n. bcnacfjtettigeH, a prejudicia !8euadjteiligung, bie —, pagubă, /.
prejudiciu, n. bettagett, a roade, benăţeit, a coase (cu.) benantfeu, a da nume; a polecri. benaunt, a. — numit; e jjahl, număr concret.
bcitarbt, a. cicatrizat, ciupit, beitebelnt, fid) —, a se acoperi de ceaţă; a se chircheli; —t, a. chir-chelit, turtit, turmentat. BeneBeien, (benebeit, Beitebei(e), a bine-cuvîntă.
Beitefig, bal —, el, —e, beneficiu, m. Beiteftmen, (benimmft, bcnimmt, bennţm, bennfjme, benotnmen, benimtn), a luă,
a scoate; a răpi; a lipsi de ceva; bie Ululfidjt —, a luă raza ; ben Sttem a tăia răsuflarea ; bie gurdjt —, a desgrozi; beii (ţrriunt —, a desamăgi; ben 9Jhtt , a descurajă/ fid) —, a se purtă; fid) tapfer a, dovedi curaj, '■îfeitefjntcit, bal , I, purtare; roa-nieră,/;aer,m;alură; apucătură,/, beueiben, a invidia, a pismui; —I» rcert, a. invidiabil, de pismuit. bjiteiutcit, (bencnnft, benennt, bennimte, / 6enenn(e)te, Bennnnt, beitenn(e), a chiemă, a numi.
SBeitennung, bie —, - eit, numire, f. beiteticti, a jilavi, a umectă, a umezi; a udă, a muia.
syeitgcl, ber - I, toroipan, hojmălău, lălău, mojic, m; —ei, bie , en, mojicie, /.
Bengeifjnft, a. mojic.
Bcniefcn, a confirmă strănutînd. Benotigcit, a avea trebuinţă. Beuuimnent,a numerizâ, a numărotă. beitiilpen, a se servi de.., a face uz de..., a se profită de... a utiliza; -bar, a. utilizabil ; — barei ăBeg, drum practicabil. iPciinţung, bie —, folosinţă, /. 2>ettgiit, bal —, l, benzină, /: —51, bal —I, —e, unt de neft, n. Sfetigoii, bie —, smirnă, /; —faure, bie —11, acid benzoic.
.bcoBad)tcn, a observă; a. remarcă; a păzi; jb —, a avea ochii pe cineva ; ©tiflîdjtoetgen —, a păstră tăcere; 53efel]Ie , a execută ordine: bie ©efeţe —, a urmă după legi.
Sicobacf)t=er, ber—, I, observator, m;
—ung, bie —, - eit, observare, /. Bcofjtfeigett, a pălrnui.
Beorbent, a ordonă; td) babe ifjn bie= ber Beorbert, i-am dat ordin, să vină aici.
Bcparfeit, a încărca.
Bcpanjeni, a chirasă.
Beţiflangeu, a plantă (cu), beţiflafterit, a pava. facpflauint, a. brumărit.
BefjfUigeit, a ară.
Bepitfjcit, a smoli.
Bepinfeht, a da cu penelul.
Bcpiffcit, a pişă.
beptauteu
103
beplanfett, a închide cu stobor. bepotftern, a perna, bcpubevn, a pudră,, betţunrtieren, a încortelâ. beqttem, a. comod, comfortabil, întocmit; es fid) — tnitcţen, a-şi face tabietul; - - a<h. în ticnă, pc îndelete; —ert, ftdE)—, a se acomoda, a se conformă; tnannutB fid) bajit —, treime să treci prin asta; fid) nad) ben Untftânben —, a se da după păr ; — Sic fid) ţieţer, poftiţi încoace; Itd), a. comod, îndelete.
£}equemlid)feitr bie —, —cit, comoditate, /. comfort, tabiet, n. berafjiuen, a încadra, beranfen, fid) - , a se curpeni. berapycn, a zimţul; a plăti, berafen, a gazonă. berat=en, (beriitft, beriit, beriet, beriete, bcrnien, beritt(e), a sfătui, a delibera; fid)—, a se consultă; —enb, a. deliberativ, consultativ ; — fd)lagett, a delibera; fid) —, a se consultă; —b, tff- delibera rit. Sferari-er, ber—, b, sfetnic, consilier, m\ -fdjtagung, bie—, deliberaţ-ie, -iune ; desbatere, consultaţ-ie, —iune, chibzueală: consfătuire, /; ung, bie — consiliu, «; consfătuire, deliberaţ-ie iune; consultare, /.
beratibcit, a jaful, a prăda; a privii; a spolia; fid) cinei- Sadje —, a, se lipsi de un lucru.
SBeranbnng, bie , —ert, jăfuire, prădare, privare, spoliare, /. beriiucfjmr, a afumă, a sufumigâ, a parfumă; a tămăiâ, a cădi. beraufdpeu, a îmbăta, a ameţi; fid) -, a se îmbăta; —enb, a. îmbătător, ameţitor; —t, a. beat. Sicrbcriiie, bre- , — n, {bot.) dracilă,/. berecfpenbar, a. calculabil, evaluabil; —nen, a calcula, a socoti, a rom-pută; a evalua, a combină. 5kreri)itmtg, bic —, —ei» computare, socoteală; evaluare; chibzuire,/. beredjtiţ) cu, a autoriză; t, a. autorizat; bnd ©efeţ — t iţit, legea îl iartă.
fBerecţtignng, bic —, —ert, autori-
58erg
zaţ-ie, —iune, voie, /. drept, n-licenţă, f.
bcreb=en, a înduplecă, a persvadă; emani —, a se înţelege despre ceva; fidi---, a se înţelege, a pune la cale; —font; a. —t, a. elocvent, '-bcrebfnntfeit, bie —, elocvenţă, e-locinţă, /.
6ereg»en, a menţionă; — t, a. menţionat ; bie beregte Dlugelegenţeit, pricina din vorbă, beregtteit, a plouă (pe cineva), '-bereiri), ber--, c-, — e, ţinut, cuprins, departament, n ; rază; sferă, competenţă, /.
bereirţern, a îmbogăţi; fid) —, a se îmbogăţi; a spolia, aicreirtjcrung, bie —, —eu, îmbogăţire; spoliaţiune, /. ticreipen, a cercul; a brumă; — t, a. brumat; cercuit.
iereifcit, a voiaja (prin); a cutreiră, a frecventă, a parcurge, a străbate (o ţară).
-bereit, adv, gata, parat, dispus, a-plecat; — ntndjen, a găti, a stro-poli;;—ţaltett, a ţinea la dispozi-ţiune; — adr. deja; - itulltg, a. gata, dispus.
Dereiteit, a prepară ; greitbe —, a face bucurie; etn fţjferb—, a dresă im cal la călărie.
ifiereiber, ber —, b, apretor (posto-j vărie); picher, (călărie),»»; — fdţnft, j bie —, — en, dispoziţ-ie, - iune: dejurnă, /; —-fd)«ft ber g-euertnefjr, pichetul pompierilor, »; in- fetit, a fi pregătit; a ti dejurnă ; — ung, bie —, —en, gătire, pregătire, preparare, preparat-ie, — iune,/; —toiUigfeit, bie —, promptitudine, /; zel, prevenienţă, /. berentten, (bernnntc, berenn(e)’te, 6e= ntnnt, berenn(e), a asalta, a bate (o cetate), a tlocă. bercucn, a se căi, a regretă. iBcrcnung, bie —, căire, regretare, f. !Serg, ber , că, —e, munte, m; deal, n ; ev ift iiber itlle — c, şi-a luat lumea în cap; er ift iiber ben —, a scăpat de necazuri; golbene —e oerjţnedien, a promite marea cu sarea ; bn fteţett bie Dcţfen aut —c, no vezi: asta-i asta; bie §aare-
104
bergab
SBerg
fteŞen mir ju —e, mi se face părul măciucă în cap; roir finb nod) nicţ)t iiber ben —, mai va ; ţittter bem — e fjalten, a nu se da pe faţă; —abţang, ber—, (e)l — Şange, coastă. /; —ober, bte —, —it, filon. «; —afabemie, bie —, —en, academie montanis.tică, /; —amjel, bie —, —n, (zool.) mierlă (le munte. /; —amt, bal —, el, —ârnter, oficiul minelor, n; —balfam, ber —, I, —e, (min) naftă, /. —ban, ber —, el, montanistică, /; — bearnte, ber —, tt, — n, funcţionar mon-tanistie, m; - befdjretbuhg, bie —, -en, orografie, /; — beroopner, ber —, I, moroian, muntean, moţ, şuţ, ţuţuian, m ; —bud)e, bie —, =n, (bot.) carpen, m; biftel, bie —, —n, (bot.) anghinară sălbatică; —ente, bie —, —tt, (zool.) raţă de Islanda, /; —eppid), ber —, i, (bot.) mărăraş alb, m ; erg, bal —, el, —e, mineraiu, «; — falfe, ber —, n, —n, (zool.) şoim de munte, m; — faţrt, bie —, — en, amont, remorcaj, iedec, n\ —fini, betrabţ 8, —e, (zool). pinchiu pestriţ, m; —fladjl ber —, fel, asbest, amiant, m; — frieb, ber —, 8, — e, turnul principal al unui castel, m ; — freiŞeit, bie —, —en, licenţă de băit, /; — fufe, ber —, el ’ fiifee, picior de plaiu, n ; — gegettb, bie —, -en, regiune muntoasă, /: —geift, ber— el—er, vîlva băii,/; —getoerffdjaft, bie - , — en, societate montanistică, /; —flipfel, ber
l,	pisc, n ; padină, măgură. / ;
—	gla=l, bal —, fel, cristal de munte, n; - Şaibe, bie —, n, po-vîrniş. n; — £)arj, bal — el, —c, asfalt, n ; — Şauptntann, ber —, I —lente, intendant de mine, m\ 6ubn, bal —, el - ŞftŞner, (zool). prepeliţă de munte, i ; —innere, bal —, ti, —n, creorii munţilor,
m. pl-, —famnt, ber —, el, — fain-me, sprinceana ober coama muntelui, /; — îette, bte , —n, şir de munţi, n ; — Hamut, bie —, e, strungă,/; —fappe, bie —,	n, tichie de băiaş, /; -fluft, bte - , j
-	flilfte, prăpastie, f; — fnappe,
ber —, n, - n, băiaş, ciocănaş, m; —frtobel, ber I, (bot.) leur-dă. /; —foppe, bie —, —n, ţiclău, n : — friftall, ber, —8, (min.) cristal de stîncă, n ; —funbe, bie —, orognozie, /: — lattid), ber —, I, (bot.) susaiu de pădure, »i; —leţne, bie —, n, coastă, /; —lente, f. — ntann; —mann, ber —, el, —lente, băiaş, miner, lăgămitor, m : — ntftnndjen, bal — I, vîlva băii,/;
—	mannltradjt, bie —, — en, costum de băiaş ; — nptnpŞe, bie —, —n, (zool.) oreadă, /; -bl, bal- , 8, —e, petrol, m ; orbnung, bte—, —en, regulamentul minelor, n ;
—	ped), bal —, 8, astfalt, n ; — pfab, ber — el, — c, plaiu, n\ polei, ber —, I, (bot.) şugărel, n;
- prebigt, bie —, — en, propovă-duirea de pe munte,/; —rat, bec —, I, —rate, consilier montanis-tic, m; —redjt, bal —I, —e, dreptul minelor, n ; — ritden, ber —, I, coama muntelui'. /; — — falj, bal — el, sare gemă, /; —fattel, bex —, §, —fattel, scofălitură, curmătură. /; —jaunt, ber —, el, — iăunte, liziera muntelui,/; - — fd)id)tr bie —, —en, schimb (al băieşilor la lucru), n ; — ţdjlndjt, bie —, — en, văgăună, /; — fcpnepfe bie —, —tt, (zool.) becaţă, /; sitar, m;
— fcŞute, bie —,  n, şcoală de
mineri, / ; — fdjroaben, ber —, I, mofit, n; —fegen, ber —, I, mana băilor, /; — fpifee, bie —, —n, ciuc, mununâ, /; —fteiger, ber —I, turist; vătaful băieşilor, m\ -■ ftufe, bte , —n, mină, /; — teii, ber
—8, —e, cuxă, f: - tradjt, bie —, —en, costum de băiaş. «;— oeit= djen, bal —, I, (bot) flori mărunţele de munte./, pl; — Bogt, ber—, (e)l, —PBgte,pîrmeşter. jude montanistic, » ; —ttrnnb, bie —,
—	ttrnnbe, stînă de piatră. ./'; — tneibe, bie —, (bot.) salce de munte; ceain «; —werf, bal —, I,—e, mină, /; năişag, »; — roefett, bal —, l, montanistică, f.
fierg=afi, adr. de vale ; — an, — auf, j amont. la deal; — Şod), a. nalt ca, un munte, piramidal; — ig, a.
fBergatitotte
105
SBefnn
muntos, sinuos ; — tnSnnifdj, a, montanistic; —unter, adv. de vale. IBergamotte, faie —, —n, (bot.) par-gamută, bergamotă (pară), /. 33era=egelbr bas —, ti, — er, salvaj, n; —loţin, f. —getb; - ung, bie —, ert, salvare ; depunere (în grînar ;	etc.), înjitniţare,	f.
bergctt, (birgft, birgt, barg, biirge, ge= borgen, birg), a salva (mărfuri aruncate de furtună pe coasta); a pune bine. a griji; a înjitniţâ;
0	a ascunde ; er	ift	geborgen,	e
|	aciuiat.
f .53erid)t, ber —, (e)8 —e, raport, n, '	informaţ-ie, —iune,	dare	de	sea-
*	mă, /; aviz; —er, ber -- i, — er«
|	1 ftatter, ber —, s, raportor, m • —
>■ erftattung, bie —ert, raportaj, n.
#	berirfjten,	a	informă,	a	relată;	a ra-
1	portă;	a	avertiză,	a	înştiinţa.
' beridjtigeit, a rectifică, a corectă, a
îndreptă, a emendă; a achită; a exoflisi.
I. ăferirf)tigmtg, bie—, —cit, rectificare,
I corectare, îndreptare ; achit, n ; achitare, exoflifeiro, Kli / ficriedjen, (bcrod), berudjc, berocfyen, Be= ricd)(e), a mirosi, a muşlui. beriefelit,	a	canelă.
beriefeltt,	a	şirloi.
hering, ber —, e«, - c, preajmă, / ; I ocol, n\ circumscripţ-ie,—iune, /. I beringt, a. inelat.
| beritten, a. ecvipat; e§ sbferb, cal dresat de călărie, /; —ntadjen, a | ecvipă, a provedeâ cu cai.
I ăkrtincrblait, bas 8, ciamotă de |	fier, /.
I Serlorfc, bie , n, brelocă, ./.
SBerrne, bie —, - n, bermă, /. i; Sfentftetn, ber —, S, (min.) chihlibar | succin, n:	jpiţje, bie —, —n, ima-
|	mea;: ţigaretă ober	portţigar	de
|	chihlibar, ».
beroljreti, a îmbrăcă cu trestie.
I	SBerţerfcr, ber — 8, căpiat, m ; —
|	tont, bie —, căpiere,	/.
I' berffett, (birft ober bcrîteft, birff ober I berfiet, barjt uitb borft, borfte, ge= I	borften, birji), a crepă.	a	plesni.
I. a se despică; Bor £ncf)en —, a se |	strică de rîs.
lIBertrnm, ber —, 8, (bot.) tarhon, n.
beriitţtigt, a. defăimat, notorie, beriitfen, a fascină; —-b, fascinător. beriirfjtd)tigeit, a consideră, a regardâ.
8erii(ffttf)tigung, bie ., considerare,
f. regard. n.
Seriiifung, bie —, - en, fascinare, f. SBeruf, ber , 8, —e, vocaţiune, chemare, funcţiune, profesiune,/; er gebt fetnem —e ttacf), î-şi vede de profesiunea sa; —^gefd)dfr, ba8 —e8, — e, profesiune, f; -- sfdtig» leit, bie —, —en, activitate profesională, f.
bcruf=en, (berufft, beritft, berief, bertefe, beritfen, beruf(e), a convocă, a chemă; a denumi; a deochiâ; a a-pelâ. a recurâ; fid) —, a se pro-vocâ. a se revocă, a apelă; --en, «. chemat, predestinat; — snta&ig, a. profesional.
Sferufnng, bie —, —en, chemare ; convocare; apelaţ-ie, —iune. f. recurs, n : —etnlegert, a apelă, a, recurâ.
fjerufjrert, a se bază. a se întemeia ; etroas ani fief) — laflett, a. lăsă treaba baltă.
betuţigeu, a, linişti, a, domoli, a calmă, a astimpărâ; ftd) —, a se dumeri, a se calmă; —b, a. calmant.
SBcruIjtgniig, bie —en, uşurare, calmare, alinare ; astîmpărare; consolaţ-ie, —iune, mîngăiere, /; —Smittel, ba8 - -8, calmant, n. beriiljnt=en, fief) a se lăudă (cu ceva); —t, a. vestit, celebru, renumit. ilustru, faimoz. i8evul)mt(|eit, bie—, —n, celebritate, /. renume, m. ilustraţie, /. beriibren, a atinge, a eflorâ. iSeriifjritng, bie —, atingere, f. contact; amestec, n: —slinte, bie —, —n, comizură, /; — sţmnft, ber , e8, — e, punct de contact, n berubfen, a jumuli, a ciupeli beruţen, a înnegri cu funingine, befăcn, a sărnmă (cu), a presără. 6efag»en, a zice; a probă; —t, a. zis. bejaiteu, a înstrunâ. befameit, a însămînţâ.
SBefon, ber —, 8, —e, artimon, « ; - mnft, ber —, ti, — e, catartul artimonului (la pupa corăbii),
bcfanbctt
106

—ftange, bie —, n, vergeaua arti-monului, /; — fegel, ber —g, pînza artimonului, trinchetă, /. befanbcit, a nisipă, a arină. licfănfttgcit, a îmblînzi; a linişti, a domoli, a calma; a astâmpără, a alina; fici) —, a se calma, a se apătă.
SSefănftiguitg, bie—, --cit, îmblînzire, domolire, alinare, calmare, astîm-părare; —gmitiel, bas —, §, calmant, n. befai f. befiţen.
SBcfaţ, ber —, eg, —îabe, garnitură, bordură, /; — liţşe, bie—, —rt, su-taşă, /; —fdjnitr, bie—, —fcfjtturc, şnur, n\ —ung, bie —, eu, garnizoană, /. bcfaaett, a murdări, befaufcit, fid) —, (befimfft, befiiuft, 6e= fuff, beibţfe, befoffett, befauf(e) bidj), a se îmbăta, a luă luleaua neamţului; a luâ purceaua de coadă. iefd]iibtgen, a strica-, a vătăma ; a jigni, a păgubi; a răni. fBefţfjăbtgnitg, bie g™, ■ pren,,, strică-ciune, vătămare, /. befdjaffeit, a procură; — a. făcut, conformat ; gut -, bine condiţionat.
fBefcfjaffenfjeit, bie , - eu, stare ;
calitate; condiţ-ie, - iune, /. 6eftf|ăftig--en, a ocupă, a îndeletnici; •fid) a se ocupă, a se preocupă, a se îndeletnici ; —t, ocupat, cuprins.
Scfdjăffiguttg, bie , —cit, ocupaţ-ie, —iune, îndeletnicire, /. befrfjiilcit, a sări (armăsarul iapa); a goni.
a>cfri)iit=er, ber —, §, armăsar de prăsilă, m; — ţţelb, bnS , eg, —er, armă,sărit ; —jeit, bie —, —eu, sărit, n.
befd)ătn=en, a face de ruşine; fid) — cit, a sc ruşina; t, a. ruşinat. $fefd)ămung, bic , —ett, ruşinare,/. befăjattett, a adumbri; —b, a. ad-umbritor.
ă?efrf)attuit<ţ, bie—, - eu, adumbrire,/. iBcfrijiiit, bie- ,	-e, inspectare, exa-
minare,/; -SSefurtb, ber —, eg, —e, vizum repertmn, n; constatări, /. pl.\ —er, ber g, vizitator; con-
templator, m; — lid)feit, bic contemplaţ-ie, iune, /. 6efdjau«en, (befdjaut, bejd)ou(e), a inspecta, a inspecţionă, a examina, a privi (din toate părţile); — Itdv a. contemplativ.
SSefâjeiî», ber —, e§, —e, răspuns, n; decisiune, hotărîre, /. deliberat, n: ordin, n; înformaţ-ie, —iune, /; indorsat, n; —tun, a replică (la închinarea unui pahar); bi§ «uf toettern —, pînă la al doilea ordin; id) toeifj bier fetnen —, nu sunt în curentul acestei afaceri; nu cunosc partea locului; —er= tetten, adainformaţiune; - -enfjeit, bie—, modestie,discreţ-ie,—iune,/. befd)eibeit, (beictjieb, bejdjicbe, beid)ic= ben, beţdjeib'e), a dotă, aprovedeâ; a ajurnă; a indorsă; jb tooţin —, a mandă pe cineva undeva ; jb Dor ®erid)t —, a cită po cineva înaintea tribunalului; fid) —, a se acomoda, a se rnulţămi; —, a. modest, discret, befrijeiitcit, (be)cf)ten, bejd)tene, befd)te= nen, befdieitte), a bate (lumină) ; a insolă.
bejtfjeintgeu, a certifică, a atestă, a adeveri, a da înscris. SBejdjeimguufl, bie —, —eu, adeverinţă, /. certificat, n. befdjeifjeit, (befdgjj, beîdjiffe, befdgffen, befdgifile), a scîrnăvi. befdieiifcn, a dărui, a gratifică. SBefc^enf=er, ber - -g, donator, dărui-tor, m; —te, ber—n, - n, donatar,, dăruit, m ;	— ung, bie , —eu,
dăruire, gratificaţ-ie, —iune, f. befrfjercit, (befdjicrft ober befdjerft, be= fc£)icrt ober bejeijert, befdjor, befdţbre, befdţoren, befd)er(e) ober Bejdjicr), a tunde; a dărui.
Skfrfjermtg, bie —, —eu, tuns; dar, prezent, cadou, n: feţiirte —, frumoasă treabă zeu! ba ţaben loir bie—, poftim plăcinta, bcfdjitfen, a trimite; a-şi face rostul; a deputâ ; ba§ SSief) —, a griji vitele.
Sfcfdfirtuitg, bie —, trimitere; depu-tare; regulare; griji re, ./'. bcfdfietten, a ferecă (roata); aşinui,
6efrf)iefîcu
107

(linia căii ferate); — a. luminat (de raze), insolat. bcfcf)iejjcn, (bei<f)iefi(ef)t, beţdjiefet, 6c= fdjofj, bejcbiiffe, befdjoffett, befcf)icjî(e),
a bombardă, a bate (cu tunul, cu puşca).
ăktriiietuiifl, bie —, — en, bombardare, /.
befdţiffett, a naviga ăkfrf|iffuitg, bie —, cu, navigare, /. fieftţintmelu, i. jdjintnteln. bcfdjimyfcit, a insultă, a ultrajă. S3efri)intţjfuitg, bie , en, insultă, / ultraj, n.
befcfjirmei!, a protege; a adăposti. S5efdjirm=er, 'ber ■ s, protector, m : -ung, bie—, protejare,/, scut,«;
(6ejd)Infft, befdjloţi, befdjlief. beţdilicje, bejdjlnfen, beîd)faf(e), a se culcă cu o femeie; a se răsgîndi pînă a doua zi.
Slcfdjlag, ber —e§, — fd)lage, ferecă-tură; copcă; abureală (pe geamuri), /,- secvestru, n; in — net)= itten, auf ettoal — legen, asecves-tră; a acapara; — nnljnte, 'ibteraH-—n, secvestrare,arestaţ-ie,—iune,. confiscare, /.
beftfjtageu, (befcfjliigff, bejcliliigt, beţdjlug, befd)litge, bcţdjlngen befd)Iag(e), a ferecă, a potcovi; a bucşi; frijd) -, a premeni (potcoavele unui cal); a se aburi (geamul, paharul . bcf(f)leicf)cit, (befdjlidj, bejdjlidje, befdjli-tf)en, bejdjleidjţe), a surprinde, a s’apropiă pe furiş. befcf)(emtig--ett, a acceleră ; -cub, a accelerant; t. a, accelerat. iPcfrijleunigung, bie - , —en, accelerare. acceleraţ-ie. — iune, /. be)d)lief;eit, (befd)liefc(ei)i, bejdjltefst,be= icfuoti, 6ejd)(bfje be)d)licfe(e), a încuia; a decide, a determină ; a încheia, a termină.
Sejd)tief;cr, ber —I, chelar, m. Sefd)iu=§ ber - , ffeă, —jdjluffe, ho-
tărîre, deriziune, /; concluz. n; rezoluţ ie, —iune. f : sfîrşit, n ; încheere, f; — ffifjigfeit, bie complect, >i.
bcid)(nfj fdtjig, a. complect; - tur fciţig, a. descomplect. befdimeijjen, (befdjtneiţ(ef)t, b’fdimcif;(, bcjdjmtB ober bejdjmcif^le, bej’dEjmiffe,
fiefdjtnijfen, bejcf)nteiB(e), a. a aruncă/ a scîrriăvi (muştele), befdjniieren, a minjî, a mîzgăli, a năclăi.
6eftf)miŞeit, a feştelî, ficfd)muŞen, a murdări, a terfeli, a mîzgăli; a pîngări. befdjueibeit, (befdjnitt befdiuitlc, bcfc£)ttit= ten, bejd)ncib(e), a tăia, a reteză; a tăiă împrejur (ritual); a tunde*, a pili (din monete).
SBcfdjueibutig, bie —, — en, tăiere, retezare, tundere, circumciz-ie, —iune, f.
bcfd)tieieii, a troieni, befdjitipfelit, a ciopli (mărginile). befdpiittcn, a. retezat, tuns ; cir-cumciz.
befdjnnpbern, a mu.şlui. bcfdjuiireit, a galon’ă. befd)iinigen, a palia.
SBefdjontguug, bie , - en, paliare,/. 6efdjrftnf=en, a mărgini, a restrînge, —arîimită; — eitb, a. restrictiv, limitativ; —t, mărginit, bătut la cap; strîmtorat,
iBeîd)răttf=f)ett, bie —, îngustime, /; bel SSerftanbes, prostie, nătin-gie, /; . ung, —en, îngrădire, mărginire, restricţ-ie, —iune; delimitaţ-ie, —iune, /. befdjreiben, (befdjrteb, befdjriebcn, be-fd)reib(e), a încondeiă, a scrie pe..., a descrie, a defini; jb —, a semnală. a semnul; —b, a. descriptiv. !8efd)reib cr, ber—I, descriitor, m\ — — ung, bie —, —en, descripţ-ie, —iune, /; semnalament, n; somnul re, /.	[a deochiă.
bejri)reien, (beictinc, beidjrien, bcjd)rci(e), befdireiten, (beîdiritt, befdjritte, befcfc>rit= ten, beîd)rctt(e), a calcă, a păşi ; bie Sd)»c(le —, a trece pragul ; ben 01ed)tstt>eg —, a căută cu legea. bcfd)uf)eit, a încălţă; etiten Şfaţl —, a ferecă un par.
befdjulbigett, a învinovăţi, a inculpă, a acuză, a impută ®efrf|iilbigung, bie —, —en, învinuire, inculpare, acuză; imputare, /. bcfrijummriu, a înşelă, a dubi. befd)utteu, a vărsă, a udă, bcfd)ttŞcit, a ocroti, a apără, a feri de ceva; a proteja.
SBefdjiiŞer
108
befiegefn
Sltfdjfi^er, ber —, §, protector, ocrotitor, m; —ung, bte —, protejare, protecţ-ie, —iune', /. beftfyloaben, a îndupleca cu vorba, a pcrsvadă.
SBefrfimerbe, bie —, -n, osteneală, greutate ; jeluire, plînsoare, /; ponos, n ; gravamină, doleanţă ; supărare, /; grief, n ; — fiiţren, a se jelui, a reclamă ; — bucf) bas —, e§, — budjer, condică de reclamaţii, /; — ^cţirift, bie —, — en, reclamaţ-ie, —iune, lăcrimaţ-ie, —iune,./.
befdjtt>er=en, a împovăra, a îngreuna, a încărca; a incomoda, a supă-ră;fidj —, ase jelui, a se plînge, a reclamă ; —lic£), a. greu, anevoios, oneros, supărăcios, jenant, acablant ; ţdtfjfi —, asomant; jbm — fatlen, a supără pe cineva Sefdjtuerdidjfeit, bie —, —en, greutate; —ung, bie —, —en, sarcină; jeluire ;reclamaţiune,lăcrimaţie,/. befdpuidgigeu, a împacă, a linişti, a domoli, a potoli; a cumpătă S8efd)Wid)tigung, bie —, —en, potolire, domolire ; srat, ber —e§, —rate, împacă-lmnea, m. befd)U)iitbe(it, a dubi, a excrocâ. SSefdţniiitbefuitg, bic —, — en, şantaj, n.
befd)U)ittg=en, (befdpunng, befdjroiinge, bejdjttmngen, beţcptoingie), a întraripa; —t, a. întraripat, befdfloorcn, iljejdjtuitr, Lu-fcţuritre ober befd)tt>or, bcjdjttiih'e, befdjtooren, be= fd)tt>fir(e), a adjurâ, a conjură, a întări prin jurămînt; a evocă (spiritele); a, excorciză-	j
SBefd)»or=er, ber — §, şolomonar, exorcist, m; - itng, bie —, —en, ad-juraţ-ie, —iune; întărire prin jurămînt ; evocare, exorcizare, / ; —ungăbud), ba§ —s, - -Biicfjer, şo-lomonie, f ; —ungăformel, bie —, —n, descîntec, exorcism, n. befeeheit, a însufleţi, a încuraja, a animă; — ţ, «. însufleţit, animat. Skfeeluitg, bie —, încurajare, ani-maţ-ie, —iune, /.
befef)eit, (befieljft, befieţt, bejaf), befafje, befepeit, bejief)(e), a privi; id) tnerbe mir bie ©nd)e , voi cercetă afa-
cerea ; 28nren —, a examina mărfuri
befeifeu, a înfuniă. befeitigen, a înlătură, a delătură; a pune la o parte, a rezervă ; a pili (fură), a şterge (dalta Stane). SBefeitigung, bie —, —en, înlăturare, delăturare, punere la o parte, rezervare, pilire, f. befeligeit, a preaferici.
Sefeligung, bie —, —en, preaferici-re, /.
SSefen, ber — §, mătură; — binber, ber —, §, măturar, m; — pfrientert, ber —, (bot.) sorgho, m ; — rci=g, ba§—, feâ, —ier, surcea de mesteacăn, /; —jtiel, ber —, 0, —e, coadă de mătură, /; — ftraucf), ber —, s — ftraudjer, (bot.) capul.cocoşului, ». befeffen, a. îndrăcit, prilostit, posedat.
58efeffeit=e, ber —, n, —n, îndrăcit, prilostit, posedat, demoniac, energumen, m; —fjeit, bie —, energu-meriie, /.
befefpen, a ocupă, a cuprinde ; a plasă; a garnisi, a bordă; mit Şelj —, a blâni; mit îrcffen a galonă ; mit ©pipett —, a garnisi cu dantele ; cine ©felie —, a numi într’un post ; eiite (©piei) Sarte —, a pontă; einen $laŞ —, a ocupă ober a rezervă un loc ; eine 9totte —, a da un rol (actorului); eine ©tabt —, a ocupă un oraş ; mit ©belfteinen —, a bate cu pietre scumpe; —t, garnisit; cuprins, ocupat, rezervat; (bot.) sudat; meine ©tunbeit finb—, lec-ţiunile mele sunt angajate. SSefeijung, bie —, —en, garniseală ;
garnizoană; ocupare, /. befeufjen, a deploră, a deplînge; a, suspină.
befidjtigen, a inspecţionă; a vizită. Sefidjtig^er, ber — §, inspector, tn; —ung, bie —, —en, inspecţ-ie, — iune, oculaţ-ie, —iune, /; gericf)t= lidje —, anchetă, /. befiebeln, a coloniza. befieg=bar, a. invincibil; — en, a învinge, a birui, a înfrînge. befiegefn, a pecetlui, a sigila, a întări, a confirmă.
Sefiegehtttg
109
SBefiegelung, bie —, m, pecetluire, întărire, confirmare, /.
5Bcfieg=er, învingător, biruitor, m; — ung, bie —, — ert, învingere, bi-ruire, înfrîngere, f befingen, (befang, befftnge, befnngen, bejtng(e), a cîntă, a celebră, befiim-en, fich —, (befann, fieivnne, 6e= ţonnen, befinn(e) bidfi, a-şi aduce aminte, a-i veni în gînd; a-şi veni în fire; a-şi luă seama; ase răsgîndi; —ttngfilofi, a, fără simţiri. SSefiitnung, bte —, — en, simţire,’/;
-	filofigfeit, bte —, nesimţire, sincopă, /.
Sţefitj, ber —, e§, avere, poses-ie. —iune: stăpînire; im — fiefinblid), sezinar; in - nefjnten, a, cuprinde;
-	er, ber—, fi, posesor: detentor. m\ - ergreifung, bie —, —en, — nafjme, bie —, —n, sezină, /; — recfit, ba§ —, §, —e, drept de posesiune, n; —tum, bafi —, 5, — tftnter, poses-ie, —iune, /; —ung, bte—, —en, posesiune,/', acaret. n. moşie, /.
befiben, (bofnfj, fieiage, befeffen, beftfe(e), a posedă; a avea; a deţinea, bcfoffcit, u. beat, turmentat, akfoffcti()cit, bie ljoţie, /. betoljlcit, a tălpui, a, p’inghelui. befolbett, a saiaiiză, a solită, a da leafă.	[soldă, plată, /.
SBefolbmtg, bie —,	-en, salar, n.
brfottber, a. particular, special; bie —tt Umftănbe, amănuntele, detai-luirile, /. pl ; —fi, adv. mai cu samă, mai ales; în deoseb, mai vîrtos, în special, în particular, extra; mai abitir, mai dihai. SBefouberljcit, bie , —ett, particularitate, singularitate, /. bcfotntett, <>■ circumspect, chibzuit; aşezat.
Sţcfonttenljcit, bte —, înţelepciune, circumspecţiune ; prezenţă de spirit, f.
beforg=en, a provedeă; a îngriji; a se îngriji; bufi ift ntd)t jtt -, asta nu-i de temut ; bafi ift bcforgt, asta-i făcut; - -fief), a. periculos; fricos; — t, a. îngrijat; unt etmnfi —t ţein, a so îngrijă de ceva ; a duce grijea unui lucru.
beft
1 S)eforg=er, ber—, fi, purtător degrije, epistat, administrator, îngrijitor, m; —lidjfeit, bte —, frică, teamă; nelinişte, /; —ni=§, bie —, —ffe, îngrijorare, teamă, frică,/; —ung, bie —, efectuare; însărcinare; co-misiune, /.
befpanneit, a înhamă; a înjugă; a pune coarde, bcfpeidjetn, a insalivă. befpeiett, (befpte, befpien, beipci(e), a scuipă pe... bcfpitfctt, a împartă, befjtiegeltt, fid)—, a se uită în oglindă, befţriipett, ftd)—, a se chercheli; —t, a. cherchelit, aghesmuit, befputtelu, a luă în rîs, a batjocori, befpretfţett, (beîfirid)ft, befpridit- beîpracE), befpriicpe, befprodien, befprtd)), a discută; a descîntă; fid)—, a conferă. S)efpred)intg, bte—, — eu, conferinţă, discusiune; expunere, /. befpreitgett, a udă, a stropi; mit 2Bctf)U>affer —, a aghesmui. Sefprettgitttg, bte —, —en, stropire, udare, /.
I befprenfeltt, a pistrui, befpriitgett, (befornng, befpriinge, be= fprungett, beftmng(e), a sări, a goni. befpriltett, a stropi, a improşcâ. bcfjmrfcit, (befpndt, befpnd(e), a scuipă. Defjmlcit, a udă (rîul un mal) ; a rîuri; ;i scălda; a clăti; a spălă, beffcr, a. mai bun; — adv. mai bine; (prov.J — cute ©d)nede infi ffraut, alfi gar fetit gteiîdj, rău cu rău, da mai rău fără rău;—n, a ameliora;, ftd) —, a se îndreptă; — ungfifafjtg, a. cotigibiI.
83efferititg, bie- , - en, îmbunătăţire, ameliorare; îndreptare, întremare, înfiripare, /; —finnftnlt, bie—,-—enr casă de corecţiune, /. beft, «. cel 111a,i bun; ber erfte ber—e, primul venit; in feinen —en 3ttf)ren fein, a fi în floarea vieţei; am—en, aitffi —e, sunt —en, adr. cît mai bine; cel mai bine; id) befittbe mid) nid)t am —en, nu mă simţ tocmai bine ; junt —en Ijabeti, a zeflemist; etrcafi junt —en gcbeit, a regală (pe cineva cu ceva); a povesti (mai cu seamă o întâmplare hazlie); - ettfi, adv. precît se poate
no
iBefteiiertntg
«eft
mai bine; —mOglict), a. cel mai bun; —mbgltdjft, adv. precît se poate mai bine.
i'cft, ba§ —, e8,—e, premiu (la dare de semn), »; —e, ba8 —, tot ce e mai bun, n. floare, /. caimac, »; ba» gemettte - -e, binele public,
m.	salutea publică, /; ju betnem —eit, spre binele tău; jtttit —eu bcr Simen, în beneficiul săracilor; bcr e unter beit ©dfitlern, cel mai emineat şcolar; feht —c» tun, a face tot posibilul.
beftaUe», a instala.
SBcftaUung, bic —, —en, instalare, /; apuntamente, /. pl.
- S3eftanb, ber —, eS, —ftiinbe, consistenţă ; durabilitate; stabilitate, statornicie, /; existenţă; -Ijnben, a fi durabil, a subsistâ; — conţinut,; constituant, «; locuţiune,/; efectiv (al mărfurilor), »; cin ®ut in — ttefemen, a arenda o moşie;
-	gebet, bec —8, locator, m ; — neţnter, bcr —8, locatar, m- —teii, ber —, §, —e, parte constitutivă, /. component, element, n; —oer» trag, bcr —, (e)§, —trage, contract de locaţiune, /.
beftanben, a. fost; învăscut. beftanbig, a. constant, statornic, stabil. persistent; necurmat, nevariabil, permanent, perpetuu ; — adv. totdeauna.
SSeftănbigfett, bie —, constanţă, statornicie, stabilitate, persistenţă, perse veranţă; necurmate, permanenţă, perpetuitate, /. beftărfeit, a întări, a confirmă, a afirmă.	[mare. /.
SBeftărhtng, bie —, întărire, confir-beftătigen, a adeveri, a verifică, a certifică, a atestă, a confirmă, a sancţiona, a ratifică, a omologă. SBeftătigung, bie —, —en, certificat,
n.	adeverinţă; co Armare, /. beftatten, a înmormîntâ.
SSeflattung, bie —, —ett, înmormântare; —8feterltd)feiten, f. pi. funeralii, /. pl.
beftaubeu, a prăfuî; — t, a. prăfuit;
—	i. f. a se praful, beftanben, fid) —, a deveni arbust, •beftedpeit, (&cfttet)ft, befticţt, beftnd), be=
ftiic£)e, befiocfeett, beftid)'), a alintă; a mitul, a corupe, a sfanţul; — fid), a. coruptibil, venal, mitarnic, prenabil.
SBefţedjltdpe, ber —, rusfetar, m ; tidjfeit, bie—, venalitate,/; —tmg, bie —, —en, rusfet, corupţiune,/. SBefterf, im® —, 8, — e, tacîm, n; cu-vertă; garnitură, /; toc, n. beftetfeit, a plantă, a împlîntâ; a rezervă (locuri).
beftelpen, (beftanb, beftânbe, beftanben, beftet)(e), a susţinea (o luptă), a trece (un examen ober prin o încercare); a păţi (ceva); — i. f. a subsistâ; a persist,â; a consistă; leit bieSBeltbefteţt, de cînd,lumea;
id)	biit ober fjabe barauf beftanben, am insistat, ca..., biefe Sffiofjnung beftcbt aud 3 iţttuntern, această locuinţă se compune din 3 odăi;
-	laffen, a constitui (în ceva);
—	b, a. existent, custînd ; compus din ...
Skftelpeit, bad —, s, cnstare, trecere (a examenului) ; existenţă ; persistenţă; consistenţă, /. beftebleit, f. fteţten.
befteigett, (beftieg, beftiege, befticgeit, beftcig(e) a se sui, a se urcă (pe): ein Şferb —, a incălecâ. Sefteigung, bie —en, urcare, suire, escaladare, /.	[cîini.
beftefit, a migăli; a tăiă frunză la beftetlen, a comandă; jb irgenbtno—, a-şi da undeva întîlnire cu cineva: ein gelb—, a plantă un cîmp: einen Sluftrag, —, a se achită de o însărcinare ; einen SBrief —, a remite o epistolă, a duce cuiva o epistolă; fein Sau» —, a-şi regulă afacerile ; einen ©rufe —, a arătă complimente; e» ift fdjledţt unt iţn befteUt, dînsul stă rău; jb ju etioad —, a constitui, a numi (pe cineva la vr’o funcţiune). SBefţeH=er, ber—, 8, comitent; —ung, bie —, ett, comisiune, comandă; plantare (a unui cîmp), /. befternt, a, înstelat, befteuent, a, supune dârei, a încărca cu dare; ii cislui.
Seftenentng, bie —, --cit, impozit,»; cisluire, /.
f teftialifd)
111
betoncu
licftintifilŢ, a. bestial, brutal. $6cfti=alităt, bic —, en, bestialitate, brutalitate, atrocitate,/; —e, bală, bestie, dobitoc, n. bcftirfcn, a broda.
ibcftiett, a. cu coadă ; (bot.) pedun-culat.
•4>eftimm=bar, a. determinabil; —cit,a fixă;a numi;a determină; a predetermină, a destină; a dezignă; a defini; a decide; a dispune; ftd) —, a se decide ; —eitb, a. deter-( minativ; - t, a. preciz ; hotărît ; autoritar, menit; pozitiv; e§ mar i()in fo — t, aşa i-a fost sortit; — adv. de sigur.
bie —, siguranţă, pre-ciziune; mit —tfjeit, de bună seamă ; ung, bie —, en, meniţ-ie, — iune, scrisă ; hotărîre, / ; — ungggrunb, ber — eg, griinbe, îndemn, motiv, n ; — unggort, ber —, eg, —e, destinaţiune, /; -wtg§= mort, ba^ —, —eg, —mikfer, determinativ, n. ieftinit, a. înstelat, ficftodjeu, a. alintat, mituit, cumpărat, sfănţuit, corupt.
Seftorfeu, fief) —, a da în trunchiu. fieftofieu, (beftbfî(ef)t, beftbjjt, beftiefj, be= fttefje, beftoften, beftojfţe), a vătăma prin o lovitură ; a pili, a da la rindea (colţurile), icftrafeit, a pedepsi, a punizâ. SBeftrafung, bie —, —en, pedeapsă, puniţiune, /. ieffraf)teu, a iradia.
®ejtrat)lnng, bie —, —en, iradiaţ-ie, -iune, /.
beftreben, fief) —, a se sili, a stărui.
a năzui, a aspiră.
S3eftreb=en bag —, g ; — ung, bie —, —en, silinţă, stăruinţă, năzuinţă, aspiraţiune, f.
ieftreidjcit, (beftrid), beftridje, 6eftrid)en, beftreid)(e), a unge, a frecă ; a a-tinge, a rază.
beftreitdmr, «. contestabil; — en, (be= ftritt, beftritte, beftritten, befireit(e), a combate, a contestă; a tăgădui; bie Unfoften —, a întîmpină chel-tuelile, a furnisă spezele; erfann nid)t rtHeg — en, nu poate întîmpină toate.
Skftreitmtg, bie —, en, contestare;
întîmpinare, /. bcftveuen, a presără, beftrirfeii, a captivă, a fascină; — b, captivant, fascinător. bcftUrfen, a garnisi cu tunuri, beftiirmen, a năpădi, a asaltă. SScftiirmung, bte —, —en, năpădire, asaltate, /.
beftiirmen, a consterna, t, a. con-| sternat; — t madjen, a stupeface —t merben, a se pierde cu firea SBeftttrjuttg, bie —, — en, consternaţ ie, —iune ; stupoare, stupefacţ ie, —iune, /.
SScfiid), ber —, (e)§, - e, vizită; cercetare ; frecventare, f; — ţmben, a aveâ musafiri; er, ber §, musafir, m.
bcfndjen, a cercetă, a vizită; a frecventă.
befubetn, a mînjî, a spîrcăi, a bă-lăcărî; a contamina, betagt, a. bătrîn. betafeiit, a înfuniă (corabia). Octaţjţien, betaften, a pipăi 1 ibetafben, bag —, g, - ung, bie —,
-	en, pipăire, /.
betatigcn, a dovedi prin fapt ; a efectua.
betiiub=en, a ameţi, a buimăci; a a-surzî; —enb, a. ameţitor, asurzitor; —t, a. ameţit. iBetăubutig, bie —, c:t, ameţeală; a-meţire, toropeală, stupoare, /. betaucn, a rourâ.
®et=bruber, ber- -britber,bigot,m; - ţaug, bal —, feg, —baufer, capelă. /; — fdfroefter, bie —, —n, bigotă, /.
SBete, bie , —n, (bot.) sfeclă beteiltg=en, a interesă, a implică; a face parte ; fief) —, a luă parte, a participă; —t, a. interesat. Sbeteiligde, ber , n, interesat* m ;
—	ung, bie —, —en, participare, aderenţă, cointeresare, /.
; bettn, a se rugă (la Dumnezeu), a se închină.
befeuertt, a jură, a protesta. SBeteiicrnng, bic , eu, jurămînt, n;
protestaţie, —iune, /. betiteht, a intitula, betoncu, a accentua, a articula.
SBetoiiif
112
SBetriiger
SBetouif, bie , {bot.) frunză de tă-iătură, f.
SBetonuttg, bie —, —cu, accent, n ;
accentuare; articulare, /. bctiiren, a scoate din minţi, a mă-glisî, a seduce; —b, a. seducător. SBetonutfl, bic — en, măglisire, di-luzie, seducere, /.
..'.Betradjt, bcr —, s, consideraţ-ie, — iune, privire, /; iit — steţen, a avea în vedere; —er, ber —g, observator, contemplator, /; — ung, , bie —, en, contemplaţiune, medi-taţ-ie, —iune, reflexiune, /.
, betradjtcn, a privi, a vedea, a contemplă; a consideră, a observă, a socoti ; —b, a. contemplativ, meditativ.
. bctrătf|tlid), a. considerabil, important.
35ctTărf)tlid)fcit, bie —, importanţă, /. SBctrag, ber —, (e)â — trage, sumă, total, n.
betragen,(betriigft,betr8gt,betriig,betriige, betragen, betrag(e), a importă (suma de), a face (un total de); fidj —, a se purtă, a se comportă. SBctrageit, bag —, s, purtare, conduită; comportare, /. betrau=en, a însărcina; —t,însărcinat, betrauern, a jelî, a căi ni, a regretă, betrăufefit, a picură (pe).
SBetreff, ber —, g, in —, cu privire la, concernant.
bctreff=en, (betriffft, betrifft, betraf, br= triife, betroffen, betriff), a atrapă, a surprinde; nu) einent SBetrug —, a prinde cu ocaua mică; a atinge, a concerne; bag betriffe ©ie, asta vă priveşte pe Dv.; er- betrifft, e vorba de..., eg betrifft (Sţre uitb Seben, onoarea şi viaţa sunt la mijloc; titicf) ţat bag llngliic! betrof» fen, pe mine a căzut nenorocirea; er niar ganj betroffen, Oră cu totul conşternat; — enb, a. concernant, privitor; — adv. cu privire la, cît despre; —g, adv. cu privire la .., referitor.
betreiben, (betricb, betrteben, betreib(e), a zori, a urgă; a solicită; a se ocupă de..., a exersa; a cultivă; etne <5ad)e —, a face diligenţele necesare.
SBetreibung, bie —, —en, urgare, insistenţă, diligenţe,/._pî. solicitare, zorire,/; exercitare, practicare,/, betrefeu, (betrittft, betritt, betrnt, bc= trate, betreten, betritt), a călcă, a întră în..., a bătători; a prinde (la dică), a surprinde ; — «. umblat, bătut (drum); uimit, buimăcit, confuz, turburat, perplex. SBetret=enţcit, bie —, perplexitate, buimăceală,/; —ung, bie —, —en, surprindere, prindere la dică, /; - unggfafl, ber —eg, —fade, im — unggfatle, fiind prins la dică. Sktrieb, ber — (eg), —e, exploatare, regie; întrepriză; instigaţie, f; —famfeit, bie —, industrie; activitate, /; —Şart, bie —, —en, modul de exploatare, n ; —getnridp tunet, bie —, —en, fond- instruct, n. organizaţ-ie, —iune, /; —gfa= pital, bag —, g, —e, fonduri, .fpl; —sleitei', ber—, —e, director tecnic; şeful mişcărei (la căile ferate), m. betriebfam, a. sîrguitor, activ, in-dustrioz.
betrittfeir, fid) —, (betranf, betrunten, betrinf(e) bidj), a se îmbăta, betrobbclt, a. înţorţorat. betroffen, «. consternat.
SBetroffenţcit, bie —consternaţ-ie, —iune, f. betrog, f. betrugen. bctropfett, a pică, a picură. betrub=eit, a întrista, a mîhnî, a aflicţionă, a dosădî ;a amărî; fief)—, a se mîhnî, a se întrista, a se amărî; —enb, a. jalnic, întristător ; —t, a. întristat, supărat, mîhnit.
®etriibm=g, bie —, —ffe, întristare, mîhnire, supărare, dosadă, aflicţ-ie, —iune, /.
SBetrug, ber—, (e)s, înşelăciune, tes-mecherie, fraudă, căptuşeală, es-crocărie, /. doi, fals, şantaj, n ; fredjer —, efrontărie, /. bctrttg=eit, (betrog, betroge, betrogeit, bc triig(e), a înşelă; fid) — en laffeit, a se frige; —erifd), a. înşălător, fraudulos; amăgitor; —fief), a. a-măgitor, ademenitor, falados. SBetriig=er, ber —, g, înşelător, m ; —erei, bie —en, înşelăciune, du-
betrunfeu
113
bărauă, ţ. a. S3ctrug; —licfjîett, bie —, ett, iluziune, /.
bctnmfen, a. beat.
®etrunfenf)eit, bie —, beţie, f.
Sflett, bas—, eS, — en, pat; aşternut, n; — eineS glnffeg, albia ober matca unui rîu; im —e Itegen, a zăcea, a sta culcat; ba§—modjen, a aşterne patul; su — e brtngen, a culcă; ^u—e geffeit, a se culcă ; baS — Ijiiten, a sta în pat; ton jbifd) uitb — gejd)icbett fein, a fi despărţit trupeşte; gemarffieS —, pat desfăcut; —d)en, baS —S, pâtuţ, n ; — becîe, bie —, it, copertă, f. macat, iorgan, n; ge= ftebpte- becîe, plapomă,/; — flafdje, bic —, n, basinoar, re ; —geftefl, bas —, (e)S, — e, erevată, /; — gurt, ber —eS, — e, chingă de pat, /; —fyimntel, ber—§, polog, re ; —tiffen, bnS —, «, pernă, /; —lăger, ber —S, zăcaş, m; — (afen, bas —, s,
—	letnroanb, bie—, —e, linţoliu, re; —matraŞe, bie —, mindir, re. saltea, /. tufec (de paie); re. somieră (de sîrmâ), /; —itaffer, ber —S, pişotcă, /; — pfiUjI, ber —(OS, —e, pilotă, /; — ţfiffcr, ber—S, pişotcă, /; — fdfirm, ber — (e)S, —e, paravan, re; — ftatt, bie--, pat, ». cre-vată, /; —ftetfe, bie —, — n, cre-vată, /: —tud), bas —S, — iiidjer, cearceaf, linţoliu, lăicer, plocat, re; prostire, /; — iiberjug, ber — S, —gitge, faţă de pat,/; —ung, bie —, —en, baterie, /; —norŞang, ber —, (e)S, —ţcinge, polog, re; —mar» mer, ber—S, basinoar, re; --itafdje, bie —, —n, albituri de pat,/, pl; —iţeug, bas—, (e)S, —e, aşternut, re; —jiedje, bie —, —n, faţă de pat, /.
SSethet, ber — S, sărăcie, calicie; bagatelă, /. lucru de nimic, re; —eh brief, ber—(e)§, —e, pantahuză, /; —elbrot, ba§ —, (e)S, milă, pomană; —clbruber, ber —, S, cerşitor, milog, m; — bub, ber — en, —en, băiat cerşitor, m; — elbirne, bie—, —n, cerşitoară, miloagă (fată),/;
—	efei, bie—, —en, mendicitate,/. cerşitorie, milogeală, /. căpătat, re; —elfratt, bie —, -en, cerşitoa-
Alexi Th : Dicţionar germ.«rom.
ră, miloagă (femeie,) /; —elgefin= bel, baS —, S, golani ine, /; —eh fjaftirjfeit, bie -, mendicitate, /; —elfert, ber—S, -e, golan, m; —eh finh, bag —, eS, — er, mendicant, cerşitor, milog (copil), m ; —eh fram, ber —, g, sdrenţe, f. pl.; —ellcute, bie —, (pl) mendicanţi, cerşitori, desăgari, m. pl.; —eh lumţien, bie —, pl. sdrenţe, /. pl; —elmann, ber—eS, - mâttner, mendicant, cerşitor, milog, m; —eh m'ină), ber —, S, —e, mendicant (călugăr), m ; — elmiinje, bie —, bani mărunţi; —eln, bas —, §, cerşire, mendicare,/; —elorben, ber—s, tagma mendieanţilor (călugări), /; — elfacf, ber —, (e)S, — iade, desagi, m. pl; — elftab, ber—, eS, — fidbe, cîrjă (de cerşitor), f; att ben —ftab bringen, a aduce la sapă de lemn ; an ben —-ftab ge= rateu, a calici; — elftanb, ber —eS, calicime, /; — elftolj, ber —, eŞ, calicie cu ciucure, /: —elrogt, ber —(e)S, —»5gte, comisarul sărăci-mei, m; — eloolf, bag—g, calicime, golănime, /; - Ier, ber — §, cerşitor, milog, mendicant, desăgar, sărăntoc, m; — Ierfuppe, bie—, —n, lioarcă, zamă lungă (să li-ajungă), f; —lertiolf, bag—(e)s, golănime,/.
bettel-aim, a. pomanagiu ; —n, a cerşi, a mendicâ; — tjaftig, a. să-răntâcos ; — ftolg, a. calic şi năzuros.
6ett=en, a aşterne, a culcă; fid) —, a se culcă; a-şi aşterne; (prov.) mie inait fid) bettet fo fdjlaft man, cum îţi vei găti, aşa vei prinzi; --Ifigerig, a. zăcaş; —lagertg fein, a zăcea ; — lagerig roerben, a cădea la pat.
bctUudfeit, a vărul, a drişcuî.
betuppen, a atinge (cu vîrful degetului); a face picuri; —t, a. cu picuri.
SBeŞe, bie—,n,căţea,potae; fieoarţă,/.
SBeutfpbutte, bie —, n, putină de Ie-şiat; — e, bie—, —n, leşie,/.
bentfyeit, a leşiă.
SBeuge, bie —, n, curbătură, f; — fad, ber —, es —falie, caz de de-clinaţiune (gramatică), re.
8
beugett
114
betual)teit
betig=en, a apleca, a curba; a declina; a înfrânge ; a smeri ; ba§ >Hedjt—, a strîmbâ legea ; bie Stiie a pleca genunchii; bett Stolj —, a abate trufia; jb« Uiacfeit —, a înfrînge cerbicia cuiva ; Bon Ungîud; gebettgf, doborît de soarte; ftd)—, a se curbă, a se încovoia; a se pleca, a se închina, a se ploconi, a se umili; ftd) Bor jbm —, a se umili înaintea cuiva; —font, a. flexibil; declinabil.
IBeugung, bie —, —ett, flexiune, inflexiune; declinaţ-ie, —iune, /.
ăfenfe, bie —, —tt, ieşitură, coşitu-ră; bubă, muimă, /; cucuiu, n ; ghindură, umflătură; scofală (în metal), /.
beulig, a. ghinduros; scofălcit.
beutmtljigen, a nelinişti, a alarmă; a sîcăî; a inchietâ ; a conturbă; a agită, a aflicţionă; — b, «. alarmant.
fBeuitntfjignng, bie—, — eit, nelinişte, alarmare; conturbare, /.
beurfunbett, a documentă, a certifică; etn Sfftenjîfidf —, a autentică un act.
fBeurfmtbitug, bie —, —en, auten-ticare, /.
beurlnuben, a congediă; ftd)—, a-şi luă ziua bună, a-şi luă adio.
SBcurlaub=ett, bas — f. ung; —te, ber —, n, —n, congediat, m ; —uttg, bie —, congediare, /; adio, m.
bcurtetlen, a judecă, a apreţiâ, a critică ; ridjtig —, a judecă cu mintea sănătoasă.
SBcutteiber, ber — §, censor, critic, aprcţiator, m\ ttitg, bie —, — ett, censură, critică, apreţiare, /; — ungSltnft, bie —, —frafte, judecată, /; rezonctnent, n; rid)tige — ungsfraft, judecată sănătoasă, /.
SSeutc, bie —, —tt, pradă, pleşcă,/; jaf, n.
S3eutc(, ber —S, pungă, bursă; taş-că; sîtă (la moară), /; (prov.) ber eitte l)at be ©eittel, ber attbere bas ®elb, unul are mintea, iar celălalt plăcinta; bie ©d)tninbfud)t im — Ifnbeit, a aveă punga suptă ; ben — aitf! desnoadă-ţi punga ; —raite, bie —, —tt, (;zool.) sarig, m;
—fdjtteiber, ber—§, pungaş, m ; — fd)tteiberei bie —en, pungăşie, /; -ticr, ba§ —, e§, —e, marsupial, m.
beutclit, a scutură, a sgudui; a cerne, a pitluî; fb an ben Dftrett —, a luă pe cineva de urechi.
bcniiltcrit, a populă.
SBeboIfentitg, bie —, —en, populaţie, —iune, /.
bcOoHmă^ttgett, a împuternici ; a autoriză.
S8eBoHmM)ttg=te, ber —tt, —n, împuternicit, vechil, plenipotenţiar, mandatar, însărcinat de afaceri; procurist, >n; —ung, bie —, —ett, împuternicire, /; mandat, «; procură, /.
ItcBor, prp. înainte de ; adineaori ;
/ —ntunben, (beoonnunber, beoormum bel, a patronizâ, a epitropisî; — red)lett, (beborredjtet, beoorredfte), a privilegia; — ftefjen, i. f. (fteţft, fteţt, ftanb, ftiinbă ober ftunbe beoor, bc= Bargeftanben; ftelj(e) beoor), a ameninţă, a fi iminent ; —fteţenb, a. iminent; — ieifen, (beoorieilt, 6eBor= teile), a prejudiţiă, a frustra ; — itten, (tar, tate beoor, beoorgetan, tu(e) beoor), a întrece ; — toorteit, (beOormortet, beBortoorte), a precu-vîntă;—jugett, (beoorjugt, beBorjnge), a preferă.
31eBor=ntunbung, bie —, epitropisire, patronizare ; tutelă, f ; —ftefien, bag —, S, iminenţă, /; — teilnng, bie —, —en, prejudiţiare, frustrare, /.
bctuarl)cit, a păzi, a custodia.
bewadjfen, ftd) —, (betoud)â, betoitd)fe, betnad)fen), a se acoperi (cu iarbă, cu frunză, etc.)
iBewadjuug, bie—, pază, custodiare, f.
beloaffuen, a înarma ; ftd) —, a se înarma ; ftd) gegenfeitig —, a se întrarmâ.
ÎBeioaffttttitg, bie —, —en, înarmare, /. armament, n.
;SctoaI)rmnftalt, bie —, —en, creşă, /; azil, n; —er, ber — g, conservator; detentor, m; —ung, bie —, prezervare, conservare, pază, ferire, /.
bemaţren, a păstră, a conservă, a

6ema()ren,
115
betuirfeit
prezerva, a feri, a păzi ; ©ott be= umbre! Doamne fereşte.
6emăfjr=en, ftcţ —, a se dovedi; a perdurâ; —t, a. încercat, bemaljrfieitcu, fief) —, a se adeveri, a se confirmă.
-. •ă3etuă()r=tf)eit, bie —, autenticitate ; eficienţă, /; — ung, bie —, per-durare; probă, /.
!;■ bemalb=et, a. împădurit; —redjten, a :	ciopli din gros; a bărdăşi.
SBeroaîbitng, bie —, arboricultură ;
:	împădurire, /.
i beroiiltigen, a birui; a înfrînge. i bewanbert, a. experimentat, deprins, versat.
: bcmaicbt, a. circumstanţial, bei io— en Umftdnben, sub astfel de îm-; prejurări,
j; S8eroanbt=m=b, bie - , — ffe, împreju-[• rare, circumstanţă,/; bamit bat e8 foigenbe —, iată cum stă treaba. i ben>ăffer=bar, a. irigabil; — n, a irigă. ®ei»ăffentitg, bie - , —cu, irigaţ-ie, —iune, /.
bctuegdmr, a. mobil, mişcător; — en, (betoegte, bemegt), a mişcă, a clinti, (din loc), a agită, a clăti, a clătină ; a înduioşa ; fid) —, a se mişcă ;a umblă; —en,(bett>og,bero8ge( betoogen, bemeg(e), a înduplecă, a îndemnă; —enb, a. motrice; — lid), a. mobil, umblător; — t, a. mişcat; —mtgslob, a. imobil, nemişcat. 83enieg=grunb, ber —, e§, — griinbe, motiv, cons’derant. n; —lidjfeit, i • bie —, mobilitate, f; —ung, mişcare; emoţ-ie, —iune, evoluţ-ie, —iune; agitare; comoţ-ie, —iune, /; exerciţiu (al corpului), n ; in — bringen, a agită, a mişcă ; — madien, a face comoţ-ie. —iune, a face exerciţiu ; —en mit ben Şănben mad)en, a gesticula;—ung§= fâfjigfeit, bie —, — en, facultate evoluţionară, /; — ungsfvcift, bie---, —frafte, vigoare, putere motrice, R. /: — ungsleţre, bie —, — n, meca-R nică, /.
R 6en>ef)reit, a înarma.
■:8ttt>fl)rmig, bie —, —en, înarmare,/. R. bemeibeu, fid —, a se însura.
Rv bemeiiteii, a deplînge, a deploră, a ®> ielî, a boci; — bmert, a. deplorabil.
p-
Sktue/b ber - , ieb, —fe, dovadă, probă; fitfintng, bie —, —en, ar-gumentaţ-ie, —iune, /; —grunb, ber —, eb, griinbe, argument, n ; raţiune, /; —fraft, bie —, —frafte, putere demonstrativă, /; — mt;= tel, bas —, §, document, n : probă./; ţalber—, început de probă,/. Ocmei=s=bnr, a. demonstrabil ; dove-dibil; —jen, (bemtcb berotefen), a probă, a dovedi, a documentă ; a arătă, a constată; a adeveri, a demonstra,a argument ă;—efraftig, a. apodictic ; - -blid), a. f. —«bar. beroeitben, (bemenbete ober beruanbte, beroenbet ober beroanbt), eb babei — loffen, a se mulţămi cu atîta; mir mollen eb babei ’ — laffen, să ne oprim aici.
sBemenbeu, bab —, b, babei bat eb fetit
—, ajungă-se cu atîta.
SBcmerb, ber —, (e)b —e, solicitare, concurenţă; stăruinţă, postulare, f: — er, ber —, §, concurent; candidat, aspirant, postulant, expec-tant, pretendent, m ; —ung, bie —, —fen, solicitare, postulare, concurenţă, /.
beroerbett, fid) —, (bemirbft, bemirbt, bemarb, bemitrbe, beroorbett, beroirb bid)), a solicită, a postulă, a aspiră.
bciuerfcit, (bemirfft, bemirft, benmrf, be» roiirfe, beroorfen, bemtrf), a aruncă pe...; a lipi (cu pămînt); a tencui, a cimurul.	[la	cale.
bemcrlftclligeit, a realiză ; a pune îkroerfftcttigung, bie —, —en, realizare. punere la cale, /.
.bemertett, a evaluă.
Skwertung, bie —, —en, evaluare,/, bewitfcfit, a învăli, a înfăşură, bemilligeit, a autoriză, a acordă, a concede; a încuviinţă. iBciiiilliguitg, bie —, —en, voie, au-torizaţ-ie, —iune ; perinis-ie. — iune. /.
BcrciUfomntneii, a bineventă. '■Scroilfotumnung, bic —, — en, bine-ventarc, recepţiune, /. bewimbefjt, a pavoază. beuimpert, a. ciliat. bewirfeti, a cauză, a căşună; a execută, a efectua, a face.
8*
bemirten
116
IBegoar
6ctoirt=en, a ospăta, a tracta; a se cinsti: —fdjaften, a administra. ăten>irt=er, ber —, amfitrion, m; gazdă, /; —fdjaftung, bie —, —eit, ad-ministraţ-ie, —iune, regie (a unei ■ moşii), gospodărie,/; — ung, bie —, —ett, ospătare, /; tractament, n ; tracta, / betuiţelu, a luă în rîs. beroog, bewBge, î. betnegen. be*oobn=bat, a. de locuit, locuivăr, abitabi]; —ett, a locui, a hălădui, a abitâ.
SBewof)it=erf ber —3, locuitor, m ; — ung, bie —, abitaţ-ie, —iune, hă-lăduire, /.
Icablfeit, fief) —, a se înorâ SPcWnnber=er, ber — s, admirător, m;
—ung, bie —, admiraţ-ie,—iune,/'. bcttiunbernt, a admira ; —ungstoert, —ungesnmrbig, a. admirabil. Skttiurf, ber—3, —tullrfe, tencueală./. beiourgefu, ficl) (betuurşelt, beruturjle bidj), a prinde rădăcini.
-betmifl, a- Ştiut, cunoscut, conştient, conştiu ; dinadins ; —Io/ a. inconştient, instinctiv : lipsit de simţiri.
.SBemu^tdofigfeit, bie —, nesimţire,/; leşin, m; sincopă, /;—fetn,bas—, 3, cunoştinţă, conştiinţă (a şti de si-neşii. /. ori /. pl\ ba? —fein cer= licrert, a-şi pierde cunoştinţa ; a leşină; ba3 — roiebergeroinnen, a-şi veni în ori ober în fire. bepif)l=bar, a. răsplătibil ; — en, a plăti, a solvi, a exoflisi; bei Şeb Ier unb Şfennig —, a plăti pînă la o para; einen SSedjfel —, a onoră o cambie; eine Dtedjnung —, a achită o notă.
SBesaţlmig, bie —, —eu, plată, sol-vire, exoflisire. /; achit, n. be5ăţnt=bar, a. domptabil ; — en, a domptă, a domestici, fief)—, a se înfrînă.
Sc^ăţuner, ber — 3, domptor, îm-blînzitor, m; —ung, bie —, —en, do mptare ,do mesticir e ;mfrînare./. bejauberu, a incintă, a fascină, a fermeca; —b, a. fermecător, în-cîntător, fascinător. . SBegauberung, bie—, —en, fermecare,
îneîntare, fascinaţ-ie, —iune ; a-măgeală, /.
beţedjen, fief) —, a se îmbăta.
bejeidjnen, a marca, a arătă cu degetul; a dezignâ — b, a. semnificativ.
tSejei^mmg, bie —, — en, dezignaţ-iune ; marcă ; semnare, / ; nume, m.
begeigett, a arătă, a manifestă.
SSegeigung, bie —en, demonstraţie, —iune, manifestare, manifestaţie, —iune, /; semn, n.
bejeugcit, a atestă, a probă, a da mărturie; id) bejeuge e3 oor ©ott unb ben SKenfdjen, iau de martori pe Dumnezeu şi toată lumea.
SBegeuguttg, bie — , mărturisire, adeverire, /.
bejicţt(ig)cn, a impută.
S6cgitfjt(tg)uitg, bie —, —cu, imputare, /.
.bejiedien, (bejiefjft, bejieţt, bejog, bejiige, begogen, bejteţ(e), a acoperi, a garnisi: eine Sltoline —, a înstrună o violină; etn lpau3 —, a se mută în o casă; bie Snţrmarîte —, a frecventă tîrgurile (iarmarocu-rile) ; ifloften —, a întră în facţi-\ une; SSaren—, a trăgea mărfuri; eine ©umnte ©elbe3 —, a primi o sumă de bani; bie Unberfitcit —, a merge la universitate; ein 6)e= ţnlt —, a trăgea o leafă; aur et= tt>a§ —, a raportă, a referă ; ba3 SBett —, a primeni patul; fief) —, a se raportă, a se referi; a se acoperi (de mncigaiu ş. a.) ; — fieutlid), a. relativ ; — ungŞtoetie, adv. relativ, recte.
, îlcgielper, ber —, 3, trăgător (al unei cambii), m ■ —ung, bie —, —en, raport, n ; .legătură, relaţ-ie, — iune; ocupare (a unei case), /; mers (la universitate), n.
bejiffern, a ţifrâ; fief) —, a insumâ.
SScgirf, ber — (e)3 — e, cer.c, ţinut, plaiu, n\ plasă, /; ocol, district, tract; reion ; judeţ ; resort, n ; circumscripţ ie, —iune. /; — 3ge= ridjt, ba3 —3, —e, judecătorie de cerc,/; — sridjter, ber —§, judeţ, m.
iBejoor, ber — 3, antidot, n.
Bictctt
6e*o0tii
117
fitjogeu, a. acoperit; friţd) —, primenit (pat).
fBtjogene, ber —, n, — it, tras (la cambie), m.
I Sejug, ber —, 0, — jftge, îmbrăcă-|. minte (a mobilelor), /; primenele | (ale patului ), /. pl; raport, n; referinţă; mit — aitf, cu privire la..; tragere (a mărfurilor), /; Sejitge,
•'	tratamente, / pi; — naţtne, bte —,
i	—rt, referinţă, /; —eauelle, bie —,
n, sorginte, ’/.
j bejiigltcl), a. referitor, privitor, re-; lativ, respectiv.
I begmerfeti, a ţintuî; a ţinti; a avea de scop.
bejnteifelii, a se îndoi de... Sejtuing^n, (bejmang, bejttmttge, be=
•	jmnngen, bcgroinge), a înfrînge, a b supune; — lid), «. cuceribil; coercibil; — t, a. cu colceag.
: Sejtoingmtg, bte —, înfrîngere, cu-■, ccrire; înfrînare, /. i aSiBcl, bie—, - ti, biblie,/; —au?leger, ber - ?, exeget, 111; — aullegttng, bie —, —cit, exegeză, f; (prud), ber ~, & — ipriicţe, verseto*ntral L
;; bibdfeft, a. versat în textul bibliei.
1 SBibcr, ber —?, (zool.) castor, breb, bebru, m; —geil, ba? —§, casto-ţ reu, n; —frnitt, ba? —, (e)?, (bot.)
fierea pămîntului,/; — ttette, bie .	— gemeine —, petrinjel de cîmp,
I m; —murj, bie , (bot.) rîmf, m.
! Sibliogrngbie, bte —, — it, bibliografie, /'.
; Sfibliotljef, bie —, eu, bibliotecă,
|	/;— or,ber—, S, —e, bibliotecar, m.
( Siblifd), «. biblic.
•	iBitfel, ber —, ?, săpoiu, arşic, n. bitfclljart, a. vîrtos (ca osul).
SHdjcfe, ba? —, ?, bicicletă, /. bibcrb, a. de treabă.
ş tieber, a. cinstit, onest, leal, drept, r integru, prob.
■ ffliebet'/eit, bie —, lealitate, integri-£ tate; — mantt, ber —, e?, — măntter, om de treabă, prudom, m■ —finit,
[ ber el, lealitate, probitate, /.
•	bieg/ar, a. duplecabil,mlădios, flexi-j bil; —en, (bog, buge, gebogen, biege),
Ş a îndoi, a încovăiă, a duplecă, a p. mlădia; a declină, a conjugă; fief)
—, a se îndoi; a coti ; —(am, a. flexibil, pliant, suplu, mlădios. ®ieg=e, bte — it, inflexiune, /; —fam» feit, bje —, flexibilitate, rnlădio-zitate; —ung, bte —, — en, flexiune; cotitură, curbătură; conjugare, declinare, f.
5Bieit=cf)en, ba? —0, (zool.) albiniţă, —e, bie —, —rt, (zool.) albină ; bîză, /: bîrzăun, trîntor, m; — en= baum, ber —e§, - baurne, (bot.) ju-gastru, m ; — enbrot, ba? — e?, păstură, f; — enbrut, bie —, - e, căţei de albine, m. pi; —enffug, ber —, (e)? —fliige, roiul albinelor, n; — enfreffer, ber —, ?, (zool.) al-binărel, m; — enţait=Ş, ba? —, fe?, ţaufer, prisacă, /; — enfaftcn, ber -	?, — faften, tîrnă, f; — enfbitigtn,
bie —, —nen, matcă, /; — ettforb, ber —, (e)s —fbrbe, albeai', stup, ştiubeiu, uleiu, m;pîrvac (vechiu), n; paroili (nou), m ; roiniţă (mică). f; — cniager, ba? — ?, stupină (vara), f; temnic (iarnaî. n ; ■ enlfliid), ber —, ?, (bot.) leurdă, —enfcţ)triarm,ber —, ?, — idnuanne, roiu, sfîrlac (mic), n; —(tacfjel, ber —?, — n, acul albinei, n; — enftod, f. —enforb; Sod) im —enftocf, urdiniş, n; —enbater, ber —?, — enttmm ter, —gfirtner, ber —?, stupar, m ; —enbogef, ber —, ?, — Dbgel, (zool.) albinărel, m; —enmabe, bie —, — n, fagur, m; hostină, /; —eittreifer, ber , §, matcă, f; —ertgeffe, bie —, —n,boatcă,/; —enjucţt, bte—, apicultură, albinărit, n;—ensudjter, ber—?,apicultor,prisăcar,stuparw. Sier, ba? —, (e)?, —e, bere, /; — Battf, bie —, —Battfe, bererie, tavernă, /; —brauer, ber —?, berar, m; — brauerei, bie—, —en, bererie (fabrică), /; —găfcţt, ber —, c?, spumă de bere,/; —ţau=?, ba?—, ţe§, ţdufer, bererie (unde se bea), /; —faltjcţiale, bie—, n, berempînă, Detfilberer, ber—, ?, comisionar de bere, m.
SSitfe bie —, — n, şnur. găitan, n. SMeftmild), bie —, corastă, /. liieteit, (bot, bote, geboten, biege), a —'oferi, a prezentă, a dă : jbm bie ipanb -, a tinde cuiva mîna ;
SŞiefer
118
biitbeti
jbem guten îag ......., a zice cuiva
ziua bună; 6d)acf)r bie ©ţiige, bie, ©tini, îroş —, a ţinea piept, a înfruntă, a sfida ; fjtlfreicfjc §anb —, a da mină de ajutor; bag laffe ic£j mir nidjt —, nu voi îngădui aşa ceva.
Siieter, ber —, g, oferent, m.
iPiflomic, bie —, bigamie, /.
bigott, a. bigot.
Sfijouteriettmrcii, /. pî. giuvaere, giu-vaericale, /'. pl.
S3t(an$r bie —, —ert, bilanţ, n. balansa, /.
SBifdjmang, bie —, - tnâuje, (zool.) chiţcan de munte, m.
SPilb, bas- , eS, —er, tablou, portret. n; gravură; imagine, icoană,cadra: figură; efigie,/; fid) liber tmms etn - - mncţen, a-şi face idee despre ceva: —djen, bag -, g, iconiţă, /; —eranbeter, ber —g, iconolatru. m : -eraugfteflitng, bie —, — eit, salon, n; — erbitd), bag —es, —bitdţer, carte cu figuri; —ergale=
rte, bie—, — en, salon,»;.....crţdnbler,
ber —, s, iconar, m \ m maţinen, ber , g, cadra, /'. pervaz, n ; —erfdjrift, bie—, —eit, ieroglifă,/; —erfpradjc, bie —, —it, limbaj simbolic, n ; —erfifttnter, ber —, g, iconoclast, m\ —ţauer, ber —, g, sculptor, m; —ţauem, bie—, —en, sculptură, /; —ner, ber —, g, plăsmuitor, m; —nt=g, bas—, fţrs, —ffe, icoană, /'. portret, n\ chip, n. imagine; efigie,/; — famfeit, bie —, plasticitate, /; —ffiule, bie —, —n, statuă,/', chip cioplit, n; —ftein, ber —, (e)g, —e, agalma-tolit, «; —ung, bie —, —en, for-maţ-ie, — iune ; organizaţ-ie, — iune ; construcţ-ie, —iune : coo-figuraţ-ie. —iune; educaţ-ie, — iune; cultură, civilizaţie, —iune. /; —ungstrieb, ber —, eg, —e, impuls spre cultură, n; —toerf, bas —, (e)3, — e, figură, /.
biib •en, a formă, a crea; a fasona; a civiliza, a cultivă; cinen Kreig —ert, a descrie un cerc ober a formă un cerc;—b,a. civilizător, instructiv; decorativ; —beâitnfte, arte decorative, /'. pi; —erreid), a.
redundant; —fief), a. simbolic, metaforic, figurativ; —|am, a. mlădios, formabil; tratabil; —ţd)5n, a. frumos ca o cadra
Silf, bie —,	proiect de lege (En-
glitera), «.
Silfiirb, bag—, es, —e, biliard; —iod), bag —, (e)g, —IScţer, pungă, /; — ftocf, ber —, (e)§, —ftode, tac, n.
SBilIe, bie —, —n, crîmpoiu, n.
Sillett, bag—, g, — e, bilet, răvaş, n.
liiffig, a. ieftin; ecvitabil, cu cale, rezonabil, pe drept; eg ift redjt unb —, cu dreptate şi cu cale este; -en, a aprobă, a agrea, a încuviinţă, a găsi cu cale ; — er gefjt eg nid)t; mai jos nu are; —er merbett, a se ieftini; - ertoeiţe, ado. cu drept cuvint.
Sifltg/eit, bie —, iefteşug, ieftină-tate, modicitate; echitate; cuviinţă, /; —ung, bie —, aprobare, încuviinţare, /.
SBiifc, bie —, —nfraut, bag—g, {bot.) măsălariţă, /.
SBintbam, bas —, g, dingdang, n.
Sitnmel, bie —, n, clopoţel, «.
bimmcftt, a bănănăî.
'-Bimgfteiii, ber —, g, —e, (min.) pu-
mico, /'. chisar, m.
bitt, f. fein.
Sinbdjett, ba-3 —, g, bandeletă, /.
SPiitbe, bie—, -n, legătură; eşarpă; centuiă,/. brîu, n. bandă, teantă; cheotoare, f; (pop.) eing ţinter bie — giefjett, a-şi stropi măseaua;— bnlfen, ber —, s, grindă, /; arhi-trav, n; —ţaut, bie —, — băute, conjunctivă, /; — ţautentjftubung, bie —, — ett, conjunctivită, /; — nuttei, bas—, g, corosan, ciment, »; —ntuffef, bie —, —n, aductor, m; --ftridj, ber —, §, - -e, trăsură de unire, /; semn de unire, n ; —mori, bas eg, — morter, con-juncţ-ie, —iune. f.
biubeit, (6anb, biinbe, gebnnben, bitib(e), a legă, a înodă, a ataşă :	an
ctwag gebunben fein, a fi supus la ceva; einen Strâng —, a montă un buchet; ein gag —, a cercul o bute; einem ctwas auf bie ©ecle —, a recomandă cuiva ceva cu sfinţenie ; fief) —, a se obligă, a
Sittben
119
bitten
se legă; —b, »■ legător ; obligator; închegător.
SBinb=en, bag—, g, legat. înodat, n ; —faben, ber —, g, —fâbeit, sfoară, f: —fel, bag—, g, otgon de ama-raj, n\ —weibe, bie —, răchită,/, ©iitge, bie —n, pîlnie, f.
SBiitgelfroitt, bag —, S, (bot.) brie, /;
cinjdf)rt(ţeg —, trepădătoare, /■ biitiicit, prp. în termin de. în decurs de: — a. interior : — Iţcnte unb jnorgeu, de azi şi pînă mîine; — futjem, peste puţin; — 3 îageit, în termin de 3 zile.
SBinneit=betd), ber—, (e)g, —e, dig interior, zăgaz interior, n ; — nge= uidfjer, bie —, (pl) ape continentale, pl; — gruitbftiid, bag —, ie)g, - , enclavă, — Şaten, ber —, g, —Kjaţen, camera unui port, /; —fjanbel, ber —, g, comerciu în interiorul unei ţări, n; — lanb, bas —, eg, — lanber,’ enclavă, / ; —fee, ber—g, —n, iac interior, «; — tttaffer, bat —, g, — minier, ape continentale, f. pl.
Sittfe, bie —, flatterige —, (bot.) rugină, /; — nţfrienten, ber —, (bot.) bucsău, m.
SBiograylţ, ber —, cir, —cu, biograf, m; —ie, bie —, —n, biografie, /. SBiofoftie, bie —, biologie, ./'. l*irg, birgft, birgt, f. bergen.
SBirf=antţ'el, bie —, n, (zool.) mierlă neagră, -e, bie —, — n, (bot.) mesteacăn, ; — enlMjerţnljţ, ber cg, —e, (bot.) văcălie de mesteacăn,/; —npilg, ber —,	eg, —c,
(bot.) pitarcâ, /; —eitreijfer, ber--, S, rbot.) bureţi flocoşi, m. pl ; — enrBfjrltng, ber —, (e)§, —e, ţboi.) pitarcă, /; - enfaft, ber - , eg, — fâfte, mustăreaţă, /; — enjcţiunimn, ber -, eg, — fdjnminnte, (bot. ) iască, /; — bnţn, ber , eg, — ţaţiie, (zool.) \ gotcan, w\ —ţuţit, bag —, g, — ţitlmer, (zool.)gotcă, brădişoară,/. Spirit baitm, ber —, g, —baunte, (bot) păr, m; e, bie -, pară; gobletă (formă’,/;—mitcŞting, ber- ,g, fiod) vineţică cu lapte, /. birnfurmig, a. piriform.
SSirfifi, bie - en, vtnătoare, ./'• birfeŞcit, a vină.
btrft, f. berftert.
bie, prep. pînă, pînă la, afară de : — a ui eiitert, fără unul ; — ba fs, conj. pînă ce.
SBifnm, ber —, g, muşc, m; —blume, bie —, (bot.) pejmă, /; —biftel, bie —, —n, (bot.) spinul măgăresc, m; —flocfenblume, bie—, —rt, (bot.) pejmă, /; — ŞţajintŞe, bie—, ceapa cioarei, /; —laţe, bie— , —n, (zool.) pisică ci velină : — frâul, bag —, (e)g, (bot.) frăguliţă, /;—oă)--S,bev —, —fen,	fcn, (zool.) mosc, —
tier, bag —, (ejŞ, — e, (zool) mosc, m.
Sigcijen, f. aiifscŞen.
!8i|d)of, ber —, g, —jcfldfe, episcop ; bişof (vin amestecat cu zahar şi cu zamă de portocale), m ; —g» mitţe, bie-, —, mitră, —gfleib, bag —, —eg, —er, sacos, n; — s= ftnb, ber —, eg, —ftăbe, cîrjă episcopală: pateriţă, /. fiifrtjiifltd), a. episcopal.
Site, bie —, it, crivăţ, n. bigŞer, adv. pînă aici, pînă acum; ' —ig, a. de pînă acum, anterior, aiibfiiit, bag g, re, bişcotă, /. Siffeit, ber—, g, bucătură, f; ţdjniflie —, mîncare pe sponci.
Siffig, a. muşcăcios, mordant; - er igttnb, cîine lotru, bift, f. fetit.
iSighint, bag —, g, — tiuiter, episcopie, f. episcopat, n.
Mgnieiicit, adv. uneori, cîte odată, cînd şi cînd. biţi, f. beifjen.
SBi=fe, ber—, ffe§ — ffc, muşcătură,// —fjcţen, bag—, g, bucăţică, /. pic, n. lecuţă, scîntee, /; —Rltmitbe, bie —, —ti, muşcătură, f.
SBitfcfje, bie —, n, doniţă, cofă, f. S8itt=e, bie —, —en, rugăminte; pe-tiţ-ie, —iune, cerere,/; (pop.) cine art§ ber ficbeulcn —, scorpie (femeie), f; — citbc, ber—, tt, - -n, suplicant, m\ - gang, ber - eg,— gange, litie,/; -gefud), bag - -, eg, —c, suplică, petiţie, f. arz, n ; —fdtrift, f. - gefud); —ftetter, ber— , g, postulant, suplicant, m\ eg ift eine e, an midj geftdlt imorbcit, am întâmpinat o rugăciune, biiteit, (bat, baie, gebeten, bitt(e), a
bitter
120
SiHatt
ruga, a se ruga; a pofti, a invita; bitte! poftiţi ; piaeă-vă! — roeife adv. cu rugare.
bittcr, a. amar; ciumărit (vin); baS tft nidjt —, iată ce-mi place ; — bofe,foarte supărat;—falt, a. geros; — Itcf), a. amarnic; — fufe, a. dulce-amar.
S8ittcr=blatt, bas —, eS, (bot.) ama-răluţă, /; — biftel, bie—, —n, (bot.) amărea, /; —id), ber —, S, (bot.) iarba-găiei, ./'; —falf, ber —, S, (min.) domolit, m; — leit, bie —, amărăciune, /; —Ilee, ber —, §, (iot.) trifoişte, /; —fraut, bas—, 3, (bot.) iarbagăiei,/; —ling, ber—, 3, —e, (iot.) crăiete, m; — nt=3, bie —, —ffe, amărăciune, /; — falj, bas —, e3, —e, sulfat de magnezia, m; fdţtoantm, ber—, (e)3, —fd)tbânt= nte,(6of.)burete lăptos, m; - fftj), bas —, (bot.) zîrnă, /; — ttmffer, baS-S, apă minerală amară,/; — urnit, ber —■, 3, —e, pelin, m ; —rourj, bie —, (bot.) ginturâ, /.
biijelit, a pişcă (pe limbă).
Sfiluaf, baâ —, S, - e, bivuac, n.
btjarr, a. bizar.
blad), a. sez.
SBladfjfelb, baS—, eS, —er, sez, tapşan, n. plăiet, m.
blaffett, a lătra, a hămăî.
SBlaţe, bie —, rt, arar, n. pătură, /. coviltir, n.
filâljen, a umflă, a buhăi, a produce flatuozitâţi (viaturi gastrice).
aiiaiMucf)t, bie —, timpanită, (boală), /; — ttng, bie —, — ert, umflare : buhăire, /; vînt (gastric), n.
SSIat, ber —, 3, negreală de lampă, /; —fifd), ber —, e§, —e, sepie,/; —er, ber —sfeşnic, n.
ilaben, a fumegă; —ertg, o. fume-găios.
bfamiercit, a da de gol, a face de ruşine, a compromite.
Blanf, o. luciu, lucitor; lefter (de parale); — SQSaffe, arma trasă. f\ —er SBein, vin lucios; — jieţen, a trage sabia; ftdj — ntadjeit, a se fercheşi ; - fein, a ti lefter de parale; —o, a. în alb, nescris, bianco.
blăitfeit, a depolî.
®tanf=ett, bag —, S, —e, formular, n. blanchetă, /; — fdţeit, bal —, (e)3, —e, planşetă, /.
Slanfofrebit, ber —, s, —e, credit nelimitat, «.
SBliiSdjen, bas —, S, băşicuţă, bubu-liţă, jubră, pust.ea, /.
SB(af=e, bie—, n, băşică, ţiplă,/.bulbuc (de apă), clăbuc (de săpun); ochiu (în metal); alambic, n; —e= balg, ber —, 3, — bafge, foi, /. pl. sufloiu, burduf, burduş, «; —e= balgtreter, ber —, 3, calcant, m ; —enentjiinbung, bte —, —en, cis-tită, /: —enpffafter, baS — 3, vezi-cătoare, /; —ertftein, ber —, S, —e, piatră vesiculară. /; —enîdjroadie, emereză, /; —emoitrtn, ber —, es, —toiinner, (zool.j cisticerc, m- — e= rof)r, ba? —, S, —e, sarbacancă,/. sufloiu, n; — inftruntent, ba3 —, e, instrument de vînt, n.
blafeit, (blăf(ef)t, blaft, blte3, bltefe, ge= blofen, btof(e), a suflă; a sună (din corn) ; jum 'ilttgriff —, a sună de atac.
Blnfiert, a. blazat.
SSiafiertlieit, bie —, saţ. n.
bl aţi g, a. beşicos.
ăţlagpţemie, bte—, —en, blasfem, n. hulă, /.
SMăffe, bte —, paloare, paliditate, /.
blaft, i. blafen.
blaj?, (blâffer, blaffeft), a. palid, firav; smead, galben la faţă; pălit; — gritn, a. fistichiu.
SBlăfpente, bie—, —rt, —buţn, baS—, —ţiiţtter, (zool.) leşiţă, /.
Sfintt, baS —, e§, SBIatter, foaie, tîlă; frunză, /; — beS @djliiffel3, floarea cheii; bon bent erfteit bis 31101 Icţten —, din scoarţă în scoarţă; ftd) fetit Bor ben HJhutb neţmen, a spune pc şleau; — att[aţ, ber e3, — fdfie, ('bot.) stipula, /. filod, n; —flcidje, bie —, —n, limb, m; —golb, bas —e§, polăeală, /; — fern, ber —, e§, —e, (bot.) mezofîl, n; —fnofţe, bte —, —n, mugure folifer, m; -tauS, bie —, — Ifiufe, {zoo/.) mustiţă, /; —îdjeibe, bie—, vagină, /; —ftlber, baS —, S, polăeală albă, ,/v —feite, bie—, n, pagină, /; — ftiel, ber - , s, —e,
filattartig
121
bleiben
(bot.) pedicul, n: petiolă, /; — jinn, bas —, 3, staniol, m.
blattartig, a. foliaceu.
JBlătbdjeit, ba? —, 3, frunzuliţă; lamelă, /; —eranorbttung, bie —, — en, (bot.) foliaţie, /; — eriditnamm, ber —, (e)g, -fcţnmmme, (bot.) a-gariciu, m; —ermerf, bas —, (e)s, (bot.) foiş. n.
61Stt=elit, a fluerâ prin frunză;—erig, a.foios; — eru, afoiletâ, a frunzări (prin carte); fid)—ern, ase frunzi, a-şi pierde frunza.
SHatter, bie —, rt, bubă, băşică, puşchea, jubră, sgrăbunţă, bu-buliţă, /; —rt, bie —, pi. vărsat, w; —magen, ber —, s, — magen, foios, n\ — narbe, bie—, —n, semn de vărsat, n.
filatteritarbig, a. ciupit de vărsat, stricat de vărsat.
Simt, «. albastru, vînăt, havaiu, a-zuriu; —nnlaufen, a se învineţi; braun unb — fdjlageti, a pisăgî; bec — e, 2Rontag, blau. n ; sfînta lnne, /; gritrt unb — bor beit Stugen rocrbeit, a vedea stele verzi; --es Slut, sînge de gentilom; — e SSoţne, bie—, tt, glonţ de puşcă, n; — e gledeit, vinătăi, /. pl ;	- er
Sunft, moft; feinen —en®unft bon eltttaS ţabett, a nu şti ca zidul; ibiti eineit — en $unft bormadjen, a îmtătâ pe cineva cu apă rece; bit roirft bein — eS ÎSunber feţeit, te vei miră, ce vei vedea; mit etnent —ctt Sluge babonfomnten, a scăpă cu faţa cinstită ; beit —en Stogcti befmnmen, a primi mandatul de retragere (un ofiţer).
SBfame, bas —, tt, albastru, m; al-bastreală; (prov.) bas —e bont S>im= mei berumeridjmomt, a se jură pe toţi sfinţii din cer; ins — e ţineim rebeit, a vorbi verzi şi uscate; — ţolj, (bot.) baS —, cs, băcan negru, m; —feţldjeit, ba?---, s, (zool.) p rigoare cu gît albastru, /; —meife, 'bie —, tt, (zool.) piţigoiu mic, pi-ţigoiu măscat, m ; -faure, bie —, acid prusie, n ; — fdjecf, ber —en, —en, cal sur, m; — fpedjt, ber —, <e)s —e, (zool.) găunoae albastră, ./; -ftritmpf, ber cs, — [tritmpfe,
poetastră, /; — fudjt, bie —, echimoză. /.
SBlăue, bie —, şineală, vineţeală, /; azur. n.
SMăttel, ţ. Sleitei.
filatteit, a învineţi; ber .fpintmel bkut, cerul se înseninează.
61âtt=en, a bate cu maiul (rufele); a şineli; —lid), a. albăstriu.
îlled), bas —, s, — c, tinichea,/; fer-alb. m\ er rebet—, vorbeşte prostii ; pefdjirr, bas —§, —e, tinichele. f. pl: — feffel, ber — s, gamelă. /; — idjmteb, ber —, (e)s —e, tinichigiu, n: —mare, bie —, —n, tinichigerie, /.
filetţeit, a plăti.
blecţent, a. de tinichea: prost.
blecfett, a rînjî: bie 3iiţne —, a-şi arătă colţii.
Silei, ber —, s, —e, (zool.) ablu, m; baS—, — es, (min.) plumb; mit — ausfullen, a plombă ; mit SSitlber unb — f)inrid)tett, a împuşcă ; — aber bie —, —n, filon de plumb, n :	afdje, bie —, (min.) ristic,
erg, ba§ —,	— es, —e,
plumbagină, /; —feber, bte—, —n, ceruză, /; creion, n ; — glattj, ber —cs, galena, / ; —gtattc, bie —, litargir, m ; —fapjel, bie —, —n, plombă, plumbiţă, /; —folif, bte
-	-, — en, colică saturnină. / ; — lot, bas — s, cumpănă, /; nivel, n; —ftift, ber — (el?, —e, ceruză,/; creion, n ; — ftiftroţr, ba? -, (e)§ —e, portereion,» ; — oerfd)(tt=B, ber
-	, ffes —jci)litffe, plombă, /; — mcbjj, bas —, ffes, ştiubeciu, n ;
-	ţttcfer, ber s, zahar de saturn, n.
lileibeit, i. f. (blicb, bltebe, gebliebeit, bleib(e), a rămîneâ, a stă, a persistă ; er bleibt lange, zăboveşte ; lafj e§ blcibett, lasă ; ba? lafje id) moţi —, ba zeu, nu voi face una ca asta; [tcpeii —, a se opri undeva; a rămîneâ undeva; bei feb tter Sttehtung fteţeit —, a persistă pe lingă opiniunea sa; am Sebett —, a trăi (pînă atunci) ; biefes (Sdjnupţtud) ift ţter liegen gebliebeit, cineva a uitat această batistă aici; fterfeit —, a-şi pierde rostul,
122
SPfonîmte
bleid)
a se înfunda ; fi gen —, a nu se scula; a nu fi promovat (un şcolar) ; a nu se mărita ; er ift nuf bem gelb ber (fgren geMteben, a căzut (murit) pe cîmpul de onoare; bletb mir Don Setbe! slăbeşte-mă ; e3 bleibt bubei, rămîne cum am zis ; — b, a. rămîitor, statornic; constant, permanent; —be ©tfitte, bte —, —n( dornicii. b(eid), a. palid, pălit, gălbejit, hi-reav; — en, a înălbi, a ghilî; —b, a. înălbitor, ghilitor; — ţutgtig, a. clorotic, anemic.
ăhctdpe, bie —, —tt, nâlbitoare, ghi-litoare ; albitorie : paliditate, /; —e, bec —, n, - n, om palid; — er ber —, 3, al bit or. ghilitor, m : —fitcgt, bie —, hloroză, anemie,/, bleicrit, a. do plumb, ăheige, bie —, — n, (zool.) ablu, m. SSIettbe, bie—, —it, firidă, f: cotlon, n ; obrază, /; {mini) pseudo-ga-lenă, /.
bleiibeit, a orbi, a ebluisă, a fascină; a mască; ablinduî; b«3 Sicgt blenbet mici), îmi fug ochii de lumină ; —b, a. orbitor, fascinător ; —btueig a. luciu de alb. ®(enb=fenfter, ba3 —, 3, firidă; —ta= terne, bie—, —n, felinar mascat;— leber, bo3 —, 3, obrază, /; —ling, ber —3, —e, corcitură, /; — ung, bie—, orbire, fascinare, /; —Werf, ba3 —, 3, nălucă, fantasmă, /. Sheffe, bie —, —n, ţintă, stea, /;
'flferb mit ctner —, cal ţintat. bleffiert, a. blesat, rănit, bfeueu, a bate cu maiul.
SBleuel, ber — 3, maiu, m. ftliţf), f. Metdjett.
SBlitf, ber —, 3, —e, privire, căutătură; ochiadă, /; ochiu, m.
SBlirfc, bie —, — n, (zool.) plătică, f. blitfeit, a privi, a căută (cu ochii);
fief) — latfen, a se ivi, a se arătă, blieb, f- 6Ieiben. blic-3, bliefe, f. blaien. blinb, a. orb, fictiv; —e§ fţenfter, firidă. /; —er ţJSaffagicr, ber—, 3, — e, pasajer de contrabandă ; —er 2arm, alarmă nemotivată ; — ge= fiordjen, a ascultă orbiş; — labcn, a încărca o armă de foc fără
glonţ ; — e Sug, deababa oarbă, /; — ltng3 adv. cu ochii închişi, orbiş.
581inb=boben, ber — 3, —bbben, tăvă-
nitură, f ; — barat, ber —, 3, .........
— barine, cecum, m ; —geborene, ber —, n, —it, orb din naştere, m ; —geit, bie —, cecitate, /; mit — fieit gefdjlngen fein, a avea orbul găinii; — mnu=S, bte —, — mcinfe, şuiţă, — fdjleicge, bie —, n, ce-ciliz, m.
btinf, a. luciu; ■ en, a luci, a sclipi.
bliitjeht, a clipi (din ochi).
SBItg, ber —, e3, —e, fulger, trăsnet, n: pup —, la dracul inieein — au3 beiterm .§tmmel, din chiar-senin ; Dom — e getroffm, trăsnit ; — ab= leiter, ber —3, paratoner, n ; — iunge, ber —, n, —n, drac de băiat, m\ —feri, ber —, 3, —e, drac de om, m; — ftrnţl ber —, 3, — en, trăsnet, n.
blitt=en, a fulgeră; a scâpărâ; a luci, a străluci; a sclipi; - fdjnell, a,spa vîntul şi ca gîndul; —roe= nig, a. brumă.
SBforf, ber — (e)3 —SBIBcfe, butuc, m ; trunchiu, » ; buştean ; bolovan, m\ in beit — legen, a pune în butuci ; —abe, bte —, —it, blocadă, ; — fjau=3, ba3 —, fe§, — ţnufer, palancă, /. fortin, n.
filocfieren, (blocfiert, Mocficr(e), a bloca, a împresură.
filoii, a slîicios, timid, hăbăuc, imbecil, ramolit, netot, idiot ; slab de ochi; — fidjtig, a. slab de ochi; —ţinnig, a. netot, imbecil, năuc.
S5lob=igfett, bie —, sfieală, timiditate, imbecilitate, hăbăucie; rămolire; slăbiciune de ochi, /; — fidjtigfeit, bie —, slăbiciune do ochi, /; — finit, ber —3, netoţie, imbecilitate, demenţă, f.
filofeii, a beli. a bălai. [plăviţ.
Bionb, a. blond, bălăior, bălan,
Sfonbe, bte —, - n, horbotă, /; ber n, — n, blondin, bălăior, m ; bte —, —tt, bălăioară, blondină, cine fitftle —, un pahar de bere albă ( Berlin).
S31oitbiiie, bie —, —tt, blondină, bălăioară, /.
Motlegen
123
Motdegen, (blotgelegt, leg(e) Mut), a descoperi, a vădi; a nudifică; — ftellen, (61otge[te(lt, ftcll(e) blot), a compromite, a da de gol; fict) , a se compromite : a se expune.
SBloJMegimg, bie —, descoperire, des-vălire; —fteUung, bie - -, compromitere. /'.
-blofi, a. gol, descoperit ; curat ; in —enŞcmbe, numai intr’o cămaşă; ; bat ift cin —et ©eriidjt, astea-s numai vorbe; in—en g-itţjen, desculţ; - adv. numai.
iBlojje, bie —, — it, golăciune, /; gol, «; nuditate; slăbiciune; luminiş, n; ftd) cine — gebett, a se da de gol, a-şi arătă arama.
b(iil)eit, a înflori; a prosperă ; —b, a. florifer; înfloritor; — be ©efidjtt» farbe, faţă rumenă ; — bet 9l(ter, floarea vieţii, / ; — beS ©efdjfift, negoţ înfloritor.
Slunttf)eit, bat —, §, floricică,/.
Sflnntc, bie —, —ti, floare, f: buchet (al vinului), n ; lamură, r : burd) bie — fprccf)en, a vorbi figurativ ; — narrangcnicnt, bat —, (e)t, e, jerbă de flori, /; — nbeet, bat —, et, —e, strat, n ; plat-bandă, ,/'; parter, n ; — nbinfe, bie —, —n, (bot) pipirig înflorit, n ; păpurică,/; — nblalt, bat —, et
—	bldtter, (bot.) petală. ./; —nfaben,
ber —t,	fciben, (bot.) stamină,/;
—itflor, ber —, t, floră,/'; —ngar* ten, ber —, t, — gârten, florărie/'; —ngetninbe, bat —t, - n, feston, »; langavie, jerbă de flori, /; — ; ngriffel, ber , t, (bot.) pistil, n ;; —ngrn=fi, ber —, - et, — griiffe, şelarii. n: —nljânbler, ber —, florar, m; - nŞonig, ber - t, nectar, n;
—	nfjiifle, bie —, bractee, ./'. pl ; —n(eld), ber —, §, — e, (bot.) potir, n; — feld)blatt, bat —, et, — biâtter, petal, n; - ttfnofpe, bie—,
-en, (bot.)boboc, n; —nfofjt, ber—, t, (bot.) conopidă, /; —nfbntg, ber
—	t, (bot.) floare prolifera, /'; — nforb, ber - , et —ffirbe, jardinieră, /'; — nfranj, ber , et, —frânje, cunună, /; itf'rone, bie —, — n, (bot.) corolă,/; —Hibei, ber —t, vazon, n; — nlefe, bie —, —it, an-
SBtut
tologie, /; — utadjerin, bie — nen, floristă, /; — iimabdjen, bat —, t, buchetieră, /'; — nroţr, bat — t — e, (bot.) belşiţă, /; — itjpradje, bie —, n, limbajul florilor, n; an-tografle, f ; itftanb, ber —, et —ftanbe, floră,./'; —nftaub, ber —, (e)t, (bot.) polen, n; —nfiettgel, ber
—	t, (bot.) cotor, n ; — nftiel, ber
—, t, - e, (bot.) peduncul, pedi-cul, n; —nftocC, ber —, (e)t —ftiif» fe, floare în glastră, /; —nfiraufs, ber —, et, - ftrauge, buchet de flori; — nftiid, bat —, t, — e, buchet (eadră), /; parter, n ; — n= topi), bn- —, f‘5	- tSpfe, răvar, n ;
glastră, /; ghiveciu, n; sacsie,/; —ntifdjdjen, bat—, t, portflori, n;
—	njudjt, bie , floricultură, f ; —gtoiebel, ber - , t, bulb, n.
b(um=enretd), a. înflorit, preserat cu multe flori; - ig, a. j. —enreid).
liliimcraiit, a. albastru pălit (bleu-mourant).
SUumijt, ber —, eu —en, florist, m.
SBlufe, bie —, —en, bluză, f.
25lut, bat —, e, smge, m; neam, n, rasă, /'; mit — beftedt, a. încruntat; bit auft —, pînă la ficaţi ; bat madjt bBjet —, asta întărită pe om; jitnget—, tinereţe/, pl; ©ut unb —, avere şi viaţă,/; aber, bie , —it, vînă, f ; - -anbrnng, ber , (e)§, congestiunc,/; —auge, bat -, et, (bot.) şapte degete, /. pl.; — nittleerung, bie —, —en, e-moragie, /; —aittnmrf, ber - , t, —luiufe, emoftizie, /; - -bab, bat —et, —bdber, măcel, carnaj, masacru, «; —baitit, ber—, et, juris-dicţiune cu dreptul pedepsei capitalei, /'; —bar=t, ber—, jet, —fe, (zool.) costreţ, m; — baunt, ber —, et, —bihtme, (bot.) băcan roşu, n; — bilbung, bie—, ematoză, /; —bre» djett, bat —, t, emoftizie,/; — brud) ber—, t, —britdje, ernatocelă, /; — biiljne, bie —, — n, eşafod, n. —burft, ber —, et, cruzime, f; — egel, ber —t, (zool) lipitoare, / ; —entjie£)ung, bie—, —en, luare «le sînge, /; —ergie&uttg, bie —, —en, emoragie, f; —erftarrung, bie emostază,/; — ergeugung, bie —,
Slut
124
sagnificaţiune, —farbe, bie n, sîngeriu, n; — fiul, ber —, (e)Ş, —e, botros, m; — ber—, [fes, ftiiffc, emoragie, /; — gefafje, bie—, (pl.) vase sanguine,/, pl. ţesătură vasculară, f; —gefafjnefe, ba? —, «8, —e, j. — gefafie; —flelb, ba? —, «8, —er, arginţi, m. pl.; — geridjt, ba§ —8, —e, justiţie capitală, /; —gerilji, ba8—, e?, - e, eşafod, m; —gefc£)tt)ixr, ba8 —, 8, --e, aposti-mă, sărpincea, /; —gier, bie —, —ben, sete de sînge, /; —Ijariten, ba§ —8, ematurie, /; — (janfltng, ber —?, —e, (zool.) cînepar, birje, bie —, (bot) meişor, »» ; fjodjjeit, bie —, — en, măcelul din noaptea Sîntului Vartolomeiu (Pai-is 1572.) ; — f)oIj, ba? —, e8, băcan roşu, m; —Ijunb, ber e8, —e, braică, /; omul sîngiurilor, m; —f)uften, ber—8, emoptizie, /; —frânt, ba8— e?, (bot) ştir, m ; — fuctien, ber—, 8, chiag de sînge,«; —fiigeldjen, ba? —8, molecula sîn-gelui, /; — lafjen; ba? —8, luare de sînge, /. — maitgel, ber'—?, a-nemie, /; — tnenjd), ber —, en, — en, omul sîngiurilor, m; — pUj, ţ. —făiwamnt; — racŞe, bie—, vendetă, /; —jauger, ber —8, lipitoare, /. ■strigoiu, vampir, m; —îdjanbe, bie —, incest, n; —jcfjeu, bie—, emo-fobie, f ; — fdjulb, bie —, crimă capitală, /; —jdjirmntm, ber—, (e)8, —fdpoamtne, bureţi de stejar, m. pl; — jpucfen, ba? —, —?, emofti-zic, /; — ftein, ber— e§, — e, (min.) ematită, /; —jtocfitng, bie- , en, emostază, /; —ftricnte, bie—, — rt, vîlcezeală sîngeroasă, /; —ftrom, ber—, e8, — ftrbnte, şiroiu de sînge, n; — fturj, ber —, e8, —ftilrge, e-moragie, /; —8»ertt)anbte, ber - , n,—n, agnat, consîngean, m; —§= t>ertt)anbjci)aft, bie —, consîngenie-tate, /; —umlauf, ber—, ?, —tdufe, circulareasîngelui,/. cursul sînge-lui,»; — unteriaufung, bie—, —en, sugilaţ-ie, —iune, /. enchemoză, / ; — urteil, ba?—, ?, — e, sentinţă capitală, f; —Bergiejjen, ba? —, ?, vărsare de sînge/'. masacru, măcel. »; —bergiftung, bie—, piemie,
SPoif
/; — luafjer, ba? —, ser, w. limfă, plasmă, /; — ttrarft, bie —, ttmrfte, lucaniţă, /. sîngerete, m; — irmrj, bie—, (bot ) torrnentil, ?»; — şeuge, ber—, n, —n, mucenic, martir, m.
blut=anu, a. amenic; lipitul pământului (sărac de tot); — beflecft, a. încruntat; — bwrjtig, crunt; —en, a sîngeră, a-şi da sîngele ( pentru patrie); — gierig, a. crunt ; —ig, a. sîngeros, sîngerat, sanglant; —jung, a. tînăr de tot; —reidj, a. sîngeros; —tot, a. roşu mohorît; —reinigenb, a. depurativ; —riinftig, a. sîngerat, însîngerat; —fdjaitbe» rijd), a. incestuos; —jauer, a. cu amare sudori; — ftiflenb, a. emos-tatic; triefenb, a. sîngerînd: sîngele curgînd şiroae ; —uber= ftrbmt, a. însîngerat; loentg, a. brumă, mai nimic.
SBtiite, bie —, —n, floare; înflorire; prosperitate, /. apogeu, «. elită, /: —nboben, ber —, 8, (bot.) re-ceptaclu, tal, m ; —nf)it((e bie —,
—	n, (bot) perigon, n ; —nfnojpe, bie —, —n, mugure fructifer, m; —nfbpfcben, (bot.) capitul, n; —n= fianb, ber —, ti, — jtanbe, (iot.) inflorescenţă, /; - njtaub, ber —, ?, (bot.) polen, m ; —nftiel, ber —, (e)8, —e, peduncul, n ; — njmeig, ber—, (e)8, —e, ram floral, n; — jeit, bie —, —en, florescenţă, /.
blutt, a. gol.
SBii, bie - , —en, rafală, /'.
SPocf, ber —, 8, SBbcfe, (zool.) ţap, berbece, m ; capră (a trăsurei); greşeală, boacănă, f; einen — jcbtcfjen, a face o boacănă ; ifjn jîbjît ber —, sughiţă grozav ; in ben — fpannen, a pune în butuc; jietfer —, om înfipt; —flijte, bie—,
—	it, telincă, /; —leber, ba8 —, 8, saftian, n; — pfeife, bie—, —n, cim-poiu, n; — ?bart, ber--, (e)8, (bot.) floarea soarelui do cîmp, f: —8* beutel, ber —?, toc de carte; alter —8beittel, vechitură netrebnică, /; —sborit, ber —, ?, (bot.) unghia găiei; — sfiorn, ba?—?, —fjonter, corn de ţap: in? - ?f)orn jngen, a îngrozi (pe cineva); —8traut, ba?
—	, (e)8, (bot.) ciumare,/; — 8ţ>eter=
SBotfelnnbcl
125
Soot
leit), bal 3, (bot) pimpinea, /; -Ifpriing, ber , I, fpriinge, săritură ţeapănă; —«ftreid), bcr —, —e, nerozie,
SBocfelitnbcl, bte—r —n, spealcă, căr-fiţă, /.
borten, a plrcî; a mirosi a berbece.
iBobcn, bcr —, I, Sdbcii, pămînt, teritoriu, sol; fund (de pahar); pod (de casă).' tablier (al unei punte cu macara); hambar, «; duşumea, /: parchet, n; ©tunb uttb—, fond rural, »; mif beri—fnlleit, a cădea jos; p —• rocrfeit, a trînti; p — brttcfeu, a acablă, a năbuşi; bal har bem gaj) ben — nitlgefdjiagen, asta i a pus capacul; <pror.) Şanfc= meri f)at golbeiten —, meşteşugul e brăţară de aur; feften - finbett, a da de fund fix; — fenjtcr, bas—, s, bageacă, lucarnă /; — tarnmer, bie—,	n, mansardă,/; —frebit,
ber —, I, —e, credit fonciar, n : —lude, bie--, — n, bageacă,/; — fag, ber	, el, îatie, turbureală,
feculă,	sediment, reziduu, n :
cinert —jab inadjen, turbubealause aşază; —fdjidjt, bie , —en, strat de pămînt, n\ pătură de pămînt, /; —501=1, ber—, fel, —fe, emba-tic. n. foncieră, /.
bubeudol, a. fără fuod, desfundat ; —Ioje Sdicfe, noian, n; loferSeicfyb finii, uşurinţă de minte nemărginită ; —lofer Şammer, mizerie nespusă; — jîfinbtg, </. statorit, îm-pămîntenit,
Sobnterei, bie —, —ett, împrumut (a la grosa aventura), u ; —brief, ber—, 3, —e, —nertrag, I, - trage, carta parte, /
bog, biige, j. biegeit.
Sfogcit, ber —, 3, — u. SSogcn, arc, cerc. «: curbătură,/. arcuş, m; coală (de hîrtie), /; otlînc (de şea), n. (prov ) afljttfdjarf gefpannt jerfpringt ber Sogen, nu te întinde, că tc rupi (nunquam nimir); iit S8aufd) itnb —, în bloc; — fenftcr, ba3 —, 3, fereastră ogivală, / ; — flfidje, bic -, -n, convexitate,—gang, ber —, el, —gange, arcadă, /; — fjalle, bic —, —n, portică, /; — geroolbe, bal —, boltitură ogivală;
—lanipe bie—, — en," —lidjt, bal—, el, glob electric, n; - linie, bie — rt, linie curbată, /; - nifdje bte—, —n, glaf, n; — frfjtife, ber —, en, eit, arcaş, m ; —ftrid), ber —, I, —e, zicală, /.
liogen=formtg,a. ogival; arcat; curbat;.
—meife, adu. în coli-SîoŞle, bie —, n, lodbă, seîndură groasă, /'. bol)leit, a podi.
Sfofptc, bie —, —n, fasole,/, bob, m; —nbattm, ber—, el, — bdume, (bot.) drob, m; — nfptlfe, bie—,—It, hoispă, păstaie,/; —nfraut, bal —(e)l, cimbru,m; —nftange, bte — , —ti, arac;—uîtrob,bal—, 3, strujan do bob, m.
bobiicn, a lustrui cu ceară. SBoljitfjiifc, ber —tt, —n, cîrpaciu, m. bol|reit, a sfredeli, a găuri; a sondă; in ben ©runb —, a cufundă (o corabie).
S)ol)r=er, ber —I, sfredel. burghiu, pretcar, spiţelnic. n ; —ung, bie-—, en, sondaj, n.
SSojc bie —,ar^en, balisă, /.
Sfoleiite, bic—, - n, bulină,/', otgon,». Solie, bie , n, bulb, m ; —nge» road)--l, bal , fel, —fe, plantă bulboasă,/.
SBiiUer, ber- , I, piuliţă,/, treasc, n. SBollette, bte -, n, cărţulie, regie,/, bollig, a. bulbos.
SoIImevf, bal —3, —e, meterez, tabie, /. bulevard, n.
S8oIlt3, ber —, bol, m.
1 SBolj, S3c(jeit, ber —3, săgeată, /.
■ bulon, piron; fercheteu, n. bontbnrbiercn, (bombarbiert, hambar-bier(e), a bombardă.
S?ontbar»ierer, ber —, 3, — e, artifi-ciar (rang la artilerie), m. SSombaft, ber—, el, —e, stil emfatic, n. Stambe, bie—, —n, ghiulea. /. obuz, n. bombă, /; —nfeffef, ber —I, bumbară, /. bombenfeft, «. bumben. bunnjibe, adv. în bună credinţă. Staitf)itfe, f. 3ii)f)uf)afe.
Staiute, bie —n, bonă, băietoare, nemţoaică la copii, /.
SSoot, bal—(e)3, —e, caic, n. luntre, barcă, barcasă, şalupă; nacelă,/;
JBorb
126
Stradiader
-3ljafen, ber —, 3, cange,/; —ş» tnedjt, bcr —(e)8, —e, caicgiu, »» ; —3mann,ber—, e§, — nhiitner,şăicar; subofiţer de marină, m. ijţorb, ber—, e8, —e, bord, n. lăture (a corăbii); poliţă (de aşezat ceva), /; iiber — roerfett, a jactă; ait geţen, a se îmbarcă; an— bringen, a îmbarcă.
5Borbc, bie —, — en, găitan, galon, ». ăiorbetl, bal —8, —e, lupanar, m. borbieren, (borbiert, borbier(e), a bordură,
iBorbierung, bie —, --eu, cheu, n. SBoretfd), bcr —, 3, —e, (bot) limba mielului, /.
SBorg, ber -, (e)>3, —en, împrumut, n. borg=en, a împrumută ; — toetfe cu titlu de împrumut.
SBorfe, bie—, —n, scoarţă, coajă, /; —nMfer, ber —, 3, (zool) gîndac tipograf, m: —tmntrm, ber —3, — roiîrmer, cariu, m.
83ont, ber—, 8, - e, fîntînă,/. izvor, «. boruicrt, a. stupid.
18oniit*rtljcit,bie—,—en, stupiditate,,/'. !6or=3, ber—,fel, — fe, (zool.) costrăs, m SBorfiiure, bie —, acid boric, n. S3orje, bie—, — n, bursă, f; — nblatt, bal —, (e)3, — blâtter, buletinul bursei,»;	-ngefdjăft, bal—,(e)3,—e,
operaţiune finanţiară (lă bursă), / ; —nntâfler, bcr - 8, agent do schimb, m ; —nfţehilant, ber —, en, —en, bursier, m; — nfpiet, bas —, 8, —e, agiotaj, n. tBorft, ber—, e3, —e, crepătură, des-picătură, /: —befen, ber —, 3, mătură de păr de porc, / ; —e, bie—, —n, păr de porc, m; —en= gra=3, ba3 —, je3, --grăfer, (bot.) iarbă aspră, /; — enţirfe, bie —, (bot.) mohor, m; — enfraut, bal -, 3, (bot.) şofrănel, m; — enotel), bas —, 3, rîmători, m. pl; — ttlifd), ber —, e3,—e,mătăuz de păr de porc,», borfte, f. berften.
borft=en, jid) —, a se sburlî:—tg, a.
păros, sburlit, ţăpos, sborşit. SBorte, bie —, — n, galon, ceapraz, posomant, găitan ; chenar, «; —n= madjer, ber —S, găitănar, ciapră-zar, m. bbl, ţ. bb;e.
6b=S nrtig, a. răutăcios, feroce; fe, (b5fer,65;ejt), rău, supărat, mînios; ber — fe jţetnb, necuratul ; —fer tţinger, deget copt; —fer '-Blid, căutătură cruntă, /; deochiu. m; —fe ntadjen, a supără, a irită; —ie Shtgen tnadjen, a încruntă ochii; —fe raerben, a se pichirisi; mit= eiitanber —ie fein, a fi certaţi; —3= ţerjig, a. rău la inimă; —Slid), a. răutăcios.
aSii=8=artig!eit, bie —, răutate, ferocitate, /; —fetmdjt, ber — S, — e(r), nelegiuit, scelerat, m ; — stoillig* leit, bie—, maliţie, malvolenţă,/. biifrijeit, a escarpă.
S8ofd)ung, bie —, —en, val, peş. ». ulă, escarpă, f.
boiljaft.a răutăcios,rînzos, maliţios. !bftS=ţaftigfeit, bie —, maliţie, răutate, /; — fjeir, bie—, —en, răutate, maliţie, /.
SBoSfett, bas—, (e)3, — e, boschet, n. iBoffe, bie —, n, relief. ». boffen, a lucră în relief, bojţeln, a cîrpăcî. bot, bbte, f. bieten.
iSotaitif, bie , botanică, ierbărie, f;
—	er, ber —, 3, botanist, n. botantfieren, (botanijiert, botanifier(e),
a botanizâ.
'■Bobe, ber , n, — n, sol, expres, mesager, /»; rcitenber —e, ştafetă, enamt, ba§ —el, —ântter, mesagerie, /; — enlmtfer, ber —3, curier, m\ —enloţit, ber —, eS, --I51)ne, mesagerie (plată), /; — nmfţigfeit, bie —, stăpînire, atîr-nare, /; unter feirte — mSjjigfett, bringen, a subjugă ; — fcţjaft, bie
—	en, ştire, veste, solie,/', mesaj, »; ambasadă, /; —frfjafter, ber —, 3, ambasador, m.
iStittcf)er, ber —3, butnar, dogar, m. SBottirf), ber—3, —e, putină, cadă,./'. SBooift, ber—, —e3, (bot.) prăhăiţă, /. aSomlc, bie —, —n, bol, ». bojeit, a toxâ.
SBojrer, ber — 3, box, m.
6rad), f. bredjen.
brad), a. nearat, părăginit; ber S?on= bel liegt —, e chesat. SBradpader.ber—3, —ader, paragină,/; —biftel, bie —, ît, (bot.) spin mă-
bratftett
127
tirand)bar
găresc, n: —e, bie — ert, pîrlog, »; toloacă. /; —felb, bas —, el, — er, paragină, pîrlog, »; —fonb, bnl —, el, —lânber, }. —felb ; — Oorţel, 8, —Bonei, (zool.) culiciu, m ; ber grojje —, fluerar, m; —jeit, bie — , —ett, timpul desţelinitului.
brad)eu, a lăsă ogor.
braditc, bră<f)te f. bringett.
Sfrnrf, ber —I, ciuruc, n; —e, bie—, - tt, vijlă, —njaffer, bal - -, apă pisteală, /.
bvarfcit, a ciurul.
SBrnnt, ber —8, —e, bram (ceia ce se ţine de a doua prelungire a catartului), n.
S8ramorba=b, ber —, ffel, — ffe, fanfaron, m.
brontarbafiereit, a face pe grozav.
SBrăme, bie — , — tt, bordură de blană, /.
ÎBrottb, ber — el, — SSrnrtbe, foc, in-cediu, n; tăciune, m ; gangrenă, /; ber foite —, sfăcel, m; gură de lup (la miei), /; — ber ăBeinrebe, ariciu, »; —im Sorit, tăciune, «/; itt — gerotett, a sfe aprinde, a se învăpăiă ; itt —fegert, a aprinde ; itt — ftecfett, a incendia ; in —fom= ttten, a se gangrena; —beidţabigte, ber —tt, — n, incediat, m- — blaie, bie —, — tt, t ălşică din arsură. /; —bocf, ber —, el, —bode, pirostii, /, pl; — er, ber —o, brulot. n; — fletfett, ber —3, arsură, gangrenă,/; —fudjs, ber —, fel, —fiidjfe (zool.) cal roib. m; —gaffe, bie —, tt, hudiţă, /; —fiafett, ber —I, cange, /; — faffe, bie —, —n, societate de asigurare, /; —Ieger, ber —, 3, incendiar. m; — legung, bie—, - ett, incendiare, f: —tttal, bas — 3, — tnăler, dangă, stigmă /; — ntalerei, bie —, pirogravută, /; - ntarf» ttitg, bie —, —ett, veştejeală, stigmatizare, f ; — tnauer, bie —, tt, zîd mezin, f; —op fer, bal —, 3, olocaust, n ; — reben, bie —, pl. discursuri de incediare, n ; -fdjaben, ber —, 3, — fcpben, jarişte. /; — fdjafcung, bie —, — en, plean, »; — fcfjiff, bal—, el, — e, brulot, n; —l'of)(e, bie -, —n, talpa de mijloc, ./'; —ftâtte, bie —, —n, — jteb
le, bie ■ -, —ert, locul incediuliii, n; —ftifter, ber —I, incendiar, m; —ftiftung, bie —, —ett, incediare, /; —triitnmer, bie —, (pl.) jarişte, /'; - ung, bie —, —ea, faleză, / ; —ttiunbe, bie —, —n, arsură. / ; -jeidjett, bal —, dangă, /. brattbett, a se lovi de coastă (valurile).
braitb=ig, a. gangrenos, empirema-tic; tăciunos, măluros; - ntatfen, a veşteji, a înfieră; a stigmatiza; -fdjaŞen, a plenul.
S8ranbfd)aţuug, bie ett, plean, «. ăfrattfe, bie —, ett, brîncă, labă. f. braitnte, f Brennett.
Siranitttuein, ber — I, — e, rachiu, vinars, n ; —blafe, bie —, —tt, a-îamhic, n ; — breitner, ber — I, rachier, povarnagiu, m; — brenne* iei, bie —, —ett, povarnă, ra-chierie, /.
ă)rnfilicnl)o(,), bal —I,băcan roşu, rn. SSroffc, bie —, —tt, frînghie, /. braffett, a da pînzele după vîrit. SSriuţj, ber —ffel, hurdubele, ./'. pl. briit, f. bvatett.
îfirotuipfel, bei —, 3, — aptei, măr copt; —en, ber —, 3, friptură, /; (proi-, bie SBriifje mar teuerer all ber —en, mai mare daraua decît o-caua; — ofen, ber -3, cuptoraş, n; —bjattne, bie—, —n, tigae,pică-toare, f;—rBf)re,bie ,—n,cuptoraş, m; — roft, ber—, el, —e, grătar, n-—fpiefj, ber —el, —e, frigare. ./'. bratcit, (brcitft, braţ, briet, briete, ge= braten, brat(e), a frige, a coace; a prăji; braun —, a rumeni. Sfrătliug, ber —, (e)§ —e, (bot.) vine-ţică cu lapte, f.
!$ratfdje, bie —, —tt, vioară-alta, /. briitft, f. braten.
îkatţe, bie —,	- n, brîncă. labă;
ghiară, /.
2>riiu, bas el, —e, brevaj. n SBrou=botticf), ber —3, — e, putină de plămădit, /; — er (îlrcitter), berar, m ; —erei, bie —en, bererie (fabrică),/.
Slrawlj, ber --, I, — Sroucfje, datină, deprindere, f; obiceiu ; — barfeit, bie —, utilitate, uzucapacitate, /. brattd)=bar, a. trebnic, util, folositor;
braiictt
128
bredjeln
—eu, a întrebuinţa, a avea, necesitate: a nu avea decît...; ©ie — eu, nidţt toarten, nu trebue să aşteptaţi ; ©te — eu ficfi nicfit §u jcfiftmett, n’aveţi pentru ce să vă rutinaţi; eiite Sur —, a urmă o cură; gu lua* braucfit es fo Diel Utrt» fidnbe, la ce (ne trebue) atîtea fasoane !
brauett, a fierbe (o băutură), brâu», a. cafeniu, castaniu, căpriu, brun; —es 'ţîferb, murg (cal), m ; —gebraten, rumenit; —eS ©eficfit, faţă neagră, f ; —eS TOăbdien, fetiţă oacheşă: — gelb, a. galben-ca-feniu; — rot, a. castaniu; — itnb blau fcfilagen, a pisăgî S)rautt=e, ber —, —n, {zool) cal murg, m ; — fudpS, ber —, ţes, — fucţiţe, (zool.) cal roib, m; —fef)ld)en, bas —, S, (zool.) mărăcinar, m; —foţi, ber — 3, (bot) varză roşie, / ; — fotele, bie —, — n, (min.) lignită,/; —fctjccf, ber —, s, —ett, (zool ) cal rotat, m; —ţcfiimmel, ber —, s, cal dereş, m ; — ftein, ber —, S —e, (min ) dendrit,)»; — ftltte, bie —, —n, (zool.) murgană, —murj, bie—, (bot.) brînca porcului, f. ăSramtc, bie—, anghină, guşteriţă,/. br'âutnen, a rumeni ; — lid), a. bîr-naciu, smead.
SBrtttts, ber —, fes, — SSroufe, sgomot, n; in ©au? utib —lebett, a o duce Intrăm chef.
Sraufd)e, bie —, —tt, cucuiu, »; contuzie, —iune, /.
SBrattfe, bie —, —tt, coiful stropitoarei, n; duşă; fermentaţ-ie, — iune,./;—n,bas —, S, freamăt, murmur, vîjăit; ţiiuit (al urechilor), m; —fopf, ber —, eS, —fbpfc, ţîf-nos, m ; ţîfnea, / ; — puiuer, baS —, S, praf gazos, n ; — mittb, ber —, eS, —e, haihuiu, m. braufeit, a vîjăi, a ţii ui; a clocoti ; a fierbe, a mugi, a urlă (vîntul), a vin zoii. ■
SPrittit, bie —, — Sfidate, mireasă, /; —au3fiattung,bte—eu, trusou,»; —bett, baă —,—cS, — eu, pat nupţial, n; —fitfirer, ber — S, cavaler de onoare, eolăcer, terfar, vor-nicel, m ; — jungţer, bie —, — tt,
druşcă, paranimfă, /; călţună-t ese, /. pl; —lente bte —, pl. nup-turienţi, m. pl. —nacfit, bie —, prima noapte nupţială,/; —ring, ber —, (e)s — e, verighetă, f; — pufi, ber —es, desgoveală, /; — fcfiafi, ber —, es, trusou, n; — fdjleier, ber — s, tulbent, trobo-delnic, balţ, n; — tuerber, ber —§, votru, peţitor, m.
SBrăutigam, ber —, S, —e, mire, m.
brautlid), a. ca de mireasă.
brâu,a,onest,brav,- —o, bravo 1 brava!
îiratufieit, bie —, onestitate, bravură. /; —cur, bie —, bravură, /.
23retf)-e, bie —, —n, meijţă, frîngă-toare; —eifen, bas —, S, cazma, pîrghie, /; —eu, bas —, -S, sfări-mare ; călcare (de jurămînt); vărsare, vomire. f: — tuft, f. — retj; — mitfel, bas —, s, vomitiv, «; — rtufj, bte —, —nftffe, (bot) turta lupului, /; — pille, bie—, - tt, hap emetic; pttiDer, bas —, S, praf e-metic, n; —punft, ber'—, eS, —, —e, punct de refracţie; —rei$, ber —, es, —e, icneală, /; — rupt, bte —, dizenterie, /; — (lunge, bte —, -tt, pîrghie, /; —ung bie—, —eu, resfrîngere, refracţie, f ; — roctit» fteitt, ber—, (e)S, acid tartaric, n; —rottrj, bie—, (bot.) ipecacuană,/.
Itrcdpeln, a rneliţă; - eu, (bricfift, £>rtcfit, brad),brad)e,gebrocfien,bricfi', arupe, a frînge, asfărîmâ, a sparge, a fractură,a culege(poame); a meliţă(cî-nepa); a vărsă, avomi, a vomită; a răsfrînge; ctiteit ©tb —, a călca ober a violă un jurămînt ; bie ©trnfilen —, a răsfrînge ober refractă razele; bcn ©tab iiber jb —, a osîndî pe cineva (irevocabil sau la moarte) ; bie ©fie —, a comite un adulter ; ciiten ©treit Dom 3°tttte —, a căută nod în papură ; ciuta* itbers Sute —-, (a face ceva) nici una nici două ; mit bem gejimbctt SKcttţcfienoerftanb —, a divorţa cu bunul simţ; — i. f. a se rupe, a se frînge, a se sparge; bte Slugen — ifim, îi se stîlpesc ochii; cine ©pracfie —, a stîlcî o limbă; ficfi —, a se răs-frînge, a se refractă, a se rupe.
129
SSrei
; Stei, bet (e)S, —e, cocă. t. cir,
| breiu. m. Iapă, /; unt ben - f)cr= înrtgefjen, a da tîrcoale(unuilucru); (prot.) Dtcle Stocfje oerberben ben ®rei, unde-s moaşe multe, buricul co-Ş pilului rămîne netăiat; - umjcfilag, | ber s, —fcfjlcige, cataplasmă, V.
| btei=artig, —ig, «. ciros, lăpos. |«Sreit, a. lat, larg,întins,amplu jprolix, I difus; ttieit unb —, peste tot, pre-jj tutindenea, departe. —bri'tclen, f.
|	- jdflagen; —cn, a întinde; —er
|	tttadjen, a lărgi; —er roerbeit, a re
|	lărgi; ntadjeit, ficţ) —, a se răs-
§ lăţi: a se îngîmfă; —fidţ, a. lă-| tăreţ; — nafig, a. cîrn; - fdjlageit, | (icfuâgft, fdjlâgt, ţd)lug, jdjlitge breit,
I; brritgeidjlageu, icfjlng (c) breit), a turti, a aplatiza (prin lovituri) ;
X	— fdjultrig, a. spătos; — fpnrig, a.
'■ rescrăcârat.
SBreibe, bit—, —it, lăţime, lărgime;
X prolixitate; latitudine,/; — egrob,
;	ber—e«, - e, cerc de latitudine,»;
i —fonf ber —, 8, — foptfe, (zooh)
| chcfal. m.
f Stemfe, btc—, en, (zool.y strecliie,1/ s tăun, m. ghijoapă, ghiză,/. sclepţ, i m; frîu (la vagoane), n. chedecă | (la care),	—r, ber—8, frînar, >«.
i brcmfcit, a înfrînă, a împiedecă roata, breint'bar, «. combustibil, arzăcios;
:	—eit, (brennt, bntnnte, brenttte, ge*
| brinint, brettn(e), a arde. a prăji I (cafea); a cauteriza (o rană); ba8
I	brennt mir nuf bir gdnger, mi-a a-t juna cuţitul la os; — i. a arde, i a frige; jengen unb —, a jăcmăni î şi pîrjoli; Dor Stebe —, a se topi
•	de dragoste ; ber Şfcjfer brennt,
*	piperul pişcă pe limbă : - b, a. r ardent, arzoiu. arzător, fierbinte;
—beStoţlen, jăratec, m; —be .ftolilett : «nţ jcmartbes .pantă jamnteln, a face 9 pe cineva de ruşine, răsplătin-
II	du-i răul cu bine; —e8 2id)t, lu- i mănare aprinsă; —firii, «. ardeii frige, fierbinte.
jBtemnbarfeit, bie ~, combustibilitate, j /; —bort, ber - 8, —boefe, pirostii,
; tn. pl: —eijen, bas —, 8, fier de v frizat, fier de înfierat; — er, ber—, i meşter-rachier, m. maşină (la | lămpi), f. bec (la felinare cu gaz
IjAlexi Th: Dicţionar germ.-rom.
____________ Srief
aeric), n. — ci, bie-, en, povarnă, fabrică de spirt, /; —effel, bie — , n, (iot.) urzică,/'; — glas, bas —, jeg, - glaţer, sticlă lenticulară, /; fioft, bas —e§, lemne de foc, f. pl. —folben, —, 8, alambic,»; —frânt, bas — es, (bot. rădăcina ciumei, /; —material, ba? — , s, —ten, combustibil, n ; — ntittel, bas —, s, caustic, »; —ol, bas -, 8, — e,unt de rapiţă, «; — tutnft, ber e8, —e, focar; —jpiegef, ber—8, oglindă concavă, /; — ftoff, ber —, s, — e, flogistic, n ; —toeite, bie —, —n, distanţa focarului, /. brenpeln, a se pîrjoli ; —lid), a. pîrjolit.
3Jrei(f)C, bie —, —n, breşă, f. SBreftcti, ber —, s, infirmitate, f. breftfinft, a. infirm, ăkeffling, ber -s, —c,(hot.') căpşună,/. SSrett, bas —, (e)8, — er, seîndură, f: bi'tnnes —, tinichea,./'; atles aur einent -- bejaţlen, a plăti bani ghiaţă; iiber bie —er geţeit, a se reprezenta (o piesă teatrală); einett ©tein im —iiUinbcn, a fi la nazar: - ă)m, bas —, s, şipcă. tinichea, /; — erbitbe, bie —, —n, şandrama, /; — erţerfe, bie —, — n, stobor »; —eroerjcţlag, ber —, s,
-	jcţldge, palancă,—erjaun, ber
-	-, 8, —3aune, stobor,»; —mnf»te,
bie —,	-n, ferăstrău, n. joagăr,
m. fabrică de herestea, /; — jdţneiber, ber —S, jogărar, m ; — i»ic(, bas - -, s, — e, trictrac, ».
brettern, a. de seînduvi.
Sirene, bas - , — n, enciclică, f. Srenier, bas -8, — e, breviar, ceaslov. encologiu, n.
Slrcgel, bie—,	n, covrig, m; -bacfer,
ber—, 8, simigiu. covrigar, m; — barierei, bie —, —en, simigerie, f. briri), bridijt, brid)t, ţ. bredjen.
®rirfc, bie- , —n, (zool.) rnreană, ./'. tSrief, ber - S, —e, scrisoare, epistolă, carte; ofertă (la bursă),/; document, »; unbejWlbarer —, e-pistolă seacă,/; eingejcfjriebener—, epistolă recomandată, /; icţ gebe bir — unb Siegel barauf, ţi-o dau înscris; — e Detţcnben, a lansă e-pistole; ein — Sîobeln, un pachet
9
firiejlitf),
130
iifrobent
de ace, n; — abef, ber—g, boierie cu pitac, /; —aufl"cE)rtft, bie —, — en, adresă, /'; -be)ă)\vmx ber—g, prespapier, compresor, n; —fafteit, ber —, s, —fâfîen, cutia poştei, /; -mărie, bie —, —it, timbru poştal, m; —marfenfunbc, bie —, filatelie, /; — marfcufamntfer, ber —g, filatelist, m; —papier, ba§ —, g, —e, hîrtie de poşte ; —îdparten, bie —, (pl.) corespondinţă, /; — ftetler, ber—g, epistolar,»; —înnbe, bie-, —n, porumbei mesajer. m; —tafd)e, bie —, —n, portofoliu, n; —trăger, ber —, g, factor poştal, poştaş, m; —umfillag, ber —, g, ţd)lâge, cuvertă, /, plic, n; .—toecfp fel, ber — g, corespondinţă, /. schimb de scrisori, n. brieffid], a. prin epistolă, /, briet, briete, f. braten. fBrtgaine, bie—, —n, brigadă,/; —ier, ber — g, —e, general de brigadă. Stbign, bie —, —g, brigantinâ (corabie), /.
fBrifett, ber ober bag —, (e)g, —e, brichetă, /.
SBrilote, bie —, —it, ricoşetă, /. brifotieveii, a ricoşetă.
SBriUattt, ber—, en, —en, briliant, n. SSxiHc,bie—,—n,ochelari,m.pl; lunetă, /;—netttfaffung, bie—, -en, chenarul ochelarilor, m; — nfutteral, bag —g, —e, toc de ochelari, »; —n= fdjlange, bie —, —n, najă (şarpe cu ochelari), cobra di capelo, /. brilliereit, (brifftert, briettier(e), a străluci.
. Mitgen, (brndjtc, brodate, gebracfjt, briug(e), aduce, a aduce, aaportă; a produce; ait fitf) —, a acviră ; in Stnfd)Iag—, a pune în linie de cont; jur 28elt —, a naşte; aufg £apct —, a pune pe tapet ; aug ber gaffung—, a scoate din sărite; ettrmg bor fid) —, a da înainte ; in ©ang —, a porni : griicfjte —, a rodi; etmag uitter bie Seitte —, a da sfară în ţară; idj fann eg nidjt baju —, n’o pot scoate la căpă-tîiu; auf bie Seine —, a pune în picioare; gebradjt —, a duce pe sus; jb nnter bie (Srbe —, amîncâ pe cineva; eg ţod) -, a se pri-
copsi; nidjtg fertig —, a nu face nici o ispravă; jttt îfiiiţe —, a linişti, a astâmpără, a culcă în pat; jb roteber ju ®£)ren —, a reabilita; an ben Settferftab —, a a-duce la sapă de lemn; an ben SDtann —, a vinde ceva, a se scăpă de ceva; a mărită o fată; an ben îag —, a da pe faţă; auf bie Seite —, a ascunde, a pune la o parte; jb auf fetite Scite —, a cîştiga pe cineva de partea sa: Sfjre —, a face onoare; in (£r= .fuţrung —, a află; jur ©prndje —, a aduce vorba (despre ceva); xn fftedjnung —, a pune în cont; eg ju etmag —, a se pricopsi; itber bag Şerj —, a-şi calcă pe inimă; unt etmag —, a frustra; jb Dom Seben jum -Cobe—, a ridică viaţa cuiva; boit Sinnen —, a scoate din minţi; ju papier—, a aşterne pe hîrtie; ttnglitcf —, a fi de chiază rea ; jur SSerfteigerung —, a scoate la mezat; jur SBerjmeif* lung a exaspera; ju SEBege —,
ni a pune la cale; ning Scbett —, a omorî; ju ©tnnbe —, a realiză, a pune la cale; fid) umg Sebeu—, a-şi face seama; (pron.) fjeitbringt lîofen, cu încetul se face oţătul; bie Qeit bringt eg fo mit fid), aşa o cere timpul.
Sbriitger, ber —, g, aducător, purtător, m.
fl'rtnf, ber —, (e)g, —e, poeană, /.
SBrife, bie —, —n, vînt (lin), n.
SMtfdje, bie —, —n, bancă lată (de dormit pe ea), /; gîrbaciul arlechinului, n.
®ri>tf=tf)eu, bag —, g, fărîmioară, /; —fidjfeit, bie —, friabilitate, /.
6riitf=efn, a fărîmă, a dumică; —ticî), a. fărămăcios, friabil.
Srotîeu, ber —, g, fărâmătură, du-micâtură. /. crîmpeiu, n; pic, n\ —biftel, bie —, —n, {bot.) spinul vîntului, m.
brodcit, a dumică ; 5MId)en —, a culege viorele.
brobelit, a clocoti; a forfoti.
SBrobem, ber —, g, vapor, n\ exha-laţ-ie. — iune, duhoare, /.
; Burat	331	«rttflaffe
i ■---------------------------------------------—----------------------------------------------
| SSrofsit, ber —, (e)d, o, brocat, n. | frenghie, /.
, SBrombeer=ef bie —, —n, {bot.) mură,
:	/; —ţecfe, bie—, - n, halaciugă,/;
•	—firaud), ber —, (e)8, - -ftrffudjer,
mur, m.
' a3roit;ţc, bie—, —tt, acioae./. bronz, n. | SBrofntite, bie —, —n, fârîmătură I de pline, /.
| SBrofd)c, bie —, n, broşa, /.
| broftfjievctt, (brofdjiert, brofdjiet(e), a ; broşură.
\ SBrofd)iivep bie —, — n, broşură, /.
: SBroţel, bad — 8, fărămioară, /; ©tm= | mei —, bie—, pi. pismeţi, m. pl. | brofelit, a dumică.
Iffirot, biid—, e§, —e, pline, /; frifdje8 —, pline caldă, /; mtifjed —, franzelă, jimblă, /; fcfymarjeS , brut, n\ f)au8bafen —, pline de casă, I’ /; ungefSuerte8 —, azimă, /; iu I tbd - e fteben, a fi în serviciul I	cuiva; — băiet, ber 9, brutar,
|	formaj, m ; • -brei, ber —ed, —e,
ţ papară, f; —ermerb, ber -, (e)§, |;	—e, profesiune;g—geleljrte, ber—,
In, — n, doct de profesiune, m\ — berr, ber - , it, -it, patron, şef, stăpîn, m; — forb, ber —, (e)d, —
■ fbrber, paner; jbm ben —forb fjiifjer , pngen,a mai tăia cuiva din tain; —fntme, bie—, —it, miez de pline, m; —frufte, bie —, —n, cultuc,n. coajă de pline, /; —lofigfeit, bie —, neocupaţ-ie, —iune,/; — meut [ gel, ber -8, lipsă; an mangel ; leibeit, a duce lipsă ; — neib, ber >• —ed, invidie de profesiune, /; — h re.nft, ber —, ed, —tchiţte, donţ, ţ tonţ (de pline), n; —rinbe, bie—, \	—n, coajă de pline; • fad, ber—,
—fiicte, traistă, /; — fdjintntel, ber ţ —9, floare pe pline,/:	fcfjnitte, bie
—, —n,falie de pline,/;— fdjmarnnt, ; ber—, d, —fd)tt)ttmnic, (bot.) lăptuci, |.	»». pl; — ftubium, bad —d, —ien,
if studiu do profesiune, •« ; —teig, | ber —, d, —e, aluat, n; —luurjel,
Ibie —n, (bot.) muri ioc, m; cin — ţţucfcr, o căpăţină do zuliar, /. ®rotrf)cit, bad —, 8, pîinişoară, j. brot=lod, fără pline-, fără post, ne-'■ lucrativ.
P#rurf|, ber—, d,S3riic£)e, spărtură, rup-
tură, frîntură; surpătură, vătă-mâtură, iernii■ ; fracţ-ie, —iune; mlaştină, /. smîrc, n. mocirlă. (min.) stricătură, f; in bie 5frud)e geljen, a se duce pe copcă; banb, bad—e§, — bânber, bandaj, cordon, n. suspenzoriu, m; —frânt, bad—, —ed, (bot.) iarba, datului şi a fal itului, /; — red)nung, bie —, —en, calcul fracţionar, »; —ftein, ber -, S, —e, piatră de carieră, ./'; —ftitd, bad —, d, —e, fragment, n; frîntură,/; — meibe, bie—, —n, (bot.) răchită,/; —imuj, f. --frâul, briidjig, a. fragil; scrupos; elastic; tăiat (postav); boşorog; —merbeit, a se tăia (postavul).
SBriirfc, bie —, —, punte, pod; — n-gelănber, bad d, balustradă, /: longeron, n; —ngelb, bad —, ed, er, brudit, podărit, n; —njod), bad—,d,- e,jugul poduiui,/infopf, ber —, ed, —fbpfe, capra podului, /; — nnmge, bie —, — n, maşină do cîntârit, /; cîntar de care, n : —njoll, bernu-d, — gulie, peaj. brudit, podărit, n; — ung, bie—, —en, podeală, f.
iSrubei, ber —, d, clocot, n.
SBruber, ber —, d, frate, m; —morb, ber —, ed, —e, fratricid, n; —d= fofjn, ber —, ed, —foarte, nepot de frate, m; —dtodjter, bie—, tbd)ter= nepoată de frate, /; —dmeib, bad — ed, —er, cumnată,/; (prov.) fetii im Gpiel, frate nefrate brînza e pe bani; glcidje Sriiber, gleidje Jîoppen, cum e sacul şi petecul. S8ruber=d)en, bad —, d, frăţior, m ; --lidjfeit, bie-, fraternitate, frăţietate; —fdjaft, bie , —en, frăţie, societate, f. briiberliif), a. fraternei, frăţesc. airiUpe, bie —, —n, supă, zamă ; — naţifcfjen, bad —8, sosieră, f. tiviill cu, a opări; —ţeif;, a. fierbinte; —murat, f. —£)ei§; —marme 'Jicnig* feit, veste nouă de nouţă,
S8riil|l, ber —, 8, —e, mocirlîc, n. SBriltf=offe, ber —, n, —n, (zool.) ur-lător, stentor (maimuţă), m ; od)=§, ber —, fen, —fen, (zool.) taur, m.
0*
bri'tlfen
132
Srut
briilfcu, a răcni, a mugi, a rugi, a miercăi
85rumm=bdr, ber —e, en, —en, om
morăcănos, m. eicalft. /; — ba/;, ber—, fjeâ, —baffc, bas, n; —ttfen, bas —, §, drîmbă, —er, ber—0, (zool'| taur, m; —freifel bn0 —0, sfidează, ./'; — od)0, ber —, eu, en, (zool.) taur, m. bruntmetii, a sbîrnăi. finimnt=en, a boncăni, a bombăni, a mornăî; er mufe —, trebue să stea la dubă; — tg, a. morăcănos. SJrititelle, bie —, (bot.) busioc de cîmp, m.
Srunft, bie —, căldură, ardoare; — geit, bie	en, goniţă, pură, /'.
brnttft=en, a fi în ardoare; a se goni (cerbii şi vitele); a se mirii (oile); ase pîrci (< I obitoacele); a se mînzî (iapa); a se pui (dihonii); a se visti (scroafa).
briiiticrcit, a rumeni, a lustrui. SSrnnndjen, baS -—S, fîntîniţă, /'. SDninnen, ber — 8, fîntină, /'; puţ, n; izvor, »; cişmea, /'; bett —gebrnn= d)cit, a face cură 4% apă mi^şţ rală ; — argt, ber —, e§, — argte, medicul băilor, m ; — boţrer, ber — sondă,./'; — einter, ber —0, ciutură,/; —gelctnber, ba§ —,	;
caiac, m ; balustradă, /'; —fafiert, ber —, 0, -faften, ghizd, putineu, n- —frâng, f. —faften; —freffe, bie —, (bot.) năsturel, m- — enfur, bie —, — en, cură de apă minerală, /; - enmeifter, ber —0, fîntî-nar, m- —ettrbf)re, bie —, — en, su-linar, musluc, n; —enfc^luengel, ber -0, cumpăna fîntînei, /'; —quett, ber —, 0, —en, izvor, n. liriituud, a. oacheş.
Sriutft, bie —, ardoare, înfocare, pasiune violentă, /; amor sen-sual; f. a. SBrunft.	i
briiitftig, a. arzător, fierbinte ; ar-dint; puietoare. brungcit, a se pişă. briiSfiereit, a sfrunta.
SSruţt, bie —, Briifte, piept, n; sapă, (a calului), /'; sin, n; ţîţă, /'; fid) in bie — tnerfen, a face pe grozav; e§ auf ber - f)aben, a fi slab de piept; bie — gcben, a alăpta (un
copil) : Don ber — enttnflţnen, a înţărca; — beere, bie —, — n, (bot.) jujubă, /; - - beerbaunt, ber —, es, —boume, (bot) jujub, m; — bein, bas —, eS, — e, furca pieptului, /; stern, n; —bitb, bas —, cs, -er, bust, n ; — britfe bie —, — nr ghindura ţiţei, lanţ (de viţel), n ; —entgunhung, bie —, -en, limită, /; —feti, ba§ —, 0, e, ple-oră, /; — fettentgtinbung, bie , — en, pleurită, /'; •—ftecf, ber —S, e, fleică, f; — fioffe, bie —, —n, aripioară pectorală,/'; — ţarnijd), ber —, eS, —e, plastron, n ; platoşă, /; — tjbţte, bie—, —n, cavitatea toracică, /; —faften, ber —, 0, — faften, coşul pieptului, to-race, «; —fette, bie —, —n, opritori (la ham), m. pl; — fnodjen, ber —, 0, st.ernum, »«; —forb, ber —eS, —forbe, torace, m ■ —franf= fieit, bie —, —en, ftizie, oftică, /'; —îugehfjen, baS —, 0, pastilă pectorală, /'; —taţi, ber —, eS, — e, pieptar, n ; —■ teber, f. — laş ; - -
Jn tefeţ. biebrmv —n, parapet, n ; — —leibeit, bas —, S, ftizie, oftică, —nabel, bie - , —n, broşă, /;
—	get), ber — eS, —c, pieptar, n\
—	riemcit, ber —, S, preasmă, til-noae./'; —idjtlb, bas —, e§ —er, pieptar, »; —f^nterj, ber —, eS
—	en, durere de piept, /'; — ftim» nte, bie , n, voce naturală; — fti'ut, bas -, 0, —e, piept (carne de vacă); bust; pieptar, «; — tuci), bas —, (e)0 — tmfler. fişiu, n ; — iibet bas —, 0, afecţiune de piept, /; — »am0, ber—, feâ, — tnainfe, ilic, n\ - tnarge, bie —, —n, gurguie, sfîrcdeţîţă, n; —ttmffer[ud)t, bic , idropică pectorală; —roefjr, bie —, e, parapet, n.
! briiftcn, fid) —, a se îngîmfâ, a se lăudă, a fantosi.
bniftdrnnf, —teibeitb, a. ofticos, atacat; — rcinigenb, «. expectorant.
SBruftitttg, bie —, —en, parapet, n ; balustradă, f.
®rnt, bie —, p*ăsilă, /'; baboi, bibani (de peşti), m ; ouă (de insecte) ; sămînţă (de gîndaci de mătase), /'; puii, m. pi. puime (a
F
f
J brutal ___	______ ______133	Mtfliug
l unei cloşte), /; -biette, bie —,
|	—n, trîator, m ; —et, bas —, (e)S
|	— ev, ou de clocă, n; —ţţettue, bte
;	—, —n, cloşcă, f; —geit, bie —,
g	—cu, timpul clocitului, n; —aetfe,
bie —, —n, gouidie, /. brutal a. brutal.
? briit =eit, a cloci, —tg, a. clocit.
|, S8rut=en, bas —, §, clocit, n; — Sjul)n baS —, (e)S — luttpter, clocă. aSubriicii, bas —, s, băeţel, »».
‘ aiubc, ber —, 11, —n, băiat, prunc; mişel, fante, valet, ;»: —enftreidj, ber — §, — c, polisonârie, /.
; tBuberei, bie —, - eu, mişelie, f.
biibtfdj, a. mişelesc.
I IBuceutniir, ber —, ctt, bucentaur (corabia de gală a dogilor de i Veneţia), »»».
I ®itceţifinhte-, ber —, duci pal, m.
| Sud), bas —, (e)3, — 33iid)er, carte, f	f ; registru, n ; condică, /; conţ,
1	n; testea, /; — binber, ber—, S, le-
it gător de cărţi, compactor, m: -•bitibem, bie - , — eit, legătorie ne cărţi, compactorie. /; -beclel, ber
-	S, scoarţă, f; —brucîer, ber —S, tipograf, m ; — brucEerballen, in. s, ■pelcă, /; — brueferei, bie —, — ett,
|	tipografie, imprimărie, /; —bruE=
i	ferfdMoărje, bte —, cerneală de ti-
|	par, /; - forberung, bte —, —eit,
;	creanţă de registru, /; — fiifjrer,
I	ber — S, —boiler, ber —, S, con-
ţ-	tabil. m; — ţaitimg, bie —, —eit,
i-	contabilitate, /; — fjaitbel, ber - ,
f-	s, librărie,/; ţdnbler, ber —s,
librar, /»; —ţanbiung, bie en,
|	- laben, ber -,s, bibcit, librărie,
1	/; idntlb, bie - , - -cit, datorie
de registru, /:	ftabe, ber , tt,
ţ	- tt, literă,/':	fiabenratiel, bas
—S, logogrif. n ; — ftabenredptitng, bie —, algebră, f; —titel, ber —S, •- . titlul ober frontispiciul unei căiţi,». Slld)=e, bte —, —ett, (bot.) fag. m : —eefet, ber —, Ş, jir, »»»; — citţain, ber —, (e)S —e, făget, cărpiniş, »;
—	evtpilţ, ber eS, —e, păstrăv, m: — enfd)tnbe(, bie —, — tt, prăş-tilă,/; — enttmib, f. eufjain ; — efdje, bie —, it, (bot.) frasin sălbatic, m ; ţiitf, ber —, ett cit, işsool.) pinchiu, m ; —loeijeit, beri
—, s, (bot.) hrişcă, /; — nieijeit artige, bie —, (pi.) fagopirie, /. pl.
budpett, a înregistră; —de fag : -ftabiereit (budrftaluert, lntd)ftalucr(e), a silabizâ; — ftâblid), a. literal; — ftdblid), adt>. literalment
SMid)er=brett, bas —, es - er, raft, re-pozitoriu, n; tabletă,/; ei, bte -, —ett, bibliotecă,/; - freunb, ber —, e§, — e, bibliofil,»»; —geftell, bas —, 3, —e, repozitoriu, n ; — lenner, ber —, s, bibliozof, m ; — îram, ber —, 3, bucliinărie, /; — liebffaber, ber —s, bibliofil, m ; — narr, ber —, ett, — en, biblioman, m; —fd)io=f}, bas —, ffes, —fdjloffer, copcă, /; — fdjranf, ber —, (e)S — fd)râttfe, bibliotecă (dulap), / : — fucljt, bie —, bibliomanie, / : — trbbler, ber —, s, anticvar, m : — oerleiber, ber —s, proprietarul unui cabinet de lectură,»»»:	uergeidptbs,
bas —, ffes, —ffe, catalog, n : — ttntrm, ber —, es, — toiirmer, biblioman, m.
®iid)leiit, baS , s, libel, »».
!Suil)3=bauiit, ber , es, — bdimie, (bot. i cimişir, merişor, n ; bănuţei »»». pl) - bont, ber —, (e)3, (bot) loş-niţă, /.
SBiidjfe, bie —tt, cutie, 1 mereu ; (la roată); chisea (de dulceaţă) ; tinichea (de tutun) ; puşcă, /; ge^ogene puşcă ghintuită, f; —ttfugef, bte —, —tt, glonţ, glonte, vi) -nlauf, ber , ddufe, tava (puştii), — nntadjer, ber —, s, armurier, »>» ; — nţdjdfte, bie —, — tt, patul puştii, n; — itfcijii-f), ber ffes, — fdjitffe, lovitură de puşcă; descărcătură de puşcă; puşcătură, /; etiten —nfcţuife toeit, cit bate puşca ; — nfpantter, ber —, §, vînător (senorial), m.
iSudit, 6ie —, en, golf. sîn de mare, »»; —itng, bte—,—en, arcuitură,/.
SDurfcf, ber — S, gheabă, circă. / ; gîrb, »; — od)=s, ber feti, —fen, (zool.) bizon, m.
liucfcltg, a. ghebos, grebenos, cocoşat : convex.
biirfen, fief) —, a se plecă; a se ploconi.
'■diirfliltg, ber -S, —e, ]iloconealâ ;
Snbe
134
Surg
închinăciune, înclinaţiune, temenea. /; (zool) ţîr, m.
Sube, bie—, —n, butică, dugheană; şatră, şandrama, magherniţă; căsoae, /; ehtent auf bie - - ţtetgett, a veni cuiva de hac.
Snbget, ba3 —3, —3, buget, n.
Siiffef, ber —, 3, (zool) bivol, bibol; ţnnger —, malac, m- — înlb, ba§ —e3, - falber, turlac, m; —fufj, bie —, —fiiţe, bivoliţă, /.
biiffeltt, a bovizâ.
Siifîer, ber —, 3, tampon, n.
aiiig, ber—, 3, 58itge, plie, îndoitură, scofălitură (în metale); închee-tură, f. arm, n. spată, (de vită); proră (a corăbiei),/; —ţţuiet, ber —3, —e, catartul prorei, n ; -ftiicf, ba3 —, (e)3, —e, arm, n.
Sttgel, ber—3, cujbă, cocîrlă; scară (de şea', /; mîner, n; —eifetr, bas —, 3, fier de călcat rufe, /.
Migelit, a călca (rufe), a repasâ.
buglitlim, a. deşelat, spetit.
Bugfiereit,a remorcă, a trage la iedec.
Siil)f, ber —, 3, c, movilă, /.
Sul)l=e, ber—, tt, ti-n, amant, ţiitor, m; —eritt, bie —, — iten, —in, bie —, — iten, amantă, metresă, f.
lmţl=en, a trată amor, a stărui după ceva; —erifdp a. sprenţiar.
Sulpte, bie —, —n, gard (pe ţîr-mul rîului sau al mărei), n.
SSufinc, bie—, —tt, scenă, /. teatru, n; zasc, m; tribună, f; schele,/; —nbidjter, ber —, 3, poet dramatic, —nftitcf, bas — , (e)3, —e, piesă teatrală, /.
biil)ttcitgereri)i, a. scenabil.
buf, f. bacfett.
biife, t. bacfett.
Sufaittcr, ber—, 3, —e, flibustier, m.
Sufett, bn3 —, 3, — e, buchet, n.
Silii, ber —, en, —en, (zool.) taur, >»; - ettbei^er, ber — 3, (zool.) ză-vod, dulău, m\ — enfalb, bag —, (e)§, —falber, viţel m.
Sulle, bie —, tt, bulă, capsulă, /.
Siittcn, ber—, 3, morman de părnînt învăscut cu iarbă, n.
Suntnnel, ber—,3, cortej studonţial,»; —elşug, ber —, (e)3, — jitge, ’tren-omnibus, n; --Ier, ber —, 3, haimana, n. inginer de poduri, tu.
buntmeltt, a bate podurile, bitttts, int. tronc !
Suttb, bas —, e3, Siittbe, legătură; cunună (de ceapă) ; mănunchiu (de fin); snop (de holdă); jup, (de paie). m\ păpuşă ide smochine), /; măldăr (de iarbă), m ; pachet (de piele), n\ ber —, (e)3, SBitnbe, legămînt, n\ alianţă, ligă, confederaţ-ie, —iune; —e3geno*(3, ber —, ffen, —ffen, aliat, confederat. m ; — e3geitoffenfdjaft, bie —, —ett, confederaţ-ie, —iune, /; — câlabe, bte—, —n, chivotul legei, n; - esftaat, ber- -, ie)3, -eu, stat federativ, n; — estag, ber —, es, —e, dieta ober adunare de confederaţie, /; —fdjltf), ber —, (e)3, —e, opincă, f; —fcţttţrienten, ber —3, no.jiţă, /; — fteg, ber - e§, —e, intrepagină, /.
Sunbdictt, ba3 —, 3, legăturică, /. Siinbel, ba3 —3, legătură, boccea, /; coardă (de ceapă),/; convolut (de hîrtii), »; ţdfnitr bein —, ia-ţi catrafusele ! cara te ! fiuitb=el!t)cife, adv. cu legătura; —irţ, a. obligator, valid, concis, pregnant; fura unb —, scurt şi co-prinzător.
Suitbngfeit, bte —, validitate : con-ciz-ie, —iune, pregnanţă, /; — tti=3, ba§ —, f{e3, —ffe, alianţă, confederaţ-ie, —iune. f.
Suttfer, ber—3, compartiment pentru cărbuni pe vapoare, n. buni, a. bălţat, pistriţ ; variu ; — burcf)einattber, adv. clae peste grămadă ; — gerleeft, a. prian ; —e ăietţett tttacfjett, a aşeză In şir o damă lingă un cavaler.
Suitffţtedjt, ber —, (e)3, .....e, (zool.)
ghiunea pestriţă, /. sfrîncioc, m. Suttge, bie—,—tt,priboiu, pribonic, n. Ştirbe, bte—, —n, greutate, sarcină, povară; cine — Solj, o crosnie de lemne, /.	ftului, n.
Siirc, bte —, —n, aşternut (al pa-Sureau, ba§ —, 3, —3, biurou, o-ficiu, »; —frăţie, bte—, biurocra-ţie, /.
Sttrg, bie —, —en, castel, n. cetate, cetăţue, /; —bătut, ber —, 3, iri-i travilan (al castelului), »; - ffecfen.
135
tnijşcn
6iirgc
ber —, 3, cătun, n: —frâu, bte—, —en, castelană. /; —frieb, ber—, (e)3, —e, f. —bonn; —grof, ber - , j	en, —en, burgrav, m ; tjerr, ber
\	— n, — n, senior, m; - oer(te=3, ber
—, ffe§, —ffe, închisoare,/; — ;	Bogt, ber —, eg, — Dbgte,	castelan,
|	m; —imrrte, bie —,	— n,	foişor, n,
f bitrgc, f. bergen.
f S8iirg=e, ber —, u, —n, chezaş, garant, fidejusore, cavent, m; eau-ţie, /; —in, bie—, —nen, chezaşă, garantă ; — fdjaft, bie —, - en, /	chezăşie, garanţă,	fidejusiune, /.
f.	cauţionament, n.
c bilrgeit, a garantă, a se purtă ga-|	rant, a chezăşuî.
I SBiirger, ber —, 3, cetăţean, cive, \	burghez, tlrgoveţ, citadin, m; —
garbe, bie — it, gardă naţionala.
1	/'; in, bie —, nen, cetăţeană,
burgheză../'; —frieg, ber -, «, — e, ţ resbel civil, n; — tronc, bie--, — n, coroană civică: - leţii, bac- —, 3, -e, feud rofurier, n\ — lidje, ber - , n, - it, rol urier, nenobilitar, >n; — nteiîter, beif—, 3, j rimar, «t; |	—meifteramt, ba» —,	(e)§,	— arnter,
|>	primărie../'; —recfjt,	ba»	—, (e)S,
|	— e, drept de cetăţean, indigenat,
In; bag — red)t erfjnlten, a se îrn-pămînteni; —fdiaft, bie —, burghezie. / : — fdjiile, bie —, — n, şcoală primară, /; —sfrau, bte—, —en, roturieră, nenobilitară, f; —finit, ber —, (e)g, civism, m; — ftanb, ber —ce, — ftanbe, burghezime, f; —ttad)t, bie —, — en, port de târgoveţ. ». haine albastre, ./'. pl. costum civil, n; —coif, ’f	ba» —, g, albăstrime, f : —tuadfje,
I	bie - , - tt, — toeljr, bie —, —en,
I gardă naţională, /.
I	biirgerlid), a. civil, civic, roturier.
| ' burleâf, a. şăgalnic.
:	burreit, a sbîrnăi, a bombăni,
ţ Snrfrt), ber —, en, —en, flăcău, bă-r	iăţandru, junişan, m; ordonanţă.
/. vistavoiu ; student universitar, g	m; — enidjaft, bie —, —cit, flăcă-
|	ime; uniune de studenţi univer-
ţ sitari, /.
•	biirfrf)cu, f. birfdjen.
ăSiirft=ct)en, bag—, 3, periuţă,/; —e,
bie —, —n, perie; - îtbinber, ber —3, perier. m; —nbinberet, bie—, — en, perierie, /. burften, a peria, biirtig, «. nativ.
»Ursei, ba3 —, 3, tîrtiţâ, ../'. SSnrşebbautn,ber—,3, —bămite, tumbă, alivantă,./'. berbeleac, n; cinen —ba mu fdjlagen, a se da peste cap, a se da dea tumba; —born, ber—, (e)g, {bot.) păducherniţă,/; —fraitt, bag —, 3, {bot.) porcin,m. bur-ţelit, a se da dea peşti; capul, a se da dea tumba, ăţufcft, ber —, ti, 23ufd)e, tufă, f. tufiş, n. codru, m; ţinter bem — ţnlten, a nu se da pe faţă ; aitf beit — flopfen, a încercă marea cu degetul; fid) feitwartg in bie SBfifdje fel)fngcn, a spălă putina; —
■ ftepper, ber —3, hoţ de codru, m; —mann, ber (e)§, —, —manner, codrean ; hoţ de codru, m; — inert, bag—, g, — e, tufiş, cirit.iş,-». SBiifdjel, ber ober ba» —, 3, mănun-chiu, n. viţă, şuviţă, /'. stuf, buc, moţ, n; legătură; {boi.) fascicul, n; f. a. S3ltnb. bufdjig, a. stufos, bucos.
SBitfe, bie- , —n, caic de pescar, n. Sfufen, ber —3, sin; piept, n. ţâţă; inimă : in feinen - - greifen, a-şi pune mîna pe conştiinţă;— freunb, ber —, e3 —e, amic intim, m; — itabel bie —, n, broşa, /: -ftreif, ber —, », —en, freză la cămaşă, /; — md), bag g, — ritdier, bocceluţă.
Sţitfljel, bag —, 3, buşel, (măsură de capacitate engleză = 36 litrii), n.
Snffarb, ber (eg) — e, (zool.) uliul rîndunelelor, m.
SBiiftc, bie -, —n, bust, n. îfufbe, bie —, pocăinţă, penitenţă, ispăşire, /; canon, n ; amendă ; asceză. /; - e tun, a se canoni, a-şi ispăşi un păcat; — fjemb, bag —, (e)g, —en, tîrsană, /. tiiţcit, a ispăşi, a canoni, aexpiâ; mit fetnem Scben —, a o plăti cu viaţa : fetite fiuft —, a-şi împlini o poftă ; mit ©elb —, a plăti a-rnendă.
aSiiţşcnbe
136
certiereu
SBiijţcnbe, —-n, rt, expiator, n ; —cr, bcr —, 8, penitent, ascet, m ; — ung, bie —, ispăşire, f. bufifertig, a. penitent. fButte, bie—, —it; — it, ber —, 8, vană, putină, berbeniţă, cadă. băr-boae, /; fedeleş, şt’iob, n ; .Sînnb Boit ber —, nu te atinge de caşcaval! —, (zool.) bărboae, /. SBnttef, bie —, n, butilcă, /.
SSiittet, ber —8, sbir, »n ; sluga călăului, /.
SButter, bie —, unt, n\ in —gebnden, prăjit; — bemme, bie —en, sand-vich, m. pl—blunte, bie —, —n, (boi) rujă, /,- — ban, bai- —, (e)8, —e, pline cu unt, /; — fa=fj, bai —, ijei — fâffer, budaiu, bădău, hărdău. n; Imtină. f: — mii di, bie —, zar, m; zară, /; —piij, ber—,
ei —e, (bot.) turta-vacii,/; —fc£)fâgel, ber — b, mîtcă, /; — jtfjnitte, bie--, —n, j. —Bemme; —teig, ber - , §, —e, aluat păturos, m; baclava,/.
Butter=nrttg, a. butiros, — tjatttg, «. untuos; —ig, i. — fjaltig; —n, a bate unt; — tueicţ), a. moale ca untul.
ăMittttcr, ber —8, putinar, dogar, m.
Sute, bcr —, n, şpiriduş, n.
aiuŞeit, ber —, 8, boţ, gurguiu, go-lomoz, n ; vîlva, (poamelor), / ; vîrf (al unei bube), n ; muc (al lumînărei), m : muci, m. pl; — ţdjeibe, bre —, geam mic şi rotund, n.
buşit), a. hazliu.
aiuţbnme, f. S3udj8baum.
SBj jfub, ber —, (bot.) luna apei. f.
c.
SSergf, aud) S, Srt) (fur Gţ) unb 3.
G, bai —, (muz.) den (notnl)
Gacfjefof, ber —, 8 — e, (zool). 11-
setru, vi.
Gacfjeutv,, ba8 —, ei, e, caşneu, n.
Gabre, bai —, 8, —8, cadru, n.
Gnfe, ba§ —, 8, —8, cafenea, /;	-
djantant, ba-i —8, —8, şantan, « ; —tier, ber - -8, —8, cafegiu, rn.
Gafe, f. Safe.
Galcium, bai 8, calciu, m.
Gnmnrilfit, f. Samartda.
Gauailie, bte -, —n, canalie, /.
Gmtcittt, ber - 8, — e, cancan, n.
Gaitcer, ţ. fi antet.
Gafje, bai —8, — §, şah n.
Gnrettc, bie —, it, (zool.) caret, m. \
Garm=ert, bai - -8, —iita, carmen, w; i poezie, /.
Giifur, bie —, - en, cezură, f.
Gnuperie, bie —, —en, cozerie, /;— tufe, bie —, —n, cozeză, cana-peluţă, f.
Gcbille, bie —, -n, ţedilă, /.
Geff=t>, ba» —, 8, — i,
—ift, ber —, en, list, m.
• Genofaplputm, ba8 —8, —ien, cavou j do onoare, n.
Geitt, ber —, 8, —8, 7100 din dolar,
| m; —inte, bie - , — n, centimă. /; |	—efim=o, ber -, 8, —t, centezimă,
I /• — î- «. Qertt.
Gentaur, ber — 8, e, (:wV.) cen= taur, nr
Gtvnfin, ba8 —, 8, cerazină, /.
Gcrat, ba§ — e8, —e, alifie de ceară,/.
Gerberm» ber —, ffeS, —ffe, cerber, m.
Getele, ba§ —, 8, —8, cerc de convorbire (la curte), n.
cerebrali, a. cerebral; — oifunal, «. cerebrospinal.
6ercbraf=fl)ftcm, ba8 —, 8,	-e, siste-
mul cerebral.
Geremonie f. 3er».
Gerealien, bie —, pl. cereale, f. pl.
Gerciiin-, bat —, je8, - -ie, caschetă studenţială ; parolă de onoare studenţială, J.
cerniereit, f. seinieteit.
violoncel, n ; Gertcpnrtie, bie - , -en, cartaparte,/. -en, violonce- ccrtieren, a concură, a se întrece, i da vr’o luptă).
■Gedanten
137
Gliiiia
Gertamen, bag —, 8, -mina, luptă, /; examen de întrecere. Gcrtififat, bag —, (e)S - e, certificat,». [ Gcs, bas —, (muz.) do-bemol, (notă) ». i Gfjagrin, bec —, 8, —8, piele agrăun-ţită; —papier, bag —, 8, — e, hîrtie |	agrăunţită, /.
I Gbalnc, bi’e —, — it, lanţ, n.
( Gftaife, bie —, —n, cabrioletă,/;— longue, bie —, dormeză, /. <y|)olfo(ţriiţ)l)r bec —, en, —en, calco-graf, (cuprograf), m ; — grapljic, bie - , —en, calcografie, stampă, /; — tppie, bie —, —en, calcoti-['	pie, /.
| ©f)amSleon, bn§ —, «, — e, (zool.) câţi	meleon (şopîrlă care schimbă	la
|	feţe), n\ —natur, bie —, en,	taler
|	cu două feţe, n.
g GI)amfire=garnie, bie —, en, cameră f	mobilată (do închiriat),	/;	gar=
| nift, bec —, en, —en, chiriaş (al |	unei camere mobilate),	m.
| ri)amoiŞ, a. şamoa (culoare).
| Gţampaiţttcr, ber — 8, şampanie, I	(vin), /.
I" Gf)ampignou, ber -Ş®,U-Qliyi<i§8P|ţ^|)d Ţ Gţnii, bec—, eâ—e, han (titlul doni-î	nitorilor turani), m; —	at, bat	—
|	8, — e, principat (turani, n.
i -(ff)aitcc, bie —, —en, şansă, f; sorti,
î	/. pl.
| 'diaitgiereit, a şanjâ, a schimba (la - feţe); a scamotă.
I 'djnugeant, (t. şanjant (schimbăcios, | mai cu samă în feţe).
| Gf)anţonette, bie —, — n, şansonetă,/. i Gţaog, bab —, haos, hău, n. f ■cfjaotiid), a. caotic. t Gfjapeau, ber—g, — g, pălărie, f: caii vaier (la dans, în opoziţie cu dama), m\ - -claque, gibus, (pălărie pliantă), n.
•djaptalifiereit, a dezacrî vinul. <îfjara=f>ancg, ber —, şarabanc (trăsură), n.
'Gţaraftcr, ber 8, —e, caracter, n ; —bilb, bag —, er, copie după natură, (a unui caracter),./'; — bicf)= ter, ber —, 8, poet (descriind caractere), m'; — magfe, bie —, n, costum, » ; - iftifunt, bas —, caracteristic, n\ -ifierung, bie—, — en, caracterizare, f.
cl)arn!teri=îieren, (cţarafteriiiert, cl)araf= texifier(e), a caracteriza; — ftijcf), «. caracteristic.
Glţargc, bie —, — n, şarjă, /; atac, n. djnrgiereit, a încărca, a însărcina ; a şarjă, a atacă.
GIjargierte, ber —, n, —n, însărcinat, m; persoană cu vr’o şarjă/. Gtjari=8, bie —, graţie, /; - nta, bas —, —men, graţie dumnezească, f. (fl)arite, bie —, spital, n.
Gîjartuari, ber ober bag—, 8, şarivari alaiu, n.
Gfjndatait, ber—,8'—8, şarlatan,»;, djarmant, a. şarmant.
Gţarte, bie -, — n, constituţ-ie,
—iune, /.
cţaderu, a nolegiâ, a afretă (o corabie).	[te, /.
Gfjnvtcrpariie, bie —, — u, cartapar-Gliartreufc, bie —, şartreză, (un li-cor, numit după o mănăstire de lingă Grenoble, Franţa).
(iţafi'aitr, ber — S, — 8, vînător, (soldat), m.
rijujfiereti, a şasă, ţpas de dans). Gţfliibeau, baS G- 8, cremă de vin cald cu ou, f.
GIjauffee, bie —, —n, şosea, f. djaufţicteu, (cţaufţiert, d)auflier(e), a construi o şosea.
G'ţamiiiiift, ber — , en, — en, şovi-nist. m,
Gf)Ctf, ber —8, —8, cec, n.
Gltcf, ber — g —8, şef, m.
Gljemie, bie —, chimie,/; — falieit, bie — (pl) materii chimice, f.pl. Gljemifcr, ber —8, chimist, m. diemifrf), a. chimic.
Gl)cmifette, bie —, —it, şemizetă, /. plastron, n.
Gljerub, ber 8, —c, heruvin, m. G()e»atier, ber —8, —8, cavaler, m. clieBalcregf, a. cavaleresc. Gf)e»aitleger, ber , 8, g, cavalerist (ca roşiorii), m.
Gfjiffoit, ber —8, — 8, şifon,«. s Irean-ţă, / ; —ier, ber —8, —8, sdren-ţar, m; icre bie —, -n, şifonie-ră. /. dulap, n.
GI)iffrc, bie —, — n, şifră, /. d)ijfriereit, a şifră.
Gfjignoit, ber —, 8 —8, şignon, ». Gţiltn, bie —, chinină, f.
Ebtitrllilln
138
(£ intactei
C5l|ilirt|il(ii, bie —, (zool.) chinchilă (un fel de iepure american), /.
Eţiragra, bie —, chiragră (reumatism la mîni), f
Gfjirograplj, ber —, 8, — e, chirograf (act autograf), m.
61)iromaut, ber —, eit, — eit, chiro-mant, şolomonar, m; —ie, bie - , chiromanţie, şolomonărie, /.
6f)irurg, ber —, en, - ett, chirurg, m.
Eljiton, ber —8, —c, cămaşă, /.
(îf)(atnis, bie —, hlamidă, f.
Efllor, bai —, 8, clor, n ; — arieni!, ber —9, clorură de arsenic. /; — faliunt, bai —, 8, clorură de po-tasă, f — ofortn, bai - 9, cloroform. m ; — jalj, bai —, ei, —e, idroclorat, m; — faure, bie —, acid doric, m; — filber, bai —8, clorură de argint, f.
rijlorofonniereit, (djforofortnitri, cf)Ioro= formier(e), a cloroformă.
Glorofe, bie —, cloroză, anemie, f.
S()of, ber —, 8 — e, isbitură, lovitu-tură,/; şoc, n. Bi
cljobaitl, a supărăcios, atingător ; —teren, a supără, a atinge (la o-noare).
®l)otcv«a, bie —, coleră, /; —ine, bie —, colerină, dizenterie, /.
Eljoleriter ber —8, coleric, m.
Epor, ber - , ei, Eljore, cor, n ; — age, ber —en, —n, coragist (conducător al unui cor), m; —al ber —, 8 —cile, coral, plinson, »; — ift, ber —, en, —en, corist, m.
Efţorbe, bie —, —tt, coardă, f; —me= ter, ber —8, cordometru, m.
Efioreograpt), ber —, en, —en, coreo-graf; —ie, coreografie, f.
EŞoreuttî, bie —, coreutică, arta dansului, f.
Eljreftomntie, bie —, — en, crestomaţie. (culegere de scrieri model), /. '
Etjrie, bie —tt, model de concept, n.
Eljriinm, bai --, 8, sfîntul mir.
Efjrift, ber —, en, —en, creştin, m; —abettb, ber 8,	-e, ajunul cră-
ciunului, n; —enfieit, bie —, creştinătate, /; — entum, ba8 —, §, creştinism, m; —îinb, be8 —, ei, —er, pruncul Isus, m; — mefje, bie
—, —it, bdenia de crăciun, /; — ui; ber —, Efjrijîi, Hristos, m.
cljriftlidj, a. creştinesc.
Eljrimt, ba8 —, 8, hrom, m.
Efjronif. bie —, —en, cronică, /; letopiseţ, m; — enfcljm&er, ber —, 8, cronicar, /.
cljroniftf), a. cronic.
Si)rono=logte, bie—, — en, cronologie, f; — nteicr, ber —8, cronometru, (ceasornic exact), m.
ri)roitologtfrl), a. cronologic.
El)rt))"alibe, bie —n, crizalidă, /.
Ef)r>|foftontiti, ber —, gurădeaur, m.
rijtfjoitifdj; a. subteran, subpămîn-tean.
Ef|tjlus, ber —, chil, (rezultatul di-gestiunei), m.
Ef)t)ntitS, ber —, chim, m.
Eiboriutn, bas —, artofor, m.
Eicifbeo, ber ■ -8, —bei, prieten de cană, amant, m.
Biber, ber — i, cidru, m.
Eiugnlutnt, bas —, um§, — a, brîtu preoţesc, n.
Ei§, bai —ffimtiz.) ut-diez, (notă) m.
Bifaltcit, bie —, (pl.) monete (ne-succese, tăiate din această cauză). f. pl.
Bifta, Cfifte bie , —n, ladă, lădiţă (pentru conservarea cenuşei morţilor), /.	[flore, /. pl.
Eiftbliitige, bte —tt, (pl. bot.) cisti-
Elairobffur, bas —8, — e, chiarob-scur, m.
Elaqttc, bie —, aplaudatori, m. j.d. —but, ber —, ei, —pute, gibus, m.
Eliquc, bie —, tt, gaşcă, f.
BlDlutt, ber — 8, — 8, clon, arlechin, m.
(Xocfjenilfc, bie —, cîrmîz, in.
Bocttr, bas —, 8, cupă (în cărţi), f.
Boiffettr, ber — s, —e, coafor, m\ in, bte — itttten, coafeză, f.
Eoifiilre, bie —, —n, coafură, f.
Boltier, ber —, 8, —8, colan. n.
Eommettt, ber —8, —8, regulament (mai cu seamă pentru afaceri studenţiale), n.
Bumtnuttc, bie—, tt, cuyînt bisexual, n; comună, f.
Eoittplice, ber —, tt, —tt, complice, m.
Bihtarfel, bai — 8, trapezărie, /; re-fectoriu, n.
Soitfitiire
139
2>aify
Cfonfitiire, bie —, —tt, compot, n ; dulceţuri pl.
SBtio&iteit, bie — (pl.) călugări m. pl.
(Soitfeil, bag —, g, — g, consiliu (de miniştri), n.
fioitfibium, bag — utrtg, —ien, consiliu, n- —imit abeunbi, ameninţare do expulsare, (de la universitate), /.
(Sonfomine, bag —. g, —g, consomeu, bulion, n.
Goiiteitaitcc, bie —, contenanţă, /.
(fottirecoup, bet —, g —g, contra-lovitură, /.
Gottuoi, ber — g, g, convoiu, n; petrecanie, /.
corneb, a. sărat ; — S3oef, bag —, g g, carne-conservă, /.
(îortege, bag —, g, cortej.w; suită,/.
Gorteg, bie — (pl.) camera deputaţilor (în Spania), /.
Gottage, bag —, g, colibă ţărănească, f.
Goittg, ber—, —GBten, ceată, /;corp (de ştudenţi), n.
Gottleur, bie — g, coloare, /.
Gottp, ber —, g -iig,llovitmră, /.ral
Gottpe, bag —, g —s, cupeu, n.
Gouplet, bag —g, —g, cuplet, n.
Gouputt, ber —, s, —8, cupon, n.
$, bag —, (muz.) re (notă), m. bn, adu. acolo; aici; atunci; pe cînd; dupăce; —alfo, fiindcă; — bin idj, eacă mă-s, — bod), fiindcă; —cttttal, fiindcă ; — bnbett mirg, hait, am păţito; — Ijoft eg, poftim treabă; — ift er, eaca-1; — îotmnt cr, iacă vine; — mut, fiindcă; — i-onj. cînd, fiindcă, de vreme, deoarece; — int. na; —bleibett, i. f. (bleibft, bleibt, blieb, bltcbe ba, bage= bltebett, bleib(e) ba), a rămîneâ pe loc; — Iaffen, (Ififj(ef)t, lafjt, fief;, tiefee ba, bngelaffett, laffe ober îaf; ba), a lăsă colea ; — fetit, (bitt, ■ bift, ift, fittb, fcib, fittb, mat, mare ba-, bagemefett, fet ba), a li prezent, a li de faţă.
babei, arfe. acolo, pe lingă; aproape; — fontmt nicptg ţcrnttg, cu asta
Gour, bie —, curte, /.
coutfitbtg a. admis la curte.
Gottrage, bie —, curaj, m.
Gourtage, bie —, samsarlîc, n ; mi-sitie, /; curtaj, n.
Gottrtoifie, bie —, curtoazie, filotimie, /.
Guitfitt, ber — g, — g, văr; —e, bie—, —rt, verişoară, vară, /.
Grettte, bie —, cremă, ,/'; caimac, n.
Grepott, ber —, g, —g, zăbranic des, crep des, n.
Gritfet, bag —, g, crichet, n.
Gropitei, bag —g, —g, crochet, n.
Groupier, ber —g, —g, crupier (adjunct al bancherului la jocuri de hazard), m.
Stttee, bie —, —n, partea căpăilor la vînat,; disectarea unui cerb vînat, /.
Gurriculam ttifne, bag —, cursul vieţii şi descrierea lui, n.
Guoette, bie —, —rt, cuvetă, (vas
mic), /.
Gpatte, bie—, — tt, (bot.) albastrea,/,
Gptttder, ber —g, cinic, m.
cpttiftf a. cinic.
(ft)iiigmitg, ber —, cinism, m.
Gtjpreffe, bie -, - tt, (bot.) chiparos,».
nu te pricopseşti ; — bleibett, (bleibft, bleibt, blieb, bltebe babei, ba= bei geblicbett, blcib(e) babei), a ră-mînea pe lingă; a stărui în cele zise; eg bleibt—, rămîne cum am zis; — licgeti, (liegft, liegt, lag, lage babei, babcigelegett, lieg(e) babet), a zăcea lîngă, a fi lîngă ; — fcin, (bitt, bift, ift, fittb, feib, fittb, mar, mitre babei, babei gemefett, fei babei), a fi de faţă, a azistă ; - - fiţeti, (fifj(ef)t, fiţi, fafj, fiiffe babei, babch gefeffett, fiţ(e) babei), a şedea de faţă, a şedea lîngă.../ — ftcfjeit, i. f. (ffattb ober ftunb, ftiiiibe ober ftitnbe babei, babei geffattbett, fteţ(e) babei), a sta de faţă.
£adj, bag —g, Sacper) coperiş, aco-peremînt, n. învelitoare; imter - -itttb fţad) brittgen, a pune bine, a
$>ad)3
140
bnbiitab
pune la adăpost; id) roerbe iftm <raf§ — fteigen, ii voi da peste nas; jbtn einS auf§ — ge6en, a da cuiva una peste cap; — bnffctt, ber —, S, bîrnă, /; — becfcr, beb i-, a-coperitor de case, m ; -- fa£)iie, bie —, Jt, giruetă, sfirlează, ./'; — fenfter, ba§ —, 3, lucarnă, bageacă, /; —firft, ber — eS, —t, coama co-perişului, /; — gejdjof;, bab —, e3, —e, etajul de sub coperiş, n ; •— gefim=§, ba§ —, feb, -fe, comice, ./'; —giebel, ber —ă, ţ. —firft ; — fantmer, bie —, —n, mansardă, /; —Iude, bie —, —n, lucarnă, /; — 1 ţmbpe, bie —, carton cătrănit, n ; —rinne, bie —, n, uluc, scoc, sgheab, »; —rfitjre bie —n, scoc, n; —fd)iefer, ber —, §, ardezie, /; —fdjinbel, bie —, — n, şindrilă, /; —fţmrrett, ber—, 3, cafăr, căprior, m; —ftube, bie—, it, mansardă,/'; —ftu£)lr ber —, 3, -fiitfjle, lemnăria coperişului, ,/'; —tragbnlfen, ber—, 3, vantoriţă, /; —trarxfe, bie—, —n, streşină, /; —ung, bie —, eit, învălitură. /; — jiegei(llţ>ic —, n, olan, n. ţiglă, ./'.
U>nr()b, ber , t3, —e, (zool.) bursuc, viezure, m ; —bau, ber -e$, —e, vizunie de viezure,—ţurtb, ber— e8, —c, (zool.) coteiu. boldeiu, m. bad)tc, f. benfeit.
3).acf|tct, bie - , —nf calcavură. /.
$ arfei, ber—Ş, coteiu, m. babitrrf), adv. pe acolo, pe aicea ;
prin aceasta, cu aceasta infern, mir. dacă, îneît; la caz că. infiir, mir. pentru aceea. în loc de; — nnfefjen, (itebft, fie!/, fal), faţe bnfiit an, bafitr nitgefeţen, fictj(e) bafiir an), a socoti de.,: a luă drept; —tjalten, (tjâltft, l)âlt, fiielt, fjielte bafiir, bafiir gcbnltcn, f)att(e) bafiir), a socoti; — feirt, (bin, bift, ift, finb, ictb, finb, mar, rotire bafiir, bafiir gemefen, fei bafiir), i i. a primi, a agrea ; - ftefjen, (jianb, ftânbe bafitr, bafiir geftnnben, ftcb(e) bafitr), a răspunde; eâ ftebt nicbt —, nu merită.
înfiirlinltcn, ba§ —, 3, opin-ie, — iune, părere, t. aviz, n. bagegen, adv. contra, din contra,
dimpotrivă, in schimb; —fialten, (fjâlft, ţâlt, £)ielt, ţielte bagegen, ba= gegengebaltcn, bnlt(e) bagegen ), a compară, a cumpăni una cătră alta; - banbeln, (bagegengelfanbelt, battble bagegen), a contraveni; — fein, (bin, bift, ift, finb, feifa, finb, mar, roiire bagegen, bagegen geroefen, fei bagegen), a fi în contra, a se opune.
bagcuiefeu, a. fost; ba? ift fd)tm - , asta-i lucru vechiu. babeint, adr. acasă; —bieiben, (blieb, bliebe baţeim, babeint geblicben, bteib(e) bafjeint), a sta acasă, baber, adv. do aicea ; —, eonj. deci, aşa, daceia, pentru aceia, aşadară, prinurmare; bi«—, pînă aicea; —braufen, i. f. (babergebrnuft, braufe baber), a veni vijăind ; -gefjen, i. f (gittg, ginge baţer, ba ijcrgegangen, geij(e) baber), a merge, a călca : —fontnten, i. f. (fam, fante bafjer, babergefomnien, fontm(e) ba ber), a veni; bas fomntt bafjer'), este fiindcă; baber f'ommt fente Strană fjeit, boaftjcjjpse trage d’aici (d’a-colo); —lartfen, i. f. (laufft, lâuft, fief, tiefe baber, babergelaitfnt, lauf(e) baber), a veni în fuga mare; — iprcngeit, /. f (baber geiprcngt,jprcngc baber), a veni în galop, îmbier, adv. aici.
Sabin, adv. acolo; ebeit —, chiar a-colo; biv —, pînă atunci; pînă acolo; ba cţefjt er bin, iată că se duce (acolo); e§ ftebt - -, este întrebarea. dacă oare; ici) foffe ee
—	geîteHt fein, trec peste asta; er bat feinen 2obn — , şi-a căpătat plată; — gcbeit (gibft, gibt, gab, giibe babin, babingegeben, gib babin), a abandonă; — raffeit,(babingerafft, raff(e) babin), a răpi; —fd)nta<f)ten, (babingefcţ)umd)tet, id)inad)te babin), a tînji, a găină; —fein (bin, bift, ift, finb, feib, luar, roiire babin, ba-bingerocjeit, ici babin), a fi pierdut;
—	tiecben, i. f. (babingcfiecbt, fiedi: babin), a lîngezi, a bungheni; — fierberi, f. fterben.
ba=binab, adv. p’aici în jos : — fiinauS—,p’aici (e ieşirea);- binari* roii! er ev bringen, acolo vrea s’o
bafjfeit
141
$attf
scoată; -Ijingegen, ade. dincontra; —pinten, ade. colea îndărăt; — f)tnter, ade. îndărăt; în dos. la spate; —fjintcrfommen, i. f. (fomtn|t, fommt, fnnt, fiinţe bufjinter, bafjinter» gefomntett, fomm(e) bafjintcr), a descoperi; ba ftorft crroas—, asta nu-i lucru curat : —fjiittcr fetit (bin, faift, ift, fittb, feib, finb, roar, mare baf)inter, bafjintergetDeien, fct bafjitn ter), a stărui fără preget; fief) -madjett, ( bafjmtergemacfjt, madj(e) biet) bafjirtter), a se apucă de ; — ffinitmer, ude. p’aici în jos; —f)ttt= tocirtc, --f)iitjii, aelv. întracolo. baf)fcu, a bîlbăî, a gîngăvî banta big, a. de atunci ; —i, ude.. atunci; idjmt —, s, chiar de pe atunci.
®aittiir(nrt, ber - S, —e, damar, m. Şornaft, ber —eC, —e, damască. f. bamnspereit, a damască, a încrusta în metal (figuri de metal). îdimduTtî, bas—, (e)S, — er, damier, m; — eniftiel, bas — «, —e, joc în dame (un fel de şah simplu), n. Uatttc, bie—, — n, damă, cocoană, Ţ'ămcfyeti, bac —c, cocotă, f. ®itttt=e(eif bie—, ett, nâucie, /; —Ier, ber —c, năuc, m.
bitttt=elit, a vorbi în bobot; —fief),— ifd), a. năuc.
3>amfjufrl),ber—,(•},- e, (r-oob)ciuhă, f.
biimtfcl), n. smintit.
bnntit, ude. cu aceasta, prin asta ;
— conj, ca să.
X'iitttm, ber—, eS, — ®itntine, stavila. /. stavilar. val, zăgaz, n. rîpar,
m.	dig, n şosea, f; terasament (al căii ferate), n: aur bem — fetit, a fi sdravăn; — nteiie, bte —, —it, (zool.) piţigoiu sălbatic, m.
băut meii, a stavilă, a iezi. îămntctt, bac —, S, stavilare, /. îtiintiiier, ber--, c, amurg, n; —lidjr, bas—, eS, - -er, licărire, /; —ung, bie —, — cit, crepuscul, înmurgir,
n.	zori de zile. f pl. bămnterdg,n. întramurg, pe înserate;
obscur; —tt, a înmurgi, a însera; es bămmert, se întunecă; bat zorile. se creapă de ziuă ; eC biittn inert mir cttoas, întrevăd ceva. Stanţau, ber —, S, —ett, dimon, m.
biimottifrf), a. dimonic.
®atttpf, ber —, eC, Sântpfe, aburi, m. pl. vapor; tecnefes, n ; ŞanS — itt allen ©nffett, sfîrleaza de om, ./; -ablajjrofjr, bas —, (e)S, —rbfp ren, ventil, n\ —6ab, bac —eS, — biiber, bae de aburi, bae rusească, /; —boot, baS -, es, — e, vapor, n; — brudtmeffer, ber—c, manometru, indicator, m; —er, ber —, S, vapor, n ; — fnftcn, ber —, c, --fdften, etuvă, /; —feffel, ber - S, cazan, n ; -mafdjine, bte —, tt, iocomobil, «; —mitele, bte—,—n, moară cu vapor, /; —nubel, bie —, tt, tăieţei fierţi, m. pl; —feib rampe, bte —, —tt,’ funicular, m ; - icfiiff, baC —ec, — e, vapor, n ; —taagen, ber —, S, locomotivă,/,
battpjpen, a fumegă, a aburi; —ig, a, aburos.
bămţtf en, a astîmpărâ, a domoli, a potoli, a calmă; a năbuşi, a stinge; a surdină; a fierbe scăzut; baS iveiter —, a năbuşi focul ; bie Stitttnte —, a vorbi mai încet : —ig, a. mâ&lţtt-ec '(fierb, cal cu suspin, m.
®ătitţjfcr, ber — c, stîngător, potoli-tor. m; surdină, /; —ung, bie—, potolire, năbuşire, f.
bnitad), ade. după aceia, apoi în urmă; conform.
S'nitarfjrtrfjtimg, bie —, conformaţ-ie,
—iune, /.
îmitebcn, ude. lingă, alăturea; pe lingă aceasta.
bnttg, f. bittgen
battiebcit, ade. aici jos: aici pe pă-mînt.
battieber, ade. jos; —beugen, (battieber= gebeugt, bettg(e) battieber, a acablă;
■ liegen, i. 1. (fag, Idge battieber, ba= ntcbergelegen. fteg(e) banieber), a fi zăcaş; bie ©eroerbe liegen battieber, meseriile lîncezesc.
Şanţ, ber —, (e)C, mulţămită, re-mersiare, recunoştinţă, gratitudine; răsplată; ©oft fei —, har Domnului, slavă Domnului; mărire Ţie Doamne; groften—, foarte mulţămim; feinen —, abftatten, a mulţămî, a remersiă; mit — er= fettnen, a fi recunoscător; — tttiffen.
Jaitfbar
142
barbriugen
a ii mulţămitor ; —barleit, —be= fliffenţeit, ’ bie —, recunoştinţă, gratitudine, /; —bejeugung, bie—,
—en, remersiare, /; —fugung, bie —, — en, remersiare, mulţămită,
/; —fdjreiben, bag —3, adresă de remersiare, /.
bauhbar, a. mulţămitor. recunoscător, grat; —beffijfen, a. recunoscător; —en, a mulţămi. a remer-siă; — endiocrt, a. meritabil; — Oet= geffen, a. nemulţămitor.
bnmt, adv. atunci, apoi; — uitb tuann, cînd şi ciad, din cînd în cînd, aorea; —en, adv. aici; Don —en gefjen, i. f. (geţft, gef)t, ging, ginge Bort bnnnert, Bon bonnen gegnngen, geţ(e) Bon bannen), a plecă, a se duce.
(baratt, adia la,la aceasta; de aceasta; id) gttteiffe—, mă îndoiesc de asta; id) î)abc genug —, mi se ajunge cu atîta; e§ ift nidţttS —, asta nu plăteşte nimic; id) ţnbe — nidjt gebadjt, nu m’am gîndit la aşa ceva; e§ fef)It nod) Biel —, mai va mult; bcfomnten,	be=-lt
fotnmt, befnnt, bcfiime baron, baran befontmen. befomin(.c) baran), a păcăli; —flcţen, i. f. (geft, ge|t, ging, ginge baran, baran gegangen, geţe baran), a începe, a se apucă (de un lucru); — fjaifen, (fjâitft, Ijălf, ţielt, ţielte baran, barangefiatten, f)alt(c) baran), a ţînea la ; -îom-tnen, i. f. (fommft, fornrat, fam, fiinţe î baran, barangefommen, fomtn(e) ba= ran), a-ţi veni rîndul; —liegen, i. j- (fag, litge baran, barangeftgen), a ţinea (la ceva); —madjeti, fid) —,
(barangemadjt, tnad)(e) bid) baran), a se apucă (deun lucru); —fein, (bin, bift, ift, finb, feib, mar, rotire baran, barangeroeien, ţei baran), asj face; id) bin eben —, tocmai o fac ; id) toeifj nid)t taie id) mit ibm î — bin, nu ştiu cum sunt cu el; -er ift iibel —, stă rău cu dînsul ;
—fegen, (barangefeţt, feţ(e) baran), î a riscă; —ftofeen, (ftoB(ef)t, ftbgt, ftieg, ftiefee baron, barangeftofjen, î ftofe(e) baran), a fi alăturea, a fi adiacent.
fbnraitf, adv. pe, în, peste, asupra;
apoi, după aceasta; ben 3)ag —, a doua zi; adjt îage opt zile în urmă; Sie fbnneit fid) — ner= loffett, poţi contă la asta; c? ftef)t Strofe —, e pasibil de pedeapsă: er befteţt —, inzistă; es fontmt — an, depinde; —aus fein, a stărui, a ţînti la; — geben, (gibft, gibt, gab, giibe baraţii, baraufgegeben, gib ban nttf), a surzul, a da pe dasupra ; a pune temeiu (pe ceva); — gcfjcn, i. f. (ging, ginge baroni, barnufge= gangett, gef) e) barauf), ase cheltui (tot); e3 geţt Biel geit —, trebue mult timp; — fjalten, (bairft, balt, bielt, tiiefte barauf, baraufgefjalten, î)olt(e) barauf), a ţîneâ dasupra; a ţineă la...; -anfontmen, (fommft, fam, fâme barauf an, baraufattge= fommen), a merită; roenn eo —att= tommt, dacă va fi şi va fi; — font» men, ( fommft, fontmt, fam, fiinţe barauf, baraufgefommett, fontmfe) barauf), a descoperi, a constată ; id) fann nid)t — fommen, nu-i pot da de urmă;mie famen Sie—? cura ai dat de asta? cum te-ai îndemnat la aşa ceva? id) bin ibm attf bie Sd)Ieid)e (brauf) gefommen, l’am dat de gol ; — fdjlagen, (idjlagft, jdjlâgt, fdjlttg, fdjtiige barauf, barauf= gefd)(agett, fdjing(e) barauf; a încarcă (un preţ); — fefjen, (fiebft, fiebt, faf), fiibe barauf, baraufgefeţett, fief)(e) barnuf), a avea grije.
intrând, adv. de aici, de acolo, din asta; cs roirb nidjt? - -, nu se va alege nimic d’aici, nu va ieşi nimic d’aici; er madjt ein @eljeim= ni§ —, ţîne lucrul secret ; id) mad)e mir nid)id —, nu-mi pasă ; id) tociţi nidjt road id) — tnadjen foii, nu ştiu unde s’o scot cu asta. .^barben, a duce lipsă (de cele necesare).
barbieten, (bot, bote bar, bargeboten,
^biet(e) bar), a oferi; a prezentă : fid) —, a se oferi.
Sarbietnug, bie —en, ofertă ; pro-ducţ-ie, —iune, f.
barbriitgen, (brodite, brodite bar, bar= gebradjt, bring(e) bar), a prezentă, a oferi, a aportă; ®artf —, a re-mersiă.
Îîarbrtitgitttg
143
6aţ?
2)arlu-ttiguitg,bte—, o ferire,aducere,/, bnreitt, adv. în aceea .• în aceasta la aceasta, înlăuntru ; id) roillige —, consimt; id) finbe micf) —, mă resignez; tc£) gebe 5 ©titcE —, dau 5 bucăţi pe d’asupra ; er ţaut ober fdjlâgt —, cară la lovituri rebe mir nid)t —, nu te amestecă în vorba ober în treaba mea. î>arf, barfft, f. biirfett. bargebcu, (gtbft, gibt, gat, giibe bar, bargegeben, gtb bar;, a da, a oferi,. a prezentă; fid)—, a se sacrifică bariu, adv. înlăuntru, în aceasta ; —liegt otel ©tnn, asta-i un lucru adine; — bejteţt 2Me§, totul consistă din asta; — irrert ©ie fid), eşti greşit în această privinţă, barlegen, (bargelegt, leg(c) bar ), a expune, a explică, a demonstra; a probă.
Şarlegitng, bie —, — en, expunere, explicare, demonstrare, demonstraţie, — iune ; deducţ-ie, — iune, f.
Xarleficut bag , I, împrumut, n —r, împrumutător, m’Juj barleiţen, (lei^t, letţt, Iteţ, lieţe bar, bargelteţeu, leiţ(e) bar), a. împrumută.
$arteiţer, f. ®nrleţer.
$arm, ber —, (e)S, — ®arme, maţ, intestin, n ; —augleerung, bie —, ieşire la scaun, /; fecalii /. pl ; —bein, ba? —, g, —e, ileon, m; — bnid), ber —, 3, — brudje, surpă-tură, hermie, /; — briife, bie —, —n, glandulă intestinală, /; — entjţiinbmig, bie —, —en, enterită, /; —feH, ba§ —, (e)g, —e, perito-neu, n ; — fettentjiinbung, bie —, —en, peritonită, /; — ţmger, ber 3, măţar, m ; •— faite, bie —, coardă, /; —nmrm, ber —, 8 -miintter, limbric, m. haritad), f. banad). bamieber, f. banieber. barob, adv. d’aceea.
$arr=b«tfen, ber —, 3; —e, bie —,
. n, losniţă, /; —ofen, ber —, § ■ ofen, losniţă, — fucţt, bie —, trofie, /.
bamidjen, (bargereidjt, reid)(e) bat), a întinde (cuiva ceva), a prezentă.
îarretdptng, bie —, — en, prezentare, f.
batreit, a usca.
barftelbbar, a. reprezentaţii, plăs-muibil; —en (bargeftedt, ftelfie) bar), a produce; a plăsmui; a înfăţoşa ; a reprezenta ; a interpretă (un rol); a descrie; —enb, a. producător, plăsmuitor; descriptiv; înfâţişător; —enbe (Geometrie, geometrie descriptivă.
Şarftelber, ber —3, producător, plăsmuitor; interpret (al unui rol),
. m; —ung, bie —,—en, producţ-ie — iune; demonstraţiune ; plăsmuire; reprezentare; înfăţişare ; descriere; interpretare, /. barbut, (tuft, lut, tat, late bar, bar» getan, tu(e) bar), a demonstra ; a probă; a declară.
bnrii&er, peste asta ; pe deasupra ; mai mult, peste ; — tiergeţt bie fjeit, cu astea trece timpul; er ift ţinaug, este mai presus de aşa ceva; a trecut peste asta; er ţat fid) — geinacţt, s’a apucat cu tot adinsul de...;e§ gefit ntcf)t§—, n’are păreche ; feineit .ŞeHer —, nici o para mai mult; fedfg ©tnnben nnb —, mai bine de şase ore. barunt, adv. pentru asta, daceea ; prin urmare ; id) befitmtnere ntid) Ttidjt —, nu-mi pasă de asta. .banutter, adv. supt, între; dedesupt; prin aceasta; — gef)t§ nicţt, mai jos nu are.
barjiiţlen, (bargejafjlt, jiiţle bar), a numără (înaintea cuiva), barju, f. bap. bag, f. ber.
bafetit, i. f. (liin, bifi, ift, finb, fetb, mar, mare ba, bagemefen, fei ba), a fi prezent, a fi de faţă; a există. $afei«, bag —, 3, existenţă, fiinţa-^ re; prezenţă, f. bofelbft, adv. acolo, bagjentgc, pron. acest, aceea, bafig, a. de aici, localnic. baSfelbe, pron. acelaş, aceiaş. bafteţen, i. f. (fteţft, fteţt, ftanb, ftnnbe ober ftitnbe ba, bageftanben, fteţ(e) ba), a sta, colea, a sta aici. bufi, conj. că, ca, pentruca, ca să ; ^ al3 —, de cît.
batieren
144
bagtoifdjen
batieren, a dată.
Mattel, bie —, n, (bot.) curmală, ./';
—palme, bie —, it, (bot.) curmal, batteru, a sgriburî.
®a=tunt, ba§ —, —um§, —ia, dată,
/; leat, n.
®ait, bie —, — e, corabie cu două
catarte, /.
®aitbc, bie —, —it, doagă, /; —n= fjaitţert, ber —§, stivă, /.
®aner, bie —, durată, stabilitate ; statornicie, /; curs, «; întindere, f; termin, n\ fotmmţrenbe—, continuitate, /; fitr bie — Bon 3 nateit, pe termin de 3 luni ; ba? ift nid)t boii —, asta nu durează mult; nu e trainic; — (faftigfeit, bie , statornicie ; durabilitate, trăinicie, f; - lauf, ber —, s, — lSufe, fugă întinsă (de întrecere), /; — gen)fid)§, bas —, ţe#, —[e, plantă perenă, /.
.bauentdjaft, a. trainic, durabil; dăi-nuitor, stabil ; solid, rezistent; —n, a dăinui, a dură; a o duce; a ţinea, a trăi, a se păstră ; a deplînge, a regretă; bu bnucrft tnid), îmi pare rău de tine ; mi-e "milă de tine; —b, a. perdurabil, permanent, statornic.
®aunten, ber —s, policar, palmac, m\ degetul cel mare; jbm ben — aitfă Slitge, feţsen, a strînge pe cineva în chingi; —fcţraube, bie —, —n, strugiar, m. baumengrof, a. undai.
®iiumliitg, ber —, §, —e, statupal-ma, piticot, barbacot, nîpîrstoc, ghemiş, m.
baniţe, bie —, —n, puf, n; — reber, bie —, n, tuleiu, n.
S'nitb, ber —, feb, —®ăufer, as, tuz, birlic, m; doi ochi (în jocul cu zări), m. pl; toab ber — ! ce naiba! ®aOit, ber —, g, —Ş, vîrtej (pentru şalupe), n.
bauoit, ado. de acolo, de aici, din, de, despre ; er ift auf ttnb —, a dosit; —bleiben, i. f. (blieb, bltebe baBon, baoongebtteben, bleib(e) ba= bou), a nu luă parte, a se lipsi; a se obţinea; —eileit, i. f. (baBon flecilt, eil(e) baBon), a porni de grabă ; — faf)rert, i. f. (jafjrft, faţrt,
fuf)r, fiiljre, baoongefafgen, faţr(e) baBon), a plecă în trăsură ; — fliegen, i. f. (flog, fiijge baBott, ba= oongefiogen, flteg(e) baoon), a sbură (în colo); —geţen, i. f. (ging, giitge baBon, baBongegangen, gcbie) baoon), a plecă; a se abate : — fontmett, i. (fommjl. fomntt, fam, fiime, ba= Bon, baoottgefommen, fomnt(e) baoon, a scăpă ; mit einent blouen Sluge —, a scăpă cu faţă cinstită ; — laufett, i. f. (lânfft, lauft, fief, liefe, baoon, baoongelaufen, (auf(e) baoon), a o sbughiă; fid) — maeben (ba= Bongemad)t, mad)(e) bid) baoon), fi ci)
—	ţd)(eid)en, (fdjlid), fd)lid)e baoon, baoongefd)lid)en, idgietdgc bid) baoon), a o şterge, a s’eclipsă; — tragen (tragft, tragi, trag, triige baron, ba» Dongetragen, trng(e) baoon), a repurta ; cine ftrnnttjeit — tragen, a se alege cu o boală.
bnoor, ado. înainte, dinainte; de a-aceasta; —(ei ©ott ober ba (ei @loit Dor, Doamne fereşte 1
baloibcr, ado. încontra ; — fjanbeln, (batuibergeljanbelt, bnnbte batotber), a contraveni.
®aiotbcrI)aiibclnbc, ber —, n, —it,
contravenient, m.
bajn, ado. la aceasta, la. pe lingă aceasta; pentru aceasta: nod) —, încă, peste asta;—bringeit, (bradite, bradgte bapr, ba§ugebrad)t, brin» g(e) baju), a pune la cale ; —ge= ţbrig, a. aparţinător la... ; —ge= laitgen, (baptg’elangt, gelang(c) ba= pt), a parveni la, a ajunge ; — fommen, i. (. (fommft, fomrnt, fam, fiime baju, baptgefommen, fomm(e) bajn), a supraveni; — fomrnt bag, mai pune că...; toie ift er — ge= fontmen, de unde i-a venit asta? — (egen, (bagugelcgt, lege ba.pt), (. —tun
—	mal, ado. atunci; —tun, (tuft, tut, tat, tiite bapt, baptgetan, tu(e) bajit), a adăugă.
®apif»titft, bie -, funfte, sosire, supravenire, /.
bojtoifdjeu, adv. între, într’aceea, în mijloc, la mijloc; — fommeit, i. f. (fommft, fomrnt, fam, fiime bapot» fdjen, bapotfdjert gefommen, fouint(e) baglnifdjeu), a interveni, a surve-
Shtjmiftfienfunft
145
$eicf)fe(
ni; —reben (bajictidiengetebet, reb(e) bajroiţdjen), a întrerupe (vorba); —treten, ti f. (trittft, tritt, trat, trate bajrotţdjen, bajttnfcfjengetreten, tritt bajirtidjen), a interveni, a inter-cede.
®ajtoifc^eit!unft, bie —, — ffinfte, in-
tervenire; interces-ie, —iune; in-trerapere, /.
£ebatte, bie —, —n, debatâ, desba-tere, /.
bebnttiercit, (bebattiert bebattier(e), a desbate.
$ebct, ba? — 3, debet, n; dare. /. 35ebit, bas —, s, debit, n: —or, ber —, —5, —en, debitor, m. bebitiercn, (bebiticrt, bebttier(e), a debita.
2)ebut, bas —, 3, —3, debut, bt&iitiercn, (bebuttert, bebiitier(e), a debuta.
îedjattt, ber —, en, —en, decan. m. $-etf)argc, bie —, —itf deşarjă, /. T'ecfter, ber —3, zecime (de piei), /. hedjiffrleren, a descifra.
35erf, ba3 —, 3, —e, copertă, /. pod (al corăbiei), tilac, n ; —bett, ba3 —, e3, —en, macat, »; — blatt, ba3 —, e3 —blatter, involucel, ni; sti-polă, /; — e, bie —, —n, acopere-rnînt, integument, n ; plapomă, cergă, copertă; poloagă, velniţă, /; coviltir, coş (de trăsură) ; tavan, n; bagdadie, /; sofit, n; fid) nad) ber —e ftreden, cit ţi-e cerga atît te întinde ; fie fterten «uter einer —e, se scaldă în o apă; — el, ber —3, acoperitoare, /; capac, calafat, n\ —eitgetnâtbe, ba3 —, § —it. pictură pe tavan, / ; —en-imtrfjer, ber—, 3, plăpămar, velni-ţar, m\ —farbe, bie —, n, coloare tectriţă ober opacă, /; grund, n; — ntantei, ber -	3, pretext, n ;
mască, /; —trame, ber—, n, —tt, incognito, n ; — ptatte, bte —, tt, capac, n\ —ung, bte —, —en, a-coperire ; proviz-ie, -iune (la cambii), /.
;;berfett, a acoperi, a învălî; ben Sifd)
■■ —, a pune masa ; ftd) —, a se acoperi, a se feri (scrimă). $ebifatiott, bie —, — ett, dedicaţ-iune, /.
bebişieren, (bebijiert, bebijier(e), a dedica,
$ebttftion, bie —, en, deducţiune, f. bebujierttţ, (bebujtert, bebujierfe), a deduce.
befeft, a. defectuoz. bcfcttfi», a. defensiv.
'î'efettfine, bte —, defensivă, f. î'efi.pt, b<ri —, (e)3 —e, deficit, n. 35eftle, ba3 —, 3 —en, defileu, n. befitierett, (befiliert, befi(ier(e), a defila.
beftttierett, a deţină, befittititi, a. definitiv.
®eiittttion, bie —, en, definiţiune, f. $efraub=ant, ber —, en, — en, defrau-dant, concuzionar, m; —ntion, bie —, —en, defraudaţ-ie,—iune, con-cuzionare, sfeterisire, f. befrnttbierett, a defraudă, a sfeterisi, begagiert, a. degajat.
Jegeit, ber— 3, spadă, spagă, f; — gefăfj, ba3 —, e3, —e, preseaua săbiei ; — gebang, ba3 —, e§ —e, portepeu, n; —griff, ber — e§,—e, minerul spadei, n; —lltnge, bie—, —n, limba spadei,/; — fnopf, ber— (e)3 —fnbpfe, bumbul preselei, m. —fobţtel, bte —, tt, chingă, / ; — qttafte, bte —, —n, ternleac, m ; —fdjetbe bie —, teacă, /; —ftocf, ber —3, —(torte, şiş, n. bcgrttbierett, (begrabtert, begrabier(e), a degrada.
bel)n=bar, a. dilatabil, ductil; maleabil; extensibil, întinzăcios ; e-lastic ; —ett, a întinde, a lungi (vorba); a trăgănâ; fief) —, a se întinde, a se tolăni.
$cl)tt=barfeit, bie —, dilatabilitate, ductibilitate ; maleabilitate, extensibilitate, întinsibilitate; elasticitate, /: —ett, beri —, 3, întin-sură,/; —ung, bie—, —eu, întindere, lungire, /.
®eljoră, ba3 —, decor, buna-cuvi-inţă, /.
®cirt), ber —, (e)s — e, dig, n. 2beld)fel, bie —, —n, oişte, timoane, f; —attţaŞ, ber —, eS — fa|e, tîn-jală, /; —artn, ber —, e», —e, că-pătîiul oiştei, n ; — gabd, bie •—, —n, ulubă, /; —fjacfett, ber —, 8, vătraiu (la trăsură), n ; — ţalter,
10
bctn
146
beiifbar
bei—, §, proţap, n\ —tette, bie —, —n, opritoare, /; — nagel, ber — 4, —nagel, ciot, »; — pferb, ba?—, e?, —e, rotaş, (cal), m ; — ftange, bie —, —it, ceatlău, n. bcilt, —e, —, pron. tău, ta ; —etî)al= ben, - etmegen, —ettDiHen, pentru tine, în hatîrul tău ; din cauza ta; —ige, a. al tău, a ta, $e=i?tnu?, ber —, deism, m ; —ift, ber —, en, — ert, deist, m. îtctabe, bte —, —a, decadă, /. bcfatieren, a da la apă, a da la de-catir.
$eflnmnt=ion, bie — , en, declamat-iune, /; —or, ber — ?, —orert, declamator.
bcflomiereit, (beflamiert, beflamier(e), a declamă-
Seflarntioit, bie —, —en, declaraţi-une, /.
beflnriercit, (beflariert, beflarier(e), a declară.	[une, /.
®et(iimtioit, bte —, — en, declinaţi-bcfliniren, a declină.
®efoft, ba? — (e)S, —e, decocţiune,/. ®cforattou,bie -, — en, decoraţiune,/. beforiereit, (beforiert, beforicr(e), a decora.
2>cfort, ba? — (e)S, —e, deducţiune,/. ®elret, ba? —, (e)?, —e, decret, n. $eIegatton,bie—, —en, delegaţiune,/. belegiercit, (belegiert, belegter(e), a delegă.
Selegierte, ber —, n, —n, delegat, m. belifat, a. delicat.
$elifateffe, bie —, —n, delicateţă, iineţă, / ; delicatese, trufandale, mezele, mezelicuri, f. pl. ®eliitquent, bei —, en, —en, delincvent, culpeş, m.
®eliriunt, bas —, ?, delir, n. Selpfţitt, ber —, (e)? —e, (zool.) delfin, m.
îielta, ba? —, s, —?, delta. /. bem, pron. lui; es ift an —, e adevărat;—entfprecţenb,ado. conform; —getnaB, adv. aşa dară, prin urmare, deci ; conform ; — nari), adv. deci, prin urmare ; — nădjft, adv. în curînd, peste puţin ; —ofţnge» acfitet, adv, cu toate astea ; — ju= folge, adv. prin urmare, prin consecvenţă.
demagog, ber—, en, — en, demagog,m. ®entnnt, ber—§,—e, (min.) diamant,n. bemaSfiereit, a demască.
Sementi, ba? — ?, —s, desminţire,/. bementierett, (bemenliert, bementier(e), a desminţî.
Semiffion, bie —, demisiune, /. ®emofrat, ber—, en,—en, democrat,m. bemoliereit, (bemolierf, bentolier(e), a
demola.
bemmtftrieren, (bemonftrtcrr, bemon= ftrier(e), a demonstra, bemontieren, (bcmontiert, bemontier(e),
a desmontă.
bemoralifierett, (bemoralificrt, bemora» lifter(e), a demoraliză.
®emnt, bie —, smerenie, umilinţă, spăsire, /.
bemiitig, a. umil, umilit, spăsit; — en, a umili; —enb, a. umilitor. Xemittigung, bie —, —ert, umilire,/, ben, art. pe.	,
Senar, ber —§, —e, dinar, m. bengefn, a bate coasa.
Sengefftocf, ber—§, — ftbtfe, necovauă (de bătut coasa), f.
35enf=art, bie —, —en; sentiment, n. părere, f; — blatt, ba? —, e§, — blâtter. autograf (de suvenir), n ; —er, ber — ?, cugetător, m ; — fâţigfeit, bte —, facultatea cogi-tativă, /; — freifieit, bie —, libertatea cugetărei, /; —fraţi, bte —, forţă intelectuală, /; —letţre, bie —, — n, logică, /; —mal, ba?—, S, —mâfer, monument,?*; —initnje, bie —, —n, medalie comemorativă, /; —făule bie—, —it, coloană comemorativă, statuă, /; — fcţrift, bie—, —en, memoriu, n; — fţirudj, ber —, ?, — fţriidje, sentenţă, /; —fieirt, ber —, ?, —e, piatră comemorativă. f; —mtg?art, bie —, —en, sentiment, n. părere, /; — DermBgen, ba?—, ?, forţă cogitativă, /; — tonrbigfeit, bie —, —en, memorii (lucruri memorabile); f.pl; —jeidjen, bas—,?, marcă,/; — jettel, ber—, ?, notiţă,/; frecuş, n. beitbbar, a. imaginabil, cogitabil; —en, (btjcţte, biidţte, gebadţt, benf(e), a gîndî, a cugetă, a da cu gîndul, a medită, a socoti: a crede, a zice; a avea de gînd; bei fief) —

beitn
147
deitfielei
a zice în gîndul său; ju — geben, a pune pe gînduri ; ijtrov.) ber iUtenfd) benft mib ©ott lenft, omul propune, D-zeu dispune; —ttiitr= big, a. memorabil, remarcabil.
bcitit, conj. căci, fiindcă, pentrucă, decît, dar, aşadar; — od), conj. totuş.
denunjiant, ber —, en, —cn, denun-ţiator, m.
bcmutjiereit, (benunjicrt, benimjtet(e), a denunţă.
departament, ba8 —, 8, —8, departament, n.
dcpefdje, bic —, —n, depeşă, /.
bcponieren, (bepontert, beponier(e), a depune, a depozită.
deportation, bie —, — en, deporţa-ţiune, /.
beportieren, (beportiert, beportier(e), a deporta.
dcpurtierte, ber—, it, —n, deportat,™.
dcpofitcir, ber —, 8, —e, depozitar, «/; —en, bie—, pi. depozite, f.pl.
depot, bn§ —, 8, —8, depozit, n.
> beprintiereit, (bcprimiert, beprimier(e), a deprimă.
i. deputcu, ba8 —. 8, —e, tain, n\ —ierte, ber—, n, —n, deputat, ot; —ion, bie i —, en, deputaţiune, /.
' ber, bic, ba8, art. m. f. n. ul, a; ber TOcufd), om-ul; bie jţrau, femei-a;
. bas SSort, cuvînt-ul ; ba8 SBrot, | pîne-a; pron. cel, acel, care. f bernngierett, (berangiert, berangicr(e), ţ, a deranja.
| ber=art, adv. astfel; —ig, a. astfel, | de acest soiu, atare; — adv. aşa; |	—nrtig, ba|..., aşa încît ; — einft,
| adv. odată, odinioară; —einftig, a. | viitor, după vremuri; — tn, pron. ţ alor, acăror; — enttjalben, adv. din i;	cauza cărora; — geftalt, adv. ast-
:	fel, într’atîta; gleiŞen, «. ase-
menea, astfel, atare; fo ettoab — gleiŞen, cam aşa ceva ; —jenige, pron. acel, acela; —Iei, adv. atari; —maietnfl, adv. odată, oarecînd ; —malett, adv. acum, actualmente; —malig, a. actual; — mafjen, adr. astfel, atât, întruatît; —o, pron. al vostru; — oţctlben, adv pentru aceea; — jelbe, pron. acelaş ; —
weilen, adr. întraceea; scit, adr. actualmente; —geitig, a. actual, berb, o. tare, vîrtos, consistent, substanţial, solid; grosolan; aspru; einen —cn S8ert»ei8 geben, a da un faer ; ein —er Stocf, un băţ ţeapăn; —e ©djnfye, ghete solide; —e iilntroort, răspuns verde,«. derbpeit, bic —, —pn, vîrtoşie, grosolănie; ibnt —en fagnt, a spune cuiva grosierităţi. deroute, bie—, derutat f. debaclu, n. dermlfd), ber —e8, —e, derviş, »». deg, ba« , (muz.) re-bemol (not.)m. .beS, art. al-lui; — fnH8, adv. în acel caz, pentru asta; — gleidjen, adu. asemenea, aşişderea; ipac; t)alb„ adv. d’aceea; pentru asta; — ti>e= gen, — loiden, adv. d’aceea, pentru aceea.
defertenr, ber—, 8, -e, dezertor, m. befertieten, i. j, (bejeriiert, beţertier(e), a
dezerta.
bcfiguiercit, (befigniert, beftgnicr(e), a
dezignă.
beâinfijieren, a desinfectă. debpot, ber —, en, —en, despot, m. beffcit, pron. al cărui; — ofmgeacfiteî, —ungeadjtet, adv. cu toate astea, de şi.
deffert, ba8 —, 8, —e, desert, «. deftilfiateur, ber —, 8, —e, destila-tor, m; —ation, bie —, —en, des-tilaţiune,/; —ierblafe bie —, — n; —fcfjell, ber —, 8, alambic, n; — fantnter, bie—,—n, prefăcătorie,/, beftittieren, (beftilliert, beftifiierţe >, a destilă.
befto, adr. cu atît mai...	[n.
detaşament, ba§—8, —8,detaşament, bctnŞieren, (betaŞiert, betaŞier(e), a detaşă.
detait, bc<8 —, 8, —8, amănunt., n. betailliercn, (betaifltert, beiailtter(c), a detalia.
detetti», ber—, —8, —e, detectiv, m. bctottiercn, (betoniert, betonier(e), a detună, a explodă.
bcuŞcit, a se părea; e8 beuŞt mir, mi se pare. benŞtc, f. biinfen. dent, ber —, 8, —e, para, f. den=telei, bie —, — -n, subtilizare,/; —ter, ttlcuitor ; —tlidjfeit, bie —, 10*
ben/efit
148
SSieb
claritate, /; — timp, bie —, —ett, tîlcuire, interpretaţ-ie, —iune, /. , beu=teltt, a subtiliza, a răstălmăci; —ten, a tîlcui, a tălmăci, a interpretă, a explică ; a arătă, a prevesti; —ttid), a. lămurit, desluşit, distinct, explicit, apriat, chiar, clar, inteligibil, bentfdj, a. german, nemţesc ; — cr Drben, ordinul teutonic,»; —reben, a vorbi nemţeşte ; td) merbe mit iţim — reben-, îi voi spune buchile; —cr 8Jlid)el, lă-mă-inamă, m. $eutfdj=e, bcr —, n, —it, German, Neamţ, m; — ţeit, bie —, sînge german, m. nemţie, /; - mcifter, ber—, 3, maestrul ordinului teutonic, m; — tum, baS—,V, nemţie, /. germanism, »; —tiimelci, bie—, teutomanie, ./'; — tiiraler, ber—, S, teutoman, m.
S^eoife, bie —, —n, deviză, /. bcaot, a. devot.
îcjembcr, ber —, 3, decemvrie, /.
bie —, decenţă, cuviinţă,/'. bcgim=al, a. decimal; —ieren, (bejb miert, bejimter(e), a decimă. Sesimnlnmiţe, bie —, —it, basculă,/. $ind|l)loitpţtnfter( baS—, -o, talion, n. ®iobeut, baS —, 3, —e, stemă, diademă, /.
£tagttofe, bie —, —n, diagnoză, f. îiiafotiiffe, bie —, —n, soră de caritate. f.
iîfialeft, bcr—, s, —e, dialect, graiu, n: —if, bie —, dialectică, /. biolog, ber—, es, —e, dialog, n. Sinmattl, ber —, en, —en, diamant, adamant, n; fnlfcţer —, stras, m; — icfjteiţer, ber —, S, tăiător de diamante; — (dinutcf, bcr —s, —e, left, n: — jpHtter, bcr—, 3, ghiul, n ; — ftrauB, ber - , ev, —ftraujjc, surguciu, n.
îfiitmeter, ber —, V, diametru, ». Stăruim, ba§ —, V, —, ia, jurnal.». 3btarrl)«e, bie —, — en, cufureală, urdinare, /.
Xiiit, bie —, regim. »: diurne, f.pl. bintătifd), a. dietetic, bid), pron. pe tine, bidjt, a. dens, des; compact, consistent, masiv; — er Şart, barbă stufoasă; —eV ©eroebe, ţesătură
îmbăcşită; —er ăBalb, bunget, «; —babei, alăturea, lingă, lipit de..; —gebrfinfţt, îndesat, ticsit; — ncbeit mir, lipit cu mine.
$idjbe, — n, desime; — ftcit, — igfeit, bie —, desime, densitate; consistenţă, îmbăcşire, /. biifyt=en, a, astupă, a condensa, a strînge laolaltă; a face versuri, a compune poezii, a versifică, a poetiza,; a medita, a urzi, a plăsmui; — eriţd), a. poetic.
$>id)t=cn, bas —, §, condensare, strîn-gere laolaltă; poetizare, versificare, /; fein —en unb Xrnd)teit, gândurile şi stăruinţele sale; — er, ber —, §, poet, m; — erfreiijeit, bie —, —en, licenţă poetică, ./'; —erling, ber —, (e)i, —e, poetas-tru. m; —funft, bie —, arta poetică. /'; —ung, bie —, — en, condensare, strîngere laolaltă; /; poezie, poemă, /.	|
birt, a. gros; corpulent; voluminos; umflat; td) ţab§ —, sunt sătul ;
Jnb vrbetefig, <t, bucălat; — bauditg, a. pîntecos; ......lid), a. grosuţ; gră-
sulia ; — manftig, a corpulent, burtos, burdios; — jdiablidj, a. capsoman; —tun, a se crede, a face pe grozav; etttw§ — ţnben, a fi' sătul de ceva.
®id=baud), ber—, s, —baucţe, burtea, burtă-verde, m ; —bariu, ber —, (e)s, —baniţe, intestin gros, n ; — e, ber —, gros, m ; —e, bie —, —n, corpulenţă; grosime, desime, /; — ţauter, ber —, s, pahiderm, m: —irfjt, baS —, s, —c, desiş, tufiş, hăţiş,»; —tuer, ber—,V, lăudăros,)», îiibaftif, bie —, didactică, /. bic, art. a; bie Jtuf), vac-a.
Tieb, ber - -cS, —e, hoţ. lotru, fur, m: —erei, bie—, —en, hoţie, /. furtişag.»;—in, bie — , — nen, hoaţă, /; —sbanbe, bie—, —n, ceată de hoţi, /; — sgefinbel, baS —, s, haită de hoţi, /; —Sţeţler, ber —, s, gazdă de hoţi, /. recelor, m; —§f)eţterei, bie—, —en, găzduire de hoţi, re-celare, /; —sfierberge, bie —, —n, vizunie de hoţi, /. sălaş de hoţi, »; —Sfitradje, bie —, —n, limba
149
î'iflfl
biebifrf)
/. ober gergul cărăitorilor, n; — [taţi, ber, 3, —ftâf)Ie, furt, rc.
; biebifrf), a. hoţesc, biejenige, pron. aceea.
$iele, bie —, — n, lodbă; podeală, duşumea; tindă, /.
I bielcit, a podi.
$iente, bie —, n, claie, /.
; -4ieu=en, a servi, a sluji; jit —! po-!	runcă! jsţnen ju —enr pentru a
:	vă servi; — ern, a se ploconi, a
se temeni; —lidj, a. util, folositor; ber ©efunbf)eit —lidh, salutar;—fb bar, a aservit; — ftbefliffen, a. serviabil; —fleifrig, a. sîrguitor; —fl= jafiig, a. apt la serviciu; —ftfertig, «. complezant; —îtfrei, <*, scutit de serviciu, liber; —ftîo§, a. fără
■	serviciu; —ftpfiidjtig, a. obligat la serviciu; — fttuenb, a. de jurnă; —ftunrăfns, — jhmtauglid), incapa-bil de serviciu;— fttmUig, a. corn-
; plezant, serviabil. i $ien=er, ber —, 3, servitor, dornes-I tic, valet, argat, m. slugă, /; |	—crin,bie—,—nen^ servitoare, sluj-
| nică, /; —ern, ba3 —, ploconire, |	/. temenele, .f.pl; — erţdjaft, bie—,
i —rit, slugărime, servitorime, /.
valetaj, »; —ertrofj, f — erfcfiaft.
’.Steittt, ber--, — ei, e, serviciu, n. slujbă, f. oficiu, post, n; şarjă,/; icf) ţtei)cjsl)nen ju —en, sunt la dispozi-ţiunea Dv; trmi jtel)t ju fţljren —en? cu ce vă pot servi? eiiten —fit^en, a căută un post; in — trclen, a l întră în serviciu; anjjer — en jcin, i	a fi fără post; ben - fjaben, a Ji
i	de jurnă; ju —en ! poruncă ! —
ţ abel, ber —, 3, boierie de funcţiune, /; alter, ba§ancieni-
■	tate, /; —bnrfeit, bie—, —en, ser-
j	vitudine, /;	-befliffenţeit, bie —,
?	sirguinţă, /;	—bote, ber —, slugă,
?	/; —bote, bie	—, slujnică, f; —
eiţer, ber —3, sirguinţă, f; —făf|ig= | feit, bie —, serviabilitate, / ; — | fertigteit, bie —, complezenţă, /; I	— fjerr, ber—, n, — it, stăpîn, şef,
|	m; —letffmtg, bte—, —en, serviciu,
S n; —lente, bie —, pl. servitorime, |	/; - toţn, ber —, (e)3, — IBţne,
ţ	simbrie, /;	— mabdjrn, ba§ -3,
1	— utagb, bie—, — mcigbe, servitoare,
slujnică, /; — manit, ber —, (e)3 ntânner, hamal, m; — orbnung, bie —, ett, regulament de serviciu, n; —pftidit, bie—, —en, datorinţâ, f; —reife, bie—, —n, ocol, n; — rod, ber —3, —rbcfe, uniformă, robă,/. $ien§t«g ber —3, —e, marţi, /. bici, pron. acest, acea, asta; — uttb jcne3, aşa şi pe dincolo; be^itţp lid), a. referitor la aceasta; — falii, oilv. în acest caz; —jâbrig, a. de iestimp, de ăst an ; —mal, adr. de astă dată; —feitig, a. cis-, de dincoace, de cindea; —jeit3, adu. dincoace.
btefelbe, pron. aceea, biejer, biele, bieje3, pron. acest, a-ceasta. ăsta. asta. î'ietrid), ber —, 3, cârlig, clenciu, paspartu, n.
biemtiî, adu. fiindcă, deoarece, /. î'ijferendialtarif, ber —, (e)3, —e, tarifă redusă; —5, bie —, en, diferenţă; desensiune,/; rest ; —3= geicfjait, ba3 —, (e)3, —, ajiotaj. n. bifferieren, (bifferiert, bifferier(e), a diferă.
digitalii, bie —, (bot.) digitală, /. Siftat, ba3 —, ei, dictat; -or, ber —.8, —en, dictator; —ur, bie—, —en, dictatură, f. biftntorifd), a. dictatoric. biftieren, (bifticrt, biftier(e), a dictă, Stletant, ber—, en, —en, diletant, m. ®il(, f. ®iHenfraitt.
iniile, bie —, —n, fofează; —nlraut, bai —, (e)3, mărar, m.
3>i Jltopţjc, ber—, n, —n, gogoman, m. biUtappifd), a. nătîng.
Ximettfioit, bie—en, dimensiune,/. Şinamit, bai —i, dinamită, /. 2>iner, bai —, i, dineu, n.
3Mng, bai —, ei, —e, lucru, obiect, n\ treabă, fiinţă, /; bor nHen —en, _ înainte de toate ; gnter —e jein, ă fi cu voie bună; ba3 geţt nic£)t mit ied)ten —en ju, asta nu-i lucru curat; prov. gnt — brandit ăBctl, încetul cu încetul se face oţătul; iinDerridjteter - e, fără a fi isprăvit ceva; etn albernei -,netoată, /; bai arme —, biata fată; —eldjen, bai - , 3, lucru mic, tu fetiţă,/; —3= ba, zî-i pe nume.
®iitgel
150

®iitgci, ber—,8, (bot.) garbiţă, /. biitg=en, (bingte, gebingt ober bang aud) bung, biinge aud) binge, gebungen, btng(e), a tocmi, a năimi, a angaja; a închină; —feft, a. arestat; —Itdj, a. real.
btniereit, (bintert, binter(e), a dină. ®iufci, ber —, §, (bot.) alac, m. ®t8sefe, bie —, —n, dieceză, /. ®ipfjterie, ®ipl)teritt§, bie—, anghina diftcriticâ, /.
®tpf)toitg, ber —, S, —e, diftong, n. ®tpiom, bas —S, —e, diplomă. /; —at, ber—, en, — en, diplomat, m-—atic, bie —, diplomaţie, /. biplomiert, a. graduat, cu diplomă. ®iptam, ber —, s, (bot.) frăsinel, m. bir, (pron.) ţie. bireft, a. direct.
®ircft=ion, bie —, —en, direcţiune, /V —tor, ber—§, — en, director, m; —iortunt, baS —S, - torien, directorat, n\ —trice, bie —, —n, di-rectoară, /.
birtgiereit, (birigiert, birtgier(e),a dirija. ®irnc, bie —, —n, fată, floarţă, tă-lăniţă, /.
®i8, ba§ —, (muz.) re-diez (notă) m. ®isfant, ber —, S, discant, n. bidfoittiercit, (bisfontiert, btSfontter(e), a, discontă.
®i*foitto, bas —, S, discont, n. ITisfrctiou, bie —, discreţiune, / bisfnriereit, (bisfnriert, biSfnrier(e), ;i
discură.
®t8f«r=§, ber—, jeS, —fe, discurs, «. ®iefuffiou, bie—, —en, discusiune, /'. biSfntiereu, (bisfutiert, btshitter(e), a discută.
btbpenfieren, (btSpenjiert, bispenfier(e), a dispensă.	[nent, m.
®tSpoiteut, ber —, eu, —en, dispo-biSpondbei, a. disponibil; —ieren, (biSponiert, MSponier(e), a dispune. SiSpofttion, bie —, —en, dispozi-ţiune, /.
biepittiereit, (bisputiert, bisputier(e), a dispută, a gomoni.
®tffibettt, ber—, en, —en, disident,m. ®iftanţ, bie —, —en, distanţă, f.
bie —, —n, (bot) ciulin, m\ frouje —, (bot.) paiangeriţă, /; — finf, ber —, §, —e, (zool.) t.enghe-liţă, f.
biftingitiert, a. distins.
®t§3Îp(in, bie —, en, disciplină,/. biSfipUitiereit, (biSştpliitieri, btSjtpib rtier(e), a disciplină.
SMurnift, ber—, en, -en, cenuşer,»î. ®i»an, ber —, S, —S, divan, m. biuerâ, a. divers.
®hitbeube, bie —, -— n, dividend, n. bimbiereu, (bioibiert, bit)tbicr(e), a di-vidă, a împărţi.
®i»tfton, bie —, — en, diviziune, /. ®iuifor, ber —S, —eit, divizor, m. ®iwnu, f. ®foan.
®obef, ber —, S, ®8bel, cep, piron, cuiu de lemn, n.
®dbei, ber —S, (bot) obsigă, /.
,bodj, conj. totuşi; dar; doară; ntcf)t —, nu cumva; ba nu.
ber —, (e)S, —e, fitil, feştilă, f. muc (de luminare), ni.
®otf, ber—, S, — e, doc, n ; schelă, darsenă, /.
®otfe, bie —, —tt, păpuşă; bagda-die. /; parmac, n ; jurubiţă,/; —ngelfinber, bas—, S, balustradă,/. ®ogc, ber—, it, — n, doge (odinioară
ducele de Veneţia), m.
®oggc, bie —, —tt, zăvod, m. ®ogger, ber —, s, caic (de pescar; maritim), m.
®ognt=n, baS —, a§, —en. dogmă, /. ®oţ(c, bie—, —n, (zool.) cioacă, stăn-cuţă, /.
®obne, bie —, —n, laţ, n; — nftrid), ber —, g, —e, filieră de laţuri, /. ®oftor, ber —, s, —en, doctor, m. ®oftrine, bie —, —n, doctrină, /. boftrinijr, a. doctrinar, m.
®ofumeitt, ba§ —, S, —e, document, uric, n.
bofumcittierCH, (boîumenticrt, bofutnetn tter(e), a documentă.
®ol(ij, ber—, (e)S, —e, pumnal, jungher, giungiu, m\ —ftidj, ber—, e§, —e — ftofj, ber —, es, —jibBe, lovitură de pumnal, /; —jtocî, ber —, (e)S, — ftocfe, şiş, stilet, n. ®o!be, bie—, — n, umbelă; —nblunte, bie—, --tt, floare umbelată, /; — gemâcbs, bas —, eS, —e, plantă umbeliferă, /; —ntraube, bie —, —n, (bot) corimh, şteblă, /. boibtg, a. umbelat ®olmetfd), ber —, eS, —e, tălmaciu,
bolmetfrt)ctt
151
2) oft
dragoman, interpret, m ; —ung,
,	bie—,—en,interpretaţ-ie. —iune,/.
bolmetfcţeit, a tălmăci, a interpretă, a spune pe rumîneşte.
$ont, ber—, e§, — e, dom, n. catedrală, /; —befan, ber —3, —e, decanul c.apitlului. m\ — fprr, ber ’	—, xt,— tt, canonic, m\ — ftrebe, bie
1	—, —n, catedrală, /; — ţifaff, ber
;	—, en, —ett, (zool.) botros. m; —
[cţnepfe, bie —, —n, (zool.) merlă verde, /; —ftift, ber —3, — e, ca-pitlu, m.
s Soitiiine, bie —, — tt, dornen, n.
bontittiereit, (bominiert, bominier(e), a ' domină, a domni, a stăpînî; a ţ" bîntul,
i îiominofpiel, bag—, g, —e, domino,»», f îonttgil, bo3—, 3, — e, domiciliu,»». ' bomijitiere», (bomijiliert, bomijilier(e), | a domicilia.
| ©otttter, ber —, s, tunet, durduit,
I bubuit, trăsnet, n; oont—fţeriitjrl, lovit de trăsnet; — Bart, ber —, (e)g, (bot.) iarbă grasă, /; —bud)ţe, bie —, —n, bombardă,1 /; — erer, ber —, ş, Jupiter tonans, zeul i tunător, m; —feil, ber —, Ş, —e, durduit, n. fulminător, m; -feţiag, ber —, e§, —ţdjldge, trăsnet, n ; 1	—giag, ber—, g, —e, joi,/; griiner
i	- Stag, joia mare, /; - ftimme, bie
i	—n, voce tunătoare, /; —
l firnfii ber —, g, — en, săgeata ful->	gerului, /; —loetter, bag —, g,
;	vreme tare, tempestate, intem-
’	perie, /; —loetter, int. trăsniv’ar
• să vă trăsnească ! i boitucrtt, a tună, a durduî, a bubul. $oppcbablcr, ber —, g, pajură, /; —bcicţ)fel, bie —, —n, ulubă, /; :	—eţe, bie —, — n, bigamie, /; —
î	flinte, bie —, — n, puşcă cu două
•	ţevi, /'; — gdngcr, ber - g, dublu,
alterego, w; -lăut, ber —, (e)g, — e, diftong, n; —fimt, ber —, §, 1 echivocitate, /; —fiiief, bng—, (e)g, —e, dublit, n; —te, bag—, n, —n, i	îndoit, dupla, m ; —ung, bie —,
i	—en, îndoire; pingeluire, / ; —
jnngigfeit, bie —, duplicitate,/, boppcbn, a dublă, a duplică, a în-■	doi; a pingelui; —tiergig, a. fals,
taler cu două feţe ; —finnig, a.
ecvivoc ; — t, duplu, îndoit; —t gibt, roer jcfjnetl gibt, mai bine odată: na, decît de două ori ţi-oi da, (bis dat qui cito dat) ; —tgejagt, a. (bot.) coriaceu; —tfoţlenfauer, a. bicarbonat; —tfdjtoeţelfnuereg ©alj, bisul-fat;	— tţdjtnefligfauereg ©alj, bi-
sulfit, n.
2)orf, bas —, e§, 2)0rfer, sat, n. comună rurală, /; bot)inifd;e Sdrfer, lucruri cu totul necunoscute, /. pI; — bemoţner, ber —, §, sătean, m ; —flur, bie —, hotarul satului, »; —fdjaft, bie-- -, —en, sat (locuitorii satului), n; —fcţulge, ber--, n, — n, primar, jude, chinez, m.
Xiirfcficit, bas —, g, sătuc-, sătuţ, n. bdrflirt), a. sătesc, rustic.
2)ont, ber—, (e)s, —e, spin, ghimpe, m; steap, n. ţăpuşă,/. ţimburuş, n: limbă (a cătărămei) ; —bufet), ber —, eg, - bufele, mărăciniş, hreast, »; — breţer, ber—, S, (zoo/.) berbecul roşietic, m; —egge, bie —, —n, boroană,./; — enbaţn, bie —, — en, cale spinoasă : —felb, bas —, eg, —er, crivină, /; —ge* bufd), bas —, es, — e, hreast, n; —i)ede, bie —, — n, miezuine, /; —rofe, bie	— n, (bot.) cocădar,
rn\ — rdăăjen, bag —, g, (bot.) rnă-cieşică, f; frumoasa din codru (adormită), f\ — ftraucţ, ber— ,(e)g, —ftraudjer, mărăcin, spin, m. bornig, a. spinos, ghimpos, mărăcini is, catinat.
25orr=ăpfel, — birnen, —pflaumen, — obft, bag—, eg, mere, pere, prune, poame uscate, /. pl. borrcit, a secă, a usca, a ujujl. borreu, i. f. a se uscâ, a secă. Sorfd), ber — e§, —e, (zool.) hatoc, m; —lebertran, ber — S, untură de peşte, /.
®orfd)c, bie —, —n, $or)d)ifl, ber—, g, — c, cocean (de varză), m. bort, adv. acolo;—ţer, adv. de acolo; - fierunt, adv. cam pe acolo: —ţin, adv. acolo; —ig, a. de acolo ; — ju, adv. înspre acolo.
2)<>fc, bie —, —n, chisea; cutie, f. bofeii, a moţăi.
2)of=is, bie —, —en, doză, f.
25oft, ber —, eg, sovîrf, n.
îototion
152
îrefpbattf
$«tatton, bie —, cit, dotaţiune, /. ®ote, ber —, —rt, nănaş, m.
®ote, bie —, tt, nănaşă, /. botieren, (boticrt, botier(e), a dotă. ®otter, ber —, I, gălbănuş, n; — Munte, bie —, —tt, (iot.) călcea —ţiilă, ber—, el, — e, burete galben, m; —tueibe, bie—, tt, (bot.) răchită galbenă, /.
$oud)e, bie —, —n, duş, n. bojiereit, a ţinea cursuri, î'radje, ber—, ni, — tt, bălaur, smeu (şi cel de hîrtie), m. godie, /. dra-gone. m. scorpie (femeie), tarto-riţă (femeie), /; — nbauttt, ber —, (e)8, —bâitme, dracenă, /. sînger, /«; —nbhtt, bas—, el, (bot ) sînge de nouă fraţi, m\ —rtfinb, bal—, el, — fittber, puiu de smeu, m; — tt» toţf, turîifdjer —, e§, (bot.) mătă-ciune, /; — nneft, bal —, el, — er, cuib de bălaur, « ; culă, /; —tt= bferb, bal —, el, —e, ipogrif, m; —ttţteiti, ber—, g, —e, (mini) dra- , conit, m ; —ttttmrg, bie —, (bot.) crin de baltă, m.
2)racl)titc, bie - , ■ -ttj drahmă (franc grecesc), /.
$)rngomatt, ber—, 8, — e, dragoman, interpret, m.
'îtagottcr, ber —, 8, dragon (soldat călăreţ), m; mie eirt — fcţttttbfett, a înjură ca un surugiu ; bielei SBeib ift eitt maţrer —, iată o femeie ţeapănă.
©’ragun, ber —I, (bot.) tarhon. m. ®ra()t,ber—, el, Xrâţte, tel, m sîrmă, /; —antrooxt, bte—, —en, răspuns telegrafic, »; —arbeit, bte—, —en, filigran, n. sîrmărie, /; — fenfter, bal —, I, —gitter, bal- -, I, cafas, n; — ntatraje, bte—, —tt, somieră,/; — ţntbbe, bie —, tt, marionetă, /; -ţţnrale eitîtrficţie, soienoid, »; — fttft, ber—, 8, —e, cuiu de sîrmă, n; —jieţer, ber —, 8, fabricant de sîrmă, m.
brăţtent, a. de sîrmă. î'tain, ber —, 8, drenaj, »; —rbţre, bie —, en, drenă, /. ' îirotfittc, bie —, —tt, drezină, /. camion (pe drum de fier), n. brall, a. durduliu, pepenos.
2ram=a, ba8 —, - ett, dramă, f: — 1
aturg, ber—, cit, - ett, dramaturg, autor dramatic, m. brâu, adv. la aceea; —befomnten, (be= ttmtmft, Befontmt, befam, befnme brait, branbefommett, befomnt(e) brait), a potrivi pe cineva; —geben, (gibft, gibt, gab, gtibe brait, brangegeben, gib bran', a adirege, a arvuni, brattg, brattge f. bringett. îrattg, ber —, (e)l, silă ; urgenţă ; îmbulzeală, înteţire, /; impuls, n; însetoşare, /; — fol, bal —, 8, —e, tribulaţiune, /.
$rangnbe, bie —, —tt, adires, n ; arvună, /.
briiiifleltt, a înghesui, brăttgcit, a înghesui; a zori. a insistă; a presă, a îmboldi; a năcăji; er brciitgt tttitf), mă zoreşte; a prididi, a răstrînge; gcbrangte ©cţreibart, stil concis ; gebrangte ©cţrift, scrisoare densă; fief)—, a se înghesui, a se îmbulzi. 3)riiitge=n, bal —, I, zor, n,- inzis-tenţă,/; bal—n unb Xreibett, zor-nevoie. n\ —x, ber —, I, zoritor; asupritor, m.
ŞrnVcrie, bte —, - (e)n, draperie, /. brafliereit, (braţ>iert, braţtier(e), a drapa.
brajrf), ţ. brejc£)ett. brăuett, j. brofjen.
brauf, adv. pe, în, peste, asupra, apoi, după aceasta ; —unb brait, ini. sus pe el! — Io!, ini. amandea. ®rattf=gabe, bie —, —n, radăş: maz (la joc de cărţi), n; —fţelb, bal—, el, arvună, /. ' braul, j. barau!. brăufrt)cit, a ploâ (de varsă), braujjcn adv. afară, p’afară. fT'rerf)f=efbanf, bie —, —bcittfe, strug, n; -la, ber I, strungar, m. bredpeht, a strungări 3)rctf, ber —, 8, noroiu, glod, n\ tină, balegă,/; stere, căcat, n; că-cărează, f.
brerftg, a. murdar, spurcat. 3)re()--banf, bie —, —băute, strug, n; —baunt, ber —, el, — bciitme, tur-nichet, n\ — blittigc, bic -tt, (pi.) contorte.f.pl. — brftcte, bie—, —n, carigă, f; turnichet, exccnt.ru n; platformă (la căile ferate). /; —
ircfrbar
153
X'rlft
cijert, bai —, I, custură,/; — ţ)al=§, ber —, feS, — plfc, (zool.) vîrte-cap, m;—frafjn, ber—, I, —frâljne, vîrtej, n; -franfţeit, bic —, — en, răsfug, m; călbează, căpie, /; — freuj, bal —, el, —e, cicric, «; — futbel, bie —, —n, sucitoare, manivelă, /'; —labe, bie—,—n, sting, n; —ling, ber —, (e)§, — e, (bot.) păstrăv, m ; — orgel, bie —, —n, flaşnet, «; girondă,/; —rab, bal —, el, — rfiber, vîrtelniţă, / ; — fd)eibe, f. — briide ; — ftuţ)(, ber —, § - filiale, scaun turnant, n ; — tijd), ber —, el —e, masă turnantă; — ung, bie —, -en, rotaţ ie, — iuue; tură, /; — Bogel, f. — ţ)all; — inurfel, ber I, ruletă, rulină. brclpbar, a. turnabil; — en, a învîrtî, a întoarce, a înturnă, a suci, a se roti; jbm cine Sîafe —, a juca cuiva o festă.
ISreţett, bal —, I, învîrtire, întur-nare, rotire,/.
' îtrei, num. trei, tri, alle — î.nge, din trei în trei zile ; boit luj SaljrenJ anterţ; nid)t bil — 5iif) 1 cn tonnen, a nu şti boacă ; ude —, tustrei ; el ift — SSierrel auf —, este trei fără un sfert, (cvart); —armig, «. tricher; —beinig, a. triped; —blât= terig, a. tripetal ;	— brabtig, a.
trainic, in trei iţe: — ectig, a. tri-angular; —einig, a. triunit; — erlet, a. de trei feluri; —fad), a. întreit, triplu; —fctltig, a. trinitar; - farb= tg, a. tricolor; — ţauig, a. tricosi-bil ; —jcifjrig, a. trienal, terţin ; —fantig, «. triedru. triunghiat;— feltfjblattrig, a. trisepal; — laţjţoig, a. trilobat; —mal, adu. de trei ori ; —ntalig, a. întreit; —monatltdl, o. trimensual, trimestrial ; —faitig,
o.	tricordat; —icfcjneibicţ, a. cu trei 1 tăişuri ; - feitig, a. trilateral : — ftlbig, a. trisilab; —ftfcig, a. cu trei l	jelţuri; —ftodig, cu trei etaje; —
;	—Big, num. treizeci; —feigfte, num.
[	al treizecelea; — teilig, a. trinom;
i	—jadig, a. tridinţat, trifurcat: —
'	jelpt, num. treisprezece; —jefuite,
f	num. al treisprezecelea
î£)rei=blatt, bal —,(e)l, —blfitter, {bot.) trifoiu, n; — bunb, ber —, (e)i —
tumbe, triplă alianţă; —ed, bas—, I —e, triunghiu, »; —einigfeit, bie —, trinitate, treime, troiţă, /; — er, ber —, I, numărul trei, m; piesă de trei fenic.i, /'; — faltigfeit, bie —, trinitate, treime, troiţă,/; —falligfeitlblume, bie —, (bot.) barba împăratului, / ; —fufe, ber —, el —fftjje, pirostie, cratiţă, /; tripod, n; —gefang, ber - , el — jange trio, n\ —gefţann, bal —, (e)l —e, troică, /; — Ijeit, bie —, —en, triadă, /; —îlang, ber —, (e)l —flange, acord, n ; — fbniglfeft, bai —, el, —e, bobotează, /; —mafter, ber—, I, corabie cu trei catarturi; şleap-că, /; —rab, bal —, (c)l —râber, tricicletă, / ; — rubercr, ber —, I, triremă./; — ţd)lig, ber (e)l,—e, triglif, n ; — feiger, ber , I, numărul treizeci; om do 30 de ani, m ;	— Bierteltaft, ber —, (e)l, —e,
măsură în trei timpuri, /; —iad, ber —, I —e, trident ; — jaţ)l, bie —, --en, număr ternar, m. brettt, f. barein.
breifl, a. îndrâsneţ; obraznic; cutezător. nemernic, dîrj.
$reiftigfeit, bie —, îndrăsneală, cutezanţă; obrăznicie, nemernicie,/ Srell, ber - , I, —e, dril. n. brcll, a. lest., alegru. [ecluze, m. îtempel, ber —, I, subtocul unei brefcfjett, (briidjeft, bri)d)t, braidj ober brojd), broirîje, gebro|c£)en, briidj), a îmblătî, a treeră : abate; (prov.) lecrel Strof) —, a bate apă în piuă
IJ'refd^er, bor —I, îmblătitor, arman giu; bătăuş, m: —flegel, ber — I' îmblăciu, m : hădărag, n ; —nta= fdjiite, bie —, — n, maşină de tre-erat, ./: —tenne, bie —, —11, arie, f; arman, făţar, m; —jeit, bie —, —en, treeriş, n.
breîfiercti, (brefficrt,breffier(e), a dresă, îrejfur, bie —, —en, dresură, / briebrctf)eit, a terţă (un ogor), brtefrfi, a. ţelinos; — en, a desţelină. 3'riefd)=e, bie —, —n, ogor, n ; — ling, ber —. I, — e, (bot.) ciupercă, /; şampinon. n.
îrift, bie — en, şenal (curentul unui rîu). n\ balisă, f.
2>rilI=6of)ter
154
$rub
Srilbbotjrer, ber —, I, sfredel cu smîc, »; —I;ciulcf)en, bal —, I, casă de penitenţă, /. brillen, a smotrî, a mustruluî ; a sfredeli.
î'rillid), ber—, I, — e, dril. n. ÎJrilliug, bet —, l, —e, trigemen, m. btin, i. bartn.
bring=en, i. j. (brang, briinge, gebnm= gen, bring(e), a pătrunde, a străbate, a constrînge; a se străcură prin; a stărui, a insistă ; iit ein (JSeIjctmnis —, a penetra un secret; ec i)at baraitf gebrintgen, a insistat la asta; td) Ijabe mid) gebrungert ge= rri’am simţit îndemnat; er ift ini giintner gebrimgen, a năvălit în odaie ; — nb, a. urgent, presant, grabnic; — lidi, a. f. — enb. i?ringlid)feit, bie —, urgenţă, instanţă, f. brimtcii, f. batinen. briftfjft, briicbt f. brefdjen. britbe, num. al treilea, terţ; —enl, adr. a treia oară ; — baib, num. două şi jumătate; —Ieşi, a. an-tepenultim.
$ritt=el, bal —, a treia parte, treime, terţialitate, / ; —elriemen, ber —, I, ţeft, »; —teii, j. —el. brob, ). barob.
brobctt, adv. sus, colea sus. îă-oge, bie —, n, droga ; — nl)anb= lung, bie —, — en, drogărie, /. broficu, a ameninţă, a menasă; —b,
■ a. ameninţător, menasant ; — e ©efaîţr, pericol iminent.
$rol)mtg, bie —, —en, ameninţare, menasare, t.
î'roftne, bie —, —n, (zool.) trîntor, m. briilpten, a bubuî, a durdui; a răsună; — b, a. detunător.
®ri(l)itett, bal —, I, bubuire ; sgu-duire, /.
btollig, a. comic, mucalit, desenţat;
curios; —er Meri, posnaş, m. ^rmumete, bie , —n, trompetă, trîmbiţă, /; corn, n.
Uronte, bie —, —n, {zool) didu, m. ®roţ)l, bie —, (pi.) bonboane englezeşti, /. pi. broftfi, brbţd)e, f. brefdjen.
^rofififc, bie , —n, birjă, brişcă, f — nfutfdjcr, ber — I, birjar, m.
Sroffel, bie —, —n, {zool.) sturz, m. ®roffebaber, bie —, —n, vină jugulară, /; — ntafcŞine, bie —, —it,
garotă, /.
îroft, ber —, (e)l —e, itnb — en, staroste, m.
briiben, adv. dincolo; f)iiben unb —, de o parte şi de alta. briiber, f. bariiber.
®rurf, ber —, I, —e, apăsare, apă-~ sâtdră, pres-ie, — iune ; compresiune ; opresiune ; strîngere de mină ; tipărire, f; tipar, n\ — be» ridjttgung, bie—, —en, corectură,/;. —bettriUigung, bie —, —en, imprimat (ur) n; — bogen, ber —I, coală imprimată, /; —en, bal —, §, tipărire, imprimare, / ; —er, ber —, I, tipograf, tipăritor; apăsător, m; —erballen, ber —, I, pelcă, /; —erei, bie —, —en, tipografie, /; —erpreffe, bie — , — n, teasc, «; — erfd)nmrje, — farbe, bie —, —n, cerneală de tipar, /; —feber, bie —,—n, pană, /; resor,»; —fetiler, ber —, I, erată,/; — freitjeit, bie —, libertate de presă, / ; —fraft, bie —, — frfifte, forţă de presiune, /; —tnafdjine, bie —, —n, maşină. de comprimat, presă ; teasc, n ; maşină de tipar, /; — lpumţ)e, bie —, —n, pompă fulantă, /; —faclje, bie —,—n, imprimate, tipărituri,, f. pl\ —fdjrift, bie —, — en, tipăritură,/; op (imprimat), »; — forte, f. — fac|e, - ftemţcl, bet—, I, piston, »; —ttert, bal —, (e)l, —e, uvraj, n ; instalaţ-ie, —iune (a unei pompe); pompă (instalată), /. bruc/eit, a tipări, a imprimă; ferttg, —reif, a. bun de tipărit ; —twetfe, a. apăsînd.
brutîcii, a apăsă; a dăulâ; a asupri, a impilâ; a glodî, a strînge; ben Şut ini ®efid)t —, a-şi trage pălăria pe ochi ; ber 2Up brităt iljn, îl năplăeşte (în somn); fid) —, a spălă putina ; —b, a. apăsător, copleşitor, greu (la stomac). Srutfer, ber —, I, clanţă, coardă,/; —fd)Io»jî, bal - el, fdglbffer, broască cu clanţă, /.
brurffcit, a se screme; a migăli. $rub, ber—, en,—en, strigoiu, vră-
bnim
155
bunfcf
jitor, m; — enfufj, ber , e8 —fiifie, pentagramă magică, /. bruni, f. banan, bruutcit, adu. colea jos. bruitter, f. barunter ; — intb brilber, alandala.
ber — ea, — e, treerat; produsul treeratuiui, n.
®r«fe, bie —, —n, gutunar (la cai), m; guşi (în pietre) f. pl.
$riife, bie —, —n, glandulă, ghin-dură, gîlcă, modîlcă, /; — ttgc= fdjrouift, bie —, —e, sgîmboiu, n; —nuerbartmtţi, bie , —cu, gîlcă tare, ./'.
bruftg,a.glandulos,ghinduros, gîlcos. ®fd)iinte, bie —, —n, joncă, /. bu, pron. tu, mă, fă. întblette, bie —, — n, dubletă, / ; duplicat, n.
îmblone, bie —, —it, dublon (= 25 franci), n
îmdjt, bie , — cti, banchetă, laviţă (în luntre), /.
bntfcn, ftd) —, a se plecă, a se piti; a se tupilâ ; a, Be face ghem se umili, a so supune.
2)urf»er, ber — 8, scurgătoare, f; culoar, n; — maujer, ber —8, ipocrit, făţarnic, m. mîţă blîndă, /; —mduferet, bie —, ipocrizie, /. îutbebei, bie —, — ett, muzică proastă, f; — fad, ber —, (e)8, --fade, cimpoiu; (pron.) tra8 unţrt ber -' fad, raerm ber S8ar tot ift, după ploae chepeneag; — fadpfeifer, ber —8, cimpoier, m.
I bubelit, a cimpoiă, a zîce prost.
L îlublt, ber —, 8 —e, (zool.) didu, m. [ Suell, ba8 —, 8, —e, duel, n; —aut, jf ber —, eu, —eu, duelgiu, m.
[ bueliiereit, (bitefliert, buellier(e), a se dudă.
: îuett, ba§ —, 8 —e, duo, n.
: î'itft, ber —, (e)8 -Siifte, miros, pro-fum, n; mireasmă, /; -bntd), ber —8, —briicţe, crepătură de ger (la ;■ arborii, /.
:buft=ett, a mirosi, a exhalâ un pro-fum; —ig, a. aromatic, mirositor; volatil.
$ufaten, ber —8, galben (monetă), n. bnlb-bar, a tolerabil; — en, a tolera,
; a suportă, a îndură, a răbda, a
suferi, a pătimi, a trage (năcaz); a îngădui, —font, a. îngăduitor, tolerant.
£ulb=er, a. martir, m; — famfeit, bie —, toleranţă, f; —ung, bie , suferinţă, toleranţă, /.
bie —, e, iarmaroc, tîrg de ţară, n.
bumm, (bummer, buntmft), a. prost, gogoman, neghiob, nătăfleţ, tont, stupid ; —er Streidj, prostie, neghiobie, /; — er 3uttge, becisnic, m\ —e ®an§, neghioabă ; e8 rotrb mir — im ft'opf, sunt cu totul zăpăcit ; — madjen, a prosti ; —e8 Beitg, fleacuri, f. pl. —breift, a. e-frontat; —fopfig, a. capsoman;— ftolj, a. îngîmfat.
®amm=breiftigfett, bie —, efrontărie, /; —ţeit, bie—, —en, prostie, neghiobie, gogomănie, dobitocie, /; {pron.) — beit unb ©tolj, ttwdjfen auf einern .Şolj, neghiobie şi mîn-drio curg din aceiaş obîrşie: — fopf, ber —, (e)8 -fbpfe, prost, tont, idiot1,1-1 măgădău, imbecil, făţăit, m\ loazăîmbăerată,/; cap de ştiută, cap sec, n\ tidvă goală. /. bostan, boul lui Dumnezeu, găgăuţ, m.
bitmyf, «. năbuşitor; surd, năduşit, înfundat ; —e8 6d)rocigen, tăcere posomorită; —ig, a. umed, mu-cigăios, ber SBetsen ift ig ge»or= ben, griul s’a încins ; ba8 §eu ift —ig getBorben, finul s’a întors, ber —8, mlaştină, /.
Sumpfigfett, bie —, mucezeală, f.
©nuc, f. ®aune.
$>iine, bie —, —it, dună,/, grueţ,
biiugeu, a gunoi, a îngrăşâ pămîntul.
®ung=er, ber —, 8, gunoiu, îngrăşă-mînt, n; —mtg, bie —, —eu, gu-noire, îngrăşare (a pămîntului),/.
buntel, a. întunecos, întunecat, sombru (despre lumină); obscur (despre origine) ; închis (despre culori-; obstrus (despre raţionament), vag (despre memorie); a-pocaliptic (despre prorocire); — blau, a. mieriu, morico, tivit; — —gelb, a. nâhutiu: — grun,o.neftiu; —n, a amurgi, a însera; a se întunecă.
I.
juntei
156
burri)&of)ren
funiei, bag —, g, întuneric, m ; — î»eit, bie —, întunecime, obscuritate, tenebritate, /; — famnter, bie —, —n, cameră obscură, /. $unte(, ber —g, aroganţă, sufizanţă, /; — Jjaftigfeit, bie —, presumpţio-zitate, f.
biinrfell)nît, a. închipuit, arogant, su-flzant, presumpţios. biittfen, (mtd) biittft, beud)te obez buntte, gebeudit ober gebiinft), eg buntt mid), mi se pare.
biiitn, a. subţire, subţietic; fluid, subtil; piţigăiat (glas): — geidt, a. rar ; — bartig, a. cu barba rară, —fjăutig, a. cu pielea delicată. $uuu=barm, ber —, (e)g —e, intestin, subţire, n ; jejunum. m ; — ţett, bie —, subţietate. rărime./;
—	ung, bie — , 'talaz întins (pe mare), n.
$unft, ber—, eg, —îiinfte, aburi, m. pl; sfară, ceaţă. /; burhaiu. vapor, «; duhoare, f: alice mărunte, f. pl-, blauer—, păpuşărie, /; jbtti ciiteit blauen — Donnadjeu, a legă pe cineva de gard; fcineit btuieit
—	Bon ettBflg tjnben, a nu avea ■ nici cea mai slabă ideie despre
ceva; —frei=§, ber —, jeg, —je, atmosferă, /.
buttfheu, a aborî, a fumegă, ig, a.
aburos, neguros, brumos. bunften, a năduşi (carne) ; a căli (varză).
$uo, bag — g, —g, duo, n ; —bej, bag —, eg, format în douăsprezece, u.
bupiereit, (buţnert, bupicr(e), a păcăli. $uplif, bie —, — en, duplică, (a doua replică), —at, bag —, (e)g —e, duplicat, n.
$uţ>pef, ber —, g, capsoman, m. bur, a. dur.
$ur, bag —, adv. (muz ) ton major, n.
• burii), prep. prin, printre, în vreme, pe cînd; — unb —, pînă dincolo; bie ©djufje firtb —, s'au rupt talpa ghetelor, — pref. pe-, stră-, par-, re-, trans-,
tmrdjarfcr», (burdjgiacfert, adre burd)), a ară (în lung şi în lat) ; a îndreptă ober a pieptănă (o scriere), burdinrbciteu, (bnrdigearbeitet, orbeite
burd)), a prelucră bine; ftd) —, a străbate prin; a studia din capăt pînă în capăt.
burdjatmeit, (burdtatmet, burdjatiite), a umpleâ cu duhoarea sa (cu pro-fumul său)
burcţiiŞen, (burd)ged$t, aţ(e) burd)), a coroade.
burd)barfen, (bdcîfr, buf, bufe burd), burdjgebaden, bncf(e) burd)), a răs-coace,
burd)bau)d)cit, (bnrdjgebaufdjt, bauirti(e) burd)), a punsă,. a calcă. burd)6nu|cn, f. burdibouidien bitrd)bebeit, (burd)bebt, bitrd)bcb(c), a înfiora
burdjbeifjeit, (6eiţ(ej)t, beifet, big, bijje burd), burdjgebiffert, betp(e) burd)), a muşcă pînă dincolo : fidj —, a o scoate la căpătîu. burdjbeijen, (burd)gebetjt, bcij(e) burd)), a coroade pînă dincolo. burd)betcn, (burdjbetet, burd)bct(e), a petrece în rugăciuni, burdpbetteln, fid) —, (burdjgebettelt, bettle bid) burd)), a o scoate la căpă-tîiu milogindu-se; —bettcln (burdp bcttelr, burd)bettle), a cutreera cerşind,
burri)bcitteht, (buvcfjgebeutelt, beittle burd)), a scutură sdravăn, a qus-culă, a pitluî.
burdjbtlbcit, (burdigebilbet, bilbe burd)), a formă, a rafină. bnrd)blafcn, (blfij(ef)t, bldft, blieg, bliefe burdj, burdigeblajen, blaie burd)), a a suflă prin..., a suflă pînă la sfîrşit.
burdiblăttcrii, (burd)biittert ober burdjge= bliittert,burd)bliiftreober blattveburdi), a prefiră, a răsfoi, a frunzări. burd)b1cneit,(burd)ge[>IeHtf bleit(e) burd)), a buchisă, a forfecă, a da pe foi. $urd)bltrf, ber—, g, —e, străvedere, penetraţie. — iune. f. burdpbltdeig (burd)gebltdt,blid(e) burdi), a privi prin..; -- blicfeu, (burdjbltdf, burd)blid(e), a penetra. burd)b(iitfcu, (bnrd)geblinft,	blinf(e)
burd)), a străluci; a luci prin. burd)=bltben,(burd)gebliBt, bliţs(e) burd)), a pătrunde (fulgerul) ; - Milieu, (burd)btişt,burd)blitj(e),a străf i ilgeră. burd)=bof)ren, ( burdjgeboljrt,	bof)r(e)
î'nrrtjboţntng
157
burd)faf)ren
burd)), a sfredeli pînă dincolo; ~bolivcit, (burd)bof)rt, burdj&oţr.e), a străpunge; Don Sugetn bitrdp boţrt, ciuruit ce glonţuri; —b, a. pătrunzător.
îmnfpbofjruttg, bie —, sfredelire ober găurire de la un capăt pînă la celalalt; —bolţrung, străpungere, perfora1 e, t. sondaj, n. îutrrf)brateit, (bitrd)brnten, burd)brot(e), a străfrige
burd)brau|cn, (burdjbranft, burd)brnufe), a pătrunde vîjăiod. burdpbredţen, (brtdjjt, bridjt, brodi, brddje bitrd), burd)gebrod)en, brid) burd)), a sparge, a rupe, a găuri; — i. f. a pătrunde prin, acrepâ; a.dosi, ase evada; — 6red)eit,(burd)brid)ft, burd)brid)t, burdibrnd), biu'dibriidic, bitrdţbrodţen, burdjbrid)), a perfora; —brodjene SIrbeit, cusătură ajur,/. burd)6rcmteit, (brnmttc, brennfe burd), burcbgebrannt, brcnn(e) burd), a arde pînă dincolo; — i. ţ. a dosi, a evada.
ţ burdibriugeit, (bruşte, brodite bttrd), | burd)gebrad)t, (bring(e) burd)), a trece I	prin,... a scoate la căpătîu ; a
*	păpă (bani); tidi — a-şi câştigă
1 traiul vieţei (cu chiu cu vai), î burd)brori)cu, a. spart; ajur. cu gău-:.	rele. festonat.
- ®urd)brud), ber —, e, — britdie, spăr-l	tură, ruptură;	răsbire;	ieşire (a
| dinţilor), /; jurn — fommen, a îs-! [	bucni.
? burcf|bad)t, a. chibzuit, penetrat.
| bitrdpbammen, i. f. (burd)gebaiupft,
| bantpţe burd)), a trece cu vaporul j prin un port: —bantpfcn, <burd)»
;	barnpft, burdjbampfţe), a	umplea
|	cu aburi.
L burdibeiifcu,(burdjgebad)!, bcufe burd)), l	a penetra (cu	mintea);	— benfeit,
1	(burdibodit, burd)bcnf(e), a medita,
j	a rumegă.
j burdjbriingen, (burdjgebrdngt, brnng(e)
| burd)), a străbate; fid) —, a se j	ghesul prin...
I burri)brcfd)eit, (brifd)(e)ft, brifdjft; brafdi I ober brofd), brijieţe burd), burdjgebro» j Jdjen, briidi burd)), a îmblăti cu I	amănuntul; a luă la rapanghele.
I burd)=bring=en, (brang, briinge burd),
burd)gcbxungen, brtng e) burd)), a răsbate, a penetra, a răsbi; — brittgen, >. i. (burdjbrong, burdh briinge, burdjbrmtgen, burd)bring(e), a străbate, a pătrunde; a se im-bibă; —cub,«. penetrant, pătrunzător. strident; —Itd), «. pene-trabil, pătrunziHl.
Surdjbringdicbfeit, bie —, penetrabi-litate; stridenţă, /; —ung, bie —r răsbatere, pătrundere; penetraţie, — iune. /.
burdibriirfcit, (burd)gebtiidt, briitf(e) burd)), a străcură, a scoate la căpătîiu (cu chiu cu vai); etn qSferb —, a roade spinarea calului cu şeaua; fid) —, a se străcură,
bitrd)bruugeit, a, pătruns, penetrat; îmbibat.
burdjbllften, (burd)biiftet, burd)bitfte),. a profumă,
bnrdpbitnftcn (bnrdigebunjtet, biinfte burd)), a năduşi bine (carnea); a căli bine varza; —biinfteit, (burdp biinftet, burdjbiinfte), a transpiră.
burrfpeilen,*. j. (burd)gcet(t, ttl(e) bitrd)), a trece repede prin ; —eiieu, a străbate.
burd)ciitanber, aăv. pelmel, araba-bură, alabală. alandala, dîrmîr, gălămoz, una peste alta, clae peste grămadă, confuz; —laufen, i. f. (fief, liefe burdjeinonber, burdp einonbergelaufen.(aufeburd)einanber), a se amestcă (culorile unei picturi) ; a alergă care încotro ; — mengen, ( burdjeinanbergemengt, utcng(e) burdjeinanber), a face a-landala, a învălmăşi, a îngălmăci.
®utd|ctnanbcr, ba? —, 5, răscol, n. îngălmăceală, ./'.
burdicitcrn, i. f (burdjgeeitert, ettre burd)), a străbate puroiul.
burdpfaţren, i. f. (fdţrft, fafirt, fuţr, fttţre bitrd), biirdjgefaţrcn, fnţr(e) burd)), a trece (cu trăsura ; cu corabia); — ful) ren, (burd)fot)rft, burd)t iifjrt, burd)fuf)r, burcbf iifjre, butdifnţren, burrîiţafjr e), a cuprinde, a pătrunde ; eifige ©djouer bltrdp fuţtcn inid), mă pătrunseră nişte fiori glasiale; ber ©ebonfe burdp fitţr meiueu Sinn, un gînd îmi trecu prin cap.
?£>nnf)fnt)rt
158
burdjgliffjen
$urd)fal)rt, bie —, —eit, pasaj, «.
trecere, trecătoare, /. tSardjfalI, ber — 3, — falie, ordinare, cufureală, babiţie. burdifnllcu, i. (. (făUft, falit, ficl, fiele burd). burdjgefaden, faH(e) burd)), a cădea, a pică; a cădea prin ; a face fiasco, a nu reuşi. burd)farlint,( bitnfigcfarbt, fiirb(e) burd)), a străvăpsi, a văpsi tot. burdifaulcit, i. f. (burdjgefautt, fanl(e) burcb), a putrezi de tot. 4uvd)fcd)ten, (fidjtft, fid)t, fod)t, fiidjte burd), buvd)gefod)tcu, fid)t burd)), a scoate la căpătîiu; fid) —, a-şi face drum cu spada; a o scoate la căpătîiu cerşind, iburripfegeit, (burdjgefegt, feg(e) burd)), a scoate prin o apertură mătu-rînd; — fegctt, (burdjfegt, burd)fcg(c), a mătură peste tot; a trece mâ-turînd (vîntul).
burdjfetlcit, (bitrdjgefeilt, fcifie) burdi), a despărţi pilind; a pieptănă un manuscris.
bnrd)feud)tcit, i burd)feud)tet, bttrdjţcudp t(e), a umezi pînă dincolo, burdjfcuern, (burdjgefeuert, fcitre burd)), a încălzi bine.
burd)fiiibeu, fid) —, (fanb, fanbe fid) burd), burdjgefttnben, finbe bid) burd)),
a se orienta.
burd)fifd)CH, (burd^gefifctjt, ftfdj(e) bnrcE)), a pescui peste tot. bunf)=flattern, i. f. (bnrdigeflattert, flattre burd)), a trece fîlfăind; — fbittcnt, (burififlnttert, burdjflattre), a cutre-eră fîlfăind.
burd)fied)tcu, (burdjflidjft, burdjflidjt, burdjflodjt, burd)fliid)ie, burdjflodjten, burdjflidjt), a întrepletî. burdpfliegen, i. f. (fliegft, fliegt, flog, flbge burd), burcfigeflogen, flieg(e) burd)), a trece în sbor, a despică aerul, a sbură prin ; —ffieflctt, (burdjfliegft, burdjfliegt, burdjflog, burd)flixge, burdjflogen, burd)flieg(e), a perindă de grabă.
'..burdpfliefien, i. f. (flieţjeft unb fliefjt, fliefet, floB, flbffe burci), burdjgeflofien, flicB(e) burd)), a se străcură (un licvid) prin; —fîie^ett. (burd)flie= .ffeft, burdjfliefjt, burdj'flofî, bunfiflbffe,
. burcf)ffoffen,burd)ffief3(e), a parcurge, a udă (un rîu malurile). $urd)flHf!, ber —, ffes, —ffitffe, parcurs (al unui curs de apă). burd)forfrf)cn,(burrf)forfd)t,burcf)forfd)( e), a sondă, a scrută, a cercetă. 2)urc^forfd)itHg, bie—, —eu, scrutare, cercetare, /.
burdjforitcit, (burdjforfiet, burd)forft(e), a rări o pădure.
35urd)forftuitg, bie —, —eu, rărirea unei păduri, /.
burdifrogeit, fid)-, (burdjgefragt, frng(e) bid) burd)), a nimeri (ca orbul Brăila).
burdjfreffcn, (friffeft, frijjt, frafj, friifie burd), burdjgefreffen, frifj burci)), a coroade.
burdjfrirrcit, ( burd)frur, burd)frore, burdifroren, burdjfrier(e), a rebegi, burcţfrorcit, a. rebegit.
®urd)fn()r, bie —, pasaj, transit, m. burt^fiifirbar, a executabil ; -eu, (burdjgefiifjrt, fiif)r(e) burd)), a tran-sită, a trece prin...; a execută. ÎJurdjfiiljrung, bie —, executare, f. bitrdjfurdjen, (burd)furcf)t, burd)fur^(e), a brăzda.
burd)găf)iten, (burc&giifmt, burdjgăljtfie), a petrece timpul căscînd. / îurdjaaitg, ber—, s, —gange, pasaj, transit, n: — âjofl, ber —, (e)§, — jblle, drept de transit, n. ,burd)niiitg=ig, a. general, universal ; - adr. peste tot; —iid), a. permeabil.
burdjgiireu, i. f. (gor, gore burd), burd)= gegoren, giir(e) burd)), a se plămădi de ajuns.
burcf)=gel)en, i. f. (gef)ft, gefjt, giug, gtnge burd), bunfigeganger., geţ(e) burd)), a trece prin..; a luă vînt (caii); a o şterge (cu fuga); a fi pasabil, a trece merge ; a pasă (o propunere); —geljtn, (burdjgeljft, burd)gef)t, burdjging, burd)ginge,but(fp gnngen, burd)gefj(e), a parcurge, a examina; nod) einmal —gefjen, a o luă de la început, a mai trece odată prin mînă; a retuşa; —b, a. trecător, transitoriu; —b§, adv. peste tot. fără excepţ-ie, —iune. îmrd|=glul)en, ( bttrd)geglitf)t, gliiţte) burd)), a încruşi; — gluf)=en,(burd)=
burdjgraben
159
bnrrtilaufett
gliiţt, burd)glitţ(e), a inspira, a înflăcăra; — t, a. încruşit; inspirat, înflăcărat.
burdpgraben, (grabţi, grabt, gntb, grftbc burd), burdjgegraben,. grab(e) burci)), a transpersă săpînd; - grabe», (burdjgriibft. tntrdjgrhbt, bittd)grub, burcţgriibe, burcfigraben, burdjgrabe), a brăzda săpînd.
bnrăjgretfeu, (griţf, grijje burd), bnrdfi gegrtffett, gretf(o) burd)), a petrece mîna prin...; a avea efect, a pătrunde, a străbate, a reuşi; b, a. energic .şi eficace, burdjgriibeht, (burcţgegrubett, griibie burd)), a cercetă din fir în păr ; a petrece (un oare care timp în subtilizări).
burcţgtiUibcu, (bmfiţgtimbet, burd)--griittbe), a aprofunda, burdjgucfen, (burcţgegudt, gucf(e) burd)),
a privi prin...; a se ivi prin, a apărea prin.
îmrd)t)nrfe», (bitrcţgeţadt, ijad(e) burd)), a despică cu toporul.
: bitrcfjfjalfeit, (burd)i)ailt, buuţţairţe), a transună.
; iSi»ri)i)au, ber —, e«, —e, luminiş (în pădure), n.
: bunf)l)nuen, (ţauft, ţaut, fjteb, ţiebe burd), burd)gct)ftueu, ţau(e) burd)), a despică; a burduşi ; jicb —, a-şi ' rumpe o cale cu arma în mînă. ®utri)l)au=c, bai? —, ţe8 — ţitufer, pasaj (casă cu pasaj), n.
» burd)(jctfielu,(burd)gd)i'd)clt,i)cd)U' burd)1, a meliţâ; a critică ; a scirrnănă f pe cin ev ă; a face pe cineva de ! trei parale.
li burcf|ţeiseit, (burdjţeijt, burdjf)eij(e), a străcalorificâ, a încălzi bine.
| burd)I)elfeit, (ţilfft, ţilft, fjalf, ţiilfe | burd), burcţgeţolfeu, ţilţ burd)), n. a-f,	jutoră; ftd) —, a scăpă; fid) fiim=
|	mer(id) —, a trăi ca vai de el.
I butdjţoţleit, (bimţţijţlt, buiţiiţie), a î găuri pînă dincolo.
biird)im'ii, (buud)irrt, bitrd)irr(e) a ră-| tăci prin...
I burd)=iagcit, (burdjgejngt, jag(e) burd)), I a goni prin...; - jngeit, (burcţjagt, | burd)jag(e), a trece in galop prin; I a vină prin, a străbate vînînd. i
buriţfatteit, (burcf)fâltet, burd)fn(te), a
rebegi.
burrfjfiimmen, (bitrcţgefanttnt, fiintnt(e) burd)’), a pieptănă din fir în păr. burdjfiitttţifen, (burdjgefampjt, fantpţ(e) burrf)’), a eluptă; fief) —, a străbate cu arma în mînă. burd)f«teu, (burdjgefaut, fou(e) burd)), a mestecă bine.
Surd)fiopfcit, ( burţţgettopît, flopţ(e) bureţi, a bate bine. burdjfueteit, (burcţfnctet, burcţfnet(e), a frămîntă bine.
burd)fomnteii, i. f. (font mii, fonimt, fam, firme bureţi, burdjgefontmen, fimtnt(e) burd)), a trece prin, a scăpă; mit einent blnitett 9luge—, a scăpă cu faţa cinstită: mit fmtbper 9Jot —, a scăpă ca prin urechea acului, burrfifoiuten, (faun, fannft, faititte, founte burd), bitrdigefotntt , a putea trece.
burdpfojten, — foffen, (burcţgefoftet unb bitrcţîojiet, fofte burdi unb burdjfofte), a gustă pe rîndţa goli pînă în fund. burdjtreujcu, (burd)!ieii5r, burtţtreug(e),
a contracara; a, formă o răspîntie. J'icrditreugiuig, bie —, — en, contracarare ;traversare,/;răscruci,»« pl. burrfpfrtecţen, i. ţ. i.frod), frbd)c burd), biircţgefrocţeii, frtecţ(e) burd)), a trece tîrîş prin...; a se străcurăprin;
-fried)eit, (burdjfrod), burcţfriidje burcţfrodjen,burcţfried|(e), a străbate tîrîş-grăpiş.
burdjfaffeit, (laffeft ober ldfit, ldf;t, liefj, licfîc burd), burdigelajjer, laţe ober lnfi burd)), a lăsă să treacă; a filtra, a străcură; a li permeabil, burrf)firfîtg, a. permeabil, îimţln ţ, ber —, jjeb, — Ififfe, scur-gătoare, /; culoar; pasaj, n. Surtaudjt, bie —, —en, alteţă, luminăţie, /. serenisim, m. burri)inud)tig, a. serenisim.
3>urd)lnttf, ber —, §, — laufe, pasaj, n; trecătoare; trecere; străcură-tură, holercă, /.
burd)=Uiufcit, i. j. (laujft, lauţt, fief, liefe burdi,burcţgelattfen,Iouf(e) burd)), a trece prin, a luă fugă, a dosi; —Icntjen laflen, a făcăli ; — laitfcit,
I (burd)liiufjt,burd)tauft,burcl)licî,bin:rî)=
burtfjlebeti
160
buriigeiben
lieje, butdjlnufcn, burd)luuţ(e), a parcurge. a parcură, a străbate, burtfpieben, (burcfjgelebt, lebe bitrd)), a petrece; —fefieit, (bitrdjiebt, bitrd)» lebe), a pătimi; a păţi. burdjlcfcu, (Uef(ej)t, Iteft, la§, laţe burci), burdjgelejen, lieâ burd))r a ceti din scoarţă ’n scoarţă, a parcurge (o carte)
$urd)(eţuug, bte—, — en, lectură (pe d întreg).
burdj»leud)ten, (burd)qeieud)tet, ieud)t(e) buref)), a transluci, a transpărea; a străluci, a luci prin.- —ieud)ten, (bttrdjieudner, bucd)teud)t(e), a lumină (pe dîntreg).
burcf)iiegen, (iag, Irige butci), burdjge» legen, lteg(e) burii)), 'a transpersâ prin zăcere; fid) —, a-şi atrage o rană de zăcere. burd)idd)cr=n, (6urd)lbd)ert, burdjliicţre), a găuri, a parforâ, a face ciur ; —î, a. găurit, parforat, făcut ciur. burd)tuftett, (burd)liiftet, burd)lnfte), a aerisi.
burrijliigen, fid) — (bunfjlog, burloge, bttrdjgelogen, Iiig(c) bici) burd)), a se strecură cu minciuni. burd)mnri|cii, (burcţgernacţt, mad)(e)
burdj), a isprăvi, a absolvă ; a trece prin (multe) ; a pătimi, a păţi
®urri)mnrfd), ber —, e§, — mcirfdje,
pasaj (al unui corp de armată), m. burrfjmarţdjicreit, i. f. (bttrdmtaridjieti, ntnrjd)ier(e) burd)), a-şi luă pasajul prin... a trece prin (o localitate, un corp de armată), butripmertgen, (burdjgemengt, tnenge burd)), a amestecă bine ; —mett» gen, (burdjmengt, burd)tneng(e), a amestecă cu ..
burdpmeffeit, (miţţeţt ober mifjt, rnifît, maţ), mn|(e) burd), burdjgemefţeit, miţj bard)), a măsură tot; — ntef» fctt,(burd)miţfeft ober butd)Tnif3t,burd)= maţ), burdjmiiţîe, burd)tneţfen, burd)» mt§), a cutreeră, a străbate o ţară.	[m.
2>urd)meffer, ber —Ş, diametru, radiu, bnrdţitriiţfeit, (mufe, muţit, muţi, muţite, ntiifite burd), burcfigemuBt), a trebui să treci.
burd|--mu(tern, (burdjgemuţtert, muţite
burd)), a examina din fir în păr; —tnuftent,(burd)muţtert,burd)inuftre), a trece în revistă, burdpmgcit, (butdjgenagt, itag(e) burdj), a .roade pînă dincolo. burdjna=fien, (burdmiiBt, burcţniiffe), a udă cu totul, a leorcăî; —Bb «• leoarcă.
burdjneftmeit, (nimmjt nintmt, nafim, natime burd), burdjgeuommen, nimm burd)), a luă pe rînd: a parcurge. îmrdjiteBeit, (burdjneţşt, burd)ne|(e), a umezi cu totul.
burrijpaţfieren, (bttvcbpaţţiert, pafjier(e) burd)), a strâcurâ; — i. ). a traversă lin pasaj).
îurdjpnii, ber —, ţfe§, — pfiffe, trecătoare,
burdiţmufeti, (bitrdigepauft, pattf(e) burd)), a dobzălâ.
burdpmufeit, (bttrdjgepauţt, pauŞ ober piuge burd)), a decalcă burd)peitfd)ett, (burd)gepettjd)t, pettfd)(e) burdi), a sbicui ; a parcurge (un studiu în pripă).
burd)pfîiigcu,(burd)pf(itgt, burd)pfliig(e),
a brăzda.
burd)pifgcni, (burd)pilgert, burdjpiigre), a străbate în peregrinaj, bnrtfpjrcffeit, (burcbgepreBr, prcţfeober preţ) burd)), a străcură. burd)proIien, (bttrdjprobt, burd)prcb(e), a încercă tot dearîndul. burri)priigc(tt, (burcbgepritgelt, priigle burd)), a burduşi.
bnrdjguevett, (burcţquert, burdjquer(e), a traversă (o ţară). burct)quctfcf|eH, (burdjgequetTcţt, quet» fd)(e) burdi), a străcură storcind, bunfprajen, i. j. burdigeraţi, raţe burd)), a traversă în ruptul capului; — rafeit, (burcbrnţt, burdjraţe), a parcurge în ruptul capului. burd)r;iud)ent, (burd)raud)ert, burdj» rfiitdjre), a afumă (pînă dincolo), a miresml
burd)rautd)cn, i. ţ. (burdjrauţdjt, burd)» rauţdXe), a trece vîjăind. burrftrediuett, (bitrdjgeredjnet, redjrte burd)), a calculă, a răscalculâ. burd]=regnen,(burd)geregitet,regnebur(f)), a străbate ploaia; —regtten, (burd)» regttet, burdiregne), i. audă (ploaia), burtfirciben, (reibft, reibt, rieb, riebe
burd)reid)cit
161
burdjfdiimmcnt
burd), burdigortebcn, rcib(e) buni), a trece prin... frecând. burd)rctd)eit,<jburd)gereid)t,tetd)(e)burd)), a întinde prin..; a trece prin. ®urd)rcitc, bte —, —n, trecere,/; pasaj. n.
burriprettett, i. f. (burd)gereift,tcijebuvd)), a trece prin. a traversa, a pasa; —reifeit, (bitrdircift, burdţrciie), a cutreerâ. a străbate (ţări), î'urrfţrcifcitbc, ber —, n, —11, trecător. pasajer, m.
burdirciftcit, (rtţj, riffc buvd), burdige» tiffcn, rci^(e) burd)), a rupe în două. a sfâşia ; — i. j. a se rupe în două.
burd) reiteu, i. f. (ritt, ritte buvd), burdi= geritteit, rcit(e) burcii). a traversă călare, a trece călare ; —reiteu, i burd)ritt,burd)ritte, burduitten, blttdp rcil(e), a străbate călare; fid) -, a se jupuî prin călărit, bnrtfjremten, i. j. (intuite, reitn(e)te buvd), burdjgcrannt, xenn(e) burd)), a parcurge, a traversă în fugă ; a spălă putina; — muicii, (bitnţ)t munte, burdjreun(e)te, burdjrnmtf, burd)renn(e), a pătrunde, a străpunge (cu spada), burdjrtefeltt, i. f. (burdjgerieieît, riefle burd)), a trece apa curgând încet; —riefcltt, (burdjrieţelt, burdjriefle), a fl petrecut de fiori, bnrtfjrtiuteit, /. f. (nutit, rotttte ober rnttnc burd), bmdigeromten, rtnrt(e) burci)), a se străcură, ase scurge. $nrd)ritt, ber , (e)6 —e, pasaj, (călare), n.
burdjtitieu, (bnrdjgeritjt, riţş(e) burd)), a crestă, a pătrunde crestând. bnrdiwUcu, (bitrd)geroUt, rotl(e) burd)), a se rostogoli prin.... burd)toftcu, (burdjgerbjteit, rijft(e)burd)), a prăji Liine.
burd)tuîtcu, i. f. (butcţgerojtet, mft(e) burd)), a se rugini până dincolo, burdprubern i. ţ (burdjgerubert, rubre butcf)), a traversă vâslind : — ru= betit, (bitrdjrubert, buvdjrubre), a străbate vâslind.
bttrd)ruf)ren,(butd)getitf)tf,riil)t(e)burd)j,
a amestecă bine.
burd|rHtteltt,(butd)getutte[t,tutt(eburd)),
a scutură bine. a sdruncină cu totul; a sgîţli bine. burdifiicit, (bitrdpât, burd)iii(e), a presără. a sămănă printre, burdjfâgeit, (bitrdjgejâgt, jăg(e) burd)), a ferestrăi în două. a tăia cu fe-restrăul în două.
burdifiiiiern, (burd)fciuert, bittd)[nure),
a acri bine.
burdpjaitjen, (burdjgejaujt, inufe burd)),
a se strecură şuierând; — faufcit, (burdjjauft, burd)fnitj(e), a trece ca vântul.
burrfiirfinben, (burd)ge)d)nbt, jdjttb (e)
burd)), a rade pînă dincolo; a toci până dincolo; a găuri răzînd. burdjjrfjflfţctt, (bitr'djgeidjarft, id)nţf(e) burd)), a trece prin..., a transportă.
burripjdjauen, (biirdigeidjaut, idiau(e) burd)), a privi prin...; - fd)auett, (burd)fd)tiut, bitrd)Jd)au(e), a examina (dearîndul totul); a pătrunde (cu vederea), a descoperi (cugetul cuiva).
bitrrijfdpaiierit, ( bitrcf)jd)nuert, burdp fdjaute), a pătrunde cu fiori; a fi luat de fiori.
burd)=jd)etnen, (fdjiert, fcţicne burd), burd)gejd)tenen, ţd)ein(e) burd)), a se străcură (lumină); a transluci; —fdjeiueit, (bittd)ţd)icn, burd)fd)tcnc, burdjfdjtcnen, bitrdjjdţeine), a pătrunde de lumină; —b, a. transparent, diafan, translucid. burd)fcţerjcu,(burdtjd)crgt,burd)fc^er5(e), a petrece glumind. biu'ri)jd|eucnt, (burdjgeîdjeitert, jdicure burd)), a toci, a jupuî. burdifdjteticu, (fd)ob, fdţiibe burd), burdp geţdjobni, fd)tcb(e) burd)), a petrece (prin).
bunf)--fd)ie§en, (idjojj, fdjoffe burd), biird)= gejdjoţffu, [d)icg(e) burd)), a pătrunde cu opuşcătură; — fd)ie|eit, (burdg IdioB, burdjjdjoffe, burdiţdjofjoit, burd)’ icf)icB(c), ainterfoliă (o carte); a in-terliniă (rândurile tipografice). burd)=jd)ijfen, ( burd)gejd)tţft, fd)iff(c) burd)), a trece tui naia: —fd)iffcn, (bnrd)fd)iîfr, burd)jd)tff(e), a străbate cu naia.
burd|fd)immcru,	( burd)gejd)immert ,
ţdjimmre burd)), a licuri prin...
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
Îl
burrfifdjfafen
162
$urd)fid)t
î)urrf)=jd)lafett, (fd)Ifif(t, fdjlăft, idţlicf,
(d)	lie(e burcfi, bitrd)3e(d)lafen, jd)ln((e) burd)), a dormi bumbăn (toată noaptea); — fdjjfafen, (burdjfd)liifft, burd)(d)l8ft, butd)fd)lief, burd)(d)liefe, burd)|'d)lofen, butd)fdjiaf(e), a petrece durmind.
2îurd))ri)iag, ber —, - idjKige, străbatere. f: ciur, n. străeurătoare, /; —cifert, bas —, S, priboiu, n ; — fieb, ber —, (e)§, —e, răvar, n. burd)fc^lagcit, (jd)Iug, (djliige burd), bitrdjgejdjîagen, fd)Ing(e) burd)), a străpunge, a găuri; a străcurâ; fid) —, a ieşi la liman; (idj burd) bie SMett —, a trăi ca vai de el ; a răsbate; —b, a. deciziv. burd|fd)(iiugcfit (burdjgefd)lfinflelt,fd)lăn= gle burd)), a şerpui prin... burd)fd)(cid)cu, i. f. (fdjlid), fdjlid)e burd), burd)gefd)iid)cn, jd)tetd)(c) burd)), a se străcurâ; fid) —, a se furişă prin..., a scăpă prin... burd)|d)(eţ)pen, (burdjgeţdjleppt, fd)Icp= b(e) burd)), a tîr! prin... bnrri)fri)liitgcu, ( burd)[d)lnrtg, burd)= idlfânge, butd)îd)lnngeit, butd)ţcf)(ing^
(e)	, a întreţese. a intrepleti. burd))'d)Ii()eit, (burcbţjefd)tifet, (djliş(e)
burd)), a spintecă în două. imrd)fd)Iii)>fe>i, f. (bitrdjgefdjlnţjft, fd)lupr(e) burd)), a se străcurâ (binişor); a scăpă prin... burd)=[d)neiben, (idjuitt, fdjnitte burd), burd)geţd)nttten, (d)neib(e) burd)), a tăia în două; —fdjueibeit, (burdp fd)tiitt, burd)fd)ititte, burd)fd;rtittett, butd)îd)ncib(e), a traversă; —b, a. secant.
®urd)fri)nitt, ber —, (e)S, —e, tăiere în două,/; termin mediu, «. mijlocie,./'; —Sanfidp, bie —, —ett, profil, n; — spunft, ber —, (e)S, —e, intersecţ-ie, —iune, /. bnrri))d)ntttfid), a. în termin mediu, una cu alta.
burdjfdptuffeltt, (burd)(d)nuffelt, bitrdp (dlitiiffle), a scotoci. burd)fd)reiten, (burd)(d)ritt,burd)jd)vitte, burd)(d)ritten, burdE)fcf)reit(e), a străbate, a trece prin.
®nrrt)fd)u=B, ber—, ffeS, — fdjiîffe, urzeală; interlinie, /.
»urd)id)uttcht, (burdjgeid)uttelt, fdjiittle burd)), a scutură bine. burd)fd)Httcit, (burdjgejdjuttet, fd)iitt(e) burd)), a turnă prin. burtfifdpuătmcn, (burd)(d)tDiirmt, burdp ţd)tuiirm(e), a craidoni. burd)fd)toeifeu, (burdj)d)ineift, bittdp (d)tneif(e), a străbate, burdifdjiuelgeu, (burd)ţd)tuelgt, bitrdp id)tuelg(e), j. burdjfdjiuiirmen. burdj=(d)tuimtnen, *'.(. (idguamnt, (dnuont--me burd), burdjge(d)tuommen, ţdgninu nt(e) burd)), a trece dincolo înot ; —triimimmeu, ' burd)id)timmm, burdp (djtobmnte, burd)(d)tnommen, bucdp jd)it)tmm(e), a străbate înot. burd)=îd)Wt|eit, i. j. (burd)geţd)nn§t, fdjtuiî(e) burd)), a difunde (un lic-vid prin vas); — fd)Uiil(ctt, (burdp frfltuijjt, bitrdjfrîjtuitţc), a pătrunde de sudori.
Şurd)fd)tt)ibctt, bas —, 8, difuz-ie, —iune.
bitrdjfegeltt, (burd)(egelt, bitrd)ţcg(e), a străbate cu corabia, burrfpjeben, (fiefjft, fie£)t, iaf), ţaţe burd), bitrfţgefeţen, fteîj(e) burd)/, a privi prin; — felicit, (burcţjicţft, burdp ţicţt, burdjjal), burdjjiiţe, burd)ief)en, burcţţieţ), a revizui, a compujsâ, a trece prin mîni. burd)fci^eit, (feiţte burd), burdjgejeiţt, ţeiţ(e) burd)), a străcurâ, a filtra. 25urd)ieil(=tud), bas —, (e)S, - —tiîdjer, străeurătoare, /. filtru, n; —ung, bie —, străcurare, filtrare, fil-traţ-ie, —iune, /.
burdjfeitt, (bitt, fitfr, tji, fiitb, feib, finb, tu a ren, tuiuett burd), burdjgetueţen, (ei burd)), a fi trecut (prin vr’o greutate etc.) ; tneitte (Sdjuţe finb burd), mi s’a găurit talpa ghetelor. burdj=(eŞen, (bnrdjgeiejjt, ţege burd)), a scoate la câpâtiiu; a pune la cale, a efectuâ; mit ©etualt —, a forsâ; —feljeu, (burd)(e|t, burd)fe|e), a infiltrâ, a imbibâ; a amestecă cu ceva.
burrţfeudjeu, (burd)[eud)t, burd)(eitd)(e), a infectă.
bitrtfifeufjen, (burdj(eufjt, bitrdjieufj(e), a petrece (un timp) suspinînd. (Dunf)fid)t, bie — , reviz-ie, —iune,/; —tgfeit, bie —, transparenţă, /.
t)lirri)|id)tifl
103
burditrnbeu
hurdifidjtig, a. străvăzător, transparent.
burdifirfern, i. ]. (bitxdjgefidert, ficfre burd)), a pişti.
burrfpiebcit, (burd)gefiebt, ficb(e) burd)), a trece prin sită, a cerne, burdpiitfcit, i. i. (fonf, fante burd), burdjgeiunfeu, fint(e) burd)), a cădea prin ceva în jos.
btirdpibcii, (fiţi(ef)t, fifct, fafi, fiifîc burd), burd)gefeffen, îife(e) burd)), a toci pînă dincolo şezînd; —, i. i. a petrece (un timp) şezînd; ficţ) —, a-şi atrage răni şezînd. burdpolleu, (bitrdigeiolit, fofl(e) burd)), a trebui să treci prin ceva. îmrd)fpiif)eit, (burd)fpot)t, burd)it>iiî)(e), a spiona, a cercetă din fir în păr. burtf)fpn(icit, (burdjgefpalten, jpall(c) burd)', a despică.
burdjfpirfcu, (burdu'picft, burd)fpid(e), a împestriţa; a împăna. inrrfp(pte(eK,(burd)getpie(t,fpicl(e)burd)),
a zice (o piesă muzicală) pînă în capăt; — fpieleit, (burdjfpielt, burcf)fţnei(c), a petrece i un timp) la .joc de cărţi. [a străpunge, îmrdjfpiefjen, (burdjfpiefet, burd)fpicfî(e), burdpfprettgen, i. f. (burdjgefprengt, .	fpreng(e) burd)), a trece în galop;
—fpreitgcit, ( burdjfprengt, burdp fpreng(e), a stropi pînă dincolo ; a împestriţa.
burdpfpringen, i. f. (iprang, fpriinge burd), bnrdjgetpnmgen, fpring(e) burd)), a sări prin; a se crepă în două, a plesni; fpriugcit, (burdp fprang, burdpprihtge, burdpprnngeit, burd)fpring(e), a, străbate sărind.
; îmrtfpfpiiren,(biird)gefpiirt,ipiir(e)burd)), a simţi prin...; fpiircrt, <bureţi» ;	fpilrt, burdj)'piir(e), a scotoci, a
t	răscoli.
L burd)ftăuferit, (burc£)ftihtfert, burdjftiin» ::	fre), a. împuţi, a infectă.
<■ iurdiftaupcit, (burdjgeftSupt, ftiiup(e) |	burdi), a fustigă.
\ hurrfpfted)en, (ftidjft, ftid)t, ftad), ftiidje [	burd), burd)geftod)en, fiicţ bureţi), a
|	răscoli (grîul); a tăia (un zăgaz);
|	- -ftedjeit, ( burd)ftid)ft, burdiftidit,
|	burdiftnd), burd)ftiid)c, burd)fiod)en,
I	bitrdiftid)), a străpunge, a trans-
I	persă, a perfora, a găuri.
burd)ftcrtcit, (ftedte burd), bnrdjgeftedt, ftect(e) burci)), a petrece (ceva prin ceva).
burd)ftcl)fcn, ftd) —, (ftiefjlft. uiefţlt, ftal)(, ftijţle ober ftiit)le lidi burd), burdjgeftoţlen, ftieţl bid) burdp, a se furişă prin...
îurdptirij, ber —§, —e, apertură, străpungere; spărtură, ,/. burdfftirfeti, Iburdjgeftidl, ftirfţe) burd)), a tivi.
burrijftolicrn, burdjftiiren, (burdjftiibcrt, burd)ftbrt, burd)ftiibre, burdjftiire), a răscoli, a coteli, a scotoci, a scormoli.
biir(f)=fto§eu,(burd)geftojjen,ftof;(e)burd)j, a împinge prin o apertură : — ftoficu, (burdjftoBcn, bunf)ftoB(e), a străpunge.
burdpftrablen, (burdigeftraljlt, ftraf)I(e) burdp, a luci prin; — ftraJ)lcit, (bitrd)ftrnl)It,biitd)ftrat)(e),a pătrunde de lumină.
burri)ftreirf)eit, (ftreid)ft, ftreidit, ftrid), îtridie burd), burdjgeftridjen, ftreid)(e)
burdi), a şterge (ce e scris) a trece cu condeiul peste...: — ftreidfctt, (burd)ftrcid)ft, burd)ftreid)t, burdiftridi, burd)ftrid)e, burd)ftrtd)eu, burdjfrretdi= (O, a cutreeră; a străbate (vîntul). burdptreifen, (burdjftvcift, burd)ftrcif(e), a străbate, a da o raită, burriptriimci!, (burd)ftromt,burd)ftrbm(e), a parcurge, a udă (ţîrmul). burdiftubieren, (bnrdifiubiert, ftubicr(e) burd)), a ştudiă bine. burd)fturmen(burd)ftitrmt,burd)fturtn(e), a străbate (furtună), burdiftiirjcit, i. f. (burdjgefturjt, ftiirje burd)), a se prăbuşi prin o apertură.
burdjfudjett, (burdiiiidd, burdjfnţf)(e), a scotoci, a vizită, u perchiziţionâ. T-iirdifiidjung, bie—, —eu, vizitaţ-ie, -iune (corporală), perchiziţ-ie, -dune (domiciliară), /. burrij=tan5en,(bnrd)gtd«ngt,taiij(e)burd)), a rupe tălpile ghetelor dansînd; - tanjen, (burd)fnii(;t, burd)tonj(e), a petrece (un timp) dansînd. burdjtiiueit, (burd)tiint, burdjton(c), a răsună.
burd)trabcn, i. f. (burdigeirabt, trab(e) burd)), n trece în trapăd.
11*
buriijlrageit
164
bur^jieţen
burdjtragett, (tragjî, tragi, trug, triige burd), bnrcf)getragen, trag(e) burd)), a transporta.
biird|traumcn,(burd)trfiumt,burdKrdum
(e), a petrece (un timp) în reverii, burdjtreifieit, (trieb, triebe bureţi, burd)--getriebeu, trcib(e) burd)), a străcurâ prin.
Surdjtrieli, ber —, (e)§, — e, trecere (a vitelor la păşune), - eitftrit, bte —, şiretlic, vicleşug, n. pi-şicheric, /.
burrf)trie6eu, a. viclean, şiret, ibrişin, pişicher.
burcf)tricfcu, -tropfen, — trbbfeln, i. f. (burcE>getrieft, bnvdggetropft, burdţp geirbbţdt, trief(e), troţif(e), tropfie bureţi), a pişti, a se străcurâ burdjttmd)en, (burdjroadjt, burd)roacf)(e), a petrece (un timp) veghind, a priveghiâ.
burtfproadjfen, i. j. (n>adjf(ef)t, wfidjft, ttrodjS, tmidjfe burd), burdjgeroadjfen, ttrndjŞ ober roadije burd)), a creşte prin;	— niadtfcit, (brm£»trad)f(ef')t,
burdilundift, burd)ttmd)Ş, bitrdiroudije, burd)tnnd)ţt'u, burd)ttmd)fe), a între-creşto.
butd)tuagen, ficţ) —, (burdigeroagt,roag( e) btcl) burd)), a îndrăzni de a trece prin...
burrfjwagcn, (tuog, rooge burci), burd) gcluogcit, tuiifl(e) burci)), a drămui, a cîntări totul.
burdjttmlfen, ( bitrdigeroallt, roalf(e) burd)), a bate bine în piuă, a pisăgi, a snopi în bătăi, burdjloaăen, (burdjroatit, burdjt»all(e), a peregrină prin... burd)«ialjen, ( burdjgeroSljt, roâlj (e) burci)), a rostogoli prin... burriiiuanbeln, (burdjtuonbelt, burdp roattble), a se preumblă prin. a colindă.
burrfproanbern, i. ţ. (burdjgenmnbert, roanbreburd)l,a peregrină,a trece în peregrinaj, (prin o ţară); —ttmit= bem, (burdjroanbert, burdjroaubre), a cutreeră, a străbate, burdiroarmen, ( burdjroarmt, burd) = tt)Brm(e), a încălzi bine. bnrdjwâffcm,(burd))uaffert,burd)t»affre), a udă bine, a înmuiâ în apă, a îmbibă cu apă.
burdjtuctten, (bttrdjgeroatet, roate burd)), a trece cu piciorul prin un curs de apă.
burd)lueben, (burcfjroebt, burd)rocb(e), a întreţese.
$urcf|U>eg, ber —S, —e, pasaj, n. burtfiroegd, adv. peste tot. burdpoebeu, (burdjgeroeţt,roeţ(e) burd)), a pătrunde vîntul; —rueljeu, (burdp tvetft, burd)Weţi(e), a adia bine. burcfytoeitfieit, (burdjroeicţt, burdjroeicfp (e), a muia bine.
bitrdiroeinen, (burdjroeint, burd)Metn(e), a petrece (un timp) plîngînd. burditoerfeu, (roirţft, roirţt, roarf, roiirfe burd), burdigeroorieit, roit) burci)), a aruncă prin o apertură, a ciurul, burdjiuelşeu, burdjgeroeşr, roeţj(e) burd)), a găuri freeînd.
burd)nitdi)eu, (burd)geroid)ft, roid))e ober toidfS burd)), a cerul peste tot ; a frecă (în bătăi), burdproinben, fidj - , (roanb, tt)8nbe fief) burd), bitrdigerounben, roinb(e) bici) burd)), a se străcurâ ca prin urechia acului; — toinbett, (burdp ronub, burdjroBnbe, burdjmitnbcn, burdjroinbe), a întrepletî. burd))uintcrn, (burd)geroirttert, roitttre burd»), a iernă.
burdjtoir6eIu,(burd)rotrbeIt,burdjroirbIe), a răsună (sonuri). burcf|=roirlen,(burd)gerotrft,rotrf(e)burd)), a frămîntâ bine aluatul; —loirfeu, (burdjroirft, burd)roirf(e), a întreţese. burdiitroUcu, (roiţi, rotdjt, rootlte burd}), burd)geroottt, rootle bureb), a -voi să treci prin ceva.
burd)iBiU)len (burdjroufjtt, burd)ttmf)t('e), a răscoli, a scormoni, a cotrobăi, a scotoci.
burebtoiirgeu, (burdjtuiirjt, burd)rourg(e), a aromatizâ, a miresmi, a drege (cu dresuri).
burd)5af)fen,(burcf)gejdt)lt, jai)l(e) burd)), a număra unul cîte unul. Durcbgeidineit, (burd)gegeid)net, jeidpte burd)), a decalcă
3turd)3eid|nuug, bie—, —eu, decalca-re, /.
burcf|=atef)en, (gog, joge burci), bitrd)ge= jogett, gteţ(e) burci)), a trage prin... a infirâ: — i. f. a trece prin... ; —îleften, i. f. (burdtjog, bureţaoge,
tmrdjsittero
165
oblicit
bnrcţigogen, burd|jtef)(e), a trece, a cutreerâ.
întrdjgittern, (burcţijittert, burdigittre),
a sgudui.
IDurdjgofI, ber - , s, — jolle, drept de transit. n.
burdiguifeit, (burdjjttcft, butdjjin'ffc), a străfulgera, a cutremură.
3)ur<f)Sttfl, ber —, g, —jiige, pasaj; transit, n.
burrlipuiingcit, (bitrdjgegnjangi, gmimgţe) bureţi), a străcurâ (cu forţa) ; fid) -, a se străcurâ.
biirfcit, (barf, burfte, biirfte, gebitrft), a avea voie, a-ţi fi permis ; barf id) fragen, fi-va-mi permis a întreba; id) barf root)l fagen, pot zice; er barf nic£)t fpred)en, nu-i este permis a vorbi.
burfte, f. biirfen.
burftig, a. sărac, sîrman, lipsit, indigeni.
$ttrfttgfett, bie -, sărăcie, lipsă, indigenţă, /.
biirr, a. sec, uscat, sfărogit; arid ; slab, uscăţiv; in — en SSorten, fără înconjur.
f£iirr=e, bie —, —n, secetă, disetă, ariditate, /; —fud)r, bie—, atrofie; — itturj, bie —, (bot.) sperince, f.
ÎJtrft, ber —, es, sete ; însetoşare, /; ben — liiidien ober ftitlen, a-şi stîmpărâ setea.
E
bag—, (muz.) mi, (notă) m.
Ebbe, bie —, — n, reflux ; es ift — in meinem Seutel,pumga-mi e seacă, obbeit, a se retrage apele mării, ■efieit, a. neted, plan, egal, oblu. otova, şes: jit — er Grbe, parter ; —madien, a laţul, a plana; — adv. tocmai; chiar, abia; — biirtig, a. congener; — bafelbft, adr. tot acolo; —erff, adu. nu de mult; — fads, adv. asemenea, tot aşa; — jefjt, adv. chiar acum; — mafjig, a. simetric, proporţional; —fo, adr. ciiiar aşa; —foiştig, a. în faţa so-lului; —fobiei, adv. tocmai pe atît. E6en=baitm, ber—, eg, —baume, (bot.) \
j burftett, biirften, a avea sete. a fi i insetoşat.
burftig, «. setos, insetoşat; id) bin —, mi-e sete ; —er SBrnber, beţivan, m.
®ufd)e, bie —, tt, duşâ, /. bufdjen, a duşâ.
$ufc, bie —, n, gura cuptorului (unei fabrici de sticlărie ober unei hute), f.
®ufet, ber—§, ameţeală, aromeală,/, bufdig, a. ameţit.
ber —, eg, colb, praf, m. btifter, a. sombru, morn, posomorit; înegrit.
U'iifterfett, ®iifierţeit, bie—, obscuritate, morozitate, /.
®ute, bie —, it, toc, carnet, n. îutsbrnber, ber — g, —Britber, amic intim.
Subeitb, bag —, g, —e, duzină, /. buţettbuicifc, adr. cu duzina, bugeit, a tu toi. îninamif, bie , dinamică, /. îniitamit, bat —g, dinamită, f. ţnjnajl, ber —, en, - en, domnitor, m; —ie, bie — en, dinastie, f. ®l)feuterie, bie -, pîntecare, dizenterie. /.
2>t)gfr«fie, bie —, discrazie, com-plexiune viţioasă a umoarelor, /. îtlgpcpfie, bie—, dispepsie, diges-tiune viţioasă, /.
abanos, m; —bilb, bas —es, —er, efigie,/, portret, «; leitură, /; —biirtigfeit, bie - , congenuitate, congeneraţ-ie, —iune, /; —e, bie -- , - it, şes, neteziş. plan; fdjtefe - -e, clină, f; - ţolg, bas —, es, eben. m; — mag, bag —, es, —e, proporţie, iune, simetrie, /.
Eber, ber —, s, (zool.) vier, glican; mistreţ, mascur,»;; — cfdjr, bie—, —en, (bot.) sorb, m; — fraut, bag—, (e)S, (bot.) iarba fiarelor,/; —raitte, bie (bot.) Ieranuş, «; — imtrj, bie —, (bot.) tâtăiş, »«; ftengellofc —ttmtj, (boi.) turtă, ,f.
oblicii, a obli, a făţuî, a plană, a
Ebintitg
166
aplana, a planiză, a egaliza; cine il\cd)numţ —, a desface o socoteală, a achită o notă.
E&ttung, bie —, —ert, aplanare, /.
Eriio, ba8 —8, ecou, răsunet, n.
Edp'e, bie—, n, saurien, (şopîrlă), m.
cd)t, a. veritabil, adevărat, genuin ; prisnic, autentic; —farbig, prisnic (în coloare).
Erfjtfjcit, bie —, genuinitate, prisni-cie, veritate; autenticitate, f.
Etf=balfen, ber—, 8, grindă de corn, /; — d)en, ba8 —, 8, colţuşor, m ; - e, bie —, it, corn, colţ (unui) unghiu solid, n; an atlen—enuitb (£nben, pretutindenea, în toate părţile; er, ber —8, ghindă,/, jir, m\ —enftefjer, ber —8, ciorsoiu, comisionar, m; —fenfter, ba8—, 8, fereastră din cornul casei /; — t)au8, bie—, fe8, —ţâufer, casă din colţul stradei,/; —fdjranf, ber —, (e)8, — fdtraitfe, dulap din unghiul odăii, n ; —ftein, ber —, e§, —e, piatră angulară, /; — jaţn, ber—, (e)8, —gâţtte, colţ, m.
erfig, a. colţuros.^pornorat.
ebe(, a. nobil, generos, preţios ; — bilrtig, a. evghenos; —geboren, f. biirtig; —gefinnt, a. generos; — fjerjig, a. mărinimos ; —miitirţ, a. generos.
Ebcbbame, bie —, n, damă nobilă, /; —falfe, ber —, n, — Jt, (’zool.) şoim de vînătoare, m; —frâu, f. —bănie; —rţcftein, bn8 —, 8, —e, piatră scumpă, /; —ţof, ber —, (e)8, — l)Bfe, curte seniorală; curie, /; —fnabe, ber —, it, —n, copil de casă, paj, m; — titann, ber —, e8, —lente, nobil, gentilom, boier, m; — ntetafl, ba8 —, 8, — e, metal preţios, n; — marbcr, ber —, 8, jder, şder, >n\ — ntnt, ber e8, generozitate, mărinimie, /'; —ţfilj, ber —, e8, —e, mînătarcă, /; — ftein, ber—, 8, — e, piatră scumpă, /'. giuvaer, n ; — fteinţiinbier, ber —, giuvaergiu, »»; —tanne, bie—, n, (bot.) brad alb, n; tal, bie—, —en, acţiune generoasă,/; — weifj, ba8 —, albumeală, floarea reginei, /; tnilb, ba8 — c8, vînat mare, m.
Efte
Eben, ber—, 8, eden, paradiz, raiu, n. <*bi!t, ba8 —, e8, —e, ordonanţă, /. edict, «; —aljitation, bie —, — en, ajurnare personală, /'.
Ebfe, ber —n, —n, nobil, m. (Sffeften, bie —, (pl.) efecte, effefti», a. efectiv.
cffeftuiercn, (effeftuicrt, effeftuier(e), a efectua.
Cvfţeftuieruttg, bie—, —en, efectuare,/. Efeu, ba§ —, 8, (bot.) rănunchioară,
iederă, /'. egal, a. egal.
Egel, ber —, 8, (zool ) lipitoare, /. Egerliitg,ber—, 8, —t,(bot.) urechiuşă,
(ciupercă), f.
Egge, bie —, —n, grapă, boroană,/. eggeit, a grăpâ.
(SgoiSmud, ber —, egoism, vi. ggoift, ber —, en, —en, egoist, m. egreniereit, a curaţi (bumbacul de sîmburi). el), ini. hei !
el)e, (efjer, efjeft), adv. mai curînd, mai nainte; decît : — id) jable, effe id) nicijt, decît să plătesc, mai bine np, mănuic; —balbtg, adv. cît mai curînd; — bem, adv. o-dinioară; —geftern, adv. alaltăieri; —ntalig, a. fost, biv; —tnal8, iade. odinioară; —r, adv. mai curînd ;
fteitb, adv. cît mai de grabă, cît mai curînd ; fter Suge, în primele zile.
:El)c, bie —, n, căsătorie, /. mariaj, «.însurătoare,/, măritiş, n. imen, m; regim conjugal, «; in ben ©tanb ber treten, a formă un mariaj; bie — brecţen, a comite un adulter; luilbe —, concubinat, »; —aufge-bot, bab —, (e)8, — e, publicaţ-ie, —iune (la oficiul stărei civile), strigări (la biserică, odinioară),/. pl.; —banb, ba8 —, e§, legătură conjugală, /; —bett, ba>3 —, (e)8, - ett, pat nupţial, pat conjugal ; baŞ —bett befiecîen, a comite un adulter; —bredjer, ber—8, adulter, m; — brerîjerin, bie—, nen, adulteră, /; — brud), ber—, 8, — briidjc, adulter, n; —bimbnbd, bn8 —, ffe8, —ffe, uniune conjugală,/; —feittb, ber —, e8, —e, misogam, m; --frâu, bie—, —en, soţie, /; gaiţe.
ef)ebred)en
167
Eţrabfdjneiber,
ber - , —n, — gemafjt, ber —— e, soţ; — gattin, bie—, — iten, —frâu, bie —, —eit, - baltic, bie—, soţie, /; —betr, ber -, n, — n, soţ, m ; —fontraft, ber —e», — e, foaie de zestre,/; — freitj, bat —, ce, mizeriile căsătoriei, /'. //; —Iriiţjpel, bei - e, băbar, m. muierce, /; — lente, bie —, consoţii, m. pi. ; —loiigfeit, bie celibat, »; — ntann, ber —, -ev, —mânner, soţ, m; —paar, ba#—, §, — e, părechie de oameni, părechie căsătorită, /; —paften, bie —, i pi.) contract de căsătorie, n; —ring, ber — et,
—	e, veriguţă, verighetă, /; — fadic, bie —, —ît, cauză matrimonială. f: —fdjanber, ber —, S, adulter, m ; — jdjeibung, bie —, —cn, divorţ, n. despărţenie, /; —ftanb, ber —, es, —ftânbe, regim conjugal, n; — fteuer, bie —, —n, zestre, /; —frifrer, ber—, S, votru, mijlocitor (de măritiş), m; - -teniei, ber —Ş, Asmodeu, >«; — trennuttg, bie -, - eu, divorţ, n. despărţe- . nie, /; —mfi'mbigung, bie—, —en,' publicaţ-ie, -iurte, /. strigări, /. | pl\ — werliobniS, bat —, fjet, —ffe, j logodnă, încredinţare, fidanţare, | /; - ttieib, bat—, (e)s, —er, nevastă, soţie; — jur Itnfett .ţrnnb, căsăto- • rie morganatică,
el)c brecţen, (bridţft, bridţt, brad), brii* clic bie ©t)e, bte ©je gebrocfjett, brid) bie ffif)e), a preacurvi; — bredjerijdi, a. adulter, —foţig, «. adult, (fată) în păr; —leiblid), a. legitim (copil); J —lid), a. legitim (copil) ; matri- ! monial; —lichen, a se însura, a se mărită; —lob, a. celibe, neîn-surat, necăsătorit ; nemăritată ; —luftig, a. filogam; —manitlid), a. patrimonial; — jdjeu, a. misogam.
el)ent, a. de bronz, de metal.
efjrmngreifenb, a. oifamant; —bar, a. cinstit, de omenie, onorabil, venerabil, decent; — baret 9Mbd)en, fată cum se cade, fată decentă;
—	begierig, a. ambiţios ; -T-eit, a onoră, a cinsti, a venera, a respectă; —enfejt, a. respectabil; — enl)ajr, a. onorabil; - balber, adv. pentrucă aşa ne calcă datoria:
—enriiţrig, a. infamant, difamant;
euoolt, a. glorios : —enroert, a. onorabil; — erbietig, a. respectuos; —furd)teootI, a. respectuos ; — gcijig, — gierig, a. ambiţios;—Kd), a. onest; er ţa: midi —lid) begaţlt, m’a plătit cinstit şi omeneşte ; p>ron. lid) ttiftfirt am Iiingţtcii, sărac da curat; — Itdjer 'Jiante, reputaţi-une de om de omenie : jo tt>al)t
td)	—lid) biit, parola mea de om de onoare; - lid) ntadjen, a legitimă un copil din Hori; — liebenb, a. onest, de omenie; — tos, a. infam ; - fam, onorabil, onest ;
—	fiidjtig, a. ambiţios; — bergeffen, a. laş: — tierleţertb, a. injurios; — rotbrig, a. infamant; — mitrbig, a. venerabil; cuvios, reverend.
Efjr=abjdjneibec, ber —§, ponegritor, defăimător, m ; — barfeit, bie —, onestitate, bunăcuviinţă, f\ —6c» gterbe, bie —, ambiţiune, /; —e, bie—, —n, onoare, cinste, mărire, glorie, f; jb mieber j« —en bringen, a reabilita pe cineva ; auf meine
—	e, parolă de onoare, /; in —en fialtcit, a venera, a respectă? mit —en, cu toată cinstea; 3f)t SSort in —cu, cu tot respectul pentru parola Dv.; er ftetjt fefjr in — en, este foarte stimat ; er f)at terne —e im Sîcib, este un porc de cine; auf ftine — c baltcit, a ii gelos de onoarea sa; mit etwaS cintegen, a-şi dobîndî onoare cu ceva; eiit TObcbcn wieber ju --cn bringen, a repară onoarea unei fete; fief) cine —e aut etnia# ntadjen, a se simţi onorat de...; — enamt, bat —, ev,
—	ântter, funeţ-ie, — iune nesalarizată, »; —enbeteibigung, bie —, —en, atac de onoare, injurie, di-famaţ-ie, -iune, /; — enbefud), ber —(e)§, — e, vizită ceremonioasă ; -enbejeugmtg, bie —, —en, respecte, _f.pl. omaj, — enbettfmal, bat -t, — mâler, monument, n ;
—	erîlămng, bte- , — en, reparaţi-une de onoare, ./'; -engefjntt, ba§
—	(e)S — (altor, onorar, n; —ettgc»
fag, bat —, v, -e, banchet, n ; —enfjaftigfeit, bte—, onorabilitate, f ; - -enhanbel, ber - ?,	—fjânbet,
Efjr—
168
Eidjapfel
afacere de onoare, / ; —ettflage, bic —, —n, acţiune pentru repa-raţiune de onoare,/; — eitfieib, baS —, eS, — er, haină de ceremonie, /; —enfritnfung, bte —, —en, atac de onoare, n; — enfu=fj, ber—, ffes, —fiiffe, sărutare de etichetă, /; —enfrftnfung, bic —, —en, insultă, f; —enlofpt, ber — S, — tbţne, onorar, n; — enunil, baS —, —mfiier, banchet, n; —enmann, ber —, eS, ntanuer, om de bine, bărbat de onoare, m; — enmitnje, bic —, it, medalie,/; —enpforte, bie—, — en, arc de triumf ; —enplajj, ber —, eS, —plitpe, loc în frunte (d. e. a mesei), n; —enţoreiS, ber —, feS, {bot.) ventrilică, /; premiu, n ; brei blaitrigcr - ntpretS, {bot) şo-pîrliţă,./'; geftrecfter —enpreiS, coada mielului, /; neffeUUattriger —en= preii, iarba şarpelui,/; —enrăuber, ber — 8, calumniator, defăimător, m; —retter, ber—, §,apologist, m; —enreitung, bie —, —en, apologie, /; —enfadie, bie —, —n, afacere de onoare, /; 3—enfaule, bie —, —it, statuă,/;— enfdjcinber,ber—,1, defăimător, m ; — enfcf)Snbung, bie —, —en, defăimare,/; — enfdjulb, bie —, —en, datorie pe parolă ; —enfdpnfj, ber —, ffes, —|'d)itffe, salvă de onoare, /; —enţolb, ber
—, e3, — e, onorar, n ; .....enftette,
bie —, —n, demnitate, /; post nesalarizat; — enftrafe, bie —, —n, pedeapsă difamantă, /; —enftreit, ber —, (e)3, -c, diferend de precădere, n; —enftufe bte—, —n,grad de demnitate, »; —entag, ber— S, —e, ziua de cununie,/; — cntattj, ber —, es, —tatije, primul dans acordat de mireasă, n ; — entttel, ber —, ă, titlu onorific, n; —en= roncE)e, bie —, —n, gardă de onoare, /; —enroort, bas—, es, parolă (de onoare),/; — enjeidjen, bas —, S, de-coraţ-io, —iune (în piept),/; —er= bietung, bie —, —en, reverenţă, /; —ftirdp, bie —, respect, n. evlavie, veneraţ-ie,—iune,/; — gcfiifjl, bas —, S, omenie, /; —geij, ber —eS, ambiţ-ie, —iune, /; — (idjfeit, bie—, onestitate, probitate, bună
credinţă, /; —Itebe, bte —, omenie, f; — lofigfeit, bte —, infamie, laşitate, /; —fmitfeit, bte —, onestitate, /; — judjt, bte —, ambiţ-ie, —iune, /; —trieb, ber—, (e)8, ambiţiune, /; — Dergeffen^eit, bie —, laşitate. /; — nturben, ©tter —, Sînţia Ta.
ei, int. hei, păi, mare, ama, ghidi ghidi ! — nmS, aidade ! — mie ift baS gcnteint, ce face? — ja boci), ian.
@i, bas —, eS, —er, ou, «; îjarteS—, ou răscopt, n; gefegte ©ier, ochiuri romîneşti; ©piegeMSier, ochiuri la capac, n. pl; mie auf —ern geţen, a călea în străchini ; —er legeit, a ouă; auf bett —ern figen, a cloci; (prov) baS —mitf flitger feitt alS bie Şenne, iada vrea să fie mai presus de cît capra; fie fittb fief) eitt= (tnber filjnlid) mie eiit —bem anbern, îşi samănă ca o picătură de apă cu alta; —botter, ber —, s, gălbenuş de ou, n\ — erapfel, ber —, S, —apfel, — erfrudjt, bie —, —fritegie, (bot) patlagea vînătă, f; — er» îudjen, ber —, S, scrob, m; ome-letă, păpăradă, /; jumări (de ouă), m. pi; — erfilrbi=§, ber — ffeS —ffe, {bot) godină, / —erptfa, ber — e», —e, {bot) burete galben, m; —erfdjaum, ber —, S, zăpadă de ouă, /'; — erftocf, ber —, s, — ftocîe, ovar, n: —flar, bas —, S, —meis, bas —eS, albuş de ou; —meiţsftoff, ber —(e)S, albumină,
cin, etapopeta, int. nani, nani pui-şorule.
Eilic, bie —n, — nbaunt, ber —, (e)§ —Munte, {bot) tisă, /.
Eibifd), ber —es, {bot) nalbă mare; efţbarer —, {bot) bame, /.	; —
falbe, bte —, tt, alifie de dedea, f.
Eidpantt, baS —, es, — dntter biuroul (de verificare a) pondurilor şi măsurilor, n\ —e, bie —, ett, etalon, n\ —ntaft, baS —, cs —e, etalon, aiar, n.
Eidjuiprel, ber 8 —fipfel, gogoaşă de stejar, n; —e, bie —, - tt, (bot) stejar; —el, bie —n, ghindă, /;— etfjfifjer, ber —, S, {zool) gaiţă./; ghindar, m ;	- elntafi, bie - în-
şrăşarea (rîmătorilor) cu ghindă.
eicţelforutig
169
Eigennnftdjt
/; - elpilş, bet —, eC, —e, (bot.) bu-rete-pucios, m: —eitblatt, bas —, (e)§ —blatter, foaie verde de stejar, /; — enblattgalrcefbe, bie—n,
(zool.) viespea stejarului, /; — enjarit, ber —, (e)â (bot.)feregă, /;
-	enmoos, bae —, fes. (bot.) speiu, m; —entraube, bie —, —n, iască, /; — enmaib, ber —, eC, —tpâtbex, stejeriş, «; —eitgtneig, ber - e, gârneţ, »; —fififjer, ber —§, (zool) gaiţă,/; —bfintcţen, baS —, §, (zoo?.) veveriţă, /,- inorog, m.
eid)elfurntig, a. glandiform. eicţeit, a. de stejar, eirijeit, a etalonâ, a verifică măsura. Eib, ber —ee-, —e, jurămint jb ttt •	— urtb iPflidjt nebmen, a instala
pe cineva cu prestare de jurământ; —eCablegung, — edangelobung, bie —tt, prestare de jurămint. /';
-	eCabnaţnte, bie —, n, administrare de jurămint, / ; —ecbrud), ber —8, — briidjc, violare ober călcare de jură mi nţ ; — eCleifhmg, f.
ablegung; —eâgeno/j, ber —, ffen, j —ffcn, confederat, ra; —eCgenoffetn fdjaft, bie —, en, confederaţ-ie. — iune,/; — ţdjnmr, ber—, 8 —fdjiuure, jurămint, n.
Eibnnt, ber —, § —e, ginere, m. eib=brud)ig, a. sperjur; — lid), a. cu jurămint; —bergeffen, a. sperjur. • Eibcrfjfe, bie —, —n, (zool.) şopîrlă, guşter, m; —n, bie —, (pi.) saurieni, m. pl.
Eiber, bie —, tt, (zool.) gîscă de Islanda, /; — burtett, f. pl; puf, n ; —ente, bie —, —tt, raţă de Islanda, f; —gang, bie — ganfe, f. —. ti=erlegcttb, a. ovipar ; —fdrntig, a oval, ovoid.
Eifcr, ber , g, zel. ardoare, rîvnă, aplicaţ-ie, —iune: mînie, incăpă-ţinare,’/; foc, (prov ) blinber — (diabet nur, graba strică treaba ; —er, ber —, e, zelator, gelos, m; —fud)t, bie —, gelozie, zulie,/;
-	-fudftelei, bie — en, gelozie nărăvită, /.
eipern, a arătă zel : a arătă gelozie, a se mînia; gegen jb —ern, a declamă în contra cuiva ; - - cr=
fiid)tig, a. gelos, jaluz, zuliar, temător; —eriudjtig fein a teme (pe
__soţie-sa etc.); -rig, o. zelos, sîr-
guitor, activ, studios;—rig, ude. cu zel, cu rîvnă.
•eigen, a. propriu, ohabnic, al său, a sa; particular, singular, ciudat, curios; fid) etroas ju — mntţett, a se face stăpîn pe ceva ; a-şi însuşi ceva; fie ift (cţr - , este foarte ciudată, ./'; —er Sole, ber —, n, —n, expres, m ; mit —er .ţianb, cu mina sa proprie; er bat jeinen — nen Stopf, este încăpăţînat, este cerbicos, nu se lasă ; fetit — er «Sjerr fciit, a fi stăpîn pe capul său : — artig, a. singular, particular; — fjttnbig, a. autograf, olograf, manupropria; — tnădjttg, a. arbitrar ; — nitţjig, a. interesat, egoistic; - etts, ado. anume, înadins, expres; — finntg, a. dîcos. încăpăţinat. brud, obstinat ; —
—	fucfitig, a. egoistic. — tlidj, o. propriu; adevărat; im —tlicfien Simte, în sensul adevărat: propriu zis; —tlid) Derfiiilt es fid) fo, iată cum stă treaba în adevăr ; —tlid) fjaben Sie redit, după toate aveţi dreptate; — titmlid), a. propriu, caracteristic, singular, specific. ciudat, curios ; — miUig, a. obstinat, încăpăţinat.
Eigett=anfid)t, bie —, —en, autopsie, /; artigfeit, bie —, —en, — en, singularitate, particularitate, /;
—	bitnfel,ber—Ş,sufizanţă,/; — fjeit, bie—,— en,ciudăţie,particularitate, /; idiotism (al unei limbi), n ; — bilfe, bie —n, sinapărare, /; — liebe bie amor propriu; —lob, bas - (e)3, laudă-tegură, n■ - mad)t, bie —, arbitrarietate, /; — name, ber - -, tis, —n, nume propriu, m;
nufe, ber—, ee, egoism, interes, /	— fdjaft, bie - , —en, calitate,
însuşire: proprietate; fire./; caracter, atribut, n ; — fd)afi§mort, bac — c-s, —morter, adjectiv, »; — finit, capriciu, încăpăţinare, ţîf-nă. /; —tum, bnă —, 4 —e, proprietate, f: —titmer. bet —C, proprietar, m: — îitmtidjfeit, bie —, — eu, particularitate caracteristică,
eigttett
170
cin
f; —miile, ber —, n$, îndărătnicie, /; —tDiOigleit, bie —, cerbicie, /. eigiiett, fid) —, a se potrivi; a se ■ cuveni; geeigttet feitt, a fi apt. (gtgmer, ber — §, proprietar, m; — ' nurtg, bie—, —eti, proprietate, calitate; însuşire, aptitudine, /. Eilaitb, baâ —, (e)3, —Icittber, insulă, /; ostrov, n; — bcwoţner, ber — 3, insular, m.
Eiliiiibcr, ber — s, insular, m. Ei(=bote, ber —, tt, — n, curier, olăcar. >«; ştafetă, /'; —e, bie —, grabă pripă, /; zor. n ; pro». —e mit SSeile, grăbeşte-te încet, (festina lente) ; in ber — e, în pripă ; itf) fjabe —e, sunt presat, rni-e de grabă; es f)at fetite —e, nimic nu presează; —fertigfeit, bie —, grabă, pripă, /; — gut, baâ —, es, — gitter, marfă de mare viteză; — marfă), ber —, es — mârfdfe, marş forsat, «; poft, bie —, —tcagett, ber —, S, diligenţă,/; —fdjritt, ber —, (e)s, — e, pas accelerat, m; - -jug, ber —, s, —jiige,itten de maiitei viteză, tren accelerat, eit «ett, i. f. a se grăbi, a se pripi, a da fuga; a alerga; a avansa; ju Ştlfe —, a alergă întru ajutor ; —enb, a. grabnic, repede; —ettbS adv. în grabă, în pripă, repede, iute, —fertig, a. grabnic, sprinten; - ig, a. grabnic, pristelnic, urgent;—ig, adv. în pripă; —igft,odt>. foarte de grabă, citisim.
Eintcr, ber — S, vadră, găleată, ferie, f; acău, acov, n.
eimeriuetS, rdv. cu vadra, cu găleata ettt, ad». în; —er, —e, —eS, (pron.) un, una, un; singur numai; — Bon —em Sllter, de aceeaşi etate; in — ernfort, întruna, necontenit, neîntrerupt, lanţ; 3aî)r au» 3af)r —, din an în an; icf) meiB meber <tuS ttocf) —, nu ştiu unde-mi stă capul; btejcS —c, numai asta; mie ber —e, [o ber onbere, tir mie Radababa, tir mie Babarada; — (I), num. un ;	— armig, a. ciung ;
—artig, a. uniform : — ciugig, a. chior; —biutbig, a. în un singur volum ; —beiriig, cu un picior,
olog; —bluntig, a. monopetal; — —en, a uni, a împreună; —erlci,. a. egal, de acelaş fel; identic; , indiferent; eS ift— erfet, e tot una; —erfeitS, ad». de una, despre 0‘ parte; —eSteilS, adv. de una ; — fad), a. simplu, sadea; necomplicat; primordial (număr); — farbtg, a. sadea, unicolor ; — fbrmig, a. uniform, monoton; — gefcfjledjtlicf), a. unisexual; —fianbig, a. ciung, cu un singur braţ; —ţfiufig, a. (boi.) monoic; —ţelitg, a. unanim; —t)ornig, a. unicorn ;	- fiufig, a.
soliped ; — tg, a. unic, unit, înţeles, de acord ; —ig mcrben, a cădea de acord; —ige, pron. cîţivă; —geborett, a. unul născut (fiu al lui Dumnezeu) ; —igeit, a învoi, a concordă ;	—igermaţjen, adv.
oarecum ; —jafiricţ, a de un an; noatin (viţel); anual (despre fiori); —jdfirig greirotUige, ber —, rt, — tt, stagiar (în armată), m; —fbpfig, a. monochefal; —mal, adv. odată; auf —mal, deodată ; nid)t —mal, nici măcar; —malig, a. unic; —
—mortatficf), a. de o lună, odată pe lună; — mittig, a. unanim; — pfitnbig, a. de o libră ; i reiţtg, într’un şir; de un şir; — *, num. un; —S ittS attbere, pe rîndyunan-tralta; --faitig, a. monocord ; — fam, a. singuratec, solitar, izolat, pustiu; —famlappig, a. (bot.) mo-nocotidelon; —fcf)td)ltg, a. singur; ^stingher; —feitig, a. unilateral, supraficial (om) ; - fieblertfcfj, a. retras, eremitic; — filbig a. mo-nosilab, tăcut (om); —fpartrttg, a. cu un cal; —ftŞig, a. cu un singur jelţ; —ftimmig, a. unanim;
— ftodtg, a. cu un etaj; —fiiutbtg,
«. de o singură oră; —tăgig, a. efemer; — lotttg, a. monoton; — trâdjtig, a. uniţi în simţiri ; — robdjetttlid), a. monohebdomedar ;
—getltg, a. monolineal; —jelit, a. deosebit, singur, unic, unul cîte unul, resleţ, separat; despăre-cheat: eiit — jeltter @d)uf), o gheată stingheră, /; —jelit, adv. unul cîte unul. cu amănuntul; — jig,
«. unic. singur; —jig uttb alfctn,.
@in< I )=
171
EittbecHţmtiţ-
numai şi numai; feiit — jtger, nici unul măcar.
©in(l)=after, ber —, ?, scenetă, /; — iiugige, ber —, n, — it, chior ; — baum, ber - , (e)?, — bciume, lun-triţă, /; —beere, bie —, —it, (bot.) dolac, m; - blatt, ba?—, eS, (bot.) parnasie,/; c, ber—, tt, un, m;
-	erlei, ba . monotonie, uniformitate, /; - crletfjeh, bie —, — ert, identitate, / ; —fac£)ţ)ett, bie —,
. simplitate, f ; —fnlt, bie —, simplicitate, /; —formigfett, bie —, uniformitate; monotonie,./'; — • f)eit, bie —, —cit, unitate, /; singular, »; monadă,/; — fjelltgfeit, bie —, unanimitate, / ; —Iţorrt, ba? —, ?, — bbriter, (zool.) mono-corn, m; — fjufer, ber —, ?, (zoo/.) soliped, m; — igfeit, bie —, unire, concordie,./, comun - acord, n; —tgung, bie —, înţelegere, în-voeală; reuniune,/'; — jăţrig=grei= tttidige, m. —ii, -tt, stagiar (în armată), m; flattg, ber —, (c)?,
-	flattgc, acord, n. armonie, /;
-	ntalein?, ba? —, e?, - -e, tabla pitagoreică, /; — miitigfeit, bie —, unanimitate, /; —bbe, bie—, —rt, pustietate, ./'. desert, erem, n; —jamfeit, bie—, singurătate,/;
t feitigfeit, bie —, unilateralitate, ./';
-	fer, ber , ?, numărul un, >n;
-	iiebefei, bir -, —ett, eremit;tj, n; —ftebler, ber—, ?, pustnic; eremit, săhast.ru, m; — fteblerfreb?, ber- e?, —e, pagur, ni; — tpantter, ber - c-, trăsură cu un singur cal ./'; — ftintmigfeit, bie —, unanimitate, /';
-	tagsfliege, bie —, —tt, (zool.) e-femeră, /'; — tonigfeit, bie —, monotonie. /; — tracfjr, bie —, unire, concordie. ./'; — tratfmgfeit, î. Sin* tracbt; — jat)I, bie —, singular, n ; —jelbing, ba?—, (e)§, —e, individ, (obiect), n: - jelfmit, bie—, arest, n; —jeîbeir, bie—, —ett, amănunt, detail, ir. - jelite, ba?—, —n, de- j tai!, n : —jeloerfau) ber —, ?, — faure, debit. ».
einnltern, (eingealtert, altre etn), a se îndatina, a se înrădăcina etnanber, pron. unul cu alt. unul pe
alt. reciproc; alic mit —, toţi împreună
einnntiuorten, (eingeantroortet, nntroorte ein ), a predă, a pune în posesiune, eiunrliciteit, fief) —, (cingearbeiter, ar= beite biet) ein), a se îndeletnici, a, se deprinde cu o lucrare. ei»iifrf|erii, (cingeafdierr, afcfjre etn), a încenuşă, a incinera, a preface în cenuşă.
Einnfd)erung,bie—, —ett, incinerare,/, eiuatmcit, (eingeatmet, atnte ein), a inhala, a aspiră, a respiră, einittşcit, (etngeâşt, a|(e) ein), a săpa teu apă tare).
eiiifiallcit, (eingebaHt, batl(e) etn), a împacheta, a ernbală, a legă ( teanc).. eiitbfillicren, (eiitbnOiert, baUiere ein), f. einbotlen.
(fiiibnlticrnng, bie —, —ett, împachetare, embalare, /. einbntfanticrcii, (etnbalfamiert, balja= miere ein), a îmbalzamâ.
Einbanb, ber—, e?, —banbe, legătură (de cărţi).
eittfmucit, (eingebaut, ban(e) ein), a prinde în zid: a se încuiba einlicbingcit, (bebingte ober bebang, be= biinge eitt, cittbebingt ober einbebun= gen, bebing(e) rin), a stipula, a condiţiona. a cuprinde în tocmeală, eiitbcgretfett, (begriff, begrtffe ein, citt= begriifen, begrcir(e) ein), a cuprinde, a implică.
eittbegriffen, «. cuprins, implicit, eiiibeijnlteit, (beţâltft, bebdlt, beţiei/ be= bielte ein, einbeţaltcn, bet)nlt(e) ein), a reţinea, a prelevă, eiitlietjcit, (eingebeijt, bcij(e) ein), a pune în salamură, a mură, a macera.
einbefenitcit, (bcfnnitte, Befenn(e)te etn, cinbefannt, bcfcnn(e) ein), a mărturisi; a iasionă
eittbefommcn, (befoimnft, befomntt, be--fam, befitnte ciit, etnbefontmen, 6e= fomm(e) ein), a primi, a căpătă (bani).
eiiibcrirfitcit, (einbericfltet, beridjte eitt), a raportă
eiuftcntfett, (berief, beriefe ein, cittfe= rufen, berufe ein), a convocă, a conchemă.
Einbernfuitg, bie—, —ett, convocare,
einbefdjretben
172
einbringen
conchemare; indicţiune, f; —5= fdjreiben, ba§ —, 2, litere de convocare, f. pl.
einbefdjretben, (befdjrteb, befdjrtebe etn, einbefcfjrieben, befc^reib(e) etn), a con-scrie, a cuprinde în o descriere, einbetteu, (eingebettet, bette rin), a pă-tuli, a aşeza.
einbeitrfieit, (eingebendjt, beurf)(e) ein'1, a leşiă (rufele).
einbtegen, (bog, bbge rin, eingebogen, bieg(e) etn), a îndoi; — i. f. a cîrrnî (în altă cale).
einbilbcit, fief) —, (eingcbilbet, btlb(e) bireiti), a-şi închipui, a-şi imagină; a face pe grozav.
©inbtlbitng, bie —, cn, închipuire ; ifuz-ie, —iune, ficţiune, himeră; imaginaţiune ; vanitate, / ; fumuri, f. pl. —Sfraft, bie —, frâfte, imaginaţiune, fantazie, /. einbinben, (battb, battbe ein, cittge* bunben, binb(e) ein), a legă. einfilnfen, (blice, bliefe ein, ciitgebfafen, bla2 ober blafe ein), a insuflă; a
°Ujîva' a BCU Cluj / Einbtificr, ber —2, sicofant, m.
einbfiinen, (eingeblâut, blBue ein), a inculcă.
Eittbfitf, ber —, 2, —e, iniţiare, /; er f)at — in meine 6Sefd)dfte, este ■ iniţiat în afacerile mele. eiitbofiren, (etngeboţrt, bofir(e) ein), a introduce sfredelind; fief) —, a se vîrî (ca sfredelul). einbrecfien, (bridtjft, bricfjt, brad), brnebe ein, eingebrodjen, brief) etn), a rupe, a dărîmă, a sparge; — i. f. a se scufundă, a se surpă; a întră cu forţa; a invazia; a sosi; ®iebe finb bei mir eingebrod)en, m’au călcat hoţii; bie Sîadjt bridft ein, înop-tează.
Eiitbredfer, ber —2, spărgător, inva-zor, m.
Einbrettit, bie—, răntaş, n; prăjală, /; —fitppe, bie—, —tt, supă cu prăjală, /.
eiitbrettiten, (brnttnte, brennte ein, cin= gebrattnf, brentt(e) cin), a înfieră ; a prăji.
einbrittg=en, (brad)te, brad)te ein, cin* gebradjt, bring(e) ein), a aduce, a raportă; a aportă ; a introduce :
a depune (bucatele în hambar etc.); man ffat ifjtt gefnngftd) eittge» brad)t, l’a depus în arest ; er Ifat batnit fetttett Sdjaben eingebradjt, cu asta şi-a împlinit paguba; — lid), a. lucrativ; recuperabil, eittbrotfefn, (cingebrodeft, brbdle ein), a dumincă (pîine). eittbrorfeu, (eingebrodt, brod(e) etn), a dumică; iefj roerbe e2 iţm —, i-o voi coace ; brod bir nidjt? ein, nu-ţi aprinde paie în cap. Einbrttd), ber —, 2 —britdje, scufundare, prăbuşire ; spărtură, sfărî-mare ; invaziune ; efracţ-ie, — iune, /; călcare (de lioţi),’ bei — ber 9lad)t, la înoptate. einbriiţctt, (eingebciîfjt, briiţi(e) ein), a opări
einbitrgern, (eingebiirgert, biirgre cin), a încetăţăni, a naturaliza; fief)—, a se îndatină.
Einburgerutig, bie —en, încetăţănire, naturalizaţ-ie, — iune; îndati-nare, /.
Einbitfje, bie —, —n, pierdere, pagubă, daună; jertfă, eitibiifţcn, ^cingebitfit, biip(e) ein), a piei de.
einbiimmett, (etngebdmtnt, bftmnt(i)ein), a stăvili, a înjghebă, eiitbdmftfeit, (etngebantpft, bantţif(e) ein), a fierbe (în aburi); a scădea fierbînd.
einbnmbfett, (eingebampf, bombî(e)ritt), a se evaporă.
eiitbctfctt, (cingebecft, bed(e) etn', a acoperi.
eiubeidjeit, (etngebetdjt, beid)(e) ein), a înconjură cu diguri. einbeutfd)Cit,(eingebeittfd)t, beutfdje eitt), a germaniză.
einbitfen, (etttgebtdt bicf(e) etn), a în-groşâ fierbînd (mustul); a legă (zaharul).
einborrett, i. f. (cttigeborrt, borr(e) ein), a secă, a se sbici, a se uscă. eiubingett, f. etnbebittgen. eittbriingeu, fid) —, (eingebrdngt, brfin= g(e) btd) ein), a se vîrî, a se înghesui.
eittbring=en, i. f. (brang, brnttge eitt, etngebrungett, bring(e) etn), a se introduce; a invazia; a penetra,
Eiitbringling
173
Eiitforbentng
a pătrunde, a străbate, a se Infiltra ; a profundă; — lidj, a. insistent; stăruitor, energic.
Eiubrtng/mg, bcr	e, invazor,
intrus, m ; ung, hie —en, | invaz-ie, —iune ; infiltraţ-ie, — iune: aprofundare. /.
Gtitbrurt, ber —, s - briicfe, impresie, —iune, ./.
einbrmfeit, (eingebrudt, brinî(e) ein), a întipări, incrusta.
einbritrfeit, (eingebrudt, briict(c) ein), a turti, a sfărîrnâ apăsînd ; cin= gebritcfte 9îafe, nas cîrn, n.
eineitgcn, (etngeengt, eng(e) ein), a strîmtorâ.
eincriiten, (eingeerntet, ernte cin), a recoltă.
einfiibeln, (eingefâbelt, fiible ein), a 'înliră, a băgă prin urechiă acului, a urzi, a pune la cale; a încurcă (pe cineva în ceva).
eiitfnljveu, (fafjrft, ffiljrt, fulfr, fiiŞre ein eingefaljren, faljr(e) ein), a deprinde; la ham, a încnrâ (cai); a cără bucate în şură etc; — i. f. a întră în (mină, gară, port )
Einfalirt, bie —, —en, intrare (în port); pogorîre (în mină), poartă (cu gang); gură (a minei),/.
Eiitfnll, ber —, §, — fiille, surpare, năruire; năvală; incurs-ie, —iune, invaz-ie, —iune, ,/; trăznae, ples-nae, f. pi; idee, f; \pror.) cr £)at (SinfdUe mie ein alte» Şart/ tronc mătuşă! tmgiger —, mucalitură, /. bonmo, n.
einfnllcn, (fdlîft, falit, fiel, ficle ein, eingefaUen, fall(e) ein;, a se surpă, a se nărui, a se scufundă, a se dărîmâ; a se cufundă (bucile); a încurge, a invadiă; a întrerupe (vorba cuiva); a trece prin gînd; a întră (muzică); a se năzări; e» fălit mit ein, îmi căşună, mi se abate. îmi vine în gînd, îmi aduc aminte; ee fâHt mir gat nid)t ein, nici prin gînd nu-mi trece; roaS falit bit ein ? ce îndrăzneşti ? — be§ Sid)t, lumină incidenţă, /.
Einfalt, bie —, nevinovăţie, naivitate, simplitate, nătîngie, /; — 8» piniel, ber —3, simpleton, prost, nătîng, m; chimiţă, /.
einfnlten, (foitele ein, eîngefnltet, fnlt(e) ein), a îndoi; a alătură (în plic), einfiiltig, a. prost, bleot, brutnic, budulac, cintac, lud, nătîng, pros-tănatec, m.
eiitfaitgcit, (fffngft, fangt, ftng, ftnge ein, etngefangen, fang(e) ein), a prinde (de pe drumuri), eiitfnffcn, (eingefafjt, faffe ober fag ein), a încadra, a garnisi, a tivi: a închide, aborda, a bordură; a ferecă (inele); a cuprinde. Eiitfafpbanb, ba» —, e», — banber, chen, n; panglică de tivit, /; — ung, bie —, — en, cercevea, /; chenar, n ; bordură, garniseală, ferecare,/.	[a umectâ.
eiufeudjtett, (eittgefeudjtet, feud)t(e) etn), eiiifcucnt, (etngefeuert, fente ein), a face foc (în sobă) ; tudjtig .—, a face un foc bun.
einfmben, fict) —, (fanb, ffiitbe fief) ein), eingefunben, finbe biet) eiit), a se
înfăţişă: a fi acolo, einfledjten, (flidjft, fltdit, flocţt, flod/te ein, eingeflodjten, flicfn ein), a împleti, a îMreţese.
eiiiflirteit, (eingeflidt, flicf(e) etn), a intercala.
eiltfiicfictt, i. f. (flofj, fliiffe ein, ettige= floffen, flicfj(e) ein), a încurge, a se răvărsă în; mit — laffen, a iote rpolă.
(diifHigeit, (eingeflbfft, floţj(e) etn), a insuflă, a, inspiră, a infuză. Eiupfjiing, bie —, —en, inspirare, /; infuzionare, /.
eiitjlufletn, (emgeflilftert, fluftre cin), a suggerâ; a calumniă. Einfluftcrnng, bie —, —en, suggest-ie, —iune, ealumniare. f.
Eiuftmg, ber —, —ffe§, — fliiffe, îmbucătură (a rîului); influinţă, în-rîurire, /; — nat)me, bie —, — n, ingerinţă; — rSf>re, bie —, — en, ţavă (la îmbucătură), /. eiufiufîrctd), a. influent, de mare influinţă.
eitiforberut, (eingeforbert, farbre ein),
a cere, a exige, a revendică ; Stcttern —, a strînge dările ; — bar, a. exigibil, recuperabil. Eiuforbenntg, bie —, — eu, reclamare, revendicare, exigere, /.
cinfrtebtţţen
174
eingeftbntuggeli
einfriei>(ig>en, (etngefriebet, friebe ein), a îngrădi, a ţarcul. Einfricb(ig)nng, bic —, — en, gard,«; incintă, /.
eittfrtereiî, i. f. (frot, îrbre ein, etnge= froren, frter(e) ein), a îngheţă, eiitfitgeit, (etngefftgt, fiig(e) ein), a a-daogă, a intercala, a interpolâ. einţngen, (eingefugt, ţug(c) ein), a intercala, a adâogă-Einfiigttltg, bie —, — en, adaos, n ; intevcalaţ-ie. — iune. interpolaţ-ie, —iune, /-
Einfttljr, bie —, import, n ; impor-taţ-ie, —iune, /.
■eiitfiil)rcn, (eingefitfjrt, fii(u(e) ein), a băgă, a înjigniţâ, a introduce; a importă; a instala (în un post) ; a duce (la închisoare) : el ift bei uni cingeritbrt, la noi este regulă. Einfiil)t=et. ber — s, întroducător ; importator, m\ —ung, bie —, -en, introducere; importaţ-ie, —iune. ingest-ie, —iune (în corp); instalare (în posti ; regulă (de observat,), /.
ciufuta, (eingefMt, fftD(e) ein), a turnă în..., a transvazâ. Einfiilhitig, bie —, —en, turnare în..., transvazare, umplere ; infuz-ie, —iune, /.
Eiitgnbe, bie —, cit, petiţ ie, —iune, suplică, lăorămaţie, /.
Eiltgang, ber —, (e)s —gange, intrare. /; intrate, /. pl; introducţ-ie, —iune; — finbcn, a fi agreat; — i'erfdjaffen, a introduce; —I50H, ber —(e)S — golle, vamă de importaţ-ie, —iune, /.	[ductiv.
eiitgnitgs, adv. la început, întro-eingcbeit, (gibft, gibt, gab, giibe ein, etngegeben, gib ein), a da (leacuri); a prezentă (o petiţie); a predă ; a inspiră, a suggerâ.
Eingeb--et, ber — *, instigator, sico-fant, m: — ung; bie —, bie —en, inspiraţ-ie, —iune, suggestiune,/. eiugebilbet, a. imaginar, fictiv, fan-tasc, fantastic, himeric; închipuit; înfumurat.
eingeboren, a. indigen, pămîntean, f, o. ein=.
Eingeborene, ber—, n, —n, indigen, băştinaş, pămîntean, m.
Eiiigebracbtc, bas —, zestre, /. eiitgebiirgert, a. împămîntenit, încetăţenit; îndatinat, eiitgebeitf, adv. —fein, a luă aminte. eiitgefaUett, a. supt (la faţă), cufundaţi (ochii); ruinat, năruit, (zid). eiitgeflctftf|t, a. încarnat, împeliţat. eiugefrorett, a îngheţat eiitgefudjfr, a. bine deprins, eingefiibrt, a. Introdus, importat, eingeljeit, i. t. (gebft, gefit, ging, ginge ein, eingegangen, geţ(e; ein), a întră (la spălat, în cap; bani); — uttb nusgeben, a frecventă o casă : fo otel 9ftenfd)en gebeit in bicien ©aal nicţt ein, atîţi oameni nu încap în această sală; cineit SSergfetcf)—, a se învoi ; aur etrnas —, a consimţi la ceva; bie geitung ift citt= gegangen, jurnalul a încetat (de a mai apărea) : bte ©triimpţe finb beittt ffiaidjen eingegangen, ciorapii s’au strîns la spălat; er ift fcţmihp Ud) eingegangen, a sfeclit-o urît ; a păţit alageaua ; — b, a. cu de-amăruntul, amănunţit, respicat, din fir în păr.
Eingel)cit, bat- - s, Intrare. /. con-
simţire, /; acord, n ; încetare, stingere, /.
Eiitgellngte, ber -, —n, acuzat, in-cuzat, inct, m.
Eingelabcitc, ber —n, —n. Invitat, poftit, oaspe, m.
eingclcgt, a. incrustat, damaschi-nat ; murat; —e ©urfen, murături, /. pl.
eingemadjt, a. — e g-iidje, peşte marinat; —e griidjte, compot, n\ —el ©etniile, conservă (legume), /. Eiiigcmnri)tc, bal — n, —n, iacnie, f; compot, n.
eiitgemeinbett, (eiiigemeinbet, genteinbe ein), a înlocalnici. eingenomnten, a. prins, cuprins, preocupat, prevenit; îngreunat (cap). Eiitgenommenbeii, bie —, prevenţ-ie, —iune; preocupare; îngreunare ( a capului), /.
Eingepfarrte, ber —, n, —n, enoriaş, parohian, m.
eingcjdjloffen, a. închis, incluz. eingcfdjmitggeft, a. intrus de contrabandă.
-eiitfţcftf)oBen
175
Eiitljctfer
<‘iugefcf)obcn, a. interpus, interpolat, incis.
•eiitgcfrijronft, a. restrîns. eittgcfdjnebett, a. conscris, înscris ;
recomandată (epistolă). cingcfrf)itd)tert, a. îngrozit, eiitjjefeffeit, a. băştinaş, statornicit, stabilit, domiciliat, eittgefeţt, a. instalat; —e SSoxmunb» fd)aft, tutelă dativă, f. Eingefottcite, faa§ —, —n, dulceaţă (de fructe), /.
■eiitjţefpcrrt, a. încuiat; internat,. EittgeftiiubnUS, bas—, fie* —fie, mărturisire, confes-ie, —iune, /. eiitgefteijcit, (gejtnnb, geftiinbe etn, ctn= geftanben, geftef)e ein), a mărturisi, a confesa.
«iitgeftcllt, a. contenit, oprit, eitigetait, a. închis ; —e Suft, aer stătut.
etngeiibl, a. exersat, deprins, Eiitgcioctbe, ba§ —, s, —n, maţe, măruntaie, /. pl; drob, m; intestine. f. pl. —l)aut, bie —, —băute, ţiplă, /; —ttntrm, ber —, (e)8. — nntrmer, limbric,m; entozoare;/jrf. el mint, n.
Eiiigemcil)tc, bcr —, — n, iniţiat, m. eittgetuiiljiten, ftd), (etngeraotjnt ge= trobne bid) ein), a se deprinde (cu locul), a se aclimatiza, eingetuurgelt, a. înrădăcinat, eiitgejogett, a. retras; confiscat. Eiitgegogeitfjeit, bie, retragere, izolare, singurătate, pusnicie, f.
\ ciiigiefien, (gofj, gofje ein, etngegofien, giefs(e) ein), a turnă in..., a drege în pahare.
■ eingrabeit, (grd&ft, grct&t, grub, griibe ein, etngegraben, grnb(e) ein), a îngropa, a pune în pămînt; a gravă, a sapă; fid) etttaS in§ @ebiic£)tni§ —, a-şi întipări ceva în memorie; a luă aminte.
, Eingrnbuttg, bie —, —en, îngropare, gnvare, f.
? eiitgrctfe % (griff, griffe ein, eragegrif= fen, giv.f(e) ein), a se îmbucă; a interveni, a se interpune; a inii călca; —b, a. deciziv. i Eingriff, ber — (e)3 —e, îmbucare, p încălcare, /.
|‘ Eingii§tierd)cn, bat -I, infuzoriu, n.
einfjaden, (eiitgeţacît, bacfc etn), a sfărîma cu toporul, eiitlliigcii, (eingefjâgt, biig(e) ein), a îngrădi.
eiitfjtiteln, (einge^dîell, fyahe cin), a încopciă.
etitţnfeit, (eingebaft, f)n!(e) ein), a prinde în cuiu; a încopciă.
Elnfjatt, ber—-, (e)§, oprire, stăvilire, stînjinire; reprimare, /; —tun, a opri, a reprimă.
einjjatteit, (tjfiltjl, f)dlt, fficlte ein, cingebalten, f)nft(e) ein), a opri. a precurmă, a reprimă; etneit îcr= ntin —, a observă un termin ; ein 55erfpred)en —, a se ţinea de cuvînt.
eiiibnnbefn, (cingcf)anbeft, banble ein), a cumpără, a tîrgui. einbijitbigett, ( etngebfiitbtgt, biitibigc ein), a înmînă; a remite; a da în primire.
Eiitl)aitbigiing, bie —, —en, predare, remitere, remiz-ie, — iune, în-mînare,
eiidjiiitgcu, (cingefjăngt, î)nug(e) cin), a atîrnă, a anină; cine 3Titr —, a pune o uşe în ţîţîni. eiufjnudjett, (eingel)aucf)t, f)nucf)(ej ein), a insuflă, a inspiră. eiut)fliieit, (ciitgefjaut, Igauţe) ein), a lovi în..., a bate în...., a săpă în, a crestă, a sparge ; beim Sfitn tiicbtig —, a mîncă sdravăn. eittljcbeit, (t»ub, £)itbe ein, citigeţoben, f)cb(e) ein), a pune în ţîţîni ; a strînge (dări), a prelevă. Eiitbcbcr, ber — §, colector, perceptor, m.
eittljeften, (eingeţefter, î)eft(c) etn), a
coase în...	[grâdî.
(‘iubegctt, (eingebegt, f)eg(e) ein), a în-eittljeimifd), a. indigen, localnic. Eiubcimifcbe, ber —, n, indigen, localnic, m.
eittljeimfeu, (eingebeimft. fjcintfe (ein), a strînge, a prevelă; a înjitniţă. eittfjeijen, (eingebeijt, fjetj(e) ein), a încălzi, a face foc ; id) fjnbe ibm titdftig eingefjeijt, i-am spus buchile.
eiubeffett, (f)ilfft, (jitft, îjalf, ţiilfe ein, eingeţolfeit, fjilf ein), a suggerâ. Eiitbeffer, ber -â, suggeror; sufler, m.
einljcmntcn
176
Eittfommcn
einfjemmeit, (ctngef)ejmnt, fjentm(e) etn),
a împiedecă (roata.)
ctnţer, adv. încoace; —fa^ren, i. f. (fâfjrft, faţrt, fnljr fiiljre einţer, ein= fjergefabrett, fttbre einfjer), — i. f. a veni cu trăsură ; —geţeit, i. f. (gef|ft, gef)t, ging, ginge einbcr. ein= fjer gegnttgen, gefj(e) einijer); a umblă; ftol^ — geî)en, a se păună; — ţdjlenbern, i. f. (einf|ergefd)lcnbert, fcţlenbre cinţer), a veni a lene; — fcbreiteit, i. f. (fcţtritt, fc£)ritte einfjer, ein= ljergefd)ritten, fd)rett(e) einfjer), a veni cu jiaşi măreţi; ftofj — fdjreiteit, a călca plin de mîndrie; — jieţen, i. f. (jiefift, gog, joge einţer, ein» btrgejogen, giefţ(e) etnfjer), a sosi, a veni.
eiitljcrtiftcit, (ehtgefjerbft, f)crbft(e) etn), a strînge (roadele toamna).
einljoleit, (cingefjoft, f)ol(e) etn), a a-junge (pe cineva) ; a întîmpină (pe cineva); a strînge (pînzele pe corabie); a luă (informaţiuni); a cere (permisiune); a pune la loc (timpul pierdut) ; a culege (voturile).
eiuftitUett, (cingeţullt, î)iiH(e) etn), a. înveli, a. împătură.
eittig, a. înţeles, de acord; —werbett, a cădea de acord; — f. cin.
einimpfctt, (eingeimpft, intpf(e) ein), a inocula, a vaccină, a altui.
Einimpfuiig, bie—, cit, inoculare, in-oculaţ-ie, —iune, vaccinare, altoire, /.
einjagcit, (eingejagt, jag(e) ein), a mînă; gurcţit —, a băgă frică, a intimidă.
einjorfjen, (ehtgejodjt, jodi(c) ein), a înjugă.
ciitf)iirben, (eingef)iirbet, ţiirbe citi), a băgă în târlă.
eiitfapfrin, (eingefapfelt, fnpjle citt), a cuprinde în coaje, a încleşta.
Eittfnuf, ber — s, —fchtfe, cumpărătoare, tîrgueală; — 8prei=§, ber —fee;, —fe, cost, n.
einfmtfen, (eingefauft, fouf(e) ein), a cumpără, a tîrgui.
Eiitfaufer, ber —, I, tîrguitor, m.
Eiufel)r, bie —, ospătărie, /. conac, n; conăcire, /. mas, »; bei fief) — fjnlten, a reintră în sine; — f)au»l,
bal —, fel, — fjitufer, han, hotel, n; —roirtlf)ait=l, bal —fel, — fjaufer, ratoş, n.
eiitfefjren, — i. f. (cingefefjrt, feţr(e) etn), a trage în gazdă, a descinde, a conăci, a mîneă, a se abate ; in fief) —, reintră în şine. einfeifen, (eingefeift, fetl(e) ein), a gă-vozdi, a înţepeni, eittfcllcnt, (eingefeUert, feller(e) ein), a împivniţă.
einferbeit, (eingeferbt, fcrb(e) eitt), a încrestă, a scrijeli.
Einferbttitg, bie —, ett, încrestare, încrestătură, scrijelire, scrijelituri. /.
eiitfcrfcnt, (eittgeferfert, ferfre etn), a întemniţa, a încarcera. Eintcrfmuig, bie —, —en, întemniţare, încarcerare, arestare, f. eittfiiiett, (eingefittet, fitt(c) ein), a lipi, a cimenta, a ghipsul eiitffngen, (eingeflagt, fing(e) ein), a da în judecată, a căuta cu legea, a acţiona, a împricina, a încuză, a pîrî, a improcesuă. eiitflatimtern, (eingeflantmert, flamntre eitt), a pune în paranteze; a înţepeni cu scoabe.
Eiitflamnterung, bie —. —en, paranteză; înţepenire; acoladă, /. einflebett, —fleibett, (eingeffebt, fleb(e) etn), a lipi în...
einffcibett, (eingefleibet, Ilcib(e) eitt), a îmbrăcă, a învesti.
Einfleibung, bie—, —cit, învestire,/. einf(emmen,(eingeflemmt, ffcmm(e) cin), a strivi; ftd) —, a se înţepeni, einffinfett, (eingeffinft, flinf(e) cin), a închide cu clanţa, eittfneipcn, (eingefneipt, fneip(e) eitt), a-şi pişcă (un deget etc.); a îndoi, a frînge. a stîlci. eiitlttttfeit, (eingefnicft, fnict(e) etn), a îndoi, a frînge, a stîlci; bie Siînie(e) fniefen mir etn, sunt rupţ de osteneală.
oiitfocfjeu, (eingefocf)t, foefj(e) cin), a
fierbe (ceva în ceva) ; — i. f. a scădea fierbînd.
eiitfotttmen, i. f. (fommft, fommt, fain, fante ein, eingefontmen, fomm(e) eitt), a întră (bani); a petiţionă. Einfommen, bal—, I, venit; —fletter,
einfrollctt
177
eiimtacfjeit
bis1 —, —n, patentă ; dare după venit, /.
eintrnHcit, (eingefratlt, fratfici cin), a împlîntă unghiile.
elitfrntttett, (eingefratnt, fram(e) cin), a strînge marfa (etalată).
eiitfrcifcn, (eingefreift, Ireig ober freife cin), a cuprinde în cerc, a luă împrejur.
Einfiiitfte, bie —, (pi.) venit, m.
eiitlabe», (lâbft, labt, lub, liibe ein, eingelaben, lobe ein), a încărca, a îmbarca; (Inbejt, labei, lub, liibe ein, eingelaben, lobi el ein), a Invită, a chiemă, a pofti (la sine); — b, a. atractiv.
Einlob=er, ber —», chiemător, invi-tător, m: —ung, bie —, — en, încărcare. îmbarcare; invitaţ-ie, — iune, f: — ungbtcţreiben, bat —, §, bilet de invitare, n. ,
Einloge, bit —, alăturare, încluză (în plic) ; miză, aport (în societate,/; depozit (de bani), n; căptuşeală, f.
eiitlogern, (etngelagert, lagrc ein), a
înmagazina, a întrepozitâ; a in-cvartiră.
eiitlongen, î. î (eingelongt, long(e)ein), a sosi.
eiiilnffen, (eingelaffen, loffe ober fag ein), a, da întrare, a da drum să între; a induce; a cirul; fief) —, a întră în relaţiuni, a se amestecă (în ceva).
Eittla=fs, ber —, ffe§, —loffe, întrare; i > primire, ./'; ghişet, »; —forte, bie —, —n, bilet de intrare/; — laU fung, bie —, —en, inducere ; ci-ruire, /.
Eiitloiif, ber — 3, —lâufe, sosire, întrare (a unei corăbi în port), /; Intrate, pi; —en, bat —, t, intrare (în port); sosire (de ştiri ), /'.
einloufcu, i. i. (lâufft, lauri, lief, liefe ein, cingelaufen, louf(e) ein), a întră (în port ober la spălat), s eiitiongeit, (eingelaugt, loug(e) ein), a leşiă.
1 eiulduteit, (eingelautet, lâut(e) ein), a f inaugura în sunetul clopotelor,
1 eittleben, fief) —, (cingefe&r, lcb(e) bici)
■	ein), a se deprinde (la un loc).
5 Einlege-nteffer, bat —, §, briceag, n;
■	Alexi Th : Dicţionar germ,-rom.
—r, ber —t, deponent (de bani),
m;încăibărător(la maşina tipografică), m; —fof)le, bie—, — n, talpă de păr, talpă de plută, talpă de mucava, /.
einlegeit, (eingelegt,leg(e)ein), apune, a depune (bani); a îngropa (ro-zarii, viia); a marină (peşte); a mură (castraveţi), a încăibărâ (coaiele în maşina tipografică) ; a damaschinâ (o sabie); a bate (cu pietre scumpe); Grfjre —, a se distinge; ©djonbe —, a păţi ruşine; ein giites ăBort fur jb—, a intercede în favorul cuiva ; cine Serufung —, a înainta o apela-ţiune: îproteft —, a protestă, einleimeit, (eingeleimt, leim(e) ein), a lipi cu cleiu.
eiitfciteit, (eiitgeleiiet, leit(e) ein , a induce. a introduce ; cinen ţprojejj —, a institui un proces ; etite ’flngelegenljeit —, a încămina o a-facere; —b, a. preparator, preliminar; introductiv.
Eiufcitmtg, bie—v —en, introducere, întroducţ-ie, —iune, f. einlenfeit,(eingelenft,lenf(e) eiit), a reveni; a-şi luă sama, a revocă; — i. f. a coti; in cinen S8eg—, a cîrmi pe un drum, a apucă pe alt drum. eiitlenteit, (eingelernt, lern(e) ein), a învăţă de rost.
einleudjtcit, (cingeleudjtet, lcttd)t(e) ein), a. fi evident; bag lcndjtet mir ein, înţeleg prea bine asta ; —b, a. evident, învederat, einliefent, (eingeliefert, liefre eiit), a predă.
Eiitlicfcritug, bie—, —en, predare,/', einlogicrcit, (einlogiert, logier(e) ein), a găzdui, a încvartiră. eiiiliîfcn, (eingclbft, loc- ober lofe ein), a răscumpără; a plăti, (o cambie): a ransonă (prizonieri); fein SSort—, a-şi împlini promisiunea. Kinlofmtg, bie —, —en, răscumpărare: plată; împlinire, /. eiuliiten, (eingeliStet, lot(e) ein), a lipi cu metal.
eiitlufleu, (eingeludt, litll(e) eiit), a a-dormi cu (cîntece); a înşelă (vi-gilanţa cuiva).
einmadjett, (etngemacf)t, mad)(e) ein),
12
eiitmaifdjen
178
einpuppen
a pune în..; a mura (castraveţi); a marină (peşti); a face compoturi, a face dulceţuri; fidj in cine ®fld)e—, a se băga (în vr’o treabă), eittmaifdjen, (eingentaifdjt, iitaifd)(e) ein), a pune în cada de plămădeală.
Einmarfd), ber —, es, — marţdje, intrare (a unei armate), /. eiitmitrfdjiercn, i. f. (einmarfdjiert, mac fcE)iîr(e) eirt), a întră în marş. cimmutent, (eiugemaitert, maure ein), a închide în zîd.
eiumct|ettt, (eingemeiţjelt, meifete ein), a dăltuî; a încleşta (în piatră cu dalta).
eittmcngeit, (eingemengt, menge ein), a amestecă; fid) —, a se amestecă, a ingerâ.
Eiitmcmpen, baă —§, mestecare, /; —ţel, bad—, §, amestecătură,/; —ung, bie —, —eu, amestec, n. ingerinţă, /.
eiitmieteit, ftclj —, (eingemietet, tnicte bicţ ein), a închiria, einmtfdjett, f. einmengen. eittmummcn, (cingeututnmt, tnumnte eitt), a îmbrobodi, a încoţoşmănă. eittntiiubcn,î.î.(cingcntitnbet,ntiinbe ein), a se vărsă în..; a se îmbucă; a răspunde (o stradă în alta). Eiitmiinbttttg, bie —, —en, îmbucătură, gura (unui rîu), f. ei mi iii) cit, (eingenapt, niiţe ein), a coase în...; a scurtă ober a îngustă cosind; a trage pe sfoară (pe cineva). Eimtaţme, bie —, —n, priză (a unei întărituri) ; recetă (de bani ), /; venit, n.
eiuneljnten, (nimmft, nirnmt, naljm, niifjme ein, cingenomnten, nintm ein), a cuprinde (o fortăreaţă); a luă; a percepe; a prelevă; a îneîntă; eine gnnje Scite—, a ocupă o pagină întreagă; a îngreuna (capul); a preveni (în favoarea cuiva), a îneîntă ; —b, a. plăcut, amabil, şarmant.	[meş, m.
Eiitnef)mer, ber —, s, perceptor, sa-eimtitfen, i. f. (eingenieft, nid(e) ein), a moţăi, a aţipi, a aromi, a a-jumi
Einnitfcit, baS —, §, ajumeală, f.
einniften, fidj —, (eingeniftet, nift(e) btd) ein), a se încuiba.
Criitobc, f. @in=.
eitibleit, (eingeolr, iil(e) ein), a oleă, a unge cu oleiu.
eiitorbtteit, (eingeorbnet, orb ne ein), a
împînzî.
eiitpaifeit, (eingepadi, pnrf(e) ein), a împacheta; a îndopă (la masă) ; a-şi luă catrafusele.
Eiitpad=er, ber —8, legător (de mărfuri),»»; —padung, bie—, —en, împachetare; lalte —padungen, comprese reci, f. pl.
einpnfdieu, (eingepafcţt, paîdi(e) ein), a face contrabandă, einpaffeit, (eingepafjt, pnf(e) ein), a potrivi; a încastra, einpnulett, eingepauft, pnuî(e) ein), a inculcă.
chipfnljlen, (eingepfaţlt, pfii{)I(e), ein), a închide cu pari. eittpfnvrcu, (eingepfarrt, ţfarre ein), a încorpora în o parohie, eittpferdjett, (eingepferdjt, pfcrdpe) ein), a băgă în ţarc, a închide în un ocol; a înghesui.
Einpferdjung,bte—,— en,îughesuire,/. einpfinitţeit, (eingepffanjt, pflang(e) ein), a împlîntă, a plantă, einpflbdeit, (eingepfloctt, pflocf(e) ein), a ocoli cu ţarc.
eittpfropfen, (ei'ngepfroft, pfropf(e) ein), a altoi, a inocula, eittpitţeit, (eingepidjt, pid)(e) ein), a smoli.
einpiidelit, (eingepbdelt, pocfi(e) ein), a sără, a pune în salamură, a marină.
einpriigeit, (eingepragt, priig(e) ein), a întipări ; a inculcă ; in§ ©ebhd)t-iti§ —, a gravă în memorie, einpreffeit, (eingeptefji, prep ober prefir eitt), a încrusta; a pune în teasc; a luă cu forţa (la serviciu maritim). eiitproDiercit, f. probieren. eiupriigein, (eingepriigeit, priigle eiit), a inculcă (cu bătăi), eiitpuberit, (etngepubert, pubre ein), a pudră.
eiitpumpen, (eingepumpt, pump(e) ein ), a pompă în...
eiupuppen, fid)—, (eingepnppt, pupp(e) btd) ein), a se păpuşi.
eiitqnnrticven
179
eiufammeht
eittqmiriicrcn, (einquarttert, quartier(e) ein), a conăcî ( soldaţi etc.), a în-cortelă; a încvartirâ. Eittqiînrtiermtg, bie—, — en, conăcire, încortelare, f: mit f)«ben—, avem conac de soldaţi.
«tnraijmcii, (eiitgerafpnt, rnf)m(e) etn a încadra.
einrnmmefn, (eingerantntelt, rantmle cin), a pilotă, a căfăi.
«iurowmcn, ţ. eintanraeln. eiuranbcn, (eingeranbet, rnnbe cin), a încadra.
Einrauimng, bie —, —en, chenar, m. eiitrangiercit, (einraitgiert, rnngiere ein), a înrola, a pune îni'înd; aranja, einrăndjtrn, (eingetăudjett, vauctjreein), a afumă.
einraumcn, (eingeriiuntt, riiunt(e) ein),
a aşeză, a ranjă ; a acordă (un credit); a concede (o afirmaţiune); id) rftunte bir ba* 9ied)t ein,îţi permit; id) mufe e* cinraumen, bajj bu 3ied.it ijaft, trebue să recunosc, că ai dreptate.
■ Einranntung, bie —, aşfâtoe ; cbh-\ cedere; recunoaştere, /.
1 eitmnutett, (eingeraunt raune ein), a Ş calumniâ, a suggeră.
) einretfjueit, (eingeredjnet, redjnc ein), a :	cuprinde în calcul.
Einrebc, bie —, —n, contestaţ-ie, — iune, obiecţ-ie, —iune; replică, /. eiitrcbcit, (eingerebet, rebe ein), a sug-ţ geră; a contestă, j eiitrcffcH, (eingerefft,rtff(e) ein), a strânge (pînzele unei corăbii).
| mregiteit, i. ţ. (eingeregnet, regne ein),
; a fi reţinut (la un loc) prin ploae.
eiitreiben, (rieb, xicbe ein, eingeriebon, j rei6(e) ein), a fricţionă, a frecă ; i a. unge, a trage (vinele), a frot.â, Einrtibnng, bie —, - en, fricţ-ie, — iune, loţiune, /.
eiitreicfjctt, (eingereicţit reidj(e) ein), a prezentă; a produce.
Einrcidjmtg, bie—, —en, prezentare, producere, /.
I «inrcit)en, (eingeteifjt, retţfe) ein), a ; înrola; a repartiză ; a înflră ; a > înşiră.
Eiitreiljnitg, bie —, — en, înrolare,
‘ însumare, repartizare, /.	i
eiitreifeu, (rei&(ef)t, rafii, rifj, riffe ein, tingtrifien, icifi(e) ein), a sfâşia; a dărîmâ; — i. f. a se lăţi (un abuz).
einreiten, (ritt, ritte ein, tingeiitten, reit(e) ein), a deprinde la călărie (un cal); a strică (trecînd călare peste ceva); — i. j. a întră călare, einrciifcit, (eingerenft, renf(e) ein), a răscrinti.
Eiurtnfnng,bie—, --en,răscrintire,/. eiitrcmten, (ronnte, rcnn(e)te ein, eitt= gerannt, renn(e) ein), a sparge (cu lovituri de ariete). einridjten, (cingeridjtet, rid)i(e) ein), a răscrinti; a organiză ; a aranja, a potrivi ; a amenaja : a acomoda, a întocmi, a drege ; fid) —, a-şi aranja (locuinţa); fid) in cine S5erţicberung§geţetl)(f)aţt —, a se a-sigură pentru caz de moarte. Einricfjtuug, bie —, —en, răscrîntire, întocmire ; organiza.ţ-ie, —iune, amenajare: instituţiune, instala-ţiune, / ; aranjament; mobiliar; a.şezămînt, n.
eiitricgeht, (eingetiegclf, ricgle cin), a închide (cu ivărul). einrifien, (eingerifit, rifi(e) ein), a în-crestă, a sciijelî.
eittroiicit, (eingerofit, rafie eiit), a înfăşură.	[a se rugini,
einrofien, i. f. (eingeroftet, roft(e) ein), einriicfett, (eingeiudt, rnrt(e) eitt), a insera; — i. i. a se prezentă (la postul său) ; a se concentra (la manevră, etc.); itt cine Stefle —, a. succedă în un post.
Einriiifung, bie —, —en, inserţ-ie, — iune, prezentare (la post); concentrare (la manevră, etc.) eittriiljren, (eingerufpl, riif)r(e) ein), a mestecă în...
eiitfarfc», (eingejadt, ţncf(e) ein), apune în saci; a pune la buzunar, eiufiigen, (eingejagt, ffig(e) ein),acrestă cu ferestrăul.
eiitfalbeit, (eingcfalbt, falbe ein), a unge cu mir.
einfaliţen, (eingefaljt, ialjţej ein), a sără.
eiitfnmmclit, (eingefamntett, jantmle
ein), a strînge, a adună, a culege (de pe cîmp, etc.); a colectă.
12*
Einfamniter
180
Einfrf)licfîmtg
Einfnmmler, bet —, §, colector; culegător (de fructe), m; —lung, bte —, —en, strîngere, culegere; colectare, /.
eiitfnrgen, (eingefargt, forg(e) cin), a pune în sicriu, a înmormîntâ. Eint'nfi, bcr —, el, — [aţe, miză, /; aport, n; clin, « ; (chenar) între două (entre deux), n; intrare (mm. ) f; — ftiicf, ba? —, (c)», —e, pond fracţionar, n. einfftucrn, (eingeiâuert, fiinţe cin), a mură (castraveţi) ; a covăsi (a-luatul).
eiitfaugen, (eingeîaugt, fnng(e) cin), a suge, a se îmbibă, a. se absoarbe, a sbeâ.
Einfaugnng, bic —, — en, absorpţ-ie, —iune; endosmoză, f. einfiutmen, (cingefâumt, ţiiitme cin), a bordâ; a tiv), a inseilă. einfdjacfytelu, (eingefdţaditclt, fcţaditic ein), a pune la cutie; a intercala, einfdjalten, (eingefdjaltct, fd)alt(e) cin), a insera; a intercala, a interpolă. Einfd)n(tmtg, bic —, —en, inserţ-ie, —iune; intercalare, interpolare; paranteză,
einfdjftrfeit, ţcingefdjfirft, fd)Brf(e) ein), a recomandă cu insistenţă, einfdiarrcn, (eingefd)arrt, ict)arr(e) ein), a îngropa.
einfdjăşett, (eingefdjaţt, icfiaţe ein), a recensă, a evalua. cinfrf)enfeit, (eingefdjenft, îdicnf(e) cin ), a drege prin pahare ; reiiten 3®ein —, a spune adevărul, einfrlieucrn, (eingejdjenert, îdjenre ein), a băgă în şură
einfd)icfeu, (eingeidjidt, fd)tcf(e) ein), a trimete (cuiva ober undeva). einfrf|iebeit, (idiob, fdjbbe ein, ciitge= icţoben, fdjicb(e) ein), a băgă, a vîrî, a intercala, a interpolă. Einfd)ie6fet, bal —, I, intercalaţie ; paranteză, f.
einfd)ief?en, (fdjofe, fd)offe ein, cinge-fdjoffen, fcf)tcB(e) ein), a bate cu tunul: a dărîmăcu lovituri de tun; ein Oemefjt —, a ajusta o puşcă; a nevedi, a urzi; bal 58rot —, a băgă pîinea în cuptor ; fief) —, a se deprinde.
einfrfiiffcn, (etngefcf)ifft, fd)iff (c) ein), a îmbarcă.
Einfd)iffnitg, bie —en, îmbarcare, f. eitifdjimtt, (cingejcfiixrt, fd)irr(e) ein), a înhăma.
eiitftfjfafen, *■ f. (ţc£)Iafft, fcf)Iaft, frîţlief, fdjltcfe ein, ctngefcf)Iafen, fd)laţ(e) cin), a adormi; a amorţi (piciorul etc.); a rămîneă baltă (vr’un plan), eittfcfjliifern, (eiitgefdjlăfert, fd)IBfre cin), a adormi (un copil etc.); —b, a. somnifer, soporific.
Eiitfdjlaferuttg, bie —, —en, adormire, /.
Eiitfdjlog, ber (e)l — (cf)lăgc, vă-teaiă, băteală; bătătură, tramă ; incluză; cuvertă, /. elitftfjfageit, (fdjlagft, fdjlagt, fditug, fd)liige ein, ctngef<f)Iagen, fd)Iag(e) ein ), a bate (un cuiu) ; a sparge (o fereastră, un ou în bucate); a sfărîmă, (coperişul casei), a înfundă. (o bute) ; a confundă ; a apucă (pe un drum) ; a îndoi (o parte din haină pentru a o scurtă sau a o strimtă) ; a nevedi : — i. a prosperă; a prii, a reuşi, a izbuti; a trăsni (în o casă etc); idUag ein! adă mina ; bal fdjlagt nid)t in metn gad), asta nu se ţine de specialitatea mea. einftffSflig, a. referitor, respectiv ;
concernent; competent. einfrf)(etd)cit, ftd) —, i(d)ltd), fd)Iid)e fief) ein, etnge)d)tid)en, fd)ieid)e bid) ein), a se introduce pe furiş; a se insinua.
eiufd)feifeit, (fd)ltff, fcf)liffe ein, einge» jdjliffen, fd)(cif(e) ein), a tîrî în... ; a pune sub bandă, eittfdjleppett, (einge)d)leţ>pt, îd)Iebp(e) ein), a tîrî în...; a introduce, -einfd)Iicfi=en, o'diloB, (dţloffe, ein, ein» gefdjloffen, fdjlieţ5(e) ein), a închide, a încuia; a coprinde; a îngrădi; a împresură (o cetate), a alătură (o epistolă în alta); a include, a cuprinde în sine; a internă; — lid), «. incluziv ; — lid), adv. in-cluzive.
Einfd)(iefjttng, bte—, —en, închidere; cuprindere; îngrădire; împresu-rare; investiment. m; internare; alăturare, f.
eiui'rf|(utfen
181
eittfdtmenfen
einfd)tuifen, (etngefd)lucft, ftf)htd(e) ein), a înghiţi a sbeă; a absoarbe, ettifdjlummern, i. f. (eittgefdjluntntert, fd)Iuntmre ein), a adormi einfdjtiirfeit, (eingefd)Iurft,Jd)[iirf(e) etn), a soarbe.
Eittfri)lit=fj, ber—,ffe§, — fd)lufte,incluză, acluză,alăturare;mit- -,incluzive. einîdjmcidjcln, firf) —, (einge[d)tneid)elt, fd)tnetd)Ie bid) etn), a se îngraţiă, a se insinua; —b, a. insinuător; suplu.	[are, /.
Eittfdjmetdjltutg, bte —, — eit, insinu-eiufrimteiijett, (fdjntifi, fdimtffe ein, eitt= gefd)miffen, fcbmetfi(e) ein), a sparge prin o aruncătură.
«infdjmetgen, ( îdjnte/ieDt, fdjmeljt, fdjtneljte etn, eingefţfynteljt, fd)ntelj(e) etn», a topi; — i. (id)tnilj(e[)t, fdjntiljt, fdfutolj, fdimolje cin, eittge= jdjtnoljen, fdnnilj(e) ein), a se topi. elnfd)mtetctt, (eiitgejdjmiert, fd)tnter(e) ein), a unge; a mîzgăli, a mînji, a murdări
eiitfdjmuggeltt/cuigefdjntuggelt, fdmntg= gle ein), a introduce mărfuri de contrabandă, a interlopă, a contrabandă.
■(‘iitfdjntuijen, (etngeţcŞimu&t, TcfnttttftCe) ein), a mînji, a murdări, eiitfdjnnflen, (cingefdtnaflt, fd)ttalT(e) etn), a încătărămă.
«ittfdjttnbben, i. f. (eingefdinatipt, fd)nap= p(e) ein), a se închide (resortul), «iiifdgtetbeu, (fdfnitt, fc£)nitte ein, citn gefdjnitten, fd)netb(e) ein), a tăia în...; a incide, a crestă; a săpa în... ; baS fdjneibet inS Şleijd) ein, asta doare ; baS fdjttcibet itt bte SSerfjmtbhtngen ein, asta este de-ciziv pentru desbateri; —b, a. deciziv.
eiitfdjncicit, (eingeţcfjneit, fd)net(e) ein), a troieni, a înomăţl Einfd)ititt, ber —e§, —e, crestătură ; inciz-ie, —iune; cezură,/; —tttep fer, bac- —, S, bisturii, m. pl. einfdjniljeu, (eingefdjnigt, fdjniţşjV) ein), a ciopli, a săpă (cu dalta), a sculpta.
■einfdjnitren, (eingefdjnitrt, fd)ttitr(e) ein), a strînge cu şireturi ; a legă cu sfoară; a strînge corsetul, a cor-setă.
| eittfd)ut)fctt, (etngeţd)bţjft, fd)îpf(e) etn),
a turnă în...
einfditouteu, (ctngefd)câtift, fd)riinf(e) ein), a mărgini, a răstrînge ; a limită; a reduce; a modera : fid) —, a-şi răstrînge cheltuelile ; — 5, a. restrictiv.
Einfdjranftutg, bie—, —ett, reducţ-ie, —iune ; restricţ-ie, —iurte ; rezervă. /.
einţdjrnulien, (eingeid)rait6t, fd)raub(e) ein), a înşurupă, a strînge ober a prinde cu şurupe. eiufd)retbeit, (fdjrieb, fcţţriebe ein, citt= gcfdjrieben, fd)rei6(e) ein), a înscrie, a conscrie ; a notă. a trece în registre ; etnen SBrief — Ittffen, a recomandă o epistolă. Eitt[djreib=gebubr, bte -, — ett, taxă de înscriere,/; —ung, bie—, —en, înscriere, conscriere, /. einfdjreiten, i. [. (fcbritr, fd)ritte ein, cingefd)ritten, fd)rcit(e) ein), a interveni; geridjtlid) —, a procedă. Eiitfd)rcit=en, baS —, S; —ung, bte—, intervenţ-ip, —iune. / eiitfdiruten, (eingefdtroter, fdirote ein), a slobozi în pivniţă (o bute). eiitfd)runtţjfeit, i. f. (eingeidjntmpft, fdintntpfie) ein), a se sbîrci, a se ferosi, a se pipernici. Einfdjrntnpfen, bas —, s, sbîrcire, feroseală, pipernicire,
Eittfdjttb, ber —, es, — fdiube, intercalare, interpolare: substituire, /. ('i!tfri)ud)tcru, (etngefd)u<f)tert, id)iicbtre ein), a intimida,	[dare, /.
Eiitfff)iid)tentttg, bie , —ett, intimi-eittfdptlett, (eiitgefdntlt, fdiul(e) ein), a dresă, a învăţă, a deprinde. eittfd)ttîtern, (eingefcfiuftert, fd)uftre ein),
I a prăpădi (bani la o întreprin-■ dere proastă).
' Einftfju=|3, ber —, [fes, — fdjitffe, bă-1 tătură, urzeală, /. einfdjiitten, (etngefcpttet, [d)fltt(e) etn), a turnă în...; a băgă în saci. eiitfdjniftrgett, (etngefcţiroarjt, fd)n)avg(e) ein), a căni, a boi cu negru; a contrabandă.
einfdjiuntjcit, (eingefdnuatgt, fchniiitgie) ein), a persvadâ; a îmbăta cu apă rece.
einfdjtticnfcii, (eingefdjwenft, fd)U)enf(e)
einfcfliten
182
eiitftuntpfett
etn), a se întoarce (din rătăcire); — i. f. a apucă pe calea adevărată.' eittfegnen, (cingefegnet, ţcgn(e) etn), a binecuvîntă; a consacră, atîrnosi (o biserică): a prohod! (un mort); a cunună (o păreche de oameni). Einfegimug, bie—, — eu, consacraţ-ie, —iune, tîrnoseală, /; prohod, n ; cu minare, f.
einfeljett, (fte£)f(, fieljt, fal), fiifţe eirt, eingefe£)en, ftefj(e) cin), a inspec-ţionă), a investiga, a vedea, a înţelege, a recunoaşte (un adevăr). Einfef)en, ba§—, S, inspecţ ie, —iune, investigare,/; convicţ-ie, —iune; judecată (sănătoasă), /; cin — fjnben, a se înduplecă (prin recunoaşterea echităţii), einfeifett, (eiitgefeift, feif(e) citi), a săpuni.
eiitfettbeit, (funbte ober fcnbete cin, ctn= gefanbt ober eingcfenbet, fenb(e) cin), a transmite, a trimite.
Einfeitb=er, ber—8, trimiţător, trans-miţător; inserent, m; —ung, bie en, trimitere, transmitere, f; inserat, m.
eittfcitfctt, (cingefenft, fcnf(e) ein), a pogor!, a cufundă; a sădi, a butaş 1.
Eiufcitfmtg, bie —, —e:t, cufundare; curmătură (de deal); scofălcitu-ră; sădire, /.
eittfepcit, (eingefeŞt, fe|(e) ein), a pune în...; a instala; a stator!, a institui, a căpui; a pune în joc; a întră (muzică); nilc fetite .Siriifte —, a-şi pune toate puterile. Einfepttttg, bie —, —en, instalare, punere (de dinţi etc.); sădire, /.
, Eittfi(f)t, bie —, inspecţionare, examinare, investigare; lumini, m.pl. înţelepciune, minte, pricepere, /; discernement, «; in bie SSiicfter — nefimen, a examină registrele, einftdjbig, —§oofl, a. înţelept, inteligent, luminat; —glo§, </. nepriceput.	| sbeă.
eittfirfcrtt, (eingeficfert, fjifre ein), a se eittfiebett,(foit,foite ein,ebtgefotten,fieb(e) ein), a fierbe, a fafce compot, a face dulceţuri.
Eittfiebler, f- tSin».	[sişilă.
eittfiegeitt, (eingefiegelt, jiegle etn), a,
eittfittgett, (t'ang, ftittge ein, cittgefttn= gen, fing(e) ein), a adormi (un copil cîntîndu-i).
eiitfiitfcit,*.]’. (fanf, fiinfeein,eingefimfen,
finf(e) ein), a se scufundă, a se surpă, a se prăbuşi, eittfipen, (fafj, fa^e eitt, etgefeffett, fijje ein), a turti prin şedere; — i, f. a stă acasă ; a se stabili ; a se aşeză (în trăsură), eiufpnmten, (eingefpannt, fpantt(e) eitt), a înhăma, a injugâ (boii) ; a întinde (pe gherghef); a încleşta (pînza ferestrăului, etc). einfpeiipern, (ettigefpeidjert, fpeidjrc ein), a înmagazina, a înjigniţă. eittfpemit, (eingefperrt, fperr(e) ein), a închide, a întejnniţă, a internă, a împrizonă.
Eittfpen'uttg, bie —, închidere, întemniţare, internare, ./'. einfpinnett, fief) —, (fpann, fpbnne fief) ein, eingefponnen, fptnn(e) bief) etn), a se păpuşă. [opunere, /. Entfpradie, bie —, — n, protest, n ; eittfpredjeit, (fprictjft, fpridjt, fptacf), fpriid)e ein, eittgefprod)en, fprid) etn), a se amestecă în vorba cuiva ; bei jbm —, a vizită pe cineva ; jbm SJhtt —, a încuraja pe cineva ; Xroît —, a comfortâ ; — L a întră la cineva.
(‘iufprettgett, (eingejprengt, fpreng(e) etn), a stropi; a sparge, a surpă; — i. f. a veni călare, einfpriitgett, i. f. (fprang, fprattge eitt, eingefprungen, fprtng(e) ein), a întră (în locul cuiva)
eittfpripcn, (eingefpript, fprife(e) ein), a stropi; a injecta.
Eittfprtpmtg, bie —, -en, stropire;
injecţie, —iune,/
Eiitfprttrt), ber —, I — fptiidje, protest, m; —erpcbeit, a protestă eittfpitltbett, (eingefpitnbet, jpttnb(e) ein), a vrăni, a astupă vrana, einft, adv. odinioară, odată; —en§, a<h\ oare cînd, cîndva; — ig, a. de odinioară, fost; viitor; — mol§, f. —; — meilen, adv. adinterim, deocamdată, pînă una alta; tueilig, a. interimistic, provizor. einţtnmpfett, (cingeftnmpft, ftotnpf(e) eitt), a pisă.
Einfiattb
elufrci&ett
183
Eiitftoub, ier — , (e)s, —ftănbe, în-tranţă. f; —Sşelb, bas —, ce, —er, taxă de înscriere, / einftfinJern, (cingejMnfert, ftiinfre cin),
a infectă.
einftottlien, (eingeftâubt, ft««b(e) cin), a prăful. a pudră, einfrccfjeit, (ftid)ff, îtidg, ftad), ftiidje cin, eingeftodjen, ftict) ein), a înfige, a împlîntâ.
einfterfeit, (eingeftetft, ftecî(e) cin), a împlîntâ; a îmbuzunări (bani); a împrizonâ; a înghiţi ('nodul). eiuftef)cu, i. ţ, ((tanti, ftanbe ein, etrtge» ftanbeit, ftelj(e) ein), a întră, a se înscrie (în armată) ; fur jb —, a garantă pentru cineva, einftcigeu, i. f. (ftieg, fticge ein, ein= geftiegen, fteig(e) cin), a se urcă (în trăsură), a se pogorî (în baie), a întră (în barcă ober pe fereastră) ’einfteOcu, (cingefteHt, fteU(e) cin), a pune în....; a suspendă ; fief) —, a se prezentă, a sosi, a surveni: ba? gieber f)at ftd) cingefteHt, febra s’a declarat; mau fiat it)nt ba? ©e= fialt eingeftelt, i-a tăiat leafa: nmn bat iţim ba? fflctteln cingefteUt, l’a oprit de a mai cerşi; enten S3etrag einfteden, a alocă o sumă.
* EinfteUnng, bie —, alocaţiune; sus-pensiune, inhibiţ-ie, — iune; survenire, /; --gcutftrag, ber —	—
trage, inhibitoriu, n. eiitftcmmcn, (eingefîemntt, ftcntm(e) ein), a împlîntâ; bieîlrme —, a-şi pune rnînile în şold.
eitifîimmcu, (eingeftimml, ftimm(e) ein), a intonă, a consimţi; a agrea. Einftieg, ber (ei? —e, descindere;
gura unei mine, /■ einftopfcn (eingefiobft, ftoţf(e) ein), a îndopă; a ticsi.
einftuficn, (ftbB(ej)t, ftii&t, ftieg, ftiefie ein, cingeftogen, ftog(e) ein), a băgă in...: a sparge, a înfundă, einîtreicfieu, (livid), ftridie ein, cinge= ftrid)en, ftccid)(e) ein), a unge; a văpsi; a trage (banii), einftrcueu, (eingefireut, ftrcu(e) cin), a amestecă; a intercala; a aşterne (cailor etc.)	_ i
eittfhiimcit, i. f. (cingeftrbmt, ftnmt(e) ■ ein), a încurge, a se vărsă in..
I
einfhtbierett, (einftubiert, fîubter(e) ein), a învăţă, a studia, einftutnten, i. f. (eingefturntt, ftiirm(e) ein), a năvăli, a năpădi.
Einfturj, ber —, e?, —ftixrge, dărîmare, surpare, năruire, /. einjtnrţen, i. f. (ctngeftitrjt, fţiirj(e) ein), a se surpă, a se nărui; auf ib—, a. năvăli (asupra cuiva), einfttbeln, (eingefubelt, fiible ein), a mînji, a murdări.
eintaudjen, (eingetauăft, taitdj(e) ein), a înmuiă.
Eiittaucbung, bie —, imersiune, /. Eintaufrt), ber —, cs, schimb, n ; trampă, /.
eiittnufdieu,(cingetaufdjt, tnuidi(e) ein), a schimbă, a face trampă. elnteeven, (eingeteert, teer(e) ein), a smoli.
eintcilcit, (eingetetlt, teil(e) ein), a împărţi; a distribui; a repartiza, a incorpora.
Eiutciliuig, bie —, — en, împărţeală; dispoziţ-ie, - iune, /; jWedntăgtge —, economie, /.
eiutontien, (eiugetonnr, foiui(e) ein), a
pune în butoae.
Eintracf)t, f. ©tn—.
Eiutrng, ber —, ?, prejudiciu, «; înregistrare,/; condeiu, post,»; — tun, a prejudicia.
eintrugeu, (trâgfi, triigt, trug, triige ein, eingetragen, tragie) ein), a produce, a H productiv; a înregistra, eintroglid), a. productiv, lucrativ, rentabil, profitabil Eiiitriigfiri)feir, bie —, rentabilitate, /. Eintrngung, bie —, — en, înregistrare, /; condeiu, post. n ; -^.en, bie —,{pl.jscriptele contabilităţii,/./?, einfraufcit, (eingetrftnft, trfinf(e) ein), a adapă; a muia (în apă); jbnt etnia? —, a i-o coace cuiva, eintriiufcln, (cingetrâufeh, tranffe eiit), a împicură, a înfuzionâ, eintrcffcn, i. f. (triffft, trtfft, traf, trafe ein, cingetroffen, triff ein), a sosi ; a se împlini, a se realiză. Eintrcffcn, ba? —, ?, sosire, împlinire, /; — ber Itmftânbe, concordanţa împrejurărilor, /. eintreifien, micii, tric&e ein, eingetrie= 6en, tteib(e) ein), a mină vitele în..;
Eintteibuiig
184
eiuroefineit
a bate (un cuiu ober un ie) ; a înţepeni (un par) ; a strînge (impozitele): a incassă ober recupera (datorii).
Eintreibung, bie —, —en, înţepenire; recuperare, încassare, f.
eintreteu, (tritt)l, tritt, trai, trate ein, eingetreten, tritt ein), a înfundă, a sparge (câlcînd); — i. f. a întră, a se împlini, a se realiză ; a se întîmplâ.
eintridpcru, (eingetrid)tert, tridjtre ein), împîlniă; a inculcă.
Eintvitt, ber —, §, intrare; sosire../', incepnt, n\ — gfarte, bie —, n, bilet de intrare, n.
einirurtiicit, (cingetrocînet, tcocEne ein), a usca (pe iarnă) ; — i. f. a se usca, a secă.
eintruţifeEn, (eingetrbpfeEt, trijpffc ein), a picură (în). [eurare, /'.
Eintriipfetung, bie —, — en, împi-
eintmtfen, (cingetnnîi, îitnf(e) cin), a înmuiă; a muiâ; a întinge
Eintunfett, bn§ —, înmuiare; inmers-ic, — iune, /.
eiiuiben, (eingciibt, itb(e) ein), a exersa ; a exercită, a deprinde ; a dresă.
Einitfmiig, bie —, -en, exerciţiu, n. exersare, exercitare, f.
einnertcibcit, (einoerteibt, oerlcib(e) ein ), a încorpora.
Einucilciliniig, bie —, —en, încorporare, /.
Einucntalpne, bie —, —n, dopros, n. audiţ-ie, —iune, /.
einocrneijmnt, (oexnimmît, oernimmt, »enta£)tn,OentSfjme ein,ein»ernommen, «erniuuu ein), a face dopros, a face audiţiune, a luă ia întrebare.
EittttenteEjmeit, ba3 —, e, f. ®inoer= ftfinbniS.
einoerjtanbeu, a. coînţeles, învoit.
Eln»erftiutbui=«, ba§ —, fiet, ffe, înţelegere, coînţelegere; conivenţă; convenienţă; gegenfeitiges —, comun acord, m ; Ijerjliiiieă —, înţelegere cordială (entente cordiale), /.
einnerfteEjen, fidi—, (berfianb, oerftiinbe bid) ein; einoerftanben, Derjtefj(e) bid) cin), a se coînţelege, a conveni,
a se concertă.
Eintvnub, ber—, e§, — tofinhe, objecţ-ie, —iune; remonstranţă. /. Einnmnber--er, ber—s, admigrant, m;
—ung, bie - , —en, admigrare, /. einwanbcnt, i. ţ (eingemanbert, maubre ein), a admigră. eiitttmrtS, aclv. înlăuntru. eimtmgern, (cingettmfferi, tuiifire ein), a muia, a pune în apă. eliinicbcit, Ouob ober ntebte, roobe ein, ciitgetnoben ober eingetoebt, roeb(e) ein), a întreţese.
eiutuci^feEn, (eingeroedjfelt, inedite eitt), a. schimbă (bani), eiurocidjen, (eingeweidit, mcidife) ein), a muia; a topi (cînepă). eintweiften, (eingeiueiOt, roeiţ(e) ein), a sfinţi, a tirnosi, a consacră, a inaugură; a, iniţia.
Elmoeifjung, bie —, —en, sfinţire, tîrnosire ; consacraţ-ie, —iune ; inaugurare,/; —§rebe, bie —, — n, cuvîntare de inaugurare, f. einmcitben, (toenbete ober romtbte ein, eirtgeroenbet ober eingetranbt, rocnb(e) ein), a obiectă, a contestă, a pretextă.
Eiumeiibung, bie—, — en, opoziţiune, contestaţ-ie, -iune, obiecţ-ie, — iune, f. pretext, n. einwerfcn, (nnrfţt, tnirft, ttart, roiirţe ein, eingeroorfeu, roirf ein), a aruncă (în); a sparge (cu aruncături de pietre); a obiectă, elnttritfefit, (eingetoidelt, toicfie ein), a înfăşură, a îmbodoli, a în văl), a înfăşa.
einloicgcti, (etngeroiegt, tuieg(e) ein), a adormi legănînd; a potoli, a linişti.
eintuiUigeit, (eingelnitligt, wi(Iig(e) ein), a consimţi	( mint, n.
Einitiifligung, bie —, —en, consimţi-einniittbelit, (etngewiubelt, luiubie eiti), a înfăşa
eintmubeit, (roanb, wiinbe ein, cinge= ttmnbeu, tt)iitb(e) ein), a. înfăşură, eintointent, i. f. (eingewintert, «intre ein), a îniernă.
einniirfcit, (eingetoirfr, toirf(e) ein), a intreţese; a înrîuri, a influenţă. Einwirfmtg, bie—, —en, întreţesere; întluinţă,
einiuulptcu, fief)—, (eingetoopnt, rooţite
Eiitniofftter
185
Ei f cn
biet) cin), a se deprinde (la un loc), a se aclimatiza.
Elumoţitcr, ber—b, locuitor, incol, m-—jcîjaft, bie—, —en, locuitorii, m.pl. Eintvurf, ber —, s, — toiirfe, objecţ-ie, —iune; miză (în automat),/’, eimuurţclu/td) — ,<ctngett>urjelt,nmrj(e bidj ein), a se înrădăcina, eingnbleit, (einge$ablt, şat)I(e) ein), a plăti, a vărsă (bani).
•eiitgnlficn, (eingegaţilt, giiî)I(e) etn), a cuprinde în număr; bie Sdjafe -, a slobozi oile în ţarc (numărîn-du-le).
Einjaţlung, bie —, en, vărsămînt, n. răspundere de bani.
■eittjoţitcn, (einge^aţnt, jtjljn(e) ein), a dinţa.
einjiutiten, (cingejaunt, siiunţe) ein), a îngrădi.
Einjouitung, bie —en, îngrădire, îngrăditură, /. gard, m. eiitjeţren, (tingejefirt, ^efjre ein), a se hrăni (vinul).
ein§eid)neit, (einge<jeidjnet,5eid)n(e) ein), a înscrie, în însemnă; a notă; a desemnă în...; fitf)—, aleşie înstatmU Eiitgeicfjmtng, bie —en, desemnare, /«; înscriere, /.
•eutgtelicit, (jog, joge etn, cingejogen, jicf)(e) ein), a trage în lăuntru; a strînge (pînzele) : a retrage; a feri (umărul); a inspiră (aer); a confiscă (moşie); a întemniţa; a încassă (bani) ; a chemă ( sub drapel); a luă (informaţiuni); a suprimă (un post); — i. f. a intră (cu alaiu în un oraş) : a se mută (în o casă) ; a pătrunde (igrasia); a se înfîltra: fid) —, a se sgulî.
Eiitjitg, ber —, (e)b, — jiige, întră re (cu alaiu),./'.
■einţitmugcn, (eingejroangt, jtt)âng(e) ein), a strivi, a strînge, a încleşta, ■eiritub, a. ogival, oval. eliptic.
'tS=ib, (muz.) mi-diez, (notă) n.
■<Sis, baî —, fe§, ghiaţă, îngheţiată, /; jb aufb — fiitjren, a trage pe cineva pe sfoară; — batin, bie —, — en, glenciu, lunecuş. n; —bnitf, bie —, —banfe, inie, f. gheţoiu.»; —bar, ber —en, — en, (zool.) urs polar, m: —bein, bab—eb, —e, osul
şoldului, ni; — berg, ber—(e)b, —e, ghieţar, /»; —brud), ber —, 3, — brixd)e, scochină, /; — beefe, bie —, —n, pătură de ghiaţă, /; —bont, b, —e, (bot.) stea de mare, /; -fnţrt, bie —, — en, săniare, /; — felb, bab —, (e)3, —er, tundre, /. pi; -gang, ber —, (e)b, —gange, zaiu, năboiu, n; —grube, bie —, —n, —faften, ber —, 3, — fâften, ră-citor, n; - fetter, ber —3, produf, n; —frânt, bab —, eb, (bot.) ghie-ţară. /; — nteer, bab —, (e)b, — e, marea îngheţată, /; — pttnfi, ber —eb, punctul ingheţărei, (0 la termometru), n; — fdjofle, bie —, —n, sloiu de gheaţă, n ; — fd)ttf), ber —, eb, —e, vîrzob, n ; — ftofj, ber — eb, —-ftBfîC, debaclu, zăpor, n; —oogel, ber—, b, —Dbgel, {zool.) pescăruş, m ; —japfen, ber — b, ghieţoiu, n. ciucură,/'. ţuţulău. n.
eifctt, (eif(ej)t, eift, geeijit, eife), a curaţi de ghiaţă,
Eifctt, bab—,§,(mi».) fier, m. fieare. / pl; potcoavă,/; capcană,/'; mit — beicţingen, a ferecă; gebie= geneb—, fier nativ,/»; foţlenfaureb —, sideroză; —bab, bab—, eb, — baber, scaldă feruginoasă, f: — bafin, bie —, en, cale Aerată, / : drum de fier,»; — babnbamnt, ber —, eb, —bântuie, terasament, n ; —bafmfabrplan, ber —, 3, - plane, mersul trenurilor, itinerar, n ; — bafmfiot, (e)§ —ftofe gară, debarea-deră, /'; —baţntteţ, bab—, eb, —e, reţeaua căilor Aerate, /; —faafjrt= iebiene, bie—, — n, şină, f. rai 1, «; —bafinicfiroelle, bie —, -n, şliper, m. traversă,/; — bafjnroădjter, ber —b, cantonier, m. — baţntoagett, ber—3, vagon, n ; — baţntrmrter, ber - -3, cantonier, m ; —baţnjug, ber —, (e)b, —jiige, tren, n ; —banb, bab —, eb, — banbe, sbanţ, n ; — beije, bie —, acetat de fier, n ; -berg= toerf, bab —, (e)b, —e, mină de fier, /: — befdjlag, bab - -(e)b, — idtldge, ferecătură, /; -blecb, bab —, b, —e, tinichea,/; -bliite. bie —, — ett, (chim.) floare marţiară, /; brapt, ber —, (e)b, — brafjte, sîrmă, /; - -erbe, bie —, —tt, pă-
oifcnartig
186
elf
rnînt feruginos, m; —e% ba8 , e8, — e, mineraiu de fler, n ; — feilicŞt, bag —8, —e, pilitură, ./'; —ftecf, ber —, 8, —e, pată de rugină, /. - freffer, ber —, 8, fanfaron, m : — gieŞerei, bie —, —en, turnătorie de fler. /; —glanj, ber —, c8, galenă de fler, /; —gu=6, ber —, ffel, —giiffe, tuciu, n. fontă, /; —Şamuter, ber —8, — Şatn= mer, uzină de fierărie, /; —î)drtb= Ier, ber—, 8, fierar, m; —Şanbtung, bie —, en, fierărie, / ; —Şut, ber —, (e)8, —Şute, (bot.) omag. m ■ —Şutte, bie—, n, cuşniţă,/; —fie8, ber —, Îe8, —ie, (min.) marcasit, m; — fraut, ba§—, (e)§, (bot.) spo-ric, m; —platte, bie—, —n, placă de fler, f; — rojt. ber —, e§, —e, rugină; gratie de fier,/; — fcŞiene, bie —, —n, şină, f. rail, n ; — icŞlacf ebie—,—n,sgură,/; —fcŞroefel, ber —, 8, marcasită, /; —îpane, bie—, (pl.) pilitură, /; — fiab, ber —, e§, —ftâbe, drug de fler, n ; fteirt, ber—, (e)8, —e, (min). piatră roşie, / ; -troţfen, bte —, (pl.) picături feruginoase, f. pl; —Di= trial, ba8 —8, caliţcă, /. calaican, m; —tcaffer, ba8—8, —toaffer, apă feruginoasă, /; —werf, ba§ —, 8, —e, fierărie, uzină de fierărie, /; mină de fier, /,- — ttmrj, bie —, (bot.) centaură rîioasă, / ; —jeug, ba« — (e)8, fierărie, /.
eifeutartig, a. fieros; — nfeţî, a. tare ca fierul; — nŞaltig, a. feruginos; —rit, a. de fier.
ei=l —grâu, adj. cărunt ; — fig, a. ghieţos, glacial; —8falt, a. glacial.
eiSfnufeu, (lăufft, Iduft, fief, liefe ©8, ci8ge(aufen, iauf(e) @t8), a patină.
Ei8»»gcf, ber —, 8, —Bbget, (zool.) pescar verde, m.
eitcl, a. deşert, van, vanitos; frivol ; er ift — fţreube, e plin de bucurie ; — S8rot effen, a mîncă pîine seacă.
Eitclfeit, bie —, —eu, deşertăciune, vanitate, f.
Eitcr, ber —, 8, puroiu, n\ coptură, canger, virus, abces, n ; — beitle, bie —, n, peisac, «; racilă, uimă, /.
eitcrut, a se coace (o bubă); a su-
pura;— ttb, a. virulent, supurant; —ig, a. puruios, purulent, ade-monatos, cangeros ; — jieţenb, a. supurativ.
Eiteraiig, bie —, — en, purulenţă, supuraţ-ie, — iune, eitneifiŞttlttg, a. albuminos.
Efel, ber —8, greaţă, scîrbă, repu-gnanţă,/; desgust,»; plecate, /.pl. efel=erregenb, a. degutant. desgustâ-tor; — Şafi, a. greţos, scîrbos; —n, a se scîrbî, a se aplecă de ceva. cflatant, a. eclatant.
©fftafe, bie -, extază. elaftifrŞ, a. elastic.
(Haitijitat, bie —, elasticitate, /. Gltf), ber —, 8, — e, cerb alceu, m. (Slcfant, ber —, en, —en, elefant, fildeş, m; —enruffel, ber — 8, pro-boscită, / ; — entreiber, ber —, 8, cornar, m.
elegant, a. elegant, ghizdav. (fteganj, bie —, eleganţă, f.
Glegie, bie —, —en, elegie, /. elegtfd), a. elegie. eleftrifcŞ, a. electric, efeftrifiereu, (eleltrifierr, eleîtrijier(e), a. electriza.
(Heftrijităt, bie —, electricitate, / —Swerf, baS —, (e)§, —e, instalaţie de electricitate, /. (Ştfeftrotedjnifcr, ber —, 8, electrician, m.
Griemeitt, bal —, el, —e, element,. n; stihie,/; in feinem e fein, a fi la largul său. elementar, a. elementar. (HementarftŞnlc, bie —, —u, şcoală primară, /.
elcttb, a. mizerabil, ticăit, aliniau, mangosit, prăpădit, amărît; — lidi, adv. mizerabil, în mod ticălos.
Eleni», bal — , (e)8, mizerie, ticăloşie, sărăcie, penurie, f; — e, ber —, ît, —n, ticălos ; neputincios, m.
Elcittier, bal — , 8, —e, elan, cerb alceu, m.
elf, num. unsprezece; —erlei, a, de unsprezece feluri ; —fad), «. un-sprezecit ; —te, num. al unsprezecelea —ten8, num. a unsprezecea oară.
187
empor
Etfc
Elfe, bie —, n, silfidă, /.
Elfeitbeiit, bas —, s, fildeş, ivoriu, eburn, m\ —pilj, ber —, es, ~e, burete bălos, m. clfcitbciitcni, a. de fildeş (Jftpir, bas —, §, —e, elixir. ». Elfbogeit, ber —, §, cot (al minei), ». (file, bie -, it, cot (măsură), m ;
radius, (în braţ), n.
(Mcr, ber -S, (l>ot.) arin, m.
Ellritte, bie —, —tt,(zool) crăiete, m. Elmsfeuer, bas —, S, licuriciu. m. Elftcr, bie —, — it, (zool.) ţarcă, coţofană, car agaţă, ciorobară. /. elterdid), a. părintesc, — nlos, a. orfan.
Eltent, bie — (pl.) părinţi, m.
(fit) fi li m, baS - S, elizeu, n.
@mai(, bas —, s, smalţ, jumalţ, an-tigor, m.
entailliercit, (emailliert, eniaiflier(e), a smalţul.
; (fmanjtpattott, bie —, —ett, etnan-
• cipaţie, f.
emaiigipiercu, (emattşipiert, entansb
pier(e), a emanqţpă. i Cf-mbnllage, bie —, ambalaj, n ; împachetare, /.
I ©titblent, baS —, §, —e, arrblemă, /. î (fmbrt)o, baS —, S, —nett, embrion; bănuţ, ni.
î (fluente, bie —, —u, răscoală, revoltă, /.
f cmcritiert, a. proin.
: eminent, a. eminent.
| ©minettg, bie —, eminenţă, f.
| @ntir, ber —, S, —e, emir, m.
(fnttfiar, ber —, S, -e, emisar, m. i cmittiercii, (emittiert, emittier(e), a e-\ mite.	[sură, f.
Emmerlittfţ, ber —, S, —e, (zool.) pre-entpfaf)(, ţ. empfefjlett. entţifaub, empfciitbe, f. empftttben. (Smpfaitg, ber - , (e)S, — pfintge, primire. recepţ-ie,— iune,/; — naljme, ‘ bie —, —n, luare în primire, /; —sbefd)etnigung, bie —, —ett, chitanţă, recepisă, accepisă, adeverinţă de primire, f; —fcfieiit, ber —, (e)S —e, recepisă, /. empfangcn, (empfiingfi, empfftngt, entp= jtttg, empfittge, etnpfangert, empfoin g(el, a primi, a acceptă, a agrea; a concepe, a zămisli; jb —, a în-
tîmpinâ pe cineva; jb bei fid) —, a da cuiva ospitalitate. (Smpfang=er, bec 8, primitor, destinatar, m; — lidifcit, bie —, susceptibilitate ; impresionahilitate, /; —ni=§, bie —, —fie, zămislire, concepţ-ie. —iune, empiiingiiri), a. susceptibil, sensibil, cmpfattgft, empfângt, f. empfangen. (fmpfef)!, j. (ftnprcblmtg. empfef)(=eit, (empfîdjift, empfieţlt, emp= îafil, entpfdple, empfoţlett, entpfiefil), a recomandă: id) Injfe tuicfs tţttt beftenŞ —, spune-i multe complimente din parte-mi; —broerr, — srourbig, a. recomandabil. (Smpfefjluttg, bie —, — ett, recoman-daţ-ie. —iune; complimente, f. pl. plecăciune. /; —en fdjictcn, â me-tahirisi.
cmpfief)!, (empfirijlft, empfieţlt,) (. em= pfeţlett.
, empfittb=bar, a. simţibil; —eln, a a-fectâ simţibilitate; —ett, (entptnnb, empfdnbe, entpfunben, empfinb(e), a
simţi, a resimţi; —lid), «. simţibil, dureros; delicat; impresionabil; -fam, f. —lid); — ungefâbtg, a. pasibil; —ungâlob, a. nesimţitor, indolent, impasibil.
,(f»tpfiitb«elei, bie—, ett, sensitivi-tate, /; — licţjfeit, bie —, simţibilitate, delicateţă, ; — fatnfeit, f.
-lidjfett, — ttltg, bie —, —ett, simţire, /; simţ. n; sensaţiune, f empfiiig, f. empfangcn. entpfofjlett, f. empfeţlen.
(fittpfjafe, bie —, emfază, f. entpl)utifd), a. emfatic.
(fntpirifer, ber —, empiric, m. cmpiriftf], «. empiric, cutpor, adv. sus. în sus, în aer ; în picioare; în valoare; —nrbeiten, fid) —, (emporgearbeitet, nrbeite bici) em= por), a se pricopsi (prin propria sa străduinţă) : —blicfett, (empor» geblidt, blid(e) empor), a privi în sus (spre cer, etc.) ; — bringen (britdpe, brtt<f)te empor, etnporgebradn, brittg(c) empor),a ridică, a promova, a pricopsi ; — îommett, i. f. (fommji, fomutt, fam, fiitnc empor, emporge» fomtttett, fomm(e) empor), a înainta, a parveni, a se pricopsi; —raffenr
«mporett
188
eng
fid) —, (emporgeraf ft ruff(e) bic£) em» por), a se ridică (opintindu-se) ; —ragett, (emporgentgt, rage empor), a răsări, a proeminâ ; — ridjtert, (emporgeridţtet, ridjte entpor), a ridică, a înălţă, a erige, a pune în picioare; — ftpatten, (emporgeţcpaflt, fcpnH(e) empor), a răsună spre cer; — fcpauen, (emporgeţepatit, fd)nu(e) entpor), a privi în sus; — [tpeucben, (emporgefd)eitd)t, fcpcndjţe) empor), a răsculă ; — ţd)te&en, i. f. (fdjofj, fdjbffe empor, emporgeiăjoffen, fdE)te= B(e) empor), a ţişni în sus ; a răsări; — fdjmeb’en, i f. (emporge= icpmebt, fd^K)c&(e) empor), a se înălţă lin în aer; a pluti spre cer; —fdpmttgen, fii) —, (ieproang, fdjn>Sn= ge, fief) empor, empotgefdpoungen, jdpoinge bii) empor), a se avîntă, a se elevă, a se elansă; —fteţen, i. f. (ftef)ft, fiepi, ftanb, pnbe ober fliinbe empor, emporgeftanben, fteţj(e) empor), a sustă ; —fteigen, i. j. (ftieg, ftiege empor, emporgefliegett, fteig(e) empor), a se ridică, a se urcă; —ftreben, t£ţ. (emporgeitteBt, ftreb(e) empor), a tinde la mai mare: — ftreden, (emporgeftredt, ftrcd(e) entpor), a tinde (ceva în sus), a ridică (mîuile) ; — treiben, (trieb, triebe entpor, emporgetrieben, trcib(e) empor), a împinge în sus, a mînă în sus; —giefjett, (gog, jiige empor, emporgejogen, gteŞ(e) empor), a trage în sus.
etnp8r=tn, a revoltă, a răsvrătî; fid) —, a se răsculă, a se revoltă ; —enb, a. revoltant, revoltător; — erifdj, a. răsvrătitor; — ungSfitdjtig, a. facţios.
<£mpov=er, bet —8, rebel, m; — ttng, bie —, — en, tumult, n; revoltă, răsculare, răsvrătire, răsmiriţă, revoluţ-ie, — iune; indignaţ-ie, — iune, f.
<Stttpot=iinn, ber —, 8, —ia, emporiu, n; — ftrdje, bie —, ett, podişor, n; —fBntmling, ber —, 8, —e, parvenit, m.
■entftg, a. strădalnic, stăruitor, stră-duitor, sîrguitor, bărbat, activ, diligent,, silitor, osîrdios, asiduu, industrios.
Emftgfctf, bie —, strădălnicie, osîr-die, rîvnă, bărbăţie, activitate, silinţă, asiduitate, /'; nepreget, n. Enbuibficpt, bie —, —ett, scop final, »; — bejcpeib, ber - eg, —e, rezo-luţ-ie, —iune definitivă, f; — bttdjjiabe, ber —, tt, —tt, literă finală, / ; — cf)en, bas —, 8, sfîrc. n; —e, bag —, § — tt, sfîrşit, n ; fine, /; capăt, sfîrc; termin (al unei societăţi) ; margine (a unei bucăţi de postav); moarte, /; scop, n ; intenţ-ie, — iune. ramură, (a cornului de cerb), /; am —e, la urma urmelor; în fine; an betben —en, la amîndouă capetele; mit jbtrt ju — îontmen, a veni cuiva de hac ; jtt —e brtn= gen, a isprăvi, a termină; 511 —e gepen, a se sfîrşi, a se isprăvi, a se termină; ju — etteigen, a declină; eitt —e madjen, a pune termin; (prov.) —e gut, ades gttt, urma laudă începutul ; ein —e mit ©epreden neprnen, îşi sparge dracul opincile eggenamtte,—e»uttter= Jr jetcpriete, ber —, n, — n, subscris, subsemnat, m ; — loftgfeit, bie —, infinitate, /; —punft, ber —, e8 — e, ţintă, /; capăt, termin, «; — ftlbe, bie —, — tt, silabă finală, /; —fpipe, bie —, —n, extremitate, —ung, bie —, —ett, terminaţiune dezinenţă, /; —ttrţacpe, bie —, — tt, cauză finală, /; — urteil, bas —, S, —e, sentinţă definitivă,/; — —jtoed, ber — (e)S, —e, .scop final, sfîrşit, intenţ ie, —iune, /. citbentifdj, a. endemic.
*ettb=en, — igctt, a sfîrşi, a fini, a termină; a gătă; a încetă; a se sfîrşi, a se termină; — giittig, a. definitiv ; —lid), a. final, definitiv; —lid), adc. in fine, —loS, a. infinit, interminabil, fără margini. Obtbtttie, bie —, (bot) cicoară, /; — nţalat, ber —, (e)8, andivie, /. Gubogameut, bac; —, 8, 8, gir, n. Giterflte, bie —, energie, /. energtfrf), a. energic.
■eitg, (enger, ettgff), strimt, îngust; in —ertt ©iune, în sens mai restrîns; -bruftig, a astmatic, nădufos ; 1	— palftg, a. cu gîtul strîmt; —
Gngngentent
189
C?itteignmtg
herjig, a. negeneros. ciufut; —oer= buttben, a. intim legat. Sitgagenteitt, bal —, I, —I, angajament. n
cngnfliercii, (engagiert, engagier(e), a
angaja.
Enfl'briifngfeit, bie —, năduf, »; — e, bie —, strîmtoare, îngustime ; dilemă, /; jb in bie —c treiben, a băgă pe cineva în corn de capră; —fjerjigfeit, bie —, negenerozitate, micime de inimă, scumpete,/; egoism, n ;	ba/;, brr —ffe§, —
pcifie, defileu, trecătoare, st.rîm-toare, strungă, cotruţă, ./'
Eitgef, ber —5, înger, m: — fifd), ber
—	el, —e, (zool.) scai. m ; — rot, bal —, I, (min.) oxid de fier, n ; —fufe, bal—,—el, (bot.) ferecuţă,
—tnitrj, bie —, (bot) aglică, /. eitgelljaft, a. angelic, îngeresc, mtgeit, a strîmtâ.
Eitgerftng, ber —I, e, (zool.) păpuşă, larvă, f.
j eitgfifri), n. îngeresc, angelic; engle-:	zesc; —e g-rdufein, călugăriţe din
; ordinul (îngeresc) sfintei Marief;
—	e Sîrnnffteit, bie — , — en, ra-f hitis, n.
(fngnnlgefdjdft, bal — (e)l, —c, top-tangerie, /; — ffift, ber —, cu, — cn, angrosist, toptangiu, m.
Eltfc, ber —, n, — n, rîndaş, m. Eitfef, ber - , I, nepot; —in, bie —
—	ti en, nepoată, /; —finb, bal —, ec-, —er, strănepot; — tocfjter, bie —-tiicijter, strănepoată, f.
enorm, a. enorm.
Gnqnete, bie —, —n, anchetă, /. Giifemble, bal —, l, — l, ansamblu, total, complet, n; trupă de actori, f.
1 cittabeht, a desriobilitâ.
; etttart-en, i. ţ. a degenera ; —et, a.
degenerat, denaturat, corupt.
! Gntart=en, bal —, I, degenerare, /; \	—ung, bie —, —en, degeneraţ-ie,
|	— iune. f.
[ entăfteu, a curaţi de crăngi. i ciitiiu jicni, a vinde, a înstreinâ; fief) f —, a se desface (de un lucru).
| (fiitUufjerimg, bie - , —en, instrei-[ nare. alienare; vindere, f.
( entbebnen, a se lipsi, a fi fără : a
jindul, a mancă; —lid), a. de prisos; dispensabil.
(?ntbei)r=Iicţ)feit, bie —, — en, lipsă părută; —ung, bie —, —en, lipsă, privaţ-ie, —iune, jinduire, /. cntbieteit, (entbieteft, entbictet, entbot, entbiite, entbnten, entbiet(e), a ordonă ; jeinett ©rug —, a, transmite salutări; ju fief) —, a mandâ ober a cită la sine.
entbiubcit, (entbanb, entbănbe, entbun= ben, entbtnb(e), a deslegâ, a dispensă; a naşte; a face (un copil), ©ittbinbung, bie —, —en, desfacere, deslegare, dispensare, dispensaţ-ie, —iune; facere (de copil) —1= anftalt, bie —, —en, maternitate, (spital), f.
ciltfilatterit, a desfrunzi; ftcfj —, a-şi pierde frunzele,
enibfobctt, fief) —, a se ruşina ; fief) nid)t —, a cuteză, a avea nasul, entbldfi-cn, a desgolî, a desvălî ; a descoperi; a despuia; — t, a. gol, despuiat; Jipsit; mit —ent yaupte, în capul gol.
(Snfbfdjjung, btc —, — n, desgolire,.
despuiare; goliciune, lipsă, /, entborgen, a lua împrumut, a se împrumută.
entbrannt, a. învăpăiat (de mînie). cntbremtcit, i. i. (entbrannte, entbrcnm te, entbrannt, entbrcnn(e), a se în-văpăiă.
eutbiirben, a despovără. cutberfeit, a descoperi, a da pe faţă, a află: fief) —, a se mărturisi, ©ntberf er, ber —I, descoperitor, m; —ung, bie — en, descoperire, / ; descoperămînt, n. cittbeutfrfjeu, a desgermaniză.
Eitte, bie —, —n, (zool.) raţă; ştire, falsă (în jurnale), /; junge—, boboc de raţă, m ; tnilbe —, lişiţă, /; —rid), ber —I, —e, răţoiu, ni. cntet)r=en, a dezonora; — enb, a. dezonorant, infamant ; —t, a. dezonorat.
©itfefjrmtg, bie —, —en, dezonorare; deflorare, f.
ciiteigucu, a expropiă, a despro-prietărî.
©nîeigming, bie—, —en, expropriare, expropriaţ-ie, —iune, f.
ettteilen
190
entgegen
ettteilen, i. [• a se eclipsă, enterbeit, a desrnoşteni, dezereditâ. EtttCf'beil, ba? —8, —e, secure de abordaj, / ; — briide, bie —, —n, punte de abordaj, /; — bafen, ber —, 8, cange de abordaj, f. <Sttterbttttg, bie —, —en, dezeredita-re, desmoştenire, f. entern, a prinde cu cancea (o corabie').
entfafirett, i. f. (cntfăfjrft, entfă^rt, ettt= fuljr, entfnbren, etttfnfir(e), a scăpă, entfatlen, (entfâHft, enitffillt, entfiel, ettt= ftele, entfaUen, entfall(e), a scăpă ; a aferă; eŞ ift mir—, mi-a scăpat din memorie, am uitat; aut bid)
—	jefjn Sfronen, ţie-ţi vin zece coroane: —b, a. aferent.
* «ntfalten, a desfăşură, a desvoltă, a developă, a desface (o epistolă); a amplifică.
©ntfaltung, bie—, — en, desfăşurare;
desvoltare; evoluţiune, f. cutfărbeit, a decolora; fid) —, a se păli; —b, a. decolorant. eutfenint, a depărta, a ridică: fief) —, ase depărta; —t, a. depărtat, distant; —t, adv. departe ; nid)t im —tjiert, nici de cum. <£ntfermuig, bie—, en, depărtare; îndepărtare, delăturare; distanţă, /; interval, n\ —8gebul)r, bie —,
—	en, taxă de deplasament, /. «ntfeffeln, a deslănţui.
(Sntfefţclnng, bie —, —en, deslăn-
ţuire, f.	[fortifică,
entfeftigeit, a desconsolidă, a des-«ntfetten, a desgrăşă.
(întfettung, bie—, —en, desgrăşare,/. entfiebern, a jumuli.
«ntfîanimen, a inflama, entfleifdjen, a descărna, entfliegen, i. f. (entftog, entfloge, ent= flogen, entflieg(e), a sbură încolo. entflieI)en,f.î.(entfIoft,entflu£)e,entf(of)en, entfliefi(e), a fugi, a evada, entfrentben, a înstreină. (Sntfrembnug, bie —, —en, înstre-inare, /.
entfiifjren, a fură, a răpi.
©ntfiiljr=er, ber—8, răpitor, m; —ung, bie —, —en, răpire, f. rapt. n. entgegen, prp. împotrivă, advers, încontra; contrar; înainte, cătră,
spre; — arbeiten, (entgegengearbeitet, arbeit(e) entgegen), a contracără; —briitgen, (brodite, brfid)te entgegen, entgegengebrad)t, brtng(e) entgegen), a oferi, a prezentă; idj brtnge ifjm bie mărmfteti ©efitfile entgegen, îi păstrez cele mai călduroase simţiri; —eilen, i. [. (entgtgengeeilt, eil(e) entgegen), a alergă întru întâmpinarea (cuiva): —fafiren, i. f. (fafirft, fafirt, fuf)r, fii bre entgegen, entgegengefabren, fnljr(e) entgegen), a plecă în trăsură întru întâmpinarea cuiva; —rufiren, (entge* gengefubrt, fiif)r(e) entgegen), a duce înaintea cuiva ; —geben, fgeftft. . gebt, ging, ginge entgegen, entgegen* gegangett, geb(e) entgegen), a întâmpină pe cineva, a merge întru întâmpinarea cuiva ; a înfruntă (un pericol); — gefegt, a. opus ; ganj — gefeşt, a. diametral opus; —balten, (bâltft, ţâlt, f|ielt, pirite entgegen, entgcgengebalteit, bnlt(e) ent= gegen), a compară; a ripostă; — fjanbeln, (entgegengeljanbelt, banbie entgegen), a contraveni; a contracara; — jubeln, ( entgcgcngejubelt, jnbte entgegen), a întâmpină cu strigăte de bucurie; fefiren, (ent= gegengetebrt, lel)r(e) entgegen), a in-turriă cătră, a întoarce cătră: a pregăti încontra.; — îomnten, i. f. (fomtnft, fontmt, fam, flinte entgegen, enfgegengefonttnen,!omm(e) entgegen), a întâmpină; a fi prevenitor; a face avansuri; a da achiu; — laufen, i. j. (fdufft, lauft, lief, liefe ent= gegen, entgegengelaufen, lauf(c) ent* gegen), a alergă înaintea cuiva ; bie? Itiuft rnehten 3lbfid)ten entge* gen, asta-i în contra intenţiunilor mele; — neljmen, (nimmft, nimmt, itabm, nabtne entgegen, entgegenge* ttommen, nimm entgegen), a luă în primire, a primi ; — fdjiden, — fenben, (ianbte unb fenbete, ent= gegen, entgegengefenbet unb entgegen* gejaubt, jenb(e) entgegen), a trimite înaintea cuiva ; —jefiert, (fiebft, fiefit, jat), faţe entgegen, entgegenge* ieţen, fieb(e) entgegen), a fi în aşteptare (a vr’unui lucru); —iein, (bin, bift, ift, mar, miire entgegen,
C-iitgegenarbciteu
entgegengeloefen, fci entgegen), a fi în contră,, a ponciză; a se opune; —fefeen, (entgtgengefeŞt, fefe(e) ent= gegen), a opune/ - -fteţcn, i. ţ. (ftanb, ftitnbe unb ftiinbe entgegen, entgegengcţtaitbeu, fteJj(e) entgegen), a se opune, a sta împotrivă; — fteHen, (entgcgengeftellt, ftefl(e) enfi gegen), a opune, a contrapune ; —fteCtenb, a. opozabil; - ftitrjen, i. f. {entgegengcjlitrjt, ftilrj(e) entgegen), a se repezi înaintea cuiva ; — treten, i.). (trittft, trilt, trnt, trate ent= gegen, entgegengetreten,tritt entgegen), a se opune, a rezista; -trnrfen, (entgegengeroirtt, roirî(e) entgegen), a opera In contra, a se opune ; —ăieţjen, i. f. (gog, goge entgegen, entgegengejogen, gieţ(e) entgegen), a porni înaintea cuiva. (?ntgegeu=arbeiien, bas —, s, contracarare, /; —bringen, ba§ —, 3, prezentare, /; —gefiett, bas —, S, întîmpinare, /; — Ijalten, ba§ —, §, ripostare, /; aruncire în ochi./'; —banbeln, bas , s, contraven-ţiune, /'; —fefiren, baS —, s, UiOfi-trapreparativă, /'; —fotnmen, bas - S, provenienţă,/’: — nebrnen, bas —, primire, /; —fenbung, bie —, —en, deputaţ-ie,—iune,/; —Tein, bas—s, contrariaritate. /':	feţjen,
bas—S, —ţefjttng, bie —, opunere, opoziţ-ie, —iune, /'; —treten, bas —, s, rezistenţă, f. entgeguen, a remonstrâ. a replică. (Slitgegitung, bie —, replică, remon-stranţă, f.
eittgeijcn', i. ţ. (entgeţft, entgeţt, enr= ging, entginge, entgungen, entgef) e),
a scăpă, a se feri. a se sustrage, a eşapâ.
tntgeiften, entgeifterut, a răpi raţionamentul; — t. a. aiurit.
C?ntgelt, bas —, es, retribuţiune, plată, /'; of)tte —, gratis, neretribuit, cu titlu gratuit, entgetfien, (entgtftji, etttgilt, entgolt, entgolte ober entgâlte, entgalten, ent= gilt), a răsplăti, a ispăşi, aexpiâ; jb — en lafien, a se descărca a-supra cuiva: — ticţ), «. retribuibil, cu titlu oneros, entgleifeit, i. f. a deraliâ.
cntfrăften
Gntgieifuitg, bie - , —en, deraliare; divagaţie, /'.
entgteiten, i j. (entgliit, entglitte, enfi glitten, entglctt(c), a alunecă, entglintmeit, i. t. (entglontm, entg!iint= me, entglomtnen, entglimm(e), a se aprinde.
eittgliiljen, i. j. a se înflăcăra, entgrăten, a curaţi de oase (peşti), ctttgviiiicit, i. f. a-şi pierde verdeaţa, eittgurteit, a descinge, eittljanreit, a năpîrli, a depila.
■ entl)att=en, (entfjftltft, cntbiiu, entţielt, entfgelte, entfjnlten, cntf)alt(e), a conţineţi,, a cuprinde, a întră în... ; —en fetn, a rezidă; fid) —, a se conţinea, a se abţinea; a se ab-stină; -enb, a. cuprinzător; — fant, a. cumpătat, înfrînat, abstinent.
«Gntl)att=iamfetf, bie - , cumpătare, înfrînare. contenenţă; abstinenţă, /; —ung, bie -,abstenţ-ie —iune,/. eutt):utţ)ten, a decapita Gittl)auptuitg, bie —, —cit, decapitare, decapitaţ-ie, —iune, /'. eiutiăuteii, a beli!
eittfjeben, (entljob ober entţub, entţbbe ober entbitbe, entţoben, eţitţeb(e), a dispensă; a destitui.
(întbebmtg, bie —, dispensare; destituire; — oom WUitarbienfte, ex-oneraţiune din serviciul militar, entljeifigeit, a profană.
@ntţei(iguug, bie profanare, /'. eutţUKcu, a desvăli, a descoperi, a desgovi; a destăinui, a da pe faţă. Gntljuilmtg, bie—, —en, desgoveală, /'. descoperire; destăinuire, f. cutl)ulfeit, a desghiocă, a descoji. tţatl)tifiaântn-b, ber —, entuziasm, n. eutf)ufiafHî<f), a. entuziastic. cntjuugferit, a deflora, etttfeimen, a încolţi; a steriliza, eutfleibeit, a desbrăcă.
(întfleibmig, bie—, -en, desbrăcare,/. entfontmeit, i. f. (entfont, entfăme, eitt» fontmen, entfontm(e), a scăpă cu fuga.
cnrforfeit, a destupă, entfrăffien, a slăbi, a debilita, a e-nervă; a infirmă, a invalidă; —et,a. enervat; invalidat, dehocat.
191
©ntfrăftnng
192
eittfageit
Gntfraftung, bte —, enervaţie, debilitate; invalidare, f. cntlabcu, (entlribft, entiabt, entfub, ent= liibe, entlaben, entlab(e), a descărca; fid) —, a isbucnî; a se uşura de o sarcină.
©ittlsiîmng, bie --cit, descărcare; isbucnire, /.
tnttaitg, adv. dealungul; ben gnttjett ă8eg —, în tot parcursul, cntlawcit, a demască, eittlaffen, (entlfiffeft, entlafjt, eittltcf;, entliefje, enilnffen, erttlaffe ober ent= lafe), a concedia, adimitc, a destitui; a da drumul (unui servitor); a licenţia (soldaţi). @ittlaffttttg, bie—, —en, concediare, licenţiare; destituire, /. cntlaften, a uşura de, a deşarjă; a degreva; a destoî.
©nttaftung, bie—, —en, deşarjă; degrevare, f; — Sjenge, martor de desculpare. /. entlau&en, a desfrunzi, entlaufea, i. f. (eittlauţft, entlnnft, ent= lief, entliefe, entlnnfen, entlauf(c), a dosi, a fugi.
Gnilaufcite, ber —, n, —n, dosit, m. cittlebigen, a descărca; firi) —, a se despovăra; a se achită (de o însărcinare).
Gnttebiguitg, bie—, —en, descărcare;
împlinire; deliberanţă, /. entleereit, a goli, a deşertă, a evacua, a dejectâ; a defeca. Gntteerung, bie —, —en, golire, deşertare, evacuaţ-ie, — iune, de-fecaţ-ie, — iune, dejecţ-ie, —iune,/. eittlegen, a. depărtat; distant. Gnttegenţcit, bte—, — en, depărtare, distanţă,,/'.	[prumutâ.
eitt(el)tteit, a împrumută, a se îm-eittteiben, fid) —, a-şi face seama, a se sinucide.
©ittleiiung, bie—, —en, sinucidere,/, entleiljen, (entlief), entlicţe, entlicfien, entlei^(e), a împrumută, a se împrumută.
cuilodeu, a smomi, a stoarce, cntloberit, i. f. a se înflăcăra, a se învăpăiă.
entmanncit, a emasculă. ©ntmauititug, bte —, —en, emaseu-laţ-ie, —iune, /.
entmaftcn, a depărta catartele. entmenfdpen, a încruzi, a bestializă;
—t, a. încruzit, bestial, entmeiigeit, a desntestecă. entmiiitîitgcn, a dezemancipâ. entmutigcit, a descurajă, ©ntmutigung, bie — , descurajare, /. ©ntnaljme, bte —,	n, luare, /.
entneţnten, (entnimtnft, entnintmt, ent= itnţttt, entnnfjme, entnotnmen, ent= nimnt), a luă din...; a conchide, a înţelege, entnemit, a enervă.
©utnermutg, bie —, —eit, enervaţ-ie, —iune, /.
entntirijtern, fid) —, a dejuna, etttţifropfen, a destupă. cntf)uţiţieu, fid) —, a ieşi din criza-lidă; a se da pe faţă. eutguellen, i. f. (ettlqutflfi, entquillt, ent= qttoll, eittquolle, entquollen, entquitl), a izvorî.
entraten, (entriitfi, entrnt, entrict, en= tricte, entraten, entrnt(e), a, se lipsi, a se dispensă, entrătfcln, a descifră. a gîcî ©tttree, baS—, §, intrare, intrată, /. entraten, (entrig, entriffe, entriffen, ent= reiB(e), a smulge, a hrăpi, a ex-torsiă; betn Sobe —, a scăpă din gura morţii.
©litreijmitg, bie —, hrăpire, extor-siune, /.
Gntrcţiot, ba§ / —3, întrepozit, n. ©ntrefot, baŞ—, î, - întrczol, n. cittrictjten, a plăti, a solvi, a achită, ©utvidjtung, bie —, achitare, f. cntriegetn, a deszăvorî. cntrittbcn, a beli (de coaje). cutringcn, (entraitg, entrihtge, entrun= gen, entring(e), a extorsiâ. entrlnttcjt, i. f. (entrann, entrbnne, entroitnen, entrintue), a scăpă; a fug).
cntrotlcn, a desfăşură ; a se rostogoli în colo. entriirfcn, a depărta, eutruitjeln, a descreţi.
©utriutjclmtg, bie —, descreţire, /. entrttftett, a indignă.
Gntritftuitg, bie —, indignaţ-ie, -iune, /.
eittfagcii, a renunţă ; bem Seinei —, a se lăpădâ de satana.
193
(Stttiprungene
i ©nfiagung
©ntfagung, bte —, —eit, renunţare ; asceză, /.
@ittfa<ş, bcr —, o», sucurs, n ; deblocare, /. enffanent, a dezăcrl.
; cntţifjabigctt, a despăgubi, a desdau-nă, a iridemniză.
(întftfiiibigiutg, bie —, — en, despăgubire, desdâunare, indemnizaţie, —iune,/; daune-interese, /. pl. tutfif|arett, a dispersă, entfdjeiben, (entjdjieb, entfcţtebe, ent= idiiebett, entfd)eib(e), a decide ; fidi —, a se decide, a se hotărî, a se determină; a se alege (la un fel); tidfietlid) —, a da sentinţă: — b, a decisiv, definitiv. (îutfd)eibuug, bte —, —en, deciziune; rid)terlitf)e — , sentinţă, /; — punft, bei —, es, —e, criză, /.
- entfdjiebcu, a. hotărît, deciz, definit, de sigur, rezolut, energic. @ntfd)iebeitljeit, bie —, hotărîre, deciziune, mit —, energic, ntit nller |	—, cu tot adinsul.
■ entţd|fnţett, i. j (entfdjtfifft, entidjlaft, entfdfitcf, entţdjliefe, entfdjlafen, ent= fri)laf(e), a adormi; a răposa.
; entfdfiagcn, ftc£) —(entfdpgft, ent= fdjlngt, entfrfjfng, entfdjliige, ent» fdjlagen, entfcf)lag(e) bid)), a renunţă; a se degajă ; fid) einer ©ad)e —, a se apără de un lucru.
[ entfd)leiri)nt, i. f. (entfdjlid), entfd)lid)e, entfdUidien, entfd)lcid)(e), a se depărta pe furiş.
entfd)leicrn, a desvăli, a desgovi.
1 eittfrt)li(-fjeit, fief) —, (entfcţlieji(ef)t, ent= ; fdjlicfit, entfdjlof), entfdjloffe, ent= îd)licj;(e) biet)), a se decide, a se determină, a se hotărî, ©tttfdjlieftuitg, bie —, —en, deciziune, hotărîre, determinaţ-ie, — iune, rezoluţ-ie, - iune, f. cntfd)Ioffen, a. determinat, rezolut @iitfrf)loffeuljeit, bte —, hotărîre, rezoluţ-ie, —iune, fermitate, f. tntfd)lumnteru, i. j. a adormi; a răposa.
entfdiliipfen, i. f. a scăpă, a eşapă. @ntfd)lu=B, bet —, ffe§, —f(f)fuffe, hotărîre, deciz-ie, —iune; determinare. determinaţ-ie, —iune, f. tntfdimUcfcn, a desgăti, a desgovi.
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
cutfd)ul(btg)=Bnr, a. scuzabil; —en, a scuză; — enSie, scuzaţi,pardonaţi. @ntfdjuH)igintg, scuză ; desvino -văţire, /.
cittfd)U)eben, i. f.a sburâ, a se eclipsă, cittfdimefcln, a curaţi de pucioasă. cntfd)luiiibett,hf. (enifcţtonnb, etttfd)iuiin= be, entîdjrounben, entfdjnmtb(e), a pieri, a dispărea.	[mort.
entfeefien, a lipsi do suflet, —t, a. entfeubeit, (enrienbetc ober entfanbte, entfenbete, entfenbet ober entînnbt, entfenb(e), a trimite, a delegă, entfeţ'bar, a. amovibil (funcţionar); deblocabil (fort); — en, a debloca, a despresoră; a destitui; fief) —, a se îngrozi; — lid), a. grozav, epuvantabil, teribil, oribil; —lid) ftarf, cumplit de tare.
Ofntfetpen, bas — $, groază, teroare, oroare, cumplire, /; —ung, bie—, destituire; deblocare, f. eitffiegelu, a despecetlui, a decaşetă. (Ş’ittfiegeluitg, bie -, — en, despe-cetluire, decaşetare, f. cntfinfeit, i. j. (entfnnf, entfftnfe, ettt= funfen, entftnf(e), a scăpă (din mîni); a pierde (curajul), entfimten, fid) —, (entfann, entfiinne, entfonnen,entfinne bid)), a-şi aduce aminte, a-şi aminti.
©ntfimuutg, bie —, amintire, /. enffittlid)cit, a demoraliza. @ntfittlid)itng, bie —, demoralizare,/, cutfpinuett, fid) —, (entfpnnn, entîpiim itc, entjponnejt, entfpinn(e) biefj), a se naşte, a se iscă. entfpted)eit, (entjpridjft, etitfpridjt, ent= fprnd), entfprndje, entfprodjen, ent= fpridj), a răspunde, a corăspunde, a conveni; —b, a. corespunsător, analog, conform ; convenabil ; adecvat.
cntfprietcu, i. f. (emiprpjt, entfpriiffe, entfproffen, entfprtefjfe), a răsări, entfpringcit, i. f. (entjprang, entipriinge, entfprungeu, entfpriitg(e), a dosi, a se evadă; a proveni, a izvorî, a staturi; a rezultă; a se trage, a descinde.
entfproffen, a. răsărit; originar, entfprubctn, i. f. a izvorî, a scaturi. Ccutfprungcne, bei—, n, —n, evadat, dosit, fugar, m.
13
entftammen
194
cnt,’,ief)en
entftammen, a descinde, a se trage din cutare neam. entffănfcrn, a dezinfecta, (?ntftănfcrung, tbie —, —en, dezinfectare, /.
ciitftef)eit, (entftonb, entftânbe ober ent= ftiinbe, entftanben, entftelj(e), a se naşte, a se iscă, a rezultă; a urmă, a proveni, a ieşi,
Jfntfteljnng, bie —, —- en, naştere, ~ formaţ-ie, — iune, geneză. /; bie — ber Strten, originea speciilor, /. entfteigen, (entftieg, enftiege, entfiiegen, entfteig(e), a ieşi (din o groapă), entfteiflen, a poci. a desfigura; —t, a. desfigurat, diform.
(SntfteUung, bie —, —en, desfigurare, diformaţ-ie, —iune; pocire, /; — einer îiiMfcidje, denaturarea unui fapt.
entftromen, i. f. a curge din...; a ieşi cu profuziune ; a izvorî, a purcede, a se vărsă, entfiinbigeii, a curăţ! de păcate. eutfiUjnett, f. entfiinbigen. cutiănfrfjen, a dezamăgi, a deziluziona,.	ROI Cilii :ntt
@nttăufd|UJtg, bie —, —eit, dezamăgire, deziluz ie, —iune; decepţ-ie, —iune, /'.
entf)roiten, a detrona.
(fntţronnng, bie —, — en, detronare, f.
entniiltcrn, a despoporă, a despopulâ. (fntuiilterung, bie —, —en, despo-pulare, f.
cntroadjfcii, (entmfid)ţ(ef)t, entmâdjft, ent= K>ndj8, entnmdjie, enttoadffen, ent= l»ad)fe),ase face prea mare, pentru, entmafftten, a dezarma.	[/.
(fntmaffnung, bie —, —en, dezarmare, entwâffcrn, a desmlăştină, a drena. SntWăfferMitg, bie —, —en, desmlăş-tinare, /; drenaj, n. cntWebcr, conj. sau, ori; — ober au, au; sau, sau.
entmeidtcit, (entttndj, enttnidfie, ent= rotdjen, enttoeidjţe), a escapă, a e-vadâ; a fugi ; bie Suft entrceicffl, aerul răsuflă.
@ittmei(bnung, bie —, en, escapadă, evaz-ie, —iune; evaporare, răsuflare, f.
entmeifjen, a profană.
(fntmeit)=er, ber —8, profanator, m, —ung, bie —, profanaţie. f. entmenben, (entroenbete ober entwanbte, entroenbet ober enntmnbt, entioenbe), a fură.
©ntioeitbung, bie —, — en, furgasire,/. entmerfeit, (entmirfft, entnnrft, entnmrf, enttoiirfe, enttoorfen, entmirf), a proiectă, a trasă, a întocmi. Giitm'erfiuig, bie —, proiectare, trasare, f.
entmertcit, a desvalorâ, a devalvă. (Snfltiertimg, bie —, —en, desvalo-rare. devalvare, f. entroidetn, a desvoltă ; a articula (un fapt).
@nttoitteluitg, bie —, —en, desvol-tare; articulare (a unui fapt); catastrofa (unei drame); evolu-ţiune, /.
eittminben, (entmonb, enttoiinbe, ent» nmnben, entminb(e), a smulge din mini.
eiitmirreit, (entloirrt, entmirr(e), a ex-trică, a descurcă, a descâlci. Crntroirrung, bie —, en, descurcare, extricare; catastrofă, f. enttoiidjen, a scăpă, a escapâ. cnttoolpicn, a desvăţă, a dezobicnui. a înţărca (un copii); fid) —, a se descotorisi, a se dezobicinui. (fiitioiiliiunig, bie —, —en, desvăţ, n;
înţărcare, (a copilului), /. cntmiiifen, a risipi norii, fid) —, a se însenină.
entraiirbtgen, a înjosi, a degradă; a avilî; a abrutiza; —b, a. înjositor. degradant.
Gntraurbiguitg, bie —, —en, înjosire, avilire, /.
Csntnmrf, ber —, (e)8 — roiirfe, plan, proiect; crochiu, eboş, n. entmnrjeln, a desrădăcină. ©ntttmrjelttitg, bie—,desrădăcinare,/. etttjafern, a desfiră, a descărna. entţaubent, a dezamăgi: a descîntâ. (înt.-ţauberung, bie —, — en, dezamăgire, /; descîntec, n. etttjăumeit, a scoate frîul. enfţieben, (entjog, entjiige, entjogen, entjielj(e), a se sustrage; a retran-şă, a deprivă, a priva ; —b, «. privativ.
©nţpepmtg
195
©rbabel
©utpeţung, bie —, —ett, deprivaţie, retranşare, /. entsiffertt, a descifra.
©utţifferuttg, bie —ett,descifrare./. ent,$itff=en, a încîntâ, a extazia, a răpi; — enb, a. încîntător, ravisanb, răpitor ; - t, a. încîntat, răpit, extaziat.
@itt$utf=en, ba:- —, încîntare. /; extaz, n; —ung, f. —en. cittfligeln, a desfrînâ ; —t, a. des-frînat, licenţios.
entjunb=bar, a. flogistic, inflamabil; —en, a aprinde; fid) —, a se a-prinde; asemflamâ; aseobrintî; —tid), a. inflamabil, exploziliil. @utiiinî>=Itd)feit, bie —, inflamabili-tate, /; —ung, bie —, —en, iniia-rnaţ-ie, —iune; obrinteală (a unei răni), /.
tntgtnei, adv. rupt (în două); — ber= (ten, i. f. (berfteft, berftet ittib birft, birft, bârfi ober borft, borfie entjtoei, entjtneigeborften, birft entgtoci), a se despică; — beijjen, (beif3(ef)t, betfji, bij;, biffe entjtoei, entjtneigebiffen, bet|(ei entjtnei), a muşcă în două; —bredjcn (bridjft, bridjt, brad), briid)e entstnei, cntjiiicigebrodjen, brid) ent-gtnet), a rupe în două; — i. f. a se rupe în două; —en, a desbină, a dezuni, a învrăjbi, a împăre-chiâ; fid) —en, a se desbină; a se învrăjbi, a se împărechiâ: —geben i. f. (ging, gtnge entsmei, entjrcei» gegangen, geţ(e) entjtBci), a se rupe. a se sparge, a se crepă în două;	— fjcnten, a sfărîmâ în
două ; —reijjen, (rei6(ef)t, retjst, rife, riffe entjtoei, entjWeigeriffen, reife(e) entjWet), a sfăşiă, a spintecă; — fpatten, (enţţroeigefpalten, fpolt(e) ent= jtuet), a despică, a spintecă : — fd)lagen, tfctjtagft, fd)lâgt, fdjlug, fcbiuge eittjroet, entjtDeigefdjlagen, fd)Iag(e) entswet), a sfîrîmă; — fdjnetben, (îcţlttitt, fdjnitte entjiuei, entsroeige= icţnitten, fd)netb(e) entjmei), a tăia în două.
©ntsttieimtg, bie —, en, învrăjbire, desbinare, dezunire, împârăchie-re; dizidenţă, secesiune, A ©«jian, bei —, â, —e, (bot.) inţură, genţianâ, /; ftengeliofer—, cupe, /.
©pautette, bie —, - n, epoletă, / epfiemer, a. efemer.
©pibemie, bie—, —en, epidemie, molimă, /.
epibentifcf), a. epidemic. [mă, Gpigrantm, bas—, (e)s, e, epigra-Gpif, bie —, epică, /
Gpifurfier, ber —, s, epicurian, n. ©pitepfie, bie —, epilepsie, / in-struiele. /. pi.
epileptifft), a. epileptic, instruilat. *■ ©pitog, ber —, S, —e, epilog, n. epifd), a. epic
©piffopat, ber ober bas —, s, —e, e-piscopat, n,
©pifobe, bie —, —n, epizodă, / ©piftel, bie -, ît, epistolie,/ ©pttapf), ba§ —, (e)S, -e, epitaf, n. ©pocfje, bie—, —n, valeat, n. epocă,/. epod)emacf)cnb, a. epocal.
EpoS, baS —, poemă epică, / Epptcf), ber—, S, (bot.) ţelină, / mă-răraş, m.
©ţitipage, bie —, —n, echipaj, n. egnipieren, (equipiert, egupier(e), a echipă.
er, pron. el, dînsul; —, pref. con-, cu-, în-, re-,
eradflcit, a socoti, a opina, erarbeitcit, a agonisi (prin muncă). ©rb=abel, ber — S, nobleţă ereditară, boierie de neam, /; —angefeffene, ber —, n, —n, băştinaş, m; —be= grabnbS, ba§ —, ffes, —ffe, cavou, n\ —e, ber — , n, —n, moştenitor, erede. succesor, m; —e, baS —, moştenire, succesiune, / eritaj, n: —fafl, ber —, c-, — falie, deschiderea unei succesiuni, / ; — feinb, ber —eS, —e, duşman jurat, m: —folge, bie—, —n, devoluţ-ie, —iune, /; — folger, ber —S, succesor, m; —fftrft, ber—, en, —en, prinţ ereditar, m; —gut, baS —, eS, —guter, erediu, »; —laffer, ber —, S, testator, m; — teîjen, baS—, S, feud ereditar, n ; —ipac£>t, ber — (e)S, —ungen, embatic, n. emfi-teoză,/; —pădjter, ber—, S, emba-ticar, m; —fd)aft, bie --, succesiune, /; —i^leidjer, ber—, %, captator, m; —Serftârung, bie—,—en, acceptarea succesiunei,/; bebingte —Serfldrung, acceptarea succesi-
13*
erbnrmen
196
(Srbabrutfcţiung
unei sub beneficiu de inventar, /; —(tittf, bag —, (e)g, —e, obiect ereditat,,»;—funbe,t>ie—, —n, păcat strămoşesc; —teii, bag—, eg, —e, patrimoniu, »; — jitt=g, ber—, Jeg, —fe, embatic, n.
erbanti=en )'id) —, a se îndură ; a compătimi ; ©ott —e fidj beitter, D-zeu să se îndure de tine; —eng= tttilrbig, a. compasibil; —uttgglog, a. nemilos; —ungglog, adv. fără milă; — unggtttiirbig, f. —engmiîrbtg. (Srbarnten, bag —, g, milă, compătimire, compasiune, îndurare, /. erbarutlidj, a. ticălos, mizerabil, nemernic.
@rbârmlid)îeit, bie—, —ett, ticăloşie;
mizerie, /.
erbait cit, a zidi, a clădi, a edifică (şi sufleţeşte); ftd)—, a se edifiâ; —Itd), a. edifiant.
©rbaitcr, ber —, ziditor, edificator, m; —ung, bie —, zidire, clădire ; edifiare, /; —mtggbud), bag—, (e)g, —fmdjer, carte de rugăciuni, /. crbebeit, i. f. a tresări, a tresăltâ, a se cutremură.
erb=en, a moşteni, a eredită; —eigen, a. ereditar; —Iid), a. ereditar; — log, «. fără erezi.
erbeten, (erbitteft, erBittet, erbat, erbiite, erbcten, erbitt(e), a solicită; a imploră ; — a. solicitat ; invitat, poftit; —e geitgen, martori poftiţi, erbetteln, a obţinea prin cerşit, erbeuten, a pradă, a obţinea pră-dînd, a captură, a cîştigă. erbieten, fidfi—, (erbot, erbiite, erboten, erbiet(e) bid)), a se îmbiâ, a se oferi. Grrbieten, bag —, g, ofertă, /. erbittett, f. erbeten.
erbitterm, a amărî, a oţărî, a întărită, a îndîrji, a exasperă ; —t, a. amărît. oţărît, înverşunat, în-tărîtat, îndîrjit, exasperat. Grbitteriing, bie—, oţârire, îndîrjire, exasperare, amărîre, /. erbtaffen, i. ţ. a se păli; a răposa, grblaifen, bag —, pălire, ofilire, moarte, /.
erbleiăţen, (erbltd), erbiite, erblidjen, erbleid)(e), a se păli, a se schimbă la faţă; a răposa, erbliib, ’erblidje, f. erbletdfien.
erblicfen, a zări; bag Sidjt ber SBelt —, a se naşte (despre om), ©rblirfung, bie —, zărire, /. erblitibeit, i. f. a orbi.
@rblinîmttg, bie —, orbire, /. erbliiticu, i. f. a înflori.
(SrbliUjen, bag —, 8, înflorire, eflo-rescenţă, /. erborgett, f. borgen. erbofeit, a supără, a mîniă; fid) —, a se mîniă	[gata.
erbottg, a. dispus; td) bin —, sunt erbranfeit, i. [. a mugi. erbred)ett, (erbridjft, erbridjt, erbrnd), erbriidţe, erbroiţen, erbrid)), a sparge, a sfărrmă, a rupe; a desface (o epistolă); ftct)—r a vărsă, a vomi. @rbreăj=en, bag—, eng, spargere, ruptură, vomire, /. Ijeftigeg — ett, sub-versia stomacului, /; —ung, bie —, ruptură; spargere; vărsare,/. cvbrittgeit, (erbradjte, erbiiidjte, eibracfjt, erbring(e), a produce.
Erbfe, bie —, n, (bot.) mazăre, /. erbfenfiirntig, a. piziform. (?rb=abrutfd)ung, bie —, —en, nărui-tură, /; —abtragung, bie —, —en, debleu, n ; —ad)je, bie—, —n, osia pămîntului, /; —an)d)Uttitng, bie —, —en, rambleu,»;—apfel, ber—g, —aţjfel, (bot.) cartof, m; —arbeit, bie—, —en, săpătură, /; — avbeiter, ber—g, salahor, săpător, terasier, m; —art, bie —, — en, speţie de pămînt, /; — aufrourf, ber — g, — toiirfe, plomod, »; — augfjebung, bie ' —, —en, debleu, »; —bafjn, bie—, orbita pămîntului,/; —baţi, ber — g, globul terestru, m ; —battf, bie—, —bănie, podmol, »; —beben, bag —, g, cutremur, n ; —beere, bie —, —tt, fragă, /; — befdjteiber, ber—g, geograf, m; — befdjreibung, bie —, —en, geografie, / ; —be= megung, bie —, mişcarea pămîntului; terasament, n; — bilbttngg* lefjre, bie —, —n, geologie, f; — boben, ber —g, faţa pămîntului,/; bem —boben gleid)' macfjen, a rade (întărituri etc); —boljrer, ber —g, sondă, / ; —branb, ber —eg, — brânbe, foc suteran, n ; —biirger, ber—, s, cosmopolit; pămîntean, m; — batnrn, ber—, (e)g, —bâtitme,
197
SreigitiS
@rb=
val. n. terasă, /; — burdjmeffer, ber —, 3, diametrul pămîntului, » ; —e, bie—, — n, pămînt,». ţărînă,/. teren, sol, »; gelx>ad)fette —e, pîr-log, »; bie —e jet btr Ieid)t, fie-ţi ţărîna uşoară (et sit humus ci-riieri non onerosa tuo); jur —e Beftotten, a înmormîntă ; jb uitter bte —e brtngen, a cauză moartea cuiva; fid> auf bte —e legen, a se culcă pe pămînt ; a se culcă pe jos ; —enge, bie —, istm, » ; —enlaft, bie—, —en, sarcina vieţei, /; — enlebett, bal —8, viaţa de pe lumea asta, /; — enrunb, bal—el, rotogolul pămîntului, »; —ferite, bie—, —n, apogeu, n; —fineţe, bie —, —u, suprafaţa pămîntului, /; —ftncf>b, ber —, el, (:min.) ashest, amiant, m; —fto£), ber—, e§, - floţe, (~ooZ.) purece de grădină, m; — gatle, bte—•, (bot.) frigor, m; — geift, ber—,el,—er,gnom,»;—gefdjofi, ba§ —, e3, —e, parter (al unei case), »; — giirtel, ber —3, zonă,/; — ţaitfeit, bcr 3,morman, muşuroiu, »; — biimmel, bie(—, —n, (âiMZ.) bondar, /» ; — fiiitte, bie —, —n, hrubă, /. bordeiu, »; —joc£), bal —3, —e, pogon, iugăr, ». falce, holdă, /; —farte, bie—, — n, ma-pamund, m; —doţj, ber —, el, — flbjje, glod, »; — frei=l, ber —, feb, globul terestru,»; —futtbe, bie—, geografie, /; —lnge, bie —, — n, strat, n. ober pătură de pămînt, /; - -[abpett, bcr —, lab, m; —mit= telţmnft, ber —3, —e, buric (centru) al pămîntului. n ;	—molcf),
ber—3, —e, salamandră,/; —ttăţe, bie —, perigeu, m; —neţerung, bte —, cu, limbă de pămînt, /; —nu=f;, bie—, — niiffe, (bot.) barla-boiu, »; — oberfliicţe, bie —, — n, faţa pămîntului; —81, bal—, (e)l, —, petroleu, » ; — ped), bal -, 8, (min.) duhot, m bitumă,/; —raitei), ber —, 3, (bot.) corcodan,)». fumă-rică, /; reidj, bal —, 3, ţărînă, /; sol, »; — riicfen, ber- -, 3, dîlm, » ; —rutjdţjung, bie—, — ett, nărui-tură, / ; —fdjeibe, bie —, discul pămîntului, n ; —fdjicbt, bie —, — eit, strat,»; — fdjofle, bie —, —it,
lostooîn, glod, n; — fdjtDatntii, ber —, (e)l, — fd)»amme, (bot.) mitarcâ, /; — fţiinne, bie —, — ti, (zool.) ta-ranchită, /; —ftrcifen, ber —, 3, sfoară de pămînt, /; - ftricî), ber —, (e)l, e, zonă, /; —ftufe, bie—, —n, terasă, /; — itmfeglutig, bie—, en, circumnavigaţiunea, f. ober ocolul pămîntului, n; —niad)=8,ba§ fe3, (min.) ozoclierită, cerezină, /; -urnii, ber- 3, —ioaUe, terasă, grădişte, /. meterez, n ; —ttmrm, ber —3, — tmtrtrter, (zool.) rîmă, /. erbendbar, -lid), a. imaginabil; —ert, (erbndjte, erbiid)te, erbnd)t, crbcnf(e), a imagină; a inventă, a născoţî. crb=fal)l, a. livid, galben ca ceara ; fjaltig, a. pămîntos; —ig, a. pă-mîntos.
erbirfiben, a inventă, a isvodi, a născoţî, a ficţionă; —tei, a. năs-coţit, fictiv.
Gfrbidjtuug, bie —, -en, scornitură, născoţire. ficţiune, f. parasco-
venii,/. pl.
erbotd)Cit, a înjunghia, erbreiften, fid) —, a cuteză, a îndrăzni, a se obrăznici, (frbrelftung, bie —eu, îndrăzneală, obrăznicie, /.
erbriiljiteu, i. f. a durdui, a bubui. erbroffeln, a sugrumă, a gîtui, a garotă.
Cfrbroffelmtg, bie—, —en, sugrumare, gîtuire; garotare, /. crbriirfcii, a strivi, a înăduşi, a copleşi, a acablă; —b, a. copleşitor, acablant.
Ghbrttrfnitg, bie —, strivire, înădu-şire, copleşire, acablare, /. (f-rbrufrl), ber —, e3, treerătură, /. rvbulbeit, a suferi, a răbda, a îndură,; a fi încercat.
©rbulbmtg, bie —, —en, suferinţă, încercare, răbdare, /. ereifent, fid) —, a se aprinde, a se întărită; a se mîniâ. a se face foc. Cfreifcrung, bie —, spulberătură, /.
arţag. »■ mînie, /. ereigit=en, fid) —, a se întîmplă, a se brodi; a se petrece; a evenî, a adveni; —ilDoIl, a. evenimentoz. ®reigiti=8, ba3 —, ffes, —ffe, întîm-plare, /. eveniment, n.
erei (cit
198
drgiebigfeit
ereilctt, a ajunge, a apuca; a surprinde.
©rernit, bcr—, en, —en, pustnic, sihastru, eremit, m. crerbcn, (ererbt, ererb(e), a moşteni. crfaf)r=en, (erfiifixft, erfiifjrt, erfutir, er= fiihve, erfoţten, etfaljr(e), a află, a prinde de veste, a auzi; a păţi, a încerca; — a. păţit, încercat, expert, experimentat ; umblat (prin lume); — nngsmafeig, a. empiric.
, @rfai)t=enf)eit, bte —, experienţă, /. exerciţiu, n. experimentare, / ; ,—ung, bie —cit, experienţă, încercare, practică, empirie, /; ( proc.) —mtg ntadfl îlitg, tot păţitul e priceput.
crfaffcu, a prinde, a apucă (cu mina); a pricepe.
erfetbteu, (erfidift, erftdjt, erfoctţt, er* fod^te, erfodjtctt, erftd)0, a cîştigă prin luptă; a repurta (o victorie), erfinînen, (etfanb, erfiiitbe, ctfuitben, erfinb(e), a inventa; —erifd), «. in-venţios, inventiv, ingenios; — lid), n. inteligibil.
(î-rfiiib--er, Ser—, 8, inventator, plăs-m inuitor, născoţitor. m; —ung, bie —. invenţ-ie, — iune, plăsmuire, născoţire, /.
ttfleJpbar, a. exorabil; —ett, a exorâ; a imploră.
(frfoig, ber —e3, —e, succes, n. do-bindă, /. rezultat, n. ispravă, reuşită. /; —lofiglett, bie —, nesuc-ces; nereuşită, /.
- etfoig=eu, i. j. a rezultă; a se în-tîmplă; a urmă; —loŞ, a. van, •zadarnic, fără ispravă; — rcid), a. cu bun succes.
. erforinerlid), o. necesar, —n, a cere, a recere, a reclamă, a exige. Orforberiti=§, bas —ffeS, —ffe, cerinţă, recerinţă, exiginţă; calitate indispensabilă, /•
crforftfieii, a cercetă, a eruă, a explora; a scrută.
. (ţrforfdper, ber —, 8, scrutător, explorator, m ; —UU0, bie —, —en, ' cercetare, exploraţ-ie, —iune, /. erfrageit, (erfrugft, erfrngt, erirngie, er=
frngt, erfrag(e), a se informă, a află întrebînd.
crfred)en, fid) —, a se obrăznici. erfreu=en, a înveseli, a îmbucură ; —lid), a. îmbucurător; —t, a. vesel; —t ©ie ju feljen, încîntat de a vă vedeă.
crfrieren, i. f. (erfror, erfriirc, crfroren, erfrier(e), a degeră crfriftf)en, a răcori; —b, </. răcoritor, recreator, rafreşisant.
Gerftlfrijnttg, bie —, —en, răcorire,/;
—cu, (pl.) răcituri, /. pi. crfroren, f. crfrieren. crfiiKett; a împlini, a efectua, a realiză; eitie (Bitte —, a acordă o cerere; fein SSerfprcdjen —, a se ţinea de cuvînt.
©rfiidung, bie —, împlinire, realizare; acordare, /. in ........... gefjen,
a se izbîndi.
.ergati.ţeit, a întregi, a complectă; a complini; — b, a. integrant, complementar, complet.iv, suplet.iv. .Grrgănsmtg, bie —, en, întregire, /. complement, »; —§eib, ber—, el, —e, jnrămînt supleetor, — l-ftitef, bas — §, 7 e, mantiză. /. ergattern, a apucă, a acapara, egaimern, a dobîndi prin înşelătorie, ergebett, (ergibft, ergibt, ergnb, ergabe, ergeben, ergib), a avea drept rezultat; fid) —, a se predă inimicului: a se da (beţiei); a decurge; a adveni; — a. dedat; devotat; bem întnfe—, beţiv; — ft, a. prea devotat, smerit.
.(?rgeb=enfieit, bie —, devotament, n; —— ni=s, bas—, ffes, —ffe, rezultat, n; —ung, bie —, supunere, predare, rezignaţ-ie, —iune, /. crgeljett, i. f. (erging, erginge, ergan= gen, ergef)(e), a merge (cuiva) ; e8 ifi mir gut ergnngen, mi-a mers bine; am păţit-o cît de bine; — laffen, a publică; .liber fid) — laffen, a suferi; fief) —, a se preumblă; fid) in 33etHmnfdjungen—, a debită la imprecaţiuni; fief) in 2obe?cr= fjebungen —, a se întinde la laude. crgei)ctt, a strînge prin avariţie, ergiebig, a. mănos, spornic, productiv, abundam, îmbelşugat, fertil; lucrativ.
(f-rgiebigfcit, bie —, spor, n. abundenţă, /; debit, (al unui izvor),».
erflieţjcit
1S9

cvgicfieu, (ergieB(ei)t, ergicfît, ergofc, ergiiffe, ergoffen, crgic&(e), a vărsa, a râvărsă; fid) —, a se răvărsâ, a se arunca; o extrnvazâ: a-şi vărsă (focul inimei).
(frgieţhtitg, bie — r —en, vărsare, ră-vărsure; efuz-ie, —iune; confidenţă, /.
ergtăitjen, i. j. a străluci, erglimmen, i. ţ. (erglomm, erglbntme, ergtommen, erglintnt(e), a licurî. crgfiityrit, i. i. a se învăpăiâ, a se roşi.
ergbtren, a desfăta, a înveseli, a delecta, a recrea ; fid) —, a se delecta, a se desfăta, a se diver-tizâ, a-şi petrece; — enb, a. desfătător, amuzant, plezant; —fid), a. rejuisant.
Grgfiipett, Cai- —i, desfătare, /.; a-muzement, n ; — licbfeit, bie —, -en, petrecere, rejuisanţâ, /; — ung, bie -, —en, desfătare, /. ettgrauett, i. |. a încărunţi.
©rgraumtg, bie —, încărunţire, /. ergreifeu, (ergriff, ergriffe, ergrtffen, ergrcif(e), a apucă, a sczisă, a prinde (cu mîna), a luă (măsuri); | a induioşă, a mişcă, a emoţiona; b, a. apucător; mişcător, duios, ©rgreifuitg, bie —, prindere, pre-hensiune; apucare, ocupare, luare (de măsuri), /. ergriţfett, a. apucat; mişcat, înduioşat.
Grgriţ)euf|cit, bie —, emoţionament., n; înduioşare,/.	[înfuria,
ergrimmcn, a se înverşuna, a se (Srgrimmtfein, ba? —x, înverşunare, furie, /. ergriibctn, a inventă.
.ergriiitinen, a aprofunda, a sondă: —lict), «. sondabil, penetrabil. ©rgriinimug, bie —, —en, aprofundare ; descoperire, /.
(Srgii t), ber —, ffeS —giiffe, răvăr-sare. efuz-ie. -tune; confidenţă,/, erfyaben, «. buricat ; ridicat, înălţat. înalt ; măreţ, sublim : iiber itfles —, mai presus de toate:—e Slrbeit, relief, n; lucrare în zar-furi, /.
(Srf):ibenl)eit, bie—, - en, ridicătură, înălţime; sublimitate, /.
ber —, (e)3, primire, recep-ţiune, /.
erbafieit, (erbijltfi, crbntt, erţiclt, er= erbielte, erfmiten, erf)nlt(e'), a luă (scrisori),; a primi (bani); a conservă (în bună stare) ; a intre-ţineâ, a sustentă; ©ott crfiaire bidt, D-zeu să te ţie; ©ott crţalte bid) geţuitb, D-zeu să-ţi dea sănătate. ,®rl)alt=er, ber —, / susţiitor, prezentator: —ung, bie —, păstrare, prezervare; întreţinere, /. erf)ă(tlirf), a. truvabil. crt)aitbrin, a cumpără, erbăttgeit, a spînzurâ. erflărten, a întări, a afirmă. @rţartitng, bie—,întărire, afirmare,/, erfţafcf)cn, a înhaţă, a înşfăca. erl)eb=en, (erţob, ober erţnb, erijiibe ober erbiibe, erbobett, ert)eb(e), a ridică, a. înălţă, a exaltă; a scoate (ţipete); a strînge (dări); a luă în primire (bani); fid) —, a se ridică, a se sculă; a se răsvrătl; -mir biră'-t @Ia§ mtf bie ©emnbţcit unferer ÎSirte, să cinstim acest pahar în sănătatea gospodarilor noştri; —enb, a. imufleţitor, sublim ; —lid), a. relevant ; important, considerabil.
®rl)eb=lid)feit, bie —, importanţă, /; —ung, bie —, -en, ridicare, ele-vaţ-ie, —iune, promoţ-ie, —iune; exâltaţ-ie, —iune; insurecţ-ie, — iune; cercetare, investigare, / ; — ung ber Zloraften, instrucţ-ie, —iune, /.
I erbeirnten, a dobîndî prin căsătorie, crfieifrijcit, a cere, a reclamă; a exige.
erlieitcru, a desfăta, a înveseli, a distrage ;	--b, a. înveselitor ;
distractiv.
(îrfjeiternng, bie —, — en, înveselire, recreaţiune, /.
crţeltcn, alumină, a ilumina, a lămuri; eă erficllt fiievnus, d’aici se vede, d'aici reiese, erljeufen, a spînzurâ. erfieurijefit, a captă, a simula, crljincn, a înfierbîntâ; fief) —, a se eşoia.
GrJjiŞuttg, bie —, înfierbîntare; do-goreală, eşofare, f.
erfjotien
200
(frfanget
crfjobcn, a. durducat. erţoffen, (erţofft, erfjoffe), a speră. crl)dl)cn, a ridică, a urcă, a înălţă, a elevă.
<£rf)8Ijung, bte —, —en, înălţime, ele-vaţ-ie, —iune; proeminenţă; înălţare, sporire; urcare (de preţ),/. etf)ofett, fid) —, a se întrema, a se înfiripă; a prinde la suflet; a-şi veni în ori, a se repauză, a se recrea; fief) bei jbm 8îat? —, a cere sfat dela cineva.
(Srfjofttng, bie —, —eit, recreaţ-ie, —iune, reîntremare, repauz, n ; odihnă, /.
erlpireit, a ascultă (rugăciunea). (Srfjoruttjţ, bte —, împlinire, (a unei rugăciuni).	[neagră, /.
(frifafrnut, ba* — (e)?, (bot) iarbă erittiterdid), a. amintibil; ba* ift mir —fief), îmi aduc aminte ; —it, a aduce aminte, a aminti, a rememora ; a menţionă ; a pomeni ; fid) —, a-şi aduce aminte, (ţriuner ung, bie —, —en, aducere aminte; amintire,./; suvenir, n; admoniţ-ie, —iune, /. erjageit, a vină.
erfalten, i. f. a se răci (ceva cald), erfaltett, fief) —, a se răci (omul). Cfrfăltmtg, bie —, —en, răcire ; răceală, /.
erlămpfen, a eluptâ. crfaunt, a. recunoscut, erfargcit, a strînge prin avariţie, erfattfeit, a cumpără: a corumpe. erfeitmbar, a. discernibil, perceptibil, reconesabil ; —en, (erfannte, erfenn(e)te, erfamtt, erfenne), a recunoaşte, a distinge, a deosebi ; a întrevedea; ficţiju —engebeit.ase da pe faţă; }u —engeben, a manifestă; ju 8ied)t —en, a decide de drept ; auf /obe? ftrafe— en, a condamnă la moarte; -tfief),a.recunoscător, (frfenit-barfctf, bie , perceptibilita-te, /; - tfidjfeit, bie —, —en, recunoştinţă, /; - t:ti=§, bie —, — ffe, cunoştinţă; sentinţă, f; dispozitivul sentinţei, m; —ui?Derm8gen, ba* —, 3, intelect, n ; —ung, bie —, recunoaştere,/; — unggjeidfen, ba? —semn, «; —ungoraort, ba? —e?, -e, lozincă, parolă, f.
(Srfcr, ber —, ?, pălimar, n ; balustradă, /.
erfiefen, (erlieî(eţ)t, erfieft, erfor, er= fiire, erfuren, erfiefe ober erfie?), a alege.
crfliir=bar, a. explicabil; —en, a explică, a desluşi; a interpretă; a declară (răsboiu); a comentă; in 5tc£)t —, a proscrie; fid) —en, a se explică, a se declară ; —eitb, «. explicativ, desluşitor ; — lid), a. explicabil, aproape de mintea omului; —t, a. pronunţat, declarat, pe faţă.
(f-rfliir=er, ber —, §, explicator; comentator, tîlcuitor, interpret, m; . —ung, bie —, en, declaraţ-ie, — iune, explicaţ-ie, — iunejinterpre-t.aţ-ie, —iune ; definiţ-ie, —iune; exegeză,/; comentai-, n; ijffentlidje —ung, porunciament, n. evflerfftd), a. considerabil, erffeftcnt, a se acaţară, a se urcă. erffimmeit, (erfiomm, erflBmme, erffom= nten, erfltmm(e), f. erftettern. erfliitgeu, i. i. (erflang, erfliinge er= flungen, erfling(e), a răsună. (Srflingcit, ba? —?, răsunet, n erflirreu, i. f. a zornăî. erfor, (erfore, erforen), f. erfuren. erforeit, a. ales. erfranfen, i. i. a se bolnăvi, (rrfranfitiig, bte —, —en, îmbolnăvire, idiopatie, /. erfuţleit, fief) —, a se răci. erfuţiteit, fief) —, a îndrăzni, a cuteză. CrrfiUiiten, ba? —, ?, îndrăznire, îndrăzneală, /.
erfuitbigen, fief) —, a se informă. G-rfintbigung, bie —, —en, informaţie, —iune, /.
erfiinftebn, a afectă; —t, a. afectat, ©rfiutfflitttfl. bie , en, afectare, /. erfuren, (erfor, erfore, erforen, erfiir(e), a alege.
erlabcu, a recreă!
©rfag, ber —, ?, — lage, depunere,/, vărsămînt, n,
erfaţmeit, i. i. a şchiopăta; a se răci (zelul).
erfangeit, a obţinea, a dobândi. (Srhiufl=et, ber —?, dobînditor, m: — ung, bie —, dobîndire, obţinere, obtenţiune, /.
etlaffen
201
(Srmăfuguttg
cttafîctt, (erlicg, erltefec, crloffen, erlafj ober erlaffe), a ierta, a dispensa ; a deslegâ (de păcate); a publică, a emite (un ordin).
Grtaffung, bie —, iertare, remiz-ie, —iune; emitere. /.
@rla=6, ber —, fie*, — idffe, iertare, remiz-ie, —iune, /; decret, emis, rescript, intimat, mandat, n. erliiBlid), o. remizibil, pardonabil. crlaub eit, a permite, a iertă, a da voie; fid) , a-şi permite : ' En Sic, pardon! iertăciune ! - c, a. permis, iertat, licit (îrlaitbubŞ, bie —, —ffe, permis-ie, —iune, voie: licenţă, /; —gfdjetit, ber , e8, e, licenţă; pasa vânt, «. erlaudjt, a. ilustru, prealuminat ertancrit, a pîndi. erlanftf)cit, a, aleşuî. erlâutent, a explică a respică, a comentă; b, a. explicativ. ®rlăutet>er, ber -3, explicator, comentator, metafrast, m ; — ttttg, bie—,—eu, explicare, explicaţ-ie, —iune, /; colorar, tîlc, 11.
Erbc, bie -, —n, (bot.) arin, anin, m ; —nbictidjt, ba§—, 8, —e, ariniş, n; —ttttmlb, ber —, e?, —tuâtber, ari-nişte,/; —enfottig, ber — 3,	-e,
craiul ielelor, m.
erlebett, a aveă zile; a apuca (timpuri); a păţi: io curta* babe id) nod) ttidjt erlebt, aşa ceva nu am mai pomenit.
@rlebni=§, bo8—, ffes —ffe, aventură, păţanie,
erlebig=en, a termină; a expedia, a rezolvă; a aranja; a absolvă; a deşertă; t, a. vacant, terminat; rezolvat, aranjat.
Grfebigung, bie —, —ett, vacanţă : expediare, rezoluţiune; rezolvare; achitare, /.
erlegctt, a repune, a doborî; a depune; a vărsă (bani).
(Srlegititg, bie—, repunere, doborire; vina re; depunere, versămînt (de bani), n.
er(eid)terit, a uşura, a înlesni, a facilita; a sulajă, a. deşt oi. a alină (dureri); fid) —, a se uşură. (Sr(oid)tcrmtg, bie —, - ett, uşurare, înlesnire; sulajare, f.
crleibcit, (erlitt, erlttte, erlitten, erletb* (ei, a îndură, a suferi, a păţi. erlerueit, a învăţă.
Cfrlerttmtg, bie , învăţare, f. erlefctt, a. ales. select, erteutţten, a lumină, a ilumina. Srleudjtung, bie - , luminaţ-ie, — iune, /.
erliegcit, (erlog, erlnge, erlegen, erieg= (e), i. f. a sucombă, a ti covârşit de...; e§ — fiu Sie 10 ţtronen, 10 coroane sunt depuse pentru Dv. erlifdpl, eriiidp, f. erl5)d)en. crlifteit, a dobîndi prin isteţie. Ertfintig, f. (îrie.
erlogcu, a. scornit ; bao tft — unb erfftittfert, asfa-i a dracului minciună.
®rlo4, ber- -, îe8, produs, provenit, n. erlofrfieit, (ertifdjft, erliîc£)t, erlojdţ, (cr= Idfdţjte), erlofdjen, erltfdj), a stinge;
—	i. f. a se stinge, a expiră (un contract); a se perima (un drept).
crloftţeit, a. stins; expirat; perimat;
—e Sdţrift, scrisoare ştearsă. (Srldfdptito, bie —, stingere, expirare; peremţ-ie, —iune,/. erliifeu, a salvă, a mîntui, a izbăvi, a litrosi.
(£rlbf=er, ber -8, mîntuitor, salvator, m: —ung, bie—, salvare, mintu-ire. isbăvire, /.
erliigeit, ( erlog, erliige, erlogen, ecliig(e), a scorni.
erluftigeit, a divertiză, a amuză; fid)
-	, a-şi petrece (bine), erntărfitigen, a împuternici, a autoriză.
@rmăă)ttgnug, bie împuternicire, autorizaţie, —iune ./. crmaţiten, a adhortă, a admoniă, a admonesta: a îndemnă: a dojeni; — b,«. îndemnător, dojenitor, j ©rmaŞimitg, bie- -. ett, adhortaţ-ie, —iune. admoniţ-ie. - iune, admonestare: dojenire; do. ană. f; —«fdiretben, bat - , admoniţiune,/, erntaitgcln, a lipsi.
®rmaitgchuig, bie —, lipsă. ,/' crm.iniicii, a înenrajă ; 'ui) —, a se îmbărbăta.	[s ădea.
: entiiifţigcn, a modera, a reduce, a Srntafşiguitg, bie—, — rtt, moderare; reducţ-ie, —iune, ,/.
ermattcn
202
Erregbarfeit
ermatten, i. f. a dăbâlăză, a fatigă. Ermattmig, bie —, oboseală, piro-teală, dăbălăzare, f. erme=ff=en, (ermtffeft ober ermigt, er» mif;t, ermiffe, ertneffen, ermiB), a măsură; a judecă, a socoti. Gtmeffeit, ba? —, s, judecată, părere. opin-ie, —iune, chibzuealâ,/. ernteBlttf), a. comensurabil, eratiiieiit, a descoperi, a constată; er bot bie ”3)tebe ermittelt, a dovedit pe hoţi.
(Srmittfung, bie—, — ett, constatare,/, eratoglirijen, a face posibil, ermorbett, a asasină.
Ermorbung, bie —, —en, asasinare, f; asasinat, n.
ermiib linr, a. fatigabil; —en, a osteni, a obosi, a fatigă; — i. j. a se obosi; -b, a. obositor, fatigant. (Srmttbmtg, bie—, ostenire, oboseală, fatigă, lasitudine, f. ermuttterit, a trezi, a deşteptă; a încuraja, a animă.
Grmunterutig, bie —, —en, încurajare, animare; deşteptare,/, ermutigen, a încuraja, a îmbărbăta. Eviiiutigmtg,bie—, — eit, încurajare, f. critiiliren, a nutri, a hrăni ; fief) —, a se nutri; a subsistă. . (î-rttii!)r=er, ber —, ?, nutritor, m ; —ung, bie—, nutriţiune, hrănire, alirnentaţ-ie, —iune, f. ernemteit, (ernnnnte, emenn(e)te, er= nitnni, ernenn(e), a numi, a denumi; a constitui (de erede). Grneiitiung, bie—, en, denumire, de-nominaţ-ie, —iune; constituire,/, erneuern, a reînoi, a renuvelă. a novă.
@rnener=er, ber—, s, reînnoitor, novator, m\ - ung, bie —, —en, re-înnoii'e, preînnoire. renuvelare ; novaţ-ie, —iune, / erniebrigeit, a înjosi, a umili, a coborî; a depresă: a degradă, a declasa.
©niiebrigung, bie —, —en, înjosire, josorare, degradaţ-ie, —iune, declasare, /.
Crrnft, ber el, seriozitate, gravitate. /: - baftiflfeit, f. —. criift, a. serios, grav; —liaft, i. — : - litf), odo. cu toată seriozitatea.
Ernte, bie —, —en, recoltă,/; ar= beiter, ber —, ?, seccrător, m; — monat, ber - §, —e, luna lui august, /; icf)Ied)te —, recoltă slabă, /; —geit, bie -	—en, seceriş, n.
ernten, a recoltă.
entii(f)tent, a trezi; fief)—, a se trezi (din beţie).
Grober=er, ber —, / cuceritor, con-cherant, m; ung, bie —, — en, cucerire, concvistă, / erobern, a cuceri, a concherâ, a cuprinde (un oraş), eroffiten, a deschide: a inaugura (o serbare); a comunică (o părere),, a declară (voinţa).
Grroffmuig, bie —, —en, deschidere, inaugurare (a unei serbări); des-puiare (a unui scrutin): împărtăşire, /.
crorter=bar, a. discutabil; — n, a discută, a desbate.
Grdrieritng, bie —, —en, discuţ-ie,
—	iune, debată, f. erotifd), a. erotic, amorez.
Erţttf, ber —, §, (zool.) răţoiu, m. et)>id)t, a. pasionat, înverşunat; auf
etica? — ieirt, a vroi odată cu capul.
erpreffeit, a stoarce.
Grpreff=er, ber — S, împilător, şan-tajist, n; —ung, bie —, -en, împilare, stoarcere, /. şantaj," n. erprolnen, a încercă: — t, a. încercat, crquirfeit, a recrea, a confortâ; —b, a. recreator, înviorător. Grquirfmtg, bie —, —en, recreaţ-ie,
-	iune, confortare, / erraffen, a răpi.
errateti, (erriitft, errnt, errict, erricie, er= roten, errnt(e), a gîci, a devină. Grraten, ba? —, §, gîcire, devinuţ-ie, —iune. /; — er, ber —§, gîci-tor, devinator, m.
erratiftf), a. rătăcit; er Slod, stîncă rătăcită, /.
erreg=bar, a. excitabil, iritabil;—en, a emoţiona, a irită, a excită, a agită, a aţîţă: a exaltă; a afiţiâ; —enb, a. excitant.
Erreg=barîeit, bie —, iritabilitate, /; —ung, bie—, emoţ-ie, —iune, ex-citaţ-ie, —iune; agitaţ-ie, —iune; afiţiare, /.
erreid)6ar
203
(frftfittieruntţ
erreidpbar, a. obţinibil, accesibil : ert, a obţinea, a atinge, a a-junge, a egala.	[re. f.
©rreidptttg, bie—, obţinere, ajunge-erretten, a scăpă, a salvă, a mîntui. ©rrettutig, bie —, scăpare, salvare, mîntuire, /.
crriri)tr», a ridică, a erige; a construi; a aşeză, a înfiinţa, a fonda, a întemeia; a crea, a institui, a etablă: a dresă (un inventar). @mrf)tung, bie —, ridicare, erecţi-une; construire, aşezare, înfiinţare, fondare, întemeare, creare, instituire, etablare; dresare (a unui inventar), f. erriitgeit, (errnng, erriinge, erruitgen, ening(e), a dobîndi, a cîştigă (prin străduinţă).
errolett, i. [. a se înroşi (la faţă), ©rriiten, bas—, S, înroşire (la faţă).
errufcit, a pătrunde (cu vocea). (?rvnngcnfd)nft, bie —, —cu, agonisire; dobîndire; achiziţiune; con-chistă, cucerire, f. erfăthigen, a sătura: — lidj, a. să-turabil
©rfăttigmtg, bie—, saturare,./', saţ, n. Gerjitţ, bcr —, cs, —[aţe, întoarcere (a unei păgubi), compensaţ-ie, -iune./; —leiften, a despăgubi, a desdăună; —mantt, ber — (e)§, —mâitner, înlocuitor, supleent, substitut, ramplasant, m ; —mit= tel, bas , surogat, succedaneu,». etfaufen, i. (. (erfnufft, erfauft, erfoff, erfBffe, erfoffen, erjauf(e), a se înecă, etfaufen, a înecă.
©rfănfnug, bie —, înecare, /. erfdjadjent, a cumpără (cu şmecheriei, f.
erfdţaffcit, (erfdjnf, erfdiitte, erfcţnffen,
erfd)ttff(e), a creă, a procrea, a zidi. @rfd):»ff er, ber —, creator, ziditor, m; - ung, bie—, creare, creaţ-ie, —iune, zidire, f.
erfdiaUett, i. i (erfcf)o(l, erfd)B((e, er-frf)of(en), a răsună; ein lautes @c= Iiid)tet — Inffen, a ride cu hohot etfdiaubctn, i. f. a se înfiora, erfdjaueit, a vedea, a zări erfcţeiitcn, i. f. (erfcţien, erfcţiene, er= fdficuen, er)djtin(e), a se arătă, a compărea, a se prezentă; a se
înfăţişă : a ieşi (la lumină ober un jurnal): a se năluci. Cfridieiiuntg, bie —, —eu, arătare, / înfăţişare, iveală ; apariţ-ie, — iune; nălucă, stahie,/; fenomen.», erfdjiefţctt, (etjdjoj;, erfcţofje, erfcţoffen), a împuşcă.
erfdflajfeu, i. f. a amorţi, a se lăbărţa, a se destinde, a se des-cordă, a se înmuiă; a se enervă. (îrfd)îaff=en, bas —, s, —ung, bie —, amorţeală, lăbărţare, destindere, descordare, înmuiare; enervare,/'. crfd)lageit, (erfdilug, ericf)lug(e), etfd)ln» gen, erid)lag(e), a ucide; rotit 33Iiţ
—	toerben, a fi trăsnit, crfdjleidicit, (erfcfilidţ, erjdjltdje, etjdjlt-
d)cn), a captă.
(îrfd)leid)iing, bie —, —en, captaţ-ie,
—	iune, /.
erfd)lid)eit, a. captat erfd|(ie§en, (erjcţlofţ, erfdjlBffe, eridjlop fen, etfd)liefi(e), a deschide. erfd|meid)e(u,(erfd)ttteid)clt,erid)mcid)le), a obţinea prin linguşiri, erfdjttafjţien, a hăpăi, a înşfăca,
. erfd)iiţ)f=en, a goli. a slei. a epuiza; a obosi, a istovi; a deulâ, a extenua (puterile); a slei; —enb, a. epuizător; — tr a. deulat. istovit, obosit; epuizat; gang —t fein, a fi mîncat, ca alba de ham. Grfdjopfung, bie —, -oboseală; istovire: epuizare; inaniţi-e. —iune,/. erfdiracf, f. erfdţreden. erfd)ted=en, (erfcţtectft, erfdnecft, er= fd)tecfte, ţabe et|d)recît, erfdjrede), a speria, a terifiâ; a îngrozi; — i. f (ericfiricîft, eridiridt, erfdşracf, er= fdiracte, erjdjrocfeit, erfdjrief), a se speria; —lid), a. grozav, epuvantabil. erfdirorfeit, <*. speriat.
©tfd)totfcnf)cit, bie—, spaimă, teroare, frică, /.
înduioşă.
©tfd)iittentng, bie—, - -cit, sbucium, n. sguduire, cutremurare, emoţie, —iune. /.
erfd)tuercu, a agrava; a dificultâ ; — b, a. agravant,.
©rfdpoentng, bie —, îngreunare; a-gravare, /.
erpminbelit
204
©rfndjett
erftfinjiitbefii, a dobîndi prin şantaj ober escrocărie.
erf<f)tt)iitg=ett, (erfd)tt>ang, erfcbroiinge, erfdjttmitgen, erfd)ttnng(e), a dobîndi cu greutăţi; —lidj, a. dobîndibil. erfeţen, (erfic^ft, erfteljt, erfaf), etjatje, erfe&en, erftef)), a vedea; a alege. erfeijtt=en, a dori; —t, a. dorit. erjeŞ=bar, a. reparabil, restituibil, ramplasabil; compensabil; —en, a înlocui, a suplini, a substitui, a ramplasâ; a restitui, a compensa, a împlini o lipsă ; — lidj, a. înlocuibil, restituibil.
©rfeŞung, bie —, înlocuire; restituire, ramplasare, compensare,corn-pensaţ-ie, — iune, /. erfidjtfidj, «. lămurit, evident, învederat.
erfiitgett, (erfattg, erfiinge, erfungen, er= ftng(e), a cîştiga cu cîntări. frfinn=en, (erfann, erfiinne, erfonnen. erfinne), a izvodi, a născoţi, a scorni, a inventă; a imagină; — lid), a. imaginabil, crfişeit, (erfnfj, eriiipe, erfeffen, erftŞ(e), a uzucapiă. erfpăljeit, a pîndi. erfparen, a economisi. @rţ>arnt=§,ba§—,ffeŞ,—ffe, economie,/, erfprieţlid), a. profitabil. Grfţ>rie£(id)fett, bie —, folos, avantaj, n. utilitate, /. crft, adv. întîiu, mai întîiu; la început; mai nainte; numai, tocmai, abia, chiar; —e, num. prim, întîiu; —ena, adv. întîiu, dintru-întîiu; —ere, o; primul; — geboren, a. prim născut; — genarmt, a. mai sus numit ober zis; — îlaffig, a. primordial, de frunte; — lidj, adv. dintruîntîiu; —ranglid), a. primordial.
erftarfeit, i. f. a se întări.. erftarr=en, i. f. a se înţepeni, a încremeni, a înlemni, a amorţi; a se închegă; a se coagulă; a îngheţă; —t, a. înlemnit, încremenit, amorţit.
Grftarrung, bie —, încremenire, în-lemnire, înmărmurire, amorţeală; încleştare; închegare, coagulare; îngheţare, /.
erftatten, a înapoia, a restitui; 33e=
rtcfjt —, a raportă; einen Sîefudj—, a da o vizită.
©rftattitng, bie —, prezentare, dare; resituire. /.
erftatut=en, i. f. a fi mirat, a se uimi, a se etonă; — enâwftrbig, a. sur-prinsător; — licf), a. uimitor, —t, a. surprins, uimit.
©rftaitttett, ba»—, mirare, uimire, /. et.onament, n.
Erft=c, ber —, n, —n, prim, protos, m; ber—e, ber befte, primul venit, m; — geburt, bie —, —cit, primo-genitură; —ling, ber —, s, —e, trufandă, pîrgă, /; primnăscut, m; —lirtgsfrudjt, bie —, — fripte, primiţie, trufandă, pîrgă, /. erftecbeit, (erftidjft, erftidjt, erftncf), er= pd;e, erftodjen, erfticf)), a înjunghia, erfteljen, (erftanb, erftnube ober ev [tititbe, erflanben, erftelje), a cumpără (arturisind), a achera; — i. f. a înviă; a se sculă.
Cf-rfteljcr, ber —, cumpărător; adju-decat.ar. m.
erfteigen, (erftieg, erfttege, erfiiegen, er= ftetg(e),,a urcă, a se sui. ©rfteigung, bie —, —en, suire, ascensiune, /.
erfterbcn, i. f (erftirbft, erfttrbt, erftnrb, erftiirbe, erftorben, erftirb), a muri ; tcf) erfterbe, (încheere de epistolă arhaică) sunt pînă la moarte, erftitfen, a năduşi, a năbuşi, a înecă. a asfixia; — i. f. a se înecă, a etufă, a sufocă; — b, a. înecâ-cios, etufant, sufocant.
©rftirfung, bie —, înecare, năbuşire, sufocare, asfixiare, /. erftorben, a. mort ; stins : uscată (plantă).
erftreben, a aspiră (la ceva), -srftrerfett, a întinde ; a ajurnă (un termin) ; fief) —, a se întinde, a se prelungi.
erftreiten, (erftritt, erftritte, erftritten, erftrett(e), a cuceri; a dobîndi prin proces.
erfturmen, a luă cu asalt. Grfturmnng, bie —, —en, asaltare, luare cu asalt, /.
erfntfieit, a rugă, a rechiziţiona, a reeercâ.
©rfuri)cit, bas —s, rugare, cerere ;
eriaţipeit
205
(bruierii
rechiziţ-ie, — iune; petiţ-ie, — iune,
ertappcii, a prinde, a surprinde ; aufftifdEjer Sat—, aprinde ladică; a prinde în flagrant delict; ib auf ciner t'iige —, a dovedi pe cineva cu minciuna.
©rtappJUifl, bie —, prindere, surprindere, /.
crtoilcit, a da, a conferi, a decerne, a acordă; 5Tiad)rtc£)t —, a informă, ©rteilung, bie —, conferire, decer-nere, /.	[hăul.
ertiincu, i. ţ. a sună, a răsună ; a ertiitcit, a mortifică, ffrtotuitfl, bie —, —en, mortificare./', (brtrag, bet —, (e)$, —trage, provenit, produs, venit, n.
ertrag=en, (ertriigft, eriragt, erftng, er= triige, ertragen, ertrng(e), a îndură, a suferi, a suportă, a răbda, a tolera; —sfâf)tg, a. productiv, cvirăgfitfi, a. suportabil, tolerabil;
pasabil; sutenabil. crtrănfeit, a înecă, ertrăunnen, a visă, a vedea în vis;
—	t, a. imaginar.
crtriitfcit, i. j. (crtrnnf, ertriinfe, er= Irimfcii, cririuf(c), a se înecă, crtvoiicit, a dobîndi prin cerbicie, eriibrigc», a economisi, a pune la o parte; a rămînea. eruiercit, (eruiert, eruier(e), a dovedi, (frac, bie —, n, (bot.) lintişoară, f. erluadjen, *. f. a se deşteptă, a se pomeni (din somn).
(bmiadjcn, bas —, s, deşteptare, /. cri»ad)ţctir i. (. (ermnd)(cf)t, eritmdtft, ernudiS, etroiidiie, ermncfjfen, ernmdpj, ober ernindfic), a creşte, a se face mare ; bie —eu ©infim, spezele însumate, f. pl; — eb iUîabd)cit, fată mare, /; —er 3itnge( flăcău, m.
—	a. adult.
Grtsadifettc, ber —, rt, —n, adult, m. ertoăgen, (ermog, ermiige, erttmgen, er= toiig(e), a consideră; a precumpeni, a ponderă, a se răsgîndi; — eniert, raţionabil.
(bmiăgniig, bie —, — en, raţiona-nament, m; consideraţiune, refie-xiune; in - stcfjen, a, precumpeni, a ponderă ; a luă în consideraţiune.
miiăf)icn, a alege.
l?rmaf|l=te, ber —, n, — n, ales, m ;
—ung, bie —, —en, alegere, f. ert»âl)tieit, a menţionă, a comemora;
—ăroert, a. comernorabil. (Srmaţitung, bie —, — en, menţiune, menţionament, n; menţionare, a-mintire, comemorare, /. etroărmett, a încălzi ; —b, a. calorific.
enuarmeu, i. f. a se încălzi. (Sruiărntuitg, bie —, încălzire, f. rmarteu, a aşteptă; etroa« —, a so aşteptă la ceva; a speră. (Srroartung, bie —, — en, aşteptare, expectare. adăstare; speranţă,/; in — fetit, a adastă, ertuetfttt, a deşteptă, a trezi (din somn); a reîaviă, a resuscită. Grnietfung, bie —, deşteptare ; resuscitare, /.
cttueitreit, fid) —, a se feri. etraeidieit, a muia; a mişcă (inima) —b, a. remolient, mişcător, fîrtneidmng, bie —, înmuiare; mişcare, f.
Srniebs, ber —, fe», —fe, dovadă, probă. /; —fttng, bie —, dovedire, demonstrare, f.
eriueipen, (emu;/ erroiefe, etwiefen, ermeis ober erwetfe), a dovedi, a demonstră; —en ©ie mit ben @e= fnilen, fă-mi plăcerea ; —en ©ie mir bie ©ţre, dă-mi onoarea; fid) —, a se învederă, a se revelă, a se arătă, a se dovedi; —lid) a. demonstrabil, sutenabil, probabil, .ermelterm, a lărgi, a, întinde, a a-grandiză, a dilată ; a amplifică, a omendă; — nb, a. extensiv; — nngSfaffig, a extensibil, dilatabil, amplificabil.
Grniritentng, bie —, lărgire, extensiune ; agrandizare, amplificare; dilatare, /.
©rnietfi, ber —, (e)§, —e, muncă, f\ cîştig, traiul vieţei, »; agoniseală; meserie, achiziţiune, /; —er, ber —, s, dobînditor, acheror, cumpărător; achizitor, m; — fleif), ber —fjeb, —ţamfeit, bie —, industrie, /; —ggnelle, bie —, n, resursă, f; — sstdtigfeit, bie —, —en, industrie, / ; — §ă»eig, ber — eb, — e.
-ermerben
206
Efet
branşă, /; — una, bie —, — eit, dobîndire, achiziţiune, /. ernierb^en, (ertnirbft, erwir’bt, emarb, ermiirbe, erroorben, crmirb) a agonisi, a amirui; a dobîndi; a ache-râ; —font,' —Sffiţtg, a. industrios, erltiibcrit, a replică, a ripostă, a re-monstră; a întoarce (o vizită), ©rwibenntg, bte —, —cn, răspuns, n ; replică ; întoarcere (a unei vizite).
criuiefeit, a. dovedit crloirfcn, a dobîndi, a procură, a pune la cale, a scoate la căpătîiu. eritrtfdjett, a prinde ; a surprinde; ettrm3 red)te3 —, a se umpleă de brînză.
erttioflen, »■ precumpenit, chibzuit, ©rtoorbette, ba3 — ,n,— tt, agonisită/, crnnidjern, a dobîndi prin cămătărie, eriniinftfjt, a. dorit, binevenit, ertoiirgen, a sugrumă, a gîtui. ©rmiirgung, bir —, —en, sugrumare, gîtuire, /.
©rg, ba3 —, c3, —-e, metal, mine-raiu, »; schije, cioae, / ; bronz, n; goşteană, /; —ober, bie -m, n, minieră, /; —ari, bie —, —en, mineraiu, n ;	—bilb,	ba? —,
es, —er, statuă de bronz, /; — gang, ber —, e3, —gange, filon metalic, »; —grube, bie —, it, mină, /; —îunbe, bie —, metalurgie, /; —ftftdf, ba3 —, 3, — e, badic. n ; schije, /; —[tufe, bie—, —n, mineraiu.
erg=, part. arhi, mare cumplit ; — btfd)Bflid), «.arhiepiscopal; —bumtn, o. prost cumplit; —foui, leneş cumplit; —feinb, duşman cumplit; — —grob, a. mojic cumplit; berjog» lid), a. arhiducal; —priefteriicţ), a. protopopesc.
ergăljlen, a nară, a racontă, a povesti. a istorisi ; erjiiţl mir eine @efd)id)te, spune-mi o poveste, ©rjăljber, ber —, 3, narator, povestitor, istorisitor, m; —ung, bie—, —en, naraţ-ie, —iune, /. <?rg=btţcţiof, ber — 3 — fdŞibfe, arhiepiscop, m ; —bbfetuicht, ber — 3, — e, capul răutăţilor; —engel, ber —3, arhangel, m ; —feinb, ber —, e§, —e, duşman cumplit, m ; —
Berjpg, ber — 3, —jbge, arhiduce, >«; —fjerjogtum, bas —3, — titnter, arhiducat, « ; — f)eucf)Ier, ber —, 3, arhifăţarnic, m; -fnicîer, ber - , 3, cumplitul cumpliţilor, m ; — litgner, ber -3, mincinos cumplit, m; — narr, ber—, en, —en, nebun cumplit, m ; —priefter, ber —3, protopop, 77i; —fdE)alf, ber —, (e)r —e, hîtru, 7/1 ; —taier, ber —, 3, — uater, protopărinte, patriarh (biblic), /zi.
ergeigen, a arătă ; — Sie mir bie (î-ţre, dă-mi onoarea ; — Sie mit beit ©efoEen, fă-mi plăcerea, •ergengcn, a produce, a fabrică, a face, a creă; a formă, a zămisli, a genera; a prăsi.
©tgeug=et, ber —, 3, producent, fabricant; progenitor, tată, m ; — ni t, ba3 —, ffe3, —ffe, product, fabricat, derivat, n; —ung, bie—, —en, producere, fabricaţ-ie, — iune, facere,
ergielpbar, a. educabil; —en, (erjog, erjoge, ergugen, ergiefjfe), a creşte, a educă, a elevă; a domiri. ©rjielper, ber —3, educator, crescător; institutor, m; —erin, bie —, — nen, institutrice. guvernantă, /; —ung, bie —, creştere, e-ducaţ-ie, —iune, f: —ungţanftalt, bie —, en, pensionat, n : —ung3» fad), ba3 —, 3, — ffidjer, pedagogie,/, ergieien, a obţinea, a realiză, ergifterit, i. f, a tresări, a se cutremură. a svocoti.
ergurn-en, a irită, a întărită, a înverşuna; —t, a. întărîtat, înverşunat, furios.
ergtoerfen, a ţinti, a avea de scop. ergroingen, (ergttwng, ergtofinge, ergnmn» gen, erjming(e), a stoarce, a forţă, ergttmngen, a. silit, afectat. c3, pron. îl, o, ei, ea, mă, se ; itf) bcn —, eu-s.; — fei benn!, fie ; — fei benn, bap..., fără numai dacă; er roeijj—, o ştie; — iebe bie grei* beit, trăiască libertatea!
@3, ba3—, (mnv.)mi-bemol, (notă), m. Efdje, bte—, —n, fior.) frasin, m; — n-malb, ber—, e§, raaiber, frăsinet,». Efel, ber —3, (zool) asin, măgar, m; alter —, măgădău, m ; toflber —
<?8fabron
207
Eute
colun, m ; (prov.) ber — trnumt bon $iftetn, pasărea mălaiu visează ; ein — uennt bou itubont £imgot)r, rîde dracul de porumbele şi-i mai negru decît ele; bou Sad fdjtagt er, bon — meint er, bate j şeaua să priceapă iapa; bes Şer» Sog§ — Ijat gejdiricn, a rîgăit; - -djen, ba8 —, 8, măgăruş, m ; oi, bie —, en, măgărie, dobitocie, — ftiflen, bag—, 8, măgăruş, m; —in, bie—, nen, măgăriţă,/; — sboljne, bie—, —n, (/>01.) bobuşor, m; —3-. britcfe, bie—, —n, manuducere ( neiertată), /; —smild), bir —, lapte de măgăriţă, /; (bot.) aior, m ; —8oîjr, ba8—(e)8, —ofjren, urechie de măgar; răsfoitură (a colţurilor cărţi), /.
(î'Stabron, bie —, — en, scadron, n. ©gfomţite, ber —, 8, discont. egîontptieren, a discontâ. egîortiereit, a escortă.	[m.
Efpe,bie—, —en, (bof.)plop demunte, Effe, bie —, — n, coş, urloiu, cămin; cotlon, budureţ, căhal, n; (prov.) etmal in bie — fdjreiben, auiscri ceva pe luminare ; — nfeţrer, ber —8, coşar, urluier, fumist, m. efţcit, (iffeft unb ifjt, tjjt, a&, iifje, ge= geffen, ijj/ a mîncă. a şedea la masă; trie ein Jranfer Sperling —, a mîncă ca o pasăre: ftd) jatt —, a se sătura; fid) Bot! —, a se îmbuibă; jit SDtitrag —, a prinzi, a dină: ju îlbeitb —, p Sîndjt —, a cină; ipiiriid) —, a legumă.
Effc-n, bag—, 8, mîncare, /: — engjeit, bie —, - en,timpul şederei la masă, n; —er, ber—, 3, mîncăcios, m. (Sffeitj, bie —, —en, esenţă, /.
Efiig, ber , 8, oţăt, acid acetic, m-—geift, ber —, ’es, aceton, m ; — gurfe, bie—, —rt, murătură, /; — mutter, bie —, strat ober ferment de oţăt, n; maiă. /; - faure, bie —, acetat, n; fâurenteffer, ber , acetometru, m\ —fieber, ber 8, oţătar, m; -fieberet, bie —, —en, oţătărie, fabrică de oţăt, f (Fftafettr, bie —, —n, ştafetă, /. (îftrabe, bie —, —n, estradă, /. Eftragon, ber —, 8, (bot.) tarhon, m.
Eftriri), ber —, —r, podeală, pardoseală, /.
efpbar, a. edul, comestibil, bun de mîncat; —gierig, a. lacom, mîncăcios.
j Efpbeftcd, ba8 —, 8, — e, tacîm, n. cuvertă, /; — bufett, ba8—, 8, —e, esenţa buchetului, esenţa miresmelor, /; --gabel, bie—, -—rt, furculiţă, /; —geiage, ba§—, s, ospăţ, «; —forb, ber—, e8, —fbrbe, paner, m ; —Ififfel, ber—, 8, lingură de masă,/; — [uft, bie —, apetit, poftă de mîncare, /; —mare, bie —, —n, victualie, f. comestibil, n. etablieren, (etabliert, etabticr(e), a e-tablă.	[ment, n.
@tab(iffment, ba§ —, 8, —8, stabili-@iage, bie —, —n, etaj, cat, rînd, n; —re, bie —, —n, etajeră, /. Grtamin, bag —, 8, etamină. /. ©tappe, bie —, —tt, staţiune, /. Stat, ba8 —, 8, —8, stat, n.
Etl)i!, bie —, etică, etfiifdj, a. etic.
tjtnograpf), ber—, en, —en, etnograf;
—ie, bie —, etnografie, f.
(Stifette, bic —, etichetă, /. etlidje, pron. cîţiva, cîteva; unii, unele; —mal, de vr’o cîteva ori. Etmal, ba8 —, 8, —e, ziua astronomică (din amiază în amiază), /. Etter, ber —8, barieră, /.
Gtui, ba8 —, 8, scrin, toc, n. cas-setă, /.
etroa, adu. doară, poate;au, cumva; ca la vr’o; ntd)t—, nu care cumva; — nid)t, au nu ; — ig, a. posibil, întâmplător; —8, pron. ceva, puţin, niţel, cîtva. etrecldje, pron. cîţiva.
Grttimolog, ber—, eit, —en, etimolog, m; —ie, bie —, etimologie, f. cnrf), pron. pe voi euer, pron. al vostru.
Gater, pron. al Domnieivoastre ; — 28of)lgeboren, evgheniotate, prea stimate.
Eute, bie -, — n,buhă, bufrâ, bufniţă, cucuveică; auf —npfingften, la vara calului; — ngefd)tei, bas — ti, —e, bubuit, m; — niţiegel, ber —, 8, bufon, m; —ipiegelei, bie — en, bu-fonărie, /.
(Sutiutfi
208
Sobri!
©nnud), ber —, §, — cu, scopit, fa-men, eunuh, hadîn, n. eitt=ebgleirf)en, de teapa, voastră; —et* galben; —ettnegen, din cauza voastră; —ige, pron. al vostru.
Eutcr, bab —s, uger, cardirn, m. @»onge!*ium,ba§—,§, —ten, evanghelie,./'; bas —fe[en, a zice evanghelia. ebentueU, a. eventual.
@»entua!ităt, bie —, —en, eventualitate, /.
Ewcr, ber—, b, cabotor, (corabie), m. ettig, a. vecinie, etern, sempitern ;
—lid), a. etern, pururelnic. Ett>ig!ctt, bie —, ett, eternitate,/. ($jom=eit, bab —, —8, —ina, examen, n; —inattb, ber —, en, — en, examinând, m ; —inator, ber —, 8, —ett, examinator, m. ejflMtittieren, (ejaminiert, eramintere), a examina.
©ţefutuon, bte —, —ett, execuţiune, satară, /; —or, ber —, ?, executor, portărel, m.
@jemy=el, bas —, b,exemplu, n ; —Iar, bab —, b, —e, exemplar, n.
fEemptarifd), a. exemplar.
(jţeqniett, bie —, (pl.) prohod, ». ejcguierett, (ejequiert, ejequtcr(e), a execută.	[ să.
eţcrjiercit, (ejerjiert, ejerjter(c), a exer-@jergiti=um, bab —, untb, —en, exerciţiu, n.
<?jril, bab —, b, exil, surghiuni, ». ©jriftenţ, bie —, —en, existenţă. /. eţifiiereit, (eţiftiert, ejiftter(e), a există, cjftubierctt, (ejflubicrt, eţfhtbter(c), a exchide, a exclude, eţfhtfib, a. excluziv. ©jfomntuitifotion, bte —, excomu-nicaţiune, afurisanie, /.
%, bab —, (muz.) fa (notă), n. tţabel, bie —, n, fabulă, /; bidjter, ber —, b, fabulist, »»; —lefire, bie —, —n, mitologie, f; — reid), bab —, b, —e, —tnelt, bie —, en, domeniul fabulelor, n; — famntlung, bie —, —en, fabular, n.
orfummuitigiercn, (ejforamunijiert, er-e/fontntunijie/e), a excomunică,
;t afurisi, c^otifd), a. exotic.
cCTcbiereit/ejţebiert, ej;ţebter(e), a, expedia.	[ne, /
(fjrpcbition, bie —, —en, expediţiu-(gţbcrimeiit, bab —, (e)b —e, —e, experiment, n. încercare, / eţplij$ierctt, (ejplijiert, e^lijic/e), a explică.	[explodă,
cţţdobieren, (e/plobiert, ejplobier(e), a ©jbioftoit, bie—, —en, exploziune,/. (î-jpovt, ber —, eb —e, export, » ; exportaţiune,/;—Şaitbel,comerciu de exportaţiune.
ci;purtierett, (ejportiert, epportierfe), a a, exportă, ejţireft, a. expres.
(Sjtafe, bie —, extază. / e/rtra, aclv. extra ; —fein, a. extra-lîn, superfln; —oagant, a. extra-vagant.
e£trni)ieren( (ejtxaţiett, e/raţierfe), a
extrage.
(Sjtraft, ber —, (e)b, —e, extract, n. @jtra=Daganj, bie —, —en, extravaganţă, /; —jug, ber — (e)b —jitge, tren special, ».
Sjtrem, bab — b, —e, extremitate, /; — itftten, bie — (pi.) extremităţi, f
eţtrem, a. extern, extrem.
Sjîedetts, bie —, —en, excelenţă,/, ©jjenher, ber —, erb, —ren, excentru (disc rotativ), n. ejjentrifd), a. excentric, cjjerţiiereit, (egerpiert, eţjerptcrfe), a extrage din acte.
Sjjet, ber —, ffeb, — ffe, excez, n. cjcjinbieren, (eţjinbiert, erjtnbicrlc), a revendică.
fab*elî)aft, a. fabulos, povestic; —n, —ulieren, a fabulă.
Sobri!, bie—, —en, fabrică,/; —ant, ber—, en, —en, fabricant,™; —ai, bab —, eb, —e, manufactură, / fabricat, n; —ation, bie —, fabri-caţiune, /
7s-af)r bafţit
fnbrijiereit	209
fabrtjierett, (fabrijiert, fabrijter(e), a
fabrica.
îţ'iid), bas—, S, tvddâer, compartiment, sertar, ochiu de raft, despărţă-mînt, n. ciofleagă; branşă, /: de-partamînt, n. specialitate, /; er fjat nid)t îad) nod) —, n’are nici casă, nici masă; —bogert, ber —, S, drîng, >i. dreava, /; —getefjrte, ber —, n, —n, specialist (în ştiinţă), m; — tnatrn, ber—, S, —(ertte, specialist, expert, m; —literaittr, bie - , —eu, literatură specială, /; — fcfjulc, bie—, — n, şcoală profesională, /: — jnibuim, bas—, —s, —îtubten, studiu de specialitate, «: —roerf, ba§—, §, —e, paiantă,/; —jettung, bie —, —en, jurnal de specialitate, n. farfjcltt, a drăvuî.
jţiirfjcr, ber — , S, evantaliu, n. apărătoare, /. drăvuitor, n. fărfjcr/ormig, a. palmat; —ig, a. cu
compartimente.
S’ătfjfer, ber , s, botaş, răsad, «. fadjlueife, aclv. compartiment de compartiment; după specialităţi.tr£ Sţatfet, bie —, — n, faclă, maşala, torţă, f; flambou, n; —fdjeirt, ber —, (e)§, zarea torţelor,/; — jug, ber—, (e)?, — gttge, conduct, de facle, n; retragere cu torţe, /'. fntfclit, a fîlfăî; a glumi; a minţi, fnb, a. lihod, sarbed, sălciu, insi-pid; anost.
ţţabett, ber —, s, Jvoben, fir, n. aţă sfoară, /; şir, » ; ber—, / stîn-jen, m ; ber role —, jiţă, /; ber fctbene găitanul cel verde (al sultanului). »; er fjat atle gâbeit in ţciuet ,v>anb, toate iţele sunt în mîna lui; - alge, bie—,—n, (bot.) straiu de broaşte, »; —brud), ber : —, s, -briidje, lăturoae (la pînză) /; —fraitt, bac. —, es, (bot.) firicea, /; — nubel, bie —, —n, fidea,/; --nubeltartine, bie—, - tt, cataif,»; —numit, ber , ec?, —mitrater, as-caridă, /'.
fabeitfiirmig, a. filifoim; — fdjeintg, a.
ros, tocit (postav), filifeu. jţabljeit, bie —, —en, anosteală, sar-bezime, insipiditate, f.
Alexi Th : Dicţionar germ.-rom.
jyugott, ber —, s, —e, tasou, »; — ift, ber —, en, — en, bason, m. Jvă()e, bie —, — n, muieruşă (la ca-trupedele răpitoare), /, faljett, a prinde, fiillifl, a. capabil, susceptibil. JJăljigfcit, bie —, — en, capacitate, destoinicie; calitate, facultate,/', fnljl, a. galben, palid, fireav, livid, fafjttbeit, a perchiziţionă.
Jvaf)itc, bie —, —n, drapel, steag, n. flamură, /'. stindard (cavalerie), pavilon (nae), n; prapor (biserică), m\ barbă (a penei), /; jir-uetă, sfîrlează, gitr — fdiiuSren laffen, a înrola; jur — fdjtobren, a depune jurămîntul de militar, a trece în partidul cuiva; a se înregimenta; —nfhtcţt, bie —, de-zerţ-ie, — iune, /; —f(ttd)!ige, ber —, n, —n, dezertor, m ; —junfer, ber —s, cornet, m ; — tt[d)uf), ber —, §, —e, mănuşa steagului,/; —nftange, bie —, — n, —njtod, ber —, (ei/ firide, coada steagului, /; —ntrdger, ber—, / stegar, m. jţălptlein, ba§ —, d, steguleţ, n ;
ceată (de soldaţi), /. îţiMjnritf), ber —, g, —e, cornet, m. fnl)r ab, int. pleacă, huideo! bar, a. practicabil (drum); —en, (fnfjrft, ffif)tt, fuţr, fiiţre, gefnbren, fat)r(e), a duce (în trăsură), a căra; a mină caii ; — i. f. a merge în trăsură, a se căruţă; faţr(e) înoţi, adio ; aud ber Jpaitt —, a-şi ieşi din piele; a-şi pierde sărita; ţnl) r(e) jum Sfeufef, du-te la dracul ; gut —, a mînă bine ; a ieşi bine cu socoteala; gen Şhrnnel —, a se înălţă la, cer ; ber Xcufel fdfjrt in ib, întră dracul în cineva; in bie ©rubc —, a, se pogorî în mină; a-şi da pielea popii; —bar, a. că-ruţabil, practicabil (un drum), navigabil (un rîu), transportabil (în car); —enb, a. ambulant, mergător ; — ettbe Şitbe, bagaj,- mobiliar. n; —lajfig, a. nepăsător, indolent (lasă-mă-să-te las). 5a()r=ba()n, bie —, —eu, şosea : carieră: —bănuit, ber —, (e)s —băm= ine, şosea, /; —en, bas —, s, mergere (în trăsură), /; cărat, n; —
14
210
falten
iii) re
gebufir, bte —, —en, chirie, taxă de pasager,/; — gelb, bag—, eg, —er, chirie, taxă de pasager, /; —geteife, bag—,g, văgaş, n; —taf)"iţţ= feti, bte —, indolenţă, / ; —ni=g, bie —, —ffe, bagaj, mobiliar, n; —ţilait, ber —, eg, —plane, itinerar, »; mersul trenurilor, m ; — poft, bie —, — en, mesagerie. /. pl. —goftjenbung, bte —, en, obiecte de mesag_erie, /. pl; — pret=s, ber — fes, —fe, taxă de pasager; — rab, bag —, eg, —râber, velociped, n; bicicletă,/; —ftrajje, bie ——n, drumul cel mare (pe uscat); şe-nal (al rîului), n; — ftuţl, ber —, g, — ftitble, scaun pe rotile ; lift, perambulator, ascensor, n ; —t, bie —, —en, ducă (în trăsură), cursă, / ; trajet, pasaj, voiaj, n ; —tnteffer, ber —g, loj (navigaţie), n; — roaffer, bag—, g —tnaffcr, şu-voiu, şenal, n; in jeinem — traffer fid) befittben, a fi la largul său ; —meg, ber —, (e)g —e, drum de care, n ; —mtnb, ber —, eg, —e, vînt favorabil (pentru năile cu pînze) ; — jeug, bag —, eg, —e, vas; vehicul, n.
5ţiU)r=e, bie —, —n, luntre, /; pod umblător; —gelb, bag —, eg, er, podărit, brudârit, n; —ntann, ber —, g, —ntănner, luntraş, podar, brudar, m. faljrft, fafjrt, j. faţrett. jyii()vtc, bie—,—n, unnă,dîră,pîrtie, /. (ţătalicn, bie — (pl.) fecalii, excremente, /. pl; —biiuger, ber —, g, pudretă, /.
ţţaffintitc, bag—,g, —tt, facsimile,/, faftifd), a. efectiv, faptic. goftiou,bie —en, facţiune, gaşcă,/, faîtiog, a. facţios, răsvrătitor. fţaltor, ber —g, —en, factor; prot, m. (ţaftotum, bag —, g, facetot, m. îţaft=um, bag —, utttg, —a, fapt, n; — ur, —a, bie —, —en, factură, /.
gafultăt, bie —, —en, facultate, f. fafultattD, a. facultativ, neobligător. folb, a. galben; pălit; pag (cal), fţalbe, ber —, n, —n, pag, şarg, (cal), m.
Şaibei, bie —, —n, falbară, /.
Şalf=e, ber —, en, —en, şoim. socol, falcon, m; —ner, ber g, falconier, socolnic, m,
Şall, ber —, (e)g, —gafle, cădere, f. căzămînt, n; căzătură ; clină, f; caz, n ; cauză (de judecată); ju
—	e bringen, a doborî, a răsturnă; ffiitafl uttb—, năpraznic; deodată; —baunt, ber —, (e)g, — baunte, barieră,/; —beii, bas—, g, —e, ghilotină, /; —brett, bag —, (e)g —er, chepeng, n ; —brîicfe, bie —, —it, pod cu macara, —e, bie —, —«, cursă, clapă,./'; capcan, n; —, —en, bag —, g, cădere, scădere, /; —gatter, bag —, g, gratie în chepeng, /; — grube, bie"—, — n, cursă; —neţ, bag —, eg, —e, prapor, n; —reep, bag—, g, —e, scara corăbii. /; — fdjirnt, ber —, (e)g —e, paraşut, n; —ftrid, ber —, (e)g —e, laţ, n; — judjt, bie —, epilepsie, pedepsie, stropşeală,/; —titr, bte —, —en, capac, oblon, aba-tant, n.
fiitbbar, a. ce se poate tăia ; —en, a abate, a tăiă (arbori); ein Hr= teii, —en, a pasă o sentinţă ; a pronunţă o judecată ; — ig, a. împlinit (termin).
falben, i. ţ. (fMfi, fălit, fiel, ftele, ge= fiiIXen, fatt(e), a cădea, a pică ; a scădea (apele); er ift auf ben Xtopf gefattert, este lovit cu leuca; er ift nidjt auf ben Slîunb gefoKen, nu ia-tors mama pe limbă; eg fălit ifjm fd)tuer, îi vine cu greu; id) fiel auf ben ©ebaitfen, îmi veni ideia; mit ber 3uir ing §aug — ett, a spune din topor; auf bte Stofe —en, a da în nas; fid) ju Xobe —en, a muri din o cădere; auf bie ftnie —en, a se aruncă în genunchi; unt ben £>alg —en, a luă de gît; in bte Shtgen
—	en, a bate la ochi; in bie Sinne —en, a fi evident, a fi cu ochi şi cu sprîncene, a se vedea; jbm ing SBort — en, a întrerupe pe cineva; a tăiă cuiva vorba ; jbm jur Saft —en, a veni pe capul cuiva; a inoportună pe cineva; an jb —en, a veni în partea cuiva; bie îlugen auf etroaS —en loffen, a aruncă ochii pe ceva ; aug ber
griitfeit
211
iyarbe
.Spanb — en laffen, a scăpa din inîni; in ©djlaf —en, a adormi; in cin i'anb —en, a năvăli în o ţară; —tiid)tig, a. epileptic, fţiilben, bag —, g, —ung, bie —, en, abatere, tăiere, /; —eineg ttrteilg, pronunţarea unei sentinţe, /. fnUiercit, a falimentă. jţaUinieitt, bag —, (e)g —e, faliment,», jţalfit, ber —, en, —en, falit, m. faflg, adv. la caz, dacă, de cumva. fitUft, faflt, f. faUeit. falfrij, a. calp, fals. apocrif: contrafăcut, postiş (păr); prepus (din-
te); eronat; mincinos (ban); perfid (om); discordant (cîntec); — Mie eine Sape, rea ca o pisică; — bejcfyulbtgen, a asupri ; — fdjrobren, a jură strîmb; — e ţjSerlen, urmuz, n; —ţerjig, a. fals. fa.[frf)=en, a falsifică, a măslui ; a interpolâ; a altera, a plastografă; —lid), a, fals.
ţţălfdpct, ber- ,g, falsificator, falsnr; plastograf, »» ; - ung, bie —, — en, falsificare, contrafacere, /. fals. n. Şalfdpbeit, bie—, falsitate, perfidie,/; —miinjer, ber —, §, calpuzan, m; —mirasem, bie —, calpuzănărie, /; —fpieler, ber —, §, şuier, coţ-car, m.
fţnlfififat, bag —, (e)g —e, fals, n. ^ăittfjen, bag —, g, creţişor, n- sbîr-citură, /. plie, n.
gaiţe, bie—,—n, încreţitură,/, plie, n. plisură, f. falţ, faldur, n. pătură, /; —n, bag —, g, încreţire, făţuire, /; — nmagen, ber—, g, —ntagen, foiosul (la rumegătoare), n; —nfdjlag, ber—,	—(djlâge, —n=
TOurf, ber—, g, —miirţe, draperie, /; —r, ber —, g, fluture, m. fă(t=eln, a încreţi, a plisâ, a îngruzi. fatt =en, a îndoi, a făţuî, a pătură, a îngruzi; a drapa; bte Sbiinbe —, a împreuna minile; bte ©tirne—, a încreţi fruntea; — ig, a. încreţit, îngrozit’, plisat.
galţ, ber —, eg, —e, ghin, n. vă-cingă, lambă, /; pîj, m. gardină; îndoitură (a coalei de hîrtie), /; —betn, bag—, eg, —e, făţuitoare,/; —Ijobet, ber—, g, ghin, n; — jiegel,
bie —, —n, olan cu pîj, olan cai udat. n.
falgeit, a făţuî, a îndoi (hîrtie) ; a gărdini, a canulă. jyalgett, bag—, g,îndoire, gărdinire,/. ganta, bie —, faimă, f. renume, m, famiiiiir, a. familiar.
Ramific, bie—, —en, familie. /; —n= refţler, ber —, g, viţ ereditar, n ; —nttame, ber —, n§, nume patronimic; —nfrei--g, ber feg, —de, sinul familiei, n; - -noater, ber — , g, —nâter, familist, m. famog, a. faimos, apelpisit. gamuiu=g, ber —, - lufje, cirac, m. gaitatifcr, ber —, g, fanatic, m. fnitatifd), a. fanatic, giranţi gmttâ, ber —, fanatism, m. faitb, fiinbe, f. ftnben. gang, ber —, eg, gange, prindere, captură, /; colţii (mistreţului), m. pl. ghiarele (vulturului), /. pi. ; —băii, ber —, s, —batte, cotcâ, /; —eiţett, bag —, g, capcan, n ; — gara, bas —, eg, —e, laţ, n ; — găfţne, bte,—, pl. colţi, m. pi faugen, (fângft, fcingt, fing, finge, ge= fatigen, fang(e), a prinde, a captură: a apucă; gcitcr -, a luă foc; fid) —, a cădea (în cursă), ■ a da (în laţ); ber gudjg furt fid) ge= fattgeit, a dat vulpea în sac. fiingit, fdngt, j. fangen. gant, ber—, en, —e, fante, coconaş, fudulache, împuşcă în lună, nemernic, m.
gautafie, bte —, —en, fantazie, f. fnntnfieren, (fantafiert, fantafier(e), a
fantazâ.
gantaft, ber —, eit, — en, fantasc, m. fnntafttfcf), a. fantasc. gantorn, bag—, g, — e, fantomă, /. garab, bas —eg, —e, farad (unitate de măsură pentru electromagnetism), n.
garb=e, bie , —tt, coloare, culoare, tinetă; faţă, /; colorant, n. boia; văpseă; maslă (la cărţi de joc), /; colorit, n; —befentten, a se da pe faţă, a se declară,; jdţronrje —, căneală, / ; — nabftufung, bte —, - ett, nuanţare, /; —nauftrag, ber —s, colorit, n ; —nbred)itng, bie —, —en, polarizaţiunea co-
14*
ţŞărbetţofg
212
lorilor; —enbrett, bas—, eS, —erf paletă. /; —enbrucî, ber —S, — e, cromotipie, /; — ettgebuitg, bie —, —ert, colorit, a; —ertfetire, bie —, —it, cromatică, /; —ttreiber, ber —, 3, pilon, măcinător, n; — tn-fdjtber, ber —, §, fluorescenţă, /; —enfpiel, baS—, I, —e, irizare, /; —enftift, ber —, eS, —e, pastel, «; — ettton, ber —, S, —tone, nuanţă, /; — enjerftreuung, bie —, —ert, a-beraţie sferică, /; — bflanje, bie—, —rt, plantă tinctorială, f; — jioff, ber —, (e)§, —e, materie tinctorială, /.
‘ Sârbeşti, bas—, eS, băcan; — fiifc, bie—, rt, cadă de boit; — funfi, bie—, — filnfie, arta vâpsitului,/; —rt, baS —n, §, văpsire, boire, cănire (cu negru), f; —r, ber —, S, văpsitor, boiangiu,»»; —rbaum, ber —, (e)S, — bctmtte (bot) scum-pie,/; — rei, bie —, —ert, văpsi-torie, boiangerie, /; - rfledjte, bic —, (bot) corişor, m\ — rcţinfter, ber —S, (bot.) drobiţă, /; —rlamtfle, bie —, (bot) iloarea de perină, /; —rrot, bas —, s, (iot.) roaibă, /; —tttiaib, ber—, (e)S, (iot.) drobuşor, »»: —miau, ber —, S, (iot.) dro-binţă, /; —ung, bie —, — en, co-lorale. văpsire, boire; coloare, faţă, nuanţă, colorit. ». fărb=ett, a văpsî, a coloră, a boi ; îdjroarâ —, a căni; —ig, o. colorat, văpsit.
farinetifrei, a. ahromatic; —los, a. incolor.
Jţitriit,prefer, ber —, S, casonadă, /. jţarm, bie —, en, fermă, /; —er, ber
—, S, fermier, m.
ţţarurrrtigc, bie—rt, pl. fîlicine, f pl\ frnrtt, bas—, (e)s, —fraxrter, (bol.) filice, corboană, /. spasul dracului. m. feregă, f. jţarre, ber —n, —rt, taurenciu, §arfe, bie—, rt, —n, junincă, juncă,/. far.ţett, a se băşi, a se fîsăl, a se împuţi.
iţafart, ber—, S, —e, (zool.) fazan, m. gaidjitte, bie —, —rt, blinde, /. pl. §afdjiug, ber—, S, — e, carnaval, ».
cişlegi, carnelegi, in. pl. îţ-nfetei, bie—, —etr, fleancărie, spo-
tyaB
rovăire ; aiurire, dodie, /. ra-dotaj, n.
fafeNg, a. nebunatic, aiurit, rado-. tat; — n, a ilencăni, a sporovăi, a aiuri, a dodiâ, a radotâ.
$afer, bie —, —rt, fir, n. aţă. fibră. /; filament; urioc, n; — ftoff, ber —(e)S, —e, fibrină, /• îyafercf)ett, baS —, S, firuleţ, firicel, fibrilă, /.
faferng, «. scămos, fibros, tiros, a-ţos, filamentos; —rr, fid) - , ase scâmoşă.
faffctt, a prinde, a cuprinde; a a-pucă (cu mîna); a ţinea, a luă; a legă; a ferecă (pietre scumpe); a conţinea; a închipui; a înţelege; a formulă; a captă (un izvor); jtd) —, a-şi ţîneă firea, a-şi veni în fire; fid) fttrg —, a spune pe scurt; fid) gefafţt rttadren, a se pregăţi
fţăffergeritft, baS—, eS, — e, podval, n. gaffitiig, bie—, —ert, ferecate (a unei pietre scumpe), /. montaj (al unei pietre scumpe), n\ cumpăt (sufletesc), n; contenanţâ, /; jb. nuS ber — bringert, a deconcerta pe cineva, a scoate pe cineva din sărita; au» ber - fottttrrerr, a-şi pierde păscălia, a-şi pierde cumpătul ; rtidjt auS ber — fommett, a-şi ţinea firea; — sgabe, bie—, -tr, - Sfrart, bie - -, —frdfte, — soermib gen, bas —, S, inteliginţă, /. intelect, m\ capacitate (mentală), / ; —srarttn, ber —, es, — rfiuttte, capacitate (volum), /'. faft, aclv. mai: aproape; cîtpece. îyoffage, f. guftage. faftert, a posti, a ajuna, îyaft-ett, ba3 —, S, post; — naă)t, bie —, — nnd)te, carnaval, ».
baS , ffeS, jyiijfer, bute, bu-toiu, barei; (prov) baS briidt bem gafe ben Hloben auS, asta-i pune capacul; —baiib, bas —, eS, — baitber, cerc de bute, n; —binber, ber—, S, dogar, butnar, putinar, m- — binberei, bic —, ert, dogărie, /; —boben, ber—, S, — bobett, fund de bute, m; — baube, bie —, —rt, doagă,/; —fjafjtt, ber—, S, —ijiUjne, canal, cană,/; —reifett, ber —,
5’iifşdjen
213
cerc de bute, « ; —merf, bad —, g, dogărie, /.
^a|(f)en, bad—, g, butoiaş, boloboc, n. balercă, budie, /. fa^Iidj, a. de înţeles, inteligibil, corn-fatal, a. fatal.	[prehensibil.
fjatmit, bag —, ", —gata, destin, n.
ursită, scrisă, /. fabett, a sîcăi.
g-aţtfc, bcr—, rt, — n, ţafandache, m. faudjen, a pufăi, a scuipă (pisica), faitl, a. putred; clocit (ou); leneş, desmăţat; —egifcfie, mofturi, bra-şoave, /. pl\ — ett, a se putrezi; —roerben, a se putrezi: ase cloci ouăle; a se lenevi; — enjen, a se lenevi, a se trîndăvi; —tfţ, «. putregăios; -tg SBaffer, apă ciocită,/. gaubbaum, ber—, tg, - Mume, (bot.) lemn cînesc, »; - c, bcr—, tt, — tt, leneş, trîndav, m ; prov. ber —e tut ben tiingften ®>eg, leneşul îndoit aleargă (şi scumpul îndoit plăteşte); —enjer, bcr —, g, trîn-. dav, m; —enjerei, bic—, -eit, trîn-dăvie, f: —fieber, bai—, g, friguri putrede, /. pl; f)cit, bie , lene, lenevie, /; - pelj, ber - , ei, — e, toloşcan, diug, m; —tier, bad , |e)d, —e, (zool.) vradiu, megateriu, leneş, m.
giiube, bie putrejune, /; ttiS, bie —, putrefacţ-ie, —iune, f. fyaunt, ber —, s, clăbucar, m. jţauna,bie—,faună, lume animalică,/, gnuft, bie —, găufte, pumn, buş, m-(proti.) bn§ păţit, mie bie gauft aufd 9iugc, se lipeşte, ca, nuca de părete; er lnd)t fief) inS gftuftdjen, rîde pe sub mustaţă ; auf etgette de capul său; bie baăett, a strîn-ge din pumni; — fyattbţcfmf), ber—, (e)§, —e, mănuşă oablă,/; — fatnpf, ber—, tg, —fchnpfe, pugilat, n; — îdntpfer, ber—, g, boxer, m. —pfanb, bad—, e§, —pfănber, amanet, n; — recfit, bad—, g, dreptul celui mai forte, n; —fd)lag, ber -, S, —fdjiâţje, pumn, m. buşeală, /. ghiold, chi-lom, n; —treiber, ber - clefetea,/. Jyajîft=d;en, bad —, d, pumnişor, n ; fid) ind — ludjcit, a rîde pe sub mustaţă; - ling, ber —, (e)$, — e, mănuşă oablă, /.
geber
fauftbief, a. gros ca pumnul; er bat tg — f)inter ber Dţ)ten, este dat şi prin ciur şi prin dîrmon. îvnuteuit, ber —, g, g, fotoliu, n. fţajre, bie —, —n, comedie, poznă, bazaconie, /; - n, bie , (pi.) nazuri, farafisticuri, mendre, fasoane, /. pl\ — nmndjer, ber , §, năzuros; poznaş, mucalit, m. fţasit, bad—, ed, - e, total, (sumă), n. februar, ber—, d,fevruarie, /. faur, n feri)fc»r a butaşi, fjredjfer, ber —, g, butaş, m. §ed)f=art, bie —,	eit, manieră de
luptă, /; — bobeit, ber—, g, — bbbett, sala de arme, /; en, bad —, g, scrimă; cerşire, /; er, ber —, g, gladiator, atlet; scrimor, m ; — gang, ber —, eS, - gange, asalt,»; fianbfcfiui), ber , g, —e, cest, n; frtnfi, bie — , fitnfie, scrimă,/; - meijter, ber , g, scrimor, m; — fdmle, bie— , tt, sală de scrimă, /; - ftunbe, bie , tt, lecţiune de scrimă, /.
feri)teit, (fidjft, fid)t, focfjt, fSdjte, geîocfp foit, fictjt), a se bate în arme : a cerşi.
Seber, bie	—n, condeiu, n. pană;
coardă, /; resort, zimberec, n ; —tt idjieifien, a scărmănă pene; er fufjrt cine gute - , scrie bine ; er fiiţirt cine jcbaxfe -, scrie ascuţit; cine — ergtcifen, a prinde condeiul; eitt SBerf unter ber — brtben, a lucră la o scriere; Scute con ber —, literatori, m. pl ; er liegt nod) iit ben—n, este încă în pat; —adbeft, ber —, tg, asbest dur, m; —bad, ber —g, - băile, volant, n ; auf ben — baţi gelţen, a se culcă (a nu merge la bal); —befen, ber —, g, mătăuz, n; — bett, bas —, tg, en, pilotă, f; —buc^l'e, bie , —n, clazură, /; bufd), ber , tg, —biîfdje, egretă, /; surguciu, panaş, n. fulie, /; fud))er, ber , g, scîrţa-scîrţa, m; -gra§, bnş—, tg, (bot.) colilie, /; -^acfen, ber - , s, piedecă (la puşcă), /; - fjaiter, ber - , g, clazură,/'; toc de condeie, » ; —fjarjbaimt, ber , (e)0, —bălane, (bot.) ficus, m ; tjelb, ber—, en, - en, scriitor fan-
febcrartict
214
feierlide
l'aron, m; — fjut, ber —, (e)8, — fliite, pălărie cu pene, /; —fnftert, ber—, s, faftctt, toc de condeie, re; —ftel, ber —, 8, —e, tuleiu de pană, /; - fiffett, bab —, 8, pernă de puf, /; fraft, bte —, elasticitate, /; —frieg, ber —, (e)b, —e, polemică, /; — lefen, bab -, 8, scărmănare de pene,./; ttidţi btel —iefen8ntacf)en, a nu zice nici una, nici două ; a nu şti multe; ntatraje, bie —, —en, somieră, f;
nteffer, bab—, 3, briceag, penel, re; —mefferfdjale bie - , — it, plăsea, /; —n, bab - , b, săla, re; —nelfc, bie—, - n, (bot.) barba-ungurului, /; - ţ)fitf)l ber ober bab—, (e)8, c, pernă de puf,/; —pofe, bte—, —tt, —fdjaft, ber (c)b, —fdjăfte, tuleiu de pană, re ; —ţcţtteigert, bab —, b, scărmănare de pene, f: — fdjraube, bie—, —tt, şurup cu arc, re; —fpalt, ber—, 3,	e, crepătura
condeiului, f; — fpattttcr, ber—, 8, încordător, re; ţpnie, bie—, —tt, butea penei, /; —ftiet, ber —, 8, —e, toc, re ; —ftreit, ber —, 'i(d)§, polemică, /; —ftrid), ber—, 8, —e, cirtă, /; — Piei), bab —, 8, galiţe, /. pl.; —trage, bie—, — tt, balansa cu resort, f; —toebel, bte—, —tt, peniş, re; — tuetfj, bab—, talc firos, m. steatită, /; —ttttfcf), ber—, e3, —e, mătăuz, re; —jetdjnung, bie—, —en, desen încondeiat, re; —jug, ber —(e)8, —jitge, parafă; trăsură de condeiu, /.
febcr-ortig, «. penat, în formă de pană; —ig, a. peneş, fulgos; — lob, a. golaciu; —tt, a te săltă <ţee, bte—, —n, zină, fee, ursitoare, măiastră, /; —bbfe, iele, /. pl. —tt= fpiel, ba8 —8, —e, feerie, /. fecttţaff, a. feeric, fyegefeuer, bab—, b, purgator, limb,». fegeti, a mătură, a şterge, a curaţi, iţefibc, bic—, —tt, ostilitate, vrăşmă-şie,/; —brtef, bcr—, 8, —e, cartel,». gel|e, bie —, —n, (zool.) veveriţă de Siberia, /.
ţţel)(,ber—,8, lipsă; eroare, greşeală, /; —barfeit, bie —, falibilitate, /; —betrag, ber—, 8, —trâge, deficit, re; — Mite, bie —, —tt, rugare za-
darnică, /; id) Iţabe cine —bitte ge= ian, am întîmpinat un refuz; — brud, ber —, (e)b, — e, tiraj mane, re; —er, bcr—, 8, greşeală, eroare, /. defect,' cusur, re. smintă, /; —erfjaftigfeit, bte—, defectuozitate, viţiozitate, f; —gang, ber — (e)8, —gange, rătăcire; cale greşită,// —gebttrt, bte—, —en, abort, avort, re; — griff, ber —, b, —e, eroare, greşeală; — Iţteb, ber —(e)8, — e, lovitură greşită; —fd)iu=|, ber —, ffeb, —fdpiiffe, concluziune falsă ; —fd)U=fj, ber —, ffeb, —fdjftffe, tragere în vînt, —tritt, ber —, 8, — e, greşeală (de fată mare), /; pas greşit, m; —mttrf, ber—, (e)8, —tnitrfe, lătunoiu (pînză), re; — jafpier, ber —, 8, edentat, m.
aiio. degeaba, înzadar, cu greşeală; —faţtrett, a greşi calea; — geijen, a greşi drumul, a cădea, în rătăcire; —gebaren, a abortă ;
-gretfen, a prinde greşit; —bar, falibil, greşelnic;.— en, a lipsi, a greşi; bab fefjlte aud) nod), atît a mai lipsit; ba8 feţlte mir nod), a-tît îmi mai trebui; roeit gefefjft î departe ! ma§ fetit fţpnen ? ce a-veţi (boală)'? eb febit ttiel, mai vrea mult; — erfret, a. corect, fără greşeli, fără erori, exempt de erori; —erţ)aft, necorect, defectuos, vi-ţios, viţiat; —lob, a. infalibil; — lob, adv. negreşit.
fţei, f. gee.
feiett, a vrăji.
$eitr, bie —, răpaos, odihnă; serbare, sărbătoare,/; —abettb, ber—, (e)8, —e, repausul serei, re ; — abettb titacfyen, a se da repausului serei; —abenbgiode, bte —, toaca de răpaus, / ; —fleib, bab—, eb, —er, haină de serbătoare; — lidj» feit, bie—, —eu, solenitate, /; — n, bab—, 8, răpaus, re; celebrare,/; —erftunbe, bie —, —en, oră de răpaus; —tag, ber —eb, —e, ser-bătoare, /. praznic, re.
feierdidt, a. solen, serbătoresc, ceremonios; —n, a serba, a prăznui, a celebră; a preamări, a serbă-tori; a se odihni, a ţîneă repaus; —tagig, a. serbătoresc,
t$feife(,ber—,3, melic(boală de cai),)».
feig, a. laş, codac, slab do înger, fricos, mîrşav; —fjergirţ, a. fricos, laş, codac.
5<Mţt=bof)ne, bie —, — n, (bot.) floarea niprală, / ; —e, bte —, — n, smochină, /; cine —e ntodjen, a da tiflă, (medium ostendere di-gitum); —enbaunt, ber —, 3, —-btittme, smochin, m; —marje, bte —, —n, negel, m.
fteig=ţeit, bie —, —ţerjigîeit, bte —, laşitate, codăcie, poltronărie, /; —e, ber —, n, tt, —ling, ber — (eb’, —e, laş, codac, poltron, inii>el, w.
fcil, a. de vînzare; mercenar, venal; e§ ifl mir nid)l —, nu mi-e de vînzare; -e Strne, fată prostituată, j ; —bieten, (bot, bote feti, feilgeboten, biet(e) feti), a pune în vînzare; a pune cruce.
Şeibbietitng, bie —, —eit, punere în vînzare, /; fjeit, bie —, venalitate, /.
geil=e, bie —, —tt, pilă; er legt bte leşte —e an, face ultima îndreptare; —enţauer, ber—, 3, pilar,
—	entieft, ba3 —, e3, —e, teacă de pilă, f ; —îlobben, ber —, 3, toc de pilă, n; —lidjt, ba3 —, 3, — fpane, bte —, pl. pilitură, /.
felicit, a pili.
feilfcţen, a sc togmî, a se tîrgui, a
se ţigăni.
fţreim, ber —, ‘3, spumă, /.
Seimen, ber , 3, stog, n.
fcitt, a. fin; subtil; delicat, subţietic, mărunt, supţire; rafinat, ales ; gentil, cioplit (om), şmecher; ber
— STott, bonton, »; —gefleibet, a. elegant; — fiiţlenb, a. sensitiv; — fbrnig, <i. fin (granulat); -maăjen, a rafina.
gciitb, ber —, e3, —e, inamic, duşman, vrăjmaş ; ahgefagter —, inamic declarat; — liri/cit, bie —, — en, duşmănie, inimiciţie, /; — fc= ligfcit, bie —, —eu, ostilitate ; — jdţaft, bie —, —en, inamiciţie, /.
feitib, duşmănos, inamic; — iid), a, ostil; —felig, a, ostil, hain.
fyeime, bae —, tt, fineţă. subtilitate. ./’; gcfitbl, baS—, §, delicateţă,
f; — geţalt, ba3—, 3, — e, titru (al monedelor), n; —ţett, bte —, —ett, fineţă, subtilitate, / ; —tnadieit, ba3 —, 3, afinaj, »; —fdjtrtecîer, ber
-	3, gastroman, gurman, m.
feift, a. gras, îndopat, corpulent.
Şţeiffie, bie—, — igfeit, corpulenţă,
feijeit, a rînjî.
3’elbcl, ber —, unb bte —, 3 —e, pli-să, /; falbală, /.
fţelber, ber —, 3, (bot.) salcie, /.
fţelb, ba3 —, e3, —er, cîmp,. n\ cîm-pie, /; lan, »; ţarină, /; teren, n; campanie, /; ba3 —bnuen, a cultiva pămîntul ; auf3 — geţen, a merge în cîmp ; ba3 fieţt nod) im mciten —e, mai e mult pînă a-tunci ; ba3 ift ttid)t fein —, asta nu-i specialitatea sa ; ba3 — rcitt= ttten, a da altuia pas ; a se retrage; tn3 — ritden, ju —e jteţctt a merge la bătălie, a întră în campanie; att3 bem — fd)Iogen, a fugări; ba3 — beţaupten, a rămî-neă pe d’asupra, a repurta victoria; —altar, ber—3, —tare, altar portativ, n; — apotţefe, bie—, —-tt, farmacie militară, —arfaeit, bte —, —en, lucru de cîmp, n; —ar= beiter, ber —, 3, muncitor, m ; — arjt, ber —, e3 — ârjfe, medic militar, m; —aulruftung, bie—, —ett, echipament de campanie, n; — bcxcfer, ber —, 3, brutar militar, m ; —bau, ber —, e§, agricultură, /; — bauer, ber —, 3, —n, agricultor, agronom, plugar, m ; —bett, bao’ —, (e)3 —en, pat portativ, pat pe chingi, n ; —btnbe, bie—, —n, lentă, /; —blume, bte—, —n, (bot) floare de cîmp, f ; — boţite,’ bte —, —n, (bot.) bob, m ;
-	- bieb, ber —, 3, —e, furt carn-pestru, m: — btenft, ber —, —e§, serviciu militar activ, n- — btenft= itbung, bie —, —ett, manevră, /; —erbede, bie —, —n, solită,/; — —flafcţe, bie—, —n, ploscă, bidon, »; —flud)t, bte —, dezertaţ-ie, —iune, / ; — freoel, ber —, 3, delict campestru, n; —friicţte, bie
-	-, (pl.) holde/, pl- —gciftlid)e, ber
-	, n, —n, preot militar, m ; — gerat, ba3—, 3, —e, haitee, /. pl;
216
îţelfen
»elb
echipament de răsboiu, n ; —ge= fdtsrei, bas — 8, lozincă, /; —ge= ţd)ii|, bo§ —, el —e, artilerie de cîmp, /; —gottegbienft, ber —, el, —e, serviciu divin pe teren, n; — graben, ber —, 8, — graben, tran-şeâ, /; şanţ,»; —gritle, bie—, —it, , (zool.) greeruş, m; — ţerr, ber —, n, —n, beliduce, comandant suprem, m ; -—ţerrmoiitbe, bie —, rang de beliduce, n; — Ijufjn, bal —, 8, —î)irî)ner (zool.) potărniche, f: — l)iUer, ber—, 8, jitar, gard campestru, m ; — făget, ber—, 8, curier regal, m ; vînător, plăiaş, m\ — feffei, ber —, 8, ceaun, n ; —flee, ber—, 8, (bot.) coada mîţii, lofjl, ber—,1, (bot.) varză,/; cu-rechiu, n ; — Irefj'e, bie —, (bot.) talpa-stîncei, / ; — fitdje, bie —, —n, bucătărie de campanie,/;
—	fitmmcl, ber—, 8, (bot.) careu, chimion sălbatic, m; —liirbi=§, ber —, ffes, — ffe, bostan,™; —înger, bal —, l, bivac, n ; —laucţi, ber—, l, (bot.) aiul şarpelui, m ; —(ajnvet, bag —, 8, —e, ambulanţă, /; — lerdje, bie —, —n, (zool.) ciocîrlie de cîmp, /; — martnstreu, bie —, [bot.) scaiul-dracului, m ; —mari, bie —, —en, hotar, »; — mar(d)aK, ber—, s, —îdjaffe, mareşal de cîmp, m: -mefler, ber—, 8, agrimensor, geodet, inginer hotarnic, m : — nteftfunft, bie —, — îfinfte, agrimen-surâ, geodezie,./; — mittje, bie—, (bot.) izmă,/; — miiîje, bie—, —it, chipiu, n ; — poft, bie —, —en, poştă militară, /; —poften, ber —, 8, sentinelă avansată,/; —pre» biger, ber —, I, capelan militar, <»; -probfi, ber—,eg,— prbbfte, protopop militar, m ; —quenbel, ber —, 8, (bot.) cimbrişor, m\ —rntte, bie —, —n, hîrciog, m ; — ritter* ţpnrn, ber—, 8, (bot.) nemţişori de cîmp, m. pl. —fdjnbeit, ber —I, — ţcfjâben, stricăciune pe cîmp, /; —îdianje, bie —, —n, tranşeâ, /;
—	icţjeer, ber—, 8, — e, felcer, hirurg militar, m\ — jdieucţie, bie —, —n, ciuhă. buduhaliţă, momîie, /; — Jdiladjr, bie —, — en, bătălie, /'; — falange, bie—, —n, culovrină, /;
falconet, »; — îdjmiebe, bie —, —n, făurărie militară, /; — f(f)uţ, ber —, en, — en, jitar, gard campestru, m ; — foîbat, ber—, en, —en, militar activ, m ; —ţpat, ber —, 8, (min.) spat, caolin. ortoz, m; —ftiict, bal —, s —e, tun de cîmp, »; —jluţl, ber—, 8, —ftiiljle, scaun pliant, scaun pe chingi, n ; — taube, bie—, —n, (zool.) porumb sălbatic, m; —tijd), ber—, eS, —e, masă pliantă, /; —Berntefţer, ber —, 8, inginer hotarnic, — Der= nteffung, bie —, en, arpantaj, n; —niadje, bie —, —n, vedetă, /; pîndar, m; — roadjtmeifter, ber—, 8, major, comandant, m; —toebel, ber —8, serjent major, m; —toeg, ber —, 8, —e, cale vicinală,/; —tthnbe, bie—, (bot.) poponeţ, m; —tmrt= ţtfiaft, bte — „ —en, economie rurală, /; — gamt, ber —(e)8 —jâune, îngrăditură de cîmp, /; — jeidţen, bag—, 8, cocardă, /; — geugmeifter, ber —, 8, general de artilerie, —jug, ber—,8, — jitge, campanie, /; —julage, bte—, — n, suplement de soldă, n ; —jtriebef, ber —, 8, plisc păsăresc, n ; — jtjprefje, bie —, n, (bot.) mieriţă, /.
fe(b=ein, adr. peste cîmp; — fltidjtig, a. dezertor; — fliid)tig roerben, a dezerta,
(ţelge, bie —, —n, obadă, f.
felgett, a pune obezi.
îţeil, bag —, 8, —e, piele, blană, furară, /; jbm bag — gcrben, a frecă ridichea cuiva; jbm bas — iiber bie ©tren jiefien, a beli pe cineva; —bereiter, ber—, 8, argăsitor, m ; —eiţen, bag—, 8, valiză, /; şipet, geamantan, n.
S-el=8, ber —, fen, —ţeit, stîncă, stană, /; sleiţi, m. rocă, f.
5etf=eit, ber —, 8, j. gelg : — abţang, ber—, (e)8, — fjâttge, povîrniş stîn-cos, »; —blocî, ber —, (el —blbrfe, bolovan, m; — engxunb, ber —, el, —griinbe, teren stîncos, branciog, n\ — eufprj, bas—, eg, —en, inimă de piatră, /; — enflipţie, bie—, —n, vîtf de stîncă, n ; — enriff, ber —, 8, — e, ghierdap, n ; canarii, /; — eit)>tŞ, ber—, c8, —en,
felfettţari
217
feft
clonţan. m; —tuanb, bte—, tniinbe, povîrniş de stîncă, n. felf=euf)art, a. vîrtos ca piatra; —ig, a. stîncos.	[/.
gclufe, bie—, — it, felucă, corăbioară, gem=e, bte —, —ti, judecată secretă, /'; —geridjt, ba3 —, (e)3 — e, tribunal secret, «. gemet, bei—, 3, (bot) cînepă; - be= trieb, bei —, 3, —e, exploatare forestieră pe alese, /. geitdj, bct —, 3, (bot.) meiu sălbatic, m.
gettd)cl ber —, 3, (bot.) molură, /;
—	-ţolj, b«3 —, e3, lemn piperat, sasafras, m.
geittttcf), ber —, 3, mohor, m. gettfter, b«3 —, 3, fereastră,/; geam, «; — battb, baS—, e3 —banber, paulă, /; —bcjrfjlrtfţ, ber —, 3 —fdţtlâge, ferecătură, /; — brett, ba3 —, (e)3
—	or, — bntfi, bie —, — briifie ; —
frnftung, bie —, —eu, sprijoană de fereastră, f; —fliigel, ber —, 3, canat de fereastră, /'; —rţitter, ba3 —, 3, zăbrele, /'. pl; cafas, n; —glaŞ, bn3 —,	gfâferPgB&al.l
ochiu de fereastră, n: —fiffen, ba3 —, 3, periniţă de fereastră, t\ — frettj, ba3--, e3, —e, crucea ferestrei, —labe», ber —, 3, — Ifibett, oblon, «;jalozea, persiană,/; Iod. » ; — rafynen, ber —, 3, cercevea, giurgiuvea,/; —riegel, ber—, 3, es-panoletă, /'; vîrtej, n; — icbeibe, bte
—	, —ti, geam, n; —fproffe, bie —,
—	tt, stinghie,// —Dertiefung, bte—, —ett, firida ferestrii. /; — oorljang, ber —, 3, — fiattge, perdea, /'; — —roert, ba3 —, 3, —e, geamlîc, n : —îutrbel, ber —, 3, vîrtej de fereastră. «; espanoletă, f.
gergc, ber —, n, —tt, podar, caic-ciu, m.
gericit, bte —, (pl) vacanţă, / gerfcl, ba? —, 3, purcel, m. purcea, /; guiţ, ut; —fraut, ba3—, 3, (bot.) lăptuca porcilor, /'. ferfcfit, a făta (scroafa.) gcrmate, bte —, —tt, fermată, /;
semn de încheere (muz.), n. geriitettt, bas —, (e)3 --e, ferment, n. ferit, a. departe, depărtat, distant,
—	adr. departe; ittfo —, adr. In-
cit. întrucît; in tute —, întrucât; cum aşa '? — er, «. următor, ulterior; — er, adr. mai departe ; — erbtn, mai departe; pe viitor; — fjalten, (ţâltfi, halt, ffielt, ţielte fern, ferngeţalten, f)alt(e) fern), a feri; a se feri; — ţer, adr. din depărtare, de departe ; — fcbeinig, a. scenografic; —fidjtig, a. presbit. gcrmtmbufljofj, ba3—, e3, (bot.) băcan roşu, m.
fernbtg, a. din anul trecut. gcrit=anfid)t, bie —, — en, perspectivă, —e, bie —, —n, depărtare, distanţă, /; —er, ber—, 3, gheţar, »«; — gla=s, ba3 —, fe3, —glafer, ochian, »; —roţr, ba3 —, 3, —e, ochian, telescop, n; perspectivă, /'; ecvatorial, (ochian cu ceasornic), n; —ficţ)t, bie —, —en, perspectivă, / ; —fiditigfeit, bie —, presbiopie, /'; — fprecfjer, ber , 3, telefon, n.
gerfe, bie —, —n, călcîiu; jbnt ctrtf ben —n iein, a urmări pe cineva de aproape; — nbeitt, ba3 —, —3, —e, astragal, calcaneu, m; — n-gelb geben, a o luă la sănătoasa, fertig, a. gata; terminat; îndemânatic, sprinten: —ntntciniîd) ipre= diett, a vorbi fluent romîneşte ; luir ftnb — ntttetnattber, s’a isprăvit între noi doi; jtd) — ntad)en, a se găti de ducă; —en, a face, a găti, a fabrică; — tuerbett, a termină. a mîntuî; mit jbnt — tucr= ben, a veni cuiva de hac. gertig-feit, bie—, —en, dibăcie, dexteritate, adresă. îndemînare, /. ge3, ba3 —, (muz.) a-bemol, (notă), fefrt), a. fercheş.
geffef, bte—, —n, lanţ, n. capangă, cătuşă.' piedecă, /. obezi. f. pl. ; chişiţă a calului)./': flierb mit tueijien — tt, cal încălţat, m. feffeltt, a legă; a încătuşa; a priponi; a răpi: a captivă; eitt Şferb —, a împiedecă un cal; — b, a. răpitor, şarmant.
feft, (fefter, fefteft), a. tare, vîrtos; compact, consistent, solid, ţeapăn. rigid; robust, vînjos; statornic. ferm; fix: —e ipreiie, preţuri fixe; bei ettuab — bleibett, a
218
fyeuer
m
stărui neclintit întru ceva ; — itberjeugt fetit, a fi tare convins ; —oerfpredjen, a promite fără doar şi poate, a promite fix ; —be= griutbet, a. cu aşezământ ; —er Sunbe, muşteriu regular, m;	-
binbert, (banb, banbe feft, feftgebutu ben, binb(e) feft), a lega strîns; a strînge; —gefeţvt, a. fix, fixat, de-fipt; —fjalten, (ijaltfi, f)ielt, bielte feft, feftgcf)a(ten, fialt(e) feft), a ţînea bine, a ţînea strîns; a ţînea strună; a fixă; —tgert, a fixa; a întări ; —tierţen, (lag. Irige feft, feftgelegen, Iteg(e) feft),a fi înţepenit (înceva); —titadjen, (fefigentacţt, ntacţţe) feft), a înţepeni; a legă; — itageln, (feft-genageit, ttagle feft), a ţintui; a tampona; —neţmen,(nitntnft,nitniitt, nafţtn, nafţttte feft, feftgenomnten, tttmm feft), a aresta; —fefcen, (feft= gefeţt, feţs(e) feft), a fixa, a defige, a determină; a decretă; a aresta, apune la închisoare; —fifeen,(fafj, fSfee feft, feftgefcfjen, fifc(e) feft), a fi înţepenit, a fi bine aplicat; a sta strîns; a nu se putea mişcă din loc; —fteţen, (ftanb, ftâtibe ober fiitnbe feft, feftgeftanben, ftef)(e) feft), a sta fix. a fi constatat; —fteUeti, • (feftfleftellt, jţeft(e) feft), a constată, ă defige. alixă ; —treten, (trittft, trttt, trot, trate feft, feftgetreten, tritt feft), a bătători (pămîntul). fţ-eft, bas —, e8, — e, sărbătoare, /. praznic, n. festivitate, serbare ; (pror.)nad) bem —e, îommert, a veni la spartul târgului (post festum); — abetib, ber — (e)Ş, —e, ajunul sărbătoarei, n ; —artjug, ber —, —8, —suge, haină de gală, /; — geinge, ba8 —, 8, ospăţ, festin,»; —lidjfeit, bie —, — ert, serbare ; festivitate, solenitate, /; —tttaf)l, ba8—, 8, — tnaţler, zaifet, festin, »; —prebigt, bie —, —en, cuvîutare de praznic, /; —teilneţmer, ber—, 8, festivent.m; —jug, ber—, 8, — juge, proces-ie, —iune, /. saltanat, »• ţţcfţ=e, bie —, —en, fort, »; —igfeit, bie—,tărie; soliditate; consistenţă; fermitate, —lanb, ba8 —, ’e§, uscat, continent, n; — feţung, bte —, eu, fixare ; ruptoare (de
preţ), /; —ftetţen, bas—, 8,fixitate, decizivitate, /; —ung, bie—, —en, fort, ». cetăţue, f ;	— ungsbau,
ber —, es, — bauten, fortificaţ-ie, —iune. /; —uitg8ttmH, ber —, 8, —mafie, rempart, bulevard, n. fefrtidj, «.sărbătoresc, festiv, pompoz. fţeftou, ber —, 8, —8, feston, ». fţetifdj, ber —, (e)8, —e, idol, n. fett, (fetier, fetteft),». gras, corpulent, buged, dolofan, unsuros ; mînos (an); bogat, lucrativ; — ntadjen, a îngrăşă, a umplea de grăsime; —inerben, a se îngrăşă; —e8 Şufjn, găină doapă, /; —ig,gras, soaios, unsuros; —en, a unge (cu grăsime).
Jţett, bas —, 8, grăsime, untură, /; —ammer, ber—, 8, (>oo/.) grangur, ■m; —auge, ba8 —, e8 —en, ochiu gras, ochiu de grăsime, n; —baud), ber —, 8, — Mudje, burtă verde, m; —batnt, ber—, 8, —e, sfîrc, »; —flecf, ber —, 8, —e, soaie, pată de grăsime, / ; —gan=8, bte —,
11 ,-^gânfe,(zooZ.) pinguină,/; — glanj, ber —, e8, strălucire grasă, / ; —fiaut, bie —, intercutanat, »; —fjenne, bte —, (bot.) iarbă de şoaldină, /; —igfeit, bte - , grăsime, /; —fraut, ba8—, (e)s, (bot.) grăşătoare, /; —lage, bie —, —n, cighir, nr. — magen, ber—, 8, abo-mas, »; —faure, bte —, acroleu, m; — fndjt, bte —, obesitate, /; —tnanft, ber —, e8, —mânfte, foite,, m; —maieu, bie —, pl. unturi, f. pl.; —tteibe, bie —, n, suhat. n. fţefiett.ber—,8, petec,», cîrpă, sdrean-ţă, fleandură, rîză, buleandră, f. polog, ».
fcud)t, a. umed, jilav, igrasios, raven, ţiglos; udat; (proo.) er ift nod)— binter ben Cfţren, nu i-a căzut încă caşul de la gură; — ett, a muia, a jilăvî; —friHjlidj, a. chefuit; —falt, a. frig filăvos. 3reu(J)t=igfeit, bie —, jilăveală, reve-neală, igrasie, umiditate ; —ig^ fctl8nteffer, ber —, 8, higrometru,, «; — ntulbe, bie -, —n, vană, /, feuîint, a. feudal
3'Ctter, ba8—, 8, foc, pojar, pîrjol, n. incendiu, n. ardoare, înfocare,.
geuer
ine
iţener
vervă, /; elan (al pornire!V. eclat (al pietrelor scumpe), »; — int; arde! ba» —ber Jugenb, ardoarea juneţei; gried)iîcf)e3 —, foc de artificiu roşu, »; fie bat met—, este foarte înfocată; —aitlegett, apune foc; - anmadjen, a face foc ; — fnitgen, a luă foc: fur ib bunf)3 — gcţen, a-şi da pînă şi viaţa pentru cineva; in — geraten, a se aprinde; in — tutb Şlnmtuen geraten, a se face pară şi foc: — rufen, a strigă: arde! — geben, a trage ober a da cu puşcă; ba» — geţi aits, focul se stinge; ber SBetit f)at inel vinul este generos ; ber îentant ţat —, diamantul are eclat; — nnlu-tcr, ber —3, ignicol m; —bate, bie , —n, fanai, n\ —baţi, ber—, s, eit, glob înflăcărat, n: —becfeit, bas—, 5, mangal, n; —beftânbigfeit, bie —, refractarietate, /; —Beftat» tuttg, bic —, —en, cremaţiune, /; —beftattungsofen, ber—, §’ — ofen, crematoriu, n; —bod, ber—,», — bbcfc, mîţă (pe vatră),/; pirostrii, f.pl\ —branb, ber-b, e3, n+-branbe, tăciune, m; —eircr, ber—, », fervoare. /; —eimer, ber —, 3, saca, /; - effe, bie—, —n, coş, n; — funfen, ber—, 8, scîntee, /; —gabet, bie—, —n, cocioarbă,/; — garbe, bie—,
—	n.girandolă.ffoc de artificiu), f; —gatter,ba»—,s,apărătoare(la gura sobei), /; — geift, ber —, e», - er, spirit infocat, » ; — gercttidgaften, bie—, uneltele sobei. /; — gemeţi, bas -, 3, —e, armă de foc, f: — cţlocfe,bie —, —n, toxin,»; dandana, /; —glut, bie —, —en, jăratec, n ,
-ţaten, ber —, *3, cocioarbă,/; —fierb, ber —, es, —e, vatră, /. focular, »; — bintmet, ber—, 3, cer înflăcărat, »; — faffe, bie —, —ît, societate de asigurare (în contra focului)./'; —ftefe, bie—,—n, cleşte, n; —fructe, bie—, —n, cocioarbă,/;
—	(arm, ber—, (e)», alarmă de foc,-—(etter, bie —, —tt, scară de pompieri; —lilie, bie —, —n, (bot.) crin roşu, »»; — (oîcftmannidjaft, bie —, — en, corpul pompierilor, n: —mal, bas—, », —maler, pată de arsură, /; —mafie, bie—, — n, jă-
ratec, n; — mauer, bie—, —n, zid mezin,»;—nteer,ba3—,(e)§,flăcărae, f. i-i!.: —ttelfe, bie —, —n, (bot.} arşinic, m; —orbnung, bie —, en, regulamentul în contra incendiilor. »; —probe, bie—,—n, ordalie, /; —rab, bas —, e3, —rciber, gi-randolă (foc de artificiu), /; — raunt, ber —, e3, —râutne, cotlon, »; — rofir, bas—, 3, — robre, puşcă; —roft, ber —e», — e, gratie, ./': — feude, bie —, — n, coloană de foc, /; —sbrunft, bie —, — britnfie, incendiu, n; fdjaben, ber —, s, — fdjâben, daună cauzată prin un incendiu, /; — fd)dbfer, ber —, 3, incendiat, m; — jcţaufel, bie—, — nr vătraiu, »; —fdjetn, ber—,3, zară de foc. /; — fdjtrtn, ber —», —e, ecran, »; — fdjlunb, ber —, e:-, — fdjliinbe, văpae, pi. gură ele foc, /; — fdnoamnt, ber —, 3, — fdjttmtnnte, babiţă, iască,/; —§not, bie—, —note, incendiu, »; —jpriţe, bie —, —n, pompă, tulumbă, ./'; — ftabb ber—, 3, amnar,»; — ftătte, bie —, —n, vatra incendiului; — ftein, ber—, 3, —e, (miu.) cremene, m; —ftelle, bie —, —it, vatră, / ; —ftrafil, ber —, 3, —en, limbă do foc; —taufe, bie—, botez de foc, »; —tob, ber —, e», — e, moarte pe rug, /; —turm, ber —, e3, — turme,foişor, »; - ung, bie—, —eu, foc.»: încălzire,/; — ungsmatertal, ba3—, 3, —ten, combustibil, /. pi; —oergolbttng, bie—, — en, inaurire la foc, /; —Derftcţerung, bie—, —en, asigurare în contra focului, /;. —oerftlberung, bie—, —eu, înargin-tare la foc. /; - - tuacfje, bie—, — n, garda pompierilor, /; — umţifage» ret, bie —, en, piromancie, /; — metr, bie —, --en, corpul pompierilor, n; — toefjrsmann, ber —, 3, —lente, pompier, pojarnic, m; — t»erf, ba3 —3, —e, foc de artificiu, n ; —tuerfer, ber —, 3, pirotehnic; artificier (serjent major de artilerie), m; —toerMfbrper, ber —, 3, piesă pirotehnică*'; —toerfl» funii, bie—, — (unite, pirotehnică, /; — jange, bie —, —tt, cleşte, m; —jeidjen, bas—, 3, fanai, » ; —jeug,
'feuerbefiârtbtg
220
fiitbbar
bag—, s, chibrituri, scăpărăminte, f. P1] — Surtber, ber —, 8, fitil, ». feuer*beff«tbtg, a. refractar ; —fan= genb, a, inflamabil ; — farbeit, a. roşu ca pojarul; —feţi, a. refractar;—fefter ©efbfdjranf.eassă sigură în contra focului; — freffenb, « igriivor; —gefcifjrlicf), a. inflamabil; —ig, a. înfocat, ardinte, generos; vif; —n, a da foc, a slobozi o armă de foc; a arde; idj — e tofp leu, eu ard cărbuni; — tot, a. roşu înflăcărat; — fdjeu, a. pirofob; — ipeienb, a. vulcanic, ignivom; — fpeienber Serg, vulcan, n. fţeuiHcton, bag —, 8, — e, foileton, n; foiţă, /.	[niac, m.
fţej, ber —, —eg — en, unb — e, ma-fţej, ber —, eg, —e, fes (turcesc), n. ff=fetnff, foarte fin; aug bem ff, foarte bine.
fţiafer, ber—, 8, birjar, droşcar, m ;
—toagen, ber—, g, birjă, droşcă, f. jţtafe, bie—, — n, turnuleţ (gotic), n. ţţiagfo, ba§ —, g, sfeclire, buclari-sire,/.	BCL ( [nă,/.
'?Ş-ibef, bie —, —n, abcdar, n. bucoav-g'ibcr, bie —, —n, fibră, /. fidjft, fidjt, f. fedjten. tŞidjtc, bie—, —n, (bot) molid, pin, m; —napfet, ber—, g, —apfel, ciocălău de brad, n; — enfjarj, bag —, eg, răşină de brad. /; —nfpargef, ber —, 8r (bot.) sugătoare, /; ntoalb, ber —, eg, — roatber, brădet, ». fidfien, a. de pin.
•ficfeit, a sîcăi; a frecă, ficffafen, a umblă de colo pînăcolo, a se fîţăl
fţibeifontmi=fs, bag —, ffeS, —ffe, fi-
deicomis, n. fibef, a. vesel.
îţibibuS, ber —, ffeg, —ffe, fidibus, (hîrtie de aprins), n. fţieber, bag—, 8, friguri,/, pi. febră, /; ţiţigeg — befonuneit, a da în fierbinţeli; fdjleidjettbeg —, friguri mortăreţe, /. pl; gelbeg—, friguri de livie, /. pl; — anfatl, ber —, g, —fade, acces de friguri ; —froft, ber —, eg, fiori reci, m. pl; — tjiŞe, bie —, fierbinţeli, /. pl; — frattfe, ber—,rt, —n, fabricant, m; —fraut, bag—, g, (bot.) ţintorie, f; — mit=
tel, bag—, g, febrifug, m; —riitbe, bie—, —n, chină,/; — jdjmter, ber ober bag —, g, fiori reci, m. pl; —ttmrjel, bie—, —n, (bot.) piciorul viţelului, n.
fieberuirtig, a. febriform; — franf, a. febricant; — fjaft, —ijd), a. febril; —n, a febrică, a avea un acces de friguri; a avea fierbinţeli; — ftidenb, a. antifebril.
S’iebcl, bie—, —it, vioară, violină, lăută, alăută, ceteră, /; — bogen, ber —8, — bbgen, arcuş, n.
■fiebeln, a zîce din vioară, îţ’ieîsfer, ber—, g, lăutar, cet.eraş, m. fief, fiele, f. faden.
(ţigur, bie—, —en, figură,/, chip. n. figuriereu,(figuriert,hgurier(e), a figură. figUrlid), a. figurat, fyiftioit, bie —, —en, ficţiune, f. fiftil), a. fictiv.
3'ilet, bag—, (e)§, — e, răţea,/; fileu (carne), n.
Jyiliaf=e, bie —, —n, sucursală, filială, f; — firele,bie —n,mitoc, n; —ftoftţr, bag—, g, —fiofter, schit,». iţtligrnnarbeit, bie—, —en, filigran, n. ftftrieren, a filtra, a străcură. fţiftriertud), bag —, (e)g, — tiidjer, filtru, n.
Ştlţ, ber—, eg, —e, pîslă; pălărie de pîslă, /; filtru ; om sgîrcit ober cumplit, ober ciufut, ober avar, m;
igfeit, bte —, meschinărie, / ; —laug, bie —, —Mufe, (zool.) păduche lat, m.
fif5=en, fief) —, a se pîsli; a se ţigăni ; —ig, o. meschin, sordid, sgîrcit, murdar.
fyimmel, ber—, s, cînepă de vară,/, fţtitalc, bag —, g, încheere, /. S-inanj=en, bie—, (pl.) finanţe, f. pl; —ier, ber — g, —g, finanţiar, m ; —wefett, bag—, §, finanţele. /. pi: —nmdjmann, ber —, eg, —fente, finanţ, gard finanţiar. fhtniiţieif, a. finanţial. fiiionjiereit, (finanjiert, ftnanjier(e), a finanţiâ.
fiitb--bar, « aflabil, truvabil ; —en, (fanb, fănbe, gefunben, finb (e), a găsi. a află; îetnen 9Jtann —, a-şi da de om ; fief) niefit ju — lotffett,
grinbelfiaul
221
S'tftf».
a-şi ieşi din sărite : — ig, a. in-venţios, scornaciu, expeditiv. g-inbc(=f)amS, bal—, fel, — fiaufer, cutie (de copii),/; orfelinat, n; — ftnb, bal —el, — er, copil de pripas, m.
Şinb=er, ber —I, aflător, m; —igfett, bie — , invenţiozitate, versatilitate, /. fina, f- fangen.
jţiitgcr, ber—,1, deget, n; fief) bie — Derbrennen, a se frige : lange — mad)en, a fură; GJottes —, bătaia lui’Dumnezen, /; aur bie—flopfett,
a da peste degete ; burd) bie — jefjen, a mai trece cu vederea: fief) an ben —n (erţnţlen, a numără pe degete; einett - breit ober fartg, ober f)od), de un deget; prov. reid)t mau ihtn eiiteit —, io nimmt er bie gitttjeŞaitb, dă-i nas, să ţi se sue în cap; - gelettf, bal - el, —e, falangă, /; - -gefdjroitr, bas —, I, — e, sugel, w; - fjut, ber —el, —fiitte, degetar, năpărstoc, n ; (bot.) de-geţăl, m ; fnodjen, ber —, I, falangă, /; —frâul, bal —, l, scrîn-tee, /; —ling, ber —I, —e, deget de mănuşă, n ; itagel, ber — , I, —ncigel, unghie, f. —ring, ber —, el, —e, inel, n; verighetă,/; — —fae, ber —, el — falşe, digitaţie, /; —fptţjc, bie- ,- n, buricul dege-1 ului, n; — fpradje, bie —, —n, dac-tilogie, /; -wurm, ber —, I, — imtrmer, sugel, m; -jeig, ber —l, — e, aviz, n.
finger=breit, a. lat de un deget ; — biet, gros de un deget ; —formig, a. digitiform: —lang, a. lung de un deget; — Ijod), n. nalt de un deget; — n, a se juca cu degetele; a pişcă.
ftitgier=en, a simula; ter SBert, valoare superpusă, /. fţinf, ber—, eu, - en, (-.ool.) fringilă, f ; ţinţoroiu, m. cinteză, /. fyinn=aal, ber —, I, - e, (zool.) gim-not, ni; —fifd), ber —-, es, —e, bale-nopteră, /.
fţiititc, bie —, —it, pustulă, /; —en, bie —, (pi.) linţi, m. pi. cisticerc, n. fimiig, a. pustulos, cu linţi. flitftcr, a. întunecos, întunecat; ob-
scur; posomorit; el tuirb —, se întunecă; im —n mppen, a orbecă, a dibui.
ginfterdtng, ber —, (e)S, —e, obscu-rant, rn; —nil, bie —, întunecime, obscuritate, /; tiefe —, întu-nerec beznă, n.
Jyiitte, bie , -n, truc, f\ şiretlic, pretext, n.
JyipS, ber —, fel —fe, bobîrnac, n ;.
sfîrlă, f. fipfeit, a sfîrlî.
îfirfenfanţ, ber— el, —e, mofturi, t'.pl. fţirttta, bie—, —eu, firmă, raţiune,./', fţirmament, bal —, I, — e, firmament. n. tăria cerului, /. firnteln, a mirul, jţirntelimg, bie —, miruire, f. firmiereu, (firtntert.’firmier(e), a semnă (firma), fim, a. de an.
Ştrn, ber —I, —e, nea de an. /; — er, gheţar (munte), m.
(Şirnt=l, ber —ffel, —ffe, vernis, fir-nais, oleu ars; lac, lustru, n; po-litură; spoeală (de cultură), /. firitiffcn, a vernisa.
(ţ-irft, ber —, el, — e, creastă (de coperiş), f ; creştet ( de munte),. m; —enjiegel, bie —, n, olană../', iţii, bas —, (muz.) fa-diez (notă), m. gifd), ber —el, — e, peşte, m ; ber
—	ftinft am ffopî juerft, dela cap se împute peştele; faule — e, go-goaşe, braşoave, /. pl. ffeine — e, pl. baboiu, m ; - aax, ber —, I,
—	e, (zool.) dorică, ./';	—angel,
bie —, —n, undiţă, ./' ; —bef)ălter, ber —|, horeţ, n; —bein, bal—, I,. balenă, /; — blafe, bie —, —it, gogoaşă do peşte, /; —brut, bie —, baboiu, biban, m; —eibed)fe, bie—, —tt, (zool.) ihtisaur. n ; -er, ber —I, pescar, m ; —erei, bie —, pescărie, /;. —ergant, bal —, l, —e, el ere. /; năvod, voloc, n; - ertn, bie —, —nen, pescăreasă. /'; — eriteţţ, bal - -, ce, - -e, rociu, m ; plasă,/'; -erftange bie —, —tt, ştiulbec, m; — erftecfjen, bal —, I, pescuit cu ostia. » ; —faitg, ber —I, —fânge, pescuit, n ; — freffer, ber—, |, ibtiofag, m : —gafei bie—,
—	-n, ostie, /; — geier,ber—, I, (zool.)
'fifcf)cn
222
Şlamme
ciovică, /; — grate, bie—, —tt, os de peşte, re.; — ffalter, ber —, 8, horeţ, m; —fianbler, ber —, 8, pescar (comerciant de pescărie), m. —banblmtfif bie —, —en, pescărie,/'; —laften, ber—, — 8, — fftften, pescuină, / ; — fietite, bie —, —n, urechia peştelui, branhie, / ; — fiiber, ber —, 8, nadă, /. mislic, re; —funbe, bie —, ihtiologie, /; —laici), ber—,8, liticaş, m\ — leint, ber—, 8, gelatină,/; cleiu de peşte, m; rntld), bie —, lăpţi, m. pl — otter, bie—, —n, (sool.) vidră,/; — reiŞer, ber—, 8, (zool.) băii an, m ; —reuţe, bie —, —n, gărduşă, / ; — rogen, ber —8, icre, /. pl. — fdjuppe, bie—, —n, solzi, m. pl\ — tag, ber —, (e)8 —e, zi de post- (la catolici), /; — teid), ber —, 8, —e, eleşteu, re. pescuină, piscină, /; —ttan, ber —, 8, untură de peşte, /; —weţir, bie —, —e, ostreţe, /; —tueiţer, ber -, 8, eleşteu, re ; — jauit, bec—, 8, —jautte, pelie, /; — P8, ber —, 8 — suge, pescuire, f fifdjett, a pescui ; im Sriibeu —, a se folosi de încurcătura altora. $i8fal, ber —8, — e, procuror general, m.
/yi8fu=8 ber —, ffe8, fisc, m.
Şţifolc, bie —, — n, {bot.) fasole, /. fţift, ber — e8, —e, băşică, /. fţiftel, bie —, n, fistulă. /; — ftinime, bie —, — rt, glas piţigăiat, voce înţiglată, /; falset, ». gitticf), ber —8, —e, aripă, /. îţiţdjeu, ba8 —8, niţeluş, re; o leacă,/. fţitje, bie —, —n, fir de bumbac, re. fiijCH, a ţese ; a încreţi; a pleşcuî. ft£, a. fix; sprinteni —e 3bee, manie, /; — unb fertig, gata de tot; er ift — unb fertig, şi-a păpat tot; —ieren, a fixă, a se uită ţintă la cineva.
fţij/tern, ber—, (e)8, —e, stea fixă,/. —um, ba8 —, plată ober retribu-ţiune fixă, /.
fad), a plan, şes, neted ; întins ; otovă, plat ; turtit ; superficial (om); —e Sattb, palmă, —e Stlinge, latul săbii, m\ ba8 — e Saab, ţară (întinsă); auf bem — en Sattbe roof)=
nen, a şedea la ţară; —e ©dffiffel, plată (farfurie), /. îvladj=brenner, ber — 8, maşină (de lampă cu capsulă crepată), /; bec crestat (la felinare de gaz), m; —felb, bas —, e8, er, cîmpie întinsă, /; fteit, bie —, platitudine, /; —fopf, ber - , eS, — fbpfe, cap sec, re; —lanb, bas — e8 — lanber, şes, cîmpie, /; — jiegel, bie —, —n, olan lat, re. fyliidpe, plan, şes, »; cîmpie, /;. ab= «jefdjragte — e, facetâ, ./'; —entn= ţalt, ber —8, —e, areal, cuprins, re; — enmafj,bas—, eS, — e, areal, re; —enraum, ber , — mume, j. — eninţalt ; —enwtnfel, ber -, 8, die-dru, m.
lţiari)8, ber —, es, in ; gef)ed)etter —, lior, re; —bau, ber —, es, cultura inului,/; —bred)e, bie—, —tt, me-liţă, /; —biinbel, — bitîdjel, bas —, 8, fuior, re; —barre, bie —, —n, topitoare de in, /; — bofter, ber — 8, {bot.) lubiţ, m ; felb, bas —, eS, —er, inărie,/; —finf, ber—, 8, 111 —e, (zool.) inăriţă, /; - ţaar, ba8— (e)8 —e, păr blond, m\ —fopf, ber —, es — fiipfe, bălan, m ; —raufe, bie —, —tt, ravilă, /; — rbfie, f. — barre; —îeibe, bie —, (bot.) cuscu-tu. /; torţei, m\ iniţă, /. flădjfen, a. de in.
fţlarferfeiter, ba8 —, 8, bolbotae,/. pl. jîatfent, a fllfăi, a pălălăi, a pălpăi. Jţlarfertt, ba8 — 8, tîlfăitură, pălă-leală, f.
fylabett, ber — 8, fţlăben, plăcintă, scovardă, f pacele, /. pl. fylaber, ber —8, —n, ciot. re ; vînă (în lemn). /.
flaberu, a văpsi cu ape (lemnul), a văpsi cioturos.
fylageolet, ba8 —, 8, — e, fiageolet, re, fylagge, bie —, —n, pavilon (steagul năii), re; —nfdjtff, baS —, 8, —e, vas admirai; — rtfiange, bie—, —ti, catartul bandierei, re. flaggen, a arboră pavilonul, iţlafon, ba8 —, 8, —e, fiolă, /; şip, »• fţlamme, bie —, —n, flacără, vîl-voare, văpae, pară ; dulcineiă, /; in —n fteţen, a arde; —ufeuer, baS —8, vîlvoare, vîlvătae, /. pl.
223
Steifdj
| flammett
P
f flamnnett, a flacără; a flamboiâ; — r enb, a. flarnbant ; ■—tcţr “■ înflăcărat.
flamingo, fier - , §, (zool.) flaming, m. ţţlnnelf, ba§ —, s, —e, flanelă, f.
' flaute, bie —, — n, flanc, n.
fiaufiereit, a flanca ; îjerum —, a umblă haimana.
$lanfd)e, bie —, —en, piesă de joncţiune, (la ţevi), /; colceag, n.
3-lap=S, ber — feS, —fe, motoflete, m.
■ iţ(iifrijd|eit, baS — §, sticluţă, fiolă, /; şip, n.
fŞIafdţc, bie- , —n, sticlă, butilcă, /. j flacon, clondir, n; carafă, caran-filă,/; gro&e—, damigeana,./'; bob geme —, ploscă, /; — nbier, bas—, S, —e, bere în butilci, /; —nfeller, ber — 3, — ttforb, ber—, — ttfbrbe, coş (cu compartimente pentru butilci), n ; —nfurbbs, ber--, ffeS —îfe, tidvă, /; —npg, ber—S, — ţ gftge, scripeţe, m; macara, /. j ţjlafcfjtnett, baS —, 3, —e, flaşnetă, caterincă, /; minavet, n- orgă de Barbaria, /.
i IVtafrfjncr, ber —S, tinichigiu, m.
§tafer, bie —, —tt, vină (în piatră ‘ sau în lemn). /. fţ[attcr=geift, ber —, eS, —er, farfară, haihui, sburdalnic, m; — gta=S, ba? —, ies — grftfer, (bot.) meişor, m ; — fjafttgfeit, bie —, sburdalni-cie, /; — mafi, bie —, (pi.) galeo-pitee, f. pl —finit, ber—, eS, uşu-; ratate, ./'; — tier, bas —, eS —e, ! cheiroptere, f. pl.
I fiatter=ţafr, a. sburdalnic, sglobiu, | farfasit, fluşturatic; flotant; —n, i. f. a fluştură, a sburătăci ; a pălăi; a fi hahui.
- jlau, a. slab, rău, calm, rece, lîn-; ced; insipid; eS mirb mir —, îmi vine rău dela inimă; bie iMejdmftc finb —, afacerile lîncezesc. iţtaufjeit, bie —, febleţă; lîncezeală, f. \ Şflaum, ber —, S, puf, fulg, m ; er ! bat — auf ben Stpjten, îi mijesc
1.	mustăţile; —bart, ber —, (e)s — bfirte, ţangău, m ; —feber, bie —, —n, pihă, /.
flaitmig, a. puhav; pufos, fţfains, ber —, fes, fţlauie, floc, buc, (de lină); —, —rod, ber —, (e)§
—rode, suman flocos, n ; jachetă de plisă, f.
fylaufe, chichiţă, /. moft. n ; —n-madţer, ber—, S, moftangiu, m.
flaufig, a. flocos.
fţfebe, bie —, — n, (bot.) tărtăcuţă,/.
fţietţfe, bie — , — ti, tendon. n ; nerv, m.
fiedififl, a. vînjos.
3’ierf)t=e, pleatâ. cosiţă, leasă. împletitură. pecingine, f; cur de găină (pe piele), irnpetigo ; lichen, m\ —ettfunbe, bie —, lichenologie, /; —forb, ber—, es, —fbrbe, hîrzob, n\ —treibe, bie —, - tt, (bot.) lo-zie, răchită,/; —ffierf, bas—, (e)§, leasă, / ; —jaun, ber —, (e)S — 31'uine, gard, n.
ftectjten, (fltdţfl, flidjt, flodjt, fiiid}te, ge= flodjten, fltdjt), a împleti.
3-fccf, ber—, S, —e, palmă de Ioc, /; petec, n; pată; er fommt nid)t Bont —, nu se mişcă din loc ; er bat fetnen mnttben — getroffen, ha nimerit, unde-1 doare mai tare; er bat baS Şerj auf bem redgeit —, este un om verde ; auf bem — roettbett, a gira pe loc (o corabie); —en, ber —, S, tîrguşor, n; pată, fleică (carne), /; — fieber, bas —, §, friguri peticioase, f. pl. — roaj= ier, bas —, S, apă de pete, /'.
fierf=en, a păta; —tg, pătat, prian : pecinginos.
fţleber=mau=S, bie —, —tnâufe, (zool.) liliac, m ; vespertilie, / ; — îniîd), ber eS, —e, mătăuz, n.
fyieet, baS —S, —e, curs de apă, canal. n.
fţlegef, ber—, S, îmblăciu; mojic, bădăran. mocîrţart; —ei, bie —, — eit, mojicie, bădărănie, /; — jaţre, bte —, (pl.) vîrstă de bădărănie,/.
fiegcKfnft, a. mojic, grosolan.
flcijctt, a imploră, a se milogi; —tlid), a. împlorător.
JţfeifcŞ, baS —, es, carne, /'. cărne-turi, /. pl. carnaţiune (pictură), /; sarcocarp (miezul fructelor), m; gefotteneS —, rasol, n\ gefitljteS —, aituri, răcituri, f. pl. piftie, /: mtlbeS—, carne viiă,/; —banf, bie —, —bdnfe, scaun de măcelărie, /; —briiije, bie —, —en, tu-
ffiifc^ern
224
g-lintglag
lion, n; — er, ber —g, măcelar, m: — erfptnb, ber —eg, —e, dulău, zăvod. m; —egluft, bte —, concupiscenţă, poftă trupească, / ; — effer, ber—, g, carnivor, m; —farbe, bie —, —tt, incarnaţie, /; — fliege bte—, -tt, muscă albastră, muscă carnară, /; —gabel, bie—, —tt, furculiţă de bucătărie, /; — gemadpg, bag —, feg, —fe, sarcomă, /; — Ijntţer, ber —, g, măcelar, casap, m; —flSfedjett, b«g—, g, perişoară, / ; — lofigfeit, bie —, jigăreală, / ; —pilă, ber —, eg, (bot.) burete de stejar, m.i — tnarett, bie —, (pl.) cărnuri, /. pl.; —werbung, bie —, incarnaţ-ie, —iune, /. ficifdperrt, a, de carne; —freffertb, a. carnivor; —ig, a, cărnos, miezos (fruct) ; lid), a. trupesc, sen-sual; —lob, a. jigărit, costelit îţleifî, ber —, eg, sîrguinţă, silinţă, bărbăţie, diligentă, asiduitate, /; mit —, într’adins. fleifţig, a. silitor, sîrguitor, bărbat, sperme, diligent, studios; — in bte .tiirdje gcljn, a corcetâ des biserica.
fletiiten, a plînge, a seinei Srlefdje, bie —, tt, fleşâ (şanţ în formă de săgeată), /. fletfcfjcit, a hîi gură, a rînji dinţii, a arătă colţii, ffcitrf), i. flieţen.
jylibnftier, ber —, g, —e, bucanier, pirat, m.
fltrfift, flid)t, f. f(ed)tett. flitfett, a cîrpî, a racomodă; er flicft ţid) bmd), ce face,ce drege,o scoate la căpătîiu.
S’Iirf=er, ber—, g, cîrpaciu, m; erei, cîrpăceală, /; —lappen, ber -, g, petec,1 potlog, «; — fdjufter, ber—, g, ciorogar, potlogar, »«; tuerf, bag —, g, — e, cîrpăceală, ./'. —mort, ba§ —, eg, — robrter, expletiv, n. 3’lieber, ber -, g, (bot.) soc, m ; fpa= nifdjer —, siringă, scrinte,/; liliac, iorgovan, broştean, m. fliege, bie —, —n, (gool.) muscă,/; tyamfdje —, cantaridă ; i£)rt iirgert bie — an ber SBanb, pentru nimica toată îi sare ţandăra; —tifd)int= inel, (zool.) ber —, g, cal pag, m;
— nţtlj, ber —, eg, —e, (io#.) burete pestriţ, m; —nroebei, ber —, g, apărătoare, /•
ffiegeit, i. f. (ftog, floge, geflogen, flie= g(e), a sbură; —b, a. volant, sbu-rător, fîlfăitor; — be £itfee, flogoză, /; —beg Şaar, păr flotant; —e Şollctnber, naiă spectroasă, /. ffleljett, i. j. (fliebft, flieţt, flol), flijŞe, geflogen, f(ief)(e), a fugi; a scăpă (cu fuga).
ţyliefe, bie—,—tt, lespede,m. placă,/', ftic^en, i. f. (ftie§(ef)t, flie&t, floft, ftiijfe, gefloffett, flieg(e), a curge (apa), a gănguri, a rîtiri, a suge, a sbea (hîrtia); a filă (luminarea); a se topi (metalul), a se scurge (banii); j— b, a. fluent; curent, curgător, ftlieflpaţncr, bag —, g, hirtie sugătoare, /.
îţliete, bte—, —tt, flebotom, (lancetă pentru uzul veterinarilor), n. jţlimmcr, ber—, g, fluture (de metal), >«; strălucire, luceală, /. fllmmern, a sclipi, a brilă, a stelă (ochii).
îylittber, j. glitter.
flittf, a. sprinten, iergolaş, prest, lest, adret, expeditiv; ciapcîn, ager, agil, prompt : — mie cine SBteţel, sprinten ca o ciută; —adv. de grabă, pe alergate, fiinfren, —ern, a luci; a străluci, a sclipi, a steli.
jvlinfcrtfjen, bag —, g, fluture (do metal), n.
jytintf)cit, bie —, sprintenie, pres-teţă, promptitudine, /. flinte, bie —, n, puşcă, flintă, durdă, sîneaţă, /; bte — ing iVorn merfen, a pierde curajul; —itbe= fd)Iag, ber—, (e)g, fdjlage, oţele, /., pl; —ttfolben, ber—, g, patul puştii, n\ —nlauf, ber—, (e)g, — limfe, ţeava puştii,/; — nrofjr, bag—(e)g, —e, î. —nlauf; — fdjaft, ber—, (e)g, —fcfjafte, f. —nfolbett ; — nid)lo=p, bag—, ffeg, —fcf)Ioffer, oţele, f.pl; —fctjiiB, ber —, eg, fdjitfje, împuşcătură, lovitură de puşcă,/; —n= ftein, ber—, g, —e, cremene, m. $Iint=glag, bag —, feg, cristal, flint-glas, n ; - ftcin, ber —, g, —e, beancă, /.
ftirrcn
225

flirreit, a sclipi, a steli (ochii). fŞCittcr, ber—, §, fluture (de metal), m; sclipeală, /; zorzoane, fesfe-sele, f. pl. —glanj, ber—, e», sclipeală, f: —golb, ba? —, e*, beteală, /; şic, n; —fram, ber —, Ş, —tanb, ber e*, ghionghionele, fesfesele, p/; —roodţeit, bie —, (pl.) luna de miere, /; erft ft>o= djen, banrt gittermocţieit, întîiu dragoste, apoi pacoste.
S-liţiogeit, ber—, s, arc de săgetat, n. ftorfit, flBdţte, ţ. îlcrijteit. jţlodfe, bie —, - n, floc, re. buc, m; —enblume, bie - -, —rt, (bot.) dioc, m; — enfeibe, bie—, întorcel, re. florftfl, a. flocos, bucos, fulgos. ffon, flfige, f. fitegen. f(ol), flbfje, f. flie&en. g(ol), ber—, §, Ş10ţe, (sool.) purece; cr fejjt iţim einen — in* 01) r, îi bagă bănuieli la inimă ; — frânt, ba*—, §, (bot.) purecariţă, /'; — fttd), ber —, (e)§, —e, muşcătură de purece, /; er ift Boiler — fttdje, este cu totul mîncat de pureci, ftofţen, a purecă.
jţtor, ber s, - -e, floare; floră, /; crepă, gază. zăbranic, fachiol. re; — etţeibe, bie—, filoselă, f. Şloâfcl, bie —, - n, frază, f. ftoffc, 1. fliegen.
Şloffe, bie —, —it, aripă de peşte.
/; —nfiiffer, ber —, s, piniped, m. ftofb f- fitegen.
H-io=B, bas—, fţe*, Sloffe, plută,/; —f;= britefe, bie —, —rt, pod umblător, brud, re; — gfeber, bie—, —n, aripioară de peşte, /; — ţjfjolj, ba? —, e§, —fiflljer, taftalic, n.
(lombar, a. flotabil, pluteţ; .....-en, a
pluti.
(Vtoticr, ber —, -5, plutaş, m. îylotc, bie —, — n, flaută, /; (prov). bas ift eine îmbete —, asta-i altă căciulă;—nblcifcr, ber—,§, flautist, m. fiiite», a cântă din flaută; a fluerâ;
a pirul; gefjett, a se duce pe copcă, fiofl, a. flot; etn Sdjiff — ntadjen, a deşuâ o corabie: er ift tnieber —, este iarăş la largul său; —leben, traiu neneco; - er Stnl, condeiu repede.
$lotte, bie —, —tt, flotilă, ./'.
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
glii;,, ba* —, es, —e, strat, re, pătură,./'; —gebtrge, bas—, es, munte stratiform, m.
3’Iud), ber —, s, gliile, blăstem, re. afurisanie, maledicţ-ie, —iune ; înjurătură; imprecaţ-ie, —iune, f; mit — belabett, afurisit, fturf, =betaben, a. afurisit; —en, a înjură, ablăstămă, a afurisi; —en*= mert, a. blestemat; — mitrbig, a. afurisit, proclet, execrabil, gludjt, bie—, fugă, evaz-ie, —iune, /; şir. re. enfiladă (de odăi); stol (de potărnichi), re; in bie —jngen, a fugări,
f[iirfjt=en, i. j. a fugi; a se evada; fief) —, a pribegi; a se adăposti (la cineva); —ig, a. fugitiv; volatil; trecător; nestatornic; superficial / —ig, aclp. în treacăt, degrab.pe deasupra; — ig merben, a fugi, a dosi, a evada, gludjtigfett, bie—, fugacitate; frivolitate, uşurinţă; volatilitate, /. gludjtliitg, ber —, (e)§, — e, fugaciu, fugar, bejenar, litor, pribeag, refugiat, m. jliicf, a. penat.
ÎŞlubcr, ber — s, jgheab, ». gfug, ber —, », pâiige, sbor, avînt ; roiu. cîrd, stol, re: — bafn, bie—, --en, trajetorie,/; — Watt, ba§—, (e)s,—bliitter, foae volantă,/-fifd), ber—, es, —e, peşte s-burător, m-—fjafer, ber —, s, (bot.) odos, m ;
—	rodi, bas—, s, — Ibdier, urdiniş, re; —fattb, ber—, es, năsip volburat.
ÎJliigef, ber—,*, aripă, /; canat (de uşe sau de fereastră), n; pian (cu coadă), re. cupă (la moara de vînt),/; flanc (la armată),»; (prov). jbm bie — befcfmeiben, a tăia cuiva de unghişoară: er lăţit bie —fiingen, e descurajat; —abjutant, ber - , en, — en, ajutor de cîmp; —bat)n, bie —, — en, cale ferată laterală, /; — beefe, bie —, —n, elitru, m;
—	beefer, bie —, (pl.) elitre, (in-
secte),/'. pl; — fntdjt, bie —, —e, (bot.) samară, /; —fiijjer, bie —, (pl.) pedoptere, f.pl; —^orn, bas —, eS, - ţorner, cornet cu piston, buglu, »; —maitn, ber ......, es,
—	manner, şef de filă (soldat), m;
15
fliigeflog
226
g-oiter
fdjlag, ber —, eS, —fdjlfige, avînt de aripă, w; ber (djtag bcr geit, sborul timpului, «; —tur, bte—, —eu, uşe cu două canaturi, /; —roeUe, bie —, —n, drugul cupei (la moara de vînt), n. ffugeilog, a. apter, flugge, a. f. fflicf,
fiug=ta£)m, a. olog de aripi; -g adv. deodată, iute, imediat; nici una nici două.
g-lnl), bie —, glftlje, stîncă. giuttber, ber —, 8, (zool.) caracudă, (platessa flesus), /. fluttfertt, a sclipi; a tăiă la palavre, )ţfunfem, bie —, palavre, /. pl. Jyiur, bie —, — en, cîmp, ogor, n ; bie utib ber —, sală, antisală, tindă. /: coridor, n. arie: duşumea, /; —Emcfi, bag —, g, —Bilcfier, cadastru,»; —jdntg, ber —, en, —en, jitar. pîndar, gard campestru, m. ftnffig, «. fluid, licvid, curgător ; —e§ ©elb, bani disponibili; —ma= d)en, a licvificâ; a licvidâ. ^tuffigfcit, bie —, — en, licviditate, fluiditate, /; li<S<vld,( fLiAjid, ». ffliftcru, a şopti; —b, a. şoptitor. ber—, ffeg, gttiffe, rîu, fluviu, »; topire, fuziune,/'; reumatism, «; scurgere,/; tucijjer , leuco-reă, poală albă, /'; ber fllcbe —, fluenţa discursului,/; — nntuofjner, ber —, g, rîurean, m; —barbe, bie —-, (zool.) barbun, m; —barfdE), ber —, en, —e, (zool.) costrez, m ; — bett, bag —, eg, —en, albie, matcă (a rîului), /; — ftefier, bag , g, influenţă (boală), /'; —gbttin, bie —nen, naiadă, /; —gebiet, bag —eg, —e, basen (al unui rîu), »; —miiubung, bie —, —ert, gură ober îmbucătură (a rîului), /; — perl* tnufdjel, bie—, —n, midie,/; — pferb, bag —, eg, —e, ipopotam, m ; — fpat, ber—, (e)g, (min.) fluorină, castină, /; flufifpatfauteS Salj, fluorat, m.
flttfpab, adv. de vale; — aufroârtg, adv. amont, la iedec.
g-fut, bie —, —en, flux, n ; şivoae, /. pl\ pohoiu, torent, n; eine — bon ©cî)ttttpftDorten, un potop de
înjurături; —en, bag —, g, fluc-tuaţ-ie, —iune, /. fin leit, a se vărsă, a se răvărsă, a fluctua.
fodjt, foeffle, f. fedflett.
3’Orf-e, b:e —, — n, pînza misenei, /; —maji, ber—, eg, —e, catartul misenei, n.
TV’Oflc, bie—,—it, (zool.) vulpoaică, /. fţoljlett, bag —, g, (zool.) mînz, m. fofjlett, a făta (iapa), îyofpi, ber —, g, austru (vînt), m. (ydili'bc, bie —, —it, sîn de mare (lung şi îngust), n, îţof)re, bie -, —tt, (zool.) păstrăv, m. fs-iitjrc, bie —, —n, (bot.) pin, m. $ţofu=g, ber —, ffeg, —ffe, focar, n.
,5olg=e, bie —, —n, urmare ; urmă; succesiune, serie,/’; curs,»; consecinţă, /; efect, »; bon —en fein, a avea urmări; ju —e, învirtutea, . conform; —e letften, a se conformă, a ascultă, a se supune; —e= leiftnng, bie —, obedienţă, supunere,/'; eretfje, bte—, —n, serie,/; —rictjngfeir, bte—, consecvenţă,/; —erung. bie —, — ert, concluz-ie,
' - -iune, indicţ-ie, —iune ; — ejafc, ber —, eg, fage, colonii-, »;	-e=
loibrigfeit, bie—, inconsecvenţă,/; —ejeit, bte —, —en, viitor, n ; — fantfeit, bie —, ascultare, docilitate, /.
fofg=en, a urmă, a suivă, a succedă; a ascultă, a se conformă/ a rezultă; cub, a. secvent, următor; aufetnanber— enb,«.consecutiv,succesiv; —enbermafjen, adv. în modul următor; — enteid), «. important; —lid), adv. deci, prin urmare, prin consecinţă ; aşadară ; —fam, a. ascultător, obedient, docil. foIge=riif|ttg, a. consecvent, concludent; —rn, a conchide, a deduce; —rnb, a. deductiv, inductiv, fţ-oliiiitt, ber—, en, —en, foliant, volum format în folio, n.
$oIie, bte —, —n, foiţă, placă, /; jur — bienett, a servi spre punerea în relief.
(ţolter, bie —, —n, tortură; —banf, bie—, — bdnfe, strung, »; — gerăte, bie —, (pl.) unelte de tortură. /.
jţortbcwcgiiug
foltcru
227
pl. — fcunmer, bie —, —it, camera * (ie tortură, / foltern, a tortură. jyoitS, bor —S, — s, fund. fond, n. ftimtiutc, bie —, —rt, fîntînă (săritoare), /.	| cantor, n.
jţoittanellc, bie —, —tt, fîntînea, /. fobpcit, a mistifică, goţfjer, ber —, I, mistificator, m;
—ei, mistificaţ-ie, — iune, /. Jţ-orrfic, ţ. giifire. ’
forciereit, (forctcrt, forcier(e), a forsă. 5ţbrber=er, ber—, >3, promotor; —ung, bie—, promovare, /: —fdjadjf, ber —, s, —fd)ad)te, gură do mină. /.
. fyorber=er, ber—, S, reclamant; provocator, m; -.--ung, bie —, —eu, creanţă; pretenţ-ie, -iune: re-v rendicare,/; postulat, n ; provocare (la duel), f.
* forberdicf), a. profitabil, util, folositor, înaintător; — n, a promova, a expedia, a înainta; a mută |:	înainte; a grăbi, a acceleră ; ju
Zitge — n, a scoate de sub pă-•-	mint;	a descoperi,	a da	pe faţă,
^	a divulgă.	I	Cluj /	Cent	■.
I . forbern, a exige, a pretinde; apro-|	vocă;	a cită.
| S’ort'lte, bie—, —n, (zool.) păstrăv, m. s Sţorfc, bie —, —n, furcă, f.
I jţornt, bie—, —eu, formă, /; fason,
■ calup, chip, model, mod, n ; — f	olitfit,	bie	—eu, formalitate,	f;
—at, bas —, (e)s, —e, format, n ; s —el, bie —, —rt, formulă, /; jie= fjenbe —el, clişeu, n; — enfef)re, bie —, — n, morfologie, /; —entoefen, baS —, S, formalităţi, /. pl; —er, modelor, m; —engtefjer, ber —, S, turnător, m; - lofigfeit, bie —, diformitate, /; — ular, baS—, S, - c, formulariu, m. formell, a. formal, fortmen, a formă, a formulă; a fasona; —lob, a. diform; neceremo-nioz; —ttlteren, (formuliert, formu= licr(c), a formulă.
; fSrmlicf), a. formal, ceremonioz ;curial.
1 S'ormndjfcit, bie—,—eu, formalitate;
| solenitate, /; ceremonial, n. eti-|	chetă, /.
E fovftf), a. chipeş, sdravăn, arătătos;
I	— er Meri, cruce de voinic, /.
.jyorfdpbegterbe, bie —, sete de explorare, f; —er, ber—, 8, explorator, scrutător, m ; —erblicî, ber —, s, —e, spirit pătrunzător, n ; —ung, bie—, —eu, cercetare, explorare, /. studiu, n. forfdjeit, a cercetă, a explora; — b, a. scrutător.
îyorji, ber —, e§, — e, pădure, silită, /. codru, m ; —afabemie, bie —, —en, academie de silvicultură,/; —antf, bit§ —, ee, — arnter, serviciul forestier, m. administ raţiunea pădurilor, /; oficiu silvic, n; —anjd)Iag, ber —, S, — fdjlâgc, a-menajament, »; — auffefier, ber §, inspector silvic; — baumfcfjule, bie —, cit, pepinerie silvică,/; —fad), bas —, S, fâdjer, silva.nistică,/; —frenel, ber — S, delict forestier, n: — geffiUe, bas—, —n, venit silvic, n; — fţitter, ber —, S, gard forestier, m; — ntamt, ber —, S, — lente, silvicultor, m; — meifter, ber —, silvicultor-şef, m ; —rat, ber —S, —rate, consilier silvic, m: — praftiEani, ber —, en, — en, stagiar silvic, m; —rebier, bas —, s, - e, district forestier, »; —roeţen, bas —, S, silvanistică, /; — ttnrtfdjaft, bie , —en, silvicultură, /. 7ydrftcr,ber—, 8, silvicultor, forestier, m; —erei, bie , —en, forestieră,/'. Tvort, ba§ —, s, —e, fort, n. forte-reaţă, /
fort, adr. dus; departe; necurmat ; —, int. ieşi, cară-te; - - mit <Bă)a* ducă-se în pagubă; in einent —, mereu; — unb —, mereu; unbfo —, etcetera, şi aşa mai departe; —an, adr. de acum înainte; — pref. înainte.
fortarbetten, (fortgearbeitet, nrbeit(e) fort), a lucră înainte, fortfiegeten, ficŞ—, (berjibft, begtbt, 6e= gab, begiibe ft^ fort, fort begebett, begtb bicf) fort), a plecă, lyortijeftnub, ber —, ea, custanţă, f. fortbeftel)eu, (beftanb, beftiiube fort, fortbeftanben, beftcb(e) fort), a custă; a dăinui, a continuă, fortbettiegeit, (foribemegt, betoeg(e) fort), a locomovă.	[ţiune, /.
jţortbcnicgnttg, bie —, —en, locomo-
15*
fortbilbeit
228
fortmbgett
fortbilbeit, (fortgebilbet, btlb(e) fort), a perfecţiona, a percultivă. fţortbtlbuttg, bie —, perfecţionare ;
percultivare; înaintare, /. fortblnfcn, (fortgeblafen, Mafe ober 61a§ fort), a suflă încolo, fortbleibeit, i. f. (blieb, bliebe fort, fortge= blieben, blcib(e) fort), a lipsi, a nu se prezenta.
fortbringcit, (brodite, brodite fort, fort» gebrad)t, brtttg(e) fort), a căra, a transportă; a da rnînă de ajutor (spre înaintarea cuiva), a promova; ftcţ) —, a-şi cîştigâ traiul vieţei.
fţortbauer, bie —, dăinuire, durată; neprecurmare, continuitate; per-durare, f.
fortboitertt, (fortgebauert, boure fort), a dăinui, a perdurâ; — b, a. continuu, perdurabil, necurmat, perpetuu; —b mod)en, a perpetuă, fortbraitgen, (fortgebrângt, brottg(e) fort), a respinge;aîmbrînci încolo, fortbiirfen, (borfft, barf, burfte, bitrfte fort, fortgeburft), a avea voie de a plecă.
forteiten, i. f. (fortgeeilt, eit(e) fort), a plecă în grăită.
3'ortcţnatto, bas - , 8, pian, n ; — fţneler, ber —8, pianist, m. forterbett, ftd) , (fortgeerbt, erb(e) btd) fort), a se transmite prin succesiune.
fortfnfjrcit, (ftifirft, fâ£)rt, fulir, fiibre fort, fortgefafjren, fat)t(e) fort), a căra. a transportă ;	- _ i. J. a
plecă în trăsură; a continuă, a urmă.
fortftiegcn, i. f. (flog, ftiige fort, fort» geflogett, fttcg(e) fort), a sbură (încolo)
fortftiefţcit, i. f. (fliefj(e))t, ftţefjt, floB, floBc fort, fortgeftoffen, fltcB(e) fort), a curge încolo ; ber ober baS @e= fjttlt fliefjt tfjttt fort, leafa îi merge înainte.
fortfloţen, (fortgeflbgt, flofe(c) fort), a pluti încolo.
fortfiibren, (fortgetu£)rt, fiibre fort), a transportă; a continuă ftortfiilpen, baS —, s, transportare, continuare, /; — ung, f. —en. S’Ortgntig, ber —, eS, plecare ; con-
tinuare; propăşire, înaintare; a-vansare, f; mers, n. progres succes, n.
fortgebett, (gibft, gibt, gob, giibe fort, fortgcgebetr, gib fort), a da (cuiva), fortgebett, i. f. (gebft, gebt, ging, ginge fort, fortgegangen, gcb(e) fort), a plecă, a se duce; a avansa, a înainta; ba« ©ejcbaft gebt fort, negoţul se continuă. fortgefd)rtttcii, a. înaintat, progresat, fortgefetşt, a. continuu, neîncetat, fortbelfcit, (btlfft, btltt, balf, biitfe fort, fortgebotfen, bilf fort), a ajutoră ; ftd)—•, a-şi ajută; a înainta (după putinţă).
fortbttt, adv. d’aci încolo, fortbinfeit, i. f. (fortgebtttft, btnf(e) fort), a şchiopăta înainte; a plecă schio-pătînd.
fortbiibfc», i. f. (fortgebubft, ţupf(e) fort), a săltă încolo, fortjogen, (fortgejagt, jag(e) fort), a goni; — i. f. a plecă în galop, fortfommett, i. f. (fommft, fommt, fam, filme fort, fortgefommett, fomra(e) fort), a subsistă, a reuşi, a prosperă, a propăşî; a creşte; a peri, a dispărea.
3’ortfommett, baS —dosire, dispa-riţ-ie, —iune, /; progres, succes, n. subsistenţă, /.
fortfoitueu, (farm, fartnft, farm, fonnte, filnnte fort, fortgefonnt), a se putea duce.
fortfricăjen, i. f. (frod), friid)e fort, fortgefrod)eit, friedg(e) fort), asetîrî încolo.
fortlnffen, (toffeft ober iiifit, lăfjt, fief;, liefte fort, fortgelaffert, laf; fort), a lăsă să plece; a omite.
• fortlaufnt, i. f. (lâufft, lâuft, lief, liefe fort, fottgelaufen, lauf(e) fort), a fugi, a dos);'a curge mereu, a —continuă; —b, a. curent, consecutiv.
fortmadţeu, (fortgemadjt, mad)(e) fort), a continuă de a face: ftdi —, a se eără, a o şterge (d’acolo). fortmatftf)ierett, i. ţ. (fortmarjtf)iei't, marfd)icre fort), a plecă (despre armată).
fortmbgett, (ntag, magft, mag, mod)te,
fortmilffen
229
fortftcfilcit
moc£)te fort, fortgemodn), a dori d’a se dace.
fortmiiffcn, (mufe, rnufet, mufe, mnfete, miifete fort, forrmuffen), a fi eon-strîns de a se duce; id) mufe fort, trebue să mă duc. fortucfimcn, (nafjrn, nfiţme fort, tortge» nomitten, nimnt fort), a luă (de undeva).
forpmrfett, fief) —, (fortgepacft, Ipacf(e) bid) fort), a se căra. fortpflnupen, (fortgepftanjt, pflonj(e) fort), a propagă; a reproduce, a transmite, a perpetuă; fief) —eu, a se reproduce, a se transmite; —ungsfăfjtg, a. reproductibil. gortpflanptng, bie —, —en, transmitere, reproducţ ie, —iune; per» petuare, f : —Soermiigen, putere (potestate) de reproducţiune, ./'. fortrcifeit, i. i. (fortgereift, reife ober rete fort), a plecă în călătorie; a călători mereu.
fortreifee», (rife, riffe fort, fortgeriffen, rctfe(e) fort), a smulge, a smuci din mirii: a răpi (pe cineva cu simţirea).
fortreitett, i. f. (ritt, ritte fort, fortge» ritien, reit(e) fort), a plecă călare, fortrciuteit, i. f. (rnnnte, renn(e)te fort, fortgeranut, renule) fort), a fugi în ruptul capului.
fovtriuiten, i. f. (nmn, rotute ober riin» ne fort, fortgerortnen, rimte fort), a
se scurge; a curge mereu, fortrulten, (fortgeroflt, rullc fort), a
rostogoli, a prăvăli; i. f. a se rostogoli încolo.
fortriirfen, (fortgeritdt, ritcf(e) fort), a urni din loc; — *. f. a, se dă la o parte; a înaintă, a avansa, fortntbern, i. f. (fortgerubert, ritbre fort), a se depărta vîslînd; a vis-lă înainte.
fţortfutj, ber—, e§, — fnfee, adaos, n.
apotisă, protuberanţi, fortfrfjnffeit, (fortgefcfeafft, fdt>aff(e) fort), a depărta, a removă ;	- (fcfeuf,
fcfeitfe fort, fortgefdţciffeu, fdjaff(e) fort), a creă mereu, a continuă de a produce.
S'ortfrtinffititg, bie —, delăturare, transportare, /. dus, m. fortftfieren, fid)—, (fcfeierft, fdjiert, fcf)or,
fcfeore fief) fort; fortgefdjoren, fdjter bid) fort ober jdjerft, fcfjert Tort, fortge» fdiorert, fd)er(e) bicf) fort), a se căra, a se cărăbană
fortfdjirfeit, (fortgefcfeicft, (fd)id(e) fort), a trimite, a da drumul. fortfd|ie(ictt, (fdjob, fdgiibe fort, fortge» fdjoben, fd)tcb(e) fort), a împinge încolo; a continuă cu darea in popice.
fortfdpffeir, i. f. (fortgefd)ifft, fcfeiff(e) fort), a plecă cu corabia, fortfdjleidjeit, fid) —, (fcfeltd), ţd)Iid)e fief) fort, fortgejd)Itd)en, jd)(eid)(e) bid) fort), a se străcură, a se duce pe furiş, a se eclipsă, fortfcfeteifen, (fortgefdjleift, fcfeleif(e) fort), a tîrî încolo.
fortfcfjlcppeu, (fortgefcfelepţit, fdjlcppe fort), a tîrî încolo; a duce cu sine. fortfd)lenbern,(fortge|<f)leubert, jdjfeubre fort), a asvîrli, a trînti cît colea, fortfrfjretten, i. f. (fdţritt, fdţritte fort, fortgefeferitten, fd)rctt(e) fort), a pro-păşi, a progresă, a avansa, a c-valuă; — b, a. progresiv, crescînd. 5'ortfdjrttt, ber —, (e)s, — c, progres, ii. propăşire, înaintare, f. grad de înaintare, »; —Spartei, bie —, - -en, partidă progresionistă, f fortfcf)iuemmcu,(îortgefcf)tt)emmt,icf)ttiem> m(e) fort), a fi dus de apă. fovtfrfjniimntcit, i. f. (fdjioamnt, fţfjtoom» nte fort, fiirtgefcfetoonunen, fd)mimm(e) fort), a, se depărta înot. fortfegclu, i. f. (fortgefegelt, fegle fort), a plecă cu corabia, fortfeiu, (bin, bift, ift, roar, mitre fort, fortgeroefen, foi fort), a ii absent, a fi pierdut.
fortfeben, (fortgejefet, fcfe(c) fort), a continuă, a urmă ; - feţlidi, a. continuativ.
fţortfetper, ber—, S, continuator, m; —ung, bie —, —en, continuare, continuaţ-ie,' —iu-ne, urmare, f. fortfotten, f. —nuiffen. fortffereitgeu,*'. f. (fortgefprengt,fpreng(e) fort), a se depărta în galop, fortfţringeit, i. f. (ffmutg, fpriinge fort, fortgefpnmgen, fpring(e) fort), a sări încolo.
fortftefelen, (ftiefelft, ftafet, ftnfile fort, fortgeftofjfen, ftiefel fort), a fură (de
fottftcKen
230
fropţiaut
undeva); a fură mereu; fief) —, a a se furişă (d’acolo). fortftetfen, (furtgeftedt, ftcfl(e) fort), a pune la o parte.
g’ortftufj, ber —, ffeS, — ftbffe, pro-
pulsie, —iune, /.
fortfto^en, (ftbfî(ej)t, ftofjt, ftief), fticfjcft fort, fortgeftofjen, fiofi(c) fort, a împinge încolo; a îmbrînci, a propulsa.
fortftiirmett, i. f. (forrgeftiirmt, fturnt(e) fort), a se depărta furtunos ; es fjat bte gange 'Jcadft fortgefturmt, furtuna a durat toată noaptea.' fovttragett, (tragft, tragt, trug, triige fort, fortgetragen, trag(e) fort), a duce încolo, a transportă forttrcifiett, (trieb, trtebe fort, furtge= trieben, tretb(e) fort), a goni; a continuă (cu ceva).
forttroltcn, fief) —, (fortgctroflt, trott(e) bid) fort), a se cârăbăni. forttuSf)ren, (fortgetoaljrt, toiif)r(e) fort), a dură, a dăinui, a, se continuă, a perdură, a se perpetuă; —b, a. necontenit, continuu; mereu.
fortttmîgeit, (ţortgetoalgt, toaij(e) fort), a, rostogoli încolo, fortnmttbern, i. f. (fortgetoanbert, toan= bre fort), a emigră. forttoeifeit, (toteS, toiefe fort, fortge= totefen, to'eiS ober toctfe fort), a sictirişi.
fortnmfcii, (fortgetoirft, toirf(e) fort), a lucră înainte; a continuă cu efectul.
fortiuolteit, (toiff, totfljt, toifl, toodtc fort, fortgetooflt), a voi a se duce. fortjieljeit, (giefjft, giefjt, gog, giige fort, fortgesogen, gicf)(c) fort), a 1 rage încolo; - - i. f. a se strămut ă, a emigră.
îţortgug, ber—,§, depărtare jmutat e,/. $ontnt, baS —, s, for, re. foffil, a. fosil.
Vvunrage, bie —, nutreţ, re. îţmmtter, baS —, s, —e, placaj, re. fottrtttcren, (fourniert, fouritier(), a placă.
fyrodjt, bte —, —ert, povară; chirie, /. noi (la corabie); — brief, ber—, S, —e, scrisoare de trăsură, cărţulie, /; —ettboot, bas —, (e)S, — e,
cargobot, re ; —gelb, baS —, eS, chirie (de cărat), ./ ; -gat, bas—, eS, — gftter, marfă (de transportat),/; —nac£)tafî, ber , ffeS, —Ififfe, refacţie./; - fd)tff, bas —, (e)S, —e, corabie de transport, /; — ftiîcf, ba§ - , (e)S, —e, colet, re; — toagett, ber —, S, car, chervan, re. harabă, /.
fyrarf, ber —, (e)§, —§, frac. jyrăd)ter, ber—, s, cărăuş, chirigiu,ret. fţrag=e, bie —, —n, întrebare, ces-tiune, /; in — ftellen, a pune la îndoială; eine — auftoerfett, a su-’ leva o cestiune ; fente —- l mai întrebi? —bogen, ber—, S, chestionar. re: —v, ber — , S, întrebător, m: —geidjeit, bas —, s, semn de întrebare, (?) —ner, ber —, S, prăvăliaş, m.
fraipen, (fragft, fragt, fragte ober frug, fragte ober fruge, gefrogt, frag(e), a a întrebă, a cestionă ; unt 3fat —eu, a consultă ; bu bnft nicbt barnad) jtt —ert, asta nu te priveşte; toaS frage id) barttad), ce-mi pasă de asta; eS fragt ftd), e vorba de a şti; e problematic; —fief), a. dubios, problematic; —toetfe,»*. pe întrebate ; —mitrbig, a. problematic.
îţragmcitţbas , (e)S, —e, fragment,re. frngmeHtarifd), a. fragmentar, fţ-raif, bie —, epilepsie, /. graftioit, bte —, —en, fracţiune, /. îyrnftiir, bte —, —en, fractură, /. frnttf, a. franc, deschis; — nnb frei, verde ’n faţă; —iercit, a plăti de port, a francă (o epistolă); —o, adv. franco.
Şrattfe, bte - , —n, ceapraz, re, ţor-ţor, m. fimbru, m. flmbrie,/. pas-mant, re. zorzoană, /. ţarţam, re. ciucure, m. canaf. m. frattf=en, a înţorţonă ; —tg, a. în-ţorţonat.
fţranj=banb, ber—, eS, — biinbe, legătură (a cărţii) de piele,/; —6ratint= toein, ber —, §, vinars salin, re ; —ofenfreuttb, ber—, cs, —e, galofil, m ; - luciu, ber —, s, —e, vin francez, re.
frapant, a. frapant, izbitor.
fraţipierctt
231
Jrei bab
frapBiercit, (irappiert, ftnppicne), a frapa, a izbi.
Şriife, bie —,	tt, daltă. f.
friifeit, a dinţa.
frafp frfijje, ţ.'freffen.
5ţto=fi, ber—, el, nutreţ, n. mîncare (proastă), f.
frntentifiercn, (fraternifiert, fraterni» fier(e), a fraterniza.
JţraB, ber—, en, — en, mascaron, n; piciu, m.
Ş rafie, bie —, — tt, schimositură, grimasă; contoros-ie, — iune. f ;
nfcptlb, bas —, el, — er, caricatură, f.
frafienpaft, a. caricaturoz, schimosit.
rt-rait, bie —, —en, femeie, muiere, nevastă; soţie; damă, doamnă, jupăneasă, boreasă; liniere liebe—, Sfînta Maria: gnăbige—, cocoană, coconită, f; alte —, babă; liebe- , draga mea! er pat cine —, este însurat; eitte — nefimen, a se căsători; —enarjt, ber—, el, —iirjte, ginecolog, m: —ertbilb, ba? —, ei, —er, femeie, muiere, /; —enbirfe, bie -, tt, (bot.) mesteacăn alb, m; — cnbruber, ber —,	britber,
cumnat, m\ — enbiftel, bie , — n, (bot.) amărea, /, spinul alb, m ; —enţeiitb, ber—, ea, —e, misogin, m; — engemad), bai -, i, -gemaeper, budoar, «. gineceu, n ; — engla=l, bas , fel, (min.) sarea pisicei, oglinda măgarului,/; - engut, bas —, s, — giiter, exoprică, /: —enpaar, bas —, Ş, —e, părul femeii; (bot.) percica fetei,./'; —en* peinb, bas - -el, —en, iie, ./'; — en* tieib, bas eS, —er, fustă, robă, /; - -enflofier, bal —, #, - flbfter, mănăstire de maici,/; ■ entragen, ber -- , I, pelerină. /; - enmantel, ber - , s, —mantei, malotea, ./': —enmittje, bie—, (bot.) calomfer, rn; —enfattel, ber —, s, — fâttet, şea de şezut, /; —enfcpttetber, ber —, S, croitor pentru dame, m; — cn-fepup, ber - , s, —e, condur, m; (bot.) condurul doamnei, m; —eits» perfon, bie —, - en, femeie, ipo-chimenă, /'; entraept, bie , — eu, port femeiesc, »; — entranc, bie—, tt, (bot.) lacrima cerului, /: — en-
Dereitt, ber —, §, —e, reuniune de femei./; —eipitnmer, bal —, I, ipochimenă; —ettjimmer, bie- ,pl. partea femeiască,
îyrîiufetn, bas—, S, domnişoară, co-coniţă, duducă, f.
freci), u. obraznic, neruşinat, impu-dent; insolent, dîrz.
jyrerppeit, bie —, —en, obrăznicie, impudenţă, neruşinare, insolenţă; desfrînare, /.
jyregattc, bie , —tt, fregată. /’: - tt» Uogel, ber —I, —Buget, (:ool) fregată, /.
fret, a. liber, franc, slobod, vacant (post); public (loc); deşert; des-lega t; d egaj a t; lin c e n ţi o s; e x em p t; —e §anb paben, a avea deplină autorizaţiune; —e ţţeit, răgaz, n; bie —en Sfiinţle, artele liberale, /. pl; aut — emgelbe, pe cîmpul deschis: unter —em ftitumel, sub cerul liber; — e ÎPopnung, locuinţă gratuită; Bon —en Stiicfen, de bună voie. /; - er ipiafi, loc public, n ; —peranl, franc; itp Pin |o , îmi iau voie: tb — Paltett, a regală ober a omeni pe cineva; — laffcn, a liberă, a pune în libertate; — maepen, a eliberă, a desprinde; einen Sfirief — maepen, a francă o epistolă; fi cp — maepen, a se des-bărâ, a se debarasa; — benfertfdj, a. liberal; — etgen, a. alodial; — en, a peţî; a luă ilc soţie; —gebig, a. generos, liberal, munificent, dă-nos, darnic; —geboren, a. liber do neam; — gelafîeit, liberat, desro-bit; — gefinnt, a. liberal; — perrlicp, a. baronesc; — perjtg.a. sincer; — . Itdj, wh-, fireşte; —miitig, a. sincer, candid; — ţinnig, a. liberal; — fpreepen, a achită (pe un acuzat'); a absolvă (de o datorie); a ema-nicipă (pe un ucenic); —ftepen, a fi iaolat; a fi permis; el ftefit ţţpnen irei meitt Şerr, liber eşti D-ie; einem etnmi — ftellen, a lăsă ceva la voia cuiva: —ftepeub, a. solitar; — tuiflig, a. volontar ; — gitgig, a. nelegat de gliă,
$Şrei=bab, bas—, el, —baber, pişcină, /; — benter, ber- -, I, corsar, pirat, m : literarifcpec —, plagiator, m ;
grei—
232
greften
—beuteret, bie —, —ert, piratărie-/; — brtef, ber—, 3, —e, privilegiu, n: —benfer, ber —, Ş, liberal,/»; — benferei, bie —, liberalism,/»; —e, ber —, n, — n, liber, ;»; —e, bag —, aerul liber, /» ; tn§ —e geţen, a luă aer; —er, ber —, s, peţitor, pretendent, /»: —frâu, bie—, —ert, baroneasă, /; — cţabe, bie —, libe-raţiune; restituţiune,/; —gebige, ber —, n, — n, galanton, m; —ge= bigfeit, bie —, liberalitate, inuni-fleenţă, /; — geift, ber —, 3, —er, sceptic, m. spirit fort,»: —gefaf» fene, ber —, n, —n, libertin, liberat, m ; —gepăd, bag —, 3, —e, bagaj liber (de plată), n ; —gut, bag —, eg, — flitter, alodiu, » ; — fjafert, ber —, '	— ţcifeit, franco-
port, n; — ţaltung, bie —, —en, sustentaţ-ie, —iune, /; —ţnnbel, ber—, g, liber schimb, »; —ţanbler, ber —g, partizan al liberului schimb, m; — ţeit, bie —, eu, libertate, imunitate, /; poetiţdje —, licenţă poetică,/; — fjeitgmifîbraitct), ber - §, —brâncile, licenţă; —Îjett8= brief, ber —, ^e)g, —e, privilegiu, »; —ţerr, ber —, n, —n, baron, m; — Ijerrfrîjaft, bie —, —en, baro-nie, /; —in, bie —, —nen, baroneasă, /; — Ijof, ber —, s, — f)5fe, curie, /; —bufe. Sie—, răzăşie, /; —jnţr, bag —, g, — e, an exempt (de plată), m; —(arte, bie—, —en, bilet gratuit, n ; —forpg, bag —, corp de voluntari; corp da franc-ţirori, n; — fugel, bie—, — n, glonţ vrăjit, n; — laffung, bie —, —eu, eliberare; desrobire,/; —lefien, bas —, s, feud senorial, n : — macţung, bie —, —en, liberare, scutire, f : — marfe, bie —, —it, timbru (de port postai), « ; — tnaurer, ber—, 3, francmason, m ■ —ntaureret, bie—, francmasonărie, /; —mut, ber —, 3, sinceritate, dezinvoltură, francheţă,/; — jam= front, bas —, eg, (bot.) trei-fraţi-pătaţi, m. pl.; —ţaţje, ber —, n, — n, boier de neam, /// ; — jeţar, bie —, —en, corp de franctirori, n; — icţdrler, ber —, s, franctiror, condotier, »/; — fdjein, ber —, eg,
—e, bilet de licenţă,»; —fdttepen, bag —, g, tir public, n; —fcţule, bie—, —n, şcoală gratuită, /; — idjup, ber —, ffes, —fdjiifîe, împuş-câtură năsdravănă; —fdjitŞe, ber —, n, — n, ţinteş năsdravăn; franctiror, condotier, »/; —fiebelet, bie —, — en, slobozie. /; —finit, ber —, «, liberalism, n ; —fprecfp ung, bie—, achitare ; absoluţiune; confirmaţiune (în biserica luterană). /;’ —tprucf), ber—, §, — fţiritdţe, sentinţă de achitare, / ; —ftaat, ber—, es, —en, republică, /; —ftdrte, bie —, —n, azil, »; — ftunbe, bie —, —n, lecţiune gratuită, /; complet (la maestru de dans), »; oră de repaos, n: — tag, ber — 3, — e, vineri, /; ber ftiUe — tag, vinerea mare,/; —tifrî), ber—, es, convict, /t; —treţpe, bie—, —n, peron, »; —»er6er, ber —, s, vo-tru, m ; —rotttige, ber —, tt, —n, voluntar; — milligenbienft, ber —, es, — e, voluntariat, »; - jiigigfeit, bie —, dreptul de liberă strămutare, n\
freiflitf), a. grozav, înfiorător, frernb, a. strein; — ariig, a. eterogen, straniu.
jyremb=artigfeit, bie—, — en, etero-genietate, /; —e, ber —, n, —n, strein, m: —e, bie —, streinătate, f; —enfiiţrer, ber —, 3, cicerone, ghid, m\ — enoerfeţr, ber — s, deplasament, n; — encerfcţrsBurcau, bas —, biuroul serviciului de deplasament. n; —ling, ber —3, — e, strein, m; — todmrbuci), bas- , g, — biieţer, dicţionar de neologisme, ». freqiteitt, a. frecvent;—ieren,(frequen* fiert, freqitentier(e), a frecventă, a cercetă.
§rcqueu$, bie —, frecvenţă, /. Sţ-resfomalerci, bie —, —en, pictură murală al fresco, /. freţţctt, (fciffeţt ober fript, fript, frap, frapeft,frape, gefreffen, frifi), a muică; a devoră: a coroade: frip ®ogel ober ftirb, ori faci, ori te ia dracul; — b, a. coroziv, devorant, jţref/en, bag—, s, mîncat (acţiunea mîncărei), n. mîncare (proastă),
grepegierbe
233
A-rift
/. nutreţ,»; —er, ber - S, lacom, gluton, m.
îyrefpbegierbe, bte —, lăcomie, voracitate, /; —(uft, bie—, poftă mare de mîncare, /; —fucfn, bie —, po-căltire, patima lăcomiei,/; —trog, ber —(e)§, —troge, troacă,/, val, ». frepgterig, «. lacom; —)iicf)ttg, a. co-căltit.
5ţrctt, bas —, es, —e, — djeti, baS—, S, (zool.) nevăstuică de pădure, f. îţreub=e, bie —, —tt, bucurie, părere de bine, plăcere, alegreţă. /; deliciu, n\ (prov.) fcine —e oţuteSeib, nu e cer fără nori; —cnbedjev, ber —, |, cupa plăcerilor, /; —enbe= jeugung, bie —, —eit, rejuisansă, /; — enfejt, ba?- eS, — c, festival,»; —enfeuet, baS—, S, fanai, n; — en= ţau*l, baS—, fes, —f)âu[er, bordel, lupanar, n: — cnmdbdjcn, bas —, §, fată publică, /; — enfdjtefjett, bal , s, salvă de bucurie, /; —entaumel, ber—, §, extaz; —igfeit, bie —, bucurie, veselie, /. freub=ertleer, «. posomorit, moroz ; —eftrafjlenb, a. lucios ; —etrunfen, a. extaziat; —epoll, a. plin de bucurie; —ig, a. vesel, bucuros; — loS, a. trist.
freueit, îicî) —-, a se bucură; eS freut ntid), îmi pare bine; id) ţrette ntid) auf beitt ăSteberfefjen, aştept cu plăcere a te revedea; bas fonte mid) feljr—, asta mi-ar face mare fdăcere.
'3’reunb, ber—, eS,—e, amic, prieten; amator, »t; ein — Don ntir, unul din amicii mei ; er ift ein — oon g-ifdjen, îi plac peştii; —in, bie—, —nen, amică, prietenă, surată,/; —lidfîcit, bic —, amabilitate, afabilitate, / ; —ţdjatt, bie —, —cn, amiciţie; consîngenii, m. pl. ; — fd)aftlid)fett, bie —, sentiment a-micabil; — fcfiaftsbanb, bas —, el, -'-e, legătură de amiciţie, / ; — idjartsbegeugjing, bie—, en, deroons-traţiune de amiciţie, /; -fd)aftl= Derfidjerung, bie en, prot-esta-ţiune de amiciţie, /. freunbdirf), a. afabil, gentil, amabil; senin; - ţctjaftlid), a- amicalul, a-mical.
ţţreoel, ber—, S, crimă, delict, fără de lege, /; păcat, n ; —eltat, f. —el ; —er, ber —, S, criminal, scelerat, m.
fresebfjart, — entlidf, a. criminal, scelerat, nelegiuit; —n, a călca legea, a păcătui; a ultrajâ.
5rie&=e, ber —, nS, pace, /; lafi itjn in —, dă-i pace; —enSftifter, ber—, S, pacificator, m: —ensftiftung, bie —, en, pacificaţ-ie, — iune, /; —enSunterţanblung, bie—, en, tratative de pace. f pl ; — enţtorer,
ber .., s, scandalagiu,“>»; — fer=
tigfeit, bie—, placiditate, /; —boi, ber —, ei, — bofe, cimitir, n. cu-cuiată, /; — los, ber —, fel, (bot.) gălbăjoară, dreţe, /; ţranftierter —loS, (bot.) iarbă de lingoare, f. friebgertig, a. pacific, pacinic, placid; —(id), —fam, a. pasibil, pacinic ; —liebenb, o. placabil, placid, pacinic. iubitor de pace. frierett, (fror, frore, gefroreit, trierie), a degeră, a îngheţă; ntid) frierts, mi-o frig.
fţriercit, bas —, frigiditate, f. fvric=S, ber —, fel, —fe, freză, /;
castorină (materie de Iînă), /. fyriefel, bor ober ba? —, melic. m ;
—fieber,baS—,§, friguri miliare, f.pl. frifrt), a. proaspăt; răcoritor; fresc; nou (caş); recent (timp);—e p-arbe, coloare proaspătă, rumen i la faţă); coloare viiă; —e Zat, flagrant delict, »; faptă veghiată, /; —, frnmm, frbţltcf), frei, virtus Romana rediviva, (deviza gimnasticilor); —gemagt ift ţalb gerconnen, fără doar şi poate mai iute termini toate : — adu. curînd, iute de grabă; Dort —ent din nou ; — aur, int- sus, haidern! — en, a răcori. a împrospăta; a lămuri (metale); —toeg, adu. năprasnic, fyrtfdpe, bie—, răcoare, frescheţă,/; —ling, ber — S, —e, (zool.) grăsun, brulinc, burlinc, godac, gligan, m. 5ţrt=feur, ber —, S, —e, coafor, m ; —ficrmnntcl, ber —, S, maurei, pe-noar, n ; — ur, bie—, —eu, caofură, frizură, conciură,/. frifiereit, a coafa, a friză, îyrift, bie - , —en, termin, soroc,»;
frifien
23-i
S’Hltfjt
vadea; timp, interval, n; —nui= fcbreiben, a ajurnâ, a soroci; — gcbert, a acorda un termin; — er= ftrecfung, bie—, ajurnare, /; — «ng, bie —, — eu, prelungire (de termin), /; susţinere (a vieţei), /. friften, a prelungi (un termin) ; a soroci, a ajurnâ ; feiit Seben —, a-şi susţinea viaţă; — Wciţe, adv. în rate, în cîşturi, în termine, iiiftt, f. freffen.
fţrittc, bie —, —n, amalgam de metale, n.
fritteu, a încălzi metale pînă la gradul de topire, fritiof, a. frivol.
fţriuolitiit, bie - , frivolitate, /. froll, a. vesel, voios; mulţămit: —e SSotjdjaft, veste do bucurie, /; — lorfen, (froţlocft, froţlocîe), a exultă, a se rejuisâ; —fein, a li vesel ; a ti bun bucuros; — ftnntg,a. vesel, jovial.
frofjftd), a. vesel, voios. g-ro()lid)feit,bie—-, veselie, voie bună;
alegreţă, ilaritate, /. ţţrobjiitit, ber —, s, jovialitate, veselie, /.
froittm, (ţriimmer, frbtnmft), cuvios, cucernic; bun, blînd, blajin; domol; —e§ ft'inb, copii aşezat; - e 2Mnfd)e, dorinţe deşarte (pia deşi-deria); —en, a fi de folos ţţrontnte, ber —, n, —n, cucernic, evlavios, m; — rt, baŞ —, 3, folos, n. pricopseală, /.
jţromm=e(ei, bie —, —en, ipocrizie, făţărnicie, /: — tgfeit, bie —, evlavie. cuvioşie; —Ier, ber —3, făţarnic, ipocrit, m. fromnteltt, a afectă evlavie, jţroit, ber —es, —e, sergent, m; — orbeit, bie —, —en, —bienft, ber —
■ e§, —e, beilic, n; angara, corvee, clacă, /; — bnuer, ber —, n, — n, clăcaş, iobag, m; — fefte, bie—, —n, puşcărie, /; — tuţre, bie —, —rt, podvadă, f; —ţerr, ber—, n, — n, boier, m; - leidjnamâfeft, ba§—, e§, - e, joia verde, /; — Dogi, ber - , es, — e, vătaf de curte, frducit, a face clacă; a servi; ţeinen Seibenfcbafren - a fi sclavul pa-timelor sale.
jţrmit, bie —, —en, front, cap (al mosei), n; faţadă, /. fior, febre, ţ. frterett. jsvoiri), ber —, e«, 3;r&jd)e, (zool.) broască, /. buratec ; brotac, m ; limbăriţă (boală), /; —big, ber- , ffeb, —ffe, (bot.) iarba broaştelor, /; —6ijgget»acE)fe, bie - , (pi), hi-drohoridine, f. pl- jiţcf), ber —, eb, —, (zool.) zlăvoacă, f ; - ge= qitatfe, ba3 —, ocăcăit, m; —fente, bie —, —n, cracă de broască, /;, - latcţ, ber — S, —e, broscărie, f; —Ior»e, bie —, —n, mormoloc, m; —Xbffel, ber—, 3, (bot?) limbăriţă, /; —Iurd)e, bie - , (pl.) anure, /. pl; —ntoufefrteg, ber -	3, —e, batra-
comiomahie, /; -quappe, bie — —n, (zool.) mormoloc, n; — jdjleim,, ber —3, străin de broaşte, n. ţţrofdjcfieit, ba3 , 3, broscoiu, m. §-roft, ber —, e3, fŞrdfte, ger, îngheţ, n. fiori reci, /. pl; —beule, bie—, —it, degerătură, f păducel, m. froftetn, imp. a degeră, froftig, o. geratic, geros. rece. grucfjt, bte—, griidjte, fruct, frupt, rod. n. poame, /. pl; profit, product, •«; grîu, m; grîne, /. pl; eitt* gemad)te griid)te, compoturi, /. pl; bie crfien g-riiefte, pîrgă,/; —attfag, ber —, e«, —ţâţe, înrodire, /; — aft, ber—, eŞ, —afle, ram cu poame, «: —auge, bas—, 3, — n,boboc de floare (la pomi); — balg, ber —, (e)3, —batge, foliculă, /; — barfeit, bie —, fertilitate, fecunditate; mană, productivitate, /; —baunt, ber (e)S, —baume, pom roditor, m; — baumjucbt, bte —, pomocul-tură, f: —bobett, ber —3, — bobert, hambar, grînar: (bot.) receptaclu,. tal, n ; —beefe, bte — , —n, (bot.} cupulă, /; —fletjd), bn3—, e3, (bot.} mezocarp, ti; - garteit, ber —, §, —gnrten, pomet, n; —gemt=fj, ber —, ţje§, — nii-fje, uzufrupt, n; jui-sanţă,—băut, bie—, —băute-, [bot.) epicarp, n\ --bont, ba« —, — ţiirner, cornul îmbelşugărei, n; - blide, bte —, — rt, (bot.) pe-ricarp, m ; —îapfel, bie —, —it (bot.) foliculă. /; — feint ber—, eS' —e, (bot.) embrion, n ; —frtoten'
frntfitbar	235	filfjlbar
ber —, e, (bot.) ovar, ovul, n; — forb, ber —, (e)§, —fbrbe, paner de poame, n: — fora, bag—, g, -fbnter, grăunte m; —fofigfeit, bie
-	, zădărnicie, inutilitate, /; -xuagajtn, bag — s, —e, capan, m ;
-	-reife, bie —, coacerea grînelor, coacerea poamelor, /; — jaft, ber —eg, —fafte, sirop, n ; —fd)ober, ber g, stog, n.
fnixfjf=bar, a. mînos. fecund, fertil, fructifer: —bar tnadjett, a fertiliza; -- bringenb, a. productiv, lucrativ; —en, a folosi; —lob, a. fără rod; infructuoz; zadarnic, inutil.
frag, frutje, f. fragext.
Jsni\, a. unb adv. timpuriu, de vreme; prematur, văratic, primatic (desprepoame); dimineaţa: morgen —, mîine dimineaţă ; tion —efter gttgenb, din frageda copilărie; $u
-	, prea curînd, prea timpuriu; .— er, adv. mai nainte, altădată ;
-	er ober ipciter, mai curînd sau mai tîrziu; — unb iluit, dimineaţa şi seara; 311 —, prea timpuriu; —efjefteng, cît mai curînd; nu mai curînd decît; — ffug, a. precoce ;
-morgert®, adv. des de dimineaţă;
-reif, a. precoce ;	- fiitcfen, a
dejuna; —getttg, precoce, de vreme, pe mînecare.
îyriilpalpfel, ber —, g, dpfel, măr văratic, n; — -arheit, bie —, en, lucru matinal, n ; beef, bag —, eg, —e, pat cald, n; —e, bie dimineaţă’, /; geburt, bie—, - en, abort, »; gottegbienft, ber - , eg, —e, utrenie, /; — jafjr, bag —, g, —lxrtg, ber —, g, e, primăvară, /; —ItngSalfine, bie —, —tt, (bot.) mieruţă, /; — linggfnotenblume, bie
-	, — it, (bot.) noduţă, /; —mette, bie —, - n, utrenie,/; -—obft, bag
-	eg, poame primati’ce, /. pl; — reife, bie , precocitate, /; —ftiicf bag —, 8, dejun, prînzişor, n\ co-laţiune, zacuscă,/; — ftiicfen, bag —, g, dejunare,/; — geitigfeit, bie —, precocitate,,/'; mînecare,/; mînecatele, /. pi.
S’urf;=g, ber—, jeg, giidjfe, (zool) vulpe, /: cal roib, m; roşcan (om); student din primul semestru, m ;
vulpe şireată (despre om), /; golbcxxe §xic£)fe, piese de aur, nt.pl-—affe, ber —, n, —it, (zool.) lemurian. m : —balg, ber - , (e)g, —balge, piele de vulpe, f: —bart, ber —, (e)g, —bârfe, barbă roşie, f: -bau, ber —, g, —e, vizunie de vulpe, /'; — eiîen, bag - -, g, capcană, /; —feCf, bag —, g, —e, norniţă, nurcă, /; - jdjtoânjer, ber —, g, linguşitor, m; —fdjmangerei, bie—, — en, linguşire, /'; mit bem
—	fditoanj lauten, a tăia la palavre.
fyud)âd)eu, bag —, g, vulpe mică, f. îţildjfie, bie —it, (bot.) fuchsia. /. furf)C'=id)imin3=enr a linguşi; —jd)tt>ân= jerifd), a. linguşitor.
7yntf)tc(, bie —, —n, paloş, n\ lovitură cu latul paloşului, /. furf|tctn, a jandarmă; a amerinţâ (agitînd mînile), a plesni cu latul paloşului.
fudfltg, a. cocoşat (de mînie) : — toerben, a se cocoşă (de mînie). fţnber, bag—, g, car, n; ein — yen, un car de fin, m. fubernteifc, adv. cu carul, fţug, ber—, g, drept, n. permisiune, voie,/; mit unb3îed)t, cu toată dreptatea.
% uge,bie—,—n, îmbucătură, jonctură, încheetură; fugă (muzicală),/. fiig=en, a încheia, a îmbină; a jonc-ţionă, a dispune; &ott fyit eg ge-fiigt, a dat D-zeu; bag ©cfjtdfal fjat gefiigt, soartea a voit; fief)--en, a so acomoda, a se conformă; a se supune; —lict), a. lesnicios; cuvenit; — adv. în fine; —fam, «. flexibil, pliant; supus, docil; disciplinatul.
jţug/imfeit, bie —, flexibilitate; supunere, docilitate; —ung, bie —,. îmbinare, îmbucare; încheetură; dispoziţ ie, iune; şart, n; fatalitate, întîmplare,/; ©oiţei - ung, voia lui D-zeu, /.
.fiil/beir, a. simţibil, sensibil; palpabil; —log, a. nesimţitor; - en,-a pipăi; a simţi; jbnt auf benŞatjn
-	, a întrebă de sănătatea cuiva,; fief) - , a se încrede (încreztul) ;
-log, a. insensibil.
ţyttfjlbarfeit
236
fiit
giiljbbarîeu, bie —, sensibilitate, /; —er, ber —, 8, antenă, /; — faben, ber—, 8, — faben, palpă, /; —bont, ba3 —, 3, —fjbrner, antenă, palpă, tentaculă, /; coarnele (mielcului), f. pl; — lofigteit, bie —, insensibilitate, /.
fuţr, fiifjre, f. fafjren.
3ful)r=e, bie—, — jt, cărătură, /; car,»; cine — §0(5, un car de lemne,»; —fţelegertŞeit, bie—, —n, ocazie,/; —loljn, ber —, s, —lbf)ne chirie, cărăuşie, /; —ntaitn, ber —, 8, — leule, cărăuş, chirigiu, căruţaş; harabagiu, »;; —luerf, bas - , 8, —e, car, tren ; —roefen, ba8 -,8, cărăuşie, /. tren (la militari), n.
-fttbrett, a duce, a conduce, a călăuzi; a mină, a căra, a purtă; irre —, a rătăci; eiit 'Urni —, a exersa o funcţiune; Şaulljaît mit jbut —, a face casă cu cineva ; @elb bei ftc£) —, a avea bani asupra sa ; Srieg —, a se răsboî ; fente eigene (Sndje —, a-şi apără propria sa cauză; etnett Şieb —, a da o lovitură ; etn ®efţir8c£) —, a conversă; Stlage —, a se jelui; Seinei? —, a dovedi; iliebert —, a vorbi; a vocifera; cine gute Stinge —, a fi bun scrimor, a se bate bine în arme; mit fii)—, a purtă cu sine; a avea drept rezultat; roof)in foH ba? — ? unde are să iasă asta ?
^■ul)r=en, bas—, S, ducere, purtare, conducere, minare, călăuzire,/; —er, ber—, 3, conducător, ghid, m; călăuză, /; cap, şef (al unei partide); --ung, bie —, conducere, ducere, purtare, /; — ungSjapfen, ber —, 3, ailetă, /.
5?UU=e, bie—, plinătate; plenitudine, abundenţă; opulenţă, /; belşug, »; umplutură, /; in .fţiille unb —e, din bogat, cu abundenţă; — en,ba8 —, 3, (zool.) mînz, m; — erbe, bie —, rambleu, »; — ţorn, bas —, 3 —f)5mer, cornul îmbelşugărei, cornul abundenţei; »; —felie, bie—, — rt, mistrie, /; —fel, ba3 —, 3, umplutură, /; — uttg, bie —, en, umplere, umplutură, astupare, f.
fiiflen, a umpleă; auf |5fafcf)eit —, a trage în sticle. fnntntefJt, a frecă.
îf’Uitb, ber —e3, —e, lucru găsit; a-flare, descoperire, /; gttter —, ghelir, chilipir, ». giutb=antent, bas — e3, —e, fundament, n. temelie, bază, /; —ation, bie —, —en, fundaţiune, /; —ie» rung, bie —, —eit, fundare, consolidare, /.
funbieren,(funbtert,fttnbier(e), a fondă, a întemeia, a consolida, fttnf, num. cinci; mit — gingern fdjretben, a pălmui; ber —jacfige Santm, mînă,	—gerabe fein Iaf=
fen, fie şi un iup mîncat de oae ;
—	fţinger uitb ein ©riff, haptige-vest, »; er faitit ni(f)t bis — jiH)Ien, nu ştie boacă; — edig, a. penta-gonal; —erlei, a. de cinci feluri ;
—	fad), —fciltig, a. încincit, cvin-tuplu; —Ijunbert, (num.)cinci sute; —te, num. al cincilea, ; — te£)alb, num. patru şi jumătate . — enS, adv. a cincea oară; —jeţn, num.
11 cincisprezece; —jtg, num. cincizeci; —jtgfte num. al ober a cinci-zecilea.
îyitttf=b(att, ba3 —, es, (bot.) frunză de cinci degete,/; —ecf, bas —, 3, —e, pentagon, »; — fingerfraut, ba§ —, 3, f. —blatt; —tel, bac-—, 3, cincime, /; —jeţnte, ber —, n, al cincisprezecelea, m; — jeţntel, ba3 —, 3, cincisprezecime,/; — giger, ber —, 3, om de einzeci de ani; bancnotă de cincizeci, /; — jigftel, ba8 —, 3, cincizecime, fuugiercit, a funcţiona, jţuitfc, ber —, tt, —n, seîntee, seg-netă; —n oor ben Slugen fefjen, a vedea stele verzi; id) ie!)e —tt oor ben Slugen, îmi scapără ochii, futtfefnt, a scînteiă, a sclipi, a silnicii ; —nagelneu, a. nou de nouţă, gmnftioit, bie —, —en, funcţiune, f. fuuftionieren, (funfîioniert, ’ funftio= nter(e) a funcţiona, fur, prep. pentru, în loc de; drept, cu, de; — gut fittben, a găsi cu cale. a aprobă; att unb — fieft, în sineşt — unb tuiber, pro şi contra; —3 erfte, mai întîiu; Stucf —
g’iirbiite
237
m
Stiicf, bucată de bucată ; id) — ntcine fţlcrfon, cu unul; id) — meu nen îeil, din parte-mi ; — fidj, a
part, başca; roa8 — einer? ce fel? at/r. — unb —, necurmat; — bafţ, înainte ; —bafj jteljen, a-şi urmă calea; — bittcn, (bat, biitc fitr, fiir= gebeten, bitt(e) fitr), aintercede;-ber, mir. d’aici încolo, d’acum înainte; —lieb, adu. de ajuns; — lieb nefimen, a se contentă; — tnaljr, adv. abez, zeu.
îţur=bittef bie , —tt, interces-ie, —iune, solicitare, ./'; —forge, bie —, solicitudine,/; — fţiradje, bie —, interces-ie, —iune../'; — fptedjer, ber —8, intercesor. m. g-urdje, bie —, —n, brazdă; sbîrci-tură, creaţă, /; — njiefjen, a brazdă, a trage brazde furrficit, a brăzda, a sbîrci. fyurrf)t, bie —, frică, teamă, temere, aprehensiune, /: bie niadjt SSeitte, frica te învaţă să fugi; barfeit, bie —, teribilitate, formidabilitate, /; îofigfeit, bie —, intrepiditate, netemere, /; famteit, bie timiditate, temere, /. furd)t=bar, a. teribil, grozav, crîn-cen, îngrozitor, înfricoşat, redutabil, formidabil; apilpisit; —lo8, a. nefricos, înt repid; —fam a. fricos, timid.
fiircf)t=en, a se teme, a avea fiică ;
—erlict), a. teribil, oribil, grozav, fyttrtc, bie --, n, furie, /.
(ţttrier, ber —, 8, — e, furier, m. U'Urnier, ba? —, 8, —e, placă, f; — bolj, bag—, e8, — boljer, lemn de placaj, n.
fitntiercit, (funtiert, furnier(e), a placă îţiirft, ber —, cn, — en, principe, prinţ, domn, cneaz, m ; regiemn ber —, domnitor, m; - eitbuttb, ber e8, — biinbe, confederaţiune de suverani, /; —engefd)lerf)t, bag —, e8, —er, dinastie, /; - enljut, ber et bute, cucă domnească, /. —redjt, ba® —, es, — e, prerogativa suveranului,/'; —enfiţţ, ber ---8, —e, reşedinţă. /; —entag, ber —8, — e, dietă de suverani,/; —entum, bas —, (e)8 - tiimer, principat. n ; —in, bie —, — nen, prin-
ţesă. principesă, doamnă, / ; — lirfjfeiten, bie —- (pi.) feţe domneşti, /. pl-, prima§, ber —, primate, m.
fiir=ftcn, a ridică la rangul de prinţ; —Itrî), a. prinţiar.
îţuvt, bie —, —en, vad, n.
îyiirtucfi, bag	(e)8, — titdjer, fişiu, «.
fţ'immlef, ber —8, buboiu, n.
fţ-iirtuort, bag —, g —tnbrter, pronume, n.
3-uvg, f. Sarj.
guţef, ber —, 8, holercă, bulearcă, trinc, acefal, m.
îyuftage, bie —, —n, plata ambalajului, /: accesoriile do împachetat. f. pi.
jynfţ, ber —, e8, giijje, picior, «; urmă (măsură de 324 milimetri); talpă ; bază, /; pedestal, n ; — eineg Sergeg, poalele unui munte, f. pl- — etnes Jrinfglaies, scaunul unui pahar : fteîjenben — eă, imediat (stante pede) ; aut gletdiem —e, de o seamă; auf eigcneit jţib feett fxcfien, a fi de capul său; nidjt einen -j-jbreit, nici măcar d’unlat de palmă ; feften —e8, cu paşi fermi; ju -e gefien, a merge pe jos; jbtit, 5tt Şiijjen fnHen,a se prosternă la picioarele cuiva ; jbnt gttfje macbeit, a luă la fugă pe cineva ; auf freten feţven, a redă libertatea; auf gutem — e fteljen, a sta bine (cu cineva); auf ber= trnutem —e ftefjen, a fi în intimitate (cu cineva); auf gefpomt= tem —e ftefjen, a ti certat (cu cineva) ; - balten, a ţîneă piept, ; feften — faffen, a se încuiba; jbm auf bem —e nadjfolgeit, a urmă pe cineva de aproape; mit fvtifjen treten, a călca în picioare, a da în ceva cu piciorul; auf fdjmacfjen giijjen fteben, a şovăi, a se clatină; mit bem linfen —e aufftefjen, a a nu-ţi fi boii acasă; auf preter8= fuf;en ftefjen, a umblă după însu- ' rătoare; bn8 f)at Spanbe unb giif;c, asta-i un lucru bine reuşit, ; fidj auf bie giifje madjen, a se găti de ducă ; a plecă : auf grofjem - e ieben, a duce un traiu somptuos; —angel, bie —, —n, capcană, /.-
238
gabeJfdrnttg
3-ii§
— batten, bev —, g, metatars, n ;
-6anf, bic—, banfe, scăunel scău-neciu, n ; —befleibung, bte —, — en, încălţăminte, şosură, /; — beuge, — bicgc, bte —, —tt, încheietura piciorului,/; — Watt, bas —, (e)§ -btaiter, talpă, /; —bobert, bec —g, —bdbett, podeală, f ; pa-diment, n; duşumea, /; parchet, n; —beefe, bic —, —tt, velinţă, /; --etfen, bag —, g, fleare, /. pf; — faD, bec —, S, — fade, mătanie, prosternaţ-ie, — iune, f ; — flâdje, bte —, —tt, metatars, »; — gangei ber—, §, umblător, pieton, pedestraş, »t; guter — gcirtger, om bun de picior, m; —geleitt, baS —, (e)S —e, gleasnă, f; —gefitttS, comicele pedestalului, m; —gefteU, baS —, g, — e, pedestal, acroter, tre-piciu, m; -gidjt, bte —, podagră, /; durori, /. pf; — fttBdjel, ber—, g, gleasnă, /; - lappen, ber —, S, obială, /; — pfab, ber —. eS, —e, potecă, cărare, /; —reife, bte —, —tt,peregrinaj,»; călătorie pe jos, ./; —fad, ber —, (e)S —[arte, şolo-var, m; — [djemel, ber--, S, scăunel, » ; —[ode, bte—, —tt, ciorap, m ; —foljie, bie —, - n, talpă, /; metatars, n- — jolbat, ber —, en, —en, pedestraş, infanterist, m: —ftapfe,bte—,—n,urmă de picior,/; —fteig, ber—, g,—e,potecă,/; trotuar,»; — ftrid, ber—, (e)S, -e, piedecă (a calului), /; —teppid), ber—, g, —e, covoraş, n ; — tritt, ber —, (e)â, —e, lovitură de picior; treap-
bag —, (muz.) sol (notă), m.
gab, gâbe, f. geben,
diabe, bte —, —tt, dar, prinos, n ; danie; doză; facultate,/. talent, n; ntilbe —, ofrandă; pomană, /.
Gîabel, bie —, —n, furculiţă; furcă,/; ulube,/, pl. — oft, ber —, es, - âfte, crăcană, /; ţăpoiu, n ; — betcfjţet, bte —, —tt, proţap, n; tragă, gemenare, /; — frubftiirt, ba§ —S, —e, dejun, n ; mîncărică, /;
tă (a scărei); scară (a trăsurei). /; iepe (la răsboiul de ţesut), f. pl; er gibt iţim eittett - - tritt, îi dă cu piciorul; —SSoff, bas —, (e)S, pedestrime, infanterie, /; —măr» nter, ber —, s, mangal, n; — meg, ber —, (e)S —e, cărare, /; -roerf, baS —, (e)S, încălţăminte, şosură, /; —rourşet, bie —, —tt, tars, n ; —ţetje, bie —, —tt, deget la picior, n.
fufpett, a prinde loc, a sprijini piciorul, a se bază; —făîtig, a. în-genunchi.
jţitfţiittg, ber —, es, — e, bus, m; torsul ciorapului, n. futfd), int. hait s’a dus, fyutter, baS , g, căptuşeală, dublură, /; hargiu, n; nutreţ, furaj, «; — erbfe, bic -, (bot.) măzăriche, /; —graS, baS —, [eS, — grdjer, moldăr verde, m; —f)irfe, bie —, (bot.) mohor, m ; —bolţ, bag —, eS, -ţotjer, lemn de placaj, »; — leirtroanb, bie —, —e, pînză do căptuşeală,/; — pflattse, plantă furajeră, /; —ţlaţ, ber —, eg, — ţlaţie, dejugătoare, /. pl; — raufe, bie —,—tt, iesle, f.pl; —, —rixbe, bie —, — n, sfeclă, /. - icţroenge, bie —, —tt, ciur, n; —trog, ber — S, —trbge, albie,/; —mirte, bie—, (bot.) măzăriche,/; - -jeug, bas--, S, furnitură, f.
fiittern, a căptuşi, a dublă; a nutri a astări, a afurajă. gittterung, bie —, — en, căptuşire, dublare; nutrire, afurajare, /.
—fjolj, bas - -, eS — ţbljer, lemn crăcănat, crac, m; —fcettj, bas —, eS —e, cruce ortodoxă, /; — -pferb, baS —, es —e, rotaş (cal), m; — ranfe, bie—, — tt, sfredel (de viţă), n ; — jiange, bie —, — n, ulubă, /; —ung bie —, — en, cotitură, bi-furcaţ-ie, --iune, /; —tueifjer, ber - S, (zool.) puhoier, m; —jarte, bie -,—tt, crac ober dinte de furcă, f. gabcbfbnitig, a. crăcănat, ţepoiat,
239
flarf)
- ii, a împlîntâ; a luă cu furca (furculiţa).
garf), adv. repentin, sturbulatic; repede, iute ; —, a. prăpăstios, rîpos.
gatferit, a, cotcorozi (găină), a gă-găî (gîscă); a fleoncănî (fetele), ©affcf, bie —, n, furcă de lemn ;
Targa crăcănată (la, corăbii), /'. gaffcn, a beli ochii, ableji, ableojdî. ©afftr, ber —, g, cascăgură, spectator nechiemat, /«. gagageti, a găgăi.
©agat, ber g, e, (min.) ambră neagră, /'.
©age, bie -, n, gajă, leafă, /'. giilplingg, adv. năpraznic, - -nen, a, căscă.
©ăljtten, bab —, s, căscătură, /; ©aia, bie - , pompă, /; —ffetb, bat —, es, — er, haină de gală; mare ţinută, /'.
©afan, ber —e, amant, «. ©alanber, ber —, >5, (zool.) ciocârlie moţată, f. curculez, m. galant, a. galant.
©ninntcrie, bie —, —en, galanterie, /'; — arbeiten, bie- , (pl.) cartonă-rie, /'; -arbeiter, ber —, §, carto-ner, m; — bredjfier, ber—, g, strungar de lux, m ; —toaren, bie —, ( pi.) articole de lux, /'; —ttmrem iiaitbier, ber —, g, pieptănar, m. ©affiatt, bag —, g, galbanum (un fel de gumă-răşină), m.
©aleaffc, bie —, —n, galionă (corabie), /.
©afecte, bie —, —it, galeră, /; —it= fflace, ber n, — n, galerian, forsat,w; —ftrafe,bie—, —u, muncă silnică, ./'.
©alcopfig, bie —, (bot.) tapoşnic, m. ©aierie, bie —, — (e)tt, galerie, ./'. ©olgaitt, ber —§, (bot.) galagan, m. alpinie, /'.
©afgeit, ber —o, furci, f. pl; spânzurătoare ; hîţîătoare,/; —frift, bie —, termin foarte scurt ; — inttnor, ber —§, veselie forsată ; —ţtticî, ber—(e)g, —e, spînzurat, m. ©afimntiac-, ber —, galimatie, f. ©alianţei, ber—, g, —dpfei, gogoaşă de ristic, /; —apfelfaure, bie —, acid galic, n.
«aug
©albe, bie —, fiere, dîcă, /'. venin ; er ift ©ift unb — e, e foc şi cătran; @ift unb —e ipeiert, a înjură straj-nic; —nblafe, bie —, -n, băşica biliară, f \ —enfieber bag --, g, friguri bilioaze, /'. pl; — engatig, ber - , e§ —gange, holedoc, n; fncfjt, bie —, rînzoşie, ./'. gatbenbitter, amar ca fierea;— ig, a. fieros, bilioz; supărat; supărăcios. dîcos; — iud)tig, a. rînzos. gallertarfig, a. gelatinos.
©allertc, bie —, gelatină, ./'.
©allion, ber — s, —en, ciocul corăbii,/*; e,bie—n,corabie uşoară,./', ©affoite, bie —, — n, galonă (măsură englezească = 41/, litrii),/, ©afmei, bie —, (*'»,) gialamină, /'. ©afone, bie—, —n, galon, ciapraz,». ©afopp, ber —, g, galop, n. gofopiercn, i. f. (galopiert, gafoţ)ier(e), a galopă.
©alofăie, bie —, —cit, galoci, ni. pl. gaft, gaiţe, j. gelten. gafuattifcf), a. galvanic, gafunttifieren, (gafoanifiert, galuanifter»
(e), a galvanizâ.
@af»ani§mit§, ber —, galvanism, ?». ©amaitber, ber g, (bot.) dumbreţ, m. ©amafdje, bie , —n, ghetră, jambieră, gambieră, /.
©amfie, bie - , —tt, violă-bas, f. ©auafti)c, bie —, - n, (parte din) falca de jos (a calului), f.
©aug, ber -, e§, — ©ange, mers, curs, progres, « ; ducătură, ducere, ducă; curgere, /', umblet, m ; a-lură, /. pas, ?»; mişcare; cale,./'; coridor, ambit, gang, pasaj, n; piatră (la moară); mină,/; tind, fel (de bucate); pozadă (la scrimă); tură (la pugilat); moţiune (la maşini),/; ber ber 9Ingefe= genfjeiteit, curentul afacerilor, « ; uitterirbifdjer —, gang suteran, n;
—	im Sicrgiuerf, dusătură, ,/'; — ber ©efdjăfte, mersul afacerilor,?»; id) fenne ifjn am fcinetn —e, îl cunosc după paşii săi ; etnen — rnacben, a face o tură, a merge undeva; im —e fein, a fi în tren; in — bringen, a pune în mişcare; a aduce la modă ; --ari, bie —,
-	en, pas, mersătură ; — bârfe»,
{|O1I0
240
©artttfott
bie - , curs; trecere; căutare, f; —[pili, b«S , e§, —e, cabestan, n. gnttg, adv. în curs; — intb gebe, o-bişnuit; —bar, a. pasabil, practicabil (drum); frecventată (stradă); curent (despre marfă,monete etc ) ©Sttgel&anb, bag—, eS, —bâttber, brîu (de dus copii), n; jb am —e fiifp ren, a purtă pe cineva de nas. găugeltt, a duce de brîu; a purtă de nas.
©altă, bie —, ©ftnfe, gîscă ; butmne —, mat racucă, neghioabă./; milbe —, califar, m; — fleiît, bag—, g, potroace de gîscă, /. pl. ©ănMjeu, bag—, g, gîsculiţă, gîscuţă, /. boboc de gîscă, m ; moacă, /. ©iinfe=abler, ber—, g, (zool.) gaie, /; —blutne, bie—, —n, (bot.) fruşiţă, /; -fufe, ber —, e§, —filfee, (bot.) talpa gîştei, /; — fiifjdjen, bag —, g, ghilemele, /. pl; — ijaut, bie —, înfundcare, /; eine — |aut befonn meu, a se înflora; —Ijirt, ber —, eit, en, gîscar, m; —fleir., bag—, g, potroace (de gîscă), /. pl; — nwrfd), ber—, — eS, -jţţtcirfdje, filă, /'; —pabţel, bie ,	-n, (bot.) ca:
şui popii; rid), ber g, e, (zool.) gîscan, gînsac, m; — fteige, bie —, —n, coteţ de gîşte ; — roein, ber —, (e)g, apă goală,/, ©aut, ber - , g, —e, deconfitură, /. faliment, »,
©aitter, ber — g, zasc, n. gatt,;, a. tot, total, întreg1, deplin ; complet ; ben — en Xag, toată ziua, ziua întreagă; e 92ote, bie —, (muz.) întreagă, /; —e ®tim= me, suma totală, /: bie —e SBelt, toată lumea; —er îPfeffer, piper (în boabe), m: — adv. pe deplin, pe d’întreg, de tot; — unb gar, cu desăvîrşire; — unb gar nidjt, nici de cum ; —gleicE), a. întocmai;
—	gut, foarte bine; — redjt,tocmai, foarte bine; —reicE», de tot bogat;
—	mag nnberee, cu totul altceva; —roenig, de tot puţin; — mie ber Sater, gol tată-său; leit, sleit ca tată-său.
©aitj-e, bas —, n, —n, întreg, tot, m; totalitate, /; —fjeit, bie—, întregime, totalitare, /.
gănţlid), a. do tot, total, complet, -^întreg, deplin; — adv. de tot, pe deplin
gar, a. fript; fiert; copt; argăsit (despre piei) ; — adv. de cum ; de tot; prea, foarte; chiar; — rtidţjt, nici de cum; mărunt nidjt—, cum să nu, ba că chiar, nici cît;
—	merben, a se coace, a fi în de-ajuns fript ober fiert.
©nraittie, bie —, en, garanţă, /. garaittiereit, (garantiert, garantter(e), a garantă.
©arauâ, ber —, ruină desăvîrşită; jbnt ben - mad)en, a da cuiva lovitura de graţie.
©afbe, bie —, - n, snop, m. gărtett, a oţăli, (fier).
©ărtottiri), ber , 8, e, cadă de plămădeală, /.
©artritljc, bie—, it, argăsealâ, f. ©art<e, bie —, n, gardă, / ; e= bame, bie—, — n, şaperon, m; e= robe, bie —, — n, garderobă, /; haine. /. pl; vestiar, vestmîntar, n; —efolbat, ber —, en, —en, gardist, wij - ine, bie —,— n, perdea (la fereastră), /; —inenţirebigt, bie en, cicăleală, /. refec, n. mustrare, (toate din partea soţii), /; - -ift, ber—, en, — en, gardist,’»!, giiren, (gor, gore ober gărte, gegoreit ober gegiirt, gfire), a fermentă, a dospi, a se dospi, a căparâ; a fierbe (vinul); a plămădi. ©ar=focfj, ber—, «, — fodje, gargotist, m ; — fiidje, bie—, - n, burtucală, gargotă, /.
©artt, bas —, «, - e, tort, n ; aţă ; reţea, /; in* — geljen, a cădea’în cursă; — fnâuel, ber , §, ghem, »«; — Şaibei, ber ober bie —, — n, reschirător, m; depănătoare, /; —fonie, bie —, - n, fus, mosor,»; trummer, bie —, (pl.) iţe, f. pl;
-	Winbe, bie - , —n, vîrtelniţă,/. reschitor, n.
©antele, bic - , —n, (zool.) stacoj mic, m.
garnieren, ( garnieri, garnter(e), a garnisi.
©arnifott, bie—, —it, garnizoană,/; —Sgetidjt, bab —, (e)Ş, - e, audi-toriat, n.
garnifmtiereu
241
('intre
gnrnifonierett, (garnifonitrt, gattttim
nier(c), a sta în garnizoană, ©nrnitnv, bie —, — en, garnitură ;
furnitură, /. tacîm, n. garuttiereit, (garottiert, garottier(e), a garotă.
©arft, ber —, e§, —e, putoare (a hoitului). /.
garfttg, a. urît, slut, hîd, hîdos; rău. ©ărttŞett, ba# —, #, grădiniţă. /. ©arten, ber —, 8, ©arten, grădină, /: (pror.) Şute bcinen cignen —, vezi-ţi de sărăcia ta ; —a mp fer, ber —, 8, (bot.) stevie. /; — an= lage, bie— , — n, plantaţie,/; —ar= beit, bie —, —en, grădinărit, m ; —bau, ber —, 8, horticultura, / ; —beet, ba# , (e)§, — e, parter, strat, n : —('hune, bie—, — n, {bot.) floare cultivată,/; mărgărită galbenă, / ; —erbbeere, bie —, —n, căpşună, /; — erbe, bie —, humă, /; —freuitb, ber —, (e)#, —e, horticultor, m\ — gemiife, ba# —, 8, legumă, /; — gerât, bac; —, §, —e, unelte de horticultura, f. pl; — geroddp#, bas —, fe§, —fe, roefflde-le, /. pi; —bane, bie—, — n, sapă, /; —Şam», ba# —, fe#, —Şdufer, pavilon, n; —ţau#cf)en, ba» —, #, chioşc, n; —iniei, ber-, 8, (bot.) asmaţuic, m; — trefle, bie —, —n, (l>ot.) hrăniţă, /; —laube, bie —, —it, frunzar, n ; — leiter, bie —, scară pliantă, /; — nteffer, ba» —, >5, cosor, n; — pflanje, bie —, —it, rocodele, /. pl.; — xapnnjel, ber-, #, (bot.) nopticoasă,/; — rotfd)tt>dn5= cpeit, ba# —, #, (zool.) nucşoară,/, ©ărtiter, ber—, §, grădinar, m; —ei, bie —, —en, grădinărit, m; horticultura: grădinărie, f: - in, bie —, —nett, grădinăreasă,
©lirung, bie—, —en, fermentaţiune, agitaţiune,/; —âftoff, ber—, e#, —c, ferment, n.
©iu#, ba#—, fe§, —fe, gaz, n; —an-ftalt, bie—, —en, uzină de gaz,/; —bcŞălter, ber—, #, basinet, n; — brcntter, ber —, #, bec, n ; — ent= Wicfelung, bie —, evoluţiunea gazului, /; —glorfe, bie—, —n, -nteffer, ber - #, gazometru, n ; — Şaitcf), ber —, (e)g, —e, mofetă, /;
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
— mert, ba# —, #, —e, uzină de gaz; instalaţ-ie, —iune gaziferă,/. ga#=artig, a. gazos ; —fbrntig, «-gazoform.
gafeţen, a spumegă.
©ăfdft, ber —, e#, spumă, /.
Wiifpc, bie—, —n, legătură defîn,/. @aff=e, bie—, —n, uliţă, stradă, cale; strungă, /; şir, n. filă, / ; —ett* laufen, a fi bătut la stroiu; —en= bube, ber—, n, —n, gamen, ştrengar, m; —enŞnuer, ber—, 8, cîntec de stradă (obscen), n ; —enfot, ber —, (e)#r noroiu,- —enjunge, f. —enbube; — enjtnuner, ba# —, #, cameră la faţă, /.
@aft, ber—, e#, ©dfte, oaspe, invitat, musafir, m- ungebetener—, intrus, m; ju —e, bifteit, a pofti la masă; —erei, bie - , —en, ospăţ, banchet, h; —freiŞeit, bie —, ospitalitate,/; —freunb, ber—, e#, —e, amfitrion, m; gazdă, /; —freunbfcŞaft, bie — , ospitalitate,,/'; —geber, ber — §, amfitrion; hotelier, m ; —Şalter, ber—, #, hotelier, m; — fjau=#, ba# Iniwr; fe#J 1—Şâufer, hotel, n ; — liefp leit, bie ospitalitate, /; —maţi, ba» —, #, —ntâŞler, ospăţ, n ; — redjt, ba» —, #, legile ospitalităţii, /. pl-, —roite, bie —, —tt, debut (al unui actor strein), n; —[tube, bie—, — tt, odaie de musafiri, /; —tijei), ber —, e», —e, masa hotelului, /; —mixt, ber —, e#, — e, hotelier, m; — rotrtin, bie—, — tten, hotelieră, / : —miitfcfiaft, bie —, hotel, »; -jimrner, ba#—,#,odaie de pasajeri; odaie de musafiri,/, gaftfirei, a. ospitalier; --freunbltcŞ, a. ospitalier; —ieren, a ospită, a debuta (un actor strein); — licţ, a. ospitalier.
©afttmtom, ber —, en, —eu, gastronom, m ; —ie, bie —, gastronomie, /.	[delă, /.
©iifit!)ett, ba# —, #, ulicioară, stra-©ăteijwfe, bie —, —n, sapă, /. găteit, a plivi; a prăşi.
©att, ber —, e§, —e, pas, canal (de mare), n.
©att=e, ber —, n, —n, soţ, consoţ, bărbat, m\ —ettlicbe, bie—, amor
16
gattett
242
©ebeitt
conjugal, »; —in, bie—nen, soţie, consoartă, f. gotten, a împărechiă.
©atter, bas —, 8, gratie, /. zăbrele, /. pl-, gatăr, m\ — meri, bag—, 8, parmaclîc, n.
©attung, bie—, —en, soiu, neam,gen, n; specie, / ; — gbegrtff, ber—-, 8, —e, noţiune generică,/; —gnome, ber —, it, —n, nume apelativ, m. ©au, ber —, e8, —e, canton, n ; — bieb, ber—, e8, —e, hoţoman, potlogar, m.
©nud), ber —, 8, — e, ţangău; ornter —, săracul de el, m.
©audj=e, bie —, zamă de gunoiu, /;
—Şeii, bas —, 8, (bot.) intiţă, /. ©aubiutn, baS—, 8,bucurie, veselie, /'. ©auf=elbilb, bag —, e8, —er, fantomă, fantasmagorie; iluziune,/; —ei, bie —, —en,fantasmagorie ;im-postură, şarlatanărie,/; — elţoffen, bie —, (pl.) şarlatanărie, / ; — fpiet, bag —, 8, — e, fantasmagorie, /; —Ier, ber --, 8, jucăuş, pehlivan, comediant, scamator, jonglor, ?». BCU Cluj / Central U gau!=eln, a năluci; a comedia; — Ierifdj, a. comedios.
©nul, ber —, 8, ©imte, cal; (prov). ge= fdjenftem—j<f)ait nidjtinS SDlauI,calul de dar nu se caută la dinţi, ©aumeit, ber —, 8, cerul gurei, pă-lătuş, m\ —bein, bag —, (e)S, —e, os palatial; — bucţţiabe, ber — ,n8, —n, literă palatială, /; — lifcel, ber —, 8, nostimadă, /.
©auner, ber —, 8, hoţ, înşălător, pungaş, şmecher, borfaş, şuru-par, escroc, m; —ei, bie —, — en, pungăşie, escrocărie, /; —fpradje, bie—, —en, limba cărăitorilor. f; —ftreid), ber —, 8, —e, pungăşie, escrocărie, f.
gaunerit, a pungăşl, a escrocă, gautfdjen, a legănă, a ridică legănînd. ©aje, bie —, gază (stofă), /. ©ajede, bie —, —n, (zool.) gazelă, zoreadă, antilopă. ge=, pref. mai cu seamă înaintea substantivelor unde arată o re-peţire (©ebrumme); o colectivitate (©rafie); starea unui lucru (®e= bnnjenţeit); înaintea verbelor le
transformează în adjective verbale; de-, în-, pro-. gcăd|tet, a. proscris.
©căd)tete, ber—, n, —n, proscris, m. ®ciirf)je, bas —, 8, gemet, n.
©eiibcr, baS —, 8, vine, /. pl. geabclt, a. boierit, geăbert, a. cu vine.
©eafter, bas —, 8, ghiară (suspendată ca la cîni), /.
geartct, a. nărăvit; format.
©eăfte, bas —, 8, crăngărime, /; branşaj, n.
geăugt, «. zărit; ochiat.
©ebătf, ba§ —8, —e, coptură, prăjitură, /.
©ebarfeuc, baS —, n, —n, coptură, prăjitură, /.
gcbaljut, a. bătut, călcat, croit, (toate despre drum).
©ebalg, baS —, 8, —e, foile (organelor), f. pl.
ffiebalge, bag —, 8, încăerare, /. ©ebălle, baS—, 8, lemnărie,/, grin-diş, n.
gebaUtc ganft, bie —, pumn strîns. aefior. j. gcbaren.
©ebitrbc, bie —, —n, gest, n. mină,/; —njţiet, ba§ —, 8, mimică, /; —n= jpradje, bie —, pantomimă, /. ge6ărben, fitţ —, a gesticula, gebaren, fief) —, a se purtă, a-şi da aerul.
gefiăreit, (gebierjt, gebiert, gebnr, ge= bare, gefioren, gebier), a naşte, a face un copil, a dobîndi; a fată (animalele).
@ebiir=en, ba8—, 8, naştere, facere; dobîndire; fătare, /; — mutter, bie —, mitră, matcă, f. plod, n. ©ebaritng, bie —, purtare (a omului), /; tajfa —, exerciţiul cassei, n ; ©efcfjaftg —, gestiune, f; —8= an8roei=8, ber —, fe8, —je, cont de gestiune, n.
©ebaube, ba8 — e8, casă, /; edificiu, »; bină; clădire, zidire, /. gefiaut, a. clădit; ein gut —er SOîann, un bărbat bine făcut ; ein ftarf —er SKann, un bărbat vînjos. ©ebeier, ba8—, 8, toacă (la biserişă), /; sunatul clopotelor într’o dungă, m.
©ebein, ba§ —8, —e, osăminte, /.
©cbelfer
243
©ebraucf)
©ebelfer, bas —, g, lătrătură, /. ©ebelle, bag—,3, lătrătură, /,
.«ebeit, (gibft, gtbt, gab, gabe, gegeben, gib), a da, a prezentă, a oferi; a acordă; a atribui; a raportă; a furniza; bag mtrb fief) —, asta se va aranja; (prov.) boţpelt gibt, toer fcEjnetf gibt, de cît doi ţi-o da, mai bine un na, (bis dat, qui cito dat); ad)t —, a luă seama ; 3fnt= mort —, a răspunde; 9fusţd)lag~-, a decide ; ©dfalb —, a impută ;
—	Sie mir bie ©ţre ţţfţreâ Sefucfjes, faceţi-mi onoarea vizitei D-v.; mas gibt eS iîîeaeg? ce mai e nou?
—	Sie mir bie Şanb barnuf, aşa-dară, adă mina ; nort fief) —, a vărsă; a se enunţă; bie Starten—, a împărţi cărţile; preis ober Der= loreit —, a părăsi, a abandonă ;
—	Sie iţrn einett Utnidjlag, admi-nistrează-i o compresă; eitt îbea= terftiief —, a reprezenta o piesă ; biet artf etmaŞ —, a face mare caz de ceva; eg gtbt, sunt; in bie Seţre —, a pune la învăţătură ; fid) —, a se dă ; ftdj gufrteben -p, a se mulţănii; a se contentă.
©eben, ba§ —, 3, dare, /; dat, m. gebenebeit, a. binecuvîntat.
©eber, ber—, g, donator, m ; — in, bie —, —nen, donătoare, /.
©ebet, ba3 —, s, —e, rugăciune, f;
in3 — neţrnen, a luă la refec, gebeten, f. bitten.
©ebctte, bag —, eg, pat cu aşternut cu tot, n.	[logire, /.
©ebettel, bag —, g, cerşitorie, mi-gebeugt, a. gîrbov, înfrînt. gebierft, gebiert, f. gebareit.
©ebiet, bag — §, —e, ţinut, teritoriu, domeniu, district; resort, departament ; basen (al unui fluviu), n\ —er, ber —, §, stăpîn, stăpînitor, comandant, m; —eritt, bie ——nen, stăpînă, /. gebiebeti, (gebot, gebote, geboten, ge= biet(e), a stăpîni, a domni, a îm-părăţî; a comandă, a ordonă, a porunci ; a înfrinâ (pasiunile) ; ©tiflfdjmeigen —, a Impune tăcere; —erifd), a. imperios, poruncitor, ©ebilbe, bag —, S, plăsmuire, făptură, /.
gebilbet, a. format ; cultivat, cu creştere, fllotim ; —e Streife, inteli-ginţă, /.
©ebintmel, bag —, s, bănănăire, /. ©ebinbe, bas—, g, legătură, /; vas; feston, n.
®ebirg=e, bag —, g, munte, m; munţi,
m.	pl. — garm, ber —, s, —e, ram de munte', m; —beraoţner, ber —, §, muntean, moroean, colibaş, m; pa=f3, ber—, ffeg, — paffe, trecătoare, /; defileu, n; strungă, /; — 3= riicîen, ber —, â, creştet, m; muche, sprinceană, coamă (toate de munte), / ; —3fee, ber —, S —n, iezăr, m ; — gmeg, ber —, g, —e, plaiu, n.
gebirgig, a. muntos, gebijjett, f. beifjen.
®ebi=B, bag —, ffeg, — ffe, cununa dinţilor, dînţătură. dantură; zăbală, /.	*
©tblafe, bas —, §, suflătură, /. ©ebtâfe, bag—, g, foi combinate,/, pl. gebfafett, f. blafen.
©cblinjef, bag —, s, clipeală, /. gebllebeit, f. bfeiben. dSebfoîe, bag —, s, beeire, /; muget, n.
gebliimt, o. înflorat, florilat.
©ebtiit, bag—, g, sînge, »»; rasă, /; neam, «; -prins bou —-, prinţ din naştere, m.
gebogctt, a. încovăiat, cuşbat, curbat; —e 9îofe, nas cîrn, n. geborcit, a. născut, gcborgcit, a. ocrotit, adăpostit, geborfteit, a. crepat, hărăit.
©ebot, bag —, g, —e, ordin, poruncă; ofertă, /; ju —e fteţen, a fi la dispoziţiune. geboten, f. bieten. gebratf)t, f. bringen.
©ebrăme,bas —, g,blănitură, blană,/, gebrannt, a. ars; prăjit; —er Saffee, cafea prăjită, /; —eg SBaffer, rachiu, n.
gcbrateit, a. fript, copt: —e3 gteifd), ca.rne friptă, /; —e Slartoffeln, cartofi copţi, m. pl.
©ebrăn, bag —, eg, —e, brevaj, n. ®cbrawf|, ber —, g —breiueţe, între, buinţare, folosire, /; obiceiu, n praxă, /; datină, consvetudine 16*
gebraitdjett
244
gcbanfcnleer
/; ftrdţlidjer —, rit, n; in — neljmen, a se servi; in — fomntcn, a deveni uz, a deveni obiceiu ; — mndjen, a uză, a se servi; — ban= roetfung, bie —, —cit, instrucţ-ie, —iune ober povăţuire (de aplicare), /; —bgegenftanb, ber —, eb, —âgegertflanbe, obiect de uz, /. gcbraitdpen, a întrebuinţa, a purtă, a se folosi;—t, a. folosit, purtat, uzat.
gcbrăud)(ic(), «. uzitat, uzual, consacrat.	[măt, ii.
©ebraufc, bai —, b, vîjăit, frea-©efiredpe, bab —, §, ritul porcului sălbatic; sol brăzdat de rîmători n; —cn, bab —, b, defect, viţ, vicisitudine, cusur, n; scădere; infirmitate, neputinţă, /; — licţfeit, bic—, infirmitate, neputinţă, slăbiciune ; fragilitate, /•
(ţebveriţ=ett, (eb gebridjt, eb gebrucţ), eb gebradje, eb l)at gcbrodjen), a lipsi ; —lidj, slab, şubred, neputincios, infirm; fragil.
©efireite, bab —, 4, lan,»; cîmpie, f. ©e&refte, bab —, 4, —n, rană, /; infirmitate, f.	,
gcbrod)cit, a. rupt, înfrînt; cr ]>rid)t eitt — eb beut(d), o rupe pe nemţeşte
©efiriirfel, bab —, fărîmături, f. pl. ©cbrobcl, bab —, b, clocot, n ; bol-boare, /.
©ebiiiber, bie—,pl. fraţi, frăţini, m.pl. ©ebriiU, bab —, 4, muget, răget, urlet, răcnet, n.
©clinimntc, ba4—, b, mormăit, bombănit, n; gîrăeală, /.
©ebiiefe, bab—, 4, gard de nuele, n. gebiictt, a. gîrbov, plecat.
©cliiiljr, bie—, —eu, cuviinţă; taxă, /; drept, »; iiber bie—, peste măsură, afară din cale; imdj —, după merit; — Itdjfeit, bie—, cuviinţă,/. gebiil)r=cn, a compete; a se cuveni, a se cădea; —eitb, a. căzut, cuvenit, cuviincios, competent, meritat; —fief),a. cuviincios, cu cale. ©efiunb, bab —, (e)4, —ihtbe, legătură, f
gcbmtbeu, a. legat; —e Sdjreibnrt, bie —, versuri, /. pl.
©efiiirt, bie—, —cn, naştere, facere,
natalitate, origine, /; neam, n ; —Sabel, ber —, 4, boierime de neam, /; — sfebler, ber—, -3, defect natural; — 4feft, bab —, eb, —e, aniversarea naşterei, /; —Şfjelfer, ber—,b, mânios, m. — ţeiferin, bie —, —nen, moaşă, /; —sbetlfunbe, bie —, obstretică, /; — bţitlfe, bie —, maternitate, /; — §]'cf)etn, ber
—	eb, —e, act de natalitate, n; — bftabt, bie —, jtabte, oraş natal, n; —broelien, bie —,- (pl.) dureri de facere, /. pl.
gebiirtig, a. nativ, născut,
©ebitfcfj, bab —, eb, - e, tufiş, tufăriş, crîng, n.
©etf, ber—, en, —ett, fat ; insolent, m; —enfiafticţfeit, bie—, insolenţă,/, gecfenftaft, a. fat, insolent.
©ecfu, ber —, §, —b, (zool.) plato-didactil, (o şopîrlă), m. gebacţt, a. cugetat; menţionat. .©ebacfitni=b, bab —, ffeb, memorie, /; suvenir, n; aub bem — ffe, din cap; — bbud), bab—, eb, —biidjer, album, n; —bfeier, bie—, serbare comemorativă, /; —gfunft, bie — ,
—	fimjte, memnotechnică, /; — bntanget, ber —4, amnezie, /.
gcbarft, a. acoperit.
Webaljfe, bal—, 4, ilecărie. /. gcbămţjft, <i. năbuşit; surdinat; — e ©petfen, bucate scăzute, /. pl. ©ebaitfe, ber —, itb, — n, gînd, »; cugetare, reflexiune,/; cuget, n; opiniune, /; mir ţnben etnerlei —n, ne întîlnim în ideile noastre;-cinen -it aufgeben, a renunţă la o ideiă; mit bem — nmgcfjeit ; a avea de gînd ; fid) iiber etwab —tt ntadjen, a se nelinişti de ceva ; bie —n iticţt beifaimiten ţaben, a fi distras; — itfolge, bie —, —n, subsecventa ideilor; — nfreif)eit, libertatea cugetărei, / ; —ngang, ber —, eb, — gange, curenl de idei ;: —nlofigfeit, bie —, en, nechibzu-inţă, /; — nfoan, ber —b, — fpdne, aforism, «; — nftricf), ber , 4, —-e, pauză, trăsură <ie suspensiune, /'; —nmelt, bie—, en, lume ideală,/, gebantendeer, a. lipsit de idei, nereflectat, nechibzuit;—lob,a. ne-
OSebatnt
245
bkriitjrte
chibzuit, — retd), —nod, pus pe gînduri, îngîndurat.
(Mebărm, bal —, el, —e, maţe, intestine, ./'• pl : — îatarrf), ber—, 4, —e, enterită, /; — rombungen, bie —, {pl) circurnvoluţiuni intestinale, /. pl; —goten, bie —, (pl.) vilozităţi intestinale, /- pl.
©ebecf, bal —, 4, —e, tacîm, n\ cu-vertâ, /.
gebcilpen, i. ). (gebtefi, gebicfje, gebie= ţen, gebetf)( e), a prospera, a creşte, a privi; (pror.) itnrecbt ®ut —et nidjt, după cum haram a venit, haram s’a şi dus; —Ud), a. prosper, profitabil, priincios, salutar, ©e&eiljeit, bal —, I, priinţă, pros-perare, /; spor, succes, n. Qkbeitbfmdj, bal —, (e)l —bitcţer, album, n; —entein, bal —, 4, (bot.) lipiciu, h; — ert, bal—, I, comemorare, pomenire, menţionare ; . ţinere de minte,	—ftein, ber —,
I, —e, piatră comemorativă, /; —tag, ber —, c- —e, aniversare. /. gebettfcn, (gebndţte, gebcid)te, gebndit, gebenf(e), a aveâdegînd, a umblă să facă; a menţiona; a comemora, a-şi aduce aminte, gebeucţt, f, biinfen.	[zie, f.
hlcbitf)*, bnl —, (e)4, —e, poemă, poe-gcbiegeu, a. masiv, curat lămurit ; sănătos ; bun, solid ; —, (min.) nativ.
©cbiegcitl)cit, bie —, soliditate, /. gebiel), gebicţen, ţ, gebeiţen.
©ebiitgc, bal —, l, tocmeală, /. gebiitgt, f. bingeix.
(fîebonner, bal - , 4, bubuitură, f. geboppelt, a. îndoit, duplu ; pinge-lat (despre ghete), fleborrt, ct. uscat, gebrang, (. gebrangt.
©ebrăug=e, bac-—, el, îmbulzeală, în-ghesueală; calabalîc, n\ zor. n \ er iţi ini —egefommen, zor, nevoie de el; —tţeit, bie—, îngrămădire, ticsire; conciz-ie, —iune, /; laconism, n.
gebriiitgt, a. strîmtorat, ticsit; compact (tipar); conciz (stil.) gebritt, a. ternar.
©ebrofjttc, bal — I, durduitură. bubuitură, /.
gcbroftfieit, f. breţdien. gcbrmfl, a. tipărit, gebrihft, a. oprimat; —e, Şreiţe, preţuri scăzute.
gebrungcn, a. îndesat; bondoc, cuprins; tărtăneţ; conciz; silit, bîebrungculjett, bie—, îndesare; con-ciz-ie, —iune, /. gebucft, a. pitulat, pitit.
(ţiebulb, bie —, paţienţă, răbdare ; rezignaţ-ie, — iune; (pror) —brtrtgi Stoţett, cu răbdare şi tăcere se face agurida miere ; bie — Der= lierett, a se apelpisi; a-şi ieşi din sărite; — (piei, bal —, I, —e, paşi ansă, f.
gcbulb=ert, ţicf) —, a avea răbdare, a aşteptă ; — ig, a. paţicnt, resignat.	[sicar. m.
gebuitgeit, a. tocmit ; — er DJfbrber, gebutift, f. biinfen. gcbuitfett, a. umflat, buhăit, gcbiinftet, a. năduşit (despre căr-neturi), călit (despre varză), gebiirft, f. bftrţen. geelirt, a. onorat, geeignet, a. apt. potrivit; propriu •Wefaljr, bie —, —en, pericol, »; primejdie, f; rizic, m ; auf Qţre — , în rizicul D-tale ; er iţi anţer —, a scăpat; —laufett, a riscă; auf bie ţin, cu rizicul de a... ; fid) in — ţcţen, a se expune unui pericol ; —lofigfeit, bie —, nepericlitate,/;—feţung, bie—, en, expunere (ia pericol), /.
@efă()r=be, bie —. —n, pericol, « ; asluţie; rea intenţiune, /; —licip feti, bie —, pericol, n. geţaiţr-ben, a periclita, a compromite ; —lid), a. periculos, primejdios.
©efaţre, bal —, duruitul trăsurilor, trecerea în sus şi în jos a trăsurilor; căruţătură, /. gefafjreit, ]. fnţren.
gefa()r4ol, a. nepericulos, neprimej-dios; —Boli, periculos, primejdios. GiefiUţrt, bal —, (e)l, —e, trăsură,/. vehicul, n.
Wefiilţrbe, ber —, n, —n, soţ, tovarăş. fărtat, ortac, camarad, m; —in, bie —, —nen, soaţă, tovarăşă, f.
©efăffe
246
6Scfoţjpe
©tfalle, bag —-, 8, clină, pantă; cădere; energie (puterea ce des-voaltă un curs de apă prin căderea sa), /; otcup, n; acciză, /; —itatni, ba? —, t§, — fintier, ca-lem, n.
gefaU=en, (gefâaft, gefaCtt, gefiel, geftele, gefaHen, gefaUe), a plăcea; a fi gustat; a agrea; fief) — Inffen, a permite, a îngădui, a se pretă la ceva; — fiiefjtig, a. cochet. flefaUeit, f. fallen.
©efaffien, bas—, g, plăcere,/; plac, hatîr, m ; titu 6ie mit beit —, fă-’mi plăcerea; — fucfjt, bie —, cochetărie, /.
flcfăUig, a. plăcut, complezant, îndatoritor; Wag ift 3t)rten	ce
poftiţi? roenn eg Q|nen — ift, dacă vă place; Bttte —binevoiţi, ©cfălligfeit, bie —, complezanţă, /; ermetfett ©ie mir beit —, faceţi-mi plăcerea. gefilUt, a. abătut.
gefalfrfjt, a. contrafăcut, falsificat, gefaftett, a. plisaţ, ; gefattct, a. îndoit.
gefaitgeit, a. prins, captiv; —feŞen, a împrizoDâ — fijşejt, a sta la închisoare; fief) — gebeit, a se da prins, a se predă, j. a. fangert. ©efaitgetne, ber —, en, — en, prizonier, captiv, recluzionar, m; — e, bie—, tt, —n, prizonieră; — fdjaft, bie —, captivitate ; —luarter, bet —, g, temniţer, m. gefăitg(irf), a. prins ; — eirtjteŞen, a aresta.
@eţăngnt=g, bas — , ffes, •—fie, prinsoare, /; prizon, n; puşcărie. închisoare, dubă, temniţă, odobea-lă, recluziune, f.
©efafel, bag —, g, flecărit, n. fleacuri, f. pl.
Weiăfj, bag —, eg, —e, vas, »; (bot.) vasculă, /; teacă, /; —ftjftem, bag —, g, —e, sistem vascular, — ţjflanjen, bie —, (bot.) (pl.) vasculare. f. pl.
gefa^t, a. pregătit, preparat, gata; rezignat ; rezolut, determinat ; montat; fief) auf etmag — matfjen, a se pregăti de a întîmpină ceva; I- a- faffen.
©efedjt, bag —, eg, —e, luptă; încă-erare, combatere, /. iţcfciet't, a. sărbătorit, fiiefege, bag —, g, măturătută; ştergere (repetată) de praf.
©efeiffdje, bag —, §, ţigănire (la tocmeli), /.
gefeit, a. vrăjit (în contra rănirei). ©efertigte, ber —, n, — n, subscris, m. gcfeffelt, a. încătuşat, încatenat. ©efiebel, bag —, g, scîrţăitură de violină, /.
tflcfieber, bag —, g, peniş, pliumaj, n. gcfiebert, a. peneş, cu pene, (bot.) penat.
gefiel, f. gefalîeit.
Oîefitbe, bag —, —n, cîmpie, /. gefiiigert, a. digitat; (bot.) partit. ©cflatfer, bag —, g, văpăeală, fîl-făire, /.
gcflammt, a. cu ape (o stofă). (6cf(atter,bag—,g, fîlfăire,/. fîlfăit, n. <55cfţed)t, bag —, §, împletitură, în-
ţesătură, /.
gcftertt, a. pătat, vărgat ; griveiu (cîne); bălţat (bou); (bot) glau-cescent.
OSeffentte, bag —, g, scînciitmră, f. OîefCicfe, bag —, g, petecitură, ©effiege, bag —, g, basen (al unui rîu), n.
Qîefîimmer, bag —, §, sclipire,. /. GSefIiffeitf)eit, bie —, adins, n. geffiffentlidj, a. intenţionat, premeditat; — adv. înadins, geftocţten, a. împletit, geffogett, f. fliegen. geffoţen, f. ffteţen
©eftucfje, bag —, g, înjurături, /. pl'. ©effuber, bag —, g, fîlfăire, /. Gieffiigel, bag —, g, paseri, galiţe, oare, pecuine, cobaie, f. pl ; ga-dină, jigărie, f.
geftilgcft, a. aripat, întraripat; (bot) penat.
©eflunter, bag —, g, gogoaşe, palavre, braşoave, /. pl.
GSefîufter, bag —, g, şoapte, /. pl. suzur, n.
geforfiteit, f. fecfjten.
QSefoIge, bag —, g, suită, f. alaiu, cortej, n. ecpaiâ, f. saltanat, n. ©efobbe, bag —, g, luare peste picior, /,
247
©egeitabfidjt
©efrage,ba§—,3, întrebare repeţită,/. gefragt, a. cerut, căutat; întrebat, gefraitft, a. înţorţorat.
©cfriift, bai —, ti, —e, mîncare (proastă), f.
gefrăfitg, a. rnîncâcios, mîncău, gă-man, vorace.	[tate,/.
©efriifiigfcit, bic - -, lăcomie, voraci-gcfrcit, f. freiert.
©efreitc, ber —, n, —n, apuntat, m. gefrierhar, a. congelabil; — en, (ge= fror, gefriire, gefroren, gefrier(e), a-îngheţă, a congela.
©efrier=6ucf)îe, bie—, —n, congelator, n; —plinit, ber —, ti, — e, zero (la barometru), n. gefroren, f. frieren.
©efrorne, ba§—, tt, —tt, îngheţată,/, gefiigc, f. gefitgig.
©efiig=e, ba3 —, i, rotărie (a unei maşini), /. mecanism, n. structură,/. organism,». încălciătură, cometitură, / ; —igîeit, bie —, flexibilitate, pliabilitate, rnlădi-ozitate; supunere, ascultare, docilitate, /.
gcfttgig, a. flexibil, pliabil, mlădios;
blajin, supus, ascultător, docil, •©efiiijl, baâ —, i, simţ, n. simţire, /. simţimînt ; sensul tactil, n ; sensaţ-ie, —iune, /: er fjnt feineb are tact; —lofigfeit, bie—, nesimţire, nepăsare, impasibilitate; anestezie, f ; —finit, ber —, e3, simţul pipăitului, tact, m; — 3= jentnim, ba§ —, §, —en unb — jentra, sensor (în creeri), m. gefiilj(do3,a. nesiraţiţor, fără suflet; impasibil; apatic; —roii, a. simţitor; delicat; expresiv.
©cfuUfcl, ba3 —, 3, umplutură, /. gtfttUt, a. umplut, plin; (bot.) involt. gcfnitbe», f. finben.
©efmtfel, ba3 —, sclipeală, f. gefurdjt, a. brăzdat, încreţit, gefurftet, a. (înălţat la rang) prinţiar. ©egarfcr, ba3 —, gărăealâ, /. gegangen, f. gefjen. gegeben, f. geben.
gegen, prp. cătră, spre, înspre, contra. încontra, împotrivă; ca la, vr’o; — SXbertb. cătră seară. înspre seară ; — tnid) finb Sie grof;, în comparaţie cu mine, D-ta eşti
mare; — einanber, adv. unul în contra altuia; reciproc; —f/alten, (fjSItft, ţâlt, £)iett, fjielte gegeneinanber, gegcneiitanbergefialteit, Ijalf(e) gegen* einanber), a compară; — fe|en, (ge= geneinanbergefeŞt, fcţi(e) gegenein* aitber), a opune pe unul altuia ; —fteUen, (gegeneinnnbergefteflt, ftetf(e) gegeneinanber), a confrontă; — fatt'b, adv. la dincontra; — faţşlid), a. contrar; disparat, antitetic; —fettig,
' a. reciproc, mutual; împrumutat; contrar; sinalgamatic (contract); —feită, adv. reciproc; —fiânbig, a.
_. (bot.) conjugat; —itber, adv. faţă ’n faţă, peste drum, vizavi, în dreptul...; —iiberfteflen, (gegeniiber* geftellt, ftctf(e) gegcnitber), a confrontă; —iiberfiefienb, a. (bot.) opus; —tvmttig, a. prezent, actual; adv. acum, actualminte; —ăeidjnen, (ge* gengejeidfnet, gegeitţcicl)n(e), a cno-trasemnă.
©egen=abfid)t, bie —, - en, intenţ-ie, —iune adversă,/; — anftalt, bie—, —en, contramină, /; — antrag, ber —, 3, —trftge, contrapropunere,/, contra-amandament, n; —antroort, bie —, —en, replică, /; —anjeige, bie —, contraindicaţiune, /; — «genei, bie —, en, antidot, n ; — aubfage, bie —, en, contradepozi-ţiune, /; — bebingung, bie—, —en, contra-stipulaţie, /; —befeţl, ber—, §, — e, contra-ordin, «; —befeŞI er= teilen, a contra-mandă; —beleibi* gung, bie —, en, revanşă, / ; — beridji, ber —, §, —e, raport contrar, n; —hefcţeinigung, bie —, — en, răvaş, revers, n ; — befdjufbigung, bie—, —en, recriminaţ-ie, —iune, /; — befud), ber —, 3, — e, contra-vizită, f; einen — befud) madjen, a întoarce vizita cuiva; - bett>ei=3, ber —, fe3, —fe, proba contrarului, /; —bilb, ba3 —, e§, —er, an-titip, contrast ; pendant, n ; — biirge,ber — ,n, —n,suhgarant, m; — bienft, ber —, ei, —e, contra-ser-viciu, n; — brucf, ber —, 3, reacţie, —iune ; — einanberfjaltung, bie —, comparaţ-ie, —iune,/; —ein= aitberfieUung, bie —, comparaţ-ie, —iune; confrontaţ-ie, —iune, /;
@egen—
248
©eljănge
—erfenntlicbfeit, bie —, —en, recu-cunoştinţă reciprocă, /. contra-serviciu, n ; — erfldrung, bte —, —en, contra-declaraţ-ie, —iune,/; —forberung, bte —, —n, contra-creanţă, /; —fllger, ber —, 8, antipod, m; —gefattigfeit, bie—, —en, contra-serviciu, cont.ra-comple-
zanţă, /; —gefdjenf, baS- , 8, .e,
contra-cadou, n ; id) tjnb iljjn ein
-	ge[d)enf gemadjt, i-am întors cadoul; — gettmlt, bte —, represa-lie; reacţ-ie, —iune, /; —gettalt braudjen, a uză de represalii; -geundjt, baS —, 8, —c, contrabalansa, /. contrapond, n; — gift, ba3 —, 3, —e, teriac, antidot, n; —grunb, ber—, e3, — gritnbe, con-tra-raţiune, /; contramotiy, n ;
-gritfc, ber—, e3, —griifse, contra-salut, n; —faifer, ber —, 8, anti-cezar, m; —flage, bte—, —n, con-trapîră; recriminaţ-ie, —iune, /; —fritif, bte—, —en, anticritică,/;
-	liebe, bie —, amor reciproc, m.
întoarcere de amor, /; —mine, bte —,	n, contramină, /; —ntit=
tel, ba8 —, 8, antidot, n; —papft, ber —, ti, - -pâpfte, antipapă, /;
-part, ber—, 8, —e, adversar, m; partei, bte—, —ett, partida contrară, / ; — redjnung, bte—, —en, decont, n; — rebe, bie—, —n, replică, /; — falj, ber —, e§, — fâfee, antiteză,/; constrast, w; — icfiein, ber —, ‘3, —e, reflex; revers, n : —fcţirift, bie —, —en, replică (în scris), /; refutaţiune, /; — fdjulb, bie —, - en, decont, n; culpă reciprocă, /; - feite, bie—, —n, revers, n. partea opusă, /; —feitig-sfeit, bie —, reciprocitate, / ; — finn, ber —, 8, antifrază, /. con-trasens, »; — fpiel, baS —, 8, —e, c'ontravarietate, /; - ftanb, ber—, e3, — ftflnbe, obiect, »; —ftojs, ber —, e8, — ftafje, ripostă, /; — ftrid), ber —, 8, — e, răspăr, m; —ftrb= mung, bie —, —en, contracurent, u\ — ftiid, bas —, (e)s, —e, contrast, pendant, «; -	bte —,
ett, contrasprijin, n; -teii, baS—, §, contrariu, n ; im —teii, din contra; — norfteHung, bie —, —en,
objecţ-ie, —iune, remonstranţă, /; —mart, bie—, prezent, m. timpul de faţă, n; actualitate, prezenţă, /; —toeţr, bie —, —en, defensivă, /; — tnert, ber —, S, —e, contravaloare, f. ecvivalent, n ; —tninb, ber—, eS, —e, vînt advers, n\ —mirfttng, bie—, - ett, reacţ-ie, —iune, /'; -jeuge, ber —, tt, —n, martor contrar, m.
®egenb, bie , —en, meleag, » ; regiune, peisaj; direcţ-ie, —iune, /; umtiegenbe —, împrejurime, f. gcgeîfett, f effett.
Wcgirre, ba§ —, 3, gîrăeală, /. geglidjen, f. gleidjen. geglitten, j. gleiten. geglomnten, i. glintmen. fliegner, ber —, 3, adversar; antagonist, m.
gegtterifdj, «. advers,contrar, inamic;
antagonist, gegofiren, f. gabren. gegolteit, f. gelten. gegofien, f. giegen. gegta&en, f. graben. gegriffen, f. greifen. gegriinbet, a. fondat, întemeiat, legitim.
©egrunge, bas —, 8, grohăitură, /. ©ebafien, bas —, S, alură, /. gebabett, iicb —, (gefinbte, geŞabt, ge= bab(e) bidj), a se află, a se purtă; gef)ab(e) bid) moţi! rămîi sănătos, adio ! gebab bid) nidjt fo, nu te prea întrece!
Oîebade, bas —, eS, tocătură, /. ©eljaber, ba8—, 3, ceartă, discuţ-ie, —iune, /.
Qîebalt, ber —, eS, —e, cuprins, n. valoare intrinsecă, /; capacitate, /. titru, »; bas—, eS, — balter, plată, leafă, gajă, f\ salar, apun-tament, »; —lofigleit, bie —, ne-însemnătate; futilitate, deşertăciune, /.
geba(t=en, a. dator, obligat ; grav ; suportat; —Io3, a. sec ; —reidj; —Boli, a. cuprinzător, valoros / solid.
©eljămiuer, bas —, 3, ciocănitură,/. getiangen, f. ţangen.
©el)iinge, ba§ —, S, ghirlandă, /. festoane, /. pl.
fltftanttftf)ţ
249
gef)eit
flcl)arntfc()t, a. cuirasat ; — e atcbe, discurs ager, n. flcl)iifjig, a. ostil; odioz.
©ebăfi'igfcit, bie —n, ură,/, odiu, ». (tiel/iui, bal—, el, — îjaue, tâiătură,/. flcfjaii[>r, a. moţat, fleljăiift, a. plin cu vîrf. ©cliăuftlilutige, bie—, — n, (pl.) agregate, f. pl.
©tljăufe, bas el, tioc, n. cutie ;
scoică; casă ţa mielcului), f. @elje(fer bas - eS, îngrăditură (cu gard viu;, miezuină; puime, /. ©ejjege, bas S, îngrăditură, f. ţarc, n; lontme mir nidjt ins —, nu te amesteca în treaba mea. gefieint, a. tainic, secret; mistic ; ocult, exoteric; itn —ett, în taină ; —er 3îat, f. ©eţetmrat; —ntlBod, a. misterios, tainic; apocaliptic, ©eljeimljafiiinfl, bie —, ascundere, tăinuire, f; — mittel, bas - , S, arcan, n; —ni=§, bal—, fjel, —ffe, secret, mister, n. taină, /; —po= lijift, ber- en, — ett, detectiv, m-—rai, ber §, —rate, consilier intim (titlu), n : roirflidjer —rat, consilier intim actual, m: —fcfjrtft, bie —, şifră, / :	-merei, bie
tăinuire, /. misticism, n.
©eljeifj, bal el, ordin, n. fleljtn, i. f. (geţft, gef)t, gitig, ginge, gegangen, geţi(e), a merge, a se • duce; a umblă, a călca; a păşi; Inttnuf - , a se urcă; îjinuttter —, a se pogorî; Ijinetn —, a întră; a încăpea; ffinmil —, a ieşi; Bon» ftatten , a-şi lua curs; gut Bon» ftatten , a succede; baran —, a se apucă (de o treabă); banon—, a plecă; Bortei , a trece ; gel) toeiter, treci înainte; pleacă d’aiei! - - Sie boci)! ian lasă-mă; get) bei» îter 2t*ege, vezi-ţi de cîlţi; gel) mir auî ben Sfitgeit, piei de dinaintea mea; geţi mir aul bem Sidit, descurcă-mi lumina; get mir au-? bem SSege! fereşte-te din cale-mi! Ini» fen Sie mici) —! dă-mi pace! ber ÎEeig ffingt nit jit —, aluatul începe să dospească (să crească); bieîer SSeg ge£)t nad) ber Stabt, a-eest drum tiuce la oraş ; bteiel gimmer gefit nad) bem ©arten, a-
ceastă odaie dă spre grădină ; bicfel fitmmer gelgt nad) ber ®affe, această odaie e la faţă; bal gefit mir burcfil §erjf asta-mi pătrunde inima ; ju fţuf; —, a merge pe jos ; burd) bie Stabt —, a trece prin oraş; an etroal —, a se a-pucă de ceva; itber einen ginţi- , a trece peste un rîu; Don eman» ber - , a se desparţi; trre —, a se rătăci; in bie Şofie—, a răsări; ouf 1 Stilo — 10 îîela, într’unkilo sunt 10 deca; bei Scite —, a ieşi...; eitter Sadje aul bem 3£ege —, a face coada colac; in ©rfiitlung —, a se împlini; liber Sanb —, a face o excursiune la ţară; get), roenn bu bein Seben babei iaffen roittft, du-te, da că te trage aţa morţii ; miting —, a sta de geaba, a umblă dea fetea; idţroanger , a fi însărcinată: ben 23eg aflel g-lciid)el —, a muri; jur Şanb —, a da mină de ajutor: mit fid) ju Dinte —, a precugetă, a-şi luă sama; mit teittem ®elbe şu Dinte —, a-şi menaja banii; auţ bie Dceige —, a fi pe sponci; in ficţ)—, a se pocăi; ju îfiefie —, a şedea la masă,- ju ©rititbe —, a se prăpădi, a peri; ju ©cfitffe—, a se îmbarcă; fdfiafen —, a sc culcă; ju Snbe —, a se sfîrşi, a se termină; oerluftig —, a se pierde ; ju SSerfe —, a purcede; ano bem Sritgen - , a se dărăpănă; bal gefit atif midj, a,sta-i la adresa mea ; bici S3ud) gefit, această carte se caută; bal ©eriiefit gefit, circulă svonul ; ber •)ug gefit um 3 Ufir, trenul pleacă la 3 oare; el gefit, merge; mie gefit el Csfiiten, ce faci? mir gefit el gut, sunt bine (cu sănătateal ; îmi merge bine (cu.treaba); mie gefitl, mie jtefitl? cum stă treaba? bal gefit midi niefit an, asta nu mă priveşte de loc ; mal gefitl mid) an ! ce-mi pasă ! ber SBittb gefit, bate ober suflă vIntui; Boit Stat» ten —, a aveă loc : el gefit attf 10 lîfir, e spre zece : io gefit er-, menn..., iată ce se întîmplă, cînd; el mag - mie el rotii, aleagă-se cum se va alege: bal gefit niefit an, asta
©efrcn
250
©eifer
nu se poate; ge^t biefeS ©elb nod), mai au curs aceşti bani ? bal gel)t gut! ce mai treabă ! mie geljt el bir mit..., cum o mai duci cu...; el gef)t if;m Bon bcr <panb, are spor la lucru ; entjmei —, a se rupe în două; in SSerlttft—, a se pierde; ftd) ntitbe—, a se obosi mergînd ; ftcţ) — fnffeit, a se purtă fără jenă. ©eţeit, bal —, mers, umblet, n; dospeală (a aluatului), /; bal — mirb mir fnucr, mersul mă oboseşte.
©eţeitf, bal—, (e)§, —e, cingătoare,/, ©eqettfte, ber—, n, —n, spînzurat. m. ©eljeijc, bal —, sîcăeală, /. gefjeuer, a. sigur; bie ©adje ift nid)t —, nu-i lucru curat.
©cfieul, bal —, I, urlet, n.
©clfilfc, ber—,n,—n,asisent,adiunct, »«; calfă, /. sodal, (cuvîntul se foloseşte numai de Ungureni), m. ©etjirtt, bal—, l, — e, creeri, m. pl; el ift bei il)tn im — nidjt rid)tig, îi lipseşte o doagă; - briife, bie —, —n, pineal, m\ —entjjfinbung, bie—, meningită, /; —erfdjiitterung, bie —, concuziunea creerilor, f; —er= meidjung, bie —, rămolire, f ; — fieber, bal —, I, friguri cerebrale, /. pl; — ţoljle, bie —, —n, ven-tricula creerilor, /; —fofigfeit, bie —, neghiobie, /. geţofien, a. ridicat; inspirat.
©ef)bft, bal —, I, —e, curte, bătătură; răzăşie, namestie, f. ©efjdljne, bal —, I, persifla), n. gcliolfett, f. tjelfen.
©efiolj, bal —, el, dumbravă, /;
codru, crîng, rediu, boschet, n. ©eţor, bal —, I, auz, n. urechie ; ascultare; audienţă, /; jbm — ge* ben, a ascultă (la spusele cuiva); — finbeit, a-ţi să agrea o cerere ; —leifjen, a plecă urechia; er fjat fein ( tnuftfalifdjel ) —, n’are simţul muzical ; —gang, ber —, I, — gange, conductul auditiv ; canal acustic, n ; —Ieţire, bie —, acustică, /; —fofigfeit, bie —, surditate, /; —nero, ber —, en, —en, nervul acustic, m; —roţr, bal—, I, —e, — tridjter, ber —, I, cornet acustic, n ; — finn, ber —, (e)l,
sensul auditiv, n; — trommet, bie —, —n, timpan, m. gel)nr=d)en, a da aşcultare, a ascultă de cineva, a obediâ ; —fam, a. ascultător, obedient. gel)iir=en, a fi (proprietatea cuiva); a aparţinea; a ţinea de... ; ftd)
-	en, a se cădea, a se cuveni;.
—	ig, a. aparţiitor; convenabil, cuviincios; eine —igeSiige, o minciună încornurată; —ig, adv. cum se cade.
®el)iirn, bal- , I, —e, coarne, f. pl. gel)iirnt, a. cornurat.
®el)orfnm, ber- , I, ascultare, obedienţă, /.
©el)r=e, bie —, n; —ung, bie —, en,
pavă, /. clin, n.
®eI|rorf, ber—, (e)l, —rbde, gheroc, n. ©eţubel, bal—, I, suduire,/; lucru făcut în pripă, n.
©elptierf, bal —, el, —e, rotăria (a.
unui orologiu), f. geicn, a strînge pînzele corăbiei, ©eier, ber —, I, (zool.) vultur, m ; roter—, pleşuv, m; bol bid) ber-, lua te-ar dracul; — abler, ber- -, lr (zool.) zăgan, m.
©eifer, ber —, I, bale, zoaie, /. pl. getferdg, a. bălos; —n, a se băloşî, a face bale la gură; a vărsă foc şi catran din gură.
©eige, bie—, —n, lăută, vioară, vio-lină, diblă, scripcă, cet-eră, /; bie -erfie — fpielen, a dictă; ber fpimmel f)dngt tftm Boiler —n, îi cîntă îngerii din cer ;	—nbogen, ber —,
I,	arcuş, n; —nf)abl, ber—, fel, — ţalfe, capotast, m; —ţarj, bal —, el, colofon, m ; — nfpieler, ber —, I, lăutar, m; bie — fpielen, a zice din lăută; —nfteg, ber —, l, —e,. căluş (de vioară), n; —er, ber—, I, violonist.
geigeit, a zice din violină, geil, a. gros;plecăcios; lax, rîncaciu;. lasciv, concupiscent, afrodiziac,, libidinos; (bot.) luxuriant, ©eilljeit, bie —, nimfomanie, concupiscenţă, f.
©elfel, ber —, I, ostatic, m.
©eifer, ber —, l, terme intermitente, f. pl.
251
©etrarfj
©eift
©eift, ber—, eS, —er, spirit, duh, n. minte, mentalitate, /. geniu, suflet, n ; esenţă,/; spectru, m. stafie, / ; matt fieţt, toas ©eifteg Sinb cx ift, se vede, ce-i plăteşte pielea; ber peilige —,sfîntul duh, n; ber 6oie —, necuratul m ; ben — nufgeben, a-şi da sufletul; —er= fianner, ber —, §, exorcist, m ; —erbejcfmibrung, bte —, — ett, ne-cromanţie, f; exorcism, n; —er« erfrfjetnung, bte —, apariţiune, / ; —erfeEter, ber —, §, vizionar, m ; —erftunbe, bie —, miazănoapte, /; —eâabrueienfieit, bie —, aiurire, / ; —elanftrengung, bie —, —en, con-tenţiune, /; —eâarheit, bie—, —en, muncă intelectuală, /; — tSbiU bung, bie—, cultura spiritului, /; —eggabe, bie —,	n, talent, n ;
—eggegentoart, bie —, prezenţă de spirit, /; — eSgrBfje, bie—, marini-mozitate, f; e§fc£)ttiădE)e, bie —, slăbiciune mentală, ./'; —e§ner= nmnbfdjnft, bie - , —en, congeni-alitate, /; —eâroerî, bag ——e, op literar, m ; egjerriittung, bie —, alienaţiune mentală, /; lidje, ber—, n, - n, preot, m; — lidjfeit, bie —, cler, m; —lofigfeif, bie —, insipiditate, /.
- geift=erpaft, a. spectros; —eSabroefertb, a. hueş ; - eifranf, «. alienat, exaltat; — eâfc£)ft>adţ), a. idiot; — es= berroanbt, a. congenial; — ig, a.
, intelectual, spiritual; spirituoz; —lid), a. spiritual, duhovnicesc ; clerical; —Io«, insipid, sarbed ; —retd), a. spiritual, de spirit, cu duh.
©eij), bie —, —e, (zool.) capră, /; —auge, bag —, eS, (bot.) costrei,
m.	pl\ - baum, ber—, s, — baunte, (bot.) paltin, m ; —blatt, bag —, es, (bot.) caprifoi. f. pl. stînjiniţă, /; —bocf, ber —, §, — bbde, (zool.) ţap, m; — f)irte, ber —, tt, —n, căprar, m: —îlee, ber —, g, (bot.) bobiţel, m; rame, bte —, (bot.) ciumare, /.
©eipei, bie—, n, biciu, harapnic.
n.	cravaşă; plagă,/, flagel, biciul lui D-zeu, «; bruber, ber g, —bruber, flagelam, m; —ung, bie
—, —en, flagerare, flagelaţ-ie, — iune, /
geifieht, abicuî, agărbăcî; a flagelă., ©eij, ber—, eg, avariţie, f; —fjahg, fes, — fjâtfe, avar, sgîrcit, cumplit, m ; —fragen, ber —, s, — fragen, frigelinte, m. fleij=en, a se scump:, a fi scump ; itacf) ettnag —, a aspiră la ceva ; —ig, a. avar, scump, cumplit, ©ejai'b, bag —, eg, —e, dreptul de vînătoare, ».
©ejamnter, bag —, g, văierat, n. lamentaţie, /.
©ejaittfije, bag —, §, chiote, /. pl. ©cjobel,®ejoIe, bag—,§, strigături, f.pl. ©ejubel, bag —, strigăte de bucurie, /. pl. gefannt, f. fennen.
©efeife, bag —, g, cicălitură, /. gcferbt, a. crestat; (bot.) sumat, ©eficpcr, bag —, chicote, /. pl. ©cflâff, bas —, g, chelălăitură, jă-vrire, /.
©cfiagte, ber —, n, —tt, pîrît, împricinat, împrocesuat, acuzat, m. ©eftapper, bag —, g, dărrlală, ţăcă-nitură, /.
©ef(atfd), bas—, es, pleoscăit; fleon-cănit, n.
©efiimper, bag —, g, tăcănitură, /. ©efiittgel, bag—, s, ţingănitură, ţin-ghilinghi, n.
©effirre, bag —, s, zornăit, n; tă-căreală, /. clinchet, m. geffopeu, f. flieben. gefiomnteit, f. flimmen.
©efiopfe, bas —, g, pocpoc, n. ©efiiift, bag —, g, crepătură (de stâncă), văgăună, /. geffungeit, f. {lingea.
©efnatter, bag - , s, ropot, n. gefniffen, f. fneifen.
©efnirftpe, bag —, g, scrişnitură, /. ©efnifter, bag —, g, pîrăit, n. ©efnurre, bag —, g, moi'ăitură, /. ©efofler, bag —, s, corăiturâ, /. gefottnt, f. fonnen. gefoţiert, «. croazat. geforeit, f. îiiren. gefornt, a. granulat.
©efofe, bag —, g, desmierdâtură, f. ©efracf), bag —, g, pocnitură, f. fracas, n.
®cfradjje
252
®elb
©efrâdjje, bas—, g, cărăitură, cron-cănitură, /.
®efraţe, bai —, g, sgîrietură, /; scîrţăit, n.
®efrăţe, bag—, g, sgură de metal,/. •®efriiufel, bag —, g, încreţitură, /. ®efreifdj, bag —, eg, ţipete, chilo-mane, /. pl.
gefreujt, a. croazat; hibrid (despre plante); corcit (despre animale); mit —en Slnrtert, cu mînile subsuoară.
gefrif^en, f. Ireifrîjen.
®efri«cl, bag —, g, scîlciătură, /.
grifonaj, n. gelroeţen, f. friedjeit. gefroitt, a. încoronat, înstemat. gefreţft, a. încovăiat.
®efrof=briiţe, bie —, — n, pancreas, n; —e, bezerei,/. pl; mezenter,m. gefriimmt, a. gîrbov,încovăiat,cuşbat. gcfiinftclt, a. artificios; factice; prefăcut, afectat.
@elăd)ter, bag—, g, rîs, n. rîsete, /. pl; fid) junt — ber Seitte macţen, a, se face de rîsul lumei; eiti lauteg — erţeben, a rîde cu hohot, iiclabeii, încărcat; învitat.
■®e(abene, ber —, it, —it, învitat, m. ®etag, ba§—, §, —e, ospăţ, benchet, ziafet, n.
gclăţmt, a. paralitic.
©elăljmte, ber—, n, —n, paralitic, m. gctaţrt, a. doct, erudit.
©efaljrtljeit, bie—, erudiţ-ie, — iuno,/. ©elalte, bag —, g, bîlbăit, m. ©elăitbe, bag—, g, teren, n; bară,/, ©elăuber, bo§ —, g, balustradă, /. parmaclîc, n. zăt)reie, f. pl ; — boefe,bie—, —Jt, balustră, rulotă,/; —jdule, bie —, —n, balustră, /. adaug, geldnge, ţ. gelingen. gelangen, i. f. a sosi, a ajunge, a aveni, a parveni; jur 8icife —, a se coace.
gelaţpt, a. {bot) lobat.
(iielătm, bag —, g, vuet, tapaj, n. gcfaffen, a. liniştit, calm, aşezat-, flegma,tic.
©ctaffenljetfibte—,calm, sînge rece,m. ©cta=fş, bag —, ffeg, — ffe, încăpere, odaie, /'.
©clanţe, bag—,.g, umblet, treapăd, n. geliinfig, a. curent; fluent, deprins.
©elăungfeit, bie —, volubilitate; fluenţă, /.
gelauitt, a. dispus.
©elăutc, bag —, g, sunet, n. zur-gălae, /. pl.
gc(b, a. galben; —merben, a se în-gălbini; — lidj, a. gălbui u; — fildp tig, a, icteric.
Oîefb, bag —, g, galben, m; bag —e tont (Si, gălbănuş de ou. n ; — gie§er, ber —, g, alămar, m ; — jdţnabel, ber —, g, spîrc cu caşul la gură, m; — fudjt, bie —, găl-bănare, icterie, /; —Oeigeleitt, bag —, g, {bot) mieşunea, /; —mu% bie —, (bot.) curcumă, /.
©elb, bag —, eg, —er, bani, m. pl; eittjelneg —, monet-ă, /; ffcineg —, bani mărunţi, m. pl ; bareg —, bani gata. m. pl ; numărar, m ; miiBigeg —, bani neproductivi ; ţinauggetoorfeneg—, bani prăpădiţi; iouerertrorberteg —, bani munciţi : (prov.) — riecţt nidţt, banul nu pute. (pecunia non olct) — regiert bie SBeft, interesul poartă fesul ; er Ijat — tuie Şeu, are bani cu furca; bag gcfţt tng —, asta cere bani mulţi; er niramt aHeg fitr bar —, crede tot, ce-i spui ; erft bag —, banii bie SBare, banii vorbesc; ţat einer—, fo ift er etn Jpelb, cine numără parale, el joacă cu geam-parale; —bejcfjaffert, a finanţa; — Derbienett, a face bani; jit —e ma= cţen, a preface în bani; —anlegeti, a plasă, a învesti bani; er tft itid)t bei —, n’are parale; Bar — lad)t, mai bine peşingea pe ipingea decît cu toptanul şi banii la anul; — ijt beg îeufelg ©cfelinge, banul e ochiul dracului; — briitgt —, cu bani bani faci; unt — ftra= fen, a amendă; —abfantmluitg, bie —, chetă, /; —abel, ber —, g, plutocraţie,/; —anlage, bie—, —n, plasare de fonduri; —anleiţe, bie —, —n, împrumut, n; —auggabe, bie—, —n, debursare,/. speze, f. pl; —bebarf, ber —, g, lipsă de bani, /: —begierbe, bie cupiditate, ./'; —beitrag, ber —, 3, — trage, contribuţ-ie, —iune, coti-zaţ-ie, - iune. f; —beloţnung, bie
gelbarm
253
gclinb-
—, — en, remuneraţ-ie, —iune, /; —beutel, ber —r 8, bursă,/; --bufţe, bie —, n, amendă, f; —ent-fcf)fibigung, bic —, en, daune-inte-rese, /.	— erroerb, ber —, e8,
—e, agonisire; —forberttng, bie—, —en, creanţă; —gefdjSft, ba8—, 8, —e, afacere flnanţiară, / ; —ge= fdienf, ba8 —, (e)§, —e, gratifica-ţiune, /; —gter, bie , cupiditate, /; —tjitlfe, bie —, azistenţă pecuniară, /; —faften, ber —, 8, —tdften, cassă, /; —fafee, bie —, —rt, chimir, n; —ftemme, bie —, —ti, chezat ; —frife, bie	—rt,
criză flnanţiară, /'; —lente, bic , (pl.) finanţiari, m. pi ; — ntatflcr, ber—, 8, agent de schimb, m ; inenfdţ), ber—, e:t, —en, flnanţiar, m; —inittef, bie —, (pl) fonduri, /'. pl; — not, bte—, —nbte, chesat, «; — pafett, bal—, 8, —e, grop, w; —prei*8, ber —, t'e8, —[e, preţ în bani, n; —roUe, bie—, —n, sul de bani, grop, n; —fadje, bie - -, - n, chestie pecuniară ; in — fncţcit, f)Brt bie ©entutlidţfeit auf, frate nef frate brînza e pe bani; —fad, ber —, 8, — fficîe, pungă, /; fdjranf, ber —, I, -fdjrfinfe, cassă,./'; — fdjulb, bie —, - cn, datorie,/; fenbnng, bie , —en, rimesă în numărariu, /; —forte, bie—, —it, specie de monetă, /; —fpenbe, bie - , — n, ofrandă în bani; —iudit, bie - , cupiditate, f; —ftrafe, bic —, —it, amendă,/'; — Jiiid, ba? , 8, —e,piesă,/'; abgegriffenc» — ftiicf, frust,»; - tafdje, bie—, —n, chimir, portmoneu, n. taşcă, / ; —tifd), ber —, el, —e, cantor, n ; — ttm= lanţ, ber —, 8, —laufe, circulaţi-unea banilor, /; —Oerlegenţcit, bie —, —en, lipsă de bani, /'; — ber= îcţr, ber —, 8, dever, n ; —cer= fdjmenbung, bie —, —en, prodigalitate, /; —»orfd)u=B, ber —, ffe8, îdjiiffe, avans, n; —med)fier, ber—, 8, zaraf, m; —ttradjer, uzură, cămătărie, /'.
gelb=arm, a. lipsit de bani ; —be= burftig, a. necesitat de bani ; — geijig, gierig, a. iubitor de argint; —fjitngrig, a. insetoşat după bani;
reid), a, bănos; -—ftolg, înfumurat de averea sa ; — fiidjtig, a. iubitor de argint.
Wclce, bad -, 8, —8, jeleu, m. geiegen, a. situat; comod, oportun, potrivit; e8 ift mir baran —, mă. împoartă; — adv. apropo, drăguş la căuş; —tlid), a. ocazional; —U peitiid), a. accidental.
@etegcnd)eit, bie —, —en, ocaziune, /. prilej, n.
geleţrug, a. docil; — t, învăţat, savant, erudit, doct; —te ©efellfdtaft,. bie - , —en, societate literară,/; —teS ,ţ)au8, om cu învăţătură multă, m.
©elefjr/gfeit, bie —, docilitate, /'; — famfeit, bie —, erudiţiune, /; —te, ber —, n, —n, învăţat, savant, erudit, doct ; — tţeit, f. —famfeit. ©eleier, ba8—, 8, pavogadiziare, /';
ba§ alte —, tot alba în doi bani. Weleife, ba8 —, 8, văgaş, rotaiu, rail (la calea ferată), n; totc8 —,. linie de garaj, linie moartă, /. ©e(eit=e, ba8—, 8, escortă, /. alaiu, n; ba8 — geben, a însoţi, a acompania; —r-brief, ber —(e)8, —e, salva-conduct, «; —smann, ber—, e8, lente, escortă, f. geleitcit, a conduce, a însoţi, a escortă.
©elettf, bal - , 8, —c, încheetură, articulaţie; zală, /; —efapfel, bte —, it, cotii, m; — flitffigfeit, bie —, sinovie, /; —igîett, bte —, a-gilitate, mlădiozitate, ./'; —trmrj, bie—, (bot.) pecetea lui Solomon,, /; —rfieumatilmul, ber—, artrită,/, gclettf, a. mlădios, flexibil; agil. ©etefe, bal —, 8, cetanie, /. gctefeit, f. lefen.
©elidjter, bac- , 8, teapă, clică, /; gleiiţe-o —, oameni de aceiaşi făină, m. pl. geliebt, a. drag, iubit.
©efiefite, ber - , n, —n, amant, a-morez, drăguţ, ibovnic, m ; —, bie —, n, n, amantă, amoreză, dulcineă, drăguţă, ibovnică, mîn-dră, mîndruliţă, /. gclieljcit, j. leifteit.
gelittb, a. dulce, domol, blînd, indulgent; —elăBetter, timp moale;
©eliitbigfeit
254
©emeinbc
—ere @aiten aufeieţen, a vorbi mai domol; —e£ g-euer, foc temperat, n; —er 9tegen, ploicică, ©elinbigfeit, bie —, blîndeţe, /. pl. gelingen, i. f. (gelang, geliinge, ge= tungen), a succede, a reuşi, a is-buti; a se sfetî.
©elittgen, bas —, §, succes, n. reuşită, isbîndă, /.
©elifpel, baS —, 3, şopot, n. gelitten, f. leiben.
gell, a. răcnitor; —er (3dE)ret, răcnet, n. gellett, a răsună, a ţiul; —b, a. răcnitor.
gelob=en, a promite ; —t, lăudat ; promis; —teâ 2anb, pămîntul făgăduinţei, /.
©el<5biti=§, ba§—, ffeâ, —ffc, prinos, n. ©eloife, bas—, bucle; momele,/.pl. gelorft, a. buclat gtlogen, f. lilgert.
©etfe, bie —, n, ţlnţar, m. flcff, a. ştearpă; — int. aferim ! ®elt»e, şuştar, n; ştearpă (vacă),/;
—»ieţ, şterpele, /. pl. getteu, (giltft, gilt, galt, gălte ober gotte, gegolten, gilt), a avea valoare, a preţui, a avea preţ, a face (cit); a trece de...; gilt biefeS ©elb nod)'? mai au curs aceşti bani? teaS gilt bie SSette? pe ce ne prindem? e§ gilt mir gleicţ, mie tot una îmi este ; ba§ gilt nidţt, asta nu se prinde; —laffen, a admite, a acceptă, a primi de bun; —b, a. valabil; fidf) —b, ma= rfjen, a se impune ; ettoaS ta ber SBelt—, a aveă trecere prin lume; e§ gilt bie @ţre, onoarea e la mijloc, (il y va de l’honneur); er gilt fiir einen ©eteţrten, trece de savant ; gleidţ Biet —, a aveă aceiaş valoare; —b ntadjen, a valoră, ■©ettung, bie —, trecere, valoare, /. •GSeliibbe, baS —, 8, prinos, n. pro-misi-e, —iune, /. gelnngett, f. gelingen.
<Meliifîe, baS—, 8, poftă; lăcomie,/, geliiftett, a pofti.
©eljc, bie—, —tt, purcel jugănit, m. gcntarf], adv. cătinel, binişor, tio. «©etmirf), bo§ —, §, ntacţcr unb —e, odaie, cameră, /; apartament, n; geţeimeS —, privată, /.
gemacţltri), a. comod, pe îndelete, ticnit.
©entăd)li^!eit, bie —, —ea, comoditate, ticnă, /. huzur, n. izichie,/. gematţt, a. făcut; prefăcut ; —er SJÎctnn, om ajuns; — int. încheiat! convenit!
©crnădjt, ba8—, S, —e, genitalii, f.pl. ©emaţl, ber —, 8, soţ, m; —in, bie —, —aea, soţie, /. gemafinen, a-şi aduce aminte; e§ ge= maţnt arid), îm revoacă; mă îndeamnă.
©entâlbe, baS—, 8, tablou, n. cadră, /; — auSjteHung, bie —, —ea, salon, n ; —galerie, bie —, ea, — jammluag, — en, pinacotecă, f. ©emarfmtg, bie —, —ea, silişte, /.
hotar, m. vatra (satului), /. gemăţ, adv. conform, amăsurat ; —igt, a. moderat; cumpătat, temperat.
®e«âi=e, baS —, 8, măsuri (de măsurat). /. pl; —Şeii, bie —, conformitate, f.
©entătter, ba® —, 8, zid, «. mur, m;
alteS —, coşară, /. gemein, a. comun, ordinar, mojic, de rînd, vil, ignobil, prost, simplu, vulgar; public, obştesc; baS - e Şefie, binele public ober obştesc ; —er ŞDÎaan, om de rînd, mojic, m ; —er Solbat, gregar, soldat de rînd, m ; —er Şnufe, plebe,/; — er StuSbrucf, expresiune vulgară; fidj — madien, a se avilî; mit jbm —e @ad)e rnacţen, a întră în davalmăşie cu cineva; mit jbm nid)t§ — (joben, a nu aveă nici în clin nici în mînecă cu cineva; —fafîlidj, a. popular ; —ţin, a. de obiceiu; adv. în genere, de obşte, de comun; —iglicţ, «. de obiceiu, de ordinar ; —nitţig, a. de utilitate publică ; —fam, a. comun, colectiv; — fcţaftlicf), a. comun; —t, a. menţionat; idj bin nid)t —t, nu e vorba de mine; — Derftânblidţ, a. popular.
©emelnbe, bie—, —n, obşte, comună, comunitate; enorie, parohie, /; —nngelegenţeii, bie—, —en, afacere comunală, f; — bauamt, ba8 —, 8, —amter, edilitate, /; —bote, ber—,

l@emeine
255
genei) nt
n,	— n, pîrgar, vătăşel, m\ — ţlur, fete —, —en, raza satului, f; —flut, bas —, (e)g, —gutei, bun comunal, » ; —bau=§, bag —, feg, Ijciufer, casa comunală, /; —mar= lung, bie—, —en, vatra satului,/; —rat, bei —, g, — rate, consiliul municipal, n ; —ratgfjerr, ber —, n, —n, consilier municipal, m; —fdjule, bie —, —n, şcoală comunală, /; —fteuerumlage, bie —, —n, contribuţiune comunală, /;
—Dorftefjer, bei—, §, primar; jude comunal, m.
-(Semeime, bie —, obşte, comună. /; bag §au§ ber — en, camera comunelor, /; —e, bas —, mojicie, /; —faŞlidjleit, bie—, popularitate./; —geift, ber —, e§, spirit patriotic, «; —gut, ba§ —, §, —guter, bun obştesc, domen public, n; — Ijeit,
• bie —, en, generalitate, obşte ; mojicie, trivialitate, /; — ţlaţ, ber —, es, —plaţe, colibet (frază trivială), /; — famfeit, bie —, colec-- tivitate, /; —fdjaft, bie —, —en, comunitate, corporaţ-ie, —iune,/; —[djaftlid)feit, bie —, comuniune, davalmăşic, /; —finn, ber —, g, altruism, n ; — tnefen, ba§ —, g, comunitate,/; —roofjl, bag —, g, binele public, m
@emeng=e, —fel, bas —, §, amestecătură, /• amalgam, golomoţ, n ; adunătură, strlnsură, /.
<Scmerte, bas —, g, marcă, /. fltnterft, a. marcat ; er Ijat eg —, a înţeles.
gemeffen, a. măsurat; formal, grav. ©emeffenţeit, bie —, gravitate, sobrietate, /.
©CttteŞel, bag—, §, măcel, masacru, n. flemieben, f. meiben.
©emifd), bas —, eS, —, amestec, n.
amestecătură, /. conglomerat, n. ©emnte, bie —, n, gemă, intalie, //' gtmorfjt, f. ntBgen.
gtmobelt,a.modelat,fasonat, mlădiit. gemolfeit, f, melfett. flemuft, f. muffen.
©em=ibart, ber —, S, (bot.) iarba căprioarei; —sbocf, ber—, S, — biJde, (eool.) căprior,»;; —fe, bie—, —n, (zool.) capră de munte, f.
Oîemiill, bag —, g, moloz; gunoiu, n. ©emunltl, bas —, S, sgomot surd, n; şoapte /. pl.
©emurmel, bas —, S, murmur, m. ©entum, bas —, s, morăitură, f. ©entiife, baS—, S, legumă, /; zarzavat, n; —beet, bag—, es, —e, târlă, f; — garten, ber—, g, —garten, legumărie, /; - gartner, ber —, S, bostangiu, m ; — fjthtbler, ber —, S, zarzavagiu, m. gentuftert, a. florilat. geutufjigt, a. constrîns, îndatorat, ©etniit, bag —, g, suflet; sentiment, n; inimă, fire, /; caracter, spirit, n; ciitem ctroag ju - -e fiiţren, a expune ceva cuiva cu insistenţă; —lidjfeit, bie - , dispoziţiune, ticnă, /; comfort, n; ba f)Brt bie — ltcbfeit aur, s’ahotărît curăţoaica; —şart, bie —, —en, fire, /’; — g= befd)affenf)ett, bie —, —en, temperament, n ; —gbemegung, bie —, --en, emoţiune, /; — §fcanffieit, bie —, —en, melancolie, / ; —Snet= gung, bie en, inclinaţ-ie. — iune, aplecare, /; —Sruţe, bie —, linişte sufletească,/; —gftimmung, bie—, —en, dispoziţ-ie, —iune, /; —Sunntţe, bie —, nelinişte sufletească, /; — juftanb, ber —, eS, — ftânbe, dispoziţ-ie, —iune sufletească, /.
gemiiblitf), a. dulce, ticnos, comfor-tabil : candid (om) ; — girant, a. melancolic.
gen, prp. cătră, la, spre, înspre, ©enage, baS —, g, roadere, f. gettannt, f. nentten. genag, genafe f. genefen. geniifii)ig, a. lingăreţ, licăitor, licăi-cios, limpitor.
©enăfel, baS —, g, fomfăire, f. genau, a. acurat, exact, strict, întocmai; scump, sîcăit ; mit —er 9îot entîommen, a scăpă ca prin urechia acului; —genommen, drept vorbind; — fo, adioma. ©enauigfeit, bie —, exactitate, pre-ciziune, acurateţă; acribie; sgîr-cenie, /.
©enbarrn, ber —en, —en, jandarm, m. geiteljm, a. plăcut, agreabil; — ţnlten,
©ttteljmigmtfl
256
©eobSfie
a agrea, a aproba ; — igen, a a-probă, a agrea, a încuviinţă, ©eiteljntigung, bie —, aprobaţ-ie, — iune, încuviinţare, voie, autori-zaţiune, permisiune, /.
. geneigt, a. plecat, adus, înclinat, propens; dispus, aplecat, afec-ţionat, de binevoitor; —fetrt, a fi aplecat.
©eneigtfjeit, bie —, inclinaţ-ie, — iune, propens-ie, —iune ; bunăvoinţă, afecţiune, /.
©eneral, ber —, 8, —ale, general, m; —ba=fj, ber—, ffe§, — baffe, contrabas, n; — getoaltige, ber—, n, —n, dictator, m ; —in, bie —, —neit, generaliţă, /; —itfit, bie —, —eit, generalitate,/; — parbon, ber—, 8, —e, amnestie generală,/; —probe, bie —, — n, repetiţie generală (la teatru), /; — ftnb, ber —,8, — pbe, stat major, m ; —fuperintcnbent, arhiepiscop, superintendent general (la protestanţi), m. ©citeralioit, bie —, —en, generaţii! ne, /.
flcuerell, a. universal.
©ettergel, bag —, cicălitură, /. geiterifd), a. generic, flcnetob, a. şeneroz. gcneîen, i. f. (genef(ej)t, geneft, genag, ge= nijje, genefen, genei», a se vindecă, a se însănătoşâ; a-şi reveni; tine? Stinbes —, a naşte un copil; — a. însănătoşat.
®eiief=enbe, ber —, n, —n, convalescent; —ung, bie —, —en, vindecare, însănătoşare, convalescenţă, /; jur —, să-ţi fie de bine! ©citettc, bie—, —n, (zool.) ţibelină,/. genetît, a. laserat. genial, a. ingenios, genial.
©eititf, bas —, 8, — e, ceafă, înjun-ghetura gîtului, cerbice, /; — fanger, ber —, 8, hanger, m. ©enie, bag —, g, ingenui ; om in-> genios, bărbat genial, m. gcttiercn, a supără, a jenă. ©enieftmif), ber — es, — t, fapta unui om genial, /.
gcnie§=bnr, a. edul, godibil; potabil, (despre apă); — en, (geniŞ(ej)t, ge= nojj, getibffe, genoffen, geniep(e), a mîncă; a beă; a gustă; a se bu-
cură (de vr’un lucru); bag 9lbenb= mal —, a se cuminecă.
©eniefien, baS —, 8, gustare; consumare; bucurie, /.
©enifte, bag —, g, cuibărie, /. ©enitalien, bie —, (pl.) părţile genitale, /. pi.
©ettt-ug, ber—, —en, zeu ocrotitor, m. gcnommeii, f. iteljtnen.
©eitofpenîcţiaft, bie —, —en, cîrdă-şie, asociaţiune, societate cooperativă ; obşte, /; —iit, bie—, neit, soaţă, tovarăşă, geiiofien, f. geniefjett. genoffenftftaftlicţ, a. cooperativ. ©eiio=|, ber , ffen, —ffen, soţ, tovarăş, fărtat, companion; sim-briaş, m.
©eitve, bag —, 8, —§, soiu, fel, n. —bilb, bat —, eg, — er, zugrăveală, /; —maler, ber —, 8, zugrav, m. ©eitSbarm, f. ©enbarm. genug, a. destul, de ajuns, suficient ; —, int. basta ! —jein, a fi de ajuns; er iji fid) felbft —, e sufizant; trag — ift, ift —, ajungă-ţi-(vă); — iatn, a. în de ajuns; —luenb, a. satisfăcător, —tun, (tuft, rut, late ge= nug, genug getan, tu(e) genug), a satisface, a îndestulă.
@eniig=e, bie —, suficienţă, destu-lătate, /; - e leiften, — e tun, a satisface, a contentă; jur —e, suficient; în deajuns ; - famfeit, bie —, cumpătare, frugalitate, /. genug=en, a fi de ajuns, a ajunge, a suficiă; b, a. suficient; —fam, a. modest, frugal, sobru, ©enugfnntfeit, bie —, suficienţă, /. ©enugtmuig, bie —, satisfacţie, — iune, /.
@enu=6, ber —, ffeg, nttffe, gustare, consumare,uzufrupt, n; juisanţă, /; deliciu, »; bucurie, plăcere,/; ber — beg ţetligen Slbeubmalflg, împărtăşirea cu sfînta cuminecătură, /’; burd) ben — mireifen CbfteS ift er Iranf gettmrbeit, mîncînd poame necoapte, s’a bolnăvit; iţit jtt ţoren ift etn teoţrer —, este o adevărată plăcere, a-1 auzi ; -fud)t, bie , sensualitate, /. genuţfiidjtig, a. sensual.
©eo&ofie, bie —, geodezie, /.
fe neofţcntiart
257
geraten
; geoffcnbart, a. manifest; ~e 'Jieligion, religiune pozitivă,/.
©cugnofie, bie —, —en, geognozie, /. ©eograţlti, bcr —, en, - en, geograf;
—ie, bie —, —en, geografie, /. gcograMifd), a. geografic, i ©eolog, ber —, en, —eit, geolog, —te, bie —, geologie, /.
©eomeber, ber —, 8, geometru, m;
— ie, bie —, geometrie, /. geometrifd), a. geometric.
©eorgel, baS —, 8, drîncănitură pe . organe, f.
©eorgiitc, bie—, —it, (bot.) dalie, /. georbnet, a. regulat, regular, rânduit.
flcpantf, a. păreche, geminat.
: ©epătf, bas - -, cs, -e, bagaj, cala-balîc, n; hodrobeală, f: —abgabe, bie —, oficiul bagajelor, n.
/. gcpfittţert, a. euirasat.
| ©eparb, bas —, eS, —e, (zool.) leo-pard de vînătoare, m. s ©epaufe, baS —, 8, bubuitură de | tobă (mare), /.
!» ©epfelfe, ba? —, 8, fluerătură, /.
gepfeffert, a. piperat.
1 flcţififfen, f. bfeifen.
I geţifiajtert, a. pavat, pardosit.
| gepflogett, f. pflegen.
| ©cpflogcitl)cit, bie —,	eu, uz, obi-
R ’ ceiu, n; datină, /.
| ©epiufrfic, ba8 —, cîrpăceală, /.
I ©cpipfc, ba§ —, 8, piuitură, f.
I ©eplacfc, bas —, 8, sîcăire, /. ţ: geplngt, a. chinuit, muncit; — ton (iiettjijfenSbiffen, ros de conştiinţă. | ©tpfânfel, bai —, 8, tiralărie, hăr-ţueală, /.
I ©epfaţiper, bas —, 8, flecărie, /.
I ©eţJliirre, bas —, 8, sbierăt (ca de | măgar), n.	[lăcăit, n.
: ©cpliitfcfier, baS —, S, pleoscăit, bă-t ©eplattber, ba8 S, taifas, n. ţ: ©epolter, bas —, s, hurducăit, fra-; cas, n.
; ©eptiige, bas — , 8, întipăritură ;
:	marcă; fizionomie,/, caracter, n.
©epmfile, bas —, fanfaronadă, /. i©cprattfle, bas —, S, pompă, /. ©epraffel, bas—, S, pîrpăit, trosnet, . pocnet, n.
igcprefjt, a. presat, tescuit; — e ©tim= ş att, voce gâtuită, /.
[Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
©cpricfef, ba8—, 8, mîncărime; piş-care (pe limbă), f. gcpriefeit, ]. preifen. gcţmŞt, a. curăţit; scuturat; gătit, dichisit.
©cquacfe, ba8 —, 8, ocăcăit, m, gcguotleit, f. queQen.
©er, ber —, 8, —e, dardă, f. gcrab=e, a. drept, direct, cu soţ ; sincer, leal ; (prov.) — ttne cin genmnbene» ©etl, drept ca funia în sac; —e ober ungerabe, cu soţ sau fără soţ;—ado. tocmai; — e= au8, ado. drept înainte; —cţernuS, a. franc; — eluegS, ado. deadreptul; —ţin, ado. drept acolo ; — luegŞ, drept spre; drept de la...; —eju, adv. chiar ; hă că chiar ; —linig, a. rectiliniu; —fiitnig, a. sincer. Werabvţalter, ber —, 8, bretelâ ortopedică; —fliigler, ber—, 8, ortop-teră, /; — fjcif, bie - , sinceritate, /; —madjung, bie —, oblire. /; — finn, ber —, e8, dreptate, sinceritate, /.
gerattberf, a. cearcliu; — er $ufaten, galben ferecat, m.
©eraitiitm, bas—, s,(bot.) indrişaim, m. ©cranie, bas —, es, curpănitură ;
langavie, f. geraititt, f. reitnen.
©erafe, bas —, 8, frenezie, f. ©erajfei, bas—, s, zuruit, zîngănit, n. ©erai, bas—, es, — e, aparat, unealtă, sculă, f. iedec, »; —efautiner, bie —, —n, magazin de aparate ; -fcţaft, f. —.
gerateit, i. ţ. (gerntţt, gernt, geriet, ge-riete, geroten, gerate), a reuşi, a prosperă, a succede ; a deveni ; a ajunge (undeva); in g-iiulnis—, a da în putrejune; in jbs Şttttbe —, a pică în mînile cuiva : an= etnanber —, a se încăeră : au8 bem 2aft—, a ieşi din tact; aitjjer fict)—, a-şi ieşi din fire; in S3ranb — , a se aprinde ; a se încinge ; in ©treit -, a se apucă de ceartă; in Strmut —, a scăpătâ; in Slugii —, a fi apucat d’o frică; in sBer= gcjjenbeit—, a se pune la uitare; in 8orn —, a se înfuria; aut ben ©anb —, a cădeă pe prund (o naie) ; inS ©tocfen —, a se con-
17
®erratetool)l
2B8
©eridjt
tenî; gerate e8, tute e8 tuoUe, iasă unde va ieşi; ber Sein ift ţeuer nidjt —, ăstan nu s’a făcut vin mult ; ber (jeitrige 22eitt ift nidjt gut —, vinul de ăstan nu s’a făcut bun; ti&er ettunS —, a da de ceva; e8 ift — bie8 jtt tun, va fi bine a face asta; — a. avizabil, consult. ®eratett>olj(, ba8 —, s, nimerite, a-pucate, f pl.; aufS —, într’uh noroc.
©îrattfe, bas —, 8, părueală. /. gcrattm, a. spaţios; feit — er ffeit, de mult timp.
gerăuntig, «. larg, spaţioz, vast, încăpător.
©criiiimtgfeit, bte —, spaţiozitate,/. lărgămînt, n.
©crăttftfy, ba8 —, e8, —e, vuet, sgo-mot, freamăt, n; —lofigleit, bie—, tăcere, linişte, /.
ger;iltfcf)=Io8, a. lin ; — tioff, a. sgo-motos.
©crăttfpcr, ba8—, căhăit, sforăit, n;
diregere (a vocei), f. gorlicn, a argăsi ; rut —, a tăbăci; toeiţi —, a dubi; (prov.) er gerbt if)tit bett'Jiiicfen, îi freacă ridichea, ©erlner, ber —, 8, argăsitor, tabac, dubelar, pielar, m-~ erei, bie—,—en, argăsitorie, tăbăcărie,/; —erfufe, bie—, —tt, put.inea, /; —etlolje, bie —, argăseală, dubală, /; —faure, bie —, tanină, /; —ftoff, ber —, 8, tanină, /.
geredjt, a. just, drept; legitim; jbnt — tuerben, a face cuiva dreptate; a satisface; er ift in allen Satteln —, e meşter la toate. ©eretf)t=igfeit, bie —, —en, dreptate, justiţie,/; —fante, bie—, (pi.) imunităţi, f. pl.
©erebe, bas —, eS, vorbe de clacă; jb ht8 — bringen, a face pe cineva de povestea lumii.
©ereifie, ba§—, §, frecătură, frecare, /. ,gereid)ett, a servi, a face, a aduce; eS gercidjt bir jur (£t)te, îţi face onoare; e8 gereid)t ntir jutn SBorteif, îmi aduce folos; e8 gereidjt ifmen 3unt SSortoanb, li serveşte de pretext.	*
©ereifie, ba§ —, S, năvălire. îmbulzeală (de cumpărători), /.
gereijt, a. excitat, iritat, îndârjit, ©ereistlţeit, bie—, iritare, excitaţie, îndârjire, /. gcrenett, a regretă ®erentc, bas —, S, laz, n.
Wergcl, bie—, —n, gardinâ, /. ©eridit, bas—, S, —e, mîncare, blid ober rînd ober fel ober serviciu (de bucate), «; ettt — Sinfctt, un blid cu linte; judecată, f. tribunal, n justiţie, /; bas jiingfte —, judecata de apoi; jtt — jiţteit, a judecă, a face judecata; jb bor — labett, a chemă pe cineva în judecată, a căuta pe cineva cu legea; —Saften, bie —, (pl.) dosar, n ; —Salutar, ber —, S, —e, grefier, m; —Sardjio, ba§—, S,—e, grefă, f; —sarjt, ber—, eS, — ârjte, medic forens, m ; — Sbarteit, bie —en, jurisdicţ-ie, — iune, f ; —Sbeamte, ber —, n, — tt, magistrat; —Sbejirf, ber —, 8, —e, jurisdicţ-ie, —iune, /; — sbote, ber —, tt,’ —tt, —Sbtener, ber —, S, aprod, m ; — ferien, bie —, (pl.) juristiţiu, »; —-8gang, ber —, e8, —gange, procedură,/; —Sfjalter, ber —, S, judecător, m ; —Sţerr, ber—, n, —n, justiţiar, m; — Sfjof, ber—,eS, —IjiSfe, tribunal, n; —Sţof oberfter, curie (Ungaria), curtea de casaţie (Romînia), /; —8Iola= litciten, bie—, pl. pretoriu, «; —§= orbnuttg, bie —, en, procedură, /; —Sperfon, bie —, —en, magistrat, m; —rat, ber —, 8, —rate, judecător, m; — Sfaal, ber—, eS —jale, pretoriu, n; — 8ftube, bte —, —n, sala de audienţe, /; — 8facf)e, bie —, n, cauză, /; —8jd)ranfeit, bie —, (pl) barou, n; incinta tribunalului, /; — Sfdjreiber, ber —, 8, grefier, >»; —Sjtjjung, bie—, —en, seanţă, audienţă, f; —Sfţtorlelrt, bie —, (pl.) speze judiţiare, /. pl-, —Sjprettgel, ber —, S, jurisdicţ-ie, —iune, /; —Sftattb, ber —, eS, — ftciube, instanţă; — Sftatte, bie —, —n, pierzări,/, pl-, —Stag, ber—, S, —e, judiciu, n ; — Stermiu, ber —, 8, — e, ziua de înfăţişare, f; —Soerfaţren, bas —, 8, procedură, /; —Soerfafjung, bie—, —en, orga-
geridjtlid)
259	©efamtbegriff
nizare judiciară,/; —Sherfianbluug, bie—, —ett, pertractare (Ungaria), f\ pledoarie (Romînia),/; —soer= roalter, ber —, S, justiţiar, m\ —S= boUjietjer. ber —, s, executor, jă-cuţel (Ungaria); portărel (Romînia), m.
gericJjtficf), a. judecătoresc, judiţial; jb — belongett, a căută pe cineva cu legea.
gcriebcit, a. frecat; şiret, f. a. reiben. ©eriebeitf)eit, bie —, şiretlic, n. gerieft, a. canelat, vîrstat. geriegelt, a. dichisit; — ttnb geftrie» gelt, scuturat, ca din cutie scos. ©eriefel, ba* —, §, ţirăit, n.
©eriffel, baS —, §, pliseu n. gerilit, a. canaliculat. gcviiig, a. mic, neînsemnat, de puţină valoare, ieftin : — fugig, a. neînsemnat, bogatei; — ţaltig, a. oligist; —fialtigeS Srţ, mineral o-ligist; —er, a, inferior; - idjaţen, (geriugefc£)atit, fd)ăgegering), a dispreţul; —fdjSgig, n. dispreţuitor; —jtc, a. cel mai mic ; nid)t im —ftcît, nici decum.U ( ©etimpadjtung, bie —, dispreţ. — fiigigfeit, bie —, —ert, bagatelă, /. —fd)âgung, bie —, dispreţ, n. des-consideraţ-ie, — iune, /. geritut=bar, a. coagulabil; —eit, i. i. (genuni, gerbnne, geromtert gerinn(e), a se închegă, a se prinde, a se face brebinţă ;	—en titadjert, a
coagulă.
©erittite, bas —, §, canal,jgheab, n. @erimt=en, bas —, S, închegare, co-gulare. /. —fel, bas —, s, cheag, n; ţîrăitură, /.
©eriţţie, bas —, §, schelet, «; osatură; schele, /
geripţit, a. canelat. vînjos, costeliv, geriffeit, j. reijjett. geritteit, a. încălecat: i. a. reiten. ©ernter, ber—, S, {bot.) steregoae. /. gem, adv. bucuros; (prov.) — fagt ber Sauer, menrt er mu^, dacă-i musai bucuros; gui-negui; — ober uttgern, vrînd, nevrînd; —e ţabett a iuti; (pror.) mas einer — t)8tte/, baton trâumt er, flămîndul codru visează; fefir —, răsbucuros.
©erugroţi, ber —, es, —e, micro-megas, m.
©crocţcl, baS —, s, orcăitură, /. gerodjett, a. mirosit; răsbunat. ©crotte, bas —, es, scruntărie, f. geronnett, a. închegat, coagulat, ©erftc, bie —, orz, m ; ttacier, ber —, s, orzişte, / ; —itgraupe, bie —, arpăcaş, orz curăţit; — rtfont, bas —, eS —fbnter, bot) de orz ; urcior (la ochi), n ; —niafr, ber —, eS, bere,/. — nîdjleitn, ber—, §, tizană de orz; —ntranf, ber —, S, —trânte, orgeată; — njucfer, ber—, s, glucoza, /.
©erte, bie—, —n, nuia, vargâ. joar-dă, /; fercheteu, n; drughineaţă. srnicca. f.
©cruci), ber —, s, — ritcfje, miros; re-putaţ-ie, —iune, f; er fte£)t in feb nent gitten —e, n’are nume bun; er fteftt im — eines âeiligeit, trece fie sfinte —slelire, bie —, —tt, os-mologie, /; —Stttangel, ber —, S, anosmie. f; — srterD, ber s, — eit, nerv olfatic, m; - finit, ber—, e», odorat, sensul olfactor, m. gcrucf)loS, a. inodorat.
©erildjt, baS—, s, —e, sgomot, zvon, n ; faimă, t : es gef)t bas —, se sună.
©ernfe, bas —, s, strigăte, /. pl. geruţcit, a binevoi, a se îndură, geruţig, gerufilidi, geruţîam, a. odihnit, liniştit.
©ertill, bas —, s, moloz, n. geriifjrt, a. amestecat; mişcat; —e, (Ster, scrob, n.
©enitttpel, baS , s, hodorogitură, f ©eriititţiel, baS—, S, hurdubele,/. pl. gmiitgcn, f. ringen.
Werttft, baS —, eS, —c, schele, / ; alaş; raft, stelaj, eşafodaj ; eşafod, zasc, n.
©eriittcl, baS—, s, sdruncinătură,/. ©eS, bas -, (muz.) sol-bemol (notă),», ©efăgc, bas —, S, ferestruitură, /. gefaffit, a. uns, miruit. gefalgeti, a. sărat.
©efăme, bas —, s, săminţe, /. pl.
• gefamt, a. întreg, tot,
©efamt begriff, b« —, S, — e, noţiune generală,/; — betrag, ber —, S, — betrage, sumă totală./; — 17*
gefmtbt
260
gefiţietien
einbrud, b;t —, (e)g, —britcfe, im-presiune totală, /; —erbe, ber —, n, —n, moştenitor universal, m; —ertrag, ber —, g, —trage, venit . total, n\ djeir, bie —, totalitate, /; — mad)t, bie —, totalitatea forţelor, /; — rooţl, bag —, g, binele public, m. gefnnbt, ţ. fenben.
©efanbbe, ber—, n, —tt, ambasador, trimis, sol, m ; —ţiaţ»ftftcî)er —e, nunciu, m\ —ţcţiaft, bie —, —eu, legaţiune, ambasadă ; nuncia-tură, /.
©cfaitg, ber —, e§, —■ fihtge, clntec, n; cîntare, muzică vocală, /; — iefirer, ber—, g, profesor de canto, m; —âiueifc, bie—, —ît, melodie, /. gefattg§rcid|, a. melodios.
©efa=|, bas —, ffeS, —ffe, şezut, n. ©efiinfc, bag —, 8, beţie, /.
©efăuge, bag—, s, uger (lavînat)m. ©efaufe, ba§ —, s, vîjăitură, /. ©cfăufel, ba§ —, g, freamăt, zuzet, n. ©efd)a&fef, bag —, §, răzătură, f ©ef<f)âft, bag —, eS, - -e, afacere, treabă,/; alişveriş, negoţ, »;profesiune, daravere; —djert, bag —, g, scrobot, n ; — elfjuberei, bie —,
—	ett, scroboteală, /; —igîeit, bie —, activitate, /; —fofigfeit, bie—, neocupaţ-ie, — iune, /; chesat, n; —Sbetrieb’, ber —, (e)g —e, gestiunea afacerilor, /; — gerfaljrung, bie —, —eu, rutină, /; — gfiiţrer, ber —, g, — glciter, ber —, g, gerant, disponent, m ; —glaben, ber —, g, butică,/; - glage, bie—, con-iunctură, /; — Sntantt, ber —, (e)g —fente, om de afaceri, m; — g--ţtubbel, bie —, n, tarabă,/; — 3= reife, bie—, —n, taxid, n ; —grei» fenbe, ber —, n, —n, comisvo-iajor, )»; — gtrciger, ber —, g, rezident, m; —sterbinbung, bie —, —ett, daravere, / ; -soerfeţr, ber —, §, relaţiune comercială, /; —goermittler, ber —, g, agent, w;
—	ggtrteig, ber—, eS, —e, branşă,/7, gtftfjiifbig, a. ocupat; — fettt, a scro-
botî; — lid), a. în afaceri ; —log, neocupat.
gefdjnl), f. geîdtefjen.	[coajă),
gefdjălt, a. decorticat, curăţit (de
gcfrf|ămig, a. sfiicios. izmenit. gcfd)aitbct, a. pîngărit.
©cfdjaufei, bag —, g, hăţănit, n. gcfd)etft, a. abraş (cal), breaz (bou), gri vei u (cîne).
■ ge[d)ef)ett, i. f. (gefdpeţt, ge(rf)nf), ge= fd)«be. geţdjeljen), a se întîmplâ, a se face; — laffen, a permite; eS ift mrt ifjn —, s’a hotărît cu dînsul.
6tefd|cf)iti=g, bag —, ffeg, —ffe, întîm-plare, /,	[ne, /. pl.
6îefd)eibc, bag —, g, maţe, intesti-gefdjeit, «. cuminte, inteligent priceput; er ift ttidjt red)t —, nu este cu mintea întreagă ; ţo — finb lutr aud), atîta ştim doară şi noi. 6îefd)citf)cit, bie —, cuminţie. /. ©efdjeitf, bag —, eg, —e, dar, plocon, cadou, don, n ; danie, do-naţ-ie, — iune, dărueală, /; colac, m ; $artaer —, darul Danaizilor (Elinilor) (timeo Danaos et dona ferentes); —geber, ber —, g, donator, m.
©efdjidjfcdfen, bas —, §, istorioară, /; —e, istorie, /; — gforfdjer, ber —, istoric, m; — gforfdjung, bie—, —eu, studiul istoric, n; —sfd)rei= ber, ber —, g, istoriograf, m\ — g» fd)reibung, bie—, istoriografie, /; —greerf, bag —, g, — e, op istoric, n.
{jefdfidftet, a. aşezat, stratificat. gefdjid)t(irij, a. istoric.
©efdjict, bas , g, —e, dibăcie, capacitate, /; talent, «; destin, n; triştă, ursită, /; gib ber @nd)e ein —, fă lucrului un şic ; —Iicf)fett, bie —, dibăcie, iscusinţă, aptitudine, dexteritate, agilitate, abilitate, adresă, /.
©efdjirfe, bnS - , eg, trimiteri încoace şi încolo, /. pl.
flcfrţicft, a. capabil, dexter, apt, di-baciu, işchiuzar, abil ; expert, adret; industrioz; expeditiv, ©efdjiebe, bag —, g, împîngătură încoaci şi încolo; scruntărie, f. gefd|iebeit, «. separat, despărţit, divorţat, tuir finb —e Th'Citnbe, s’a hotărît cu amiciţia noastră, gefdjieljt, f. geidjeţen. gefdjienen, f. fdieinen.
©efrfjicfţc
261
gefrfjriebett
@efd)iefţe, bas —, I, împuşcături, /■ PL	[/• pl-
©efcfjimpfc, bal —, I, înjurături, (SJefcfjirr, bal —, I, vase, /'. pl. tă-cîm (de masă). n; hamuri, /. pl; —meifter, ber —, l, rahtivan, m. gefdfiffen, f. fdjetfjen. gefd)(ad)t, a. amăsurat. trebnic ; domol.
bal —, I, — er, sex; gen, neam,»; seminţie, ginte; familie, /; soiu, fel, n; origine, viţă; bas icf)Dne —, sexul frumos, n ; bas ftarfe —, partea bărbătească, / ; —labei, ber—, I, nobleţă de neam, /; —lalter, bal —, I, ’generaţ-ie, —iune, (vechime), /; — Ifolge, bie —, — n, generaţ ie,—iune (rang), /; — Ifunbe, bte —, genealogie. /; — lltebe, bie—, amor sexual,»; —Inatite, ber—, ni, —n, nume patronimic, nume de familie, n; —1= tafel, bte—,—n.tablă genealogică; —Iteile, bie —, (pl.) părţile genitale, f. pl; —Itrieb, ber -q (e)§, —e, instinct sexual, n ; —iroort, bal - , el, — JoBrter, articlu, m. gcfc!|lerf)t=Iicf)f a. generic ; sexual;
—IIol, a. agam. gefd)(ecft, «. lins.
©efdjlettbcr, bas—, l, haimanalic, n. <!5efd)(eppc, bal —, el, tîrîtură, ./'. <Şfefd)!eubcr, bal—, I, aruncătură,/, aeftfjlir^eit, f. fcf)Ieidjen. gefd)liffeit, f. fd)leifen.
©efri)(iffeiil)ett, bie —, filotimie, /. ©efd)(iitgc, bal —, l, înghiţitură ;
împletitură. /; măruntae, /. pl. gefdjloffen, a. încheiat; închis.
■@efrfjlurfi^e, bas—, I, suspine, f. pl. gejdiluiigen, f. jdjltngen.
(Sefdjmatf, ber —, I, gust, ». savoare, /; «uf ben — fomnten, a dâ-dulci; bal tft — Ifacţe, fiecare după gustul său ; (prov.) iiber ben — Idfst iid) uitfjt ftreiten, gustul dispută n'are (de gustibus nou est disputandum); — Iofigfetr, bie —, —ert, anostie. /; — lleţre, bie —, —n, estetică. /; —snerb, ber —, I, — en, nerv gustativ,»»; — Iftnn, ber—, el, -e, sensul gustativ, m; —Iwarjen, bte —, ( pl.) papile ling-
vale, /. pl; — unbrigfeit, bie—, —eu, anostie, r
gefd)madloi, «. insipid, anost; —boli, a. gustos, nostim, elegant ; — iribrtg, a. anost, scîrbos. gefd)maljen, a. unturos.
©efdimatje, bal —, I, clefăeală./. ©cfdjmaufe, bal—, I, benchetuire,/. @efd)nu‘ib=e, bas —, §, giuvaericale, scule, f, pl. left (de monete), « ; —igfeit, bie —, mlădiozitate, su-pleţă: docilitate, /. gefd)meibig, a. suplu, mlădios, maleabil, curelos; docil; volubil; — tocrben, a se îmlădiă. blefdjmeif;, bal —, el, căcărează, /. viermet, n. lăpădătură (de oameni). /.
@efd)inetter, bal —, I, fanfare, n. trosnete, f. pl.
©efcf)miere, ba?—, I, smmgălitură,/. gefd|ml)fett, f. fdjmeijjen.
01efd)mo(le, bal —, I, bosumflare,/. gefrfjtiiolgen, f. Ţcfjnteljen.
©efdjttăfief, bal —, 3, cioculire, /. ®efd)ttard)e, bal—, ii, sforăitură, /. ©efdjnatter, bal—, I, gîgăit, n. gîga-gîga, m.
gefdjttiegelt, a. lins, dichisit; — unb geftriegelt, ca din cutie scos. gefd)itittnt, a. tăiat ; mie ani ben Slugen —, leit-sleit.
©efdjnitjel, bal —, I, cioptrtire, /'. gefdjttofieit, f. fdjnauben. gefd)ttdrfe(t, a. întortochiat. ©cfdptujfel, bal - , l, muşluitură;
scotoreală, /. gefdiobeit, f. f<f)ie6en. gefd)oltcit, f. f^elten.
(llcfdjopf, bal —, el, —e, creatură, făptură, ţipenie. /. gefd)oreit, f. fcberen. gefd)offe«, f. fdjiefjen.
©cld)Op, bal —, el, —e, proiectil ;
etaj. cat, tract, »; mugur, n. gefd)raubt, a. fasolit.
@efd)rei, bal —, 1, sbieret, n. cla-moare,/. strigăte,/, pl; tavatură, alarmă. : (pror.) otel — unb toertig SSolIe, un covrig dintr’un mertic; biet — unt eiit tsi, cioro-bor pentr’un topor.
@efd)reibfel, bal , l, grifonaj, n. gefd)ueben, f. fd)reiben.
gcfcf)ricn
262
OScfeŞ
gcfttjrieii, f. fdjreien. gcfrfjrittcit, i. jdjreiten. gefdjrotfen, j. jdjrecfen.
(Itcfdjrot, 5a8 —, (e)8, — e, punga boaşelor (la fiare), f. gefcf|Nittbett, j. ţdjrinben. geftfiufi, a. exersat, deprins ; — e8 ijlterb, cal învăţat, gefdjuttbtn, f. jdjinben. geftfpippt, a. cu solzi, imbricat,. ©cfrf|uiîr bas —, eS, — e, tun, »; — funft, bie —, artilerie, /; — pforte, bie—,—rt, canoni eră (la corăbii), f; —tuefen, bas —, 8, artilerie, /; —ârtg, bcr —, 8, — suge, parc de artilerie, /.
gefdjttţt, a. ferit, la adăpost. gefdfinjadEit, a. debilitat, dehocat. ©efdjmaber, bas 8, escadră, /. ©ejrfjroaitfe, bas —, §, tangaj, n. gefdjmanjt, a. codălat. gejtfitBiirjt, a. cernit, cănit, înegrit; de contrabandă.
©efdjmăţ, bas —, e8, bavardaj, n. taclale, /. pl. taifas, dodot, n; butnmeS—, treanca fleanca, mere acre; miifeifleS —, vorbe de clacă, f. pl; — igfeit, bic —, limbuţie, /. gcfdpoăpig, a. limbut, limbăreţ, gu-raliu, locotăreţ, lefăitor ; bie —e Slfter, ţarca locotăreaţă. gefdjtoeift, a. arcuit; codelat. gefdjtueige, adv. nemenţionat; — benit, necum. gcfrf)tweigeit, a rătăcea.
©eftt)me(ge, ba§ —, S, orgie, /. gefdjttiiegen, f. fcţroeigen. gefdiniiiib, a. iute, prompt, repede, grabnic, accelerat; — rate berSBinb, iute, ca vîntul şi ca gîndul ; — adv. curînd.
©cfrfiminbigteit, bie—, - en, iuţeală, iuţime, celeritate, grabă, /; — ţd)rift, bie —, —en, stenografie,/; —fdjritt, ber —, (e)S, — e, pas accelerat.
©efdţttiirr, baS—, S, şuerat, tap°j, n. ©efd/wifter, bie —, (pl.) frăţini, n. pl. frate şi soră: —finb, ba§ —, eS, —finber, văr, m. vară, /: — iiebe, bie —, iubire frăţească, /. gef^wodeit, f- fcţroellen. gejtfyttJontmen, ţ. fdjnnmmen. geftt)t»oren, f. jdjroâren, unb fdpubren.
©efditoorette, ber—, u, —it, jurat, m; —ngeridit, ba§ —, S, —e, curtea cu juraţi, /. asise, f. pl. (itefrf)ipulft, bie- , — îdjroitlite, umflătură, bulbucătură; uimă, gogoaşă, bubîlcă, /. durduc, cocor, n. ie-demă, /.
gefrfponnben, ţ. fdjminben. gejdfWuitgen, ţ. fdptungen.
©efdjtoiir, baS—, —S, —e, tumoare, bubă, uimă, /. abces, n. apos-timâ, /.
gefcgnet, a. mănos; binecuvîntat. ©cfeMjfe, baS—, jt, pastramă; carne afumată, f.
©efell, ber—, en, —en, soţ, acolit, m; calfă, /. sodal, m ; —in, bie —, —nen, soaţă,/; Inftiger—, trăilă, /; fdjnnrrtger —, posnaş, m; ţd)tauer —, şmecher, m\ —enjaţre, bie (pl.) câlfie, /; —tgfeit, bie —, sociabilitate, /; -fcf)aft,bie—, - en, societate; companie; eterie, coterie, sindrofie, /; bffentlidje —, societate în nutre colectiv, /; —fc^after, ber —, s, societar, asociat, tovarăş, m; — jdjaft8red)nungr bie —, en, regula societăţii, /; —bjinuner, ba8 —, 8, salon de întrunire, n.
gefelben, a împreună ; ©leid) unb ©leid) gefellt ftd) gern, guşaţii cu guşaţii se încuscrese ; ' —ig, a. sociabil; —fdE»aftlid), a. social, sociabil.
©cfeitfe, ba8 —, 8, botaş, m; des-fundătură, /. gefcffen, f. fiţen.
©efeŞ, bab—, eb, —c, lege; pravilă; normă, /; auf bem 53oben beb —, e8 ftejjen, a sta pe terenul legalităţii; —bud), bn§ —, eb, — bitdjer, codice, m; — ebfrajt, bie —, sancţiune legală, /; -ebiibertretung, bie —, —en, călcare de legi, contravenţie, transgresiune, infracţiune, /; - iibertreter, ber —, 8, contravenient, n; —geber, ber —, 8, legiuitor, legislator, m ; — ge» bung, bie —, —en, legiferare, /; —e8funbige, ber —, n, —n, legist, m; —lid)fett, bie —, legalitate, /; — lofigfeit, bie , —en, ilegalitate, anarhie,/; —mnjiigfeit, bie—, le-
gefeşgebettb
263
©efpott
galitate, ./': — mibvigfeir, bte —, ilegalitate, f.
gefeipgebettb, a. legislativ; legifer ; —gebettbe Ălorpevfcfjaft, bie —, n, legislativă, f : —Iie&, — ntâgtg, a. legal, legitim; —tuibrig, a. ilegal; —t, aşezat; grav; —t ben )ţal(, să punem cazul; —te [vier, ochiuri romîneşti, f. pl.
QJefefitljeit, bie —, gravitate, contenire, /.
©efenfje, bob —, §, suspine, f. pl.
«jefidjert, a. sigur, asigurat.
©cfitffi, ba? —, e?, — er, facultatea vederei, /: chip, n. faţă,/, obraz, n\ — bar- , ?, - e, viziune, f: er madjt ntir eiit —, se uită urît la mine; fief) bac- — watc&en, a se spăla pe ochi; idj babe etn fttrţes —, sunt miop; id) babe ettt fdjma= tije? —, am ochi slabi ; au? bem
—	Oerliereit, a pierde din vedere;
jb ju — befommen, a da cu ochii de cineva; in? — ingert, a spune în faţă; mie attS bem — gejd)nitten, aidomă, leit-sleit; —erfdSjîtriben, a; face la mutre; —erîcfţneiber, ber—, grimaţos; -?au?brud, ber —, ?, —brttcîe, mină, /; —sbilbung, bie —, cit, lizionomie; — erarbe, bie—, faţă,/; — sfriodjett, bie —, (pl) oasele feţei, f.pl; — ?frei=s, ber—, fes -fe, orizon, n:	Stterti, ber—,
?, —en, nervul faţial, m: — sputtft, ber —, es, —e, punct de vedere, n; - Sfiit tt, ber —, (e)§, sensul optic, m; —Staufclguttg, bte—, —en, alucinaţ-ie, —iune, iluz-ie. - iune optică, / ; —?Uerjerrung, bte —, —en, grimasă ; — Smeite, bie —, distanţa optică, /; —gminfel, ber —, S, unghiu faţial, n ; — Sjug, ber —, e?, —jftge, fizionomie, /.
@cfim?, ba?—, ier, —fe, brîu, ciubuc, parcan, «; comice, cornişă, /.
©efinie, bol—, I, servitorime,/: — jimmer, ba? —, ?, camera servitorilor, /; — I, ba? —, ?, canalie, plebe, boiată, /.
gefimt t, a. intenţionat ; mie ift er —t? ce are de gînd să facă; de care partidă este? bemofrntifdj — t, democrat; fetnblidj —t, ostil : gut
-	-t, bine intenţionat ; fdjleefit — t,
malintenţionat; - ttngSloS, a. fără caracter, versatil.
©efimmitg, bte —, — ett, întenţ-ie, —iune. dispoziţiune, opiniune,/; simţimînt, n.
Wefippc, ba? —, ?, neamuri, rudenii. f. pl.
gcfippt, a. înrudit, gcfittct, a. civilizat, urban; moral, ©efittuitg, bie —, civilizaţiurte, cultură, f.
©eţoffe, ba?—, ?, băutură proastă, /. gefoffctt, ). faufen. gefogett, f. fattgett. gefoniteit, «. dispus, deciz. gcfottett, a. fiert; —e? Oîittbffeifdj, rasol, n.
©cfottcne, ba? —, tt, fiertură, /; rasol, n.
gefpalten, f. fpalteit.
©efpatt, ber —, ?, —e, soţ, fărtat, tovarăş, epistat, m\ —jdjaft, bie —, ett, comitat (district în Ungaria), n.
©cfpăttge, ba? —, ?, cordaj, n. ©efpamr, ba3 —, e§, - e, atelaj, n.
ein — '(fierbe, o păreche de cai, f. gcfpaitiit, a. încordat; strîns, întins, ©cfpafij, ba? —, fie?, şagă, /. gefpafjtg, a. şăgalnic.
©efpeie, ba? —, ?, vornitură, f. ©efpenft, ba? —, e?, - er, nălucă, fantomă, stafie, sburătoare, mă-tăhală, /. buh, spectru, strigoiu, gin, >«; -ererfcEjettuittg, bie—, - ett, vădanie, /.
gefpettfl=erf)aft, a. spectros, blem; —10, «. f. —erţaft.
©cfperre, ba? —, ?, căpriorii unui coperiş, m. pl ; piedecă (a unei maşini); faseolitură, /.nazuri, f.pl. gcfpiett, j. fpeten.
©efpiebe, ber , tt, şoţ de joc, camarad, m; -in, bie —tittteit, surată, f.
©cfpittttfi, bas —, e?, e, tort, n. gefpipt, a. ascuţit, gefpliffctt, f. fpleiţjen. gcfpotttteit, f. fptmten.
©cfpott=?, ber , fes, — fe, soţ, m ;
ba? —, soţie,/, gcfporitt, a. pintenat.
©efpdtt, bas - -, ?, batjocură, deriziune; zeflemea, /.
©cfptărfj
264
gcftuttben
©efprădj, ba? —, (e)§, —e, convorbire, întrevorbire, conversaţ-ie, —iune, /. dialog, discurs, n\ jum — ber Seute roerbert, a ajunge de poveste în ţară; bas — auf ettoaS brittgen, a aduce vorba de ceva ; —igfeit, bie —, limbuţie, vorbă lungă, f.
gefţjradj=tgr a. vorbăreţ ; — Sioeife, a.
din vorbă în vorbă, conversativ. gefţireiît, a. crăcănat; pretenţios ;
—es SSefen, fasoane, /. pl. gefgreitfelt, a. pătat, cu picuri, cu pistrue.
©efprişe, bas—, §, împroşcătură,/. gefprocţeit, f. fpredjeit. gefţjroffen, f. fprie&en.
©efprnbet, bas —, S, clocot, n. gefţmntgeit, f. fţmitgen.
©effabe, baS—, S, litoral, ţîrm, mal, »; coastă, /.
©eftalt, bie —, —ett, formă, figură, /; chip,», faţă; statură,/, fason; mod, »; — ung, bie , formaţ ie, —iune; configuraţ-ie, —iune, /. geftalt=en, a formă, a plăsmui; —los, a. diform; amBffU C ©cftammef, bas —, S, gîngăvire, /. @eftampfe,ba§—,8, tropăit, pisăgit, m. gcftaitb, f. gefteljen.
geftaitben, a. stătut, băhlit; —e IDtilif), lapte închegat, lapte sărbezit. geftănbig, «. confesat; — ţein, a mărturisi.
©eftăttbm=8, bas —, ffeS, - jje, mărturisire, /.	[pompe, /.
©efi&nge, bas —, 3, maşinăria unei ©eftanf, ber —, S, putoare, /. gcftatten, a permite, a îngădui, a comportă.
©eftattnng, bie—, permisie,—iune,/. ©eftăube, baS—, eS, tufiş, ciritiş, n. ©efbe, bie —, n, gest, n ; schimă, /. - ilulation, bie —, —en, gesti-culaţ-ie, —iune, /. gefteţen, (gejianb, geftânbe, geftanbett, gefteb(e), a mărturisi; — i. f. a costă; a se închegă. ©eftebmtgSfuftcn, bie —, (pl) cost. ». ©eftein, baS —, eS, pietriş, »; roci, /. pl; taubeS —, dreiu, n.
©efteli, baS—, (e)S, —e, stativ, dric (de trăsură); raft, stelaj, n. poliţă (în cămară), /.
geftern, adv. ieri. gefternt, a. înstelat.
@eftiif)el, baS —, S, cihăitură, /. geftirft, a. cusut, brodat, înflorat, geftiefelt, a. încălţat (cu cizme), geftiegen, f. [teigen. geftielt, a. codat, cu mîner ; (bot.) pedinculat.
©eftift, baS —, eS, —e, fondaţ-ie, —iune, /.
geftifiiliereit, a gesticula.
©eftiru, bas —, S, —e, astru, n ;
constelaţ-ie, —iune, zodie, /. geftirnt, a. înstelat, geftofien, j. jtieben.
©eftober, bas —, s, viscol, n. gefto^eit, f. ftedjen. geftorft, a. închegat, geftoblen, f. fteţlen.
0eftof)ite, baS —, S, gemete, /. pl. ©eftofper, ba§ —, 8, potignire, /. geftorbeit, î. jterben. gefto^eit, a. pisat; împins.
©eftotter, ba§ —, S, bîlbăitură, /. ©eftrampet, baS —, S, tropăit, n ;
fîţăitură, /. gcftranbt, a. sburlit.
©eftrăud), baS—, S, —er, tufiş, crîng, ciritiş, n.
gcftrerft, a. întins.	[/. pl.
©cffreidjel, bas —, 3, desmierdări, gcftreift, a. vărgat, dungat, vîrstat, abraş.
©efireite, bas —, 8, dispute, f. pl. geftreitg, a. sever, riguros; —er §err, Măria Ta Domnule ; —e jţrau, Măria Ta Doamnă ©cftreu, baS —, 3, presărătură, /. stroh, m.
gcftridjen, a. sters ; — »oU, plin ras. geftriegelt, a. ţeselat, pieptănat; ge= ricgelt unb —, ca din cutie scos. geftrig, a. de ieri. geftritteit, f. ftreiten.
©eftroij, baS —, 3, păiş, n. ©eftrubel, baS —, 3, vîrtej, n ; viitoare, /.
©cftrttpp, baS—, S, —e, tufiş, crîng, n. ©cftiibe, baS —, 8, ciment (din lut şi praf de cărbuni), n.
©cftufde, baS —, 8, stranele, /. pl. ©eftilmper, bas —, S, cîrpăceală, /'. geftmtben, a da răgaz, a prelungi, a prolongâ, a păsul.
©eftunbung
265
(ţcluadtfcn
©eftunbung, bie —, —en, soroc, n.
prolongaţ-ie. —iune. păsueală,/. geftuttfen, f.’fttnfen.
©eftiite, ba? —, 3, herghelie, /. ta-maslîc, n. stavă, f.
■QJefnrf), ba? —, e3, — e, petiţ ie, — iune, jalbă, jalobă, f; —fteHer, ber -	3, postulant, m.
©efubel, ba? - , 3, mînjitură, /; grifonaj, n.
gefufjt, a. gelatina!, închegat; —e Sufle, piftii, /. pl.
©efumitic, ba? —, 3, sbîrnăitură, /. gefuilb, a. sănătos ; ba? ift iţm —, bine-i este; — luerben, a se însă-nătoşâ; — pn, i. f. a se însănătoşii; —(eitlid), a. higienic; -ţeitsroibrig, a. insalubru.
<Sefunb=brunnen, ber —, 3, apă minerală, /; —ţeit, bie —, sănătate, salubritate, /; jur —, să-ţi fie de bine; — Ijeit, ©liidunb lunge? b'eben, la mulţi ani cu bucurie şi cu sănătate; eine —ţeit ou3bringen, a închină în sănătatea cuiva ; —Sleire, bie—, —nuigteiă,/; rrrâH bflege, bie —, dietetică, gefuttgen, ţ- fingett. gefunfett, a. scufundat; terfelit, ©efurre, ba? —, 3, sbîrnăitură, /. ©etabel, ba? - -, 3, suduitură, /. ©etiifel, ba? —, 3, pîj, n.
©etal, ba? —, 3, vale întinsă, /. getan, f. tun.
©etănbct, ba?—, 3, sbeguit, flirtaj, n ©etafte, ba? —, 3, pipăit, dibuit, n •geteiit, a. împărţit, partit,
■©etier, ba?—, 3, —e, vietate, /. getigcrt, a. pătat, vărgat, griveiu. '©etiiit, ba? —, 3, sunete, /. pl. sgo-mot, n.
©ctofe, ba? —, 3, vuet, durăt, tapaj, n; tăvătură, /. getrageit, a. purtat, trăgănat (glas), ţ melancolic (cîntec).
©etrampel, f. ©etrappel.	|
©etriiitf, ba? —, ?, —e, băutură, /;
geiftige - e, şpirituoase, /'. pl. ©etrafjpel, ba?—, 3, tropot, tropăit, ropot, n.
©etratfrf)c, ba?—, 3, vorbe de clacă, taclale, f. pl.
getraueit, fid) - , a îndrăzni, a, cuteză. a se îneumăta.
Oîetreibe, ba?—, 3, agitaţ ie, —iune, /. vîrtej (al lumii), n.
©etreibe, ba? —, 3, grînaţe, grîne, bucate, cereale, /. pl ; - bau, ber —, 3, agricultură, cultura cerealelor. /; —boben, ber —, ?, — boben, pămînt gras: grînar, hambar, «; —branb, ber—, e?, tăciune, mălură, f ; — tjanbler, ber - , 3, grînar, m ; —iţetd)er, ber —, 3, susuiu, n ;	-ttmcţer, ber —, 3,
trafic cu grîne, n. getremit, a. separat, despărţit; răsleţ. getreu, a. credincios, fidel, loial ;
—Itdi, adv. fidel. întocmai, ©etriebc, ba? —, 3, maşinărie (a 0-rologiului): mişcare, /; ba? — ber SSelt, vîrtejul lumii, getrieben, a. minat, boselat, în relief. rondbos.
©etriller, ba? —, 3, gorgonitură, ruladă, f.
©etripţiel, ba? —, 3, tropot, «. ©etriibel, ba? —, 3, telălie ; gogomănie, f.
getroffen, f. ireffen unb trieren. getrogen, f. tritgen.
getroft, adr. nepregetat ; bit fannft e? — tun, poţi s’o faci fără nici o grije. ’	[găiă.
getroften, fid)—, a, speră, a se mîn-©etrttnmter, bie —, (pl) ruine, năruituri, pl. gefmitfen, j. triitfett.
©etne, ba? —, e3, fasolire, f. ©etiimmel, ba? , tumult, n. zarvă, dîrdoră,
getiipfett, a. cu picuri, geiibi, a. exersat, deprins, vărsat, ©eubtfjeit, bie —, exerciţiu, n. deprindere; adresă,
©cuatter, ber , 3, curnătru, m; — fdiaft, bie , linie, / ; — fd)mau=3, ber—, fe? — fdjntaufe, cumetrie,/; ospăţ de botez, n; — 3mann, ber - , e3, —lente, curnătru, m. gcoiert, a. pătrat.
©ebierte, ba? , c?, cadrat, m ; l SDicter im —, 4 metrii cubici, m. 6ictuiifţ=3, ba? - , je?, - je, plantă ; excrescenţă, crescătură, /'; eu-cuiu, n ; —ţau=3, ba? —, fe?, — fjaufer, orangerie, florărie, f. gcnmtlifen, «. crescut ; — e (Srbc,
©eniacfet
266
©eiuerfie
pîrlog, n; jbnt — fetii, a se putea măsura cu cineva ; beit Serf|alt= ntffen — feitt, a fi la înălţimea situaţiunei; etner Sacfje — feitt, a putea isprăvi un lucru.
©eroacfet, ba§ —, g, clătinătură, şovăi tură, /.
gewagt, a. riscat, azardat. getoăfili, a. ales, elegant; — e SSorte, termine alese; —e SVlcibmtg, îmbrăcăminte elegantă.
Wcn>ii()ltfjeit, bie , eleganţă, f. flctualir, adv. sensibil; — merben, a zări, a descoperi, a remarcă, ©citiiiljr, bie —, garanţă, siguranţă, /; —feiftung, bie —, garanţă, f; —Intantt, ber —, eg, — tuâtttter, garant, chezaş; martor, m; —ung, bie —, acordare, încuviinţare, /. .gcti)ăf)r=en, a acordă, a concede: — leiftcit, (geroâlfrleiftet, geioaf)rieift(e) jbnt), a garantă cuiva; (gemctţrge* leifiet, leifte getnaţr fitr etrcag), a garantă pentru ceva.
CMemaljrfam, ber ober bas —, - e, închisoare ; detenţ-ie, —iune, o-preală, /.
©emălbe, bag —, pădurime, f. ©ettalt, bie —, —en, silă, violenţă, japcă; putere, autoritate ; Dâter= licţe —, autoritate paternelă, /; ber — roeicfien, a cedă forţii brutale; er ift itt ftfjret —, este dat pe mîna D-t ale; bag fteţt rticf)t in tneiner —, asta nu atîrnă dela mine, asta nu e de competinţa mea; — brnudţen, a se servi de forţă brutală ; mit —, cu sila ; mit ader —, cu tot adinsul; (pror.) — gef)t Bor 9tecf)t, sila dreptate u’are; jbm — antun, a violentă pe cineva; jbm —erteilen, a autoriză pe cineva ; — ljaber, ber —, g, împuternicit, vechil, w; deţinător al paterei, m; —Ijerrfcţaff, bie —, —en, despotism, m ; — ţerrfdjer, ber—, S, despot, —ftreidj, ber—, —e, violenţă, /'; atentat,,/*; —tat, bie—, — en, violenţă; atrocitate, f; —tatigţeit, f. —tat. genialtdg, a. puternic, aprig; amarnic; straşnic, apelpisit; —fam, «. violent; —fam, adr. cu dea sîla; —tatig, a. autoritar.
©enuutb, ba§—, eg, — mcinber, haină, /; vestmînt, st.raiu, n ; hotar (cîmp), n ; — ţau=g, bag—, fe§, — ijânfer, hazar, n; — ung, bie—,—en, draperie, /. gemanbt, f. roenben. gemanbt, «. dibaeiu, dexter, adret, îndemânatic, ceier, prompt, lest, agil, suplu, expeditiv, sprinten, ciapcîn, iscusit; exersat (stil). @ei»aitbfljeit, bie —, agilitate, dexteritate, îndemănătăcie, iscusinţă, dibăcie, adresă, supleţă, /. gemamt, gewbnne, f. getoimtett. gemarten, a aşteptă; a speră, getrărtig, a. în aşteptare; etner ©nctje — fein, a fi pregătit de un lucru; —en, a aşteptă, a speră.
©eirăfrf), bag —, eg, spălătură, f; vorbe de clacă, f. pi. treanca-fleanca, f; cancan, n.
©emăffcr, bie —, {pi.) ape. f. pi. ©elveţie,bag—,g,ţesătură, textură,/; ein — Don Siigen, minciuni peste minciuni, f. pl; —lcţre, bie —, istologie, /.
getoetft, «. deştept, desgheţat. ©eiverftfieit, bie—, deşteptăciune,/. @e>uef|r, bag —, g, —e, armă, f; tng —, int. la arme ; bag — ftrecfen, a depune atrna; — auf ! la umăr? —ab ! la picior ! —iiber, arma la umărul sting ; — Iauf, ber —, Ş, —laufe, ţavă de puşcă, /; —rie= men, ber —, g, seleaf, n\ —falbe, bie—, —n, descărcătură de puşti, /; — fdjaft, ber —, eg, — fcfjăfte, patul puştii, n : — fd)Io=f;, — ffeg, —fc^Ibffer, oţele, f. pl.
©etveil), bag —, e, — e, coarne în-rămurite, f. pl. geweifp, a. sfinţit; închinat, ©ettieinc, bag —, miorcotire, /. ©etvenbc, bag —, g, răzor, n. @et»e(fri|e, bag —, g, gaiicizare, f. ©ewerlne, bag —, g, meserie, profesiune, industrie, f. meşteşug, n; —ebeirteb, ber —, eg, —e, stabiliment industrial ; — efietfj, ber —, eg, industrie, /; —tunbe, bie —, tecnologie, /; — efdjeitt, ber—, (e)g, —e, licenţă, /; — etreibenben, —gleute, bie—, (pl.) meşteşugari, industriaşi, m. pl; —fteiter, bie— t
genierbîlei&tg
267
geniofjtten
ti, patentă, fi; —mefen, ba? —, ?, industrie, /.
geloer6=fIei|ig, a. industrios ; -lidj, a. profesional; —fam, a. industrios; —treibenb, industrial. ©ctoerf=e, ba? —, e?, corporaţiune, breaslă, f ; — fdjaft, bie —, — en, societate corporativă, /. getoefcit, ţ. ţeitt. geroicfieit, f. weicţen.
.©emi(f)t, ba? —, ?, —e, pond, măsură de greutate; greutate ; importanţă; ipeţifildje? —, densitate, /; ins — faUen, a trage la cumpănă, a fi important; etn SDÎann Bon —, un om cu trecere în lume, m; — tigfeit, bie —, importanţă, f.
getuid)tig, a. important, ponderator, ponderoz; vajnic, gctoibntcf, a. dedicat, consacrat, gdwiegt, u. experimentat, exersat ;
—er fiettner,profund cunoscător,»;. @cmiei)cr, ba? ?, nechezare, rîn-chezare,/;rîsete sgomotoase,/.j>f. gewiefett, l weifen.
©ctuilbe, ba? —, ?, efectivul vina-tului, n.
gentilii, a. dispus, decis: — fem, a avea intenţiunea
©eroimmel, ba? ?, mişăniţă, foire, furnicare, bîjbăire, f.
©etuimmer, ba? —, ?, scînceală, /. geroimpcrt, a. ciliat.
©eroiitbe, ba? - , e?, ghirlandă, /; langavie; pas (al şurupului), m; culbecătură, /; ghevent, n. ©emintt, ber —, ?, —e, cîştig, profit, n; dobîndă, căpătare; exploatare, acviziţie, /; —artleif, ber—, ?, —e, dividend, « ; —er, ber —, ?, cîştigător; exploator; —fi, ber —, e?, — e, cîştig, profit, n; ung, bie —, extragere, producţie, exploataţ-ie, —iune, /. getuittmbrmgetib, -reicf), a profil a-bil, lucrativ ; —cn, (genmnn, ge= toBrtne ober getoanne, geruonncn, ge= rotnn(e), a cîştigă, a profită, a beneficia, a recoltă ; a extrage, a exploata; (prov.) rate geroonnert jo jerronnen, baram a venit, haram s’a dus ; fur fidj —en, a cîştigă în partea sa; a acapara; ben 91n=
fc^etrt —, parecă; —b, a. şarmant; —fiidţtig, a. interesat.
©emiitfel, ba? —, ?, scîncet, n. ©etuirbel, ba? —, ?, volbure,/. ©cntirf, ba? —, e?, —e, ţesătură, .fi. ©etuitr, ba? —, ?, haos, hău, con-fuz-ie, —iune, /.
©eiuiffe, ber — n, —n, cutare ; ba?
—, lucru sigur, a.
©ctoiffen, ba? —, ?, conştiinţă, /; cuget, forul interior, n ; iidi eitt - au? ettoa? macfjert, a-şi face scrupule de ceva; gute? ober r«= ţige? —, cuget curat, n • — ?6i=fj, ber —, ffe?, —e, remuşcare, mustrare ; ghiarele mustrării, /. pl; —sfrage, bie—, - -n, caz de conştiinţă, n ; —Şţiunft, ber —, e? —e, punct de credinţă, »; — şruţe, bie —, cuget curat, «; —fjaftigfeit, bie —, conştiinţiozitate, /; — Şjroeifel ber —, ?, scrupul, n. getuifpenfiaţt, a. conştiinţios, scru-puloz ; —ermafien, adv. oarecum, aşazicînd.
.gctoiţţ, a. sigur, ştiut, cert, anumit, oarecare; — aclo. de sigur, cer-tamente; gattj —, de bună seamă: — lid), a de sigur.
©etoipeit, bie —, certitudine, siguranţă, /.
(Vctoittcr, ba? ?, furtună; — îturnt, ber -, ? — [turme, tempestă, tem-pestate, intemperie, /. gemitter=ţaft, a. furtunos, tempes-tuoz ; — tdjroanger, —fdgtier, a. a-meninţător.
©ctoiţef, ba? —, ?, zeflemele, /. pl. getvişigt, a. păţit, cuminţit, geiuobe», f. roeben.
©etooge, ba? —, ?, fluctuaţ ie. — iune, undulare, /. getuogctt, f. toagett unb loiegeit. getoogcn, a. afecţionat, dilect, binevoitor ; ba? ©Ittcf toar mir —, a vrut norocul cu mine. ©emogcnţeit, bie—, dilecţ-ie, —iune, afecţiune,/; fjaben ©ie bie—, binevoiţi.
, gett>of)it=ett, a dedă, a deprinde, a obişnui; — ţeitemagig, a. abitual; —t, a. obişnuit : fief) —, a se dedă, a se deprinde; -lidt, a. obişnuit,
®erooţnbett
268
©iebel
îndatinat; — adv. de comun, de-obiceiu; —t, a. deprins, dedat, ©ewoţnsţeit, bie —, obiceiu, n; abi-tudine, datină, consvetudine; deprindere, /; învăţ, n; — Joirb jur jweiten . 9îatur, învăţul din fire, n’are lecuire (consuetudo quasi altera natura); —Sntenţcţ, ber—,en, —ert, om tacticos ; — §red)t, bas —, S, dreptul consvetudinar, n. ©eroofjituttg, bie —, învăţ, n. ®eroolb=bogen, arcuitură,/; —e, boltă, prăvălie, dugheană, /; —frone, bie —, —n, cheia bolţii, /; — bfeiter, ber —, §, pilastru, n; — g= Sin=§, ber —, feS, —fe, chiria prăvăliei, /.
getoolbt, a. boltit, arcat, arcuit, ®eroolî, baS —, g, nori, m. pl. geroofft, a. înorat.
®erool(e, ba§ —, borîtură (lapaseri),/
gerootmen, j. getotnnett.
geroorbett, f. ttierbert.
geroorbett, f. rnerben.
gcroorfett, f. roerfetr.
(Scroiiţl, baS —, g, îmbulzeală, în-ghesueală; im — beS Sampţeg, în dîrdora lupţi i.
gcrounbett, a. sucit, grebleş; f. a. tutu ben.
gewttrfelt, a. cadrilat.
®eroiirge, baS —, §, gîtuiea’ă, /; în-ghiorţătură, /.
©eroii tm, baS , S, vermet, m; tîrî-toăre, /. pl.
©eroiirj, bag —, e§ —e, dres, condiment, n\ specie,/; —efftg, ber —, S, oţăt aromatic, m ; —gurfe, bie —, — rt, castravete murat, m\ — ţftnbler, — frămer, ber—, g, băcan, m; —laben, ber—, S, — leibert, băcănie, / ; —năgeletn, bas —,	—
rtelfen, bie — (pl) cuişoare, f. pl. --roaaren, bie — (pl) specii, f.pl; specerie, /; — wurft, bie —, — roiirfte, ghiuden. m. gcroiirj«arttg, a. —ţaft, a; reid), a.
aromatic, —t, a. aromatizat. gerotungett, f. rorirtgen. geroufit, f. roiffett.
geţarft, a. încolţurat, dinţat zim-ţuit; (bot.) crenat.
®cjăl|e, baS —, tacîm (de unelte a băieşilor), n.
gejăfjttf, a. dinţat, dinţelat, crestat, ferăstruit; (bot.) denticulat. ©ejăiif, bas —, es, —e, gîramîra, dispută, gălăgie, /; ciorobor. m. ©căpiţei, baS —, g, trăpădătură, /. ©ejauber, bas —, §, ezitaţ-ie, — iune, /.
©egeiten, bie —, (pl) maree, /. ©ejeft, baS —, g, —e, corturi, f.pl. ®ejem, baS —, g, hărţueală, /. ©ejeter, bag —, S, răcnituri, hălă-lae, f. pl.
©ejeug, bas —, S, unelte, /. pl. ©eţiefer, bas —, S, jivină, /. gejieţeit, f. jeifien.
gejieineit, fid) —, a se cădea, a se cuveni; —b, a. cuviincios, decent; —e Dtbnung, căzută rîndueală,/. ©epere, baS —, g, fasolire, afectaţ-ie, —iune, f.
gejiert, a. împodobit, dichisit, ornat ; Imbiecios, fasolit, afectat, manierat.
©egimmer, baS —, S, herestreaua (caselor), /.
©e^ifcfj, bas —, eS, ţifnituri, flueră-turi, /. pl \ huideo, n; săsăire, /; —el, baS —, S, şoapte, /. pl. ©ejitter, baS —, g, tremuriciu, n. gejogett, a. ghintuit (tun, etc ) j. a, jtefjeit.
®egild)t, baS —, g, prăsilă, /; soiu, n; jivină, /.
©eiţuiiflct, baS —, g, fîlfăitură, /. ©ejroeig, bag —, g —e, crăngări-me, /.
gejroiritt, a. răsucit; —e ©cibe, ibri-şim, n.
©eţroit|rf|er, baS —, S, ciripit, m. gejrouttgen, a. silit, constrîns, jenat, ©ejromtgenljeit, bie —, jenă, f. ©ţaţele, bie —, —n, gazel, n. gib, gibft, gibt ţ. geben.
©ibboit, ber—, S, —e, (zool.) gibon, m. ®id)t, bie —, şoldină, artretică, f; gura furnalului, /; —roţe, bie —, peonie, /.
gid)t=brfi(ţig, a. —tg, a. paralitic, din-struelat, slăbănog.
®irf)ter, bie —, (pl.) tic, n; convul-siuni, f. pl.
©iebet, îier —, g, creştet, fronton, n; —bad), baS —, S - baiţer, fronton, n ; —felb, bag —, es, — er,
©iegert
269
©hrubei
timpanul frontonului, n ; — fen= fier, bal —, I, bageacă, /; —leite, bie—, —rt, frontispiciu, n; —finite, bie —, —a, pinacol. n.
©iegerl, bal—, 5, ţafandache, smor-foiu, giovine, m.
©ieffegcl, bai —, I, vîsla cea mare,/' ©ieumufd)cf, bie —, —n, midie, /. » ©ier, bie —, lăcomis, /; — b, — ig feit, f. —.
giereit, a se lacomi ; a tangă (corabia).
gierig, a. lacom ; hîlpav, găman ;
—fein, a se lăcomi.
©ieipbad), ber- -, el, — badje, povoiu, torent, şioiu, n ; —bab, bal —, el, — bâber, duşă./; — becten, bal —, l, lighean, »; —er, ber —, I, turnător, m; —erbe, bie , lut, m; —erei, bie —, —en, turnătorie, fondărie, /; —erg, bai —, ei, — c, bronz, »; —forat, bie —, —en, calup, n. formă, /; —fjiitte, bie—, —rt, fondărie, /;	—îantte, bie
—, —rt, stropitoare, / ; —Idffel, ber —, i, polopitcj m ţu —meifter, ber —, I, meşter-turnător, m; — ofett, ber —, I, —Sfert, furnal, n ; —gettel, ber—, I, bilet de fonda, n. fliefjcn, (giefi(ef)t, giejjt, gofc, gSffe, ge= goffen, gicfi(c), a turnă, a vărsă : (Dom 3tegen) plouă de varsă.
©ift, bal —, I, —e, venin, n. otravă,/'; —banat, ber—, (e)i, — bâume, {bot.) sumac veninos, n ; — beere, bte-, —n, (bot.) struguri negrii ; —geroădpl, bal , fel, fe, plantă veninoasă, /; — ţiaţnenfitp, ber , el, (bot.) toglar, m\ —fjeil, bas--, I, (bot.) omeag galben, m- — latiid), ber- , l, (bot.) tîlhărea, ./'; —leftre, bie—, — tt, toxicologie, /; —mittel, bnl —, I, antidotâ, /; tiriac, m; —mtfdjer, ber —, I, otrăvitor, m: - rrrifdjerin, bie —, — nett, otrăvitoare. / ; -morcfjel, bie —, —rt, (bot.) boţiţi, m. pl; — ţrifg, ber —, el, — c, burete veninos, m: —ftoff, ber—, cl, virus, n; - tranf, bei- -, ei, —trânte, poţiune veninoasă,/, giftig, a. veninos, otrăvicios, toxic;
maliţios; arţăgos.
©igaut, ber —, en, —e, gigante, m. gigantifrf), a. gigantic.
©igetl, f. ©tegerl.
©itbe, bie—, —tt, breazlă, /. iznaf,.
n. corporaţ-ie, —iune, /'.
(.Milet, bas —, jiletcă, f. giltft, gilt; f. gelten flilttg, f. giiltig.
©imţiel, ber —, I, (zool.) pirulă, /. botros, lugaciu, haplea, tont,, nătărău, m. ging, ginge, f. geben.
©infter, ber—, I, (bot.) genistă, dro-biţă, spartie, /.
©ipf'et, ber —, I, culme, /. vîrf, colţ, creştet, tapşan, »; cimâ, /; — prrnît, ber —, el, —e, culminaţie, — iune, /. giţtfcln, a culmina.
©iţii, ber — , fel, (min.) ghips, ipsos; stuc, plastru, m\ —frânt, bal —, l, (bot.) ipsoriţă; —nrbrtel, ber—,. I, stuc, a.
giţiî=artig, a. plastros; —fert, aplas-truî, a ghipsul; —ig, a. plastros, ghipsos.
©iraffe, bie —, —n, (zool.) girafă, f. ©irant, berjiiŢ-i, en, —en, girant, in-dosant, m.	[îndosă.
girieren, (gtriert, giricr(e), a gira, a ©irlaube, bie —, tt, feston, n. jerbă, ghirlandă, f.
©irlitţ, ber—, el, —e, (zool) inăriţă verde, /.
©iro, bal —, I, —e, gir, indosa-ment, n; —Banf, bte —, — brinfe,. bancă de depuneri şi de con-semnaţiuni, /.
; girrett, a uguî, a gungunî, a geme.
; ©imit, bal —, I, gungur, m.
©ii, (muz.) sol-diez, (nota), m. gifri)ctt, a spumă, a spumegă, a clocoti.
©i|rf)t, bie , spumă, /. giffett, a evalua.
©itarre, bie —, —n, ghitară, ./'. ©ittcr, bal —, I, gratii, f. pi. par-mac, n. zăbrele, f. pi. ostrete, f. grilaj, n; —fenfter, bal—, I, cafas, n\ —tnerf, bal—, I, grilaj, par-maclîc, n.
! gittern, a grilă.
\ ©taeel)anbffl)uţ, ber —, I, - e, mănuşă de glase, f.
©(attbel, bie —, n, glandulă, /. păr i de pe glandulă, »*.
<5} fatts
270
gfuu
<Btan^f ber—, e?, lustru, n ; lucoare, luceală. strălucire, pompă, splendoare,/'; —blattrige, bie — n, (pl) lamprofile, /. pl; — biirfte, bie —, —ti, perie de lustruit, /; —gra=s, ba§ —, |e?, (bot.) ierbuţă, f; — Ioţ)te, bie —, —tt, huilă, /; —Ieitt= raanb, bie—, —e, muşama; —roi, ba? —, S, roşu de Englitera, m • —toffet, ber —, S, taftă, /.
ginitjdo?, a. fără lustru, tern; —toii, a. strălucitor.
giaitjeit, a luci, a străluci, a smicli; a eclată, a radia, (prov.) e? ift nicţjt nile? ®olb, roa? glatijt, nu toată pasărea, ce sboară, să şi mănincă; —b, a.- luciu, lucios, strălucitor, radios, eclatant; —be <5d)onf|eit, frumseţă splendidă ; —e? (Sletib, calicie cu ciucure, /; ba? —be roirb itngefdjroarjt, ce e frumos poartă ponos.
<5}(a§, ba?—, (Mlaţeâ, ©lâfer, glaje, sticlă, /; pahar, n; 511 tief in? — guden, a prinde purceaua de coadă? ©liid unb —, n>ie Ieict)t bridjt ba?, norocul e vertiljfca şticla de fragil; ju — merben, a se vitrifică;
—	ar&eitcr, ber —, ?, sticlar, m ;
—	nrbeit, bie—,—en, sticlărie, /; —ange, ba? —, ?, —tt, ochiu de sticlă;ochiu sticlit; ©iaferer, ber—, geamgiu, m ; — fenfter, ba? —, §, geam, n ; — flafct>e, bie —, — tt, sticlă, carafă, /. şip, n ; —ffu=B, ber—,'ffe§, fluor, m; —gtode, bie—, —tt, glob de sticlă, n ; —pubier, ber —, 0, glăjer, geamgiu, m ; -pu=?, ba? —, fe?, —pufer, seră, florărie, /; —pber, ber —, 0, pipetă, /; —Şiitte, bie—, —tt, uzină de sticlărie, hută, glăjărie, /; — faften, ber—, 0, — laften, galantar, n. vitrină, f; —fiit, ber —, 0, mastică, /; — frânt, ba? —, (e)?, (bot.) părăcherniţă, /; —laterne, bie—, —tt, felinar cu geamuri, n; —macpr, ber —, §, glăjar, m ; — perle, bie —, —n, hurmuz, n ; — porjeUan, ba§—, ?, porţelan transparent, n; —fdjeibe, bie —,— n, — tafel, bie —, —tt, geam, ochiu de fereastră, f; —ţdjleifer, ber —, ?, şlifuitor, sclivisitor, depolitor, m-
jcpmatş, ber —, e?, (bot.) iarba porcului ; —fcbranf, ber —, (e)3, —ţcfjranfe, galantar, n ; — tur, bie —, —en, canaf de uşă cu geam, »; — roanb, bie—, —mante, vitraj, n; —tuaren, bie —, (pl) sticlărie, /; — ttterf, ba? —, ?, — e, geamlîc, n; sticlărie, f.
gias-artig, a. vitros; — Şart,a. aspru ca sticla.
©liiSdjeu, ba? —, ?, păhărel, glăjuţ, tt; etn — @djnap§, un ciocan de basamac, n.
glăfertt, a. de sticlă; stîlpit (ochiu).
ginfieten, a lustrui; a smălţui; a glazură (o tortă).
glafig, a. sticlos.
©Iitft, ber —, e?, smiclire, /.
©iafur, bie —, —en, glazură, /. smalţ. n.
glntt, a. neted, luciu; sadea, otova, oblu. lins; lunecos, (bot.) glabru; —nnliegen, —, a sta ca şi scris; —nbfdjiagen, a refuză fără doar şi poate ; —oblaufen, a merge strună; — macpn, a lucia, a obli, a desdpiţ —er iDîenfd), gură-dulce, ./; —eăBorte, vorbe dulci; e? îucfţ, p&nură sadea; —getreten, bătătorit; — unb eben, oblu ca în palmă; —eiţen, imp. a fi poleiu ; — tueg, adv. pe şleau; —jungig, însinuao-tor, făţarnic.
®liitt=e, bie —, netezime, otova, /; —eifen, ba? —, ?, sclivisitoare, f; fier de călcat, n ; — ba? —, e?, muschea, (la cizmar), drişcă (la zidar); făţuitoare (la legător de cărţi); măiea,/; — macine, bie —, n, maşină de satinat, f; — ung, bie —, lubrificare, f; — jap, ber —, ?, —jăpe, făţuitoare de os, /.
©iatt=ei?, ba? -, eife?, poleiu, ghie-ţuş, lunecuş, n ; —pbei, ber —, ?, rindea, f.
glătten, a netezi, a depoli, a scli-visi, a făţui, a lucia; a satină ; a desdoi.
©tatj»e, bie—, —n, chelie, pleaşă,/; —fopf, ber —, (e)?, — fBpfe, chel, pleşuv, m.
giaţfig, —laţjfig, a. chel, pleş, pleşuv.
ginit, a. limpede, ager (ochiu). ■
©Iflitie
271
©leitfjartigfeit
@taut>=e, ber —, n?, credinţă, crezare, ./'; ber — madjt felig, cine crede, are şi ceia ce nu vede; — en?= abfall, ber—, ?, - - falie, apostazie, /; - en?anberung, bir -, — en, con-1 vertire, / ; —eâartifel, ber —, ?, simbolul credinţei, n; en?befennt= ni»?, ba? —, jies, — ffe, profesiune de credinţă,/; credeu, n; —en§= bruber, ber —, ?, — britber; —en?= genofje, ber —, n, - tt, coreligionar, m; — en?leftre, bie —, n, dogmatică, /: — ensjfafe, ber —, e?, — ţaţe, dogmă. /; ettSfcţmanner, ber —, «, fanatic religionar, m; —ett§= jettge, ber —, n, —n, martir, mucenic, m; —ţafttgfetl, bie —, cre-zibilitate, autenticitate,/; —roiir» btgfeit, f. — ţartigfeit.
glailfuett, a crede ; a fl de părere; er muţi baron —en, are să-şi ia pedeapsa de moarte ; — boft, a. de crezut, crezibil, probabil ; — htiirbig, f. —ţaft.
©fauberfoij, ba? e?, sulfat de soda, m; flitdpigc? —, alcali volatil, m.
glă’ibig, a. credincios, crezător.
(<î(îiulitgc, ber—, it, — n, credincios, m; —r, ber —, §, creditor, m.
fllcitfj, a. egal, deopotrivă, identic, asemenea; uniform ; — adv. îndată, numai decît, peste puţin ;
—	nitb —, gefetlt ftd) gern, cine se potriveşte lesne se împrietineşte; gu — er iţeit, simultan; feine? —en, egalul său, de o teapă cu el; — al? tnenn, ca şi cînd; menit , de şi ; ber @rbe — macţen, a asemănă cu pămîntul; —arttg, similar, omogen; —bebeutenb, a. sinonim; —en, (glidj, glidje, gegtid)en, gleidjle), a fi egal, a fi asemenea, a egală; ofpte —en, fără seamăn ; —ent= ferm, a. ecvidistant ; — ergeflalt, adv. asemenea ; —ermajien, adv. aşişderea; —fafl?, adv. asemenea;
—	farbig, a. de aceeaş coloare; — fdtmig, a. conform; egal, uniform; monoton: — geltenb, a ecvivalent; —geii-nnt, a. unit în simţiri ; —gefinnt ţein, a fi gînd la g’înd ; —gefttmmt, a. de acord ; — giiltig, a. egal, indiferent, adiafor. nepă-
sător; —£)ettliebenb, «. egalitar; — —fotntnett, (fam, fâme gletd), gletdp gefommen, fomm(e), gletd;), a egală: e? fommt iţm fetner gletd), nu are i	seamănul său; —fontmetxb, a. ecvi-
valent; —laufenb, a. paralel ; — lautenb, a. conglăsuitor, identic ; de acelaş sunet; — tttadjett (gleidp gemadjt, ntad)(e) gletd)), a egaliza ; ber (Srbe — tnodjen, a rade (o zidire). - - mafîig, a. egal, simetric, proporţional; tnittig, a. imperturbabil; impazibil; — namig, a. omonin; —ni?tttet[e, adv. paraboli-ceşte; —font, adv. ca şi cînd; — fdjenflig, a. isoscel; — jeitig, a. eevi-■ lateral ; —îefţett, (fieţft, fieţt, l’al), fnfje gletd), gletd) gefeljen, fiel)(e)gleid)), a sămănâ ; —filbig, a. parisilab; —fleHett, ftd) —, (gleidjgeftellt, fteHe bici) gletd)), ftd) jbem — fteUen, a se asimila cu cineva; — jiintmig, a. acordat; cu egale voturi: —tun, (tat, tate gletd), gletdjgetatt, tuegleid)), jbem —tun, a se întrece cu cineva: —otel, adv. tot at-ît :	toeit,
!nr«m-eevidistant tui egal în lărgime, -roerttg, a. ecvivalent; — loerttg fein, a ecvivală; —mie, adv. ca, ca şi cum; —minfdig, a. ecviangular; —merben, (roirft,rotrb, ntarb ober mitebe gletd), gleicţgemor» bett, mcrbe gletd)), a se identifică: —moţi, adv. cu toate astea ; — . geitig, a. simultan, concomitant, tautohron.
©leidpartigfeit, bic —, omogeneitate, /; —e, bie —, —tt, arazament (la edificiu), n; paritate, /; îag unb 9îad)t —, ecvinopţiu, n ; itt? —e brittgen, a aplana; —er, ber —, §, ecvator, m ; — ţ'brtntgfeit, bte —, conformitate, uniformitate ; monotonie, / ; -gefieflte, ber —, n, — tt, asimilat, m; —gerotd)!, ba?—, ?, ecvilibru, m; balanţă, /; cumpăt, m ; ba? — geroidjt ţalten, a contrabalansa ; ba? — gemidjt t>er= [teren, a-şi pierde cumpătul ; — geroid)t?lef)re, bte —, statică, f; —gitltigfeit, bie —, nepăsare, in-diferinţă, adiaforie, /; neinteres, n; — ţjeir, bie —, egalitate, paritate, conformitate, /: —Hang, ber
©leis
272
©torte
—, s, — llâttge, consonanţă, /; acord, n; —lăut, ber — 3, —e, asonanţă; omonomie,/; — madjer, ber —, B, egalizator, nivelator,™. —madţung, bie —, egalizare, aplanare, nivelare, /; — ntafj, bag —, e§, —e, simetrie, proporţ-ie, — iune, /; —raâţsigfeit, bie —, simetrie, proporţ-ie, —iune, egalitate, regularitate, conformitate, /; — mut, ber — e3, cumpăt, sîoge rece, m; imperturbalitate, impasibilitate; jb au§ bem — mut brin= gen, a scoate pe cineva din pe-pini; ben — mut Derlteren, a se fistici; —namigfeit, bie —, omo-nimitate, /; —nbs, bag —, ffe§, —ffe, pildă, parimie. parabolă,/; —ftellung, bie —, asimilare, /; — ţtimmigfeit, bie —, concordanţă, /. —ung, bie —, —cit, ecvaţ-ie, — iune; — inert, ber —, 3, —e, ecvi-valent, «; ecvivalenţă,/; —jeitig» feit, bie —, simultaneitate, /. ©Iei3, ţ. ©eleife. gleifett, a făţări.
©leifttcr, ţ. ©letţjner.
©feifee, bie —, (iot.) pătranjel, m. gleiţpen, a străluci, a sclipi; —enb, a. sclipicios, capţios; —neriţcf), a. ipocrit, făţarnic.
©leifener, for —, 3, impostor, ipocrit, taler cu două feţe, făţarnic, >«; —ei, bie —, ipocrizie, făţărnicie, impostură, /.
©leitbaţtt, bie —, —eit, glenciu, a-lunecuş, n.
flteiten, i. ţ. (glitt, glitte, geglitten, glett(e), a alunecă; —b, a. labil. @(etţrt|er, ber —, 3, gheţar, munte de ghiaţă, m. glid), ţ gleidjen.
©lieb, bas—, es, —er, membru, mădular; rang, şir, n; filă, /; zală, /. inel, n ; bie —er ţinb mir fteif gemorben, mi s’an prins vinele; —erbau, ber —, 3, structură, / ; - [arne, bte —, (pl.) goniocaule, /. pl; —erfrantfoir, bie —, —eu, rahitism, m; — enrtann, ber —, e3, —manner, păpuşă, marionetă, f ; —erpuppe, bie—, n, manechin, m. fantoşă, /; —erreiscn, bas—, reumatism, n ; —er[d)®amm, ber —,
3, — fdiroâmme, sbîrcioc, m; — eruug, bie —, —eu, eşelonare, organizaţie, —iune, /; —tiere, bie - , (pl.) artrozoe, /. pl; —e^udeu, ba3 —, —3, spasm, n; —mag, ba3 —, e3, —eu, mădular, membru (al corpului), m.
glieb»exn, a organiză, a eşelonă; — meife, adv. în şiruri, în ranguri, în file; şir de şir. glitntttett, (gfomnt ober glimmte, glotrn me ober glimmte, gegfommen ober geglimmt, glimnt(e/ a licurî, a mocni, a arde înfundat ; —be Slfcfje, spuză cu jar, /.
©littttmett, ba3 —, 3, licurire, fosforescenţă; spuzire, /; —er, ber —, 3, (min.) mică, f. glichir, m ; —erţrtjiefer, ber —, 3, (min.) mică, chist, n; —ftengel, ber —, 3, ţigară, /.	[licurî.
glimntermrtig, a. micaceu ; —it, a ©limţţ, ber —, (e)Ş, cruţare, mode-raţ-ie, —iune, discreţ-ie, —iune,/. glitufltdj, a. cruţător, delicat, glifj, ţ. gleifjen.
glitţdpeu, i. f. a lunecă, a se da pe ghiaţă; — erig, a. alunecos, gfitt, ţ. gleitert.
gliljerit, a sclipi, a scînteiă. ©loJd)en, ba3 —, s, clopoţel, n. ta-langă. /.
©forte, bte—, —rt, clopot, n. eampa-ne, /■ pl-, glob, n ; ctroa? att bte groţje — f)iingen, a bate toaca, a bate toba ; —nballen, ber —, 3, osie de clopot; — tiblunte, bie —, (bot.) clopoţei, m. pil ; —nbliitige, bie— n, (pl.) campanaline, f.pl; —ttgelaute, ba3 —, 3, sunetul clopotelor, n ; — ngieţţer, ber —, 3, clopotar, m] —ngut, ba3—, spijă, acioae, /; —nf)au=3, bas —, ţe3, —f)âu)er, clopotniţă, /; —nfloppel, ber —, 3, limba clopotului, /; —ttmetall, j. — ngut; — nidjlag, ber —, 3, —jcţjlâge, sunetul clopotului; —njdjmettgel, ţ. —flbpfol; —n= ipetje, f. - ngut ; —nfptel, ba3 —, e3, —e, sunetul clopotelor; —n» ţiuiţi, ber —, (e)3, — flixfjle, patul clopotului, n; —nturm, ber—, (e)s, —turme, clopotniţă, /; —njug, ber —, 3, — juge, sonărie, /.
gUtfenţonnig	273	©oi
glotfettfomig, a. campanicular. ©iorfncr, ber —, 3, clopotar, m. gfomm, glomme, f. glimmen.
©(orie, bie , glorie, /'. glorrcicfj, a. glorioz.
©lofje, bie	—n, comentar,«; sco-
lie, /; — nmacţer, ber —, 3, comentator, m. gloficit, ţ. gltntmen.
©foţougett, bie —, (pl.) ochi bălăbăniţi, m. pl. globe», a sgîi ochii, glltrf, int. gîlgîl.
©fiitf, ba3 —, 3, noroc, »; fericire; prosperitate; fortună ; şansă, /; ba§ luar mir getnogen, a vrut norocul cu mine ; —auf, hai, noroc! într’un ceas bun ! — auf bie iliciţe, cale bună, drum bun ; —toiinjdjen, a congratula; —Saber, bie —, venă; —sbote, ber —, n, —n, vestitor de fericire, solul norocului, m ; —ţeligfeii, bie —, beatitudine, /; — 3faH, ber —, 3, —fade, şansă, /; —gbttin, bie —, —rren, zeiţa Fortuna ; — Sguter, bie —, (pl.) bogăţie, /; — âjager, ber —, 3, aventurier, m\ — şfinb, ba« —, e§, —er; — spilj, ber -, e§, j —e, favoritul Fortunei,»«; —srab, baS —, e3, rdber, roata Fortunei, /; — feligfeit, bie —, fericire, beatutidine, /; —sfpiel, bas —, 3, —e, joc de azard; jocul întîm-plărei, n; — sritter, ber —, 3, a-venturier, »»; - 3ftern, ber —, 3, —e, stea de bun augur, f : —3= Utnftanb, ber—, e§, — fianbe, azard, n; — ŞDerfjeiţîurtg, bie--, — en, bun augur, n; —ttmnfd), ber —, eS, — ttitnjdje, felicitare, congratulaţ-ie, —iune, urare, /.
g(Uif=en, a izbuti, a succede, a reuşi; ::	— lid), a. fericit, norocos ; —Hd)
toerben, a fi bătut de noroc ; — lidjerroeiie, arh. din norocire ; — s felig, a. norocos, fericit ; — felig bretţert, a prea ferici.
©lurfdienne, bie —, — n, cloşcă, /;
—fer, ber —, 3, gogîlţ, n. glnrffeu, a cloncăni (cloşca), a gîl-găi (plosca).
gliiţen, a luci; a arde; a dogori; a licurî; a fi roşu ; a se aprinde ;
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
—b, a. arzător, ardinte, dogoritor, licuritor.
©liitpen, bas —, 3, lucire, fosforo-scenţă, /; —feuer, ba3 —, 3, jar, jeratic, jeregaiu. n; — tliţe, bte—, incandescenţă, /; — forper, ber—, 3, maşină incandescentă; —Iidjt, ba§ —, e3, —cr, candelă incandescentă, /; —ofett, ber—, 3, cuptor de înroşit: —roeiit, ber —, 3, vin încălzit, m ; —toinb, ber —, e3, —e, hamsiu, n ; —ttmrm, ber —, 3, —ttn'irmer, licuriciu, m; luciolă, /.
gluţnen, a se încruntă la cineva ; —iţet), a. hain.
©lut, bie—, —ett, jar, jeratic, jeregaiu, foc, n; ardoare; arşiţă (a soarelui), /; — pfanne, bie—, —n, mangal, n.
glutrot, a. roşu ca para focului.
©ttabc, bie—, milă, îndurare, graţie, iertare, clemenţă, /. har, n. favoare, / : 3at)r ber —, anul mîn-tuirei; lid) auf - itnb Xtngnabe er= geben, a se predă la discreţiune; ©einer - n, Graţia Sa ; — rtbejeu» gang, bie - -, —n, graţie, /; — it= bilb, ba3 —, (e)3 --er, icoană făcătoare de minuni,/; —nbrot, ba3
-	, e3, milă, /; —nfrift, bie —,
—	en, indult, »; —itgefjalt, bo3 —, e3, — fjalter, gratificaţ-ie, —iune viageră, /; —ngejd)cnf, bas —, e3, —e, gratificaţ-ie, —iune. /; — n-fraut, bas —, 3, (bot.) milostivă ; —nloţtt, ber —, 3, — loljne, gratificaţ-ie. —iune, f; — nftofjţ, ber —, e§, — ftoge, lovitură de graţie, /.
gnabeit=reicf), a. —nod, preamilos, preagraţioz, îndurat.
gttiibig, a. milostiv, îndurat, îndurător, graţioz, clement: — er £>err, cocoane, boierule, n ; —e grâu, coconiţâ; —lid), a. preaîndurat, preagraţioz.
©»ci=3, ber—, fe3, —fe, (min.) gneis, n.
©iiom, ber —, 3, —en, vîlva băii,/; gnom, m.
©itu, ber —, 3, (zool.) gnu, cato-plebas (un fel de antilopă), m.
©orfel, ber —, 3, ©odei, cocoş, m.
©oi, ©ojitn, ber —, 3, păgîn, strein (la Evreii, m.
18
©ort>
274
©opel
®ofi>, ba?—, c3, aur, m - im — figett, a fi plin de aur ; etroas mit — aufnmgeit, a da pe ceva aurul cît trage; e? ife nidfe afle? — iua? glanjt, f. gtditjen; 9)forgeitfemtbe pat — im SJiitnbe, cine se scoală de dimineaţă, isprăveşte mai mult în piaţă; gebiegene? —, aur nativ, m; mit — iibcrjiefeett, a daurî; —aber, bie —, —n, filon de aur; —abler, ber —, 3, (zool.) vultur regal, m; —ammer, bie —, —tt, (zool.) presură galbenă, /; — ainfel, bie —, —lt, (zool.) grangur, m ; — apfel, ber —, 3, (bot.) gloanţe, f; - ar= beiter, ber—, 3, aurar, m; —barren, ber—, 3, drug de aur, re; —berg= merf, ba? —, 3, mină de aur, /; —blăttcfeen, ba? —, 3, şic, n ; — borte, bie—, —tt, galon, re; broffel, bie—, —tt, grangur, m; —erj, ba? —, e?, —e mineral do aur, »; — fabeit, bie —, (pi.) fireturi, /. pi.; fittger, ber—, §, degetul inelar, «; —ftfd), ber—, e?, — e, fată bogată, (zoolp soreau, ret; -flimmer, ber—, 3, —feitter, bie—, (pl.) fluturi (de aur), ret. pl ; —ftanfe, bie—, —n, tert.il, re; — fud)3, ber —, es, — fudjfe, piesă de aur (ban); (zool.) roib, m\ —fufe, ber —, e3, etalon de aur (la monete), re; — gefcfeirr, bal —, 3, —e, vase de aur, f.pl\ —gefealt, ber—, (e)3, titru de aur, /; — gntbe, bie—, —tt, mină de aur, /. izvor de bogăţie, re ; — gruttb, ber—, el, cîmp de aur, n; —feăfett* d)en, ba? —, ?, (zool.) cioclojel, auşel, ret ; —feafe, ber —, n, —tt, (zool.) agutin, m ; —fittb, ba? —, el, er, îngeraş, ret. odorul mamei, re; fată bogată,/; —Iad, ber —, ?, —e, lustru de aur, vernis de aur, n; (bot.) micşunea ruginită, vizdoagă/; —lafett, ber—, I, beteală, /; — kuffăfer, ber —, I, cărăbuş, m; — leifte, bie - , —tt, bordură de aur, cercevea de aur,/; — tnacfeer, ber —, ?, alhimist, m ; —madjerfunft, bie —, —ffinfte, al-himie, /; — tteffel, bie —, (bot.) gălbiniţă, /; —papier, ba? —, ?, —e, hîrtie poleită,/'; —platte, bie—, —tt, placă de aur, tavă de aur,/;
—plattierung bte—, —en, placaj de aur, re; — regett, ber—, 3, ploae de aur, /; (bot.) bobiţel, salcîm galben, ret ; — regenpfeifer, ber —, 3, (zool.) prundar,»»; —fetcfeen, bie—, orfăurărie, /. scule de aur, f.pl\
—	fdjaum, ber —, ?, polăeală,/;
—	fcfelager, ber —, ?, — fd)lâger, fabricant de şic, m ; — fdjntieb, ber —, (e)?, —e, aurar, orfăurar, m ; (zool) cărăbuş, ret; — idpniebehmft, bie —, —titnfte, orfăurărie, — fdjnitt, ber—, (e)?, — e, dungă aurită, (cărţi cu dunga aurită),/; —fbfendjen, ba? —, ?, dodoraş, m\ —ftartge, bie—, —tt, drug de aur, ret; — fiettt, ber —, (e)3, — e, hri-zolit, ret; —ftider, ber —, ?, side-car, m ; feud, ba? —, ?, —e, piesă de aur, /; nbgegriffene? —, frust, n ; — feufe, bie —, —n, aur (mineraiu), m; — treffe, bie—, —tt, posomant. re; — trBpfdjen, ba? —, §, (bot.) bulbucei, m. pl; — maaren, bie—, (pl.) orfăurărie, - -mage, bie—. — tt, vizinea, /; -roaţrung, bie —, —en, etalon de aur (al monetelor), «; — mafcber, ber —, ?, zlătar, m; —ttmffer, ba? —, ?, rachiu de Danzig, «; —meibe, bie —, (bot.) lozie, /; —roolf, ber —, (e)3, —roBlfe, ceacal, m ; —murg, bie —, (bot.) rostopaste, /. aişor galben, m.
galb=en, a. de aur ; bie —ene 2tber, trinşi, m. pl. ; — gelb, a. dauriu ; -fealtig, a. aurifer; —ig, a. daurit, de aur; — reidj, a. bogat în aur.
©olf, ber —, 3, —e, sîn de mare, golf, re.
©ofle, bie —, —tt, luntre, /.
©oubef, bie —, — n, gondolă, /; — fttfevcr, ber —, 3, gondolier/ barcagiu, caicciu, ret.
©ung, ber —, e3, — e, ţimbală liine-zească, /.
gonttcn, a îngădui, a dori, a permite ; nidfl —, a pizmuî, a invidia.
©ornter, ber—, 3, protector, patron, m; —fcfeaft, bie—, —en, patronaj, n.
©opct, ber—, 3, macara, vîrtej, motor (mînat de cai sau de boi), m; —merf, ba3 —, 3, —e, vîrtej, re.
275
©rob
gor
instalaţiune de motor (minat de cai sau de boi), /. gor, [. gâren.
@iSr, baS —, (e)8, —e, copilaş, m. ©orilla, ber —, 5, goril. m.
©Ofrf), ber - , ei, —e, paviion (ste-guleţ de corabie), n.
@ofrf)e, bie —, — n, gură, fleancă. f. ©ofe, bie —, —n, bere albă, /. ©offe, bie - , —n, lagum, n. gbffc, gofî, f- gieţien.
©ott, ber—, es, ©Btter, Dumnezeu, zeu, m; (pror.) —ti 9Mf)len mntjlen feirt, Dumnezeu nu bate cu băţul; —ti 28ege finb urtergrunb(id), minunate sunt căile Domnului; mie iţit — erfcţaffen ţat, cum l’a lăsat D-zeu; mit —, cu D-zeu înainte! bei —, zeu; zic şi zeu,- —befoţ)Ienr adio; — beţiite, - beroaţre, Doamne fereşte, ferească D-zeu ; — gritR bid), bună ziua, să dea D-zeu! —fei ®anf, har Domnului, slavă Domnului; minei -ţ dee D-zeu! —ftrafe mirt), să mă tată D-zeu ! (o roaţr mir — ţelfc, aşa să-mi a-jute D-zcu! cr Ififjt -frlifinert gnten SJfanit fein, n’are habar de nimen; er lebt mie — in granfreid), traiu neneco ; — eS fţinger, mîna lui D-zeu ; nm —ti roillnt! pentru D-zeu ! —eSader, ber -, 8, cimitir, n; —egal)nlicf)feit, bie —, divinitate, / ; — eâanbeterin, bie —, —nen, (zool.) călugăriţă, /; eS= bienft, ber —, ei, —t, serviciul divin, m; — eSfiivdjt, bie —, frică de D-zeu, cuvioşie, blagocestie, f\ —eSgeleljrte, ber—, n, —it, teolog, m; —e§gelef)rtf)eit, bie —, teologie, /; —c8gerid)t, bas —, 8, — t, ordalie, /; —e8Înut=8, ba8 —, }ei, — ţfiujer, casa lui D-zeu, biserică, /. templu, »; -cSfaften, ber —, $, —faften, gazofllachie, /; --e8iâfte» rer, ber —, 8, blasfemator, m ; --eSlfifterutig, bie —, —en, blasfe-maţ-ie, —iune, /; sacrilegiu, n ; —eăteugner, ber —, i, ateu, proclet, apostat, m ; —esieugnung, bie —, apostazie, /; —esioţn, ber —,ti, răsplata lui D-zeu,/; —e8= ftrafe, bie—, —tt, bătaia iui Dumnezeu, /;	—esnerădjler, ber —, i,
proclet, m ; — e8»ereljning, bie —, —en,cult divin,;;: —esnergeB, ber—, es, (bot.) cătuşe, /. pl; —eSroort, ba8—, — (e)§, sfînta scriptură, /; —ftett, bie —, en, divinitate, /; —lofe, ber —, n, —n, impiu, pervers, m; —lofigfeit, bie —, —en, impietate, /; — feibeiitnS, ber —, ducă-se pe pustii, necuratul, m; aghiuţă, /; —felige, ber —, n, —n, fie-ertat, m; —(eligfeit, /. fericire, cuvioşie, /; — Derbammte, ber —, n, —n, geanabet, m ; — oergeffen= Ijeit, bie —, nelegiuire, /; - oer-gefe, f. - eSoergej?.
®ott=erbi!b, bas —, eS, — er, idol, m. chip cioplit, n; — erbote, ber —, n, zeul Mercur, m; —erbamnterung, bie - -, aurora Dumnezeirei; ziua de apoi,/'; — ergeburt, bie—, — en, teogonie, /; -ergefd)id)le, Die —, —n, mitologie, /; — erţpetfe, bie—, ambrozie, /; — erfprud), ber —, S, - jpnid)e, oracol, n; —ertranf, ber —, i, nectar, m:	(idjfeit, bie —,
divinitate, zeitate, /. gotbesbienftlid), a. cultural; —esfiirdp tig, a. cuvios, cucernic; — gefăttig, a. cucernic; —lob, int. har Domnului; — los, a. impiu, proclet; — felig, a. reposat; —Derbammt, geanabet, afurisit; —oergeffen, a. nelegiuit ; —Oerlaffen, a. amărît. ©bttiit, bie —, —iten, zeiţă, /. ndttlirt), a. divin, dumnezeesc.
©oţe, ber —, tt, —n, idol, »<; —n= bilb, ba8 —, ei, —ev, chip cioplit, fetiş, m; -nbietter, ber —, s, idolatru,	—nbienft, ber , es, —e,
idolatrie, /; —ntentpel, ber —, i, capişte,
©ouvmanb, ber—, 5, —8, gurman, m. ©ont)er=nante, bie—, —n, guvernantă, eur, ber - , 8, —, guver-nor, m.
©rnb, bas —, e8, ©râber, mormînt, sepulcru, n. groapă, /; —en, ber —, i, ©rabett, şanţ, n; groapă,/; —eSfd)Intnmer, ber—, 8, somn se-pulcral, n; —eSjttHe, bie—, linişte mortuară,/; —e8ftimme, bie—, — n, voce sepulcrală, /; —ţitgel, ber—, 8, tumul, m\ —legung, bie—, —enr înmormîntare, astrucare, f; — 18*
graBBeltt
276
grâu
lieb, bal —, el, —er, cîntec funebru, n ; — mal, bal —, l, mâler, cenotaf, sepulcru, » ; — —tneifjel, ber—, I, daltă, /; —rebe, bte —, —n, discurs funebru, »; —fdjeit, bal —, (e)l, —e, sapă, casmâ, /; hărşeu, hărleţ, »; — fdjrift, bte - , — en, epitaf, n; — —ftdtte, bie —, — tt, sepulcru, în-gropelniţă, /; — ftetn, ber —, I, —e, piatră funerară, piatră se-pulcrală; — ftidfel, bal—, I, daltă, /; suvac, m. grabliclit, a scotoci, graficii, (grcibft, grafit, grub, griibe, ge= grobeit, grnfi(e), a săpa, a lăgărnî (o mină); a cizela (metal), ©răfier, ber , I, săpător; cioclu,m. ©rab, ber—, el, —e, grad, m\ spiţă, /; ijoţer—, grad mare; nteberer—, grad mic; im stuciten — Dertnanbt, înrudit în spiţa a doua; —afitei= lung, bte—, —en, gradaţ-ie, —iune, /; — galjl, bie—, —en, exponent, m. grabtueife, adu. gradatim.
<iîrarf)t, bie —, --en, canal, n. grab=uiert, a gradat; —meife, a. treptat; —roeife, adv. gradatim.
©raf, ber —, en, —en, conte, m ; —enftanb, ber—, el, demnitate de conte, /; —fcfjaft, bte—, —en, comitat, n
©rafttt, bie —, —nen, contesă, /. grăfltă), a. comitat, de conte, girant, ber —, I, mîhnire, durere, obidă, /. alean, ». gram, a. supărat; er ift mir —, e supărat pe mine.
grăm=en, fief) —, a se mîhni, a se întrista, a se amărî ; — lid), a. moroz, posac.
©rămlidjteit, bie—, morozitate, /. ©ritmm, bal —, I, —e, gram (71000 de kilo), n.
©rnmmattf, bie —, —en, gramatică, /; —er, ber —, I, gramatician. grammatifdj, a. gramatical.
©rnn, bal—,. I, gran (8/10 gram), ». Cumnat, ber —, el, —e, melanit, (piatră scumpă), n.
©ranat=e, bie—, —n, granată, (proiectil),/’: — aţtfef, ber—, I, — ăpfel, (bot.) rodie, /; — apfelbautn, ber—, el, — fmunte, pitlingean, rodiu, m;
bogel, ber —, I, — bbgel, (zool.) granatin, m.
©renb, ber—, l, —I, pietriş, prund,», ©raitbe, ber—, tt, —n, grand, magnat (Spania), m. granbtg, «. prurtdos; nocăjicios. grattbbbl, a. măreţ, sublim, grandioz. ©ranitftcin, ber —, l, —e, granit,», ©raniţe, bie—, —tt, ţîpîrlie, arişte,/. ©rapljit, ber —, I, —e, grafit, m. plumbagină, f.
©raţty, ber—, (c)l, (bot.) garantă,/, grapfeit, a şterge, a fură.
®ra=l, bal —, fel, ©rtifer, iarbă, /; bariiber ift laitgft — get»ad)fen, asta s’a pus de mult la uitare ; ini
—	bctften, a muri; —anger, ber—, I, luncă, /; —frojtf), ber —, el, — frbftfje, (zool.) brotac, m ; —(alnt, ber —, I, —e, fir de iarbă, «; — Ifufifer, ber - , I, (zool.) cosaş, m; —Itlien, bie —, pi. juncine, f. pl; —tttiifîe, bte —, —tt, (zool.) pitulice, /; —nelfe, bie —, —n, (bot.) iarbă moale, /; —pla|, ber —, el, plntşe, pajişte, /; — toeibe, bie —, —n, păşune, /; — untdjl, ber —, fel, — roiidjfe, erborescenţă; — ttmr= ael, bte —, n, (bot.) răgălie, /.
gra=lbetrad)fett, a. invăscut cu iarbă;
—	fen, a paşte iarbă; — Ifreffenb, a. erbivor: —ftg, a. ierbos.
©riiltfjeit, bal—, I, firicel de iarbă, n. ©răfer, bie —, pl. gramince, /. pl. graffieren, a grasă, a bîntul. grăfţltdpa. grozav,crunt,oribil,atroce, ©răţţlidjfeit, bte- -, --en, grozăvenie, atrocitate, /.
©wt, ber —, el, —e, muche ; spinare, /. creştet, m.
©rate, bie —, —n, os de peşte, ». gratig, a. plin de oase (de peşte), gratii, adv. gratuit, de pomană, gratfdjen, a umblă cu picioarele răscăcărate. grnttefn, a umblă tîrîş.
©ratufant, ber —, en, — en, congra-tulant, m.
©rntulatiou, bie—, —en, felicitare,/, gratuliereu, (gratuliert, gratulier(e), a.
felicită, a congratula, gran, a. cenuşiu, sein, siv. plăvan, ser; cărunt; laffert Sie fief) bar«6er fcitte — en Şaare roacfjien, nu te
©ranbart
277
Oienşcit
sfîrîmă cu firea pentru aşa ceva; —roerben, a încărunţi; bie —e S8or= jeit, antichitatea cea mai depărtată, /.
©rambart, ber —, 8, .....barte, moş-
neag, ghiuj, »»; —foţtf, bcr —, es, fbpfe, bătrîn, unchiaş, m; -]'d)cde, ber —, n, —n, (zool.) cal ' siv, m; —fdjimmel, ber—, 8, (»ooi.) cal sur; —fier, ba8 —, (e)8, —e, măgar, m; —ttmcfe, bie —, (bot.) permic, m.
©r'âuel, i. ®rcttel.
grauett, eâ graut mir, mi-e groază; ber iag graut, se creapă de zi ; —erregenb, a. înfiorător; — J)«ft, a. îngrozitor.
©raiten, ba8 —, 8, groază, scîrbă,/. grautid), a. bătînd în sur.
©rattne, bie —, n, aristă, ţîpîrlie,/. ©raitţie, bie —, măzărică, / orz pisat, arpăcaş, m\ — nfiagel, ber —, 8, măzărică (piatră),/, graupeln, a grindină.
©rnu-S, ber—, ţes, groază, /. grauf=ant, a. crud, crunt, crudei, barbar; —en, a se înfiora; —enb, a. grozav.
©raufnmfeit, bie —, —en, cruzime,
crudelitate, /.
©rattfeit, ba8—,8, groază, îngrozire,/. ©rnBeut, ber —, §, —e, gravor, m. graBiercn, (graBiert, grabier(e), a săpa
în metal, a gravă, a agrava. ©MBităf, bie —, gravitate, seriozitate, /.
(SrnBttntion, bie —, gravitaţiune, /. grnn itattfri), a. grav.
©rajte,bie—,—ett, graţie, gentileţă,/. grnjtob, a. graţioz.
©reif, ber —, (e)8, e, (zool.) sgrip-ţor, grif, condor, m; —geier, f.—. jjreif=bar, a. palpabil; —en, (griff, griffe, gegrtffen, greif(e), a apucă, a pune nuna; a pipăi;itm fid)—en, a se lăţi; jbm unter bie 9lrme —en, a da cuiva mînă de ajutor ; in eiluaă —en, a băgă mînaîn ceva; jit ben SBnffeit —, a luă armele ; <m jb8i'cben—en, a atentă la viaţa cuiva; er greift in ben ©ang ber SSerfjanbtungen ein, influenţează asupra cursului desbaterilor ; biefe8 ilînb greift in ba§ onbere ein, I
această roată se îmbucă în cealaltă; biefe jyrngen greifen tneitfi onber, aceste cestiuni sunt în legătură unele cu altele, gteinen, a plînge, a seinei.
©reiner, ber—, 8, posac, cîrtitor, m. ©rei=8, bcr—, fe8, —fe, bătrîn. moşneag, unchiaş, ghiuş, trechin, m. greib, a. bătrîn, cărunt, ©reifenalter, ba§—, 8, cărunteţe, /. greifenljnft, a. senil.
©reifdcr, ber—, 8, cercelar, prăvăliaş, m.
greK, a. pătrunzător, ascuţit; orbitor, viu, strălucit; aspru, tare, strident; —e fţarben, culori disparate.
©rentţiel, ber , 8, hurdubele, /. pi. ©renabier, ber —, 8, — e, granadir (soldat), rn.
ffireitpader, ber —, 8, cîmp învecinat, m; — battnt, ber —, (e)8, — bciume, barieră, /; - befejşung, bie —, - en, cordon, n ; —benm£)iter, ber—, 8, mărginean, meghieş, m; ii verb, bie—, —n, graniţă,/, hotar, n. frontieră, margine, limită, / ; er îennt fetite —en, nu se ştie stă-pîni ; einer Smţe —en feţen, a pune capăt unui lucru; — enlofigfeit, bie —, nemărginire, imensitate; e-normitate, /; —er, ber — , Ş, gră-niţer, m; —ţugel, ber—, 8, dîlmă; jciger, ber—, 8, plăiaş, m; — lanb, bas—, e8, —lânber, ţară limitrofă, /; -linte, bie —, —n, linie de dernarcaţiune, mejdină,/; —nadj= bar, ber —, 8, —n, confiniar, si-noriaş, meghieş. m; - bfafjl, ber •—, 8, —pifafile, stâlp confiniar, n; —puitfi, ber —, es, — e, punct confiniar; - ttmcţter, ber —, 8, cor-donaş, m; —tt)ad)tf)an=â, ba8—, fe8, —fjâufer, posadă, /; jetcfjen, bas —, 8, semn confiniar; —50II, ber —, 8, — jMe, drept vamal, n. vamă, /.
grenjen, a se învecina, a confirm, a se hotărî, a dă (un loc în altul); fetite ©tmrfamfeit grenjt an ©eij, iconomia sa s’apropie de sgîrce-riie; —-loS, a. nemărginit, ilimi-tat, infinit, intens; enorm ; excesiv, exorbitant.
©rofjartigfeit
Crenel
278
©rettef, ber —, 2, groază ; —geftalt, bie —, —cit, momîe, /; —tat, bie —, — en, grozăvenie, atrocitate,/, greitfid), a. grozav, crîncen, atroce, ©rlebe, bie —, jurnară, /. scrob, m. @rieb=g, bag —, feS, —fe, vîlvă (de poame), /; cotor (de poame), n. ©rie§gratit, ber —, 2, —e, ipocon-driac, m.
grîeggriimtg, a. morocănos, posac. ©rteBgrămigfcit, bie - , dosnicie, /. ©rte=|5, ber —, ffeS, -- ffe, pietriş, prund; griş,m. făină granuloasă,/. grieftg, a. prunduros; granulos. flriffr f- greifen.
©riff, ber—, 2, — e, apucătură, prindere; miner (al săbiei), n toartă (a oalei); coadă (a maturei); plă-sele (ale cuţitului); ghiară (a lighioanelor); mănunchi u(al perii); er pat einett giitett — getan, a dat cu tuîna ’n spuză; — brett, bag ,
(c)g, —er, capotast, n.
©riffcf, ber —, 2, stil, condeiu, creion, «; (io#.) pedincul, n. <lîriHe,bie—, —n, f«oo(.)grieruş,greer, m; capriciu, chef, ». gărgăuni, m. pl. toană, f; — nfartgett, bag —, fief) mit — faugen pfagen, a se în-grijă fără cuvînt ; —nfdnger, ber —, 2, ipocondriac, m; — nfdngeret, bie —, cit, ipocondrie, /. griflcitl)aft, «. capriţios, ciudat, şod. ©rimaffe,bie—, —n, grimasă, smorfă, mutră, schimositură, /.
©rintm, ber , 8, turbare, înverşunare, urgie, furoare, furie, mînie, /. arţag, bazdoc,n; —bort, ber—, (e)g, — bifrte, (.zool.) bursuc, m; — bătut, ber —, (e)g, —barate, colon, »; —en; bag—, 2, colică,/; —ig= feit, bie - , furie, turbare, /. gtimitt=en, a se înfuria; —ig, a. furios, mînios, înverşunat, straşnic, ©rittb, ber —, cg, sgaibă, /. spurcat, m. lipică, /; —!opf, ber—, eg, —fbpfe, pleş, m; —frânt, bag —, 2, {bot.) scabie, /. grittbig, a. buburos, chelbos, grinfen, a rînji ©rinfett, ba§ —, 8, rînjire, /. ©rippe, bie—, influenţă (boală),/, gripfett, a şterge, a fură. grob, (grbber, grbbft), a. gros, mare
(în bobi); aspru (postav), grosolan, grosier, feros, brusc, prost, mojic; —er gcffler, eroare grosieră ; {prov.) auf einen — ett SfoŞ gepbrt cin grober Seif, la aşa barbă aşa răsătură; —e Siige, minciună grosolană; —fBrnig, a. măşcat. ©robdjtit, bie—, —en, asprime, grosolănie, rătănie, brutalitate, gro-sieritate, indelicateţă, bădărănie; sotisă,/; —ian, ber —, 2, —e, mojic, bădăran, mocîrţan, dulău, râtău, grosolan, m; — fdjmieb, ber —, (e)ş, —e, faur, m. grobltdj, ado. brutal, grosolan, mo-jiceşte.
©rob-i, f. ©riebg.
©robeit, ber —, 2, aluviu, n. grdf)fett, a sbierâ (ca măgarul), ©rod, ber —, 2, pică, mînie, ură,/, alean, inat, n. rancoare, rancună, /. sîndac, n. înveninătură, /. groden, a fi mînios; ber Sontter grodt, tunetul bubuie.
©rtj=Ş, (©ro) bag —, ffe-S, —ffe, pu-hoiu, gros, n; bag —, ffe», gros
(12 duzine), n.
®rofrf)ctt, ber—, 2, groşiţă (ban), /. ©roffift, ber —, ett, —en, angrozist, toptangiu, m.
grof;, (grB&er, grbjjt), a. mare, înalt; adult; im —en unb gatt^en, peste tot luat; — er Sitdjftabe, literă majusculă; —er ipaufe, plebe,/; —tun, a jucă pe marele, a face pe grozav; merbett, a deveni mare, a creşte; —artig, a. măreţ, manin, grandioz ; —blttmtg, a. măşcat; grandiflor, —eitteilg, adv. în cele mai multe cazuri, în cea mai mare parte; —ţerjtg, a. mărinimos, ntagnanim, generoz; —jap* rig, a. vîrstnic, major; -fbrtttg, a. măşcat; — tnctcfjtig, a. preapu-ternic, tare şi mare ; —mSutig, a. fanfaron; —ntutig, a. generoz; —fpredierifcf), a. fanfaron; —tnerifcE), a. grozav ; —jief)ett, a educă, a creşte.
©rofpartigfeit, bie —, grandiozitate; —befiş, ber —, eg, — e, latifundiu, »; —bejiţer, ber —, g, mare proprietar, m; bei bett —en in ©unft ftepen, a fi îmbunat cu boierii ;
©riijjc
279
©rnttb
—eltern, bie —, pl. bunul şi bunica, moşi, străbuni, m. pi ; — eitfel, bcr —, §, strănepot, m ; — fitrft, ber —, ert, - ert, prinţ imperial (Rusia); mare principe, m; —filrftcntunt, ba» —, 0, — tumer, mare principat, n ; —fjanbel, ber —, g, mare comerciu, m. toptan-gerie, /; — bânbler, ber - -, 0, mare comerciant, toptangiu, angrozist, m; —£)err, ber —, n, —n, sultan, m; — Ijerjigfeit, bie —, marinimo-zitate, generozitate, / ; - f)erjog, ber —, ", —3bge, mare duce, m ; —idfjrtgfeit, bie —, vîrstnicie, ma-ioritate, / : —manta, bie —, —0, mamă mare, /; —irtaul, ba0—, 0, mattler, fanfaron, m: — meifter, ber —, 0, marele maestru, m; —mut, bie—, generozitate, mărinimie,/; —mutter, bie —, — minier, iacă, bunică, mamă mare, granmama, /; —rteffe, ber —, n, — n, strănepot (de frate sau de soră) ; — oţetm, ber —, 0, —e, moş (fratele bunicului), m; —r«66iner, berari, 0, hahambaşa,/; - -fpredjer, ber—, 0, fanfaron, lăudăros, m ; )prc= djerei, bie —, - cn, lut', ». fanfaronadă, /; — ftabt, bie —, — ftnbte, emporiu, n ; — ftdbtcr, ber - -, 0, emporian, m; tat, bie —, —cit, fapt generoz, act de generozitate, n; trier, ber —, 0, snob, m ; -tuerci, bie —, —en, snobism, «; bravadă, /; -Iftrfe, ber —, - n, sultan (al Turchiei), m ; —Pater, ber—, 0, Bfiter, bun, bunic, tată-moş, mi; —Baterjtuţl, ber , (e)0, —ftitfjfe, fotoliu, « ; —Bejier, ber—,-0, — e, marelevizir, m; —rufirben= trăger, ber - -, 0, mare demnitar, m. ©rciţie, bie —, —n, mărime, întindere; grandeţă, ./'; —nleţre, bie -, matematică, /; — nroafjn, ber —, 0, megalomanie, /. grd^teuteilă, «. în cele mai multe cazuri; în cea mai mare parte, grotegf, a. grotesc.
©rottc, bie—, —n, grotă, peşteră,/, grnb, gritbe, f. graben.
©rubber, ber —, 0, plug (cu fier îngust), n.
©rttbdjeit, ba0 , 0, gropiţă, /.
©riibe, bie —, —n, groapă, mină, excavaţ-ie, — iune (în pămînt), /; mormînt, n\ --ncubeit, bie —, -- eu, băiăşag. »; —narbeiter, ber —, 0, băiaş, miner, m; —rtleudjter, ber—, 0, sterţ, n; — nmcrf, ba»—, 0, —e, mină, /.
©nibclct, bie —, eu, rumegare, sofisticărie, /.
griibelit, a rumegă, a sofistică, ©riibler, ber —, 0, sofistic, m. ©rube, bie—, — glut, bie—, spuză,/, ©ritft, bie —, ©riifte, cavou, n ;
gropniţă. criptă, /.
©rumrnet, bag —, g, otavă, /. griiii, a. verde; necopt ; auf einert ert 3meig fomtnen, a se pricopsi, a prosperă; jbm nidjt — ţein, a nu voi de bine cuiva; —blau, a. cediriu ; —e Sonnerftog, ber —, 0, joia mare, /; —eu, a înverzi ; —lid), a. verzuiu.
©rit», ba0 —, 0, verde, m ; verziş, « ; bei SJintter - ubernad)ten, a mî-nea pe iarbă verde; — Sonnerjtag,
nivjnia mate,/; -rtiţ, ber , n, —n, verde, n; —e, ba0 —, n, verde, n. verdeaţă, /; ftrtf, ber —, 0, —c, (zool.) floranţ, m; —fol)!, ber —, 0, (bot.) varză nemţească, / ; ling, ber —, 0, —e, brotăcel, m ; —rod, bcr —, 0, —rijde, gulerat, pădurar, m; —jdjroanj, ber , e0, —(djUronje, (zool.) brotăcel, /»; — fţxnt, bcr —, 0, cocleală, /. acetat de cupru, mi; —ţpecf)t, ber —, «, —e, (zool.) gheonoae, viridea, f; —jeug, ba» —, 0, verdeţuri, /. pl. zarzavat-, n.
©ruttb, ber—, es, ©riirtbe, fund, fundament, «; temelie. /; motiv, »; cauză, raţiune, /. rezon, temeiu, principiu, m; pămînt-, sol, teritoriu, «; vale, /; cîmp (la stofe), n\ Itegettbe ©ritnbe, moşii, fonduri rurale, /. pl ; ju —e ridjten, a ruină; Bon — au0, din fundament, din temelie, din talpă: de jos pînă sus; aug betn tiefften - e jct= neg Şederi», din adîncul ini mei sale; ju — e geljen, a se nimici ; cin	in ben — bof)ren, a cu-
fundă o corabie; oţne —, fără :	rezon; er fann etroa0 au0 bem e,
©runb
280
ştie ceva cu desăvîrşire ; im —e genontnten, drept zis, dacă vorbim la adică; gclbe iEuţfen auf l'd)tt>at= jem —e, picuri galbene pe cîmp negru; auf ben — fto&en, a da de fund; — artifef, ber —, g, articol fundamental, m; —bau, ber—, eg, —bauten, temelie, /. fundament, n; — bebinguitg, bte—, —en, con-diţiune principală, /; —begrtff, ber —, g, —e, noţiune fundamentală, / ; —6e|'i|t, ber —, eg, — e, proprietate fondară, /; —befiţjer, ber —, â, moşier, moşnean, proprietar fonciar; — befianbteif, ber —, g, — e, element, » ; —boţrer, ber ă, sondă,/; —blid), bag—, g, —bud^er, cărţile funduare, /. pl- —eigenium, bag—, g, proprietate fondară, / ;	—ei=§, bag —,
fe«, gheţoae, străgheaţă, f; —ei, ber g, (zool) plevuşcă. /; —fafitgfett, bie , —en, facultate primitivă, /; —forte, bie , —n, culoare opacă, culoare tectriţă,/. grund, n; —feftc, bie—, —jt, temelie, /'; fundament, piVot,,». bftză, /; — ftfidje, bie—, —n, —fortn, bie—, —eu, formă primitivă, f; — gefe© bag—, eg, —e, lege fundamentală, /; —iferr, ber - , tt, — u, proprietar, stăpînul moşiei, m; —Jraut, bag —, g, (ăo/.) caligulicioară, /; „ —lage, bie —, - it, bază, /. pivot, fundament, »; —legung, bie —, —en, intemeiare, /; -Ie|re, bie—, —n, doctrină fundamentală,/; —ling, ber—, g, —e, (Iroof.) ribiţă,/; —linie, bie—, - ît, bază, /; — (o= figfeit, bie - , neîntemeiere, ne-fondare, /; —ntauer, bie —, —n, zid fundamental, n. temelie, /; —reget, bie—, —n, regulă funda-damentală,/; principiu,»!; —ri=fj, ber —, ffeg, — ffe, plan; compendiu, «; elemente, /. pl; —fa©, ber —, e§, —faţe, principiu, «; axiomă, maximă, / ; — ţdjmelle, bie—, —n, subtoc, «; — fţoradje, bte —, —n, limbă primitivă, /; —fteuer, bie—, -n, foncieră, /; — ftoff, ber—, eg, —e, protoplasmă, /; element, n ; —ftricf), ber —, g, —e, harac, n ; —fiitcf, bag —, §, —e, moşie, / ;
acaret, »; —teţt, ber —, eg, —e, text original, n; —ton, ber —, g, —tbne, ison, n; — itbel, bag —, g, răul origina], «: rădăcina boalei, /; —urfadţe, bie—, —n, cauză fundamentală, /; —oerfaffung, bie —, —en, constituţie,/; ■—Dermogett, bag—, g, fond, n; forţă primitivă, /; — Defte, f. — fefte ; —roaffer, ba» —, g, apă de pisteală, f; —mort, bag—, eg, —robrter, cuvint cardinal. «; —Saf)l, bie—, — en, număr cardinal, m; —jimg, ber —, leg, —fe, cens, embatic, n; —jug, ber—, g, —gilge, trăsură fundamentală; — jitge, bie —, (pl.) elemente, /. pl.
gruitb=bofe, a. foarte rău, supărat de foc; —ef)t(id), a. preaonest; — falid), a. de tot eronat ; perfid ; —faul, a. putred de tot ; leneş cumplit; —feft, a. solid; —geleţrt, a. erudit; —Iegenb, a. fondatrice; —log, a. gratuit, nefondat, desfundat; —faglid), a. principiar ; din principiu; — ţc£)lecf)t, a. de tot rău; —Derfdjieben, a. departe ca ceriul de pămînt; disparat.
©ruttbel, bag—, g, (zool.) plevuşcă,/.
griinb=en, a fonda, a întemeia, a constitui, a crea ; fief) —, a se bază; gegriinbcle Urfadje, cauză legitimă; —lid), a. temeinic, aprofundat, solid ; — adr. funciar-mente.
®riinb=er, ber —, g, fundator, m; —ling, ber —, g, —e, (zool.) plevuşcă, /. chitic, m; —ung, bie -, —en, intemeiare, fondare ; fon-daţ-ie, —iune, /.
grunbierett, a grundâ, a da întîia coloare.
©ruitbdidjfeit, bte —, temeiu, n ; a-dîncime, soliditate, /; — ung, bte —, fondaţiune, intemeiare, aşe-zămînt, n.
©riiubltitg, f. ©ruttbel.
gruujett, a grohăi, a grohotî, a guiţi.
Olruttţcit, bag —, g, grohâire, gro-hotire, /.
®rupţ)=e, bie—, —n, grup, »; —ierung, bie —, —en, grupare, /.
grupţ=ettn>eife, adv. pîlcuri-pîlcuri ; —ierett, a grupă.
@ru=g, ber—, feg, pietriş, prundiş,«.
pgrufetig	281	gut
f grufebig, a. fioros; —rt, fidj —, a se > înflora.
' ©rufe, ber —, e§, ©ruge, salutare ;
. bineţe, hiritisire, /.
, griifteu, a salută, a hiritisi, a da bineţe; —laffen, a metahirisî, ase a închină cu plecăciuni; gritfe ©ott, | bună ziua să dea D-zeu ; bună f vreme să dea D-zeu.
- ©rttBc, bie —, crupe, f. pl. bulgur, m; er fjat — im ftopf, are cap, nu devlă.
i •©«alto, ber —, 3. guano, n.
I ©uitrbian, ber —, 3, —c, egumen, | stareţ, m.
| fliirfcii, a se uită, a căută (prin o
[] crepătură); jtt tief tttS ©las —, a luă luleaua neamţului.
©udber, ber —, 3, lornion, «; —fen= fter, baS—, S, ferestruiă (în uşe), /; — fafteit, ber —, 3, — fafteit, ste-reoscop, n; —Iod), bas —, S, — Ibdier, ferestruiă secretă, / ©ugeljiopf, ber—, ett, — cn, brioş, n.
babă (coptură), /.
©uillotiuc, bie —, —n, guilotină,/. gttiHotittiereii, a guilotină.
©îtittee, bie —, —n, guinee (25 franci), /.
©ujaue, bie —, ît, {bot.) goiav, m. ©ulbeu, ber —. 3, fiorin, m. gillben, a. de aur.
©uite, bie —, must de gunoiu, m. ©iilbbauer, ber—, 3, —tt, embaticar, m; —e, bie—, —n, cens, m\ —tgfett, bie —, validitate, /; tgutadjung, bie —, validitare, / fliiltig, a. valabil, valid; fur — er= flctren, a sancţiona, a validitâ, a ratifică; —er jţeuge, martor ad-mizibil, m.
| ©uiitmi, baS —, S, gomă. / ; —boli, p ber—, S, —bade, mingie (de gomă, elastic(ă); —elaftifum, baS —, S, :■ elastic, n\ —guiţ, boS—, (e)8, go-măgută, /; — ffarj, baS —, eS, o-delin, oliban, m; calamită, /. flummiereit, a gomă. t ©unbebfraut, bas—, s, (bot. ) tămăiţă, /; —rebe, bie —, — tt, (bot.) pris-tenior, m.
!. ©iittfel, ber —, S, (bot) vineriţă, /; ■ gelbbliimiger—, tămăiţă de cîmp,/. ; ©unft, bie —, favoare, graţie, folos,
hatîr, n ; — begeiguttg, bie —, —ett, demonstraţiune de favoare, / ©ttitfte, bie —, —n, sponcă, /. giinftig, a. favorabil, prosper, prielnic, jbtn — fetit, a favoriză pe cineva.
©iinjtfing, ber —, S, —e, favorit, protejat, m.	[tre\ /
©ur, bie—, spumă (aşezată pe pie-©urgel, bie—, -tt, gâtlej, n. berigată, /; fettt SSermogen burci) bie — jagen, a-şi beă averea; — abfcfirtetber, ber —, 3, cămătar, m; —aber, bie —, vînă jugulară, /; —tt, ba3—, bulbuc, n; gargarizare, /; —ronffer, baS—, 3, gargară,/, gargarism,n. gtirgcltt, a bulbucă ; fief) —, a se gargariză.
©urle, bie—, —tt, castravete ; — tt= eintitadiert, a mură castraveţi, ©urre, bie —, n, gloabă (de cal), /. fliirren, a geme, a ugui, a gungunî. ©uri, ber —, (e)§, —e, chingă, cingătoare. / colan, chimir, şerpar, brăcinar, n. taftur, m; —riemen, ber —, S, cingătoare ; sponcă, /. şerpar, n) —bett, baS —, eS, —ett, pat pe chingi, pat pliant, n; — ttteffer, baS —, S, iatagan, n. ©iirtel, ber —, S, centură, cingătoare, /. brîu, n; zonă,./ — banb, ba§ - -, eS, — bcittber, brănişor, n ; —gefiancţe, baS —, (e)3, castelană, f; —tier, baS —, S, —e, (zool.) tatu, m.
giirten, a încinge.
©iirtler, ber , S, brînar, alămar, m. ©uf), ber —, eS, ©uite, vărsătură, vărsare; turnătură, turnare; eS ift auS eiitem —, este dîntreg, — abbrud, ber —, (e)§, —brude, clişeu, n; —eifen, baS—, 3, tuciu. n. fontă,/, bădic. m; —fteitt, ber—, (e)§, — e, lagum, n. gut, (beffer, beft), a. bun ; — adv. bine; mie biel Ijaben ©ie—? cît vi să vine? ieiert ©ie fo —, aveţi bunătate ; ju —e fjalten, a nu luă în nume de rău; ju —e fottittten, a beneficia; fetb —ett SJfuteS, curaj; —er iîirtge feitt, a fi cu voie bună, a avea voie bună ; er ift eitt — er fvreunb Bon mir, îmi este un bun amic; jbm — fettt, a a-
282
©ut
fecţionă pe cineva; f)ier ift~effen, aici mănînci bine ; laffen Sie eg — feitt, dâ-i pace ; ein —eg SSort finbet eine —e Statt, vorba bună e bine primită; fidj etroag ju —e tun, a-şi permite o plăcere; eg — Ijaben, a fi bine; er f)at — reben, lesne i e a vorbi aşa ; poate să tot spuiă! — iiupu'bmen/itimmjbntmmt, naljm, nafjrne gut auf, fi ut aufgenom» meu, nimm gut auf), a luă în nume de bine, a primi bine; —nrtifl, a. blăjin; —befinben, (befanb, befanbe gut, gutbefunben, befinbe gut); — beifjcn, (fjiefj, Ijie&e gut, gut gejjetfjeu, bcig(e) gut, a aprobă ; —madjen, (gutgemadft, mad)(e) gut), a repară; a drege; —miitig, a. benin, bun de inimă; —fagen, (gutgefagt, fag(e) gut), a garantă; — ţdjxeiben, (fdpieb, fd)ricbe gut, gittgcfd)rieben, fd)mb(e) gut), a trece la credit; —ftefiert, (ftanb ober ftunb, ftfiube ober ftiinbe gut, gutgeftonben, fteţt(e) gut), a garantă, a sta bine cu averea ; — tuen, (tuft, tut, tnt, tâte gut, gutge--tan, tu(e) gut), a face bine, a fi bine; bag tut ni(f)t —, nu-i bine dacă; bu ttnrft nid)t — baron tun, b)tnjugef)en, nu va fi bine, dacă vei merge acolo; —roinig, a. vo-lontar, de bună voie.
©ut, bag —, eg, ©uter, moşie, /. a-caret, n\ proprietate, /. bun, n ; Jgab uub — Derlteren, a pierde tot avutul; irbeneg —, olărie, /; — adjtett, bag —, g, părere, /. aviz, n; rczoluţ-ie. —iune (judiciară),/; —artigfeit, bie —, beninitate, blin-deţe, bunătate de inimă,/; — be= finben, bag —, g, aprobare, apro-baţ-ie, —iune, /; —bixrtfen, bag —g, arbitru, bunul plac, m ; —e, bag —, it, binele, m; aHeg —e fommt Don oben, tot ce-i bun de
£> a ar-
ia D-zeu vine; bag —e wolîen unb> bag SBojc fdjetten, a vroi binele şi a fugi de rău ; —ebel, ber —, g,. (pot.) goardină (strugure), /; — geroi«±)t, bag —, (e)g, spor, n ; — ijaben, bag—, g, credit în favor,»; mein — fjaben betrâgt 100 Sronen,. îmi vin 100 de coroane; — f)erjig= feit, bie —, bunătate de inimă,/; —miUigfeit, bie—, bonomie,/; — g~ befiger, ber —, g, — gljerr, ber —, tt, — n, moşier, proprietar, m; — fdjrift, bie —, trecerea unui post în credit, /; —tot, bie —, binefacere, /; —toinigfeit, bie —, liberul îndemn, n.
©iittfjett, bag —, moşioară, f.
©ttt=e, bie—, bunătate, benignita.te,, amabilitate, /; —er, bie —, mărfuri; moşii, /. pl; — eranţcţilag, ber —, g, —fctjlâge, preţueala unei moşii, J; — erbeftater, ber —, g, e-pistat, regisor, m; — ergemeinfdjaft, bie ‘—, —eu, colectivism, m. da-valmăşie, /. comunism, m; cr= magen, ber —, g, car, chervan, n; ni vagon de mărfuri, »; —erjug, ber —, g, —3Îige, tren de mărfuri —igfeit, bie — , bunătate, /. giit=ig, a. bun, benevol, benin, placid; feien Sie ţo —ig, aveţi bunătate; —lid), a. amiabil, amicabil: fief) an etroag —lid) tun, a niînca cu poftă din ceva; fief) —ttcf) tun, a petrece bine.
©uttnţjerrfja, bag —, gutapercă, /. @n(ttgelwad)fc,bie—,Q>J.)gutifere,//>/ @t)ntnaft=allef)rer, ber —, g, profesor liceal, m ; aft, ber —, ett, — en, gimnaziast, licean, n; —unt, bag —, g, —en, gimnaziu, liceu. n. ©t)mnaftif, bie—, —en,gimnastică,,;', gtimnaftifcf), a. gimnastic, ©tjnofologe, ber—, n, —n, ginecolog (medic de maladii femeieşti),
H.
bag —, (muz.) si (notă), ».
1)0. int. ha, heiu, ah.
•ţmar, bag —, eg, —e, păr, m; (bot.) ' pilus, m\ — fd)lid)teg —, păr lung,
m; bie —e ftetjen mir ju SBerge, mi se face chica topor ober mi se face părul măciucă; laffen Sie fief), bariiber fein graues — nmdjfen, f.
283
Şabid/t
I^gar
grâu; bi! auf ein —, pîa’ la, un fir; mit Şaut mtb —, pe dîntreg; —c laffeti, a fi jumulit, a fi pîrlit; el ift leitr gntcg — an if)tn, nici ■ fierea în el nu-i bună; bei cineit —, cît p’aci ; ba! — oerfdpteiben, a tăia părul: —aufjag, ber —, el, —falşe, tură de păr ; — beije, bie —, —n, depilatoriu, re; —beutel. ber —,I, pungă de chică,/; fid) cineit — beutel tjolen, a luă luleaua neamţului : —bilrfte, bie —, -n, i perie de cap. / ; —bufcf), ber —, | el, —biifdje, egretă,/; —bi'tîttiei, bal f —, 5, şuviţă de păr, /; buc de t păr, m\ smoţ, re; —fledjte, bie —, r —n, pleasă, cosiţă, alesăt.ură, f; —frifur, bie —, —en, frizură, coafură, conciovă, /; — farnm, ber—, ti, — fâmme, pieptene de cap, m; —frăuller, ber—, !, coafor, frizer, | m; — locîe, bie —, —n, buclă,/;
hiţion, re; zuluf, m; perciuni (ovreii eşti), m. pl. —mamei, ber —I, pe-| noar, re; — milbe, bie —, —tt, greşi garină,/; — imbel, bie -, — tt, spilc,
; re; spealcă, /; da.'de cap, Scjitral | neŞ, bas—, el, — e, rezil, re; reţea, ;i. /; — puţ, ber —, el, —e, coafură, găteală,/; —fdjeitel, ber —că-i rare, alesătură, /; fdjleife, bie —, —n, funtă, /; fionc, n ; — fdjmud, ber —, I, găteală de cap, / ; — f fcfjobf, ber —, I, —e, ciuc de păr, re; chică,/; —femeii, ber , el, usuc, m; —jd)TOunb, ber — , el, alo-pecie, /; —leii, bas —, I, —e, tîr-sană, /; —ieite, bie —, faţa blă-ţ noasă (a pielei), /; — fieb, bal —, i; (e)l — e, astar, m; — fpalter, ber—, f	meticuloz, ret ; —ipalterei, bie —,
|	en, acribie, /; — ftern, ber —, (e)l
I — e, crinoid, /i ; --ftrang, ber —, | el, (60/.) chimănul porcului, m ; Ş — ftriri), ber —, (e)l, - c, trăsură | subţire (la litera scrisă); — tradjt, ţ	bie	—,	— en, frizură,/';	— ht<f), bal
|	—,	(e)l	-tildjer, preş,	n ; astar,
I m\ — macbl, bal —, el, pomadă, |	/; tendon, »; —trudei, ber —, I,
|- papilotă, f; — nmdpl, ber —fel,
I	roitd)fe,	coamă, /; păr,	m; —raulft,
|	ber	—,	el, —e, tupeu,	«; — ronrj,
ţ bie —, (bot.) curalice, / ; — janţţc,
bie—, —n, pinsetă, /; —jirfel, ber —, I, compas de preciziune, « ; —joţjf, ber—, el — jdţjfe, coadă,/; plet e, f. pl. cosiţă,
ţaard'reit, a. gros de un fir ; —en, fid) —, a se năpîrli ; — fein, a. subţire ca un fir, subtil ; — fBr-rniţi,’ a. capilar ; —icj, a. păros, păroşat; —flein, adv. a fir a păr, din fir în păr ; — Io!, a. golaş, pleşuv; —fdşarf, a tăios ca briciul, subtil, minuţioz; intens: — -fpalterifd), a. meticuloz ; —tret= benb, «. filocom.
.ţuibe, bie —, avere, avut ; fabrettbe —, avere mişcătoare, /; §ab unb @ut, nemeştii; bal ift mein gange! £>ab unb ®ut, iată tot, ce am pe lumea asta.
I)iib=en, (Ijaft, f)at, Ijatte, botte, gefinbt, f)ab(e), a avea, a ţîneâ, a posedă; ba |aftel, na ţi-o ; (prov.) fo t)ab id)l, fo geb id)l, aşa a-mi cumpărat-o, aşa o vînd; - tnoflen, a vroi; lieb —, a iubi; el ift nid)t şu nu se află; nu-i de vînzare ; id> fytbl, am prins-o; na că ştiu ; el fjat gute 23ege bamit, mai va; jb jum beffen —, a-şirîde de cineva; adjt —, a avea grije ; a lua seama; — Sie $anf, vă mulţămesc; bal bat etnia! 511 bebeuten, asta-i important; ba! bat nid)t§ gu be-beutert, nu face nimic; el bat fid) mof)l, şi zeu ai vrea ; — gierig, a. avid. lacom; — f)aft, adv. —merben, a pune mina, a prinde; — fiidjtig, a. avid, lacom.
£>ab=en, ba! —, I, avere,/; — enidjt! ber —, — e, golan, coate goale, m;
—	eredţt, ber —, I, neagă, cată-ceartă, forfecătură, /; — gier, bie —, aviditate, cupiditate, /; — feligfeit, bie —, —en, avere mişcătoare, /; catrafuse ; /. pl: — ţucbt, bie—, aviditate, cupiditate,./'.
§abcr, ber - I, (bot.) ovăs, m ; ber ■- ftidjt xf)n, nu-şi încape în piele; —griiţie, bie- , crupe de ovâs, — fdjleim, ber— I, cremă de ovăs, /.
—	murgei, bie —, (bot.) curalice,/.
<£abid)t, ber —, I, —e, (zool. hărău,
m ; uligae ; — Mraut, ba! —, I,
Ijabititieren
284
Şat)it
(bot.) hultenoală, / ; —gnafe, bie —, n, nas coroiat, nas acvilin, n. tfabUitiereu, fid) —, a luă gradul dc agregat, (la universitate), „fjabifitieritng, bie —, —en, agregat-ie, —iune, /
abctitg, ber — ffeS, —ffe, fizic, n. adjfe, bte —, n, holană, /. arfbattf, bte —, —bfinfe, scaun de tocat, w; —beii, bag —, —e, bardă, secure, /; —blod, ber 8, —b(Me, butuc de tocat, n; —brett, ba§ —, e§, —er, tocător, n ; —e, bie —, —u, topor, n ; sapă, pravilă, /; călcîiu, n ; fid) auf bie —eit, ntadjen, a o luă la picior ; —er* Io()n, ber —, (e)g, — lotfne, plata prăşitului, /; er ift mir itidit Boit ber —e gegnngett, m’a urmărit la tot pasul; — mafdjine, bie —, —it, săpătoare; tocătoare, /; — tneffer, ba§ —8, satir, n ; — ftocf, ber —, (e)g - -ftbcfe, butuc de tocat, ». ţatfett, a tăia, a tocă; a prăşi ; a ciupi; a ciuguli.
4>Bff=erIing, ber—, 8, paie tocate,/, pl. şişcă, /; —ţel, ber -1-!1 8, şişcă.
ber —, eg, —e, vier, (mistreţ), m.
.ţmber, ber —, g, —it, sdreanţă, rîză, buleandră; ceartă, sfadă, prigoană, vrajbă, cioandră, /; —er, ber —, 8, sfăditor, »i; —lumfi, ber — en, —en, sdreanţă, /; craidon, des-merdat, m; tigoare, /; -fud)t, bte —, filonichie, /.
IjnbeMt, a se gîlcevi, a se ciorovăi, a se sfădi, a se certă; — fiidjtig, a. cicălitor.
.ţoafeit, ber —, 8, Jpafen, port, liman, n; schele, /; azil, «; oală, /; er ift in ben — ber Grife eingelaufen, s’a însurat; —auffelfer, ber —, g, intendantul portului, m; —bamnt, ber —, eg, —bamme, molo, dig, n. —getb, bab —, (e)g, — er, — joii, ber —, (e)g, — jSITe, ancoraj, «; — ftabt, bie —, — ftăbte, port, n.
<pafer, f. Şaber.
£>«fb ber —, 8, —e, golf, n. jgtaftter, ber —, 8, olar, m.
$oft, bte —, recluz-ie, —iune,/; —
~ barfeit, bie —, responsabilitate ; —befeîjf, ber —, 8, —e, mandat de
arestare, n\ —bolbe, bie —, (bot.) cerfoiu aromatic, m; —el, bie - , —n, croşetă, copcie, /; —gelb, bag —, eg, — er, arvună, /; vadiu, n\ —madjer, ber —, 8, “copcier, m ; er ţtafjt auf mie etn —madjer, nu-şi ia ochii (de pe ceva); —total, bag —, 8, —e, arest, n\ dubă, /; — ftf(id)t, bie —, responsabilitate,/; —ung, bie —, garanţă, / ljaft=6ar, a. responsabil ; ett, a se lipi, a sta aninat; a garantă ; fg —eu ©dptlben auf bemŞnuţe, casa este grevată ; fein 8weifel fotl auf ifptt —en, nici o îndoeală să nu planeze asupra lui ; er Ifaftet fur bett ©rfolg, garantează pentru succes; td) ţiofte mit meinem Snpîe, îmi pui capul ; —en bleiben, a se lipi.
•Şăftlittg, ber —, 8, —e, prizonier, recluzionar, m.
.Şag, ber —, 8, —e, gard viu, m; 0-gradă; pădure, dumbravă,/'; — e* bttdfe, bie—, — n, (bot.) carpen, m; gărniţă, /; — ebutfe, bie —, (bot.) măiîeaşă, /»' f^.eborn, ber —, 8, (bot.) păducel, cacaşder, m; — en, ber —, g, ogradă, /; —eftraud), ber —, g, —firattd)er, măceş, m.
,§agcf, ber —, 8, grindină, piatră, /; oile —, carnaxi! —forn, bag—, (e)g — fbrner, grindină, piatră, /; —ntetter, bag—, 8, furtună cu grindină; —fcîjrot, ber ober bag —, g, —e, alice mici, f. pl. f)agc(tt, a grindină, a bate piatra, ţagett, a îngrădi, ftager, a. slab, uscăţiv, vition. agerfett, bie —, mîrcezie, / ageftotj, ber —, en, —e, holteiu, becher, celibatar, m.
■l?iifl=eâeit, bte —, timpul de conservare (a vînatului), n; —eretier, ber —, 8, jitar, m: —ung, bie —, conservare.
ţnl)a, int. haha !
,§ăt)er, ber —, 8, (zool.) gaiţă, /; ghindar, m.
■ţtafju, ber —, (e)g — ŞSffne, cocoş, clntăreţ; canal, n; pipă, slavină, (la bute); barmtd) frâtţt fein —, pe nimeni nu-1 va durea capul de asta; ben roten — aufg îad) fegen.
- .fiafntrci	285	^alSaffe
| a incendia casa; fetit — frafit nacf) |- ifim, nici dracul nu întreabă de 1 el ; —im Sorbe îetrt, a fi giugiuli lit de toţi; — ebiitte, f. §agebiitle ; |	— enbnlfen, bet —, §, banta grin-
| dişului, /; — nenfuB, bet —, eS — fiifje, (bot.) piciorul cocoşului, n ; ţ talpa gîştei, /; —ettgeFeefjt, bas —, ft (e)s, —e, luptă între cocoşi, / ; |	—eitfamm, ber —, (e)S, —fâmtne,
creasta cocoşului, cioane,/. (bot ) ştir. m ; — enfopf, ber —, (e)S — :	fiipfe, (bot.) dulcişor, m; — enfdjrei,
ber —, s, —e, cîntarea cocoşului.
*	/; —enfpont, ber —, S, —e, pintenul cocoşului, m; —entritt, ber ,
ţ S, — e, bănuţ (în ou), «o ţ^aljnrci, bet —, S, —e, cornurat r (bărbat), m; — fcfjaft, bie —, cor-- nuraj, n
;$ni, ber —, 8, — e, («ooî.) scval, t clean, rechin,»;.
* $atit, ber —, §, —e, dumbravă, re-I diu, ii.
ş ^aipfel, ber —, S, pernă, f.
bns - , s, agrafă, copcie, I sponcă, /; apostrof, n r^ăfeisarbeit, bie—, — en, croşetaj, n | —ei, f. — arbeit ; —rtabel, bie —, c —n, igliţă, /'; —lerei, bie —, —en, î. croşetaj, n: spinozitate, f. păfebtg, a. spinoz ; — n, a croşetă, ( a lucră cu igliţa.
'£af=en, ber —, s, cîrlig, cinghel, n; | cataramă, holcă; clenciu, n ; di-? Acuitate, f; eS ift eirt — bariu, I este o chichiţă la mijloc : —en* | baitb, bas —, es, — brinber bala-j mă. f; —enbucţfe, bie—, —n, ar-| chebuză ; — enidiiitje, ber —, n, 1	— n, archebuzier, m • — emmirm,
\ ber —, (e)S — witrmer (zool.) ecvi-| norinchiu, m ; —erbaum, ber —, | (e)S, —bfiurne, grindeiu. n.
|ţof*en, a apucă cu cîrligul ; - en= 1 fbrnttg, a. cîrligat ; — ig, a. cîr-I bgos.
t|ta(aH, baS s, halalaiu (strigăt f vînătoresc după repunerea cerii bului), n.
jţnHi, a. jumătate; semi; din două;
*	— lacţen, — roeinen, rîs cu plîns ; —e Sttote, bie —, (muz.) doime, /; —er Sd)ub, gheată stingheră ; es
ift — eitts, este douăsprezece şi jumătate : — unb —, cit şi cît ; jumătate şi jumătate, una mie, una ţie ; — bitrcfjjcţneibert, a tăia drept prin mijloc ; a tăia de jumătate; —burtig, a. uterin ; — bunfel, a. chiar-obscur ; — en, —
er,	ieinet - en, de dragul lui; SBurt» berS —er, din pură curiozitate ;
—	ertjaben, a. plan convex ; —ge= lebrt, semidoct; —ieren, a. a înjumătăţi; a dedubla ; — iaţrig, a. de şaşe luni; —jfifjrlidj, a. semestrial; - lăut, a. cu jumătate voce: —monbfbrmig, a. în formă de semilună; —oberftanbig, a. (bot.) pe-riginic ; - oţfen, a. întredeschis ; —part, adu. jumătate şi jumătate; —reif, a. de jumătate copt, ; — runb, a. semirotund, semiciclic, —jdiurig, a. de a doua tunsură, do a doua mînă; — ftitnbig, a. se-mioral; — perîdmiHen, a. rîncaciu;
-	-tnegs, adu. cît şi cît; pasabil. £>a(b=affe, ber —, n, —n, (zool.) machi,
lemur, — armei, ber —, s, mî-necuţă, /; —ntla=ş, ber —, ffc§, — ffe, şaten, n ; —bruber, —, §, — bruber, frate uterin, m; —becf, bas-—, —8, puntea a doua pe corabie ; —bunfel bas —, s, semiobscuritate ; —e, bie —, halbă,, fele,/; — tliigler, bie—, (pl.) emip-tere. f. pl; — franjbanb, ber —, es
—	biinbe, legătură (de carte) cu dos de piele, /; —frudjt, bie —, —friidjte, secăreţ, n; —geleţrte, ber —, n, — jt, semidoct, ?»; — gefcţofj, bas ti —e, Jntresol, n; —golb, baS —, es, similor, n ; —gort, ber
-	, eS, —gotter, semizeu, m ; — ţanbţdjub," ber —, s, —e, mitcnă, /; — ţeit, bie —, imperfecţiune, incornplect.it,ale,/; —infel, bie—, ît, peninsulă,/; — jaţr, bas —
es,	—e, semestru, n; —frei=s, ber —, feS, —fe, etniciclu. n ; — fugel, bie- , - n, emisferă,/;—fuppelbaur ber—, cS - ten, exedră./; —mefjer, ber —, S, diametru, n ; —irtonb, ber —, e§, - e, semilună,/; —ntonb* fdjanţe, bie —, —n, ravelin, n; — padjt, bie —, s, —e, lucrare în parte (a unui pămînt), f : — pddp
.Şaibe
286
t)ntt
ter, ber —, 3, colon parţial, m ; —part, ber ober bag —, 3, —e, jumătate şi jumătate, /; —fcfyatten, ber —, 3, penumbră, /; — jctjetb, bie —, jumătate şi jumătate, /; —jd)Iutmner, ber —, 3, aţipeală, /; —jdjtuefter, bie —, —n, soră ute-rină,/; —feibe, bie —, mătăsică, /; —filber, b«3 —, 8, pacfon, « ; —îo^Ie, bie —, —tt, pingea, /; — ftiefel, ber—, 8, botină, /; — ftrumpf, ber —, (e)3, —firii tnpfe, buş, căl-ţun, m; —trauer, bie —, semido-liu, n; —lud), bag ,3, tiicţer, pănură,/; oer=3, ber—, fe8, — fe, emistih, n ; —jirtei, ber —, 3, omicirc.
■Şaibe, bie - , it, povîrniş; cîmpie,/.
Ijalf, f. Ijelfen.
■Şiilftc, bie—, —n,jumătate,/; jur—, jumătate şi jumătate.
-Şalfter,bie—, —n, căpăstru, dîriog,n.
fiaifteni, a încăpăstră.
Şjall, ber —, 3, sunet, răsunet, n ; jaţr, ba3 —, (e)3 —e, an iubi-lar,
4>alle, bie—, -n,hală, portică.vaMăl, /; vestibul, n,
.Şallelujnt), ba3 —, 3, aliluia.
IjaUeit, a răsună ; —b, răsunător, răscîntător
.Şallimnfrf), ber —, (e)3, (bot.) ghebe, /• pl-
.Şalliiintmf), ba3 —, (e)3 dimie, /.
lialloli, int. hei! halo! (telefon).
.ŞaHovc, ber —, n, —tt, şalgău, m.
Şalm, ber —, 3, —e, tuleiu, paiu, n\ festucă, /; —frndjt, bie —, — friid)te, spicoasă, păioasă, f.
£âlm<f)ett, ba3 —, 8, fir, n.
■Şal=3, ber —, fe3, — Şiilfe, gît, n ; grumaz; guler, m; — ehter Sioliite, capotast, n; iiber — uitb St'opf, de-a peste capul ; ciitent iun bett — ţnllen, a luă pe cineva de gît ; cinen bofen — ţabeit, a aveă durere în gît ; fid) etmaă pom —fe ftfjnffert, a se desbărâ de ceva, au3 poflent —fe fdjrcien, a strigă cît îl ■ia gura ; jbm auf bem —fe liegen, a se ţineă morţiş de cineva; ba§ bridjt iţm bett —, asta-1 pierde ; in bett — Ijineinlitgeţt, a spune o minciună încornurată; —nber, bie
—, tt, vînă jugulară,/; —banb, bas —, e3, — bdnber, sgardă, f; colier, n; gheordan, n; —binbe, bie—, —u, cravată,./; slips, n; — braitne, bie —, mocîrloiţă, f; — britfe, bie—, — n, gîlcă; mura din gură, /; —e, bie—, - tt, colier, m; —eifen, ba3 —, 3, juvăţ, singir ; grumăzar, m; —emjunbung, bie—,
—	ert, laringită, /; —geridjt, ba3—, (e)3, —e, justiţia criminală, /; — gefcţmeibe, ba3 —, 3, salbă, / ; — gid)t, bie —, anghina artritică, f; —jod), ba3 —, 3, —e, colac de ham, m ; — fette, bie —, —n, colier, —fragen, ber —, 3, guler, m;
-	fraufe, bie —, — n, encolură, freză, f; —fdjleife, bie—, —n,fuu-tă,/; —fţiange, bie—, —n, gurmetă, /; —ftarrigfeit, bie—, cerbicie, obstinaţie, /; — tud), ba3 —, (e)§ -tiic£)er, legătură de gît,/; şal, caş-neu, n ; — tpirbel, ber —, 3, vertebră cerbicală, /.
ljal=8bred)enb, a. baisbredjeriid), a. periculos de moarte ; - ten, a luă
in de gît; —gftarrig, a. cerbicos, obstinat.
Şii(8tl)cn, ba3 —, 3, gîtuşor, n.
Şalt, ber —, 3, reazîm, sprijin, suport, n; durată,/'; staţ-ie, —iune, haltă, /; popaz, n ; — tnadjett, a opri; —barfeit, bie —, trăinicie, /; —epla^, ber —, e3 — piâfşe, — eftefle, bie —, —n, haltă, /; - ung, bie —, —ert, ţînută, /; abit, n; atitudine; purtare, ./ ; aer, m ; gerobe —, aplomb, n.
Ijnit, int. ho, stai, halt! — mer ba? cine i acolo, te văd, te văd ; — —bar, a. trainic, durabil ; sute-nabil; — eu, (ţâltft, ţalt, ţtelt, tjiclte, geţalten, ţalt(e), aţîneă, areţîneă, a rezistă; a opri; a dură; a stă; a cuprinde; roa3 - eit ©ie baton? ce zici de asta ? cine 3îcbe -ert, a pronunţă ober a rosti un discurs; Guarantiine eit, a face carantină ; tpie f)odj —en ©ie biefeS .ftletb, cît ceri pentru această haină ; toa3 foii mau bappit - en, ce să crezi de aşa ceva; fftr bumm gebnlten rnerben, a fi taxat de stupid; bafiir —, a fi de părere ; e3
287
3joIt
■tpnitb
plt fdjloer, este greu; fiu gut —, a aproba; frei —, a regală, a ţinea de cheltuieli ; Bici ani jb —, a face mare caz de cineva ; £>»d)= jeit—, a face nuntă; SGSocE)e a păzi, a fi de gardă; eitte Stitung—, a li abonat la un jurnal: jyreitnb» fcpft mit jbm —, a trată amiciţie cu cineva; bie fţinjdfe halt 2 Siter, această butilcă are 2 litrii; ©tid) —, a se dovedi (de bun) ; beint HBort —, a luă de cuvînt; jb furj a ţinea pe cineva în frîu; ei mit jbm —, a fi de partea cuiva; toofîtr - ©ie mid) V de cine mă crezi ? an fid) —, a se stăpînî, a se reţinea; a se modera; iitne —, a se opri; baS toirb îdjroer -, asta va fi greu de făcut: plt auf ! prindeţi-1! (pe hoţ) ; fid) —, a se ţinea; a se reţinea; a se păstră; fid) gut —, a se conservă, a se purtă bine (ţîn’te bine măi Martine); fid) an jb—,a urmă exemplul cuiva; pite btd) baju, vezi de isprăveşte odată ; bie fţeftung plt fid), fortul rezistă ; plt biet) bar= ttnd), urmează, cum ţi-atn spus. plt, pltft, f. plicit.
■Şatttufe, bev —, tt, —n, blestemat, om de nimic, m,
-{wlnjinntioit, bie , ett, alucinaţ-ie, —iune, f. ■ plujiniereit, a alucinâ Jpamcit, ber - , 8, ciorpac, »i. lliiniijdl, a. maliţios.
Cantinei, ber —, 8, berbece bătut, m; —feule, bie —, — n, gigou, n ; pulpă, /.
(jammclu, a bate berbecii (la coae). -fjammer, ber , s, ciocan, baros, chilon, n ; unter bett —fommen, a se vinde la mezat; — fifd), ber —, eS, —e, (zoo/.) ciocan, // ; tBerf, ba§ , (e)8 — e, fierărie, f. Jjâmmer=bar, a. maleabil; — n, a ciocăni, a ba»e fierul.
■ţ>ămmerd)ctt, ba# , 8, ciocănel, n. ămliltfl, ber —, 8 — e, scopit, m. nmurrpibeit, bie —, (pi) ernoroi-de, /. pl. trînşi, m. pl. ^antpelmonn, ber —, eS, —mfinner, pantin, m; fantoşă, marionetă,/.
•Şamftec, ber —, S, (zool) ciuriciu, hîrciog. mişunei, m.
.'daitb, bie —, Şânbe, mină, /. con-deiu. n. scriitură, f; bie f(nd)e —, palmă,/; bie ţoljle —, podul pâlniei; cine — Boli, un pumn de..; Bor ber —, deocamdată; linfer —, deastînga; redper —, deadreapta; sur — neţnten, a face rînd; jb auf bett •Ştirtben tragen, a purtă pe cineva în pălmi ; au# cirter - in bie onbere geben, a trece din mînă în mînâ: bie Seine in bie — nclimett, a o luă la picior ; er fdjreibt eitte idjime —, are o scriitură frumoasă; jbm an bie — geţen, a da cuiva mînă de ajutor; bie Slrbeit gelit ţf)tti oon ber—, are spor la lucru; jbm bie — geben, a da mîna cu cineva; Bon ber — in bett iDtunb leben, a trăi de azi pe mîine; jur
—	fein, a fi la îndemînă : — an fid) legen, a-şi face seama ; bie Şfinbe in bett ©d)ojj legett, a sta cu mînile în sin: bie — Bon jbm nbgiepit, a nu mai da cuiva ajutor; ooit ber — lucifen, a respinge, a refuză; bie — mit im ©piei p= bett, a fi cu musca pe căciulă ; bas liegr auf bec —, este cu ochi şi cu sprîneene: bie Smnbe fnlten, a împreuna mînile ; bie Smnbe ringen, a-şi frînge mînile; bie Şfinbe in Unjdjulb roaidjen, a se spăla pe mîni; e# liegt in mciner —, atîrnă de la mine: bas pt meber — nod) fţufs, asta n’are nici cap nici că-pătîiu; — ambosjj, ber—, fjeS, — Jfe, nicovală portativă ; —anlegung, bie —, apucare de muncă; participare la muncă; —nrbeiten, bie —, (pl.) rocodele, /. pl- — arbeiter, ber 8, pălmaş, m ; — arbeits= fd)ute, bie —, —tt, şcoală profesională, /; —auSgabe, bie—, —tt, ediţiune portativă, /; —beii, ba8 —, §, e, bardă, teslă,/; — befaţj, ber —, es, — faţje, pumnulaş, m ;
—	befen, ber —, 8, măturică, /; —betoegung, bie —, —ett, gesticu-laţ-ie, —iune, /; — breite, bie —, tt, latul pălmii; —brtefdjen, ba8—, §, bilet, n ; — bud), ba§ —, 8, — bitepr, manual, »; - etfen, bie -,
288
$anbel
Jgmnb
(pl) căţuşi, obezi,/, pl; — fertigteit, bie —, adresă, /; —feffeln, bie - , (j»7.) câtuşi, obezi, / pl; —f(dd)e, bie - , —n, metacarp, m. palmă, /; — gebraud), bec —, g, uz obişnuit. n ; — gelb, bag —, e§, -er, arvună, /'; — gelenf, bag—, §, —e, încheetura minei,/; —gretflidjfeit, bie—, palpabilitate, ./• —getttenge, bag—, §, încăerare, f; —gelbbnt-g, bag —, ffeg, —ffe, dare de mină (spre întărirea unei promisiuni), /; —geţjfid, bai —, §, —e, bagaj portativ, »; —geţctjmeibe, bag —, ei, brăţar, n; — gicţt, bie —, hi-ragră ; -griff, ber —, (e)§, —e, toartă,/, miner, n; apucătură,/; pumn, m; — babe, bie—, —ti, manivelă, / miner, n; —ţnbung, bie —en, mânuire, manipulare, /; —farren, ber —, g, roabă, /; — ffapper, bie —, eit, geamparale, castaniete, / pl; —forb, ber —, (e)g, — fbrbe, corfă, coşniţă, /'; — fraufe, bie- , —n, mangetă, /; — lattger, ber—, g, azistent, salahor, »»; leudjter, ber —, g, sfeşnic cu toartă, n; — tnitfjte, bie—, —tt, rîşniţă,/. coleşer, m; — pieri), bas —, eS, — e,povodnic, m; —reicţung, bie —, —en, azistenţă, mină de ajutor, /• —riicfen, ber—, S, dosul pălmii, podul mînii; — idjefie, bie —, — tt, obezi, m. pl: — fdjlag, ber —, $, fctjlăge, dare de mînă, / ; —fcţlitten, ber —, î, cioaclă, / hîrjoabe, f. pl; — )d)reiben, bas —, §, autograf, « ; —fdjrift, bie —, en, scrisoare, scriitură,/'; olograf; manuscris, n ; —fd)uf), ber —, g, —e, mănuşă; —ic^uîie anjieţen, a se mănuşă, a-şi pune mănuşi ; —fdţufje augjteţen, a-şi lăpădâ mănuşile, a-şi scoate mănuşile; — ţdjuţmadjer, ber—, S, mănuşar, m; —fiegel, ba§ —, g, —ftempel, ber—, S, sigil privat, n; —ftreicti, ber—, g, —e, surpriză (a inimicului), lovitură de mină (coup de main), /; - tajdje, bie—, —n, geantă,/, sunduc, n; — teHer, ber—, S, palmă, /; —trontmel, bie—, — n,tambură, f; —tud), baS —, g, — tiidjer, prosop, peşchir, ştergar, n ; — itm=
breţen, bag —, S, timpul cit ai da din palmă, clipeală, clipă, /; —berfaitf, ber—, g, — fâufe, debit, «; —Boli bag —, g, (un) pumn (de), ™. (o) mină (de), /; —ttmţrtager, ber —, §, hiromant, m; —roerî, bag—, g, — e, meserie, profesiune, /'; (prov.) —tnerf l)at golbenen Sîoben, meseria e brăţară de aur ; jbnt iitg —tuerl pfttţci)en, a se amestecă în treburile cuiva, a strică cuiva rostul; jbttt bag — legeit, a găsi ac de cojocul cuiva; a pune capăt unui abuz ; — toerfer, ber —, g, meşteşugar, profesionist, artizan, filotehnic, m ; — trerfgdltefle, ber —, n, —n, staroste, m ; — roerfgt>urfcf)e, ber —, n, —n, calfă, / sodal, m; — tnerfggefefl, ber —, en, —en, calfă, /. sodal, m ; — merîglabe, bie—, —n, lada isnafu-lui, /; —tuerfgmann, ber —, eg, — teute, f. - er; — tnbrterbud), bag —, g, - -bitcţer, dicţionar portativ, n; —tuurjel, bie —, carp; — pg, ber —, (e)g, —âitge, parafă, /
fjatti)=Breit, a. de latul palmei; —fer= tig, a. adret; - feft, a. robust; — gemem Wetben, a se încăeră ; — greiflid), a. pipăit, palpabil ; — greiflidie linge, minciună încornu-rată; —greiflid) merbett, a lovi (în cineva); —baben, (geţanbţabt, ţanb= ţab(e), a mînui, a manipula; a se servi de ceva, a aplică, a administra; —f)od), a. înalt de o şchioapă; —langern, a salahori; —iid), a. purtăreţ; maniabil; — ]'d)riftlid), a. olograf, manuscris ; — rnerfg» majjig, a. industrial, mecanic.
,Şiinbe=brucf, ber —, (e)§, strîngere • de mînă, /; — flatjcţen, bag —, §, aplauz, n.
^iaitb>el, ber —, §, comerciu, negoţ,
' trafic, n; —eln, bag—, s, acţiune, /; negustorie, /; —eigagent, ber—, en, —en, agent comercial, m ; —elsbefltffene, ber —, n, ■ -n, ataşat la comerciu, m ; —eIsbeDotI= mfidjtigte, ber—, n, —tt, disponent, prepozit comercial, m; —elgbiener, ber—, g, băiat de prăvălie, comis, m; —elggeift, ber —, eg, spirit comercial, n; —elsgeuo/ţ, ber- , fiert.
$8nbe(
289
—	fiert, tovarăş, asociat, companion, m; —el?gerid)t, bas—, §, — e, tribunal comercial, n; —el?gefeg= bucă, ba? ——biidjer, cod de co-merciu, n- — elâgemblbe, ba? —, ?, prăvălie, boltă, /. magazin, n ; —elsţerr, ber—, n, — it, —efâtnann, ber - -, es, —leute, comerciant, m; —ellnieberlaffung, bie—, —eu, fac-torie, /; —elsplaţ}, ber —, e?, — plctţe, piaţă comercială, /; —et?= redjt, ba? —, ?, drept de comer-ciu, »; —el?rei[enbe, ber—, rt, —n, comis voiajor, m; —e(?fdjaft, bie —, —en, neguţătorime, f. co-merciu, n; — el?ftanb, ber —, e?, —ftiinbe, f. — fdjaft; — bertrag, ber —, ?, —trage, tractat comercial, n; —lung, bie—, —en, act, fapt, n. acţiune, faptă; casă de comerciu, /. magazin, n; —ung?nrf,bie—, purtare, purcedere, /; —ung?biener, ber —, g, băiat de prăvălie, comis, m; - ung?retfenbe, ber —, n, —u, comisvoiajor, m.
$8ttb=el, bie —, ceaMS, gîlceâ*iţtrjţ|
-	elftifter, ber —, zavergiu, n ; — Ier, ber —, ?, neguţător, comerciant, ni.
ţanb=elii, a lucră, a face, a agi să, a trată, a purcede, a sc negustori, ti trafica, a face negoţ, a se tocmi, a se tîrgul; iriorum — cit e? fief) ? despre ce este vorba? al? rcblidjer SKanrt — cin, a purcede ca om onest ; jbnt gnnt îroţ —, a face în necazul cuiva; ttnber jb? S8efcî)l —etn, a contraveni ordinelor cui va ; cr f)at gut an mir geţanbelt, mi-a făcut mult bine ; er f)at fdjlecţt an mir geljanbelt, m’a neîndreptăţit ; --seirtig, —?ein? foerben, a cădea la învoială.
Ijăitbetfndjtig, a. zavergiu.
Ifatif, ber —, §, (bot.) cînepă, f. ol-dan, m; —acter, ber —, ?, cîne-pişte, /; —bereiter, ber -, §, cîne-par, m; —bredje, bie —, — n, me-liţa, /; —biifd)e[, ba? - - , ?, fuior, m. chiţă, /; —barre, bie	— n,
uscătoare (a cînepei), / ; —felb, ba? —, el, —er, cînepişte, /; — grilte, bie —, —rt, (zool.) chifteri-ţă,/; —ţedjel, bie—, —n, pieptene,
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
ţar
m ; — bebe, bie —, stupă de cînepă. /; —teintvanb, bie —, —e, anghina, f ; —rSfte, bie —, —n, topitoare, f; —famen, ber —, ?, jufă, /.
fjănfeit, a. de cînepă.
^ăttfKng, ber —, ?, —e, (zool.) pietrar. m.
Jpang, ber —, es, Sânge, povârniş, n. pantă; inclinaţ-ie, —iune : a-plecare, pornire, pasiune, f. .friiitge=bau<f), ber—, ?, — băudje, burtă verde,/; —btitefe, bie , —n, pod suspendat, »; - Intnţe, bie—,—n, lampă suspendată, /; — matte, bie —, — n, hamac, n ; —îcf)to=B, ba? —, fie?, —ţdjtoffer, lacăt, n. fjnngen, i. f. (ijangft, ţdngt, îjing, binge, fjang(e), a sta atârnat; an jb —, a ţîneă mult la cineva; am (Selbe —, a muri după bani; bie Cţren — laffett, a pleoşti urechile; —b, a. atîrnat, aninat.
Ijangeit, (ţangfi, ţângt, fiangte, geţângt, png(e), a spânzură, a atârnă, a Jr anină, a agăţă; ein S'leib an beit 'lîagel - , a prinde o haină de cuiu; an ben Sîaget —, a pune la ciorchină; biefet S3aum ţăngt colier Sriidjte, acest, pom e încărcat de poame; ■ bleiben, a se anină, a se împiedecă; —b, a. atîrnat, adus, pendent, suspendat, fjnttgft, ţângft, ţangt, ţangt, f. ţangen nnb ţcingen.
.SjŞaitfe, bie —, —n, coapsă, /.
ber —, en?, ipfinfe, — sbne " Sorge, pritinghel, m ; bamţf in allett ©affen, prisnel, m ; — im ©litcf, dă masalaua pe un poponeţ; —ttmrfl, ber —, e§, — miirfte, arlechin, polişinel, m; brăzae, f. £aiife, bie—, —n, liga hanseatică, /. Ijănfclit, a luă peste picior: a trage pe sfoară, a luă în rîs.
,'paittel, ber —, ?, ghiulele de gimnastică, f pl.
fjantieren, a manipula.	[/.
.Şantierung, bie—, — en, manipulare, ţabent, a nu merge, a se împedecâ;
ba ţafiert?, aici e buba.
5iappeit, ber —, §, bucătură, /. baţ)peit, a înghiorţi. ţar, int. hăis!
19
•Şiifdjeit
290
•frate
.frSrdjen, bag—, g, firicel de păr, m. l)ăven, a. de lină, de păr.
Ijarctt, fief) —, a se năpîrlî.
■Şarf=e, bie—, —n, arpă, f- —ner, ber —§, arfenist, m; — enmdbcE)en, ba? —, g, arfenistă, /.
.frarfe, bie—, —n, greblă, /; —r, ber —, g, greblaş, m.
IjarJeit, a greblă.
Şarfefin, bcc —, g, —e, arlechin, m;
—gpoffe, bie—, —it, arlechinadă,/. £arnt, ber—, g, întristare, mîhnire, obidă, /; —lofigfeit, bie —, —ett, nevinovăţie, inocenţă, /. iiiivmcii, ficî)—, a se mîhnî.a se obidă, liarmlog, a. nevinovat, inocent, .ţjarittoinic, bie—, —en, armonie, / ; —ifa, bie —, —en, armonică, /; —il, bie —, ştiinţa armoniei, /. f|armoiideren,(ljarmoniert,(jarmonier(e), a armonia ; —ifd), a. armonioz, armonic.
.frânt, ber —, eg, pişat, ud, m ; urină; —biafe,bie—, —it, veziculă, băşica udului, /; — fiu=R, ber —, eg, —flitfje, albuminurie,/; — gla=§, bag —, feg, — (liftier, uri ni), n\ entibţre, bie —, —n, uretră,/; — ruljr, bie —, f. — flufj; — ftein, ber-, 8, —e, calcul (piatră formată în băşica udului), «; — ftofftjergiftung, bie—, urenie, /; —nerjiegung, bie —, — en, anurie, / ; — uerftopfung, bie—, en, zăprire, /; — jtuang, ber —, g, dizurie, f.
ţarn=en, a se pişă, a ieşi la ud; a urină; — treibenb, a. diuretic. .Şaritifcfi, ber—, eg —e, zea, pavăză, armură, platoşă, / ; calcan ; in — geraten, a se înfuria ; in — bringen, a înfuriă.
fmrpuite, bie—, —n, dardă, arpună,/. Ijurpinuereit, a arpună. fmrpije, bie —, en, harpie, /. barrett, a aşteptă, a adăsta. [/. .frarren, bag—, g, aşteptare, adăstare, fjarfd), a. aspru, scorţos, îjart, a. tare, vîrtos; aspru; straşnic, înverşunat; —er Seib, consti-paţ-ie, —iune, / ; —fflebingungen, condiţiuni grele ; —tucrben, a se învîrt'oşâ; a se încîinî ; jb — an» fafjren, a se rosti cătră cineva ; jbm — 3ufefcen, a fierbe pe cineva
fără apă; jbm eine —e (Strofe ouf= ertegen, a impune cuiva o pedeapsă rigoroază; er bat einen —en ffopf, este dîrz ; er bat ein —eg .frerj, este dur; eg roirb — Şolten, va fi cu greu ; —gefotten, a. răscopt; —gefottener Sitnber, proclet, m; —bauttg, a. vîrtos la piele; — berjig, a. dur. împietrit la inimă, impitoiabil; — bbrig, a. mîndru de ureche; — fopfig, a. dîrz. obstinat; —leibig, a. constipat; —tnăulig, a. tare la gură ; — năcfig, a cerbi-cos, obstinat ; tenace ; —rtdcîig, adv. morţiş.
•fiiirhe, bie —, —eit, duritate; asperitate, tărie; asprime, străşnicie; nesimţire; —ung, bie—, călire,/. Ijăvhen, a învîrtoşâ ; a căli (fier) ;
—lief), a. cam vîrtos. fmrt-fiiigler, ber —, 8, (zool.) coleop-t.er, n ; —ţerjigfeit, bie —, împietrire, cîinire, /; — i)eu, ba§ —, mă-selariţă, /; — ţbrigfeit, bie—, surditate, —folpf, ber —, (e)S, — ffipfe, încăpăţînat., m ; — fdpfigfeit, bie —, încăpăţinare, / ; — leibig* feit, bie —, constipaţ-ie, —iune, /; — mâuligfeit, bie —, vîrtoşie la gură, /: — năcftgfeit, bie —, cerbicie, obstinaţ-ie, —iune,/; — rieget, ber—,g,(ăot.)lemn cînesc, sînger,»;. £>arţ, bag—, eg, răşină de brad, f. — fof)Ie,bie—n,bitumen,.w; •—pflart» yt, bie—, —n, plantă răşinoasă,/. Jjarjig, a. răşinos, bituminos. .Şafarb, bag —, g, azard, întâmplare, voia întîmpîărei, /; —(piei, bag —, (e)g —e, azard, n. baiarbierctt, a riscă, a azardă. .Şăgdjeu, bag—, g, şoldan, vătuiu, m. ţafdfeit, a hăpăi, a prinde repede, ffăfrfjer, ber—, g, sbir, arcaş, agent poliţienesc, m.
,Şafe, ber —, n, —n, iepure, /; ba ~ liegt ber — im tPfeffer, aici e aici, acum e acum; fycurtger—, şoldan; nepăţit; —nbalg, ber —, (e)g, — bâlge, —nfeU, bag (e)g,- — e, piele de iepure, /; -nbrot, bag—, eg, (bot.) parasin, m; — itbrulje, bie —, —n, ostropăţ, m; —nfufe, ber —, eg, — fuge, libera, bag —, en, —en, fricos, şoldan viteazul, m ;
tyafenfiifjig
291
fcaupt
—nfleiit, bag - , g, măruntae de iepure, f. pl; —nfager, bas —, s, ■ culcuş de iepure, «; notjr, bas —, S, (bot.) urechelniţă, /; — n= panier, bag —npanter ergrcifen, a fugi mîncînd pămîntul; — npfeffer, f.—ttflein; —jdjarte, bie—, —n, buză despicată,/, (bot.) sclipeţ,»; — n--fd)rot. bag —, g, —e, alice mari. fjafenfiifiifl, a. fricos.
4>afef, bie -, n, (bot) alun, m ; — bufei), ber , es, —[>ufcf)e, alun ; —geftriipp, baS —, S, —e, alunet, »; —fptfjn, bas , g, —f)uf)rter, (zool.) ieruncă, găinuşă,/; — îrdf)c, bie —, - n, (zool.) alunar, m\ — tnamS, bie—, —măufe, pîlş, ghiţo-ran alb, m; nu fi, bie—, —nitffe, (bot.) alună, /; — ftaubc, bie—, —n;
-	-ftraud), ber , g, —ftraucper, (bot) alun, m; —trmrj, bie —, (bot.) pă-sulică, f.
ţafeliereit, a face nebunii.
Caftit, bie —, — nen, ie[iuroaică, /. .'pufpc, bie—, —it, ţîţînă, balama, /. copil, n.
.fpafpef, bie —, — n, depănătoare, /. răsebitor, rodan, rotap, m. sucală, leică, vîrtelniţă, /. ţafpeht, a depănă, fjaffen, a urî, a urghisî, a detestă, a abomină; —smeri, a. odioz, a-bominabil,
&affer,ber—,g,urghisitor, duşman, m. 4aft, bie - grabă, pripă, f ; —ig= feit, bie- , pripă,/; (prov.) — unb ©put, lut niemals gitt, graba strică treaba, finit, f. fjaben.
Şaftig, a. iute. pripit, grabnic, grăbit. ,ţ>a=f„ ber —, ffeS, ură, urgie, animozitate, pică, f.
fjăfj(itf), a. urlt, hîd, slut, pogan:
—	mie bie Diacbt, ciuma goală. ■Şăfţtidjfeiflbte —, urîciune, slutenie,/. fot, f. pabett.
biiticf)ctn, a desmierdă, a răsgăiâ. f)atfrf)eit, a umblă şontîc-£>atfcf|ier, ber —, S, arcaş, gardist călăreţ, m. l)iitte, f. fjaben.
.Şatj, bie —, goană, /: — fiunb, ber —, es, —e, zăvod, m.
/oiiBc, bie- -, — n, (zool.) coţofană, f.
fjaufmr, a. care se poate tăia (pădure).
,fŞăitfid)en, bag—, S, căiţă, scufiţă,/, ftaufte, bie —, —it, scufie, tichie ; creastă, /; (bot) bonetă, /; unter bie — fmnmett, a se mărită; — n-topf, ber —, (e)S, - fbpfe, cap de mucava, n; — nferdje, bie —, —it, (zool) ciocîrlie moţată, / ; —n-taudjer, ber - , S, cufundaciu urechi at, m.
.ţmufiiţe, bie—, — it, obuzier,»; — rt= fugel, bie —, - ti, obuz, n.
■iţauri), ber—, (e)S, suflare, duhoare, /. aburi, m. pl; Unit, ber —, es, —e, spirant. n
fjautfjeit, a suflă.	[dasin, m.
■fjaubegett, ber —, S, spadă, /; spa-■Spauberer, ber- , g, birjar de ţară, m. ,ţ>ait=e, bie—, —it, sapă, /. hîrleţ, »; bătăi, /. pl. frecuş, »; —£)ed)el, bie —, —n, dirmotin, n. ragilă, /; (bot) sudoarea calului, /. fjaucn, (fiteb, fjicbe, gefjauen, flaute), a lovi, a da în..., a ciomăgî, abate; a tăia, a săpă, a ciopli (în piatră); fief) —, a se bate.
Şaner, ber —, s, tăiător, săpător ; bătăuş, w; colţii (mistreţului), m. pl ; — lofţn, ber-, g, —IBflrte, plata pentru tăiatul copacilor, /. .'paner, ber —, S, măglaş, m. ,fiiiufld)eti, bas —, g, grămâzue, /; —tgfeit, bie—, frecvenţă; grămă-dire, /; — lein, bas —, g, grămă-zioară, /; —ung, bie —, — en, gră-mădire, acumulare, f. tpaufe, ber - , n, — n, grămadă, f morman, m. droae, /. cîrd, vraf, »; ber gemeine —, plebea,/; ttt peffen —n, cîrduri-cîrduri; iiber bett —n merfeit, a răsturnă, flaufetn, a prăşi.
tjăitflen, a grămădi, a acumula; a aglomera, a vrâfui; fief) —, a se grămădi; a se îndesă ; — ig, a. des, frecvent; — mcrbctt, a deveni frecvent; —ig, adv. adeseori, flanfettmeife, adv. cete-cete, cu grămada.
.ţiaupt, bag —, eg, .fiauptet, cap, că-pătîiu, »; căpetenie. ./'; şef, principal. m: ben geinb aufg — fdjlogen, a înfringe pe inimic; mit eniblojj* 19*
$aupt
292
,$aiu>trt)en
tem — e, cu capul gol; —abfii^i, bie—, —en, intenţiune principală, /; —abfdjnitt, ber—, (e)§, —e, secţiune principală, /; —ober, bie—, —n, aortă, /; —altar, ber —, 3, —tare, altarul maestral, in; —an= fiiţrer, ber —, 3, şef conducător, m ; —angelegenfteit, bie —, —eit, afacere principală, /; — anftifter, ber—, 3, capul instigător, m ; — armee, bie —, —eit, grosul ober toiul armatei, m; — arbeit, bie —, —en, greul muncii, » ; —augen» merf, ba8 - , 8, —e, aţintire principală, /; -balfeu, ber —, 8, arhitravă, /; —begrtff, ber—, 8, —e, noţiune fundamentală, / ; — be» ftanbteil, ber—, 8, —e, parte constitutivă, /; —betrag, ber —, (e)§, —trSge, total general, m; —biitbe, bie —, —n, diademă, / ; — bud), bn8 —, (e)8, — bild)er, maestru, »; - eib, ber —, e8, —e, jurămînt capital, »; —eingang, ber—, (e)8, —gange, intrare principală, /; — erbe, ber—, n, —n, erede universal, m; —fad), ba8—, (e)S, —fadjer, specialitate, /; —farbe, bie—, —n, coloarepredominantă, /; —galeere, bie—, —n, capitană,/; —gebaube, ba8—, 8, corp de edificiu,»; — ge= banfe, ber —, n, —n, idee principală, /; — gegeitftanb, ber —, e§, —ftcxnbe, obiect principal, n ; — grunb, ber—, e8, —gritnbe, raţiune principală, /; —ţaar, ba8 —, (e)8, părul din cap, coamă./; — inţalt, ber—, (e)8, —e, sumar, »; —firdfie, bie —, —n, biserica metropolitană,/; —înocfjen, ber —, 8, os bazilar, n ; —lefjre, bie —, —n, doctrină fundamentală; —(eţrer, ber —, 8, învăţător dirigent, m ; —leibenidjaft, bie—, —en, pasiune dominantă, /; — Inft, bie—, — Ififte, plăcere mare, /; —mann, ber —, 8, —lente, căpitan, m ; —mann» jdjaft, bie —, —en, căpitanat, n ; —rnaffe, bie —, —n, pohoiu, » ; —maft, ber—, e8, —e, catarg măes-tru, »; — mertmal, ba8 —, 8, —e, caracter distinctiv, »; — mittel, ba8 —, 8, remediu suveran ; mijloc principal, «; — mufterung, bie —,
-	en, revistă generală, /; —itarr, ber en, —en, nebunul nebunilor, m; —nenner, ber —, 8, numitor general, m; —nieberlage, bie—, —en, depozit general, »; înfrîn-gere completă, / ; —ort, ber —, e8, — e, capitala districtului, /. oraş reşedinţe, ». (chef-lieu), /; —poft, bie —, biurou central al poştelor, »; —perfon, bie—, —en, protagonist, m. persoana cea mai de frunte, /; —punît, ber —, e8,
—	e, merchez, punct esenţial (punctum saliens), »; - qitartier, ba8 —, 8, e, cartier general,»; —rege!, bie —, —n, regulă principală,/; —roUe, bie , —n, primul rol, n; —farî)C, bie —, —n, pivot, lucru principal, »; —jap, ber —, e8, — fiiţe, teză fundamentală, axiomă, /; - fdjladjt, bie —, —cit, bătălie decizătoare,/; — fcţlagaber, bie—,—n, aortă, /j —fdpiiflel, ber—, 8, cîrlig; —feiie, bie—, —n, fasadă, faţă principală, / ; —fpafj, ber—, e8,’ — fpafje, bună păcălitură; plani cere de frunte, /; —ţptadje, bie
—, —n, limba dominantă, /; — ftabt, bie —, — ftabte, capitală, f; —ftette, bie—, —n, instanţă primară, /; pasaj de frunte, n ; — ftreidj, ber —, 8, —e, lovitură de măestru, /; —ftiid, ba8 —, (e)8,
— e, capitlu, » ; —fturnt, ber —, (e)8, —ftitrme, asalt general, n ; —jumme, bie —, —n, total general, «; —treffen, ba§ —, 8, bătălie decisivă, / ; —ireffer, ber —, 8, cîştig principal, n ; — lugenb, bie —, —en, virtute cardinală, /; — umftanb, ber —, e8, —jtanbe, circumstanţă esenţială,/; —urfjeber, ber —, 8, autor capital; — oerbre» d)en, ba8 —, 8, crimă capitală, /;
-	toatfje, bie —, —n, corp de gardă, n; —Winb, ber—, e8, —e, vînt cardinal, »; —mort, ba8 - -, e8, — robrter, substantiv, n : — jaţl, bie —, maioritate, /; —jaţlroort, ba8 —, es —nibrter, număr cardinal, rn- —jug, ber—, (e)8, — guge, trăsură caracteristică, f.
^ăupfdjcit, ba8 —, 8, căpăţină ; — falat, ber —, 8, lăptucă, /.
IjauţrtiitfiaWid)
293
I)a«pt=inl)altltc£), a. somar; — fădjlid), ailv. mai cu seamă; — jad)lid), o. principal
£>ău))tliitg, bec —, s, -e, vătaf, cap,
m.	căpetenie, /. şef, m.
.ţrntig, bas —, eg, .Şaujer, casă; familie; rasă; dinastie ; etnem — Ijalten, a conduce menajul cuiva; Don — aug, din capul locului, o-riginar ; in ţein aujueţmen, a primi în sinul familiei sale; fciit
—	befteHen, a regulă afacerile sale; er fjat — unb $of, are casă şi masă ; er frîjreibt nad) —fe, scrie la ai săi; mit ber STiir ing — faften, hodoronc tronc ; in eiitent jţ-ad)e gu — fe fetn, a fi vărsat în cutare specialitate; ein — mndjen, a trăi în stil mare; bamit fbmten ©te gu —je Bletben, poţi păstra aşa ceva pe seama I)-taio; tu o ift er gu —je, de unde e? —altor, ber —, g, — altare, altar domestic, re ; — an= badjt, bie , —eu, devoţiune domestică, /; —aţotljefe, bie —, — tt, spiţerie de casă, /; - arme, ber ,
n,	u, sărac de familie, m; — argt, ber —, eg, ârgte, medicul familiei, medic de casă, m; —bebarf, ber —, eg, necesarul menajului, »/; —betoofjner, ber —, g, conlocuitor, m; —bradie, ber—, n, —n, tartoriţă, /; -brtrd)fucf)ung, bie—, eu, vizită domiciliară, /; -biele, bie—, —u, tîndă, /; —flux, bie—, —eu, tindă,/, pridvor, re. prispă, /; —frâu, bie—, —eu, stăpîna casei, cocoană; menajeră; gospodină,/;
—	friebe, ber —, eng, pace domestică,/; —fleno=ţj, ber—, ffett, — ffen, conlocuitor; — gerat, bag- -, g, —e, pojijie, /. furnituri de casă, / pl;
—	gefinbe, bag , g, servitorime,/; —flort, ber —, eg, —gotter. Iar, m; penaţi, m. pl ■ — ţafn, ber —, §, —f)iif)ite, cocoş de curte, m; —balt, ber —, eg, —e, menaj, re. economie, strînsă, /; —ţalter, ber —, g, -ţalter, menajer, »/; —îjfilterin, bie —, —nen, menajeră,/; f>al= tunet, bie—, —cit, menaj,»; — fjerr, ber —, n, - n, stăpînul casei, boier, m; — Ijofmeifter, ber —, g, epistat. intendent; instructor, m;
£>aud
—jungfer, bie—, —u, domnişoara casei, duducă, demoazelă, /; — fleib, bno —, eg, —er, neglijeu, »; —tnedţt, ber —, g, —e, rîndaş, argat, m; — foft, bie —, menaj de casă, a; — îreug, bag —, eg, —e, tartoriţă, f; —laud), ber —, 3, (iot.) jinţură,/; —leute, bie—,(pl.) ai casei, m. pl; —măbdjeit, bag — , g, fată din casă, camerieră,/; —mânu, ber—, eg, —măttnet, portar, m; — manngfoft, bie—, menaj de casă, re; — ntarber, ber —, 3, hoţ domestic, (iot.) belhiţă,/;
-	magb, bie —, —ntâgbe, servitoare. /: — nteifter, ber —, g, portar, m; — miete, bie—, — n, chiria caselor, /; —mitrei, bag—, g, leac de casă, n ; —mutter, bie —, — miitter, mamă de familie, / : — poftitfe, bie —, —n, carte de rugăciuni, /; —rar, ber —, g, pojijie, /; — recbt, bag—, g, autoritate domestică, /; —regiment, bag —, g, conducerea menajului,/; — jd)ajp, ber —, eg, —fdjcijje, casseta privată a unui suveran,/; — ţdiufj, ber—, g, —e, pantof, m; —fdjwalbe, bie —, —it, (zool.) rîndunică domestică, /; — fdjiuamm, ber—, (e)g, (iot.) burete de păreţi, m ; ciupercă de pivniţă,/; — jd)»et(e, bie —, —it, pragul’ uşii, re ; —focfel, ber —, g, tălpoae, / ; —ftaat, ber —, eg, casa civilă (a unui suveran), /; —flaitb, ber—, eg, —fianbe, casa-casă,/; — fudjuug, bie—, —eu, perchiziţ-ie, -iune domiciliară,/;
-	teufef, ber —, g, tartoriţă, /; —
tier, bag —, (e)g, —e, animal domestic, re; trauer, bie—, doliu de familie, re; — trauitg, bie —, —eu, cununie domiciliară, /;	—tur,
bic —eu, uşa casei, /; —ftbel, bag—, g, rău domestic,»; —Bater, ber —, g, - Dater, om cu familie; tatăl familiei, m; — Berroalter, ber —, g, majordom, epistat, inten-dant, m; Oogt, ber—, eg, —Dbgte, intendant, m; —nogtei, bie—, —eu, intendenţă,/; —iuajd)e, bie , —rt, spălatul (rufelor) în casă, m; — roefeit, bag —, -3, menaj, n gospo-dărie, f; —mirt, ber —, (e)g, —e.

294
£eben
gazda casei, /; — nrirtin, bie —,
—nen, stăpîna casei, /; ........rourj,
bie —, (bot.) iarbă de urechiu,./;
- jtn=§, bet —, feâ, —fe, chirie (a caselor), /; —judjt, bie —, disciplină domestică, /.
,Şău?d)cn, baâ —, §, căsuţă, căscioară, /.
£aufen, ber —, ?, (zool.) morun, m;
—Maţe, bie —, cleiu de peşte, ijaufeit, a locui, a şedea ; arg —, a pustii.
ljaubljatteu, (ţaltft, fjalt, ţielt, ţielte ţau?, ţau?gebalten, £ţnlt(e) ţauŞ)f a ţinea casă, a menaja, ţaubţalterifd), a. economic, fjaitfiereit, a colporta.
£mufier=en, ba? —, ?, colportaj, n; ” —er, ber —, ?, coroptor, colportor, mămular, marfagiu, tolbaş, boccegiu, m.
.Şăitbler, ber —, ?, căsaş, jeler; salahor, m.
fjăublicf), a. casnic, domestic. |»ănblid)feit, bie —, căsnicie, /. Şauffe, bie—, urcare (a cursurilor),/, ţaufeen, adu. aici afară.
^aut, bie —, $>oute, piele ; coaje ; cămaşă (pe licvide),/; membrană, /; au? ber — faljren, a crepă de necaz; mit ţciler — baDonfotm men, a scăpă cu faţa cinstită ; jbm bie — iiber bie Dţren jieţen, a beli pe cineva ; id) modjte nicijt in feiner —ftecfen, n’aş vrea să fiu în locul lui; er ift eine eţrlidje —, este un om foarte cum se cade; mir fdjnuert bie —, sunt luat de nişte iiori reci; fief) feiner — toefp ten, a-şi feri viaţa ; fetne — ju SKortte tragen, a-şi’ expune viaţa; mit — unb §aar, pe dîntreg; — ab= fonberung, bie , eit, secreţiune cutanată, /; - -auffcţurţung, bie—, en, excoraţie, /; — au?fcţlag, ber —r s — fdUcige, spuză, /; — briife, bie —, — n, ghindură miliară,/; —farbe, bie —, n, tent, n; faţă,/; —juden, ba§	, gt prurit, n ; —
franfţeit, bie —, —en, boală cutanată, /; —rofe, bie—, foc viu, m. 4>«ut&ot3, ber —, oboe, /.
^nut&oift, ber- , cit, —en, oboist, m. $aut=d)en, ba? —, §, pelcuţă, peliţă
membrană, /; —ung, bie —, be-lire; năpârlire, J.
ţiint=en, a beli, a’jupuî ; fid) —, a se năpîrli; —tg, a. peliţos, mem-branos.
ţautreinigenb, a. cosmetic. .Şantretief, baâ—, 4, —e, relief, otre-” lief, n.
.ţjaugaljn, ber—, (e)? — jtiţne, colţ, m. Şatmrie, bie —, —en, avarie, /. Imjarb îc. j. Şafarb tc.	[măi !
1fe, int. hei ! măre ! — ba ! ascultă £ebamme, bie—, — n, moaşă,/; — n= ~ funft, bie —, - fiinfte, moşit, m. ,§ebc=6aum, ber —, e? — bfiume, — Balfen, ber —, Ş, pîrghie, / ; elevator, m ; — frafin, ber —, §, — friiţne, elevator, m; — merf; ba«—, *, —e, pompă, f
.Şebel, ber —, ?, mangeal, n ; pîr-ghie, /; —merf, ba? —, / —e, mangealîc, n.
ţebett, (f)ob ober ţub, ţobe ober bube, geţoben, ţeb(e), a ridică, a elevă, a înălţă, a delătură ; SBein au§ bem gafe —, a trage (cu tidva) vin din bute; etit .ftinb—, a moşi un copil; etn Sîirtb au? berfEaufe—, a boteză (ca nănaş) un copil; eitten SdjaŞ —, a scoate o comoară; eincit SBrud) —, a simplifică o fracţiune ; nu? ben Slngcht —, a scoate din ţîţîni ; jb bi§ iu ben Şintmel —, a înălţă pe cineva pînă la cer; eiu SOiifjoerftcinbni^—, a lămuri o neînţelegere ; biefe garbe ţebt bie anbere, această coloare scoate în relief pe cealaltă; fid) —, a se ridică, a se înălţă ; man fdjlagt eineit Sîngcl etn unb ber ©djaben bat fid) geţoben, baţi un cuiu şi s'a reparat defectul; er ţebt fid) Oom Staţie, se scoală de pe scaun.
£>eb=en, ba? —, ?, ridicare, înălţare, ridicătură ; pereepţ-ie, — iune ; simplificare (a unei fracţii)./; — er, ber —, 4, tidvă, leică, tragă, tragulă, curcubetă,/; livăr, lom-pău, sifon, n ; —efraţtt, macara, «; —eftange, bie —, n, lăstar, n ; —eminbe, bie—, —n, vîrtej, şăitău, »; posteucă, /; —ung, bie —, ridicare, /.
£>ctfjei
295
,$eibe
Aj»«rijcl, bie —, it, dărac, m; meliţă: pieptene, m ; răvilă. /; jb burd) bie — jicţen, a da pe cineva prin ciur; —banf, bie—, -tmiife, scaun de dărăcit, n.
l)ed)ciit, a dărăci; a hăhălă, a răvili, a scărmănă. eti)fc, f. Şadjfe.
eriit, ber —, 8, —e, (zoo/.) ştiueă, /; —bar=§, ber —, feit, —fe, (zool.) ştiueă, şaliu,/;	- milei), bie —,
lapţi de ştiueă, m. pl; —rogen, ber—,?, taramă,/; — fdjimtnei, ber - , ?, (zool.) cal pag, m.
£>crf, ber , 8, —e, pupă (a corăbii),/'. £etf=e, bie —, rt, gard viu; cuib, n; prăsilă (apaserilor),/'; —enmdnn» d)en, ba?—, drăcuşor. —enBjfnung, bie —, —en, pîrleaz, n ; — enroj'e, bie —, n, (bot.) rug. n; — jett, bie —, timpul clocitului, n.
Ijetfcii, a cloci, a scoate pui.
•Şebe, bie —, cîlţ, m.
.Şe.bcrid), ber —, 8, (bot.) muştar de cîmp, »»; ridiche sălbatică,/. ,§rcr, ba§- , (e)8, -j-e, oaste, oştire, armie, armată; mulţime; spuză, /'; — bartn, ber—, e§, cliiemare sub arme, /; e§f£ud)t, bie—, dezertaţ-ie, —iune,/'; — egfolge, bie- -, pornire suIj arme,/: —esfolge leiften, a urma trenului de armată ; — e?= ffiule, bie—, — n, coloană militară,/; —e?jug, ber —, s, —jitge, expediţiune militară; tren ele armată, n ; fitţrer, ber , 8, be-liduce, şeful armatei, m; — gerăt, ba? —, (e)?, - c, bagaje, f. pl. — ţartfen, ber--, ?, corp de armată, n; — lacţer, n: ba? —, ?, taberă, /; lagăr, n ; —fdjar, bie —, - eit, ceată, legiune, f; ber £>ert ber — idjareit, Domnul puterilor :	bie
tiimmliidien — ţdjarert, cetele îngerilor. /. pl; —ţd)au, bie —, revistă militară, f: —ţdşnepfe, bie —, —n, becaţină, /; — jtrnfje, bie —, —rt, cale naţională,/; —jug, ber — (e)§ — jitge, tren de armată, n. campanie, /.
$efe, bie —, —it, drojdii, /. pl: fe-cuiă. guşti, m. pl: bie — be? S3of= fe?, plebe, /'. ţefig, a. fecuios.
.Şeft, ba? —, cs, -e, caiet, n ; fascicul; mîner, n ; coadă, plăsea ; copcie, /: er £jat ba? - in ben ipanben, el ţine frînele în mină; —djen, ba?—, ?, mic caiet, n: broşurică; cîrliguţă, copcie, f: —en, ba? —, ?, broşare, prindere cu acul ober cu ace ;	— faben, ber
—, ?, —faben, aţă de prins, /;— igfeit, bie —, impetuozitate, acer-bie, /'; —nabel, bie —, n, acoiu, n; —ţiflajter, ba? —, ?, plastru englezesc, n,- —el, ba? —, 8, copcie, /.
I)eft=eln, a încopciâ, a încătărăină ; —en, a broşa; a înseilă, a prinde cu acul ; a coase laolaltă ; bie 'ăngen auf etnia? —, a aţinti ober a pironi ober a bracâ ochii asupra unui lucru; — i. j. ase prinde ; —ig, a. aprig, iute la fire, violent, amarnic, turbulent, im-petuoz.viu, vehement; —tg trier ben, a se iuţi : - ig nnfaliren, a se răsti.
ftege, bie —, îngrijire, menajare ; prezervat-ie, —iune, /'; — bereiter, ber —, s, jitar, pîndar, gard forestier, m; -r, ber—, ?, păzitor. m ; — jeit, bie —, - -en, timp de opreală, n.
ţegen, a îngriji, a menaja, a prezervă; — nnb pflegen, a căută cu îngrijire ; fSrgioofjn —, a bănui ; 3hreifel —, a se îndoi de ceva ; SSerbadjt—, a bănui; eincn ©roii ge= gen jb—, a avea pică pe cineva. ,'dcl)(, ba? —, e?, tagă, /; id) ntodje " feiu — barau?, nu tăgăduiesc, nu neg; oţne —, fără rezervă; —er, ber —, ?, gazdă de hoţi, /; tăi-nuitor, m; manugardă, ber - er ift fo gut mie ber ©teţler, hoţul fără gazdă, ca ogorul fără brazdă; — erei, bie —, — en, găzduire de hoţi, tăinuire, manugardare,/. fjeţien, a ascunde, a tăinui, ijcbr, a. sublim, august, măreţ.
!)ei, int. iha! — ba, int. ihaha ! ■ţieibe, bie —, pajişte, / ; şes, n ; cîmpie; buief), ber -, e? —Mijc^e, branişte,/; — font, ba? —, (e)s, (bot.) hrişcă, /; — fraut, ba? —, ?, (bot.) erică, /': —n, bie —, (pl;
296
$eibe
bot.) ericinee, f.pl; —raud), ber—, §, ceaţă, f; —retter, ber —, I, pădurar, gard forestier călăreţ. m; — jcfutude, bie —, — n, oae de clmpie, /.
£eibe, ber —, n, —n, păgîn, m; — nangft, bie —, frică straşnică, / ; Bon etroal —nangft ţaben, a se teme de ceva ca dracul de tămîie; —nbefeţrer, ber—, I, misionar,»;. —ngelb, bal—, el, —er, amari de bani, m. pi. —nleben, bal —, I, viaţă destrăbălată, / ; —ntentpel, ber —, 3, capişte, /; —nturn, bal —, 3, păgînism, n.
ţeib=enmăBig, a. enorm ; — nifdj, a. păgînesc.
,ŞeibeIbeer=e, bie—, —rt, {bot.) afină,/; —ftraudj,ber—,(e)l—ftraucber,afin.»t.
£etbntf, ber —, en, — en, haiduc, dorobanţ, m. •
eif=el, — Itg, a. găinat, delicat; spinos, migăios, scabroz, gingaş.
beii, a. sănătos, teafăr, mit —er §aut baBtm fpunnen, a scăpă teafăr; — bar, a. lecuincios, curabil, vindecabil ; — brineţenb, ». tămăduitor, salutar; —en, a sană, a lecui, a vindecă, a tămădui; — frdftig, a. lecuitor ; —lol, a. nevindecabil; proclet; pervers ; scandaloz; — fam, a. lecuitor, salutar.
.ţictl, bai—, I, nnntuire, mîntuinţă, salute, prosperitate, izbavă, f; —anb, ber —, el, mîntuitor, salvator, m ; —anbimaljrbeit, bie —, —en, adevăr etern, —anftalt, bie —, —en, sanatoriu, n ; — art, bie —, —en, metodă de cură, /; — bab, bal —, el, —bâber, staţiune balneară, /; —geţiilfe, ber —, —n, infirmier, m; —fraft, bie—, —frâfte, sanativă, /; —frânt, bal —, (e)§, —frâuter, herbată, f; —funbe, bie —, ştiinţă medicinală, terapeutică, /; —funft, bte —, —fiinfte, arta medicală, /; —fiinftler, ber —, I, medic, —lofigfeit, bie—, grozăvie, perversitate, /; —meto= be, bie —, —n, metodă de cură, / ; —mittel, bal —, I, remediu, leac, medicament, n ■	—mitteb
lebre, bie —, —n, terapeutică,/; -pflafter, bal —, I, plastru me-
beirn
dicamentoz, n; —quelle, bte—, —n, sursă de apă minerală, /; —(albe, bte —, —n, alifie medicamentoa-ză, /; —jamfeit, bte —, salubritate, /; folos, n; — lartnee, bie —, —n, armata mîntuirei, f; — ftoff, ber —, I —e, drogă, /; — tranf, ber —, —(e)l, —trânte, poţiune, f; —ung, bie —, tămăduire, vindecare, /; —murg, bie—, {bot.) chi-lion arapesc, m.
beitig, a. sfînt, sacrat, sacru; ibm ift nidjtl —, nimic nu este sfint înaintea lui ; —e Sfbenb, ajunul crăciunului,»; —fpredjen, (fbridjft, fpridjt, fprad), fpriicbe beitig, bjeitig gefprocben, fpridj betlig), a canoniza; —e Şmitbhtng, act religioz; —oer= fprecţen, a promite solen ; — en, a sanctifică, a sfinţi, a prăznul,
.£>eiltg=e, ber —, en, —en, sfînt, m ; fonberbarer ober mttnberlicfjer —er, om ciudat, m. om sucit; — ettbein, bal—,(e)l, —e, os sacru, n; —en= bilb, bal —, el, —er, icoană, / ; —engefd)tdjte, bte —, — n, legendă,
[ni/; —englanj, bertrt-/ e/ nimb, m. gloriolă,/; —eitfcijein, ber —, I, rază de sfînt, /; —fcit, bte —, sfinţenie, sanctitate,/; —madjung, —fprecbuttg, bte —, canonizare, /;
-	turn, bal —, I, — titiner, sanctuar, n; relichie,/. moaşte, f.pl; —ttttg, bie —, sanctificaţie, con-sacraţie, /.
t)eim, adv. acasă; fid) — begeben, (begibft, begibt, begnb, begâbe fid) betm, bcintbegeben,begib bici) betm),a merge acasă; —atlid), din patrie, patriot; —faffen, i. f. (fâllft, fciUt, ftel, ftele betut), a cădea în devpluţiune; jbnt etmal — geben, a i-o coace cuiva ; — ifd), a. indigen ; — iţă) fein, a fi acasă; a fi vărsat ; — leudjten, jbnt —, a spune cuiva buchile; — lidj, a. misterioz, clandestin, secret, ascuns ; — adv. tiptil, pe subt ascuns, întrascuns, pitiş; —lidjel ©entad), privată, /; —Ittt)tun, (tat, tate beitnlid), bcimltcb getait, tu(e) betmlicb), a face pe misterioz ; —fuţbeit, (beimgcfud)t, fttdi(e) betm), a vizită; a bîntui ;
—	titditd), «. hain, doselnic mali-
297
fietfeu
^>eim
ţioz, perfid ; toarte, adv. spre acasă: —jafjfen, (ţeimgejaţlt, gaftt-(e)fjeim), a achită; a plăti, a plăti şi răsplăti.
■ţteim, ba§ —, c, cămin, n. casă, ' vatră, /; —at, bie —, patrie; baştină, /; —atCredjt, bac- —, c, —e, indigenat, m; —faţrt, bie —, reîntoarcere (acasă), f; calea de reîntoarcere, /; — fafl, ber —, g, devoluţ-ie, —iune, /; -fallcredjt, bac- —, (e)c, dreptul de devolu-ţiune. n; —gang, ber—, ec, —gange, reînturnare,în patrie; reposare,/; —felgr, bie —, —lunft, bie —, — îttnfte, reîntoarcere (acasă), /; — lidjfeit, bie -, secret, «; misteri-ozitate; linişte, ticnă, /; — pflod, ber —, (e)c, — pffbdc, pociumb de proprietate, n; —reifc, bie—, —n, reînapoiaro din călătorie, /; — ftiitte, bie—, -n, cămin, n. vatră, f. focular, n; feine —ftiitte fjaben, a nu avea, nici foc nici loc ; — fudjung, bie —, —ett, vizită; tri-bulaţiune, fi bie —fucŞung (SSoites, luciul lui D-zeu, n; — tilde, bie — , —n, maliţie, răutate,/; — toeg, ber —, (e)c, —e, calea de reînturnare, calea spre casă, /; — met), bac- —, c, nostalgie, /. dor de patrie, aht de casă, n. ^ieiimfţeu, bac—, C, (zool.) greeruş, n.
fieitt, ber—, c, grettnb —, moartea,/.
etttf, adv. la noapte, ^jeinjelntnmufjeit, bag —, s, gnom, m. .Şelrnt, bie —, —en, mariaj, măritiş, n. însurătoare, căsătorie, / ; —cantrag, ber—, (e)c, —trage, propunere de căsătorie, / ; — Cauf= gebot, bac —, (e)c, —e, vestire, publicare, /; — Cgut, bac —, (e)c, —gitter, zestre, dotă, f; — sftifter, ber —, C, votru, m.
Ijeiraben, a se căsători, a se însura (flăcăii), a se mărită (fetele); — sfâţtg, a. nubil.
Ijeifa, int. iha ! ţeifrfţcu, a exige, ţeifcr, a. răguşit.
J^eiferfcit, bie —, răguşeală, /. -§eifter, ber—, c, (bot.) fag tînăr, m. ţei§, a. fierbinte, ardinte; fervent; aprins; torid (despre climă); —
adv. de foc; —Wiittg, a. iute (de fire); — fţungrtg,«. lacom, hămesit, ţeijţen, (ţiefj, ţtefee, geţcigen, f)ctfi(e), a zice. a porunci; gut —, a a-probâ; toiKfomnien —, a bine-ventă; toer ţat bid) bac geţtijjen ? cine ţi-a zis să faci ăst lucru? — i. a se nunii, a se chiemă, a însemnă, a voi să zică; bac fol! tnac —! şi asta va să zică ceva! ec- fieiţjt, să zice, să spune, să vorbeşte; iote fieiţjt bu? cum te chiamă?
fpeipuuget-, ber —, c, hămişeală, /. fieiter, a. senin; voios, vesel, fpeitertcit, bie —, seninătate; sere-nitale; veselie, /
f)eig=bar, a. încălzibil. calorificabil ;
—en, a încălzi, a calorifică, fpei.ver, ber —, c, fochist; şofer (la automobile), tn; —ung, bie—, încălzit, m. calefacţ-ie, —iune. ca-loriticaţ-ie, —iune, /.
^efatombe, bie —, — n, ecatombă,/. .Şeftar, ber (bac) —, (e)c, —e, ectar. .fieftif, bie —, ftizie, oftică,/; —er, ber —, c, ofticos, m. fjcttifrf), a. ofticos.
.Şeftoliter, ber —, c, ectolitru, m. fţjelb, ber —, en, — en, erou, viteaz, voinic, brav; er ift fetit —, nu c cine ştie ce viteaz; —enaiter, baC —, c, evul eroic, n ; —engebidjt, bac —, (e)c, —e, poemă epică, /; —engeift, ber —, ec, —enmut, ber —, c, eroism, n ; —tat, bie —, —en, faptă eroică, vitejie, /; — ett= fum, bac —, c, eroism, n ; —in, bie —, -ttcn, eroină, /-fjefbendjaft, a. eroic; — adv. eroi-ceşte; —maţjig, a. eroic; — tniitig, a. eroic, viteaz.
fţelfeit, (ţilfft, ţtlff, fjalf, ţiitfe, gcţolfen, ţtlf), a ajută, a da mînă de ajutor; a folosi; id) faun bir uidjt—, n’am ce-ţi face ; ec fjilft nidjtc, (fie) geaba, în zadar; fid) ju — toiffen, a şti în cotro; jbm ju ct= mac —, a procură cuiva ceva ; jbm con etroac —, a scăpă pe cineva de ceva: moju fannbas—, la ce poate servi asta : er raeij; îid) meber ju rateu nod) ju —, nu ştie ce să facă, ce să direagă ;
^jelfen
298
.Şcrablaîfitttg
id) fanu mtr nic£)t anbers —, n’am încotro; jb aug ber 9îot —, a scoate pe cineva din necaz ; ib auf bte Seine —, a pune pe cineva în picioare ; fo wa£)r mir ©ott —, aşa să-mi ajute D-zeu !
4>elfe=n, bag —, s, ajutorare, /; — r, bec —, g, ajutor, azisterit, m; - c in ber 9lot, salvator, mîntuitor, re ; —rgţelfer, ber —, g, complice, ret. ţell, a. deschis; luminos, chiar limpede; eg ift —, este ziuă; —er îag, zi senină, f; bei — em îage, ziua în amiază mare; —eg@ritn, verde deschis; —e Stimme, voce eclatantă ; —eg @elatf)ter, rîs cu hohot, re; in —en Smtfen, în cete dese ; —e Stâncii/ şiroae de lacrimi, f. pl ; —augig, a. cu ochi chiari; —blau, a. albastru deschis; —bunfel, a. chiar abscur; — far= big, a. deschisă (coloare) ; — iot, a. pembe ; —fe^enb, a. vizionar. $et(=e, bie—, lumină (a zilei), chia-ritate, lucoare; limpezime, /; — tgleit, bie —, chiaritatc, luciditate, lumină, /; — fefjer, ber —, g, vizionar, ret.
$eHebarb--e, bie—,— n,elebardă,/ baltag, »; —ier, elebardist, baltagiu, satîraş, ret.	[senină,
ţelleit, a limpezi; fid) —, a se în-4>eller, ber —, g, obol, dinar, fller, ret; bei — unb Hîfenntg, pînă la o para; fciucn roten — ţnben, a nu avea pară chioară.
4>e(ltiifl, ber —, g, —e, schelă, /. 4elui, ber—, (e)g, —e, coif, re. cască, chiveră, /; —bufiţ, ber —, eg, — bitfdje, smoc, peniş, re; —bad), bas —, S, —bacţer, cupolă,/; —gitter, bas—, S, grila coifului, /'; —fraut, baS —, S, (bot.) gura lupului, /; —feţmucf, ber —, S, smoc, peniş, n; —ftu$, ber —, eS, —e, smoc, re; —btfier, bag —, §, —e, vizieră, /. pelote, ber —, ît, —n, ilot, ret. .Ş>emb, bag—, eg, —en, cămaşă; iie, /; —armei, ber —, S, manişcă, /; —binbe, bie —, —n, beată, chee-toare, /; — djeit, bag —, g, cămă-şuţă, /; —fragen, ber —, g, guler de cămaşă, re; —[ticferei, bie —, —en, borbur, ret. ciupag. re
^cmifpfjăre, bte —, —n, emisferă,/-ţemmeit, a împiedecă; —b, a. oprel-nic, împiedecător. represiv. ,Şentm=fette, bie —, —n, chedică, /; — ni=S, bag—, ffeg, —pe, obstacol, re. piedecă, /; —fcţul), ber —, S, —e, iabaşă, chedică, / ; frîu (la vagoane), re; tenehiu de împede-care, re ; —feti, baS —, g, —e, lambă, f: —ung, bie —, —en, piedecă, împiedecare, /.
.ţtengft, ber—, (e)S, —e, armăsar, ret;
—fof|len,baS—, S, mînz, mînzoc, ret. .Şettlef, ber —, Ş, toartă, /. miner, re; urechie, /.
Ijenftn, a spînzură; — Strerl, (demn de) spînzurat.
.fjeitben, spînzurare, /; —er, ber—, S, călău, gîde, gelat, w; gel) jţunt —, du-te Ia dracul; — erbeil, bag —, g, —e, satîr, m; —ertnaţjl, baS —, S, —mâfjler, ospăţul din urmă (al osînditului), re; — crSfnedţr, ber —, S, —e, slugă de călău, re. Retine, bie—, —n, cloşcă; găină,/;
fette — ţ jbie—, {bot.) iarbă grasă,/. !)cr, adv. aici, încoace; nidjt toett — fein, a nu fi vr’o treabă mare (de cineva); ii ber etroag — feiit, a stărui de ceva; ţin uitb —, încoace şi încolo ; de colo pînă colo ; cS ift lunge —, este de demult; pref. re-, în-, pro-, pre-, fjerab, adv. înjos; — bemiUjen, fid) —, (ţernbbemilţt, bemiifje bid) ţcrob), a-şi da osteneala de a veni înjos. fjerab fnţreit, i. f. (fâţrft, fiiţrt, fuţr, fitţjre ţerab, ţerabgefafiten, faf)r(e) ţerab), a se pogorî cu carul, a se repezi înjos.
ţerabljiittflcit, i. f. (fjângft, ţringt, ţing, bineţe fjerab, ţerabgeţangen, ţang(e) ţerab), a atîrna înjos; —b,«. adus. fjcrabfotmtten, i. f. (foininft, fomnit, fam, fiinţe ţevab, ţernbflefomincn, foimtt(e) fjerab), a veni înjos; a se ticăloşi, fjcrabfaffcit, (lâfj(ei)t, lâfjt, fief;, liegc ţerab, ţerabgeiaffeii, laffe ober lafi fierab), a slobozi, a da înjos, a lăsă înjos; fief) —, a se pogorî ; a se dirnite; a fi afabil, a se ca-tadixi; —b, a. afabil, condescendent.
.fjcrablnffititg, bie —, pogorîre; ca-
berabfet)ett
299
beraH?brangcn
tadixeală, afabilitate, condescendenţă. /.
berabi'cţen, (f)erabcţe)eţit, icţţ(e) bernb), a scădea, a reduce, a pune mai jos; a răsbate (din preţ); a degrada, a defăima.
^crabfetjnng, bie —, reducere (de preţ); degradaţie, defăimare, ./'. Ijerabftetgen, i. f. ’ (ftieg, fticge i)erab, berabgeftiegeit, ftetg(e) Şerab), a se da înjos, a se pogor!.
IjerabUiiirbigett, (berabgetDiirbigt, roiir= btge fierabî, a degrada, a defăima. .f>crabiuiirbiguitgf bie —, degradare, defăimare, f. cabul, n.
^ţeralbif, bie —, eraldică, /.
»beratt, adv. aproape, încoace, beraubtlben, (ţerongebilbet, biibc beratt), a educă, a formă, ţjeranblufjeit, i. f. (berattgeblitbt, bfiifj(c) beratt), a se desvollâ, a da, iu floare.
ţetaitbredjeit, i. f. (bridjft, frid)t, brad), briid)e berau, bernngcbrorfjm, brii) berna), a se începe, a sc ivi, a, se arătă.
beranfomnteit, i. j. (fommft, fomrnt, fam. fiime bernn, bernngefonnnen, fontm(e) beratt), a se apropia, a sosi. bcrauttaf)cn, i. j. (berangenabt, naţie) ţeratt), a se apropia; —b, a. iminent.
beranrittfen, i. i, (berangeriidt, ritcf(e) ţeran), a avansa; a se apropia, ţeratttuarfjfctt, i. j. (ttwdjf(ej)t, tufidjft, tmtd)?, muchie beratt, berangemadiien, roadjie ober mad)? beratt , a creşte mare.
Jeranjirbeti, (jiebft, jieftt, gog, jbge {ţeratt, berangegoit, jietţie) ţeran), a atrage, a da parte; — i. f. a se apropia (venind), berauf, adv. însus. berattfbegebett, fid) —, (begibft, begibt, begnb, begiibe bicb ber(luf, f)erattfbe= gebeu, begt6 bicb Şerauf), a se sui. - a urcă.
beraitfbetuubett, (beraufbentubt, betniiţe berauf), a incomodă pe cineva fă-cîndul să vină în sus ; ftc£) —, a pofti în sus.
beraitfbefrfpoureit, (be)d)toor, befd)toi>re berauf, beraufbefd)rooren, befd)mor(e) ţerauf), a evocă, a provocă.
bernuffabreit, i. f. (fdfirft, fabrt, fnfjr, iiibre berauf, bernitfflerabren, fal)r(e) beramt, a merge însus (cu trăsura. sau cu corabia), beraufgeben, i. j. (gebft, gebt, ging, gittge berauf, beraufgegangen, geh(c) berauf), a se urcă, a sui scara, beraufbelfcit, (btlfft, bilfr, fialf, bitlfe berauf, betnufgebolfen, f)ilf berauf), a da cuiva ajutor (spre a se urcă ober spre a se înălţă). beranfHcttern, i. f. (bernufgefietlert, flcttre tţeraui), a so urcă (cu greu) ober a se burică
bcraufftcigeit, i. j. (ftieg, ftiege berauf, beraufgeftiegett, fteig(e) berauf), a se sui.
beraufWfitîS, adv. însus. beratt?, adv. afară; frei verde în faţă ; - - mit ber Sbrndie, spune de! ®cmcbr - , la arme ! beraitf’ttrbeitett, (fţerausgenrbeiter, ar= beit(e) berau?), a scoate din încurcătură, a scoate prin lucrul mînilor ; fid) -, a ieşi din încurcătură.
berausbegebeu, fid) —, (begibft, begibt, begnb, begiibe bid) berauş, bernusbe= gebett, begib bicb berau?), a ieşi afară, beraitebeifjcit, (biţi, btjfe berau?, ber= auâgebtffen, betţ(e) berau?), a mmcă (pe cineva); fid) —, a se scăpă din încurcătură.
bcrau^bcfommett, (befommft, betotntnt, befnut, befdme berau?, t)erau?befom= ttten, befomme beraus), a scoate; a află: a primi rest bcrattdbemubeit, fid)—, (berau?bemitbt, bentiibe bid) berau?), a pofti afară, bernudbitteu, (bat, biite berou?, bernu?= gebeten, bitt(e) berau?), a rugă să iasă.
beraudbrnufett, i. f. (bernu?gebrauft, braufe ober brâu? beratt?), a ţîşnî. bcraitdbrerfien, ( brid)ft, bridn, brad), briiebe beratt?, berau?gebrod)en, brici) beratt?), a rupe (din) ; a vărsă (din gură); a vomi ; i. ţ. a izbucni,
beratisbnugett, (brodite, bradjte berau?, berau?gebrad)t, brittg(e) fţemu§), a scoate afară; a, stoarce, a rosti (cu greu); a gîcî, a decifrâ. berau?briiugcit, (bcrtiu?gebrangt, brang=
fjerauăbreljen
300
fjeraubrngen
(e) fjerauS), a scoate împingînd, a scoate îmbrîncincl; fief) —, a ieşi înghesuindu-se,
Ijerauâbreţett, ( ţcraubgebrefg, bretje fjexnub), a desşurupă, a desvîrti;
■ a scoate învîrtind; a învîrtl in-spre afară.
fjeraudbringen, i. f. (brattg, briinge fjerauS, IjeriraSgebrungen, brtng(e) fyerauS), a izbucni.
IjeraiiS&răifeit, (f)enm§gebritcft, briicf(e) fjeraus), a scoate apăsînd. IjeranSbiirfcit, (barf, barfft, barf, burfte, burfte f)erau§, ţerauSgeburft), a avea voie de a ieşi.
fjeraubeilen, (ţernuggeeiit, etl(e) ţeraus), a grăbi afară, a ieşi cu grabă. Ijeratiâfnljren, (fâţirft, fâbrt, fuţr, fiifjre, ţernuâ, ţeraitSgefabren, fabre ţeraub), a căra afară; i. f. a izbucni, a se repezi afară: a-ţi scăpă (o vorbă). Ijeraugftnben, (fnubeft, fartb, fonbe t)er= au§, f)erau3gefunben, ftnbe ţernus), a găsi (ieşirea) ; a recunoaşte (dintre mai mulţi); a descurcă. Ijcrausiforbcrit, (berauggeforbert, forbre berari?), a provocă, ^jeranâforbenttig, bie —, —en, provocare, /.
ţeranlfiil)lci!, (fjerauâgefuţit, fiif)i(e) fjeraitd), a simţi (un lucru latent). -§emtbg«be, bie —, liberare (a unui obiect păstrat),/; publicare, editare, /.
«Jjeranbgebeit, (gibft, gibt, gab, giibe f)er= aud, Şexaubgegeben, gtb ţeraus), a da restul; a da în primire; a publică (o scriere); a edită. ^trnnsgebtr, ber —, §, editor, m. ţeraubgreifcit, (griff, gripe f)erau§, fier= aubgegrtffen, grctf.e) Ijeraud), a luă pe nimerite (pe cineva sau ceva dintr’o grămadă).
f)evaucd)c(fcu, ((plfft, f)iift, f)alf, f)iUfe berauS, Ijeraudgelfolfen, fjilf ^eraub), a ajută să scape ; fid) —, a se scăpă din o încurcătură fjeraitSffaitbcu, (berausgefiaitbt, finub(e) £)ernu§), a culege (bunul din rău), fjeraudfliigefit, (ţcaurigefiugeit, fiiigie fţerait»), a iscusi, a se orientă prin iscusinţă; a luă înţelesul prin iscusinţă.
IjerauSftmtmeit, i. f. (fam, fiime fjeraus,
ljeraitSgefomnten, fomm(e) ţerau»), a ieşi; a sc da pe faţă: a fi publicat (un op), a rezultă; baS fommt aur eins ţerau», este tot una ori aşa, ori aşa.
fjeratisfointeit, (fann, fanaţi, faun, fonnte, fonnte fjernuS, berauSgefonnt, fbnne IjetauS), a putea ieşi fjerauSfrietfjeit, i. ţ. (frod), friidje fjeraus, ţerauŞgefrodien, frted)(e) ţeraus), a ieşi tîrîş.
ficranblaffcit, (fiifî(ef)t, fapt, fief), Itefee ţetauS, berauSgelaffeu, laffe ober [ap fjeraus), a da drumul să iasă. f)eran<Slegen, (berauSgelegt, Irg(e)ţeraus), a expune.
fjeraiisfefc», (fiefi, ia», laţe fjerauS, fjeraudgelefen, IteS îjeranş), a culege, a alege; a ceti printre rînduri. fjerau§!end)tcn, (fjerausgeleudjtet, teuc£»te ţerau»), a transluci. f)erauSfotfen,(f)erau§geloe!t,locî(e)i)erauS) a obţinea prin şosele şi momele; a excrocă; ein ©eijeimniS —, a află un secret prin şosele şi momele. fjeraitSliigeit, fief) —, (log, ioge fief) fjerau», benntsgelogen, liig(e) biet) fjerauS), a ieşi din încurcală prin minciuni.
fjeraugmacfjeu, fid) —, (fjerauSgemad)t, mad)(e) bid) fjeraus), a se salvă; a se dichisi.
bcnuibiihipcit, (fjerauSgemujjt), a fi silit de a ieşi.
fjerauduefjmett, (nimmft, ntmmt, nabm, nfifjme fjeraus, fjerauSgenommen, nimm fjeraus), a scoate; ben SBoben —, a desfundă; fief)—, a-şi arogă, ijcraubplabctt, i. f. (fjcraitsgcplupt, ptap(e) IjerauS), a ieşi cu sgomot; a fii luat pe dinainte de gură ; mit bem Sacfyen —, a bufni de rîs. IjernnSpoftern, (fjeraudgepoftert, poftre fţerauS), a rosti ceva sbierînd; i. f. a ieşi cu sgomot. ijerauSprefîen, (£)enutsgeprcfjt, preffe ober ţiref; fjeraus), a scoate storcind.
fjerauSpumbett,* (fjerauSgefmmţit, pnm--p(e) ljerauS), a scoate cu pompa. fjerauSjmiţeit, (fjerauSgeţmjşt, ţutjj(e) ljerauS), a împodobi, a adonizâ. IjcrauSragcit, (fjerauSgeragt, rag(e) bc= rau§), a răsări, a sta scos.

ţerbringen
* ţeraitârebett
301
K
‘
I
beraudrebcit, ftd) , (ţeraudgerebct, rebe biet) ţeraud), a se descurca cu vorba.
bcraubrcijjeit, (riţi, riffe ţeraud, ţeraus;= geriffen, reifs(e) ţerous), a scoate cu sila; fief) —, a smulge, a se descurcă.
IjerauSriirfeit, ţfierauSgerucfr, riid(e) ţe= raud), a ieşi din linie ; mit ber Spradje —, a spune de la inimă. berau§îagen,(ţeraudgefagt,fag(e)ţerau3) a spune, a zice; ntnb- -, a spune curat.
beraitofiblageit, (id)tăgft, fdjlăgt, fcţlug, fdţfitge ţeraud, ţeraubgcfd)iagen, fd)la g(e) ţeraud), a scoate lovind; i. f. a izbucni (flacăra). JjeraiiSfcfjleubmt, (ţenntSgeftfdeiibert, fcţleubre ţeraud), a. ejacula. ^erauSfrl)(etibenutg, bic—r —eu, eja-culaţ-ie, —iune, /.
|craitc’ftf)iejjcit, i. j. (fdiof;, idţoffetjerans, ţeraubgefcţoffett, j'c£)tef;(e) ţeraul), a ţîşnî.
ţetattsfteigeit, i. f. (fiieg, ftiege ţeraitb, ţeroudgeftiegeit, fteig(e) ţerattl), a ieşi (din baie) ; a pogorî (din trăsură).
ţerangfteUen, ( ţernubgeîtelit, fteH(e) ţernus), a pune afară ; fid) —, a se dovedi.
berauâ)irerfcit, (berauSgeftredt, [trefle ţeraud), a scoate (limba), berausftrcicţeit, tftrid), ftridje ţerartd, ţeraubgefiricţen, ftreicţ(e) tjexaus), a pune în relief, a lăudă, beraubfucbcit, (ţeraitdgejucţt, htcţ(e) ţe= inue), a culege, a alege, beraubtreibcit, (trieb, triebe ţeraitd, ţerauâgetrieben, treib(e) ţeraub), a izgoni.
Ijeraustrcteit, i. f. (trittft, tritt, frai, trate ţeraud, ţernudgetreten, tritt ţeraud), a ieşi.
berauSiuugcit, fid) —, (ţeraudgemagt, raag(e) biet) ţerattd), a îndrăzni să ieşi.
beratigiuoUcit, (tntUft, initr, moffte ţerau? ţetaudgemoilt, tuoQe ţerauS), a vroi să ieşi.
ţetaustmcfeiit, )id) —, (ţerauăgemicfelt, midie btd) ţerattŞ), a se descurcă, beraubjiebeii, (jog, jiige bernuc-, ţeritud» gejogett, jieţ)(e) beraud), a scoate
afară, a smulge; i. f. aud einer ăBoţnung —, a se mută. berb(e), a. străpăzător, astringent, stifos, acerb; amar, aspru, berbei, adi\ aici, încoace, de faţă ;
— int. veniţi încoace ! berbeibringeu, (brncţte, brad)te berbei, ţerbeigebracţt, brittg(e) fjerbei), a a-duce (la faţa locului), berbeibrfittgeit, ftd)—, (ţerbcigebrdngf, brftng(e) bid) berbei), a se înghesui, ţerbeietleit, i. f. (ţerbeigeeiit, eil(e) ţcr= bei), a alergă la faţa locului, berbeifiibren, (ţerbeig’efiiţrt, fiif)r(e)' ţerbei), a conduce la faţa locului; a atrage; a produce, a pricinui, a cauză, a căşună, a ocaziona, ţerbeiţolcit, (ţerbeigeţolt, ţ)Ole ţerbei), a aduce (din altă parte), berbeiiaffctt.ficf)—,(ldffeft ober iafţt, lafet, Iief;, liefje fief) berbei, ţjerbcigelaffert, lafs ober laffe bid) ţerbei), a se ca-tadixî, a condescede. ţerbeitufett, (rief, rtefe ţerbet, ţerben gerufen, ruf(e) ţerbei), a chemă de faţă; a evocă, a provocă, ţcrbeifdţaffeit, (ţerbeigefcţafft, fcţnff(e) ţerbei), a procură, a aduce la faţa. locului.
berbeitrngett, (tragft, tragt, trug, triige ţerbet, ţerbeigetragen, trage ţerbei), a aduce încoace.
berbeijieţen, (jog, jSge ţerbei, ţerbet= gejogen, jicţfej ţerbei), a atrage, ţerbefommett, (betommft, betommt, be= fam, befiime ţer, berbefommen, be= fomrtte ţer), a căpătă încoace, ţerbcmiiţcit, iid) —, (ţerbemiibt, be» mitţ(e) btd) ţer), a pofti încoace. £>erberg=e, bic —, —en, azil, n ; os-terie, /; —-bater, ber—, 3, — ofiţer, osteriaş, m.
ţerbeftelten, (ţerbefiedt, befictt(e) ţer), a da întîlnire aici. ţorbeteit, (ţergebetet, bet(e) ţer), a recită; a declamă.
Aperbigfeit, bie —, eit, amărăciune, străpăzătură, f.
ţerbittett, (bat, biite ţer, ţergebeten, bitt(e) ţer), a pofti să vină încoace.
ţerbttrfctt, (ţergebiidt, biid(e) ţer), a privi încoace, ţerbriugeti, j. ţerbeibrttigett.
-Şerfift
302
fjerfommctt
^erDft, ber - , e$, — e, toamnă, f; —ntonat, bcr—, (e)3, —e, luna lui septemvrie, / ; — jeitlofe, bie —, —n, (bot.) brânduşă; ceapa cioa-rei, f.
ţerfiftlid), a. de toamnă, autumnal, tomnatec.
fierlmtfiftnlnm'it, (fietbuăjfiafnert, budj= flabiere fjer), a silabiză.
.§erb, ber —, eâ, — t, vatră, f; cămin, m; gaşcă, /. cuib, m.
.£>erbe, bie—, —rt, cîrd, n; turmă, cireada; tîrlă; ciurdă,/, fjerbrihtgett, (fjergebrcingt, briinge fier), a înghesui încoace, fjerbrittgeit, i f. (brang, briinge fier, fiergebrungen, bring(e) ber), a pătrunde încoace, ficrinird), adr. prin; pe aici. f)erbiirfen, (barf, barffi, barf, burfte, biirfte fier, Ijcrgeburft), a-ţi fi permis de a veni aici. [poftim! fiereitt, adi\ înlăuntru; — int. întră, ficreinfiegeficit, ficfi —, (6egifift, begibi, bcgnb, begiibe fid) fierein, fierttnbege» beit, begib bidj fierein), a întră Xjereinfiitteii, (bat, bate fierein, fierein» gebeten, bilt(e) fierein), a pofti înlăuntru, a pofti să între.' fiereinbrecficit i. f. bricfift, bridjt, brad), briicfie fierein. fietetngefirocfien, btid) fierein), a irupe; a întră cu forţă; bie ffîadjt bridjt —, înoptează. fiereinfirtttgeit, (bradjte, brâdjte fierein, fiereingefiracfit, bring(e) fierein), a a-duce înlaîntru.
•Şiereinfiringuug, bie —, aducere în-lăîntru; — einer fvorberung, recuperarea unei creanţe, /. ftemtibrintgeit, (fiereingebrăngt, briinge fieretn), a înghesui înlăîntru. fiereiubtittgeu, i. f. (brang, briinge fieretn, fieretttgebiuttgen, bring (e) fierein), a întră cu forţa. Jjereinbiirfeu, (barf, barfft, barf, burfte biirfte fjerein, fjercttigebitrft), a avea permisiunea de a întră, fiereittgefien, i. f. (gefift, rţefit, ging, ginge fiereitt, fiereingegangen, gefi(e) fierein', a întră.
fiereiiifontnten, i. f. (fommft, fommt, fant, fiime fieretn, bereitigefommen, fotnm(e) fierein), a veni înlăuntru, a întră.
fjereinlaffeit, (liiffeft ober fagt, fafjt, fief;, ficfje fiereitt, fieretngefaffen, laffe ober taf; fierein), a da întrare. fiereituniiffcit, (mufst,tnuf;,miifite, ntiifitc fierein, l)ereinmiiffen), a fi silit de a întră.
fiereiitnijttgen, (fierctngenbtigt, niitige fjerein), a pofti înlăuntru; a rugă să între.
ljeteiitf<f)einen, (fcfiten, fd)icne fjerein, fierangefdjienen, fdjeine fjerein), a bate înlăuntru (lumina), fiereimungett, ftdj —, (ficrctitgemagt, tcag(e) bicfi fjerein), a îndrăzni de a întră.
fiereinluiirtb, adv. sprenlăuntru. fiereitt,ţicficn, (ţog, gijge fjerein, fieretn» gegogeit, jtefi(e), fjerein), a trage înlăuntru; — i. f. a se mută înlăuntru.
fjerergafjfctt, (fiererjafjlt, erjâfife fier), a spune cu deamănuntul; a enumera.
fjerfafjren, i. f. (fafjrff, fâfirt, fntjr, fiifjre fjex, fjergefafjren, fafjr(e) fjer), a veni în trăsură; liber jb —, a se năpusti asupra cuiva.
£ierfafirt, bie —, venirea încoace, f. fierfaffcti, i. f. (faffft, falit, fief, fiefe .fier, fiergefaffen, faCf(e) fier), a se repezi la cineva.
.ftergaitg, ber—, e§, —gange, venirea încoace, f: decurs, n; jiţă, /. fierge6ett, (gifift, gibt, gab, ga6e fier, fiergegeben, gib fier) a da încoace; a împrumută.
fiergefiracfit, a. adus ; —e, Orbttung, bie —, — en, regula îndatinată, fjergefien, i. f. (ging, ginge fier, fier» gegaitgen, gefi(e) fier), a veni încoace ; a se apucă ; tu ie ift ba§ fittgegangen ? cum s’a petrecut asta ? er gefit fier unb gibt midj an, s’apucă de mă denunţă, fietgelaufen, a. venetic, fierfiaften, (fiâftft, fiăft, fiielt, fiiefte fier, fiergefialten, fiaft(e) fier), a întinde, a prezentă; a da (silit), hering, ber—, (e)o, —e, (zool) arang, m; scumbriţă ; — 3fratner, ber —, §, marţafoiu, m ; —Şfacfe, bie— , —n, salamură de scumbriţă, /. fitrfotnmen, i. f. (fonimft, fommt, fam, fante fjer, ficrgefommen, fomm(e) fier),
4i>erfommen
303
a veni încoace ; a se trage din, a proveni; a derivă ■Şerfomnten, bag—venire încoace. /; provenienţă, viţă, teapă; datină. /'.
ţerfiinintlicf), a îndatinat, tradiţional, feerîomtcu, (fann, funnft, faun, fonnte, fiintite fier, feergefonnt), a putea veni încoace. i)erfit(ifrf), a. herculan.
.Şerfuuft, bie—, sosire,provenienţă, viţă, teapă,/; 2Jtenfd) ton guler —, om de calitate, m. fjerfnbcit, (Icibft, labf, lub, liibe fier, feergeiaben, lab(e) fier), a pofti aici. ţerlititgcu, (fiergelangt, lang(e') fier), a da încoace, a întinde, feerinffeit, (In^(ef)t, iafet, iiefe, fiefee fer, îjergefafjen, iafe ober laffe f)er), a lăsă încoace.
ţerlcgeit, (feergelegt, feg(e) îjer), a pune aci.
ţerleiteit, (fiergeleitef, leit(e) fjer), a derivă, a deduce.
^jerleituttg, bie —, derivaţie, de-ducţiune, f.
feeriefeit, (lief(e)ft, lieft, IaS, iitfe fier, ijergelefeit, Iic§ fier), a culege aici; a ceti, a recită monoton, [dă, /. .fterliitg, ber —, S, — e, {bot.) aguri-.fberltŞc, bie , it, {bot.) cireaşă ţe-’ peşă. /.
feerlocfeit, (tpgelodt, lod(e) fjer), a a-trage prin şosele şi moinele, ^ermanîmb, bie —, jandarmărie, /. feermnefeeit, fid) —, (liergemad.it, inadi(c) btd) i)er), fid) iiber etmaS —, a se apucă de ceva; fid) iiber jb , a se năpusti asupra cuiva, pieriţiarţrt), ber —, e§, - mcirfdje, marş de venire încoace, n.
§crmcUtt, ber —, S, — e, armelin, cacotn, m.
ermetifcb, «. ermetic, ermurntein, (fjergemurmelt, mitrmle fţer), a spune borborosind. ţetmuffen, (mufe, ntufet, mufe, mitfete, utiifete fier, ijergemufet), a trebui a veni încoace.
feernarf), adv. apoi, după aceea, ţetudimcii, (uimmft, nimmt, nafim niifime fjer, Ijergenommen, nimm fier), a aduce aici, a mustră ; a trage la răspundere; a obosi.
,ţ»err
bernetnteit, (nannte, nentt(e)te ber, feex= genartnt, nentt(e) ber), a numi de-arîndul, a înşirâ,. bcrttieber, adv. înjos. ijentotigcit, (feergenbtigt, nbtigţr ber), a pofti încoace, beroifrf), a. eroic.
/perolgmitS, ber —, eroism, m. .ţierolb, ber —, (e)S —e, arold, crainic, m.
•Şerog, ber —, -Şeroeit, erou, m. Ijerpfapperit, (Ifergeplappert, pfappre i)er), a eiorecă.
/perr, ber —, tt, —n, domn. stăpîn, arhon; chir, m; gniibiger —, cocoane, boierule; meine —ti, domnilor; ber — fRidjter, ober ber —, ber fKtcfiter, domnul jude; trie ber —fo’S ©efcbitr, cum ţi -e sfîntul şi tămîia, (qualis rex, talis grex) ; fein etgener — iein, a fi stăpîn pe capul său; — diett, bas -, S, domnişor, m; — enbiener, ber—, s, pro-sluşnic, m; — enbienft, ber —, eS, clacă,/'; —eneffen, bas—, §, miilea re aleasă, ./'; enguttft, bie —, favoarea celor mari, /; — enfeauS, baS —, e§, —fjâufer, senat, n. camera seniorilor (Austria) ; casa magnaţilor (Ungaria); casa lorzilor (Englitera); cortese (Spania şi Portugalia),/; —enleben, bag—, g, viaţă de domn mare, /'; — ert= btij, ber —, eg, —e, {bot.) mănă-tarcă, f; —enfiş, ber —, es, —e, reşedinţă senorială, /; — gott, ber —, es, —gorter. Domnul Dumnezeu, m; —in, bie —, —tten, stă-pînă, doamnă, /; -j-iicfefeit, bie —, —en, splendoare, glorie, minune; ©uer —, Măria-Ta, Luminăţia-Ta! —ftfiaft, bie—, —en, dominaţiune, stâpînire; moşie senorială,/; bie — idlarten, stăpînii, boierii, m. pl; mettte- ţdjaften, doamnelor şi domnilor; —fdjafrgfiof, ber —, (e)«, — bofe, curte; curie,/; —fdjbegierbe, tiranie, /. despotism, n ; — îdjer, ber —, S, stăpînitor. domnitor, suveran, m: —fdjerbltcf, ber —, S, —e, privire imperioasă.,/'; —fdjer» familie, bie —, —tt, dinastie, /; —fdjergeroatt, bte —, —en, suveranitate, f: —fefjeritt, bie —, —nett,
ţerrc^itcn
304
berumftblagett
suverană, stăpînitoare,/; — fdjer» ftab, ber —, (e)Ş, —fta&e, sceptru, m; —ţud)t, bie —, tiranie, /. despotism, m.
ţerre^neit, (bergeredjnet, recEjne ber), a enumera.
berretfeit, (bergerecft, rccf(e) ber), a întinde (încoace).
•Şerreife, bie—, călătoria încoace,./'.
berr=ett[og, a. fără stâpîn; —ifd), a. imperioz, despotic ; — jemine, int. Doamne Isuse Chri'stoase! — Iid), a. minunat, excelent, înfricoşat, măreţ, superb, manific ;	—Iid^
miiflid), bag mufe id) fageit, frumoasă treabă şi n’am ce zice zău; — jdjaţtlid), a. domnesc, boieresc, senorial; —fdjen, a domni, a domină, a stăpînî, a împăraţi; —fdjenb, a. domnitor, dominant ; —fiidjtig, a. imperioz.
ţerrid)ttn, (bergeridjtet, xicţit(e) ber), a prepară
Jjerntfen, (rtef, rtefe ber, ţergerufen, rnf(e) ţer), a chiemă încoace.
Jjerriiljrcit, (tfergeriifjrt, rii^r(e) fjer), a proveni, a derivă.
- ţerfagen,(f)crgefagt,fag(e) ber), a recită
4>erfngeu, bag —, §, recitare, /.
^erfrf)offeit, (bergefd)afft, fct)aff(e) ţer), a procura; a scoate (chiar din pămînt).
IjerfiJj(etrf)eit, i. f. (fd)£idj, ]d)(id)e f)er, betgefd)(id)en, fct»tcicî)(e) ber), a se furişă încoace, a se da binişor încoace.
ţerfcţ(e()î)cn,(^ergefd)(eţ)pt,îd|Iepp(e)f)er), a aduce tîrîş.
berfţbreibeu, (fd)rieb, fdjrtebe ber, l)cr= gefdjrteben, fd)reib(e) i)er), a scrie încoace ; ftd) —, a se trage, a derivă.
(jerfein, (bin, bift, ift, fiitb, feib, ftttb, mar, mare fier, bergemefen, fei ber), a fi din cutare loc ; cr ift uic£)t Cort SBcitem —, nu este nici el cine ştie ce poamă; Ifinter eiitem —, a se ţineă lanţ de cineva.
ţerftnntmen, (Jjergeftaiumt, ftamm(e) fjer), a derivă, a descinde, a se coborî ; —b, a. descendent, de fel din...
^erftammung, bie —, descendenţă, origine, /.
Ijerftelleit, (ţergefteKt, fteH(e) ber), a pune încoace; a repară, aderege, a restaura, a restabili; aîntrămă. .Şerftettitng, bie—, —en, restaurare, reparare, /; meremet, «; întră-mare, /.
berftiirgen, (bergeffiirjt, fiitrje Ijer), i.
f. a se năpusti (încoace) beriiber, adv. încoace, dincoace, beritberpegeit, i. f. (flog, ţlBge (feruber, beritbergeflogen, flieg(e) beriiber), a sbură încoace.
ţeruberfomnteit, i. f. (fommft, fommt, fam, fante beriiber, beriibergefommen, fomm(e) beriiber), a trece dincoace. beru6erjieben, (jiefjft, jiebt, jog, jbge betilber, beriibergejogen, jteb(e) ber= iiber), a trage încoace; *. f. a se mută încoace.
bcruttt, adv. împrejur; ba —, p’aici undeva.
berumbalgen, fid) —, (berumgebalgt, balg(e) bicf) berum), a se părui, berumbetgeit, fid) —, (big, btffe beritm, berumgebiffeit, beifj(e) bid) berum), a
se trînti,
berumffattcrn, (berwngeflattert, flatire berum), a sburătăcî. bemmfurf)te(it, (bentntgefudjfelt, fud)tfe berum), a jandarmă. bemingebeit, (gibft, gibt, gab, gabe berum, benuugegeben, gib berum), a da din mînâ în mînă. beruntgeljni, i. f. (gittg, giitge berum, berumgegangen, geb(e) berum), a umblă împrejur, a da roată ; a circulă (svon) ; a înconjură (o casă etc.)
benunbcljen,(beruingebebt,bejj(e)bcrum),
a hărţui.
berumtrrctt, i. f. (berumgeirrt, trr(e) berum), a rătăci de colo pînă colo. berumlnufeit, i. f. (Iciufft, liiuţt, fief, tiefe berum, herumgeîaitfeu, (auf(e) berum), a alergă de colo pînă colo. btrutttrcicben, (benungereid)t, rctdj(e) berum), a da din mînă în mînă. f)crtimfrf)irfcu, (berumgefd)idt fd)trf(e) berum), a trimite împrejur; a lansă (scrisori).
berumfrfjlogcn, fid) —, (fă)Ingft, fd)l&gt, fcf)Iug, fdjliige fidb) berum, be*umge= fdflagett, fd)lag(e) bid) berum), a se hărţui, a se părui.
f)crumfrf)Iettî«crn
305
ţcruntertufirtâ
ţcrum|rf)(eitbcru, i. f. (f)crmngeîd)Ien= bert, fcţlenbrc ţentm), a flană. (ierumfcfuwiirmeit, /.i. (ţerumgpfdmmrmt, id)U)nnn(c) (crunt), a roi, a sfîrîi; a umblă noaptea.
(crumfpagiercu, i. f. ((ermnjpagiert, fpagiere ticnim), a se preumblă. f)erumîţmitgeit, i. ]. (fprnng, fpriinge (crunt, (erumgeiprungen, ipring(e) ţerum), a sări te colo pînă colo. (evnmftorcit, (ţerumgeftbrt, ftor(e) ten mu), a scotoci.
(enimftreidjeu, i i. (lirici), ftridje ţerum, ţcviimgefnicţen, ftreicţ(c) ţerum), a
vagabondă.
.ţietumftrcidjer, ber—, «, derbedeu,)», ţerumftrcifen, (ţerumgeftreift, fireif(e) ţerum), a face excursiuni, a hăn-drălui.
(crumftroldjen, (ţentmgeftrolcţt, ftraldp (e) ţerum), a vagabondă, ţcrumfurţcit, (ţerumgefucţt, ţucţ(e) ţerum), a căută în toate părţile, (crunttnngeit, ((erumgetangt, tangţej ţerum), a saltă împrejur; a face o tură de dans; a sări de colo pînă colo.
(erumtnppCH, (ţerumgetappt, tnţţ(e) ţerum), a orbecă, a, dibui, ţcrumtritgcit, (tragft, trfigt, trug, truge ţerum, ţerutngetragen, trag(e) ţerutu), a duce împrejur ; Uîeuigfeiten —, a colporta nuvele, ţcrumtreibeu, ficţ —, (trieb, triebe bicţ ţerum, ţenimgetrieben, treiS(e) btd) ţerum), a tracasa, ţerumtriufen, (tranf, trnnfe ţerum, ţeruntgetnmfen, trinf(e) ţerum), a bea dearîndul împrejur, (erumtrippclit, i. f. (ţerumgeiripţett, trippte ţerum), a se fîţăi de colo pînă colo.
ţerumtummctu, fid) —, (hcrumgenmn melt, tumutle bicţ ţerum), a săltă împrejur.
ţerumtuanbent, i. t". (ţermngemaitbert, ttmitbrc ţerum), a peregrină; a cu-treeră (ţări).
ţerummitţlett, (ţerumgemiiţlt, miiţl(e) ţerum), a scotoci.
ţerum,gnufcit, fid) —, ((entmgeganft, gmtf(e) bicţ ţerum), a se certă mereu.
(erumgnttfeit, (ţerumgegauft, gnufe ober
Meati Th: Dicţionar germ.-rom.
gnu» ţerum), a trage încoace şi încolo; a părui.
ţeiumgicţett, (gog, giige ţerum, ţerum» gegogett, gteţ(e) ţerum), a trage încoace şi încolo; — ), f. a cutreieră ţări ; —gieţettb, a. migrator, ţeruutcv, adr. jos. înjos, devale. (cruntcrbriugeu, (brucţte, brncţte fier» «uter, (crnntergelmtdjt, brina(e) ţer» wnter), a aduce înjos; a reduce, a degrada; a rnatufi. ţeruittcrgeţeit, i. j. (geţft, geţt, gtng, ginge ţernntcr, ţentntergegangen, geţ(e) ţerunter), a pogorî; a abate (din preţ); icţ faun mit bemŞreife nicţt lucitor ţeruntetgeţeit, mai jos nu are
ţcruiitcrgefommeii, a. decăzut, decadent.
ţeruutcvţnubelu, (ţeruntergeţnnbelt, bnrtble ţerunter), a tocmi clin preţ. ţeruittcrţelfcn, (ţilfft, ţilft, ţalf, ţiiife ţeruuter, ţeruntergeţolfen, .ţilf ţer» uuter), a ajută de a se da jos. ţetuntcrfletterit, i. f. (ţeruntergeflettert, Hcttre ţerunter), a se aburcă înjos. ţcrnutcrfommeit, i. f. (fommft, fommt, fam, fante ţerunter, ţernntcrgefom» meu, fomm(e) ţerunter), a se da jos, a veni jos; a se ticăloşi, ţenintevlaffcn, (InţieOt, lâfgt, lieţ, licfge ţeruuter, ţeruntergetaffen, laţ ober Inffe ţerunter), a slobozi înjos; aut ţpreife —, a abate din preţ. ţernutertuncţeu, ((entntergemacţt, mit» d)(e) ţeruuter, a da înjos; a mustră, a dojeni, a depreţiă. ţeruuterreifieit, (tip, rtffe ţerunter, ţer= untergeriffen,reiţ(e)ţerunter),a smulge; a doborî, a dărîmă; a dojeni; a dejosi; a târî în noroiu. (erunterritrfen, (ţeruntergeritdt, ritrf(e) ţerunter), a pune mai jos; — i. j. a trece mai jos.
(eruitterfrţlngeit, ( (eruntergefcţlagcn, fd)lng(e) ţerunter, a sburâ jos, a doborî.
(eriuttcrfeţeu, (ţenmtergefeţt, ţeţ(e) ţerunter), a pune jos, a slobozi ; a degrada, a, abate (preţul) ţeruitterfteigeit, i. f. (ftieg, ftiego (er= unter, ţeruutergeftiegen, fteig(e) ţer= nnter), a so da jos, a se pogorî. ţerunterroiirfd, adv. insprejos.
20
berunterhiiirgeit
306
£?ers
bennttenuiirgeit, (bcrmitergeiBiirgt, tt)itr= g(e) beruntcr), a înghiţi, a înghiorţi. berBor, adv. înainte, afară, încoace. ţerOorfificfctt, (t»ert>orgebficît, blid(e) beroor), a se arătă, a fi vizibil ; a răsări.
beroorliredjen, i. f. (brtcf)ft, Bridjt, brad), brad)e berBor, berBorgebrotbett, brid) beroor), a prorumpe ; a isbucni. bcrDorbrtttgeit, (brad)te, briid)te berBor, beroorgebrad)t, bring(e) berBor), a face, a produce; a proferă (înainte).	[ cere, /.
.fjerBorbrittgung, bie —, — en, produ-l)er»orbrn!tgett,(£)erBPt'gobrangt,brartg(e) berBor), a împinge la iveală; fief) —, a se înghesui, a se scoate la iveală.
berBorbriitgen, i. f. (brattg, brattge beroor, Şeroorgebrungert, bring(e) beroor), a răsbate, a pătrunde, a ieşi la iveală.
beroorgefjett, i. f. (gef)ft, gefjt, ging, ginge fjeiBor, f)erBorgcgangen, gel)e beroor), a ieşi, a rezultă; au? aliem gef)t berBor, după toate se vede. fjcvuorbebcit, (Ijub, bube berBor, beroor= gebobeti, ^ebfe) beroor), a relevă; a pune în relief; a accentuă; fief)—, a se distinge.
l)erDorf)oIcn, (beruorgebolt, f)ot(e) ber= Bor), a scoate (de unde este păs-’ trat).
bcniorfommcu, i. f. (fontmft, f'ontmt, tam, triine beroor, beroorgefontmeu, foittme IjerBor), a ieşi, a se arătă. bevBorlaitgeit, (berBorgelangt, lang(e) berBor), a scoate (de undeva). Jjeroorfeitdjte», (beroorgeleucbtei, leudjte berBor), a străluci, a proluci; a fi aproape de mintea omului, bcroorrngcn, (berBorgeragt, rag(e) ber= Bor), a proeminâ; a răsări; a se distinge; —b, a. proeminent, e-minent, marcant.
,£crBomg:ntg, bie —, proeminenţă, protuberantă, răsăritură, f. berBorriitfcit, (’beroorgeriiift, riicf(e) ber< Bot), a avansa, a împinge înainte; i. |. a ieşi.
beroorruînt, (rief, riefe beroor, beroor= gerufert, vuf(e) berBor), a stîrni. a provocă; a chemă (pe scenă). JjerDorfcf)ieteit, i. f. (fcf)og, fd)Bffe ber=
Bor, berBorgefcfjoffert, fd)ieB(e) bei’Dor)), a răsări, a isbucni. f)croorforiitgcn, i. f. (fpringft, fpringt, fpraitg, [priinge beroor, beroorgeiprun= gen, jptitig(e) beroor), a răsări, bcroorfproîicu, (beroorgeîproţit, fproffe berBor), a încolţi, a germina. l|cruorfted)ett, (fticbff, ftic^t, fiacb, ftadje berBor, betBorgeftodjeu, ftidj beroor), a proeminâ, a se distinge, a bate la ochi, a fi marcant ; — b, a. proeminent.
beroorfleficit, i. f. (ftefift, ftcţt, ftanb, ftanbe beroor, berOorgeftanben, fteb(e) IjerBor), a răsări, a fi proeminent; —b, a. proeminent, înaintit, răsărit.
beroorftiirjcti, i. f. a sări înainte, a se năpusti afară.
l)eroorfii(f)en, (beroocgefudjt, fudj(e) f>er= uor), a căută (dintre altele), .beroortceteu, i. f. (trittft, tritt, trat, trate beroor, beroorgetreten, tritt fjer= Bor), a ieşi (din ranguri) ; a se distinge; —laffen, a desemnă, beroortmt, fief)—, (tat, tate beroor, f)er= Borgetan, tu bief) berBor), a se distinge.
fierBortimgcit, fid) —, (fieroorgetnagt, mage bttf) beroor), a se aventură, fieruor,ficbeit, (jiebft, jiebt, 503, jiige beroor, beroorgejogen, 3tcfi(e) beroor), a scoate clin... bertoartb, adv. încoace.
.Şertoeg, ber —, (e)S, —c, drumul încoace, venirea încoace, berraetfeit, (meiţ(e[)t, roeift, irte§, luiefe ber, ijergetotefen, toeife ober toeic- ber), a arătă încoace, a îndrumă încoace, a mînâ încoace, berrotitfcit, (bergetoinft, toinf(e) ber), a chemă încoace fâcînd semn. #erj, ba§ —, en?, — en, inimă, /. suflet, curaj, n. cupă (la cărţi de joc); cord, n ; (proi\) toiftigeS — mad)t Iciibte gitB, cînd inima cere, îţi dă şi putere ; toe* baS — Boli tft, gef)t ber SKitnb liber, din prisosinţa inimei grăieşte gura; Bont ©runbe beg — en£, din adîncul inimei; fein--nuejdiutten, a-şi spune păsul; fid) eirt — fnffett, a-şi luă inima în dinţi, a prinde curaj ; eiit guteâ, eirt fcf)fecf)teg — ba,5en- a
307
(ierbii f)(ett

li bun, rău de inimă; jfam ba® — jtfiiuer mndjen, a întrista pe cineva; mir nntrbe tDarut unt? —, mă in-duioşăî; etnia® auf bent - ett (joben, a avea ceva pe suflet ; unterm —en tragen, a fi însărcinată ; e§ fălit mir ein ©tein Dom — en, mi se ia o greutate de pe suflet; ici) Icutn e§ rtidjt iiber® — bringen, nu mă îndur; Don —en gem, cu dragă inimă, bucuros ; er fiat fein —, n’are suflet; ein — fiir bie Slrmeit fiaben, a avea milă de săraci; — mein —, sufleţelul meu ; ba® — entfiel ifjm, îşi pierdu curajul; fief) etnia® ju —en neţtnen, a ţi cădea ceva pe suflet; an® — legen, a recomandă cu stăruinţă ; bie £iattb auf® —, rnîna pe conştiinţă; jbtn Don —en gut fetit, a iubi pe cineva din tot sufletul ; ein — rtttb eine @ee(e fein, a fi un trup şi un suflet ; §toei en unb ein ©dtlag, a fl una în simţiri; er I)at fein — im Seibe, n’are curaj; nu ştie de milă; ba® — auf ber fjitttge I;aben, ce are îB<inimă, are 'ţi în gură; e® gefjt mir burci)® —, îmi săgetează inima; — ober, bie -, —n, aortă,/; — ailcrliebfte, ber—, n, —n, bădiţă,/, puiu; —ailerliebfte,bie —, mîndră,/; — beflemmuttg, bie -, —en, spasm. »; — beutef, ber -, â, pericard, m ; — beutelentjiinbuug, bie—, — en, pericardită,/; — beutel* mafferfudjt, bie—, idrocardie, /; —blatt, ba® —, c®, —blâtter, ster-num, m; cupă (la cărţi de joc),/; sufleţel (al mamei), m ; mein — blut, sîngele din mine ; — bube, ber - , n, —n, fante de cupă, m; —(fiert, ba®- -, ®, drăguţă, puică,/; —eieib, ba®—, ®, alean, re. mîhnire, popa-belea, /; -en®aitgft, bie —, groază, /; - en-jctgiejfttng, bie -, en, expansiune, confidenţă, /; —enSfreube, bie —, —jt, mare bucurie, / ; - enSfreunb, ber —, e®, —e, amic intim, m\ — en®gute, bie —, mansvetudine, /; —enâjunge, -drag băiăţel, puiul mamei, m ; —en®fummer, ber—, §, mîhnire,/; —enSIuft, bie —, pofta inimei. / ; —en®ttmttftfi, ber —, e®, — nmnfcfie.
dorinţă fierbinte, /; —gefpan, ba®
-, 8,’(/<«/.) talpa gîştii,/; - grube, bie - , —n, lingurică, /; - fjafttg-feit, bie—, curaj,». îndrăsneală,/; —l)fif)litttg,bie—, —en, deşertul inimei, re; —fammer, bie—, —n, ven-tricula inimei, /; —fammerfc£)eibe= IDanb, bie —, —tnanbe, endocard, m- firfcfje, bie —, —n, (bot.) şe-lană, /; -ftaţjţpe, bie —, —n, val-vula inimei, /; —ffoţtfen, ba® —,
8, bătăile inimei, palpitaţ-ie, iune, /; —Î6ttig, ber —, 8, — e, rigă cie cupă, /; liefifeit, bie —,
-	en, cordialitate,/; —liebcfien, ba® —, 8, iubită, mîndruţă, drăguţă, amantă, /. amoraş, n ; — liebfte, ber —, tt, —tt, bădiţă, drăguţ, ibovnic, amant, amoraş, m; —Io= figfeit, bie —, —ett, duritate, împietrire, /; — mufdjel, bie , —n, scoică radială, /; — ofir, ba® -, 8, —c, auriculă, ,/; — frfilng, ber —,
§, -fdjtâge, bătăile inimei, /. pl; palpitaţie, —iune; cordiapople-xie, /; — ftarfung, bie —, —en,
t'ivgfitdiac, nty — Derfettung, bie —,
-	en, cordiobezitate. /'; —tonffer* fitcfit, bie —, idrocordie, /; —trei), ba®—, ®, mîhnire. durere de inimă.
.(jer^allerliebft, a. drăguţ; —bemegenb, a. mişcător; —bretfienb, a. obidos; —en, a drăgostî, a desmierdâ ;
-	enăfrofi, a. foarte vesel; — en®= gem, adv. din toată inima; —en®= gut, a. prea bun, bun ca plinea moale; — ergreirettb, «. induioşător, mişcător; —erţebenb, a. însulleţi-tor, sublim; — erquicfenb, a. îndes-tulitor; —fdrmig, a. cordiform; — fiaft, a. curajos; —ig, a. drăgălaş, gentil, drăguţ, nostim, mignon ; —inttig, a. preaiubit; — ittnig, adv. din tot sufletul; —lid), a. cordial, -afectuoz; —lid) lacben, a rîde din toată inima; —lid) fdjtecfit, a. foarte prost-, foarte rău; —lieb, a. preaiubit; — lo®, a. fără suflet, hain ; —rftfjrenb, o. mişcător; — ftfilătfitig, a. astmatic; — ftctrfenb, a. cordiac; —jerreifjenb, a. sfâşietor.
fierţii)(ett, (fiergejâfilt, jafilţe) ber), a enumărâ.
20’
Jjerjnnberit
308
flicr
fiersaufierit, (fjcrgejnubert, ,;nubre (ier), a conjură, a meni, a vrăji, bergeigett, (tţergejeigi, jcig(e) £>er), a arătă, a produce
^erjieţieit, (jog, joge feer, bcrgejogen, §icî)(e) ţer), a trage încoace ; fid) —, a se trage (din...); — i. f. a se mută aici.
^şerjog, ber —, 8, — jbge, duce, m ; —in, bie —, —nen, ducesă, /; — turn, ba? —, 8, — tiimer, ducat, n. Ijerjogliiij, a. ducal. feergu, adu. încoace, aici. ijerjufojttmeit, (tont, fiinţe fţergtt, ţerjtt= gefomnteit, tomm(e) fjerju), a veni, a se apropia, a advenî.
$e8, ba?—, {muz.) si-bemol (notă), m. .ţretâre, bie —, —tt, curtizanâ, f. $etmnnit, ber —, 8, —manner, hatman, m.
.fjctpbafen, bie- , —en, arenă, ./; —e, bie —, goană (de vînat); haz, n; —er, ber—, 8, boaită, asmuţător, instigător, m; —erei, bie —, —en, aţîţare, instigare, instigaţ-ie, -iune, f; —i)unb, ber —, e3, —e, dulău, m ; -pjagb^ ]bie —, - en, hăituiră, goană,/; - peitfdje, bie —, —n, harapnic, m. feeiţcn, a sumuţâ; a goni, a hăitui, a fugări; (prov.) er iţi mit altern Şutiben gcijefet, e trecut prin ciur şi prin dîrmon.
£ett, ba8—, (e)8, fin, m; - baunt, ber ’ —, (e)8, —bdunte, pur, prăjină, /; —boben, ber —, 8, —bBbett, podul cu fîn, n ;	—bunb, ber —, eg, —
biinbe, măldac, n. legătură de fîn; —etnie, bie —, —n, cositul finului, m; -gabel, bie —, —tt, furcă, pală. /; —feaufen, ber—, 8, porcoiu, n: —mâţei, ber —, 8, cosaş, m ; —incitat, ber —, 8, — e, luna lui cuptor, luna lui Iulie, /; — pferb, ba? —, e8, — e, (zool) cozaş, m ; —redjen, ber —, 8, greblă, /'; — fdjober, ber—, 8, stog, n. fundac.w. claie, căpiţă, /;—fcfjrecfe, bie—, —n, {zool.) lăcustă, f ; —fd)redenfreb=8, ber —, feg, —fe, (zool.) langustă, / ;
-fiengel, bie—, (/.)ogrinzi, f.pl-, —trifte, bie—, — n, secastru,»; — ntiefe, bie —, —n, fînaţ, n. .ţicntfpelei, bie—, ipocrizie, făţărie,/;
—Ier, ber —, 8, ipocrit, făţarnic, simulant, comediant, m. taler cu două feţe, n\ — leritt, bie—,—nen, făţarnică, ipocrită, /. feeuiipeln, a făţări, a sirmilă, a a-fectă; —îeriţct), a. făţarnic, ipocrit, beueit, a face fîn.
fjeu=er, adv. iestimp; —ern, aafretă, a nolegiă (corabie); a angaja (marinari); —rig, a. de iestimp ; — riger Şafe, şoldan; nepăţit, m. ţetilen, a urlă, a goidi; mii ben SBoifen mufe matt feeulen, dacă ai întrat în coteţ, trebue să cînţi cocoşeşte. §eulett, ba8 —, 8, urlet, goidit, n. f)enreta, int. evrica.
.ţjeurer, ber —, 8, nolegiator; năi-mitor (de corabie ober de marinari), m.
.jjeurige, ber —, —n, vin nou, ». I)eut=e, adv. astăzi, azi; (proit.) -c rot, morgen tot, azi voinic, mii ne pe dric; —e SIbenb, de seară; — Dor 8 îagen, azi săptămînă ; — liber 14 SCage, de azi în două săp-tămîni ; —ig, a, de azi, actual ; moderai; —igen STage?, în ziua de azi; — ober ntorgen, azi-mîine. .£>eţnmeler, ber —, 8, exametru, m. #eje, bie —, — n, vrăjitoare, stri-goae, mamamuşă, avestiţă, aripa satanei; şişcă (numai prin Un-gurime),/; alte —, cotoroanţă,/; fleitte —, şireată,/; —nnteifter, ber —, 8, vrăjitor, m; —ntoerf, bag—, 8, vrăjitorie, /; —erei, bie —, en, vrăjitorie, t.
Ije^eit, a vrăji. l|i, int. hi !
I)ie, ade. aici; — unb ba, palocurea, păşim: —bei, adv. aici, alăturat, anexat; —fur, adv. pentru asta; - ber, adv. aici. încoace; — mit, adv. prin aceasta; — ttiebet, adv. aici pe pămînt, în lumea asta ; —ftg, de aici, localnic; f. a. ţier. (jicb, f. feanen.
Agticli, ber —, e8, —e, lovitură, izbitură; tăiătură; auf — unb Stofe, duel cu sabia, n; eitten — fettben, a fi lovit cu leuca; — er, ber —, 8, spadă, f.
Ijiclt, f. fenlteit.
A)iev, adv. aici, aicea, act, acilea; colo;
309

prezent, de faţă ; — tmb ba, ţ. ţie unb ba; — bin idj, iacămă-s ;
—	ift, iată; — ruţt, aici zace; an, adr. în, la aceasta, după ăst
lucru: .. aut, adr. apoi. după a-
ceasta; — aug, adv. de aici :
■ bei, adv. cu asta. pe lîngă aceasta, alăturat; — butci), adr. prin a-—ceasta; — fitr adv. pentru aceasta, in loc de aceasta; — gegen, adr. încontra, dincontra; — ţer, adr. aici, încoace; - - ţerunt, adv. p’aiei împrejur; — in, adr. în aceasta;
—	mit, adr. prin aceasta; cu asta;
—	nad), adr. după aceasta, astfel; —nacfjft, adr. aici aproape; - ne« ben, adr. aici lîngă; — ortg, adr. pe la noi. aici în loc ; — felbft, adr. aici, loco; — liber, adr. despre aceasta; — intter, adv. printre ele: - Bon, adr. despre a-ceasta, din aceasta: — tuieber, mlv. dincontra; — jn, adv. la aceasta ;
—	julanbe, adr. pe la noi. în ţară la, noi; — jtutfcţen, adv. între a-ceasta.
Jpicrard), ber —, en, cu, ierarh ;
—	ie, bie —cit, ierarhie, /. j£>ieruglypl)c, bie —, —n, ieroglifă, /. ^ierfein, bag—, g, prezenţă, aflare
de faţă,/, decursul petrecerei (la un loc), n. ţieftg, localnic.
^iefige, ber —, n, —u, localnic, m. ţiefp j. ţeifjen
£iftţont, bag—, ('e)g, — ţbnter, corn ' de vânătoare, n ; ine blnjctt, a sună din corn. ţilfl't, f. ţelfett.
-.Şil/e, bie , —n, ajutor, n. ajutorinţă,. ajutorare, asistenţă, /: sprijin, n\ ju —e! săriţi, ajutor! —elciften, a da ajutor; —leiftuttg, bie—,	en, ajutor, n. ajutorinţă,
asistenţă, f; — eruf, ber—, g, —e, strigăt de detresă, strigăt de a-jutor, n; — lofigfeit, bie —, neputinţă, /. abandon, n; —gamt, bag —, e§, —dntter, expozitură, /; —-jăratec, bie —, —n, armată de succurs, f : — sbeanue, ber —, u, —n, funcţionar subaltern, «?; —g* gelber, bie —, (pi.) subsidii, f. pl;
—	efajfe, bie - , —tt, cassă de a-
jutorare. /; —gleţrer, ber—, ?, învăţător supleent, 1n; — gmittel,_ bie —, (pl.) remedii, resurse, /. pl; —aurite, bit -, - tt, resursă,/;
—truppe, bie —, — tt, trupă subsidiară, /: -ijeitwort, bas —, ee, —tubrter, verb auxiliar, n. -ţilf=berett, a. gata spre ajutor; —io?, a. fără mijloace, părăsit; — reicţ,-a. ajutător, de ajutor ; - rcidje .ţiattb bieten, a da mină de ajutor;
—gbebiirftig, a. necesitat, ţilfft, tiilîr, f. ţelfnt.
.fŞimbeere, bie— , —tt, (bot.) smeură,
/: —taft, ber —, es, —fdfie, sirop de smeură; — ftraitcţ, ber—, (e)g,
—[trâitcţer, smeur, m.
,ţ)imm=et, ber—, S, ceriu, firmament, n :zonă. climă,/; uranisc,»; — unb £>bffe in SSetnegtmg ietten, a se face punte şi luntre; a face pe dracul în patru; aug ţeiterm —, din chiar senin: bis in ben — erţeben, a ridică pînă la nori ; beţiile ber —, linsă ne ferească D-zeu; unt be§— §* milieu, pentru numele lui D-zeu; -elbett, bag —, (c)s, -cu, pat cu polog, n ; —elbeefe, bic —, —tt, uranisc; globul ceresc, n ; — eb faţrt, bie —, —en, înălţare, asu-maţ-ie, —iune ; jDlarid — elfaţrt, adormirea maicii Domnului,/-;
—elţijţe, bie—, - tt, înaltul ceriului, m; —elretcţ, bas —, g, împărăţia ceriurilor,/. raiu, n\ —ele= beţcţreibitttg, bie - , en, urano-grafie, /; — elgbogett, ber —, s, — bbgett, bolta cerească,/; — elsfefte, bic —, firmament, »; — elsgegenb, bic—, —en, regiune, /; —elefarte, bic—, —n, planisfera ceriului,/;
—dgforţer, ber —, g, glob ceresc, w; —elgfnnbe, bie - , astronomie,
/; —etgleiter, bic —, scara lui Ia-cov, /; —elglicţt, bag —, g, lumina soarelui, /; Iuft, bic eter, m\ —elgraum, ber -, eg, —munte, încăperea ceriului,/; — dsjcţluffel, ber —, s, (bot.) ciuboţica-cucului.
/; —gţţeife, bic—, —tt, ambrozia,
/: — elsftricb, ber--, g, - c, climat,
11. zonă,/; —risftiinner, ber—, g, titan, m; — ristau, ber—, s, mană
ţtntntelan
310
ţinauăjieţett
din ceriu, f: —IifcE»en, bie — (pi) locuitorii ceriului; zeii, sfinţii,m.pl. ţimm=e(ait, a. sus spre ceriu’; —eh blau, a. albastru deschis, mieriu; —elţocţ, adv. pînă în ceriu; —eh ţod), a. înalt ca ceriul; — elfcţrei= ettb, a. revoltător ; —im'irt?, adr. în sus spre ceriu; — eltoext, adv. departe ca ceriul de pămînt; -lifcţ, a. ceresc, celest, divin, răpitor.
ţtn, adv. acolo; înspre; — ift —, ber= loren, ift Berloren, ce-a fost verde s’a uscat, ce-a înflorit s’a scuturat; — rtnb ţer, de colo pînă colo; — unb roieber, cînd şi cînd, din cînd în cînd; — unb juriid, încolo şi încoace, tur şi retur; auf bie ®efaţr —, riscînd să ; er ift ganj —, este răpit; este prăpădit, ţinab, adv. înjos; —wflrtg, de vale, spre înjos.
ţinabgnvgchi, (ţinabgegurgelt, gurgle biitab), a gîlcăî, a bea gîlcăind. ţittafifoHent, i. f. (ţinnbgefoflert, fottere ţinab), a se prăbuşi, ţinabrolfen, i. f. (ţinabgeroflt, rofl(e) ţinab), a se rostogoli, a se da dea dura.
ţinabftiirjen, (ţinnbgefturjt, ftitrg(e) ţtn= ab), a precipită; — i. f. a se precipită.
ţtttan, adv. însus.
ţiimlterit, ( ţingealtert, nltre ţin), a îmbătrîni (încetul cu încetul), ţinnrbciteit, (ţingearbeitet, arbeite ţin), a adoperâ; a ţinti, a tinde spre... ţinaiif, adr. însus; — toartă, adv. spre-însus.
ţiitanfgeţen, i. f. (ging, ginge binnuf, ţtnaufgegangen, geţ(e) ţtttauf), a se sui. a se urcă.
ţinaufftettern, (ţinaufgeflettert, fiertre ţinauf), a se burică. ţinatifranfen, fid) - , (ţtnaufgeranft, raniţe) btd) ţinauf), a se curpenl ţinauffcţroingcipftcţ—,(jcţroang,fd)ronn= ge fief) ţinauf, ţinaufgefdjroungen, jcţroing(e) bicţ ţinauf), a se înălţă, a se avîntâ.
ţtnaufftetgeu, i. f. (ftieg, ftiege ţinauf, ţinaitfgeftiegen, fteig(e) ţtnnuf), a se
sui, a se urcă.
ţtnait£, adr. afară, înafară; iiber ba§
®rab —, pînă dincolo de morraînt; baŞ Ihuft aitf einee —, tot acolo ne scoate; er rottt ţod) , trage a mare
ţtnauâbegefien, fief) , (begibft, begi6t, begnb, begiibe fid) ţtitnih-, ţinauSbe» geben, Begib btd) ţtnauS), a ieşi a-fară.
ţinauSfuţreu, (ţhtauSgefftţrt, fiiţre ţiitau§), a scoate afară.
ţiitanSgeben, (gibft, gibt, gab, gabe ţinau*, ţtnnuSgegeben, gib ţi-naus), a liberă (în primirea cuiva) ; a publică; a lansă.
ţtnaitggeţcn, i. f. (ging, ginge ţinauS, ţiitaubgegangen, geţ(e) ţiitnuo) a ieşi afară.
ţinaitSjageu, (ţinau§gejagt, jag(e) ţin» nuS), a izgoni, a alungă.
ţiitanSfaufeit, i. f. (ÎSufft, Ifiuft, fief, Itefe ţinau§, ţtnauSgelaufen, lauf(e) ţinauS), a alergă afară ; eS Iciuft auf etnee ţinaui, tot la una iese.
ţinangfcţteben, (feţob, feţiibe ţinnuev ţinauSgefcţoben, fcţteb(e) ţinau§), a scoate afară împingînd, a amînă; a diferă
ţinauSfdjmeijjcn, (fcţtneijs(ei)t, fcţnteiţt, fdinitţ), fcţmiffe ţinem», ţinau»ge» tţţnuffen, fd)mcifj(e) ţtttauS), a in-tiră, a aruncă.
ţinan§fe<jeu,(ţinnu3gefeţt, feţe ţinnttâ), a pune afară; ficţ iiber ctroaâ —, a desconsideră ceva.
ţinauâtreteu, i. f. (trittft, tritt, trat, trate ţinnu», ţtnauŞgetreten, tritt ţinau§), a ieşi.
ţiitaucfireiOen, (trteb, triebe ţinând, ţinausgetricben, treib(e) ţinaue), a scoate afară; a expulsă.
ţiitanâmageu, ficţ —, (ţinnueigettmgt, ttmg(e) bicţ ţtnattS), a se aventură.
ţinauâtocifcn, (roieâ, toiefe ţinaue, ţin» oueigeroiefen, rocile ober toet-j ţirtnue), a expulsă.
ţuianc'tuerfcn, (roirfft, roirft, roată, roiirfe ţinaue, ţinauggeroorfeit, rotrf ţin» nit?) a da afară (pe uşe); a aruncă afară.
ţinanStuoUen, (roill, roillft, roiţi, rochiţe ţinaue, ţinnuegerooltt), a vroi să ieşi; ju ţod) —, a da cu capul de grindă.
ţinauejicţeit, (<Sog,joge ţinaue, ţinaue»
ţiitfinueit
311
ţiufnllen
ge,jt>gen, gtcţ(e) ţinnufi), a diferă i. f. a se mută (la ţară), ţittlmtteit, (ţingefinut, b'au(e) ţin), a clădi colea.
ţiu6egefieit, fid) —, (6egi6ft, 6egi6î, fie* gnfi, fiegfifie fief) ţin, ţinfiegeben, fie* gifi bteţ ţin), a se duce (la un a-numit loc).
ţiitfiefommcit, (fief'ommft, fiefommt, fie* font, befiime ţin, ţtnfiefommen, fit* fomm(e) ţin), jb —, a aduce pe cineva unde ai voit să-l duci ; ctinns —, a aduce ceva la un loc anumit.
^iitfilitf, ber —, (e)§, privire, /. ţinfirtngeu, (firndjte, firadjfe ţin, ţi:t= gefiracţt, firing(e) ţin), a duce (la un loc a numit); a petrece (timpul), ţinfiriiteu, (ţingefiriitet, brute ţin , a fi cufundat în o tristă apatie, ţinbeţnett, fief) —, (ţingebeţnt, btţne bicţ ţin), a se lungi, ţiiihenfnt, (bncţte, biicţte ţin, ţinge* bncţt, benf(e) ţin), a se duce cu gîndul.
ţiuberdid), a. împiedecător, contraria ut, ambarasant; - it, a împe-decă. a opăci; a contraria; —nb,
f- -W-
■friuberuib, b(te< —, ffeg, —ffe, pie-decă, acăţătură, f; impediment, obstacol. »; opăceală, ostacă, /. ţinbeutcu, (ţingebeutet, beut(e) ţin), a arătă cu degetul, a indigită; a face aluziune.
f&ilibeiititnţ), bie —, intimaţiune, /. Ahiubiu, bie—, — nen, (zool.) ciută.,;', ţiltbttrdj, ude. prin, printre ; bns gnnje paţr —, peste tot anul. ţiitbiircţfcţiminent, i ţinburcţgefcţttn* mirt, fcţintmre ţinbitrcţ), a trans-luci.
fiitbunţfeţeit, (fteţft, fieţt, faţ, ţaţe ţinbureţ, ţinbnrdţgefeţen, fieţ(e) ţin-bureţ), a privi prin.... ţiitbiirfeu, (barf, bârfit, barf, bnrfte, biirfte ţin, ţingebiirft), a-ţi li permis de a merge undeva, ţinein, adu. înlăuntru ; fief in bie 9?ncţt —, pînă tîrziu noaptea. ţnteittficge6ett, fief) —, (fiegifift, fiegifit, fiegnfi, fiegiifie ficţ ţinein, ţiitciitfie* gefieit, fiegifi bid) ţinein), a întră (în odae); a se aventură.
ţiueittbriingeit,(ţnuingebrSngt,briing(e) ţinein), a înghesui, ţineinbringeit, i. f. (braitg, briinge ţinein, ţineingebrungen, bringe ţiu* cin), a penetra.
ţiiteinfnţren, i. f. (fflţrft, faţrt, fuţr, fiiţre ţinein, ţtneingefafireu, foţr(e) ţinein), a întră (cu carul, cu corabia) ; mit ber Şanb —, a vîrî mina.
ţiiteittfinbeu, (fattb, fflnbe ţinein, ţin* eingefunben, finb(e) ţiitein), a ni-l meri; fid) a se acomoda, i ţineingeţen, (geţft, geţi. giitg, giitge ţinein, ţtneingegcmgen, gcţ(e)ţiiteiu), I a întră.
ţuteinmifdjcu, (ţineingemifdjt, mifdj(c) ţinein), a mestecă ceva în ceva. | ţtiteinfmffeit, (ţineingepafşt, pnffe ober ■ paf) ţinein), a se potrivi, j ţiiteimegiteu, (ţineingeregnet, regne ţinein), a străbate ploaia, j ţiueinreiten, i. f. (ritr, ritte ţinein, ţineingeritten, reitt(e) ţinein) a înt ră călare.
ţtiteiujcţnffcn, (ţineingeftţnfft, fcţaff(e) ţinein), a pune înlăuntru. ţiiteiiticţicficn, (feţofp fdjiibe ţinein, ţinetngefcţofien, |cţieb(e) ţinein), a băgă înlăuntru ; a intercala, a interpolă.
ţineinftetfen, (ţineingeftedt, fted(e) ţin* etn), a împlîntă; a vîrî. ţineiufteigen,î.f.(ţineingeftiegen, fteig(e) ţinein), a întră; a se urcă ; a se pogorî.
ţineiiiftctten,, (ţineingefteUt, ftell(e) ţinein), a aşeză (în un spaţiu închis).
ţiiteiiiîtm, (tat, tâte ţinein), ţineinge* tan, tu(e) ţinein), a băgă. ţiueinnmgen, fid) —, (ţineigemagt, Wflg(e) bid) ţinein), a se aventură; a riscă (de a întră), ţiueimniirtfi, adr. spre înlăuntru. ţiufaţren, (fciţrft, făţrt, fuţr, fiiţre ţin, ţingefaţren, fnţr(e) ţin), a cără; i. f. a se duce (cu trăsura); falite ţin! du-te (opt cu a blânzii); a muri; itfier etmaă mit ber Sntib —, a trece cu mîna peste ceva. tpinfaţrt, bie —, călătoria la faţa locului, f.
ţinfnllcit, i. f. (fdflft, falit, fief, iţele
ţinititlig
312
Ijitiricfiten
ţin, ţingefatlen, fntt(e) ţin), a pică (la pămînt) ; ■—be 6ucţt, bie —, aboală, epilepsie, pedepsie, f. ţiiifalltg, a. neputincios, infirm, decrepit: nul, caduc.
.ţiinfiiltigiteit, bie —, neputinţă, infirmitate, decrepitudine; caducitate, /.
ţinfticgcn, i. p (flog, pge ţin, f)inge= ftogen, flieg(e) ţin), a cădea cît colea; a sbură încolo; a se scurge repede (timpul).
ţinftiefjen, i. f. (flofţ, floge ţin, ţinge= ffoffen, ftieB(e) ţin), a curge încolo, a se scurge, a se strâcurâ. ţinfort, adv. de aici înainte, ţinfiiţreit, (ţingefiiţrt, fiiţt(e) ţin), a duce acolo: a conduce: mc mirb bag —, unde are să iasă. ţtitg, f. ţangen unb ţdngen.
.fjiingabe, bie —, abandonare; devoţiune, /.	[moarte,/,
.'piugaitg, ber—, plecare; perire; ţingebeit, (gib[t, gibt, gab, gabe ţin, ţtngegeben, gib ţin), a da, a abandonă; feitt UllleŞ —, a jertfi tot; fid) -, a se da,, a se devotâ. .ftingefimtg, bie —, abandon, m. ţingegen, adv. dincontra, dară. ţingeţeit, i. j. (gtrtg, ginge ţin, ţin» gegangen, geţ(e) ţin), a merge co-iea, a trece ; e§ !nnn —, trece merge; id) laţ e» —, treacă din parte-mi; treacă cît despre mine. ţiitşeţoren, (ţingeţbrt, geţiire ţin), a-şi avea locul colea, ţingctitugen, (ţingefangt, getang(e) ţin), a parveni, a sosi. ţingerntcit, i. |. (geriit, gerict, gericte ţin, ţingecaten, gernt(c) ţin), a se pomeni undeva.
£ingeîrf)icbcite, ber—, n, —it, defunct, reposat, fio iertat, m. ţingeftrerft, a. lungit, întins, tolănit, ţingcmorfen, a. aruncat (cu uşurinţă).
ţiitgucteu, (ţingegudt, gittf(e) ţin ), a,
privi undeva.
ţinţnffcu, (ţaltft, ţalt, ţielt, ţiclte ţin, ţtngeţalten, ţnlt(e) ţin), a, întinde cuiva ceva; a amînă (cu vorba), ţinţetfeit, (ţilfft, ţilţt, ţalf, ţiilfe ţin, ţtngeţolfen, ţilf ţin), a ajută (ca să ajungă undeva).
ţinţonţeit, (ţingeţorcţt, ţorcţ(e) ţin), a trage cu urechiă.
■jbinfebein, ber —, §, —e, şontorog, m. ijintel, bag —, g, puişor, m. ţintea, a şchiopăta: er ţinti mit einem gufj, este şchiop de un picior; bei SSergleicţ ţinti, cornpa-raţiunea nu s’ajunge ; — b, a. şchiop; — b ntacţen, a şchiopă ţintitien, i. f. (ţingetniet, fnie ţin), a îngenunchea undeva.
.Şinfunft, bie —, sosire, f\ viitor, n. ţinlangeu, (ţingetangt, long(e) ţin), a întinde cuiva ceva. ţintiinglidj, a. de ajuns, suficient. £ditlangli(f)fcit, bie —, suficienţă, f. ţinfnjfen, (Inţ(ef)t, Iflţt, iieţ, lieţ'e ţin, ţtngelaffen, Inţ(e) ţin), a-ţi da voie de a veni în cutare loc. ţinfebeit, (ţingelebt, leb(e) ţin), a-şi petrece viaţa.
ţinlegcn, (ţingelegt, Icg(e) ţin), a pune jos. a plasă (acolo); fid) —, a se culcă.
ţittlettfett, (ţingelenît, lenf(e) ţin), bie ©ebanfert auf etn>a§ —, a-şi repurta gîndul cătră ceva. ţinneţnteit, (nimtnjf, nimntt ţin, naţnt, niiftine ţin, ţingenomnten, nimm ţin), a primi; a suferi ; etne S3e= leibignng , a înghiţi un afront, ţiitucigen, (ţingeneigt, itcige ţin), a înclină spre..; fief) —, a fi dispus în favorul cuiva.
. fdniteiguug, bie —, aplecare, /. ţinneit, adv. de aici ; con — geţen, a se duce.	[cu. . . .
ţiltjmfieit, (ţiitgeţiafît), a se potrivi ţlnraffen, (ţingerafft, raff(e) ţin), .a, smulge, a răpi ; a smuci spre ... ţiitreicţeit, (ţingereteţt, reidi(e) ţin), a întinde cuiva ceva ; a ajunge pînă..; — i a fi de ajuns ; —b, a. de ajuns, destul, suficient .ţtinretfe, bie —, voaj înspre... ţiitreifeit, i. f. (ţingereift, reife ţin), a se transportă undeva. ţinret|en, (riţ, riffe ţin, ţingetifien, tetţj(e) ţin), a răpi, a smuci spre; ficţ oom Qoxnt — laffen, a sucombă furiei sale; —b, a. răpitor, ţinridjten, (ţutgericţtet, ricţl(e) ţin), a îndreptă spre; a execută, a jus-tiflă, a supliciă.
<£>i»rirţtung
313
Ciintcrbacfe
4iittrid|tititg, bie —, fit, execuţiune, justiţiare, pierzare, f. ţinrittfe», (ţingcritdt, riicî(e) ţin), a mişcă spre ; — i. j. a se mişcă spre!.,.
tjiuftfjnfrcu, (ţingefcţafft, ţd)nff(e) ţin), a transportă.
4?inf(ţaţfuitg, bie —, transportare,/, ţinfiţeibe», i. f. (fdjieb, fdjiebe ţin, ţin» geîcţieben), a deceda, a răposa, ţiiiţcţlaiţteit, (ţingefcţlacţtet, fiţiacţt(e) ţin), a măcelări, a masacra, ţinfiţliingel», jid) —, (ţingefcţlăngelt, fcţliiitgle bid) ţin), a se şerpui d’a lungul.
ţutid]tcirf)cit, i.î. (kblidi, jcţlicţe ţin, ţin» geicţlicţen, jd)lticţ(e) ţin), a se stră-cură încet (timpul); a se furişă pînă undeva.
ţitii(ţmnd)tcii,(ţingetd)mad)tel,id)mnd)te ţin), a lîneezi, a găină, ţiitfcţitmibe», i. j. (ţţmanb, jcţmiinbe ţin, ţingeţcţtrranben, ţcţtuinb(e) ţin), a dispărea, a se mistui, ţinfcţen, (fiefţft, îieţt, ţaţ, ţâţe ţin, ţingefeţen, fieţ(e) ţin), a privi în-tr’acolo.
ţiufciu, (but, bijt, ift, ftnb, feib, finb, mar, roiire ţin, ţingemejen, feiţin), a ii pierdut.
•£>titfid)t, bie , privire, f. respect ' (prin Ungurime), n. ţinfiri)tlid|, «. privitor, referitor, ţinficfţeu, i. f. (ţingefiecţt, fiecţe ţin), a tânji.
ţinfiitfeit, *. f. (fonf, ffinfe ţin, ţittge» funfen, fiitî(e) tini, a cădea la pâini nt: a se surpă; a se stinge, ţinftelleu, (ţingojtellt, jiefl(e) ţin), a pune colea, a plasă colea, ţiitfterbcit, i. f. (ftirbjt, ftirbt, jtnrb, ftftrbe ţin, ţingeftorbeti, fiirb ţin), a muri (încetul cu încetul) : a se usca (din picioare), ţiuiirerfeu, (ţingejiredt, ftrcd(e) ţin), a întinde, a aşterne la pămînt; fid) —, a se tolăni.
ţiitftrctrţeir, i. I riirid), ftridje ţin, ţin» geftricţeit, fireid}(e) ţin), a se stră-cură (timpul)
ţiitftiirjen, i. ). (ţingeftiirţt, ftiirgCe) ţin), a cădea fâr de veste; a se prăbuşi spre.
ţinta», adv. înapoi, îndărăt.
ţintiinbefn, (ţingetdnbelt, tttnble ţin), a petrece timpul sbeguind. ţintanţnlleit, (ţâltfi, ţiilt, ţicit, ţielte ţinem, ţintangeţalten, ţatt(e) ţiittan),
a i'oţineă
ţintaufeţen, (ţintongefejjt, feţ(e) ţint» nn), a desconsideră.
^ttntanfeţung, bie—.desconsiderare,/', ţinte», adv. înapoi; îndărăt; dinapoi; boit —, pe dinapoi, de dindărăt; ţiitauâ, îndos.
ţinter, prp. îndărăt, dindărăt, înapoi; în dos; cv ging — mir, veniă îri urma mea; - fid) laţe», a devansa: — bie Scţule geţett, a ocoli şcoala: fie ţat es bid — ben £>ţren, e dată şi prin ciur şi prin dîr-mon; jb — ba? Sicţt fiiţren, a trage pe cineva pe sfoară; — jbt ©priiit» ge fonniten, a descoperi tirtipurile cuiva; — eiiter Dlrbeit fein, a sta de un lucru; etroa§ — bem 'Jiitden jb-î tun, a face ceva fără ştirea cuiva; — bleiben, i. f. (ţinfetblieb, ţinterbliebe, ţiitterblieben), aremîneă drept moştenire; —bringen, (ţinler» brntţte, ţinterbrfldţte, ţinterbracţt, ţtnferbrtttg(e), a raportă, a denunţă; bici», adv. pe urmă; - c, a. posterior; —einanber, adv. consecutiv, unul după altul ; - geţen, (ţintergittg, ţinterginge, ţintergungen, ţintergeţ(e), a înşelă, a amăgi, a aleşui; —ţer adv. pe urmă; după spartul tîrgului; — litţen, (ţinter» l(iţ(ef)t, ţiitterlnţt, ţinterlieţ, ţinter» iiefje, ţinterlnţen, ţinterlaţe), a lăsă vorbă; a lăsă drept moştenire ; —Infjene ÎSerfe,opere postume, f.pl. — (cgen, (ţinterlegt, ţinicrlcg(e), a depozită, a consemnă; — liţiig, a. viclean, isteţ, insidioz, astuţ; — riids, adv. pe dindos, mişeleşte ; —treiben, (ţintertrieb, ţintertrtebe, ţintertrieben, ţintertreib(e), a zădărnici, a dejuca; —mani, adv. pe din dos; — Jteţen, (ţinterjog, ţinter» jbge, ţinterjugen, ţiutergieţiej, a de-fraudă, a sfeterisi.
.ţoiiiterdiatfe, bie —, —n, buca curului, /; — betne, bie—, (pi) picioarele de dinapoi; ţicţ nttf bie —beine jtellen, a se ridică în două picioare (calul); a-şi arătă colţii ; —
ţintreffen
314
£)iHttlCţ§
bliebene, ber —, n, — n, cel rămas în viaţă (după moartea cuiva), supravieţuitor, m; —brtnger, ber —, I, vestitor, sol; denunciator, m; —bun, ber —, I, spată, /; — bed, bal —, I, —e, pupa, duneta (corăbiei), /; —e, ber —, n, — n, cel din dos, subsecvent; cur, şezut, n ; —fufe, ber —, el, — fitfee, piciorul dindărăt; —gaffe, bie —, —rt, stradă lăturală,/; —gebanfe, ber —, n, —tt, cuget ascuns, n, rezervaţiune mentală, (reservatio mentalis),/; — geţttng, bie—, — en, eluzie, înşălăciune, escrocărie, /; —grunb, ber—, el, —griinbe, fund, fond, sfund, n; im — grunbe ftcţcn, a fi retras; a fi iminent; in beit
-	-grunb ireten, a se retrage, a ii
eclipsat; — ţaft, ber —, (el, ....c,
ambuscadă, /. pituliş, »; itn ţnlte fteţen, a sta la pîndă; fid) in ben —ţalt legen, a se ambuscâ, a se tu pilă; — ţanb, iu ber — ţanb fein, a ieşi cu cărţile mai pe urmă; —ţauţt, bal —el, — ţduţtter, —foţtf, ber—, (e)l, —fobie, occiput, »; —iaber, ber —, I, puşcă retro-carică, /; —lnffenîdnaft, bie—, —en, miraz, n. succesiune, moştenire, /; —laur, ber—, el, —limfe, piciorul de dindărăt (la iepuri etc.) n; —legung, bie —, —en, depunere, consemnare, /; —lift, bie —, viclenie, isteţie, astuţie,/; —ntann, ber —, el, —ntaniter, subsecvent, cel din dos, m ; —pforte, bie —,
-	ît, portiţă din dos, / ; — ţfote, bie —, —it, Jaba din dărăt, /; —faffe, ber —, n, —n, lăturean, m; —fiţi, ber —, el, —e, fond (în trăsură), n ; — lixr, bie —, —en, uşiţa din dos, /; subterfugiu, «; —treffen, bal—, §, diviziunea din apoi (a unei armate), ariergardă, ./; — treibung, bie —, —en, zădărnicire,/; —treţiţe, bie —, —n, scară la dos, /; —jieţung, bie—, —en, defraudare, sfeterisire, f; —jintnter, bal—, §, odaie la dos,/.
ţiittrcffeu, (iriffft, trifft, trai, tiare but, ţingetroffen, triff ţin), a nimeri (a-colo).
ţintreieit, i. f. (trittft, triit, trar, trate
ţin, ţingetreten, tritt ţin), a păşi colea; a călca colea, a sta colea, ^jintritt, ber —, (e)l, reposare, încetare din viaţă, /. ţintim, (tai, tiite ţin, ţingetan, tn(e) ţin), a pune colea, ţittiiber, adv. dincolo, peste, de cealaltă parte ; —bringen, (bracţte, bracţte ţiniiber, ţiniibergebracţt, bring-(e) ţiniiber), a trece dincolo (peste un rîu); a transportă; - geţen, i. f. (geţft, geţi, ging, ginge ţiniiber, ţiniibergegangen, geţ(e) ţiniiber), a se duce dincolo, a trece dincolo ; — laffen, (lâfe(ef)t, tftfet, liefe, licfee ţiniiber, ţinubergelaffett, lafe(e) ţiniiber), a te lăsă să treci dincolo; —fcţaffen, (ţiniibergefcţafft, fcf)aff(e) ţiniiber), a transportă dincolo; — 3<eţen, (jieţft, gieţt, jog, jiige ţiniiber, ţiniibergejogen, jieţ(e) ţiniiber), a trage de cea parte; — i. f. a se mută dincolo.
ţinunter, adu. în jos, de vale : — bringen, (bracţte, bracţte ţinunter, ţinuntergebradţt, bring(e) ţinunter), a duce jos; a înghiorţî. ţinnitterfaţren, i. f. (fâţrft, faţrt, fuţr, fiiţre ţinunter, ţinuntergcfabren, faţr= (e) ţinunter), a se pogor! cu trăsura, a se repezi în jos; —geţen, i. f. (ging, ginge ţinunter, ţinunter» gegangen, geţe ţinunter), a se pogor!, a merge în jos. ţittnmgeit, fid) —, (ţiitgentagt, magie) bicft ţin), a se aventură, ţiumiirti, adv. înspre. l*aintueg, ber —, (e)l, —e, venire, /. ţittnteg, int. la o parte, înapoi, de lături, — adu. dus, departe; — begeben, ficţ —, (begibft, begibt, bcgnb, begnbe ficţ ţinirteg, begib bicţ ţinrccg), a se duce, a plecă : —brfingen, (ţinroeggebtângt, brânge ţtnnteg), a respinge; — rctffen, (ţinnteggerafft, rnff(e) ţtnnteg), a răpi; — fefeen, (ţin-ttteggejeţt, fefee ţinnteg), a dă ia o parte; fid) iiber etotal —, a trece peste ceva ; —gieţert, (jog, ^oge ţinttteg, ţinnteggejogett, jteţ(e) ţinnteg), a trage la o parte; — i. f. a se strămută.
,ţ)iumci=l, ber —, fel, —e; —en, bal
Ijinroetfeu
315
•&irfd)
—, S; —ung, bie — , - cit, demonstrare; indigitare; referinţă, /. ţitimctfcit, ( rate#, mtefe ţin, ţingeroiejen, rocile ober toei§ ţin), a arătă, a demonstra, a indigitâ; a adresă la, a trimite la...; —b, a. demonstrativ.
ţittWeffen, i. f. (ţtngeroelff, n»elf(e) ţin), a se vesteji (cu încetul), a se ofili, ţimocnbeit, 1 td)—, (roeitbete ober ronnbte fief) ţin, ţtngeroanbf ober ţingeroenbet, wcnb(e) faid) ţin), a se întoarce spre; a se adresă, fjinlnerfen, (tnirfft, roirft, toarf, roitrfe ţin, ţingetoorfen, totrf ţiu), a aruncă cît colea; a răbufni'; a schiţă; a spune o vorbă în treacăt; fief) —, a se aruncă (la pămînt), ase răsturnă (pe scaun), ţtitiniebcr, - um, adm. iarăş; din contra; înschimb.
ţitttuoffett, (nuli, nnfljt, tttff, umflte f)in, ţingeioollt, molie ţin), a zori cătră. ţiittoitrgett, (ţingettuirgt, rourcţ(e) ţin), a sugrumă, a măceli, a ucide; — i. a înghiorţi.
ţittjaţfett, (ţingejdţtt, giiţtfe) ţin), a numără (pe masai, ţiujeigcn, (ţingeseigt, jeig(e) ţin), a arătă spre ..
ţin.iicţcu, (jog, jiige ţin, ţingejogen, jieţ(e) ţin), a trage spre; a tră-gănă; — i. f. a se strămuta undeva: fief) —, a se trăgănă ; a trece d’a lungul (despre o potecă etc)
ţinpclcit, (ţiugcjieft,3icf(e) ţin), a chiti, ţinjn,ailr.cătră, lîngă, preste, peste, la; —ţaueti. (ţinsugebaut, Bnu(c) ţtnju), a mai clădi : —befontmen, (befomntft, befommt, befrtm, befiime ţinju, ţinpibefommert, befotnm(e) ţin= 311), a mai primi; —benfen, (bacţte, bfidgte ţinjii, ţinptgebacţt, bcnf(e) ţinjtt), a adăugă în gîndul său : — bicţten, (ţinjiigebicţtet, bicţt(e) ţinju), a adăugă din fantazie; — brăngeit, fid) —, (ţinjitgebrdngt, brnng(c) biet) ţtRjtt), a se înghesui spre; fitgeit, iţinjiigefugt, fiig(c) ţinpt), a adaugă; a împreună, a adună; —font» nten, i. f. (fonnnft, fomntt, fam, fante ţirtgtt, ţinptgefontmeu, fomtn(e) ţin= Jtt), a surveni, a advenî, a se a-
dăugâ; -faffen, ((fiţ(ei)t, fajjf, liefj, lieţe ţinpt, ţinptgelaffen), n lăsă să se apropie; —laufett, i.). (Iftufft, fdttfr, lief, ficîe ţinju, ţinptgelaitfen, fnttf(e) ţinju), aacurge; —rccţnett, (ţinptgerecţnet, tedme ţingtt), a a-daugă (în cont), a mai pune: — fcţreibeu, (fcţrieb, fdţricbe bittjtt, (tiu ptgejdjrieben, fcţteib(e) ţinpt), a a-dăugă în scris; — feţett, (ţinjnge* feţt, fejş(e) ţingu; —tun, (tai, tiite ţittjtt, ţinjngetan, iu(e) ţinjn), a adăugă, a adirege ; — trefen, i. f. (triftft, iriţi, trat, trate ţinpt, ţitt= jugetxeten, tritt bin.pt), a se apropia, a n.dveni, a se alătură, a se adăugă, ti supraveni ; —jieţen, (jog, S00t Wmu, ţinfttgcgogen, peţ(e) ţinjtt), a adună, a contrage; a consultă; a admite; a coopta (un membru într’un corp administrativ).
.{mtpidrcten, ba§ —, •?, advenire, /;
’ —tun, ba§ —, s, adăugare, adi-ţiune. f; —gieţuttg, bie—, adiţ-ie, —iune, cooptare, /.
.fşiobstyoft, bie —, ştire rea,/.
.gtippc, bie - -, —n, coasă, seceră,/, cosor, h: ostie, lipiuţă (gaufre),/.
,spirit, bat - , i, —e, creere. m ; --boţrer, bec —, / trepan, n : - ge» îptttff, ba§ —, ei, — e, himeră, /; - ţaut, bie —, —ţante, meninge, /; —ţautentpinbuitg, bie - ett, meningită, /; — jdiafe, bie —, —n, craniu, m ; scăfârlie, / ; —ic£»lag, ber —, S, apoplexie,/; —tt>inbun= gen, bie —, (pi.) anfracţiunile creerilor. f. pl; —mut, bie —, frenezie, /.
ţirttdo», a. smintit, descreerat ;	-
oerbrnitni, a. capiu.
Poivfcf), ber —, es, —e, (zool.) cerb, m; —bxunft, bie —, brimfte, pura cerbilor, /: —fanger, ber —, 8, hanger mare, m : — geroeiţ, ba» —, ş, —e, coarne de cerb, f. pl; —ţontgeiff, ber —, —ei, ţiperig, m; - fofer, ber—, », (zool.) rădaşcă. /'; —faib, baâ —, (e)» — fdlber, (zool) puiu de cerb, «e; —fuţ, bie —, — fttţe, (zool.) cerboaică,. ciută. /; — lager, ba» -, §, culcuşul cerbului, n ; -lattf, ber —,
(e)8, —Idufe, picior de cerb, n; — lofung, bie—, — cn, balegă de cerb, /; — rourj, bie —, (6of)urbar, m; —pnge, bie —, —nf (bot.) năvalnic, m.
.Şm'fe, bie —, meiu, m ; gejdinlte —, păsat (prin Ungurime), m; —brei, ber—, 8, cuşcuş, păsat fiert (prin Ungurime), m.
.s^irte, ber—,it, —Tt, cioban, păstor,
' păcurar, m; — nbrief, ber —, 8, — e, scrisoare pastorală,/; —nfIBte, bie—, —n, naiu, caval,»; — nge= bidjt, bal —, el, — e, eclogă, ./'; — nf)uub, ber —, el, —e, mosoc, m; -nirtabe, ber —, it, —it, ciobănaş, m; —ntieb, ba? —, e§, — er, doină pastorală,./'; — nmabdjen, ba-/ —, 8, păstoriţă,/; —nabel, bie —, (bot.) pliscul cucoarei, n ; —rtpfeife, bie—, —n, caval,»; -tu ftab, ber —, el, —ftabe, bîtă, pate-riţă,/; —nuotf, ba?—, (e)8, —oblfer, popor nomad, »; —in, b;e -, — nen, păstoriţă, /.
.fŞil, ba? -, (muz) si-diez (notă), m. f)iffen, a arboră. CU Cluj / Central L ,ţiiftor=ie, bie —, -n, istorie, /; — i= fer, ber —, ?, istoriograf, m. ţiftorifri), a. istoric.
^>iftorrf)cit, ba§ —, 8, istorioară, /. fjift, )'»/. hăis.
-Şifjtuu, ba? —, 8, —e, frînghie (de steag), f.
4>i (pblâttdjen, ba? - , 8, blîndă, /; —biaticr, Me —, n, spuzealeă, /; stărlici, ««. pl; —e, bie —, căldură, ardoare, caloare, pură; acvi-tate; fierbinţeală, febră ; arşiţă ; dîrdoră, /; Ieibenîd)aftfid)e —, în-veninătură, /; in — e bringen, a înfierbîntă; in — e gernten, a se înfîerbîntâ; — fopf, ber —, (e)8 — fbţife, om iute (la fire), m. fjifpen, a încălzi, a înfierbîntă; — tg; a. fierbinte, ardinte ; înfocat, iute (la fire), pasionat ; —iges tţieber, febră, f. fim, int. hîm ! ţo, fyofjo, int. lio, hoho. fjob, ţbbe, j. fjebeit.
4»obef, ber —, 8, rindea, /; ghilău ; (în Ungurime), oblu, n ; teşche-rea, f; — banf, bie —, —baufe,
teşghea, /; —eijen, bal—, 8, custură de rîndea, /; —fpan, ber —, 8, —fpane, strujitură, f.
fjobctit, a gilui, (în Ungurime), a da la rîndea, a strujî, a obli
^M>t»»=e, bie —, —n, piscoiu, n ; ho-voe, /; ■—ift, ber —, en, —eu, ho-voist, m.
bort), (ţbţer, bBdjft), înalt, nalt, nălţat, august, sublim, mare (de stat); er roill — I)inau8, vrea să ajungă departe; bie t)oîje ©ee, largul mării, m; brei SHann —, trei cîte trei (într’un şir); f)ol)i'S Stlter, adinei bătrîneţe, /. pl ; fiofjer ©eift, spirit sublim ; fjofjc ©eifter, pricopsiţi m. pl ; spirite luminate,/. pl; ţol)e ©d)ule, universitate, /; fio^er ©inn, generozitate, f; b»©trafe, pedeapsă grea, f ; ftoţer 2iag, praznic, n ; el ift — aut Slage, este ziua spre amiază, l)of)e ifearte, foişor, turn de pază, n ; roenn el — fommt, cel mult dacă ; bier geljt el — ţer, aici e traiu splendid; — ju fletim lontnten, a costă scump ; — unb teucr, sus şi tare ; bal ift mir 311 Ijod), peste poate să înţeleg aşa ceva; — int. ura! bie bofte fforte, sublima poartă, /; bie Dîitfe — trngen, a fi cu ţîfna ’n nas ; bal brb'e fiieb, cîntul cânturilor, »; — int ©ontnter, int b*>ben Sommer, în dricul verei; e? ift bie fjiicftfte 3eit, e timpul cel mai suprem; —ad)t= bar, a. preastimabil ; —a<f)ten, a preastimă, a venera; —adjtung?» roti, a cu înaltă stimă; — abeîig, a. aristocrat; — angeieljen, ilustri-sim; —begabt, <1. preatalentat; — begliicft, a. preafericit; — beriibmt, a. faimos ; —bejafjrt, —betagt, a. tare bătrîn; — betroffen, a. de tot consternat; —beirubt, a. obidat ; —bitfig, a. sînos; — beutftf), a. germana modernă, / ; —ebrtmubig, preacuvios; — entrcirfelt, prea des-voltat; ■ erfreut, a. prea vesel; îneîntat; —fabrenb, a. sumeţ, im-perioz; — fliegenb, a. nalt ; —fein, a. suprafin ; — geadjtet, a. prea-stimat; —gebieteub, a. preaputer-nic; —geboren,».ilustru; — geeţn, a.
$od|ad)titng
317
■£>of
preaonorat, preastimat; —getetjrt,) a. doct, erudit; — gelobt, a. prea-lăudat; — geiteigt, a. prea afecţio-nat; —gefc^a^t, a. preastimat; — ! gefinnt, a. de sentimente nobile ; —geţlellt, a. simandicos; —getiinnt, a. grămădit; - - rettmdjţen, a. înalt (crescut) ; —gtabig, a. de mare grad; — fiulteit, (Ijâitff, plt, fjielt, licite l)od), f)oct)ge^aIten, f)nlt(e) bod)), a stimă; —heilig, a. preasfînt; — berjig, a generoz, mărinimos ; —flingenb, a. pompoz; sforăitor; —Voblid), a. preaonorat/ —rnbgenb, a. preainfluent ; - -tttiitig, a. trufaş, înfumurat; mîndru; fanda-zios. superb; făleţ, fudul; — mu= tig ttterben, ase înfumura; —nafig, a. arogant, - -roi, a. cirmaziu, porfiriu; — notpeinlid), a penal : — icf)dyett, (f)ud)gc|’diiit3t, ţd;aţi(e) bocf)>, a preastimâ; —fcfidtsbar, u. preastimat ; - idnnanger, a. gata de facere : — felig, a. preafericit; -ftttttig, a. mărinimos ; — ftăntmtg, a. înalt (arbore); - firebettb, a. cu mari aspiraţiuni; — Wttenb, [rft! -pompoz, sonor; —trabenb, a. bombastic; —Derbimt, a. binemeritat;
ocrrateri(ct), a. de înaltă trădare —recife, a. preaînţelept; — totd)tig, a. preaînsemnat; —rooljlgeborett, preaevghenos; —reitrbig, a. preasfînt (titlu); —gettlirfi, a. nupţial, ^orfpadjtung, bie — înaltă stimă; înaltă consideraţiune; -altar, ber —, g, - tare, altariul principal ; —amt, bas - , — e§, — antter, liturghie, /: —bau, - e8, —bauteit, su-praedificat, n ; — 6oot8mann, ber —,	e8, lente, subcîrmaciu,
m ; —brtttf, ber , t% —e, naltă presiune,,/'; —ebene, bie—, — n, podeiu, platou, n : —gebtrge, bas —, 8, —e, munţi, m. pl; —gefftf)!, bag $, — e, simţire sublimă ; genmf?, ber —, ffeâ/ — tiitjfe, plăcem înaltă,/; — getici/, bag -, g, —e, pierzări, /. -pl. —gefang, bet — (e)8 - fattge, imn, n ; - ge= fcfjtnatf, ber—, st, gust esevizit, »; —bergigfeit, bie —, generozitate, /; —ftrcfie, bie —, n, biserica anglicană, /; — lattb, ba$ —, (e)8 —
lattbet, ţară muntoasă, / ; —Ian» ber —, 8, muntean, moroian, m ;
mut, ber ---, g, trufie, fandoseală, /; -mutsteufel, ber , păcatul trufiei, n; -meifter, ber — g, Ma-rele-Maestru (al unui ordin), m ; —ofen, ber —, g, — iiţen, furnal, mî; —rufe, bie—, (pl.) urale, /. pl.
—	fcţjule, bie —, —n, universitate, /; — |d)iiler, ber —, 8, student universitar, m ; —finit, ber —, g, generozitate, /; — fotnmcr, ber —, 8, dricul verei, n ; — ftapler, ber
-	-, 8, escroc, pungaş, m; —ftift, ber —, (e)8, —e, mănăstire de maici nobilitare, /; —nerrat, bet —, 8, înaltă trădare,/; —ocrrfiter, ber—, 8, trădător al patriei, mi; —ittnlb, ber , e§, realber, pădure între munţi, f ; toaffer, ba8 —, 8, potop, povoiu, n ; — reilb, ba§ —e8, — e, vînat de munte, — motftgebocen @r., D-sale mult onoratului Domn; — murbigfte, ba8—, n, sfînta cuminecătură, /; scit, bie —, — en, nuntă,/; —Sbitter,
Jnbeîf'dtv s, chemător, conăcar, m ; —jeitsfeft, ba8 (e)8 —e, serbare nupţială, f; —jeitâgaft, ber , e§, —gafte, nuntaş, m ; — jeit8ge= bidjt, ba§ -, (e)8 —e, epitalam,«; —geit8fd)tnau=8, ber—, fe8, — ftfjmfiu» fe, ospăţ do nuntă, n; —geitStiater, ber —, 8, —bftter, socru mic, m. l|8d)4id), a. prea tare, prea mult, —ft, adu. prea, foarte, tare, de foc; —ftbefteuert, a. cel mai impus; - fte, o. suprem; —ftcit-5, mir. cel mult, mult dacă: — fimbglidj, a. cit mai mult.
.sgoefe, bie —, - n, snop, m ; cros-' nie, f.
Ijocfeit, a se ghemui, a se stîrci; ju ipaufe —, a bunginî.
.«odefer, ber -, 8, gheabă, cocoaşă,/, lliitfcrtg, a. gheboşat, cocoşat. i>obe, bie—, —n, boaşă, /; coiu, n; —brud), ber —8, — britdje, boşoro-geală, f; —njad, ber —, (e)8 — fade, punga boaşelor, /. ţobcitbvit^tg, a. coios, boşorogit. ,ţtof, ber —, e8, — £>6fe, curte, ogradă, bătătură, /; otel : cearcănul lunei, n\ —burg, bie—, castel (al
.ţwîriiett
318

suveranului), n ; — bârne, bte —, —n, damă de onoare (la curte), /; — bierterj’djaft, bie —, — cit, curtenii. m. pl; —fart, bic —, îngîn-fare, trufie, fudulie, /; —feft, ba3 —, e3, —e, festival (la curte), »; —frâuletn, ba3 —, 3, domnişoară do onoare (la curte), f; —geiftli» cfte, ber]—, it, —n, almozenier, m; —geridjt, ba3 —, (e)3 — e, curte aulică, /; - gefirtbe, ba3 —, ă, argaţii dela curte, m. pl; — fjalt, ber
-	, (e)g,	-e, casa civilă (a unui
suveran),/; - ţaltung, bie —, — ert, curte, reşedinţă, / ; —ţunb, ber —, (e)§ —e, zăvod, m ; —friegŞ» rat, ber —, (e)3 —rate, consilier al casei militare, m; —Înger, ba«—, 3, reşedinţă, / ; —rnann, ber —, (e)§, —lente, curtean, m; —ntadjer, ber—, g, curtenitor, curtizan, m;
-	marcaţi, ber—, §, —îdjdlle, ma-
reşal, serdar, m; — metjier, ber —,	-3, guvernor, m ;	—nnrr,
ber —, eit, —ett, bufonul curţii, ni; —rat, ber —, (e)g —rate, consilier aulic, m; - riutm, ber —, 3,
-	-rflunte, curte, ogradă, bătătură, /; —fdjrange, ber —, rt, — tt, curtean josnic, m; —jtaat, ber—, es, tren prinţiar, n ; —ftelle, bie —, tt, ocină, /; —toelt, bie —, cerc de la curte, n ; —jro’attg, ber
3, eticheta curţii, f.
^bftfiett, ba$ —, 3, curticică, /.
l)of=faf)ig, a. admis la curte; — fdrtig, a. îngînfat, fudul; — ttteiffertt, (ge= fiofmeijtert, f)ofmctftre), a dăscăli.
f)offcn, a speră, a nădăjdui; —tfid), a. pasămite.
■Şofîmtng, bie—, —ett, speranţă, nădejde. /; gnter — fein, a fi însărcinată
f)Offituttgb=loâ, a. desperat; — boli, a. plin de speranţă.
ţofierett, a curta; a curteni ; a flirta.
4?ofţere=n, bag —, 3, curtenire, /; flirtaj, n ; — t, ber —, 3, curtenitor, m.
Ijofifri), a. de curte, curteneţ.
ţoflid), a. politicos, civil, curteneţ, omenos, filotim.
^oplicţfeit, bie —, —en, politeţă,
civilitate, curtoazie, urbanitate, filotimie,/; — Itdjfeifgbeseugung, bie —ett, politeţă,/; compliment, n; —ling, ber —, 3, —e, curtean, binişliu, n.
ţolje, j. ţoiţ.
.ţiiilje, bie —, —n, înălţime, elevaţie, —iune; altitudine ; cotizaţia (unei taxe), /; in bie —, în Sus;
-	nmejfer, ber —, 3, ipsometru, m; —npunft, ber—, (e)3, —e, culme, / ; apogeu, n ; —nrancf), ber —, burhaiu, n.
.S>o/e, bag —, înalt, n ; — f)ett, bie —, înălţime, sublimitate, grande-ţă; alteţă, /; Suer — ţeit, Măria-Ta; Luminăţia-Ta; —gredjt, bag—, (e)-3 — e, drept de suveranitate, n; — ţelieb, bag—, eg, cîntul-cîntu-rilor, n ; —piriefter, ber —, pontifice, m.
ţoţer, a. mai sus, mai înalt, superior.
ţol)(, a. scobit, gol, cav, scorburos, (arbore), coşcov, coptoroşit, găo-cit, găvănos, găunos, afund; deşert; —e ©ofje, fundătură, /,- —e Şanb, palmă strînsă,/; —er ftopî, cap sec. n ; —e ţţS^rafen, fraze sforăitoare,/, pl; —e ©tinuite, voce surdă; —e ăSangeit, buci prăbuşite ; —augig, a. cu ochi înfundaţi; —biicftg, a. subt la faţă; —ge|cf)tip ren, a. concav; — runb, a. concav;
—	mangig, a. cu buci prăbuşite.
$iol)(»bof)rer, ber —, 3, lingură rotă-
rească; —fetlc, bie —, —n, pilă de scobit, /; — gla=s, bas —, fe3, —glafer, sticlă concavă, /; — ţeit, bie —, cavitate; secătură, /; — feţle, bie—, —n, canelură, brînă, /; — freiiel, bat- —, 3, pic, m ; — nta§(e), bie—, (pl.) măsuri de capacitate, f. pl ; —meifeel, bte —, —n, răduş, m; —jpiegel, ber—, 3, specul, ra; — meg, ber—, (e)3, — e, văgăună, fundătură, /; —rnurj, bie—, (bot) alunele,/, pl; —şaţn, ber —, (e)3, (bot.) faţa miţei, /; —jieget, bie—, — tt, olană,/, uluc, scoc, n; —jirfel, ber—, 3, compas sferic, n.
£ti()te, bie—, —n, vizunie, peşteră, /. antru, m. cavernă, băvlog, vîr-log, n; —nbemoţiter, ber—, 3, tro-
poplett
310
•ţtofS
glodit, m; —ung, bte ett, cava-ţiune, cavitate. /. poijlcit, a găuri, a scobi.
Jg»ofju, ber —, 8, batjocură, /. sarcasm, n. maliţie,/; —gelacfjter, ba8 —, 8, hohot sarcastic, «; —jpre= c£)err ber —, 8, sarcast, m. l)iif)it=en, a batjocori; -ijd), a. sarcastic, maliţios.
ipopitdadjett, (po'pngelacpt, lad)(e) popn), a ride sarcastic; —fpredjen, gefprocpen, (prici) popit), a vorbi sarcastic. l)0l)O, int. oho ! poftit, a precupeţi.
4jofer, ber —, «, precupeţ, m; — Ia» ben, ber —, 8, sfîrnărie,/; —toeib, bat —, precupeaţă, /. •Şofit§pofit=8, ber , ffe§, —ffe, scamatorie, /.
poli», a. graţios, afectuos; —feltg, a.
graţios, dulce, drag.
$olber, f. Şohtnber.
$ofbfeltgfett, bte —, graţie, /. poleit, a aduce, a luă ; — injfen, a trimite să aducă; Sîttent—, a respiră; fid) eittc Mraufpett—, aprinde o boală; bol bid) ber (Seier, fireai al cioarelor.
.Şolfter, bie —, — n, cobure, ./'. p’ollit, int. hei!
poHiiitbcr, a. holandez; — SMple, moară cu sui. f.
.ţtolliittbcr, ber —, 8, ber fliegetibe—,
Raia nălucă, /.
gliile, bie —, —n, iad, infern, tartar, m. gheenă, /; Şţimmel uub — in SBeroegung jeşen, a face pe dracul în patru; jbm bie — peijj nun cpert, a îngrozi pe cineva;	-n=
attgfi, bie —, —cingfte, groazele morţii, /. pl\ — nbrattb, ber -, e8, —bt&nbe, aghiuţă. /; — nbrut, bie —, gloata infernală, f; —tifaprt, bie —, —ett, pogorire în iad,/; —nfiunb, ber—, e8, —e, cerber, m; —nfraut, bat—, 8, (bot.) buruiană de bubă rea, /; —nfnnft, bte —, —fiinfte, artă infernală; —ttldrnt, ber - -, 8, gălăgie infernală,/'; -n= ţtfupl, ber—, 8, tartar, m; — nracpen, ber—, 8, gura iadului,/; —ttpeitt, bte —, tortură infernală, /; — n--(djluttb, ber — , (e)8, — jdjliiube, fun-
dul iadului, n\ —rtjdjtttecj, ber —, e8, —ett, durere grozavă,/; — n* fteitt, ber—, 8, —e, piatra iadului, /. fjodtfd), a. infernal.
,Şo(m, ber --, (e)8, —e, culme, /.
dîmb, pisc, m; jug (la pod), n. .ţiolper, ber —, 8, bruş, m. pofpetig, a. gloduros, hopinos, bru-şos, scabros, poiterpolter, adv. da dura.
.'ctulunber, ber —, 8, (bot.) soc, m ; jpmufcper —, iorgovan, liliac, m.
ba§—, e8, Jgoljer, lemn, >t; he-restea; pădure, /; tute eitt Stitcf ca un butuc ; frtjcpeb —, lemn verde, n ; bitrret —, uscături, /. pl; —apfel, ber —, 8, —apfet, măr pădureţ, n. corobeaţă, / ; — apt, bte —, —apte, topor, n ; — btnte, bte—, —tt, pară pădureaţă, /; — bocf, ber —, 8, —£>5cfe, capră (de ferestrăit), /; (zool.) capricorn, n: boben, ber—, 8, —bbbett, şopron, n\ —bitttbef, ba8 , 8, crosnie de găteje, /; — breipjler, ber —, 8, strungar, m: —brttcî, bec —, (e)8, -e, xilografie, /; — eijig, ber—, 8, spirt de oţăt. n; —fcitler, ber—, 8, tăiător de copaci, m; —fater, bie —, —tt, fibră,/; — feite, bte—, — tt, pilă mare, /; — fejjef, bie —, -tt, chiostec. n : —r(eifcf), ba§ - , e8, pîrjoală, /; —flope bie —, Tt, plută, /; —pacter, —paner, ber —, 8, tăiător de lemne, m; —paper, ber —, 8, (zool.) gaiţă, /; — pof, ber —, 8, — pote, teslărie, f : — girter, ba8 —, 8, uluce, /. / ; — flop, ber—, e8, —flbpe, buştean, m; —trape, bie —, —tt, (zool.) cioară de pădure, /; — lagerplap, ber —, e8, plape, depozit de lemnărie.
. n; — meltjje, bte —, (bot.) dobrov-nică,/; — ţmppe, bie —, — n, manechin, m ; —riegel, ber —,	8,
ratez, m \ —ţcpeit, ba8 8, —e, blană, [despicătură de lemn, / ; —fcpfag, ber—, §, — îdjldge, pădure în tăiere, /; — fcplager, ber —, 8, tăiător de copaci, m ; —ţd)neibe= tunft, bie —, arta xilografică, /; —fdittetber, ber —, 8, xilograf, m; —fcpncpţe, bie—, —tt, (zool.) sitar, m; — fdjnitt, ber—, (e)8, —e,stampă
^>oIşrf)eit
320
.ţrorn
ober planşă xilografică,/; —fd)op= Dert, ber—, Ş, şopron, n; —fdjraube, bie —, —tt, şurup pentru lemnărie, n ; —faiufi, ber —, (e)g, —e, galonţ,»; —jdjuljţoljte, bie—, —n, pat iţă, /; - Jdjitppen, ber —, 8, şopron, n; — fdjroamm, ber—, (e)8, — fctiraSmme, burete (în lemnărie), (bot.) burete pistriţ, m ; — (part, ber —, 8, —[pane, aşchie, / ; — Ţpiritii=§, ber —, ffeg, metil, m; — îplitter, ber —, 8, ţandără, f; — ffid), ber —, e§, —e, planşă xilografică,/; —ftofj, ber—, e§, —ftbfee, şiră,/, rug, n; eitt Stofj —, un metru cubic de lemne în blăni, m\ —taube, bie —, - n, (zool) porumbel încălţat, m; —ung, bie—, —eu, tăierea (pădurilor), f; — toaren, bie—, ett, articole de lemnărie,/'. pi-, —îoeg, ber—, (e)S, —e, drum (de căruţe în pădure), n ; cale greşită,/; —tuerl, bas—, (e)S, lemnărie, /; — routm, ber —, (e)8, -roitrtner, (zool.) car, m.
,(rdl,5d)eii, baS—, 8, lemnişor, n. surcea, /; dumbrăvioară (bois), /. fjoljpett, a tăia lemne, a bate (pe om); —tg, a. lemnos, copitos. boierit, a. de lemn; necioplit (om.) Ijompjţcn, a. omogen.
^pmpppntl), ber , cn, —ett, omeopat, m; ie, bie —, omeopatie, /. ţotnooţaftfri), a. omeopatie. ţoitett, a. onest.
^ţottig, ber—, 8, miere; beţi — auS= ttef)ttteit, a reteză faguri ; —butte, bie —, —tt, berbeniţă, /; —flee, ber —, 8, (bol.) trifoiu alb, >«; — fud)en, ber —, 8, turtă dulce, /; —feittt, ber —, 8, păstură, / ; — fc£)et6e, bie—, —tt, botcă, /; —tau, ber—, s, strighe; (bot.) malură,/; —roabe, bie —, — tt, fagur, m ; — roaffer, baS—, 8, mursă, /. balbaş, m; —selîe, bie —, —tt, chilioară de fagur, /.
boittgfiib, a. dulce ca mierea. .Sppmteur, baS —, §, —8, onoruri, /.
pl; bie —8 tnadjett, a reprezenta. .ţ>pitor»ar, baS —, 8, —e, onorar, n. plată, /; —ntioreti, bie —, (pl) notabilii, fruntaşii, m. pl.
Ijpttpriereit, (bonotiert, fjoitorier(e), a plăti (mai cu seamă o cambie). ■Şpttprieruttg, bie —, onorare, /. Săonoeb, ber —, 8, — 8, honved, miliţian ungar, m.
$opfett, ber —, 8, hemeiu, m : — bau, ber—, 8, cultura hemeiului, /; — ttteţl, bas —, 8, lupulină, f ;
—	jtange, bie — , n, — tt, arac (pentru a legă hemeiul) ; gărli-gan, lungan, m; prăjină (de om),/.
bopp, int. ţup!
.fropg, ber —, eS —e, săritură, f ; “ — fer ber —, 8, polcă (dans), /. ţoţjfa, int. sdop!
fioţjfett, a sări, a hopăi, a zupăi. f)iir=bar, a. auzibil, perceptibil; —ett, a auzi. a ascultă; laţ;—! spune! (or mal, int. măre ! baS lafjt fid) —, asta-mi mai vine la merchez, SBorlefungen —, a urmă un curs la universitate; jtfjroer —, a fi mîndru de urechi; —tg, a. supus. Şorcfjeit, a trage cu urechiă, a ascultă (pe la uşi).
■giordjer, ber —, 8, pînditor, ascul-
,n tător, (pe la uşi), spion, m. •ţtorbe, bie —, — n, ceată, gloată, oardă, laie (de Ţigani), /. ţotbettroetfe, adv. cîrduri-cîrduri. .ţtortn, bie —, (pl) hore (zeiţele timpului), /. pl.
Aţtpr=ett, auzire, ascultare,./'; — fagen, ba8 —, 8, spuse, auzite, f. pl-, — er, ber —, auzitor, auditor, m ;
-	ige, ber—, tt, —u, supus, şeii), m; —igfett, bie —, servaj, n ; — roţr, ba8 —, 8, —e, tub acustic, «; stetascop, m; —faaf, ber —, 8, —fale, auditoriu ; — roerfjeuge, bie —,pl. organele auzului, f pl
.săpri^out, ber —, (e)8 —c, orizon, bpusptttal, a. orizontal.
,<)pnt, baS —, 8 — .ţtbrtter, corn, bucium, n ; fid) bie ţipriter oblaufert, a se învăţă minte; ttts — blafett, a buciumă; — blatt, baS —, e8, (bot.) frunza cerii, ./'; —bfattge^ tt)âc£)fe, bie —, (pl) ceratofiline, /'. pl; — blettbe, bic —, (min.) am-fîbol, n ; — blenbc, bic —, weifţe (min.) tremolită, f; —f)aut, bie—, —băute, sclerotică, cornea, /; — frânt, baS —, 8, (bot.) cornut, n ;
ţornartig
321
.ţmfin=(f)en
- fdjmem, ba8—, 8, —e, babiruşă, /'; —bte^, ba8 —, 8, vite cornute, /. pl.
Ijontarftg, a. cornos.
,Şbtuul)eu, bas —, 8, cornuleţ. n ; " —erfcljall, ber —, 8 —e, sunet de trîrnbiţe, fanfară, /. fjornent, a. de os. ijorttig, a. cornuros.
4>o*«i=S, bte—, —ffe, (zool.) bombar, găun, gărgăun, n.
£grnijt, ber —, ett, en, cornist, gornist-, m.
^orttnng, ber - , 8, luna lui fevrua-rie, /. faur, m.
JgigroSfob, ber (e)8 —e, rojdanic, or osc op, n.
Ijorrenb, «. grozav, oribil; enorm, .fcorft, ber—, eS, -e, tufiş,»; cuib,», forfteit, a cuibări; a locui.
Aburt, ber — (e)8 — e, stîncă, /; adăpost-, azil, paladiu, n.
$88<fjen, ba§ —, 8, pantalonaş, m. j|ofc, bte—, — tt, pantaloni, şalvari, nădragi, cioareci, m. pl; trombă (în apă), /; furşe—, —n, culotă, f; baS iperj falit iţnt itt bte i-Mt, îi se face inima cît un purece ; er fint bie mciten —tt an, o darnic ; —tibartb, baS —, eg —bciiiber, bră-cinar, n; —ttbanborbett, ber —, 8, ordinul jaretierei, ordinul calţa-vetei (honny soit qui mal y pensei, m : —ttbobett, ber —, 8, tur, m; —ngurt, ber —, (e)S —e, cingătoare, /; brîu, n; — ttlaţt, ber—, e§, —e, pohob, m ; — ttjdjltj}, ber —, e8, —e, gizdă, f; —rttmger, bie —, (pl) bretele, cozondroace, pate şti, /. pl.
figftamtn, bas 8, osana, /. |>ofptt=aI, baS —, S, —taler, spital, n; —aut, ber—, en, — en, ospitant, auditor transiţional, m. Ijgsţntieren, (ljo8ţ)itiert, f)o-Şpittcr(e), a ospitâ, a participă ia prelegeri, a audia.
^luftie, bie —, —tt, ostie, f.
.fmtel, ba§ —, §, —S, otel, n; --ier, ber —8, otolier, m. b»tt, int. hi !
^ottcr, ber —, 8, hotar, vatra (comunei), /. w, int. cea.
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
.§«6, ber -, e8, —e, ridicătură; pul-saţ-ie, — iune, /; .tt’olbenfjub, ber —, (e)s, —e, pulsaţiunedepiston./. .'piibcf, ber —, 8, glieabă, /. ftiibeit, atlv. dincoace, fjittifcf), a. frumuşel, drăgălaş, rostim, delnic.
fpttfcfmrf, adr. în circă, în spinare, tembelei, bie —, ett, pripitură, cîr-pitură, cîrpăceală; sîcăeaiă, /. Ijubcltt, a face în pripă, a cîrpăci ; a sîcăi.
$ubler, ber—,8, pripit, cîrpaciu,». ^mf, ber —, (e)§ —e, copită / ; — befclilag, ber—, e§, —fdţlage, — eifeti, baS —, S, potcoavă, /; —e, bte—, -n, cens, ogor, n; falce (de c-a 30 de pogoane), / ; — lattig, ber - , 8, (zool.) podbeal, m; —ttagel, ber —, 8, — ndgef, caeă, /; — fdjmieb, ber —, (e)S —e, potcovar, faur, m; —tritt, ber—, es, -e, pasul calului, m; lovitură do copită, /.
Şufner, ber—,8, răzeş, tnoşnean, m. A>iift=bein, ba8 —, (e)8 —e, osul şol-duMŞ} n;	bie—, —tt, coapsă,/;
şold, n ; —frtodjett, f. — beirt ; — ftttcf, ba§ —, c8 -- e, (carne de la) şold, n\ -roef), ba8—, 8, ischiaş,». ftiiftenluljm, a. deşelat-,
.«jSiigcf, ber , 8, colină, / ; monti-cul, colnic, m ; costiţă, măgură, dîlmă, hîlm, deal, dîmb; muşi-noiu, tumul, ».
l)iigc(i|ţ, a. accidentat, colinos, dîm-bos, delos. l|itl), int. uf !
■Sgttl)ii, bas —, 8 — Şuţtter, găină,/;
juiigeS —, puicuţă, /.
,s>ii()U=d)en, bas —, 8, puicuţă; mit jbm eitt djert gupffitden ţabett, a avea de furcă cu cineva: —djen bfliicfen, a jumuli un puiu de găină; —er, bie—, (pl.) galinacec-, /.pl; —erauge, bas—, 8, —tt, bătătură, /; păducel, m; - ernuger,» operateur, ber —, 8, — e, pedicur. m; —erbi=6, ber—, ffeS —ffe, (bot) rocoină, f; — erbarnt, ter —, t-, (bot.) auriculă, /; —bune, bie —, găinare, f; -ergeier, ber —, 8, (zool.) uliu, bodigen, bodiu, boghiu, porumbar, m; —erţabidft, ber -, s,
2L
322
$mtb
Ijui
—e, (zool) erete, m; — erljau=g, bas —, fe8p — Ijnujer, coteţ, n\ — erijof, ber —, (e)§, fjbfe, curtea cu paseri, f ; —-erljunb, bet —, eg, —e, prepelicar, m ■ — mtici), bie - -, (ăof.) luşcă, /; —emtift, ber—, eg, găinaţ, m; —erftail, ber—, (e)§, — ftalie, —erfteig, bet —, (e)Ş, —e, coteţ, m; —erfteljen, bie —, (zool.) picioroange, f pl. — erjudjt, bie—, prăsire de găini, /.
ijtti, irit. hai, iute; in eiitern —, în-tr’o clipă.
^piifbe, bie —, —ti, mlaştină, f.
ftulb, bie—, graţie, favoare, /; har, n; clemenţă,/; — gBttinnen, bie—, (pl.) graţiile, haretinele, f. pl; — iijung, bie - , —en, omaj, n : închinăciune, f; igungseib, ber —, eS, — e, jurămînt de fidelitate, n; —in, bie —, —nen, femee graţioasă, /.
Ijuibdgen, a aduce omaj, a se închină; —reicf), a. graţios. îndurător; clement.
fiiilfe, f. ijelfeit.
#iitfe, f. Shiîe
$u(f, ber (bai) —eg, —e, cabotor, m. bie—, —n, învelitoare, /; înveliş, acoperămînt, n ; tectură, /; vestmînt, «; — mtb gliile, berechet, belşug, »; abundanţă, /.
Ijufiett, a înveli, a înfăşură ; a a-coperi.
bag—, 0, cojiţă, poşghiţă, hoaspă, vospă, /.
^iitfe, bie —, -ti, coajă, păstae, păstară, hoaspă, ghioacă; teacă; toc ober tub (de ţigări), n ; — n= friidjte, bie —, (pl.) păstăioase, leguminoase, /. pl.
Şutf =en, a desghiocă, a curăţi de coaje; — ettartig, a. leguminos; — ig, a. vospos, păstăios, păstăeţ.
.	ber —, eg, —e, (bot.) ilice, /.
limitau, a. uman.
^«ntotibora, bie—, (pl) studiile-cla-sice, f.pl; —tat, bie—, umanitate; filantropie, /.
^utnfiug, ber —, g, moft, n.
fumatei, bec —, g, —ti, (zool.) taur de prăsilă, /; — bie—, —it, (zool.) bondar, bîrzăun, m; er l)at —n im ®oţ>f, are gărgăuni în cap.
^ummcr, ber —, g, —n, (zool.) sta-coj, m; —jdjere, bie—, —n, picior de stacoj, n.
junior, ber—, 0, umor, chef. n; —ift, ber —, rit, —en, umorist, m.
(junioriftifd), a. umoristic.
fjumpelu, a şchiopăta, a şontocăi.
$umţeit, ber —, 5, pocal, n.
.Şuttb, ber—, (e)g, —e, cînejrac (furca cu care se opreşte căruţa pe un suiş), m ; camion (la mine), n ; junger —, căţel, m; ffiegeuber —, galeopitec, m; auf ben — fontmen, a ajunge la sapă de lemn; er ijt mit allen —en geţcţt, e trecut şi prin ciur şi prin dîrmon; aut bem —e jeitt, a trage pe dracul de coadă ; bamit toeft ntan feinen — Dom Cfeti, cu asta nu sperii pe nimeni; ba liegt ber — fiegraben, acum e acum ober aici e aici ober asta-i buba, (ci gît le lievre); —e arbeir, bie —, —en, muncă obositoare, /; —eîjalebnnb, ba« —, eg, - banber, sgardă, f; —efjau=g, bat —, feg, — fjâufer, coteţ de cîni ; —efâlte, bie —, ger straşnic, cald nemţesc, m ; — elebert, bag —, g, viaţă proastă şi ticăloasă,/; — e= feele, bie—, om josnic; eg ift fcine —efeele ba, nu-i ţipenie de om p’aici; — ejperre, bie —, carantină de cîni, /; —eftatl, ber —, (e)g, — —(talie, coteţ de cîni; —jtruer, bie —, impozit după cîni, n; -etueb ter, bag —, §, intemperie, /; — e= getdjen, bag—, g, marcă,/; — saffe, ber—, it, tt, (zool ) cinoeefal, m; —gbbfj, ber—, ffeg, fje, (bot.) brîn-duşă, /; — gbiDe, bie—, (bot.) mo-moriţă, /; —gfott, ber —, g, —e, porc de cîne, m; — gfbtterei, bie—, porcie, mişelie, /; — ggieije, bic—,
1bot.) buciniş, m; — ggra=g, bag —, jeg, (bot.) iarbă cînească, /; —g* famtfle, bie—, (bot.) fulău, m; —g= fofjl, ber —, §, (bot.) hîrnaiu, m ; —gfranffjeit, bie—, —eu, jigodie,/; —gutei be, bie —, (bot.) trepădătoa-re, /; —Speterfiiie, bie—, (bot.) pătrunjel cînesc, m; —gfiern, ber--,
g, siriu, m. raliţâ,/;.gtage, bie—,
(pl.) canicule. /. pl; -goeiidjen, bag —, g, (bot) fiori sălbatice,/;
^iiitbc£)ett
323
Şijbrat
—stout, bie—, turbare,/; — ggaţtt, ber—, 8, (bot.) cocoşei, m.pl;—3--.ytnge, bie —, (bot.) arăţel, m. $iiu»=d)ett, ba8 -, 8, căţăluş, ţînc, euţ, m; —in, bie —, —ucu, căţea, doică,
.Şuitbert, ba§ —, 8, —e, sută; —8tel, ba8 —, 8, —e, sutime, /.
Iţiinbert, num. o sută; —en8, num. a suta oară ; -criet, a. de o sută de feluri; —fad), a. centuplu; — jSfjrig, a, centenar; —maltg, a. de o sută de ori; —fie, a. al sutelea; uom —ftcn itt8 tnufenbftc fontntett, a bate cîmpii ; —wetfe, adv. cu sutele.
ljmtb=efdjeu, «. cînofob; —8fbttifd), a.
ticălos; —gmftbe, a. dăulat. ţiinbifrl), a. cînesc, canin, igmitc, bec —, it, -n, uriaş, gigant, m\ —ngeftalt, bie—, talie atletică, f ; -ngrab, ba8 —, e§, —grâber, tumul de giganţi, n.
.Şunger, ber—, 8, foame; ici) linbc—, ’ mi-e foame; —bl urne, bie—, (bot.) flămînzică,	—fudjen, ber - , 8,
răbdări prăjite, f.pl; —letbtr, ber —, 8, hămesit, calic, m. flămîn-zilă, /'; — queHe, bie--, —n, izvor intermitent, n: — onor, bie —, — note, foamete, disetâ. famină, /; —lud), ba§ —, 8, —titdjer, famină, /. post, n; atu —tudje nagcn, a fi muritor de foame.
Ijungcrig, a. flămînd.
Ijuitgcru, a. fiămînzî; mid) Iitingertb, mi-c foame.
Ijunjeii, a sicăi, a sudul. tŞuţtc, bie —, —u, foi, /. pl. fjiipfett, a sări, a ţupăî; —b, a. săltăreţ,
fer, ber—, 8, săritură,/, salt,», tfiiirbe, bie—, —n, leasă, stanişte,/; gard, ocol, ţarc, n. strungă, ./'; gratie,/; —nbffnung, bie—, -eu, comarnic, n; - upla|, ber —, e8, —ţilage, tîrlişte, /; — nrciten, ba8 —, 8, alergare de gard,/; — tn fdjlag, ber—, 8, — fd)lăge,batelişte,/. ţiirbeit, a băgă în strungă.
.Şute, bie—, —n, curvă, putană,/;
—tei, bie , eu, curvie, /. bureit, a curvî. jjurralj, int. urra !
Ijurftg, a. sprinten, agil, pripelnic ;
-	adv. iute, de grabă.
Ipurtigfeit, bte —, agilitate, /. £nfar, ber —, eu, —eu, husar, m. fitfd), int. fîs; — en, a trece însbor. I)uftc(n, a tuşi uşor.
.vuifteu, ber -, 8, tuşă, f.
Ijuften, a tuşi; ici) Ijuft nuf ilfu, mă pieptăn pe el.
•ţ?ut, ber —, (e)8, §ilte, pălărie; că-păţină (de zahar), /; —futeraf, ba8—, 8, — e, cutie de pălărie,/; —frcimpe, bie	, — n, bordul pă-
lăriei, n. pereţii pălăriei, m ; — madjer, ber —, 8, pălărier, m ; — fdjaditel bie —, — n, f. —futerai ; —fd)Iange, bie—, —n, (zoo!.) cobra di capela/, şarpe cu ochelari, n; fdjletfe, bie —, —n, cocardă, /, Aţtitt, bte —, pază, supraveghiere ; fereală, f; nuf feiner — feitt, a a-veă grije; a so feri; —gercdjligfett, bie—, —en, drept de păşunat, n; —ung, bie —, -en, păşunat, n ;
-	wet&e, bie —, — n, suhat, n. .Şiifd|ett, ba8 -, 8, pălăriuţă, f. fjuteit, a păzi, a supraveghiă: ba§
93ett —, a zăcea: fid) —, a se feri, a se păzi.
,§iiter, ber —, 8, paznic, păzitor, custode, »; —in, bte —, —tten, păzitoare, custoadă, f.
■Şiitfcţe, bie—, — n, scrînciob, glen-ciu. «; ţîţeică, /; scăuneţ, /. f)uffri)ett, a’ se legănă.
.sjuttc, bte —, —n, colibă, cabană, hudubă : fonderie (de fier), /; —natBeirer, ber—, 8, turnător (de fier),	—nbefiţşer, ber —, 8, fa-
bricant de fier, m ; —itbetooljtter, ber—, 8, colibaş, hurubaş, »i; - n= roerl, fonderie (stabiliment), /;
-	-ttltiefen, bas —, 8, fonderie, (manoperă), /.
.Şutşct, bie —, pară uscată,/; om sbîrcit, m.	[păţîni), m.
.Şuţţurfcr, ber —, 8, zahar (în câţi tfiiuc, bte —, —n, (zool.) ienă, /. ■!»>)«,iiittl), ber ••, 8, —e, (min.) iacint, m; — e bie—, —n, (bot.) zambilă,/. .<p.vî*=er, bie —, —ren, idră, /. |>l)î>rant, ber , en, — en, gură de ' apă, /.
.<jt)briit, ba8 —, (e)8, —e, idrat, m.
21*
.Şţbranlif
324
iflcgat
^jljbraitlif, bie —, idraulică, /. ţljbraulifd), a. idraulic.
.Şijîmjgeit, bas - , §, idrogen, m. ,§ijgienc, bie —, igienă. /. ţqgienifd), a. igienic.
£ljgrometer, ber —, g, igrometru, udometru, m.
Ijtlgrometrifd), a. udometric.
^jmnte, bie —, —n, imn, n. ^bbetbel, bie —, —it, iperbolă, /. I|t(ţ>crboftfcfj, a. iperbolic.
.Şbţntofe, bie—, ipnoză (somn magnetic), /.
i, int. ei!
ţţ=a, bas —, sbierătul măgarului, n. i=aţnen, a sbieră.
3am6lt=g, ber —, ffes, —ffe, iamb, m.
ber--, ffeg, —ffe, (zool) ibide, m. Ibifd), ber —, es, {bot) bame, f. pl. id), pron. eu; — birt es, eu-s; ba bin —, iată mă-s; — fiir trteirten îeil, eu din parte-râC1
^fd), ba?—, g, eu, m; trteitt jroeiteg—, alter-ego.- — ţeit, bie —, euism, m. ^d)«eumoti,bns—,(aooi.)icneumon,m.
ber -, en, —en, peşte pe-triflcat, m.
^d)tl)Oi)ţajj, ber—, en, —en, ictiofag,»». 5fd)tt)ofau=rug, ber —, —ren, ictio-zaur, m.
^beaf, bag—, §, —e, ideal, «; —i§= inug, ber —, idealism, m; —ifi, ber—, en, —en, idealist,»»; —itât, bie —, idealitate, perfecţiune, /. ibeaf, a. ideal; —ifieren, a idealiza, vfbee, bie —,	n, idee, cugetare,/;
noţiune, /; —ngang, ber —, eg, —giinge, firul ideilor, m\ —itlef)re, bie —, —n, ideologie, /. tbcef, a. închipuit, spiritual. Sbeolog, ber —, en, —en, aiurit, ideolog, m.
ibettti»fijieren, a identifică; — fd), a. identic.
îţbentităt, bie —, —n, identitate, /. fţbcn, bie —, idele (ziua 13 sau a 15 a unei luni la Romani), f.pl. $bto=m, bag —, g, —e, idiom, »; — tifon, bag —, §, dicţionar idioma-
,s3t)podjonb=er, ber —, s, ipohondriac, m; —rie, bie —, ipohondrie, f. ţţpodjonbrifd), a. ipohondrie. Snfijofrit, ber —, en, —en, ipocrit, sfînţoiu, m.
Ştjţotţenufe, bie—, —n, ipotenuză,/, .ţnjţjotfief, bie —, —en, ipotecă, /. l)t)ţ»otf)efarifd), a. ipotecar.
,£>ij)JOtf|efe, bie —, —n, ipoteză, /. l)t)potf)ettfd), a. ipotetic. {/. pl. ■gnifterie, bie—, nevricale, istericale, fplfterifri), a. isteric.
tic, n; —tigmug, ber —, idiotism, n: — frsnfrafie, bie- , idiozincrazie (ură sau predilecţiune maladivă), /; —t, ber —, en, — en, idiot, om tîmpit la minte, m. ibionnatijd), a. idiomatic: — tifd), a. idiot, tâmpit.
Jbol, bag—, s, — e, idol, m; —atrie, bie —, idolatrie, /.
3byU, bag , g, —e, idilă, /. ibjllifrf), a. idilic.
Igcl, ber —, §, (zool.) ariciu, »»; — » fifd), ber —, es, —c, ariciul clo
mare, m; ....foite, bie—, —n, (bot.)
capul ariciului, n.
Jgnorant, ber --, en, —en, nepriceput, ignorant, m.
(ţgnoraitj, bie , nepricepere, ignoranţă, /.
tgnoviere’n, a nu luă în seamă, a ignoră. if)llt, pron. lui.
iţii, pron. pe ei, pe dînsul; —en, lor, dînşilor.
(ţtjnen, pron. Domnieivoastre, Dv-iţr, pron. ei ; — etfţalben, — etmegen, adv. din cauza ei, de dragul ei ; —irţ, «• a ei.
Jvţr, pron. voi, Domniavoastră, Dv.; —ctţalben, — ioegeit, din cauza Dv; de dragul Dv ; -ig, a. al Dv ; —erfeitg, adv. din partevă ; — t* ţalbcn, de dragul Dv. ifen, a răzuî.
ltev, ber —, §, răzuitoaro, /. illcgof, a. ilegal.
IHcfldUtnt
325
Iitficgriff
Iliegalitiit, bic —, en, ilegalitate, /'. illegitim, a. ilegitim.
IUcgttmtiLt, bic —, ilegimitate, /. itlifiercil, «. iliberal.
Illiberalitiit, bte—, iliberalitate, f. illimitiert, a. ilimitat.
IUiternt, ber—, cit, —en, iliterat, m. illotot, a. ileal, ilegal; impur, nesincer.
Itlui|a(itiit, bic iloialitate, nesin-ceritate, /.	[ţiune, /.
Şlfumiiinlioii, bic —, —en, ilumina-iHutniniertn, ulhnninicrt, iHuminiei(e), a ilumina.
plliiţtoit, bic , —cit, iluziune, /. tffttforifcT), a. iluzor. t(luft=er, a. ilustru; — rierctt, a ilustră. 3Uuftrotioit,bie—,—en,ilust,raţiune,/, illuftriercn, (ifliiftrtert, iltuftri’er(e), a ilustră.
ber—, ffeS, —ffe, (zool.) dihor, m. im, prep. în. imngiucir, a. imaginat.
Imbi=6, ber —, ffe®, — fje, gustare, mîncare; îmbucătură, /. '
Imfer, ber —, §, prisăcar, m. imtnntrifulieren, & înmatricula.
Imme, bic —, —tt, albină, f. immenS, a. imens.
*ititmet-, adu. totdeauna; imts ea aud)
—	ieitt tnag, fie ori ce-o fi; nod) —, încă tot mai; — bar, — fort, adu. pururelnic; — fiitt, adr. fie :
—	mel)t, adr. din ce tot mai mult;
—	tndfjrenb, a. perpetuu; - - tuicber, adr. iarăş şi iarăş ; — jtt, adr. mereu înainte
Immerjjruii, ba-o —,s, (bot.) saschiu, m Qiitmobilicu, bte —, (pi) nemişcă* toare, f. pi.
imrnmt, a. imun, ferit, scutit; - -t= fierert, a imuniza.
ţţmittumfiU, bic —, imunitate; scutire, r. privilej. m.
Imparitiit, bic—, —ett, imparitate,/-3ntpegtU),&a3—, sarcină de datorie,/’, impertinent, a. impertinent, ţţutperfiucti;’,, bie —, impertinenţă, obrăznicie, /.
Impf=anftalt, bie—, — en, institut de vaccinare, «; —arjt, ber —, es, —ârgte, medic vaccinator, m\ —ett, bas—, s, vaccinare, /; —ling, ber -, (ejs, —e, copil vaccinat; —rei=§,!
bas—, ies, —fer, altoiu, n: — ftoff, ber—, (c)s, —e, vaccină,/; —ung, bie —, —ett, vaccinare, vaecinaţ-ie, — iune, posăire, f. impfctt, a vaccină, a posăi. ginplifattoit, bie —, - -en, impliea-ţiune. /.
implipieren, a implică ; —ite, adr.
implicit, coinţeles, cuprins, gmploraitt, ber—, ett, —cit, pîrîtor, m. (ţmptorat, ber —, ett, —ett, pîrît. m. gmpoitbernPilicit, bie —, imponderabilii,/- pl.
tmpottiereit, a impune ; - b, a. impunător, impozant.
Cvmport, ber că, —e, import, n. importiereit, (importiert, importier(e), a importă.
importau, a. importuri, supărăcios, impupuit, a. impunător, impotent, a. impotent, neputincios, (ympotenj, bie —, impotenţă, neputinţă, /.
impritgitiercit, a impregna, a inculcă, jmpregmtfion, bie —, impregnare, inculcare, f.
Smprtjiott, bie-, ţi—en, impresiune, /: —ift, ber —, en, —ett, impresionist (artist reproducînd im-presiunile naturei), m. (Imprimatul', bas —, s, imprimatur, (permisiunea de a tipări), n. Smprouifator, ber—, s, —cit, improvizator, m.
imprinitfieren, (impromfiert, improoi» fier(e), a improviza.
(ţmpul=d, ber —fes, —ie, impuls, n. intftattbe, adr. înstare. ilt, prp. în; — itller grupe, des de dimineaţă ; — fttrjcr ţjeit, peste puţin. în scurt timp. gitaugrifţitoptitc, bie—, abordare, /. gitaufpnufjitnpmc, bie —, uzucap-ie, —iune,/.	[culat.
immifuliert, a. inarticulat; nearti-3itnttgitr=n(rebe, bie - , ett, discurs de introducere; - alfcprift, bie —, —ett, teză, dizertaţ-ie, —iune, /; -ientitg, bie —, —eu, inaugurare,/, titaugttriemt, a inaugura, litliegrtff, ber §,	-e, cuprins, n.
entitate,/, somar, n; sumă,/; ber — ctilcr Slitgenbeit, entitatea ! tuturor virtuţilor, f.
ittfieariffeit
326
iutjaltgleer
inbegrtffcn, a. incluziv.
Infirunft, bie—, fervenţă, fervoare,./', ijibriinflig, a. fervent, titbem, conj. cînd, pe cînd; fiindcă, iubea, inbeffen, conj. întraceea, pe cînd; deocamdată; pînă atunci. Ittb=er, ber—, ţel, —bijel, însemnare, /; indice, index, n; ein S3ud) auf ben — tun, a trece o carte în indicile scrierilor oprite, inbejent, «. indecent, necuviincios. $nbejett,ţ, bic —, indecenţă, necuviinţă, /.
tiibiffereut, a. indiferent, nepăsător. Inbtffereitg, bic —, indiferenţă, nepăsare, /.
ţţubigenat, bal —, I, —e, indigenat, n. împământenire, /.
Inbtgo, ber—,1, indigo, lulacheu, m;
—bereiter, ber —, I, indigotar, m. inbigoblnu, a. civil.
(ţnbifation, bic , —cit, indicaţie, —iune, (la ce maladii se poate aplică un medicament cu folos), fr iubireeft, a. indirect. ittbiSfrct, a. indiscţejt. inbifvontert, a. indispus, ţţnbinibualilăt, bie —, —en, individualitate, /.
iitbiBibueli, a individual, ţţttbioibntunt, bal —, nunti, — uen, individ, m,
iitboleitt, a. indolent, nepăsător. Inboleit.pbie—, indolenţă, nepăsare, /. Inboffa=ment, bas —, (e)§, —e, indo-sament, gir ; —aut, ber—, en, —en, girant, m; — at, bal—, (e)l, —e, gir. inboffieren, (inboffiert, inboffier(e), a indosâ. a gira.
ţţiibuftion, bie —, —en, inclucţ-ie, —iune; (excitarea unui contra-curent electric),/; — laftparat, ber —, (e)l, —e, aparat de inducţi-uno, n; — leleftrijitat, bie—, —eu, electricitate îndusă; — Iftront, ber —, (e)l, —ftrbme, contracurent electric, n.
ţţitbuftrie, bie—, —en, industrie, fi-lotehnică, /; —eller, ber—, n, —it, industriaş, filotehnic, >»; —ritter, ber —, I, escroc, pungaş, m. htcinanber, adv. unul întraltul ; — greifen, (gtiff, griffe ineinanber, in=
eiitanbergegriffen,gmf(e)ineinnnber), a se îmbucă.
,(ţuetrtanber=gretfen, bal —, I, preci-ziune, /; —flang, ber - , el, — fiange, consonanţă, /. infnllilicl, a. infalibil.
Iufaiiibilitat, bie —, infalibilitate, /. iitfant, a. infam, mişelesc. ţţitfamie, bie —, —en, infamie, rni-şelie, /.
(ţnfant, ber —, en, — en, infant, m; -er/e, bie —, —en, infanterie, pedestrime, / ; - -erift, ber—, en, —en, pedestraş, gregar, infanterist, m.
Tufei, f. 3nful.
infisiereit/ittftăiert, infijierţe), a infectă, (ţnflneitja, bie -, influenţă (boală),./', iufolge beffen, ude. in consecvenţă, prin urmare.
(ţiiformation, bie —, —eu, informa-ţiune, /.
inforntieren, (informiert, informter(e), a informă.
Iitfitl, bie—, —n,mitră (episcopală)/, (ţitfufton, bie —, —en, infuz-ie, — iune;-fltierd)fn,bie- ,infuzorii,/.pZ. (ţufuforien, bie —, (pl.) infuzorii,/. pi. (ţugcitieur, ber—, I, —e, inginer, m. Iugefittbe, bal —, I, valetaj, n. ser-vitorirnea casei. /. iugleidjett, adv. deasemenea. ţţngreb-iens, bie —, —ienjen, ingre-dienţă, /.	[mînie, /.
Iugrimm, ber —, I, turbare, furie, ingrimmig, a. turbat, furios, mînios. Inginer, ber—, I, (bot.) ghimber, im-ber, m. zărzătea, /; — tmtrjel, bie —, (bot.) rădăcină de piper, f. lnîjaber, ber —, I, posesor, proprietar; purtător, deţinător, deten-tor, m ; —papier, bal —, l, —e, titru la purtător (hîrtie de valoare emisă la aducător), n. inljaftieren, a aresta, inlialiercu, a inhala, a inspiră. Inljnft, ber—, el, cuprins, conţinut, m; entitate, /; —langabe, b’te —, —n, somar, «; — IBerjeidjnbl, bal —, ffel, — ffe, tablă de materii, scară, /.
inţattl=Ieer, «. sec; retef), <i. instructiv, substanţial; — fd)ii>cr, a, pon-deroz, grav, semnificativ.
. ittljiirent
327
ţţitqiiireiit
ilt(jar=ent, a. inerent ; —ierett, a fi inerent.
3upreur'„ bie —, inerentă. /. iitflibiercu, a inhibe, a popri. $nljifiitor=iuin, bas—, —ia, poprire,/, iniţiative, bie —, —ett, iniţiativă,/, injurie, bie - , —tt, înjurătură, vătămare de onoare. /: — nflage, bie - , - n, acţiune de vătămare de onoare, f.
■Sttfnntat, ba§ —, (e)§, incarnat, n.
culoarea carnei, /. jţnfnrnntion, bie —, incarnaţ-ie, — iune (întruparea Domnului nostru Isus Cristos), /.
IttftHfo, bas —, S, —fii, incaş, n. in-cassare, recuperare, /. iltfliliierett, (infliiuert, infliuu(e), a înclină, a se aplecă, a avea a-plecare.
$n(Hitattoit, bie —, —ett, aplecare, inclinare, inclinaţ-ie, —iune, /. itiflttfiue, adr. incluziv. iittoqitito, o<7p. obrăzat. incognito. tnlommoMerett, a incomodă, a supără, infomţmtibel, a. incompatibil. ^itfomţwti&iltîiU, bie—, — ett, incom-1 patibilitate, /.
infotttpdeitt, a. incompetent. Iltfotttţeteuj, bie —, — ett, incompetenţă, /.
iitfottgmut, a. incongruent. Iiifonqriiettp bie —, —ett, incongruenţă, f
intoujcqiicut, a. inconsecvent.
Iitfoitfeqneit,p bie — , —ett, inconsecvenţă, /.	[nienţă,/.
Ittfonociiiciiţ, bie - , —ett, inconve-tnîorboriereit, a încorpora, a întrupa, jţnforţioratum, bie—, —eit, întrupare, Incorporaţ-ie, —iune, /. ittforreft, a. incorect.
Inforrcftljcit, bie —, —ett, incorectitudine, /.
iltfriminiercit, a încrimina, a împută. infruţîiercit, a incrusta. jţitfuOntioit, bie —, —ett, incubaţ ie, -iune (intervalul de timp între contagiare, şi între iruperea maladiei), /.
Ittfitbits, ber - -, ffe, coşmar, n. nă-plăire, /.
(yiifnlpat, ber- , en, —ett, inculpat, m.;
3itfuttnbe(lt, bie —, incunabule, (imprimate primare), /. pi. iuturnbet, a. incurabil, nevindecabil. Ittfaije, bie —, —it, acluză, /.
Ittlattb, bas—, es, interiorul ţârei, n. baştină, f.
Ittliiitber, a. indigen, pămîntean, băştinaş, m. iiiliittbifrti, a. indigen.
Inlett, bas - -, S, —e, faţă de pernă, /. ittlicqeitb, a. alăturat (unei epistole), incluz, n.
iitmitten, adr. în mijloc(ul). itntc, adv. înlăuntru; tnitten —, drept în mijloc; ---belialteit, (bcţaljt, be= ţiilt, beţielt, bebtclte iune, tttnbel)a(= ten, bel)alt(e) inne), aţîneă (minte); —baben, (ţaft, hat, fjotte, ţidtte irtne, iitnegebabt, ţ)ab(e) intre), a posedă; a ocupă (un post); - balten, (ţdltft, fjcîlt, btelt, btelte itute, inttegefjalfen, ţnît(e) intre ober ein), a se opri ; — tt, adr. înlăuntru; bon —n, pe din lăuntru; — r, a. interior, in-- tern; —rţalb, adr. în, îndecurs; —rltdţ, a. interior; —roerben, i. f. (irurjt, torrb, toarb, toiirbe inne, itute» getoorben, werbe trtne), a observă, a remarcă, a băgă de seamă; — toofjttenb, a. inerent.
Iun=entDeIt, bie —, — en, lumea interioară, lumea lăuntrică, f; —ere, bas —, — n, interior, lăuntru, intern. n: — erlidjleit, imanenţă,/'; —fie, bas —, tt, —tt, intim, itntifl, a. intim, din suflet, cordial;
—Itdi, a. intim, din suflet. IttitigfeU, bie—,intimitate jfervoarc, /. liiitnttg, bie —, —en, breazlă, /. iz-nav, m. corporaţ-ie, —iune, /. invjfcwţiV, a inofensiv, nevinovat, titoftiliere», (inoluliert, ittofulier(e), a inocula, a inculcă, inubbortim, a. inoportun, nepotrivit, peste mînă.
IuJVbotditnitdt,bie-,inoportunitate./, iuţcttodniben, a avea intenţiuneâ, a aveă de cuget.
oitqntliii, ber —, s, —e, chiriaş, locuitor. m.
iuquirierctt, a luă la cercetare ţţuqnireitt, ber —, en, —en, cercetător, incvizitor; jude de in.-” noţiune, in.
ffltquifit
328
întâii itlieren
Qnquifit, ber —, en, —en, prevenit, n; —ton, bie —, — en, inchiziţ-ie, —iune (urmărirea ereticilor),’/, inqitifitoriftf), a. incvizitor. ini, prp. în ; —befoitbere, adv. mai cu seamă; —einjeljie, adv. minuţios, din fir în păr; —gelb jieţen, a merge la bătaie; —gefjeint, adv. tiptil; — gernein, adv. în general, de obşte; —geţanit, adv. peste tot; -fiare fomnten, a se lămuri ; bie —fleinfte, din fir în păr; — funftig, ade. pe viitor ; — reirte bringen, a lămuri.
Infafjc, ber —, it, —rt, locuitor, in-cvilin, m.
Inffţrift, bie —, —en, inscripţ-ie, —iune. /.
gnfeft, bal —, (e)§ —en, insect, n; goangă, găzuliţă, /; — enfreffer, bie —, (pi) insectivoare, /. pl. — en= futtbe, bie —, entomologie, /. Ittfet, bie —, —n, insulă, f\ ostrov, n : — bemofjner, ber —, I, insular, m; —cfţen, bal —, I, insulică, f. Inferat, bal —, sL —e, inserat, a-nunciu (în jurnal), n; —eţtt, ber —, en, —cit, inserent, m ; —tion, bie —, —eu, inserţiune, /. iitferiercn, (inferiert, inferier(e) a insera; a publică (în un jurnal), infiegel, bal —, l, sigil, n.' ţVitfignte, bie —, —u, însemn, n. iitfinuieren, (infinniert, infinuier(e), a însinuă, a notifică, ftnfinuation, bie —, —en, insinuare, insinuaţ-ie, —iune, /. infofent, adv. întrucât, ftnfolation, bie —, —en, insolaţ-ie, —iune, f.
infolent, a. insolent, obraznic, ^nfoleitş, bie —, insolenţă, obrăznicie, /.
tnfofoent, a. insolvent.
Şnfolueitp bie—, — en, insolvenţă,/. infoitberf)eit, adv. mai cu seamă. Sttfţeffiion, bie—, —en, inspecţiune, /; —or, ber—, I, —en, inspector, m. 3»fţirntim:, bie—, —en, inspiraţie,/, iufpiriereit, (infţnriert, tnfpirier(c), a inspiră.
iiifliijiereii, (infpijierr, infţijier(e), a inspecta.
(ţitfiattabion, bie —, —en, instalaţ-
ie, —iune, /; —eur, ber—, I, —e, instalator, m. iitftalliercn, a instala, inftanb, adv, în stare; —ţalten, (fjaltft, fjdlt, ţielt, ţielte inftanb, inftanbe geţalten,ţalt(e) inftanb), a conservă, a ţineă în stare bună ; —feţen, (in’ftanbgefegt, feţ(e) inftanb), a repară. a adapta; a pune în stare, gnftanbdfaltung, bie—, menţinere, /; —feţung, bie —, punere în stare, /; meremet, n.
Ittftaitbig, a. stăruitor, instant. insistent.
Iuftttubigfeit, bie —, stăruinţă, insistenţă, /.
tţnftaug, bie —, —en, instanţă, / ; -enjug, ber —, (e)l — jiige, filieră, f.
Infter, ber —, I, mezinter, m. (ţnftiuft, ber —, (e)l —e, instinct, n; apetenţă, /.
pltffitut, bal —, (e)l —e, institut. Inftmamt, ber —, el, —lente, căsaş, jeler, m
inftrnbiercit, a instradă. iuftntiereit, (inftruiert, inftruier(e), a
instruă.
gnftruftioit, bie —, —en, instrucţiune,. povăţuire, /• iitftniftiu, a. instructiv, gttftntment, bal —, I, — e, instrument, n; —altnufiî, muzică instrumentală, fanfară, /. giifiiborbiitation, bie—, nesupunere, răsvrătire, /.
3:iifuffi=3ien3, bie —, — en, insufi-enţă, /.
pnfnliutcr, ber —, 8, insular, m. ittfultierett, (infultiert, infultier(e), a insultă.
(ţnfurgeiit, ber —, eit, —en, insurgent, buntaş, m.
iufurgiereit, (infurgiert, infurgier(e), a răsvrăti.
jţnfnmfttmi, bie —, —en, insurecţie, —iune, rîsmăriţă, /. infjeniereit, (infaertiert, infeenier(e), a înscena.
pntabnlntioit, bie —, —en, întabu-
lare; înscriere (în registrele fondare), /■
intabulieren, (intabuliert, intabnliere), a intabula.
l^ntaglio
329
$n#eftitie
;3»tag[to, ba? —, s, —8, piatră pată, /.
intaft, a. intact, neatins.
$utar|=a, bte —, en, mozaic, n. integral, «. integral, întreg, iittegriereub, a. integrant, ftntegrităt, bie —, întregime, /. ţţittelleft, ba§ —, e-3, forţă inte tuală, f.
inteltettneH, a. intelectual, intetligent, a. inteligent.
3nteUtgen,*v bie —, inteligenţă, / ; —blatt, bat —, (e)s blatter, tone de anunţuri, / ; jurnal de publicitate. n: — 6ureou, ba?—, s, — §, biurou de publicitate, f .3'ittcnbaitt, ber —, ctt, —en, intendent. m: —ur, bie —, —en, intendenţă. f.
$ttte»fttăt, bie —, intensitate. /. intenţii), a. intensiv, ţţntention, bie—, — eu, intenţiune,/. Snterbift, ba§ —, (e)s, —e, interdict. n.
tiitereţpant, a. interesant; —teren, (intereffiert, intereffier(e), a interesă. $ntereffe, ba? —, 1|C1—{t,l interes, »; —n, bte —, interese, f. pi. do-bîndă, camătă, /; — nfptţdre, bie —, sferă de ingerinţă, / ; —nt, ber —, en, -en, interesat. .3nterferenj, bie—, —eit, interferenţă (un fenomen optic), /.
Itlterint, ba§ —, 3, interimat, «; — ijtttum, baş —, —fa, interimat,»; —Iregierung, bie —, —en, guvern adinterim, » ; —gfdjein, ber—, 3, —e, adeverinţă provizorie, /; — Sunifortn, bie —, en, uniformă de mică ţinută, /. interimiftifdj, a. adinterimal. iuterfnlar, a. intercalat interItitcar, a. interliniar. Snterliibbum, ba§ —, s, —ta, piesă incidenţă (la un concert de organe), /,
Sttternte55=o, ba? —, cri, — i, incidenţă, /; incident, n. infermitfieren, (inferntittiert, internul» tier(e), a se conteni, a ii intermitent,
internaţional, a. internaţional, interniereit, (interniert, internier(e), a internă, a recluzionă.
.- ţţntcnnut-tiu§, ber —, —licit, inter-nunţ, n.
$nterpellautt, ber —, eit, en, inter-pelant, m; tion, bie —, -eit, in-terpelaţiune, /.
interpelliereil, (imerpefliert, tnterpef[ie= (ei, a interpelă.
tutcrpoliercit, (interpolliert, interpolie--r(e), a interpolă, a intercala, (ţutcrpolator, ber —, s, —en, inter-polator.
interpretieren, (interpretiert, interpre* tier(e), a interpretă, interpunftiereu, (interpunfticrt, inter= punfier(e), a punctuă. ^iiterpiiiiftion, bie	en, punc-
tuaţ-ie. iune, f.
ţţnterreginum, bas —, —mns, —a,
interegn, n.
ţyiiterdall, ber—, (e)3 —e, interval, n. iuteroeitiereit, (iuteroeniert, (interne* nier(e), a interveni.
(şittcrlmttioii, bie—, intervenţiune,/. (ţltteroietu, bas —, 3, interviv, n ; intervizită, f; —er, intervizita-tor. m.
(ţteteftaterbe, ber —, n, —n, moştenitor legal (care moşteneşte şi fără testament), m. intim, a. intim.
(ţittimităt, bie —, en, intimitate, /. (ţiitimuri, ber —, amic intim, intolerant, «. intolerant, ţţiitoleratij, bie —, intoleranţă, /. iiitonieren, (intoniert, intonier(e), a întonă.
intranfingent, a intransingent, neîmpăcat.
intranfitio, a. intransitiv, neutru, (verb).
(ţtttrigmnt, ber—, en, —en, intrigant, —e, bie	-, —n, intrigă,
iutrigiercn, (intrigiert, intriegier(e), a intrigă.
intrifat, a. încurcat, introbujiereit, (intxobujiert, introbm gier(e), a introduce.
3ittuitioit, bie—, —en, intuiţiune,/. intnitio, a. intuitiv, inoalib, a invalid, neputincios. Iitlmitbe, ber —, ît, -it, invalid, m. (ţiiunţioit, bie —, — en, invaziune,/. (ţitoeftioe, bie —, n, invectivă, înjurătură, f.
$ntientar=ium
330
itinerar
OnBentardum, bas—, anus, —ien, inventar, re; catagrafie,/, inuentieren, (inoentieit, in»entier(e), a dresa un inventar, a inventarizâ. $tttieuiiiv, bie —, —en, inventară,/. itiBertiercit, (inoertiert, inBerttcr(e), a invertâ, a învîrth 3n»eftitur, bie — —eit, învestitură, instalaţ-ie, —iune, /. intmfiiiercn, (intmlDiert, tnbolDiecr(e), a involvă; a cuprinde în sine. Intueubig, «. interior, pe dinlăuntru. t titmiefent, —taie sxieit, adv. întrucît iniBoIpteit, (ingemoţnt, matale) in), a fi inerent.
Iuniolpter, ber —, S, locuitor, m. Inprfjt, bie—, —en, cauză de bănu-eală; prezumpţiune; inculpare/. lttjli(f)t, bie —, — jiicţte, prăsilă indigenă, /.
Jnjniift^cH, adv. întru aceea. irb=en, a. de pămînt; —tţcfi, a. pă-mîntean, terestru, irgcitb, adv. vre ; —einer, vr’unul, neştine, cineva; —etroaS, a. oarece; —mie, oare cum; —ttm, undeva; —rooţiin, încătrăova; — moţer, de undeva.
Zribiuiu, bnS—,S, iridiu (un inetal) re. $ri?, bie —, —e, iris, re. pronie, bie —, ironie, /. iroitifrt), a. ironic.
irottificrcu, a ironiza, a iuă peste picior.
iSmbnttott, bie —, —en, iradaţ-ie, —iune (inriurirea culorilor deschise asupra celor închise), /. trratimtal, a. iraţional, nechibzuit, irr=e, adv. rătăcit ; —efafiren, i. (fiiljrft, faţrt, fufjr, filfire irre, trrege» fabren, fuţ)r(e) irre), a se rătăci (cu trăsură); — effttjrert, (irregefitţrl, fut)r(e) irre), a rătăci, a duce în rătăcire, a îngăimă; — egefjeit, i. i- (B'1'S, Btnge irre, irregegangen, gclffe) irre), a se rătăci; — eleitcn, (trregeleitet, leit(e) irre), a rătăci; —emadjen, (irregentadjt, utad/e) irre), a zăpăci, a turbură, a îngăimă; —en, a greşi, a se înşelă; —erebeit, (irregerebet, rtb(e) trre), a aiuri; — e= feiit, (bin, btfi, ift, finb, feib, fiub, mar, miire trre, irregemej'en, fei irre), a fi greşit; —roerben, (mirft, mirb,
mitrbe, miirbe irre, irregemorbeit, roerbe irre), a se pierde cu firea ; —gldubig, a. eterodox ; —ig, a. eronat; —igerroeije, adv. din eroare, eronat ; —finnig, a. exaltat, alienat, nebun; — tiimlidj, a. greşit, eronat.
3tr=e, ber—, n, -n, nebun, smintit, alienat, exaltat, m ; — enanftalt, bie —, —en, — enţau^, bas—, fe§, —tjauţer, casă de sănătate,/; —en» argt, ber —, eS, — ârjte, medic a-lienist, psihiatru, m ; —enfjan*?, bag—, fe?, —ţaufer, —enţeilanftatt, bie —, —en, casă de sănătate, f: —ereben, bag—, aiurire,/; — eiein, bas —, ?, smintă, greşeală,/; — fafjrt, bie—, —en, rătăcire; aventură, /; —garten, ber—, S, —gârten, labirint, re; —glaube, ber—, — nS, —lefjre, bie —, —n, erezie, / ; — lidjt, baS —, (ejS, —er, licuriciu, m. flăcărae, /; — finn, ber—, (e ;?, alienaţ-ie, —iune mentală, /; — turn, ber —, (e)S, — titmer, eroare, rătăcire,/; —ung, bie —, —en, eroare, /; —maţn, ber —, ?, rătăcire, deluzie, / ; —meg, ber —, (e)?, —e, calo greşită; au) — mege geraten, a cădea în rătăcire ; — mffd), bec —, eS, —e, licuriciu, m. flăcărae, /. pi. irregnliir, a. iregular. metigiii?, a. ireligioz. [a aţîţă. imtiereit, (irritiert, irritier(e), a irită, $fa6ellfitrbe, bie —, şamoa deschis. /Srf)iaS, bie —, şoldină, /.
Ifegtiuuit, ber—, S, —e, cîrtitor, bu-dihace, m.
(vslant, ber —, 8, islamism, re. ifoliercit, (iţoltert, tfolier(e) a izola, iffeft, ţ. effen. ift, este, f. a. fein.
3ft=beftanb, ber —, eS, — beftanbe, e-fectiv, re; — einnafjme, bie—, — en, recetă efectivă, /. ii?, ifet, (• effen.
Iftljmu?, ber —, -nten, istm, /re. 5tn,ffsmuâ, ber , itacism (pronunţarea inelineşte: ita, nu eta, aşa dară: amin, nu amen. itent, adv. asemenea.
Stinerar, ba? —, ?, - e, itinerar, re. carte călăuzitoare, /.
33 L
aantbug
3a
ja, adv. da, ei. ie. aşa ; — freilid), adr. cum să nu: —moţi, cidv. de bună seamă, vezi bine; cum nu: — jagett, a adera la ceva; — unb Simen, pace bună; — unb Strnen jjit etroas fagen, a încuviinţa ceva din toată inima; o —, ba da; ©ie ttnfjen -, că-zi ştii. ci-că ştii; wenn —, dacă totuş; — fogar, ba încă: —tt)ot)(, adv. da mărog; da fireşte. Şabot, bag—jabou, vapel, n. jocfl, f- jat).
3«djt, bie —en, iaht. n; —jdjiff, bag —, (e)§, — e, iaht. n.
^ătfdjcit, bal—, g, scurteicuţă, bra-sieră; jachetă, f.
Satft, bie—, —it, scuvteică, jachetă, /. capchen, n. fermenea. /.
3agb, bie—en, vînătoare,/. goană, pursuită, /; auf etoag — ntacben, a luă ceva la goană; a purşasâ; l)o()c , vînătoare de vînat mare, /; niebere —, vînătoare de vînat mic; — anpg, ber — ,ll8, juge, dres de vînătoare, costum de vînat, n; —apparat, ber (e)8, —e, ecvipament dc vînătoare, «; —frotjne, bie —, n, clacă de vînătoare, /; - gefjege, bag —, 8, ţarc, re; — l)uub, ber —, (e)§, -e, copou, m\ renter, bag -, 8, — e, teritoriu de vînătoare, re; —tofcf)e, bie—, —n, geantă,/; — tuefert, bag 8, vînătorie, /; - jcitg, bag —, 8, tacîm de vînătoare, n; —jug, ber —, (e)8, -jftge, alaiu vînătoresc, n iagbhwr, a. ce se poate vînă: - en; a vînă; a goni; a urmări; a a-lungâ; a purşasâ; a alergă (în ruptul capului); iit bie glud)t —, a fugări; in Jvurd)l —, a îngrozi; burii; bie QSnrget —, a-şi bea (banii); burd) ben .ftopf —, a trage în cap; au§ bent Şaufe —, a izgoni. 3«gcn, bag —, g, vînare; alergare, alergătură, gonire; purşasare; ră tăcire, /; bag — unei) @lihf, alergare după noroc, /.
$ăfler, ber—, s, vînător, m; —bitridie, ber—, n, —n, fecior de vînătoare, m; —ei, bie —, —en, vînătorie ;
casă de vînătoare, f; —gara, bag —, (e)g, - - e, plasă, /; - in, bie—, —nen, vînătoreasă, f; —jptnne, bie —, —n, (zool.) cosaciu, m. jat), a. repede, iute; prăpăstios; re-pentin ; —lingg, adr. năpraznic ; subit.
vţafp-, bac- -, (e)8, —e, an, m: eiit butbes —, semestru, ein biertel —, trimestru, triluniu, re; - aug
—	ein, un an după altul; ein -«ntv anbere, an de an ; im Zmife beg --o*;. în decursul anului ; — unb îag, un an şi mai bine : in
—	unb îcig, de azi într’un an ; bor jiuei —en, anterţ; iiberg —, la an. de acum într’un an; bei en, înaintat în etate; —bud), bag (e)g, — biidjer, anale,/, pl: — eifrift, bie —, termin de un an, «; — e§= gebcidţmhg, bag —, ffeg, - ffe, — eg= tag, ber -, eg, —e, aniversare, /:
—	egtriedjfel, ber—,' §, anul nou, : Jniix^enbe, bie—, —n, aniversare,
/; — egjeit, bie —, —en, anotimp, sezon, re ; —esgaf)f, bie —, —en, leat, re ; —gang, ber —, (e)8, -gange, an (seria anului... la jurnale); rod (din anul... lavinaţuri), «; - ţunbert, bag—, (e)g, —e, secol, veac, n ; —marft, ber —, (e)§, -martie, iarmaroc, bîlciu, sbor, tîrg de ţară, n; —marftgţiucft, bag , puiul tîrgului, m; —taufenb, bal —, g, —e, mileniu, re; —getşnt, bag —, (e)8, —e, deceniu, re. jaţrelaitg, a. cu anii. jiifjnen, fid) —, a se face anul (de la cutare întâmplare); —ig, a de un an; —lid), a. anual ; — adv. pe an.
(Vâlirltitg, ber —, (e)8, —e, noatin, m. (ţafjgoni, ber —, 8, arţag, re. niînie; înverşunare, întărîtură. irascibili tate, /.
ja()Aornig, a. arţăgos, pornit spre niînie. întărâtat-, irascibil, ăţafubgblumc, bie—, (bot.) conguliţă,/. Jatonfle, bie —, —n, jaluzea, persiană, f.
^ambng, î. Iambui.
Jatnnter
332
jobftaltenb
Jattttner, ber —, g, tînguire, lamentare; mizerie, ticăloşie,/; —bilb, bas —, es, —er, —geftaft, bte —, —en, figură tristă, / ; — gefdjret, baS—, §, — e, lamentaţ-ie, — iune, f. bocet, m; — IeBert, bas —, 0, ticăloşie, /; — n, bas —, tînguire, lamentaţiune,/; —tal, baS—, (e)S, —taler, valea lacrimelor,/; —fon, ber—, es, — tSne, ton lamentabil, n. jăntmcrlid), a. mizerabil, deplorabil, ticălos, de plîns.
Jâmmer=ficf)fett, bie—, —en, mizerie, ticăloşie, păcătoşie, /; —ling, ber —, (e)B, —e, ticălos, m. jamtttcrni, a se tînguî, a se vaită, a lamenta ; —fdjabe, int. păcat; —noii, a de plîns, jalnic. Jan()agef, ber —, s, plebe, f. Jmtitfdjar, ber—, en, --en, ienicer, m. Sâtttter, ber—, s, luna lui ianuarie, f. cărindar, gerar, m.
Şmtttar, f. S&nner. ţnppcit, a hăpăi.
Jargon, ber —, S, —e, gerg, n. Jagmiit, ber g, (iot.) iazomie,./'. JaSpi=g, ber —, ffe, (min.) matostat, n. iaspă, /.
Şoft, ber —, eS, căldură, /. jateit, a plivi.
Jaitdje, bie—, must de gunoiu, zamă de balegă, f.
Jaitdjert, f. jndjart. jaiidjgeit, a chiui, a chiotâ. J(Utd)5e«n, bag—, §, chiuitură, /. — r, ber —, chiot, n.
Jaufe, bie —, —n, colaţiune, gustare, ,/'.
jaufeit, a sta la masă pe la chindii. Jaiourt, bag —, es, —e, consimţi-mînt, n.
Je, (abgcfitrjt aug Jefug) ţierr —mine, o —mine, Doamne-Dumnezeule. je, adv. odată, vrodată, odinioară ; totdeauna; Bon — fier, do eînd e lumea; tnals, adv. vr’odată; — manb, pron. cineva, oarecare, oarecine, nescine; — tneljr, din ce mai mult, cu cît. . . ; — nadjbem, adv. după cum; —mtn, int. apoi de! —meilen, —tneils, adv. cîte . odată; — meilig, a. după timp; — adv. cîte odată; — jtoei §u jtoei, doi cîte doi.
jeb^enfaăS, adv. în tot cazul; —en= nod), adv. f. bertnod) ; —er, pron. fiecare, oricine, totinsul : — er= ntann, pron. totinsul, fiecare; -erjeit, adv. totdeauna, orişicînd;
-	eSmal, adv. de fiecare dată; — egntalig, a. de fiecare dată ; --Weber, j. — er.
febod), conj. însă, dară.
jegtid), pron. fiecare.
Jelăngerjefiebct', bas—, g, (bot.) frunza caprii, /; caprifoi, /.
jeit=er, (—e, — eS), pron. acel, acela, cel, aceea; balb biefer, balb —er, cînd unul, cînd altul; biefer unb —, cutare şi cutare ; —feilig, a. trans, de pe celălalt tărîm; de pe cealaltă lume, de dincolo; —feits, adv. decindea, dincolo.
Jeitfettg, bag—, g, celălalt tărîm,«; lumea cealaltă, /.
Jeremtabe, bie —, —n, tînguire, lamentaţ-ie, —iune, lamentare,/'.
Jcridjmofc, bie —, —n, (bot.) mîna maici Domnului, /.
Jerunt, o Jcmine! o —, o Doamne Dumnezeule!
Jefuit, ber —, en, —en, iezuit, m.
JefuS CfiriftnS, ber—, i, Isus Cris-tos ; bas Sud) Jefug=©itad), ecleziasticul, m.
Jett, bal —, g, gagat, chihlibar negru, je, n.
jetpig, a. de acum, prezent, actual;
—	unb, — unber, adv. acum ; — t, adv. acum; —t gilts, acum e acum.
JeŞtjeit, bie - , actualitate, /.
Jobbev, ber —, S, ajiotar, m ; —ei, bic —, —en, ajiotaj, n.
Jod), baS —, S, —e, jug; jugăr, »; falce, /; pogon; creştet (de munte), n ; etn Dcfjfen, o păreche de boi, /; fid) titg —fbaitnen, a luă jugul; —bein, bag —, (c)S —e, os jugal (în nas), n\ — britcfe. bie —, —n, pod arcat, n; — ftange, bie—, —n, bulfeiu, n ; — fteden, ber —, s, răsteiu, n ; —trager, ber —, S, traversa podului arcat. f.
Job, baS—, (e)g, iod, m; —falilofitng, bte —, —eit, iodoform.
Jobci, ber —, s, bădăran, m.
jobettt, a chiui.	[iodat, n.
jobdjaltenb, a. iodurat; —faxtreg Salj,
Sobfcr
333
Snnflbrunnett
Sobler, ber —, S, chiui tură, /.
Sof)auuiS=apfel, ber—, S, - -Spfef, (bot.) măr dulce; — beerc, bie— r — tt, (bot.) coacăză, pomuşoară, /': —6eer= ftroucf), ber —, g, —ftruudjer, coacăz, m ; — Brot, bas —, (e)g —e, roşcovă, /; —brotbaunt, ber —, e3 —bâume, roşcov, m; —fâfer, ber 8, ('rooZ.) licuriciu, m; - frânt, bag —, s, (W.) ungureancă, /; —feft, bas—, es, —e, sinziene,/; -trieb, ber- , (ejs —e, d’a doua odrăzlire, /; —murat, ber —, (e)s, —miirater, licuriciu, m; —tag, ber —, es — e, sinziene,
Sofjamtiter, ber —, §, cavaler de Malta; —orbeţi, ordinul cavalerilor de Malta, n.
joljfen, a hăulî.
• Sofel, ber —, S, bădăran, m.
SofuS, ber —, glumă, f.
Solie, bie —, it, luntre, /.
Soitgleuv, ber —, S, —e, scamator, m.
Soppe, bie —, —tt, jachetă, /.
Sot, bas —, S, - c, iotă, cirtă, /.
Scule, baS -8, voltcolumb ; (unitate pentru munca electrică), n.
jobiat, a jovial, vesel.
SoUiatilăt, bie -, -eu, jovialitate, /; chef, n.
Subel, ber —, 8, iubilaţ-ie, — iune ; bucurie, /; —feier, bie —,, —feft, ba§ —, es, —e, iubileu, n ; —ge= fd)rei, baS —, — e, strigăte de bucurie, /. pl. —gret=§, ber—, feS — fe, iubilar, m.
jubelit, a iubilă.
Subtiăum, bas- , 8, —eit, iubileu,».
Su^nt't, bas —, s, —e, pogon (c-a 5000 mQ), n.
Şnăjeftcr, ber —, s, chiot, «.
judj, -pe, — t)ci, —l)eifa, int. chiu! ihaha!
Şuri|teu, ber 8, iuft. teici iu, «.
jud)jett, a chiul.
jurt'en, a mîncâ (rnă mîncă) ; metts 1	judt, ber trape	fief), pe cine i doare,
’	să-i pese.
Sutfcu, bas —, s, mîneărime. /.
| Surfcr, ber—, s, căluşel de ham, m. | SutfS, ber —, es —e, posnă, /. j Subit8t)0r, bnS -, g, (bot.) burete de |	soc, m.
Subc, ber—, n, — tt, ovreiu, evreiu.
jidov, jidan, ut; iudă, /; tîrtan, m ; ber trotge —, jidovul rătăcitor, m ; —rtapfel ber —, s, —dpfel mărul lui Adam, n ; — ttbeutfdj, bas —, gergul evreo german, m; —ttbortt, ber —, S, (bot.) tătâişă, —ttfrau, bie —, —cu, jidancă, evreica, balabustă, /; - nfirfdje, bie —, —tt, (bot.) păpălău, m; — nped), bas —, s, astfalt. n ; —n» jdjaft, bie —, evreime, /; —futile, bie —, —tt, havră ; —tentpel, ber —3, templu, m; havră, sinagogă, /; —turn, bas —, s, iudaism, ».
Subtit, bie —, —neţi, evreică, jidancă, f
jiibifrf), a. ovreesc, evreesc, iudaic;
—	adr. ovreeşte.
Sugea», bie —, juneţe, tinereţe, junime, /; — nlter, bas —, s, tinereţe. /.	— bliiie, bie —, floarea
vieţii. /; — lidifeit, bie —, juveni-litate,/; jeit, bie---, tinereţe,/, pl.
jngettbltdj, a. juvenil.
Suit, ber —, s, iulie, luna lui cuptor, /.
Sulffapp, ber - - , S, —e, galenţi de crăciuni,(umpluţicu daruri), m.pl.
juttg, (jiinger, jitiigfi), a. tînăr, june; nou (vin); fief) — flciben, a se purtă juvenil; — er Şierr, coconaş, domnişor; —eu, a făta ; —fetltd), —fraulid), <>. fecioresc virginal.
Suitg=f)runnen, ber —, S, izvorul ti-nereţelor, n; —e, ber —, n, — tt, copilandru, flăcău, băiat, june ; baS- , it, -tt, puiu, m; fletner— e, piciu, m; buntnter —e, găgăuţă,
—ettutagb, bie—, mdgbe, servitoare la copii, dădacă, / ; —ier, bie —, —n, fată din casă ; fecioară, vergură, virgină, jună, fată mare, alte - , fată stătută; — fernbraten, ber—, S, muschiu de porc (fript) n : — fernfittb, bas —, (eS — er, copil din flori, m; — fernfrauj, ber
—	, es - frânge, cunună de mireasă, /; -fentfraut, bas—, (eJS, (bot.) feciorică, f ; — fernrâuber, ber —, g, răpitor de fată mare : —ferm ftanb, ber —, eS, fetie, /; —ier* fdjait, bie —, fetie, virginitate, /; —frâu, fată mare, fecioară, vergură; bie ţcilige —iran, sînta fc-
ţviuifţet
334
Safirn
cioară,/; franfcfiflff, f. —ferjdjaft, — gejeli, ber —, n, —n, holteiu, flăcău, becher, burlac, m ; — ge» feflettleben, ba? —, ?, burlăcie, /. 5i'mţţ--er, ber —, ?, discipol, apostol, ucenic, m ; —ling, ber —, S, —e, adolescent, flăcău, june. m : — UngSalter, ba?—,?, adolescenţă,/, jiittg-er, a. mai mic (de ani), mai tînăr; -fi adv. deunăzi, odinioară; - fie, «. cel mai tînăr, cel mai mic (de ani).
$utti, ber - , ?, luna lui iunie, /; cireşar, m.
(ţiutfcr, ber ?, domnişor, cavaler; cadet, m.
3uţ)iter, ber —, S, Joe, n.
3uţipe, bic —, - en, scurteică, ja-!
chetă, /.	I
(ytir=a, bie - , (pl.) drepturile, /. pi. —isprubens, bic—, iurisprudenţă, I
f; —ift, ber —, en, — en, jurist;
—	n, bie —, juriu, n.
3im, ba? —, drept, n; zatnă, f. juft, adv. taman, tocmai, jnfticmt, (juftiett, iuftier(e) a justă, a potrivi.
jiiftifi,peren, a justifică ; a execută (un criminal)
3ufti5, bie —, justiţie, /; —iar, ber —, S, - e, justiţiar, m ; —pftecţe, bie —, administraţia .justiţiei, f;
—	roeţcit, bas —, justiţie.
3nte, bie —, iută (pînză), /.
3iU»cf, ba? —, ?, —en, giuvaer, n;
giuvaericâ, bijutărie,/; —enţfinb» Ier, ber —, ?, —ier, ber —, S, —e, giuvaergiu, m.
ber- , e? — e, poznă, /; haz, n.
I 3nj;te, bie —, —it, suşă, /,- cotor, n ;	- nbud), ba? —, libret cu
suşă, n.
K.
UCU Cluj / Central llniversity Library Cluj
iiaalm, bie —, caba (sacrosantul Mohamedanilor), f. lialiadje, bie —, —rt, baracă, f. fiabale, bie —, —n, intrigă, /. Satbiila, bie —, —ti, cabală (cult secret al Izraeliţilor), /. lîabet, ber —, ?, —tt, cablu, otgon, »; —ldnge, bie—, —n, încablură,/. jialieljan, ber—, ?, —e, (zool.) batoc, n. Sînbine, bie —, —n, cabină, /, fabinett, bas—, ?, — e, cabinet, n. Sa6t«?, ber—, ffe?, —ffe, (bot.) varză,/. Kabotagc, bie —, cabotaj, n. Stabriolett, bas—, ?, —e, cabrioletă, f. (îarfjcl, bie—, —n, olană, căhală, /: —ofett, sobă de faianţă, /. fadjern, a rîde cu hohot, ftabett, ber —, en, —en, cadet, m ;
—enforps, ba§—, şcoală militară,/ S'abi, ber —, S, — S, cadiu, m. ftăfer, ber—, §, gîndac, cărăbuş, m. coroptere, /. pl; ein Ttteblidjer —, fetiţă frumoasă.
fiajf, ber —, (e)S, plevă. /; moft, n;
er rebet —, vorbeşte prostii. Saffee, ber—, S, (bot.) cafea; —trinfen, a luă cafeaua; —ntafjlett, a rîjnî
cafea ; —baunt, ber —, (e)?, — baurne, cafeu. m; —gejdţirr, baS—, S, —e, taeîm de cafea, n; — IjaiuS, ba? -, fe?, —fjâitfer, cafenea,/; —faime, bie —, —n, ibric, n ; — mut)Ie, bie—, —n, rîjniţă de cafea, morişcă de cafea, /; — jap, ber—, es, telvea. /; — fcfiale, bie —, —n, ceaşcă, /; —fd)enf, ber—, en, —en, cafegiu, m; —fdjmefier, bie—, —it, cocoana Chiriţoaia, /; —topf, ber —, eS, —tfipfe, cafetieră, /; — trommel, bie—, —n, prăjitoare de cafea, f\ —mirt, ber —, (e)?, —e, cafegiu, m.
ftafig, ber —, ?, — e, cuşcă, chişiţă, colivie, caliţcă, f.
Saftan, ber—, S, —e, caftan, n. fnfjl, a. pleş, pleşuv, chiel ; golaş (despre paseri); jire (despre animale); deşert, arid(cîmp); — mcr= bett, a se chelboşi, ftn(j(4eit, bie —, pleşuvie, chelie ; ariditate, /; — fopr, ber —, eS, — ffipfe,pleşuv.chiel,m; tidvă goală,./', finljnt, ber —, S, mucigaiu, n. mu-şiţă, /; floare (pe vin), f.
îaţmen
335
■ fant
îaljm=en, a prinde floare, a se bo-zăî; —ig, a. mucigăios, înflorit (vinul); -ig merben, a se bozăi $al)tt, ber- -, e§, Saţite, şeică, luntre, barcă, /; cin, caic, bâtei, n.
$ai, ber - , 8, —e, cheiu, splaiu, n. .Siitif, ber 8, —e, caic, n.
Animau, ber —, (e)8, —e, (zool.) aligator, m.
fiaifer, ber —, 8, împărat, cezar, m; - rrblcr, ber—, 8, (zool.) acvila imperială, / ; —burg, bie —, — cit, palat imperial, n; —l)ait=8, bn« -, feb, —ţfiufer, dinastie imperială; —mâi, ba8—, 8, —e, imperiu, n ; —fdjnitt, ber —, (e)8, —e, cezari-nă, /; —tum, ba8—, (e)8, — liitner, împărăţie,/', imperiu, »; — rciirbe, bie—,—n,demnitate de împărat,/, faiferltd), a. imperial, cezaric, împărătesc; t. !. (taiţerllid), ffiniglidj), c. r. (cezaro-regesc); !. u. f. (fac jerlitf) mtb foniglidj), c. şi r. (cezaric şi regesc).
Sojiittc, bie—, — n, cabină, (pe nai),/. Stufnbu, ber—, 8, —8, /ooî) cacotoe,/. fiafno, ber —, 8, cacao, /a.
Safe, ber —, cache (pizmele englezesc), >«.
Saferlaf, ber —, 8, —e, albinos, m. (zool. ) goangă, /.
Saft, ber - , 8, postav galbăn, n. Safaiicr, ber —, 8, calambur, f. Salb, bas —, e8, St’nlber, viţel ; —e bie—, —ti, viţea, /; -feti, bas—, 8, piele de viţel; tobă, ./'; bem — feti nndjlaufen, a se face soldat ; —sbritfe, bie —, — it, lăpţi, m. pl; —sfopţ, ber —, es, —forţe, cap de viţel, n. (bot.) barlaboiu, n\ -slab, bas —, s, cheag, n. ftSlfbcfien, bas , 8, viţeluş, m; —er= foţi, ber—, (e)8, — Mine, (bot.) barlaboiu, m; — erlab,bns—, 8, cheag, m\ — erne, bas —, it, carne de viţel, /.
falbeit, a făta (vaca), fiilberit, a. de viţel, âalbauttcit, bie , (pl) drob, m. potroace, /. pl.
Safeitber, ber —, §, călindar, n. S(tlefd)e, bie , —n, caleaşca, f. Sîalfaterer, ber —, 8, smolitor de corăbii, m.
fnffatern, a smoli, a cătrăni (o corabie.)
Salt, bas —, 8, potasă, /. iinliber, bas —, s, calibru, n.
Sînlif, ber -, en, —en, calif, m. Malf, bor--, e8, var, «; calciu,m\ — attftrid), ber—, (e)8, e, văruit, n; —beitmrf, ber—, (e)8, —ttutrfe, ten-cueală, /; — bremter, ber —, 8, vărar, m\ — brentterei, bie—, —en, vârărie, /; — brud), ber—, (e)S, — brud)e, carieră de calciu,/; —fliitte, bie—, tt, —ofen, ber—, 8, —Sfert, varniţă, văraştinâ, /; —ţţrnt, ber —, 8, — e, (mini) calcit,n; — ţtein, ber—, (e)3, —e, calcar, doloflt, «; pllo8ţiî)orţaitver —fieitt, apatită, /;
1 fosfat de calciu, n. f albartig, a. văros; — fjaltig, a. văros;
—tg, a. văros, calcinos.
Sulful, ber—, 8, —e, calculaţiune,/. fnlfitlievett, (falfuliert, faffulier(e), a calculă.
Vialmiinfer, ber—, 8, mizantrop, ipohondru. rn.
ftalltgraaflie, bie —, caligrafie. /. ftalmit=S, ber—, fţes, (bol.) abligeană, trestie mirositoare, speribană,./'. calmar, m.
Rnlontel, bas —, 8, calomel, m. clo-rură de mercuriu, /. fnlt, (fdlter, faltefi), rece; frig; —er Stufidjnitt, cărnăţărie,/; mezeluri, /. pl ; — e .tiidje, mezeluri, f pl ; —et SSronb, cangrenă,/; — es ţyieber, friguri, /. pl- — mnrfjen, a răci ; jb — modjen, a omorî pe cineva; jb — ftctlen, a astupă cuiva gura; es iţt —, e rece: mir iţt —, mi-e frig: — Miitig, a. cu sînge rece ; —iierjig, a. rece, nesimţitor ; — ftnntg, a. rece, indiferent. Salt=Muttgfeit, bie —, sînge rece, m; —ţerjigfeit, bie--, răceală, nesimţire, f\ ţctjale, bie —, —n, supă (de berc) rece, /;	- fdjmteb, ber
—, (e)8, —e, alamăr, m ; —fein, ba8 —, (e)8, indiferenţă, răceală, /; —maffcrţeilaitftalt, bie —, —en, idroterapie, i.
Salte, bie—, —n, răceală,/, frig, n; grofee —, ger, n.
fălben, a răci; —lid), a. răcoros, font, ţ. fontmen.
Santarifla
336
fanbibieren
Snntnrilba, bie—, camarilă, (partida curtenilor de influenţă), /.
Sombiife, bie —, —n, bucătărie navală, /
fonte, (. fomnten.
Sîantec, bie —, —n, gemă, camee, /.
Sântei, bag —, g, —e, cămilă, /.
Camelie, bie—, —en, (bot.) camelie,./'.
Stamerab, ber —, en, —en, camarad, soţ, fărtat, ortac, companion, m; —fcţjnft, bie —, —en, amiciţie, or-tăcie, /.
Samerahta, bie —, (pl.) ştiinţele fi-nanţiaro, /. pl; —ift, ber —, en,
—	en, linanţiar, m ; —tutffcnîdjaft, bie —, — en, ştiinţă finanţiară, f.
ftnmillc, bie —, (iot.) muşăţel, m. romoniţă, camomilă, /.
finmin, ber —, g, — e, cămin, coş, ogeagy horn, n; —feger, ber —, 8, coşar, fumist, hornar, m.
Somifof, bag —, g, —e, camizol, n.
Santnt, ber—, (e)g, Sâmtne, pieptene, m; coamă (de deal), /; gît (de vită), n; creastă (de cocoş); bărbie (de chee), /; afle? liber einen
—	fdjeren, a face din toate o zeamă; iţnt fdinuflt ber —, se umflă în pene; —fett, bag—, 8, —e, grăsime dela gîtul vitei; — garn, bag —, (e)B, —e, carngar, n; —gra=8, bag —, feg, (bot.) codraş, n ; — ntadjer, ber -, g, pieptănar, m ; —rab, bag —, (e)8, —raber, roată dinţată, / ; —tnoHe, bie - , — n, carngar, m.
fămnten, a pieptănă, a. coafa, a friză; ăBotte —, a dărăcî lină ; fid) —, a-şi face părul, a se pieptănă.
Santmcr, bic—, — n,cămară; cameră; odae, chilie, /; —becfen, bag—, g, ţucal, n; —bante, bie—, —n, damă de onoare, /; —btener, ber —, g, camerier, valet, m; —frâu, bie—, —en, camerieră, /; —gut, bag , g, — gftter, domeniu, n; —ţerr, ber —, n, —n, şambelan, cămăraş, m; jungfer, bie —, — n, camerieră, fată din casă,;; — fafjdjen, bag—, g, subretă, /; — ntdbdjen, bag —, g, camerieră, fată din casă, /; —ntuftf, bie—, muzică de capelă, f; —ton, ber —, (e)g, —tiine, ton surdin, n; - oerljanblungen, bie—,
(pl) desbaterile camerei (de deputaţi), /. pl; — gofe, bie —, — n, subretă, /
Sătnnterdjen, bag —, g, cămăruţă, chiliuţă, /.
Sămnter=ei, bie —, —en, visterie, /. tezaurul public, n; — er, şambelan, cămăraş, m ; --ling, ber —, §, —e, şambelan, m.
Santp, ber—, eg, —e, teren îngrădit, n; — agne, bie—, —it, campanie,/. Sămf)e, ber —, tt, —tt, campion, m. Snmpedjcljols, bag —, eg, (bot.) lemn roşu, n.
fampeln, ftrî) —, a se certă.
S’ontvf, ber —, eg, Sîfintpfe, luptă ; combatere,/; — geno=fj, ber—, ffcit, — ffen, soţ de arme, m; —ge= tihnind, bag —, g, dîrdora luptei, f; —f)atjn, ber—, (e)8, —fjaflire, bătăuş, m; —Iuft, bie —, poftă de luptă, /; — plaţj, ber—, eg, — plâţşe, teren, n. arenă, /; — fpiet, bag--, g, —e, joc gimnastic, n. fnmpf-bereit, — fertig, a. gata de luptă;
—luftig, a. bătăios ; - unfafjtg, a. i [ invalid, .n v Cluj	[bate.
fâmpfen, a se luptă, a dolî, a corn-Slimpfer, ber —, g, luptaciu, luptător; campion, atlet, n ; - fpiete, bie—, (pl.) jocuri gimnastice, f.pl. Santpfer, ber —, g, camfor, m ; — frânt, bag —, g, (bot.) noatătă, /; —tdjtejjbaunuDofle, bie—, celuloid, n. fantpierett, (fantpiert, fantpier(e), a bivoacâ.
Saitaille, bie —, canalie, /.
Snttal, ber —, g, — nfile, canal, şe-nal; erugă, /.
fanaltfieren, (fanalifiert, fanalifter(e),
a canaliza.
Sanapee, bag —, g, canapea, /. Sanaricii=oogd, ber —, g, —obgel, (zool.) canar, m; — geifig, ber—, eg, —e, inăriţă verde, /
Sanbare, bic’ —, —ît, zăbale, /. pl. Sanbcf, ber —, g, canal, scoc, «; -bie —, — ît, doniţă, cofă, cană,/; —jucfer, ber—, 8, zahar galben,». Sanbefaber, ber—, 8, candelabru, n. Sanbibat, ber —, en, —en, candidat, m.; itr, bie—, — en, candidatură,/, fanbibiercit, (fanbibiert, fanbibter(e), a candidă.
fnpituliercu
■ fanbiercn	337
■	faitbicrcn, (fnnbiert, fanbier(e), a con-
Sanbig, bcr —, candel.	[fiză.
Sanbitcu, bie —, (jol.) lisă, /.
Satleef, ber- g, scorţişoară, /. SattcBnJ, bcr , -afle, caneva, /.
. Sănguritf), ber—, g, —g, (soo7) cangurii, m.
■	ftanindjett, ba? - , g,	iepure
de casă, /. vătuiu, m.
Snniftcr, ber —, g, balot, colet, «. Sanfer, ber—, g, paiangen mare, m;
cangrenă, /. fanit, f. fbntten.
Saune, bie —, —n, urcior, n. cană, cofă, doniţă, bordacă, năstrapă, f; ibric, n; — giefler, ber —, g, cosi-torar; politicastru, m ; —nfraut, bag—, g, (bot.) iarbă de cositor,/, fnnneuflieţîent, (fannengiefjert, fanne= giefjre), a rodomontâ.
Sannet, bie —, —n, scoc, sgheab ;
ciubuc, n.	[ciubuci.
faiinelieren, (fanneliert, famtelier(e), a Snmiibatc, ber , ît, - n, canibal, m; fannibaUfcţ, a. canibalic, fannft, f. fonnen. fomite, f. feitnen Sauoc, f. Sanu.
■' Sanon, ber—, g,	—e, canon, n: lege
bisericească. /.
Sanonabe, bie —, —n, canonadă, f. Sanon=e, bie —, —n, tun ; —enboot, bag —, eg, —e, canonieră, /; — ertbomter, ber —, s, bubuitul tunurilor. n ; — enfeuer, bag —, g, canonadă, n ; —engut, bag —, g, bronz de tunuri, n; —enfuget, bie —, — n, ghiulea, f; —eitlauf, ber —, g, — Ifiufe, ţeava tunului, / ; —enntitnbung, bie —, —en, gura tunului, /; — enfdjiag, ber —, (e)g, —fdflâge, lovitură de tun,/;—en= fd)u=fl, ber —, ffeg, —ftfjiiffe, foc de tun, n\ —enfliefel, bie —, (pi) cizme cu tureci lungi, n ; —enDcr= fcfjhtfl, ber —, eg, —fcflliifle, optu-rător. m; —ier, ber —, g, —e, tunar, artilerist, topciu, m. fnmmieren, a trage cu tunul, a bate cu tunul, fanonifrfj, a. canonic.
Santate, bie , —n, cantată, /. Sânte, bie—, —ît, muche, margine, /; bord, n; bordură, /; părcan,
Aiexi Th: Dicţionar germ.-rom.
dantelă, horbotă ; auf bie flolje — Icgett, a face economii; eg fteffl auf ber —, stă să se decidă.
Sântei, bag —, g, riglă pătrată, f. Santer, ber —, g, galop scurt, n. fantern, a galopă vr’o doi paşi. Santtjnfen, ber—, g, cîrlig,w; cange,/. Satitfjaribe, bie —, — n, (zool.) gîn-dac de turbat, »; gîndăcei, m.pl. fantig, a. muchiat.
Snittiieite, bie —, —tt, cantilenă, romanţă, /
Snntine, bie —, — u, cantină, locandă (pe lingă o cazarmă sau o fabrică), f.
Santfrfju, ber—, g, —g, gîrbaciu, m. Saitu, bag —, g, luntre indiană, f. Saitjei, bie —, —n, amvon, n • er rebet bon ber —, vorbeşte ca din pod; —berebfamfeit, bie —, elocvenţă canonică, /; —beefe, bie —, —n, uraniscul amvonului, m\ — rebitcr, ber —, g, predicator, m. Sanjelift, ber —, en, —en, grefier, scriitor, m. fattjeitt, a predică.
Snttjiei, bie —, — en, cancelarie, biurou; — biener, ber —, g, odă-iaş, m.
San.ţlcr, ber —, g, canţelar, m. Snoîin, bag —, g, caolină, /.
Sap, bag —, g, —g, cap, promon-_ tor, m,
Sapaitn, ber —, (e)g —e, clapon, m. fopamten, a claponi.
Sopetfe, bie —, —n, capelă, /. Sapelimeifter, ber —, g, capelmaistru, m.
Saper, bie —, —n, caperă,/; —n= ftraucf), ber —, (e)g — ftrâudjer, capăr, m.
Saper, ber —, §, corsar, tapern, a captură, fapieren, (fapiert, fapiere), a înţelege. Sapiltnrgefnfle, bie —, (j>l.) vase capilare, /,
Snpital, bag —, g, capital, n; —rer= breeflen, bag —, g, deşugubină, /. Snpită(tf|en, bag —, g, capitel (la o coloană), n.
Sapităn, ber —, g —e, căpitan, m. Sapitef, bag —, g, capitlu, n. fapititlieren, (fapitutiert, fapitulier(e), a capitulă, a se predă inamicului.
22
Saţiitiilntioii
338
Saţittutation, bie —, —ert, capitulaţi ane, /,
Saplatt, ber —, 8, —plane, capelan, diacon, m.
Sflpptţeit, bas—, chipiu, n; şapcă, /. Sapp=e, bte—, —n, caschetă, beretă; glugă,/'; capac, »; — emttantel, ber —, 8, —mantei, mantă cu glugă, /. —fenfter, bal —, I, fereastră pitită, /; — Ijaţn, ber—, (e)8 —bâfjne, clapon, ni ; —meife, bie -, — en, (zool.) piţigoiu cu creastă, m; — naljt, bie —, —nabte, tiv, n ; — jaurn, ber—, 8, —jaunte, căpăstru, m; belciug (de nas), n. faţipcit, a claponi; a tăia (vîrful), a reteză.
fiiippt, bal —, 8, —8, chipiu, w. Sîaprice, bte —, — n, capriţ, ». Sopriole, bie —, —n, capri’olă, copcă, /; desghin, n.
Sapfel, bie —, —it, capsulă; cutie, /; toc, n; ghioacă, coajă, /. îapţelotttge 7s-vuri)t, bte — , fruct închis, n. faptioS, a. capţioz. btptiuicmt, (foptibicrt, faptibier(e), a captivă; a amăgi; a incintă. Saptuâ, ber —, capacitate, inteli-ginţă. /.
fnputt, a. stricat, spart, prăpădit. Supune, bie —, —n, glugă, / ; ca-puşon, n.
Sopuginer ber —, 8, capuţin (călugăr), m; cafea cu (puţin) lapte,/. —. freffe, bie —, (bot.) condurul doamnei, m: —pilj, ber—, e8, — e, pitarcă, /.
Sar, bte —, doliu, n; —freitag, ber —, 8, —e, vinerea mare, /; — famftog, ber — , 8, —e, sîmbăta paştilor, /; —morîje, bte —, —n, săptămîna patimilor.
Sar, ba§ —, (e)8, —e, hîrtop, n. Sarabiner, ber —, 8, carabină, su-şanea, /.	[filă, /.
Saraffe, bie —, .—n, carafă, caran-Sarafai, ber —, 8, —e, (zooZ.) cara-colac, m.	[laj, n.
Sarambolage, bte —, —n, carambo-farambotieren, (faramboliert, farambo= lter(e), a carambolâ.
Sărat, bas—, 8,—e, carat, (=4cen-tigrame), m.
Sanuifd]c, bie —, —n, (zool.) caraş, m; caracudă, odoviţă, /. Sarntmit=e, bie —, —n, caravană, /;
—[erai, bte—, —en, caravanserai,». Sarbatfdje, bie —, — n, biciu, n ;
cravaşa, /, farbatfdjeit, a bicui.
Sorbit, ba8 —, S, carbit, m; piatră de gaz, /.
Sorbol, ba8—, 8, carbol, m; —faure, bte —, fenol, m.
Sorbottabel, bal —, 8, frigăruiu, m. Snrbuitfel, ber —, I, abubă, ser-pengea, /.
Sorbomotn, bie —, I, cordamomă, ./. Sarbiitfiţe, bte —, —n, perie de cai, ţcseală; hehelă, /; dărac, m. farbătfdjett, a ţesălă; a frecă cu perie aspră.
Sârbe, bie —, —nbiftel, bte —, (bot.)
scaiu voinicesc, m.
Sorbiitol, ber—, 8, -- iulie, cardinal, m. Soreuj, bte —, —eit, carenţă, ştirbire; lipsă, scădere, /. forcfţiereit, (farefftert, farejftcr(e), a mîngăiă, a giugiuli.
Sarftol, ber—, 8, (bot.) conopidă,/. Sorfuttfel, ber—, 8, (min.) rubin, n. forg,(forger,targ[t), a. puţin, pe sponci, sărăcuţ; avar; etn e§ sJJiittogl= efjen, un prînz sărăcuţ; — jutnef* [en, a da pe sponci ; —en, a fl scump, a se scumpi.
Sargljett, bte—, sgîrcenie, sărăcie,/, lărgită), a. sărăcuţ, pe sponci. SărgliiJ)!ett, bie —, sărăcie, /.
Sargo, ba8 —, 8, povara unei corăbii, /.
foriert, a. cadrilat.
Saritotur, bie —, —en, caricatură, schimonosire, /.	[monosî.
fortfierett, (farifiert, fartfier(e), a schi-Sorm=en, bal—, enl, —ina, poemă, /-Sorntin, ber —, 8, carmin, n. Sortteol, bal —, 8, (min.) cornalină, sardoană, /.
Sorttetial, ber—, 8, —e, carneval, n. cîşlegi, m. pl.
Sornirfel, bal —, 8, iepure de casă, /. vătuiu, m.
Sarnie=8, bal—, ţel, —ţe, coropiţă,/. Sarniiffel, ber —, 8, fractură, Matură, (periculoasă), f.
Soro, bal —, pătrat, n. carou, m.
339
Satarrfj
■Saeoffe, bie —, —n, caretă, /. Sîorottc, bie—, —n, {bot.) morcov, m. fiarpfeit, ber—, g, crap, şeran, m. 3lam, f. ftarren.
Karree, baS —, g, —g, careu, n. •Samtt, ber---, S, car, n. căruţă, cotigă; droagă, teleagă, triboanţă, roabă,
farrctt, a căra.
Snrriere, bie —, —rt, carieră, /. ftariolţioft, bie —, poşta, cariolă, /. JSărrner, ber —, 8, căruţaş, pahonţ, glodaş, m.
$nrft, ber —, eg, —e, săpoiu, târnăcop, n. cazma, /. arşeu, m. farftcn, a săpă.
Sartătfcf)e, bie —,	it, cartuşă, /
mitralie, /.
itartamu', bie —, —n, cartană, (tun de calibru marc), /.
Snrtaufe, bie —, şartreză, /. ftartc, bie—, — n, hartă, mapă; carte de joc; cartă, /. bilet, tichet, n ; etn Sfnel —, o păreche de cărţi, /; — nauffd)lctgerin, bie —, —nert, cărturăreasă, /; — nblatter, bie—, (pi.) cărţi de joc,/; -tiţmţner, bas , g, carton, n; - -nfpteler, ber —, g, cartofor, »»; ntâfcE)cf)en, baS - , g, port-caiet, »; — muictel, ber—, g, cartizană, /; —li, bag—, g, —e, cartel, ». trust, n. înrtiercn, (fariiert, tariier(e), a compartimentă, a cartona.
Savtoffef, bie —, —ît, cartof, m. ba-rabulă, /. alimeş, n; —met)l, bag —, S, feculă, /; —guder, ber—, S, glucoză, /.
Slarton, ber —, g, —g, carton, n ;
—aţţe, bie —, cartonaj, n. fnrtouiercu, (la rt o inert, tartonier(e), a legă în carton, a cartona. Snrtufdje, bie —, — rt, obuz, n. Simiffci, bas —, g, —e, carusel, n. căluşei, m.pl.
Sfarţalibcn, bie —, (pi.) cariatidă,/. fafif)ieren, (fafdjicrt, fafd)ier(e), a ascunde, a tăinui; a trage pe carton. S'âfe, ber —, 8, brînză, /. caş, n ; —arteit, bie —, (pl.) brînzeturi,/. pl; — flabeit, ber —, g, alivancă,/; —frâu, bie —, — en, brînzăreasă, /; —fud)en, f. —flaben; —lab, ber —, g, cheag, n; —laib, ber —, S,
—e, burduf de brînză, n; — madjer, ber-, g, baciu, m: —ntabe, bie—, —tt, strepede, m; —pappet, bie ranbblaitrige —, caşul popii, m ; roilbe —pappel, nalbă, /; —facf, ber —, (e)g, —fade, sediiă,/; —roarert, bie —, (pl.) brînzeturi, f. pl. Safematte, bie —, —n, cazămată, /. Suferite, bie —, —n, cazarmă; —n= bieitft, ber —, eg, —e, corvadă, /; — nfiidje, bie—, — n, popotă. /. făfig, <i. brinzos, căşos.
.ttufino, baS —, g, —g, casină, /. SnSfett, bag—, (e)g, —e, caschetă,/. .Siufpation, bie—, cassare; reformare (a unui ofiţer),/; —e, bie—, —n, cassă, / ; — itami, bag —, eg, -imtter, perceptorat, n ; — enfturj, ber —, eS, —fiiirje, reviziunea cassei,/. rcscontul cassei, »; —e= roUe, bie—, —n, castron, n; —ette, bie —, —n, cassetă, f.
(affiercit, a cassă; a reformă (pe un ofiţer).
fiafflerer, ber , g, cassier, m. Maftagnetic, bie—, —n. geampark,/. fîuftanie, bie —, — n, {bot.) castană, /; —nbaum, ber —, eg, —bâunte, castan, m.
ftaftd)en, bag —, s, cutiuţă, /. fiaftc, bie —, — n, castă, /; — ngeift, ber —, S, spirit de classă, n. fafteieit, fief) —, a-şi munci trupul, a se mortifică, a se tortură, ftafteiung, bie—, —en, chinuire, torturare, mortificare, /.
Sa fie 11, baS—, 8, —e, castel, n; —an, ber —, 8, — e, castelan, m.
Saftcn, ber—, g, Mften, dulap, scrin, n\ cutie, /. sipet, sicriu, n; ladă, /. chivot, n. almar, n. ftoftrat, ber —, en, —en, scopit, m. fnftricren, (faftriert, faftrfer(e), a scopi (oameni); a jugăni (cai), a bate (berbeci).
Sîafuav, ber—, g, —e, (zool) cazuar (un fel de struţ), m.
Satofalf, ber—, g, —e, catafalc, pat de mort, n.
Mntiifomlic, bie—, —n, catacombă,/'. Satoiog, ber —, g, —e, catalog, m. Sfataraft, ber —, g, —e, cataract, n. Motanii, ber—, g, —e, guturaiu, gu-tunaiu, catar, »; troahnă, /.
22*
fafarrpaftfd).
340
fauni
fatarrpaltfdj, a. cataralic; gutunăios. Statafter, ber S, cadastru, n. Sîataftropfje, bie—, — n, catastrofă,/. Sate, bie—, — n,bordeiu,n. hrubă,/. Satedjiâ=mu§r —e, —meu, catehism,». Sategorie, bie—, —rt, categorie, /. fategorifd), a. categoric.
Sater, ber—, S, (zool.) cotoiu, motoc, motan, mărtan, m; durere de cap (după o beţie), /.
Satgut, baS —, e§, — e, fir de maţ (pentru a coase răni), n. ftatpeber, ba§ —, S, catedră, /. Sat^ebraie, bie —, —n, catedrală, /. Satpeter, ber —, S, sondă, /. Satpolif, ber —, en, —en, catolic, păpistaş, letin, m. fatfjolifrfj, a. catolic, păpistăşescjetin. Sattnn, ber—, S, —e, stambă, alagea, /; —bruderei, bie —, —en, văpsi-torie de stambă, /. fattuneu, a. de stambă faţbalgeit, fid) —, a se părui, a se scărmânâ, a se ciufuli, ftapbalgerei, bie—, —en, părueală,/. Sa^cţcn, baS—, §, pisicuţâ, /; (bot.) ament, ». rînză (de salcie, etc.), /; —bSume, bie —, (pl) amen-tacee, /. pl.
Sialje, bie—, —n, (zool.) pisică, mîţă, /; chimir, n; —n roerfen, a face pisici; — nbucfel, ber —, 8, temenea, /; einen —buclei macfjen, a se căciuli; — ngefcprei, bas , S, —e, miorlăit, «; —ngliramer, ber—, S, (min.) mică, /; ngebăd)tni=§, bas —, ffeS, —ffe, memorie slabă, /; —ngolb, baS —, e§, (min.) mică galbenă, / ; — nfilber, baS —, S, (min.) mică, /; — njamnter, ber —, S, durere de cap, /; —nfopf, ber —, S, — fftpfe, încăpăţînat, m\ în-căpăţinare, /; — frânt, ba§ —, S, (bot.) iarbă flocoasă, /. baldrian, m\ —nntufif, bie—, —en, şarivari, n; ntan fitprt iţit mit — mufif, îl duce cu alaiu ; fbm eine —mufif macpen, a da cuiva cu huideo ; —npfbtdjen, bas —, laba pisicei, /; (bot ) siminoc, m ; — nfdpnang, ber —, c§, (bot.) talpa cucului, /; —nfprung, ber—, S, —fprunge, depărtare mică; e§ ift nur ein — Bon pier, este la doi paşi d’aici ;
—nti(d), ber —, eS, —e, masă adiţională, f.
faubern, a borborosi (ca 'curca), faubermeffd), a. macaronic. tanbernielfrij, ba§ —, (e)S, gerg, m. fauett, a mestecă, a molfăi Sauen, bas —, §, masticaţiune, /. fauern, ficp—, a se pitula; a se tu-pilă, a se stîrcî.
Sauf, ber —, e§, Mufe cumpărătură, tîrgueală ; mit in ben — Ie= gen, a da pe deasupra; —anfcplag, ber —, S, —l'cplage, evaluare,/; —brief, ber — (e)§ —e, contract de vînzare, /; —faprer, ber —, §, —faprteifcpiff, ba§ —, (e)§, —e, corabie mercantilă, /; —frâu, bie—, — en, comerciantă, /; — gelb, baS —, e§, — er, preţ, cost, »; — gut, baS —, (e)S, —giiter, marfă, /; — bade, bie—,—n, bazar,»; —f)an=S, bas —, feS, —fjâufer, magazin public, bazar, m\ casă comorcia-lă, /; —perr, ber —, n, —n, comerciant, m ; —:aben, ber —, S, —lăben, prăvălie, dugheană, / ; magazin, n; liebfjaber, ber —, S, muşteriu, m ; —Iuftige, ber —, n, —n, cumpărător, m; — mann, ber —, S, —lente, comerciant, m ; — mannfdjaft, bie —, negustorime, /; mannSftaitb, ber —, eS, — ftanbe, breazla comercianţilor, /; —prehS, ber —, fe§, --fe, cumpărătoare, /; cost, »; —[d)iding, ber —, §, —e, preţ, n ; — fumnte, bie —, cost total, »; —trunf, ber —, 8, — e, aldămaş, n ; — Bertrag, ber —, S, —trage, contract de vînzare, ».
fauf=en, a cumpără ; bafiir famt iep uttr nicptS —, asta nu-mi este de nici un folos; —ntânnifd), a. comercial, mercantil.
Stăufer, ber —, S, cumpărător, muşteriu, m.	[simbriaş.
fiiitfllirp, a. de cumpărat ; venal, Siiuffidjfeit, bie —, venalitate, /. Saul=e, bie —, —n, groapă, / ; cap gros, n ; —barfep, ber —, e§, —e, (zool.) chefal, m; —quappe, bie—, —n, (zool.) scoarpănă, /. fainit, adv. abia, dabia, cu anevoie, cu greu.
341
feifen
| Siaupe, bie —, —n, moţ, n.
K .ftnupeloi, bte —, —ett, trafic, n.
1 fauyelit, a trafica.
K Saufeufc, bie —, —n, cozeză, f; I	divan,	n.
p	tauftifd),	a. caustic,	coroziv.
I Soiitiiimt, ber —, 8, tutun de mes-|	tecat,	n.
I	ftiiutimi,	bie	—,	cauţionament, n,
f Sautfdjuf, ber —, 8, cauciuc, n. ţ littuţ, ber —, e8, Sauje, (zool.) cucu-i vea, ciovică; ein »»nberlicf)er —, om ciudat; ein reicber - , chiabur, m ; ein burd)triebener —, om viclean, m.
Săusdjcn, bas—,8, (zool.) cucuveică, cilioae, /. ciuhurez, m.
SoDttiier, ber —, 8, — e, cavaler, m. i Snoflllerue, bie —, călărime; — ift, ber —, en, —ett, călăreţ.
^abatine, bie —, —n, cavatină, /. .Sabiar, ber —, 8, caviar, m. icre ] negre, /. pl.
fflbierett, (fabiert, fabier(e), a se pur-.	tâ garant.
SebS=eţe, bie — tt, concubinat,»; -iran, bie - , — en, ţiitoare. spu-[	roaică, metresă, f ; —ntaitn, ber
'	—, ev, -miinner, ţiitor, concubin,
};	m\ — roeib, f. -frâu.
ferf, a. îndrăsneţ. obraznic ; - fid), •;	ai/r. cu îndrăsneală, îndrăsneţ.
i ftetflieit, bie - , —en, îndrăsneală, obrăznicie, /.
t. ftet>8, bas —, fes —fe, ghieţar, »».
1 Seftr, ber —, 8, chefir, laptevin, m.
$ege(, ber —, 8, —n, con, n ; popi-\	că,/; corp (de litere), «; mit St'inb
unb —, cu căţăl cu purcel ; — fdjiebert, a se .juca în popice ; — baljn, bie—, — en, popicărie,/; — fdjieber, ber —, 8, popicar, m ; jdţnatler, ber —, 8, conirostru, m; —fdjnitt, ber —, (e)8, —e, elipsă, iperbolă, parabolă, f. fefleUfbrntig, a. conic ; —n, a se juca în popice; fid) —, a se rostogoli.
Sefjhaber, bie--, —n, vină guturală, p	/; —balfen, ber —, 8, chingă de
- -	căpriori, f: - -budjftabe, ber —, tt,
—n, literă guturală, / ; — becîel, ber —, 8, - tt, epiglotă, / ; căpă-ţel, m ; — brilfe, bie —, tt, ghin-
durilo gîtiţei, —brnfenfranfţeit, bie —, —en, melic, m; —e, bie —, tt, gîtlej, n ; gîtiţă, / ; gîrean, fa-ringe, m; beregată, /; e8 ift mir cttoa8 in ber — e ftetfen geblieben, mi s’a sterit gîtiţa ; — fjobel ber —, 8, pajnic, n ; fopf, ber —, e8 — fbgfe, larinx, m ; laringe,/; —îobffdţniit, ber —, (e)8 - e, la-ringotomie, f ; - foţ)ffd|tr)inbfucf)tr bie —, laringhită, /; — foftffpiegel, ber —, 8, laringoscop, « ; - -lanţ, ber—, e8, —e, ton gutural, n; — Ieifte, bie —, —tt, ciubuc, n ; — riemen, ber —, 8, cureaua caschetei. /; —fuctjt, bie —, şopîrlai-ţă, grumăzare, /; trăgan, n ; — ung, bie —en, canelură, /. fcl)len, a cartelă, ciubuci. ftef)r=au3, ber - -, ultima tură de dans, f; — befen, ber —, 8, mătură, /; — biirfte, bie —, tt, perie de măturat, /; — id)t, ber —, gu-noiu, n ; — idjtfiaufen, ber —, 8, morman de gunoiu, n ; —reint, ber —, 8, — e, palinod, n ; —feite, bief/,Libn, revers, »; —tuiţdj, ber —, e8, —e, mătăuz, n. feŞren, a mătură; a întoarce, a în-turnă ; feţte fcber Dor fetner Xitr, vază-şi fiecare de sărăcia sa; ba8 unterfte ju oberft —, a face toate alandala; redjtg unt fefirt, la dreapta împrejur; feţrt unt gemadjt, dos la faţă; fid)—, a se întoarce; fid) an ctimi8 —, a luă ceva în seamă, ffeibe, ber —, —n, mişel, m. fteidje, bie —, n, arest, «; dultă, /. feifcit, (teifte, gefeift, alt tiff, gefiffen), a cicălî, a cîrăl.
fteifen, ba8 —, cicăleală, cîră, f. Seif, ber —, 8, —e, ic, toroipan, găvosd, n\ pană. /; eitt — treibt ben nnbern, cuiu cu cuiu se scoate afară; auf einen groben Sloţ geţbrt ein grober —, la aşa barbă, aşa răsătură ; -bein, bas —, 8, —c, sfenoid, m; —er, ber —, 8, mistreţ, vier, m ; —erei, bie —, păru eală, / ; -fdirift, bie —, — en, caractere cuneiforme, f. pl. feihen, a bate un ic, a împăna ; a snopi; a ciomăgî; a t.ăiă (vite) ;
Seim
342
Sertt
—fdrrnig, a. cuneat, cuneiform ; —fbrmig ţdjttctbett, a teşi.
Seim, ber- , 3,—e, germen, m; embrion, n; chimă, ovulă, / ; colţ, »; mugure, m; plod; ferment, n;
—	im @t, bănuţ, m ; —Watt, baS —, (e)§, —blatter, {bot.) cotiledon, n; —en, baS—,3, încolţire, germinare, mugurire, plodire, / ; — fe= benzen, gemulă, tigelă, /; —fjulle, bie —, — u, perisperm, —ling, ber —, (e)3, —e, embrion, n ; — raiirjeltfien, baS —, 3, radiculă, /.
feimtn, a încolţi, a germina; a spun-tă, a muguri; a se plodi; a miji (mustăţile); —b, a. embrionar.
fetit, (feiner, fcine, îetiieS), nici unul, nici una ; —er Bon beiben, nici unul, nici altul, —erlei, adv. de nici un fel! —erfeitS, adv. din nici o parte ; —eSfaliS, — e3u>egS, adv. nici de cum ; nici într’un chip ; —mal, nici odată.
Setdj ber —, (e)3, —e, potir, «; cupă, /; pocal, n ; (bot.) calice, /; —6 latt, baS —, e3, —blStter, (bot.) sepală. / ; —Mume, bie —, (bot.) pâhăraş, m ; — bliiter, ber —, 3, (bot.) caliciflor, m; —becfel, ber—, 3, patenă, /'; —lappd)en, baS —, 3, carpelâ, /; — tudj, baS —, (e)3 — tiidjer, procovăţ. n.
Selle, bie —, — n, mistrie, /; polonic, herleţ, n.
Setler, ber—,1, pivniţă, /; podrom, n\ celar, zemnic, m ; — affel, bie —, (zool.) cloporte, scolopendă, /; cîrliac, cinele babei, m ; miţa popii, /; —ei, bie —, —en, pivniţe, /. pl ; — fenfter, bas —, 3, lunetă, / ; — getnolbe, ba3 —, 3, argea,/; gîrliciu, n; —gejdjof;, ba§ —, eS, —e, susol, beciu, n; —f)al=§,
—	fe3, — ţdlfe, gîrliciu, m ; (bot.) dafin mic, m ; —Iod), ba3 —, 3, —lodjer, lunetă, / ; — meifter, ber —, 3, chelar, clucer, m\ — reedjiel, ber —, 3, cambie cu subscrieri de fantazie, f
Seliner, ber —, 3, chelner, garson, credincer, »; —in, —nen, chelnăriţă, /.
Seltcr, bas —, 3, teasc, n. cramă,/, gherir, lin, n\ —baum, ber—, (e)3,
—bânme, mustitor, »; —er, ber—r 3, tescuitor, m; —fa*fj, ba3—, ffe3, —fâffer, zăcătoare, /. badan, » ; —Ijau=3, ba3—, feS, — ţăujer, cramă, /; — er, ber —, călcător (de struguri), m.
îettern, a călca struguri, a musti, a tescui.
Semeitate, bie—, —n, caminată, cameră cu cămin, f.
fenitdmr, «. cunoştibil; vizibil; distinct; -cit, (fnnnte, fennte, gefannt, fenn(e), a cunoaşte; —en lernen, a face cunoştinţa; nic£)t -, a ignoră; bureţi unb’ burd) —en, a cunoaşte pînă în talpă; —tlicf), a. vizibil, distinct; — tnifjreid), a. instruit, savant; -*-3eid)nen, (gefenn* jeidjnet, fennjetcpne), a caracteriza; a marcă, a însemnă.
Settmbarfeit, bie—, evidenţă,./'; —er, ber—, 3, cunoscător, m; — erfdjaft,. bie —, cunoştinţă, / ; — tlidjfeit, bie —, evidenţă, /; —tni=3, bie—, . — ffe, cunoştinţă, noţiune, idee,/; in —tniS iefen, a încunoştiinţă ; —jeidjen, ba3 —, 3, semn (caracteristici, n; notă, marcă,/, simptom, n\ —sug, ber—, (e)3, —sfige, trăsură caracteristică, /.
Senterljafen, ber —, 3, cange, /.
îeittern, a captură (o corabie); i. j. a se răsturnă (o corabie).
Sbeper, ber —, 3, ozor, n.
fepern, a ţese cu ozoare.
Seramif, bie—, cheramică, olărie,/.
Sîerb=e, bie—, —n, crestătură, /; — f)olş, bas —, e3, —ţbljer, răboş, n: —tier, ba3 —, (e)3, —e, insect, n.
Kerbei, ber—, 3, (bot.) asmaţiuc, m.
ferben, a crestă.
Sîerf, ber—, e3, —e, insect. n.
Serfer, ber —, 3, penitenţiar, n; — meifter, ber —, 3, temniţei’, m.
Steri, ber—,3, om, ipochimen; băiat, făt, ştrengar; rf)rlid)er —, om cinstit; ]d)Ied)ter —, mişel, m; bum» mer—, nătărău; »erfl««f)ter —, om al dracului; baumlanger —,lungan, nămilă de om; guter —, bun băiat; —djen, bas —, piciu, m.
Kcrme=§, ber —, ffe§, cîrmîz, n ; — faft, ber—, eS, —fâfte, alcîrmîz, ».
Sîern, ber—, (e)3, —e, sîmbure, gră
fetnett
343
unte, m; frunte, lamură, /; miez, re. inimă, măduvă, cvintesenţă, elită, floare, /; —aulbrurf, ber —, (e)8, — britcfe, expresiune înădu-voasă, /; —bctţăcr, ber—, 8, (xool.) botgros, m; — dien, bag , 8, sîm-burel, m; - er, ber —, 8, osa,r, re. catacombă, /; —frruf)t, bie —, — friicf)te, drupă, /; — geţăufe, bal—, I, cocian, ciocălău, re; vîlvă, /; —fiaftigfeit, bie—, vlagă, tărie, /; —ţolj, bal —, el, — ţbljer, lemn sănătos, n ; — inţalt, bcr —, I, —e, sîmbure, m. cvintesenţă, ./'; —meţ)t, bal —. I, —e, lamură, floarea fainei, [f; —tnenjdţ bcr —, en, —eit, grădină de om,/; —obfi, bag —, el, drupă, /; —fd)tt=f;, ber —, flel, —fdjiiffe, lovitură ober ni-meritură în centru, /; —[prud), ber —, (e)§, —)ţ>riic£>p, adagiu mă-duvos, re; —trupţtett, bie - , (pl) trupe de elită, /. pl; —tooffe, bic —, lînă cu vlagă, f.
lertt-en, a curăţ! de sîmburi; —fattl, a. putred la irîtată (arbore) ; — feft, a. măduvos; —gefuttb, «• teafăr, sdravăn; lamură; - f)ajt, a. solid, substanţial; măduvos; — ig, cu simburi; grăunţos; energic, măduvos, solid, tare, durduliu ; —log, a. fără, sîmbure, fără cuprins, fără valoare.
Ser^cţen, bas —, 8, luminărică, /; —e, bie —, — rt, luminare, făclie, /; - cnţdjein, ber —, l, zarea lu-minărei; —entrfiger, ber - , I, pă-limar, — enroeitie, bie —, —tt, întîmpinarea Domnului (sărbătoare), /.
ferţengcrabc, a. drept ca o făclie.
Stefcţer, ber —, I, plasă, răţea, /.
Seffel, ber —, I, căldare, /. cazan, ceaun, re; — ilicfer, ber —, I, căl-dărar-cîrpaciu, m; —ţerb, ber —, el, —e, cotlon, re; —jagen, bas—, 8, hîrtoapă, /; — tarife, bie—, —tt, timbară, /; — ţdjmieb, ber —(e)8, —e, cazangiu, m: — jtange, bie —, —tt, cuşbă, / ; —tai, bal —, 8, —taler, hîrtop, re; — tretben, bal -, 8, hîrtoapă, /.
Ste|ler,ber -, 8, căldărar,cazangiu, m.
Setfcţen, bas—, 8, lănţişor; —e, bie
—, —tt, lanţ,«. catenă,/. câtuşi, fieare, /. pl. şir, re; înlănţuire, /; ghirlande (de flori), /. ş/- decani etru (Vio metru),»;; urzeală,/; pilc (de potărnichi), re; att bie — iegen, a pune în fieare; —el, bie —, tt, lănţişor, re; itt —ctt fdjlagett, a ferecă ; ettbrud), ber —, (e)8, —-brftdje, dezălare, despletire./;
! ettbrMe, bie—, —tt, pod în lanţuri, re; — eitglieb, ba8 —, e8, —er, za, /; — ettrec£)mntg. —regel, btc—, regula conjugărei, /; —ettreim, ber —, 8, —e, rim înlănţuit, « ;
eitrittg, ber—, (e)8, — e, za; —en= fdjlmfj, ber--, ffel, — fdflitffe, sorit, re; — enftid), ber —, 8, —e, ochi-şele, /. pl\ - el, bie —, —n, lănţişor, re.
fettcit, a legă, a înlănţui; a pune în fieare.
Jtotjer, ber --, 8, eretic, rascolnic, tre; —ei, bie—, — en, irez,re. erezie,./', fcftcrifd), a. eretic. feud)eit, a gîfăi.
fteudpen, ba8—, 8, gîfăire, /; — fmjîen, ber —, 8, tuse măgărească, tuse convulsivică, /.
Seufe, bie—, — en, măciucă, ghioagă, /. topuz, toroipan, re; pisălug, re; armure,/; şold,», coapsă, pulpă; chefăneală ./'; — enţtilj, ber—, (e)8, gefrăuţelte —, (bot) togmăgel; ber fdjbtie —, meloşel, m. feulett, a chiofănî; a lovi cu măciuca, a tăia (boi).
Seuler, ber —, 8, mistreţ, m. Keuţter, ber —, 8, strat de rocă, re. fettfd), a. cast, fecioresc, virginal, curat, pudic.
Seiifd/batmt, ber —, (e)8, — bfiunte, (bot.) mielărea, / ; —ţett, bie —, castitate, puritate, pudicitate, /. Seufdje, bie—tt, ocină solitară,/, ftibitţ, f. Hiebtţj.
fildjererbfe, bie —, — tt, (bot.) năut, nohot, m. fid)etit, a chicoti.
Sirfl, ber —, el, —e, chix (lovitură greşită la biliard),)»; —fer, ber—, 8, chix, n.
{itffett, a face un chix, a greşi. Sîiebiş, ber- , el, —e, (zool.) noghiţ, libuţ, m. ciovlică, f.
Sfiefer
344
fippen
Siefer, ber —, g, falcă, mandibulă, maxilă, / ; urechie ober branhie (de peşte), /; (bot.) pin, m. fiefern, a. de pin. ffiefe, bie —, —n, mangal, n Siel, ber—, g, —e, tuleul (penei), n; talpa (corăbii), /; — fjolen, bag —, g, răsturnarea corăbii./; carenaj. (trecerea unui matelot pe sub talpa corăbii, — o pedeapsă), n ; —rautn, ber—, (e)§, — rfiutne, fundul corăbii, n; —toaffet, bag —, g, brazdă (în urma corăbii), /, lieten, a împăna.
Sieme, bie —, —it, urechie ober branhie (de peşte). /. ftieit, ber —, g, lemn de brad. n ; —apfel, ber —, g, — aptei, (bot.) tuleu de brad, ciocălău de brad, »; — ruj), ber —, —eg, chinoros, m; sajă, /. fietttg, a. răşinos.
Stieţie, bie —, — it, cosniţă (de răchită), /,
ftte=g, ber —, feg, (mm.) prund, sa-bur, rîj, n.
Siefef, ber —, g, (min.) siliciu, m; —fcŞMatnin, ber —, eg, — fdjwfitntne, litofit, m; —ftein, ber —, (e)g —e, bicaş, cruh, m; cremene, /. îiefef=ortifl, a. silicios; —Şart) «• vîr-tos ca cremenea.
fiefett, (fief(ef)t, fteft, for, fure, gcforett, ftefe ober fic-o), a alege, fiefig, a. silicios, cruhos, prundos. Sieje, bie —, —n, coş, n. ftff, f. feifeit. ftferifi, int. cucurigu!
SÎHo, ba? —, g, chilogram, n; — me= ter, ba? —, g, chilometru, m. Sirnme, bie —, —n, crestătură, gar-dină, /.
fitttmett, a crestă, a gărdini.
Sîinb, bag —, eg, —er, copil, prunc, făt ; — er unb SJlarrett fngeti bie SBaŞrŞeit, gura păcătosului adevărul grăieşte ; bag — bei feinem rtdjten 9îamen nennett, a spune pe şleau; —er beg Std£)te§, fii luminii; bit bift etn — beg 3Tobeg, moartea te aşteaptă, ai să mori; ntit — utib ffiegel, cu căţăl, cu purcel; —bett, bag—, g, lăuzie,/; — betterin, bie—,
—nen, lăuză,/;—bettfieber,bag—, g, febră puerperală, /;cŞen, copilaş, m; —erei, bie —, —ett, copilărie, /; —erberoaţranftalt, bie —, —en, creşă, / ; —erfrau, bie —, —ett, dădacă, /; —erfreffer, ber —, g, gogoriţă, / ; —erfreunb, ber —, (e)g — e, pedofil, m; —ergarten, ber g, —garten, şcoală frebeliană, grădină de copii,./'; — ergidjter, ber —, g, eclampsie, /; —erţâubcŞen, bag —, g, chitie, scufie, /; — jaŞre, bie —, (pl.) anii copilăriei, m. pl; — flapŞer, bie —, —it, titirez, n ; —erttarr, ber —, en, —en, pedoman, m ; — erţoffen, bie —, (pl.) copilării, /. pl ; — roUftuŞl, ber —, g, —jlfiŞIe, stratulă, /; — erjpiel, bag -, g, —e, joc de copii, n; nimica toată, bagatelă, /. lucru uşor de făcut, n; - erfpott, ber —, (e)g, rîsul copiilor, n ; — ermfirterin, bie —, —nen, bonă, băiătoare, /; —erjucŞt, bie —, pedagogie, /; —egalter, bag —, g, vîrsta copilăriei, —egfinb, bag —, eg, —er, nepot, m; —egliebe, bie—, amor fiesc, amor filial, -egmt)r= ber, ber —, g, infanticid, m; —eg= ftatt, an — egftatt onneŞmen, a luă de suflet, a adoptă ; —egteil, bag —, g, —e, legitimă, /; — Şeit, bie —, copilărie (etate),/; — licŞfeit, bie —, purtare flască, /; — jdjaft, bie —, filiaţiune, /; —gfrau, f. —erfrau.
fiitînerţaft, a. copilăresc ; — erleicŞt, a. uşor de tot, ce poate face şi un copil ; —erlog, a. fără copii; —ifcŞ, a. copilăresc, pueril; —ifdj rocrben, a ajunge în doaga copilăriei; —lid), a. fiesc, filial.
SftiiifcrliŞcn, bie—, (pl) farafastic, n.
Simt, bag—, (e)g —e, bărbie, barbă, falca de jos, /; — bacfen, ber —, g, —labe, bie —, n, falcă, / ; — fette, bie —, —n, zăbală, strună, /; mustuc, m; —fţnŞe, bie —, —n, bărbie, ţăcălie, /.
Siobf, ber —, (e)g — e, chioşc, ».
Siflfel, ber —, g, corn, n.
Sţifipc, bie —, —n, leagăn, m; hîţăi-toare, /; dulap, n.
fiftpeit, a reteză (arbori), a răsturnă.

345
Silobauftctmnutt
$irdpe, bie —, —n, biserică, ecle-zie, /; jur —liiuten, a tocă ; — Ijnlten, a face slujbă (la biserică), a celebră serviciul divin ; —en® , agenbe, bie —,	n, tipic, n ; —
enattefte, ber —, n, - n, proistos; —enatnt, bag—, (e)s — «inter, funcţiune ecleziastică, / ; oficiul bisericesc, n ; — enbar.n, ber—, (e)g, anatemă, afurisanie,/; - -enbnd), bag —, g, —bucf)er, tipic, » ; — enfaieb, ber —, (e)g —e, fur de cele sfinte, m; —enbiener, ber —, g, cliser, ţîrcovnic, cîrsnic, m; — etibtenji, b'er —, (e)g —e, slujbă (bisericească),/; — enfaljue, bie—, —n, prapor, m; — enfeft, bag —, eg, —e, praznic, hram, n ; —en® fiirft, ber —, en, —en, cliiriarh,»». —engcinger, ber —, g, om biseri-cos, m; —engebraudj, ber —, g, — braudje, rit. tipic, n; engemeinbe, bie —, — n, parochie, enorie,/; —engercit, bas —, g, —e, odoare bisericeşti,/; —engejang, ber —, (e)§ — jânge, condac, n ; — ettleţre, bie—, it, dog mă,/; — engefeŞ, bag —, es, —e, canon, » ; —en® leljrer, ber —, §, dogmatic, »«; — —enlidjt, bag —, (e)g, făclia ştiinţei, /; —enlieb, bag —, eg, — er, psalt, n ; —enorbnuttg, bie — ■en, tipic, » ; —enormii, bas —, s, —e, odăjdii, f. pl; —enrat, ber—, g, —rate, dicasterie,/. consistoriu, sinedriu, a; —enrauber, ber —, s, fur de cele sfinte, m ; -enred)t, drept canonic, n ; — eitregiment, bag —, g, —e, ierarhie./; —en® jfinger, ber —, §, dascal. psalt,»»; —enfaŞung, bie—, —en, canon,»; —enjpaltung, bie—, — en, schismă, /; —cnjtaat, ber—, (e)s, statul papal (de odinioară), »; — enflrafe, bie—, —n, canon, ».; —enftuljl, ber —, (e)g, —ftitf)Ie, strană,/; -entag, ber —, g, —e, sinod, »; —enlum, .bag—, §, —tiinter, eclezie,/; —en® tater, ber —, s, -- tater, gociman. epitrop. curator, m; — entetbe)® ferang, bie —, — en, reformat ie. — iune, /; eitberîatnntlung, bie—, —en, sinod, sobor, conciliu, n ; —entifitation, bie —, —en, vizita-
ţiune canonică, f; —entorfianb, ber—, (e)s, — ftanbe, proistos, epitrop, ecleziarh, m; —faţrt, bie—, —en, Jitie,/, pelerinaj,»; —gang, ber —, (e)g, —gange, mers la biserică, » ; - £)of, ber —, s, —ţofe, curtea bisericei, /. cimitir, n; — ner, ber —, s, cliser. ţîrcovnic, cîrstnic, m; — jpiel, bag —, (e)§, —e, enorie. parohie,/; — ţprengel, ber —, s, eparhie, dieceză, /; --turm, ber —, (e)s, —turme, turnul bisericei, clopotniţă, /; —roeit), bie —, —en, tîrnosire, /; —ineif)® feft, bag —, es, —e, hram, n. fircbtirfi, a. bisericesc, ecleziastic. Sirnte=Bi bie —, —ffe, chermeză, /. fim, a. domesticit, blînd; — ntadjen, a domestici; —n, a domestici, a amăgi.
ifirfrfpbaum, ber —, (e)g, —bânme, (bot.) cireş, m ; — brannttnein, ber —, I, chirş, m; — e, bie —, —n, cireaşă,/; —lorbeer, ber—, g, —en, laurocerasă, /; — itaffer, bag—, s, iChi,rş, «f.ihrarv C]uj firfdjnh, a. cireşiu.
Sifjett, bag—, g, pernă, căpătliu, »; —itberjug, ber—, S, — gftge, — jtedje, bie —, —it, faţă de pernă, /. ®ift=d)en, bas —, §, lădiţă, /'; —e, bie —, - it, ladă, lacră, cistă, /; —rbsdien. bag—,5,(bot.) forostău,»». Slig^eit, bag —, g, periniţă, /.
&itt, ber—, g, —e, ciment, corosan, mastic, m.	[androc. n.
Siittet, ber —, s, sarică ; fustă, /. fitten, a lipi, a cimenta.
Sittfudjg, ber —, es, —riicţjje, (zool.)
vulpe de ştepă. /. flit), bas —. eg, —e, puiu de căprioară, m; .—e, bie —, —n, ied. m. ftitjef, ber —, g, gîdilitură; mîncă-rime, poftă, /. titjeticf), ţ. fiiţtid).
fiţcftt, a gîdiii ; er fifceit midi, mă gîdilă, mă mîncă, am o niîncă-rime (să fac ceva).
Sitifer, ber , s, lindic, n. tiţiiid), a. gîdilicios; delicat, spinos. Stirot, ber —, s, —s, (zool.) chiv, »». ffabaitfteru, a hodorogi. (Uabiiuftcrmann, ber —, (e)g, -îitiin ner, gnom, m.
filabbe
346
filare
filabbe, bie —, —n, ciornă, /. terfe-log, bruilon, re. flabberabatfrf), int. baldabîc. flaţfeit, a rînjl, a stă căscat; — b, a. crepat, căscat; — be Slhtnbe, rană despicată,
îlaffeit, a lătra, a jăvri, a hămăî, a clefăi.
filăffer, ber —, §, javră, şarlă, /. filafter, bie —, — n, stînjin, m. flaftern, a aşeză în stînjini. flag=bar, a. contencios; —raerbert, a acţiona; —en, a se plînge, a se tînguî, a se boci, a se jelui; a pîrî, a acţiona; fein iîetb —, a-şi spune aleanul; —b, a. jalnic, tîn-guitor; —log, a. fără plîngere. filage, bie — , —u, plîngere, tînguire, jeluire, /. parapon, re; doleanţă, petiţie, reclamaţ-ie, —iune; pîră, acţiune, incuză, — fitţren, a se jelui ; — geţdjrei, ba§ —, §, —e, bocet, re; —lieb, bas —, eS, — n, elegie, f ; —fdjtift, bie —, —en, jalbă, /; —ffieib, bas —, (e)§, —er, bocitoare, /.
filăger, ber —, s, jeluitor ; pîrîtor, pîrîş, acuzator, incuzător, acţi-onator; reclamant, ret. flăgertfd), a. acuzator, pîrîtor. flăglitf), a. lamentabil; deplorabil, filamtit, ber —, eS, —e, strungă, /. chei, /. pl.
flamnt, a. strimt; înţepenit, filantmdjeit, bas —, s, căluş, schim-puş, m.
filammer, bie —, — n, scoabă, f. crampon, colţ, re. crestiţă, /. căluş, sclirnpuş, re; paranteză; acoladă, (arc), /.
tlammern, a prinde cu scoabe ; a închide în paranteze ; a acolă ; fid) —, a se crampona, filamp, ber —, S. lamina, alamă, /. filaittpe, bie —, — rt, scoabă, /. filaitg, ber—, (e)§, filange, sunet, ton, son ; timbru (al vocei), n ; etn 9tame Don gntem —, un nume bine reputat; mit ©anei unb —, cu alaiu; ol)rte ©atig unb — abjieljen, a o şterge cu coada între picioare; —boben, ber —, S, —bbbcn, rezo-1 nanţâ, /; —Iet)re, bie —, —n, a-custică, /.
Hang, flânge, f. fltngen. flangdoS, o. nesunător, surd; — DoU, a. sonor, răsunător. filăppd)ett, baS—, S, limbuţă, clapă,/. filapp=e, bie—, —n, supapă; limbă, limbuţă, /; piston ; oblon (de masă), re; valvulă, f; — enfjorn, ba§—, e§, — Ijbrner, corn cu piston, re; — i)ut, ber —, e§, —f)iite, clac, gibuş, re; —iejfet, ber—, §, scaun pliant, re; — tijd), ber —, eS, —e, abatant (masă), ret ffappeii, a se plia; a se potrivi, a se îmbină; nieber —, a se închide; in bie §5be — flappen, a ridică (un capac); baS tlappt nidjt, nu va ; Ijiet ţeifjt eS —, aici e treaba pe drăguş la căuş.
filapp=er, bie —, —n, geamparâ; titirez, terteleag, căuş (al rnoarei), n; —erfjorn, baS —, S, —fjihner, buglu, ret; - erroţe, bie —, (bot.) berbene, /; —erfd)lange, bie —, —e, crotal, ret; — fd)tDantm, ber—, eS, (bot.) bureţi călugăreşti, ret. pl-, —topf, ber —, S, (bot.) clocotici, »t. pl; — ftfdf), ber —, eS, e, a-batant, re.
flapper=biirr, a. costeliv; —n, a odo-rogi, a clămpăni, a clănţăni; — ig, a. hodorogit, costelit. filap=s, ber —, fes, fildpîe, fleaşcă, tiflă, /. jart, ret. flapfen, a plesni (cu palma)
Ilar, (flarer, flarft), a. limpede, chiar, curat; senin ; apriat, învederat, lămurit, desluşit, distinct, inteligibil; — unb beutlidj, a. respicat; explicit; in— en SBorten, desluşit, pe şleau; — ntadjen, (flargemadjt, mad)(e) Ilar), a limpezi; a lămuri; fid) etttmS — mad)en, a şi da seama de ceva; trt§ —e brirtgett, alămuri; baS ©d)iff — madjett, a ridică ancora corăbiei; im —en fetn, a şti ce c de făcut; ins —e fomnten, a se descurcă, a se dumeri, filare, baS —, —n, limpezeală, /;
bnS — Dom (Si, albuşul oului, m. filfir=e, bie —, —n, străcurătoare ; basen de decantare, re; —en, baS —, 3, rafinare, /; —ung, bie —, —en, limpezire, chiarificare, chia-rifleaţ-ie, —iune, /.
Ifăreit
347
fleiit
Mărcii, a limpezi, a chiarifică, a de-cantă/ăpă.curgătoare); adestilă, a afina, a rafina
Sî(arf]eit, bte —, limpezime, chia-ritate, /.
Slorinetfie, bie —, —n, clarinetă, /;
—ift, ber—, en, — cn, clarinetist, m. Sfaffe, bie —,	n, clasă, /; —nlot>
Ierte, bie—, n,lotărie pe clase,/, îfoffiftsiereit, (flaffifijiert, flaffifijier(e), a clasifică.
Slaffifer, ber —, I, autor clasic, m. îtaffifri), o. clasic, tlaftifd), a. elastic; sfîrmăcios. Stlntev, ber —, g, murdărie, rtăclă-eală, f.
flaterig, a. murdar, terfelit, ffatfd}, int. trosc, pliosc 1 — en, a pocni, a plesni; a bate în pălmi, a aplaudă; a cleveti; fiaft, a. clevetitor.
ttaifri), ber —, e3, plesnet, pocnet, n; clevete, /. pl; —bufe, bie — , —rt, cutră, /; —e, bie —, plesni-toare,/; —erei, bie—, — eit, vorbe de clacă. f. pl. leorbăric, /. cancan, n; —fiaftigfett, bie —, leorbă-rie, /; — rofe, bie—, {bot.) bujor, m. ffaubeit, a culege, a alege, a strânge (de jos.)
ftfaufiem, bie , —en, migăleală, respicare, /.
Sîlauc, bie—, —it, ghiară, unghie,/, tlaueii, a prinde eu ghiarăle. fifaa=[e, bie — , — en, chilie,/; —3ner, ber —, 3, pustnic, sihastru, m. ©laitfcf, bie —, —n, clauză, /. Staufur.bie—, —en,copcă (la cărţi),/. SMabintur, bie—, — en, claviatură,/. ®fit#ier, ba3 —, 3, —e, pian, n ; — augjug, ber —, (e)3, — jiige, reduc-ţiune pentru pian,/; —fdjule, bie —, —n, metodă de muzică pentru pian, /.
fiîeb=efraut, bag , 3, (bot.) aspri-şoară, /; —enelte, bie—, —n, (bot.) lipicioasă, /; —cr, ber —, 3, glu-tin, m; — riglei), bie —, lipicioşie, viscozitate, /.
f(eb=en, a lipi; a se lipi; mo bu t)in= geţft, bleibft bu ffeben, şezi lipă unde te duci; —rig, a. cleios, lipicios, clicos, viscos, glutinos. fferfeu, a se ajunge, a fi de ajuns.
.iilerf-s, ber—, je3, —ie, pată de cerneală, /; —ţerei, bie—, —en, mîn-jitură, f. grifonaj, n. ffetffen, a păta, a scrie nelizibil. Sîlee, ber —, 3, (bot.) trifoiu, n ; — blatt, ba3 —, e3, —blâtter, foae de trifoiu. /; trio (trei inşi), m; — felb, ba3 —, e3, —er, trifoişte, f. fleibcit, a lipi (păreţii cu lut), ftleiber, ber —, 3, (zool.) ţoiu. m. fileib, ba3—, e3, —er, haină,/, vest-rnînt, straiu, n; fustă, robă,/; — eraitfmanb, ber —, e§, lux în toalete,»; somptuozitate,/; —er= biirfle, bie—, — n, perie de haine, f; — ertuufen, ber —, 3, copcă, /; —enţanbler, ber —, 3, hăinar, m ; ţanblung, bie—, —en, hăinărie,/. magazin de îmbrăcăminte, n; — er= famnter, bie —, n, garderobă,/; ■ ermaeber, ber —, 3, croitor, m ; —orbttung, bie , —en, lege somp-tuară, /; —recţien, ber—, 3, cuier, n ; — etjcfjranf, ber —, (e)g, — ţdjranfe, dulap, n. garderobă, /. armar,»; —ftănber, ber—, 3, stativ de haine,»; — ertradit, bie — , — en, port,»; îmbrăcăminte,/ costum, »; —ermart, ber —, 3, —e, garderobier, m : —ung, bte —, —en, îmbrăcăminte, haină, toaletă, /; —unggftM, ba3 —, es, —e, haină, îmbrăcăminte, garderobă, /. ffeib=en, a înţolă, a îmbrăca; —en ©ie bo§ in SBorte, exprimă asta în cuvinte ; mie fleibet mic£) bicier Şut, cum îmi şade această pălărie? biefer 2eib fleibet Sie fefir gut, această talie vă prinde de minune; ftdj—, a se îmbrăca, a se purtă; —fam, a. fercheş.
S(ei=e, bie -, tărîţe, /. 'pl; —enfledşte, bie —, pitiarsă, /; — enfupţje, bie —, —n, borş, n. fleiig, a. tărîţos.
fleiit, (fleiner, fleinft), a. mic, mărunt; —beigeben, (gibft, gibt, gab, gâbe flein bei, fleinbeigegeben, gib flein bei), a se piti (înaintea cuiva) ; —e3 ©clb, bani mărunţi, m. pl; — glaubig, a. mic de inimă; ein — er Jfcrl, piciu, m; —(aut, «. tăcut, sfiit, smerit; —licl), a. mic, secant; — umeţen, a micşoră; a mărunţi, a tăia; —
Stleinbanbel
348
ftltftier
mtttig, a. neinimos, neîncrezător, puzilanim; —ftabttţct),a. cocoşneţ; —meife, adv. cu măruntul; etn — menig, adv. puţintel.
$[eittdjanbel, bct —, §, comerciu în mic; — ţjdttbter, bcr—, §, detailist, m; —ţjeit, bie —, micime,/; — ig« feit, bie—, —en, bagatelă, nimica toată, /; mărunţişuri, f. pl ; — finberbemafţianftalt, bie —, —en, creşă ; — tgfettsfrămer, bec —, g, secătură, criticaştrii, m; — lidjfeit, bie —, secătură, /; —mut, ber — , (t)§, smerenie, puzilanimitate,/; —ob, bas—, — e, odor, nestemat, «; —ftăbterei, bie—, —en, provincialism, n.
Sleifter, bei —, §, cocă, pastă, /. ftciflern, a lipi; a mînzăli.
Mentatig, bie—, (bot.) clematită, viţă albă, /.
•Sîlemmdn-tUe, bie—, —n, pensneu, m; —e, bie —, —n, cleşte, m. min-ginea; strîmtoare,nevoie; dilemă, /; — er, ber—, o; cleşte, colceag, schimpuş; pensneu, n. fientmcit, a strînge (în minginea), a pişcă.
ffempcrtt, a ciocăni (alamă) Slemţmer, ber—, .§, alămar, tinichigiu, ţintar, feralbar.ferblantier, m iHeţiper, ber—, s, gloabă, mîrţoagă,/, flerifaf, a. clerical.
.itlcrufer, ber —, g, cleric, m; —i)ei, —u=g, ber —, ffeg, — ffe, cler, m. Sleite, bie—, —n, (bot.) scaiu, brustur, m. genistă, /; fid) an jb mie cine —îiartgert, a se ţinea scaiu de cineva; —nfraut, bag —, s, (bot.) capul călugărului; —nrourjel, bie —, (bot.) lipean, m.
£letter=eifen, bag —, g, colţar (de urcat), m; —er, căţărător, m; — ftange, bie—, —n, catarg (de gimnastică), «; —Bbget, bie —, (pi.) căţărătoare, /.
flettern, a se urcă, a se căţără, a burică.
Stlitfer, ber -, §, globuleţ, n. flieficn, (flob, flbbe, geftoben, îtieb(e), a despică.
Client, ber —, en, —en, client, m ;
—el, bie —, —en, clientelă, f. Silinţa, bag—, §, climă, /. climat, n.
flintatifţlj, a. climateric, îlitnnt, i. f. (ftomm, fliimme, geflomnten, fltmm(e), a se urcă, a se sui. Slimperei, bie—, —en,drăngănitură, /. flintperu, a drăngăni.
Sliitge, bie —, —n, custură; sabie; limbă (de briceag); jb iiber bie— fprtngen lajfen, a trece pe cineva sub tăişul săbiei; Dor bie — for= bem, a provocă pe teren ; etne gute —fd)Iogert, a excelă în ma-niarea armei, a fi bun scrimor ; a fi bun de gură. filing=el, bie —, clopoţel, n. sonărie (electrică), /; — beutel, pungă de ofrande (în loc de discos),// —el* jdjnur, bie —, — fdjniire, cordonul sonăriei, n ; — eljug, ber —, (e)§, --guge, sonărie, / ; —en, bag —, sunet, clinchet, n; —gebidtjt, bas —, g, —e, sonet, m\ —flang, ber —, s, clinchet, »; —ling, bag —, dingada, /.
f liitgelit, a sună clopoţelul; a ţăngănî. Mingen, (flang,flânge, geflungen,fling(e), a sună; a ţiui; llingtg fo gelingtg, unde sună, se adună; — b, sunător; mit — bem Spiel, în sunetul muzicei, n.
Sliitiif, bie —, —en, clinică,,/'; — er, ber —, g, medic clinical, m. Hinifrij, a. clinic.
Slinfe, bie-, —n, clanţă, clampă,/, flittfeit, a clenţăni, a clăncâi. filiitfcit, bag —, s, clăncăit, n. ftlinfcr, ber—, g, bazalt artificial, n. fîfinfe, bie —, —n, crepâtură, /. tm, int. clap; — unb Har, scurt şi cuprinzător; —ig, a. stâncos, bolfos.
fâtiţ)ţ>=e, bie—, —n, stîncă, /. stean, gherdap, »; —er, ber—, §, maiu, n; brigantină, /; —fifdj, ber—, eg, —e, (zool.) chelodon, m\ — jdjuler, ber —, g, bucher, m.
Hippifl, a. stîncos, bolfos. ffirr, int. zang; — en, a zăngăni, a zornăî, a cloncăi.
Stlirren, bas —, s, zăngănit, zorăit, cloncăit, n.
Sfifdjee, bas —, g, —n, clişeu, n Sîfiftier, bag —, g, — e, clistir, lave-ment, n; — ţpritje, bie —, —n, cli-zopompâ, /. clistir, n.
349
ftitftt)
flitfcf), int. pleosc.	!
Sifttfd), ber- ,(e)3, -- e,pleoscăitură, f. flitfd) =eti, a pleoscăi; —tcţ,«. năclăios.! Mlttcrn, a mînji (hîrtia).
SWoatfe, btc—, —n, lagum, n. cloacă, hazna, /; canal suteran, n; —n® tiere/bie—,(pl) monotremate. f.pl. llob, flobte, i. flieben.
Slobeit, ber —, 3, lodbă, butuc, n. flobig, a butucănos, butucos.
Jloittnt, ftbmme, i. flimmeu.
Slonfen, ber—, », sabot, n galenţă, f. Sttoţifel, f. ffiloppel.
Ilopfeji, a bate; a ciocni; a ciocăni; a sbucni; a palpită, a băcăî, a svocoti, a tăcăi; auf ben SBufct) —, a sonda terenul; auf bie gitiger—, a da peste degete; an bie îftr—, a bate la uşe.
®[cţjf=en, ba3 —, s, ciocnire, ciocă-nire, bătaie (la uşe); sbucneală, palpitaţ-ie, — iune, /; —er, ber—, 3, ciocan (la poartă), n; —fedjter, ber —, 3, spadasin, gladiator, /«; —fedjterei, bie —, — eit, cîrcotă, /. Stlobp®ei, ber- , 3, maiu, »; talanca, băţ, fus, n; limbă (de clopot), /; —eUubeit, bie—, —ett, horbotărie, —Ier, ber—, 3, horbotar, in. fUipbelit, a talanci.
ber —, fe§, —ţe, perişoară (de carne), /'.
filoftcr, ba3—, 3, Stbfter, mănăstire, /. cenobiu, convent, m; - bruber, ber —, 3, —briiber, frate, cenovit, m; —frâu, bie—, —eit, maică, călugăriţă, /; —geift(id)e, ber —, n, —n, ieromonah, m; —geliibbe, bag —, 3, serment de călugărie, n ; —jefle, bie —, — n, chilie, f. Hofterlid), a. mănăstiresc.
®lo§, ber —, es, SHBfje, bulgăr, boţ, cocoloz, bulz, bruş, n\ găluşcă,/. ®l(5ficf)en, bag —, 3, găluşcă, perişoară, /.
flofjig, a. gloduros, aluăt.os.
Slot», ber —, eg, îtlbge, butuc, n ; buturugă,/, trunchiu, n. buştean; tontolete. m.
^tobăjen, bag —, 3, trunchiuleţ, m. floţig, a. butucos. ftlub, ber—, %, —8, club, n. cazină,/. ftluft, bie—, .Uliiite, despieătură, ere-1
! pătură; prăpastie, /. pripor, m;
abiz, n; fustă subţirică,/; frac,n. Huftij), «. sdrenţăros.
,flug, (fliiger, fiiigft), «. cuminte, inteligent, prudent, judicios ; bu fannft barau? nid)t — roerben, nu te poţi dumeri din asta ; bitrd) ©djaben rotrb mau —, paguba te învaţă minte ; —e grâu, femee ştiută, /.
fi(iig=elei, bie--, ert, subtilizare, sfă-toşie, /; —ter, ber—, 3, sfătos, m. f(iig®eln, a subtiliza; a rafina; —lid), a. cu minte, înţelepţeşte. SHugţeit, bie—,cuminţie,prudenţă,/. SUitntp, f. Slumpen, fiiiimpdjen, bas—,3,bruş, golomoz, n. fîiiimjnen, ber —, 3, mototol, golomoz, stolohan, n ; massâ, grămadă. bruş, bolovan (de sare), m; —TUB, ber—, eg, — fiijje, picior butucănos, «.	[sos,
Huntperig, o. gloduros, bruşos, grun-filunfer, ber—, 3, ciucure, m. fttunfe, bie —, —n, crepătură, /. SHiippe, bie —, —n, cleşte mare, n. ®tufe, bie —, —u, bortă (prin care se sloboade otgonul ancorei), f. SîfuBcr, ber—, 3, pînză (pe catartul prorei), v; —baunt, ber —, eg, — bdurne, vîrful catartului prorei, n. fitabbern, a roade, a ronţăi, ftuăbdieit, bag —, 3, băieţaş, m. Stnabe, ber—, n3, —n, băiat, m; — n= alier, ba» —, 3, etate puerilă, /; —nfraut, ba»—, 3, (bot.) poranice, /; — nfdjdnber, ber —, 3, pederast, m; — nftretcf), ber—, (e)S, —e, ştren-gărie, festă puerilă, /. înabenţaft, a. pueril, fnatf, int. trosc, pliosc! —eu, a pocni, a troznî, a troscăî; a sparge(nuci), a sfîrmă.
Suarf=ntanbel, bie —, —n, migdală în coajă,/; —luurft, bie—, -wiirfte, cîrnat afumat, trandafir, m. filtagge, bie —, — n, ciot, n.
Sîuail, ber—, 3, —e, pocnet, n. pocnitură, bucnitură, /; — unb fţatt, ţoropoc ; — effeft, ber —, 3, —e, surpriză, /; —eu, ba3 —, 3, pocnet, n. detunătură, plioscăitură, /. ploscăit, bubuit, n; —ga=3, ba§ —, ţe3, -fe, —golb, ba3 e3, —
Inadcii
350
ftlber, bag —, §, gaz, aur, argint fulminant, m.
Inadeit, a pocni, a bubui, a trosni, a ţăcăi, a sfichiui. fttapp, a. îngust, strimt; pe sponci; — adv. dabia; —e Qeiten, timpuri grele, /. pl. chesat, n. iiitappe, ber —, n, —ît, scutelnic, aprod; ciocănaş, m\ calfă de morar, /; —fcfjaft, bie—, en, breasla ciocănaşilor, /.
(năucit, a şchiopă.
Imippcrii, a ronţăi.
ftnadfj fjcii, bie —, strimt,oare, lipsă;
—fad, (e)g, — fficfe, raniţă, /. Jnapfcn, a rupe, a pişcă (vîrful). fttarpcln, a roade.
fnarr, int. scîrţ; — en, a crâcni, a scîrţăî, a hurui, a geme. fiitarre, bie —, —n, scîrţăitoare, /. Stitafter, ber—, §, tutun de Holanda, n; — bart, ber —, (e)g, —barte, om posac, m. htaftern, a pîrăi.
Inattern, a ropoti. ftitiiitcf, ber —, g, ghem, gogoloz, ghiul, n; motoşcă, /. glomer, m. glomerulă, /; (bot.) sîncerică, f ; etn — SBinbfaben, o păpuşă de sfoară, /; in eineit — roinben, a ghemui; -gra=S, bag—, fes, (bot.) golomoţi, m. pl.
Slnauf, ber —, g, Sniiufe, miner (de sabie), capitel (de coloană), glob (al unui turn), n.
Snaul, ber —, §, Snâule, (bot.) glomerulă, /.
Stnăuldjeu, bas—, s, ghemuleţ, ghe-muţ, n. motoşcă, glomerulă, f. fnangetn, a roade, a molfâ'i.
Snaupc, bie —, —n, nod, n ; —lei, bie —, —en, migăeală,/.
Jnaubebn, a mîgâi, a forfecâ ; —ig, a migălos.
$înau=g, ber—, feg, —|e, cultuc, m. Sînaiifer, ber—, g, sgîrcit, avar, cumplit, scump, m; —ei, bie —, —en, sgîrcenie, avariţie, /. fnauferdcţ, a. sgîrcit, avar, scump, cumplit, ciufut; n, a se scumpi, a fi sgîrcit. fnantfdjen, a strivi, a făcăli.
. finebel, ber—, g, căluş, scăiuş, proţap, eetlău, crîmpoiu, n. gîrbiţă,
finic
/; —bart, ber—, (e)g, - barte, barbă ’n cioc, /. barbişon, «.
Iitebelit, a cetlui, a crîmpoti, a pro-ţăpi, a legă fedeleş, a garotâ.
Snedjt, ber —, (e)â, —e, argat, m. slugă,/; serv, rob, m; —3rtuţjprec£)t, gogă, /; —fd)aft, bie—, — en, servitute, robie, /; —ung, bie —, împilare, /.
fitedj=ten, a împila; —tifcf), «. servil.
S'itetf, ber —, g, —e, cosor, n.
Itteife», (fniff, fntffe, gefniffen, fneif(e). a pişcă, a scrivăli.
Shteifer, ber —, §, scrivală, /; monoclu, n.
Sfiteib-e, bie —, — n, cleşte, m; tavernă, /; —en, bas—, g, pişeare, frămîntare (la inimă), / ; —erei, bie —, - cit, beţie, /; — jaitge, bie —, —n, cleşte, m. pinsetă, f.
fiteiţieu, a pişcă, a ciupî, a ciupărî; a frămîntâ (la inimă); a sta de beţie.
Sneller, ber —, g, tutun prost, n.
fneteit, a frămîntâ, a dipsi.
Snitf, ber —, g, — e, pocnet, pîrăit, n. îndoitură; despicătură, crepă-tură, /; sgîrciu, ra; —ebein, ber—, Ş, —e, om slab în vine, m ; păhărel cu- rachiu de vanilie şi cu un gălbănuş de ou, n; —er, ber —, s, sgîrcit, avar, m. inimă rea, /; —ei, bie —, —en, sgîrcenie, a-variţie, legumire, /; —S, ber —, îeg, —fe, compliment, n. reve-rinţă, /.
fnitf=en, a pocni, a pîrăi; a îndoi, a sparge, a sfărîmâ, a rupe (o floare). a strivi (pureci); asucigîtul; —exig, a. avar, sgîrcit, scump, ciufut; —ern, a se scumpi; — fen, a face o mică plecăciune (ca fetiţele), a se stîrci.
flnie, bag- , — c, genunche, genuche, /; iiberg — brcdjen, a face ceva tam ne sam; —banb, bag —, eg, —bânber, jaretieră, calţavetă, /; —beuge, bie —, —n, nuca genunchelui, /; —beugung, bie —, genuflexiune, /; — gid)t, bie —, go-nagră, /; —ifjofe, bie —, —n, cu-lotă, f; —feţle, bie —, —n, nuca genunchiului, /; —rienten, ber —, g, întinsoare, /; — fdjetbe, bie —,
Sfttofpe
1 ImcfaQig	351
I —tt, rotula genunchelui; — ftficf, l ba§—, s, —e, bust, portret (rner-:	gînd numai pînă la genunchi), n.
I f#ie*fădig, a. în genunchi ; —n, a îngenunchiâ: — id)tef, a. hăiţiş (picior); —fiecfi, — tief, a. pînă Ia genunchi,
fttietfdieit, a strivi.
ber —, g, — e, pişcătură; în-doitură, cută; apucătură, manoperă, /, cărcioc, n. chichiţă, chi-chibuţă, tertip, n ; intrigă, f tripotaj, clenciu, n.
Inifţ, 1". ftteifen.
htiffig, a. cărciocaş, răutăcios.
^«iţ»Stf)eit, bas —, g, bobîrneacă, /.
fttipfen, a trozni din degete.
$tttrfi=g, ber —, îeg, —ie, piciu, bru-doc, prichindel, m. ţică, popîrţă,/.
Iitirrcii, f. frtirfcfieiî.
fttirfd)en, a scărţăi,ascrîşnî, a ronţăi.
$nirfd)ett, bag—, ronţăitură, trosnitură, /.
ftltiftcrgolb, bas —, eg, şic, n.
Inifterit, a pîrăî, a prîsnî, a, crepitâ, p a sfirăi; a scîrţăî (zăpada sub ;; picioare)
înittcrn, a troscă). a scîrţăî; a crispa, a boţi, a mototoli
Snittcrgolb, bag ^r, eg, şic, n.
SfitoM, ber—, g, capră (arşic), coţcă /. cub (de joc), n.
(' înolieltt, a se juca în coţcă.
1 fâttobtaud), ber—, §, (bot.) usturoiu, aiu, m; —britfie, bte - , —tt, muj-deiu; —tuttfe, faie —, —tt, scor-daleă, /; —şefie, bte—, —tt, căţăl de usturoiu, m.
Sttodjel, ber —, g, glesnă; chişiţă (a calului), /; arşic, cub, »«; — (fiett, bag —, S, oscior, n. arşic, m.
Sfnodjctt, os, ciolan, n; — attjafi, ber —, eg, —iafie, epifiză, /; — fiattb, bag —, eg, —battber, ligament, »; —firnnb, ber —, eg, —brdnbe, necroză, /; —brud), ber —, (e)g, — brucfie, fractură de os, / ; —ettb jfittbuttg, bie —, —ett, osteită, /; —erbe, bie—, fosfat de calciu, n; materia tare a oaselor,/; —rdttb ttig, bie—, carie, J; —fticfie, bte—,
(pi.) osteacante, f. pl\ — fortfajj, ber —, eg, —iafie, apofiză, /; — fraţi, ber—, es, carie, /; —ţugutto^
bte —, -ett, simfiză, f; —gertfiţ), bag—, ţe)g, —e, schelet, «; —fiau=g, bag —, jeg, — fiâuţer, osar, n ; — fiaut, bie —, —fiâute, periost, n ; —fofile, bie —, —tt, spodiu. m; — Ittorpel, ber—, g, oseină,/; —lefire, bie —, —tt, osteologie, /; —n» tttanrt, ber —, es, moarte, /; — ntarf, bie —, măduvă, f. cereviş, m; —praline, bte —, —tt, glenâ,/; —fplitter, ber —, s, scarîmbă, / ; —ffiftem, bas —, (e)§, —e, sistem osos, schelet, n. fitiiifierit, a. de os fttod)ig, a. osos, ciolănos. ftitotfe, bie —, —tt, fuior, n.
Slniibei, ber §, gâluşcă. perişoară,/. fittolbe, bie —, —tt, tuberculă,/; bulb, n ; —ett, ber —, g, boţ, n. boţochină, /; ghem, n; modîlcă, /. bulb, n ; — engeroadpg, bag —, îeg, — ţe, plantă bulboasă,/; —en= tuinbe, bie (bot.) ignamă, /;	-
jucfit, bie —, elefantiazis, n. fitolhenforittig, a. bulbos ; —ig, a. tuberculos, boţos, bulbos; căpă-ţînos,
Shtopf, ber —, cs, Sttofife, nasture, m buton, bumb,»; măciulie, gămălie, /'. măr (la baston); glob (pe turn),»; — filume, bie—, (bot.) sipică, /; — Iod), bag —, (e)g, — Ibcfier, butonieră, /. tnSpfen, a butonâ, a încheia (cu nasture).
Sttoţtper, bte -, —tt, gogoaşă de tufă, galeşă, /.
Sîttorţţel, bie —, — tt, sgîrciu, carti-lagină, «; —tattb, bag ---, eg, sim-flză, /; —ftfcfi, ber—, eg, —e, peşte cartilaginos, m; — fraut, bag—, g, (bot.) cărţăitoare,/; —lefire, bte —, —tt, hondrologie,/; —fatat, ber -, (e)g, (bot.) răsfug, m. fnorţielig, a. cartilaginos. ftitorreit, ber —, g, nod, ciot, n. no-dulă, f.	[ciuros.
fttorrtg, a. noduros, cioturos, clen-Sfttorj, ber-, es, —e, nod gros, n. Sîttofpcfjen, bag—, g, bobocel, buton, colţ, n.
Sîttofpe, bie —, —tt, boboc, mugur, colţ, ochiu, n. pup, m. gemă, /; V"' wfiarj, bag —, es, propolis, n.
fnofpen
352
Soţler
fnofp=en, a înmuguri, a boboci; —ig, îmbobocit.
Sniitrţen, bas —, g, noduleţ, n. Snoten, ber —, g, nod, ciot,' bibil, n. ghindură,/; einen — fdjiirjen, a face un nod; — Mume, bie—, (bot.) luşte, /; —punft, ber —, eg, — e centru de comunicaţiune,/. (căi ferate); — ttrarj, bte —, (bot.) urzică neagră, /.
Sinoterirfj, ber—, g, (bot.) purecariţă, fnotiţţ, a. noduros, cioturos, ghin-duros.
Sltnbben, ber —, g, nod, ciot, n. Snuff, ber —, g, finitffe, ghiol d, ghiont,», fnuffen, a înghioldi, a ghiontul fniili, a. beat; —en, a boţi, a strivi, a crispa.
fniipfen, a înodâ, a legă.
Stnuppei, ber —, g, bîtă, /. ciomag, reteveiu, »; măciucă, /. fnnppent, a roade, a ronţăi, fnnnaett, a mărăi; a chiorăi, a co-răi; — ig, a. morăitor, mormăitor. Snurnert, bag —, g, cărăceală, /; — ţaţn, ber —, eg, —fjdfjne, (zool.) cosac, m.
fnufper=n, a roade, a ronţăi; — ig, a. crustos.
Snute, bie—, —it, cnută, năgăică,/. Snftttci, ber —, g, bîtă, /. ciomag ; măcău, reteveiu, chilom, n. ghioagă, băsdoaeă, /; —oerje, bie —, (pl.) versuri proaste, /. pl. Sobait, ber —, (e)g, cobalt ; fcbalt= faure? Salj, cobaltat, n.
Sobeit, ber—, g, cocină (de porci),/. Sober, ber —, g, paner, zăblău, coş (la trăsură), /; —letnmanb, bie—, podit, n; — roagen, ber—, g, braşov eancă, /.
Soboib, ber —, (e)g, —e, gnom, mo-roiu, iazmă, /.
ftobr-a, bie —, —en, (zool.) najă, şarpe cu ochelari, f.
Sodj, ber —, g, ffbţfje, bucătar, m ; pudingă; Oţele Siidje oerberben ben S9rei, unde-s moaşe multe rămîne buricul copilului netăiat; —birne, bie —, —n, pară de copt, /; — bud), bag —, g, — biidjer, carte de bucate, /; — Şerb, ber —, eg, —e, plită, vatră,/; —funft, bie—, arta culinară, /; — Iftffel, ber —, g, lin-
gură mare, f; —fala, —» eg, sare de bucătărie, /.
focţen, a găti bucate; a fierbe.
Socţcn, bag —, g, fierbere ; gătire (de bucate), /.
Siiiţer, ber —, g, tolbă, cucură, /. tioc, n.
Sod)in, bie—, —neit, bucătăreasă,/.
Sorfcin, bie —, (pl.) coculine, /. pl.
&ober, ber —, g, nadă, momeală,/, potmet, n.
foberit, a momi.
ii o feti, ber —, g, hurubă, /.
goffer, ber —, g,geamantan, cufăr, sipet, n. lacră, /; —ftfct), ber —, eg, —n, peştele cufăr, m.
•Siofţef, ber—, g, măgură (de deal),/.
Soţi, ber —, g, (bot.) varză, /. cu-rechiu, m; ben nlten — auftt>arm= men, tot alba în doi bani ; bag rnadjt ben — md)t fett, cu atîta nu te pricopseşti; —bifiel, bte—, [bot.) crăpuşnic, m; —fopf, ber—, eg, — fbpfe, căpăţină de varză,/; —lilie, bie—, — en, (bot.) paianginel, «; — nteife, bie —, — n, (zool.) piţigoiu mare, m; —rabe, ber —, g, —tube, bie —, —n, gulie, caralambă, f ; —firunf, ber —, (e)g, —e, codan de varză, n; —toeijjiing, ber—, g,
—	e, (zool.) albiliţă, /.
Soţie, bie —, —n, cărbune; bren= nenbe Soţien, jăratec; mie auf giit= ţenben —n fiţen, a şedea ca pe spini; —nbecfen, ber—, s, mangal, n; — nbraifleitdj, bag —, eg, cărbu-nată, /. frigăruiu, n; —nbrenner, ber —, g, cărbunar; — nbrennerei, bie—, —en, cărbunărie,/; — bampf, ber —, eg, — bâmpfe, aburi de cărbuni, m. pl; —nfeuer, bag —, g, jăratec, n; — flbp, bag —, eg, —e, strat de cărbuni, n; — glut, bie—,
—	en, jăratec, n; —nnteiier, ber —, g, turluc, n; —nojpb, ber —, (e g, —e, carbură, f; —njciure, bie —, acid carbonic, m; —niprige, bie—, —n, praftură, f; — nfcţaufei, bie—, —n, vătrar, re; — nftoff, ber —, g, carbon, m; — roaţferftoffga=g bag—, feg, —e, gaz idrogen, n.
Soţier, ber —, g, cărbunar, m ; — glaube, ber —, — eng, superstiţ-ie, —iune, credinţă deşartă, /.
!oi)Irabenirf)roat5
353
fommett
loţ((tabcu)f^nmr5, «. negru ca pana corbului.
Soţortc, bie —, tt, cohortă (600 de ostaşi), /.
®ojc, bie —, —n, cabină, /.
Sofarbc, bic —, —n, cocardă, /. fofett, a. cochet; —teren, (fofettiert, Jolettter(e), a cochetă.
Sofetbe, bie —, —n, cochetă, /; — —iererei, bie—, cochetărie. /. £offu=§, ber —, ffeâ, —ffe, cocus, bacii rotund, m.
fiofott, ber —, §, —e, gogoaşă de mătase, f.
SofoSmt=f5, bie —, — niiffc, cocos, m;
—bahne, bie —, —n, cocotier, m. Sofottc, bie —, —n, cocotă, curţi -zană, /.
®of£, bie , (pi.) cucs, m.
Solbcit, ber -, S, strat (de puşcă), n retortă,/, recipient, m. piston; ştuleu, «; —tjub, ber —, (e)3, — l)ube, pulsaţiune di; piston, — rohr, baS —, g, (bot.) bătea, papură,/.	[măciuca/
foib=en, a pisă ; —ig, a. noduros ; Colibri, ber —, S, (zool.) hblibri. m.
pasere muscă,/, ochiul boului, m. Sîolif, bie—,—en, colică, /.strastii,/'. pl. Sotf, bet—, (e)S, —e, ochiu (în apă); băltoc, n; —rabe, ber —, n, —tt, cioară, /.
&oflaţ)fu=s, ber-- -, ie/ —fe, debilitare (repentină a forţelor), /. fodntioiiiereit, (fodationtert, fodatio= nier(e), a colaţionă-fiofleg, baS—, (e)S, —e, prelegere,/. $ofleg=e, ber —, n, —n, coleg, m ; —ialitat, bie —, colegialitate,/': —ium, bas —iumS, —ia, colegiu, n; prelegere, /.
(otlegialifc^, a. colegial.
$odeft=e, bie—, —n, chetă, colectă, /; —cur, ber —, S, —e, colector, m; —ion, bie —, —en, colecţie,/, foflcftiere», (fodeftirit, folîeftier(e), a colectă, a chetă.
Sofler, ber —, S, guler, pieptar, n ; căpchie, /. răsfug, m ; — tnadfer, bet —, S, gulerar, »». foBerig, a. capchiu. foflern, a se rostogoli, a, se da dea-dura ; a, borbosi (curcanul) ; a corăî, a chiorăî, a căpiă.
Akxi Th: Dicţionar germ.-rom.
fiodet, bas —, S, —S, cepchen, n. venghercă, /.
i fcfltbiercn, (fodtbierf, fodibier(e), a colude.
SMbo, baS —, e§, —i, colet, n; — obium, baS —, colodiu, n ; —o» quium, baS—,untS, —ia, colocviu, n. ,ftolou=e, bie —, —n, coloană ; —ie, colonie, /; — iţi, ber —, eu, —en, colon.
folmmai, n. colonial; —iieren, (fo!o= nifiert, folonifier(e), a coloniza. Sioiopbouimn, bas —, S, colofon, m. Soloqitiittc, bie —, —n, colocintâ (cucumis eolocynthiş), /. fioioratitr, bie—, —en, coloratură, /. foloriercit, (foloriert, folorier(e), a coloră.
ftulimt, baS —, s, —e, colorit, «. loCaffal, a. colosal, tiulu [;, ber —, ffeS, —ffe, colos, m. Solporbnqe, bie—, colportaj, n; —eur, ber —, S, colportor, m. fulpartiercn, (folportiert, folportier(e), a colporta.
ffiolter, ber , S, plapomă; custura
plugului, /.
Solumtic, bie —, —n, columnă, /. ftombnttant, ber —, en, —en, combatant, m.
fombinicrcit, (fombiniert, fombinter(e), a combină.
Siomet, ber —, en, —en, cornet, m. stea cu coadă, /.
Stoniif, bie —, haz, n. comicărie, /;
comic, m; —er, ber—, 8, comic, m. (onttfrfi, a. comic, hazliu.
Somitee, bas —, S, —S, comitet, n. Kontnta, baS —, s, —ta, virgulă, /. ftommnnbant, ber —, en, — en, comandant, m.
fomiitaubiereit, (fommanbicrt, fomman» bier(e), a comandă.
Sommqniihar, ber—, S, — e, comanditar, m; — gefedfdE)aft, bie—, —en, societate încomandită, f. fomrnen, i. f. (fomntft, fotnmt, fatn, fante, gefommen, fomm(e), a veni, a sosi; a cădea; fontme ttm§ ba mode, aleagă-se cum se va alege; fotn= me gleid) tnieber, du-te şi vin-o curînd ; artS ber DJiobe —, a se demoda; anf bett rid)tigen 2Beg —, a da în drum ; e§ ift nnbet S ge=
23
Sfommenbc
354
®#mpott
fomnten, s’a sfetit altfel; in tiblen fRuf —, a ieşi cuiva nume rău ; gum ®orfd)ein —, a ieşi la iveală; iţu fiii) —, a şi veni în fire, a-şi veni în ori; tonunt Şett, fommt 9îat, văzînd şi făcînd; foBtel fommt auf beinen îeil, atît cade în partea ta ; unter bie Seute —, a se întîlni cu lumea; e§ ift unter bie Seute gefomnten, s’a divulgat; gu= ftaitbe —, a se realiză ; Bon ber ©telle —, a da înainte; ibnt nid)t Bou ber@cite —, a se ţinea scaiu de cineva; —laffen, a comandă ; auf etroa#—, a da de ceva; baBon —, a scăpă; bagu —, asupraveni; e# fommt uoc£) ba&u, bag, mai pune, că..; e§ fommt barauf an, atîruă de la..; frei —, a scăpă; jbm gu naţe —, a ofeusa pe cineva; f)in= ter ettna# —, a descoperi ceva ; um fein §ab unb ©ut —, a şi pierde toată averea; in SBerlegenţett —, a se consternă; in SBergejfenţeit —, a se da uitărei, a se uită; an ben ©algeit —, a ajunge la furci; au? bem ©eîicţt —, a peri din vedere; gegaitgen —, a veni păşind ; Bon ©tnnen —, a nebuni; in ©efaţt , a câdeă în pericol; in SSerfofî —, acădeâ în desvetudine/a decădeă; gu furg —, a rămîneă pe jos; gu fieţen —, a costă; gu ftatten —, a fi de folos; gu ettna#—, a se pri-co; si; auf bie SBelt —, a se nt-şte; gu @nbe —, a se termină ; an ben SEag —, a ieşi la lumină; —b, a. viitor, venitor. următor.
Sommeube, bie —, —n, prebendă vacantă, /; district administrativ al unui ordin de cavaleri clericali, n.
^omment, f. Gomment.
ffommeutar, ber—, 4, — e,comentar. n.
fommentieren, (fommentiert, fommen= tier(i), a comentă
Sîomnter=#, ber —, ie#, —fe, banchet, studenţia!, n
Sommilitou ber—,«, —en, comiîiton, soţ de studiu w.
Sotnmi #, ber —, ffe#, —ffe, comis, băiat de prăvălie, m.
S’ommi=g, ba#—, —ffe, cazon, n ; —
brot, ba# —, e#, —e, suhar (Ro-mînia), profont (Ungaria), n. Sfommittent, ber —, en, —en, comitent, m.
fdmmlid), a. comod, convenabil. Sfomutob=e, bie —, dulap, n ; —itat, bie —, —en, comoditate; umblătoare, /.
Sommmne, bie—, —nen, comună,/; —ni#mu#, ber —, comunism, m ; —nift, ber—, en, —en, comunist, m. ftommuniou, bie—, encaristie, sfînta cuminecătură, /. fommuniftifdj, a. oomunistic. fomntitnigieren, (fommunijtert, fommu= rtijtcr(e), a comunică; a cuminecă. Somobuant, ber —, en, —en, comediant, m; - te, bie —, —en, comedie, /.
.iîompagitde, bie —, —en, companie, căpitănie; tovărăşie,/; —ion, ber —, #, —#, companion, tovarăş, m. fimtpaft, a. compact.
Slontparent, ber —, en, —en, com-parent, m.
Sotuparfe, ber —, n, —n, figurant de teatru, m.
Sompa=g, ber—, ffe#, —ffe, buzolă,/. fompenbio#, a. somar. fîompenbdum, —ium#, —ien, compendiu, m. prescurtare, /. fompeiifieren, (fotnpenfiert, fompem fier(e), a compensă Sîompeteng, bie —, competenţă, cădere /
fomptlieren, (fompiliert, fompilier(e), a compilă.
fomplett, a. complet; —ieren, (fom= plettiert, fomplettier(e), a complectă, fîomplifattott, bie—, —en, complicaţie, —iune, /
fomp(igier=en,(fompltgiert,fompligier(e), a complică ; —t, a complicat, complex
tÎBmptott, ba#—, e#, —e, complot, n. fomplottieren, (fomplottiert, fomploh tier(e), a complotă. fompDitiereit,(fompontert,fomponier(e),
a compune.
Sontponift, ber —, en, —en, compozitor, m.
Sompoft, ber—, e§, —en, gunoiu putrezit. m
Sompott, ber —, #, —e, compot, n,
fiotttprcffc,
355
fonferuieren
Somjtreffc, bic —, —n, bandaj, re. compresă, /.
(omVrcfif «■ compres, dens. fomjmmierett, (fomprimiert, fotnprn ntier(e), a comprimă, fiomproiitiji, bag —, ffe§, —ffe, compromis, ». înţelegere, /. fomprontittiercu, (fompromittiert, font promtttier(e), a compromite, fiomteffc, bic —, — rt, contesă, /. jlomtur, bec —, 3, — e, comtur, comandor, m.
Jonbenfieren, (fonbenfierf, fonbenfier(e), a condensa,
ttoitbitioii, bie —, —ettr condiţiune, /. post, serviciu, re. slujbă. /. fonbitioniercn, (fonbitioniert, fonbitio= nier(e), a condiţiona; a servi în o casă comercială, âonbitor, ber —, 3, —ert, cofetar, confizer, m; —ei, bie—, —en, cofetărie, confizărie, /.
S'oitboleitiţ, bic—, — cit, con'iolenţă,/. loitbofiereit, (fonboliert, fonbolicr(e), a condolă.
Soitbor, ber- , >5, (zool.) condor, vultur american, m.
Soubuite, bie—, —rt, conduită, purtare, f.
â'onbuft, ber —, (e)§, —e, conduct, alaiu, re. petrecanie, /; —eur, ber —, §, —e, conductor, »r. —or, ber —, 3, dirigentul (unei maşini de electricitate), m; sondă, / fionfeft, bag —, (e)g, cofeturi, /. pl;
—ion, bie —, confecţiune, /. fionteren,?, bie—, —en, conferinţă,/. Soitfeffion, bie—, —en, confesiune,/, lonfibtntief, a. confidenţial. Sonfirmntion, bie—, —ert, confirmaţi un e, f.
fonfirmieren, (fonfirtnterr,fonfirmier(e), a confirmă.	[a confiscă.
fonfiSsiereit, (fonftggtert, fonfiSgier(e), fionfituren, bie—, (pl) cofeturi, m pl. Sonflift, ber —, (e)g, —e, conflict, re.
conflagraţ ie, —iune, f. Sţonfoberation, bie —, —en, confe-deraţiune, /.
fonfruntieren, (fonfrontiert, fonfron= tier(e), a confruntă. fonfuS, a. confuz, îngăimat, tehniu. SonfuftoitSrijt, ber —, (e)g, —rate, zevzec, zăbăuc, m.
Stongeftioit, bie—, — en,congestiune,/. ft'oitfllomcrat, ba§ —, (e)§, —e, conglomerat, re.
Sott(jre=B, ber—, ffeg, —e, congres, n. Conifere, bie—, —n, fbotjconiferă,/. ft'onig, ber —, 3, —e, rege, craiu, m. rigă, popă (în cărţile de joc), /; —in, bie—, —nen, regină, crăiasă; damă (în cărţile de joc),/; —reid), ba? —, 3, —e, legat, re; —Sabler, ber—, §, acera imperială, /; — 3-apfel, ber —, 3, —apfel, (bot.) re-netă, /; —sferje, bie—, — n, (bot.) corovatic, m ; — gntorb, ber—, eg, —e, regicid, re; — morber, ber —, g, regicid, m ; — gjcfjlange, bie —, —n, (zool. i balaur, şarpe auriu, m; boa, / ; —gwaffer, bas —3, apă tare, /; — turn, bas —, s, — titrner, regalitate, /. fdnigliff), a. regal, regesc, crăiesc ;
—gefinnt, a. roialist. touifd), a. conic
fonjugiereit, (fonjugiert, fonjugier(e),
a conjugă.
ffonjtntftnr,bie—,—en, conjunctură,/. fonfa»,a. concav, înfundat, scovârzit. fonfret, a. concret
Stonfnbine, bie —, —n, concubină, ţiitoare. posadnică, /. ftottfurrend, ber—, en, —en, concurent, competent; —5, bie—, concurenţă, /
fonfurriereit, (fonfurriert, fonfurricr(e), a concură, a competâ ffoufnt«S, ber—, feg, —fe, concurs, re. -fijnnen, (fann, fannft, tann. fonnte, fiînnte gefonnt unb fijnnen), a putea; a şti; ttter fann, bem fommtS, e lesne a băgă prin urechea ac ului, dacă vezi; ober cine poate oase roade, cine nu nici carne moale; id) fann nicfjt toeiter, nu mai pot; id) fann nidjt bafiir, nu-i vina mea, dacă.., augtoenbig —, a ştii de rost; nidjt umbin —, a fi silit să... fonnte, fonnte, f. fonnen.
Stonfen=g, ber —, feg, —fe, consirn-ţimînt, m; licenţă, /. Stonferoatordum, bag —, 3, —ien, con-servatoriu, re.
Sonferoe, bie —, —n, conservă, /. fonferoieren, (fonţerniert, fonferoierţe), a conservă.
23*
Stwtftgiuition
356
^onfignatioit, bte —, —cn. consem-naţiune, eonsignaţiune, /. foitfigniereu, (fonfigniert, fonftgnier(e), a consemna.
ftonfiftorfium, bag —, g, - ten, con-sistoriu, n.
Shmffriptioiqbie—, —en, conscriere,/. fioitfole, bte —tt, consolă, /. lottjoli&ierett,(fonfofibiert,fonfofibier(e),
a consolida.
ftmtfunant, ber —, en, —en, consonant, m.
S'oitfor*ten, bte—, {pi.) consorţii, m. pl; —tium, bag —, — umg, —ten, consorţiu, m.
foitfpirierett, ţfonfpiriert, fonfpirier(e), a conspiră
ftmtftafiter, Ser —, S, constablu, m. foitftatieren, (fonftatiert, fonfialter(e),
a constată
(onfteritieren,(fonftetntert,fonftemter(e),
a consterna
fon ftitii teren, (fonfiituicrt, fonftituier(e), a constituă.
Sottffitnfion, constituţie,/', fouffruieren, (fonftruiert, fonfiruier(e),
a construă.
Sfonfnt, ber —, s, —n, consul, m;
—at, bag —, g, —e, consulat, n. Stonfulent, ber—, en, —cn, vechil, m. Bonfnltatiott, bte —, —en, consultaţi une, /.
fonfuttiereit, (fonfuttiert, fonfultier(e),
a consulta.
Sionfument, ber —, en, —en, consumator, m.
foufumierett, (fonfumiert, fonfmnicr(e), a consumă.
foitfagiog, a. contagioz, lipicios. fioutag=ium, bas —, urrts, —ia, con-tagiu, n.
Sonterbanbe, bie —, contrabandă, /. Souterfei, bag - , g, portret, n Sontermarfc, bie —, —n, contra-marcă, f.
Sontinenfi, ber—, eg, —e, continent, »: —taifperre, bie —, —n, sistem continental, n.
fontiugentiercn, (tontingenticrt, lontivn gentter(e), a fixă cota-parte.
Stonfio, bag —, —i, cont, n. Sontrafjent, ber—, en, —en, contractant, n.
fontrnl)i«ţrcit, a contractă.	I
fontrăr, «. contrar, fontroftieren, (îontraftiert, fontraftier(e), a contrastă.
Sontrottmr, ber —, g, —e, controlor, exactor, m ; —Samt, bag —, es,
—	antier, exactorat, ti; — Deriatnm* lung, bie —, —en, revistă, /'■
fontroiliercit, (fontrotliert, fontroHţer(e), a controla.
Sautitmaj, bie —, — en, carantină ; contumaţie, f.
Soitoenienj, bte —, convenienţă, /. fottaenfionell, a. convenţional, foitoergieren, a converge. Sonmfnttonglejifon, bag —, g, —e,
enciclopedie, /.
fonoertiereit, (fonoertiert, fonoertier(e), a convertâ.
fottneg, a. convex, lenticular, bulbucat, buricat.
Stouoift, ber—, (e)g, —e, seminar, n. fonUlilfitnfd), a. convulsivic. fonţentrieren, aconcentră.aînjghebă. fîottjept, bas - , es, —e, concept, bruilon, n.
fDtijertriereit,(tonjec(ricrt,fonjertrier(e),
a concertă
Stoitjefioit, bie—, —en, concesiune,/;
—ar, ber—,s, — e, concesionar,», ftopal, ber —, g, copal (răşină), m; —firni=g, ber —, ffeS, — jje, vernis de copal, n; —lat, ber—, e§, —e, copal, m.
Stoper, ber —, g, pînză croazată, /. fitpern, a croază.
Stopf, ber—, eg, Si'bpfe, cap, n. glavă, căpăţînă: devlă; minte, /; vîrf, »i. măciulie ; roie Piei Sbpfe jootel Stane, cîte capete, atîtea păreri (quot capita, tot sensus); et ftetlt bag ganje §aug auf bett —, face toată casa alandala ; iibec £m[g unb —, dea peste capul; Dor ben
—	[tofjeit, a ofensă ; fid) ben — jerbredjen, a-şi bate capul ; in btofcem —e, cu capul gol ; nid)t auf ben — gefnKen fein, a nu fi prost; auf jcinem — befteljm ober fetnen — attffepen, a se obştină; er ift im— c itidjt ridjfig, îi lipseşte o doagă ; —arbeit, bie —, -en, lucru mental, «; —bcbectung, bte —, —en, coafură, /; —btnbe, bte —, n, broboadă, /; blihige, bte
fopfbredţcnb
357
fiorii
—, —it, (pl.) compozite, /. pl \ —bredjen, bag —, g, bătae de cap, /; —enbe, b«S —, §, — jt, căpă tîiu, »; —filjjer, bte —, (pi.) ce-falopede, /. p/; —Btcf)t, bie—, migrenă,/; —cţrtnb, ber—, cg, spurcat, m ; —fjîhtger, ber —, 8, ipocrit, m; — f)âttgerei, bie ....-, — en,
ipocrizie, / ;	—liffen, bag —, g,
pernă,/; cult.uc, »; -frânt, bag —, g, varză căpăţină, /; —Iaug, bte — , — ISufe, păduche, m ; lofigfett, bte —, ameţeală, buimăcire, /; — nicten, bag —, g, afir-maţiune din cap; —naffi, bte —, —nât)te, sutură, f; —mt»jj, bte —, —îti'tffe, tiflă, blendă, / ; -pfiifjl, bag —, 8, — e, pernă, / ; — pup, ber—, eg, — e, găteală, coafură,/; —reigert, bag —, g, durere de cap, /; —falat, ber—, g, (bol.) lăptucă, /; — ţdpnerj, ber —, eg, —eu, durere de cap, /; - fdjiitteln, bag—, clătire din cap, /; - fietter, bie—, —n, contribuţiune personală, ca-pitaţie, /; —ftiicf, bag—, (e)g, — e, tiflă, blendă,,/'; - lud), bag—, (e)g, —utdjer, boccea, broboadă, f. cim-bir, n; — oigncttc, bie —, —n, ca-popagină, ,/; — roafferfudfi, bie —, idrochefalie, /; - tueţ, bag —, g, durere de cap, /.
fopf^brediciib, «. dificil, greu, penibil, cu bătae de cap ; —fyangertjcf), a. făţarnic; — fog, a. nesăbuit; — fdjett, a. îndărătnic, cerbicos ; — iiber, adr. dapestecapul. fiopfdjen, bag —, g, cap mic, n. fopf=en, a decapita; a reteză; —littgg, ado. cu capul în jos. fiopî=ett, bas , g, decapitare,/; — ung, bte - , —ett, decapitaţ ie, — iune, /.
fioţierbwf), bag - , cS, —biicţier, copier, n. cartea copia scrisorilor,/, fopierctt, a copiă.
fioppe, bie —, - n, pisc, creştet, n. culme, /.
fioppel, bie —, —n, legătură, «gardă, /; jug, jugău; brîu do sabie, w; —S/tinbe, potae, /; - nurtjcijaft, bie —, asolement, «. foppetn, a copulă. foppcn, a reteză; a rîgăi,
fopittiercit, (fopultert, foputter(e), a cunună for, j fiîreit.
fioraUe, bie - , —n, mărgean, n ; —nfiţttiamttt, ber —, eg, (bot) burete de conopide, burete creţ, m; —ttftocf, ber —, (e)S, —npcîe, co-ralier, n ; —turnir^, bie —, (bot.) buzişor, m. foriillett, a. coralin fioratt, ber , 8, coran, m.
Morb, ber —, eg, fierbe, coş, paner, zimbii, cafas, u corfă, /; refuz, coltuc, n ; cittcn — geben, a refuză; etttftt —befemmen, a, fi refuzat, a primi un coltuc; - blilter, bte —, (pi.) (bot.) compozite, /. pl; —flajdie, bir —, —n, butilcă împletită, /; —ffed)ter, ber —, g, tttadjer, ber —, g, corfar, m ; — tnagen, ber —, S, căruţă cu lese, coşarcă (pentrucopii),/. — toeibe, bir —, —n, (bot.) mlaje, f. fiiirbri)cn,bas—,s,coşuleţ,n. corfiţă,/. fierbuan, ber —, S, cordovan, marochin, n.
fiortauber, ber —, s, (bot.) iarl ă puturoasă,/'. colindru, coriandru.m. fioriittlje, bie —, —n, stafidă, /. fiorf, ber—, g, —, papură, plută,/, suger, m; dop, n; — ctcfje, bie ■ -, -en, (bot.) suger, m. plută, /; —fibpîel, ber—, g, dop de papură, n; — jielier, ber —, g, tirbuşon, n. rac, m.
forfett, a astupă cu dop. fiormovmt, ber—, s, —e, (zoo/.) corb-marin, m.
fiortt, bag- , g, fierner, grăunte, m. grîu, n\ secară, f; ţel (la puşcă), n. titru, (la metale), m\ aufg — nefp men, a chiti; Bon gutem Sdjrotunb —, de bună calitate; — blume, bie —, —n, (bot.) vineţea, /; —boben, ber —, §, —bbbeit, grinar, n ; — bofţrer, f. —nmrm; —branb, ber —, eg, tăciune, m- — brannttocin, ber - -, S, rachiu de bucate, n; — felb, bag —, cg, —et, holdă,/; —garbe, bte—, —-n, jerbie,/. snop, . m ; --f)alni, ber —, (e)s, — e, paiu de grîu, paiu de secară,/; - fanttner, bie —, —n, jigniţă, /; - rabe, bte —, (bot.) neghină, f ; —ţţ>ei<f)er.
ffotndjen
358
ber—, 3, urinar, pătul, re; —roidEe, faie—, (bot.) măzărică, /; — trnttm, ber —, 3, witrmer, gărgăriţă, /; —jeljent, ba§—, 3, dijmă de grîne, /; —jin=§, ber —, je§, —fe, dare de grîne, /.
fiornifyeii, bai —, 3, grăunţei, »; fă-rămioară, /; etn — ©taub un fir de praf, re.
Sornelfirfd)e,bie—,—\i,(bot )coarnă,/. fornăiţi, —en, a grăunţi, a granulă; —erfreffenb, a. granivor; — erreid), a. grăunţos; — ig, a. grăunţos, maşcat, granulos; energic. Storper, ber—, 3, corp, trup, ». fizic, re; tuter —, cadavru, re; —anlnge, bie —, —n, dispoziţiune fizică, /; —bau, ber —, 3, cherestea, /; — bejdjaffenljeit, bie —, constituţie (a corpului),/; —bilbung, bie—, —en, conformaţ-ie, —iune, / ; — djett, baâ —, corpuscul, re ; — Ijaltmtg, bie —, ţinută, manţinere, / ;
—Icifţinung, bie —, en apoplexie,./'; cinfeitige — lâţmuug, emiplexie, /; —leljre. bie—, stereometrie,/; — fdjaft, bie —, —en, corporaţiune, breaslă, tagmă, /; —[tetlung, bie —, —en, pozitură, /; — ttelt, bie —, —en, lumea materială, /. forjierltiţ, a. corporal, trupesc, somatic; material, fizic; —er ©ib, jurămînt personal, re.
Corporal, ber —, 3, —ale, caporal, căprar, m.
SterbS, ba§—, corp, re; — geift, ber—, e§, camaradie, /.
Sorrefhor, ber —, 3, — en, corector, m; —ur, bie—, —ert, corectură,/. KorreSponbenjfarte, bie—, —n, cartă poştală, /.
Jorriffiereit, a corectă, a îndreptă. Sorfo, ber —, 3, corso, bulevard, re; defilare, /.
Sormib, ber —, 3, (min.) corindon, »; rotgelber —, spinel, m. ,iîorl)bpe, bie —, —n, corifeu, m. ţîafaf, ber—, en, —en, căzac, m. fofc^er, a. cuşer, curat (pentru Evrei), fofen, a desmierdâ, a răsfăţa, îofmetifdj, a. cosmetic.
Sîofntofjolit, ber —, en, —en, cosmopolit, m.	[libaş, m.
Sîaffat, ber—, en, —en, hurubaş, co-
Sîoft, bie—, mîncare; hrană; regim, re. masă, f; vipt, re. pensiune, /; frcie Soft, masă gratuită ; in ber— fein, a fi în pensiune; —en, bie—, (pi.) speze, /. pl\ —barfeit, bie —, scumpătate, /; —barfeiten, bie —, (pl.) odoare, /. pl] - en* aufroanb, ber—, (e)§, cheltueală,/; totalul spezelor, re; —enooraufdjlag, ber—, (e)3, — fdjlâge, deviz; buget, re; —gânger, ber —, 3, pensionar, m; — gelb, ba3 —, e§, —er, plată pentru pensiune, /; —fecale, bie —, —n, sefertas, re; —fc^ute, bie —, —n, pensionat,»; —fpieligfeit, bie —, scumpete, / ; — Deradjter, ber —, 3, alegător (în ale mîn-cărei), m.
foft=bar, a. preţios, somptuos; —en, a gustă, a degustă; a costă; ttrnă foftet e§? cît face? ce costă? —eit= frei, o. scutit de spese, franco ; —fpielig, a. costisitor, foftfid), a. preţios; delicioz.
Sîofliim, ba3 —, 3, —e, costum, re. Slot, ber —, 3, noroiu, glod, lip, m. tină,/; căcat, re; —grube, bie —, —n, latrină, haznă, /; —lacf)e, bie —, —n, băltoacă, /.
Sot, ba§—, 3, —e, colibă, hurubă,/;
cota-parte (la o ocnă), /.
Sote, bie—, n, chişiţă (a calului),/. Kiiter, ber —, 3, dulău, m.
Kotburn, ber —, 3, coturn, n ; de-clamaţiune tragică, /. fotieren, (fotiert, fotier(e), a cotă. fotig, a. noroios, fecal.
Sîolje, bie —, —n, zimbil, re. ftope, bie —, —n, ftogen, ber —, 3, chilim, straiu, re. pătură, /. ţol, re. cergă, procoviţă, /. foljen, a vărsa, a bori.
Srabbe, bie —, —it, (zool.) crevet.ă, /. stacoj, rac de mare, m. frabbeln, a gîdilî; i, f. a se tîrî pe brînci; a furnică, a mişuni; a se svîreoli.
Sîrabbeln, ba§—, 3, furnicătură, mi-şunire, /.
frad), int. poc, trosc, pliosc, tronc! —en, a troznî, a pocni, a pîrăi ; a bubuî; a detună.
Srai^, ber —, 3, bucnitură, prăbu-şeală, /; crah, n. criză financiară,
I
Srai^je	____________ 359	ftraufe
/; — manbel, bte —, —n, migdală în coajă. /.
j. Stadie, bie —, —n, oblatnic, ».
■ frad)feln, i. f. a se tîrî, a seburică. I frătţgeit, a croncăni, a corăî. î îîrâdţjen, bag —, g, croncănitură, /. îi Srarfe, bie—, — tt, gloabă, mîrţoagă,/. | Iraft, adv. în virtutea... ; —log, a. neputincios, debil ; —firoşenb, a. plin de vigoare; —boli, a. vigu-roz, energic.
; Sraft, bie —, SMfte, forţă, putere, vigoare, virtute, energie, autoritate, /; in — ţeŞen, a pune în vigoare ; Son .ftrăften lamnten, a slăbi, a-şi pierde puterile; — aut= tscmb, ber—, eg, opintire, /. exerciţiul energiei; »; — auâbrud, ber 1	—(e)§, — britcîe, expresiune e-
nergică; —briile, bie—, —n, con-someu, n; — brucf, ber-, (e)g, - e, ,	rezultantă. /; —fii (Ie, bie - , e-
r	nergie, vigoare, /; —lebre, bie — ,
—n, dinamică,/; —lofigtcit, bie— , I	neputinţă ; adinamie; nulitate,
|	neelîcacitate, /; —tnafd)tne, bie—,
l	—n, motor, »*;	bag ^ s,
f	scrobeală, crohmeală, /; — ntefler,
|:	ber —, s, dinamometru, m, —mit=
|	tel, bag—, g, remediu energic, »;
—juţ)pe, bie—, —ît, consomcu, n. fraftig, a. taro, viguros, energic ; ,	eflcare; substanţial (despre supă
|	etc.); aprig; brutal; (bot.) sucu-
f-	lent; — en, a întări, a fortifică,
I	a corobora; a reconforta; a eonii	solidă; —etib, a. coroborant, re-
ţ	confortant.
Rtâftigfeit, bie—, energie, vigoare,/.
I.	firageldjeit, bag —, g, guleraş, n. r 8rag=en, ber —, S, guler, n. iacă, /; bezereu (de maţe); fţmnifdjer —cit, parafimoză, m ; eg gcf)t an ben v --en, viaţa e în joc: are să plătească cu viaţa (un criminal); —ftein, ber , (e)g, — e, consolă,/, ij firafjc, bie , —n, cioară, cărăitoare, c /: —n, bag -, ?, cînt.atul (cocoţi şului), cîrăitul (copiilor), m; - n = | auge, bag —, g, —n, bătătură, f;
— nfug, ber —, eg, —ruge, (bot.) ; talpa stîncei, /; —nfuge, bie —, |	(pl) grifonaj, n.	[(copii),
frâfjett, a cîntă (cocoşul); a cîrăi
Sîrabn, j. Stan.
St’răfjtmiufel, ber—, g,Cocoşneşti, m.pl.
State, ber —, n, —n, (zool.) craca-tiţă, /.
StrnfeeI, ber —, g, —e, ceartă, cîr-cotă, price, ciorovăcală, /; —er, ber —, g, cîrcotaş, m.
trateelen, a se cercetă, a se ciorovăi.
Sîralle, bte —, —n, ghiară, f.
frnlten, a înşfăca; a sgîriă.
Sîram, ber —, g, trafică, prăvălie, butică; treabă; cercelărie; marfă măruntă, /; bulendre, catrafuse, /. pt; ba« daţst nidjt in meineu —, asta nu-mi vine la merchez ; — bube, bie—, —n, prăvălioară, cercelărie, /; —laben, f. bube.
framcit, a răscoli.
Strămer, ber —, g, paparec, marţa-foiu, m.
Strametg=beere, bie—,»; (bot.) bradu-ciumei, m ; —nogel, ber —, g, — Dbgel, sturz, m.
Strampe, bie—, —n, cârlig, scoabă; copcie (de carte), /.
«rănile, :c. î. Sîrenrpe, te.
Stramjtf, ber —, (e)g, Btămpfe, cleş-tet, n; crispaţ-ie, — iune,/. spasm, sgîrciu, n ; convulsiune, /. atac de nervi, n ; —ober, bte —, —tt, varice, /; —fiuften, ber—, g, tuse măgărească, tuse spasmodică,/; —mittet, bag—,g,antispasmodic, n,
frainţiparttg, a. spasmodic; —tjaft, a. convulsiv; — ftiHenb, a. antispas-modic,
Strau, ber - , §, —e, crivac, »>.
Straitid), ber —, s, —e, (zool.) cocor,
m.	grue, /.
frnitt, (trănfer, trântit), beteag, bolnav, morbos, rnalad, pătimaş; fid) — Indjen, a leşină de rîs; — roer» ber, a se bolnăvi; —en, a fi bolnav; —fţaft, a. maladiv, bolnăvicios; —ţeiterregenb, a. morbifil.
S)ranf=c, ber—, n, —n, bolnav, ma-Iad, inorboz, m\ — enanfiatt, bie—, —en, sanatoriu, »; —enbetidţt, ber —, (e)§, —e, buletin medical, n ; —enbeţud), ber —, g, —e, vizită la bolnav, /; —enbett, bag —, (e)g, pat de zăcere, »; —enţau=§, bas —, ieă, —tjauier, spital, n ; —en= lager, bag —, s, pat de zăcere,»;
ftaufeln
360
Sreb£
—enpffege, bie —, tratament, n ; —enpfieger, ber —, 3, gard-malad, m. infirmier, m ; —enfaai, ber —, 3, —fâfe, infirmerie, /; —enftube, bie —, —n, — enjiminer, ba§ —, 3, odae de bolnavi, ./'; — enroărter, ber—, 3, gardmalad, infirmier, m; —enttmrterin, bie —, —nen, infirmieră, diaconisă, /; — fjeit, bie—, —en, boală, maladie ; nnftecfenbe —ţieit, molimă ; — feettserreger, ber —, 3, contagiu, n; —f)eitâleî)re, bie —, —n, patologie,/; — fieitâjeidjen, bas - , 3, simptom (al maladiei), n. Jrăttfei», a lîngezi frăttflicf), a. bolnăvicios, lingav, maladiv, morbulent, infirm frănfett, a mortifica; a jigni; a durea. Shăitf=lid)feit, bie —, morbideţă; infirmitate, /; —ung, bie —, —en, supărare, mîhnire ; aflicţiune ; mortificaţiune, jignire, /.
Sfraitj, ber —, es, Sfriinje, cunună, coroană (de flori); —raube, bie—, flocoşea, /•
firângdjeii, bas —, §, cunună mică; coterie, f.
fraitjett, a încunună.
Hrabfeu, ber—, 3, gogoaşă; scovardă, si raită, pancovă, /.
®rapţ>, ber —, 3, (bot.) iarbă roşie, roaibă, orcanită,/; —e, bie —, (bot.) rubiacine, /. pl; — rot, bab —, 3, garantă, /. frnft, a. izbitor; grozav.
Crater, ber —, s, crătar, n. fraţ=arttg, a. în felul rîei; —ig, a. rîios.
SfraŞ-burfte, bie —n, perie de frecat, /; — e, râzătoare, scărmănătoare, /; — biftel, bie grmte —, limba-oaei ; fofelartige —, crăstăval, m; lanjefl Itcfje —, scaiu, m; —eijen, bai- —, 3, râzătoare, /; —en, ba« —, s, sgîrîere. mezarire, / ; —fufe, ber —, e*, — fitfee, reverinţă, ploconire, /; — nteffer, bas—, 3, mezdrea, /; — ung, bie —, —en, raclaj, « ; —icoHe, bie—, lină dărăcită, f. ftra^e, bte—, rîie, /; —er, ber —, 3, liorcă, bulearcă, f. ţighir, m ; — milbe, bte —, —tt, scariul rîiei,»; sarcopt-, m.
fratţctt, a sgîr/ă, a scărpina, a că-
părâ, a scărmănâ; a scîrţăi (pe vioară).
frauen, a scărpina. frau=0, a. creţ, încreţit; —fer Simt, sburdălnicie, / ; — Şntadjen, a încreţi; —srocrbett, a se încreţi; —
■ Ijaartg, a. — sfopfig,«. eu părul creţ. Srattf=e, bie —, — tt, freză, horbotă, /; vapel, n. încreţitură, /; - e= ntinje bie—, (bot) izmă creaţă,/; —foţi, ber—, 3, (bot.) varză creaţă, /; — fopf, ber —, (e)3, —fopfe, creţoiu, m.
Sîrăufeleifett, ba§—,3, fier de frezat,». Jrăufcltt, a încreţi; a încărlionţâ, a freză; a încruntă (sprîncenele). firaut, bas —, e3, ffrauter, iarbă (şi de puşcă); tutun, n ; varză,}': curechiu, »»; — unb Sot, praf şi glonţ, m\ — unb 3îiiben burcfeeimttn ber reben, a îndrugă la verzi şi uscate; —f)aupt, “ba§ —, e§, — baupter, căpăţină de varză, /; — junfer, ber —, §, ţarăntoc, m; ge= fitilteS —, varză cu sarmale, /; —firunf, ber —, (e)3, —e, cocean 111 de varză, n; ^-fnppe, bie —, —n, zamă de varză, moare de curechiu, (prin Ungaria), /. frattfiarttg, a. erbaceu; —fflrtittg, a. erboriform.
,ttr;lut=ct)en, ba§—, 8, ierbuţâ, /; —er, bie—, (pl.) ierburi, f.pl-, — erfrau, bie —, —en, ierbăreasă, / ; —er= getoblbe, baŞ—, 3, drogărie,/; —er= fiffett, bas —, 3, săculeţ cu miresme, «; —erfatnmier, ber —, 3, erborist, m; — erfantmiung, bie —, —en, erbar, n; —ertee, ber —, e8, —tran!, ber —, (e)s, — tranfe, er-bată, /.
frăiiter/reffenb, a. erbivor; —ig, «• ierbos, dudăios.
Strawjalf, ber—, 3, —e, tumult: —er, ber —, s, tumultuant, m. Sîratoatte, bie —, —n, cravată, legătură de gît, /. ftrape, bte —, — tt, crosnă, /. Sîrentnr, bte —, —en, făptură, /. firetett, ber —, s, coş, n.
Sreb=8, ber—, feS, —fe, rac; cancer (zodie şi boală), m; —făule, bie -, cangrenă, /; —gang, ber—, es, — gâttge, retrogresiune,/; —gefcfemiir.
trebfartig
361
Sreuj
baS—, 3, — e, schiros, »; —idjabett, bec —, g, — idjaben, cangrenă, /; viţ, n; —îdjere, bie—, —n, piciorul racului, n; — fdjroanj, ber —, es, —fdjwattse, gîtul racului, n.
lrebf=artifî, a. cangrenos ; —cit, a prinde raci.
Srebeits, bie —, eit, —tijd), —es, — e, bufet, n.
Irebeitjett, (frebenjt, Jrebenj(e), a oferi (i ăutură).
Srebit, ber —, s, —e, credit, n. crezare. /; —brtef, ber —, (e)s, —e, epistolă de credit, ereditivă, /;
— or, ber —, s, — en, creditor, m.
frebitiercn, a credita.
ftrebo, bas —, credeu, m.
Srcen, j. TOeerretid).
treflei, a. iute.
ftrtibt, bie —, (min.) cretă, f. tibi-şir, »; creion (colorat), n.
freib=cartig, a. cretaceu; — etoeijj, alb ca păretele, blem; —ig, a. cretos.
freireu, a crea, a institui.
Strei=5, ber—,fe§, —e, cerc, cearcăn; jir,»; sferă, /. ciclu,»; ocol, circumscripţie,-^fone; im —efjerum geţen, a da tîrcoale ; tm — je ber ©einigen, în sinul familiei sale;
—	abfc£)nttt, ber —, (e)§, —e, segment, »(■; —antt, bal —, (e)§, — âmter, prefectură, /; —ausţcbnitt, ber-, (e)S, — e, sector,»»; —babit, bie—, —en, orbită, /; -bemegung, bie —, —en, mişcare circulară,/; —bogen, ber —, arc rotund ; — breţung, bie—, —en, rotaţiune, /; gang, ber , e§, —gange, circulaţie, —iune; —geridjt, bas—, s, - e, tribunal districtual,»; —laur, ber —, (e)S, — lăute, circulaţ ie, —iune, /. sistemul circulator. »; —linie, bie — , - en, circumferinţă (a unui cerc); —meffuttg, bte —, — en, ci-clometrie, /; —miitţle, bie—, —tt, moară cu macara; —oberamtmann, ber —, S, —lente, cîrmuitor, m ; ridjter, ber —, S, judecător la tribunal districtual, m ; -jdjule, bie —, — tt, şcoală districtuală, / ; ftabt, bie , —ftfibte, capitala unui district, /; — umlauj, j. — lauf.
fteibdBrmig, a circular, orbicular ; —runb, a. ciclic, orbicular.
freifdjeit, (friief) ober trcijdpe, trifdje ober freiţdjte, getrijdjen ober gefrcifdjt, freiidjţe), a ţipă.
®relfd|eit, bas —, s, tipare, ftreifel, ber—, S, titirez, «. sfirlează, /; învîrtecuş, n: —boţrer, ber , §, trepan, m.
freifeht, a se învîrti în cerc; a se juca cu titirezul, freiicit, a roti, a circulă (sîngele) ftreijeit, bas —, s, rotaţ-ie, —iune, circulaţ-ie, —iune, f. freiţţen, a se screme ober a se trudi de facere,
ftreijfcitbc, bie —, —n, lăuză, /. Slrempe, bte—, —n, bord, ». păreţi!
(pălăriei), /. pil) margine, f. ftrempcl, bie —, —n, pieptene, m; darac, n; —, ber —, S, hurdu-bele. f. pi.
hemptitt, a seărmană, a ravilâ, a dărăci, a pieptănă (lină), fretttpen, a refulcă, a răsfrînge. j Srentfer, ber —, s, omnibus, (trăsură), n.
Srett, f. ajfeerretirf). frepierett, i! f. a crepă, a ţicni ftrepp, ber—, §, crepă, /. zăbralnic, n. firejfe, bie —, (bot.) bruncuţ; roilbe —, baraboiu, n.
Sretf)W|B(etlji, bie—, ( pl) adunătură de oameni, /.
Sfretfdjam, ber —, S, —e, cîrcimă, /. fteudit, f. friecţen ; nHeS toaS ba unb fleucfjt,toate vieţuitoarele, f.pl. firenţ baS —, es, — e’ cruce. f. bucluc, bacău, n. potcă, belea, nevoie, cîrcotă, f. necaz, n\ şaucă (acalului); crucea spinărei; (muz.) diez,»; ju —e friedjen, a se umili, a se supune ; ans — jd)lagen, a răstigni; —japerlott, int. carnaxi; iiberS — legen, a pune cruciş: cin — jdjlngen, a se cruci, aşi face cruce ; — abnaţnte, coborîrea de pe cruce, —banb, ba§ —, eS, —bfinber, banta, /'; —beere, bie —, (bot.) neprun, » ; —bhune, bie—, (bot.) şerpăriţă,- bogen, bec—, s, ogivă, /; — <f)en, bas- , s, cruciuliţă, /; (bot.) petimbroasă; — bont, ber—, S, [bot.) verigaiiu, »»»; —er, ber —, S, crucier (ban), în-crucişător (corabie), m ; —erljBfp
îrenjbrat»
362
frimpctt
ung, bie—, — en, înălţarea crucii, /; —faţrer, ber —, b, cruciat, m \ —faljrt, bic —, —en, încrucişare ; cruciată, /; —feuer, bas —, S, foc încrucişat, n; —gang, ber —, S, —gange, coridor boltit, n; —ge= WiMbe, bas—, S, boltitură, /; —ig» ung, bie —, —en, răstignire, / ; —fraut, ba§ —, eS, {bot.) spălă-cioasă, /; — laţtne, bie —, —n, spetealâ, —otier, bie —, (zool) viperă, /; —ritter, ber —, §, cruciat,. m; —fdjtnerjen, bie —, (pi) durere de şale, /; — jdjnabel, ber —, b, (zooi.) loxie, /; — fegel, bas —, b, vîntrelă (din vîrful catar-tului); —ipinne, bie —, —n, pa-ianjăn cu cruce, m; — jprung, ber —, eS, — fpriinge, antreşa ; —ftid), ber—, S, —e, cusătură în muşte; —trdger, ber —, S, belaliu, m ; — ung, bie —, —en, corcire, răspîn-tie, /; —terbbr, ba§—, b, —e, ces-tionare transversală, f ; —tneg, ber —, S, —e, răspîntie, înfurcă-tură,/. răscruci,/.pl; —Web, bab —, §, f. — fdtmerjen ; —wirbel, ber —, b, vertebra sacrată,/; —wurj, bie—, (bot.) bâtătarnică, schinuţă, ./'; —jug, ber—, S, —gitge, cruciată, /; — uub Querjuge, bie —, (pl.) cutreetură, /
freujdjrnD, a. foarte onest; —en, a corcî, a hibrida; a încrucişa,■ fid) —, a se tăia (drumuri); —fortnig, a. cruciform; — igen, a răstigni, a crucifică ; —Ia|m, a. deşelat; —Weib, adn. cruciş, fribbefn, a furnică, a pişcă Stibbclfopf, ber —, eb, —tbpfe, arţăgos, m.
Sribbfrnbb, ber—, feb, arababură, /. Sîricfebei, bie—, —en, posăcie, /; --fopf, ber—, (e)b, — fbpfe, arţăgos, m. îricflirf), a. arţăgos.
^riedpbofjne, bie—, —n, fasole oloagă, /; — e, bie —, goldană, f; —ente, bie —, —n, lişiţă ; — er, ber —, §, om servil, m ; —erei, —en, servilitate, /. friedţen, t. ţ. (frod), fxbcî)c geirodien, frtedj(e), a se tîrî (pe brînci); auf aHen SSieren —, a merge dabuşile; a se gudură, a se umili; aus bem
S3elte —, a se sculă din pat; aub bent @1 —, a ieşi din ou; —b, «. tîrîş, grăpiş, rampant, servil, ffirieg, ber—, b, —e, răsboiu, resbel, n; polemică,/; —er, ber —, b, răsboinic, oştean, m; —babei, ber —, b, nobleţă militară, /; —afa= bemie, bie —, —n, academie militară, /; — bangelegenţett, bie —, —en, afacere militară,/; — âartifel,. bie —, (pl.) codicile militare, /; —bbebarf, ber —, §, muniţiune de răsboiu, /; —bbienft, ber’ —, eb, —e, serviciu militar,»; —bgefciljrte,. ber —, n, —n, soţ de arme, m ; —bgertdit, bab b, —e, curte marţială, /; — bglud, bab —, eb, şansele răsboiului, f pl.; —b= ţeer, bab —, b, —e, armată, armie, /; —lunji, bie —, tactică, /;. —blift, bie —, —en, stratagemă ; —btnadjt, bie—, forţă militară, /; —bmann, ber—, eb,—lente, soldat; strateg, m; —bntannjdjaft, bie —, —en, forţă strategică, / trupe active, /. pl; — rat, ber —, §, — ni rate, consiliu de resbel; consilier aulic de resbel, m; — brecfjt, bab —, b, dreptul marţial, n; justiţie militară, /; — bruijnt, ber —, b, glorie militară, f; —britftung, bie —, —en, pregătire de răsboiu, /; echipament de răsboiu, n ; — g» jdiauplaţ, ber—, eb, —plâ|e, teatru de răsboiu, n ; —bfdjiff, bab —, (e)b, — e, vas de resbel, w • —b= jdptle, bie—, —n, şcoală militară, superioară, /; —bfteuer, bie —, —n, contribuţ-ie, —iune de resbel,/; — stat, bie—, — en, bravură, /; —bubutig, bte—en, manevră, /; —bunrufjen, bie —, (pl.) turbu-rările resbelului, / pl ; —bbolf, bab—, (e)b, trupe, / pl; — broefen, bab —, b, afaceri marţiale ; —b= 5ud)t, bie —, disciplină militară, /; -ă«8,	, 8, —jftge, expe-
diţiune militară, campanie, / frieg=en, a se răsboî ; a apucă, a. luă; a primi, a căpătă ; —erijcfct, a. belicos, marţial; — jiiţrenb, a. beligerant; —bbereit, a. beliparat. frimnteln, f. fribbeln. frimpen, a înmuiâ (postavul).

fciitmnbar
KritttâfrnmS	363
i ®ritttgfram=S, ber —, feS, —fe, ara-I- babură, /.
i Srimi'tertjcr, ber—,g,binoclu-ochian,«.
I Stinge!, ber —, §, oblatnic, n; cov-I. rig, simit, m.
| Srittne, bie —, — tt, canelură, /.
I firide, bie—, — tt, iesle, /. pl-, —rt= I bet&er, ber—, §, cal cu nărav (de |ţ a muşcă in iesle), m.
| 8rif)»s, ber—, feb, —e, beregată; am S — ţmcfert, a luă de beregată.
|? Irifc^, f freifdjen.
i Sfrife, bie—, —n: Srifiâ, bie—, criză,/, | frifoeln, a încreţi.
| Srifiatl, ber—, §, —e, (mm.) creştal,
I cristal; —leftre, bie —, cristalografie, /; — liitfe, bie—, —n, cristal lenticular, n. friftatlfjell, a. cristalin. firiter=ium, baS —, 8, —ia, criteriu, semn caracteristic, semn distinctiv, n.
firitif, bie—, —en, critică, /; —ofter, criticast, m; —er, ber , g, critic, m.
- !rit=ifdi, a. critic; — mereu, (frtiifiert, fritifter(e), a critică,
Irittelit, a critică, a sîcăî. firittler, ber —, s, secătură, /. frittlirii, a. secant.
| firiŞelei, bie -, —en, grifonaj, «.
I friŞcltt, a grifonii.
|i. Irod), frbdje, f. friecfjert.
|' ftratobil, bag —, g, — e, (zool.) cro-^	codii. m.
Srondjcit, bas,—, s, coroană mică,/, firome, bie —, —n, coroană,./'; vîr-ful arborilor, n; fie tft bie — e if)reS ®efd)led)ts, este regina sexului său; er bat etnen in ber —e, este cam chirchilit; — anumit, ber —, (e)s, —trăite, procuror general al |	coroanei, m; —entihtber, ber--, s,
jr	uzurpator, m; - entrager, ber —,
f;	8, cap încoronat, n; —erbe, ber—,
J	n, —n, moştenitorul tronului,
rinţ ereditar, m; (in £)fterreidj : rouimnj, prinţul coroanei, m ; in (fnglanb : 'ţkinj Bon SBaleS, prinţ de Wales ; iu granfreid) (Dorm.) dofen; prinţ imperial; regele Romei, m\ tndîufjlattb: garetoitfd)ober ©rofffnrft=2:f|ronţolger, ţarevice), m; —gut, baS —, (c)S, —guler, dome-fc	niul coroanei, /»; — leudjter, ber—,
§, policandru, «. girandolă, /; —
prin^, f. — erbc;  prirtjeffirt, bie—,
—nen, prinţeasă ereditară, /. îronett, a încorona; gelrimter ®id)ter, poet laureat, m.
SroitSbccre, bie—, (bot.) merişoară,/. SîrSnutig, bie—, —en, încoronare,/, coronament, n.
firofobil, baS —, Ş, (zool.) crocodil, cairnan, rn.
Stropf, ber —, S, Striipfe, guşe, /; — gang, bie —, — gânfe, (zool.) pelican, m\ batcă, /; —taube, bie —, —tt, guşciucă, f.
îrobf-artig, a. în forma unei guşi. froţif-en, aîncujbă; aîndopă(gîşte); —tg, a. guşat.
frofdjeti, a prăji ; bie Sittter trbfdjt, untul sfîrăiă.
firoâling, ber —, (e)s, (bot.) burete de prund, m.
Sriite, bie —, —tt, (zool.) broască rîioasă; bombină, aspidă, /; bros-coiu (copii), /«; — enbtjiel, bie —, —n, rutişor, m.
Sîriicfe, bie —, —n, cîrjă, /.
®rug, ber —, s, ftriige, urcior, n ; cană; cîrcimă, ; jeber — ţtnbet fcitien ®ecfel, îşi găseşte sacul petecul.
ftriigel, ba§—, s, halbă (de bere),./'; urcioraş, »; — d)en, baS —, S, urci oraş, n.
Si'rnfe, bie —, —n, urcior, n. frullen, a scoate din păstări; a curaţi (fasole).
Kriintrfjeit, bas —, S, fărămioară, f. firunte, bie -, —n, miez de pîine, n. friintebig, a. fărămicios; — tt, a fârmă. fntmnt, a. (frutttttter, Iruntinft), strâmb, corogat. hâitiş, covoiat, curb; — betnig, a. hâitiş ; —bicgett, a în-covăiă; —madjctt, a strîmbâ ; —e 9înfc, bie—, nas covoiat; —e Seine, picioarehăitişe; — tnaulig, a. jimb; jb - - fdjlicgeu, a legă pe cineva cobză ; —jdjlngen, a schilavi în bătăi; —Hcgen, i. f. (fag, lage frutttm, frtttmngelegen, lieg(e) frumtn), a trăi ca vai de el; —e gtttger ntadjen, a pişcă, a fură ; — fjalfig, a. cu gît.ul sucit; —lintg, a. curbiliniu, fruntnnbar, a. curbabil; —ett, a strîm-bă, a cîrligă; a îndoi; a corogî,
.ttrummbein
364
a gînşî, a curbă; a scovîrdâ; a coti; fid) —, a se strîmbă, a se svîrcoli, a se încolăci, a se sco-vîrdă; a se umili.
$ţrutmn=6ein, bag—, g, picior st,rîmb; picioruş, m; —barat, ber-—, (e)g, — barate, ileon, »; — ţolj, bag , cs, — IţiMjer, (bot.) jneapăn, m ; —ftab, ber—, (e)g, —flabe, cîrje, pateriţâ,/ firiitttm=e, bie —, — ung, bte —, —ett, întorsătură, cotitură; cîrmitură; curbat,ură, strîmbătură, sinuozitate; îndoitură, cîrligătură, /. fnimpetig, «. deplisat.
Sîriintpcr, ber —, §, rezervist, m. Srttpp, ber —, g, angbină, /.
Struţ)ţie, bie—, — n, şoldul calului, n. ftriippet, ber —, g, olog, schilod, schilav, milog, chirnog, m ; juni — tttadţen, a ologi; jitm — fdţlagen, a ologi în bătăi; juttt — werbett, a se schilodi.
frupellţoft, a, olog, Stropşit, itrufte, bte —, —tt, crustă, coajă, scoarţă, /; —ixtter, ba§—, (e)§, —e, crustaceu, n.
fuiftcu-aiug, o. crustaceu; - ig, a.
crustos, cojos, scorţos.
.fttibebe, bte —, — tt, (bot.) cubebă (un fel de piper), /. iîubel, ber —, §, găleată/; acău, hărdăuţ, n.
Subifmeter, ber —, s, ster, metru cubic, m.
Sîubu-g, ber —, ffeg, —ffe, cub, n. Siidje, bte— , —tt, bucătărie, cuină,/; (prov.) fctte —, trtagere Cerbîdjaft, cu bucătăria plină, sărăcia e vecină; (alte —, mezeluri, recituri,
f.	pl; lateinifâţe —, spiţărie, farmacie, /; beg Seufelg —, pacoste, /; —nbragoner, ber —, g, bucătăreasă, /; —ttgartett, ber —, g, — gartett, grădină potajeră,/; —gerât, bas —, g, —e, —rtgefdjirr, bag —,
g,	—e, baterie de bucătărie, f; —gett>ac£)--g, bag—, feg, —fe, legumă, plantă potajeră, /. zarzavat, n ; —rtfterb, ber —, eg, — e, vatră. /; —ttiitnge, ber —, tt, —tt, galopen, băiat de bucătărie, m. cuftă (prin Ungurime), /; — ttlatein, bas—, g, latină barbară,/; — tttnagb, bie—, —trtagbe, ajutoarea bucătăresei.
/; - itmeifter, ber—, 8, meşter bu- . c-ătar, şeful bucătăriei, m ; —tt= ptatte, bte —, —tt, sinie, /; —n= fdţabe, bie—, —tt, (zooli) libarcă,/; —ttfdjelle, bie —, (bot.) dediţei, m. pl; — nfdţranf, ber—, 8, —frfţrânfe, bufet, n; —njettel, ber —, 8, meniu, n\ listă de bucate, /.
fiudţeit, ber—, §, turtă, plăcintă,/, cozonac, m ; ja —, ini. pune-ţi pofta în cuiul —bâder, ber —, 8, patiser, plăcintar, simigiu, tur-tar, m; — bâderet, bie , —en, simigerie, /; — teta,	, 8, — e,
aluat de plăcinte, n.
.Viiidţtetn, bag—, g, puişor de găină, m.
fiudţler, ber —, g, patiser, simigiu, turtar, m.
.finrfiuf, ber —, g, cuc, m ; gtttn —, ini. la naiba; beg — 8 fiiifter, necuratul, m.
Shtfc, bte—, —tt, cupă, putină, cadă, eădişoară, durbacă, zăcătoare, tocitoare; talpă de sanie, sclifă, /; —ttbattbţofj, bas —, (e)§, — ŞBljer, oplean, «.
SHîftr, ber—, §, put.inar, dogar, butnar: pivniţar, chelar, m.
Silfi, bag —, (e)g, — e, caic, n
Sfuget, bie —, —tt, glonţ, glonte, n. ghiulea, /; glob, n. bilă, /; — ab« fdjnitt, ber—, (e)g, —e, sector, m; —budpe, bie —, —tt, puşcă, /; — biflel, bie —, — tt, (bot.) rostogol, »«; —fattg, ber —, g, rempartul ţintei, n; —forat, bie—, — en, calup de gloanţe. n; — geftalt, bie—, — en, sfericităte, /; —regett, ber —, s, grindină de gloanţe, /; — tr>af)f, bie —en, balotaj, n ; — jieţer, ber —, g, rac (de scos gloanţe), m.
fugel=feft, a. invulnerabil; —fbrmig, a sferic; —ig, a. sferic, rotund ; —n, a da dea dura, a rostogoli; a juca în popice; a balotă; fief) nor Sadjen —, a leşină de rîs; — runb, a. bumburiu, balonat.
Siigelrfien, bag —, g, glonţişor, glo-buleţ, n.
Slulţ, bte —, Miţe, vacă ; junge —, junincă, /; bte—am SdţrDanj pat* ten, a face lucru pe dos; bltrtbe—, babaoarbă (joc). / : briinfttge —,
365
SJuttbbarfeit:
fitil [
vacă gonită /; triid)tige , vacă înţărcată ; - blatter, bie —, —rt, vaccină, /; — Munte, bie - , {bot.) păpădie; — euter, bie —, ugerul vacei, m ; — flaben, ber —, 8, - ■ flabeit, balegă de vacă, / ; —fufţ, ber —, (e)8, - fiijie, muşchetă, / ;
—	glorie, bie , —rt, talanca, / ; —flirt, bec —, ert, — en, văcar, m;
—	hirlin, bie —, —ttett, văcăreasă /; —falb, bal—, c8, — Mlber, viţea,
—bilă, ber —, (e)S, —e, (bot) hiribă, /; — imcfe, bie—, —rt, vaccină, /; - reigen, ber —, 8, rang-devaş (hora vacilor, cântecul văcarilor din Elveţia),?»; —rSfirlirtg, ber —, >5, (bot.) pita vacii, /; — fd)e(le, bie—, — rt, talanca, /; (bot.) dediţei, m. pl; —weijen, ber—, 8, (bo#,)ciormoiag,grâul prepeliţei, m. fiil)l, o. răcoare, răcoros; rece, nepăsător ; — titndien, a răcori, a răci; — en, a răcori, a răci; feiti 9Mtd)en an jb —en, a şi răsbunâ asupra cuiva.
,tii()I=bottid), ber—, 8, —c, răcoritor, n. condensator, m ;	— e, bie —,
răcoare, /; — eimer, ber —, 8, ră= coritoare,/; —cjefdp, ţ — bottid); —famnter, bie —, —n, frigofer, m; —mit ei, bas —, 8, refrigerent, n;
—	ofen, ber—, 8, răcoritoare (cuptor). / :	idjift, bas - , (e)8, e,
răcoritoare (pod), /; —ie, bie —, —n, vînt rece, n; — trnnf, ber —, (e)8, frânte, tizană, /; - ung, bie —, — en, răcorire,/; — marine, j. —bottid).
ftifjrit, a. curagios, îndrăzneţ, frun-tos, cutezător, audace, audacios fiut)iif)eit, bie —, curaj, n. îndrăzneală, cutezanţă, audacitate, Sîujort,ber—, 8, porc de cine, cuion/n. fitjouiercit, a chinui, a turmenta, a brutaliza.
Suturii,}, ber —, es, porîrnb, n. pă-puşoiu, m.
finii, ber 8, muncitor chinez, m. fitliniirifrl), a. culinar, fiu ti iţe, bie —, —u, culisă, f. finim, ber—, (e)8, —e, culme,/;
culm (numele unui strat de pă-" mînt), n.	[apogeu, n.
fiulminntimibpunft, ber - , (e)8, —e,
fulmiitieren, (fulminicrt, fulminier(e)> a culmina.
(ultiniereit, (fultiriert, fultit)ier(e), a cultivă.
| fiultur, bie —, cultură,/; —inginieur, ber —, 8, idrolog, m. fiultit-8, ber—, [fel, — jfe, cult, n. fiiimme, / castron, n haznă, /. fiumntel, ber —, 8, (bot.) chimion,, chimen, m. săcărea. /; — blnttd)en, bal —, trifoiu, (joc în cărţi), /. pl. fiuntnter, ber —, 8, mâhnire, supărare, durere, grije, /. afan, păs, alean,»; amăreală, / ; aflicţ-ie, —iune, /; feinen — «u8ftf)fttten, a-şi vărsă focul inimei. fiimmerdid), «. mizerabil, necăjit, ticălos; —n firi), a se îngriji ; a se mîhni; a se întrista.1 a se interesă; fiimntere bid) unt bcine 6n= d)en, vezi ţi de sărăcia ta; fief) unt jcbett Guarf —, a-şi băgă nasul în toate.
fnmmerdol, a. fără griji ; — ooff, a. obidat.
fiiimmcriti=8, ba§ —, ffe§r —fie, mîh-
nire, supărare, /.
fiummet, bal —, 8, hamut, w. chişcă, f. colan de hamuri, n ; —ţorn, bas —, 8, - (jbriter, arcul hamutului, »; —geîd)irr, ba§ —, 8, —er hamut n\ - tette, bie—, — n, lănţişorul hamutului, n ; — madjer, ber —, 8, curelar, m. fiiimţJîitl, ber—, 8, — e, soţ. ortac, m. fiumj»ett,ber—, 8, castron, n. haznă./'. fiumt)=8, ber —, ffe8, cheflr, n. tttitb, a cunoscut, ştiut, public; — bar, a. notorie ; — ig, a. vărsat, expert, ştiutor, cunoscător; etner ©prndie —ig jeitt, a posedă o limbă; — tnadjen, — meu, a publică, a anunţă; — fdjaften, a iscodi. fiuitb=batfeit, bie—, notorietate; —e, bie —, ştire, veste; ştiinţă cunoştinţă; — e, ber -, n, — n’ muşteriu, client, m; jdjlauer —e, pi-şichir, m; — geimng, bie —, —en, enunciaţ-ie, iune, manifestare, manifestaţ-ie, —iune; —madjung, bie —, — en, publicaţ-ie, —iune, înştiinţare, /. anunţ, aviz, n; — ntntut, ber -, (e)8, — lente, muşteriu, client, m; — jdiaft, bie—, —en.
fii ni) bat
Snţpelei
366
iscodire, recunoaştere; descoperire, ştire, /; muşterii, m.pl. clientelă, /; — fcţafter, bet—, 3, emisar, spion, m. iscoadă, /.
fiinb=bar, a denunţabil; — en, — igen, a anunţă, a denunţă, a concedia.
Suitbiguug, bie—,—ert, anunţ,» ;anun-ţare; denunţare, congediare, /.
fiittftig, a. viitor, fiitor, futur ; — ţin, adv. pe viitor.
Sîunigunbenfraut, ba§—, §, (bot.) cine-pioară, /.
Sunfel, bie—, — n, furcă (de tors),/; —lefjen, bag—, 3r feud femeesc,»; —ftube, bte —, —n, şezătoare, /.
Stuiift, bie —, .ffunjte, artă, /; artificiu, re. ruăestrie, /. meşteşug, re; dibăcie, /; bte freie Sîiinfte, artele liberale, /. pl ; brotlofe —, artă fără venit, /; bag ift feine gtoţje- , nu-i vr’o treabă mare; —anlage, bie —, —tt, talent pentru arte, re; - arbeit, bie —, —en, artefact, re; — au§britd, ber —, s, — btiicfe, termen tecnic, m; —befliţfene, ber —, n, —n, artist, m; —butter, bie—, margarină, /; — bici)ier, ber —, g, poet literat, m; — bretţfler, ber—, i, strungar de lux, m; —erjeugnbg, ba§ —, ţţeâ, -ţţe, artefact, re ; — fertigfeii, bie—, —en, dibăcie, mă-■estrie, /; — fleiţj, ber —, e§, industrie, /; —freunb, ber—, eg —e, amator, mecenat, m ; —gdrtner, ber —, §, grădinar-florist, m; — griff, ber —, §, —e, marafet, re. manevră, stratagemă, /. arcan, trie, *; — ţanbler, ber —, 3, bro-canter, m; —ţanblung, bie —,—en, brocantaj, re; — fenner, ber —, g, cunoscător, m; —liebţaber, ber—, g, amator, re; — liebţaberei, bie —, —en, diletantism, re; — reife, bie—, —n, călătorie de artist, călătorie de amator, /; —reiter, ber —, 3, călăreţ de circ, artist hipic, m ■ —ricţter, ber —, g, critic, m ; — ţdjreitter, ber —, g, ebenist, m\ — feţuie, bte —, —n, politecnică, /; —ftnn, ber—, 3, simţul artelor,»; —jpradje bte—, —n, limbaj tecnic, n; —(trage, bie —, — n, şosea, / ; —ftiid, bag —, g, —e, cap de o-peră, re. tură de scamatorie, /;
brelan (în joc de cărţi),»; — tifdjler, ber —, g, ebenist, m ; — madpg, bag —, feg, cerezină, / ; — meif, bag —, (e)g, —e, artefact, re ; — molie, bie —, lînă de strămătură, /; —mort, bag —, (e)g, — rabrter, termin tecnic, re.
Siittft=elet, bie—, —en, subtilitate,/, rafiniment, «; artificie, /; —Ier, ber —, g, artist, i»; —lidjfeit, bie —, maestrime, /.
fiinffieln, a meşteşugi; a subtiliza; —ieriţd), a. artistic; —Iid), a. artificial, artificios
futtfWog, a. neartistic, nemăestrit; —reid), «. artificios; — oerftanbig, a. expert în arte.
fuuterbunt, adv. alandala, d’avalma.
Stupe, bie —, —n, cadă, /; —er, ber —, g, butnar, m.
ftupfer, bag —, g, aramă, /. cupru, m. planşă, stampă, /; —bergnierî, bag—, g, —e, mină de aramă, /; —brad, ber —, g, —c, stampă, /; —gefdjirr, bag —, 3, — e, arămuri, /• pl\ — gicms, ber —, (e)3, galenă de aramă,/; hr/grun, bag —, 3, cocleală, /; — batnmer, ber —, 3, —ţâtnmcr, cazangerie, /; —faime, bte —, —it, arameasă, /; —naţe, bte—, —n, sfeclă (nas ca o sfeclă), /; — platte, bie —, —n, placă de aramă, /; —janimlung, bie—, —en, colecţiune de stampe,/; —jdjmieb, ber—, (e)3, —e, căldărar, arămar, cazangiu, m; —ftedjer, ber —, 3, calcograf, m; —(fief), ber—, 3, — e, planşă, calcografie, gravură, /; —(tufe, bie —, —n, mineraiu de cupru, n; —Ditriol, bag -, s, ca-laican, ret; — toerf, bag —, g, —e, cazangerie, /; op cu gravuri, re; —jeug, bag —, g, arămuri, /. pi.
fupfermrtig, a. cuproz ; —ţallig, a. cuprifer; —ig, a cuproz; —n, a. de aramă, de cupru ; —rot, a. aramiu.
Sîuppe, bie—, —h, vîrf (de munte), creştet, ». culme, /.
Stupţiel, bie —, cupolă ; curea de sabie. /; — bacţ, bag—, 3, — beteţer, cupolă, /.
$upp«elei, bie —, —en, pezevenchlîc, m\ — elpelj, ber —, eg, —e, bacşiş
367
fiirjen
3hir
de pezevenchilic, n; —Ier, ber —, g, pezevenchiu, verigaş, «i; —(erei, bie —, —en, lupanar, bordel, n ; —in, bie —, —nen, pezevenchie, codoşcă, /.
fiur, bie —, —en, cură; alegere, /; —fitrff, ber —, en, —en, elector, m; —fitiftentum, bag —, (e)g, — tiuner, electorat, n ; — fufdţer, ber —, 8, medic şarlatan,ni; —fujd)erei, bie —, lecuire băbească, / ; — fufdjerin, bie—, —nen, babă ştiutoare, /; —ort, ber —, (e)g, — e, staţiune balneară,/; — fdjmieb, ber —, (e)g, —e, faur, m. furiutjeit, a aduce la rezon; id) iucr= be biet) fdjon —, ţi-oi da eu ţie. filtra/;, ber —, ffeS, —ffe, cuirasă, platoşă, /; —{fier, ber —, 8, —e, cuirasier (soldat călăreţ), m. filtratei, bie -, curatelă, epitropie,/. fiurator, ber —, g, —en, curator, epitrop, m; —iunt, bag—, — urng, —en, eforie, /; epitropie, administraţie, /.
fiurbcl, bie—, —n, miner, n. manivelă. /. crivac,B£ll fiurbi=g, ber—, ffe?, —ffe, {bot.) lubă, lubeniţă, bostană, / dovleac, m harbuz, n; tidvă. /; —sflaicfje, bie —, —n, curcubetă, tidvă. /; — s= fi iid)tige,bie—, {pl) peponifere, fpl. Iurcn, (for, forte ober turte, geforen, fiir(e), a alege
fiurie, bie—, curie (curtea papală),/, fiurier, ber —, 8, —e, curier, *»; — jug, ber —, (e)s, — jiige, tren de mare viteză, tren accelerat, ». furios, a. curioz, ciudat. fiurfnntei,bie—,—en,(&of.)curcumă,/. furr=en, a boncănî. a bombăni; — ent, a. curent, curgător; —ig, a. pozac. m.
finrrenb, bie—, —en, colindători, m. pl. circulară, /.
finr»§, ber —, feS, —fe, curs, n ; — bud), ba? —, S, —bitdjer, indicatorul căilor ferate, orar, m. fiiirfdptcr, ber—, 8, blănar, cojocar, m; —inare, bie —, —n, marfă de blănărie. /.
furfiereu, (furfiert, furfier(e), a circulă.
lurforifd), « fugitiv.
fiurf uS, ber —, u8, —uffe, curs, n.
fiurtine, bie—, -n, cortină, perdea,/, fiurfifaite, bie —, —n, curţi zână. /. fiuroe, bie —, —a, curbă, curbă-tură, /.
furj, (fitrger, fiirjeft), a. scurt, scund, bondoc; succint, conciz, preciz ; —angcbitnben, adv. răstit, brusc ; —atntig, a astmatic; — unb gut, pur şi simplu ; în fine ;	— unb
bitnbig, sadea; mn eS — ju fagen, pe scurs zis; ben fiirjern jieljn, a rămînea pe jos; iu —ern, peste puţin; feit —em, de curînd ; — Ooriicr, dineaori ; in —en SBorten, în puţine cuvinte; — nbbred)en, a se opri năpraznic (din vorbă; ;
—	abfertigen, a răspunde răstit; a luă peste picior, a expedia fără fasoane; fiirjer mudjen, a scurtă ; mad) eg furjer, spune de grabă ; faf; bid) —, spune pe scurt; —er, (ţnţalt, sumar, n prescurtare, /;
—	er Şanb, tam-nisarn ; —en $ro= jefj madjen, nici una nici două ; —e SBare, bie —, —n, mărfuri de mărunţişuri /. pl. merserie, cer-celârie, /; iiber — ober lang, mai curînd sau mai t.îrziu ; —gefafjt, a concis; — fidjtig, a miop, schi-omb ; — fidjtigcr SBecfjfef, cambie cu termin scurt, /; — uni, adv. pe scurt; —toegg, adv pe scurt;
lueilen, fid) —, a se amuză; — toeilig, a amuzant. fiurj=atmigfeit, bie —, astmă, /; — fd)Mi, ber —, ffeâ, — fd)(ttffe, circuit scurt, n ; —fidjtige, ber —, —n, miop, n ; —ficbtigfeit, bie —, miopie; neprevedere, /. defectul deanu-şi cunoaşte lungul nasului; - mare, bie —, —n, mărfuri de mărunţişuri, /. pl cercelărie, merserie, marchetănie,/; —Waren» ţanbler, ber —, 8, marchetan. comerciant de cercelărie. comerciant de chincalerie, ober do mărunţişuri, m; —meii, bie —, petrecere. /; amuzament, n. fitirje, bie—, scurtime, conciziune, /; in—, peste puţin; fief) ber —e befleifjigen, a fi concis; —ung, bie —, —en, scurtare, al reviare; scădere (din competinţă), /. fur;pen, a scurtă ; a prescurta, a
Iubeţi
368
fiadjen
scădea (din o competinţă); — lid), adv. dineaori, decurînd. fufdjen, fid)—, a se umili; fuţd) bici), cuştoa, (eouche toi), culcă-te (se zice numai cînilor). fuffcii, a sărută, a da o guriţă, a pupă, a ţucă.
Siiftc, bie —, —n, coastă, /. mal, ţîrm, re; fteite —, faleză, /; —n» beit>of)ner, ber —, g, riveran, m ; —nfal)rer, ber 8, cabotor, m ; —«faţet, bie —, -cu, cabotaj, «; —ttlanb, bag—, eg, — er, rivieră,/. Sinfter, ber —, §, cliser, cîrsnic, ţîr-covnic, pălămac, m. ftnftmg, ber—, —ben, custode, m. Sll=B, ber —, ffeâ, Sîiiffe, sărutare, /. sărut, re. acoladă, guriţă,/; —cljen, bag —, e, bizea, /; —l)aub, bie—, —Ijfinbe, bizea, /.
Siulfdj-bocî, ber —, g, — bitâe, capra trăsurei, /'; — bad), bag —, g, — bâdjer, coşul trăsurei, re; —e, bie —, —it, caretă, călească, trăsură,
butcă, brişcă, /; —eufd^Iag, ber—, g, — fd)%e, portieră, /. oblon, re; —entritt, ber —, g, —e, scăriţa trăsurei, /; —er, ber—, §, vizitiu, cocer, m; — exmnntel, ber—, g, — mantei, ipîngea, /; —erfiţs, ber —, e§, — e, capra trăsurei,/; —fenfter, bag —, geamul trăsurei, re; —ter= tnagen, ber—, g, faeton, re; —fafier., ber—, g, —faften, dricul trăsurei, re; —ISbdjeit, bag—, g, chichiţă,/; —pferb, bag—, eg, —e, telegar, m. îtttfdjieren, a strună, a mină caii. Siutte, bie —, —n, rasă, /. Shittebflecf, ber —, g, —e, burtă, /; —flecf, bag —, g, —n, potroace, maţe, /. pl.
fiuttcr, ber—, g, gunoiu, re; corabie cu un catart, /.
fiunert, bag —, g, —e, plic. re. cu-vertă, /; tacîm (de masă), n. fnoerticrcn, a plicul, ftttp, bet—, eg, — en,acţiede mină,/'
UCU Cluj
Central l
ibrarv Cluj
£nb, bag--, g, maiă, /. coagulator, chiag, re; —fraut, bag —, g, (bot.) cucută de. pădure ; gemeiner —, sînsenii albe, f. pl; — magen, ber —, g, coagulator, m.
labeit, a închegă; a recrea, a învioră; fid) —, a savura ; —b, a. recreător, înviorător, răcoritor, savuroz.
fiaberbau, ber —, g, —e, (zool.) la-cherdă, /.
£ab=etranî, ber—, g, - -trânte, poţiune, /; —iar, bag—, g, —e, —ung, bie—, invioşare, recreaţiune, savoare,/.
2nbo=rant, ber —, en, —eit, laborant, rîndaş de spiţerie, m; —ratorbum, bag —, —ien, laboratoriu, re.
faborieren, a suferi de ceva.
Sabiţrint, bag —, S, —e, labirint, dedal, re.
Sadjanfalf, bev—,8, —fade, acces de rîs, re.
fiadibaum, ber—, eg, — bâume, arbore (însemnat) de hotar, m.
2ad)e, bie—, —tt, băltoacă, lacovişte, / ghiol, smîrc, re ; semn săpat în un arbore, re; rîset cu hohot, re; er pat cine tjcde — nufgefdjlagen, a rîs cu hohot.
lătfpeln, a surîde, a zîmbi. — erlid), a. ridicul, derizoriu, de rîs; —Itd) madjett, a ridiculiza; —Itd) tnerben, a se face de rîs.
2ătf)=cln, bag —, g, zîmbet, surîss, re; —erlicţfeit, bie —, —en, ridiculi-tate, absurditate, /.
ladpen, a rîde, a surîde ; firi) mg R-iinjtd)en —, en, a rîde pe sub mustaţă, ttter tactjt ba? cine rîde? (ri-sum teneatis); Uter ju Iefct Iadjt, Iadjt am bejten, urma alege; bag ©Iiicf pat mir geladjt ober geladjelt, a vrut norocul cu mine; - engraert, a. de rîs, ridicul ; — luftig, a. pornit spre rîs.
2adj=en, bag—, g, rîs, rîset, re; —er, ber —, g, rîzător, m ; er bat bie —er auf feiner Seite, derizătorii
369
£a<ţl
sunt de partea lui; —gal, bal , el, gaz ilariant, n ; — framj)f, ber —, ei, —fratnpfe, rîs, spasmodic, »; - luft, bic —, poftă de rîs, /; —taube, bie —, —n, turturea, /. Sad)!, ber—, el, (zool.) somn, n; — fotette, bie—, -n,{zool.) crăişor, m. fiarfjter, bal —, I, stînjen, n.
Satf, ber—, I, - e, lac, verniu, luciu, jumalţ, »; (bot.) violă galbină./; —arbetter, ber —, I, vernisor, m ; — e, bie —, — n, băltoc, » ; —ei, ber—, I, — en, lacheu, m; —firrti=S, ber —, ffel, lustru, «; —ierer, ber —, I, lustruitor, vernisor, m ; —mu=l, ber —, ffel, tinctură albastră. /; — ntulpaţiicr, bal —, I, turnesol, » ; — ftiefel, ber —, I, gheată de (piele de) lac, f; —, ftlact unb grad) ţinută de bal, /. (atfiereit, a vernisa, a lustrui. Siibrijett, bal —, l, lădiţă, /.
2abc, bie —, —n, ladă, /. sicriu, n. £iib=ebaum, ber —, l, — bâunte, lăstar, »; —epiag, ber —, el, —plaţşe, schelă, ambarcaderă,/; — efdjetn, ber —, (e)l, —e, răvaş de( încărcare, n ; — eftocf, ber —, (e)l, — ftbcfe, arbiu, arghiriu, m ; —ung, bie -, —en, încărcătură; povară, sarcină, /. cargo (corabie), m. 2ab=ett, ber —, I, Sfibeit, oblon, »; prăvălie,/, magazin, n. dugheană, /; —enbiener, ber —, l, băiat de prăvălie, m; —enfenfter, bal—, I, galantar, n. vitrină, /; enflugel, ber—, I, canat de oblon,»; —en= Ijiiter, ber—, I, vardist de noapte, )«; marfă învechită (în prăvălie), /; —enjungfer, bic ,	-n, — en*
ntâbdjen, bal —, I, vînzătoare, /; —eitfaffe, bie —, — n, teşghea, / ; —enprebl, ber —, fel, —[e, preţ de debit, »; — enfcfjtoengel, ber —’, I, băiat de prăvălie, /»; — entijd), ber —, el, —e, tarabă, tejghea,/; —entur, bie —, — en, obloanele prăvăliei, f. pl; — enjttnl, ber —, fel, — e, chiria prăvăliei, /. laben, (labft, lâbt, lub, Hibe, gelaben, lab(e) a încărca; auf fid) —, a-şi luă pe gît; fcţjarf —, a încărca puşca cu glonţ; a bea mult; blinb —, a încărca puşca numai cu
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
laftm
pulbere; —, Iiibft ober labeft, lâbt ober labet, Inb ober labete, litbe ober labele, gelaben, lab(e) a înviiâ; oor ©eridjt —, a cită în judecată.
liibieren, a lezionă; a vătăma.
iiaffc, ber—, n, —n, nătărău, lălău, tont, m. loază, /.
Saffete, bie —, —n, afet, dric de tun. n.
lag, lâcţe, i. Itegerr.
linge, bie —, —n, poziţ-ie, - iune, situaţ-ie. —iune, /. sit. n ; postură. atitudine; pătură, f; strat, »; stare, măsură, /; hal, n. con-diţiune, /; tcf> btti nidţt in ber —, nu sunt în stare.
iiiigel, bal —, I, barei, butoiaş, lă-turoiu, n.
liagcr, bal —, I, lagăr, castra, n. tabără, /; campament, cotroc, »; zăcămînt, n. şapă, /; depozit, culcuş, covru, aşternut; sediment, n. drojdii, /. pl; — auffeljer, ber —, I, magaziner, n ; —baunt, ber —, el, — Munte, podval, n ; - beftnnb, ber —, el —ftanbe, efec-
ln tţrţ, ştoc, «;r—bier, bal —, I, —e, bere odihnită ober de conservă, /; —brannttoein, ber—, l, rachiu de drojdii, n ;	—brtd), bal —, I, —
biid)er, cadastru, » ; —ergelb, bal —, el, — er, magazinaj,»; —!)mt=l, bal —, fel, —fţaufer, întrepozit, doc, »; —foni, bal —, grîu inu-cezit, n ; grîu injintiţat, n ; — ntiele, bie —, magazinaj, n: —obft, bal —, el, fructe de conservă,/. pl; — ţilaţş, ber—, el, —plâţe, doc, n\ campament, n; — fdjein, ber—, (e)l, —e, varant,»; —ftâtte, bie—, —n, culcuş,», covru,»/; —n)ncf)e, bie -, —n, santinelă, /; —toein, ber —, I, —e, vin tras, n; —ung, bie —, —en, campament, ». tăbă-rire, f: — gini, ber —, el, magazinaj, n.
(agent, a depune, a aşeză; acarnpâ; a zăcea, a fi culcat, a fi aşezat, a fi în magazin; fid) —, a se a-şeză, a tăbărî.
Sagune, bie —, —n, lagună, /.
(nt)m, a. şchiop; deşelat; paralizat; olog; —gef)en, a şchiopăta; — en, a şchiopăta; — hgen, a paraliza.
24
îfiijme
370
Sanb
£ttŞnt=e, bie —, —n, paralizie, f\ — ung, bie —, —etx, cataplexie, /. £aljnt=e, ber—, n, —n, şchiop, şontorog,»»; —ţett,bte—, paralizie,/. lîUjmeit, a paraliza; a deculă, a speti, ilaljn, ber—, (e)8, beteală,/; — treffe, bie —, —n, posomant, n.
Siaib, ber —, (e)3, —e, boţ, n; ein — SBrot, o pîine, /; ein — Mje, un burduf de brînză, un val de caş, n. 2aitf|, ber —, 3, —e, baboiu, n ; — frânt, ba3—, e3, (bot.) broseănea-ţă, /; —jeit, bie—, baboiat, oat, n. lai<f)en, a ouă (peştii, broaştele). Saie, ber —, n, —n, laic, profan, mirean; începător, noviţ, ra; —n= bruber, ber —, 3, —britber, temporal, m; — nfdjroefter, bie —, —n, no viţă, /. laienljaft, a, laic.
£afai, ber—, 3, —en, lacheu, fecior, m. £afe, bie —, salamură, /.
Safen, ber —, 3, cearceaf, linţoiul, ». pînză, /. lafoutfdj, a. laconic.
£afoni3mn8, ber —, laconism, n. Safriijc, bie —, (bot.) iarbă dulce,/;
—njoft, ber —, (e)§, miambal, n. lallen, a lălăi, a bîlbăi, a balbuţi. Sama, bas —, 3, —3, (zool) alpagă, lamă, /.
Santbectuu/;, bie —, — niiţţe, (bot.)
alună de Lombardia, /.
Santbrib, ber —, lambriu, n. lamentieren, a se tîngui, a se boci, a lamenta.
Samentderen, bas —, S, tînguire, lamentaţ-ie, —iune, /; —o, ba3—, lamentaţie, /.
Sametle, bie —, —n, laminâ, /. Santrn, bas -, 3, Samnter (zool.) miel, m; —feti, ba§ —, 3, —e, hîrşio,/; —Sbtaten, ber —, 3, cheabap, n \ —3Biertet, ba3 —, 3, ciozvîrtă de miel, /; —mode, bie—, miţe, /. pl. £ămm=d)en, ba§—, 3, (zool.) mieluşel, m; mioriţă, /; —ergeter, ber —, 3, (zool.) pleşuv, cilihoiu, m\ —rooife, bie —, —n, oiu, m; — ertoolle, bie —, miţe, /• pl.
lamm=en, a făta (oaia); — sftomnt, blînd.
Siimţitljen, ba§—, 3, poponeţ, opăiţ, lampion, n.
Samţje, bie —, —n, lampă, /; felinar, n; candelă,/; SJleifier—, ber —, iepure, m\ —nanpnber ber—, 3, lampagiu, m ; —nbrenner, ber —, 3, maşină de lampă, /; bec; —nbod)t, ber —, (e)3, —e, feştilă, /; fitil, n ; —nglocfe, bie —, glob, n; — nfeffel, ber —, §, basinet, bo-ciolie, /; — nrufj, ber —, eS, negreală de fum, /; —nţdjunt, ber —, (e)3 —e, abajur, cozoroc, n ; —nftocf, ber—, (e)3, —ftade, stativ de lampă, /.	[nă, f.
Santprete, bie —, —n, (zool.) mrea-
Sanb, ba3 —, eâ, —Sanber, ţară, /. teritoriu, pămînt, sol, »; ţărină, /; cîmp, n ; canton, n; fejte3 —, uscat, continent, n ; gelobteS —, pămîntul făgăduinţei, n ; ju — reiţert, a călători pe' uscat, au3 — ţeŞen, a debarcă; auf bem —e moţ» nen, a sta la ţară; itber — geljen, a face o excursiune la ţară; fiier $u —, pe la noi ; auger —eS,' în streinătate; ju SBnffer unb ju — e, pe apă şi pe uscat, eine ©nfalt, Bont —e, o netoată dela ţară, /; ein SKorgeit —, un pogon, n\ ba3
—	bebauen, a cultiva pămîntul, e§ finb 3 gafjre in3 — gegangen, au trecut 3 ani; beS —e8 Berioeifen, a exila, a surghiuni; bie ©d)toeb jer —e, cantoanele elveţiene, f.pl. —abel, ber —, 3, nobilimea de la ţară, /; — amtnannn, ber —, 3, —mănner, şef de canton, prefect, m; —arbeit, bie —, —en, muncă rurală, /; — artnee, bie —, en, armată teritorială, /; —ar§t, ber—, e§, —ărjte, medic (lela ţară, m\
— aufent|alt, ber —, e3 —e, vilegiatură, /; —ban, ber —, 8, agricultură, /; —bauer, ber—, 3, —n, agricultor, m; ■—befiţţer, ber —, 3, proprietar fonciar, m; — belooljner, ber —, 3, provincial, m; — bejirf, ber —, 3, —e, district, canton, n;
—	Bote, ber —, tt, vătăşel, curier rural, m- —broft, ber —, en, —e, prefect, m; — broftei, bie —, — en, district, f; —ebelraattn, ber—, 3, — tente, boier din provincie, m; — eigentum, ba3 —, 3, —e, proprietate rurală, /; —eigentftmer, ber
371
2unb
Sanb
—, §, proprietar, moşier, m; —en, baS —, 8, abordaj, m; debarcare, /; — enge, bte —, — n, istm, »; — eSaltefte, ber —, —n, decanul bo-ierimei, m ; —elangepbrige, bcr —, n, —n, indigen, pămîntean, m ; —elart, bic —, —cit, datina ţărei, /; —eSaulfcţimfj, bcr —, ffel —fdjftffe, comitetul delegaţiunelor, n\ —elaulftetiung, bie —, — en, expoziţ-ie, —iune naţională, /; —cSbefcţiaffenljeit, bie —, —en, con-figuraţiunea ober clima ţărei, /; —eSbefdjreibung, bie —, — en, topografie,/; —esbraucf), ber —, S, —brâucpe, obiceiul pămîntului, n; —elfiu'ft, ber —, en, —en, suveran, m; —elgebict, bas —, S, —e, teritoriu, n; — cSgeridjt, bas —, S, — e, tribunal teritorial, n ; —es--gefiiit, bal —, (e)8 —e, herghelia statului, /; —elgemfidpl, ba§ —, fe§, —fe, product al ţărei, »; — elgrenje, bte—, —ti, fruntarii, f.pl. —eSbauptntann, ber —, S, —fente, şeful provincii, m; —elperr, ber—, tt, —tt, suveran, /»; — e§berrlid)feit, bte—, —en, suveranitate; — elljerr-fcfjaft, bie —, —en, suveranitate, familie domnitoare, dinastie, /; —esbofjeit, bie —, suveranitate, /; —esiaffe, bte—, —tt, tezaurul public, n. visteria statului, /; — esfittb, bal—, eS, —er, indigen, pămîntean, m; —eSfircpe, bie—, —n, biserica naţională,./'; — elmutter, bie —, —miitter, suverană, /; — elobrigfeit, bie —, —eit, magistratură, / ; — elprobltft, bas —, —e, product rural; — eSregierung, bie —, —ett, guvernul ţărei, n; —eS= teltgion, bie —, —en, legea ţărei, religiunea domnitoare, /; el* fdjulb, bie—, —en, datoria publică, /; —eSfitte, bie —, —tt, obiceiul pămîntului, »; eSţpracpe, bie —, bie —, —n, idiom, n ; —e§tract)t, bte —, —en, costum naţional, port, n; — eStraner, bie —, 'doliu, public, m; —esoater, ber —, S, — tiâter, suveran, m ; —elberfaffung, bte—, —en, constituţiuneaţărei,// —esoerrat, ber —, (e)S, trădarea patriei, / ; — esbermattung, bte —,
—en, administraţiune, /; —elber* lueifung, bie —, — en, expatriare, exilare, /; surghiun, n ; —eSoer* Wiefette, ber —, n, —n, expatriat, exilat, surghiunit, m; — eSttmfp rung, bie —, —en, valuta ţărei, /; —fvadjt, bie—, — en, transport pe uscat, n; —frâu, bie —, —en, ţărancă, femeie de la ţară, /; — friebe, ber —, — n, S, pacea publică, fi — fuljrmann, ber —, S, —fente, cărăuş, chirigiu, m ; —geiftlidje, ber —, n, —n, paroh rural, m\ — genteinbe, bie —, — n, comună rurală, /; —geridit, bas —, ş, —e, tribunal regional, n; —graf, ber —, en, —en, landgrav, m; —gut, baS —, eS, —er, moşie, f:	pan»
bel, ber —, S, negoţ pe uscat, n\ —f)au--S, baS —, ies, — fjâufer, vilă, /; — fteer, baS—, (ejs —e, armată teritorială, /; —iager, ber —, §, jandarm, m\ — jugenb, bte —, junimea dela ţară, /; —junfer, ber —, S, boiernaş, m- —tarte, bie—, —n, mapă, hartă, /; — fartenjeidj* ner, ber —, S, hartograf, m ; — firdje, bie —, —n, biserica rustică, / ; —fcei=S, ber —, ţeS, —fe, canton, district, cerc, »; circum-scri[/ţ-ie, —iune, /; — frieg, ber —, §, —e, răsboiu continental, n\ —îutfdţe, bte —, —n, birjă de la ţară, /; —Iciufer, ber - , S, vagabond, m; —leben, bal—, S, viaţă rustică, /; —fente, bie —, (pi.) ţărani, săteni, m.pl. —luft, bte—, aer de la ţară, ?n; —luft, bie - , vilegiatură, /; —ntacţt, bie —, trupele continentale, f.pl. — ntâb= djen, bal —, I, ţărăncuţă, fată de la ţară, /; —ntann, ber —, — c!« lente, ţăran, sătean, m ; —tnart, bie —, —en, hotarul ţărei, m; — mtlis, bie —, —en, miliţie, f ; — —pârtie, bte —, —en, excursiune la ţară, / ; —pfarre, bie —, —tt, parohie rurală, / ; — pfarrer, ber —, I, preot rural, m ; — pfleger, ber —, I, guvernator, guvernor, m; —piage, bie —, —n, flagel, biciul lui D-zeu, •«.; — ponteranje, bie —, — tt, cocoşneaţă; —prebiger, ber —, S, preot rural, m; —rat,
24*
Sanb
372
ber —, 2, — rate, prefect, m ; — ratte, bte—, —n, şobolan, (polecră dată de marinari soldaţilor continentali), m ; — redjt, ba2 —, 2, —e, dreptul public, »; pravilă,/', —regen, ber —, 2, ploae bună, f; —reife, bte —, —en, călătorie pe uscat; — reiter, ber —, 2, jandarm călăreţ, m ; — rentmeifter, vistier general, m; — ricţtter, ber —, 2, judecător la un tribunal regional, m,; —ritcfen, ber—, 2, sprinceană, /; —ja=B, ber —, ffen, —ffen, locuitor rural, m ; — fdjaft, bie —, —en, provincie,	district, can-
ton, n ; staturile provinciale, /. pl; peisaj; sit, n ; —fdjaffâmaler, ber —, 2, peisajist, m ; — jdjladjt, bte—, —en, bătălie pe continent, /; —fdjeibe, bie —, —n, hotar, »; —fdjreiber, ber —, 2, notarul comunei, m ; — ţdjule, bie —, —n, şcoală rurală,/; —fd)u(meifter, ber —, 2, învăţător rural, m ; — fee, ber —, §, —n, lac, n ; — feite, bie —, —n, partea dinspre continent, /; — feudţe, bie —, — n, epidemie, / ; —fiş, ber —, eS, —e, vilă,/; —sfnedjt, ber—, 2, — e, lanschenet, m ;	vtitanii, ber —,
e§, —lente, compatriot, w; ma2 ift er fur eitt — sfntann, de unde este de fel? — 2inann2fd)aft, bie -, —en, naţiune, conaţionalitate; corpo-raţiune de studenţi, /; — fţrijje, bie—, —n, promontor, n. cap, m; ftabt, bie —, - ftnbte, oraş municipal, n; — ftaitb, ber —, —ftunbe, deputaţii, m. pl; — ffaitbe, bie —, {pl.) staturile provinciale, /. pl; —fteuer, bie —, —it, foneieră, / ; —ftrafje, bie —, —it, şoseaua naţională, /; drumul cel mare, n ; ftreid)er, ber —, 2, vagabond, m ; —ftrict), ber —, ' S, —e, regiune, /; ţinut, n ; —fturm, ber —, e2, — flftrtne, intemperie, / ; gloate, /. pl\ —tag, ber —, §, —e dietă, /; —tag3abgeorbnete, ber —, —n, deputat (la cameră), m; — ţruppen, bie —, (pl.) trupe teritoriale, /. pl-, —ung, bie —, —en, f. —en, —nngŞplag, ber—, e2, — plage, de-bărcaderă, / ; — togt, ber —, 2,
lang
—Oogte, prefect, cîrmuitor, ocîr-muitor, m; —oogiet, bie —, — en, prefectură, /'; —colt, ba2 —, 2, populaţiune rurală, /; săteni, m. pl; — meg, ber —, 2, —e, cale pe uscat, /; — meljr, bte —, —en, miliţie, f; —mebrtnann, ber —, 2, — tnfinner, miliţian, m ; — metn, ber —, 2, —e, vin de ţară, /; —mirt, ber—, (e)2, —e, econom, agronom, agricultor, m; — roirtfcţiaft, bie —, — en, economia cîmpului, economie rurală, agricultură, agronomie, /; —junge, bie —, — n, lob de pămînt, n.
2aitbnuer, ber—, 2, lando, n. caretă,/.
Innb=etnroart2, spre continent: —en, a aborda, a debarcă; — e2ffirftlidj, a suveran, (ial) ; — e2itblidj, a. ca pe la noi ; —eăflitdjttg, a. refugiat; —e2bermiefett, a. exilat, m • —egjugefjBrig, a. predial; —eSfrentb, a. strein; -e2funbig, a. notorie ; —tâufig, a. îndatinat ; — fdfaftlidj, a. provincial; peisajer; ţărănesc; —mârt§, adv. spre uscat; —mirt= fdjaffitd), a. agricol.
2ăttber=burfl, ber —, e2, sete de cuceriri,/; —eten, bie—, (pl.) moşii, /. pl; — funbe, bie—, geografie,/.
liiiiblid), a. ţărănesc, rustic, rural, campestru, cîmpenesc ; —fittlid), adv. după obiceiul pămîntului.
Imifl, (Ifinger, Kngft), a. lung ; — e 3ett, o seamă de vreme ; bor —er geit, de demult ; iiber turj ober —, mai curînd sau mai tîr-ziu; 3 Jagc —, timp de 3 zile ; 3ial)re —, cu anii ; eitt — e2 ttnb breite2 rebeit, a spune multe; einen —en §alâ ttutd)en. a-şi întinde gî-tul; eitt —e§ ©eftdjt tttadjett, a umflă din buze ; ettoa2 auf bte — e Sânt fdjiebett, a amină ceva; SKonate—, cu lunile; fetn Seben —, cit va trăi; —e SSetle Ijaben, a se plictisi; —er SJtenfcb, lungan; —aufialtenb, a prelung; — atinig, a. lung, îndelung ; — aufgef^offen, spiţelat; —e, adv. mult timp, de mult; mie —e, cit timp ; nod; —e nid)t, va mai trece încă mult timp ; er totrb e2 nidjt meţr —e ntacben, nu o va mai duce mult; —fingettg.
£atig=arm
373
a. hoţ; —geftrecft, a. prelung; fo —e, all, atît pînă; —en, a da, a întinde; — i. a fi de ajuns ; — baarig, a. miţos, lăţos; — balfig, a. gîtos; — jâfjrig, o. de mulţi ani ; —lebig, a. longevital; —miitig, a. îngăduitor, îndelungrăbdător, pa-ţient; —fam, a. încet, domol, tardiv; — adv. lent, cătinel, cetinel, agale; —fidniger UBedţfel, cambie cu termin lung, /; —toetlen, a plictisi, a bahtisi, a anuiâ; ftcţ)—, a se plictisi, a se anuiâ; —toetlig, a. plictisitor, anuiant, fastidioz ; —mierig, a. îndelungat, îndelung; —toierig fein, a duce mult.
Saitguirm, ber—, el, —e, (zool.) gibon, m ; —baum, ber —, 3, —baume, oiştea carului, /; — toeile, bie —, urît, plictiseală, stenahorie,/; — lebigfeit, bie —, longevitate, f; — —mut, bie —, îngăduinţă, înde-lungărăbdare, longanimitate, /; —ofr, ber ober bas—, 8, —e, măgar, | m-t -famfett, bie -, încetime, tardivitate, f; --fdjlafer, ber —, §, dormilion, m; — ftrofţ-lfoal jip de paie, m ; —meile, bie —, plixis, m. stenahorie, /; — toierig* feit, bie —, pertinaeitate, /.
£siitg«c, bie—, lungime, longitudine, /; auf bie —e, mult timp, n. durată lungă,/'; in bie— e jieţn, atrăgând, a trenă;—«tgrab,ber—,el,—e, grad de longitudine, n; — enmafj, ba? —, el, —e, măsură de lungime, /; —jte, ber - -, n, - e, cel mai lung, cel mai înalt.
Iăitg(icf|, a. lungăreţ, prelung.
liingl, adv. dealungul.
ISngft, adv. de demult ;	—eitl, adv.
cel mult.
Sanie, bie —, — n, flancă, /.
Saune, bie —, —n, ulub, n.
Sânge, bie —, — n, lance, suliţă, / ; fiir jb. cine — bredjert, a interveni în favorul cuiva.
lanjeitfiirmig, «. lanceolat.
Snngette, bie —, —n, lancetă, /. nişter, m.
Inţnîuir, a. lapidar, concis.
loţjţ), a. lăbărţat.
Snţţafie, bie —, —en, bagatelă, /.
lajjcn
Săppcţeit, bal---, 8, lob, petecuţ, »; bărbie (a urechii); (bot.) corpelă,/.
Sapţnen, ber—, I, petec, re; streanţă, hanţă; cîrpă, buleandră; bas gefjt burd) bie —en, asta merge în pagubă; —erei, bie—,—e,futilitate,/.
layţtett, a. soarbe.
liippern, a soarbe; fief) —, a se a-dunâ (încetul cu încetul).
Săpperfdjulb, bie —, —eu, datorie măruntă, f.
laţjjtig, a. lombat.
fîlpptfcf),a.tont, tembel; sarbed(om).
Sajtfml, ber —ffe, greşeală, eroare, scăpare din vedere, f.
£iird)eit&rtitm, ber—, el, — baume, (bot.) zad, m
Sartfart, bal—, 8, cigămigă şi năs-trungă, /.
Sărut, ber—, §, larmă, alarmă, zarvă, /; vuet, tapaj, n. dandana, gălăgie, dănănae, rumoare, va-carmă,/; (prov.) otel — unt Dîicljts, ciorobor pentru’n topor; blinber—, alarmă falsă, /; ntUfter —, t.ără-boiu, tavatură. /; —Ţdjlapcn, a da alarmă/-fl-en, baljj-, 3, landră,/; — er, ber —, 3, tapajor, m : —ge= loitl)!, bas—, I, dirdoră,/; —glode, bie—, —n, toxin, clopot de dandana. n.
lărnten, a face sgomot, a torocănî, a tapajâ; —b, a. sgomotos, ta-pajos. '
Sârbe, bie —, —n, mască, /. (zool.) larvă,/; —nbliiter, ber—, |, floare mascată, /.
Ini, laie, f. lejen.
lafti), a. indolent; lăsător, nepăsător.
Safdje, bie—, — n, urechie (la ghete), colceag, n.
Safe, bie —, —n, urcior, re. cană,/.
înfierea, a lazurâ, a spoi cu o coloare transparentă.
laffett, (taffeft ober lufit, lăţit, liefi, liejje, gelaffen, Inffe ober lafj), a lăsă, a abandonă, a părăsi; a permite ; a ordonă; apune; laf; mtcf), dă-mi pace, slăbeşte-mă; er tueif; fid) Uor greubc uiclit gu —, nu mai ştie de bucurie; metru el fid) tun liifst, dacă so poate; fo Inffe td) el mir gefaUeit, aşa îmi mai place ; lafj eutmal feijen, ian să văd; mie liijjt
374
SataŞ
gaffeit
bajj ? ce figură face asta? bas lafjt nid)t, asta nu stă bine; etfoag im 6tid)e —, a părăsi ceva ; ctmag gut fein —, a şe învoi cu ceva; jb rufen —, a trimite după cineva; jb Bor fid) —, a primi pe cineva, a admite pe cineva ; fein SBaffer —, a-şi face udul; fid) einen 9îoc! madfen — ,a-şi comandă un gheroc; fid) 3eit —, a trăgănă; a amină; SSaffer fiolen —, a trimite după apă; id) ţa&e mir bie @d)itl)e an» jtelfen —, am pus de mi-au încălţat ghetele; lafj anfpannen, zi să puiă caii la trăsură; aug ben 9(ugen —, a scăpă din vedere ; nid)t aug ben VHugen —, a nu luă ochii de pe...; jur Stber —, a luă sînge; fafjt ung geljen, haidem; — mir bag ! aida de ! — mir bag gut fein, s’o lăsăm încurcată; fein Seben —, a muri în luptă; lafj ifjn jum Xcufcl, dă-1 dracului; ben SBein —, a nu mai bea vin ; 3“* —, a da răgaz; fid) —, a se da, a se lăsă.
gaffen, bag —, g, intermitere, /; iun unb —, purtare, conduită ; purcedere, /.
faffefi, f. Iaffen.
lăffifl, a. lăsător, nepăsător, leneş, indolent.
Sâffigfeit, bie—, lene, nepăsare, indolenţă, /.
£aft, bie —, —en, sarcină, povară, şarjă, sacsană, crosnă; lastă (povara unei corăbii), / ; menn id) 3f)nen nid)t jur — falie, dacă nu vă este cu supărare; jur — legen, a împută; —en, bie—, (pl.) dări, impozite, datorii, /. pl; —pferb, bag —, eg, —e, cal de povară, /; —fdjiff, bag —, (e)g, —e, corabie de transport, /; —tier, bag —, g, —e, catîr, m; — trăger, ber —, g, hamal, crosnaş, m; —roagen, ber —, 8, car, n; —jug, ber —, S, — jttge, tren de mărfuri, n.
Saftabie, bie —, —en schelă, debar-caderâ, /.
laften, a apăsă; a acablă, a grevă; —frei, a. negrevat.
fiafter, bag—, g, viţiu, n; bag — ber Srunfenţeit, darul beţiei, n.
£afttr=d)ronif, bie —, cronică scandaloasă; —er, ber —, g, —maul, bag —, g, — mâuter, hulitor, defăimător, calumniator, m; —rebe, bie—, —n, calumnie; înjurătură,/; —fd)ule, bie —, —n, gaşca scandalagiilor, /; —fuc^t, bie —, me-dizanţă, /; —ung, bie —, calum-niare, blasfemare, sudalmă, /; — Bunge, f. —maul.
fn|'tctl)aft, a. viţios, nemoral, stricat, depravat.
£aftcrl)aftigfeit, bie —, viţiozitate, nem oralitate, /.
lăfterdid), a. calumnioz; infam; blas-femant;—ern, a defăima; a înjură; —ig, a. jenant,molest, supărăcios, importun, ambarasant ; — fein, a jenă.
fiafnr, bie —, lazură, /; —Mau, bag —, ultramarin, m. lafi, a. obosit.
Hffr f. Iaffen.
£afj=6aum, ber—, eg, —baume, arbore de hotar, m\ —beii, bie —, oboseală, /; — rei=g, bas —, fes, —fer, arbore de reproducere, m. lafit, f. Iaffen. lagji», a lasciv. fiagjiDităt, bie —, lascivitate, /. Satein, baS —, 8, latină,/; —er, ber —, S, latin ; baS — gefjt ifjm ■ aug, a sfeclit-o. lateinifdj, a. latinesc, latent, a. latent, ascuns, fiaterne, bie —, —n, lanternă, f felinar; mit ber — îndjen, a căută cu luminarea; — nanjiinber, ber—, g, fanaragiu, lampagiu; —nmadjer, ber —, g, fabricant de lanterne ; —npfafjl, ber—, (e)§, — fdljle, stîlp de felinar, m; —npufşer, bei —, g, lampagiu, m.
fiatrine, bie—, —n, latrină, haznă,/. £atfd)e, bie —, —n, pantof, m\ tir-lici, m. pl; (bot.) jepi, m. pl. latfdicu, a tîrşăl.
fiatte, bie —, —n, laţ, n ; - nmerf, bag —, g, — e, — jann, ber —, g, —jâune, zăbrele, /. pl. zaplaz, m. (atten, a închide cu laţuri.
Sattid), ber - , g, (bot.) lăptucă, ma-rulă, /.
fiatus, ber—,sumă (de transportat),/
Sntmerge
375
fiauf^er
Sattuergc, bie—,	n, lictar, magium,
electuar, m.
Saţ, ber —, eS, — t, pieptar, n; capac (la cioareci), n. lan, a. căldicel, călduţ, uncrop ; indiferent, nepăsător, moale ; — manii, a. uncrop.
£aitb, bag —, es, frumză. /; frunziş, n ; — bad), bag —, (ets, --bâdjer ; —e, bie —, —n, umbrar, n ; — îrojcf), ber —, ti, — frbidje, (zool.) brotac, protacăr, m; —gang, ber —, ti, alee,/; —f)o!g, bas— , ti, — fjbijet, arbori foioşi, m.pl; — butte, bie —, —ti, covergă, f: —ţitten* feft, bas —, ti, —e, sărbătoarea palmierilor. /; —fâge, bie -	— n,
ferestreu de traforaj, n; —ţâgear= beit, bie —, —-en, traforaj, n ; — înerf, bas —, s, frunziş, n, taitbig, a. frunzos.
Soud), ber —, i, {bot.) praz, m ; — ţeberid), ber- , §, (bot.) aiuşor, m; —pitj, ber—, eS, (bot.) cocîrie, f.pl. Sauer, bie —, pîndă, /'. aleş, n; ber - , vin de tcsciwină, n\ ,-^er, ber —, pînditor, spion, m. lanent, a pîndî, a leşui.
£auf, ber —, (e)g, Săufe, alergare, a-lergătură, f; curs, » ; curgere ; percurgere, /; parcurs, drum, n; ruladă, /. picior (de vînat), n ; flinte mit 2 Săufctt, puşcă cu 2 ţevi ober puşcă cu 2 focuri, /; bas ift ber — ber 2i?ett, aşa e lumea asta; jbrn freien — taffen, a lăsă pe cineva în voia sa; im —e biefeS Sftonatg, în decursul acestei luni ; — batjn, bie —, carieră, /; —baub, bag —, cS, — bânber, brîu de conducere, n ; —brtcf, baS —, (c)S, —er, punte, /; —brunneit, cişmea, /; —burfdje, ber—, n, —n, galopen, m ; - erei, bie —, —en, trăpădătură, /; feuer, bas —, i, foc şerpuitor, n; —graben, ber—, S, —graben, tranşee, tăieturi, /. pi; — pa=B, ber-, ffe§, —ipaffe, paşaport (de ducă), »; demisiune, /; —teppicf), ber —, S, procov, n ; —merf, bai —, S, —e, maşinăria orologiului /; — toSgel, bie —, pl; alergătoare, /. pl ; — jeit, bie —,
—en, termin ; — şefiei, ber — , g, paşaport (de ducă), n.
(aufcit, i. f. (tăufft, lăuft, lief, liefe, gelnufen, tauf(e), a fugi, a alergă, a da fuga; a curge; — loffen, a da dracului ; in ben $ofen —, a intra în port; ber 2Bect)fel ţat nod) 10 îage jit laufeit, cambia mai are 10 zile pînă la termin; Sturm—, a da asalt, a daiuruş; oom©tapei — taffen, a lansă (o corabie); §u (Sttbe —, a expiră : eS lăuft atte§ auf eiits binaus, toate ies la una; ©efabr —, a fi în rizic ; —b, a. curent; —e ©efdnafte, lucrări de complect, f. pl; —ber Strebit, credit deschis; —e meter, metrii liniari.
Saitfen, bas —, s, alergare, curgere, /; — be, bag —, cele curente, /. pl; im —ben fein, a fi în curentul afacerilor.
Saufcr, ber —, S, paie, m; frecător (de văpsele), »; ruladă (canto) ; alergătoare (piatra morii),/; procov, n. şpion (în jocul de şah), m.
(ănftg, a, câţălinte (căţea); goni-toare (vacă); f. biitnften.
tăufft, lăuft, f. laufeit.
Sânge, bie —, leşie, /; — naftfie, bie —, cenuşe fiartă,./; —nblume, bie —, (bot.) maruncă, f; —nfalg, bag —, eg, alcali, m.
(augen, a leşiă; — artig, a. alcalin.
fiautjeit, bie —, uncropeală; indiferenţă, febleţă, f.
Saune, bie—, —n, capriciu, cherem-nic, re. duşi, /, pl. ţîfnă,/. toane, /. pl. pan’tazie, f; nazuri, /. pl. vervă, /; gute —, voie bună, f ; id) btn uid)t bei - , nu-mi sunt boii acasă ; ufjaftigfeit, bie - -, capriciozitate, f.
faumentjaft, a. năzuros, brud, capricios ; —ifţ, a. chefliu ; — ifd), a. capricios.
Sou=g, bie —, Scufe, păduche, m; es ift it)m etite — iiber bie Seber ge= laufen, l’a apucat un pîrţag; ftd) Scufe in ben ffSelg feţşen, a-şi lua belele pe cap.
laufcfjeit, a ascultă, a trage cu ure-chia; ig, a. retras, plăcut.
Saufrijer, ber —, g, pînditor, m.
Caufejnnge
376
£eb=ebod)
2anfe=junge, ber -, tt, —n, păduchios, m; —fdjiiffel, bie , —tt, chică,/.
Căufe/amm, ber—, 8, — făntrne, pieptene des, m ; — Jranîţeit, bie —, ftiriarsis, n ; —!raut, bal —, el, (bot.) păduchorniţă, /.
Iauf=en, a păduchiă; —ig, «. păduchios, mizerabil.
Cant, ber—, ( e)8, —e, son, ton, sunet, n; —e, bie —, —it, guslă, cobză, /; —enfdjlă ger, ber —, s, cobzar, guslar, m ;	— erfeit, bie —, cură-
ţenie; chia itate, /.
lăut, a. sonorr glasnic, răsunător, tare (voce); —toerben, a strigă, a vocifera; a deveni publicprp. conform, în virtute; —bar, o. au-zibil, cunoscut, public; —en, a sună; —enb, a. sunător; —er, a. curat, chiar, lamură; —er Unfittit, numai prostii; —erei ®o!b, aur lamură, n; —ere Siige, minciună goală, /; — log, a. neglasnic, mut.
Iiiuteit, a trage clopotele; a sună.
lăntern, a limpezi, a lămuri, a purifică, a chiarifică ; a rafina, a sublimă.
Ciutterung, bie —, —en, limpezire, lămurire, purificare, chiarificare, /; rafinaj, n. destilaţiune, /.
(autiereu, a silabiză, a'slomni.
Siautiermetobe, bie —, —n, metod de silabizare, n.
fia»a, bie —, lavă, /; —ftrom, ber—, (e)8, — ftrbnte, torent de lavă, n.
Sobentent, bal—, (e)8, —e, clistir, n.
£n»eitbel, ber —, 8, (bot.) levantă,/. livant, n. lavendulă,/'; aspic, spi-cimat, m ; —Bl, bal —, 8, oleiu de livant, n.
laoieren, a se mişca dealungul coastei (corabia); a coti; a temporiza.
Cămine, bie —, -n, avalanşă, /; vîjoiu, n.
laţ, a. fleoşcăit, destins; lăbărţat; moleşit; ein — er fieri, un papă-lapto, ./.
Cajanj, bie —, — en, curăţenie, /. purgativ, n.
lojiereit, a scoate (la scaun), a purgă.
Cajţiermittcl, ba§ - , 8, purgativ, laxativ, n.
iîaţarett, bal —, (e)8, —e, lazaret, n. infirmerie, /.
2e6=el)od), bal —, I, vivat, n ; —e= ntann, ber—, (e)8, — jnânner, bon-vivan, m. trăilă, /; —en, bal —, I, viaţă, /. traiu, » ; existenţă, subsistenţă, /; ini —en, rufen, ’ a fondă, a crea ; am —en fein, a sustâ, a custă; mit Seib unb —en, cu trup, cu suflet / er ift ganj —en, e numai rîvnă de el; Boiler —eit, plin de suflet; nad) bem —en, după natură ; nad) jb§ — entradp ten, a, atentă la viaţa cuiva; fid) uml —enbringen, a-şi face seama; mit bem —en babonfommen, a scăpă cu zile; fein — en uerbittern, a-şi amărî zilele ; uml —en fommen, a-şi pierde viaţa; —enbigfeit, bie —, vivacitate, f; —enlabenb, ber —, I, —e, declinul vieţei, n; —enl= abri=j5, ber—, ffel, —ffe, biografie, /; —enlaber, bie—, —n, arterie,/; fbm bie —enlabern unterbinben, "a lipsi pe cineva de mijloacele sub-sistenţei ; — enlalter, bal —, 8, vîrstă, etate, /; —enlart, bie —, manieră, filotimie, /; — enlanfgabe, 111 bie—n, scopul vieţei, »; —en§= bal)n, bie — , —en, carieră,/; — enl* baunt, ber —, (e)8, —bSunte, (bot.) tuia,/; — enlbebftrfnbl, bal—, ffeS, —ffe, necesităţile traiului; zăhărele, /. pl; —enlbefdjreiber, ber —, 8, biograf, m ; —enlbefd)reibung, bie—, —en, biografie,/; —enlfilb, ba8—, e8, —er, biografie,./'; —enl= bauer, bie —, durata vieţii, /: auf —en8bauer, pe toată viaţa; — enl= ffiţligfeit, bie—, vitalitate,/; —enl= frage, bie —, —n, chestiune vitală, /; —enlfuQe, bie —, plenitudinea vieţii, f; — enlgefafjr, bie —, —en, pericol de moarte, n; —en8= gefăfjrte, ber—,— n, soţ (conjugal), m\ —en8geifter, bie—, spirit vital, n; —enSg,enu=Br ber—, ffe8, —nuffe, plăcerile vieţii, /. pt\ — enlgtBfse, bie—, mărime naturală, /; —enl= flugţeit, bie—, prudenţă, filozofie, /; —enllraft, bie —, —frafte, vitalitate, f; —enllauf, ber —, 8, — laufe, cursul vieţei, n. carieră; biografie,/; —enlieţre, bie—, —n, fiziologie,/; — enllidjt, ba8—, (e)8, flacăra vieţii; ba8 —enllidjt ani*
lebett
377
Seber
Maieu, a repune; —enâluft, bie —, jovialitate, /; —engjnai, ber —, g, —e, primăvara vieţii, f ; —enS» mittef, bie —, pl. victualii, f. pi; —engnotburft, bie - , necesităţile vieţii, /. pl\ — engorbnung, bie’—, regim, n; —engpfab, ber —, eg, —e, carieră,/; — en8broje=fi, ber - , ffeg, — ffe, fenomenele vieţii,/, pl;
ettgregel, maximă,/; — engfaft, ber —, (e)S, — fafte, suc vital, n. umoare vitală,/'; — eusfteffung, bie —, —en, poziţiune socială, / ; —engftrafe, bie —, —n, pedeapsă cu moarte, /. supliciu, n: —ettg= iiberbnnfj, ber—, ffeâ, saţul vieţei, desgust de viaţă, n ; —engunter» I)alt, ber —, (e)g, mijloc de sub-sistenţă, n ; — engtoanbel, ber —, 8, purtări, /’. pl; —engttmrme, bie — , căldură vitală, / ; —engtoetfe, bie - , —n, traiu, m. deprindere, /. regim, n; — engtrieigljeit, bie —, filozofie, /; - engjeit, bie—, durata vieţii. /; auf - -engjeit, pe viaţă ; —engjiet, bag , g, e, scopul vieţii, veleat, »;^emefen, bag dml g, vietate,/; —etoofjl, bag —, g, adio, m; —fjaftigfeit, bie —, vivacitate, /; —lofigfeit, bie—, inerţie, /; —tage, bie —, (pl) zile; tne’ine —tage, cit voi trăi; —jeit, bie —, —en, custare,/; bei feinen — geifen, pe cînd trăia.
leMen, a trăi, a via; a subsistâ, a vieţui, a există: lebetnof)!, -adio, rămîi sănătos ; fo lange id) lebe, de cînd ştiu, de cînd m’am pomenit; cît voi trăi ; tit ben S£ag ţinctu — en, a da zilelor rînd; tnie unfer §errgott in grnnfreicf) —, traiu neneco! jb fjocf) — laffen, a închină în sănătatea cuiva; ba ijt er mie er leibt unb lebt, iată-1 aieva; — unb —laffen, a trăi cu lumea; —enb, a. viu; —enbe SBilber, pl. tablouri vivante, f. pil; —enbe SBhttnen, pl. flori naturale, /. pl ; -enbe Spradje, limbă modernă,/; \ —enbig, a. viu, vivace ; —enbig tnadjen, a învia avivifică; —enbig toerben, i. f. a reînvia; a desgheţâ (omul); — enSfăfjig, a. vital; —eng= gefafulid), a. cu pericol de moarte;
—ensfrfiftig, a. veget; — engtanglid), a. viager, pe viaţă; —enstuftig, a. jovial ; —en8miibe, a. sătul de viaţă; —engfaU, — enSiiberbriiffig, a. f! — engmnbe; —engtoetfe, filozofie; —engwidjtig, a. palpitant,; — ţaft, a. vioiu, vivace, buiac; —log, a. neînsufleţit, inert.
11 ober, bie —, —n, ficat, m; Bon ber
—	roeg iprcdjeit, a spune pe şleau; —Munte, bie—, (bot.) parnasie, /; —biftel, bie —, (bot.) susaiu, m ;
—	egef, ber —, 8, călbează ; duva ficatului, /; flecf, ber —, 8, —e, alunică (pe piele), /; —ntoo=8, bag —, fes, (bot.) trierei, m. pl; —pilj, ber—, el, (bot.) burete de ştejar, m ; —tran, ber —, g, untură de peşte, f; — der=8, ber —, jeg, —fe, vers şăgalnic (d. e. ficatul este de la o ştiucă, iar nu de la o nălucă; ficatul este de la o ştiucă, iar nu de la o duducă etc.) ; — tonrft, bie -, — murge, cartaboş, n.
Sebfiudien, ber —, 8, turtă dulce,/; —jelten, f. —fudjett; — jelter, ber -, g, turtar, m.
lerfijcn, a arde (de sete); a dori cu ardoare; id) ledjţc nacţi einem îrop= fen SSaffer, mor după o picătură de apă: bie @rbe ledjjet, pămîntul e sfărogit; —b, a. însetat; prelins; crepat.
lecf, a. crepat, spart (despre co-răbii); — fein, a lua apă (corabia); —en, a linge, a licăi ; a se prelinge; mie gelecît, lins (om).
fietf, ber -, 8, crepat,ură, spărtură; gură, bortă; — toein, ber—, 8, vin de scursură, n.
Setfagc, bie—, prelingerc jscursoare,./'.
Sleder, ber—, g, lîngău, gurman.friand, m; —biffen, ber —, 8, friandiză ; —ei, bie —, —en, licăi tură, f; — ntaul, f. —.
Ierfer, a. delicat, gustos; — fjaft, a. gurman, licăitor.
fieber, bag —, 8, piele, /; jbtn bag
—	gerben, a frecă cuiva ridichea; —arbeiter, ber —, 8, pielar, m; — banb, ber—, e8, -banbe, legătură de piele (a unei cărţi), /; —be= reiter, ber—, 8, argăsitor, m; — be= reitung, bie —, argâsire, /; flecf,
Icberartig
378
ber —, S, —e, potlog, »; —gurtel, ber —, g, centurion, n; — fjanbel, ber—, g, pielărie, /; — fiănbler, ber —, 8, pielar, m ; —Ijaut, bie —, —ţjfiute, dermă, /; —fad, ber —, S, —fade, paşchiulă, /; —fdjlaud), ber —, (e)g, —fd)laud)e, burduf, »; —tafdje, bie —, —tt, ghizdan, w ; —roare, bte —, —tt, mărfuri de pielărie, /. pl; —trerf, bag —, §, —jeug, bag —, (e)g, curelărie, /; —jigarre, bie —, —tt, ţigară (de
foi), /•
teber=artig, a. coriace ; —tt, a. de piele; plictisitor.
tebtg, a. liber, vacant ; neînsurat, necăsătorit; nemăritată, celibe; neîmpachetat; —lidj, adv. numai singtlr.
fiebigteit, bie—, vacanţă,/; celibat, n.
2ee, bie —, coasta corăbii de sub vînt, /; —borb, ber —, (e)§, —e, babord, n; —fegel, ber —, 8, vîn-trelă de sub vînt,/; —feite, f. —.
kcr, a. deşert, van, gol; vacant, insipid; —auggelfen, a rămînea cu buzele umflate; (proc.) — eăStrob brefdjen, a pisă apă în piuă ; — — titad)ett, a goli, a evacua, avidă: —en, a goli, a evacua, a vidă.
2eer=bntnt, ber —, e§, — bfirme, jeju-num, n; —e, bie —, —n, deşert, gol, vacuitate, /. vid, n ; —fjeit, bie —, golăciune; fatuitate, insi-piditate, /,
leereiirtg, adv. sub vînt.
2efgr, bie —, —n, buză, /.
legal, a. legal; —ifierert, a legaliză.
Segalifieruttg, bie —, — en, legalizare, /.
Segalitât, bie —, legalitate, /.
Segat, bag —, legat, n; —ar, ber—, 8, —e, legatar, n; — tiort, bie —, —en, legaţiune, /.
2eg=angel, bie —, —n, undiţă de fund,/; —efyenite, bie—, — n, găină outoare, /; —en, bag—, §, punere, aşezare; culcare, ouare; alinare, potolire; pologire,/; —egeit, timpul ouărei, »; — fflljre, bie—, —n, jepi, m. pl.
legen, a pune ; a aşeză ; a culcă ; ©ier —, a ouă; iRcdjnung —, a da socoteală; in Crbnnng—, a aranja;
2etmt
ang Serj—, a recomandă cu tot-adinsul; an ben îag —, a manifestă; jur Soft —, a impută; jbnt bag Şanbroerf —, a pune capăt abuzurilor cuiva ; in Slfdje —, a cenufică; Sarten —, a da în cărţi; troden —, a desecă, a aşeză în uşcat; laljtn —, a împiedecă; $>anb an fid^ —, a-şi face seama; fief) -, a se culcă, a se aşeză, a se alină ; fid) auf etttmg —, a se aplică la ceva; fid) ing SKittel —, a interveni.
legenbarifd), a, legendar.
Segenbe, bie —, —n, legendă; cazanie, /.
legieren, a transferă prin legat (în testament); a aliă (metale).
2egie=ren, ba§ —, —ng, —rung, bie —, —en, aliaj, n.
fiegion, bie —, —en, legiune, /.
fegiSlatio, a. legislativ; —oriich, a. legislator.
2egigfat=ice, bie —, legislativă, /; — ur, bie —, legislatură, /.
legitim, a. legitim; —ieren, a legitimă
2egitim=ation, bie —, —en, legitima-ţiune, /; — iongtmd), bag —, (e)g, —biidjer, livret de identitate, n ; - itat, bie —, legitimitate, /.
2eguan, ber—, g, —e, (zool.) iguan, m.
2et)be, bie —, —n, cîmpie sterilă, ţelinâ, /.
2ef)=(e)n, bag —, g, feud, n ; —ng= bienft, ber—, eg, —e, serviciu vazal, n; —ngfolge, bte —, —n, succesiune feudală, /; omaj, n; —ng* faH, ber —, (e)§, — fălle, deschiderea unui feud, /; —ngfreit)eit, bie —, —en, alodialitate,/; —ngfretel, ber —, g, felonie, /; —nggefaUe, bte —, (pl.) venituri feudale, f. pl; —nggut, bag—, e§, —giiter, feud, n; —ngfterr, ber—, n, —n, senior feudal, m ; —ngmann, ber —, eg, —lente, birelnic, m; —ngpflidjt, bie —, vasalaj, n; —ngtrfiger, ber —, g, feudator, m; —ngtreue, bie —, feudalitate, /; —nsmeîen, bag —, g, feudalism, n; —ngjin=g, ber —, feg, —fe, embatic, m.
2efym, ber —, g, lut, m. humă, argilă, /; —boben, ber —, g, pămînt
lutos, »; —grabe, bie —, — n, lu-tărie, humărie,
(eljmig, a. lutos, hleios, humăros, argilos.
£cl)«, ţ. Seţen.
£cf|n=e, bie—, —n, dos, n. păretele, m. ober spatele scaunului, /; - e bcS îBergeg, faţa dealului,./; -fef» ţel, ber —, S, ’—fiu£)I, ber —, 8, — ftiiţle, fotoliu, n.
felpteit, arăzimâ, a sprijini, a propti.
Se()r=antt, baS—, (e)S, —amter, oficiul de învăţător, profesorat, n: — atntSfanb’ibat, bex—, en, —cu, nor-malist, m; —anţtaif, bie —, — en, inştitut de învăţămînt, n\ nrt, bie —, —en, metodă,	—begriff,
ber —, §, —e, sistem, n; —brief, ber —, 8, —e, contract de ucenicie, n; -buci), ba? —, §, — bitdjer, manual,»; —burţeţe, ber—,it, —n, ucenic, învăţăcel, »<; —e, bie —, —n, doctrină, învăţătură, povaţă, îndreptare, instrucţiune; ucenicie, /; sistem, n; teoremă, /; — er, ber - -, 8, dascal, învăţător, docent; profesor, institutor, »i ; —erbilbungSanfialt, bie —,	— en,
preparandie,/; — etin, bie—, —nen, învăţătoare,/; —erfoUegium, baS—, 8, — ia, corpul învăţătoresc ; —erfeţaft, bie —, dăscălime, /; —erfeminar, bas —, 8, —e, şcoală normală, / ; —erţtanb, ber —, el, vocaţiune de învăţător, învă-ţătorime, /; —forai, bie —, —cu, metod de învăţămînt, n\ —gang, ber—, es, - gange, curs (didactic), »; —gebâube, baS —, eS, sistem didactic, »; gcbicbt, bas —, (e)S, —e, poemă didactică, / ; —gelb, bag—, e-5, —er, plată do ucenicie, /; - -gcfb jnlfien, a învăţa minte ; a păgubi pînă a învăţă ; —ţjerr, ber —, n, - it, maestru, patron, şef, m ; —juneţe, ber —, n, —n, —ting, ber —, S, —e, ucenic, învăţăcel, cirac, m; —meifter, ber—, 8, meşter, maestru, dascal, m ; —faal, ber—, 8, laie, auditoriu, n; faţ, ber—, es, ţaţe, dogmă, teoremă, ./; — {prud), ber —, (e)§, — ţprudje, sentenţă,/; — ftanb, ber —, eS, —e, vocaţiune de institutor,
/; — {iuţi, ber —, 8, -ftiiblc, catedră, /; — {tobe, bie —, —n, lecţie, —iune, /; —jeit, bie —, ucenicie, /.
Ieljr=en, a învăţă, a instrui; a dăscăli; —£)aft, a. instructiv; —nreif=-iern, a dăscăli; —rcid), a. instructiv.
fiei, bie—, (min.) schit, m. ardezie,/.
2ei6, ber —, eS, — er, corp, trup, fizic, n; talie,./'; ciupag, stean (de cămaşe), »; corsaj, »; offener —, scaun (regulat), n ; — nn —, brăţiş; bei lebenbigeit —e, de viu; gut bei —e, corpolent; ţu —e geţen, a atacă; tun Sie bas bei — e nidjt! să nu care cumva să faceţi una ca asta! gefegneten -es fein, a fi însărcinată: bleib mir oom — e, slăbeşte-mă; eiit Şetjim — e bnben, a fi compătimitor; a fi curajos ; ben SCenfel im —e ţaben, a fi omul dracului; — arjt, ber—, es, — argte, medic personal ; — binbe, bie —,
-	li, cingătoare, /. brîu. n ; —
bitrge, ber —, it, —n, ostatic, m; —djen, bas—, S, camizol, n. talia (unei haine),/; — eigene, ber —, n, —n, rob. şerb, m ; —esbefd)af= fenfjeit, bie—, —en, constiţiune,/; —esbemegung, bie —,	-en, exer-
ciţiu, n. comoţiune, / ; —eSerbe, ber —, n, —n, succesor natural, m\ —eSernafjntng, bie —, nutri-ţiune, /; — esfrud)t, bie—, —frud)te, făt, m; — eSgebredjen, bas —, S, bas—, S, surpătură, f; —eSgeftefl, bie —, —e, nemenie, figură, talie, /; —eSfraft, bie —, forţă, /; auS —esfraften, din răsputeri; — eS= naţruttg, bie nutriment, n ;
-	eSnotburft, bie —, necesităţile vieţii, f. pl; —effen, bas —, s, mîncare favorită,/; —esftraie, bie —, —n, pedeapsă corporală, / ; —eSubrtng, bie—, —en, gimnastică, /; —eSOerftopfung, bie—, —en, con-stipaţ-ie, —iune,./; —garbe, bie—, —n, gardă de corp, /; —gebinge, ba§—, 8, apanaj, n; — gericţt, bag —, S, —e, mîncare favorită,./'; -jâger, ber —, S, gardă de corp vînător, /; —foci), ber—, S, — ffidje, protobucătar. m; —regiment, baS —, 8, —er, regimentul suveranu-
leibeigett
380
Seib
lui, n; — pferb, ba§—, e§, —e, cal favorit, n; —rente, bie —, —tx, rentă viajeră, /; —rod, ber —, gf —rbde, redingotă, /. gheroc, n ; sutană, /; —fdjaben, ber —, 8, — fdjâben, surpătură, /; —fdţmepţ, ber—, eâ, —eu, colică, /; — fbrud), §, —fbriidje, deviză predilectă. /; —ftuf)I, ber —, (e)3, —ftiifjle, scaun de noapte, «; —roadje, bie—, —n, gardă de corp,/; — toarnă, ber—, ţes, —toamţe, pieptar, n; — roâfdţe, bie—, premenele, schimburi,/, pl.
leifi=eigen, a. rob; —en, a custă; toie er leibt uttb lebt, leit, sleit; ba iţt er mie er leibt uttb lebt, iatăd aie-va; — ijaftig, a. aieva, în persoană; —fţnţtiger Scufei, drac împe-liţat, m ; — lid), a. trupesc, material, fizic; — lidţer Sruber, frate bun, m.
il(dd|=borit, ber —, S, — e, bătătură, f; păducel, m ; — e, bie —, —n, cadavru, n; trup mort, n; mort, m; —ettbegăngubS, baS —, ffes, — ffe, petrecanie (de mort), înmor-mîntare, / ; —enbefdjauer, ber' —, S, inspector de morţi, m; — en= beftattungSanţtalt, bie —, —eu, antrepriză de pompe funebre,/; — enbîdţfe, bie —, lividitate, /; — en= eţţeu, baS —, comendare, /; —en= farbe, lividitate, /; —enfeter, bie—, prohod, n; —enfeterlidjjetr, bie —, —en, pompe funebre, f. pl; —en= frâu, bie —, —eu, spălătoreasă de morţi, /; —engeţtmnge, bas —, §, pompe funebre, /. pl; — engerudj, ber —, (e)8 — riibe, miros cada-veros, «; — engeriiţl, baS—, eS,—e, catafalc, n; —engeioblbe, bas —, S, cavou, m; —enţalle, bie —, —n, morgă, /'; —ettI)au=S, baS —, fe§, —Ijâufer, casă rece, /; paracliz, n ; casă mortuară, /; —enntafil, bas> —, S, malţler, comendare, / ; /; —entmtfif, bie—, muzică de în-mormîntare, /; —enbffnung, bie--, —eu, autopsie, /; —enrebe, bie —, —n, cuvîntare funebră, /; —en» fcţau, bie—, inspecţiune de mort, /; — enfdjntansS, ber—, fe§, — fdjmSu» fe, comendăre, f; — enftetn, ber—, (e)S, — e, piatră tumulară, /; mo-
nument, n ; — tud), baS —, S, — tiidţer, respete, /; giulgiu, zovon, linciol, n; —enoerbrennung, bie —, —en, cremaţiune, / ; - enfoagen, ber—, §, dric, car funebru, n; — ettjug, ber —, S, —jiige, petrecanie, /; conduct funebru, convoiu, n; — natn, ber—, s,—e, cadavru, n.
Ieid)c»t=axtig, a. cadaveros ; —Maţi, a. firav, — fţafr, a. cadaveros.
fieidjfe, bie —, —n, leucă, /.
leidţt, a. uşor, uşurel, lesnicios; — adv. lesne, facil; baS Serj ttitrb mir — inima mi se uşurează; — eS ©piei ţaben, a nu întîmpină greutăţi; —matfyen, a facilita; — begretflicg, a. aproape de mintea omului, leger; — beroeglid), a. mobil ; — bliitig, a. vesel, sangvi-nic; — fagiid), a. lesne de înţeles, lesnicios; —fertig, a. frivol, libertin; —flfiffig.'a. fuzibil; — fiifjig, o. sprintenel, brîncuş; — gtâubig, a. credul; — lid), a. uşurel, facil ; — bin, adv. uşor, pe d’asupra ; —fittntg, a. svînturat, uşurel de minte, nesocotit.
Sieidţtdertigteit, bie —, frivolitate, /; libertinaj, n; —fug, ber —, e§, — fuge, nesocotit, sburdalnic, m; —glaubigfeit, bie—, credulitate,/; —igteit, bie—, uşurinţă, facilitate, supraflcialitate, /; —ţinu, ber —, S, uşurinţă (de mintel, nesocotinţă; —finnigfeit f. —fiun.
iieib, baS —, (e)s, —en, rău, n; suferinţă, /; năcaz, n; supărare, mîhnire, jale, /; păs, alean ; fid) ein — nntun, a-şi face seama; — en, baS —, suferinţă; boală, /; —enbe, ber —, n, — u, suferind, bolnav, m; —eitfdţjaft, bie—, —en, patimă, pasiune, /; — enfdjaft, — lidţfeit, bie —, — en, pasionamînt, n ; — enSgefâtţrte, ber —, n, —n, soţ de suferinţe, m; — emŞgefdjidjte, bie —, —n, istoria patimelor, /; —enâtelţb, ber —, (e)§, —e, cupa amărăciunei, /; —enSWodbe, bie—, —n, săptămîna cea mare, /; — Iid)feit, bie —, stare suportabilă, /; —trageube, ber —, n, —n, do-lent, m; —îuefen, ba£ —, â, întris-
feti»
381
Seitartifel
tare, părere de rău, /; regret, »; a llicţiune, /.
(eib, adv. regretabil; ei tut mir —, regret; jbrn etmai ţu — c tun, a face cuiva rău; laffen Sie ei fief) ttid)t jeiit, să nu-ţi pară rău ; —en, (iitt, littc, gelitten, leib(e), a suferi, a îndură, a încercă patimi, a pătimi; a tolera; a suferi ; a răbda; 9îot —, a ti în mizerie; er leibct 5îot an StQcnt, îi lipseşte toate; Strofe —en, a-şi luă pedeapsa; enb, a. suferind, pătimaş; pasiv ; —en)d>oftIidj, a. pasionat ; —enfdjaftiloi, a. liniştit, cumpătat, fără patimă; —er, int. durere;—ig, a. trist, supărăcios, funest, — lid), a. posabil, suportabil, tolerabil ; — lid), adv. cam aşa, binişor; — trngenb, a. dolent.
Seicr, bie —, —n, liră, /. bie alte—, tot aliia în doi bani; faften, ber —, i, —faften, flaşnet, n ; mina-vet, caterincă, /; organ de Barbarie, n- —bogct, ber—, i, —Bbgel, (zool.) liră,
letcrui, a flaşnetă, a psalmodia; a spune tot una şi aceiaşi ; brei Soge —n, etne Stunbe feient, trei zile trapădul, un ceas praznicul; —fbrmtg, a. lirat.
Seilpbanf, bie —, —banfe, bancă de credit, /; munte de pietate ; — bib(iott)ff, bibliotecă circulantă,/; —er, ber —, S, împrumutător, m\ —ţiam», bal —, fes, — fjSufer, munte de pietate, m; — tuarag, ber--, S, — trage, comodat, n.
leiţcn, (lict), liefje, getieljen, leilj(e), a împrumută ; fbnt bai Dfjr —, a plecă cuiva urechia.
Seifnuf, ber —, i, --tarife, aldămaş, n; arvună, /.
Seim, ber —, (e)§, cleiu, clisă,/; mtŞ bem —e gcljen, a se dorovăi;
-	farbe, coloare licviflcată cu cleiu. /; - rute, bie , — n, vergea cu vîsc, /; —fteber, ber—, S, cleier, /«;
—	ftange, ). rute.
leitmen, a ctei, a lipi cu cleiu, —ig, a cu cleiu, cleios.
Sein, ber—, S, {bot.) in, m\ — bredjen, a meliţâ ; —ader, ber —, S, — Sder, inişte, /; — d)en, bai —, i,
frînghiuţă,/; — botter, bie- , (bot.) lubiţ, m ; —e, bie —, -en, frîn-ghie, funie, /; — bt, bai—, i, oleiu, n ; — engeid), bas —, b, pînzeturi, /. pi. —frânt, bai —, (e)S, (bot.) linariţă, / ; — titd), bai —, g, — iftd)er, linţol, cearceaf, n; - manb, bie—, —e, pinzâ, /; toal, »; giulgiu, »; —Weber, pînzar,	—jeud),
f. enjeid). leincit, de in.
(eifc, a. încet, încet inel; lin, domol;
—S (Mefjbr, auz fin, n.
Seifctrctcr, ber —, §, spion, pîndi-tor, m.
Seift=d)eit, bai —, i, bandeletă, /; —e, bie—, — n, bord, bordură,/; brîu, n; uznă, şiştoare, bată; ca-popagină, ./; —en, ber—, â, calapod, calup, n; (prov.) ©djnfter bteib bei bciitem Setften, paşte iarba care o cunoşti; itber einen —en geidila= gen fein, a fi tot o apă; iiber etnen —en fdjlagen, a spălă toate într’o apă; — enbeule, bie -, —n, scurtă, /; bubon, n; —enbrnd), ber—, briidje, surpătură (la om), /; —engegenb, bie —, —en, stinghii, - m. pl. —ung, prestaţiune, ispravă, —itngbfafftgfett, bie —, prestabilita! e, /.
Jeiften, a face, a prestă, a efectua, a execută, aîmplini; ada;S3iirg= j ftfjaft , a garantă; ©efc(lfd)aft —
| en, a sta. cu cineva; gidc îticufte —en, a prinde bine (cuiva ceva); eine fjablnng — en, a efectua o plată; SSiberftanb —en, a. rezistă;. tşSeniige — en, a satisface, a face destul, a îndestulă ; — ungifâlfig, a. prestabil.
Seit=artifel, ber—, i, articol de fond, m; —baitb, bai —, ei, —banber, cordea de condus, /; —barfeit, bie —, conductibilitate, /; —er, ber —, i, director, dirigent, conducător, m; —er, bie —, — it, scară; loitră, /; —erbaum, ber —, — eS, —baume, drugul scărei n ; — erdfen, bai —, i, scăriţă, /; —er= fproffe, bie—n, spiţă,/; —ermagen, ber —, i, car cu carîmbi, n ; — faben, ber —, i, —faben, mânu-ducere, /; manual, îndreptar, n-T
leitbar	382	Setten
—ţamnteî, ber —, S, berbece mî-nător, m\ —Ijunb, ber —, (e)g — e, copou adurmecător, m\ —moţi», bag—, g, —e, melodia principală, /; —pţerb, bag —, (e)g —e, hăţaş, m ; —rienten, f. —feit, — fdjiene, bie—, —n, contrarail, contraşină, /; —feit, bag —, g, —e, hăţ, n ; —ftange, faie —, —n, cîrmă, ba-lansieră, f; —fierţi, ber —, (e)g, —e, stea polară, stea călăuzitoare, /; —ung, bie —, —eu, cîr-mă, oonducere; direcţiune, gestiune, /; conduct, n\ — unggbraljt, bag —, eg, —brâţte, sîrmă voltai-că, /. —unggrdţre, bie —, —n, su-linar, n,
teihbar, a. conductibil; cîrmuibil; guvernabil; —tn, a duce, a conduce, a cîrmî, a guvernă; a mină, a dirige; a gerâ; in bie ăSege —, a pune la cale; a încămină; a prepară; —unggfăijig, f. —bar.
flcMton, bie —, —en, lecţiune, / ; —or, ber —, §, —en, lector, j»; —fire, bie ■—, -WriJ lectură, jfttra
Senbc, bie —, —n, şale, /. pl ; copsă, /; şold, n ; lombi, m. pi; —nbraten, ber —, 8, friptură de muschiu, / ; — nftftd, ba§ —, g, —e, fileu, n; — nn>el), bag—, g, sciatic, lumbago, m\ —mtrbel, ber —, g, vertebră lombară, /.
lettbcinfranf, a. gutos; —latin, a. deculat, deşelat; —laţm fdjlagen, a deşelă.
îetif=bnr, a. cîrmuibil, guvernabil, —en, a conduce, a mînă (caii) ; a cîrmuî, a guvernă; a dispune; ben S3Iidf —, a purtă privirea; bag ©efţmid) attf ettoag anbereg —, a schimbă vorbă; jum ©itten —, a întoarce spre bine ; (prov.) ber 3Jtenfcf) benft ttnb ©oii lenft, omul propune şi D-zeu dispune; —fam, a. docil, tractabil, guvernabil.
iieitben, bag —, g, guvernare, conducere, —er, ber —, §, cîrmaciu, dirigent, m; —famîeit, bie —, docilitate ; — fdieit, bag —, g, —e, inima carului, /; —feil, bag—, g, —e, hăţ, n; —ftange, bie —, —n, -cîrmă, /; balansoar, echilibru,
n ; —ung, bte —, —en, cîrmuire, guvernare, /.
2eus, ber —, eg, —e, primăvară, /; — monat, ber —, (e)g, luna lui Martie, f
leoitifd), a. lionez; —eg ©olb, bag—, eg, aur lionez (neveritabil). Scoftarb, ber —, en, —en, (zool.) par-dos, leupard, m.
2erdje, bie —, —n, (zool) ciocârlan, m; ciocârlie, f; — nbaunt f. Sfircfye; —nfporn, ber —, §, (bot.) brebenel, m; — nfdjlag, ber —, g, cînte-cul ciocîrliei, m; — nftricţ), ber —, —e, trecerea ciocîrlielor, /. 2ern=begierbe, bie —, dor de’învăţătură; —en, bag —, g, studiu, m; —ffei|, ber —, eg, aplicaţiune, /. lennbegtertg, a. studios ; —en, a învăţă, a studiă; angmenbtg—, a învăţă de rost.
2ef=art, bie —, —en variantă, /; — —e, bie —, cules, w; — ebucb, bag —, g, —btdjer, carte de cetire,/; lecturar, n; —efriid)te, bie—, —en, fructe de lectură,/, pl; — egefetl» ţdjaft, bie —, —en, casină, /; —1'= trei=g, ber —, feg, —fe, cerc literar, n; —en, bag —en, cules, »; spicuire; cetanie, lectură, /;: —t-ptobe, bie —, —n, lectură, (a unei drame), f; — eţmlt, ber —, (e)g,, —e, pupitru, n ; —et, ber —, g>. culegător; lector, cetitor, m;. — erin, bie — r —nen, lectoare lec-triţă; culegătoare,/; — ercelt, bie —, publie cetitor, n; —ejeit, bie —, —en, timpul culesului, timpul cotitului, »; —jitnmer, bag—,-g, salon de' lectură, f; —jitiei, ber —, g, casină, f\ — [ung; bie —, —en, cetirş, /. lefbar, a. cetibil, legibil. lef=en, (lief(ef)t, lieft; lag, lâfe, gelcfcn, lieg), a culege, a strînge; a spicui, a ceti; SOîeffe —en, a celebră liturgia; jbm ben îejt —en; a da cuiva un refec; ein Sofleg — en, a1 ţîueâ prelegere (la universitate); —erlid), a. ceteţ, lizibil, letal, a. mortal.
Setijnrgie, bie —, letargie, f. letţargifdj, a. letargic.	[hă, /.
fiettcu, ber —, g, lut, argil, «; lfec-
Setter
383
Setter, bic —, —n, literă (de tipar), /.
lettig, a, lutos, argilos.
feŞett, a recrea; a învioră; a desfăta.
lebt, a. ultim, cel de pe urmă; 511 gutei: —, la cele din urmă ; — ens, —ţtn, ode. adineaori, deunăzi; —geboren, a. zăpîrste; —e Ciung, maslu, n; —roiCtig, a. testamentar, cu limbă de moarte.
Setţte, ber—, —n, ultim; bte —, ultima, /.
Seu, ber —, §, — ett, (zool.) leu, m.
£eurf)t=e, bie —, — n, lumină, /: felinar; foc, n\ cine —e ber SBiffen» ţdjajt, o somitate de erudiţiune, /; —en, bas—, S,.lucire, licurire, luminiscenţă, fosforescenţă, f; —er, ber —, S, sfeşnic, n ; —er= bille, bie —, — jt, bucceaua lumî-nărei, /;	— erfnerfjt, ber —, es,
—e, dop de sfeşnic, n ; —ertiţct), ber —, es, —e, gheridon, n ; — feuer, baS —, 3, fanai, n; — gmS, baS —feS, gaz aeric, n ; — făfer, ber —, S, licuriciu, m ; — fugel, bte —, —n, balon de artificiu, n; — tunn, ber —, (e)S, — tiirme, far, m.
teud)ten, a lumină, a luci, a licări; jbm —, a ţîneâ cuiva luminarea; jbtn fjctnt —, a spune cuiva buchile; —b, a. luminiscent, luminător, luminos, radioz, lucitor.
feugnen, a negă, a dezavua, a tăgădui; er leugnet ©tein unb Sein, tăgăducşte şi soarele de pe cer.
ficugriett, baS —, tagă, /; —ner, ber —, 3, negator, tăgăduitor, m ; —ttttng, bie —, negare, tăgăduire, tagă, /.
ăenmunb, ber —, eS, reputaţiune,/; renume, m; gura lumii, /.
£eujrf)e, bie —, —n, leucă, /.
2eut-e, bie —, oameni, rn. pl; persoane, f.pl\ lume, /; nuidjen tuirâ ben — cn nad), să ne luăm după lume; unter bte — e bringen, a divulgă; —efdjinber, ber —, S, beli-tor, m; —feligfeit, bic —, afabilitate, /•
leuhejcţieu, a. sfiicios; — ţelig, «. a-fabil, prietenos.

Seutitant, ber—, §, —e, locotenent, m. iîebante, bte—, levantă, /. orient, m. (euantifd), a. levantin, ăcuiten, bte —, (pl.) a treia carte a lui Moise (biblie), /; jbm bie — lefen, a mustră pe cineva, itetifoje,bie—, —jt, (bot.) micşandră,/. (ejifalifcf), a. lexical.
£ejifo*grnţil), ber —, en, —en, lexicograf, m ; —n, bas —, S, — e, dicţionar, n.
Siatte, bie —, (bot.) liană, f. i!ia=S, ber —, ffeâ, —ffe, lias, n. (iaffifef), a. liasic.
Sibell, baS —, S, —e, pamflet, n. Sibelle, bie —, —n, (zool.) libelulă, f. calul dracului, m. liberai, a. liberal.
SiberabiStnttS, ber —, liberalism; — itat, bte —, liberalitate, /. £ibrett=o, baS —, oS, —i, libret, n. Sîidjt, baS—, eS, —er, lumină, luminare, făclie, /; binterS — fiibren, a trage pe sfoară; a abuza; gel) mir attS bem —, descurcă-mi lumina; ţinterS — gefuljrt tnerben, a păţi alagea; offeneâ —, luminare goală; es geljt mir eitt — nnf, mă dumeresc; anS — briitgeit, a manifestă, a publică; bei — e befeljen, a privi daproape ; gegett baS — balteit, a privi în zare ; er ift eitt este o capacitate; jbm eitt — oufjtecfen, a lămuri pe cineva; baS — ber 23ett erblicfen, a se naşte (omul); eleftrilcbeS —, lumină incandescentă, /; — abnaljttte bie —, —n, interferenţă, /; —Balfett, ber —, S, pînză de’ lumină, /; —bilb, baS —, es, —er, fotografie, /; — djen, baS—, luminărică,/; —brttcf, ber—, S, —e, fototipie,/; —flecîen, ber —, —nS, pînză de lumină, /; —fornt, bie —, —en, fofează, f ; —gefialt, bie —, —en, fantasmă luminoasă, /; — giejjer, ber —, S, luminărar, m: — glanj, ber —, eS, splendoare, /; —Ijxitdţen, baS —, S, stingătoare, /; — înecat, ber —, (e)S, prolongor, m; —frei-S, ber—, jeS, —fe, roată de lumină, rază,/; —febre, bte —, optică, /; —meffe, bte—, —n, întîmpinarea Domnului, /; —nelfe, bie—, (bot.) opăiţel,.
384
Siebdjen
lidjt
n; — ţmţe, bie —, —n, mucări, /. pl; —ţdfcjerbe, bie—, —n, poponeţ, n; opăiţă, /; —fd)ett, bte —, obscurantism, m; —fcţintntet, ber—, 3, licărire, /; —fd)irm, ber —, 3, —e, abajur, paralumină ; reverberă,/; —idjnuppe, bie—, —n, muc, m; —fette, bie —, —n, partea luminoasă; partea avantajoasă; —fparer, ber —, 3, prolon-gor, m; — firabf, ber —, 3, —ert, rază de lumină, / ; — [traf)Ienbre= cţung, bie -, —en, polarizaţ-ie, —iune, / ; —ftreifen, ber —, 3, geană de lumină, /; —ftumpi, ber —, eS, —ftiimpfe, muc de luminare, /; —ung, bie —, —en, luminiş, n. rărişte; lucină, /; — jieljer, ber —-, 3, luminărar, m.
licf)t, a. luminos; luminat; limpede, chiar ; deschis ; lucid ; eiit —er SBalb, pădure rărită; am ţell — en îag, ziua ’n amează mare ; —e £nge, zile albe; ein —er SSugenblicf, un moment de luciditate, n ; — beftânbig, a. fototip ; - btann, a. căpriu; —ed)t, f. — beftânbig ; — empfinblid), fotomorf; —en, arări; bie 9lnicr —, a ridica ancora; — erloţ, adv. înflăcărat; —griin, a. prăzliu; — jdjeu, a. fotofov; —boli, a. luminos, limpede, chiar.
Sidjter, ber —, alejă (luntre cu ajutorul cărea se descarcă eorabiaj,/.
£ib, bas —, (e)3, —er, pleoapă; — e= ruitg, bie —, condensare (a unui piston), /.
lieb, a. drag, scump, iubit, amabil, drăgăstos; — gemimten, a îndrăgi, a afecţionă; — ţnbett, a iubi; jbn ju —, de dragul cuiva ; ber —e ©olt, bunul Dumnezeu ; ba3 —e 33rot, pîinea cea de toate zilele ; e§ ift tnir —, îmi pare bine; e3 ift mir —er, prefer ; fcine — e 3îot ţaben, a avea de furcă; ben gnnjen —ettSlag, toată ziulica; — aitgeln, a ochegiâ; a cochetă ; —eglitţenb, a. drăgăstos; efranf, a. amorezat lulea; — eln, a flirta; —en, a iubi, a amâ, a afecţionă; id) liebe e3, îmi place; — engiuert, a. — enâ* ttmrbtg, a. iubit, amabil; — er, adv. mai bucuros, mai bine ; —eroii,
a. afectiv, drăgăstos ; —iofen, a desmierdă, a giugiuli, a alintă, a cocoli, a bîzăî, a adula, a ca-resă ; — Itcfj, a. drăgălaş, dulce, suav, delicioz; —Io?, a. inafabil; nemilos; —reicf), a. afabil, afec-tuoz, drăgăstos; —reijenb, a, şarmant.
£ieb=d)en, ba3 —, §, amantă, mîn-druliţâ, /; —ben, Suer —, Alteţă dragă; —e, bte—, iubire, dragoste, /; amor, n. amoare, /. libov, n ; afecţiune; delecţ-ie, —iune, caritate, /; —ebtener, ber—, 3, făţarnic. m; —elei, bie—, —en, flirtaj, n; — en3rt>iirbtgfeit, bte —, —en, a-mabilitate, f; — e3angelegent)eit, bie —, —en, intrigă amoroasă, / ; —eâantrag, ber —, 3, —trage, de-claraţiune de amor, f ; — esbticf, ber —, (e)3, —e, privire galeşă,/; —e§bidE>ter, ber —, 3, poet erotic, m; —eâbienft, ber —, e3, — e, caritate, /; — eserflctrnng, bte —, —en, declaraţiune de amor,/; — eSfeuer, ba3 r-, 3, pojarul dragostei, n ; —esgebanfen, bte —, (pi) iluzii de amor, /. pl ; — e3gefd)i<f)te, bie — , —n, aventură amoroasă, /; —e3glut, bie —, ardoarea amorului, /; —eggott, ber —, eS, zeul amor, m ; — eSgbtter, bie —, (pl) amoraşi, m. pl; — eSgbtitn, bie —, Venera,/; — espanbel, ber—, 3, intrigă amoroasă, /; —eăleute, bie —, (pl) (păreche de) amorezi, m. pl; —eSlieb, ba3—, e3, —er, cîntec eroic, m; —eStnaţl, ba3 —, (e)§, --măţier, agapă, /; —egpaar, ba3 —, (e)3, —e, păreche amoroasă, /; —eSpein, bie—, chin d’amor, n; —eSpfanb, ba3 —, e3, -pffinber, gaj d’amor, n ; —e§ţ)flid)t, bie —, —en, datorie de caritate, /; —e3= pein, f. —qual; — eSraufd), ber —, e3, —rSuţdje, transport de amor, n; —estrăni, ber —, (e)§, — trfinie, elizir d’amor, filtru, n ; — e3Der» ()a(tni«3, ba3 —, ffeS, —ffe, intrigă amoroasă,/; —eStnerf, ba3—, (e)S, —e, caritate, (fapt),/; —ţaber, ber —, 3, amant, amorez, curtezan, galan, ibovnic, drăguţ; amator, diletant, m; —ţaberei, bie—, —en,
Sieb
385
iiinbe
pasiuni,/, pl; --fjaberiit, bie —, —nett, amantă; amatoare, /; — !)abertf)cater, bas —, §, teatru de diletanţi. n; —fojung, bie- , —en, desmierdare, alintătură,/; —lidp feit, bie —, suavitate, graţie, /. farmec, n\ -ling ber —, 3, —e, favorit, »«. favorită, /; —fofigfeit, bie —, inafabilitate, necaritate ; răutate de inimă,/; —reij, ber , eS, graţie, /. nuri, carmeni. m. pl; —fdjaft, bie—, en, dragoste, /. amoruri, /.	fie, ber —, rt,
—n, amant, amorez, ibovnic, d;ă-guţ, m; —fie, bie , n, -n, a-mantă, amoreză, ibovnică, mîn-dră, drăguleană, drăguţă, /; ftbeii, bas - , $,(bot.) leuştean, in.
fiicb, ba§—, cs, — er, cântec,«. doină, f; ba3 l)i)!;e - , cîntul cînturilor,
n.	(pro».') bci§ ift bas fimbe Dorn , iată cum se sfîrşesc asemenea! lucruri; baturn fatm ici) ein — fingen,! şi eu am trecut prin astea; im»1 nter ba3 alte —, tot alba în doi bani; —cljen, bas , §, cîntece1,»;l —erhtd), bas—, fe)3, -*-bud)er, can- jl cioner, n. carte de cântece,/;
- erbiditer, ber —, 3, şansonier, poet liric. m. —erfranj, ber—, (e)3, I ~ france, reuniune de cântări, /; —erfammiung, bie —, —en, ean-cioner, n ; —errafel, bie — n, reuniune de cântări; producţiune de canto, /; — eroer=s, ber —, ies, —fe, verset, n.
lieberdicf), a. desfrânat, destrămat, berbant, craidon, erotic, destrăbălat, negligent : —fidjer SDÎenfcţ», craidon, berbant, m.
£ieberli(f|feit, bie—, —en, destrăbălare, desfrinare; crailîcie/ libertinaj, berbantlîc, n; negligenţă,/.
Slebiolpt, ber—, 3, —Ibţne,simbrie,/.
lief, f. laufen
2iefer=ant, ber—, en, —en, furnisor, i contracciu ; —frift, f. — geit ; - -Tcfjein, adeverinţă de predare, /. bilet de consemnaţiune./; —ung, bie- , —en, furnisare; livreziune,
/; — jeit, bie —, —en, termin de livreziune, n ; —jettel, ber —, -3, bilet de consemnare, /.
liefent, a furnisă ; er ift geliefert, e
pierdut; eine Scf)lad)t —, a da o bătălie.
liegeii, i. f. (fag, lacre, gelegeit, lieg(e),
a zăcea, a fi culcat; a rezidă; a fi situat; a fi; a stă, a so află; fjicr liegt, aici zace ; ba liegt ber Şaie im 'bficfţer, iată buba (ci gât le lievre); tot , a stagna, a sta baltă ; — blciben, a rămânea undeva; a rămânea baltă; a nu se sculă; Borîlnfer —, a sta ancorat; int Streite - , a li certat, a ti in-diferend : —fnffeit, a lăsă ober a uită ceva undeva; am SToge a fi evident; a fi pe suprafaţă ; boi Scite — (itffen, a trece pe de-lături; e3 liegt mir baron, am interes, îmi pasă; in ben leiţten Sitgen —, a trage să moară ; an roett liegt e3? de la cine atârnă? cine e de vină? es liegt nid)t3 baratt, nu împoartă; —b, a. culcat: situat; - be ©ulube, nemişcătoare, moşii,/, pl; - be OSelber, bani disponibili. >n. pl.
ilieg=enid)afi, bie —, -en, moşie,/; —erîjolg, bnâi , e3, — fjbljer, bătătură (de lemne în pădure), / ; —etage, bie —, ( pl.) —ejeit, bie—, stafie, /.
(ici), f. leifien.
ilieirf), bas —, e3, parangină, /. liefeft, lieft, f. lefen.
Itcfî, j. laffen.
fiift, ber—, 3, —e, lift, ascensor, m. £Î8=n, bie —, —en, ligă, /.
Sîignit, bas —, s, lignit, m. Sîiguftergeujadjfc, bie —, (pl.) ligus-trine. /. pl.
Iiiercn, (liiert, liier(e), a legă, a alia. b’ifbr, bas —, (e)s, —e, licher, n. lila, a. liliachiu, violet.
Silnf, ber —, 3, {bot.) liliac, m.
Sîilie, bie —, —n, (bot.) crin: —nge* lnad)ţe, bie —, liliacee. f. pl. iîiliptttînter, ber —, 3, liliputan, pi-ticot, m.	[mită.
limitierett, (limitiert, limitier(e), a li-Stmon=nbe, bie —, —n, lemonată;
—	e, bie —, —n, (bot.) lămâie, / ;
-	enbaum, ber —, (e)3, — baume, (bot.) lămîiu, m.
(tub, a. lin, domol; blând.
Siinbe, bie —, —n, (bot.) teiu : —u=
Alezi Th : Dicţionar germ.-rom.
25
linbcrn
386
bajt, bcr —, et, —e, scoarţă de teiu ; nbaftjeil, bat —, t, —e, funie de teiu, /; — nbaunt, ber—, (e)S, bâutne, (Soi.) teiu, m.
tittbcrn, a alină, a domoli, a astîm-părâ, a potoli; a atenua (o pedeapsă); — b, a. alină tor, potolitor.
Sinbcruttg, bie —, alinare, potolire; atenuare (a unei pedepse), ./
BiitbigfcU, bie—, blîndeţe; linătate,/.
Binîmmrm, ber —, (ejt, — infirmei', bălaur, smeu, m.
Bineal, bat —, t, riglă,dreptar, n.
Binguift, ber—, nt, — eu, limbist,m.
Binie, bie —, —it, linie; filă, /; bie — ţmffteren, a trece ecvatorul ; —nblatt, bat—, et, —-blâtter, transparent, portativ, a; —ttfdjiff, bat —, t, —e, vas de răsboiu (cu 2, 3 loaterii aşezate una peste alta), re; —ntritppeit, bie —, (pi.) trupe de combatanţi, /. pl.
liuiiereit, a liniă.
Bittiment, bat—, (e)t, —e, liniment, alifie licvidă, /.
Ititf, a. sting; —er .ţanb, la stingă; —iţei), «. stîngaciu, nătîng ; —t, adu. la stingă; pe dos; —t, ini. hăis! —turn, ini. la stingă împrejur; —8 fein, a fi stîngaciu.
fiiitbe, bte —, — rt, mina stingă, /; —mitrei, ber —, t, neagă, /.
litmeit, a. de in.
Bittnett, bat —, pînzâ de in, /; — iţeid), ]■	■
Sinfe, bie —, —it, (bot.) linte,- —n= geridjt, bat -, t, —e, blid de linte, n ; — ngtat, bat —, et, —glajer, lentilă, /.
îittfenfwmtg, a. lenticular, numulitic.
fiipp=e, bie — , — n, buză, /; bte —en aufroerfen, a umflă din buze ; bte -■en ţăngen laffen, a sta ploat; —blfiter, bie —, (pi.) labiaticflore, /. pl; — budjjtabe, ber—, ns,— n, la-bial; — nfi)d), ber—, et, — e,(zool.) labru, m.
fiiqueur, ber —, t, —e, licher, re.
Biquibatton,bie—,—en, lichidaţiune,/.
Itqitibieren, a lichidă.
Iifpetn,a şişcăvi; a şopti.
Sifpeltt, bat —, şişcăvire, şoaptă,/’.
Sift, bie —, isteţie, viclenie; fineţă, f. şiretlic, truc, n.
fiod)
Siftc, bie —, —it, listă, /. liftig, a. viclean, şiret, isteţ, mara-fetos, astuţ, abil.
Bitnuei, bte —, —en, ectenie,/. po-lileu, n. chirăleisă, /.
Biter, bat—, t, litru, ni. chiloman, n. (itcrnrifdj, ic. f. litterarifd), x. fiitewf-a, bie —, —ten, bluză (militară), /.
.Bitfnjjfiiute, bte —, —n, stîlp de placate, n.
Bitljograpt), ber—, en, — en, litograf, m; —te, bie —, — en, litografie,/, litljogrnplpieren, a litografiă ; - ifd), «. litografic.
Bitorafe, bat —, t, rivieră, /. litt, j. letben.
titterarifd), a. literar. •
Bittcvat, ber—, en, —en, literator, m;
-itr, bie —, — en, literatură, /. Bititrgie, bie —, —en, liturghie,/, litnrgifd), a. liturgic.
Bit.ţe, bte—, —n, şiret, găitan, cea-praz. galon, n.
Btoree, bte—, —n, livrea, livretă, /;
—bebiente, ber—, n, —n, lacheu,m. Stjeitg, bie—, —en, licenţă, /; —tat, ber —, ett, --en, licenţiat, m. Bijidant, ber—, eit, —ett, licitant,m\ —talion, bie—, —nen, licitaţiune, /. mezat, «.
(ijitiereu, a licită, a atîrdisi.
Bob, bat—, et, laudă, /. eloj, re; -begierbe, bie —, —n, ambiţiune,/; —eterfiebung, bie —, —en,'eloj, re; —gebidjt, bat —, (ejt, —e, panegiric, re; —geţang, ber —, (e)t, — jange, imn, re. doxologie,/’. axion, »; —tmbelei, bie —, —en, laudă linguşitoare, /; —rebe, bie—, — n, —(prud), ber—, s, — ipriidje, eloj, re. totnbegierig, a. ambiţios —en, a laudă; — entmert, a. —enştoiirbig, a. lăudabil; —bubeln, (gelobfjubett, lobţuble), a. linguşi; —pteijen (nur in ©runb= unb SBefetjlforrn lobpreiie), —fingen, (lobiang, lobţangc, Iobge= jungen, lobfing(e), a preamări, a preconiza.
tiibtid), onorabil, inclit; lăudabil. Bod), bat—, et, Bocţer, gaură; bortă; desfundătură; copcă, burtucă; ră-suflătoare, /; duh, urdiniş; prov. bat eitte — flieft er bat anbere reifet
Sotfyelcfjen
387
Sofontobile
cr, toarnă din bute în bute; auf bem logten —pfeifeit, a sta pe ducă; —boljrer, ier —, s, sfredel, n; — eiicn, ba» —, S, priboiu, n ; po-tricolă, /.
Sodpeldjcn, ba» —, -nS, găurice, /; -erpilj, ber —, e», — e, (bot.) vă-călie de salcie, /; fctjuppiger — er= pilj, burete de nuc. m. lorbctt, a găuri, a borti, a parforă. lodjctpig, «. găunos, găuros, dupu-ros, poros; —jtf a găuri.
£orf=e, bie —, —n, zuluf, n. vuclă, buclă, /. cârlionţ, n ; — enţmpier, bas —, S, — e, p’apilotă ; - -cute, bie - , — ett, raţă ţivlitoare, /; —entuicîel, ber -, s, j. —enţmpier;
-	Pfeife, bie —, n, ţivlitoare, /; —mittel, bas —, §, — ipeiie, bie —, —u, nadă,./', potmet, n. momeală, /; —ung, bie—, —eu, ademenire, /; —Dogel, ber —, s, — Oogel, ţivlitoare, f.
(orfeit, a încreţi, a friză; a ademeni; a atrage; a seduce; iuti -, a se încreţi, a st; vuclă, f. lotfctt, a împinge; tuiber ben îtncliel —, a se încăpăţinâ ; a smuci ghimpele şi mai afund în carne (adversus stimuluri! calces). lotfer, a. lax, bălţit, lăbărţat, poros, sponghios. pufos, afinat ; desfrînat; — e§ ÎBrot, pline moale
—	er Sloflcf, craidon, m ; ein —es Seben fiilirett, a duce o viaţă des-frînată; -n, a relaxa, a desţe-peni, a afină, a desfrînâ.
Sotferdieit, bie —, laxitate, / ; cles-frîn. «; —ung, bie—, clesţepenire, relaxaţiune, f. lorfig, a. vuclat, îucîrlionţat.
Sîoben, ber —, s, postav păros, n. Soberaîdjc, bie —, spuză, /.
(oberii, a văpăiâ, a arde cu flacără;
—b, a. flăcărător, fîlfăitor.
Soberu, bas—, înflăcărare, fîlfăire,/, Siiffel, ber -, Ş, lingură, urechie (a iepurelui), /; —dien, bal —, I, linguriţă; — ente, bie , —n, (zool.) clipeată, /; —gans, bie , —gâttfe, pelican, mi; —frânt, bas—, 3, (bot.) lingurică, ./'; — reitjer, ber —, 8, j (zool.) lopătar. m.
loffefit, a soarbe, a luă cu lingura;
er bat fief) gut getoffelt, s’a ţînut bine.
log, Wge, f. Iiigen.
Vog, ber—, s, - e, loş, n: — iutei), bţtS —, es, — biietjer registru de controla (la corăbii), n.
£ogarit()=mu§, ber —, — nten, logaritm. iu.
£ogc, bie —, — n, lojă, f.
logeit, a lojă.
togiercii, a lojă.
ilogif, bie —, logică; — er, ber —, s, logician, m.
Slugii?, bas —, locuinţă, f.
togifrf), a. logic.
SolpbriHje, bie —, —n, argăseală, /; —e, bie —, —n, văpae, flăcărae, vălvătae, f. pi. pară, /; dubeală; -en, bas—, s, argăsire, pîlpăire, /; —gerber, ber —, S, argăsitor, dubălar, tăbac, m ; - gerbetei, bie
-	, —en, tăbăcărie /; —grube, bie
-	, —n, groapă de argăseală, /; —fucljen, ber—, s, turtă de scoarţă. /; — mitble, bie —, —it, piuă de scoarţă, /.
(olpeit, a argăsi; —gar, a. taninat; —en, a argăsi; — i. a flăcărâ.
Volpt, ber —, (e)S, SSftne, leafă, plată, simbrie; răsplată, recompensă, f ; (prov.) ttnbanf ift ber SBelt —, fă bine, să-ţi auzi rău; —ar= beiter, ber —, S, muncitor cu ruptul, m; — bebiente, ber—, —n, servitor de hotel; comisionar, expres, »h; —bote, ber —, —n, expres, m ;	- futjcbe, bie —, —n,
birje, /; — futfdţjer, ber —, s, birjar. m.
loI)itett, a plăti; a răsplăti, a recompensă; eS toljut fief) nictjt ber SJÎiibe, nu face (cît osteneala); —b, a. profitabil.
£of)itnitg, bie-, —en, plată, soldă,/.
Şofat, bas —, s, —e, localitate, /;
-	oerfeţr, ber —, 3, locotransport (poştă), n.
(ofalifieren, a localiza.
lofo, adu. aici, loco, în loc.
Sofo=mobile, bal —, I, locomobilă,/. —ntotioe, bie —, — n, locomotivă, /; — tnotiOfiilprer, ber —, 3, mecanic (la calea ferată), m; — beijer, ber —, I, fochist, m.
25
388
(oŞflcljen
2oltf)
£o(tf|, ber —, § (bot) zizanie, /. iiombarb, bab—,§, — e, împrumut, n. (ottgiercit, etn ÎJSferb —, a întoarce calul curcubeu.
Sonişere, bie—, (bot.) stingheniţă. /. i'orbeer, bcx —, §, —en, (bot.) dafin, laur; — bauin, ţ —; —e, bie —, —n, bob de dafin, n.
2ordjel, bie —, — n, (bot.) sbîrciog-gras, m.
Sorguette, bie —, —it, lornion, n lornnettiercn, a lorniâ.
£o=b, bab feb —e, soarte, ursită, /; destin, n; sorţi, ;fi. pi. lot, bilet de lotărie, tichet, loaste, /. lob, adv. înspre, spre, asupra ; — suf. des-, răs-.
fioâorbtiteii, (lobgearbeitet, ntbette lob), a desface, a descurcă; barauf , a urmări cu tot adinsul o ţintă, liiâtiar, a. solubil; dizolvabil; rezolvabil, de deslegat; tranşabil. lobbittbeit, (banb, banbe lob, lobgetmn* ben binb(e) lob), a deslegâ. £o8»binbnng, bie -, deslegare,/; —gebung, bie , liberare, /; — faufuitg, bic —, răscumpărare, /; —Xaffatng, bie —, slobozire, f; — ntadjuitg, bie —, degajare, /; — fagung, bie —, lăpădare, abjurare, /; —fprecEntng, bie -, achitare; emancipare, f; — trennung, bie—, deslipire, disidenţă, secesiune, /; —ung, bie —, parolă, lozincă, f; dever, m; balegă (de vînat) f. loâbrerfjcit, (bridjft, bridjt, brad), briidje lob, lobgebrodjen), a rupe; — i. ţ. a isbucni.
lobbremten, (brannte, bremite lob, lob» gebrannt, brenn(e) lob), a da foc, a descărca (un tun).
(obbriitgcn, (brnd)te, br«d)te lob, lob» gebradg, brtng(e) lob), a deslipi, a desface.
2of<fj=anţtatt, bie—, —en, institut de pompieri, n ; —blalt, bab —, (e)b, —blătter, hîrtie sugătoare, /. — eintei, ber —, b, saca, f; acău, n\ —en, bab —, b, stingere (a focului); descărcare a (corăbii); pur-gare (a unei datorii ipotecare) ; potolire (a setei), fi; — er, ber —, b, stingător, descărcător, m ; — {p'itcfjen, bab —, §, stingătoare (de
luminare), fi; — mannjcţaţt bie —, —en, pompieri, m. pl. —papier, ţ. —blalt; —ung, f. —en; —ungbplap, ber —, eb, — piafie, schelă, debar-câdcră f'
fdfd)=en, i. j. ((tfdjeft, lifdjt, lofcb. lofdje, gelofdjen), a se stinge; (geloidjt, 18= jdj(e), a şterge, a stîmpărâ, a potoli (setea); a descărca (o corabie), a purga (de o datorie ipotecară); bab papier idfcţt, hîrtia suge.
loâbouueru, ((obgeboniterl, bonnre lob), a tonitruă.
loâbref)cit, (lobgebretjt, brcţ(e) lob), a desfăşură, a desface (un şurup). (obbriitfeit, (tobgebriicft, briict(e) lob), a slobozi (o puşcă), lofe, a. desfăcut, desprins, detaşat, slobod, neinfirat (despre mărgele), volant (despre foi de hîrtie); degajat, lax; nebunatec; —5 ©elb, bani răi, m. pl; —§ SJiaul, gură rea, fi; —binbcn, a înţină. 2i>f=egelb, bab—, (e)b, —er, ranţiune, /; — (icfofeir, bie —, solubilitate,/; —-ung, bie—, h—en, deslegare, so-luţiune, /; —ung beb Snotcnb, bie —, desnodămînt, ». fofeit, a trage la sorţi, liifeit, a deslegâ. a desnodâ; a face dever; a degajă (un zălog); a rezolvă, a deslegâ (o ghteitură); a descărca (un tun); ein 33i(let — ; a scoate un bilet; fief) —, a se desface, a se deslipi, a se despărţi, a se desghiocâ; — b, a. dizolvant.
Soferbiim, bie —, —n, epizotie, /. (obfaţrcn, (fufjr, fitbre lob, lobgeţafgen, fot)r(e) lobi, a se năpusti (asupra cuiva).
lobfeilcir, (lobgefeilt, feif(e) lob), a desface pilind.
fobfeffclit, (lobgefeffelt, fefjte lob), a deslegâ (cătuşe)
lobfenent, (lobgefeuerf, fenre lob), a slobozi (o armă de foc) lobgebeit, (gibft, gi&t, gab, gate lob, lobgegeben, gib lob), a liberă, a slobozi.
Sobgebuug, bie —, liberare, slobozire, f.
lobgef/ett, i. f. (ging, ginge lob, lob»
loggitrteit
389
lo»uieirt)cn
gegangen ge£)(e) log), a se desface, a se slobozi, a explodă; a luă foc (puşcă); «uf jb —, a merge spre cineva; ctuf eltoaS —, a urmări (un scop),
loSgiulcit, (loSgegiirtet, giirte log), a descinge.
(oSI)nrtcn, (loSgeljaft, ţaf(e) (os), a des-copciă, a descătărămă. (ost)nlftcrit, (loSgeljalftert, ţnlftre loŞ), a scoate căpăstrul, loâljaueii, (losg/aut, fuiit(e) (os), a sfărâmă (jos de pe ceva); auf jb —, a iia în cineva.
(ooftdfcn, (iiiifit, fiiljt, boli, iiitlfe (os, losgeţoljen, (ilf los), a scăpă (pe cineva din vr’un necaz). foSJaufett, (losgefaufr, fauf(e) (os), a răscumpără
SoSînujnng, bie răscumpărare. /. loâfetten, (loSgefettet, fett(e) los), a descatenă	[a desnodă.
loSfuiipfeit, ([osgefnitprt, fititţ)f(e) los), loâfommcii, i. j. (fomntft, foramt, fam, fiimelos, (osgefontuten, fomtn(e) (os), a scăpă.
losfoppclit, (lusgefoppelt, fopplc (os), a deslegă, a descopciă-loâlnffeu, (Iflffeft ober Ia|t, bănit ldfit, liejj, licfie los, XoSgelaffen, lafi (os), a slobozi (din mini), a degajă, a da drumul; a, achită (de o îndatorire,).
£o£lnjfuttg, bie—, liberare, scăpare,/, loălid), a. solubil.
loglofeu, (losgrlbft, liij(e) (os), a des-lipi; fid) -, a se deslipi.
(oăliigeit, l'tcf) —, (log, liige firi) los, losgdogeit, (itg(e) bid) los), a se face scăpat cu o minciună, (ogmndjett, (losgcutadn, mad)(e) (os), a deslipi, a degajă; fid) —, a se debarasa.
SoSmadjuitg, bie —, degajare, /. (osmctpcln, ((osgemeijîelt, metjjle los), a rupe, a detaşă, a smuci; jidţ —, a se smuci.
loSueftetit, (losgeneftelt, neftle (os), a desbăierâ
(oSmjieu, (riţj, riffe los, loSgertffctt, reife(e) los), a rupe, a detaşă, a smuci; fi(l) —, a se smuci, logfngeit, fid) -, (losgefagt, jag(e) bid) los), a se lâpădă, a abjură.
(oSfiigeu, ((osgefSgt, fag( e) los), a detaşă (tăind cu ferestrăul). fiosfnguitg, bie —, lăpădare, /. logfcf)ie|eit, ( fcljofj, jdjoffe Iod, losge= fdjoffen, fcl)icfj(e) los), a slobozi (o armă de foc); fd)iefj los! descarcă! spune de...! auf jb - , a se năpusti asupra cuiva.
(osfcfflngeu, (jdjlagft, îdUagt, fdjlitg, jct)luge los, losgefdilageu, fd)lag(e)loS), a desface lovind; a vinde cu ori ce preţ.
(oSfdflicţjcit, (jdjtofe, idilbffe los, (os= geîdiloffm, iduicfi(e) los), a deslegă (de lanţuri)
(osfd)iml(eu,((osgefd)iiallt, fd)nall(e) los), a descătărămă.
(odfrţraiibcii, ((osgefcţrauBt, fd)iaub(e) los), a desşurupă. losfd)nioren, fidi — , (loggejdjmbrt, fd)to5i(e) bid) los), a abjură.
(oSfeiit, (btn, bift, ift, mar, mare los, losgemefen, iei los), a fi desfăcut ; mas ift ba — ? ce se petrece aici? ber Scufei ift —, a. dat dracul în voi
(oăfjjamtcu, (losgefţiannt, fţmnn(e) los), a deshămă; a destinde, a relaxa. foSfVrcdfeit (fpridjft, fprid)t,fprad), jpriidje los, loSgejţrocfien, fţrid) (os), a a-chitâ; a emancipa; (pe un ucenic). SoSfpredptug, bie—, achitare, emancipare, /.
(osfprettgeit, (loSgejprengt, fţ)reng(e) los), a desface (spărgînd), a rupe (prin exploziune), i. f- auf jb a se repezi (călare spre cineva). foSfjmitgeit, i. ţ. (fprang, fprattge los, loSgefprungen, jpring(e) los), a sări jos ; auf jb —, a se repezi la cineva.
(odfturmeit, i. j. ((oSgeftiirmt, fiiinn(e) los), auf etroas, a năvăli asupra..; auf iciue (ŞSefnnbţeit —, a şi ruină sănătatea.	[puşti.
loSfturgcjt, i. f. a tăbărî, a se nă-lostrennen, (fovgetrennt, trcnne los), a desface, a deslipi, a descoase. Sofmig, bie - , lozincă,/; receta zilei, /; balegă, /.
Sidfuttg, bie —, —ett, deslegare, so-luţiune, /.
(oSmeicţen, (loSgemeid)t, meidje los), a deslipi (muitid).
logtmbeit
390
fluft
(ogttterben, i. f. (roirft, luirb, ttmrbc, loiirbe (o3, loSgeroorben, merbe (os), a se desface, a se deslipî ; a scăpa.
loStuirfelit, (Io§get»icfeIt, lotcile (os), a desface, a desfăşură, a descurcă. 1'oSttmtben, (toattb, tonnbe (os, Io3ge= ttmnben, totnb (e) (o3), a smulge (din mini), fief) —, a se smuci. lo3jid)cit, i. f. (gog, goge (oâ, (osgeţo= gen, jieb(e) (os), a porni asupra, a declamă în contra.
£ot, bas—, >3, lot, (măsură de greutate, f. 2l6 grami) ; alice, f. pl. plumb, re; cumpănă, sondă, /. £i>t=afd)e, bie —, sodă, / ; —en, ba3 —, contopire, /; —fjnmmer, ber—, 3, — ţâmmer, —folben, ber —, s, ferecătoare, /; — lampe, bie —, —n, lampă de ferecat,/; — bfattne, bie—, —ît, tingire de ferecat; — ro£)r, bas—, s, —e, sufloiu; —ung, bie —, —eit, contopire, /.
(«t=en, a contopi, a sondă ; —redjt, a. perpendicular.
(otett, a contopi.
lotig, a. de un !6ft;'lr/eâ, ©iiber, Argint curat, m.
fiotoSblume, bie —, —n, {bot.) lotus, m.
Sotţierle, bie —, - n, mărgea, /. Sotfc, ber—, n, — n, pilot, lamanar, ?«; —ntajce, bie- , -n, lamanaj,». totfeu, a pilotă, a lamană, a cîrmui (o nave printre stânci). £otter=bett, bnS —, (e)3, —en, pat de desfrîn; —bube, ber—, — n, sper-molog, m.
lotterfinft, a. desmăţat. fiotterie, bie —, n, —n, lotărie, /; —looS, ba§ —, fe§, — fe, bilet de loterie, re; loaste, /; tichet, re. £otto, baS —, 3, — s, loton, re. floiti=e, ber —, n, —n, leu, m ; lion (al societăţii), m\ —enfufi, ber —, es, {bot.) crăţişoară, /; — engntbe, bie	—n,’ culcuş de leu, re;
groapă de lei, /; — enfjerj, bas —, eS, —en, puiu de leu, m ; inimă de leu, /; —enjunge, ber —, n, —it, puiu do leu, m; — ngalm, ber —, 3, (bot.) păpădie, /; —in, bie —neit, leoaică, /.
£onmj, bie —, 3, vagonetă, /.
(oi)a(, a. legal, credincios.
£ot)nIităt, bie —, lealism, m. filicfps, ber —, feS, —fe, (zool.) rîs, linx, lingău, coracal, m ; oarţă, /; — mtge, bas —, 3, —n, ochiu ager, ttr, —fett, bas —, 3, —e, ca-racolac, m.
*£ttcte, bie -- , —n, lacună, ştirbi-tură,/; defect, re; hiat, m; deziderat, «; —nbiijjer, ber—, 3, rambleu, ramplasant, popîrţae, m ; —nljafiigfeit, bie —, defectuozi-tate, f.
fUcf=en£)afi, a. ştirb, lacunos, —ig, a.
ştirb, lacunos.
(itb, (iibe, ţ. laben.
£ubcr, bas—, 3, mortăciune, f. hoit, n; târfă,/; nrmeS —, săracul de el. Snft, bie—, Siirte, aer, văzduh; vînt, re ; fcinent îterjen — ntadjen, a-şi vărsă focul inimei; bie — ift rein, suntem nepîndiţi ; jb an bie — feşen, a da pe cineva afară; es ift aus ber — gegriffen, e pură inven-ţiune; friidje — ţdjobfen, a luă aer curat; in bie — reben, a spune ii\în vântijiin bie — fprengen, a săltă în aer; — «ber, bie —, —n, arte-rie,/; - ballon, ber—,3, —e, balon, aerostat, re; — befdjaffenlfeit, bie—, —en, climat, «; — bewegimgSIelfre, bie —, —n, aerodinamică, /; — bilb, bas —, e3, —er, fantomă, /; —bid)ttg(eitsicf)re, bie—, —n, aerostatică, / ; — bidjtigfeitSmeffcr, ber
—	3, manometru, m ; —brncf, ber —, s, presiunea atmosferică, /;
-	brufteijenbabu, bie —, —en, cale ferată atmosferică, /; — brucfmep fer, ber , 3, aneroid, re; —etfdjet nung, bie —, —en, fenomen, re ; —faljrt, bie —, —en, ascensiune, călătorie aeronautică, /; — fang, ber —, (e)3, —ffiitge, ventilator, aspirant, m; —gebilbe, bas —, 3, fantom, re; — geift, ber—, e3, —er, vântoase, f pl; — geftalt, bie —, —en, vedenie, f: —Şeijung, bie—, —en, aerocaloriflcaţie, /; - igfeit, bie —, frivolitate, /; — fiffen, ba3 —, 3, pernă umplută cu aer, /; —flangbont, ba3 —, 3, — Ijbnter, aerofon, re; ffafjţae, bie —, — n, ventil, «; — frei=3, ber-, fe3, —fe,
lufbartig
391
(iimiien
atmosferă, /; —(inii-, bie , —n, ; linie atmosferică, /; Iod), ba® —, §, — Weber, răsuflătoare, /; —mei» fer, ber —, S, aerometru, m ; — poren, bie —,	) trahee, /. pî;
- putnpe, bie—, - it, pompă pneumatică,/; — raunt, ber —, s, — rciume, atmosferă, /; —reintgung, bie —, —en, ventilaţiune, / ; — reife, bie —, — n, călătorie aeronautică, f : — rbftre, bie —, — n, berigată, gătiţă, trahee-arteră, /; —-robrenentjunbuug, bie —, — en, bronhită, /; — fdule, bie - , - tt, coloană atmosferică, - fdjadit, bie —, —fdjădjte, gură aeriferă, /; —fdjeu, bie—, aerofobie, /; — fcf)i(f)t, bie —, —en, strat atmosferic, n; —fdjiff, bas —, es, —e, balon, aerostat, n ; —fcfitffer, ber —, 8, aeronaut, m; —fd)Io=fi, bas —, ffes, —frf)t5ffer, himeră, fanta-zie, f; — fpecf, ber —, S, slănină ; neafumată, /; fpiegefurtg, bie —,
. — en, miraj, n. fata-morgană, / ; —fpringer, ber -, §, saltimbanc, m; —ţprung, bec —, s, — înritnge, capriolă, garabadă,/; — ftreict), ber —, s, s, — e, lovitură dată în vînt; —ftrid), ber —, §, — e, regiune atmosferică, /; —ftrom, ber —, s, — ftrbme, curent, n : — Der= bidflung, bie —, —en, condensaţie (a aerului), / : - -oevbunmutg, bie —, — en, rarifleare (a aerului),/; —jiefier, ber —, s, ventilator, m ;
-jug, ber—, S, —suge, curent de aer; — julcitungSapparat, aerofor,». (uft=nrtig, a. aeriforiu; —btd)t, a. ermetic; —fbrinig, a. aeriform; — tg, a. aeros, aerian; uşurel, frivol; —leer. a. vacuu ; — juiuftrcnb, a. aerifer.
£uflcf)tn, bas —, s, boare, f. liiftcn, a aerisi: a vînturâ; a ridică puţin (pălăria); a slăbi puţin (o legătură) ; ben ®cf)feter —, a se desveli, a ridică vălul.
2i\ft=en, bas —, S, aerisire; vîntu-rare; —ung, bie —, —en, vîntu-rare, aerisire, f
£ug, ber —, S, minciună, /; — mtb SCntg, moinele şi şosele, f.pl\ £iig=e, bie —, n, minciună, go-
goaşă, /; , jb. auf einer —e ertap» pen, a prinde pe cineva cu minciuna; unDerfdjamie —e, minciună încornurată, / ; fjtntbgreiflidje —, minciună care umblă în picioare; —en ftrafen, a face de minciună : a dezavua ; —enfiaftigfett, bie —, falsitate,/; - enntaul, bas —, s,
—	ntauler, mincinos, m; —net, ber —, s, mincinos, impostor, m; — iterin, bie—, — nen, mincinoasă,/.
2ug=ed, bas —, s; - inslanb, bas —, S, vădută, /.
Hig=en, (log, liige, gelogen, litg(e), a minţi, a croi la minciuni; iu jcineit §al§ ţinem —, a minţi sfruntat; cs Ingt bas SBlaue oont ’§immel ţer= ab —, minte de încremeneşti ;
enţafi, a. mincinos; — nerifd), a, mincinos; - ertfctjext, a. psevmofob.
lugcit, a privi.
i'iifc, bie —, lucarnă, /.
liniei, ber —, s, tăntălău, m.
tnllen, a dăinăi; in ben ©dpaf - , a cîntă nani.
Siimmcl, ber —, s, bădăran, lălău, m; —ci, bie —, --en, bădărănie ;
—	boîtigfeit, î. —ei.
liimmebfjaft, a. bădărănos; —it, fief)
—, a se lăfăi, a se tolăni, a se răsvolâ.
Siuutp, ber —, en, —tu, desmetic ; hăndrălău, desmăţat, craiu, craidon, berbant, căpcan, m ; — en, ber—, S, sdranţă, f. rîză,/; —en= bing, bas s, — e, fleac, n. bagatelă. /; — enfrau, sdrenţăreasă, /'; —engelb, bas —, s, —er, preţ de nimica: —engefiitbel, bas —, s, canalie, f: —enţănbler, ber —, s, sdrenţar, m; — ettţunb, ber —, es, —e, porc de cîne, m; —enferl, ber
—	,s, — e, om de nimica, jh; - en» frânt, ber —, s, bulendre, /. pl;
—	enpatf, bas—, s, canalie./; • -en* fnmmier, ber - , ş, sdrenţar, m ;
—	erei, bie — , —en, bagatelă; porcărie. f.
(ump=en, a trată râu ; a bate lela, a chefui; icf) Iitffe mid) nidjt - , nu permit să fiu tratat ca un des-metic; nu voi să fiu ciufut ; —ig, a. sdrenţăros, ferfeniţos, desmetic, I meschin, mizerabil.
Sutige
392

£unge, bie—, — n, plumînă,/. bojoc, m ; —naber, bie —, —n, arterie pulmonară,/; — nbrateit, ber —, 8, muschiu, n ; —nbrftfe, bie —, —n, ghindurâ bronhială. /: — rt= erttjiinbung, bie —, — en, peripne-umonie, /; —nerrcetterung, bie —, —cit, emfizemă, / ; —nfieber, ba8 —, 8, friguri pulmonare, f; —tt= flitgcl, ber —, 8, lob pulmonar,»! —nfranfljeif, bie —, —eit, boală de plumîni, / ; —nfraut, ba8 —, 8, (bot.) plumînare, /; —nntoo8, ba8 —, feb, (bol.) copaciu de plumîni; —nfdiminbfudEit, bie—, oftică, hectică, /. atac, m. ftizie, /. (niigenfd&miitbfuiţtig, a. ofticos, futtgern, a umblă haimană.
Silinţe, bie—, —n, cuiul osii, n; ivăr, zăvor, m.
Slnitte, bie —, fitil, meciu, m; coada vulpii,/'; — nftocf, ber—, 8, — ftbcfe, prislugă, columbină, f.
Supe, bie —, —n, lupă, lentilă, /. liipfeit, a ridică puţin în sus. Supitte, bie —, (bot.) niprală, /. Siuppc, bie—, —tt, bruş de fler (cum a ieşit din lămuritoare), n.
Surd), ber —, 8, —e, batracienă, /;
gefd)Unin5te —e, bie —, urodele,/. pl. Suft, bie—, plăcere, tragere de inimă, poftă, /; chef; jind, n. desfătare, /; mit — nnb Stefie, cu mare tragere de inimă; fetne — biiţjen, a-şi face cheful; —barîeit, bie —, —en, petrecere, /; —binte, bie—, —it,fată publică,/; —faţrt, bie—, — en, preumblare de plăcere (în trăsura, în gondolă etc.), / ; —feiterroerf, ba8 —, 8, —e, foc de artificiu, n ; — garten, ber —, 8, grădină de plăcere,/; —ga=8, ba8
—, ie», — e' gaz ilariant, n; — pubdjeit, bas —, 8, filigorie, glo-rietă, /; —igfeit, bie- -, voie bună, /; —tgiuad)er, ber—, 8, caraghios, bufon, m; — lager, ba8 —, 8, reşedinţă de plăcere,/; — jd)iff, bas —, e8, —e, iaht,re; —feudje, bie—, —it, boală lumească; malafranţă, —fpiel, ba8 —, 8, —e, comedie, —mâlbd)eit, bas —, 8, boschet, re. rediu, m.
liifben, a pofti trupeşte ; —ern, a. friand, ahotnic, poftitor, cupid, lacom.
Sufternţetf, bie—, poftă, cupiditate,
lăcomie, f.
luft -ig, a. voios, vesel, alegru, chefliu, tivilichiu; fid) — moif)en, a-şi petrece; jtcf) iiber jb — mndjen,a-şi rîde de cineva ; — wattbelit, i. f. a se preumblă.
Suftling, ber—, 8, —e, desfrînat, m.
Sufmtnt, bas —, 8, — ftra, lustru (răstimp de 5 ani), re.
Siutfrf)bcntcl, ber —, s, sugă, f.
luffdjen, a suge.
fiuffcr, ber -, 8, otcă, /.
fiuB, bas—, s, lof, steriţa vîutului,/.
9ni;, ber —, cS, —e, oarţă, /.
Iiu;uri(»8, a. luxurios.
8uţu§, ber -, ffe8, lux, n.
(ujeriter Sdee, ber—, (iot.)cobîlceasă,/.
Siympfpe, bie—, serum; —gefiijje, bie (pl.) vase limfatice, f. pl.
fymfjen, a linhă.
Sy«d)iufti§, bie—, justiţia unei gloate indignate, /.
8yr=a, bie —, liră, / ; - ii, bie—, lirică, /; —tfer, ber —, lirician, m.
(t)Vifd), a. liric.
Sg,veum, ba8—, eum8, —ectx, liceu, m.
M.
SOlaat, ber—, 8, —e, soţ (marinar);
subofiţer de marină, m. ă)taatje8I)cring, ber—, 8, (zool.) scum-brie fără lapţi, /. ăWBceit, ber —, 8, mecenat, m.
moceviereu, ţ. majerieren. ă)tad)*e, bie —, făcătură; in ber —e ţabcit, a fi ocupat de confecţionarea unui lucru; — cr, ber—, 8, fezor, gheşeftar, m- —erei, bie—, |	—en, cîrpăceală; mahinaţiune,/;
ata^eit
393
Sttagen
—crlofjn, ber —, 3, — lofme, fason. n; —inert, bas—, 3, cîrpăceală,/. ittad)e», a face, a forma; a fabrica, a confecţiona, a fasona ; a produce, a da, a cauză; a căşună; —laflen, a comandă; (ţemacfit, ini. făcut, convenit; gemadjter SKann, om ajuns; ba? mad)t meii, este că..; bert 'Ănfang —, a, începe; §013 -, a tăia lemne; ©paf —, a glumi; es madit mir ©pafs, îmi place ; er tnnd)t gute Dlrbeit, lucrează bine; biet SBorte —, a spori vorba; cin Cîube , a pune capăt; piei Stiiţe —, a face fasoane ; bas 93ctt a aşterne patul ; Stnftalten —, a se prepară; jbni cin X fur cin 11 —, a pune cuiva calupul; 311 ©elb —, a preface în bani; a vinde ; D.'îut —, a îmbărbăta; 511 jdinţien —, a da de lucru; weis —, a înşelă cu lucru ; toetfi —, a spoi; friimmc ginger , a pili : giuţ)e îtugen _, a căscă ochi mari ; reiiten SEifdj —, a se desbăra de nechiemaţi; a abrogă neajunsuri (tabula rasa); mod), bnfj bu fort» fommft, vezi-ţi de cîIţi; unt es furj ju —, pe scurt zis; e£ nidjt mtlir lange —, a. ii aproape de ducă ; fid) — , a se face; a. deveni; a a-ranjă; a se preface : bas madjt fief) gut, frumoasă treabă; merge strună; şade bine; eS lâfii jid) —, e posibil ; fief) an ib —, a se a-dresa cuiva: a se legă de cineva; fief] an ettunS —, a se înădi la ceva ; fid) aus bem ©taub —, a spălă putina; fid) auf ben SBeg —, a se stropoli de ducă ; fid) unt ettdaS nerbtctit —, a bine merită dela ceva : td) tu adie mir ttid)t§ batant, nu-mi pasă; ntadicn ©ie fid) nid)t§ baraut, nu te turbură pentru aşa ceva; fief) breit a se păună; fid) auf bie Scite —, a se da în lături ; fid) ein ©ewiffen aus ettuaS —, a nu-şi putea împăca conştiinţa (faţă de vr’un fapt); ud) cine @()re aut ettuaS —, a se simţi onorat prin ceva* fid) ju Dhtţe —, a se profită 2Wad)t, bie —, 9J2iid)te, putere, forţă, puizanţă; — befugnbS, bie—, —fie,
atribuţiune, /; —briei, ber , (e)§, —e, plenipotenţă; —rţeber, ber —, c-, mandant, m; - gebot, bas —, 3, —e, ordin arbitrar, »; —ftaber, ber —, 3, suveran; mandatar, m; —lofigfeit, bie—, neputinţă, /; — ferucf), ber - , §, —fpriicfje, deriziune arbitrară, f: ordin arbitrar, n\ — t>oHfontmenf)ett, bie —, latitudine, putere discreţionară, /; — mort, bas —, S, ordin arbitrar, dictat, «.
mătltig, a. puternic, tare, întins ; vladnic, puisant; einer Spradje— fein, a posede o limbă. fDiatf)tigfeit, bie —, întindere, lărgime. potestate, f. mad)t(o«, a. fără putere, ăllăceit, ber —, 3, mecenat, m. yjfHbrfjen, bat —, 3, fată. fetiţă, copilă. copilită; nemţoaică la copii, bonă, /; — fiir 91 IIc3, fată de menaj, f: cin — mit „îiilbung" ober „S'enntniffen," fată cu parale,/; beiraitfabiget —, fată în păr; f,ij= ljeres —, liceană,/; befdjeibeue? —, fată aşezată; fittfameS -, fată cum se cade; — anftalt, bie —, —en, institut de demoazele, n. niăbri)eul)nft, a. fecioresc, candid, l'labe, bie—, —ti, vierme, strepede,w. SKăbel, bat - -, 3, fetiţă. /. mabtg, a. viermănos. mng, i. miigeH.
iUiagaţiit, bas—, 3, —e, magazin,», cămară, f.
yjcrtijb, bie —, fOlfigbe, fată; servitoare. f.
UWăgbleiu, baS —, 3, fetiţă, f. iUiage, ber —, n, —it, rudă, /; (iot.) mac, m.
'Ut'ngcit, ber —, 3, ilRiigen, stornah (la om); culie (la rumegătoare), « rînză, bâtuc-ă, pipotă (la paseri), ./’; (prov). er forgt metir fiir ben — alS fiir ben Stragen, întîiu oala a-poi poala; cin gitter —, fa nil a(Ie§ dertragen, răbdarea trece marea ; er liegt mir im —, nu-1 am la stomah : —narjnei, bie - , —nt, stomahicon, n; — beidjtnerbc, bie --n, indigestiune,/; — brei, ber —, 3, —e, chim, nt; —briiefen, bas —, 3, durere de stomah; — briile,
magenftiirfenb
394
SKajorennitdt
bie	—n, pancreas, » ; —em=
jilnbutig, bie —, — cn, gastrită, /; —fieber, bag—, g, friguri gastrice, f. pl; —gegenb, bie —, epigastru, n- —fatarrt), ber —, (e)g, — e, gas-troenterită, /; frampf, bev —, (e)g, — frfiinpfe, clrcei la stomah, m. pl; —nturib, ber—, eg, cardio,/; —faft, ber —, (e)g, — Jnfte, suc gastric, n ; — fdjleimljaut, bie —, —pute, glande, /. pl ; — Jdjmerj, bec —, eg, —en, -tuci), bag —, g, durere de stomah: — fiberlabung, bie —, — en, repleţiune,/; — gtoif» fen, bag —, g, rosură, /.
magenftnrfenb, a. stomahical.
ntager, a. (magerer, ntagerfi), slab, macru; —e @tbe, pămînt sărac.
Magerfeit, bie —, măcrime, slăbiciune, /.
Magie, bie—, magie; —r, ber—, g, mag, m.
magifdp a. magic.
Mngiffier, ber —, g, magistru, m ; —rat, ber (e)g, magistrat, m; -ratur, bie , —en, magistratură,/.
Magnat, ber—, en, ■ - cn, magnat, ™.
Magitefia, bie —, magneziă, /.
iUiagitet, ber—, (ejg, —e, magnet, »; —ifeur, ber—, g, - e, magneţilor, m; — igmug, ber—,magnetism,m; —nabel, bie—, —n, ac magnetic, n.
magnettfieren, a magnetizâ.
mngft, i. mbgeii.
Mafjogonbbaum, ber—, (e)g, —bâume, (obt.) acaju, m ; —fjolj, bag —, mahon,
Mnl)b, bie—, - en, cosit, m; brazdă (de iarbă), ./'.
ină()eit, a cosi.
Miilper, ber —, g, cosaş, m.
Maf)(, bag —, (e)g, Mdljler, prînz, re. masă, /. ospăţ, re; —en, ba* —, §, măcinat,m; —gang, ber—, (e)g, gange, piatră (la moară),/; -gaft, ber —, eg, — gâfte, măcinar, m ; —gelb, bag —, eg, oiem, n ; ge= rinne, bag —, g, —n, lăptoc, n; -me|e, bie—, —n, oiem,»; miiljle, bie —, —n, moară,/; —Jdja&, ber —, eg, —fcpbe, zestre,./'; - firom, ber—, (e)g, — ftrbrne, canalul morii, « ; —jap, ber —, (e)g, - jătjne, măsea,/, dinte molar,;»; —jin=g,
ber —, Jeg, — fe, oiem, n ; — jeit, bie —, —eu, şedere la masă, /; — int. să fie de bine (prlnzul).
maljtett, (nmljltc, gemaţlen), a măcinâ; roer juerjt fomrnt, map juerji, pe rînd, ca la moară.
Maijmbrief, ber —, (e)g, —e, averti-sement, «. somaţ-ie, —iune, / ; —er, ber —, g, solicitator, — ruf, ber —, (e)g, —e, —ung, bie—, —en,avertisement, re. somaţiune; dojană, mustrare, /.
Mâfjue, bie —, — n, coamă, /.
maf)iteu, a aminti; a soma ; a admonesta; a dojeni, a mustră.
9Woţr, ber—, S, —e, coşmar, incub, m.
DJiiiţr, J. Mâre.
MSţre, bie—,—n,mărţoagă, gloabă,/.
MoI)rtc, bie —, — n, berempîne, /.
Mat, ber—, 8, mai, florar, m\ — ett= baum, ber (e)g, —bâume, arminden, m; blmne, bie—, (bot.) măr-găritărel, m. lăcrimioară, /; —e, bie , f. — baum; —fâfer, ber —, g, cărăbuş, vruh, maioliu, re ; că-căiţă, /.
Moib, bie —, —e, fată, fetiţă, /.
Mai*g, ber —, Jeg, (bot.) porumb, n. păpuşoiu, m. cucuruz, re; ber — Jejşt ffiolben an, porumbul leagă ; —felb, bag —, (e)g, —er, porum-bişte, /; —folben, ber —, g, cio-călău de -porumb, n ; faf)ler — folben, glod, re; —mef)(, bag —, g, mălaiu, m ; geţcţroteteg — melfl, piemn, m ; — fpeidjer, ber —, g, coşar, porumbar, m ; — ftengef, ber —, i, cocian de porumb, «.
Maifdpboffid), ber —, S, —e, putină de plămădeală, /; — e, bie —, brahă, / ; — frxidfe, bie —, —n, lopată, /.
maifrijen, a plămădi.
SSJÎnjeftdt, bie —, —en, maiestate, /; —gtJerbredjen, crimă do leza maiestate, /.
mnjcftătifrf), a. maiestuoz.
Major,ber—,§, maior, comandant, m.
Majorau, ber -, s, (bot.) magheran, m,
Majorat, ber—, (e)s, —e, majorat, re.
mnjoremt, « major, vîrstnic
Major=ennitât, bie —, yîrstnicie, / ; —itdt, bie —, —en, majoritate, /.
SRafafo
395
®îattit
SUiafafo, ber- , S, —«, (zool.) macac, magot, m.
SDÎafcl, bec —, «, pată, prihană, /'; defect, cusur, ».
SOfiifclet, bie —, —en, criticare; secătură, /.
mafelljaţt, a. pătat, defectuos ; — log, a. neprihănit, lamură ; —tt, a păta, a mînji tttăfeht, a se tocmi; a critică SKitffnroni, bie —,(/>£)macaroane,/. ăWăfltr, ber —, s, criticastru; samsar, misit, curtier, m ; —pebuiir, bie ~, — en, samsarlîc, «; sensa-rie, curtai, »; — fle priit, bas- , s, -e, misitie, /.
Dlnhele, bie —, — n, (zool.) scrumbie, chepă, /. lătăreţ, m. 3Ho(roue, bie —, n, marţipan, n âllnfnlatur, bie—, —en, maculatură,/. SRitl, bas —, (e)S, — e, dată, /; bas —, (e)s, - e uub ÎJÎălcr, semn, n. pată, f. negel, n. mal bar, a. pietabil; eu, (înalte, ţţe-ntalt), a zugrăvi, a pictă : a de-pinge; — -erifcf), a. pitq^sc mnlcbeicn, a afurisi, a blestemă. SJlnlcfifattt, ber -, en, —en, malefi-eant. făcător de rele, m.
3Ma(er, ber , s, zugrav, pictor, m; -ei, bie , — eit, pictură,/'; — tnufdjel, bie , it, scoică de rîu, /'; — pinfef, ber —, S, — tt, penel, n; - jdjeibe, bie —, —n, — ftocf, ber - , s, — pete, paletă, /
SDîalţeur, bas—, s, —e, calamitate,/, maliţios, <i. maliţios, răutăcios. SDialttt, bor , s, colb, m. eolbărie,/.
praf, n. prăfărie, /. mafntcn, a prăfuî.
Xlialter, ber , s, mnldur(150 litri), m. maltriitieren, maltraticrt, iua(trdtier(e), a maltrata.
SMithmţier, ber -, s, chipri otic (vin), n. ®!a(ue, bie - , — tt, (bol.) nalbă, /. 9Ka(5, ber es, slad. m ; — barre, bie , prăjitoare, /'. mafjctt, a slăti-
SRâljer, ber -, s, mălturar, m. aWttmma, bie —, e, mamă, /.
, ălfnmmoti, ber —, s, rnamonă, /.
2Wammut, ber--,s, —e, (zool. imamot,.
.-	mampfeu, a molfăi.
j	ntnu, pron. cineva, lumea; —ţaj
să zice, lumea zice; -faun, poţi, omul poate; — tttujj, trcbue. omul trebue.
.mattdper, (pron ) cutare, oarecare ; — erlei, a. diferit, divers ; - mal, ade. acrea, uneori.
'lUattbat, bas—, (e)s, e, mandat,». 'Hîanbel, bie —, — n, (bot.) migdală; mură (în gură); mandulă (15 bucăţi),/; — baitttt, ber —, te)*, —battme, (bot.) migdal, ?»; — frdfte, bie — , —n, (zool) dumbrăveană,/. SJÎottbrill, ber—, s, — e, (zool ) mândrii. m.
iWnucii, bie —, i pl : umbrele repc-saţilor. f. pl.
DJfattţţatt, ber—, s. mangan; — ţiuite, bie —, acid manganic, m. ntnnganfaitrcs Sal,;, manganat, n. â'JaitflC, bie -, - -tt, calandru, măn-gălău, prăvăleac, n ; — bolj, bas —, es, ţbljer, prăvăleac, n. SKattgel, ber , s, ÎOÎiingel, lipsă, penurie. aporie, jinduire, / ; defect, cusur, n ; mancitate, lacună, /; viţiu, n; — ijaftigfeib bie —, defec-tuozitate, mancitate, /. tttaitgehffaft, a. defectuoz, mane, a-braş; — u, a, lipsi a, avea lipsă de...; —S, adv. în lipsă de... mamţcit, a măngăluî, a calandra, a satina.
SDlangobmtm, ber —, (e)Ş, —Mume, (bot.) manglier, ?».
SDfangolb, ber —, s, (bot.) sfeclă, / Waitirfiiicv, ber—, s, creditor im-portun. m.
SOinuie, bie —en, patimă, manie,/', iOfaitier, bie -, — en, manieră,/; manerism, »; —lidjfeit, filotimie, politeţă, /'.
j mnitierdert, a. afectat, manerismat;
—lidţ, a. filotim, politicos, galant. lUaitifeit, bas , es, —e, manifest, ». titatttfejticren, (ntanifeftiert, manifef= ftier(e), a manifestă. 9Jfaitiotabnttm, ber —, es, - biiume, (bot.) tnanioc, m.
SDJattfo,bas ,s, —s,lipsă, /'. deficit,». 3Kann, ber- , es, dJianncr, om, bărbat; ins; soţ, consoţ, m. cap, n. soldat, băiat.»»; brei — Ijod), trei inşi în i un şir; nlle —, cu toţii: — sgettug, :, destoinic; — fur —, ins de ins ;
Mantia
396
aKarf
getneiner —, om de rînd; gemocfjter —, om ajuns; idj 6itt ber — bafiir, asta-i de mine; citi redjter—, om cum trebue; feinen — fntbeit, att bcit red)ten — fonuuen, a şi da, de om; — gcgen —, piept la piept;’ eine SEoditer an beţi — bringen, a mărita o fată; ctnmş an (beu) — bringett, a se scăpa do un lucru, a vinde ceva, a plasă ceva; ein —, ein SSort, parolă de om de onoare, /; —barfeit, bie—, pubertate, /; — en, bie —, (pl.) vazali, m.pl; —e3aiter, bn§ —, etate' de om matur, /; —eSfianun, ber —, e3, linie coborîtoare din bărbat în bărbat; —paftigfeit, bie —, voi-nicie, /; —ţeit, bie—, virilitate,/; —Ibilb, bag —, (e)3, — er, ipochimen, om, m; —gleufe, bie—, (pl.) bărbaţii, m. pl ; —gjdjaft, bic , —en, trupe, / pl; ecvipaj (al corăbii), n ; —Sfdjneiber, bcr —, 3, croitor de haine bărbăteşti, m ; —3perfon, bie —, —en, bărbat, m; ipochimen,»?!; —3fitd)t, bie—, —3= to(lf)ett, bie —, andromânie ; ' —3* tren, bie—, (bot.) iarbăghimpoasă, / scaiul vîntului, m; — 3pd)t, bie —, disciplină militară, /; —tueib, bas —, e3, — er, bărbătoae, erma-frodit, fătărău, m.
IKnntta, bie —, mană (din ceriu),/.
ntanit=bar, a. nubil, puber; —bar ttterben, a se feciori ; —fjaţt, a. voinic ; —sbicî, a. de grosimea unui bărbat; —S£)od), de mărimea unui bărbat; — jiidjtig, —«toii, a. androman.
9Jîătut(f|en, ba§ —, 3, bărbâţel, băr-bătuş, m.
wauiiiţfj-fact), — faltig, a. diferit, variu.
. ţOîaunigfattigfeit, bie —, varietate, diversitate, /
măundglid), a. totinsul; — Itdj, a. viril;masculin; — adv. bărbăteşte.
KJJamilidjfeit, bie — , virilitate, /; caracter flrm, n.
SDîaitoUer, ba3 —, §, manevră, /
TOanfarbe, bie —, —n, mansardă,/.
ÎDlanfd), ber —, e3, talmeş-balmeş, m; şleapoviţă, /
lttanfd)en, a amestecă, a face talmeş-balmeş; —ig, a. şlepăit.
©îanf(f)ettc, bie —, —, mangetă, /;
—n Ijnben a aveă frică.
©iaittel, ber —, 3, SMiintel, mantă, mantie, chiabea, ipînghea, bundă, / câpeneag, n; acoperămînt, capac, n; - fad, ber —, 3, —fade, geamantan, n.	—
9J2ănte(rf)eit, bas —, 3, mantaluţă, / SDJaittif, bie —, arta prorocirei, / SKaittiffe, bie—, —it, mantisă (fracţiunea adăugată la logaritme), / 9Jlanuat, ba3 —, 3, —3, manual, n;
tastatura organelor, f. SKaititfaftur, bie —, —en, manufactură, /
SOÎannffript, bag —, e3, —e, manuscris, n.
SJÎappe, bic —, — n, mapă, portofoliu, portcaet, n; cartoane, f.pl; ghiosdan, n.
SRăr, bie—, jitie, poveste, /; — djen, ba3 —, basm, n ; poveste, /; — djenfjaftigfeit, bie—, fabulozitate,/. ăKarbct, bie —, —n, (bot.) chenarul luncii, n.
9)îarber, ber —, 3, (zool.) jder, m ;
belchiţă, mustelide, /; —fetf, ba3 -, (e)3 —e, singheap, n ; tabo-lică. f.
niărtf)enf)nft, a. fabuloz, miraculoz. SMoreHe, bie —, —n, (bot.) corcoduşă; —nbautn, ber—, (e)§ —bau= nte, corcoduş, m.
'JJfargaritt, bag —, 3, rnargarină, / unt artificial, m.
mnrgariufnnreb <£alj, margarat, m. 9Wariâ=58er!ilnbigung, bie —, bunavestire, /; — enbilb, bas—, e§ —er, icoana Prea curatei, /; —enfâfer, ber —, 3, (zool.) mamăruţă, / — entag, ber —, 3, —e, sflnta Maria (cea mare), f.
9)foriile, f. SJlarelie.
'Jlarine, bie —, —n, marină, f. morittieren, a marină, iOîartoneltc, bie —, —n, fantoşă; — —ntpeater, ba3 —, 3, păpuşărie, / tOfarf, bie —, confinii, / pl; marcă (bani), f; — ba3 - -, 3, măduvă, /; burcf) — unb Sein, pînă la ficaţi ; — graf, ber—, en, —en mar-grav, m; — graţfdjaft, bie —, mar-graviat, n ; —fdţeibefunft, bie —, geometrie montanistică, /; —
SDlarfe
397
ntnf^ittettmiifţiji
fdjeiber, ber —, !, inginer monta-nistic, m; — Ifnodjen, ber —, #, os cu măduvă, n ; - fteiit, ber —, I, —e, piatră confiniarâ, / : —ung, bie - hotar, ţinut, n.
2)iarf=e, bie —, -n, marcă, fisă,/; caşet, jeton, n : — etenber, ber —, S, vivandier, m; —etenberin, bie—, —nen vivandieră, /. mortiercn, a însemnă, a marcă, marfig, a măduvos, succint. 3Rarfor, ber —, §, —e, marcher, m. fDlarft, ber —, el ~3Riufte, târg, n ; piaţă. / ; bîlciu, obor, iarmaroc, n; fetite .ţiaut ju —e tragen, a se expune unui pericol; fmft bit gtt= ten — geftnbt? avut-ai vînzare bună ? - arbeit, bie —, —en, lucru de dîrvală, »\ —bube, bie—, —n, magherniţă, /; — flccfen, ber —, I, comună urbană, /; opid, n ; — freiţjeit, bie —, libertate de trafic, /; —gelb, bal —, —ev, goştină, /; bani de tirgueli, m. pl ; —ge-redjtigîeit, bie —, privilegiu de bîl-ciuri, n; —belfer, bal —, I, legă-tor (de mărfuri); ambalagiu, >«; —forB, ber—, (e)l, îoxht, zimbil, re; coşniţă, / ; —plaţi, ber —, el, —plaţie, piaţă, /; - -fdjreier, ber —, I, şarlatan, m; — fcţjreterei, bie —, —en, şarlatanărie, /; —ţaţe, bie —, —n, goştină, /; -toeib, balei, —ev, cofăreasă, /; —jetiel, ber —, I, mercurial, «. ntarften, a se togmi.
Sblarmcf, f. DJinrntor,
SWarmor, ber—, I, (»n'„) marmură,/, mavmorderen, a mărmuri; —n, a. de marmură.
morob=r, a. ostenit, prăpădit, marod; —iercn, a plescuî.
SDîarobeur, ber —, I, — e, levenţ ples-cuitor, jăcaş, m.
SRarottc, bie —, —it, {bot.) castană, /; —nbaitm, ber —, el, — baumr, castan, m.
2Ruri)guiit, bal - , I, saftian, cor-dovan, «,
SDiarS, ber —, fel, Marte (zeul răs-boiuiui), cafas (la catart), re; —feget, ber -, I, vîntreală (d’a-supra podişcăi catartului), /. nwrfrf), »»t. ţiba, odîr, sbughio, marş.
pleacă d’aci, cară-te! —Bereit, a. gata ele pornire; —ieren, a mar-şâ. a purcede.
SRarfdj, ber —, el, Wăv\ă)e, marş, re. —betelii, ber —, I, —e, ordin de drum, re; —bereitfdjaft, bie—, stare de pornire, /; —linie, bie —, —n, itinerar, re ; —tonte, bie —, —n, marşrută, /; itinerar, re.
DJîarfdfaU, ber —, l, —fc£)aEfe, mareşal, m; —«ftab, ber —, l, —fiabe, toiag de mareşal, n.
9Jîarfd)lniib, bal—, el, —lattber, rno-cirlîc, re.
ăWarfcittaife, bie —, marseleză, /.
ăRarftall, ber —, (e)l, —ftdfle, grajd domnesc, n.
iWarte Dic —, muşdaiu, re.
DJtarter, bie —, —n, tortură, f. martir, chin, supliciu, »; casnă, schingiuire, /; er, ber - -, I, schingiuitor, torturător, m; — fiofg, bal —, el, crucea (de răstignire), /; —bţafil, ber —, I —pfatjle, ţeapă, /; —ouat. bie—cit, supliciu, n; —turn, bal —, I, martir, re ; — tnoeţe, bie —, —n, săptămîna patimilor, /.
tttarterui, a tortură, a chinui, a căzni, a schingiui, a supliciă; —notf, a. torţional.
ntnrfidifd), «. marţial.
'ilîiirtiircr, ber i, martir, mucenic, m.
ăRarg, ber —, el, —e, martie, mărţişor, m; — oetlcften, bal—, I,{bot.) mieşunea, viorea, /.
'.biatfipan, ber —, I, —e, marţipan, re; turtă de migdale, /.
DRafdfe, bie —, —n, ochiu (la ciorap, etc.) funtă, /. fionc, n.
mafrf)in, a. cu ochiuri, cu funte.
®iafă)in=e, bic —, —n, maşină, f; —enbauer, ber —, I, constructor de maşini, m ; — enîjatfe, bie —, —en, garaj, n; —ennteifter, ber —, I, maşinist, m; —erie, bie — , —n, maşinărie, /; mecanism, n; —ift ber —, en, —en, maşinist, meca-nician, m.
ntnfrljitteitutiifiirţ, a. maşinal, mecanic, — adv. maşinalmente, me-caniceşte.
SNafe
393

3Kafe, bte—, —n, pată (mai cu seamă la poame),/.
®iafer, bei—, g, vînă, pată (în lemn), /; — ţiolj, bag—, e§, — boljer, lemn-cioturos; —-n, bie —, (pl;) pojar, m; ileri, m. %il.
«taftr=ig, a. cioturos; n, a văpsî cu vine
i!Koâ=boIber, bei —, g, (pot.) călin, m. SOîasfe, bie —, — n, mască, /: obră-zar, m ; bie — faflen Inffeti, a şi arăta arama ; — nball, ber —, eg, —Bâtle, bal mascat, n. ittaSfier=en, a mască ; — t, a. mascat. (bot.) personat.
3Hoffage, bie —, masaj, «. ntaffatriereu, a masacra, a măcelări. -SDÎaife, bie—, —n, massă, grămadă, f; volum, n; duium, n. tnaffenfjoft, a, în masse.
«loffiu, a masiv.
3Boft, ber —, —e, catart, catarg, n; —baum, ber —, (e)§ —bâuine, catari, n; — enntad)er, ber —, ?, ca-targiu, >»; — forb, ber —, eg, — îdrbe, cafasul catartului, m.
®înft, bie —, grăşătoare, /; îngrâ-mint, n; —barat, ber —, §, barate, rectum, maţul curului, n\ —ocfpg, ber —, jert, —fert, —bag—, (e)g —e, bou, porc îngrăşat, m. mafteit, a pune catarguri. itiiiftcn, a îngrăşâ, a încălă.
9Jiiift=en, bag —, g, îngrăşare, /; — mig, bie —, — en, îngrăşare, în-călare, f.
HDlajtiţ, ber —, mastică, f. sacîz, ghiţion, m- —baum, ber —, (e)g, —bâume, lentisc, n.
Tttafi, f. mejjett.
ăWaji, bas—, es, —e, măsură,/, cumpăt; grad, n; proporţiune, /; —, bie—, —e, cupă, cofă, /; - Ijalten, a se cumpătă; Berabrebeter —en, după înţelegerea avută ; er bat bag —, ajunge la măsură (militară) ; in ooflem — e, deplin, cu îmbelşugare; iiber bie —en, afară din cale; —beere, bie-- -, —tt, (bot.) sorbă, /; —erie, bie —, —tt, (bot.) arţar mic, »»; -gabe, bie —, — n, măsură,/; — ltebd)en, bag —, g, (bot.) floare frumoasă, /. bănuţi, m.pl; — naljme, bie—, —tt, —regel,
bie—, —tt, dispoziţiune,/; —regel treffen, a luă măsuri; — ftab, ber —, (e)g, —ftâbe, scară, măsură,/; in auggebeljntem —e, pe o scară largă.
9)îăfi=â)eit, ba» —, g, cofiţă, /; —ig« feit, bie —, cumpăt, n. modera-ţiune, /. temperanţă, sobrietate, frugalitate, /; — igfeitgttereitt, ber —, g, — e, societate do temperanţă, /; —igting, bie - , cumpătare, inoderaţiune, /.
mafpen, ude. deoarece; —gebenb, a. deciziv, competent; bie —gebenben St ret je, cercurile competente,/, pl; —geblicf), n. deciziv; —log, a. afară din cale, excesiv; — regeltt, a disciplină, a pedepsi; — oofl, a cumpătat ; —tneiie, aclv. cu cofa, cu chilomanul.
tităjjig, a. moderat; sobru; frugal ; modic; ieftin; —ett, a modera, a cumpătă, a astîmpără, a tem-peră; a îndulci, a tnuiă; fid) —, a se cumpătă, a se mărgini, a sc cumpăni, a se moderă
ffllntdj, bag—, eg, —e, întrecere (între doi inşi); partidă de joc, /.
3Kateri=oI, bas—, material, n; — aliem banblung, bie—, —en, drogărie,
—altoaren, drogărie, /. pl; — alig= mus, ber—, materialism, m\ —alift, ber —, en, —en, materialist, m • —e, bie —, —n, materie, /.
mnteriell, a. material.
Watţcmatif, bie — matematică, f ; —er, matematician, m.
mntl)ematiftf|, a. matematic.
HWatraŞc, bie—, — n, saltea, /. min-dir, n.
aitatreffe, bie —, —n, ţiitoare, concubină, /.
Dlfatrifet, bie —, matriculă, / ; registru, n.
înntrifulieren, a înmatricula.
ailatrige, bie —, —n, matcă, /.
Siatroite, bie —, —n, matronă, /.
SHntrofe, ber—,n, — n, matelot, marinar, m ; — nţireifen, a prinde mateloţi.
©iotfrf), ber—, eg, şleapoviţă, /. no-roiu, »; marţ ober caput, m. (în joc de cărţi)’; — madjen, a face ma.rţ.
9Kâitgd)ett
«tatfrf)tg	399
tnatfdpg, a. noroios. mntt, a. obosit, ostenit, dăulat, lingeţi; slab; trezit, sarbăd; şters (despre culori); tern; mat; — eS ®laS, sticlă nestrăvăzătoare; — eS ©etranl, băutură sarbedă.
SJIatte, bie- , —n, rogojină, pajişte./.
I URatt^eit, bie—, lîngezirne, zarbezi-> me, /; —igfeit, bie —, lîngezirne,
■■ lîngezeală, oboseală, /.
■" SKoturităt, bie —, maturitate, /.
: SDlnfe, ber—, es, —e, vlăduţ (al marnei!. m; (zool.) graur, m. i ăMăftcfieit, ba? —, ?, amoraş, m : — mad)en, a se fasoli, ntnu, int. miau.
! SRaudje, i. ÎIRaitfe.
£ manberut, a fi zaif.; —ig, a. zaif.
: mauen, a miorlăî, a miaunî.
I ăRanett, ba? —, 8, miorlăire, /. ţ 93îaner, bie—, —tt, zid, mur; părete;
- anidilag, ber—, eS, -fdjlage, afiş,
\ n. placardă. /: —offel, bie—, — tt,
>:	(zool.) cîrciac, m; —berglattidj, ber
l —, 5, (bot.) tîlharea,/; —bb|(f)utig, l	bie —, —ett, scarpă, /; — bredier,
|	ber —, 8, ariete, m; --er, berrea-l,!
;	8, zidar, m; — crarbeit, bie , — en,
1 zidărie, /; —erljanbttterF, ba? -, 8, profesiune de zidar,/'; - falf, ber —, s, moloz,)»; —felie, bie—, -rt, mistrie, /; flammer, bie —, rt, chiotoare, /; -franj, ber—, cs,— franje, brîul zidului ; —frone, bie —, — rt, coronament, n; - Ifiufer, ber—, 8, (zool.) cicalâ./; - îtifdje, bie —, —n, firidă, cotloană, /; —ţjfcffer, ber - , S, (bot.) pururea verde,/; — mute, bie—,—rt,(bot.) părecheriţă, /; — rijje, bie—, —n, j crepătură în zid ; —fattb, ber —, eS, nisip de moloz, wt; —fteb, ber —, (e)§, —e, dîrmon, n; —fţjalte, bie —, —n, erei lătură în zid, /; fietn, ber —, 8, - e, cărămidă, /;
I — ung, bie —, —ett, ziduire, /; — ţ. tnerf, bo8—, 8, zidărie, /; —tuinfel,
( ber —, ?, întorsătura zidului, / ;
|	—jinite, bie —, —rr, zimţii (zidu-
| lui), m. j'l.
| rnanern, a zidi.
I SJÎaitfc, bie—, răpău, ariciu (la cai), m.
| matiftg, a. aricit.
f IDîaul, bas —, 8, SMuler, gură, /.
bot, n, fleanca. /; ein — mndjen, bas - (iingen laffen, a se îmbufnî; bas — (jaltett, a tăcea; jbm iiberS
—	fnţren, a da cuiva peste nas; ein — Dell, o gură; ein lofeS —, guraliu, m; er rebet jebermann nad) bem — , vorbeşte fiecăruia pe plac; er oerbietet ifirba? —, nu-i permite să vorbească; er Berfteţt fein — ju brnudjeit, er ift tridit artfs - gefatlen, nu i-a tors mama pe limbă ober e bun de gură; bas — uidjt auf= tun, a nu zice nici circ măcar ; ba? — aufjperren, a căscă gura ; a spune ce este de spus ; fein Sflattoors — ncfmieit, a spune verde ’n faţă ; ifjtn Ictuft bas SSJafîer im
—	jrtfantnten, îi lasă gura apă; er
ift in ntfen ŞJÎaulent, toată lumea îl vorbeşte; er nimntts - Boli, se întrece cu vorba; —affc, ber —, n, —it, nătărău, m. cască-gură ; —affert feti fafen, a căscă gura la ceva ; —beerbautn, ber —, ?, — (nutrite, (bot.) dud, adud, frâgar, »i ; —beere, bie —, —n, dudă,/; — d)rift, ber—, en, ti-en, făţarnic, m\ —efel, ber—, 5, (zool.) catîr, mus-coiu, m ; - efeltreiber, ber 8, catîrgiu, m ; — fielb, ber —, en, —en, fanfaron, m; —forb, ber —, (e)S, — fBr&e, botniţă,/; -fdjelle, bie —, —ett, palmă, ciuşcă, cal-cavură, /; — fperre, bte —, trism, n\ —fier, baS —, (e)S, e, (zool.) catîr, m ; — tromntel, bie —, — tt, drîmbă./. drîng, n; — ttmrf, ber—, S, —tuitrfe, (zool.) sobol, m. cârtiţă,/;	— nmrfsgrille, bie —, - tt,
(zoo!.) coropişniţă, cucoana chif-teriţă, /; - nmrfsljaufett, ber —, S, —Sljilgel, ber —, S, muşinoiu, mo-şoroiu, n.
iVîâuldjcu, baS —, s, guriţă, bizea,/. nimtlcit, a se îmbufnî; a înjură, maunett, a miorlăî. iWiiurer, f. SUanerer.
3Jlau=S, bie —, STOaufe, şoarece ; er fieîjt fiîîiiufe, vorbeşte aiurea, ffliaufrfjel, ber—, S, tîrtan, m. miiufrijctn, a vorbi gergul evreo-german.
ţyUiustfien, ba§—, S, şoricel, m; ffinf trie ein —, iute ca o şopîrlă.
ntăugdjenftill
400
a»el)l
tnattSrfjcnftilX, a. mulcom; — fein, a nu zice circ măcar. ăWaufe, bte —, năpîrlire, /. 3Kaufe»buffarb, ber —, 8, —e, (zool.) şorecar, m ; — barm, ber —, 8, (bof.) auriculă, f; — bred, ber —, g, căcărează de şoarece; —falfe, ber —, n, —n, (zool) uliul rîndu-nelelor, m ; —falie, bie —, —n, căpcan, n. batcă, clupsă, cursă,/; —frag, ber —, er, rosătură de şoarece, /; —gift, bag —, §, soricică, /; — fafee, pisică (care prinde şoareci), /.
maitf=en, a prinde şoareci; a pili, a şterge, a fură ; bte Staşe lăţit bag — en nidjt, nărav din fire n’are lecuire; —etot, a. mort ţeapăn. ăKnttfer, bie—, năpîrlire, /; —ei, bie —, —en, pungăşie, /. ntanfent, ftdj —, a se năpîrll. mattfig, a, botos ; er madjt fid) —, face pe grozav.
ălfaufuleumt, bag—, ntng, — en, mau-zoleu, n.
SDfattf, bie —, —en, vamă, /'; - nmt, bab—, eg, —amf&V birou vamal, »; —tter, ber—, 9, vameş, m; —fcf)ein, ber—, (e)9, —e, cărţulie, boletă,/. SJfnţime, bie —, —n, maximă, /. ntajerieren, (map-ctert, ntajeriex(e), a macera
Waţeit, f. Wacen.
iOiajibiliitc, bie—,(boP)frunzişoară,/. ®îed)att=if, bie —, —en, mecanică,/; —ifer, ber —, 8, mecanician, m ; —tSunug, ber—,—enen, mecanism, n. medjaiiifd), a. mecanic, maşinal; — adv. maşinalmente. nterfent, a măcăî, a mâcăcăt. SJlebailbe, bie —, —n, medalie, f;
—mt, bag —, g, —8, medalion, n. SWebiiiit, bie —, —ett, leac, n. medicină, /; —er, 8, student în medicină, m; — ntann, ber —, e8, — mctnner, vraciu, m. ntcbijinteren, a luă leacuri; — ntfdj, a. medicinal.
rncbio, a. la 15 ale Iurtei (expresie cambială)
2Kebifatton,bie—,—en,meditaţiune,/. SBÎcbnfc, bte —, — n, meduză, /. SWcer, bag—, (e)g, —e, mare,/, ocean, n; bag— ber Sjergeffenţett, noianul
uitărei, n; offenel —, mare lucie,/', largul marii, »; —aal, ber —, 8, — e, (zool) ţipar de mare, m; — abler, ber—, 8, (zool) vultur pescar, m; —afc£)f, bie—, —n, (zool.) tiscov, m; —bufen, ber —, 8, sîn de mare, golf, »; —ettge, bie —, —n, strîmtoare de mare,/; pas, canal, n; —egbobett, ber—, 8, fundul mării, n\ —egbrattbung, bte—, —en, faleză, /; — egflăcţe, bie —, —n, luciul mărei, n; —e8ftut, bie —, —en, talaz; flux,»; - egfţnegel, ber —, 8, luciul mării ; —egftiUe, bie —, acalmie,/; —e§ufer, bag—, 8, coastă, f; —frâu, bte —, —en, nereidă, sirenă, /; — gott, ber —, e8, Neptun, m ; —gra=§, bag —, feg, (bot.) sargas, m; — gtunbel, ber —, 8, (zool.) moişcă, /; — junfer, ber —, 8, (zool) labru, »; —faţe, bte —, —n, (zool.) cacopitec, m ; jaDaniicţe — fajje, macac,»»; —foţi, ber —, 8, (bot.) hodelean, n ; — letdje, bte —, —n, (zool.) becaţină, —uabel, bie—, — n, (zool.) peştele ac, »»; —retticE), ber—, 8, — e, (bot.) hrean, m ; —fdjaunt, ber , (e)8, spumă de mare, f; — fdtilbfrbte, bte —, —n, (zool) caret, m ; — fdţntalbe, bie—, —n, (zool.) ribar, m\ —fdţntein, ba8 —, (e)S, —c, (zool.) marsiliu, cobaiu, m; — fţitinte, bie —, —n, (zool.) cracaţiţă,/; — flront, ber —, e8, —ftrbnte, curent de marc, »; — ftrubel, ber -, g, vîrtej de mare, n ; — nteib, bag —, eg, —er, nereidă, /; —ttiunber, bag—, g, miracol de mare, n.
SJÎegăre, bie—, —tt, furie, aspidă,/.
9Keţl, bng—, g, —e, făină, fărină,/; gefdţroteneg —, hurueală,/; —beer= baunt, ber —, (e)8, —bâuttte, (bot) păducel, m ; — beere, bie —, —n, (bot.) păducea,—Beutel, ber —, 8, sîtă, /: —brei, ber —, (e)g, —e, cir, n. coleaşă,/; —ţfinbler, ber—, 8, făinar, m ; — fdfer, ber —, 8, tenebrion, n ; —faften, ber —, 8, —fâftnt, scoae,	—fleifter, ber—,
8, cir, n. coleasă, /; —flofj, ber—, eg, - flbjfe, găluşcă, /; Iod), bag
—, (e)g, ..-Ibdicr, —rintte, bie —,
—n, piscoae,/; — fdjtoatnm, ber—,
ntef)lig
401
«ielic
es, (bot ) nicoreţ, m ; — (peife, bie —, — n, prăjitură, patiserie,/; —ftaab, ber —, (e)S, omitiţă,/; - iau, î. 9Mtau; — tridjter, ber —, S, scoae, f; —murat, ber —, (e)S, —miirater, tenebrion, m ; —jttcfer, ber —, #, pile, zahar pisat, re», nteţlig, a. făinos, fărinos. mcl)r, (titeiji), adr. mai mult; itnnter —, din ce mai mult; —beutig, a. ambiguu; —eu, a înmulţi, a spori ; fief)—, a se înmulţi; - enteils, adr. mai adesea; —ere,pron. mai mulţi; —eree, pron. felurimi ; - fad), a. multiplu; — jâfjrtg, «• de mai mulţi ani; —maftltcţ, de mai multe ori, repeţit; — ntals, a. de mai multe ori; — filbtg, a. muttisilab. 3Meljr=au§gabe, bie —, —n, supere-rogat, re; —bettag, ber —, (e)§ — betrăge, excedent, prisos, re; — cttn naîjnte, bie —, — n, supraperce-pere, /; —er, ber —, S, sporitor, re»; - gebot, bag —, (e)s, —e, plus-ofertă,/; — l)eit, bie—, —eu, ma-ioritate, / ; —ung, bie —, aug-mentaţiune, /; —roert, ber —, £, supravaloare, f; — jaţl, bie —, plural, re. pluralitate, majoritate, f.
meibeit, (ntieb, ntieb getntcbeit, meib(e), a ocoli; a evită.
®leicr, ber §, fermier, metaior, m; —ei, bie—, metaiaj, re; —ftof, ber —, §, — (ore, fermă, cîşlă, f. ălîeile, bie —,	it, milă, legă (7500
metri), f; —engelb, baS —eg, —er, miliaj, re; —nffiule, bie —, — n, — ftein, ber' —(e)S, —e, —getger, ber 8, coloană miliară, f. meilcmtieit, a. miliar. aWeifer, ber —, s, rug, turluc, cuptor, a.
mei», pron. meu, al meu ; — unb betn Bertttcdgeln, a fură ; —erfeitS, adr. din parte-mi; — eSgleidjeit, a. egalul meu ;	— eSreilS, adr. cît
pentru mine; -tfjalben; —ttuegen, fie din parte-mi (habeat sibi) ; —ig, a. al meu.
SDîeiitc, bas —, al meu.
SWeiitcib, ber —, (ele —e, sperjur, n; —ige, ber —, tt, sperjur, /re. meineibig, <>■ sperjur.
Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
meiitett, a crede, a socoti, a fi de părere; a opina; tnte — 2ie bas, ce vreai să zici cu asta? eS gut mit jbttt —, a voi binele cuiva ; eS boie —, a avea intenţiuni rele, mart falite —, ai trebui să crezi ; s’ar zice.
iOîeiinen, baS —, s, părere ; — unb OUauben, bas—, S, doară şi poate, /; att — unb ©Iauben binbet titan feiit îflferb feft, cu poate şi cu doară nu macini la moară ; —ung, bie —en, gînd, re; părere; judecată, opiniune ; bac- ift tneine —, aşa socot eu.
ăWeife, bie —, —n, (zool.) piţigoiu, m. cinteză. /.
mctft, cel mai mult. foarte des : — adr. de cele mai multe ori. în cele mai multe cazuri; - en«, adr,. în cele mai multe cazuri. 3Jîeift=bietenbe, ber—, n, — n, plusofe-rerit, m ; —er, ber - , S, meşter, măiestru, maistăr, ciorbagiu, m; yerr —, jupîne meştere ; —Dom ©tuf)I, meşterul lojei, m; feinen —er finbett, a-şi găsi coasa gresia/ a-şi da de om ; —arbeit, bie - ,
—	en, capdoperă, /; — gefattg, ber —, (e)s —gejange, cîntarea trubadurului, f; —in, bie —, —nen, meşteriţă, /; — erjchtger, ber —, S, trubadur, mistrel, »»; — ertcfjaft bie—,—eu, record, re; meşterime, /; erfd)u=jj, ber —, eS, fdiitf;e, lovitură măeastră,/; — erftreicf), ber —, s, —e, pişicherie, f ; — erftucf, ba-j —, S, —e, —merf, baS —, es,
—	e, cap de operă, re. nteifter/art, a. perfect, meşteresc ;
—	lid), a. magistral, er Derftcţt etmaS fief), se pricepe foaite bine la
ceva; —tt, a censură, a critică, a dăscăli
SKeifjef, bie —, —n, daltă, f. meijjclit, a cize ă. a dăltuî. iU!elaitd)oli(‘, bie —, melancolie, inimă albastră, f. nte(ancf)o(ifcf|, a. melancolic.
SRefanit, ber—, (e)s, —e, (min.) gra-nat negru, re.
iUfetafc, bie —, melasă, /; sirop, re. ălîelber, ber —, S, făinar, »/.
SJfelte, bie —, —n, (bot.) lobodă, f.
26
3Jţe(bebienftfd)ifi
402
meritorifify
3Uîctb=ebicnftî(î)tff, bas?—, (e)S —e, avizo m; —ung, bie —, aviz, raport, n.
rnelben, a anunţa, a aviză, a arătă a da de ştire, a înştiinţa, a face raport; fii —, a se anunţă; — I* roert, a. demn de raportat.
melieren, a amestecă.
SRelinit, bal —, I, melinită, /.
Sîetiffe, bie —, (bot.) roiniţă, /; titr= ftfdje —, mătăciune, /
3WeKSj«tfer, ber —, I, metisă, /'.
ntelf, a. mînzată; — en, (melfft ober mittft, milft, meiît ober milft, ntelfte ober molf, melfte, ober mblfe, ge> moiten, melf(e), a mulge.
3RelWul), bie —, — fiif)e, vacă mînzată, vacă cu lapte, —er, ber —, I, mulgător, m ; —fa=ţj, bal —, ffel, —fâffer, şuştar, «; — ftali, ber —, el, — [talie, strungă, /; — topf, ber—, (e)l, — tbpfe, strungăreaţă,/.
Stetobie, bie —, —en, melodie, f.
metobifd), a. melodioz.
Stelone, bie—, —n, pepene; — itfelb, bal —, el, —er, pepenişte, /.
Sîeftnn, bal —, el, mană, pălitură de holde, mal ură; /(.|-,
SRemme, bie —, —n, muierce, /; poltron, m.
mentoriereit, a memora, a învăţă de rost.
Stenage, bie—, —n, menaj, n; masa ofiţerilor, / ; —rie, bie —, —en, menajerie, /.
menngiereu, a menaja, a cruţă.
Stenge, bie —, —n, cantitate, cătă-ţime,./'; cîrd, duium, n; mulţime, droae, sdroae, leotă, ghiotură, /; nngejiiljlte —, spuză, cită frunză şi iarbă, /.
«teugen, a amestecă, a mitroşi.
SWengfel, bal—, I, amestecătură,/.
3Jîenlf=ful, ber —, —fen, menise, (lentilă concavă-convexă; curba-tura unui licvid în o ţeavă îngustă), n.
Sîenttig, ber —, (e)l, miniu, ».
3Ke«fd), ber —, en, —en, om, m; —, bal—, en, —er, fată, tîrfă,/; —-en» aiter, bal —, I, generaţiune, /; —enart, bie—, —en, rassă,/; —en= feinb, ber —, el, —e, mizantrop, m , — enfetnbfiaft, bie—, —en, mizantropie, /; —ettfreffer, ber —, I,
ogru, căpcăun, m- —enfreunb, ber —, (e)l, —e, filantrop, m ; —en» freunblidjfeit, bie —, filantropie, /; —engebenfen, bal —, l, feit —, de cînd lumea ; — engefdjledjt, bal —, (e)l, —er, genul omenesc, »; —en= geroflţ)!, bal—, (e)l, înghesueală,/; —enţanbel, ber —, I, comerciu cu sclavi, n; — eitfjafs, ber —, el, mizantropie, /; —enfinb, bas —, el, —er, nat, m ; — enfunbe, bie —, antropologie,/; —enliebe, bie —, caritate, filantropie, iubire de oameni, /; — enntenge, bie—, —n, gloată, /; —enntorb, ber—, el, —e, omucid, n; —enmorber, ber —, I, omucid, m ; —enoţfer, bal —, I, victimă, /; — enrec£)t, bal —, l, dreptul natural, n; — faţnng, bie —, —en, instituţiune umană, / ; —enfcfjeu, bie —, antrofobie: săl-bâtăcie, mizantropie,/; —enfdjin» ber, ber—, I, extorţionar, m; —en= fdjlag, ber—, I, falimă,/; —enfeele, bie —, ţipenie, f; —entura, bal—, I, umanitate, /; —enOerftanb, ber —, el, bunul simţ, n ; gefunber —enberftanb, sensul comun, m ; —Ijeit, bie —, omenime, /; lidp feit, bie —, umanitate, /.
menfdpenfeinblid), a. mizantropic ; —enfrennblid), «.filantropic; —en= leer, a. pustiu; — enmbglid), a. posibil, ce stă în puterea omului; —enfcţieu, a. antropofob, posac, ursos; — lid), «. uman, umanitar.
ăBenftnutfitm, bie —, —en, soroc (al femeilor), n.
Sltnfnr, bie —, —en, măsură, distantă (la duel), /; duel (între studenţi), n.
Stenii, bal—, I, —I, meniu,», foae de bucate, /.
Sîetinett, bal—, I, — e, minavetă,/.
Sîcitgifie, bie—, —n, (boi.) coacăţă,/.
Sîergel, ber—, I, (mm) şargă, mar-gă, marnă, /.
mergePig, a. şargos; —n, a îngrăşă (pămîntul) cu şargă.
Wcribiatt, ber—, I, —e, meridian, n.
Wcrittge, bie —, —n, spumă de zahar, /.
Sierinoţd)df, bal—, I, —e, merinos,m.
meritorifdj, a. fondnic.
aKetitum
403
SKeteor
ăJleritnm, ba8 —, 8, fond, n. ttterbbar, a. simţibil, perceptibil, de ' priceput; — ert, a marcă, a notă; a observă, a remarcă, a pricepe, a înţelege; fid) ettt>a8 —, a şi în-crestă, a ţineă ceva minte, a băgă ceva în cap; fid) —ert laffert, a-şi da pe faţă; —lidj, a. simţibil, perceptibil, vizibil; — ttnirbig, a. remarcabil, curioz.
ăWerbntal, ba8 —, 8, —e, semn, n. indice, m. atribut, criteriu, n. marcă,/; —trmrbigfeit, bie—, —ert, curiozitate ; —geidjen, ba8 —, 8, marcă, semn, n. notă, /.
SIRerfar, bas —, 3, mercur ; argint viu, hidrargir. m; — oţttbul, baS—, 8, hidrargir oxidat, m.
3Rerbe, bie—, —n, (zool.) mierlă, /. merjett, a precupi, a botoşi ©Jerjfdjaf, baS—, (e)8, —e, botoaşă,/. ălîeSner, ber —, 8, cirstnic, m. SKejfe, bie —, —n, liturghie, fcîrg de ţară: masa oficerilor, m. •nteffett, (mtffeft ober tnifjt, ntifjt, tnafj, tna^e, gemeffett, tnifj), a măsură; a coti (buţi); — i. a cuprinde, a ţineă, a conţinea; er mijit btd) mit jeinen SBliden, te cumpăneşte din ochi; fid) mit jbnt —, a se întrece cu cineva; biejcsfţafi ntifjt 80 Siter, această bute ţîne 80 de litrii. 3Jîeff=en, bas , §, măsurare, cotire, /; —er, ber —, S, măsurător, m\ —er, baS —, S, cuţit; ba3 —er an bie Sfeţle fcjjen, a pune sula în coastă; — erbeftecf, ba§ —, 3, —e, toc de cuţit, n ; —erbbddjen, ba3 —, 8, scăunel de cuţit, n ; —er= d)en, ba8—, 8, cuţitaş, »; —erţeft, baS —, (e)S, — e, plăsea, /; —er= ttinge, bie—, —tt, custura cuţitului, /; —erriitfen, ber—, 8, muchea cuţitului, /; erfdjntieb, ber—, eS, —e, cuţitar, m ; —erfdjiniebtoare, bie—, —n, cuţitărie,/; — erfdjneibe, bie —, —n, tăişul cuţitului, n ; —fpt|e, bie —, —tt, vîrful cuţitului, n. sîmcea; —erflid), ber—, (e)S, —e, lovitură de cuţit, /. ăKeffmb, ber—, mesia, m.
SJleffhtg, ber —, 8, alamă,/; —blec^, ba8 —, 8, tablă de alamă, /; —
gejdjirr, baS —, 8, —e, alămuri, /. pl; —mare, bie—, —n, alămărie,/. meffiugcit, a. de alamă. aWefttje, ber —, n, —n, corcitură, /. Sîeffung, bie —, — en, măsurare, /. ■JKefcantt, ba8 —, eS, —ămter, cumpăna municipalităţi; liturghie,/; —bud), ba8—, (e)§, — bftdjer, tipic, n. liturghier, m; —freiţeit, bie —, —en, licenţă detîrg,/; —gefdjenf, baS—, (e)8, —e, puiul tîrgului, m;
-gentattb, ba8 —, e8, —ntânber, patrahir, n. sfltă, /. felon, ». o-dăjdii, /. pl. dalmatică (catolică), /; —gnt, baS—, (e)8, — gitter, marfă de tîrg,/; — Ijelfer, ber—, 8, legător (de mărfuri);—bemb, ba8—,e§,—en, dalmatică, /. stihar, n; —fatalog, ber —, 8, —, catalog (al cărţilor apărute de la un tîrg la altul), n; —fette, bie—, —n, lanţ de măsurătoare, n ; — mdfler, ber —, 8, misit, m; —ner, ber —, 8, cliser, cirstnic, m ; —opfer, ba8 —, 8, paus, n. sfintele daruri, /. pl ; —priefter, ber—, 8, preot oficiant, m; — rute, bie—, —n, — ftange, bie —, —n, ciuhă,/; —tifdjdjen, ba8 —, 8, planşetă, /; — tifd)rof)r, ba8 —, 8, - -e, diopter, n ; — oetfeţjr, ber —, 8, traficul tîrgului, »; — mare, bie—, —ti, marfă de tîrg,/; —ntedjjel, ber—, 8, cambie de plată la tîrg, /; —roodje, bie —, —n, săptămîna tîrgului, /; — jeit, bie —, —en, timpul tîrgului, ». me&=bar, a. măsurabil, comensurabil; ponderabil.
3Wet, ber —, eS, idromel, bolbaş, med, m.
SWetatl, ba8—, 8, —e, metal,»; roţeS —, ies; —aber, bie—, — tt, covile, f.pl. filon, »; —barrett, ber —, 8, lingou, »; —lunbe, bie —, metalurgie, /; —funbige, ber—, n, —n, metalurg ; — probierfunft, bie —, docimasie, /; —ftange, bie—, —n, vargă metalică, /. metatben, a. de metal ; — ifdj, a. metalic.
3DJeta=tnorj)ţoîe, bie—, —n, metamorfoză,/; —pljtjfif, bie—, metafizică,/, tnetapţyftfd), a. metafizic.
SDÎeteor, ber —, 8, —e, meteor ; —
26*
SDtetcr
404
atti(rf)
ffeitt, ber —, (e)S, —e, aerolit, n ; —olog:e, bie —, meteorologie, /-SOÎetcr, ber —, 3, metru, m. SKetţobe, bie —, —n, metodă, /. modru, m.
ntctfiobifdi, a. metodic.
SRetier, bag —, 3, profesiune, /. 2Retr=if, bie—, metrică,/; -um, bag —, -a, metru], re.
SXetropofe, bie—, —n, metropolă,/. 9Jiette, bie —, — n, utrenie, /. Wcttimirft, bie—, — umrfte, ctrnat, m. 3ftetj=e, bie —, — n, ferdelă, merţă (măsură); cocotă, buieandră, pa-ceaură,/; —torit, bag —, es, — fbriter, oiem, re.
3Befe=elei, bie —, - eit, măcel, masacru, carnaj, re; —elfuppe, bie—, —ii, ciorbă de cîrnaţi, /; —ger, ber —, 3, măcelar, m; — gerfttecţt, ber —, (e)s, —e, parlagiu, m. meţelit, a măcelări, a masacra, mebcii, a măsură; a sculpta (pietre); —îneife, adr. cu ferdela. 2)]end)e(=ntorb, ber —, (e)g, —e, asasinat, re; — ntbrber, ber —, -J, asasin, sicar, m. g(
nteurf)=elmbrberifc£), adv. mişeleşte, trădalnic; —etn, a asasină, a ucide mişeleşte ; —Iing§, adv. mişeleşte.
SDleute, bie —, ^-n, haită, haştură, /; —ret, bie —, —en, zarbă, /; — rer, ber —, 3, zurbagiu, m, nteutern, a se răsvrătî, a se răs-culă
nihiuen, a miorlăi, a rniăună. miri), pron. pe mine; roa3 — nnbetriff, cît despre mine.
SDîitţaeli, ber —, smmihaiu, m. ©îidjet, ber beutfd)e —, şvab, şvă-boiu. m. micb, f. meiben.
SDJieber, ber —, g, corset, spăticel; pieptar, re; tivlichie, /; madjer, ber —, g, corsetier, m.
SWieite, bie —, —n, mină, /; aer (al feţei), m ; ftrertge —, frunte severă ; gute — jum bofen ©piei tnarîjen, a suferi un rău cu faţa zîmbitoare, —nfpiet, bag —, joc mut. (al feţei), re; pantomimă, /. 2JJiere, bie —, /. — n, (bot.) min-teuţă, /.
9JHe§mufd)el, bie —, n, midie, /.
'JJÎiet=e, bie —, —, chirie, /. —r, ber —, 3, chiriaş, locator, închirie-tor, m; —cţclb, bag —, e§, er, chirie; —f)au=g, bas —, fes, —fjaufer, casă locatară, /; — futţdje, bie —, —n, birje, /; — futfdjer, ber —, 3, birjar, w; —ling, ber —, (e)s — e, mercenar, simbriaş, m; —smanrt, ber —, es, —(eute, chiriaş, m ; — ling, simbriaş, mercenar, năimit, »f,— spferb, ba»—, es,—, cal năimit, ni; — strul/eit, bie —, pi. trupe mercenare, /. pl; — jin=3, ber -fc», —je, chirie, /.
miet=ert, a închiria, a năimi; —lueife, adv. cu chirie, locativ.
fflîiejdjen, ba» - , 3, miţuluţ, m; pi-sicuţă, /'.
ăWigrânc, bie —, migrenă, /.
DlifrojfoV, ba» —, s, —e, microscop, re.
SWifan, ber —, g, şoim bătlănaş, m.
SJtilbc, bie—, —it, vierme, strepede (în caş), m
ntiibig, a. viermănos.
SRildj, bie — „ lapte, m ; lăpţi (de peşte), m. pl; faure lapte gros, m; -anunţ, bie —, agalecţie, /: —bart, ber —, 3, — bcirtc, barbă mijită, /. ţîngău, m ; —btdtter= fdjtoamm, ber —, (e)3, (bot.) buretele vacei, m; —brei, ber —, 3, —e, colărez, >«; —brot, ba» -(e)8 —e, cozonac, m ; — britfc, bie —, —n, glandă lacteală,/'; —eimer, ber —, 3, şuştar, re; —er, ber —, g peşte cu lupţi, rn; — erucifjrung, bte —, lăptare, f; — ferfel, bag —, g, purcel sugaciu, m; —frâu, bie —, —en, lăptăreasă, /; — gelte, bie —, n, şuştar, re; —gefid)t, ba» —, cg, imberb, »»■; —gfa=S, bag—, feg, -gtafer, sticlă opacă, /; —falb, bas —, 3, —fâtber, viţel sugaciu, m; — fatnmer, bie —, —u, iăptă-rie, /'; — foft, bte —, regim lactic, re; — măbdjen, ba» —, 3, lăptăreasă, /; — meier, ber —, 3, laptagiu, m ; —meierei, bie—, —en, cremărie, /; —-ner, ber —, 3, peşte cu lapţi m; — rafim, ber —, 8, cremă, /; caimac, m; — faft, bie —, —fafte, chil, re; —faure, bie —, acid lap-
twi lri)ett
405
imnnett
tic, re; —fc£)nf, bas—, §, —e, mîn-zare, /; — fpcife, bie —, —en, lăp turi, /. pi; —ftraŞe, bte —, — tt, calea iui Traian,— mage, bic—, —ti, galactometru, m; —marje, bic —, —n, sfircul ţiţei, n; — ruirtjdjaft, bie — r —en, cremărie, căşărie, /.
ntllcl) *ett, a da lapte; — ig, a. lăptos, lactic.
ntilb, a. blînd, blăjin, îndurător; domol, moale, dulce, plăcut, suav, cald, frumos (timp); —e ®nbe, ofrandă, /; c ©tiftung, bte - , —cit, fondaţiune pioasă, /; —e Smttb, mînă caritabilă,/; —ern, a alină, a uşura, a ogoi, a ate-rutâ, a astîmpără, a cumpătă, a îndulci; —ernb, a. atenuant, uşu-rător; alinător, lenitiv, —Ijerjtg, —reid), -iattg, a. caritabil.
®îilb=e, bie , blîndeţe, îndurare, mizericordie; dulceaţă; zuavitate, /; — erung, bie , —ett, alinare, ;	uşurare, astîmpărare, îndulcire,
y	atenuare, /; — eriutgSgrunb, ber—,
eS, —grftnbe, circumstanţă . ,ţite-f nuanţă,/; — itngenttttel, ba§ —, Ş, calmant, paliativ, re; - tfitigfeit, bie :	—, caritate, /.
: UKtlieu, bas —, 3, sferă, /: proco-văţ, re.
■SDîifitnr, ba3—, ostăşime; —btenft, ber —, ee, serviciu militar, re ; —ge* ricfjt, ba»—, e§, —e, auditoriat, re; —gettmlt, bie —, —ett, autoritate militară, /; — grenţe, bie - , — n, confiniile militare, /. pi: —ţerm îdţjaft, bie —, —en, militarism, re; —rtdjter, ber —, §, auditor, m; — ftanb, ber —, c3, ftatibe, militarism, re.
militiiruidi, a. militar ; — pflidjtig, a. supus serviciului militar.
1 ®ît!ig, bte —, —en, miliţie, /'; —fol» \ bat, ber —, en, —en, miliţian, m. | 9JîtIXi=arbe, bic —, — n, miliardă; — f nteter, ba§—3, milimetru, re; —ott, | bie —, - cu, milion; —mtiir, ber |	—, 3, —e, milionar, m.
£ 8WHrei--$, ber —, je$, —ie, milreis | (looo reis =în Portugalia 5 lei, | în Brazilia = 3 Iei 25 bani), re.
I 3Ki(j, bte —, — e, splină, /; — brnnb, | - ber —, (e)3, antrax, dalac, m; —
fitdţt, bte — , splin, ni ; boală de splină, /.
titil’,|iiri)tig, a. ipocondriac, splinetic. 9>îlm=e, ber—, -n, actor, m; —ifer, ber —, 3, mintie, m ntintifrli, a. pantomimic IDitmoje, bie —, —n, (bot.) mimoză, sensitivă, simţitoare, /.
SIJiitnrett, ba§ —, 3, —e, minarea, (turnul moşeei), /. miitbcr, a. mai mic; mai prost; — ndv. mai puţin; — jdţrtg, a. minor, nevîrstnic; —tt, a împuţina; —roertig, a. inferior; de valoare mai mică.
9)îiitber=betrag, ber —, 3, deficit,
|	- I)eit, bie —, minoritate, f; —
jdfjrigieit, bie —, minoritate, ne-vîrstnicie, /; —ttttg, bie—, împuţinare, /; — mertigfeit, bte —, inferioritate, /; -jaf)l, bie —, — en, minoritate, /.
minbeft, a. cel mai puţin, cel mai mai mic; ttidjt im — en, nici de cum; — en-;-, a<h. cel puţin.
ÎOîine, bte —, —n, mină; minieră, bae, goşteană. / ; alic — n [prin* gen laffen, a uză de toate mijloacele; —ttgattg, ber —, e3, gange, galerie de mină, /; - ngrdber, ber
-	, 4, sa per. m.
ăKitteraf, bas --, 4, -e, mineral, re; —Brunnett, ber —, 3, izvor de apă minerală, re; - og, ber en, — en, mineralog, »t; -reid), ba» —, -5, remnul mineral, re. tUîiuintur, bie —, —ett, miniatură,/;
—	ntaler, ber —, 3, pictor în miniatură, m.
ttttttierctt, a săpa, a submina. SWiitierer, ber—, 3, săpător, saper, m. DJiittinnttnt, ba» — ttttt», —na, minimum. m.
3Kiitifter, ber —, 3, ministru, m; — irtnt, ba3 —, -3, iett, minister, re. ălîittne, bte —, —n, amor, n ; —ge* fang, ber —, (e)3, —gefdnge, cântare de amor, /; - iieb, ba§ —, (e)§, —er, cîntec de amor, re ; — fdnger, ber —, 3, trubadur, mis-trel, m\ —folb, ber—, e§,	-, răs-
plata amorului, /. mttttPen, a iubi; —igftd), «. amoros, drăgostos.
minorenn
406
a»if?flefd,irf
ntin-orenn, a. minor, nevîrstnic. ăNinoritiit, bie—,	cn, minoritate, f.
3Rinftrel, ber—, g, —8, trubadur, m. minn8, adv. minus, deficient, sub-trăgînd.
$Diintt=8, bag —, ffeg —ffe, deficit, n. —jeidjen, ba§ —8, semnul sub-tracţiunei, n.
aţinute, bie—, —n, minută, /; — n= jeiget, ber —, g, minutar, n. SWittje, bie —, (bot.) mintă, ismă, /. mtr, pron. mie; — nid)t8, bir nidjtg, nici una, nici două.
SiiirabeKc, bie —, — n, (bot.) corcoduşă, /; —nbaurn, ber —, (e)8, — bâume, corcoduş, m.
SWirte, bie —, —n, (bot.) copăcel, m. mifdpbar, a. miscibil, aliabil, —en, a amestecă; bie ft'nrten —, a face cărţile.
SOÎifdpbarfeit, bie —, miscibilitate, /. —ling, ber —, 8, —e, corcitură,/. —map ber —, eg, —e, amestecătură, arababură, /; golomoz, »; vin cu borviz,»; —ung, bie—, —en, amestecătură, /; melanj, n. miferabcl, a. mizerabil, ticălos. ăKifererc, bag—, g, mizerere, Doamne milueşte; cufureală, /. ajiifţtel, bie —, —n, (bot.) mişculă, moşmoală, /; —baum, ber —, 8,
—	bâitnie, (bot.) mişcul, moşmol, m. miffett, a fi lipsit de ceva, a se lipsi
de ceva. mifîcft, f. nteffen.
3Hiffe=tat, bie —, —en, crimă, fără de lege,/; — latei, ber—, g, făcător de rele, maleficant, delincvent, m
3Kiffion, bie —, —en, misiune, /; — ar, ber —, g, —e, misionar, m. SKtft, ber —, eg, gunoiu, n; balegă, /; stere; — bauer, ber —, n, —n, căcănar, m ; —beet, bag —, (e)g
—	e, pat cald, n ; — finf, ber —, en, —en, om scîrnav, m; — gabel, bie —, —n, furcă de fier, / ; — grabe, bie —, —n, gunoişte, /; — fjaufen, ber—, §, băligar, n; — pf, ber —, (e)8, — ţ5fe, obor, n ; — jaucfie, bie —, must de gunoiu,»; —pffije, bie—, —n, băltoc, smîrc, n; — fdjaufel, bie —, —n, făraş, n.
Sîift=ef, bie—, —n, (bot.) vise, ?»; —
elbrofief, bie —, — n, (zool.) sturzul mare, m ; —eln, bie —, (pl.) lorantacee, /. pl. mifftn, a gunoi, a se bălegâ. mifj, pref. a-, des-, dis-, in-, mal-, ne-.
mijjadjteit, (mipdjtet, mijjacf)t(e), a desconsideră, a nesocoti. SJlijpndjiung, bie —, desconsiderare, /; —arlung, bie —, degenerare,/, miprteit, (miprtet, mijjariţe), a degenera.
8NljjbeI)ageu, bag —, g, neplăcere,/, ntipifbett, (mipilbet, mipilb(e), a diformă.
3Wifjbi(buitg, bie —, —en, diformitate, /.
ntipUUgen, (mipittigt, ntipiHig(e), a dezaprobă, a reprobă; — b, a. reprobator.
ăJîipilUgung, bie —, dezaprobare, descuviinţare, /.
TOiPrattdj, bec —, (e)g, —branşe, abuz ; — ber Sfmtggerooll, exces de putere, n.
ntiprnmbeit, (miPraudjt, mipraucf)(e),
a abuză.
tnipr&ndjfiff), «■ abuziv, ntipeuten, (mipebeutet, mi^ubenten ober ju ntijsbeuten, mipeutet), a răstălmăci.
SDiijpbeutung, bie —, —en, răstălmăcire, /: —erfolg, ber—, g, — e, insucces, »; fiasco, »; — cruţe, bie —, —n, disetă, recoltă rea, / ; —faflen, ba§ —, 8, displăcere, /. ntipalleit, (mijjfiel, ntipele, mipailen, mifcfafle), a displăcea, ntipiillig, a. displăcut ;	— aufnefp
nten, a displăcea, ntipormtg, a. diform, ntipebiiren, (ntifjgebar, mipebare, miţjgeboren, mijjgebăre, miţ; ju gebfi= ren, mipegier), a lăpădă, a naşte un monstru.
ajîipebitrt, bie —, —en, monstru, m.
arătăturâ, /. avort, n. tnipelaunt, a. rău dispus. 2)tipgefcf)iif, bag —, 8, —e, adversitate, fatalitate, neajuns, »; mez-aventură,/; dezastru, »; —geftalt, bie —, —en, pocitanie, diformitate, f.
SDfitabgeorbnete
P. mi|gefta(tet
407
■ mifţgeftaltet, a. diform, f . miffleftimmt, a. rău dispus.
| mifţgfiltfeit, i. ţ. (mi&gliictt, mifegtitcf(e),
Ia nu reeşî; b«§ ift ifjnt iniBgliirTt, a sfoclit-o cu asta. mifţgoituctt, (tnijţgonnt, inifegonn(e), a invidia, a privi cu ochi răi. SHijpgriff, ber —, (e)8, —e, eroare, greşală, smintă, ./'; gunft, bte —, invidie, reavoinţă, f. mifjgiinftig, «. invidios, pismătareţ 5. mifjijaubeln, (mifjljanbelt ober gentifp I fjanbelt, mifjf)anble), a oropsi, a |	maltrata.
ăWiftdjanbelte, ber —, n, —n, oropsit, m; —fyanblung, bte —, —ett, maltratare, oropsire, /; — fjcirnt, bie *	—, —en, mezalianţă, f.
h- wipettig, a. discordioz; discordant. i SDîifHelligfett, bic—,	en, discordie,
f	disensiune, f; —iatjv, baS , (e)«S
|	—e, an steril, m; flitng, ber —,
ţ	(e)8, — fliinge, discordanţă, diso-
;	nanţă, /; —(rebit, ber —’, 8, dis-
|	credit, m ; in — {rebit bringen, a
|	discredita.
! mifdiuntig, a. rău dispus.
| illlifilaut, ber—,(e)d, - e, disonanţă,/, t mi fi Iau tar, (mijjgelautef, miftlaute, mtfi= ju lauten), a disonă. niifdiri), «. critic, scabroz, precar, riscat; iu —ett llntjianbett fid) be* finbett, a fi în stare precară. SDiijfdtcţfcit, bie—, — ett, scabrozitate, precaritate, /.
mifjtiebig, a. urghisit, nesuferit, ntifjlittgcit, (ntifjlaitg, ntifjlattge, ntift* Ittngett, mijiling(e), a nu reuşi, a nu isbutî.
tlfiijflingcH, ba§ —, 8, nesucces, n ; neizbîndă.
mifilungeit, a. neizbutit, nereuşit, rău succes, insucces; stricat. ®îifjmut, ber—, §, depresiune; mîh-nire, melancolie, /. mifuuutig, «. rău dispus, fără chef. mipaten, (mifîriet, mifjraten, titiţlraife), a nu succede, a se strică. ăJlifpftmtb, ber (e)§ — ftattbe, neajuns, inconvenient,»; —ftimmuug, bie —, —en, indispoziţie (spirituală), voe rea, f.
mifjftiimtten, (mifsgeftintntt unb mife= ftimrnt, mifijtimnte, jit ntijjjiintmeit
ttnb mijj ju ftimmen), a indispune; —ig, a. rău dispus, iitiftt, f. meffen.
9Mtf{ttm, ber —, 8, — tbne, discordanţă, disonanţă, /: ton fals, n. ntif;tduen, (mifjtbnt, mijjtbne), a disonă, a sună rău; — b, a. disonant, dizarmonic.
mtfţtnunen, (nti&traute, mijjgetraut, mifi* traue,mif55utratteu ober jittnifitrauen), a se mefiă; —ijd), a. mefiant, di-fident, temător.
Şfflifctrauen, bag —, g, difidenţă, me-fianţă, temere,/'; trititcnbmditm, ba§ —, vot de blam,»; — trouifdjc, ber —, n, —tt, difident, m ; — ucrgttugett, ba8 —, 8, neplăcere, nemulţămire, /. mipcrgniigt, a. malcontent.. 'l)cifpncrl)altttt=§, ba8„—, ffeâ, —ffe, disproporţ-ie, —iune, /. miperftiiitbfirt], a. eronat ; rău înţeles.
'Jdiiperftiittbtti=s, baă —, ffe», —ffe, neînţelegere, f.
,mi§wcrftel)en, (mifjDerţtanb, mijjberftan* bett, tnif}Derfte{)(e), mif$$ut>erfte()en), a înţelege pe dos.
aWiftnntdps, ber —, fe3, — wâdjfe, di-setă, recoltă rea.
mtt, prp. cu, pref. co-; e8 ift mit if)m au8, s’a hotărît cu el ; mit bem @d)loge 7, precize la 7 oare ; mie ift e8 — ber Gctdje ? cum stă treaba? mie tttirb e8 — bir ausfeljen? ce va fi de tine? — nid)ten, nici decum. -3)iit=a6georbnete, ber —, n, — n, co-deputat, m ; —dltefte, ber —, n, —n, al odilea staroste, m; —an* geftagte, ber —, it, —tt, coacuzat, — m; — arbeiter, bcr —, 8, colaborator, cooperator, m ; — beflagte, ţ. —angeflagte; — befiţţ, ber—, e§, —e, coposesiune, davălmăşie,/; —be= fijjer, ber —, S, coproprietar, m ; —beteiligung, bie —, —en, cointeresare, davălmăşie, / ; —bcDott* mad)iigte, ber —, n, —n, coman-datar, m ; - betnerber, ber —, 8, competent, concurent, m ; — be= mcrbung, bie —, —en, compeţire, concurenţă, rivalitate, /; —be= mo^ner, ber —, 8, conlocuitor, m; — butber, ber —, 8, —briiber, con-
SJÎit —
408
mitanfaffen
frate, m; —bftrge, bcr —, n, — n, cogarant; —bitrger, ber—, s, concetăţean, m ; —djrift, ber —, en, —eu, frate în Cristos, m; —bajein, bag —, 8, coexistenţă /; — eigen= turn, bas—, s, — e, coproprietate, davălmăşie,/; —eigentiimet, ber—, 8, coproprietar, w ; — einrooJjner, ber —, 8, conlocuitor, m; —emţ>= finbuttg, bie —, — en, compasiune, /; - erbe, ber—, n, —n, coerede, m; —effer, ber —, §, comesan, m ; co.ji, m. pl ; — gabe, bie —, —it, zestre, dotă,/; — gefangene, ber—, n, —n, coprizonier, n ; - gefulil, bas--, 8, compasiune,/; —geţilfe, ber—, n, — n, azistent, acolit, m; —geito-ţj, ber —, ffen, — ffert, tovarăş, soţ, acolit, m ; - -genmfj, ber—, eŞ, —niiffe, costăpînire, co-uzucapiare,/; — gefdjopf, bag —, es, — e, cocreatură, /; —gefefl, ber —, en, — en, şoţ, acolit, m; — gift, bie—, zestre, dotă,/; —glieb, bas —, e§, —er, membru, n; —grunb= beiiŞer, ber—, 8, coproprietar, w; —Jfafter, ber —, 8, coobligat, w ; —îjaftung, bie—, oblig,w; -Jjelfer, ber —, 8, azistent, coajutor. m ; —î)errţd)aft, bie —, coregenţă, /; —t)errfd)er, ber —, 8, coregent ;
- -fjitfe, bie —, —n, azistenţă, /. concurs, m ; — tnţabcr, ber —, 8, codetentor, m; —intereffe, bag —, eS,—en, cointeresare,/; —fdmpfer, ber —, 8, coluptător, m ; —lăut, ber —, e8, —e; — (antet, ber —, 8, consonant, » ; — lebenbe, ber —, n, contimpuran, m; — leljrer, ber —, 8, codocent, ?«; -leib, ba8—, 8; —letben, bas -, 8, compătimire, compasiune, milă,/; — teib§be= jeitgung, bie —, — eit, condolenţă, /; — meifter, ber—, 8, comeşter, m\ —menfd), ber -, en, —en, aproapele, m; —regent, ber—, cit, —en, coregent, m; — regenfdjaft, bie —, —en, coregenţă, f; —teijenbe, ber —, n, —n, soţ de călătorie, m; —fd)iilb, bie —, complicitate, /; —jdjutbige, ber —, n, —n, complice, m; — icţiulbiter, ber—, 8, co-debitor, m ■ —ţdjiHer, ber —, 8, conşcolar, m ; —jdjmefter, bie —,
—e, surată, /; - -ţpieler, ber —, 8, părtaş, partener, m. mibanfaffen, (mitangefajjt, faffe mit an), a pune mina (cu alţi împreună); — arBeiten, (mitgearbeitet, aibeifţe), mit), a colabora ; — aujwadjfen, >. f. (tuudjg, trufie mit auf, rnitauf» get»ad)feit, niacţS ober macfiie mit auf), a creşte împreună) ; —be» fontmen, (befam, betfime mit, ntitbe= fommen, belomm(e) mit), a căpăta (zestre) ; —begreifeit, (begriff, be= griffe mit, mitbegriffen, begreif(e) mit), a involvâ; -befiţşen, (befafî, befdjje mit, mitbefeffen, beftţţ(e) mit), a co-posedâ :	—beteiligen, (mitbeteiligt,
beteilige mit), a cointeresa; fid) — beteiligen, a participă; — bemerben, fid) —, (benmbj't bid), bemirbt fid), bemarb fid), betoiirbe fid) mit, mitbe-toorben, bemirb bid) mit), a concură; —bemofinen, (mitberooljnt, beroof)n(e) mit), a coabita; —bejaljlen, (mttbe* jaţlt, bejal)l(e) mit), a plăti împreună (cu alţi ober cu altceva); — bringen, (brndjte, brdd)te mit, mitge= bradjr, bring(e) mit), a aduce cu sine; — bftrfen, (bnrf, barfft, batf, burfte, bttrfte mit, mitgeburft), a aveă permisiunea să mergi cu cineva; —einanber, aih\ împreună, laolaltă ; —etnbejieţen, (bejog, be= gbge mit ein, ,miteinbejogen, bejietjţe) mit ein), a asocia, a coprinde; — empfinben. (empfatib, empfcinbe mit, mitempfunben, entpfinb(e) mit), a simpatiză; —erben, (mttgeerbt,crb(e) mit), a coeredită; —effen, (igt unb iffeft, ijjt, afj, 8fje mit, mitgegeffett, ifţ mit), a mîncă împreună ; — fatjren, i. (fâţrft, fcttjrt, fuijr, filijre mtt, mitgefaţiren, faţr(e) mit), a plecă împreună (în trăsură); — faften, (mitgefaftet, faft(e) mit), a posti împreună; — folgen, (mitge= folgt, folg(e) mit), a urmă alăturea; —folgenb, a. alăturat ; — fitljlen, (mitgefut)(t, fiif)i(e) mit), a simpatiza; —fiitjren, (ntitgefiibrt, fiit)r(e) mit), a duce cu sine, a duce împreună cu altceva; —geben, (gibft, gibt, gab, gftbe mit, mitgegeben, gib mit), a da (zestre); a da să ducă cu sine, a însărcina (să ducă cu
mit—
409
SDUttef
sine) ; — gefjen, i. (. (gincţ, ginge mit, mitgegangen, getj(e) mit), a însoţi, a trece împreună; etroas — getjen laffen, a şterge ceva (din casa cuivai; —geniefeen,(geniefe(ef)t, geniefît, genofe, (mir genoffen, genoffe mit, mitgenoffen, geniefe(e) mit), a consumă împreună, a uză împreună (de un drept, etc.); —f)af» ten, (ntitgefeafiet, f)oft(e) mit), a garantă împreună; — fealien, (£)altft, î)cilt, feielt, feielte mii, mitgefeafteit, fjati(e) mit), a participă; —fjelfen, (feilfft, i)ilft, t)olf, futlfe mit, ntitge» tjolfen, fiilt mit), a coajută; a coopera: a azistâ, a da concursul său ;	— lierrîd)sn, ( mitgeljerrjcbt,
t)ecrjcfj(e) mit), a domni împreună; —flirt; adr. prin urmare, deci; interejfieren, (mttintereffiert, intere)’» jter(e) mit), a cointeresa; —famfefcn, (mitgefampft, farrtpf(e) mit), a con-luptă; —fomnten, (fam, fitme mit, mitgefommen, fomm(e) mit), a însoţi: fomnten Sie mit mir, veniţi cu mine: —fonnen. (faun, fanitft, fonnte, fiinnte mit, mitgefonnt), a putea întovărăşi; —laffeit, (iiiffeft, (lâfet), lafet, liefe, licfje mit, ntitge» laffen, tafj ober laffe mit), a permite să meargă cu alţi împreună; — laufen, (lâitfft, lâuft, fief, iiefe mit, mitgelanfcn, Inuf(e) mit), a alergă pe lingă alţi; a se învîrtî (o roată pe lîngă altele); —lebert, (ntitgelebt, Ieb(e) mit), a trăi împreună ; — febenb, a. convieţuitor, contimporan; —feibenSwfttbig, a. de compătimit; —leibig, a. compătimitor; —macfeen, (mitgentadit, ntad)(e) mit), a petrece, a compătimi, a face. (ades) împreună; a face în parte; —mfiffen, (mufe, mnfeieft, mufete, miifete mit, mitgemufet), a ti silit a merge cu cineva ; —nefemen, (nimntft, nimntt, nafern, nSfente mit, mitgenommen, nirnm mit), a luă cu sine; a slăbi, a debilită; —reben, (mitgcrebet, reb(e) mit), a se amestecă în vorba cuiva : a avea parte de euvînt; —regieren, (mit» regtert, regier(e) mit), a domni împreună ; —reifen, i f. (ntitgereift, reife ober retŞ mit), a călători îm-
preună; —fantt, adr. împreună ; cr fent bie înfcfee — famt bem Selbe Derloren, a pierdut taşca cu bani cu toţi; —fingen, (fang, fange mit, mitgefungen, fing(e) mit), a cîntă împreună ; —jţtefen, (mitgefpielt, fptel(e) mit), a se juca împreună, a participă la joc ; jbm iibel — ffeielen, a jucă cuiva o festă, a maltrata pe cineva.
DJJittng, ber —, s, — e, amează, /. sud, n; —sbrot, bag - , ti, —e, —geffen, bag—, g, prîn/., dineu, n; --ggegenb, bie —, —en, regiune meridională,/, sud; —gfrebs, ieg, —e, —«linie, bie—, — n, meridian; —şutată, ba§ —, (e)g, —mâfeler, prînz, dineu, masă,/; — grufee, bie —, siestă, / ; — gjeite, bie —, —n, faţa, dinspre moazăzi ; —g= ftunbe, bie , —n, 12 ore din zi; ora de amează, /; — gtijdj, f. 8» maţi; sjeit, bie , amează, f.
mittngig, a. de amează; meridional, austral.
mittagg, adr. la amează.
Sdfifte, bii-thr, tt, meziu. centru, dric, toiu, m; etner aug unferer -, unul dintre noi.
mittcil=bnr, a comunicabil ;	- en,
(mitgeteiit, teil(e) mit), a comunică, a împărtăşi; es toitb alg fiefeer mit» geteilt, se dă ca sigur; —cnb, — fam, a. comunicativ, expansiv.
SJlitteifuug, bie —, —en, comunicaţie, —iune, împărtăşire, /•
ăWitîel, bas—, §, mijloc, mod. modru, chip, remediu, m; vehicul; expedient; mediu, n; mijlocie, /; fief) ing — legeit, a interveni; bie —, ( pi.) mijloace, f. pl. avere, stare, /; —atter, bas —, s, evul mediu, m; — art, bie—, —eu, specie mijlocie, /; — barfeit, bie —, indirec-ţie, ./'; - bruft, bie —, —btilfte, mezocarp, »«; — bing, bag eg, —e, lucru de mijloc, m; — barm, ber—, g, — barate, intestinul gros, n; —firtger, ber —, g, degetul de mijloc, n; —gattung, bie —, — en, calitate de mijloc, / ; — gebeiube, bas—, eg, edifici u central, n;—glieb, bag—, eS, —ev, termin mediu. «; — grunb, ber—, (e)S, —griittbe, centru,
ntittelalterig
410
SWobe
mijloc, n; —gut, bag—, g, — giiter, marfă de mijloc,/; —ţanb,bie—, — Ijanbe, metacarp,»«; - fj«nbfnocţ)en, ber —, mezocarp, m ; —loge, bie —, —n,lojedin faţă,/; —lofigfeit, bie —, lipsă de mijloace, / ; — mânu, ber —, eg, — leuie, burghez, om din starea a trea, m; — moft, ber — , e§, —e, catartul cel mare, n; —mag, bag —, eg, —e, măsură medie; mărime mijlocie,/; — magigfeit, bie —, —en, mediocri-* tate, /; —punft, ber —, eg, —e, ^ţef, centru, m; — punft ber ©rbe, buricul pămîntului, n ; — fdjlag, ber—, (e)g, —jcglage, mărime mijlocie, /; — gmann, ber —, (e)s, — lente, —sţrerţon, bie —, — en, mijlocitor, mediator, m ; —forte, bie —, —n, calitate medie,/; —jtanb, ber—, eg, — ftanbe, starea de 'mijloc, /; — [trage, bie —, —n, calea de mijloc, /; —ftftd, bag —, (e)g, —e, bucată din mijloc, /; — trep fen, bag—, g, centrul armatei, »»; —Derbecf, bag —, g, — e, puntea de mijloc (a corăbiei),./'; —manb, bie —, — roanbe, părete despărţitor, m; —meg, ber—, g, — e, calea dc mijloc, f; expedient,»»; —mort, bag—, (e)i, —mBrter, participiu, m. mittc/alterig, a. medieval; —6ar, a. mediat, mijlocit; — ntiigig, a. mediocru; —8, prp. prin. mittert, adv. în mijloc; — burd), adv. prin mijloc; — ţinem, adv. drept în mijloc (in mediaş res); — in» nen, adv.. tocmai în mijloc. Stfîittermrdjt, bie —, - udcţfe, miezul nopţii, nord, »»; —ggegenb, bie —, —en, regiune septentrională, /. mittcniiitţtig, a. septentrional, de miezul nopţii.	[ m. pl.
3Rittfoften, bie —, (pl.) mieziparesi, 'JRittler, ber—, g, mijlocitor, m. mittler=e, a. mijlociu ; — meile, adv. întruaceia.
mlttoMen, (mitgetont, ti)n(e) mit), a sună împreună.
mittraueru, (mitgetrauert, tranere mit), a jeli împreună.
SDiittmodi, ber—, g, —e, miercure,/. mittun, (tat, tate mit, mitgetan, iu(e) mit), a luă parte.
mitunter, adv. cîte o dată. ăKitnrfadje, bie —, —n, cauză cooperantă, /.
SWitDerbretfpen, bag —, —ng, complicitate, /; —er, ber —, g, complice ; —Derflagte, ber —, n, —n, coacuzat, m; — oerfcgroorene, ber—, n, —n, conjurat, m. mitDetfinnben, a. coînţeles. SDiitOorljanbenfein, bag —, §, coexistenţă, /.
3)iitroe(t, bie—, contimpuranii, m. pl; —merber, ber—, g, concurent, competent, m; —merbung, bie—, bie—, —en, concurenţă, competenţă, f. •rnitmirfen, (mitgeroirft, mirf(e) mit), a coopera, a conlucra, a concură. SOHtmirfung, bie —, concurs, n. co-operaţiune, /.
3Witmiff=en, bag —, g, complicitate, ştire, /; — roiffer, ber —, g, complice, m.
mitsiigien, (mitgejaljlt, jfigl(e) mit), a pune în număr.
mitîieijen, (jog, joge mit, mitgejogen,.
jie^(e) mit), a trage împreună, a trage după sine; — i. j. a plecă împreună.
ăKijgifie, bie —, (jol.) murături englezeşti, /. pl.
TOijtur, bie —, —en, mixtură, a-inestecătură; doftorie, /• s))Job, ber —, g, plebe, şleahtă. 9W8bef, bag —, mobilă, /; —ţfinbler, ber —, g, comerciant de mobile, m; —ţanblung, bie —, —en, magazin de mobile, »; —magen, ber —, g, camion, n.
m«6i(, a. mobil; —nwd)en, a mobiliza. 9Wo6tf=iart>ermBgen, bag —, g, avere mişcătoare, f; —ien, bie —, (pl.) mobile, /. pl. mobiUjiereii, a mobiliza, miiblieten, a mobilă, modjte, mbdjte, f. ntbgen.
SJiotfen, ber —, g, bruş, m. yjiorftttttetfuţiţie, bie —, —n, supă de broască ţestoasă imitată; supă de cap de viţel, /. ăWobafitat, bie—, —en, modalitate,/. SDÎofte, bie—, —n, modă,/; —ariifel, ber —, g, marfă de modă, /, — ţerr, ber —, n, —n, smorfoiu, m;

SKobell
41L
SDionfc
—narr, ber —, en, —en, ţafan-dache,	ţnctjt, bie —, mania
modelor, /; — mareit, bie —, articole de modă, f; —geitung, bie—, —en, revista modelor, /.
©Jobell, baS —, —g, —e, model, re ; machetă, /. tipar, n ; —ierer, ber i S, modelator, tn ; —fteljer, ber —, S, model, m; —tud), baS —, (e)§, —tiidjer, model, tipar, n. mobelliereii, a modelă, tnobelit, a fasona, a potrivi; a modelă.
SMober, ber —, S, putrigaiu, muci-gaiu, m.
moberug, a. putred, mucigăios; —n, a se mucezi.
mobern, a. modern, la modă; —ifie= ren, a moderniza.
«tobift^ierett, a modifică, mobiiri), a fasionabil.
3Kobiftiit,bie—, modistă, marşandă,/. mobuliereit, a modulă, mogelit, a înşelă, a şuieri.
..mog-en, (mag, magft, mag, înoate, mbdjte, geinbdjt aud) niiigen), a, avea poftă, a vroi, a voi; mag fein, se poate; — tidj, a. posibil, potest.a-tiv; mol)! — lid), tot ce se poate; jeitt mftglirfjfieS tun, a, face tot ce-i stă prin putinţă.
URofller, ber —, S, înşelător, calpuzan, şuier, m.
3Rog(idjfeit, bie —, —en, putinţă,
posibilitate, /.
Wol/tt, ber —, §, (bot.) mac; — fopf, ber —, eS, — fSpfe, măciulie de mac, /; —e, bie —, (pl.) readee, f pl-, —51, bas —, e§, bizirea, r ; —faţt. ber —, S, opiu, m. moliitig, papaveros.
SDîofjr, ber—, en, —en, arap, maur, ret. HDto&re, bie—, — n, (bot.) morcov, m. SKoljrruIic, bie—,—en, (bot.) morco v,m. mutant, a. batjocoritor, înţepător, ntofiercn, ftd) —, a-şi bate joc.
2WoMj, ber—, S, —e, (zool) triton, m.
salamandră, /.
3)îote, f. fflîolo.
2Jîo!efu!, bas —, §, —e, moleculă,/. Sloliuic, bie —, —it, (bot.) iarbă albastră, /.
mo!!, molte, j. mclfen.
'Dtotfc, bie—, —n, zăr, ret. untiţă,/; —rei, bie—, —en, cremărie, cîşlăr căşărie, ./'. molfig, a. zăros.
®îoH, ber —, ton minor, n ; —ton, ber —, §, —tbne, ton minor, n. tnollii), a, grăsuliu, durduliu, puhav. aWoUitffcit, bie —, (pl.) (zool.) moluşte, /. pl.
2Ro(o, ber —, S, dig. re. schelă,/, ălîolotb, ber—, S, moloc, idol teribil,m. 2Koment, ber—, es, — e, moment, n. UHonard), ber—, en, —en, monarh, m; —ie, bie —, - n, monarhie, f ţ —in, bie —, — nen, suverană, /. 2)!ount, ber —, S, — e, lună, /; —S= frânt, baS —, lunăriţă,/; —Sfdjrift, bie —, —en, revistă lunară, J ;. —Stog, ber —, —e, dată, /. mottat-(id), a. lunar ; — smeiţe, adv. pe lună.
&!(ht(f), ber.., (e)S, —e, monac, că-
lugăr, chinovit, lavriot, ret; — merben, a se călugări; —Sgemanb, baS —, es, — geroanber, sehimă, monacală, /; —Sfappe, bie—, —n,. cauc, potcapiu, n. camilafcâ, / ; —Sflofier, baS —, §, —fibfter, mănăstire de călugări, / ; —Sfntte,. bie —, —n, perimau, n. rasă, /; —Sleben, ba§ —, S, viaţă monacală. călugărie,/; —Sorben, ber—, S, ordin monacal, n; — Sfdjrift, bie —, —en, literă gotică, /; — Mum, ba§ —, S, călugărie, /; — Sroejen,. baS —, S, monahism, ». tnoutfjifrip a. monacal, călugăresc. 9J!oiib, ber —, eS, --e, lună,/; ber
—	fdjeint, este lună; luna luce ; —baf)n, bie—, —en, orbita Junei, f; —finjtentbS, bie —, — ffe, eclipsă-lunară, /; — (alb, baS —, es, rast (boală), re; —raute, bie —, (bot.) limba cucului, /; —fdjcibe, bie—, —n, discul lunei, re; - idjein, ber —, S, lună, lumina lunei, /; — fidjel, bie —, cornul lunei, n ; — jud)t, bie —, zănăticie, /. somn-ambulism, n: —oiertel, bas —, Sr pătrarul lunei; — biole, bie —,
—	n, (bot.) lopăţea, /; —roedjfe!,. ber —, S, fazele lunei, /. pl ; jirfel, ber —, S, ciclul lunei, re.
Jltottbfjed
412
SDIorgue
tttonbdjeU, a. luminat de lună ; — jiufjtig, a. lunatic, zănatic. SJlonofet, ba8 —, s, monoclu, re. 99Jottoj)ol, ba§—, 8, —e, monopol, re. tttouoţJoftfietett, a monopoliza. îBloiiftraitg, bie—, —ett, ostensor, re. moitfttiib, a. monstruoz. iBionftr ■unt, ba§—, 8, —a, monstru, m. \ IWfottfag, ber —, s, —e, lune, /; — blaiter —, re. sfînta lune,/. montoflig, a. de luni. ăJconteur, ber —, 8, —e, montor, m. inoittîeren, a montă; a echipă. 9?îoittier=î)aC[e, bie —, —rt, garaj, re ; —ttttg, bie —, —ett, montare, e-ehipare, /.
jDîoiitur, bie —, —ert, montură, /';
mundir, n. uniformă, /. fDtouumeut, ba8 —, (e)8, —e, monu-j rnent, re.
monumental, a.' monumental, minor, ba8 —, e8, —e, maraştine, tnocirlă, /. smîrc, re. piştelniţă, rovină,/; —, ber—, e8,—en.maurn. m; —bobert, ber—, 8, mocirlîc, «. ntDorig, u. mocirlos. mi0D=Ş, bas —, fel, — je, muşchiu, lichen, re ; — jartige, bie - , —tt, i pi.) mucizie, /. pl. ntooftg, mucezii, muşchios.
3Jioţ>=@, ber —, fes, ffllbpîe, mops, (cine), m.
SDiorat, bie —, morală, etică, /. ntoralijri), a. moral, parenetic ; — t ţjîerjon, persoană civilă ober juridică ober morală, /. mioratte, bie —, — n, morenă (val de pămînt aşezat înaintea unui gheţar),/.
ăliuraft, ber—, e8, —rafie, noroiu,-».
tină, /. glod, re. bahnă, /. moraftig, a. noroios, mărăştinos. mioratoriitm, ba8 —, S, păsueală, /. ăfîordjet, bie -, —n, (bot.) sbîrciog, re. miorb, ber —, e8, —e, omor, omu-cid, asasinat, re; —beii, ba§ —, 8, —e, săcurea ucigaşului,/; —bren= tter, ber—, 8, incendiar, tăciunar, jăpcan, petrolist, m; —brettnerin, bie —, ttett, petroleză, /; —ett, baS —, omorire, ucigare, /; —s-geţc£)-tct)te, ,bte —, —tt, istorie îngrozitoare, /; —ggefdtret, ba8 —,
8, urlet groaznic; strigătul de: săriţi ajutor; —8gejeHe, ber —, tt, —rt, sicar, ucigaş, bandit, m; — 8= feri, ber —, 8, —e, om al dracului, m\ — Siţieftafei, ber —, 8, gălăgie infernală, / ; —tat, bie - , —ett, omor, asasinat,»; — oerfitcf), ber —, —, (e)8, —e, atentat, re. morbctt, a omorî, a asasină, mîiirbcr, ber—, 8, asasin, m ■ -grube, bie —, —tt, vizunie, /. morbcv=i(d), a. sîngeros, crunt, crln-cen, grozav, fioros; — ifd)e Sdjladjt, bătălie sîngeroasă./'; —er 9fnblicf, aspect fioros; - lid), excesiv, lltorbio, ini. săriţi ajutor!
SJioreă, bie—, omenie, /'; jb —leŞtett, a învăţă omenie ober minte pe cineva.
ntorgnuitatifif), a. morganatic. ăWorgeit, ber —, 3, dimineaţă,/; răsărit, est, »; jugăr, n. agru, m; ber rtnbredieitbe —, răvărsatul zorilor,»; ber - beS ScbeitS primăvara vieţei,/; aut friiljen —, des de dimineaţă ; cutes fdjimen —8, într’o bună dimineaţă; — attbadjt, bie —, devoţiune matinală;/; — anjttg, ber——jfige, neglijeu, n; —biatt, bas—, es, — blâtter, jurnal matinal, re: — brot, ba8 —, es, dejun, re; — bătntneruttg, bie —, răvărsatul zorilor, re; — gabe, bie—, —tt, zestre, f ; —gegettb, bie -, est, «: --grufi, ber—, es, — grfifje, bună dimineaţa (salut),/; — lanb, bas--, cS, orient, levant, răsărit, »; —lănber, ber—, 8, oriental, levantin, răsăritean, m ; — luft, bie —, aer matinal, >«; —rbte, bie--, aurora, albă, f; —ţegett, ber —, 8, devoţiune matinală,/; —feite, bie —, — rt, faţa dinspre răsărit,/; —ftnnbdjert, bas —, 8, albadă, f. zorit, re; -ftern, ber —, 8, luceafărul dimineţei, m ; — ftunbe, bie —, tt, oră matinală; —jeit, bie —, timp matinal, «. morg=ett, adv. mîine ; —ettblicf), a. matinal; ctt8, adv. dimineaţă ; eittes —ett8, întro zi de dimineaţă; —etttoftrt8, a. înspre răsărit; —ig, a. de mîine.
iUiorgtte, bie —, morgă, /.
SKorpfiiiim
413
'JJlu linte
SÎ)iorţ)f)tum, boa—, 8, morfină,/, ittorfd), a. putred, copt, caduc. SfJlorfelfe, bte —, —n, acadea medicinală, /.
SJiiirfer, ber —, 8, piuliţă,/, morta-riu, n; fonie, bie - tt, pisălog, copan, n.
Didrtef, bor —, 8, ciume, m. tincu-eală, /. rasol, n ; folio, bie - , —-n, mistrie, f.
• Wlvfaif, bir —, - eu, mozaică, mar-chetărio, /.
SRofcbee, bie —, —jt, mecet, n. moşee, geamie, /.
SK«ftfju--8, ber —, ffeg; muşc, m; — fâfer, ber —, 8, (zool.) gîndac mirositor, m; —front, bat	oS,(bot.)
frăguliţă, /.
SDÎoflent, bor—, ş, —en, muzulman, m. SJioft, ber , e8, must, u ; tc£) toei§ tuo S3nrtrl ben — l)olt, ştiu în ce apă se adapă; — trntrfi, bie —, nmrfie, mustopită, /. sugiuc, «. HUoftvirf), bor —, 8, muştar, ?». ăRotette, bir —, —n, motet, n. i ro-par, m
UJÎotioit, bie —, —cu, moţiune, /. SWotiD, bat —, 8, e, motiv, n. ntofiuieven, a motivă iSiator, ber- , 8, — e, motor, m; — rab, bag - , e§, —rflber, autocic-letă, /.
SJiotte, bie—, —n, molie,/; nfrafţ, bor —, e8, rostiră de molie; — n= fraitt, bas - , 8, (bot) rosmarin sălbatic, m.
®iotta, bas , deviză, /. ăJiiitoe, bie —, — tt, (zool.) larică, /. pescar, m. muetă, /. rabariu, martin, m.
©ludţcrt, baS —, 8, (bot.) mohor, m. ăl!arfe, bie—, —it, capriciu, «; sna-gă, /; —n, bie —, (pl.) gărgăuni (în cap), m. pl.
®iutfc, bie —, —, ţînţar ; cm§ einer — einen telefnnten mneben, a face din ţînţar armăsar, nuirf cu, a cîrcnî; —ifd), «• capriţios. ăWutfer, ber—, 8, mucăriciu, ipocrit, m; —ei, bte —, —eit, ipocrizie,/; —turn, bat—, 8, bigotism, n mniffen, a cîrcni; nidjt —, a nu zice cîrc (măcar).
Sîucffer, ber —, 8, cîrc, n. ntiibc, a. ostenit, obosit; — nmcben, a obosi.
'JJiiibiţţfcit, bie —, oboseală, Iasitu-dine, /.
SDiuff, ber —, e8, —e, manşon, col-ceag, «; mucigaiu, n.
®Zuffe, bie —, —n, colceag, n. ®Zuffe(, bie —, bot scurt, »; ori cu faţa lăbărţată, m. mnţfeftt, a mîrăî. muffeii, a mirosi a mucigaiu. ntiiffijţ, a. mucigăios.
®cii()e, bie—, —n, osteneală, trudă, laboare, fatigă; dificultate, ane-voinţă; mit gruger —, cu chiu cu vaiu; —fal, bie —, — e, trăpădă-tură, /; — feligfeit, bie —, —eit, trudă, osteneală, fatigă, /; —rod» tung, bie —, - eti, îngrijire, osteneală, /.
ntitfpelce, a. lesnicios ; - dos erroer» ben, a căpătă deagata; — en, fief) —, a-şi da osteneala, a se trudi; —eOofi, ostenicios. penibil, fati-gant. laborioz. trudnic; -font, a. inivt-felig, a. dificil, penibil, anevoios, laborioz. mu ben, a mugi.
SSKnbett, boă —, 8, muget, n. SJluf)(=bad|, ber —, 8, —bacf)e, iazul morii, »; —beutel, ber —, 8, sită, — bocf, ber—, 8, —boefe, pîrpăriţă, /; —e, bie—, — tt, moară,./'. (proc.) aSafîer auf (cine —e leiten, a trage spuza pe turta sa; bn8 tft SBuffer auf [eine —, asta-i aduce apă la moara sa; —gang, ber —, es, — gange, piatră (moară cu 2 cu 3 pietre), /; —gerinne, ba§ , 8, hîmzea, ./; — grnben, ber —, 8, iazul morii; lăptoc, m; —faften, ber —, —fâfieit, coşul morii, « ; — flapţier, bie —, —n, terteleag, n; —(auf, ber -, (e)8, —Mufe, teică, /; — jdjleufe, bie —, —n, lumina morii, /; — ftein, ber —, 8, —e, piatră de măcinat, /. ber obere — ftein, alergătoare, /; - tricţter, ber —, 8, chiscoiu, «; -mebr, ba8 —, 8, — e, zăgaz, n\ —nierf, ba8 — ,8, moară (instalaţiunea), /.
Stubrne, bie —, —n, mătuşe, ţaţă; verişoară, /.
UHulatte
414
SWiinjţabbrud
HKntatle, ber—, n, —rt, mulatru, »«.
3Witlbe bie —, —n, albie, covoată, troacă, copae, moldă,/.
3Rutt, bag —, 3, muselină, /.
2Hiilt, ber —, (e)3, pulbere, /. moloz, re.
âWuUcr, ber —, 3, morar, m; - bur» fd)e, ber—, n, —tt, argat la moară, m; —in, bie —, —nen, moră reasă, /.
IDlufnt, ber—, 3, pulbere, prăfărie,/.
mulmin, a. pulberos.
jnuftiplt§ieren, a multiplică, a în mulţi.
SfKumnte, bie —, —n, mască, obră-zară, /; — nfdjans, ber —, e3, mas-căradă,/; —rei, bie—, —en, mascaradă, f.
iDtnminel, bie gelbe — (bot.) nufăr galben, m ; bie loeijje —, nufăr alb, m.
ntummeln, a mugi.
ntutnpefn, a molfăi.
ber —, e3, prostie, neghiobie, /.
URuntp=3, ber—, fe§ —ţe, porotică, f.
2Kunb, ber —, (e)3, —e, gură, /; orficiu, re; etn — Boli, o gură ; reinen — fjnlten, a păstră secretul; — unb Safe auţfparren, a căscă gură şi a sgîi ochii; Bon ber §anb in ben — leben, a trăi de azi pe mîine; fidţ tein S31att Bor ben — neţmen, a spune în faţă; loefe ba3 Şerj ooU ift, beţi gefţt ber — iiber, din prisosinţa inimei vorbeşte gura, — art, bie —, —en, dialect, re; —bebarf: ber—, 3, merinde,.//»/ proviant,»; —btffen, ber —, 3, bucătură, /; — făule, bie—, zimbre, aftă, /; — fţarmoniha, bie —, —en drîmbă, /; —fjoţle, bie—, —n, cavitatea gurei,/; —iţbţlung, bie —, —en, orificiu bucal, re; — —fjolj, ba3 —, eS —ţbljer, abagiu-bă, /; — flemme, bie —, trismă, /; —fod), ber —, (e)3 —Idche, bucătarul personal, ?»; —Iad, ber —, 3, —e; —leint, ber —, 3, cleiu de peşte, re; —Iod), ba3—, 3, — IBdjer, orificiu, re; —portion, bie—, —en, tain, re; raţiune,/; — fcbenf, ber—, 3, paharnic, m; —ţemmet, bie —,
—n, franzelă,/; — fiitcf, ba3 —,3, imamea; zăbală, /; fie bat ein git= te3 — ftiicf, este bună de gură ; —Borrat, ber —, —3, —rate, proviant, re; merinde, fpl) —roaffer, baS —, 3, spălăcanie, /; — inert, ba3 —, 3, gură, /. aWunbtfjett, bag —, 3, guriţă, /. ălfnnbef, bec —, 3, pupil, epitropi-sit; — bie —, pupilă, epitropi-sită, /.
muubeit, a ticni, a prii (mîncarea). m'rtub=en, a se vărsă, a da în..,; — lid), a. verbal, oral, din gură. ntitnbiereit, a minută. miiiibtg, a. emancipat, vîrstnic. SDîtiubiii'fe t, bie—, vîrstnicie, eman-cipaţiune, /; —fpredţung, bie —, emancipare, /. mimbtot, a. interzis, ălîunbnm, ba3 —, 3, prescriere pe curat; minută, /.
fDlttnbung, bie — —eu, îmbucătura ober gura unui rîu, /; orificiu, re. aiîimition, bie —, —nen, muniţiune;
—gtoagen, ber —, 3, cheson, re. mnnftfn, a vorbi în taină, a şopti. ilJUiufter, ber —, 3, catedrală, /. rnunter, a. veghet, deştept, sprinten, vioiu, alegru, alert, vesel; sănătos, sdravăn, schitaciu ; — tBerben, a se deşteptă.
SJluuterfeit, bie —, alegreţă, schi-tăcie, /.
3Kitns=abbrud, ber—,(e)3 —brftcfe,ectip, «; —amt, ba3 —, (e)3 — amter, mo-netărie, tarapanâ,/; — e, bie—,—n, monetă, /; alte —e, num, m; ţ. a. —amt ; —entenner, ber —, 3, numismatic, m ; — eiifunbe, bie numismatică, /. — er, ber —, 3, monetar, ?«; —fufe, ber —, eg, — ffifţe, titrul monetei, re ; —funbe, bie —, numismatică, /; — meifter, ber —, 3, şeful monetăriei, m; — ort, ber —, e3, tarapana, mone-tărie, /; — enfammlung, bie —, colecţiune de monete, /; —forte, bie —, —n, specie (de monete), /; —ftempel, ber —, 3, coniu, m; —loarbein, ber —, 3, — e, incercă-torul monetelor, m; — jeidţen, ba3 —, 3, marca (monetei), / ; —ju* faţş, ber —, c3 —faŞe, legă, /.
ntnnjeit
415
mtinseit, a bate monete ; auf jb ge= munjt {ein, a ţinti la cineva. SKurăne, bie—, —n, (zool) mreană, f. ţ nttirfie, a. fraged, moale, răscopt,
1 putred; — madjen, a înmuia (cei bi-| cia cuiva).
I^Dîiirbigfeit, bie —, răscoptură, mo-lăciune, /.
wnrffett, a gîtui ; a chinui; — i. a înghiţi la noduri.
mnrmeht, a borborosi; a dondăni, a murmură.
| Sfîurmefit, bas —, morăitură, /.
I 2)îurmeltier, bas —, (e)S, —e, (zool) \ marmotă,/. puiţ, bursuc de munte, coşcodan, m. ffljurtier, bec —, S, motan, m. t murren, a dondăni, a mîrăî, a cârti.
mttrrifrfj, a. îmbufnat, moroz, posac, '■	sunducos.
SBJurfopf, ber —, (e)g, —fbyfc, cărti-[	tor, posomorit, m.
■ 3Hu=S, baS—, ieS —fe, fiertură groa-i	să, /; magiun, pistil, lictar,	n.
:	marmeladă, /.
:	2)tufrf)C, bie —, benghiu, n.
\ SRufdjel, bie —, -Bit, scoică,' nerită,
'	/; ghioc, n. concă. oonchilie,	/ ;
■ -ban!, bie —, —banfe, strat con-chilos, w; — d)en, baS —, g, mu-mularie, /; —falf, ber—, (e)s, calcar conchilos, n ; —Iei)re, bie —, —n, conchiologie, /; —fdjafe,	bie
—, —n, ghioc, n\ —tiere, bie —, (pl.) lamelibranhiate, /. pl. mufdjcfiaritg, a. concoidal ; —n, a sepelegi.
v aWnfe, bie—, —n, muză,./'; —nfoţn, ber —, es, — (8f)ne, ştudent, m. ăKnfetmann, ber —, (e)S, — manner, muzulman, m.
SDÎufeum, baS —, s, muzeu, n. muftg, a. ciros.
SDiufi!, bie —, muzică,/; —alien, bie —, (pl) note ; —ant, ber —, en, — en; —er, ber —, g; — uS, ber —, muzician, m; —banbe, bie —, —en, bandă (de lăutari),/; —feft, bag—, eS, —e, festival, n\ —narr, ber —, en, —en, meloman, m; — fdjule, bie —, —n, conservatoriu de muzică, /; —Dortrag, ber—, S, trSge, audiţiune muzicală, /.
2Kuf?
mufifaiifdj, a. muzical.
SOhtfiDarbeit, bie —, —en, mozaic, n.
mufijieren, a face muzică.
9J!uâ!at»e, bie—, —n, (bot) muşcată, /; — enblăte, bie —, — n, frunzi-şoară, /; — nu=fe, bie —, — niiffe, nucşoară, /.
SKitgfatefler, ber —, S, vin tămâios, n; —frânt, baS —, S, (bot) tămă-ioasă,./; —{albei, bie—, (bot) şer-laiu, m; —traube, bie —, —n, tă-măioasă, /.
SHngfel, bie —, —n, muşchiu, m ; —(raft, bie —, — frâfte, forţă musculară, /; —lefire, bie —, —n, miologie, /.
ntuSfebig, a. musculos ; — ftarf, a.
vînjos
3Ru8fet*e, bie —, —n, muşchetă, puşcă, f ; —ier, ber —, S, —e, muşchetar, m.
3WitffeIin, ber —, S, muselină, /. tulpan, n.
miiffen, (mug, mufet, mufe, nuiţjte, miiffe, gemitfţt), a trebui, a debe, a cătă, a fi silit; gem iagt ber S3aiter, ruenn
er mufe, dacă-i musai, bucuros (prin Ungurime).
ăJiufferen, ber—, s, (bot) pita vacii,/.
muffiereit, a face spumă, a musâ.
-SUÎufter, bag—, g, model, tip; exemplu; desen (în ţăsătură), n\ mostră, /. izvod, »; specimen, n; — anftalt, bie—, aşezămînt model, «; —biib, bag —, (e)g, —er, model, tip, »; —bud), bag —, g, —blirf)cr, carte de mostre, / ; — ţaftigfeit, bie —, model, n; —probe, bie —, —n, eşantilon, specimen, n ;	—
l'djule, bie—, —n, şcoală model,/;
-fdjneiber, ber —, §, tăietor de tipare, m ; —ung, bie —, —en, revistă, /. smotru, n ; desen, n. ape, /. pl ; —merf, bag —, (e)g, —e, op clasic, n; —îuirtţdjaft, fermă model, menaj de model, n.
mnfter=giftig, a. — ţaft, a. exemplar, de model; —n, a luă în revistă, a smotri, a mustrului; a critică, a scrută; a examina, a inspecta; a desenă (în o stofă).
ntitfi, j. muffen.
2>îufc, bag —, silă, datorie, necesi-
ăRufte
416
m))r(ioli>flifrfl
tate, /; imperativul categoric, musaiu, n.
SDiujje, bie —, îndelete, /; răgaz, huzur, n; mit —, pe îndelete; — ftunbe, bie -, —n, oră de răgaz,/'.
ntufittf|t, a. năclăios.
miifjig, a. neocupat, oinar, fechia ; zadarnic; — gefjen, a oinări ; — fteţen, a stă de geaba.
3Wupg=gang, ber—, eb, oinărie, oazi-vitate, f; — ganger, ber —, #, oinar. m.
mufjt, ntnfjfe, muţite, f. tniiffen.
ă)îut, ber—, (e)b, curaj, n. inirnoşie, vitejie, inimă, bărbăţie,/; moral, m : ftiirmifdjer —, furie ; ben — bredjnt, a descurajă, a înfrînge curajul; — faffett, a prinde curaj; beit - - oerlteren, a se pierde cu firea; — macfjen, a încuraja ; int. curaj! aide! —lofigfeit, bie , descurajare, neinimoşie, lipsă de curaj, /.
SRiUdicit, fetit — nit jb. fiiţien, a i o coace cuiva.
miitcn, a cere dreptul de a mînă o baie,
S0liiterfrc6=§, ber —, feb, —fe, rac de curînd recrustat, m.
tttutent, a se năpârli.
mitfiereir, a-şi schimba vocea.
mnt=ig, a. curajos, inimos, viteaz, brav ; îndrăzneţ ; —lob, «. descurajat, neinimos ; —tnagen, (ge= mutmafît, tnutntafi(e), a presupune, a supozâ, a bănui, a socoti, a conjectură; — majjlid), a. probabil, prezumtiv, prezumabil ;ipoteziar; —boli, a curajos; — ttudig, a. ne-şarîmb. 1 uiac, întrecut, porav, sglobiu, sburdalnic, petulant; — mifligertoeife, ade, din întrecătorie.
SMubtnafiung, bie—, -- en, chibzueală, socoteală, presupunere, supoziţie, —iune, bănueală, conjectură, /; —ung, bie —, —en, dreptul de a mină o baie; —miile, ber—, —n, năsbutic, sburdare, sburdălnicie, întrecătură, petulanţă, /; —luth ligfeit, f. —miile.
©întter, bie—, SOtiitter, mamă, mumă, maică, născătoare ; matcă, matrice. /; strat (de oţăt), n; —be=
febmerbe, bie —, —n, istericale, /. pl-\ — btene, bie --, —n, matcă, /; —btuber, ber—, 3, — briiber, unchiu de pe mamă, m; — ţitilen, bab b, mînză,/; — ®otteb, maica Domnului, /; —finb, bas —, eb, —er, dragumamei, m\ —forn, bab—, b, secară tăciunoasă,/; —frânt, bab —, b, (bot.) matricea. /; —fudjen, ber--, 3, casa copilului, placentă, /; —lantnt, bab —, s, —lâtnnter, mioriţă,/; — lanb, bab —, eb, — Idnber, baştină, / ; —leib, ber —, (e)b, —er, sgău, m; —leiben, bab—, b, mitrică, /; —mal, bab—, b, — e, alunică, f: —morb, ber —, (e)b, —e, matricid, n\ — pfarre, bie —, -Jt, materă, /; —fd)af, bab—,(e)b,
—	e, oa,e mînzată, aplecătoare, /; —feţaft, bie —, maternitate, /; —fdjofe, ber —, eb, —fd)8fse, sinul mamei, »; —feele, bie —, ţipenie de om. /; — ţbţndjen, bas —, b, papălapte, dragulmamei, m ; — fpradje, bie —, —n, limba maternă,/; ftnbt, bie—, —ftâbtc, ma-tră, /; Lt-T-tftfefle, bte —, —n, înlocuirea mamei, /; —teii, bas —, b, matrimoniu, n; — roiţ, ber —, es, spirit natural, n; — ttrnrj, bie —, (bot.) arnică, /.
3){iittertf)eit, bas — , mămică, măicuţă, muică; tuşică, bunică, /. ntutteriid), a. maternei, ntatterdob, a. orfan de mamă ; — ieelen aUein, adv. cuc. ăMuŞe, bie—, —n, caschetă, cuşmă, baretă, bonetă, şapcă, tichie, căciulă, cucă, /; bie — fdjief feţen, a pune căciula într’o parte; bie
—	jieţen, a-şi scoate pălăria (a salută).
ntntsett, a tunde, a ciunti 3R»)riabe,bie—n, miriadă (10,00C)/. DJÎyrrfie, bie —, smirnă, /.
SDÎyrte, bte —, (bot.) mirtă, /; — n-biiiter, bie —, (pi.) mirtine, /. pi. tmifterids, a. misterioz SRyfttfer, ber —, b, mistic, m. myfftfd), a. mistic, misterioz. iOît)tf)=e, bie —, —n ; —u=b, ber —, —ffe, mit, n; —oiogte, bie—, —n, mitologie, /.
mtjtljologifcf), a. mitologic.
na
417
natfrbrhtgen
N-
na, int. no; ita, na, no, no!
9iabe, bie —, bucceaua roatei, / ; butuc de roată, m ; — nring, ber —, (e)§ — e, cerc de butuc, n. 9label, ber —, S, — iJMbel, buric, n ; —binbe, bie —, —n, faşă de buric, /; —fdjnur, bie —, — fdjniire; —ftrang, ber —, (e)s —(frânge, fu-nicul, n ; —fd)tt>ein, bag —, (e)g —e, (zool.) pecari, m.
Jtabett, a pune butuc la roată. 9îabob, ber —, s, —e, nabab, m. nadj, prp. la; cătră; în, spre, după;
—	Şaufe geljen, a merge acasă;
—	etttmg fragen, a, întrebă de ceva;
—	bem fflleter berfaufen, a vinde cu metrul; — adv, apoi, după ;
—	unb —, încetul cu încetul; — gerabe, adv, în line, la cele din urmă; idj fenne ifjrt bem Dfarnen—, îl cunosc de nume ; — Hfoten (ingen, a cîntă pe note; — pref. post-, pre-.
nadjnffen, (nadjgefifft, âffe nad)), a imită, a îngînâ.
9lad)âff=er, ber —, i, imitator, m; — ung, bie —, —en, momiţărie, f «adjaţmeit, (nndjgeaijmt, aljm(e) itad)), a imită, a contraface ; —b, a. imitator ; —gwert, a. de imitat, model.
9?ad)atjm=er, ber —, §, imitator, con-trafăcător, m; —ung, bie—, —en, imitaţ-io, — iune ; contrafacere,
. /; —mtggtrieb, ber—, (e)g —e, apetenţa imitaţiunei, /.
9{art)arbcit, bie—, —en, lucru suple-mentar, n; remaniare, /. narfiarbeiteu, (nadjgearbeitet, arbeite nad|), a imită un lucru; a rema-niă, a îndreptă
ttadparten, i. f, (nadjgeartet, arte nad)), a soi.
i 9îad|nrtung, bie —, —en, soire, /. 9lad)bar, ber —, g, —en, vecin, m; —in, bie —, —jten, vecină, /; — barfdjaft, bie —, —en, megheşie, | vecinătate, vecinie, /; in ber — \ fdjaft, prin vecin; — gleute, bie —, î (pl.) vecini, m. pi; —barftaat, ber I (e)g —en, stat limitrof.
r
ţ Alesei Th: Dicţionar germ.-rom.
nadjbarlid), a. vecinal. nadjbebeitfen, (bebadjte, bebad)te nad), nad)bcbad)t, bebenfe nad)), a se răs-gîndi.
nadjjbtbingeit, (bebingte ober bebaug, bebange nad), nadjbebingt ober nad)» bebitngen, bebing(e) nad)), a stipulă ulterior.
sJlarf)bebinguitg, bie —, —en, condi-ţiune, ober stipulaţiune ulterioară, /.
9iad)berid)t, ber —, (e)g —e, raport ulterior; PostScript, n. nadjbeffern, (nadjgebeffert, befjre nad)), a îndreptă, a remaniâ. SZadpbefferung, bie —, —en, rema-niare, /; beftetfung, bie —, — en, comandă suplementară, /. nadjbefteflen, (nnd)beftellt, beftelî(e) nad)), a mai comandă.
nad)beteu, (nadjgebetet, bet(e) nad)), a repetă, a imită.
91arf)beter, ber —, §, imitator, m. nadjbegafjlen, (nadjbcjaljlt, bejaţl (e) nad)), a plăti ulterior ; a plăti suplementar.
'JJacfjbejaljlitng, bie — , — en, plată ulterioară, plată suplementară, f.
narfjbieten, (bot, bote nad), nadjgeboten, bict(e) nad)), a atardisî.
'JJatfjbilb, bag —, eg, —er, copie, /; —uitg, bie —, imitaţie, contrafacere, f; postiş, n.
nad)bi(ben, (nadjgebilbet, btlb(e) nad)), a copia, a contraface, a plăsmui. uad)bliittcrn,(naci)geblattert,blatttenad)), a răsfoi (prin o carte), nadjbleibett, i. f. (blieb, btiebe nad), natbgeblieben, bleib(e) nad)), a ră-mînea în urmă; a restă. nari)b(irfctt, (nad)geblicft, blid(e) nad)), a urmări cu ochii; a privi în urma cuiva.
9îad)blutc, bie —, —n, înflorire ulterioară, /.
nadjboţrcn, (nadjgeboţtt, boljr(e) nad)), a lărgi sfredelind; a mai sondă, nadjbringcn, (brad)te, brftd)te nad), nadp gebrad)t, bring(e) nad)), a aduce ulterior, a duce în urma cuiva.
27
9îad)biirge
418
natf|ful)(ett
fftatfiburge, ber —, n, —n, garant subsecvent, m.
itad|batiereit,(nad)batiert,batier(e) nad)), a postdatâ.
nad)bcm, conj. dupăce; datfiind; adv. după.
nadjbenfen, (bocete, bădjte nad), nad)= gebadţt, benf(e) nad)), a cugetă, a medita, a reflectă; a sta pe gîn-duri ; — b, o; — lid), a. pus pe gînduri; pansiv.
9ia<^benf=en, bag —, 3, medităţ-ie, —iune, râsgîndire, /; — Iirfjîeit,’ bie —, reflexiune, /.
narf)bid)ten, (nad)gebid)tet, bidjt(e) nad)), a localiză (o scriere poetică).
nadjbriingcn, (nadfgebrangt, brang(e) nad)), a se înghesui.
ttatf|bnngen, i. f. (brang, brange nad), nadigebrungen, bring(e) nad)), a pătrunde în urmă, a urmă (înghe-suindu-se).
Diadjbrutf, ber —, 3, —e, retipărire; ediţiune neautorizată; energie,/; ifos, n; mit — fngen, a accentuă, a spune apăsat; —er, ber —, 3, contrafăcător (al unei tipărituri)™ .
nad)brmfci) (nnd)gebrndt, brud(e) itad)), a retipări (cu şi fără autoriza-ţiune).
nad)briitf en, (nad)gebriidt,briid(e) nad)), a apăsă după; —lid), a. energic, apăsat.
9ladjbrutf(i(f|fett, bie -, energie, apăsare, emfază, /.
nad)bnufe(n,i imd)gebuitfeit,bintfle nad)), a se umbri, a se mohorî (colorile cu timpul).
9îad)tifer, ber —, 3, emulaţie, — iune,/; —er,3, emul, rival, m; — ung, emulare, rivalizare, /.
nadjeifcrit, (nadfgeeifert, cifre nad)), a emulă.
nadjeUett, i. f. (nadjgeeilt, cil(e) nad)), a grăbi după cineva; a alergă în urma cuiva.
nadjetnattber, adv. unul după altul; subsecvent.
itadjentbftnbtn, (embfanb, emţfiinbe nad), nacţempfunben, empfinb(e) nad),), a resimţi.
fKacfjembfinbuitg, bie —, —en, resimţite, /.
STCadfei», ber —, 3, luntre, nacelă,/.
narf)enformtg, a, navicular.
Dtadperbe, ber —, ng, —n, suberede, m ; — ernte, bie —, —n, poghir-
cit, n.
nadjernten, (nadjgeerntet, ernte nad)), a poghirci.
na^er5iil)len,(nad)erjaţlt,er5âţl(e) nad)), a renară.
îtadfeffeit, (iffeft unb ifft, ifet, afi, age nad), nadigegeffen, ijj nad;), a mai mîncă ceva pe urmă. fRadjeffeit, bag —, 3, dezert, n. îtadjfatjren, i. f. (faţrfî, faţrt, fubr, fiiţre nad), nodţgefaţren, faţr(e) nad)), a merge după cineva în trăsură; a mai impinge odată (cu vr’o unealtă).
nadifiirben, (nadjgefarbt, farb(e) nad)), a recoloră.
Dtarfjfeier, bie—, serbare ulterioară,/. itatf)feient, (nnd)gefeiert, feire nad)), a serba ulterior.	[repilî.
nad)feilen, (nadjgefeilt, feil(e) nad)), a Dîadifotge, bie —, —n, succesiune, f; —r, ber —, 3, succesor, urmaş, m.
nartpolgen, t. f. (nadjgefolgt, folg(e) nad)), a succede; apreurmâ; —b, a. următor, subsecvent, itadfforbent, (nodjgeforbert, forbre nad)), a reclamă pe d’asupra. 9îad)forbcnmg, bie—, —en, reclamaţ-ie, —iune ulterioară, /. uad)formett, (tiadjgeformt, forme nad)), a plăsmui, a imită.
■Wadjformnng, bie—, —en, plăsmuire, imitaţie, /.
narf)forfrf)eii, (uad)geforfd)t, forfd)(e) nad)), a ştirici, a cercetă, a re-şerşă.
9larfpforfd)er, ber—, 3, explorator, m; —forfigung, bie—, — en, cercetare, percheziţie; anchetă, /; —frage, bie —, —n, căutare, cerere; in-formaţ-ie, —iune, /. iiarfifragen, (fragft, fragi, frngte nad), nnd)gefragt, frag(e) nad)), a se Informă, a întrebă de ceva. Dîadpfroft, ber —, e3, —frbfte, ger ulterior, n; —friiţting, ber —, 3, —e, primăvară tardivă, /. ita^fiiŞlen, (nadigefuljb, fiit)i(e) nad)), a simpatiză, a simţi ceia ce simte altul.
ttad)fiif)ren
419
9îad|fur
nad)iufjrcn, (nadjgefuîjrt, fiil}r(e) nad)), a duce pe urmă.
itatbfiillen, (nacbgefitllt, ftttt(c) nad)), a hrăni (vinul etc )
SfadifitUiing, bte —, — en, hrănire, /. nadjgeben, (gi6ft, gi6t, gab, gâbe nacb, nadjgegeben, gib nad)), a da pe da-supra; — i. a ceda, a concedă, a condescede; a se alina (o durere); a se relaxa, a se destinde; —b, a. îngăduitor, condescendent, nacţgeboren, a. postum. SHaCfpgeborene, ber—, n, — n, postum; epigon, m ; —gebot, bag —, (e)§, —e, atîrdisire, /; —gebuttg, bte—, condescendenţă, /; — gebittt, bie —, —eu, casa copilului ; secun-dină, /.
Sîatfigefulji, bas—, g, —e, resimţire,/. nadigeţen, i f. (gittg, gittge nad), nadp gegangen, gefj(e) nad)), a urmări (pe cineva), a se luă în urma cuiva ; feitten ©eţdţiiften —, a-şi vedea ober a-şi căută de treburi; bie Uljr geţi nad), ceasornicul întârzie ; —bg, adv. ulterior, mai pe urmă.
ttad)gemndjt, a. contrafăcut, factice, nadjgernbe, adv. în fine, la cele din urină.
9ladpgerid)t, ba§—, (e)§, —e, dezert, n ; —gefd)tnncf, ber —, (e)g, răs-
gust, iz, n.
itaifigiebig, «deferent, condescendent. 9(arf)gtebtgfeit, bie —, condescenţă, deferenţă, /.
naiţgicfţeu, (go&, giiffe nod), nad)ge= goffen, gieţţ(c) nnd)), a mai turnă; a drege în pahare, narfjgrabeit, (grăbft, grăbi, grttb, griibe nad), nndigegraben, grob(e) nacţ), a face săpături.
îWacbgrnbung, bie—, -—ett, săpătură,/. ttad)gtubriit,( nadjgebriibelt, griible nad)), a se răsgîndi, a-şi bate capul, a stă pe gînduri; a cumpăni. 9îaif|gnmtmct, bag —, g, a doua otavă, /.
IWadjfyali, ber —, eg, răsunet, ». naiţ^odeit, (nad)gef)aflt, ţn(I(e) nad), a răsună.
nat^alfcen, (fjăltft, fjfitt, tjiett, ţiclte nad), ttnd)fle!)aitcit, t)olt(e) ttad)), a
perdură; a dură; —tg, a. durabil, eficace.
narf)baitgtit, (ţing, gittge nad), nad)ge= ţangen, f)iing(e) nad)) fetnen ©eban* ten —, a sta pe gînduri. nad|fjauen, (nadigefjaut, f)au(e) nad)), a ripostă (la o lovitură); ttad)ţeifen, (ţtlffi, ţilft, f)alf, f)iilfe nad), nadjgefjolţen, ţii) nad)), a ajută (cuiva); a îndreptă (ceva). narf)f|er, adv. după aceea, apoi; —tg, a. posterior, următor. i)fadj=ijerbft, ber—, eâ, toamna ţesătoare, /; — fjeu, bag—, §, otavă,/; —bieb, ber—, (e)§, —, ripostă, /; —ijilfe, bte —, —n, corectură ; azistenţă, /; — Şilfgleţrc, ber —, —, corepetitor, meditator, m. natţfjittfen, i. f. (nadjgefjinft, f)tnf(e) nad)), a urmă schiopâtînd; a veni la spartul tîrgului.
'Jhi(ţf)od)3ett, bie—, —en, nuntă subsecventă, /.
.natbboten, (nadjgeţolt, î)t)I(e) nadj), a mai aduce ; a face ulterior ; a pune la loc.
9iad)tjttt, bte —, ariergardă, /. natfijageit, (tta^gejagt, (jag(e) nad)), a purşaşă.
SRadiflang, ber —, (e)s, —flattge, răsunet, n; reminiscenţă, /. nadjflittgeit, (Hang, fliinge nad), nadp gefhntgen, lling(e) nad)) a răsună. Sîadjfontme, ber —, n, —n, urmaş, coborîtor, descendent, epigon, m; —nfdjaft, bie —, —en, posteritate, descendenţă, progenitură, sucres-cenţă, /.
ttad)fommen, i. ţ. (fominft, fotnnif, fam, fiinţe ttad), nadjgefomnten, fontnt(e) nad)), a urmă; ţeinett S?erţ>f(id)tun= gen —, a fiice faţă obligaţiune-lor sale!
9larf)fiiminling, ber	e, des-
cendent, urmaş, m. odraslă, /. epigon, m.
nadjtiinftetn, ( nndigefilnftelt, fiinftle nad)), a contraface.
Uladpfur, bie —, —en, cură subsecventă, /; —Inffett, bas —, 4, slăbire, potolire, /; (nffcnfrf|aft, bie —, —en, lăsămînt, n. moştenire, ereditate, succesiune, /; —(8ffig> feit, bie—, en, negligenţă, lene,/.
27*
«acf|(affcn
420
SRadjfaf?
nad)(nffcu, (tăff(eţ)t, (afet, liefe, (icfee nad). nadjgeiaffen, loff(e) ober lafe Ttact)), a lăsa drept moştenire ; a destinde, a slobozi; a rabate; — i. a se destinde, a se alină, a se slăbi; fetn (îifer lăfet ttad), zelul său se răceşte.
itadjliifftg, a. nonşalant, negligent, leneş, desmăţat; — adv. a lene. 'Jîadjtafe, ber —, e§ — lâffe, rabat, n. remiziune, f\ lăsămînt, ». moştenire, ereditate, succesiune, /. 9?ad)tnuf, ber —, §, otcă, /. narfilaitfen, i. f. (ISufft, Iaurt, Itef, liefe uad), nacfegelaufen, luuf(e) rtaci)), a alergă după cineva; a mai curge. 9hvd)(o»fer, ber—, §, subsecvent, m. nad)Iebe«, (nodjgelebt (eb(e) ttad)), a se conformă.
ttarijlegen, (nadjgelegt, leg(e) nad)), a adaugă, a mai pune.
9(ad)lcfe, bie —, —n, pobîrciu, n. spicuire, /.
nad)(efeit, (licf(ef)t, Iteft, (as, liife it«d), nacţigelefen, lieâ nad)), a pobirci; a recetî.
«adj deferit, (nadjgelicfert, Itefre nad)), a parfurnizâ.
Diariţlicfcrung, bie —, —ert, parfur-nizare, /.
mid|mad)en, (nadjgemadft, mttd)(e) nad)), a imită, a contraface. nad)ntttleit, (nacfegemalt, mal(e) nadj), a imită ober a contraface unb aud} a repară o pictură, ttarfjmaldg, a. posterior, următor, subsecvent, ulterior; —4, adv. în urmă, după.
9latfjntontt, ber , e§, —ntamter, subsecvent; posterior, m. nacfemarfifetcreit, i. f. (nadjmarfdjiert, tnarfd)icr(e) ttad)), a porni în marş în urma altora.
■Wadjmeljl, bas —, scuturătură (la măciniş), /.
nadfmeffcn, (miffeft, (ntifet) mifjt, mafi, miifee nad), nadjgemeffen, mife nad)), a verifica o măsurătoare. 9iadjmittag, ber —, s, —e, după a-mează, postmcridiană, /. după prînz, n; fpâter —, pomeridă, / ; —ăfcfelăfdjen, bas —, s, siestă, /. uadimittdgtg, a. postmeridian. iiad)mittagd, adv. după arneazi.
nadjmiifţen, (mufe, mufei, mufe, mnfete, miifete iiacf), nadfgemufet), a trebui a merge în urma cuiva. sJiad)na()mc, bie—, —n, rambursă,/. ttad)nci)men, (nimmft, nimmt, naŞm, nofime nad), nadigenommen), a rambursă.
nadjorbncit, (nacfegeorbnet, orbnenad))
a subclasă.
ttatfeţifeiffcit, (pfiff, pfiffe nad), nad)ge= ţtfiffen, ţtfeiff(e) nad)), a imită flu-erînd ; a flueră după cineva; Jannfi ifim - , te poţi şterge pe bot. narffitfînn.ţcn, (nadjgefjftanjt, ftflanjfe) nad)), a replantâ.
uari)plapi)crit, (nadjgeţjlapţiert, blagpre nad)), a repetă mecaniceşte nadjrcdpten, (nudjgeredmet, recţite nad)), a verifică un cont.
9îatf)rebc, bie —, —rt, epilog, n; faimă, f. nume (bun rău) m ; iible —, defaimă, maldicenţă, /. nadjrcbeit, (nnd)gerebet, rebe nad)), a medizâ, a malzice. nadjreifeit, i. f, (nadfgereift, retf(e) nad)), a se coace mai pe urmă. nadjreifeit, i. ţ. (mtdjgeretft, retb ober reife nad)), a călători în urma cuiva.
nadjreitcn, ». f. (ritt, ritte nad), nad)= geritten, reit(e) nacţ), a urmă călare, nadfrennen, i. f. (rannte, renn(e)te nad), nadjgeranni, renn(e) nad)), a alergă în urma cuiva,
9îad)rid)t, bie —, —en, ştire, infor-maţiune, veste, /. aviz, n; —er, ber—, §, gîde, călău, geleat, m ; jur —, spre ştiinţă, spre luare aminte, /.
nadjrtd)t(id), adv. spre ştiinţă, nadjriiden, (nadjgeriidt, riid(e) nadi), a împinge (alta în loc) ; — i. f. a urmă (în locul altuia).
SKadjruf, ber —, (e)§, —e, ultimul adio, necrolog, n.
nadirufen, (rtef, riefe nad), nadjgerufen, rnf(e) nad)), a strigă în urma cuiva. 9îatfjntfjm, ber —, I, renumanţă, /. nadjriiljmen, ( nacfegeruţmt, ruţm(e) nad)), a lăudă
nadifagen, (nodjgefagt, fng(e) nad)), a repetă; Sbfeă —, a impută 9Jad)faŞ, ber —, e§, — fafee, conclu-ziune, propoziţiune minoră,/.
ttaiţfd)auen
421
itarijiptettgett
jtadjfdjauen,(nad)gejcf)aut, jcf)au(e) nad)), a controla; — i. a privi în urma cuiva.
«ad)fcf|irfen, (nadjgejcfjidt, jd)icf(c) itad)), a trimite ulterior, a trimite după. jtadjfdjicben, (nadjgeţdjoben, fd)teb(e) nad)), a arunca (In jocul de popice) ulterior; aimpinge (alta în ; loc); — i. f. jbtn —, a se lua de grabă în urma cuiva. nacf|fd)ief;en, (ţdjofî, fctjoffe nad), nad)= Bejdjoffen, fd)iej5(e) nad)), a împuşcă în urma cuiva; a mai cotiza; — i. f. a se repezi după... «adjfdjtagen, (idjfâgji, fcfjlâgt, fdjlufl, fdjliige nad), nad)geţd)Iagen), a confruntă (un pasaj); — i. f. a se face ca (d. e. tată-său). nadjfdjfeidjen, i. ţ. Q'djlid), fdjlidje nad), nad)ge|'d)lid)en, fd)Ieid)(e) nad)), a urmări pe furiş,
nadjfdjlenbeni, i. f. (nacţjgejdjlenbert, fd)fenbre nacţ)), a urmări cu nepăsare.
«ad)fd)leWen, (nad)gefd)Ieppt, jd)le)jp(e) nad)), a tîrî după sifiBuj / ■Jladifdjliiffet, ber —, 3, chee contrafăcută, /.
ita^ţd)reibcit, (fdjrieb, fdjriebe nad), nad)= geîdjrieben, jdjretb(e) nad)), a scrie pe urmă; a stenografia, a copia, a scrie (discursul cuiva). UJadjfdjreiber, ber —, 5, stenograf ; copist, m.
ttadjfd)reieit, (fdjrie, fd)tie(e) nad), nad)= gefd)rie(e)n, fd)rei(e) nad)), a strigă în urma cuiva.
Uîadpfdirift, bte —, —en, PostScript, n. apostilă,/; — fd)ub, ber—, (e)3, ţd)iibe, repliu, «; dare în popice ulterioară,/; —fd)ur, bie —, a doua tunsură, /.
Ttatf)fd)uren, (nad)geţd)iirt, jd)iîr(e) nad)), a mai aţîţa focul. l)îad)jd)u^, ber —, ffeS, — ţdjuffe, ver-sămînt adiţional, n. uad)îd)iitten, ( nad)gefd)ftttet, fdjtttt(e) nad)), a mai turnă.
Dîa^fdjnmrnt, ber —, 3, — jdjroSrme, roire ulterioară, f. ttadjfdjttmljen, (nadjgejcgttiagt, îd)roag(e) nad)), a repetă maşinalmente. mad)fd)tt>immen, *. f. (îdjroamm, )d)Wom=
nte nad), nadjgefdjtBontmen, fdjttnm* nt(e) nad)), a urmă înot. ttad)fege(tt, i. f. (nadjgefegelt, jeglenad)), a navigă după.
ttad|fef)CH, (fieţft, fiefjt, fa-ţ, faţe nacţ), nadjoeţefien, fiefi(e) nad)), a examină, a verifică ; a trece cu vederea ; eîne gorberung —, a iertă o datorie; — i. a urmări cu ochii, a privi în urma cuiva.
9ladjfeljett, bal —, 3, verificare, urmărire cu ochii ; remiziune, /; b«3 leere — fjaben, a rămînea cu buzele umflate.
uadjfeitben, (fanbte unb fenbete nad), nadigefanbt unb nadjgejenbet, fenb(e) nad)), a trimite în urma cuiva. nad)fctjcn, (nadjgefegt, jeg(e) nad)), a aşeză pe cineva în urma altuia, a postpune; a mai adăugă; — i. a urmări, a se luă după, apurşaşa. ilJadjfetjung, bte—, —ert, postpunere; purşaşare, /.
9îacf)fid)t, bie —, indulgenţă, îngă-dueală, ecvitate, /. nad)ftd)t=ig, indulgent; — 3boK, a. ec-
vitant.
9îad)fUbe, bie —, —n, sufix, n. nad)ftngeit, (jang, ţange nad), nad)ge= jungen, fing(e) nad)), a cîntă după, a imită cîntarea cuiva; a repetă cîntecul altuia.
nadifinnen, (fann, fonne nad), nad)ge= fonnen, ftnn(e) nad)), a sămuî, a reflectă, a medita ; —b, a. meditativ.
nac^fiben, i. f. (fag, ţafee nad), nadp gefeffen, jig(e) nacf)), a sta la arest (în clasă).
OZadjfontnter, ber—, 3, vara dinspre toamnă, /.
nadijvaţen, (nad)gefpaf)t, fţ)o^(e) nad)), a spionă, a iscodi.
91adjfj>ie(, ba3 —, 3, —e, epilog, n. natfifptelen, (nadigeipielt, fptel(e) nad)), a execută o arie ober un rol după cineva.
nacfifpoften, (nadigetyottet, fpotte nac^), a îngînă (pe cineva). na_tf)fpredjen, (foridjft, jpridjt, fpradj, ipriidje nad), nadjgefprodjen), a repetă (cuvintele altuia). nad)fprengcn/ţ.(nad)gefptengt,fpreng(e) nad)), a galopă în urma cuiva.
narijffmngen
422
9îad)t
nadjfpringen, f. (forang, frânge nad), nadjgefbmngen, fpring(e)nad)), ase repezi (după cineva), nadjfpiiren, (nacfjgefpurt, fpiir(e) nad)), a iscodi, a investiga. Uladjfpiirmtg, bie —, — en, iscodire, investigare, /.
ttâdjft, adv. lingă, aproape de; —mir, lingă mine; —e2Bo<^e, săptămîna viitoare; bei —er ®elegenf)eit, cu prima ocazie ; —er £age, încurînd; —befte, al doilea ; primul venit ; —bem, adv. imediat după ; peste puţin; —enS, adv. cit de curînd; —folgenb, a. următor, subsecvent; —Itegenb, a. cel mai aproape. nad)ftamme(n, (nndjgeftammelt, ftammle nad)), a repetă gîngăvind.
■Jiadjfte, ber —, — n, — n, aproapele, m; —nliebe, bie —, caritate, f. j»ad)fted|en,	ftidjt, ftadj, ftiicEje
nad), nad)geftod)en, ffidj nad)), a contraface o stampă, a copia o gravură, a împunge în urma cuiva.
9ladjfte(fjen, ba? —, gj contrafacere, copiare (a unei stampe), /. nadjftcljeii, i. f. (ftanb, ftiinbe nad), nadţgeftanben, fteţ(e) nad)), a fi mai pe jos ca altul; a cedă; —b, a. inferior; următor. narf)fteU=en, (nadjgefteUt, ftefl(e) nad)), a subclasă; a retardă (un ceasornic); a pîndî, a persecută; — ertfd), a. urmăritor, prigonitor, persecutor.
iWa(^ffef(=er, ber —, S, aleşuitor, in-siduoz, m ; —ung, bie —, — en, persecuţ-ie, —iune, f ; aleş, n ; cursă; înrolare suplementară, /. 9?arţfîeuer, bie —, —n, dare suple-mentare, /; impozit adiţional, n; cotizaţ-ie, —iune adiţională, /. nad)ffeuent, (nadigefteuert, fteure nadj), a naviga în urma cuiva ; a co-tiză ulterior.
fRadjftidj, ber —, (e)§, —e, gravură efectuată după alta, /. nacbftimmen, (nadjgeffimmt, ftimm(e) nad)), a acordă încă odată (un pian, etc)
nadjftopfen, (nadjgeftopft, ftopf(e) nad»), a mai umplea; a mai cîrpi.
naefiftoppefn, (nncEjgeftoppelt, ftopple | nadj), a grapilă.
9îad)ftoţ, ber-, es, — ftbjje, lovitură ulterioară, /.
itadjffofjen, (ftiefe, ftiefie ttad), ttad)gc= ftojjen, ftufi(e) nad)), a mai lovi încă odată; a împinge după ceva. nad)ftrebeu, (nadjgefirebt, fircb(c) nad)), a aspiră la ceva; a emulă cu cineva.
nadjftiirmett, i. f (nadjgcfturmt, fiurm(e) nad)), a se năpusti în urma cuiva, naipftiirjen, i. f. (nadjgeftiirjt, fturj(e) nad)), a se prăbuşi după...; a se năpusti în urma cuiva. natf)futf)e«, (nagefucpt, fud)(e) nad)), a cercetă, a perchiziţionă; a căută; um etmaS —, a solicită ceva. 9îadjfmf)=enbe, ber —, n, — n, solicitator, m ; —ung, bie —, —en, perchiziţ ie, — iune, cercetare ; solicitare, /.
3îad)t, bie—, 3îad)te, noapte; eS mirb —, înoptează; bei —, in ber —, noaptea; bei — unb iTîebel, noaptea ca hoţii; bie ganje — iiber, cît a ţinut noaptea, toată noaptea; burnm mie bie —, prost ca o vită încălţată ; (etrte —, la noapte ; 9înd)te lang, cu nopţile ; mit ein= bredjenber—, cu faptul nopţii; bon ber — itberfallen merben, a fi apucat de noapte; taufenb unb etne —, halima; ju — effen, a cină ; —arbett, bie —, —en, elucubra-ţiune,/; —blume, bie —, (bot.) mîndra nopţii, /; —effen, baS —, s, cină, /; —eule, bie—, —n, (zool.) cucuvae, buhă, /; —falter, ber —, S, (zool) furăfoc, falen, m ; —ge= fdjirr, bas —, §, —e, cumar, ţu-cal, n\ —gleidje, bie —, —n, ecvi-nopţiu, n ; —paube, bie —, —n, scufie, /; ghigilic, n ;	— f)er=
berge, bie —, —n, conac, popaz, n\ — fafien, ber —, S, — fâften, dulap de noapte, n; —ferje, bie —, (bot.) luminiţa nopţii; —lager, bas —, mas, n ; etapă, f ; —lampe, bie —, —en, veghieză. /; — mat)!, baS —, S, -mfifjler, cină, /; — mufif, bie—, serenadă, f; — mixţşe, bie —, —n, scufie, / ; —pfaner» auge, bas —, eS, (zool.) strigă, /;
9lad)tcil
423
9!atf)tt)et§
torcătorul de păr, m ; —ţjofiert, ber —, g, santinelă de noapte, /; — quartier, bag—, g, —e, mas, po-paz, etapă, /; —riegel, ber —, §, zăvor, n; — ruţe, bie —, liniştea nopţii, /; somn, n ; —runbe, bie —, raită; poteră, /; ţacf, ber—, §, — fade, geantă,/; —fd)atten, ber —, S, (Aod) zîrnă, /; — fdjidjt, bie —, —en, schimb de noapte, n ; —fdjtoalbe, bie —, —rt, (zool.) ca-primulg, m; — fdjmărmer, ber —,
s,	craidon, n; — jdjtoănuetet, bie bie —, —en, berbantlîc, n ; crai-donărie, /; — ftitcf, bag —, g, — e, nocturnă, /; — ftuf)I, ber —, g, — ftiifjle, scauncloset, n; —iifct), ber —, eg —e, f. —Jaften; — toţjf, ber —, (e)g —tBţife, oală, /; cumar, n; — biole, bie —, —n, (boi.) nop-
t.	icoasă, /; braune — Diote, bie —, mirodenie, /; —îuacŞe, bie —, —it, preveghiat, n; —tt>ârf)ter, ber —, g, gardist (de noapte), m; — toanbler, ber —, g, noptambul ; somnambul, m; |—jeit, bie —, noapte, /; beifdilafettber — geit, noaptea cînd lumea doarme, — jug, ber —, 8, —juge, tren de noapte, n.
ŞRadjftil, ber —, §. —e, daună, pagubă, f; prejudiţiu, defavor, dezavantaj, detriment, n ; inconvenient, n.
ltiid]lcilig, a. dezavantajos, prejudi-ciabil.
nadjbeit, a înoptă; eg nadjtet, înop-tează; adv. noaptea, pe timp de noapte.
nădjhig, a. noptatic; —igen, a mî-nea; — lid), nopturn; — lidjertueile, —8, adi\ pe timp de noapte.
9îâct)tigen, bag —, g, mas, m.
9lad)tigall, bie —, —en, (zool.) filo-melă, priveghitoare, /.
9iad)tifdj, ber —, eg, dezert, n.
narijtiiiieit, (nad)getbnt, tiin(e) mă)), a răsună, a postsună.
9îarf)trab, ber —, g, ariergardă, /.
Jtad|trn6ctt, i. f. (nad)getrabt, trab(e) nad)), a urmă (pe cineva în trapăt).
natf|trad)ten, (nad)getrad)tet, tracbte nacf)), a aspiră la ceva, a emulă cu cineva.
9?ad|trag, ber —, (e)g, —trage, suple-ment, apendice, m; suplinire, /.
nacfjtragen, (trâgft, trâgt, trug, triige nad), nadjgetragen, trog(e) nad)), a duce după cineva ; a suplini ; a ţinea minte (un rău); a impută; er tragt if)m ben ©d)aben nad)), îi îrapută paguba ce i-a cauzat.
nadjtrag=ertf<f), a. vindicativ; —Ud), a. suplementar; adiţional; decur-siv, ulterior.
itadprcteii, i. ). (trittft, tritt, trai, triite nad), nadjgetreten, tritt nacb), a călca în urma cuiva ; a succedă cuiva.
'Jîadptreter, ber —, g, urmaş, succesor, m; —trieb, ber —, g, —e, în-colţire ulterioară, a doua încol-ţire, /.
ttad|tmt, (tat, tâte nad), nadjgeran, tu(e) nad)), a imită, a face ca altul.
9îaţb=it6el, bag —, g, rău consecutiv, n\ — iilning, bie—, —en, exerciţiu ulterior, n.
ttadjucrlangen, (naăjOerlangt, oerlange nad)), a mai cere.
nad)tt>arf)fcit, i. f. (n>ad)ţ(ei)t, roadjft, nrad)g, roiidjje nad), nad)gemad)fen, tt>ad)s ober tundjfe nad)), a creşte ulterior; a ajunge (pe cineva la stat) crescînd.
nadţmagen, fid) —, (nadigeinagt, mag(e) bid) nad)), a îndrăzni ceea ce a îndrăznit altul.
nad)tt)8gen, (toog, tttoge nad), nad)ge= rnogeit, tuag(e) nad)), a verifică o cîntăritură.
ttadjttmlscn, (nadjgeroăljt, roafj(e) nad)), a rostogoli după...
nadpoatşen, (nadjgetoaljt, walje nad)), a mai da cu vălătucul.
nad)ttmff^cn, (toaţd)(e)ft, roăfdjt, rouţd), roiifdje nad), nadgetoafdjen, wajd)(e) nad)), a mai spălă încă odată.
9îatf|hmljl, bie —. —en, alegere su-plementară, /.
9îad)»ef), bag —, g, durere ulterioară, f; —en, bie —, (pi.) dureri după facere; consecinţe fatale, f.pl.
DJadjroein, ber—, §, vin de ciotinâ, n.
nad)roeinett, (nadjgemeint, toein(e) nad)), a plînge după cineva.
Dîadjroebg, ber—, ţe§, —ţe, conspect, »; dovadă, probă, documentare,
nadftoeifen
424
yiăgeldjen
/; ben —erbringen, a documentă; —tamt, bat —, (e)g, —atttter, biu-rou de deplasare, re; — Jung, bie —, —it, documentare, informaţie, —iune; indicare, /. itatgroei=Jen, (roeit, roiefe nad), nadjge= roiefen, rotiţe ober roeit nad)), a a-rătă, a probă ; —tlic£), a. docu-mentabil.
yiaiţwejt, bie —, posteritate, /. jtadjwerfeit, (roirfft, roirft, roarf, roiirfe nad), nndigetoorfen, roirf nad)), a a-runcă în urma cuiva, nadjrotegen, f. nadjroâgen. yiadjwinter, ber—, t, a doua iarnă, /', nadjroirfeit, (nacbgeroirft, toirf(e) nad)), a aveă un efect subsecvent, yîadjwirfnng, bie—, —en, efect subsecvent, re.
jtarf)H)oI(eit, (roiflft, roiţi, rooHte naci), nadjgerooHt, rood(e) nad)), a voi, a se luă după cineva, yiaripniort, bas —, et, —e, epilog,»; —roudpt, ber —, Jet, — roiid)Jef răsad, re; sucreştenţă, progenitură, /. epigoni, m. pl.
ttadjjaîjlen, (nadjgejaţlt, jaf)l(e) nad)), a plăti ulterior, a mai plăti, •tadjjijfjlen, (nadjgejâîdt, j8ţl(e) nad)), a verifică numărul, a numără a doua oară.
y}atf)3ă()tung, bie —, verificarea numărului, /.
ytad)3ai)iung, bie —, —en, plată a-diţionalâ, /.
yîatfjjetpe, bie —, —n, refenea ulterioară, /.
nadjjeidjnett, (nadigejeidjnet, jcidpte nad)), a copia un desemn, a calchiă. yîadjjetrŞmmg, bie—, —en, copiare, calchiare, /.
nadijicţen, (jog^oge nad), nadjgejogen, 3iet)(e) nad)), a trage după sine ; a aveă consecinţe; — i. ţ. a e-migrâ pe urma cuiva; a plecă în urma cuiva.
nac^otteln, (nadjgejottelt jottle nad)), a bălăbăni în urma cuiva. yiarf)3urf)t, bie —, —giid)te, rasă, pră-silă, /, roiul din urmă. n. yjad)=jug, ber —, (e)t, — jftge, suită, /. convoiu, re; — jiiglcr, ber —, §, levent, m.
ytaden, ber —, t, ceafă, cerbice, /.
nadenb, f. nadt.
natft, a. gol, golaş; despoiat, nud; —flftgelig, a. gimnopter; — famig, a. gimnosperm.
yîacftljeit, bie —, —en, golătate, goliciune, nuditate, /.
yîabel, bie—, —n, ac, bold, re, ghimpe, spin, »«; roie auf —n figen, a stă ca pe spini; (doi.) frunză acicu-lară, /. spin, m ; —arbeit, bie —, —en, cusătură, /; — budjfe, bie —, —n, acariţă, /. acar, n ; —gelb, bat —, et, —er, bani de mănuşi, w. pl; —golj, bat —, et, —ţBfjer, arbori răşinoşi, ret. pl. conifere,/, pl] —fiffen, bat —, t, aearniţă,/; —fopf, ber —, (e)S, — fbpfe, gămălie, f; — Bgr, bat—, t, —e, urechia acului, /; —Bgrrtlle, bie —, —n, canele, /; — polfter, ber —, t, — pBlfter, aearniţă, /; —ftirt), ber —, (e)t, —e, punsătură de ac; aci-puntură, /.
yiabir, ber —, t, nadir (opusul zenitului), ret.
'Jîabter, ber —, t, fabricant de ace; —roate, bie —f —n, acărie, f.
yîagef, ber —, t, Sîiigel, unghie, f; cuiu, chiron; amnar; etroat an ben — f)iingen, a pune ceva la ciochină; ben — auf ben Sopf treffen, a lovî drept la mir ; einen — im ffiopf ţ)n6en, a fi bătut la cap ; ein — 5U jbt ©argejein, a fi cauza morţii cuiva; nid)t JoDiel alt man Dom — fdjaben fann, nici cît negru sub unghie; —Mume, bie—, —n, (bot.) ferfan, re ; — Miiie, bie —, —n, noiţă, /; —bofjrer, ber —, g, sfre-diac, » ; — gefcprour, bat —, (e)t, —e, sugel, panaris, m; scală (la vite),/; — !opf, ber—, (e)t, — fiipfe, măciulie de cuiu, /; —probe, bie —, —n, demonstrare pe unghie, /; bie— beftegen, a goli un pahar pînă la ultima picătură, f ; — jăugetiere, bie —, (pl.) digitate, /. pl] — fcgmieb, ber —, et, —, fabricant de cuie, »t; —jange, bie —, —n, cleştişor, re.
yiiigcbdjen, bat —, g, cuişor, re. un-ghişor, »; —ein, bat—, t, cuişor, n] (bot) cuişoară, f; —mat, bat —, §, —e, rană de cuiu, /.
nagetţeft
425
«agct'feft, a. nemişcător; —n, a prinde cu cuie, a ţîntui, a pironi; —neu, a. nou de nouţă, ttageit, a roade; a ronţăi, a mejdrî; a mustra, a frămîntă, a sfîşiă (conştiinţa); —b, a. rozător; sfâşietor, mustrător.
9lag=er, ber -, 8, rozător, m; - etier, b«8 —, (e)8, —e, rodenţă, /. Dlăţ=anftalt, bie —, —eu, stabiliment de cusătorie,/; —erei, bie—, —-en, l —terei; —erin, bie —, — nen, f. —feriit ; —fiffen, bai —, —8, pe-riniţă de ace, /; — utnţcţine. bie—, —n, maşină de cusut, /; mit ber ., — tnafcţiue naţen, a bate la maşină; —nabel, bie - , — n, ac de cusut, »; — raţmen, ber—, 8, gherghef, »; —ring, ber —, (e)8, —e, degetar (fără fund),»; —feibe, bie —, ibrişin, n ; —terei, bie —, —en, cusătură, /; — ferin, bte—, — tteit, cusătoreasă, /; — jeug, bas —, 8, unelte de cusut, /. pl «aţe, (niiţer, «341(1), aproape, apropiat, alăturea; iminent, (pericol); —briugen, a apropia ; —geţen, a durea la inimă; —ţin, f. — gu; — fontmeit, a se apropia; e8 fommt biefem nid)t einmal —, nici nu spurcă pe lingă asta; — legen, a recomandă ; —Itegen, a fi a-propiat, a fi aproape de mintea omului; ou8 — liegenben Oriinben, din motive preafireşti; ibm etttas — legen, a recomandă cuiva ceva cu insistenţă; — n, i. f. a se a-propiă, a fi iminent; —jteţen, jbm —fiefjen, a fi îndeaproape legături cu cineva; —fteţenb, a. aproape; —ju, adv. cam, aproape ; jbm — treten, a se atinge de cineva, a ofensă pe cineva.
Uiatje, bie —, —n, apropiere, proximitate; in ber —, aproape.
«aţcit, i. j. a se apropia, a fi iminent, naţen, a coase ; lueiţ —, a coase albituri.
«aţer, adv. mai aproape; — n, a a-propiă; ftdţ—, —n, a se apropia, a veni mai aproape, a fi iminent. Dtâţerung, bie —, —en, apropiere,/, naţm, naţme, f. neţmen.
SRajţf
Diaţrbuben, ber —, 8, — bbben, sol nutritiv, n.
năţren, a nutri, a hrăni; a alimentă, a alăptă; —b, a. nutritor, nutritiv.
ttaţr=ţaft, nutritor, substanţial (despre mîncări); — Io8, a. nenutritor, lipsit de nutriment ; sărac de tot; — lofe ft'uuft, artă ingrată, /.
Dlaţrdinftiflfeit, bie—, nutrimentate, substanţialitate, /; —lofigtcit, bie —, sărăcie; neproductivitate, /; —ititg, bie—, —en, nutriment, a-liment, n. hrană, /; traiul vieţii, »; —nitg8mitte(, bu8—, 8, aliment, »; — ung8forgeit, bie—, (pl j grijea pentru pînea cea de toate zilele, / ; —ungSftoff, ber —, —e, substanţă alimentară,/; —ungSjtnetg, ber—, 8, — e, ram de industrie, m.
Wâfjrmutter, bie—, —miitter, mamă nutritoare, /; fcţnf, ba8 , 8, —e, plecătoare, /; —ftnnb, ber—, e8, —ftdnbe, clasa productivă; — ftoff, ber —, (e)8, —e, nutriment, aliment, n.
9laţt, bie Sîftţte, cusătură, fi au8 ben Stăţten geţen, a se descoase; jbm auf bieîîiiţte fiiţlen, a drămui pe cineva.
nat», a. naiv, nemeşteşugit.
SfaiDitat, bte —, naivitate, /.
Dtajabe, bte—, —n, naiadă, nimfă,/.
Marne, ber—, n8, —n, nume, repu-taţiune, /; — nfofigfeit, bie—, ano-nimitate, neexprimabilitate, stare fără seamăn; — nSaufruţ, ber —, e8, — e, apel nominal, »; —n8tag, ber—, e8, —e, ziua onomastică,/; —năretter, ber —, 8, tiz, m; — tt8= UergetcţnbS, bag —, ffeâ, —ffe, nomenclatură, listă, /; —nsjug, ber —, ti, —âfige, parafă,/; -n8jug be8 Sultană, tură, /.
■ nam=enlo8, a. fără nume, nespus ; anonim ; — en8, a. în numele... ; —enflicţ, a. pe nume, anume, nominal; —entlidj, adv. anume, mai ales; —entlicţ «ufrufen, a face apel nominal; —taft, a. nominal, considerabil; —ţaftmacţen, a nominâ, a numi.
năntlid), adv. adică, —e, a. acelaş.
nannte, f. nennen.
9îaţf, ber—, 8, SRftpfe, castron, bor-
9iityfrficit
426
92a£i)Qnt
can, ceanac, ». cuveţă, strahină, /; —Iubeţi, ber —, g, brioş, re. babă, /.	[nâţea, /.
ŞRăpftpeit, bag —, », castronel, că-
9lapi)ta, bag -, unt de neft, neft, m. —lin, bag —, 4, naftalină, f.
SJÎarbe, bie —, —n, sgancă, cicatrice; (bot.) stignaă, /; —nfeite, bie —, faţa pieloasă, /.
ttarb-.en, a agrăunţî, a cicatriza ; —ig, a.agrăunţit; cicatrizat, ciupit.
Slîarbe, bie —, —n, (bot.) ţăpoşică,/; —itfraut, bag —, (e)g, (bot.) nige-luşă, /.	[zare, /.
ŞRarfofe, bie —, —n, narcoză, eteri-
ttnrlo/ieren, a narcotiza, a eteriza; —tifd), a. narcotic.
9latt, ber—, en, —en, nebun, smintit, monoman, nerod, m; ftinber uitb — en fagen bie ăBafjrţeit, gura păcătosului, adevărul grăeşte ; jb 3 mu —en Ijnben, a-şi rîde de cineva, a mistifică pe cineva; ben —en ntadjen, a face pe cara-gios; jbg —enabgeben, a fi nebunul cuiva ; —enfjau=g, bat —, feg, — ţmtfer, casă de sănătate, /. balamuc, n ; — enjacfe, bie —, —n, haină de caraghios; cămaşă de forsat, /; — enfappe, bie —, —n, tichie de caraghios, /; —enliebe, bie —, amor nebun, n; — enpoffe, bie —, —it, caraghioslîc, re; — en* feil, ba§ —, g, — e, jb am —enfeile fiipren, a purtă pe cineva de nas; —enţtreid), ber —, (e)g, festă, pos-nă, /. renghiu, «; —erei, —tei, bie —, —en, insanitate, nerozie, /; —Ijeit, bie —, —en, nebunie, /.
'JJiirtvdjeit, bag —, —g, nebunică, /; —in, bie —, —neit, nebună, smintită, /.
mtrr en, a mistifică; taft, a. nebun, de nebun ; —ieren, a trată de nebup.
nărrifd), a. nebun, nerod; caraghios.
91arwat, ber —, g, —e, (zool.) mo-nodon, m.
ŞRurgiffe, bie —, —n, (bot.) coprină, zarn acadea, /.
Dîăgt^cn, bag —, g, năsuţ, re.
nafdpen, a lingări, a limpî; —ţaft, a. lingar, hărbăreţ.
Sfăfdjer, ber—, g, lingău, licăitor, m\
—ei, bie—, —en, licăitură,/; —in, bie —, —nen, lingăreaţă, /.
'Jfafdj=ljaftigfeit, bie —, lingărie, f; —fape, bie —, —it, lingăreaţă, /;. —lup, bie —, lingărie,/; —tnarft, ber —, (e)g, —mărite, tîrgul poamelor, re; —tuerf, bag —, g, ticăituri, /. pi.
ttăfdjig, a. lingar, hărbăreţ.
9laf=t, bie —, —en, nas, « ; er fjat eine feine —e, are nas de prepe-liţar; jbnt eine —e breljen, a pune cuiva calupul ; a jucă cuiva o festă ; jbm etmag unter bie —e rei6en, a impută cuiva ceva; jbm auf ber —e tanjen, a-şi juca cu cineva mendrele; eine —e be-lommeit, a căpătă unjperdaf; bureţi bie —e reben, a fonfăî; er fieţt nicfjt wetter alg feine — e reicfjt, nu-şi cunoaşte lungul nasului; bie —e riimpfen, a strîmbă din nas; auf bie —e fafien, a da cu nasul de pămînt; jttpf' btd) an beitter —e, şterge-te, că te-ai picat; bie ffcdje betriigt 10 ftronen per ŞRafe, refe-neaua face 10 coroane de persoană ; —enbein, bag —, eg, —e, vomer, m; — enfifd), ber —, eg,. (zool.) poduţ, »t; —flirget, ber —, §, lobul nasului, /; —enfliigelbein, bag—, eg, —e, osul cornetului, re; —enţbţle, bie —, — n, cavitatea nasului, /; —enhtppe, bie —, —n, vîrful nasului, re; —enlaut, ber—, (e)g, —e, son nazal, re ; —eniocţ, bag —, g, — lodjer, nară, f; —en= ring, ber —, (ejg, —e, belciug, re. iabaşă ; — enriitnpfett, bag —, §, strîriibare din nas, /; —enftitber, ber—, S, bobîrneacă, flişcă, sfirlă, /; —enfd)leimf ber —, g, răpciugă (la cal), /; —enton, ber —, (e)g, —t5ne, son nazal, re ; —ett>ei--g, ber —, fen, —feit, impertinent, re; —emeigpeit, bie —, impertinenţă, /; —tud), bag —, (e)g, —tucţer, batistă, f.
ităfelu, a fomfăî.
itaietoeiv, a. sfătos, impertinent.
nagfiiljreit, a purtă de nas.
Dîagporn, bag —, (e)g, —e, (zool) rinocer, m; —lăfer, ber —, g, nas-corn, m.
427
Uiebenabfidjt
Kaffe
8?ăffe, btc—, umezeală, umiditate, f. aăjî=eln, a fi umed (timpul) ; -en, a umezi, a udă, a umeetâ, a muiâ. nai), (ităffet, nnffeft ober naffer, naffeft), a. umed, ud; —falt, a. moinos (timp); — madjen, a udă, a umeetâ, a muiâ; (pro») er ift nod) — btn» ter ben Cbren, nu i-a căzut încă caşul dela gură. naflid), a. jilav.
9îatton, bie —, —cit, naţiune, /; — alitat, bie—, —en, naţionalitate,/; —ale, bag—, date personale,/, pl. naţional, a. naţional.
SBotioitat, bie , —en, oroscop; jbm bie — ftetlen, a spune cuiva viitorul. Statron, ber - , s, sodă, /; boppelfi foţlenfanreg —, sodabicarbonată,/. Sîatter, bie —, —n, (zool.J colubră, nopîrcă; - blutne, bie—, —n. (bot.j şerpăriţă, f ; — foţjf, ber —, (e)§, (bot.) viperină, /.
Sîatnr, bie—, natură, fire,/; (pro».) gegen bie — fjilft feine Sur, nărav din fire, n’are lecuire ; fente — oeriinbern, a-şi schimba firea ; a se denatura ; bon ber —, de la natură; feiner — nad), după firea sa; —alien, bie—, productele na-turei, /. pl ; obiecte de istorie natural&, f. pl; —alientabinett, ba® —, (e)§, —e, cabinet de rarităţi, n; —alifierung, bie —, —en, naturalizare, împămîntenire, /; — attlagc, bie—, —en, talent, ingeniu, n; —begebenfjeit, bie —, —en ; — ereignbfj, ba® —, ffeg, —ffe; — er= fcf)etnimg, bie—, —en, fenomen, n; —eU, bag—, fire,/, caracter, temperament, »!p-ţorfcf)er, ber —, ş, fizician, m ; ' - -fotfdjung, bie —, fizică, /; — gabe, bie—, —n, darul lui Dumnezeu, n; —geiditdjte, bie —, istoria naturală, /; —funbe, bie —, fizică, /; —funbige, ber —, n, —n, fizician, m ; —leţre, bie —, fizică, f ;	—menfcf), ber —,
en, -en, omul naturei,m; —redjt, bag —, (e)g, —e, dreptul natural, n; — reid), bas—, S, regnul naturei, n ; — feltenbeit, bie —, —en, curiozitate, raritate,/; — fţiiel, bas —, g, —e, varietate, corcitură,/; —trieb, ber—, (e)ş, —e, instinct, n.
apetenţă, pornire firească, /; — toiffenfdjaft, bie —, — en, ştiinţele naturale, /. pl; —nnmber, bag —, g, monstru, m. mirodenie; monstruozitate, /. miracol, n.
itafur=gemaf3, a. natural, firesc ; — toibrig, a. nenatural, nefiresc, în contra naturei
îtatiirlidj, a. natural, firesc; — adv. naturalmente, fireşte.
Diatiirii^feit, bie —, naturaleţă, /.
Dîanpe, bie—, dificultate, secătură./'.
Dîautif, bie —, nautică, /.
nautifef), a. nautic.
'Jîebef, ber—, g, negură, ceaţă, bură, /. burhaiu, n ; - bilb, bag —, e®, —er, nebuloază, fantomă; comedie pe părete, /. umbre chinezeşti, /. pl ; — flecf, ber —, 3, — e, stea nebuloază,/; —geftalt, bie—, —n, fantomă, / ; —fjortt, bas —, (e)s, —libriter, sirenă, /. bucium, tulnic (la fabrici), n; —fappe, bie —, —n, glugă; tichia fermecată, /; —fraţe, bte—, —tt, (zool.) cioară, ceucă, /: —regen, ber—, §, burhaiu, n.
ne6eld)aft, — ig, a. neguroz; nebuloz; —n, a brumă.
neben, prp. lîngă, alăturea, aproape; lateral, secundar; — an, adv. alăturea; — bei, adv. întreacăt, ac-cesor, pe lîngă-, totodată, cuocale; —einanber, adv. unul lîngă altul, alăturea, buziş ; — einanberfteflen, ( nebenetnanbergeftelt, ftetl(e) :teben> einanber), a pune alăturea; a compară, ajustapune; — ţer, î. — bei; —iâdjltd), a. accesor, indiferent, lăturalnic ; —fteţenb, a. alăturat.
9îebett=abfi(f)t, bie—, —en, intenţiune secundară, f. scop secret, n; — arbeit, bie —, —en, accidenţă lucrare accesorie,/; —artifel, ber—, §, articol adiţional, marfă accesorie,/; —aft, ber —, el, — dfte, ram colateral, n; —ausgabe, bie—, —n, speze accesorie ; ediţiune colaterală, /; —bebeutung, bte —, —en, semnificaţiune secundară,/; —begriff, ber —(e)®, —e, noţiune accesorie,/; — betuebs, ber—, fe®, —fe, probă secundară,- /; — blatt, bag —, eg, foae alăturată, /; su-
Uie&en—
428
ttefrmett
plement, » ; (bot.) foliolă, / ; —. bruber, bei —, 8, —bruber, aproapele, m; —buţler, ber —, 3, rival, m ; — buţlertn, bte —, —nen, rivală, /; — buf|lerfdjaft, bte —, —en, rivalitate, / ; —cţrift- ber —, en, —en, frate în Cristos, m\ —bing, ba8—, (e)8, —e, lucru accesoriu,»; —einanberftetlung, bte—, —en, jus-tapunere, f; —einfommen, ba8 3, venituri accidentale, /. pl\ — figur, bie —, —en, figură accesorie, f; — flufj, ber —, e8, — fliiţie, afluent, n. rîu confluent, » ; — frage, bte—, —n, cestiune secundară, /; —gang, ber—, e8, —gange, cursă făcută cu o cale ; drum lateral ; coridor lateral, »; — gaffe, bie —, —n, stradă laterală, /; —gebăube, ba8—, —e8, olată, atenansă, dependenţă, /. nămestii, /. pl; — gebanfe, ber —, n8, —n, intenţiune secretă, / ; —gentad), ba§ —, 8, — ntftdjer, odae dalătu-rea, /; — gertţţt, ba8 —, 8, —e, tribunal coordinat, »; antremet, n; —geţdjâft, ba8 — f 8,i -ţ^nOcu-paţiune colaterală, /; — gefcfmtacf, ber —, 8, gust accesor, iz, »; — gefd)5pf, ba8 —, 8, —e, covieţui-toare, /; — gefett, ber —, en, —en, soţ, fărtat, acolit, m ; — geimntt, ber —, (e)8, —e, profit accesor ; —ţanbel, ber —, §, comerciu su-cursal, »; —battblung, bte—, —en, magazin sucursal, »; epizod, » ; —ljau=8, bas —. fe8, —ţfiufcr, casa dalăturea, /; — ţof, ber e8, — Ijbfe, curtea învecinată, /; —ibee, bte —, —tt, idee secundară,/; —fantnter, bte —, —n, camera laterală, /; — firdje, bie —, —n, paraclis, » ; —ntann, ber —, e8, — ntantter, soţ de filă, m; —ntenjd), ber—, en, —en, aproapele, m ; — ntoitb, ber—, e§ —e, paraselen, m; —ţetfon, bie —, —en, persoană secundară,/; figurant, »; —pfarre, bie —, —n, filă, /; —probuft, ba8 —, (e)8, —e, derivat, »; —puntt, ber —, (e)8, —e, punct secundar, »; — redjnung, bie —, —en, cont adiţional; n ; —roKe, bie —, —n, rol subordinat, »; —ţatţe, bie —,
—n, lucru secundar,»; — fajj, ber —, e8, — fâfce, propoziţ-ie, —iune subordinată, f; —fcţtnffet, ber —, 8, chee de rezervă, / ; —fcţulb, bie —, —en, datorie accesorie,/; —fdjule, bie —, —n, şcoală divizionară, /; —fonne, bie —, —n, pariliu, m ; — fieljenbe, ber —, n, —tt, azistent, m ; —ftelle, bie —, —n, post secundar, loc dalăturea; —ftube, bie—, —tt, odae alăturată, /; — ftiicf, bab—, (e)8, —e, pendant, »; — fiunbe, bie —, —n, lecţiune accesorie, /; —ton, ber —, 'eb, —tbtte, accent secundar,»; —tiir, bie—, —en, uşe laterală,/; —umfianb, ber —, es, —ftânbe, incident, »; — urfadje, bie —, —n, cauză secundară, / ; — ecrbienft, ber—, eb, —e, cîştig accesoriu,»; —oorntunb, ber —, e§, —ntiinber, protutor, m ; -Doricii, ber —, 3, —e, avantaj accidental,»; —toeg, ber —, (e)8, —e, cale laterală, /. ocol, »; —roerf, ba8 —, (e)8, —e, accesoriu, »; —tuinfel, ber —, 8, ungliiu adiacent, »; — tt>iffenţdjaft, bie —, —en, ştiinţă colaterală, /; —mort, ba§ —, adverb, n; — jwecf, ber—, (e)8, —e, scop secundar, ». ttebft, adv. împreună. nerf=en, a tachina, a hîrţălî; ftdj —, a se cihăî ; — ifcf), a. glumeţ ; nostim.
Slierfer, ber—, 8, tachinător, m; —ei, bie —, —en, tachinărie, /.
Dleffe, ber —, n, —n, nepot, m. negaţi», a. negativ.
Dteger, ber —, 8, nigru, arap, m ; —in, bie —, —nen, nigresă, ara-poaică, /.
rtteljnten, (nimntft, nimtnt, naţnt, niiţttte, gentmttnen, nintnt), a luă; a primi; a prinde; a apucă; iibel —, a se supără, a luă în nume de rău ; einen Slttfang —, a se începe; ein @nbe —, a se termină; SBebenlen —, a pregetă; Şlafc —, a ocupă loc; jbb Şartei —, a se da de partea cuiva; a îmbrăţişa partida cuiva; ©djnben —, a se vătămă; auf ftcE) —, a asumă ; e§ fief) ju §erjen —, a pune la inimă; l»ie ntan8 nttnmt, după cum priveşti
Welfmcr
429
treaba; in Slnfţmtd) —, a reclama; a face uz de ceva ; a se folosi (de ceva sau de cineva); einen ®uffd)U>ung —, a înflori, a lua avînt ; itbetţanb —, f. iiberljanb Stbftanb —, a dezistă; îetl —, a participă; bai t). Stbenbmal —, a se împărtăşi cu sfintele taine ; ftd) bag Seben —, a-şi face seama; eine grâu —, a se însura; ftdj in 2Id)t —, a luă seama; in 2lugen« fdţjein —, a inspecţionă; a expertiză ; a oculă (germanism); id) Babe nod) nidjti ju ntir genontmen, sunt încă pe nemîncate; jb gefan= gen—, a aresta pe cineva; 23un» ber —, a surprinde.
Dîeljnter, ber —, i, luător, prenor, primitor, m.	[mint, /.
Sîeţnntg, bie —, —en, limbă de pă-SJeib, ber —, e§, invidie, /; bai mufe tbm ber — laffen, asta-i mai presus de orice invidie; er plagt tor —, creapă de năcaz (rumpitur invidia); —er, ber—, i, — ţammei, ber —,' s, —ţari, ber —, i, —e, invidiez, pismătareţ, m. neib=eit, a invidia, a pismuî; —tfd), a. invidioz; — ifd) fein, a invidia. 9leig=e, bie —, clină, scăpătare, /. rest, n. rămăşiţă; auf ber — fein, a fi pe sfîrşite’; ei geţf mit iţim auf bie —, este în doaga morţii; —gung, bie —, —en, propens-ie, —iune, înclinare ; inclinaţ-ie, — iuiic. aplecare, tragere de inimă,/, gust, n. dispoziţ-ie, —iune, predispoziţie, —iune ; doftă, por-neală; diateză (spre boală), / ; —ung faffen, a prinde o slăbiciune, «eigett, aplecă, a închină, a înclină; fid) —, a se plecă, a se porni dei o parte, a se închină, a se înclină; a declină, netn, adv. nu, ba, ba nu. ffîefroiog, ber —, i, —e, necrolog, n. nefrotogifdj, a. necrologic.
Sleftnr, ber —, i, nectar, n.
9lelfe, bie —, —tt, {bot.) garoafă ; gefiidte —, garoafă învoaltă, /; —nbl, bai .—, i, esenţă de garoafe, /; — nbtiiter, bie —, (pl.) cariofiline, /. pl; — nftod, ber —, i, —ftbde, garoafă (în glastru),/
Dîeft
.nenmbar, a. exprimabil; multişor; —en, (nannte, nennte, genannt, nen* n(e),.a numi; ftd) —, a se numi, a se chemă; jb Bei feinem Sîmnen —, a zice cuiva pe nume; —eni= tuert, a. denominabil; remarcabil, de Doamne ajută.
9îenn«er, ber —, i, numitor, m; — fad, ber —, (e)i, —fade, nominativ, n; —ung, bie—, denominaţie, exprimare (a numelui),/; —mert, ber—, (e)i, —e, valoare nominală, /; —mort, bai—, ei, —rnorter, substantiv, n.
9îepot=e, ber—, —n, nepot; —ismui, ber —, nepotism, m.
9îerg=eiet, bie —, — en, cicălitură, /; —Ier, ber —, i, cicală, /.
ttergelit, a cicăli.
Dfert), ber—, en, —en, nerv, m; —en, bie —ber Siatter, nervură,/; —en= aufregung, bie —, —en, inervaţ-ie, —iune, / ; —enfieber, bai —, §, lingoare, /. tifos, m ; —engeflecfjt, bai—, ei, —e, plex,»; —entnoten, ber —, i, ganglion, n ; —enfranî= îjeif, bie —, —en, boală de nervi, /; — enlefjre, bie —, —n, nevrolo-gie, /; —mtey, ber —, ei, —e, agasament, n. nevricale, /. pl ; —enfdjlag, ber —, ei, — fdficige, a-poplexie nervoasă,/; —enfdjtttâdje, bie —, anevrie,/; —enfudjt, bie—, istericale, tnoricale, /. pl.
nermcnfdjroad), a. anervos; —-enftdr= fettb, a. tonic, refortifiant ; —en= fitdjfig, a. isteric; —tg, a. vînjos, viguros; —iii, a. nervos.
9îerm>fitfit, bie —, nervozitate, /.
fWers, ber —, ei, —, (zool.) vidră de Canada, /.
SKeffef, bie —, —n, (bot.) urzică, / ; auifd)Iag, ber —, i, — fdjlâge, urti-care, blîndâ, furnicei, /. pl; — felb, bai —, (e)§, —er, turişte, /; —fteber, bai —, i, friguri scarla-tine,/; —gemadife, bie—, (pl.) urticine,/. pl ; — tud), bai —, §, —tudjer, muselină, singiulie, /.
Sfieft, bai —, ei, —er, cuib, covru, cotroc, culcuş, n ; localitate neînsemnată, gaşcă, f ; ein_, ood, cuibar, »; — baţ, ber —, en—, en, prîsle, /; —djen, bai — i, cuibu-
SReftel
430
«id)t
şor, n\ —ci, bal —, el, —et, ou cuibar, »; —|ăddjen, bal —, 3, f. —Ittd)lein, ba§ —, 3, puişor, m; — ling, ber—f 3, cuibară (pasere),/.
Sîeftel, bie —, —n, şuviţă, /; spilc, n; cheiătoare, /.
nefteln, a prinde părul cu acul; a îmbăerâ ; an etnem SIcibe —, a încheia şi a descheia o haină.
nefterweife, adv. cu cuibul.
9leftler, ber —, 3, spilcar, m.
nett, a. frumos, chitit, elegant, curăţel, scuturat, drăguţjnet, preciz.
9tettigteit, bie —, eleganţă, /.
nettu, adr. net.
9îetto=1ietrag, ber —, 8, —trage, total net; — gemidjt, bal —, greutate curată, /; —ţ»rei=§, bec —, fes, — ie, preţ net, n.
9le|, bal —, el —e, laţ, n ; reţea ; coingă, mreajă,/; năvod, prapor, cîrştaş, hălâu, rociu,n; iete-re, vîrşie, /; apiplern, (ţesătura pielei), n; ţiplă, /. rezil (pentru păr), n; — brudj, ber—,î, —briile, surpâtură, /; —flflger, ber —, 3, nevroptere, /. pl; -ţ-tiaut, bie —, —|âute, retină, /.	-fttifler, ber —,
з,	reţelar, m; —jug, ber —, (e)3, —jiige, aruncătură de năvod, re-ţelătură, /.
netpen, a împleti; a udă; a umectâ; —fbrntig, a. reticular.
iteu, (ueuer, neueft), a. nou; proaspăt; recent; modern; — adv. de curînd; — baden, nou; a. proaspăt; bearbeiten, a prelucra; — —erbingl, adv. din nou, de isnoa-vă; — erltcf), adv. din nou, deunăzi; —gebaden, a. proaspăt/ —geboren, a. nou născut; —gierig, a. curioz; —lid), adv. deunăzi, recent; de curînd; — mobil'd), «. modern.
9teu=bearbeitung, bie —, —eu, prelucrare, /; —befe|rte, ber—, n, —n, prozelit, neofit, m ; —e, bas —,
и,	—en, nou, noutate; roalgibt el
—el? ce mai nou; ce mai ala-bala? —eter, ber —, I, Inovator; —ung, bie —, —en, inovaţ-ie, —une, / ;	— geftaltmig, reorga-
nizaţiune, / ; — gier, bie —; — giefbe, bie —, curiozitate, /; — leit, bie —, —en, noutate, /; —
igfcit, bie —, —en, novitâ, nuvelă. /; —igfeitâframcr, ber —, 3,
gura satului,/; —jo|r8tag, ber—, —e, ziua anului nou, /; —ling, ber —, 3, —e, noviciu, novac, m; —moitb, ber —, el, —e, lumină nouă. /': craiu nou, m ; — filber, bal —, 3, ruolz.m ; — t)ertna|ltett, bie -, tpl.) însurăţei, m. pl. ; — geit, bie —, timpul modern, »; actualitate, /.
itcun, num. nouă ; (prov). ntle —e fdjieben, a da cu mina în spuză; —erlei, a. de nouă feluri: —fad), a. nonuplu; — iăgig, a. de nouă zile; —te mim. al nouălea; —te= |alb, adv. opt şi jumătate; —tenl, adv. a noua oară ; —je|n, num. nouăsprezece; - je|nte, num. al nouăsprezecelea ; — jig, num. nouăzeci; —jigjâltig, a. eneage-nar; —jigfte, num. al nouăzecelea.
9ieuu=auge, bal—, I, (zool.) lampre-tă, mreană mică, /; — erf, bal—, 3, —e, eneagon, »; —tel, ba§ —, nonime, f; —toter, ber—, 3, (zool.) şoimuleţ, m ; — jiger, ber —, n, eneagenar, m.
neutral, a. neutal; — ifieren, a neutraliza; eine ©Sure —ifieren, a înghite un acid.
9teutr=alităt, bie —, neutralitate, /; —unt, bal —, 3, —a, neutru, n-
9lettbrnlgie( bie —, nevralgie, /.
9legu*l, ber —, ffel, —fie, nex, n ; conexitate, /.
ttic|t, adr. nu, ba; tno —, de unde nu; mit —en, nici decum; —tna|r? aşa-i? gar —, nici de cum; id) auc| —, nici eu; — bafj, nu cumva ; — bod), ba că nu; — einntal, nici măcar ; — lănger, nu mai ; — me|r, nu mai; — nur fonbent aud), nu numai ci şi; ju —e mac|en, a anihila; ju —e înerben, a se anihila; —tg, a. nul, fără efect, ne-advenit; frivol, deşert; —ig mu* dienb, a. redibitor; —3, adv. nimic; —3 all, nimic de cît; —3 anberel, alt nimic; gar —3, chiar nimic ; —3 toiffen, a nu şti boacă; —3 beftoroeniger, cu toate astea ; nm —3 unb trneber —3, pentru nimica toată ; —Ibebeutenb, a. fără nici o
431
nieberţotftn
IRity
însemnătate; ticălos; — 8nu£ig, a. de nimic a. netrebnic; —8fagenb, a. neînsemnat, sarbed; —8toiir= big, a, nemernic, mişel.
9lirf|t, ba§ —, 8, floare de ţine, /; —adjtung, bie —, desconsiderare, neobservanţă, / ; —annafjme, bie —, neacceptare, /; —antoefenţeit, bie —, absenţă, /; — Beadjtung, bie —, — befolgung, bie —, neobservanţă, neconformare, /; —brand), ber —, 8, — braudje, inconsvetu-dine, /; —bulbung, bie —, intoleranţă, f; —t, bie —, —tt, nepoată, /; — etfolg, ber —, 8, —e, nesueees, n; —etfdieinen, ba8 —, 8, necomparaţie, neprezentare, lipsă, absenţă, /; — gebraitd), ber —, 8, —brctudje, neuzitare, nefo-losire, /; — gelefjrte, ber —, —n, —tt, nedoct, m ; —igfeit, Me —, —en, nulitate, inanitate, /; brim-boriu, m; ghioază, gălăgie; deşertăciune, /; — igfeit8befd)tt>0rbe, acţiune dc nulitate, /; —8, bo8 —, nimic, «; neaut, m; floare de ţine, /; fitr —8 unb luieber -8, pentru nimica toată ; —fein, ba8 —, 8, neexistenţă, necustare, /; —8= nuţ, ber —, e8, —e, nemernic, fachiri, m; —8nuţjigfeit, bie —, netrebnicie, /; —8tuer, ber —8, fe-neant, pierde vara, m ; — 8tuit, bn8 —•, 8, farniente, m; —8roiffett, ba8 —, 8,^ignoranţă, /; —8n>tffer, ber —, 8, ignorant; — 8»ftrbigfeit, bie —, —en, nemernicie, blăstă-măţie, f\ —iibereinftirmnung, ne-concordanţă, /; dezacord, n ; — Dolljieţung, bie — . meexecutu.re. /; — lutffen, ba8—, 8, ignoranţă,/.
bn8 ober ber—, nichel, m; — ber —, 8, mişelache, m. ttirfeipa afirmă din cap; a mişcă din cap; a picoti; a cucăi; a moţăi. Diitfnur, ba8—, 8, afirmaţiune (prin plecarea capului), /; picotire, moţăire, /; — fang, ber —, 8, — fânge, lovitură mortală dată în ceafă, f. tub, adv. dinjos. nit, adv. niciodată, nieber, o. jos; josnic; inferior, scund, — int. jos!
tiieberbeugen, (niebergebeugt, beug(e) nieber), a plecă în jos ; — i. a copleşi.
ttiebcrbiegcn, (bog, boge nieber, nteber= gebogen, bieg(e) nieber), a plecă (în jos).
iiiebcrboI|reii, (ntebergeboljrt, boţr(e) nieber), a străpunge, a doborî (cu o lovitură de pumnal; cu o privire).
nieberbreniten, (bronnte, brcnnte nieber, niebergebrannt, brenn(e) nieber), a preface în cenuşe, /; — j. a se preface în cenuşo. niebttbonnern, (niebergebonnert, bonn» re nieber), a trăsni, a detună ; a copleşi.
nieberbriitfett, (niebergebriitft, briicf(e), nieber), a apăsă în jos; a acablâ; —b, a. acablant.
nieberbmfen, fic£) —, (niebergebudt, bucf(e) bid) nieber), a se pitula, niebetfoţren, i. f. (făţrft, fâflrt, fufjr, fiibre nieber, niebergefaţren, faţr(e) nieber), a se pogorî, a se repezi în jos; a cădeă (trăznetul). Dîieberfaljrt, bie —, descentă, descindere, /.
nieberfallen, i. f. (fallft, falit, fief, fiele nieber, nitbergefaden, fatl(e) nieber), a cădeă; a se prosternă. Diiebergattg, ber —, e8, apunere, /; Dom Stnfang bi8 jum —, dela răsărit pînă la apus. niebergebonnert, a trăsnit. [re,/. 'Jiiebergebriirftţeit, bie —, descuraja-niebergeben, i. f. (ging, ginge nieber, niebergegangen, geţ(e) nieber), a apune.
niebergef^iagen, a. descurajat, trist, acablat, abătut, dăulat, amărît. 'Jiiebergef^Ingenţeit, bie—, marasm, n. descurajare, depresiune morală, /.
tiieberfjalten, (niebergeţalten, ţalt(e) nieber), a suprimă, itieberţnngen, i. f. (ntebergeţangen, ţange nieber), a atîrnă în jos. nieberţnucit, (niebergeţaut, ţau(e), nie= ber), a doborî la pămînt; a snopi; a măcelări.
ttieberf|orfcn, i. f. (niebergcţorft, fjod(e) nieber), a se stîrci.
ŞJliebetjngb
432
niebertreten
Sllieberjagb, bie —, —en, vînătoare mică, /.
nleberf&ntţjfen,(niebergefatnbft,fămţ>f(e) nieber), a suprima, nieberfauern, i. j. (nicbergefauert, faure nieber), a se stîrcî, a se tupilă._ itieberfnien, i. f. (niebergefniet, fnie nieber), a îngenunchea, nieberfsmmen, i. f. (fommft, fommt, fam, fame nieber, niebergefomtnen, fomm(e) nieber), a cădea la pat de naştere; a dobîndi(un copil). 9iieber=Iuttft, bie —, dobîndire (a unui copil), /; — lage, bie—, —en, depunere, /; depozit, magazin, n; deconfitură, /. eşec, n ; înfrîn-gere, /.
nieberlaffen, (la&(eî_)t, lâfjt, lieg, liefje nieber, niebergelaffen, Ia|(e) nieber), a slobozi, a lăsă în jos ; fid) —, a se aşeză (undeva). Sfîieberlaffnng, bie —, —en, descălecare, f. colonie,/; —fegen, ba§—, §, depunere; culcare,/, nieberfegcit, (niebergelegt, leg(e) nieber), a culcă; a pune jos: a depune ; fetite firone—, a abdică; fein îi mi —, a demisiona ; fid) —, a se culcă.
STCieberleguitg, bie —, depunere, abdicare, culcare, /. itiebermad|cit, (niebergentad)t, ntnd)(e) nieber), a doborî la pămînt ; a snopi, a masacra, ttiebermcţelit, (niebergeme^elt, mejjle nieber), a masacra. niebemufd)cit, i. f. (niebergerauţdjt, rmtîd)(e) nieber), a cădea vîjăînd (o cascadă).
niebcrretfett, (rifj, riffe nieber, nieber» geriffen, reifj(e) nieber), a dărîmă, a doborî, a demola, jtieberreiten, (ritt, ritte nieber, nieber» geritten, rett(e) nieber), a răsturnă (călărind).
tiieberrcmtett, (rannte, rennte nieber, niebergerannt, renn(e) nieber), a răsturnă izbind.
nieberfftbtht, (niebergefăbelt, făble nie» ber), a doborî cu lovituri de sabie, ttieberfâiefcett, (fd)o&, fdjijffe nieber, ntcbergefdjoffen, jd)tcfi(e) nieber), a împuşcă (pe cineva) ; — i. f. a ţîşnî în jos.
Ufieberf^lag, ber—, §, — fdjlage, precipitat, m; precipitaţie (atmosferică), /; sediment, n; rourare, /; —ţdjrift, bie —, — en, minută, /, nlcberf(f)tngen, (jcfilagft, fd)Iăgt, fdjlug, îd)Iiige nieber, niebergefdjlagen, fdjlag» (e) nieber), a doborî; a plecă (ochii), a descurajă; a precipită, a sedimentă; eine ©adje —, a cocoloşi un lucru; einen Şrojefs —, a închide un proces; —b, a. depri-mător, alinător.
nieberf(f)mettern, ( niebergefdjmettert, fdjmettere nieber), a doborî la pămînt; —b, doborîtor, asomant. nieberftfjreibeit, (fdjrieb, fdjriebe nieber, niebergejdirieben, frfjreib(e) nieber), a aşterne pe hîrtie, a minută. ttieberfeufen, (niebergefenft, jenf(e) nie» ber), a slobozi în jos. nieberfefjett, (niebergefegt, jcg(e) nieber), a pune jos; a aşeză ; eine Hom» mijfien —, a emite o comisiune; fttf) —, a se aşeză, nieberfittfen, i. f. (fanf, janfe nieber), niebergefunfen, ţtnf(e) nieber), a se cufundă, a da de fund; a cădea jos; a se prosternă.
Slieberfinfen, ba3 —, §, copleşire, cufundare, /.
nieberfiŞen, i. f. (fnfe, jafie nieber, niebergefeffen, ftg(e) nieber), a şedea jos.
meberftammig, a. —er SBaum, arbore scund.
nieberftedjen, (fticţift, fiicei, fia cl), fiadje nieber, niebergeftodjen, ftid) nieber), a doborî la pămînt prin o lovitură de pumnal.
niebcrfteigett, i. f. (jftieg, ftiege nieber, niebergeftiegen, fteig(e) nieber), a se pogorî, a se da jos, a descinde, niebcrftoficu, (ftieg, fliefţe nieber, nieber» geftofjen, ftog(e) nieber), a aşterne la pămînt (prin o lovitură), itieberftretfcn, (niebergeftrecft, ftrecf(e) nieber), f. nieberftofjen. itieberfturjcn, (niebergeftiirjt, fttirg(e) nieber), a precipită; — t. f. a cădea jos, a se prăbuşi.
9îiebertr<nf)t, 9fiebettmd)tigfeit, bie —, —en, infamie, /• itieberffrătf|tig, «. infam, niebertreten, (trittft, tritt, trai, trăte

SJÎiebcntttg
433
'Jtorb
nieber, niebergetreten, tvitt nieber), a călca în picioare; a scîlciă. Hîiebernmg, bie—, —eit, şes, ». cîm-pie, /; —tualb, ber es — ttmlber, pădure în şes, /'. uiebertoarig, adv. înjos, devale. nieberraerfeit, (mirfît, lutrft, marţ, toftrfe f	nieber, ntebergemoxfen, roirf nieber),
I.	a răsturnă, a trîntî, a da jos; a
? potoli; a învinge, a supune; ftd) —, a se arunca jos, a se prosternă.
'JJiebcrwerfiutg bie —, răsturnare, supunere, /.
nieberjieljeit, (jog, jbge nieber, nieber* gejogen, jieŞ(e) nieber), a trage în jos.
nieb(id), o. zarif, drăguţ, şarmant. 9îiebltd)îeit, bie—, graţie, eleganţă,/. 3îicb«agel, ber—, g, naget, feştucă de unghie,
ttiebrig, a. scund, scurt; ieftin, mic; jos. josnic, ignobil, vil.
; DHebrigfeit, bie —, scunzime, moji-l cie, abjecţ-ie, — iune, /.
I niemnlb, adv. niciodată, cîtaminul. V nienmitb, pron.nimen, nirne.
| 'Jîierc, bie —, - n, riniche, f. ră-runchiu, m; --nbejcfitoerbe, bie —, —n, nefralgie,/; —ntraieit, ber , g, friptură de la rinichi,/; — ent= junbung, bie —, —en, nefrită, /; —grie=g, ber —, fe§, gravelă, /; —nftein, ber — g, — e, (min.) jod, m; piatră nefritică, /. nieremformig, a. reniform ; - front, a. nefritic.
niefefit, a bură; a fonfăi. niejeit, a strănută.
Dtiefeit, bag —, â, strănutat, n. Dîieswitr,;, bie —, (bot.) cutcurig, m; bozăţel, m\ nngarifdje —, spinz, m; toeifee —, stirigoae, /.
Sîieprauri), ber—, §, —brâudje, uzu-frupt, n.
Dîiet, ba? —, §, —e, ţîntă, f. cuiu, n; — nagel, ber—,Ş, —ndgel, ţîntă,/. 9?iete, bie —, — n, bilet nul (de lo-, terie), n.
[ nieteit, a ţîntuî; —feft, a. prins cu | cuie; e§ tft niet= unb nagelfeft, este | imobil (parte din avere).
| Sîifotiit, bag —, g, nicotină, /.
| Kilpferb, bag—, (e)g, —e, ipopotam, m.
t Alexi Th: Dicţionar germ.-rom.
9îimlnt=g, ber —, ffeg, — ffe, nimb, n.
rază, aureolă, /. îtimnt, j. neţrnen.
nimmct=mef)r, adv. niciodată, odată cu capul nu; —jait, a. glnpav. Dîimmerfntt, ber -, g, glupav, m. itimmfi, nimrnt, f. neţmen.
Dîimrob, ber eg, —e, vînător pasionat, m.
itipen, a sorbi, a atinge cu vîrful degetului.
9£ipfad)e«, bie —, (pl.) zorzoane, bibelouri,/, pl; — geftetf, bag —, (e)g, —e, etajeră, / nirgeiib(g), adv. nicăiurea, nicăiri. 'JJifdje, bie —, —n, firidă,/, glaf, n;
—mit ăftnttergottegbilb, ediculă, f. 'Jtiijc, bie —, —n, lindină, /. con-drăţel, m. pl. ttiffig, a. iindinos. niftett, a cuibări; a se încuiba.
•Kijj, ţ. 9£tjfe.
Dciueau, bag —, g, —g, nivel, n. uiBelliereu, a nivelă.
9£ij, ber egr —e, zeu de apă, undin, m; —e, bie—, —it, nimfă, undină, /.
9ioai), ber —, Noie, m. liotei, a. nobil.
jtoch, adv. încă; irieber —, nici, nici;
—	baju, preste; — einmal fo ciel, încă pe atîta; — malig, a. repeţit;
—	malg, adv. încăodată; iarăşi. 9£otf, ber —, g, —e, căpătîiul unei
vergi de corabie, n.
Diorfc, bie —, —it; Dîocfen, ber —, g, găluşcă, /.
Dtomabe, ber —, n, —n, nomad, nomab/jd),a. nomad; — ifieren, a no-madizâ.
Dtomentlatur, bie —, —en, nomenclatură, /. repertoriu, n. Dîominahocrt, ber —, (e)g, —e, valoare nominală, /.
9£oite, bie —, — n, (muz.) nonă (al nouălea ton), /.
'Jlottitc, bie —, —n, călugăriţă, /. Uîope, bie —, —n, nod, n. itopen, a curaţi de noduri.
'Jlorb, ber —, S ; 'Jiorben, ber —, g, nord, m. miază noapte, /; — licţt, bag—, g, —er, auroră boreală, /; —meer, bag —, g, oceanul arctic, n; —offert, ber —, g, nordest; —
28
norbifcf)
434
itbtig
ţol, ber —, s, polul arctic, m; —feite, bie—, — n, partea dinspre nord, / ; — ftern, ber —, 4, —e, stea poiară, / ; — fturm, ber —, (e)8, — ftiirme, tramontană, /; — toeften, ber —, 8, nord vest, «; — tBtnb, ber —, e8, —e, crivăţ, aci-lon, »; borilă, /.
ttorbdfdj, «. nordic ; —roărtl, adv.
spre nord, cătră nord. itorblirfj, a. septentrional, borial. norgeln, f. nergeln.
9îorm, bie—, —en, normă, regulă,/;
dreptar, m. normat, a. normal, normieren, a norma.
'Jîorne, bie —, —rt, ursitoare, /.
ber —, e8, —e, (zool.) vidră, f. 9Wfjcl, ba8 —, 8, cofiţă, şopină (/2 litru), /.
- 'Jîot, bie —, Sîiite, necesitato, indigenţă, ananghie, lipsă; aporie, peire, nevoe, hămişeală, trebuinţă, scumpete, /; pericol, «; — leţ’rt beten, îi dă năcazul de nod; — fennt fein (Mebor, nevoia n’are stăpîn (necesitas ante ratlbnem est); iiufjerfte —, extremitate, /; fdfroere —, topenie, /; mit gettauer —, ca prin urechia acului; oţne —, fără să fie de lipsă; jur -, cîne-cîneşte; e8 ţat fcine —, nu te teme ; bantit bat eS fcine —, asta nu este de lipsă; e8 tnt mir —, mi-e de lipsă ; nit ettnaă — leibett, aduce lipsa vr’unui lucru; iu 3foten fein, a li în groaze; mit fnnţiţier —, f. ntit geitnuer - ; ftocf=
[d)tncrc —, ini. mii de draci! — nbreffont, ber —, en, -eu, reco-mandator; —nbreffat, ber —, en, —en, recomandat.ar, m; —obreffe, bie—, —n, recomandaţie (aunei cambie: au bosoin chez...)/ — onfer, ber , 8, ancoră de rezervă, /; —bet)c(f, ber —, 8, —e, expedient, n ; —briirfe, bie —, —n, punte temporară, »; —bnrft, bie —, —biirfte, trebuinţele vieţei, /. l>l; fcine — bnrft berridjten, a-şi face treaba, a ieşi la scaun ; — faM, ber—, (e)8, —falie, ananghie, /. caz de lipsă, » ; im —fad, la întâmplare ; —frift, bie —, —en,
termin peremptoriu,»; —geţdjrei, baă—, (e)8, strigăt de detresă, n\ •—l)dfcr, ber —, 8, salvator, mîn-tuitor, m; —ftilfe, salvare, mîn-tuire,/; — jatjr, baS —, 8, —e, an de disetă, m ; — litge, bie —, —n, minciună de detresă, /; — itagel, ber —, 8, — nagel, expedient. »; —bfeitnig, ber —, s, — e, bani albi pentru zile negre, m. pl; —r»if, ber —, 8, —n, strigăt de detresă, n ; — fd)it=fţ ber —, ffe8, —fcfjitffe, puşcătură de detresă,/; —ftatl, ber—, (e)8, —ftafle, maşină (a potcovarilor pentru caii cu nărav),/; —ftattb, ber—, e8, — fteinbe, lipsă, mizerie, /; —taufe, bie —, —n, botez de urgenţă,»; — n>ef)r, bie —, apărare legitimă, / ; — ^tucnbigfeit, bie—, —en, necesitate, ./; — jeidjcit, bas —, 8, semn de detresă, »; —ţudjt, bie —, deflorare, /. viol, n.
Dtoto, bie —, — en, notă. însemnare, f\ —bilitfit, bie —, —e, notabilitate, /.
DÎOtă'ţ, bei1™) 8, 4~e, notar, m. DJotar, ber —, 8, —e, notar public/ —iafâfanjlet, etudă, /. tlot=briitgeitb, a. urgent, grabnic; — biirftig, a. abia dajuns, calicos ; - -gebruitgeit, a. nevoit, silit, necesitat, constrîns de necesitate ; —(cibenb, a. lipsit de toate, căzut în mizerie, suferind ; -leibeitber SJedffel, cambie în suferinţă ; —
. mcttbig, a. necesar, neapărat de lipsă; — giirfjtigett, (genotjitcbtigt, not,yt(f)tige), a deflora, a violă (o virgină).
'Jlotc, bie—, —it, notă (de muzică); notă (însemnare), /; e8 getţt nad) —it, merge strună; —nblatt, bas —, e8, — blatter, filă de note,/; —nbud), ba8 —, 8, — biicfjer, carte de muzică, / ; — nţiutt, ber ober ba8 —, (e)§, - e, pupitru, n. notiercii, a notă, a însemnă. 9îotierung,bie—, —en, notare, cotă,/, notifijiereit, a notifică, uotig, a. necesar, de lipsă; —en, a constrînge, a sili; a pofti, a im-biiă; —enfaH8, adv. în caz de lipsă.
% 9î5tigung	435	06î>adj
I Wotignug, bie —, —en, insistenţă ; •	eonstrîngere, violare, /
} Slotij, bie —, —ett, notiţă, însem-\ nare,/; — bud), ba3 —, (e)3, — \	bitd)er, cornet, livret, n. giornă,/.
notiţ, n.
| notorifrf), a. notorie.
> Slobelle, bie —, —n, novelă, / arti-( col de lege supleetor, m ; --n= l jdjreiber, ber —, Ş, novelist, m.
9îo»entber, ber —, 3, novembrie, /
Dîobitiit, bie —en, novitate, /.
nu, int. hei bine.
9îu, ber ober bal —, 3, clipeală; in cinem —, întro clipă.
Sînmtcc, bie —, —en, nuansă, f.
Uiitfjierit, a. treaz, sobru; nemîncat; auf - ein Slîagen, pe nemîncate.
9îiid)teritf)eit, bie sobrietate; fru-galitate; sarbezime, /.
Sîiitfc, bie—, —tt, răutate de inimă,/.
Sîubei, bie —, —n, tăieţei, m. pl. fidea, /; —brett, bas —, es, —er, cîrpător; —flecfe, bie —, (pl.) an-darine, / pl; — graupe, bie—, fre-căţei, m. pl; —ţo(j, ba? —, e3, — Ijbljer, fâcăleţ.
nubclit, a făcăiî; a îndopă (pişte).
Diull, bie —, —en, nulă,/, zero, «; —itat, nulitate, /
nuli, adv. nul ; — uttb nidjtig, nul şi neadvenit.
numer/eren, a numărotă; — iţd), a. numeric.
9îummcr, bie -, —n, număr, n.
nun, adv. acum; deci, dar, aşadară; —aber, adv. acum însă ; — int. ian ! con —an, adv. de acum înainte; —ntefjr, adv. acum însă; — tntljrig, a. de acum, actual.
SJuntintur, bie—, —en, nunţiatură,/.
■Jtur, adv. numai, chiar.
nufd)elit, a borborosi.
Sîiifter, bie —, —n, nară. /.
I 9tu=fî, bie —, Dîitjfe, (bot.) nucă ; — | bantit, ber —, (e)3, — bnunte, (bot.) nuc, m\ — ţâţer, ber —, 3, (;tool.) gaiţă de munte, f.
9îut, bie —, —en. ghin, n; văciugă, /; —ţobel, ber —, 3, rindea de răclit, / nutfcpeu, a suge.
sjîutfd)!itnml)en, bas—, 3,sugătoare,/. nnB, a, de folos; bas ijt ju nicfjts —, asta nu-i bun de nimic ; — bar, a. util, productiv; —barer SBalb, pădure exploatabilă; —bringenb, a. productiv, lucrativ; fief) etlcaS ju — e macfjen, a profită de ceva; —ent, a exploata; — Io3, a.;inutil, nefolositor.
Wutpannienlmng, bie —, aplicare, / morală (a fabulei) f ; — bnrfcit, bie —, utilitate exploatoare, /; fid) jit —e rnadjen, ase prevalidă; — cu, ber —, 3, folos, cîşt-ig, a-vantaj, n; —cittgaitg, ber —, (e)3, —gange, daune-interese, /. pl; — —gnrtett, ber —, 3, grădină de e-conomie, / ; —ţolj, baS —, e3, —ţotjer, herestea, ./'; —lojigfeit, bie inutilitate, ineficacitate,/;
Htcjjcr, ber —, 3, uzufruptuar, m; —nicjjung, bie —, — en, uzu-frupt, «; —nie|ung3rcrf)t, ba3 —,
(e)3, - e, anticreză, /; - ung, bie —, en, exploatare, /; —«ngS* ţinu, ber —, 3, —plane, amenaja-ment, n; - lunlb, ber —, (e)3, — —tcalber, pădure în exploatare,/; —luafîcr, bas—, 3, apă menajeră,/. niiţ=e, a. folositor; —n, a se folosi, a trage folos ; — i. a folosi; a aduce folos ; —Itcf), a. folositor, util. utilitar.
Dîihiltcfifcit, bie —, folos, n. îlijmpfe, bie —, —n, nimfă, zînă,/.
o.
o, int. o, of, vai! —luef), aleo, valeu!
—	itein, ba nu.
Dafc, bie —, —it, oază, /
ob, prep. peste, dasupra, dinsus ;
—	conj. dacă, de cumva; al3 —, ca, şi cînd.
Obnrfjt, bie —, grije, luare aminte, pază, atenţiune, seamă,/; gib—, ia seamă !
obbe=ntelbet, —nannt, a. susmenţionat.
Obbncl), baS 3, azil, adăpost, « ;
28*
obbntffiog
436
Ober—
—lofigfeit, bie —, neadăpostire,/. vagabondaj, n.
obbadjiog, a. neadăpostit, fără că-păttiu, pribeag.
obbu-sieren, a obduce, a disectă.
Obbujienuig, bie—, —en, disecţiune, autopsi, f.
Obcbienj, bie—, supunere, obedienţă, ascultare, /.
oficui, sus, supra, dasupra; Don —rt pcrab, de sus în jos; cu dispreţ; —nan, adv. 3us, în frunte ; —n= auf adv. dasupra ; —nau§, a. a marele; —nbrauf, adv. pe dasupra; —nbreiu, adv. pe dasupra ; —nerttmpnt, a. snszis, susmenţionat, precitat; — tiljin, adv. supra-flcial, întreacăt; uon — nperab, adv. de sus în jos; Don — nperabbef)an= beltt, a trată cu aroganţă ; —r, adv. superior; de sus; —rfaxtl, a. stricat de tot, rău de tot; —r= ffacf)ficf), a. supraflcial ; —rpalb, adv. din sus de, dasupra ; —r» ţcfjlfidjiig, a. cu jilipul în sus; —r= ţlănbtg ober xneiblid), (bot.) a. epi-ginic; — rttaţnt, a. susmenţionat; —rmartg, adv. însus, din sus de...
Cber^abmiral, ber —, §, admirai general, m ;	—âtiefte, bet —, n,
—rt, staroste, m; —nmtmanxt, ber —, s, —feute, jude, judeţ, ni ; — nţ>pedationŞgerid|t, bas —, 4, —e, curte de casaţ-ie, —iune; — arm, ber —, S, —arme, arm, n. braţul (dela umăr pînă la cot); — âtntcf, ber —, 8, mînecă prepusă, /; — nrmînodieii, ber—, 4, humeruş, m; —arjt, ber —, e§, —arjte, medic primar, m; — ttnffdjer, ber —, S, inspector general, m ; — auffidit, bie -, inspecţiune generală,/; —ban, ber —, (e)§, —banten, su-praediflcat, n. construcţiuni dasupra solului, /. pl; —befefjl, ber —, §, comandă supremă, / ; — befef)(âl)n&er, ber—, §, comandant suprem, generalism, m ; - Scit, bag—, eS, —en, pilotă, /'; —boben, ber—, §, —bbben, pod (al caselor), n ; — biirgermeifter, ber —, 4 primar, m; — bireftor, ber—, S, pro-todirector, m\ — e, ber—, n, — n, superior, mai marele, m; — e, bas
-	, —it, parte superioară, /; — cigentum, bas —, (e)s, domeniu direct, n; eimteţmer, ber —, 8, perceptor general, m; —fclbljerr, ber —, ti, —Jt, beliduce, comandant suprem, m; —ffiidje, bie —, —n, suprafaţă, / ; fi(id|fid]feit, bie —, supraflcialitate, /; diletantism, n; —forftomt, bag —, eS, —Srnter, forestierie superioară,/'; —fiirftcr, ber —, 8, silvicultor superior, m; —forftnteifter, ber —, 8, şefsilvicultor, m ; —giif)ruitg, bie —, —en, fermentaţiune superficială, /; — geridfi, bag—, (e)8, —e, instanţă superioră ; curte de a-pel, /; —geţim 8, bas —, ţes, —fe, comice, /; —gcfpan, ber —, 8, —|>ane, comite suprem, fişpan, m; — getualt, bie —, —en, supremaţie, /; — genmnb, baS —, (e)S, —geroănber, togă,/; — fjnnb, bie— , preponderanţă, supremaţie,/; bie —ţanb geroinnen, a rămîneâ pe dasupra; —ftanţit, bas —, es, — pâubter, cap, şef, in. căpetenie,/; —ţan=g, ba8 —, jes, — băufer, camera magnaţilor (Ungaria); camera lorzilor (Englitera),/. senat (Romînia), n ; —pont, bie —, — pante, cuticulă; epidermă, /. in-tegument., n ; — pfiutdjeit, baS—, 8, cuticulă, /; — fjerr, ber—, it, —n, suzeran, in; — Ijerrlidjfeit, bie —, suveranitate, suzeranitate. /; — perrţdjaft, bie —, supremaţie, /;
-	-I)ofgerid)t, bag - , (e)8, —e, tribunal suprem, n; — poţmarţcpalt, ber —, S, —-ţcpade, marele mareşal al curţii, tn; — pofmeifter, ber —, S, marele maestru de ceremonii al curţii, m; — popeit, bie —, suzeranitate; supremaţie,/; —P0I5, bag —, eS, —pflljer, copacii (pă-durei), m. pl; —tiigciiicitr, baS —, S, inginer şef, m; —jager, ber —, g, sergent de vînători (soldat), şeful vînătorilor domneşti, m ; —fommerer, ber —, g, arhişambe-lan, m ; — fellcnnetfter, ber —, S, mare-chelar, m; —îeltner, ber —, 8, chelner-director, m; —fiefer, ber —, g, falca de sus / ; maxilar superior, m. mandibulă superi-
£56e*—
437
obfiegen
oară, /; —firdjeitrat, ber —, (e)s, —rate, consistoriu suprem; membru al consistoriului suprem,»»; —ffctb, ba8 —, e8, —er, pardesiu, n. mantilă, f; — fod), bet — 8, — fdcţje, marele-bucătar, m; — fiirper, ber —, 8, bust, n; (nttbe8gend)t, bas —, (e)8, — c, suprema curte provincială,/; —febcr, bas —, S, căpută, /; —tef)JisSfjerr, ber —, n, —rt, suzeran,»»; —(cîjrer, ber —, 8, învăţător dirigent, m ; — teib, ber —, (e)8, — er, corsaj, bust, n; —teutnant, ber —, S, —c, locotenent, m; —lidjt, baS —, (e)S, lucarnă,/'; —Itppe, bte—, —n, buza superioară, /; —marftfjalt, ber —, 8, —jdjdlXe, marele mareşal, m ; —mcifter, ber —, 8, staroste, m ; —ntunbfdjcnf, ber—, S, - e, rnare-paharnic. m ; — itotiir, ber —, S, —e,protonotar, m; —ofpjter, ber—, S, - e, ofiţer superior, »/;; —pfnr= rcr, ber —, 8, protopop, rn ; — poftantf, baS —, (e)8, —fimter, ad-minist,raţiunea generală a poştelor, /; — poftbireftor, ber—, 8, —eu, director general al poştelor, m ; —poftmeifter, ber —, 8, marele maestru de poşte,»;; — pritftbent, ber —, eu, —en,. prim-preşedinte, m\ —priefter, ber —, 8, pontifice, »/; —rnbbiner, ber —, S, marele rabin, - rang, ber—, (e)S, rang superior, n ; —redptungSfamnter, bie —, — n, curtea superioară de conturi, /; —vtdjter, ber —, 8, protojude, »»; —rittbe, bte—, -it, scoarţă, /; —rod, ber —, (e)8, — tbcfe, pardesiu, surtuc, palton, m; —fiinger, ber —, 8, protopsalt, ///; —fdjnurn, ber —, S, şlipcă, frişca, cremă, /; — fdjenfet, ber —, 8, coapsă,/, artan,»»; — fcfjeitfclfietn, ba8-, es, —e, femur,»»; — fdjiffsb fnpitiin, ber —, S, —e, comodore, m; —fdjlueUe, bie —, —n, pragul de sus, n ; —feite, bie —, — n, partea de sus, partea superioară, /; —ft, ber —, en, —en, superior, suprem; - ber —, en, —e, colonel, m; — ftabdarjt, ber —, e8, — firjte, medic-colonel, m; —ftafb meifter, ber , 8, marele comis,
»»; —ftetger, ber--, 8, şefciocănaş, m; — fteiterntmm, ber , e8, —lente, şefelemaciu, »»; —ftimme, bie —, discant, n; — ftlentiiaut, ber — 8, —e, locotenent-colonel,»»; —fHi.fi* rţeit, bas - -, 8, eS ift bei iţtit tm —ftiibdjen nid)t ridjlig, îi lipseşte o doagă: — ftnmdjtmeifter, ber —, 8, maior, comandant, m\ —taffc, bie —, —n, ceaşcă, /; — tafte, bie —,
-	eit, tasta cea neagră (la pian), /; - tei!, ber —, 8, - e, partea superioară, partea de sus, /; — —oormmtbfdjaft, bie —, —en, pa-raepitropie, /; —Borfteţer, ber —, 8, supraintendant, paraepitrop, m : —ttJnffcr, bae —, 8, şenal, n ; —toaffer fjaben, a predomina ; — roeft, bie —, lume subsolarâ, /; —jaţit, ber —, (e)8, — jafme, dinte de sus, m.
obgleid), adv. de şi, cu toate că, ()bf)nt, bte —, pază, priveghere, /. obtg, a. cel de sus, suszis.
Cbjeft, ba8 —, (e)8, —e, obiect, n ;
—ioitat, bie —, obiectivitate, /. Oblate, bte —, —en, bulină, ostie,/, oblicgctt, i. f. (fag, IBge ob, obgclegen, fteg(e) ob), a se ocupă; a incumbe; eâ liegt mir ob, sunt obligat. Dbliegettfjctf, bie—, —en, datorinţă, îndatorire, /. obligămînt, n. obligat, a. obligat, îndatorat, £>b(igattoit, bte—, —en, obligaţiune,./', obftgiereit, a obligă.
Obltgo, ba8 -, oblig, n,
Obmnttit, ber —, e8, —tnftnner, cap, şef, preşedinte, comandant, m ;
—	be8 ©d)teb?gerid)t8, supraarbi-tru, m.
Obvigteit, bte —, ctt, autoritate, diregătorie, /.
obrigfeitltd), a. autoritar, oficial, diregă toresc.
Obrift, ber —, en, — e, colonel, m. obfri)Olt, conj. de şi, cu toate că. obfdpueben, (obgefdjtoebt, fd)ioeb(e) ob), a plană; a fi iminent.
Qbfegttten, bte —, (pl;) prohod, //. Obfcroatt.t, bte —, —en, datină, re-gulă, ./.
Obferontort=um, ba8 —, tuns, —en,
observatoriu, »/.
obfiegen, (obgefiegt, fteg(e) ob), a iu-
oBffur
438
Cffijier
vinge, a birui; a triumfa. oBffur, a. obscur.
Obforge, bie —, îngrijire, /.
Cfift, bag—, eg, frupt, m\ poame,/'. pl) fanbierteg —, lisă,/; —bau, ber —, eS, pomărit, m; —baunt, ber—, eg, —bauttte, pora, m; —bauntjudjt, bie—, pomologie, —bredjer, ber —, g, prăjină de cules poame,/; —batce, bie—, —u, leasă, losniţă de poame, /; coşar, n; — gafele, bie —, —n, peltea, / ; —garten, ber—, g, pomet, n; — fjdnbler, ber —, s, merar, florar, m ; — jafjr, bag—, (e)g, — e, an fertil în poame,
m)	—fbrbdjen, bas—, g, fructieră, /; — fttrtbe, bie —, pomologie, f ; —marft, bag—, eg, —ntârfte, tîrgul poamelor, n ; —moft, ber —, eg, liur, m; — mu=§, ber —, feg, —fe, marmeladă,/, pistil,»; — ţflitcfer, ). — brecber; —reif, ber —, 3, pro-moroacă,/; — wein, ber—, s, cidru, ni; —jett, bie—, —en, timpul poa-.. melor, n; — jud)t, bie—, pomăriz/re. Obftlcr, ber —, s, merar, m. obftruieren, a obstruă.
Cbftriiftion, bte —, obstrucţ-ie, — iune; împiedecare, /. obfjon, a. obscen.
Cbfjiinităt, bie -, —en, obscenitate, mascara, /.
obtoalfeit, (obgenmltet, tDalt(c) ob), a se găsi, a exista, a supradomnî; —b, a. actual. oBUtofjf, conj deşi.
Ocţer, ber —, 3, oeră, /; brociu, m. Cdj=g, ber —, feit, — fen, bou, m ; junger - , june; ba ftefţen bie ©dp fen an S3erge, am sfeclit-o; —fetn gefdiledjt, bag —, g, —es, rasă bovină, /; — fenfjirte, ber —, n, —tt, boar, haidău, m; —fenfopf, ber—, (e)g,	- fiipfe, buran (arhitec-
tură), m ; —fenjienter, ber —, g, vînă de bou, /; —fenjunge, bte—, —tt, (bot.) mitruţă, /; —feret, bie —, —en, dobitocie, f. orf)f*en, a bovizâ; —ig, a. stupid. Orfer, f. Dd)er.
Obc, bte —, —n, odă, /.
Obe, bte —, pustietate, /. bie, a. pustiu, viran.
Obcttt, ber —, s, suflare, respiraţie,
duhoare, /; alte? mag — ţnt, toată suflarea, /.
Obern, bag —, §, —e, edemă, /. ober, conj. sau, ori, au; enttceber —, sau sau.
Obtrntennig, ber —, s, (bot.) turiţă-mare, /
Ofeit, ber —, g, Dfen, sobă, /. cuptor, cămin; —banf, bie—, —bdnfe, prichiciu, m ; —£>lec£>, bag —, (e)g,
—	e, capac, ir, — gabel, bie—, —tt, cocioarbă, /; —ntjd)e, bie —, —n, ocniţă, /; —trude, bie—, — n,vă-traiu, re; —robre, bie—, — n, horn, re; — rofte, bie —, —n, grătar, n ; —fdjirtn, ber —, §, —e, ecran, m.
offeit, a. deschis, liber, sincer, declarat, făţiş ; candid ; patent; —e, Sicile, loc vacant; auf —er ©trage, afară pe stradă; —er iîetb, pîntece deschis, re; —es ilidjt, lumină goală, —e©ee, largul mării, tn; —bar, a. evident, ostensibil, manifest, vederat; —bareit, a revelă, a manifestă; —Iferjig, a. sincer, franc, candid, ingenuu; — iunbig, a. notorie, public, eclatant, manifest; —funbig, macfjen, a divulgă.
©ffeinbarung, bie —, manifestare, revelaţiune, /; —goţanttig, apo-calipsă, /; — fieit, bte—, francheţâ, sinceritate, f) —fjergigfrit, bie —, sinceritate,/; —tunbigfcit, bie—, notorietate, /. ofenfiu, a. ofensiv. offciif(irf), a. public; - ntaclien, a publică.
Offcutlid)fett, bte —, publicitate, /. vileag, m) in bte — bringeti, a răsuflă, a transpiră, offcrievcit, a oferă, a sumit.e. ©ffert=e bie—, ofertă, sumisiune,/; —berţanblung, bte	—en, sumi-
siune, /.
offttctt, a deschide ; a destupă ; a căscă; a desfundă; einen Scidjttant
-	, a disecă un cadavru, ©ffertordum, bag —, g, -ia, pro-
moscomidie, /. offijielf, a. oficial.
Cfftjiet, ber —, §, e, ofiţer, m ; -gburfdfe, ber—, n, —n, vistavoiu, planton, m. ordonanţă, /.
iOfftgin
439
©fftjiit, bte —, — en, oficină, f. offt.îiiteU, a. oficinal, farmaceutic. effifioS, a. semioficial.
Offitttttg, bte —, —cit, deschidere ; gaură, destupătură; gură; oper-tură, /. burtuc, m. orificiu, n ; evacuaţiune, (a pîntecelui),/; fetite
—	firtbeit, a li constipat.
.Bfr, adv. des, adesea, adeseori; trie
-	-, de cîte ori? fo — als mogltcf), cit se poate mai des: —ntaltg, a. des ; frecvent, reiterat, repeţit ; —mal», adu. adeseori.
ofter, adv. mai adeseori ; —8, adv.
mai de multe ori.
Oflcr, ber —, §, ogru, m. ol), int. of, ah, vai !
Of)cim, ber—, s, —e, unchiu, moş, m. Dfjrn, ber —, 8, —e, vadră, /; unchiu, m; ohm (unitate de măsură pentru rezistenţa conductului electric), m.
of|tt=e, (prep.') fără;ba§ijlnid)t—e,asta nu i fără lipiciu : —ebettt, — ebieS, afară de; —egletdjen, adv. fără seamăn; — eţin, conj. şi fără de asta; —eroeiterS, adv. fără doar şi poate; —geacfjtet, adv. fără, neluat în seamă; măcară, cu toate că, deşi. Oljitmarfjt, bie —, — en, neputinţă,/, leşin, n. sfîrşeală, /; in fnllen, a leşină, a se pestrece; -Sanfatl, ber (e)8, — fade, sincopă, f. of)ttmiiri)ttg, «. neputincios, slab; e-vanuat, leşinat, postrecut; -mer= ben, a leşină, a se evanuă. ol) o, int. cum să nu, ho!
OI)r, bnS —, 8, —c, urechia acului;
toartă, /. belciug, n.
Cfjr, bas —, 8, —en, urechie ; jbnt fein — leiţen, a-şi plecă urechia la spusele cuiva; er fjat biete —en, nu vrea să asculte ; er fiatS fnttjh bte! f)inter ben —en, este un pişicher; cr ffaut iţn itbers —, îl rade fără săpun; er lâfjt bie —cit pn= gen, stă ploat; bis itber bie —en, pînă la os ; er ftecît bis itber bte —en in ©dpilbett, este înglotat în datorii; fid) aufs —legen, a se tolăni; er fyat ifţm einen grioî) ins — geieţt, i-a dat un fitil; ev idireibts fidis ijinter bie — ett, ia a minte : e» ift mir ju -en gefommen, am
Dl
auzit; er liegt ibnt in ben —en, nu-1 slăbeşte cu rugămintele sale; er ţaut iţit iiber bie —en, îl frustrează; —briile, bie—, —n, paro-tidă, /; — enbeidjte, bie —, confesiune auriculară,/; —enbldfer, ber —, 8, sicofant, m; — enbISferei, bie —, — en, calumnie,/; — enbrauţen, bas —, S, vijăitul urechilor, m ; —enfietlfunbe, bie — otiatrie, / ; —enflingen, bas—, ţiiuitul urechilor, n; — enfc^tnalj, ber —, es, ce-rumen, m ; — enfdmtams, ber —, es, - fdjmâufe, regal al auzului, n; —enfdjinerj, ber —, es, - eu, văjit, m; -fptegel, ber—, s, ot.oscop, n; —enjeuge, ber —, tt, —tt, martor auricular, m; — enjroang, ber —, es, otalgie, /; —eule bte —, — tt, (zool.) ciof, m; —fetge, bie—, —tt, palmă, calcavură, scatolcă, /; — feigen geben, a pălinuî ; - -getjang, bas —, es, —e ; —geţenl, Bas - -, (e)s, —e, cercel, m; —ftffeu, baS—, 8, căpătîiu, n; — lapţxfjen, baS —, 8, lobul urechii, m\ — loffet, ber—, s, scurmurechie, n; —mttfd)el, bie —, —tt, elice, /. pavilon (al urechii), n ; —rtng, ber —, (e)§, —e, cercel, m; —trompete, bte —, —n, tubul lui Eustachie, m ; — murm, ber —, (e)S, — murnter, ure-chelniţă, /. ofjrfeigett, a pălmui.
Dfluţwfiott, bte —, - cit, ocupare,/, gffnpiereit, a ocupă.
Dfonont, ber —, S, - e, econom ; a-gricultor, m ; —ie, bie —, —en, economie. /. ofonontifcti, a. economic.
Dftarebanb, ber —, (e)§, —biinbe, volum în octav ; — e, bie —, —n, octavă, /; —flote, bie —, — n, fla-geolet, n.
Dftobcr, ber —, 8, luna lui octom-vrie, /.
oftrififiercit, a împune. otulieren, a altoi, pfmnettiţcfj, a. ecumenic.
Dl, baS—, es, —e, oleiu, uleiu, untdelemn, n; —inS g-cuer gtefeen, a a-ţîţă pasiunile; — auf bte SBogett gieţjen, a îmblînzi furtuna; — baum, ber —, eS, — baunte, (bot.) măslin,
Oteanber
440
Orbeit
m; — beţâlter, ber —, t, băşică (pentru uleiu), /; —bitb, bat —, (e)§,—er,oleopticură, n; —brucfbtlb, bat —, (e)t, —er, oleografie, /; —gbţe, ber —, n, — n, butuc (de om), m ; —fud)en, ber —, t, mălăoiu, n. turtă de in, /; — lampe, bie —, —n, candelă, ga-zorniţă, /; — miliţie, bie —, — n, fabrică, de uleiu, /; — pflanje, bie —, —n, plantă oleaginoasă, /; —ung, bie —, — en, miruire, /; Ie|te —ung, maslu, m; — uieibe, bie —, —rt, (bot.) răchită, /; —jiveig, ben —, (e)t —e, ramură de mas-lin, /
Olcattber, ber —, 3, (bot.) leandru, rododafin, m.
Dfeafter, ber —, t (bot.) măslin sălbatic, m.
<>f«en, a unge cu oleiu; —ig,<*. uleios.
JDllnpotriba, bie —, giuveciu (mâncare), m.
Olitie, bie —, —n, măslină, /; -n= baum, ber —, (e)s —bâunte, măslin, m\ —nţain, ber —, §, —e, măslinei, n; +±inbl, bat/f-* (e)â, undelemn, m.
oliiinifnrlicn, «. măsliniu.
Ombronteter, ber —, t, ombrometru, pluviometru, m.
Omett, bat —, t, Dmina, omen, piază, /. augur, ursusluc, n.
omtttoS, a. de rău augur, de piază rea, ursuz.	[bus, n.
Omittbu»», ber —, [fes, —ffe, omni-
Oltuitde, bie—, malahie, masturbaţie, /; —ift, ben —, en, —en, mas-turbant, m.
Onfel, ber —3, unchiu, moş, n.
Ontj, ber —, et, onix (specie de agat) m.
Opal, ber —, (e)t, opal, m.
Oţier, bie -, —n, operă, /; —n= gucfer, ber —, —t, binoclu, m; — bau»t, bat —, [et, —ţctufer, operă (edificiu), /; —nfăngtr, ber —, §, operist, m.
Cpcradeur, bie —, t, — e, operator, m; —tion, bie—, —eu, operaţiune, /; —itonsfetb, bat —, et, —e, eşichierul de operaţiune, m.
operiercn, a operă.
Cpermeut, bat—, t, aurpigment, m. rismă galbină, /.
Opfer, bat —, t, jerfă, f. sacrificiu, prinos, n; victimă, /. ofrandă, /
-	-altar, ber —, t, —tare, jertfelnic, m; —er; ber —, t, sacrificator m; —feft, bat -, et, —e, olocaust, «; —gabe, bie —, —n, ofrandă, /;
-taften, ber —, t, gazofilachie, — felcf), ber —, (e)t —e, potir, w; — latnnt, bat —, (e)t, — liimnter, victimă nevinovată, /; - [tocf, f. — fafteit, —fier, bat—, et, — e, victimă, /; — tifdj, ber —, et, —e, jertfelnic, prestol, n; — tob, ber —, et, —e, martir, »; —ung, bie —, en, jertfire, sacrificare, f; —tnein, ber —, t, paos, ».
npfer, — frenbig, —tuiitig, a. gata spre sacrificiu, —n, a jertfi, a sacrifică, a miolă; — ritllig, j. ---frenbig.
Opium, bat —, t, opiu, ofion, m.
Opponent, ber—,en,—en, opozant, m.
optiereit, a opta, a alege; a se decide (într’o parte, sau în alta).
Optif, bie —, optică, —er, ber —, t, optician, m.
optifdj, a. optic.
Oputttie, bie —, (bot.) nopal, m.
Opnâ, bat —, Dpera, op, n.
Oralei, bat —, t, oraclu, n. — [prud), ber —, (e)t, — jpriidje, prorocire,/.
Orange, bie —, —n, (bot.) portocală, naramză, /; —nbaum, ber —, (e)t,
—	baunte, portocal, m; — nbliltem maffer, bat —, t, apă de flori, /;
-ne, bie —, en, orangerie, grădină de iarnă, f.
orangettfnrbeit, a. portocaliu.
Drmigutaug, ber —, et, —e, (zool.) urangutang, m.
Oratot=iunt, bat —, —iuntt, —ten,
oratoriu, n.
Orbitpittnt, ber —, lumea în tablouri, /.
Drdjefter, bat , t, orchestră, /
Orfptbgewăcfjfe, bie —, (pl.); orchi-dacee, f pl.
Orbal, bat —, t, —ien, ordalie,/.
Orbea, ber —, t, ordin, cin, rînd, n. tagmă, /; decoraţ-ie, — iune, cavalerie, /; — tbanb, bat —, et, —banber, cordeaua decoraţiunei, /; —tbruber, ber —, t, —bruber.
orbentlid)
441
Crtljoboje
călugăr, m; —âgeiftlidje, ber —, n, î —nf ieromonah, m; — Igeliibbe, bas —, — rt, profesiune, /. vot,
; n; -3gefeHf(f)aft, bie - -, - en, con-gregaţiune, /; — 3fleib, ba» —, es, —er, rasă,/, periman, n. — sfreuj, bas -, es, —e, cruce, decoraţiune,
[ /; —c-rerţcl, bie —, regula tagmei, /; — Sritier, ber —, —3, cavaler al ordinului, m; —Sftern, ber —, (e)s, —e, stea, decoraţiune, /; -I Sjeidjrit, bas —, —8, distinctivul I ordinului, n.
j. orberttliri), a. cum se cade, regular, ţ regulat; ordinar; —er ijJrofeffor,
[• profesor definitiv, m. — adu. cum > se cade.
Orber, bie —, —tt, ordin, n.
I iOrboitang, ber —, — en, ordonanţă,
|	/; —offigier, ber —, 8, — e, oJiţ'er
s de ordonanţă, m.
I orbiităr, a. ordinar, mojic, de rînd. ţ ©rbinartuts, ber —, -en, medic de l casă; profesor de clasă, /.
' riDrbinatiott, bie - en, hirotonire, f.
iorbiitiercu, a ordonă,, a scrie o ordonanţă (medicală); &,!hifeffiWffl] orbincn, a regulă, a ranjă, a aranja, a aşeză; -ungstnagig, regular; —nngstuibrig, contrar ordinei | Orbtt=en, bas —, s, rînduire, clasare, ţ- /; —er, ber s, aranjor, rîn-I duitor, m.
; Orbttuug, bie —, —en, ordine, rîn-;■ dueală, regulă; aşezare; clasă,/’;
rang; in — bringen, a regulă, a . pune în regulă, a capul; —gliebe,
’ bie —, spirit de bună rîndueală, /	n; —Şruf, bie —, (e)3, — e, chemare
la Online, f; -sftrafe, bie —, — n, amendă. ./’; — Sjaţl, bie —, — en, număr ordinal, m, ş: ©rboitaitg, f. Orbinanj.
Orbre, bie —, —g, ordin, n. poruncă,/.
; Organ, bas, S, —e, organ, »; voce, ţ /; — ijation, bie —, - cit, organi-zaţiune, /; —tsntutS, ber —, —en, organism, n; — ift, ber —, cit, —
|	en, organist, m.
I orgatti feb, a. organic; —fieren, a or--	ganiză.
' Orgel, bie —, - n, organe, /. pl. -::	fţhelen, a sună organele;	Imiter,;
bec —, S, constructor	de	organe, j
m; —pfeife, bie —, —n, fiuer, n; —faften, ber—, s, — faften, flaşnet, n. orgă de Barbarie, caterincă, minavetă, /; — jpieler, ber - , s, organist, >«; —roerl, bas , S, organele (toată instalaţia), /. pl; —jug, ber —, s, — gitge, registru de organe, n.
orgelu, a cîntă din organe; a flaşnetă; a fluerâ.	[buş, n.
Orgie, bie —, —en, orgie, / gium-orientaltfd), «. oriental, oricuticreit, a orienta.
Original, bas —, §, —e, original;
—itât, bie —, originalitate, / origincll, a. original.
Orisflrtiitmeit, bie —, —n, pară de flacără, /.
Orfan, ber —, S, —e, uragan, n. Orlenn, ber —, s, orlean, văpsea portocalie, /
Orlogfrfjiff, baS —, (e)3, — e, corabie de răsboiu, n.
Ornat, bas —, (e)§, - e, ornat, n.
odăjdii, /. pl.
Dntitijfllog, ber —, cu, —en, ornitologia;—ie, bieJ-1, ornitologie, / oniitologifd), a. ornitologic.
Orjeilte, bie —, corişor, n. văpsea de corişor, /
Ort, ber —, (e)s, Crter, loc, n. localitate. /; an — unb ©telle, la faţa locului; an aflen —en, pretutindeni; gef)origen — s, la locul său; la locul cuvenit; —banf, bie —, - banfe, bancă în corn, /; — fegei, ber —, Ş, popică din corn, f; —mal, bas —, §, — maler, semn de hotar, n; — «befdjretbung, bie —, —en, topografie, /; —sbcjd)affen= ţeit; bie —en, configuraţiune locală,/; fd)aft, bie—, —en, localitate, f ; — feţeit, bas —, Ş, —e, orşie,	—ggebâd)tin=s, bas —, j)eâ,
-	ffe, memorie de orientare, /’; —Igeiftlic^e, ber—, n, —n, preotul local, m; —srteb, ber —, (e)S —e, raza satului, /; —Sfeucţie, bie —,
—	en, eudemie, /; — ăfinn, ber —, (e)s, simţ local, n; —sBeranbcrung, bie —, —en, deplasament, n; — bBorftnnb, ber—, (e)3, - -ftiinbe, prl-
l mar, jude comunal, rn.
[ Crtl|o=boje, ber—, n, --n, ortodox, m;
ortfjografifd)
442
ftadeit
— boj:te, bie -, ortodoxie, /; — grăbi), ber- , en, —en, ortograf,
—grapţie, bie,------en, ortografie,/.
ortfjo=grafifd), «. ortografic; —pdbifcl), a. ortopedic.
iirtlid), a. local, tipic, eudemic. Ortlid)fett, bie —, — en, localitate,/. Ofe, bie —, —en, urechie (de ac);
boartă; cheotoare, /. obnmtttfrf), a. osman Oft, Oft=en, ber —, (e)§, răsărit, est, m; totnb, ber —, (e)8, — e, eur, m. Offcrmbenb, ber - , 8, —e, sîmbăta paştilor, /; —blunte, bie ~, —n, (bot.) dădăţel, m; —ei, bal —, e§, —eter, ou roşu, n; — tt, bie —, (pl.) paşti, /. pl; — faften, bal —, 8, paresimii, »; — feft, bal —, e§, —e, paşte,/; - lamnt, ba8 —, (e)8, —ltinuner, mielul pascal, m; — Insei, bie —, (bot.) burueană de rîmf,/; —tngeigetuâd)fe, bie —, (pl.)
BCU Cluj / Central U
SfSanr, bal —, 8, — e, păreche, /; ju —en ireiben, a fugări; —ung, bie —, —en, împărăchiere, /.
pnnr, a. cu soţ; cîţiva, câteva; —en, a împărechiâ; ftd) —, a se îm-părechiă; —tueife, păreche de păreche.
SjJace, bie—, —n, pas (al calului), m.
Şnd)t, ber —, (e)8, —e, arendă, /. apalt, n ; —aitfd)Iag, ber —, (e)8, —fdjlctcţe, preţuirea unei arenzi,/; —gelb, ba8 —, el, -er, arendă, /; —gut, b«8 —, el, — giiter, aren-dăşie, /; —fjof, ber—, (e)8, —fiofe, arendăşie, /; —Ijerr, ber—, n, —tt, moşier, m ; — ţaber, ber —, 8, arendaş, m; - fdjiding, ber —, 8, —e, arendă,/; —ung, bie—, —en, arendăşie, /; — jitt=8, ber —, fe§, —fe, arendă, ./'.
))ad)t=en, a arendă; -ffieife, adv. locativ.
SfJacffietr, ber -, 8, arendaş, ?»; —in, bie —, —nen, arendăşiţă, /.
Şaif, ber —, 8, îpde, pachet ; ntit Sad ttnb -, cu toate catrafusele, cu căţăl şi cu purcel; — fcţlagt
aristoloehie. f. pl; — toodje, bie —, —tt, săptămâna luminată, /; — jeit, bie-—, —en, timpul paştilor, n. ofterlid), a. pascal, oftfirf), a. spre est, spre răsărit, oftmnrtb, a. ânspre est.
Ottcr, bie—, — n, (zool). lutră, vidră; năpârcă ; aspidă, / ; — ngejudjt, cuib de vipere, n.
Cjalfitttre, bie —, acid oxal, n. ojtutffnurcâ/SnlA, ba§ —, oxalat, n. Ojţoft, ba8 —, (e)8, —e, hogsed, (măsură englezească pentru lic-vide — 125 litri), n. ojt)bierett, (ojtjbiert, ojt)bier(e), a oxidă, ojrttbtfcfic Steine, (pl.) silicate, /. pl. Ojtigett, bal —, 8, oxigen, m. C/eatt, ber —, 8, —e, ocean, n. Cgelot, bal —, 8, —e, ianod, par-dos, m,
Djon, bal —, I, ozonă, /.
^ersity Librar) Cluj
fief), — bertriigt fief}, ei se ceartă ei se iartă ; —an, ber -, 8, ză-vod, m: —er, ber —, 8, legător, in; —erei, bie —, îmbalare, împachetare, /; —erloţn, ber —, 8, — lbfjne, embaliatică,/; —efel, ber—, 8, măgar de povară, m ; — fa=fs, bal —, ffe8, — faffer, butecolet; — fjof, ber —, (e)8, —fjBfe, întrepo-zit, n ; — fitedjt, ber —, (e)8, —e, legător, ambalagiu, m\ —îeinttmnb, bie —, —e, pînză de împachetat, /; — meifter, ber —, 8, legător, ambalagiu, m; —nabel, bie —, —n, undrea, /; —ţtapier, bas 8, hârtie de împachetat,/; —ţtferb, bal —, eS, —e, cal de sarcină, m; —fattel, ber—,8, —fâttel, samar,»; —ftod, ber —, (e)8, —ftbde, crîm-poiu, tecărâu. n ; — firid, ber —, (e)S, —e, sfoară, / ; —trager, ber —, 8, hamal, m ; —lud), bal —, (e)8, —titdjer, pînză de împachetat, /; — roagett, ber —, 8, car de bagaje, furgon, n.
Şadtfjett, bal —, 8, pachetaş, n.
fiadett, a prinde, a apucă; a împa-
ţjjntfctt
443
Şapţ>
chetă, a legă (marfă), a îmbală : mit ben 3df)neit - , a încolţi; nocf biţi) iert, cară-te de aici ! — b, a. apucător, sezizant.
Şarfett, bae 8, —e, pachet, n ; —Boot, bag - , (e)8, -e, pachebot, naie curieră. /.
ŞţSarffottcţ, ber —, 8, ruolz, m. Şâbmjog, ber —, en, —ert, pedagog, m; —if, bie —, pedagogie, /; — turn, bas—, — g, —ia, internat, n. $abbe, bie - , —n, (zool.) broască ţestoasă, f. pabbcn, a bălăci
'ţţabberf, ber —, 8, —e, curte ( de alergat pentru cai), /. pnff, mt. but, poc; —eu, a pufni. (£agc, ber —, -n, paj, copil de casă, m.
patllc, a. galbin deschis, păiu.
'^air, ber—, 8, —st, pair, m; — idjatt, bie —, pairie,/; —gfammer, bie—,
-	-n, camera lorzilor, f ; — fd)ub, bor —, (e)g, — e, nominaţiune de lorzi, /.
ifatet, ba» —, (e)Jţ 1— 6, pachet, ». ijtaft, ber—, (e)8, — e, pact, contract.//, pnftieren, (paftiert, pafttcr(e), apactâ. Şafaft, ber —, eg, —lâfte, palat, n • —bietter, ber —, 3, iedecliu, m. Şalete, bic —rt, paletă, /. Şalifatiber, ber -	3, palizandru, m.
S|$a(iîfabe, bie —, —en, palanca, /. pnflifabieren, a palisadă, a ţărcui. Şallnfcf), ber -, eg, — e, paloş, n. i|5all=mm, ba» -, iunt», --ia, talar,». SjSaltmbaum, ber—, eg, -bâume, palmier, flnic, curmal, m ; — blatt, bag—, (e)g, — blfitter, spin de palmier, m\ —e, palmier; tţm gebiifjrt bie —, lui i se cuvine laurul; — foţi, ber —, 8, (bot.) floare de palmieri, /; —ol, bag —, 8, unt de ■palmier, m ; — ţonntag, ber —, 8,
—	e, dumineca floriilor,./'; —groeig, ber —, (e)8, -e, stîlpar de palmieri, n.
'£nntpl|(et, bag —, §, —e, pamflet, n. ijSnnbefteu, bie—, (pl ) pandecte,/. pi, $aitee(, bag- -, g, - e, lambrizare, /. ijjaitier, bag —, g, —e, bandieră. /. ţpaitif, bie —, panică, spaimă năprasnică, /. paitifrf), a. panic.
panfrfjeit, î. pantfdjcn.
Şanfen, (9ftagen), ber —, 8, (zool.) ierbar, m.
'ţ'aittljcr, ber —, 8, (zool.) pardos, m. panteră, /.
'bsrtittl)cott, bag —, 8, panteon, n. îjjaitdiie, bie —, 8, —n, galenţă, /. l'antofţel, ber —, 8, — tt, pantof; condur, meş, m ; - f)e(b, ber —, ett, —en, muierce, f ; — bag —, eS, plută, /; — matfjer, ber —, 8, pantofar, caval', m.
Şnntomime, bie —ti, pantomimă,/. paittomimifd), a. pantomimic, pautfcfjen, a bălăci; a amestecă. Şaitjţer, ber —, 8, zea, platoşă, lorică, cuirasă,/; —ftanbfefeufi, ber—, 8, — e, mănuşă de fier,./'; — Ijetnb, bag —, (e)g, —en, prejuitoare, /; —fette, bie—, - n, lanţ dublu, «; — td)itf, bag—, g, — e, euirasată,/; —tier, bag—, 8, — e, (zool.) tatu, m. paitţtrtt, a cuirasă, a înzelă.
1'iiottie, bie —, — n, (bot) peonie, /. i*opa, ber —, s, —8, babacă, /. îjiapngei, berary, 8, —en, (zool.) papagal, cacatoe, ?«. papcbtg, flecar; —n, a flecari, papier, bag—,8, —e, hîrtie,/; (prov) ba»— ift gebttlbig, hîrtia suge; — bogen, ber —, 8, —65gert, coală de hîrtie,,/'; —bute, bie —, —n, t oc, »; — fjanbel, ber - , 8, papetărie,/; —ţanblcr, ber - -, », papetar, /» ; —ţaublung, bie , — en, papetărie, /'; madjer, ber—, 8, fabricant de hîrtie, /; —mafie, bic —, —n, papiemaşe, n\ —m&tter, ber—, 8, fabricant de hîrtie, m; - îmutilm», ber , ffe-5, — ffe, (zool.) orgonant, m; —ipane, bie —, \ pl.) făşioare de hîrtie, /. pl. confeti, m. pl ; mtcfel, ber , 8, pa,pilotă, /. pnpierit, «. de hîrtie.
'•linpilottc, bie - , — n, papilotă, /-ifiapif =mu=8, ber —, ffeg, papism, m\ —terei, bie —, —en, papistăşie,/. papifttfdi, a. papistic. i)iapp, ber —, g, cir, cleiu, colărez, /»; - arbeit, bie -, —en, cartonaj, )*; —e, bie—, carton, n. mucava, /'. colărez, m. pastă, /; —enbanb, ber —, eg, —bânber, legătură în carton,/; -enbectel, ber —, 8,
Şap^ct
444
Şnfţage
carton, n. mucava, / ; --enytiel, ber —, g, bagatelă, /.
Ş ap (tel, bie —, —it, (bot.) plop, m; —rufe, bie —, —it, (bot.) floare neagră, /; —ttteibe, bie—, —it, (bot.) plop negru, m. piippeftt, a nutri (un copil), pappett, a lipi (cu cir), a cartona, papperlnpnp, int. treanca fleanca, mere acre; vorbă să fie. pappig, a. cleios, împăstat.
Şnpft, ber —, es, Şapfte, papă (de la Roma), /; —frone, bie—, — tt, tiară, /; —turn, bag —, g, papalitate, /.
ţj5apftlcr, ber —, s, papist, m. păpftlirt), a. papal.
Şarabcf, bie—,—eit, parabolă, pildă,/'. Şnrabc, bie—, —n, paradă,/, alaiu, n; idj f)abe ifjtn bie — bunf)geid)lagett, i-am tăiat parada (lovitura de a-părare la duel); —uniform, mare ţinută, /; — jimitter, bag —, g, salon, n. casă dinainte, /. (mrnbieren, a paradă.
Şarnbies, bas —, )eg, - fe, raiu, eden; —sapfel, ber —, §, — apfel, (bot.) merişor de aur, m- patlagea roşie, dumadă, /; —Stoitroe, bie —, —n, (zool) văduvă, /. pnrnboj, a. paradox, pnritllei, a. paralel.
ŞaraHriflflffe, bie —, —n, clasă divizionară (de şcoală), /.
Şarnfit, ber—, en, —en, parazit, m. Şnrnfolftţnntmm, ber —, (e)S, (bot.)
burete şerpesc, m.
Şărd)ett, bag —, g, părechiuţă, pă-reche de amorezaţi, /;
Şarber, ber—, g, (zool.) pardos, leopard, m.
Şnrbott, ber —, (e)S, pardon, m. Şnrettfpefe, bie—, —n, paranteză,/. Şnrforccjagb, bie —, —en, goană de cerbi, /.	[fum, n.
Şorfiint, bag—, s, —e, parfum, pro-Şari, bas —, alpari, n. paritate, /. Varieteu, a pară; a fi ascultător; a paria, a se rămăşi.
Şarf, ber —, S, —e, parc, »; —ait= lage, bie —, —n, parcaj, n. Şitrlett, bag —, (c)g, —e, parchet, n. Şarlantent, bas —, (e)§, —e, parla-
ment; —ar, ber —, s, —e, parlamentar, n.
Şartttcfattfâfe, ber—, g, parmezan, m.
Şarottiie, bie —, —n, parohie, eno-rie, /.
Şarobie, bie —, —en, parodie, /.
parobieren, a parodia.
Şnrotfe, bie —, parolă; lozincă, /.
Şavofi, bag —, g, paroli, n; jbm — bietett, a sfrunta pe cineva.
Şart, bag —, g, —en, parte, /; fjalb — ntadjen, a împărţi (un folos în două).
Şartei, bie —, —en, partidă, parte; facţiune, / ; —gangei, ber —, g, partizan, aderent, m ; — genoffe, ber —, n, —n, copărtaş, m ; — geift, ber —, eg, spirit de partidă, n; —lidjfeit, bie —, părtinire, / ; —lofigleit, bie—, imparţialitate, /; —ntann, ber —, (e)g, —tnanner, partizan, m\ —ung, bie —, —en, neunire, destinare, împărechere,/.
pnrteidfd), a. parţial; — Itcf), a. părtinitor; —log, a. imparţial.
Şnrterre, bag,—, g, parter, n.
Şurile, bie—, —en, partidă; excur-siune, /; lot, n\ —fiiţrer, ber —, g, picher,)»; —mare, bie—, marfă de ocaziune, /.
Şartifet, bie —, — n, particulă, f.
Şaritfane, bie —, —tt, suliţa,/'.
Şariitiir, bie —, —en, partitură, /.
pnriijipierett, a luă parte.
Şarincr, ber—, S, partener, părtaş,
Şaroettii, ber —, S, —g, parvenit, ciocoi u, m.
Şarje, bie —, — n, ursitoare, /.
Şarjette, bie—, —n, parţelă, hliză,/.
parjcllierett, a parţelă.
Şnfcf), ber—, es, —e, dublu (în jocul cu zări), n.
Şafcţn, ber —, g, paşa, /'.
pafcţeit, a aruncă un dublu (în jocul cu zări); a face contrabandă.
Şafdicr, ber —, s, contrabandist, »t; —ei, bie —, —en, contrabandă, /.
Şafpet, bie —, —tt, vipişcă, /.
Şagguill, bas —, g, —e, pamflet, «; —aut, ber- -, en, —en, pamfletar, m.
Şnffag=e, bie —, —en, pasaj, n. trecere, /; —ier, ber —, §, —e, pa-sajer, m ; — iergut, bag - , 3, —
445
i\ Şoîfaut
gftter, bagaj, n ; efecte de pasa-jer, pi
( Şaffant, ber—, eu, —en, trecător, m. \ Şnjfattoittb, ber —, eb, —e, moşoiu,
:	alizeu, n.
pafîcn, a se potrivi, a conveni ; a f	se cuveni; a prinde bine, a şedea
i	bine (o haină); aitf jb —, apîndi
;	pe cineva; a păsul (cu cărţi); jo
;	ţaţjt e8 mir ef)er, aşa îmi mai vine
;	la merchez; eb ţmfjt mie bie gauft
1	aufb Sluge, se lipeşte ca nuca de
părete; cei ţmfjt nicţt, nu se potriveşte, şade rău; nu se cuvine; —b, a. potrivit, întocmit, convenabil, convenient; acomodat; cuviincios ; ju —ber 8ett, la timp oportun.
ţjuffier=bar, a. practicabil ; —en, a trece, a merge; i. f a se întîmplâ.
Şaffier=jd)ein, ber —, (e)b, —er, — jcttel, bcr —, 8, pasavant, n.
Şafjioit, bie —, —eit, pasiune,/; —bbhtnte, bie , —n, (iot.) paţi-floare, /; vge[d)i(f)te, bie , isto-
- ria patimelor, /; — gtuodje, îlţftatd săptămîna patimelor, f.
) ţmffiu, a. pasiv.
Şafte, bie — — n, pastă, /.
ţjSoftctc, bie —, tt, —n, pastetă, plăcintă,, /; -nbader, ber —, b, plă-cintar, m.
Şaftiuafe, bie —, —n, (bot.) păstăr-nac, m.
Şajtor, bcr —,	- en, păstor, pa-
roh, m\ nt, bab —, es, —e, parohie, f.
Vor, u. convenabil; eb fontmt ifnn 511 —, îi convine ; ju — fommeit, a veni bine.
Şa=jj, bcr , ffc8, ţţSciffe, paşaport, n; pas, defileu, n. trecătoare, f; — gang, ber —, eb, buestru. n ; — ganger, ber —, 8, buestraş, m.
Şat=e, ber —, it, — tt, naş, fin, m ; —enbrtef, ber —, (c)8, —e, carte de botez, «; —enftelle Bertreten, a boteză; —in, bie —, —tten, naşă, fină, /.
Şatene, bie—, — tt, patenă,/. disc,?;.
Şntent, bab —, eb, —e, patentă,/, brevet, n.
Vatentieren, a patentă, a brevetă.
Şat =er, ber —, erb, —reb, părinte ;
Şedj
—ernofter, bnb —, tatălnostru, m; —ernoftermerf, bab , (e)b, — e, macara, /.
Vot()etif(f), a. patetic; pasionat. Şatf)o=§, ber—, ffeb, patimă, pasiune;
intonare patetică, /.
Şatient, ber —, en, —en, paţient, pătimaş, bolnav, m.
Şaftita, bie —, patina ; rugină (de vetustate pic bronzuri), f Şatriot, ber —, en, — en, patriot, m. ţtntriottftf), a. patriotic.
Şatri.picr, ber - , b, patrician, m. Şotron, ber —, b, —e, patron; căpitan (do corabie mică); ipochimen, m.
Şntrome, bie —, — n, model, tipar, n; cartuşă, /. fişic, n; —tafdje, bie —, —en, cartuşieră, pereviză, gi-bernă, lăduncă, /.
Şntnmille, bie ■ , patrulă, raită, f. Vatfrfi, int. paf; —en, a fleşcăi, a bălăci, a măcăi.
Şatfdpdjen, bab —, b, mînişoară, /; — e, bie—, —n, fleaşcă, băltoacă; mînişoară, /; pantof, m ; încurcătură. /. hal, n• —fjănbdjen, bab -, b, mînişoară, /.
Şatte, bie —, — n, răsfrîntură (a unei haine),/; capac (al unui buzunar), n. clapă (a unui plic de scrisori), /. paţtg, a. arogant.
Şaţtgfcit, bie —, aroganţă, /.
Şaufe, bie—, —n, timpană,/; —vet, bie —, — en, părueală, f. paufett, a bate.
Şaublmrf, ber —, 8, —e, buflea, /. Vaublmftg, a. bucălat.
Şanfd), ber —, eb, —e, cocor: in — itnb SBogeit, davalmc; — aljunttne, bie —, —n, contingent, n. paufrljaliereit, a contingenţă.
Şaufe, bie —, —n, pauză; calcă, /. ţaufeit, a calcă, ţmufiereit, a pauză.
Şatiinit, ber (e)b, —e, capcîn, m. Şnotflon, ber —, 8, —e, pavilon, n. Şed), bab —, b, smoală, /. cătran,
m.	pece; maleşansă,/. ghivion, n. devenă; potcă, /'; — ţitben, a da de potcă ; —brafjt, ber —, eb, — brafjte, fir smolit, n; — erbe, bie—, pămînt bituminos, n; —faclei, bie
ţtedifmfter
446
'fierte
- , — n, torţă, masală, /; — ţinte, bte —, — n, smolărie, răşinărie,/; —foţle, bie —, —rt, cărbune bitu-minos, m; —frâng, ber —, ti, — france, incendiară, t ; —ueffe, bie —, —tt, (bot.) lipicioasă, / ; — ţfianne, bte —, —ti, tingire de smoală,/; —iaurte, bte —, —11, (bot.) molidv roşu, m; —uorţel, ber —, S, —Dogel, potcaş, m. ţject)=ttrtţter, a. intunerec besnă; — ig, a. răşinos, cătrănit; — jdjmarj, u. negru ca pana corbului, fiebal, bas —,8, —e, pedal, tălpig, n. fiebattt, ber —, ert, — en, pedant, w;
—erie, bie —, —ett, pendanterie,/. ţebautiţcf), a. pedant fiegel, ber —, 3, sondă, /. etiaj, m. ţeileit, a sondă.
fieirt, bie —, chin. n. casnă, suferinţă; muncă, tortură, /; —iger, ber —, i, chinuitor, m; —igiutg, bie—, chinuire, maltratare, schingiuire, /; — licfjfeir, bie —, peni-bilitate, scrupulozitate, /. peitwgen, a chinui, a căsni, a schin-giui, a maltrata; — licţ, a. dureros, penibil; .jenant,; minuţios, meticulos, scrupuloz; — Iid)e’@e= ridjtebarffit, justiţie criminală, /; —e Şnige, chestiune delicată; chestionare sub tortură, f. tţîeitfcfje, bie—, — en, biciu, cîrbaciu, pil, arapnic, n\ - nţieb, ber —, (e)8, —e, sfichiitură, lovitură de biciu, /; —nfnall, ber —, i, —e, pocnitură de biciu, /; njdjnnr, bie —, — fdjniire, pleasna, /; — nftiel, ber —, 8, —e; —nftocf, ber —, (e)8, — ftiiefe, codărişte, f. peitfdjen, a sbiciui. ţţSefefdje, bie—rt, surtuc polonez,n. fieleritte, bie —, —rt, pelerină, mantilă, /.
ţpelilatt, ber—, 8,—e, (zool.) băbiţă, batcă, /. pelican, m.
^ett=e bie—, —rt, coaje,/; —far= toffel, bie —, —rt, cartofi copţi şi serviţi în coajă.
fielotoit, bas —, 8, —e, pluton, n;
—feuer, bas, —, 8, deşarjă în file,/, fielj, ber —, es, — e, piele; blană, furnură, /; cojoc, « ; jbirt, ben —-au8fIoţfett, a scutură cuiva co-
| jocul; jbnt auf ben —riicfen, a strînge pe cineva în chingi; eines aut ben — brennen, a trage asupra cuiva o lovitură de puşcă; —furier, bas —, s, furnură, /; — fjanbel, ber —, 3, blănărie, /; — bftnbler, ber —, 8, blănar, (comerciant), m\ — jacîe, bte —, — n, jachetă blănită, /; —mantei, ber—, 8, —mantei, blană, şubă, /; — mttţe, bie - -, —n, căciulă, /; — mare, bie —, —n, blănărie. /; — marenţanblung, bie —, —en, magazin de blănărie, /; —tuerf, bas —, o, blănărie, /; —mejle, bie —, - n, cojoc. n.
belj-ett, a beli; a altoi; —ig, a. Mănos, păros.
Şenbant, bas—, 8, — S, contraparte,/. fieiibcl, ber ober ba-S, pendulă, per-pendiculă, /; — tt, bas —, S, — fcfjtmngung, bte—, —en, libraţiune, /; —ufir, bie —, —en, pendulă, /; Vcubclit, a libra.
genital, bas —, S, —e, toc de condeie, n.
fieunbruber, ber —, s, —britber, de-
săgar, m.
fiettfion, bie —, —nen, pens-ie, — iune, /; —ar, ber —, S, —e, pensionar, »/; —at, baS —, 8, — e, pensionat, »; —terung, bie —, — en, pensionare, /; — Sanftalt, bte —, —ett, institut pentru rente viajere, «; —faffe, bie —, —n, cassa pensiunelor, penfioitiert, «. în retragere, fieu/um, baS —, —a ober —en, pens,
n.	temă, /.
ţjerenniereu, a perenă; -b, a. peren, bcrforiereit, a perfora, a potricăll. ficrgnmettt, baS —, 8, —e, parşetnin, pergament, a.
Itcrţorreggieren, a detestă; a recuză, ficrigenblumettarttge, bte —, —n, (pi.) proteuic, f. pl.
fiertobc, bie —, —n, period, n. fierfal, ber —, 8, percalmâ, /; de-micaton, n.
fierfuffiottSflutte, bie —, —n, puşcă cu cocoş, /•
fierbe, bie —, s, perlă, ghisea, mărgea, /. mărgăritar, «; falfdje —e, urmuz, m; — cuntufcţel, bte —, —
perfeti
4-17
'4?fatib
n, midă, /; - enfdjnur, bie — , — fd)niire, colier de mărgărttari, fir de mărgele, re; —gerfte, bie —, arpăcaş, m; — gra<S, bas —, —ies, (bot.) mărgică, /; —f)itţe, bie meiu păsăresc, m; —tjutjn, bas «, —fiiifiner, bibilică. f\ —mufcljel, j. enmu(ct)el; —ntuiter, bie —, sidef, nacru, m.
berleit, a musă, a bombăni. Şerpeitbifci, ber -, g, perpendiculă,/. ţerplej;, a. perplex.
Şerron, ber —, s, -e, peron. re; — (arie, tichet de peron, ti.
Şerfon, bie —, — en, persoană, f. personaj, re. cap, ipochimeu, m. ipochimenă,/. îns, m; ntoralifcţe—, persoană civilă, ober persoană morală, /; flein bon —, mic de stat, —aîarreft, ber —, eg, —e, — ijaft, bie —, constrângere corporală, re; —alien, bie —, (pl.) dale personale,/. pl) —atfteuer, bie , —n, capitaţiune, /; —entoageit, ber —, s, onmibus, re. ţierfmtifigiereit, a personifica •i>erfi>iilid),a. înpersoană, obrăzarnic. ijkvfdnttdjfcit, bie , —en, personaj, re; fiofie —, obraz subţire; bobe —en, (pl) feţe subţiri.
ŞtrfpeftiB, bag —, g, — e, ochean, »;
—e, bie —, —n, perspectivă, f. ţ^ertinenjieit, bie —, (pl.) dependenţe. f. pl.
ţperiirfe, bie—, —n,perucă, baroacă,/. $eft, bie —, ciumă, /; — beule, bie —, —n, buhă pestilenţială, gangrena. /; —Ijaiidj, ber—, —eg, suflare infectă, /; —ilenjnrarg, bie —, (bot.) brustur dulce, m; — frânte, ber —, n, — n, ciumat, /«; —murg, bie - , (bot.) sudoarea laptelui, f.
ţeftartig, a. pestilenţial, infectiv. Hktarbe, bie —n,’ petardă, /. '-Peterfilic, bie—, (bot.) pătrănjel, /re;
—nfrnnt, bab	, S, (bot.) îngerea,/.
iPetitio», bic —, —en, petiţiune, /. $eter§bfeniug, ber g, - e, dinarul sfîntului Petru.
Petroleum, bag , petroleu, gaz, re; —alţer, ber —, g, gazolină, f: —lampcţen, bas — , s, gazorniţă,/.
4^etid)nft, bie —, —eu, pecetnic, sigil, re ; — jiedjer, ber —, g, gravor, m. ţ>ctfrfjieren, a sigila, a pecetlui. 'HŞetto, in —, in rezervă. fj$etuneHe, bie -, (boi) busiocul de cimp, /.
Şcţ, ber —, eg, —e, urs, m; jyrrunb —, moş Mărtin, m; —e, bie —, —n, ursoaică, /. ţeţctt, a pişcă, a ciupi.
Şeujdîct, bas —, s, bojoc, re; mă-runtae, /. ph drob, ren 'ţffab, ber — , eg, — e, cărare, potecă, cale, plaiu, re.
pfablos, a. nepracticabil, fără poteci. Şfnff, ber —, en, —en, popă, /; — enl)iitd)en, bas —, s, (bot.) salbă moale, /; — cnf&ţ, ber - , fes, (<W.) nalbă mică, f: — enftuden, bucăţica cea mai bună din o friptură, /; - enmeien, bas —, s, popie. /; —ennmi, bas —, s, —enDoIf, bas—, (e)g, popime. pfăfftfd), a. popesc.
'ţ?faţ(, ber —, g, — 'ţlfaţle, ţeapă, f. par, morţac, tarac. ţăruş, stâlp, harap, arac. pilot, re, palisadă, f. bulamac, re ; in ntcitten oier Şriibleu, în casa mea; —bau, ber —, pa-lefit, «; — bauten, bie —, (pl) locuinţe palustre. /. pl; — biirger, ber —, s, tonpatera, burtăverde, /; — ranne, bie —, — n, berbece, ni) —meri, bag —, (e)s, —e, şa-rampon, pilotaj, re; palisade, f. pl-, —nrnrjel, bie —, —tt, pivot, m; bf;il)(ett, a bate pari, a împărâ, a araci.; a trage în ţeapă.
'fSfaibler, ber —, s, telal, m. ţjjfatj, bie —, — en, castel imperial, re; —graf, ber —, en, — en, conte palatinal, <«; - graffdjaft, bie —, — en, palatinat, re. ţjfatjgriijUd), a. palatina!.
Şfantpf, ber —, s, —e, ghiuveciu (mînc-are), talmeşbalmeş, re. Şfanb, bag —, eg, —ţpfiinber, gaj, a-manet, zălog, pemn, re. ipotecă; gum —e geben, a angaja, azălogi; auf Şfiinber letţen, a opignorâ; — brief, ber —, (e)g, —e, srcis foncier, re; ber n, —, ostatic, m\ gldubiger, ber —, s, creditor ipotecar, m; —ţau=§, bas —, 'es, —
yfânhbat
448
Şfcrrf;
tjSufer, munte de pietatw, m\ — infiaber, ber —, S, gajist, m; — letţer, ber —, 8, amanetar, opig-norant, m; —recţt, baS —, (e)§, drept degaj, drept ipotecar, »; fdjein, ber —, 3, —e, scris ipotecar, scris foncier, «; recepisă, /; — fcŞulbner, ber —, 3, debitor ipotecar; —fidjerfieit, bte —, en, ga-ranţă ipotecară,/; —t)er(d)retbitng, bte —, —en, act ipotecar, act de angajare, f.
t)fănb=bar, a. secvestrabil; —en, a secvestrâ.
tpfâitb=egeib, bas —, (e)S, —er, taxă de secvestrare,/; —erfţiiel, ba? —, S, — e, joc cu gajuri, n; - - ert>er= leifjer, ber —, 3, amanetar, opig-norant, m; —ung, bte —, —en, amanetare, zălogire, /; secves-trare, f.
ţ>fanb=red)tttd), a. ipotecar; —iueife, adv. cu titlu de amanet, '^faundicit, baS —, 3, tigăiţă, /■ isfa«n=e, bie —, —n, tigae, tavă, tingire, cratiţă, /. castron, «; jur — e ţauen, a hărţăpăli1; —fud)en, bte —, (pl.) clătite, /. pl. iJSfănner, ber —, coproprietarul unei ocne, m.
'bîarr=nt!er, ber —, s, ogor parohial, porţiune canonică, /; —antt, ba* —, eS, —fimter, oficiu parohial,»; —begirf, ber —, 3, — e, enorie, /; —e, bie —, parohie; — er, ber —, 3; —ţerr, ber —, n, —n, preot, paroh, păstor; — erin, bie —, — nen, preoteasă; — gebiiţr, bie —, —en, taxa preotului, /; —gemeinbe, bie —, — n, parohie, /; —gut, ba3 —, (e)3, —gftter, moşie enoriaşă, /; —ţau=3, ba3 —, fe8, — fjânfeS, locuinţa porohului, /; —ţert, ber —, n, —n, paroh; — finb, ba3 —, (e)§, —en, enoriaş, poporan, »; — !ird)e, bie —, —, biserică parohială, /; —ftette, bie —, —n, parohie, /.
'i'ţau, tec —, e3, — e, păun, m; — benne, bie —, —n, păună, /. t^fătter, ber —, S, ocnar, m. tPfebe, bte —, —n, pepene galben, m. Şfefţer, ber —, 3, piper, m ; ganjev —, bob de piper, m; fpanifdîer —,
ardeiu, »; ba liegt ber Şnfe im—, aici e aici; —baum, ber —, 3, — bâume, cruşiu, m\ —bitcEjfe, bie —, —n, pipernită, /; —feffer, ber —, 3, (zoo!.) ţucan, m; — gurfe, bie—, —n, castravete murat în oţăt, m; —gettiâcţfe, bie —, (pl) pipernie, f. pl; —forn, ber —, 3, bob de piper ; — frânt, ba3 —, 3, (bot.) cimbru, m ; —fudjen, ber —, 3, turtă dulce, crochetă,/; —minge, bte —, (bot.) mintă, /; —bie —, —niiffe, călţunaş, (turtă), m; —fdjtoamm, ber—, eS, (bot) iuţari, m. pl ; —Dogel, ber —, 3, —Bbgel, (zool.) ţucan. m.
ffeffern, a piperă.
Şfeiftfien, bai —, 3, flueraş, m ; pipuţă, /.
Şfeife, bte —, —tt, fluer, n. ţivli-toare, flişcă, /; pipă, lulna, /; —nbejdjiâge, bie —, (pl.) ferecă-tura pipei, /; — nbecîel, ber —, 3, capac, n ; —ntoţf, ber —, es, — Ibpte, lulea,/; — nntunbpcf, ba-?—, (e)3, —e, imamea, / ; — rtrfiumer, ber —, 3. subac, n ; —nrofjr, ba§ —, (e)3, —rofjren, ciubuc, n ; — ftoţtfer, ber —, 3, subac, n.
pfelfcn, (pftff, pfiffe, gepfiffen, pfetf(e), a flueră(omul); a şueră (vîntul;; a chiţăî (şoarecii) ; gtiiiftfien ben 8âl)nen —, a, săsăi printre dinţi; er bfeift auf bem leţfctt Slodje, e pe ducă.
Şfeif=en, bas —, S, fluerat, n. llue-rătură; şuerătură, /; chiţăit, n ; —er, flişcar, m.
Şfeil, ber —, (e)S, —e, săgeată; mit —en fdjieBen, a săgeta; —gtft, baâ —, eS, curare, /; — fdjil^e, ber —, tt, —n, arcaş, m ; — fţciit, ber —, (c)S, —e, (nim) belemit, m.
Şfeiler, ber —, 3, stîlp, pilastru, m. pilon, »; coloană, f; —ţpiegel, Serj—, S, oglinda între două ferestre, /.
pfeilformig, a. dărdat; sagitiform ; —jcţineK, a. iute ca săgeata.
Şfettitig, ber—, 3, —e, finic, bănuţ, m. lescae, /; —furier, ber —, S, săcăit, m.
igftrd), ber —, §, balegă,/; olum.w. strungă, /; obor, parc (de vite), n.
Waitse
449
I pfercţeit
j pfert^ett, a sc baliga; a parcă (vi-b tele), a adună în ţarc.
Şferb, ba? —, e?, e, (zool.) cal, m;
'	tpilbe? —, tarpan, ni; ju —, că-
lare; ju— e bienen, a servi la că-lărime; ju —e ftcigen, a îneălică; r eitt — retteit, a călări un cal; fid) auf§ fiofie — fejşen, a face pe grozav ; er fotnmt Dom — e auţ ben r	©fel, se face din cal măgar; ba?
—	beim Sdmmnje nufjâumen, a face lucru pe dos ; - d)eit, ba? —, ?,
|	căluşel, n: —eantetîe, bte —, — tt,
|	(zool) furnică mare,/; —eaţtfel,
| ber s, —apfel, baiigă de cal :
|	— earbeit, bie—, — en, muncă grea,
1	/; - eatjiteifunbe, bie —, ştiinţă
|	veterinară. /; —earşt, ber —, e?,
I	— arjte, medic veterinar, m; —e=
|	babti, bie —,	—en, tramvaiu, i
\	ipic, n ; — ebafittiuagen, ber —, ?,
I	tramcar, n; — ebe[d)lag, ber—, (e)?,
;	— idjlcige, ferecătură, /; — ebrentfe,
|	bie —, —it, (zool.) tăun. m ;
1	becfe, bie—, —tt, arşea,/. cioltar,
I	poclad, n. jap, m ; — efutter,.nba?
r	—, 8, nutreţ, furaj, ceair, n ; —
ţ'	gefdjirt, ba? —, 8. —e, greben, m. i
■'	tacîm (al cailor),», hamuri,/.pi.
j	harnaşament, »; — getrappel, ba?
—, ?, ropot de cai, » ; egra=?, ba? —, fe?, (bot.) flocoşiţă, /; — guri, ber —, (e)?, —e, chingă, /; —ef)nnbler, ber —, ?, giambaş, m;
—	efjetbe, bie —, —ti, tăbun, m ; —et)uf, ber —, fe)?, — e, copită, /; —efnedjt, ber —, (e)§, —e, rîndaş, seiz, m; — efrarr, bie —, —frafte, dinamie, /; —etriiţe, bie —, ari-ceală, f; — entiicfler, ber—, s, giambaş, m; — emild), bie —, lapte de iapă, /; —emift, ber —, e?, baligă de cal, /; —erennen, ba? - , ?, a-lergare de cai, cursă de cai, în-curare, /; — ejcljmeif, ber —, (e)8, —e, tuiu, n; cfdpucinme, bie —, —n, vad, »; — eftflff, ber—, es, — ftolle, grajd, n ; —etranfe, bie —, —tt, adăpătoare,/; — erodrter, ber —, ?, scutier, m; —Wed)fe[, ber--, ?, releu, n. cambiatură, /; — ttmrttt, ber—, (e)?, —wurtner, (zool.) guştiriţă, /; —3itd)t, bte —, prăsire de cai, /.
Alexi Th. Dicţionar germ.-rom.
Şfetfe, bie —, —n, grindă, f. pfetşett, a pişcă, a ciupi Şfiff, ber—, ?, —e, şuer, şuerătură, fluerătură ; tinetă, /. vicleşug, şiretlic, »; eitt — Sein, un deci-litru de vin, m; — erling, ber —, ?, —e, fleac, »; (bot.) bureţi galbeni, m. pl-, ba? ift fetttett —erling inert, asta nu plăteşte o ceapă degerată; — igfeit, bie —, isteţie, /. vicleşug, n.
pfîfftg, «• isteţ, viclean, şiret. s4?fiffi(u=?, ber—— jfe, şmecher,»!. '4>fiitgft=abeitb, ber —, (e)?, —e, sîm-băta rusaliilor,/; —en, bie—, (pi.); —îeiertage, bte —, (pi.) rusalii, f. pi- aufgeţmţjt tute eitt —, gătit de mama focului; —roje, bte—, —tt, bujor, m.
Şfir=ftd), ber —, ?, —e, (bot.) pier-secă, /: — fidjbaunt, ber —, (e)?, —Mume, piersee, m ; fidjbrannt» toettt, ber —, ?, persico. m; —fd)e, bie —, —n, f. —fid),
!)Sjfattj»(f)en, ba? - , ?, răsad, n ; — ling, j. — djen.
Şjfattje, bie —, tt, plantă, /. vegetal, »; iarbă,/; eittc nctte poamă bună / ; ttafdţe, bie—, cenuşe vegietală,/; — nbeet, ba? —, (e)?, — e, pat, strat, »; —nbe= jcfjreibung, bie —, —en, filografie, f\ — tterbe, bte —, pămînt vegetal, n ; —ttgarfen, ber —,	—
garten, grădină botanică; —ngift, ba? —, (e)?, —e, otravă vegetală, /; —nfetm, ber —, ?, —e, germene, m; — nfnltur, bte —, fitoteh-nie. /; — ttleţre, bie —, —n, botanică, / ;	—nlebett, ba? —, ?,
viaţă vegetală, /; —ttretd), ba?—, ?, r’emn vegetal,»; — nfaft, ber—, (e)§, -fafte, suc vegetal, »; —tt= janttnlung, bie , en, ierbariu, »; — titier, ba?- , (e)8, —e, zoofit, m\ —r, ber —, ?, colonist, plantator, m ; —rţolj, ba? —, e?, — ţbljer, chitonoagă, /; —ort, ber—, (c)s>, —orter, colonie,/; —futile, bie , —n, pepinerie, răsadniţă, /; — ftabt, bte —, —ftâbte, colonie, /;
- flocf, ber —, (e)?, —ftbde, chitonoagă,/; —ung, bie—, en, plan-taţ-ie, —iune, colonie, /.
29
ţ)fl:in,;cu
450
SPfriem
ţifhin.ţcn, a plantă, a sădi,
^ftafter, ba§ —, 3, plastru, emplas-tru, bleastru; pavaj, n. pavea,/, caldarîm, n. pardoseală, / ; ba? Sflutnrefter — ift teuer, traiul la Bucureşti este scump; —er, ber —, 3, pardositor, caldărămar, m\ —n, ba? —, 3, pardosire, pavarc, /; — getb, ba? —, e3, —er, jugărit, m; — ramnte, bie —, —it, ruaiu, « ; —ftein, ber —, (e)3, —e, piatră de pavea, /; —treier, ber —, 3, bate poduri, inginer de poduri, m; — ung, bie —, —en, pardosire, pa-vare, /.
ţiftafterit, a pardosi, a pavelui; a aşterne cu piatră.
Şjinum=e, bie —, —en, prună, perjă, /; — eitbaunt, ber —, e3, —baume, prun, m ; —enbbrre, bie —, —n, ciopniţă, /; —enntu=3, ba?—, fes, —je, lietar, pistie de prune, / ; —enjnlj, ber—, e3, (bot) nicorete, m.
Şî(eg=e, bie —, îngrijire, cultură, creştere,/; —eantt, ba? —, (e)3, —âmter, scaunul orfanal, »; —e= befoljlene, ber —, it, —Ittj pupil, m; —eltern, bie —, (/>/) părinţi de suflet, m. pl\ —efiitb, ba? —, eS, —er, copil adoptiv; emutter, bie —, —miitter, mamă de suflet, /; —er, ber — , 3, îngrijitor, curator, »»; — efoŞn, ber —, e3, — fBîjne, flu adoptiv, m ; —etodjter, bie —, — tbdjter, fiică adoptivă, /; — eoater, ber —, 3, — ofiţer, tată adoptiv ; —ling, ber—, (e)3, —e, pupil; copil doicit, m; —ung, bie —, îngrijire, cultivare, creştere, /.
Pftegeit, (bflegte, gepflegt, pfleg(e) ; in SSerbinbung ntit greunbjd)ajt= unb Stat= u. a. SBbrtern aud) ţfllog unb pflag, bflbge, gepflogen), a îngriji, a cultivă; a căută, a administra; ber Stnţe —, a se odihni; ber ®e-funbbett —, a-şi căută de sănătate ; States -, a se sfătui ; Um= gang —, a aveă întîlniri ; Unter= îjanblungen —, a trată; — i. a fi deprins, a aveă obiceiu ; ®eorg= pflegtju jagen, vorba lui Gheorghe; legea lui Gheorghe.
Iţiftirbt, bie —, — en, datorie, dato-rinţă, /; oficiu, n; —anfer, ber -,
s, ancoră de respect, /; — gcfutjl, ba? —, 3, simţul de datorinţă,»; —teii, ba? —, 3, —e, porţiunea legitimă din moştenire, /; —ber» geffenf)ett, bie —, nelealitate, /. ţjftid^gcmdjj, a. conform datorinţei; — ig, a. Jiidatorat, obligat; —mdj= fig, a. după cum te calcă datoria ; — fdjulbtg, a. după datorie ; —Dergeffen, a. neleal; — ttubrtg, a. în contra datorinţei.
Wocf, ber —, 3, ÎJSţlocte, ţeruş, po-ciumb, butuc, buturug,n\ bu inufet eiiten -jurucffteden, trebuie să mai laşi ceva.
pjlorfeii, a prinde cu ţeruşe; a îngrădi cu ţeruşe. pftog, bflfige, f. pfiegen. bfliirfcit, a, culege; a jumuli.
Şftug, ber — ?, Şflitge, plug, aratru, — balfeit, ber—, 3; —baum, ber —, (e)3, —baume, grindeiu, n; — beidjjel, bie —, —ti, cobilă, /; — eifen, ba§—, 3, flerul cel lung (al plugului), n; —grettbel, ber —, 3, tînjala plugului, /; — griffe, bie—, (pl) coarnele plugului, /. pl; — băuţi, ba? —, (e)3, — bâupter, plaz de plug, n; —flafen, ber—, 3, po-ting, m; —ţolj, ba3—, e3, — IjBIjer, cobilă,/; —foţi, j. —f)auţ»t; —mite, bie —, — n, utică, / ; —î<i)ar, bie —, —en, flerul cel lat al plugului, n; fdjarbein, ba?—, (e)3, —e, osul secai, n\ —fedţjter, ba?—, 3, dinţari de plug, m. pl; — fterje, bie — , — n, corman de plug, n; —ftbddjen, baâ —, 3, cochinga plugului, / ; — fiitrje, bie—, —n, corman de plug, n; —trage, bie —, —n, cobilă, /■ ţtflug=barf a. arabil; — en, a ară. Wiiger, ber —, 3, arător, m. 'jfort-aber, bie—, —n, vîna portară, /; —e, poartă,/; bie ţotie —e, sublima poartă, /.
'jlfothdjen, ba? —, 3, portiţă, /; — net, ber —, 3, portar ; ianitor ; pilor, m.
iPfofteit, ber —, 3, uscior, n; poştă, scîndură groasă, f.
'jlfottbeu, ba? —, 3, lăbuţă, /.
Şţote, bie —, —tt, labă, /. ijifriem, ber —, 3, —e, sulac, m. po-tricală, f ; —engra=3, ba? —, fel,
Şfrppf
451
'l'ilger
(boi.) colilie,/; -enfraut, ba? —, (e)?, grozamă, /.
i|5fropf, ber —, (e)S, —e, dop, astu-puş; tampon, n\ —en, ba? —, ?, altoire, oculare, /;	cnjicfjer, ber
—, ?, rac, m. tirbuşon, n ; —ecr ber—, ?, altuitor,	-nteffer, ba?
—, ?, cosor, n; —ret*?, bas --, fe?, —fer, altoiu, n. hultoană,/; —ung, bie —, —en, altoeală, oculare, /. pfropfeit, a astupă; a altoi, a oculâ; a ticsi; gepfrspfter S3aunt, altoian, m; ftdj noii —, a se ghiftuî, a se îmbuibă.
Şfropfting, ber —, ?, —, altoian, n. Şfriinbe, bic —, —n, prebendă, co-mendă, f. beneficiu, n; —Ier, ber —, ?, pomanagiu, w; —ner, ber —, ?, prebendar, m ; —entmtcţier, ber ", ?, simonie, /.	[stină, f.
Şfuţf, ber —, §, —e, mocirlă, mla-ţjSfiiţl, ber -, ?, —e, pernă de puf,/. Vf*«, int. ptiu !
Şfniib, bas , e?, —e, libră,/. punt, »; liră (turcească; englezească), /; talant (biblic), n ; —leber, ba? —, ?, talpă groasă, f. pfltnb ifl, a. de o libră; — tneife, adr. cu libra.
pfufdpcn, a cîrpăci; — erfjaft, a. pripit, cîrpăcit.
tpfufdjcr, ber—, ?, cîrpaciu, m; — ei, bie - , —en, cîrpăceală, /.
Şfiiiţe, bie—, —n, mocirlă,/, smîrc,/; $l)iinomen, ba?—, ?, —e, fenomen, /;. fţjfjotxtofie, bie—, — en, aiurire; fan-tazie, /.
pl)auta=jteren,(pf)antaiicrt,pl)aittaj'ier(e), a fantază, a aiuri ; —ftiţcf), a. fantasc.
Uiţnntaft, ber—, en, —eit, fantast, n. Şfjantom, ba? —, ?, —e, fantom, m. Şljiinomen, ba?—, e?, —e, fenomen, m. ijiI)arno, ber—, ?, stos, /;: — n?rotte, bie —, —n, ihucumon, m. ^l)armag=eut, ber —, en, —en, farmacist, n; —ie, bie —, —en, farmacie, /.
fP^afe, bie —, — n, fază, f SjSljilantrop, ber—, en, —en, filantrop, m; —ie, bie —, filantropie, /. f^ţlilifter, ber —, ?, filistrian, m. ŞIjiloIog, ber—, en, —en, filolog,;/;; —ie, bie —, filologie,
pl)t(ologifd), a. filologic. i(?l)i(ofopi), ber—, en, —en, filozof,//;;
—te, bie —, filozofie, f. pI)i(ofopI)ieren, a filozofă.
‘.ţSfjioIe, bie —, —n, şip, n. fjjl)legma, ba? —, ?, flegmă, /; —ti» fu?, ber —, flegmatic, pfjlegmatifdj, a. flegmatic, ipijoitij, ber —, e?, fenice, m. ţjM)i)iiograpl), ber —, ?, fonograf, m. 'f.M|o?pf)ur, ber —, ?, fosfor; —faure, bie —, acid fosforic, m. ţj$l)o*pljor|'aHre? @alj, acid fosforic, n. ij$I)otograpl), ber —, en, —en, fotograf, m ; —ie, bie —, —en, fotografie.
pI)ot»grapI)ieren, a fotografiă. ŞI)otott)pie, bie —, fototipie, /. ijjljrafe, bie —, —n, fraze, /. ţţSIjvcttoIog, ber—, en, —en, frenolog, /«; —ie, bie —, frenolegie, /. Şl)t)fif, bie —, fizica; —er, ber —, ?, fizician,?//; —u=?, ber—, ffes, — ffe, medic fizician, m.
Şfjifiognom, ber —, en, —en, fiziog-iiom, m- —ie, bie —, -n, fiziog-nomie, /.
'JMjiftologie, bie —, fiziologie, /. lj}ia=nino, ba?—, ?, pianin, m; -no, ba? —, ?, —t, —noforte, bas—, ?, —i, pian, m.
iJMaftcr, ber —, ?, piastru, leu, m. pidicit, a smoli.
'fiitfe, bie—, — n, cazma./, săpoiu, m; —1, f —; —litote, bie —, —n, pi-colină, f; — fjaube, bie —, — n, chivără, /; —hering, ber—, ?, —e, scumbrie sărată, /; orlechiu, m ; —nicf, ba? —, ?, —e, picnic, n. pirfcit, a lipi; a ciuguli; a ciocni; a giumull; a pliscul; a pişcă, ifliebeftal, bas —, ?, —e, pedestal, n. piepeit, a chişcul, a piui.
'J.{ie=tdt, bie —, pietate, /; —tift, ber —, en, — en, pietist, m; — tifteret, bie —, — en, pietism, n.
Şif, ber —, ?, pică, ură, /. pifant, a. picant.
iţîife, bie—, lancie, suliţă, elebardă;
pică (verde în cărţi),’ /. pifiert, a. ofensat, atins, pichirisit. iţîttrin, bas —, ?, picrină, /; — falj, bas —, es, —e, picrat, n.
'ISilger, ber—, ?, peregrin, hagiu, m;
29*
ţilgent
452
plaţjţtertt
—fafirt, bie —, — en, peregrinaj, hagialîc, n; —jc£>aft, i. — faţrt; — fiab, ber —, eb, ftâbe, cîrjâ, / ţnlgent, a peregrina Şilgrim, f. Şilger.
Şille, bie —, —n, pilulă, / hap, n; bte btttern — »erfd)lucfen, a înghiţi nodul; —nbrelier, ber—, b, meşter-spiţer, m.
Şilot, ber—, m, —en, pilot,, lacman, lamanar, m.
Şilg, ber —, es, —e, ciupercă, /; burete; fung, •>«; —e, bie —,(pl) fungine, / pl.
Ştntettt, ber —, (e)§, pigment, n. ţjiiitvebig, a. sfrăjit; — n, a se fasoli. Şinutcnielle, bte—, —n, pimpinea,/. Şimperntht, bte —, —niiffc, {bot) clocotiş, n,
Şimptuollc, bie—, — n, (iot) abarea,/. Ştuafje, bte —, —n, barcă. /
Şittie, bte —, —n, coconar, n. Şinfel, ber —, g, boccea, /. iţii tute, bie —, —rt, aripă; aripă de peşte; fusteluţ, m.
Şittjel, ber —, g, penel, pămătuf, feleştioe, n\ găgăuţă,/. făţăit, m; —affe, ber —, n, —n, uistiti, m ; —ei, bte —, —en, festelitură, t ; bocet, n ; —fttet, ber —, g, —e, coadă de penel, /; —jitiei), ber—, s, —e, trăsură de penel,/. piitfeHjaft, a. neghiob, nătăfleţ; —n, a da cu penelul ; a fleŞteli, a mînji; a se boci.
Şinte, bte—, —n, pahar (= 1 litru), n. Ştonier, ber —, g, —e, pioner, m. Şiţmn, bie —, —e, (bot) lăptuca iepurelui, /
Şiţic, bie —, —n, cana (de bute),/, ţjipctt, a ciripi, a seinei.
ber—, je§, —fe, ţignă, cobe,/. Ştrat, ber —, en, — en, pirat, »»; — erei, bie —, piratărie, / direge, bie -, —n, pirogă (caic), /. Şiroi, ber—, b, —e, (zool) gatigur, m. ţiirftt)en, a vină.
Şijang, ber—, §, banan, m. pifpertt, a şopti, biffett, a se pişă.
Şifjoir, bab—, b, —e, vespaziană,/. Şifiajie, bie —, —n, (bot) fistic, n Şiftol, bab—, b, — e, pistol, n; pistolă (monetă spaniolă = 18 franci),/;
—enljalfter, ber —, g, cobur, m ; —enlauf, ber —, b, —laufe, ţeavă de pistol, /.
Şifţtoiitfel, ber —, g, pişătoare, / Şladje, j. ffllncfye.
placEeit, a placă; a tribală, a sîcăi;
fief) —, a se căzni, a se chinui. Şlarfer, ber —, b, secătură, f; —ei, bte —, tribulaţ-ie, —iune, / Şlafottb, ber —, (e)g, —e, tavan, sufit, n.
Şlage,bie—tt, caznă,/, traped, necaz, chin, clenciu, flagel,«; — geift, ber —, eb, —er, secătură, şarlă (de om), /
plagen, a căzni, a chinui, a necăji, a sîcăi, a turmentă; jiti) —, a se trapedă; bab ©ennffeit plagt mid), mă roade conştiinţă ' Şlagge, bie —, —n, gliiă, /
Şlnfat, bab —, (e)b, —e, placard, afiş, n.
Şlott, ber —, (e)b, Şlane, plan; şes, «; — lofigfeit, bte—, nechibzuinţă,/ plan, a. şes, neted, plan, plat; —en, a plănui; — gentajj, a. după plan; —lob, a. fechea, fără ţîntă ; nechibzuit; —mafjig, a. chibzuit, pre-calculat; —teren, a făţui, a aplana. Ş(att=e, bte—, — n, copertă. / arar, coviltir, acoperămînt de pînză, n; —voagen, ber —, b, chervan, n. Şlaitei, ber —, b, —en, planetă, /; —enbaţn, bte —, —en, orbita pla: netei, /
Şlnttieren, bab —, b, debleu, n. Şlanfe, bte —, —n, seîndură, /; stobor, răslog, n; —tnnerf, bnb—, (e)b, —e, zaplaz, ».
Şliinl=elei, bie—, —en,tiralărie, harţă, hărţueală, /; —Ier, ber—, b, ecle-ror, cerceta ş, m. plii itfcfll, a ti ralia, ylaitjdjcit, a plesni, a plescui. Şlnufdjerei, bie-, — en,plescăitură,/ Şlautage, bte —, —n, plantaj, n. ŞlnVbet=ei, bie —, —en, flecârie, /; —ţaftigfeit, bie —, limbuţie, /; — maul, bag —, b, — ntâuler, flecar, m; moară spartă, flecăriţă, /; — tn)d)e, f. —mani.
plapperti, a fleoucănî, a flecări, a leorbăi, a torosî, a hondrăni.
:
••
1
i
r
I
i.
f
■
''
-
ţjfarreit
453
ţJMiiitberet
pfarreit, a sbieră (ca măgarul), a pavogadiză. gtaftiftf), a. plastic.
Şlntaite, bie —, —n, (bot.) paltin, platau, m.
plăteau, bal —, I, —I, padină, platon, re.
Şlntht, bal —, I, (nat.) platină, /'. ini. svîc! - ern, a pleşcâi, a fleşcăî, a bălăci, ptntt, a. lăteţ, turtit, plat; — e, ©tun, frunte lăteaţă, /; - elfianb, (afară la) ţară (în opoziţie cu oraş),/'; —e SJÎa’fe, nas cîrn; bal —e ©cgen* teii, contrariul absolut; —beutcf», a. germană aplă; — briiden, a a-platizâ, a turti ; — erbtngl, adr. absolut.
glăttiar, a. flotabil.
'■jSlătbbrett, bal -, (e)l, —er, scîn-durâ de călcat (repasat), — d)en, bal —, I, plăcuţă, tabletă, tipsie, /; —et’en, bal —, I, fler de călcat, n.
ţpiatbe bic —, —it, placă, tabletă, tavă, tipsie, /. disc, n. lespede, m. pleşuvie, /. tonsurăj (pe cap), /; —erbfe, bie —, —n, (bot.) bob de ţarină, »«; jdguatje —erbfe, o-răstică, /; tuoţktedpnbe -erbfe, sîngele voinicului, m; — finger, ber —, I, (zool.) geco, m; —fijd), ber —, el, —e, plătică, /; —fonii, bie —, —en, platformă, /; —tuf;, ber —, ei, —fuge, picior-butuc; —golb, bal —, ei, şic galben, nr. — beit, bie - , —en, platitudine, f. Şlătbe, bie —, — it, brod, re. bru-dină, /. pod umblător, n. gtiitlcii, a călca (rufe), a repasă. $Iătt=ctt, bal—, I, călcare, repasare; —frâu, bie —, —en, spălătoreasă, repaseză, /; —jpăfdje, bie —, rufe de călcat, /. pl. glattievcn, a placă, filatj, int. garda! păziţi! descurcaţi locul; — en, i. f. a crepă, a plesni, a exploadă; vot Sadjett —, a se prăpădi de vis.
fgtnţ, ber—, —el, — Şlâjje, loc, teren, spaţiu, re; piaţă; plăcintă, /; auf bem’ — e bleiben, a rămînea pe teren; — netunen, a şedea jos, a ocupă loc ; feiiten —aulfitilen, a
fi la înălţimea chemărei sale; — notienmg, bie —, - -en, cotă locală. /; — regen, ber —, povoiu, n. s4SIatjrf)Clt,baS—,1, locşor, re; pastilă./. îj5(auber=ei, bie —, —en, convorbire, cozări'e; flecărie, /; —er, bun de gură, cozer, flecar, m; — f)affig= leit, bie —, flecărie, /; -fofa, bal —, I, --I, cozeză, /; —tafd)e, bie —, —n, guraliu, m. guraiie, /. ţ)lauber=I)aft, «, guraliu; —n, a povesti; a lefăî, a flecări. pfnufrJjeit, f. glaubent. pîanfiticl, a. plauzibil, plnuftcrjt, a-şi sburli penele, ginul?, int. hodoronc-tronc, trosc, pleosc!
'filcbejer, ber —, I, plebeu, m. SjSfebiljit, bal—, (e)l, - e, plebiscit,». 'i>leb!, bie —, plebe, ./'.
Şlejabeu, bie —, (pl.) pleiade, / pl;
cloşca cu puiu (constelaţiune),/. '(>(emgc, bic -, —tt, paloş, re. gfemgent, a hoinări.
Şleitum, bni -, I, complect, re. 'b'tinfc, bie , —n, plăcintă, /. fjjliute, bie —, - n, pedestal, re. Şlombc, bie —, —tt, plombă, f. gtombieren, a plombă, a plumbul, ber —, el, năprasnă, /; auf ben —, îndată.
'(?(<>l?c, bie —, —tt, (zool.) clean, m. gliigtid), a. năprasnic, subit, re-pentin; arefna, popîc.
'fSIubcrfiofe, bie —, —n, şalvari, m. pl. tusluc, m.
gluberit, a fîlfăi, a se băşică; a sburli penele.
glitmg, o. bădărănos, grosolan, nătâng, greoiu, hălălău, disgraţios, butucănos; —en, a cădea mototol; —I, int. băldăbîc, huştiuluc, f;
—fen, f. —en.
'f$(umgd)eit, bie —, grosolănie, bădărănie, /; —gubbing, ber —, I, —e, budincă, /; —fad, —I, — Târfe, ciuşcă, /.
Şlunber, ber —, I, bulendre, f. pl. brof, re.
Şiuitber»et, bie—, en, jaf. re. pleaşcă /; -er, ber —, I, jăfuitor, m. pleşcan, despoitor, m\ —ung, bie —, prădare, jăfuire, despoiere, /,
pluitbcrtt
454
poitiereti
pliiubcni, a prăda, a jăfuî, a jăc-mănl, a lehăî, a plescui, a plenul Şliifd), ber —, e§, plisă, /. pueuntattfd), a. pneumatic.
Şdficl, ber —, S, plebe, şleahtă, /;
—pertfcţjnft, bie —, —en, oclocraţie/. pobelljaft, a. mojic, plebeu, pocfieit, a bate, a palpită, a svocotî (inima); a izbi; a pisă; auf ettoaS —, a se întemeia pe ceva. Şodperâ, ba§ —, es, —e, minieră de sdrobit; —tocrf, baS —, (e)s, — e, şleampă, piuă de minerale, /. Şocfe, bie —, - n, puşfchea, /; —n, bie —, (pl) vărsat, m ; —rtarbe, bie —, —n, semn de vărsat, pncfetntnrbig, a. ciupit «le vărsat, stricat de vărsat.
Şobagrit, bas —, s, podagră, /. Şobeft, ber—,eâ,~e, podiş de scară, m. Şobefta, ber —, g, primar, m. i'obcjr. ber —, es, — e, afedron, n. Şobiitm, bas - , s, estradă, /. Şoefie, bie — eu, poezie, /.
Şoet, ber —, eit, —eit, poet, m. poetifrf), a. poetic.
Şofel, ber—, §, mardăp/Vpusmet, re. poiittierejt, a puntă.
Şofai, ber —, s, —e, cupă,/, bocal, n Şofel, ber —, S, salamură,/; — fteiicf), baS —, es, pastrama, /. piifelit, a mură, a pune în salamură. pofitliereit, a benchetui.
Şol, ber—, s, — e, pol; — arfucfH, ber —, jeS, —făclie, (zool.) vulpe albastră, /; —arifieruitg, bie —, — en, polarizare, reflectare, /. polar, a. polar, —ifiercn, a polariza, a răsfrînge (o rază de lumină). Şolber, ber —, S, şes ferit prin zăgaze, re.
Şolemif, bie —, -en, polemică, /. polentifd), a. polemic.
Şofeti, ber —, Ş, (bot.) busiocul cerbilor, m.
Şolier=6iirfte, bie —, —n, perie de lustruit, /; —er, ber —, S, lustruitor, m; —ftafjt, ber —, §, (table, fâţuitoare, /.
po(ier=en, a lustrui, a făţuî; —t, a. făţuit.
Şolitif, bie—, politică,/'; —er, ber—, s, politician, m. politifd), a, politic.
Şolitur, bie —, —eit, lustru, m. lus-trueală, /.
Şolijei, bie —, —en, poliţie, /; — amt, baS —, es, antter, biuroul poliţienesc, re; —biener, ber -- , s, sergent de oraş, m; —orbnung, bie —, —en, regulament poliţienesc, re; — jiimbe, bie—, — n, ora preclusivă, /; —prnfeft’ ber —, en, —en, prefectul poliţiei, m. aga, /; —porpefjen, baS - , §, contra-venţiune, /; — wacfunoitn, ber —, eS, —leute, sergent de oraş, poliţist ober poliţaiu (prin Ungurime), m. poltjeidtcl), a. poliţienesc; -ttnbrig, a. contrar regulamentelor poliţieneşti; —ttnbrifles ®e)icf)t, faţă suspectă; faţă nesimpatică, /. Şolijje, bie —, —n, poliţă, /. Şolişiff, ber —, en, — en, agent poliţienesc, sergent de oraş, m. ŞoUett, ber —, §, polen, m.
Şotiei-, ber —, S, treasc, n. piuliţă, mortieră, /.
Şotlmeljt, bas- , §, făină de mijloc,/. Şolftetţ ber—, S, —Şotfter, pernă,/, eăpătîiu, »: — ftufil, ber —, S, — ftiiţle, scaun căptuşit, n; -uberjitg, ber —, §, —juge, faţă de pernă,/, polftent, a căptuşi (cu pernă), Şo(ter=abenb, ber—, — e, ajunul cununiei, ret; —et, zorbagiu, m\ — geift, ber —, es, —er, moroiu; — fammer, bie —, — n, cameră de vechituri, f ; —n, bas —, hur-ducare. /.
poltent, a hodorogi, a oropăi, a hurducă, atapajă; a înjură; a tropăi. Şolyp, ber —, S, —en, polip, m. potypeuartig, a. polipos.
Şolpted)nif, bie —, şcoală politehnică, /; —er, politehnician, m. Şontabe, bie —, pomadă, /: bas ijt mir —, asta mi-e indiferent. pontab=e, arfe. cătinel, încetineli—ig, a indiferent; —tfteren, a pomadizâ. Şomerattţe, bte —, — n, portocală, naramză, /; -nbaum, ber —, eS, —bchune, portocal, m.
Şoinp, ber —, S, pompă, /; —fjaftig» fett, bie —, alaiu pompos, n. pompfjaft, «. pompos.
Şomudjef, ber—, S, (zool.) ştiucă,/. ţioitieren, a plantă, a face cinste.
Şbmtettg
455
^ofltOiou
Şimiteity bie —, —en, penitenţă,/. Şplttou, ber —, g, — e, ponton, — uter, ber —, g, pontonier, m. Şopattj, ber —, g, — e, mătăhulă, papalugă, / scalvian, ot.
Şope, ber -	— n, popă, /
ţj?»ţ)0, ber —, g, -g, şezut, n. popular, a. popular.
'ţîopnhmliit, bie —, popularitate, / ţjlortt, bie- -, — n, burtucă, /. por, m. porţie, a. burtucos, poros. s4?orpIjyr, ber —, Ş, (min.) porfir, m;
— f<f)tefer,ber—, g, porfir schistos, m. Şorrcu, ber —, g, praz, m. s4Jort, ber —, g, - e, port; - tuettt, ber —, s, vin de Oporto, n. portal, ba» —, g, — e, portal, n. Şorte=tf)aiie, bie—, leftică, f; —epee, bag —, g, chingă de sabie, por-tepeu; —feuiffe, bag —, g, gior-dan de mucava, portofoliu, «; —tnonrtaie, bag—, g, portmoneu, n. ifortier, ber —, g, —e,	portar,
ianitor, m.
Şorfioit, bie —, —en, porţiune, /.
inerţie, »; tairţe».
^nrt=o, bag —, og, —e, port de scrisori, n.
port»frei, a. franco, francat.
Şortrăt, bag —, g, —e, portret, n. poză, /
Şortulaf, ber —g, (iot.) iarbă grasă, /. troscot, n.
ŞorjeUatt, bag —, s, porţelan, n. por-seltaneu, a. de porţelan. Şofantent, bag —, eg, posoman, cea-praz, n\ —ierarbeit, bie —, — en, ceaprăzârie, /; —ierer, ber —, g, ceaprăzar, găitănar, m.
H>of«iiit=e, bie —, —n, bucium, trîm-biţă, in bie —e, jtoţien, a buciumă; —ift, ber—, en, - en, bucium ător, m. pofnuucu, a buciumă.
$ofe, bie —, —n, poză, atitudine, tuleu de pană, n. pofitin, a. pozitiv.
ţ)Joffe, bie —, —n, farsă, şotie, mar-gholie, /; —n, bie (pl.) ghidoşie, festă, f. renghiu, m; —nreijjen, a face caraghioslîcuri, a face farse; — reifjer, ber —, g, caraghioz, farsor, m. bufon, ghiduş, şoitar, m; — nfpiel, bag —, g, — e, farsă.
pofpenljaft, a. chisnovat, posnaş, caraghios: —ierli<±), a. burlesc, comic, posnaciu.
'lioft, bie - -, —en, poştă; ştire, /; gute —, ştire bună, /; cine — SBaunmioUe, o partidă de bumbac; mit umge&enber cu întoarcerea curierului; — antt, bag —, eg — umter, oficiul poştal, biuroul poştal, n\ —anroeifung, bie —, — en, mandat poştal, n; — auftrag, ber —, §, recuvrement postai, »; — bote, ber —, — n, factor poştal, m; — bampfer, ber —, §, pachebot, m; — en, ber —, 6, post. condeiu, n. alocaţiune; partidă ( de marfă); santinelă; caraulă, /; —enîitţrer, ber —, §, baş-ceauş; brigadier, m; —enfette, bie —, — n, cordon, n; —ţalter, ber —, §, maestru de poştă, m; —f)ornct)en, bag —, g, (zool.) buci'in, m;—farriole, bie , —n, căruţa poştii, t'\ —{arte, bie — n, cartă poştală,/; — fned)t, ber —, (e)g, —e, poştalion, m\ — futfdje, bie —, —n, diligenţă, /; —mărie, bie —, —n, timbru poştal, n; —meifter, ber—, g, maestru de poştă, m; — nad)naf)ine, bie —, -n, rambursa poştală, /; — pa= pier, bag —, g, hîrtie de scrisori, /; —regale, bag- -, g, otcupul poştelor, n; —fcfjiff, bag —, (e)g, —e, pachebot, n; — [djaffner, ber —, g, conductor, m; —ţdjein, ber (e)g, — e, recepisă, /; —ftempei, ber —, g, timbru poştal, n ; —ffriptunt, bag —, PostScript, r\; — taube, bie —, — n, porumb mesajer, m ; — Derbinbung, bie —, — en, comuni-caţiunc poştală. /'; —Dorfcţmţ}, ber —, iîeg, — fdf>uţfe, rambursa poştală. /; tnogen, ber —, s, căruţa poştii,/; —toeţeti, bag —, g, serviciul poştelor, n; —3113, ber —, (e)g, —jiige, tren curier, n. 'ţloftament, bag —, (e)g, —e, postament, pedestal, n. poftfjumuâ, a. postum, poftieren, a plasă, a postă. i|5nftierung, bie' —, — en, plasare. ŞoftiUc, bie—, — n, hiriacodromion, n. carte de predici, /
ŞofliHioit, ber —. g, —e, poştalion,
ftofilagentb
456
^răfcitt
surugiu, m; —âţjeitfcE>e, bte —, — n, puhă, /.
pofWagernb, a. postrestant; —tren» benb, a. cu întoarcerea curierului. 'JJofto, ber —, 8, post, n; —faffett, a se posta.
Şotentat, ber—,en, — en, potentat, m. ţj?oten,5, bie —, —en, potenţă, /. potente, bte—, —n, poternă (poartă, de ieşire într’nn fort), /. H$ott=a[cf)e, bte —, potasă, /; — fifcf), ber —, eb, —e, (zool.) tisetru, ca-zolot, m; — tnatt, ber —, 8, (zool.) fisetru, m.
ini. — bli|, - iaufcttb, carnari! Şottiet, ber—, s, husmet, n. mardit,.f. Şrobenbe, bte -, —n, prebendă, /. ţjSradjer, ber—, 8, calic pretenţios, m. pradjent, a face pe grozav, a se îngîmfă; a cerşi.
i|?ritd)t, bie - , pompă, splendoare, strălucire, mîndreţe,/;— auftnanb, ber—, eb, lux, n. somptuozitate, /; —aubgabe, bie—, —n, ediţiune de lux, /; —Bau, ber —, (e)8 bau= ten, clădire pompoasă, /; dam,»; —bctt, bas — p,ţb(; (-Iflţt, 'Patii de paradă, «; - gcfeŞe, bie —, (pl.) legi sumptuare, /. pl\ —î)itnntel, ber—, b, uravin, baldahiu, »; — fafer, ber—, 8, hrisostigmă, /; — fecţel, ber - , 8, obelisc, m ; — tieib, bab —, (e)8, —er, haină de gală, /; —liebe, bie —, sumptuo-zitate, /. amorul luxului, m ; — tuerf, bab —, (e)8, —e, op în ediţiune de lux, op luxurios. prtictjtiţţ, «• pompos, splendid, luxu-rioz, superb, somptuoz, manific; —er Wenfci), grădină de om, /. ţirad)b(iebenb, a. luxuriant; —boii, «. manific.
Şriifeft, ber—, en, —en, prefect, m. Şrăjpeifen, bab—, 8, matrice, matcă, /; —er, ber —, 8, tipăritor, tăiă-tor de monete, ?«; —eftocf, ber—, 8, —ftbcîe, f. — etfeti. pragen, a tipări, a încrusta; ©elb—, a bate monete. yragmattfd), a. pragmatic, prhguant, a. pregnaiît. lpraî)iftort|d), a. preistoric. ţiraf)Ien, a se făli, a se fandosi, a se lăudă.
Şraljl=er, ber —, 8, fulău, fanfaron, lăudăros; —erei, bie—, —ett, lău-dăroşie, fanfaronadă, rodomon-tadă, / ; — fjan»8, ber —, feb, — ţcinfe, fanfaron, fulău, m; — fucbt, bie —, lâudorăşie, /. prafjterifdi, a. lăudăros, fanfaron, fălos.
Şrnfym, ber —, 8, —e, pod mişcător, brod, n. brăflttfiu, a. precluziv.
S|Jrafttf=ant, ber —, en, —en, practicant, w; — e, bie —, — n, intrigă, /; —er, ber —, b, om practic, practician, m.
ţn-att-ifif), n. practic; —ijieren, a practică, a exersă.
tratat, ber —, en, —en, prelat, m. ţpraltmtitarten, bie —, (pl.) preliminarii, /. pl.
ptatf, a. întins ; balonat ; doldoră ; pepenos; — ebSSeib, dordocuţă, /; —en, a resăltă, a ricoşetă, a re-percută.
ŞrnU=fraft, bte —, —frcifte, elasticitate,/; —fcţ)U=6, ber —, ffeb, — fcEtiiffe, ricoşet, »; —ftein, ber —, (e)8, —e, piatră de corn,/'; — ftojs, ber —, eb, —ftBjje, repercutare, /. pralubiereit, (pralubiert, prâhtbitr(e), a preluda.
'^rahtbtuun, bab —, .umb, —en, preludiu, n.
HSrămie,bie—, -n,premiu,», primă,/, ţitftmiimu, a premia.
Şriimiffe, bie —, —n, premisă, f. prattgett, a străluci; — b, a. strălucit. ţţSranger, ber —, s, sîngir, carcan, spelinghier,«; jb an ben ficdeit, a face pe cineva de ocară. Şrattfe, bte —, — n, labă, brîncă, /. ţmimtmcr=aitbo, adv. anticipativ; --ieren, a prenumără.
SJ3riinttmer-ant, ber —, en, —en, pre-numerant, m; —ation, bie—, —tt, prenumeraţiune, /.
Şrtiî)flr=anb, ber —, en, —en, preparând, m ; —anbie, bte —, —en, şcoala normală, / ; —at, bab —, 8, —e, preparat, ». praţmrieren, a prepară, iţ'răfcitb, bab —, prezent, n. ţjjrafent, bab — , (e)8, - e, dar, cadou, n; — ierteHer, bab —, 8, tipsie,/-
ptafeniiereit
457
priefter(id)
Priifentiereit, a prezenta.
iţSriifenj, bie —, —eu, prezenţă, /; —marfe, bie - , —n, jeton, n.
Şriij=e§, - ibent, ber —, ert, —ert, preşedinte, m.
. prttftbierett, a prezida.
| praffeln, a pîrăl, pîrpăi.
| praffeit, a gurmandiză.
|. îjSraffcr, ber—, §, gurmand, m ; —et, | bie , —eit, benchetuire, /.
I priiftieren, a presta, a efect ua.
’ Şraf!, ber —, ffeb, grămadă, /.
"Şriitenbent, ber —, en, —eu, pretendent, m.	[pretenţios.
. ţriitcinbieren, a pretinde; — ti5§, a.
Iprape, bie —, —n, labă, brîncă, /.
IfSrajtg, bie —, praxă ; practică ; clientelă, /.
ŞrfijcitbeitjfiiU, ber - , (e)g, —fiUle, precendent, ».
Şriiiţipttat, bag —, (e)§, —e, precipitat, sediment, n.
. priiţi S, «. precis, exact, pont ; — fieren, a preciza.
ipriijiftott, bie —, preciziune, /,
: prebigeit, a predică; tnuben ofirctt —, j» a spune în vîntlC l 1 ţ)5rebig=er, ber —, §, predicator, m ;
—1, bie —, —en, predică, /.
;■ H5rei=â, ber —, ţes, —e, preţ, «; —, bag—, bantă (de cămaşă etc.),/; genauefter —, preţul extrem ; er ntad)t —, vinde ieftin; er pitit aitf —, nu lasă din preţ ; uni feinen —, o dată cu capul nu; — geben, a părăsi, a abandonă; fidj —gebeit, a se expune, a se prostitua ; unter bem — fe Derfitufen, a vinde sub cost; —angabe, bie—, notare de preţ, /; —aufgabe, bie —, —n, bie —, —n, teză de concurenţă, /; —-betoerber, ber—, 8, concurent, m\ — betoerbung, bie—, —eu, con-:	curenţă, /; —gebung, bie—, aban-
donare ; divulgare, / ; —geridfi, bag —, (e)§, —e, juriu, n ; —lifte, bie —, —n, preţ-curent, »; no»
; tierung, bie —, — en, cotă, / ; — ridpcr, ber—, 3, juror, m\ —fajrift, bie—, —en, op preiriat, »; -ber» ţ acid)ni=§, bas —, ffeg, —fie, tarifă,
■	/; —-rottrbigteit, bie —, valoare, /.
; 'Şreifelbcere, bie —, — n, {bot.) meii	rişoară, /.
prei=fen, (prei(fe)ft, preift, prieS, priefe, geprieţen, preig oberpreiţe), a lăudă, a preamări; —gmert, a. cu preţ potrivit; — gmiirbig, stimabil, lăudabil; preţios ; cu preţ potrivit. Şrelbe, bie —, —n, asvîrlitură, săl-tătură, /. ţol de săltat, n ; — n, bas —, g, săltare, /; er, ber —, g, săltător, înşelător, m ; -ret, bie—, —en, escrocărie,/; - fd)u=fi, ber —, ffe§, fdfiiffe, ricoşet, m ; —fietn, ber —, eg, —e, piatră de corn, /.
preta, a săltă (pe cineva); a înşelă, ţpregbpterium, bas—, S, presbiteriu, n. prcfpanr, a. grăbit, urgent; —en, a strînge, a stoarce, a apăsă; a comprimă, atescuî; SRatrofcn —, a luă cu sila la serviciu maritim; —iert, a. grăbit.
ţ|Sreff=e, bie - , —n, presă, /. teasc, n; —en, baS —, g, tescaire, comprimare, /; — er, ber —, S, tes-cuitor, storcător,m; —ung, f. —en. prefj=6«r, comprimabil, compresibil. Şrefi=bittfen, —bengel, ber- , 3, drug, »; M-îreiţeit, bie—, libertatea presei,/; — pau=g, bab—, fe§, —fjaufir, cramă, /; —Inedjt. ber—, (e)3, —e, drugar, m ; —fol)te, bie —, —n, brichetă,/; — Dorgefjejt, bag —, g, delict de presă, n.
Şvetiofen, bie —,(pl.jgiuvaei'icale./'.pi. 'jjSricfe, bie—, - n, (zool.) lamprel.ă,/. pridelit, a pişcă (pe limbă), a furnică (prin vine); —b, a. pişcător. Şriefi, ber —, g, curs de apă pe prund.
ţţSriemdjeit, bag—, golomoz de tutun (de mestecat), n. prienteit, a mestecă tutun. prieS, priefe, f. preifen.
^riefter, ber —, g, iereu, m\ —mut, bag —, eg, preoţie, /; — ţerrfcţaft, bie—,—en, ierocraţie,/; —ntaniel, ber —, g, —mantei, reverendă, /; —orben, ber —, g, tagmă călugărească, f; —rod, ber —, (e)g, rbde, sutană, /;	—fdjaft, bie —,
cler, m. preoţime, /; —tum, bag —, (e)g, preoţie, /; —toeipe, bie , —n, hirotonire,/; — tthirbe, bie—, demnitate sacerdotală, /. prieftcrlidţ, a. sacerdotal, preoţesc.
Ştima
458
proiongieven
Ştima, bte —, prima, /; — bonna, bie —, —en, divă (prima cîntă-reaţă), /; —ner, ber —, 3, priman, m; g, ber—, ffe§, —ffe, primate, m ; —roeefifel, ber —, 3, cambie primă, prima unei cambii, f. Şrtittel, bie —, —rt, {bot.) angiicea, ciuboţica cucului, /. primiţi», a. primitiv.
Şrittj, ber —, en, —en, prinţ, m ; beizadea, f ; —effe, bie —, —n, prinţesă, /. priitjlidj, a. prinţiar.
Şrinjip, ba? — , g, —e, principiu, »;
— ai, ber —, 3, şef, ni. priitjipat, a. principal, priugipicel, a. principiei.
Şriot, ber—, g, —e, prior, egumen, stareţ, m; —ei, bie —, —en, egumenie, stareţie, f ; —in, bie —, —neit, stariţă, /; — ttâf, bte - -, prioritate, f.
Şrife, bie —, — n, priză, f.
Şrigm*a, ba? —, g, prismă, f. Şritfdjc, f. SBrttfdje. privat, a. privat, particular ; —im, adv. particular ; —iftken, a privatiza; iffinte lefen, a face un curs particular (în locuinţa profesorului).
Şrittabbojeut, ber —, — en, agregat, m; —geleljrte, ber —, n, —n, învăţat particular, m ; —ier, f. — îttantt ; —flciger, ber —, §, parte civilă, /; -inann, ber —, (e)?, — lente, particular, m ; —obligation, bte —, —en, obligaţiune, subsem-nătură privată, f: —gtoecf, ber—, 3, —e, uz personal, n.
Şrioet, ba3 —, 3, —e, privată, /. prioilcgiereit, a privilegia, a patentă. Şrtotlegdum, bas —, —iutnS, —ten ober —ia, privilegiu, n. patentă,/, probat, a. încercat Şrobe, bie—, —n, încercare; probă, prubă; mostră, monstră,/. eşan-tilon, specimen, n ; repetiţiune (la teatru), /; auf bie — fielieit, a pune la încercare ;	—Matt, bas
—, (e)3, — blattev, foae-specimen, /; numărar-specimen (de la un jurnal) ; —jafţv, ba? —, (e)S, —e, noviciat, n; ucenicie,/; — ţdjrtft, bie —, —en, scrisoare mo-
del, /; — jeit, bie—, —en, termin de încercare, n.
pro6«el)aItig, a. la măsură, la calitate; —en; — ieren, a încercă. Şro6iet=er, ber —, ?, încercător, e-pruvor. m; —gla--3, ba? —, es, — glajer, epruvetă, /; —funft, bie - > docimastică, f; — mannted, bte—, epruveză, /; — nabel, bie —, —n, trecătoare, /; — fteitt, ber —, (e)3, —e, meng, meheng, m ; —tieget, ber —, s, cupelă, J.
Şrobiem, bas—, 3, —e, problemă,/, problentatifrf), a. problematic. Şrobult, ba?—, e?, —e, product, »;
—ion, bie —, — en, producţie, /. probndtio, a. productiv ; —jieren, (probuţtert, probujier(c), a produce, profan, a. profan; —ieren, a profană,, a pîngârî.
Şrofauatio», bte —, profanare, pîn-gărie, f.
Şrofeffuon, bie —, —en, profesiune, —iontft, ber —, eit, —en, meseriaş, m ; —or, ber —, g, - en, profesor; aujjerorbenilidjer —or, a-
gregat, m.
Ştofei, ber -, ffe?, —ffe, jnrămînt de credinţă (mona-calj.
Şrofif, ba?—, 3, —e, profil, profiliereit, a profila.
Şrofit, ber —, 3, —e, profit, n ; — dien, ba? —, s, chilipir, n. profitiercn, a profită.
Şrofof, ber —, en, — e, prevost, n. Şrogitofe, bie —, —n, prognoză,/. Şrogramm, ba?—, ?, — c, programă,/. Şrojeft, ba? , ?, - e, proiect, n ;
—ii, bas —, 3, — e, proiectil, n. profeftiereit, a proiectă Şroffamatioit, bie , — en, procla-maţiune, /.
proflamierctt, a proclamă.
Şrof«r=a, bie —en, procură, /; —ator, ber- , g, --en, procurator, vechil; —ift, bec—, en, — en, pro-curist, m.
profuriereu, a procură.
Şroletarier, ber —, g, proletar, m. Şroiog, ber —, 3, —e, prolog. Şroloitgation, bie —, —ett, prelungire (de termin), păsneală. prolougierett, a prelungi (terminul)r a păsul.
'{Iromemoria
459
prunfen
^romemori=albaş—, —en, memoriu,m. Şrumcitabe, bie —, - n, promenadă, preumblare.
promcitierea, i. f. a se preumblă. i|$romeffe, bie—, —ti, promesă, f. ţpromotion,bie—, — en, promoţiune, /'. promotiiercit, a promova prompt, a. prompt.
"îromptlidt, bie-, promptitudine,/. C{ronom«en bas —, s, —tna, prenume, n.	[dă, f.
^5r#pagaub=a, bie—, —en, propagan-Şropeder, ber —, 4, propel, m. Şroppet, ber —, en, —en, profet, proroc;faljd)er -,proroc mincinos, propfjejeiett, a profeţi, a proroci, ^ropljegeiiurg, bie —, —en, profeţie, prorocire, /. propottiercn, a propune.
SfSropofitum, bie —en, propunere,/, gropit, ber —, eS, iprflpfie, proistos, prepozit, protereu, »i; —ei, bie—, —en] prepozitură, /.
Strofa, ba* —, 4, proză ; —ifer, ber _	Prozator, m.
Şrofelj't, ber—, en, - en, prozelit, m. profit, int. să fie de bine; — iUeitjaţr, la mulţi ani !
'fjrofpeft, ’ber—, (e)s, —e, prospect, n. profperiercit, a prosperă, proftituiercu, a prostitul. ifSrofgeuium, bas—, §, prosceniu, n. protcgiereit, a protege.
^roteft ion, bie —, protecţiune, /;
—or, bas—, §, —en, protector,»*, ţroteft, ber —, es, — e, protest, n ;
—ani,ber—, en, —en, protestant, m. proteftieren, a protestă.
Sflrotofoll, bas —, S, —e, registru, protocol; proces verbal, n; —ant] ber —, en, —en, registrator, m : —irung, bie—, —en,înregistrare,/, protofottiereu, a înregistra.
’flroB, ber —, en, —en, fălos, m. lip-ciofleandură, /; —e, ber —, co-tingă, f. afet (de tun); —magen, ber —, s, teleagă de tun, /. protpeit, a se făli; a montă tunul ; —ig, a. fălos.
$wuiaitt, ber—, §, proviant, n. previziune, f. deurat, merinde, f. pl\ muniţiune, /; —tainei, bas—, ies, —ţauţer, manutanţă, /; — metfter, ber—, s, furier,»»; —idţifi,
bas—, (e)s, — e, corabie cu deurate, /; —magen, ber —, e, furgon, n. pnniinntieren, a aproviziona. Şrotiin,;, bie —, -en, provincie,/; —ialDorftanb, ber —, (e)s, —ftSnbe, eparh, m.
ŞroPifion, bie —, —ett, comision, «. tJŞrauifor, ber —, s, — s, provizor, epistat, m.
pMPifortfcf), a. provizor. proPogiereit, a provocă.
Şrogebur, bie - -, —en, procedură./. Şrogettt, bas —, es, —e, procent, »; —ţap, ber —, eS, — fape, cotă (a intereselor), /.
progeffieren, a pleda, a se iudecă. ^rnţcffierctibc, ber- -, n, — n, împricinat, m.
ţprojeffion, bie —, —en, procesiune, litiă, /.
';>roge=fj, ber—, ffes, —ffe, proces, n. prici re, cauză,/; procedat, ■»; — jitfjren' a se prici; furgert — mnepen, a o tăia scurtă ; —aften, bie —, (pl) dosar, »; — fitprung, bie —, prieire, /; —orbnung, bie—, —en, procedură, /; — faepe, bie —, — n, pricină, judecată, cauză, /. progefjfiicptig, a. cîrcotaş. priibe, «. prud.
prii feti, a cercă, a cercetă, a examina; ben SBeitt —, a gustă vinul, 'b'riif^en, bas —, s, examinare, cercetare; —er, ber -, s, examinator, m; —ftein, ber—, s, —e, meng, meheng, m ; —ung, bie —, —en, ~~ încercare, /. examen. «; — ungs= jeit, bie—, timp de încercări, timp de suferinţe, n.
Şriigel, ber —, s, blană (de lemn), /; ciomag, n. bîtă,/; bătăi,/.pf; —ei, bie —, — en, părueală, /; — fuppe, bie-, —n, clielfăneală; ciomăgeală, surchizeală, dobzală, f. priigelii, a bate, a buchisi, a pisăgî. î(Şriutf, ber —. (e)S, pompă,/, fast, n. paradă; ostentaţ-ie, —iune, /; —bau, ber —, es, — en, dam, m ; —bett, bas —, es, — en, pat de paradă, /; — gemacp, baS —, e§, — mâcper ;	—jinttner, bas —, S,
dam, m.
pruuben, a străluci ; mit ctroaS —, a se făli cu ceva ; — b, a.
prnftet»
460
ţmrgieren
pompos; —baţi, a. pompos; — log, a. fără pompă, nepompos; —Coti, a. făleţ, fălos, fast, fastuoz, pom-poz, sumptuoz. ţruften, a sforăi (caii).
Şfatm, bec —, g, —en, psalm, m ; —bud), bag —, §, —bilcfjer, psaltire, /.
Şfalter, ber —, s, psaltire, /. (zool.) foiosul, n,
pfeubouqm, a. pseudonim.
Şiljdjolog, ber —, en, =en, psihologie, /.
îjBnblifitm, bas —, s, public, m. iublijierctt, a publică.
Şnblijift, ber—, ett, — en, gazetar,™, ţjjubbel, bte —, tarabă, teşghea, /. (iubbeln, a lămuri (metale). ^Subbelofen, ber —, S, — ofen, lămuritoare, /.
Şubbing, ber —, S, —e, budincă, /. Şuiei, ber —, s, barbet, m : beg»f= l'ener—, găină plouată,/'; —miile, bie —, —n, căciulă mîţoasă, /. pubetu, a greşi (în popice), pubelttmft, de tot udat; — naţj |etn, a fi numai o apă.
Şuier, ber—, §, pudră, /; —mantei, ber —, S, penioar, «. puberdg, a. pudros; — n, a pudră. int. pîc ! —en, a trînti (uşa); a căra cuiva pumni, a pufăi, a face puf; —tg, a. bufant, înfînat.
ber—, §,ţpiiffe,sgomot surd,», ghiold, (lovitură), »; ; pufante,»»; er nertriigt einen —, duce la tăvăleală; —armei, ber —, S, mînecă pufantă, /; tpiiffe attSletlen, a căra la pumni; —er, ber—, S, pistolaş, »; tampon, n.
gliile, bie —, —n, butilcă, f.
Şulpc, bie —, pulpă, /,
Şu[=s, ber —, fes, —ie, puls, n ; — aber, bie —, —n, arteră, / ; — fdjlag, ber S, —fdglâge, pulsaţ-ie, —iune, /; —ftodung, bie —, —en, asfixie, /. pulfiercir, a pulsă.
Şult, ba§—, (e)Ş, —e, pupitru, pulpit, tetrapod (în biserică), n.
Şultier, ba§ —, S, praf, ». pulbere, iarbă de puşcă, / ; —bantpf, ber —, e§, — bampre, fum de pulbere; —f)ont, bas—, (e)S, — fjbrner, cor-
neciu, »; —ntagajitt, baS—, s, —e, ierbărie, /; — tnfiljle, bte —, —n, ierbărie, pulberărie, /.
Viiltierdg, a pulberos, prăfos ; — ifieren, a pulveriză; —n, aprăfui. Şuma, ber—, S, —e, leu american, m. Şuntp, ber—, S, —e, împrumut, credit ; —e, bie —, —it, tulumbă, pompă ; — enfd)roengel, ber —, S, cumpănarul tulumbei, n ; —en= ftfinber, ber —, §; — ftiel, ber—, S,
—	e, corp de pompă, n ; —l)o(e, bie—, —n, şalvari, m.pl; —ftiefel, ber —, S, cisrae cu turechi lungi, /; — tncrf, baS -, S, —e, maşinăria pompei,/.
puntpcn, a pompă; a luă împrumut, a se împrumută.
Şuntpernifel, ber —, S, bunpurniciu, (bona paniculă), n. pîne neagră de Vestfalia, /.
Şuttft, ber—, (e)S, —e, punct, pont, »; attf bem —e fein, a sta să ... ; —ation, bie—, — ett, punctaţiune,/. Şuttftcf)eit, ba§ - , S, punctuleţ, n. punftieren, a punctă, a ponsâ. piinftlicfj, o. punctual, exact,, precis;
—	adv. întocmai.
Şiiiiftlidjfett, bie—, punctualitate,/'. Şmtftur, bie —, —en, punctură, /. punftiueife, adu. punct de punct. tţSunfrf), ber —, eS, ponciu, m. panfd)eit, a bea ponciu.
Şuitg, bie —, —it, priboiu, n ; — ientttg, bie —, —ett, marcă, /. pmtgiercit, a marca (cu priboiul). Şitpill, ber —, Ş, —en, pupil, epi-tropisit, m.
Şitpille, bie —n, pupilă, prunelă, f. Şupptfjctt, baS —, s, păpuşică, /. Şuppe, bte —, păpuşă, nimfă, cri-zalidă, /; eS battert bis in bie —n, durează foarte mult; — nfţriel, bas —, S, —e, păpuşărie, /'. tmr, a. curat, pur; —en SSetn trin= fen, a bea vin gol; — eu SBeitt ein= fdjenfett, a spune curatul adevăr; —ifigicrert, a purifică.
Şttrg=aitj, bie —, —en, curăţenie, /; —ierfraut, bas —, (e)§, {bot.) ero-ton, m; —mittel, bas —, S, leac de curăţenie, n.
ţmrgierett, a purga, a curăţă, a lucră
Hhirpur
461
Oimrf
(leacul de curăţenie), a scoate la scaun; —b, a. purgativ.
ŞurţJuv, ber—, I, purpură,/, porfir, m; —farbe, bie —, porfir, m; — reiţer, ber —, I, stîrc roşu, m ; - fcfjnede, bie —, — n, (zool.) moluscă purpuriferă, /. purţiur/arbig, a. purpuriu ; — tt, a.
purpuriu, porfiriu.
^ur3el6amtt, ber —, (e)l, — bâutne, tumbă, alivantă, f. ţiurjeln, a cădea, a se da dea tumbă 'ţiuitei, bie —, — tt, puşche, purulă, bubuliţă, fistulă, /; funicei, m. pl. ţmftctt, a’suflă, a gîfăi, a pîfăî. ţhiftroţr, bal—, I, e, sarbacană,/. Şute, bie —, —it, curcă, /; —r, ber —, §; — rţaţn, ber —, I, —ţâf)ne, curcan, m.
Şntfrf), ber - , el, resmăriţă, f. putt, int. ti !
ŞitŞ, ber—, el, - e, parură, găteală,
podoabă, /; —e, bie —, —n, mu-cări, /. pl; —er, ber —, §, refec, perdaf, n; — ţanbel, ber—, l,mar-şanderie, /; ţanblet, ber —, I, modist, ?« ; —ţanblerin, bie —, —nen, modistă, /; — ţanblung, bie —, —en, marşandărie, /; —ma= djetin, —nen, modistă, f; —tifcl), ber—, el, —e, toaletă,/; -nmren, bie —, (pl) marfă dc noutăţi, /; —Simnter, bal	, I, odae de pa-
radă, /. salon, «.
jmljen, a găti, a împodobi, a deli; a curăţ! ; a şterge (ghetele) ; a spălă (geamurile) ; ftc£) —, a se gătî; fid) bie 'Jiafe —, a-şi şterge nasul.
imtiiţ, a. posnaciu, posnaş.
Şilfltnăc, ber—, —n, pitic, pigmen, m.
Şşrnmibe, bie —, — n, piramidă, /.
fjjtjrotedjttif, bie —, pirotehnică, ,/'; —er, ber —, I, pirotehnic, m.
Q.
I
f Citabile, bie —, —n, bărbie, /.
? qita&li=eln, a foi; —Itg, a. moale, ş:	cărnos; tremuricios.
ţ £lltatf=elei, bie —, —en, fleac, n; — ( ialber, ber —, I, şarlatan, ?«. —ei, ţ bie —, —en, şarlatanărie,/. t quatfchi, a iiecări; a strigă.
| qicicf(allient, a vindecă cu remedii f băbeşti.
| Ouabbcl, bie —, băşicuţă, /.
*	Ouabcr, ber —, I, cub, n ; —fteirt, î ber —, (e)l, —e, piatră cubică, /. I Ouabraitt, ber —, en, —en, cadran,
*	cartul din un cerc, n.
Ouabrat, bal —, I, - e, cadrat, pătrat, n; —meter, ber —, I, metru pătrat, m; —ur, bie —, — en, ca-dratură, /; — tourjel, bie , —n, rădăcină pătrată, /.
quabratifd), a. pătrat.
; quabriereit, a cadră, a ridică la :	pătrat.
Ouabrilie, bie —, —ti, cvadrii, con-tradans, n.
Ouai, ber —, l, —e, cheiu, n quafeit, a ocăeăi.
Onafen, bal —, ococăit, n.
Jniversity Library Cluj
Oitiitfer, ber —, I, coacâr, m.
Ouai, bie—, —ett, turment, chin, n. tortură, /.
quălen, a turmenta, a chinul; fief) —, a se chinui, a se căsnî, a se canoni.
Ouiiler, ber—, I, chinuitor, m: —ei, bie —, chinuire, /. turment, «.
Oimliţifation, bie—, calificaţiune,/.
qualiţt,peren, a califică.
Oualitiit, bie —, —en, calitate, /.
Ouallc, bie—, (bot) urzică de mare; —n, bie—, (pl.) (zool.) acatcfe.f.pl.
Ounlrn, ber —, l, fumărae, /. pl.
qtialm=en, a fumegăi; —ig, a. fume-găios.
Oualftcv, ber —, I, flegmă, /.
qualftern, a scuipă gros.
qunluoll, a. dureros.
Onanbel, ber —, §' tureacul turlu-cului, m.
Ouantntat, bie —, —en, cantitate, cătăţime, /; —um, f. — itSt.
Ouaţjpe, bie—, —n, (zool.) mihalţ, m.
Ouarantăne, bie —, —n, carantină,/.
Ouarf, ber —, (e)l, —e, sărbuşcă, /. caş proaspăt, chiag, n; nimica
qiiavrcit
462
(ţuttt
toată, / ; ba fijjt bu biet int —e, te-ai umplut do brînză. quamit, a scînci.
ditnrt, bas —, (e)3, —e, cvart (in 4°), re. pătrar, n; - al, bas —, 8, —e, trimestru, re.
ditarta, bie —, patra, cvarta, /; -ttcr, bec —, 8, cvartan, m. Cuartet, baS—, (e)8, —e, cvartet, re. Cuartier, ba8—, 8, —e, cartier, cor tel, lojement, re. locuinţă, /. a-partament, domiciliu, re; — meifter, bec —, 8, furier,»/; —gettel, bec—, S, bilet de lojement. qiwrtiereit, a lojă.
Clitarj, ber—, e8, (nim) aventurină;
—felfen, bec —, §, lias, re. qitafi, ai/i-, ca şi.
duafigeleljvtc, ber—, u, —n, pretins învăţat, m.
Cuaffia, bie —, (bot.) casia, /. Cliiaft, ber —, e§, Cuăfte, bidinea, f Cluafte, bie —, —it, ciucure, ţorţor, m. canaf, re; torsadă, chiteală, /. pompon, re.
dnafter, ber —, 8, —cit, cestor, »« ;
—ur, bie —, —ţeţt,| cestură, /. CUtalember, ber —, 8, cvartal, re. quatfdpcn, a bălăci; a spune verzi şi uscate; —elig, a. moale, pufos. Clietfc, bie —, —tt, (boi.) jur, m. ditedfilber, baS —, 8, argint viu, mercuriu, m; — djlorur, bas —, 8, calomel, m.
Cueber, ber —, 8, bantă (la mîne-cile cămeşei etc.), f.
Cuelflc, bie—, —n, prosop, ştergar,». Oiiell, bec —, s, —en ; — e, bie —, —n, izvor, re. sursă, sorginte, funtă; obîrşie; —tttajfer, bas—, 8, apă de izvor, /.
quellett, i. f. (quiHft, quiWt, cjuoll, qubfle, gequollen, quitt), a se umflă, a ţişnî, a isbucni (apa din pămînt), a izvorî; aemană; — rcid),«. izvoros. Clnenbel, bec—, 8, (bot) cimbrişor, m. Cueitgelci, bie —, —eu, scîncire. qttengelit, a seinei CUtetttdjeit, ba8 —, 8, dram, re. qiter, a. curmeziş, pieziş, transversal, lăţiş, cruciş ; —burci), adv. diagonal; - liber adr. transversal, şoldiş ; freuj unb —, cruciş şi curmeziş.
£luer=balfen, ber —, 8, traversă, tîl-noae. /; orcic (Ia cumpănă), re ; —barat, ber — (e)S, —barate, coluri, m; —c, bie —, curmeziş, re; jbni iit bie —e fomnteit, a încurcă cuiva iţele; — fabett, bec —, 8, — ţaben, bătătură, /; —gafje, bie —, —n, stradă transversală,/; — I)otj, baS—, cS, —boiler, stăjin, »/; —foţjf, ber -, eS, —ffiţtfe, om sucit,
»»: —leifte, bie—, .n, traversă,/;
-linie, bie -, —tt, linie transversală, / ; — ţjfeife, bie —, —tt, pifăr, m ; —pfeifer, bec —, 8, pi-ferar, m; —riegel, ber —, 8, pod-horniţă. /; —jad, ber —, (e)S, —
iade, disagă, / ; —fcftnitt, ber .,
(e)S, —e, profil (al unui desemn), n ; ftrid), bec —, (e)S, —e, linie traversă; piedecă,/; — roanberung, bie —, --en, cutrierătură, / : — tueg, ber —, 8, —e, curmătură, /. Qucrl, f. Citiri, gitetlcn, f. quirlen.
Citerulant, ber , en, —en, cîrcotaş.re. duetfdje, bie —, —n, teasc, re. quetjdjeu, a strivi, anăsădi, a stropşi, a contuzionâ; a stoarce, a tescui.
Clitetfdjmng, bie—, —en, strivitură, contuziune, vînătae, /; —ltumbe, bie —, —n, strivitură, contuziune./. qititf, a. vioiu, vif, sprinten, qittefeit, a ţipă, a guiţă, quiltft, quilît f. quelten.’
Cutittguenale, ba8 —, 8, gradaţiune cvincvenală, /.
Cluiittn, bie —, —tt, cincea, cvinta, /; — tter, ber —, 8, cvintan, in. Qiiiitte, bie —, (mu:.) cvintă, /: grofje, —, dominantă, /. Cuinteffenj bie—, —en, cintesenţă,/. duinteft, ba8 —, 8, —e, (muz.) cvintet, n.
dntrf, bec—, 8, — e, melăsteu, ver-ticil, (bot.) vexil, re. quirlcit, a vertici; —fbnitig, a. ver-ticilat.
quitt, adv. fit, achitat, răfuit, scăpat, mîntuit; mir fittb — miteinanbec, s’a hotărît între noi doi; —ieren, a da chitanţă ; ben ®ienft —, a abdică; a se retrage din serviciu.
Cluitte
463
Sîăbelsfitfjrer
CXuittc, bie —, —n, (io/.) gutuie, f; —nbaunt, bet —, (e)s, — Mume, gutuiu; — nfaie, ber —, s, chito-nag, m; —nfdjleint, ber—, g, zamă de gutuiu, /.
Quittnng, bie —, —en, cvitanţă, /.
Onoblibet, bas —, S, colibe/, n. quoll, quofle, f. auetlen.
&uote, bie —, - ti, cotă, f. cîşt, contingent, n. cotaparte, /. dividend, n.
Qnutient, ber—, en, —en, cvoţient, m
R.
SRau, f. SRaţe.
SRabntt, ber —, s, —e, rabat, n.
Slnbattc, bie—, —tt, răsfrîntură (de guler etc.); bordură,/; parter de flori, n. platbandă, /.
rnbbiat, a. turbat, furios.
fRabbiuer, ber—, â, rabin, haham, m.
5Ra6e, ber —, n, —n, corb, croncan, m; roeftinbijd)er —, ara,/; — nncns, bas —, fe§, — âfer, hoit, n ; —n= elterit, bie —, {pi.) părinţi denaturaţi, m pl; —ngefradjje, bas —, eS, croncănit, n\ —nntutter, bie—, —miltter, mamă haină ; —nftein, ber —, (e)S, —e, pierzări,; —noatter, ber —, §, —sate', tată hain, m.
rabenfdjtunrj, a. negru ca pana corbului; corbiu.
Oîabnlift, ber —, en, —en, cîrciocar, cîrcotaş, m.
SRad)=begierbe, bie —, sete de răsbu-nare, / ; —e, bie —, răsbunare, vindictă, /; —e nefjmett, a-şi răs-bunâ; —egeift, ber —, eS —er, di-monul vindictei; — egbttin, bie—, erinie, eumenidă, /. furii, /. pl; —gier, bie —, zăcăşie, /; —fudjt, f. —gier.	[bună.
rădjcn, a răsbunâ; ftd) —, a-şi răs-| • SRadjen, ber —, §, gură, leopă, / ; ; gîtlej, gîtlan, gurluiu ; obiz, n. f prăpastie, /; — nţmţjer, ber —, S, t vin acru, n.
SRndjer, ber —, s, răsbunător, m.
radj=enblutig, a (bot.) labiotiflor, per-sonat; —gierig; — judjtig, a. zăcaş, vindicativ.
. Siadiitiâ, bie —, rahitiză, /.
SRatfer, ber —, S, căcăstorar, golan, hăndrălău, m; —ei, bie —, —en, trăpădătură, /.
ratfern, a căzni, a chinui; fid) —, a se trăpâdă.
SJiufet, ba§ —, rachetă (reţeaua la jocul de Lavn-Tenis), f.
9inb, baS—, eS, Slăber, roată; ein — fdjlagen, a se da dea roată, a face un rostogol; —ad)fe, bie —, — n, osie, /; — biidjfe, bie —, —it, boc-şea, /; — bantpfer, ber- , s, vapor cu roată, « ; —e, bie —, {bot.) neghină, /; —eijacfe, bie —, — n, săpăligă,// — emad)er, ber —, S, rotar, m ; — ctibifiel, bie —, {bot.) spinul dracului, m ; — fabrbabn,
1,1 bie—, —en, velodrom, n; —faijrer, ber —, S, biciclist, m; — fafjrfdjute, velodrom, n: —felge, bie —, —n, obeadă, /; —gefteU, bnS —, (e)S, —e, pîrpăliţă; —fjafe, f. — eţade ; —nabe, bie —, —n, butucul roţii, m; —reif, ber —, S, —e, balţ, n ; —fdjaufel, bie —, — n, cupă,/; — fdjeibe, bie , —en, tas, n; — fcbtene, bie —, —eu, cerc (de fler), n; — fbeidie, bie—, —n, spiţă de roată, /; — iperre, bie—, — n, chedecă./; —fjmr, bie —, —en, făgaş, n; — ftocf, ber —, (t)§, — ftbde, căpăţîna roţii, /; — wefle, bie —, —n, g’rin-deiul roţii, n; —japfen, ber —, S, cep de roată, n.
9îăb(|eit, bas —, S, rotilă, /.
rnb=ebred)en, (bu rabebrec&ft, er rabe--bred)t, rabebred)te, gerabebred)t), a rupe o limbă; i. f. —fabren, (fâfjrft, fâfjrt, fuf)t, filare Slab, rabgefaţren, faf)r(e) Slab), a bicicletă; — fbrmig, a. rotilat.
rabelit, a bicicletă ; a se roti, a depănă,
9Jăî>=el§fiUjrer, ber —, s, şeful unui complot, m; —ern, bas —, S, su-
riiber»
464
9îăttfe
plicul frîngerci pe roată,»; —er= fiere, bte —, (pl.) rotătoare, f.pl; —erroetf, ba» —, 8, —e, rotaj, ». rilbcrtt, a frînge pe roată; a bicicletă.
rabierett, a rade; a gravă SRabieruncffer, bas —, 4, cuţit de ras, »; dăltuitoare de gravat, /; —er, bec—, 4, râzător, gravor, m; —nabet, bte —, —n, bold de gravat, n ; —ung, bie —, răsură, gravură, /.
9iabie8ri)ctt, ba? , 8, {bot.) ridiche, f. rabifal, a. radical.
9iabiit=8, ber —, ffe8, ffe, radiu, n.
rază, /.	[rea, /.
Diaffel, bte —, —n, titirez, »; gură Tîiffeit, a smulge, a răpi, atrage la sine, a acapara, a strânge (o rochie, pînzele corăbii), îlfafftuabe, bie—, —tt, zahar rafinat,». raffţuier=en, a rafina; —t, a. rafinat; şiret.
ragett, a proeminâ, a suprastâ. 9togout, ba? —, ?, —0, ciumlec, m. 9iafje, bie —, — tt, antenă (la corăbii), /; grofje —, vîntreala mă-estră, /.
9îafjnt, ber —, (e)S, caimac ; — fafe, ber —, g, brînză grasă, / ; - fin d)en, ber —, 8, călăiie, /-9Săi}tntC)eit, ba8 —, 0, pervaz mic, n. . iKafpnctt, ber —, 8, cadru, pervaz ; gherghef, n; —eifert, ba? —, ?, răstav, n.
rafjnten, a luă caimacul; a încadra. îKatgrag, ba?—, e8, (bot.) zizanie,/;
franjBjtfdje? —, ovăscior, m.
Dîaiit, ber —, 8, —e, răzor; stog. n. lizieră, /; —fartt, ber —, 8, (bot.) vetrice,/; —foţi, ber—, (e)8, (bot.) sgrăbunţică, /; — fteirt, ber—, (e)8, e, piatră de hotar, /; — tueibe, bie —, —n, (bot.) lemn-cînesc, n. raiitctt, a se conţină.
9îaifoitcmeut, ba? —, (e)s, raţionament, n. cicălire, /. raifoitiercn, a rezona, a raţiona, a cicâii
iliafette, bie—, —n, rachetă,/, sfre-delar; fişic, n.
IMaUe, bie—, —n, (zool.) cristeiu, m. 9îamm, ber—, 8, rnaiu; — bocf, ber—, 8, — bficîe, ariete, m. bătălug, »;
—8fopf, ber —, (e)8, — fopfe, cap de ariete, n.
rammeltt, a pilotă; a se pîrci, s se mîrlî, a se cotoci.
ratttmett, a pilotă, a bate cu maiul.
Dîanmher, bec —, 8, iepuroiu, m.
9iamţte, bie—, —tt, rampă,/, peron,».
ramponiert, a. sfărâmat, stricat (despre mărfuri).
9îamj(t|, ber —, e8,	-e, ciuruc, ».
marda, /,
9inttb, ber —, e8, 9iănber, margine, usnă, /; ciubuc, bord, părcan, n. buză,/, zimţi (la monet.e), m.pl\ ju —e fontnten, a da de cap; att|er — uttb Sktttb, ieşit din sărite; — bettterfuttg, bie —, —en, glosă, /; —bitfatett, ber —, 8, galben ferecat; —note, bte —, —n, glosă,/; —ftein, ber —, (e)8, —e, colan de piatră, n.
illnttbal, bec - , 8, scandal, n.
ranbolierett, a face scandal.
răitbern, a zimţi (monete).
IHanft, ber —, (e)8, 9tânfte, margine, dungă; coaje, crustă, gardină, /.
9iiittftdjen, ba8 —, 8, cojiţă, f. cul-tuc, n.
rang, rânge, ţ. ringett.
9iaitg, ber—, e§, rang, cin, n; clasă, demnitate, /; jbnt bett — nblauţen, a o lua cuiva pe dinainte; —lifte, bte —, —n, anuar militar, n ; — orbnung, bie —, —en, ierarhie, /; clasificaţiune; colocaţiune (a creditorilor), /; —ftreit,’ ber —, (e)8, —e, dispută de precădere, /; — t'ucfjt, bie —, ambiţ ie, —iune, /.
9iattgc, ber—, n, —n, puşchiu, ştrengar, m; — bie —, —tt, ştrengărită, /.
9inngier=bat)uţ)of, ber —, (e)8, — f)Bfe, gară de triaj; —geletfe, ba§—, e8, —e, linie de goraj, /.
rmtgieren, aranja, a aranja; a alege; a triă.
rangfiirfjttg, a. ambiţios.
9itutf, ber—, 8, Minte, intrigă, uneltire,/; 9îfiitfe ntadjen, a intri gări si.
9)anfe, bie —, —tt, curpen, cîrcel, lujer, m.
9iiinfe, bie —, (pi.) intrigi, practice, /. pl; ntacţer, ber—, 8, intrigant; —fdjntteb, ber —, e8, —e, faur de
IRattfett
465
SRat
cîrciocuri, m ; —fpiel, bag —, 3, —e, tripotaj, n. cabală, /
IHattfett, ber —, 3, braţ, n. ramură, /. vlăstar, n; —geroătfpg, feg, —fe, plantă curpenitoare, /. rattfett, fidj —, a se curpenl; —ig, a. rămuros, curpenos. rănfe=fiid)tig, uoll, a. plin de intrigi; bofles — ©piei, tripotaj, n. rattit, raniţe, f. rintten. răttttc, f. reunen.	[niţă, /.
IHoituitfcI, bie —, —it, {bot.) curpe-!Rau5»cE)en, bag —, 3; —el, bag —, 3, f Dîanjett.
IHanjcr, ber —, 3, raniţă,/, burduf, n. ratt^tg, «. rînced ; — tuerbett, a se rîncezî.
SJaiiiţigfeit, bie —, rîncezeală, / 9Jan$ioit, bie —, — ett, ranţiune, / bani pentru răscumpărarea (a unui prizonier), m. pl. rattîiitiereit, a răscumpără (pe un prizonier), rapib, a. rapid.
Siapier, bag —, 3, spadă, floretă, SRappc, ber , u, cal negru,.nm.il IKappcI, ber —, 3, căpiere, / rappefiig, a. capiu; —fbpfifd), a. lep-şit, tucş; —n, a fi lovit cu leuca. Diappelt, ber —, (e)3, —e, rapel, n. rechiemare, /.
IHapport, ber—, (e)§, —e, raport, n. auaforâ, /.
!Rap=S, ber —, fe3, {bot.) rapiţă, /. rapfeit, a acapara.
9iaptu»g, ber —, ffes, — ffe, atac de turbare, ».
SRapinijel, bie —, —it, {bot.) barla-boiu, m; ruttbfbpfige —, bănică, /. tar, a. rar.
Oîarităt, bie—, —eu, raritate,/; —ett» fabinett, ba3 —, (e)g, —e, cabinet ;ţ de curiozităţi, n. ţ rafrt), a. repede, iute, celer; mlv.
curîrtd, de grăbă.
: rafrfjcltt, a foşni, a fîşăi. i HJaftfpfieit, bie —, repejune, iuţeală, I' celeritate, /; — macfjer, ber —, 3,
| postovar, n.
I SRafett, ber —, 3, iarbă verde, / ga-| zon, m ; —bani, bie —, —banfe, I bancă de glii, /; —bett, ba3 —, 3, | —ett, potmol, n\ — ţiigel, ber —, I 3, pisc, n; —rain, ber —, 3, —e, f^Alezi Th. Dicţionar germ.-rom.
răzor, n; —fdjode, bie—, — tt, plă-ghie, /; — ftttdf, bag —, g, —e,
glii®, f-
raftti, a turbă, a fi furios, a se îndrăci; — b, a. turbat, furios, for-senat, delirant, frenetic; —b ttta= djen, a înfuria; —b roerben, a se înfuria ; —ber Sârttt, sgomot înfricoşat, n; —ber Suttger, foame brează, /,
iliafctt, ba§ —, turbare, /; —erei, bie —, turbare, înfuriare, exaltare,/, delir, n. frenezie, /.
9îafier=becfen, baS —, 3, lighean de bărbier, n ; — nteffer, bag —, g, briciu, n\ — pittfel, ber —, 8, pă-mătuf de săpunat, n\ —tuci), bag —, (e)3, — tfid)er, bărbelic, n ; — jeug, bag—, e3, tacîm de bărbier, n.
rafierett, a rade.
iliafpel, bie —, răzălău, n. raspă, pilă (cu care se rade lemn), /; —fpStte, bie—, {pl) răzăituri,/.
rafpeltt, a răzui; ©ii&fjols —, a plictisi cu vorbe dulci.
'Jvaţţe, bie +-, —rt, rasă, /.
•fSiajfel, bie —, —tt, huruitoare, / ; —tt, bag —, 3, zăngănit, n. fă-şiitură, /.
raffeftt, a durai, a zornăi. a zăngăni.
Moft, bie —, popaz, n ; repaos, n ; piedecă (la cocoşul puştei),/; — madjett, a conăci; —tag, ber —, g, —e, zi de repaos, n.
iliaftcl, bag —, 8, cafas, n\ graţie,./'; —bittber, ber—, §, tinichigiu ambulant, m.
raft»ett, a poposi, a răsuflă ; —log, a. neobosit, fără repaos.
Piaftlofigfeit, bie —, neoboseală, /.
Pinftral, ber—, 3, riglă (pentru note muzicale), /
rafirierett, a liniă.
raft, a. pişcător (la limbă); rînced.
SRat, ber —, (e)g, Diate, sfat, consiliu; consilier, m ; geljeimer —, consilier intim, m ; voirflidjei ge» ţeitner —, consilier intim activ, m ; mit jbm ju — e gefjert, a se sfătui cu cineva; jb ju —e jie^n, a cere avizul cuiva; —fdţjaffett, a găsi un expedient; a da un aviz; mit fief) su — e geţen, a reflectă ; §u - e ţalten, a chivernisi, a me-
30
466
ilîaudj
SHate
najă; ttadj tttetnem —e, după părerea mea; —geber, ber —, s, sfetnic ; —!jau=t, bat —, fet, — ţciujer, sfat, m ; —lofigfeit, bte —, perplexitate,/; — famfeit, bie —, oportunitate,/; — t&efd)lu=fi, ber—, —ffe§, — fdjlitffe, senatus consult, decret, n ; - fetjlag, ber —, (e)t, —fc^Iâge, consiliu, m; — fdjlaguttg, bie —, — ejt, consultaţ-ie, —iune, /; —tbtetter, ber—, t, pîrcălab, m; —tglieb, bal—, et, —er, consilier, m; —sîjerr, ber —, n, —tt, senator, m; — gfetter, ber—, t, pivniţa municipală,/; — tfoUegdum, bas , —tunis, —ia, consiliul municipal, n; —figung, bie —, — en, şedinţa consiliului municipal, /; —sfaal, ber —, (e)§, —fale, sfat, n ; — g> (Mc, bie—, —ti, postul unui consilier municipal, m; — sftube, bie —, —n,f. —gfaal; — tberfamntlung, bie —, — en, consiliu, n; —-ttnage, bte —, —n, cumpăna municipalităţii, /; — §toaf)t, bte —, — ett, a-legerea consilierilor municipali ; —Sjttnitter, bat — f g, f. —jaal. fRate, bte —, — tt, rată, f. cîşt, n. rahen, (ratfi, rât, riet, riete, geraten, - rate), a consilia, a sfătui; — i. a gîcî; rate mal, ciumelci; —lot, a. perplex; —fant, f. ratlid). ratetuneife, adv. în rate. îWatifilation, bie — ratiflcaţiune, /. rntifijiereit, a ratifică,
9tat=in, bte —, — ttett, consilieră, sfetnică, —Itdgfeit, bie —, opor-. tunitate, /.
9Jatioit, bie—, —en, raţiune; porţ-ie, —iune, /. tain, obroc, n. rntionefl, a. raţionat, riitlid), a. convenabil; oportun, consult, apropo.
ratfdjlagen, (ratfdjlagte, geratfdjlagt, ratfdjlage), a sfătui, a consultă. Siătfel, bat —, 8, gîcitoare, cimilitură, enigmă, /. râtfetljaft, a. enigmatic.
SRatfrfjc, bie —, —n, scîrţăitoare, /. ratfdjeit, a scîrţăî; a sforăi (omui). SHatte, bie—, —n, chiţcan, chiţoran, cloţan, guzgan, şobolan, şocoţ ; mie eine — }d)Iafett, a dormi bîm-
bău ; — ttfalle, bie —, —n, căp-canâ, / ; — itgift, bat —, et, şo-ricică, /.
SRatj, ber—, et, —e, (zool.) rătan, m.
IRattb, ber —, et, răpire, f. rapt, n. tîlhărie, pradă, /. jaf, n ; eitt — ber gfatnmett toerben, a deveni prada focului ; - anfaU, ber —, (e)t, —falie, atac tîlhăresc, n; — batt, ber—, (e)t, străexploatare, /; —bcgierbe, bie —, —tt, rapacitate, /; —gefeUe, ber—, tt, —tt, bandit, tîlhar, m ; —geftrtbel, bat - , s, tîlbărime, /; — gier, bie—; —luft, bie —; — ţud)t, bie —, răpacitate, /; —morb, ber —, et, —e, asasinat, n; — tnbrber, ber—, t, asasin, m; —ttcfi, bat —, et, —e, culă de tîlhar; —ritter, ber —, t, cavaler brigand, m ; — fdjiff, bat —, et, —e, corsar, m; - ţd)Io=6, bat —, ffet, — frfjlbffer, castel de brigandaj, n, — ftaaten, bie —, (pl.) statele Barbareşti, f. pl; —tier, bat —, (e)t, —e, carnivor, m. fiară sălbatică. /; —aogel, ber —, Ş, —abgel, pasăre de pradă, /.
raub*en, a răpi, a lotri, a jăfui; — gierig, a. — fiidjtig, a. răpăreţ, rapace.
Diâuber, ber —, §, hoţ, hoţoman, tîlhar, haidamac, haiduc, brigand, m ; — banbe, bie —, —tt, ceată de tîl-hari, /; —ei, bie—, — en, hoţie,/; —îjauptntann, ber —, (e)t, — leute, căpitan de briganzi, m. haram-başa, /; —ţ&Şle, bie —, —tt, culă de tîlhari, /; —ttmaefett, bat —, t, brigandaj, n.
răubertfd), a. hoţesc, tîlhăresc ; răpitor, răpăreţ.	[pru.
raudj, a. păros, blănos; năsprit, as-
îllaurt), ber —, t, fum, n ; —abtetl, bat —, t, —e; —coupe, bat —, t, —8, compartiment pentru fumători, n\ —er, ber —, t, fumător, »t; —fattg, ber —, (e)t, —fange, cămin, coş, horn, urloiu, n ; — fattgfefjrer, ber—, t, coşar, fumist, urloier, m ; —fdrbcr, ber —, t, văpsitor de blăni, m; — fa=jj, bat —, ffet, — fâffer, cătue, cădelniţă, /; fleijcţ), bat —, et, carne afumată, /; —ţfittbler, ber —, t, co-
rauiţen
467
SReagent
merciant de blănărie, m; —!am= uter, bie —, tt, afumătoare, / ; —(aule, bie —, - it, coloană de fum, /; —fraţi, ber (e)t, — e, fumerolă, /; —(tube, bie —, —n, odae de fumat, /; —tabaf, ber—, v, —e, tutun, n ; —luerf, bag —, (e)t, blănărie, /; —molfe, bie —, —Tt, nor de fum, m. raudpen, a fuma, a.fumegă; — ig, a. fumigăios; afumat.
IRimdjcr cr, ber —, t, afumător, m ; —fa=fi, bag —, ffet, — faffer, cătue, cădelniţă, /; —ferge, bie —, — tt, călugăraş, m; — n, bat —, 8, a-fumare, /; — pfaitne, bie —, —n, cazoletă, /; —nng, bie —, —en, fumigaţiune, /; —ermerf, bat —, s, parfum, ». miresme, /. pl răwfperig, o. afumat; — erigjcfjntecEen, a mirosi a fum; —ern, a afumă, a sufumigâ.
9iănd)erit, bat —, t, afumare, sufu-migaţ-ie, — iune, /.
IRăube, bie—, rîie,/. răpan, m. scor-ţăşiine (la arbori), /. răttbig, a. rîios, răpănos, parşiv. lRattf=bolb, ber —, et, —e, bătăuş, bătăios, m, ; — begen, ber —, t, spadă; —e, bie —, — tt, gratie de iesle ; ravilă, / ; —er, ber —, t, bătăuş, m ; —erei, bie —, —en, părueală, hărţueală, /; —iucfjt, bie —, bătăuşie, /; —mode, bie—, smultură, /.
raupen, a smulge; a scîrmănă; fief) —, a se încăeră, a se luă de păr, a se bate; —lufiig, — fiidjtig, a. bătăios.
ronţ, a. aspru, stifos, sitav, scabros, colţuros, auster; răguşit (despre voce); grosolan, necioplit; păros; rigid; — werben, a se îngroşă (vocea).
IRaulpe, năpîrlire, /; —Şeii; —ig=feit, bie —, asprime, aspreală; asperitate ; răguşeală ; ariditate, / ; —reif, ber—, t, —e, coş (la dîrste), n; burniţă,
rauljen, a scoate părul (la postav). Dîaufe, bie —, (bot.) brîncuţă. /. îRaum, ber—, (e)8, iMitme, spaţiu,», î întindere, /. loc, n; capacitate ;
( încăpere ; einer SSitte — geben, a
încuviinţa o rugare; ber jgoffnung — geben, a se da speranţei; — griiţje, bie —, — n, -tnfjalt, ber—, (e)s, capacitate, /; —tneter, ber—, t, metru cubic, m. răunt-en, a delătură ; a deşertă, a evacuâ; a debaclă, a face loc; a diretecă (prin casă); ba? gelb —, a cedă altuiă; jb aut bem 2Beg —, a curăţ! pe cineva de pe faţa pămîntului; tine ©d)tmerigfeit aut bem SBege —, a delătură o pie-. decă; —fief), a. spaţios; — lid) ent= fernt, depărtat.
SRihim=er, ber —, t, curăţitor, >»; — lifrfeit, bie —, —en, localitate, încăpere, f spaţiu, n; —ung, bie—, deşertare, evacuare, /. rannen, a şopti.
IRaupe, bie —, —n, (zool.) omidă,/; —n im Sopfe ţaben, a avea gărgăuni în cap; — nfrafj, ber —, et, stricăciune de omidă, /; —nneft, bag —, et, —er, omidărie, /• " raittnen, a curăţ! de omide; —ig, a. plin de omide.
IRanfd), bex —, et, SRaufcţe, căleală, matosire, ebrietate, beţie, /; fidj einen — antrinfen, a se’îmbătă. iRauftfpbeere, bie —, —n, (bot.) sunătoare, /; —gelb, bat—, s, auripig-ment, m; rotet — gelb, realgar, m-—golb, bat —, et, beteală, /. SRihtfdjdjen, bas —, chirceleală, /. chef, m.
ranfdjen, a fîşii, a foşni, a vîjăî : a ciorii; a vibră, a vuî, a aui, a mugi; —b, a. sgomotos. ,, SRaufcţen, bat —,t, vîjăire,foşnet, freamăt, »; murmur ( al apei), m.
tăufpcrit, fief)—, a-şi derege glasul. SRăufreru, bat —, s, deregerea glasului, /.
IRaute, bie —, — ft, (bot.) rută, f; romb, ». feţişoară, ' făsetă (de diamant), /; —nlecţsflad), bat —, (e)t, — flftdjen, romboedru,»; — n= jtttblfflad), bat -, (e)ţ, —flădfen, dodeeaedru romboid, m. ranteiifiirmig, a. rombic. real, a. real, efectiv; —ifieren, a realiză; —iftiţd), realist.
SReagemt, bat —, — tien, reagent, n.
30*
ifieaftion
468
ăîettftioii, bie — , -en, reacţiune, /. JReafuen, bie —, (pl.) realităţi; ştiinţe reale, /. pl; —gar, bai —, §, risraă roşie, /; — ifierang, bie —, —en, realizare, /; —igmu*§, ber —, ffeS, realism, »; —ităt, bie —, —en, realitate, /. imobil, n ; — flaffe, bie —, —n, clasă (a unei şcoli reale), /; -—miffenf<f?aft, bie —, —en, ştiinţă pozitivă, /. reolifieren, a realiză.
SRenlităt, bie —, — en, realitate nemişcătoare, /. pl.
9ieb=e, bie —, —n, viţă de viie; — enauge, ba§ —, s, —n, mugur de viţă, »; — enblatt, bag (e)§, — blăttet, frunză de viţă; —enbofbe, bie—, —n, gioian, m; -ngelanber, bas?—, s, parmaclîc, n ; geroacfiţe, bie —, (pl.) ampelide, /. pl ; — —enţolj, bag—, e§, —lydljei, harac, m ; —enfaft, ber —, (e)3, —fâfte, vin, n; — enfenfer, ber—, S, butaş de viie. m; —lauă, ber—, —lauţe, filoxeră, /; —nteffer, baâ —, §, coetor, n ; — pfaţl, ber —, §, — pfaţle, rapcă, /; — fdjnur, bie — j —ţdgnitre, sfoară troinică, / ; — fd)o=iî, ber—, ffe§, --fdjdffe, curmeu, m; —îtod, ber—, g, — ftode, butuc de viie, m.
SRebelf, ber—, en, —en, buntaş, răs-vrătitor, rebel, m. rebelbieren, a se răsvrăti; —ifcţ, a.
răsvrătitor, rebel. iReb=f>uţn, ba§—, (e)§, —ţufjner, (zool.)
potîrniche, tarhiţă, /.
SRebfer, ber —, Ş, batoză, /.
IRebuS, ber —, rebus, n.
IRedjeit, ber —, g, greblă, grapă ;
gratie, /; cuier, n. redjen, a greblă.
SRetfjemaufgabe, bie —, problemă din aritmetică, /; — bucţ), ba§ —, g, —bMjer, carte de aritmetică, /; —feljler, ber —, g, eroare de calcul, /; —funft, bie —, —fi'tnfte, a-ritmetică, /; — meifter, ber , â, aritmetic, m; pfennig, ber —, s, —e, fisă, socotea, /. jeton, n; — fdjaft, bie —, seamă, /; —fd)aft§= beridjt, ber —, (e)s, — e, dare de seamă, f; —tafef, bie —, —n, tăbliţă, /. ambac, n.
retf|t
redjiteit, a socoti, a calculă; auf jb —, a contă pe cineva.
Dierfpner, ber—, s, calculator, m; — nnng, bie —, —en, cont, comput, calcul, n socoteală,/; bie —nnng of)ne ben ăăirten modjen, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg; auf —nung neffmen, a luă pe credit; bie — nungen fitfp ren, a ţinea contabilitatea; etnet ©ndje —nung tragen, a ţinea seamă de ceva ; —nung ablegen, a da seamă; in —nung ftetfen, a alocă, a trece în cont; —nungŞablegung, bie —, dare de seamă,/; — mtng§= ab|d)Iu=fi, ber —, ffeâ, — fdjluffe, în-cheere de cont, /. bilanţ, n ; — itungdauSjug, ber —, e§, juge, extract de cont, n; —nungsbud), bas —, (e)§, —biidjer, cartea debitorilor,/; —nungSfeljler, ber —, S, eroare de calcul, / ; —nung§= fftţrer, ber —, S, contabil, m ; — nungSmefen, baS —, g, contabilitate; cameralistică, /. recf)t, a. drept, just, legitim, cu cale, potrivit, cu merit; a [Ies roaS — ift, aber ba§ geţ)t nicfp, toate ca toate, dar asta nu se poate; — unb billtg, cu dreptate şi cu cale; e§ ift — fdjabe, păcat ; eS ift mir nicijt —, îmi vine peste picior ; eS gefdjiefjt iţm fdjoti —, bine îi este; — fo, int. aşa vezi ! roenn mir — ift, dacă nu mâ’nşel ; eS — macf)en, a face pe plac; bie —e ©eite, faţă, /; bie —e §anb, mina cea dreaptă ; ein — er îlarr, un nebun cumplit; 5U —er Qett tom» men, a veni la timp; —erSStuber, frate bun,»»; — geben, a concede; ju — finben, fief) —, a se orienta; ju — fommen, a veni la timp; a o scoate la câpătîiu; ju — mai^en, a pune la îndemînă; a pregăti ; ju — metfen, a reprimandă ; — f^bti, foarte frumos ; — eefig, a. dreptungular; —en, a dispută, a pleda; —fertigen, ( gerecţtferiigt, retbtfertige), a legitimă, a justifică; fi<b — fertigen, a se disculpă ; — glăubig, a. ortodox, drepteredin-cios; —tiabedfd), a. neagă; - lief), onest, prob, just; —finig,«. rect-
41S9
Sfiebe
9iec()t
liniar; —Io§, a. nelegitim, nelegal;
—	mdfjig, «• legitim ;	3, int. în
dreapta, hăis; —fc^affen, a. onest, cinstit, prob; —Sgiltia, a. legal; —SîrSftig, o. valid, legal; —§um, int, la drepta, împrejur; — âtmbrig, a. nelegal; — tninflig, a. dreptun-gular; —jeitig, a. la timp, tem-pestiv.
” SRetfyt, ba3 —, (e)3, — e, dreptate, /. drept, drit, iuş, logos; bu Şaft —, ai cuvînt, ai rezon, ai dreptate; doftor ber — e, doctor în drept ; —fpredjen, a recunoaşte de drept; —e, bie —, dreapta, f; — ect, bat —, 3, —e, dreptunghiu, »; —fer= tigung, bie —, — en, legitimare, justificare, disculpare, desvino-văţire, /; —glaubigfeit, bie —, ortodoxie, / ; — fjaber, ber —, 3, neagă, forfecătură, / ; —tjaberei, bie —, —en, forfecătură,/; —lidp leit, bie—, probitate, dreptate,/'; —lofigleit, bie —, ilegalitate ; ile-gimitate, / ; — mâjiigfeit, bie —, legitimitate,/; — Şanfptud), ber—, 3, — fprucţie, drit, n; — 3am»alt, ber —, c3, —ttîâtte, advocat, jurisconsult, m; —ebeftifjene, ber —, —n, jurist, m; — 3befugni=3, ba3—, ffe3, —ffe, competinţă, /; — 3bel)elf, ber —, 3, --e, beneficiu juridic, n ; —sbeiftanb , ber —, e3, —-ftănbe, advocat, m; — 3be[tânbigfeit, bie—, validitate juridică, /; — Seintrmnb, ber —, (e)3, — nxirtbe, contesta-ţiune, / ; —3faH, ber —, (e)3, — fade, cauză,/; —3frage, bie—,—n, cestiune de drept, /; —§gang, ber—, (e)S, —gange, procedură,/; —gelefyrfamfeit, bie —, jurispru-denţă,/; —gelefjrte, ber—, n, —n, jurisprudent, m; —3grunb, ber—, (e)3, —grttnbe, argument legal ;
—	gultigfeit, bie —, legalitate, f; —3f)anbel, ber —, 3, —fânbel, proces, n. peripişcă, cauză, /; — 3= ţilfe, bie —, azistenţa justiţii, /; —gfonfulant, ber —en, —en, advocat, m; —gfraft, bie —, validitate; in —gfraft treten, a deveni lucrător ; —funbe, bie —, juris-prudinţâ, /; — 3mittel, mediu legal, m ; — inadjteil, ber —, 3, —e,
prejudiciu, m; —pflege, bie —, justiţie,/; —pfleger, ber —, 3, justiţiar, m ; — regel, bie —, —n, consvetudine, /; —Sfadje, bie —, —n, proces, n. cauză legală, /; —f^affenţeit, bie —, onestitate, probitate, /; jdjreifmng, bie —, ortografie,/; — bfprud), ber —, (e)â, —iprildie, sentinţă, /; — 3= [tanb, ber —, (e)3, —e, competinţă, jurisdicţiune,/;—âftreit, ber—, (e)3, —e, litij, proces, n; — 3»erbref)er, ber —, 3, cîrciocar, m ; —aner= brefjung, bie—, clenciu, n; —3t>er« faffung, bie —, — en, aşezămîntul justiţiar, n; — eberlefcung, bie —, violaţiune,/; — Swiffenfdjaft, bie—, —en, jurisprudinţă, /; — woţltat, bie —, —en, beneficiu conces de legi, n; — gjmang, ber —, (e)3, coerciţ ie, —iune, /.
SRecf, ba3 —, 3, —e, drug fix, (gimnastică), n; —banf, bie—, —bânfe, stativă, /.
ilîetfe, ber—, n,—n, gigante, gligan,m.
recfeit, a întinde ; bie /ţunge —, a scoate limba; — fiaft, a. gigantic.
iRebafteur, ber—, 3, —, redactor, m.
Stebafrio», bie —, —en, redacţ-ie, —iune, /.
!)ieb=e, bie —, —n, vorbă, /. cuvînt, n. cuvîntare, oraţiune,/. sermon, discurs, n. harangă, /; es gefjt bie—e, circulă svonul; ber langetr —e, furjer @inn, vorbă să fie : dă-mi o lulea de tutun; în fine iată ce este; eiitem in bie —e fal= len, a tăia cuiva cuvîntul ; jur —e ftcflen, a cere seamă; — fieţen, a da seamă; bie — auf etreas brtn= gen, a aduce vorba despre ceva; —eart, bie—, —en, dialect, »; —e= ber —, e§, —flitffe, curentul vorbirei, n\ —en, ba3 —, 3, vorbire, /; —ensart, bie—, —en, frază, locuţiune, /; — efunft, bie —, retorică, f; —erei, bie—, —en, vorbe, /. pl;	—eftrom, bet —, (e)s, —
ftrbme, torentul vorbiri, n ; —u= bung, bie| —, —en, declamaţiune, /; —roeife, bie —, —n, felul vorbirei, n; — roenbmtg, bie —, —en, frază, /; —ner, ber —, 3, orator, retor, m; —nerbu^ne, bie —, —n,
reben
470
IRegierung
—nerftuljl, ber —, (e)§, —ftitljle tribună, f; —feligîeit, bie —, lim-buţie, /.
reb=en, a vorbi, a cuvîntâ, a grăi, a rosti; mit ftd) cu laffett, a înţelege de cuvînt; bu ţaft gut —, lesne ţi-e ţie să spui aşa ; —e= luftig, a. vorbăreţ, —nettfd), «. o-ratoric; —felig, a. limbut; —eţd)eu, a. taciturn, rebigierett, a redacta, reblid), a. onest, prob, drept, candid, dicboutc, bie —, —it, redută, /. rebngieren, a reduce.
SKeebe, bie —,' — n, radă; schelă, /;
—r, ber —, armator (de corăbii), j»; —ei, bie —, —en, radă, armatură, /.
ree(, a. real, solid.
IReetităt, bie —, soliditate, /.
IReeb, ba§—, 3, —e, sfoară trainică, /. Mefattie, bie —, —rt, rabat, ». SRefeftor=ium, ba3 —, —iumâ, —ieit, arhontărie, trapezare, /.
SReferat, ba3—, 8, —e, raport, n. Uîeferettbar, ber—, (e)8, candidat ni în drepturi, m.
SReferen=t, ber—, en, — en, raportor, m; —3, bie —, — en, referinţă, /. referiereti, a referă, a raportă.
9îeff, ba3 —, e8, —e, crosnă; legătură (a vîntrelelur), /. reffett, a strînge vîntrelele. refîefhieren, a reflectă; —i«, a, re-flectiv.
SRefleftor, bie—, §, —en, reflector, n. SRefţej, ber —, —e, reflex, n; —ion, bie —, —en, reflexiune, /.
SRefotm, bie —, —en, reformă,/;
—ation, bie—, —en, reformaţiune,
/; —ierte, ber—, n, —n, reformat, m. reformie=ren, a reformă; —rt, a. reformat.
Dîefrain, ber —, 8, —8, refren, n. Otegal, bat—, 8, —e, poliţă de cărţi,
/; regal (drept fiscal), n. regotieren, a trată. reg=e, a. activ, viu, sprinten ; —e= macţen, a da ghieş, a mişcă, a aduce în mişcare : —eroerben, a se deşteptă (o poftă) ; a veni în mişcare, a se mişcă ; —en, a mişcă; fid) —en, a se mişcă; —
fam, a. activ, agil; — ung§lo3, a. nemişcat, inert.
SRegel, bte —, —n, regulă, /; tn ber —, de obiceiu; —mnfîigfeit, bie—, regularitate, /; —toibrigfeit, bie — —en, anomalie, /.
regeWol, a. neregulat; — mdfjig, «. regulat, de obiceiu ; — n, a regulă; —xec^t, a. regulat; —roibrig, a. anomal.
iliegen, ber —, 8, ploae, /; fcitter—, bureală, /; Dorn — in bie îrnufc Jotnmen, a da din lac în puţ (in-cidit in Scyllam, eupiens v’itare Charybdin); — unb ©onnenfdjein rnadjen, a dispune în mod suveran ; —, ba§ —, 8, mişcare, /; —bad), ber—, (e)8, —bâd)e, povoiu, şuvoiu, torent, n; —bogen, ber—, 8, curcubeu, n; — bogenfjaut, bie —Ijante, iris, n ; —bad), ba§ —, (e)8, — badjer, marchiză, /; — fang, ber —, (e)8, — ftinge, cisternă, /; —gu*8, ber—, ţfe3, —guffe, povoiu, şuvoiu, n ; — tappe, bte —, —n, glugă,/; —mantei, ber —, 8, — mantei, capot, burnus, irmuluc, n. ipîngea, / ; — mefjer, ber—, 8, pluviometru, ni; —fdjauer, ber —, 8, pîrpîr, n ; — fdjtrm, ber —, 8, —e, umbrelă ; —fturm, ber —, 8, —ftiirme, givorniţă,/; — oogel, ber —, 8, —bogel, (zool.) fluerar, m; —murrn, ber —, (e)3, —toitrnter, rimă, /.
Oîegcneratdon, bie -, regenerare, /; —or, ber—, 8, —en, regenerator, m.
regenerieren, a regenera.
SRegent, ber—, en, —n, regent, m ; —Tctjaft, bte—, —en, regenţă, /.
Ktegie, bte —, regie ; administra-ţiune, /.
regiertn, a guvernă, a domni, a stăpînl; a dirijă.
Oîegierung, bie —, —ett, stăpînire. cîrmuire, /. guvernament ; guvern, »; —tantritt, -avenement, n. suire pe tron, /; —tbejirt, ber —, (e)8, — e, district, n; —gform, bte —, —en, formă de guvernament, /; —Spartei, bie —, —en, partida guvernamentală, /; - Sperfott, bie —, —ett, guvernant, m ; —stat,
Kegiment
471
SKeiljer
ber —, (e)3, —rate, consilier de curte, m.
ifiegiment, bas —, (e)3, —er, regiment; guvernament, n ; ba3 — fiifjren, a guvernă ; — Sabjutant, ber —, ert, —en, adiutant major; —sarjt, ber —, e3, —drjte, medic de regiment (grad de căpitan), m: — 3ftab, btr —, 3, —ftâbe, stat major, n ; —3tantbour, ber —, 3, tambur-major, m; auf — Sunfoften leben, a trăi pe davalmăşie.
Slegioit, bte —, —en, regiune. /.
9iegiffeur, ber —, 3, —e, regisor, m.
Sh'cgiftcr, bas—, 3, registru, n. tablă de materii; scară,/'.
9îcgiffrat=or, ber —, 3, —eit, grefier, m; —ur, bie —, —eit, grefă, /.
regiftrieren, a înregistra.
SRegiemettt, ba§ —, 3, —e, regulament, n.
reg=nen, a ploă; — nettfd), a. pluvios.
0îegre=f3r ber —, ffeS, —ffe, recurs, n.
SReg=fantfeit, bie —, agilitate, /; — ung, bie —, mişcare; —ung31ojtg= feit, bie —, nemişcare, inerţie, /.
teguliir, a. regulat, regular.
SRegulnt/D, baS —, 3, —e, regulament, »; —or, ber -, 3, —en, regulator, m.
reguliercit, a regulă.
9îeguliermtg, bie —, regulare, /'.
9îeŞ, baS—, 3, —e, (zool.) căprioară, ciută, f; — bod, ber —, (e)3, — bddc, căprior, m; —îalb, ba3 —, (e)§, — falber, puiu de căprioară, /; —poftcn, ber—, 3, alice mari,f.pl.
9ie(|e, bie -, încordătură, (boală de cai), /.
!Reib=bitrjle, bie —, —n, perie de frecat, /; —eijen, bas —, S, râzătoare, /; — en, baS —, S, frecare, fricţiune, / ; — er, ber—, 3, pilon, frecător; —[aţ>ţen, ber —, S, ge-vrea,/. petec de frecat, n; —ung, bie—, —en, frecare; fricţiune, f.
reibett, (rieb, riebe, gerieben, retb(e), a frecă, a fricţionă; jbm ettoaS unter bie 9iafe —, areproşă cuiva ceva; geriebener SBtenfd), şmecher, m.
9ieid), baS—, 3, —e, imperiu, remn, regn; ţinut, cuprins, »; —e, ber —, bogat, avut, m ; — ţaltigfeit, bie —, copiozitate, fertilitate, f;
—3ac£)t, bie —, proscriere, /; — 3= abler, ber—, S, vultur imperial, n. pajură, /; -Sapfel, ber —, 3, — aptei, glob imperial, »; —Sţauţit» ftabt, bie —, —ftdbte, capitala, ţârei, /; —Slanb, ba§ —, (e)3, — lânber, provincie, /'; —Sftanb, ber —, e3, —ftârtbe, statul imperiului, n: —stog, ber—, 3, —e, dieta ţărei, /; —Stoler, ber—, 3, ricsdal, m ; —SOerjamtnlung, bie —, —en, adunarea staturilor, f ;	—3ber=
loejer, ber—, S, regentul ţărei, m; —SlDaţrung, bie —, —en, valuta ţărei, / ; — turn, ber —, (e)3, — tihner, bogăţie, avuţie; copiozitate, abundenţă, blagă, /. rei(ţ, a, bogat, avut, dolfan, opulent; fecund; — an 9lu3funft3tnit= teln, fertil în expediente; —en, a prezentă; a întinde (mîna) — i. a se întinde, a fi de ajuns ; — ţaltig, a. bogat, copios; — lid), a. planturos, abundant, din greu. reif, a. copt, matur; — ţiirS 9înrren= ţau3, bun de legat (om); — nter* ben, a se coace.
IKetf, ber—, 3, —e, brumă, buruiţă; promoroacă, /; cerc, inel, m; — djett, bas, cerculeţ. «; —e, bie —, maturitate, maturaţie, — en, ba3 —, 3, maturaţie, / ; —ejeugnt=3, ba3 —, ffes, -ffe- absolutoriu, n; —rod, ber —, (e)3, —rijeie, crinolină, /; —jcţlager, ber —, 3, butnar, putinar, m. reifeln, a canelă, a ciubuc! reif=en, a canelă; a cercul ; i. f. a se coace, a pîrghuî ; a brumă ; jum iDtanne —, a deveni om matur ; —lid), a. matur, temeinic ; —toerben, f. —en.
SReigeit, ber —, 3, horă, /; învîrte-cuş, n.
4Rei1j=e, bie —, — n, rînd, şir, şireag, rang,», filă; filieră, serie,/; bunte — e madjen, a aşeză cîte o damă lingă un cavaler; in eiiter —e, într’un şir ; in — unb ©lieb, în file; —enfolge, bie—, —n, serie,/; —entang, ber—, e§, -tanje,horă,/, reiljen, a înşiră; a înfiră; — meife, adv. şir de şir.
Slteiljer, ber —, 3, (zool.) erodiu, co-
fReirn
472
fReit6aljn
costîrc, m ; —beije, bie —, —n, vînătoare cu cocostîrci,/; —bufei), ber —, eg, ~bufd)e, surguciu, n. egretă, /; —falie, ber—, en, —en, vindereu, m; —feber, bie —, —it, pană de bâtlan, /.
Dteim, bec —, g, —e, rimă, /; — fdjmieb, bec —, (e)3, —e, fabricant de versuri, m; —mBrterimd), bag—, g, —biidjer, dicţionar de rime, «.
reinten, a rimă.
rein, a. curat, pur; corect, inocent; —e, augfpradje, bie —, pronunţiaţi-une corectă, /; jbm—en SBein ein-fcfjenfen, a spune cuiva curatul a-devăr ; —en Sftunb ţalten, a ţinea secret; ing —e bringen, a regulă; — er 6ţ>ott, batjocură goală, / ; —er ÎBein, vin neamestecat, n ; —madjen, a curăţ! ; — unmbgltd), a. absolut, imposibil ; — igen, a eurăţî, a purifică, a rafina ; — igenb, a. depurativ, purgativ; — lid), a. curat, scuturat.
Oîeinefe, ber —, 3, vulpe, /.
SReitt=ertrag, ber —, (e)g, —trage, ne-toprovenit; fatt, ber—, Ş, —făffe, păcălitură, /; — fjeit, bie —, puritate; curăţenie; inocenţă; castitate, —igung, bie —, —en, curăţire, purificare: soroc (la femei), n; rafinare, /; SOlariS —igung, bie —, întîmpinarea Domnului ; — igunggraittel, bag—, 3, purgativ,»; —Iid)feit, bie —, curăţenie, puritate, /; ntacf)erin, bie —, — nen, chivuţă, f; —fdjrift, bie —, —en, epură, /.
fKebg, ber —, fe§, orez, m ; —brei, ber —, 3, orez fiert; — ber —, ţe§, —fer, gătej,». surcea,/, vreasc, »; — bitnbel, ba3 —, 3, crosnă de găteje, — ţiolj, ba3 —, eg, — brijer, sormînt, m. vreascuri, /. pl.
JReife, bie —, —n, călătorie, cale,/, voiaj, n. tură, /. gliidltdje —, cale bună, drum bun! — ftefdireiber, ber —, 3, voiajist, m; — traci), ba§ —, 3, —bitdŞer, itinerar, n; —foffer, ber —, 3, geamantan, «; —n, bag —, 3, voiajare, /; —nbe, ber —, n, —n, călător, pasajer; comisvoia-jer, m; — pa=&, ber—, ffeg, —paffe, paşaport,»; — peij, ber—, e3, —e,
şubă, /; —jacf, ber—, (e)3, —fade; —tafe^e, bie—, —n, geantă, /; reife=fertig, a. gata de plecare; —n, a călători, a voiaja. iReifcr&iirfte, bie —, - n, nhebrea, /'. 'Ji ei fi g, ba3 —, 3, gătej, ». iReifige, ber —, n, - tt, ostaş, călăreţ, m.
SReifş, ba3—, e3, —er, gătej, vlăstar; —biinbel, bag , 3, crosnă de găteje, /; —ţolj, bag —, e3, găteje. vreascuri, /. pl.
Siei^nuS, bag —, fugă; —nef)men, a o luă la sănătoasa.
!Reif=bIei, ba§—, 3, grafit, m; —brett, bag —, (e)3, —er, planşetă, /; — feber, bie —, —n, condeiu de desemnat, » ; —foţie, bie —, —n, cărbune de desemnat, m; —fdţiene, bie —, -n, riglă,/; —ftift, ber—, (e)3, — e, creion, «; —jeug, bag—, (e)g, —e, compasuri, /. pl. reiften, (reifs(ef)t, reifjet, rtfe, riffe, ge= riffert, reifjţe), a rupe, a sfăşiâ, a smuci; a desemnă; aug einer ®e= fafir —, a salvă din pericol ; an fidj —, a acapară; an ben Şaitren —, a trage de păr; 'ţoffen —, a face carasghioslicuri; e§ reigt mir im 2Irm, mă înjunghe în braţ ; goten —, a vorbi măscării; eiuen Şengft —, a jugănî un armăsar ; cin Sod) —, a face o gaură ru-pînd; gebern —, a scârmăna pene; fid) unt ettrmg —, a se bate după ceva; — i. f. a se rupe; bie ©e* bulb reifjt mir, îm pierd răbdarea; —b, a. rapid; —e Sdjmerjen, dureri sfâşietoare, /. pl; —eS Jier, fiară sălbatică, /; — er aibfaţ, trecere rapidă, /.
fReifjttt,ba§—,3, junghiuri, dureri, f.pl. SReit=baf)n, bie—, — en, manej, hipodrom, »; —en, bag —, g, călărit, m; —er, ber—, 3, călăreţ, cavaler, m; —eranfjug, ber —, (e)3, — juge, cavalcadă, /; —erei, bie —, —en, cavalerie, /;	—crfabne, bie —,
stindard, »; —erregiment, bag —, g, —er, regiment de cavalerie, »; — ergmann, ber —, e3, —lente, călăreţ, m ; —erftatue, bie —, —n, statuă ecvestră, /; —erroadie, bie —, —n, vedetă, /; — gerte, bie —,
Scitei
473
SRenbant
—tt, biciuşcă, f\ gurt, ber —, §, —e, chingă, f. taftur, n; — fiffen, bas —, §, sadelcă, ibincă. /. jap, n; —fned)t, ber- (e)s, —e, jocheiu, scutier, m; — funft, bte—, —îftnfte, ecvitaţiune, călărie, /; —ţjeitfdje, bie —, —tt, biciuşcă, f ; —ţ)ferb, baS —, (e)S, — e, montură, f. cal de călărie, m; —poft, bte—, - -en, curier, w ; —rab, baS —, eS, — râber, bicicletă, /; — fdjnle, bte —, —n, manej, »; —tueg, ber —, eS, —e, calea călăreţilor, f; — jeug, baS—, s, —e, tacîm de călărie, n. îReitel, ber —, §, cetleu, n. reit=en, i. f. (ritt, ritte, geritten, reit(e), a călări, a umblă călare; ăBedjfei —, a plăti cambii cu alte cambii; auf jb —, a nu slăbi pe cineva cu reproşuri; ber Siettfel reitet iţit, îl împinge dracul; auf Sdpfiers Siappen —, călare pe băţ; (pajieren —, a se preumblă călare; —enb, a. călare; —ItttgS, adv. călare. Dîeiş, ber —, es, —e, excitare, /. stimul, m\ atracţiune,/. nuri, /. pl. farmec, n. vinoncoaci, m. carmen, m. lipiciu, n ; —barfeit, bte —, iritabilitate; sensibilitate, /; —nttttel, baS —, §, stimulant, n ; —ung, bte —, aţiţare, întărîtare, stimulare, /.
ret-^bar, a. excitabil, iritabil, sensibil; —ett, a excită, a intrigă a irită, a stimula, a îndîrjî, a întărită, a da fitil, a ciliăi; a atrage, a fermeca; —enb, «. drăguţ, graţios, şarmant, nurliu, fermecător; —tos, a. neatractativ, neexi-tant; fără nici un chichirez; — ootl, a. şarmant, îneîntător. 9îei-$ger, ber —, S, {bot.) rîşcov, m. IRefef, ber -, S, dulău; hăndrălău, m. tefefn, fidj —, a se tolăni. lReflam=ation, bte—, reclamaţiune,/;
—e, reclamă, /. reflnmieren, a reclamă. refogttoSjieren, a recunoaşte. fRefogito^ieruitg, bie —, —en, recunoaştere. /.
relmttaniierett, a recomandă. fRelontmlcSgeut, ber—, en, —en, convalescent, n.
fReforb, ber —, eS, — e, record, n.
iRefnit, ber —, en — en, recrut, răcan, m.
relrntieren, a înrolă. reftiftsieren, a rectifică. iReWor, ber —, §, —en, rector, director, m ; —at, bas —,	— e,
rectorat, directorat, n. refurieren, a recură.
!Refur=S, ber —, feS, —e, recurs, n. IRetaib, ber —, cambietură, f. iRetation, bie —, —en, relaţiune, /.
raport, n. refatiti, a. relativ.
IRelegation, bie —, —en, expulzare (din un institut de învăţămînt)/. relegiereit, a expulza (din un institut de învăţămînt).
IRetief, baS—, S, —e, relief, n. anaglifă, /.
9ieligto=n, bte —, —en, religi-e, — iune, lege,/; —nSanbermtg, bie—, — en, conversiune,/; —nSbulbung, bie —, toleranţă, /; —nseifer, ber —, S, fanatism,;;; — nSfreifjeit, bie —, —en, libertatea cultului, / ; —nSgebrautf), ber — (e)«, — brâttdje, cult, n; —nSgenoffe, ber—, n, —n, coreligionar, m; - nSleţifap, ber—, (e)S, —fafee, dogmă,/; itsid)mar= nter, ber —, S, fanatic, m ; —ng= ftreit, ber —, (e)S, —e, diferend, religionar, n; — nStrennung, bie—, —en, schismă,	—nSiibuttg, bie
—, —en, cult, n; -nSOerbefferung, bie —, —en, reforrnaţiune, /. rcligiog, a. religios, pios, cucernic. IRcligiofitât, bte —, pietate, /. IReltttge, bie —, —n, balustradă, /.
parapet (la corabie), n.
IRetiguie, bie - , —n, moaşte, f.pl;
—nfâftd)en, bas —, S, raclă, f. IHentbourg, bie —, rambursa, /. iRemife, bie —, — n, şopron, n. lRentttten=ben, bie—, (pl.) remitende, /. yl\ —t, ber —, en, —en, renii-tent, m.
remittiercit, a remite, remottftrierett, a remonştră IRemonte, bie—, —n, remontă, f. rentooierctt, a destitui, rempelit, a îmbrînci.
IRempter, bet —, S, refectoriu, n. trapezare, /.
IRenbattt, ber —, en, —en, sameş, m.
9î enbegtioul
474
SHeft
SHeitbegboug, bas —, întîlnire, /. [Renegat, bei—, ett, —en, renegat,m. îRenette, bte—, — n, (bot.) reginet, n. SRenitent, ber—, en, — en, renitent, m. renfen, a smuci.
[Renmbaţn, bie —, —en, ipodrom,». arenă, /; — en, ba§ —, alergare, încurare, f; —er, fugaciu, alergător; fugar, cursar, cursier, m; —fdjiff, baS —, (e)8, —e, corvetă, /; —jcfylitten, ber —, 3, sanie de cursă, /; —tiex, ba§ —, (e)S, — e, (zool.) cerb tarant, ren, m. renuen,(rattnte,remite, geronnt, renn(e), a răsturnă; i. f. a alergă, a merge într’o fugă; ein iJSferb — luffen, a încură un cal.
Oieitontaşe, bie —, lăudăroşie, /. re-nomaj, n.
SReitomee, bal —, 8, renume, /. renontier=en, a face pe grozav; —t, a. renumit.
SKenomift, ber—, en, — en, fanfaron, m. renouiereii, a renova, a restaura, rentabet, a. rentabil.
SRent=amt, bal —, el, —âmter, same-şie, /; —e, bic —, —n, rentă, / ; —ier, ber —, 8, —8, rentier, particular, m; —Jannner, bie —, —it, camera de finanţe, /; — meifter, ber —, 8, vistier, tezaurar, m; —aer, ber -, S, rentier, m. rentieren, a rentă, a aruncă venit. [Reorganifation, bie —, reorganiza-ţiune, f.
reorgmtifieren, a reorganiza, 8ieparatur, bie —, —en, reparatură, f. meremet,
reparieren, a repară, a face meremet. '.Repertoir, bal—, 8, —I, repertoriu, n. '.Repertor/um, bas —, — intui, —ien, repertor, n. scară, /. repeticren, a repetă,
[Reţilif, bie —, —en, replică, /. reptijiereu, a replică.
[Report, ber —, el, —e, report, n ;
—ir, ber—, 4, —e, reporter, n. SRepDfitoriutm, bal —, —nins, —en, poliţă, /. raft, n.
[Reprafentaitt, ber—, en. —en, reprezentant, m.
repriifentieren, a reprezenta. [Repreffalie, bie—, —it, represaliă, /. reprobuţiereit, a reproduce.
SRepI, ber—, fes, {bot.) rapiţă, /. Oîcptit, bas —, I, —e, reptil, n. tî-răitoare, f; —ienhtnbe, bie —, ex-petologie, /.
[Reţmblif, bie—, —en, republică,/;
—aner, ber —, 8, republican, m repulfib, a, repulsiv.
[Reputatioit, bie —, reputaţie, /. reputierlitfi, a. reputabil.
[Reguient, bal —, 8, —e, parastas, n. reguirierett, a rechiziţiona.
[Reguifit, bal—, 8, —en, recvizit, »; —eur, ber—, I, —e, recvizitor, m; —ion, bie —, —en, recviziţie, /. refd), a. crustos; franc, liber. SRefeb=a, bie —, — en, {bot.) rozetă, rezedă, /.
SRefer=bat, bal —, 8, —e, rezervat, n; —be, bie —, —n, rezervă, /; —bift, ber—, en, — en, rezervist, m-—boit, ba8—, 8, —e, rezervor, n. refcruiercit, a rezervă.
9îefibeit=t, ber —, en, —en, ministru rezident, m; — g, bie —, —en, rezidenţă, /; — gler, ber —, 8, rezi-denţian, m. refibieren, a rezidă.
SRefibuunn, bal —, uml, —na, reziduu, n.
'Jîefignation, bie —, resignaţiune, /. refignieren, a rezignă.
[Reffript, bas—, — e, ordinaţiune, /.
mandat, n. refolut, a. rezolut.
SHefoIution, bie—, —eu,rezoliţiune,/. refolniereit, a rezolvă.
[Refonang, bie—, —en, rezonanţă,/;
—boben, tablă de rezonanţă, /. IRefpeft, ber —, (e)l, respect, n ; — blatt, bal—, (e)s, — blatter, cămaşă (a unei coli de hîrtie), /; —tag,. ber —, (e)8, —e, zi de graţie, / ; —tribrigfeit, bie —, —en, ireve-renţă, /.
refpefbabet, a. respectabil ; —ieren a respectă: — ierlirf), a. respectabil; —ibibrig, a. ireverenţios. [Reffort, bal —, 4, departament, n. SReffoitrce, bie —, —n, resursă, /. club, n.
SReft, ber—, el, — e, rest, remanenţă, reziduu, n. rămăşiţă; lovitură de-graţie, f; —ani, ber —, en, —eu,
Keftnurcmt
475
9îid|t6anf
restanţier, m; —attg, bie —, —en, restanţă, /.
lReftanr=nnt, ber—, g, restaurant; — —eur, ber—, g, birtaş, restaurator, m; —ion, restaurant, n; restau-raţiune, /.
reftourierett, a restaura, reftierett, a restâ.
SRefuItat, bag—,(e)g, —e, rezultat, n. refithiereit, a rezultă.
Oîeiumee, bas —, recapitulaţiune, /. refiimiereit, a recapitula.
SRetentioit, bie —, retenţiune, reţinere, /.
SHetirabe, bie —, —n, retragere, re-tiradă; privată, umblătoare, /. retirieren, a se retrage.
SRetorte, bie —, —n, retortă, /. a-lambic, n.
ÎRehmdje, bie—, —it, retuşă; —eur, ber —, g, — e, retuşor, m. reioudjierett, a retuşă.
SRetouv, bie—, întoarcere,/; —billett, bag —, g, —e, bilet de (dus şi) de întors ; —Iittfcfie, bie	n,
replică, /.
SRette, bie —, —n, cîne, m. rott=en, a scăpă, a salvă, a mm tui;
—uttgglog, «. fără scăpare. IRetbcr, ber —, s, salvator, mîntui-tor, m ; —ung, bie —, salvare, scăpare, mîntuire, / ; —unggan= ftalt, bie —, - en, institut de a-zistenţă; —unggboot, bag —, (e)g, —e, luntre de salvaj, /; —ungg= ntittel, bag —, g, mijloc de scăpare, n\ — ungg trupp, ber —, â, —en, escvadă de ajutor, /. ÎRettid), ber —, g, — e, ridiche, /. SReu=e, bie —, căinţă, /; — gelb, bag eg, —er, arvună, /. ristorn, n ; —fauf, ber —, (e)§, —Mufe, cumpărătură de ristorn, f. reu=eit, a se căi; — eboll, a. plin de căinţă; —ig, a. căit, pocăit. SReufe, bie —, — n, vîrşă, /; coteţ de peşti, n.
SReut-e, bie—, —n, oticău, o; —Ijaite, bie —, —en, curăţitoare, /. reuten, a desţeleni, a desrădăcină. SReutcr, bie—, —n, tărar, felezău,». reutern, a ciurul, a pătuî.
5Re»and)e, bie —, revanşă, /,
tReOereitjţ, bie —, —en, reverinţă ; plecăciune, /.
9îeuer=g, ber —, feg, — fe, revers ; răvaş, n.
renibiereti, a revedea, a revizionă. Oîeuier, bag —, g, —e, raion, cerc, ocol, district, ţînut, n. regiune, circumscripţiune; —fbrfter, ber—, g, silvicultor, şef de district, m. retiieren, a adurmecă.
9ieDif=ion, bie —, reviziune, —or, ber —, g, revizor, m.
9îet)ol=te, bie —, —n, revoltă, răscoală, /; — ution, bie —, —en, re-voluţ-ie, — iune, /; —utioniir, ber —, en, —e, revoluţionar, m. reuoltieren, a se răsculă.
Dîebolber, ber —, g, revolver, n. retjojiereu, a revocă.
9îct>ii, bie—, —en, revistă, /; —îjal= ten, a luă în revistă.
Oîejenf=ent ber —, en, —en, recen-sent, m ; — fion bie —, —en, re-censiune, /.
resenfiereit, a recenza, a critică. Uîcjefit, ba§ —, ti, tţj-e, recetă ; ordonanţă medicală, /. rejtpiereit, a recepe.
ÎRljabarber, bie—, ravintă, /. revent, m. SRl)eo, bag —, curent (electric) ; — meter, ber —, reometru; —motor, ber —, g, —e, reogen, m,
ŞRJjetor, ber —, g, —en, retor, m ;
—if, bie —, retorică, f. rljetorifcf), a. retoric,
SRf)eumatigmu=g, ber —, ffeg, reumatism, m.
Oîfjombtug, ber-, — ffe, romb, n. rljytmifdj, a ritmic. iRI)yhnu=§, ber—, ffeg, ritm, n. Sîidjbbanf, bie—, —banfe, tejghea,/; —baum, ber—, (e)g, —bâume, drugul scripetelui, m; —beii, bag —, g, —, săcurea călăului,/, satirul gelatului, n; —blei, bag—, g, —e, arhipensulă,/; —er, ber—, s, jude, judecător, m\ — eramt, bag eg, —drnter, funcţiune de judecător, /; —erfdjaft, bie —, magistratură, /; — erfcfjarpe, bie —, —n, cardinală, /; — erfprudj, ber —, g, — fpriidje, sentinţă, / ; — erftulji, ber —, g, —ftizie, tribunal, n. judecată,/- — igfeii, bie —, exactitu-
rid)ten
476
dine, justeţă; preciziune,/; adevăr, n ; in —igfeit Bringen, a regula; fciitc —igleit ţnberi, a fi a-devărat ; —font, bag —, 3, —e, vizieră, /; — ntafj, ba« —, cS, —e, măsură, /; —ţ>faţţ, ber —, eg, — plaţe, pierzări, /. pl; -fd)eit, bas; —, (e)g, — e, echer, n ; —fd)nut, bie —, sfoară, cordelă; directivă, /; regulă, normă; buzolă, /; — fdjtDert, baă —, g, —er, f. —beii ; —ftatte, bie—, —n, pierzări, f.pl; —fteig, ber —, (e)g, —e, potecă,/;
__—ung, bie —, —en, direcţiune ;
bătae, /; —Wage, bie —, —n, ar-hipensulă, /.
ri(f)t=en, a îndreptă, a aţinti, a bracă, a alinia, a puntă (tunul); a di-rige; a judecă; a execută ; lafjt ung menjdjlid) —, să şedem strîmb şi să judecăm drept; ing SSBerf—, a efectua; ju ©rnnbe —, a ruină; fief) —, a se luă, a se purtă, a urmă; a se acomodă ; a se pregăti; — erlidj, a. judiciar; judecătoresc ; — ig, a. drept, corect ; exact; — adv. întocmai ; eg ift mit ifjm nidjt —, nu-i în toată firea sa; bie ©nd)e ift —, afacerea e pusă la cale; — madjen, a aranja, a regulă, a termină, a isprăvi ; — int. bine zici ! —ftetten, a îndreptă, a redresa, a isbrăni SKlrfe, bie —, —n, căprioară, f rieb, riebe, f. reiben.
Dfiedpbiidlgdjen, bag —, g, cutie cu miresme, /; —flâfcf)cf)en, bag —, g, flacon (cu sare volatilă), n ; — falj, bag —, eg, sare volatilă, /. rietţen, (rod), riidje, gerodjen, riedj(e), a mirosi; itbel —, a puţi ; bag fonnte mait nid)t ried)en, asta nu se puteă prevedeă; er rod) ben Sraten ober bie Sunte, văzu, ce plăcinte i se găteşte Siieb, bag—, eg, —e, luncă, /. stuh n ; —gra=g, bag —, feg, (bot.) so-vîrf, m\ —labe,bie—,—n, blagle,/. rief, f. rufen.
SHiefe, bie —, —n, brîu (de zîd), «; canelă, /.
riefelit, a ciubuci, a canelă. ffiiege, bie —, —n, şir (la gimnastică), n. secţiune, /.
SHinb
SRiegel, ber—, 3, zăvoi-, ivăr, rătez, n; fdjloţj, bag —, broască (la uşe) cu zăvor, /; — toanb, bie —, — luanbe, paiantă, /.
9liem»en, ber —, g, curea, /; —er, ber —, g, curelar, m; —fdfei&e, bie —n, tas, n.
iliie»g, bag —, feg, — fe, rismă,/. top, n. 9iief--e, ber—, n, —n, uriaş, gigante, colos, m ; — enalf, ber —, g, —e, (zool.) pinguină, / ; —engejc^Iecţ)t, bag—, (e)g, —er, neam de giganţi, n; —enfatnpf, ber—, (e)g, —ffintţife, gigantomahie; luptă straşnică,/; —enfraft, bie —, —frafte, forţă gigantică, /; — enfdjilbfrBte, bie —, —n, broască ţestoasă elefant, /; —enfcf)Iange, bie —, —n, (zool.) boaconstrictor, m : - enioerf, bag (e)g, —e, operă colosală, /; —in, bie —, —nen, gigantă, uriaşă, /. riefetn, a şiruî, a ţîrăi.
SRiefeffelb, bag —, (e)g, —er, cîmp cu irigaţiune, n.
rief=ettgroB, —enţaft, — enm&jjig, a. gigantic, colosal; —enftarf, a. gi-găntesc;|irri0,«. gigantic, colosal, coşcogea.
IHiefter, ber —, g, petec (pe încălţăminte); corman de plug, n. riegweife, adv. cu topul, riet, f. raten.
IHiff, ber—, (e)g, —e, ghierdap, recif,». SHiffel, bie —, —n, ravilă, /. darac; perdaf, n.
riffeln, a dărăci; a da un refec, rigolett, (rigolt, rtgol(e), asăpăadînc, a brăzdă.
îHigorift, ber—, en, —en, formalist, m. rigorog, a. riguros, rifofcfjetiereit, a ricoşetă.
SHiUe, bie —, canele, /. pl. iliimeffe, bie —, —n, rimesă, remi-tanţă, /.
!Hinb, ’ bag —, (e)g, —er, vită cornută, /; —erţirt, ber —, en, --en, boar, m ; —ţ>eft, bie —, epizootie. /; —erjcţiar, bk —, — en, cireadă, / ; — erftall, ber —, (e)g, — ftiitle, poiată,/; —fleifcf), bag—,eg, carne de vită (de vacă), / ; rasol, m ; —gange, bag—, g, (bot.) romăniţă; —gbraten, ber —, g, friptură de carne de vacă, /; — gfett, bag —,
Kiittbe
477
8, cirviş, m ; —sleber, ba*? , 8, toval, n; - emelj, boşi — , S, vită (încălţată), /.
fRinbe, bie —, —tt, coajă, scoarţă, crustă, /.
rittberu, a se goni (vaca).
SRittg, ber —, (e)8, —e, inel, n. veri-guţă, verighetă; zală,/; belciug, n. colac, m; cearcăn, m; ocol, ». piaţă, /. bulevard, n; einen — bi(= beit, a formă un cerc; a legă un cartel ober un trust; —fiitger, ber —, 8, deget inelar, n ; —mauer, bie—, —rt, mur împrejmuitor, m. incintă./; — ofen, ber—, 8, — Sfert, furneză, /; —pilj, ber—, eS, (bot.) turta vacii, /; — ftrofje, bie—, —tt, bulevard, n.
ring=artig, a. anular; eln, a încîr-ligă, a încovrigă ; ftdi —, a se verigă, a se încolăci; a se încovrigă; —fbrtnig, a. anular.
Wingei, bas —, 8, ineluş ; cîrlionţ, cerc, »; —, —reifien, ineluşînvîr-tecuş; — biume, bte—, —it, (bot.) hilimică, /; —djen, boS —, 8, ineluş, n; —botterblume, bie —, (bot.) roşioară,/; — gebidjt, bas —, 8, —e, riturnelă, /; —laufeti, bas —, 8, fuga ’n cerc, /; —lotfe bte , —tt, cîrlionţ, n; —natter, bte —, —tt, (zool.) năpîrcă gulerată, /; —raupe, bie —, —tt, (zool.) colu-briu, m; — rennett, bag —, s, fuga ’n cerc, /; —(piei, bag —, S, —e, căluşei, m.pl. carusel, n\ — taube, bie —, —tt, guguşciucă,./’; —tiere, bie —, (jol.) anelate, artozoe, /. pl ; —rourmer, bie —, (pi.) ane-lide, f. pl.
ritigett, (rang, rcinge, gerungett, ring(e), a suci, a stoarce ; bie .Sjmtibc —, a şi frînge mînile ; aus bett §ăn= ben —, a stoarce din mîni; — i. a se luptă, a se luă la trîntă.
iRing=ett, baS —, 8, luptă, /; —er, ber —, eS, luptaciu, atlet, gladiator, m \ fantpf, ber—, eS, —fântpfe, trîntă, /; —pla|, ber—, eS, —plaţe, palestră, arenă, /.
rittgb, adv. împrejur; —unt, adv• — bentnt, adv. jurîmprejur.
Sîinfen, ber—, S, cerc, n. verigoae,/.
9iinn=e, bie —, —n, scoc, făgaş, ca-
9Jitt
nai, ţurloiu, jgheab, n. ţurană ; văgăună, f; —en, baS —, 8, curgere, /; —jaf, baS—, 8, jgheab,»; —ftein, ber —, (e)8, —e, scoc de piatră, n.
rittttcti, i. j. (rann, riinne, geronnen, rintt(e), a curge, a se prelinge ; —b, a. curgător.
riolett, (riolt, riol(e), a săpă adînc, a brăzdă.
llîippc, bie —, —n, coastă; nervură (a frunzelor),/; —nbraten, ber—, S, friptură de costiţe, /; —ttfeU, bas —, S, —e, pleură. /; — nfeth eittpnbung, bie —, — en, pleurită, /; — nţatne, ber —, §, (bot.) mor-coveană, /; — nftofj, ber —, e§, — jtBBe, ghiold, n.
rippen, a canelă; a vergă.
rifd), a. vioiu.
SKififo, baS —, 8, rizic, risc, n
rif/nnt, a. riscat, azardat; —ierett, a riscă, a azardă.
9iifpe, bie —, —n, tirs, panicul, n ; —ngra=S, baS—, ţes, (&of.)hiruşor,m.
riffe, j. reifjen.
riffig, a. crepăcios, crepat, rupt, spart.
SMift, ber —, eS, — e, mont, n. f rpifepti
Jii fţ, ber—, ’ffeS, — ffe, ruptură, sfă-şietură; crepătură, despicătură ; poşadă, schiţă, /• plan, n.
ritt, f. reiten.
ŞRitt, ber —, eS, —e, călărie, cavalcadă, /; einen fieinen — tneit, o fugă de cal ; —er, ber —, 8, cavaler, m ; fafjrenber —, cavaler rătăcitor; arnte —, pîine prăjită, /; — erafabentie, bie —, —en, academie militară, /; —burg, bie —, —en, castel feudal, n ; —ergut, baS —, (e)S, — giiter, moşie feudală, /; — erljof, ber —, (e)8, — ţbfe, curte feudală, /; — erfreuj, baS —, eS, —e, cruce de cavaler, /; —erleţen, bas —, 8, feud, n ; — crlidjfeit, bie —, cavalerism, n ; —erorben, ber —, S, ordin cavaleresc, n; erfcţaft, bie —, cava-lerime, /; — erfdjlag, ber —, (e)8, -fdjlâge, acoladă, /; — erjpiel, baS —, S, —e, turnel, carusel, n; —er= jporn, ber —, 8, (bot.) pintenaş,
ritterlidE)
478
SRoIibalfen
m; î)oţer —erjţiorn, nemţişor, m ; —erftanb, ber—, eg, cavalerime, /; —erlunt, bag—, 8, cavalerism, «; —meifter, ber—, 8, căpitan de cavalerie, m.
ritberlid), a. cavaleresc; —ling$,adv. dancălarele.
SKituale, baă —, §, ritual, tipic, n SRitn=8, ber —, ffeg, - ffe, rit, n.
Sliiş, ber —, e§, —e, sdrelitură, sgă-rietură, zupuitură ; crepătură ; crestătură,/; —e, bie —, —n, scrijititură, crepătură, /. rijjen, a crestă; a guilosă.
Oîinal, ber —, en, —en, rival, m; — itfit, bie —, rivalitate, /. rtoaltfieren, a rivaliza.
9iijimi8=BI, bag—, g, unt de căpuşă, /; — bflanje, bie —, (bot ) căpuşă, iarba boierului, /.
Di oblic, ber - , n, —n, (zool) focă,/. DJobe, bie —, —n, robă. /.
Diobot, bie —, —e, clacă, /.
rod), rbdje, f. riedjen
SRodje, ber —, n, — n, (zool) râie, f.
turn, «. rocă (în jocul de şah),./', riirţctn, a horcăl.
rodjiereu, a rocă (în jocul de1 şahi. IRotf, ber—, (e)g, ÎRScEe, vestmînt, »; suman (ţărănesc/ gheroc, n ; fustă, /; —falte, bie —, —n, încreţitură de fustă, /:. —jcţofs, ber —, eg, —fdjdfje, poală,./; pulpană (a vestmîntului), f.
IRorfdjeii, bag —, 8, abăluţă, /. SRorfen, ber —, 8, furcă (de tors) /. SRob=eIanb, bag (e)8, — lâitber, laz, »; —ung, bie —, — en, lăzuire, defrişare, /.
roben, a lăzui, adespăduri.
Diog=en, ber —, 8, chesacă, /; — er, ber —, g, peşte cu icre, m; — en» ftein, ber —, 8, —e, («•#.) oolit, ». Dioggen, ber—, §, secară, /; —gra=g, bag—, jeg, (bot.) limă, /; tregpe, bie —, (bot.) obsigă, /. rol), o. brut, crud; barbar; crunt ; aspru, brutal; —e ©eibe, bo-rangic, n.
Dîolpfjaut, bie—, —f) ciute, piele verde, /; —fjeit, bie —, —en, ferocitate, brutalitate, cruzime, /.
Sioljr, bag—, 8, —e, (bot.) trestie,/, stuh, m; ţeavă, tub, ciubuc, bu-
dureţ, burliu; virgaş, n; — anuner, bie —, —n, presură de trestie, /; fpanifdjer —, arundă, /; — bad), bag —, (e)g, —bâd)er, co-periş de stuh, n; — bidid^r, bag—, g, —e, stufiş, n. papurişte, /; — bommel, bie—, —n, \zool.) bou de baltă, m; —broffcl, bie—, —n, (zool.) . sturz de baltă, m; —ffbie, bie —, —it, trişcă, /; —folben, ber —, g, (bot.) papură, /; — f)itf)n, bag —, g, —f)iif)ner, (zool.) corlă, găinuşă, /; — tnatte, bie—, — n, rogojină,/; —raeifter, ber —, 8, cismigiu, m ; —ţ>feife, bie —, — ît, trişcă, /; — ţoft, bie —, —en, poştă pneoma-tică,./V —fdjnepfe, bie—, —ti, (zool.) becaţină, / ; — flperling, ber —, g, —e, (zool ) presură, /; —ftocf, ber —, (e)g, —ftocîe, baston de trestie, »; — ftufjl, ber —, 8, —ftiiţle, scaun de trestie, n; —toaffer, bag —, apă din sulinare, /; —weiţe, bie — , —n, (zoof.)şorecar roşu. tn; —jucfer, ber —, 8, zahar de trestie, m.
9îof)r»brunnen, ber —, 8, şipot, n. .ivRSişmea, /;')—t^en, bag —, ţăviţă, /; —e, bie —, — n, ţeavă, /. suli-nar, tub, n ; radiator, m ; - en» bliîtige, bie—, — n, (pl.) tubiflore, /. pl; — enpilj, ber —, e8, (bot.) burete de ştejar, n; —enjtanglidje, bie —, —n, (pl.) sifonocaule, /. pl; —idjt, ba8 —, 8, (bot.) stufiş, n. papurişte, /; —faften, ber —, 8, — făften, rezervoriu, n; —meifter, ber —, 8, cismigiu, m; — trog, ber —, 8, — trbge, haznă; —roaffer, bag —, 8, apă din sulinare, /. rofjrcn, a mugi (despre vînat); — fbrraig, a. cilindric.
Diolpţucfer, ber —, 8, zahar brut, m. rojcu, a vîslă.
Dîojer, ber —, 8, vislaş, m. Diolbbalfen ber —, 8, trapă, /; — baunt, ber—, (e)8, —baume, răstav, »; —bett, ba8 —, eg —en, pat pe rotile, »; —e, bie —, —n, rotilă, /. sul, »; suculete, tăvăluc, m ; fişic (de bani) ; măngălău (de rufe), n. listă, /; rol (de teatru), n; —en, bag—, 8, duruit, n; —en» tabaf, ber—, 8, tutun în suluri,»;
IRoEcfjen
479
l)lotbud)e
—gerfte, bie —, arpăcaş, orz go-lăşel, »; — Ijolj, baS—, eS, —l)oIjer, făcăleţ, tăvăluş, re; —laben, ber—, 3, oblon cu cheping, re; — rabdjett, ba§ —, g, băbăruş, re. rotilă. /; —ftuljl, ber—, g, — ftiUjle, stratulă, /. scaun pe rotile, re; —Bortyattg, ber —, 8, — ţăttge, stor, rulou, re; —tBagert, ber —, 0, camion, re; — mâţdje, bie —, — n, rufe măngă-lăite, /.
tRoltdjen, bag —, g, rotilă, /.
rofteit, a rostogoli, a prăvăli, a da tăval; a întinde (aluatul); a măn-gălăî; — i. a rotilă, a rulă, a se da de-a dura; a bubuî (tunetul); a fi sbucimată (marea).
fornăit, ber —, g, —e, roman, romanţ, re; — (djretber, ber —, 0, ro-manţier, m.
rowanf)iiff, a. romanesc.
SRomantif, bie—, romantică, /; —er, ber —, 8, autor romantic, »».
romattfifd), a. romantic.
Kiumait^c, bie—, —it, romanţă, /.
SRomer, ber —, <3,- cupă (de cristal verde), /. Rîmlean, pre; —jinSjaţl, bie —, —en, indict, re.
romifdj, a, rîmlean.
IKoitbe, bie—, —n, rond, re. raită,/; —I, baS —, g, —e, rond, re.
9îSntgenftrat)len, bie —, (pl) raze numite x.
rofa, a. roz, trandafiriu. a. crustos.
9î8Sdjeu, bas —, g, roză mică, /. trandafiraş, m.
SRofe, bie—, — n, roză, rujă,/, trandafir, m; foc viu, orbalţ, re»; (prov.) geit bringt —, cel care' zăboveşte norocul şi-l dobîndeşte; unter ber —, confidenţial (sub roză) ; — bliltige, bie —, — tt, (pl.) roziflo-re, /. pl; —itbu[cţ), ber —, eS, — 6ufd)e, rozar, rug, m; —nfarbe, bie —, roz, m- —njlitte, bie —, (bot.) bame, f. pl ; —itfoţl, ber —, g, (bot.) brodi, m ; —nfBnigitt, bie —, — iten, drăgaică, /; —nfrattj, ber —, es, — frânţe, cunună de roze, /; mătănii, /. pl ; —nftocf, ber —, g, — ftbcfe, rozar, ret ; —n= tuangeu, bte —, (pl.) obraji rumeni, m. pl.
rof=enfarbig, a. trandafiriu, roz; —ig, a. rozalb; —enrot, «. trandafiriu, roz.
Dîofette, bie —, — n, rozetă, fundă, f. fiouc, m.
IRofinc, bie —, —n, stafii lă, /.
SJiogjttaritt, ber—, s, (bot.) rosmarin, re.
IRofogWo, ber —, —ios, —ien, rozol, rachiu dulce, re
9îoffe=banbiger, ber —, S, seiz, m; — lenfer, ber —, S. vizitiu, re.
Oîoffel, bas —, s, cal, m ; — fţrrnig, ber —, eS, —e, săritură de cal, f.
roffig, a. umblăcioasă (iapă).
9îoft, ber —, eS, rugină, /; (bot.) tăciune, re»; —, grătar, re. gratie,./';
braten, ber —, S, carne prăjită pe ciapă, /; —farbe, bie —, roşu mohorît, »»; —fled, ber —, S, —e, pată de rugină, /.
0?oft=e, bie —, —n. topitoare de in, /; — ung, bie—, prăjire, prigorire; topire (de in), /.
rojben, a se rugini; — ig,a. ruginit.
roflejt, a prăji, aprigori; a topi (in).
SRo^fj, ba§ —, ffeg, —ffe, cal, at, telegar, re»; er fe|t fid) auţS ţaţe —, face pe grozav; —apfel, ber—, g, ' —apfet, balegă de cal, /; —arjt, ber —, eS, —arjte,. medic veterinar, m\ —bremie, bie—, — n,(zool.) tăun, re» ; —ţaar, ba§ —, g, —e, păr de cal, re ; —ţdnbler, ber —, g; — fnmm, ber —, g, giamlaş, m; —tăier, ber —, g, (zool.) gongă,/;
- -faftanie, bie —, —n, (bot.) castanie sălbatică,/; — fajianiertbaum, ber —, g, —baunte, (bot.) castan sălbatic, m ; —jd)»etf, ber —, §, —e, tuiu, «; — tăuţdjer, ber —, S, giambaş, re»; — trompe, bie—, —n, urmă de cal, /.
rot, (rbter ober roter, rBteft ober roteft), a. roşu, rumen ; —er SBein, vin negru, re; — madjeit, a înroşi; — merben, a se înroşi; (prov.) tjeute rot, morgert tot, azi voinic, mîine pe dric; —bacfig, a. rumen, roş-colan; —braun, a. roşu închis; — getb, a. alamîiu: —gluftenb, a. înflăcărat; —îjaarig, a. roşcat.
IRotatiou, bie —, — en, rotaţiune, /.
!Rot-bud)e, bie —, —n, (bot.) fag, re»; —fidjte, bie—, —n, (bot.) brad, m■
Sliiite
480
iKiitfanţţmtcfy
—finf, ber —, 8, —e, (zool.) pen-chiu, m ■ — fucfpg, ber —, feg, — fiinţe, (zool.) cal roib,»i; —gerber, ber —, §, tăbăcar, argăsitor, m ; —gerberei, bre —, — en, tăbăcărie, /; — giefjer, ber —, S, alămar, m ; —gfitţtge, bte—, căldura jăratecului,/; —fef)(d)en, bag—, s, (zool.) prihor cu gît roşu, guşăros, m ; —tlee, ber —, §, ’(Aof.) păpăriaşi, »«. pi; —fopf, ber —, (e)g, —fbpfe, roşcat, m ; —lauf, ber —, g, eri-sipel, foc viu, orbanţ, m. brîncă, /; — fcf)ininiel, ber —, 3, (zool.) cal dereş, m; —fd)Wăni<$en, bas—, 8, (zool.) pieptănuş, m; —ţţjedjt, ber —, S, —e, (zool.) ghiunoae roşie, /; — ftift, ber —, (e)S, —e, creion roşu, n. brodun, m; — roelfcf), ba§ , S, argat, n; limba cârăitori-lor, /; milbbret, bag —, g, vînat mare, n; —murft, bte —, -roiirjle, cîrnat, »t.
!)ii>te, bie —, roşeaţă, rumeneală,/; —1, baS —, g, brodun, /«. creion roşu, m.
riibett, a înroşi, a roşi; — lid), a. roşatic.
rotieren, a roti'; —b, a. rotatoriu.
î)îott=e, bte—, —n, ceată,/, cîrd, n; pelotru, n. căprărie, escvadă, /; —enfitfjrer, ber —, S, cetaş, caporal, şef de escvade; — meifter ber —, S, cetaş, caporal, şef de escvadă, m.
rotbeit, a stirpi; i. f. a se putrezi; fief) —, a se strînge în cîrduri ; —Weife, adu. cîrduri-cîrduri; —ie= ren, fidj —, a se strînge în cete.
flîoş, ber —, e§, muci, m. pl. răpciugă, /; —franffjeit, bie —, răpciugă, /
ro^ifl, a- mucos, răpciugos.
91au(eau, baS—, S, —S, stor, n. perdea la fereastră, /.
SRoulett, bag—, g, —8, rolină, /.
Monte, bie —, —n, rută, /.
9ioutine, bie —, rutină, /.
9iiib=e, bie —, —jtr (bot.) sfeclă, /. nap, m; gelbe —, morcov, m; rote —e, sfeclă, /; ttetfje —e, păstăr-noc, m; —enjuder, ber—, g, zahar de sfecle, m; — 51, bag —, 3, unt
de rapiţă, m ; —famtnett, ber —,
g, rapiţă, f.
9Jubel, bie —, — n, rublă, carboavă, carboanţă, f.
9îiibejaljl, ber —, §, gnom, m.
riifienfiirmig, a. napiform.
9îubinfteiit( ber —, g, —e, (mi».) rubin, balaş, n.
9iubrif, bie —, —en, rubrică, /.
rudpbar, a. public; —bar toerben, a devenii notorie, a se află prin lume; —loâ, a. sacrilegiu; — tbar, f. —bar.
9iutfj=barfeit, bie—, notorietate,/; —gra=g, ba§ —, fe§, (bot.) viţălar, m; —lofigfeit, bie—, —en, infamie./.
rucf)fen, a gărăî.
SHutf, ber—, g, —e. sacadă, /; brîn-ciu, m. smucitură, f; —er, f. —.
SHutf=anfbntd), ber —, 8, — fpriidje, drept de retrocesiune ; —au&er= ung, bie —, replică, /; —antroort, bie—, —en, răspuns,», replică,/; —beroegung, bie--, — n, retragere, mişcare retrogradă, /; — bleibfel, bag —, g, rămăşiţă, /; —blid, ber 8, —e, reprivire, /; —bitrge, ber —, n, —n, contragarant, m ; —en, bag —, §, urnire, mişcare (din loc), /; —en, ber—, 8, dos, n. spinare, /'. spate, n. circă, /; im —en, pe din dos ; in ben —en fatfen, a cădea cu faţa în sus; ber — en beg Sergeg, beg Sfleffetg, muchea muntelui, cuţitului, /; ben —en beefen, a apără retragerea ; einen bretten —en fjaben, a duce la tăvăleală ; —enbarre, bte —, —n, consumţiune dorsală, /; —enfloffe, bie —, ’—tt, aripă dorsală (la peşte), /; —enmarf, bag —, g, măduva spinărei; —ntarb barre, f. —enbarre; — marfgnerben, bie —, (pl.) nervi rachidiani, m. pl; —etifdjilb, bas —, eg, —er, carapace, / ; —enmtrbel, ber —, 8, vertebră dorsală,/; —erinnerung, bie—, — en, reminiscenţă,/; —er= ftattung, bie —, —en, înapoiere, reportare, reversiune, /; — faîjrt, bte—, — n, (cale de) reînturnare, /; —faU, ber —, §, —f&tle, recidivă, reversie, /; — ţlu=fi, ber —, ffe§, —flufff, reflux, n ; - -fracfjt,
SRuif—
481
viijfellt
bie — , —en, —fnf)re, bic —, —n, povară de înturnare, /; —frage, bie —, — n, cont.racestiune,f; — gabe, bie —, —n, rediţ-ie, —iune, /; -gang, ber —, (e)8, —gange, retrogresiune, /; scădere (a cursurilor), /; — grnt, ba? unb ber—, şira spinărei, vertebră, coloana vertebrală, /; —grattoerfrfimmung, bie —, —en, deviaţiunea coloanei vertebrale, /; —tjalt, ber —, (e)3, —tjfilte, sprijin, reazâm, suport, n\ rezervă,/; obne — tialt, sincer, franc, fără rezervaţiane ('mentală) ; —faur, ber — , 3, —fâufe, răscumpărare, / ; — fefţr, bie —, — funţr, bie —, întors, n. reîntur-nare, /; —labung, bie —, povară de înturnare, f; — iefjne, bie —, —n, spătier, păretele scaunului, m. răzămătoare, /; —ntarfcf), ber —, e§, retragere; reînturnare (în marş), /; —nafjme, bie —, luare înapoi, revocare,/; —prall, ber—, 3, — prfifle, resalt, n. repercusiune, ricoşă, /; - reife, bie — n, re-înapoiere, / ; —fcf)etn, ber —, 3, —e, revers, n\ -\ă)Iag, ber—, (e)3, —fdjlâge, repercusiune, reacţiune, /; — fdjretben, ba§—,3, răspuns, n; —fcfjritt, ber —, eS, —e, regres, «. înapoiare, /; —feite, bie —, dos ; revers, n. inversie, /; — fid)t, bie —, — en, deferenţă, sinchiseală, consideraţiune, /; —fid)l»lofigfett, bie —, nesinchiseală, desconside-raţie, /; —fîfc, ber—, e3, — e, fond (în trăsură), n ; - jpradie, bie —, —n, consultaţiune, conferenţă, convorbire, înţelegere, /; mit jb —fpradie neţmeu, a conferi cu cineva; —ftanb, ber--, e§, — ftanbe, rest, n. restanţă, /. reziduu, n ; —ftânbter, ber—, 3, restanţier, m; —ber —, e«, —ftBjje, repercusiune,/; —trib, ber —, (e)3, -e, retragere, repăşire, /; —ber= fitfienutg, bie—, —en, reasigurare, /; —tnanb, bie —, — ttmnbe, dos, fund, n ; —ruecf)fel, ber —, 3, re-trată, /; — meg, ber —, 3, cale de înapoiere, /; —nnrfung, bie —, —en, reacţiune, repercusiune, /; —ţnţhtng, ’ bie —, —en, răspun-
7%. Dicţionar germ.-rom.
dere (a unei sume de bani), reportate, /; —jug, ber—, 3, - jitge, retragere, retretă, /; jum —jug= blafen, a bato în retragere, rutf»bit<fcnb, a. retrospectiv ; —ett, j a urni, a mişcă (din loc), a împinge; xitcf nijţer, dâ-te mai încoace.- Dortoiirtef —, a avansa, a înainta ; tn§ fţeib —, a întră în campanie; —erftattbar, a. reversibil; — erftatten, a reporta; - ţab lig, a. recidiv; — gangig, a. retrograd, regresiv ; — gangtg rrtnd)en, a rezilia, a rescinde : —f)altelo3, a. fără rezervă, verde în faţă ; —Iing§, adv. din dos, de la spate, dindărăt; —Itngsfallen, a cădea cu faţa în sus; — brallen, i. f. a re-săltă, a ricoşetă ; —fcţrilllid), a. retrograd, reacţionar; - -ftdjtlid), a. privitor, referitor, relativ; — fid/sloă, a. fără considerare, fără cruţare; - -fid)t3boK, a. egrad, delicat, reverenţios; —Derfidjent, a reasigură ; —toartă, adv. înapoi, îndărăpt; deandăratele, dindos ; -tuirfen, a reagă ; — tuirfenb, a. reactiv, retroactiv, riufnieife, adv. sacadat.
Hibe, a. brutal.
SRiibe, ber —, —n, dulău, m.
'Jiubei, ba3—, 5, potae, noajă, haită, /; cîrd, n.
diabet', ba3 —, 3, vîslă, lopată, /; ba3— fiiţren, a purtă cîrmâ; —er, vîslaş, lopătar, m; — fdjiff, ba8—, 3, —e, galeră, /; - fflaoe, ber —, —n, galerian, m\ — ftange, bie —, —n, varga vîslei, /. rubern, a vîsiî.
ih'ttf, ber —, 3, —e, chiemare, /; strigăt, «; vocaţiune; reputaţie, —iune, famă, celebritate,/; in id)led)tem — e ftetjen, a avea nume rău.
tufett, (rief, ricţc, gerufen, ntf(e), a chiemâ; a strigă; inS ©cb8rf)tni§ —, a revocă; in§ Seben —, a da naştere, a institui; ins ®etuef)v—, (a chiemă) la arme.
SRufer, ber--, 3, strigător, crainic, m. dîilffet, ber—, 3, refec, perdaf, n. riiffein, a dojeni.
31
482
IRunbbogen
9îuge
Oîuge, bie—, —n, dojană, /- blam,», reprimandă, /.
rugen, a dojeni, a blama, a reprimandă.
SRulje, bte —, odihnă, /. repaos, n. linişte, linitate, /. calm, n; pace, izichio, /. astîmpăr, ogod, n. si-lenţă, tăcere, trancvilitate, /; lafj mid) in —, dâ-mi pace! fid) jur — begebett, a se culcă; —gbnnen, a da pas; ftd) jitr — je^en, a se retrage ; — bett, ba§ —, e§, —en, pat de repaos, n; —cţeţalt, baS—, eg, —gcţăltcr, penzie, f; — plap, ber —, e8, - plâfje, ogoiu, n ; — ţranft, ber —, e£, — e, centru de gravitate, / ; — ftanb, ber —, e§, retragere, /; — ftatt, bie —, — ftâtte, mormînt, vecinicul, repaos, n; —fiifter, ber—, 3, pacificator, ?n; —ftflrer, ber —, 3, perturbator, m.
rufjen, a se odihni, a repauzâ ; a zăcea, aserăzimă; —b, a. cvics-cent.
ruf)ig, liniştit, calm, aşezat, astîm-părat, tăcut, trancvil, cumpănit; —e ilberlegung, judecată cumpătată, /; — roerben, a se linişti, a se aşeză; fei —, astîmpără-te.
SRutpn, ber —, (e)§, glorie, mărire, slavă, onoare; celebritate, /; — begierbe, bte —, ambiţiune, /; — rebigfeit, bie —, lăudă'roşie, /; — fucf)t, bte—, ambiţiune excesivă,/.
rnl)m=begiertg, a. ambiţios; — Io§, a. neglorios, obscur; —rebtg, a. vanitos, lăudăros; —fiidjtig, a. ambiţios; —soli, a. —miirbig, a. glorios, preamărit, lăudat.
riiljm=ert, a lăudă, a preamări, a glorifică, a exaltă, a înălţă; fief)—, a se lăudă, a se aieptă; — lid), a. glorios; elogios; — adv. onorabil.
9fiiljm=en, ba» , lăudare,/; —lidjfeit, bie —, glorie, mărire, /. merit, n.
IRuIjr, bie —, dizenterie, pîntecare, /; —liant, ba3 —, 3, (bot.) simi-noc, m.
5Ruţr=et, ba§ —, (e)3, —er, drob, m. jumări, m. pl ; — fjolj, ba§—, (e)3, —ţbljer, făcăleţ, n; — igleit, bte—, sprintenie, agilitate,/; —felie, bie —, — tt, meleşteu, n. făcăteţ, m ; —folben, ber —-, 3, coleşer, m\ —
ftange, bte —, —tt, cocioarbă, /; —ung, bie —, emoţiune, induio-şare, /.
rubr=en, a mişcă, a urni, a se clinti; a jintui; a mestecă, a bate (ouă, toba); a veni, a proveni, a lovi (apoplexia); a se atinge de ceva; fid) —, a se mişcă, a se clinti ; — enb, a. mişcător, duios ; —ig, a. sprinten, agil; — fetig, a. sentimental'.
Sftttin, ber —, â, ruină, pierdere, /; —e, bte —, —n, ruină, hăitură, dărăpănătură, năruitură, /.
miniere», a ruină.
SRiifp/ ber —, fe$, —fe, ghiorţ, n. rîgăeală, /.
riifpfcit, a ghiorţăi, a rîgăî.
9inm, ber —, 3, rom, m.
9înntmel,ber—, 3, topaj,». rumoare,/.
fRumor, ber —, (e)§, topaj, n.
mntoren, a topajâ.
fRumpchfammer, bte —, —n, cămară de hurdubele, /; —faflett, ber —, 3, —fâften, dărădaică, hodoroagă, /; —merf, ba§—, 3, hurdubele,/. pl.
rumpetn, a hodorogi.
SRumpf, ber—, es, Sîiimpfe, trunchiu, trup, bust; bucium; torso; ştu-beiu, »; coş (de găină), »: heres-teaua (corăbiei),/; carîmb sal pompei), n.
runtpfett, a sbîrei; bte 9îafe —, a strîmbâ din nas.
runb, a. rotund, rotogol, gogonat, rotocănat; —tjerouSfagen, a spune verde ’n faţă ; — erljaben, a. convex; —Ijerurn, adv. jur împrejur ; —en, a rotunzi; — Itd), a. rotun-jor, gogoneţ; — um, adv. jur împrejur; — fteg, adv. fără doar şi poate.
ÎKiutb bogen, ber —, 3, —bbgen, calotă, /; —brenner, ber —, 3, bec rotund (la lampe), n. maşină (de lampă) cilindrică, /; — e, bie —, —tt, rotunzime, / ; cerc, ţîrcol, rond, n; raită, /; bte —e tnadjen, a da o raită; — gebaube, ba3—, 3, —n, rotundă,/; —gentălbe, baâ—, 3, panoramă, /; — gefattg, ber —, e§, —fange, sferofon, n; — fage, bte —, —n, ferestrău încovăiat, n ; —fante, bie —, —n, coloană ro-
SBanc
483
ţabetit
tundă, /; — fctjretben, bag —, 3, circulară; enciclică (a papei), /;
ung, bte —, -cit, rotunjime, /; —tvacffc, bie —, — n, poteră, /.
fRuttc, bie —, —n, literă săpată în piatră,/.
SRunge, bie—, —rt, cercel de car, m.
SKunfelriibc, bie—, —itf (bot.) sfeclă, pangea, beteravă, /.
SKnitfcit, bcr—, 8, codru (de pîine), m.
9îanfe, bie —, —it, jgheab, n. alvie (de pîrău), f,
SHuitjcl, bie—, —it, sbîrcitură, creaţă, cute, /; —n, ba? —, 8, sbîrcire, încreţire, /.
ruttjclug, a. sbîrcit, creţ ; —rt, a sbîrcl; bie ©tirn —, a încreţi fruntea.
SRityel, ber —, 8, bădăran, m. a. bădărănos.
ruipfeii, a jumuli, a scîrmănâ, a ciupeli, a flocăi, a cenăt.uî, a dă-pără, a pi goli.
Sfinţie, bie —, —rt, rupie, /. (circa 2 coroane).
rup)ng, a. jerpelit.
SRnptcd)!, ber—,Knc(f)t —, — 3,gogă,/
SKnfdj, ber—, eS, —e, rogoz, stufiş, m.
9iufd)e, bie —, —n, freză, /.
SRnfctyel, ber —, 8, haihuiu, m ; —, bie —, forfotă, /.
rufd)elig, a. forfotă.
rii|d)cit, a vîjăî.
Oittffet, ber —, 3, bot, rît, «. surlă, trombă, proboscidă,/; — fdfer, ber —, g, (zool.) gorgoiu, m.
- 9iii|t»baum, ber —, (e)s, bdintre, grindă de schele, /; —bod, ber—,
©nai, ber—, 8, ©Sie, sală,/. salon, n. ©nat, bie —, —eit, sămînţă; sămă-nătură,/; —fetb, bag—, (e)3, —er, holdă, f\ —gang, bie —, — ganje, (zool.) califar, m ; —gut, bas —, 8; —torn, bas —, 8, —fbrner, sămînţă, f:	fraţe, bie—, —n, (zool.)
cioară neagră, /.
©abbatlj, ber—, S, —e, sabat, şabeş, sîmbătă, f.
©abbor, ber —, S, bale, /. pl.
8, —b8de, capră de schele,/; —e, bie —, repaos; bte ©onne gef)t sur —, soarele declină; —er, ber —, 8, (bot.) ulm, m ; —igleit, bie —, vigoare, energie, /; —famtner, bie —, —n, depozit de arme, n; — ung, bie —, —en, preparative, /. pl; înarmare, / ; armament, n ; roagen, ber—, 8, car de bagaje, • n; — jeug, ba8 —, 8, arme, /. pl.
echipament, »; schele, /. riift=ern, a. de ulm; —ig, a, viguros, robust.
IHnf, bei—, eS, funingine, /. scrum, m. sajă, /; —şapfen, ber —, 3, steregie, /.
tufpen, a înegri cu funingine; —ig, a. funinginos; —ţc^ttiars, a. negru ca pana corbului.
SRiitdjen, ba8 —, 3, nueluşă, /.
Oîute, bie —, —n, vargă, nuia, /. gătej, n. joardă,/; coadă (a cîne-lui, a vulpei, etc.)/; prăjină (măsură de lungime de aproape 4 metri), /.
iJIutfdpbaţn, bie —, —en, glenciu, «■; —berg, ber —, eS, —e, munte rusesc, m; —nng, bte —, —en, nă-ruitură, /.
rutfdjett, i. f. a lunecă; auf ben £>in= terbeineit —, a se fîrţoi. viitteln, a sgîţăi, a sgîlţăi, a scutură, a holtocări, a clăti, a clătină, a hurducă (carul), IRittbeltueiţe, bie —, —n, (zool) co-roiu, m ; — ftrol), bag —, 3, paie de aşternut, /. pl. stroln, m.
fabbern, a face bale la gură.
©abel, ber —, 8, sabie,/; —bein, ba§ —, 3, —e, picioare hăitişe,/. pl\ —ţerrfdEjaft, bie —, stratocra-tie, /; —I)ieb, ber —, 8, —e, lovitură de sabie, /; — Hinge, bie —, —n, lama săbiei, /; —qnafie, bie —, —n, dragonă, /; -jeţetbe, bie —, —n, teacă,/; — fdmetbe, bie—, —ttf gura săbiei, /. tăişul săbiei, «; — tafdje, bie—, —n, taşcă, /. făbeln, a tăiă cu sabia.
31*
Săbeuliaiim
484
Sâticit&aum, ber —, (e)b, — b&ume, (bot.) archit, m.
-Sad) e, bie —,	en, lucru, obiect,
subiect, n. treabă, afacere, pricină, cauză,./'; jur — e, la obiect! bab tut nid)tb jur —e, nu face nimic, nu impoartă ; fid) eiiter —e nitneijmen, a se înfige la ceva; bie Şjnrtbe uitb giifje fjat, lucru bine reuşit, n ; bal ift etne eigene e, iată un subiect scabros; bie — ift bie, iată faptul; etne — e fitr fid), un subiect apart ; eiiter —e aut ben ®runb gefjen, a constată cauza unei împrejurări; fiinttnere fid) jeber unt fcine —en, vazâ-şi fiecare de sărăcia sa; et fcimpft unt cine gute — e, militează pentru o cauză bună; eine —e aitb berăBelt fdjnffen, a pune capăt, unei con-tenţiuni ; ba-s ift cine nnbere — e, asta-i altă căciulă : roab tut bas jur — c, ce are a face ; mit jbettt gemcittjd)aftlid)e —e ntadjen, a face cauză comună cu cineva ; — en, bie—,(pi) obiecte, mobile, haine, /. pi; —enredjt, bob , b, —e, drept real, »; —erflârung, bie —, —en, deflniţiune, /; — fittjrer, ber —, S, advocat, vechil, m ; — ge= bnc£)tni=3, bob —, ffeS, memorie reală, /; feititer, ber , b, cunoscător de cauză, expert, m ; —fenntni=§, bie —, —ffe; —iunbe, bie —, cunoştinţă de lucruri ober de împrejurări, /; — togo, bie starea lucrurilor, /;. — lid)(eit, bie - , pozivitate, realitate,/; —re= » gifter, bob —, §, tablă do materii, /; - - oertjalt, ber —, (e)b, starea lucrurilor, f; -nerftfinbige, ber —, n, —tt, expert, m; —roolter, ber—, b, advocat, vechil, m.
Săd)e(d)cn, bob --, b, lucru mic, m. fadpfunbig, a. expert; —lid), a. pozitiv, real. făd)(itf), a. neutru. fadjt(e), a. încet, lin, domol, frumuşel, binişor.
fădjielit, a pîrlui, a Herbe rufe. Sădjtellmttidj, ber —, b, —e, pîrlău, n. buhadă, /.
Sad, ber —, b, ©arfe, sac, arar, m ; geordan: buzunar, n; (proo.) ben
Soft
—	fdjlligt er, ben ©fel meint er, bate şeaua să priceapă iapa; ein ©fel Ijeifjt ben unbern — (niger, rîde dracul de porumbele şi-i mai negru de cît ele ; bot ber SEeufei ben — gebolt mag erb s-8anb aud) nod) neijmen, unde s’a dus miia ducă-se şi suta ; ber — ift nod) nid)t jugebunben, cauza nu-i încă terminată ; mit — unb SfSact, cu căţel şi cu purcel ; er falit l)inf mie ein —, cade ca un butuc ; etmab in ben — fteden, a băgă ceva în buzunar; jb in ben — fteden, a rămînea pe cineva ; jb im —e fiaben, a avea pe cineva la discreţiunea sa; cine gauft im
—	madjen, a strînge din pumni;
—	frnnb, bob , eb, —er, bălţi, m. pl; —el, bas - , g, săculeţ, n. să-culeaţă, pungă, /; — gaffe, bie —, —n, fundătură, f. impas, n ; — leinmanb, bie —, pînză groasă, /; —ţaletot, ber —, g, sacou, n ; — pfeife, bie —, —n, cimpoiu, n; — rod, ber —. b, — rbrfe, sacou, n ; —(niger, ber —, b, hamal, m; — lud), bob—, (e)b, —tiid)er, năframă, batistă,/; — ufjr, bie—, — en, ceasornic, « ; — jroidid), ber b, pînză groasă, /.
©ăchdjen, -cit, bob—, §, săculeţ, n; —elmart, ber —, b, e, cassar, comornic, m. fatfcn, a pune în saci. fiirfeit, a înecă (legat în sac), farferlotf, int. carnaxi!
©ndermeiitcr, ber —, b, afurisit, m. Sabclmitiu, ber - , (e)§, baunte, (bot.) archit, m.
Săemtanit, ber —, (e)b, —lente, să-minator, m; — mafdjine, bie—, —n, sămînătoare (maşină), /. făeit, a sămînă.
©afpan,ber—, §, safian, marochin, m. Saffor, ber—, §, (bot.) sofrănel, cră-puşnic, m.
Safran, ber —, §, şofran, m. fnfraitgefb, a. şofrăniu.
Soft, ber —, eb, ©iifte, suc,», sevă, mîzgă,/; must, n. zeamă; vlagă, energie. /'; oţne — unb .Sîraft, fără suc şi fără muc; — befjnttubb, bag —, ffeb, —ffe, (bot.) nectarină, /;
fafl&fau
485
Sntyeter
—gewăd)je, bie —, (pl.) (bot.) suc-culente, /. pi; — igfeit, bie —, ză-moşie, suculenţă,/. faft=blau, a. albastru închis; —gritn, verde închis ; — tg, a. zămos, mustos, suculent; obscur; —IoS, a. soc, fără must, nezămos ;	—
rad), a. zămos, mustos.
©ăftdjett, bas , S, sirop, »• jăg=bnr, a. ferestrăibil ; en, a fe-restrui.
fag/mr, a. exprimabil; — en, a zice, a spune; bas ţat nidjts 511 —, nu face nimic; bnnf —en, a mulţămi, a remersiâ ; er Itefj - , a trimis vorba ; id) ţ)«be tnir — laffen, mi s’a spus; — enţaft, a. fabulos; menii mait fo -en batf, cu iertare fie zis (sit venia verbo).
Sage, bie —, — n, mit, n ; spusă, zisă, vorbă, faimă; eS gefjt bie —, se povesteşte; - nforfd)uitg, bie , —en, studiul miturilor, n; —nge= fd)td)te, bie —, mitologie, /; - n= frci=S, ber —, feg, — fe, domeniul miturilor, «,
©ăge, bte —, — n, ferestrău,.o»ţruU: blatt, baS —, (e)S, —blatter, pînza ferestrăului, / ; — bod, ber —, S, bMe, capră, / ; — geftelf, baS —, (e)§, —e, braţul ferestrăului, n ; —bie—, —n, joagăr, re. fabrică de herestea, /; —rt, baS—, S, ferestruire, /; —er, ber —, g, jogărar, tăiător de lemne, m\ — jp&ne, bie —, (/)/.) tărîţe, /. pl. ©ago, bag —, g, (iot.) tapioca, /. fol), f. feljett.
Safjite, bte —, caimac, n ; cremă, şlipcă, frişca, /; - - nfafe, ber —, S, brînză grasă, /. falinig, a. cremos.
©aibiiitg, ber —, S, - e, păstrăv de Helveţia, m.
©aifoit, bie—, sezon, re. stagiune,/, ©aile, bie—, — n, coardă, strună,/; onbere —n oufjieben, a schimbă coarda: —nbejug, ber—, g, — gitge, garnitură de coarde,/; — ntacfjer, ber —, g, măţar, m; — nfpiel, bas —, S, - e, zicătură, /.
©afcrfitlfc ,ber—,n, —n, şoim sacru,»*. 3nfrnmenf,bag—,eS,—e, sacrament,», ©nfrafantt=um, bas —f —nins. —a,
sacrosant, re ; —beţctlter, baS —, S, sacrariu, n.
Sofrifhan, ber - , g, —e, cliser, m ;
—ei, bie —, en, baptister, re. ©alatuaitber, ber —, s, (zool.) salamandra, m.	[plată,
©olar, baS , S, —e, salariu, ». folariercit, a salariza.
©nlat, ber —, eS, —e, salată, /'; ba fjaft bu beit —, poftim plăcinta ; —fdjiiffel, bie —, — n, salatieră, /. ©nlbaber, ber —, cuvios făţarnic, şarlatan; —ei, bie , —en, cuvi-oşie făţarnică; şarlatănărie, /. fctlbabera, a fleoncăni.
©ahbattb, baS —, eS, — banber, şis-toare, bete,/; potîng; — leifte, bte —, —tt, betelie, /; —roeibe, bie - , —tt, (iot.) iov, m.
©alb e, bie —, —n, alifie, /. ir. un-grent, n\ fliiffige —e, liniment, n\ mit oUen — en gefcfjmiert fein, trecut şi prin ciur şi prin dîrmon; —ol, baS—, S, mir; —ung, bie—, —en, miruire, ungere, /; patos, re. Salbei, bte —, (bot.) salvie, jale, /. şerlaiu, m.
falbeii, a unge, a mirul; a frecă (ridichea cuiva).
Salbliitg, f. ©aibling. falbimg$=reid), —coti, a. patetic, folbieten, a saldă.
©alico, bas —, eS, — i, sald, sold efectiv (al unui cont), re.
Salep, ber —, S ; —WUtjel, bie —, —n, (bot.) salep, m.
©alittt, bte —, —tt, salină, ocnă, /. foli«tfri)c ©ieitte, bie —, (pl.) sări metalice, /. pl.
©aligiit, ©alicljf, bas—, S, salicină, /'. Satni, ber —, (e)S, —e, (zool.) jem-lugă, /■
Salntiof, ber - §, ţiperig, amoniac, m. ©ălmltttg, ber —, S, —e, (zool.) los-triţă, /.
Salon, ber —, S, —e, salon, n ; — rod, ber —, (e)§, —rScfe, redingotă, /.
folopp, a. terfelit.
Salpeter, ber—, S, salitră, f. nitru, »i; — geift, ber —, eS, spirt nitric, »*; - grabe, bie —, —n, nitrieră, /; -faure, bie —, acid nitric, »/; —fieber, ber —, S, şalitrar, m.
fatpeterig
486
©atib
fafyeter=ig, «. nitros; —faureg Salj, nitrat, m.
©affe, bie —, —n, peltea, /.
fttltttietrcn, a salută.
©af»e, bie —, —tt, salvă, /.
©afj, bag—, e§, sare, tuzlă (de tuz-luc),/; fliicbtigeg —, sare volatilă,/; âtţerfaurcg —, eterat, n ; —berg= roerf, bag —, 8, —e, salină, ocnă, /; —britlje, bie —, —eu, salamură, /; —brunnen, ber —, 8, izvor salin, n; —budjl'e, bie —, — n, solniţă, /; — butter, bte—, unt sărat, m ; —fa=js, bag —, ffeg, —faffer, solniţă, /; —ffetfcţ), bag —, e§, carne murată, pastramă, / ; — gefSHe, bag—, §, otcupul ocnelor, n\ —grube, bie —, —n, ocnă, salină,/; —gurfe, bie —, —n, castravete murat, m\ — fraut, ba§—, 8, (bot.) iarbă sărată, /; ■ -ţanbel, ber —, 8, trafic cu sare, n ; — bedjt, ber—, 8, —e, ştiucă sărată, /; —flutttţien, ber —, 8, drob de sare, »; —fote, bie—, --n, salină, /; —fraut, bag —, 8, (bot.) sări-gea, /; — fager, ba8 -ei 8, îmftglă, /; laie, bie —, —n, salamură, /; —quede, bie —, —eu, izvor salin, n; —(aure, bie —, — n, acid muriatic, n; —fee, ber —, 8, lac sărat, n; —fieber, ber —, 8, tuz-lucar, m; —fale, bie —, —u, tuz-luc, m; —ftein, ber—, 8, — e, drob de sare, n ; — fteuer, bie —, —n, gabelă ; —ţaţe, bie —, —tt, f. — fteuer ; —teicfj, ber —, 8, —e, lac sărat, n; —toaffer, bag —, 8, apă sărată; —toerf, ba8 —, 8, — c, salină, f.
fafj=en, a sără; — ig, a. sărat, salin.
©ante, ber —, n8, —u, sămînţă, f. grăunte, m; spermă, /. germen, m ; ber — ber tţuiictradji, gemenele discordii, m; —nbeţâlter, ber —, 8, (bot.) pericarp, m; — ubfatt, ba8 —, eg, —blatter, (bot.) cotile-don, n; — ttergiefjung, bie—, —eu, poluţ-ie, —iune, / ; — nffu-fi, ber —, ffeg, —fliiffe, sculament, n ; —ngeţauie, ba8 —, 8, (iot.) pericarp, »»; —nfianbler, ber—, 8, să-mînţar, m ; —nftiiUe, bie —, —n, (bot.) tegument, n ; —nl)iUfe, bie
—, —tt, (bot.) păstăr, m; — nfaţiel, bie —, —u, (bot.) capsulă, /; — tt» fern, ber —, (e)g, — e, caulic, tn ; —ttfortt, bag —, eg, forner, (bot.) grăunte, m; — itlaftfien, ber —, 8, cotiledon, »; — nftaub, ber —, eg, (bot.) polen,»»; — umirbelfraut, bag —, e8, (bot.) negeloară,/; —gtttiebel, ber —, 8, (bot.) arpagic, m. ©iimerei, bie—, —eu, seminţe, f.pl. fămiftfj, a. cordovănit.
©ămifrfpgerber, ber —, 8, argăsitor de cordovan ; —gerberei, bie —, —eu, argăsire de cordovan, f; —leber, bag —, 8, cordovan, m. ierhă, /.
©amlitig, ber —, (e)8, —e, răsad, n. ©amm»elbecfen, ber —, 8, basin colector, n ; — elbiicfife, bie •—, —n, puşculiţă, gazofilachie, / ; —el» gelber, bte—, (pi) colectă, chetă, /; — elfaften, ber—, 8, cutie; haznă, /; — n, bag—, g, chetă; culegere, adunare, /; — ehtatue, ber —, nS, —n, nume colectiv, m; —elplafe, ber —, eg, —plâţje, loc de întru-Jn nire; n; —rbţre, bie —, —u, tub colector,»; — elfcljeibe, bie—,—eu, discos, »»; —elfuri=utu, bag—ia, compilaţiune, /; - eltoort, ba8 —, (e)8, —tobrter, nume colectiv, n ; —eljaţl, bie —, — ett, număr colectiv, n ; —ier, ber —, 8, culegător, colector, ohetor, m\ — lung, bie —, —ett, chetă, colectă ; co-lecţiune, culegere, compilaţiune, /; atenţiune, luare aminte, /■ fammefn, a adună; a culege, a colectă; a ralia, a chetă; fid) —, a se ralia.
©amftag, ber —, 8, —e, Sîmbătă, /. ©atut, ber —, eg, catifea, /. felen-dreş, m ; —battb, bag —, eg, — battber, catifeluţă, /; — blume, bte —, (bot.) crăiţă, /; —ţtnţtpel, bie —, — u, (bot.) abutilon, «. famt, prep. cu ; — adv. împreună;
— uttb ftraberg, toţi împreună. famt=artig, a. catifelat, veluţiu; —ett, a. de catifea; —trteicb), a. catifelat, fâmtlicf), a. întreg, tot, toţi împreună.
©attb, ber —, eg, năsip, nisip, n. arină, /; eg oertauft in bett —, ră-
©aitbale
487
©attel
mîne baltă; — in bie 2lugen ftrtnen, a unge ochii; er fd)reibt8 in bett —, o scrie pe luminare; QoţlIoS mie ber — im 2Rcer, ca iarba şi ca frunza; —bani, bie—, —bănie, prund, re; —boben, ber —, 8, pă-mînt arinos; —bixcţjfe, bie—, —n ; —fMif bn? —, ffe§, — fSffer, ciri-pelniţă, f; — grie«8, ber —, )'e§, ci-faiu, re; —grabe, bie—, — n, nisi-perie, /; —bafer, ber —, 8, (bot.) ovăs negru, m: —ţaie, ber —, n, —n, (zool.) iepure alb,»?; —infel, bie —, —n, prundiş. re ; —tern, ber—, (e)s, —Jbrner, fir de năsip, re; —mamt, ber —, (e)8, moşajun, »?; —fdjidjt, bie — , —en, strat de năsip, re; —ftein, ber —, (e)S, —e, gresie, sigă,/; —uî)r, bie—,—en, sablier, pudrier, m ; —m lifte, bie —, —n, ariniş, dezert, re. ©onbale, bie —, —n, caligă, /. ©anbcl, ber —, 8, sandol, santal, (lenan), m.
fanlneti, a aşterne cu năsip, a arinâ;
—ig, a. nisipos, arinos.
©anber, ber —, 8, (zool.) .suduc, \m[ faiibte, f. fenben.
fanft, a. domol, caliu, lin ; blăjin ; dulce, delicat, mîngăios; — miitig, a. blînd, blăjin.
©ăufte, bie —, —n, litieră, leptică, năsălie, pataşcă, f.
©anftdjeit, bie—, blîndeţe, /; —mut, bie —, amenitate, placiditate, /, fănfligett, a domoli, a îmblînzi. fang, fange, j. fingen,
Sang, ber —, (e)§, Sânge, cîntec, n. cîntare, / ; — Weife, bte —, —n, melodie, /.
©ange, bie —, —it, snop, m.
©iinger, ber —, 8, cîntăreţ, doinaş, m; —in, bie — , — nen, cîntăreaţă, cantatriţă, f. fnitguinifd), a. sa.ngvinic. faniereit, a asană ©aniening, bie —, asanare, /. ©anitel, bie —, (bot.) lincifoi, m. ©anităt, bie —, —en, sănătate, / ; —8bef|6rben, bie —, (pl.) autorităţile sanitare, /. pl ; —§rat, ber —, (e)8, —râie, consilier sanitar (titlu), m. fattf, ianfe, f. ftnfcn.
faiut, jânne, f. finnen.
©apţiir, ber—, 8, —e, (min.) zanfir, m. ©aţţie, bie—, —n, săpătură,/, şanţ, re. tranşee, /. faţjţierlot, int. la naiba !
Saţ»benr, ber —. 8, —e, pioner, m. faţpieren, a săpa.
©atbelle, bte —, — n, (zool.) sardea,/', ©arber, ber —, 8, (min.) carniol, ret. Sarbine, bie —, —n, (zool.) sardină, /. licuriu, m.
fnrboitifii), a. spasmodic; — e8 Sadjen, rîs spasmodic.
©arg, ber —, (e)§, ©âtge, sicriu, cosciug, n. raclă, / ; —bedel, ber —, 8, pleoapa cosciugului, /'. ©orfa8mu8, ber —, sarcasm, m. ©orfaft, ber —, e§, —e, zorilă, /. farfaftifdj, a. sarcastic, înţăpător. ©arrn=|, ber —, ffeS, — ffe, sabie (grea), /'.
©arfnpnriUe, bie —, (bot.) sarsapa-rilă, sarce; saparnică,/.
©arfele, bie —, —n, rasă, /.
©ajfe, ber —, n, —n, răzeş, ret. foi fft&e, f- ftŞen.
©aton, ber—, 8,satana,/, diavol,»;, fatantfdj, a. satanic, diavolesc. Soiiit, ber —, 8, şaten ; —ierroalje, bie—, —n, cilindru de satinat, n. fatittieren, a satina.
©atir=e, bie —, —n, satiră, /; — iler, ber —, 8, zeflemist, m. fatt, a. sătul, lehamete; fid) — cffert, a se sătura; td) ţab bein Sffieinett — belommen, mi-s’a făcut acru de plînsul tău; —e garbe, coloare săturată, /; —fam, a. dindestul, suficient.
Sattel, ber—, 8, ©altei, şea; curmătură de munte, /; jb au8 bem — ţeben, a demontă; in aDenSâtteln gerecţt fein, a se pricepe la toate, a fi vărsat în toate; —banb, ba8 —, es, —bănber, chingă,/; —baum, ber —, (e)8, —betume; —bogen, ber —, 8, —bbgen, oblînc, n. obîncă,/; drîng, re; beefe, bie—, —n, calîf, re. procoviţă, /; —brud, ber —, (e)8, sîgnă, /; — gurt, ber —, (e)8, —e, chingă, /; —fiffen, ba8 —, 8, sadelcă, ibîncă./. jap, m; —fnopf, ber —, (e)8, —htbpfe, ciochină, /; —pferb, bn8 —, e8, —e, şeas, m ;
fattelfeft
488
©augaber
—tafdje, bie —, —n, cobure,/; — jeug, ba8 (e)8, — e, şelămînt, n. fattelfeft, n, ţeapăn pe oblînc, bun călăreţ, ferm; — rt, a înşelă, aîn-şeuâ a pune şeaua; (pror.j friib gefottelt, fpat geriiten, graba strică treaba.
©atWjeit, bic —, saţ, m ; saţietate, greaţă, f; -fantfeit, bie —, destu-lătate, /.	[saţios.
fattigeii, a satură, a satură; —b, a. Săttigmtg, bie —, saturare, f. ©attler, ber—, 8, şelar, şaidacar, m; —arbeit, bie —, - -en, şelărie, / ; —mare, bie —, —it, f. —arbeit. ©atur, bic —, (bot.) cimbru, m. faturiercit, f. fâttigen.
2atyr, ber 8, — e, satir, m.
©nţ, ber- , că, 6ii£e, desghin, salt, n. copcă, săritură; culegătură (a tipografului),/; sediment, »; tel■ vea (de cafea),/; pilă, garnitură, f. tacîm (de popice etc.); eiit — Şufen, o puietură de iepuraşi; pro-poziţiune, frază, f; principiu, rang (de ipotecă),»; ein — Siften, un cal de lăzi; —bau, ber -s; eă, construcţiunea propoziţiunilor ; —leftre, bie sintaxă,/; — fdjrift, bie - , —ett, jalbă advocaţialâ,/; —urtg,bie—, —eit, statut, canon,», faiţig, a. sedimentos, drojdios ; — rceife, adv. în salturi ; frază de frază.
©au, bie —, ©ane, scroafă,/; — bofjne, bie —, —n, (bot.) bob, m ; —borfte, bie —, —n, păr de porc, m; —brot, ba8 —, e8, (bot.) napul porcului, m; —bmd), ber —, (e)8, —britdje, rîmătură de porci sălbatici, /; —bifiel, bie—, — n, (iot. ) pălămidă; —erei, bie—, —en, por cie; - bnţ, bie -, —e, — jagb, bie —, —en, vînătoarede mistreţi,./; —i)irf, ber- , en, - en, porcar, tn; -iget, ber —, 8, porc (om murdar), n ; —teri, ber—, 8,— e, mas-caragiu, tn ; — ladje, bie —, —n, băltoc, n\ —ţtader, ber —, 8, (zool.) zăvod, m; —ruffel, ber —, 8, bot, flit, »; —ftatt, ber—, (e)8, —ftatte, cocină, f; — treiber, ber—, 8, porcar, m; — trog, ber—, (e)S, — troge, crep, n.
' fauber, a. curat, scuturat, chitit, delnic; —e ©efdjidjten, frumoasă treabă; —er SBogel, poamă bună, /; —e 2Birtfd)aft, halal d’aşa gospodărie; frumoasă treabă zău! ©anberfeit, bie —, curăţenie, del-nîcie, /.
fiiitberiidj, a. curat; frumuşel; —n, a curaţi, a epură.
©aubcrmtg, bie—, curăţire, epurare;
evacuare, golire, /. fauer, a. acru; greu (lucru), acidi-fer; stifos (viu); in ben —n ?(pfel beif;en,a înghiţi nodul; —re (Surfen, castraveţi muraţi, —ntndjen, a năcrî; — luexben, a se năcrî; tbpfifd), a. acru, posomorit, îmbufnat.
©a«et=amţifer, ber—, 8, (bot.) măcriş, m ; grofjblcitterigen ainbfer, ( bot.) steghie, /; — braten, ber —, 8, ostropâţ, »; — brunnen, ber —, 8, apă minerală, /; — bora, ber —, 8, (bot.) berberiţă, f; - ei, bie porcie, / ; —-frî:d)t, bie —, (bot.) agrumen, m; — flee, ber—, ă,(bot.) măcriş iepuresc, m ; —fleefâure, bie—, acid oxalic, m:	fraut, ba8
—, (e)8, varză acră,/, curechiu murat, m ; —egurfenjeit, bie —, —en, sezon mort, n; —ntild), bie —, lapte acru, lapte covăsit, m; —rad), ber —, 8, (bot.) lemn galben, tn; — ftoff, ber —, 8, oxigen, tn; —teig, ber- , (e)8, — e, aluaţel, m; —teiggurfe, bie—, —it, castravete murat, m ; —roaffer, ba8 —, apă minerală, /.
fănerdid), acrişor, acricios ; —n, a năcrî.
©âuerdidjfeit, bie —, acrime, /; — ling, ber —, 8, —e, apă minerală, /; —ung, bie —, năcrire, f. ©auf=au8, ber ; —bruber, —8, briiber, sugebute, m; —en, ba8 —, beţie, /; —erei, bie —, —en, beţie, /; gelage, bas —, 8, zaifet, n. faufen, (fSufft, făuft, foff, foffe, gefof= fen, fauf(e), a beă; a fi beţiv, ©ăitfer, ber —, 8, beţiv, beţivan, biberon, m ; —in, bie —, —nen, beţivă, f; — maţnfinn, ber —, (e)8, delir, (delirium tremens), n. ©aug--aber, bie —, —n, vas limfatic,
faugett
489
2cftad)er
n ; -amine, bie —, —n, doică, dădacă, mancă,/; —eferfel, bas—,
4, purcel de lapte, m ; — elatnm, ba* —, (e)S, —lammer, miel sugător, m ; — eţmmpe, bie —, —n, pompă aspirantă, /; — eriiffet, bec
-	-, S, trompă, /; —ftafdje, bie -,
-	n, biberon, «; —napf, ber—, S, c, ventuză, / ; —cotjv, bai —,
(e)S, —e, livăr, n; — marje, bie—, —n, sfârcul ţiţei, n. mamelă, /. fiuigeit, (fon, fii iţe, gefoţţen, aud) faugte, gefmtgt, faug(e), a suge, a soarbe; a aspiră (pompa); — i, a sbeă; etttmS aui beit Şingern - , a scorni, făugen, a alăpta; a aplecă (viţei). <2ăug=eit, bai , §, alăptare, lap-taţie, /; - clicr, bas —, (e)S, —e, mamifer, «; -ling, ber-, i, copil de ţîţă, sugaciu, m.
©auglorfe, bie — Iditten, a vorbi obscenităţi.
făiiifdj, a. murdar, porcesc.
<2a»(e, bie—, —tt, coloană,/; stâlp, n; (#») prismă, /; Ooltaifdjc —, voltaic, »; —nbaii, ber —, e§, — teu, colonadă. /'; —nfrftdjtige, bie —, —n, (pi) columnifere, /. pl;
-	nfitfi, ber—, eâ, —fuge, pedestal, n; —ngang, ber, (e)S, —gange, pe-ristil, n; —nfiafie, bie'-, —n, portic, n\ —nfnauf, ber —, e§, — fndufe, capitel, n; —înauffranj, ber —, es, - france, fusarolă,/; — piatte, bie —, —n, abac, n. plintă, /; — fd)aft, ber —, (e)S, -fcfjfifte, trunchiul coloanei, m ; —nfinfjl, ber —, (e)0, —ftuţle, stilobat, n ; —moerf, bas—, (e)S, — e, colonadă,/.
©aum, ber—, (e)S, ©aunte, poală fia, fuste); margine, fimbrie, bată, betelie. /; refec. cheu. ceprag, n; povară; lizieră (a pădurei),/; — fam, ber —, s, (bot.) năvalnic, m; —naljt, bie—, —naţie, tiv, refec, «; —pfab, ber —, e8, — e, plaiu, n ; —pferb, ba§ —, (e)§, —e, cal de samar, m; — ro(fj, bas—, ffe§, —fie, cal, săgnar, m; — fatrel, ber —, s, —jattel, samar, n. tarniţă, /; — feligfeit, bie —, negligenţă, zăbovire, /; —tier, ba4 —, (e)§, — e, săgnar, m.
făwm=en, a tivi. a inveilâ; a refecă;
a bordură; — f. a întârzia, a a-peti ; —ig, a. încet, tardiv, ză-bavnic ; —tger Scţulbner, restanţi er, m.
2ăum=igfeit, bie —, negligenţă, zăbavă, /; —nb§, bie —, ffe, întârziere; —nng, bie—, — en, tivitură, înseilare; bordarc, /. faumfcftg, a. zăbavnic. 2;iiirnd),ber—,4, (bot.) lemn galben,». Sărite, bie —, —n, acrime, acreală, aciditate, /'; acid, «.
2mtre, bas —, —n, acrime, j. ©nu-s, ber —, je§, sgomot, vuet, n; in unb Sraus lebeit, a petrece in zaifeturi.
fiiitfclit, a zuzăi, ă săsăî.
2iiitfc(ii, bas , S, freamăt, n. faufen, a vîjăi, a ţueşui ; a ţîui (urechile).
2«n=fcn, bas , S, şuierătură, /; vâjâit, »; —fettnnb, ber—, (e)S, — e, svăpăiat, haihuiu, m.
2birre, ber—, n, — n, sbir, sergent, m. Scepter, f._ gepter.
S(f)ab=e, bie - , —n, (zool.) blotă, molie, llibarcă, :.Kj.i - eifen, bas —, s, răzăitoare, / ; —er, ber —, s, argăsitor, m ; — meffer, bas s, mezdrea,/; — iei, bas —, S, ră-zăitură, /; —rootte, bie —, smul-tură, f; —jieger, ber - , s, brânză cu ierburi, /; — jiegerfiee, ber —, S, (bot.) sufulv vânăt, m.
©d)ăbe, bie —, —n, posdărie, /. fdjabcit, a rade, a râzuî.
Srfjabemaif, ber —, s, —e, festă, /.
renchiu, n. boroboaţă, /. fif)ăbig, a. ros de molii; dubit, ponosit, terfelit, jerpelit, meschin. Scţăbigfeit, bie —, meschinărie, jer-peliturâ, /.
2d)nbioite, bie —, şablon, model, tipar de lucru, n. fdiablonenntafjtg, a. rutinar. frf)abfonieren, a calcă.
Sdjabraefe, bie —, — n, hărşea, /'. 2tf)atf), ber—, s, şah (al Perşi ei), m; —, baS -, s, şah, ti. gatrange,»»; oileit — bteten, a sfrunta pe toţi ; in — ţnlten, a ţinea în frâu ; — brett, baS—, (e)§, —er, eşichier, n. 2rf)ad)er, ber —, S, trafic meschin, n \ —er, ber —, S, gheşeftar, m.
Sdjăd)er
490
fc^affen
@(f)ârt|er, ber —, 3, proclet, m ; bu armer —, păcătosule ! fdiadjerit, a trafica.
©rfjaă)t, ber —, 3, Scţiacţte, puţ (de mină), n; — meifter, ber —, 3, in-tendant de mine, m.
©ipcfjtei, bie —, — n, cutie, /; relte —, fată în păr; — ftalrrt, ber—, 3, —e, (bot.) păru-porcului, m ; — ntad)er, ber —, 3, cutier. m. fdjadjtetn, a netezi, a polăi. fttjăăjteu, a tăia (vite şi galiţe după ritul mozaic).
©tf)ăcf|ter, ber —, 3, haham, m. fdjabe, int. păcat.
Sdjiibef, ber—, 3, căpăţină, tigvă,/, craniu, »; — boţrer, bei —, 3, tre-pan, n ; — fjaut, bie —, —pute, pericraniu, m; —Iepe, bie—, cra-niologie, frenologie, /; —Iurte, bie —, — n, fîntînea,/; — ftcitte, bie—, —n, Golgota, /.
$rt)aben, ber —, 3, iscpben, pagubă, daună, stricăciune, rană, /; e3 ift Scţabe um ip, păcat de el ; fur ben — einftepit, a răspunde de pagubă; beu — baDuntragert, a se alege cu paguba ; —enfreube, bie —, maliţie, /; — erfafţ, ber —, e3, —jap, despăgubire, indemnizare, /. daune-interese, /'. pl; —pftig= feit, bie —, defectuozitate, /; — Io3pItung, bie—, despăgubire, indemnizare, /.
fd)ab*en, a strică, a vătăma, a păgubi; trmS ţcpbet es, ce face? eS fdjabet nid)t3, nu face nimic; —en= froi), o. maliţios; — pft, a. defec-tuoz, ramponat ; —Io3, a. fără pagubă, indemnizat; —IoSpIten, a indemniză.
fd)ăb=igen, a dăuna, a vătăma, a face stricăciune, a compromite; —lidj, a. stricăcios, vătămător, bîn-tuitor, jignitor, nuizibil, deleter. Sd)âb(itf|feit, bie —, nuizibilitate, /. Sdjăbiguitg, bie —, leziune, /.
©tpf, ba3 —, 3, —e, oaie,/; cap sec, n; —blattern, bie —, (pl.) vărsatul mic; —bocf, ber—, 3, — bbde, berbece, ariete, m; — garbe, bie—, (bot.) coada şoarecelului,/; —berbe, bie —, —n, tîrlă, / ; — Putdjen, ba§ —, 3, amnion, » ;
—fjirte, ber—, n, — n, cioban, păcurar, m ; — fjiirbe, bie —, —u, strungă, avlie, /. ocol, n; —laub, bas —, (e)3, (bot.) mielăriţâ, /; —lau=3, bie —, — ISufe, acoriţă, căpuşă, f; —leber, ba3 —, 3, me-şină, /; — linfe, bie —, —n, (bot.) beşieoasă, /; — miji, ber —, e3, căcăreazăde oaie,/; —mild)bittter, bie —, măntică, /; — pelj, ber e3, — e, blană de oaie,/; —bodett, bie—, (pl.) dalac,»?i. buba oii, /; —fdjiir, bie —, tunsul oilor, m ; —3feH, ba3 —, 3, —e, hîrşie, / ; —3gefid)t, ba§ —, 3, —er, faţă tîm-pită, /; —3fobf, ber—, 3, —fftpfe, cap sec, n; —fdpurngei, ba§ —, 3, (bot.) festică, /; —3ftaff, ber —, (e)3, —ftalîe, staul, n; — 3trifr, bie —eit; —meibe, bie—, —u, imaş, n. păşune, /; — Srootte, bie—, lînă,/; stoirt, ber—, eu, -e, oier, m; —3» judjt, bie —, oierit, m; —3jtt(ţter, ber —, 3, mocan, m; —3junge, bie —, —n, (bot.) palagină, /.
©djâfpett, ba3—, 3, oiţă, mioară, /. oiţe (nori pe cer), f. pl; (prov.) fein — in3 îlrodne bringeu, a-şi legă calul de gard ; —er, ber —, 3, cioban, păcurar, m; —erei, bie—, —eu, tîrlă,/; —ergebicf)t,ba3—, (e)3f —e, poemă bucolică, /; — erfjunb, ber—, (e)3, —e, rnosoc, m; —crin, bie —, —iteit, păstoriţă, / ; —er= pite, bie —, it, stînă, /; —er-lieb, ba3 —, (e)3, —er, doină,/; —erpfeife, bie —, —n, caval, n ; —erjpiel, ba3 —, 3, —e, pastorală, /; — erftunbe, bie —, —n, oră bucolică, /'; —ertafc£>e, bie - -, — nf straiţă, /.
<3d)aff, ba3—, 3, —e, ciubăr, hîrdău, n.
fri)iiff=en, (îdjuf, fdjiife, gefcfioffen, frf)nf=
I f(e), a face, a plăzmuî, a crea, a procreâ, a zidi (D zeu lumea); a procură, a cîştigâ, a aduce ; jbm ju — gcbert, a da cuiva de lucru; fid; ju — madjen, a-şi face de lucru; 511 — ţaben, a avea de furcă; mit jbm 511 - fjaben, a avea d’a face cu cineva ; bamit ţabe id) nid)t3 ju —, asta nu mă priveşte ; asta nu-i treaba mea ; et»n3 Dom Snlfe a se desbără
©djaffiter
491
ftţattbbat
de ceva; Sinberung —, a alină ; Slot —, a scoate din năcaz; mit jbm ntd)ts jn — ţaben, a nu aveă cu cineva nici în clin, nici în mînecă; jb aul bem 2Bege —, a pune bine pe cineva ; mai —en Sie, ce poftiţi? fdjaffen ! poruncă! —ettb, a. creativ, productiv, ©djaffiter, ber —, §, epistat (de moşie); conductor, m ; —ei, bie --, —eu, economat, n ; —in, bie —, —nen, găzdoae, /.
©djnffot, bai —, §, — e, eşafod, n ; schelă, /.
©cf)affuitg§fraft, bie —, —frofte, putere creatrice, /.
©djaft, ber —, (e)8, ©djafte, pat (de puşcă); coadă (de suliţă), /; trunchiu (de coloană); tureac, carîmb (de cizme); cocean ; tu-leiu (de condeiu), n. tulpină (de ceapă, /.
fd)ăftcn, a montă, a pune pat la puşcă.
©d|al), ber —, 8, şah, m.
©djafal, ber—, 8, —e, (zooV) ceacal, m. ©d)afe, bie—, —n, ochiu de lanţ,». Sdjăfet, ber —, s, verigă, /.
©d)ăfer, ber—, glumeţ, m; —ei, bie—, —en, flirtaj, tachinai, «. glumă,/, fratern, a glumi; a flirtă.
©d)aî, ber—, 8, — e, şal, n. boccea,/, fdjal, a. sarbed, stătut, fad, insipid, ©djiilbe, f. g-arfe.
©rt)a(-brelt, bal—, (e)§, —er, tinichea (scîndură), / ; —e, coaje; scafă; scoarţă, ţeastă, găoace / scoică, păstae ; piesea, / ; felegean, n. filă, ceaşcă, /; coadă (a animalelor), /; —entier, bnl —, (e)§, —e, crustaceu, »; —î)o!g, bal —, (e)8, —îjiilger, f.’ —brett ; —tier, bai —, s, —e, f. —entier; —tnanb, bie —, —mânbe, părete de scînduri, m. ©d)ăld)cit, bas —, 8, ceşculiţă, f. fdjiifen, a curăţ! (de coaje) ; a beli (de scoarţă), a coji, a desghioeă. ©djafljeit, bie —, sorbezime, fadesă, insipiditate, /.
©dmttjengft, ber—, el, —e, armăsar, m. fd)alig, a. cojos.
©djalf, ber —, 8, —e, păcală, /; -ţaftigfeit, bie —, drăcovenie,/; —âfnedjt, ber —, (e)l, —e, slugă
necredincioasă, /; —8narr, bec—, en, —en, caraghios, m; — iftreid), ber —, (e)8, —e, caraghioslîc, n. festă, /.
©dpilferu, ber —, 8, —e, (bot.) a-cheniu, ».
îdialflmft, a. drăcos.
ber—, (e)§, sunet, gîng, son, ton, n; leerer —, vorbe goale, /. pi; —leljre, bie —, acustică, f ; —Iod), bai —, 8, — IBd)er, gaură de rezonanţă, / ; —roljr, ba? —, 8, —e, portvoce,/; —Welle, bie—, —n, undulare a sunetului, /; — mort, bal —, el, — wbrter, ono-matopae, /.
friiallcn, (f^atlte ober îdjofl, fcfjotle, ge= fcţiatlt, fd)aU(e), a sună, a răsună; —b, a. răsunător.
©dialntei, bie —, —en, cimpoiu,
caval, n.
ftfjalmeien, a cîntă din cimpoiu.
©rijafotte, bie—, —n, (bot.) arpagic, n. haşmă, /.
fdjaft, f. fcţialten.
fdjafteit, a dispune ; — unb mnlten,
a dirijă,
©djalt=er, ber—, 8, ghişeu,»; —jafjr, bal —, ei, —e, an visect, m; — tag, ber —, (e)§, —e, zi intercalată, (în anul visect).
©djalung, bie —, —n, curăţire (de coaje); spuzire, /.
Sdjatufjpc, bie—, —n, şalupă, şaică, ghimie, /.
©iţam, bie—, ruşine, /; —bein, bal —, (e)i, —e, osul pragului, n; — gefitţl, bai —, (e)8, pudoare, /; — gegenb, bie —, părţile genitale, f. pl; —ţaftigfeit, bie —, pudicitate, f; — lofigfeit, bie —, neruşinare, impudenţă, /; —rbte, bie —, ro-eaţa pudoarei, /; —teile, bie —, pl.) părţile genitale, /. pl.
©d)<intabe, bie—, —n, şamadă (ariz ile capitulare), /.
fd)ătn=en, fief) —, a se ruşina; — ig, a. pudibund.
fd)am=ţaft, «. pudic, pudibund, ruşinat; —lo§, a. impudent, neruşinat, efrontat; —rot, a. roşu de pudoare.
Sifiamottc, bie—, argil refractor, m.
fcfjattblmr, a. infam.
2d)anbbilb
492
2rf)iitlnd)
2d)aub=bilb, baS —, (ejs, —er, pictură proastă, /. tablou execrabil, » ; —brteţ, ber —, (e)§, — e, epistolă infamă, /; —bube, ber —, n, —rt, blestemat, scelerat, m; —e, bte—, ruşine, necinste, desonoare, ocară, ignominie, f. afront, n ; ju —en madjen, a deşansâ ; jit —eu retten, a prăpădi un cal călărin-du-1; ju —eu roerben, a o sfecli ; —flecf, ber —, s, —e, prihană, /; —flec! ber @efctl|(f)aft, o persoană abjectă, /; —gebid)t, bas —, (e)«, —e, poezie scandaloasă; — gelb, bas —, (e)s, preţvil, «; —gemcilbe, baS —, ei-, tablou infam, n\ —ge= l'eUe, ber —, n, —n, blestemat, m; —lieb, bas —. (e)S, —er, cîntec infam; —mal, baS —, S, —maler, prihană, /; —ntaul, ba§ —, s, — mâitler, bîrfitor, m: bîrfitoare, /; —pfal)l, ber —, S, —pfdfile, spelin-ghier, n ; —foule, bie —, — it, î 1 —pfabl; —îdjrift, bie—, —en, libel pamflet, n ; — tat, bie —, —en, infamie, /; —roeib, bas —, (e)S, —er, femeie spurcată, /; -^Wort, bas —, (e)S, — e, vorbă infamă,/, mascara,
fd)âttb=en, a dezonora, a ruşina, a defăima, a profană, a spurcă, a plngări, a prostituă ; Itd), a. infam, ignobil, scandalos.
2d)iinb=er, ber -, s, profanator; violator, m ; — lidjfeit, bie —, — en, infamie, turpitudine, ignominie;
- ung, bie—, en, pîngărire; deflorare, /.
Sdjanf, ber -, (e)S, debit de băuturi, »; — geredjtigfeit, bie —, licenţă, /.
3d)anfcr, ber—, s, şancru, freanţ, m.
2rf)ait5=ar6eit, bie —, — en, muncă silnică, f;	—arbeiter, ber —, S,
rob; pioner, săpător, m\ —e, bie —, —n, şanţ, meterez, rădau, retranşament, »; fetrt Sebett iit bie —e fdflagcit, a sfrîntă moarta (în luptă); - er, ber —, § ; — griiber, ber —, s, pioner, m ; —fletb, bas —, (e)S, -cr, liastingă (pe corăbii) ; —forb, ber —, (e)S, —fbrbe, gabion, n ; —pfalŞI, ber —, S, — bfaftle, palizadă, /; — Derfleibmig,
bie —, —eu, gabionadă,/; — inert, ba§ —, (e)S, retranşament, n.
fdjanţett, a şănţuî.
3r()aţ)ţ)e(, baS —, S, găteală, coafiră, f.
Sdpir, bie —, —en, cîrd, n. ceată, droae, /; pilc; flerul plugului,»; bie ()imnt(i|d)en —en, ceata îngerilor,/; —meifter, ber s, şer-gentul poteraşilor, m; —fdimieb, ber —, (e)s, —e, faur, m\ -madje, bie —, — n, poteră, / ; —lundjter, ber —, S, poteraş, m.
Sifiarbe, bie—, —n, (zoot) comoran.w.
©d)iir6e=breit, bas —, (e)s, —er, tocătoare, /; —rneffer, bas —, s, cuţitoae, /.
fdjarbeit, a tocă.
Srbarbotf, ber—, s, scorbut, m. stu-deniţă, /; — fraut, bas —, s, (bot.) călcea mică, /.
fdjareit, fid) —, a se adună în cete;
—	roeiîe, adv. cîrdnri cîrduri.
fdjnrf, (idiarier, idiârfft), a. ascuţit;
tăios, tranşant; tare (miros); acerb; ager (ia minte); iute (piper); aspru (cuvînt); acutuicent); stifos (viu) -“-Uanieften, a privi ţintă; —ruerben, a se iuţi; —laben, a încărca cu glonţ ; a trage la măsea; —e p-rnge, tortură schingiuire,/; —fantig, a. colţuros ;
-	fidjtig, a. perspicace ; — finnig, a. isteţ, sagace, judicios, ingenios, ager.
3d)nrf=b(uf, ber—, s, perspicacitate, /; ridflcr, ber S, călău, gîde, gelat, carnefice, m ; —fcf)iti>e, ber —, n, —ii, ţinteş, tixalior, ?»; — fidjtigfeit, bie’—, perspicacitate,/; —finii, ber—, (e)§, sagacitate, ingeniozitate, agerime, isteţime, /.
2d)ărţ=e, bie , -en, tăiş, ascuţiş,»; asprime, rigoare, acvitate, agerime ; acrimoniac (sîngelui), /; —ung, bie —, —en, ascuţire ; a-gravare; agerire, f.
fdjarfen, a ascuţi, a da la tocilă; a ageri, a agrava
Sd)ar(ad), ber — ,ri S, escarlat, m ; scarlatină, /. bubat, m ; —beere, bie —, en, (bot) eîrinîz, m; — fnrbe, bie —, —n, escarlat, m; — murat, ber (e)S, - -miirnter, (zool.) coşenilă, /.
fdjarInd)rot
493
Sdjait
fdjarlndjrut, a. scarlatin, cărmăziu, stacojiul .
£rf)nrmiitf=d, ba8 —, 8, harţ, n. hăr-ţueală, f; —Ier, bcr —, 8, hărţii itor, m.
frfjcirmUljctit, a se hărţuî.
©djnvnier, bal—, g, —e, balama, /; —ftift, bcr —, (e)g, —e, ţinti şoară de balama, /.
®d)iirpe, bie— , it, eşarpă, lentă,/. ®d)arpie, bic —, scamă, f. ®d)arr=eijen, ba8 , 8, răzuitoare, /;
—icpinteb, bcr- , (e)8, —e,cuţitar, m. fdjarrett, a scurmă/ a rîcăî, a rade; mit ben gitpen —, a scăpară din picioare.
©djarhe, bie—, tt, ştirbitură; spărtură (în zid),./'; cine —e nn8tt>epen, a repară o greşeală; —efe, bie—, —it, şcartecă; mărţoagă, hîr-ţoagă, /. fdjartig, a. ştirb.
Sdjarnieujd, ber —, g, fante (în jocul de cărţi) ; slugă plecată (la toată lumea),/; — tt, bac —, g, căciulire, /.
fdjartoeujdtt, a se căciuli.
©djatten, ber —, 8, umbră, / ; sufletul (unui reposat), n- jb in ben -- ftellen, a eclipsă pe cineva; — Mfb, ba8 —, e8, —er, siluetă, fantomă, /; —61ume, bie —, (bot.) lă-crimiţâ, f; —reicţ), ba8—, 8, celălalt tărîm, n. lunca cealaltă,,/'; — ri=f;, ber—, ffe§, —ffe, siluetă,./'; —feite, bie—, —n, revers, «. partea cea rea; dostină (a dealului), /; partea umbroasă (a stradei), /; —fpenber, ber , 8, umbrelă (pentru cavaleri),/; — fpiel, bac —, (e)8, —e, fantasmagorie, f. Sdjattienntg, bic —, —eit, umbrire, nuansare, /.
fd)att=ig, a. umbros; — icrcn, a umbri, a nuansă
Sd)ntulle, bie —, - -n, cassetă, sca-tulcă, /'; —ngelber, bie —, (pl) casseta particulară (a unui suveran),/.
Sd)alj, ber—, e8, Stfjciţe, comoară,/, tezaur, n ; amant, dodoraş, m ; amantă, / ; —amt, bat —, (e)8, —ântter, cămărăşie,/. tezaurariat, »; —anroetfung, bie —, —en, bon
de tezaur, n ; asignaţie, /; — graber, ber —, 8, tezauroman,
—fnmmer, bie —, |—n, visterie, /. tezaurul public, »; — ffiftdjcn, ba8 —, 8, scatulcă, cassetă; raclă, /; —ntciţler, ber —, 8, tezaurar, comornic, m; —fc£)etn, ber—, 8, —e, bon de tezaur, n.
fdjăfpbar, a. apreţiabil, evaluabil, preţios, scump; ’ stimabil ; —en, a apreţiă, a evaluă, a estimă; a stimă; ju —en mifjen, a cunoaşte valoarea; —enttoert, a. stimabil.
3d|ălţbarteiten, bie—, (pl.) nestimate, odoare, /. pl; —er, ber —, 8; — —meifter, ber —, 8, taxator, pre-ţuitor, m ; —ung, bie —, — en, taxare, preţueală; apreţiare; sti-mare, stimă, /; —ung8tt)ert, — roert, ber—, (e)§, —e, preţueală,/.
fd)atpen, a jăful, a impune o con-tribuţiune; —frei, a. exempt de impozite.
3d);itutng, bie —, —en, impozit, n. jefuire; pleaşcă, /.
Stipui, bie —, —en, vedere, văzută, privire; inspocţiune; revistă,/; jur — ftetfen, a etala; jur —trugen, a demonstra ; jur —(tcljen, a fi expus; - befitnb, ber -, (e)8, —e, expertiză, /; — brot, ba8 —, (e)8,
—	e, pîinea punerei înainte (la
Evrei), /; —bitţne, bie —, teatru, n ; —bube, bie —, —tt, şatră (do spectacole), /; —enbe, bag —, 8, —n, sfîrc (de postav), n; -efjen, baS —, 8, mîncare de paradă; — fenftern, ba8 —, 8, vitrină, /. galantar, n ;	—geprange, ba8 —, 8,
pompă,/; —gerid^t, f. — effett; -gerlift, baS , e8, —e, estradă, /; —faftett, ber—, 8, — îaficn, vitrină, galantar, n ; —leber, bas —, 8, obrază, f ochelari (la cai), /. pl; —Iod), ba8—, 8, —IBdjer, ferestruiă secretă, ferestruiă în uşe (vagis-tas, vasistas), / ; —Inft, bie —, curiozitate, /; — fuftige, ber —, n, —n, spectator,»»; — mitnje, bie—, —n, medalie, /; —plaţi, ber—, es,
—	plfiţe, teatru, n; —fpiel, ba8 —, (e)â, —e, spectacol, n; —fpielbidjter, ber —, 8, autor dramatic, »» ; — fpielec, ber—, 8, actor, artist dra-
494
Gdjeibe
matic,m; — ţpieleritt, bie—, —nen, actriţă, /; — fţ>iefi)au=g, bag —, feg, —Ijăufer, teatru, n; — fpielfunjî, bie —, arta dramatică, /; —ftettung, bie —, etalare, expoziţie, / ; — ftiicf, bag —, (e)g, —e, obiect expus, n. medalie, /; —turneu, bas —, e, gimnastică de demonstra-ţiune, /.
Gdfanb, ber —, (e)â, @d)aube, jip, m.
Gif|aitbc, bie —, —jt, şabană,./.
Gdjattber, ber —, g, fior, n groază, /; —fjaftigfeit, bie —, grozăvenie, oroare, ./; —n, bag —, ţurţur, n. cumplire, /.
fd)anber=f|aft, a. înfiorător, îngrozitor, grozav, cumplit; —n, a se înfiora, a se îngrozi, a se cutri-eră; —DofI, a. îngrozitor, cutri-erător, fioros, cumplit.
fd)au=en, a privi, ase uită, a vedea; — ntaf I)er, ian vezi; fd)au! pe el (asmuţirea cînilor) ! —fuftig, a, curioz.
Gdjauer, ber—, S, fiori, /. pl; pîrpîr (de ploae), n.
fdjaucrdicf), a. fioros ; — Dofi, \. — fdiauberuoll.
frfiawertt, f. fcEjiinbern.
Gd|aufel, bie —, —n, lopată ; cupă (de roată), /; —tniifjle, bie—, —n, făcău, m ; —rab, bas —, (e)g, — raber, roată cu cupe, /.
fdjaufeHBrmig, a. în formă de lopată; —rt, a lopăţî, a scoate cu lopata.
Gdfanfef, bie—, —n, glenciu, scrânciob, dulap, huiţ, dăinuş, n; —n, bag —, legănare’ / ; —bferb, bas —, (e)g, —e, cal de lemn, m.
fd)aufeln, a legănă, a balansa, a huţui. a huiţă, a bălăbăni; fidj—, a s’e legănă, a se da în dulap.
Grfjautn, ber—,(e)g, ©traume, spumă, /. clăbuc, >»; zoaie, /. pl; — bfag= d)en, bag —, s, băşică de spumă, /; —gofb, bag —, cg, şic, m ; — fetfe, bie —, —n ; —fbffel, ber —, g, polonic, m ; — frânt, bag —, g, (bot.) rijnică, /; —roein, ber—, eg, —e, vin gazos, n.
fdjănttU'en, a luă spumă ; — i. a spumegă ; a musă, a clăbuci, a face spumă (la gură), a scoate
bale; —enb, a. inspumat ; —ig, a. spumos.
Gtfjebede, bie —, —rt, - şebecă (corabie cu 3 catarte), /.
Sdjecf, ber —, «, —en, tarce, cal breaz; cec. m.
Gtfjerfe, bie —, —n, iapă brează, /.
fdjetfig, a. breaz, bălţat, prian, a-braş, griveiu (cîne).
3d)ebe, bie—, —n, răvaş, n. fiţuică,/.
fdjeef, a. chior, invidios ; — aclv. chiorâş: — fud)tig, a. invidios.
3d)eeffttdjf, bie—, invidie, zăcăşie,/.
Grfjeffef, ber—, g, găleată, baniţă, f. oboroc, budaiu, n; — gelb, bag —, eg, —er, arărit, m.
Gdjeibe, bie—, - n, disc, tas, n; fagure, /. rotocol,»; fălie,/; ţel, n. ţintă; străgălie (la osia carului), /; geam, n ; — nljonig, ber —, g, miere în faguri,/; — n;d)te|en, bag —, g, tragere la ţel, /; -nfdjiijşe, ber—, rt, —it, ţinteş, m; —nftanb, ber—, (e)g,—ftanbe, cosina ţintei,/'.
fcţeib=ertartig, — enfbrtnig, —ig, a. discos.
ftf)eib=bar, a. separaţii; —ett, (ţdjteb, fdjiebe, gejdjteben, fd)tib(e), a despărţi, a separă, a divorţa; a descompune (himic) ; fid) , a se desface, a se separă, a se despărţi; fidj —eit loffett, a se divorţa; — », a-şi luă adio ; aug ber ăSelt —, a reposă, a se mută la cele eterne.
3(f)eibe, bie —, teacă,/, tesac, »; teoc, n. limite; vagină, /; — brief, ber—, (e)§, —e, scrisoare de des-părţanie, f; —folbeu, ber —, g, alambic, »; —funft, bie —, doci-masie, /; — fftnftter, ber —, doci-mat, m; —fu=ţj, ber—, ţfeg, —(tifle, sărutare de adio, /; —linie, bie —, —ett, linie de demascaţiune, /; —ntauer, bie—, —tt, zidmeziu, », barieră, /, primes, n; —tuiutje, bie —, —n, bilon, m. bani mărunţi, m. pl; —n, bas —, g, plecare, despărţire, moarte, / ; — punft, ber —, (e)g, —e, punct de despărţire, ». răspîntie, /; —rab, bag —, (e)g, —râber, colac (la moară),/; — roanb, ber—, — roănbe, primes, n. barieră, f. diafragma
©d)eibuitg
495
©djenl
(nasului), J ; — roaffer, ba8 —, 8, apă tare, /. chesap, m ; —meg, ber—, 8, —e, răspîntie, /.
©d)eibuitg, bie —, — en, despărţire, separaţiune; descompunere; divorţ, n ; — con Sifdj unb SBett, separaţiune judiciară, /.
©tfiein, ber —, 8, lucoare, lucire, zare, lumină; aparenţă, /; pretext; înscris, răvaş, bilet, »; fiţuică, hîrtiuţă, patalama; cărţulie; nuţierer —, faţă, aparinţă, /; fid) ben — geben, a şi da aerul, a se preface ca şi cînd,..; jitm —e, proforma; bem— ettadj, la părere; — anbadjt, bie—, evlavie făţărită; —barfeit, bie —, aparinţă, /;	—
beljelf, ber - , 8, —e, expedient specioz, »; — bemei=8, ber —, fes, —e, probă specioază, /; —bing, ba8 —, es, —e, himeră, /; —efţe, bie —, căsătorie fictivă, /; —
. freunb, ber—, (e)8, —tt, amic mincinos, m; —frtebe, ber—, ns, —n, pace prefăcută; /; —frbmmigfeit, bte -, ipocrizie, /; —beiiige, ber —, n, —n, sîfkolui Ini / C-^fauf, ber —, (e)s, —faufe, cumpărătură fictivă, /; — frnnfe, ber—, n, tt, simulant, m ; —franff)eit, bie —, —eit, boală simulată, / ; —tob, ber—, e8, asfixie; letargie, moarte părută, /; —tcerfer, m. 8, fanai projector, n.
fdjeimbar,a. părut, aparent, specioz; —en, ( fdjien, fdjiene, geţdjieneit, fd)etn(e), a luci, alumină, alicurî; a părea, a avea aparinţa ; a se arătă; luie eS fdjeint, pasă-mi-te ; bie ©onne fdţeint, e soare ; bie ©onne fd)eint in» 3iminer, soarele bate în odae; e3 jdjeiitt mir, mi se pare, mi se aliceşte; e8 fdjeint bajj... se vede treaba că... ; pare că...; — fjetlig, a. ipocrit; —tot, a. asfixiat.
fdjeijjcu, (fd&ifs, î$iffe,ge|cPfen,fdjeij3(e), a se căcâ.
©d|ett, baă—, 8, —e, blană (de lemn), halcă, scleafă, / ; —erfjaufen, ber —, 8, rug, m; — (joi*, baS —, eS, —boljer, răslog, n.
©djeitet, ber —, 8, creştet, n. ver-tice; cărare, /; vîrf, n. culme, /;
—bein, baS—, e8, —e, os parietal, n; —linie, bie —. —n, linie verticală, /; —bunft, ber—, (e)8, —e, zenit,», culminaţiune,/; —minfel, ber —, 8, azimut, n. fdjeitet-n, a face cărare prin păr ;
—recţjt, «• vertical, frfjeitent, i. |. a eşua.
®cf)etfe, bie —, —n, coaje (a frup-telor), f.
frf)effent, a curăţî de coajă (un frupt). ©rfieUmf, ber —, 8, gumilae, n. ©d)e(le, bie—, —n, clopoţel, n. zăr-călâu, zărcănă, /; cătuşă, /. fieare, /. pl ; tobă (în cărţi), /; —itgelante, bas —, 8, zărcăiae, /. pl; — nfappc, bie—, —n, tichie cu zărgănele (a caraghiosului), / ; —trommel, bie —, —n, daereă, /. frfjeUen, a sună clopoţelul; — i. a sună, a zărgăni.
©it)el(=ente, bie —, —n, (zool) găr-biţă, plătiţă, /; — fifdj, ber —, e8, —e, (zool.) eglefin, gad, m; —frânt, baS —, 8, (bot.) rostopastă, f. ©d)elm, ber —, 8, —e, mişel, ber-[n bant; Işilreti} (sîrman, n; ben — im SJÎaden fiţjen babett, a ţinea pe dracul de coadă; fieiner —, dră-coaică, f; —erei, bie—, —en, drăcovenie, /; —ftreid), ber —, (e)8, —e, festă, /. renghiu, n. fdielmifdj, a. drăcovenesc.
2d|(‘(t=e, bte —, —n, dojană, repri-mandă, f; —en, ba8 —, suduire, /; —mort, bas —, (e)S, —e, înju-răitiură y
fctjefteit, (fdjiltft, fdjilt, fdjaft, fdjbfte, gefd)oiten, feriţi), a certă, a dojeni, a morocăni, a suduî, a repri-rnandă.
©djema, ba8 —, 8, —ta, formular, model, n.
fd)cmatiftf), a. şematic, după tipic. ©d)emef, ber—, 8, scăunel, scăuneţ,». ©djemcn, ber —, 8, umbră, nălucă, fantomă, /. simulacru, n.
©rf)enf, ber —, en, —en, cîrcimar ; paharnic, m ; —e, bie —, —n, cîrcimă, /; —er, ber —, 8, donator, n ; — geredjtigfett, bie —, —en, licenţă de cîrcimărit, /; ’—f)au*8, ba8 —, fe8, —pufer, cîrcimă, / ; —fanne, bie —, —n, cofă, / ; —
0rf)enfel
496
fdtitfen
ftube, bie —, — tt, cîrcimă, f ; — tifdj, ber —, e8, —e, bufet, n; tarabă,/; - ung, bie —, —en do-naţiune, / ; — ungeurtunbe, bic—, —n, act de donaţiune, n; - mirt, ber—, -5, — e, cîrcimar; —tt>ixtţd)aft, bie —, — en, tavernă, cîrcimă, /. ©d)enfe(, ber —, 3, sgaibă, gionată, gambă, /. arm, n braţ (al compasului), »; carabană,/. crac, m\ —beiit, bas—, (e)§, — e, temur, m. ftfieuteit, a dărui, a dona; a turnă (a drege în pahare) : a debită băuturi; eS tvnb iţm nid)tb gefdjenft merben, o să-i iasă toate pe nas; ©lauben a da crezămînt. ©djerbc, bie , — tt, hîrb, ciob, n. fărîrnă, /; in n. fdjlagen, a hîr-buî, a sfărîmâ; iu —n geljen, a se sfărîmâ, a se nimici ; — nge= rid)t, bas — , (e)s, —e, ostracism, n. ©d)er=becîen, bas —, S, tas de bărbier, n: — beutel, ber —, S, casetă (pungă) abărberului; — e, bie—, —n, foarfece, f.pl. ghiară de rac, — enfdţleifer, ber —, 8, tocilar, in ; er, ber , 8, bărber, m ; —erei, bic —, — en, secătură,/';
titaits, bie —, —maufe, (zool.) sobol, m; - meffer, baS , 8, bri-ciu, «; —)acf, ber —, (e)3, — fâcfe, taşca bărberului, /; —molie, bie -, lînă de tunsură, /; jeit, bie —, — en, tunsură, /; - -jeug, bag —, 3, tacîmul bărberului, n. ©tfjerbel, ba§ —, 8, ţucal, n. ©d)erbeit, f. ©djetbe. fd)ereit, (fdjierft ober fdjerft, ţdjiert ober jcţiert, fdjor, fdjore, gefdjoren, fdfier ober fd)er(e), a tunde ; a dolî ; a rade ; fid) a se tunde ; a se rade ; a se cără, a se cărăbăni; a bindisî ; bas fdjert ntid) roenig, puţin îmi pasă de asta; ţdieer bid) jum Scufei, du-te la dracu ! 0tf)erjfeiit, baS —, s, dinar, obol, n. ©djerge, ber —, n, —n, sergent, m.
slugă, sbir, m.
©djetioerjcl, :c. f. ©djnrtnenjel, tc. ©d)er,ţ, ber —, e§, —e, glumă, şagă, prăjitură, f; im — gefagt, im (£rnft gemeint, glumă şi nu prea; — fjaf» tigfeit, bie —, plezanterie, /; — nume, ber —, nS, —n, polecră, /.
fd)er,5=en, a glumi, a şugui, a prujî, a plezantă ; — fjaft, a. glumeţ, plezant ; — liebenb, «. şăgalnic, glumeţ, jovial, chefliu ; — toeije, udv. plezant, în glumă.
0d)etter, ber —, 8, pînză groasă, f. ©d)en, bie —, sfială, teamă, aversiune, /; — ffappe, bie —, —n; --leber, bas —, §, ochelari (la cai), ni. pl; obrază, /; —fal, bas —, (e)S, mogîndeaţă, /. frfjeu, a. sfiicios. ruşinos, spărios ; — madjen, a spăriâ: —merben, a se spăriâ ; —en, a se sfii, a redută, a se teme, a se speria; er ţdjeut bie Sfrbeit, îi pute lucrul, ©djeurije, bie —, —n, mămae, mogîndeaţă, mohondeaţă, mătăhală, spărietoare, f fdjendjen, a hîşăi, a goni.
0d|eitcr, bie —, —n, şură. f. 0d)euer=fa=fi, bag —, fjes, -faffer, ciubăr, ti ; — frâu, bie —-, —en, chivuţă, / ; fappett, ber —, 8, gevreâ, /; -fonb, ber—, e§, nisip de frecat-, m ; —luifdj, ber —, e8, —ef gevreâ, /. 11
fdjenern, a frecă, a spălă, a ecurâ. 0d)eune, bie —, —n, şură, /; —n= tenne, bie —, —n, arie, f. ©d)eufa(, ba§—, 8, —e, monstru,m\ bahniţâ, aspidă, ciumă, /. fd)enfj(id), a. idoz, grozav-©djenfjltdjfeit, bie—, —ctt, atrocitate, monstruozitate, urîciune, /. ©d)it)6o(et, ba8 —, 8, —e, şibolet, cuvînt de ordin; semn distinctiv,». ©djid)t(e), bie —, — en, pătură, /. strat, sist, »; grămadă; parte (de zi, de noapte), /; schimb (de zi, de noapte),»; — madjen, a încetă cu lucrul; —meifter, ber—, 8, şef de mine, m.
fd)id)t=en, a aşeză în pături ; a a-ranjâ, a clădi (lemne), a stratifică; — metfe, ai/r. pătură de pătură.
Sri)irf, ber—, 8, şic; tact, m; cuviinţă, /; chichirez, n ; - lidjîeit, bie —, cuviinţă, /. tropos, n. decenţă,/'. fd)itf=en, a trimite; fid) —, a se prepară; ase acoinodâ; a se cuveni, a se cădeâ; e8 fc£)tcft fid) nidjt, nu se cade; in benStyril—, a trimite
©dţitffat
497
SdjiepaumtnoUe
după icre verzi: —lid), a. cuviincios, decent.
©dţirf/al, bag —, 8, —e, soarte, /. destin, re. ursită, /; — ţalsidţlage, bie — r (pl.) năpaste,,/'; —ung, bie —, —eit, meniţie, — iune, /. destin, n. predestinaţ-ie, —iune, scrisă, /.
fd|i(ffafoerfunbenb, a. fatidic. ©d|itffd, ba8 —, 8, balabustă, /'. fri)it‘l)ctt, (jdjofi, fdjBbe, gejdjoben, fdjieb(e), a împinge; ba8 23rot in ben Dfen —, a băgă, pîinea în cuptor; son firt) —, a recuză, a se lăpădâ; auf einen anbcrn —, a pune pe alt, a deferă; ii'cgel —, a da în popice; rociter - , a da la o parte ; auf bie tonge SBanf —, a amînă; SSag» gon8 —, a gară, a manevră. ©djie&=en, bag —, 8, împingere; ber 28aggon8, garaj, n. manevrare, /’; —er, ber—, 8, împingător, ma-nevror, m; zăvor, n; clapă, ,/; — fenfter, ba8 —, 8, oblon, »; --far= ren, ber —, 8, roabă, /; — faften, ber—, 8, —faften, puiul mesei, m\ —facf, ber —, (0,'—fade, disagă, :	/'; - itng, bie—, —en, urnire, miş-
care din loc, / ; —toanb, bie —, —roanbe, paravan, n. fdţieb, f. idţeibcn.
• ©dţieb, ber —, (e)8, — e, despărţire; împăcare,/; —8gerid)t, baS—, (e)8, —e, arbitraj, comitet de arbitrii, f n; — 8ricf)ter, ber—, 8, arbitru, m--Şausiprudţ, ber —, (e)8, —aug» | jprudje, deciziunea arbitrilor, ere-tocrizie, /.
i> fd)ieî>8rid)terfid), a. arbitrai, ereto-critic.
fd)ief, a. pieziş, costiş, oblic, poncis,
! strîmb, jb — nnfefţen, a se uită :	chiondorîş la cineva; —e ©bene,
f clină; — e8SJtauI ntadjen, a strîmbă din gură; mSulig, «. jimb; — mtnfeltg, a. oblic-unghiular.
\ ©d)iefe, bie —, clină, înclinare ; o-blichitate, /.
©dţiefer, ber —, 8, ( min. ) schist, meal, m\ ardezie; aşchie,/; — bntrf), ber —, (e)8, —britdje, arde-zieră, /; — geftein, baâ —, (e)§, —e, rocă chistoasă, /; —fietn, ber —, (e)8, —e, schist, m. ardezie,
\ Alexi Th. Dicţionar germ.-rom.
/; —ton, ber —, 8, argilă schis-toasă, /; —ftift, ber —, (e)8, —e, stil, n; —ţaţei, bie—, —n, tăbliţă de piatră, /.
fdjief=erig, a, schistos, păturos; — ern, fief) —, a se solzi. f(f|icg, a. oblic, strîmb. fdţiegen, a călca strîmb, a scîlciă ghetele, fcfjiel, f. fdţecl.
®rf|iel=auge, ba8 —, 8, —it, ochiu chior, m; — ftfd), ber —, e8, —e, (zool.) şalău, m.
fd)ielcn, a se uită chioriş, a se chiori; — b, a, ceachir, şaşiu. friţien, f. fdţetnen.
®d)ien=bein, ba8 - , (e)8, —e, femur, m. tibia, /. osul fluerului, n; —e, bie—, —n, bantă de fler; şină,/, rail, n ; au8 beii —en fontinen, a derailă ; — enbalţn, bie —, —en, —enroeg, ber—, (e)8, —e, drum de fier, n; cale Aerată, f. fdţienen, a legă în bente de fier. fdţicr, adr. mai; cîtpaici; f. a. idţcren. ®tf)ierltitg, ber—, 8, (bot.) cucută, f. fdţictft, fdjieit, f. fefleren. fdţiefpbar, a. vînabil; —en, (fd)ief= î(efjt, fdţiefet, idioţi, idţoffe, gefdţoffen, fdjiejjţe), a trage (cu arma de foc), a împuşcă, a descarcă (o armă de foc); ctnen SBocf —, a face o boacănă; in8 Slane —, a trage în vînt ; blirtb —, a trage fără glonţ; (pror.) er îann gut — aber fdţledţt treffert, numai gura de el; fetjl - , a nu nimeri; ba8 S3rot tn ben Dfen —, a băgă pîinea în cuptor ; ©rîţeiben —, a trage la semn; — i. f. a isbucni, a ţîşnî; a răsări; a se repezi; in bie Smirne —, a creşte în paie; ein ©ebante fdţiefjt mir burd) ben ffiopf, îm plesneşte o idee prin cap; bie 3itgel — Inffen, a da frîu; fdţteţj Io8! hai spune! bie Siriinen — iŞm au8 ben îlugen, îl podidesc lacrimile. ©d)ief=6anmtt>oHe, bie—, fulmicuton, piroxilin, m: —bebarf, ber—, (e)Ş, muniţiune, /; —blatt, ba8—, (e)8, —Blâtter, rondelă, /; —en, ba8 -8, împuşcare, împuşcătură,/; — getoeţr, ba8—, 8, —e, puşcă, armă de foc, /; —toc^, bas —, e8, — 32
498
©cfiilb
©d,iff
Wdjer, barbacană, f; —priigel, ber —, 3, puşcă, /; —pulber, bas —, 3, pulbere ober praf ober iarbă de puşcă, /; ţdţnrte, bie —, —ti, barbacană,/; —fcfjetbe, bte en, ţintă, / ; — -ftanb, ber —, (e)3, — ftanbe, casina (ţintei),/; — iibung, bie—, - en, exerciţiu de tîntire, re.
Sdjifî, ba3—, (e)3, —e, corabie, nae, nave, îmbarcaţie,vas; suveică (de ţesut), /; ju —e gefien, a se îmbarcă/; —barfeit, bie—, naviga-bilitate, / ; — sbrttd), ber—, (e)3, —briidge, naufraj, re; —brudii letbert, a se naufrajiă ; a pierde tot a-vutul său ; — briidjige, ber , n, —u, naufragiat,»«; —brfi.de, bie—, —tt, ponton, re; — d)en, baS —, 3, corăbioară; suveică, /; —en, bo3 —, 3, navigaţiune, /; —er, ber- -, 3, corăbier, m; —erfnoten, ber —, 3, nod de marinar, n ; — erloţn, ber—, 3, —Ifiţtte, navlu, noiis, ret; —erjţracţe, bie —, gergul nautic, «; — erftecţen, ba3—, 3, naumabie, f; —faiţrer, bern^ 3, navigator, m; — faţrt, bte —, —en, navigaţiune, f ;	—faţrtSfunbe, bie —,
nautică, /; —latente, bie —, —en, fanai, n ; — surreîienntg, bte —, —en, embargo, m; —3au3ruftung, bie—, —en, agreţele şi aparatele năii, /. pl. echipare,/; —3bait, ber—, (e)3, -bautett, constricţiunea năilor, /; —sbaufitnft, bie —, arhitectură navală, / ; — sbauplaţ}, ber—, e§, — plctţte, şantier, re; —3= baud), ber —, es, —baucţe, pînte-cele năii, ret; — Sbefleibnng, bie —, —en, bastingă, /; —sbemattnung, bte—, '-ett, ecvipajul corăbiei, re; —3bobcn, ber —, 3, —biiben, cală, /; — Sboot, ba§- , (e)3, —e, (zool.) nautic, m; - sbttg, ber—, (e)3, — e, proră,/; —Sbriicfe, bie —, —n, ponton, re; —Sbect, ba3 —, 3, —e, covertă, /; - Sflagge, bie —, —n, pavilon, n; — 3frad)t, bie —, fret, navlu, noiis, re; - -sfradjtbricf, ber —, (e)3, —e, conasament, re; — §= gcripţie, ba3 —, 3, herestreaua corăbii, /; —3ţerr, ber —, n, —n, armator, ret ; —Sţeurer, ber —, 3, fretor, »t; — 3f)intetteil, bas—, (e)3,
—e, pupă, /; — Sjunge, ber —, n, —n, nlăciu, ret; —Sfaţitait, ber —, 3, — e, căpitanul corăbii, ret; —3= fiel, ber —, 3, —e, carenă, /; —3= fod), ber —, 3, — fbdje, bucătarul corăbii; doctor (în glumă), m ; —3fitd)c, bie —, —tt, cambuză, /; —Slabltng, bie —,	ett, cargo, m;
—31aft, bie—, povară,	—3matut=
feţaft, bie —, —en, ecvipaj, ret ; —stniete, bie —, —n, noi. navlu, //: - stttieter, ber —, 3, nolegiator, ret ;	—Sţntron, ber —, 3, —e, pa-
tronul (căpitanul) corăbii, ret; —3= piedş, ba3 —, (e)3, galipot, re; —3= raum, ber—, (e)3, —rduttte, fundul năii, re; — sreeber, ber—, 3, armator, ret; —Sreiţe, bie—, — tt, ecvipă, /; -Sriimpf, ber—, (e)3, — rittnţfe, carenă, / ; — sfdinabel, ber —, 3, —icţnabel, galion, n ; — sfdjreiber, ber —, 3, scribul bastimentului, «t ; —Sfeti, bas —, (e)3, —e, remorcă,./'; — sîolbat, ber—, en, — en, marinar, ret; —Sfyur, bie —, — en, brazda corăbii, j ; —sberntictet, ber —, 3, afretor, nolegiatar, m ; —c-tnerfte, bie —, —tt, şantier, n ; —srotttbe, bie—, —tt, cabestan, re; —sterad, ba3 —, 3, t-runchiu de corabie, re ; — Snturm, ber —, 3, —roiirmer, (zool.) nautil, m ; — jtotebnd, ber —, 3, galetă, f.
fdjiff«6ar,a navigabil; —en, a transportă cu corabia; — i. a naviga; a-şi face udul.
fdjifftcn, a încheia (grinzi).
Sd)tfatte, bie —, —n, şicană, stră-găneală, f.
fcf)tfnttierett, a şicană, a străgăni.
2ri)ilb, ber —, es, —e, scut, cimir, re. pavăză, egidă, /; ţest, re. carapace, ret: tm —e fiiftren, a urzi; t»er rceiţ; tras er ittt —e fiiţrt, cine ştie, ce are în inimă; —, ba3 —, es, —er, tablă, firmă, /. insemn, re. placă, marcă, / ; cozoroc, » ; — biirger, ber —, 3, tonpatera, /; —bruţe, bte —, —n, ghindură tixoidă, /; — etbedtfe, bie —, —n, (zool.) hameleon, ret; —erei, bie—, —en, pictură, /; — erer, ber —, 3; pictor; descriitor. m; —ererţebung, bie—, —en, insurecţiune, /; —er=

fdjilbern
499
Srf)fad)t
fjatns, — fes, -fiâitfer, gheretă, /. ceanclac, n; etung, bie —, —en, descripţie, — iune, descriere,/; —fam, bec—, eg, —e, {bot.) creasta cocoşului, feregă, /; — fjaţtt, ber —, (e)g, —I;at)ne, cocoş de cîmp, m; — fjalter, (bei SBapţjen) ber—, g, frenenţie, / ; — fnappe, ber —, n, —n, scutier, m ; —fraut, bag —, (e)g, {bot.) albită, /. disculeţ, n ; —tot, ber —, g, bagă, /; — frbte, bie —, —n, (zool.) broască ţestoasă; —JrBten, bie —, {pl.) che-lonieni, m.pl\ —!rdtenfd)ale, bie—, — rt, carapace, m; —Iau?, bie —, —tâufe, {zool.) cărmîz, coşenilă,/; —patt, bag —, g, —e, bagă, /. carapace, m; —trager, ber —, g, scutier, to; — t»ad)e, bie —, —n, santinelă, f. facţionar, m. fâjltb =ertt, a descrie, a depinge; a picta; — i f. a merge în sus şi în jos (ca santinela); — fBrtnig, a. peltat.
; ©tfjiif, bag —, (e)g, (bot.) trestie, /. stuh, stuf, rogo^, 'pipirig, m- papură, /. şovar, m- -flote, bie —, t —tt, trişcă,/; —matte, bie—, —ett, t rogojină, /; —tnoor, bag—, g, —e, ’i juglu, m\ rofjr, bag —, §, {bot.) ; trestie, / bacşău, m. t fd)ilferit, fid) —, a se spuzi.
| fdlilfig, «• stufos, trestios.
I ©dfiller, ber —, g, sclipeală, / ; — I; tuein, ber -, g, vin roşu deschis. I fdfiUctn, a sclipi, a bate în culori; |	— b, a. sanjant, policromie.
I ©dplling, ber —, g, —e, şeling (mo-| netă = 1 fr 25 c).
| fdjilt, fcţiiltft, f. fdjelten.
I, ©ctfimmel, ber —, g, mucegaiu, m; (zool.) bălan (cal), — ftute, bie —, -tt, (zool.) albă, /. fdjimmcbtg, a. mucigăios, mucezit; înflorit; —tt, i. f. a se mucezi, a înflori (vinul).
©djimmer, ber—, g, sclipire, luceală, lucire, strălucire, zare, /.
■; fdjimntent, a licuri, a luci, a sclipi; —b, a. sclipitor.
©d)Uttp:infe, ber —, —rt, {zool) şirn-panslu, m.
©dflmpf, ber —, (e)g, ocară, insultă, ultraj, afront, n; —ttante, ber —,
tt, — n, ponos, n. poreclă,/; rebe, bie —, — tt; — toort, bag —, (e)g, —e, înjurătură, invectivă, /. fd)imf)f=ett, îi înjură, a ocătî, a ul-trajâ ; a insultă ; —fteţ), «. de ocară, ruşinos, ignobil.
©djittb^aag, bag—, aafeg, —afer, hoit, n ; —anger, ber —, g, gunoişte, belitoare, / ; —luber, bas —, S, hoit, n. tîrfă, /; mit jbttt — Ittber treiben, a-şi bate joc de cineva ; —er, ber —, g, belitor, hingher ; parlagiu, m ; —ei, bie —, —ert, belitorie; despuiare, /'; —erfarrett, ber —, g, căruţa hingherului, / ; —mfirjre, bie —, —tt, mîrţoagă, gloabă, dîrloagă, rablă, oţopină, dabilă, /; jarpan, m.
Sdfinbel, bie—, — n, şindilă,dramţă,/. fdfiitbeit, (fdjunb, fd)iinbe, gejd)!inbett, fd)tnb(e), ajupui, a beli; a chinui; a despuia ; fid) —, a se dăulă ; Sodeg —, a frecventă prelegerile unui profesor fără să-i fi plătit taxa
©tfjiitfctt, ber —, g, şold, n\ coapsă;
şuncă, f. jambon, n.
Sd)iţ)?e, bie —, —tt, lopată, /. ©djirttt, ber —, (e)g, —e, umbrelă, umbreluţă, /; parasol; cort, cor-tişor, parapleu ; ecran, abajur (lampă); cozoroc (de chipiu); a-dâpost, scut, n ; egidă, protecţi-une; apărare, fereală,/; {bot.) umbrelă, /; —bliitige, bie —, —rt, umbeliflore, /. pl: — bad), bas —, (e)s, — badjer, marchiză, / ; — er, -ber —, g ; -Ijerr, ber —, tt, - tt,
protector, patron, m; .......pilj, ber
—, eg,	e, burete-şerpesc, m; —
flttuber, ber —, g, stativă de umbrele, /; — Bogt, ber —, (e)g, —e, epistat, m ; —manb, bie —, — tuattbe, paravan, n. fd)irmen, a adăposti, a ocroti, a protege.
fd)itreit, a pune hamurile.
3rf)m=bot;b bag—, eg, — Ijbljer, lemn de rotărie, /; — nteifler, ber —, g, ceauş (la poşte), m. fd)ifj, f. fdjetjsen.
fdjlabbcrag, a. lehăit; —tt, a lehăî. Sd)lad)t, bie—, —en, bătae, bătălie, luptă; cine — liefent, a da o bă-
32*
ţd)(adjteu
500
Sc^ta®
talie; bani, bie—, — banfe, scaun de măcelărie; şiroadă (pentru oi), /; —beii, bab—, g, —e, bardă (a măcelarului). /; —enmaler, bcr -, b, pictor de bătălii, m; —felb, bab —, (e)b, —er, teren, n; —gc= tiimmel, bab —, 5, dîrdoarea luptei,/; —ţau=b, ba§—, fe§, —fţâttţer; - f)of, ber —, (e)§, —ţibfe, măcelărie, zalhanâ, tăiere, /. abatoriu, re ; — meffer, ba? —, b, cuţit de măcelar ; un bab —meffer i'iefern, a da pe mina casapului; — cţifer, bob —, 3, victimă, /; —pian, ber —, (e)b, —plâtie, plan de bătălie, re; — rnf, ber—, (e)b, —e, lozincă, /; — ftitcf, bab —-, eb, —e, tablou reprezîntînd o bătălie, re; —tag, ber —, (e)b, —e, zi de tăiere, /; —biet), bab —, S, vită de tăiat, n. fd)(ad)teit, a tăia, a înjunghia, a măcelări, a căsăpi.
3tf)iăd)ter, ber—, 3, măcelar, casap, tn; —erei, bie —, măcel, re. £cf|[arf=/ bie—, —n, sgură, şleaucă, scorie, /; — rourft, bie —, — nmrfte, cîlmoiu, re. fttjlarfia, a. sguros.
©d)taf, ber —, (e)s, somn, re; ticfer —, somn greu; bab faCft mir nidjt im — etn, nici prin vis nu-mi trece; —biban, ber—, g, — e, dormeză, /; — engefyen, bab—, g, culcare, ./'; — gemad), ba§ —, (e)b, —e nnb — mcicfter, iatac, dormitor, re;
- — genoffe, ber —, n, —n, soţ de pat, m; — Ijaube, bie —, —n, scufie. /; — îammer, f. — gemad); — famerab, f. -genoffe; —iofigfeit, bie —, insomnie, agripinie, /; — mit= tei, bab —, g, dormitiv, soporific, re; — ntiijşe, bie —, —n, scufie, /; motoflete, somnoros, m ; —rod, ber —, (e)g, — rbcfe, halat, re ; — faai, ber—, (e)b, —fale, dormitoriu, re; —ftefle, bie —, —n, culcuş, re ; —finbe, f. —gemad); —fudjt, bie —, somnolenţă, comă, /; —tranf, ber —, (e)b, —tranfe, soporific, re; — itunf, ber —, (e)b, — e, somnifer, »; —trunfenţeit, bie —, somnolenţă, ./'; — toagen, ber —, b, va-gon-dormitor, re; —manbler, ber—,
b, somnambul, m ; —jimmer, f. —gentad).
f(f)laf=bringenb, a. soporific ; —en, (fdftfifft, fdfiaft, fd)iief, fdjliefe, ge= fdjlafen, fd)laf(e), a dormi; —en= gefieit, a se culcă ; tief — en, a dormi dus; feft —en, a dormi greu ; fiebeitb —en, a dormi din picioare; —fudf)lig, a. somnoros, letargic ; —trunfen, a. somnolent.
3d)iăf=d)en, bab —, somnuşor ; ein
—	macfjen, a trage un puiu de somn ; —cr, ber —, b, dormilon, m ; — rigfeit, bie —, somnoroşie, aromeală, f.
3d)(afe, bie —, —it, tîmplă,/; —n-bein, bab—, §, — e, os temporal, re.
fdjlăfer/g, a. somnoros; tc£) bin ~ig, mi-e somn ; —it, e§ fc£)fofert iţn, i-e somn.
fdflajf, a. flasc, clac, bălţit, lăbărţat; moleşit, bălălău; — inerben, a se bălţi; a se moleşi.
2cf)iaffi)eit, bie —, flascitate; molă-şire; indolenţă, f.
3tf|iafittif)Cit, beint — itebmett, a lua de urechie.
fdjlofrig, f. fcfjlâferig.
frflfnfft, fdliâft, f. fcfllafen.
2rf)(ag, ber—, (e)b, 6d)liige, lovitură, /; şoc, re; buchiseală; bătae, pul-saţiune ; apoplexie ; cîntare (a filomelei); tăiere (a pădurei); portieră (a trăsurei), /; soiu, neam, fel; falimă, /; auf —, în repede succesiune, una după alta;
—	bter Uig, precise la patru ore;
einen — Uerfcişcn, a da o lovitură; —aber, bie - , —n, arterie, /; — abergefdjnmlft, bie —,	— fd)tuiUfte,
anevrism, re; -anfall, ber—, (e)b, —fâtie, apoplexie, gută, /; —bail, ber —, (e)b, -bafte, rachetă,/; — baum, ber —, (e)b, —baume, cumpănă, barieră,./ ; —feber, bie —, —n, resortul (soneriei a unui ceasornic), m ; —feriigfett, bie —, promptitudine,	— f(u=f), ber—,
ffeg, —ftiiffe, f. -anfall; -iid)t, bab —, (e)g, —er, reflex de lumină, re; —lidjter merfen, a reflectă; — goib, bab —, eb, şic, m; —neţi, bab —, (e)b, —e, reţea,/; — fdjatten, ber—, b, umbră proiectată,/; — uijr, bie
fdflagbat
501
Sdllnitdj
—, —en, ceasornic cu sonărie,/; —tocile, bie —, —tt, talaz, n ; — tocrf, ba? —, (e)§, — e, sonărie, /; —toort, ba8 —, (e)8, —e, replică ; lozincă, f. adaj, n. ţd)(ag=bar, a. -barer 28alb, pădure în tăiere, /; —en, (fd)[âgft, fd)lagt, fdjlug, fdjliige, gefdjlag'en, fd)lag(e), a bate, a lovi, a ghiontul, a ciocni, a frapa in Sîetten —, a ferecă în lanţuri ; au? ber £>anb —, a repezi din mina (cuiva); iu ©tii(= fe —, a face bucăţi, a sfărîmă ; tot—, a omorî, a ucide, aasomâ; in bett SBittb —, a desconsideră ; entjioci —, a frînge în două ; jb pnt iKitter a da cuiva acolada de cavaler; an? Sîreuj —, a răstigni; etniîreuj —, a-şi face cruce; SKiinjen —, a tăia monete ; bie Slugen juni .Şimme! —, a ridică ochii spre cer ; einc Stber —, a lăsă sînge ; eine SBriicfe , a a-runcă un pod (peste un rîu); auf bie Setfte , a trage pe calapod; SSunben —, a face răni ; cine ©d)lacţ)t —, a da o bătălie; geiter —, a scăpără ; in bie Jludg —, a fugări; in ^saţticr —, a înfăşură în hîrtie; burdj? Sieb —, a trece prin sîtă; §olj —, a tăiă copaci; Şarm—, a alarmă; bie gufje uber= einanber —, a pune picior peste picior; ton ber .sganb—, a refuză; ăBurjel—, a prinde rădăcini; gin» jen jum ffiapital —, a adaugă interesele la capital; bie S'ofteu auf bie SBaaren -, a încărca marfa cu spezele ei; Sniten —, a sună din coarde; in fţalten —, a plisă; in bie ®d)anje —, a riscă; i. a sună (orologiul); a cîntă (filo-mela); a palpită (inima); au? ber 3Irt —, a degenera; fief) , a se bate; fid) ettoa? au? bem ©imte—, a-şi luă gîndul dela ceva; fid) burci) bie fţcinbe—, a străbate prin inamici; fid) auf bie ©eite —, fid) feittoartl in bie '-Biifdje —, a se eclipsă; fid) ju jb —, a îmbrăţişă partida cuiva; fid) in? SDÎittel —, a intercede, a întreveni; — b, «. izbitor; nimerit, frapant ; —be
SEetter, gaz exploziv (în mine), n ; —fertig, «. prompt.
©djlăgcr, ber —, ?, sabie, /. gladiu, fistău. n; —ei, bie—, — en, bătaie, părueală, /.
fcf)Iiigft, fdilagt, f. fdjlagen.
Sd)(amm, ber —, 3, nomol, potmol, im, mâl, »• mocirlă, /; —betjjer, ber—, 8, ţipar, m; —fieiŞger, ber , 8, (.zool.) ’lepidosireu, m; —fdjuecle, bie —,	-n, limne,/; —tulfan,
ber - , 8, e, saltă, /. fdjlâmnteit, a curăţl (de nomol). £cf)lăntm=er, ber —, 8, gurman, m ; —ling, ber —, 8, —e, (zool) chenarul bălţii, m. fdllammig, a. nomolos. fd)(iimpampen, a cheful,
Sd)lampe, bie—,—n,tîrfămurdară,/. fd)lamf)ig, a. şlepăit, murdar, terfelit, destrămat, ftfilang, fd)I8nge, f. fd)liitgcn.
©dflattge, bie —, —it, şarpe ; —it, bie —, (pi) ofidieni, m. pl; —tl= brut, bie-r.. prăsită de şerpi; — n= linie, bie —, —en, serpentină, f; —nmoo?, ba?—, fe?, (bot.) notoate, /; —nftab, ber —, e8, — ftdbe, ca-duceu, m ; — nftein, ber —, (e)3, —e, (min ) serpentină, /; —ntoin= bung, bie —, —en, şerpuiturâ, /; —tourj, (bot.), iarba şarpelui, f. fdjiăttgebig, a. şerpuit; — n, fid) — n, a se şerpui.
fd)fanf, a. suleget, deliu, svelt, subţire, piţigăiat; —toeg,adv. îndată, pe dată.
Sdfiattlfjeit, bie —, svelteţă. /. frljtnpţ), a. clac, flasc, fleşcăit ; en, a lipăi, a leopăl; —ig, a. fleşcăit. ©d)laţ)))e, bie —, —n, eşec, n. ©dffnraffe, ber —, n, —n, trîntor, m; —nlanb, ba?—, e?, —lanber, Utopia ţeara trmtorilor; —nleben, ba?—, trai fără griji, n.
fctjfan, a. isteţ, viclean, şiret, şafer, astuţ; —ertoeife, adv. în mod şiret. ©d)lau=berger, ber —, 8, şmecher, m; —îjett, bie —, isteţime, /. vicleşug, n. flneţă, /; ’ —foţif, ber —, (e)8, —fbpfe, viclean, m ©djlaudj, ber —, (e)S, ©djlâudje, burduf, n ; furtună, /. maţ, tui), n.
fdjlaubertt
502
fdjteuttig
livăr, m; — frudjt, bte , —fructe, (liot.) utricul, n.
fd)laubertt, a lipăi.
©djlaufc, bte—, --tt, pantof scîlciat,m.
fd)lcd)t, a. rău ; ciiten — ntad)en, a vorbi pe cineva de rău; — unb red)t, simplu; — unb fd)(tntnt, rău şi fără de cale ; —e f^eiten, timpuri grele, f. pl; — auifeţenb, a. perit la faţă; — erbittgS, ach\ absolut ; —ţin, — tneg, adv. pur şi simplu.
Stf|(ed|be, bai —, rău, n; —e, ber—, n, —n, om rău, m; —ţeit, bie —: —ifţfeit, bie —, —en, răutate, /.
fd)(erf«en, a linge, a licări; —erţaft, a. licăitor.
©dfletfer, ber —, S, licău, ghiolcău, n; —ei, bte —, —en, licăitură, f; —bafiigfeit, bie —, ghiolcănărie, /.
Sd)legel, ber—, S, maiu, tocmac, re; pulpă, f
©d)(el|=born, ber — (e)i, {pol.) porumbel, m; —e, bie—, —n, (bot.) porumbea, /.
fdjleirijen, (fd)lid), [dţlidje, gefdjlidjeit, fcf?leic^(e), a se furişă, a merge pe furiş; a se tîrl ; —b, a. tîrîtor ; lent; —bei jţteber, friguri mortă-reţe, /. pl.
©d)leidjer, ber —, s, ipocrit, făţarnic, m; —ei, bie —, —n, făţărnicie, /; —ţanbel, ber —, b, contrabandă,/; —Şanbler, ber—, S, contrabandist, m ; —tneg, ber —, ei, —e, plaiu, re.
©djleie, bie —, —n, (zool.) lin, m.
©dfleier, ber—, i, văl, zăvou,»; pă-ioară, /; hobot, iaşmac, fatiol,»;
cule, bie—, —n, sfrigă, ciovică, /; —ntadjer, ber - -, i, hobotar, m .
©d)letf=baf)n, bie —, —eu, glenciu, săniuş, re; —e, bte —, —n, funtă, /. fiong, ghilţ, re; -er, ber —, 8, tocitor, depolitor, »*; — fantte, bie —, —n, cofă, /; —ntiiţle, bte —, —n, tocilă, ascuţitoare, /; — fteiit, ber—, (e)i, —e, cute,/; masot, re; gresie, /; ung, bte —, —en, radere (a unei cetăţi),/; —tneg, ber —, (e)i, —e, plaiu, n.
fdjleifett, ( fdjliff, îdjltţfe, gefcpffen, ţd)leif(e), a ascuţi, a toc), a ageri; a şlifuî (sticlă); a sclirisi, a ile-
poli ; — (gefdjleift, fcf)Ietf(e), a tîrî / a rade; — i. f. a patină.
©dfleint, ber - , i, flegmă, mîzgă pituită, f; - nbţmtberung, bie —, —en, secreţiune mucoasă, /; — briife, bie —, —tt, glandulă mucoasă, /; —fieber, bai—, i, lentă, /; —ftfd), ber —, ei, —e, (zool.) blen, m ; - ţaut, bie —, — ijăute, mucoză, /; —ţautbede, bie—, —n, epiteliu. «; —neţ, bai —, ei, —e, epidermă malfigică, /; —tier, bai —, (e)§, —e, gaztrozoe, f. pl. fdlleintig, a. mucigalinos, flegmos, mîzgos, bălos.
©dţleijje, bie—, —n, surcică, scamă, /- fulg, m.
fd)leiţcn, (fdjletl(ej)t, fcţleifet, fcfjlifj, fd)ltffe, gefdjliffett, id)Iciţ(e), a despică (în lung); a debită (băuturi); a scărmînâ (pene), fdjlemnteit, a spălă (caii în apă curgătoare), a clăti, a se îmbuibă, ©dilentmcr.ber—, i, gluton, glupav, m. ©d) tempo, bte —, borhot, m. ©dfleitbergtntg, ber —, ie)i, —gange, umblet trăgănat, re; trăgănire, /. fd)tenbent, a merge încet, a umblă haimana, a bate drumurile. 3d)(eubrtan, ber —, i, trantran, m. fd)(eufcrtt, a bălăcănî, a bălăbăni. ©d|teţ)p=bantţ)fer, ber —, i, şlep, re. remorcor, m; -e, bie—, —tt, trenă, coadă (la rochi),/; —er, — bampfer; —fleib, bai —, (e)i, —er, rochie trenantă, /; —neţ, bai—, ei, - e, năvod, răvilă, /; — fdjiff, bai —, (eii, — e, ceaun, re; —tau, bai —, (e)i, —e, otgon, re; ini —tau neţ* nten, a trage la iedec- ; a se însărcina de nn neputincios, fdjleppcit, a tîrî, a hirşăî, a înfulecă, a tăgîrţă, a cără în spinare; —br a. trăgănat, lîncod.
©djleitbcr, bte—, —tt, praştie, plaşcă, /; —er, ber —, prăştiaş, m ; — ţonig, ber —, i, miere scursă, /; —ntafdjine, bie —, —u, maşină centrifugală, f ; —ţ>rei=i, ber fes, —fe, preţ vil, re. fdjleiibertt, a aruncă, a asvîrlî, a aieptă; a vinde cu preţuri vile. fdjleunig, a. repede, iute, grabnic, curlnd
©rfjleumgfeit
503
fdjlotterig
Sdjteunigfeit, bie —, grabă, /.
Sdjleufe, bie —, — n, ecluză, chia-vică ; bătătoare, f. stavilar, n ; —nmeifter, ber —, g, ecluaier, m.
fdjlid), f. îd)Ieid)eit.
«d)lid|, ber es, — e, marafet, tertip, chiţibuş, n. intrigă, /; — e, bie—, (pl.) momele şi şosele, alure, /; jb auf bie —e fotmnen, a da de tertipurile cuiva.
îrijlidjt, a. simplu, neted; — es £>aar, păr lins, m\ —en, a aplana, a a-şeză; a complanâ, a împăca : a obli; a clădi (lemne), a stratifică.
Sdjlidjfiart, bie—, —apte, bardă lată, /; — brett, bai—, (e)g, — er, drişcă, /; —e, bie —, mînzală, /; -|eit, bie —, simplitate, /; —£)obeI, ber —, g, rindea,/; —ung, bie—, împăcare; aplanare, /.
fd)lirfer=ig, a. nămolos ; — n, i. ). a se covăsi.
®tf)lidermtld), bie- , lapte covăsit, m.
fd)lief, f. fdjlafen.
fdjfiefig, a. cleios, ţiglos, lunecos.
®d(liefpnnfer, ber—, g, cheie de zîd, /; —baum, ber —, (e)§, —Bfiume, cumpănă, barieră, /; — blcdi, ba? —, (e)g, —e, rondel; —e, bie —, —Tt, chiotoare, /.
*fd)lie§=Bar, a. clauzibil; —.en, (fc£)Itef= î(e|)t, fd)Iiefît, îd)tog, fd|l5ffe, gefd)iof= jen, fd)liefî(e), a închide, a claustra, a încheia; a deduce, a conchide; a strînge (în braţe); ut fid) —, a se coprinde, a implică; bec@djfiif= fel fd)lief;t nicţ)t, cheia nu încuie ; cineit Sreis —, a forma un cerc; fief) —, a se închide ; gejdUoîfene ©eţeflfdjaft, societate excluzivă,/; —lid), a. final, definitiv ; — adv. în fine.
©djliefcer, ber —, g, portar, temni-ţer. m\ —muffel, bie —, — rt, constrictor, sfincter, m ; ung, bie —, — en, încheiere, închidere, clo-tură, /.
fdllifţ, f. fdjleifen.
Sdjliţf, ber —, §, depolire, şlifuire; cultură, f.
fd)(imm, a. rău.
©d)ling=6aunt, ber —, (e)g, —Bfiume, drimoc, m; -e, bie —, —en, laţ, balţ, sbilţ, n. cursă, f. arcan,
şmîc, alcîrn, n ; —el, ber —, §, mişei, m\ fnuler —el, trîndav, m; grober —, bădăran, m; —elet, bie —, —en, mişelie, /; —pfîartje,^ bie —,	-n, (bot.) liană, f.
fdillitgeldjait, a. mişelesc ; — n, a broda; a festonă, a langhetâ. ţtflfingen, (icblang, fdjlonge, gefdE)Iun* gen, fd)Iing(e), a încolăci, a suci ;
—	i. a înghiţi.
®d)liţif, ber—, (e)§, — e, năruitură,/. ®d)(iţ)ţ>c, bie —, —n, hudiţă; coada fracului, /.
Stfjfips, ber -, feg, —fe, cravată îngustă. /.
|d|(ifţe, fdjltfe, f. Jdjletfjen.
2d|litfien, ber —, g, sanie; —en înfirett, a se sănia; —en S3af)ti, bie
-	—en, săniuş, n; —enbaum, ber —, (e)g, - bfiume; — enfufe, bie —, —en, fălcea, / ; —enfaţrt, bie —, —en, însăniere, /; —ţcfjuţ, ber —, s, — e, patină ; —ţef)uţlnufen, a patină.
2d)(itterfiaf)ii, bie—, — en, glenciu, n. fdfiittern, a se da pe glenciu.
®d)liiî, ber —, eg, —e, sfăşietură,
spintecătură, crepătură, despică-tură, deschizătură; răsuflătoare, /; veacă (la cămaşă) ; gisdă (la pantaloni), /.
fd|Iiijen, a tăia, a spintecă, a sfăşiâ. fd|foh>ei§, a. alb ca zăpada, frfjluffe, ). fcfjfte^en.
®ri)toffer, ber—, g, lăcătuş, m; —ei, bie —, —en, lăcătuşărie, f. fdjloţ-, f. icfiiieBen.
2d)[o=ţ, bas- , ffeg, Sdjloffer, castel, n. cetăţue, /; lăcat, n. broască; —feber, bie—, — n, coarda broaştei, coarda lacătului, /; —riegel, ber —, S, ivăr, n; — Dogt, ber —, eg, —Oiigte, castelan, m.
<Scf)foffri)c«, ba§ —, g, castelaş ; lăcăţel, n.
®d)tofec, bie—, —n, grindină, piatră (meteorologică), /. îdilogeu, (gefdjlofjt), a grindină. 3d)tot, ber —, eg, —e, unb ©djlQte, cămin, coş, n.
Sd)lottcrgong, ber—, s, —gange, îm-pletecire, f.
fdjtottcrfig, a. tremurător, împlete-cit; fleşcăit, lăbărţat; —n, a tre-
6d)fudjt
504
©djntăfjrebe
mura, a se împletecî, a bălăbăni, a se bălălăi.
©d)fiid)t, bie—, — en, vale, văgăună, corhană, /'.
jdţludjjen, a suspină, a sanglotă, a icni, a, sughiţă; a plînge cu hohot. ©d)fnefjje=n, bag—, g, suspin, hohot, n; —r, ber —, g, sughiţ, n. (Sdjfud, ber—, g, —e, înghiţitură,/, ghiolc, n. duşcă, /; auf etnen — ăBetn ehtlaben, a învită la o gură de veselie; etnett — ăBeitt neţnten, a bea o duşcă de vin; a-şi stropi măseaua ; auf einen —, dintr’o singură sorbitură ; —er, ber —, nntter —er, săracul de el. fd)luef=en, a înghiţi; a sughiţi; nidjtg junt — ţabeit, a nu aveă după ce bea apă; —toetfe, adu. ghiolcăind. fdjlufl, fdjlctge, f. fdjlagen.
©djlummer, ber —, §, aţipire, /; somn, m; —roUe, bie—, pernă de
canapea,'./’; —ftfitte, bie —, — it, loc de repaus, n.
fd)ltimmerit, a dormi (dulce), a dormită, a aromi. Bţ fdjfuntpig, f. fdjlamţig.
®d)(unb, ber —, eg, Sd/itube, gîtlej, n. gură; prăpastie, /; crătar, n ; —fopf, ber—, (e)g, — Bufe, gărtan, »; — rbfire, bie—, —tt, crătar, n. Sd)fnţ>f=tuene, bie—, — n, (zool) vespe. m. albină părăsită, /, —Iod), bas —, (e)g, — 13d)er, pituluş. n. rătă-canie,/. covru, cobîrlău, n\ —tor, bag —, (e)g, —e, poternă, /; — ntefpe, bie—, —tt, (zool.) icneurnon. m ; — tcinfel, ber —, g, ascunză-tură, /.
fd)fiipf=ett, i. f. a lunecă ; —rtg, a. lunecos;mascăros, obscen, lasciv, lubric, pornografic.
$d)(ilpfrigfeit, bie—, —en, lunecoşie; obscenitate, lubricitate, lascivitate, f.
ţd)(urfen, a sorbi, a lipăi @d)luffel, ber —, s, cheie, /; — ober, bie —, — n, vînă subclaviculară, /; —bart, ber —, (e)g, —barte, floarea cheii, / ; — bettt, bas —, (e)g, —e, claviculă, /; — bled), bas —, s, —e, oţele, /. pl ; —blume, bie —, — n, (bot.) agliceu, n • — ring, ber —, (e)s, —e, şild, n.
fdfiuffig, a. decis, hotărît, determinat; —merbett, a luă o deciziune. 2d|(u=f;, ber—, fles, ©djliifle, încheere, fine,/, capăt; mijlocul (trupului), «; concluziune, clotură, /; argument, n; eleitrifdjer —, circuit e-lectric, n ; Bor — ber îore, la spartul tîrgului, n ; —bafieit, ber —, g, cheutoare (la un edificiu), /; — benterhmg, bie —, —en, observare concluzivă,/; —folge, bie , —n, consecinţă, /; —forat, bie—, —en, formă de silogism,./'; —gejang, ber—, (e)§, —fdnge, finală, /; - feţle, bie - , —tt, codîrlă, /; —fette, bie —, - --n, sorit, n ; — (eifte, bie —, —tt, bandeletă (or-namet tipografic), /; —punft, bec —, (e)g, —e, punct de (încheere), «; - redjnung, bie —, —en, dare de seamă, /. raţiociniun, (prin Ungurime), m; — rebe, bie—, — n, epilog, discurs de încheere, n ; —retm, ber —, (e)S, —e, ritornel, n\ —ftetn, cheia boltiturei, /'; — Detţanblung, bie—, —en, audienţă publică, (Romînia) ; pertractare finală, (Austro-Ungaria), /; — oer=g, ber —, leg, — je, refren, n ; —geirf)en, bag —, s, final (în muzică), n ; —gettel, ber -, s, borderou, n.
Sdjntad), bie —, ocară, difamaţie ; ruşine, /. ultraj, n. infaime, batjocură, /. afront, oproboiu, n. hulă, /.
fd)ntacf)ten, a lîncezî, a bărănl; ttad) jbm—, a se topi de dorul cuiva; — b, a. lînced, languros, galeş, fdpttăditig, a. subţirel, subţiratec, ivilichiu, secăcios.
3tt)măcf|tigfeit, bie snbţietate, mă-crime, /.
jd)ntarf]uoU,a. ruşinos, infam, ignobil. Stfpnatf, ber —, g, ©djmârfe, caimac, n\ (bot.) scumpie; —ţaftigfeit, savoare, /; —frânt, bas —, s, (bot.) scumpie, f.
fdjmartţaft, a. gustuoz, savurez, fdimiilpen, a înjură, a ocări, a de-faimă; lid), a. ruşinos, injurios, infam; —fucţttg, a. medizant, ©cfpnolprebe, bie —, —tt, înjurătură, ocară, difamaţie, medizanţă, / ;
fdjmnl
505
©d)ttier
—fdjrift, bie —, —en, pascvilă, paschinadă,/ pamflet, libel, n; — jltd)t, bie —, medizanţă, /; —ung, bte —, ocărîre, /; —toort, ba§ —, e§, — e, invectivă, /. fd)ma(, (jdjmiilet, ţdjmcilff), «. îngust, strimt; puţin; —ţcbmîler merbert, a se subţiă; — e SBiffen, mîncare puţină; — badig, a. supt ober pierit la faţă; —fţmrtg, a. subdistant. ©djmabbier, bu§—, 3, —e, bere slabă, /; —ţan®, ber—, sărăcie,/'; bei un® ift —ţan® Mdjennteifier, trăim pe sponci ; —îjeit, bie —, îngustime, sărăcie,/; —tier, ba®
(e)3, — e, (200Î.) puiu de cerb, m; —Oieţ, ba® —, §, animale domestice mărunte (oi, capre etc.),/. pl. fdjmiitctt, a certă, a înfruntă. fd)mălern, a îngustă, a strîmtă, a împuţina; tnan bat iljtn fein ©effnlt gejdjmalevt, i-a tăiat din leafă; ba® ţat fein Sttifeben gefdjmiitert, asta i-a luat din vază.
©djntiilentng, bie —, reducere, îngustare, /.
©djmaltc, bie —, smalţ, m.
©djmaij, ber—, e®, untură, grăsime, /. slat, m ; —blume, bie —, — n, {bot.) călcea, /'; —birne, bie —, —tt, pară măiăioasă, /. fd)ttt!il,pen, a pune grăsime (în bucate); —ig, a. gras.
©dpitnut, ber—, ®, caimac, m. fdpttnrobcu, a lingărî ©djntaroşer, ber —, §, parazit, dăl-căuc, lingău, m; —pflanje, bte —, —tt, plantă parazită, /.
©djrnam, bie —, —n, sgaucă, cicatrice, /.
©dfmarren, ber —, ®, jumări, m. pl-, moft, m.
fdpnarrig, a. sgăucos.
©dţmnb, ber —, eS, ©djmage, guriţă, /■ ţOC, re.
fd|matţett, a ţocăi, a pupă; amolfăi, a ciofăi, a clefăî, a moţofăll, a păcăî.
©(ţmuijett, bas —, ţocăit ; clefăit, păcăit, m.
©djmattd), ber —, e®, fum gros, n ;
—er, ber —, 3, fumător, m. fd/maiirfirii, a fuma, a bea tutun; a fumegă.
©d)tttau=s, ber —, iei-, 3d)ntdufe, banchet, n. colaţiune,/; —fetei, f. —. fdţmanfen, a mîncă, a benchetui, fdjmedett, a gustă; a mirosi (a ceva); a avea gust, a plăcea; laţ e® bir —, mîncă după pofta inimei tale. Scbmerfer, ber —, ®, gurmand, m. 3d)meidpelei, bie —, —en, linguşire, măgulire, adulare, colachie,/; — îage, j. — leritt; —elnante, be® —, n®, —n, nume răsfăţător, m; —el= rebe, bie —, —n, vorbe linguşitoare, /. pl; —Ier, ber —, 3, linguşitor, măgulitor, adulator, m; —lerin, bie—, —nen, linguşitoare, /. ftf)mcid)=e[f)aft, a. linguşitor, măgulitor, flatant, complimentoz; —tt, a linguşi, a măguli, a flata, a adulă, a gudură, a cajolă; bie® fdjmeidjelt ifpit, asta-1 cajolează; id) ţd)tnetd)[e mir, îndrăznesc a crede; fitf) mit ber .fjoffnung —, a se împăca cu speranţă; elttb, a. f. — elţaft: —Ieriţcî), a. f. -elljaft. fdjmeifţen, (jdjmetfî(ef)t, fc&meijjt, idţmife, fdjtniffe, gefdjmiffert, fd)meiţj(e), a a-runcă, a asvîrli; a scîrnăvî. Srfjmeiptegc, bie —tt, (zool.
muscă carnară, /.
©djtttelţ, ber —, e®, şmalţ, email, n. dulceaţă (a vocei), /; —arbeit, bie—, —en, emaitură,/; — arbeiter, ber —, s, smălţuitor, m; — barfett, bte—, fuzibilitate, ./; —butter, bie —, unt topit, m; —en, ba® —, §, topire, /; —er, ber —, ®, topitor, m; —erei, bie—, —en, fondărie,/; —gla=®, ba®—, fe®, — glâfer, email, n ; — fjiitte, bie —, — n, făurişte, fondărie, /; — tOffel, ber —, ®, creuzetă,/; — ntaletei, bie—, -en, pictură pe email, /; — ofen, ber —, ®, flfett, furnal, n; —ţntnft, ber —, e®, —e, punct de fuziune, re; —tiegel, ber —, §, creuzet, re ; —ung, bie—, topire, dizolvare,/. fri)me%bar, a fuzibil; —cit, (fdjmeb î(e)ft, fdjmeljt, jdjmetbte, gefa»metjt, fd)melg(e), a topi, a dizolvă ; — *• î- (fc£)inil3(e)ft, fd»mil,3t, îdjmilgt, fdjmolje, geţdjmoljen, fdjmilj), a se topi; —ettbe SBIiden merfett, a privi cu ochi galeşi.
©djmer, ber uttb ba® —, ®, untură
©tfjntergei
506
©djmitcF
oslnză, grăsime,/; —baud), ber—,
ie)8, — bamtje, foaie, vintre, n ; foaleş, m; — tuanft, j. —baud).
©djmergel, îc. I". ©dpnirgel, «.
©d|ttterl, ber —, 8, —e, (zool) vin-dereu, m.
2d)mev(c, bie n, (zool.) pişcăraş,m.
©dţmerj, ber —, es, —eu, durere,/, focul inimei, »; — enSgelb, ba8 —, (e)8, - cr, despăgubire (pentru dureri cauzate), /; — enSfinb, ba§ —, (e)8, — cr, copil răsfăţat, m ; —en8ton, ber—, 8, —tbnc, accent dureros, n.
fdjmerj=en, a durea; — erfftUt, a. îndurerat ; — £)afr, itd), a. dureros, penibil; —linbcrnb, «. alinător, a-nodiă, sedativ ; — Imberube SKittel, anodine, /. pl; —Io§, a. fără dureri, nedureros ; — fiiflenb, f. — linbernb.
©d)metteu, ber—, 8, caimac, m.
©riimetterlittg, ber—, 8, — e, fluture, lluturaş, »«; —e, bie —, (pl) lepidoptere, /. pl.
fdjmettern, a trînti (de pămînt), a sfărîmă; — i. a răsună; —b, a. fulgerător, sfărîmător; răsunător.
Sd)mieb, ber —, (e)8, —e, faur, fierar, »«; —barfeit, bie —, maleabi-litate, /; bor bie recf)t§ —e gefjen, a nimeri (instanţa); —e, bie —, —it, făurărie ; —eambo=6, ber —, ffes, -ffe, năcovală, /; —ebalg, ber —, (e)8, --balge. foi, /. pl; —e= etjeit, bab , 8, fler moale, n ; —eţammcr, ber —, 8, —ţămtner, baros, «; enteifter, ber—, 8, faur, m; — efdjiacfe, bie—, —ti, sgură,/.
fd)ittieb=bar, maleabil; — en, a bate fierul, acovăci, a ciocăni a făuri; in M'ctten —cit, a încărca cu fieare; ettten ţpian —en, a şlimul un plan.
©dpttiege, bie —, — tt, unghiară, /. dreptar, n.
fd)mieg=ett, a potrivi ; fief) —, a se
mlădia, a se alipi, a se acolă, a se da după...; —fam, a. flexibil, mlădios.
©djmiegfnmfett, bie —, flexibilitate, mlădiozitate, /.
©dpttiele, bie —, (bot.) mohor ; pipirig, m.
©rf)mier=bud), ba8 —, (e)8, —biidjer,
terfelog. ». mînă curentă, / ; — bitdife, bie —, —n, păcorniţă, / : —e, bie—, —tt, teatru ambulant, n ; —er, ber —, 8, mînjitor, m ; —erei, bie—, —en, mînjitură, feş-telitură, / ; —feife, bie —, —n, săpun moale, m.
fri)inier=en, a unge, a mînji, a feş-teli; a mitul, a corumpe ; —ig, a. feştelit, mînjit, murdar, salop. fdjmit§t, f. fdftnetyen.
©djminf=f>of)ne, bie —, (bot.) fasole turcească, /; —bitd)je, bie—, -tt, cutie cu suliman, /; - c, bie —, —n, suliman,». foiţe, f.pl. dres, fard, n. rumeneală, /; — pfldfter* d)ctt, ba8—, 8, benghiu. stenghiu, n. musculiţă, /.
fd)mittfeti, a sulemeni, a farda, a da cu dres; bie ăBaţrţeit —, a farda adevărul.
Srf)mirgel, ber—, 8, smiridă. /. năj-dac, m. emeri, m. fdjtnirgeltt, a toci cu smiridă. fd)miffe, fdjmijî, f. idjmeifjen.
©djmi=fî, ber ffe8, —ffe, aruncătură, trînteală,/; sgaucă, cicatrice, /.
©djtttii!, ber —, e8, —e, stricuitură, sflehiuitură, /; —e, sfichiu, re. mînjitură (la tipar), /. fdfmiŞen, a stricui, a sfichiui ; a smuci (maşina de tipar). ©ri)!!tofcr, ber —, 8, buchiu, re. fdjtttotteit, a se îmbufni, a sta îm-bufnit.
Sd)mod=f)au>», ber —, feb, — fjăufe, îmbufnit; —toinfel, ber —, 8, unghi eţ, n.
fcfjjnoUieren, a bea într’o frăţie, /. ©djmolftâ, ba8 —, înfrăţire (prin ciocnire de pahare), /. fdjmois, fdimoljen, f. fdptteljett. ©d)inorfirnten, ber —, 8, friptură la tingire, /; —pfnnnc, bie —, —tt; —tiegel, ber —, 8, tigae, /. ft^morett, a prăji; in ber ţtge —, a se topi de năduşeală. fd)morgett, a răbda (foame).
Sdjmtt, ber—, 8, profit clandestin, re. ©dintutf, ber —, (e)8, parură, f. pa-rament, re; podoabă, /. scule, /. pl. ornament, »; giuvaere, /, pl. găteală,/; dichis,»; — făftdjen,
fcfjlltltcf
507
©dptetfc
bas —, $, besactea, /. ecren, n ; —bdubler, ber —, o, giuvaergiu, m; —nabel, bie—, —n, ac giuvaer, n; — tuaren, bie —, (pi) giuva-ericale, /. pi.
fdpuud, a. nostim, drăguţ, mîndru, fercheş ; — loS, a. neîmpodobit, sadea.
fdţntudeit, a orna, a chiti, a dichisi, a găti, a împodobi, aîmfrumseţâ, a decora; ftd) —, a se dichisi, a se împodobi, a se găti. 3d)ntugtj=ei, Cer —, S, —elci, contrabandă, /; ier, ber —, s, contrabandist, m\ — lerfdjiff, bas—, (e)s, —e, interlop, m. fd)mnggcht, a face contrabandă. Sdpttul, ber —, s, —e, tîrtan, m. fdfmuttjelit, a zimbi pe sub mustaţă. ©d)miiit$eln, bas —, s, zimbet (de plăcere), n.
SrfjmtnS, ber —, feS, palavre, f. pl ;
-fer, ber—, S, palavragiu, m. fdjmufeit, a flecari.
Sd)muij, ber —, eS, necurăţenie, /. dudău, n. murdărie, clisă, ordură, /; —erei, bie—, ţigănire,/; — ftnf, ber —, (e)S, —e, om murdar, m ; —fled, ber —, s, —e, soaie, /; — icjfeit, bie —, murdărie; sîcăitură, /; —titel, ber , S, titlul (intern al unei cărţi), m.
fdpttulpen, a mînji; ftd) —, a se calici ; —iţj, a. murdar, necurat, inios, salop, smirced; mojic, avar, ciufut; — mndjeit, a murdări, a mînji: — eîlicben, vorbe murdare. ©d)ttabcl, ber —, S, ©djnabel, cioc, ţiu, plisc, clonţ, n. cloanţă, f; rostru, m ; er ipridjt trie ibm ber —getrmdjfen ift, vorbeşte cum îl taie capul ; halt beri —, ţîne-ţi fleanca; bas ift riidjt fiir beinen — gett>ad)fen, asta nui de nasul tău; —tier, bas —, (e)§, —e, (zool) ornitornic, m.
fd)«ăbelit, ftd) —, a se ciuguli. Sd)ttad, ber —, s, neghiobie, /. fdptatfett, a flecări.
©djnabefţiubfel, baS —, s, strigătură (la horă), /.
«dptafe, bie —, —n, (zool.) ţînţar, posnă, /; — ttmadjer, ber—, S, posnaş, m.
friptaftfd), a. posnaş, glumeţ, hasliu. Stt)itii(ld,icu, bas—, s, cătărâmuţă,/. Sdjttalle, bie—, it, cataramă, pafta, /; —nborn, ber—, (e)s, —e, limba cataramei, ./'.
fd)italicit, a încătărămă, a încinge, fdjttaljett, a pleoscăi ; a pocni, a plesni (din buze), fdptappeit, a hăpăi.
3cf|naţ>ţi=er, ber —, S, hăpăitor, m. hapcă, /; —feber, bie —, -............rt, re-
sort, n. coardă, /; — baljn, ber— , S, —()df)tte, hoţ de codru, şena-pan, nr, —tneffer, baS —, S, briceag, n ; —jad, ber—, (e)S, —fade, straiţă, /; —fd)ilbft8te, bie—, —n, (zool) trionix, m.
Sd)itiîppcr, ber —, s, lancetă, f. Sd)tt»i)=S, ber—, feS, Sdjnapje, rachiu, basamac, n : —6ruber, ber —, s, —briiber, beţivan, m.
3d)ttai>sd)eit, bas —, S, păhărel de rachiu, n.
fdjttaţtfett, a bea rachiu, ftfptardjett, a sforăi.
©dptardpen, baS —, S, sforăire, sfo-răeală, /; —er, ber —, S, horâilă, fornâilă, f.
3d|ltar=broffeI, bie - , —n, (zool.) cocoşat-, m; —e, bie—, —n, scîrţăi-toare, huruitoare,/; er, ber—, s, fleac (de om), n ;	—fieufdjrede,
bie —, —n, (zool.) acridă, f. cur-culez. m\ —ttterf, baS—, (e)§, —e, huruitoare (toacă), /. fdittarrctt, a vorbi sforăind; aburul. Sd)«atter=er, ber—, S, flecar, m\ —n, baS —, S, gîga-gîga, /. fdptattertt, agîgăi, agîscăî; a străn-căni: a băltăcăi.
frfptaitbett, (fdjnaubte, fdjttob, fdjrto&e, gejdmaubt ober gefd)Jtoben, fd)ttaub(e), a fornăî: a sforăi ; nor gorn —, a crepă de năcaz; 8tad)e —, a fi cătrănit; fid) —, a-şi suflă nasul, frifnattfeii, a otihni, a gîfăi. ©d)itauj=bart, ber —, (e)S, —bane, mustaţă, /; —e, bie —, —n, bot, rît, n. gură, mordă, /. fdptauţett, a curăţa mucul ; fid) —, a-şi suflă nasul.
©dittede, bie —, —n, melc, culbec, bourel, /»; volută,/; —ngattg, ber —, (e)S, —gange, pas de melc;
ftfinetfeitformifl
508
Srfjnitt
alee culbecată, — ngeţauie, bas —, 8, casa melcului, / ; — nflee, Ser—, 8, (bot.) vişdeiu, m; —linie, bie —, —n, spirală, /; — itpojî, bte —, trenul melcilor, n. fdpierfeiiformig, a. spiral, culbecat. ®d)nee, ber —, 8, zăpadă, nea, /, omăt, m ; — Dom ©t, spumă de ouă, /; gebiSrrrer —, stole fripte; —aminer, bic—, —n, (zool.) presură sură,/; — baţn, bie—, — en, pîrtie, /; —ball, ber 8, —en, bulgăre de zăpadă, (bot.) dîrmoz, m; — flocfe, bie—, —n, fulg de zăpadă, m: —gaiţă, bie —, —ganţe, (zool.) călifar, m ; —gepber, ba8 —, 8, viscol, n ; —glbcfdjen, ba» —, 3, (bot.) ghiocel, n; —baufen, ber —, 8, troian, n ; — Şufm, bas —, 8, —î)itl)iter, (zool.) găinuşă, / ; — foţiţje, bie—, —n, pisc troienit,/»; laroiite, j. Sawine; —ntaffe, bie -, —n, noian, m; — fdpil), ber —, S, —e, varzob,m; —meţe, bie-, —n, troienire, / ; —Weber, bus —, 8, sloată, lapoviţă, /. fdpieeig, a. troenit, cu zăpadă, Sdptetb, ber —, 8, energie, poftă, /. ©rtpteibe, bie —, tăiş, ascuţiş, n ; bie <Baă)t ftef)t auf bas SKcţferS —, treaba a ajuns la adică. fdjnei=ben, (fdpiitt, fdjnitte, gefdjniiten, îdjneib(e), a tăia; in ipolj —ben, a xilografâ ; ©efidjter —ben, a se schimonosi; tn8 £>er§ —ben, a sfăşiă inimă; fidj —ben, a se tăia, a se înşelă; —benb, a. ascuţit, tăios; răsbitor, sfăşiător; —bern, a croitori; -big, a. ascuţit, ager, energic.
©d)tteiber, ber—, 3, tăietor; croitor, m; —ei, bie —, croitorie, /; —in, bie—, —neit, croitoreasă, f. Srtjneibcgafiu, ber—, 8, — jafjne, dinte inciziv.
fdjiteien, a ninge.
©dpteife, bie—, — n, laţ, n ; cărare ţin pădure), /.
frtjueiten, a tăiă pomii de uscături. fd)ndt, a. iute, celer, rapid ; expeditiv : mad) —, grăbeşte-te! —, atlv. repede, curînd, de grabă. ®dptcf(=bote, ber —, — n, ştafetă, f: —faţrer, bicicletist, m; —er, bie—,
(pl) tricocee, /. pl; — galgeit, ber —, 8, hîţâitoare,/; — igfeit, bie—, celeritate, iuţeală, repejune, /; —{raft, bie —, elasticitate, /; — lâufer, ber - , 8, paiciu, m: — ţoft, bte —, —en, diligentă. /; — pveffe, bie —, —n, maşină tipografică, f: —fdjret&efunft, bte —, stenografie, /; —fdjretber, ber —, 8, stenograf, m; —mage, bie —, —it, cîntar. n. staderă, /; —jug, ber—, S, -juge, tren accelerat, tren de mare viteză, n.
fd|itel(e», a aieptâ; a înşelă; — i. f, a sări, a răsăltă.
Sd)iteţife, bie —, —n, sitar, m. be-caţă, /; bulevardistă, /; — nbrecî, ber —, 8, măruntaele becaţei, f. pl\ — nftridi, ber—, 8, —e, pasajul becaţelor, n.
Sdjneţpc, bie—, - n, plisc, n; —n= lei6, ber —, (e)8, talie în plisc, /. fdjiteugeit, a tăiă mucul lumînărei;
fief) —, a-şi suflă nasul, ©rfpurfţdjnncf, ber—, 8, fleacuri, /. pl. fd)itieben, f. fdjnauben. fdjitiegeln, a dichisi.
©dpiipfe!, ber —, S, crîmpiţă, cio-pîrtă, /. petecuţ, n. fd)ittpf=eln, a ciopîrti; —en, a bu-zunări.
©d)itiţf)d)eu, bas —, 8, ploscăitură, sfîrlă, /; jbm ein — fdjlagen, a da cuiva tiflă; a luă pe cineva peste picior.
©djniţţcldieit, ba» —, 8, petecuţ, n. ţd)ttiţ)pcitf a pocni din degete. fd)ttipptfd), a ţifnos, îngîmfat. fd)ttitt, f. îdjneibett.
©djnitt, ber —, (e)8, —e, tăiere, tă-iătură; inciziune; croeală, /. fason, »; felie, strujea, /; seceriş, n. dungă (a cărţilor),/; — bei etroaS mactien, a se alege cu ceva; —botine, bte — , — n, (bot.) fasole verde, /; — d)en, baS—, 8, felioară, /; —e, bie —, —n, felie, strujea, / ; —er, ber —, S, seceritor, m ; —erin, bie —, —nen, seceritoare, /; —etloţn, ber—, 8, — ISţne, plata pentru secerit, f; —ţdnbter, ber —, S, bogasier, lipscan, m ; — fjanbhmg, bie —, —en, bogaserie, lipscănie,/; —laud), ber —, 8,

frfjofcl
(bot.) hajmă, f; fleiiter — (aud), almă, /; —linie, bie —, —n, secantă,/; —nteffer, bas — , S, cosor, ;	»; —tn'are, Bie —, —en, marfă de
lipscănie, /: —nntnbe, bie —, —n, i rană din tăietură, /.
Sdptitţ, bec —, (e)S, —e, ciopîrtă; ţ felie, / ; — battf, bie —, —bânfe, l cioplitoare,/'; —d)en, bas —, S, f ciopîrtă; feliuţă,/; — el, crîmpiţâ. /; SMener —el, şniţel. «; — elei, bie —er, cioplitură,/; —er, ber -, S, cioplitor, sculptor, m ; eroare, boacănă,/'; -erei, f. — luerf; — nteffer, bas -, S, cuţitoae, (	/; —toerf, ba§ —, S, ciopleală,
( sculptură, /.
î Ml'''" >eln, a ciopli, a ciocărti a cio-| pîrti; —en, a ciopli, a, sculpta ;
—ern, a face o boacănă.
1 fdgtob, fd)nbbe, f. fdjttauben.
| fdjnobern, j. fd)nubpent. f ftf)nobbertg, a. efrontat, obrasnic.
!■ fdgtobe, o. deşert, frivol; jb. — be= :	fjanbeln, a trată pe cineva cu
f dispreţ; —r Itnbarif, ingratitudine ţ revoltantă, /; unt —S <$elb, pen-; tru banii dracului; unt — n Soţn, pentru o mizerie de simbrie.
1 ©dgidbiflfeit, bie —, dispreţ, n. frivolitate, /'.
; fdptopţtcnt, f. fdntuţpern.
Sd)novfcl, ber —, S, croşetă; întor-tochietură (a literilor); grifă, parafă, ./'.
fdptorfelit, a întortochiâ. frtptorreit, a cerşitorî, a vagabondă.
■ ©dpiorrcr, ber—, S, vagabond, m.
©dptucfe, bie—, —tt, oaie de câmpie,/.
, fdjniiffeln, a smorcăî, a muşlui; a adurmecâ; a fonfăi.
©d)iiufflcr, ber —, s, muşlea, /; a-durmecător, scotorositor ; fon-folog, rn.
©djnuUer, ber —, S, sugă. /. i fd)nuţif=en, a priză, a trage tabac pe nas; — ig, a. Introhnat; gutunăios ©d)ltupf=en, ber —, §, guturaiu, n, troahnă, /'; —ficber, bas —' S, influenţă, /; —er, ber —, S, prizor, m; —tabaf, ber —, S, —e, tabac (de nas), m ; —tabafsbofe, bie —, —n, tabachieră. /; —tudj, baS —,
s, — tiidjer, măramă, năframă, basma, batistă, /.
Sdptuppe, bie —, —n, muc ars (de
luminare), m- eS ift mir —, habar n’am.
îd|itupperii, a mirosi, a muşlui, a adurmecâ.
Sdptur, bie —, ©djnitre, noră,/; —, bie—, Sdjniire unb ©cţnitren, sfoară, baieră,/. găitan, şnur. colan; şirag, n. salbă (de mărgăritar), /; iradj ber — jieţen, a trage o linie cu funia; non ber - - jeţren, a-şi mînca capitalul; liber bie — ţauett, a comite excesuri.
©dpuit/anb, bas —, (e)S, —banber, ţarc, n. baieră. /. brăcii, /. pl ; —boben, ber —, s, podul teatrului, n ; —Bruft, bie —, — trufie, corset, spăticel, n\ —d)en, bas—, §, sforicică, cordeluţă; etraaS am —d)ett ba6en, a şti ca pe degete; jb ant —c£)en ţabert, a duce pe cineva după plac ; eS geţt am — djen, merge strună; —laţ, ber—, e§, —e, pieptar, n; —leib, ber —, (e)§, —e, spăticel, corset, corsaj, n; —Iod), bas —, (e)s, —IBdjer, bortiţă (la corset), /; —nabel, bie —, — n, undrea,/; —fdţjuf), ber—, (e)S, —e, ghete cu şiret, f.pl; — fentei, bas —, S, undrea, /'; — ftiefet, ber —, S, botină, /.
fdpiiicett, a strînge; a îmbrăcinâ, a legă cu sfoară, a îngurge (ghete).
fd)uur=gerabe, a. drept, direct, după sfoară; —ftrad», adv. otova, dea-dreptul, aţă, întins, glonţ.
©d)!turr=bart, ber —, (e)S, borte, mustaţă, /.
fdjiiurrfidrtig, a. mustăcios.
Sdjuurr=e, bie —, —n, scîrţăitoare ; trancotă; snoavă, posnă, / ; — pfeifferet, bie —, —en, posnă, /. fleacuri, /. pl.
fd)iturr=en, a sfîrăî, a toarce (pisica); —ig, a. posnaş.
fd)ob, icfjobe, f. fcţieben.
Sdjobcr, ber —, S, stog, n. clae, gireadă, /.
fdjobetit, a. a clăi, a pune în gireadă.
Sd)otf, ber -, S, —e, şoc (5 duzine = 60 bucăţi), m.
fdjofel, —ig, a. meschiu, calicos.
©tfioffe
510
©d)oritftein
3ri)dffe, ber —, n, —tt, judecător ; jurat, m; —nrţeridjt, bag- , g, —c, curtea cu juraţi, /.
©d)ofoIabc, bie —, ciocoladă, /.
©djolar, ber —, eu, —cu, şcolar, olev, m.
fd)olten, a plescăi.
©tf)oUe, bie—, —it, glie,./', bulgăre, m. glebă, /. (zool.) plătită, /; an ber —e fleben, a fi legat de glie.
3rf|dllfraut, bag —, g, (bot.) nige-lariţă, /.
fdjolte’ f. ‘jd)elten.
fd)nn, adv. deja; — gut, bine, bine ; —tmeber, adv. iarăş; —lange, încă de mult; — ber Stame, chiar numele.
frljon, (jdjiSner, fdjBnft), a. frumos; — adr. bine; am înţeles; en ®ani, foarte mulţămesc; —tun, a flirta; a măguli; er lajjt bid) — griijjen, îţi trimite multă sănătate ; id) bitte —, placă-ţi '. binevoiţi ’. vă rog ; cincg — e’it 2Jlorgen8, într’o bună dimineaţă; - c Sitnfie, arte liberale, /. pl.
©djfln=bntd, ber —, (c)§, tiparavers, n: —e, bas —, —U, frumos, m ; —farber, ber —, §, boiangiu, m ; —geifi, ber —, eg, —er, beletrist, m; —geijterei, bie—, beletristică,/; —fieit, bie—, frumseţe. /; — lieits-geţitţl, bag —, §, —e, simţ estetic, •»; — fjeitgmittel, bas — , s, cosmetic, n; —fjeitspflaftercŞen, bag—, g, benghiu, n. murvă, /: — fjeits= finit, ber —, (e)g, simţ estetic, n\ — liebdjen, bag —, g, puicuţă,/; —tebner, ber—, §, orator liric, m; —fdjreibefunft, bie —, — fiinfte, caligrafie, /; — fcfjreiber, ber —, g, caligraf, m: —uter, ber —, g, măgulitor, linguşitor; curtizan, m ; —tuerei, bie —, —ett, gudulirc, linguşire, /.
frijoitcit, a cruţă, a menaja; fid) —, a se cruţă, a se menaja.
©dpnier, ber —, g, buton (în tocul ghetelor), »; gooletă, /.
©djoituutg, bie—,	-eu, cruţare, me-
najare; pepinerie silvică, /; — jett, bie —, sezon de opreală (a vînătoarei), n.
fdjomttigSdog, a. fără cruţare, ne-
milos; —Poli, a. plin de cruţare, delicat.
©d)opf, ber —, e§, ©djiipfc, chică, f. moţ, ţuluc, tupeu; smoc, ciuf, n. cocuţă, căciulie, /; (prov.) fnfj faŞrett ben —, befalte ben jjfopf, barba lasă să se ducă,, capul să trăiască; er nintmt bag OSlilcf Beint —, ţîne norocul de păr; bie ®e= legenţett betut — neţmen, a se profită de ocaziune; —lerdje, bie —, — n, ciocîrlie moţată, /; — pilj, ber —, e-3, (bot.) popenchi, m. pl. ©rf)opf=brunnen, ber — g, puţ, n ; —ettner, ber s, găleată, ./'; —er, ber —, g, puizator; creator, procreator, ziditor, plăsmuitor; —er= geift, ber —, eg, —er, geniu creator, m; — erfraft, bie—, forţă crea-trice, /; —gelte, bie —, —tt, găleată,/; —faune, bie—, —u, cană, /; — felie, bie—, —n, căuc, m; — IBffel, ber—, g, polonic, găvan, n; —rab, bag —, (e)g, —raber, roată cu cupe, / ; — ung, bie —, —ett, creaţiune; lume. /. univers, n ; —tned, bag (e)g, —e, maşină idraulică,
frfjopf=en, a puiză; a procrea; 28 a [= ier —, a scoate apă; îttem —, a respiră; ÎDlut —, a prinde curaj; îltgtvoţn —, a bănui; —erifcf), a. productiv, creativ.
3d)opfett, ber—, g, 6d)Bpfen, şopron, n. ©d)Oppd)tu, bag —, g, şopină, /. ©djiippe, ber —n, —n, judecător ; jurat, m; -geridjt, bas —, c-, — e,' curte cu juraţi, /.
©djoppen, ber —, 8, şopină, felcuţă, halbă (= Vs litru), f. ftfjoppemtietfe, adv. cu şopină. 3ri)op=s, ber —, jeg, —fe, berbece bătut, batal; nătărău, m; —feule, bie —, —n, but, gigou, n. fdjor, fd)5re, {. fd)eren.
©djotf, ber—, (e)g, scoarţă do bube, /. coji, m. pl; —bilbung, bie —, scarificare, /. frfjorfig, a. cojos, scorţos.
Sd)orl, ber—, 8, (min.) turmaluiă,/. Sd)orfentorfe, bag—, 8, vin cu borviz, mişmaş, n.
©djorufletn, ber—, 8, —e, coş, cămin,
511
©tfţrerf
fdjSffc
urloiu, n; — feger, ber—, g, coşar.
■ urluier, fumist, m. frtjoffe, ţ. fdjiefeen
fdjoţfen, a da în spic, a plăti em-baticul.
©djoffcr, ber —, g, perceptor, m.
)■ fâtefeen.
@d)0=fj, ber —, ffeS, — ffe, mlădiţă,/.
vlăstar, n; impozit, tribut, n; — rebe, bic —, —it, butaş (de viţă), m; —, ber —, e§, ©djbjje, sîn, »; pulpană, poală,/, foi (ale fustei), /. pi ; bie Şftnbe in ben — legen, a sta cu mînile în sîn ; — ţunb, ber eg, —e, căţăluş favorit, m; —tinb, bag —, eg, — er, copil favorit, puiul mamei, m. fd)ofş=en, a împuiă; a contribui; — fret, a. fără mlădiţe ; scutit de contribuţiuni ; -ţflidjtig, a. tributar.
©djofhiitg, ber —, g, —e, mlădiţă,/. vlăstar, n. loază, ./'. copilei, m ; —e treiben, a împuiă-6d)<itd)cit, bag —, e, siliculă, /. ©d)»te, bie—, păstae, teacă, hoaspă, silică, coajă, /; posnaş. m; funie de vîntrele, —nflee, ber —, §, (bot.) ghizdeiu cu patru muchi, m; —nnteiberidi, ber —, g, (pot.) răs-cogea, f.
fdţotig, a. hospos, silicos. păstăios. ©djotî, ber —, eg, —eit, primes (în corăbii), n.
©djotter, ber—, g, pietriş, grundiş, prund, m.
fdjottcrn, a aşterne cu pietriş, a prundul.
fdjraffiereit, a sgrafâ.
©tfţrafţierung, bie—, —en, sgrafare,/. fdiriig, a. pieziş, oblic, diagonal, transversal; cursiv (literă); —en, a tăia pieziş, a teşi.
Sd)rdg=e, bic	—fţett, bie —, obli-
citate, diagonală, f ; —maţ), ba-3 —, eg, unghiară flexibilă, /. ©djrageit, ber —, g, tarabă; scărigă, şeriglă, /.
fdţraf, idţrafe, f. fdţrecfen.
©tfjritm, ber —, g, Sdţrânte, crepă-tură (de rocă); potecă (tăiată în stânci), f.
©djramme, bie —, —n, sdrelitură,/. fd)rantm=en, a sdrelî; — ig, a. sdreliat.
©djrmif, ber—, (e)«, ©djriinfe, alraar, armar, dulap, chivot, «•
©dţraitfe, bie —, —n, îngrăditură, bară, barieră,./', barou, n. incintă; arenă, /. limit; fitr jb in bie —n trcten, a se întrepune pentru cineva: jb in bie —n lueifen, a tăia cuiva de unghişoară; in —n fţul= ten, a ţinea în frîu; in —n fefeen, a restrînge.
fdjrâitfen, a încrucişa, a îngrădi ; cine ©iige a încresta dinţii ferestrăului.
fdjranfenlug, a. nemărginit, neîn-frînat.
Sdţraiine, bie —, —n, bancă simplă.
/. obor, n. fdpattb, j. fdţrinben.
©dţran.p ber - , en, —en, curtean, m.
cioclovină, /. fdjraitjeitljaft, a. josnic.
Srijraţye, bie —, —n, râzătoare, /. fdjraţiţjeit, a rade.
Sdţraţjţel, bag —, răzăituri, f. pl. ©dţratt, ber - , eg, —e, gnom. mo-roiu. m. iazmă, f.
©djraub=e, bie —, —n, şurup, m ; butuci (de schingiuire), m. pl ; —enbofţrer, ber—, s, burghiu, sfre-del, n; — eitbreber, ber—, g, checiu, n; — engetntnbe, bag —, g, spiră,/; —enmutter, bie—, mătiţă, tîrşie,/; - enrab, bag—, (e)g, —raber, elice, m; —enjdjlitjfet, ber —, g, checiu, n; —erei, bie —, —en, bătaie de joc,/; — enjieţer, ber —, §, checiu, m. şurupelniţă,/; -enjnunge, bie —, —tt, încleştat-, m ; —ftocf, ber —, (e)g, —îtode, minghinea,/. fcfjraubctt, (jdjraubte, geţcţţraubt neraltet; fdţrob, idţrobe, geldţtoben), a şurupâ; a strîuge; a luă (pe cineva) peste picior: geţdţruubteg SBefen, purtare compasată; gejdjraubter ©tijl, stil bombastic.
©djrecf, ber —, g, spaimă, /; in — jagcn, a terifiâ; —bilb, bag—, (e)g, —er, mătăhală, /. popîndău, n ; —en, ber —, g, spaimă, frică, teroare,/; —ngfţjtem, bag — , -S, —e, terorism, n; — gefpenjt, j. —bilb ; —ţafttgfeit, bie —, timiditate. /; —lidţfeit, bie—, grozăvenie, oroare, atrocitate, / ; —ni«g, bag —,
frfjrerftiar
512
©tfjrift
ffe8, —ffe, oroare, spaimă, groază, /; —fd»u=6, ber —, f{e§, — fcpffe, puşcătură de alarmă ; alarmă falsă, /; — loort, bas —, (e)8, —e, amerinţare, /.
fd)rerf»bar, a. sperios, fricos ; —ett, (fdjredft, fdjredt, fdjrcclte, geţcfjrecft, i'djretf(e), a speria, a înspăimîntă, a teri fia; — i f. (fdjridft, fc£)ricft, fdjraf, fdjriife, gefdjroden, fdţricf), a se speria; a tresări; - eti8lo§, a. nefricos; —îjaft, a. sperios, fricos, timid; —lidj, a. teribil, oribil, grozav, îngrozitor, epuvantabil, formidabil, cumplit, atroce.
Sdtrci, bcr —, 8, —e, strigăt, ţipet, răcnet, ».
£rf)reili=nrt, bte — -ett, stil, »; ortografie, /; —bebarf, bcr —, S, furnituri de scris, /. pl; — bud), bat , (e)8, -bitdjer, caiet,»; —en, bat —, 8, scris, n ; epistolă, /; —er, ber —, 8, scriitor, grefier, diac, m; —erei, bie—, —en, scris, »; mînjitură; —feher, bie —, - tt, condeiu, »; —fefiler, ber —, 8, e-roare de ortografie ; eroare din scris (lapsus calacui),/; —gebitfjr, bie—, —en, taxă pentru scris,/; —fieft, bas —, (e)§, —e, caiet, n ; —fratnpf, ber —, (e)8, —frâittţtfe, spasm, n ; — tttaţtţte, bie —, —rt, portofoliu,»; servietă, /; —inate» rialten, bie —, (pl.) furnituri de scris, /. -pl-; - tnatertalienfantlung, bte—, en, papetărie,/; —meifter, ber —, 8, profesor de caligrafie, m; —ţiuit, ber — , 8, —e, pupitru, scriitor, m\ — fdjriît, bie litere de caligrafie, /. pl ; —fcfptle, bie —, —n, şcoală de caligrafie, / ; — ftube, bte —, —n, cantor, biurou, n; —ftunbe, bte —, —n, lecţiune de caligrafie, f; — judjt, bte —, scriptomanie, /; — iiid)ttge, ber —, n, —n, scriptoman, t» ; —ţaţei, bie —, —n, tăbliţă (de scris), / ;, —-tifd), ber —, e8, —e, biurou, »-scriitor, «. masă de scris, /; — mut, bie —, scriptomanie, /; — jeug, bat —, 8, —e, furnituri de scris, /. pl.
fdţreib=en, (fdjrieb, fdjriebe, gefdţrieben, fd)rei6(e), a scrie; S8iic£)er —, a face
cărţi; gttt—, a scrie bine; a trece în credit, a credită (în registru); ftd) etffiaS fjittier bte Cfjrett —, a luă aminte: eine fdţiine §anb —, a avea scriitură frumoasă ; ţid) —, mic fdjreibft bu biet)? init x ober cs? cum îţi scrii numele cu x - sau cu cs ? ftd) rrtitbe —, a se osteni scriind ; —funbig, «. sig-nandar.
friţreicit, (fdjric, fdjrie(e), gefdţrie(e)n, fd)rei(e), a strigă; a ţipă, a vocifera, a răcni, a ui; a gîlgăi, a sbioră ; a boncălul (cerbul); a face gură; aut balletit »alfe —, a ţipa cît îi ia gura ;	- b, a. stri-
gător, gălagitor; revoltător (despre o nedreptate); disparat (despre culori).
od)rei=ett, bat —, 8, strigare, vociferare,/; —er, ber—, 8, strigător, gălăgitor; —fyat-8, ber- ,fet, — J)Ctlfe, strigaciu, copil plîngătareţ, m. Strein, ber —, (e)S, —e, ţ. ©djrattf; —er, măsar, tîmplar, ebenist, m; —erei, tîmplărie,/. fdjreinern, a tîmplări. frfjreiten, i. f. (jdţritt, fcfjritte, gefdjrit* ten, fd)reit(e), a păşi, a călca, a ■ merge; junt SBcrfe —, a se apucă de lucru.
Scfţrctt.5, ber— ,et, hîrtie sugătoare,/, fdjritfft, fdirtcft, f. fdjrucfen. ftfirte, f. fdjreien. fdţriefi, f. îcţreiben.
S(f)riff, bte —, —en, scriere, scrisoare, /; scris, n. scriptură; scriitură, /; condeiu, n ; hîrtie, carte, /'; document, memoriu; literă, caracteră (de tipar),/; fd)iSne —, condeiu frumos; eine — auf= fejşett, a face un concept; a scrie o reclamaţiune ; bie fieilige —, sfînta scriptură, /; — art, bie —, —en, caracteră (de literă), /; — autleger, ber —, 8, exeget, m; — autlegung. bie—, —en, exegeză,/; —ftifjrer, ber —, 8, actuar, secretar. ?»; — gelefjrte, ber —, n, —rt, cărturar, m ; —giejjer, ber —, 8, turnător de litere, m ; — gie&erei, bte —, —en, fondărie de litere,/; —faften, ber —, t, — fafiert, cassă, caşte, /; — fegel, ber —, 8, corpul,
f^riftlid)
513
©it)iitţtcnt|eit
(literei tipografice), n: —probe, bte —, —n, mostră de litere, /; —[eter, ber , 8, zeţar, culegător, compozitor tipograf, m; — jpracpe, bie —, stil literar, n ; —fteHe, bie —, —n, pasaj (din biblie), «; — •' ftetfer, ber —, 8, autor, scriitor, literat, literator, »«; —ftetlerei, bie —, —en, profesiune de literat,/; scrieri, f. pl; —ftetlerberein, ber—, 8, —e, cenaclu, n; —jind, bas —, (e)S, — e, act, document,»; —ber= fălfdjer, ber —, 8, plastograf, m ; - loecbffl, ber—, 8, corespondinţă, /'. schimb de acte, »; —toerî, ba8 —, (e)8, - -e, op, n. operă, carte, /; —geidten, bal —, 8, caracteră, /; —jug, ber —, 8, — jitge, scriitură ; (conformaţiunea literelor scrise); parafa, /; idj lenne biefe -gixge, cunosc această scriitură.
, frfjriftdid), a. înscris ; —ftellern, a ;	scrie, a face literatură; — fteHerifd),
l	a, literar.
\ l'cbritt, a. strident; —en, a ţiul.
| fdjriitben, i. f. (fdjrunb, fcţiriinbe, ge= fdjrtntben, icf)rinb(e), a crepâ. a •- plesni, a se sfăşiâ în două.
' Sdirippe, bte —, —rt, franzelă, f.
; fdţrttt, f. idjreiten.
1 - <5cf)ritt, ber —, (e)S, — e, pas, m ; alură, /; umblet, demers, n. acţiune; —gctrtger, ber—, 8, cal um-| blător la pas. m; — jăţter, ber —, :	8, pedometru, n.
■	fd)ritttoeife, adv. pas cu pas, treptat, i fdjrob, f. fcfjraitben.
■	©djrobet, ber —, 8, netezitoare (la f postovari), /.
|	o. aspru; aprig,	brusc.
| ®cf|rofff)eit, bie —, asperitate, brus-I	clieţă, /.
|	fdjropfcn, a sbănţui, a	scarificâ,	a
i	scrijeli, a hărăcsi.
| Sd)ropf=en, baS —, 8, scarificare, | şbănţuire,/; —etfert, ba8 —, 8, { scariflcator; m; —fopf, ber —, e8, 1	—fbpfe, sbancă, ventuză, moxă,/.
î Sdjrot, ber —, (e)8, —e, urlueală, | frecătură, crupe,/; şiret,». alică, i	titru (la metal) ; ein SHanrt oort
\	oltem — unb fforn, bărbat de viţă
l vechie,»»; ©tlberbon 12 —, argint | de 12 probe ; —beutel, ber —, 8,
| Alexi Th. Dicţionar germ.>rom.
sac de alice, m ; — brot, ba8 —, pline de crupe,/; —e, bie—, —n, tărăboanţă, / ; —giefjerei, bie —, —en, fabrică de alico, f; —pobel, ber —, 8, rindea,/; —forn, ba8—, 8, —forner, alică, /; grîu urluit, n; leiter, bie—, —n, tărăboanţă, /; — meftl, ba8 —, 8, ferecătură, /; -miiţte, bie—, —n, moară de urluit, /; — (tifle, bie —, —ît, fe-restrău mare, n; — feil, ba8 , 8, —e, pălămar, m ; — ttmge, bie —, —tt, cumpănă, nivelă, /. ftfjroten, a uri ui, a răşuî ; in ben Seller , a coborî în pivniţă, a cantină.
Scljrdtcr, ber —, 8, tărăbontar, în-cantinator, m. fdjrubbeit, a frecă.
<3djrnbb=er, ber —, 8, mătură, /; — ţobet, ber —, 8, rindea, /. odjrulle, bie —, —n, pantazie, f. pandalii, toane, /. pl. capriciu, n; marotă, /.
fdinimpettg, o. sbîrcit, încreţit, fdjruntţfeit, a se sbîrci, a se strînge, —ig, a. sbîrcit, îngruzit. îdjruttb, fdjrttnbe, ţ. jdjrtnben. 3(f)ruitbe, bie —,	-n, crepătură (a
pielei, etc.), /.
fd)ruttb=en, i. f. a se crepâ; —ig, a. crepat.
3d)ub, ber —, (e)8, Sdjiibe, aruncătură, împinsătură; îmbrîncitură; promoţiune,/; transport,», con-voianţă poliţienească, /; punere (a pîinei în cuptor); dătătură (în popice), /; — bledj, baS —, 8, —e, placă. /; — fad), ba8 —, (e)8, — facţer, sertar, n; — fenfter, bas —, 8, oblon, n; —fjacf, ber —, 8, —e, calic, mişel, n ; —farren, ber —, 8, roabă, /; — faften, ber —, 8, — ffiften, săltar, «; — Ictbdjen, ba8 —, 8; —laben, ber—, —laben, lacriţă, /; — pa^, ber —, fle8, — pfiffe, pa-savant de convoianţă, f; — riegel, ber —, 8, zăvor, n; —jact, ber —, (e)8, —fade, straiţă, /.
S^iibtittg, ber—, 8, —e, convoiat, m. fdjiicţtern, a. sfiicios, timid, ruşinos; — iein, a se sfii.
$cfiud)ternl)cit, bie —, sfleală, sfiiciune, /.
33
514
S(t)u(B

ftfiuf, jdjiife, ţ. jdjaţfen.
®(f|uft, ber —, (ejs, — e, mişel, m ; —iflfett, bie —, mişelie. /.
fdjuftifl, a. mişel, mizerabil.
Sdjuf), ber—, g, —e, papuc, călţun, m. gheată, botină; urmă (măsură); einjeiner —, stingher, m ; bie —e anjteljen, a se încălţâ; bie —e augjieţen, a se descălţă ; auf ctgeiten — eit fteţen, a fi de capul său; (pror.) jeber meif; am beften, mo tţn ber — briicft, flecare ştie, unde-1 strînge opinca ; ba britcEt
if)ti ber asta-i i-e focul; ctmag anbern, in bie —e fcbtcben, a pune vina pe alt; —abfaţ, ber —, eg,
—	fâ|e, călcîiu, toc, n ; — atjle, bie —, —n, sulă, /; flicfer, ber —, g, cîrpaciu, potlogar, m- —laben, ber g, magazin de încălţăminte, n; —leiften, ber —, g, calapod, calup, n; — mad)er, ber —, g, cis-mar, ciobotar, cavaf, cordonier, călţunar, m ; — madjerpnft, bie—,
-	jiinfte, isnavul cavafilor, «; maţi, ba§ —, eggţ*ţe, măsuţşltlpi-ciorului, / ; —puţer, ber —, g, văcsuitor, »; —riemen, ber —, g, nojiţă, curea, /; —jofjie, bie —, —n, talpă, f ; —mare, bie —, — merf, bag —, g, încălţăminte, / ; —micf)[e, bie —, vacs.’w ; —ţeug, bag —, (e)g, încălţăminte, /; — jmede, bie —, —n, ţintişoară. /.
©dţuţu, ber—, g, —e, (zool.) buhă,/.
©d|iil=amt, bag —, amteg, —fintter, autoritate şcolară; funcţiune didactică, /; —anftait, bie —, —en, şcoală,./', colegiu,»; —beţbtbe, bie —, —n, autoritate şcolastică, /; — bejud), ber —, (e)g, —e, frecventarea şcolei, /; — bilbuttg, bie —, — en, cultură şcolară, / ; —-bube, ber —, n, —u, şcolar, elev, m ; —buci), bag —, (e)§, —biidjcr, carte didactică,/; —biener, ber , g, pedel, m; —e, bie—, —n, şcoală; clasă,/; metod,»; manej,»; fjolje —e, universitate, / ; — lateinifcţe —e, liceu, colegiu, gimnaziu, « ; aug ber — fdjroaţşen, a divulgă secretele oficiului; bie—e fcfyroiiiijen, a ocoli şcoala; —e mn<f)en, a da direcţiunea (în ale artelor şi ale
literaturei); —ferien, bie —, —n, (pi.) vacanţe şcolare, f. pl : — fudM, ber—, ieg, — fitcEjfe, pedant, m\ — fudjferei, bie—, —en, pedanterie, ./'; —gelb, bag —, (e)g, —er, didactru, n ; —gelcţrte, ber —, n, —n, doct, m; —jugenb, bie —, tineretul şcolar, »; —junge, ber - , u, —it, şcolar, elev, m; -famerab, ber —, en, —en, conşcolar, m; — fhtb, bag—,(e)g, —er, şcolar, elev, j»; — flaffe, bie —, —n, clasă,/; —tester, ber —, §, învăţător, institutor, docinte, m; —leţrerfemb nar, bag—, g, — e, şcoală normală, /; —mann, ber —, (e)g, —tiuinner, pedagog, m; -tnappe, bie—, — n, ghiozdan, »; —meifter, ber —, g, învăţător, institutor, docinte, m--pifcrb, bag —, (e)g, — e, cal de manej, m; —plan, ber —, (e)g, — plane, plan de studiu, »; —pro= gramm, ba§ —, (e)g, —e, almanac şcolar, «; —prufnng, bie —, — en, examen, «; —rat, ber —, (e)§, — rdte, consiliul de instrucţiune, ». membru al consiliului de instrucţiune. rn- —ţattel, ber—, g, —fottet, şea de manej, /; — jtaub, ber —, (e)g, oboselile învăţământului, r. pl] — ftrafe, bie—, —n, penitenţă, pedeapsă, /; —[tube, bie —, —’n, clasă, /; —ftunbe, bie—., —n, lec-ţiunc, oră, /; - tafcţe bie —, —n, ghiozdan, n ; —ton, ber —, (e)g, ton magistral; —ber[aumtii=g, bag —, ffeg, — ffe, lipsă ober absenţă şcolară, / ; — oorfieţer, ber —, g, efor, m; —roefen, bag—, g, afacerile şcolare, /. pl. instrucţiune publică,	— roifîenîdjaften, bie —,
(pl.) umanioare, f; — jucfjt, bie—, disciplină şcolară, /.
©rf)u(b, bie —, —en, datorie; vină, greşeală, culpă, culpabilitate ; cauză, /; bie — auf jb ţdjteben, a pune vina pe cineva; fief) in —en ftcrfeit, a se înglotâ in datorii; ftdj etroag JU —en fominen laffen, a se face culpabil de ceva; jbnt bie — beimeffen, a atribui cuiva vina ; —en rnacţen, a contractă datorii; —beroei=g, ber —, jeg, —fe, corpul delictului (corpus delicti), »; —
fdjulbbelaben
515
@if|ufter
brief, ber —, (e)S, —e, zapis, n. obligaţiune, /. scris, n; carte, /; —fruct),’ bag —, (e)g, — biidjer, carnet, registrtil datornicilor,n; — en= laţi, bie —, povara angajamentelor ; imensitatea datoriilor, f; —enreft, ber —, (e)g, —e, relicvat, n\ —entilgung, bie—, — eit, amortizare, /; — erliufj, ber —, ffe§, — laffe, remiziune, /; —forberung, bie —, —ert, creanţă, / ; — Ijerr, ber —, n, —n, creditor, m\ —ige, ber —, n, — n, vinovat, culpeş, culpabil, m; —ige, bag—, datorie, /; —igfeit, bie —, îndatorire, da-torinţă,/; — flage, bie —, — n, urmărire pentru plata unei datorii, /; —lente, bie —, (pi.) datornici, m; —lofigleit, bie —nevinovăţie, /; —ner, ber —, §, datornic, debitor, m; —ţ»oft, bie —, datorie, /. post ober condeiu de debet, »; —ţdjeitt, ber—, (e)g, —e; —berfdjreifrung, bie—, en, zapis, scris, n; obligaţiune, /.
fd)u(b=belaben, a. păcătos; —beroufjt,«. ros de conştiinţă; —en, a datoră, a fi dator; — en’frei, a. exempt de datorii, neîndatorat; — ig, a. dator, redevabil; culpabil, de vină; beg Sobeg —ig ţein, a merita moartea; —igft, adv. după datorinţă ; —log, a. nevinovat, cu faţa curată.
fdjufien, a deprinde, a învăţă, a dresă, a exersa; — gerecfrt, a. metodic; —ma|ig, a. şcolastic; metodic ; — meiftern, a dăscăli; — frflidjtig, a. obligat a frecventă şcoala.
©(ţiiler, ber —, §, şcolar, elev, dis-cipul, m ; —ţeitn, bag —, g, —e, alumnat, n-; —in, bie —, —nen, elevă, şcolăriţă, /.
fdjulcrfjnft, a. nedeprins; şcolăresc.
©rţulter, bie —, —n, umăr, m. şold (la cai) , n; —betn, bag—, §, —e, osul umărului, n; —blatt, bag —, (e)g, —blâtter, omoplat, n. lopăţica umărului, /; —fnocţen, ber —, g, 1. —bein.
fdjultertt, a luă la umăr ; fdjultert ! la umăr !
©djultţeiîj, ber —, en, —en, primar, şoltuz, m.
©rbulje, f. ©djuhţeijj.
Sdjummer, ber —, s, înmurgit, crepuscul, n.
fdjtntb, fcfriinbe, ţ. fdjinben.
Scf|unb, ber —, eg, lăpădătură, / ; ciuruc, n. mardâ, /; —grube, bie —r —n, gunoişte, /.
©tfrupf, ber —, eg, —e, ghiold, n. ©djupţe, bie —, —n, solz, m ; —n cuf betn Sofrf, mătreaţă, /. ©(Şiippe, bie —, — tt, lopată, f. fcfjuţjpcn, a strînge cu lopata. fdjupţ>=en, a curâţi de solzi ; a în-ghioldi ; fid) —en, a se spuzi ; —enflugelig, a. lepidopter ; —en= fbrmig, a. imbricat ; —ig, o. cu solzi, solzos.
©tftuţţttt, ber —, g, şopron, obron, n; —rourj, bie —, {bot.) murea,/, ©cfrlir, bie —, —en, tundere, t/un-sură, / ; —molie, bie —, lină de tunsură, /.
©cf|iir=eiîen, bag —, g, cocioarbă, /;
—ţafett, f. — eijen, —Iocb), bag ......,
(e)s, — IBdjer, gura cuptorului, /. frfjlircit, a aţîţă, a jerui, a sgîndări, ©rfjurf, ber—,’(e)g, ©djiirfe, sondă,/', frfjurfeit, a sondă, arîcăi; a scurmă; a sdreli, a beli.
Sdjurfttttg, bie —, —en, sondaj, n ;
sdrelitură, /. fd)iirgcit, a sîcăî. îcfyurigclit, a şicană.
Scţurfe, ber —, tt, —n, scelerat, m; —erei, bie —, —en; — nftreid), ber —, (e)s, — e, mişelie, /. frfrurfifcf), a. scelerat.
©djurj, ber —, eg, ©djiirje, otrep, n. pestelcă, /; învălitoare (de cămin), / ; —feti, bag —, (e)g, —e, otrep de piele, n ; — riemen, ber —, g, brăcinar, n.
©djiirge, bie —, —n, cătrinţă, pros-telcă. / ; şorţ, n. zavelcă, zadie, /. vălnic, opreg, n. frfjiirjcn, a sumete, a suflecă; a înnodă, a face un nod.
©dtUffel, bie —, —n, blid, castron, găvan, n. strachină, f; fel, rînd (de bucate), n; —brett, bag—, (e)g, —et, poliţă pentru vase, f. fdjuffel=tt, a se forfotă; — ig,o. stru-linbat, forfotă.
©if)ufter, ber—, Ş, cizmar, ciobotar,
33*
ţrijgftetw
516
S^uţe
cavaf, cordonier, călţunar, m ; (proc.) — Bleib bei beinem Seiften, paşte iarba care o cunoşti ; auf —§ Sîappen rcitert, a merge călare pe băţ; —labe, bie —, — n, lă-duncă, /; — meffer, bag —, g, di-chiciu, n; — pedj), bas —, S, pece, /; —fdjetntnel, ber—, S, bedreag,»».
fdpifttrw, a face încălţăminte, a cîrpăci.
$d)u=B, ber —, fleg, <sd)uffe, lovitură (de puşcă ober de tun),/; împuşcătură, detunătură, deşarjă,/. mînă (de bani la numărat), /; tramă, bătătura pînzei; sbucni-tură; repezitură, /; in — fommen, a se porni; a se strulnibâ; er bat eirten —, este lovit cu leuca; jbm iit ben — fotnmen, a se pune în bătaia puştii cuiva : er ift feinen — $utber Wert, nu plăteşte o ceapă degerată; —linie, bie—, —n, raza din dreptul ţintei, /. tir, n ; — roeite, bie —, bătae de puşcă; bătae de tun, /; —tounbe, bie —, -n, rană de glonţ, /.
(d)u|=|ertig, a. gata’ a trage (cu puşca); —feţi, a. fermecat încon-tra glonţurilor; —frei, «. ferit de bătaia glonţurilor ; —gerecijt, în dreptul bătăiei de puşcă.
©tfliite, bie —, —n, caic, m.
2d|iitt, ber—, (e)Ş, moloz, moluz, m. dărăpănătură,/; — ţaufeit, ber—, S, grămadă de moloz,/, ruine, f.pl.
SdjiitWoben, ber —, s, grînar, n ; —e, bie—, —eti, aluviune; căpiţă, /; jip, n ; -ftrof), ber —, e«, tîr-noveaţă, /.
2d)iittcl=froft, ber eg, fiori de friguri, /. pl\ —froft beîommen, a fi apucat de friguri ; —n, bas —, S, scuturare, sguduire, sgîţăire, clătinare, /.
fdjiitteln, a scutură, a sguduî, a sgîţăî; a clăti, a clătină: mit bem ftopfe —, a negă din cap.
idjiitten, a vărsă, a turnă ; a făta (scroafa).
fdfiitter, a. rar, resleţ, reschirat, presărit.
fdfiittern, a trepida.
Sdjiitteru, bag—, s, trepidaţie, f.
8d)uŞ, ber —, e§, scut, adăpost, n;
umbrire, egidă, salvogardă, f. auspiciu, n; ocrotire, /. azil, «, protecţ-ie, —iune, f. apărămînt, n.apărare, apărătură, f; — unb îruţ, defensiv şi ofensiv ; —be= foţlene, ber —, n, —n, protejat, client, m; —blattern, bie —, (pl.) vaccină, /; —brctt, bas—, S, — er, uşa stavilarului, /; —biinbttbg, bag —, ffeg, —ffe, alianţă defensivă. /; —bad), bag—, g, —blidjer, abavînt, n. marchiză, /; — engel, ber—, «, înger tutelar, înger păzitor, m; — gatter, bag —, g, bariera stavilarului, / ; —geijt, ber —, e«, — er, geniu tutelar, »; — geleit, ba? —, (e)§, —e, salva-coD-duct, n: escortă, /; —goţi, ber—, eg, —goiter, patron, m; — fjeilige, ber —, n, —n, patron; — fjerr, ber —,n, —n, protector; suzeran, m; --ljerrfdjaft, bie —, —eu, protectorat, n. suzeranitate,/; —ţittte, bie —, — n, şaţră, acioală, /; — linie, bie—, —n, linie de apărare, /; —lofigfeit, bie —, neocrotire./; —mad)t, bie —, putere protec-ţionară,/; —mann, ber —, (e)g,
—	mannet, sergent de oraş, m ;
-	marfe, bie—, —n, marcă depusă, /; mâner, bie —, —n, bulevard, rempart, n; —mittel, ba§ —, g, prezervativ, n; —ori, ber —, (e)g, —e, azil, refugiu,»; —patron, ber —, 8, —e, patron, m; — pţaţl, ber —, g, —pfaŞIe, tutor, m ; —poete, bie —, —n, vaccină, /; —rebe, bie —, —n, apologie, /; —rebner, ber —, §, apologist, m; —tsermanbte, ber - , n, —n, client, m; —tnad;e, bie —, —n, gardă de corp, /; — maffe, bie —, —n, armă de apărare, /; — roatb, ber —, (e)s, — ttmlber, pădure în apărătură, /; —toepr, bie—, stavilar, n; apărare legitimă, /; — jettel, ber —, g, bilet de protecţiune, n; —50(1, ber —, (e)g, — gBtie, taxă protec-ţionară, f; —jattuer, ber —, g, protecţionist.
2rf) ii Isc, bie —, — n, bariera stavilarului; suveică, /.
Sdjiipc, ber—, n, —, ţinteş, puşcaş; plăiaş, străjar, arcaş; jitar, m; să-
fd)iit)en
517
idjumitf
getător, arcitenens (zodiac),»;—n= bruber, ber —, soţ de tir, m; —n= feţi, bas —, e§, —’e, tir festiv, n ; —ngefeflfdjaft, bie—, —ert, societate de tir, f ; — ttgilbe, bie —, —n, corporaţiunea arcaşilor, /; —n= f)au=S, baS —, je8, —ţiaujer, casă de tir, /.
fd)iifjen, a apără, a scuti, a ocroti, a adăposti, a păzi, a feri, a arbitră, a protege, a opri (apa) ; --b, a protector, tutelar, m. ©tffuŞltng, ber—, (e)8, —e, protejat, client, m.
fdjuijloii, a. neprotejat, neocrotit, fără scut.
©djniabbelei, îc. f. ©djtrmppefei, k. ©djtuabe, bie—, — rt, yzool.) libarcă,/. ©dltoabe, ber—, — n. Şvab, m: —rt* alter, bn§—, 8, vîrstnicia Şvabilor (40 de ani); —nfpieget, ber - , 8, codicele nesdrăvăniilor şvăbeşti ; —nftreid), ber —, (e)S, —e, neghiobie, /.
fdjtoacf), (fdjtofidjer, fdjttfidjft), a. slab, infirm, delicat, debil; —e ©eite, slăbiciune, /; —ţerjip, a. slab de inimă, slab de înger; -fftpfig, a. prost, nătîng; — fidjtig, a. slab de ochi/ — finnig, a. becisnic, tîmpit; —roerbcn, a se debilita.
©djluadpe, bie —, slăbiciune, debilitate, infirmitate; inaniţie ; fe-bleţă,/; —lidjfett, bie—,debilitate, /; —ling, ber 8, —e, neputincios, nevoiaş, debil, m ; —ung, bie —, slăbire, deflorare (a unei fete), /.
fdjWădpen, a slăbi, a debilita, a e-nervâ; a deflora (o fată); a scări (lumina); —Itdj, a. debil, plăpînd. ©d)tt)ad)=f)eit, bie —, slăbiciune, debilitate; —-foţjf, ber —, 8, —fbpfe, capsec, n. nătărău, simpletău, m; —ntut, ber —, 8, nestatornicie, neinimoşie, neîndrăsnealâ, /; ber -, (e)8, năucie, f. ' ©djtoabcu, ber —, 8, aburi, m. pl\ brazdă de iarbă, /.
©(f)Um»ron=e, bie —n, escadron, »; —ier, ber —, 8, —e, palavragiu, m.
fdjttmbronieren, a tăia la palavre.
©djltiagcr, ber —, 8, ©cfjtoiiger, cumnat; surugiu, poştalion, m. Srfpuăgerdn, bie —, —nen, cumnată, tătăişă, /; — jdjaft, bie —, —en, cumnăţie, f.
frfptjiigerltd), a. cumnăţesc.
Sdjttialjer, ber —, 8, socru, m ; — jdjaft, bie—, —en, cuscrenie, /. ©ri)tt>nig=e, bie —, —n, obor, n. o-gradă, f; —er, ber—, 8, bouar, m. ©rijttialbe, bie —, —n, (zool.) rîndu-nică, rîndunea, f; { prov) eine — ntad)t nicŞt ben ©nntmer, cu o floare nu e primăvară; —nfraut, ba8—, 8, (iot.) rostopaşte mică, /; —n= fdjmans, ber —, (e)8, — fcfyroanje, {zool) ochiul păunului, macaon, m; —ntnuQ, bie —, {bot) rîndu-riţă, /.
©tfjtoald), ber —, 8, —e, gîtlej de văpae, n. gura furnalului, f. ©d)ttmff, ber—, 8, talaz; torent, potop de cuvinte, n,
©djttwfm, ber —, 8, —e, ochiu (în apă), n.
fdjttînmm, f. îdjmimmen.
©cf)>uomjn, ber —, (e)8, ©d)tniimme, burete, m. sponghie,/. ciupercă; iască, /; — igfeit, bie —, sponghi-ozitate, f.
)rf)tt)antmartig, a. spongios; —ig, a.
spongios, fongos, iescos.
Sditoan, ber —, 8, ©djroiine, (zool) lebedă, /.
fdpunnbe, f. fd)tmitben. ftfjtuuncit, ntir fdjwnnt, am o presimţire.
fdjtnong, f. idjtningen.
©dittmitg, ber —, eS, uz, >i ; im —e fein, a fi ia modă, a fi uzitat, fdjmangcr, «. ingrecată, grea ; mit ettoaS — gefjen, a urzi ceva ; -merben, a se îngrecâ. fdjmaitgern, a îngrecă, a fecundă; a impregnă; a filtra. ©d)t»angerfdjaft, bie , sarcină, în-grecare, /.
Sdjroăngeruitg, bie , îngrecare; fecundare, impregnare, /.
©djttmttf, ber—, e§, ©dnndnfe, farsă,, f. fd)ttinitf, a. mlădios, flexibil; fluctuant,, fără şezămînt; —en, a so clătină, a se cumpăni; asedrîm-boi, a şovăi, a ezită; a sta la
©tfltoattfcit
518
frfjnieJeit
cumpene ; a fluctua ; a racilă; —eitb, a. şovăitor, fluctuant; precar; nedumerit, fără şezămînt. ©rfjttianben, bag —, g, clătinare, şovăire; ezitaţie, îngăimeală; vaci-laţiune, fluctuaţiune, /; —en ber ®rbad)je, mutaţiune, /; —ung, bte —, —en, tangaj, n. f. a. —en. fdjttiiinfen, a clăti (în apă).
©dptmitg, ber—, eg, ©cbrcanje, coadă, f\ — enbe, bas—, vîrful cozii, n\ —feber, bie —, —n, pană cîrmace (aripă), /;	—tiemen, ber —, -3,
pohi, m. pl; — [djrmtbe, bte- -, —n, şurup (la puşcă), n ; — (tern, ber —, (e)S, --e, cometă,/'; —ftitcf, baS—, (e)g, —e, carne de la coadă (la vite); —ruirbel, ber —, S, — n, vertebră coccigiană, f. ©d)ti)iiitrţ(f)en, bas —, S, codiţă, f. fd)toăit^elu, a da din coadă, a se gudură.
©tfjwăttjetyfemttg, ber —, s, —e,
picuş, re.
fdlluiinitcn, bie Sdjitle a ocoli şcoala.
©ttjmappeict, bie -B* — en, flecărire ; şovăire, /.
frlţtuappcln, a şovăi; a înşiră (la verzi şi uscate), fdjttmpţien, a fluctuă. ţdjttmwis, int. paf, tiop!
©djmăre, bte—, —n, abces, buboiu, re. frfjiuărett, i. f. (fdjttnerft, fdjttnert ober )d)tt)(irt, fdiroor, [djroore, gefdjttioren), a gogoni, a ulceră, a foi, a se puroi, a se coace.
©djwiirctt, bag —, §, coacere (a buboiului), /'.
©djmarnt, ber—, (e)g, ©djroctrnte, roiu, pîrvac, paroiu, cîrd, re. gloată, droae, /. stol, re.
fri)tuârm=en, a roi; a craidoni ; a fi entuziasmat pentru ceva, a oftă după ceva ; — erifcf), a. fanatic, fantastic; entuziasmat, galeş. SdjHiiirm=eit, bag —, 3, roit; craido-nit; exaltare, fantazare, /; - -er, entuziast; craidon, m\ sfîrloază (de foc de artificiu/, /; —erei, bie —, —eit, fantazare, /. entuziasm, »; extravaganţă, /; — jeit, bie —, —en, timpul roitului, n.
©d))uartc, bte—, —n, scoarţă, coajă,
f: şoric, m ; lăturoae (de seîn-duri), / ; buchiu (carte vechie), re; —nntagen, ber—, tobă (cîrnat), /; — nnmrft, f. —nntagen fdjtoartig, a. şoricos. febroarj, (febroarţer, jcŞtoarjeft), a. negru; întunecat; melancolic, crîn-cen, sinistru (gînd); eS tnirb iţim
—	oor bett Slugen, îi se întunecă înaintea ochilor; —e SGSaîcije, rufe murdare, f. pi; —făr6en, a căni;
—	ntaifjen, a înegrî; — blitltg, a. atrabilar; —brautt, smead, bîrna-cire, /; cafeniu închis; — gelb, a. negru-galben; —Jjarig, a. cu păr negru.
©d)tt!ar3=antfel, bie —, —n, miriă, f. sturz negru, m ; —imefer, ber —, §, brutar, m: — bled), bag —, (e)g, —e, tinichea de fier,/; —brot, ba§ - , (e)g, —e, brută ; —bont, ber —, S, (bot.) acaţie,/; —e, ba» —, —n, negru (sub unghie); ittg
—	e treffen, a nimeri drept. în mijloc; —, ber —, n, —n, arap, m ;
—	-fopf, ber—, eS, —iijpţe, pitulice, /; —fămmel, ber —, », (bot) cer-nuşcă, / ; — fiinjtler, ber —, S, chiromant, necromant, solomonar, prestidigigator, m ; —)ped)t, ber —, (e)g, —e, (zool.) horoiu de brad, m; —tanne, bie—, — n, (bot) brad negru, m ; — toilb, bas —, (e)g, porc sălbatic, /»; — tmtrj, bte —, (bot.) tătămeaţă, /; elebor, m.
Sd)lwiir,3c, bie - negreală, / ; —t, ber —, S, contrabandist, m, fdjluiir^ett, a înnegri, a cerni; a căni; a introduce mărfuri peste plaiu; —lidj, a. negricios, fripualpen, a flecări, a locoti, a spo-rovăi, a spori din gură, a bavardă, a clefeti, a sta la taifas; —baţi, a. bavard, limbut.
Sd)tt)a^=en, bas —, g, taifas, n ; — ijaftigfeit, bie —, limbuţie, f ©d)lt>âijer, ber—, S, flecar, bavard, m; —erei, bte —, —en, bavardaj, re ; —eriit, bie—, —nen, bavardă, limbută, /.
Sd)it)eiie, bte —, suspensiune, /; in ber— jein, a fi nedecis (un lucru), fdjtuebett, aplana, a pluti, a balanţă, a flotă; a fi suspendat; in atlen
grfimefel
519
Stfiioeijer
itcben ţintnteln —, a fi în extremul extaz; in @efoţr —, a fi în pericol; in ber Suit —, a pluti în aer; aur ber gmtge —, a sta pe limbă; — b, a. pendent ; —be ©djulb, datorie flotantă, f.
S^tuefel, ber —, s, (mirt.) pucioasă, /. sulfur, m ; — ătţtr, ber —, §, eter sulfuric, tu ; —bab, bas —, (e)S, —baber, baie sulfurică, /; — banbe, bie —, —n, bandă infernală,/; —berg, ber —, (e)S, —e, solfatar, m\ — blume, bie —, —n, pucioasă sublimată, /; —Mute, bie —, floare de pucioasă, /; — bantpf, ber—, (e)S, —bamifle, aburi de pucioasă, f.pl; —foben, ber—, S, —fâben, suifină, /; — grube, bie -, —n, solfatară,/; — fjolg, bas—, eS, — f)Biger; — îjoigdjen, baS —, S, chibrit, n ; - 1)ftite, bie —, —n, turnătorie de pucioasă,/; —fieS, ber—, fe8, (min.) pirită, /; - fofjten» ftoff, ber —, (e)§, sulfat carbonic, m; —leber, bie —, sulfat de po-faşă, n; —mine, bie —, —n, sol-fatară, /; —n, ba8—, 8, sulfuraţ-ie, —iune, /; — faure, bie —, acid sulfuric, n ; — fţ»at, ber —, (e)8, sulfat de barit, m; —ung, f. —n; —mafletftoff, ber —, (e)s, idrogen sulfurat,»; —toafferftoffflaS, ba8—, fe§, gaz de idrogen sulfurat, n ; —jinf, ber —, (e)§, (min.) zinc sulfurat, m.
fiţtuefebartig, «■ sulfuros ; - -ig, a. sulfuros; —it, a sulfura, a afumă cu pucioasă; —fauereă Salj, sulfat, m.
©tfjmegcl, bie—, n, flaut. n.
©rijmeif, ber —, (e)8, —e, coadă, /; —l'tern, ber—, (e)8, —e, cometă,/; —riemen, ber - , 8, pohi, m. pl; —îâcţe, bie —, —n, ferestrău de arcuit, »; —ung, bie —, —en, arcuire, curbare; cotitură, /.
fcfiweifeit, a arcul, a curbă; — i. f. a rătăci, a bate lela.
ftf)tucig«en, (fdjnneg, idjmiege, gefd)»ie= gen, Id)ffleig(e), a tăceă; — jant, a. taciturn, silenţios.
©d)Hjeig«eu, bas—, 8, tăcere, silenţă, /; —egelb, bas —, e£, —er, sfăn-
ţueală, /; — famfeit, bie —, silen-ţiozitate, f.
©cfimein, ba8- , (e)s, — e, (zool.) porc, rîmător, m; roilbes —, mistreţ,»»; —d)en, ba§ —, 8, porc mic, m ; —efett, ba8 —, (e)§, grăsime de porc, untură, osînsă, /; —efjerbe, bie —, —n, vasniţă de porci, /; —ef)irt, ber —, en, —en, porcar, m; —eţunb, ber—, (e)s, —e, porc de cine, m ; —erei, bie —, —en, porcărie, /; —erciitbe, bie —, ra-por, m ; — eftatl, ber —, (e)8, — ftalle, cocină, /; — igel, ber —, 8, porc, om murdar, mascaragiu,m; —igelei, bie —, —en, murdărie, măscărâ, /; —foben, ber —, s, cocină, / ; —maft, bie —, îngră-şarea porcilor, /: — sblaţe, bie —, - -n, ţiplă, /; —sborfte, bie—, —n, păr de porc, w; —idjneiber, ber—, 8, jugănar de porci, m; —seuter, ber —, 8, zator, m; — sfoben, ber —, 8, cocină, f; —smagen, ber —, s, rînză de porc. /; porc (în ale mîncăreil m; —gruffel. ber —, sr. rit. ciort, flit, n; —sftall, ber —, es, —ftâfle, cocină, /; — Strog, ber —, (e)s, —troge, troacă de porci, /. fd)h>einif(f|, a. murdar, porcos, ©(fltneiţ, ber —, e§, sudoare, nădu-şeală, /; sînge (de vînat), m\ -bab, bas —, (e)8, —baber, baie de aburi,/; — briife, bte—, —n, gland sudori'for. »; —fu<f)=§, ber —, fe§, fiîdjfe, cal dereş, m- — fjunb, ber —, (e)8, — e, copou, m; —Iod), bag —, (e)8, —Ifld)et, por, m; -mittel, bas—, 8, sudorific, »; —tud), bag —, (e)8, — tndjer, sudar, aer, n. fdfloeifpbar, a. feruminabil; — en, a ferumină ; —tg, a. asudat, plin de sudori; —treibenb, a. sudorific; —triefenb, a. înnăduşit.
©djlneijer, ber—, 8, Helveţian; portar, m. gardă de corp,/; — bunb, ber —, (e)8, — bitttbe, confedera-ţiunea elveţiană, /; —begen, ber —, s, tipograf (maşinist-culegă-tor). m\ —ei, bte —, —en, cîşlă, cremărie, lăptărie, fermă. /; — garbe, bie —, — n, gardă de corp (a Papei), /; —ftiie, ber —, s,
fcfiiueleit
520
Scfttuiele
şvaiţer, m ; — lanbe, bie —, (pl.) cantoanele Helveţii, /. pl.
ţffyweien, a fumega;’ a filă (luminarea); s4>ccf) —, a fierbe răşină.
fd)We(fl=eu, a şe desfăta ; a se îmbuibă; im iiberflufs —eit, a trăi în belşug; —ertfcţ), «. desfătător, îmbelşugat.
Sd)U>eig=en, baâ—, §, desfătare, des-mierdare; —er, ber —, puşcbiu, risipitor, m ; —erei, bie —, —eu, orgie, /.
©djroetljolî, ba§—, es, - fjbljer, lemn răşinos, n.
3<^melle, bie —, —it, prag, subtoc, n ; talpa (casei) ; traversă, f. şliper, m.
famelica, (fcfjtrellft, idimelt, fdţjtueffte, gefcbmeli, fdjmellţe), a umflă; — i. f. (fdjmillît, îdjmiflt, fdjrootl, fdjmbrie, gefdjmollen, fdimid), a se umflă, a creşte, a se îngroşâ,
3(i)n>ellen, ba§ —, §, umflare, în-groşare, /.
Sdjmentm e, bie —, vad, n-, buvetă (în restaurante, /; —(crab, ba§—, (e)§, —tSnber, aluviune, /.
frfltwemmcit, a scălda, a duce la apă.
3rf)meiifle(, ber —. §, cumpănă (de puţ) ; limbă (de clopot) ; rudă, balansieră,
fcfjweitfcit, a legănă, a clăti, a flutură; a clătărî; a svîntâ; a în-vîrti; a întoarce, a se abate (din direcţiune); a imnul; ben ţţut —, a agită pălăria; fid) —, a se întoarce, a face o întorsătură.
Sdjltienfitng, bie —, —e, clătire; întorsătură, evoluţ-ie, —iune ; a-batere, /.
fdjroer, a. greu, ponderos, dificil ; grav; — adv. cu anevoie! mie— bift bu? cît tragi, cît cîntăreşti ? —er .lîopf, cap sec ; cap ameţit ; —er SESeitt, vin tare, n-, — er 3etif= jet, suspin adînc; —e3 Slerbredien, crimă capitală ; —e« Şerj, aflic-ţiune, /; -e ©ficife, mîncare indigestă ; - es @elb, mulţi bani ; — atmett, a răsuflă cu anevoie; — ţalten, a fi greu do făcut; — ţbrtit, a nu auzi bine; auf eittem CI)re —1)0ren, a fi mîndru de o urechie; —Belabett, prea încărcat; - betrnm
feti, beat cumplit; —betriibt, adînc obidat; — atmig, a. astmatic; — blitiig, a. atrabilar ; —ţăllig, a. greoiu, lurd, butucos; —glaubig, a. sceptic; —fjbrtg, a. surdatic ; -■Hă), adv. abia, cu anevoie, cu greu; —mitiig, a. melancolic; e-legic, tînjitor.
®d)tt>er=e, bie—, greutate, /; —enot, bie , —nbte, nevoie,/; —eitbter, ber —, galan bătrîn, m\ — făttig» feit, bie —, Iurditate, /; —l;orig= feit, bie —, surzime, / ; — fraft, bie —, gravilaţ-ie, —iune, /; — mul, bie —, melancolie, f. alean, n; —ţmnft, ber —, centru de gra-vitaţiune, f. merchez, »; — (pal, ber —, §, sulfat de barită, m. 3tf)lt>eri, bas —, eS, —er, armă, sabie, spadă, f; paloş, gladiu, n ; —bfăttrige, bie—, — n, ( pl ) eusate, f. pl-, bunter —el, stânjeni pestriţ, n; $eutfd)er —el, stînjeni; niebri= ges —el, răţişoare, /. pl; —el, ber —, S, (bot.) pitică de munte, f; —ertanj, ber T, eS, -tânje, joc pirhic; — feger, ber —, S, săbiar, m ; —fifd) ber —, e§, —e, (:ool.) xifiă, /; —lilie, bie —, —it, (bot.) iris, răţişoară, /; —lilicn, bie —, (pl.) liliacee, /. pl ; —(tretd), ber —, (c)§, —e, lovitură (de sabie), /; —trager, ber —, S, spătar, m. frfiwertformtg, a. gladiculor. 3(i)iuc,f(er, bie—, —it, soră, dadă,/, sor, n ; barmfjerjige —, soră de caritate, /; — iinb, baS—, e§, —er, nepot, m. ober nepoată de soră, /; —mann, ber —, eS, —mătuter, cumnat, m ; —iofjn, ber —, es, — fdfjne, nepot de soră, m; —tocbter, bie—, —tod)ter, nepoată de soră,/, fdjmefterltd), a. sorioral, frăţesc. Stftroibbogeit, ber —, S, —bii’gen, arc suspendat, n. boltă, f frfptiieg, f. fdjroeigcn.
3d|iuitger=e(tent, bie —, (pl.) socrii, m. pl; — mutter, bie —, —mitttec, soacră, /; — foljn, ber -, (e)£, — fbţne, ginere, fiestru, m; —tocf)ter, bie —, — tbdjter, noră, fiastră; — oater, ber —, §, —Dăter, socru, m. Straiele, bie bătătură, calozi-tate, f. trînd, «.
fdţttidtg
521
Sriitmittg
fdjlwielig, a. caloz. fdjtaiierig, «. dificil, anevoios, greu. jpdjluierigfcit, bte —, — en, dificul-^ tate, greutate, discolie, hîrtoapă, anevoinţă, ardintate, /. fdjtoiUft, fd)tuiflt, ţ. fcl)tue(len. ©d)H>imnt=bafftu, ber —, s, — e, piş-cină, /; —blafe, bie—, —n, băşică de înotat, /; — en, ba§ —, 8, îno-tare, flotare, plutire, /; —er, ber —, 8, înotător, m\ —feber, bte —, —rt, aripă (de peşte), / ; — fufţ, ber —, e§, — fiifje, palmiped, m; —fiifjer, ber —, 8, palmiped, m ;
—	ijrtitt, bie—, —t)aute, membrana palmipezilor, /; —funft, bie —, —fiinfte, notaţiune,/; — fdjule, bie —, —tt, şcoală de notaţiune,./'; —Dogel, ber —, 8, — Db’gel, palmiped, m.
fdjroimmeit, i. f. (fd)toamtn, fdjt»ijtmne, gefcBmomtnen, ftţiuimtn(e), a înotă; a pluti, a flotă; ţţegett bett ©front —, a se opune curentului ; t8 fdpuintmt mir Dor bett Slugen, îmi joacă înaintea ochilor; bn§ Stuge fdjlrtitnmt in SErnnen, ochii sunt scăldaţi în lacrămi; im Uberflilffe —, a avea prisos ober berechet din toate; —b, a. flotant. ©d|U>inbt, bie —, —n, blîndă, bubă dulce, f.
©d)t»iub=el, ber—, 8, ameţeală, căpie (la oi), /; escrocărie./: moft; — onfafl, ber—, eS, —falie, vert.ej. n; —elei, bie —, —en, escrocărie, /. şantaj. ». şarlatanărie, / ; —en, ba3 —, 8, perire, slăbire, scăpă-tare,/; —grnbe, bie—, —n, groapă cu lături, gunoişte, /; —taier, ber —, s, (bot.) obsigă, /; —Ier, ber —, 8, papugiu, escroc, calpuzan, înşălător, m ; —fudjt, bie —, ftizie, oftică, /. fd)ttmtb=elig, a. ameţit, vertiginos ;
—	elig tmtdjeit, a ameţi; —elig roer= ben, a se ameţi; —cin, a înşelă, a escrocă ; a fi apucat de ameţeală; —en, i. f. (idjroanb, fdnoitnbe, gefdjtounben, fdjttnnb(e), a peri, a dispărea, a trece, a scădea, a desecâ, a scăpată ; bal)in —, a lîncezî, a peri; —jltdjtig, a. ofticos, ftizie.
©rf)tt>itt8=e, bie—, — tt, vînturătoare; aripă; spetează, /; —en, ba§ —, 8, vibrare, oscilare, /; —ung, bte —, —en, oscilaţie, —iune, ver-beraţ-ie, — iune, libraţ-ie, — iune,/. fdjwingtit,(jd)wang, fdpoattge, geidjtoun* gen, jdjnnnge), a agită (un steag); a învîrtî (sabia); a vînturâ (gnu);
—	i. a vibră, a librâ, a oscilă, a verberă; ficţ) —, a se avîntă, ase elansă, a se sui (pe cal etc.)
©dfltiiWe bie —, —tt, sflehiu, n. fdjtwiţjţien, a sfichiui. fdfloirbett, a fi ameţit. fd|tt)irrett, a sfîrăî.
©djwirrett, ba§ —, 8, sfîrăire, ./'. ©d)tt)il?=6ab, ba§—, (e)§, —Baber, bae de aburi, /; - en, bae; , 8, asudare, /; sunt —eu ehieţmeit, a luă un sudorific; — mittel, ba§—§; — ţmloer, ba§ —, 8, sudorific, m. fdfluiDeit, a asudă, a se năduşi. fd)moH, fdjmisrie, f. fdjroellen. frfjttiomme, f. fdjrotmnten. fdjttior, f. fcf)tt)dren unb ţdjlooren. f^lttoreti, (fd)t»ur ober fdjroot, fdnuiire ober fdjtoore, gefrî)tooren, fd)totir(e), a jură, a depune jurămînt; falfct) —, a jură strîmb. fdjtoitl, a. pîclos, zădufos ; ee mirb mir — su SDlute, mă trec sudorile, odjmiile, bte —, pîclă, zăpuşeală,/, năduf, m.
©djWiififăt, bie —, —en, perplexitate, dilemă, /.
©djtvulft, ber—, e8, ©djtoulfte, fufaiu, n. umflătură,/; fast, bombast, n. fdimiilftig, a. umflat; îngîmfat; fas-t.idioz, bombastic.
©djwmnb, ber —, e«, desecare, peri-ciune; cădere (a părului), /. ©djtouitg, ber—, e§, ©d)toiinge, avînt, salt ; elan, impulsj n ; emfază, vervă, elevaţiune, /; in — brin= gen, a da avînt; in — fotnmen, a iuă avînt, a deveni modă; ftd) in
—	feţjen, a se avîntă, a se pune în mişcare ; — 6rett, bas —, (e)s, —er, trambulină,/; —feber, bie—, —n, pană plutitoare (din aripi), /; resort, n ; —froft, bie —, — frarte, forţă centrifugală, f; —rab, baS —, (e)§, —rabet, roată motrice, /. .
fdjtiJutifţtiaft
522
Set
a. emfatic ; eineit — fjaţten Şattbef treiben, a purtă un negoţ înfloritor; — noii, a. emfatic.
f(f)nmr, idjmitre, f. îdjtuoren.
Sriflour, ber—, s, Sdţnmre, jurămînt, n. juruinţă, f; — gertdg, bag —, (e)g, — e, curtea cu juraţi, f.
Sedi, bas —, eg, --e, flerul lung al plugului, n
fcctjâ, (num.) şase; — ecftg, a. exago-nal; — erlei, a. de şase feluri; — rad), a. înşesit; —fâlttg, a. sex-tuplu; —lorig, a. de şase probe ; —mat, (num.) de şase ori; —mo= natlid), a. de şase luni, semestrial; —fţrdnnig, a. cu şase telegari; —fte, (num) al şaselea; —e fjatb, (num.) cinci şi jumătate; —jtertS, adv. a şasea oară; —jebrt, (num.) şasesprezece; — jebnlbtig, a. de şasesprezece probe (argint curat); — jebnte, (num.) al şase-sprezecelea; — jefiittel 9îote, (muz.) şaispresecime, /; — jtg, (num.) şasezeci, şaizeci : — jigfte, (num.) al şaizecelea.
2(‘tt)0=a«i)teltaft, ber —, eg, —e, măsură de şase optimi, /; — ecf, bas —, §, —e, exagon, n\ — er, ber—, g, firfiric, n. piţulă, f: numărul şase; — ftel, bag —, S, şesime, /; —ivodien, bte —, (pl) lăuzie. /; —roBdjnernt, bie—, —rtett, lăuză,/;
jiger, ber—, S, numărul şaizeci, xeagenar, m.
Sedjter, ber —, s, şuştar, n.
feifiereit, a sîeăî
Seieg, bag—, es, format în 16 feţe, n.
See, ber —, S, —n, lac, n. baltă,/'; —, bie —, —rt, mare, ocean; of= fene —, marea largă, /; §o()e —, largul mării, m■ jur—, pe mare, pe apă; in bte — flcdiett, a plecă (corabia maritimă); bte — bnlten, a fi plutibilă, în stare bună (corabia) ; — abter, ber —, S, (zool.) horeţ, m; —bar, ber —, en, —en, urs marin ; alter — bar, bătrîn posac, m\ —bdr=g, ber—, jeg, —je, (zool.) şalău de mare, m : —beutel, ber —, S, (zool ) holutorie, /; — briej, ber —, (e)g. —e, document naval, n\ — bienjt, ber —, eg, —e, serviciu marin, »; —einfioru, ba-5
—, (e)S, —e, narval, m; — falger, ber —, s, navigator, m ; — fafjrt, bte —, —en, călătorie maritimă, /; —ţeber, bte —, —rt, (zool.) pe-natulă, f; — frad)tbrief, ber —, (e)S, —c, conosament, n\ — geţedjt, baâ —, (eîg, —e, bătălie navală, /; —gericEjt, bas—, (e)S, admiralitate, /; —geftabe, baS—, §, —n, coasta, rivieră, /; —gras, ba§—, es, (bot.) pipiriguţă, /. afric, m ; —ţafen, ber —, *, —tjfifen, port marin, n\ —fjanbel, ber —, S, comerciu maritim, n; - fferr, bag —, (e)g, —e, armată navală, /; — fjerrfdţajt, bie —, —en, supremaţie maritimă,/; —£)unb, ber —, eS, —e, (zool.) focă, /; -igel, ber —, s, (zool.) ursin, m\ —fabett, ber—, s, —en, ofiţer de marină,/; —falb, bag—, (e)s, —(dlber, (zool) mors, m ; — tarte, bte—, —rt, hartă nautică,/'; —fmnba.fi, ber —, jfes, —ffe, bu-zolă, / ; —fort, ber —, (e)S, —e, (zool) alcionară, / ; —frabbe, ber —, n, —ti, (zool.) langustă, /; — fraitfţetf, bte —, boală de mare, icneală./’; — freb=s, ber--, jeg, —je, (zool) stacoj, m ; — frteg, ber —, (e)s, —e, răsboiu maritim, »; — fuitbe, bte —, ştiinţa nautică, / ; —fixfte, bie—, - tt, coastă, /'. ţîrm, »; —lente, bte —, (pl.) marinari, m.pl; —Itlie, bie —, (bot.) nufăr alb, m; —Ibnte, ber —, n, —n, (zool.) otaria, /; — madjt, bte —, —tnadjte, forţă maritimă, /; — ntann, ber —) (e)s, —lente, marinar, m; —mannjdiaît, bie —, — en, echipaj (al unei năi), n. soldaţi de marină, m. pl ; — ntetle, bie —, —n, mii marin (variează între 1,067 şi 6,687 km), n; —ntinijier, ber —, s, ministrul marinei, m ; —rttdtte, bie—, —n, (zool.) pescar, m\ — ntuîdjel, bte —, —n, scoică, /'; —offtjter, ber —, §, —e, ofiţer de marină, m; — ol)r, bas--, (e)§, —en, (zool) urechia sflui Petru, f; —otter, bie—, —n, (zool.) vidră, /; —polnp, ber —, (e)§, —en, cra-catiţă, /; —robe, ber —, n, —n, cormoran, m; —rati&er, ber —, g, pirat, corsar, m; —rattberei, bte—,
feewBttS
523
feflcn«retc£)
—en, piraterie, /; —redjt, bag —, (e)l, drept marin, n ; — retfe, bie —, -n, călătorie pe mare, /;
-	rofe, bic—, —ti, (bot) nufăr, m; -faij, bal—, el, tuslă,/; —fcţaben,
ber —, I, — fd)«ben, avarie, /; — fdjiff, bal —, (e)l, —e, vas maritim, n ; — fdjifffalfrt, bie —, — en, navigaţiune maritimă,/'; — fdjladjt, bie —, en, bătălie navală,/; —fdjlattge, bie —, —en, hidră,/; —fdjtualbe, bie —, —n, (zool.) al-cion, m; —jolbat, ber —, en, —en, soldat de marină, m ; —fpradie, bie —, gergul marinarilor, m; — ftabt, bie —, — ftftbte, oraş maritim, n; — ftrede, bie ~, —n, parcurs maritim, n: — ftrid), ber —, (e)§, —e, coasta mării, /; —ftiicf, bal —, (e)§, —e, tablou marin,»; fturnt, ber —, (e)§, ftitrme, furtună pe mare, /; — lung, ber —, (e)3, (bot) smîrdar, m ; —teufel, ber —, I, {zool) poapă, glăvoacă, /; —tonne, bie —, -tt, tonelă (1000 de klg. de capacitate sau de greutate), f; — trnbben, bie —, {pl.) trupe marine, /'. pl: —ufer, bal --, 0, coastă. /. mal. n ; — ungcţeiter, bal -, I, monstru maritim. m ; -Boit, bag —, (e)l, — Bblfer, popor maritim,»; echipaj, m: — nume, bie —, —n. observatorii! (pe coasta mării), »; — t»eg, ber—, (e)§, —e, rută maritimă,./; parcurs maritim, n: — roefjen, bas —, I, marină; —tt>iffenfcE)aft, bie—, —en, seiinţa nautică; —jug, ber —, (e)§, —juge, expediţiune navală. /; — juttge, bie—, n, (zool) solea, /.
feenmrtl, adv. spre mare.
Secbe, tie —, —it, suflet, re; psihe, /: meinet —, pre legea mea ; el ift Jeine — ba, nu-i ţipenie de om p’aici; — enabei, ber—, I, nobleţă inimei, / ; —enatnt, bal —, (e)l, -âmter, obsecvii, /. pl; —enatiqfi, bie—, —Bngfte, anxietate,/; — «t= arjt, ber - , el, — drjte, părinte sufletesc, duhovnic,m; —enfreitnb, bcr —, (e)l, —e, amic intim, ret ;
-	-ettfrieben, ber —, I, pacea sufletului, ./'; — engrbfje, bie —, mă-
rinimie, /; —engfite, bie —, bunătate nemărginită, / : —enfatnjtf, ber — el, —îampfe, cumpănă, /; —enfjeil, bal —, 0, salute sufletească,/; —eitţirl, ber—, en, —en, duhovnic, ret ; — enfxâfte, bie —, (pl) facultăţile sufleteşti, /. pl ; —enleljre, bie —, psihologie, / ; —cttleiben, bie —, suferinţe neu-tale, /. pl; —ennteffe, bie —, —n, parastas, re. panahidă,/; —en= rul)c, bie—, linişte sufletească,/; cumpăt, «; — enDcrfattfer, ber —,
0,	samsar de marinari, m; — ett-nmnbentng, bie —, — en, metempsihoză, transmigratiune,/; —en= tnărmer, ber —, §, bocceluţă, /; —enţttfianb, ber —, (e)l, — flanbe, stare sufletească, /; —forge, bie —, păstorire,»/'; — forger, ber
1,	duhovnic, »t.
feehenfranf, a. melancolic, exaltat; enlol, a. inanimat, fără suflet, neînsufleţit; — enlgut, «. bun ca plinea cea caldă ; ein —enlgutet ©tenii), un suflet de om; —iid), a. sufletesc, psihic.
©eg=e(, bal .—, I, vîntrelă, velă, pînză (la corabie), /; unter — geben, a umflă pînzele ; oile — «tffeţen, a se opinti; bie — firet» djen, ase da învins, a cedă (cuiva); —elgarn, bas —, (e)l, — e, sfoară, f; —elmadier, ber —, I, vîntrelar, mi; — elfdjiff, bal —, (e)l, —e, vîn-■ trelar (naie cu vîntrele). m; — el= Îd)tt>al6e, bie —, — n, drepnea, /. lostun de mare, m ; - elftange, bie —, —n, verg, m. antenă, /'; —elini, bal—, I, pînză de naie; pînză groasă. /; — eltuerf, bal —, I, pînzele corăbii,/, pl; —Ier, ber - , I, vîntrelar, cîrlaciu, ret. fegcbferiig, a. aparaliat; fii —feritg ntacţen, a aparaliă; — n, a naviga. ©eg=en, ber—, I, binecuvîntare, be-nedicţiune; mănoşie, /; har, belşug, ’». prosperitate, /; — enl» tnunfcl), ber—, el, —tpiirtfdge, bene-dicţiune, binecuvîntare, /; —ung, bie —cit, binecuvîntare, /. feg=enlreid), a. binecuvîntat, mănos; —nen, a binecuvîntâ ; gefegnetel Qafjr, an mănos; gefcgttetett b'etbel
524
feţeit
fein; in gefcgneten Itmftanben fein, a fi însărcinată; ba3 ^3citlicf)e —, a răposa, a muri. fefjcit, liefn't, fieţt, faţ, laţe, gefcîjen, fief)(e), a vedea, a privi, a căută (cu ochii); — laffen, a arătă; blafi —, a fi palid ; Sţnlidj —, a să-mănă; jo toeit bu — Jannfi, cit îţi iau ochii; auf ctttia3 —, a ţinea la ceva ; fo mie bu iţit ba fiefjft, cum îl vezi, cu ochii verzi; burd) bie fţinger —, a trece cu vederea; îtci) — laffen, a se arătă; —b, a. cu ochi; —smeri ; —srourbtg, a. demn de văzut, curioz, rar. ©efpen, bai —, 8, vedere, /; — ens= ttnirbigJeit, bie —, rarităţi, curiozităţi, /. pl; — er, ber —, 8, pro-roc, profet, devin, m; —erin, bie —, —nen, profetă, devinătoare,/; —eroţr, bas (e)§, —e, telescop, n; —fraft, bie —, — frâfte, putere vizuală,/; — linfe, bie —, —n, lumina ochiului, pupilă, /. cris-taliu, m ; —Iod), bai —, (e)8, — litdfer, pupilă, /; —ner», ber —, (e)8, —en, nerv optic, m; —roţr, f, — eroţr; —fdmmcţe, bie —, ambliopie,/; —toeife, bie —, - n, mod de a vedea, n ; — tneite, bie —, —n, distanţă vizuală, /; — tuinfel, ber —, 8, unghiu optic, n, <®el)ite, bie —, —n, coardă, vînă, f. nerv, m ; —n, bie —, (pl.) fibre musculare, /. pl.
feljtt=en, fief) —, a dori, a duce dorul; —fief), a. cu dor; —fitdjtig, a. cu dor, duios, feţnig, a. vînjos.
Seţnfuifit, bie —, dor, dezir, n. duioşie, /.
feţr, adv. prea, foarte, tare; io —, aşa de mult, întratîta; ju —, preamult, fei, f. fein.
feicţen, a so pişă, a merge la ud. feid)t, a. neafund, sec, supraficial. Seitfjfigfeit, bie —, neafunzime; su-praficialitate, /. feti), f. fein.
©eibe, bie —, —n, mătase, /; roţe —, borangic, n; —narbeit, bie —, —n, mătăsărie,/; —nbanb, ba8—, es, —bâitber, cordelă de mătase,
®eil
/; —nban, ber —, (e)8, sericicultură; —nborte, bie —, —n, şiret, n; — nfaben, ber —, 8, —fâben, fir de mătase, n; — ngetoebe, ba8 —, 3, taclit, n ; — nglanj, ber —, es, lustru, m ; — nfianbel, ber —, S, comerciu de mătăsărie, n ; — ţtinbler, ber—, S, mătăsar, m; —n= ţafpel, bie —, —n, depănător, n; — papier, baS —, 8, hîrtie supţi-rică,/; —nraupe, bie—, — n, (zool.) bombice, gîndac de mătase, m ; —nfpittnerei, bie—, —eit, filatorie, /; — nfpifce, bie —, —n, blondă,/; —niuare, bie—, —n, mătăsărie,/; —muurm, ber —, (e)8, — ttftrmer, bombice, gîndac de mătase, m ; —ngeug, ba8—, 8, —e, mătăsărie, /; —njudft, bie—, sericicultură,/; —nsh)i(Iid), ber—, 8, —e, alagea./. ©eibel, ba8 , 8, cvart, pătrar, n. ©cibebbaft, ber—, e8, (bot.) tulichină, /; —murjel, bie —, (bot.) limba vrabiei, /.
feibnt, a. de mătase ; —artig, a. mătăsos.
©eife, bie1111—,	n, săpun, n ; —it»
bereitung, bie —, —ett, fabricarea săpunului, /; —ttblafe, bie — , — n, băşică de săpun, n: —nfeaut, bas —S, (bot.) odogaei, m. pl; — n= fugel, bie —, —n, globuleţ de săpun, n; —nlauge, bie —, leşie, /; —nfeţaunt, ber —, 3, — fdjcratne, clăbuc, m. zoaie, /. pl; —nfieber, ber —, 3, săpunar, m ; — fieberei, bie —, —en, săpunărie, f; — ftein, ber —, (e)8, —e, (min.) steatit, m; —nttmrjel, bie —, (bot.) rădăcina dintelui, / ; — njapfen, ber - , 3, supozitor, n.
feif=en, a săpuni; — enartig, a. ca de săpun; —ig, a. săpunos. feigett, f. fciben.
Seiger, ber —, 8, pudrier, m. ceasornic cu năsip, n; sondă, /. feiţen, a străcură. a filtra.
®eiţ=er, ber —, 3, străcurătoare, /. ciorpac, filtru, n ; —eiridjter, ber —, 3, rivăr, m ; -etncf), ba§ —, (e)8, —tiicfjer, ciorpac, astar, m ; —ung, bie —, filtraţiune, /.
®eif, ba8 —, 3, —e, funie, frînghie, /. palamar, n ; — er, ber —, 8,
Seim
5i!5
fefHitbiie
funar, funier, m; —erarbeit, hie—,
—	en, funărie, /; — crbafjn, bte —,
—	-en, torcătorie,/; —errab, bag—, eg, —râber, roată do tors, / ; — tcinjer, ber — g, saltimbac. funambul, pehlivan, m- —jperî, bag —, (e)§, funiet, n.
Seim, ber —, g, sece, n. miere de fagur, /.
feitmen, a scurge mierea ; -ig, a. suculent, consistent.
feiit, pron. său, sa; erbatme bic£) —er, fiă-ţi milă de el; bag ift —, asta-i a lui ; — erfeitg, adv. din partea sa; — eggleidjeit, adv. de teapa sa;
—	etţalben, adv. — ettoiUen, adv. pentru el; din cauza lui; de dragul său; —ig, a. al său.
feitt, (6in, bift, ift, finb, fetb, finb, mar, mitre, geroefen, fei, feib), a fi exista; bag fanit nid^t —, asta nu se poate; eg ift nidjtg an ber 6ad)e, nu-i vr’o treabă mare; beg Xcitfclg —, a fi înfuriat; eg ift mir lieb, îmi paro bine ; u6et baron —, a fi în po-ziţiune rea ; eg ift nidjt an bem, nu-i vorba de aşa ceva; menn eg
—	faun, dacă să poate; bag fann moffl feiit, tot ce să poate; laf? bag —, lasă asta; eg ţat ilicit fotten —, n’a fost să fiă ; eg ift Slbenb, a inserat; bu bift beg Sobeg, moartea te paşte; mag ift Sţnen V ce ai?
Sein, bag—, g, fiinţare, existenţă,/..
feit, prp. de, de cînd, de la ;	o&,
adr. laoparte, deoparte ; -bem, adr. de cînd; —fier, adv. de atunci.
Seitc, bie —, —n, parte, lăture ; dungă; pagină, faţă; fieancă, /; auf bie — ! în lături! recţite —, partea cea dreaptă, faţă, /; (inie —, partea cea stingă, /. dos, n; berfeţrte —, bie —, dosul, n; oor= bere —, front, n; Boit ber — nn= greifen, a atacă din flanc; jbm jur
—	fteţen, a sta cuiva într’aju-tor; jur — fiettett, a compara; auf bie — ftefien, a pune la o parte; itd) auf bie — legen, a se culcă pe dungă ; ©ă)ers bei —, să lăsăm gluma; bei —, a parte, la o parte; jur —, alăturea ; Don nteiner —, din parte-mi; fd)rooc£)e —, slăbiciune,/; auf bie — bringen, a
sustrage, a sfeterisi ; auf bie — geţen, a se da în lături; a ieşi ; ft'cf) auf bie fauie — legen, a se da lenei; — nabrbjj, ber —, ffeg, —ffe; —anftrfji, bte —, —en, profil, n ; —tiallee, bie—, —n, contra-alee, /; —nblirf, ber —, (e)g, —e, privire chidrişă, /; —nerbe, ber—, it, —it, moştenitor colateral, m; — nfladje, bie —, -n, faţetă, /; —flfigel, ber —, g, aripa unui edificiu,/'; —n= gaffe, bie —, —n, stradă laterală, /; — ngebaube, bag —, g, dependinţă, / ; —ngefprScf), bag —, g, —e, convorbire la o parte, /; — geme^r, bag —, (e)g, —e, spadă, sabie,—nţieb, ber —, (e)g, —e, lovitură costişă; înţepătură (cu vorba), /; —linie, bte —, —n, linie colaterală, /; —nlode, bie —, —n, zuluf, m. perciuni, m. pl; —nfdjmerj, ber —, (e)g, —en, durere de coaste, /; —nfiecfjen, bag —, g, junghiu, n; - nftitcf, bag—, (e)g, —e, pendant,-»; —tur, bie—, —en, uşe laterală,/; — nbermanbte, Jn berrttg, n,bH*n, colateral, m; —n= roeg, ber —, (e)g, — e, coteiu; —n= jaţl, bie—, -en, pagină; —njrneig, ber —, (e)g, —e, linie laterală, /. feibenlang, a. de mai multe pagini; —eng, adv. din partea; — ţer, adv. de atunci; — lid), a. lateral, lăturalnic; —mârtg, adv. de o parte, delături, lăturiş.
Sefmtte, bie —, —n, secantă, /. fefierett, a sîcăl, a cîrăî. Sefonbeleiitnmtt, ber —, g, —e, sublocotenent, m.
Sefvet, bag —, g, —e, privată, /;
—âr, ber —, g, secretar, m Sett, ber —, g, vin gazos, m; Srof= feti —, vin gazos (de Şampania) sec (produs din struguri stafi-diţi), n.
©e!t=e, bte —, —n, sectă, /; —ierer, ber —, g, sectar ; —ton, bte —, —en, secţiune, /.
©efuttbo, bie —, secunda, /; —tter, ber —, g, secundan, m; —med)fei, ber —, g, secunda de cambie, /. Sefitnbaiti, ber —, en, —en, secun-danţ (duel), m. fefttitbăr, a. secundar.
©efuitbt
526
felten
gefuube, bte —, — tt, secundă, / ; —nşeiger, ber —, 3, minutar, m.
fefuitbiereit, a secundă.
felfl, im. destul.
Sclnbon, ber —, 3, —e, curtizan, m. ■' fcttnnnber, adv. amîndoi, eu şi cu dînsul; — britt, adv. trei inşi, doi şi cu mine; —er, f. febft; — iger, a. acelaş; —ţi, (pron.) însum, însuţi, însuşi"; — adv. încă şi. chiar dacă; de sineşi; (prov.) jeber ift fid) — ber nacţ»fte, frate ne frate, brînza e pe bani; boit —ft, de sine, de la sine, spontaneu; — ft fotnmen, a veni în persoană; bon —iun, a face de la sine ; au |id) —, în sineşi; ba§ Berfteţt fid) con —, bine înţeles; - ftberou&t, « a-rogant, încrezut; — fteigen, a. propriu al său ; — ftgefdttig, a. vanitos; —ftgeniîgfam, a. sutizant; — ft» ţeulid), a. autocrat; — ftijd), a. e-goist; —ftlo3, a. dezinteresat, altruist; —ftrebenb,a. învederat; —fi» ftanbig, a. neatîrnat, independent, de capul său; —ţlfilditig, a. ego-istic; —fttătig, a. automatic; — ft= Bergeffen, a. uitând de sine ; — ft»
. Derftaublid),a. bine înţeles; ftroib lig, a. de bunăvoie; — ftjufrieben, a. sufizant.
©e(bft--arî)tung, bie—, stima de sine; —aufoţferung, bie —, — cn, jertfă de sine, /;	- beftcdung, bie —,
masturbaţie, onanie, malahie, /; —beetnflufîung, bte —, autosuges-tiune, /; —befrucţlung, bie —, ge-neraţiune spontană,/; —beţetr» fdjung, bie —, stăpînire de sine, înfrînare, /; — befenntni=3, bas —, ffeS, — ffe, confesiune, /; —beflint» muttg, bie —, volnicie./; —be= tracţtung, bie —, contemplaţiune de sine ;	—betrug, ber —, (e)S,
sinamăgire. /; — betritger, ber —, 3, sinamăgitor, m ; — bemufitfctn, ba3—, S, apercepţiune, simţire,/; —biografie, bte —, —eu, 'autobiografie, / ; —elei. bte —, —ert, egoism, n; —entleibuitg, bie —, sinucidere, /; —entfagung, bte —, renunţiare volontară, / ; —ent» jitnburtg, bte —, aprindere spon-taneză. /; —erţaltuitg, bie—, pre-
zervaţiune de sine,/; —erţebttng, bte —, presumţiune, /; —erttie» briguttg, bie—, umilire voluntară, /; —gefafligfeit, bie -, sutizanţă,/; —gcleţrte, ber —, u, —u, autodidact, m; —gefiif)!, baS —, S, eonii enţă în sine, / ; — geniijantfeit, bte —, sufizanţă, /; —gefpradj, ba» —, ?, —e, monolog, n; — ţeit, bie —, individualitate, /; l)crr= idtaft, bte —, S, autocrat, m ; - -I)tlfc, bte—, autodefensă,/; —lăut, ber —, (e)§, —e, vocală,/; —liebe, bie —, amor propriu, egoism,»;;
—	ling, ber —, S, — e, egoist, m ;
—	lob, baS —, cS, lăudăroşie, /; morb, ber —, (c)S, —e, sinucidere,/; —morber, ber—, S, sinucid, »«; —rad)e, bte —, răsbunare personală,/; •—ftanbigfeit, bie—(autonomie, independenţă, neatlrnare, /; —fud)t, bte —, egoism, n\ — teiufeţung, bie - , sinamăgire,/; —itbenoinbung, bte —, trudă, / ; e§ bat ttttd) Biel —itberroinbuttg ge= foftet, mult marn drudit; - uer= geffenţeit, uitare de sine,/; —cer» lag, ber —, S, ediţiune proprie,/'; —berleugmtng, bte —, abnegaţ-ie,
—	iune de sine,/'; — Bertrauen, baS —, s, încredere în sine,/; - -miile, ber —, rtS, voliţiune, /; — jufrie» bettţeit, bie —, sufizanţă, / ; — Jtnecf, ber —, 3, scop absolut, n.
feldjeit, a svîntâ, a afumă (carne), ©elrţer, ber—, 3, şarcutier, cîrnăţar, pastramagiu, m ; —erei, bie —, —eu, şarcuterie, cîrnăţărie,/; — maren, bte —, cîrnăţărie, /. ©clcfta, bte —, —en, selectă, clasă aleasă (şcoală), f.
felifl, a- ferice, fericit, fie iertat, reposat; —en StngebenfenS, de piă memorie; —tnacţen, a preaferici;
—	madjenb, a. mîntuitor; —fţre» d)ett, beatifică ; a canoniza ; — roerbett, a deveni preaferiee; a-şi mîntui sufletul.
©elig=feit, bie —, prea,fericire,/; — tnadjer, ber —, 3, fericitor, m; — fpredmttg, bie—, —en, canonizare, beatificaţiune, /.
©elferi», bie —, {bot.) ţelină, /. felt en, a. rar; — adv. arareori; - -
©eftenfyeit
527
Serurn
imn, a straniu, singular, bizar, ciudat.
©elt=enljeit, bte —, —eit, raritate, curiozitate, / ; —fantîeit, bte —, —en, singularitate, ciudăţie, /. ©emeftcr, bag —, g, semestru, n. exarninie, /.
©emitolon, bag —, g, —e, punct şi virgulă, m. et. f.
Seminar, bob—, g, —e, seminar, «; şcoală normală, f ; — ift, ber —, er, —er, normalist, m.
©emit, ber —, en, —en, semit, m. Semmel, bie—, —n, franzelă,jimblă, pituşcă, f: —brbfel, bte —, pis-meţi. m. pl; —pitg, ber—, eg, (bot.) buretele oilor, m.
©eitat, ber—, g, —e, senat, n; —or, ber —, 5, —eit, senator, m. fenatorifă), a. senatorial.
©ettb=bote, ber —, tt, —n, mesajer, m- — brief, ber—, (e)g, —e, misivă, f; —ling, ber —, §, —e, misionar, emisor, m ; —îdjmben, f. —brtef ; —ung, bie —, —en, trimitere, misiune, /. mesaj, »; transport, n\ eine —ung §iiute, un transport de piei, n.
fettbcn, (janbte unb fcnbete, fenbete, gefnnbt unb gefenbet, fcnb(e), a trimite.
©enefcfjnK, ber—, (e)g, —e, soneşal, m. ©euf, ber —, (e)g, muştar; feinen — bnju geben, tronc mătuşă; —biidjfe, bte , — n, muştarniţă; —pflafter, ba§ —, g ; — umtdjlag, ber—, (e)g, — ţdjtâge, sinapism,
©eafte, bie —, —n, leptică, /. fengeit, a pîrlî, a pîrjolî; — nnb brennen, a pustii prin foc.
©entor, ber —, g, —en, decan, m;
—at, bus —, (e)g, —e, decanat, n. ©enf=blei, bas—, g, —e, sondă, cumpănă, /; —el, ba§ —, S, sondă,/; —er, ber—, butaş, m\ — gara, bag —, (e)g, —e, reţea, /; — grabe, bie —, — n, latrină, hasnă ; —Iod), bas—, (e)S, — Iod)er, gură de răsad, /; —rei=g, bas—, Jeg, — fer, butaş, m; -ung, bie—, —en, cufundare, /; —mage, bte--, — n, aerometru, n. fenf=en, (gefenft, fenfe), a lăsa în jos, a pogorî; a sădi, a împlîntâ; fid) —, a se aşeză; a se prăbuşi; a
se lăsă jos; a se slobozi; — redjt, a. perpendicular, pivotant. ©ettn=e, ber—, n, —n, baciu, scutar, tn; —, bie—, —it, coardă de arc; păşune; pajişte, /; —erei, bte —, stînă, /; —in, bte —, —îteit, scu-tăreasă./; —ptte, bte—, —n, stînă, /.
©eniteS=baitm, ber —, (e)g, —idume, (bot.) simenichiu, m; —blâtter, bte —, (pl.) frunză de simenichiu,/'; —fdjote, bie —, —n, silice de simenichiu, f.
©ettfal, ber —, s, —e, samsar, m. ©eitfarie, bte —, —en, samsarlîc, n. ©enfotioit, bie—, —en, sensaţiune,/. Senfe, bie —, —n, coasă, lireapâ ; —nfltnge, bte —, — n, pînza coasei, /; —nmann, ber —, (e)S, — ntanner, cosaş, butaş, înarmat cu coasă,?»; moartea,/; — nftiel, ber —, (e)S, —e, coporîie, /. feittcittioS, a. gnomic.
©entenj, bie —,	en, sentinţă,/,
fentimentai, a. sentimental, ©eutimentafitat, bte —, sentimentalitate, /.
f epatat, a. separat, feporiereit, a separă.
©epta, bie —, sepie, /.
September, ber —, g, septemvrie, 1 răpciune, m.
©eptititn, bte —, septima, /; —ner, ber —, g, septiman, m. feptifd), a. septic.
©eptunţttita, bte —, septuaquită (o traducere elină a vechiului testament executată de 70 cărturari evrei), /.
©equefber, ber—, g, curator, m; sec-vestru, «; —ration, bie —, —en, socvestraţ ie, —iune, /. jcgttcjiriercu, a secvestră.
©ernil, bat —, g, seraiu, n.
©erapl), ber -, §, —e, zerafim, m. ©erenabe, bie —, —n, serenadă, f. Sergemtt, ber—, en, —en, serjent, m. Serie, bie —, — n, serie, /.
Serin, ber —, g, —e, (zool) inăriţă verde. /.
Serpentin, ber —, g, (mini) oflt, m. ©erpeittine, bte —, —n, serpentină, cărare şerpuită, /.
©ermit, bag —, s, plasmă. /.
Seraaote
528
©eraaote, bie —, —n, vitrină, /. ©crttice, ba§—, tacîm (de masă), m. Seraiette, bie —, — jt, servietă, /.
şervet; ghiosdan, n.
Seraitiit, bie—, —en, servitudine, /. ©efnm, bet —, §, (feof.) susan, ta-hîm, m.
©effel, ber —, §, scaun, jeţ, n. ©efftott, bie —, —ert, sesiune, /.
a. domiciliat, stabilit, aşezat; staţionar, sedentar; fief) — madjert, a se aşeză.
.3eţ=ctrt, bie—, —ert, felul transcrip-ţiunei (în muzică), »; —brett, bas —, es, — er, ciofleagă, /. galion, »«; —eier, bie —, (pl) ochiuri (ro-mîneşti), / pl ; — er, bas —, s, aşezare; sedimentare ; culegere (de litere), compoziţie (muzicală), /; —er, ber —, §, culegător de litere, tipograf, m; — feţler, ber—, 3, erată, eroare de tipar, /; — ţafe, ber —, n, —rt, iepuroaie de a fată, /; — farpfen, ber—, s, crap cu icre, m; —faften, ber —, s, — faften, caşte, cassă, /; —funft, bie —, arta, de a lâulege (litere), /;
liitg, ber —, s, —e, răsad, butaş, pueţ, n.
fetşeu, a pune, a plasă, a plantă ; a culege (litere); a constitui ; 33 trame —, a sădi pomi; Sltt benf= ntal —, a ridică ober a erige lin monument; auS beii Slttgeit a 1 lierde din vedere; auf etite iîarte —, a poantă, a puntă; ba« ®Ia§ ait bett SOÎutib —, aduce paharul la gură; in 33etrieb —, a pune în lucrare, a porni o fabrică, (o maşină' etc.); «uter SBaffer —, a în-necă; in greiţeit —, a eliberă; in ©rftaunen —, a pune în mirare ; in gurd)t —, a îngrozi; an bie Suft —, a da afară (din casă) ; ans Sanb —, a debarcă; in DJÎnfif —, a compune (o melodie); auffRedp nung —, a trece în cont; auf§ ©piei —, a riscă ; —gefangen, a pune la arest ; in? ăBetf —, a execută; in ben oorigen ©tanb —, a restabili; ben S'opf jitrecţt —, a aduce la rezon ; jţeit —, a fixă un termin; e§ fefct ©cblftge, plouă bătăi; eiit Qiel —, a pune capăt;
Sid)t
— i. f. a trece, a sări peste; ftcf) —, a şedea jos, a se aşeză, a se sedimentă; ber SSoget fefţt fief) auf einen Stoetg, pasărea se cocoţă pe o ramură; fief) ju fpferbe —,’a încăleca ; fief) sur fltnf)e —, a se retrage ; fief) in ©efaţr —, a se expune unui pericol; fief) in ben Jrfopf —, a se încăpăţină ; ber ©titrai fejjt fief), furtuna se alină ; ber 33ein fegt fief), vinul se limpezeşte ; fief) iinufe in ben Şeij —, a-şi luă belea pe cap ; fief) jur SSBebr —, a se apără.
©eudje, bie —, —n, epidemie, molimă, /.
iemf)enarttg, a. epidemic, feufjeit, a oftă.	[met, n.
Settfjcr, ber —, §, suspin, aht, ge-Seţt=a, bie—, —en, sexta,/; —aner, ber—, §, sextan, m\ —tant, ber—, en, —en, sextant, «; —ett, bas—, es, —e, sextet, n.
©eţeffioit, bie—, —en, secesiune,/, feţieren, a disectă.
Sejierntcffer, bas —, 3, scalpel, n. ©baiul, f. ©tţah
ftd), pron. se, sine, pe sine; an uni) fitt —, în sine, absolut.
<Sid)ef, bie —, —n, secere, /. fidtelfiirmig, a. seceriform, arcat. fidjcftt, a seceră.
fidjer, a. sigur, cert; fb —inac£)en, a adormi vigilanţa cuiva; — auftre» ten, a purcede cu aplomb; —ftel» fen, a asigură, a consolida ; ftd) —ftclfen, a se asigură; - fief), adv. de sigur ; —n, a asigură, a garantă.
©icbcr»beit, bic —, —cit, siguranţă, * gaxanţă, garanţie; certitudine, /; aplomb, n ; —ţeit»bebSrbe, bie —, —ti, poliţie, /; —ţeitgbiener, ber —, 3, sergent de oraş, m-, — IjeitS* nabef, bie —, —n, ac cu pat, n ; —ftelfung, bie —, —en, asigurare, garanţie. /; —ung, bie —, asigurare; înţepenire, /. Sid)gef|cit(affcit, ba3 —, §, nonşalanţă, /.
©idjt, bie—, —ett, vedere; vadea,/; termin, w; auf—, bei—, ttatf)—, la prezentaţiune ; barfetf, bie —, evidenţă, / ; —ntecîjfel, ber —, 3,
fitfytbar
529
©ilbe
cambie a vista, /; —ung, bie —, cernere, /. triaj, n fid)t=bar, a. vizibil, evident; —bar= bliifjenb, fanerogam ; —barltcE», a. vizibil ; —en, a triâ ; —tlid), a. evident.	[picură,
firfent, a se străcurâ, a pişti ; a ©irfcrot, bas* —, §; pistrire, picurare, /; — ung, bie—, —en, pisteală, picurare, / ; —tuaffer, bag —, g, apă de pisteală, /. fie, pron. ea, dînsa; ei, ele.
Sic, pron. domniavoastră, matale, ©ieb, ber —, (e)g, —e, sită, /. ciur, dîrmon ; —beiit, bag —, g, — e, etmoid, « ; —ittad)cr, ber —, g, sitar, m ; —lud), bag —, (e g, — tiidjer, astar, m. fiebeit, a cerne, a ciurul. fieb=ett, num. şapte ; —ncrlei, a. de şapte feluri; —enfad), — fâttig, în şeptit ; — enntal, num. de şapte ori; —ente, num. al şaptelea; — ente Ijalb, num. şase şi jumătate; —enten§, adn. a şaptea oară; — enjeljn, num. şaptesprezece; — etu jeluite, num. al şaptesprezecelea; —ettjig, num. şaptezeci; —jigjafp xig, a. eptagenar ; —jigfte, num. al şaptezecelea.
Siebeit, bag —, cernere, /.
Sieben, bie —, numărul şapte; bie biăfe —, tartoriţă, /; —ed, bag —, g, —e, eptagon, n ; — geftirn, bag —, g, —e, pleiadă; cloşca cu puii, /; --fas, ber —, fes, —fe, statu-palmă, m; —fadjen, bie —, {pl.) catrafuse, /. pl; — fdflăfer, ber—, g, somnoros ; (zool.) chiţcan de munte, m\ —tel, bag—, şeptime, /; —5'0- —«*». şaptezeci, fieri), a. infirm; —en, a lîncezî, a se usca pe picioare.
Sietfpbett, bag —, eg, —en, pat de zăcere, n\ — e, ber —, — n, vale-tudinar, infirm, m; — enfjaug, bas —, feS, —Ijciufer, infirmerie, /; — fjeit, bie —, valetudine, infirmitate, /; —ling, ber —, (e)S, —e, valetudinar, infirm, m ; —tum, bag —, (e)g, infirmitate, /. marasm, n.
©ieîte=grab, ber —, (e)S, —e, gradul eboluţiunei, /; — Şifee, bie —, căi-
Alexi Th. Dicţionar germ.-rom.
dura eboluţiunei,/; — feffef, ber—, g, ghium, n; — jmnft, f. —grab. ©iebelet, bie —, —en, colonie, /. fiebeit, fott ober fieben, fotte ober fiebete, gefotten ober geficbct, fteb(e), a fierbe; — i. a clocoti, a eboluţionă; —b (jeifi, a. ardefrige.
©ieg, ber —, (e)g, —e, învingere, victorie, biruinţă, izbîndă,/; —er, ber —, învingător, biruitor, m; —egaufpg, ber —, g, jiige, cor-tej triumfal, n; —egbogeit, ber —, g, arc de triumf, n; —eggefirânge, bag —, g, pompă triumfală, /; —eSgefdjrei, bag —, g, strigăt triumfal, n; egljetr, bag—, eg, —e, armată victorioasă, /; —eSIieb, bag—, eg, —er, imn triumfal, m\ —egtat, bie —, — en, bravură, /; —egjetdjeit, bag —, g, trofeu, n ; —egjng, ber—, eg, — jt'tge, triumf, mers triumfal, n.
©iegel, bag—, g, sigil, n. pecete, /; —erbe, bie—, bol, n\ —Iad, bag—, (e)g, —e, ceară roşie, /. fiegeltt, a sigila, a pecetlui. fieg=en, a învinge, a birui; bteSSa^r= ftfit fiegt, adevărul străbate; iiber feine geinbe —, a triumfă asupra inimicilor săi; —enb, a. învingător, biruitor; —reid), a. victorios, fielje, int. iată ! fief)ft, fiefjt, f. feţen.
©tel, bag —, g, —e, bătătoare, /. ©iele, f. ©iile.
©iefta, bie —, siestă, /.
©iget, bag —, g, siglu, n.
Signal, bag —, g, —e, semnal, n ; —lamţte, bie —. —n, fanai, »; — antent, bag—, (e)g, —e, semnire,/. fignalifieren, a semnală.
©ignatur, bie—, —en, semn, n. semnătură, /.	[semnă,
ftgnierett, a marcă, a însemna, a ©igrift, ber —, eg, —e, cîrsnic, m. Silan, ber —, g, (bot.) chimănul de cîrnp, m,
©ilbe, bte —, —n, silabă,/; — nfaE, ber —, (e)g, —falie, ritm, n; —n= tnafj, bag —, eg, — mafie, măsura ritmului, / ; —nmeffung, bte —, —en, scandare,/; — nratfel, bag—, g, şaradă, /; — nftedjer, ber —, S, logomahist, m.
34
©ilbcr
530
Simt
Siflicr, bai —, i. argint, m ; gebtc= genei —, argint nativ; —aber, bie —,- n, filon de argint, n; — aţorn, ber—, i, —cf (bot.) arţar roşu, m-—arbeit, bie—, —eu, argintărie,/; —nrbeiter, bcr —, i, argintar, m ;
. — befdjlag, ber —, (e)3, —)d»£age, ferecătură de argint,/; —blStt-d)en, bai —, i, şic alb, n; — btedţ), bai —, (e>3, argint în tăbliţe, •»«; —Meitbe, bie —, ( min.) galenă de argint, /; —blicî, ber —, (e)§, —e, privire înviorătoare, / ; —borte, bie —, —n, posomant alb, « ; — erj, bai —, ei, —e, minoră de argint; — fudpi, ber—, (ei, — fiidjţe, (,zool.) vulpe albă, f; —gang, bcr -, (e)S, —gange, filon de argint, n ; —geţalt, ber —, ei, titlu de argint,/; — gerfit, — gefdjirr, bai—, (e)i, —e, argintărie, /. tacîmuri do argint, /. pl; — glatte, bie—, (min.) argirit, m ; —glimtner, ber —, (min.) mică argentina. /;	—
grunb, ber —, ei, cîmp argintiu, »; —ţaar, bai —, i, —e, păr alb, m ; —^iltte, bie —, —1‘n, fonderie de argint, f ; —fiei, ber —, (ei, (min.) pirit alb arsenical, m; — laţn, ber—, (e)§, —e, beteală albă, /; — ling, ber—, §, —e, arginţi, m. pl; —pappel, bie—, —n, (bot.) plop alb, m; —pfatierung, bie —, —en, plăcaj de argint, n ; — reiţer, ber —, i, (zool.) ştire alb, m; — [nlj, bai —, ei, nitrat de argint, n ; —fcfilacfe, bie —, —n, spumă de argint,/; — (djnticb, ber —, (e)i, —e, argintar, m; —ftimme, bie —n, voce argintiiă, /: —ftufe, bie . —n, mineră do argint, /; — mare, bie —, —n, argintărie,/; —tourj, bie —, (bot.) argintică, /; —jeug, bai —, i, argintărie, /.
filb=erfarbig, a. argintiu; — ergrait, sur; — erfjaltig, a. argintifer; —tu fjett, a. luciu ca argintul ; sonor ca argintul ; —n, a. de argint ; —toeifs, a. argintiu.
SiUe, bie —, —n, gură de ham, /.
SitBeftermbenb, ber —, (e)i, —e, ajunul anului nou; —feier, bie —, revelionul anului nou, m.
©imnitbcl, bai—, i, soarbe zamă, m.
Siutilifteiu, ber —, (e)i, —e, stras, n.
fimpel, a. simplu, neghiob.
SimplijiffintuS, ber —, vlăduţă, /.
Sim=3, ber —, (ei, —fe, brîu, tabu-lament, n. freză ; poliţă (în cămară), /.
fimuliereu, a simula; a reflectă (a-supra unui lucru).
fiub, (. fein.
Sinetnrc, bie —, sinecură, /.
Sing«afabemie, bie —, —n, conservatorul, n; academie de canto,/; —anftalt, bie —, — en, institut de canto, » ; — d)or, ber —, (e)§, — d)6re, cor vocal, n; —btoffel, bie , —n, (zool ) brebenac, m; —efunft, bie —, —fitttfte, arta cîntului, /; —leljier, ber —, S, maestro ele canto, m ; — fdjule, bie —, —n, şcoală de canto,/; — finet, bai—, —e, operă,	—(pieiţalle, bie —,
—n, şantan, » ; —ftutibe, bie lecţiune de canto, /; — oogel, ber —, â, pasăre, /.
fing=bar, a. cantabil ; —en, (fang, jiinge, geţungen, jing(e), a cîntă, a dăinăî, a doini, a hori; nad) UJoten ■ -, a cînta pe note.
Siugrîin, bai—, i, (bot.) saschiu, m.
ţinfett, ((an!, (ante, gefunfen, ftnf(e), a decădeă; a se cufundă; a scă-deă; a dă (în genunchii; a cădeă (în braţele cuiva) ; ben 2Kut — laffeit, a-şi pierde curajul ; im Şreiţe —, a scădeă în preţ.
Siufcit, bai—, i, cufundare; depresiune; scădere, /.
Simt, ber—, i, —e, simţ, n. simţire, simţimînt; sens,», noimă; pricepere ; intenţiune, /; Înţeles, acupţ ie, —iun’e, /; im — e tţabm, a aveă de gînd, a intenţiona; — fitr ctmai Ijaben, a avea simţ pentru ceva; im —e ţnltcn, a luă a-minte ; ţalt ei im —, să-ţi fie a minte; Bon —en fein, a fi nebun; Bon —en fommen, a se exaltă; bai fjat fcitten —, asta n’are nici un înţeles; jbm anbetn —ei marfjett, a întoarce pe cineva din hotărîrea sa; anbern —ei roerben, a-şi schimbă gîndul ober părerea; auf feinen — beftefjen, a ţineă una ; in ben fommen, a veni aminte ; mit
fiunbtlblidj
531
Sfaţmlier
jbtn etne8 —es fein, a fi de o părere cu cineva; auS bem — e fd)Ia= gen, a-şi luă gîndul de pe ceva ; —bitb, ba? —, es, —er, simbol, n. ainblemă, /; eit, ba8 —, 8, me-ditaţiune, /; —enraujd), ber—, e8, —raujdje, beţia simţurilor,/; —en= tăufdjung, bie —, —en, nălucire, alucinaţ-ie. —iune, /; —e8anber= ung, bie —, —en, schimbare de opiniune, f; — esart, bie —, — en, caracter, n; —e8tfiufdţnng, f. —en= taujdjung; —eâtnerfjeug, ba®—, (e)8, —e, organ al simţurilor. n\ — ge= bicţt, bas —, (e)S, —e, epigramă, /; —lidjfeit, bie —, sensualitate, /; loiigîeit, bie —, absurditate, f; —pfCanje, bie —, —n, sensitivă,/; —fprud), ber -, (e)8, -fprudje, sentenţă, maximă, f: —terroanb* jdjaft, bie —, - -en, sinonimie, /. fiititdnlblidj, a. simbolic, alegoric ; —eu. O'ann, jănne ober finite, ge^ fonnen, finn(e), a medita, a reflectă; — eitb, a. meditativ; —icţ, a. genial, ingenioz; ţ-lid), ,<*. sen-sual, fizic ; —lo8, a. absurd, dă-rănat; smintit ; reid), a. inge-nioz, spiritual; —Dertuanbt, a. sinonim; —ttoll, a. profund, ingenioz.
(intentat, adv. de oarece.
©inter,ber—,8, piatră sedimentată,/, filtteru, i. j. a pişti, a se străcură. ©intftiit, bie —, ■ -en, potopul lui Noe, cataclis, diluviu, n.
©ipţ>=e, bie —, —n; — fdjaft, bie —, —en, rudenie, porodiţă,/. nemet, n; trib, m. clică, coterie, f.
Sire, (titlu) Sir, m.
Sirene, bie —, —n, sirenă, /. Siriu=s, ber —, ffe8, raliţă, /.
Simţ), ber —, (e)8, —e, sirop, n.
melasă, /. fiftieren, a si stă.
Sitfie, bie—, —it, datină,/, obiceiu, n; manieră, bună cuviinţă; morală; etică. /; —en, bie —, (pi.) moravuri. /. pl; —enbefdjreibung, bie —, —en, etnografie,/; —en* geridjt, ba? —, (e)3, —e, censura moravurilor, /; —engefeg, ba8 —, (e)3, —e, morală, /; — entetjre, bie —, —n, etică,/; — enleljrer, ber—,
8, moralist, m\ —enlofigfeit, bie—, imoralitate, /; —enprebiger, ber—, 8, moralizator, m; —enricfţter, ber —, 3, cicălitor, m; — enjprud), ber—, (e)8, — fpnidje, sentinţă moralizatoare, /; —-enftrenge, bie —, puritanism, m; —ent>erberbni8, bie —, demoralizaţ-ie, —iune,/; —ett= Derfeinerung, bie—, civilizaţiune,/;
—	enseugni=8, bas —, ffes, — fie, a-testat de moralitate, n\ —lidjfeit, bie — , moralitate, /; — famfeit, bie
—	, modestie, decenţă, /. fitt=enlo§, a. imoral ; demoralizat ;
—enrein, f. fittlidj; —tg, a. decent; —tgen, a. civiliza; —lidj, «. moral, etic; — ]'ant, a. decent, modest, ©ittidj, ber— ,8, —e, (,zool.) papagal,™, ©ituntion, bie —, situaţiune. fitniert, a. situat.
Sitţ, ber -, e8, — e, scaun, jeţ, n. şedere, /. sediu, n. reşedinţă, /. taht (al unei subprefecturi), n ;
—	utib Stimnte, loc şi vot, «; — arbeit, bie —, — en, ocupaţiune şefii dentară, /; —bab, ba3 —(e)8, —
baber, baie de şezut, /; — bein, ba8 —, (e)8, —e, ischion, n ; — ţleiidj, ba8—, e3, răbdare,/; —ung, bie —, —en, şedinţă, seanţă, sesiune, /.
filjeit, i. f. fiţleijt, figt, fag, fnfje, ge= ţeţjen, ftfe(e), a şedea ; a fi la şedinţă; a se cocoţă; a prinde (pe cineva o haină); a sta; ein 9Jîiib= djen —laffen, a părăsi o fată; auf bem Xrocfnen —, a fi fără mijloace ; in ber Sfinte —, a da de pacoste; — blciben, u nu se sculă; a rărnînea fată în păr ; a nu fi promovat (un şcolar); —b, a. şe-zînd, şedentar; - be Slute, (bot.) floare sezilă, /.
Stţ, ntciner —, pe legea mea. Sfnbiofe, bie—, —n, (bot.) sipică,/. Stat a, bie —, —en, (muz.) gamă,/. Sfalţ), ber —, (e)8, —e, pielea craiului.
ffatţnercn, a scalpă.
©fanbat, ber —, 8, —e, scandal, n. gălăgie, tavatură; — ntadjer, ber—, 8, scandalagiu, m.
Staţjnlier, ba8 —, 8, scopulă, /'.
34*
©fot
532
©olbfing
©fot, ber —, I, —e, scat (joc în cărţi), n.
©felett, bal —, (e)s, —e, schelet, n. ffeţ>tifdj, o. sceptic.
©fi, ber—, I; — e, n, —er, vîrzob, n. ©figje, bie—, —n, schiţă,/, elioş, n. ffigiercn, a schiţă, a eboşă.
©flaUc, ber—, n, —n, sclav, rob, m-, —nbienft, ber —, el, —e, sclăvie, robie, /; —nftnn, ber—, (e)l, spirit servil, n; —erei, bie—, sclăvie,/. fffaBifdj, o. servil, adînc, supus; — adv. robeşte.
©foitfio, ber—, el, —i, scont, rabat, n. ©fontr=o bal —, el, —i, scontru, n. ffotttrieren, a scontră; a verifică efectivul.
©fortuit, ber —, I, acrum, m. stu-deniţă, /.
©forpioit,ber—, I, — e,(zooî.)scorpie,/. ©frib=ent, ber —, ett, —en, scrib, —Ier, f. —ent.
©frofet, bie —, —n, scrofule, /. pl\ —fraut, bal —, (e)§, (bot?) iarbă neagră, /.
ffrofulii!, a. scrofuloz.
©fruţjct, ber —, S, — n, scrupul, n. ffruputol, a. scrupuloz Sfrutittdum, bal —, I, —ia, scru-tiniu, n.
ffurrit, a. caraghios.
©furritiiăt, bie—, — en, caraghioslîc,». Stâng, ber —, (e)l, —e, limbă cârâiturilor, /. gerg, n.
©maragb, ber —, (e)§, —e, (mim.)
smarald, smarand, n. fntaragben, a. de smarald.
-fo, prov. care; bie — nidjt rniffen mal fie tun, cei ce nu ştiu ce fac; — geljt el in ber SBSelt, aşa e soartea omului; — adv. aşa, astfel, dacă, deci; — batb, adv. îndată ce; nidjt
—	Batb, nu prea curînd; — bann, adv. apoi, atunci ; — eBen, adv. chiar acum ; — fern, adv. întru cît; — fort, adv. îndată, de îndată, imediat ; — gar, adv. chiar, ba încă ; — genannt, a. aşa numit, pretins; — gteicfj, adv. îndată; — mit, adv. aşadară, prin urmare ;
—	nacfj, adv. după aceia, astfel dară; — tan, adj. acest ; —Biet,
"■* adv. atîta; — rootjt, conj. atît; —
. mie —, şi aşa ; — tnaljr, mir ®ott
tjelfe, aşa să-mi ajute D-zeu ; — ttiotjl atl aud), atît cît.
©orfc, bie—, —it, ciorap, buş, m. Sotfct, ber —, I, pripiciu, soclu, m. ©obo, bie —, sodă, /; — tnaffer, bal —, I, apă gazoasă, / ; —toaffer= apparat, ber—, (e)l, —e,gazogen, m. Sobbreiuicit, bal—,1, acreală în gît,/-©ofo, bai —, l, —i, canapea, otomană, /.
f»ff, fbffe, f- faufen.
©iiffet, ber —, I, beţiv, beţivan, m. ©offite, bie—, —n,sofită,/. tavan,». i°0. f00e, f- faugen.
©otjfe, bie—, —n, talpă, /; —nteber, bal —, I, talpă groasă, /; —n= gcirtger, ber —, I, plantigrad, »«. foţjfen, a pingheluî, a tălpuî.
Sof)tt, ber —, (e)l, ©oţne, fiu, m ; ntein —, fătul meu; ber nertorene —, fiul rătăcit ; an —elftatt an= netjmen, a înfiă ; —fcfjaft, bie —, filiaţiune, /.
©(fjjndjen, bal —, I, fiişor, m. ©oiree, bie —, —n, serată, /. Sojabofpte, bie —, —n, (bot.) fasole
turcească, /.
©olntoedjfel, ber—, I, (cambie) solă,/'. Sot=Bab, bal—, el, — Baber, baia salină, /; —e, bie—, —tt, salamură, tusluc, «; —falj, bal--, el, tuslă, f. jm, a. acela, atare; cutare, astfel; —enfatll, adv. în acest caz; —er geftatt, adv. astfel dară; —erlei, o. atari, de aşa fel.
©otb, ber —, el, —e, leafă, plată, soldă, /. gaj, n. simbrie, /; — ot= ber—, —en, soldat, militar, ostaş, m; — gemeiner — at, soldat simplu, trupier, gregar, m ; — ntenbienft, ber—, ei, —e, serviciu militar, »; —atenpferb, bal —, (e)g, — e, cal de trupă, /; —atenrocf, ber —, I, —rbcfe, uniformă de militar,/; —atenftanb, ber —, el, stare de militar, soldaţiune, /; — atenBotf, bal —, (e)i, soldăţime, /; —aten= toefen, bal —, I, militarism, m ; —atenjudjt, bie —, disciplină militară, f.
fotbat=enmâf;ig, a; —tfdj. a. ostăşesc, soldăţesc, milităresc.
©otbding, ber—, I, —e, —ner ber—, I, mercenar, joimir; năimit, m.
f#lenn
533
©omtafienb
falenn, a. solenel.
©olennitiit, bie—, — en, solenitate,/. fofib, a. solid ; —arifd), a. solidar. ©olib=aritiit, bie —, solidaritate, / ©ofitiir, ber —, 8, bob de diamant (montat), m.
©»1(, bag —, 8, debet, n. dare, /;
—	unb jpaben, dare şi avere, /. debet şi credit, n.
foUen, a trebui, a fi obligat; n>ag foii bagţcifsen? ce va să zică asta? er foii gefiorbeit fein, să pretinde, că ar fi murit; n>a8 foii idj tun? ce să fac? ce să mă fac? roag foD icf) (ier; ce să fac aici? man foHte eg faittn glanben, nu-ţi vine să crezi; follte e§ ntbglicf) fein? să poate ?
©oiler, ber —, 8, pod, balcon, ». ©oho, bag —, eg, — i, solo, » ; — freb=8, ber —, feg, — fe, rac unic (în o porţiune), m ; —fânger, ber —, g, — fpieler, bec—, g, solist, m. fofoent, a. solvabil.
©oluenj, bie—, —en, solvabilitate,/, ©ontnter, ber —, 8,gvară, f; — nbo= ni=3, ber —, ffeg, (bot.) iarba cocoşului, /; —frifcţţe, bie —, —n, staţiune de vară, /; —f)au=s, bag —, feg, —(aufer, vilă, / ; - -(iţe, bie —, —n, pîclă, /; —lanbe, bie —, —n, foişor, umbrar, n; —leţnc, bie —, —n, coastă în faţa soarelui, /; — monat, ber —, (e)8, —e, luna lui iunie; lunile de vară, /. pl ; — feite, bie —, —n, faţa spre miazăzi ; — fonnenwenbe, bie —, —n,şolestiţiu de vară, n- —fproffe, bie —, —n, pistrue, alunea, /; —ung, bie —, —eu, vărarc, /; — —tocigen, ber—, 8, (bot.) ghircă,/;
—	toiirj, bie —, (bot.) veriţol, m ; —jeug, bas — (e)8, —e, stofă de vară, /; furnituri de vară, / pl.
fommer=(oft, —lid), a. văratic, ©onate, bie —, —n, sonată, / ©onbe, bie —, —n, sondă, /. fonber, adv. fără; —bar, a. ciudat, bizar, curioz ; parasiu ; —barer ©efdjntad, gust fistichiu; —gleicfjen, adv. fără asămănare, fără seamăn; —lid), a. particular, singular; nid)t — lid), adv. nu prea; —n, a separă, a despărţi, asecesionă;
—n, eonj. însă; —8, fantt nnb —8, cu toţii.
©onber=barfeit, bie—, —en, ciudăţie, bizărărie, /; —bunb, ber —, (e)g, —bihtbe, confederaţiune particulară, /; — ltd)feit, bie—, —en, ciudăţie, particularitate, singularitate, /; —ling, ber —, 8, - e, om ciudat, m ; —ung, bie —, —en, separaţiune, /
fonbierett,’ a sondă.
©onn-abenb, ber —, 8, —e, sîmbătă, /; —e, bie —, —n, soare, tn; bie —e fdjeint, e soare, soarele luceşte ; bie —e fdfeint in beit §of, soarele bate în curte ; — enauf» gang, ber—, (e)S, — gflnge, răsărit; răsăritul soarelui, n ; — cnbafjn, bie —, —en, ecliptică,/; — cnbltcî, ber —, 8, —e, raza soarelui, /; —enblunte, bie—, —n, (bot.) eliant, m; sora-soarelui,/; —enbranb, ber —, (e)8, arşiţa soarelui, /; —en= ferne, bie —, —n, afelie, /; — en» finfterni=3, bie —, —fie, eclipsă de soare, /; —enfrud^t bie—, —frucţte, eliocarp, m; — engla=8, ba8 —, feg, —glafer, elioscop, n; —englut, bie —, arşiţa soarelui, f ; —engoit, ber —, eg, Febus, m; — engunfel, ber —, 8, (bot.) iarba osului, / ; —enfiiŞe, bie—, arşiţa soarelui, /; —enfafer, ber —, 8, (zool.) buburuză, vaca Domnului, / ; —en= frei»8, ber—, fes, —fe, crugul soarelui, »; —enlicfjt, bag—, (e)8, lumina soarelui, f ; — enmifroffop, ber —, (e)8, —e, microscop solar, »; —ennâ(e, bie —, —n, perielie, /; —enr&gdfen, baS—, 8, (bot.) mă-lăcel, m; — enfdfeibe, bie —, discul soarelui, m; —enfdjein, ber—, (e)8, razele soarelui, /. pl ; —enfdjirnt, ber —, (e)8. —e, umbreluţă, f; —enfeite, bie —, —n, faţa soarelui, /; — enfpiegel, ber —, 8, elioscop, n ; —enftciubdjen, bag —, 8, atom, n; — enftid), ber —, (e)g, in-solaţiune, /; —enfiinţianb, ber —, (e)8, ’ —ftânbe, solstiţiu, n ; —en= ftraţl, ber—, —en, rază de soare,/; —enfţfient, bag—, 8, sistem solar, »; —enu(r, bie —, —en, gnomon, cadran solar, n ; — enuntergang,
foitnen
534
©pauit
ber—, eg, apus, n; apuncrea ober asfinţirea soarelui, /; —enroenbe, bie—, — n, solstiţiu, n; —enroenb= feuer, bag —, g, alimori, m. pl ; —ettgeiger, ber —, g, cadran solar, n ; —enjirlel, ber —, g, crugul soarelui, n; —tag, ber —, g, —e, duminecă, / ; —taggfeier, bie repaos de duminecă,/; —tagg= gefidjt, ba? —, (e)s, —er, faţă radioasă ; — taggfitib, bas —’ (e)S, —er, copilul norocului ; copil născut cu cămaşă, m; —togg= fteib, bag —, (e)g, —er, haină de duminecit, / ; —taggrulje, bie —, repausul de duminecă,/; —tagg» —ftaat, ber —, (e)g, f. —taggfleib. fonn=en, a pune la soare, a insolă; fief) —, a se pune la soare; —en= ffirmig, a. elioid ; - entjell, a. so-ratec ; — enoerbrannt, a. smead ; —ig, a. soratec, radios ; —tdgig, a. duminecal ; — tagS, adv. duminecă.
fonfi, adv. altădată, odinioară, altmintrelea; —etttrnS, altceva ; — uid)t3, alt,nimic; tcetut eg — ni<f)tg ift, dacă-i numai atît; — trup în altă parte, aiurea; — ig, a. altă; de altă dată, de odinioară, ©orbett, bag —, 3, — e, şerbet, n. ©orbiue, bie -, — n, surdină, /. ©org=e, bie —, —n, grije, /. păs, habar, «; solicitudine, /; in —en fein, a fi îngrijat; —enbrcdjer, ber —, g, viu, m ; —enftuljl, ber —, (e)g, — ţtiiljle, fotoliu, n; —falt, bie —, atenţiune, solicitudine, /; — faitigfeit, bie —, atenţiune,/; — lid)feit, bie —, solicitudine, f; — —lofigleit, bie —, neîngrijire, nepăsare, indolenţă, incurie, nonşalanţă, /; —fantfeit, bie —, îngrijire, /.
forg=en, a se teme, a fi îngrijat; a îngriji, a purtă grije, a avea grije de ceva ; —etifrei, a. fără griji ; —enbott, a. îngrijorat, grijitiv; — faltig, a. cu îngrijire; —lidj, a. cu îngrijire ; —log, a. indolent, nepăsător, nonşalant; —fam, a. îngrijitor, ]>re văzător, forreu, a amară.
©orbe, bie —, —n, sortă, /. soiu,
fel, «; calitate, specie,/': — interit, bag —, g, —e, asortiment, cisit, n ; — ietung, bie —, —en, asorta re, /.
fortieren, a asorta.
©ojj=e, bie—, n, sos, »; — ncipfdjen, bag —, g, sosieră, /. fott, fbtte, ţ. ţieben.
Soitfffeur, ber —, g, —e, şuilor, m. fojiat, a. social.
©pastel, f. ©tatei
©pagat, ber —, (e)s, —e, sfoară, /. fpiiticn, a spionă, a pîndi, a iscodi. ©păf)er, ber —, 3, spion, m.
©palier, ba§ —, g, şir, şireag, par-rnac, n. grădele, /. pl.
©palt, ber —, (e)g, —e, crepătură, despicătură, hudăfelie, /; — bar= leit, bie clivaj, n; —e, bie —, —n, crepătură; coloană (de tipar), /; — enpilje, bie —, (pl.) bacterii, /. pl; — cnptljleţre, bie —, —n, bacteorologie, / ; —entier, bag —, (e)g, —e, fizipar, m ; —fitfeer, bie (zool.) fîziped, m ; —ung, bie —, —en, sciziune; spărtură, des-Jn binare,l.fliiary Cluj fpalbbar, a. secţii, despicabil; —en, a despică, a crepă, a întredes-chide (uşa); a desbină ; — i. a căscă ; fidj —, a se crepă, a se despică; —etuneije, adv. în coloane (de, tipar),
©pait, ber —, g, ©piine, aşchie, feş-tucă, ţandără; desbinare, / ; — bett, bag —, (e)g, —en, pal de lemn, n: —ferlel, bag—, g, purcel de lapte, m.
©paitge, bie —, —n, agrafă; cataramă; sponcă; copcă, cheietoare (de carte), petliţă, /; amnar (la răsboiu), n.
ipautfcf), a. spaniol ; —e g-Iiege, bie —, —n, (zool.) cantaridă, /; —eg Stopr, arundă, trestie de mare,/; —e ©djliiffer, fantazii nerealizabile, f.pl; —e SBanb, paravan, «. fpntttt, fpanne, f. fptmtett.
©pnitu, ber —, (e)g, —e, glesnă, /; —e, bie —, —n, palmă, şchioapă; - aber, bie—, - n, tendon, n; —e $ett, o bucăţică de timp ; —er, ber —, g, amnar, »; (zool.) falenă,/; —feber, bie —, —n, resort, n; —
fpanuen
535
©pebitenr
fette, bie—, — n, chiedecă (la.car), /; — fraft, bie -, — frâfte, tensiune, /; —tmtţfel, bie-, - tensor, m; —ftricf, ber , (e)8, —e, pripon, n. funie de întins rufele; —ung, bie —, —en, tensiune; încordare (de spirite), /; interes (spiritual), n-,
-	lucite, bie —, —n, coarda arcului, /.
fpamt=en, a întinde, a încorda; a înhăma, (caii); a strînge (despre o haină); auf bie fţotter —, aschiu-gini, a tortură; —enb, a. strimt; excitant; —ettlang, a. lung de o palmă ; - -cntjodţi, a. nalt de o palmă.
©par=buc£)fe, bie —, —n, cecmegea, puşculiţă, /; —er, ber —, 8, econom, cruţător, m; —l)erb, ber —, e8, —e, plită, rulă, maşină de bucătărie, /; —faffe, bie —, —n, casă dc păstrare,/; — ofen, ber—, 8, — Sfen, parigină. / ; —pfennig, ber—, 8, bani economisiţi, tn.pl-, —famteit, bie —, parsimonie, /.
fpar=en, a păstră, a economisi; a cruţă, (jjror.) am iînredjlen u£)rte fparen, a fi scump îa tărîţe, şi ieftin la făină; —fam, a. econom, parsimonios ; mit ettt>a8 —fam umgeţen, a legumi, a menaja.
Sparge!, ber—, 8, (bot.) sparanghel, »»; —botjne, bie —, (bot.) dungă-ţea, /; —foţi, ber—, 8, (bot.) bro-coli, m,
fpartidj, a. puţin, frugal, legumăreţ.
©părticf)fett, bie , frugalitate, /.
©pamit, ber —, 8, căprior, n; eineti
—	jn Otel fmbeit, a lipsi cuiva o doagă ; —tuerf, ba8 —, (e)§, lemnăria din podul caselor, /. căpriorii unui coperiş, m. pi.
Spart, ba8—, (e)8, (bot.) colilie;— erte= maxen, bie—, (pl) corfărie,/-
Spa§, ber e8, ©piifîe, glumă, şatră,/, calamandros, n ; otjne - , serios ; —trei6en, a glumi ; ntncţen, a face haz; er uerftcţt feiuen —, nu ştie de glumă ; er, ber —, 8, glumeţ, m; paftigfeit, bie , şă-gălnicie, bufonărie,/; —macţer, ber —, 8, glumeţ, cabaslicar; căhaz, m; — toogel, ber—, 8, —Bbgel, hîtru, şugubeţ, cabaslicar, m.
fpafgeit, a glumi; mit fid) —en laffen, a şti de glumă; — ţaft, —tg, a. glumeţ, hazliu, comic; —toetfe, adv. în glumă.
©pat, ber —, (e)8, (mm.) şpat, m. umflătură la copita calului,/-; —eifen, ba8—, 8, (mm.) siderit, m. fpât, a. tîrziu ; bie Uţr geţt ju —, orologiul întîrzie ; —er, — erţin, adv. mai tîrziu; am fpiiteflen, adv. cel mult.
Spate!, ber—, 8, lopăţică, spatulă,/. ©pateu, bet —, 8, sapă,/, hărleţ, n.
arşie, /. tîrnacop, n.
©păt=fjerbft, ber—, e8, sfîrşitul toamnei, «; — t)eu, ba8 —, (e)8, otavă, /; — jatjr, ba§ —, e8, tîrziu toamna, /; —ling, ber —, 8, —e, tîrzi-ciu (rnînz, viţel, etc.), m; —font» met, ber —, 8, sfîrşitul verei, n. Spatj, ber —, en, —en, vrabie, /. brabete ; —enpnge, bie —, —n, (bot.) limba vrăbii, f. fpajievcit, i. f. (fpajierte, fpajtert, fpa= gier(e), a se preumblă ; —faţren, i. f. (fafjrft, fâţrt, fuţr, fitţre fpa= jieren, fpajtrren gefaţren, faţr(e) fpa= gteren, a‘se căruţă; — fitţren, (ţpa= jicren gefftfirt, fiif)t(e) fpajiereri), a duce în preumblare; — gelien, f. —. SpajieHafirt, bie —, — en, preumblare (în trăsură ober în corabie), /; —gong. ber —, (e)§, —gange, promenadă, preumblare. /; — gtinger, ber —, 8, promenor, pre-umblător, m ; —rit, ber —, (e)8, —e, cavalcadă, /.
Spertlt, ber—, (e)8, — e, (zool.) gheu-noae, ciocănitoare, căţărătoare,/, francioc, m ; bie —, — rneiie, —n, (zool.) ciocărleţ, m.
©pecf, ber —, 8, slănină, clisă, /. lard, m ; Bon ber Saţe — faufen, a cumpăra cărbuni de la faur ; - ţal=8, ber —, fe8, — ţalfe, ciafă grasă, /; —fuiţett, ber —, 8, lipie cu slănină,/; — fdjtDarte, bie —, —n, şoriciu, m ; —fette, bie —, —en, slănină întreagă, /; — ftein, ber —, (e)8, —e, (min.) steatită,/. fpetfig, a. slăninos, clisos ; cleios (despre copturi), fpebierctt, a expedia.
©pebbteitr, ber—, 8, —e, comisionar
©peer
536
fperrett
de transport, expeditor, m; —tiott, bie —, — en, expediţiune, /. ©peer, ber —, (e)b,	-e, lance, /.
măsdrac, n.
©peitfyc, bie—, —n, spiţă (de roată), spetează, /; — (im Unterarm), cu-bitus, m; in bie—n grcifeit, a îm-pedecă mersul unei afaceri, a aruncă beţe în roate.
Speidjeî, ber—, b, scuipat, m. bale, f.pl. salivă, /. —briife, bie -, —n, parotidă, /; — flu=6, ber —, ffeb, fiitffe, ptialism, m. salivaţiune, /; —leder, ber —, b, linguşitor, lîn-gător,/»; - faure, bie—, ptialină,/. fpeidjeWg, a. bălos, salivos; —n, a salivă.
fpeitfjeit, a inspiţă o roată, ©peldjeitrinfl, ber—, eb, —e, butucul roţii, n.
3peici|er, ber —, 8, hambar, grînar, coşar, n. cotarcă, stadolă, f. fpeidjent, a grămădi, a înmagazină. fpeien, (fpic, fpiee, gefpicn, fpcî(e), a scuipă; a vărsă (din gură), a vomî, a borî.
©pei=gatt, ba» —, (e)8, —e, răsuflă-toare (prin care se scurge apa de pe coverta năii), f; —napf, ber —, (e)g, —napfe, scuipătoare, /. ©peiter, ber —, b, ţăpuşă, /. fpeiterit, a înţăpuşă.
Spelbe, bie —, —en, mîncare, /. bucate, /. pl; aliment, »; gefodjte - e, fiertură, f ; —ebrei, ber —, (e)b, bol alimentar,™; — efifd), ber —, eb, —e, peşte comestibil, rn ; —eţau»b, bab—, feb, —ţaufer, restaurant, n; —fantmer, bie—, —n, cămară, / ; —efarle, bie —, —n, foaie de bucate,/’; meniu,»; —e= fitrbi=b, ber—, ffeb, —ffe, dovlecel, m; erbţre, bie —, —n, esofag, n, —efaal, ber —, (e)8. —fale, sală de mîncare, sofragerie, arhondâ-rie, tropezare (la mănăstiri), / ; —efaft, ber —, eb, —fafte, chil. m; —efdjraitf, ber —, eb, —fcţratife, bufet, n ; —etifd), ber —, eb, —e, sofră, trapeză, /; —eroirt, ber —, (e)b, —e, birtaş, m ; —ejettel, ber —, c-, foae de bucate, /. meniu, »; —egimmer, bab —, b, sofragerie, sală de mîncare, /. prinză-
toriu, n\ - ung, bie —, en, nutri-ţiune, alin^entaţiune, /. fpeifen, a alimentă; — i. a mîncă, a şedeă la masă; ju Slbeitb —, a cină; p SKittag —, a prinzi, a lua prînzul, a dină.
©peftafel, ber —, §, spectacol, n.
gălăgie, /. tapaj, ».
©pefndant, ber —, en, —en, speculant, —lation, speculaţiune, /. fpefulieren, a speculă.
©petunie, 5ie	— n, speluncă, ta-
vernă, /.
©peij, ber —, eb, {bot.) alac, m. ce-plegea, /; bliitige, bie —, —n, (pl.) glunacee, /. pl.
©peije, bie—, pleavă,/, buci, m.pl. ©penbc, bie —, — n, dar, n. ofrandă, /; —r, ber —, b, donator, dărui-tor, m.
fpenben, a donă, a dărui, fpenbiereit, a dărui, a face cadou, ©pengfer, ber —, b, tinichigiu, m. ©peuser, ber —, b, scurteicuţă, /. peptar, n.
©berber, ber —, 8, (zool.) erete, m; —banm, ber —, (e)b, —bautne, (bot.) sorb, m; —gra=b, bab —, feb, (bot.) iarba eretei,/; —frânt, bab —, (e)S, (bot.) vulturoancă, /. ©ţerling, ber —, b, —e, (zool) vrabie, f.
©perr=barnn, ber —, (e)§, —baunte, barieră, /; — gelb, bab —, (e)b, er, taxa portarului, /; —e, bie —, închidere, blocadă, clotură, che-decă, carantină, /; -gut, bab —, (e)b, —giiter, marfă voluminoasă, /; —bafen, ber —, b, cîrlig, n; — fegel, ber —, b, copil, m ■ —fette, bie —, —n, chedecă, f; —ntaul, bab —, (e)b, —mâniei, gurăcască, /; —rab, bab —, (e)b, —râber, roată opritoare, /; — fiţ, ber —, eb, —e, stal, strapontin, n; —ung, bie —, —en, închidere, /. bari-cadare, blocare, tăierea lefei, /; fperr=en, a închide, a opri, a împiedecă, a tăia (leafa); aubein» anber, —en, a rări, a crăci (picioarele); fief) —, en, a rezistă, a se împotrivi, a face fasoane; —ig, a. voluminos; —roeit, a. de-tot deschis.
©pefett
537
Spiel
©pefen, bie —, (pl.) speze, _ cheltuieli, /. pl; —redjnung, bie —, —eit, notă de speze, /.
©pesetei, bie —, —en, specii, /. pl; —ţanbet, ber —, 3, băcănie (co-merciu) /; — ţânbler, ber —, 3, băcan, m; —rnaren, bie —, (pl.) T mărfuri de băcănie, /. pl ; — marenţanblitng, bie —, băcănie (magazin), /.
©pejial/tat, bie —, —en, specialitate, / ; — ift, ber —, en, —en,
specialist, m.
fpejififtf), a. specific; —eS ©emidjt, decesitate, /.
.©pl)ăre, bie —, —n, sferă, f. fpţâriftf), a. sferic, rotund.
©pţtttj, bie —, —e, sfinx, n. ©pţianiter, ber —, 3, zurc, m. fpitfen, a împăna; ben ffleutef —, a garnisi punga.
©picfmabel, bie —, —n, cracănă, /; —fpecf, ber —, >3, slănină de împănat, /.
fpie, ţpiee f. fpeien.
©piegel, ber—, ţfcloglindă^/; — citter Qeitung, somar, n; —beleg, ber —, (e)s, —e, cositorirea o-glinzii, /; —bil&, ba3 —, e3, —er, miraj, n; —eier, bie —, (pl.) o-chiuri la capac, n. pl; fedjterei, bie —, —en, moft, n. disimula-ţiune, /; —ffâipe, bie , suprafaţă lucie, f; gla=3, bn3 —, fe3, —gtajer, sticlă cristalină, /; — farpfeit, ber —, 3, (~ool.) caracudă, /; — leijre, bie —, catoptrică, /; pfeiler, ber —, 3, coloană cu o-glindă, /; — rnţmeit, ber —, 3, pervazul oglinzii, n; — fdteibe, bie -	—, —en, geam de oglindă, /; —
tifd), ber —, es, —e, toaletă, /; —ung, bie —, —en, miraj, n. fpiegel=blanf, «. luciu ca oglinda; — n, a reflectă, a oglindă; fid) —, a se oglindă; — glatt, «. luciu ca oglinda ; — ţeb, limpede ca o-glinda.
©piel-e, bie —, (bot.) livantă; —Bl, ba3 —, (e)3, unt de livantă, n. ©piefer, ber —, 3, ţintişoară de parchet, /.
fpiefern, a prinde cu ţintişoare. ©piei, baS —, (e)3, —e, joc, n; par-
tidă (de joc în cărţi) /. gesticulare, jucărie, /; capriţiu, n. divertisement, n; zicală (violină), /; cîntare (pian), /; mit Ilin= genbem —, în sunetul muzicei; auf3 — jejţen, a riscă, a hazarda; bie fjanb im —paben, a-şi vîrî coada (în ceva) ; gemonnene3 — bnben, a ieşi pe dasupra; Ieid)te3 —pnben, a-ţi fi lesne; jbm bas — tterberben, a strică rostul cuiva; gettmgtes —trciben, a se jucă cu dracul; abgelarteteă —, machina-ţiune, /; ţetn —mit jbm treiben, a-şi bate joc de cineva; etn — ffiarten, o păreche de cărţi, /; etn —Segeln, un tacîm de popice, n; —art, bie —, —en, varietate, /; —baţi, ber —, (e)3, — batle, mingie, f; ber — baff be3 ®Iiicfe3, jucărie în mina norocului, /; —bote, bie —, —e, cutie cu muzică, /; — er, ber —, 3, jucător, cartofor, m; — erei, bie —, —en, jucărie, /; — gebrctucf), ber—, fi)3, —branşe, uzul jocului, n; —gem>fj, ber —, fjen, —ffe, parteuer, soţ de joc, m; —geţelljcpaft, bie —, —en, societate de jucători (în cărţi), /; — glilcf, ba3 —, (e)3, şansă, /; — ţafjn, ber —, (e)3, —păţite, cocoş de pădure, m; —f)Bf)ie, bte —, —n, fripott, »; —farte, bie —, —n, carte de joc, /; eitt — Sarten, o pâre-cliie de cărţi, /; —tttann, ber —, (e)3, lente, muzicant, m; —marfe, bte —, —n, fisă, /. jeton, n; —-plaţ, ber —, e3, —piftie, loc de jocuri, n; —rattnt, ber —, (e)3, — răttme, loc de jocuri, spaţiu, n. latitudine,/; — facpeit, bte —,(pl.) jucării, /. pl; — fdjulb, bie —, — en, datorie din joc de cărţi, f; —-ftunbe, bie —, —n, oră de re-creaţiune, /; jttdjt, bie —, — tenfel, ber —, 3, —mut, bie —patima jocului în cărţi; — upt, bte —, —en, ceasornic cu muzică, n; —tterberber, ber —, 3, secătură (de om), /; — roeije, bie —, —n, joc, gest, n. creaţiunea unui rol. /; - mer!, ba3 —, (e)3, —e, cutie cu muzică, /; dulap cu muzică, n; —jeit, bie —, timp de recrea-
fpielctt
538
3pi(J
ţiune, «; —jeug, ba* —, (e)3, jucării, /. j;/.
fpielett, a juca ober a crea (un rol); a cîntă (la pian etc.); a zice (din vioară), i. a se juca; a bate în feţe; Bont Slabe —, a juca prima vista; ben ©eleprten—, a face pe învăţat; ben ©efrănften —, a se preface supărat: gorben —, a bate în culori; bas ©eicpitş — laffen, a bate cu tunurile; jbnt ettt>a3,au3 ben ŞSnben —, a şterge cuiva ceva din mâni, —b,a. fără opintire, tam ni sam.
3pier=e, bie —, —en, varga, /; — ling, ber —, S, —e, {bot.) scorna, m; — lingftaube, bie —, —n, (bot.) tavalgă, /.
2piefi, ber —, eS, —e, ţeapă; frigare, lance, suliţă,/; spiţ (la tipar),»; ben— umbrepett, a întoarce furca; er icpreit, als menit er am — fiecfte, strigă ca din gura şarpelui ; — boc!, ber —, (e)S, bficfe, mîţă (pe vatră, /; —bitrger, ber—,3, tonpa-tera, mahagiu, m ; er,ber—,1, cerb de un an, m; ^efeUe, bejentraliţ, —n, ortac, complice; —glanj, ber —, eS, (min.) ristic, antimon, m; —rute, bie —, —n, varga, nuia, / ; — ritteit laufen, a fi bătut la stroiu.
fpie§en, a înţăpâ, a înţăpuşă, a trage în ţeapă, a trage în frigare, a străpunge ; — i. a spiţuî (la tipar)
Spife, bie —, (bot.) leventică, /.
©pifl, ba3 —, (e)S, —e, cabestan, ».
©pittage, bie —, —n, avarie (cauzată prin defectuozitatea împachetării), /.
©pille, bie—, —tt, fus, sul, ţăruş,».
©pittat, ber- , (e)3, (bot.) spănac, m.
Sptttb, ba§—, eS, —e, dulap, armar, ».
©pinbet, bie —, —tt, fus, sul, » ; osie, /; —bitum, ber —, (e)3, — baume, fus de roată,»; (bot.) sîn-ger, m; —beine, bie —, (pl.) picioare subţiri ca fusul, /. pl; — treppe, bie—, —n, scară răsucită, /’,- —roirtel, ba3 —, 0, prisnel, ».
fpiitbebbitrr, a. subţire ca un fus ; casteliv, jigărit; forntig, a. fusiform.
©pilteH, ber —, 3, —e, (min.) spinel (un fel de rubin), ».
©piuett,ba3—,(e)3, —e,clavecin (pian de construcţiune străvechie), «. fpinn=bar, a. textil; —efeinb, a. duşman de moarte; —en, (fpann, jpiinne, gefpomten, jpinn(e) a toarce; a urzi (la intrigi).
©pinn=e, bie —, —n, (zool.) paiajen, paiangine, m: — engemebe, ba3 —, 3, pînză de paiajen, /; — enttere, bie —, (pl) arohnide, f. pl; —er, ber —, 5, torcător, m; —erei, bie —,—en, torcătorie, fllatorie; filatură, ./'; — erin, bie—, — nett, torcătoare; paiangine, m ; —pau=3, ba3 —, ies, —JjSujer, torcătorie ; casă de corecţiune, /; — rab, ba3 —, e3, — raber, rotap, m; — rocfen,. ber —, 5, furcă, /; —fetbe, bie —, borangic, » ; — flube, bie —, —tt, şezătoare, f; - tnirtel, ber —, 3,. prisnel, ».
©ptnt, ba* —, (e)3, —e, măsură de capacitate (vechie', /.
©pint, ber—, es, alburn,»; unsoare,/, fpiitttfiereit, a speculă (in sine), a. subtiliza
©pion, ber —, 3, —e, spion, m. iscoadă; - icterei, bie —, —cu, spionaj, n.
fpioitiercit, a spionă, a iscodi, ©pirn/e, bie —, —en, spirală, /; — feber, bie —, —n, pană spirală, /; -linie, bie —, —n, spirală, /. ©piritu=ofen, bie —, (pl.) băuturi spirtoase, /. pl; —3, ber —, ffe3, spirt, »; — Sbrennerei, bie—, - -en, povarnă, fabrică de spirt, /. ©pirre, bie —, —n, (bot.) mazăre mascată, /.
©pitiit, ba3 —, 3, ©pttaler, spital, ». ©pip, ber—, e3, —e, căţăluş, m; că-leală, /; er pat einen —, a luat luleaua Neamţului; —nliorn, ber
-	, 3, (bot.) arţar, m ; —bart, ber —, (e)3, — barte, barbişon, n ; — Beutel, ber —, 3, punguiiţă (de bani), /; —bogen, ber—, 3, 'ogivă, /; —boprer, ber —, 3, sfredelaş,»;
-	bube, ber —, n, —n, potlogar, mişel, ceapcîn, ciort, fripon, m —bubenbanbe, bie—, —n, ceată de potlogari, /; —bubenftreid), ber — r
539
fpotten
fpiH
(e)8, —e, friponărie, f ; —bufeexei, bie—, —ett, friponărie, /; — e, bte —n, virf; pisc,n. culme; platformă, frunte,/; bold, n. dantelă, horbotă; on ber_ —e ficljen, a sta în fruntea...; bte — en ber 'Defjorben, somităţile autorităţilor, /. pl: —etibeflaţj, ber- , e8, —ţâţe, garnitură de dantele,/; —engrunb, ber —, (e)8, pînza dantelei, /; —en* Iiâabler, ber 8, horbotar, m ; -enflBppel, ber—, I, sul, n; —ert= flBppIerin, bie —, —en, horbotă-reasă, f; —el, ber - , 8, detectiv, m; —en, bac- —, 8, ascuţire,/; —entitd), ba8—, (e)8, - -tiidjer, mantilă de dantele, /; —feile, bie —, —tt, pilă subţire, /; - finbigfeit, bie —, — en, arguţie, subtilitate, cazuistică, /; raflnement, n; -g(a=8, bal —, fel, — fllnier, pahar cu scaun, n\ —fjacfe, bie —,	n,
săpoiu, n ; — fjorn, ber —, (e)§, (:ool.) melc ţuguiat, m ;	— fetţel,
ber —, 8, con ascuţit, »; —flette, bie —, —n, (/oă)..s’căetele popii, m\ —fugef, bie —, —tt, glonţ conic, »; —tnarfe, bte—, —n, caset, ii. titlu, n ; — mnlt§, bie —, — miluţe, (zool.) şoarece de pădure, m. musarenă, /; morcţel, bte —, {bot.) sbîrciogi, m.pl; —ttnme, ber —, 8, poreclă, f. sobrichet, n \ — ţâttle, bte —,	n, obelisc, n ; —
megerid), ber — , 8, (but.) platagină, /; —her —, (e)8, -jafjne, dinte canin, m.
fptlj, a. ascuţit ; înţepat (despre vorbe); cu vîrf; —bitbifd), a. mi-şelesc ; —ett, a ascuţi, a ageri; bett DJhtttb —en, a-şi togmi gura; bte Ofjren —, a ciuli urechia: a trage cu urechia ; —finbig, a. arguţ, subtil, cazuistic ; —ig, a. ascuţit, ţuguiat, piţigăiat; ager, muşcător, împungător ; —mint» lig, a. acutangular.
Sptcett, ber —, 8, splină, /.
Spteijţe, bte —, —n, ţandăra, des-picătură. /.
fpleijţett, (ţpleiţs(ej)t, jptetjjt, ipliB, fpliffe ober ipleifete, gefpfiffeu, fplctfe(e), a
despică
fplettbib, a. splendid.
Spliiit, ber —, (e)8, alburn, cambiu, m. mîzgă, f. fpliffe, jpltfs, )'• ipleiffen. fpliffett, a încleşta.
©pliffnttg, bie—, —en, încleştare, f. Splittcr, ber —, 8, ţandără, sbură-tură, aşchie, ciopîrtă, /. festuce, f.pl ciocîrtău, aţăpoc; fragment, n ; ben — tnt 9luge ber Dfâdfftert, ştercul din ochiul altuia: — cpert, ba8 —, ciopîrtă, f ; — ricţ)ter, ber —, 8, critic, muniţios, m. fplitterdg, a. ţandăros; (bot.) solzos; —-n, a ţăndări, a se ţăndări; — —nodt, a. nud.
Spottbe, bie —, —n, crivat, pat de lemn, n
©pottfalim, bie —, (pl ) logodnă, fi-danţare, /.
fpontmt, a. spontaneu, instantaneu, fporabiftf), a. sporadic.
Spore, bie —, —n, sporă, /. muci-gaiu, n.
Sporer, ber —, 8, pintenar, m. fporig, a. mucigăios.
Sporit, ber —, (e)l, Sporett, pinten, m. bold; îndemn, stimul, ghieş, n. fpormen, a împintenâ, a înţepă cu pintenii, a îmboldi, a stimula; — ftatig, a. (cal, care) nu sufere pintenii; — ftreicpl, adv, duluţă, în ruptul capului.
Sport, ber —, (e)8, —e, sport ; — anjttg, ber—, (e)8, — gitge, dres, n. ©portcltt, bte —, (pl.) picuş, ghelir, »; — ţd)retber, ber—, 8, cenuşer, m. Spott, ber —, (e)8, batjocură, bătae de joc, zeflemea, luare în rîs, deriziune, f. persifla), » , —btlb, ba8—,e8,—er, caricatură,/; -ge= bidjt, ba? —, (e)8, —e, satiră, / ; —gelb, ba8 —, (e)8, —er, preţ de batjocură, n : —lieb, bal —, el, —er, satiră,/, pamflet,»; —name, ber —, n?, —n, polecră, f. sobrichet, n; —preis, f. —gelb: — Dogel, ber —, 8, —Dogel, sarcast, m. 3pdtt=elei, bie —, —eit, sarcasm, n ■ —er, batjocoritor, m; —erei, bie—, —en, luare în rîs,/; —Ier, ţ. —er. fpothebt, a luă peste picior; iţd), a. batjocoritor, ironic, sarcastic, fpotbett, a batjocori, a-şi bate joc, a se moca, a luă în rîs: — ţudjtig,
540
©pritpiuert
fpratfl
a. mocant ; —meife, a. sarcastic, ironic; —roenig, a. puţin de tot ; —moţlfeil, a necrezut’ de ieftin ; pe un preţ bagatel, fţ»rorf>, fprădje, f. fpredjen.
©pradpbau, bei —, e?, sintaxă, / ; —e, bte—, —en, limbă,/; graiu,»; limbaj; ton; etnia? gitr —e briitgen, a aduce vorba despre ceva, apune ceva pe tapet; ţernu? mit bec —e, spune de; mit bei—e nidjt Ijerait? rootlen. a nu vroi să spună ; — eigenţeit, bie —, —en, idiotism, n; —enDertmrung, bie —, —en, babilonie, /; —faţigîeit, bie —, —en, facultatea graiului, /; — feţler, bei —, ?, eroare gramaticală, /. so-lecism, n; — fertigfeit, bie —, vo iubilitate, /'; —forfdjer, bei —, ? limbist, filolog, etimologist, m —forţdjung, bie —, etimologie, / —gebraud), ber —, (e)3, — brâud)e idiotism, n; —geletjrte, ber —, n —n, filolog, m; —fenner, ber -, 3 limbist, m; —fenntni=3, bie —, ffe poliglotie, /; —fuitbe, bie —, lim bistică, f ; — funbige, ber —, n —n, limbist, m; —leljre, bie —, n gramatică, /; — lelfrer, ber —, § maestru de limbi, m ; —lojigfeit bie —, mutism, m. amuţire, ui mire, —organ, ba?—, (e)3, —e organul graiului,»; —regel, bie— —n, regulă gramaticală, /; — reiniger, ber —, s, purist, m ; — rofjr, ba? —, (e)3, —rbţreit, port-voce, «; —fdjaf), ber—, c?, domeniul Hrubei, n; — jdmiţşer, ber —, 3, eroare gramaticală, ,/'; —tt>erf= jcitge, bie —, (pl.) organele vocei, /. pl; —roibrigfeit, bie—, — en, ne-corectitate (gramaticală), /; — nnffenfdioft, bie —, filologie, J. fpradpbegabt, a. cuvîntător; — (rtubig, a. poliglot; —lo3, a. mut; — ridg tig, a. gramatical-corect; — felig, a. limbut, vorbăreţ; —uribrig, a. gramatical-necorect. fprnng, fprange, f. fpringen.
©preţfpatt, bie—, rost, n. proferaţie, /. idiom; accent, n; —er, ber —, 3, orator, vorbitor, m ; — ftun&e, bie—, —n, oră de consultaţiune,
/ ; — jintmer, ba? —, ?, cabinet, parloar, n.
fţjrecfjen, (fpridjft, fpridjt, fprad), Jprfidje, gefprodjen fprid)), a vorbi, a grăi, a zice; ein Urteil —, a pronunţă o sentinţă: fertig —, a vorbi fluent; fcei—, a achită; a emancipa (un ucenic); a con-firmâ (ritual) ; fdjulbig —, a condamnă; 0iec£)t —, a recunoaşte de drept; a judecă; ntit fid) — lajfen, a fi accesibil ; fieilig —, a canoniza; — b, «. cuvîntător, vorbitor; —b ăţnlid), a. leit sleit; —be 2Iugen, ochi expresivi.
fpreiteit, a întinde, a răscăcără. ©preije, bie—, —n, cracă; proptea, f; şoş, pop, m.
fpreijeit, a crăci, a întinde, a răscăcără; a râzimâ, a propti ; fief) —, a se guguţâ, a se păună, a se fasoli; fie fpreist fief) tuie ein i)5fau, să umflă ’u pene ca un păun; fpreij(e) bid) nidjt ! lasă fasoanele; nu refuză.
©preng*arbeit, bie —, —en, petarda-re, /'; cusătură cu fir în laţuri,/; —biidjfe, bie —, —n, petardă,/; —el, ber —, ?, resort, n; parohie dieceză, /; — gefâfj, bas—, e3, —e, stropitoare, /; —Bl, ba? —, (e)?, vitroglicerină, /; —ung, bie —, —en, udare; spargere,/; — mebel, ber —, 3, mătâuz, ». fprengeit, a stropi, a udă; a aruncă în aer, a sparge (cu dinamită) ; a înprăştiâ (o grupă de oameni); bie S8an!—, a luă banca; —, fietten —, a sfîrîmă lanţurile; — i. a galopă.
Sptenfel, ber —, 3, pată, picură, /; cerc (de strîns doagele), n ; laţ (de prins paseri), n. fprenfcHg, a. picurat; —n, a păta (cu picuri), a împestriţa. fpren§elit, a udă bine.
©pren, bie —, pleavă, / ; — Mume, bie —, —it, (iot.) pleviţă, /. fpreu/g, a. plevos; —tragenb, (bot.)
paleacen. fpritp, f. fpreepen.
©prirfpDort, ba? —, (e)?, —tuBrter, proverb,»; zicală, zicătoare, pildă,.
fptidjttiortlicfj
511
©piilfof
povestea vorbei, vorba ăluia, /. adaj, dicton, n, fprief)ttJortIicf), a. proverbial, ©prieget, ber —, 3, arc (la coşul trăsurei), n.
fpriefşen, (fprog, fproffe, gefproffen, fpricfj(e), a răsări, a încolţi, a lăstari, a germina; (fpriefjte, geţpriefrt), f. (preigen.
©priet, beri —, e§, - e, vergeaua vîntrelei,
Spriitg=bci(l, ber—, (e)S, —babe, minge elastică, f: —brett, beri—, (e)3, —er, trambulină, /; — brunnen, ber —, 3, fontenă, /; —er, ber—, 3, săritor ; —, cal (în jocul de şah), m ; —feber, bie —, —tt, resort, zimberic, n ; —flut, bie —, maree naltă, /; —gurfe, bie —, bie —, —rt, (bot.) castravete sălbatic, m ; —iirifelb, ber —, (e)3, —e, ghibirdic, haihuiu, m. fpriitflen, i. f (fprang, ipriiuge, ge= ipruitgeit, ţpriitg(e), a sări, a săltă, a se lansă ; a ţîşni, a plesni, a erepâ; itber bie Stinge — toffen, a trece prin ascuţişul săbiei ; Pori eineiit ®ebnnfen auf beii «tbern —, a trece de la o idee la alta; beri fpringt in bie Slugeit, asta-i bătător la ochi.
©prit, ber —, 3, spirt, n.
©priipe, bie —, —tt, stropitoare, seringă, puşcoae, /. injector, ». proască ; pompă, tulumbă, /; —enljcuri, beri —, e§, —ţaufer, depozit de tulumbe, «; —ettmanrt, ber —, e3, —ntanner, pompier, m; —en(el)ieiudj, ber—, (e)§, — fd)lattd)e, furtună, şarpe ; —er, ber —, 3, împroscătură, stropitură, /; — fabrt, bie —, —ti, escapadă, /; — leber, ba3 —, 3, burduf (la trăsură), «; —regen, ber—, 3, ploicică,/, (pripeli, a stropi; — i. f. a ţîşni. (probe, a. aspru; fărmicios, elastic;
fasolit, prud; —tutt, a se fasoli, ©probigfcit, bie —, asprime, fărmi-cioşie, elasticitate; fasolire, pru-derie,/.
©proţfe, bie—, — tt, spiţă (de scară);
stinghie (la fereastră), /.
(proffett, a răsări, a încolţi, a odrăslî, a lăstări, a germina, a prolifică.
Spro=fi, ber —, ffe§, —fie, mugur, vlăstar, m. mlădiţă, odraslă, /. Sprojjfing, ber 3, —e, odraslă,/.
urmaş, descendent, m.
©protte, bie —, —n, (zool.) ţîr, m. Sprmp, ber —, 3, ©priieţe, sentinţă, sentenţă, /. adaj, n. zicătoare, /; verdict (al piraţilor), n. fpriidpreid}, a. sentenţios; —reif, a. sentenţiabil.
©prubcl, ber —, 3, clocot, n. bol-boacă, /; izvor ţişnitor; vîrtej, n-—fopf, ber —, ’(e)3, — fiipfe, cap svăpăiat, n.
fpnibefn, a vorbi pripit; — i. (. a clocoti, a bolboti, a buşdi, a cişnî, a ciurui.
©pnibter, ber —, 3, bîlbăilă, /. fpviif)ett, a scînteiă, a scăpară, ©priifpfener, ba3 —, 3, foc seînte-ietor, n; —regen, ber -, 3, bură,/, ©pruttg, ber —, (e)3, —©priiitge, săritură, f. salt, desghiu, hop, n; cropătură, plesnitură, /; auf bem —efteţen, a fi în punctul...; iâ) bin auf etnen —ju eucţ gefontmen, am venit pentru un moment la voi; einen —mext pon ţier, la doi paşi d’aici; — bein, ba3 —, (e)3, —e, astragal, n; —feber, bie—, — n, resort, zimberic, n; —riemen, ber —, 3, martingală, /; piedecă (la cai), /.
(pruitjpfjaft, adv; —tueife, adv. pe sărite.
Spurf=e, bie —, scuipat, «; —napf, ber — , (e)3, —năpfe, scuipătoare,/, fpuef=en, a scuipă.
©puf, ber —, 3, —e, nălucă, stafie, viziune, fantasmagorie; hodoro-gitură, /. lucru necurat, n. fpaf=eit, a se năluci; a hodorogi; e§ (puft in biefein §nu(e, în casa asta umblă stafii; — Ijaft, a. stafios. ©pnt e, bie —, —n, mosor, sul, fus, n; —r, —ber, 3, depănător, m; — rab, beri —, (e)3, —rober, sucală, /; —wurm, ber—, (e)3, —murmec, (zool) limbric, elmit, m. ascaridă,/. fpufeti, a depănă (pe mosor), fpiilcn, a clăti, aclătărl ; a udă(rîul un mal).
©pu(=fa=(5, bo3 —, ffe3, —făffer, ca-dăstiob; —id)t, ba§ —, 3, lături,
©puub
542
Stoat —
halbe, /. pl; — lappen, ber —, §, otreapă,	— napi, ber —, (e)s, —
nâpfe, cauc, n; —fd^aff, baS —, es, —e, lagum, lăturar, n; — toaffer, bas —, lături, /. pl.
©ţmitb, ber —, (e)§, —©punbe, dop, cep, n; — ge!b, baS —, eS, —exp taxă de cîrciumărit, /; —lori), bas —, (e)S, —Ibdjer, vrană, /; — liefe, bie —, afunzimea absolută a butii. /; — japfett, ber —, §, cep, n. fpiiitbeit, a astupă vrana.
©pur, bie —, —eit, urmă, dîră, /: făgaş, vestij, «; feine — 1 nici idee! aur bie —fontmen, a da de urmă; jbtrt a uf bie — fieiien, a da cuiva mina de ajutor (întru descoperirea, vr’eunui fapt sau a vr’eunui obiect) —rueite, bie —, —etr, făgaş, etalon, n. fpiir=en, a urmări, a adus mecâ; — i. a simţi.
©piirdjunb, ber —, (e)S, —e, vişlă,/; —nafe, bic —, —tt, nas de pre-pelicar, n. spion, m. fpnrlos, a. fără pttnă; er ift — pfţţfdp ttmnbett, a pierit ca o nălucă. 2purre, bie —, —n, cuişoară, /. fpntcn, fidj —, a se grăbi, fpiipeit, a scuipă.
©tnat, ber —, (e)3, —en, stat, n; pompă, paradă, gală (îri haine), /; —ntadjen, a face paradă; bon —§ lucgert, oficial, în numele statului: —entmnb, ber —, (e)§, — bftnbe, confederaţiune,/;—enfunbe, bie —, diplomaţie, /; —Satten, bie —, (pl.) acte publice, f. pl; — §* abgaben, impozite, f. pl; —Santt, baS —, e§, dmter, oficiu public, n; —«angefjbricţe, ber —, n, —n, pă-mîntean. m; —angefidrta.feir, bie- -, naţionalitate,/; —angelegenfiett, bie —, —en, afacerile statului, /. pl; —sait»nit, ber —, (e)3, — mălte, procuror general, m; —3am»alt= fdjaft, bie —, —en, parchet, n; — gantoetfung, bie —, —en, bilet de tezaur, n. asignaţiune de stat, /; —Sanjeiger, ber —, §, monitorul oficial, «; —sbltrger, ber—, 3, pă-mîntean, indigen, cetăţean, m; — Sbame, bie —, —n, damă de o-
noare,/; — Sbegen, ber—, 3, spadă de ţinută mare, f; — Sbiener, ber —, S, funcţionar de stat, m; — s= faci), bas —, (e)§, —fâcţer, politică, — Sgefangene, ber —, —tt, —er, prizonier politic, m; —SgeţângnfiS, bas —, ffeS, — fie, închisoare de stat, ./; —ggevoatt, bie—, —en, po-testate publică; — Sgrunb, ber —, (c)S, — grtinbe, raţiune de stat, /;
-	Şgnmbgefejş, bas —, eS, —e, constituţie, f; — Sgrunbiaţ, ber —, (e)S, ţape, mari mă politică,./'; —ir
-gut, bas —, S, —guter, domenâ a statului, /; — sbausbalt, ber —, (e)S, —halte, buget, n; — Staffe, bie
-	, visteria statului, f. tezaurul public, erar, n; — Sfletb, bas —, (e)S, —er, costum de ceremonie, vestmînt de oficiu, n; baS —i> fleib auSjieben, a demisiona; —S= fiuglfeit, bte —, politică, /; —sfor» per, ber —, S, stat, n; —Sfaften, bie —, (pl.) cheltuieli publice, f. pl; — Smann, ber—, (e)S, —mânner, om de stat, m; — Soberţaupt, bas asrş ti, —ţaupter, şeful statului, m; sbfonomie, bic —, economie politică, /; — Spaptere, bie —, (pl.) efecte publice, /. pl; —Sredjt, bas —, (e)S, —e, dreptul public, n; —S* religton, bie —, —en, religiune dominantă, /; —snrber, baS —, S, guvernement, n; —Sfdjap, ber —, eS, —fcf)djje, tezaurul public, n;
-	sidjulb, bie —, —en, datorie naţională, datoria statului, /; — §* ftreief), ber —, (e)S, —e, lovitură de stat, /; — Suntffialjung, bie —, --en, revoluţiune,/; — «uniform, bie —, —en, uniformă de gală, /; —3= uuietpanbler, ber —, S, diplomat, m ; — soerânbenntg, bie —, —en, reformă politică, /, —SDecbredţen, bns —, §, crimă capitală, /; —S= nerbredier, ber —, S, criminal politic, m; — SDerfaffung, bie—, —en, constituţie, /; — SDermBgen, baS —, S, bunurile statului, /. pl; —s= magen, ber —, S, caretă, carosă, butcă, /; —Sroirtfcfjaft, bie —, e-conomia politică, /; — snufjenidjaft, bie—, —en, cameralistică, f; —S* moţi, bas —, S, salutea publică,
ftaatlid)
543
©taţi
/; — Ijienuner, bal —, I, odae de paradă, /.
ftoat=!id), a. de stat, al statului; —1= îlug, a. politic.
Ştab, ber —, (e)î, —©tcibe, baston, băţ, toiag, n baghetă, vergea, /; stat major; iiberjbm ben — bredjen, a condamnă pe cineva; —eifen, bas —, I, fier în drugi, m; — frânt, bal —, (e)l, (iot) lemnul Domnului, n; — reitn, ber —, (e)l, —e, aliteraţiune, /; Sarjt, ber—, es, — arjte, medic de stat-major, m; —Soffigier, ber—, I, —e, ofiţer de stat major, m; — Iquarticr, bal —, I, —e, cartier general, n; —a» trSger, ber — , I, pedel, w; — tourj, bie —, (6o<.) peliniţă, /.
©tâbdjcit, bal —, I, baghetă, ftnbil, a. stabil, statornic, ftodj, ftiiclje, j. ftedien.
Stanei, ber —, I, —n, ghimpe, m. şteap, ţep, re. spin, m. simcea,/; păr rigid, m. ac (al albinei); bold, stimul; ţimburuş, re; —beere, bie , — n,’ (Act.) [pprboană, rîşiţăl acrişă, /; —beerfiaube, bie —, —n, acriş, re; — 65r»l, ber —, ies, — je, (zool.) spercă spinoasă,/; — biftel, bte—, —ti, (bot.) scaiu voinicesc, m ; -brafjt ber —, (e)S, — brâfjte, sîrmă cu ghimpi. /; — floffer, bie —, (pi.) acantopterigieni, m. pl; —graS, bas —, fel, (bot.) ghim-poasă,/; -- fjfiuter, bie—, (pl) ecvinoderme, /. pl; — nu=jj, bie—,
-	niiffe, borciu, m; -rodje, bie - , —it, (zool.) râie ghimpoasă, f; — [dptecfe, bie —, —it, melc de porfir, m; —fd)toein, bal —, (e)S, —e, (zoot.) porc ghimpos, m ; —tiere, bie —, ( pl.) ecvinoderme, f pl.
ftacfjeWg, a. ghimpos. sîmcelos,, spinos; —rt, a îmboldi, a stimula, a înghimpâ.
©tabel, ber —, I, şură, /.
©taben, ber , S, cheiu, n.
©tabt, bie —, ©tfibte, oraş ; —amt, bal —, (e)8, - amtcr, primărie, o-ficiu municipal, «: —biirger, ber —, I, orăşean, m; — flur, bie —,
—	en, vatra oraşului, /; - qebiet, bal —, (e)l, —e, hotarul oraşului,
' »; —gemeinbe, bie—, —n, urbe,/;
—gefbrad), bal —, (e)S, e, svon, re. faimă, /; er ift jmtt — gefprddj gerourben, a ajuns fabula oraşului; —fjau=l, bas —, fes, —fjaufer, sfat, re. municipalitate, primărie,/; — îaffe, bie —, —n, cas-a orăşă-nească, /; —fommanbant, ber —, en —en, comandantul pieţei, m ; —lente, bie - , (pl.) orăşenii, opi-danii, pantalonari, surtucari, m. pl. albăstrime, /; — ntagiftrat, ber —, cS, —e, municipalitate, primărie, /; —neuigfeit, bie —, —en, nuvelă, f; — obrigfeit, f. —magif= trnt; — pfarrer, ber—, I, protopop, m; —- poţi, bie , poşta mică,/; rat, ber —, (e)l, —rate, consilier municipal, m. consiliul municipal, re; — fdjreiber, ber—, S, copist, m ; — fdjule, bie —, —n, şcoală municipală, /; — folbat, ber—, en, —en, gardist, m; —Oerorbnete, ber — , — n, membru al reprezenta-ţiunei comunale, m; —oiertel, bal —, I, cartier, re; —bogtet, bie —, Jni—en, starostie, /; — tDnppen, bal —, s, marca oraşului,/; — roefen, bas —, afaceri comunale, /. pl. ftabtbefnmtt, a. notorie.
©tatfidjen, bal—, I, orăşel, re; —er, orăşean, opidan; tîrgoveţ, citadin, pantalonar, surtucar, m. ftâbtifd), a. orăşenesc, comunal, ©tafette, bie —, —n, eştafetă, /. curier, m.
Staffage, bie —, —n, garniseală, /. Staffel, bie—, — n, spiţă; treaptă,/, eşelon. re; —ei, bie —, —en, sta-tivă, /. cavalet, şevalet, n. ftafţelfonitig, a. eşelovat. ftrtfierett, a garnisi; a înzestra; a face trusoul.
Stafievimg, bie—, —en, garnizire,/. trusou, re.
©tng, ber—, el, —e, otgon dccatart,». ©tagitation, bie —, —en, stagna-ţiune, f.
ftngitieren, a stagna, a sta baltă. ftnl)t, ftaţle, f. fteiţlen.
©taf)l, ber—, el, oţăl, amnar, ti; bab,.bal —, (e)l, —baber, baie fe-ruginoasă,// brunnen, ber —, I, izvor feruginos, n; — fabrif, bie —, —en, oţălărie, f; —feber, bte
ftaljlblau
544
©tanb
—, —n, condeiu de fler; resort de oţel, n ; — Ijamraer, ber —, §, —ţatnmer, oţălărie, / ; —ţartung, bie —, —en, călirea oţălului, / ; —fraut, bag —, (e)§, (bot.) sporiş, m ; —perle, bie —, — n, cilic, m ; —îiedjer, ber —, 3, siderograf, m ; —ffid), ber —, (e)S, —e, stampă, gravură, / ; —mare, bie —, —tt, oţălărie, /.
ftnljhblau, a. —grâu, a. săderin; — gtiin, a. verde închis ; —ţari, a. vîrtos ca oţelul.
ftiiţlen, a oţeli, a căli; —ertt, a. de
oţel.
ftnf, fiafe, ftecfeit.
©tafc, bie—, —n, drug, par, m. —it, bas —, 8, —e, parmaclîc, n. grâ-dele, /. pl. zaplaz, n.
©tolngmit, ber —, (e)S, glam, m.
Stalaftit, bec —, eS, stalactită, /.
©tall, ber —, e§, ©tiiUe, grajd (de cai), staul (de oi) ; saiă, poiată (de vite), /; —barau, ber —, eS, —baume, feritoare, / ; —bebiertte, ber —, n, —n, rindaş, m; —becfe, bie —, — n, pătură, .El ţol, «; rafl fiitterung, bie —, —en, nutrirea vitelor în grajd, (fără păşune),/; —gelb, baS—, es, —er, plata pentru grajd, / ; —junge, ber —, n, —n, rîndaş, m; — littel, ber —, S, sarică, /; — fnectif, ber—, (e)S, —e, seiz, soegiu, m; duvalmă, /; — meifter, ber—, §, comis, m; —ung, bie —, —en, grajd, n; — jin>S, ber —, fel, —fe, chiria grajdului, /.
Stamrn, ber—, e§, ©tamme, trunchiu, n. tulpină, trupină, /; ştirpe, /. soiu, n. viţă, spiţă, /. trib, n. rasă, ginte,/; neam,», seminţie, /; cadru, stoc, n\ — aftie, bie —, —en, acţie de fond,/; —baum, ber—, (e)§, —baume, spiţă de pergament, / arbore genealogic, m; —budj, baS —, (e)§, —bitrfier, album, n ; —eltern, bie —, (pl.) protopărinţi, m. pl ; —enbe, bas —, 8, —n, capătul trunchiului, »; —folge, bie—, filiaţiune, /; —gaft, ber—, eS, — gafte, oaspe dfe baştină ober regular, m ; —gelb, baS —, es, —er, capital, fond ; talon, n; —getu>4t ber —, ffen, —ffe, cona-
ţional, m : —gut, baS —, eS, -giiter, moşie de neam, /. alodiu ; iideicomis, n ; —ţalter, ber —, S, erede, m; —ţau=§, baS —, jeS, — ijaujer, origine, trupină; centrală, /. linie principală (a unui neam), /; — ţolg, ba§—, es, —ţbijer, buşteni. m. pl; —lanb, bas —, (e)S, —lânber, origine, /; —leţen, baS —, s, feud principal, n ; —linie, bie—, — n, trunchiu, »; — mutter, bie —, —mutter, strămoaşă, /; —regifter, ba§ —, S, genealogie,/; —filbe, bie	—n, trupină (cu-
vîntului), /; —fib, ber—, (e)S, —e, tulpină, /; — fpradje, bie—, limba originară, /; —tafel, bie —, —n, tablă genealogică, /; —Bater, ber —, S, — Bater, protopărinte, m ; —mort, baS —, (e)S, —mbrter, trupină, f: — hranei, bie —, —n, rădăcină, /.
ftammetn, a bîlbăî, a balbuţi; a gîn-găvi; —b, a. gîngăvind. Stamm=eln, baS—, S, gîngăvire. bal-buţire,/; —Ier, ber—, S, gîngav,m. ftammett, a se trage, a fi de fel, a descinde, a se coborî; a derivă, ftantntig, a. robust; — es Ş0I3, buşteni, m. pl.
©tamppe, bie—, — tt, piuă, /. pilug, m; — er, ber—, S, pisător; pisălog, m; —muţte, bie —, —n, piuă, /; —merf, baS —, (e)Ş, —e, piuă, fi ftarapfen, a trepida, a pisă; a bate, a bătători ; a tropăi, a pâtuli (pămîntul). ftanb, ftânbe, f. ftefjen.
.®tanb, ber —, es, ©tcrnbe, stat, n. stare, efectiv; poziţ-ie, — iune,/. stal, loc, rang,», condiţiune, pro-staţiune; situaţiune; vocaţiune; profesiune, /. cin, n. breazlă; strană, casină (lajtir),/; ber — beS SBnfferă, nivelul apei, n ; Sftann Bont —e, persoană de calitate,/; Bon ntebrigem —e. de neam prost; —fjalten, a rezistă; in — fegen, a pune în stare; a repară; ju —e bringen, a aduce la cale ; ju —e fommen, a se realiză; im —e jein, a fi în stare; in ben oorigen — je|en, a restabili; fid) unter fetnem —e Berfieiraten, a se mezaliă; brth
Stânbd)eie
545
©târfe
ter —, clasa de mijloc (tiersetat), burghezime, /; bie ©tdnbe, (pi.) staturile (reprezentaţiunile claselor sau ale provinciilor), f. pi; —arte, bie —, —it, —tt, stindard, n; — baum, ber —, (e)s, —bâmne, despărţitoare (în grajd),/; —bilb, ba8—, c8, —er, statuă,/; - bi'uljje, bie —, —n, carabină, /; -eratei, ber —, s, aristocraţie, /; — e8amt, ba8 —, e8, —Stnter, oficiul stărei civile, n ; —esamtbeamti', ber —, n, —tt, ofiţer al stărei civile, m; — e»et)e, bie —, —tt, căsătorie de convenienţă, /; — e8erl)5()ung, bie —, — en, nobilitare,/; —eSgenoffe, ber —, n, — tt, confrate, m; —e8= peticit, bie —, —en, persoană de calitate, /; — gelb, b«8—, e§, —er, acciză de piaţă,/; —ţjaftigfeit, bie —, statornicie, constanţă, Anuitate, /; — frcimer, ber —, 8, pre-cupeţ, m; —ort, bie —, —e, sta-
, ţiune, /; — punft, ber —, (e)§, — e, punct de vedere, n ; quartier, ba8 —, 8, —e, cantonement, n ; —red)t, baâ—, (e)8, statariu, k; — tebe, bie —-, —n, discurs improvizat, n; —ufjt, bie —, orologiu de consolă, /; — Doget, ber —, 8, —OBgel, pasăre statornică (nemi-grătoare), /.
Stâitbipeit, ba8 —, 8, serenadă: an-badâ, /.
Stanber, ber—, 8, stîlp, n. şiroadă, /; putineiu, ştiob, n; carîmb (de pompă), n
©tănbeberfamtnfiutg, bie —, —en, a-
dunarea staturilor, /.
ftanb=ţeft, a. ţeapăn, neclătit; — fjaft, a. statornic, constant, firm ; — ţalten, (fjâltft, ţalt, pielt, ţielteftanb, ftanbgeţalten, ţalt(e) ftanb), a rezistă.
ftănbig, a. permanent, static; (bot.) statistic.
ftănbifdj, a. statuar.
©tange, bie —, —n, prăjină, pălită, /. drug, lăstar, n; vergea,/, sul; calup (de săpun); băţ (de ceară roşie), n; bei ber — bleiben, a persevera; bie — ţalten, a conţineă (pe cineva); — itboţne, bie—, —n, fasole pe pari, /; —netfen, ba8 —,
Alexi Th. Dicţionar germ.-rom.
8, fier în drugi, n; —ntaterne, bie —, —n, felinar în proţap, n; —n= leiter, bie —,	-n, prepeleag, n ;
—npferb, ba8 —, e8, —e, cal de lăgău, cal rotaş, m. ftonl, ftnnfe, j. ftinfen.
©tont, ber —, (e)8, putoare, /. ©tatifcr, ber —, 8, zorbagiu, prici-naş, buclucaş, cîrcotaş, m; —ei, zorbă, cîrcotă, gîlceavă, /. ftăitfern, a deblateră.
©tamtiol, ber —, 8, staniol, n. cositor în foi, m.
©tange, bie—, —tt, matcă; stanţă,/, ©tapei, ber—, 8, grămadă, clădărie, pilă; schele (de corăbii), /. scar, m; — lauf, ber — e8, — lâufe, lansarea corăbii, /; — plaţ, ber —, e8, — pliijje, emporiu, n ; — recţit, ba8 —, (e)8, —e, drept de între-pozit, n.
ftapeltt, a grămădi, a clădi.
©tapfe, bie—, —n, urmă de picior,/, ftapfett, a călca greu.
©tar, ber—, 8, —e, (zool.) graur, m; albeaţă (la ochi), / ; grauer —, cataractă, /; fd)tt>arjer —, iman-roză ; ben — ftedjen a operă de albeaţă; a dezamăgi, ftarb, j. jterben.
ftorf, (ftârfer, jlărfft), a. tare, puternic, vînjos; gros, foaleş; 3 SBanbe —, coprinzînd 3 volumuri; —er Effer, mîncăcios ; ba8 ift ein —er Sabat, prea te’n treci cu vorba ; —e Şamilie ţaben, a avea copii mulţi (guri multe) ; —er grofi, ger cumplit; er tft itn Siedjnen —, este bun matematic; —er SBinb, vînt violent; — roerben, a se în-grăsă (despre om); —glieberig, a. osos, vînjos ; — fnodjig, a. osos ; —leibig, a. gros, corpulent, trupeş; —muffclig, a. musculos. Stârbe, bie —, tărie, putere, forţă, energie, / ; grad, n ; scrobeală, crohmeală; cantitate,/, volum,», grosime, corpulenţă, fermitate,/; număr, m; culminaţiune, /. paroxism, » ; — titefjl, ba8 —, (e)8, —e, scrobeală, /. amidon, m; — ung, bie —, —en, întărire, con-fortare, reconfo^tare, /; —ung8= mittel, ba8 —, 8, coroborativ, n.
35
ftărfemeţlfjaltig
546
ftaunctt
ftăr(c=met)l£)altig, a. amidălos ; —u, a întări, a corobora, a fortifică, a se confortă; a scrobi; — nb, a. întăritor, fortificător, reconfortant, coroborant.
©tarfleibigfeit, btc —, corpulenţă, /. ftorr, a. rigid, amorţit, înţepenit, încleştat, stîlpit; înfipt, fix; inflexibil; încăpăţînat, cerbicos; — anfeţen, a privi ţîntă; — en, a se înţepeni; a fi plin, a fi încărcat; a privi ţîntă; —fbftfig, a. obstinat; —finnig, o. încăpăţînat; —fiidflig, a. cataleptic.
©tarr=e, bie — ; —î)eit, înţepenire, rigiditate, /; — !opf, ber —, (e)8, —fSţjfe, îndărătnic, încăpăţînat, cerbicos, obstinat; —fSpfigfeit, bie —, cerbicie, încăpăţinare, obsti-naţiune, /; — frampf, ber —, (e)g, —frâmţife, spasm, tetanos, n; con-tractură, / ; — finn, ber —, (e)8, pertinacitate, obstinaţie, /; — fudjt, bie —, catalepsie, /
©tort, ber—, eg, —e, pontul de plecare (la curse de cai), n. ftarteit, a încură.
ftnt, a. stabil, statornic; —tg, a. constant, statornic; îndărătnic; (6ef= fer ftetig,) — iţd), a. nărăvit, ©tătigleit, bie —, stabilitate constanţă, /. (beffer ©tetigfeit.) ©totion, bie—, —en, staţiune, /. ftnttottăr, a. staţionar, ftntionieren, a staţiona.
©tatift, ber —, en, —en, compart, figurant, m; —if, bie—,statistică,/, ©ttitiu, bag —, g, —e, stativă, /. ©tatt, bie —, loc, n ; eine gute — finben, a fi bine primit; an ffinbeg —, drept copil ; an saţhtng —, drept plată; an nteiner—, în locul meu; —finben ; —Iţaben, a avea loc ; —finben laffeit, a acordă, a permite; cine Siorftolhmg —finben îaffen, a da o reprezentaţiune; — tyaftigleit, bie —, admizibilitate, /; —Ifalter, ber —, 8, loc ţiitor, locotenent; statholder (în Olanda), m-, —î>alterfd)aft, bie—, locotenenţă,/; —lidjfeit, bie —, magnificenţă,/, fttttt, (pron.) în loc de...; Don — en geţen, a se face; giten fontnten, a veni bine, a fi spre avantaj ;
—fiaft, a. permis; — lid), a. sdra-vân, balcîz, chipeş ; eine —licfje Slnjaţl, un număr impozant, ©tătte, bie—, domiciliu; adăpost, n. ©tatue, bie —, —en, statuă, /. ftatuieren, a statuă, a statorî. ©tatur, bie—, —en, stat (mic, mare de stat), m. talie, /.
Statui, ber —, ffeg, —ffe, stat. n.
stare, /. efectiv, n.
Statut, bae —, (e)g, —en, statut, n. Staub, ber —, (e)g, praf, colb, m. pulbere, ţărînă, /; fief) aug bem —e macfjen, a spălă putina ; —beutet, ber —, s, (bot.) androceu, m ; — bedel, ber —, s, cuvetă (a ceasornicului), /; —faben, ber —, g, — fabeit, (bot.) stamină, / ; —gefag, bag—, eg, —e, stamină,/; —fantm, ber—, (e)g, —famme, pieptene des, m; —mantei, ber —, g, —mantei, capot, n ; — ţiilj, ber —, eg —e, prohaviţă, /; —regen, fier —, g, burare, / ; — fieb, ber —, eg, —e, sită fină; —toirbel, ber—, g, spul-berătură, f; —toolte, bie —, —n, colbărie, /.
©taub=cf)en, bag —, §, fir de praf, atom, n ; —er, ber —, g, vijlă, /. împrăştietor, n.
ftăuben, a şterge de praf; — i. a
colbăi.
ftattbig, a. prăfos, colbos.
Staudje, bie —, —n, mănunchiu de cînepă topită, n.
ftaudjcn, a scutură, a sdruncină (carul) ; bag SSaffer —, a stăvili apa.
©tanbe, bie—, —n, arbust, copăcel, tufar, tîrş, m; -ngentfirfH, bag—, feg, —fe, plantă stufoasă, /. ftattbig, a. stufos.
ftaueit, a stăvili apa; a aşeză mărfurile în corabie.
©tau=er, ber —, g, legător, hamal (pe corabie), m; —ung, bie —, aflux, n; aşezarea mărfurilor pe corabie, f; —tvaffer, bag —, g, aflux, n; — toerf, bag —, (e)g, —e, zăgaz, n.	[scaun, n.
©tanf, ber —, g, —e, pahar fără ftauiten, a se miră, a se minună, a se uimi, a-şi face cruce; — gtnert, a. de mirat, uimitor.
©tauneit
547
fteţeu
©tanneu, bal—, s, mirare, uimire,/. ' ©taup=befen, ber —, I, palce, /; —e, bte —, palce; jabă, /; — enfcţlag, ber—,(e)§, —fcf)lage,fustigaţiune,/. ftăupcu, a fustiga.
©teitrtn, bas —, I, stearină, /.
, ©tedpapfel, ber —, I, —apfel, {bot) ciumafae, turbărie, /; — baţn, bie —, —en, arenă, /; — en, bal —, 8, junghietură, gravare, /; —er, ber —, gravar, belitor (de vite), tanc (la cîntar), m; vizieră (la puşcă),/, lornion, »; —fltege, bte—, —n, (sooZ.) ţînţar, m\ —beber, ber —, 4, li văr, sifon, »; —rtxucfe, bie —, —it, ţînţar, m\ —nelfe, bie —, —tt, {bot) barba mugurului, /; —palme, bie—, —tt, (bot) ilice, /; —fdjeibe, bie—, —tt, ţintă (pentru lănci), /; —fdjttade, f. ntitcfe, — toeibe, bte —, — n, {bot) sarsapa-rilă, sarce, /.
fted)eit, (ţlicţiâ, ftidjt, ftad), ftiid)e, ge* ftodjen, ftidj), aînţăpă, a împunge, a înghimpă; a lovi cu cuţitul; a gravă; a taiă ober a bate (cu o carte pe alta); a tăia (porci); — i. a junghiâ, a pişcă, a ustură; a bate (la ochi); a arde (soarele); in bte ©ee —, a plecă (din port); — b, a. pişcător, picant; arzător (soare).
. Stetf=brtef, ber —, §, —e, sămnuire, -	/; semnalament, »; —en, ber —,
s, băţ, n. nuia, /, harac; toiag, n; — enfraut, bal —, (e)s, (bot) lupăgea, /; —enpferb, bai—, (e)S, —e, cal de lemn. m. marotă, pasiune favorită; cal de bătălie, m, —erbje, bte —, —n, (bot) mazăre sădită, /; —ling, ber —, I, —e, răsad, n. butaş, m\ —nabel, bte —, —n, ac cu gămălie, n. carfiţă, bumbuşcă, f. bold, n. spijcă, /; —neţ, bal—, el, —e, răţea (pentru păseri), /; —ret=8, bal —, feS, — fer, butaş, cîrlig de viie, n\ — riibe, bie —, —n, napi, m. pl; — gltnebel, ber —, I, arpagic, m. fteden, a înfige, a vîrî; a împlântă; a sădi; einem etmal —, a comunică cuiva ceva pe subt ascuns; jbm bie £afd)e —, a fi mai vred-nic de cit cineva; in 83ranb —,
a da foc, a incendiă, ini ©efdng= nil —, a pune la închisoare; tn bte STafdje —, a îmbuzunărî, a pune la buzunar; etttml 511 fid) —, a îmbuzunărî, a şterge (ceva); an ben ©piefj —, a trage în frigare ; — i. f. (fta! ober ftedte, ftafe oberfterfte,geţtecft, fted(e), ase înfige, a se vîrî; too ftedft bit? unde eşti (pitulat)? —, bleiben, a se împe-decă, a se opri, a se înglot.â; a o sfecli (la un discurs); fid) in ©djulben —, a se înglotâ în datorii; fid) in Hnloften —, a-şi face cheltuieli ; bte Slorpange —, a montă, ober a ataşă perdelele; jbnt etloas in bie feanb —, a vîrl cuiva cevaînmînă; el ftedt ctlual baţittter, este un tirtip la mijloc.
©tefnttlfrnnt, bal —, (e)l, {bot) te-lişcâ, /.
©teg, ber —, (e)l, — e, cărare, potecă, /. prilaz, «.punte; stinghie, /; căluş (de violină) >«; răstav, «; — retf, ber —, (e)§, —e, scară de şea; aul bem —, improvizat, exabrupto; —retţgebid)t, ba» —, (e)3, —e, împrovizaţiune, /.
-fteljen, — i. f. (fteţft, fte&t, fianb ober ftunb, ftanbe ober ftunbe, geftanben, fteţ(e), a stă; —61eiben, a se opri (din mers); a rămânea (ceva undeva); bal fteţtbei 3ţnett, asta depinde (depandă) dela D-ţa; el fteţt ju befiird)ien, este de temut, in Slrbeit —, a lucră (la cineva); einem nad) bem Ceben —, a alcută la viaţă cuiva; ju —fommeu, aţinea (cit te ţîne), a costă; fid) gut —, a sta bine (materialmente); jbnt etn ffileib gut —, o haină prinde bine pe cineva; gut —, a garantă; feft —, a fi sigur, a fi garantat, a fi constatat; a sta ţeapăn; f)od) —, a fi în un rang înalt; iote fte£)ts ? cum stăm, cum stă treaba? er fteţt unter bem ^antoffel, este o sîmercă; el fteţt nod) baţin, nu-i sigur încă, einer fiir afle, unb afle fiir einen —, a fi solidar; im alter Don 20 Saţten, a fi de 20 de ani; unter bem ©etoeţr —, a fi sub arme; bei jbm ©elb —, ţaben, a avea bani daţi la cineva; feitbem bte
35*
©teljfragen
548
©tei»
23elt —, de cînd lumea; iote ec gef)t unb ftef)t, cum îl vezi, cu ochii verzi; ber Sopf ftcf)t barouf, este interzis sub pedeapsă de moarte; ei ftrf)t eitt Şreii auf jcinem ffiopf, un preţ e pus pe capul său; bie llţr —, orologiul nu umblă; ei ftefjt ju roiinţd)cn, e de dorit; im S3erbad)t —, a bănuit; (SSeoatter —, a boteza (ca naş); mtt jbm —, a fi cu cineva (bine, rău); SRebe —, a da seamă; Şoften —, a sta în facţiune; ©ie — mir im Sidjt îmi iai lumina; lafjt bas —, nu vă atingeţi de asta; in ©unft —, a fi în favor ; itnter, jbm —, a fi subordinat cuiva; —b, a. danpi-cioarele, stînd; stătător, stagnant: staţionar; permanent; — bem gnjjeS, imediat (stante pede); —be ©d)ulb, bie—, — en, datorie fundată, /; — eS ©elb, bani gata; —be ;lu'bensait, frază stereotipă, —eS .Sjerr, armată activă, ,/; —ei SSaffer, băltac, n.
©telptragen, ber —, i, guler drept, »; —imit, ber ■£( (e)§, i.i— i, pupil tru, tetrapod, n.
ftelfien (flieţlft, ftieţlt, (taţi, ţlbfjtc ober (tâţle, geftoljlen, ftieţl), a fură,
Steţleit, bai —, S, furare, /.
ftcif, a. ţeapăn, înţepat, nemlădiit, înţepenit, vîrtos, tare; bazic;cio-lac, meriu, băţos; scrobit; înfipt, anost, greoiu, stîngaciu, băţ; — unb feft beţauţten, a ţîneă una; —rnerben, a se face băţ; meine (Sfieber finb —gemorbeti, mi s’au apucat vinele; —en, a învîrtoşâ, a scrobi, a înţepeni ; a propti; fid) —en, a sebazâ (pe ceva), a ţîneă dîrz la ceva,
©teif-e, bie —, vîrtoşime, tărie, ne-mlădiere, înţepenire ; băţoşie; stîngăciune, f\ —ţeit, bie —, vîrtoşime ; anostie, /; —leinroanb, bie —, pînză scrobită; —ung, bie —, întărire scrobire, /.
©tcig, ber —, (e)S, —e, potecă, cărare,/; —boţne, bie—, —n, fasole pe pari, f; — buget, ber—, i, scară de şea, /; e, f. ©tiege; —er, ber —, i, prim-băiaş, atîrdisitor, pojarnic (pompier), m; —ern, bai—,
atîrdisire, urcare; —erung, bie—, gradaţiune, scăritură; atîrdisire, /; grad de comparaţiune, n ; scumpire, /; —rab, bai —, ei — râber, roată şerpuitoare, /; —rie= meu, ber —, i, taftur, m, stafilă, trăgătoare, /; —roţr, bai —, i, —e, ţavă ascensorie, /; —ung, bie —, —en, suiş, n.
fteig=en, i. f. (ftieg, fttege, geftiegen, ftieg(e), a se sui, a se urcă. a se burică; a-şi luă sbor (pasărea); a întră (în trăsură/ aufi ipferb —en, a încăleca; tom Oferte —en, a descăleca; ini '-Bett —en, a se pune în pat; ani Sanb — en, a debarcă; ani bem SSabe —en, a ieşi din baie; ani bem Sette —en, a se sculă din pat; bai £aar fteigt mir ju 33erge, mi se face părul măciucă în cap; bai ÎSaffer fteigt, apele cresc; im '(keije —en, a se scumpi; —ern, a sui ober a urcă preţul; a atîrdisî; a licită; a treptâ, a scări; a înteţi; —ernb, a. înteţitor.
fteit, a, costiş, suiş, repezit, ţipiş, povărnit; repezicios, abrupt.-
©teifie bie —, — tţeit, bie —, repe-ziş, povîrniş, n.
©tein, ber —, (e)i, —e, piatră, f. sîmbure (de ceraşe etc.) ; drob (de sare), m ; cifaiu (în băşica udului), m; alte —c ani bem fflege riiumen, a delăturâ toate piede-cile ; bei jbm cinen — im S3rette Ijaben, a fi favoritul cuiva; — bei Stnfto&ei, piatra scandatei, /; — ber ăBeifen, piatra^ filozofală ; in — Uentanbeln, a petrificâ; ju — merbeit, a se petrifică; a înmărmuri ; cinem —e in ben 28eg Itgen, a pune cuiva beţe în roate; tibet ©toci unb — fpringen, a alergă în ruptul capului; —ader, ber —, i, —ader, cîmp pietros, n ; —abler, ber —, i, tzool.) iepurar, vultur regal, m ; —amfel, bie —, —n, (zo.ol.) mierlă de stîncă, /; —ar= beiter, ber —, i, pietrar, m; —aţt, bie —, — djte, gheunoiu, n ; — beijjer, ber —, i, (~ool.) svîrlugă, f; —bejdjroerbe, bie —, —n, dureri cauzate prin cifaiul din băşica
©teiu—
549
udului, /. pl ; —bilb, bo8 —, e8, —er, statuă, /; —bloc!, ber—, (e)8, —blbcfe, bolovan, m; — boc!, ber—, 8, —bbcfe, (zool.) izard, căprior, m; (astr.) cornul caprei, capricorn, n; —boljrer, ber —, 8, sfredel, n ; —bredj, ber —, 8, (bot.) buricul Vinerei, m; auffteigenber —, ochii şorecelului, m. pl; iraubettbliitiger —, iarba surzilor, f. pl; —brud), ber , 8, —briile, carieră, /; — —bud)e, bie —, —n, (bot.) carpin, m; —d)en, bo8 —, 8, petricică, /; —baram, ber —, (e)8, -bctmme, şosea, /; —boitei, bie —, —n, (zool.) litofag, m; — broffel, bie —, —u, (zool.) mierlă de stîncă, / ; —brud, ber—, (e)8, —e, litografie, f; - binder, ber —, 8, litograf, m; —butcferei, bie —, —en, litografie, /; —eidje, bie—, — ti, (bot.) tufan, m; —eppict), ber —, (e)§, (bot.) achiu, m; —e[d)c, bie , — it, (bot) frasin mare, in; — enle, bie —, —rt, (zool. strigă,/; —foite, ber—, it, — n, şoim de stînci, m; —fora, ber —, 8, (bot.) părul sîntei Măriei, m ; —felb, ba8 —, es, -er, brancioc, n ; — fladjŞ, ber —, fe8, (min.) asbest, amia.nt, m- —fledjte, bie —, — rt, (bot.) licheu, m ; — frudţt, bie —, —fructe, drupă, f; —fructe, (fid) nictjt Bffrtenbe) bie —, (pl.) malfigine, /. pl ; —gotle, bie —, boală de ficaţi,/'; —grie»8, ber —, fe8, cifaiu, m; —grube, bie —n, carieră, / ; —grunb, ber —,
ie)s, —gtiinbe, pietriş; fundament de piatră,	gut, ber —, (e)8,
faianţă, /; —fjonflirtg, ber —, 8, —e, (zool.) petroşel, m ; — bane, bie —, —n, ciocan, n ; —ţouer, ber —, 8, pietrar, m ; —baufen, ber —, 8, prismă do piatră, f ; morman de piatră, n ; —igitttg, bie —, lapidare, /; —fol!, ber —, 8, var, m; —!oraufd)e, bie —, —ti, (zool) porcaş, m ; —foită, ber —, e§, —fouje, bufniţă de piatră, / ; —tentier, ber —, 8, litolog, in; — ferii, ber —, 8, —e, sîmbure vîr-tos, in ; — fie=8, ber - , fe§, (min) pirit sulfuros, m ; —fitt, ber —, (e)8, litocol, ciment, m; —flec, ber
©teiff
—, 8, (bot.) trifoiu alb, m ; sul-fină,/; — foljle, bie —, — tt, cărbune de piatră, m ; — foţlenteer, ber —, 8, gudron mineral, m; — frattfe, ber —, rt, — tt, suferind de piatră (în băşică, m ; — tftmmel, ber —, 8, (bot) susan ; —îuttbe, bie —, litologie, /; —raarber, ber —, 8, (zool) jder, m ; —ttte£, ber —, e8, — e, pietrar, m ; —uiortel, ber —, 8, ciment, m ; — tielte, bie —, —it, (bot.) garofil, m ; — obft, ba8 —, e8, drupe, pl; — ol, bo8 —, (e)8, petroleu, n; —operotion, bie—, —eit, litotomie,/; —pflafier, ba8 —, 8, pavaj, caldarâm, n; — perOjirfc, bie —, (bot) meiu păsăresc, m ; —peterleitt, ba8 —, 8, (bot.) pătrînjelaş,,)«; — pfeffer, ber —, 8, (bot.) şoaldină,/; —pilă, ber —, e8, —e, (bot) mitarcă, mină-tarcă, /; —platte, bie —, - tt, lespede, m. dală, /; —robe, ber—, n, — n, (zool.) corb de munte, m ; —ramme, bie —, — tt, maingă, /. bătălug, n ; —reief), bas —, (e)8, remnul mineral, n; —ioij, bas—, e8, sare gemă, /; — fdjtdjt, bie —, —en, strat de pietrii, n; —idileifer, ber —, 8, lapidar, m; — fd)leuber, bie —, praştie, /; —idimerjen, bie —, (pl.) dureri de cifaiu în băşică, /. pl; —fdtrteibefunft, bie —, gliptică, f; — idjneiber, ber —, 8, gravor, m ; —fcf)ttitt, ber —, (e)8, —e, litotomie,/; —fdjfflolbe, bie—, —n, (zool) rîndunea de mare, /; —lejer, ber —, 8, pietrar, m ; — [inter, ber—, 8, (min) stalactit, m; —tueg, ber —, (e)8, —e, drum pavat, n ; —trurţ,' ber —, (e)8, — toixrfe, lapidare, aruncătură cu piatră, f; —jeifig, ber —, (e)8, —e, (zool) pietrar, m.
fteitt=alt, a. petrecut de bătrâneţe ; —ortig, a. ca de piatră; — erit, a. de piatră ; — Şort, a. vîrtos ca piatra; —ig, a. pietros, stîncos ; —igen, a lapida; —reidj, «. pietros; putred de bogat, chiabar.
©teiper, ber—, 8, pop, m. proptea./.
©teig, ber—, e8, —e, şezut, cur, n; —beitt, bo8 —, (e)8, —e, coinac, n. tartiţă, f.
©tellage
550
©terbebett
''©teii=age, bie—, —n, raft, n. poliţă, / ; —bidjeitt, ba§ —, §, întîlnire, /. randevu, n ; —e, bie —, —n, loc; post; pasaj, n ; instanţă, /; unterronfdjme —e, spălătură, /'; an Drt itnb — e, la faţa locului/ auf ber —e, îndată; jbg — e erfeţşett, a înlocui ober a suplini ober a ram-plasă pe cineva; eine —e anfitţren, a cită un pasaj; nidjt Oon ber —e fontmen, a nu avansa; —enjager, ber—, S, solicitant de posturi,m; —feber, bie —, —n, resort, »; — gant, bag —, g, —e, reţea, /; — graben, ber —, o, bătătoare,/'; — jagb, bie —, —en, vînâtoare cu copii, /; —tente, bie —, (pZ.) gonaci, m. pl ; — madjer, ber —, s, carosier, w ; —rab, baS —, es, — raber, remontoar (de ceasornic), »; — fdjeibe, bie —, —n, rozetă,/; —jd)ranbe, bie —, — n, şurup de _ maestru, n ; —ung, bie —, —en, aşezare, /; post, n; poză, atitudine, poziţiune, prezentare, /; — Dertreter, ber —, O, locţiitor, su-pleent, m; -ffetretung, bie 4-J — en, ramplasare, /; —tnagen, ber —, 2, omnibus, w; —jirfet, ber—, g, compas de meseriaş, n. ftellen, a pune, a aşeză; a plasă, a regulă; a-şi propune; cine fade —, a întinde o cursă; ein S8ein —, a pune piedecă; feine llf)t —, a-şi regulă ceasornicul; ţeitten ffllann —, a fi om la locul său ; einen SBiirgen —, a da un garant; etnen Seugen —, a produce un martor; in Slbrebe —, a contestă, a negă; in îlîcdjnung —, a trece în cont; jur Diebe —, a trage la răspundere; ee ift cine SBitte an ntid) ge= ftcllt toorbeit, am întîmpinat o cerere : fteff bir Dor! făţi idee; etmas ba» Inngeftetlt, jein laffert, a lăsă treaba baltă; frei —, a lăsă la discreţiunea cuiva; jitfitcbeit —, a satisface, a îndestulă ; eitie Ufţr ricî)tig —, a regulă un ceasornic ; etttmg jur Sdjau —, a etală; ©olbaten —, a înrola; ftdj —, a se plasă ; a se prezentă, a compărea; a afectă, a se preface ; fid) frottf —, a simula un morb; fitf) taub —, a se
face surd; jilţ fieper —, a se asigură; fief) auf bie .'piitferbeine —, a se ridică în două picioare (calul); a nu vroi odată cu capul ; ftd) blog—, a se compromite; —meife, ado. pe olocurea.
©tel.y beiu, bag —, (e)g, —e, picior de lemn, «; —e, bie —, —n, ca-tarigă, /'. pieiorang, n; —fufe, ber —, e§ —fitfie, picioare de lemn,, n; — fd)ul), ber —, (e)§, —e, tăl-pigă, /.	[burluiu, n.
©tentmetfett, bag —, §, daltă, /'. celt, ftemntcn, a propti; a răzimâ; a înţepeni; fief) —, a rezistă, a se împotrivi.
©tempel, ber —, §, timbru, n. marcă (poştală); stampilă, /'. (bot.} piston, pistil, gineceu, n; etner ©acţe ben — nnfbrficfen, a da unui lucru timbrul persoualităţei sale; —amt, bag—, e§, — âmter, biuroul timbrurilor, n; — befunb, ber —, e§, —e, constatarea unei contra-venţiuni timbrale; —Bogen, ber—, §, hîrtie timbrată; —gebltfjr, bie —, —en, taxa de timbru, /; — papier, bag —, (e)g, hîrtie timbrată, /; — fdjneiber, ber —, gr gravor, m.
ftempebfret, a. exempt, scutit de timbru; —n, a timbra, a marcă, a stampilă.
©teuge, bie—, —n, adaos la catart,». ©tengef, ber —. g, —n, tuleu, ». coada (floarei), /. cotor, cocean, strujan, teluj, ciocălău, n. ©teitograpf, ber —, en, — en, stenograf, m; —te, bie—, stenografie,/', ftenpgrapfierett, a stenografă; — ifd), a. stenografie.
Steuftorftimme, bie —, — n, voce puternică, f.
©tepp--becfe, bie —, — n, plapomă tivită, /; — e, bie —, —n, lande, /’. pl. stepă,/'; tighee, n; —erei, bie —, —en, tivitură, /'; — nafjt, bie —, tighel, n\ —ftid), ber —, », — e, tivitură, /.
fteppcn, a tighel!, a tivi, a coase după ac.
©ter, ber—, g, —e, metru cubic,»!. ©terb»ebett, bag —, (e)s, —en, pat de moarte, »; — efall, ber—, (e)§,
fterben
551
©teuer
—falie, caz de moarte, re; — e* gefang, ber—, (e)3, —geiange, cin-tec mortuar, cînt funebru, re; — etmiă, baă —, fes, —fyâufer, casa mortuară, /; —ejatjr, baS —, (e)3,
—	e, anul decesului, m; —eiifte, bie—, —n, registrul morţilor, re; —ettbe, ber —, n, —n, muribund, w; —efaftament, ba3 —, (e)§, —e, viatic, re; —enS mort, baS —, (e)§, cuvinţel, re; —Ittfje, ber —, n, — n, muritor, m; —Itdţjfett, bie —, mortalitate, /
fterben, i. f. (fttrbft, ftirbt, fiară, fiiirbe, geftorben, ftirb), a muri, a reposă, a expiră, a trece la cele eterne; bor burft —, a nu mai putea de sete; — ettb, a. murind, muribund;
—	cnbfranf, a. bolnav ele moarte; —lidE), a. mortal; — lidjberliebtfein, a fi amorezat lulea
©fereounetvie, ber —, stereometrie, /; —ftop, ber —, (e)s, —e, stereo-scop, n.
ftcriutyp, a. stereotip; neschimbat, nestrămutat;—iereit, a stereotipă.
Sterfe, bie —, -n, viţea, /.
©tcrlett, ba? —, (e)8, - -e, (zool.) cegă, /.
©teriiitg, sterling (valută englezească); ffSfunb —, liră sterlingă, liră englezească, /.
©tern, ber —, (e)3, —e, stea, /. astru, m; asteric, re; pupă (a corăbii), /; —ant Sporit, rînza pin-tenelui, /; fetit — erbleidjt, norocul său dcciină; gu bie —en erţeben, a înălţă pînă la cer; —attbeter, ber —, 3, astrolatru, m; —an= betttng, bie —, astrolatric, /; — ani3, ber —, fe3, (bot.) anason, re»; —bilb. ba? —, e3, —er, constela-ţiune, zodie, /; —blttme, bie —, —rt, (bot.) astru, »;—d)en, ba3—, 3, steluţă, /; asteric, re; —beuter, ber—, 3, astrolog, m; —beutung, bie—, —en, astrologie, /; —bolbe, bie —, - n, (bot.) stea mare, /; —ettbattner, ba8 —, 3, stindardul înstelat (America), re; —enţeer, b«8 —, e8, —e, noianul stelelor, re; — enf)intntel, ber —, 3, cerul înstelat, »; —enjelt, ba3 —, (e)3, —e, firmamentul înstelat, re;
eflimntern. bas—, §, sclipeala stelelor, /; — guefer, ber —, 3, astronom; astrolog, re»; — jaţr, ba3 —, (e)3, —e, an sideral, m; —tarte, bie —, —n, mapa cerului, /; — lege!, ber—, 3, coniglob, re; —flee, ber —, 3, (iot.) trifoiu stelat, m\ —foraHe, bie —, —n, madrepolă, /; —futtbe, bie —, astronomie, /; —fitnbige, ber —, —n, astronom, m; — rab, bas —, (e)3, —raber, gi-randolă (foc de artificiu), /; — fdjnuppe, bie —, —n, bolid, ae-rolit, re; stea filaută, / ; — u£)r, bie —, — ett, cadransideral, re; — toarte, bie —, —it, observatoriu astronomic, re; —fBrntig,a. stelar. fîern»fjageIOoll,a. — befoffen, beat mort;
—Jjett, a. luminat de stele.
©terg, ber—, eS, cornul plugului, re;
stivă; coadă, prăjină, /. drug, re. ftet, a. constant, statornic; îndărătnic; —i|d), a. îndărătnic; nărăvit; —3, adv. mereu.
©tetigfeit, bie —, stabilitate, continuitate, constanţă, /.
©teuer, bie —, cîrmă; dare, dajdie,. /. bir, contribuţ-ie, —iune, /. impozit; accis, vamă ; jur —ber SBafjrljeir, întru statorirea adevărului; —tt auSfdjreiben a impune contribuţiuni; —tt eirttreiben, a strîuge impozite; — atttt, baS —, e3, — âtttter, perceptorat, re; —an= ţdjlag, ber —, e3, — fdjlage, repar-tiţiunea contribuţiunilor, /; — bearnte, ber—, - en, dăjdar, vameş, re»; —borb, ber—, e§, —e, tribord, re; -einnefyntet, ber —, 3, perceptor, re»; —eintreiber, ber —, S, perceptor; executor; re»; — freiljeit, bie —, scuteală de impozite, /; —gefe^,ba3—, eS,—e, regulamentul impozitelor, »; —faffe, bie —, — tt, persceptorat, re; —tttattn, ber —, e3, — măniter, cîrmaciu, timonier, pilot, »»; — ntannSlunfi, bie —, —îănfte, pilotaj, re; —regifter, baS—, 3, catastru, re; —ruber, ba§ —, 3, cîrmă, /; —trager, ber—, 3, birnic, contribuabil, contribuent, re»; —ung, bie —, — en, cîrmuire; represiune, f; — toefen, ba3 —, ^impozite, f. pl; — juţdjlag, bet —,
fteuetbar
552
ftier
(e)ei, —fc^Iage, contribuţiune adiţională, /.
fteuerbnr, a, cîrmuibil, guvernabil; supus dărei, supus dreptului vamal; —frei, a scutit de impozite; —n, a contribui; a cîrinui, a guverna; a preveni, a reprimă, a obvenî; —i. f. a cîrmi; — pflidip tig, a. impozabil.
SteDeit, ber —, 3, talpa corăbii, /. ©tettmrb, ber —, e§, —e, sofragiu, (pe corabie), m.
ftibipeu, a scamota, a pili, a buzu-nări.
fttdj, f. ţtectjeu,
ber —, (e)3, —e, înţepătură, împunsătură, punctură, /; juu-ghiu, sarcasm, n. levată (în jocul de cărţi); gravură, stampă; btefe gurile ţat cinen — itiS ©riine, această culoare bate în verde; —ţalten, a rezistă, a duce la tăvăleală; e3 pat eineu—, începe a da în putrejune; înţeapă (vinul); er lufjt mid) im —, mă desminte; tm — e laffeit, a părăsi, a abandonă; —Watt, ba§ eb, bliitter, scutul săbiei, n; ţinta (.sarcasmelor), —el, ber —, S, daltă, /. priboiu, suvac, n; —tei, bie —, —eu, sarcasm, n. cihăire, /; vorbe înţăpătoare, /. joi; —elrebe, bie—, —it, cihăire, critică, /; —palfig* feit, bie —, plauzibilitate; validitate, /; —Ier, ber—, 3, sarcast, m; —ling, ber —, (e)3, —e, (zool.) costreş spinos, m; —probe, bie—, —n, încercare (pe nimerite), /; • —maţi, bie—, — en, balotaj, n\ -mort, bal - , es, —e, replică,/; adaj, »; —munbe, bie—, —n, rană (de spadă), împunsătură, ftidpeltt, a împunge, a urzică, a tachina; —fjultig, a. bine cusut; solid, plauzibil, valid.
©tirfmrbeit, bie ——en, brodărie, /; —er, ber —, 3, brodător, m; —erin, bie —, —nen, cusăt.oreasă. f; —erei, bie—, —en, brodărie,/; erfjobene —erei, anevato, n; —rei ntit Serftid)en, cusătură cu bibilici; —ftuf;, ber —, €-3, — fliifje, a-poplexie, /; —garn, ba3 —, 3, aţă de brodat, /; — pnften, ber —, 3,
tuse spasmodică, /; — luft, bie—, aer mefitic, m\ —ntufter, ba3 —, 3, isvod, »; —nabel, bie —, —n, ac de brodat, n; —rapnten, ber —, 3, gherghef, n; — fioff, ber —, 3, nitrogen, azot, m; — ftoffojibnl, bas —, 3, oxid nitrat, n; metter, ba3 3, aburi mefitici, «/. pl; —toarj, bie—, (bot.) mutătoare, /. ftirf =en, a coase la gherghef, a broda; mit .teţrjtidien —, a coase cubibil; —ftoffpaltig, a. azotat, ftiebett, i. ţ. (ftob, ftobe, geftoben, ftieb(e), a prăfui; auletnanber —, a se împrăştia.
©tief, vitreg (frate, copil etc,); — mutter, bie —, —miitter, mastihă, /; —miittercpen, bal"—, §, (bot.) pansea, /; trei fraţi pătaţi, m. pl; —l'ofm, ber —, (e)3, —îbpne, iîastru, m\ — todjter, bie—, — tiidp ter, fiastră, /.
©tiefel, ber —, §, cisrnă, cioboată, /. botfor, carîmb (de pompă), m; cinen — jufammenreben, a vorbi neghiobii; — nnjiepen, a încălţă cisme ; —auljtepen, a descălţâ cisme; — cpen, ba3—, §, botină,/; —ţotj, baS—, eS, — pbljer, calapod, »; —Inedit, ber—, eS, —e, şan, m\ —ntadjer, ber —, §, cizmar, m ; —puper, ber —, 3, văcsuitor, m ; —rdpre, bie -, —n ; — fdjaft, ber —, (e)3, —fcpafte, turechiu, carîmb, n; —fofjie, bie—, —n, talpă, f; — ftruppe, bie —, —n, urechia cismei,/; —rcidpe, bie —, vax, n; —micpţer, ber —, 3, văxuitor, m. Stieffette, bie —, —tt, botină, /. ghete, / pl.
ftiofuniUterlid), —oateriid), a. vitreg, fticg, f. fteigen.
©tiegc, bie —, —n, scară, f. ©tieglip, ber —, e#, —e, (zool) loeo-cel, turculeţ, m. jîic()(, f. fteplen.
©tiel, ber —, 3, —e, mănunchiu, mîner, n. coadă, codărişte, f ; tu-leiu, n. cocean,m. cot or, picior, n. ftielen, a pune coadă.
©tier, ber—, (e)§, — e, taur, m; junger —, tăurenciu, m.
ftier, a. ţeapăn, pironit: —en, a a-ţîntî ochii; a se înholbâ(la cineva).
553
ftipitlieren
ftieR
ftieR, f. ftofeen.
©tift, bcr —, (e)l, e, ţîntă, ţînti-şoară, /; creion, n ; —, bal —, el, — e(r), fondaţiune, /; capitlu, convent; bte Şittte bel —el, cortul mărturiei, tabernaclu, n ; —cţjen, bal —, g, ţintişoară, /; —er, ber —, I, fondator, ctitor, m; urzitor, făcător, m; — erttt, bte —, —nen, fondatriţă, urzitoare, f; —Ibame, bie —, — n; —Ifraulein, bal —, I, canonică; — lljerr, ber —, n, —tt, canonic, m\ — SRfritnbe, bie—, — en, prebendă, /; — Iprobft, ber —, el, prepozit capitular. m : — g|'d|ule, bie—, —n, şcoală fondaţională,/; —ung, bie —, — ert, fundaţiuno, instituţie, /. aşezămînt, »; from= nte —ung, fondaţiune pioasă, f; milbe —ung, fundaţiune caritabilă, /; —unglfeft, bal —, el, — e, serbarea fundaţiunei. /; — ungltag, ber —, (e)l, aniversarea fundaţiunei, /; —unglurfuitbe, bie—, —n, act fundaţional, n. ftiften, a fonda, a creă, a etî, a aşeză, a stabili, a institui; a cauză, a excită; llnfyeil —, a provocă un rău; Itnfrieben —, a face zizanie ; ţţricbett —, a împacă ; ©je —, a combina o căsătorie. ©tigm=a, bal—, I, —men, stigmă, /. ©til, ber—, I, —e, stil, «; —ett, bal (e)l, —e, ştilet, »; —iji, ber—, en, —eit, stilist, bun scriitor, m; — iftif, bie —, —en, stilistică, f. ftiliitit'rf), a. stilistic. ftiU, a. tăcut, liniştit, aşezat, calm, mulcom, domol, stagnant ; (prov.) —e ăBaffer fiitb tief, pisica blinda sgîrie rău; ieien ®ie —, tăcere ! —Ijatten! halt! —el ®ebet rugăciune mentală, /; —erSRann, om mort; —e meffe, liturghie tăcută,/; —el TOeer, mare calmă, f ; —e SSodje săptămina patimelor,/; — begliicft, a. fericit în sine ; —en, a alină, a calmă, a mulcomî, a linişti, a opri (sîngele) ; ben gttnger —, a potoli foamea; ben ®urft —, a astîmpără setea ; ein Sinb —, a alăpta un copil; —b, a. alinător, astîmpărător, calmant; —fyalten, (fjattft, ţ|elt, f)ielt, fyielte ftiU, ftillge=
ţalten, ţalt(e) ftiU), a se opri, a încetă; a stă nemişcat; —fdjluetgen, ([dpmeg, fcfmtiege fii 11, fiittgef^wiegen, fcţiroeigfttll), a tăceă; —fcfjrceigenb, a. pe tăcute, tacit; —ftelfen, i. f. (ftanb ober ftiinb, ftSnbe ober ftttnbe ftiU, ftittgeftanben, ftet)(e) ftiU, a se opri, a stă locului; —oergnitgt, a. vesel în sine.
©titl-e, bie- , linişte; tăcere, silenţă; nemişcare; trancvilitate,/; calm, astîmpăr, m\ in ber —e, în taină; —leben, bal—, I, viaţă retrasă, / ; natură moartă, (zugrăveală), f ; —fcţrcetgen, bal —, I, tăcere, f ; —ftanb, ber—, (e)l, încetare, pauză, stagnaţiune, /; —ung, bie —e, a-stîmpărare, alinare; alăptare, f.
®timm=banb, bal —e, el, —banber, coardă vocală, /; —e, bie—, —n, voce, /. glas, graiu; vot, sofraj. n ; —enfamnteln, a umblă după voturi; a scrutinâ ; @ig unb —, loc şi vot, n; —enein^effiflîeit, bie —, unanimitate, / ; —er, ber —, I, acordător; votant, m; —gabel, bie —, —n, coristă, furculiţă tonică, /. diapazon, «; — geber, ber —, I, votizant, m; —tjammer, ber —, I, acordor, n; —lăut, ber —, el, —e, vocală,/; — lofigfeit, bie—, afonie,/; —rişe, bte—, —n, glotă, /; —ft£)Iuffe(, ber —, I, acordătoa-re, /; —ung, bte —, —en, acord, n. dispoziţiune,/. chef,»; toane, /. pi ; — gettel, ber —, I, buletin de vot, n.
ftimm=betecf)tigt, a. cu drept de vot; —en, a acordă ; bal ftinunt, este cum zici; a fi de acord, a consună, a vota; a dispune; geftimmt fein, a fi dispus ; —făfjig, a. cu drept de vot.
ftimulieren, a stimula, a instigă.
ftinben, (fianf, ftiinfe, geftnnfen, fiinf(e), a puţi, a mirosi greu; — ettb, a. puturos, infect; —ig, f. —enb.
Sttnf, ber —, (e)l, —e, (zool.) porcuşor, m.
©tiRetibbat, ber—, en, — en,bursier,m; —um, bal —,—uml,—en, bursă, f.
ftiţjpen, a înmuia; a atinge cu degetul.
ftiipidiereit, a stipula.
554
©topfgarn
ftirbft
ftirbft, ftirbr, f. fierben.
Ştim, bie —, —ett, frunte, /; er Ijat bie —, are obrazul; bie — ţaben, a fi insolent; er bietet tttir bie —, mă sfidează; —abcr, bie —, —n, vină frontală, /; — Baitb, bag —, (e)s, —bfittber; —betn, bag —, (e)g, —e, osul frontal, n ; —btnbe, bie —, — it, diademă, /; —riemen, ber —, g, diademă, /;”fruntar (Ia căpăstru, n; — feite, bie —, — n, de-vantură, fasadă, /. front, n. ftob, (tobe, f. ftieben. ftobent, a scormoni, a scotoci a cotrobăi; a spulberă, a viscoli. Stoberttiefier, bag —, g, viscol, n. ftodjern, a scociorî, a scobi Stotf, ber—, (e)g, ©tbcfe, baston, băţ,
h.	ghioagă, /. fust; fond ; etaj, cat, n; butuc, n ; rădăcină (de flori),/; floare în glastră,/; gros (închisoare), n ; neaoş, (Neamţ, Ovreiu etc.) »«; jbttt tit beii — legeit, a pune pe cineva în butuci; trie eiit — bafteben, a sta ca o prăjină; —begert, ber—, 8, şiş, n; —ett, bag —, g, închegare; stagnare; muce zire, /; — erbfe, bie —, —n, (bot.) mazăre sălbatică, /; —făule, bie —, stafidirea strugurilor pe viţă, /; — filet), ber-, eg, —e, batoc, m} cap sec, n; — flecf, ber —, 8, —e, pată de mucezeală,/; -f)au=s, bag —, feg, —fjaufet, puşcărie, /; — bammer, ber —, ?, — Ijămtner, ctai-lău, n ; —fnopf, ber —, (e)g, — fnbţtfe, bumbul bastonului, m\ — laterne, bie—, — it, felinar în proţap, n ; —meifter, ber —, g, tem-niţer ; prevost (la militari), m ; —narr, 6er —, en, — ett, nebun cumplit, m; — ţjrftget, bie—, (pl.) ciomăgeală, /. lovituri de băţ, /. pl; —idjlage, bie —, bastonată, /; —fdjttupfen, ber —, 8, guturaiu, înfundat, n ; — u£jr, bie —, — en, pendulă, /; —ung, bie—, f. —en; —tner!, bag—, 8, —e, etaj, cat, »; —safttt, ber -, (e)g, —gâţne, măsea, /. dinte molar, m. ftorf=aIt, a. petrecut de bătrîneţe ; — blittb, a. orb de tot ; —butnm, tont; —ett, a hărăci viia; — i. a se închegă; a se opri; a stagna;
a bilbăi; a se mucezi ; — finfterr a. întunerec besnă; —fîecfig, a. cu pete de mucezeală ; —fremb, a. de tot strein; —ig, o, mucigăios ;. —taub, a. surd de tot.
©tfirfctjcu, bag —, g, baghetă, /. beţişor, bastonaş, n.
©toff, ber —, (e)8, —e, stofă, materie, /; element, n; substanţă, /. subiect, n ; — rnufter, bag —, »,. eşantilon, n; —refl, ber—, eg, —er comaş, n; —Berwanbţdjaft, bie — — en, afinitate elementară, /. ftofftid), a. material, florie, j. fteţlen. ftopnen, a geme.
©tofjnen, bag —, 8, gemet, n. ©toifer, ber —, 8, stoician, m. ©toln, bie —, ©tolen, epatrahir, fe-Ion, n; — gebitţr, bie—, —en, taxa preotului, /.
©toile, bie —, —n, turtă, /.
©tollett, ber—, 8, galerie (în mine),. /; picior de pat, n ; — ţcfjadjt, ber —, eg, — fd)ăd)te, gură de mină, /. ©totp, ber —, eg, —e, carîmb răs-frînt; — entjanbjcfjul), ber—, 8, —e,. mănuşă răsfrîntă, f; — enftiefelr ber —, s, cismă cu carîmbi răs-frînţi, /.
ftolperdg, a. potignitor; incoherent; gloduros, grunzuros ; —n, i. f. a se împedecă, a se potigni, a dă. în nas.
©tolpern, bag —, 8, potignire, /. ftolj, a. fălos, mîndru, falnic, trufaş, fudul, orgolios, semeţ, sumeţ ; măreţ, superb; —teren, i. j a se preumblă ca un păun.
©tolj, ber —, e§, fală, mîndrie, trufie, fudulie,/, orgoliu,?!; semeţie; superbie, /.
ftopfeit, a astupă, a îndopă (gîşte); a înfundă (gura cuiva); a umplea (luleaua cu tutun); a cîrpi (ciorapi) ; — b, a. astupător, consti-pător, astringent.
©topf=gartt, bag —, 8, —e, aţă de cîrpit, /; —Ijaar, bag —, (e)8, păr de umplut, m ; —tappen, ber —, g, petec, n ; —ttabel, bie —, —n, ac de cîrpit, n ; —naljt, bie —, —napte, cusătură de dîrpeală, /; —nubel, bie—, —n, tăieţăi, m. pl;
555

ftopp
—iriac£)§, bas —, fes, propelis, m • —merg, baS —, (e)S, furda, /.
ftopp, int. halt!
«fopp-el, bie—, — tt, mirişte, /. păiş, stulet, n\ — elbart, ber —, (e)s, — Mite, barbă mijită din nou,/; —elbutter, bie—, unt din luna lui august, m; — elet, bie—, spicuire, pobîrcire, compilare,/; - elf el b, bas—, (e)S, —er, mirişte,/; —eln, baS —, S, f. —ei; —eltbetbe, bie—, păşune pe mirişte,,/'; —Ier, ber —, S, spicuitor, m.
ftoppclit, a spicui, a pobîrci; a compila.
ftoppeit, a opri (maşina).
©toţpine, bie—,—n,fitil, n. stopină,/.
©tityfel, ber —, S, dop, n ; —d)en, dopşor, ?».
ftoţifelit, a astupă (cu dop).
©tor, ber —, S, —e, (zool.) cigă, f. nisetru, m.
Stor, ber —, §, —e, perdea (la fereastră), /.
©tord), ber—, (e)§, ®torct/e,_ barză,/, cocor, cocostârc, m; —beine, bie—, (pl.) picioare subţiri ca fusul ; —fdjnabel, ber—, S, ’— jdjnitbel, (bot.) pliscul cocorului; pantograf, n ; —fdjnabetgevDafcţie, bie —, (pl.) gruinale, /. pl.
itor=en, a scormoni, a răscoli, a scociorî; — i. a turbură, a abate, a conturbă, a perturbă, a deranja; a precurmă, a zătignî, a supără; —enb, a conturbător, zătignitor, supărăcios; — rig, a. cerbicos, îndărătnic, încăpăţînat ; obstinat, recalcitrant; — rtgeS îjBferb, cal cu nărav.
$tor=etfen, bas - , §, cociorbă. /; —ettfrieb, ber —, S, —e, stiughe-nitor, conturbător, m ; —er, ber —, §, turburător; scocioritor, m; —erei, bie —, —eu, scociorire, /; întreruperi, /. pl; —rigteit, bie—, cerbicie, îndărătnicie, obstinanţă, /; —ftange, bie —, —n, cociorbă; —ung, bie —. conturbare; întrerupere; zătigneală, stingheneală, exacţie, /.
©torren, ber—, S, buturugă (de arbore), /.
©toţi, ber—, e§, ©tojje, lovitură, cioc-
nitură; ciocnire, bufnitură; isbi-tură, îmbrîncitură; percuziune ; împunsătură (cornului); buşeală; smucire; sdruncinătură, /; şoc, n; gomoltoc, convolut (dehîrtii), n; grămadă (de lemne), /; — Slîten, convolut de acte, dosar, »;
—	S3iid)erf o pilă de cărţi; —banf, bie—, —bcmfe, tejghea,/; —begen, ber —, §, floretă, f; — en, ba§ —, s, smucire, împingere, pisare, /;
—	etfen, ba§ —, §, pisălog, n ; — falie, ber —, it, —tt, (zool) şoim de vînătoare, m; — gebet, bas —, (e)S, —e, vaier,?»; —getoeljr, baS (e)§, —e, puşcă cu baionetă, /; —1fjolg, ba§ —, e§, tecărău, «; — liffett, ba§ —, §, tampon, n ; — feufger, ber—, S, vaier, ?»; —oogel, ber —, S, — bdgel, pasăre răpitoare, /; —roinb, ber —, eS, —e, rafală, /; — ttmttbe, bie —, —it, mă-ceală, /.
©to§el, ber —, ş, pisălog, copan, n.
ffof=en, (p|(ef)t, ftbfet, jittefs, ftiefje, ge= ftofeett, fto|(e), a împinge, a îm-brîncîj a buşî; a pisă; a smuci; jbm bor bem Sopf —, a ofensă pe cineva; — i. f. a sdruncină, a da peste, a se izbi; a svîcni, (arma); a se repezi (pasărea răpitoare); bon fid) —, a respinge; feitt SBeib bon fid)—, a-şi repudia soţia; atteinanber —, a fl învecinat, a se confinâ; aufeinanber —, a se întreciocni, a se ciocni, auf jbm —, a da peste cineva, a întâlni, a întîmpinâ pe cineva; bas ©eroeţr ftbtt, puşca svîcneşte; ber SBngett ftbftt, carul sdruncină; inS bont —, a sună din corn; mit bem Sute —, a lovi cu piciorul; mit bem Şorne a împunge; att ettoas —, a se mărgini cu ceva, a confinâ, a fi linitrof; ju jbm —, a se alătură de cineva; ju ipulDer —, a face praf pisînd; bom'îbrone —, a alungă de pe tron, a detrona; auf ben ®runb —, a da de fund; bont Sanbe —, a plecă de la ţîrm; attS Sanb —, a acostă; bor’ben Sobf —, a bruscă; ftd) —, a se izbi; fid) an etroaS —, a se izbi de ceva; a se scandaliza de
©iiijjer
556
Stranb
ceva; —toeife, adv, grămăzi-gră-măzi; isbitură de isbitură.
Stoler, ber —, 8, pasăre de pradă, /; pisălog, n.
«• pungaciu.
©totter»er, ber —, 0, sepeleag, bîl-băit, peltic, bîjbac, gîngav, m \ — n, bag—, §, îngînare, gîngăvi r e, bal-buţire, f. ticăit, n.
ftottern, a gîngăvî, bîlbăi, a balbuţi.
©toijeit, ber —, 3, butuc. m.
firarfb, adu rasna, busna; glonţ îndată.
Strapamt, bas —, (e)8, — amter, criminal, tribunal corecţional,»; — anbrolmng, bie—, — en, sancţiune, /; — auftalt, bie —, —enr casă corec-ţională, /; —arbeiter, ber —, S, rob, glotaş, m; «iK-mafî, bas , eg,, —e, măsura pedepsei, /; —bar» Jeit, bie —, penalitate, /; —befeţl, ber —, (e)g, —e, ordin cominatoriu, n; — beftinnnung, bie —, —en, clauză penală; sancţiune, /; — borf, ber —, (e)s, —bbcfe, falangă; —e, bie—, —it, pedeapsă, osîndă, /; canon, m; amendă, gloabă, /; etne —e aufetlegen, a impune o pedeapsă; —erfenntni=S, bie —, — ffe, sentinţă, f; — erlaffurtg, bie—, remizuirea pedepsei, amnistie, /; —faU, ber —, (e)§, —fade, caz penal, n; — făUigfeit, bie —, culpabilitate, /; toteberfjolre —făUigfeit, recidivă, /; —gelb, bag —, (e)3, —er, amendă, /; — gericEjt, bag (e)3, tribunal, corecţional; parchet, »; bag — geridjt’ ©otteg, biciul lui D-zeu, n; —gerid)t§barfeit, bie —, jurisdicţiune criminală, f; —gefeg, bag —, eg, —e, lege penală, /; —gefeŞbucţ), bag —, e§, — bitcţer, codice penal, n ; — faffe, bie —, —n, fisc, n\ —(olonie, bie —, —n, colonii de deportaţi, /; — lojigfeit, bie —, impunitate, /; —mag, bag —, eS, —e, porţiune de pedeapsă, /; — mtttel, bag —, §, mediu de reprimandă, n; — projeg, ber —, eg, —e, cauză criminală, /; — prebigt, bie —, — en, dojană, /; — recţt, bag —, 3, codice penal, »; — redjtgleţrer, ber —, g, criminalist, m; — ridjter, ber
—, g, jude la tribunalul corecţional, m; —urteil, bag —, g, sentinţă, /; —Oerfaţren, bag —, procedură în cauză penală, /; — BoUjiegutig, bie—, —en, execuţiune, f; — murbigfeit, bie —, culpabilitate, /.
ftrnf=bar, a. punizabil, amendabil; culpabil; criminal; —en, a pedepsi, apunzk, a amendă, a globi: Siigeit —, a da de minciună, a dovedi de mincinos; ©ott ftraft, Dzeu bate; —enb, a. pedepsitor, repreziv; —ffiîlig, a. f. —bar, — faOtg roerben, a deveni pasibil de o pedeapsă; — grei, a. liber; — frei auggeljen, a rămînea nepedepsit; —log, a. nepedepsit, im-punizabil, nepedepsibil; — recgtlid), a. criminal; — ttilrbtg, a. pasibil de o pedeapsă.
ftraff, a. întins, încordat; —anliegen, a sta lipit (de trup); - en, a întinde, a încorda.
©traffgeit, bie —, încordare; rigurozitate, rigoare, f.
firâfitdj, a. reprezensibil, culpabil.
©tiăfiing, ber —, 8, — e, rob, deţinut; glotaş, m.
Strafjf, ber—, g, —en, rază; — blenbe, bie--,(mm.) sulfuratde zinc negru, n; — en, bag—, §, radiare, f; —en» bredjung, bie—, —en, refringenţă, /; — enbitnbel, bag —, 8, mănunchi u de raze, m; — enfrone, bie—, —n, aureolă, /.nimb, »; —entier, bag—, (e)g, —e, radiată, /; —ung, bie —, —en, radiare, f
ftral)(--en, a străluci, a radia, a sori, a bumburî; a se pişă (vita); — enb, a. radios, strălucitor; — en» jbrmtg, a. radiat; — ig, a. radios, vergat.
ftrăfjten, a pieptănă.
Straţne, bie —, —n, scul, n. şuviţă, jurubiţă, /. ciul, n. pasmă, motcâ, /.
ftramm, a. întins, încordat ; chipeş, arătătos, viguros, robust; -er Sunge, cruce de voinic, f.
ftrampfen, ftrampeln, a da din picioare, a tropăi.
Stranb, ber —, eg, —e, ţîrm, n. coastă, grevă, rivă, /; auţ ben —
ftrauben
557
©treidj
getrieben roorben, a fi aruncat pe coastă; — beffioffner, ber —,_t, riveran, m ; —geredţtigfeit, bie —, drept de rivaj, n; —gut, bat —, (e)8, —giiter, varec, n; — fţerr, ber —, n, —n, usufruptuarul dreptului de rivaj; —fâgcr, ber —, t, vînător riveran, m ; (iiufer, ber —, 8, (zool.) libuţ, m ; — ţsfeifer, ber —, 8, (zool.) prundăraş, m ; —red)t, baâ —, (e)8, drept de rivaj, »; — reiter, ber—, 3, jandarm, m\ —ftein, ber—, (e)t, — e, chioar-că, /; — ung, bie —, naufrîngere, lovire de coastă, ./'; —Oogel, ber —, 3, —Dbgef, pasăre de ţîrm, /; —roacf)e,bie—, —n, garda coastei,/, ftrauben, a se naufrajiâ, a se lovi de coastă.
©frâng, ber —, 8, ©trănge, funie, frînghie ; ramificaţie (a nervurilor); reţea (de şine) /: gum —e oerurteilt, condamnat la furci; rcenn aHe ©trănge reijjen, dacă nu mai ai încătrău.
ffrongufiereit, a sugrumă (de gît.) ©trapagc, bie—, —n, osteneală, trudă, J /. trapăd, »; dîrvală, /. ftraţmjieren, a obosi.
©fraţi, ber —, (e)8, stras, sticlă de plumb, /.
©trafj=e, bie —, —rt, drum, n. stradă, cale, /; —enarbeit, bie —, — en, lucru de şosea, n; —en= «ufl'efţer, ber —, 3, epistat, m ; —enbau, ber —, 3, — bauten, con-strucţiunca căilor, /; —enbamtn, ber—, (e)s, —bSntme, şosea,/; —enjunge, ber—, n, —n, ştrengar, gamen, m; —enfol, ber—, 8,fleaşcă, /. noroi,»; — enlatetne, bie—n, reverberă, /; —enmaut, bie—, ju-gărit, m ; enpflafter, ba8 —, 8, pavel, caldarîm, »; —enraub, ber —, (e)t, borfăşie, f; —enrâuber, ber—, 8, borfaş, m; —eniibergang, ber —, (e)8, —gange, răspintie, /; —engoH,ber—, eS, — jbtTe, jugărit, m. ftrauben, fief) —, a se aburii, a se sbuciumă; a se opune; a rezistă; a se ciosmăli ; bie §aare — fief) iţm ju 23erge, ii se face chica topor, ftrntegifdj, a. strategic, ffranbig, a. sburlit, sborşit.
3fraitrfj, ber —, (e)8, ©trfiucfţer, copăcel, arbust, ciritiu, m ; —bieb, ber—, (e)8, —e, potlogar, bojogar, hoţ de codru, m; —aer!, ba§ —, (e)8, tufiş, ciritiş, n. ftraucfpartig, a. arbustiform; —ig, a. tufos.
ftramfţeln, i. f. a se potignî; acădeă. ©traudjeht, bat —, 8, potignire, /. ©fraitfj, ber —, es, ©trăufie, buchet, vrîstă, /. mănunchiu (de flori), »; (bot.) tirs, n; luptă, /; ber —, et, —e, (zool.) struţ, m; —binberirt, bie —, —nen, buchetieră, /; — feber, bie —, — n, pană de struţ; cineu — auâfedjten, a ieşi pe teren, ©tragge, bie —, —n, ciornă, /. ter-felog, n. mînăcorentă, /.
‘©trebe, bie —, —n, proptea, /; — balfen, ber —, 3, căprior, n\ spri-joană, /; —banb, bag —, et, — banber, stinghie, /; — feifer, ber—, 8, arebutant, m ; — fraft, bie —, forţă de tensiune, /; —ntauer, bie —, —n, zid sprijinitor, n ; —n, bas —, 8, tendinţă, aspiraţiune, i străduinţă, stăruinţă, /; npfafjl, ber —, 3, — pţafjler, sprijoană, /; —er, ber —, 3, competitor, stră-duitor, ambiţios, (zool.) costres, m ; —famfeit, bie —, străduinţă, silinţă, asiduitate, /. ftreb=en, a năzuî, a stărui, a aspiră;
—fam, a sîrguitor, activ. ftrerf=bar,«. întinsibiljductil,maleabil; —en, a întinde; bat ©etneţr —, a depune arma; (Sifen —, a lamina (fier) ; ju Soben —, a trîntî de pâmînt ; fitf) —, a întinde din coate: ftrecf bid) itad) ber 'Secte, cît ţi-e cerga, atît te întinde ; bie gii&e nnter frentben Xifdj —, a niîncâ din blid strein, ©treehbarfeit, bie —, întinzibilitate, ductibilitate, /. maleabilitate, /; —bett, bat —, (e)3, —en, pat ortopedic, »; —e, bie —, —n, distanţă, /. şpaţ, n ; linie (de cale ferată),/; jur — e bringen, a abate (vivat); — bamnter, ber—, t, maiu, »; —merf, bat —, (e)t, —e, lami-nărie, /.
©treitţ, ber—, t, —e, lovitură, festă, /. renghiu, n. dîră, /; biimmer —,
ftreiiţeiu
558
ftreng
năsbutie, dănănaie, neghiobie, /; fdjledtjter —, boroboaţă, / ; er ţat mir einen Bbfen — gefţielt, mi-a făcut-o cît de bună; —feuer, bag —, §, flăcărae, /; — ţolj, bag —, eg, — ţdljet; —fsijdjett, bag —, §, chibrit, » ; —inftrument, bag —, (e)g, —e, instrument de zis, n ; —leber, bas —, g, curea de ascuţit, f; --linie, bte—, —rt, linie de apărare, /; — mufif, bie —, zică-tură, /; —riemen, ber —, s, piele de ascuţit bricele, /. ftreitfjeln, a desmierdâ, a neţezi, a alintă, a mîngăiă (cu mina). ftiei^tn,(ftri^,fttifE»t,0e(txi^en,fitei^(e), a şterge; a atinge, a netezi; ein îPflafier —, a unge un plastru pe pînză ; bte ©eige —, a zice din vioară; bie ©egei —, a strînge pîn-zele (corăbii), a se da învins; bie Smare aus bem ©efidjt —, a-şi şterge părul din faţă; mit 8îuten —, a fustigă, a jopotî; bag SOÎaj; boit —, a da măsura plină rasă; bas Oelb in bie îafcţe —, a trage banii; mit gorbe —, a văpsî; — i. f. a trece repede ; ber ălUnb ftreidji, vîntul suflă.
©treif, ber —, (e;S, —eit, făşie, şuviţă; dungă,)'; ciubuc,»; —banb, bag —, eg, —bânber, bantă. /; — d)en, bal —, 8, făşioară, /; —en, f. —; —erei, bie—en, excursiune, /; —tţieb, ber—, (e)S, —, pâlitură, /; —lidjt, ba? —, (e)g, —er, fulge-/ rătură, f; -—fcţ)U=B, ber —, ffeS, — jdjitfje, atinsătură (de glonţ), /; —tttaifie, bte —, —n, patrulă, poteră, /; —toagen, ber—,§, camion, »; — tmtnbe, bie-,—n, sdrelitură, /; —P9/ ber —f (OS, —suge, excursiune, raită, /. ftreif=en, a vergă, a învîrstă ; a a-tinge, a sdrelî; einen SRtng torn Ştnger —, a scoate un inel din deget; in bie .î>bf)e —, a suflecă, a sumete ; — i. f. a umblă împrejur; —ig, a. vergat.
©treif, ber —, S, —e, grevă, jtreifen, a se pune în grevă.
©treit, ber —, (e)g, — e, luptă, /. harţ, n. filonichie, combatere ; ceartă, gîlceavă, sfadă,/, gomon,
n. dispută, vrajbă, ciondră, /; proces, n. cîrcotă, controversă, /. diferend, »; einen — oom Saune bredjen, a căută cearta cu luminarea; a căuta nod în papură ; mit jbm einen — anfangen, a se luă în colţi cu cineva ; a se a-pucă de gîlceavă; einen — beiiegen, a aplană un diferend ; — art, bie —, --arte, băltag, »; — Barfeit, bie —, răsboinicie, /; —enbe, ber —, n, —n, altercant, »«; —er, ber —, g, pricinaş; combatant, m\ —erei, bie —, —en, altercaţiune, sfadă, ceartă, f. diferenţe, f. pi-, cioro-bor, n; —făli, ber —, (e)i, —falie, proces, diferend, ». pricină, /; —frage, bie —, —n, controversă, — fjammel, ber—, g, cîrcotaş, m; —ţammer, ber —, g, gioagă, /; —fjengft, ber —, (e)g, —e, cal de bătălie; cîrcotaş, m ; — igfeit, bie —, —en, dispută, sfadă, /; —!ol= ben, ber —, g, buzdugan, n ; — frafte, bte —, forţe militare, f. pl; —funft, bie—, dialectică, /; — luft, bie—, poftă de gîlceavă,/; —rog, bag —, eg, —e, cal de bătălie, m; —fadje, bie —, —n, proces, «; — faţş, ber —, eg, — faţe, teză, /; — fdjrift, bie —, —en, tractat polemic, n ; — fud)t, bie —, pornire spre arţag, / ; —itbung, bie —, —en, dispută, /.
ftreibbat, a. râsboinic, combatant ; —bare Srafte, forţe militare, pl; —en, (ftritt, ftritte, geftriiten, ftreit(e), a combate, a dispută, a gomonî, a dizertă; a contestă; a milita; a se certa, a se sfădi, a se gîl-cevî, a controversă ; bor ©ericţit —, a pleda ; —eitb, «. militant, combatant; opus, potrivnic; —ig, a. contenţios, litigios; jbm ettoag —ig uiadjen, a contestă cuiva ceva.
ftremmcn, a strîmtoră.
ftreng, a. aspru, rigid; riguros, auster, sever, strict, straşnic, amarnic; ber ‘.Kicraen ift p —, cureaua e prea strtnsă; —eg Stima, climă aspră; —er (Şefd)» mod, gust. stifos; -—e Salte, ger, »; —genomnten, stricte; im ftrengften ©tmte, în sensul cel mai
©trenge
559
©tront
strict; — ftiiffig, a. refractar; — glaubig, a. ortodox.
©treng*e, bie —, străşnicie, severitate, austeritate, duritate, rigiditate, rigurozitate,rigoare, stric; tetă, asprime, ./'; —glâubigteit, bie —ortodoxie, /.
©tren, bie—, —en, aşternut, strob, re; —6iic£)fe, bie—, ciripelniţă,/; —fanb, ber —, —ei, ciripie, /. năsip, m; —fanbbiifife, bie —, ciripelniţă, /; —ftrob, ber—, 8, strob, m; — judeţ, ber —, 8, zahar pisat, m. ffreueit, a preserâ ; a întinde; a aşterne; a risipi; a răspîndî. firid), f. ftriedjen.
©tridj, ber —, 8, —e, dungă, linie; direcţiune, tufă, /; grad (la termometru etc), frecare ; pasaj, trecere (în zbor), migraţiune; in einem —, lanţ; strună; gegen ben —, în răspăr; — SanbeS, regiune, /. tract, re; einen —butd) bie Med)' nungmadjen, a strica rostul cuiva; —probe, bie —, încercare pe nimerite, /; —punft, ber —, (e)§, —e, semicolon, re; comă punctată, /; —regen, ber —, 8, ploicică, ploae parţială, /; —oogel, ber —, 4, — bbgel, pasăre micrătoare, /; —jeit, bie —, timpul pasajului (păsărilor), re.
ftridpueife, adv. rînduri-rînduri. ©trirf, ber —, (e)§, —e, funie, frîn-ghie, /; ştrengar; roenn afle — e xeifjen, f. Strâng; —arbeit, bie —, —en, tricotaj, »; —beutel, ber —, 8, ridicul, re; - -d)en, ba8 —, 8, frînghiuţă, /; —er, ber —, 8, tri-cotor, m; —erei, bie —, —en, tricotaj, n; —in, bie —, —iten, tri-coteză, /; — gorn, ba§ —, 8, —e, bumbac de ciorapi, re; {Brbdjen, baS —, 8, corfîţă de tricotaj,/; —leiter, bie—, —n, scară de sfori, /; —mafcbe, bie —, —tt, ochiu (la tricotat), re; —mufter, baS —, 8, desenul ciorapului, «; —nabel, bie —, —it, ac de tricotat, re; — ftrumpf, ber—, e8, jtrumţife, ciorap în lucrare, mt —mare, bie —, — n, marfă de tricotaj, /. ftriifen, a tricota, a împleti, a face la ciorapi.
Stricfc, f. ©treifen,
©trieget, ber— ,8, ţesală, cearsală,/. ftriegeln, a ţesălâ.
©trierne, bie —, —tt, vînătae, vil-cezeală, brazdă, /; blutige —, sîn-gerătură, /.
ftriemig, a. vîlcezit, brăzdat (pe piele).
©triejet, ber —, 8, cozonac, m. ftritt, a. strict.
©trippe, bie —, —n, urechie ( la cisme), /. ftritt, f. ftreiten.
ftrittig, a. contenţios, controversat, ©trobet, ber —, 8, chică sburlită,/• ©teof), bas—, paie,/', pi. (prov.) leerer —brefdjen, a pisă apă înpiuă; —afcfie, bie —, spîrlă, /; — bett, baS —, (e)§, —en, tufec, ?«; — —6lume, bie—, —n, (bot.) sinimoc, m; —bunb, ber— (e)8, —bunbe,jip, m\ — butter, bie —, unt din luna lui August, m; —becfe, bie —, — n, rogojină, /; — farbe, bie —, coloarea paiului, /; —feuer, ba8 —, 8, vîlvătae de paie, /. pl. zel trecător, re; — palm, ber —, (e)8, —e, paiu, re; — fyiitte, bie —, —n, colibă, /; — fopf, ber —, es, — fbpfe, cap sec, re; — lager, ba8 —, 8, aşternut de paie, strob, re; — ntann, ber —, e8, —ntanner, persoană întrepusă; momîe, /. 'po-pîndău, re; —matte, bie —, — tt, rogojină, /; —palme, bie —, —n, (bot.) ilice, /; —fad, ber —, (e)S, —fade, tufec, »; —fdjober, ber —, 8, clae de paie, /; —lotfdţ), ber—, e8, —e, mănunchi u de paie, re ; —mitroer, ber —, 8, văduv de o-caziune, m.
ftroţ=ern, a. de paie; — farbig, a. samaniu; - gelb, a. galben ca paiul.
Strotdj, ber —, (e)8, —e. vagabond, ftrotdjen, a vagabondă.
©tron», ber —, (e)8, Striime, rîu, fluviu, torent (de cuvinte), »;flux, curs, curent, re ; mit bem — e fdnuimmen, a face ca toată lumea; gegen ben ©trom —, a se opune curentului; — ableiter, (eleftrifd)en), comutator, m\ —antooJjner, ber—, 8, riurean, ret; —bett, ba8 —, (e)8,
ftromabttmrts
560
ftiitfeln
—en, albia rîului. f; —er, bet —, 3, vagabond, calendroiu, m\ — fnH, bet —,	(e)3, —falie, ca-
taract, n\ —£)ecţ)t, ber—, (e)3, —e, (.zool.) ştiucă de rîu, /; —fdjrtelle, bie —, —rt, toancă, /. cataract, n. ftrom=abtoart3, adv. aval, în josul apei; — auftoiirti, adv. amont, la iedec, în susul apei; — roeiţe, adv. torenţial
ftromeit, a curge, a şirui, a se vărsa, a se răvărsâ; ber Dtegen ftrbmt, plouă de varsă.
Stromding, ber —, §, —e, [zool.) scumbrie, /; —ung, bie —, —en, curent, n.
©trontium, bai —, 3. stronţiu, m. Stroplje, bie—, —n, strofă,./, vers, m. ©tropp, bet —, e§, —e, inel de otgon, n
ftropen, a fi plin, a fi doldora; — oon QSefunbbeit, a fi doldora de sănătos; Don ©elefirfamfeit —, a fi tobă de carte; —b, a. durduliu, doldora.
©trubcbfopf, ber—, (e)3, — fbpfe, ciuf; —toitrmer, bie ~ , (pl.) turbe-lare, /. pl,
©trubef, ber —, 3, vîrtej; valvîrtej, vînturiş, n viitoare, bolboacă, întorsură. volbură (de praf), /; vîrteeuş (de aluat), »; im — ber @efd)ăfte, în toiul afacerilor; — fopf, ber—, ei, — fbpfe, svăpăiat, m. ftrubeftt, a se vîrteji; a clocoti, ©trumpf, ber —, ei, ©trilntpfe, ciorap, călţun, buş; fid) auf bie ©triimpfe madjett, a o luă la picior; (eberne ©tritmpfe, meşi, m. pl-, — banb, bat —, ei, — bâitber, jare-tieră, calţavetă, /; tjofe, bie —, —en, pantaloni de trico, m. pl; —ftriden, a tricota; — mirfer, ber —, 3, bonetar, m; niiiftoareit, bie -, (pl.) bonetărie, /.
Strimt, ber —, (e)§, —e, trunchiu; cocian, n. hluj, vrej, stip, ober picior (de ciuperci).
©truppe, f. ©trippe, ftruppig, a. sburlit, bubos, vîlvoiu, ciuf, ciupas, sborşit, perpelit. Strnmelpeter, ber —, 3, perpelit, m. ©trpdjnin, ba§ —, 3, strihnină, /. ©tnbbcn, ber —, 3, trunchiu, n.
©tii6d)en, bai —, 3, odăiţă, /.
©tube, bie —, —n, odae, cameră, chilie, /; —narreft, ber —, ei, —e, arest domiciliar, n; —nbede, bie —, —n, plafon, tavan, n; —n biele, bie —, duşumea, / parchet, n; —ngeleftrte, ber —, n, —, om de carte, m; —fjoder, ber —, 3, om clocitor, m; — nntabdien, ba3 —, 3, camerieră, /; —nofen, ber —, 3, —Bfen, sobă, f.
Stiiber, ber —, 3, bobîrnac, n.
Sturf, ber—, 3, stuc; —atur (arbeit), bie —, —en, stucatură (fiori de stuc), /. pl; —aturarbeiter, ber —, 3, stucaturar, m.
Stiirf, ba3, —, (e)3, —e, bucată; piesă, /. fragment; cap (vite); tun, n; ein — Snoblaucp, un fir de usturoiu, n; — fiir —, bucată de bucată; in aden —en, în toate privinţele; in Dielen —en, sub multe raporturi; ai:3 frcien —en, de bună voie; oui einem —e, dîntreg; ein —aufffiţren, a reprezenta o piesă; in — e teilen, a face bucăţi; gtojje —e auf jbm Ijalteu, a preţui mult pe cineva; —arbeit, bie —, —en, lucru cu ruptul, n; —bett, ba3 —, (e)3, — en, baterie, /; — djen, ba3 —, 3, bucăţică; snoavă, /; —fa=B, ba3 —-, ffe3, —faffer, zăcătoare, /; — fornt, bie —, — en, calup de' tun, n; — giefjer, ber —, 3, turnător de tunuri, m; — giejjerei, bie —, —en, turnătorie de tunuri, /; —gut, ba3 —, (e)3, bronz. n. acioae, /; —gater, bie —, (pl.) marfă în co-lete, /; —juitfer, ber —, 3, cornet de artilerie, m • —fned)t, ber —, (e)3, —e, artilerist, m; —fttgel, bie —, —n, ghiulea, f; —patrone, bie —, —n, garguşă, cartuşă, /; — pferb, ba3 —, (e)3, —e, cal de artilerie, /; —pforte, bie —, —n, sabord, n. portelă, /; —fals, ba3 —, e3, gogele, /. pl; — toerf, bai—, 3, lucru cîrpăcit, n; afl unfer SBtf» ţen ift —toerf, toată ştiinţa noastră e fragmentară; — roifd)er, ber —, 3, ecurilon, n.
ftiifbeln, a face bucăţi, a tăia bucăţi; — ttteife, adv. cu bucata.
©tubent	561	©tutm
©tubent, ber- , eit, — en, student, m. ©tubic, fate —, —cit, studiu, «; —en auffeţer, ber —, g, corepetitor, m-- -engenoffen, ber —, n, —n, comi-liton, m; —ren, bag—, g, studiare, |	/; —rte, ber —, n, — n, erudit, m.
| ftnbiercit, a studia, f ©tufe, bie —, —it, treaptă, scară,/, f grad, 11. spiţă, minieră, f; —nerj, j bag —, eg, — e, goşteană, ./'; —n= I folge, bte —, —n, gradaţiune, pro-gresiune, /; -nlciter, bie - , scară; F gradaţiune, ./'.
| fiufemartig, a. eşelonat, gradat ; — | tteife, adv. treptat, gradativ, pro-f gresiv.
i ©tuf)l, ber —, g, ©tiiţile, scaun, jeţ; | . attf ben — gcţ)en, a ieşi la scaun; l	(prov.) matt fattit nid)t auf gtnet
>	Stiifyten ftţett, cu curul în două
luntrii nu poţi şedea; jbnt ben — Bor bie îitr fcţen, a scoate pe cineva din casă afară; — arat, ber —, (e)§, —e, spetează, /; — beiit, bag , (e)g, e, picior de scaun, »; —brang, ber —, (e)2, tenesm, »; -flnng, ber (e)8,i —gânge, ieşire la scaun, /; — leţtte, bie —, ;	—n, spată, f. dosier, n; — poijier,
:	ber—, g, —ţjotfter, pernă de scaun,
i /; —ridjter, ber —, g, pretor, m ; —ridfteramt, bag —, (e)g, —amter, pretorie. / ; — Berţaltuitg, bie —, reţinerea ieşitului, f ; — »erftopf= ung, bie —, —en, constipaţ-ie, — iune, /; —gapfdjett, bag —, g, su-puzător, n\ —jmang, ber —, (e)?, tenesm, n.
©iulie, bie—, —n, codru (de pline),»!.
■	®tu(p=e, bie —, —n, răsfrîntură, /•
capac, n; — enf)artbfcî)tif), ber —, (e)g, —e, mănuşe retrusată; —en=
■	ftiefel, ber—, g, cizmă răsfrîntă,/. ftiilpett, a răsfrînge.
©tiilpnafe, bie —, —n, nas cîrn, n. ftumm, a. mut; —eg ©piei, mimică, /. gesturi, /. pl.
©tumtme, ber —, n, —ti, mut, m ; . —el, ber —, g, muc, ciump; colţ, (de măsea), n; —^eit, bie —, mutism. n muţenie; tăcere, /. j ©ttimper, ber —, g, meşter strică, cîrpaciu, m. blasnă,// —ei, bie—, ‘	—en, cîrpăceală, blasnă, f; —
! Alexi Th. Dicţionar germ.-rom.
E
Ijaftigfeit, bie —, cîrpăcitură, cîrpăceală, /.	[păci.
ftiimperdjaft, «• cîrpăcit; —n, a cîr-fturnpf, a. bont, ciunt, tîmpit, hîr-şăit, tocit; obtuz; stupid; — e 9îafe, nas cîrn; — er 3Binfel, unghiu obtuz; —e Sitţne, dinţi tociţi; — itafig, a. cîrn; —finnig, a. stupid, hăbăuc; — lotnfelig, a. obtuz, ©lumpf, ber —, (e)g, ©tiimpfe, buturugă, /. ciot, trunchiu, căpăţel ; crîmpoiu, colţ (de măsea), »;’tnit
—	unb©tiel augrotten, a extermină; —f)eit, bie —, ţesitură; hăbăucie; strepezire (a dinţilor', /; —îegel, ber —, g, con obtuz ; —nafe, bie —, nas cîrn, n; —ftnn, ber—, (e)8, stupiditate, hăbăucie,/'; — fdjnmiij, ber —, eg, —fd)it>ânge, ciunt, in.
StUmpfdjen, ba§ —, g; —lein, bag—, g= muculeţ, m.
Stiinî»cf|eit, bag —, s, o leacă de timp, /; ein — ®eg§, drum de o oră, n.
@tnnb=e, bie , —it, oră, /. ceas, u; in ber clften — e, în extremul moment, n ; tn ber jroolften —e, în ultimul moment; —engeben, a da lecţiuni; — engeber, ber —, §, profesor extraordinar, m ; jur —, acum; —englag, bas—,eg, —gldfer, pudrieră, /; — en!rei=S, ber —, feS, —fe, cursul orelor, n ; —enplan, ber —, :e)S, — plane, orariu, n; —entafel, bie —, n, tabelă gnomică, /; — enjeiger, ber—, S,brînca ceasornicului, /; —ung, bic
—	en, novaţiune, păsueală, /. ftiinbe, f. ftefjen.
ftunbeit, a prelungi (un termin), a păsul; — lang ; —treife, adv. cu ora, cu orele.
©tiinbtcin, bag —, g, oră mică ; fein
—	ţat gefcfjiagen, i-a venit ceasul morţii.
ftunblidj, a. la fiecare oră, din oră în oră.
ftupenb, a. uimitor.
©tupf, ber —, eg, —e, brînciu, m.
îmbrîncitură, /. ftupfen, a-şi da coate, ftilibe, f. fterben.
Sturm, ber—, (e)g, ©turnte, tempes-tate, /. oraj, uragan, n; intempe-36
fturmen
562
ftiittett
rie, furtună, vijelie, burască, /. vifor; iuruş, asalt; — fttufen, a da asalt; —lâuten, a sună clopotul într’o dungă, a sună toxinul, a sună clopotul de dandana ; — anfauf, ber —, (e)§, —laufe, asalt, n ; —battb, bafi —, efi, —banber, legătura coifului, /; — bod, ber—, (e)fi, —btiie, ariete, m; —bad), bafi —, (e)fi, —bâdjer, marchiză, /. a-bavînt, n ; —faf)ne, bie —, —n, steag de alarmă, »; —flut, bie—, - cu, potop, n ; gtode, bie —, —ît, toxin; clopot de dandana,»; —fjaube, bie —, —n, caschetă, /. coif, n ; —l)itt, ber —, (e)fi, (bot.) aconit, omeag, galben,)»; —lauf, ber —, st, —Mufe, asalt, iuruş, n; —Muten, bafi —, fi, dangăt,, »; — leiter, bie -, —it, scară de asalt,/;
—	(i'tctc, bie —, —it, breşă,/; — ţ>faf)l, ber —, fi, — pfftfjle, palanca, / ; —fdjrttt, ber -, (e)fi, —e, pas de asalt, m ; «oiţei, ber —, fi, (zool.) petrei,)»; — tt>atnungfiap= parat, ber —, (e)fi, —e, aeroclino-scop, m ; —roetter, bafi —, fi, intemperie, /; — initib, ber —, (e)fi, —e, tifon, uragan, n. burană. f.
ffiirm=en, a năvăli, a asalta, a da asalt ; a sună toxinul ; — i. a viscoli, a tempestă, a fi furtună;
—	i. f. a da busta (în casă); — b, «. aprig, năvălitor, furtunos; — ifcf), a. aprig, năvălitor; furtunos, orajos, viforos; holburos; impet-noz; înviforat; — ifdjefi SBerfoniţen, cerere orajoasă ; —tfdfer Seifnll, ■aplauze frenetice, /. pl.
©fitrme=n, bafi—, fi, asaltare, /; dangăt, »; tempestate, /; —r, ber—, fi, năvălitor, svăpăiat, m.
©turj, ber —, e§, Stftrge, cădere, /. căzămînt, n surpare, văruire ; prăbuşire; ruină, /; capac, cope-remînt, n; - ader, ber —, fi, cîmp arat de curînd, « ; —bad), ber —, (e)fi, —bâd)e, torent, »; —bab, bafi —, efi, — baber, duşă,/; —bled), bafi —, (e)fi, capac, »; — boben, ber—, fi, — bbbeit, tavanitură, /; —giiter, bie —, (pl.) marfă deşertată, / ; —farren, ber —, fi, căroaie, /; — fee, bie —, mare viforoasă, /; —
—racile, bie —, —tt, talaz precipitat, n.	[mint, n.
©tiirje, bie —, tt, capac, copere-
ffiir.ţctt, a răsturnă, a prăvăli, a precipită, a aruncă, a împinge ; a ară, a ogori ; — i. f. a cădea, a se răsturnă, a se surpă; fid) —, a se aruncă, a se năpusti; a se repezi; jbnt 511 giifjen —, a se năpusti la picioarele cuiva ; iufi ©lenb—, a cădeă în mizerie; jbnt ittfi (Henb -, a precipită pe cineva în mizerie; fid) aitf ettoafi—, a se năpusti, la ceva.
©tu=f3, ber —, ffefi, nonsens, » ; er rebet —, vorbeşte Niţă cu tată-său p’ntuneree.
©tute, bie —, —tt, iapă, cavală, /; —nfoţlen, —fttften, bafi —, fi, mîn-ză. /; — rei, bie —, —eu, herghelie, /.
©tub, ber—, efi, —e, retezătură, te-situră; durdă; bucată de ţeava, /; —ban, ber—, (elfi, —bârfe, mustaţă tunsă, f ; —Biicf)fe, bie
-	tt, durdă, /; —begen, ber —, fi,
spadă scurtă, / j —ett, ber —, fi, durdă; bucată de ţeavă (la horn), /; —er, bec —, fi, adonis, ţafan-dachie, m; —gla=fi, bafi —, fefi, — glâfer, pahar fără scaun,»; —ol)r, bafi —, (e)fi, -..ett, urechie ciun-
tită, /; — perrfide, bie —, —tt, perucă cu păr scurt, /; —rof)t, bafi —, fi, — e, carabină, /; — lăbel, ber —, fi, sabie scurtă, /; — fd)tt>artj, ber —, (e)fi, — idjmanje, coadă retezată, /; — uf)t, bie—, —ett, ceasornic pe masă, n.
.©fiitş=balfeit, ber —, fi, pop, m : — e, sprijin,», proptea,/; —ett, bafi—, fi, proptire, / ; — floţţ, ber —, efi,
-	flbjje, popîrţae, »; — ţmttft, ber —, (e)fi, —e, punct de reazăm, ».
ftulpeit, a reteză; a tăia (părul); —, a se ■ uimi, a înmărmuri; — tg, a. sperios; uimit; —tg toerben, a se uimi
ffiitpett, a sprijini, a propti, a râ-zitnă, a rebută; fid) —, a se fundă, a se întemeea, a se bază; a se răzimâ; —ig, «. cerbicos; nărăvit (cal); -tg toerben, a se întărită.
Suabe
o 63
fummeit
©mibe, bie —, elocinţă, f. Subalterne, ber—, —n, subaltern, m. ©ubbaftntioit, bie —,	en, vînzare
executivă, f.
fubl)nftiereu, a vinde la mezat, ©ubjeft, bas—, (e)g, —e, subiect, n; —iritat, bie —, —en, subiectivitate, f.
l'ubjefti», a. subiectiv.
Sublimat, baS—,(e)S, —e, sublimat,», fublintieren, a sublima, a volatiliza Submi=ffion, bie—, — en, submisiune, /; —ttent, ber — , —en, oferent, n. fnbmittiereu, a oferă.
Snborbinatioit, bie —, subordina-ţiune, /.
fnliorbinieren, a subordină. Subfellieit, bie—, (pl.) jeţ, n. bancă de şcoală, /.
Subfibie, bie —, —n, subsidii, /. pl. Siibjifteitî, bie—, —en, subsistenţă, existenţă, /. fiibftftiereu, a subsistă.
Subffribent, ber —, en, —en, sub-scriitor, abonat, m. fubffriebieveit, a subscrie (la un a-bonament etc.X’U fiibftautiell, a. substanţial, nutritiv, fnbftntitieren, a explică, a resfiră. Subi'tautiu, bas —, S, —e, substantiv, n.
Subftanj, bie —, —en, substanţă, /. fubftitniercii, a substîtuă, a înlocui. Subftitut, ber—, en, —en, substitut, supleent, înlocuitor, m.
Subftrat, bag—, (e)g, —e, substrat, n. fubfnntmiereii, a subsuma, a rezumă.
fubtil, a. subtil.
Sn6trnl)enb, ber —, en, —en, sub-traent, ».
f«6troI)iereu, a scădea, a subtrage. ©ufitrattion, bie —, —en, scădere, subtracţiune, /.
Subueiitioit, bie —, subvenţiune, /. fubBentionieren, a subvenţiona, fitccefftt), «. succesiv, treptat.
©udje, bie —, căutare, cercare, f; —n, f. —e, —er, ber —, 0, căutător, cercător, m. fiuţett, a căută; a cercă; bag bocite —, a fugi, a luă lumea în cap; et* tuaS barin —, a-şi face un merit din ceva.
Sucţt, bie —, pasiune, manie, f. ©ub, ber —, eg, clocoteală; fiertură, f.
©ub, ber —, eg, sud, m. meazăzi, /; —en, ber —, 0, i. —: — frud)te, bie —, (pl) fructe meridionale, /. pl; —frebg, ber —, jeg, cercul emisferei australe, /; — tufte, bie —, —en, coasta meridională, f; — ianber, ber —, 3, austral, >»; — Cften, ber—, g, sud-est, m\ —bol, ber —, (e)g, polul autartic; — iee, bie —, marea pacifică, f: — roeft, ber —, (e)g, sudvest; — nunb, ber —, eg, —e, austru, m.
©ubebfmd), bag—, (e)g, — biiefier, ter-felog, n\ —ei, bie —, —en, feşte-litură, mînjitură, scârnăvie, /; —focţ), ber , (e)g, —fbtfje, bucătar murdar, bucătar prost, m. fubebţaft, a. necurat, terfelit; —ig, a, terfelit, mînjit, scîrnav; —n, a mînji, a măsgăli, a terfeli, a feştelî, a scîrnăvi.
©ubter, ber —, 3, mînjitor, terfe-litor, feştelitor, w. fiibdid), a. sudic ; —roărtg, adv.
austral, spre sud.
©nff, ber —, e§, ©ufte, băutură;
beţie, f.	[latabil.
fitff=ein, a fi băutor; —ig, a. pa-Sufile, bie—,—n,băltoacă, mocirlă,/, fufilen, fief) —, a se tăvăli în mocirlă (vînatul).
Siifjmbocf, ber —, (e)g, — bbcfe, victimă, /; —e, bie—, spăsenie, ex-piaţiune:	-opîer, bas —, S, pri-
nos, n; victimă, /; —ung, bie —, —en, expiare, ispăşire, /,- —cer* |ud), ber —, (e)0, —e, încercare de împăcare, /.
fii()tt=bar, a. expiabil; —en, a expiâ, a ispăşi, a spăşi
©ultait, ber —, g, —e, sultan, m;
—ine, bie—, —eu, stafidă mare,/. ©ulj=e, bie—, gelatină, /,- —fleifdE), bag —, eg, piftii, cotoroage, ră-cituri, /. pl.
©urnadj, ber—, g, (bot) scumpie, /. fuiiimarifrli, a. sumar.
©ummdjen, ba3 —, S, sumuliţă, /. ©nmtne, bie—, —it, sumă, f. total, «. fummeii, abîzăi, abîjbăî, abombăi a sbîrnăi, a ţîrlăl; a ţi ui (urechi le)’ 36*
©nmrneit
564
Sijmyntf)ie
©umrneit, baâ —, 8, bombăire, sbîr-nâire; ţiuire, /.
fummieren, (iummiert, fummter(e), a adună (o sumă).
Sutnpf, bet —, (e)8, ©ittnpfe, baltă, f. băltoc, «: bahnă, rovină, mlaştină, mlacă, mocirlă; —anbortt, bet —, 8, (bot.) cervană, /; — binie, bie —, — n, (bot.) piperig de bălţi, m; —boben, ber —, 8, — bbben, sol mlăştinos, n. mlaştină, /. potmol, »; —fteber, ba8 —, 8, friguri palustoe, /. pl; — Ijaf)nen= fug, bcr —, e§, (bot.) nepreasnic, m; —îlce, ber —, 8, (bot.) trifoiu de lac, m; — XacE)e= bie —, n, rovină,/; —otter, bie — n, (zool.) norcă, /; —primei, bie —, —n, (bot) otonici, m. pl; —fd)nccfc, bie —, —n, melc de baltă, m\ — Deildjen, bas —, 8, (bot.) fiori mărunţele de pârău, f. pl\ — borţel, ber —, 8, — Oftgel, (zool.) pasăre baltăreaţă,/; — ttmrj, bie—, (bot.) mlăstiniţă, /,
fumpfig, a. mlăştinos, smîrcos, mar-cajos.	BCU Clin / Central U
fnmfett, a bîzăi, a sbîrnăi.
©unb, ber —, — e, strîintoare de mare, /,
©unb=e bie , — n, păcat; jbirt einer —jeipen, a învinovăţi pe cineva de un păcat; -ena6la=&, ber —, ffe§, —lâ'ffe, absoluţiune; —en= beidjte, bie —, —it, confesiune, spovedanie, /; —enbefenntnis, ţ. —enfieicfjte; —enbocî, ber —, (e)8, —b'6de, victimă, /; —enfafl, ber—, (e)8, păcatul lui Adam, m; — en= gelb, ba8 —, arginţi, m. pl. sumedenie de bani; —enleben, ba8 —. 5, viaţă plină de păcate. /; -enlofjn, ber —, es, —Ibfine, arginţi, m. pl ; — ertregifler, ba8 —, 8, iista păcatelor, /; — enpfuţl, ber —, 8, —pfilljle, iad, »; — eit= Bergefmttg, bie —, absoluţiune, /; —er, ber—, 8, păcătos, m; ariuer — cr, delicvent, ?n ; —fiul, f. ©inbflut; —fjaftigleit, bie —, pă-cătoşie, / ; —licţfeit, bie —, nelegiuire, /.
funb»f|aft, —ig, a. păcătos, păcătuit; —igen, a păcătui, a greşi; —lid),
a. nedrept, nelegiuit; —loS, a. nepăcătos.
fuper=fetrt, a. suprafin ; —tlug, «. sfătos.
©uperinteitbeut, ber —, — en, super-intendent, episcop (la luterani), n. fupfen, a soarbe.
3uppd)eit, ba8 —, 8, zămuţă, /. ©uppe, bie —, —n, supă,' ciorbă, zamă; moare (de curechlu), /; jbnt bie — oerfnljen, a face cuiva de potcă; ba ţaft bit bir cine fdiiine —etngebrodt, ţi-ai făcut moară în cap; — nfleijdt, baâ—, eS, carne de fiert; —nţdiiiffet, bie —, — n, ciorbalîc, castron, n\ —nteller, ber —, 8, farfurie, ./; — tttopf, ber —, e8, —tbpfe, supieră, /.
©uplement, ba8 —, (e)8, —e, suple-ment, n.
©upplil, bie —, - en, suplică, pe-tiţiune, /; —ant, ber —, en, —en, suplicant, petiţionar, m. fuţ>ţ)li§1ere»t, a suplică, a petiţionâ. furrett, a sbîrnăi.
©urrogat, ba8—, (e)8, —o, surogat, n. fugpenbiercit, a suspendă ©uSpeitforiutm, bas —, ntn8, —ia, bandaj, n.
fn|, a. dulce; — en, a îndulci; —lid), a. dulceag, dulcişor.
©iifpe, bie —, dulceaţă, dulcime ; —elei, bie—, —en, dulcegie,/; —ţolj, ba8—, es, iarbă dulce, gli-ceriză, f; —fjoljrafpeln, a spune linguşeli nesărate; a flirta; — Ijoljfaft, ber —, (e)8, miambal, m • —igfeit, bie—, —en, dulceaţă, dul-coare, /; — firfeţe, bie—, —n, bot.) moacră, /; — flee, ber —, 8, spor-sită, /; —ling, ber —, es, —, om dulce fia vorbă), m ; — nmrj, bie —, (bot.) rădăcină dulce, /. ©plmrit, ber —, en, —en, sibarit, m. Speitit, ber—, 8, — e, (min.) sienit, m. Spfopljaiit, ber—,en —en, sicofant, m. ©pfcmorc, bie—, — ti, (bot.) sicomo-ră, /. smochinul lui Faraon, m. ©gllofli8=mu8, ber—, men, silogism, n. ©plpbe, bie —, —n, silfidă, /. ©pmbol, ba8 —, 8, —e, simbol, n. fiimbolifd), a. simbolic.
©pmmetrie, bie —, —en, simetrie,./', ©pmpntljie, bie -en, simpatie, f.
fl)mţnit()iid)
565
©afet
ftpnpatlpticfi, a. simpatic; — ijieren, a
simpatiza.
©t)mţ>bonie, bie —, —ert, simfonie,/, ©limptom, baS—, §, —e, simptomă,/. ©ipiogogc, bie —, —n, sinagogă, havră, lavră, /. fţndjnmiftifd), a. sinhonistic. ©i)nbtf=ot, ba§—,e§, —e, sindicat.»»;
—u=s, ber —, ffes, —ffe, sindic, m. ©ţlitebr/um, bas —, urrts, —ia, sine-drin, n.
©HttFope, bie —, —n, sincopă, /.
©abagie, bie —, — eit, casină, /. ©abat, ber—, g, —e, tutun, tabac,»*; baconiţă, / ; —raudjett, a fuma ; —fdinupfeit, atrage tabac pe nas; —sbau, ber —, S, cultura tutunului, /; —Sbeije, bie —, —n, prepararea tutunului, / ; —gbeittel, ber g, pungă, /; — Sbiidjfe, bie —, — n, burcan, n; — sbntnpf, ber -, (e)g, — bchnpfe, fum de tutun, »*; — Sbofe, bie—, —n, port-tabac, n. tabachieră,/. tabacheră,/; - g= Meg=ium, baS —, iumS, —ten, societate de fumători, /; —spfeife, bie —, -it, lulea,/; —Sraucf)er, ber —, g, fumător, >n ; — grolte, bie—, n, sul de tutun de mestecat, n ; - -gfdjnupfer, ber —, s, trăgător de tabac, tabeăarifdj, a. tabelar, sinoptic, ©abeilc, bie—, —n, tabelă,/, tablou,»*, ©nbcntafel, bag —, S, tabernaclu, cortul mărturiei, n.
©aberne, bie —, — n, cîrcimă, /. ©abitlat, bug—, e§, —e, tambriză,/;
—ur, bie —, tablatură, /. jabntett, bag —, (e)g, —e, tabletă, tablană, /; — frcitner, ber S, tolbagiu, m.
©aburett, bag —, (e)s, —e, taburet, scăunel, n.
©ab=el, ber —, g, lipsă, /. defect, n. prihană; dojana, reprepensiune, reproş, blam, n. mustrare, cen-sură; —ellofigfett, bie —, irepro-
©iptobe, bie —, —n, sinod, n. ©tjttoitim, bag—, «, —e, sinonim, n. ©ijtttaj, bie —, —en, sintaxă, /. ©t|ittl)elji§f bie —, sintetică, /. ©ypljittă, bie—, sifilitică, (boală),/, ©pviip, ber—, (e)g, —e, sirop, n. ©Hftern, bag —, s, —e, sistemă, n ; —«tifer, ber —, g, sistematist, m. a. sistematic.
©,;ene, bie —, —n, scenă, f. fjeiiifă), a scenic.
şabilitate, /; —elluft, bie —, por nire spre critizare, / ; —elfudit bie —, spirit de şicane, »«; -Ier ber —, g, critic, censor, m. tabebfrei, a. ireproşabil ; — ţaft, a. reproşabil, defectuos, blamabil ; —Io®, a. ireproşabil ; — it, a dojeni. a înfruntă, a reproşa, a re-prehendă, a critică, a blama, a mustră; —nStoert, a. blamabil, reproşabil, reprehensibil.
©ael, bag —, S, tael (în China ponei = 37 gr; monetă 71/., franci), m. ©afet, bie—, —n,tablă; masă; placă; tăbliţă, bucată, / ; foniglidşe —, tabla regească (în Ungari a),curtea de apel (Romînia),/; bie — bcdett, a pune masa; bie —abrăumett, a strînge masa; bie — aufbeben, a se sculă dela masă: jur — geţeit, a se aşeză la masă; — aufţaţ, ber —, eg, — iage, trionf (pe masă), »*; - beftecî, bag—, (e §, — e, tacîm, n. cuvertă, /; —becfer,. ber -, §, cre-dincer, m; — bierter, ber —, s, pă-hărnicel, m; —freuben, bie — , (pl.) zaifet, n ; —gelber, bie —, (pl.) apanaj, n ; —geîdjirr, bag —, S, tacîm de masă, n. vesală,/; — gla=g, bag —, jeg, geam, n; — obft, bag —, eg, poame alese; —SI, bag —, g, untdelemn de bucate, / ; —rurtbe, bie—, comesenii, m. pl ; —lud), bag—, (e)g, —tudjer, masă, faţă de masă, pînzătură,/; — jeug, bag —, (e)g, —e, furniturile
Slăfefdjen
566
Xflţi—
mesei, /. pl; —jiminer, bas —, 8, sofragerie, sală de mîncare, f. $ăfe(âjeit, bas —, 8, tăbliţă, /. tâfefn, a lambriză, a blăni, a pîjuî. tafel=n, a sta la masă; — fbnnig, a. tabliform.
îafefntng, bie—, — n, tăblie, /, lam-briu, pîj, n; — tont, bas —, (e)8, —e, tablatură, lambriză, /. îaffet, bcr —, s, taftă, /. îag, ber—, es, —e, ziuă,/; congres, n; in beu — ţineinleben; cinen îag um ben nitbcru bergdjeit laffert, a da, zilelor rînd; e8 fonintt alles an ben —, vremea le descoperă toate; bei —, ziua, de cu zi; bei Slnbrud) be§ — c8, cu faptul zilei ; ber bricţt nit, se creapă de zi ; e8 ift jeţî um 5 Ufjr -, acum la 5 ore este ziuă mare ; e3 ift ţcller —, este ziuă cum se cade ; e8 tuirb —, se luuiinează de zi; nad/ter, —e, cit de cu rînd ; am f)efli<f)tm — e, ziua ’n amiaza mare; ctroas bei — e befeţen, a privi ceva la lumina zilei ; bei — unb 9îacf)t, ziua-noaptea; an ben — brtngen, a extrage (metale); a dovedi, a da pe faţă; an ben — legen, a demonstra, a manifestă ; am —e liegen, a fi evident : a fi pe suprafaţa solului; an ben — fom= men, a se da pe faţă; Derfdjieben mie — unb 9îacf)t, departe ca cerul de pămînt; ben ganjen lieben —, toată ziulica; fteut iiber 8 Xag, de azi într’o săptămînă ; ţeut iiber 14 îag, de azi în două săptă-mîni; am folgenben — e, a doua zi, mine zi; einen — nacbher, cu o zi în urmă; am —e nadj tneiner 3tn= Eunft, a doua zi după sosirea mea; am —e cor tneiner Slbreife, în ajunul plecârei mele ; afle jitiei — e, la două zile odată ; etne8 —e8, într’una din zile, odinioară ; — îitr —, zi de zi: con — ju —, din zi în zi. pe zi ce merge; in feinen alten — en, la bătrîneţele sale ; innerbalb jweier —e, în decurs de două zile; bor 8 îagen, azi săptămînă ; leit Şaffr unb —, de un an şi mai bine ; ber jiingfte —, ziua de apoi; jbnt gutett — roiin=
jcfjen, a da cuiva ziua bună ; itt ben — ţinein, negîndit; fără griji; in bett — bineinreben, a tocă la verzi şi uscate; itt ben fjitiein» leben, a trăi fără socoteală ; fief) gute —e madjen, a trăi zile albe; er fjat beute feinen guten, feinen bbfen —, azi este bine. este rău dispus, triibe —e, zile fripte; Inufenbe - e, stafie (termin de navigaţiune), /; e§ ift nod) nid)t nller — e Stbenb; mau foii ben 21ag nidjt oor bem ?(beitb lobett, urma alege; bont —e, dejurnă ; ---bau, ber —, (e)8, —bauten, minieră,/; earbeit, bie —, —en, lucru de o zi; lucru de zi; — earbeiter, ber—, 8, ziler, salahor, m; — blatt, ba8
—	, ees, —blâtter, ziar, jurnal, efemeridă, /; — ebttd), baS —, (e)s, —bitdjer, registrul-jurnal, memoriu, n. agendă, /; — ebieb, ber —, (e)8, —e, puşlamâ, /. feneant, m; —ebienft, ber—, es, dejurnă; clacă, /; — egelber, bie —, (pi.) diete. /. pl- — elofjtt, ber—, s, —Ibfjne, simbrii. plată,./; --elofmer, ber —, 8, ziler, salahor, m ; —rene, bie —, —n, cale de o zi; — eSoitbrud), ber —, (e)s, faptul zilei, n, omi-zire, / ; — esangabe, bie - , — n, dată, /; esbefef)l, ber - , (e)§, — e, ordin de zi, n; --esberidpt, ber —-, (e)8, —e, buletin, m ; — esfrage, bie —, —ti, chestiunea zilei, /; —eSgefprad), bas —, (e)8, - -n, povestea oamenilor, /; — eSgrauen, bas —, 8, răvărsatul ziorilor, n;
-	esftelb, ber —, en, — en, eroul zilei, matador, m; —eSţelle, bie—, lumina zilei, /: —esfaffe, bie —, —n, recetele zilei, /.pl.' teşghea, f: eslicţt, baS —, (e)8, lumina zilei, /; bas — eslidfi erbliden, a se naşte; — eSneuigîeit, bie —, — n, nuvelă, f; —esfireffe, bie — , ziaristică, /; — eSreife, f. ereije: — eŞjeit, ore din zi, /. pl: ju toclcţer —eSjeit, la cîte ore din zi ? pe ce timp? bei trîiţer --esjeit, des de dimineaţă; — eroerf, bas—, (e)8, Arog, n munca unei zilei, /; — falter, ber---, 8, fluture, /; —Taflrt, bie -, — en, termin (de înfăţo-
tagbfinb
567
şare), »; — Ibfjner, ber —, 3, ziler. pălmaş, m; — pfatienmige, ber —, 3, — n, (zool.) fluture roşu, w; — iafmng, bie —, — en, termin (de înfăţoşare), n : - - îiŞtedjt, bie —, —fit, schimb de zi (la fabrică, mină, etc); —fcfţretbev, ber —, 3, copist, diurnist, cenuşor, >«; — unb 'Jlnd)tgleicf)e, bie—, —it, ecvi-nopţiu, n.
tiigdifiub, a. nictalop; — elang, a. cu zile întregi; —en, ase face ziuă, a zori; a se ţinea (o şedinţă, o adunare); — eSbefl, «. luminat a giorno; —etneije, adv. cu ziua; — sbarauf, adv. a doua zi, minezi; —siiber' adv. peste zi.
tăglid), a. de toate zilele; cotidian;
—	adr. zi de zi.
Xaille, bie —, —n, talie, /.
tnillieren, a tăia (cărţile).
Xafet, baS —, 3, funăria unei corăbii, /; -meri, ba3 —, (e)3, f. —.
iafeln, a aparaliă (o corabie).
Xaft, ber —, (e)§, —e, tact, n. cadenţă, măsură, /; - lofigfeit, bie —, —en, lipsă de tact; mojicie, /; —ftocf, ber —, (e)§, -ftocfe, baghetă, /; —ftridj, ber , (e)§, —e, tanghetă, /.
tafbfeft,«.sigur în tact; -lob, «.fără tact, bădărănesc; — ntafjig, a. după tact, cu măsură, cu cadenţă.
Xafttf, bie —, —en, tactică, /; —er, ber —, 3, tactician, m.
taltifd), «. tactic.
Xal, bas—, (e)s, îiiler, vale. luncă;
—	bemofiner, ber —, 3, cîmpean,
vâlean, m\ —bffnung, bie—, —eu, gură văii, /; —ţperre, bie —. —n, baraj, n;	bie —, — en,
cîmpină, f.
Xalar, ber —, 3, talar, n; roba advocaţilor ; reverenda preoţilor (protestanţi), /.
Xaleitt, bas—, e3, — e. talent, dar, n.
talentdoS, «. netalentat; - Boli, «. talentat.
Xaler, ber —, 3, taler (monedă), m.
Xalg, ber —, (e)3, seu, cirviş, m; — briije, bie —, - tt, glandă seba-ceiâ, lantpe, bie —, —n, opaiţ, «; -faure, bie—, acid stearic, «;
înus
—fcfjeibe, bie—, — n, sloiu de seu n; —ftoff, ber—, eS, — e, ştearină,/-talg*en, a unge cu seu ; —ig, a seuos, stearic, gras.
XaltSmait, ber—, (e)3, —e, talisman, n. berâ, /.
Xalje, bie—, —n, macara (pe năi), /. Xatf, ber—, 3, —e, (min.) tale, sen-mineral, m; —erbe, f. —. talfig, «. talcos.
Xaloit, ber—, 3, —e, talon, n. şuşă, /. cotor, n.
XamnriitSc, bie —, —n, (bot.) dafin de India, m; soforă, /.
Xnntaviffe, bie —, —it, (bot.) cătină roşie, /.
Xambour, ber —, 3, —3, tambur, toboşar, w; —ine, bie —, — n, darabană, /; —ternabel, bie —, — n, ac de cusut la gherghef, n. Xampoit, ber —, 3, —3, tampon, dop de scamă, n.
Xaitb, ber —, e§, bagatelă, /. nimicuri; zorzoane,/./!. vanitate,/'. Xiiubdei, bie —, —en, badinaj, n; tîndălitură, /.
fănb=e% li1, tîndălitor; badinor; — n, a badină; a tîndăli.
Xiinbler, ber , 3, badinor, m; pierde vară, m.
Xaitg, ber —, e3, (pot.) fucus, m. Xangeitbe, bie —, —n, tangentă, ./'. îan!, ber —, (e)3, — e, rezervor, n. Xann, ber —, 3, brădet, n: — e, bie —, —enbaunt, ber—, e3, — bâutne, brad, «i; — engebiifd), bas —, eS,
—	e, haciugă, /; —eugeruft, bas—, e3, —e, grindiş, n; —enţag, ber —, 3, — e, brădet, n ; — enfjâber, ber —, 3, (zool.) nucar, m. mierlă de brad, /; — enmafi, ber —, es,
—	e, trînchet, »; nabeln, bie —, (/!.) frunză de brad, /'; —enreifig, ba3 —, (e)3, —e, cetină de brad,
—entualb, ber —, es, —roalber, brădet, n; —enjaţifen, ber —, 3, ciocălău de brad, ». taitnen, «. de brad.
Xamtiit, ba3 —, 3, tanină, /. Xattt=d)en, bas —, 3, mătuşica, f;
—	e, mătuşe ţaţă, /', Xaittieme,bie—,—n,tantiemă, cotă,/', îunj, ber —, e3, îănje, joc, dans;
etnen — tvagen, a riscă o luptă;
tâujeln
568
Xăter
ber— geljtlo?, treaba se ’ngroaşe; einert —mit jbm ţaben, a avea de furcă cu cineva; bas — bein îcfjroiru gen, a dansă; —bar, ber —, ert, —en, urs dresat, re; — briuftigung, bie —, — en, bal; — bobeit, ber —, S, — bfiben, sală de dans, /; —feţi, ba§ —, eS, —e, bal, re; — frânjdţen, bas —, S, serată dansantă; coterie de dans, /; —metfter, ber—, S, maestru de dans, m; —ţăafî, ber—, eS, —ţitaţe, bătătură, /; — ]’d)uţ, ber —, (e)S, — e, condur, re. ti'mjclit, a se hereti dealul); a păşi măruDt şi săltînd; a se fîţăi. tattjeit, a dansă; a juca; a bate (hora), a săltă.
Xati.ţeit, baS —, s, dănsuire, dan-sare, /.
Xăttăcr, ber —, S, jucător, dansator, re»; —in, bie—, —incit, jucătoare, dansătoare, /.
Xnţiet, baS —, S, —en, tapet, covor, re; aufS —bringen, a pune pe tapet. Xaţtetc, bie - , —ti, tapetă, /. topejiereit, a tapisa.
Înţje5ier=er, ber S, tapiser, »»;
-ung, bie —, tapisare, /.
Xaţjfe, bie—, —n, urmă (de picior),/ taţfer, a. viteaz, brav, deliu. Xaţiferfcit, bie—, vitejie, bravură,/, topieren, a încreţi părul.
Xaţuotn, bie —, (bot.) sago, »». Xnjnr, ber -, §, tapir, porc-elefant, re», tnţifferie, bie —, —n, tapiserie, /. tappcit, a pipăi; amoscoti; im g-in(= tern —, a orbecă, a dibui. Xaj)peu, baS —, S, pipăire; dibuire, orbecare, /.
tiiţipifib, a. stîngaciu, nătărău, bădărănos; —fetn, a da în gropi. X«bM, ber — ien, — fe, tont, re». Sara, bie —, tară, f.
Xarantct, bie —, —tt, (zool.) tarantulă; —tang, ber—, es, tarantelă./. tarieren, a constată taraua.
Xarif, ber —, S, —e, tarifă, /. tarifieren, a tarifă, a trece în tarifă. XarnfaţiţJe, bie —, —n, căciulă mistică, /.
Xartaite, bie —, — n, tartană (caic de pescar), /;	[reţ, f.
Xartfdje, bie—, —n, pavază de călă-Xaf(t)<f)Cii, baS —, S, tăşculiţă. /.
Xflftf)=e, bie —, —n, buzunar, re ; taşcă, geantă; — enbud), baS —, (e)S, — biieţer, notiţ, re. agendă, /. carnet, re; almanac, re; —enbieb, ber —, (e)S, — e, pungaş, re»; — en* faibl, baS —, S, bulicher, «»; —en= frebS, ber —, (e)S, — e, crob mare, »»; —ennteffer, bas —, S, briceag, re: —enfptel, bas—, (e)S, scamotaj, re; —enţpieler, ber—, S, scamator, prestidigicator, re» ; — enfpielerei, bie —, —en, scamatorie, /; - eit= tud), baŞ —, (e)§, —tiidţer, batistă, năframă, basma, /: — enufjr, bie —, — en, ceasornic, re; — entt>&rter= 6ucf), bas —, (e)§, —bitcEţer, dicţionar portativ, re; —ner, ber —, s, cu-relar, re».
XăfdţeKraut, bas —, / (6of.) traista ciobanului,
Xâfrfpter, ber —, $, curelar, re».
Xaffe, bie -, —n, tavă, tipsie, ceaşcă, Hală. /.
Xaftatur, bie —, —en, claviatură,/.
tafbbar, a. palpabil, tactil ; —en, a pipăi, a atinge, a palpă, a dibui.
Xafbe, bie —, — n, tastă, clapă, clavă, / ; —en, baS —, §, pipăire, pal-pare, dibuire, /; —er, ber —, S, clapă, rozetă,/. bumb, m; —ţinu, ber —, s, pipăit, sensul tactil, re.
Xajirfţcn, bas—, s, tăviţă; ceşculiţă,/.
tnt, tăte, f. tun.
Xnt, bie —, —en, faptă, /; fapt, re; acţiune, /; in ber —, în adevăr ; ftiidţe —, faptă vegiată, / ; auf friftber - -, în flagrant delict, la dică; — beftanb, ber—, es, —ftatibe, starea lucrurilor; eţnen —beftanb îdiriftlicf) aufneljmen, a dresă un proces verbal; —ettbrang, ber —, (e)§; —burft, ber—, es, ambiţiune activă, /; — tjanblnng, bie—, —en, acţiune. /; —fraff, bie—, energie, /'; —ort, ber —, (e)3, —e, faţa locului,/; — iadje, bie—, — n, fapt, re; oolienbete — fadţe, fapt complinit (fait a compli), »»; bie — jatfien ipredţen, faptele sunt de faţă.
jjiiber, ber —, S, făptaş, autor, m ; —erfdjaft, bie —, făptăşie,/; —ig= rteit, bie —, activitate, /; —itdţfett, bie —, violenţă, /. atac corporal, re. lovitură, /.
569
tăuf^en
tiiticţ
tat*ig, a. activ, eficient; —licf), a. în fapt, faptic; violent, tat'fraţtig, a. energic, energios ; — fadjfid), a. faptic, tatotuieren, a tatua.
Z&tomicrung, bie —, —ett, tatuaj, n. tatfdielu, a mîngăiă (cu mina), întterjall, ber --, §, bazar de cai, ». Sate, bie —, —n, labă, brîncâ ; ghiară, /.
îait, bas —, (e)s, —e, cărnii, otgon, pălămar, hurduseu ; cablu, n; —, ber —, (e)s, rouă, /; —metter, bai—, s, moină, /; —inert, bas—, Ş, funiet, »; — tninb, bec - , (e)s, —e, austru, m.
taufi, a. surd; amorţit (un mădular al corpului) ; sec (despre nuci ete.), pol; —ntad)eu, a asurzi ; — inerben, a deveni surd ; —fiumm, surdo-mut.
Xaiib-err, ba§ —, §, porumbaş, m ; porumbiţă,/; —er, ber—, S, (zool.) porumb, m ■ —in, bie —, —nen, (zool.) porumbiţă,/; —ling, ber —, (e)s, — e, (hol.) omeţică, pîini-şoară, /.	BCy qu: , rv-.gral
Sânte, bie —, —n, porumbiţă, ./ ; (prov.) er mnrtet, baţi ifjnt bie gc= bratenen —n in ben iOîunb fliegen, aşteaptă să-i pice para în gură; —netnfnlt, bie —, nevinovăţie de porumbiţă,/; —nfalt, ber —, S, — e, (zool.) gaie, /;	— nliainS, bas
—, ies, - fjâuţev, porumbar, re. hu-lubărie, / ; — nfraut, baS - , (c)S, (bot.) piperuş, m; — nîdilag, ber—, eS, —fdjlage, porumbar, hulubărie, /; —enjid|er, ber - , s, (zool.) şoim de munte, m: —er, ber —, S, porumb, porumbel, m.
£aul)=e, ber —, n, —it. surd, m; bie —, surdă, / ;	—ţarer, ber —, S,
(bot.) opsigă,/; — tieit. bie—, surditate; nesimţire (a unui mădular), /; — neffel, bie —, —n, (bot.) urzică moartă,/; —jturnme, ber—, —n, surdomut, m. tanbeitgvait, a. porumbiu. tiiitd)e», a înmuiă, a cufundă, a băgă în apă; i.a se cufundă a. plonja. Jandpente, bie - , —n, (zool.) leşiţă, /; —er, ber —, S, cufundător, scafandrier, plonjor, m ; (zool.)
corlă, /. bodărlău, m ; —erglocfe, bie—, - n, scafandru,»; — erfoE)iff, bas —, (e)S, —e, vas plonjor, re. taueu, a înfuniă; i. a rourâ; a se desghieţă.
£a#f=aft, ber —, e§, — e, actul botezului. n ; —becfen, bas —, s, co-limvrită, cristelniţă, /. baptisler. »; —e, bie —, —n, botez, n ; — —banblung, bie—, - -en, actul botezului, n; —finb, bas—, eâ. —er, botezînd, neofit, m ; —maţi, bas —, (e)s, —mafjler, botejune, cumetrie. /; —name, ber—, nS, nume de botez,»; —ţaţe, ber--, n, —it, naş, m; —regifter, bas —, S, condica botezaţilor,/; —fdjem, ber—, (e)§, —e, carto de botez,./'; ■ -itein, ber —, (e)S, — e, baptistei-, »; — jeuge, ber , it, —n, naş, m\ — jeugin, bte—,	nen, naşă, /.
taufen, a boteză.
îănf=et, ber—, s, botezător, m\ —ling, ber —, §, — e, botezînd, neofit, m. tangen, a fi bun (de ceva); a plăti (mult, puţin, nimic); — lid), a. destoinic, bun ( de ceva ) ; apt, capabil, susceptibil.
3uutg=enicţ)ts, ber—, birbant, dănciuc, cioflengar, om de nimic, om fără nici o lefterie : joimir, moţpan, pintoc, m; lid)!eit, bie —, destoinicie, aptitudine, /. îaumet, bec—, s, vîrtej, re. ameţeală, căpchie; beţie, /; — ber ©efiiljle, estaz, n; —n, bal—, împletecire, /■; —lolct), ber—, (c)s, (hol.) săl-tăţie, ./'.
taumebig, a. ameţit, pletecit, şovăitor, în două părţi (umblet) ; —n, i. j a se împletecî, a niă-tăhăli, a umblă în două părţi, Xaufrf), ber —, es, — e, schimb, re. trampă, / troc, n ; —er, ber —, §, schimbător, m ; —erei, bte —, —en, trampă, ./'; -ţanbel, ber —, S, troc, schimb, »; — fjânbler, ber —, S, trampagiu, m; —t>erfef)r, ber —, S, practica schimbului,/, tanjd) en, a schimbă; — toeije, aclr. în schimb.
tăufcf)en, a înşelă, a frustra, a a-măgi; jbm —, a abuza pe cineva; jbs .poffnitngen —, a zădărnici a-
£nufr()er
570
Xeint
şteptările cuiva; — b, a. înşelător, amăgitor; specioz; —b abniid), a. leit, sleit ; —b nndjgemadit, bine imitat.
£finfd|-er, ber - - -, 3, înşălător, amăgitor, m; —ung, bie —, —eu, amăgire; deluziune, iluziune, oţu titdje —, deluziune optică, /. Xaitfcnb, bag —, 3, --e, miiă, f; ber —, la dracul — blatt, bag —, (e)g, —blntter, (bot.) coada şorecelului, j ; —er, ber —, numărul de o miiă, »; bancnotă de o miiă, /;
—	fufe, ber —, es, —filfee, (zool) cărcalac, )«/ —gulbenlrout, bag
■Ş, (bot.) centaură, fierea păraîn-tului, /; —torn, bag—, (e)3, (3ot.) iarba datului şi a faptului,/;
—	fiinftler, ber —, 3, scamator; meşter-strică, m: — îcbondjen, ba? —, 3, (Act) bănuţi, m. pl ; —fief, bag —, g, miime. /; —teii, bag -, (»)#, — e, a miia parte, /; — unb cine 9îad)t, halima,, /.
taufenb, (num.) o miiă; — erlet, «. de o miiă de feluri; —fad), a. înmiit; —ffiflig, a, înmiit; —jdljrig, a. milenar; —fte, num. a miia; — roeije, cu miia.
£ag=aineter, ber , taxametru, m ; c, bie—,—n, taxă,/; —orbnung, bie —, —ert, tarifă, /. tagierett, a taxă
Xngettc. bie—, —n, (bot) narcisă,/. Xerfl nif, bie —, tecnică; — rtifer, ber
—	, tecnic, inginer de maşini, m\
—	ttotogie, bie —, tehnologie, /. terijuiitfj, a. tecnic.
Xerfjtclmcdjtel, bag —, g, intrigă a-
moroasă, /.
Xerfel, ber —, 3, (zool.) coteiu, m. Xcc, ber —, g, teiă, /. ceaiu, n; -faune, bie —, - n, ceainic, n; — feffeX, ber —, g, samovar, » ; — jeug, bag—, g, serviciu de ceaiu, n Xccr, ber—, (e)g, —e, cătran, dohot, m. păcură, / gudron, m. smoală, /; — lntd)ţe, bie —, —n, smolniţă, dihoniţă; -refte, bie —, (pl) pă-curiţă, /.
teer=en, a smoli, a gudrona ; —irţ, a. smolit.
X<‘id|, ber—, eS, —e, lac, n. baltă,/; heleşteu, n. pescuină,/; — redjen,
ber —, g, scurgătoare, /; — fd)ilb= frbte, bie—, —-n, broască ţestoasă de lac, /.
Xeig, ber—, eg, —e, aluat, n. cocă, ptistă,/; —bime, bie—, -n, pară mălăiaţă, ,/'; — ttmren, bie —, (pl.) paste alimentare, f. pl.
teig, a. mălăieţ; —tg, păstos, dolo-hănos.
Xeil, ber —, (e)§, —e, parte, porţ-ie, —iune, /; tom, volum, n; ju — merbert, a avea parte; jum —, în parte; td) fur nteinen Şeii, eu din partea mea, cît pentru mine; an ettnag neţnien, a participă la ceva; — barfett, bie—, divizibili-tate, /; — bauer, ber —, g, colon parţial, m; —begriff, ber —, (e)g, —e, noţiune parţială, /; — betrag, ber —, (e)g, —trage, cotitate. / ; —d)en, ba? —, g, părticică; cio-pîrtă,/; — er, ber —, 3, împârţi-tor; divizor, m; —ţabet, ber—, g, părtaş, copărtaş, asociat, m; — naţme, bie —, participaţiune; in-teresare: condoleanţă,/; —rml)m3= loftgfett, bie —, indiferenţă, /; — neţmer, ber—, g, participant; cointeresat, copîrtaş, m; - ung, bie —, —n, împărţire, despărţire, diviziune, separaţiuno, secesiune, sciziune, partaj,»: - ungsftrid), ber —, (e)3, —e, diviz, n; -ungg= jaf)I, bie —, —en, dividend, «; — unggjeidjen, bag —, g, cratimă, /.
■feibbat, a. divizibil; secabil; —en, a împărţi, a despărţi, a dividâ, a secţiona ; a împărtăşi ; j&g ©dinterj —en, a luă parte la durerea cuiva; ftd) —, a sc separă, a se despărţi; a se bifurcă; — f)aftig, a. participant,- -ţaftig n>cr» bett, a aveă parte; - nnfjntglog, a. indiferent; rece; — nafjtneocifl, «. compătimitor; — nefpnen, (nintntfl, ninttnt, nafjtn, ndl)nte teii, teilgenont= meu, nimm teii), a luă parte, a participă; a se interesă, a compătimi; — ttefjntenb, «.compătimitor; participant; —g, adv. parte, încîtva ; — g, —adv. atlt cît; — roeife, adv. înparte, parţial; — jafjl, bie —, — en, divizor, m.
Xeiut, ber —, (e)g, ten, ».
Xdcgrnnuu
671
Xeufef
Xe(eg=ramm, bag—, (e)g, — e,telegram, m\ —rapt), bcr —, en, - en, telegraf, n.
telegraplpteren, a telegrafia; —ifcf), a. telegrafic.
Xclefie, bie—, (bot.) leptucul oaiei, m.
Xefepţon, bag—, (e)g, — e, telefon,».
telcplmnieren, a telefona.
Xtleffop, ber —, (e)8, —e, telescop, ochian, n.
îelfer, ber —, g, taler, talger, teier, n; tiefer —, farfurie,/; — f(eitcf), bag —, ti, pîrpalac, m\ pîrjoală, /; —lecfer, ber—, s, licău, lingău. m; —jcbranf, ber , (e)g, —fdjrcinfe, bufet, n.
XcUur, ber —, g, telur (element himic), n.
Xeffurdum, bag - , iutng, —ion, te-luriu (aparat înfăţişînd mişcarea pămîntului), ».
Xempet, ber—, s, templu, n. havră, f; — bienft, bcr , eg, — e, serviciu divin, n; — ()err, ber —, n, — n, templier, m ; — Ijerrorben, ber —, g, ordinul templierilor,»; — raitb, ber—, eg, —e, sfiaîerilejS n; — râ’uber, ber —, §, furtul celor sfinte, m ; —ttorljang, ber —, (e)g, —ţaitge, catapeteasmă. /.
Xemperamtcnt, bag—, (e)g, — e, temperament, n: —tur, bie	— en,
temperatură, /.
tcmpernmentguoK, a. inimos.
tempcrietxn, a temperâ, a stlmpărâ.
Xemp=o, bag- , og, — i, timp, n. cadenţă, /. mişcare, măsură, /.
Xettafef, ba-5- , g, tenacol,». eăluleţ (la tipografi), /«.
Xenbeng, bie —, —en, tendinţă, f.
teubentiiii, a. tendenţios.
Xeitber, ber —, g, tender (carul cu cărbuni do lingă locomotivă), »».
Xeitite, bie - ,	-n, arie, arman,
făţar,»: —bnlfen, ber —, g, steajer, w.
Xctior, ber - , g, —e, tenor, in; te-noare (cuprins principal), f.
Cfcppicf), ber—, g, —e, covor, «.
Xcrmin, ber —, g, — e, termin, n. vadea," zi de înfăţişare (la tribunal’, /.
terminroeife, adm în termene,
Xcvmite, bie —, —n, (roof.) furnică albă, /.
Xerpentiit, ber s, terebentină, /.
Xerraitt, bas—, g, -e, teren, «.
Xerraffe, bie -,	-n, terasă, plat-
formă, f.
terraffenformig, «. terasat.
Xerriue, bie —, —n, ghioveciu, m.
XerrotiSmitS, bie —, terorism, m.
Xertia, bie —, terţia; -uer, ber —,
s, terţian, m.
Xerj, bie —, --en, (muz.) terţă ; —eroi, bas —, g, — e, mordaiu (pistol de buzunar), n; —ett, bas —, (e)§, —e, trio, n.
Xcftament, bas — , g, —e, testament, n. dietă, adietă, f.
teftamentarifd), «. testamentar, cu limbă de moarte.
feftiereit, a testă, a legată.
Xefnmig, ber -, tetanos, m. sgîr-cei, m. pi.
Xefraebcr, bcr , s, tetraedru, m.
Xendjel, ber —, g, sulinar, n.
teuer, a. scump, preţios; drac; —e geiten, scumpete, /; mie tener ift bieg, cît, costă asta, ce preţ are asta? et fieţt aug, mie bie —e Qeit, e ca vai de fel; ţod) unb — oer» fpredjett, a promite sus şi tare; — ■jufteţeu fommett, a costă mult.
Xeu(e)ruug, bie—, —en, scumpete,/.
Xeufe, bie - , afunzime (a unei mine), /.
Xeufel, ber—, e, drac, codea, dimon, aghiuţă, scaraoţchi, ucigălcrucea, necuratul, ducăse pe pustii, m ; ben — an bie Sffianb tnalen, a se jucâ cu dracul; ii) ntiicţte bei —g merben, crep de năcaz ; icf) rotii bei —« fein, să mă ia dracul : er ift beg—, g, stăsăcrepe de năcaz; ber — ift log, e lucru dracului; pfui —, tiiî la naiba ; ein armer —, un biet om ; ficfj ben — um etroas jcţeren, a nu-ţi păsa de loc; leibţoftiger - , drac împeliţat, m ; (prov.) bat ber — ben ©ac! gelţolt, mag er bas SBanb aud) ţa ben, unde s’a dus miia ducă-se şi suta; er ţajjt midii mie ber — bag irntg, fuge de mine ca dracul de tămîie, ii) frage ben — barnacţ, nici prin gînd nu-mi trece de aşa ceva ; — ei, bie —, —en, drăcovenie; drăcie; —in, bie —, —nen, dră-
feufdntâfjtg
572
îier
coaică, f; —Sabbtfe, ber—, ei, —e, (bot.) ruin, n; — iauge, ba? —, e§, (5ot.) ruşcuţă, /;	— ibantter, ber
—i; — i6efd)to0rer, ber i, exorcist, re; — ibefdjroiSritng, bie—, — en, exorcism, re ; —-îbretf, ber —, §, (bot.) aierel; —iîerl, ber—, i, —e, om al dracului, omul naibii, puiu do drac, m ; — ijnnm, ber —-, i, (bot.) cătină de garduri, / teuf=e[tttctfjig, a. diavolesc, diabolic, drăcesc, demonic ;	— Iiţcf), a. ţ.
—elmitjjtg,
teufett, a mina (o mină).
^euriuig, j. Seuerung.
£ejt, ber—, ei, —e, text,»; ibnt ben — lefert, a da cuiva un refec; — libret (al unei opere), »; —ilin= buftrie, bie- , —ett, industria textilă, /; —iitoare, bie —, —rt, ţesături, /. pi. tejtmiifjig, «• textual.
£l)eater, bai—, i, teatru, re; -bufiter, autor dramatic, m; — ftrcict), ber —, (e)i, —e, comedie goală,./; — ftiicf, ba? —, (e)§, —ţ, piesă teatrală, /
tljeotralifdf, a. teatral, iîljema, bai —, i, —ta, temă, /. . subiect re.
2'l|catog=e, ber —, n, —n, teolog, tir, —ie, bie —, teologie, /. £f)cor=etifer, ber—, i, teorist, m; —ie, bie —, —en, teorie, f.
2"()eriaf, ber—, i, tiriac, antidot, m. £fjerm=e, bie—, —n, termă, /. izvor fierbinte, re ; —ometer, ber —. ?, termometru, re. îftefe, bie—, —n, teză, /.
Sdiroit, ber —, i, —e, tron, »; bont —e ţtofeen, a detrona; —befteigung, bie —, avenement, re; —erbe, ber —, n, —n, prinţ ereditar, »»; — jolge, bie—, succesiune la tron,/; —folger, f. —erbe; —ftimmel, ber—, i, uranisc, baldachin, re; —rauber, ber —, ?, uzurpator, m ; —rebe, bie —, —rt, mesajul coroanei, »; —faal, bie (e)i, —fale, spătărie,/, tljrottctt, a tronizâ. îftuttfiffl), ber —, ei, —e, (zool.) la-chcrdă, /.
îbymiait, ber—, i, (bot.) cimbrişor, m. Xiarn, bie—, tiară (coroana papei),/.
£irf, ber —, (e)§, —e, gărgăuni, /«. pl ; er l)at eiuen —, e într’o ure-chie; —iad, ber —, i, tictac, re. ticfcit, a ţăcăni.
tief, a. afund, profund, adine; a-dîncit; jos; intim; er Sort, ton grav;—e Stimme, voce de bas(voce de alto, la femei), /; —e îrmter, doliu mare; —mtgig, a. eu ochii cufundaţi; — blau, a. vînăt ; -finntg, a. adine, melancolic, îtefdtltcf, ber —, i, —e, penetrat ie, —iune, pătrundere, /; —e, bie—, —n, adîncime, profunzime, /; adine, fund, »; — enmeffer, ber —, i, sondă,/', batometru, ire; —finit, ber —, i, melancolie, /'.
Siegcl, ber—, i, tigae, burcănel; disc, re; ■—d)en, bai—, ?, tigăiuţă, /. burcănel, re; — preffe, bie—, —n, maşină americană, maşină cu disc (tipografie), /.
Xier, ba? —, (e)i, —e, animal, dobitoc, n; lighioană, jiganil, bestie, /; roilbe? —, fiară sălbatică ; — at/ueihtttbe, bie—, medicină veterinară.'/; —ar#, ber — , ei, —arjtc, medic veterinar,»»; —djen, bai—, ?, animalculă,/; —felie bie—, (pl.) paicea, /; —garten, ber —, ?, — gârten, grădină de aclimatizare ; menajerie,	—gerippe, bai —, ?,
carcas, n ; — ge;d)lec6t, bai — , (e)i, —er, dobitocime, f; — fieit, bie —, dobitocie, bestialitate, /; —ţeţşe, bie , —rt, goană de cerb, /; - fnlb, bai —, (e)i, —falber, puiu de cerb, m ; — fetuter, ber —, i, zoolog,»»; —(rei=?s, ber—, [ei, —fe, zodiac, »; —futtbe, bie —, zoologie, /; — bflanje, bie —, —ti, zo-ofit, «; —reid), ba? —, (e)?, rem-nui animal, re; —fcfjSbel, ber—, i, devlă, /; — fd)«u, bie —, — e, in-specţiunea vitelor, /;	— feele, bte
-, —n, instinct, re ; bleasc, m ;
[eud)e, bie , — n, boleasnă, /; —fiitef, bai —, (ei, —e, tablou re-prezlntind animale, re ; —luărter, ber —, i, argat de menajerie, / ; —roelt, bie —, lume animalică ; dobitocime, f: —sergliebcrmtg, bte —, —en, zootomie, /; —jud)t, bte —, prăsirea de vite, /.
tierni'Stlicf)
573
Tob
tier=argtlid>, a. medico veterinar; — iţct), a. animalic, brutal, bestial. 21iger, ber —, S, (zool.) tigru; —in, bie—, —inen, tigroaică, ./ ; — fajşe, bie —, —cit, pard, m; — roolf, ber —, 8, -trWfe, hienă, /. tigerii, a pestriţa ; a picuri (cu picuri)
tifeit, a ţăcăî.
ti(g=bar, a. extermina,Viii ; amortizabil; — en, a anulă, a extermină, a stirpî; a amortiza.
XKguttg, bie —, ştergere; exterminare, stirpirc; amortizare, /. a-rnortizament, «•
Sillenlraut,baS—,(e)8,(iot) mărar,»;*, îiimotfjeuggrmâ, bas -, ţes, (tot) tini oftică, /.
Xitifiel^Zangel, ber - , 8, cafeşantan,»;;. îiuftur, bie - , —en, tinctură, /■ Sintc, bie —, -en, tirită, cerneală; tinctură, /; in ber -fiţen, a o sfecli; — nfa=jj, ba§—, ffe§, —faffer, călimar. n; —nftid), ber —, eS, — e, {zool) călmar, decapod, m. sepie, /; — nfled, ber - , 8, —e, pată de cerneală, f. porcfiit-i-nJ flecfS, f. - -nfCecf tintig, a. pătat cu cerneală, tipţien, a atinge cu vîrful degetului. Sijri), ber —, e§, —e, masă, /; ber
—	beS §errn, sfînta cuminecătura, /; bett — bei jbm tţaben, a fi în pensiune la cineva ; reinen — ntncfjen, a regulă cu desăvîrşire (tabula rasa) ; — auffafe, ber —, (e)§, —iaŞe, trionf, n; —beftect, baS
—	, (e)s, —e, tacîm, n. cuvertă,/; —bier, baS —, S, —e, bere obişnuită, /; —blatt, bas —, (e)S, — bldtter, tabla mesei, /; - becle, bie —, — en, masă (faţă de masă)/;
—	ganger, ber —, S, pensionar, m; -gaft, ber —, (e)§, —gaiţe, mesan,
*»,- —gentil, ber —, ffen, —ffe, cornesan, »; — gerat, baS —, (e)S, —e, furnituri de masă, /. pl; —
—	gefdjirr, bas—, (e)S, veselă, vase, /. pl' —gefelîidjafr, convioii, m. pl; —geţtetl, bas —, (e)S, —e, schela mesei. ./'; —labe, bie —, —it, sertar. puiul mesei, m; — Ifiufer, ber —, s, corso, n. procoviţă, jăna-che, /; ier, ber —, 8, tîmplar,
măsar, ebenist. m; —leraibeit, bie —, — en, tîmplărie, ebenistărie, ./'; —Ierei, bie —, -en, tîmplărie, /; —lerletm, ber - , 8, cleiu, m; —glotfe, bie —, —n, clopoţel ;de pe masă), m; tamtam, platte, bie—, —n, tabla mesei, /; —rebe, bie —, —n, toast, »; — truitf, ber —, (e)8, —e, băutură obişnuită, /; — tud), ba§—, (e)8, —tiic£)er, masă, fală de masă, /; —jeit, bie —, ora dineului, ora şederei la masă, /; — jeug. ba§ —, (e)s, —e, tacîm, j furnituri de masă, pînzeturi de masă, /. pl. tifri)(erit, a tîmplărî. titan, ber —, en, —en, titan, m. £itel, ber —, 8, titlu, n; — o£)ne SOÎittel, fală goală, traistă uşoară; —btlb, ba§ —, eS, —er, vignetă, /; — Watt, ba8—, (e)S, —Wătter, frontispiciu, n; —bogen, ber—, 8, coala cu titlu, /; — fuţjfer, bas —, 8, vignetă, / ; — narr, ber —, en, — en, megaloman, m; —toejen, baS —, canoanele titulaturilor, /. pl. îiter, ber —, 8, titru; scris, n. titular, a. paiă titular, îitulntur, bie —, —en, titulatură, /. titntieren, a întitula.
Joaft, ber —, eS, —e, toast, n. închinare de pahar, /. tnnftiercu, a toasta, a închină un pahar.
îofiel, ber —, 8, prăpastie, /. toWeit, a umblă furios; a bubui, a durdui; - enb, a. tempestuoz, violent, turbat; — fiidjtig, furioz, bun de legat.
îoWen, baS—, 8, turbare, /; — fud)t, bie —, furie, /. delir, n; —fitdp tige, ber —, —n, furibund, m. îotl)ter, bie—, £ccf)ter, fiică, fată, /; —finb, bas —, (e)8, —er, nepot, m. (nepoată) ; —firdEje, bie —, —n, rnetoc. n. filiă, filială, succursală, /; — iprad)e, bie—, —n, limbă derivată, /.
îdrf)ter=c£)en, bas—, §, fiică, fetiţă,/; —fctjule, bie—, —n, şcoală de demoazele, /. todfierlitf), a. filial, îob, ber—, eS, moarte, răposare,/; decez, n ; biirgerlicţjer—, moarte
tnbMeirtţ
574
Xott
socială,./'; fid) ben — geben, aşi face seama; ben — liber jbtn »er» piingen, a osîndi pe cineva la pedeapsă cu moarte ; auf ben — licgett, a fi în doaga morţii; bc§ —es jciit, a fi victima morţii; ber — fiftt ipnt auf ber gunge, a dat mîna cu moartea ; ba ift ber —-barnuf, haram de acest lucru ; bem — entgegen gepen, a da fuiorul popii; — eSangft, bte —, — ângfte, groazele morţii, /. pi; ■ ff -anjetge, bte—, — tt, aviz de decez, n; —eŞart, bte—, —n, moarte (ce fel), /; —eSblaffe, bie —, paloarea morţii, f; —făli, ber —, (e)S, — fade, caz de moarte, n ; —feier, bte—, pompe funebre, /. pl. prohod, n; --esfantpf, ber —, (e)g, — —fampfe, agonie, / ; —esnot, bie —, —nbte, groazele morţii, / pl; —egrddjeln, bag—, horcăit,»/ —eg* fd)tt)eiţî, ber—, eS, sudorile morţii, /. pl; —esftoft, ber —, es, — ftbfje, lovitură de graţie,./'; — egftrafe, bte , - tt, pedeapsă cu moarte, f; - esiuteil, b®( —, S,tj -e,- sentinţă de moarte; —e§tag, ber —, (e)S, aniversarea decesului, /; —eSBerbot, ber —, —tt, presajul morţii, n; — fetttb, ber , eS, —e, inimic de moarte, m; —fiittbe, bie —, —tt, păcat de moarte, n. tobfilcid), a. livid, fireav. fob(trf), a. mortal.
Toffcl, ber —, s, vlăduţă, găgăuţă, /'. motoflete, m.
Xul|iinialmf)u, bag—, s, arababură,/. Xofîiier, ber —, g, vin de Tocai. n. tolerant, a. tolerant, toii, a. furios, turbat, căpiat, bes-matic, forsenat; bag ift ju —, asta e prea, prea; asta e prea oarzână; —en, a umblă furios; a face nebunii; —tnadjett, a înfuria; — uter bett, f. a se înfuria ; — eSjettg, nebunii,/.pl; —fitfjn, a. temerar. Xolf=apfel, ber —, 5, - apfel, {bot.) pătlăgică, f; — beere, bie —, —tt, (bot.) beladona, mătrăgună, /; — bocîe, bie —, (bot.) găinuşi, m. pl; —e, ber —, n, - -tt, forsenat, m ; —e, bie—, —n, forsenată,/; cută, ./'. pliseu, moţ, n; — fafte, bte —,
—n, cută îndoită, /; — l)au=§, bas —, fes, -panier, casă de sănătate, /. balamuc, m; —f)eit, bie —, în-furiare, excentricitate, insanita -te, nebunie,/; — firfepe, bie-, (bot) mătrăgună, /; —foţtf, ber—, (e)g, — fBpfe, svăpăiat. m; — fratt't, bas —, (e)g, (bot.) măsălariţă, /'; —fiifjnfjeit, bie —, temeritate, / ; —ritfce, bic —, —n, (boi.) mură-toare, /; — lăut, bie—, turbare,/', olţtntfrf), f. îiilpel.
Xolpcl, ber —, g, nătărău, tobleţ, nătăfleie. agiamiu, nătîng, m. haplea, /. păcătos, m ; —ei, bie —, —ett, păcătoşie, nătîngie, /. gu-gumăuie, /.
tiilpelpaft, tokuid), a. nătîng, agiamiu, bâlăbănos, pătrunchios.
tomate, bte —, —tt, dumadă, patla-gea roşie,./; paradaiz (prin Un-gurime); — ntonţeroe, bie —, —tt, bulion, n.
Xon, ber —, es, Xijne, ton, son, sunet; accent (la rost. n. nuansă (la culorii, /. reflex (la lumină); lut, m. humă, argilă, /; ber gute —, bonton, m; ben — angeben, a da direcţiunea; — abftanb, ber — , es, --ftattbe, interval, n : — angeber, ber —, g, lion, corifeu, in; — art, bie —, —en, ton, n; — biepter, ber —, S, compozitor, componist. m; —erbe, bie —, humă, /; — fad, ber —, (e)g, —falie, cadenţă,/; — grttbe, bie —, --tt, lutărie, /; —frug, ber —, (e)g, — friige, alcarazas, n ; — funft, bie —, arta muzicală, ./': —tunfiler, ber—, S, artist muzical, m ; —lepre, bie —, acustică, f; contrapunct, n ; — lefter, bie —, —tt, gamă, f; — maţi, bas—, (e)g, —e, cantitatea tonurilor, / ,- — titeffer, ber —, g, fonometru, m ; —nteffung, bie —, -cit, prozodie, /; —rttpre, bie —, —tt, olană, / ;
----feptefer, ber—, s, (min.) schist,
m; —feŞer, ber —, S, compozitor, contrapunctist, m; —frlbe, bie —, —n, silabă accentuată, /; — ftixd, bag—, e§, compoziţiune muzicală, piesă de muzică, /; —Derpiiltnbg, bag—, ffeS, —ffe, ritm,»*; — tttarett,
tonavtig
575
tot
bte , (pl.) olărie,/; —jeid)en, bas; —, 3, notă, /; accent, n. tomartig, a. argilos ; —ig, a. lutos, hurnos, argilos; —lo§, a. afon toneit, a sună, a răsună: —b, a. răsunător. sonor, tonifri), a. tonic Tditncf)en, bas—, s, balercâ, /.
Toane, bte—, —ti, tonelă,/. hărdău, boloboc. butoiu, n; — ngetjalt, ber —, es, tonelaj (capacitatea unei corăbii), n ; —ngeioiMBe, bas —, S, perghel, »i.
tonnenmeife, adc. cu tonela.
Toitfur, bte —, tunsură,
Toittlne, bte —, —n, tontină, rentă, viageră, f.
Topn=s, ber—, ies, —ie, (mi».) topaz, m ; —fhi=fs, ber —, (fes, —fliiffe, topaz imitat, n.
Topf, ber —, eS, Tiipfe, oală, terină, /. chiub, răvar, borcan, glastră, /. ghioveciu, găvănos, n ; ţucal, n. cutnar. m; — brett, ba§ —, (e)S, —er, poliţă, / ; —en, ber —, s, brînză de vacă,/; —gett)dd)=S, bas —, fes, —fe, plantă de glastifft,/; —guder, ber —, §, vîrănas, m; — marft, ber —, e§, —ntârfte, tîrg de olărie, n ; —ftiirge, bte —, —n, capac, n.
Toţ)f=cE)en, ba§ —, 3, ulcică,/; —er, ber —, S, olar, m ; —erarbeit, bie —, —en, olărie, /; — ererbe, bte—, lut, m; —erei, bie—, —en, olărie, ceramică, /; —ergefdţjtrr, bas 3, — e, olărie, /; —erton, ber —, â, lut, m.
Topinnmtiur, ber—, S, (bot.) picioarcă, /. napi porceşti, m. pl.
Toţ)ogr:fid), ber —, en, —en, topo-graf, m; — ie, bie—, topografie,/, topograpfjtftf), a. topografic.
$opţ), ber —, S, e, limbă de ca-tart, / ; ring, ber —, (e)§, —e, scripeţ de catart, n ; —fegel, ber —, s, pînza dasupra podişorului catartului, /. toW, ini, fie adă mina.
Tor, ber—, en, —en, prost, neghiob, ni; —, bas —, S, —e, poartă, /; baS ©fente —, porţile de fier, ghierdapuri, /. pl ; —angel, bie—, —n, copil ; —faî)rt, bie —, —en,
gangul porţii. »; — fliigel, ber —, S, canat, n ; geib, baS —, eS, —er, taxa portarului,/; — tjeit, bie —, —en, prostie, nebunie, /'; —îcf)lu=g, ber —, ffes, — fdjliiffe, închiderea porţii, / ; Dor — fdfiuB fommen, a veni la spartul tîrgu-lui ; — roadje, bie —, —tt, garda porţii, /.
torid)t, a. prost, neghiob.
Sorit»,bie—,— nen,nebună, proastă,/.
Torf, ber —, s, tizic, m. turbă, f; —înger, baS —, §, turbărie, f: — —tnoo=s, baS —, fes, (bot.) coada miţei de baltă, /.
torfig, a. turfos.
Tortei, bte—, teasc (de struguri), n.
torfclit, a se pleteci, a mătănăî, a umblă în două părţi.
Tormetttihtntrgct, bie (bot.) scli-peţi. m. pl.
Tornifter, ber —, s, straiţă, raniţă, tăgîrţă, /.
Torpebo, ber —, 3, (zool) anghilă electrică,/; torpilă,/; —boot, bas —, (e)S, —e, torpilor, ni; — r, ber
iivem ofiţer torpilor, m.
Torfo, ber—, S, —3, trunchiul (unei figuri fracturate), n.
Tort, ber —, (e)s, — e, nedreptate; injurie, /.
Torte, bte —, — tt, turtă, /; — mit Stuffaţi, turtă cu biserică, /; —n= bătfer, ber —, s, turtar, m.
Tortur, bie—, tortură, /. schingiu, n
tofeit, a.mugi, a urlă, a vîjăî. a răcni'
tot, a. mort, răposat, defunct, de cedat, neînsufleţit; inert; uscat (lemn), stins (cărbune); pustiu, deşert (loc); ntadjen, a omorî; fidj — ladjen, a se prăpădi de rîs; —fdjtagen, (fdfiagft, fd)ISgt, fdjlug, fdjlitge tot, totgefdjtagen, fd)taţt(e) tot), a ucide, a asomă ;	—fd)ief;ett,
(fdjofj, fdjBfjc tot, iotgefdioffen, fcî)teB(e) tot), a împuşcă; etn Şferb —rciten, (ritt, ritte tot, totgeritten, reit(e) tot), a crepă un cal: —es Sîapitat, capital nefolosit; —eţjanb, persoană civilă, persoană juridică, /; — enbteid), a. livid; —eit = ftitt, a. tăcut ca moartea; —ge= boren, a. născut mort; —fiungrig, «. pameşit.
Xoţalfumme
576
Jragauge
Sotalfummc, bie —, —ti, total, re. îobe, ber —, en, en, mort, defunct, răposat, decedat, m-, fafjt bie — en ruţen; morţii cu morţii, vii cu vii; — enacfer, ber —, ?, cimitir, re; cucuiatâ, /; —enantt, bas —, e?, parastas, n ; — ennnjeige, bie —, —n, aviz de decez, n ; —enbaţre, bie —, —n, pot.aşcă, năsălie, /; enbejc^auer, ber —r s, revizor de morţi, m; — ettbefdjwbrer, ber—, §, necromant, m; - enbldfee, bie —, lividitate, paloarea morţii, f; — enblume, bie—, (bot.) vîsdoage, /. pl; —eneule, bie —, —it, (zool.) ciovică, /; —enfeier, bie -.prohod, re; — engeleit, ba?—, (e)?, — e, conduct, re; alaiu, re. petrecanie, /; - cngerippe, ba? —, ?, schelet, «; —geriift, ba? —, e?, —e, catafalc, re; —engejang, ber —, ei, — jângc, eînt, funebru, bocet, re; enge» toiilbe, ba? —, ?, cavou, re; - eu= grfiber, bec —, ?, cioclu, îngropător, m; —engruft, bie , — gritfte, criptă,/, cavou,»; — enţau»?, ba? —, ie?, —ţăitfer, ©isaCftfjce, /grai enfjiigei, ber —, ?, tumul, re; — flage, bie —, —it, bocet, re; —en= fafer, ber—, ?, borză, /; —ettfopf, ber —, e?, —fbpfe, hîrcă, /. (zool.) sfinx, m; — enfranj, ber —, e?, — france, cunună ober coroană de sicriu, — entităţi, ba? —, (e)?, — ntdljler, nacafâ, comîndare, /; — enntarfdj, ber—, e?, —mârţdie, marş funebru, re ; — fcî)dbel, ber , ?, hîrcă, scăfălie, /; — ettfdjatt, bie —, reviziunea cazului de moarte, /; —enfcEjeirt, ber—, (e)§, — e, certificat de decet, re; -fdjrein, ber —, (e)?, —e, sicriu. re; — enftiCfe, bie—, tăcerea morţii, /; - entanj, ber—, e?, —tanje, dans macabru; —entrager, ber—, ?, cioclu, m; — enoerbrennung, bie —, incineraţie, —iune, cremaţ-ie, —iune,/; — emtpr, bie —, —en, (zool.) anobiu, (gîndac), »«; —enoogef, ber —, ?, (zool.) nununea, /; —entoadje, bie —, —n, priveghiu, re; — enroagen, ber —, ?, dric, re; —liegenbe, ba? —, strat de piatră (sub sol), re; —fdjlag, ber —, (e)?, omor, re. u-
cidere, /; —fdjlager, ber—, §, ucigaş, m; borfaş, ret. total, a. total.
tot=eu, a omorî, a ucide, a repune; a stîrpi (pasiunile), a mortifică; —lidj, a. mortal.
îdtuttg, bie —, omorîre, ucidere, repunere; stirpire (a pasiunelor), /; mortificaţ ie, —iune, /.
$our, bie —, —en, tură, /. smoc (de păr fals), »; — ift, ber —, en, --en, turist, ni.
îrab, ber —, ?, tropot, îmbuestru, re; — aut, ber —, en, —eu, dorobanţ; sotelit, m; — er, ber —, ?, buestraş (cal), m. trafieu, a merge îmbuestru, a tropăi, îriiber, ber —, ?, tescovină, boş-tină, comină. /.
îrndjt, bie—, —en, sarcină, crosnă, port, costum, re. îmbrăcăminte, /; cine — Şriigel, o chefăneală bună, /.
trad)tcit, a se sili, a stărui, a nizuî, a aspiră; jbm ttacf) bem Sebett —, a atentă la viaţa cuiva trădjtig, a. fătătoare, -e Stuf), vacă
gonită.
Srădjtigfcit, bie —, gestaţiune, /. £rat>itioit, bie—, —en, tradiţiune,/. trabitionelt, a. tradiţional, traf, trafe, i. treffen, iîrafif, bie —, — en, trafic, re. trafica, f.
Arogant, ber —, ?, cosaci, m. pl. £rag--auge, ba? —, e?, —en, mugur fructofer, ret; —6af)re, bie —, —n, targa, brancardă, /; — balfon, ber —, §, rast, pilastru, re; — bdnber, bie- -,(pl.) bretele, f.pl; —barfeit, bie —, festilitate, /. pl; —brett, ba? —, (e)§, —er, tablă; consolă, /; —baum, ber —, e?, —baunte, pîrghie, f; — e, bie —, —n, targă, /; — en, ba? —, ?, port, re. purtare, /. dus, m; —eifen, ba? —, ?, cîrlig de scoc, re; — fnojpe, bie —, —n, mugur fructifer, ret; — ljitnmel, ber —, ?, uranisc, re; — forb, ber —, (e)?, —fbrbe, zimbil, re; — fraft, bie —, capacitate (a unui clntar); bătae (a unei arme de foc), /; —taft, bie —, — en, saxană, / ; —pţeifer, ber —, ?,
tragbar
577
înmii c
pilastru, n; — reff, ber —, 8, —e, oblatnic, »; —reif, ber —, 8, —e, coromîslă, /; — riemen, bex —, 8, chingă, crosnă, /; —ring, ber —, eg, —e, oblatnic, m; — feffel, ber —, 8, palanchiu, »; —[tange, bie —, —en, cobiliţă, coromîslă, / ; —fteirt, ber —, (e)8, —e, consolă; cheia bolţii, /; —tocite, bie —, consecinţă, importanţă,/; — roeite bas ©djteiîgetoefjrS, bătaea puştii, /; — jeit, bie —, gestaţiune, /. trag=bar, a. portativ, purtăreţ; roditor, fertil ; — en, (trcigft, tragt, trug, triige,getragen, trag(e), a purtă, a căra, a duce, a aduce; a ţîneă (o grindă poveri); a rodii (pomii), a gestâ(animalele);a bate (puşca); bie ©pefen —, a furnisă cheltuielile; bie 9?afe f)oc£) —, a umblă cu ţîfna în nas; auf ben'ŞBnben —, a purtă in pălmi; bie Sdjulb —, a fi de vină; griidjte —trngen, a rodi; SBebenfen —, a pregetă; ©orge —, a duce grijea; ftd; —, a se purtă; fief) gerabe —, a umblă drept; mie tragt er fitţ)? care-i este portul ?
trage, a. leneş, trîndav, dugliş; niert. Iriiger, ber —, 8, hamal; rast, pilastru, n; — erloljn, ber —, (e)8, —IBpne, hamaliatică, /; — ţeit, bie —.lenevie, trîndăvie,lene; nierţie. tragifd), a. tragic.
îritgobio, bie —, —en, tragedie, /. tragft, tragt, f. tragen.
Sritin, ber —, 8, tren. trainierett, a antrenă.
Irniniermtg, bie—, — e, antrenare,/. Xraft, ber —, (e)S, —e, tract, n; — at, ber —, 8, —e, tractat, n, trâllern, a lălăi, adăinăi, a fredona. $ram, ber—, 8, —e, grindă, coardă, /; —t>af)n, bie—, —en, tramvaiu, n. trantpeln, a răpăi, a tropăi, a tre-pidă.
Xrampeltier, ba8 —, (e)S, — e, dro-medar, m.
îtan, ber—, 8, untură (de peşte),/. trantf|ieren, a tranşă. îrătt»cf)en, ba8 —, 8, lăcrimioară, /; - e, bie —, —n, lacrimă, /; ctt= bein, bas —, (e)8, —e, os lacrimal, n; - -enbrufe, bie —, —it, glandulă
Alesei Th. Dicţionar germ.-rom.
lacrimală, /; —enflut, bie —, — engu=fe, ber —, ffe8, — gixffe, şiroi de lacrimi, /. pl\— engrube, bie—, —n, tîmpla (calului), /;—enfrug, ber —, (e)8, —îriige, lăcrimatoriu. n ; — enfad, ber —, (e)8, —fade, sac lacrimal, m; —enroetbe, bie—, —n, {bot.) salcie pletoasă, /. trănen, a lăcrima; —b, a. lăcrimat, tranig, a. unsuros, tranf, tranfe, f trinfen.
Xtaul, ber —, (e)8, —Hranfe, băutură, /; —opfer, bas —, 8, liba-ţiune, /.
Irănfdjen, bas —, 8, poţiune, /. filtru, n.
Irănte, bie —, adăpătoare; adăpare, /.
trănfen, a adăpă; amuiă; a îmbibă. Iranfito, bas—, 8, transit, m; —30ff, ber —, (e)8, —sblle, taxă de trecere, /.
Xraitâport, ber—, es, —e, transport, n; —eur, ber —, 8, transportor, pro-tractor, n ; —fd)tff, baS —, (e)s,
—e, gabară, /.
tranSportieren, a transportă, a transferă.
£rapp=e, bie —, —en, urmă (de picior), /; (zool.) dropie, J; —gan8, bie —, —ganfe, tropie, /. trappeln, a tropăi.
Irappein, bas —, tropot, n. £rapper,ber—,8, vînător (America), m. Iraffaiit, ber—, en, —en, trasant, m. traffieren, atrasă, a trage (o cambie). £ra=ţ5, ber —, ff(e)8, —ffe, piatră naturală de ciment, /. trat, trate, f. treten. tratfdfeit, a cleveti.
£ratfd)er, ber —, 8, clevetitor, m ;
—in, bie—, —nen, clevetitoare,/, grăite, bie —, —n, trată, cambie trasă, /.
Iroiualtar, ber —, 8, masa de cununie, /; —ring, ber —, (e)8, —e, veriguţă, verigetă,/; —fdjetn, ber —, (e)8, —e, act de cununie, /; —ung, bie —, —en, cununie, /. $râubd)ett, ba8 —, 8, struguraş, m. $ran6e, bie —, —n, strugure, m. poamă ; ciorchină, ./'. racem, m ; —nbeete, bob de strugure, m. poa-37
iraubenjbtmig
578
Xreibebeet
mă, f; —nfflft, ber—, (e)g, vin. m; —njutfer, ber —, g, glucoză, /.
trauB=enf6tmig, a. racemos; —ig, a. struguros.
trauen, a cununa: fid) —, a îndrăzni; fid) — iafjen, a se cununa ; — i. a se încrede.
Xrauer, bie —, jale, /. doliu, m; a-dicţiune, obidare,/; tiefe —, doliu mare, / ; —antegen, a se cerni; —botjdjnft, bie—, —ett, veste tristă, f; —ente, bie , —tt, {zool.) leşiţă, /; —faO, ber —, (e)g, — falie, caz de doliu, n; —fior, bet —, §, zăbranic negru; — gefolge, bas—, s, petrecanie,/, alaiu, «; —geiăute, bag—, g, tragerea clopotelor pentru mort, / ; — gepriinge, bag —, g, pompe funebre, f. pl; — geriift, bag —, eg, e, catafalc, n; - ge= fang, ber —, (e)g, —fănge, cînt funebru, bocet,»; — gefd)id)te, bie—, —n, istorie tragică, / ; — ijau=s, bag —, je§, — ţaitfer, casa mortuară, /: —jaftr, bag —, eg, —e, an de doliu, m; —maf)i, bag —, (e)g, —niâţler, comîndare, /; —-maniei, bet —, g, - mantei, mantă de doliu, /; trist personaj, n ; {zool), fluture jalnic, m; —marjd), ber—, eg, — ntSrfdje, marş funebru, n ; —mujici, bie —, muzică funebră, /; nad)rid)t, bie —, — en, veste tristă, /; —papier, bas—, g, hîrtie cernită, hîrtie de doliu,/; —fpiel, bag—, g, —e, tragedie, /; — jpiel= bidjter, ber —, g, autor dramatic. m\ — ftimme, bie --, —it, voce lugubră, /; —ton, ber—, eg, —ifine, son lugubru, »; — toagen, ber —, g, dric, car funebru, n ; —tneibe, bie —, —n, {bot.) salcie pletoasă, /;' —geicţjert, bag —, g, semn de doliu, »; —jug, ber —, g, —juge, petrecanie./, conduct funebru, n.
trauent, a jeli; — i. a fi trist; tiej —, a purta doliu mare ; —b, a. trist, obidat.
Xraupe, bie —, — n, straşină, gu-tieră, f; —rinue, jgheabul ober ulu-cul ober postava straşinei, /; — fieiit, ber —, eg, —e, gutieră, /.
traufein, a picură,
traufcn, a picură.
traniirf), a. intim, confident, cordial, familiar.
Xrauiidjteit, bie—, intimitate, /.
Xraum, ber —, (e)g, Xtciume, vis, »; —bilb, bag —, eg, —er, vedenie,/, vis, »; — gefid)t, bag —, (e)g, —er, j. —bilb.
trăum=en, a visă ; fid) —enlajfen, a gîndi cu gîndul; —eriid), a. visător.
Xriiunter, ber—, s, visător, vizionar; —ei, bie—, —eu, reverie, /; —in, bie —, —nen, visătoare, f.
traun, int. vezi! aşa zeu !
traurig, a. trist, aflicţios, jalnic; — rnadjen, a întrista; — tuetben, a se întrista.
Xraurigfeit, bie —, tristeţă, /.
trmit, a. drag.
Xraoeftie, bie —, —en, străvestire, travestie, /.
Xreber, bie —, {pl.) tescovină, baştină, f.
Xrecffcfiute, bie —, —en, remorcor, m.
Xreff, ber —, (e)g, —e, nimeritură; spatie (în cărţi), /; - en, bag —, g, nimerire,/; luptă, bătălie; rînd,
m.	linie (de bătaie),/ —er, bet—, g, număr cîştigător (în lotărie), nimeritor, m; — licbfeit, bie—, ex-celinţă, /.
,treff=eit, (triffft, trifft, traf, triife, ge--troffen, triff), a nimeri, a o brodi, a picni; a întîlni, a găsi; Stnftab ten —, a face pregătiri ; S8orfeljr= ungen —, a luă măsuri; eineSSafit —, a alege; jbm —, a întîlni pe cineva; fid) —, a se brodi, a se întîmplă; a se întîlni (cu cineva); bit f)aft eg gettoffeit, ţi-ai găsit; —enb, a. nimerit, potrivit; — Iid), a. excelent, excvizit.
Xreiij^ebeet, bag—, eg, —e, pat cald,
n.	răsadniţă, /; — ei/ bag —, jeg, gheţan, m;' — en, bag—, s, minare; goană, crilă,/. exerciţiu.», practică; agitare ; plutire, încolţire ; —er, ber —, g, mînător, hâitaş, bătăiaş, picher, m ; espanioletă (la fereastră),/; —ejanb, j. Xrtef>= janb; —ţau=g, bag—, .jeg, — tjaujer) florărie, seră, f; — fjoij, bag—, eg, —ţbijer, lemn adus de apă, » ; jagb, bie — ,.vînătoare cu hăitaşi, /; -frajt, bie —, mobil, »; —rab,
treiben
579
îribut
bag —, es, —răber, roată motrice, /; — ftadjel, ber—, 2, bold, n. dreiben, (trieb, triebe, getrieben, treib(e), a mină, a goni, a alungă, a exercită (o meserie); a face, a practică ; roal treibft bti ba ? ce faci p’aici? — i. a pluti; a încolţi, a înmuguri ; ba§ @i§ treibt, gh’iaţa s’a pornit ; ju tocii —, a merge prea departe (cu gluma) ; aufS 'j’lufjerfţe —, a o duce la extremitate; Şanbel —, a face comerciu; ©pott —, a batjocori; £>d)[en —, a mîna boii; auf bie SBcibe —, a scoate la păşune ; in bie gludjt —, a fugări ; in Slngji —, a îngrozi; ©djttteiţj —, a cauză nădu-şeli; getrtcbene ©ilberarbeit, argintărie boselată, / ; bie S3ăume — fcijon, pomii încolţesc dejă; —b, a. imnător, impulsiv; motrice; vegetativ; plutitor.
treiDeln, a remorcă, a trage la iedec. U'rei&ebjteig, ber —, e§, —e, poteca de remorcaj,/; —er, ber —, 2,
remorcator, m; —ei, bie —,Remorcaj, n.
Stema, ba-s , 3, —ta, tremă, /. trenbelu, a tîndălî. îreitbler, ber —, 2, tîndală, /. .trenttdmr, a. separabil, despreuna-bil; —en, .a separă, a despărţi; a dezuni; a descoase (o cusătură); fid) —, a se separă, a se desface; —b, a. disiunctiv, separator. >2renn=barfeit, bie—, separabilitate,/;
—	punft, ber—, e§, — e, diereză,./';
—	ung, bie —, —en, separaţ ie, — iune, despărţire, despăr’ţanie ; desfacere; secesiune, /; —ung§= jeidjen, baâ —, 2, crasină, /.
£tenfc, bie —, —n, căpăstru, n. £«ţ>an,ber—,2, —e, trepan, sfredel, n. treţmnieren, a trepană, a deschide craniul.
î£teţ>ţ>e, bie—, —en, treaptă; scară, /; —nabfaţ, ber —, es, —]age, po-dest, podiş de scară, n; — ngelam ber, ba3 —, 2, balustradă, /. par-maclîc, n; —f)au=2, bas —, jeS, — ţctufer, compartimentul scărei, n; —nlăufer, ber—, S, covor de scară, «; — nţpinbel, bie —, —n, fusul scărei, »; — nftnfe, bie —, —n,
treaptă, /; — nnrijş, ber —, es, mintea Romînului cea de pe urmă, /.
îrcjor, ber—, S, tezaur, n; — itfjein, ber—, (e)S, —e, bilet de tezaur, n. Srefjţe, bie -, —en, obsigă ; neghină,
îveffe, bie —, —n, galon, pasmant, posomant, ciapraz, n; îrejtec, bie —, (pi.) tescovină, boş-tină, /; — wein, ber —, (e)s, —e, scroboteală, f.
treten, (tcittft, tritt, trnt, trate, getreten,
tritt), a bătători, a călca (in picioare); i. f. a calcă (d. e. mîn-dru), a păşi; inSŞauâ —-, a întră în casă; niifjer —, a veni mai a-proape, a se apropia; gitnabe—, a ofensă, a jigni; frijl —, a călca rău; anS genjier —, a trece la fereastră; aut bie Stângei —, a se sui pe amvon; îaft —, abate măsura cu piciorul; ins (ŞSeroeljr—, a se pune sub arme; aug bem îiienft —, a ieşi din serviciu; bie ©djulje fdjtef —,|,a scîlciă ghetele, îre/er, ber —, 2, calcant, m ; -miif)le, bie —, — n, moară cu iepe; —tniiijle ber ©efellfdjaft, oboselile vieţei sociale, f pl. tren, a. credincios, fidel, leat; constant; -britd)ig, a. sperjur, perfid; - ţergig, a. franc, sincer, cordial; —lid), adr. fidel; —log, a. necredincios, infidel; —Io3 merben, a-şi călcă cuvîntul.
$reu=bru<f), ber —, 2, — brudje, sperjur, n. perfidie, felonie./; —brii= d)tge, ber —, n, —n, sperjur, perfid, felon, m; —e, bie—, credinţă, crezare, fidelitate, lealitate. /; ntetner—, pe legea mea; — bergiip feit, bie —, cordialitate, sinceritate, francheţă, /; —lofigîeit, infidelitate, perfidie, /. îttan--gel, ber —, §, triunghiu, »; ţimbală, /; —gulation, bie—, tri-angulaţiune, /. trimigiiliercn, a triangulă. tribulieren, a zori; a sîcăî; a solicită; a oprimă.
Tribiut, ber —, 2, e, tribun, m. tribune, bie —, — n, tribună, /. -Tribut, ber—, (e)3, — e, tribut, bir, «.
37*
tri6iiti>ffidittg
580
îrorfenfjcit
iribntpfttdjtig, a. tributar, birelnic. îridiinc, bie —, —n, triliină, / îricfitcr, ber —, 8, pîlnic, leică, nume, /. infundibul, »; curcubetă, tigvă, tidvă, /; crătar; coşul (moarei), n.
trlrf>ter=fSrmig, a. infundibuliform, ţugniat; —it, a turnă cu pîlnia. îr’icf, ber —, 8, —e, trie (în jocul de vist), n; apucătură vicleană,/, îricycfc, bas , 8, n, tricicletă,/, tricb, j. treiben.
îrteb, ber —, e8, —e, mînătură. goană, /; impuls, îndemn, imbold, »; înclinare, înclinaţ-ie, —iune, /. instinct, n. pornire, /. gust, n. rîvnă; apetenţă;mlădiţă, /.vlăstar, n. germene, m; mugure, mugurel, m; aus eigenent — e, din propiul său îndemn ; —el, ber —, 8, mănigul butnarilor, n ; —feber, bie —. —rt, rezort; mobil, stimulant, n; — froft, bie —, frîifte, rezort, mobil, n; — rab, ba8 —, e8, -raber, roată motrice, /. motor, mobil, n\ —ţattb, ber —, (e)8, nisip volburos, m; —ffierf, ba§ —, (e)8, —e, motor, mobil,»; maşinărie, /.
îriefauge, bas —, 8, —n, ochiu ur-
duros, m.
trief=augig, a. urduros, puchios; — en, (troff, trdffe ober tritfte, getrieft, trief(e), a picură, a curge; — b, a. picurînd, plin de apă; —ncxftg, a. mucos.
Jrteur, ber —, 8, trior, n. vîntură-toare (de grîne), /. trie-ţen, a sîcăî, a turmenta, îrift, bie —, —en, păşune, /. islaz, »; tulirea ober trenajul lemnelor, n\ curent in mare, /; —gered)tig= îeit, bie —, dreptul de pasaj la păşune, ti.
triftig, a. important, solid, valabil, valid; —e ©riinbe, cauze binecu-vîntate.
îrifttgfeh, bie —, validitate, importanţă; forţă, /.
îrilier, ber —, 8, tril gorgon, n. ruladă, /.
trillern, a gorgoni, a fredona, îrilliott, bie —, —en, trilion, n. triminen, a triă, a aşeză la locul său.
trhibbar, a. potabil, de băut; —en, (tranf, triinfe, getrnnfen, trittf(e), a bea, a sorbi, a suge; Staffce —, a lua cafeaua; fid) oofl —, a se îmbăta.
£rinbbed)er, ber —, 8, pahar, pocal, n; —bube, bie —, —n, tavernă, /; —en, ba8 —, 8, băut, m; —er, ber —, 8, băutor; beţiv, beţivan, m; —erin, bie —, —nen, băutoare, beţivă, ./; — gnft, ber —, e8, muşteriu (băutor), m; —gefâţj, ba8—, e8, —e, vas pentru băut, »; — gelage, ba8—, 8, —n, zaifet, orgie, /; —gelb, ba8—, (e)8, —er, bacşiş, »; —gejdţirr, bas , (e)8, —e, căuş, n. năstrapă, /. vase pentru băut, f. pl; —gla=8, ba8 —, je§, —glâţer, pahar,	—îjaUe, bie—, —n,hală,
/; —lieb, ba8 —, e8, —er, cînt.ec de băutori, m; —Iuţi, bie —, chef de băut, n;	—fdjale, bie —, —n,
cupă, /; —faruri), ber —, (e)8, — fariifae, toast, n; — toaffer, ba8 —, 8, apă potabilă, apă de băut, /.
£ri)>el, ber —, 8, (min.) piatră tri-politană,
tripef, a. triplu.
triţfaetn, a tropoti, a umblă în vîr-ful degetelor.
îripper, ber —, 8, sculament, n. gonoree, /.
îrtfte, bie —, —n, gireadă, /.
tritt, f. treten.
Xvitt, ber —, (e)8, —e, pas, mers, umblet, n; urmă (de picior); lovitură (de picior); treaptă, scară (a trăsurei),/. pripiciu, n\ —brett, ba8—, 8, —er, iepe,/, pl-, — futbel, bie —, —n, pedal, n.
Jriunfaf, ber —, (e)8, —e, triumf, n; —bogen, ber —, 8, arc de triumf, n; —ator, ber —, 8, —en, triumfător, m.
triunfaljiereH, a triumfa.
trtwial, a. trivial, josnic.
Xrfatalfdjnle, bie —, —n, şcoală populară, /.
trocf=en, a. uscat, svîntat, sec, sfă-rogitjarid; —ne8 23rot, pîine goală; —nen, a usca, a svîntâ, a sfărogî, a sbicî.
Xroif*enţeit, bie —, uscăciune; ariditate; secetă, /; —enţurbe, bie
Srobbei
581
îrottoir
—; —n, lojniţă, /; —enfantmer, bie —, — n, uscătorie,/; —en= legung, bie—, drenăj, re; — enplaţ, bet —, es, —pldge, prund, re; — enfiange, bie—, —n, par (de întins), m\ —ne, baS —, uscat, m; im — nen figen, a fi ferit de lipsă; a fi adăpostit de ploae; jbm aufS —ne, jegen, a luă cuiva apa de la moară; fein @d)afd)en ins —ne bringer, a-şi legă calul de gard; —taS, bie —, uscăciune, secetă, ariditate, /.
Srobbei, bie- -, —n, moţ, re. ciucure, ţarţam, fionc, re.
ÎErob=eI, ber —, 8, telalîc, re. vechituri, f. pl. ciuruc, re; —elbube, bie —, —n, telalîc, re; —clei, bie —, —en, telalîc, re; trăgăneală, zăbovire, /; —îram, ber —, 8, vechituri, hudrubele, pl; — eu frântei', ber —, 8, telal, m; —Ier, ber —, 8, telal, perde vară, m. trobein, a vinde vechituri; a zăbovi, a umblă uimit, troff, triiffe, f. triefen. trog, trbgft, f. trugen.i ^rog, ber —, e§, SrSge, troacă, covată, albie, copae. /. jghiob, crep, re; —fdfererl, ba8 —, 8, (bot.) ru-suroiu, m.
îroifn, bie—, —fen, troică (trăsură rusească cu trei cai).
Srpfar, bas —, 8, —e, lancetă (în trei muchi), /.
trofieren, a trocă, a face trampă. truUeit, fic£) —, a se căra, a se că-răbăni.
îrprabe, bie —, —n, trombă, f. $romm»el, bie —, —n, tobă, darabană, /; —elei, bie—, ropot de tobă, re; —elfeCt, bas —, (e)8, —e, pielea de pe tobă, /. timpanul urechii, re; —elflBppel, ber —, 8, bătăuş, beţişor de tobă, re; —el-faften, ber —, 8, —fâften, veşca tobei, /; — elfdjtag, ber —, es, — jdjldge, sunet de tobă, re; — elfcfjKb gel, ber —, 8, f. —etffbppel ; —el= rairbel, ber —, 8, ropot de tobă, re; ramtata, /. rataplan, re; —Ier, ber —, 8, toboşar, ret. trommeln, a bate toba.
Srpmpete, bie—, —n, trîmbiţă, trom-
petă, gornă,/. clarin, cleron, re; —nbiâîer, ber —, 8, hornist, gornist, m; —nauajte, bie —, —n, banderolă. /; —njdjaU, ber —, 8, fanfară, /; — nfto{$, f. — nfd»aH, — nftftcf, ba8 —, (e)8, —e, fanfară, /; —r, ber—, 8, hornist, gornist, m. trpmpetcn, a trîmbiţă, a suflă în corn.
îropen, bie —, (pl.) tropic, re, îrppf, ber —, es, îirppfe, gogoman, nătăflete, m ; ein arnter —, un biet om, m; —bab ba§ —, e8, — bdber, duşă, /; —en, ber—, 8, picătură, picură, f. strop, pic, m; —ftein, ber—, (ej8, —e, stalactită, /; —fteinfegel, ber -,8,stalagmit, m. trppf=bar, a. picurător; — enweife, adr. picătură de picătură; —en, picătură; —bar=f(iifftg, licvid; — nap, a. udat de tot.
$ropfd)en,baS—, 8, piculeţ, picuşor.re. trop [cin, a picură, a şiroi, tropifd), a. tropical, îroft, ber —, es, mîngăere, pari-gorie, consolaţ-ie. —iune, /; nidjt bei — [ein, a nu fi cu mintea întreagă; —geber, ber —, 8, mîn-găetor, m; — grunb, ber —, (e)8,
—	griinbe, parigorie, /; —lofigfeit, bie —, dezolaţ-ie, —iune, f.
troft=6ar, a. consolabil; —en, a mîn-găiâ, a consolă, a parigorisi; fief) —, a se mîngăiă, a se consolă;
—	lief), a. mîngăios, consolator, consolant.
îrpfPer, ber —, 8, mîngăitor, consolator; —ung, bie —, —en, mîn-găiere, consolaţiune, f. troft4o8, a. dezolat; neconsolabil; —reidE), a\ —BoU, a. consolator, consolant.
îrp=fi, ber—,ffe8, —ffe, droae, gloată, ceată; bandă, f. bagaj, tren (militar), re; —bube, ber —, n, —n; —fnedjt, ber —, eS, — e, soldat de tren, m.
îrott, ber —, e8, — e, tropot, bu-estru, m.
îrottel, ber —, 8, imbecil, hăbăuc, agiamin, m ; — gaftigfeit, bie —, imbecilitate, /. trotten, a merge în tropot, îrpttoir, ba8—, (e)8, —e, trotuar,re.
582
Iroiş
îudf
îrotj, ber—, eS, cerbicie; îndârjire, îndărătnicie, încăpăţinare, dîcă, obstinaţuine, ciudă, /. but, m; jbm jum —, în ciuda cuiva; — —bteten, a bravă; —fopf, bet —, (e)S, —îBpfe, neacşă, /. tron, conj. cu toate că; —bem, conj. cu toate astea; er janft — einem nlten SBeibe, se ceartă mai amar de cit o babă; —en, a înfruntă, a desfide, a bravă; a sta îmbufnat; auf feine ®eţunbf)eit —, a se încrede în sănătatea sa ; —ig, a. obstinat, îmbufnat, triibe, a. turbure, tulbure, bălăcit: posomorit; —en, a turbură, a tulbură; fief) —, a se tulbură; a se închide (timpul); —felia, “■ trist, de plîns; — finitig, a. trist, melancolic.
£rubel, ber —, S, rumoare, f. val-vîrtej, n.
îriib=fal, baS —, ?, mizerie, adversitate, ticăloşie, /; —fol blafen, a sta trist; — feligfeit, bie—, ticăloşie; tristeţă, / ; — finit, ber —, (e)§, tristeţă, melancolie, /; finnig= feit, f. —fittn.
i£nid)fe=f;, ber—, ffen, —ffe, seneşal. mare stolnic, m.
Srudfpftem, bas —, e, — e, sistemul jetoanelor (care se dau lucrătorilor în loc de bani), n.
2rube, bie —, — tt, vrăjitoare, f. Xriiffel, bie —, —it, (bot.) trufe, /.
pl. burete negru, m. trag, trăgea, f. tragcit. îrug, ber—, S, înşelăciune, fraudă; amăgire, iluz-ie, —iune, /; — bilb, ba? —, (e)S, —er, fantomă, fantasmă, /. simulacru, n; — loftip feit, bie —, infalibilitate, /'; — idjlmjf, ber —, ffeS, —fdiliiffe, pa-ralogism; — ff>iel, baS —, §. —e, fantasmagorie; amăgire,/; — inert, ba? -, §, înşelătorie, f. ilu-ziuni, pl.
triig=en, (trog, triige, getrogen, triig(e), a înşelă, a amăgi; —erifd), a. înşelător, celău, amăgitor, seducător, fals; —lid), «. iluzorie. £rugtidjfeit, bie—, - en, iluziune, /. trugtos, a. negreşelnic, infatibil. îniţe, bie —, —tt, ladă,/, şipet, «.
îrulle, bie —, —n, dolofană, /. i'rumm, ber—, S, îriimmer, stolohan, crimpeiu. n.
îriimmer, bie —, pl. dărimături, ruine, /. pl; in —fdjfagen, a face praf; — gefiein, baS —, (e)S, pietre elastice, f. pl.
îrnmpf, ber —, e?, îriintpfe, coz, atut, n.
trumpfeu, a bate cu atut ; a da peste nas.
îrunf, ber —, eS, libaţiune, duşcă; poţiune; beţie; cinen — tuen, a trage o duşcă ; bem — e fid) er=-geben, a se apucă de beţie; —en= bolb, ber—, e§, —e, beţiv, beţivan, m; —enfţeit, bie —, beţie, /; — fud)t, bie —, darul beţiei, n. trunfcn, a. beat, ameţit; — ntad)en, a îmbată.
îrnpp, ber —, s, —e, ceată, bandă, /. pîlc, n; —e, bie—, —n, trupă, f; -en, bie —, (pl.) ostăşime, /; —enausbebung,' bie—, —en, înrolare, /; — ennad)fd)u6, ber —, (e)s, — —fd)iibe, contingent, n. truppnieife, adv. cete-cete, pîlcuri-pîlcuri.
Xrut=f)af)n, ber—, (e)§,.fiafjne, (zool.y
curcan, m; — Ifemte, bie —, —it,
(zool.) curcă, /.
£ru«, f. 3irop ; -bunben=S, bas —, ffeS, - ffe, alianţă ofensivă, f. Sftftafo, ber —, §, —S, chivără, f. £ube, bie —, —n, tub, n.
£nberf=e(, bie —, --n, tuberculă, /;
—ulofe, bie —, oftică, /’.
Juberofe, bie—, (bot) cliiparoasă,/. $ubu=s, ber—, ffeS, —ffe, tub,ochian,». £urfj, baS —, eS, Xiidjer, pănură, f. postav, n; pînză; boccea,/', şal, n; cîrpă, năframă, /; 3'fcierlei—, militar, m; —bereiter, ber —, S, decatir, m ; —bleidje, bie —, — n, albitoare, /; —e, bie —, (pl) pos-tăvărie, /. postavuri, f.pl; —ede, bie —, —n, betelia postavului,/; —ţdnbler, ber —, s, comerciant de postavuri, m; — Ijanblung, bie —, —en, magazin cu postavuri, n; —laben, ber—, S, f. — fjanblung; —ntad)er, bet —, S, pastovar, m ; • —nabel, bie —, — n, broşa, /; — raţnten, ber—, S, corlată, postavă;
$ud)cltf)cn
583
Siiyfet
—raitf)er, ber —, §, decatir, m,; — reft, bec—, e8, —e, gig, n; — fdferer, ber —, 8, decatir, in. îud)e(rf)cn, ba§ —, bocceluţă, /. tudjen, a. de postav, tiiriltiţi, a sdravăn, vrednic, capabil, destoinic; —effen, a mînca gros; —e Strâmt ©d)lăge, o bătaie bună,/'. 2riid)tigicitf bie —, capacitate, destoinicie, vrednicie; aptitudine, fTiiife, bie—, —n, maliţie, cinic, ză-căşie, /; nărav (la cai), n. futfifcf), a. maliţios, încăintt, zăcaş; nărăvit (cal).
£iiber, ber —, §, pripon, n. tiibertt, a priponi.
. f?uffteitt, ber—, (e)§, —e, (min.) tuf, m. îugenb, bie —, —cit, virtute, /; — ţelb, ber —, ett, — en, model de virtute (om), n ; — leţre, bie —, n, morală, / ; -leţrer, ber —, 8, moralist, m; fţitegel, f. —ţeib. tugenbdjaft, a. cuvios, virtuos ; — fam, f. —ţaft.
ftufait, ber —, s, e, (zool.) tucan, toco, m.
Jiitt, ber—, S, - e, ţiţlpan,». fludă,/. înfiie, bie —, —n, {bot) talea, /. tulipan, m.
tummcht, a învîrti (un cal); fid) —, a sări de colo pînă colo ; a se .juca; a se grăbi.
Suntmefylab, ber —, e3, —plage, a-
renă, /.
îummler, ber —, $, pahar care se ridică de sine, n.
£iiminler, ber —, §, (200Z.) delfin ;
porumbel culbutant, m. itiintpel, ber —, 8, băltoc, ». îitmult, ber -, (e)§, tumult, n; —uant, ber —, en, — en, răsvrătitor, m. tiimuftiiarifd), a. tumultuoz.
■tun, (tue, tuft, tut, mir tun, tat, tâte, getitn, tu(e), a face ; a pune ; tu ttteber, pune jos; es tut ttid)t8 jur ©adie, n’are a face; bas tut§ aud), ajunge şi asta ; e» ift mir bantm ju —, ţin a face ober a se face cutare lucru ; fo — alb ob, a te preface, ca şi cînd; 311 — baben, a aveă d’a face ; ju — geben, a da de lucru; baju —, a adăugă; a participa cu ceva la ceva; bliibe —, a se purtă prosteşte; a
se purtă cu sfială; bbfe —, a face rele; a se preface supărat; biet—, a se lăudă ; grofi —, a face pe grozav; gttt —, a se purtă bine; a prii; fttnb —, a publică, a da de ştire; cinett ©djret —, a scoate un strigăt ; leib —, a regretă ; fd)bit —, a fiotâ, a curteni, a spune vorbe dulci ; moţi —, a miluî; a veni cuiva bine; 3U mif= fen —, a publică, a da de ştire ; S3nfţe —, a se pocăi; Scot —, a fi de lipsă ; cinett Xruttf —, a trage o duşcă; eă — îimnen, a-ţi da mina: nou fid) —, a lăpădă ; in bie Seţre —, a da la învăţătură ; ber Mopf tut mir meţ, mă doare capul; b«8 ©etnige —, a-şi împlini datoriă; S3efd)eib —, a replică ; einnt ©pnmg —, a se repezi (pînă undeva); nid)t§ mit fbm şu — fjnbert motlen, a nu aveă cu cineva nici în clin, nici in mînecă; es ift mir unt iţit 311 —, mă doare de el ; eŞ ift mir md)t ttm iţn 3U —, nu-mi pasă de el; toenn e§ nur bantm 311 — ift, dacă nu e vorba de cît de asta; ee tut Web, doare; eb tut mir leib, regret, îmi pare rău; gefagt, getan, cum s’a zis, s’a şi făcut.
©u=n, bag —, g, făcut, m\ acţiune, purtare, conduită, /: nidjt gut ber —, latră în lună, m; — unb Saffen, purcedere, purtare,/ faptele, /. pl ; —licţfeit, bie —, putinţă, posibilitate, ./.
tuntidj, a. posibil, operabil, efec-tuibil.
2iimt)=e, bie—, rasol, scrob, m. ten-cueală; spoealâ, /; —ung, bie —, spoitură, f.
tiincten, a drişcuî, a bruftuî; a în-văruî, a spoî.
©uitfe, bie —, —n, sos, n ; salse, muetură, / ; —napf, ber —, (e)s, -naţfe, sosieră, /.
tuitfeit, a muia; a întinge.
îunnet, ber —, 8, —e, tunel, n.
Sitbf, f. jEupfel.
Siiţifet, ber —, 8, pic, n. aluniţă,./', punctuleţ, n: —eien, bie —, ( pl.) pontaje, f. pl.
tiiţjfcltft
584
tqrannifd)
iityfebig, a. cu picuri ; —n, a îm-brebeni, a picături; a poantă.
tnţjfett, a atinge cu degetul.
îEitr, bie —, —ert, uşe, f; {prov.) mit ber — iitS §au8 fatten, a spune din topor; bie — aufreifjen, a împinge uşa; jtoifdjen — unb Stnţţel, între ciocan şi năcovală; jbm bie — toetfen, a alunga pe cineva din casă; —angel, bie —, —n, ţîţînă, balamâ, /; — baitb, ba§ —, ’eg, — bănber, pantă, /; —befdflag, ber —, (e)8, —fd)Iage, ferecătura uşei, /; —bxucîer, ber —, g, clampă, cleanţă, /; —eirtffafjung, bie —, —en, provazul uşei, n; —felb, bag —, eg, —er, tabla uşei, /; —flftgel, ber —, 8, canat, n ; -futter, bag—, 8, spalet, n; — gitter, baă —, », cancele, /. pl; —pter, ber —, 8, uşier, m; —flinte, bie—, —n, cleanţă, /; ivăr, n; — ftopfer, ber —, §, ciocanul uşei, n; — pfoften, ber—, 8, uscior, n\ fd)lo=fj, bag —, ffe§, —fctjlbffer, broasca uşei, /; —îdjmeUe, bie —, —n, prag, m; —ftoct, ber —, (e)8, — fibcfe, tocul uşei, m; -terfleibung, bie —, —en, căptuşala uşei, /; —uorfjang, ber —, (e)§, — ţange, portieră, /.
îurbait, ber —, 8, — e, turban, n cialmă, /.
turbine, bie —, —n, turbină, roată idraulică, /.
Silrfenbnnb, ber —, eg, {bot.) crin sălbatic, m.
Siirfbg, ber —, feS, —fe, (min.) peruzea, /.
£urm, ber -, (e)s, £itrme, turn, n. turlă, /. foişor, n; —eule, bie —, —n, (zool.) buhă, /; — faljne, bie —, —n, giruetă, /; —foite, ber—, —n, {bot.) vindereu, coroiu. bă-lăban, m; —glocfe, bie —, —n, clopot, n; —fnopf, ber —, (e)§, — fnbpfe, globul turnului, m; —traut,
bag -, g, {bot.) turicel, m; —rabe, ber —, —tt, (zool.) ciocă, /; — fd)tt)atbe, bie —,	—n, {zool.) lăs-
tun, m; —itfyr, bie —, —en, orologiu, n; — n>iict)ter, ber—, g, gardian, m.
tiirmen, a grămădi.
$iirnter, ber —, torier, clopotar, m. Jurn=anftalt, bie —,	-en, institut
de gimnastică, n; -er, ber —8, gimnast, m; — tunft, bie —, — fiinfte, gimnastică; tură de gimnastică, /; —Iel)rer, ber —, 8. maestru de gimnastică, m; —pla^, ber —, eg, —plaţe, arenă de gimnastică, /; —roefeit, bag —, g, ale gimnasticei, f. pl. turneu, a face gimnastică.
Jurnicr, bag —, (e)8, —e, tornel, »; —plaŞ, ber —, eg, —blaŞe, terenul tornelului, n; — fţriel, bag —, (e)8, —e, carusel, n.
turnieren, a tornelă, a ieşi cu suliţe pe teren.
îurttu=g, ber—, ffeS, —ffe, rotaţiune,/. iturtettaube, bie —, —n, {zool.) turturică. /.
$uf(t), ber —, e§, —e, fanfară, /; insultă (între studenţi), /; —e, bie —, —n, tuş, n. tufdjetn, a şopti la ureche, tufdjen, a umbri cu tuş.
$ute, bie —, —, tulnic, n.
£iite, bie —, —en, toc, n. pungă, /.
săculeţ (de hîrtie), f. cornet, n. tuten, a tulnică, a suflă din tulnic. tutfrf)cn, a întinge, a muia.
£uttel, bag —, g, iotă, /. typifcf), a. tipic.
£ypf)u8, ber —, fes, lungoare, /. tifus, n.
Zypuâ, ber —, £t)pen, tip, n. Stjrann, ber —, eu, —en, tiran, m;
—ei, bie —, —en, tirănie, /. ttjirtitit ifrfl, a. tiranic ; —ifieren, a tiraniza.
u.
tibet, bag —, §, rău, n; —befinben, bag —, g, indispoziţ-ie, —iune, /; — teit, bie —, —ert, greaţă, /.
u.
sfîrşeli de la inimă, f.pl; —bang, ber —, e«, — ftânge, cacofonie, /; —ftanb, ber -, (e)8, -ftânbe, în-
585
CSctMeibfel
ubel
convenient, »; —tat, bie—, —en, crimă, fără de lege, /; —tăter, ber —, g, maleficant, criminal, delincvent, făcător de rele; —roofc len, bag —, §, malvolenţă, /. iibel, a. rău, neplăcut; eg wirb mir —, îmi vine greaţă; moţi ober —, vrînd-nevrînd; bine-rău ; —nct)= nten, a luă în nume de rău; er ift — baron, se află în o stare proastă; — ongejeţeit fetit, a avea o reputaţiune rea; — nnfomnteit, a păţi alageaua; — augfeljen, asta rău (o afacere); a arăta rău la faţă; —befotntnen, a cădea greu (la stern ah); a cauză neajunsuri; bag mirb bir —befontmen, asta o voi plăti tu scump; —befcţaffen, rău condiţionat; —gelauttt, a, mah-mut; gefiitnt, a. malinteţionat; —-neţtnerijd), — neţmifd), a. susceptibil ; — ridjenb, a. puturos, fetid, infect; — Wotten, (itbelgerootlt, mode itbel), a voi (cuiva) de rău; —rootlenb, a. malvolent. ttbctt, a exersa, a deprinde; —fief), "■a. uzual.
flb»en, bag —, g, deprindere, exersare, /; — ung, bie —, — en, deprindere, /; exerciţiu, studiu, n. temă; —itnggţtfjule, bie —, — n, şcoala de aplicaţiune, /. liber, prp. peste, dasupra; pe; despre, dincolo, de cea parte, mai presus de, în timpul; adu. dasupra; — nnb —, pînă dincolo, de sus pînă jos, peste tot; ein= mal — bag anbere mal, desrepeţit;
—	ad)t 3)age, de azi într’una; — 2anbreijen, a merge la ţară; — g Sîreuj, cruciş; — ba§ 3aţr, înde-cursul anului; -—§ Jţaţr, la anul;
—	furj ober lang, peste mult puţin; — bie OTofien, peste cap, prea
mult; -...9îad)t, în decursul nopţii;
—tref, ad-, de-, per-, pre-, răs-, supra-, sur-, trans-,
iibermefent, (iibergeatfert, aefre liber), a ară peste (hotarul său); — atfre (itberacfert, itberacfre), a ară a „ doua oară.
flberarfcriiitg, bie —, — en, a doua arătură, /.
liberali, adr. pretutindeni.
uberaitftreitgen, (iiberangeftrengt, fireft= .. g(e), liber an, a surmena. Uberanftrengung, bie —, —en, surmenaj, n.
iiberantroorten, (uberantmortet, iiberont= mort(e), a predă, a consemnă, a da în seamă.
Ubcrantmortnng, bie—, predare, consemnare, dare în seamă. nbcrarbettett,(uberarbeitet, itberorbeit(e), a prelucră, a remania; fief) —, a se surmenă,
iiber nrbeitung, bie —, —en, prelucrare, remaniare; surmenaj, »; armei, ber —, g, mînecar, n. iiberaug, adv. foarte, afară din cale. Uberbou, ber —, eg, —ten, supra-ştructură, /.
iiber bauen, (iibergebant, bau(e) iiber), a clădi peste ober dasupra unei alte clădiri ; —bouen, ' (iiberbout, itberbou(e), a supraedifică. iibcrbeljatten, (iiberbeţjalter, bel)nlt(e) .. iiber) a păstră (pe sine). îîbcr=bein, bag —, (e)g, —e, ghia-dură, exostoză, /; —bett, bag —, (e)s, —en, plapomă, pilotă, /. plimon, n.
uberbieten, (itberbot, iiberbihe, iiber= boteit, iiberbiet(e), a artorisi ; ftd) —, a se întrece.
U6er=bietung, bie —, artorisire; întrecere, /; —biibung, bie —, su-prarafinement. n.
iiberbiiben, (itberbilbef, iiberbilb(e), a supracultivă.
iiber=binben, (banb, bânbe iiber, iiber= 6unben, binb(e) iiber), a legă ceva peste ceva; —binbeit, (itberbanb, itberbanbe, itberbunben, iiberbinb(e), a legă (cu sfoară). iibcr=blattent, (uberblSttert, bliittre iiber), a trece (peste o foae sau mai multe foi); —blattern, (iiberbliit= tert, iiberblnttre), a răsfoi, a frunzări (o carte).
iibcr=bleibett, i. f. (blieb, bliebe iiber, iibergeblieben, bleib(e) iiber), a prisosi'; bleiben, (ilberblieben; itber= „ blcib(e), a se transmite. Ubcr=blcibfel, bag —, g, rămăşiţă, re-manenţă, /. rest, »; — biitî, ber —, (e)g, —e, orientare, ochiadă, rezumat, n.
itbcrblirfcit
586
iiberfeilctt
iibcrblitfeit, (iiberblicft, itberblid(e), a cuprinde cu o singură privire; a rezumă.
Ubcrbot, ber—,(e)8, —e. plusofertă,/. ÎJberbrettl, bab —, 8, şantan, n. iibcrbrittgcn, (iiberbracţte, uberbriicţte, itberbracţt, iiberbring(e), a aduce, a aportă.
Ubcrbrittger, ber—, 8, aducător, purtător, portor, m.
Mbcrbriirfen, nberbriicft, iiberbritd(e), a aruncă un pod peste, a podi. Uberbriicfitltg, bte —, —it, pod, n ; podeală, /.
iiberbriiHen, (xiberbriittf, uberbrM(e), a răcni mai tare decît. altul, itberbiirben, (iiberbiirbet, itberbiirbe), a
copleşi.
Iţbcrburbuitg, bie—, - eit, copleşire,/, îîbcrborf), bas - , (e)8, —bâd)er, marchiză, /'.
iibcrb:uf)=ni, (itbcrbacţt, iiberbacţe), a coperi, a pune sub coperiş; —t, a. acoperit (cu coperiş); precu-getat.
itberbauertt, (iiberbauert, tiberbaure), a .. dăinui.
ÎJberbcrfe, ). Uberbett, n. uber=berfett, (ttberbedt, bcd(e) liber), a pune ceva ca acoperemînt ; — berfcn, (ttberbedt,fiberbect(e),a coperi. iibcrbent, f. i'tberbieS. itberbettfen, (itberbadjte, itberbiicţte, ilber= bacţt, uberbcncf(e), a precugetă, a reflectă
Uberbentuitg, bie —, precugetare, re-flexiune, /'.
iiberbies, adv. afară de asta, pe lingă asta, peste asta.
lTbcr=bntcf, ber —, (e)S, — e, supra-presiune, f. transferi. (litografic).
. a ; — brinf), ber —, ffeS, saţ, n.
saţietate, /'. disgust, n. uberbriiffig, a. desgustat, sătul scîr-bit. lehamete.
ubctert, adv. curmeziş, diagonal. rber=eifcr, ber —, 8, iperzel ; —eite, bie —, pripă, grabă, /; etluitg, bie —, —en, pas pripit, pricipi-taţ-ie, —iune. /.
iibereihert, (ubereilt, iiberetl(e), a pripi, a grăbi, a precipită, a întrece ; fidj , a se pripi; bie ®efaţr liber»
cilte iţit, pericolul l’a cuprins ; —t, a. pripit, grăbit, precipitat, ubereilt, adv. conform, de acord, concertat; —anber,adv. unul peste altul; — oitberlegeit, (iibereinanber» gelegt, leg(e) itbereinanber), a pune una peste alta; —nnberjeţen, (uber= etnanberge|eţ}t, fe|(e) iibereinanber), a aşeză una peste alta. itbereinfommctt, i. f. (fam, fante iiber= ein, ubemngefommen, fomm(e) iiber» ein), a conveni, a se învoi, a se ajunge cu...;	— b, a. conform,
concordant.
Uber=einfoinmeu, baS —, S; —eir.fom* meu treffen, a luă înţelegere ; — einfuitft, bie —, — fitnfte, înţelegere, /'. convenţiune, învoeală, alcătuire, /; —eiitftimminig, bie —, acord, n. concordanţă; conglă-suire, /'.
itbereinffimmen, (iibereiitgefttmmt, Ştim» m(e) ubereilt), a consună, a cadra, a concordă; — b, a. concordant, de acord.
itbereinfreffett, i. f. (triffft, trifft, traf, trâfe ftberein, ubereingetroffeit, triff iiberein), a conveni, a se ajunge, a se potrivi.
Ubcreiittreţfett, bas—, §, concordanţă;
învoeală, alcătuire, f. ubereffett, fidj —, (uberij)(ej)t, iiberijjt, iiberafj, ubetaţe, ubereffett, tiberife bid>), a mînca peste măsură. il6er=faţren, i. f. (faţrft, faţrt, fuţr, fiiţre iiber, iibergefaţren, faţr(e) liber), a trece dincolo ; — faţren, (itber» ffifjrft, itberfâţrf, itberfttţr, uberfiiţre, iiberfiiţren, uberfuţrfe), a călca (ca-.. rul), a petrece (cu naie). U6er=faţrt, bie—,trajet, trajetorie-,/; —fafjrtftetfe, bte —, —rt, vad, n ; —fafjrttnţe, bie—, —tt, podărit,»; — foii, ber —, 8, —fade, năvală,/ (atac), surpriză, /. uber=fallen, i. f. (fief, ftele uber, tibet» gefatlen, falie uber), a cădea peste; —failett, (iiberfaOft, uberfatlt, iiber» fief, fiberficle, iiberfaflen, uberfatt(e)r a năpădi, a copleşi, itberfailig, a trecut de termin ; în-tîrziat.
iiberfeilett, (iiberfeilt, nberfeil(e), a trece cu pila peste.
iiberfein
587
ubergotben
ubcrfeiu, a. supratîn. ubctfinxiffcit, (uberfirnifjt, uberftrntg ober ilberftrniffe), a lustrui iiberflerfjten, (uberţltcfyft, iiberflid)t, uber= flotat, «berfîodjte, itberflodjtcn, liber» flidjt), a înveli cu împletitură (de paie etc.).
iibcv*fliegen, i. (flog, fliige i'tbcr, iiber» iţeflogert, flteg(e) iiber), a petrece sburînd; —ţtiegcn, (iiberflog, uber» ftbge, ftberftogen, iiberflieg(e), a trece repede cu ochii peste ceva. uber=flieţ5en, ». f (floft, fliiffe iiber, liber» geftoffert, fîteg(e) iiber), a deborda, a se răvărsâ, a curge peste un hotar, a redundâ (stilul). —flie^en, (itbcrflofi, itberfliiffe, iiberfloflen, iiber» pefjţe), a acoperi, cu apă debordată.
iiberflugelu, (iiberfliigelt, iiberfliigle), a întrece, a surpasă. iiber=fliigeluitg, bie—, întrecere, sur-pasare, /; — fKitfj, ber —, e§, prisos, n. prisosinşă. abundenţă, /. belşug, berechet, n. profuziune, /; —ţunt —flufj, după toate..; nu destul cu atîta iiberfliiififl, a. de prisos, superfluu. ftber=fluten, i. j. (ubergeflutet, fiule uber), a transborda; —flntett, (iibeiflittet, „ ubeiflnte), a inundă, a cutropi. i'berfmdjt, bie —, —eit, povară ex-cedentă, surşarjă, /. ubcrfradjten, (iiberfracfjtet, itberfra<f)t(e), a prea încărca, a surşarjă iibnfreffcit, fidţ) —, (iibfrjrifj(r))t, iiber» frifjt fid), fief) iiberfreffcn, iiberfrig .. btd}), a mînca peste măsură. Ubct'duljr, bie —-, —cn, trajet, n; — fiiljntng, bie —, dovedire; transportare; tra n sb ord are, /. uber=fit()ren, (iibergefăţrt, fiif)r(e) iiber), a transportă, a transborda : a trece dincolo; —fiifjren, (iiberfiif)rt, .. fiberţiii)r(e), a dovedi.
Uberfiltbe, bie —, prisosinţă, abun-danţă, superfetaţie, pletoră, /; —ung, bie —, umplutură prea mare; înghesueală,/; ancombre-ment, n; transvazare, /. iiber=fuHen, (ubergefiiflt, fiill(e) iiber), a pritoci; a transvază; —fiiUeit, (fiberfitllt, iiberfuil(c), a ancomliră, a umpleă prea tare, a copleşi; a
înghesui ; fid) — fitflen, a se îmbuibă, a se ghiftui. iiberfttttent, (uberfiittert, nberfiiltre), a „ îndopă, a îmbuibă, a ghiftui. Uber=fiUterung, bie—, —en, îndopare, îmbuibare, ghiftuire,/; — jjnbc, bie —, predare, transmisiune, /; —giiijrung, bie—, străfermentaţie, /; —floufl, ber —, (e)s, —gange, pasaj, n. trecătoare, /. conversiune, /; transiţ-ie, —iune,/; de-zerţiune, /; —gangperiobe, bie — —n, epocă de transiţiune, /. iibergar, a. prea copt. ubergebeti, (libergibjî, ubergibt, iibergob, itbergiibe, itbergebeu, iibergtb), a predă, a da în seamă, a transmite; etneîţefiung—, a închină o cetate; a se închină, — fi ă) —, a so predă; a vărsă, a vonri.
ilber=gebcit, ba§ —, s, predare, consemnare; vomire, —geber, ber —, s, transmit,ent, m ; — gebot, ba§—, §, —e, supraofertă, supra-atîrdisire,/; —gebutig, bie predare, transmitere,/; —gebiiljr, bie —, — en, suprataxă, /. iiber=ge£)en, i. f. (gtng, ginge iiber, iibergegangert, geb(e) iiber), a dezerta ; bie atugen gebert iîint uber, îl podidesc lacrimile; in giiulnis —, a da în putrejune; —get)en, (iiber--t ging, ftberginge, itbergangen, itber= gef)(e), a trece peste; a preteră ; fid) - , a sc obosi mergînd prea mult.
itbergebnnfl, bie —, omisimt, prete-ritare; reviz-ie, —iune, ./'. iiber=gclcl|rt, a, supradoct; —geuitg, ade. prea destul, peste cap, de .. ajuns şi de rămas Ubcrgeroidjt, baâ —, (e)§, reşarjă; preponderanţă; superioritate; ba§ —befommen, a-şi pierde balansa ; a şovăi (într’o parte); a prepon-derâ; ba/ — fjnben, a preponderă. uber=giefteu, (gofe, goffe liber, iiberge» goffen, giefeţe) iiber), a pritoci; a transvază; — pepit, (iibergojj, ribergijffe, itbergoffen, iibergtefjţe), a turnă peste, a udă, a inundă, iibergliicffitf), a. preafericit, ubergolbcn, (iibergolbet, ubergolb(e), a dauri, a suflă cu aur.
iibergrafcn
588
Uberfabuttg
iibergrafett, (itbergraft, ubergrafe), a acoperi cu iarbă.
iibergreifeu, (grtff, gripe liber, «berge= grtffen, greif(e) iiber), a trece peste limite, a încălca.
iîber=grtff, ber—, S, —e, încălcare,/, abuz, n; —gurt, ber—, taftur (de şea); — gu=6, ber fîeS, — gftffe, crustă, glazură, /.
ubergrojj, a. enorm, colosal.
Sberljnbcn, (fjaft, bat, ţiattc, bafte uber, iibergebabt, ţab(e) ilber), a fi îmbrăcat (cu o haină oare-c.are).
Mer=f)aUen, (ţielt, fjielte uber, iiberge= fjalten, f)nlt(e) iiber), a ţînea ceva dasupra; —Ijaftcit, (itber’bfiUft, itber= f)iift, uberf)ielt, iiberfiielte, uberljalten, iiberţnlt(e), a luă un preţ necuvi-incios.
U6er4)iiitbnoţme, bte —, intenţire, f; —ţaitg, ber—, §, — bchtge, copertă, atîrnătură; poloneză, /.
ibcrf)aiibucl)mcit, (mntntji,nimtnt, napi, no^me uberfjonb, uber^anbgeuomnteit, ntntm iiberpnb), a se întinde, a se lăţi, a se înteţi, a predomină.
Uberbattbtteljmen, f. Uberbanbnnpte.
ttber=f)angen, i. f. (f)tng, ţtuge iiber, iibergebangen, png(e) uber), a atîr-nă peste ;	— ţoiigen, (uberţiug,
itber^inge, uberfjîugt, itberliong(e), a acoperi cu ceva, a îmbrăcă ober a pune o îmbrăcăminte.
ubcrpften, (uberl)affet, fiberţafte), a pripi; fid) —, a se pripi, a-şi ieşi din fire.
iiberf)iiufen, (iiberpuft, fiberţttufe), a grămădi, a încărcă; a acumula; a aglomera.
Uberpttfuttg, bte—, încărcare, împovărare, acumulare, aglomerare,/. . uberpttpf, adv. peste tot.
tiber=f)tbeit, (bob ober f)ub, f)bbe ober bube uber, iibergef)obeu, f)ob(e) uber), a ridică peste ceva;	—fjeben,
(itberljob ober itberţub, tiberpbe ober itberpbe, itberţobett, uberf)eb(e), a dispensă ; ftcf) —, a se prea întrece; a se vătăma (ridieînd); a se dispensă.
Uberptiuug, bte—, trufie, îngîmfare,
sufizansă, /.
iiber=ber, adv. pe dasupra, peste; — fjitt, adr. peste asta.
uberţobeln, (uberţobelt, uberţoble), a da cu rindeaua peste, tiberfyoflid), a. prea politicos; silnic. uber=f)olen, (iibergebolt, f>oI(e) liber), a aduce dincoace; plen, (iiberplt, liberljoI(e), a întrece, a distanţă, a devansă.
i'tberf)dren, (uberfiort, uberţore), a trece cu auzul; a ascultă (lecţia unui elev)
iiberdjiipfen, i. f. (itbergef)itpft, ţiipfţe) uber), a sări peste; fjiiţjfcit, (iiber= ţjipft, uberţtlpfe), a omite, iiber/rbiftf), a. supraterestrial, supranatural; —jopig, a. trecut de un an.
iiberfalfett, (itberfolft, ttberfolle), a spoî cu var.
iiberfippen, i. ). (iibergefippt, fipp(e) uber), a se răsturnă, iiberffebett, (itberflebt, uberflcb(e), a „ lipi (pe dasupra). itberffebung, bte —, ett, lipire peste lipitură, /; - fleib, bas —, e§, —er, mantilă, / ; —f'leibung, bie iv-ţ jtr-en, îmbrăcate. /. iiberffeibett, (iiberffeibet, ilberMetb(e), a îmbrăcă.
iiberfleiftern, (uberffeiftert, uberfleiftre), a lipi cu cocă.
iîberffeftertt, (fiberffettert, iiberflettre),
„ a escaladă.
Îîberffeffentttg, bie —, escaladare,/, iiberflug, «. sfătos, uberdocpen, i. f. (ubergcfoc£)t, focţ(e) iiber), a da în foc (din oală; — focpeit, (itberfodjf, iiberfocb(e), a mai fierbe o dată.
itberfomtneit, (fiberfatn, iiberfiitnc, iiber» fommett, ttberfomnt(e), a primi, a apucă (de la părinţi); a fi apucat (de spaimă etc).
itberlruften, fid) —, (itberfrttjiet, liber» frufte), a se înscorţoşă. iiberdaben, (Ifibft, labt, lube, li'tbe iiber, iibergelaben, la bte) «ber), a transborda; a reşarjă; —fabett, (itber--lâbft, itberlSbt, uberlub, itberliibe, itberlabett, iiberlab(e), a prea încărcă; a exageră; a înţorţonă ; ben Wîagen —, a-şi îngreună sto-mahul.
Ubcrfitbititg, bte—, —eu, reşarjare;
Uberinubţioft
589
fbermut
exageraţ-ie, — iune. /; înţorţo-_ nare;îngreunare(a stomahului),/. îjberlnnbpoft, bie—, poştă transcon-tinentală, f. uieriaitg, a. prea lung. iiberlaitgeii, (iibergeiangt, lang(e) liber), a trece peste ceva (în spaţiu); a întinde (cuiva un obiect). ’ iibertaffcn, (fiberlâffeft ober uberlapt, iiberlăjjt, itberlieB, ubetiiejje, iiber» ioffen, itberlajj ober uberlafje), a a-bandonă, a lăsă (în grijea ober voia cuiva).
Mberiafper, ber —, §, cedent. cesionar, transferent; —ung, bie —, cesiune, transfert; abandonare _ (în grijea altuia), /, rberiaft, bie -	—en, reşarjă; nă-
paste, f.
iiberlaften, (ixbertaftet, iiberlnfte), a re-şarjă, a năpăstui. ttberiiiftifl, a. sîlnic. nberdaufen, *. f. (lâufît, lauft, lief, liefe iiber, iibergelaufen, iauf(e) iiber), a deborda; a dezerta; bie SOÎttdE) ift itbergetaufen, a dat laptele în foc; cirtc £au§ ift ifjirt iiber bie 8eber ge= laufert, l’a apucat un pîrţag; — (anfeit, (iiberlâufft, itberiauft, itber= licf, iiberlicfe. iiberiaufeit, iibertauf(e), a importunâ; jbnt mit SBittcn —, a rupe cuiva mîneca; a. ceti în pripă; a răsturnă (alergînd), a fi apucat (de fiori); fid) —, a se obosi (fugind).
rberbtufett, bat- —, 3, importunare; .. dezertare; debordare, /. tiberlftufer, ber —, 3, dezertor, m. iiberinut, a. prearăsunător, strident, iibcrlcben, (iiberlebt, itberleb(e), a su-pravieţui.
Mberlebenbe, ber —, n, —n, supravieţuitor, m.
iibcrdegen, (iibergeiegt, lege iiber), a pune peste ...; —(eg=en, (iiber» legt, iiberlcg(e), a-şi trage seama, a precugetâ, a se socoti, a se chibzuî, a medita; —-en, a. superior, prepotenf; — t e3 aud) htoftl i luaţi-vă bine seama; socotiţi-vă „ bine; —t, a. precugetat. itierieg=enţcit, bie —, superioritate, prepotenţă, /, număr covîrşitor,
n\ —ung, bie —, reflexiune, pre-cugetare, socoteală, chibzueală./. iiberiernen, (iiberlernt, iiberlerne), a repetă lecţiunea.
itberlefen, (uberfief(e)ft, fiberlieft, iiber» la*, ixberlâfe, iiberlefen, iiberlieg), a ceti încă o dată, a recetî. uberiiefern, (iiberliefert, iiberliefreî, a a transmit#; a predă. Uberlieferuttg, bie —, —en, predare,
„ trădarejdatinâ, tradiţ ie, — iune,/. îîberltegetage, bie —, (pi.) contras-talie (navigaţiune). f. iiberiiften, (iiberiiftet, uberlift(e), a a-măgî, a înşelă, a păcăli. Uberliftung, bie —, —en, amăgire, păcălire, /.
iibermadjen, (iibermadjt, nbermarfţe), a
" transmite.
Ubermarf)t, bie —, prevalenţă, pre-ponderanţă, superioritate numerică, /.
iibermiid)tig, a. preponderant, pre-potent.
Ubtrmadjiutg, bie —, — en, transmitere, remitere, /.
iibermaleu, (uberraait, ubermaie), a coloră, a pestrice cu culori, ăbermamten, (ubermannt, iibennann(e),
„ a învinge; a copleşi.
Uber=maj3, ba1? —, e§, exces, n. exuberanţă, protuziune, /; —majj. fdjabet, dobîndă multă rupe cio-chinile; —miifjtgleit, bie —, enormitate; necumpătare, /. exces, n. iibermiifiig, a. enorm, excesiv, exorbitant,, profuz, imoderat. ii6ermeif(cnt,(iibermetftert, ttbermciftre)r a învinge, a supune, ttbermenfdjltdj, a. suprauman, iibermeffen, (ubeniiifjeft. ober iibermifjt, . itbermifit, ubenitafi, itbermiige, iiber» meffett, itbermifi), a măsură; ftd) —, a măsură prea mult (din greşalăj.
iiberntiigen, (uberntag, iibermagfi, iiber» mag, itbermad)te, iibermbrf)tc, iiber» mod)t), a-şi călcă pe inimă. iibcr»morgen» adv. poimîine; miibc, a. surmenat ; — miitig, a. întrecut, arogant; —miitig merben, a se prea întrece.
iîber»mut, ber —, 3, aroganţă, între-
ăbernatfpen
590
iiberb
cătorie, /; —nadjten, ba§ —, §, mas, n. pernoptare, /. iibcrnacfiten, (iibernndjtet, iibernadjtet, a pernoptă, a mîneâ. iibcruiidjtig, a. nedormit.
. Ubenialptne, bie —, primire, luare în primire, luare asupra-şi: succesiune (în afaceri). /; —t, bie—, —nci£)te, cusătură de muche, /. ubenmtiirlid), a. supranatural, jjberiiirbwwv(ntirimft, nintmt, naţm, nat)ine iiber, itbergenommen, nintnt iiber), a pune (o haină); —ueţmen, (ubernimtnft, ubernimmt, ubeniatpn, itbernabme, iibernomnten, iibernimm), a lua în primire, a luă în seamă, a luă asupra-şi, a se însărcina; fid) —, a se prea întrece; a exceda, tibcrnebmcr, ber—, §, primitor; con-tracciu, antreprenor, m. iiberorbnen, (iiberorbnet, iiberorbne), a pune peste (cineva), a suprairi-stituî; a supraordink. Uber=orbnung, bie —, supra ordina-ţiune, —probuftiou, bie —, a supraproducţiune, /.'fu iiberpflaitscu, (itberpflarrpt, itberpflan= j(e), a răsădi.
itbcrpf(a|ferit,(uberbfiaftert, iiberpflaftre), a acoperi cu pavaj, iiberpflugeii, (iiberpfliigt, uberpfliig(e), a ară pe deasupra iibcrpidjeit, (uberpidp, itberptd)(e), a astupă cu răşină, iiberpolftern, (uberpolftert, iiberpoljire), a provedeă cu perini. ilberpurjeln, fid)—, (iiberţmrjelt, iiber» piirjle bid)>, a cădea peste cap. iiberqnellen, i. f. (iiberquiflft, iiberqniUt, iiberquSUe, iibergequoKen, iiberquiH(e), a transbordă.
iibctquer, adr. dacurmezişul. iiberragctt, (iiberragt, iiberrag(e), a întrece, a proemină; —b, «. proeminent.
itbcrraguitg, bie —, proeminare, f. iibcvrnfdpen, (iiberrafdjt, iiberrafd)(e), a surprinde, a frapa; —enb, a. surprinzător, frapant; —, t, a. surprins, frapat, buimăcit; coti jbm „ —t raerben, a se pomeni cu cineva. itbcrrafd)Uttg, bie —, —en, surpriză; buimăceală. /'.
iiberretljnett, (iiberredjnet, iiberred)nej,
a verifică un cont; a-şi trage seama.
itberretf)iutng, bie —, —en, verificarea unui cont, /.
iiberreben, (irberrebet, iiberreb(e), a înduplecă cu vorbe, a persuada, a pune la cale (pe cineva); —b, a. persuaziv, convingător, înduple-cător.
lUicrucbunq, bie —, persuaziune, înduplecare, f; —reicfjung, bie —, predare, prezentare, /. iibcrreid), a. prea bogat; — lid), a. cu prisosinţă.
uber=reid)en, (iibergereidjt, reidi(e), iiber), a se întinde peste...; — reirfjeit, (iiberreidjt, iiberreidje), a predă, a remite, a prezentă, iiberreif, a. răscopt; — t, «.acoperit cu brumă, brumărit. ubtrneifen, i. f. (iiberreift, iibenetfe), a se răscoace; — rcifett, i. f. (iiber» reift, uberretfe), a brumărî. iiber»retten, i. f. (ritt, ritte iiber, iiber» geritten, reit(e) liber), a trece călare (peste), a călări peste; — reiteit, (iiberritt, iiberritte, uberritteit, uberreite), a călca cu calul; a os-„ terii un cal prin călărit.
Ubemij, ber —, eb, surexcitaţ-ie, —iune;- ung,bie—, surexcitare,/. iibcrreigcit, (uberrcijt, iiberreij(e), a surexcită.
iifierrettnen, (uberrannte, itberrenn(e)te, iiberrnnnt, iiberrenn(e), a răsturnă, a doborî (alergînd); aîmportună (cu cereri ober cu oferte), a rupe _ mîneca cuiva.
l'berreft, ber —, eb, —e, rămăşiţă; despuiere, /; rest; —e ci nes ipci» ligeit, moaştele unui sfînt. iibcrrîjeinifcf), a. transrenan. iibcrrinnen, i. f. (rann, riinne, ober rttmte iiber, iibergerrontten, rienn(e) itber), a transborda, îlberrorf, ber —, ţe)S, —riicîe, surtuc, palton, n.
uberrumpeln,(itberruntpelt,iiberrrnnţ>le),
a surprinde.
Uberrumpelung, bie —, —en, surprindere, /.
iiberb, adv. peste; —, ffinie bredjen, a face un lucru tam nesam.
itbcrfăett
591
it6erftt)iuiiiigerit
«berfaett, (iiberfdt, fiberiii(e), a presăra, a sămănâ.
iU»erfalsen,(ilfaexfaI§t, iiberfaljţeX a sără prea tare.
iibcrrfatt, a. îmbuibat; scîrbit, des-gustat.
iiberfattigcit, (iiberfiittigt, uberfiitttg(e), a îmbuibă, a prea sătura; fief) —, a se sătură pîuă’n gît, a se seîrbî, a se desgustă,
itberfâttigung, bie—, saţ, desgust, m. iiberfd)allen, (uberfdjaUt, iiberfd)aH(e), a străsună,a predomnî(un sunet), iibcvfdjatten, (uberfdjnttet, ilberfdjatte), a adumbri.
Ubcrfd):tttuitg, bie —, adumbrire. f. iiberfdpibctt, (itberfd)iij)t, iiberfd)oŞ(e),
. a răspreţui, a su|ira valnă; ftd) —, a ţinea prea mult de sine. ' tt&etfdjabuttg, bie -, răspreţuire, „ presumpţiune, /.
Uberfd)au, bie —, revistă, /. iiberfdjauett, (uberidjnut, uberfd)au(e), a cuprinde cu vederea, a luă în revistă.
ubcrfd)âumen, ţ. (fiberjd)iiuntt, iiber» fcE)ttum(e), a deborda spumegînd; —b, a. deşenţat.
iibcrfif)irfen, (iiberfdţjidt, itberfd)td(e), a n transmite.
itberfrf)irf-er, ber —, 8, trimiţător, destinator; remitent, m; —ung, bie —, transmitere, transmiz-ie, —iune; remitere. /. aber-fdjtefjcit, (fd)ofj, fcpffe itber, itber-gefdjoffcit, fd)iefi(e) iiber), a trage peste ţintă; —-fdjiefcen, i. f. (liber-fd)ofîF itberfdjoffe, ftberfd)offen, iiber» îd)tefi(e)F a prisosi, ttber-fdjiffen, ţiibergefdjifft, fd)iff(e) itber), a transportă cu naia; -Wffen,
i.	f. (ftberfdjift, iiberfcf)iff(e), a tra-„ versă cu naia.
lXberftf)lffiing, bie —, —en, trajeţ, n. iiberfd)liid)tig, a. cu jilipul d’asupra (roata morii); — «8 3îab, roată cu .. cupe, /.
Ubcrfdjlog, ber—, (e)§,	■ fdjlăge, de-
viz, calcul, »; refec, n. ■ iiber=fc£)£agen, (fd)tfigft, fdjtăgt, fdjhtg, ■ )d)lilge iiber, iiberge|c£)lagen, fd)Iag(e) iiber), a răsfrînge; — fdţlagcn, (itber fd)ifigft, iiberfd)liigt, iiberfd)Iiige. iiber» jcf)[agen, iiberfd)lag(e), a precalculâ.
a omite (o pagină la răsfoire); ftd) —, a cădea ( potignmdu-se ), a face o copcă.
iiberfdjlămmeit, (ub;rd)iiimmt, itber-îdjffimme), a acoperi cu nomol iiberfdjleirfycit, (iiberfdjftd), it6crfd)lid)eF iiberfd)lid)en, iiberfd)leid)(e), a surprinde, a fi apucat (de o simţire), tiberfdjlcient, (iiberfdjleiert, iiberfdjl’etre), a acoperi cu un văl; a cocoloşi, iiberfdjlucfen, ftd) —, (iiberfdjludt, itber-fdjlud(e) bid)), a şi steregătiţa. iibcvfd)miemt, (iiberfcfjtnicrt, itber» fdnniet(e), a unge cu ceva. iiber-fdinctţtpen, i. f. (iibergefd)naţ>f)t, fd)napt(e) iiber), a căpiă; fripta))» Vcit, (itberfd)nn))))t, uberfd)ttnţ)ţi(e), a se deranja (o peană în broască ober în lacăt).
iiberfr()iteic!t, (iiberfdjneit, iiberfdjneie), a troieni.
iiberfd)uuvcH,(ttberfd)ttiirt,uberfcf)nur(e), a lega cu sfoară; a coase cu găitane.
ii6crfd)reiben, (iiberfdjrieb, iiberfdjriebe,
uberfdjrieben, iiberfdjreib(e), a transcrie; a adresă.
iiberftţreiett, (ubetfcfjrie, uberfd)ric(e),' itbetjdirien, itbedd)ret(e), a strigă mai tare decît altul ; fief) a răguşi (strigînd).
iiber-fdjreiten, i. f. (fdiritt, fcfjritte iiber, iibergefd»ritten, idireit(e) iiber, a păşi peste ceva: —ftftreiten, (itberfdjritt, uberfd)ritte,uberfd)ritten,itberţd)rett(e), a exceda, a transgresa, a depăşi, i-t6erfd)reititng, bie —, —en, trecere peste, străpăşire, f ; excez, n. „ transgresiune, /.
Ubcrfri)rift, bie —, —en, adresă; in-.. scripţiune, /. titlu, n.
Uberfdpil), ber—,?, - e,galoş,şoşon,™. iiber=)d)ulbet, a. înglotat în datorii ; .. -fd)iiffifl, «. de prisos, excedent. Ubcrfdpt-fj, ber —, ffe§, — fd)itffe, excedent, prisos, n.
itberfd)iitteit, (iiberfcf)iittet, uberfdjiitte), a udă ; a copleşi; a cutropi, a acoperi.
ttberfd)uttmtg, bie —, udare; copie-■„ şire; acoperire, /.
UfierfdpDitng, ber -, (e)SF exaltare,/. iiberfdpBăitgern, (itberfdjtnangert, iiber-fd)t»attgre), a surimpregmă.
itbcrfd|tt)entmen
592
itbcrfhugbar
«ber|d)ttietnttten, (ilberfdjraentmt, liber* fdjtoctmne), a inunda, a se răvărsă, .. a copleşi
Ubcrfd|tt»entm=te, ber —, tt, — u, inundat, m\ —ung, bie—, potop, n. inundaţie, /.
iiberfd)ttieitgttd), «■ exaltat, extra-.. vagant.
rbcrfd)lt)eitglid)fcit, bie —, —eit, ex-altaţ-ie, —iune, f. nbcrfri|Hiimiiicu, i. f. fţdjtunmiit, fd)tt>iint= me xiber, itbcrgeftfjmontmen, [djumn* .. nt(e) i'tber), a trece înot. iTbcrfdihiuitg, ber—, (e)g, —fdjnnittge, cingătoare (milităreascâ), /. iiberfeeifdi, a. transmariu. ăber=fegeln, i. f. itbcrgefegelt, ţegle itber), a traversă (cu corabia); —fegeftt, (iiberfegelt, iiberfegle), a întrece cu corabia; a cufundă (o corabie pe alta).
iiberfebbnr, «. mensurabil, sinoptic; revizionabil, perspectibil; in —cr Seit, nu prea tîrziu, nu peste mult. iiberfeljejt, ba§ —, 2, revizie, con-specţionare; ignorare, trecere cu vederea.
ăberfeljctt, (uberţieţft, uberţieţi, iiber= fat), nberfaţe), itberfeijen, ixberfiefi), a revidâ, a conspecţionâ, a inspec-ţionă ; a stăpîni cu vederea; a cuprinde cu privirea; a trece cu vederea, a scăpă din vedere ; a ignoră (o persoană); nidjt ju —, nu treceţi cu vederea, nberfetit, (bin, biţi, ift, toar, raiire itber, iibergeroefen, fet uber), a prisosi, a întrece.
iiberfeuben, (uberfanbte ober iiberfenbete, uberfanbt ober iiberîeitbet, itberfenb(e), a transmite.
ftberfenb=er, ber —, g, transmiţător, destinator; —ung, bie —, transmitere, transmiz-ie, —iune ; remitere, /.
iberfeşbar, a. traductibil; traversibil. fiber=feŞen, f. iibergeie^t, fefc(e) itber), a traversă; —feften, (iiberfeŞt, iiber= feţe), a traduce.
Hberfeiper, ber —, §, traducător, m: —ung, bie —, —en, traducţiune, .. versiune, /; trajet, n. î'berftd|t, bie —, ochire, /; perspectivă, /. somar, conspect, n.
iiber*fidjttg, «. presbiter ; — fidjtlidj,
a. sinoptic, sumar; desluşit, itberfiebeln, (iiberţtebelt, itberfteble), a strămută; — i. f, a se strămută, a emigrâ, a transmigră. tiber=|teben, i. f. (iibergejtebet, fiebe iiber), a transborda (fierbînd); —fleben, „ (uberjiebet, iiberfiebe), a opări. Ubcrftebluttg, bie —, —en, strămutare, emigrare, /.
iiberfilbern, (iiberfilbert, uberftlbre), a suflă cu argint, iiberftmtftdj, a. transcedental. iiberfinterit, (uberfintert, uberţintere), a îmbrăcă cu o crustă (apa piatră), iiberfommertt, (uberjbntinert, uberfom* ntre), a vărâ.
iiberdţinunen, (iibergefţiannt, fpann(e) itber), a întinde peste; — fpannett, (itberfpnnnt, uberfpann(e), a măsură cu palma, a prea încordă, a sur-excită
iiberfpanttt, «. surexcitat; exaltat, excentric.
Ubcrfpannnng, bte—, întindere peste;
surexcitare; exaltare, /. itberfpinnen, (uberfpann, uberfpiinne, uberfponnen,uberiptnn(e), a înveli cu ţesătură; —ţponnen, a. îmbrăcat. uber=fprtngen, i. f. (fpring, îpriinge itber, itbergeiptungen, fprtng(e) uber), a sări peste ; —fpriugen, (uber* îprang, uberfpronge, uberiprnngen, itberipringe), a presări a trece cu vederea.
Uberfţmng=en, bag —, g; —ung, bie —, trecere cu vederea /. sărire dincolo, /.
iiber=jprubeln,i f. itbergefprubelt, ţpruble uber), a deborda; — fprubein, *. f. uberjjjrubelt, iiberfpruMe), a exuberă. iiber=ftitbtifdj, o.intraurban; —ftattbig, a. răscopt (arbore), iiberftedjett, (iiberftidjft, iiberftidjt, uber= ftod), iiberftad)e, iiberftedjen, iiberfttcf)), a întrece; a bate o carte în joc. uberftefjen, (uberftanb, itberffttnbe ober ilberftanbe, itberjîanben, itberfieţ(e), a suportă a suferi, a îndură etne Sranffjeit —, a trece peste o boală.
uberfteig=bar, a; — [idj, a. traversatei, surmontabil.
ttberţtexgen
593
iibertiiiiăjung
iibcr=fţeigen, i. f. (ftieg, fteige itber, iiber» geftiegen, fteig(e) itber), a sări (peste un gard), a trece (un deal), a surmontă, a traversa; asetrans-plas'a (din un tren în alt; —ftei= f gen, (uberftieg, iiberftiege, iiberftiegen, ţ iiberfteig(e), a întrece, a covîrşî, a surpasâ.
:	nberftitfen, (ilberftidt, ilberfticf(e), a a-
coperî cu brodărie. iibcrftintmtu, (itbetjtimmt, uberftimtn(e), a străacordâ; a maioriza. Uberftitnmung, bie —, maiorizare, /. uberftralfleu, (uberftraţlt, iibesftraljl(e), a inundă cu raze ; a covîrşî cu r	strălucirea.
«bctţtreirtţeu, (itbetfttid), iibetfttid)en, iiberftretd)(e), a văpsî ober a spoi din nou.
nberftreifen, (iibergeflreift, ftreifţe) liber), a sufulcă, a suflecă, a răsfrînge. iiticrftreueu, (iiberftreut, itberftreti(e), a
preseră.
iiberftrirfcu, (iiberftricît, uberftricf(e), a |	acoperi cu împletitură.
ttber=ftrbmeit, i. f, (ijbergeftrBmt, ftriiin(e) itber), a se răvărsâ; bon £obc3» erljebungen —, a lăudă cu profuziune; —ftromen, (uberftriimt, itber» ftrSm(e), a inundă.
Uberftr6nt=en, baŞ —, 8, debordare, inundare ; —ung, bie —, —eit, f. - ung.
iiberftnbierctt, (iiberftubiert, iiberftubie» r(e), a revidă cu amănuntul şi cu luare aminte ; fid) —, a se exaltă prin studiu prea mult. iiberftiilpen, (nbergeftiilpt, ftiilb(e) liber), r a răsfrînge ceva peste ceva; ben ©ut —, a-şi pune pălăria în cap. Uberftitnbe, bie—, — n, extraoră (de lucru), /.
iiber=fturjen, (itbergeftitrgt, ft«rg(e) liber), a acoperi (cu capac); — fturjeit, ţ’ fid; —, (uberftiirjt, iiberfturj(e) biţi»), i; a. se pripi ; a se prestogolî, a l „ cădea în nas.
( iibcrftiivpuig, bie —, pripă, /. j tiberfitfî, a. strădulce.
iibcrtăfebt, (iibertiifelt, Itbertaffe, a lam-„ briză.
ţ	Ubertăfelnttg,bic—,—en,lambrizare,/.
iibertiiubcit, (iibertBubt, iibertiiiibe), a
asurzi.
Alesei rlh. Dicţionar germ.-rom.
Ubertăubmtg, bie —, asurzire, /. iiberteuer, a. afară din cale scump, iibcrtenern, (ftbertenert, iiberteure), a luă un preţ necuviincios; a încărca (preţul).
Uberteuerung,’ bie —, încărcare de preţ, /.
ubertillgeln, (uberibiţelt, fibertblple), a păcăli.
Ubertdlgelnng, bie—, păcălire, f. iibcrtdnc», (iibertont, ubertim(e), a stră-_ sună.
î’bertrag, ber—, 8, transport, trans-fert. »; —uitg, bie—, transpunere, cesiune, mutaţiune, f; — unge» urfunbe, bie —, — u, titlu trans-lativ, n.
iibertragbnr, a. transmizibil. ubeitvageii, (ubertrăgft, itbertrâgt, liber» tntg,iibertriige,ubettrngen, itbertrcig(e),
a transportă (suma); a transferă (o creanţă) ; a delegă (puterea publică etc.); a transpune (muzică); a mută; a traduce; —, a. metaforic, figurat, iibertreffeu, (ubertriffft, ubertrifft, itber» trnf, ubertriife, iibertroffen, iibertriff), a întrece, a surpasă, a devansa, iibertreiben, (iibertrieb, iibertriebe, liber» trieben, iibertreib(e), a exagera, a ultră.
Ubertreibnng, bie—, —en, exageraţ-ie, —iune, iperbolă, /. ultraism, m. uber=treteti, i, }. (tritft, tritt, trat, triite itber, iibergetreten, tritt liber), a trece dincolo; a deborda, a se răvărsă: a se converti (la altă religiune); —tretcit, (iibertrittft, libert) itt, liber-trat, iibertrate, iibertretten, iibertrite), a transgresa, a contraveni (unei .. legi).
Ubertret=er, ber—, contravenient, m; —uitg, bie —, —en, contravenţi-une, infracţiune ; conversiune, convertire, /.
ijbertrleben, a. exagerat, ultrat. Ubertritt, ber—, 8, convertire; apostazie,; dezertare, /. ilbertrumgfen,(ubertrunipft,iibertntmpf» (e), a bate un coz cu alt coz); a întrece, a rămînea pe cineva, ubertiittdjeii, (iibertiindjt, itbertitncf)(e), a spoi.	[ială,/.
Uberttindpmg, bit —-, spoitură, spo-
38
nbemolferit
594
nberjieţen
uberoolferit, (uberoiilfeit, iiberoolfre), a străpopulă.
îîberriolferung, bie—, străpopulare,/. iiberDotl, a. plin peste măsură. uberBorteileii, (uberDorteilt, uberoor-teil(c), a înşelă, a luă un folos necuviincios.
Ubeworteifung, bie , — en, şantaj,», ubetroadjeit, (iibeiwndit, uberttmd)(e), a supraveghiâ, a învigilă. uber=road)fen, %. j (nmd)f(ef)t, mcidjft, nmdjs, wud)fe iiber, iibergeroadjfen, road)§ ober toitcbfe iiber), a creşte mai mare decît altul; — tuadjfett, (ubertnnctil(eţ)r, uberroărfift, uberauicţŞ, itberroudjie, ubera>ad)ien, ubertondjfe), a acoperi cu vegetaţiune. Ubcrroadfuug, bie —, supraveghiere, invigilare, /.
iiberttiăgett, (iiberroog, itberiooge, nber= roogen, iibertt>fig(e), a se chibzui; a măsură din nou.
iiberuiaUett, i. f. (iibetroaflt, itberron(t(e), a deborda; —b, a. exuberant, liberuiallmtg, bie —, debordare; exuberanţă, /; (bot.) inscorţoşarea (unei răni la pomi), /■ iibertt)altigen, (itberttmltigt, it&erttmltige), a învinge, a birui, a covîrşi, a subjugă, a înfrînge; ber @d)taf bat mid) iibermiiltigt, m’a furat som-„ nul; —b, a. impunător; covirşitor. iîberniăltiger, ber —, §, învingător, subjugător, m; —ung, bie —, învingere, covîrşire,/. iibertueifen, (ilberroieS, iiberttriefe, uber= toicfen, iiberlt)ttf(e) ober iiberroeife), a dovedi, a convinge; a asemnă. itberineifung, bie —, convingere; a-semnare; predare,transpunere,/, ilbertteifjen, (iiberlDeifjt, itberiucif/e), a spoi.
iiberttiettlid), a. supralumesc. ilberrocitbltd), a. peste muche (cusătură).
iibcr tuerfen, (roirfft, tturft, timrf, miirfe iiber, iibergeworfen, tnirf iiber), a a-runcă peste; a-şi pune (mantaua); —werfctt, fid) —, (iiberwirfft, iiber-tnitft,uberttmrf,iibertt)iirfe, iiberwurfett, ftberriitf bidj), fid) mit jbm —, a se „ învrăjbi cu cineva, i’lbcrmert, ber —, (e)â, —e, excedent de valoare; prisos, n.
itbermiriiîcit, (itberttnd)ft, itberwid)â ober toidjje), a cirui.
iibcrioid)tig, a. prea însemnat, iiberiuitf etn, (iibertoicfelt, iiberruicf f(e), a înfăşură.
itberroiegeit, (itbertoog, itberffloge, nber= toogen, ubermieg(e), a precumpeni, a preponderă: — b, a. preponde-rant, covîrşitor.
Ubcrluiegeit, ba? —, preponderare, precumpenire, /.
Hbcrniiiib-en, (iibertoartb, nbertttfinbe, itberttmnbett, iibenoinb(e), a învinge, a bîrui, a înfrînge: a înfrină; fid) —, a se înfrină; - lid), a. invincibil, înfrînabil.
Ubcrniinber, ber—, §, învingător,»; —lidjfeit, bie — , învingibilitate, /; —ung, bie—, —en, învingere; în-frînare; e« bat ntid) —ung gefoftet, mi am călcat po inimă, ubcrreinterit, (xibermintert, iiberhmttre), a iernă.
Ubcrrointeruug, bie —, — en, iernare, hibernaţie, /. iibernjtliig, a. sfătos, iibcrmdibeit, (ftbertniilbt, itbertoblbe), a bolti.
iiberttiolfeu, fid) —, (ubertDoIft, itber= inotf(e) bid)), a se acoperi cn nori. ubertoudjern,(ftbert»ud)ert, uberroitdjere), .. a străplodi, a străpăşî. i'bcitmtrf)t, bie—, preponderanţă, /. .Ubernmnbeite, ber —, ît, —tt, biruit, îngenunchiat, învins, m. Uberhmrf, ber—, (e)3, — ttutife, mantilă, /. acoperemînt, n. copertă,/, nberioiirjeit, (itbermilrjt, ubcrttmrjfe), .. a aromatiză peste măsură, iîbcrgoţf, bie —, număr covîrşitor, m superioritate' numerică, /. itbergăfjleit, (ubergiiţlt, iiberjnijle), a numără (tot).
ilberjiilffig, a. supernumărar. iibergeittg, a. răscopt. ufiergeug=en, (uberjcugt, ii6erjeug(e), a convinge, a capacită; -enb, a. convingător; —t, a. convins. .ÎXberjeugttitg, bie—, — en, convingere, convicţiune, /.
iiber=sief)en, (jog, jbge iiber, iibergejugen, 3teb(e), iiber), a trage peste; — jieljeit, (berjog, fiberjogc, uberjogen, iiberjteljfe), a îmbrăcă, a acoperi;
UberjieŞer
595
umbctteu
cin SBett —, a premenî un pat; etn Sanb mit S'tieg —, a aduce râzboiu în o ţară; fid) —, a se __ acoperi.
t'berjiefjer, ber —, g, pardesiu, ». itberjiitneit, (uberjintil, uberjinne), a spoi cu cositor.
itbergurfcru, (iibersudert, iiberjttdre), a „ preseră cu zahăr.
Uberpg, ber —, g, —gitge, faţă (de perne etc.). f. strat (de culoare), n. ubcrjnicrrf), a. curmeziş, diagonal, iililid), a. uzitat, îndatinat; — jein, a se uzita.
t"b(icf)teit, bie —, —eit, obiceiu, n. obişnuinţă; datină, /; sfîrşeli (de la inimă), f. pi.
iibrig,a restant,remanent,abundant; —befjalten, (befjaltft, behăit, bel)ielt, bebtelteitbriji ,iibrig beţjolten, beţ)alt(e) iibrig, a mai rămînea; a se alege cu ceva; — bleiben, i. f (blteb, bliebe iibrig, iibriggeblicben, bleib(e) iibrig), a rămînea, a restă; —eng, adv. de altmintrelea; im —en, mai încolo.
iîbmtg, î. itben.
Tfer, bag —, 8, ţîrm, ţărm, mal, splaiu, rivaj, n coastă, rîpărivă, /; — bemoljiter, ber —, g, riveran, m; — bmniu, ber -, (e)§, — bănuite, chieu, n; fcljmalbe, bie —, {zool.) lăstun, m.
Ul)r, bie —, -en, ceas, ceasornic,-ornic, orologiu, n; er meijî, lung bie —-geJd)logeit f)at, ştie ce-1 aşteaptă; mie Biet —ift eg? la cît este? cît e ceasul? ce oră este? bie — ift abgelaufett, ceasornicul s’a demontat; bie — geţi nacfj, ceasornicul întîrzie; bie — geijt nor, ceasornicul avansează ; — feber, bie —, —n, zimberec, »; — gefjaufe, bag —, eg, casa ceasornicului, f; —fette, bie —, —n, lanţ, n; — utadjer, ber —, g, orloger, ceasornicar, m\ — roert, bag—, eg, —e, rotăria orologiului,/; —geiger, ber —, §, mină, brîncă, dravă, /.-Ci)U, ber —, g, —g, {zool.) bufniţă, buhă, /.
Ufelei, ber —, g, {zool.) albişor, m. Uiatt, ber—, en, —en, ulan, lancer, m. Ulf, ber —, g, —e, glumă, şagă, /.
ulfeit, a glumi, a şăgui.
lilnte, bie —, — rt, —enbaum, ber—, g, — bâuute, ulm, m; -enmatb, ber —, eg, —roâlber, ulmeţ, n.
U(tr=amarinblau, bag —, 5, ultra-marin, m.
Um,prp. împrejur, jur; pe la, cătră; spre; m; pentru; în loc; — adv. după; — SOiittag, pe la ameazi; einer — ben anbertt, unul după altul; —fobeffer, cu atît mai bine; — fo mefjr, cu atît mai vîrtos, bag Şafjr ift —, anul a trecut; — beg lieben grtebeng miffett, de dragul păcii; — etmag fomtnen, a pierde ceva; a veni după ceva; —feinetroiUen, din cauza lui: de dragul lui; — ®»tteg miilea, pentru numele lui Dumnezeu;— bie SBette, pe întrecute; — runb —, jur împrejur; littfg —, la stingă împrejur; pref. re-, tre-, răs-, trans-, circum-, cu-.
untadevit, («mgeadert, adre unt), a ară din nou.
Umaderuttg, bie —, —en, a doua arătură, /,
umiiitbcrit, (umgeâttberi, cittbre unt), a schimbă, a preface, a reformă, a remania.
.Umiutberung, bie — , —en, schimbare, reformare, remaniare, transformare, f.
umntbeiteit, (umgearbeitet, arbeit(e) um), a prelucra, a remania.
.Utnnrbeitiutg, bie—, --en, prelucrare, remaniare, /.
nntarmeit, (umanul, ttmnrme), a îmbrăţişa, a strînge în braţe.
îtmarntuttg, bie—, —en, îmbrăţişare, acoladă, /.
limbau, ber —,'(e)g, —ten, reclădire, schimbarea clădirilor, /.
unnbattett, (umgebaut, bane um), a clădi din nou, a reclădi; —bauett, i. f. (umbaut, umban(e), a înconjură cu clădiri.
umbefjalteit, (befitelt, befţielte um, unt= beljalten, befjaltfe) um), a păstra pe sine (o îmbrăcăminte).
Untberfifdj, ber —, eg, —e, {zool.) chefal, m.
umbetten, (umgebettet, bett(e) um), a aşterne în alt pat; a pune în alt pat.
38*
umbicgcit
596
Hmfrieb(tg)nng
umfiiegett, (bog, bijge unt, itmgebogen, bicg(e) um), a încovăiă, a răsfrînge. uittbilbcu, (umgebilbet, bilb(e) um), a reformă, a transformă, a remania Umbilbmtg, bie —, —n, reformare, transformaţiune, /. umbinbcu, (untgebunben, btub(e) um), a încinge, a-şi legă; a schimbă legătura unei cărţi, umbfufeit, (mugeblafen, blas ober blafe um), a răsturnă suflînd. umbl&tteru, (umgeblattert, blfittre um), a întoarce (foile unei cărţi). Umblirf, ber —, 8, reprivire, /. um=bred)en, (brt<±»ft, brid)t, brac£>, briidje um, umgebrodjett, bridE) um), a se frînge, a se rupe: -bretf)eu, (um= Bridjft, umbriri, umbrrnf), umbriidie, untbrodjen, umbridj), a desţelină ; a prerupe (tipografie). Umbred)ung, bie—, desţelinare, pte rupere, /.
umbriitgeu, (brodjte, brttd)te um, um= gebradjt, bting(e) um), a omorî, a repune.
nm=biimmett, (itmgebitmmt, biimme um), a închide cu diguri, umbammeru, (umbammert, umbfimmre), a înveli în amurgul zilei, umberfeu, (umgebecft, bed(e) um), a acoperi din nou; a permută olanele, umbeiiten, (umgebeutet, beui(e) um), a răstălmăci.
umbid)ten, (mngebidjtet, bid)t(e) um), a redă în altă formă poetică umbrăngeu, (umbrăngt, umbrănge), a se înghesui (împrejurul cuiva.) umbreţen, (umgebreţt, brefj(e) um), a întoarce, a înrîrtî, a suci; fid) —, a se întoarce, a se roti împrejur. Umbreţuitg, bie —, —ett, întoarcere, învîrtire; rotaţiune, circumvolu-ţiune, /.
umbrurfett, (umgebrucft, brud(e) um), a retipări.
umbnufeltt, (umbunfeft, umbunlfe, a
întunecă.
umeiitanber, adv. unul după altul, umfătfiefn,; umfadjelt, umfădjle), a adia împrejur.
um=faf)ien, (umgefafjren, fnfjre um), a răsturnă cu trăsura ; — fafjrett, (umfafjren, umfabr(e), a ocoli cu trăsura; — i. j. a face ocol.
Umfafjrt, bie —, ocol, circuit, n. umfoffcit, i. f. (fcilXft, falit, fiel, fiele um, umgefaUen, fafl(e) um), a cădea la pămînt, a se răsturnă; a crepă (despre animale); Dor ©djlaf —, a pică de somn,
.Umfnng, ber—, ei*, — fftnge, cuprins, circuit, n. circumferenţă; întindere, /.
umfangett, (umfiingfi, umfangt, umfing, umfinge, itmfnngen, umfong(e), a cuprinde; a îmbrăţişa, umffirbett, (umgefarbt, ’ farb(e) um), a, văpsî altfel.
umfaffeit, (îtmfafjt, umfafj ober umfaffe), a cuprinde, a comportă; —b, a. cuprinzător, amplu, extensiv, Umfaffuttg, bie —, montaj (al giuvaerelor), n îngrăditura (unei grădini), f ; — Smauer, bie —, —n, incintă, /.
umflatterii, (umflnttert, umffnttre), a fluştură împrejur. um=fled)ten, (flidjft, flidjt, flodjt, florie um. untgeflodjieh, flid)t um), a împleti din nou; —f(cd|teit, (umflidjft, umflidjt, umflodjt, umflodjte untflcdp ten, umflicfjt), a împleti împrejur, umgliegett, i. f. flog, fliige um, umge= fiogen, flieg(e) um), a cădea, a se răsturnă: — ffiegeu, (umflog, um= flbge, umflogett, umflieg(e), a sbură împrejur.
umffieŞeit, (umfloj), umflijffe, umftoffen, utnflieţj(e), a udă (un rîu, vr’un tărîm) din toate părţile. umflor=en, (umflort, umflor(e) aînvălî cu zăbranic ; fid) —eu, a se îrn-păinjeni; —t, «. împăinjenit. umffutcu, (umflutet, umflut(e'), a udă (un rîu (vr’un tărim) din toate părţile.
nntforntctt, (umgeformt, form(e) um), a transformă, a reformă. Umforntttitg, bie —, - en, transformare, /.
Umfrage, bie —, —u, informaţiune;
—ţulten, a luă informaţiuni. /. umfrngeit, (umgefragt, frag('e) unt), a cercetă, a se înformă. umfrieb(ig)eit, (umfriebet, umfrieb(e), a împrejmui.
Umfrieb(ig)uitg, bie—, —eu, incintă,/.
utitfiilleu
597
umfjer
umfiilieit, (umgefuQt, fiiH(e) unt), a pritoci, a transvazâ.
L'titgnttg, ber —, e§, — gange, tură ; procesiune, litie; întîlnire (deasă), relaţiune; purtare (cu oameni) ; galerie,/; pasul şurupului, m ; mit jbllt — pţlegett, a sta cu cineva în relaţiuni; Don etVDa3 — neipert, a nu recurge la vr’un expedient; —§fotm, bie —, — en, etichetă, /; — ăfpradje, bie —, limba de con-versaţiune, /.
ttntgnufllid), a. sociabil, tractabil. lJmgiiitgttd)fett, bie — , sociabilitate,/, umgauteu, (umgnrnt, utiigartt(e), a
mrejui.
umganfelu, (umgnulelt, nmgnufle), a se învîrtî vesel în jurul cuiva, a turbilonâ în jurul cuiva. um=geben, (gibft, gtir, gab, gribe unt, nmgegeben, gib unt ), a pune o haină pe cineva; —gebett, (umgibft, um* gibt, utngab, ttmgobe, umgcbett, utn* gib), a înconjură, a împrejmuî, a ocoli, a luă împrejur; — a. înconjurat, ocolitŞ<— b, a. ambiant. Umgebnttg, bie , —en, împrejurime, ./'. prejmet, încunjur, alantur, n. Umgegettb, bie —, împrejurime, /.
prejmet, n. vecinătate, preajmă,/. unt=geljert, (gef)ft, geftt, gittg, ginge unt, tungegangen, gcb(e) unt), a umblă împrejur, a colindă ; a se arătă (stafii}; a se ocupa cu ceva; mit ethtab umgugefţen tniffert, a fi deprins cu ceva ; mit jbm —, a, fi în relaţie ni cu cineva; ba§ ©eriidjt geţt um, se svoneşte ; gel)ctt, (unt* geljjt, umgeţt, utttgittg, umgihge, um* gungen, umgeb(e), a înconjură, a evită, a ocoli; a eluda (o lege) ; —b, înturnător ; mit — ber 'jîojt, cu înturnarea curierului, ttingefjmtg, bie—, ocolire, eludare,/. .umgcfcljrt, «. întors, invers; —,ade. viceversa; — ift aud) gefaljren, din contra
untgeîtalten, (umgeftattet, geftnlt(e) um), a transformă, a modifică, îimgcftnttmtg, bie , —cit, transformare, /.
umgiefţeu, (gofj, gbjfe ttttt, ttmgegofjett, giefî(e) um), a turnă din nou ; a transfuzionă; a transvazâ.
utngittcni, (umgittert, umgittre), a închide cu zăbrele.
umglânjett, (umglnnjt, umgliinje), a împresura cu strălucire, umglttljeit, (umgliifjt, utngliibe, a fi în-vălit cu văpae.
um=graben, (grăbft, gritbt, grub, griibe um, umgegraben, grab(e) um), a săpa (din nou); — grabett, (umgriibft, um* grabt, utttgntb, umgriibe, umgroben, umgrob(e), a săpa împrejur, umgreifett, (griff, griffe um, untgegrif* fen, greif(e) um), a se lăţi. umgrettgctt, (umgrenjt, umgretijfe), a împrejmui; a limită, a demarcă, a mărgini.
llntgrettgttttg, bie —, — en, împrejmuire; preajmă; demarcare, delimitare: circumscriere, f. utngiirtett, (nmgegiirtet, giiite um), a încinge.
Urngufj, ber —, e», — gupe, turnare din nou; transfuziune, /. uniftnbeit, (imit, bat, batte, ijiitte um,
umgeţabt, ljab(e) um), a fi îmbrăcat cu...
nmljfufen, umgeţadt, fjncfe um), a tăia (un arbore); a săpă pămîntul. untljalfeu, (umtjnlft, untijaife ober um* (jalci), a luă de gît, a îmbrăţişa, îtmtjalfuug, bie -, —eu, îmbrăţişare, acoladă, /.
Umljflug,brr—,(e)b, —I)Snge, mantilă,/. Timţiingcit, (untgeţangt, i)iittg(e) um), a pune (o manta, o mantilă, o boccea etc ).
umbanett, (untgel)nttt, bntt(e) um, a tăia (un arbore) a culcă la pămînt. tttttt|er, adv. împrejur; jurîmprejur; —blidert,(mtil',crgeblicft,blicl(e) tttttf)er), a privi împrejur ; -geljen, i. f. (gittg, ginge umţer, uiul)ergegangen, geţ(e) umber), a umblă de colo pînă colo; —liegett, i. f. (fag, tiige umber, umbergelegett, lieg(e) umber), a stă împrăştiat; — reidjen, (itm= I)ergereid)t, reid)(e) umber), a da împrejur ; —fcbroeifett, i. f. (umber* gejdpeift, fd)tt)eif(e) umber), a bate drumurile ; bie SSIicfe —jdfiucifeit Inffen, a roti ochii, a aruncă privirile jur împrejur; —fud)en, (um* bergejudjt, jud)(e) umber), a scotoci;
umţiit
598
umpflatijen
—ftretfen, i. f. (umftcrgeftreift, ftreif(e) umfjec), a rătăci prin lume. u»tf|iii, adv. altmintrelea ; rtic£)t — fiimten, a nu avea în eotro. umţullen, (umţiiUt, nml)M(e), a învălî. Uml)iillitiiji, bte—r —eit, învălitură,/. Umfeţr, bie —, retur, n. întoarcere, înapoiare, /; —ung, bie —, răsturnare; inversiune, /.
• ximlc^reit, (îtmgefeljrt. fef)i(e) unt), a întoarce; i. f. a se reîntoarce, a se reînturnâ, a se înapoia, nmfippeit, (itmgelippt, fiţjp(e) unt), a răsturnă; —, i. f. a şavirâ, a se răsturnă.
Htnffammern, (mnflammeit, umflatm titre), a strîngeîn braţe, a încleşta. Umfiammcnutg, bie —, —eu, îmbră-ţoşare strînsă; încleştare, /. untffapţeii, (umgeflappt, flnpp(e) unt), a plia, a răsfrînge. nm=fletbert, (umgetleibet, fleib(e) unt), a îmbrăcă altfel; fid) —, a-şi schimbă costumul; tfeibcn, (um= fleibet, umf(eibe), a primeni, a înveli, a orna
Umfleibmtg, bie— , — ett, pţimeneală, ornare; schimbare de îmbrăcăminte, f. înveliş, învelitură, /. umftticfeit, (itntgefnicft, fnicf(e) unt), a încovăiă pişeînd; — i. f. a cădea mototol.
utmfommen, i. f. (untgefontnten, fomtne unt), a peri, a muri; —fomttten, (umfommt, umfomm(e), i. f. a ajunge la toate pe rînd.
Hntframţ>cn,(iimgeîrâmpt,lriimţ>(e) unt), a retrusă (pălăria), umfrăitjeit, (umfriinst, umîriinje), a încunună
llmfrebs, ber —, fes, — je, cerc, ocol, »; circumscripţie. — iune, circumferinţă, /; eiite SOÎcile int —, o milă împrejur.
nmfreifett, (umfreift, utnfreife ober unt= frets),a ocoli,ada roată; a prejmui. umlaben, (untgelabet, inb(e) unt), a transborda.
I'mlnge, bie —, —n, cislă, reparti-ţiune, /. impozit, n. umdagern, (untgelagert, lagre uni), a translocă; — (agent, (untlngert, unt» Îngere), a împresură.
Umlntif, ber —, (e)§, —Ifiufe, curs.
n. rotaţ-ie, —iune; cireumvolu-ţiune; circulaţiune, /; tit —brtn-gen, a pune în circulaţiune; — lauffdjreiben, bab —circular,», enciclică, /; —laufjeit, bie—, —eu, timp periodic; timpul circumvo-luţiunei pămîntului, n. untlnufen, i. f. (untgelaufen, lattf(e) unt), a circulă, a revolvă.
Itmlnut, ber —, (e)s, —e, vocală întunecată (a în d), /. untlegen, (utngelegt, Icg(e) um), a îndoi; a culcă, a răsturnă; a pune (o haină; un cerc); a translocă; a repartiţionâ; a impune (un impozit); a culcă (vîntul holdele); — i. a da întro parte; ber ăBtitb f)at utngelegt, vîntul şi-a schimbat direcţiunea; fid) —, a se îndoi; a se culcă (holdele).
Umlegttng, bie , îndoire; strămutare, /.
umlenfeit, (itntgelenft, lenf(e) unt), a întoarce, a abate; — i. f. a se întoarce, a se abate. umleud)teti, (itntleudjtet, utnlcud)t(e), a lumină împrejur, untliegettb, a. ambiant, umntaitent, (ummouert, untmaute), a ocoli cu zid.
nntmubelit, (untgemobelt, moble um), a transformă.
Ummoblttttg, bte —, —eit, transformare. f.
untmunjcn, (umgemiinjt, ntiinjt s) unt), a remodelă.
itmiuttfjteit, (untnnd)tet, umnndjte), a întunecă.
unntadjtet, a. întunecat, învelit de înt un erectil nopţii, umniifjeu, (umgenat)t, itâfjfe) um), a coase din nou.
umnelieln, (umnebelt, unuieble, a în-văli cu negură.
umnel)meut (nimmft, uimim, ttafjm, nfiljmeum, itmgenommen, înmiit um),
a îmbrăcă
umfmrfcu, (umgepactt, pacî(e) mit), a rempachetă.
umpfafjlctt^ (uniphiblt, mnpfaf)I(e), a
palisadă, a ţărcui. um=pflatijen,(um'gepf(anjt, bfl«nj(e)um), a răsădi; —pfiaiiţen, (umţpflanjt, umpflnitje), a sădi împrejur.
rmpffaitpitfl
599
mnfd)(eidjen
Umpflaitgitttg, bte —, transplantare, răsădire, circumplantare, mnţjffaftcrtt, (umgeţjflaftert, ţifla[tre unt),
a repavă.
umfipgeu, (utngeppgt, ţ)fl«g(e) unt),
a rea.ră.
iimţtritgen, (titngeprSgt, tritg(e) unt),
a remodelâ.
umţnttţcltt, i. j. untgepurjelt, ţmrjte
unt), a se răsturna, umquarttemt, (unuiuartiert, quartier(e)
unt), a reîncvartirâ, a strămuta
(locuinţa).
utnrafpttctt, (umraţntt, utmnfjme), a
încadra.
utttraitfeit, (utnranft, untranf(e), a în-
curpenî.
ttmraufrfjett, (utnrnujd)t, untrau(d)e), a
vîjăi împrejur.
umredjttett, (untgeredinet, redjne unt), a reduce (o valoare în alta). Umrecfjuuttg, bte—, —en, reducţiune, /; - âtabeUe, conspect, de reducţiune, n.
umrdjţen, (rtjj, riffe unt, utngeriffen, rctfj(e) utn), a răsturna (smucind). unt=retten, (ritt, ritte unt, (umgeritten, rett(e) unt), a răsturna pe cineva călărind; —relten, (umrttt, untritle, nmritten, utnreit(e), a ocoli călare, untrentten, (munte, renn(e)t unt, unt» gerannt, rentt(e) utn), a răsturnă alergînd.
ttmriugen, (mnrong, ttntrange, nutrim» gen, umring(e), a ocoli,a împresură. Utttri=f5, ber—, ffeg, —ffe, liniament;
cotitură; schiţă, /. eboş, n. Urnritt, ber —, (e)g, — e, cavalcadă, procesiune (de călăreţi), /. unuiiţreit, (utngeriiţirt, ritf)r(e) unt), a mestecă, a jintui. [tuire, f. Umrtlţvung, bte —, mestecare, jin-umfarfen, (umgefnrft, fnd(e), unt), a remsăxamă.
umfiigeit, (umgeffigt, fttg(e) unt), a răsturnă tăind cu ferăstrăul, umfattetit, (umgefattelt fattle unt), a schimbă şeaua; a şi schimbă cariera; a şi schimbă părerea, lltttfnts, ber—, e§, — ţâţe, revirement; dever, m; — ber 'ţlfiinber, reangajarea amanetelor, /. umfăitmeit, (umfauntt, utnfihun(e), a, bordă împrejur; a refecă.
Umfăuntttitg, bie—, —en, bordură,/, nmfattfett, (utnfaitjî, untfauje), a vijăi împrejur.
utnfd)affen, (fcfntf, îdjiiţe unt, ninge» fdtaffen, jdmff(e) utn), a transformă, a preface, a preschimbă, a metamorfoză.	(ţiune, f.
l'mtcf)njfitng, bie —en, transforma-umfcfialten, (umgefdjaltet, fd)alt(e) unt), a comută.
Untfdjatter, ber —, §, comutator, m. nmfdjattjeit, (umjdjanjt, itinjcţnnjţe), a închide cu şanţ. a circumvalâ. ltmf(f)an,ţuug, bie —, — ett, circum-valaţ-ie, —iune, f. nmfrijatten, (untfdjnttet, umfdjattc), a umbri, a adumbri. llmfrf)ait, bte —, revistă, f. mnfd|#uett, ftdri—, (untgejdjaut, fdjau(e) biet) unt), a privi împrejur; a privi îndărăptul său; a se informă. ttmfd)att felii,(itmgejd)aufelt,ţd)attf(e utn), a facă lui.
tttttfrfjeiitctt, (utnfdjein, utnidjeitte, utn» jdjeinen, umjd)etit(e), a învălî în
lumină.
umfdjidjtig, a. alternativ. niu=fd)icfîeit, (ţd)ofi, fcţ)ijffe unt, untge» fd)of)eit, fd)iefj(o) utn), a doborî la pămînt prin o împuşcătură; — fcf|iefett, (umfdjofj, untfdjoffe, ttm» fdjofjen, tttnfd)icfî(e), a transversă (paginile de tipărit). iiiu=fd)iffen, (umgefdjifft, ftt)tff(c) um), a transvază; -ftfjiffen, (umfdţifft, nmfcţitffe), a circumnavigă. Hmfri)iffititg, bte —, -ett, circumna-vigaţ-ie, —iune, /. rmfri)Infl, ber—, (e)g, — fddage, schimbare repentină, /. debaclu, n. în-velitoare, copertă, /. plic, n. anvelopă, cuvertă; oblojeală, cata-plasmă, /; guler, n ; — tud), bag —, (e)g, — tiidjer, şal, n. boccea, f. tititfri)lagcit, (fdjlăgft, fdflagt, fdţtng, fdjiiige ttnt, itmgefdjtagen, fd)Iag(e) unt), a răsfrânge, a suflecă; a îndoi (capul unui cui), a sfeti (o carte de joc', a întoarce (o pagină); — i. a se răsturnă, a se schimbă (timpul făr de veste). imtfri|leid)ctt, (ittnidjlid), untjdjltdie, um» fd)lid)eit, untfd)Icid)(e), a ocoli pe furiş.
unt fdjlei eru
600
untipringen
untfrf)leient, (unticfjtciert, umjcEjIetre), a învălî, a împăinjenî. mnfcfjliefîctt, (umfddofs, utnfdjloffe, unt* fdjloffett, mttfcţ)lieg(e), a împrejmui; — i. a cuprinde în sine. ltittfdjfiefmng, bie —, împresurare,/. ttntfdjlingett, (umfd)lnng, umfdjliinge, umidflungeit, umfdjlingfe), a îmbrăţişa; a înfăşură.
ltmfdjliuguttg, bie —, —ett, îmbrăţişare, înfăşurare, /. nmfqmeiŞen, (fdmtifs, fdmtiffe unt, mtt= gefdjmiffen, fd)mei|(e) unt), a răsturnă; — i. a se răsturnă; a fa-limentă.
uinfdjmetgcn, ( |'c£)ntelş(ef)t, frîimeljt, fdjmeljte unt), untgeidjmeljt, fcfimelje unt), a retopi.
untfcfjmtebeit, (mngejd)ntiebel, fdjtttiebe unt), a făuri din nou. umf(t|ttal(eit, (nntgej^naHt, idjnaile utn), a încinge.
umfdjriinteit, (umidjrnnft, umfd)rânt(e),
a mărgini, a limită, unnţdjraben, (fdjrteb, fcţriebe unt, uttt* cţefdjriebett, ţcpreibe unt), a scrie din nou; a transcrie; —fdjreibett, (uttt= fdjrteb, untfdjriebe, tmtfdfriebeit, unt» fcf)retb(e), a circumscrie. Umfdjreibuitg, bie—, —en,circumlocu-ţiune, transcrierea unui imobil,/, tttttfdjrîebett, a. circumscris, para-frastic; transcris.
XJmfdjrift, bie —, —eit, inscripţiune,
legendă, /.
um|(f)iirgcit, (umgefdjurjt, îdjurj(e) unt), a-şi înfăşură şoldurile, umfrf)utte(it, (untgefd)iittelt, fdjiutle unt), a, mestecă scuturînd. umfdjiitteit, (untgefcpttet, }d)utt(e) unt), a, vărsă, a răsturnă (un pahar cu apă etc.); a transvază. umfăituarmen, (umid)ttmxmt, umfdfiDiir* mc), a roi în jurul cuiva ; a fi adulat.
umfcfpuebeu, (umfdpuebt, um)cţ)meb(e), a, plană dasupra cuiva, llntfdjttieif, ber —, §, ett, înconjur, n. digresiune, abatere, /; —e ntit= cf)en, a se codi.
untftfptieufen, (nntgefdjtpenft, fd)tocnf(e) unt), a se întoarce, a face o cotitură.
[Jmfdţmnng, ber—, (e)§, —fdpuiutge, ro-t.aţiune; re voi uţiune, schi m bare,/. umfegeln, (ttntfegeît, utnfegle), a cir-cumnavigă ; ein porgebirge —, a dublă un cap.
utnfeţeit, fid) —, (t'ieţft, ftefit, fab, ffilje fief) unt, untgefei)en, fief) btd) am), a se uită înapoia sa ; a se uită împrejur; a vedea ce e de făcut; fid) nod) Dtrbeit —, a căuta muncă; fid) in ber SSelt —, a cutreera lumea.
nntfein, (but, bift, ift, fittb, ieib, ftnb, metr, ttmre unt, ttntgetnefen, fei unt),
a fi trecut, a fi espirat. ttmfeBbnr, a. convertibil, untfcişcn, (umgefejşt, ieţ(e) unt), a transpune, a pune altfel, a mută ; a transplantă; a converti; a face dever, a reangaja.
Umfeţtutg, bie—, transpunere, convertire: transplantaţ-ie, —iune ; reangajare, f.
umficfigreifeu, (greifft, unt bidi, greiit, griff, griffe unt iid), unt fid) gegriffen, gretf(e) unt btd)), a se întinde ; a
se lăţi, a se extinde. Umficfigreifeu, bac- —, §, lăţire, extindere, f.
mnficf)fri)Ingnt, (fdjlăgft unt bid), fd)Iâgt, fdjfug, fdjluge unt fid), unt fid) ge= jdjlagett, fcf)fag(e) unt btd)), a lovi împrejurul său.	[tură, /.
Utnftd)ftf)(ctgett, ba§ —, 3, sbuciumă-Umftcfjt, bie —, prevedere, circumspecţie, —iune; - igfeit, f. —. untft(f)iig,a. prevăzător, circumspect, umfiitfett, i. f. (fanf, fiinţe tun, untge* funfeit, ftnf(e) unt), a cădeâ jos, a cădea mototol.
umfouft, adr. de geaba, gratis, de pomană; în zadar, de florile mărului.
iim=fpminen,(untgefţjcmitt, fpitttn(e) unt), a schimba caii, a schimba meseria ; — fpcuttten, (umipnnnt, um= fpann(e), a cuprinde cu palma, itmfpieleit, (umfpieft, utttfpiel(e), a înconjură jucîndu-se (copii pe o mamă).
umfpittticn, (untfpann, umfpaune, utn* fţumnen,utnfptnn(e),a ocoli cu mreje, unrfpringen, i. f. (fprattg, fpritngeutti, utngefprttngen, fpring(e) ttnt), a se
wntfpiUcn
601
UmumnMung
schimbă (vîntul); mit etica? —, a trată un lucru sanfason; mit jbm —, a trată o persoană sanfason; —îţmitgeit, (utniprang, umipriinge, itmjpntngen, umîpring(e), a în conjură săltînd (copii pe marna).
umt>Ulen,(umfpii(t,itmjpHl(e), a scălda (un curs do apă un teren).
Umftaitb, ber-, eS, jianbe, circumstanţă; împrejurare ; eventualitate, stare de lucruri, /; fasoane; befonbere —ftărtbe, împrejurări particulare, f. pl; uitter —ftnnbert, e-ventual; bett —ftnnbett attgemeffett je imd) —-ftSn&en, după împrejurări; iu aubern —ftănben fein, a fi împovărată; of)ne — ftanbe, sanfason; —-ftănbe madjeti, a se fasoli; feine ftanbe, fără ceremonii; —§= mort, ba?- -, e?, — roflrter, adverb, n. ■ umftiiubltd), adr. amănunţit; circum-stanţios, tacticos, prolix, migăios.
IJmj’tnuMidjfeit, bie —, acurateţa, /. fasoane, f. pl.
umţiecfeit, (nmgeftecft, ftecf(e) ura), a răsădi, a ţărcuî
um=ftet)en, i. f (ftanb, ftSnbe ober fiuttbe um, nmgeftanben, fţctjţe) um), a crepâ (o vită), a cicul; —b, ambiant; adr. de cealaltă parte, pe cealaltă faţă (a epistolei - -expresiune comercială); — fteţett, i. j. (umftanb, umftiinbe ober 11111= ftiinbe, umflanbett, umfteţ(e), a sta împrejur, a luă pe cineva împrejur; a azistă.
ttmftef)cnbc, ber —, tt, —n, astant, azistent. m.
umfteige», i. j. (ftieg, ftiege um, um= gefttegen, fteig(e) um, a transbordă, a se transplasâ (din un tren în altul.
nm=ftellen, (umgcfteflr, fteHe um), a transplasâ; —ftelteit, (nmftellt, um= fte(I(e), a împresura, a luă împrejur.
umftimmcu, (nmgeftimmt, jnmm(e) um), a aduce la altă părere; a acordă pe alt ton.
nmftofîeu, (umgeftogen, ftofi(e) um), a răsturnă, a ranversâ, a anulă, a invalidă, a cassâ.
nmftotlid), a. revertibil, subvertibil.
Umfto^uitg, bie —, răsturnare, anulare. cassare, f
untftraf)teu, (umftrobtr, umftuif)I(e), a împresură cu raze. umftreuett, (umgefireut, ftrcn(e) um), a preseră împrejur, um flriden, (umgeftrictt, ftricf(e) um), a împleti din nou; —ftrirtcit, (unu jtrtdt, umftricf(e), a amăgi; aprinde în laţ.
umftromeit, (itmj'lromt, umftriim(e), a scaldă (un curs de apă un teren), umftiilţicn, (umgeftiltpt, ftiilp(e) um), a răsfrînge;a-şipunepălăria(moale) în cap.
umftiirmeu, (umprmt, umjturm(e), a ti luat împrejur de tempestate. Umftltrj, ber —, e?, —ftiirje, răsturnare; cădere, ruină; văruire; subversiune. /; —tbeen, idei subversive,/. pl; —fturjung, bie—, răsturnare, dărîmare, /, uniftiirjen, (umgejţurjt, prj(e) um), a răsturnă, adărîmâ, asubvertî; — i. i. a se prăbuşi, a pică jos (omul); — b, a. subversiv, umtaitfett, (nmgetauţt, tauf(e) um), a reboteză, a da alt nume. umtanmelit, i. f. (umgetaumelt, mumie um), a cădea leşinat.
Umlaufri), ber —, e», schimb, n. umtaufdjen, (umgetauţdjt, taujc£)(e) unt), a schimbă.
Umtricb, ber , (e)3, —e, rotaţiune, circulaţiune, intrigă, /. undiţii, (lat, late um, umgetan, tu(e) urni, a se îmbrăcă cu ceva; a se încinge; fid) —, a căută ober a umblă după ceva. ummalleit, (umioatlt, unnoalle), a cir-cumvalâ; a ondulă (părul) împrejurul capului.
ItmttmUitng, bie —, — en, circumva-laţ-ie, — iune, /.
untioalseit, (itmgetofiljt, tofilj(e) unt), a răsturnă, a întoarce cu fundul în sus, a suvoltâ
UmUiăfîung, bie—, —eit, răsturnare; revoluţiune, f.
umioaitbei=n,(umgeioanbeIt,iunnbte lim), a transformă, ă metamorfoză, a schimbă; a converti; —bar, a. transform abil; convertibil. Umttmttbluitg, bie —, —en, schim-
nntwcdifelit
602
Hnabfirf|tttcf)(cit
bare, preschimbare; transformaţ-ie, —iune; conversiune (a unei datorii), /.
untuictfyîeht, (umgetttedjfclt, tucdjfle um), a schimtă, a preschimba; —b, «. alternativ.
Utttluedjfhtttg, bie—, schimbare, presei) imbare, /.
Untmeg, bet—, (e)§, — e, detur, ocol, n. cotitură, /; —e mndţeu, a ocoli, a face detururi, a umblă cu miţa ’n sac; aitf eu, cotiş. um=it>ef)en, (itmgeroef)tr met)(e) unt), a răsturnă (vîntul); — nietjen, (tttn= iucl)t, utmucţie), a adia împrejur, umweitben, (menbete ober ronnbte itm, nntgemenbet ober umgemanbt,rocnb(e) unt), a întoarce; mit umgewnnbter .Shnitb, cu dosul minii. ttmttierbett, (umroirbft, umtuirbt, tttn= ttwrb, ummiirbe, utntttorben, umroirb), a umblă după favorurile cuiva, ummevfett, (mirfft, mtrft, tuaif, toiirfe unt, tttngetuorfcn, roirf unt), a răsturnă, a ranversă; a pune pe sine (o manta etc.); — i. a se răsturnă.
Umtoerfung, bie —, răsturnare, /. ttmloitfeltt, (tttmoicfelt, um midie), a înfăşură.
Ummidluitg, bie —, înfăşurare; în-vălitoare, /.
uimroinben, (roanb, roiinbe um, nm= getuunben, rotnb(e) unt), a înfăşură;
-tuittben, (ummanb, ummanbe, um» ttmnben, umroinb(e), a o încolăci umtuogcn, (umroogt, umwog(e), a în-cunjură cu talazuri, a fi luat împrejur (de gloată), umnioiptent), a. din vecin.
UntWoijner, ber—, §, vecin (dimprejur), m.
ummolfeit, ftdj—, (umrniiHt, umroolf(e), a se înnora, a se acoperi de nori. umtuiilfieit, (umgetouţlt, mitţle um), a rîmâ, a scurmă, a scormoni. Dmtuttrf, ber §, răsturnare; mantilă, /.
untjaţtfctt, (Htttgejaţtft, jnfiţe unt, a transvază.
um^ăunen, (umjount, um30ttn(e), a
îngrădi, a închide cu gard. ttmjSnmmg, bie—, —ett, gard, ţarc, n. tim»3etd)tten, ('umgejeidjnet, jeidme um),
a desemnă din nou; a însemnă cu alt semn; —jelcfjiteu, (itmţeiifi-ttet, umseidine), a demarcă. iitit=jiet)ni, — i. f. (gog, jiige um, umjogen, gielj(e) um), a se muta cu locuinţa; fitf) —, a se primeni, a-şi	schimba hainele;
fiielieit, (untjpg, umsoge, umşogen, umţicl/e), a ocoli cu ceva; ftd) —, a se acoperi (cerul de nori), umjingein, (umjingelt, uinjingle), a împresură.
Îtm3iitg(e)liing, bie —, - ett, înves-timent, n. împresurare./; —âltttie, bie—, —tt, linie de investiment, /. IJmţitg, ber	8, — jitge, strămu-
tare; procesiune, litie, /. tttt, pref. ne-, in-, un-, uttnbiittberiid), a. nestrămutabil, nestrămutat, irevocabil; nevariabil (gramatical).
UiwbBttberIt(i)feit, bie —, nestrămu-tare; irevocabilitate, /. intnbgefertigt, a. neexpediat; nedespăgubit, neexcon tentat. utta6gc(iifri)t, a. nestins (var). uttnligercdjtteţ,a. nedefalcat,nededus;
neîncheiat (cont). iiitnbgefeŞI, a. nedesfăcut (despre mărfuri); neîntrerupt, .uttabljnttgtg, a. neatîrnat. independent.
Unabljangigfeit, bie —, neatârnare, independenţă, /.
utmbl)elf=bat, — ifict), a. iremediabil, uttabfbmtitlirf), a. neapărat, uitnblitfftg, a. nepregetat, neîncetat, incesabil.
Uitabliiîfigfeit, bie —, necontenire, neîncetare, /.
nnabliiăliri), a. nerescumpărabil; ne-desghiocabil.
uimbjrf)iitţbnr, a. inapreţiabil. unobfcbbnr, a. imens.
Uitobfci)bnrfeit, bte —, imensitate,/, uttnbfcltlmr. a. inamovibil; - -c 2Borer marfă ce nu se poate desface. TTiinbfelibnrfeit, bte —, inamovibilitate, //imposibilitatea desfacere! (unei mărfi).
uuabfirfjtlicb, a. neintenţionat, nepremeditat, neprecugetat. Umibficf)tfict)teit, bie —, neintenţio-
nare, /.
uimb!»ăgbur
603
l'nbiiitbigfeit
uttabtuăgbnr, a. imponderabil, uitnbloeiSbar, a. irecuzabil TJiiofiweiSborfeit, bie —, necesitate absolută, irecuzabilitate, /. minlmteiŞiirf), a. nevitabil. uunlmicttSbnr, a. inevitabil. uHOcfjtfnm, a. înatentiv, inadvertent. lînncfjtfamfett, bif —, inatenţiune, inadvertenţă, /. uttabclig, a. r’oturier. uitnţjnltdj, a. neasemenea, disimilar, diferit.
Uniiljnltrf)fett, bie —, neasămănare, disimilare, /.
mtanfedjtbav, a. incontestabil unangebaut, a. necultivat, -viran unniigefod)teit, a. necontestat, netulburat.
umntgefleibet, a. neîmbrăcat, unaugemelbet, a. neanunţat, uiioitgemeffeit, a. necuviincios, neconform.
L'nnitgemci|eitl|rit, bie- , necuviinţă,/, utmngeneljm,a. neplăcut, dezagreabil, unangeriiftrt, «. intact, uttangefeţeii, a. neconsiderat, neînsemnat.
uimitgeffcUt, a. fără post. unnitgctitftct, a. neatins, uimugretfbnr, a. inatacabil, incontestabil.
Unangreifbflrfeit, bie —, inatacabili-t.ate: încontestabilitate, /■ umnmelpnbnr, a. inacceptabil. ruaHiicfjmlinrfeit, bie —, inaccepta-bilitate, /.
uimii iieţmlid), «.dezagreabil, neplăcut.
bie—, neplăcere,/, uttnttfelitiltdj, a. prizărit, riianfeljiilitfjteit, bie —, neînsemnă-tate, /.
unniiftiiiibig, a. necuviincios. Ultnnftiilibigfeit, bie —, — ett, necuviinţă, /.
uitattftufîig, a. decent, inofensiv. Unanftiifîigfett, bie —, decenţă, /. uiinutnftimr, a. intangibil, incontestabil.
uuamueitbOnr, a. inaplicabil. Unnmueubbarfeit, bie —, inaplicabi-litate, /.
uunbpctiKid), a. repulsiv, inapetent, greţos.
l'nort, bie —, —ti, nepoliteţă, ne-
cuviinţă; răsfăţ, n\ —igfeit, bie — , purtare proastă, /. miartig, a. netrebnic ; - ieiit, a se purtă necuviincios mmuffinbbar, a. nedescoperibil. uuBufgeforbert, a. neprovocat, lutoufgefiătt, a. neexplicat, uitatifţafcbar, a; — jam, «. irezistibil, necurmat, neîncetat, uunufţorlid), a. neîncetat, nesfîrşit. Uuanfljorlid)feit, bie—, nesfîrşire, /. ntmttflo3=bar, — lid), a. indisolubil ;
—lidje Sanbe, legături eterne. XJnauffuSIid)feit, bie —, indisolubili-t.ate; nedespărţibilitate,/• unaufmerf fam, a inatent,inadvertent. Unnufmertfomfeit, bie—, inatenţiune, inadvertenţă, /. unoitfrid)tig, «. nesincer. Uimitfrid)ttgfeit,bie—,nesinceritato,/. uimufftfjteBbar, a. urgent, neamînaver. U»nnffd)iebbiirfeit, bie—, urgenţă, /. unajiftreibtidt, a. neafiător. iiiinusslilcttittri), «. inevitabil, nelipsit;
— adv. negreşit. uttait§beitîfiar, a. monstruoz. Uniuiâbeitfb iudeii, bie —, monstruozitate, /.
unoncifiit)r=bar, —liâ), a. irealizabil, utmubgenrbeiiet, a. neprelucrat, utmudgebarfeu, a, necopt. uiinii£gebt(bet, a. necultivat, neformat. neperfect.
uimii3gefuf)rt, a inexecutat, neterminat,
unauâgefieibet, a. nedesbrăcat. umntegemtuf)t, a. nedeterminat, indecis.
unnusgefeiit, a necontenit,; - adv. mereu.
unnuâliifcljlidj, «. neşters, neperitor; indelibil.
uitaitâfbfjnbnr, a. ireconciliabil. uimiiâfbred)(iti), a. inexprimabil, inefabil, nespus.
UiuuiSfbrcd)(idjeit, bie —, (pi.) pantaloni. m. pl,
umntbfieţiid), a. nesuferit, insuportabil .
uimiidnieid)(iri), a. inevitabil. unbSttbig, «. nemăsurat, nedumerit, excesiv.
t’iibiinbigfeit, bie —, nemărginioz, excesivitate, /.
unfiarntfjcrsifl
604
l'nbercitf(t)flft
unbarmlierjtg, a. nemilos, neîndurat. Un6arm!)cr;;igfett, bte —, neîndurare, cruzime, f.
unbiirttg, a. spin, imberb, nnbendjtet, a. neapreţiat, neobservat;
—laţfett, a ignoră’ unbcnntluortct, a. nerăspuns. niibcarbcitet, a. neprelucrat, necultivat.
nubebaut, a. necultivat, viran, iinbetiadjt, a. nechibzuit, nesocotit ; —ţam, j. —.
Uitbebacf)tfamfeit, bte —, nechibzu-inţă, nesocotinţă, /. mtbebecft, a, neacoperit, gol. utibebeuflid),« nepregetat, insuspect. unbebetttenb, a. neînsemnat, futil : —er SOÎertfcî), dîrloagă, /. uttbcbingt, a. neapărat; fără doar şi poate; absolut, uttbeeibigt, a. nejurat uttbefnljrbttr, a. necăruţabil; inavi-gabil.
uttbefttitgett, a. nepreocupat, naiv. Uubef<tugettf)ett, bie—, nepreocupare, naivetate, f. unbeftebert, a. golaş, uttbeţictft, a. neprihănit: nepătat, niibcfbrbert, a. neexpedat : neînaintat.
ut(befriebtg--enb,a. nemulţămitor; —t, a. nemulţămit. uitbefrucfitct, a. neplodit, nitbeftigt, a. incompetent. Unbefngtljett, bte—, incompetenţă,/, uiibegnbt, «. netalentat [însoţit, uttbegleitef, a. neacompaniat, ne-uitlegrcifltcfj, a. incomprehensibil, monstruoz.
rnbegteiflttl)fett, bie —, monstruozitate, ./'.
mtbegreitjt, a. nemărginit, ilimitat, infinit.
Citbegrettjtljett, bie —, infinitate, f. uttbegnffctt, a. neînţeles, iittbegriutbet, a. nefondat, fără cuvînt. uttbegiitert, a. neîmproprietărit; fără avere, sărac.
intbef)aart, a. golaş, fără păr. Uit6ef)og=ert, ba§ —, §, neplăcere, /. rehat, n ; —bte —, neco-moditate; neplăcere, /. iniliclingltri), a. neplăcut, necomod ; nepriincios.
uttbeljarrlicf), a. nestăruitor. lTnbel)ttrrftd)fett, bte —, nestăruinţă, inasiduitate, /.
uti(ief)rtucit/t. necioplit (despre pietre). uitiiclKlligr, a. neturburat, nesupărat. attbcl|cfjt, a. necurajos, neinintos. uitbel)ilfîtct), a. neîndemînatic, nătîng, agiamiu, bicisnic.
l'ttliel)i(fUtf)ftit, bie —, maladresă, /. iinbefjiubevt, a. neîmpedecat. utibeljolfeit, f. unbefjilfltd). Uitbci)olîettljett, bie -, ţ, Uttbef)ilflicf|feit. unbdpttfam, a. neprecaut, inatentiv. Uitbcl)iitfnmfeit, bie —, nebăgare de seamă, f.
unbeirrt, a nepregetat, nestinjenit. unbcfnitiit, a. necunoscut. Uitbefniuitfdjaft, bte—, necunoştinţă, incxperiinţă, uubefefirt, a. neconvertit, uitbefteibef, «. neinvestit, neîmbrăcat; neînvăscut. uitbeliimntert, «. nepăsător, iinbclnbeit, a. neîncărcat, uttbclnftcf, a. neînpovărat, negrevat, uttbclniibt, a. neînverzit. fără frunze, nitbeicbt, a. inanimat uttbeleîeit, a. neliterat, ttttbeltebi, a. nepopular, nesimpatic, ritbeltebtfieit, bte — ,nepopularitate, /. uttbclobttt,rt. neretribuit, nerăsplătit, uitbemmtnt, a. neechipat (vas). uttbemerf=bar, a. imperceptibil; — lid), i. —bar; — t, a. neobservat, unbemtttelf, a. lipsit (de mijloace), unbetutnnt, a. nenumit, anonim; — e, 3a&b număr abstract, unbeitetbet, a. neinvidiat, mtbettommett, a. îngăduit, permis;
eb bleibt bir —, liber eşti. uubeititşt, a. nefolosit, niibegttettt, a. incomod, peste mînă. TJttbegitemltd)îett, bte —, incomoditate, f.
mibcrateit, a. lipsit de sfat. uttbcretfjettbnr, a. neprecalculabil; - er SDîcttfd), om de care nu şti la ce să te aştepţi, uubcredjitet, «. necalculat, uttberedjfigt, a. neautorizat; nefondat, nedrept, uttbcrebf, a. melocvent. Uitbereitirfjnft, bte —, lipsă de preparative, f.
IJiibcreihuiUigfcit
605
Un6eit)eg(i(ftfctt
Unbereiftmlligfcit, bie —, lipsă de bunăvoinţă. /. unberidjtet, a. neinformat. unberid)tigt, a. neîndreptat, necorectat; neacvitat; nerăfuit. uiiberiften, o. nemonturat. uiiberu<ffi(f|tigt, a. neconsiderat, neluat în băgare de seamă, unberuţeit, a. nechemat; incompetent; nedeochiat: — int. să nu fiiă de deochiu; să nu fie zis în-tr’nn ceas rău! iutberuf)mf, a. nerenumit, unbcriif)rt, a. neatins, intact; —laffeit, a nu se atinge (de ceva); a nu menţiona (ceva). ■ nnbefd)dbet, adu. fără a prejudicia, uitbefdjiibigt, a. nevătămat; nea-variat.
unbefd)Sţtigt, a. inocupat. unbe|d)attet, a. neumbrit, uitbefrfjetbeit, a. imodest. arogant. U«befdjcibcnljeit, bie —, imodestie, aroganţă, /.
unbefd|einigt, a. inatestat. uitbefdjfagen, a. nepotcovit; neferecat; in etnmi — ţeiW, a nu fi versat în cutare lucru. iinbe[d)olten, o. neprihănit, prob, integru.
l!itbcfcf)ofteuf|eit, bie integritate,/. unbc|<f)rnuft, a. nemărginit, ilimitat; —e ©eroalt, putere discreţionară,/.
bie—, nemărginire, neţărmurire, /.
unbefdjmblicf), a. indescriptibil; nespus
uitbefdjrtebett, a. nescris; eitt — e§ Watt, o foae albă. uttbefri|uf)t, a. neîncălţat, nji&efd)iiljt, a. neocrotit, neprotejat, unbefdjwert, a. neîmpovărat; neîngreunat, nemolestat, mtbefeeff, a. inanimat; neînsufleţit; inert.
Uubefeettljeit, bie —, inerţie; neîn-sufleţire, /.
mtbcfcflen, adv. pe nevăzute, uitbcfebt, a. liber, slobod, neocupat; negarnisit.
u«befieg=bar, a. uninvincibil; —t, neînvins.
Uttbefiegbarfeif, bie —, uninvincibi-litate, /.
uubefoISet, a. nesalariat ;fără simbrie, unbefottnen, a. nesocotit, svăpăiat, palavatic.
Unbefonnenfieit, bie—, nesocotinţă, f. unbeforgt, a. insusiant; fără teamă;
ieib —, nu vă temeţi.
Unbeftnub, ber —, e§, nestabilitate, caducitate, /.
nnbeftânbig, a. inconstant, nestabil, caduc.
Unbei'tanbigfeit, bie—, inconstanţă,/', uitbeftedpbar, a. —Itdj, a. incoruptibil. Uitbeftedpbarfeit, bie —, incoruptibilitate, /; —liţţfeit, i. —barfett. uitbeftetgbnr, a. inaccezibil. uttbeffelbbar, a. necomunicabil; — barer SBrief, epistolă seacă; —t, necomandat; necultivat; nepre-dată (epistolă).
Ullbeftefibttrteit, bie —, neefeetuabi-litate, /.
unbef(tmm=Bar, a. indeterminabil ; —t, a. indeterminat, indefinit, vag, nesigur; nedecis. llnbeftimmtţeit, bie—, nepreciziune, irezoluţiune. /.
uti&efforiie», os. integru, necorupt, utibeffrnft, a. nepedepsit. uHbcitrcitbor, a, incontestabil. Unbeftreitbnrfeit, bie —, incontesta-bilitate, /.
unbeftritten, a. incontestat. utibefudjt, a. nefrecventat, uiibcfitbclt, a. nemînjit, nepătat, uitbcteiligt, a. neinteresat; nep reocupat.
Unbeteiligte, bie—, —ît, neinteresat, nepreocupat, m. îiubetoiit, a. nearticulat. uitbetrnrf)tlicf), a. puţin, minimal, infinitezimal.
llubetrăd)tfid)leit, bte —, puţinătate, infiniteziune, /.
nnbetrcten, a. nebătut (drum), neumblat.
uubengfam, a. inflexibil llitbciigfdtnfeif.bie—, inflexibilitate,/, nubettmdjt, «. nepăzit, neveghiat, necontrolat.
mibctuaţfnet, a. neînarmat, inibcnmnbert, «. nepăţit, neexpert, ultbcttiegfidj, a. imobil; fix; inflexibil. l!iibctt>eglid)feit, bie —, imobilitate; fixitate; inflexibilitate, /.
unbciucgt
60(5
UttcttugJett
uttberoegt, a. nemişcat, fix. un&etueljrt, a. neînarmat, unbttoeibt, a. neînsurat, unbcutcint, a. nedeplorat, neregretat. nnbcn)o()n=bar, a. inabitatil; — t, a.
inabitat, nelocuit, rnberoofpibatîeit, bie —, inabitabi-litate, /.
unbcuiultt, a. neînnorat, utibetuitfi, a, inconştient, instinctiv. I'nbetuultfcin, bas--,inconştienţă,,/', unbegafjlbar, a. nestemat, nepreţuit. unOcgnf)unbaî, a. indomptabil, neîn-frînabil; —t, neînblînzit. Unbeşiifjmbnvfeit, bie —, indompta-bilitate, /.
unbesewpt, a. nedovedit, uitbejiueifelt, indubitabil. uul)cjUiiug(id), a. neînvins, neînfrî-nabil.
Un&ejWiugUdjfeit, bie —, neînfrîni-bilitate, f.
utt&tegfam, a. inflexibil. Uubiegfnmfeit, bie—, inflexibilitate,/. UitbiUbe, injurie, /; —l, bie —, nedreptate; —ligfcit, bie —, inevi-tate, /.
mtbiUig, a. inecvitabil, inie. mtbfittig, a. nesîngeros. unbotmSfcig,«.nesupus,insubordinat. Uiibotmn^igfeit, bie —, nesupunere, insubordinaţ-ie, -iune, /. uitbrandjbar, a. netrebnic. Unbraudjbnrfeit, bie—, netrebnicie,/, uitbniberlid), a. nefrăţesc, uttbujţferiig, a. impenitent. Un6ufiferttgfeit, bie—, impenitenţă,/. Undjrift, ber —, en, —eit, păgîn, m. uttdjrifiltdj, «. necreştinesc, hain. uttb, conj. şi; — bocf), şi totuş, — fo ffieiter, adv. iproci. etcetera, şi aşa mai departe.
Vubanf, ber —, s, ingratitudine; — ift ber SBelt Soţn, fă bine să-ţi auzi rău; — barfeit, f. —. uubaiifbnr, a. ingrat; — el ©eicf)ttft, afacere nerentabilâ, /. unbatiert, a. nedatat, unbcftnterbar, a. indefinabil. uitbcitf=bnr, a, inimagenabil; —lid), a. imemorial.
Unbenfbnrfcit, bie —, inimaginibili-tate, ,/'.
uitbtittltd), a. indistinct, de neînţeles.
uubidjt, a. indens, râsuflător. ixnbieitltd), a. netrebnic. uttbieii)tferttg, a. neserviabil, l'itbing, baS—, 8, absurditate, utopie, monstruozitate, /. uitbiilbînra, a. intolerant. Unbulbfnmfeit, bie —, intoleranţă,/, uuburrfjbriitglidj, «. impermeabil, nestrăbătut, impenetrabil. Uiibiirtfibrtugltdjfeit, bie —, imperiu e abi 1 i t a te, d e sine n e străbătută,/. n!tburd)fu()ibnr, a irealizabil.
I. nbairi)ţiil)vimrfcit, bie —, irealizibi-litate, /.
uubnrdjlnjjig, a. imtermeabil. Uitbttrdjfâffiflfeit, bie —, imtermea-
bilitate, f.
uitbiivri)fid)tig, a. netransparent, opac. Uubuvdjfidjtigftit, bie—, opacitate, /. uitebeit, a. inegal; sinuos, accidentat; (min.) neregulat; bat- ift nid£)t —, nu este anost.
Uuebenljeit, bie—, —en, sinuozitate;
asperitate; inegalitate, /. utted)t, a. neveritabil; fals, apocrif. Unedjtfjeit, bie -, falsitate, /. uuebci, a. ingiic, ignobil, uuefyelidj, a. ilegitim, uucijvbar, a. ivenerabil.
Uncţr-barfeit, bie —, ivenerabilitate; —e, dezonoare, ocară, /; —erbie* tigleit, bie—, ireverenţă, /; — Itdj* feit, bie —, neonestitate, impro-bitate, f.
unef|renf|aft, a. malonest, infam, uneljrerfitettg, a. ireverenţios, ires-pectuoz.
ntie()fltd), a. neonest, malonest, im-prob; infamant (despre o moarte), utteîgcuttiiţig, a dezinteresat. Unetgeituiieigfeit, bie —, dezinteresare, f.
uueigeittiid), a. impropriu, uiteiugcbimben, a, nelegat.	.
uuetitgebettf, adv. neluat în calcul ;
plus; — fein, a nu luă aminte, uneiitgcinben, a. nechiemat, nepoftit, neînvitat.
uiteiugefdjranft, a. ilimitat. uiiciiigmicil|t, a. neiniţiat, utteintg, a. desbinat, împărăchiat. Uneinigfeit, bie—, —en, neînţelegere, împărechiere, disensiune; disparitate, /. neacord, ».
uiiciuiief|tttimr
607
Unerftf)iittertiifrfeit
uneiniteijmbar, a. ineapugnabil. uJtetnS, a. desbinat, neunit. unemttijglid), a. nelucrativ, neproductiv.
UneintriigltdjFett, bie —, neproducti-
vitate, /.
unem^fonglid), a. nesimţitor, nesus-ceptibil, indolent.
Unempfanglidjfcit, Mc insuscepti-bilitate, indolenţă, uuempfittbitd), a. nesimţitor, apatic. Unempfinblidjfeit, bie —, nesimţire, indolenţă,./'.
unettblitf), a. nemărginit, infinit. Uiteitblidjfeit, bie —, nemărginire, infinitate, eternitate, /. uiteiitbcl)rliri), a. indispensabil. Uitentfieijrfidjfeit, bie —, indispensa-bilitate,
unentgeîttid), a. gratis. Unentgeltlidjfeit, bie—, gratuitate,/, unentljaltfant, a. necumpătat. Unentf)nltînm(eit, bie —, necumpă-tare, /.
iinentfdjtebeit, a. indecis. TJnentfcf)ieben()eit, bie—, irezoluţiune, ezit.aţiunc, /.
unetttfdjfoffeit, a. indecis, irezolut. Uitentftfjloffenfjeit, bie—, irezoluţiune, ezitaţiune, /.
unentfşulbbur, a. inexcuzabil, im-pardonabil.
iiiicntttegt, a. neclintit, nestrămutat. >inenttt)ideit, a. nedesvoltat, embrionat
uttenttoirrbor, a. inextricabil. Unentttirrbarfeit, bie —, inextrica-bilitate, /.
uttentjiutb=bar, a.—lidj,a.neinflamabir. UneittjunMbarfeit, —licfjfeit, bie —, neinflamabilitate, /. unerfitttltd), a. inexorabil, inflexibil, impitoiabil, neînduplecăcios. Unevlittt(irf)!cit, bie —, inexorabili-tate, /.
uncvbrocf)cn, a. nedesfăcut, uitcrbcitffirfi, a. inimaginabil, mon-st.ruoz.
Uitcrbcnffi(f)fcit, bie , monstruozitate. /.
uucrfnţrcit, a. inexperimentat, nepăţit, acmac, agiamiu. UucrfaŞrcHiicit, bie —, inexperiinţâ, aporie, /.
uttcifhtMidj, a. inconstatabil. ujtcrfovfd)ltdj, a. inexplorabil. Unerforfd)(id)feit,impenetrabilitate,/, uncrfrcultdj, a. neplăcut, displăcut, supărăcios.
unerfiUbfiar, a. neîmplinibil; — t, a. neîmplinit.
uuergicbig,a.nespornic, improductiv. uHcrgriiitbitcţ, a. nestrăbătut, imens, inexplorabil, inscrutabil, insondabil.
ITucrgruttblidjfett, bie—, imentitate;
impenetrabilitate, /. nucrljcblidj, a. neînsemnat. Iiiicvljc6(id)feit, bie —, neînsemnă-
tate, /.
uuerfjijrt, a. nemai auzit, nemai pomenit
uiterfount, a. nerecunoscut. utterfemibtir, a. de nerecunoscut. uiierFemtt(id), a, ingrat, nerecunoscător.
Viiterbie —, nerecunoştinţa, /.
mterfiiir/ar, —Itd), a. inexplicabil, uncrfiiitftett, a. nemeşteşugit, unerlijfjltd), a. indispensabil. Uiteriiijîtirfjfcit, bie—, necesitate absolută, /.
uuerinnbt, a. neiertat, ilicit, uncrlebigt, a. nerezolvat, nevacant, unerloft, a. irident, neizbăvit, uucrmefîlid), a. imens, incomensurabil.
Unerttiefiitrfifett, bie —, imensitate, incomensurabilitate, /; bie — be§ Şimntels, ceriu cumplit unermiiblid),«.infatigabil, fără splină. UttermuMidjfett, bie —, infatigabi-litate, /.
uncviirtert, a. nediscutat, nemenţionat. uucrqitirfiid), a. neplăcut, unerretdibor, a. neaccezibil. unerfâttlid), a. insaţiabil, lacom. Uiterfatttid)feit, bie —, lăcomie, in-saţiabilitate, /. uncrfd)offetx, a. necreat. uiicrfd)bpfti(fi, a. inepuizabil, nesecat. uner|'d)rorfen, a. intrepid. Unerf(f)rt>rfettŞett,&te— ,intrepiditate./. unerfdjiittcrticf), a, nestrămutabil, neclintit.
Uiterfd)utterlid)Feit, bie—, neclintire, imperturbabilitate, /.
nticrfri)iittcrt
608
uitgebnnft
tincrfdjiittcrt, a. neclintit. utterfd)tviittglidj, a. exorbitant, enorm, inarivabil.
Uiterfd)i»tttglt(f)feit, bie —, exorbi-tanţă, enormitate, /. unerfeşltd), a, neînlocuibil, ireparabil, iitterfitttdtd), a. inimaginabil, nitcrfţmefittd), a. nefolositor, nnerfteiglidj, a. inaccezibil, uuertriiglidi, a. insuportabil, nesuferit Unertragfidţlett, bie—, insuportabili-tate; silă, /. iineriuarf)feit, a. nematur. iuierttiii(jttt, a. nemenţionat, inierwortet, a. neaşteptat, inopinat; — adv. năpraznic, subit, pe neaşteptate. -
iiiierttieitfyltd), a. neînduplicabil. uiiciwciţilid), a. improbabil, uncrnitebert, a. nereîntors, ireplicat, niicrmicfeit, a. nedovedit, uiteriiiogcit, a. neprecugetat. uitcrnmtifd)t, a. nedorit. ui!crjii()(liitr, a. inarabil. uuet^ogeit, a. needucat, unfnljig, a. incapabil, inept. Unfnţigfcit, bie —, incapacitate, inepţie, /.
ii ii fafjrbar, a. necăruţabil.
IhifaH, ber —, (e)3, —ffiUe, şugubină, / accident, n. pataramă, adversitate, /. dezastru, n, [înţeles, iiiifafifiar, a. de necuprins, de ne-uttfcl)(bar, a. impecabil, infalibil; — adv. negreşit.
lTufet)(fiarfett, bie —, impecabilitate, infalibilitate, /.
uiifcin, a. nedelicat, grosolan, nefin. nuferii, adv. nu departe, unfcrtig. a. neterminat; necopt ;
—er Sitnge, spîrc cu caşul la gură. Uitfliit, ber —, Ş, murdărie, scîrnă, smîrdoare, f.
Utiflaterei, bie —, - en, scîrnăvie ; mascară /.
unptig, a. murdar-, scîrnav, obscen. Uiiflatigfeit, bie —* scîrnăvie, /. Unfleift, bet —, e§, nesirguinţă, in-aplicaţiune, f. aitfleifşig, a. nesirguitor. nitfolgfnttt, a. neascultător, inobe-dient, indocil.
rttfoigfamfeit, bie —, neascultare, inobedienţă, indocilitate, /.
1 mifiirmlid), a. inform; amorf. UnfbrmlidjFeit, bie —, —en, diformitate, /.
uitfwitfiert, a. uefrancat-uitfret, a. independent, uitfmgebtg, a. neliberat. UitfretgeBtgfeit, nelibertate, /. inifreitoiHig, a. irivolontar. uttfrcnublidj, a. mo ros, posac. Uitfreititblicf)fett, bie - morozitate,/. iinfreitttbţcf)aft(id), a- neamical. Uitfrtebe, ber —, —n, discordie, f. iitifrieblidj, o, nepacific. uitfritd)t6or, a. şterp, infructuiz, neroditor, steril, infertil, infecund, neproductiv.
UttfritdjtbnrFeit, bie —, sterilitate, infecunditate, f.
Uttftig, ber —, (e)Ş, necuviinţă, f. lecez, n.
niifiigfitttt, a nesupus, indocil. llnfitgfamEcit, bie —, indocilitate,/. mtfitljibar, a. insensibil; nesimţitor, uitgangbnr, a. neumblat, nepracticabil; incorent, incursiv. ungiift/rei, a. — freunbltd), a. — lidj, a. inospitalier, neprimitor. Ung(ift=freunblid)fett; — frcunbfdjaft; — fidifeit, bie —, inospitalitate, /. uitgendjtet, a. neapreţiat. nevenerat; prp. cu toate; — conj. cu toate, de şi.
uiigemfert, a. nearat. ungealnbet, a. nepurzat. uitgealjut, nepresimţit, neaşteptat, utigefiafjttt, a. neumblat, uitgeberbtg, a. nesupus, uitgefieteit, nechemat, uitgebeugt, a. neînfrânt. uttgefiilbet, a. incult, uttgefiramtf, a. neprâjit, nears. uitgeliriitid)lid), a. inuzitat; inconj-vet, insolit.
uttgebrnurijt, a. nefolosit, neîntrebuinţat.
Uttge&iiljr, bie —, necuviinţă, /. iiiige6uf|rli(f), a. necuviincios, fără cale.
nitge&uttbett, a. nelegat, desfrînat;
—e, Oiebe, proză, /. Uitgeliuttbetiţeit, bie —, liber, tivaj, neatîrnare, /. utigebetft, a. neacoperit, uttgebnnft, a. neimprimat.
ITitgcbufb
609
uiiflcimtiflt
Ungebulb, bie —, nerăbdare, impacienţă,
uiigcbitibig, a. nerăbdător,impacient; — iitacfjen, a impacientă; — tt>ei= beit, a se impacientă, nttgccfjrt, a. neonorat, mtjiccignei, a. inapt; necuviincios. Ihtgcfăljr, baŞ — ,g, voiaîntîmplărei,/. tiitţicfii 1)r, a. aproximativ, adv. cam, ca vro, circa; bon —, din intimidare, fortuit.
ungcf(it)r=bet, a. neriscat; — licf), a. nepericulos.
uitgcfnllig, a. necomplezant. dis-graţios.
Ungefăffigleit, bie—, necomplezenţă,
disgraţie.
uitgefăffdjt, a. nefalsificat, ungefărfit, «. nevăpsit. ungefa^t, a. nemontat, ungefteberf, a. golaş, ungejfitgelf, a. nearipat, uttgeforberf, a. neprovocat, necerut, nereclamat.
uugefragt, «. neîntrebat, uitgcfitgig, a. nesupus, incondescen-dent.
ungefuttert, a.nehrănit; necăptuşit, nttgegerbt, a. neargăsit; es Seber, piele verde, /.
ungegoljren, a. neplămădit; nefiert. ungegriiitbet, «.neîntemeiat,nefondat, ungefjolten, a. indignat, ungeţiirtet, a. necâlit (fier), uitgefyeiten, a. neporuncit, nepoftit, nechemat.
nngeljeigt, a. neîncălzit. uitgeljemmt, a. neîmpedecat. iiiigct)eirf)clt, a. nefăţărit,. nitgcljeuer,«. monstrnoz, cogeamite, enorm, exorbitant, cumplit; — adv. foarte.
Ungcf)e«cr, ba§ —, g, monstru, m. băhauie, mătăhală, namilă, /; — fidjfeit, bie —, monstruozitate, f iiiigclliiibert, o. neîmpedecat. ungefjobelt, <*. nestrujit, necioplit, ungefjofjt, n. nesperat, ungeborig, a. necuviincios. U«gei)prtgfeit,bie—n, necuviinţă,/, nngefjornt, a. şut.	[tător.
«ngetjorfum, a. inobedient, neascul-Uitgeljorfam, ber —, 3, inobedienţă, neascultare, /.
uttgeljortg, a. necuviincios, ungeljiirt, a. neauzit; neinterogat, iingcfjubett, «. necicălit; laf; ntid) —, dă-mi pace. ungelwfjt, a. nefiert. ungefrănit, a. nejignit, ungefunftett, a. nemăestrit, nestudiat, neafectat, simplu, uitgefaben, a. neîncărcat ; neînvitat. ungefegeit, a. inoportun. Ungefegenţeit, bie —, —en, dărvală, dodeală, inoportunitate, pacoste,/', uugefefirig, a. indocil. rngelefirigfeit, bie —, indocilitate, /. ungefefirt, a. neînvăţat, inerudit, iliterat.
lTugcfe£irtfjcit, bie—, inerudiţiune,/. ungefeintt, a. necleit. ungefenl, a. stîngaciu, neîndemânatic. maladret.	[dresă, f.
Ungelenligleit, bie—, stângăcie, mala-ungefăjdjt, a. nestins.
Ungentad), bas —, g, calamitate, adversitate, pacoste, /. iuigcntnd)(id), a. incomod, inconfor-tabil.
Ungemărf)firf)fetf, bie —, incomoditate, /.
ungemndjt, a. nefăcut; natural, neafectat ; — eb 33ett, pat desfăcut, uitgemăftet, a. neîngrăşat, ungenteiit, extraordinar; — adv. tare, foarte.
uitgemefbef, a. neanonsat. ungemengt, a. neamestecat, uitgemifdjt, a. neamestecat, ungemăngt, a. nemonetizat ; —e§ ©ofb, aur în drugi. uttgemittfid|, a. neticnit, necomfor-tabil, anost; plictisitor, (ângemutficfjteit, bie —, anostime;
plictiseală, f. ungemntuf, a. anonim, ungettau, a. inexact.
Uitgenauigletf, bie —, —en, inexactitate, inexactitudine, /. ungeneigt, a. neaplecat, llitgeneigtljeit, bie —, neaplecare, /. ungeitierf, a. nejenat, uiigeniepnr, a. incomestibil;inedul; insipid.
Uitgeniefjbarfeif, bie—, insipiditate,/ ungenoffeit, a. negustat, ungenătigt, a. nesilit, neîmbiat.
Alegi Th. Dicţionar jerm.-roin.
39
uugeitiigeub
610
uitgenmrttt
uitgeititgettb, a. nesuficient, nttgctiitgfam, a. insaţios, nefrugal, lacom.
Ungcniigfamfcit, bie —, nesaţ, m.
nefrugalitate. lăcomie, /. intgeniiljt, a. nefolosit, uitgeorbitet, a. nearanjat, dezordonat, ungcpnort, a.fără soţ ; neîmpărechiat. ungepffanft, o. neplantat, ungepflaftert, a. nepavat, nepaveluit, nepardosit, uitgeţffiigt, a. nearat. uttgeţriigt, a. nemonetizat mepunsat. ungeţrcpt, a. neticsit, afinat, ungejmefett, a. nelăudat, ungepriift, a. neexaminat, ungcriitfit, a.nepedepsit: nerăsbunat. uitgerabe, a. fără soţ,- — Suite, curbiliniu, m.
ungeraten, a. insucces, stricat, depravat, rău crescut, uitgcrcdjnet, «. necuprins (în calcul); plus.
ungeredjt, a. injust, nedrept. IJngeredjtigîeit, bie —, —ert, nedreptate, injustiţie, strîmbătate. /. ungeregcfi, «• neregulat; —eguftanbe, stare anarhică.
ungercimt, «.nerimat; disparat; nepotrivit; absurd, căcior. Ungemmfi)cit, bie —, absurditate, căcionie,/.
ungem, neplăcut; fără voie, cu părere de rău.
ungerodjcit,«.nepedepsit, nerăsbunat. uugerufett, a. nechiemat. ungeriigt, «. nereprimandat. ungeriitjrt, a. nemişcat, ungeriiftet, «. neinarmat, nepregătit, uttgefoljeit, a. nesărat, ungefattelt, a, neînşelat, uttgefauert, a. neacrit ; nedospit ;
—eg S3rot, azimă, /. ungefiiumt, «. neîntârziat: netivit ;
— adv. îndată, fără zăbavă, ungefdjalt, a. necurăţit de coaje. mtgefdjeljeii, a. neadvenit. uttgefdjeuf, a. nesfiit. llngefd)td, bag —, (e)g, —e, pacoste, /; — licfyfeit. bie —, maladresă, gafră, /.
ungefdjieft, a. inabil, neîndemînatic, stîngaciu, maladret.
uitgefdjladjf, a. necioplit, diform, brut, rustic, mojic. Ungefdjfadjtljeit, bie—, brutalitate,/', ungefdfiiffcit, a. neascuţit, necioplit; nedepolit, mojic.
Uugefd)tîffent)eit, bie—, mojicie, rusticitate, /.
Uiigefdjmarf, ber — , g, gust prost, n. insipiditate, /.
ungefd)ntafcrt, a. neîmpuţinat, neredus, întreg.
uitgefdimeibig, a. nemlădioz, băţos. rngcjd)incibigfeit, bie —, nemlădiozi-tate, băţoşie, /.
ungejdjminft, a. nesulemenit, franc, uitgefdjmiidt, a. neîmpodobit. ungeîd)orcit, a. netuns, neras; neci-călit; IaB tutd) —, slăbeşte-mă ! ungefd)iond)t, a. nedebilitat, ungefditoan^t, a, berc. ungefdfiuorett, «. nejurat, ungefetien, a. nevăzut, orbiş. uttgefeUtg, «. nesociabil, inafabil, ursuz.
ungefeţdicf), «; —magig, «. ilegal. lTitgefeţdtd)feit, — ma&tgfeit, bie —,
iiegalitate, /.
ungefittet, a. necioplit, necultivat. Ungefittetţcit, bie —, mojicie, /. nngcftaft, a. diform.
Ungeftaltţeit, bie —, diformitate, /. ungeftattef, a. neiertat, nepermis. uugcftiett, «. (bot.) nepedunculat. ungeftiftt, a. nesatisfăcut, nepotolit, ungeftimtnt, a. neacordat, ungeftort, a. netulburat, ungeftraft, a. nepedepsit.
Uttgeftiim, bag—, g, impetuozitate,/, uitgejiiim, a. impetuoz, tempestuoz, turbulent.
ungefudjt, a. necăutat, nemeşteşugit, ungefuitb, a. nesănătos, insalubru ; aUjumel ift —, prea multă dobîndă rupe ciochinile.
ungeteilt, a. neîmpărţit, unanim, uitgetan, a. nefăcut, ungetrcu, a. necredincios, perfid, nngetriibt, a. netulburat,
Ungetum, bag—, (e)g, —e, monstru, m. geamală, manină, /. ungeiibt, o. nedeprins, neexersat, ungettmlft, «. nedîrstit, nebătut, ungetvanbf, a. neadret. ungetvarnt, «. inavertizat.
«ngttnafdţett
611
unţiiublirf)
ungettiafdjeit, «. nespălat; ein —er SiRenfd), un om nesăbuit ; —e§ 8eug, mofturi, f. pi. uitget»eil)t, a. nesfinţit, netîrnosit. ungemifîetiljaft, «. neconştiinţos. Ungcwiffenţnftigfeit, bte —, inconşti-inţiozitatc, f.
tntgcitiifţ, a. nesigur, incert, dubios. Ungemijj=e, ba?—, incert, n\ auf? —, la voia întâmplării; —f)eit, bte —, incertitudine, /.
Uitgetoirier, ba? —, ?, intemperie, /. uugeiuiţigt, a. nepăţit, nitgctuogen, a. malafecţionat, ne-cîntărit.
Ungetvagenfjeit, bie—, malafecţiune,/. Ungemoljnfjeit, bie—, neobişnuire, f, jţptgctt)bf)tt(icf|, a. inuzitat, neobişnuit, insolit; extraordinar, rar. Ungen>ol)u(id)feit, bte —, raritate, /. uitgettmf)ut, a. nedeprins, nededat, uttgeioiutfdjt, a. nedorit, ntigcwnvjt, a. necondimentat. mtgc,ţiil)ft, a. nenumărat. ungc,(iil)mt, a. nedomptat, desfrînat. UugejSIjintţjeit, bte—, neîmblînzire, /. ungcţaf)ttt, a. nedinţat, iiitgejaumt, a. fără frîu. rttgejiefer, bas—, ?, jivină, goangă, vermină, /. condrăţei, m. pl. «ttgejtettteub, a. necuviincios, nitgeţogen, a. incivil, răsfăţat, rău, nărăvit, impertinent. Uttgesogcttijeit, bie—, incivilitate, impertinenţă, necuviinţă, f. ungejiigelt, a. neînfrînat. Mttgesniungen, a, nesiluit; nesfiit, nejenat.
TJngţjttiungenfctt, bie —, nesfială, /. L'ngloube, ber —, necredinţă, incredulitate, ireligiozitate, /. unglaubtg, a. incredul, necrezător. Uttgliiubigfeit, bie—, incredulitate,/. nttgtaiib(id). o. de necrezut. l'itglauBIitţfeit, bie —, necrezibili-tate, /.
ttngloubwurbig, o. straniu, mtgfeitij, a. inegal; eterogen, accidentat; nepâreche; variabil, mobil, schimbăcios.
uttgleirfpartig, a. eterogen; —ffirmig, inegal; diform; — ţeitig, a. scalen. Cngfeidpartigfeit, bie—, eterogenitate, /; — fbrmigfeit, bie —, inegalitate,
diformitate, /; —fjeit, bie —, inegalitate, /; disparitate; asperitate (de teren), /. iingleirfjmiiffig, a. inegal.
Uttglintpf, ber —, (e)?, disgraţie, ne-cruţare; indelicateţă, f. unglimpfîtcf), a. disgraţios, fără cruţare, indelicat.
Ungliirf, ba? —, (e)§, nenorocire, restrişte; nefericire, calamitate, /; —felige, ber —, n, —it, infortu-riat, m; —feligfeit, bie—, mizerie, /; —?falf, ber —, (e)?, — fflUe, dezastru, n. catastrofă, calamitate, /; — §gefaî)rte, ber —, tt, —n, soţ de suferinţe, m; —?fiitb, ba? —, e?, —er, nefericit, m; —?rabe, ber —, n, —n, coabă rea, /; —sftern, ber—, e?, —e, citează rea, /; —8* tag, ber —, e?, —e, zi nefastă, /; -?uogeI, ber —, ?, togel, coabă rea, /.
unglii(f=bringenb, a. fatal ; — Itd), a. nefericit, nenorocit; fatal; —Iic6er= tueiţe, adv. din nefericire; — felig, a. nenorocit, păcătos.
Ungnabc, bie rvJ, disgraţie ; incle-menţă; ftd) auf @nabe urtb — er= geben, a, se predă la discreţiune. ungttiibig, a. disgraţios, răstit. Ungrunb, ber —, (e)?, —griinbe, ne-niotiv, n.
ungriinbfid), a. netemeinic, supraficial. Ungruitblitfjfeit, bie—, netemeinicie,/. ungiiftig, a. nevalabil; — eriliiten, a declară de nul şi neadvenit; — madjen, a anulă.
UngiUtigfeit, bie—, nevaliditate, nulitate, /; —?erflărurtg, bie —, a-nulare, f.
Uttguiift, bie —, defavor, n; adversitate, /.
ungiinftig, a. defavorabil; advers, ungut, a. rău; ettrrn? fftr — nefpnen, a luă ceva în nume de râu; nicţt? fur —, să nu vă fie cu supărare, ungiitig, a. nebenevol, unljaltbar, a. nedurabil, insutenabil, perisabil; improbabil. Uitljalt&nrfeit, bie —, netemeiu; in-sutenabilitate, /.
mtljanblid), a. nemaniabil, nătăvălos. Unljanbliebfeit, bie —, nătăvăloşie,/. mtl)au?(id), a. necasnic.
39*
UufpeiC
612
Uitmenfri)tidjfeit
Uitucii, bag —, Ş, dezastru, n. iiul|Ctlliar, a. incurabil; ireparabil. UnfjcilbnrfeH, bie—, incurabilitate, f. uubeilbriugenb, a. dezastroz, fatal, nnbciltg, a. ireligios, necucernic, impiu; spurcat.
Unfyeiligfeit, bie —, impietate, f. Untjeilftifter, ber —, ursuslucar, m. intbeilBoll, a. funest, mtbeimltd), a. fioros, mtljijfîirf), a. nepoliticos, necurteneţ. neomenos.
Uuf)of(idţfeit, bie —, impoliteţă, neomenie, f.
Uuf)o(b, ber —, (e)s, — e, strigoiu, căpcăun, m. bală necurată, f; —in, bie—, —nen, mama-pădurii,/. miftolb, a. urît, hîd, dizgraţios, ne-afecţionat.
iinţiirbar, a. neauzibil;imperceptibil. TJnf)brbarfeit, bie —, inperceptibili-iiitiert, a. unit.	[tate,
Uniform, bie —, —en, uniformă; ţinută, /; tarabe—, mare ţinută, /; —ierung, bie —, —en, unifor-mare, ./.
Uitifitm, bas —, 3, unic. m. nnintcreffont, a. neinteresant.
Union, bie —, uniune, /. uitiberfai, a. universal, lluinerfialjntttd, bag —, g, panacee, /; —fităt, bie —, —en, universitate, /; —fum, bag—, g, univers. nutoerfeU, a. universal.
Un!e, bie —, —n, (zool) bombină. uitfenu=bar, «. —tlidj, «. indiscernibil de nerecunoscut.
UufeuuWidjfeit, bie —, indescirnibi-litate. /. stare de nerecunoscut, /; —nig, bie —, ignoranţă, necu-noştinţă, /. nnfenfd), 'a. incast,.
Unfeufd)f|eit, bie —, incastitate, /. nnfiublirf), a. nefiesc. nnflnr, a. nelămurit, difuz, abstruz. UnUnrţeit, bie —, nelămurire; con-fuziune, f.
mnflug, a. impendent.
Unflugfjeit, bie —, imprudenţă, /. *itf»nigliţf|, a. nedemn unui rege. ■nforpertid), imaterial. [ţaţe. /. Uitfijrperlidjfeit, bie —, imateriali-Unfoften, bie —, (p(, ) cheltuieli, speze, /. pl.
Uufraut, bag —, g, buruiană, bălărie, f. proscot. n. unfriegertfdj, a. nerăsboinic. Unfitnbc, a. ignoranţă, unfunbig, a. necunoscâtor, ignorant;, beg Sefeng unb ©djreibeng —, analfabet, nu ştie carte. uuISugft, adr. adineori, deunăzi, uiilnuter, a. impur, murdar. Unfanterfeit, bie—, impuritate, murdărie, /.
unleibtirf), a. insuportabil ; — er Sftenfd), om de nesuferit. Uttleiblidjfett, bie —, insuportabili-tate, /.	[dîrz.
uuleitffont, a. neguvernabil; indocil. Unlenffomfeit, bie —, indocilitate, f. uit(eferli(f|, a. neceteţ, ilizibil, nedescifrabil.
U ttteferltrf)feit, bie —, ilizibili tate,/. uuleugbor, a. indeniabil; Unleugbarfcit.bie—,indeniabilitate,/. uitlieb, a. neplăcut; —fam, a. neplăcut.
uniobtidj, a. nelăudabil. unloSlicf), a. indizolubil.
Uulogttrf)feit, bie—,indizolubilitate, f. Untnft, bie —, silă, /. desgust, n. greaţă, /.
nnluftig, a. deasila, nedispus. Unmarffi, bie —, impotenţă. /. unmii(f)tig, a. impotent.
Uitmnitier, bie —, nemanieră; deprindere proastă, /; —licbfeit, bie —, impoliteţă, /.
unmaittenid), a. fără maniere, mojic, uttmannbnr, a. impuber. uitmiimtlirti, a. nevîril.
Unmnuntitţfeit, bie—, ne virilitate, /. Uitmaft, ba» —, necumpătate, /. Unmctffe, bie —, —n, sumedenie, /. noian, n.
uitmufigebfitf), a. impresuinptibil ; nad) metner —en Sîeinuug, după. modesta mea părere, unmitfjig, a. int.emperat, necumpătat, excesiv.
Umniifcigfett, bie —, intemperanţă, insobrietate, /. exces, n. Unttteitftf), ber —, en, — en, neom. unmettfd)ti(f), a. inuman, atroce;. — adv. peste măsură. Unmenfiţ|Ii(t)!dt, bie —, cruzime, atrocitate, /.
uttmerflHir
613
uimif)m(id)
:umncrf=6ar, a. —Itdh, «. imperceptibil; — adv. pe neştiute, pe nesimţite.
unmitteilfam, a. necomunicativ, tăcut, unmittcltmr, a. imediat, direct. LTitmtttc(bnrteit, bie , instantaneitate, /.
mtmobtid), a. demodat, mtntufllid), a. imposibil. ritmBflKtfjîeit, bie —, —ett, imposibilitate, f.
unmoraftid), a. imoral.
V’nniornlititt, bie —, imoralitate, /. umitotidiert, a. nemotivat, uuraunbig, a. minor, nevîrstnic.
L ttmitnbigfeit, bie , minoritate, nevîrstnicie, /.
rnimtt, bie indispoziţiune (morală), indignaţiune, f. unmntig, a. indispus, indignat, inutnd)nbm(iri), a. inimitabil. uniinrf|bnvlic(), a. ca un râu vecin, umtadigiefiig, a. neîngăduitor, necondescendent.
rttimd)gie6igfeit, bie , necondes-cenţă, ./'•
iutund)firf)tig, a. fără cruţare. unnad)teilig, a. neprejudiciabil. unnabbar a. inabordabil. l'nnnl)(>arfeit,bie—.inaccesibilitate,/. Unnatur, bie —, nenatură, /. unnntiirlid), a. nefiresc, nenatural. rnitijtitr[iti)feit, bie—, afectare, meş-teşugire, f.
uuneuubar, a. inexprimabil. lUtniitig, a. inutil, unniili, a. inutil.
unorbeittlitf), a. neregulat, desordo-nat; desmetic.
ritorbitung, bie —, disordine, /. umtrgnuifd), a. anorganic, mtponr, a. unpar, fără soţ. uuparteitfd), a. imparţial. Unţm«eilid)fett, bie —, imparţiabi-litate, f.
unţjoffenb, a. nepotrivit, necuviincios; inconvenabil. iutpa|terlmr, a. impracticabil, impuţ), f. imbaŞIid). unpafHtrij, a. indispus (trupeşte), zaif, mărcaf, morbolent. Uit))ajjtttf|feit, bie —, indispoziţiune (corporală), morbolenţă, /. unperfpnlidi, a. impersonal.
Hiiţ)0(ttieb, a. nepolitic, uiiprafftfd), a. nepractic, uitpunftltcf), a. inponctual. llttţmitftfitf|feit, bie —, inponct calitate, /.
Ultvnt, ber —, 3, murdărie, scârnăvie, f. gunoiu, n; —rnerfen, a simţî o perinţiune. unrntfom, o. inconsult; inoportun. Unratfamfeit, bie—,inoportunitate,/. Untetf)t, bag —, (e)8, nedreptate, /; ©ie bnbeu —uteiu Şerr, sunteţi greşiţi D-le; — lidjfeit, bie —, in-justeţă; —mafjigfeit, bie —, ilegalitate, /; —fcbaffenbeit, bie —, ne-onestitate, /.
îutrcdjt, a. nedrept; ant —eu Ort, la loc nepotrivit; ant —ett Ort fbaren, scump la tărîţe, ieftin la făină; iu bie —e $el)le geroten, a se steregîtiţa ; — beridjtet, rău informat; —Itcf). a. injust; — mfijftg, a. ilegal; —jcfjaffeu, a. neonest. uitrebliri), a. improb.
Ijnrcblid)feit, bie —, improbitate, f. uurcbitertfd), a. neoratoric, unrcgefmiifjig, a. iregular, neregulat, anomal; capricant, intercadent (puls), (min.) amorf, eratic (roci). Unregeliimfcigfeit, bie —, iregularitate; abnormitate, anomalie; in-tercadenţă (a pulsului), f. unreif, a. necopt, verde, crud, im-puber, — er Sitridje, spire cu caşul la gură, m.
Uitrcife, bie - , imaturitate, /. uuretit, a. impur, insalubru, infect, murdar, spurcat; — lid), a. murdar (om), hărbar (cîne), salop. Unreiu=beit, bie—, impuritate, /: — lidjfeit, bie —, necurăţenie, insalubritate, saloperie, murdărie, /. uitretf6ar, a. fără scăpare, irevocabil, unridjtig, a. incorect, inexact; greşit. fals.
Unridjtigfeit, bie —, —eu, incorecti-tate, eroare, f.
Ibtrube, bie —, —n, nelinişte; tur-burare; inchietudine,/. neastîm-păr, m; agitaţ-ie, —iune; balanţă (la ceasornic), /; — jiiţter, ber —, răsvrătitor, m.
unrttbtg, a. neliniştit, neastîmpărat. uuriibmlid), a. neglorioz; ignobil.
614
uitteit
uns
uită, pron. pe noi; nouă. unfagbar, a. inexprimabil. Unfagbarfeit, bie —, inexprimabili-tate, indescriptibilitate, f. lucru de nespus, n. unfaglitf), a nespus, lhifnglid)feit, ţ. ttnţagbarfett. unfaitft, a. nedelicat, aspru, unfauber, a. murdar, insalubru. Unfauberfeit, bie —, insalubritate, /. intfdjiibltd), a. nestricăcios, nevătă-mător; inofensiv ; — modjen, a dejuca.
unfiftatjbar, a. nepreţuit, unfdiehtbar, a. inaparent; neînsemnat; — tverben, a se matufi.
1bnfdjcinborfeit, bie —, inaparenţă,/. uufd)irfitdj, a. indecent, necuviincios. ITuîrf)t(f(itf|feit, bie —, indecenţă, necuviinţă, f.
unîd)iffbar, a. inavigabil. lTnfd)litt, ber —, s, seu, m. unfd)lufftg, a. indecis.
Unfdjfufftgfeit, bie —, indeciziune, /. uufd)raatff)aft, a. insipid, sarbed, rău la gust.
l'nfrfpnaifţiaftigfeit, bie—, sarbezime, /. gust râu, n.
unfrf|mel,ţlwr, a. infuzibil, refractar. unfdjmerj=l)aft, — lid), a. nedureros ; fără dureri.
unfdimictitmr, a. imaleabil. uuftfiiStt, a. disgraţios.
Uttfdjulb, bie —, inocenţă, nevinovăţie, candoare, /. unfdjulbig, a. nevinovat, inocent, inofensiv, candid, unfdjttier, adv. cu uşurinţă, uttfdjnicftcrliri), a. nefrăţesc Ilitfegen, ber—, maledicţ-ie, — iune,/. nnfel&ftftSttbig, a. dependent, enclitic. UnfelbftfiSnbigfeit, bie—, atîrnare dependenţă, /. inifelig, a. funest, fatal.
Uufcligfeit, bie —, fatalitate, nefericire, f.
mtfer, pron. al nostru; a noastră; £>erc ecbarme bid) —, Doamne în-durâ-te spre noi; — etrter, unul din ai noştri; — tbalben, — tmiclen, adv. din cauza noastră, unftdjer, a. nesigur, incert, precar. Hitfidjerljeit, bie -, nesiguranţă, incertitudine, f.
uitfid)tbar, a. invizibil, nevăzut; jtcf>
—	madjen, a se eclipsă. Unfidjtborfcit, bie—, invizibilitate, /. Unftnn, ber —, §, —e, absurditate,.
/. moft, n. disensie, f. nonsens, «; —igfeit, ţ. —. unţinnig, a. absurd, dărănat. uttfinitlid), a. abstract, metafizic. Unfitte, bie —, nărav (rău), necuviinţă, /.
uitţ'ittlidj, a. imoral.
Unfittlicf)feit, bie—, imoralitate, /. uitfonbierbar, a. insondabil, uttforgfom, a. neîngrijitor. Unforgfamfeit, bie —, neîngrijire, /. uuitat, (bejjer uujtet), a. pribeag; inconstant; nestatornic, instabil r
—	er S31id, privire neliniştită, f. Unftâtigfeit, bie —, instabilitate, inconstanţă; nestatornicie, /.
unftattftaft, a. ilicit, inadmizibil. Unftattf)aftigfcit, bie —, inadmizibili-tate, f.
uttfterblid), a. nemuritor, imortal. Unfiertlidjftit, bie —, imortalitate,. nemurire, /.
Uuftern,ber—,ceas rău, n. fatalitate,/-uitftet, unftat.
uitftid6ar, a. de nepotolit, ce nu se poate potoli.
unftrnfltd), a. ireprehensibil, ce nu e supus pedepsei.	[labil,
unftrettig, a. incontestabil, indispu-uuftubtert, a. nestudiat; necărturar;. nemeşteşugit,
Unfumme, bie—, —it, sumedenie, f. uitfiinbliri), a. nevinovat; innocent. untubeWjaft, a. ireproşabil; —tg, a.
j.	—fiaft.
UntabcKjaftigfeit, bie —, ireproşabi-litate, /.
Untat, bie —, crimă, fără de lege, maleficiu, m.
uiitntig, a. inactiv, neocupat, llntiittgfett, bie —, inacţiune, /'. iintaitgltd), a. impropriu, inapt, nedestoinic
Dntaugltdjîeit, bie —, inaptitudine,.
nedestoinicie, /. uutetlbar, a. indivizibil.
UnteiHmrfeit, bie—, indivizibilitate,/, unteilfjnftig, «. neavînd parte la... unteUnefjmeub, «. indiferent, unteit, adv. jos.
uitter
615
unterfreffeit
uitter, prep. sub. subt, în. între, printre; — adv. mai puţin, inferior: — pref. cu-, in-, între-, sub-, de-, di-, dis-.
1'itter, ber—, 8, valet (carte de joc ), m.
Unter*a&teitung, bre —, — en, subdiviziune, f : —abntiral, ber —, 8, —e, vice-admiral, m ; —arttt, ber e8, —e, antebraţ, n; —net, bie —, —en, subspecie,’/; — or^t, ber —, e8, —drgte, submedic, m ; — nuf= fcl)cr, ber —, 8, subinspector, m; bnlfen, ber —, 8, architravă, f;
—	ban, ber —, 8, — bauteit, fundament, n; subtoae, substrucţie,/; —baud), ber —, 8, —băucţie, pîn-tece, m.
ntiter=bauen, (untergebaut, bnu(e) ttn--ter), a zidi ceva sub alt ceva; — bauen, (unterbaut, unterbau(e), a prinde dedesupt cu zid.
Uitter=bcaintc, ber —, it, —n, funcţionar subaltern, m ; — befeljlb» Ijabcr, ber—, 8, subcomandant, nt; —bel)orbc, bie —, —n, instanţă inferioară, /; —beinfieiber, bie —, (pl.) ismene, / pl; — fiett, ba8 —, (ep§, —en, aşternut; — bibliotbcfar, ber —, 8, — e, subbibliotecar, m;
—	bilanţ, bie —, —e, deficit, n.
unter-'binben, (banb, banbe unter, un=
tergebunben, binb(e) unter), a lega sub...; — birtben, (unterbanb, unter» biirtbe, unterbuitben, unterbinbe), a face ligatura unei vîni; bie Snif8= mitei —, a tăia resursele.
llntcrbinbung, bie —, —en, ligatură; tăiere, /.
ritterbifdjof, ber —, 8, —fdjbfe, su-fragan. m.
nntcrbfeibeit, i. i. (unterblieb, unter» blicbe, unterblieben), a nu avea loc, a lipsi.
Ifnterbobeit, ber —, 8, — bbben, fund, subsol, n.
luterbortbiuanu, ber —, —lente, sub-cîrmaciu, m.
unterbredjeit, (unterbrid)ft, unter6rid)t, unterbrad), unterbradje, unterbradjen, unterbrid)), a întrerupe, a pro-rumpe, a întretăia, a curmă, a precurmă, a încetă.
Unterbredpen, ba8—, 8, întrerupere, /; —er, ber —,' 8, întrerupător,
m; —ung, bie —, întrerupere, contenire, urmare, f. unter=breiten, (untergebreitet, breit(e) unter), a aşterne sub; —breiteit, (unterbreitet, unterbrehe), a aşterne, a prezentă.
Uutcrbreit er, ber —, 8, prezentator, m; —ung, bie	—en, prezen-
taţiune, prezentare, /. uttter=brmgen, (bringft, bringt, bradjte, briid)te uitter, untergebradjt, bring(e) unter), a pune subt; — briitgeit, (unterbradjte, unterbrad)!, unterbrin» g(e), a aşeză, a adăposti; a hălădui, a plasă, a căpătui.
I nter brittgcn, ba8 —, 8, căpătuire, hălâduire, plasare, /; —betf, ba8 —, (e)8, —e, subpuntea (năii), /. —betfe, bie —, plapomă, /. uttterbeffeit, adv. întraceea. unterbriitfeu, (unterbriidt, unterbriide), a suprimă, a reprimă; a oprimă; a asupri; —b, a. supresiv. Unterbriitf=er, ber —, 8, asupritor, opresor, m; —ung, bie —, —en, suprimare, supresie, oprimare, împicare, asuprire, apăsare, /. uuterbuden, (nntergebucft, bade unter), a cufundă; — i. f. a se pituli. unter=e a. inferior; —eiitanber, adv. între sine, împreună; unul peste altul.
Uuter=e, ber—, n, —n, inferior, subaltern, m; —eintciluug, bie —, —en, subdiviziune, /; — faugeu, ba8—, cutezare, îndrăznire; prop-tire, arebutare, /. uuterfaugen, (unterfSngft, unterfângt, unterfing, unterfinge, unterfangen, unterjange), a arebută; fid) —, a cuteză; a îndrăzni, a. arebutat. nnterfafţen, (untergefafet, faffe unter), a luă la braţ, a prinde (braţul cuiva).
Uttter=felbf)crr, ţer —, n, — n, subcomandant; —forfter, ber —, 8, subsilvicultor, m.
uuterfertigeu, (unterfertigt, unterierti» g(e), a subsemna.
uuterfreffeu, (unterfriB(ei)t, unterfrifjt, unterfraB, itnterfraBe, unterfreffen, unterfrijj), a macină (pămîntul de la ţîrm).
Uuterfuţ;
616
Unterlunft
Untcr=fu6, ber —, el, fuge, picior, re; —futter, ba? —, I, căptuşeală, /.
uuterfuttern, (unterfiîttert, unterfitttre), a căptuşi.
rnter=gSfinmg, bie —, — eu, fermen-taţiune sedimentară, t; — gnttg, bei —, (e)l, apunere, declinare; asfinţire (a soarelui); periciune, decadenţă,decădere,desfrucţiune, ruină, /; — gnttuug, bie —, —eu, subspecie, /; —flebene, ber —, n, - n, supus, subaltern, ni; — gc= bcitbeit, bie —, supunere, subordonare. /; — gebiuig, bie—, supunere. /.
itittergeben, «. subordinat, supus.
uittergeţeit, i. f. (gincţ, ginge uitter, itutergegangen, gcţ)(e) uitter), a a-purte. a asfinţi, a peri, a se abimă.
îlutcrgeorbitetc, ber —, —rt, subaltern, inferior, m; —gcrirfjt, bal—, (e)l, —e, instanţă, inferioară, f.
uittergefd)oben, a. interpelat, substituit, insinuat.
Ibttergcţdjop, bal —, el, —e, etajul de jos.
Uittergeffelf, bal —, (e)l, c, stativ dric, suport, re; - gettteljr, bal —, I, —e, spadă, f.
Hitfcrgrabeit, (untergrftbft, untergriibt, untergrub, tnttergriibe, untergraben, utttergrnb(e), a submina; a corupe.
Untergrabuttg, bie —eu, subminare,; —gruitb, ber el, —griittbe, subfaţă, fundament, re; —gruttb= bafjtt, bie—, —ett, cale ferată su-terană, /; —gţjmttafiunt, bai —, I, —iett, trivium, re.
unterljaben, (ţaft, bat, bafte, ţittte uitter, ttittergeţabt, t)ab(e) uitter), a supune, a îngenunchiâ.
unterljnfb, adu. dinjos.
Uuterţatt, ber—, el, întreţinere, in-tertenţ-ie, —iurte, sustentaţie; subsistenţă, /; jcttten — fucţen, a-şi căută o subsistenţă; a-şi căută traiul vieţii; —Ifofteit, bie —, (pl.) întreţinere, /; — ung, bie —, —eu, petrecere, amuzament, dilecţ-ie, —iune; dirertisement, re; susţinere, alimentare, furnizare, /; — unglgabe, bie —, —it, darul conversaţiunei, re.
untetsţaiten, (ljSftft, ţalt, Ijieft, ţielte uttter, untergebaliett, ţalt(e) umeri, a ţinea sub ceva; — ţalteit, (unter= unterbalt, unterfjielt, uttter= ţielte, unterbalteu, unterbalt(e), a întreţine; a amuză, a divertiză; fid) —, a se întreţine, a-şi petrece, a se englendisi, a se a-muză; — balteub, a; —fţaltlicb, a. amuzant, distractiv, uitterfjanbefn, (uulerbanbelt, unterţanb* Ie), a negoţiă, a trată, ritterbiiitbter, ber—, I, misit, agent, mijlocitor, negoţiator, m; —itt, bie —, —nen, mijlocitoare, f. Unter=banblung, bie —, —ett, nego-ţiare, /. tractative,/. pl; - ţaiibc, bie —, —tt, scufie, /; - ftaitl, bal —, ţes, camera deputaţilor, casa comunelor (în Englitera), /; — beţe, bie —, levură sedimentară, f; —betttb, bas —, el, —eu, că-maşă-trico, /.
uttterl)d()(=en, utnterbbbit, unterţoţle),
a submina, a lăgămî, a coptori, a burduşi; —t, a. cavernos, subminat, burduşit.
l’utcrdiotj, bal —, el, huciu, «: — fjofeit, bie —, ( pl.) ismene, /. pl. unterirbtfdi, a. suteran, subpămîn-tesc;—e$egriibniffe,catacombe./.pî. rnter=jagb, bie vînat mic, re. — jodţung, bie—, - ett, subjugare,/, unterjotţeit, (unterjocţit, unterjod)(e),'a subjugă.
Unter/eţte, bie —, --n, bărbie, /; —fiefer, ber—, I, mandibulă, f; — finit, ber —, I, —e, bărbie, /; — - fittttlabc, bie —, —tt, mandibulă, /; fletb, bal—, (e)l, —er, fust;\ /; — fontmeu, bai - I, adăpost, re. aciniare, /.
uttterfommen, *. ţ. (fam, fiinţe ttnter, untergefommen, fomm(e) uitter), a se adăposti.
Uttterfbrţier, ber —, l, f. —leib. uitterfriecfjett, (frocf), friieţe tttuer, un*
tergefrod^en, friccţ(e) nnter, a se a-dăposti.
uutcvfricgen, (untergefriegt, frieg(e) unter), a veni (cuiva,) de hac. lTnfcr=fuitţt, bie —,	fiinfte, adăpost,
re. aciniare, hălăduire, /; —lage, bie , —n, aşternut, strat, su-
uutcrlaffen
617
tuterfagiing
port, n; bază,/; depozit, »; mapă, /; — lanţ), bai —, ei, —lânber, ţeară de jos, /; —(onber, ber —, i, josean, m.
imterUîfen, (untetfaB(ef)t, unterlfifjt, unterlicţî, unterliejje, unterlaffen, mt= iertaţi ober laffe), a intermite, a curmă, a încetă, a nu face.
ltnterîaffung, bte—, —ert, inefectuare, intermisiune, discombinnare, o-misiune, încetare, /':	— sfitnbe,
bie —, —n, negligenţă, /.
l'nterlnft, bie —, —ett, balast, n. sabură,
Uuterlafj, ber —, curmare, /; ofme
- , necurmat.
uutevdaufen, i. f. (lauffi, lauft, lief, licţe mtter, untergelaufen, lauf(e) ntiter), a se străcură; —îaufett, i. f. (uterlaufft, unterliiuft, unter» Ioufer), a pune piedecă în luptă; unterlouf(e) mit Slut—, încruntat, vălced.
lTnter»leber, bai , căptuşeală de piele, /; —fefje, bie—, — n, buza de jos, /.
wtter/egen, (untergelegt, leg(e) unter), a pune ceva dedesupt; Sferbe —, a schimba caii; —(egeu, (unter» legt, unterlege), a supoză; — a. învins, sucombat.
linteHeţrer, ber - , §, învăţător, azistent, m; —leit, ber , (e)§, —e, abdomen, m. vintre,/; - leibi, abdominal; — Icutnaut, ber —, (e)i, —e, sublocotenent, m.
imterliegen, (unterlng, untediige, un» terlegen, unterlieg(e), a sucombă; bai unterliegt feinem jweifel, aici nu mai încape nici o îndoeală; fie — bem § 208 bei Strafgeîegei, sunt pasibili de art. 208 din codul penal; bas unterliegt ben ttâmlidjen iRegelrt, aceasta se pretează aceloraşi reguli.
l'ntertiţiţic, bie —, — n, buza de jos, buza inferioară, /.
untermalen, (untevmalt, untermnle), a eboşă, a grundă.
Untermoitit, ber —, ei, - -manner, soţul de filă din stînga, m.
imtermauerit, (untermouert, unter» maure), a prinde cu zid.
nntermengeit,	(untermengt,	unter»
menge), a amestecă.
Itutermengung, bie—, amestecare, /.
untermiuieren, (unterminicrt, unter» miniere), a submina, a mină.
uutermifdpen, j. untermengen.
Untermictbmnnn, ber —, ei, —lente, sublocatar, m.
uHtentel)meu, (unteritimntft, unter» nimmt, unternofim, unternăţme, un» ternommert, utttentimm), a întreprinde; etroai —, a se apucă de ceva; —b, a. întreprinzător. în-drăsneţ, m.
Untertt(“I)m=er, ber —, «, întreprinzător. antreprenor, m- —ung, bie —, —en, întreprindere, antrepriză; —ungigeift, ber —, ei, spirit de întreprindere, n.
Uutcr offi^icr, ber—, §, — e, subofiţer, m; — orbnuitg, bte —, subordinaţ-ie, —iune.
untemimcn, (untergeorbnet, orbite un»
ter), a subordona.
Unter=ţnd)t, ber —, (e)î, — e, sublo-caţiune, subarenda; —ţadjter, ber —, §, subarendaş, m; — pfonb, bai —, ei, -prartber, gaj. amanet, zălog, »; —ţfanbgiiiuliiger, ber , i, creditor ipotecar, »»;
pfaitbfcijuib, bte —, datorie ipotecară, /.
uuterpffiigeu, (unterţflugt, unterpţliige),
a brazdă.
unterreben, (unterrebet, unterreb(e), a dojeni, a mustră; fief) a se convorbi, a conferă.
Unter=rebuug, bte —, dojană; convorbire, conferinţă, /; — rirf|t, ber —, i, instrucţiune, /; —rirfjter, ber —, i, subjude, m; —ricţter, ber —, i, instructor, m.
uuterrid|t=en, (unterridjtet, unterridite), a instrui, a învăţă; —ettb, «. instructiv ; —et, a. instruit, informat.
Uitter»rinbe, bie —, —n, alburn, m-- roit, ber—, (e)i, — rbcfe, fustă,/.
uttterfag»en, (unteriagt, unţetjag(e), a întrezice, a opri. a prohibi; —t, a. prohibit, oprit.
Uiiter=fagitug, bte —, oprire, prohi-biţiune, /; — faţ, ber—, eu, —eu, vazal fendatur, m\ —fatţ, ber —, ei, — jdţe, bază, /; propoziţiune
■inter fdjamtt
618
unterftufcett
minoră,/; —ferate, bie— ,—n, farfurioară, /.
unterfdjnmn, (untergefd)atrt, foarte unter), a acoperi rîcăind, unterjdţiUjcn, (imterfdjiifŞt, unter|d)ttg(e), a nu preţui din destul. uitterf(f)ei=beit, (nnteridjieb, unterfdţiebe, unterfd)ieben, unterfd)eib(e), a deosebi, a distinge, a discerne; fidj —, a se deosebi, a diferi; a. distinctiv, caracteristic. lliiterfd)eibung, bie —,	*-en,	deose-
bire, distingere, distincţiune; di-ferinţă, diferenţiare, /; —Şgabe, bie —, discernement, n; —Slefjte, bie—, —n, diagnoză. /; —Şjeidjert, ba§ —, s, caracter distinctiv, n. Uiitcrfdjenfef, ber —, s, gambă, /. unter=fd)ieben, (fdob, icf)bbe unter, nn= tergefdjoben, fd)ieb(e) unter), a viri sub ceva; — fdjieben, (unter jcfyob, un* terfdjbbe, unterfdjoben, unterţrf)ieb(e), a substitui; a interpelă; a falsifică.
llutcrfcf|lebung, bie —, —en, substi-t.uţiune, insinuaţiune, /.
• Unterfcljieb, ber —, (e)Ş, —e, deosebire, diferinţă, f.
nnterftf)ieb=en,—lic£), a. diferit, divers. nnterjcf)lnri)tig, a. cu jilipul în jos (roată).
uitter=fd)lagen, (îcbfagft, fd)tagt, fd)lug, îd)Iiige unter, untergeidjlagen, ţ'si)Iag(e) unter), a pune piedecă; bie SBctite —, a se stîrci: —fdjlagen, (unter* îdildgft, unteridgliigt, unterid)lng, un* terfd)Iiige,unterfd)lngen,unter[d)(ag(e), a interverti, a sferterisi, a de-fraudă.
Uuter fdjtaguug, bie —, defraudare, defraudaţ-ie, — iune; —fdjieif, ber —, (e)§, —e, mîncătorie. sustrac-ţiune, malversaţie, concuziune; baraterie: supresiune (de scrisori), /; — fdjlupf, ber —, (e)Ş, — e, pituliş, n.
unterfcf)lHpfen, i. f. (unrergetdjIubTb id)lubf(e). unter), a se aciniâ. mtterfdiobeu, a. apocrif, uuterftfireiben, (unterfdjrieb, unter* îchriebe, unterfd)rie6en,unterjcbreib(e), a subscrie, a subsemna; mit —, a contrasemna.
Untcrddjreiber, ber —, §, subdiac, m\
—îdjreifaer, ber —, S, subscriitor, subscribent, m; — icbricbene, ber —, subscris, m; —fdjrtft, bie —, —eu, subsemnătură, subscriere, /; —l'dmle, bie —, — n, şcoală primară; — fcbweăe, bie —, —n, prag, n; —-fegel, ber —, §, vîntră de jos, /; —feite, bie —, —n, partea de jos, /. unterfeeifd), a. submarin. unterfee*en, (unterfegt, unterfe|e, a supozâ; —t, a. amestecat; miarţă; îndesat (corp).
unterfiegetn, (unterţiegelt, unterfiegle),.
a sigila, a opune sigilul. unterfinten, i. f. (fanf, fiinţe unter, untergeiunteu, ţint(e) nnter), a se cufundă, a se înecă, unterfţmten, (unterfţmlt, unter|ţmte),. a submioă (apa).
mtterft, a. cel mai de jos, infim; bct§ Unterfte ju oberft fetjren, a face anacato, a face alandala. Unterftnbt, bie—, — ftabte, suburbiu, n. mahala, f.
nnterftSnbig, a. (bot.) ipogin. iiutcrftorfeH, (untergeftoeft, ftoefe unter), a vîrî, a încorpora. lînterftorfung,bie—,încorporaţiune,/. itnterfteljen, fid) —, (unterftanb, un* terftiinbe fid), unterftonben, unter* fte£|(e) bid)), a îndrâsnî, a cuteză. Uuterjtelle, bie—, —n,post inferior, n. Untcr-fteilen, (untergeftetlt,ftet((e) unter), a aşeză dedesubt; — fteUett, (un* terfteUt, unterfteH(e), a supoză, a impută, a subrogă, a subsuma, untcrftemmcn, (unterftemmt, unterftem* nt(e), a propti; bie Straie —, a pune mînile în şold. Unterfteuermanu, ber —, (e)s, — leute, al doilea cîrmaciu, m. unterftreitf)eit, (unterftnd), unterftricije, unterftreid(e), a suliniă. Unterftrei(f)ung, bie —, suliniare, f. uuter-ftreuen, (untergeftreut, ftreu(e) unter), a aşterne la vite; —ftreueu, (unterftreut, unterfireu(e), a amestecă cu...
Unterftufie, bie —, --n, odaia dejos, /; —(tufe, bie —, — n, grad inferior, n.
unter=ftitgen, (unterftitfet, firide unter), a propti; - ftiifjcn, (unterftuţşt, un*
ItittcrffiUjunfl
619
Uitfiuitid)feif
terftit§(e), a sprijini, a apită, a subvenţiona.
Uittcrftiitnutg, bic —, —en, sprijin,
; ajutor, n. subvenţ-ie; —iune, f;
—3lruţ)be, bie ”, —n, replin. n. i	uuterfurf)ctt, (unterfiidjt, unterţud)(e),
Ş	a cercetă, a examina, a anchetă;
i	a instrui (o cauză penală).
[ .Unterfudper, ber —, 8, revizor; in-!	structor, m\ —ung, bie —, — en,
j _ cercetare, investigaţiune, /. exa-;	men,M. anchetă, expertiză,/; —o»
;	f)aft, bie —, arest preventiv, « ;
;	—ântdjter, ber —, o, jude de in-
strucţiune, m.
Utttcrtait, ber —, §, —en, sudit, su-?,	pus, m.
mttertiiitig, a. supus, submis; — igft, a. prea supus.
ltjtfertănigfeit, bie —, supunere, /. Uittertaffe, bie —, sucupă, /. nntertaudjeit, (untergetnudjt, tnudjie) unter), a cufundă, a subrnerge; f - i. f. a se cufundă.
Ş rutettnit(f)mtg, bie—, submersiune,/.
Unterteil, bab ”, (e)§, —e, partea s	inferioară, /. fund.	n.
nntertreteit, i. f. (trittft, triti, trat, triite ■	unter, untergetreten,	tritt	unter),	a
se aciniă.
nuteriuad))eti, i. f. (untertniic£))( ej)t, un-terrt>«(±)ft, unterltmcfn'e, nnternmcfifen, uuterrond)" ober untertt>ad)fe), a creşte amestecat (carne cu grăsime); a creşte dedesubt;	—	a.	îndesat
!	(om).
Unter=nmlb, ber —, eâ, —roălber, pădure de jos, /; — nmtl, ber —, e, —roade, retranşament- n. uutcruiiirtb, adv. spre partea din jos. tutterniaftficit, f uittetfpulen. nntenoegâ, adv. pe drum mergînd. nnterroeifeit, (untertmeâ, unterioicie, untermiefen, unterroeiţe ober unter-roeis), a instrui, a îndreptă ; a mustră.
Uittcnoeiper, ber —, o, povăţuitor : mustrător; instructor, m: —ung, bie—, —en, instrucţiune îndreptare; povăţuire, f.
Untcrnielt, bie —, infern, n. nntcrHierfett, (untertoirfft, unternurtt, untennnrf, untermiirfe, unîetroorien, untertoerfe), a supune, a subjugă;
einer Strofe — fetrt, a fî pasibil de o pedeapsă; fief) —, a se raportă; a se supune, a se resigna. Unterwerfung, bre —, subjugare; supunere; rezignaţiune, /. unţertninbeit, fief) — (untermonb, unter» inttube fiţi), nntenounben, untenoinb» (e) bid)), a cuteză, a îndrăzni unterroolbeit, (unterroiilbt, untermolb(e), a suvoltă.
-untermorfeu, «. supus.
Utttertt)H(fj=§, ber —. feâ, — vuitele, ci-ritiş, n.
uitterroUfjten, (unterttmf)It, untenuiif)l(e),.
a submuiă, a sapă.
Unterttiiiljtiutg, bie —, —en, submu-iare, /.
uiitermiirfig, a. supus, smerit. Utttcrniiirfigfcit, bie —, supunere, /. iittterţeitf)nen, (unterjeidptet, unter» jcidjne, a subscrie, a subsemna. Utttcrţeidpner, ber —, §, subsemnă-tor; subscribent; signator, m; — nttng, bie —, subscripţ ie, —iune, subscriere, signare, /.
Unter^eitg, ber —, ş, aşternut, n. utifer=5tef)en, (jeg, (50 ge unter, unter» gejogen, nnter^icljfe), a suliniă; — ţiefieit, (unterjog, unterjoge, unter» jogen, unterjiefi(e), a supune ; fid) —, a se supune; a se însărcina cu ceva; a întreprinde.
Unterţug, ber—, (e)», — giige, grindă de proptit, /. nnttef, a. neafund.
Untiefe, bie —, ochiu în apă.
Utitier, ba§—, (e)3, —e, monstru, n. untitgbar, a. nesters, inamortizabil. untrcnnfmr, a. inseparabil, nedespărţit.
Uutrennbarteit, bie —, inseparabili-tate, nedespărţire. /. untreii, a. necredincios, infidel. Untrene, bie—, infidelitate, felonie../'. uiltroft=bar, a; — licft, a. inconsolabil.
nemîngăiat, dezolat.
Untroft(i(f)!ctt, bie —, dezolaţiune, /. uiitriiglidi, a. infalibil, nesmintit. I'ntriiglirfjfeit, bie—, infalibilitate, /. uittiitf)tig, a. incapabil. rutii(f)ttgfeit, bie —, incapacitate,/, rntngeub, bie —, —en, viţ, defect, untuulirf), a. nepracticabil, imposibil. Untiutltdjfeit, bie —, imposibilitate,/.
unuberbad)t
620
mtBerl)altiuSmafiig
uniiberbad|t, a. mtiiberlegt, a. nepre-cugetat, nesocotit, l’uiiberlcgtljeit, bie—, nesocotinţă, f. Unitberleguitg, bie —, ireflexiune, f. uniiberfetibur, a. imens, vast. rniibcvfei)barfeit, bie —, imensitate, vastitate, /.
uniiberfebbar, a. intraductibil, intra-vcrsabil (rîu).
l'uiiticri’epbacfeit, bie —, intraducti-biiitate; intraversabilitate, /. uuiibcrfieigtid), «. insurmontabil. l'niiberfteifl(iri|feit, bie —, insurmon-tabilitate, /.
iiuubertrefflitfj, a. neîntrecut, uitiibertroffcit, a. neîntrecut.
uitnbcrroiublid), a. nebiruibil, nelu-tatec, insurmontabil, uniilicrţengt, a. neconvins,nedumerit, unumgriitglid), a. indispensabil, necesar.
liitumgiiitglid)fcit, bie —, necesitate absolută, ./'.
iimimfdjriiuft, «. ilimitat; absolut, suveran.
I intmfd|iauîtt|eit, bie —|,Mabsolutism.
m. autocraţie, nemărginire, /. nunmjţopidp a. irefutabil, nerăstur-nabil.
Unumftojjtid)fcit, bie—, irevocabilita-te, irefutibilitate, nestrămutare,/. înmmttmnbeit, a. sincer, nesfiit,, verde ’n faţă.
unnnterbrodjen, a. necontenit, neîntrerupt, necurmat, mereu. ununterrid|tet, a. neinstruit, nem-format.
uituntcrfdicibbar, a. indiscernibil. uni!Uterfd)riebcit, a. nesubscris, nesubsemnat.
unuuteriudjt, a. neexaminal, necercetat.	[dent.
uitunterifliirfig, «. nesupus, indcpen-TJnunterttiurftgfeit,bie—, neatîrnare,/. u uniitcr(id), a. nepărintesc, nmicrattet, a. neînvechit, unncriinbet'ltd), a. inalterabil, invariabil, nestrămutat. Tin»crftitberlitf)feit, bie —, ivariabili-tate, /.
umieriiiibert, a. neschimbat,nealterat, nmierflntniortiid), a. iresponsabil. Unberantit)ortlid)Eeit, bie —, iresponsabilitate, f.
mtaenitbeitet, a. neprelucrat, brut; crud; nedigerat.
unBerttufjerlid), a. inalienabil, ineo-mutabil.
unBerbcfţerttrfi, a. incorigibil. uttBerbiiibfidpa. inobligator, grosolan, uituet'bliimt, a. pe şleau. uiiBcrborgeit, a. nepitit. uitBcrboten, a. neprohibit, uttBcrbrcnndxir, —lirî), a. incombus-tibil.
nuaerbrieft, a. nedocumentat, nea-deverit prin iscălitură. uitBcvbviid)lid), a. neviolabil nestră-mutat.
UttBcrbnid)lid)fcit, bie —, neviolabili-tate; nestrămutare, f. uHBerbiiBgt,a.neadeverit,neconstatat. uuBcrbiirffiig, a. insuspect. unoerbaididi, a. indigest. Unuerbnulii^feit, bie indigestivi-tate, /.
uitBctbcrblidj, a. incoruptibil, uuucrbcrbt, }. uttOerborbett. umicrbieitfiltd), a. nemeritoz. nuBcrbient, a. nemeritat, uutierborbeit, nestricat, candid unUcrbro|feu, a. neobosit. Uuuerbroffeufjcit, bie —, neoboseală, asiduitate, f
uitDereljelidjt, a. necăsătorit, mtticreiitbar, a. incompatibil; incon-ciliabil.	[litate, /.
Unbereinbatfcit, bie —, incompatibi-uuBerfntf(f)t. «. nefalsificat; veritabil; curat.
unoerfiiitgtid), a. necapţios. uitDerfroreit, «. neruşinat, obraznic. Uit»erfroreitf)cit, bie—, neruşinare,/, uitoergiinglid), a. neperitor, imperi-zabil.
UnBergiiiiglid)feit, bie —, nemurire ;
constanţă, /. uitBergeifcit, « neuitat, unuergeilid), a. de neuitat. uttBerg(eid)liri), a. incomparabil, ne-asămuit.
UnBergIeid)lidjfeit, bie —, neasămă-nare, /.
unBergitiigt, a. moroz. unBergoIteit, a. nerăsplătit, nerecompensat.
uuBerpltitiSmiifşig, a. disproporţionat, afară din cale.
621
unt)ertDuftli(f|
v XJm>crf)atttii»mdfîigfcit
>
UitBerljaftnibmăţjigfeit, bie —, dispro-porţiune, /.
miBertjeiratet, a. necăsătorit. nn»erl)ofît, a. neprevăzut, neaşteptat; — adv. pe neaşteptate. nitBerf)Bl)Iett, a. sincer, deschis, pe faţă, fără înconjur. uitDerjaljrlmr, a. imprescriptibil. UnoerjBljr&arfett, bie —, imprescriptibilitate, constanţă, ./'. umicrfiiufliri), «.inalienabil jnevînzibil. nimerfemibor, a. învederat, iiituerfurjt, a. neştirbit; nescurtat ;
neabrevat, acatalectic. unBcrlangt, a. necerut.
; iimicrloilicf), a. inconfldent,, infldu-ciar(om); —e SJJacţiridjten,.ştiri ne-adeverite.
Iiunexleijlid^, a. inviolabil. UitBerlctplmrfcit, — lidjfeit, bie —, inviolabilitate, /.
iiitBcrlctjt, a. întreg, intact, neatins. uitMcrlierfiar, a. neperitor. iinBcrtijţdjlid), a. neşters. nuBerntiif)(t, a. necăsătorit. unBermeibtidj, a. inevitabil. UttBermeiblicf)feit, bie —, inevitabilitate, /.
unBermerft, a. insensibil, neobservat; i	— adv. pe nesimţite.
;	umiermifrf)lmr, a. imiscibil.
'	intBermifd)t, a. neamestecat,	curat.
UitBermogeit, ba? —, g, neputinţă, impotenţă, /.
1 vmuermugeitb, a. neputincios, impo-1	tent; invalid.
1 iimiermntet, a. năpraznic; neopinat;
|	— adv. fără	de	veste, hurduz-
1	burduz, tam	ne	sam.
f	tiuuenictjmltd), a. neauzibil.
i	UnBernuttft, bie —, iraţiune,	/.
[	unuerniinftnţ, a. irezonabil.
mtBerrirf)tet, a. neisprăvit, neefectuat, pesucces ; —er @nd)e, fără ispravă
iiitucrrişt, a. nemînată <o mină). nnBertitcft, a. neclintit; jb — nttfefjett, a se uită ţintă la cineva.
;	nnBcrfăumbnr, a. peremptor.
■nBcrffiumt, a. neîntîrziat. •ttBerfdjiimt, o. neruşinat, obraznic, impudent; insolent ; —t Siige, minciună gogonată.
Um)erfd)iimtfjeit, bie —, neruşinare,.
obrăsnicie.impudenţă, insolenţă,/. uitBerfd)ulbet, a. nevinovat; —-e§ Itn-glutf, nenorocire, nemeritată; — e? ipaug, casă negrevată, unuerfeljeng, adv. năprasnic. uuBerfeţrt, a. nevătămat. uitBerfiegbttr, a. nesecabil, intarizabil. unoerficgelt, a. nesigilat. uttoerfDljnlitf), a. intransingent; implacabil; neîmpăcat. rttDerfSf|u!i(f|fett, bie —, implacabilitate, f.
nHUcrfol)llt, a. neîmpăcat. uuDeriorgt, a. necăpătuit.
UitBerftanb, ber —, e§, prostie, demenţă, /.
uitBerftnitben, a. neînţeles, uttuerftiinbig, a. fără judecată, irezonabil.
umierftnnb(icf), a. nedesluşit, ininteligibil.
UnBerftiinbtirf)fcit,bie—,nedesluşire,/. uttDerftcIU, a. neprefăcut, sincer, mtbetfndjt, a. neîncercat, netentat. uuBerteibtgt, a. nedefendat. niiBertilgbar, a. inexterminabil, in-extirpabil, neşters. UnBertUglmrfeit, bie —, inextirpabi-litate, /.
miBcrtraglid), a. incompatibil; incon-ciliabil; insoţiabil; cîrcotaş. UnBertragltrfjfett, bie —, incompatibilitate; împărăchere, /. uitBeMBaljrluf), a. ingardabil, incon-servabil.
nnBertB«f)t't,a.nepăstrat,inconservat. nitBcriBanbt, a. neclintit. unBertBeţrt, a. neinterzis, iertat. iiiiBcrlueiger(i(i|, a. negreşit,irefuzabil. unBcrnicilt, a. neîntîrziat ; — adv. îndată.
uttBcrlBclflidj, a. neperisabil. uuBcruicrpcf), a. irecuzabil. unUcrlucdtirf), a. neputrezibil, nemis-tuibil, neperitor.
UnBertt>e£tuf)feit, bie—, neperire, ne-mistuire, f.
uitucrwinbfior, «. inpardonabil. ujtBertBtfdjfiar, a. indelibil. uuBerttmnbbar, a invulnerabil. l’iiBcriButtbbarfcit, bie —, .invulnerabilitate, /.	i
iiuBcrTOiiftlid), a. inalterabil. ,
UnucrttmftHdjfeit
622
Uutoiiţcitbe
UiiBcriBuft(id)!eit, bie —, inalterabili tate, /.
unBcrgagt, a. curajos, intrepid. UttBergagtl)eit, bie—, intrepiditate,/. unBevgetljlidj, a. impardonabil, ire-mizibil
uitBergtttllid), a. fără interese. uitBergugltd), a, imediat, instantaneu. ITnBergiiglidjfeit, bie —, instantaneitate,
uitBelleitbet,a.neterminat, neisprăvit. unBBUfommcit, a. nedesăvîrşit, imperfect, incomplect, mauc. UnBBdfommeitljeit, bte—, —en, nede-săvîrşire, lipsă, imperfecţiune, maucitate, /.
uttBoflftdnbig, a. incomplect, defec-tuoz, mangosit.
llitBBdftanbigfeit, bte —, defectuozi-tate, /.
nitBBlI|trcdliar, a. inexcutabil. uttBollfvil)iig, a. incomplect. tniBorliel)all(id), a. fără rezervă. unBBrfiereitet, a. nepregătit, nepreparat.
uttBorbenf(td>, a. imemorial, imemorabil.
unBBmugcttammeit,a. neprevenit, nepreocupat.
uiiBorgreiflud), a. neprezumabil. unBorfjergeieljett, a neprevăzut. unBorjijBlid), a. neintenţionat. unBBrfidjtig, a. nesocotit, incant, neprevăzător, imprudent. UnBarfid|tigteit, bie —, imprudenţă, neprevedere, /. unBarteiltjoft, a. desavantajos. uttlBagbur, a. imponderabil, umaiiţlbor, a. ineligibil. Uitmaţlborfeit, bie—, ineligibilitate,/. uittuaf)r, a. neadevărat. UntBaţr=l)nfttgfett, bte —, neveraci-tate; — fjeit, bie —, neadevăr, n. uttftmljriteljmbar, a. imperceptibil. untBaljrfdjemlidj, a. improbabil. UntBaţrfdjeiit(id)feit, bie —, improba-bilitate, f.
umaattbtlbnr, a. nestrămutat. Untoanbelbarleit, bie —, nestrămu-tare, /.
utttoegfant, o. necăruţabil, desfundat (drum).	[te, /.
Unraegfatnfeit, bie —, impractibilita-iUtttaeib, bal —, 3, —er, fătărău, m.
umacibliri), a. nefemeesc. uutueigcrlidj, a. indeniabil; — ach. nesmintit.
uitiBeife, a. nesocotit; — adu. prosteşte.
uitiaeit, adv. aproape; la doi paşi d’aici.
uinacrt, a. nedemn.
| UiitBcfeit, bal—, 8, stricăciune, uni-; zanţă, / ; fetit — treibett, a face neajunsuri.
tiuiucîeittiid), a. neesenţial.
Uiitacttcr, bal —, I, intemperie, ./'. .uiitaidjtig, a, neimportant, neînsemnat.
UiitBtdjtigfeit, bte—, neînsemnătate,/. utttBiberleglid), a. irefutabil, apodictic.
UnlBtbcrleglidjfett, bie —, irefutabili t,a te, /.
uniBtbeunflid), a. irevocabil. UntBtberr«flid)feit, bie —, irevocabi-litate, f.
untBibcrfcljlttfi, a. necîrtit. liMBtberfeijttdjfctt, bie—, necîrtire,/. untaibcrîţjred|lid), a. incontestabil. mtiBiberiteţlid), a. irezistibil. UittBtberfte(|ltd)feit, bie —, irezistibil litate, f.
uutBiiserbriitglid), a. irevocabil, ireparabil; —Berlcren, pierdut pentru totdeauna.
UittBiUe, ber —, ttl, resimţiment, indignaţ-ie. —iune, /. mit —n, indignat, mînios.
uitiBillfafjrtg, a. incondescendent, incomplezant.
utttBillig, a. indignat; a silă. uniBtHfBtmtteit, a. rău venit, inoportun.
untBillfurlirb, a. involontar. uttiBirflidj, a. nereal. umBirffant, a. ineficient. UniBirtfamfeit, bie —, ineficienţă, /. utttBirfd), a. supărat, morocănos, posac.
nntBirtbar, a. nelocuibil, pustiu. uittBirt(td), a. pustiu; inospitalier. UntBirtlidţfeit, bte—, pustietate; in-ospitalierătate, /. untsirtfd)aft(ify a. neeconomic. utttBiffettb, a. ignorant.
UtttBiffett=be, ber—, n, —n, ignorant, m; — fjeit, bie —, ignoranţă, /.
unmiffentyri)aft(t(f)
623
Ir
utttoifîetttfdiafttid), a. neştiinţific, uttwiffentlidj, adv. pe neştiute, inconştient, neintenţionat, ututuiţi, a. indispus, zaif. Unwpfjlfetn, bas —, s, indispoziţie, —iune. /. zaiflîc, m. umuurbig, a. nedemn. rttttJurbtgfetf, bie—, nedemnitate, /. Unjaţl, bte —, sudurn, re. sumedenie, pusderie, /. utt^iii)I=bat, a. —ig, «. nenumărat.
inombrabil, ca frunza şi ca iarba, nttjâljmbar, a. indomptabil, incoer-cibil.
unjiirt, a. indelicat.
Uttsortfjett, bie —, indclicateţă, /. Unje, bie —, uncie (= 30 gr.). /. Unjeit, bte —, timp inoportun, re. peste mină, /.
unseifigetitcif;, o. inoportun; —tg, a. necopt; intempestiv; fără vreme; —e ©etuirt, avort, re. mt§er6retf)ticţ, a. infragibil. Uttjerbredjlidifeit, bte —, infragibi-litate, /.
MttjerlegltcŞ, a. nedescompunibil, rte-analizibil,
tiujerreifţlinr, a, nedeşirabil. nnjerfeŞbar, a. nedescompunibil.
uitjerfiiirbar, a. indestructibil, uttjertrettnlid), a. inseparabil. Uttjertrennltiţfeit, bte —, insepara-bilitate, /.
tittgtentettb, —lid), «■ necuviincios. Uttjtemltcf|fett, bie —, necuviinţă, /. Unjter, bie —, pocitură, disgraţie;
—Ittfjlett, bie —, disgraţie, /. tntjierltify, a. disgraţios. unstitbbnr, a. scutit de contribu-ţiune.
Unjurijt, bie —, desfrîn, re. prostituţie, —iune, lascivitate, /. ■unsiiifittg, a. necast, impudic, obscen, lasciv.
uitgitfrtcbeii, a. nemuiţămit. Unjufrteben=er ber—, tt, —tt, nemuiţămit, cîrtitor; m; —ţeit, bie —, nemulţămire, /.
tutjugiiitgdg, «. -lidj, a. inaccezibil. Un$ttgimgfid)feit, bte —, inaccezibi-litate, /.
unjufijutmltdj, a. necuviincios. UnîufSmmlidjfeit, bte —, neajuns, re; necuviinţă, /.
unjiifijttgliif), a. insuficient. Uttjit(ititgli(f)feit, bie—,insuficienţă,/. unjuttfjig, a. inadmizibil. Ungitfâfftgfeif, bie —, inadmizibi-litate, ./'.
îutsiiitftig, a. necorporativ. uttpired)nung§fâi)ig, a. iraţionabil, năuc, stupid, smintit. UttjurecftmtngeSfiiijigfeit, bte —, demenţă, /.
uttpreid|enb, a. insuficient, ungufammeitfjiutgenb, a. incoerent, uitjttffiittbig, a. incompetent, unjutriigtidj, a. neprielnic. unjuBeriiiffig, a. fără căpătîiu; incert, infiduciar.
Uttjubertitffigfeit, bte —, incertitudine; infiducie, /. nttjtuetfmofjig, a. necorespunzător, nepotrivit, inexpedient. rttjroerfmii^igfett, bte —, inexpe-dienţă, /.
uiiţiucibeutig, a. neecvivoc, evident, un.pocifelţnft, a. indubitabil. Unjnicifetţafttgfeit, bte—,certitudine, ttţţig, a. exuberant, luxuriant; vo-.. luptuos; buged, buiac.
Îîţ)ţ>igfeit, bie —, exuberanţă, voluptate, f.
Tr, ber —, s, —e, (zool.) zimbru; —afin, ber —, s, —en, strămoş, ret; —nttfattg, ber —, §, —ţange, principiu, n; —attlttge, bie—, — tt, dispoziţiune originară, /; —be= beittmtg, bie—, — en, sensprimitiv, re; —bcgitttt, ber —, eS —, începutul începutului, n; — begriff, ber —, (e)§, —e, idee primitivă, f; —beftaitbteil, ber —, (e)S, — e, element, re; —bemoţtter, ber—, s, antoliton, băştinaş, aborigen, ret; —bilb, bag —, eS, —er, prototip, re; — etntuoljntr, f. —benwfjtter; — eltern, bte —, (pi.) protopărinţi, m. pl; —eittel, ber —, s, strănepot, »re; —ettfeltn, bie —, —nen, strănepoată, /:	fctjbe, bte —,
jurămînt de împăcare, /; —gc= btrge, bas —, ş, —e, creeri de munte; munţi primitivi, ret. pl; —grB§titern,_bte—, (pl.) strămoşi, m. pl; — groftmutter, bte—, —miit» ter, străbună, /; —grogtmter, ber —, S, —»ater, străbun, »»; —grunbr
tm&anqnc
624
SBofclitt
ber —, es, —ţţriuibe, cauză primitivă. /; —ţelier, ber —, i, autor, originator, isvoditor, m; funbc, bie—, —n, titlu, document, uric, prisov, »; — lreu6, ber —, §, concediu; —tiiufier, ber —, g, concediat, m- — juen(d), ber —, en, —eit, lemur, »*; —nad)t, bie—, nfidţte, pău, re; — otfpg, ber —, feti, — feu,
f.	—; —ţuicii, ber —, §, —en, o- !
bîrşie, /; —fn(f|C, bie —, cauză, /. motiv, indemn, re; — fdjrift, bie —, minută. /; — furadje, bie limba primitivă; — fcrinta. ber—.-(e)g, origine, /. început, re. mer-tepeâ, baştină, obîrşie; provenienţă, /; —fţmutggjengni'g, bn§ —, ffeg, —ffe, atestat de provenienţă, «; —ftoff, ber —, e§, —e, element, «; —teii, bag —, §, —e, sentinţă, /. deliberat, re. judecată; părăre, socotinţă,	— teilâfrnft,
bie —, judecată, /; raţionament, re; —tetlâfprudj, ber —, (c)g, — fţ>ritd)e, sentinţă, /; — teilgcerntih gen, bag —, g, j. — tciIStrnft, — tcţl, ber , ţei-3, -r, original, »; — ticv, bag —, (e)§, —e, izool) protist, m\ —tiere, bie —, (pi.) protozoare, /. pl; —îtrafin, ber—,
g,	—en, moş-strămoş, m; —ureb tern, bie—, moşi-strămoşi, m. pl: —nvgro^mntter, bie —, — iniitter, străstrâbună, /; —urgrn^nntcr, ber
—, g, —ticiter, străstrăbun, m. — —Coif, bag—, (e)g, — OBIfer, băştinaşi, m. pl; —loalb, ber , (e)§r —toalber, şaibă, /; —niett, bie —, —eit, lumea primitivă, /; —loclt-fmtbc, bie —, paleontologie, /; -juftnnb, ber —, (e)g, —ftanbe, stare primitivă, /. urmlt, a. străvechi u; — anfihtglid), o. de la începutul începutului; —bnv, a. arabil; —barmadien, a desţelină; —eisţcit, «. cu totul al său; — fiutben, a certifică; —fuitb^ lid), a. autentic, documentat; — pfijşlid), adv. năpraznic; — fiiif)titJi, a. cauzal; — fpritnglirfi, «. original, originar; —fprunglid}, adv. din capul locului; primordial;—teiten, a judecă, a critică; — loeltlirf), a. primitiv; — icitdjfig, a. elementar, original.
llriit, ber —, g, urină, f, pişat, re. urinricren, a urină, a se pişă; — trei&enb, a. diuretic.
Urne, bie —, —n, urnă, ferie, ./'. Uritiitg, ber —, e§, —e, pederast; m. Urffiinb, bie —, înviere, f.
Ufo, ba« —, g, uz, re. uzanţă, f. ltfurpator,ber—,s, —en, uzurpător,m. ufurpiercit, a uzurpă, tt te itfilieu,bie—,(pf.)unelte, scule, f.pl. ujeit, a-şi rîde (de cineva), a luă în rîs.
ttg erei, bie —, zeflemea, f.
V.
Cnbanque, int. vabancl —fpielen, a pune toate pe o carte. aSabentefum, bag —, §, carnet, al-manac portativ, re,
Sabbunt, bag —, —utng, —en, anti-cipaţiune, de garanţă, /. SŞagn&unb, ber —, en, —en, vagabond, m. puşlamă, /. derbedeu, calendroiu, m.
««gnbunbiercn, a vagabondă. Mgiereit, a umblă lela. batant, a. vacant.
Stafans, bie—, —en, vacanţă, vaca-ţiune, /. ferii, /, pl.
Safnnn, ba§ —, S, vacun, gol, «.
iialanb, ber—,g,jupînul scaraoţchi, m entebijieren, a-şi luă ziua bună a-şi luă adio.
aSatet, bag—, g, adio, rămas bun, re. aialutn, bie —, —en, valută, /; efectivul cambii, re.
SPampir, ber —, g, —e, vîrcolac, m. SBanbaliântng, ber —, vandalism, ălanille, bie —, vanilie, /.
SBnriante, bie —, —n, variantă, /. Cariieren, a variă.
SBafall, ber —, g, —en, vazal, m. ®afe, bie —, —n, vas, re.
Sofelin, bag —, g, vazelină, gră-' sime minerală, /.
SS aier
uctiiubcrlid)feit
625
SPatcr, bei- , S, SSiiter, tată, babacă, j papa; părinte, m; ber ţeilige —, papa de la Roma, m; —ţau=S, bas —, feS, —tjaujcr, casă părintească,/; tanti, bas —, e§, patrie. ţara mea, ţara noastră, /; —IanbSfreuub, ber —, e-3, —e, patriot, m; — lanbgtiebe, bie —, patriotism, n: —morb, ber —, es, —e, patricidiu, m; —uiorber, ber - , g, patricid, guler de cămaşă băţ, m; —gbritber, ber —, s, — bruber, unchiu, moş, m; —îrfjafr, bic —, paternitate, /; —ţorge, bte —, —it, gr'je părintească: —jiabt, bie —, -ţtabte, oraş natal, n; — fiaitb, ber es, —ftanbe, paternitate. /; -ftefle, bie —, - n, înlocuirea tatălui, /; —teii, bas —, s, patrimoniu, n; —unfer, bas—, s, tatălnostru, m.
ilătcrdicit, baS —, S, tătucă, /.
oaterdârtbiicţ, a. indigen, naţional, din ţară, din patrie; patriotic; —log, a. orfan de tată; —morbe= rifcti, a. paricid.
Datertid), a. părintesc, patern, paternal.
î!cj|et(t=bilien, bie —, (pl.) vegetale, /. pl; —(ion, bic—, vegetaţiune,/. j
beget alilcf), a. vegetal; —teren, a vegeta.
bcţemeitt, a. vehement.
!SeI)i!et, bas —, s, vehicul, n.
Rleitdjeit, bag —, s, (bot.) viorea, mieşunea, /.
Sţeildjeitblau, a. năsăilit,, violet.
Seitl=boţne, bie , —n, fasole de par, /; —tona, ber-, (e)g, — tanje,! tic, n.
iSeltit, ba§ g, vitulină, velină,/.
SPelocipeb, bas —, (e)g, --e, veloci-ped, n. bicicletă; breirabrigeS —, tricicletă, /; mefitfigigeS —, tandem, n.
Sene, bie —, vină, /.
Miterifd), a. veneric, sifilitic.
SSeutif, bas —, s, —e, supapă, /. ventil, «; —ator, ber —, s, — eit, ventilator, m.
beniitieren, (oentiliert, oenitlter(e), a ventilă.
SBetiab, bte—,luceafăr,m; Vinerea,/.
ber, pref. de-, des. dis-, ea-, în-, pe-.
Atomi Th. Dic;:*Mr {«n».-r«m.
! oerabfolgett, (oerabfolgt, oerabţolg(e), a predă, adelivră; eine Cţtfeige —, a da o palmă.
'-Seraţifotgitug, bie -, predare, ilare, delivranţă, f.
uerabreben, (oerabrebet, oerabreb(e), a concertă, a conveni asupra unui lucru; a se vorbi (cu cineva). Jierabrebuitg, bie —, —eit, conven-ţiune verbală, învoeală, coin-ţelegere, /.
uerabreidjen, (Dcrnbreid/t, oerabreid)(e), a administra, a da. iicrabfaumcn,(oerabfaumt,acrnbjaum(e), a neglija.
oerab=fd)euett, (Berabjcţeut oernbidjeuţe), a detestă, a execrâ; a fi urît
(de ceva sau de cineva); ...............
iri)ciutiigsitiiirbig, a. detestabil, execrabil, abominabil, 'vcuatifdieimitg, bie —, detestare, în-ghisire, aversiune, f. uerabfd|icben, (wernbfd^tcbet, oerab= jd)ieb(c), a concedia; a demisiona, a licenţia; ftd) —, a-şi luă adio. i'cvntifriiiebiuig, bie —, —en, conge-diare; licenţiare, /. congediu; adio, m.
«erari)teii, a despreţul, a meprizâ.
; îtevădjter, ber —, g, dispreţuitor, m. uerăd)tlirl), a. meprizabil, dispreţuitor, avilit; — adv. dispreţuitor; —tnndjen, a avilî.
îlerăd)t(t(f)feit, bie - , abjecţiune, nedemnitate, /. ilerariitmig, bte —, dispreţ, m. Beract)tuitgb=tuert, a; — raiirbig, «. ineprizabil.
! ocratjnlidjeit, (oernf|nlid)t, oerţiinlidie), a asimila.
'Idciălintidjuitg, bie —, asimilare, asi-milaţ-ie, — iune, /.
DcraUgemeiiicrit, (Derallgenietnert, oer= atlgemeinre), a generaliza. îteraHgemcincriittg, bie —, —en, generalizare, /.
oeralfien, i. ţ. (oeraltet, cernite), a se învechi; —et, a. învechit, absolet. îieranba, bte —, - en, verandă, /. ceardac, n.
ucrăitberlidj, a. variabil, schimbăcios, alterabil.
oeranîierlid|feit, bie —, variabilitate, vertilitate, /.
40
Berănberu
626
nerfiefferdiiţ
Betănbent, (Deriinbert, Berânbcr(e), a schimba, a varia, a altera; fief) —, a se schimbă, a se altera.
'ilerânberuttg, bie—, — en, prefacere, schimbare, metamorfoză, varia-ţiune, /; fid) eine —, rnadjen, a mai schimbă traiul de toate zilele.
Berautent,(Deranferttneranfre), a prinde cu coabe; a ancoră
Skranfenutg, bie —, —en, legătură (cu coabe); ancorare, /.
Beranlng=en, (oernnlagt, Deranlag(e), a evalua; a califică; — t, a. calificat; —lagtfein, a aveă talent.
ălerattlagung, bie —, — en, taxare, evaluare, /; talent, n.
ueranlaffen, (Beranlafjt, neranlafe ober Betatifaffe), a pricinui, a căşună; a îndemnă.
SBeranfaffmtg, bie —, —en, achiu; îndemn, n. căşunare; ocaziune, cauză, /. motiv, n.
licr:iiifri)rtiiliri)eii, (oernnfd)aulid)t, Cer» anfd)autid)e), a explică (intuitiv), a ilustră; a concretiză.
S!cranfd)aulid)ung, bie —, —eit, explicare intuitivă, /.
Bcraiifriilngcii, ( »ernnfd)lagt, betnn= fd)ta(ţ(e), a evalua; a elocă.
SBeranfdpnguiig, bie—, —en, evaluare, preţueală; elocare, /.
Beraitftalten, (oeranftaltet, oeranftalte), a aranja
SBeranftaltung, bie —, —en, dispozi-ţiune; aranjare,/, aranjament,».
Beranttuott=en, (oerantroortet, teranb tt)Brt(e), a răspunde de ceva ; id) toill eS —cn, o iau asupră-mi; fid) —en, a se justifică, a se apărâi — lid), a. responsabil; răspunsător.
SSerantiuorthicijfeit, bie —, responsabilitate, /; —ung, bie —, răspundere; apărare; justificaţiune, /.
Berarbeitcn, (Berarbeitet, nera’rbeite), a prelucra.
Serarbetiîiitg, bie —, —en, prelucrare, /.
Berargett, (Berargt, Derarg(e), a luă în nume de rău.
berarmett, (nerannt, Berarme), a scă-pătă. a sărăci.
SBeratmitng, bie —, scăpătare, sărăcire. /.	[menă.
BerSfteln, (Derafielt, berSfile), a înge'
Berofteluitfl, bie—, îngemenare, /.
neraiiftioitieren, (vemuitionim, Berauf= tionier(e), a licită, a atîrdisi, a vinde la mezat.
iBerauftionieruitg, bie—, —en, licitare, atîrdisire, /.
ucrausgaben, a cheltui; a debursă.
Berditfierlid), a. de vînzare; alienabil.
Berăufţerit, (Deroufjert, Bernufjere), a vinde, a abalienâ
tScriiuffcruitg, bie —, —en, vindere, abalienare, /.
Berbacfcn, (Berbâdft, oerbdcft, Berbucf, oer= bncîen, Berbad(e), a consumă cocînd.
uerballfjornen, (oerbaflborttt, nerbalb î)orn(e), a peiomeliorâ.
58erbaliiijum, bie —, —n, ofensă o-rală, /.
SDerbanb, ber—, e§, —bânbe,legătură, /. bandaj, pansament, n ; ligă, uniune, alianţă, /.
Berbamten, (Berb’annt, nerbann(e), a exilă, a expatriă; a alungă.
iPerbannte, ber —. n, —n, proscris, exilat, expatriat, m; —ung, bie—, —en, proscriere, exilare, /; exil, n.
BcvbnvrifaKiereu, a baricadă.
Berbauen, (berbaut, Berbau(e), a zidi, a închide cu zîd; a cheltui banii cu zidiri
'i'cvbuiumg bie —, astupare cu zîd-,
Bcrbaueni, (mbauert, berbaure), a deveni rustic.
Serbaiterung, bie—, rustificare, /.
Berbeijjcn, (Berbifj, Berbiffe, Berbtffen, Betbeifj(e) a încleşta cu dinţii; bas £ad)en —, a-şi reţine rîsul; feinen ©d)merj —, a şi conteni durerea ; fid) —, a muşca rău ; a se încleşta cu dinţii.
^erbeite, bie —, —n, verbină, /. urzicuţe, f. pl.
Bcrbergeu, (aerbirgft, Berbirgt, oerbarg, Berbiirge, Berborgen, Berbirg), a ascunde, a piti, a recelă; fid) —, a se piti
îlerberguitg, bie -,ascundere,pitire,/.
SSerbeffer=er, ber —, §, reformator, ameliorator, m; —ung, bie —, îndreptare, ameliorare, reformă, /.
Betbeffer lid), «. reparabil protectibil; susceptibil de perfecţionări, —n, (Berbeffert, Betbefjre), a corige, ă corectă, a repară, a îndreptă, a
tterbetcn
627
Derbluten
direge, a ameliora, a amendă; a perfecţiona; fid) —, a se corige; a se ameliora ; a avansa (in a-puntamente); —t, a. îndreptat, corectat; amendat; — ung?faf|ig,
f- -W-
nerbetcn, (toerbetete, nerbetet, Ber6ei(e), a-şi trece timpul în rugăciuni ; f. a. Berbitten.
«erbengeit, fid)—, (Berbengt, Berbeng(e) bi(ţ>), a se plecă, a se temeni, a se închină.
'-Berbeuguttg,bie—,—en,reverinţă, plecăciune, închinăc iune, temenea,/.
bcrMegeu, (nerbog, nerbiige, nerbugen, Berbicg(e), a strîmbă, a încovăiă (rău).
ăkrbiegnttg, bie —, strîmbare, di-formare, /.
Berbietcit, (oerbot, nerbiSte Berboten, Ber= biet(e), a interzice, a opri, a pro-ibe; ber Sttrjt bat iljm bnt S®ein Bcr= boten), medicul i a retranşat vinul.
Berbilbcit, (Berbilbet, Berbilb(e), a diformă: a da o creştere viţioasă.
tterbilb(icf)cu, (Berbilblidjt, Berbiiblidte), a alegorizâ. a simboliza.
âkrbtlbung, bie —, viţ (de formaţiune ober de creştere), n.
BerbilUgern, (Berbilligert, Berbittigere), ,a ieftini.
Bcrbinbhat, a. corectiv; combinabil; —en, (Berbattb, Berbănbe, nerbunben, (Berbtnb(e), a împreună, a legă, a copulă, a joncţionă, a îmbină, a combină; a pansa; a îndatora ; fid) —, a se alia, a se uni, a se confederâ; a se obligă, a se angaja; fidj cţelid) —, a se căsători; —eitb, a. copulativ, conjunctiv, conexiv; —lid), a. îndatoritor; fid) —Ud) ntodieit, a se obligă, a se angaja
ăierbinb=lid)feit, bie —, — en, indato-rire, /. obligament-, angajament; —lidjteit, bie—, (pl.) datorii,/, pl; —ung, bte —,' — ett, unire, legătură, copulaţiune, joncţiune, com-binaţiune, conexiune; eţelicbe — ting, căsătorie. /; in —ung fieben, a sta in legătură, a avea conexiune; in —ung treten, a întră in conexiune; — ung?ftrid), ber—, (e)3, — e, trăsură de unire, f; —
uugsfiitd, bas —, (e)s, —e, copulă, /; colceag, n; — ung?»ort, ba? —, eâ, — mâner, copulă, f. nerbiffctt, «. înteţit, încîinit. . !8crbiffett()ctt, bie —, încîinire, /. Berbitten, fid) —, (Berbat, Berbate, Ber= bcten, Berbitt(e) bir), a protestă (în contra execuţiunei unei inten-ţiunei) ; icfy ţnbe ntir fetnen SSefndş Berbeten, l-am rugat să mă slăbească cu vizita sa.
Berbitterut, (Berbittert, (Berbittre), a a-mărî, a exaspera; —t, a. amărit, exasperat.
$erbitterung, bie —, amărîre, exas-peraţiune, /.
Berblafpen, i. f. (Berblitf;t, eerblaf; ober Berbtnffe), a se păli; a muri; -fet, a, pălit, spălăcit.
Berbliîttern, (Berbliittert, Berblnttre), a pierde (un pasaj), răsfoind. SBerbteib, ber —, (e)s, stabilire, f ;
tuo ift fein —, unde petrece. Berbleiben, (Berblieb, Betblicbe, Berblie= ben, Berbleib(e), arămîneă, aresta; a persevera.
Berbleiben, i. f. (Berblieb, Berblidje, Ber= bltdjen), a se păli, a se veşteji; a muri.	[bul
Berbleien, (Berbleit, Beiblei(e), aplum-îîerbleiung, bie—, —en, plumbuire,/. nerb(enb=en, (Berbicnbet, nerblenb(e), a orbi, a amăgi; —et, a. amăgit, 'îerblenbung, bie—, orbire, amăgire; amăgeală, /.
nerbleneit, (Berblent, Berbleue), a cio-măgî.
'ilerblenung, bie—, —en, ciomăgire,/. Berblid), f. Berbleiben.
®erblidjenc, ber—, n, —n, reposat, m. Berbliifpen, (nerblufft, Berbliiff(e), a uimi, a decontenanţă ; —t, a. uimit, perplex
®erblufft=ţrit, bie —, —ung, bte —, uimire, perplexitate, /.
Bcrbliiţen, (Berblitljt, Betblub(e), a de-flori, a se scutură de floare, a se trece, a se veşteji.
Berblum=en, (nerbliimt, nerblum(e), a ornă cu floricele; a metaforiza; —t, alegoric, figurat, metaforic, «erbtuten, fid) —, (nerblntet, Berblut(e) biet)), a-şi pierde tot sîngele; a se slei de mijloace.
40*
SSerbiuittug
628 '
2îcrbaţf)tig(eit
Sorb Intimii, bie —, — ett, emoragie, mortală,
Bcrboblcu. (oerbof)It, Derbof)l(e), a podi. Bcrbofyreu, (Dnbofm, Derboţr(e), a sfredeli rău; fief) tu tttuns —, a se în-căpâţinâ.
¥crbii!)rtf)eit, bie —, dîcă, /. Bcrborgcn, (oerborgt, oerburg(e), a împrumută; — a. ascuns, retras (de ochii lumii), latent, ocult; im
-	en, în taină, pe subtascuns Sicrborgcnţeit, bie —, retragere (de
ochii lumii), singurătate; obscuritate, /. ocultism, m. nerbofcrit, ( uerbojert, oeibijfer(e), a peioră.
ăfcvbot, bnâ —, (e)Ş, —e, oprelişte, proibiţiune; interdicţie, /. Betbofcit, a. oprit, interzis, proibit. Berbriimen, (Oerbrămt, Onbriim(e), a blănî.
SSerbriimtiug, bie —, blană,
Bcrbraiutf, a. ars. fript.
»cv6r;«tctt,( uerbrntft, oerPriit, Oerbrict, Der= bricte, Berbmtcn, oeibrute), a scoace;
—	i. j. a, se topi de căldură ^cvbraiid), ber —,'/e)ă, consum, n Bcrbraudtcn, (Deibrnudjt, ■ Derbrnucţi(e),
a consumă
Bcrbrauctt, (Beibrmtt, Derbrcu(e), a consumă făcînd bere Bcrbmifcn, i. i. (uerbrnuft, oerbriuis ober Berbroufe), a încetă (freamătul). a se alină (vîntul). Berbrecfpen, (Deibridjft, Oetbrirfjt, oer= tund), Berbriictje, oerbrodţett, reibtidii, a comite o crimă; — erifd), a. criminal
Stfrbredpen, ba? —, e, crimă fără de lege, /: — er, ber — §, făcător de rele, maleficant. criminal, delincvent, m.
Berbreitctt, (oerbveitet, Berbrett(e), a răspîndî; a divulgă, a propagă. Sttbreit--er, ber —, §, răspînditor, propagator, m; —ung, bie —, lăţire, răspîndire. propagare. /. «ibreitent, (oerbreitert, oerbreitrei, a lăţi.
ISerbreiterimg, bie —, —eu, lăţire,/. Beibrentnbar, a. combustibil; —en, (lifrbrfltmle, otrbrennie, Berbrnnnt, »erirenn(e), a arde ; — i. f. a se
consumă arzînd ; a se perii ; — lid), a. combustibil Scrbreituuug, bie -, ardere : corn-bustiune; cremaţ-ie, — inne, /. Berbriefen, (oertrieft, Derbticf(e), a da carte la mină; a întări prin un act. berbringeu, (Berbrndjte, Derbrfidjte, Ber= bmrf)t, tierbrinp,(c), a risipi; bie 3eit —, a petrece (timpul)
Berbtorfeltt, (uetbrbrfelt, Derbrijcfl(e), a dimică.
Bcrbrubertt, (Betbriibert, Berbriibre), a înfrăţi.
ilerbriibevuitg, bie— , —en, înfrăţire,/. Bcrbriifjett, (oerbriif)t, netbriiţ(e), a o-părî.
'-Pcrbrul)utt|i, bie —, opăreală, /. Bcrburftett, (Beibmf)t, tK>rbnd)(e), a in-registră	[re, /.
ăferbutfjnng, bie —, —cit, inregistra-ucrbufjlt, a. amoroz,muieros, cochet; afrodiziac, lasciv.
'i'erbni|(tl)eit, bie —, lascivitate; cochetărie, /
Deibiimntciit, fief) —, (BetbitmnteU, oer--bumntle), a se ticăloşi, a se viţiă. ucibunbetl, o. legat, pansat, bandajat. oblojit ; copulat, conjugat ; aliat; unit; dator, îndatorat, o-bligat.
Berbiinben, (oerbiiiibet, Berbiinbe),, a alia, a confederă.
ilcrbiiiib-ete, ber —, tt, — tt, aliat; — ung, bie —, — en, alianţă, confe-deraţiune, /.
Berbtirgcu, (ocrbiirgt, Betbitrg(e), a garantă, a răspunde (de ceva); fief) —. a se angaja.
îlerburguitg, bie—, —en, garanţă, /. Bctbiiţeit, (DevbitBt, oerbiifî(e), aexpiă, a ispăşi.
tBerliujjntig, bie , expiare. ispăşire,/. $erbad)t, ber : , ce, bănueală, /. prepus, suspiciu, n : - ftttben, a bănui, a suspiţionă; —td)opfen, a întră în bănu'eli; iu — fotnmcn, a cădea în suspiţiu ; —erregeu, a inspiră bănueli.
Berbărfibig, «. suspect; — igett, (Oet= badjtigt, ţierbad)tig(e), a ponegri, a calumniă.
SŞertădjtifl-fcii, bie —, cauză de tă-nuelt, /; — ung, bie —, —en, ca-lumniare. ponegrire, /.
oerbamttien
629
vcrfcoitnertt
bcrfeamm*en, (oerbammt, oerbamm(e), a daumă, a reproba; a condamna, a afurisi, a blestemă ; - lid), o. daumabilcondamnabil ; —t, a. proclit al dracului; — irit, blăs-tărnat, la dracu ; —ungăroitrbig, blestemat, ptrdalnic.
Berbămmeru, a se scări (lumină). Skrbnnnnis, bie —, - nifje, damna-ţie (veeinicâ), J ; —ung, bie —, condamnaţiune, osîndire, Dcrbatttpfen, i. i. (Derbampft, Dcrbmup* f(e), a se evaporă.
^crbantufiiug, bie —, evaporaţie,/.. uerSnufcti, (oerbnnft, oerbanf(e), a mul-ţămi, (are să mulţămeascâ), a datori.
uerbarb, ţ. oerborbett. oerbattcr», a. buimăcit, oerbamen, a mistui, a digeră; — licţ), i a. digestibil.	!
$erba«4id)feit, bie — , digestibilitate, ■ /; — ung, bie —, digestiune, mistuire ; — «n§geîd>aft, ba§ (e)?, —e, operaţiunea digestivă, /; — ungbtrafte,’bte ii-1, (pl.) forsif^ digestivă,	— ung£mitt«l, ba§ —, s,
digestiv,»; —ungSroerfgeuge, bie—, (pl.) aparat digestiy-ISerbetf, bag—, s, —e, pod,». punte, covertă (a corăbii), /; oberftes —, tilac, n\ unterfte? —, franctilac, n; coş (al trăsurei), n.
Ocrberbett, (oerbecft, uerbecî(e), a acoperi; a ascunde, a cocoloşi, a disimula; —t, a. acoperit, ascuns. Slerbetfitng, bie —, acoperire; disimulare; cocoloşire, /.
Oerbenfcit, (oerbod)te, oerbiidite, oer=
• bad)t, Oerbettf(e), a reprobă, îlerberb, ber —, s, ruină, pierdere, /'; —en, bag—, s, perviţiune, per-diţiune; deteriorare, /; .—er, ber —, â, stricător, distructor, corup-tor, m; lidjfeit, bie —, coruptibilitate, /; —niS, bie—, perdiţiune, Corupţiune, stricăciune,/; — tpeit, bie —, clepravaţiune, corupţiune, /; — ung, bie—, deteriorare, stricare, corupţiune, /
Derberb=ert, (oer’berbt, oerberbe), a strică, a perverti; a deteriora, a vi-ţiâ, a distruge, a corupe, a de-
prava: —t, a. corupt, pervers, depravat.
»erbcrb=en, i.). (oerbirbţt, oerbirbt, oer» barb, oerbiitbe, Oerborbert, Derbirb),
a se strică, a se corupe, a se deteriora; a se ruină, a peri, a se abimă; a se viţiă ; —enbrin= gertb, a. pernîţios; —lid), perisabil, pernicios
oerbeutlid)?», (oerbeittltdg, oerbeutlidje), a lămuri, a desluşi, a explică.
SSerbeutlidjung, bie —, explicare, /.
»erbeut|d)«it, (oerbeutfd)t, oerbeiit|'d)(e),
a explică în limba germană, a traduce în limba germană; a spune pe nemţeşte.
SBerSeutfdjuitg, bie —, traducerea în germană, f.
»crbtdjt=bar, a. condensabil, coercibil; —en, a condensa
îferbitfjtung, bie—, condensare, con-ilensaţ-ie, —iune,/.
nerbicteit, (oetbidt, oerbtcf(e), a în-groşă. a condensa.
ăîerbltfung, bie —, îngroşare. condensare, f.
Berbieit=eit, (oerbicnt, oerbien(e), a a-gonisi; - - i. a merită; ©cib —, a ' face bani; feitt ®rot —, a-şi cîştîgă traiul vieţii; Straie —, a merită pedeapsă; fiii) uin ettoaâ oerbicnt, mad)en, a bine merită de un lucru; —lid), a. merituoz, de merit; — ftDoil, a. meritor, merituoz. — ftootler ?.lîattn, bărbat de mari merite; —t, a. meritat.
Slerbieuft, ber —, e§, — e, cîştig, folos, agoniseală, /; — bas —, es, merit, n; — lidlleit, bie , merit. n.
Serbing, ber —, / — e, tocmeală, /. contract, «; —ung, bie —, —eu, tocmire, nâimire, /.
uerbiitflen, (oerbtngte ober oerbung, Oerbunge, Derbingt ober OJrbtingen, Oerbing(e), a tocmi, a năimi; fid) —, a se tocmi (la cineva).
BerMrbft, oerbirbt, i. oerberben.
oerbolmetfdien, (oerbolmetjdjt, oerboi= metid/e), a tălmăci, a interpretă.
SBerbolmetfdper, ber —, s, tâlrnaciu, interpret, m; —ung, bie —, —eu, tălmăcire, Interpretare. /.
oerbonucrn, (oerbonttert, oerbonnre), a sudai; a pondamnă.
•trboppeln
630
ilereiben
«rboppein, (oeiboppelt, nerbopple), a îndoi, a redublă, a de duplă, a duplica.
Serbopplcr, ber —, s, duplicator, m. Ktborbcn, a. stricat, corupt, ruinat. Serborbcttfyeit, bie —, corupţiune, deparaţ-ie, —iune; — bel .ŞerjenŞ, inichitatea inirnei. #erborrcn,(Derborrt,oerbon(e),a se usca, a se posmogî.
Serborrung, bie —, uscare, posmo-gire, /
•trbrăngen, (cerbriingt, nerbriing(e), a scoate din loc, a deplasa, a suplantâ, a deposeda. î?erbrăngung, bie —. suplantare, de-■ posedare: înlocuire, /. werbretpen, (Derbreljt, Derbrcfi(e), a suci, a şicana, a întoarce, a întorto-chiă; bie Slugen —, a dă ochii peste cap; bie SBorte —, a răstălmăci cuvintele; — t, a. sucit, contorsionat; răstălmăcit. Serbrefjitng, bie —, sucire, contorsiune, distorsiune ;răstălm ăcire, / »etbreifnrf|CH, (Berbreifadjt, «erbtei= fad)(e), a întreb a triplă. Serbreifad)itng, bie —, întreire, triplare, /
»erbtiefpen, (»erbriej3(ef)t, nerbriefjt, DerbroR, Derbriiffe, serbroffen, ser» briejjţe), a supără; ficfj ettoaş nidjt 1 —enloffen, a nu pregetă; —Ud), a. supărăcios; supărat, moroz; - —lid) mctdjen, a supără; — lid) luerben, a se supără. ®erbri^f;li(f)feit, bie —, —en, supărare, neplăcere; contrarietate, / jbnt —en mctc&en, a face cuiva neplăceri; fid) — en jujiefien, a-şi luă belele pe cap.
»erbr<ijfe, f Derbrte&en. berbroffen, a silnic, indolent, posac. SSerbroffenljeit, bie —, silnicie; indolenţă; posăcie, f Kerbroţj, f. BerbrteRen. nerbrurfeu, (uerbrudt, Derbrud(e), a consemnă pentru tipărituri, a tipări greşit.
Btrbrutfen, oerbriidt oerbriirf(e), a turti, a boţi; fid) — (ber ©ang im Sergmerf), a scădea în grosime (vînă de metal).
Serbruft, ber —, e§, supărare, ne-
plăcere. / necaz, n; — ntacf)enr a supără,
Berbuften, i. f. (oerburtet, Derbuftfe), a se evaporă, a se eclipsă.
Berbuntinett, (oerbummt, cerbutnin(e),,
a îndobitoci; — i. f. a se îndobitoci.
Serbummung, bie—, îndobitocire,/.
nerbutnpfeu, i. f. (oerbiutipft, eer= buntpf(e), a se încinge (grîul); a se mucezi.
Berbuitfeln, (oerbunfett, petbnnfîe), a întunecă, a eclipsă, a ofuscă.
SBcrbuitfcluitg, bie —, obscuraţiune, întunecare; întunecime, eclipsă; umbrire, f.
BerbUnneit, (Decbi'tnnt, Berbiinn(e), a supţiă, a însupţia; a rări, a ra-rifică; a dilnă (cu apă); a afină.
Slerbunnung, bie—, supţiare, rărire; dilnare; afînare; rarefacţie (a aerului), /.
nerbunţbbar, a. evaporabil; —en, i. f. a se evaporă, a se volatiliza.
Berbiinften, (Oetbiinftet, Berbiinbft(e), a evaporă, a volatiliza
®erbanfttutg, bie—, —en, evaporare, evaporaţ-ie, —iune ;perspira ţie,/.
Berbiirbe, (. Berber6en.
Berburften, i. |. (oerburjiet, Berburfl(e), a muri de sete.
Berbiiftern, (oerbnftert, tierbuftre), a întunecă.
Berbup=en. (cerbuŞt, Dexbu^(e), a uimi; —t, a. perplex.
ălerbuŞung, bie —, încremenire, /
Berebeln, (Derebelt, oereble), a nobi-liză, a ameliora; a rafina
SPerebefitng, bie —, —en, nobilitare; rafinare, /.
ălerelielidjeu, (oereţelidjt, Beref}eltd>e), a căsători.
3>erebe(irt)itng,bie—, —en, căsătorie,/
Beref)r=en, (nercfjrt, Bereljr(e), a venera, a onoră; jbnt ctronă —ett, a face cuiva un cadou; —lid), a. respectabil, onorabil; —ungă rourbtg, a. ţ. —lid).
5Berel)r=er, ber—, §, admirator; adorator. m\ — erin, bie—, —nen, admiratoare, adoratoare, /; —ung, bie —, adoraţiune, f. cult, n ;-dăruire, /
Serei=ben, —bigett, (—bet, —bigi, —e,
SŞereibigung
631
netfaffett
—btge), a asermentă, —bet, a; —bigt, a. jurat, asermentat, m.
3?ereibignng, bie —, — ett, asermen-tare, f.
SSereiu, ber —, (e)§, —e, societate, reuniune; întrunire; ligă,
Bereimbar, a. compatibil, acordabil; —barett, ( oetetnbart, toereinbar(e), a preconveni; ~en,(Bereint,Bereine), a uni, a întruni; — i. a însuşi; iidj —en, a se uni, a se întruni, a se legă; a se ligă; —t, a. unit; —facben, (Bereinfadjt, Bereinfad)(e), a simplifică; — igen, (Bereinigt, Ber= etnig(e), a uni, a întruni; a contopi; a combină; a adună; a concilia; a împacă, a confundă; ficfi— igen, a se uni, a se întruni, a se înţelege (unul cu altul); — naljmen, (Bercinnaljtnt, Bereinnafjme), a alocă la menituri; — fantett, i. f. (Berctn» fantt, Bereinfame), a rămînea singur; —t, a. unit; —jehten, (Ber= einjett, Bereingle), ă izola, a separă.
SScreiinBarfeit, bie—, compatibilitate, /; —barung, bie—, —en, învoeală.. . convenţiune, stipulaţiune, /; — - Tocţiung, bie —, simplificare,/; —tgung, bie —, —en, unirile; în-trunire; — igungSţmnft, bet —, e§, —e, punct de îmbinare, n ; — îamung, bie , izolare,./'; --jetnung, bie —, separare, reschirare, /.
Bereifen, (Bereift, Berei® ober Bercije), a se acoperi deghiaţă; a îngheţă.
Bereiteltt, (Bereitett, Bereitle), a zădărnici. a dejuca, a face iluzoriu.
3*ereitehtitg, bie —, zădărnicire. /.
Bereitern, i. j. (Bereitert, Beteiire), a se puroi, a supură
Sereiterung, bie —, —en, puroire, supurare,
Berefclit, (neretelt, Berefle), a desgustă.
Berelcitben, i. j. (Berclcnbet, Berelenbe),
a se ticăloşi
Berenbcn, i. f. (Berenbct, Bercnb(e), a crepâ, a cicni.
Bevengen, (Bercngt, Bereng(e), a îngustă, a strimtă.
Sţereitgermtg, bie—, —en, îngustare, strîmtare, /.
Şererb=en, (Bererbt, Berevbe), a. transmite pe calea moştenirei (suc-
cesiunei); —t, a. moştenit, ereditar.
Sererbuttg, bie —, transmisiune pe calea ereditarei, /.
ocrerşeu, (Bererjt, Bererj(e), a mineraliza.
SBerersung, bie —, mineralizare, /.
Berett>tg=en, (Beretuigt, Deretnigţe), a eterniza, a imortaliza; —t, a. immortalizat; răposat, m.
SSereniigte, ber—, n, —n, răposat, m.
uerfal|vbat, a. transportabil; —ert, (Berfiitjrft, Berffiljrt, Berfuljr, Berfiitjre, Berfnţren, nerjnţr(e), a transportă, a căra; a cheltui cu căruţate; a încurcă (o afacere); i. f a purcede, aprocede; —ting, —, apro-cede cu minte,
■SBetfaljren, bat —, s, procedat, procedeu, n; manoperă, /; cărat, n.
aicrfiiU, ber —, (e)8, peire, decadenţă, ruină; expirare; petrecerea (unui gaj), /; —3tag, ber —, (e)3, —e, termin, soroc, n; —8* jcit, bie —, —en, scadenţă, /.
ucrfallen, i. i. (Berfnllft, Berfălit, cetftel, Betfitle, berfallen, Berfoll(e), a de-cădeă, a se surpă, a se nărui; a cădea în ruine; a se prescrie; a se împlini (terminul); a se petrece (un gaj); auf etnia® —, a;ţi veni o idee; jeiit, iKedjt tjt dreptul său s’a prescris; in Strofe —, a deveni pasibil de o pedeapsă; in Safter —, a deveni vi-ţios; — a. ruinat; prescris; împlinită (cambie), petrecut (un gaj).
Berfălfdien, (Derfiiljcfjt, oerfăljd)(e), a falsifică; a plastografia, a con-tr3.f3.CB
Setfălfdper, ber —, 8, falsificator; plastograf; —ung, bie —, falsificare, f. fals, n.
oerfangeit, (oerfângft, Berţiingt, Berfang, Berfinge, Berfangen, Betfangle), a prinde; a se lipi; ftdj —, a se încurcă.
BerfănglitJ), a. capţioz, insidioz.
aîerfangtid)Ieit, bie—, capţiozitate,/.
Bcrfărben, ftd) —, (Berfiirbt, Beifarb(e) btd)), a se schimbă la faţă, a se păli.
Berfaff=en, (Berfajjt, Berfnffe ober Berfajj),
SBţtfajfet
632
«crfiigbar
a compune, a alcătui, a plăsmui, a aşterne pe hîrtie; —ungdlo», a. fără constituţiune; —ung§= ntâfjtg, a. constituţional; —ungd iBtbrig, a. anticonstituţional.
SBerjfajper, ber —, s. autor, m; .......in,
bte —, —nen, autoară, f; —ung, bie —, compunere, plăsmuire, alcătuire; stare, /. hal, n; condi-ţiune, situaţiune; constituţie, —iune, /,- in fcf)lecfyter —ung iein, a fi în o stare proastă; — ung&= urfunbe, bie —, —en, actele con-stituţiunei, f. pi. cartă, /.
Berfcmbbctr, a. septic; —en, (oerfanlt, Berfaul(e), a putrezi, a se putrifieâ.
nerfeditcii, (Berfidjft, oerfid)t, Berfodţt, Berfiidjte, Berfod)ten, Betfidjf), a a-părâ.a susţinea (o cauză), a pleda.
58erfed)t=er, ber —, 3, apărător, m; —ung, bie —, apărare, /.
Berfeljlcn, (Berfeţit, oerfeî)I(e), a greşi, a nu nimeri; ben S3eg —, a rătăci drumul; id) roerbe nid)t — es iţnt ju jngen, nu voi lipsi a i-o spune.
Bcrfeinbcu, (Berfeinbct, nerfeinbe), a învrăjbi.
ălerfeitibung, bie —, învrăjbire, /.
Berfeittertt, (Berfeinert, Berfetnre), a subţiă, a raţină; a subtiliza; a cultivă (noravurile).
Sttfeinttmtg, bie —, rafinare, sub-tilizare, ./'.	[scrie.
Bcrfeiitcn, (Berfcint, Berfein(e), a pro-
Berfertigm, (Berfertigt, Berfertig(e), a face. a fabrică, a prepară, a găti, a formă, a confecţiona, a construi
3?erfertig»er, ber—,», fabricant, con-fecţionar; constructor; —ung, bie —, fabricaţiune,.formare, confecţionare; pregătire, /.
Berfeuern, (Derfeuert, oerfeure), a con sumă (arzînd ober puşcînd).
Berfilgen, (Berftljt, Berfiljţe), a împîsli, a încîlci; fid) —, a se băcşi.
Sierfil-ţung, bie —, împîslire, încîl-cire; îmbăcşire, /.
Bcrfinftem, (uerfinftert, Berfinftre), a întunecă; fid) —, a se întunecă, a se eclipsă; a se posomori.
JBttfittffcruug, bie —, —en, în tu ne-' care; întunecime, eclipsă; poso-morîre. f.
BerfiŞcii, (Berfiţt, Berfib(e), a încălţî, a încurcă.
ucrjiadjeit, (Berflndp, Berflacţe), a a-platiză.
i^erfladiitug, bie —, aplatizare, /.
ucrfletf|ten, (Berflidjft, DetfUdjt, oerţlodjt, Berflfidpe, oerfiodjten, Beijlidjt), a împleti; a complică.
iîerjiedfiuitg, bte —, împletitură; complicare, /.
Bcrflirft, a. cîrpăcit.
Berffiegcit, i. i. (Beijing, Betfioge, oer= flogen, Berfiieg(e), a se evaporă.
Berjiiefşcn, i. j. (Berflofe, Beifîijjje, Bev= ffoffert, BetflicB(e), a se scurge; a trece; im Berflofjenen ţţdţre, în anul trecut, ăst.an.
Bcrftiţt, a. a dracului (treabă) ; — irit. la dracu.
uerfiorfiteit, a. complex.
Derfioficit, (BerfliiBt, Berfloffe), a transportă pe plute.
Berfiudpen, (oerfItid)t, nerfludjfe), a a-furisi, a blestemă; — t, a. afurisit; —ter .Vieri, om al dracului.
Berfiud)tigett, (oerfliidjtigt, cerfludilige), a volatiliza; fid) —, a se ferosi.
ilerf(ud)tig»iig, bte —, volatilizare, ferosire, f.
iBerfludjung, bie —, afurisite, /. blestem, n.
4icrflii=fif ber—, fjee, decurs, »; ttadi — oon poei -Dionaten, după două luni.
Sficrfoig, ber —, e«, curs, n.
SBerfotgen, (oerfolgt, Bcrţolg(e), a urmări, a pursuivă; a persecută.
®evfotg=er, ber —, s, persecutor, m; —uttg, bte—, — en, persecuţiune, /; — ttng-Ifud)t, bie —, spirit de persecuţiune, ./'; —ung§ioaf)n, ber —e-J, monomania persecuţi unei./.
Berfradjteii, ţuerfrad)tet, Berfra’djt(e), a încărca; a transportă.
SSerfrarfjtung, bte—, —en, încărcare,/.
Berfreffcn, (DerfriB(eî)t, BerfttBt, Ber-froB, Berfriifie, Berfreffen, uerfrifj), a mîncă, a păpâ.
Berfromt, a. friguros, rebegit.
Berfriifjt, «. pripit; prematur.
Berfiig=bnr. a. disponibil; —en, (Der= fiigt, Betfng(e), a dispune ; a aviză; a decretă; fid) nad) Şaitfe —en, a merge acasă.
SBerfiigbarfeit
Setgenbet
633
58crfiig=barfeit, bie—, disponibilitate, f: —ung, bie —, —en, dispoziţi-une. f dispozitiv (al unei sentinţe): ordin, n.
Bcrfiil)r=bar, a. transportabil; seduc-tibil ; —en, (Derfiiljrt, Berfiif)r(e), a transporta: a seduce; a scoate din minţi, a strică (un june) ; —erifdj, a. seducător, amăgitor, fătrios.
ă)erjttl)r-et, ber / seducător, m; —ung, bie—, transport, n; seduc-ţiune, corumpere, /.
Berf'uttcrn, (oerţiittert, Oerfuthre), a consumă (drept nutreţ)
Serfutteriing, bie—,consumare (drept nutreţ), /.
Bergalieu, (Bergnbt, Bergnbe), a dona, a face cadou.
iSergabiutg, bie—, —en, donaţi une,/.
Betgnffen, ficţ) —, (nergnfrt, tiergaff(e) bid,), a rămîneâ cu gura căscată; a se amoreză.
Dergattcu, (bergiitlt, uergfitl(e), aamărî.
Bergnllobiereit, ficb —, (BergoUopiert, BergalU>ţ>ter(e) bid}), a face o gre-şalâ (de pripă).
Bcrgangett, a. trecut.
aicrgangentjeit, bie —, trecut, n.
Bcrgăitglidj, a. trecător, pasager, pe-rizabil; efemer, fragil; ber 9Renfd) iţi —, natura omului este fragilă.
SSergăitgiidjfeit, bie—, nestatornicie, nestabilitate, fragilitate, caducitate. f.
Bcrgaitteit, (Dcrganiet, Bergante), a vinde la mezat.
SBergantuiig, bie —, mezat, n.
BcrgaB, Derga&e, ţ. Bergeflen.
Bergafeit, a gazofică.
Bergatterit, (Dergnttert, bergnttre), a grilă.
âlergattennig, bie —, —en, grilaj, n.
Bergeb=en, (Bergibft, oergibt, cergab, Ber= giibe, Bergeben, Dergib), a da, a distribui. a dona; a iertă a pardo-nă; a maldonă (cărţile); a des-legă (de păcate) : ţein Diedjt —, a-şi abandonă dreptul său; — ens, adc. în zadar, de geaba; -lid), a. zadarnic, van, defetea, deasurda, de florile mărului.
ălergebdtdifeit, bie—, zădărnicie, inutilitate, f: —ung, bie —, dare,
donare; iertare, / pardon, abso-luţ-ie, —iune, /; unt —ung. pardon, scuzaţi: id) bitte um —ung, r mă rog de iertare.
Bergegc!in>artigen,(Bergegenn)cirtigt,Ber= gegenirârtige), a înfăţişă, a repre-zentă
iDcrgegeiiiBârtigung, bie—, înfăţişare, reprezentare, /.
Bcrgefteit, (oergtng, Derginge, Bergnngen, »ergeîj(e), a trece, a pieri; a incetă (dureri); cr nergeln tot Sdjnitbe, îi creapă obrazul de ruşine; fief)—, a se rătăci; a păcătui; îid) gegen cin ©efets —, a călcâ o lege; iidj gegen ein SKiibdjen —, aşi face păcate cu o fată ; fidj gegen bie (sntercifen jbg —, a jigni interesele cuiva ; fid) tiiî(id) an jb —, a se atinge de persoana cuiva.
SBergeljett, bag—, trecere, scurgere; caducitate,/; păcat; delict, n. abatere, /.
Bergeiftigen, (Bergeiftigt, Bergeiftige), a spiritualiză.
'-Bergeiftigniig, bie—, spiritualizare./,
Bcrgelteu, (Dergilft, Bergilt, Bergnlt, Ber= giilte, Bergelten, Bergilt), a răsplăti; ijlott Bergelt», bogda prost.e; Dzeu să-ţi răsplătească. ; ©leidjeg mit (Siletcbent —, a răsplăti răul cu rău şi binele cu bine.
SBergelt er, ber —, 3, răsplătitor, m; — ung, bie —, răsplată; —itttgs= mnjţregeln, bie —, (pl) represalii, /. pi; — ung§red)t, bn§—, (e)§, —e, dreptul de represalii, n,
Bcrgefellf(f)aftcii, (BergefeUjdjaftet, Ber* gefellidiajte), a preface în societate; îid) —, a se asoţiă.
Bergeffeit, (Bergiffeft ober BergiBt, Ber= giBt, nergafe, BergaBe, Bergeffen, Ber= gig), a uită, a zăuita, a pune la uitare; fief) —, a lipsi la datorin-ţele sale; a greşi (ea fată mare).
Serge/jen, bas —, §, uitare, / : — flenbeit, bie—, uitare,/; in — gen* beit geraten, a se da uitărei; — ţp .lidjfeit, bie —, amnezire, /.
Bergeşlid), a. uituc.
Bcrgeubeit, (cergeubet, Dergcub(e), a risipi, a tocă (bani), a dilapidâ.
!Bergenb=er, ber —, 3, risipitor, pro-
Bergeinaltigen
634
iîergreifnttg
dig, m; —ung, bie —, risipă, risipire; feroseală, /.
Bergemnttigen, (oergettmltigt, nergemab tige), a violanţâ; a oprimă.
Sergeroaltignng, bie—, violanţare,/.
Bergetniffeni, (bergewiffert, bergemiffere), a asigură, a certifică ; fief) —, a se convinge.
Scrgeinifferung, bie —, asigurare ; convingere, /.
Bergiefteit, (oergofi, oergoffe, bergoffen, Bergiefţ(e), a vărsă; a răspîndî, a împrăştia
Sergieţung, bie —, vărsare, răs-pîndire, /.
Betgiftcn, (oergiftet, Bergift(e), a otrăvi, a intoxică.
SSergifber, ber —, 3, otrăvitor, m ; —ung, bie —, —en, otrăvire, intoxicare. f.
Bcrgifbctt, i. f. a se îngălbini; a se păli.
£iergifmicimiitf|t, bae —, 8, —e, (bot.) număuita,/. miozotiş, ochiul şarpelui. m.	[a zăbrăli.
Bergiticnt, (Bergtttert, oergittre), a grilă,
Sugittttung, bie —, —en, grilaj, n. zăbrele, /. pl.
Bcrglaf=en, (oerglnft, Berglag ober glofe), a pune geamuri, a vitrifică: —t, a. sticlit.
Strglafuug, bie —, —en, geamlîc, n vitrificare, /.
$rrg(eid), ber —, (e)§, —e, asemănare, comparaţiune; colaţionare; paralelă; învoeală, alcătuire; freb roilliger —, alcătuire de bună voie, /; compromis; concordat (la faliment'), «; gfitlidjer împăcare; oijne —, fără seamăn : cinen — treffen, a face o învoeală ; etnen — anfieflen, a compară ; —ung, bie—, comparaţiune, asămănare; paralelă; colaţionare, /; —ungg= ftufe, bie —, —n, grad de comparaţiune, n.
Bergfeidpbar, a. comparabil ;	—en,
(Oetglicf), Bergltdte, Bergltdţen, Ber= gletcfjfe), a compară, a confruntă, a colaţionă, a mijloci un concordat; fitil —, a se compară, a se învoi ; —lid), a. comparabil ; — mcifjig, a. convenţional ; —^treiie, udo. comparativ.
Bergliebent, (oergliebert, oergltebte), a organiză,
sPergiieberung, bie —, —en, organi-zaţiune, f.
Bergiimnten, (Berglomm, Derglotnnte, Berglomnten, Eerglimm(e), a se stinge încetinel.
nerglUijett, f. Berglimnicn Sergniig=en, ba3 —, 8, plăcere,,/; mit —en, wennâ ţein mufe, dacă-i musai, bucuros ; —ung, bie —, —en, petrecere bună, divertise-ment, distracţie, rejuisansă, f ; ţum —, de plăcere.
Bcrg«iig=en, (Dergniigt, Bergnng(e), a desfată, a amuză, a divertiză; fid) — , a-şi petrece, a se amuză, a se divertiză; a avea plăcere ; —lid), a. desfătător, amuzant ; —t, a. vesel, mulţămit, desfătat, satisfăcut; — adv. voios, bucuros; —ungafudjtig, a. insetoşat de plăceri.
Bergolbcit, (Bergolbct, Dergolb(e), a dauri, a sufla cu aur, a polăi -21ergolb=er, ber , s, dauritor, po-lăitor, m; —ung, bie —, —en, po-lăeală, f.	[concede.
Bcrgduncn, (Bergonnt, Dergonn(e), a Bergotteu, (Bergottet, Dergott(e), a îndumnezeit a zeifică.
Bergottern, (oergottert, oergottre), a idolatră, a adoră.
SBcrgottermtg, bie —, —en, idolatrie, adoraţiune; apoteoză, / SBergothntg, bie —, —en, îndumne-zeire, zeificare, f.
Bergraben, (Bergtăbft, oergrn&t, oergntb, Dergriibe, Dergrnben, Bergrnb(e), aîn-gropă; fief) —, a se îngropă, a se retrage de ochii lumii, ăiergrabung, bie—, —en, îngropare, / Bergramen, (Dergriimt, Bergriim(e), a amărî; —t, a. amant.
Bcrgratfd)cn, (Bergriitid)t, Dergrătfcţ(e), a răscăcără
SScrgrătfdjuug, bie—, răscăcârare, /. uergveifen, fid) —, (Bergtiff. Betgtiffe, Bergrtffett, Bergreif(e), a se toci (tre-cînd din mînă în mînă) ; a so trece (marfa); fid) an jb —, a se atinge de persoana cuiva. Sitrgteifung, bie —, violare; profanare, /.
Bergriffcit
635
SBerljatfdjfitng
Bergriffeu, a. vîndut; epuizat (despre ediţiuni cărţi): ros, tocit. Bergrobent, (Bergriibert, Bergrobere), a grosieră.
Skrgrobcrmtg, bie —, îngroşare, /. bergrofjcrn, (Bergriifscrt, Bergtiifîere), a mări,; a spori; a augmentă; a exagera; fief) —, a se mări; a se îngroşâ
Scrgrojjenutg, bie —, — eu, mărire, sporire, augmentare ; exagera-ţiune, /; - *g(a=l, bal —, fel, — gldfer, microscop,» lentilă, lupă; •lfud)t, bie -, grandomanie, /. bcrgriiitcit, i. ţ. (aergriint, Bergriin(e), a se păli (iarna)
Bcrgurfeit, fid) —, (Bergucfr, Bergncf(e) btd)), a înholbă ochii; a căscă gura; a ţi cădea tronc la inimă. Sergunft, bie —, voie, permisiune, concesiune,/; mit —, scuzaţi! mit — gri fngen, dacă mie permis a zice aşa; cu iertare fie zis. Bcrgiinfttgeu, (Bergiinftigt, Bergftnftige), a permite, a acordă Cergiiuftigung, bieeU <&HPFOîhtral L Bergiiten, (Bergiitet, Dergiit(e), a bonifică, a rebonifică, a compensă. Sergiit/gung, bie —, —eit, compensare, rebonificare, /; onorar, re ; —ung, bie —, —eit, compensaţi-- une, /. onorar, re.
SŞerliad, ber —, I, palanca, /. ălerfjaft, ber - , el, arest, n; — sbc= feţi, ber—, S, mandat de arestare, re; —ung, bie —, — cn, arestare, arestaţiune, /.
Serfjaften, Berţnftct, uerfiaite), a aresta Berfjageln, i. f. (Berfyngelt, Berlfagle), a bate piatra.
Bcrf)alteit, / f. (perfjatlt, Berţallţe), a se pierde ober a se stinge (tonul). Berfialteit, (Berfjiiltft, Berfjiilt, Berpielt, Berlfiette, Berţolten, Berf)nlt(e), a re-ţineă, a opri; ju etrnal —, a impune ; fid) —, a se comportă, a sta (în cutare) raport; bie ®ucf)e Berfjiilt fid) fo, treaba stă aşa. SScrljalten, bal—, !, reţinerea (udului); conduită, purtare; impunere, /; —ung, reţinerea (udului) ; impunere; —ung!befef)f, ber —, I, —e, consignu, re; — itngSmajjregel, bie —, —n, linie de conduită, /.
.3)erŞăftni=g, ba?—, ffel, —ffe, raport, re; proporţiune; împrejurare; re-laţiune ; —ffe, bie —, (pi.) condiţii, /. pl; fid) ben —ffeit anpaffen, a se da după păr; afle —ffe finb-barnadj angetan, toţi sorţii sunt că...; er fjat ein —I mit iffr, se ţine cu dînsa; — anteil, ber —, 8, —e, cotaparte, /; --regel, bie —, —n, regula proporţiunei, /; — mort, bal—, es, —mbrter, prepozi-ţiune, f.
Berţăttuijjmâfeig, a. proporţional, pro-porţionat.
Berljanbefn, (Oerfjanbelt, oerfianble), a
vinde, a negoţiă, a tracta; a pleda (la tribunal).
S8erl)anbtmig, biej—, —en, negoţiare, transacţiune, /; tractări, tratative. desbatere, contradictorie, /. pi. debată; pertractare, f; pledoarii. /. pl; —en artfnupfert, a întră în vorbă; —Iprotofoll, ba* —, l, —e, proces verbal, re.
Berf)âng=en, (oerţiingt, Berf)nng(e), a acoperi (cu o perdea), a decernă, a ordonă, a dictă (o pedeapsă); mit —ten Qitgeln, cu frîul slobod; —nifjbofl, a. fatal.
4>etl|iitigni=s, ba* —, ffel, ursită, /. destin, re. soarte, fatalitate, f.
!Bcrl)arr*en, bas —, §, —ung, bie —, perseverare,stăruire, constanţă,/.
ucripureu, (Berf)«rrt, Berf)arr(e), a persistă, a persevera, a stărui.
oerfjarfdjeu, i. i. (Berf)orfdf)t, Berljarfd)e), a secicat.riză
!!>crl)iirfcbmtg, bie —, cicatrizare, /.
Berlţărteit, fid) —, (Berffartet, Betf)iitl(e) bid)), a se învîrtoşă; a se îngroşă (pielea); a se constipă (excrementele)
sBerlj&rtuug, bie—, —en, învîrtoşare. induraţie; irigroşare, calozit.ate (a pielei), /. constipaţie. /.
nerijargeit, i. f. (uerţargt, ncrf)arg(e), a se înrăşină, a se umpleă de răşină.
Berf)afpelu, fid) —, (Berljafpelt, Ber* pafple btd)), a se încurcă cu vorba.
Bcrţa^t, a. urit, urgisit, odios.
Berf)ătf^efn, (Berl)ătfdjelt, Berfcţ)atfd)le>, a răsfăţa, a piripi.
$erf)ătf(f)l«ltg, bie —, răsfăţare, f. răsfăţ, re.
'£erl)ait
636
wrfenrcit
ătcrljau, bec —, Ş, — e, palancă, faşină, f.
Bertjaiuţeit, (Becîjaudjt, Detf)(iurî)(e), a exhalâ.
Berbaueit, (toerfjnut, Bcrt)nu(f), a îngrădi; a tăia, a ciocîrti; a ştirbi, a pisăgi (cu bătăi); fief) —, a o sfecli (cu vorba). .
Berijebeit, fief) -, (Berljab, Berfjiibe, Der= ftoben, Berficb(e) bidj), a-şi atrage o surpătură (ridicînd).
Btrfiecrcii, (berljeert, Uerf)Cfr(e), a devasta. 'a pustii, a infesta; a. pustiitor, devastator.
ibcrfp'cr-er, ber —, §, pustiitor, devastator, )» ;* -ung, bie —, - cit, pustiire, devastaţ-ie, —iune, /. ravaj, n.
uerfjefteit, (Berfjeftet, Berţcft(e), a broşa greşit (paginile unei cărţi).
Bcrfjefilett, (Berfjdjlt, berţ)ef)l(e), a disimula, a. ascunde, a tăinui, a recelâ-
'it;rl)el)!=cr, ber —, §, tăinuitor, re-celor, m. gazdă de hoţb /■ —urtg, bie —, tăinuire, recelare, /.'
Urilfeilen,'*. ]> (ifştţeilt, Berl)cil(e), a se vindecă.
Slerlfeilitiţg, bie —, vindecare. /.
Bcrfjeitniidjett, (oerf)cimficI)t, bedfeimlb dje), a1 ascunde, a subtascunde. a recelâ, a cocoloşi, a disimula, a tăinui.
2*erl)eimltdjintg, bie —ascundere, tăinuire, recelare', f.
Bcrfjeiraten, (Berfietrater. berf)efrat(e), a căsători; ,a mărită (fete), a însura (tineri): itd) —, a se căsători; fidj roieber —, a se recăsători.
Scrţeirntiiug, bie —, căsătorie, măritiş (al fetei). însurătoare (a tîneruîui), /.
Berbeipen, (berijiej), b:rljief;e, BertjeiBen, cerbeifei^e), a promite.
'-Btrf)ei$mtg, bie—, —en, promisiune, făgăduinţă, f.
8erf)elfeu, (btdjilfft, berfjilft, berf)oIf, betfjitlfe, berf)olfeit, berfjilf, a .ajută (cuiva să-şi procure ceva).
3*trljelf»en, ba§ —, 8/—ung, bie —, ajutor, azistenţă, /.
Bcrljeiitcrt, a.' îndrăcit.
BcrŞerrlt(f)en,, (Berfjerrlidjt, berl)errli=
di(e), a preamări, a glorifică, a' celebră; a prăznui.
JSerfjerrlirfjitng, bie —, —ett, preamărire, glorificare, glorificaţ-ie. —iune; prăznui re. /.
BerfteBeu, (berljeŞt, OerijcŞle), a învrăjbi, a instigă.
I sSerfjetpei', bec , â, instigator, m; —ung, bie —, instigaţiune, f.
Betijeiicrit, (bertjeuert, Oerţcurc), a năimi.
Bcr^egcit, (uerl)cj;t, Berl)cr(e), a fermeca, a împrilosti, a vrăji; bie ©itdje ift berl)cjt, asta nu-i lucru curat.
!8erf)eţmtg, bie—, — cit, împrilostire.
Berlfiit&erdtd), a împiedecător; —n, (tijrfiinbert, berljtnDere), a împiedecă, a stingeai.
tyerfiiitficrititfi, bie - , - cit, piedecă, /. obstacol, n
Beyî)ojfcu, (berbant, berf)off(e), a speră.
Berlioljfen, f. oerbcblen
Btvi)i>lţutii, (p;rl)bl;nt, »cr^bt)u(e), a
batjocori.
Slkrl|(i!)nuug, bie - , batjocorire, bă-ini tae de joc, ./'■
■ uerfjoferit, (Beri) Sfert, cvrliolre), a precupeţi.
4<erfior, bat —, (e)§, —e, interogatoriu, dopros, n\ ascultare (a martorilor) inâ — nefinten, a ascultă martori; a luă de scurt.
Berfjomt, (Betl)iirt, b;rl)8r(e), a interogă, a ascultă (martori); fidi —, a auzi fals.
Berf)ubelu, (B;cbubelt,t)?rl)Hble),a strică prin pripă.
BerŞUUeit, (Berfjiidt, Berf)uH(e), a înveli; fitf) —, a se îmbrobodi.
8erf)iilliutg, bie —, învelitură, /. înveliş, n îmbrobodire: cocolosire,
Bcrf)uiibcrtîad)cn, (B.'rbiinbertfacfjt, ber= bitnbertfacbfe), a centuplâ.
Berfpitigeru, i. f. (Berljitngett, oerţiin= gre), a pieri de foame, a muri de foame.
Serfyuttgcrung, bie -, afamaţie. /.
Berf)utijen, (berbunjt, betî)iinj(e), a po«, a blăsui.
Berţjuren, (berfiurt, berf)ur(e), jetn ©elb —, a-şi mîncâ averea cu fete publice; — i. j. a deveni fată publică.
»erl)uteit
637
SerMagung
uerljftteit, (betljiitcî, berl)nt(e), a împiedecă, a feri, a prezervă, a păzi; ©ott beifuite e§, ferească D-zeu: ein Unglitcf —, a preveni o nenorocire.
$er(jiitung, bic -, prezervare, pre-întîmpinare, /; — ?milfcf, ba* —, ", prezervativ, n
ucrliuBelti, i. f. (berfptbelt, bertţutilei, a se sbîrcl
BcriittcreffiercM, (bertntere)iiert, bertn= terefftei(e), a plăti interese; ţtd) —, a produce interese, a aduce venit, a fi profitabil. ă?eritr=en, îid) —, (Periat, berirr(e) bidV), a greşi drumul, a se pierde, a se rătăci; -t, a. rătăcit i'Ct'irrmtiţ, bie' —, — eit, rătăcire. /, bcrjageit, (beijngf, berjac.(e), a alungă, a expulsă.
Slerjagiutg, bie —, alungare, expul-sare, /.
»er|’ă()r=bar, a. prescripţii il ;	— en,
(tn-rjnfirt, berjiif)t(e), a se prescrie, a, sc paragrafizi; —t, a. prescris, paragrafisit, obliterat. â.'Ci'}îif)ruu(ţ,bie—, —ert, prescripţiune, paragrafisire, perempţiune, f. serjubcln, (berjabett, berjitb(e), a şi trece timpul în desfătări ; a şi. păpa banii (în desfătări). BerjUitg=en, (berjiingft, berjiitige), a întineri ; a reduce (grosimea) ; a micşoră; gegen bie îpiŞe beriiingt, spre vîrf mai supţire; — ern, (ber= jiingert, berjiingre), a întineri; — b,
u.	întineritor.
S$erjuifg=erung, bie —, — ett, întinerire, ./: —ung, bie —, — en. întinerire; reducere, subţire, /. Berfafben, (berfnlbt, berfnlb(e), a lă-pâdă (despre vacă) »erfiilfcn,(berfalft, uerfniffe), a eaicină. $erfalfitug, bie —, calcinaţie. /. Berf.nmt, a. neapreţiat; luat drept altul.
Berlnpţneu, (betfappt, berfabp(e), a mască ; — t, a. mascat, stravest.it. ¥trfappnug, bie —, —eu, mascare, stravestire, /.
Berfapfefn, (berfapjelt, beifapjlc), a în-cistk.	-
Serfiuif, ber— ,.(e)3, — (iiwfe, vînzare, desfacere./, debit,—«bube. bie
—, — tt. magherniţă,/; — §redp «ung, bie —, —ett, factură, f. berfaufen, (berfnuft, berfauf(e), a vinde,
. a debită.
ilerliiitfer, ber —, / vînzător, m •
' —in, bie —, —tten, vînzătoare, /. uerlăuflid), a. de vînzare; marchie-tabil; venal.
SerfăufU(f)leit, bie—, venalitate, mar-chetabilitate, /.
'i<erfel)r, ber —, Ş, comunicare, /. deplasament, n; frecvenţă,./ co-rnerciu, trafic, n ; reger —, viu trafic, m\ —mitici, bac—, §, mezii de comunicaţiune, n ;	- Şpunft,
ber -, (e>s, — e, vad, «. ucrfcfjaen, (oerfebrt, berfet)t(e), a întoarce pe dos; a merge şt a veni; a frecventă, a circulă, a sta în relaţiuni; cr bertetjvt biet bei un§, el ne cercetează des; — t, a. întors, pe dos, invers, sucit : — adu. dandăratele, anapoda. ' !8erfe()f=tbeit, bic —, -eu, sucitură, perversitate, absurditate. / ; — ung, bie —, inversiune. /. ucrfeileit, (berfcilt, berfeil(e), a gă-vosdi. a icul; a chejfăni. '■Berfeifung, bie — , găvosdire, icuire; chelfăneală, /.
.uerfeititeit, (berfnnnte, berfenn(e)te, bei= fonnt, berfenn(e), a necunoaşte. îicrîeitming, bie —, necunoaştere, f. ucrfetteu, (berfettet, berfette', a în-lănţui.
iierfettiiug, bie —, —ett, înlănţuire, /. şir. conex n.
Derfeficrit, (berfe&ert, berfeŞre), a defăima.
iîerfetsermtg, bie , defăimare, /. uerfenleu, (berfcnlt, berfenl(e), a gă-
vosdi, a icul.
pcrfiefelu, (berfiejelt, berfitilei, a si-lifică.	[a astupă.
«erfitteit,(berfittet,Uerfttte), a cimenta; îBerfittmig, bie—, —en, cimentare,/, uerflageu, (berllogt, berflag(e'), a pîrî. a acuză, a trage în judecată; a căută cu judecata; a acţionă. iterfliifltc, ber —, tt, —u, acţionat, împricinat, pîrît, inct, (prin Un-- gurime). m.
liieifliigimn, bie —, acuză, pîră, tragere în judecată,/.
ocrfiammcu
<î3S
nertttttbett
Berffammett, *. f. ;berfiamntt, u-rtlnui= nte), a se înţepeni de frig.
Berflamment, (berffammert, tmfUtm= titre), a crampona, a prinde cu scoabe.
Bcrflărett, (berfliht, berflik(e), a înviora; a transfigura
'-Bcrflărbe, ber —, ten, —ten, răposat, m; —uitct, bie—, înviorare; trans flguraţiune,/; —ung(Sfjrifti, schimbarea la faţă, /.
»erî(atf(f)en, berfln'tfcf)t, berffatfcţţe), a difamă, a defaimă.
:8erffatfd)itng, bte —, difamaţ ie, — iune. defăimare, f
Berfiaufern, (berflanferi, berffaufre), a clauzula, a restrînge.
Berffefieit, (btrflebt, berfleb(e), a lipi.
Serflelmttg, bie—, lipire, astupare,/.
Berfleibctt, (bxrfleibet, bsrffctbc), a stra-vesti; a căptuşi (cu scînduri).
Serffeibttitg, bie —, —eu, straves-tire; căptuşire, /.
Berflciiient, (berffetnerl, btrfleittre), a micşoră, a diminua; a mărunţi; a depreţiă (meritele cuiva).
Serfleiitcntttg, bte —, —en, micşorare, reducţiune, mărunţire; de-preţiare. /; —btnort, ba§ —, (e)§, —ntbrter, diminutiv, n.
Berfteiftcrn, (berflciftert, berfleiitre), a lipi cu cocă.
Berllemmett, (berflcmtnt, berflentnte), a
înţepeni.
Berffejett, (bcrflerţ, berflej(e), a pătă; a -mînjî.
Berfliiiflcit, (berflttng, berflftnge, b;rflun= gen, berfltng(e), a expiră (sonul).
Berfloţjfcu, (bertlopţt, betflopţ(e), a tocă (banii).
BerhtaUctt, (berfnttdt, bîifnttfl(e), a de-toniză; fein Şitlber —, a diiapida (mijloacele sale).
Berfnoif)er=n, (berfnocpert, OerfnbcEtre), a asifică ; —t, a. asificat; —ter 3Rettfd),om cu inima împietrită, m
ucrfitorpclit, (berfnorpelt, berfnorple),
a cartalaginifică ; — i. a se cartalaginifică.
igerfnorpelintg, bie —, —en, cartala-ginifica.re, /.
BerfnuUett, (berfniillt, berfniitT(e), a şifona, a boţi.	.
î'crfniiUitttg, bie—, şifonare, f. ,
Bcrfniipfeit, (birfniipft, bcrfniipf(e), a innodă; a combină, a legă. Serfniipfung, bie—, innodare ; corn-binaţiune, /.
Berlodjeu, (berfodţt, bertod)(e), a răs-fierbe.
Berfoljlctt, (berloţlt, berîoî)f(e), a car-bonifică; — i. f. a se carbonificâ. !Berfof)tintg, bie , carbonificare, /. Berfontmett, i. j. (berfant, berfame, berfommen, berfontm(e), a se ticăloşi, a decădeă; a. închircit, demoralizat.
SSertommcuţeit, bie —, ticăloşie, de-i cadenţă, /.
Bcrfnppcftt, berfoppelt, berfopple), a
copulă, a legă.
Sievfoppelititţi, bie—, —en, copulare,/. Bcrforten, (berforft,bexfor£(e), a astupă. SBertorfung, bie—, —en, astupare, /. bcrfiirpcrn, (berfiirpert, berfiirpre), a întrupa, a personifică aierfdrpcritng, bie—, —en, întrupare, personificare, /.
berîoften, (berfofiet, berloft(e), a sa-
vură; a legumi.
Berfojiigen, (beifiifttgt, berfiiftig(e), ă alimentă, a da penziunea. jBerfoftiguitg, bie —, penziune, /. SBerfoftuiig, bte —, desgustare, /. Dertrameii, (berfrontt, betfrnm(e), a rătăci, a zăbăî.
Berfrietl)ett, fief) —, (berfrotf), berfro» d)e, bcrfrod)en, berftied)(e) bidţ), a se ascunde, a se pituli berfropfcit, ibetfropft, berfropf(e), a îmbină formînd o luilbucâtură. Berfriimcln, (berfriimelt, berfriim(c), a sfărmî; fidj —, a se eclipsă Uerfruintttett, (berfriunmt, berfriitnm(e), a strîmbă, a gheboşă bcrftiîppcltt, (berfriippelt, betfriipple), a sluti, a stropsi; i. f. a se pipernici.
SBerfriippehmg, bie —, —en, slutire, stopsire; pipernicire, f. Berfiimmertt, (berfiintntert, berfiintmere), a strică (pofta cuiva); — i. f. a se pipernici; —t, a. ţigărit. SBcrfumutcriiiiii, bie , amărîre, a-trofiare; pipernicire, /.
Oerfiinbcn, (oerfiinbet, berfiinb(e), a vesti; a anunţă; a proclamă; a propovădui; a publică.
pertiinbigcn
639
uerlegen
Pcrfiinîiigen, f. Perfiinben.
SPcrfiinbdgung, bie —, publicare, vestire, /; Watid —ung, bie —, bunavestire, f.
Perfuitftctn, (perfiinftelt, Perfiinftle), a meşteşugi, a străratină.
'-Berfunftelnng, bie —, strărafina-ment, n.
perfupfern, (Oerîupfert, Oarlnpfre), a cuprificâ.
pcrfuppein, (urrfuppeit, berfnţiţde), a încopciă, a copulă: a înnădi (o părechie de oameni)
iSerfuţjţu'lung, bie —, copulare, /; pezeven* hlîc, n.
»etfiir^en,(oerturjt,Perturbe), a scurtă; a prescurta; a ciunti; a prejudicia, a năpăstui; biegeit —, a-şi face trecere de timp; am iiofm —, a tăia din simbrie.
Skrfiirjung, bie —, scurtare, prescurtare, /. năpăstuire, leziune,/.
Perladjctt, (Pedant, Periad)(e), a deride,
Sferladiung, bie —, deriziune, f.
Perlabcn, (Perfăbft, Ocrldbt, Pcrlub, Per-liibe, periaben, Perlab(e), a încărca, a îmbarcă.
SPeriab=er, ber —, b, încărcător, m; —ung, bie —, —ett, încărcare; îmbarcare, /; — efdjein, ber—, (e)S, —e, conasament (Ia corăbii), n.
Slerlag, ber —, §, iiige, depozit, n. vînzare; editură; — bbuefibanbler, ber—, b, librar-editor, m; —brerîjt, bab —, (e)b, —e, dreptul de publicare, /.
perlammen, (perlammt, Cerlamm(e), a lăpădâ (despre oaiâ).
. berlaitgeit, (cerlongiPerlong(e), acere, a dori, a pofti; mtd) Periangt eb ju ipifjen, ob... aş vrea să ştiu dacă...
Serlaitgen, bab—, b, cerere, dorinţă, poftă, /.	[prelungi,
Perlăttgern, (oeriaugert, Periăttgere), a
Sferlăitgerung, bie —, —en, prelungire; înnădire, /; —sftiicf, bab —, piesă adiţională, /.
Periaitgfnmen, (pednngfamt, Perlang= jante), a retardă
ăkrlaitgfamuug, bie —, retardise-ment, «.
oerltiţ»ţrertt, (oerlotjţjert, beriappre), a gaspilâ; a perde (timpul).
perlarpeit, (PexlnrPt, Periarne), a mască. ®erl:irpiiiig, bie—, —en,mascare,/, pertaţîcu, (perlo6(e()t, Perldfet, berliejj, Perliefee, oerfoîfen, perlafe ober Der= laffe), a părăsi, a abandonă; a evacua (garnisoană o cetate); fid) a se încrede, a se bază, a se lăsă în nădejdea cuiva; a se băşi.
$erlajf=en, bab —, n, —n, oropsit; —enţeit, bie —, părăsire, /. abandon, n; oropsire, /; —enjdjaft, bie —, —en, moştenire, succesiune, /; —ung, bie —, părăsire, /. abandon, «; —enfd)aftbabpanb= lung, bie —, termin pentru sta-torirea succesiunei, /. perlâftent, (Perlaftert, periflfter(e), a defăima, a calumniă iBerlafterung, bie —, defăimare, ca-lumniare, /.
iBerlaf, ber —, eb, încredere, bizuire,/; eS ift fein — auf iţit, nu te poţi baza pe el. uerlăfdirt/, a. sigur, cert, demn de încredere, fiduciar. . âSerlăglidjfeit, bie —, soliditate de caracter, fîducitate, f. uerlatten, (Perlattet, perlatt(e), a închide cu laţuri.
SBcrtattung, bie—, —en parmaclîc, n. Slerlaub, ber —, (e)g, permisiune, mit —, îmi daţi voie?
Serfauf, ber —, (e)§, —Iduţe, decurs, parcurs, n. durată. /.
Pertaufeu, (Perliiufft, perliiuft, oerlicf, Perliefe, perinufen, nerlnuf(e), a decurge; fief) —, a se scurge; a se rătăci; — a. rătăcit, de pripaz. netlaupen, (perlouft, Perlaui(e), a umplea de păduchi; —t, a. păduchios.
periauttmven/perlautbart, Pertautbar(e),
a publică.
®eriaurtarung, bie —, —en, publi-caţiune, f.
uerlauten, eb perlautet, se.zice. uerfeb=en, (perlebt, perieb(e), a petrece (undeva); a-şi petrece viaţa; —t, a. decrepit, caduc. îBerfe&ifjeit, bie —, decrepitudine,/. Pertegen, (perlegt), Perleg(e), a zăhăi, a egară; a strămută, atransfe'ră; ben SSeg —, a tăiă calea; fid) auf
3$erlegenf)eit
640
oerlotfen
ettnaS —, a se apucă de ceva; 23iicf)er —, a edita cărţi ; etnen lenuiit —, a diferă un’ termin; bie Solbnteu —, a delojă soldaţii;
—	a. vechiu, învechit, stătut, mardă; perplex, nedumerit.
Slerleg<cn()cit, bie —, — cn, perplexitate, ambarâ; in nrger —, în extremitate; —fţeiteit bereiten, a face neplăceri; —er, ber —, «, editor; —ung, bie —, editare; strămutare, zăhăire, f.
perteib en, («crlcibet, bcrleib(e), a des-gustă; —et, a. deagustat ; bie Sndje ift mir berlcibet, m’am scîr-bit de aşa ceva.
Bcrleifţcit, (berlief), berlicîje, oerlieijen, Berleiţ(e), a da împrumut; a da. a conferi, a acordă; bie ©rnfen tuiirbe , a învesti cu demnitatea de conte.
Sterleilper, ber , 8, împrumutător, conferitor, m ; ung, bie —, împrumutare ; conferire ; investituri, /.
Berleimeit, (berleinti, berleim(e), alipi "cu cleiu, a clei.
îlcrleiiumig, bie —, cleire, f.
oerleiteu. (berleifet, (berlcit(c), a seduce; a pune la cale; fidj — lnffeit, a alunecă.
8er-(eit=er, ber —, c-, seducător, m •
—	ung, bie —, seducere, seducţi-une. amăgeală, /.
uerleritcH, (berlernt, beilern(e), a des-văţâ, a uită.
serlefcit, (Uerlief(ej)t, cerlieft, berlnŞ, Berlftje, berlefen, berlte*, a ceti: bie Dlainen —, a face apel nominal.
Sertcfung, bie —, - en, cetire, lectură, /; apel nominal, n.
Berleipbar, a. vulnerabil; susceptibil ; violabil; —en fuerlegt, berleţj(e), a violă, a vătămă, a jigni, a o-fensă; a vulnera; a călca (legea).
flerleipbarfeit, bie—, vulnerabilitate; susceptibilitate ; violabilitate, /; —ung bie — , —en, violare,/', viol, i,i. vătămare, jignire, rănire ; leziune, /.
«erleugittii, (betleitgner, beriengtie), a
renegă a abnegâ, a se lăpădâ ; fiîf) i'elbft —, a se desbrâcă de as-piraţiunile sale; a se sinabnegă;
ftd) — Ictfjen, a denegă (prin cineva) prezenţa sa; spune-i că nu sunt acasă.
ilrirleuguitng, bie —, renegare; ne-gaţ-ie, —iune ; abnegare, abne-gaţ-ie, —iune, /.
uer(eumb=en, (berlemnbet, berlenmbe), a calumniâ, a difamă, a ponegri, a categorisi, a detractâ ; jb bet jbnt —, a aşterne pe cineva la cineva; eriţd), «. calumnioz.
S5erlenmb=et, ber —, 8, calomniator, detractor, m\ —ung, bie , —en, calumnie,
ucrliebdt, fief) , (berliebt, berlteb(e) bid)), a se amoreză, a se înamora; —t, a. amorezat. înamorat.
35evliebt=e ber —, it, —n, amorezat, m; —£)eit, bie—, lire amoroasă, /.
Werlieî»ex-firijeit, i. ţ. Uerlieberlidjt, Uer= liebertidţe), a se destrăbăla.
wcrliegeit, (Hering, berliige, berlegen, berlicg e), a se strică prin lungă şedere.
i«erfier=bor, a. pierzibil: — en, (berlor, berlore, berloren, berlier(e), a pierde; a prăpădi : ben SSerftnnb —, a şi ieşi din minţi ; ben OMeicţmut a-şi pierde cumpătul; bie ©ebulb - , a-şi ieşi din răbdări; au8 bem @efid)t —, a pierde din vedere ; fid) —, a se pierde, a se eclipsă; rid) au8 bem ®ebnd)tntffe —, a se şterge din memorie.
SBertierer, bet —, 8, pierzător, păgubaş, m.
®etlie=§, ba8—, ffc8, - jje, închisoare (de prin casteluri),
ucriobeit, (berlobt, berlob(e), a logodi, a fldanţă.
îîerlobiti=8, bas—, ffe8, —ffe, logodnă, aravoană, fidanţare, f.
ilerfo6t=e ber —, n, —n, fidanţat; —e, bie —, —n, fidanţată, /; — ung, bie—, —en, fidanţare,/; — ttngertng, ter —, eŞ, —e, veriguţâ, verighetă. /.
ucrlodien, (berlodft, berloch(e) a găuri, a borteli.
'■5erloef|ung, bie —, — en, găurire, bortelire, f.
beclotfen, (beriodt berl»tf(e), a seduce, a ademeni, a amăgi ; — b, a. a-măgitor.
Serforfititj
641
ISerinieter
iilerfotfuug, bie —, — en, seducţ-ie, —iune, ademerire, amăgire, a-măgeală, /.
Berlobcrn, (berlobert, berlsbre), a se stinge (flacără).
Ucrlogeu, a. mincinos. i'cr((»gci!l)eit, bie —, păcatul min-ciunei, ».
Bcrlofpteit, (bcrloljnt, berM)n(e), a plăti simbria; fid) —, a merită.
Berlor, beriore, berloren, f. berliereit. Derl<>fd)cit,(t>erlojd5t,tierIofc£)e), a stinge;
— i. f. a se stinge.
'£er(8fc()ung, bie —, stingere, /. berlofcit, (berlofi, berlob ober betlofe), a lotui, a trage la sorţi, îlerlofuitg, bie—, —ert, alotement. «;
tragere la sorţi. /.
Berloten, (berlotet, Berlote), aferuginâ. '■Kerlijtuttg, bie—, — en, feruginare,/. Derlottern, (berloîtert, berlottre), a se ticăloşi, a se destrăbăla; —t, a. mizerabil, ticălos, ticăloşit. sBerfottermtţţ, bie —, ticăloşire, /. Ber(untp=en, i. i- (buhtmpt, ueilumpţe), a se desmâţâ; — t, a. desmâţat. ueriuitgent, (berlungert, oerlungre), a umbla lela.
ÎSeriuft, ber —, §, —c, pierdere, pagubă, /; — erfcŞen, a întoarce
paguba.
Berluftig, a. pierdut; - iborben, a pierde; fid) einer @ad)e — meidjen, a pierde dreptul la posesiunea unui lucru.
Bermadjeit, (bermnctit, bermadj(e), a astupă (o gaură) ; a legă (în testament).
'-$erntăd)tm=Ş, bad—, ffe§, —fje, legat, n. »ermal)len, (uerntnfUt, bermat)l(e), a
măcină.
Berntaljieit, (bermiiţlt, benniii)I(e), a căsători; fid) —, a se căsători. 'Hermăţlung, bie —, —en, căsătorie, cununie, /; —Sfeier, bie —, celebrarea cununiilor, /.
Berntaljnen, (oerntnţnt, bernt«f)n(e), a admonesta, a exortă. iPerinaţnuitg, bie —, — en, admonestare, exortare, /.
Berrtmlebei-ett, (bermalebeiî, bermale-bci(e), a afurisi, a blestemă; — t, a. afurisit.
Scriimlebeimtfl, bie —, —en, afurise-
A letci Th . Dicţionar germ.-rom.
nie, blestem, n. maledicţ ie, —iune, /.
Bermanmdjfadjen, (bermannid)fad)t, oer» ntannid)fad)(e), a diversifică. Bermaiicrn, (bernumert, berinnnre), a zidi; a astupă cu zid.
. nermel)r»6ar, a. augmentabil; —en, ptoerrrieţjrt, Dermet)r(e), a înmulţi, a spori; fid) —, a se înmulţi, a se spori.	[rire, f.
iBernteljrnng, bie —, înmulţire, spo-Bcrmeibbar, a. evitabil ; —en, (ber= mieb, berntiebe, berntieben, bermctb(e), a evită: — lid), a. evitabil. SSermeibmtg, bie —, evitare; bei — ber Straie, sub sancţiune, f. berntein=en, (benneint, ’bermein(e), a crede, a presupune ; — tlid), a. presupus, pretins.
Bcrmelbcit, (bermelbet, bernttfb(e), a raportă, a anunţă, a avertiză, 'i'crmelbung, bie —■, —eu, aviz, raport. avertisement, n. nerntengcu, (berntengt, bernteng(e), a amestecă, a confundă. 3>ermengung, bie —, amestecare;
promiscuitate; confuziune, f. Bermeufrf)lid)cu, (berntenfd)lid)t, ber» ntenîct|Ud)e), a antropomorfoză; a umanîfică.
ilcrmen{d)lid)mtg, bie—, —en, antro-pomorfozare ; umanificare ; întrupare. incarnaţiune, /. iiîcrmerf, ber—,	—e, anotare, notă,
/; aviz, n.
Bctnterfeit, (oenncrft, uermerf(e), a a-
notă; a observă, a remarcă ; er liat ed ii bel bennerft, a luat-o in nume de rău.
oermeifeti, (oermiffeft, Berntijît, ber» mnB, bertnnfee, bermeffen, bermij}), a măsură; fid) —, a greşi măsurătoarea; a îndrăzni, a cuteză; — a. îndrăsneţ, temerar; —tlid), acle. efrontat.
Sîermefpenţeit, bie —, cutezanţă, în-drăsneală, temeritate,./; — er, ber —, d, măsurător, inginer hotar-nic, m ; —ung, bie —, —en, măsurătoare, /.
Berntieten, (bermietet, bernuei(e), a închiria; fid) —, a se năimi. $ermiet=er, ber —, s, înohirietor, lo-
41
Dcrminbent
642
oernitfelit
câtor, m; —ung, bte —, — en, închiriere, locaţiune, /.
Bermittbent, (Ber'tninbert, Bernthtbre), a. a împuţina; a diminua, a scădea; fidE) —, a se Împuţina.
SBcrmiitberung, bie —, —cu, împuţinare, diminuare, diminuţiune,/.
Benttifdpbar, a. comiscibil; —en, Ber= nttjc£)t, Bernttţd)(e), a amestecă; a corci (animale); a alegă (metale); a confundă; fief) fteifdjlid) —, a se uni trupeşte; —t, a, amestecat.
SBerutifdjung, bie —, —en, amestecare; promiscuitate,/.
bermiffeti, (uermt&t, Bertniffe ober ocr ntif(), a observă ober a regretă lipsa unui lucru, a se jindul.
'-Bermifjte, ber —, n, —n, absent, m.
Bermittebn, (Berntittelt, oermittle), a mijloci, a intercede, a interveni; —ţi, prp. prin.
Sermitt(ejlmtg, bie —, —en, mijlocire, intervenţiune, intercesiune, /; — §Borfcf)Iag,’ ber—, (e)§, — )<f)lăge, compromis, n.
Scrmittler, ber—, 8, mijlocitor, mi-sit, agent; mediator, m.
Bermodjte, f. oermogen.
Berntobern, i. j. (eerntobert, oermobre), a putrezi, a mucezi.
Sermoberung, bie —, —en, muce-zire, putrefacţ-ie, —iune, /.
Bermog=e, prp. prin; în virtutea.
Bermog=en, (Dermag, berntagfi, Berrnag, Bertrtod)te, Derntiicbte, Bermodjt, a putea, a fi în stare, —enb, a. destoinic, capabil; avut; —lidj, a. avut.
SSermiigen, ba§ —, 8, putinţă, facultate; dare de mînă; stare, a-vere, agonisită, /. avut; ba§ — ber g-rau, exoprică, /; mag i)at er ein — ? cît are ? —Sftilcf, bag —, —e, efect, n.
Berntorfif|cn, i. f. (oerntorjdjt, berntor= fd)(e), a se putrezi.
Berntummen, fid) —, (Bermanttnt, Ber» muntni(e) btd)), a se mască, a se îmbloji, a se îmbrobodi
Sermumntung, bie—, —en, mascare, stravestire; îmbrobodire, îmblo-jire, /.
Bermut=en, (oermutet, oermute), a presupune, a bănui, a-şi da cu pă-
rerea,- rnaitBeimutet, se bănueşte; —lid), a. probabil, presumtiv.
S8ermutmtg, bte—, —en, conjectură, supoziţ ie, —iune, socotinţă; bă-nueală. /.
neritad|lhfîigen, foernod^fâffigt, Bernndp lajfig(e), a neglija.
SBerua<f)lăîfignng, bie —, neglijare,/.
Bcritngebn, (Bentngclt, Bernagle), a ţintei, a bate cu cuie; — t, a. bătut cu cuie; —Ier SJÎenfd), om stupid, m.
Bernal)eu, (nemafjt, Beruiil)(e), a coase; a consumă cosind.
Berttarb=cit, i. j (Bernarbt, Dernatb(e), a so cicatriza; —t, a. cicatrizat, sgîncos.
Slernarbung, bte—,—en, cicatrizare,/.
Bcriiarnen, (Bernarrr, Bernorr(e), a păcăli; fid) —, a se înamora lulea; —t, a. amorezat lulea.
Beritajrficit, (uernafcf)t, Bentajdj(e), a păpa cu licăituri.
Bcritefjm=bat, a. perceptibil; —bare ©timine, voce sonoră; —en, (Der= niiitmft, Bernimmt, oernabnx, oer= nâf)tne, Bernommen, Beritintm), a auzî; a află; a ascultă (un martor); fid) —en faffen, a se pronunţă; —lid), a. glasnic, distinct.
SBeritetinnen, bas —, g, înţeles, n; bem --en nad), după cum se svo-neşte; —ung, bte —, interoga-ţiune. audiţiune, /. dopros, n.
Beriteigen, fief) ’—, (oerneigt, cerneig(e) bid)), a se plecă, a se închină, a se înclină.
SBertteiguttg, bte —, —en, plecăciune, închinăciune, reverinţă, /.
Berneinen, (Derneint, nernetn(e), a negă; —b, a. negativ.
SBerneinuttg, bie —, negaţiune, /.
Bernitf)ten, (oerntc^tet, Derntd)t(e), a nimici, a cutropi, a anihila, a afanisi, a distruge, a extermină; a conceni; — b, a. nimicitor, distructiv.
2feritid)t=er, ber —, §, nimicitor, dis-tructor, m; —ung, bte —, —en, nimicire, anihilare, devastare, devastaţ ie, —iune, extermina-ţiune, polopenie, /,
Berttirfein, (Bernideit, Dernidle), a ni-chelă.
Smtiifelung
643
berpraffen
Bernitfclnng, bie—, —cit, nichelare, /. bernieten, (bernictet, berniete), a ţintui. iBeruietung, bie —, —en, ţintuire, /. bernommen, f. berneţmen.
33erituttft, bie —, raţiune, judecată, minte, /. bunul simţ, n; jur — brtngen, a aduce la rezon; ber — (ISeţiir gcbett, a fi rezonabil; nintiu — an, fi cu minte! — gebraucţi, ber —, (e)§, uzul raţiunei, m; —ge= fep, ba« —, (e)3, —e, lege naturală, /; — glaube, ber —, eS, ra-ţionalism, n; —grunb, ber —, §, —griinbc, raţiune, /; —ieţre, bie —,	ti, logică,/; —leţrer, ber—,
•ă, logician, m; —lofigfeit, bie —, lipsă de raţiune, dobitocie, /; — religiott, bie —, naturalism, »; — f<f)ht=f;, ber —, ffe§, —fdjlrtfle, silogism, n; —rotffenfdjaft, bie —, filozofie, /.
neritiinfbeln, (berniinftelt, berniinftle), a sofistică; —ig, a. rezonabil, judicioz. cu minte, cuvîntător. ’Uentuitftdos, a. irezonabil, fără minte; - tuâ^ig, a. rezonabil, ra-ţionător; —tbibrig, a. irezonabil. 'SSernuttfbelei, bie —, sofism, n. fBernunftfer, ber —, §, sofist, m. berbb=en, (beriibet, perăbe), a pustii; i. j. a deveni pustiu, a rămîneă pustiu; —et. a. pustiu.
•ăkrobnttg, bie —, — en, pustiire, pustnicie, /
neroffenttidicn. feeriirfentlidit. berii ffen* iltd)(e), a publică.
■SSeroffentticfjung, bie —, —en, publicare, publicaţiune, /. nerorbnen, (berorbnet, uerorbne), a ordonă, a prescrie, a decretă; a ordonanţă.
fBerorbnete, ber—, n, —n, ablegat, m. SSerorbttuitg, bie—, —en, ordonanţă, /. decret, regulament, n. ■berpatfiteti, (berpndjtet, berpacţte), a arendă.
f8erpatf|ber, ber —, §, arendator; — ung, bie —, —en, arendare, /. berparfett, (berpadt, berpacf(e), a împacheta, a ambala, a lega (marfă). Sfetpatfuug, bie —, —en, împachetare, /. ambalaj, n. âjerţmUifabierett, (uerpaHifabiert, ber* pafltfabierţe), a palisada.
oerpaffeu, (berpajjt, oerpaf; ober uer= b«ffe), a scăpa (ocaziunea). brrpeft=eit, (berpeftet, berpeft(e), a im-pesta, a infecta; —et, a. irnpes-tat, infectat.
»crpţ'ă(|(cn, (berpfafjlt, berpfaţie), a
palisadă.
SBcrpfii!)lttng, bie—, —en, palisadare, palancă, /.
ucrpfiiubcu, (berpfiinbet, berpfăn&e), a
amanetă, a angaja, a pemnoră, a zălogî, a ipotecă, a grevă (cu o ipotecă).
SPerpfiinbung, bie —, —eit, zălogire; ipotecare, /.
Bcrpffanjen, (Perpflanjt, berpflnnj(e), a răsădi,a străplantă,a transplanta, îlerpffanjung, bie —, —eu, răsădire, transplantare, /.
berpflegen, (berpflegt, berpfleg(e), a îngriji (pe cineva); a întreţinea; a aproviziona.
!Berpfleg*er, ber —, s, îngrijitor, nu-tritor; intendent,»*; —sfojten, bie —, (pl) cheltuieli de întreţinere; —finagajiu, ba§ —, (e)S, —e, manutanţă;/;>—ung, bie—, îngrijire; aprovizionare, /.
berpflirfjt=en, a obligă, a deobligâ, a îndatora; a angaja : —et fein, a Incumbe (o datorie) ; — ertb, a. obligatoriu.
SBerpflirffiitng, bie —, —en, obligaţiune. /. obligament,»: îndatorire, datorinţă, incumbenţă,/; angajament, n: — âurfunbe, bie —, —n, sumisiune, /.
berpfufţfjeu, (oerpfufdjt, berpfnf«ţ(e), a
strică, a blăsni.
berpidpen, (berpidjt, berptdi(e), a smoli, a calafată; a astupă cu răşină ; —t, a. smolit; auf etnia» — t fein, a vroi ceva odată cu capul, berplappern, (Perplappert, Detplappre), a şi trece timpul flecărind; fid)—, a o sfecli.
berplaubent, (berplaubert, Berplaubre), a-şi trece timpul cu vorba, nerpfetnpern, (perplempert, perplcntpre), a risipi cu ţîrăita. berpou=en, (berpiint, berpBn(e), a opri sub pedeapsă; —t, a. proibit. berpraffett, (perprafjt, berprnfj ober ber* prafje), a risipi.
41*
8?crţjraf[er
644
ucrrottcu
Slerprafper, ber —, §, risipitor, m ; —ung, bie —, risipire, /.
Berprootniitiereit, (Berproniantiert, Ber» proDiantier(e), a amerindă, a aproviziona.
21erpvooiaittiermtg, bie—, —en, ame-rindare, aprovizionare, /.
berţmffett, (Berpufft, berpnff(e), a risipi; iein ŞttlBer —, a trage (cu puşca) fără scop; a-şi slei mijloacele.
Berpupţieit, fid) —, (Berpitppt, Bertuip» p(e) bid)), a se împăpuşă, a se transforma în crizalidă
iBerţmţtpiiitg, bie —, —en, împăpu-şare, f.
Berpuftett, (Berţmftet, berpnjî(e), a răsuflă, a încetă de a mai păfăi.
Sterpu», ber —, es, tencueală, ./'. plaston, n.
BcrpuBett, (Berpitgt, Berpttg(e), a ten-
cuî. a drişcuî, a plastonă : a şi papă (banii).
Bcrqitellctt, i. ţ. (berquillft, Berqnillt, Berquod, BerquiilU', Beiquefleit, Ber» quill), a se umflă de umezeală.
Bcrqulffen, (cenuticft, berquicf(e), a a-
malgamâ; a amestecă; a. băl muşi
Stcrquirfmtg, bie —, —eit, amalgamare, tărbăceală, /.
Bcrrantmeht, (uerrnimnelt,. Berrammle), a baricadă.
Skrrammlung, bie , —en, barica-dare, baricadă, ./'.
Slerrat, ber —, 8, trădare, prodiţi-une, /.
Berratcit, (uerriitjt, Berrat, Berriet, Ber» riete, Berrnten, Berrat(e), a trăda; a a vinde (ca luda).
îierrăter, ber - , §, trădător, m; —ei, bie —,	en, trădare, f; —in, bie
—, —nen, trădătoare, /.
Bcrratertfd), «. trădător.
Derraudjeit, (Berroitcljt, Berraud)(e), a consumă fumînd ; — t. [. a se evaporă; a, trece (furia).
Berrăudjcnt, (Berrnutfjert, Derriiud)er(c), a afumă.
Bcrrănmen, (oerritumt, Berriiutn(e), a zăhăi.
Bcrra»id|ctt, (Berroufdjt, Berraufdj(e), a încetă (sgomotul unei festivităţi ober sonurile unei muzici).
Berredptett, (Berredmef, Berredjne), a trece în cont; fid) —, a greşi un I
calcul; a rămînea cu buzele umflate ; fidj mit jbrn —, a şi trage seama cu cineva.
SBerretfptuttg, bie —, —en, răfuire ; eroare de calcul f.
Berrertett, i. f. Berredt, Berred(e), a tre-pasă, a crepă, a cicnî.
Bcrregnett, (Berregnet, Berregne), a udă (ploaia); a strică (ploaia).
Berreibeit, (Berrteb, Berricbe, Berrieben, Berreib(e), a frecă (culori); a macină, a roade, a coroade.
Skrreibitttg, bie —, —en, frecare ; măcinare, coroziune. /.
Berretfett, (berreift, Berreif(e), a cheltui (în călătorii); — i. f. a plecă (în călătorie).
Bcrreifţett, (Berrtfj, berriffe, Berrtffett, Berretjfle), a rupe; a critică urît.
berrettfen,(Berrenfr, Berrenf(e), a scrînti.
iierreitfutig, bie —, —en, scrînteală, torsiune, luxaţie, /.
Berrenneit, (berrannte, berrenn(e)te), Ber» rnnnt, berrenn(e), a bară.
Bcrridjtcit, berridjtct, berrid)t(e), a face, a isprăvi, a săvîrşî, a efectua, a execută ; fetne 9Zot a-şi face treaba.
Skrridjtnng, bie —, —en, afacere ; funcţiune; ispravă,/; gute — î hai noroc !
ucrrirfiett, (Perrod), Berrodfe, Berrodjett,. Berrtcţ)(e), a se evaporă (mirosul); a greşi mirosul.
Berriegefu, (Berriegelt, nerriegle, a zăvori
Stmiegeluitg, bie , zăvorite, /.
urtringern, (Berriitgert, Berringcr(e), a împuţină, a micşoră, a diminua; bett ŞreiS —, a scădeă preţul; fid) -, a se reduce.
îtemngeniug, bie —, împuţinare, micşorare, diminuare, /'.
Bcrriitnctt, i. f. (Berrunn, Berriittne ober Berriinne, berronnen, Berrinti(e), a se scurge, a se străcură. .
Berrodjeln, i. f. Berriidjelt, Berrbdjle), a-şi da sufletul (horcăind),.	•
berroficn, i. f. (berroţt, berrof)(e), a se abrutiza.
Sletroljuitg, bie —, abrutizare, /.
Berroft=en, (Berroftet, berrofte), a .se rugini; — et, a. ruginit.
Berrotteit, i. f. (oerrottet, BerrBtt(e), a
SBcrrottuitg
645
ueridjerjen
se putrezi; ucrrottete guftanbe, ticăloşie, /.
Serrottung, bie —, putrezire, rcrni(f|t, a. scelerat, infam, afurisit. 2?erru<f)tf|eit, bie —, infamie, /. Demirf=ert, (Dertiicft, Bemicf(e), a mişca din loc, a deranja; a deplasa; — i. f. a se sminti; —t, a. deplasat, uruit din loc; smintit.
Sierrudt-e, ber —, n, —tt, alienat, nebun, m; —fieit, bie--, —ett, nebunie; demenţă, alienaţiune mentală, /; — ung, bie —, deplasare; uruire din loc, /.
Serruf, ber —, I, defaimă, /. discredit, m; in — bringen, a discredita.
Berrufcit, (toerntfen, Berrnf(e), a defăima. a difamâ, a discredita; — a. infam, blestămat Berriiljreu, ( uerriiftrt, Berriiţr e), a
mestecă.
Ser=l, bei —, jel, —te, vers, verset, stih, n ; — abjdjnitt, ber —, (e)§, —e, diaverză,/; -bau, ber—, el, versiflcaţiune, f ; —fug, ber —, .el, — fitfje, picipir pe verspe-maft, bas , el, —e, metrul versului, /». »erfag=en, (Derfagt, ncrfag(e), a refuză; ntcine îodjter ift uerfagt, flă-mea ■e promisă; bie îyititfe f)at Berfagt, puşca a minţit; bie Stafie (|nben -mir Berfagt, puterea rni-au lipsit; id) ţabe mir ben SSunfd) — raiiffert, am trebuit să renunţ la împlinirea dorinţei mele; — t, a. refuzat; angajat.
Slerfagmtg, bie—, refuz, «; minţire,./'. iScrfalbudiftntic, ber—, tt, — tt, literă majusculă, /.
Ucrfaljctt, (Derjaljt, Derfalj(e), a sără prea tare; bie g-reitbe —, a tăia pofta.
Betfanimefii, (oecfammelt, Oerjnmm(e), a adună, a ralia.
SSerfatitmliing, bie—, — ert, adunare, /'; —lort, ber —, es, —inter, adu-nătoare, f.
SBerfaab, ber —, el, expediţiune, /. Dcrfattbeit, i. f. (Joerfonbet, Berfanbe), a se măli. uerfaitbt, f. Oerfertben.
®erfattbuitţl, bie —, mălire, f. âlerfat;, ber —, ,el, — iiiţţe, amanet.
gaj, n; — mut, bal—, el, — âtnter, munte de pietate, m.
Berfaticii, (Berfaut, Berfau(e), a murdări; -- i. t. a se murdări. Berfanera, i. j. (Beriauert, Berfaure), a se acri; a se mătufi.
Berfaufen, (oerinufir, Berfiiuft, Uerîoff, Berjbife, Berfoffen, Berfaufe(e), a şi beă (banii).
Berfiutmcit, (oerfSumt, Berţăum(e), a scăpă (ocaziunea); a neglija, a mancarisi.
ălerfăutitutil, bal —, ffcl, —ffe, neglijare, întîrziere, /; —fatimung, bie —, neglijare; întîrziere, /. uerfrf)acf)ern, (Berjd)ad;ert, werfdjndjre), a vinde (cu speculă), uerfdjaffcit, (Beridmfft, oerid)aff(e). a procură; ®elb —, a furnisâbani. l£erjd)aţfung, bie —, procurare, /'. Bcrfd)aleit, (Berfd)att, Berfdjot(e), a astupă cu scînduri: a pune plasele, werţtfjaUen, i. j. (Berfd)af(t, Ber|d)afl(ei, ă se pierde (sonul) uerfdjaUititg, bie —, —ert, părete de scindări. /«; plasele, /. pi. »er|djamt, a. ruşinos, pudibund, sfiicios.
SSerfdjămtfjcit, bie —, pudicitate, sfieală, /.
Berfdjăitbett, (Berfdjiinbet, Berfd)anb(e), a desfigura, a poci. uerfdpui.fcit, (Berjdjanjt, berfd)ans(e), a retranşă.
a?crfcf)a«5«Ufl, bie—, — en, retranşa-ment, meterez, n.
Berfdjarfett, (uerjdjiirft, B:rfd)arf(e), a agrava, a înăspri.
Slcrfdjarfuttg, bie —, —en, agravare, înăsprire,
Berfd|arr=en, (Berfdjarrt, Berid)arr(e), a îngropa; a înmormânta; —t, a. îngropat.
iBerfd]arniitg, bie —, îngropare, ./'. »erfd)eibeit, i. f. (nerjct)teb, Derjd)tebe, Berfd)ieben, t)erţd)ieb(e), a muri, a reposâ, a deceda.
î'crfdjeibca, bai —, l, decedare, moarte, ./'.
Berfdjeitfcit, (Berfdjcnft, Berjd)cnf(e), a. dărui, a face cadou; a debită (băuturi).
aîerfdjenlmtg, bie—, —en, dăruire,/', uerfdjerjcit, (ueridievgt, Berjdicr/e), a
Setfdierjung
646
Bctfrfileppett
petrece în glume, a da cu piciorul în noroc; ba§ jjutrauen —, a-şi mîncă omenia.
SBerfiperjmifl, bie —, pierdere, f. ucrfrf|eitd|cn, (Bcrfdjeudjt, Berfd)eud)(e), a hîşăî; bie Sîunbeti —, a-şi des-bără muşterii; bie Scitte —, a a-lungâ pe oameni; a speriălumea. S?erf(f)eucf|uiig, bie —, alungare, hî-şăire, /.
uerfdjirfcit, (Derfdjicft, Berfrfiid(e), a trimite, a expedia, a lansă (scrisori). aierfri|irfinin, bie —, trimitere, ex-pediare, lansare, /. ncrfipiebeit, (Berfdjob, Berfcbiibe, Berfdjo* ben, oerjd)ieb(c), a deranja, a mişcă din loc, a deplasă; a amină, a prorogă; fid) —, a se deranjă. S8erfd)iebuiig, bie —, deranjare, deplasare, prorogare; amînare, /. Oprfdjiebett, a. diferit, diferent, di-^ vers, variu, disparat, deosebit; decedat, răposat; — feirt, a diferi; —artig, —tltd), a. f. —. 8?erfdjiebeit=artigfeit, bie —, cit, varietate, disparitate, /; —e, ber—, n, —n, reposat, decedat, defunct;
-Ijeit, bie—. deosebire, diferinţă; varietate, disparitate, /. uerfdjieneit, (oerjdjient, Berţcf)iert(e), a întări cu şine.
uerfd|ieţ)eit, (Berfdjojj, Berfdjiiffe, ber» fdmfjen, Berfă)iefj(e), a consumă (nmniţiunea), a aşeză rău (paginile unei forme de tipar); — i. j. a se păli, a-şi pierde coloarea. sSerfrijiefjen, ba§ —, §, deranjare, pălire; descolorare, /.
»erfd)iff«t, (Berfdăfft, Berjc^iffCe), a transportă cu o naie, a îmbarcă. SBerfrfpffuitg, bie —, —en, transportare (cu o naie), îmbarcare, /. »er(d)i(fett, i. f. (Berfd)ilft, Berfd)iif(e), a se înrogoji.
uerfrtpmmefm, i. j. (Berfdjimmelt, Ber* id)intm(e), a se mucezi; — t, a. mucezit, sfoiegit.
SBetfdjimmefung, bie —, mucezire,
sfoiegire, /.
«erfd)laden, (oerfdilocEt, Ber[d)lncf c), a se scorifică.
SBerfrfjlatfmtg, bie —, scorificare, f. »erfd)iafett, (Berfdjlafft, Berfdjliift, Ber* jdjlief, Berjdjliefe, Berfdjlitfen, Ber*
jcblnf(e), a petrece dormind; a* scăpă (o ocaziune) dormind. — a. adormit, somnoros, somnolent.
SBerfdjfafeitbeit, bie —, somnoroşie, somnolenţă, /.
SBerfdjfag, ber —, (e)», — [djliige, des-părţitură de seînduri, ladă, /; — enfjeit, bie —, isteţie, astuţie, /. vicleşug, n.
Berfdjtage», (berfdjliigft, Berţdjlogt, Ber* fd)Iug, Berţdjlitge, Berfdpngen, Ber* fdj(ag(e), a trece (peste o pagină răsfoind); a închide cu seînduri; a încălzi puţin (un licvid); a aruncă (vîntul); a înţepeni (cu cuie); — rierben, i. j. a fl aruncat (de vînturi sau de soarte) ; ba4 Berjdjiiigt mir nic£)te, asta nu-mi strică nimic; — a. încălzit, încropit; rătăcit; astuţ, viclean.
Berfcptammen, (Derjd)lamtttt, Ber]d)lam* nt(e), a măli; — i. a se mălî.
®erfd|(ammung, bie —, mălire, /.
werfd)(ecf|tern, (Ber|d)(ed)tert, Berjdjled)* tre), a deterioră, a strică; a pe-ioră; fid) —, a se agrava, a se peioră.
S5crfd)led)tcrung, bie -	—en, dete-
riorare, agravare; peioraro,
Bcrfd)lcicnt, (Berfdjlciert, BerfcbictereJ, a învăll; a brobodi, a zavoni; fid) —, a se învălî; a se împăienjeni (ochii).
SBerfdiieienntg, bie —, învălire; îm-păienjenire, /.
Berfdjieifcn, (Berfdjleift, Berfd)Ieif(e), a transportă tîrîş.
Berfd)Icimen, i. f. ( Beijcfiteim t, Ber* fd)letnt(e), a se umplea de flegmă, a se conglutină, a se măli.
®erfd)(eimung, bie —, conglutinare, mălire, /.
aSerfd|Iei=fi, ber—, ffet, —ffe, debit, n.
tierfri)(eifjen, (Berfd)lcij3(ef)t, Berjdjleifit, BerfdjUfî, Berfcî)fiffe, Berfdfliffen, Ber* fd)lcifî(c), a vinde, a debită (tutun, sare); a toci (purtînd).
Bcrfdjlemmcn, (Berfdflctnmt, Berfd)lcm= nt(e), a păpă (banii în zaifeturi).
Berfd)(eppett, (Berfdfleppt, Berfd)Iepp(e), a deturnă; a amină; a trăgănâ; a duce cu sine, (neautorizat), a sferterisi; a duce (contagiul unei molime).
SŞcrf<fy(eppuitg
647
Berftfrnnpfen
S?er|dţ(epţwitg, bie—, trăgănare; sfer-terisire; contagiare, /.
Berfdjleubetn,(nerfd)Ieubert,Beifd)Ienbre), a aruncă cu praştia ; a irosi, a risipi; a vinde pe nimica.
$erfri)(euber=et, ber—, §, risipitor, m; —ung, bie—, împrăştiare, irosire, risipire; vindere pe nimica. /.
»crfcf)Iie§=bar, a. încuiabil; — en, (Ber= perfdţlijffe, cerfd)!o|fen, »er= Îd)liejî(e), a închide (cu cheia), a încuia; a astupă; ftin £?erg —, a fi fără îndurare.
SBerfd)(iejjung, bie —, închidere, f.
Beridjtimmbeîfern, (Oerfddimmbeffert, tierjd)limmbeffere), a peiomelioră
Berfdjlimmertt, (Derîditimmert, Derid)ltm= mere), a agrava, a peioră; fid) —, a se agrava.
âferfdflimmenittg, bie —, agravare, peiorare; recrudescenţă (a unui morb), /.
Betfdjlingen, (Berfdjlong, »er)d)(Sng(e), Berţdjfungen, Dertd)ftug(e), a împle-
teci, a încâlci; a înghiorţi. a înghiţi; a devoră, a ingurgita, a absoarbe
®crfd)fiitgung, bie —, —en, împleto-cire; încălcitură; înghiţire, de-gluţiune; absoarbere, /.
Dci-fttjloffcn, a. închis; tăcut, ursuz, inafabil.
iierid|toifeni)eit, bie —, morozitat.e, inafabilitate, /.
ucrftfjfurfeit, (uerfd)Incît, Derfcf)Iucf(e), a înghiţi, a înglutinâ; a sbeă; bie ffiorte —, a mîncâ vorbele; fid) —, a înghiţi rău.
S8erfrf)lu(fung, bie —, deglutiţiune, f.
Bcrfdjfnitgcn, a. complicat, încâlcit, împletecit; ntir — en armeit, cu braţele încrucişate.
SSerfd)îu=B, ber —, ffe§, —fcfjfiiffe, încuietoare, /. zar, n ; unter —, sub cheie; — ber Sanone, optu-rător, n ; — ber 33rtefe, clauzura epistolelor, /.
Berfd|madjteit, i f. (uerfdjmadjtet, Ber= id)tnnd)t(e), a lîncezi ; a se topi (de sete ober de dor).
SSerfdjmadjtung, bie —, lîncezire ; moarte de sete, /.
Bcrfrfjmăfycu, (oerid)mii()i, t>erţtf)miif)(e),
a refuză, a rejectă; a nu se ca-tadexi, a dispreţul.
Sîerft^măţung, bie —, rejecţiune, /. refuz, dispreţ, n.
uerfcfintatern, (Derfdjmiilert, cerfctima= fere), a îngustă.
Derftfjmaufcit, (oerfcŞmouft, Berfdfmauâ ober Detfdjntnufj), a papă (în mîn-cări).
uerfrfjtnefseit, (Dert'd)meIj(eijt,Der|djmoIj, Derfdtmelţte, derfcfjmeljt, Derid)meis(e), a contopi, a fuziona; — i. f. (Oer= fdjmilst, berfcţimofgen, Oerfdjmilj), a se contopi...
Slerfrfjtiteijuug, bie —, —en, contopire. fuzionare, confundare, fuziune, f.
Derfcfjmerţett, (Deridjmerjt, toer(djmerj(e), a nu mai regretă; a se mîngăiâ.
Derftfiinieren, (Oerjdjmtert, berţd)mter(e), a mînji; a unge: alipi; a astupă (cu seu, lut etc ).
Berftfjntifit, a. şiret, viclean, isteţ.
SBerfdjmiţtfjeit, bie —, viclenie, şiretenie, f.
Berfd)morcit, (Bec|'d)inott, Berfd)mor(e),
a prăji ; — i. f. a se prăji de căldură.
Bcrfdjitaţjţien, fid) —, (Bericfjnappt, t>er= fd)ttnpp(e) biet)), a luă pe cineva gura pe dinainte.
Berfdjttattfien, berfdjnimfen, (oerjdmauft, oetfcf)nauf(e), a răsuflă.
Berfdpteibcu, (ocrjdmiit, oerfdjnitte, Ber= fdjrtitten, uerfct)itcib(e), atăiă, acio-cîrti, a răscroi; ascopi, ajugăni; a bato (berbeci).
ăkvfdpieibnitg, bie —, tăiere, ciocîr-tire; scopire, jugănire,/.
Berfdjiteiett, (ocrjdpicit, Berfd)nei(e), a troieni, a înămeţî, a potmoli.
SBerfdjneimtg, bie—, inâmăţire, pot-molire, /.
fBerfdjnittene, ber —, n, —n, scopit, eunuc, famen, m.
Bcrfd)iidrfebu, (Beridjnorfelt, Berfd)tti*r= fie), a întortochiâ; —t, a. întortocheat.
iBerfdîiidrfclmtg, bie—, —en, croşetă, întortochiătură, /.
Bcrfd)nugf=en,(Berfd)nttţ)ft, Berfd)nnpf(e), a-şi clieltuî banii pe tabac ; a supără pe cineva ; —t, a. gutu-
Bcvfdpuîren
648
oerfdjiBiuben
năios, întrohnat; rău dispus ; supărat.
t)erfd)ttur*en, a legă cu sfoară; a ga-lonâ ; — t, a. legat cu sfoară, galonat.
Berfdjobeit, a. deranjat; amînat.
Berfdjoileu, a. pierdut, dispărut, absent de mult timp.
'ilerfcf)o(leitf)eit, bie —, dispariţ-ie, — iune, absenţă îndelungă, /.
Dcrf(f|oit=en, (Derjdjont, oerfd)ori(e), a cruţă, a menaja.; —ert ©ie iniei) mit Qţirer fiicbe, slăbeşte-mă cu dragostea, D-tale; —t, a. nebîntuit.
Slerfdjoitmtg, bie —, cruţare, menajare, f.
Berfd)ottent, (oerfd)ihtert, oerfd)imer(e), a înfrumseţâ.
ăkrfdjonerung, bie -, —ett, înfrum-seţare, f.
Berfd)offett, a. pălit (despre culori); amorezat lulea; deranjat (despre pagini).
Derîdjrăttfett, (berjdjriinft, berfc£)ran{(e), a croazâ, a încrucişa; bie arme—, a-şi încâlci braţele; mit »erţd)riinî= ten Slrmen, cu mînile în piept
uerf(i|ratttien, (Berfd)taubt, Cerjd)raub(e), a înşurnpă.
Bcrfd)reibeit, < oerfcfjrieb. oerfdjriebe, oer> idjriebert, Derict)reib(e), a consumă scriind; a comandă (mărfuri prin epistolă); a ordonanţă (medicamente) ; a face o donaţiune (în scris) ; jid) —, a face o eroare de condeiu (lapsus calami) ; fid) bem îeujel —, a se da dracului (prin un pact).
sScrfdjreiiMtg, bie —, —ert, obligaţiune./. zapis, scris,»; ordonanţă (medicală), f.
Bccfdjreien, (Derfdjric, Derjd)ric(e), Ber-jd)rie(e)tt,t)eiţd)rei(e), a scoate nume rău, adifamă; adeochiă; abrănl.
neridjrobeit, a. sucit, excentric, pocit ( la fire), ciudat, într’o urechie.
SBerfdjrobeitljeit, bie —, —en, intor-tochiare, bizarărie, /.
Bcrfdjroten, (Berfdjrotet, Berjd)rot(e), a hurluî.
Bcrfdjrumbf»en, (Berţdţrumţft, uerfdp rumpf(e), a se sbîrci; — t, a. sbîrcit.
'i'cr|d|ub, ber —, (e)g, zăbavă; a-mînare, /.
Berf(l)iirf)tcr=n, (Berfdjiidjtert, Berfdjiidp tere), a intimida; —t, a. sfiit, intimidat.
S8erfrf)Ud)tcrung, bie—, intimidare. /'.
Berţrffufben, (Berjdjulbet, Berfdjutbe), a fi de vină; - i. f. a se încărca cu datorii; —et, a. încărcat cu datorii.
iîer)d)ulb=en, bag—, «, —ung, bie—, vină, culpă, /.
aerjdjurţeit, (Berjdjutjt, Berfcf)iirj(e), a înnodă.
îîcrfdiuvjintg, bie —, înnodare, /. nod, a.
Berfcţuttc», (uerţdiiittet, Berfd)iitt(e), a vărsă; a astupă cu pămînt.
BcrfrijlBăgcrii, fid) —, (BerfdjtBiigert, Ber(d)tBiigere bici)), a se încuscri.
illerfdjtBăgerniig, bie—, încuscrire,/.
Bcrfd)iBăreu, i. f. (Berfdjrotert ober Ber» fdjtBărt, Berfd)mor, BerjdjtBbre, Bcr= jdjmoren, Berfcţroier ober Derid)tBiir(e), a se coace (o bubă).
!!îcr|d))oăruHii, bie —, coacere (a unei bube), /.
Berfrf)iBărgen, (Berfdjronrjt, oerjeţunir/e), a ponegri.
Berfd)nniBeit, (oerjdjmaşt, Derjd)tBnţ(e), a sfeterisi timpul cu taifasuri.
BerfdjiBeiflcn, (Derfd)toieg, Berfdjroiege, oerfdjroicgen, Berfd)tBeig(e), a tăcea, a rătăcea, a tăinui; a ascunde; eirt ©eţeimniâ —, a păstră un secret.
SSerfdjtoeigitng, bie —, tăinuire, reticenţă, /.
Bcrftf))oelgeit, (oerjdjtoelgt, oeridmielg(e), a risipi banii în destrămări.
Bcrfd))oeitb=eit, (BerfduBenbet, DerfdnDcu» b(e), a risipi, a părădui, a prăda, a disipa; —erifd), a. prodig, risipitor; luxurios.
iîerfd)iBeitb=er, ber —, s, risipitor, prodig, m; — ung, bie —, risipă, pradă, părăduiseală, f. lux, n. prafuziune; prodigalitate. /.
Berfd)tBiegeu, a. tăcut, discret.
'ilericf))oiegcui)eit,bte—, discreţiune, t.
ocrfcţniimmcii, (oerictilBamm, ’ Berjd)» mSmme, ocrfdjmommen, Detfcţtoim» m(e), a se confundă (culorile), a seîngînă (lumina cu întunerecul).
BcrfdjiBiitbcii, (Berfcf)tBnitb, Ber)d)tBanbe, Berfd)tounben, oerfd)iBinb(e), a dis-
ăJcrfdjiuiu&eit
649
®crfif6erer
părea, a s’eclipsă, a perl; —b fleitt, </. disparant.
Sllcrjdituiubctt, ba?—, dispariţiune,/.
btrfdjhiijleru, fief) —, (berfdjtbifiert, berjdjtbiffre bief)a se face surori; a se înfrăţi (ideile).
; berfrijtnifpett, (uetfd)tbiţ„ berfd)tbi|(e), a strică prin sudori; a zenită; —t, a. aburit; zenit,at.
Serfdjroommcn, «.indistinct; spălăcit.
ă?erfd|tbotnmeitf)ett, bic —, indisetin-teţă, spălăcania (colorilor), /.
bcrfdpuiirctt, (ber Jdjttwr, berjdjtbure, ober berîd)tb»r,berfc£)tbiire, beridjiboren, berjd)nior(e), a abjură; fief) —, a protestă solemn; a negă solemn, a se conjură, a conspiră.
IBcrfdpboreitc, ber —, n, —-n, conjurat, conspirator, m.
SBetfdţttiontng, bte —, —cit, conspi-raţiune, conjuraţiune, /.
Uerfrfjtuiiitbcit, a. dispărut.
berfeţeit, (berfiefjft, berjief)!, berfaf), t>erfn£)e, berfefjen, oerfief)), a scăpă din vedere; a greşi; a căpui. a căpătui, a provedeă, a aproviziona; cine Sicile —, a administra un post; eiite iDîajcfnne —, a menaja o maşină; jbm mit etica? —■, a căpui pe cineva cu ceva; gut — feitt, a fi bine asortat; fief) —, a se înşelă (cu vederea); fief) eitter ©ad)e —, a se aşteptă la ceva; ef)e id)S mir oer'atţ, pînă să bag seama; fid) an etnia? -, a rămîneă impresionat de un aspect oare care; fief) tnit etnia? —, a se aproviziona cu ceva; — a. căpătuit; gut—, bineîmbrăcinat.
SJerfefpen, bu?—, ?, greşeală, eroare; meprizâ, gală. /; —ung, bte —, aprovizionare,administrarea unei funcţiuni, /.
»crfef|ren, (berţefirt, Derfefir(e), a ledă.
Sller)'ef)ntng, bie —, leziune, /.
oecfeid)tett, i. j. (berjcidjtet, Derfeicf)t(e), a secă (un rîu).
ticrfeifett, (berfeift, cerfeif(e), a sapo-niflcă,
berfenben, (berfottbt unb nerienbet, betfettb(c), a trimite; a exportă; a expedia.
Sfecfeitbuitg, bie —, —en, trimitere,
expediare, exportare, /; —şart, bie—, —en, mod de expediţiune, n. nerfettgen, (berfengt, berjeng(e), a pîrli, a pîrjoli.
ucrfettfen, berfcnft, berfcitf(e), a cufundă; a copleşi.
SBerfenlitttg, bie—, —en, afundătură, tarabă (la teatru), /. berfeffctt, a. pasionat.
SferfeffenŞeit, bte —, pasiune, încă-păţinare, /.
berfeşen, (tierfeţjt, berfefe(e), a strămută, a delocă; a răsădi; a promova (pe un şcolar); niiter bte ©iitter —, apuneînrîndul zeilor; a zălogî, a angaja, a pune amanet; einc Cţ&rfeige —, a cîrpi o palmă; eitte îftr, eitt genfier -, a instala o uşo, o fereastră; auf meine gange berfeşte er, la întrebarea mea el răspunse. Silber mit ft'itpfer , a amalgamă argint cu cupru; SBorter —, a inversio-nă cuvinte.
ăîerfebung, bie —, —en, strămutare, străpunere; amestecare; răsa-dire; zălogire; inversionare, /. aliaj, n. promoţiune (de şcolari)/! berfeudpen, (cerjeudjt, beifeu<f)(e), a infectă; — t, a. infectat; epizoatic. Slerfeud)ung, bte—, —en, infectare,/, bccfeufjett, (berfenfjt, berfeufs(e). a-şi petrece timpul oftând. 3Serfid)er-er, ber—, 3, asigurător, m; —ung, bie —, —en, asigurare, /; —ungSfdjetn, ber —, (e)?, —e, poliţă de asigurare, /. oerfidjertt, (K erjidjert, berjtcf)t(e), a a-sigură; — t, a. asigurat; feien ©ie —t, fiţi sigur.
nerfirfern, i. f. (cerfidert, berfidre), a se străcurâ (apa în pămînt). Sferiitferitng,bte—, piştire, pisteală, f. berfieg=bar,«. secabil, ce seacă; —en, (toerjiegt, berfitg(e), a secă; a a-blactâ (laptele lăuzei) berfiegeltt,(berjtegelt, berţiegfe),a sigila, Serfiegelmtg, bie—, — en, sigilare./. SBcrfiegmtg, bte —, secare, f. uerfiftgierett, a versifică, berfillierit, (berjilbert, betfilbere), a suflă cu argint; a preface în bani, a vinde, a realiză. fBerjilber=er, ber—, ?, —en, argintar,
Berfimpcfn
650
SBcrjiaitP
m\ vînzător, traficant; —ung, bie —, suflare cu argint; spoeală de argint; vînzare, /. trafic, n.
Berfimpeltt, i. f. (Berfimpelt, Berfimple), a se bădărănl.
Berfiitfen, (Berjanf, Berfiinfe, perfitnfen, Berfinf(e), a se cufunda, a se su-cufundă; in ©dţiaf perjunfen feiit, a dormi bumbău.
Serfiitfitng, bie —, cufundare, f.
Berfinitbllben, (ucrţtti itbifbet, oerfinnbil» b(e), a simboliza.
Berfimtlidicit, (Berfinnlidjt, oetjinnlicfje), a materializa, a reprezenta.
SBerfinlidjung, bie —, materializare; reprezentare, f
Berfittlicpen, (perjittlicbt, Berftttlid)(e), a civiliza; gute 'ASeifpiele —, bunele exemple fructifică.
SBergfunft, bie—, prozodie, ./'.
Berfoffcn, a. beţiv.
S8erfoffeitl)cit, bie —, beţie, / darul beţiei, n.
Berfoijleit, (berfoţlt, Berţof)l(e), a pin-gelul.
uerfiif)it=en, (perjii fjtit, berfobn(e), a împăca, a reconcilia, a îmbuna; a ispăşi; fief) - a se împăca, a se concilia, ase reconcilia; —Ud), a. conciliant, reconciliant.
33erfofjn=er, ber —, s, reconciliator, m; —ung, bie —, —en, reconci-liaţ-ie, - -iune, împăcare, împă-căciune, /.
uerforg=en, (iierforgt, beriorg(e), a pune bine, a griji; a provedeâ. a că-pul, a căpătui; ber iţi gut beriorgt, iată unul, care şi-a căpătat, ce i s’a cuvenit; —t, a. grijit, căpuit. provăzut.
$crforg=er, ber —, 8, grijitor, îngrijitor, m; —ung, bie —, —en, aşezare; purtare de grije; căpătuire; alimentaţiune, fi; — ungSanftalt, bie —, —en, ospiciu, n.
uerîparen, (berjpnrt, Berjtmt(e), a rezervă.
Bcrfpăten, (berfpiitet, berjpat(e), a în-tîrziă, a zăbovi; a scăpă ober a pierde (trenul); fid)—, aîntîrziă, a apestî; oerfpiitet, • a. întîrziat, retardator.
^crfpiitung, bie —, — en, întîrziere, apestire, /.
Bcrfpeifcit, (Berfpeift, Uetfpcis ober ber= fpeijei, a rnîncă, a consumă, îlcrfpeifnng, bie —, mîncare, consumare, /.
Bcrfperreu, (bcrţpcrrt, nerjperr(e), a inchide, a încuia; a bară, a tăia. (drumul); a baricadă (o stradă), akrfperritng, bie —, închidere, bari-cadare, f.
Berfpielen, (Berţpielt, Beripicl(e), a. pierde (în joc).
Derfpinucit, (Berjponn, berfpttnne, ber» ţponnen, bcrfpinn(e), a consumă, toreînd.
Berfpllttern, (berţplitlert, berfplittre), a risipi; — i. j. a se face praf. ălerîpllttentug, bie —, —en, risipă; împrăştiare, /.
Beripottctt, (berfpottet, berîpoh(e), a-şi bate joc, a batjocori, a persifla, îlerfpottung, bie —, bătaie de joc, batjocorire, zeflemea, f. persifla j, n.
nerfpre<f)cit, (r>er]prid)jt, Berfpridjt, ber» iprncf), aeripradje, berjprocbeti, ber» tpticf)), a promite, a făgădui; fid) —, a se promite; a se logodi, a se fidanţâ; a greşi din vorbă; id) bin jdjon Berfprodjen, sunt deja angajat.
îkrfprerijcit, bas —, S, promisiune;
logodnă, fldanţare, /. ueriprengeu, (Berjprengt, nerţpreng(e), a împrăştia.
ueriprifteit, (oeripript, berfpriŞ(e), a stropi, a împrăştia (un licvid), a împroscă, a vărsă; jetn Slut—, a-şi vărsă sîngele. îlerfprud), ber —, S, — fprudje, promisiune; logodnă, fldanţare, /. tier.fputiben, (berjpiinbet, Berfpiinb(e), a astupă (vrana).
Berfpilreit, (berjpurt, betjpur(e), a simţi, a resimţi.
Berftantliri)cn, (berftaatlidjt, berjlaatlt»
d)e), a statifică.
®crftant(idjnng, bie —, —en, statifi-
care, /.
iierftanb, ber —, eS, minte, /. cap, n. doxă, judecată, inteleginţă, raţiune, 1'. rezon; bunul simţ,
—anuefinten, a se da la brazdă; nintnt bod) — an, fi cu minte; bei gutem —e jein, a fi în toata
Berftanben
651
iîerfiornng
minţile sale; —esfrafte, bie -, (pl.) facultate intelectuală; ba§ gefjt iiber nteine —el frdfte ober iiber mcinett SSerftanb, peste poate să înţeleg aşa ceva; — e§ ntenfd), ber —, en, — etx, om cu judecată, m\ — e§fdjărfe, bie —, penetraţiune, /: —esfd)road)e, bie —, îngustime de minte. /.	[a. ramolit.
berftanb=en, f. Berfieţen; —es fdjtbacf),
Dcrftăubdg, a. cu minte, înţelegător, rezonabil, judicios; — igen, (Ber= ft&nbigt, Berftfinbig(e), a lămuri, a concertă; a aviză, a dade ştire; fid) —, a se înţelege (cu cineva); —lid), a. apriat, lămurit, la înţeles; —nifjBoII, a. judicios.
$erftânb=igung, bie —, —en, înţelegere, explicare, /. aviz, n; —tic£)= leit, bie —, inteligibilitate, /; — niâ, boi —, fjef, inteliginţă, /. simţ, n; mit redjtent —, cu dreaptă judecată.
Berfiătfctt, (berftiirft, t)erftârf(e), a întâii, a fortifică; a coroboză; a refortiflcă
i'crftărlmtg, bie —, —eit, întăritură, întărire, fortificare; refortiflcare, /; replin, n.
berffatfeit, (Berftnttet, berftntte), a permite, a îngădui.
SBerftattiiug, bie - , permisiune; au-torizaţiune, voie. /.
Bcrftanbcii, (berftanbt, Berftaubje), a
se prăfui.
uerftaiidjcn, (berftmtcbt, berftnucf)(e), a scrînti, a distorsionâ
SBerftaudptitg, bie —, —ett, scrînti re, scrinteală, distorsiune, /.
îferfterf, ber —, eS, —e, tupituş; as-cundriş, «.ascunzătoare: ambuscadă, /; - [piei, bnb —, 8, —e, a-jurnit, m.
berfteif=en, (Berftecft, Derfiecf(e), a ascunde, a, pitula; a împlîntă greşit; —t, a. ascuns, inaparent. latent, tainic; — t bluţenb, a. crip-togam.
Berftel)c«, (Berftanb, Berftiinbe, Ber.ftan= ben, oerftef)(e), a înţelege, a pricepe; fief) ju ettoaâ —, a consimţi la ceva; ba8 Bcrfiefjt fief) Bon felbft, asta-i aproape de mintea omului; 3pnf; —, a şti de glumă.'~*-
berffeigeit, fief) —, (bctjUeg, Berftiege, Berîteigen, berfteig(e) biet)), a rătăci ţin regiuni înnalte); a se rătăci (prin munţi).
berfteigmt, (Derfteigett, berfteigre), a artinosi, a atîrdisî, a licită, a aucţionâ, a vinde la mezat. Herfteigentng, bie—, —en, licitaţiune; adjudecare, f.
Berfteitteru, i. f (nerfieinert, berftetnere),
a se petriflcă; a înmărmuri, a înlemni.
Serfteineruttg, bie —, —en, petrifl-caţ-ie, —iune; înmărmurite,/, nerftelfett, (Berftellt, Berftetf(e), a deplasă, a pune altmintrelea; a ţinea (cuiva) calea : fief) —, a se preface, a disimula, a afectă, iîerftelfuiig, bie—, —en, deplasare; di-simulaţ-ie, —iune, prefăcătorie,/. Berfteuertt, (berfteuert, Berfteure), a plăti de vamă, a plăti de impozite ober de accize.
SBerfteuernng, bie —, plata (vămei,
a impozitelor, a accizului), /. Bcrftiebcit, i. f. (berftob, oerftbbe, oer= ftobeii, berftieb(e), a se împrăştia, bcrftimmen, (Berftimmt, Berftimtn(e), a discordă; a indispune; —t, dis-cordat; discordant; indispus. fBerftimtttttJtg, bie—, —en, dezacord, n;.
indispoziţiune, /. resentiment, n. Berftoberit, (BerftiSbert, berftobre), a spulberă.
ucrftorf en, i. f. (oerfioeft, Berftocf(e), a sc mucezi ; —t, a. mucezit, cu pete de mucigaiu; pervers, dîrz, impenitent; — ter@iinber, malefl-cant pervers ober încîinit fBcrftorfifjeit, bie—, perversitate, în-dîrzire, impenitenţă; încîinire, /. Bcrftof)(cn, a. furtiv; — adv. pe furiş, pe subtascuns, tiptil.
Berftopfeu, (oerftopft, oerftoţf(e), a astupă; a constipă, a încuia; —b, a. încuietor, obstructiv, adstrin-gent-
SBcvftoţfung, bie astupare ; con-stipaţie, încuiere, /.
Bcrftorbcn, a. mort, decedat, răposat, defunct.
Bcrftdr=en, (berffiirf, berftorţe), a turbură; — t, a. turburat. ..(Berftormtg, bie —, turburare, /.
ălerftofţ
65t!
uertiereu
a?erflo§, ber —, ei, — ftiifse, greşală ; — gegen bie gitteit ©itten, necuviinţă, /.
Berffojjett, (Derftoy(eî)t, berftiifît, ber= ftieji, derftieţie, oerftofcett, berftof;(e), a goni, a alunga; a repudia; — i. a greşi, a păcătui.
SSerftofţmtfl, btc —, repudiare, f
Berftreidjeit, (oetfftid), detţtttd)c, berftch cf)en, bnftreidXe), a unge; — i. f. a trece, a se străcurâ.
!8erftreirt)uitg, bie —,	- en, ungere ;
trecere, expirare,
Berfţreueit, (berftreut, berftrett(e), a risipi, a împrăştia; — t, a. resloţ.
SBerftreuiutg, bie —, împrăştiare, /.
Berftridcti, (berftricft, berftrid(e), a încurcă, a întortilă.
2?erftriifmtg, bte ---, —eit, încurcare, întortilare, /.
uerftiimmcln, (bexftununelt, nerftihnnn Ie), a trunchiâ, a buntă; a inutilă, a ciunti, a sluti, a st.ropsî, a estropiâ; —t, a. trunchiat, stropşit, estropiat, ciung, slut, milog.
Scrftiiinmehutg, btc—, —cit, tr-urtehia-re; mutilaţiune, ciuntire, Stropşi re, schilăvie, /.
Bcrftnmmen, i. \. (berftummt, berffutm nt(e), a amuţi, a se opri din vorbă,
. Slerfud), ber —, §, —e, încercare,/; tentamen, experiment, n ; operaţie (himică) tentativă, /; —er, ber —, i, ispititor, tentator ; — ung, bie —, —en, ispită, tenta-ţiune, /; — Şftatioit, djentiidje —, la-boratoriu ehiernic, n.
-Bcrfurfpen, (berfitdjt, berfuc^(e), a încercă, a tentă, a experimentă; a ispiti, a gustă ; — ju rebett ttnb nidjt fottnen, a da să vorbească şi a nu putea; —Slbeije, adv. pe încercate.	[a terfeli.
Bcritibelit, (beijubelt, berfitbie), amînjî,
tcrţuntppeit, i. f. a se năinoli, a se mălî; bie ©acte Derfnmţift fief), treaba rămîne baltă; —t, a. mlăştinos ; depravat.
IBerfumpftljeit, bie—, mlăstinozitate, depravaţie, f.
Berfttnbigeu, fief) —, (berfiinbigt, ber= fiinbig(e) bidi), a păcătui ; fief) an jb —, a-şi face păcate cu cineva.
ăJcrţihtbtgung, bie -, —ett, păcat, n. Ucrfuitfeit, a. cufundat; adîncit; absorbit.
SBerfunfeuţeit, bie —, adîncire ; co-rupţiune, demoralizaţiune, /. Berfufjen, (berfufjt, berfttfe(e), a îndulci. îBeri'iifţttttg, bie —, îndulcire, /. Bcrtâfefn, (dertiifclt, bertnffe), a tăbli, a lambriză.
ăicrtăfcfttitg.bie—, —en,pîj,lambriu.«. bertagcit, (bcrtngt, hertag(e), a ajurnă, a prorogă, a soroci, a amînă. SBertagung, bie —, ajurnare, proroga,re, soroci re, amînare, f. ocrtăttbcln, (bertiinbelt, bertfinbfe), a badină, a-şi pierde timpul cu fleacuri.
Bertaufdpbar, a. comutabil, şanjabil; —en, ( bennufdjt, bertou|d)fe), a schimbă, a comută, a şanjâ. SBerfaufcfpbatfeit, bie —, comutabili-tate, şanjabilitate, f ; — ititg, bte —, preschimbare, trampă, /. şanjare,
Bertanfcnbfatficit, (berlnufenbîadjt, b?r= tnugnbjacfife), a inimi Bcrte, int, întoarce (pagina). Berteibigen, (Derteibigt, bertcibig(e), a apără, a defende.
SBcrteibig=er, ber —, 3, apărător, defensor, m: —ung, bte —, —en, a-părare. defensiune; apologie, /; —ungegrunb, ber —, e§, — griinbe, raţiune justificativă ; —ung3gu= ftanb, ber —, et, defensivă, /. Berteifeu, (oertetlt, berteif(e), a împărţi, a distribui; —b, a. distri-buent.
SBerteiter, ber —, 3, distribuitor, m;
—ttr.g, bie—, - en, distribuţiune,/'. Berteuerit,(oerteuert,Bertenre) a scumpi. ®erteuecuitg, bie —, scumpire, /■ Bcrteufett, a îndrăcit; — e Weirfjtdite, lucru dracului, n.
Berteufen, (Berteitft, berteitf(e), a săpa (mai adine în mină)
Bertiefcit, (nertieft, berttef(e), a adinei, a aprofunda ; fief) —, a deveni mai adinej: a se adinei (în gin-duri).
21cvtiefung, bie—, —en, afundătură, naraţiune, cavitate, adîncire, f. Bertieren, (bertiert, berticr(e), a îndobitoci; — t. f. a se îndobitoci.
Bcrtifal
653
Bcnutglimpfctt
Bcrtifal, a. vertical.
Bertilgen, (oertUgt, Bertilg(e), a extermină, a stirpî, a extirpă, a con-ceni.
2Serti(g=er, ber —, §, exterminator, extirpator, m; —ung, bie —, exterminare, stirpire, /.
Dcrtoitcit, (Bertont, Beriuu(e), a compune (melodia la un cîntec). Strtomtug, bie —, — en, compoziţi-une muzicală, /.
Bertrarft, a. ciudat.
®ertnirftl)eit,bie—eu, ciudăţenie,/, itertrag, ber —, (»§, —trage, contract, tractat, a. convenţ-ie, —iune, /.
Bertrag=eu, (toertrfigft, bertragt, Bertrug, Oeriritge, Bertragen, dertrag(e), a duce (la băutură); a rabdă, a suferi; a comportă; er faun nid)t Biel —, nu o prea duce la tăvăleală; fid) —, a trăi în bună înţelegere; a se concilia, ase împacă; bas Ber= triigt fid) nid)t, asta nu e compatibil; —smtifsig. a. convenţional; —stntbrig, a. anticonvenţional. nertrag(irl), a. tractabil. sociabil: compatibil; er ift —, e de trăit cu dînsul.
®mrăg(td)!eit, bie —, tractabilitate, sociabilitate; compatibilitate, /. 31erfrau=en, bas—, §, încredere, con-fienţă, /; — lid)feit, bie —, —en, intimitate, /; —te, ber —, n, - n, confident, m\ —tfieit, bie —, intimitate; familiaritate, /. *>ertrau<en, a se încrede, a se bază, a avea confîenţă; —ensBoII, a. confient; —lid), «. intim, confidenţial; —t, a. intim, familiar, versat; —t ntarîjen, a familiariza; —ter Umgang, intimitate, /. ucrtraucrn, (bertrnitert, Bertrmtre), a petrece în doliu.
ucrtrâurneu, (oertriiumt, Bertriiuni(e), a petrece (timpul) visînd. uertreibeu, (Dertrieb, Beitriebe, Demit* bcn, BertTeifc(e), a alungă,, a ex-pulsa; a vinde, a debită; bie jjeit , a-şi trece timpul; a, petrece; bie ©ejdjtBulfi —, a dezumflă, âlcrtreibuitg, bte—, alungare, cxpul-siune, /.	, „•
Bcrtretcit, (Bertrittft, Bertriit, Devtrat,
oertrate, Bertrcten, Dertritt), a scîl-ciă (încălţămintea); a-şi scrinti piciorul; a intercede, a supleă, a ţîneă locul cuiva, a ramplasâ; a ţinea cuiva calea ; jb Bor ©eridjt —, a plcdă cauza cuiva.
$ertret=er, ber —, S, vechil, reprezentant, in; biplomatifdjer —, a-gent diplomatic, m; —ung, bte—, .—en, intercesiune reprezentanţă, ramplasare; agenţie, /.
Bcrtrieb, f. oertreiben.'
iBertrieb, ber —, S, —e, debit, n.
SBertriebeue, ber—, rt, rt, expulsat; exilat, m.
Bertriitfctt, (Bertranî, Dertriinfe, Ber* trunfen, Bertrinf(e), a-şi bea banii.
Bertrorfucit, i. ţ. (oertrodnet, Dertrocfne),
a se uscă, a se stafidl. a se sfă-rogi, a se posmagi; a secă (izvor).
Jvertrotfnnug, bie—, uscare, stafidire, posmăgire, secare, /.
Oertrdbetu, (oertrobelt, oertriible), a precupeţi; bie	a-şi trece
timpul cu nimicuri, a pierde vara; a da zilelor rînd
Bertrofteit, (uertroftet, Dertrofte), a purtă cu vorba.
aiertroftnng, bie—en,promisiune, f.
uertuit, (oertnt, Bertitte, Bertart, (Ber* tn(e), a risipi (banii), a cheltui (fără folos); aşi trece timpul fără folos.
Bertufrfjcn, (oertnjdjt, Bertufd)(e), a umbri cu tuş; a face muşama, a cocoloşi (o treabă), a suprimă,
S8ertiifrf)iiitg, bie—, supresiune; umbrire cu tuş. /.
Bcriibclit, (Beritbelt, Betitble), a lua în nume de rău,
Slerttbehutg, bie —, luare în nume de rău. f.
Ueritbeir, (Beriibt, Beriib(e), a comite.
5Berîib=er, ber —, autorul (unei fără de legi), m; —ung, bie —, săvîr-şire, comitere, /.
Beruuefjreit, (Bentneîjrt, Bentnelife), a. dezonoră; a prqstitpi. , ,
S8eruttel)rnitg, bie —, prostituire, /.
.t)eruţtetnigen,(oeriineintgt,.Beruneinige),. a desbină.
SSeruitciniguitg, bie —, desbinare. f.
Bcnutgtimpfen, (Benmgfintpft, Benttt*
SLienntglimpfnng
654
SBcrtoattbelbatfeit
glimţif(e), a necinsti, a defăima, a ocări.
5Beruttglim)>fung, bie—,ocară, hulă./.
Berungititfett, i. J. (Berungiihft, oer= nnglii(!(e), a se nenoroci, a nu reuşi; —t, a. nenorocit, ruinat.
3?erungtti<f»te, ber —, n, —tt, nenorocit, m; burci) gcucr —, incendiat, m ; —ung, btc —, nenorocire, nereuşită, /.
•ucriiitretittgcu, (ommretnigt, n-nuc-reinig(e), a murdări, a spurcă; a infectă, a contamina.
fBeruttrcitttguitg, bic —, infectare, spurcare; murdărie; contaminare, /.
Berunftdtcn, (Oeruuţîaltet, Bentnftalt(e), a poci, a sluti, a desfigura.
SBenmftnfittitg, bie —, slutire, desfigurare, diformitate, ./'.
ucvuutreuen, (Berutttreut, Beritntreu(e)f a defraudă, a dilapidâ, a mal-yersă, a sfeterisi.
SBermttreuttttg, bie —,	ett, defrau-
dare, defraudaţiune; malversa-ţiune, sfeterisire, /.
Beniugieren, (Berunjiert, Benttt(;ier(e), a sluti, a desfigura.
IBcriutsieruttg, bie —, —cit, slutire, desfigurare, /,
Bcrnrfadjeit, (oeruriad)t, beriirfad)(e), a pricinui, a cauză, a căşună; a provocă.
Bcnirteiieit, (Berurteilt, oerurteil(e), a damna, a condamnă, a osîndî; iu 3(b»eţeni)eit —, a curentă.
ăScrurteifite, ber—, u, —ti, condamnat, m\ —ttttg, bic —, —eu, condamnare, osîndire, /.
Bcrttiel, —-fadjett; - fdltigcit, (oeiBiel-faliigt, Berbtelfăltig(e), a înmulţi, a multiplică.
Smielfaltignng, bie —, —ett, înmulţire; multiplicare, /.
Bcruietfnrt)cu, (BerBierfadjt, BerBierfa» d)(e), a cvadruplă.
BerBoIlfomtntt=ett, (oerouflfotitmitet, oer= BOUfottttntte), a perfecţionă; — ungs)= fSfjtg, a. perfectibil.
SBerBollfommnttng, bie —, —en, perfecţionare, /.
rberiiouftSubigtn, (uciBotljlanbigt, Bec BoUfianbige), a complectă, a complini.
SlcrBoflftiittbiflitug, bie —, complec-
tare, complinire, /.
ueruiatl;eit, (oertBod)t, bertoaefi(e), a
trece veghiînd.
Berl»ad)fett, i. f. (0eriB«cf)î(eţ)t, Ber= tBitcbft, BertBudţiS, Bcriottd)fe, Bertoa.d)= ţett, Berumdjje). a se încliide cres-cind, a se închide (o rană), a se cicatriza; a se acoperi cu verdeaţă; a se gheboşă, a se cocoşă; a se pipernici; bie Stfeiber —, a creşte din haine.
îknoatfifuitg, bie —, închidere (prin o creştere); cicatrizare; piper-nicire, /.
Bcrttial)r=cit, (Oermfjrt, Bermaţ)r(e), a păstră, a conservă; fief) a protestă, a remonstrâ; ase prezervă (în contra frigului); — lid), a. în păstrare, în depozit; — lojett (BertBof)r(oft,'BertBnf|rIo{e)f a negriji, a neglija.
$erroat)r=er, ber —, S, conservator, depozitor, detentor, m; —lofuttg, bie —, negrijire, nepăstrare. /; —fam, ber —, S, —e, opreală, /;
IVCIil{ft3, m/fi/ —en, păstrare; protest, n. remonstranţă, /.
uermaifeit, i. ţ. (berumift, Bertonije), a rămineă orfan; bertoaifted Sfirtb, orfan, m
Bermalteit, (oenuoltet, bertbiiltc), a ad-
ministră, a geră ; --b, a. administrativ.
Ser)Baft=er, ber —, 3, administrator, epistat, regisor, m; —ung, bie —, —en, administraţiune, epistăşie, epitropie, regie, /; —ungsbetjBrbe, bie —, —n, autoritate administrativă, /; — ungsbejirf, ber—, (e)§, —e, district ober cerc administrativ; —uitgŞfad), bad —, (e)§, — fâdjer, liranşă administrativă, /; —ungsfoften, bie —, (pl.) regie,/; —uttflsf)of, ber —, 8, —f)Bfe, con-tenţios administrativ, n; —ung§= toeţeti, bad —, resortat administrativ, n.
Bertoanbel=bar,a. transformabil,comu-tabil; —tt, (bertonnbelt, Bertoauble), a schimbă, a preschimbă, a transformă, a metamorfoză; a comută; itt Slfdje —, a cenufică.
®erh>aitb=elbarfeit, bie —, transmuta-
uertoanbt
655
SBeruiefer
bilitate, /; —ung, bte —, — cit, prefacere, schimbare, cornutaţi-une; metamorfoză, transubstan-ţiune, /.
* Bertoanbt, a. înrudit, afin; analog; — fctn, a se înrudi ; —e gadţer, branşe similare. /. pl\ —fdjaftlicE), a. ca o rudă, congenial. Skrtoaitbbe, ber —, n, —n, rudenie, /. afin, m ; —jdjaft, bie , —eu, înrudire ; nemotenie ; afinitate ; congenialitate; analogie; similitudine, /.
bcrttmriicit, (bertoarnt bertbant(e), a avertiză, a soma.
ăJerluaniung, bie —, —en, avertise-rnent, n. somaţi mie, /.
#cnuafd)cn, (bertunjdjm, oertonţd)(e), a spălăci.
ălcrtuafcfînng, bie —, spălăcire, /. Bcrtoiiffcnt, (BertDiiffert, oeriuiiffev(e), a diluă, a subţiă cu apă, a apătoşă Bcrnieben, (bertoob ober oerirebte, ber= tuobe, berntoben ober bertoebt, oet= ioeb(e), a întreţese. llerittebuitfl, bie—, —en, întreţesere; înlănţuire, f.
Bertnedpeltt, (bertBedjfelt, oerttiecţifle), a schimbă, a confundă, igeriuedjfcliutg, bie —, —cu, schimb, n confundare, confuziune: permutaţi e, f.
Berniegeu, a. cutezător, îndrăzneţ, temerar.
ăŞerlBegeitfieit, bte —, cutezanţă, temeritate. /.
Bertoebett, (bertoeljt, Bertoefje), a fluş-tură, a troeni; — i. f. a se potoli (vîntul).
BertBefiren, (berroeţrt, Oertne£)r(e), a opri.
ă?ertBef|rung, bte —, oprelişte, pro-ibiţiune, /.
Bertueidiltdjen, (oertbeidjlidjt, berroeidp Iid)e), a moleşi, a afemeiâ. 3krtoeid)licfyitHgr bte —, moleşire, a-femeiare, /.
BertBeigern, (bertoeigert, oenoeigre), a refuză, a recuză, a denegâ. fBertBeigermtg, bie —, refuz, n. denegare, denegaţiune, /. berWeilcn, a peşti. ăSertteifen, bad —, §; —ung, bte —, pestire, /.
BertBeittett, (bertneint, berttiein(e), a petrece timpul plîngînd : a desfigura prin plîns ; er fieljt gattj berroeint auS, se vede c’a plîns mult.
ă?crtsei=3, ber —, ţe§, —fe, dojană, reprimandă/ mustrare,/, afront,».
Bermeifen, (bertoiei, berroieţen, ber= nteiâ ober bermeife), a trimite (la altă instanţă); a recuză; a exila, a expatriâ, a surghiuni; a dojeni, a reprimandă.
SBcvtBeifttug, bie —, trimitere (la altă instanţă), recuzare; exilare; reprimandă, f.
Bcnneffeu, *. ţ. bermelft, beroeif(e), a se veşteji, a se ofelî, a se păli, a se feşteli.
âlcriDelfuttg, bte—, veştejire, ofelire, feştelire. f.
tienueltlidjeit, (berweltlid)t,bertt>e[tlicî)(e),
a mireni, a seculariza.
SBcriueltlidjung, bte —, mirenire; secularizare, /.
Ber«ienb=bar, a. aplicabil, bun de... ; — en,(berroenbete uttb bertbnnbte, ber= toenbct uttb berttmnbt, berrcenb(e), a aplică; a întoarce (privirea); a-şi luă privirea (de pe ceva); fidj —, a interveni, a intercede.
SSertBeub=barfeit, bie—, aplicabilitate, destoinicie, /; —ung, bte—, —en, aplicaţ-ie, —iune, aplicare; inter-venţ-ie, —iune, intercesiune, /.
Bertoerf=en, (bertbitffl, bertbirft, ber-warf, bertniirfe, bertooiţeti, bettbttf), a zăhăi, a rătăci, a egarâ; a lă-pădă; a recuză, a rejetă ; a reprobă ; — Itd), a. rejetabil, condamnabil: mîrşav.
Sertoerfdidifeit, bie —, mîrşevie, f; —ung, reprobare, lepădare, recuzare, /.
Bctioerbbar, a. utilizabil; —en, ber= toertet, berrocrt(e), a realiză (valoarea unui lucru); a utiliza, a vinde
'■Bertoertuiig, bie—, utilizare; punere în valoare; vindere, /.
Ber>oef=en, (bertoefi, berroeâ ober ber= loeie), a administră; — i. f. a se putrezi, a se preface în ţarină ; —Ud), a. peritor, caduc.
îlertBeper, ber —, S, administrator ;
Bcnuetten
656
oerFţiiţ>fctt
vicar, regent, m; —Itcijfeit, caducitate./; -ung, bie—, putrezire; administraţ ie, —iune; regenţă,/. Uenuetteii, (bennettet, bertBetfie), a se prinde (pe ceva) ; a pierde în rămăşaguri.
Bertnettcrt, a. afurisit. beriuiri|cu, a. trecut, ncrluiefcbn, (bertbidelt, bcraricfle), a. încurcă, a încâlci; a învălmăşi, a implică; fid) —n, a se încurcă, a se complică; —t, a. încâlcit, încurcat, complicat, intrieat. ălcnuirfcluitg. bie —, — en, încurcătură, implicare, complicaţ ie, — iune. /; - -en, bie —, (pi.) intrigi, iiernriegnt, (Deunog, berrooge, Dertuogen, bernrieg(e), a cîntări Certulefeite, ber —, n, — tt, exilat, m. nerwilberm i.). (Dernrilbert, berarii bre', a se sălbătăcî; —t, a sălbătăcit. SSertuilbcritng. bie —, sălbătăcire, /. uerniiUigcu, (bemrilligt, bemrittige), a acordă, a concede, a da voie. 'ţicrmiltigimg, bie—, autorizaţie, — iune. voie, /.
ucriuinben, (bertranb, Dcrmiinbe, bVn umnbett, bettninb(e), a încâlci ; a uită (de un năcaz); a şi stăpîni durerea.
* Bcrwirteit, (bemrirft, bertnirf(e), a întrebuinţa ţesînd, a pierde (dreptul la ceva); cine ©trafe —, a fi pasibil de o pedeapsă; fetit ficbeit —, a deveni pasibil de o pedeapsă cu moarte	[a realiză.
BertBirfliţfteit, (bemrirflic£)t, beraritflid)e), aţerlflirfKdjuttg, bie —, realizare, ./. ăSerinirfitng, bie , pasibilitate, supunere (la o pedeapsă), /. Berluirr=en, (bertbirrt, berttrirr(e), a încurcă; a intrică; a încâlci; a tăl-băci,;a amuţi, a dezorientă; —eitb, a. ameţitor; —t, a. ameţit-, tăr-băcit, confuz.
SleriBimtiig, bte —, —en, derută, încurcătură; confuziune, zăhăeală, îngăimăneală, tâlbăceală, babilo-nie, /.	,
fcemifcfj=en, (berrotfdjt, bertotîdf)(e), a
şterge; — t, a. şters, spălăcit. Beriflitteni, i. I. (bernrittert, bertoîttre), a se măcină, a se roade (de in-fluinţa atmosferei).	I
ăJeriBitterang, bte--, măcinare; eflo-rescenţă, /. ucnuitlnet, a. văduv.
Berwogen, a. îndrăzneţ, temerar. Bertnoijn=en, (bertnoţitt, oeraiBţn(e), a răsfăţă, a răsgăiâ ; fic£) —, a se răsfăţă, a luă un obiceiu rău ; —t, a. răsfăţat, răsgăiat. S)ertBoljitdf|eit, bie —, răsfăţ, învăţ (rău), m ; —Uitg, bie —, f.’ —tţeit'. BeriBorfen, a. lăpădat, abject. SSerttJorfettfjeit, bie —, perversiune, abjecţ ie, —iune, /.
Dermorren, a încurcat, încălciat, in-t-ricat, confuz.
SBcrinorreuljeit, bie —, încurcătură, confuziune, /
Bertunitb=bar, a. vulnerabil; — en, (ber* ffiunbef, oentmnb(e) a răni, a vulnera.
sBerttraitb=barfeit, bie —, vulnerabilitate, f; —ung, —en, rănire, ble-sură, /.
aerniuitberit, (berroitnbert, berinunbre),
a m nună : fid) —, a se miră. a
se minună.
Scrinniiicrung, bie —, mirare, f. Bcniuinfrlicii, «. fermecat; afurisit. Bcrluuitfdpeti, (oertDiin)d)t, Demriitifd/e), a afurisi, a blestemă; — f, a. a-
furisit; ... int. la dracul
ilerlBunfd)itug, bie —, — en, afurisa-nie,/. blestem,«; înjurătură, im-precaţ-ie, —iune, /.
Bcmriirjeu, (Demriirjt, bemriirjfe), a a-romatiză prea mult. ncviBuften, (beramftet, bertniifi(e), a devasta, a pustii.
®erlnufî=er, ber—, §, devastator, pustiitor, m\ —ung, bie —, — eit, de-vastaţ-ie, —iune, pustiire, f. ra-vaj, n.
Ber,pig=en, i. f. (Derjagi, berjng(e), a desperă, a se descuraja ; —t, a.
descurajat, sfiit-, neîndrăzneţ: —t mndieti, a descurajă.
Serjagtljeit, bie —, descurajare, sfi-eală, /.
Berjăfifen, (berjăljlt, oeran£)l(e), a greşi la numărat.
Bcrsafiiten, (berjaffnt, berjaf)n(e), a dinţelâ.
nerjapfen, (berjapft, Dersapf(e), a debită băuturi.
SBergapfuitg
657
iîcr^iitfuttg
Sctjapfuiig, bie —, debit (de băuturi), re.
nergărtelu, (bergartelt, berjortk), a răsfăţa, a răsgăiă, a cocolî, a dode-lină, a alintă.
iîerjărtelung, bie —, —en, răsfăţare, răsgăiare, eocolire, alintare, /.
Bergaufiertt, (uerjouben, Berjaubre), a fermeca.
SBerjauberuug, bie —, -en, fermecare, fermecătură; prilostire, /; farmec, re.
Bergăuneit, (Berjiiunt, berjaitne), a îngrădi.
Slerjăuuuitfl, bie —, —en, gard, re.
Bergedjeit, (narjedjt, uergediţe), a-şi bea banii.
ucrgel)r=bar, a. fungibil, consumabil; — eit, (Derjeţrt, Oerjcf)r(e), a consumă; a cheltui, a păpă; a mistui, a absoarbe; —enb, a. mistuitor, consumător.
Sevge()v=er, ber —, 3, consument, m; —ung, bie —, consum, n. con-sumţ-ie, —iune; mistuire, /; — ungefteuer, bie —, —n, acciz, n ; —ungbfteuer, eirteţmer, ber —, s, accizar, m.
Bergei'djHett, (Berjcidjnet, oerjeidjne), a desemnă rău; a notă, a însemnă.
• Sîerjeirfpitnei, ba-:- —, ffes, — ffe, însemnare, listă, /. tablou, conspect, catalog, >»; consemnaţ ie, —iune; —nung, bte —, desemnare greşită; însemnare,notare,/.
nerjeilpen, (berjief), terjiefie, Derjteîiert, oerjeif)(e), a iertă, a pardonâ. a scuză; — fief), a. pardonabil, scuzabil.
iiergeiŞung, bie —, iertare, /. pardon, re.
Bcrjemit, (Berjeirt, Derjetrţe), a schi-mosi, a scălimbă, a grimasă; ba§ (Seftdft —, a se scălimbă, a se distorţionă.
'-Berjernntg, bie—, — en, schimosire, schimositură; convulsiune; grimasă; distorţionare,/.
oergetteftt, Berjetteft, berjettle), a risipi, a eparpilă, a gaspilă.
*erjettelit«g, bie —, risipă, gaspi-lare, f.
Serjidjt, bec—, (e)ă, —e, renunciare,
Aleai Th. Dicţionar germ.-rom.
renunciaţ-ie. —iune, /. deziste-ment, re; — leiften, a renunţă, a dezistă; —leiftung, bte —, dezis-tement, rezignaţ-ie, —iune, /.
Bergicfiteit, (oetjicE)tet, Dergtd)t(e), a renunţă, ă dezistă, a rezignă.
Bergieţen, (uerjog, bersoge, nerjogen, Dergief)(e), a trage strîmb ;a strîmbă (din gură); a răsfăţa, a răsgăiâ; — i. a aşteptă, a zăbovi; — i. f. a se mută; fid) —, a se deranjă; a se risipi (gloata); a se imprăş-tiă (norii); a trăgănă.
Serjieţwng, bie —, strîmbare, deranjare; răsfăţare, /.
Bcrgiercit, (nerjiert, bcrjterţe), a împodobi, a dichisi, a orna, a decora.
®erjier=er, ber —, s, decorator, ?»; —ung, bie —, —en, ornament; dichis, ».	[a ţămbrui.
Bergimmerit, (Berjimntert, Berjimntre),
SSergiiitmenutg, bte—, —en, ţambră,/.
ucrgiitfett, (oerjinft, Berjinf(e’), a spoi cu zinc, a zincui.
Berjimten, (Berjinnt, oeqinn(e), a că-lăngi, a spoi cu cositor.
SBergintt=er, ber —, Ş, spoitor, calan-
giu, »t; — intg, bte —, —en, ca-langire, f.
uerjittf=en, (Oerjinfi, bergins ober ber= , jinfe), a plăti interese; ficţ —, a produce interese; a se rentă; — lid), a. raportînd interese, rentabil.
Serjinfung, bie —, —en, rentă; rentabilitate, /.
nergogeit, a. sucit, deranjat, răsfăţat, răsgăiat; mutat.
Dergogertt, Cferjbgert, nerjogre), a tă-mîndă, a zăbovi, a retardă, a trăgănă; —b, a. zăbovitor.
SBergogeruiig, bie —, —en, zăbavă, întârziere, tămandare, f.
Berjollcit, < oergoQt, bergodţej, a vămui, a plăti de vamă.
iBcrgollung, bie —, —en, vămuire,/.
Berjutfeit, (oerpeft, bergud(e), a convulsiona.
S8er,ţurfttitg,bte—en, convulsiune,/.
nergiit/en, i, f. (berjiteft, Derjitcffe), a extazia; —t, a. extaziat, extatic.
Setgiitfung, bie —, —en, extaz, «; in — bringen, a extazia; in — gernten, a se extazia.
42
Ucrjudcnt
658
nici
ucrjutfent, (Derjttdert, oerjudre), a zaharisi.
iBerjurfentug, bie , zaharisire, /. â'crjug, ber —, ?, întîrziere, retar-dare, amînare, zăbavă, Bcrjwaiidn, i. f. (Derjtoagelt, oertoagle), a se apelpisi.
»er,ţiueifei=rt, (Berjtueifelt, oerjtBeifle), a disperă; —t, a. disperat, exasperat.
aierjtoeifrttng, bie —, disperare, exasperare, dezolaţie, —iune, /; jur - - bringeit, a dezola. BerjlBeifpen, fid) —, (Berjweigt, Der= jtccig(e) bid)), a se ramifică; —t, a. ramificat, crăcănat. 58erjtt)eiguug,bie , —eit, ramificaţ-ie, — iune,
DerjiBirtt, a. opelpisit, intricat. Berguiirbelt, a. capiu. iBeâţtev, bie - , vecernie. /. vesperă, /; —brot, ba? —, es, —e, cola-ţiune, f. —jeit, bie—, chindii,/, pl. Beopcrn, a sta la masă pe la chindii. SBeftc, bic —, —tt, fort, fortereţă, /. SBeteran, ber —, ?, — e, veteran, m. 8?ettel, bie—, —it, cotoroanţă, babă, hîrcă; buleandră, ./'.
SBetter, ber—,?, —n, văr, «; -gunft, bie —, nepotism, m. uetterlid), a. de văr. ucidere», (oeriert, Deţier(e), a necăji, a tachina.
aiejier»erei, bie —, tachina,j, n ; — (c£)Io=6, ba?—, ffe?, —fd)I8ffer, lacăt cu secret,»*, broască cu secret,/. SBejier, ber —, ?, —e, vizir, m. Siatifttm, ba? —, ?, viatic, n. iiani de drum, m. pl; sfintele daruri (cu care se împărtăşeşte un muribund), /, pl. bifiriere», a vibra. aSibint=ati»it, bie —, —ieruitg, bie —, —en, viză, /. uibimiere», a viză. alici), ba? —, ?, vită, gadină,/; dobitoc, n. jiganie, lighioană, /. ar-minturi, /. pl-, 3Stitd—, 3 capete de vită, /. pl ; — arjneifunhe, bie —, medicină veterinară, /'; —arj» neifcgule, bie—, şcoală veterinară, /; —arjt, ber—, e?, —arjte, medic veterinar, m; — brentje, bie—, —it, (zool.) streche, /; —futter, ba? —,
?, foraj, nutreţ, »»; — ţ)Snbler, ber —, ?, jelepar, m; - birt, ber —, —en, —e, bouar, văcar ; cioban, m; — fjof, ber —, (e)?, — l)bfe, ocol de vite, obor, otac,n- — plag, ber
—, e?, — blâge, obor, n ; ....feud)e,
bie —, —n, pestă bovină, epizootie, /; —ftall, ber—, (e)?, —ftălle, poiată. /: —ftanb, ber —, e?, cantitate de vite, /; - traufe, bie —, —n, adăpătoare, / ; —loeibe, bie —, — n, păşune, /. imaş, şuhat, n ; —judit, bie —, economie de vite. prăsiiă, /.
aiiefiifd), a. dobitocesc, brutal, bestial, abrutizat ; — adv. abrutîv, dobitoceşte, ca o vită.
.uiel, (rnebr, meift),a. mult; —e Stridie nerberben ben Stei, unde-s moaşe multe rămîne buricul băiatului netăiat; nidjt fo — al? ba? 6d)luarje itntenn 'Jiagel, nici cit negru subt unghie; tute — Stbpfe, fo — ©inne, cîte capete, atîtea păreri, (quot capita, tot sensus); jo —, atîta ; trie —, cit? jientltd) —, multişor; gleid) J-^’tot atît; —e, cam mulţi; nod) cinntal jo —, încă odată p’a tîta ; jo — id) tuetfj, precît ştiu; e? biitte nidjt—gefeljtt jo, era p’aci, p’aci să... ; —artig, a. multiplu ; —aftig, a. rămuros, stufos ; —be= bcutenb, a. semnificativ ; — WxU terig,- a. polipetal ; -blumig, «. multiflor ; —beutig, «. ambiguu; —eefig', a. poligon; - erlei, varii, de multe feluri; felurit, fel de fel; —fad), a. —fdltig, a. multiplu; —fad), adv. adeseori, adesea; — fâdjerig, a. (bot.) multilocular; — fărbig, a. multicolor; —fingerig, a. polidactil; — flftgeltg, a. polipter ; —fbrntig, a. polimorf; —fitfjig, a. polipod; —gangig, a. multiplex ; —geiiebt, a. preaiubit; — geftaltig, a. polimorf, multiform; —griffelig, a. (bot.) polistil ; — jSfjtig, a. de mulţi ani ; —famtg, a. poligon ; —fnotig, a. poligonat; — lappig, a.
^ (bot.) multilobat; —leid)t, adv. posibil, poate, doară ; — Ibdţertg, a. polipor; —mal, j. —?; —malig, a. reiterat, repetat; —mal?, adv. adeseori, de multeori; — ntănnertg,
Sîielarttflfctt
659
Uier
a. (bot.) poliandric ; —tnel)r, adv. - mai vîrtos; din contră, ba încă; -natnig, a. polinom: — jagenb, a. semnificativ ; —fantig, «. polis-perm; —fd)oIig, a. polivalv ; — feitig, a. multilateral; versatil; — fcitigc ®enntniffe, cunoştinţe vaste; —filbig, a. polisilab; —fpaltig, «. multifid; —fţ»racE)tg, a. poliglot,; —ftitnmig, a. polifon ; —teilig, a. polinom; multipartit; — Dertnbgenb, o. puternic; — tuindelig, a. multi-ungular; —ttnfjenb, a. polimat.
îSiebnrtiflJeit, bie —, varietate, /; — bcutigfeit, bie —, ambiguitate, /; —etf, ba-3 , (e)8, —e, poligon,»;
—	crlci, ba8 —, s, felurime, /; —faltigfcit, bie —, multiplicitate, diversitate; —ftadj, ba? —, (e)8, —ftacî)e, poliedru, m\ —farbigfeit, bie —, varietate de culori; poli-chromie, ./'; — fru=fj, ber" —, ffe8, lacom, glupav, gluton, mîncău, gamon, m; —frudfjtige, bie—, — n, (pl) policarpice, f. pl; — fttj?, ber
—	, e8, —fftţje, (zool.) scolopendru, m; — gejtalrigfeit, bie —, —en, varietate; polimorfie,/; — gbtterei, bie —, —en, poleteism, m; — ţeit, bie —, — en, multiciplitate, mulţime, multitudine,/'; — liebctien, ba8—, 3, mîndră, mîndruliţă; doi simburi de migdală într’o coaje, m, pl; mir baben jitfamtnen eiu — liebcfyen gegeffen, am pus un iadeş împreună; — mctnnerei, bie—, —en, poliandrie, /; — fdjreiber, ber—, 3, poligraf,™; —feitigfeit, bie—, — en, multilateralitate,/; — roeiberei, bie —, —en, poligamie, / ; — rotffer, ber —, 8, polimat; —roifferei, bie —, polimatie, /.
Sîier, bie —, (numărul) patru, m ; atle —e son fid) jireden, a sta întins cu faţa’n sus; auf allen — en, dabuşile; ’—blatt, ba3 —, (e)s, — blatter, (bot.) dalac, m ; — ed, bas —, 8, — e, patrat, cvadrat, n; — er, ber —, (numărul) patru, m; —er= pg, ber —, (e)8, —suge, falet, » ; —fladj, baS —, e§, —e, tetraedru, m; — filfjer, ber —, 8, cadruped ;
—	gefpann, f. — etjug; —ţdnber, ber —, 8, cuadruman, m; —teii, bas
—, 8, —tel, ba8—, 8, sfert, cvart, n. cesvîrtă, ciosvîrtă ; brei —tel, auf brei Uljr, două ore şi trei sferturi, ober trei fără un cvart; —telbogen, ber —, 8, cvart de coală, n ; —telnote, bie —, — n, (muz.) pătrime, / ; —teljafţr, ba§ - , (e)S, —e, trimestru, triluniu, n ; —telpauje, bie —, —n, cvart de pauză, (muzică), n ; —teltaft, ber —, e8, —e, cvart de măsură (muzică), »; — bierteltaft, ber —, (e)8, —e, măsură întreagă (muzică), /'; —jiger, ber—, 8, spurcat (bube), m; cvadragenar; (numărul) patruzeci, m. uier, num. patru; —betnig, a. cvadru-ped; — Wâtterig, a. tetrafil; —brii* tig, a. în patru iţe; —brâtigc8 &e-lucbe, cusătură cu ozor, /,- -ectig, a. patrungular, tetragonal; —er* lei, a. de patru feluri ; —en, a pătrâ; —fad), în patru, cvadruplu; —fadjerig, a. cvadrilocular; —fdl= tig, <*• f- —fad); — fliigelig, a. te-trapterj] —fitţîig, a. cvadruped ; —glieberig, a. cvadrinom; —ţănbig, a. cvadruman; (muz.) pentru patru mîni; — bornig, a. cvadrucorn; —jafjrig, a. de patru ani; — fantig, a. în patru muchi; —flappig, a. cvadrivalv; —mal, num. de patru ori; —ntalig, a. reiterat, de patru ori; — ntănnig,a.(bot.) tetrandric; —ripţig, a. (bot.) cvadrunerv; — ruberig, a. cvadruram; — faitig, a tetracord; —fantig, a. (bot.) tef-rasperm; —fd^rbtig, a. bădărănos, grosolan; —feitig, a. cvadrilater; —filbig, a. patrusilab; — fijjig, a. cu loc pentru patru persoane (trăsură) ; — fpdnttig, a. —ipcinntger ăSagen, falet, n ; — tagiges gieber, cvartană, /; —te, num. al patrulea; ber —te IRoOetnber, In patru noemvrie; — tepalb, num. trei şi jumătate; — teilen, (geoierteilt, oter= teil(e), a sferticâ; —teilig, a, cva-drupartit, tetramer; —teljafirig, a. trimestrial; —teln, a face în patru, a sună cvarturile ; — ten8, num. a patra oară; —tuinfelig, a. cvadrungular; —tEjalb, num. trei şi jumătate; — jadig, a. cu patru 42*
SBigitant
060
SBohutf
dinţi (furcă) ; cu patru colţuri (coroană); — get)n, num. patrusprezece ; —jeţrt Zage, două săptă-mîni ; — geţnte, num. al patrusprezecelea ; — jeljntenS, adu. a patrusprezecea oară; —jtg, num. patruzeci; - -jigjâţrig, a. cvadragenar.
Sligitont, ber- , ett, — en, detectiv, m.
SBigilicn, bie .., (pl.) priveghiu, n.
utgifiereu, a veghiâ. iUgncttc, bie —, — n, vignetă, /. ihgogua, bie —, lină, artificială, /. SBiftualien, bie —, (pi.) zăhărele, merinde, /. pl.
Biitbtgiereit, a revindecâ, a reclamă, i'toln, bie —en, alto, m.
Stole, bie—, —n, (bot.) micşunea,/. uiotett, a. violet, năsădit. $u>fiit=bogen, ber —, §, —bogeit, arc, n; —e, bie —, —jt, vioară, vio-lină, lăută, ceteră, scripcă, /; — ift, ber—, en, —en, violinist, lăutar, ceteraş, m: —foîten, ber —, S, — faften, burduf de vioară, m; — faite, bie —, —en, coardă, /; — fdjlftffel, ber —, 3, (muz.) cheia de sol,/; —fteg, ber—, eS, —e, căluş, m. SBioloiicelt, bas —, 3, —n, violon-celă, /.
SBiper, bie —, — n, (zool.) viperă, aspidă, /. şarpe ciung; — ngraS, baS —, feb, (bot.) scorsoneră, ,/. SBirtuoâ, ber—, fen, —ţe, virtuoz.». SSifier, ba§—, S, —e, miră (la puşcă);
__ vizieră (la coif), /. cot (de mă-"'surat buţile), n; — ftab, ber —, (e)S, —ftăbe, cot, n. tiifierett, a ţîntl (cu puşca); a viză (un paşaport); a coti (o bute). SSifiou, bie —, —en, vădanie; —fir, ber —, en, —en, vizionar, m. SJifibotion, bie —, —en, vizitaţiune; —ntor, ber —, 3, —eu, vizitator; —e, bie —, —n, vizită, /; —en= forte, bie —, —n, cartă de vizită, /; —enjintnter, bas —, s, sală de primire, /.
to'tfitiereu, a vizită, a cercetă. 8if»unt, bob —, —unt», —o, viză,/. SSitrioI, bob —, 3, vitriol, chesap, >«; galişcă, /; —faure, bie—, acid sulfuric.
*i»<it, int vivat, trăiască! ura!
SBhncfeftion, bie —, —en, vivisec-ţiune, /.
Uije=, pref. (la substantive), vice-, contra-, sub-, '
SBigembmtntl, ber —, b, —râie, contra admirai.
iiUginatbolpt, bie—, —en, cale ferată secundară, /.
ăJfie=g, bob —, ffeb, — ffe, veler, m. lină (întreagă), /; bas galbene —, velerul de aur (ordin), m.
Slogel, ber —, §, SSogeX, pasăre, /; ein lojer —, pasăre măeastră; —bauer, bas—, S, colivie, volieră, /; - bcerboum, ber—, (e)b, - boitme, (bot.) călin, m; —beije, bie—, - -n, vînătoare cu şoim, /; —beuter, ber —, S, augur, m; — bitnger, ber —, S, găinaţ, guano, n. —bunft, ber—, es, alice mărunte, f.pl; — fonger, ber—, S, păsărar, m; —flinte, bie—, —n, puşcă de calibru mic, /; —futter, bob —, S, cib, m\ — goni, bas —, eS, —e, reţea, /; — ţonbler, ber —, s, (comerciant), păsărar, m; —bou=s bas —, fes,
i ^ijâufer, volieră,/: —fiecfe, bie—, —tt, cuibar, n\ — ţerb, ber —, eS, —e, aria păsărarului, /; fnoterid), ber —, S, (bot.) troscot, m- — front, bas —, S, (bo/.) rocoină, /; —funbe, bie —, ornitologie, /; — feirtt, ber —, 3, algilă, /. văsc, m; —Ier, ber —, 3, păsărar, m; — inagen, ber—, 3, pipotă, /; —miere, bie —, (bot.) rocoină, /; — nti(d), bie —, (bot.) luşcă, /; — neft, baS —, es, — er, cuib. »; —perfpeftine, bie —, —n, văzută din zborul paserei, /; —pfeife, bie —, —n, ţi viitoare, /; — fdjau, f. perfpeftiDe; —fdjeudte, bie —, — n, buduhaliţă, niomîe, ciuhă, /; —jpinne, bie—, —n, (zool.) migală, /; — ftetter, ber —, 3, păsărar, m; —ju<f)t, bie —, avicultură, /; —jitciper, ber —, 3, avicultor, m.
aiogefcţe=n, bas —, S, păsăruică, păsărică, /.
bogelfrci, a. proscris.
®ogt, ber —, (e)S, SSiigte, prefect, staroste, m; —ti, bie —, —en, prefectură, starostie, /.
Sufant, ber —, 3, volan, n.
661
iioltblut
Soit
SSolf, ba? —, g, SSBIÎer, popor, pilc (de potărnichi), roiu (de albine), n; —âabftimmung, bie , —en, sufraj universal, «; — §bejd)lu*fs, ber —, ffe§, —	plebiscit, n;
—gbeliebtljeit, bic —, popularitate, —gbetoegung, bie —, răşmăriţă; statistica cazurilor de naştere şi de moarte, /; * - -3fttl)rer, ber —, g, demagog, m; —«garten, ber —, «, —gârien, grădină publică, /; — ggunft, bie —, popularitate, /; — ?!)«i)e, ber —, n, —n, gloată, /; —?bcrrjd)aft, bie —, democraţie, /; —Sţiijmne, bie —, —tt, imn naţional, n; —gfitdje, bie —, —tt, popotă, cantină populară,/; — g= literntux, bie —, folclor, w; âre» gieruttg, bie —, —en, democraţie, /; —ăjage, bie —, —n, tradiţiune naţională ober populară, /; — ?» îdjule, bie -, —tt, şcoală primară, /; — gţeele, bie -, geniul naţional, m; gfitte, bie -, datină,/; — gjiamnt, ber—, (e)?, — ftâmtne, trib, »; — g= lum, bas —, (e)8, naţionalitate, /; —siitmlid)feit, bie—, popularitate, /; — gtoirtfiţaft, bie —, economie politică, /; —gjiifylung, bic —, re-censement, n. statistica popula-ţiunei, f.
SBii(fer=befd)retbung, bie—, etnografie, /; — îuttbe, bie —, etnologie, /; - -redţt, ba? —, (e)Ş, —e, dreptul gintelor, n; —fc£)nft, bie —, —eit, populaţiune, /; — ermanberung, bie —ett, transmigraţiune, /.
Miiiferrcid), a. populat.
oolfgtiimlitf), a. popular.
tioll, a. plin, deplin; împlinit; umplut, plenar; [ici) — rnndjen, a se scîrnăvî; — e SJnbitng, încărcătură plină, car întreg (de marfă), »; cine îpmtb —, un pumn (de bani); au« —em §alje fdjrein, a striga cît te ia gura; bett fflîuttb — netţmen, a face pe grozav; brei — e nto= nnte, trei luni încheiate; eine Summe — ntodjen, a complectă o sumă; in — er IKitftung, în armatură complectă, /; — afirig, a cu spicuri pline: —aur, adv. destul, peste cap; — bliitig, a. pletoric; necorcit, de sînge pur, —bringen,
(oollbradite, bolbriidjte, bodbradjt, bodbring(e), a săvîrşî, a împlini, a îndeplini; —biirtig, a. de un sînge (frate bun); —enben, (botl» enbet, boffenb(e), a termină, a isprăvi, a sfîrşî, a săvîrşî; — cnb»= adv. de tot, desăvîrşit; — fiiljren, (oerfiiţrt, berfiU)r(e), a execută; a face; a termină; —gebrangt, a. ticsit; —gebrangt ţein, a geme (de mulţime); -gebfropft, «. băcsit, ticsit, îmbuibat; —geriittelt, a. plin îndesat; - gefogen, a. îmbuibat; —geftridjen, a. plin ras; — gejafyit, a. în cap, bine numărat; —giiltig, a. deplin, întreg, —in» Ijaltid), a. textual; —jafjrig, a. major, vîrstnic; — fonunen, a. desăvîrşit, perfect, deplin, impecabil, consumat; er ift etn — fommener ftabalier, este un cavaler consumat; —mactjen, (-Doflgentad/, mad)(e) nod), a umplea, a complectă; a scîrnăvî; —riitteln, (oodgeriittrit, riittie boli), a înţes!; — fnftid), a. suculent; irrftânbig, a. complect, întreg, deplin; —ftopfen, (bollge» ftobft, ftopf(e) boli), a ghiftuî, a îndopă, ă ticsi, a băcsî; —ftre= cfen, (oodftredt, nodjtredţe), a execută; —ftreidjen, (ftridj, [tricot ood, bollgeftridjen, ftreieţt(e) boli), a rade măsura; — tbnenb, a. plenison ; —toidjtig, a. deplin; — er bulnten, galben blanc, m; — jâţlig, «. în păr, complect; —jieljen, (bodjog,
. Bodsbge, bolljogen, bodjiel/e), a execută.
ăl®a»blut, baS—, (e)§, —e, pur sînge (cat), (pur sang), m; —blittigfeit, bie —, pletoră./; — bringung, bie —, săvîrşire, /; —enbung, bie —, împlinire, terminare, perfecţiune, /; — ritbrung, bie —, —en, săvîrşire, execuţiune, /; —geţiifil, ba» —, (e)§, sufizanţă, /; im — ber 3ugenb, în simţul deplinei vigoare a tinereţelor; —ţeit, bie--, plenitudine, /; — ţerirtg, ber —, s, —e, scrumbrie cu lăpţi; — jaljrig» leit, bie —, majoritate, vîrstnicie, /; —fontntenbeir, bie —, -en, de-săvîrşire, perfecţiune, f:	(raft,
bie —, vigoare,/; — nincbt, bie—,
aSoUcr
662
ooraitâfageit
împuternicire, plenipotenţă, procură, /; —monb, ber —, (e)3, — e, lună plină, f ; — tnonbgefidjt, ba§ ^	—, es, —er, buflea, /; —f±anbtg=
feit, bie —, deplinătate, totalitate, /; întreg, m; —ftrecîer, ber —, 3, executor, m; — [trecfung, bie —, —en, execuţiune, /; —ja^Iigleit, bie—, deplinătate,/', număr complect, m; —jieţer, ber —, §, exe-
„ cutor, w; —jiebung, bie —, —jug, ber —, (e)§, execuţiune, f.
8?6Uer, ber —, 3, lacom, hrămaciu ; beţiv, m; —ei, bie—, îmbuibare,/.
Boilig, a. detot, total, deplin.
S8 ol ou tar, ber —, 3, —e, voluntar, volintir, m.
Soit, bas s, —e, volt (unitate pentru măsurarea energiei elec-tro-motrice), n\ —ameter, ber —, s, voltametru, m.
Sioltaiţd)e Siiiile, bie —, —n, (pi.)
voltaic, n,
$o(te, bie—, —tt, voltă; şulărie, f.
Ooltigieren, i. f. a voltigâ ; a sări ; a se buricâ.
SSoIu&ulităt, bie —, WHlubulitate,
sprintenie, /.
$olum=en, ba§—, en§, —iita, volum, n.
-boit, prp. de, dela, despre, din, cu; —einanber, adv. separat; —eirton= berbredjen, (bricfjft, bridjt, brad), brfidje boneinanber, Ooneinanbergebrodjeit, brid) Boneiitanber), a rupe în două;
-	einanbergeljen, *. f. (gingft, gittg, ginge ooneinnnber, ooneinanberge» gangen, gef)(e) boneiitanber), a se duce unul în coace, altul în colo; a se deslipi, a se despreuna; — Hein an, adv. de mic ; — noteit, adv. de lipsă, necesar; — ungcfaljr, adv. din întîmplare, accidental.
Bor, prp. înainte, dinainte, de; pref. înainte-, pre-, ante-; — ab, adv. înainte de toate; — Stlter, de bă-trîneţe; — ber£>anb, deocamdată;
—	biefent, mai nainte, odinioară.
SBoraticiib, ber —, (e)3, —e, ajun, n.
preseară, f.
SPorabit, ber —, 3, —en, străbun, m,
Bornljiteit, (oorgea^ttt, af)ite Bor), a presimţi.
ăSoraljnung, bie —, —en, presimţire, divinaţ-ie, —iune, /.
ooran, adv. înainte, întîiu; înfrunte, încap.
Dorange^en, i. f. (ging, gittge ooran, Bornngegangen, geb(e) ooran), a precede, a premerge; a primă; —b, a. antecedent, precedent, ooranreiteu, i. f. (ritt, ritte ooran, oor= angcritten, rcit(e) Ooran), a călări în capul unei coloane. Boranfrf)i(feit, (Oorangefcf)icft, jct)icî(e) ooran), a permite.
Soraitfdjlag, ber —, (e)§, — fdjlâge, buget, deviz, ».
ooranfetjen, (0orangejej3t, ie(j(e) ooran), a pune înainte, a premite ; a preferă.	[ve, /. pl.
Soranftalt, bie —, —en, preparati-SBoranjeige, bie—, —en, preaviz, aviz prealabil, aviz precursor, n. îîorarbeit, bie—, — en, preparaţi vă,/-, oovarbciten, (Oorgearbeiter, arbeit(e) Dor), a prepară.
Jlorarbeiter, ber —, §, contra-ma-estru, »î,	[în cap.
Ooranf, a, înainte, întîiu; înfrunte, tiorauS, adv. înainte.
Borau3&ewtf|tten, (ooraueberedjnet, be= tedpte Dorauă), a precalculă. ă.ioran3beretf)itmtg, bie—, —en, deviz, «; pi recalculare, /. oorait3beftitnm«en, (Ooraubbeftimmt, be» ftimm(e) oorattS), a prestabili, a predestina ; — t, a. predestinat, prestabilit.
aSorauSbeftintmuitg, bie —, —en, prestabilire; predestinaţ-ie, —iune, /. destin, n. scrisă, /. Uorau3bejaf)(en, (oorausbejafilt, bejaţle ooraul), a prenumără, a plăti anticipative.
S!îorau3bejaf)tung, ţ. SSorauSjafjlung. tiorauspelieit, i. f. (ging, ginge oorau*, Ooraubgegangen, gef)(e) Borau3), a precede.
oorau3gefeet, a. presupus. Doraii3l)aben, (fiaft, bat, batte, baite OorauS, Oorauăgeljabt, babe ootaus), a avea oare care avantaj. dorait3nct)nien, (nimmft, nimmt, nabttt, niibme ooraue, Oorauâgenommeit, nimm oornuf), a prelevă; a anticipă.
Boraiibiagcit, (Oorausgefagt, iag(e) Dor= au3), a prezice.
BBrausfcf)irfeit
663
Slorbilb
Borauofdfjtcfcjt, (oorauSgefdjidft, ţd)id(e) DorauS), a premite.
borauSţeljeii, (ficţift, fieţt, ţab, ţâţe Doraus, oorau§ge[ef)en, jte£)(e) oor= aus), a prevedea, a întrevedea.
Boraugfefţeu, (ooniuSgeţejjt, fcfe(e) oor= nus), a presupune, a premite.
Sorausdfebitiig, bte —, — en, presupunere, /; • -fidjt, bie —, prevedere, prevoianţă, f: — imffeu, bas —, S, preştiinţă, /; —joljlung, bie —, —en, plată anticipată, pre-numeraţ-ie, —iune, /.
Slorban, ber —, e§, —ten, eşitură,/; avancorp, n; — ungSntittel, baS —, S, prezervaţi vă, /.
Borbnuen, (Dorgebant, bau(e) Bor), a zidi înaintea (unei alte zidiri) : a preîntâmpină, a preveni.
aSovbcbadfi, ber —, eS, premeditaţiune, precugetare,/; mit—, premeditat.
Borbebncfit,o. procugetat, premeditat.
Borbcbenfeit, (bebntfjte, bebiidjte Bor, Bor» bebadjt, bebenf(e) Bor), a premedita, a precugetă.
Borbebeuten, (norbebeutet, bebeitt(e) nor),
a meni, a cobî^aţ au gura.
SPorbebentinig, bie—, —en, presemn, augur, n.
SPorbegrtff, ber —, (e)S, —e, noţiune, preconcepere, /.
Sţorbeţnlt, ber —, (e)S, —c, rezervă, excepţie, —iune, restricţiune, cautelă, /; geţeinter —, rezerva-ţiune mentală, /.
BorbeijnU=en, (be'fjolftt, bef)ijlt, 6ef)iett, bet)ielte Bor, borbeţalteit, bef)alt(e), Bor), a rezervă; ftd) —, a şi rezervă; —lid), a, subrozervă de...
toorbet, adv. pe dinainte, alăturea ; aus uitb —, s’a sfîrşit cu totul ; eS ift —, s’a sfîrşit.
Borbeifafjreu, *. i. (fâfjrţt, fâţrt, fuţr, ţtibre oorbei, Oorbeigeţatjren, faf)r(e) oorbei); a trece cu trăsura.
oorbeifiiegcn, i. f. (flog, floge oorbei, oorbeigeftogen, flieg(e) oorbei), a trece în sbor.
Borbeigefien, i. i. (ging, ginge oorbei, Dorbeigegattgeit, gelj(e) oorbei, a trece; im —, în treacăt.
oorbeilnffett, (Ififfeft, lăţii, Idfît, lieţi, lie|e Oorbei, oorbeigelaffen, laţi ober laffe Oorbei), a da pas cuiva.
Borbeimitffen, (muţite oorbei, Borbeige» muţit), a fi silit de a trece, oorbeireiteit, i. ţ. (ritt, ritte oorbei, oorbeigeritten, reitţe) oorbei), a trece
călare.
Borbeifdjiefţett, (ţdjo|, ţdjoţţe oorbei, borbeigeţdjoffen, fc^iep(e) Oorbei), a nu nimeri; a trece busnă. Borbeiîd)iffen, i. ţ. (oorbeigefdtjifft, fdjiffe oorbei), a trece cu corabia, porbeifein, (bin, bift, ift, mar, mare oorbei, Borbeigetoeţen, ţei Oorbei, a fi trecut.
UDrbeitrngen, (tragft, tragi, trug, triige oorbei, Borbeigetragen, trag(e) Oorbei), a duce pe dinainte.
Borbemelbet, a\ — beunitnt, a. suszis. borbenennett,(benannte, benenn(e)te oor, oorbenannt, benenn(e) oor), a pre-menţionă, a numi mainainte. .porbereiten, (borbereitet, bercit(e) Bor), a prepară, a pară, a dispune ; eine guţnmmenîunft —, a menaja o întllnire; —b, a. preparatoriu. SSorbceeitung, bie—, —en, pregătire, preparativă, f.
a?orberg, ber eS, —e, promontoriu, m.
SBorberidjt, ber—, (e)S, e, aviz prealabil, m; precuvîntare, /. tBorbefdjeib, ber —, eS, — t, decret preliminar, »; citaţiune, /. uorbefd)cibeit, (beţdjteb, befdţtebe oor), Borbefd)ieben, beţdjeibe Bor), a cită, a ajurnă.
Oorbefagt, a. suszis.
Sorbeftijer, ber —, S, preposesor, m. oorbeftimmcn, (oorbeftimmt, beţtimm(e) Oor), a predestină.
'-iiorbeftimmuug, bie —, —en, predes-tinaţiune, /.
'ilorbeftrnfte, ber —, n, — n, certat de judecată, m.
Borbeteu, (Oorgebetet, bet(e) oor), a predă o rugăciune ; a dictă ; a suggeră.
Borbeugcit, (Oorgebeugt, beug(e) oor), a preveni, a prezervă, a preîntîm-pină; —b, a. preventiv, profilactic, '•llorbeugung, bie —, prevenţiune, f;
—Smittel, bas , S, prezervativ, n. borbetmifjt, a. premeditat.
©orbilb, baS—, eS, —er, model, simbol, exemplu, isvod, tip, ideal.
DOrbiiben
664
SBoreffen
bor&i(b=en, (nnrgebilbet, bilb(e) Dor), a da prima instrucţiune; —iid), a. de model, exemplar.
Sortrilbuitg, bie —, — ert, modelare; instrucţiune pregătitoare, /.
Borbinben, (banb, blinbe nor), Dorge= bitnben, btnb(e) Dor), a legă pe dinainte; eine (Scfjiirje —, a-şi pune un şorţ.
Borbotjreti, (Dorgebofjrt, boţrţe) Dor), a presfredelî.
Sorfiote, ber —, n, —n, precursor; prezaj, m.
uorbringen, (brodite, briid)te oor, o»r= gebrac|t, bring(e) Dor), a avansă (o părere), a debită (o suspiciune); a pune pe tapet;a produce(probe).
Dorbndtftnbieren, (Dorbudjftabien, budp ftabier(e) Dor), a preslovenî.
Sorbiifiite, bie—, .n, prosceniu, m.
Sorburi), ba8 —, 8, —bcicfjer, colnă, /. abavînt. n. marchiză, /.
borbntiereit, (oorbatiert, batier(e) Dor), a antidatâ.
SBorbatientng,bie—,—en,anti datare,/.
borbern, adu. înainte de asta, odinioară.
uorber, a. anterior; - prp. înainte, —Ijanb, adv. deocamdată; —fie, a. cel dintîiu.
Sorbcr=an|id)t, bie —, — ert, front, n; —arm, ber —, (e)8, —e, buşă,./. avanbraţ, n; — bttg, ber —, (e)8, —e, armur, m- —bed, bu8—, (e)8, —e, proră, /; — gebiiube, bai —, 3, avancorp (al unui edificiu), n ; —glieb, bari —,	ti, —er,
întîia linie (de soldaţi), /; întîiul termin (aritmetică), ./. antecedent (logică), n; —grunb, ber —, (e)§, — gritnbe, întîiul plan (al unei văzute), n; — fopf, ber—, e§, —fijpfe, sinciput, m\ —laber, ber—, 3, puşcă antecarică, /; — lauf, ber - , ti, —ISufe, piciorul dinainte (la vînat), »; —tnattn, ber —, ei, —ntârtner, antecedent (la cambie); şef de 11 lă (soldat), m; - moft, ber —, es, cit, mi-zenă, /; — reiljc, bie —, rang în-tîiu, «; —fag, ber —, cri, — [age, premiză. /; - jeite, bie —, — tt, front, n. faţă, avers (la mo-nete); —fijj, ber —, ti, —e, ban-
chetă (a trăsurei). /; —fte, ber—, n, —n, primul din primul rang, m\ —fttnattn, ber—, eri, —mânner, frontavoiu, m; — [tube,bie—, casa dinainte, f; —teii, ber —, (e)8, —e, partea dinainte, /. frontispiciu, n. proră, f; —treffen, ba§ , 8, prima linie (de bătaie), f. — toagen, ber —, 8, cheson.
Dorbrititgett, (Dorgebrangt, briing(e) bor), a împinge înainte; firi) —, a se înghesui.
Dorbriitgett, i. f. (brang, brange Dor, Dorgebruttgeit, brtng(e) Dor), a a-vansâ, a străbate, a penetra.
borbntrfen, (Dorgebrucft, brude oor), a tipări modele, a modelografă.
Sorbruderei, bie —, —en, modelo-grafie, /.
Doreilig, a. pripit; precipitat.
Soreiiigfeit, bie —, grabă, pripă, precipitaţ ie, — iune, f.
uorcingeubmmcit, a. preocupat, prevenit.
Soreiugenotitmenfjeit, bie —, preven-ţ-ie. —iune, /.
Dorcindiiiieit, (ttimmft. nimmt, naljm, rtftfjme Doreitt,Doreingenomtnett, nuntit toorein), a preveni (în favor sau defavor), a preocupă.
Sorcltcnt, bie —, ((pi. strămoşi, m.pi.
Sorempfmtg, ber —, c8, —ţofdnge, acont, n. anticipaţiune, /.
uorcmpfînben, (empfottb, etnpfiinbe Dor), Dorempfunben, empfinb(e) Dor), a presimţi.
Sorcmpfiiibititg, bie—, —en, presimţire, f.
borentijaften, (enrijiUft, entfidlt, entfgelt, entfjiclte Dor, borentfjalten, nttlialt(e) Dor), a reţinea pe nedrept.
Sorcntljaltung, bie —, retenţiune (pe nedrept), /.
Sorerlje&uitg, bie —, —en, interlo-cutoriu (juridic), n.
Dorerimtevu, (Dorerinttert, erinttere oor), a precuvîntă
Sorerimtevung, bie -, —en, precu-vîntare, /.
borcrft, adr. înainte de toate, în prima linie.
borernirilpit, a. suszis, menţionat
Soreffcii, bari—, 8, antreu (la masă), n. mezele, f. pl.
!8orfaf)r
665
norţnlteit
Sîorfnljr, ber—, g, —en, predecesor, străbun, m.
tiorfaţreit, i. f. (oorgefaljreit, fnf)r(e) Bor), a devansa cu trăsura; a trage la scară.
SBorfolI, ber—, g, —fade, surpătură, /; întâmplare, eveniment, accident, n.
uorfoHcn, i. f. (faUft, falit, fiel, fiele Bor, BorgefaUett, fafl(e) Bor), a se surpă (intestinele); a se întîm-plâ, a eve.nî, a obveni, a se petrece; - b, întîmplător, eventual.
®orfnlleit()cit, bie —, ocurenţă, în-tîmplare, /'. eveniment, incident, »; antecedenţă, /.
ă?orfcd)ter, ber —, g, campion, m.
SBorfcicr, bie —, preserbare,
SBorfenfter, bas —, g, geamul exterior, n.
Borfinbcii, (fanb, fanbe oor, Borgefutn beit, ftnb(e) Bor), a găsi, a află (pregătit).
SBorjlur, ber , s, —e, culoar, n.
uorforbertt, (Burgeforbert, forbre Bor), a cită, a soma.
SSorforberung, bie—, —en, citaţiurte, somaţiune, /.
ălorfrage, bie —, —n, preambul, n.
Borfiiljren, (Borgefiiljrt, ţiibr(e) nor), a produce; a introduce.
®orfiil|ntng, bie—, —en, introducere, /; - -gbefet)!, ber —, s, —e, mandat do aducere, n.
SSorgnbe, bie —, avans; pretext, n.
'SSorgnug, ber —, (e)g, —gange, purtare; întîmplare, /; procedare, /, procedat, n.
SJorgănger, ber —, S, predecesor, premergător, m.
. norgiingig, a. preliminar, precedent.
58orgartcu, ber —, §, —gcirten, grădină la faţă, /.
oorganfclit, (Borgegaufelt, gaufle nor), a iluziona; a face marafeturi.
Borgcbcit, (gtbfţ, gibt, gab, giibe nor, norgegeben, gib oor), a da înainte; a pretextă, a alegă; er gibt nor, jugcgen geroefen ju fein, pretinde că ar ii fost de faţă.
SSorgebeit, ba§ —, s, pretext; simulare, /; avans, n.
SBorgebirgc, ba§ —, s, cap, (capii), ni. promontoriu, n.
uorgeb(icf), a. pretins.
»ovgcbnrf)t, a. menţionat.
Borgcfalleii, a. întîmplat, surpat. Borgcfnjjt, «.preconceput, preocupat. S8orgcfiil)(, baS—, g, —e, presimţire, telepatie, /.
norgefjalteti, a. remonstrat.
Borgcljcn, i. f. (gtttg, gtttge Bor, Bon gegangeit, gtlj('e) Bor), a precede; a procede; a se întîmplâ. SS(>rgc()cit, bas—, g, purtare, /. procedat, n.
SBorgemad), ba§ -, (e)g, —mâd)cr, anticameră, antisală, antişam-brâ, /.
Bovgcmclbct, a. susmenţionat. SBorgcninj), ber—, ffes, — niiffe, avan-plăcere, /.
S8orgcrid)t,baS—, (e)â,—e, rnezele, /.pi. uorgeriirft, a. înaintat, avansat. Borgcfd)id)t(id), a. preistoric. SSorgefdjmarf, ber—, eS, avangust, «. norgefdjobeit, a. căputat: interpus;
—er 'ţloftert, avanpost, n. Borgefeţen, a. pregătit, preparat; iâ) babe nffeg —, am îngrijit de toate; — int. păziţi, luaţi seamă; păzea! garda!
îiorgcjefite, ber —, n, —n, mai marele, superior, in.
Borgeft=ern, adu. alaltăieri; —rtg, a. de alaltăieri.
Siorgiefiel, ber —, g, frontispiciu, n. uorgreipen, (griff, griffe Bor, Borge= grtffert, grtif(e) nor), a preocupă, a anticipă; lid), a. anticipator. iSorgriutb, ber —, eg, —gruttbe, în-tîiul plan, m.
uorfiabeit, (Ijaft, t)at, ţatie, fjatte nor, borgeţabt, bnb(e) nor), a aveă înaintea sa; a se ocupă de ceva; a intenţiona, a chiti; ina? baft bu nor? ce ai de gînd?
SBorfjnlieit, bag —, g, scop, plan, gînd, n. intenţiune, f. i'orljnlie, bie—, -it, advon, n. nar-tccă, /; portic, peristil, n. 3îorfjaIt, ber—, eg, (ir,uz.) notă mică, /; imputare, f. reproş, n. repre-tensiune, f.
tiorfialteii, (fjnltft, ţalt, btelt, fiielte nor, norgeţalten, balt(e) Bor), a ţinea ceva înaintea cuiva; a prezentă; a remonstră; a reproşa, a impută.
Sorţaltcn
1566
SSorfauf
4?ortjattcn, bas—, §,ţinerea înainte;
imputare, f. reproş, n. iForţaiib, bie —, întîiătate, protie, precădere, f.
Dorţanbeii, a. de faţă, prezent, existent.
Sorfjaubenfeut, ba0 —, S, fiinţare,/. SSorţmtg, ber—, tS, — ţiinge, perdea, cortină, /.
Dorţiiugeit, (oorgeţângt, tjflngţe) Dor), a anină înainte.
!Borf)angf<f)Io=&, baS—, ffe§, — fdţlbffer, lacăt, n.
2?orljau=§, ba§ —, fel, —fjaufer, tindă, antisală, /. vestibul, n.
®orf)mtt, bie —, —pute, prepuţ, «;
- -Derengung, bie —, parafimoză,/. SSorţcmb, ba« —, (e)§, —en, şemizetă, /. plastron, »; platcă, /. torţei-, adv. mai nainte; furg —, adineaori,
Uorljerbebcitfeit, (bebncţte, bebiicţte Dor= ţer, Dorţcrbcbacţt, bebenf(e) Dorţer), a premedită, a precugetâ. tiorţerbercrfjncii, (Dorţerberecţnet, be= redjne nottierj, a precalculâ. Dorţerbefitmm-en, (oorţerbeftimmt, be= ftimm(e) Dorţer), a preurzi, a predestina; —t, a. menit, predestinat. SBorţerbeffimtmtug, bie —, —en, menire, predestinaţiune, /. oorţergcţett, i. f (g’tng, ginge Dorţer, Oorţergegangen, gcţ(e) Dorţer), a precede.
Dorţcrig, a. anterior, precedent; — adv. de mai nainte.
Dorţerrfdten, (borgeţerrfcţt, ţerfcţe Dor), a predomnî, a predomină, a prevala : —b, a. predominat, predomnitor.
Dorfierfugen, (Dorţergefagt, fag(e) Dor= fier), a prezice, a prevesti, a anunţă.
uorţcrfcţeit, (fieţft, fteţt, faţ, fiiţe Dorţer, oorţergefeţen, fieţ(e) Dorţer), a prevedea.
Dorfiemrfuubtgeit, (OorţcrDerfimbigt, oerfiinbig(e) Dorţer), a prevesti, oorţeutţelit, (Dorgeţeucţelt,ţeucf)le Dor), a făţărî.
Dorţiit, adv. adineaori; —eiit, înainte, iiorţor, ber —, (e)Ş, —f)5fe, advon, n; vestibul, n.
8orf)i>(te, bie —, —n, limb, n.
SBorţut, bie —, avangardă, /.
Dorig, a. precedent, de mai nainte.
Dorjciţrig, a. de an, din anul trecut.
Sortontmer, bie—, —n, (beâ Serjen*), ventriculă, /.
Sortiimpfer, ber —, S, campion, pio-ner, propugnator, m.
Oorfnuen, (Dorgetcmt, !au(e) Dor), a da mura în gură.
SSorfauf,ber—făufe, acaparare,/.
Dorfaufeu, (borgefauft, foufe tor), a acapara.
a?orfnufer, ber—, S, acaparator, pre-cupeţ, m.
DorJeţrcn, (Dorgefeţrt, feţr(e) Dor), a luă măsuri.
iîorteţrung, bie —, —en, prepara-tivă, căpuire, /.
ÎPorfeller, ber —, S, produn, n.
s8ortemttiti=§, bie —, — ffe, noţiuni, rudimente, f. pl.
S*orfirfţer bie —, —en, advon, n.
Siorfiage, bie —,	-n, pîră preala-
bilă, f.
SBorfontm=en, bas —, §, ocurenţă, /;
">^ni=§, bag —, ffe§, —ffe, eveniment, n. ocurenţă, /.
Dorfontmcit, (font, tiime bor, torge= fommen, fomm(e) Dor), a înainta; a ieşi la iveală; a ieşi în faţa cuiva; a subversâ, a se găsi, a se află, a o curge; a obolni; a există: es fonimt mir Dor, îmi pare; io etraaS fommt auf ©ottes @rben nicţt tor, aşa ceva n'are fiinţă pe pâmînt; — b, a. aflător, obve-nient, ocurent.
®ortoft, bie —, mezele, /. pl.
Dorlobeti, (ISbft, labt, lub, liibe Dor, Dorgelaben, lnb(e) Dor), a cită, a soroci, a ajurnâ.
®or(nbuitg, bie —, —en, citaţ-ie, — iune, ajurnare, soroceală,/. mandat de înfăţişare, n.
SBorlagc, bie —, —n, propunere, /. exhibit, n. model, n; recipient (în himie), n.
Dorliiiigft, adv. dedernult.
borfaffeit, (fafs(ef)t, iâţt, Xiefe, lieţeoor, Dorgetaffen, laţ ober iaffe tor), a da pas; a da întrare.
S?or(n=R, ber —, ffe§, —Iaffe, trinc (de must), n.
$orl«nf, f. Sorlaţ.
'■Porlnufei-
667
uorredptcit
4<orfoufer, ber —, 3, precursor, m, borliiuftg, a. prealabil, provizoriu;
— aclo. deocamdată, uorlaitt, a. pripit (la vorbă); — er Sitnge, piciu obraznic, m. 2<or(elicit, b«3—, 3, antecedenţa,./'.pî. 2?or(eg=e, — tiSffel, ber —, 3, pplonic, ■m; lingură mare; —er, ber —, 3, credincer, m;	ba3—,ffe3,
—ţd)lbffer, lacăt, n borfegen, (borgelegt, teg(e) bor), a pune (un lacăt); a prezentă, a reprezenta; a exhibe, a propune. i'orlef=e, bie —, —n, preculegere, /; — er, ber—, 3, lector; anagnost; —crin, bie—, —rtnnett, lectriţă, /; —ung, bie —, —en, prelegere, /. curs public, n. conferinţă, /. borlefeit, (lief(ei)t, lieft, Ia§, laţe bor, borgetefen, Iie3 bor), a ceti, a pre-lege,- a ţinea un curs (la universitate).
borleŞt, a. penultim, borleiuffleit, (borgeleudjtet, leud)t(e) bor), a, lumină, a da exemplu strălucit, borlieb, a. contentat; —îtefjniert, a se contentă.
ălorliefie, bie —, predilecţiune, f;
—jeigen, a afectă predilecţiune. .borliegeit, i. f. (lag, lage bor, borge= legen, lieg(e) bor), a există, a fl prezent; - b, a. prezent, de faţă, subversarit.
borlitgcit, (log, liige bor, borgelogen, liig(e) Dor), a minţi cuiva ceva. borntadjeii, (oorgemadjt, madj(c) bor), a pune înainte; a face înaintea cuiva; jbnt ettoa3 —, a face cuiva marafeturi.
Slormagen, ber- ,3, guşe(lapăseri),/. bormabig, a. precedent, de odi-noară; —3, adv. odinioară Slormojut, ber —, eS, —mănner, f. SSorberntann.
i'onttarxj, ber —, feb, — fie, para-cochet, n.
SPormoiter, bie —, —it, bastion, meterez, bulevard, n. uormertett, (oorgetnerft, tnerf(e) oor), a notă, a prenotâ, a-şi însemnă. SPormerfttitg, bie—, —en, însemnare.
notiţă; prenotare, /. îlormittng, ber —, 3, —e, înainte de amează. /.
bormittiigig, a. antimeridian. «ormirtngb, arfe. înaintea ameazului. S8ormuitb, ber—, es, miinber, tutor, epitrop, curator, m; —fdiaţt, bie —, —en, tutelă, curatelă, epi-tropie, f
tiormiiubţdiiaftlid), a. tutelar, pupilar. bor«=e, adv. dinainte, pedinainte; boit -e, de la început, dintîiu, bon —e {jerettt, a fortiori; -e nid)t3 unbţinten nid)t3,fală goală, traistă uşoară; —e ţeraus tooţncit, a locui la faţă
SBontaljme, bie —, luare la rînd; in-tenţiune, /.
JBornn’me, ber —, tts, —n, pronume, nume de botez, m. bonteţm, a. distins, loghenicos, simandicos, notabil, fruntaş, optimat.
JBontelptte, ber —, n, —tt, notabil, fruntaş, m.
• ooriteţmcit, (nimmft, niintnt, naţm, naţme oor, oorgenommen, ntntnt Dor), a luă la rînd; a întreprinde; a practică ; fîdj etroas —, a-şi propune.
iloriteljmett, ba3—, 3,propus.proiect n. borneljmlid), adv. mai cu seamă. 31oritef)mfte, ber—, ît, —n, fruntaşul fruntaşilor, m.
i^orort, ber , e3, —e, oraş reşedinţe, n. capitală districtuală, /; su-burbiu, ».
borbloţţcni, (borgeplapperf, ţlnţbre bor), a trăncăni.
iKorţ)lnl), ber —, e3, pfdţje, vestibul, n; esplanadă, preajmă, /. iiiorţioftett, ber —, 3, avanpost, borprebigeit, (oorgeţuebigt, prebige bor), a dojeni.
borrngeit, (oorgeragt, rag(e) bor), a răsări, a proeminâ.
Sorrong, ber —, 3, întîiătate. precădere, anterioritate; proeminenţă; preseanţă; protie, protimie, 7; ben — I)aben, a primă.
SBorrnt, ber —, (e)3, —rate, provi-ziune,/. stoc, efectiv,»; —3f)au3, ba3 —, fe3, —ţâujer, magazin, n ;
-3berjeid)ni=3, ba3 —, ffe3, —ffe, inventar, n.
borriittg, a. aflător, înfiinţă, efectiv, borredpteit, (borgeredjnet, red)ite bor),
âîorretfţt
668

a precalculă, a socoti (cuiva) pe degete.
ăSorredţt, bas —, », —e. privilegiu.
n. prerogativă. /. drit, n.
'-Sorrebe, bie —, —n, preanibul, n ;
precuvîntare, prefaţă, /. iiorrcbner, ber—, s, preopinent, antevorbitor, (prin Ungurirne), m. iBorreiber, ber —, 8, espanioletâ, /. rătez, vîrtej, n.
oorreiten, (ritt, ritte Dor, borgeritten, reit(e) Dor), a face paradă de călărie: — i. f. a precedă călare. ă?orreiter, ber —, 8, surugiu, seiz,-jocheu, m.
Dovridţteit, (borgeridjtet, ricf)t(e) Dor), a prepară, a apretă '-Sorridjtung, bie —, —en, preparare, /; aparat; mecanism, n.
Dortitrfcit, (Dorgerudt, riid(e) Dor), a reproşa a impută ; — i. f. a a-vansă, a fi promovat, îlorrutfliug, bie —, —en, înaintare, /. avansament, n; imputare, /. SSorfnnî, ber—, (e)§, — fale, antisală,/. oorfngeu, (borgeţagt, ţug(e) doij), a dictă; a repetă (o lecţiune cu cineva).
ii>orfattger, ber —, §, protopsalt, m. SPorfnli, ber —, es, — jdfţe, hotărîre, intenţiune, /; plan, adine,»; bordură, /; ©djulje mit —, ghete cu capac, /. pi.
oorţeijlidj, a. înadins, premeditat, intenţionat.
Sorfdjttnse, bie —, -it, redută, /. ălorfdţeiit, ber —, s, iveală, /. Dorţdţiebeit, (idţob, fdjobe Dor, Dorge= idjoben, icbteb(e) Dor), a pretextă: a căpută; a plasă înainte, oorţdjtejjen, (idioţi, jdţţijffe Dor, oorge--jdjoffen, jdjiefs(e) Dor), a avansa (bani), a anticipă.
SBorfdţlag, ber —, (e)8, —jcftldge, propunere; (muz.) notă mică, /; in — bringeit, a propune, amoţionă. Dorfdţlngeit, (fdţlffgft, fdţlagt, fcfjlug, fdjliige Dor, Dorgejcţitagen, fdjlag(e) Dor), a propune; a încărca (preţ). Slorfdţmnrf, ber —, §, avangust, n. Doridţmedeit, (Dorgejdţmectt, (dintede Dor), a se străsimţî.
Dorfrfţiteibeii, (fdţnitt, ţct»nttte bor, oor=
gefdjnitten, fd)iteib(e) Dor), a tranşă (friptură).
Dorţdţitell, a. pripit, precipitat.
Dorfdjreibeit, (idţrteb, jdţriebe Dor, oor= gefdţrteben, fcţrcib(e) Dor), a prescrie, a dictă, a ordonă.
Dorfdţţciten, i. f. (ţdţritt, jcfţrttte Dor, Dorgefdjritten, fdţreit(e) Dor), a a-vansă, a devansa; a progresă.
iBorfdjrift, bie —, —en, model (de scrisoare), n\ ordin, n. normă,/, precept, n.
Sorţdţitb, ber —, 8, —fdţiibc, înlesnire, ajutorare, azistenţă; căpută. /: jbm — leijten, a azistă pe cineva; a promova scopurile cuiva.
îlorfdţulţ, ber —, (e)8, —e, căpută,/.
Dorţtfiufţeit, (borgejdţufţt, Jdţnf|(e) Dor), a căpută.
iBorfdţule, bie —, —eu, şcoală de pregătire, /.
iBorfdţmfs, ber - -, ffe«, —jdţujje, anti-cipaţiune, /. acont, avans, n ; — Derein, ber —, (e)8, —e, societate de împrumut, /.
Dorfdjitfttoeife, atic. cu titlu de avans.
oorfifţii^en, (Dorge)cţug!, (d)uB(e) doi), a pretextă ; jein 9tlter —, a se scuză prin etatea sa.
Morfdţmabcit, (oorgejd)tDaBt, fcţiniaŞfe) Dor), a tăia la palavre.
Oorfriţtvcbcit, i. j. (oorgefdţttîebt, jdţtocb(e) Dor), a pluti pe dinaintea ochilor, a ţi umblă prin cap; a-ţi reaminti ca prin vis.
oorfclţcii, (fifţfi, fielţt, jaf), jnlje Dor, Dor= geţ'efţen, fielj(e) bor), a prevedea ; ftc£) —, a luă aminte; a se căpui; a se provedeâ; ţefţt eud) Dor! luaţi seama, băgaţi de seamă !
SBorfefţuiig, bie —, prevedere; căpu-ire ; luare aminte; pvovidenţă, pronie cerească, /.
Dorţctpen, (Dorgefegt, ieţ(e) Dor), a pune ober a plasă (pe masă); a prepoziţii; a suprapune; fid) ctttrns —, a şi propune ceva ; jeglid), j. - fiiglid).
'iioi'feŞfeuiter, ba? —, 8, geam exterior, n.
kisorfidjt, bie —, precauţiune, prevedere, băgare de seamă, chib-zueală, /; — igfeit, bie —, circum-specţiune, prevedere, precauţi-
ttorjidjtifl
669
Sortrag
une,/; —Sntafregel, bte —, —n, dispoziţiune de precauţi une, /. Borfidjtig, a. circumspect, precaut, prevăzător.
ăîorftltie, bie —, —ii, prefix, n. proteză, /.
Borfittgctt, (fattg, îlinge bor, borgejun= gen, ţing(e) oor), a cîntă (înaintea cuiva) a întonă. borfintflutlid), a. antediluvian.
®orfi<$, ber—, (e)S, — e, preşedintă, / ; —enb?, ber —, n, - it, preşedinte, prezident, m; —cr, f. eitbe. Uorftljen, (fafj, faffe bor, Dorgejeffen, jifc(e) bor), a prezida.
SSorforge, bie —, preîngrijire, pro-vedere, /; — berljutet sJîad))orge, pază bună trece primejdie rea oorforglidj, a preingrijitiv. illorjpoiin, ber —, (e)Ş, e, olac, n. podvadă, /; —ţoferb, bas —, (e)s, —e, ghipcan, cal de dîrvală, m. Borfpauueit, (borgefpannt,fbann(e) bor), a pune caii la trăsură.
SBorfţieife, bie—, -ett, mezel e,f. pl. borfpicgdn, (borgefpiegelt, jpiegle bor), a pretextă, a iluziona. SBorfffiegclmtg, bie —, — en, păpu-Şărie, /.
SBorfptel, ba§ —, S, —e, intrată, /. preludiu, preambul; pestref (turcesc), n.
Borffnricn, (Dorgefpielt, fpiet(e) bor), a cîntă (din instrument înaintea cuiva).
borfprcdjcu, (fţiridjjî, jpridit, fprad), fpriid)e bor, borge)>rod)en, [prici) Por), a pronunţă; — i. bei jbtrt —, a da pe la cineva, a trece pe la cineva.
Borffmugcu, i. f. (fpntng, fpronge bor, Porgefpnutgen, jpring(e) bor), a ina-inti, a răsări; — b, a. înaintit. SBorfpvnttg, ber —, eS, —fprihige, ră-.săritură (a unui zid), /; avans (la alergare), n.
Borfpufett, (borgefpuft jpuf(e) bor), a se face semn înainte.
SSorftnbt, bte —, — ftâbte, suburbia, foburg, n. mahala, ostează, /. Sorftobtcr, bec—, §, mahalagiu, m. ^orftonb, ber —, eâ, —e, preşedinte, prezident, şef, dirigent, m ; an-tistie,/; comitet administrativ, m.
Porftecfeit, (porgefiedt, ftecfe bor), a pune înainte; fid) ettoas) —, a-şi propune ceva.
iîorfteefitnbel, bie —, —n, ac de cravată, n; broşa, /'.
borfieficit, (ftanb, ftitnbe bor, borge= ftanbert, fteb(e) bor), a prezida ; a fi In capul (unei întreprinderi ober unei autorităţi) ; — i. f. a ieşi din linie, a proemină; —b, a. proeminent; ieşit din linie; precedent.
Sţorftelper, ber , 3, preşedinte, şef; efor, autiste, m ; —Şutib, ber (e)§, — e, copoiu, prepelicar, m; — ung, bie , —cit, antistie, eforie./.
borftelbm, (borgeftcUt, ftefi(e) fiori, a plasă înainte; a avansă (un ceasornic); a prezentă ober a recomandă (pe cineva); a reprezenta, ober a înfăţişă (alegoric); benSicb-Ijcibrr —, a face pe amorez ; fid) —, a-şi imagină, a-şi închipui, a conjunctură; a, se prezentă (înaintea cuiva); —ig tpcrbeit, a reclamă, a remonstră.
.SBorfteUuttg, bie —, —ett, reprezen-taţiune; prezentaţiune ober reco-mandaţiune; reclamaţ-ie, -iune, reinonstraţ-ie, —iune,./; concept, n. idee, închipuire, /; —efraft, bie—, imaginaţie, - iune,/; —e-oenttogert, f. —sfraft.
Slorftid), ber—, (e)3, e, înseilătură,/.
îlorftofţ, ber —, es, — ftiSfie, paspoal, n. vipişeă, /; atac (reuşit), n
Borftredeit, (bargeftrecft, ftred(e) bor), a întinde (mina); a avansă (bani).
SBorftrerfung, bie —, întindere (a minei),/, acont, avans (de bani), n.
uorftrcttctt, (borgeftreut, ftreu(e) bor), a preseră (de mîncare la paseri) ; a pune (nutreţ la vite).
SBorftufe, bte —, grad elementar, n.
Bortunjen, (oorgetanjt, tartj(e) bor), a conduce dansul.
SBortottjer, ber —, S, primicer, m.
Bortei!, ber —, §, —e, folos, avans, avantaj, favor, beneficiu, profit, n; practică, destreţă, /.
Bortei(f)aft, a. avantajos, profitabil-
Bortrnb, ber —, (e)s, avangardă (de (călăreţi), /,
Bortrog, ber—, s, —trage, expunere,
Dortrngcit
670
'-SoritiiŞ
/. raport; curs,», prelegere; dicţiune, emisiune (muzicală), f: transferi (în cont ), n. ■ oortrageit, (trâgft, irâgt, tritg, tiiige t)or, oorgetragett, trag(e) Dor), a duce înaintea cuiva; a expune, a raportă; a pronunţă (un discurs) ; a prelege, a propune (ştiinţe) : a recită, a declamă; a emite (o piesă muzicală); a transportă (în registre).
aortriiUern, (Dorgetraflert, triiflete Don, a emite un eîntec fredonînd. aortrefpitf), a. exvizit, eminent, minunat, ales, excelent. a>ortref((irf)(eit, bie —, exviz;ţiune; eminenţă, /.
aovtrctcH, i. f. (trittft, tritt, trat, triite Dor, Dorgetreten, tritt Dor), a avansa, a fi ieşit din linie.
SBortritt, ber (e)8, e, pas întâiu, m\ precădere, întîietate, protie; audienţă,./'; - finbeit, a avea pas asupra cuiva.
ăJortrupţ), ber—, 8, —ett, avangardă /. SBortud), baâ—, (e)8, — tiidjer, bavetă, bărbiţă, (şervet de copii ); pros-telcă, /.
tortttit, (tuţt, tut, tat, tate »or, Dorge= tan, tn(e) Dor), a plasa inainte : ficţt —, a se distinge.
SHorturuer, ber —, 8, progimnast, m. Oorubett, (Dorgeiibt, ube Dor), a pre-exercită.
Doriiber, adv. trecut, tiorii&ergdjeu, i. f. (gtng, ginge Doriiber, ooriibergegcmgen, gef)(e) Doriiber), a trece; —b, a. trecător, pasager, fugitiv.
ăloriibergeljenbe, ber —, n, — n, pa-
sant, trecător, m.
boriifierfein, (btn, bift, iţit, toar, tocire Doriiber, Doriibergemeiert, iei Doriiber), a fi trecut; baă iţi aud) —, a trecut şi asta.
boriibergiefjen, i. t. (gog, gijge Doriiber, ooriibergegogen, jieţ(e) Doriiber), a' trece (mai cu seamă o tempes-tate).
SBotiibung, bie—, —ett, preexerciţiu,». SBorurteil, ba8 —, 8, —e, prejudiciu, m. prejudeţ, n. prejudecată, /'. »oritrteifi8lo8, o. nepreocupat; —8= Dofl, a. preocupat.
îlorttiitcr,bie—,(/<?.) protopărinţi, m pl. DorDotig, a. penultim.
DotDorlcţt, a. antepenultim. Slortuartie, bie —, — tt, vedetă, /. uoriDagcit, fief) —, (Dorgeroagt, tcag(p) biet) nor), a cuteză să avansezi. Dottuiigctt, (tocigft, tbfigt, toog, iDtige ober tocigre bor, Dorgeroogen, t»fig(e) oor), a cintărî (înaintea cuiva). iy«rti)nt)(, bie —, —cu, (alegere de) nominaţiune, /.
Dorttialteit, (Dorgetoalter, toalt(e) Dor), a predomni, a prevala, a covîrşî; —b, a. prevalent, predomnitor, covîrşitor.
âtovnmnb, ber —, e8, —toattbe, pretext, n. pricinuire, /.
Boiîucirlsi, adu. înainte; — int. aide! Doviu ;rt8ge()eu, i. ţ. (gittg, ginge Dor= loatiS, Donoârt8gegangen, geţ)(e) Dor= toartă >, a avansa, a progresă. uorttwrtSîomtnett, i. f. (fatit, fiinţe oor= toartă, bmîoartăgefontmeu, fomnt(e) Dorroartă), a da înainte.
DOt'Ioeg, adv. înainte, borniegncţmen, (tttntntţt, nitntnt, ttaţnt, naţrae Dorrocg, bortDeggenotttttten, nimnt bormeg), a anticipă, ilortoeţeit, bie—,(pl.) curmături,/.pl. uorroeifett, (toieâ, ttnefe Dor, torgetote» ţen, ioeiă ober tociţe tor), a arătă, a produce.
SBorttictţuug, bie —, exhibiţiune, f. SŞorntelt, bie —, lumea primitivă, anterioritate, f.
Dorttielttidj, a, preistoric.
Dortucnbeit, (menbete ober ttanbte Dor, Dorgetoenbet ober oorgetoanbt, toenb(e) Dor), a pretextă.
Dortuerfett, (roirfft, toirft, toarî, toiirfe oor, DorgetDorfett, toirf tor), a aruncă înainte; a aruncă în ochi, a reproşa, a recrimină, a impută, ifiortuetf, baă —, (e)8, —e, cătun, n. antefort, n.
Dornitegett, (ntog, tDDgeoor, Dorgetnogen, toieg(e) Dor), a predomni,' a prevala,' a preponderâ; a precumpăni; —b, a. prevalent, prepon-derant; — adv. mai cu seamă. SBorloiffen, baă —, 8, ştire, /; ofjne tnetn —, fără ştirea mea.
SBortmţ, ber —, eâ, impertinenţă; temeritate, f.
Uormibig
671
il';irt|()ulbct
Bortnibig, a. impertinent.
SHorniort, bag —,(e)g, — e, precuvîn-tare, f.
ăîorinurf, &er —, (e)g, —tniirfe, recri-minaţiune, reproşa, objurgaţie, imputare, /; parapon,- — subiect, n. temă, /.
BortourfgBoU, a. reproşător.
Borjo^Ieit, (Dorgejâblt, gaŞI(e) »or), a numără (cuiva), a enumărâ (meritele sale).
Borgaitbern, (oorgejaubert, gaitbre «or), a prefermecâ-
ălorgeidjen, bai—, s, presemn, pre-zaj, n. pează, /. augur, m,
Borjeidjneit, (Dorgcjeidjnet, jeidpte Bor), a desemnă, drept model; aanotă, a schiţă; a trasă (cuiva linia sa de conduită).
a>orjeid)mutg, bie —, —en, model de desemn; semnele muzicale, f.pl. anotarea semnelor muzicale, /.
Borjeigeu, (oorge^eigt, seig(e) Bor), a arătă, a produce, a prezentă; ba§ Sabett ber Sanonen —, a demonstra încărcatul tunurilor.
a>or,5cig=erf ber —, g, aducător, purtător, m; ung, bie —, demon-straţlune; producere, prezenta-ţiune, /.
a?orţeit, bie —, —en, antichitate,/;
in ber ginuen —, în negura timpurilor, /.
borgeiten, adv. odinioară.
borjeitig, a. prematur, precoce; — adv. prea curînd, pripit.
Borjief)Cll, (jeg, joge Bor, Borgejogen, jiet)(e) Dor), a trage înainte; a preferă, a prot.imiză.
SBorjintmcr, bag—, g, antreu, n. anticameră, antişambră, /.
SJŞorgug, ber —, (c)g, — suge, preferinţă, precădere; prevalentă, /; avantaj,»; superioritate, calitate, /;	- gţreig, ber —, jeg, —fe, preţ
de preferinţă, n.
Borgitglid), a. excelent, superior, exchizit, minunat, eminent; — adv. mai cu seamă.
Slorgiiglidifeit, bie —, superioritate, eminenţă, exchiziţ-ie, — iune, /.
Dorguggttieife, adv. prin preferinţă.
Bot=ieren, a votă; —iu, a. votiv.
Slotintafel, bie —,	-n, tablă de
consfinţire, /.
Coturn, bag - , g, vot, sufraj, n.
SButgatn, bie —, biblia latină, ./'.
Sultan, ber —, g, vulcan, n.
BulJanifd), a. vulcanic.
mtlfanifIereit, a vulcanizâ (a combina cauciucul cu sulf).
w.
ăBabe, bie —, —it, fagur, m; —en= jeHe, bie —, —it, botcă, /.
wad), a. deştept; —en, a veghiă; — fjabenb, a. de gardă; —rufen, (rif, rife roacE), tDadjgerufen, ruţ(e) waăj), a deşteptă; —fam,a. deştept, vi-gilant.
ăhladpe, bie —, —n, pază, ./'. paznic, custode, păzitor, m; gardă, strajă, santinelă, facţiune, caraulă, /; bie —, — efjoBen, a fi de gardă; auf —e jieţeit, a montă garda; bie —e ablbjeit, a întră în facţiune; —fiefeţl, ber —, S, —e, consignă, /; —en, bag —, g, veghiere, f — feuer, bag —, g, foc de bivuac,»; —ţau=g, bag —, jeg, —ţciitfer, corp de gardă, »; — JjSugdjen, bag —,
g, gheretă, /; —mann, ber —, (e)g, —lente, gardist, m; —mannjdjaft, bie —, —en, straje, poteră, /; — meifter, ber —, g, serjent major, m; —patabe, bie —, — n, muzică (la schimbul străjei); —poften, ber —, g, santinelă, /; — ţamteit, bie—, vigilanţă. /; — fdjiff, bag —, . (e)g, —e, corabie de gardă; staţionară,	—ftube, bie —, —en,
corp de gardă, «; — f, etc. f. —e, etc; — turm, ber —, (e)g, —-turme, foişor, n.
ili'adjliol&er, ber —, g, (bot.) iuniper, jneapăn, braduciumei, ceten, m; —beere, bie —, —it, ienibahar, m; —brannttBein, ber —, 8, rachiu de bradul ciumei, n.
SJadjg
672
iKSagen
38ad)g, bag —, es, ceară, /; — ab= brucî, ber —, eg, — briide, tipar în ceară, n; — bilb, ba3 —, eg, — er, ceroplasm; —bilbrtetei, bie—, —en, ceroplastică, /; —bleid)e, bie —, albitoare de ceară,/; — Mume,bie—, (bot.) pidosnic, m; — boffierer, ber —, §, ceroplast, m; — fabrif, bie —, —en, cerărie, făclirărie, /; —gemalbe, bag —, es, encaustic, m ; — glanj, bet —, eg, strălucire răşinoasă,/; —ferje, bie —, —n, făclie, /; — leintcanb, bie —, mu-şamă, — lid)t, bag —, es, —er, făclie,./'; — maletei, bie—, —en, pictură encaustică, ./; —)d)eibe, bie —, —n, fagur, m; — ftocf, ber —, (e)S, —(torte, vîrtelniţă, /; — tuci), bag—, (e)S, — tiidjer, muşama; —grefier, ber —, s, făclier, m.
nmtfifett, i. f. (roadjftooer road)fe(t, niâd)(t ober mnd)iet, nntcfig, roudjfe, geroacţfeu, luacfjie), a creşte; einer ©adje ge= ronct)(en fein, a fi meşterul unui lucru, a fi la înălţimea unei chie-
roădifern, a de ceară.
4Barf)Stitnt, bas -, S, creştere, f.
2Sad)t», f. 28ad)=e.
'•ISadjtel, bie —, —n, (zool.) prepe-liţă, f; —Ijunb, ber —, (c)S, — e, (zool. ) prepelicar, m; — famm, (bot.) ciftriger, ciormoiag, m; — fbitig, ber —, S, —e, (zool.) cristeu, ?»; — (d)lag, ber —, (e)S, picpalac, « ; -roeijeti, ber —, S, (bot.) grapăpe-riţă, /. sorcufrate, m.
SSJâdjter, ber —, g, păzitor, paznic, custode, gardian, m; — fjiiitgdjen, baS —, gheretă, /.
28ade,bie—,(mf«,)piatră de cîmpie,/.
roarfcldg, a. clătinos, clătinător; —n, a se clătină, a se scobălţî; — i. f. a merge clătinîndu-se.
Sfiţatfebn, bag —, S, clătinare, /; — peter, ber —, S, şarlotă, jelee, /.
roarfer, a. brav; peute —, morgen auf bem (ŞSotteSacfer, azi săltînd, mîine sub pămînt.
SBabe, bie—, —it, pulpă, /; —nbein, ba§ — es, —e, peroneu, n.
SSBaffe, bie —, —n, armă; branşă (militară), /; }U ben —n, grtiftn, a luă armele; bie —n (trecfen, a
predă armele; —itaufgeBof, bag—, eg, — e, strigare la arme, /; —n= bruber, ber —, S, bruber, soţ de arme, frate de cruce, m; - ge= fiirr, bag —, eg, freamătul armelor, nţ — ngefteH, ba§ —, (e)S, — e, panoplie, /; —rod, ber —, (e)s, —rode, tunică, /; — nfcfjmieb, ber —, (e)S, —e, armurier, armu-rar, tufeciu, »>: — njiiUftanb, ber —, es, ftânbe, armistiţiu, n\ — ntat, bie—, —en, faptă răsboinică, bravură, /; — ntrâger, ber —, S, spătar, m; —nftbung, bie—, -en, smotru, n.
SSBaffet, bie —, lalanghită, f. roaffen=fa£)ig, a. apt de a purta arme;
—los, a. neînarmat, maffueu, a armă, a inarmă. 'Migamt, bas —, eS, — antter, cumpăna municipală, /. roăg=bar, a. ponderabil, comensurabil; —en, a cumpăni, a cîntărî, a drămui.
3Bag=e, bie —, —n, cîntar. n. cumpănă; terezie, balanţă, f: bie - e fjalten, a contră balansa; -ebalfeit, ber —, S, jugul cumpenii, n ba-lansieră; coromîslă, /; — fcfjafe, bie —, —n, titirez, scafă, /. i!$ăge=gelb, baS—, eS, —er, taxa cîn-tarului, /; — nteiffer, ber—, 8, cantaragiu, m.
Sfi5ag=ef)alg, ber feg, — Ijdlfe, îndrăzneţ, cutezător, temerar, m. om cu capul a mînă; —eftitd, bag —, (e)g, —e, faptă temerară, /; —ni=S, bas , (feg, —ffe, cutezanţă, faptă temerară, f. tuag=ef)atfig, a. temerar; —en, a cuteză, a îndrăsnî, a se încumătâ; a se aventură, a azardă, a riscă; —lid), a. azardos, riscat, roage», (roog, robge, geroogen, roiig(e), a cîntări, a drămui.
2Sag=en, ber —, §, car, n. căruţă, trăsură, f. vagon, n; — bag —,
- en, S, îndrăznire, /; —enadjfe, bie —, — n, osia carului, /; —en» banm, ber —, es, —baume, inima carului, /; —eitbocf, ber —, g, — borte, capra trăsurei, /; — enbobeit, ber —, g, —bbben, pomoştină, /; —6nrg, bie —, —en, baricadă de
roagcrcdit
673
SBafjre
care, /; — ettbadj, baS —, (e)3, — —btidjer, coş, n. chelnă,/. covăltir, re; cnbcife, j. —enbad); —enbeidjfelj bte —, — tt, oişte, /; — eitflert|tc, bie—, leasa carului, /; — cugnbcl, bte—, —tt, proţap, m; —engclc/S, bnS - , fes, —fe, văgaş, re; — en* geroffe, baS—, S, ropotul trăsurei, »; — engeftett, bas —, (eis, —e, dricul trăsurei, re; — eitt)aii=S, bas —, fes, —ţattfer, remiză./'; garaj, re; --enfofteii, ber—, §, }. —geftett, —ctifober, ber —, s, chelnâ, /; forbgittcr, bas —, S, răscoaie. /. jni. draghină, /; — enfabuitg, bie—, povară de un car,/; —culcitcr, bte -	—tt, plasă, loitră, /; —ctt^
meiftcr, ber S, vagmister, m\ —enpfcrb, bas , (e)S, — e, telegar, m; - citţjriigct, ber —, S, crucea trăsurei, /; —cttrnb, baS —, es, —răber, roata carului, f; — en= fd)fag, ber—, s, — fd)liige, portieră, /.oblonul trăsurei, re; — enfdjmiere, bie —,	-ît, păcură,/; — eitfpur,
bie - , —eu, văgaş, »; — entritt, ber -, S, —e, iscăra ţkrăsureij,/;
citiutnbe, bte —, — tt, şăitan, vîrtej, «; — enjug, ber —, s, — juge, tren, »; —rter, ber —, s, rotar, m; —nerarbeit, bie —, ro-tărie, /.
tt)agcrctf)t, a. orizontal.
'JSaggoit, ber —, s, —e, vagon, n.
'•filat) (, bie—, —ert, alegere, elecţ-ie, - iune. opţiune, /; —6ered)ttgte, ber —, —n, alegător, m; —begirf, ber —, (e)s, —e, cerc electoral,»; —bifdjof, ber —, S, —fcţdfe, episcop electiv, m- — faţigfeit, bie —, eligibilitate, /; —îitrft, ber —, ett, —ert, elector; prinţ electiv, nr. — fugel, bie —, — n, balot; — tnattrt, ber —, (e)S, —mâttrter, alegător, m; — jlag, ber —, eS, —blaŞe, teren, re; —redit, ba§ —, (e)S, drept de vot, re; adgetrteitter — red)t, su-fraj universal, re; — fbrud), ber—, S, — îpritcţie, deviză, /; — ftatt, bie —, teren, re; —ftimme, bie—, —tt, vot, sufraj. re; —wertrartbfcEjaft, bie —, — eit, afinitate prin simpatie, /; —jettel, ber —, s, buletin electoral. re.
mafjbbar, a. eligibil, eliabil; —ett, a alege; etitett SSerttf —, a îmbrăţişa o carieră; crifcf), «. alegător, fastidioz.
nml)t=bered)ttgt, a. eligibil, eliabil; —frei, a. facultativ.
3Băl)(=6arfeit, bie —, eligibilitate, /; —er, ber—, §, alegător, elector, m.
.SBaţtt, ber —, S, presupunere, nălucire, închipuire; amăgire, iluzie, manie, /; bett — 6enet)tnen, a, deziluziona, a dezamăgi; — bttb, bas - , cS, —er, himeră, nălucire, /; — glattbe, ber —nS, credinţă e-ronat'ă, rătăcire, /; —fante, bie—, scobitură, in pavaj, /; —finn, ber —,	(e)S, nebunie, alienaţiune,
mentală, frenezire; —ftnntge, ber —, n_, —tt, nebun, maniac, re; — tniş, f. -finn.
«iăl)tten, a-şi închipui, a-şi imagină; a crede, a presupune.
luafyttfinnig, a. smintit, nebun, maniac; frenetic; — raigig, a. nebun, smintit, aiurit.
ttmf)r, a. adevărat, drept, veridic, veritabil; erijibet —e ©ottfeibetuns, este gol dracul; nicfjt — ? nu-i aşa? jo -td) leb, pe legea mea; —en, a conservă, a păstră, a feri; ftd) —, a se feri; —nebmbar, a. perceptibil, sensibil, apreciabil; —fiaft, a. adevărat, drept, veritabil, actual; — lief), adv. întra-devăr, zeu, helbet; — lid) ief) fage ettcf), amin, amin vă zic vouă; — nefinten, (nimntft, nimntt, natjin, nabtne umţr, roabrgenomnten, nimnt tnabr), a prinde de veste, a observă, a zări, a luă aminte; îcine Sntereffen — neţnten, a-şi căută de interesele sale; bie ©elegenţeit — nefjmen, a se profită de ocazie ; —fagen, (mafjrgeiagt, fag(e) ttrnbr), a spune de noroc, a devină, a păscăli, a da cu bobii, a prezice; — fdjeinlidj, a. probabil, verisimil ;	—idjeinlid), adv. pe
semne, pasămite.
,iHla(jr=e, baS —, —n, adevăr, re; — fjaftigfeit, bte —, veracitate, /; — Şeit, bie—, —en, adevăr, re, dreptate, /; bie — fjeit fagen, a spune drept; — rteŞtnbarfeit, bte —, per-
43
Alesei Th. Dicţionar germ.-rom.
ioăfjreit
674
«Salte
ceptibilitate, /; — neţntung, bte—,
_ —en, observare, opercepţiune, /; - jagefuttft, bte —, păscăli’e, /; — ţager, ber —, 8, devinător, hiro-mant, prorocitor, »»; —(agerei, bte —, devinaţiune, hiromaţie, păs-călie, /; — jageriit, bie —, —ttett, cărturăreasă, hiromantă, /; — jd)einlid)feit, bte —, —en, probabilitate, /; - fprtid), ber—, (e)8, --Ipriidje, verdict, »; —ung, bie manţinere; păstrare, /; —getc^crt, bag —, 8, semn caracteristic, re.
. »;il)reit, a ţinea, a dura; — b, «(tern decurs, pe cînd, în vreme ce.
«Băl) ning, bie —, — en, valuta (sistemului monetar), /.
«Şaibei, ber —, 8, aprod, m.
«Botb, ber —, e§, (iot.) drobuşor, tre.
«Sitift, bie —, orfan, m. orfană, /; —nf|au=«, bas —, jeg, — ţauţer, orfelinat, »; —nfinb, bas —, eS, — er, copil orfan. m; — entnabe, ber —, n, —n, băiat orfan; — ntnctb» d)en, bas —, 8, fetiţă orfană; — nbater, ber —, S, tutor, îngrijitor do orfani, m.
«Sate, bie —, —tt, copcă, /.
«Bal, bag —, teren, «; —felb, baS —, e§, —e, — blafj, ber —, e§, — ţ)Iâ|jef —ftatt, bie —, —ftârte, bie—, —n, j. -.
«Bal, ber —, 8, —e, (zool.) cetaceu, m; —e, bie—, (pl.) cetacee, /. pl; —fifd), ber—, eâ, —e, (voote) chit, »«. balenă, /; —ftfcî)aa=§, ba§ —, jeg, — ftfer, molos, »; —rat, ber—, S, spermacetă, /; —ro-fj, bas —, jjeg, — jje, (zool.) rosmar, hipocamp, m.
«Balb, ber —, eS, «Balbet, pădure, /. codru, m. silvă, selbă, dumbravă, /; — antnter, bie —, —n, (zool.) presură galbenă, /; —anemone, bte —, —n, (bot.) coronişte, /; —anflug, ber —, 8, — fliige, mladă, silhă, /. higiu, n; —betoojner, ber —, 8, codrean, ot; —blbge, bie—, —n, ochiu de crîng, seciu, m; —branb, ber—, eS, —branbe, con-flagraţiune silvică, /; — bntber, ber —, 8, — brftber, sihastru, m; — bicîtd)t, ba8 —, (e)8, —e, bunget, »; —biftel, bie —, (bot) scaiu pă-
dureţ, in; —boft, ber—, — en, (bot.) enpatorie, /; —elfen, bie —, (pî.) ielele codrului, /. pl; - -erbţe, bie —, (bot.) orăstică, /; pupezele, f. ■pl; —efet, ber -, S, (zool.) colun, m; - e(c£)e, bie —, —n, (bot.) paltin, m; —egtiefe, bte —, —n, fundul pădurei, re; — eule, bte—, —n, (zool.) cucumeag, m; — ţlbte, bie —, —en, caval, «; —frebel, ber—, S, delict forestier, re; — cţeift, ber —, e§, — er, mama pădurei, f; —gott, ber —, (e)S, —gotter, satir,
_ m; —gottin, bie'—, — ttett, driadă, /; —ţeger, ber —, 8, pădurar, ji-tar, gard forestier, gornic, m; fjorn,' bas —, (e)S, —Jjbrner, bucium, tulnic, n; —f)itter, ber —, 8, f. — Ijeger ; —fnoblaud), ber —, 8, (Sof.) aiul ursului, m; —îub» ţdjeUe, bte —, — n, (bot.) floarea oştilor, /; —licbjtrtng, bie —, —en, luminiş, «. prelucă, /; — ntann, ber —, (e)8, —lente, codrean, m; —tnenfd), ber —, en, —en, (zool.) orangutang, m; — nteifter, ber —, 8, (bot.) sînzuiene de pădure, /. pt. asprişoară, /; —minje, bie —, (bot.) izmă sălbatică, /; —nad)t= jdjatten, ber —, 8, (ftof.) mătrăgună, /; —orbnung, bie —, —en, regulament forestier, re; — raud), ber —, §, (bot.) frăguliţă, /; — tebe, bie —, (bot.) clematită, /; red)t, ba8 —, (e)8, — e, dreptul de a tăia copacii din pădure, n; — jalbei, bie —, (bot.) salvie de pădure; —faum, ber —, eS, —faunte, lizieră, /; — fdjnepfe, bie —, —n, (zool.) sitar, m. ciocănea, /; — ftemnriere, bie —, (bot.) steaua fetei, /; —teii, ber —, (e)§, —e, parchet de pădure, n; —teufel, ber —, s, (zool.) satir, mândrii, m; — trift, bie —, —e, runc, n; —ung, bie —, —en, pădure, /. codru, m; — nmrj, bie (bot.) ve-riţel, m.
«Salbt^en, baS —, 8, rădiu, m. dum-brăvioară, /.
tualbig, a. păduros.
«8at!=e, bie —, —n, piuă; dirste, /; —en, baS —, 8, dobzală; —er, ber —, 8, dlrstar, m; — erbtftel, bte—,
ttatfen
675
îllhutberbudj
(bot.) ciuliu, m ; —erbe, bie —, smectită, /; —ntitţle, bte —, —rt, piuă, dîrste, /; —mitller, ber —, £, dîrstar, m.
ttalfen, a dîrstî, a bate în piuă; a dobzăli.
28al(, ber —, (e)§, ăSătle, val, şanţ, meterez, rempart, propinac, ră-dan, n. curtină, /; -arbeit, bte—, —ett, terasamenti, n ; —arbeiter, ber —, s, terasier, /»; —gang, ber —, (e)g, —gange, terasă, /; —ge= tnblbe, bag —, § ; —feller, ber —, «, cazemată, / ; —[trage, bie —, —n, bulevard, n.
aitalbad), ber —, «, —en, jugan, m ; —nug, bie —, —nitffe, (bot.) nucă, /; —nuBbaum, ber—, (e)g, — baitme, nuc, m.
toallacfien, a jugănî.
ttallen, a clocoti, a ondoă, a fîlfăî.
8BaM=en, bag -, g, clocot, n. ebolu-ţiune, /; —ung, bte —, clocotire, eboluţiune; congestiune, /. aller, ber —, g, (zool). somn, m. a(tfttt)r=er, ber —, g, hagiu, peregrin, m- -t,	t-len, hagialîc,
peregrinaj, n; —tgort, ber —, eg, —e, localitate de peregrinaj, /.
toaUfabt(t)en, i. [. a peregrină.
ăBatyurgiilna^t, bie —, — nadjte, mî-necătoare, /.
ttalten, astăpînî, a guvernă; [(ţalten unb —, a face ş’a derege ; bag wnlte ®ott, să dee Dumnezeu.
2Bal3--bIetf), bag —, g, fier laminat, m; —e, bie —, —n, cilindru, sul, prăvălac, vălătuc, tăvăluc, n ; —en fnrbi=g, ber—, [fe§, — ffe, (bot.) dulmă, /; —er, ber—, g, vals, n;
—ţolj, bag —, (e)g, — ţdlser, sul ; făcăleţ, m ; — ntitţle, bie —, — n, moară cu cilindrii; —roer!, bag—, (e)g, laminărie, /.
ttaljen, a vălătuci; a lamina (metale); — i. a valsa (dans) ; fiet)—, a se corogî; — fbrmig, a. cilindric.
ttălţeii, a rostogoli, a prăvăli ; bie ©d)u(b auf etnen «nbern —, a pune vina pe altcineva.
®3ammt, bie —, —n, bărbie (la vite), /.
SBamţie, [. SSBantme.
2Bamg, ber —, jeg, 3i'dm[e, benişel, ilic; camizol, laibăr; pieptar, n. ttanb, ttattbe, j. tnittben. ăBottb, bie —, SSiinbe, părete, m ; ipanijcţe —, paravan, n ; —Beflei» bimg, bie —, —en, lambriu, n ; —getnălbe, pictură murală, /; — fjafett, ber —, g, cinghel, n ; — tarte, bie—, — n, mapă,/; —leifte, bie—, —n, bord, n\ — leucţtcr, ber —, g, braţ (sfeşnic), n; — ţfeiler, ber —, g, pilastru, n ; —raţnten, ber —, g, corlat, n; [cţrant, ber —, g, —jcţtanfe, placard, n ; — ubr, bie —, —ett, pendulă, /; — ung, bte —, păreţi, /. pi.
28anb=et, ber —, g, schimbare, mu-taţiune ; purtare, / : traiu, n ; Şm’nbel unb —el, comerciu, n; — [tfjaffen, a schimbă ; —elbaţtt, bie —, —en, colonadă, /'; — elbarfeit, bte —, mutabilitute, caducitate, vicisitudine,/; — elftern, ber —, (e)s, —e, planetă, / ; —lung, bie —, —en, schimbare, transformare; metamorfoză, /. ttaitbcbbar, a. mutabil, mobil, nestatornic, schimbăcios ; —n, a schimbă; — j. a umblă, a se preumblă; îrutntne SBege , a a-pucă pe căi strîmbe; eg rcanbelt iţn bie £uft an, ii se abate. S£8anber=bud), ba§ —, (e)g, —biicţer, carnet de lucrător; — bur[d), ber —, en, —en, lucrător peregrin, m\ —er, ber —, g, călător, trecător, peregrin, drumeţ, turist, m ; — falie, ber —, n, —n, (zool.) vin-dereu, m\ — beufdjrede, bie— , —n, (zool.) lăcustă migrătoare, /; — jaţre, ani de peregrinaj, m. pl ; —lager, bag —, campament, n ; —leţrer, ber —, g, docent proce-sionar, nt; —ratte, bie —, —n, (zool.) şoarece de cîmp, m ; — [tţaft, bie —, —en, peregrinaj, n ; —gntann, ber —, eg, —gleute, peregrin; —[djaufoiler, ber —, g, co-botin, m ; — ftab, ber —, (e)g, — [tfibe, toiag, n; ben —ftab etgreifen, a pribegi; —taube, bte —, —tt, porumbel colindător, m ; —ung, bie—, —en, peregrinaj,»; — Dogel, ber —, g, —Dbgel, pasăre migră-43*
manbetn
676
©artefrau
toare. / ; —bol!, bag —, (e)Ş, — ofilfer, popor nomad, re; —jigeuner, ber —, s, ţigan corturar, m. manbcrit, i. ţ. a călători, a merge, a migra; —b, ambulant, migrător. mnubte, î. menbert.
ît'angc, oie—, —rt, bucă, f umărul obrazului, re; —nftiege, bie—, —n, scară cu parapet, /; —bof)Ie —, faţă suptă.
2Baitfe(mut, ber— ,Ş,nestatornicie, şo-văeală, irezoluţie, versatilitate, /. tvautelmiitig, a. nestatornic, şovăielnic, irezolut, versatil, niaitfeu, i. f. a vacilâ, a se clăti, a şovăi, a mătănâî. a umblă în două părţi; toeber meidieu nod)—, a, rămînea neclintit; —b, a. şovăitor.
Umilii, adv. cînd; — innner, adv. ori cilul ; batm unb —, din cînd în cînd; boit — eu, de unde. SESanitdjen, bag —, putinică, /. beg-noar, re.
Statute, bie—, —n, vană, /. putină; vînturătoare, /; — nimb, bag —, ce, —bdber, scaldă de putină; baie de begnoar, /'.
maitiieit, a vînturâ; — adu. son —? de unde ?
SSanft, ber —, (e)§, 2Bimfie, burtă,/.
burduf, n. foaie; culic, m. maitftig, a. burduhos, foaleş.
SSant, bie—, —en, otgon de sprijin la catarte, «.
28aitje, bie—,—n, păduche de lemn, m. ploşniţă, stelniţă, /; —nbrut, bie —, cuib de ploşniţe, re; — n= fraut, ba§—, (e)§, (Jot.)plosniţare,/. iiSangcit, bie —, —en, maree, /. toaitjtg, a ploşniţos.
SCSappctt, bag—, g, marcă; armurie, /. blazon, re. pajură, / ; —bud), bag —, (e)g, — biidjer, armorial, re; — fcitner, ber—, g, eraldician. m ; —fuube, bie—, eraldică./; — ictjilb, bag —, eg, —er, ecuson, re. tvapţmeit, a înarma; fid) mit ®ebitlb —, a avea răbdare. mitr, mare, f. fein. ttmrb, f. mevbeit. umrb, f. roerben.
iBarbem, ber —, g, quardian (con-' trolor iă monătărie), m. .
SBare, bie —, —n, marfă, f ; Solo* nial —, denariat, colonială, /. pl; furje —, marfă măruntă, marfă de mărunţişuri; chincalerie, mar-chitănie,/; —nbefianb, ber—, (e)g,
—	[idnbe, stoc, re; —nfiatle, bie —, —it, magazin, re: — nlager, bag—, g, depozit de mărfuri; cisit, re; —imieberlage, bie —, —n, abaldă, f. depozit de mărfuri, re; — nrerîp nung, bie—, —en, factură, f; —n, joii, ber —, (e)§, —jblle, vamă, f. drept, vamal, re.
miirc, i. fein.
tunrf, î. roerfen
toana, (miirmer, roânnft), a. cald; — madjert, a încălzi; — metben, a se încălzi; fid) — balten, a-şi prezervă corpul său de frig ; jb ben Kopf
—	madjett, a ameţi pe cineva la cap / — fiŞett, a se află în împrejurări bune; — bliitig, a. iute de fire.
ÎSarunbeifett, bag —, g, mangal, n ; —e, bie —, căldură; ardoare, f • —eeleftrijităi, bie —, termoelectrl-citate, /; -eeinfjeit, bie —, —en, calorie, /; —eentroitfelung, bie —, evoluţiune de caloare,./; —egrab, ber —, eg, —e, grad de temperatură, n ; —eleiter, ber —, g, conductor de caloare, m ; — emeffer, ber —, g, calorimetru, termometru, re; —flafdje, bie —, —n ; — pfanne, bie —, —n, calorifer, n ; —ftoff, ber —, eg, caloric, re ; — ung, bie —, încălzire, /.
2Barm=brunnen, ber —, §, terme. /. pl; —f)au=g, bag—, —jeg, — fjduier, seră de iarnă, /.
mărmeit, a încălzi
roariten, a avertiză, a admonesta, a preveni
S8arn=er, ber —, g, a,vertizător, m ; —ung, bie —, avertisement, re; laş bir bag jur — bienen, învaţăte minte din aceasta; —ungsruf, ber —, g, —e, strigăt avertizător; — unggtafel, bie —, —n, pancartă,/.
mărit, f. ie in.
3Barbe, bie —, —n, foişor, re; — e* turm, ber —, eg, —tiirme, foişor, donjon, re.
28art=eftau, bie—, — en, gardămalad,
nimicit
677
iiBaffer
/’; —egelb, bns —, plată de întreţinere, /; —efaal, ber —, (e)g, -fale, Hală de aşteptare, /'; —ung, bie —, îngrijire, pază, /'.
Warten, a îngriji; a păzi, a gardă, a menaja; — i. a aşteptă; tunrte nur! ghizi!
Sfiîiirter, ber—, g, îngrijitor, păzitor, )»;—in, bie—, —nen,îngrijitoare,./'.
SSitrnnt, bas! —, deceu, n.
ttmrum, adv. de ce; — benit nidjt (ţar, d’apoi cum să nu ; ba că chiar; — bilft mir @ott nic£)t! căci nu-mi ajută Dzeu !
SSarge, bie —, —tt, gurguiu, sfîrc, (de ţîţă), »; negel, m\ papilă (la plante), /.
«tarpnfbrmig, a. gurguiat ; —io, a. negelos, scorţuros; papilar, (plantă).
)ua§, prp. ce; ceva.
ăBafdpanftalt, bie —, —en, stabiliment de spălătorie, n; —băr, ber —, en, —en, urs spălător, m ; — ■ becîen, bag—, g, lighean, spălător, ibric, lavor, n; - - 6fou, bag —, g, vineţeală,/; ja=fl, bas —, fîeS, —faper, putină, cadă,/'; --frâu, bie —, —en, spălătoreasă, f; — laţpett, bas—, S, otrep. n; —lauge, bie —, leşie,./'; —leine, bie—, —it, funie de întins rufe. /; —tifd), ber —, eS, -e, spălător, lavor. n; — trog, ber —, (e)s, —trbge, troacă, f: —ung, bie —, —en, abluţie, /; —mafiei, bas —, S, apă de rufe, f: — toeib, bas —, es, —er, spălătoreasă; cumătră, ./; —jettel, ber —, S, însemnarea rufelor, /; — jimmer, bas —, s, spălătorie, /'.
1ffiîifdpe, bie - , spălare, spălâtură, /; rufe, albituri, schimburi, f.pl. linjerie, — er, ber —, s, spălător, m; —erei, bie—, —en, spălătorie, /; —crin, bie—, —nen, spălătoreasă, f ; — eflammer, bie - , —tt, schimpuş, «; —erolte, bie —, —tt, măngălâu, n; calandrină, /; —eîcf)ranf, ber —, S, —jdjrnttte, şi-foner, n. comodă, f ; — ejtsinge, bie —, — n, schimpuş, n.
mfdpedjt, a. nespălăcibil; genuină (coloare); (tnfiţct)(cf)t, toafdjt, ntuid),
n)iifcf)e, gentajdien, tna|d)(e), a spălă, a lauâ,
28afd)cn, bag —, s, spălare, larc, /.
roiifdjft, tuafdji, f. Umfdjen.
28afcn, ber —, s, iarbă verde, /. gazon, n.
ăBaffer, bag —, §, apă, /; gemeif)te§ —, aiasmă, apă sfinţită,/; (pror.) fiiUe — finb fief, pisică blîndă sgîrie rău; bag — geîjt iţim big an ben §alg, i-a ajuns cuţitul la os; mir Ifiuft bag — im SDlunb jufam» men, îmi lasă gura apă; er faun iţim bag — nidjt reicţien, nici nu spurcă pe lîngă el; er fdjoţift — im ®teb, bate apă în piuă ; bug ifi ein @d)lag in§ —, trudă zadarnică; nidjfg a(g —, apă goală; gu
—	unb p Sanbe, pe apă şi pe uscat; p — trerben, a cădea în baltă; ttnier — feţjen, a submer-sionă, a inundă; fein — laffett ober abfdjiagen, a ieşi la ud ; — auf Seine Sfeitfile treiben, a trage cenuşă la turta sa : —ableitung, bie - , —en, devărsare; bătătoare,/; — ampfer, ber—, g, (bot.) măcriş de apă, ni; — anborn, ber —, s, (bot.) cervană, /; —oft, ber —, (e)s, — afte, lujer (la pomi), m ; — auge, bag —, g, —ett, idroftalmie, /; —bab, ba* —, eg, —Mber, baie-marie,/; —bau, ber —, (e)g, — bauten, construcţiune idrotehnică, /; —baufunft, bie —, idrotehnică, /; — Baumetfter, ber —, §, idro-tehnic, m ; —becfen, bas —, S, basen, avuz, n; —beţalter, ber —, g, rezervoar, muzluc, »; —blaîe, bie —, —n, boloboc, bulbuc, n ; —blatfern, bie—, (pi.) vărsat mic, n; —biet, bag —, g, molibdeu, m; —bamnt, ber —, (e)s, — bântuie, coteţe în apă, /. pl; —bampf, ber —, es, — bâmrţe, aburi de apă, /;
—	boft, ber —, eg, (bot.) cînepa codrului; dentiţă,/; —brud, ber—, (e)S, presiune idraulică,/; — foben, ber —, g, — faben, (bot.) lină broş-tească, f. tubău, m ; — falirt, bie —, — en, excursiune pe apă, f ; fatl, ber —, §, —falie, cataract, praval, n. cascadă, f vi.ioni, n. jilip, m ; —farbe, bie —, culoare
ăSafîcr-
678
îi'atlet-
ele acvarelă ; culoarea apei, / ; —fa-fef ba» —, ffe3, —fâffer, saca, /; —flctdje, bie—, —n, luciul apei. n : — flaţdje, bie —, — n, şip. n. carafă, caranfllă, /; —flut, bie—, —en, povoiu, suvoiu, potop, cataclism, n ; — jurc&e, bie —, — n, haşpură, /; —geift, ber—, eS, —er, undină, /'; —gemâcfiS, bas —, es, plantă acvatică, /; —glas baS —, es, — glâfer, pahar de băut apă, »; silicat de sodă, n ; —grabeit, ber —, 3, — graben, şarampău, n; —gu=B, ber—, ffe§, —giiffe, povoiu, »; —ţaţnenfufi, ber —, eS, —fuge, (bot.) năprasnic, m ; — fjattf, ber —, es, (bot.) cînepioară,/; —fiaut, bie —, —tjaute, amnion, m; —fjeil* anftalt, bie —, — en, stabiliment idroterapentic, n; —ţetlfunbe, bie —, idroterapie; — ţofie, bie—, — it, nivelul apei n ; —fiofe, bie —, —n, leică, /; — ţubn, baS —, (e)S, —£)iif)ner, (zool.) găinuşă, f; — bitnb, ber —, (e)3, —e, vîslă, /; —jungfer, bie —.. —n, (zool.) calul dracului, m-, libelulă, /; —faune, bie —, —n, urcior, n ; —fitt, ber —, (e)3, cement idraulic, m ; — fopf, ber—, (e)3, — fopfe, idrocefal, »»; — fraft, bie—, —frafte, energie idraulică, / ; — funft, bie —, — fihtfie, idraulică, /. ape săritoare, /. pl; —fur, bie —, —en, idropa-tie, /; —ladje, bie- , —n, aparae, f.pl; — fauf, ber—, e§, — lâufe, curs de apă, n; —leitung, bie —, —eit, conduct de apă, apaduct, »; -IeitungSrBl)re, bie—,—n, sulinar, n; —lilie, bie—,—n,(bot.) crin de baltă, stîngeu, m ; —linfe, bie —, — n, (bot.) lenticul, m; —ntalerei, bie—, —en, acvarelă, /; —ntann, ber —, es, - mcinner, socagiu; vărsător (zodie), m-, —melone, bie —, —n, pepene verde, harbuz, m; —ntef= fer, ber—, idrometru, contor, m; —mold), ber —, S, —e, salamandră de apă,/, triton, m; —tnoo=S, baS - , feS, (bot.) confervă, — ntiifile, bie —, —n, moară minată de apă, /; - not, bie —, lipsă de apă. /. cataclism, n\ —nu*fe, bie —,—nufie,(6ot.)ciulină, f. colţan.w;
—minipţe, bie —, — n, naiadă, /; —peterletn, bas —, S, (bot.) cosi-cel, m; — pfeife, bie —, — n, ner-ghilea, /; — ţrefier, ber—, s, (bot.) iarbă roşie, /: —pflanje, bie—, —n, plantă acvatică, /; —poden, bie —, (pl.) pojar limfatic, n; — probe, bie —, —n, ordalie, f; —purnpe, bie ——n, pompă idraulică, /; — rei=S, ber —, feS, —er, lujer (la pomi); —ritme, bie —, —n, lăptoc, jgheab, scoc, »; —robr, baS —, S, —e, sulinar, burlan,»»; — rofe, bie—, — n, (bot.) nufăr, ni;— rofen, bie—, (pl.) idro-peltidee, /. pl-, —iad, ber —, (e)S, —iade, cist, n\ — feţaben, ber —, S, —fdjâben, stricăciune cauzată prin răvărsarea apelor, /; — fdjiaufel, bie —, —n, cupa roţii, /; —fdjetbe, bie —, — n, opcină, /; —frîjere, bie —, (bot.) foarfecul bălţii, m; — febeu, bie—, idrofobie, /; —fdjierltng, ber —, 3, (bot.) bu-cimiş de apă, m- — idjiaud), ber —, (e)§, — fd)lâucf)e, saca; furtună, /; —fdjluttb, ber—, (e)S, — fdjlfinbe, Viitoare, /; —fd)o=&, ber —, ffeS, —fdjbffe, lujer (la pomi), m; — fd)tt)aben, ber —, s, —febroaben, plutitoare, /; — fcfytuertlilie, bie —, —n, (bot.) crin galben, m\ —fpeier, ber —, S, şipotul straşinei, »; — fpiegel, ber —, 3, luciul apei, n. suprafaţa apei, /; — fpriţje, bie—, —n, tulumbă, /; irigator, »«; — îprubet, ber —, S, viitoare, /; — flaitb, ber —, es, —ftirn&e, înălţimea apei (în rîuri), etiaj, n\ — fifiuber, ber—, 3, havuz, n; cişmea, /; — fiern, ber —, (c)S, —e, (bot.) dreanţă, /; — ftoff, ber —, (e)S, idrogen, m; —ftofffâure, bie—, hi-dric, m; — firaţl, ber S, —en. sul de apă, n; —fucţ)t, bie—, dro-Pică,/; — fturs, f. — faU; — te<$-nider, ber —, S, idrolog, n; —tier^ ba§ —, (e)3, —e, animal acvatic; —triiger, ber —, s, sacagiu, mţ —trinfer, ber —, S, idropot, m; — trog, ber —, (e)8, - trBge, crep, n; —uf)r, bie —, — en, clepsidră, /; —Betbtnbung, bie —, —en, comu-nicaţiune pe apă. /; —wage, bie
nmîfcrarm
679
38ed)fel
—, — n, cumpănă, /. boloboc, n; —ix>etbe, bie—, —n, (bot.) răchită, /; — roerf, bas—, (e)s, —e, aparat idraulie; fîntînărie, /; —roixbel, ber —, s, vîrtej, n; —geidjert, baă —, 8, filigrană (în hîrtie), /; — pnge„ bie—n, (bot.) limbăriţă, /. toaffer=arnt, a. arid; —btd)t, a. impermeabil; —a. cristalin; — rcidi, a. acvifer; —red)t, a. cumpănit: la nivelul apei; — fdjeu, a. idrofob; —jnd)ttg, a. dropie; — treibenb, a. diuretic, roăfferug, «. apătos; searbăd; seros (sînge); —ig loerben, a se apă-toşă; —n, a udă, a amestecă cu apă (vinul), a apătoşă. SBafferigfeit, bte —, apătoşie, ./'. matca, i. f. a trece apa (cu piciorul), a bălăci (prin noroiu). ţB?atfrfje, bic , —tt, palmă, calca-vură, /.
laatfdjeWg, a. bălăbănit; —en, a se clătină, a bălăbăni; a umblă leucă; —ttafj, a. leorcă.
28ittt, bas —, s, —e, vad la ţîrmul mării; walt, jul, voltcolumb (unitatea pentru energia electrică), m. SBJatte, bie —, vată, /. wattiereit, a vătui, a bumbă.
'2Sau, ber —, 3, (bot.) brobinţă, /; gelber —, rechie, /; —watt, ber—, - -e- SOg&: /-
QSebe, bte —, —n, ţesătură. /; — eiîtidilag, ber —, (e)s, — icblage, bă-teală, /; — tttufter, bas — , s, ale-sătură, /; —r, ber —, s, ţesător, pînzar, m; — raufjttg, ber—, s, — jitge, urzeală, f; —rbautn, ber —, (e)3, - -băttrtte, sulul războiului, n; —rei, bie —, - ert, ţăsătorie, /; rfjutte, bie —, - tt, argea, /; —r= fatrtm, ber—, (e)r, — fantme, spată, /; - rfleifter, ber —, s, înînjeală, /; —rfnecţit, ber —, §, — e, (zool.) cosaciu, m; —rlabe, bie —, —n, vătale, /; —rrabcţen, bab —, 3, scripţi, in. pl; —rrofe, bie—, —n, (bot.) bujor, m; —mite, bie —, —tt, fuştel, in; rfdjiţf, ba3 —, (e)§, —e, suveică,./; — rjţuile, bie - , — tt, mosor. n; —rjettef, ber—, 3. urzeală, /; — fluţl, ber , (e)3,
—îtiiţle, războiu,«; — ftttblrabdjen, bab —, S, scripţi, m. pl; — îtutjl» tritt, ber —, (e')»’, —e, iepe, /. pl; —ftubljtniitge, bie—, — tt, zatcă, fi. roebett, (roebte ober roob, raebte ober roabe, getoebt ober geroobett, roeb(e), a ţese.
SKledpel, ber —, s, schimbare, cant-bietură, /: schimb, in; vicisitudine; alternare,/; cambie, poliţă, f; macaz, ac (la drumul de fier), »; calea (vînatului), /; — ber Jţaţre§5eitett, evoluţiunele anotimpului, /. pl; gejogener —, trată, /; eigerter —, solă, /; iibermadjter —, rimesă, /; eitten — nubftetten, a da o poliţă; ben — ţlctlcn, a îndreptă macazul ober acul (la drumul de fier); —agent, ber —, en, —en, agent de schimb, m; — dttonge, bie —, —n, alung, n; — auSfteHer, ber —, 3, trasant (la trate), m; acceptant (la sole), n; —Balg, ber —, (e)§, —bâtge, copil substituit, copil pocit, m; —be= jieţung, bie —, —en, corelaţiune, /; — brief, ber —, (e)3, — e, cambie, poliţă, /; — bltrge, ber —, n, —n, aval, m; —burgfdgafî, bie —, —en, aval, m; —fad, ber -, (e)3, —falie, alternativă, f; —fieber, baâ —, g, friguri intermitente, f. pl: —folge, bie —, —n, alternativă, /; — frtfi, bte —, —en, vadea, /; —gelb, bas —, e3, —er, lajie. /. agio, baş, »; —geiang, ber—, (e)§, —fârtge, antifon, «; —gejdjaft, ba3 —, (e)s, —e, transacţiune do schimb; zărăfie,/': —gefţrâcb, baă - , (e)s, —e, dialog, n; —tnţaber, ber —, 3, purtătorul cambii, m; —fur=g, ber —, fes, —fe, cursul schimbului, n\ —madter, ber—, 3, agent de schimb, m; —orbnuttg, bte —, —ett, lege cambială, /; — —ţla(ţ, ber —, (e)s, —ţlaţe, piaţă de şcont, /; —red)t, ba§ —, (ejs, —e, lege cambială, /; —reiter, ber —, 3, peracceptant; cambiător, m; —f<ţlu-s, ber —, ffes, — fdjlitffe, dilemă, /; - -feitigfeit, bie —, reciprocitate,./'; —rotitfel, bte —, (pl.) unghiuri alterne; —tnirhtng, bie —, —en, conexitate, f; —roirt=
Wedjfellt
680
SSegfnU
.fdjaft, bie —, rotaţiunea culturei aerilor, f.
med)ţ=etti, a schimba, a sanjă; -- i. a se schimba; a trece (despre vî-nat); '.Borte—, a se certă; — elfeitig, a. reciproc, mutual, împrumutat, altern; —elsmeife, adv. reciproc, alternant, (bot.) altern. ăSedjfler, ber —, §, zaraf, m.
SBeifen, ber —, 3, franzelă, /. metfen, a deşteptă, a trezi, a pomeni (din somn).
aSecfer, ber —, S, deşteptător, m; —ul)V; bie —, —en, ceasornic cu zîrnăitoare, re.
ăt'ebcl, ber —, S, apărătoare (de muşti), /; sfiştoc, m\ coada (cî-nelui etc.), f.
toebelu, a da din coadă, a făţăî, a vişgăi, a se gudură. [rare, /. ăBebeht, bas —, §, făţăire, gudu-meben, conj. nici; —nod), nici. nici. Sfiţeg, ber—, (e)S, —e, drum. re. cale, /; canal, re; mad) bid) auf ben pasă de mergi! in bie —e leiten, a încămină; ju t bringen, a o scoate la căpătîiu; ben - nHeS 3detfd)e3 gef)en, a da ortul popii; gel) beiner —e, vezi-ţi de cîlţi ; gel) mir au3 bem — e, descurcă-mi drumul! dă-te ’n lăturii etronS in ben — legen, a pune beţe în roate; einen — einîdjlagen, a apucă pe un drum: auf ben recţteit — rocifen, ■d da pe brazdă; jbm anS bem — e gefien, a ocoli pe cineva; auS bem —e riiumen, a curaţi, a delătura; ju —e bringen, a pune la cale; ta ţat gute —e, mai va; trofjer bea — eS ? de unde vii? — biftel, bie —, (bot.) păducherniţă, ,/; —bora, ber —, a, (bot.) veri ga r, m; — t--antt, ba§ —, eS, —antter, admi-nistraţiunea căilor, f, - egelb, bas —, cS, — er, fugărit, »«; —etagerer, ber —, S, haiduc, m; — erid), ber —, S, (bot.) platagină, /; —, etritt, ber —, (e)s, (bot.) iarba puricelui, /; — meifter, Ber —, S, drumar, »»; —fdjnecfc, bie—, —n, (zool.) limax, n ; — tneifer, ber —, s, călăuză; stîlp de drum, re; —tnart, ber —, e§, —e, drumar, m; geljrung, bie —, —cu, merinde,/, pi. viatic, n.
meg, adv. dus; încolo; lipsit; .Stopf —, fereşte-ţi capul; pref. deîneolo. megbegebett, fi’d) —, (begibţt bidj, bi--gibt, begab, Begabe fid) meg, tucgbe» gebeit, begib bid) meg), a se duce, a de depărta.
nicgbctficii, (big, Biffe t»eg, ineggeBiffen, 6ei§(e) roeg), a rupe cu dinţii; jb —, a suplantâ pe cineva, toegficigeu, (roeggebeigt, beij(e) meg), a coroade.
ăBegBeigmtg, bie —, coroziune, /. megberufeit, (megberufen, Beruf(e) meg), a rechiemă.
megblafen, (roeggeblafen, BlaS ober Blafe meg), a suflă încolo, megbleibeit, i. f. (blieb, Blicbe meg, meggeblieben, Bleib(e) meg), a nu mai veni, a lipsi, roegbltcfeit, (meggeblicft, biid(e) meg), a privi în altă parte, megbreniten, (brannte, brenn(e)te meg, meggebrannt, brenn(e) megj, a arde ceva de pe ceva ; — i. f. a se consumă arzînd.
megbriiigeit, (brodite, brfidfte meg, mcg=
gebradft, bring(e) meg), a duce încolo.
megbiirftctt, (meggeburftet, biirft(e) meg), a şterge cu peria, tuegbcuteit, (roeggebeutet, bcitt(e) meg),
a face semn să plece d’acolo; a răstălmăci.
megbrăitgeu, (meggebrfingt, brnng(e) meg), a suplantâ ; a împinge la o parte.
roegbiirfeit, (barî, barfft, barf, burfte, biirfte meg, meggebitrft), a avea permisiunea de a se depărta, roegcilcit, i. f. (roeggeeilt, eil(e) meg), a pleca în grabă.
Wegcu, prp. pentru, din cauză; despre; — raeinet! fiă din parte mi! megefîen, (ig(ef)t, igt, afî, nge meg), roeggcgeffett, tg meg), a mîncă de dinaintea nasului, megfafpeit, (faţrft, fâftrt, fuf)t, îiifjre meg, meggefaljren, faf)r(e) meg), a duce cu carul ; iiber etmas —, a trece peste ceva (cu carul, cu mina); i. f. a plecă în trăsură, SBegfafjrt, bie—, plecare (cu carul),/'. ÎBegfaU, ber—, (e)S, scădere; fommt in —, se scade.
WegfdUen
681
roegcatfeit
megfaliett, i. f. (fâaft, falit, fiet, fiele raeg, raeggefatlen, fafl(e) raeg), a cădea, a lipsi; a încetă, a rămînea la o parte.
roegfmtgcn, (făngft, făngt, fing, ţiuge raeg, rceggcfangen, fang(e) raeg), a acapara.
Wegfauleit, i. j. (roeggeţault, faul(e) raeg), a se strică prin putrejiune. megfegctt, (raeggefegt, feg(e) raeg), a mătură
raegfetleit, (raeggeţeilt, fctl(e) itieg), a pili (de pe).
niegftf(t)eu, (raeggefijdjt, fiţ(5(e) tneg), a luă de dinaintea nasului cuiva, megfliegeit, i. ). (flog, floge raeg, raeg» geîlogetr, ţlieg(e) tneg), a sbură (încolo.)
toegfltefţcit, i. î. (ftofs, Plie tneg, tneg= gefloffett, flieg(e) raeg), a curge încolo.
niegfrtfîen, (frife(eî)t, frijjt, frag, froBe raeg, tneggefreffert, frtB raeg), a mîncă (a altuia), a coroade; asuplantă. Hiegfiiljren, (raeggefflţrt, fiiţr(e) raeg), a duce dacolo; a luă pe sus. iiBeggang, ber—, eS, ducă, plecare,/, raeggebeit, (gibft, gibt, gab, giibe raeg, racggegebeit, gib raeg), a da (ceva din mînă), a se desface de ceva. raeggcben, i. f. (ging, girtge raeg, roeg= gegattgett, gcl)(c) raeg), a plecă, roeggcwobneu, (racggeradfţnt, geroi)I)n(e) raeg), a desvăţă (de undeva); fid) —, a se desvăţă (de undeva), raeggtcfjcu, (gofi, giiffc raeg, tneggcgof= fert, gtefj(e) raeg), a vărsă. Wegbnbeit, (tjaft, bat, Şatte, biitte raeg, raeggebabt, bab(e) raeg), a posede (o ştiinţă, o facultate); erijate^ raeg, ştie cum să facă, raegbitngett, (racggebangt, battg(e) raeg), a atîrnă în altă parte, racgbnftbett, (roeggebafriţt, bafd)(e) raeg), a prinde repede.
megbatieu, (bieb, biebe raeg, raeggebauen, bntt(e) raeg), a tăia jos. ttiegbcbcn, (i)ob, bube raeg, raeggeljobeii, beb(c) raeg), a ridică din loc; bebe btc£) raeg! piei! (vade retra!) niegboleu, (raeggebolt, E)t)i(e: raeg), a. duce cu sine.
wegjngett, (raeggejagt, jog(e) raeg), a goni.
roegfaufeit, (rocggefauft, fauf(e) raeg), a acapara.
raegfebren, (raeggefebrt, fcbt(e) raeg), a mătură ; fid) a-şi întoarce faţa de la ceva,.
raegf’ommett, (fam, fante raeg, raegge= fontmen, fomm(e) raeg), a peri, a se duce ; gut, —, a scăpă cu faţa cinstită.
raegfintueti, (fann, fannft, fann, fonm te, fbnnte raeg, raeggefonnt), a putea plecă.
raegfrnbeit, (raeggefraŞt, frag(e) raeg), a rade (ceva de pe ceva), raegfrtctbeit, i. f. (fruct), frodje raeg, raeg* gefroţben, frtedţO) raeg), a se depărta tîrîndu-se.
raegfriegeit, (raeggefriegt, frieg(e) raeg), a primi, a înţelege, toeglaffen, (iafs(ef)t, lajjt, lieg, ltef;e raeg, racggelaffeit, faft ober laffe raeg), a lăsă să plece; a congediă; a omite.
SBeglaffuttg, bte —, congediare ; o-misiune, /.
roeglattfctt, i j. (lâufft, lauft, lief, Itefe
raeg, racggelaufen, lauf(e) raeg), a fugi, a dosi.
toeglegeii, (raeggelegt, leg(e) raeg), a pune dacolo, ă pune jos. megleiteu, (raeggelettef, leit(e) raeg), a
momi.
toegleuguen, f. leugnen. meglorfeit, (roeggelocft, locf(e) raeg), a depărta prin amăgire, a momi. raegloftfţeu, (racggel8fd)t, lofdje toeg), a şterge.
raegmmfţcn, (racggemacf)t, mad)(e) raeg), a scoate, a şterge; ficb —, a se cărăbănă.
raegmarfdţieren, i. f. (raegmnrfd)tert, marfd)ier(e) raeg), a plecă în marş. raegmaufett, (roeggemauft, ntara? ober ntnitfe tneg), a pili. raegmogeit, (mag, magft, mag, mocbte, mbdjte raeg, raeggemod)t, mBg(tv raeg), a, dori să pleci.
raegmiiffeit, (muţi, mufţt, muţi, nuifjte, muţite raeg, raegtnuffen), a trebui a te duce.
SăJegmtb'tte, bte—, luare, confiscare;
capturare (a năilor'. /. raegncbmctt, j. uebtnen. megparfcit, traeggeracft, pacf(e) raeg), a
tuegpeitfrf)ett

UH'gtpliugCU
griji în altă parte ; fid) —, a se căra.
toegpeitfdjen, (tocggepeitjdjt, peitîdjfe) toeg), a alungă cu biciul, toegţmtjett, (toeggepu|t, puţ(e) toeg), a curăţă.
tuegraffett, (toeggerafff, rnff(e) toeg), a smîncî, a răpi ; ber Siob fjot iţit toeggeraft, l’a păscut moartea. tt)egriiumeu,(roeggeritutnt, rSuttt(e) roeg), a da din cale ; a descurcă (un loc de ceva) ; a delăturâ (pie-decile).
toegretben, (rteb, ricbc roeg, toeggerie= beri, reib(e) toeg), a delâtură prin frecare; a frocâ (ceva de pe ceva). SBegmfe, fate —, plecare (în călătorie, /.
loegreifen, (toeggeraft, tetf(e) roeg, a plecă (în călătorie), niegrciten, (rt|, rtffe toeg, toeggettffen, rcifî(e) toeg), a smîncî, a rupe ceva de pe ceva), toegrciten, i. f. (ritt, ritte toeg, tocg= geritten, reit(e) toeg), a plecă călare, niegiiirfen, (toeggerMt, ritcf(e) toeg), a mişcă din loc; a removă; — i. f. a se mişcă din loc. tuegntfen, (rief, rtefe toeg, toeggentfett, rttf(e) toeg, a chiemă d’acolo. toegfngen, (toeggeffigt, fog(e) toeg), a tăiă (o parte) cu ferăstrăul, tuegfatit, a. pasabil, căruţabil. toegfif|(tffcn, (toeggefdjafft, fd)nff(e) toeg), a depărta.
Si'egftfjnffiitig, fate —, depărtare (o, unui lucru), transportare, /. toegfdjanfcbt, (rocggefd)aufelt, fdjnufle toeg,), a ridică cu lopată, a da, la o parte cu lopata, toegfcficitfeit, f. fdjenfen. tuegfcfjercii, (fcţlierft ober fd)crft, fd)iert ober fd)ert, fdtor, fdjbre toeg, toegge= fdjoren, icltier ober fd)er(e) toeg)," a tunde; fief) —, a se căra. ttiegfdjeucfjett, (toeggeidjeudjt, fd)eud)(e) toeg), ahîşăl; a speriâ; a desbără. mcgţd)iffei!, (toeggeldjicft, fd)icF(e) toeg), a mină (pe cineva de undeva), a trimite,
tuegfrfliebett, (febob, fdjbbe toeg, toegge» icţoben, fdjteb(e) toeg), a împinge ia o parte.
niegfdpefjcn, (idioţ), jdjbfţe toeg, rocgge»
fdjoffett, fdjiefîfe) toeg), a împuşcă, a depărta cu lovituri de puşcă ;
—	i. f. a ţîşnî încolo. toegfd)Iage«, '(fdjlagft, fdjlcigt, fd)fug,
fcttliige toeg, toeggejdjlagert), a alungă bătînd, a depărta lovind. toegftf)(eid)en, fid) —, (Jdjltdj, fd)ltd)e fid) Weg, toegge[d)Iid)ett, fd)Icid)(e) bid) toeg), a se furişă
toegfcfileppcit, (toeggefdjleppt, fd)Iepp(e) toeg), a tîrî d'acolo, a duce cu deasîla.
ioegf<f)feitbcrit, (toeggefdjleubert, fd)Ie«= bre roeg), a aruncă cu violenţă, toegfdjmetfjen, f. roegroerfen. toegfcfptappcn, (toeggefdjnapftf, fd)n<ip= ţt(e) toeg), a luă de dinaintea nasului.
toegfif)netbcn, (jrîjnttt, fdjnitte roeg, toeg= gefdjnitteii, jd)neib(e) roeg), a tăia, a amputa.
toegfdjraten, i. f. (fdjritt, fdjritte roeg, toeggefdjritten, fd)reit(e) roeg), a se depărta.
itjegfdjuffett, (toeggefdţuttet, fd)iitt(e)
toeg), a vărsă.
toeflfri)toemmen(rocggefd)ioemmt,id!roem= tti(e) toeg), a fi luat de apă. tuegfef)ett, (fiebft, fteîjf, Jaf), fa£»e toeg, toeggefeţen, ftef)(e) toeg), a-şi întoarce privirea, a se uită în altă parte; a trece cu vederea, tueflfefjnett, fid) —, (toeggefeljttt, fcfjtte bici) roeg), a dori de a te depărta, toegfeitt, (bitt, bift, ift, toar, toiire toeg, tocggetoefett, fei toeg), a fi absent, a fi dus; er ift gans — oor ©djrecf, este prăpădit de spaimă, toegfettbett, f. tocgidjicfett. tuegfebett, (tocggefeŞi, fe|(e) toeg), a pune într’o parte ; — i. a sări peste; fid) liber ettocri —, a trece peste ceva.
toegfolfeit, (îocggefoKt, foile toeg), a trebui să te duci. toegfpeieii, (ipie, fpiee roeg, toeggefpieit, fpet(e) toeg), a scuipă (din gură), toegfprettgett, (toeggefprengt, fprcng(e) toeg), a sparge (prin explozie);
—	i. f. a galopă încolo, tuegfpriugeii, i. f. (fprang, fprqttge toeg,
roeggefprungen, fprittg(e) toeg), a sări d’acolo; ase depărta sărind.
roegfpnleit
683
ffieib
Wegfţmlen, (roeggefpiili, fpitl(e) roeg), clătit de apă.
tuegftef)ten, (jtieţlft, ftiefilt, fta^t, fiiitjle roeg, roeggeftoljlen, fiieţl roeg, a fura, a pili; fid) —, a se furişă, roegftellen, (roeggeftetlt, ftefl(e) roeg), a pune la o parte.
roegftofjeit, (ftiifjfeDt, ftdjst, fiiefţ, fitefce roeg, roeggeftofjen, ftofs(e) roeg), a râspinge.
roegftrcirfien, (Ţtrtd), ftridje roeg, roeg= geftridjert, firei<f)(e) roeg), a şterge, roegtrnbcn, i. f. (roeggetrabt, trab(e) roeg), a plecă în trapăt. roegtrngcu, (irâgft, trâgt, trug, triige roeg, roeggeiragett, trag(e) roeg), a luă (cu sine), a duce. roegtreibeu, (trieb, triebe roeg, roegge» iriebett, tretb(e) roeg), a alungă ; — i. f. a fi dus (de vînt, de apă), ttiegtun, (tat, tiite roeg, roeggetan, tu(e) roeg), a pune la o parte, a da la o parte.
luegninlgcit, (roeggerooljt, rofiljfe) roeg), a prăvăli la o parte, roegroanbent, i. f. roeggeroattbert, roatt* bre roeg), a emigra. roegronfrf)en, (roauţ(ef)t, roaîdjt, roufd), roufdje roeg, rocggeroajd)en, roafd)(e) roeg), a spălă
luogttielicit, (roeggeweţt, roet)(e) roeg), a
duce (vîntul.)
roegroeifett, (roie§, roicfe roeg, weggc= rotefeit, roeig ober rociţe roeg), a a-lungâ cu vorba, a sudui. roegroenben, roenbeie ober roanbte roeg, roeggcroeitbet ober rocggeroanbt, roen= b(e) roeg), a întoarce; fid) —, a se întoarce (cu faţa în altă parte), luegttierfett, (rotrfft, rotrft, roorf, roiirfe roeg, roeggeroorfen, rotrf roeg), a lă-pădă, a aruncă; roeit —, a aruncă cit colo; fid) —, a se prostituă ; - -b, a. dispreţuitor, roegtutfcfieit, (roeggeroifdjt, rotfdj(e) roeg), a şterge ceva de pe ceva ; i. f. a o şterge.
tuegrootleit, (roilt, rotllft, roiţi, roodte roeg, roeggerooKt, roolle roeg), a vroi să pleci.
roegrouitfdjcn, (roeggeroiinfdft, roiinfd)(e) roeg:, a dori să nu mai fie (ceva); fid) —, a dori în altă parte.
roeggattberu, (roeggejaubert, jaubre roeg), a depărta prin farmec, roeggerrc», (roegge-ţerrt, jcrre roeg), a smulge.
roegsiclicii, (jog, gbge roeg, roeggejogen, jiet)(e) Weg), a trage la o parte;
—	i. f. a se mută, a emigră. aSegjug, ber —, g, depărtare (din
loc); emigrare; migraţiune, /. roef), int. vai, valeu! —e bir! amar de tine, —e mir, vai de mine! — a. dureros; copt (degeţ); —iun, a durea,- a cauză durere; a o-fenză; a mîhnî.
2Se(), bag —,durere, /; —en, bie —, (pl.) munci, dureri (de facere), /. pl. —frâu, bie —, — en, moaşă, /; - -gefdjret, bag —, (tJS, —e, chi-loman, n; —linge, bie —, —n, la-mentaţ-ie, —iune, /. bocet, n;
-mut, bie —, durere, tristeţă, duioşie, /; —mutter, bie —, — miitter, moaşă, /; — tage, bie —, (pl.) zile amare, /.
2Sel)e, bie —, —n, troienire, f. Wefien, a adia, a suflă (vîntul), a filfăi (steagul), a fluşturâ. roefpflageit, (roeţgeflagt, roef)flag(e), a se tîngui, a se lamenta, a se boci; — rniitig, a. duios, întristat, mîhnit; —tun, (tat, tiite roeb, roeîp geiart, tufe) roetj), a cauză dureri;
—	i. a durea.
aSîeljr, bie —, — en, armă; apărare, /; — bag —, g, —e, zăgaz, ieză-tură, /;. — geflartge, bag —, g, bu-fleterie, /; —pflidjt, bie —, îndatorirea la serviciul militar, /; *— ftanb,ber—, — eg, starea militară,./'. wel)r»en, a opri, a împiedecă, a feri, a apără; fid) —, a se apără; — fcillig, —(jaft, a. combatant, m; — ţaft madjeit, a înarmă; —log, a. inofensiv,neînarmat; —log madjert, a dezarma.
28eib, bag —, (e)g, —er, femeie, muiere, nevastă, soţie, /: alteg —, babă; — ct)ert, bag—, g, muieruşcă, femeiuşcă, femeiă, /; —erbruft, bie —, — briifte, ţîţă, /; —erfeirtb, ber —, eg, —e, misogiu, n; — freunb, ber —, eg, —e, filogiu, n; —erţetub, bag —, (e)g, —en, iie, /;
—	ertnedjt, ber —, (e)g, — e, mu-
'iSeibef
684
3Bein
ierce, /; —erlift, bte —, isteţie de şearpă, /; — tort, ber —, (e)8, — rbcfe, fustă, jupă, /. jupon, »; — erjdjttrje, bte—, —tt, şorţ, »; — er-tradjt, bte —, —eu, port femeiesc, n; —Iicf)Iett, bie —, feminitate, /; —8bifb, ba» —, e8, —er, muiere, ipoctiimenă, /; — Sperfon, f. 86tlb.
'.BSeibci ber —, 8, aprod, m.
Weili=erf)aft, a. muieresc; —ifcf), a. afeminat; —lid), a. femeesc, feminin; —tnănnig, (boi.) a. ginan-dric.
ttieidj, a. moale fraged; duios, dulce; —ntadjen, a înmuiâ; a înduioşa; —ttterbeit, a se înduioşa, a se înmuiâ.
iKîetdp&ilb, ba§—, e8, —et, preajmă, /; teritoriu, »; inciută, ./; — liere, bie —, (pl.) moluşte, /. pi.
SBeidje, bie —, foaie; flămînzare; molăciune, /; macaz, ac, »; - n-ftcller, ber —, 8, macagiu, m.
tweirfjcit, i. j. (roeicf), tmcfje, gemic^en, U)cid)(e), a se retrage, a cedă, a se mişcă
toeitt)en, (geraeidjt, i»eid)(e), a înmuiâ.
23eid)=f)eit, bie —, molăciune, molâ-tate, /; - berţigfett, bie—, sensibilitate, frăgezime, /; - -Itdjfeit, bie —, molăciune, f; —linei, ber —, (e)8, —e, mazetă, /. om molatec, om molăşit, m.
lueirfidid), a. molatec; delicat; — ntiittg, a. sensibil, fraged.
iBeidjjcl, bie —, —it, (bot.) vişină, /; — bamn, ber —, e8, —bStmte, vişin, m ; — geiji, ber —,	e8,
vişinată, /; — gopf, ber —, e8, — âfipfe, plică, lolotă, f. .
tueid)fe(rot, «. canabiu.
ligeibe, bte—, (bot.) salcie; păşune, /. sohat, islaz, ceair, «; auf bte
—	fiipren, a da la iarbă; —lanb, ba» —, e», păşune, /; —ttartige, bie —, —n, (pl.) iteoidee,/. pl\
-	ttbaft, ber—, e8, coaje de salcie, /; — ngefiriipp, ba§ —, (e)8, —e, răchitiş, n; —epfa|, ber —, e8, — plfijşe, laz, soliat, »; -rid), ber -, 8, (bot) duminecea, /; — r58djen, ba» —, », (bot.) răchitan, m; ţaţe, ber —, —rt, ierbărit, m.
ttieib=eit, a paşte; ftdj —, a se des-
| făta; — lid), a. sdravăn; — adr. i bine, din inimă; —mfimtifi^), a. vînătoresc.
®>eibnn«un, ber —, 8, —tuattuer, vî-riător, m ; —ntannspcil, salutare vînătorească, /; —mefjer, ba8 —, 8, cuţit vînătoresc; —jad, ber—, (e)8, — («de; —ta)d)e, bie - -, —ît, taşcă, palaşcă, torbă, turbincă; —inert, ba8 —, (e)8, vînătorie, /. SBeife, bte —, —n, depănătoare, reschirătoare, /. lueifen, a depănă, a reschirâ. nieigeru, ftd)- -, a refuză, a denegă, a se opune.
aiîeigeritng, bte —, refuz, n. denegare, /.
aSetfj'-bilb, ba» —, e», — er, icoană, f; —beefen, f. — fefjel; —Btfcfjof, ber —, (e)8, — |rf)i)fe, sufragan, m; —e, bie —, sfinţire, consacraţiune, hirotinire,/; — (zool) vinderea, m; —feffet, ber —, 8, cristelniţă, căldăruşâ, /. aghiasmatar, m\ — nacpt, bie —, crăciun, »; —nad)t8* abenb, ber -, (e)8. —e, ajunul crăciunului^»; — natţtsreierîage, bie —, (pl ) serbătorile crăciunului, /. pl\ — rând), ber —, 8, tămîiă. /; — raud)fa=B, ba»—, ite», -ţâfiet, cădelniţă. /; — raucfjsbaum, ber—, (e)§, —baume, livan, m: —ung, bie —, j. —e; — roaffer, ba» —, 8, aiasmă, /:	—tuebel, ber —, 8,
sfeştoc, m.
itieif)eit, a consacră, a consfinţi; a tîznosi; a hirotoni; a hărăzi; SBaffet —, a sfinţi apă.
SiVilicr, ber —, 8, eleşteu, iaz, n, baltă,/; (zoolj vindereu.m. gaie,/. lucii, adr. fiindcă, pentrucă. lueiiottb, a. fie iertat (mort); — adr. odinioară.
23eti=ci)ett, ba» —, 8, clipă, clipeală, f. moment; ein — uitb bariiber, de Joi pînă mai apoi; —e, bie—, moment, răstimp, n. diastimă,/; lattge—e, stenaborie,/. plictis,», plictiseală, J'; (Sile mit —, gră-beşte-te încet (festina lente), meilcit, a zăbovi.
SBeiier, ber —, 8, cătun, n.
'isJciit, ber —, (e)8, —e, vin, »; viie, /; netter — in altern ©djlaud), brînză
2Scin—	*85	toeifţ
bună, în burduf de cîne; ber — falit ab, vinul se acreşte; reineit— einfdjeufen, a spune curatul adevăr; — abjieben, a pritoci vinul; —lefert, a culege viia; nltet —, vin hrănit; frfifiiger —, vin generos; roitber —, {bot.) rouruşcă,/: pttrer —, vin gol; —bau, ber-, el, cultura viilor: — bauet, ber -, i, —it, podgorean. vier, m; -beere, bie —, —n, bob de strugure, m; — berg, ber —, (e)l, —e, viie, podgorie. /; —bergbftter, ber—, I, pîn-dar, m; — bergţdjnecfe, bie —, —rt, melc de viie. m; —biatt, bas —, es, —btfitter, foae do viţă, /; --bliifjte, bie —, —n, floare de viţă, /; — bunfî, ber —, eS, — biinfte, beţie. /; —e, bie--, (pi) vinâţuri, /. pl\ —ernte, bie —, —it, culesul viilor, n; — falidjer, ber 3, doftor, m: —fIafdE)e, bie—, — n, clondir. n butilcă, /; ţoljerne —ftafcfje, ploscă, /: — garten, ber —, I, — gcirten, viie, arvă, /; —gărtner, ber —, I, viier, m; — geift, ber —, el, spirt, alcool, n; pervenea, /;itcal f)au=l, bal—, fel, —Ij&ufer, cîrcimă, /; —beber, ber —, I, sifon, n; — fjefen, bie —, (pi.) drojdii de vin, /. pl; — fabm, ber —, I, floare pe vin, ./'; — felter, ber —, I, stîrcă, /. teasc, m; — frug, ber —, (e)l, —fritge, amforă, /. urcior, n; — lager, bal —, I, depozit do vina-ţuri, n\ zasc. n. rampă de vinuri, /; —lanb, bal —, es, podgorii, /. pl] - taub, bal —, (e)l, viţă de vie. /; —laube, bie —, —n, umbrar, m; — lefe, bie —, culesul viilor, «; —lejer, ber —, I, culegător de struguri, m; — monaf, ber—, I, —e, luna lui Octomvrie; —moft, ber —, el, must dulce, m; —bfabl, ber —, (e)l, —pfaflle, arac de vie, n; —preffe, bie —, —n, stîrcă, f. teasc, n; —ranfe, bie—, —n, curpen, m; berjdputtene — ranfe, căpuşă,/; —rebe, bie—, —n, viţă de viie, /; —faure, bie —, acreala vinului, /; —jdjanf, bie—, debit de vinâţuri, «; —fdjenfe, bte —, — n, cîrcimă, /; — ftetn, ber—, I, tirighie, /. aeidtatoric, tartru,
m; —fteuer, bie —, —n, vinărit, aeciz pe vin, n; — jtocf, ber —, (e)l, — ftbcfe, butuc de vie, n\ bucium, m; —trabet, ber —, I, tescovine, /. pl\ —traube, bie—, —n, strugure, m. ciorchină, f; unretfe — traube, aguridă, /; — trefter, bie —, {pl) tescovine,/, pl] —trinfer, ber —, I, vinulent, m\ — oerfab fdjung, bie —, prefacerea vinului, /; —50(1, ber—, I, j6£te, vinărit, n.
toeimartig, a. vinos; —td)t, a. yinos; —felig, a. chefuit.
toeimen, a pjlînge. a lacrimă,■ —er= lidi, a. lamentabil, plîngăcios, lăcrimos.
tocii, adv. jbm cttoal — madjett, a trage pe sfoară: —fagert, meii» fagt, metlfn(e), a proroci; —fagenb, a. fatidic.
tueife, a. înţelept, sapient.
8geif=e, ber —, n, —n, înţelept, sapient. filozof; bie 3 —en aul beirt fOforgertlanb, trei crai de la răsărit, m. (pl)] bal Stein ber — en, piatra filozofală, /;	—e, bie —,
—tt, chip, fel, modru, >1. manieră, /; melodie, /; auf biefe —e, astfel.
SSeifel, bie —, matea (albinelor), /.
tueifen, (roeif(ef)t, meift, miel, toiefe, gemicfen, îoeife ober meii), a arătă, a adresă, a îndreptă; bon fid) —, a respinge, auf beit rcdjtcn SBeg —, a da pe brazdă; juredit —, a dojeni; a da pe brazdă.
SBeiper, ber—, I, arătător, m. brînca (ceasornicului), /; —ung, bte —, ordin, n. instrucţiune, /.
28ei§ljcit, bte —, înţelepciune, sa-pienţă, /'; fetrte — aulfranteu, a-şi arătă pricopseala.
ioeillttf), a. înţelepţesc; —er 2Betfe, adv. înţelepţeşte.
'ffietlfag^er, ber—, I, profet, proroc, m-, —ung, bte —, —en, profeţie, prorocire, /.
tucift, f. roiffen.
tociţi, a. alb, dalb; — madjen, a spoî, a înălbî; — merben, a se albi, a se înălbî, a se cărunţi; —en, a spoî, a vărui; — gliifjenb, a. incandescent; —ţaarig, a. cărunt; —licf), a. albiu, albeneţ, albicios, albiar, alburiu, albuţ.
686
'■Wellbaum
2Beifi
SBeifj, bag—, alb, m; —bdrfer, bei—, 8, simigiu, covrigar, ciurecar, m; —bacîerei, bie —, -en, simigerie, franzelărie, /; —bier, bag —, eg, bere blondă, /; — blect), bag —, (e)g, tinichea, /; - brot, bag —, (e)g, —e, franzelă, jimblă, /; — bucŞe, bie —, —n, (bot.) carpen, m; —horn, ber —, g, (bob) pădu-cel, j»; —e, bie —, albeală, albeaţă, albime, /; —e, bag—, —tt, (im auge), sclerotică, /; —e im <£i, albuş, »; —fierte, bie —, —tt, (bot.) silită; -fijdj, bex -	e§, —e,
(zoool.) clean, m\ rotfloffiger — fifd), (zool.) ochian, m; —gerber, ber —, g, tăbac, m; gerberei, bie —, —ett, tăbăcărie, /; — giitt) ţ)i^e, bie —, incandescenţă, /; —îo|l, ber —, g, varză, f. curechiu, w; —fupfer, bag—, g, aramă albă, /; — ttafjeret, bie —, cusătură de linjerie, /; —mafd)e, bie —, —tt, linjerie, /; —merben, bag, 8, înâl-bire, încărunţire (a părului), /; —tmtrj, bie —f (bot.) coada cocoşului, /; —jeug, bag —. (e)g, linjerie. /.
lucit, adv. departe, depărtat; distant; întins; amplu; giemiidj —, depărcior; big mie —, pînăunde? bag get)t jtt —, asta-i prea, prea; er $ief)t in bie —e SBett, îşi i-a lumea ’n cap; er ift nidjt - -ber, nu este nici el cine ştie-ce poamă; — unb breit ift nid)ts jtt jeţen, jur împrejur nu vezi nimic; bei —em mcfjt, cu mult mai mult; fo id)
if)n tenne, precît îl cunosc; (o — ţabett Sie redjt, întru atîta aveţi dreptate; bei —em nidf't, nici pe departe; im —en fţelb fteliett, mai va; bon — em, de departe; fo —, pînă aici; in fo —, cît pentru; —gefeŞIt, eşti departe de adevăr; — a. larg, lat, depărtat, lung (drum); întins (cîmp); vag, general, elastic;—aug, adv. cu mult mai; —en, a lărgi; fid) —, a se lărgi; —er, adv. mai departe, mai încolo; —er ntacf)en, a lărgi; —er Werben, ase lărgi; erbraudjt nidftg —er alg... nu mai trebuie, de cît* să; met —er, cine încă? mag mitfft
bu—er, ce mai vreai ? mie giitg eg —er, şi apoi ce mai fu; ei, şi apoi ? —er (omnten, a înainta; unb fo — er, şi aşa mai departe, etcetera, iproci; —er im Sejrl, spune înainte! — geffenb, a. tin-zind departe; — ber, adv. de departe. din mari depărtări; — f)in, adv. departe; —-lâufig, a. spaţios, întis; depărtat; amplu, distant; prolix; — fd)id)tig, a. prolix; depărtat (despre rude); —fdjmeiftg, a. polilog, difuz, prolix; —fidjtig, a. ipermetrop, presbit; —jpurig, a. răscăcărat; predistant; —tra= genb, a. bătînd departe (arma de foc).
'I8eit--e, bie —, —n, lărgime; amplitudine; depărtare, distanţă, /; —e, bag —, larg, wt; bag —e fudjen, a o luă la papuc, a fugi; —erbefiStberung, bie —, —en, ex-pediare, /; — erttng, bie —, —en, dificultate, controversă, /; diferend. n; — lăufigfeit, bie —, difuziune, polilogie; întindere (mare), /; — jdjroeifigfeit, bie —, —en, prolixitate; exuberanţă, /; —fid)tig= feit, bie —, presbiopie, iperma-tropie, /.
ăSeijen, ber —, 8, grîu; (prov.) fein —blitţ)t, i-a venit apa la moară; —turftfdfer—, porumb, păpuşoiu, cucuruz, n; —branb, ber —, eg, tăciune, m.
meldper, (—e, —eg), pron. care, ce; —ergeftalt, conj. cum; —erlet, a. de care.
wclf, a. mîrced, fleoş, fleşcărit, veşted, pălit, ofilit; —merben, a se fleşcări, a se veşteji; —en, a se veşteji, a se păli. [jeală, /;
SBelffjeit, bie —, fleşcârime; veşte-
aBeU=baum, ber —, (e)g, —baume, grindeiu (la roata morii), w; —e, bie —, —n, undă, /. val, talaz, n. fus, cilindru, sul, n; —enbab, bag —, eg, —baber, baiă ondoiată, /; —enbemegung, bie —, —en, un-dulare, /; —enltitie, bie —, —n, linie undulată, /; — enfdjlag, ber —, (e)g, — f<f)lâge, isbirea valurilor, /; —enrab, bag—, eg, —raber, roată cu grindeiu, /.
tttelleit
687
toettben
Welfien, a unduia, a ondoâ; —en= fbrnttg, a. undulat, ondoiat; —ern, a vălătuci; a îngrădi cu gard de paie; —tg, a. undulat, ondoiat.
2BeI=â, ber—, feg, —fe, (.zool.) somn, m.
Uielfctj, a. italian.
Si'cifii), ber - n, —en, Italian, m ; —tont, bas , porumb, păpuşoiu, n; —lanb, bag—, Italia,/; — itu=fe, bie -, —niiffe, nucă, /.
SKklt, bie—, -en, lume,/, univers, n; bie oier Snben ber —, cele patru unghiuri ale lumii, /. pl; auf bie — fotntnen, a se naşte; fief) in bie — fdjicfen, a se da după împrejurări : bie anbere —, celalt tărîm, n; bie fctne —, lumea elegantă, /; bie ţdjiine —, sexul frumos, m; bie gelefirtelumea literată,/;er ţat—,este om cu creştere bună; e filotim; ein ffltann bon —, om din lumea cea mare, m; aug ber — gebett, a muri, a răposa ; jur — bringen, a făta, a puia; bie Stofe unt bie —, ocolul lumii, n ; —aît, bac—, (e)g, univers; —alter, bag —, §, vîrsta lumii, /; - an» fcf)auung, bie —, —en, intuiţiune, /; —augfiellmtg, bie —, —en, ex-poziţiune universală, / ; —baţi, ber —, (e)3, globul terestru, n ; —begebettţeit, bie —, —en, eveniment istoric, n; —beruţmtţeit, bie —, — en, celebritate universală, /; — beftfyreibung, bie—, —en, cosmografie,/; —bitrget, ber —, §, cosmopolit, m; —bonte, bie—, — n, mondenă, /; — entftebung, bie —, cosmogonie, / ; — erfdjaffung, bie —, facerea lumii, / ; —gebăube, bag —, g, univers, m ; —gegenb, bie—, — en, regiune, /; —getjiltdje, ber —, it, —n, preot de mir, m ; —geri<f)t, bag —, (e)§, judecata de apoi, /; —gefdgcljte, bie —, istoria universală, /; —ţanbel ber —, g, comerciu internaţional, n; —ţăn= bel, bie—, (pl.) diferenţe politice, /. pl; — ţerrfdjaft, bie —, stăpîni-rea universului, /; — farte, bie —, —n, mapamund, /; —finb, bag —, e§, — er, lumean, m ; —flugţeit, bie —, tact, m ; -fbtber, ber —, 8, corp ceresc, n; trei=«, ber —,
fes, cuprinsul lumii, n ; — fugel, bie—, globul terestru, »; — fitttbe, bie —, cosmologie, /; —lage, bte —, starea afacerilor politice, /; —lauf, ber —, eg, —laufte, cursul lumii, n ; — lidje, ber —, —it, lumean, mirean, m; —licţfeti, bie—, mondenitate, f :	— ling, ber —,
(e)g, — e, lumean, m; — luft, bie -, -Iiifie, plăceri lumeşti, /. pl; — ntann, ber —, §, —mSntter, om de lume, m; — nteer, bag—, §, ocean, »; —orbnung, bie —,, — en, sistemul universului, m; —ţoftoerein, ber —, (e)g, —e, Uniunea Poştală Universală,/; —fdjmerj, ber—, eg, —en, saţiul vieţei; pesimism, n; — finn, ber—, (e)§, spirit monden; —fpradje, bie —, limbă universală, /; —fpflem, bag—, §, sistemul universului, n ; —teii, ber —, g, —e, continent, n ; —ton, ber —, (e)g, ton monden; —roan--berer, ber —, §, globtroter, m; — roetţe, ber —, n, —n, filozof, m ; —tteisţett, bie —, filozofie, /; — rounber, bag —, g, miracol, n. minunea lumii, /.
tt)e(t=6efannt, a. notorie ; — beritţmt, a. faimos, celebra; —erfaţren, a. înţelept; — îlug, a. f- —erfaţren ; —tunbig, a. experimentat;faimos; —fief), a. lumesc, profan, mirean, taie; monden; —mdnnifdj, a. monden; —fd)eu, a. mizantrop.
niettt, pron. cui.
men, pron. pe cine.
28ettb«e, bie —, —n, întorsătură, /: solstiţiu, »; —efret=g, ber —, feg, —fe, colur, întorcător, tropic, n; —elbaunt, ber—, eg, —bantne, fusul de la moară, de vînt, m; —eltrefi» ţe, bie —, —n, scară cubelcată. scară inspirală, /; —eţunft, ber —, eg, —e, întoarcere, criză, / ; —ftattge, bie—, — en, minerul cîr-mei, n; —ung, bie —, — en, întorsătură, schimbare; voltă, / ; ber ©acţe etne —ung geben, a da afa-cerei o altă direcţiune; etne gute — neţtnen, a se întoarce spre bine.
,menben, (toenbete ober raattbte, gemen» bet ober geaanbt, toenb(e) a în-
meittg
6*8
a»erf
torce; a gira (o corabie); auf ct= mas —, a da pe ceva; fid) an jb —, a so adresa cuiva; fid) recf)t§ —, a apuca în dreapta; a se internă spre dreapta.
Wenig, a. a puţin; mas miflft bu mit fo —em attfatigett, ce te încurci numai cu atîta ? - er merben, a se împuţina; itid)ts befto —er, cu toate astea; — flenS,adv. celpuţin, încalţe, batăr.
!K?entg=feit, bie —, puţin, m puţinătate, nimica toată, ./'■ bagatel, n\ meine —teit, smerita mea faţă ; —ftforbernbe, ber , minus-ofe-rent, m.
incult, conj. dacă, de, deşi, măcar, batăr; de cumva ; —fiieid), deşi, măcarcă, cu toatecă; — fdiort, adv. dacădară ; (prov.) - fd)on, bentt fdjort, dacă chiar, fie dar.
2£cr, ber —, s, —e, om, /«; — gelb, bas —, eS, -er, amendă pentru un omucid; id) fd)lng bid) tot utib guţl bănit — gelb, te omor şi te plătesc cu sfanţihi; — molf, ber—, (e)s, —mblfe, priculiciu, lupoiujw. lucr, (roeffen, mem, meniţi, pron. cine, care; —ba? cine-i acolo? 333erbe<getb, bas- , (c)S, er, arvună de înrolare, /; —lifte, bie —, n, listă de înrolare, /'; —r, ber —, s, înrolător; propagator; peţitor; competent, concurent, m; — tdtig= teit, bie —, propagandă./; —ung, bie —, eit, înrolare, storostire'; propagandă; peţire, compeţire./. merbcit, (mirbft, mirbt, marb, miirbe, geroorbcit, rotrb(e), a înrola; a starosti; a face propagandă; apeţî; a compeţi, a concură, merbcit, i. f, (mirft, mirb, marb ober mnrbe, miirbe, gemotben ober morben, merbe), a deveni, a se face ; jar Silbfaufe —, a se preface în stîncă de piatră; batatts rottb titd)ts, asta nu va fi; ju nidjte —, a se zădărnici; jtt teit —, a avea parte (de ceva); jtt etmaS —, a se preface în ceva ; Io3 —, a se desface, a se deslipi ; e§ mirb Slbeitb, înserează; anberS —, a se schimbă ; es mirb mir fd)mtttbeltg ju SJlut, sunt apucat de nişte ameţeli.
SSJerbcn, bas —, s, ajungere, fiinţare; im — fein a fi în naştere ; bas — uitb SSergel)en, naşterea şi periţiunea, f.
SSerber, ber , S, ostrov, n.
roerfeit, (mirfft, mirft, marf, miirfe, ge= morfen, mirf), a aruncă, a asvîrlî, a lansă; mit Steinen —, a da cu pietre; a lapida; jtt 'Sobeit —, a trînti la pămînt; uber SBorb —, a jactă ; fvalten —, a face creţe ; eiiten ©djnttcn —, a proiectă o umbră; beit Şeinb —, a respinge pe inimic ; fid) —, a se aruncă, a se corogi, a so scovărzi; — i. a făta, a puia.
28erf»en, ba§ —, S, aruncare, asvîr-lire; fătare; corogire, / ; —egeit, bte —, fătat, m.
28erft, ber —, (e)s, —e, urzeală. /; — baâ—, (e)s, —e, şantier, n. ză-cătoare. /; — briiţe, bie —, (pi.) urioc, n.
'ii'crg, bas —, (ejs, cîlţi. m. pl; pa-cesă, stupă. /; — egelb, ba§ —, eS, —er, pocinog, n.
SBerf, baS—, (e)S, —e, op. n. operă, /. fapt, act, n ; instalaţiune, uzină, /. construcţiune, f. fort, n. fortificaţiune, /; ins — ţeşen, a realiză; in —e fein, a fi în lucrare; ein — ber iiiebe, o faptă caritabilă, /; bie £>anb anS — legett, a se a-pucă de un lucru; gejammelte —e, opere complecte, /. pl ; — banf, bie —, —banfe, teşghea, / ; —ei= mann, ber —, (e)S, —manner, flaşnetar; —eln, baS —, S, tăvăleală, / ; — eltag, ber —, S, —e, zi de lucru,/'; —eltagSfteiber, bie—, (pi.) haine de tăvăleală, f-pl; —fitţrer, ber —, s, şeful lucrătoarei, conducătorul atelîerului,m; —betlige, ber —, n, — tt, ipocrit, m; —ţolj, ba§ —, es, —fjoljer, herestea, f ; —leute, bie —, (pl.) lucrători, m. pl; — meifter, ber —, §, contrama-estru, şeful atelierului, m; —ftdtte, bte —, —n, lucrătoare,/, atelier, n. butică, f; — {tiief, baS —, (e)S, —e, piatră cioplită, /. ; —tag, f. —eltag; —tifd), ber —, eS, —e, be-dreag, »; —oerftanbige, ber —, tt, —tt, expert, m ; — jeug, baS —,
werttfitig
689
(e)g, —e, unealtă, utensilă, /. a-parat; instrument. »; —geugfajlen, ber —, §, —faţien, echipă, /. merftiitig, a. activ.
SSermut, ber —, s, pelin, m.
SBSerre, bie—, — n,(2ooZ.)chifteriţă,/. iRţerft, bie —, —e, Kilometru (rusesc 1.0668 m) m.
ber —, e§. —e, valoare, valenţă, /; auf etroaS — legen, a pune preţ pe ceva; — angabe, bie —, ileclaraţiune de valoare,/; < —beftimmung, bie —, —en, taxa-ţiune, /; —tcţfeit, bie —, atomici-tate,/; — fd)it$ung, bie—, stimă./, tucrt, a. scump, drag, demn, — fein, a face; (cit?) et ift mir —, mi e drag; —ig, a. atomic ; —tos, a. fără valoare, nul ;	— Oott. a
preţios, scump; —fdhaţjen, <tuert= gefdjfiŞt, fd)iiţ(e) roert), a stimă, a avea drag K'cruiclf, ). 28er.
UicS, pron. a cui; —fjalb, adv. de ce;
—	roegen, adv. pentruce.
SSefeit, baS —, S, fiinţă, entitate ; - fire. făptură; substanţă; apucătură ; bas gemeine —, afacerile publice, f.pl; comunitate,/, biel —3 ntad)en, a face sfară ’n ţară; a face tararâ nemţească; feitt — treiben, a-şi jucă mendrele; — ţeit, bie —, fiinţă, entitate, esenţă, /;
—	lefyre, bie —, —n, antologie, /; —tlidjfeit, bie —, substanţă, e-senţă, /.
roefcndoS, a. himeric, nereal; —tlidj, a esenţial, constitutiv, real, meritoriu, fiinţelnic.
993efţje, bie —, —n, (zool.) viespă,/; in ein —nneft greifen, a aţîţa patimi ascunse, niefîett, pron. a cui.
SBeft, ber —, (ejs, apus, vest, accident, m; — roiţi b, ber —, (e)S, —e, boare, /. zefir, m.
28efte, bie - , —n, jiletcă, vestă, /. !K>eftcn, j. SGSeft;
meftlid), a. accidental, apusean; — roarts, adv. spre apus. roeţş, f. roeS,
roett, adv. acvitat, fit; — macfjen, a întoarce (un serviciu), a răsplăti; —en, a se prinde, a se rămăşi,
Alezi Th. Dicţionar germ.-re».
miri)
ă paria; (prov,) io Ijaben roir nidjt geroettet, nu aşa ni-a fost vorba.
aBetbberoerb, ber —, (e)§, —e, concurenţă, / ; —e, bie —, —n, prinsoare, /. rămăşag, pariu, n ; unt bie —e, pe întrecute; mas gilt bie —e, pe ce ne prindem? unt bie —e laufen, a se întrece cu fuga; —etfer, ber —, S, emulaţiune, /; —eiferer, ber —, g, emul, rival, concurent, m\ —fantpf, ber —, eg,
—	fampfe, luptă, combatere, f; — fătnpfer, ber —, §, luptaciu, atlet, m ; ■ iauf, ber —, e§, —limfe, întrecere cu fuga, cursă, /; — rett= nen, baS —, S, cursă. încurcare, /; — ftreit, ber —, (e)g, —e, dispută; emulaţiune,./
wettetfern, (geroettcifert, roettcifre), a emulă, a rivaliza, a se întrece care de care.
2Better, ber—, §, rămăşitor; — baâ —, S, timp, vac, »; vreme, furtună; gazuri (în mine), f. pl; —beric&t, ber —, (e)§, —e, buletin atmosferic, n ; — bad), bas —, S,
—	bcidjer, marchiză, /. abavînt, n; —fabne, bie —, —n, jirnetă, sfîr-lează. / ; — fifd), ber —, eS, — e, {zool.) pişcar, m; —gla=S, bas —, fes, —glafer, barometru, n; -Ijafjn, j. — faţne; —fuube, bie —, meteorologie, /; — leucfiten, ba§ —, smidire, f; —profet, ber —, en, —en, astrolog, m; —rab, ba§ —, eS, —rriber, ventilator (în mine), m\ — fdjadjt, ber—, (e)S, — Ţcf)dc^te, puţ de ventilaţiune (în mine) n\ —ftaiion, bie —, —en, staţiune meteorologică, /; —ftraţl, ber —, S, —e, trăsnet, n\ —wolfe, bie —,
—	en, nor tempestoz. n.
mettcrriauniid), a. năzuros, capriţios;
—leucfjten, (roetiergeleuditet ober ge= metter leudjtet), a fulgeră, a smidi; —n, a tună, a vremui; a înjură, a scoate înjurături; —roeitbijd), f. —lauitifd).
roeţeit, a toci, a ascuţi.
2Seţ=en, baS —, S, tocire, ascuţire, /;.—ftafjl, ber —, g, arcer, m; — ftein, ber—, (e)§, —e, cute, greasă, gresie, /; masat, n.
midj, f. roeid)en.
44
2Btcf)s
690
niiberfţjretficn
2Bid)=s, ber —, iei-, dichis, «. gală, mare ţinută (studenţească); ftd) in — tueifeit, a se dichisi.
2Bid)fe, bie —, vax, m. cereză,/; buchiseală, /.
tuirf))'cn, a văcsuî, a cerul; a frecă;
a peria; a buchisi.
'JfSidjt, ber -, (e)S, —e, omuleţ: om de nimic, m; erbimulidjer —, ticălos, m; etu armer —, un biet om; —e(mannd)en, bas —, ?, gnom. tvidjtin, a. important, însemnat, grav, momentuoz ; er mnd)t fid) —, îşi dă un ifos.
2ţ'id|tiflfeit, bie —, importanţă,- însemnătate, gravitate, f.
3SlrN, bie —, (bot.) orăstică, înă-zăriche,/; — futter bal—. S, f. — e. SBitfcI, ber —, s, ghem, sul. m. pa-pilotâ; faşă, f; — banb, bas —, el, —bănber, faşă,./'; —finb, bas —, eS, - er, cocuţă. bebe. /; — tudj, bal —, I, — tiidjer, pelincă, /. luirfclii, a înfăşură, a face ghem, a înfăşa.
SSibber, ber —, 8, (roo/.) berbece, ariete, strîjmq,;<»i. ui / Ce ttiibcr, prp. contra, împotrivă, arăt. 28iberd)rift, ber —, en, —en, antihrist, m.
ăBiberbrutf, ber —, (e)s, devers (la tipar, /; contrapresiune, /. tuibcrfaf)ren, i. f. (imberfăţrft, triber-f&ţrt, roiberţuţr, luiberţiiţre, tniber» fitbren), (a se întîmplă ; tt>aŞ ift bir —, ce ai păţit? jbm fein 3îed)t — lofjen, a da cuiva dreptul, ce i se cuvine. tuibcrgcfeŞlidj, a. ilegal, miberijaimg, a. recalcitrant. 'BHberît)afen, ber —, S, cange, unghi ţă,/; —fjatt, (. 2Bieberf)aH; — fialt, ber—, (e)S, rezistenţă,/, suport, n. totberfialtcn, (ţăltft, ţfilt, Ştelt, ţielte roibet, roibergeţatten, Salt(e) wiber), a rezistă.
21Mberf(nge, bie —, --n, contra acţiune, /.
SSibertage, bie —, contrafort, n.
. mibcrleg bat, a. refutabil; — en, (roiber= legt, roiberlcg(e), a refută, a des-minţî; —dtd), a. f. —bar. SSiberlegung, bte —, —en, refuta-ţiune; desminţire, /.
tuibeidtdi/cscîrbos,greţos, repugnant. ăBiberlidjfeit, bte—, greţoşie, /. des-gust. m.
iiiibcrnntiirlid), a nefiresc. 2\?iber«miturltd)fcit, bie —, lucru nefiresc, n ; —pnrt, ber —, s, — e, contrar, m; —part ţalten, a fi contrar; —prall, ber—, §, — e, repercusiune; coliziune, /. iwiberpralleit, i f. (ttnbergeprallt prab l(e) rntber), a repercuta, a resăltă wibcrrateit, (îpiberriitj't, îuiberrfit, tptber= rtet, roibentete, rotberrnten, rctber» rat(e), a desconsiliă, a desmîntă. SSHberrtituttg, bie —, desconsiliare, desmîntare, /.
niiberrcditfid), u. ilegal, nedrept, ililiberrcd)tlid)fcit, bie —, —en, ilegalitate, /.
SBiberrebe, bie —, —n, contrazicere, replică, /.
luiberrebcu, (rotberrebet, mtberreb(e), a contestă; a contrazice. a33iber*rift, ber —, es. —e, greben ; mont (al piciorului), n ■ bulbu-cătură, /; — tuf, ber —, s, revocare, retractare, f \ — ruflidjfett, bte —, revocabilitate, /; —ung, bie —, ).
Wibcr=rufen, (tot&errif, u>iberriefe, tniber= rnfen, tmberrnf(e), a revocă, a retracta; —ritflid), a. revocabil, retractatul.
ffîibetiad)er, ber —, antagonist, adversar. m.
'-Mberf^ein, ber —, (e)§, reflex, ». mtberfes^en, fid) —, (roiberieşt, ttriber* jeg(e)bid)), a se opune, a rezistă; —Itd), a. renitent, refractor, recalcitrant.
)fi}ibetieşdid)teit, bie —, renitenţă, recalcitranţă; —ung, bie —, op’o-ziţiune, rezistenţă, /; — finit, ber —, (e)8, absurditate,/, paradox. » mibtr=fiunig, a. absurd, eroneu, paradox ; — fpenftig, a. refractor, recalcitrant, renitent. 2Bibet=fpenftig, —e, ber—,n,—n, recalcitrant, m:	—feit, bie —, reni-
tenţă, recalcitranţă, îndărătnicie, /; —fptef, bas —, 8, —e, contrar, contrast, ».
miberfpretţen, (rotberfprid^ft, roiber= fpri($t,n>iberiprad),tt>iberfprad)e,tmber»
aa?tberfţ>rerf)cr
691
toieberangetobţtteH
îprocf)en, toiberiprtd)), a contrazice, a todomăni, a contestă; a contraria; ftdj —, a se contrazice; —b, a. contrazicător; contrariant. 28iber|>recf)er, ber —, 8, contrazicător, m. neagă, /; —ung, bie —, contrazicere, f.
. 'JBibcr/pritcf), ber —	(e)8, — Iprudje,
contra dicţiune, /; conflict, n. coliziune. /; — fprndjgeift, ber —, (e)8, spirit de negaţiune, n\ — ftaitb, ber —, el, rezistenţă, /; —ftaubleiften, a rezistă, a se opune. niiber=ftanb8fiif)tg, a. rezistibil; — fteljcit, (roiber|tef)[t, toiberfteffl, toiber= fianb,toiberfiunbe,n>iberj'tanben,totber= jtetj(e), a rezistă; a repugnă; —jieţlid), a. rezistibil.
'.SMberftofţ, ber — , că, —ftbfee, contra-lovitură, /. contracup, n; {bot.) limba peştelui, /.
Wtbcrffrplieit, (totberftrebt, tDtberftreb(e), a rezistă, a se opune; e8 toiber= ftrebt mir, mi-e Silă; mi e scîrbă; —b, a. a silă
'JSiber ftreben, ba« —, 8, rezistenţă; repugnanţă; silă, scîrbă, /htrat l ftrcit, ber —, (e)8, conflict, n; coliziune, antinomie, f. wiberftreiten, (toiberftritt, toiberjlritte, totberjiritteit, totberjireifle), a contestă; acoludâ; a fl contra; —b, a. coludent, antinom.
Wiber=ttmrtifl, a. scîrbos, advers, antipatic.
a©ibcr=wnrttflfeit, bie —, —en, neplăcere; adversitate, contrarie-tate, calamitate, pacoste, /; — toillc, ber —, —net. desgust, n. adversiune, antipatie,repugnantă, silă, /.
toibertoifltg, «.contrariat,silit.aversiv. mibmen, a conservă, a dedică; a afectă, a afierosi; fid) —, a se aplică, a se devotă, a se destină, fSHb^mer, ber —, 8, .dedicator, m; —mnitg, bie —, —tn, aplicare; dedicaţiune, afierosire, /. toibrtg, «. contrar, advers, scîrbos; —e8 ©efdpc!, adversitate, /; —■ enfaH8, adv. la din contra, în cazul contrar.
âSibrigfeit, bte—, —en, adversitate, contrarietate, /. desgust, n.
mie, adr. cum, cît; — conj. ca, ca şi; —fern, adr. întrucît; —Otel, adr. cît; ber — oietfte, a. alcîtelea; —tool)I, conj. de şi, cu toate că; îo —, adv. aşa, îndată ce; io — fo, şi aşa; —teuer, cu ce preţ, cît de scump; — toeit ift es bi§ baf)in ? cît e pînă acolo ? cît e pînă atunci? miebdit, a furnică îBJiebe, bie—, —n, funie de salcie,/. SfiŞiebebopf, ber—, (e)8, —fjBpfe, (zool) pupăză, /.
toieber, adv. iară, iarăşi, din nou, încă odată ; bin unb —, din cînd în cînd ; ntcţt —, nu mai : — pref. re-.
S8ieber=abbrucf, ber - , (e)8, —britrfe, netipărire, f.
toieberabbrucfen,(toieberabgebrucft,brub fe toteberab), a retipări aBiebcrabfitU, ber —, resecesiune, /. toieberabfallett, i. f. (toieberabgefatlen, fatl(e) toteberab), a apostazia; a resecesionă.
Wiebcrabreifen, i. f. (toteberabgeretjt, reife toteber ab), a plecă din nou. toiebcrnbfagcn, toieberabgeiagt, îag(e) Joieber ab), a recontramandă; a refuză din nou (o invitaţiune). niiei)crnbtd|reibeit,(icf)iteb,îcf)t'icbett)icbei ab, toieberabgeidjrieben, fdjretbie) toieber ab), a recapiă; a deduce din nou (o sumă din o notă), loiebcrabteifen, (totcberabţţeteilt, tetl(e) toieber ab), a subdiviză. toieberabtretcn, (trittfi, tritt, trat, trate toieber ab, toieberabgetreten, tritt toieber ab), a retrocedă; — i. f. a repăşî din nou, a se retrage din nou de pe scenă.
SSHebcrabtretnng, bie —, retroce-siune, ./.
toieberanfatigett, (făngft, fângt, ftttg, fittge toieber an, loieberangefangett, fang(e) ntieber an), a reîncepe.' mieberongeljcn, i. f. (gittg, ginge toieber an, toieberangegangen, gef)(e) ntieber an), a-şi luă din nou începutul său; a se reaprinde (focul). toit‘bcraugetoof)nen, fid) —, toieberatu fletobţnt, getooţtt(e) bir toieber an), a reluă obiceiul, a se deprinde din nou.
44’
«neberaiiflciben
692
unebcrbringen
Wiebcranf(cibeit,(roieberangeffetbet,fleibe roicber an), a reîmbrăcâ; fid) —, a se reîmbrăcâ
ron'bcrnuntarf)cn,(roteberangentad)t, ma= di e) roteber an), a reataşâ. tt)iebcta«ua(|(Mt, (roieberangencifjt, uiifje» roteber an), a recoase ttuebentnnnficrtt, (roieberangenăfjert,nai)= ere roieber an), a raproşâ WicSernnncl)men,(nitnmft,nunint, nafjnt, ncifjme roteberan, roteberangenoljtnen, nimm roieber an, a reprimi; a presupune din nou.
miercratiftellen, (ttJteberangeftedt, ftcll(e) raiebet an), a reinstala. Wiebcrangunbeit, (roieberangfjitubet, giinb(e) roieber an), a reaprinde, toiebevauţbaucn, (roieberaufgebaut, bau» (e) roieber auf), a reedificâ, a reconstrui
Wle&crauferfteljen, i. ţ. (auferfianb, auferiiitnbe roieber,roicberauferftanben, auferftefj(e) roieber), a reînvia. WieSerauîfinben, (fanb, fanbe roieber auf, roieberaufgefitnbett, finb(e) roieber auf). a reaflâ.
roieberaufgetjeu, B.1 f. (ging, ginge roieber auf, Wicberaufgegangen, gelpe) roicoer auf), a răsări din nou; a se redeschide.
TOirbernuffmumen, i. f. (fam, faine roicber auf, roieberaufgefotnmen, fam» m(c) roicber auf), a se restabili; a deveni din nou uz. roieSeraufleben, i. f. (roicberaufgelebt, lcb(e) roieber auf), a reînvia, a renaşte. a reînsufleţi. aSiebernuPeben, baâ—, §, reînflorire, renaştere, /.
!K$iebcrmifunfjmc, bie —, —it, re
priză, f.
roiebcraufttrijmen, (nimmft, nimmt, nahnt, niibme roicber auf, roieber» QUÎgenontmen, nintm roieber auf), a repriză, a relua; a reîncepe. roie»craiifricf)fen, ( roieberaufgeridjtet, ricbt(e) roieber auf), a ridică din nou. roiebcraufftefien, i. f. (ftanb ober ftunb,
- ftânbe ober ftitnbe roteberauf, roieber» aufgoftanben, ftefi(e) roteberauf), a se sculă din nou.
ttriebefauffudjeit, (roieberaufgefudjt, fud)= (e) roieber auf), a recercetâ, a re-
eâutâ.
roieberauftuit, (tat, tâte roieberauf, rote» beraufgetan, tn(e) roicber auf), a redeschide.
tuieberaugfoftncit, ( roieberaubgefbfint, foî)n(e) roicber aud), a reîmpăcâ. H8ieberau£fof)uung, bie , reîmpă-
care, /.
roieberbnrfcn, (bâcfft, bacft, tntcf roieber, roiebergebaden, bac£(e) roieber), a coace din nou.
roieberbnueit, ( roiebergebaitt, bau(e) roieber), a reconstrui, roiebcrbebcrfeit, roieberbebeeft, bebcd(e) roieber), a reacoperi. wieberbcbeufcn, (bebadite, bebiidpe roie= ber, roteberbebadp, bebenf(e) roieber), a recugetâ.
roiebcrbcgel)rcii,(roicbnbegef)rt, begri)t(e) roieber), a cere din nou, a recere, a cere înapoi.
Sfâiebetbegin, ber—, (e)s, reîncepere,/, roieberbegimieu, (begaittt, begonne roic» ber, roicberbegonnen, beginn(e) roieber), a reîncepe.
roiebcrbcfommen, (Befam, befame roieber, roieberbefommen, befomm(f) roieber),
a recăpăta.
roieberbelobeu, (belabft, beliibt, belub, beiitbe roieber, roieberbelaben, befab(e) roieber), a reşarjâ, a reîncărcâ. roieberbelcbeu, (roieberbelebt, beleb(e) roieber), a ranimâ, a revificâ, a desmorţi.
2Sieber»bricbung, bie —, —en, revi-ficare; desmorţire,/; — fituftiguug, bie —, realinare; reîmblînzire, /. roiebcrbefnufttgeu, (roieberbeffinftigt, be» fanftige roieber), a realinâ, a re-îmblînzi.
uieberbeftuuen, fief) —, (befann, be» faune ficţ» roteber, roieberbefonnen, be» finn(e) bid) roteber), a se răsgîndi. '-KMeberbefti), ber—, ti, —e, reintrare în posesiune, f.
roieberbcnmffuen, (roieberberoaffnet, be* roaffne roteber), a reînarmâ. roieberbesafifeH, (rotcberbejaplt, be^af)le roicber), a plăti încă odată; a re-plăti.
lESieberbejaljhing, bie —, replătire, a doua plată. f.
roieberbriiig=en, (bradjte, bradjte roieber, roiebergebradjt, bring(e) roieber), a readuce; — lid), a. redobîndibil.
SfiHeierbntrf
693
roiebemţengen
SBieberbnttf, bec —, s, —e, retipărire. /.
roieberetnbringen, (brodite, briicbte roie--ber etn, roiebereingebracfjt, brtng(e) roieber ein), a împlini (o pagubă); a readuce (la închisoare) ; a recupera.
3Biebereiufmttgiiitg, bie —, reîmpli-nire; readucere; recuperare, /. roiebereiiiful)reit,(rotebereingefiil)rt,ftt£)r= (e) roieber ein), a reîntroduce ; a reîmportâ.
ăSieberetnfufjnittg, bie —, reintroducere; reimportare. /. roieberctitlenfen, (rotebereingelenft, UnU (e) roieber ein), a-şi reveni din rătăcire.
roiebereiitlofen, (toiebereingeliift, Ib?
ober lofe roieber etn), a răscumpără. aSiebereindijfuttg, bie —, răscumpărare, /; —noijrne, bie —, redobîn-dire; recucerire; recuperare, reocupare, f.
wiebemnneljmen, ( nintmft, nimmt, naf)tn, no|me roieber etit, roieberein= genontnten, nimm roieber etn), a luă din nou; a recuceri, a recupera, a reocupă.
roieberciitţtaifcit, (roiebereiitgepacft, paf» !(e) roieber ein), a reîmpachetă. tuicbcrcinrid|teit, ( roiebereingertdjtet, rid)t(e) roieber ein), a reinstală; a reînfiinţa, a rescrînti. iii'iebercinritfitmtg, bie—, reinstalare, reorganizare, reînfiinţare ; re scrîntire, /.
roieberetiifif)tffett(roiebereingeid;ifft,îcf)tf= f(e) roieber etn), a reîmbarcâ. roiebereinîdtfoffett, * f. (fdjtftfji, îcţtfaft, fcf)lief, fcţiliefe roieber ein, luiebereiit gef<f)[afen, ydjlof(e) roieber eitt), are-adormi.
roiebemnfcfjen, (roicbereingefeţt, ţefe(c) roieber eitt), a replasă, a reinstală, a reîntegră.
tfisiebereinfepung, bie —, replasare, reinstalaţ-ie,—iune ;reîntegrare,/. roieberentfteijeit, i. f. (entjtonb, ent» ftiinbe roieber, roieberentftanben, cnP îtep(e) roieber), a renaşte rcieberergreifeit, (ergriff, ergritfe roieber, roteberergrtffen, ergreif(e) roieber), a reluă.
roieberer^alfett, (erljâlft, erpteii, erpielte
tDteber, rotebererlţalten, erpnitie) tuie ber), a primi din nou, a reprimi, rotebererţoien, fief) —, (rotebererpolt, er= bol(e) btd) roieber), â se reculege, roiebererinntrn, (roiebererinnert, crin» nere roieber), a reaminti ; fief) —, a-şi reaminti.
SBieberertntterung, bie —, —en, reamintire, reminiscenţă, /. roiebererfemten, (erfonnte, erfentt(e)te roieber, toiebererfanttt, erfenn(e) roie--ber), a recunoaşte. 2t?iebererfeitnung, bie —, —en, recunoaştere, ,/'.
roiebererlangeit,(roiebereriongt,eriong(e)
roieber), a redobîndî. ©iebererlongung, bie—, redobîndire; recuperare, /.
roieberernettern, (roiebererneuert, er» nettre roieber), a reînnoi. îfSiebercritcuentng, bie—, —en, reînnoire, /.
roiebererobern, (roiebererobert, crobre roieber), a recuceri. '&Mebererofier»ng, bie —, —en, recucerire, /.
roiebcrcrbffnett, (roiebereroffnet, emrfne.
roieber), a redeschide. ÎBiebereroffmtng, bie —, redeschidere, f.
tuicbercrftfieineu, i. j. (erf<f)ien, etfebiene roieber, roicbererf(f)ienen, erfd)ein(e) roieber), a reapărea. [ţiune, /. siBiebercrf(f)eittung, bie —, reapari-tuicbercrfelţeii, (tuicbeterfeCt, ertep(e) roieber, a restitui; a împlini (o (pagubă); a desdăună. SBiebercrfetjuttg, bie —, restituire ; desdăunare,/.
roiebcrerftotten, (roiebererffattet, erftatte roieber), a restitui; a reîmburşă. îBiebercrftottuug, bie —, restituire ; replată, /.
roiebererttmf|(eit, (roiebererrofifjlt, eiroapl» (e) roieber), a realege, roiebererroetfen, (roiebererroecft, ermccf(e) roieber), a resuscită.	[re. f.
ît'iebererroetfung, bie —, resuscita-roiebercrroif(f)en, (roiebererroiidjt, er» roi[d)(e) roieber), a reatrapă. roiebererţitbien, roiebererjâplt, erjii£)](e) roieber), a repovesti, a renară. roieberer5eugen,(roteberer5eugt,erjrug(e) roieber), a produce din nou.
aBiebeter-ţeugmtg
694
Wieberftf)unpfett
ăsţiebererjeugnng, bie—, reproducere, producere din nou, /. roiebcrfinbeit, (fanb, fanbe roieber, roie* bergefunben, finb(e) roieber), a re-.aiiă.a regăsi; fief) —, a se reîn-tîlni, a se revedea.
SKMeberftnbeit, ba8 —, reaflare ; revedere, /. reîntîlnire, f. roieberfurbent, (roiebergeforbert, forbre roieber), a recere, a repeţi. SBlebergnfie, bie —, restituire ; re-producţiune, /.
Wiebcrgebiireit, (gebierft, gebiert, gebar, gebiire roieber, roiebergeboren, gebier roieber), a renaşte, roiebcrgcbeit, (gibft, gibt, gab, gnbe roieber, roiebergegeben), a redă, a restitui; a reproduce. SO?iebergebiirt, bie—, —en, renaştere, regeneraţiune; palinghenie,/. roiebergclnngett, i. ). (roiebergelangt, ge= lnng(e) roieber), a, sosi din nou; a redobîndi.
roiebcrgenefeH, i. f. (roiebergeneiett, ge= neie roieber), a se reînsănătoşă, a se reîntrămâ.
28icbergenef=enbe, ber	—h, re-
convalescent, m; —ung, bie —, reînsănâtoşare, reintrăm are, re-convalescenţă, /.
roiebcrgewinncn, (geronnn, geroiinne roieber, roiebergeroonnen, geroinn(e) roieber), a recâştigă, roicbcrgriifjcit, (roiebergegriifjt, griifee roieber), a resalutâ. roicbcrgutmacbeit, (roiebergutgemadjt, mad)(e) roieber gut), a repară o greşeală.
roiebergutroerben, i. f. (roirft, roirb, rourbe, roiirbe roiebergut, roiebergut* roerben, roerbe roieber gut), a se re-împăcâ, a se reconcilia, toiebcrbobeit, (fjaft, ţat, fjatte, tf'ătte roieber, wiebetgefţabt, ţabe roieber), a aveâ din nou, a recăpăta iHţieberljolf, ber—, 8, răsunet, ecou, n. roicbcrballen, (roieberfjaflt, nriebeit)nit(e), a răsună
roiebcrf|erfteUeii,(roieberI)ergefteIIt,ftHI(e) roieber fjer), a restabili, a retablâ, a restaura
!BJicbcrj)erffeUimg, bie —, —en, restabilire; restaurare, Wieberfiemrbriitgeit, (brndjte, briid)te
roieber fjertior, roieberbertrorgebradjt, bring(e) roieberfjerDon, a reproduce; a scoate din nou la iveală roieberofjolcn, roiebergebolt, ftole roieber), a aduce din nou; — fjofen, (roieber» tjolt, roieberi)ot(e), a repetă, a reitera, a bisa.
ÎBieberljofmtg, bie—, — en, repetare, repetiţie, —iune; reprinaere; reiterare, bisare, /. roiebcrfiiucu, (roiebergefâut, fau(e) roieber), a rumegă. îiMeberffimer, ber —, 8, rumegător, m; —ung. bie —, rumegare; reiterare, /.
ifiţieberfnnf, ber—, (e)8, — faufe, cumpărare din nou; redempţie, f. roiebcrfoufen, (roiebergefaufr, fanf(e) roieber), a cumpără iarâş; a răscumpără.
roieberfiinflid), a. răscumpăratul. 48ieberfe()r, bie —, reîntoarcere, re-înturnare, revenire, /. roieberfeljreu, t. j. (roiebergefeţrt, tei)r(e) roieber), a se reîntoarce, a se re-înturnă; a reveni, niiebertommeii, (fam, firme roieber, roiebergefommen, fomm(e) roieber), a reveni, a mai veni, a veni iarăş. aSieberfommcu, ba8—, e, revenire,./. ăSieberfunft, bie —, — fifnfte, revenire. /.
Wieberfegen, iroicbergelegt, lege roieber), a aşeză din nou.
rolebermndieit, iroiebergentadjt, nindjţe) roieber), a face din nou. aBiebernafjmc, bie —, reluare, retractare, /.
roieberitef)meu, (nimmft, nitnmt, nnf)m, niif)me roieber), roiebergenontmen, ntmm roieber), a reluă, a retracta, tniebcrfngcn, (roiebergefagt,fnge roieber), a repetă (o spusă)
Wieberfommctn, (roiebecgeiamntelt, ţam= mie roieber), a readună toieberfcf)affen, rotebergeidjaţft, fd)aff(e) roieber), a procură din nou. SBieberfdjein, ber —, (e)8, reflex, n. Wieberfd)irfeii, (roiebergejdjuft, fcţ)ict(e) roieber), a trimite din nou; a trimite în schimb.
ttiieberf(i)impfen (roiebergeid)tmpft,fcf)im= f)f(e) roieber), a întoarce înjurătură pentru înjurătură.
St'iebcrfcfţcii
695
SBtlb
2i?ieî>erfcljen, bas —, S, revedere;
auf —, la revedere, mieberfcfjen, (fiefţft, fielţt, fal), fâfie mibber, r»iebercţefe£)en, ftelj(e) mieber), a revedea.
tuieberfpiegelit, (mieberge)piegelt, fpicgte mieber), a reflectă, ifijiebcrtaufe, bie—, —n, rebotezare, f. anabaptism, m. miebertaufen, (roiebergetauft, touf(e) roteber), a reboteză. ilBiebertiinfer, ber- , S, anabaptist, m. roiebertun, (tat, tate mieber, mieber» getart, tu(e) mieber), a mai face (încă o dată).
roiebertim, ado. din nou, iarăş, reiterat.
roiebernereintgcu, roteberDeretnigt, Der» cinige mieber), a reîntruni. ifiJieSerocreiniguitg, bie —, —en, re-
întrunire, /.
miebemrgclten, (oergiltţt, Dergilt, oer* gait, Dergalte mieber, mteberDergolten, Dergilt mieber), a răsplăti. SKţiebemrgelber, ber —, S, răsplă-titor, răsbunător, m; —ung, bie —, —en, răsplată, recompensă, revanşă, f talion, «; Derlauî, ber —, (e)S, — făufe, revindere, /; —Derfâufer, ber — ,S, revînzător, m. miebcrnerfaitfen, (mieberocrtauft, »cr--faufe roteber), a revinde, miebcrwermieten, (roieberDerntietet, Der» ntiet(e) roteber), a reînchiria. roiebcmrfoţnen, (roteberOerfBfţnt, oer« fbl)ti(e) mieber), a reconcilia SMeSernialţl, bie—, —en, realegere,/. roit‘bcrroiif)Hmr, a. realegibil. îttiebcrroiiljlfiarteit, bie —, realegi-bilitate, f.
mieber,ptlaffeu, (lâffeft, lăţit, lief; mieber an, roieberjngelaffen, Ia| mieber ju), a readmite.
mieberauftellctt, (roieberjugeftellt, ftell(e) mieber au), a înmînă din nou; a înapoia.
miefelit, a cîrpî cu acul.
Si'iege, bie —, —n, leagăn, n; — meffer, bas —, S, hăcuitoare, /; —nfeft, baS —, serbarea aniver-sărei de naştere, — nfinb, baS —, eS, -er, cocuţă, bebe, /; — npferb, bas —, eS, —e, cal de lemn, m. miegen, (miegte, geroiegt), a legănă,
a tocă (zarzavat); — i. (roiegft, miegte, roog, mbge, geroogen, roteg(e), a trage în cumpănă), miefţcnt, a necheză, a rîncheză; a mihonî (mînzul).
SBieţc'rn, baS —, §, nechezare, rîn-chezare; mihonire, /. iEBiel, bie —, sînuţ de mare, n, roieS, [. roeifen.
TmeWaunt, ber—, (e)§, —baume, prăjina (cu care se leagă finul pe car), /.
'•BJiepe, bie —, —n, lunca, livade, /. prat, fînaţ, »; — enfnBterid), ber —, S, (lot.) cîrligată, /; —enliinn mei, ber —, S, (bot.) secărică, f; —enialbei, bie —, (bot.) salvie de cîmp, /; —enmolle, bie —, (bot.) bumbăcariţă, f.
SlSiefel, bas—’, s, (zool.) nevăstuică, helgea, /; flinl mie ein —, iute ca piperul, mieten, a plivi.
milb, a. sălbatic; rabiat, feros, feroce; pădureţ (măr etc.); — eS gleijd), carne viiă; — eS Şferb, si-reap, m; —er Snobe, băiat neas-tîmpărat, m; —eS Sebeit, viaţă desfrînată, /; —e ©ţe, concu-binat, n.
2Bilb, bag —, vînat, »; —bob, bas —, eS, —băber, terme, /. pl; — bafţn, bie —, —en, parc cu vînat, «; —bret, baS —, S, vînat, »; — bieb, ber —, (e)S, —e, braconier, m; — e, ber —, n, —n, sălbatic, m\ — fang, ber-, —fânge, halcuiu, copil neastîmpărat; sireap du-mesticit, m; —garten, ber —, s, —gcirieit, parc cu vînat, n\ — Iţeit, bie -, sălbătăcie, feroşie, ferocitate, /; — leber baS —, §, piele de cerb, /; —ling, ber —, s, —e, plantă necultivată, /; pom pădureţ; om sălbatic, ni; —nbs, bie —, —ffe, sălbătăcie, /. deşert, n. pustietate, /; —preţ, ţ. —bret; —fdţaben, ber—, S, — fdţâben, daună cauzată prin vînat, /; — fdţur, bie —, — fdjitre, blană de lup, /; —fd)u@, ber—, en, —en, braconier, m; —jdţroein, bas —, (e)§, —e, porc sălbatic, m; —ftanb, ber —, eS, — jtânbe, cantitate de vînat,/..
tmlbeln
roiitiert
R96
n>ilb=eht, a mirosi a vînat ; — ertt, a bracona,- —freiitb, a. strein de tot: — ţ>ern, f. —e(n. wtll. j. rootlen.
28ill=e, ber—, tt§, voinţă, voie, tragere de inimă, aplecare, plăcere, /; scop, n. intenţiune, /; lefter —, testament, n. adietă, diată, /; roteber —en, în contra voinţei; —enBfreiljett, bte —, liber arbitru, n; -enBfrnft, bie —, energie, /; —enBttieinmtg, voinţă, /; —faţrtcp teii, bie —, deferenţă, condescendenţă, /; —faţrung, bte —, complinire, f; —îomntett, baB—, bine-venire, /; —tur, bie —, volnicie, /. arbitru, n. arbitrarietate, sa-movolnicie, /; ber —tur jb» uttter-roorfen fetit, a fi la discreţiunea ■ cuiva.
niilbettlos, a. lipsit de voinţă, apatic; —en, prep. pentru, de dragul... ; — enB fetit, a voi; —faţtett, (ttnUfSfrrft, tnitlfaţjrt, tmflfufir, rotii» foţirt, U)iHfof)r(e), a consimţi; a împlini (voia (cuiva), a face (cuiva) pe voie; — fâţrtg, a. com-plezant,serviabil, condescendent; —tg, a. complezant; supus; cu bună voinţă; —tgen, a consimţi; —-fontmen, a. binevenit, — fitrlidj, a. arbitrar, volnic; gratuit, rointmeln, a furnică, a bîjbăi, a micşurî, a fojgăî, a foi, a viermui. Wimmern, a se boci, a se vaită; a plînge, a seinei, a miorcăi. SBimpcl, ber —, §, —n, flamură, banderolă, /.
ăBimper, bie —, —n, geană, /; — boare, bte —, (pi) cilii, /. pl. roimper=fBrtittg, a. ciliat ; —tg, a. ciliar.
UBimperg, ber —, (e)B, —e, frontispiciu (gotic d’asupra ferestrelor şi uşilor), n.
SESiitb, ber--, eB, —e, vînt, »; fanfter —, aburel, m ; cort etroas — be= fommen, a simţi ceva; —Dormacţen, a tăiâ la palavre; itt ben — ţd)la= gen, a desconsideră; —Beutel, ber —, B, farfară, f; — Beutelei, bie—, farafastîc, n; —brucf), ber —, (e)B, —bri'tdje, luminiş cu copaci răsturnaţi de furtună, n ; —bitdu'e,
bte —, —n, puşcă pneumatică,/; —ei, bas> —, 0, —er, ou şterş. n; —eBţaud), ber —, (e)B, —e, jeliţă, /: —fapue, bie —, —n, sfîrlează, giruetă, /; —fang, ber —, 0, — fâtrge, ventilator, re; inima (la foi), / ; —gejcproulft, ber —, — f<f)rotilfte, suspin, re; — ţafer, ber—, 0, (bot.) opsigă, /. odos, m; —bârfe, bte—, —n, arpă evliană, f ; — Ijofe, bte —, —n, volbură, f ; —ţunb, ber —, (e)B, —e, ogar, m; —feffel, ber —, 0, cilindrul pompei,»; —labe, bie —, —n, portavînt (la organe), re; — lid)t, ba0 —, (e)s, —er, făclie romană, / ; —Iod), ba0 —, B, — IBdjer, râsuflătoare, /; —madter, ber — 0, şarlatan, m ; — meffer, ber—, 0, anemometru, n\ — mitble, bie —, —tt, moară (minată) de vînt, /; —rab, ba0—, (e)0, — raber, ventilator, m; —rBicţen, ba0 —, 0, (bot.) anemonă, /; —role, bie —, —tt, busolă, f ; —ebraut, bie —, vijelie, /; — fd)irm, ber —, B, —e, paravan,»; — l'eite, bte—, —tt, steriţă, /; —(piei, ber —, 0, (zool.) levretă, /; — ftiIXe, bte—, acalmie, f; —ber —, fjes, —ftBffe, rafală, volbură, / ; — ftrid), ber —, (e)0, —e, direcţiunea vîntului, f; curent, n: —utcf)t, bie —, timpa-nită,/; — toeţe, bie—, —n, troian, n; —jug, ber—,0,—juge, curent, re.
iffiinb=e, bte —, —tt, vîrtej. scripeţ, n cigă, macara, volbură, /; —tt, bte —, (pl) (bot) zorele, convol-volacee, f. pl; —ung, bte—, - ett, cotigitură, cotitură, şerpuitură, serpentină; contorsiune, încolă-citură,/; cîrcei, m. pl. circumvo-luţiune: anfracţiozitate, /.
KŞittbel, bte —, —tt, scutec, » pelincă. /; —banb, ba? —, eB, — bânber, tasmâ. /.
Wiltbebtt, a înfăşa; — toetcf), a. moale de tot; —roeicfi fcţlagert, a face chisăliţa de bătaie.
toinîneti, (roattb, miinbe, geitmttben, toinbe), a suci, a răsuci, a încolăci, a gînsi; a stoarce; um etffiaB —, a înfăşură; Sranje —, a împleti cununi; au? ben Şiitibeti —, a stoarce din mini; bie Ipiinbe —,
SBingert
697
SSirrbunb
a şi frînge mlnile ; ©am —, a depănă tort; ftdj —, a se svîrcoli, a se contorsiona, a se circi, a se încolăci, a se ciosmoli; a se înfăşură, a şerpui (un drum); — ig, a. fluşturat, suchiat ; holburos, vînturos; frfjief, a. devers ; — ftitl, a. acalm.
'iSiitgcrt, ber —, (e)g, — e, viie, /. iRJiitf, ber —, eg, —e, semn (cu o-chiul), n. ochiadă, f. avertise-ment, n ; — mit bem Snuttpfaljl, dulce violenţă, f.
233infel, ber —, s, unghiu, unghier, colţ, corn,»; dolie (la coperiş)./; —aboofat, ber —, eit, —en, scrib, m ; —ef)e, bie —, —n, căsătorie clandestină, /; —eifen, bag —, 5, echer, m; —fţafert, ber—, 8, compostor, vincelac, n ; —mag, bag —, eg, —e, teodolit, astrolab, cor-nurat, »; —meffer, ber —, s, go-niometru, m ; —jug, ber —, eg, —jfige, tergiversare, /. tirtip, n. momele şi şosele, clenciuri, /. pl; —jiige mndjen, a inpedişă. rolitfeidg, a. angular, cornurat; — recf)t, a. dreptangular. luinfett, (gemiitft, alt gemunfen, roinf(e), a face semn (cu rnîna, cu ochiul), tuiitfeht, a schilăi, a se scînci, a scrivi, a orocăi.
iîVMUter, ber —, g, iarnă; rnitten im —, în toiul ober în dricul iernei; ber — fieljt Dor ber Şiir, iarna e aproape; —aufentlfalt, ber —, (e)g, —e, reşedinţă de iarnă, /; —bie* ncnftanb, ber’ (e)g, —ftdnbe, tem-nic, m ; — garten, ber g, peră de iarnă, /; —getreibe, baâ —, I, grîne de toamnă, ,f. pl; —gritn, bag—, g, (bot.) saschiu, brăbânoc, m; —(ager, bag —, g, hibernaclu, »; —monat, ber —, (e)g, —e, luna lui novembre. /. brumar, m ; rod, ber—, (e)g, —rode, palton,
— jdjlaf, ber —, (e)g, hibernaţic, /; — ţeite, bie —, partea dinspre meazanoapte, /; —fdllfifer, ber —, g, hibernant, m; —iibergie^er, ber —, g, palton, surtuc, n. Wiitter=l)aft, o; —lid), a. — mâfjig, a. hibernal, ca iarna.
SBinjer, ber —, g, vier, m- —meffer, bag —, g, cosor, n roiiipg, a. minuscul, infinitezimal. SHMn,;igfeit, bie—, minusculitate, in-finitezimalitate, /. aSiţjfel, ber—, §, vîrf (de arbore), ti. mipfcin, a reteză (arborii). aBiţJVrfjeit, bag—, g, păcălitură, festă, posnă. f.
2Bipp=e, bie —, —n, basculă, /; — gnlgen, ber —, g, hîţănitoare, /. mippcn, a basculă, a săltă în sus. mir, pron. noi.
SBirbel, ber—, g, vîrtej, n volbură, /. turbilon, n. boloboacă, răbuf-neală, vertice, /; creştetul capului, »; rătez (la fereastră), n. vertebră. /• cuiu (deviolinâ); ropot (de tobă), n; —fâule, bie —, —n, coloană vertebrală, şira spinărei, f; —fturm, ber —, (e)g, —fiurme, ciclon,», zorele, frumuşele,/./»/; —fier, bag—, (e)g, —e, vertebrată/ /; —minb, ber —, eg, —e, vîrtej, n. volbură, f. vîrtecuş, n mirbef'ig, a. ameţit, volburat; —it, a se virtejî; a şovălcăi (ciocîrlia), a sună (toba) roirfift, wirbt, f. tnevbm Sfk5irf=brett, bag —, (e)s, —er, cîrpă-tor; —eifen, bag —, «, scoabă,-/; —er, ber —, g, ţesător, m; — lidp feit, bie —, realitate, actualitate, /; — meifter, ber —, g, ţesător, m; —fnmfeit, bie—, activitate; eficacitate, / ; — ftuţl, ber —, (e)§, — ftiiţle, războiu. »; —ung, bie —, efect, n; —unggbereid), ber—, (e)g, atribuţiune, f; —unggfreig, ber—, ieg, —fe, atribuţiune, cerc de activitate, tt : —îoare, bie —, .....n,
bonetărie, lianelărie, /. toirf=eii, a lucră, a face lucrare; a1 aveă efect,; ă ţese; a frămîntă, a asogă, a formă (aluatul); —enb, a. operativ ; — Itd), a. veritabil, real, actual, efectiv, cu adevărat, aieva ; —fam, a. eficace, activ, efectiv, operativ
toirr, a. încurcat, confuz, cîlciat ;
—eu, a încurcă, a încîlci 28irr=bunb, ber —, (e)g, — biinbe, jip cîlciat, n; —fal, bag —, g, - fale, încurcătură, toroapă, tărbâceală,
ăBirfing
698
/. zop, «; — feibe, bie —, mătase cîlciată, /; —.jtrof), baâ —, §, paie cilciate, /. pî ; —marr, ber —, 3, confuziune, încurcală,
SSMrftng, ber—, 3, (6ot.) varză creaţă, f.
îSirt, ber—, e3, —e, birtaş, hangiu, ospătar, otelier; econom,™, gazdă, f. boier, m ; —in, bie —, —nen, birtăşiţă, hangioaică, hangiţă, e-conoamă; gospodină, menajeră ; cocoană, /; — jdjaft, bie —, —eit, economie, /. menaj, n; gozpodă-rie, /; cîrcimă, t. han, m\ jd)ied= lidje —, grozavă tărbâceală,/; — idmften, ber —, 3, econom, m ; — ţdjafterin, bie —, —nen, menajeră, /: — fdjaftlidjfeh, bie—, economie, căsnicie, /; —fc^afrâge&âixbe, bie-, (pl.) namestie, /; —3ţau3, ba3—, feb, —fjauţer, cîrcimă, /. birt, n.
aBirttf, ber —, §, turtea, /. (bot.) vexil, n.
mirtliri), a. econom; casnic; ospitalier ; — [d)aften, a gospodări ; a conduce menajul; a administra; a economisi; —ţdjaftltd),a casnic, econom.
SBSifeb, ber —, e3, — e, sdreanţă ; ştergătoare ; fiţuică, hârţoagă ; —er, ber —, 3, estompă, /. mă-tăuz, n; perdaf, faier, »; Idţpen, ber —, 3, sdreanţă, gebrea, pa-ceaură, /. torson, n.
Uîiţrficit, a şterge.
SBMfent, ber—, (e)3, —e, (zool) bour, m.
iSM3mnt, ber —, 3, bismut, m.
SESifpcI, ber —, 3, vispulă (măsură germană de peste 1000 litrii pentru cereale), /.
mifptrn, a şopti, a pişbăi, a şuşuî.
SBifiJeru, ba3—, 3, şoptire; pişbăire; şuşuire. /.
miţţtn, (mifs, roeifet, ineife, mir rcijjen, ifir roifjt, muţite, roiifţte, gemufit, mii» fe), a şti, a cunoaşte: — lafferi, a da de ştire; su — tun, a trimite vorbă; man mii! —, se svoneşte; er meij? meber au3 nod) ein, nu ştie de unde s’o ia mai întîiuţju — tun, a da de ştire, a avertiză; — idjafrlid), a. ştiinţific; — 3toert, a. demn de a fi cunoscut; —tlidj, a. înadins, eştient.
SUMfţcn, ba3 —, 3, ştiinţă, ştire, cu-
m»
noştinţâ; mcine3 —, după cit ştiu eu ; mit — DoUgefogen, tobă de carte, /; — ift 3Jiad)t, luminează-te şi vei fi; —ftţaft, bie—, ştire; ştiinţă,/; —3brang; —eburţt, ber —, 3; —enStrieb, ber—, (e)3; setea ştiinţei. /; dorul ştiinţei, n.
SBiftaria, bie —, (bot) glicină, /.
SBipegierbe, bie —, curiozitate, /. dorul ştiinţei, ».
Wipegterig, a. curioz, doritor de a şti.
®ţit=ţrnn, bie—, — en, văduvă, /; — mann, ber —, (e) 3, —mânner, văduv ; —tunt, ba3 —, —e ober — tiitner, imobilul destinat de soţ văduvei sale, w; —rne, ţ. — ţrau ; —mer, i. —mann.
mittern, a flerâ, a simţi, a mirosi.
ÎSittenuig, bie—, timp, n. vreme,/; fler, n\ —sfunbe, bie —, meteorologie, /.
SBifi, ber—, e3, —e, spirit, n. vorbă de spirit, cuminţie,/. bunul simţ, n. zeflemea, mucalitură,/. calambur., n; — e retjjen, a badinâ; — bo!b, ber —, (e)s, —e, badeu, m ; —igung, bie —, cuminţire, / ; — fop'f, ber —, (e)§, — fbpfe, mucalit, şăgalnic, hîtru, m; —ling, ber —, 3, —e, batjocoritor, zeflemist, m; —mort, ba3 —, e§, —e, şagă, mu-călitură, f. calambur, ».
mitpeln, a badinâ, a luă în rîs, a zeflemisi; a luă peste picior; —ig, «. spiritual, ingenios ; — igen, a cuminţi; fid) —, a se cuminţi.
ttm, adr. unde; cînd ; — aud), adu. ori unde; —bei, adv. pe lîngăce; — burdpadr prince; —fern, adv. dacă; —fur, adv. pentru ce; dacă; — aegen, adr. dincontră; —f)er, adv. de unde, din cotrou / —tţinein, adv. pe unde (să între); — f)inge--gen, adv. din contră; —mit, adv. cu ce, prin ce ; — miSglid), adv. de se poate ; —nod), adv. după care ; —nicfjt, adr. de unde nu ; — nur, adr. ori unde; —ran, adv. după ce; —rauţ, adu. la ce; apoi, pe ce; —rau§, adv. de unde ; — cont, adr. în care, în ce ; —rin, adv. în ce, unde ; —rnad), adv. după care ; —riîbet, adr. despre
699
asoţf
ttmb
ce; —mm, adv. despre, ce.- —r» unter, adv. între cari; —felbft, adv. unde, chiar unde; — bon, adv. din ce, din care, despre care, despre ce : —Bor, adv. de cine, de ce ; pentru ce; —$u, adv. la ce, pentru ce; — jroifdţen, adv. între care. mob, mbbe, f. meben.
2S«d)C, bie —, —it, săptămînă, /; in beit —it licgen, a fi lăuză; bie ftille —, săptămînă patimilor ; —nbe-ţud), ber —, 8, —e, vizite de lăuzie, /. pi; —n6ett, bag—, eg, — en lăuzie, f\ —nblatt, ba§ —, ei, — blatîcr, foae ebdomadară; —nfiube, bie—, —n, camera lăuzei,/; —n= tacţ, ber—, (e)§, —e, zi de lucru,/, wodicutlicty, a. ebdomadar, săptărnînal niodjcnmcife, adv. cu săptămînile; pe săptămînă.
2god)nentt, bie —, —nen, lăuză, /. Sotfett, ber—, 8, furcă (de tors),./', wog, mbge, f. mâgen unb rotegen aăjoge, bie—, —n, val, vop, n. undă, /. talaz, «.
toog=en, a unduia, avoptă; aondoiâ; a palpită; a bijbăî ; —ig, a. un-dulat, ondoiat.
moţi, adv. bine; da; am înţeles; în adevăr; de sigur,- cei drept; ia —, da, da! gan-ţ —, prea bine ; rccţt —, foarte bine; — mir, ferice de mine ! — bir, halal de tine ; mir ijt —, sunt bine; leben Sic—, adio, rămîi cu bine ; ict) feţe —, văd în adevăr, văd bine, că.. ; — befomtne es Sţiten, să vă fie de bine! er i(t — nicţt şu §nuie, pare că nu-i acasă; jiemltd) —, binişor: id) miidjte — miffen, aş vrea să ştiu; —aeţtbar, a. preastimabil ; —an, int. ei bine, haide! —angt= bradjt, a. bine plasat; —anftfinbig, a decent; — auf, int haide! — auf fein, a fi bine, a fi teafăr: — bebadjt, a. bine chibzuit; — bebiirfp tig, a. cu bună chibzueală; — be= ţalten, a. bine condiţionat, teafăr; —befannt, a. bine cunoscut, no toric; — befommen, (befam, befiime moţi, moţlbetomrneu, befomm(e) moţi), a prii, a fi de bine ; —beleibt, a. corpulent; —belefen, a. cetit; — befdţaffen, a. bine condiţionat; —
beraanbert, a versat; —bemufit, a. conştiu, eştient ; —eţrmurbig, a. reverend; —ebel, a. evghenos; — erjogen, a. gentil, cu bună creştere; —feil, a. ieftin; -geartet, a. domol; —gebilbet, a. bine făcut, bine crescut; - geboren, a. evghenos: bem —geborenen iperm, Domniei Sale Domnului; — gefâKig, a. plăcut, agreabil, estetic; —gelaunt, a. bine dispus; —gelitten, a. bine văzut: —gelnngen, a. bine reuşit; —gemeint, a bine intenţionat; — gemut, a. voios; — genaţrt, a. gras, bine nutrit; —geneigt, a. aplecat, afecţionat; — geraten, a. bine succes, bine reuşit ; bine crescut ; —gefinnt, a. loial, afecţionat, cu intenţiuni bune ; — geftaltet, a. bine făc-ut; —gemogen, a. afecţionat; —ţabenb, o. a.vut, blăgos; — ig, a. plăcut; —flingettb, a. armo-nioz, armonic, eufonic; —lautenb, a. armonioz ; —meirtenb, a. bine intenţionat; —rebenb, a. elocvent; —riedjenb, a. odorant; — fdjmecfenb, a. gustos, zavuroz, sapid; —tătig, a. caritabil, bine făcător: —tun, (tat, tiite moţi, moţlgetan, tu(e) moţi) a face bine ; — iiberbacţt, a. bine rumegat; —berbient, a. bine meritat; —Derforgt, a. bine păstrat, bine căpuit ; — berftanben, bine înţeles; — nerroaţrt, a. bine conservat ; — metsltdj, adv. cu luare aminte, cu bună chibzueală; — moHeit, (millft, rotii, monte moţi, rooţl= geroodt, molie moţi), a voî de bine; —moflenb, a. de bine voitor, be-niu, benevol, graţios ; —jiemenb, a. decent.
ăSoţr, bas —, s, bine, m ; bag ge= mcine —, binele public, m; —an= fianbigfeit. bie—, decenţă, /'; —be= finben, bag —, 8, bună aflare. /; —beţagen, bas—, §, plăcere, ticnă, /; —beleibtţeil, bie —, corpulenţă, /; —bteneret, bic —, linguşire. /; —ergeţeu, bag —, g, prosperitate, bună aflare, ./; —faţrt, bie —, salute, /. binele, m\ — faf)rtSaus= fcţmfj, ber —, (fes, —fcţuffe, comitetul salutei publice, n; — feti» ţeit, bie —, ieftinătate, /; — ge=
ttoftubar
700
SSort
boren, ®r —, bem §errn, D-sale, Domnului; —gefatteit, bas —, §, plăcere, /; -gemut, ber —, (bot.) solovîrf, m; — gerxicţ), ber —, 8, —ritdje, mireasmă,/, parfum, pro-fum, nţ aromă. /; — getitcfje, bie —, (/ti.) aromate, /. pi; — ge= jd)mad, ber—, 3, gustoşie, savoare, /; —f)abenf)ett, bie—, avuţie, blază, /; —fiancţ, ber —, (e)§, ’ eufonie, /; —lăut, ber —, (e)s, armonie, /; —leben, bag —, ?, bunul traiu, lux, sibarism, mţ —jelit, bag —, /sănătate, prosperitate,/'; — jlanb, ber —, eg, bunăstare, prosperitate, /; —lat, bie —, — ert, binefacere, /; —tater, ber —, s, binefăcător, mţ — tnterin, bie —, —itett, binefăcătoare, ./; — tatig» feit, bie —. caritate. /; —tdtig= feitSanftalt, bie—, — ett, dispensar, nţ —Derţalten, bag —, g, bună purtare, bună conduită. /; — Beţiei, ba§ —, g, (bot.) arnică, /; —njollen, bag —, 3, bunăvoinţă,/.
moljmbar, a. abîtaMI; —cn, a loctlî, a şedea; a sta (cn locuinţa); — baft, a. domiciliat; — lid), a com-fortabil.
Ifeoljmgebaube, bds—, 3, —Jjau’8, bag —, .jeg, — ţattjer, casă de locuit, /; —ort, ber —, eg, —e, locuinţă, şedere, f. domiciliu, nţ —redcit, ba? —, 3, abitaţiune, /; —fiş,
' ber —, eg, —e, domiciliu, n. reşedinţă, /. şediu, nţ — ung, bie —, —eu, locuinţă,/, apartament, domiciliu, n. abitaţiune, /; —$im= mer, bag —, g, odae, cameră, /.
Wolben, a bolti, a arcuî.
SSolbung, bie —, —etr, arc, n. boltă, boltiturâ, /; —sbogen, ber —, s, pendentiv, n.
SBolf, ber —, s. SBiilfe, lup; lupus (boală), m. dărac (maşină), nţ fief) eirtett — reiien, a se beli călărind; — gbofjne, bie —, —n, (iot.) lupinâ, fţ —ggejdjrour, bag —, g, —e, lupare. fţ —c-fug, ber —, jjfg, —fiifee, (bot) cervană. fţ —gţunger, ber —, 3, foame ve-race, fţ — smild), bie—, (bot) aior, mţ jonncn rotnbige — gmild), (bot.)
burueană de negei, fţ — gţabne, zimbrii, m. pl. ttioifbartg, a. lupan. ăSoifin, bie —, — itert, lupoaică, /. Riofftjd), a. lupan.
HBolfram, ba» —, g, fungsteu, m. SSolfdjeii, bag —, g, nouret, noru-şor, m.
SBolfc, bie —, —n, nor. mţ aug bert —nfalleit, a rămîriea consternat; —enbrud), ber —, g, -briidje, po-voiu, n
roolfen, fief) —, a se înnora roolbenlos, a. neînnorat; — fig, a. înnorat.
SBolbarbeit, bie —, lînărie, fţ — beefe, bie —, — n, cergă, fţ —e, bie —, lînă, /; bumbac, nţ ge= faibte —, strămătură; in ber —e gefarbt, văpsit în usuc ; in ber —e jiţen, a avea din berechet; —eumeber, ber—, g, boboar, mţ — garn, bag —, eg, port,- gefarbteg —garn, arniciu. nţ — ţdnbler, ber —, §, lînar, mţ —fatnm, ber —, (e)3, —ffâmtlte, darac. fusălău, nţ —fantt, ber—, s, plisă, fţ — jdjur, bie—, tunderea oilor,/; — jd)ineiB, ber —eg, usuc. mţ —mate, bie —, — en, lenaj, mţ — jcud), bag — , (e)g, —e, stofă de lînă, /. uxdbert, a de lînă; —ig, n. lînos. mollcn, (bot) pubescent; (toitl, roittţt, roii!, nudlte, mollte, geroollt, rouQe), a voi; jbm mohl —, a voi cuiva de bine.
iffiofleii, bag —, g, vrere, voliţie, ./'. 26o(dufi, bie —, voluptate, fţ — litjtling, ber —, 3, —e, desfrînat, afrodiziac, m
rooiliiftig, a. voluptos; afrozidiac. ii'oime, bie —, deliciu, n. bucurie, fţ —monat, ber —, 3, —e, luna lui Maiu, /. florar, mţ —gefiifll, bag —, g, —e, deliciu, n. tt)OUtt=fam, aţ — cootl, aţ —ig, a. de-licioz; —etrunfen, a. delirant, morfolit, a vinturâ âBorff(f)aiifel, bie —, —n, vîntură-toare. f.
îfilort, bag, —, ti-, ffiSbrter, vorbă, vocabulă,/, cuvînt, termen, nţ — bag —, —e, frază; parolă; — fiir —, textual, din cuvînt în cu-
aSort—
701

vînt; fd)Sne —e, fraze frumoase; Dicle —e mncljnt, a spori vorba, fein — fngen, a nu zice nici circ măcar; a tăcea muicum; a nu se pronunţă; er girig fort oljne cin — ju fngen, se duse fără să zică ceva; fein — mctter baoon, destul, nici o vorbă să nu mai zici; mit bitrren — en fngen, a spune pe şleau; baS — ergreifen, a luă cu-vintul; baS — entjicfţen, aretranşă cuvîntul; bnâ — fiiţren, a purtă cuvîntul; a face gură; ba§ grofje —fuŞrett, a face gură mare; icf) bitte ttnts —, cer cuvîntul; baS — erteilen, a da cuvîntul; jb nidjt junt —e fomnten laffen. a nu face cuiva parte de cuvint; ins — faffett, a tăia vorba, a întrerupe; mit leeren —en ţinţalten, a purtă cu vorba; mit leeren — en obffteifen, a îmbăta cu apă rece; Sie nefjnten mir baS — aus bem Slhtnbe, tocmai asta.voiam să zic şi eu; in bes —eS Dermcgenfter SSebcntung, im fireitgfien ©tune be§ SBorteS, în toată puterea cuvîntului; fbnt uufs — glauben, a se încrede în spusele cuiva; aufâ — geţordjen, a ascultă la primul cuvînt; er wiU eS nicf)t — fjaben, nu vrea să admită; jbm gate —e geben, a rugă pe cineva cu vorbe frumoase; jbnt baS — reben, a vorbi în partea cuiva; — ţalten, aşiţîneă parola; anf mein —, parolă; fein -geben, a-şi da cuvîntul de onoare; id) ţabe iein —,mi-a promis pe onoare ; ein SJlann-etn—, parolist; Wann oon —, om de parolă, m; iein —bre= cfien, a şi călca cuvîntul; fb beim —e neţnten, a exise de la cineva împlinirea unei aserţiuni; —ab= letrung, bie —en, etimologie, /; - aţnlid)feit, bie —, — en, paro-nomazie, /; — anmerfung, bie. —, —en, scolie, /; —biegung, bie —, —en, flexiune, /'; —bilbung, bie—, —en, formaţiunea cuvintelor, /; —brud), ber—, 8, — briteţe, călcare de cuvînt; —enbttng, bie —, — en, dezinenţă, /.; — folge, bie —, —n, construcţiune, sintaxă, f; —for= feţer, ber —,,8, etimologist, m\
- forjdjung, bie —, —en, etimologie, /; —fttgung, bie —, sintaxă, /; —filf)rerr ber —, 8, orator, m; —fiiOe, bie —, polilogie, prolixitate, f: —gefedjt, bas —, 8, —e,. logomahie, /; — geflittgel, bas —, 8, emfază, /; —geţtrânge, baS —, 8, f. —geftingel; — fargţeit, bie — taciturnitate, /; — ffanber, ber —, 8, pedant, m; —flauberet, bie — pedanterie, /; — frânt, ber —, 8, palavre, /. pi; —lăut, ber —, e§, rostire, tenoare, /. text, n; — raţiei, ba8 —, 8, logogrif, n; — reicbtum, ber —, (e)8, prolixitate, verbozitate, /; — fdjmafl, ber —, 8, bombast, n. redundanţă, /;. —ftnn, ber —, (e)8, sensverbal,. n; — jpiel, bas —, 8, —e, şocăţie,. /. calambur, n; —fteDung, bie - ,. —en, ordinea cuvintelor, /; — ftrett, ber —, (e)8, —e, dispută, /;. —Derbreljer, ber —, 8, râstălmă-citor, m; —med))fl, ber —, 8, dispută, altercaţie, ciondrâ, sfadă,
fllonichie, /'. ni :rs , Lmrary Cluj luovbarm, a. sîrman de cuvinte; —briteţig, a. călcător de cuvînt;. —getreu, a. literat, din cuvînt în cuvînt; —farg, a. tăcut, taciturn; —teid), a. verbaz, prolix. 28ort=d)en, bas —, cuvinţel, n; —er= bud), bas —, (e)8, —bii’djer, dicţionar, vocabular, lexicon; glozar, n. niovtlirf), a. din cuvînt în cuvînt,. textual.
SSţratf, bas —, 8, scaf, n; — gut, baS-—, (e)8, —gflter, varec, n wringeit, (rotang, mrange, gemruugen,.
roring(e), a stoarce (rufele). ăBringmnfdjiite, bie —, —n, storcătoare (de rufe), f.
2$ucf)er, ber -, S, uzură, cămătărie, /; —tteiben, a cămătărî; —err ber —, S, cămătar, uzurier, m. tuud|er=fjaft, a. —tfcf), a. cămătarnic; —n, a cămătărî; a se plodi, a se prăsi.
ttiudiS, itmdjfe, f. waefjfen.
2Siidp§, ber —, fel, .SSitdjfe, creştere, crescătură;. talie, statură, /,
bie —, pond, greutate; mit nlîer .—, cu toată -puterea.
um(f)tcn
'SMirflnt
70‘_’
iuud|t en, a fi grea; — ig, a. greu, puternic.
toiiţfen, a rimă, a scurma, a scormoni, a rîcăi; a agită 2Btt()l=er, ber —, 3, scormonitor, a-gitator, m; —ntau?, bie —, — mânie, (zool) hipuden, n. ăBuţnc, bie —, —n, copcă, /.
SSuIft, ber —, e3, SSiilfte, umflătură, bolfă; ovală jbulbucătură, băşică,./. ttnUftig, a. bulbucat, boifat, gros. trntnb, a. rănit; —e ©telle, rană. ./; er fjat feinen —en gtecf getroffen, l’a nimerit, unde-1 doare mai tare; — britcfen, a sîgni (şeaua). SSunbmrjneitunft, bie —, hirurgie, /; — arjî, ber —, —est, — ârjte, hirurg, m; —e, bie —, —n, rană, plagă, blesură, belitură, racilă; —eifen, ba? —, 3, sondă, /; — fieber, ba? —, febră de lîncezeală, /; —gertebe, ba? —, 8, belitură, /; —fraut, ba? —, e?, (bot.) iarbă de vătămătură, /; —mal, bag —, 8, — ntăfer, sgîncă; stigmă, /; — ţalbe, bie —, —n, basilicon, m. ăSuuber, ba? —, 8, minune. /. miracol, prodij, »; es nimmt tnid) —, mă mir; mas — metru, nu-i mirare, dacă...; — ma? fiu, de mirare; — mie grofi, mare minune; — baum, ber —, (e)3, —baume, (bot.) iarba boierilor, căpuşe, /; —bilb, ba3 —, e8, — er, icoană făcătoare de minuni,/; —Mume, bie—, (bot.) jalapă, /; — bing, ba3 —, e3, —e, minune, minunăţie, /• mirabili, f. pl; — glaube, ber —, — ns, credinţă în minuni, /; —finb, ba3—, e§, —er, prodig, m; —{raft, bie—, —frafte, putere miraculoază, /; —Iidtfeit, bie —, bizarerie, /; — [ptegel, ber —, 8, oglindă magică, /: —tat, bie —, —en, miracol; — tâter, ber—, 3, făcător de minuni, taumaturg, m; —tier, ba? —, (e)3, —e, lighioană miraculoasă, f; —jeicţen, ba3 —, 3, semne (pe ceriu), f. pl.
ttmnber=bar, a. minunat, miraculoz, mervelioz, admirabil; —bar, adv, aminune; —fjiibfd), a. frumos de minune; —Itd),a. straniu, pidoşnic, bizar; soabros, dificil; baroc, pa-
raxiu, şod; —tit±>er Sţtiliger, om ciudat; —n, a minună, a surprinde; ftd)—, a se miră; —fatitnt, a. minunat; —fdjbn, a. admirabil; — felten, a. foarte rar; — tfttig, a. făcător de minuni; —boli, a. minunat. ăSnufcf), ber —, e?, SBiinfcţe, dorinţă, /. dezir, dor; deziderat, n. front» nter —, dorinţă deşeartă.
2Biiitfrfţefritte, bie —, —en, baghetă magică; iarba fiarelor, /. miinftften, a dori, a pofti; guten Sftotgen, guten Sîbenb —, a da bună dimineaţa, bună seara ; ©liicf —, a felicită, a congratula: — ©ie? poftiţi? —b, a. doritor; §merr, a. de dorit, tuunjtg, a. micuţ
muf>i)=en, a săltă în sus; — bid), a.
donăpraznic.
«turbe, f. rnerben.
ăBiirb=e, bie —, —n, demnitate, /. ipolips, n; autoritate, /. merit, n; afabemifcţe —, grad academic, n\ unter fetner —ţaSten, a nu se demite, a nu se catadixî; —en» trctger, ber —, 3, demnitar, m; tinţlicţe —ntrager, feţe bisericeşti, /. pl; — igteit, bie —, demnitate, —igung, bie —, apreţiare, /. miirb=ebofi, a. demn, solen; —ig, a. demn; —tgen, a vrednici; a a-preţiâ, a onoră.
SEBurf, ber —, (e)8, SSSurfe, aruncătură, proiecţiune, svîrlitură; fă-tătură, /; in ben —îontmen, a veni la îndemînă; —gefdjofj, ba3 —, e3, —e, proiectil,»; —mafcţtne, bie—, —n, balistă, /; — fţteer, ber —, 8, —e, javelină, /; — fpiefj, ber —, e?, —e, dardă, /. geret, n.
Wttrfe, f. nterfen.
âBilrfef, ber —, 8, coţcă, /. zar, m. cub, carou, n. şatrange, /; —be= d)er, ber —, 3, cornet, n; —-fpiel, ba3 —, 3, —e, tavlă, /; - jttcter, ber —, 8, zahar în cuburi, m. tuUrfebfBrmig, a. cubic; —ig, a. cubic; —tt, a se jucă în zări. htiirg, a. necăcios (în compoziţiuni)» «tiirgen, a sugrumă, a gîtuî; — «.
a înghiţi cu greu, a ghiolcăi. SBSurg-en, sugrumare, gîtuire; ghiol-căitură,/; —engel, ber—, 8, moar-
28urm
703
Ş)on!ee
tea, /; —er, gîtuitor, (zool.) lupul vrăbiilor, m ; grofier — er. (zool.) şoimuţ; gtaner —, berbecel mic, n 28nrm, ber —, (e)s, SBurmer, vierme, n; limbrici (intestinali), cari (în lemn), m. pi. strepede (în caş), m; —fora, ber —, (e)s, (bot.) spa-sul dracului, m ; — fra=fj, ber —, ffe§, făină de cari, /; — fraut, ba? —, (e)3, (bot) vat.rice, /; —met)!, ba? — , ?, făină de cari,./'; —fnnten, ber—, ?, limbricariţă, f; —idţleidţe, bie —, —n, amfiox, m ;	— ftid),
ber —, eS, —e, rosură de viermi, ifijurmcfţeit, ba? —, ?, viermuleţ, m. tonrm=eit, a rîmă (la inimă) ;	—tg,
o. înviermănat, viermănos ; — ftidţig, mîncat dc cari, găunos, wurmertrcibciib, a. viermifug.
'A'urft, bie —, SSitrfte, cîrnat, m; — miber —, cum tu mie, aşa eu ţie; —Ijortt, ba? —, eS, — portter, cor-niciu, m. pîlnie, f.
'iBiirflIcr, ber —, 3, cîrnăţar, m. 2Siir5=bitrî)fe, bie—, —n, borcănel cu dresuri ; —e, bie	—ît, dres,
condiment, n. aromă,/; — gerud), ber—, 3, — rudţe, aromă,/; —ung, bie —, aromatizare, /. ifiinrsel, bie —, —n, rădăcină./'; —
faifen, a se înrădăcina ;	— faîern,
bie —, (pi.) flbrile ober mustăţile rădăcinei; —mort, ba? —, (e)S, — robrter, cuvînt radical.»; — (ietjen, ba? —, radicaţiune, /; —jteţeit, a rădică (mat).
rourţcln, a se înrădăcina, a prinde rădăcini; a fi înrădăcinat.
tthir^en, a drege (bucate), aarotna-tizâ; —fjaft, a. aromatic; —tg, f. -fiaft.
toufd), rnajăfe, f. maîdien.
Wufebn, a forfotă; —ig, u. forfotă.
2Snft, ber —, e?, grămadă, massă, f. hău, n.
tu lift, a. deşert, pustiu; desfrînat ; — er ipiaş, maidan, n.
SBujbe, bie —, —n, deşert, pustietate, ştepă, /; —ling, ber —, ?, —e, desmetic, libertin, »; desfrînat, craidon, rue, m.
muţite, roiijjte, f. miffen.
2But, bie -, furie, turbare,năbâdie,/.
roiit=en, a se înfuria; a turba; —b, a. turbat, înfuriat ; năbădăios ; —ig, f. —enb.
SBiiterig, ber—, ?, —e, tiran, barbar,m.
mtitfdţitaiibeub, a. cu o falcă în cer şi cu alta în pămînt.
X-
X, bas—, mărime necunoscută (matematică); etn X fur etn U madţen, a trage pe sfoară; Sbbeine, bie—, (pl.) picioare hăiţise, f.pl. Xantt)OpbyU, ba? —, ?, hlorofil, m. îantippe, bie —, — eu, cicălitoare, f. jdteliebtg, a. oricît ; —mal, adr. de nenumărate ori.
îeiticn, bte —, (pl.) epigrame, f.pl.
Xt)lo=grapf, ber—, en, —en, xilograf: —gropite, bte —, x-ilografie, /: — meter, ba? —, ?, xilometru (un vas cu apă pentru a măsură cu-bătură lemnării de o formă ire-gulară), m; - pfjon, ba?--, ?, —e, diblă de paie, /. jtţlograpţiîtfi, a. xilografic.
V-
tţaett, a sbieră ca măgarul.
;i)of, ber—. (e)?, —e, (zool.) bou gro-hăitor (bos grumiens), m.
Ş)am3nmrjel, bie —, —it, dioscoree (plantă din familia liliaceetor),/. Ş)ottfee, ber —, 3, — e, ienchiu (po-
704
Ş)arb
Sat)»
lecra Americanilor din Statele Unite), m ; — booble, ber —, §, ienchiududle (imnul Americanilor de Nord), m ; mau pfeift tf)m but —booble, va ti împuşcat.
Şţjarb, ber —, eg, —e, cot englezesc (de aproape un metru 0 914), m.
?)en, bag—, g, ien (monetă iaponeză a 100 sen = 5 franci.
Ş!)lang=Y[aug, ba» —, (e)s, ilang-ilang (un oleiu aromatic), m.
Ypjilon, bag—, ipsilon (literă elină).
Yfop, ber —, o, (bot.) isop (un fel de mintă), m.
3)urtimi, ber—, 4, (zool.) furnicar, m.
z.
bng —, g, colţişor, m.
Satfe, bie —, —n, colţ, n. dinte, m. corn, »; —IrooIIe, bie —, lină sto-goşă, /; — nfc^ote, bie—, —tt, (bot) brăbiu, m.
garf=en, a dinţa, adinţelâ; a festonă; —ig, a. dinţelat,colţuros,festonat.
gag, a. sfiicios; —en, a se sfii, a se teme ; a pregeta, a ezită, a nu se încumătă ; —îjaft, a. sfiicios, fricos, necumăt.
Sagfjnftigleit, bie —, neîncumătare, sfieală, frică, /.
•$81j=e, a. vînjos, vîscos, aţos; copi-tos ; cleios, grăpiş, ţepace ; — ţlufiig, a. cordeş; (proo.) er t)at ţin —es'l'cben mie cine Sape, are nouă suflete ca pisica
3af)igfeit, bie—, vînjoşie, tenacitate; coardă (la dulceţuri), /.
3af)l, bie —, —en, număr, m. ţifrâ, /; benannte —, număr concret, jh; iinbenannte —, număr abstract, m\ oţne —, nenumărat, cîtă frunză şi iarbă; amt, bag—, eg, ainter, sărneşie, visterie./- tezaurul public, «; —enreilje, bie—, — n, pro-gresiune de numeri, f; — enfpftem, ba-S —, (e)g, —e, sistemul numă-raţiunei,	—en»erf)âftni=§, bag—,
ffeg, —e, proporţiunea numerilor, /; — er, platnic, m- — ţigut, bie—, —en, ţifră, /; —meifter, ber —, g, cassier, m ; —perle, bie —, —n, mărgăritar gros, n; —pfenntg, ber —, g, — e, fisă,/, jeton,»; —îdjein, ber—, (e)g, —e, cec, »; — tifd), ber —, (e)g, --e, cantor, n; —ung, bie —, —en, plată, f ; —unggeinfteb lung, bie —, —en, suspensiunea plăţilor, f. faliment, n ; —ungs» fnţigfeit, bie —, solvabilitate, f;
—unggfrifi, bie —, —en, termin, soroc, «; păsuială, /; — unggun» fâ'bigfeit, bie —, insolvenţă, /; — TOevt, ber —, putere liberatorie, /; —mort, bag —, (e)g, —mbrter, nu-măral, m ; —jeicţien, bag g, ţifră, /.
jaljfibar, a. plătibil; —en, a plăti, a solvi, a achită; —log, a. nenumărat, ca frunză şi iarbă; — retd), a. număros ; —unggfâfjig, a. solvabil; —ungguufahig, a. insolvent.
găljl-bar, a. numărabil; — en, a numără: a contă.
3ă()Mtett, bag —, (e)g, —er, cantor, n. tejghea, /; —er, ber —, g, numărător (aritmetică), m ,- — tild), ţ. —bxeît; —ung, bie —, —en, nu. mărătoare, /.
gafjm, a. blînd, blăjin, docil, dumes-nicit; — roerben, a se domiri.
•$ăf)m*&ar, a. dumesnicibil; dompta-bil; —en, a dumesnici, adomptă; a înfrînă; a domiri, a domoli.
Băţntnug, bie—, dumesticire, domp-tare; înfrînare, /.
Balpt, ber—, (e)g, 3>ift»e, dinte, colţ, m. măsea, /; auf beit — fitţlen, a sondă, a ispiti ; ber — ber geit, timpul mistuitor,»; — arjt, ber—, eg, —ârjte, dantist, m; —fitule, bie —, carie, / ; —fletjcţ), bag —, e§, gingie, / ; —f(ei[d)entjţunbung, bie —, gingivită, / ; — fftlfel, bag —, g, plombă, /; — f)Bf)le, bie —, —n, alveolă, /; —frânt, bag —, (e)§, (bot.) dinţure, f ; —lude, bie —, —n, ştirbină, /; —puloer, bag —, g, dentifrice, /; —rab, bag —, eg, —raber, roată dinţată, f ; —rab» baţn, bie —, —en, funicular, m ; — reipe, bie —, —n, cununa , din-
3ăf|!teflettcţ)en
705
ţilor, /; —(plitter, ber —, 3, colţ, m; —ftodjer, ber —, 3, scobitoare de dinţi,/; —toale, bie —, (pi.) denticete, f. pl ; —nmrj, bie —, {bot.) romănică, f 3ăţn«ejTet(d)en, ba3—, 3, hiirea gurei, /; — flappern, ba3—, 3, clanţănire, /; —htirţdjen, bag—, 3, scrişnirea dinţilor, /.
5ăf)tt=ein, a cresta, a dinţelă ; —ig, a. cu dinţi, dinţat. jaţ«»en, a face dinţi (copilul); —log, a. edentat.
3afjnen, bag —, g, dentiţiune, /. >ţiil)re, bie —, —n, lacrimă, /.
S»in, ber —, 3, —e, drug ; —e, bie —, —n, coş, n.
îţanber, ber —, 3, {zool.) suduc, m. Baitflc, bie —, — it, cleşte ; forceps (hirurgical), m.
Biiniţcitficit, bag —, 3, cleştişor, m. 3attf, ber —, (e)g, ceartă, sfadă, f; ciorobor, n; —aţjfel, ber —, 3, — defel, mărul discordiei, n; —luft, bie —, poftă de gîlceavă, /. janf=eit, ftd) —, a se certă, a se sfădi, a se ciocmănî, a se cioră-văî; —ţitdjtig, a. certăreţ.
3ăiifcrr ber 3, gîlcevitor, m; ei, bie—, —en, ceartă,/, ciorobor,»; —in, bie —, — nett, gîlcevitoară,-gură rea, /.
jănfifcfj, a. sfadnic, certăreţ. Biiţjfdjen, bag —, 3, cepşor,' limbu-ruş; omuşor, m.
îţaţifcn, ber—, 3, cep, dop, n. cană, /. fus, n; {bot.) strobil, m; — 6ăunte, bie—, (pl.) conifere, f. pl; —Iod), bag—, (e)s, —I5c£)er, vrană, /; — ftreid), ber —, (e)g, retretă,/. gapfen, a da cep, a debită (băuturi), gappcfiig, a. trepădător; —n, a se trepădă, a se sbuciumă. a se sbate; — nlaffen, a lăsă în nedumerire.
3ar, ber —, —en, —e, ţar, m; —in, bie—,—nen, ţarevnă, /; —eioitfd), ber —, ţareviciu, m.
3arge, bie—, —n, cercevea; vescă, f. pervaz, n. văcălie, /. jart, a. fraged, gingaş, plăpînd, crud; şubred, cilibiu, ţigărit, flusturos, delicat ;morbid; —fiifjlenb, —fimtig, a. delicat.
3atm
3art=gefufjl, ba3 —, 3, delicateţă, f; —beii, bie —, delicateţă, fineţă; morbideţă, fragezie, /; — firtn, ber —, 3, delicateţă, flneţă, /.
gartlicf), a. fraged, gingaş, ţandru.
3ârt=Iid)fett, bie —, —en, frăgezime, gingăşie, tandreţă, /; —ling, ber —, 3, —e, puiul mamei; papă lapte, m.
3afer, bie —, —n, fir, n. fibră, /.
jaferfig, a. firos, fibros; —n, fidj —, a se resfiră.
3afpel, bie —, —n, depănătoare, /.
3auber, ber —, 3, vrajă, /; farmec, şarm, prestij, n; —bud), bag —, (e)g, — biieijer, carte deşolomonie, /; —ei, bie —, —en, fermecăto-rie, vrăjitorie, boscoană, /; —er, ber —, 3, vrăjitor, mag, fermecător; —erin, bie —, —nen, vrăjitoare, fermecătoare, /; —formei, bie —, —n, descîntec, n; — fraft, bie —, —frdfte, putere magică, /; —funfi, bie —, —fiinfie, magie, boscodărie, /; —Interne, bie —, —en, laterna magică, f; —ftab, ber —, (e)3, —ftâbe, baghetă magică, /; —fttmme, bie—, —n, voce fermecătoare, /; — fiitd, ba3 —, (e)3, —e, feeric (teatru),/; —trant, ber —, (e)§, —trânte, filteu, n.
3aufier=I)aft' a; —tfcf), fermecător, în-cîntător, răpitor, prestijios, magic; —n, a fermeca, a vrăji.
3aubc=rei, bie —, temporizare, zăbovire, trăgănare, întîrziere, /; —ret, ber —, 3, temporizator, ză-bovitor, m; —rtt, bag, tempori zare, ezitare, /.
jauberdjaft, a. zăbavnic, încet; —n a temporiza, a pregetă, a ezită a se stînjini; —nb, cu preget ezitînd.
3aum, ber —, (e)3, —jaume, frîu, căpăstru, brid, n; — rtemen, dîr-log, n.
jăum=en, a pune frîul; a înfrînă.
jaitmlog, a. neînfrînat.
3aun, ber —. (e)g, Saune, gard, n; îngrăditură, /. zăplaz, n; {prov.) einen Streit Pom —e bredjen, a căuta nod în papură; —brett, baâ —, (e)g, —er, raiele, /. pl; — îflnig, ber—, 3, —e, (zool.) ochiul boului.
45
Alesei Th. Dicţionar germ.-rom.
âânneit
706
auşel, m; —latte, bie —, —n, gră-dea, /; —ţţal)!, ber —, (e)8, — pfaf)le, par, m; —rebe, bie—, (bot.) clocotici, 171. pl. viţă albă, — riibe, bie —, n, (bot.) lăpădă-toare, mutătoare, /; tuerf, bng —, (e)§, —e, îngrăditură, /; — minbe, bie —, (bot.) cupa vacii, /.
jiiatten, a îngrădi.
gaufen, a smulge (de păr), a ciufuli.
Be&ra, bag, g, —8, zebru, m.
3e6u, ber —, zebu, bou cu ghiabă din (Ostindia).
Berfpbtnber, ber —, 8, —briiber, beţivan, m; —e, bie—, —n, breazlă (de meseriaşi), baia ober mină de cărbuni, refenea (la restaurant), /; —r, ber —, 8, biberon, m; gelag, bag —, eg, —e, zaifet, n; — gejettfdjaft, bie —, —eit, societate, zaifetaşi, /.
îedjen, a tenchetâ, a, bea.
Betfe, bie —, —rt, cârcel, m.
Beber, bie —, —n, (bot.) cedru, chi-tru, m.
3ef)e, bie —, — ti, deget (de la picior), »; unghie* (la■’iajimale), f; cine — JTnoMaudj, un căţăl de usturoiu, m; —nganger, ber —, 8, digitigrad, m.
Beţent, ber—, 8, zecime; zeciueală; dijmă, /; —er, ber—, 8, dijmaş, m.
3ef)eitt»en, a zeciui, a luă dijmă; a da zeciueală; —pflidjtig, a. supus dijmei.
num. zece; —eriei, a. de zece feluri; —faci), a; — faltig, înzecit; —jaţrig, a. de zece ani; —mal, num. de zece ori; — ntalig, a. de zece ori; azeceaoarâ; —te, num. al zecelea, a zecea; —tenS, adv. pentru a zecea oară.
3ef)u»er, ber —, 8, numărul zece, zecer, m; — tel, ba8—, 8, zecime,/.
5eţr=en, a mîncâ, a consumă, a slăbi; turn eignem Şett, mie ber bad)8 seţren, a trăi din seul său; —cnbeg gieber, oftică, ftizie, /. atac, n; —frei, a. exempt de plata consumaţiunei.
3ef)rser, ber —, 8, consumător, m; —fieber, bag —, 8, oftică, ftizie, /. atac, n\ —pfenntg, ber—, s, —e, viatic, «; —fraut, bag—, eg, (bot.)
Beit
betonică, /; -ung, bie —, consumare, cheltueală, /; — ungg= foften,bie—, (pî.)spezele gurii,/, pl.
Beicfpett, bag —, g, semn, semnal, indiciu, »; marcă; arătare, /; presemn, augur; simptom, simbol, »; feineg eng ein ©dmetber, croitor de felul său; —brett, bag. —, fe)8, —er, planşă, /; -enbuci), bag —, (e)8, —biidjer, carte de desemn, /; —cubeuter, ber , 8, şolemonor, astrolog, m;— engarn, ba8 —, (e)8, — e, aţă de marcat, /; —engcBer, ber , 8, comunicator (telegrafic), m; —enîreibe, bie —, —n, pastel, n; - enfunft, bie ”, arta desemnului, /; —en= meifter, ber—, profesor de desemn, m; —enfcţietbe, bie —, —n, cadran (telegrafie), n; enfpradje, bie —, pantomimă,/; —enftift, ber —, e8, —e, creion, »; — entinte, bie—, —n, cerneală de marcat, /; — ncn, ba8 —, 8, desemn, desemnare, marcare; subscriere, /; —ner, ber —, 8, desemnător; subscribent, «;>iţ-nung, bie -4), —en, desemn, n; subscriere, /.
jeidjtteu, a desemnă; a marcă, a însemnă; a subscrie.
3eib=etbcir, ber—, 8, (zool.) urs mic; —elmeifter, ber —, 8, prisecar, m; —Ier, j. -elmeifter.
jeibetn, aprisăcări
3eige=finger, ber —, 8, degetul arătător. index, n; —r, ber 8, arătător, m. brînca (orologiului), /; —rbrofd)îe,bie —, — n.taxametru, m.
-jeigeu, a arătă; fid) —, a se arătă, a se prezentă; fid) — roollen, a-şi da un aer.
jeiţen, (jief), jiefje, gejieben, jeif)(e), a învinovăţi, a învinui, a acuză.
Beilattb, ber -, eS, (bot) tuluchină,/.
Beile, bie—, — n, rînd, şir, ». linie,/.
Beifebbar, ber —, en, —en, urs domptat; —mau8, bie—, — mauje, (zool.) şoarece de pădure, m.
Beiftg, ber , 8, —e, ţiţcăn, scatiu, cintez, m.
Beit, bie —, —en, timp, n. vreme, /. (prov.) bie — fjeilt, adeg, timpul e mare medic; bie — rnirbg leljten, cine va trăi, va vedea, (quivivra,.
Scit—
707
Belter
verra); fţore in ber —, ţo tţaft bu in ber ŞJÎot, bani albi pentru zile negri; Jomtnt — fomtntîKat, văzînd şi făcînd; eg toirb —, este timp; —meineg 8eben§, cit voi trăi; de eîTid sunt; jeber —, adv. oricînd; auf —, pe credit; attjjer ber —, afară de timpul său; bei —en, de cu vreme, la timp; ber —, acum, actualmente; eiite— Inng, un oare care timp, o bucată de vreme; unter ber —, întru aceia; gelegene —, timp oportun, n; îaitge —, fimp îndelungat ; ton
—	ju —, din cînd în cînd; Dor furjer —, de curînd; bor innger —, de demult; bor —en, odinioară; 3u meinet —, pe timpul meu pe vremea mea: ju — en, din cînd în cînd; pe timpul (cutăruia); ju îeiner —, în momentul cerut, la timpul său; jur —, acum, actualmente; în timpul lui...; ju ntleu —en, totdeauna, oricînd. pe toată vremea; roeldje — ift e§ ? la cîteste ? cîte oare sunt? — geben, a da răgaz; bmnit ţat eg gute —, mai o timp pentru asta, jeit ber —, de atunci, de pe atunci; bie golbene —, veacul de aur, n; tenre
—	en, scumpete,/; — nbfdjnitt, ber
—, (e)§, —e, epocă, periodă, /; —alter, bas —, g, ev, veac, n. vîrstă, /; — angabe, bie	— n,
dată;—aufroanb, ber—, eg, —toanbe, trecere de timp, pierdere de timp, zăbavă,/; —betjelf, ber —, (e)g, —e, expedient provizor, n: —bauer, bie —, durată, /; — folge, bie —, —n, cronologie, —forat, bie —, —en, timp al verbului, »; —cţeift, ber—, eg, spiritul timpului, n; -geno=fj, ber —, ffen, —ffen, contimporan, izohron, m; —ge= luinn, ber —, eg, economie de timp, /; — igitng, bte —, coacere, pîrgueaîă, f; — lâufte, bte —, (pl) împrejurările timpului; — lidje, bag —, cele trecătoare, f. pi; bag —Itdţie jegnen, a muri; — licfjleit, bie —, vremelnicie, /; —mag, bag —, es, —e, măsură, cadenţă, /;
ţmnît, ber—, (e)§, —e, moment, n; — rattnt, ber —, eg, —raunte,
răstimp, zăstimp, period, n; — redptitiig, bie —, cronologie, /; — jdjrift, bie—, —eu, revistă (periodică), /; — umftcîube, bie —, (pl.) împrejurări, /. pl; —ung, bie —, —en, gazetă; nuvelă, /; —ungg= blatt, bag —, (e)g, —blaiter, foae, /; — uuggjcţireiber, ber—, 3, ziarist, m; — unggmefett, bag —, g, ziaristică, /; —berberbeng, bie —, pierdere de timp, /; —oerf)altntffe, bie —, (pl.) împrejurări; fid) in bie— oerbdltnifj'e fdjtcfeipa se acomodâîm-prejurărilor; —berlauf, ber —, eg, decursul timpului,»; —oerţd)rt)en= bung, bte —, pierdere de timp, /; —Oertretb, ber —, (e)3, —e, trecere de timp, petrecere, f; — mort, bag—, (e)§, —mbrter, verb, n.
jeit=gentaB, a. oportun; actual; — genbţjtjd), a. contimporan; —ber, adv. de atunci; mereu; —ig, «. copt (fruct); timpuriu; tempestiv; —ig, adv. la timp; —igen, a pirguî, a coace; — i. j. a se pîrguî. a se coace; —leben, adv. pe toată viaţa; iăj toerbe — lebettg baran benfen, îmi voi aduce aminte, cît voi trăi de asta; —(td), a. temporal, vremelnic, trecător; —wetlig, a. vremelnic; cel după vremuri; —toetlig, adv. din cînd în cînd; —meije, adv. din timp în timp; provizoriu, adinteriu.
Bclge, bie —, —n, holdă, f.
Bcd=d)en, bag—, 3, chiliuţă; alveolă; —e, bie —, —tt, chilie; botcă, /. ochiu, n; (bot.) celulă, f; —enge» mebe, bag —, 8, epipleon, n. utri-culă, /; —enpflanjen, bte —, pl. (bot.) plante celulare, f. pl; — entoanb, bte —, — roânbe, stomată, f; —ernttfi, bte - , —nfiffe, (bot.) alună de Lombardia, /.
gelhenjbnttig, a. celular; — tg, a. ce-luloz, ochiat.
Belot, ber —, en, —en, zelator. m.
Belt, bag —, eg, —e, cort, n. cuşcă, /. pavilon, n; —bett, bag —, eg, —en, pat pliant, n; — djen, bag—, g, cortuleţ, n; — lud), bag—, (e)g, —titdjer, arar, n.
Belter, ber —, g, buestraş, m; — gang, ber —, 3, buestru, m.
.	45*
Bement
708
ţcvfori|cu
Bemettt.ber—,(e)g, ciment, corasan.m. gementiercu, (jementiert, jemeniietfe), a cimenta.
Beitit, ber—, 8, — n, zenit, n culme, /; apogeu, m.
Bcntifolic, bie —, —eu, (iot.) trandafir de dulceaţă, /. gcntimeter, ber —, 8, centimetru, m; — banb, bag —, eg, — banber, centezimală, /.
Beittner, ber —, 8, centenar, chintal, n. maja, /.
scntr=al, a. central; — ctliţiereit, a centraliza; —ifugal, a. centrifugal; —ipetal, a. centripetal; —ifd), a. centric, concentric.
3entr=aIifation, bie —, centralizaţie, /; —unt, bag—, unt§ —a, centru, n. 3eţ>Jjt)r,ber—,8,zefir,», boară lină,/. Be^ter, ber —, 8, sceptru, m. ger=, pref. des-, dez-, dis-, diz-, Berarbeitett, (jerarbeitet, jerarbcirţe), a sdrumicâ, a dizolvă; fief) a se prăpădi lucrînd; fidj bie Jgăttbe —, a-şi strică mînile prin lucru, gerbei^eu, (serbif), serbiffe, jerBiffen, jerbci^(e), a sfărâmă cu dinţii; a sparge în dinţi.
jerberftett, i. f. (gerberfteft, unb jerbirft, jerberftet, gerbirft, gerbarft unb ger= borft, ţerbiirfte, jerborften, gerberft(e), a crepâ, a plesni
gcrbliittern, (gerblattert, gerbliittre), a desfrunzi.
jţerbteuen, (jerblent, gerbleu(e), a cio-rnăgi.
gerbretfpeu, (jerbridjft, jerbricŞt, ger= brad), jerbraebe, jerbrodjen, gerbricb)), a sparge; — i. f. a se sparge; —lid), a fragil; fraged. Bcrbredjli^feit, bie —, fragilitate, f. gerbroifeln, (gerbroefeft, jerbriidle), a dimicâ; — i. f. a se dimiccâ. ^erbriiden, (jerbriicît, jerbritd(e), a strivi, a turti, a mototoli, a boţi. gelebriereit, (jelebriert, jelebrier(e), a celebră, a pfăznui. serfafjrett, a. incoerent, centrifugal;
mit fid) felber —fein, a fi deşănţat. Bcrfafirenţeit, bie —, deşănţare; incoerenţă, f.
Berfall, ber —, (e)8, decadenţă, f. iţerfabeit, i. f. (jerfăUfi, gerfatft, jer» fiel, jerfiele, jerfaUen, jerfallfe), a
se descompune; a decădeâ; a se surpă a se nărui; mit jbitt —, a se duşmăni cu cineva; — a. ruinat, năruit: duşmănit, gerfăfleit, (jerffiUt, jerfiiCK e), a descompune.
Serfiilhtttg, bte —, descompunere,/, gerfafertt, (jefjrfafert, gerfafere), a scă-moşâ.
Berfafenutg, bie —, scămoşare, /. îerfeb=eu, (gerfeţst, jerfefcfe), a sfăşiâ; a ferfeniţi, a face sdrenţe; — t, a. sdrenţ’ăros, ferfeniţos, ferfeniţit.	*
serfleifd)en, fjerfletidjt, jerfleifd)(e), a bărdăhănl; a hărtăpălî, a sfăşiâ. jerfllefjeit, i. f. (jerffojs, ^erflufte, ger-fluffeu, gerflieg(e), a se topi; itt îriinen —, a se scălda în lacrimi. SerfîiePnrfeit, bie—,delicvescenţă,/. gerfreffen, (gerfri6(ef)t, gerfrigt, jerfntf;, gerfrafje, gerfreffen, gerfrig), a roade, a coroade, a mîncă; — a. ros, mîncat; — b, a. coroziv. gerge()eit, i. f. (serging, jergmge, 5er= gangett, jergef/e), a se topi. gerglieberit, (jergfiebert, jergliebre), a respicâ; a articula; a analiză; a descompune, a desmembrâ; a disecă.
Berglieberung, bie—, respicare; des-membrare; analizare; disecare ; descompoziţiune, /. jerţacfett, rjerţocft, jerţadţe) a tocă, a hăcui, a hărtăpălî. jerljaiieu, (jerţieb, serţiebe jerfjauen, jert)au(e), a sfărâmă, a tăia în bucate.
gerfaueit, (jerfaut, jerfau(e), a roade ;
a sfărâmă mesteeînd. gerffeiucrtt, (gerfletitert, jerlleinre), a mărunţi, a afină.
gerf(ufben,(}erfliiftet,jerfluft(e), a spintecă. a sfăşiâ; —et, a. corhuros. jerfitidett, (gertnicît, gerfnicf(e), a strivi, a rupe; a turti, a boţi. jerfmrfdjt, a. constrit.
Berfnlrftfjmtg, bie—, constriţiune, /. gerfnittern, (jerfnittert, jerfnittre), a turti, a boţi, a morfoi, a şifonâ, a crispa.
jerfniilten, (jerfnMt, gerfniiH(e) a mototoli, a cocoloşi, a boţi, a şifonâ. jerfodjett, (jerfodjt, setfod)(e), a topi
gerlralşeit
709
flerfetjitufl
fierbînd, a descompune fierbînd; — i. f. a se topi fierbînd, a se descompune fierbînd. gertraşert, (gerfrngt, gerîraij(e) a sgîriâ tare, a sdrelî tare. gerfriimelti, (jerîriimelt, gerfriimle), a dumică.
aerfiiffett, (jerfitpt, gerfitţ; ober gerfujje), a acoperi cu sărutări, getlaffen, (jerlnfe(ef)t, gerliiBt, gerliefi, gerliege, gerlaffen, jerlajs ober faffe), a topi.
gerlaufen, i. j. (jerlirafji, gerlauft, ger» fief, geriiefe, gerlaufen, gerlauf(e), a se topi.
geriegert, (jexlegt, gerleg(e), a desface, a descompune, a demontă ; a tranşă (un puiu) ; a analiză ; a disecă.
3erlegu:tg, bte —, descompunere, disecare; analizare; tranşare, /. gerlumtnen, (geriumpt, gerlump(e), a face sdrenţe ; — i. f. a se fer-fluiţk, a se bulendri ;	— t, «.
sdrenţăros, bulendros, floanduros. germaljlen, (germaljlt, gerntal)I(e), a macină, a face praf.
germatmen, (germalmt, germnlm(e), a sfărîmă, a măcină, a sdrobi, a struci, a face praf.
.jermartern, îid) —, (germartert, ger» martre bidj), a se chinui, gernagett, (gernagt, getnag(e), a scoroji, gernieren, a împresură.
Bernienntg, bte —, —en, împresu-rare, /.
gerpjfiidcn, (getpfliicft, getpf(uf(e), a sfâşia: a sfirticâ.
getplatKit, i. f. (gerplaţşt, gerplaB(e), a crepă, a plesni.
gcrprugclit, (gerpriigelt, gerpriigie), a face chisâliţă de bătae. gerquetfdjen; (gerguetfdjt, gerquetfd)(e), a strivi, a struci, a smedui. Berguetfdjung, bte —, strivire, st.ru-cire, /.
gtmnfen,(gerniuft,gerriiuf(e.), a smulge; a sbîrli (părul).
3Prr=bilb, ba§ —, (e)§, —er, caricatură, /; —eidje, bie —, —en, (bot.) cer, m.
gcrreib=en, (gerrteb, gerrtebe, gerrieben, gerreib(e) a frecă bine; a face praf frecînd; —lic£), a. friabil.
3trrei6uttg, bie —, frecare ; pulverizare, /.
gerreifnbar, sfăşiabil; lacerabil; — en, (getrife, gerriffe, gerrtffen, gerrcif;(e), a rupe, a sfăşiă, a sfirticâ. Bcrreifuug, bie —, sfâşiere, /. gemu, a întinde (pîn se rupe), gemttnctt, i. f. (gerrnnn, gerrimne, ger» rortnert, gerrtnne), a se scurge ; a se topi, a pieri, gerriffeit, a. rupt, sfâşiat. 3erriffeitl)cit, bie —, ruptură, sdrăn-ţâroşie; împărăchiere ; dismem-braţie, corhuroşie, /. jerru^rejt, (gerritbrt, gerriifir(e), a frecă bine, a mestecă bine, a bate (untul, ouăle, etc.). gerr'uipfett, j. gerpflucfen. gerriitten, (gerriittet, getriitt(e), a dezorganiza/ a turbură (mintea); a sdruncinâ (sănătatea); a deranja (împrejurările cuiva).
3crriittuitg, bie , deranjare, dezorganizare, dărăpănare, ruină, /. debaclu, n.
gerfdjabt, a. ros, tocit, terfelit. Serfdjeficit, (gerfdjeîit, gerjd)efl(e), a sparge; — i, j. a se sparge, a se sfărîmă.
gerjdjieftett, (geridjoB, gerjtf)offe, gerfdiof» feit, gerţd)ie6(e), a face ciur cu lovituri de puşcă.
gtrfdjlagen, (gerîdjtâgft, geridjliigt, ger» jdjfitg, gerjtfjliige, gerţdfiagen, ger» fcf)lag(e), a sparge în bucăţi; ftdg —, a nu isbuti; a se întrerupe ; a se strică, a se învrăjbi : a se sdrobi, a se bifurcă (o vină de metal); — a sdrobit. gerfdjîeifjtn, (jerjefilifg, gerfdjliffe, ger» fdjliffen, gerfd)teifi(e) a scămoşâ. gerfd)melgeit, (gerfdjmelg(e0t, geridjmelgt, gerfdjmeigte, ger|'tf)molgt, gerfdjmclgfe), a topi; — i. f. (gerjcî)milg(ej)t, ger» fdmilgt, gerjdimolg, getfcfimolge, ger» idmtolgen, gerţdjtnilg), a se topi. gerfdjmettent, (geridjmcttert, (gerjdjmet» tre), a sfărîmă, a stîlci; a briză. gerfd)iteibeu, (getîdmitt, gerfdjnitte, ger» fdjnitten, gerjd)neib(e), a tăia; a tranşă.
gerfeş»bat, a. disolubil; —en, (gerfejşt, gerţeij(e), a descompune. 3erfeditng, bie —, descompunere, /.
icrfţnitten
710
iţerfpalten, (§erfţ>altet, jetţpalte), a despică.
ţerfplittern, (jerfalittert, jetiplhtre), a face ţandără; a risipi; ~ i. f. a se face ţandăre.
3crfp(itterung, bie —, împrâştiere (a puterilor), /.
jerfprettgen, (jerfbrengt, jerfpreng(e), a sparge; a împrăştia, gerfpringen, i. j. (gerforang, jerfprnnge, jerfprungen, gerfpringţe), a crepă, a plesni, a se sparge, gerftampfen, (jerftotnpft, jerftampf(e), a pisă, a sdrobi.
gcrftâuben, (jerftoubt, gerftaub(e), a a-tomizâ, a pulveriza, a dispersă. 3erftăubung8npfmrat, ber—, (e)s, —e, atomizator, m.
’,crfterf|cu, (jerfiicfift, gerftirf)t, jciţind), jerfta^e, jerftodjett, aerfttd^), a acoperi de împunsături; a străpunge, gcrftieben, i. f. (gerftob, jerfibbe, jerfto= ben, jerftieb(e), a se împrăştia (în vînt), a pieri.
Serftor=bar, a. distructibil, ruinabil; —ett, (gexftiixt, (serjiBrţe), a distruge, a devasta, a ruină, a dărîmâ, a pustii, a afanisi ; —enb, a. distructiv.
3erfti>r»barfeit, bie —, distructibili-tate, /; —er, ber—, g, devastator, m; —ung, bie —, devastare, de-vastaţ-ie, —iune, pustiire, distrugere, distrucţiune, demoliţi-une, /; ravaj, n.
îcrftojjcn, (,ţerftBfifcf)t, serfiojjt, serftiejj, iţerfticfee, jerftojjen, jerfto^e), a pisă, a sdrobi; fid) —, a se sdrobi. gerftreu=en, (jerfireut, jerftren(e), a risipi, a împrăştia, a reschiră ; a distrage ; —t, a. împrăştiat, distras.
3erftreu*tf)eit, bie —, zăpăceală, dis-tracţiune, /; —ung, bie —, —en, distracţie, risipire, împrăştiare, /; —ung, ber iiid)tftraf)Ien, abera-ţiune sferucă a luminei,/; —uitgs» fud)t, bie—, poftă de distracţie,/, gerftiirfeln, (^erftiicfelt, jerftudle), a ciopârti, a sdrumică; a desmembră. Berftiitfelung, bie—, sdrumicare, sflr-ticare, ciopîrtire, /. jcrteibbar, a. divizibil, dizolvabil ; —en, (jerteilt, jertcile), a descom-
3*ug.
pune; a împărţi, a risipi (vîntul norii); — ettb, a. risipitor. 3ertei(uug, bie —, diviziune ; îrn-prăştiere, f.
jertrenmen, (jertrennt, gertrenn(e), a descoase; a separă, a desbină — Itcţ), a. separabil, despreunabil. 3ertreunung, bie —, descoasere; separare, despreunare, /. iţertreten, (jertrittft, jertxitt, jertrnt, jer^ triite, jertreten, jertritt), a strivi cu piciorul, a călcă în picioare. jertriimmernXjertrummerbjertrummre), a sfărimă, a distruge, a ruină, /. 3cttriintmerung, bie —, sfărîmare, distrugere, ruinare, /. 8erBe(atnmrft,bie —,—miliţie, chişcă,/. jertoerfeit, fid) —, (jenuirfft, jertoirft, §ermarf, jerroerfen, jermirf btd)), a se desbină.
jernnifjfen, (jermiiţlt, jextDublţe), a.
răscoli.	[binare, /.
3er)»iirfnbS, baS —, ffeâ, —ffe, des-Sev5afcnt,(5erjoţert,jerjnfere), a desfiră. $ergau=fen, (jerjauft, serjauţe ober jer» jaus), a scămoşâ, a ciufuli; — ft, a. duc, ciuf, sbirlit.
5cr,ţugfeit, (ţerjubfr, serjupfe), a des-firă, a scămoşâ.
3eff»on, bie—, —ett, cesiune,/’: —ar, ber —, S, —e, cesionar, ni. jetcr, int. săriţi! — fdreien, a striga ajutor ; iiber jb —fcbreten, a da cuiva cu huideo! — gefdjrei, bas—, (elS, chiloman, n.
3ette(, ber—, 8, bilet, răvaş, n. seda, ţidulă, cedulă ; fiţuică, /; afiş, placat, n; natră, urzeală, /; — bait{, bie —, —en, bancă privile-gială, /; —faben, ber—, S, —faben, cocleat, n ; —trăger, ber —, f, afişer, m.	[d’aici 1
îenrf), f. gieţert; — Don ţtnnen, pleacă 3cug, ber—, e§, —e, materie, stofă; instrument, n. unealtă, /, — baS —, e§, ciuruc, n. mardă,/; er ţat bas — baju in fid), este făcut pentru aşa ceva; bnntntes —, moft; alberneS —, fleacuri, /. pl; toaS bas — !)alt, întinde pînă unde poţi; jben am — e flirteit, a critică pe cineva ; —amt, ba§ —, eS, — antter, intendenţa artileriei, /; — f)au=g, baS—, feS, —ţaufer, arsenal,
3euge
711
giefbercufft
»; — fantmer, bte —, —n, sală de arme, / ; — meifter, ber —, 8, general de artilerie, / ; —îcftmteb, ber—, (e)8, —e, faur, m- —mart, ber —, (e)8, — e, econom (la arsenal, la societăţi de tir, etc.) m.
3e«g=r, ber —, n, —ut, martor; ©ott jum —en anrufen, a luă pe Dzeu de martor ; —enausfage, bte —, depoziţiune, / ; —betretg, ber —, feg, —e, probă testimonială,/; —enfdjaft, bte—, mărturie,/; — en= oerţttr, bag —, (e)§, —e ; —entier= neţntung, bte —, — en, audiţiunea martorilor, /. dopros, m; —nuS, bag —, ffes, — ffe, atestat, certificat, n. teşeherea, /.
3eug=efraft, bte —, —frdfte, potentă generativă, /; —er, ber —, 8, ge-nitor, m; —ung, bie—, zămislire, procreaţiune; producere,/; — mtggteile, bie —, (pi.) părţile genitale ; — ungâDermogen, bag—, 8, facultatea de a procrea, /.
geugcit, a genera, a procrea; a da mărturie, a atestă
3i6e6e, bie —, —it, stafidă mare, /.
Sibcttaţe, bie —, -n, (zool) cibetă,/.
3tbor/utn, bag , iums, —ien, ar-tofor, n.
3id)orte, bie —, (Oot.) cicoară, /.
3itf=e, bte —, — tt, iadă; - lein, bag
--r §'	^	-g
girfcln, a făta (capra).
3irfţarf, ber—, 3, — e, zigzag, costiş, n. serpentină, /.
Bicri)c, bie—, — tt, cearceaf, n; faţă de pernă, /.
3'<*ge, bie—, —tt, capră, /; —nboci, ber—, (e)§, —bijde, ţap, >n; —ttfefl, bag —, (e)8, — e, piele de capră, /; ttţirt, ber—, ett, —eit, căprar, m ■ — nlantttt, bag —, (e)g, —lânt--rner, ied, m ; — «miji, ber —, «8, căcărează de capră, /; —tttnolfe, bie —, jintiţă, /; —ttnelîe, bie —, (Oot.) paparudă,/; — itpeter, ber—, g, parotis, n; —r, ber—, g, urdă,/'.
3ieg=c(, bie—, —tt, cărămidă; ţiglă, /. olan, n; — elbrcmtcr, ber —, 8, cărămidar,»»; —clbremtcrei, bte , —en, cărămidărie, ţiglărie,/; —el» l)iittc, bie —, —n; —elftţeune, bie —, — n, f. —elbrennerei; —cimotie,
bte —, —tt, (zool) piţigoiu codat, m; —elftein, ber —, (e)g, —e, 'cărămidă, /; —clfttcicţer, ber —, 8 ; —Ier, ber —, g, cărămidar, m.
Ştcţt, f. jeiben unb ţtefien.
3ieipbanf, bie —, —bănie, tejgehea; —brunnen, ber —, 3, puţ,»; —en, bag—, g, tragere; cultivare, prăsire, f. curent, »; — ţatntontfa, bie —, —en, acordeon, harmonică,/; —linb, ba§ —, eg, —er, copil de suflet, m; — mutter, bie—, —ntutter, mamă de suflet ; —rab, bag —, eg, — raber, rotan, n ; —Dater, ber —, g, — Dâter, tată de suflet, m ; —ung, bie —, —en, tragere,/; — jeit, bie —, —en, timpul strămu-tărei, n.
5ief)en, (gog, joge, gejogen, jieţ(e), a trage; aplecă; a migra; a smuci; a educă; a cultivă; a prăsi; bett %ut —, a şi scoate pălăria ; ţu ©emilie —, a-şi pune la inimă ; ein glintenrofjr —, a ghintui ţeava unei puşti; an fitf) —, a trage la sine, a acapară; £id)ter —, a turnă luminări; SBetn auf fţlafdfett —, a pune vinul înbutilci; in bie Sânge —, a trăgănă; in ©rroagung —, a lua în consideraţiune; pune că..; in bie §ol)e —, a ridica în sus ; ben ffiiirjern —, a rărnîiieape jos; Sîuţen —, a profită ; gttr 91ed)en= fcţnft—, a cere seama.,- auf SSadfe —, a montă garda; in 3tocifel —, a se, îndoi, a dubită; an fid) —, a atrage ; nad) fid; —, a -avea urmări; grojj —, a creşte; SBurjel —, a scoate rădăcina, a face ra-dicaţiunea ; 3âf)ne —, a scoate dinţi; ju State —, a consultă; — i. f. a merge, a plecă; ing fţelb—, a porni la bătălie ; eg jieţt ţier, aici e un curent de aer; fid) —, a se prelungi, a se trăgănă ; a se scovărzî.
3ie(, bag —, (e)g, —e, ţintă, /. ţel, scop, ». termin, n ; —fjuntf, ber —, eg, —e, ţîntă, /; —-fdjeibe, bte —, —n, ţel, semn, n\ ciucă, /.
gicfibemufit, a. eştient; —en, a ochi, a ţinti, achiţi; a tinde la; abate (şeaua); ing 2eere —, a da în sec; —log, a. fără ţîntă, fără scop.
jiemett
712
ginlbat
gietit-en, fid) —, a se cuveni, a se cădea; —lidj, a.-pasabil, binişor, destul; cuviincios.
gierner, ber—, I, ciosvîrtâ (de bou), vină (de bou), f.
3ier, bie —, —en, podoabă, /; ornament, n; decor, n ; — affe, ber —, n, —n, smorfoiu, m; — at, ber —, el, —e, ornament, n. podoabă, /; —baum, ber —, (e)l, —hainite, arbore decorativ, m; —bengel, ber —, l, smorfoiu, m ; be, bie —, —n, podoabă, f. ornament, depor, »; —erei, bie —, —en, ismenire, fasolire; afectaţie,./'; —gnrten, ber —, I, —garten, grădină de lux, /; —Iid)feit, bie —, eleganţă, graţio-zitate, delnicie, / ; — pflanje, ’bte —, —n, plantă ornamentală, / ; —ţrappe, bie —, —n, bahadîrcă, /.
jier=en, a orna, a împodobi, a decora, a chiti ; ftd) —en, a se fasoli, a se marghioli, a se ţîneă greu, a se ismenî, a se ghiun-ghiună, a se codi, a afectă; —lid), a. elegant, delicioz, delnic, şugar.
3iefe(=maul, bie Bl, — Mufe, (zool.) şuiţ, m.
Bicft, ber —, el, (bot.) jaleş, m.
Biffer, bie —, —n, ţifră, /; —blait, baă —, el, —blatter, cadran, n ; —fdjrift, bie —, —en, şifră,
3igarre, bie —, —n, ţigară, /; —n= (piş, bal —, el, —e, ţigaretă. /. tub de ţigări, portţigar, n.
3tgeuner, ’ber —, I, ţigan, m ; — auffeber, ber—, I, vătaf, m. bulbăşa, /; —banbe, bie —, —n, ceată de ţigani, f; — burfdje, ber—, n, -n, danciu, m ; —in, bie —, — nen, ţigancă, /.
3ifabe, bie —, —n, cicadă. f.
3ille, bie—, —n, şaică /.
3t(inber, ber —, I, ţilindru, n ;	—
ţut, ber —, (e)l, — ţiite, capelă, /; joben, m.
3imbat, bal —, I, —e, chimval, m. nacaradă, /.
3immer, bal —, I, odae, cameră, chilie, /; — arbett, bie —, dulghe-rie, /; —ojt, bie—, —apte, bardă, /; — djett, bal —, I, odăiţă, f\ — bede, bie —, —en, tavan, plafon, n; —bocfe, bie—, —n, bagdadie,/;
—eiuricEjtung, bie —, mobilar, »; —ţof, ber —, (e)l, —ţBfe, teslărie, /; —Ijolj, bal —, el, —îjbljer, he-restea,/. şarpant, »; — tnann, ber —, (e)l, —leute, dulgher, teslar, lemnar, m\ —plaŞ, ber —, el, — plă|e, teslărie, / ; —ung, bie —, —en, ţambră, /; —roerf, bai —, I, schele, paiantă, /.
jimmern, a ciopli, a dulgheri.
3intmet, ber —, I, scorţişoară, /; —baum, ber—, (e)l, —bâurne, scor-ţişor, m ; —riube, bie —, —n, canea, /.
pmperdicE), a. ismenit, svrăjit, sfeclit, afectat, prud ; —n, a se fasoli.	[solire,./'.
3imperftdjfeit, bie —, sfeclitură, fa-
3imt, i. 3immet.
3iltf, bal —, I, (min.) zinc, m ; — afdje, bie —, tuteâ,/; —blenbe, bie —e, sulfat de zinc, m ; —fupfer, bal —, I, similor, m; — cp/b, bal —, I, cadime, gealamină, / ; — ffieife, bal —, idrat de zinc, m.
3infe, bie—, —n, vîrf, colţ, n, dinte, crac, m\ trîmbiţă, /.
3ittn, bal —, I, (min) cositor, n ; —afdje, bie —, stanat de plumb, m; — bletf), bal —, I, tinichea, /; —folie, bie —, —n, staniol, m; — gefcfjirr, bal -, I, vase de cositor, pl; — giefjer, ber—, I, cositorar, »»; —Jraut, bal —, I, (ftof.) barba sasului, /.	[ţi, m. pi.
3intte, bie —, —n, creastă, /; zim-
iinwe=rn, a. de cositor.
3ittuie, bie —, —n, (bot.) cîrcirnă-rese, /. pl.
3imtober, ber —, I, chinovar, ver-milion, m.
3itt»l, ber—, fel, —fe, (3infen), cens, embatic, n. chirie, f. interese,/, pl. dobîndă, camătă ; rentă, / ; — bauer, ber —, I, —n, embaticar, m\ - fug, ber—, el, —fuge; —rate, bie —, —n, cotă, ./'. etalon, per-centaj, n\ — eljinfen, bie —, (pl.) interuzură, f.
gimlbar, a. tributar; — fen, a plăti cens, a plăti chirie, a plăti interese ; —sfrei, a. fără interese, alodial ; — Ipflidjtig, a. censual, embaticar.
3tyfel
713
3tyfet, ber—, s, colţ, vîrf, căpătîiu, moţ, ţuguiu, clin, »; —mitge, bie —,n, iarmurcă, scufă, /'.
gipfcfig, a. moţos.
3ippc, bie —, —n, sturz, m.
3ij>i>eriein, bas —, S, podagră, /.
3irf>el=baum, ber —, (e)S, —baume, {bot.) brad chedros, chedrul si-beric, m; —bruţe, bte—, — n, glan-dulă pineală, / ; — liefcr, ber —, 8, (bot.) coconar, zimbru, m ; — ning, bie —, — nfiffe, coconară, /.
3irhel, ber—, s, cerc, cercălău, crug; jir; compas, paşnic; club, n. coterie. / ; —bogett, ber —, S, arc încheiat; — fdjenfel, ber —, S, braţul compasului, n; —iţ)ige, bie —, —n, vîrful compasului,»; —ulăr, bas—, S, —re, circulară,/; —ular= jcgreiben, baS—, S, circulară, /; — ation, bie —, circulaţiune, f; — umfle);, ber —, eS, —e, circumflex, n; — u«S, ber—, ffes, —ffe, circ, n.
Siriehfbrntig, a. circular; — tt, a compusă; —runb, a circular.
ţtrfulierett, a circulă, ivţicit, a ciripi, a ţîriî, a greluşî.
^ifdjcht, a şopti
jifdien, a şueră, a ţifuî, a săsăi; a gîsîi.
3ifrt|lnut, ber —, (e)§, —e, sibilantă, siflantă, /.
jifelierett, a cisolă, a dăltui.
3ifterne,bie—, — tt, cisternă, haznă,/.
3itf)ev, bie—, —tt, citeră,/; — fd)Iâger, citeraş, m.
3itron=at,baS—, e§,—e, (bot.) chitră,/; —e, bie—, — n,(ăo/.)alămîiă, lămîiă, /; —ettbaum, ber —, (e)S, —baume, alămîiu, m; —ettquenbel, ber—, S, (bot.) lămîişoară, / ; —enfaft, ber —, eS, zamă do lămîie, f.
3itter--aal, ber—, S, e, (zool.) ţipar electric, m ; —efdje, bie —, —n, (bot.) nufăr alb, m ; —gra=§, baS —, feS, (bot.) tremurătoare, /; — linfe, bie —, —u, (bot.) coşiţă, /; —pappel, bie —, —tt, (bot.) plop, m ; —ţtilj, ber —, es, —e, (bot.) drele, /. pl; —rod)e, bie —, —tt, (zool). torpilă, /; —tuurm, ber —, (e)S, — rourmer, vibrion, n.
jittent, a tremură, a sgriburi.
3ittern, baS—, tremuriciu, ţurţur, m.
gorn
Bittmer, ber —, S, (bot.) zedoarie, /; —fame, ber —, ns, limbricariţă. /'.
3itţ, ber —, S, stambă, /. calico, n.
8i«e, bie —, —tt, ţîţă, /; uger, m; mamelă, f.
jiuil, a. civil; —ifieren, a civiliza.
3i»ii=ifation, bie —, civilizaţiune, /; —ifi, ber —, en, — en, civilist, m.
Bobcl, ber —, §, (zool.) samur, m ; —pelj, ber —, eS, —e, teleiuşcă,/. blană de samur, /.
3obiallid)t, baS —, S, —er, lumină zodiacală, /.
3ofe, bie —, —n, camerieră, fată din casă, /'.
*°g, jocţe, f. jief)en.
Bogercr, ber , s, zăbovitor, trăgă-nător, cunctator, m.
jogertt, a zăbovi, a trăgănă, a ezită.
3bglittg, ber —, S, —e, elev, cirac, alumn, m.
3olibat, bas —, (e)s, celibat.
Boli, ber —, (e)b, Qolle, palmac, policar (măsura; = 2.5cm.)n; drept vamal, n ; — amt, bas —, es, — âmter, biurou vamal, n. duană, carvasară, / ; — anfdjlag, bei —, (e)s, — ]'d)lage, tarif vamal, n ; — auiieţer, ber —, S, duanier, m; — beamte, ber —, —n, vameş, m; — beflaration, bie —, — en, cărţulie, boletă, f ; — eintiefmter, ber —, S, vameş, m; — freiţeit, bie—, intrare liberă (a mărfurilor), /; —gebiiţr, bie —, —en, drept vamal, n; — Emu=s bas —, fe§, —fjauîer, duană, carvasară, /; —fcţieiit, ber—, (e)§, —e, cărţulie./'; — fierb, ber—, (e)S, —ftabe; — ftocf, ber —, (e)S, —ftBcfe, cot, »; - madfler, ber—, S, duanier, m. gard-vamal.
iţolhbar, a. supus dreptului vamal; —en, a vămui; a da; banf —, a mulţămi; — frei, a. liber de vamă.
BoHlter, ber —, 8, vameş, m.
3<»ne, bie —, — n, zonă, f; — ntarif, tarifă pe zone, f.
3oologie, bie —, zoologie, /.
3<>Pf, ber—, eS, .gobfe, coadă, cosiţă, /; —trager, ber —, §, giubeliu, m; — tragerei, bie —, giubelie, pedanterie, /; —geit, bie —, de cînd cu Nemţii cu coadă, /'.
Bont, ber—, S, minie, animozitate,
şotnig
714
jubretfen
întîrtare, furie, /; ifjm fcfyiuillt bie 3ornesaber, îl apucă arţagul: in beftigen — gernten, a se aprinde foc; — rbie, bie —, aprindere. /. jţorndg, a. mînios, întărtat, rabiat, furios; —miitig, a. pornit spre mînie, spulberat.
3<>tc, bie —, —n, mascara, obscenitate, polisonărie, /; ntcifset, ber 5, mascaragiu, polison; —nrei&erei, bie —, scurulitate, f. jotcnfjaft, a. mascaragios, scurul, obscen.
gotte, bie —, —it, ciuf, smoc de păr, »; —IBdr, ber —, en, - ett, (zool.) urs pletos, m. jott=eln, a bălăbăni; —elig, a. flocos, miţos, pletos, băţos, stogos, ciuf, ciuc.
ju, prp. a, la, de, în, din, pe, cîte, cu, pentru, spre, aproape, după; adv. prea; închis (despre uşe); — int. haidem; —allererft, mai nainte de toate; nur —, bine fă; pleacă! dă înainte! SBette geţett, a se culcă; — ŞDîittag, laamează; Cftern, de Paşti; jur ©eniige, de ajuns; jitm Unglitcf, din nenorocire ; 3etcţ)en jur 9lbfaf|rt, semn de plecare, n; Bon ,ţmu§ — §au§, din casă în casă; 9)rot junt gleifd), carne cu pîine; — ţiauje, a casă; —feţr, prea; prea de tot; — jtucien, doi cîte doi; — Snufenben, cu miile; tnirtuoren — 300, eram aproape 300 de inşi; —britt, noi trei; eu şi încă alţi doi; ®ott îd)uf ben âlenidjen ifjnt junt S3ilbe, Dumnezeu a creat pe om după chipul şi asemănarea sa ; ber Saben ift —, oblonul e tras; Jjier —- Snnbe, pe la noi; — fjSferb, călare; — fţufj, pe jos; Bon £ag — îag, din zi în zi, pe zi ce merge; ©toţf — einem ft'leib, stofă pentru o robă; — ©tnub tuerben, a se preface în praf; — otel, prea mult; — toenig, prea puţin; — —- unterft, infim; ®Iiicf —, hai noroc; — pref. a-, de-, în-, su-. juarfcrn, (jngeacfert, acfre şit), a acoperi arînd.
juarbeitcit, (jitgearbeiiet, nrbeite ju), a
adaugă la o lucrare; a-şi urma lucrul neobosit.
jubauett, (jugebaut, bnu(e) ju), a închide cu zid; a adaugă la o zidire.
Bubeţiir, bag —, §, apartenenţe, dependenţe, ingredienţe, /. pl. furnitură, /.
jnbeifjcit, (Bife, biffe ju, jagebiffen, beifjju), a încleşta dinţii, a muşcă întruna.
jubefommen, (belam, beliinte ju, jttbe» lontmen, befontnt(e) ju), a primi pe dasupra; a isbutî de a închide; td) fann baS ©d)Io& nidjt — be= fomnten, nu-s în stare a închide lacătul.
jubenmtitt, a. polecrit	[saf, ».
iţuber, ber —, 8, hărdău, ». dejă, /'. gubercitctt, (jubcreitet, bereit(e) ju), a, prepară, a găti, a apretă; a face (bucate).
gubereiber, ber —, s, preparator, apretor, m; —ung, bie —, — en, pregătire, preparare, preparaţ-ie, —iune, apretare, f.
3ubettegeljen, ba§ —, 8, culcare, f. jubtnben, (Banb, biinbe ju, jitgebunben, biub(e) ju), a legă, a înbăeră. jublafen, (blof(ej)t, blâft, blie§, biiefe-ju, jugeblafen, blafe ober bla§ ju), a suflă (într’una); a denunţă. îţuBliifer, ber—, 8, sicofant, denunţător, m.
jubletben, (blieb, bliebe jn, jugeblteben, bletb(e) ju), a rămînea închis, jublittjeln, (jugeblinjelt, blinjle ju), a trage cu ochii, ţubrettttett, (brnnnte, brcnu(e)te ju, gebrannt), a vindecă o rană prin cauterizare; —, a continuă arderea.
jubrtttgett, (brad)te, briidjte jit; juge= bratfjt, bring(e) ju), a aduce, a adaugă la ceva; fie t)at if)m cine ■Blitgift Bon 100,000 .ffronen juge= brad)t, a căpătat cu dînsa o zestre de 100,000 do coroane; — i. a petrece (timpul).
3itbringcr, ber —, 8, ţeava de ali-mentaţiune cu apă, /; — aducător. pezevenchiu; sicofant, m. jubreefen, (jugebreeft, bred(e) ju), a I pune din al său.
Sn&ufje
715
jucignen
3u6u|e, btc , —n, adaos; conti-gent, n
.lubitjtcit, (jugebit&i, bug(e') ju), a pune din al său, a păgubi Budjt, bie—, disciplină, educaţiune; z castitate, prăsilă, cultură, /; soiu, n rassă, /; —fjaug, ba? —, ţel, —fjauţer, casă de corecţiune, /; —fiaitgter, ber —, g, puşcăriaş, m; — îiengft, ber —, e?, —e, armăsar de prăsilă, m\ —lofiflfeit, btc —, desfrînare, nedisciplină, insubordinaţiune, /; — meifter, ber —, g, pristav; biciuitor, m; — mittel, bag —, g, corectiv, »; — octp?, bet —, fen, — fen, bou de prăsilă, m; —polijet, bie —, poliţie eorecţională, /; - -rate, bie—, —tt, flagel, biciu, »; — fdjaf, ba?
, e?, —e, oaie de rudă, /; —tier, ba? —, (e)g, —e. vită de repro-ducţiune, /; —rualjl, bie —, —en, selecţiune,
3iirf)t=ert, a prăsi; — ig, «. cast, ruşinos, pudic; —igen, a pedepsi, a punisâ.
3iirf)t=er, ber —, £)(■econom, cultei vator, producent, prăsitor, to; —igitttg, bie —, —eu, pedeapsă, puniţiune. /; —ling, ber—, ?, —e, rob, puşcăriaş, m; -ung, bie —, prăsire, creştere, /. jarfitdo?, a. nedisciplinat, nelnfrînat. Jţurf, ber —, ?, trăsăritură, /; —ea, ba? —, j, trăsăritură, f. tic, n: —ung, bie —, —en, convulsiune, svîrcolire. palpitaţ-ie, —iune, f. gutfen, a trasări, a palpita; a clipi, a clinti (din ochi): bic Sftfpel —, a ridica din umeri, jiitfett, a trage sabia, iţucfer, ber—, g, zahăr, n\ gefiDgener—, tos, m- -bdcîer, bor—, ?, cofetar, conflzer, m; — baderei, bie—, —en, cofetărie, confizărie, /; —boljne, bie —, —n, (/iot.) ţucără /. — brot, ba? —, e?, —e, biscuit,, piş= cotă, /. —bitcffi'e, bie —, —n; — bo]e, bie —, — n, zaharniţă, /; — erbfe, bie —, —n, (bot.) mazăre măşcată, /; — guţj, ber —, e?, — gulie, glaseu, ii: --but, ber—, (e)g, — bute, căpăţînă de zahar, /; — fanb, ber—, e?, candel, m; — franf=
ţeit, bie —, dîabete, /; —ntelone, bie —, — n, pepene galbin, t»; — papier, bag —, ?, hîrtie de învălit zaharul, /; — plctftcben, bag —, g, acadea, pastilă, /. bonbon, »; — ro£jr, ba? —, ?, — e, trestie de zahar, t; —role, bie—, —n, (bot.) răsur, m; —xfi.be, bie—, —n, sfeclă, /; — rubr, bie —, diabete, f; — faft, ber —, e?, —lafte, sirop, n ; —faure, bie —, acid oxalic, m\ — fdjale, bie—, — tt, zaharniţă, /; — fieberei, bie —, —en, fabrică de zahar, /; - -tnerf, bag —, g, zaharicale, acadele, cofeturi, bon-boane, /. pi.
jutferug, a. zaharos; —tt, a zaharisi; —ţiîţj, «. dulce ca zaharul.
jubiimntcu, (jttgebammt, bantnt(e) ju), a pune stavilă, a închide cu zăga.z.
jubecfett, (^ugebedt, becf(e) ^u), a învăli, a acoperi; a astupă.
ţubent, adv. la aceste, de altcum, mai pune că ...
jubettfett, (bnc£)te, biidţte jtt, ^ugebadjt, benf(e) ju), a destină, a meni ; (pror.) te ift oft bem eitten jugebacfjt unb bem anbern bef'cfiert, nu e pentru cine se găteşte, ci e pentru cine se nimereşte.
gubraitg, ber —, (e)g, înghesueală, afluinţă, /.
gubrfitigen, fid)—, (jgtgebrangt, brang(e) bicf) ju), a se înghesui, a se îmbulzi; ţid) iiberaff —, a-şi vîrî nasul pretutindenea.
jubreffen, (jttgebrefit, brep(e) ju), a închide învîrtind.
gubring=en, i. f. (brang, briinge ju, gn* gebrungen(> bring(e) ju), a năduli ; —lid), a. inoportun, obsedios, bo-tos.
jţubrittgtidpe, ber —, n, —n, lichea, f. inoportun, m; —feit, bie—, obsesie, intruşie, silnicire, /.
jubriirfett, (gugebrudt, briid(ej ju), a închide apăsînd; bie Sfugen —, a închide ochii.
ţueggeit, (jugeeggt, egg(e) 3u), a acoperi grâpînd.
jnetgnett, (jugeeignet, eigne jn), a dedică, a afîerosi; a atribui; fid)—,
gneigiter
716
8«9
a-şi însuşi; —et^rtenb, a. posesiv (pronume).
3ueig=ner, ber —, s, dedicator, m ; —nung, bie —, —en, insuşire, a-rogare; dedicaţiune, f peileit, i. f. (sugeetlt, eil(e) p), a a-lergă inspre...
pcrfemten, (erfannte, erfenn(e)te p, perfannt, erfenn(e) ju), a deferă, a decerne, a acorda; a adjudeca; eine ©trafe —, a impune o pedeapsă; —b, a. adjudecativ. guerfennnitg, bie —, decernare, a-cordare; adjudecare; impunere (a unei pedepse), /. perft, adv. mai întâi.	[adia.
pfcidjeln, (^«gefadjelt, fiicele p), a .jufoţren, i. f. (pgefaţren, fot)r(e) p), a mină, a pleca (cu trăsura ; cruţ etttmS —, a se repezi la ceva. 3ufnţrt, bie —, — en, gang, »; —§= firave, bie—, —rt, şosea do acuz,/’. 3ufaII, ber —, 8, — falie, întîmplare, brodeală, /. azard. caz fortuit, n. voia întîmplărei, /. jufalteit, i. f. (fallft, falit, fiel, [iele p, pgefaflen, faU(e) p), a se închide căzînd; jbnt —, a cădea în partea cuiva, a incumbe, iţiufallig, a. întîmplător, eventual, accidental, accesor, fortuit, ca-zual; —falliger SBeife, din întîmplare.
3«fnUigfcit, bie—, —en, cazualitate, f. contingent, n.
pfertigen, (pgefertigt, fertige p), a
expedia.
guffedjten, (flidjft, flidjt, ftoc£)t, fliidjte 311, pgeflodj)ten, flid)t(e) gu), a încheia împletind, a împleti la o-laltă.
pflicfen, (pgeflicît, flid(e) p), a cîrpî, a astupă cu un petec, jufliegen, i. f. (flog, floge p, pgeflogen, flieg(e) p), a veni în sbor ; a fi trîntitâ (uşa, fereastra,), jufliefjen, (flofj, pf;e p, pgefloffen, flie6(e) p), a afluâ.
3uflucf|t, bie —, recurs; refuj, adăpost, n\ [cine — nefgnen, a recurge; --Sort, ber —, (e)g, —Brter, refuj, azil, adăpost, n.
pfliiftern, (gugefliiftert, fliifire p), a şopti (la ureche), a insinua.
Buftiifterung, bie —, —en, insinuaţi un e, /.
Bufi uf;, ber —, es, —fluffe, afluenţă, pfolge, prp. prin urmare, incon-secinţă.
pforberft, adv. mai nainte de toate, pfrieben, a. mulţămit, îndestulit, satisfăcut; cin — e§ Seben, o viaţă pacinică; —geben, (gibft, gibt, gab, gabe pfrieben, pfriebengegebeti, gib bid) pfrieben), a se îndestuli ; — Iof[en, (liifi(ef)t, (âfst, liefe, licjje p= frieben, pfrieben gelaffen, Iag p= frieben), a lăsa în pace; —fteHen, (pfriebengeftellt, ftetf(e) .pfrieben), a contentă ; a întră cuiva în voie; a satisface; a împuşcă; — ftellenb, a. satisfăcător.
Bufriebenljeit, bie —, îndestulire, mulţumire, satisfacţiune, /. pfrieicn, i. f. (fror, frBre p, pge* froren, frier(e) ju), a îngheţă, pfiigett, (pgefttgt, fiig(e) p), a adă-ogâ; a cauză, a face.
Bufnţr, bie —, —en, aducere, apor-t.are; aferenţă, /.
pfiiljren, pgefiiljtt, fiUjr(e) p), a a-duce, a aportă ; —b, a. aferent. pfntfen,(pgeîu[It,îii[l(e) p), a umplea. 3«g, ber —, e8, jjuge, trăsură, trăsătură, smucitură ; smuceală ; tracţiune; atracţie, inclinaţie, /; alaiu, cortej, n. procesiune, litie, /; conduct, convoiu, tren; marş; pasaj, n; expediţiune; campanie; expresiune (a feţei); vocea (ini-mei); scuadă (de soldaţi),/; curent (de aer), n; ghint; (la puşcă), «; duşcă (de băutură); răsuflă-toare (la sobă); mişcare (la şah), stol (de paseri), n; migraţiune (a păserilor rnigrătoare),/; linia-ment, »; ber — ber Qeit, spiritul timpului, n; auf einen —, dintr’o sorbitură ; einen — tun, a trage o duşcă; — unt —, păr pe păr, duşcă de duşcă; in ben leţşen jjfigen liegen, a trage de moarte; — bt--fbrberung, bie —, tracţiune, /; — britcîe, bie —, —n, punte cu macara, /; —fiîf)rer, ber -, 8, brigadier, şef de scvadă; şef de tren, m ; —îraft, bie —, putere atractivă; atracţiune, / ; —leber, ba§
Bugnfae
717
gugiitfiafte»
g, piele cu elastic, /; —Iod), ba§ —, es, —I5c£)er, răsuflătoare, /; — lufr, bie —, curent,»; —mit* tel, bas—, g, mijloc de atracţiune, n\ — neŞ, bag—, es, —e, năvod, m; —od)=s, ber —, ett, —en, bou de jug ; —Cferb, bag —, eg, —e, cal de ham, m ; — pflafter, bas —, S, vezicătoare, /; —ttemen, ber—, S, şleau, n; —roţjr, bag —, (e)s, —e, aspirator, n; —rattpe, bie —, —ti, omidă procesionară, f; — rolle, bie —, — n, macara, /; — s6efBr= berung, bie —, —ett, tracţiune. /; — l'eit, bag —, (e)S, —e, şleau, n ; —sfitfjrer, ber —, s, şef de tren ; şef de scvadă, brigadier, m ; — (tange, bie —, —tt, orcic, m ; — ftiefel, ber —, S, ghete cu elastic, /- i'l ; — pe!, bag —, (e)g, —e, piesă de atracţiune,/; —oiefi, bas —, (e s, vite de jug, /. pl ; — Docţel, ber —, g, -obgel, pasăre migrătoare, f; —toinb, ber—, (e)§, —e, curent, n ; — tumbe, bie —, —ti, scripete, m. macara, f.
Bugnbe, bie —, gt> ţdapg^ agod, n.
Bugnng ber —, eg, —gange, Intrare, /. acces, acuz, n,
.gugiingfidj, a. accesibil, susceptibil; aabortabtl.
Biigiittglidjfeit, bie —, afabilitate; a-bordabilitate, /.
gugcben, (gibft, gib't, gab, gnbe gu, guge= geben, gib gu), a adaogă, a da pe dasupra; — i. a admite, a permite, a iertă, a fi de acord; flcin , a se da pe platcă.
gugeberft, a. acoperit.
,’iugcgeit, adv. de faţă; — feitt, a fi prezent.
sngcfjen, i. f. (ging, (ginge gu, guge* gangen, gel)(e) gu), a merge spre..; a se închide; a se petrece, a se face; a fi tolerabil; jţrig —, a se subţia spre capăt; bag grfjt itidjt mit ’redjten bingen gu, asta nu-i lucru curat.
£uget)br, bag—, §, —c, furnitură./. pl. ingredienţă, apartenenţă, f.
;,ugcpr=en, (gugef|Brt, geî)or(e) ’gu), a aparţinea; —ig, a. aparţiitor, a-ferent.	[discret.
gugcfniiţift, a. îmbumbat. încheiat ;
gugeforft, a. astupat (cu dop de
papură.)
3iigel, ber —, g. frîu, ăîrlog, des-ghin, n; hăţuri, /. pl; — riemenr ber —, s, desghin, n ; —lofigfett, bie—, — en, desfrînare, /. desfrîu, libertinaj, n.
ţiigeWog, a. fără frîu; desfrînat, e-frenat, licenţios, libertin ; —n, a înfrînă, a ţinea în frîu; a struni, a hăţuî.
gugeloben, (gttgelobi, gelob(e) gu), a promite cu sînţenie.
Bugemiife, bag —g, păzit.ură (la bucate), f.
gugemtant, a. numit, poreclit, gugcorbnet, a. adordinat, jugefeKen, (gitgefeflf, gefell(e) 511), a a-sociâ, a adjoncţionă; a alătură ; gefeUe bicf) uns gu, vină cu noi! BugefeUititg, bie—, asociare, alăturare, f.	[mis.
ţugcfiattbeit, a. acordat, conces, ad-3ugcftanbni=g, bas—, ffeg, — ffe, concesiune; confidenţă. /. ţugeftefien, (geftanb, geftonbe gu, suge= ftanben, gefteţt(e) gu), a concede, a admite, a acordă, a accedă ; a mărturisi.
BugefteŞer, ber —, s, confitent. m. gngetnn, a. afecţionat, devotat, alipit: jbm fefjr — )etn, a ţinea mult la cineva.
gngettnitbt, a. intors spre... (cu faţa);
afectat (vr’unui scop), gugiefjen, (go£, gbjje gu, gttgegoffen, gie&O’) gu), a mai turnă; a astupă (cu plumb etc.) turnînd. jiigig, a. curenţios.
.gitg(eid), adv. totdeodată, cu o cale simultan.
ţugreifen, (grtff, griffe gu, gitgegriffen, grcif(e) gu), a apucă, a întinde mina spre; mit beiben Şiinben —, a prinde cu toate mîinile. gngutfen, (jugegutft, gucf(e) gu), a privi la...
gugruitbegeljen, (ging, ginge gugnmbe, gugrunbegegattgen, geţ(e) gugrunbe), a se prăpădi.
gugubfjatten, (ţălft, f)ălt, fjielî, fjielte gu gut, gu gut gebalten, balt(e) gu gut), a luă în nume de bine ; a scuză.
3u0itf5
718
jnliebe
3«8“sf3r ber—, fje, —gitffe, adaos (de licvide), n.
pfjaben, (ţofi, ţ)«t, fwtte, fiatte p, ju= geljabt, fjab(e) p), a avea închis, pliatei», (pgef)afelt, bafle p), a în-chiotoră.
pbafeu, (pgeţaft, ţioî(e) p), a închide (cu cîrlige).
plpiftclu, (pgeţaftelt, £)aftle p), a în-
copciă.
pfialten, (ţaltft, Ijalt, Ijieft, biclte p, pgeţaltett, f)alt(e) p), a închide : bie Sffugett —, a-şi astupă ochii ; — i a ţinea închis.
3uljalter, ber—, 8, concubin, ţiitor, m. plprttbett, a. la îndemînă, guijangen, (pgeţangt, png(e) p), a acoperi cu o perdea, plinite», (Ijifb, biebe p, jngebauen, bau(e) 511), a ciopli din gros ; — i. a lovi mereu, juljauf, adv. cîrduri-cîrduri. poftei», (jugebeftelt, ţieftle p), a în-copciâ, a croşetă. pl)ejten, (pgef)eftet, f)eft(e) p), a prinde cu acul, a prinde cu aţă. guljetlen, i. f. (pgeţeilt, Ijeil(e) p),' a se închide (o rană), a se cicatriza
3uf)eiiuitg, bie —, vindecare, /. ^nfjiuterft, adv. pe urmă de tot; la coadă.
pljordje», (pgef)otd)t, f)orcţ)(e) p), a ascultă; a trage cu urechia. pljoren, (pgeljdrt, ţbr(e) p), a ascultă, a audia.
3ulj3rer, ber —, 8, auditor, ascultător, m; —jdjaft, bie , auditoriu, m.	[văii.
pfji'tlteu, (pgeţtttlt, fmH(e) p), a în-pitt»djge«, (pgtjaucfot, jaucbg(e) p), a aclamă ; a salută cu aclamaţi uni.
pjitbeln, f. pjaudjgen. jnfetiren, (pgefetjrt, feţr(e) p), a întoarce spre; jbm ben ÎHiicîen —, a întoarce cuiva dosul, pfttteftt, (jugeîettelt, fettle p), a închide cu lanţ.
juflapţieu, (pgeflapbt, îlnpp(e) p), a închide (capacul, o carte). pflatjd)en, (pgeflatfdjt, flatjcf)(e) p), a aplaudă ; — i. f. a se închide cu pocnet.
5uflebeit, (jugeîtebt, fieb(e) p), a lipi. pfltnfcn, (pgefltnft, fltttt(e) p), a închide (cleanţa).
pfnityfcn, (pgefnbpft, fnbpf(e) p), a butonă.
pfuiiţife», (pgefnttpft, Initpf(e), p), a înnodă.
ptommen, i. f. (fam, târne p, pge= fommett, fomm(e) p), a veni, a surveni; a compete; a se cuveni (cuiva)
ptommUdj, a. convenient; priincios. pforte», (pgeforft forf(e) p), a astupă (cu dop de papură).
3ufoft, bie—, păzitură (la bucate), f. ,3ufitltft, bie —, viitor, m. jufiiuftig, a. viitor, futur. gufituftige, ber —, tt, — n, viitorul (mire, soţ), m.
piaţete, (pgelădjelt, lâdjle p), a su-rîde (cuiva).
3utage, bie—, —n, ajutor, adaos, n. subsidiu, n. subvenţie ; grada-ţiune, f.
plânge», (pgelangt, lattg(e) p), a se servi (din bucate); — i. a fi de In ajuns- Libntrv Cluj plchtgftrf), a. de ajuns, suficient. 3u(ăttg(icf)feit, bie—, suficienţă, f. ploffe», (l(iB(ef)t, lăjjt, îteg, liepe p, pgelaffen, laj? ober laffe p), a lăsă închis; a admite, a permite, a concede, a toleră. plâffig, a. admizibil.
3nlaffigfeit, bie —, admizibilitate,/. 3ulafjung, bie —, admiziune, toleranţă, /.
3u(auf, ber -, (e)3, —liiufe, înghe-sueală, îmbulzeală; afluenţă, /, plonjeu, i. f. (lăufft, Iftuft, Itef, itefe P, pgelaufen, lnuf(e) p), a fugi (spre); a fugi (mereu); a se îngustă (o stofă la spălat); fpife —, a se subţia spre capăt, plegeit, (pgelegt, leg(e) p), a adaogă ; gett —, a se îngrăşâ; fid) etvoaŞ a-şi însuşi ceva. pleibe, adv. în detrimentul (cuiva.) pletnten, (pgeleimt, leim(e) ju), a lipi cu cleiu.
pleite», (pgeleitet, Ieii(e) p), a conduce; —b, a. aferent, juleftt, adr. în fine,la urmă, pe urmă. ptiebe, adv. de dragul (cuiva).
jultfpcltt
719
jŞuitţler
julifpeln, (jugeltiţtelt, liţple ju), a şopti la ureche.
juloteit, (jugelStet, ISt(e) ju), a lipi (metal cu metal).
8»(p, ber —, 8, — e, sugă, /. julpen, a suge. jltnt, (git bem prp. la, a. juimtri)cit, (jugemadjt, ntadţ)(e) ju), a închide; a astupă, jurnal, adv. mai cu seamă, mai ales, mai vîrtos.
jumauctit, (jngemauert, maure ju), a astupă cu zîd. jimieifi, adr. mai adesea, jumeffen, (miffeft ober miţă, migt, mag, maf;e ju, jugenteffen, mijs ju), a măsură (tainul); a contribui; a impută.
jumutett, (jugemutet, mitt(e) ju), jbm etwn§ —, a se aştepta la ceva de la cineva; a pretinde (o acţiune) de la cineva; a exige, rţumutung, bte —, pretenţiune, /. junii d)ft, adv. înainte de toate; cel mai de aproape; — ttnjerm §auîe, lipit de casele noastre, juitageln, (jugenagelt, nagle 511), a bate cu cuie.
juttiifjen, (jugenăljt, niifj(e) ju), a coase la olaltă.
3uttaljttte, bie —, adaos, spor, n. augmentare, creştere, înmulţire, /'. 3uttame, ber—, it§, pronume, nume patronimic, nume de familie, m. jiiub=bar, a. fulminant, inflamabil; —cn, a aprinde, a inflamă; — i. a se aprinde, a se inflamă, a luă foc.
o uit» el, ber —, 8, iască, /.
3uitber, ber —, 0, iască, /. fitil, n. 3'unb=er, ber—, 8, stopină,/; —fjiilj* djeit, ba§ —, 0, chibrit, lemnuş, «; —f)o(jcl)cn6e^a(tcr, ber —, 8, chi britelniţă, /. portchibrit, n ; — f)Htrf)cu, ba8 - , 8, capsulă, /; — Iod), ba8—, (e)8, —IBcfyer, lumieră, /; —nnbcfgettief)r, ba8—, 8, puşcă cu ac, /; bfarnte, bie—, —tx, ba-sinetă, tigae, haşcă,/; rBţnţen, ba8 —, 8, piston, n. prislugă, /; —rute, bie —, —ti, stopină, /; —
' ţdstttantm, ber —, (e)8, — fdjroamme, iască, /; — ftoff, ber —, (e)8, —e, materie inflamabilă, /.
junefimen, (nimtnft, ntmmt, naljnt, niifirae ju, jugettommen, nimm ju), a creşte, a spori, a se înteţi, a
se îngrăşâ; an SScrjismb ......., a se
face mai cu minte; att 3taf)ren—, a înnaintă in vîrstă; att SrSften —, a deveni mai viguros, jutteigeti, (jugeneigt, neig(e) ju(, a se pleca cătră; a inclină ; —b, a. inclinabil; —be Sinien, linii convergente.
3utteigititg, bie —, aplecare, înclina-ţiune, afecţiune,
jutiefteln, (jiigeneftelt, nefile ju), a îm-brăcină.
3unft, bie —, itiinfie, isnav, rufet, n. breaslă, corporaţiune, /; —ăl» tefte, ber —, n, — tt, staroste, m ; —geift, ber—, e8, spirit de classâ, n; —getefjrte, ber—, u, — tt, erudit (de vocaţiune), m ■ — geno=fe, ber —, ffen, —ffen, cobră/.laş, m ; — meifier, ber —, 8, staroste, m; — mitgiieb, ba§ —, e«, —et, brăzlaş, m\ —loeien, ba8—, isnavurile,/. pl. jiinftig, o, rufetos. junft=mă|ig, a. rufetos; —roeife, adv.
pe brezle, după corporaţiuni. 3uuge, bie—, —n, limbă,/; bte—, oer» ţngt iljm ben btenft, i se leagă limba; e8 fdjmebt mir aut ber—, îmi umblă prin gură ; — naber, bie —, — ti, broască, / ; —nbanb, ba8 —, e§, —banber, aţişoara Hrubei, /; — n= budjftabe, ber—, n, —n, lingvală,/. —nbeitt, ba« —, e8, —e, osul ling-val, »; — nbrefcEier, ber—, 0, palavragiu, m ; —nbrufe, bte —, —n, ghindura de sub limbă,/; —n= entjftnbung, bie—, —en, glosită,/; —nfefller, ber—, 8, cusur de limbă, vorbă greşită (lapsus linguae),/; —nţelb, ber —, en, —en, guraliu, m; —nmuffel, bie —, glosofarin-geu, m.
3ung=el^eit, ba8 —, 8, limbuţă; — lein, bas —, 8, limburuş, n. jiingelit, (gejiingelt, jungle), a fîlfăî cu limba.
juuidjte, adv. anulat ; — rnadjen, a nimici; — metben, a se nimici, juititfeii, (jugenidt, nid(e) ju), a face cuiva semn din cap.
3unfler, ber —, 8, (zool.) molie, f.
juotb îten
720
priirfbefommen
porbnett, (pgeorbnet, orbne p), a ad-ordină, a coordona, jupfeu, a scărmănă. a descărna; a dăpară, a ciupi, a trage (de păr) pbfiaftent, (pgejjflaftert, ţjflnftre p), a astupă cu pavaj.
3'iVfroVfcn, (pgetfroţjft, pfropf(e) p/, a astupă cu dop.
3u))f=feibe, bie —, mătase de scăr-mănătură, /; —molie, bie —, lină de scărmănătură,
3uţ)id)cn, (pgcţndjt, pti±)(e) p), a astupă cu răşină, jur, = p ber, la.
prate=geţen, (ging, ginge p rate, p. rategegartgen, gefj(e) p rate), mit itdj—, a se chibsuî; —Ijattert, (fjăftft, ţfilt, fjielt, fjiette prate, p rate ge= (jalten, f)alt(e) p rate), a întrebuinţa cu economie, a nu dilapidă. juratett, (ratft, rat, riet, riete p, pge* raten, rat(e) p), a îndemnă, juraunett, (pgeraunt, ramt(e) p), a şopti la ureche.
,ţnred/it*en, pgeredjttef, recite p), a pune în cont, a atribui, a impută; —urtgSfăljig, a. imputabil, raţionalii],
Burcdputug, bie—, imputare,./'; —£>= fafjigfeit, raţionabilitate, /; minte sănătoasă, /.
juredfi, adv. bine, drept, în regulă, cum se cade; —Bringett, (bradfie, briidjte predjt/uredjtgebradjt, Brtng(e) gurec£)t), a îndreptă, a restabili, a da de căpătîiu ; —firtben, ftd) —, (ranb, ftiitbe fid) ptcdjt, p= redjtgeîurtben, finb(e) bidj predji), a | , se orientă; — fommen, i. f. (fam, lame predit, pred)tgefotnmett, font* tn(e) predit), a sosi la timp; a veni bine; mitjbm, ober ntit etroag —, fontmett, a o scoate la căpă-tiiu cu cineva ober cu ceva; — legett, pred)tgelegt, fsg(e) predji); —tnadjett, (pred)tgentad)t, titadj(e) predjt), a potrivi, a aranja, a pune la îndemînă; —feţşeit, (p= redjtgejeţt, feg(e) ţuredjt), a aranja; jbm ben S’opf —feţen, a învăţă minte pe cineva; — ftellen, (p* rcdjtgcftellt, ftetl(e) predjt), a pune la îndemînă;—meifen, (mică, miefe predjt, predjtgeroteien, locife ober
meis juredjt), a îndreptă; a dojeni, a mustră; a orientă. Huredjtnieijung, bie —, mustrare, /. taier, n.
jureben, (pgerebet, reb(e) 511), a îndemnă (cu vorba).
3«reben, bag —, g, îndemn, n. ţurcidjcu, (pgereidjt, reidj(e) p), a fi de ajuns; a întinde cuiva ceva; —b, a. suficient, îndeajuns, jureiten, (ritt, ritte p, pgeritten, reit(e) p), a dresă (un cal la călărie; — i. j. a merge călare spre.,.; a-şi urmă drumul călare.-giirgef, ber—, S, (bot.) sămbovină,/. pridjten, (jugeridjtet, rid)t(e) p), a îndreptă; a pregăti; a adoptă, a găti; a apretă (o masă); a tăbăci; iibel —, a maltrată. 3urid)t=er, ber — , g, pregătitor, preparator, m; —uttg, bie —, pregătire, preparare, /. juriegein, (jugeriegelt, riegle p), a zăvori (o uşe).
jiirnett, a fi mîniat, a fi supărat, juroften, i. f. (pgeroftet, rofte p), a se rugini (un lacăt etc,). ■ pifrfjattftcKeit, (prfdjaugeftefft, ftetf(e) ptfdjatt), a expune, a setală. nHrfdjauftcIlung, bie —, ett, exhi-biţiune,/'.etalaj, n. ostentaţiune,/. priid, adv. îndărăt, înapoi; — pref. re-, înapoi.
prurfbebett, i. f. (prudjgebebf, Bebe priid), a tresăltă de spaimă, prutfbegebett, fid)—, (BegieBjt, begtbt, BegaB, begabe fid) prad, suriidbegebett, begicb bid) priid), a se reînturnă, a se înapoiă.
priirfbcgel/rett, (priidbegefjri, begeljr(e) priid), a recere, a cere înapoi; — i. a aveă dorul de a te reînturnă.
3»rudbd)a[ten, (Befjaltft, beţalt, befjiett, bebiefte prud, jiirudbefjaltett, be= f)att(e) priid, a reţinea, a opri pentru sine.
3urutfBefjaftuitg, bie —, retenţiune, oprire pentru sine, /. jururfbefomnten, (befant, beftittte priid, priidbefontmen, befomm(e) priid), a recapătă, a reprimi, a primi înapoi.
juriufberufeu
721
jurii dfaufett
prticfficntfett, (berief, bertcfe jurud, juriidberufen, beruffe) juriicf), a rechemă.
3nriidbcrufung, bie —, —en, rechemare, ./'.
juuidbeugeti, (juriidgebeugt, beiig(e) juritd), a reîncovoiă; fidj —, a se plecă înapoi.
juviidbejai)Uu, (juriidbejaljlt, bfjafjl(e) prud), a replăti, a se achită. Bitriitfbejnljlnng, bie—, — n, replată, achitare, /.
juriitfbiegcit, (boş, boge prud, juriid= gebogett, bieg(e) jurud, a încovăiâ înapoi ober la loc. jurii tfbietbeit, i. f. (blieb, bltebe priid, juriidgebltebeit, bieib(e) juriid), a rămînea înapoi, a retardă, jurii dblirfen, (juriidgebltdt, blid(e) 511= riid) a privi înapoi, a reprivi. jiiriitfbriitgcn, (brodite, brodjte prud, jurudgebradjt, brtng(e) jurud), a readuce, a aduce înapoi; a pe-ioră, a slăbi
priidbenfen, (bndjte, biidue juriid,
juriidgebadjt, bcnf(e) priid), a te gîndi la un ce trecut; a-ţi reaminti; fo lattg td) — fann, de cînd ţiu minte.
juritdbraitgeit, (juriidgebrangt, briing(e) juriid), a respinge, a împinge înapoi.
jnriidbreijen, (jurudgebreţt, bref)(e) juriid), a desvîrti; a învîrti la loc. juriidcileu,. i. f. (juriidgeeilt, eit(e) juriid), a grăbi înapoi, juriidcit, i. f (jugeriidt, riid(e) ju), "a se înghesui pentru a face cuiva loc.
juruderljnften, (erŞSltft, crţiilt, erţielt, erţieite juriid, juruderţalten, erf)alt(e) juriid), a reprimi.
juviidcrimicrit, fidt —, (juriiderinnert, erinner(e) bieţi juriid), a-şi reaminti. Burii rferimtcruug, bie -, — en, reamintire, f.
juiiidîn()tcu, (fdbrft, făijrt, fuţr, fiifjre juriid, judidgefa()ren, fnf)t(e) juriid), a recărâ, a retransportă; — i. ţ. a se reînturnâ cu trăsura/ a se da îndărăt (năpraznic). jutiidfallcit, i. f. (făliţi, falit, firi, ficle juriid, juriidfallen, fall(e) juriid),
Alexi Th. Dicţionar germ.-rom.
a recădeă, a cădea înapoi; a recidivă.
juriitffîuben, (fanb, fSube jurud, ju= rudgefunben, finb(c) juritdp a re-află, fid) —, a se reaflă, a se orienta.
prudfticgeit, i, f. (flog, fIBge juriid, jurutfgeflogen, fiieg(e) juritd), a sburâ înapoi.
juriirfflic()cit, i. f. (fiol), f(of)e juriid, juriidgefloben, flteţ(e) juriid), a fugi înapoi.
juriidfhefjeit, (flog, fibffe juriid, ju= rixdgefloffett, fticg(e) juriicf), a curge înapoi.
juriidforbcrit, (juriidgeforbert, forbre juriid), a cere înapoi, a repeţi, a revendică.
Buriidfotberuitg, bie —, —en, re-
peţire. /,
jurii rf fii ijrett, (jurudgefuţrt, fiifţx(e) juriid), a readuce, a reconduce; er fiiţrt ieinen Siantmbaunt Bis auf Srajan juriid, duce spiţa sa pînă la Traian.
Buriidgabe, bie —-, restituire, f.
juriirfgebeii, (gibft, gibt, gafi, giibe juriid, juriicfgegeben, gib juritd/ a
restitui, a da inapoi.
juriidgebUebcit, a. retardat, înapoiat.
But'iidgebitcbeue, ber —, u, —n,
înapoiat, retardator, m; gciţitg —, hăbăuc, n.
juriidgeiien, i. ţ. (gittg, giuge juriid, juriidgegangcn, geij(e) juriid), a da înapoi, a merge îndărăt; a so urcă (la origine).
juriitfgejogeu, a. retras (de ochii lumii).
Buturtgejogenfjeit, bie —, retragere, singurătate, /.
jurii dfţntteu, (biiltft, băii, fjielt, Iţiclte juriicf, juriidgel)altert, bolt(e) juriid), a reţinea; a reprimă; a conţinea (durerea); jb gemaltfam , a sec-vestrâ persoana cuiva; — b, a. rezervat.
Bttrurffjnftitug, bie —, reţinere; rezervă, f.	[a readuce.
juriirf(|o(cu, (juritdgebolt, bol(e) jurud),
guriitfjitgeu, (juriidgejagf, jag(e) jurud), a goni înapoi.
jurii dtaufcu, (juriidgefauft, fctufc, ju= ritd), ă cumpără înapoi.
46
gurudfeljren
722
guriidfenbung
gitrurffefjrett, i. f. (guriidgefefjrt, fef)r(e) gurud), a se reînturnă. guriidfommen, i. f. (lanţ, fiinţe gu= riict, gurudgelotumen, fomnt(e) guritcf), a reveni; a decădeă, ase matufî. gttriidfSiinen, (fann,fanitft, fann,fonnre, fbnnte guriid, guriidgefonnt, fonne guriid), a putea reveni; a te putea da înapoi.
ouviirffititff, bte —, reînturnare, /. gnriirffnjfeit, (Iaffejjt ober lăfjt, fief), Itcfie guritd, guriidgelaffen, lajj ober Inffe guriid), a lăsa înapoi, a părăsi; a permite să revină; ettoas irgenbroo —, a uită ceva undeva, gnriidloufett, (Ifiufft, lâuft, lief, licfe ,pirite!, guriidgelaufen, inuf(e) guriicî), a fugi înapoi.
guriidfegeu, (gurildgelegt, leg(e) guriid), a pune îndărăt; a pune la o parte; a strînge ober a economisi bani; — i. a face (o cale), a străbate (un drum), a trece, a petrece ani.
3urucfleguttg, bte - , punere la o parte, străbatere, /. guvlidleljneu, (gurildgeiefjnt, lef)ti(e) gu» riict), a răzimă înapoi, guriidleiteu, (guriidgeleitet, leite guritcf), a reconduce; a reînapoiă. 3urii(fnnijntc, bie —, reluare; revocare, /. guriicfnd)iiteu, (nimmft, nintntt, naljnt, nitfjtne guriid, guriid» gettomntett, nintm guriii!), a o luă înapoi, a retrage; a revocă, a retracta.
guiiidprnllcn, (guriicfgepraHt, pratl(e), guriţe!), i. f. a resaltă, a ricoşetâ, a se răsfrînge (razele), a sări înapoi (năpraznic). jurUdreifeu, i. ţ. (guriidgeretft, reife ober reies guritcf, a revoiajă, a călători înapoi; a se reînturnă. gurUcfrufen, (rief, rtefe gurud, guriţe!»
gerufen, ruf(e') guriţe!), a rechemă. 3uriirfrufuug, bte—, rechemare, f. guriitffagcn, (guriictgefagt, fag(e) gurile!), a răspunde; a declină (o Invitare), guriittfrf)aubcrn, i. f. (guriicfgeţdjaubert, fdjaubre gurucf), a reculă ( de groază).
gurii(f|ă|aucit, (gitcudgefcfjaut, fdjau(e) gurucf), a reprivi, a privi înapoia-ta. guriidfd)ideu, (guruîgefc^tcft, fdgicfie)
gurucf), a retrimite, a trimite în-napoi.
3uriiiffcfţtrfung, bte—, retrimitere,/, gururffdjtebett, (fd)ob, idjbbe gurucf gu» riidgejcfjoben, (d)ieb(e) gurucf), a împinge la loc ; a împinge înapoi; a referă (un jurămînt). guriitf)d|iefţcit, (febofi, icfjbffe guriief, gu= riidgefcfjoffen, fd)iet(e) guriief), a întoarce o împuşcătură; a ripostă la o împuşcătură, gurii cficfiifreu, i. f. (guriidgefdjtfft fd)if= f(e) guritd), a se reinturnă în corabie.
guriicfid)lagcu, (fdjlâgft, fcf)fâgt, fdjlug, fdjliige guriid guriidgeid)Ingcn, fd)Iag(e) guriief), a întoarce o lovitură); a respinge (un atac); a răsfrînge (gulerul) a sufulcâ. guriidfd)tteiben, (idjnttf, icfmiite guriid, guriidgefdjntttm, fcf)neib(e) guritd), a reteză (crăngi).
guriid|'d)itellcn, i. i. (guriitfge)d)ne(lt, fd)ttcll(e) guritd), a resăltă, a ri-coşetă.
guriidfdjredeit, (îd)recf[t, fdjredt, idgredte guritd, guriidgejcfjredt, fd)red(e) gu= rud), a descurajă, a înfiora; — i. f. (fdjxidft, fdjridt fdjrad, fdpiide gu= ritd, guriidgeîdirodeu, fdjrtd guriid), a se retrage speriat; a se speria, gururffdjreiben, (}c$rteb, icbriebe guritd, guriidgefcf)rteben, fcf|retb(e) guritd), a rescrie, a da răspuns (înscris), guriidfdpuimtucu, i.\. (fdţtoamm, fdjrobtu» nte guriid, guriicfge)"cf)U)Dtnmen, f<f)U>int= nt(e) gurud, a înotă înapoi, gnriidfcgetn, i. f. (guriidgefegelt, îegle guriid), a renavigă. gurudfeţeit, (jief/t, fief)t, îafi, falie gu= riief, guritcfgefefjen, fiebfe) guriief), a privi înapoi, a reprivi. guriid|cf)iten, (guriicfgefefjnt, fef)tt(e) gu= riief, a redori; fief) —, a aveă dor de reînturnare.
guriiclfetu, (bitt, bift, ift, mar, roare gurucf, guriicfgettiefen, fei gurucf), a fi înapoiat; a fi reînturnat. guriidfcnbcn, (fanbte ober ienbete, fen» bete gurucf, gttriicfgefanbt ober gu* ritcfgefenbet, fenb(e) guriief), a retrimite, a returnă.
3urudfcnbung, bie--, retrimitere, re-turnare, f.
guriicffclicn
723
gnfammen
gururffcţen, (guriicfgefefct, fcţş(e) guriicf), a pune mai înapoi;- a neglija, a nu crestă; a răbufni, guriitffetjuug, bie —, —en, neglijare; răbufnire, /.
guriidfinfen, i. (• (fonf, fiinţe guriicf, guriicfgefunfen, fhtf(e) guriicf), a re-cădeâ.
guriitffţjriugen, i. f. (fprang, fprâitge guriicf, guriicfgefpnmgen, fpring(e) Şitriicf), a resăltă.
guriicf jtefjen, i. f. (ficmb, ftonbe guriicf, guriicfgeftunben, fteŞ(e) guriicf), a sta înapoi; a fi mai prejos. guriicffteUcu, (guriicfgeftetft, ftefl(e) gu= riicf), a pune înapoi; a da mai înapoi; a lăsă pe mai tîrziu ; a rezerva..
guriicf [tupeu, ([tofj(ef)t, ftojjt, ftiefs, ftiejje guriicf, guriicfgeftofien, ftofs(e) guriicf), a respinge; a ripostă (cu o lovitură de spadă); —b, a. repulsiv, guriicfftpfung, bie —, respingere, re-pulsiune, /.
guriicfftraljiett, (guriiefgeftrafjlt, ftraf)I(e) guriicf), a reflectă, a reverberă, guriicfftrafjlimg, bie—, reflex, n. re-verberaţiune, /.
gurucfftreifen, (guriicfgeftreift, fireif(e> guriicf/ a răsfrînge (mînecile). gnriicftragen, (tragft, trftgt, trug, tritge guriicf, guriicfgetragen, trog(e) guriţei), a duce înapoi.
guriicf treiben, (trieb, triebe guriicf, gu= riicfgetrieben, trcib(e) guriicf), a repulsii, a fugări.
guriicftreibuug, bie —, fugărire, /. guriieftreten, i. f. (trittff, tritt, trat, triite guriicf, guriicfgetreten, tritt gu= riief), a, se da îndărăt, a repăşi ; a se retrage.
guriicfbergiiten, (gitrucfDergtttct, Bergiite guriicf), a rebonificâ. guriictuergiitmig, bie —, —en, rebo-nifleare, /.
guriicfuerlangen, (guriiclDerlangt, ber= long(e) guriicf), a cere înapoi, a repeţi.
guriiefnerfebeu, (guriicfuerfeţşt, uerfei/e) guriicf), a transpune; a reaşeză; fief) a se transportă, a se transpune.
guriicfnmgen, fief) —, (guritcfgemagt,
n>ag(e) biet) guriicf), a îndrăzni de a reveni.
gitriicfroulgen, (gurucfgeiufilgt, luiilg(e) guriicf), a rostogoli îndărăt, gurii cfnmnbern, i. f. (guriicfgetoanbert, lunnbre guriicf), a remigrâ. gurucfuicid)en, i. f. (tmtf), toicfje guriicf, gurucfgettndjen, tuetd)(e) guriicf), a se da înapoi, a se retrage, gurucftoetfeu, (toieu, tuiefe guriicf, gu= rucfgeroiefen, toeie; ober lucite guriicf), a recuză, a respinge, a repudia; a reieptă, a refuză, guriicfnmfuitg, bie —, —en, refuz, n. recuzaţiune, /. guriiefroenben, fief) —, (tunubte ober roenbete guriicf, guriicfgewanbt ober gurucfgeroenbet, tuenbe btdţ) guriicf), a se întoarce (cu capul), gurttcfroerfcit, (roirfft, luirft, luarf, roitrfe guriicf, guriicfgetoorfen, mirf guriicf), a arunca înapoi, a respinge (pe inamic) ; a reieptă ; a reflectă (razele).
guriicfiuerfung, bie—, reieptare; respingere; reflectare (a razelor), /. guriieftuirfen, (gurikfgetotrft, ruirf(e) guriicf), a reagisă; —b, a. retroactiv.	[ţiune, f.
guriicftoirfnug, bie —, —eu, reac-guriicfgnl)l=tinr, a. reversibil, replă-tibil; —en, (guriicfgegaf)(t, joîjle 311= ritcf), a se achită, a replătî. gurucfgnţfnng, bie —, replătire, a-chitare, /.
gurttcfgiefjett, (gog, gbge guritd, guriicf* gegogen, giefj(e) guriicf), a retrage, ftd) - , a se retrage; fid) in fief) fe!6ft --, a reintră în sine.
Buriicfgiefptttg, bie —, retragere, /. Buntf, ber —, (e)-s, —e, strigăt, n.
gură; aclamaţiune, /. guntfcn, (rief, riefe gu, gugerufen, ruf(e) gtt), a strigă cuiva, a aclamă, guriiften, (gngerilfiet, riifi(e) gu), a pregăti, a prepară; a aparaliă (corabia).
guriiftung, bie —, --en, pregătire, /. preparative,/.pl. aparaliare,/. gufage, btc —, —n, promisiune, f. gufogeu, (gugefagt, fng(e) gu), a promite; a conveni cuiva (ceva), gufammen, adv. împreună, la un loc, la o laltă; — pref. con-, co-, cu-.
46*
jufamwenfinrfen
724
jţttfammengeteit
gufammenbatfett, (bacJft, bădt, Buf 311-= jammert, jufatnntengebacfen, boct(e) jitfammen), a conglomera; — *. j. a se lipi una de altă (în cuptor, în foc).
pfammenbaUen, (jufammengcbaflt, bab I(e) jufammen), a mototoli, a ghemui; ine gfiufle —, a strînge din pumni.
3ufammenbege6eu, ftd) —, (6egibft, begibt, begob, begăbe bidf jufammen, jufammettbegeben, begib bid.) jufam* meu), a se întruni, jufammenbetjjen, (btfe, (biffeft), biffe gufnntmert, 3uiaramengebtffett, betele) gufammen), bie gâf)ne —, a-şi încleşta dinţii.
piţammciiberufen, (berief, bertefe ;,u» fatmnen, ^ufammenberufen, bentf(e) jujettunen), a convoca. Buiammciiberiifuitg, bie—, —en, convocare, /.
gufammeitbetteln, (jufammeitgebetteli, bcttle jufammett), a adună cerşind, pfamntenbiegeit, (bog, bijge jufnntmen, gujainntengebogen, bteg(e) gufammen), a îndoi (ia olaltâ). jnţammenbiuben, (banb, biinbe 311= fanunen, jufantntengebunben, Birtbţe) 3ufamnteit), a legă împreună, jufammeiibleibett, i. f. (blteb, bliebe jujommen, sujnmmengebUeben,bleib(e) juiamnten), a rămînea împreună, juţamutenborpeit, (jufummettgeborgt, botg(e) jujnmmett), a adună împrumutând dela toată lumea 5ii|ammenbrerf|cit, i. f. (brid)ft, brid)t, bracb, briidie gufammen, ju|omnien= gebrod)ett, briaşptfnmmeti), a se nărui, a se ruină, a se surpă; a cădea mototol.
ţuiaramciibriiigeii, (brndjte, briid)ie 3U= fomitien, gujammengebradjt, bring(e) jufaimneu), a adună la o laltâ, a întruni la un loc, a încâibără, a închelbi.
Biifatunteitbtttd), ber—-, (e)3, —britcl)e, decădere, prostaţiune, f. jufamtnenbriiitgen, (gufamntengebrcmgt, briing(e) jufantmeti), a înghesui gnpiMineuSriirteu, (gufammengebrucfl, britcf(e) gujammen), a comprimă; a mototoli, a cocoloşi
Bufnmmeitbrucfititg, bie —, comprimare, cocoloşire, f. jufammeitfaljrett, i. f.	faţn,
fubr, fii bre gufmmnen, pfnmmett* gefabren, faî)r(e) gufammen), a se întreciocni; a călători împreună cu alţi; a tresări, a tresăltâ, a exultă (de bucurie), bie Slîild) fiibxt gufamnten, laptele se închiagă. gnfantmenfnlf, ber —, s, ruină, /. jufammcnfollcit, i. f, (fătlft, fălit, fief, ficle gufammen, gufammengefatlen, faU(e) gufammen), a se nărui, a se surpă, a se prăbuşi; a se slăbi (din puteri); a coincide; — b, a. convergent, coincident, gufammenfalten, (gujammengefaltct, fol* t(e) gufammen), a îndoi; bie Şctnbe —, a şi împreuna mînile. gufammenfaffen, (gufatnmengefafjt, foffe ober fafj gufammen), a cuprinde (cu mîna); a rezumă; a înjghebă; a montă împreună (pietre scumpe), a coordona; a închipui, gufamineitfajfung, bie—, rezumat,». gitfanimenftiîbett, (fanb, fanbe gufam* meu, gufammengefuitben, finfc(e) 311= fomnten), a găsi împreună; fid) —, a se întîlni.
jufammeitffcditeit, (flicbft, flicţit, ffod?t, tlocbte gufammen, gufnmmengeflocbten, flidjt gufammen), a împleti la olaltă. gufamnteltfitctett, (gufammengeflicft, flit* f(e) gufammen), a cirpi; a com-pilă (o carte).
gnfammeitfftcfteu, i. f. (flofi, floffe gm fammen, gufammengefloffcn, ftiefe(e) gufammen), a confluă; a se spălăci. Bufaiitmettflufţ, ber , eŞ, — flitfje, confluenţă, /.
gufammeitfrieren, i. f. (frur, frorc gu= fammen, gufammengefroren, frier(e) gufamnten), a congela jufammenfugen, (guţmnmengefitgt, ftige gufammen), a îmbină, a combină; a construi.
3«fawmeitfugmtg, bie —, îmbinare, corni mare, /; bei (Ştirbei, ar-ticulaţiune, /.
gufammeitfitbreii, (gufammengefubrt, fiif)t(e) gufammen), a împreună, gufammeugcbcit, (gibft, gtbt, gnb, gftbe gufammen, guiammengegeben, gib gu» lammeit),a împreună; a amestecă.
gnfanimenfleţen
725
jufammeufoppelit
jitfammengeţeit, i. (gtun, ginge ju* ţnminen, pintntnengegaitgen, gcijţe) pîammeu), a merge împreună, a merge de acord; a se băcsi; a se, micşora; a se debilita, a se mătufî.
3ufammengel)eit, baS 8, coinţe-legere, băcşire, /.
3ufammengel)Br=ert, (piamtnengeţbrt, geţike pfamnten), a ii contentiv; —ig, a. contentiv. 3ufamntcttgcr)iinflfcit, bie —, conten-
tivitate, /.
pfammengeraten, (gerâtft, gerât, geriet, gerietc piatrurten, pfammengeraten, gerat(e) pfatnnten), a se întreciocni, a se sfădi.
pfammengefdjrumpft, a. sbîrcit. pfammengefeUen, (piamntengeîellt, ge= jefl(c) pfammen), a asoţiă, a însoţi, pfammeitgcfeljt, a. compus, combinat, compilat, complicat, pfammengieften, (goţi, giiffe pi'intunen, juiommengegoffen,gie6(e)pîatnnten), a turnă la olaltă.
ţitfammengreiipii, (pjummengegtenat, grenjfe) pţatnmen), a conţină, jţujammeulirtlt, ber —, (e)3, —e, con-tentivitate; unire; coinţelegere,/. jufammenţjalteu, (IjaUft, tjalt, ()ielt, licite jufantmen, piammengeţalten, f)alt(e) pfammen ),a ţineâîmpreună; a compară; a confrontă; — i. a fi contentiv, a fi coerent; —b, a. contentiv, coerent.
. gufammeitljaitg, ber —, 8, nex, conexitate, /. context, n; coerenţă,
/; ..loftgfeit, bie —, incoerenţă,/.
pfammenl)(itig=en, (fjfingft, ()ăngt, tjinge pfaimnen, pfantinengeljangen, f)ott= g(e) pfammen), a coeră; —los, a. incoerent, abrupt.
. pfammenf)ăngeH, (fjăngft, ţangt, (jăngte pfammen, pionunenge^ângt, ţ)ftng(e) pfammen), a atîrnâ împreună; —b, a. contentiv, conexiv,coerent, pfammen Ijarfen, (jufatnmengeţarft, fiorî(e) pfammen), a grebla laolaltă, jitfammenfmueu, (pjamraengeljaut, ţau= (e) pfammen, a hărtăni; a hărtă-păli.
pfammettljihtfcn, ( pfamtnengeţâuft, f)iiuf(e) pfammen), a acumula.
3ufammcnl)âufititg, bie —, acumulare, /.
pfiimmcnbcftelu, (pfatnmengefjeftelt, tjeftle pfantmen), a încopciâ. pfammenfjcften, (pfaramengelieftet, îjeft(e) pfammen), a coase la o laltă; a broşa la o laltă. pfammeitlieUcit, i.f. (pfammengebcilt, Ijeil(e) pfammen), a se vindecă (o rană).
>,uîammeitt)cl)eit, (pfammengel)e|t,'fje§(e) pfammen), a aţîţă; a sumuţă. piammcitiiolctt, (jiifaramengeljolt, tfol(e) pfammen, a adună din toate părţile.
pfammenjodien, (pfantmengej;oc£)t, jod)= (e) pfantmen), a înjugă împreună, pfammenfaufen, (pfammengefauft, iauf(e) pfammen,), a cumpără din toate părţile.
pfammeufetten, (pfammengefettet, feb t(e) pfammen), a înlănţui. 3nfanimcnfcttuug, bie—, înlănţuire,/. Siifammenfttten, (pfammengefittet, fit= t(e) pfammen), a cimenta laolaltă, jţnfammenflang, ber—, (e)8, — flctnge, acord, n’1 consonanţă. f. pfammentlappen, (jujammengefiappt, flapp(e) pjammen), a închide, a pliă; — i. f. a cădea mototol; a se închide.
jufammentinufien, (pfammengeflaubt, ttaub(e) pfammen), a adună din toate părţile.
pfammentlcben, (pfammengeflebt, flcb= (e) pfammen), a clei laolaltă; — i. j. a se lipi laolaltă, pfammenfltitgen, (Hang, flange p= jammen, pjammengeflungen, fting(e) pjamen), a fi de acord ; a consună.
pfammeufntcfen, i. f. (pfammenge= ftticft, fntcf(e) pfammen), a cădea mototol.
pfammenfnupfen, (pfammengefnitpft, tnitpfCe) pfammen), a înnodă laolaltă.
pfamntenfommcn, i. i. (fatn, taine p* famtnen, pjammengetommen, fom= rrt(e) jufammen), a se adună, a se întruni, a se întîlni. pfammentoppeln, (pjdnimengefoppelt, fopple .pfammen), a legă laolaltă, a copulă, a încopciâ.
3ttfantmettfuttft
726
jufammeurotteit
Sufammenfnnft, bie —, —liinfte, întrunire, adunare, /; congres, n; conferinţă, /; geţcime —, conven-ticul, conciliabul, »; — jmeter neten, conjuncţiunea planetelor,/. 3ufanimciilauf, ber —, es, —lăufe, atrupare, /. atrupeuaent, n. adunătură (de plebe) ; confluenţă ; convergenţă.
pfammettlaufen, i. (faufft, Ifiuft, fief, liefe piammen, pfamtttengelnu» ten, lauf(e) pfammen), a se adună în gloate ; a se confundă, a se amestecă, a se spălăci (culorile); a se închegă (laptele); a se concentra; —b, a. convergent, (ţufammcttlnut, ber —, (e)g, —e, consonanţă, /. acord, n. pfammeitleben, (jufommengelebt, Icb(e) pjnmmen), a convieţui. Qnjaimnenteben, bas —, s, convieţuire, /.
pfammenlegeit, (pjntnmengelegt, Icg(e) pjnmmen), a pune laolaltă; a strînge, a îndoî (hîrtie); @elb —, a adună bani prţq cgijizaţiune. i 3ufammenlegeit, bas —, s, îndoire, împăturare; cotizare, /. jitfammenleimen, (pjnmmengeleintr, letm(e) pfntttnten), a conglutină, a lipi.
pfammcttlejcn, (liej(ej)t, licit, fag, Ia(e pjnmmen, pfammengelejen, Ites p= fammen), a ceti împreună; a co-laţionă; a adună; a culege (din toate părţile).
jafammenltegen, i. f. (lag, Inge p= fnmmen, jujnmntcngeiegen, Ueg(e) p= ţantmen), a zăcea împreună; a fi laolaltă; a durmi împreună, pfammeittoten, (pjnmntengelbtet, lot(e) pjnmmen), a lipi (metal cu metal). pfammettmnd)en, (pjnmmengentadjt, ntadi(e) pjmnnten), a face împreună; a pune la olaltă; a îndoi, a împacheta; a întruni, gnfantmcumtfrfjeu, (pfammengemt)d)t, mifdjţc) pjnmmen), a amestecă, jufammcmnitnbcit, i. f. (pînmmenge» ntiinbet, ntiinbe pjnmmen), a con-fluâ; a anastomoză. ŞţufammeHmiuibuug, fale—, —ett, confluenţă; anastomoză, /.
jufammeitnageln, (pjammengenagelt, îtngle pjantmen), a prinde cu cuie. pifammenitii bcit, (pjnmmengenăfjt, niil)= (e) pjnmmen), a coase laolaltă. ■,ufammciute{)mcii, (ttimmft, nimrot, iiaţnt, nnljnte pjnmmen, pjantmen» genomnten, nitrnn pfammen), a strînge (în mînă), a adună (dimprejur); fidj —, a se reculege, a face piept bărbătesc, jufammennieten, (pfnmmengenietet, niet(e) pfammen), a ţîntui laolaltă, jufammcnurbiteii, (pfnmntengeorbnet, orbile pjnmmen), a coordona. . pfantmenţmnreu, (pfammengeţiaart, ţioar(e) pfammen), a face păreche. pfammenţmcfen, pfanuiteitgepacft, paf» f(e) pfararaen), a strînge laolaltă, a împacheta.
jufainmenboffen, (pfnmmengejjafjbpnf» f(e) pjantmen), a potrivi, a acomoda; — i. a se potrivi, a se acomodă.
Bujanunenţmfjmtg, bie —, potrivire,
acomodare, /.
jufammcnţ)ferd)c«, (p[ammengebfenf)t,
bfctd)(e) pjnmmen), a înghesui la un loc.
jufammcnprcffen, (pfntnmengedrefjt, :prefî ober ptefje pfantmen), a comprimă; a încleşta (dinţii), ^ufatttmcttţjreffung, bie —comprimare, compresiune; încleştare,/, pfantmenrnffen, (pfammengerafft, raf» f(e) jufammen), a strînge, a adună în pripă.
pjammenriiumen, (pfnmmengeraumt,.
raitme pfammen), a deretică, pfammenrecfjen, (pfnnimengeredjt. red)» (e) pfammen), a hori. jufantmenrecbneit, (pfammengererîjnet, rccţite pfamnten), a adună; a însuma.
pfammenretmen, (pfnmmengereimt, reim(e) pjnmmen), a potrivi; id) fann mir bieS nid)t —, eu unul nu pot pricepe treaba asta. pfammenroiieit, (pfnmmengeroflt, rol» I(e) pjnmmen), a înfăşură, a face sul; a încolăci; fid) —, a se încolăci.
jujammciu'Ottcii, ftd) —, (pjnmmen»
gerottet, rott(e) bici) pfammen), a se atrupă.
Bufant ntcnrothntfl
727
jttfawmcnftelleit
Btifammenrottitttg, bic —, —eit, atru-pement, n,
jitfammetititcfen, i. f. f^itfarumenge» ritcff,riicf(e) jufamtnen), a se strînge, a se da mai aproape (unul de alt).
jitfammenrnfeit, (rief, riefe jufammen, jufammengerufen, ruf(e) jufammen), a convocă.
jufammenritljrett, (juiammengeritfjrt, riifir(e) jufammen), a amesteca (la olaltă).
jttfatttntenfammeht, (jufamtnengefam= melt, fatnmle jufammen), a cora-dună.
jufammcufrfinnrcu, ftd) —, (jufnmmem gefd/aart, fdjaar btd) jufammen), a se atrupă.
jufantmcitfdjarreit, (juiammengefcf)«rrt, fd)arr(e) jttfammen), a rîcăi la olaltă; a acumula.
sufamntettfd)tffen, fid) —, (jufammen* gejdjicft, fd)tcî(e) biţi) jufatntnen), a se potrivi, a concertă.
gufantmcttftfjieijett, (fdjob, fdjiibe ju» fantnten, jufammengefdţoben, fd)teb(e) jttfammen), a împinge la olaltă.
jttfatnntcufdjtcfîen, Odjof;, fdjiijje ju= fantnten, jufammengefcfioffen, fdjiefi(e) jufamtnen), a dărîmă cu lovituri de tun; a cotiza; — i. f. a se împreună (culori, raze. etc).
jufantmcttfrigmpfeit, (jufamnteitge* fdjimpft, fd)imţ)f(e) jufammen), a face de trei parale (pe cineva).
jufammenfdjlagen, (fdjlagft, fcţilagt, fcf)htg, fdflitge jufammen, jufammen* gefd)lagen, fd)iag(e) jufammen), a sparge, a sfărlmă (cu lovituri); a îndoi o scrisoare), a împreuna (mînile); bte .Sdanbe itber bem ®opfe —, a încremeni, a nu mai putea de mirare; — i. f. ase împreună (valurile mării).
Sufammettftţmefjen, (fd)melj(ef)t, frfjmeijt, fdjmeijte jufammen, jufam* mengefdjmeljt, fdjmelj(e) jufammen), a contopi; — t. f. (fd)tnilg(ef)t, fcfymtljt, fdjmolj, fdjmiilje jufammen, jufammengefdnnoljen, fdjnnlj jttfant» inett), a se contopi.
Bnfatitmeufdjmeljttng, bte —, contopire. f.
jufammcnfdjmtebeit, (jufammenge*
fdjmiebet, fd)mieb(e) jufammen), a făuri la olaltă.
pfamntettfd)miegen, ftdj , (jufam» ntengefdjmiegt, fc^ntieg(e) btd) jn= fammen), a se acoliză. juf amtnettf rîjmtereit,	(juf ntnttten ge=
fdfmiert, fd)mter(e) jufantnten), a mînji, a barbuilă. jufamtnenfd)uuren,(jufntmiu'itncfdţnurt, ftf)nttr(el jufammen), a legă cu sfoară; a strînge la olaltă. jttfammenfdjreilien, (fcbrieb, fd)rtebe jufammen,jufammengefd)rieben,fd)rei= b(e) jufammen). a scrie împreună, a compilă; a face recensementul. gttfammettfdirumţtfcn, i. f. (jufammen* gefdjritntpft, fd)ntmpf(e) jufammen), a se sbîrcî; a se topi; a se îm-puţină.
jufammenftfinmfien, (jufatntnenge* fdjmeiţft, fd)meiff(e) jufammen), a ferugina.
jttfammeitfetjeit, (juţamntengefeţjt, feg(e) jufantnten), a compune, a împreună; a combină, a îmbină; ju= fammengeiejşt fetit, a constă. Bnfammenfedung, bte —, compozi-ţiune; consistenţă; construcţiune ia frazelor), combinaţiune; con-stituţiune, /.
jnfammettfinfett, i. f. (fanf, fanfe ,;u jufamtnen, jufanttnengefunlen, ftiif(e) jufammen), a cădeă mototol; ase dărăpănă, a se nărui, jttfamntenfbantteit, (jufammengefpannt, fpann(e) jufammen), a întinde împreună; a atelă împreună, jufammettfparett, (jtifammengefpart, fpar(e) jufammen), a adună prin economie.
jttfammettftedcit, (jufammengeftecft, ftct» f(e) jufantnten), a împiîntă împreună; a prinde cu ace; bte .Stijpfe —, a forma un cerc tainic. $ufammeitftel)en, i. f. (ftanb, ftattbe jttfammen, jitfammcngefianben, ftcljfe) jufammen), a sta în grupuri; a se aliă, a se pune însolidaritate. 3ttfamntcttftcf)(ett, (ftieţtft, ftieblt, ftaţl, ftnfjle jnfammen, jufammengefiolflen, ftief)l jufammen), a adună prin furt.
3tifamntenfteltett, (jufammengefteKt, ftcl* I(e) jttfammen), a compune, a
gufammenfteflmtg
728
jufammemmnbeu
combină, a aranja, a grupă; a compară.
3ufammettfteflung, bte	— ett, com-
binare, grupare; comparare, corn-paraţiune, /.
3ufaittmenfteitertt, (jufatnmengefteuert, [intre juiammen), a contribui, a cotiza.
jiifamntenftimmen, (jut'ammeugeftintmt, [ittnme juiammen), a conglăsui; a fi de acord, a concordă, a armonia.
3ufainmenftimmuug, bte —, acord, n. armonie, /.
jufammenftoţfeit, (jnfammengefto.pŢt, fioj)f(e) jufammett), a înghesui, a ticsi.
jufantmcitftoppeltt/şufatttmettgeftoppelr, ftopple juiammen), a compila.
3ufammeitftoppeltmg, bie —, compi-laţiune, /.
Sufaimneitftojţ, ber —, e§, — fiSjje, izbelişte, ciocnire, f, conflict, n; coliziune; conflagraţiune. f.
gttfamnicitftojjeit, (ffoi(eijt, ftojjt, ftteţj, fiicjje jufommett, juintnntettgefîoţiett, ftojje jufanttnen), a împinge la olaltă; a pisă împreună; a ciocni; — i. [. a seîntreciocni, a se izbi, a colidâ, a răspunde (o încăpere înaltă).
.ţiifnmmenftreiien, (jufammengeftrebt, ftrebe jufaîmttett), a converge, —b, a. converg.
gufammenffreidjeit, (ftrxd), [iridje ju= fatranett, 5itfammengeftricf)eii, ftreicf)(e) jitfarmnen), a trage (banii etc).
jufammcnfturfefn, (juinmmengeftucfelt, fiiicile jufamtnett), a înnădi, a compila.
3ufamntettfturr„ ber —, eb, —ftiirge,
surpare, /; debaclu, n.
pfatttmeuftitr.ţnt, i. [. (juiammettge* ftiirgt, ftiirg(e) gufamtnen), a se surpă.
gufammcitfitrtjctt, (jujnmmettgefudţt, ţnd)(e) jufammen), a adună, a în-căibără.
jitfanunentrageit, (trăgft, trSgt, trug, tritge jufammen, jufammengetragen, trag(e) jufantmen), a adună, a strânge la un loc; a compila.
pfamtnentreffett, i f. (fript, trijft, traf, triife jufontmett, jujamtneitgetroffen,
triff jufatmtten), a avea întîlnire (undeva); a coincide. 3ufammentreffc«r bab —, 8, coincidenţă, brodeală; conjunctură, /; concurs, n.
3ufatttmetttreifien, (trieb, tttebe suiam* meu, juinmmengetrieben, treib(e) p* iammert), a mînâ la un loc. giifammentretcu, i. [. (tritrft, tritt, trat, trate pfantnten, jufammengetreten, tritt pfantnten), a formă un cerc; a se întruni; a se asoţiă; a se coaliza.
3ufatnmentreten, bab —, coalizare, asoţiare, f.
3«fammentritt, ber —, (e)§, întrunire, f.
gitfammetttrommefit, (pfammengetrom* melt, trommte gufamtnett), a adună prin sunetul tobei; a chiemă urgent din toate părţile jţufamntetitutt, tat, tftte jufatnmen, gu* janttnettgetan, tu(e) jufammeit), a pune laolaltă, a împreună; fief)—, a se coaliza, a se asoţiă, a se întorovăşi.
jufamineuDerfdjtuârett, fief) —, ( oer* [d)ttmr ober oerfcfitxmr, periefjwiire ober perfefjmbre fief) pjamnten, jitîammen* Perjcbworen, oerţcf)ttuii(e) biet) suiam* ntett), a se conjură, jufammentierftcfien, fief) —, (oerftaub, Derftiinbe fief) jufammen, gufatmtteit* Perftanben, &erftefj(e) bief) pfatnmen), a se coînţelege, a complota ceva. pfamntemoadpen, (roadpeîX loacţft, raudib, roticfjfe pfatnmen, jufatnmen* gewadjfen, roacţts ober roacfjţe jujara* meu), a concreşte; mit eirtartber—, a se certă.
3ufatttmenwad)fen, bab —, «, con-
creştere; sfadă, /. jnfatnmcumeţen, (pîammengeroeţt, roeţ(e) jufatnnten), a troieni, a grămădi (vîntul zăpadă, praf, frun-(ze etc.)
îufatnmtnwerfe», (toitfft, toirft, marf, roitrfe jufammen, jufatnmengetoorfen, roirf jufammen), a aruncă la un loc, a aruncă una peste alta. gufammcutoirfelit, (gufrnnmengewicfeft, toiefte jufamnten), a înfăşură, a cocoloşi.
pifammemuiubeii, (toatib, ttmnbe ju*
îttfammentotrfeu
729
guftţjreîett
fnmmert, pfnmntengettmnben, tuiitbe pfammen), a împleti; fid) —, a se încolăci.
pfantmenmtrfcit, (pfotnmengenhrft, roirf(e) pfamtnen), a coopera / a ţese laolaltă.
jufammettrcoijucn, (jufammengett)oţnt, trobn(e) pjatnnten), a conlocui, a coabita.
3ufamm«tUooljiieit, ba§ —, §, conlo-cuire, coabitaţiune, /.
5ttfammenroiirfeln’ (pjamtnengetDiirfelt, tmirfie pjamtnen, a coadună din toate părţile ; pîamntengenriUfeltc SRenge, adunătură de oameni, /
pfammeitjaf)ten, ( pfamtnengejăfilt, gat)t(e) jufantmen), a adună, a adiţiona; a numără.
pfamntenjiefpbar, a. contractibil ; —en, (jog, pge pfamtnen, pfam= mengepgen, jicţ(e) pfamtnen), a strînge ; a concentra (trupe), a contrage; a contractă; — f. a se muta la un loc ; ftd) —cu, a se contrage, a se sgîrcî; a se adună (norii etc.); —enb, a. ad-stringent.
3ufammenaief)nng, bir —, —ett, con-tracţ-ie, —iune, strîngere, /; — ber §crjfammer, sistolă, /.
jufantntenjttiiingeu (pfatntnengepangt, jtoiinge pfammen), a comprimă, a ticsi.
pfantt, adr. împreună cu.
3ufnl|, ber —, tS, — ftife, adaos, n. adiţie; amplificare ; mantiză (la vr'un mecanism),/; corolar (matematică), m; codicil (la testament), n. apendice, n\ — atttrag, ber—, §, —trage, amandament, n.
jafrijanjen, /uge|d)anst, îd)ans(e) p), a închide cu şanţ; jbm etma§ —, a procură cuiva ceva pe subt mînă.
pfrifarren, (gttgefdjarrt, fd)arr(e) p), a acoperi rîcăind; a astupă cu pă-mînt; a îngropa.
juftfiaiten, (pgefdjaut, fdiou(e) p), a privi, a face pe spectator.
3ufd|aiier, ber —, Ş, privitor, spectator, m; —in, bte —, —nen, privitoare,spectatoare, spectatriţă, f.
pfdjttfeit, (pgefdjidt, fdjtd(e) ju), a trimite (la casă).
pfdjiefiett, (fd)o6, idiote p, pgefd)oben, id)icb(e) p), a împinge; ba§genfter —, a închide fereastra; ben ffiieget —, a trage zăvorul; bie©d)ulb—, a împuţi, culpa; ctnen @ib —, a deferă un jurămînt. pfd)icfjcn, (idioţi, fdjbffe p, pgefdjof» fen, (fd)ief}(e) p), a mai da peste ce ai dat; — i, f. auf jb —, a se năpusti la cineva.
3uftţlag, ber—, (e)Ş, —fd)[fige, adaos, n. adiţie; adjudecaţ-ie, —iune,/; —nteffer, bat- —, §, briceag, «. 5U|rf|ingcn,(ţd)lagit, fdjlagt, idjlttg, icţduge p, 5»geicţ)Iagen, fd)Iag(e) p), a trînti (uşa); a cară la bătăi; a adăogă; a da mina (cu cineva); a adjudecă, a areciui.
pfd)(eppcn, (pgefdjleppt, fd)iehp(e) p), a aduce tîrîş; a aduce pe furiş. 5uftf|lie|en, (fd)fojî, fdjloffe p, pge= jcţloffen, fd)ltefs(e) p), a închide, a încuia.
pfcţmetfien, (fd)mifs, fd)mtffe p, p= gefc^tniffen, fd)meifi(e) p), a trînti (uşa).
gufdjntefjen, {pgttfdfmeljt, fdjtneije p), a închide cu plumb topit, jufcţmicrcii, (pgefdjmiert, fd)tnier(e) p), a lipi (cu lut, cu unsoare etc.). pftţnntten, (pgeidpalli, id)ttaff(e) p), a încopciă, a încătărămă. ?,ufd)nappeit, (pgefdjnappt, fd)napp(e) 511), a hăpăi; — i. f. a se închide (un resort).
pfdpeiben, (fdpitt, fdpitte p, pge= fdpitten, fdjneib(e) p), a croi. 3ufd)neit»cr, ber —, §, croitor, m. pfdpeien, (pgefdpeit, fd)nei(e) p), a troieni, a înămeţi.
3ufd|iiitt, bec—, —e, croeală,/'. fason, tipar; — bes ©efidjtt, fizonomie,/ gufdjniirett, (pgefdjnurt fcţnitr(e) p), a legă, a îmbăerâ ; bte Stc£)te —, a strînge de gît.
jufdjranben, (pgefdjraubt, fd)raub(e) ju; a prinde cu şurup. a şurupuî. jufdireibeit, (fdirieb, ţdjrtebe ju, pge» fdlrieben, fd)reib(e) p), a atribui, a impută, a da vina (cuiva),- a scrie (cuiva)
jufrfireien, (fd)rei, idjrie p, pgefd)rien, id)rci(e) p), a da un chiot (cuiva); a aclamă (pe cineva).
gufrfjrtft
730
311 ftrijiucu
gnfrfp'ift, bte —, —en, scrisoare, e-pistolă; comitivă, adresă, /. 3uftfiu=B, bei—, ffe§, —ft£)ilffe, adaos, n\ subsidiu, m. subvenţie, /. jufcfjittteit, (jttgejcfjuttet, fd)'ittt(e) ju), a turnă; a umplea do tot; a astupă (cu pămînt). jiifrfjttJorcn, (jdjrnor ober jdjmur, fd»tt)i3re ober fdjmiire ju, jugefcfimoren, fcţmiire ju), a presta un jurămînt; a afirmă prin un jurămînt; a jură în faţa cuiva.
jufefiett, (fiefjft, fiefjt, jaf), făfje ju, jtt= geieţen, fief)(e) ju), a privi, a face pe spectator; a luă seama; —bă, adv. văzînd cu ochii, gujefyer, bei —, Ş, privitor, spectator, m.
jujettt, (biţi, btjf, ift, mar, miire ju, jugemejeit, fei 511), a fi închis, jufenbett, (janbte ober fenbete, fenbete ju, jugejanbt ober jugejenbet, fenb(e) ju), a trimite (la casă), jufetţen, (jugejeŞt,, jcştje) ju), a adaogă, a pune din al său; jbm ţari —, a strînge pe cineva în chingi, juftcfjerit, (jugeficfjert, ftcîjre ju), a promite; a asigură; a garantă. 3uji(f)crung, bte —,	promisiune;
asigurare, /.
jufiegeln, (jitgefiegeft, ţicgfe p), a sigila. Bufigehittţţ, bie—, sigilare, /. 3ufţ)eifc, bte —, —n, păzitură (la bucate), /.	[a închide,
jufpemtt, (jugejţerrt, fperr(e) ju), jujpielett, (jitgefpielt, jpiel(e) p), a aruncă (mincea); a procură (prin tirtipuri).
jufptŞen,(jHgcfpi|t,fpig(e) ju), a ascuţi. pipret^eit, (jpricţft, fgridjt, (prad), jpriid)e ju, jugefprodjen, fprid) ju), a adjudecă; aîncurajă; berglajdje fletfeig —, a mîngăiâ butilca. jufprittgttt, i. f. (iprang, jprimge ju, pgefpumgen, jpring(e) p), a se închide (un resort); auf jb —, a întâmpina pe cineva; a da cuiva asalt.
3uîprmf|, ber —, c-, încurajare, îmbărbătare; clientelă, cercetare; trecere, /; — pabert, a avea muşterii.
pfpiinben, (jugejpunbet, jpiinbe jn), a astupă (vrana).
3uftonî>, ber —, eă, — ftanbe, stare; situaţiune; condiţiune, /; hal, n. poziţiune, dispoziţiune; împrejurare, /; unljaltbare jnfiaitbe, hal fără hal
juftanbebriitgeit, (bradjte, briid)te jit= jtanbe, juftanbegebradp, brtng(e) ju» ftanbe), a consitui, a aduce la căpătîiu.
juftfinbtg, a. domiciliat; aparţinînd;
competent (tribunal). 3uftanbtgfeit, bie —, domiciliu, n.
incolat, n; competinţă, f. juftatteit, (fommen, fam, fâme juftatten, juftattengefommen), a prinde bine. jufterfeu, (jngefiecft, ftecf(e) ju), a prinde cu ace; a da pe furiş, juftcfjen, i. f. (ftanb, ftiinbe ju, juge= ^ ftanben, fteţ(e) ju), a compete; a aparţinea.
juftellen, (jugefteflt, fteff(e) ju), a remite, a da în mînă, a predă, a consemnă, a intimă, a înmînuâ. 3oftelinng, bie —, —en, predare. în-mînuare, /; —ton 'ţoflfenbungen, factaj, »;rn-sbogeu, ber —, s, — bSgen, filieră de înmînuare, /; — eţ-ţebubr, bte —, —en, taxă de factaj, /.
juftettertt, (jugefteuert, ftenre ju), a
contribui; a cotiza; — i. j a se îndreptă spre...
jnftintmett, (jiigeftinunt, ftuntn(e) jn), a aderă, a fi de acord, a consimţi. 3uftiwitutng, bie —, consimţimînt, asentiment, n.
pftopfcit, (jugeffopft, ftupf(e) ju), a astupă, a cîrpi.
pffopfcfit, (pgeftBpjeft, ftbpjle ju), a
astupă (cu dop).
pftofjcu, (fiofi(ei)t, ftogt, jttejj, ftiejje ju, jngefiojjen, ftofe(e) ju), a lovi (cu cuţitul); a trîntî (o uşe); — i. j. a se întîmplă; ma§ ift bir jugeftoBen? ce ai păţit? juftreben, i. f. jngeftrebt, ftreb(e) ju), a tinde spre, a întinde la. juftrettf)en, (ffrtcf), ftricfje ju, jugeftricpen, ftreicb(e) ju), alipi (cu pămînt, cu ceară etc.).
juftreifen, (jugeftreift, ftreiţe ju), a camionâ; a lipi cu benţe-juftrumcn, i. î. (jngeftrbmt, ftrBm(e> ju), a afluă; a curge spre...
jnftiilpeit
731
jumeifen
jnfHifyen, (augcftillţJt, ftulţj(e) ju), a
acoperi (cu un glob).
Wtiirjen, (jugeftiitjt, (birje ju), a se năpusti (asupra cuiva); a se dă-rîmâ.
juftuŞett, (jugeftu|t, filtre) ju), a ciunti; a reteza, a teşi; a formă, a fasona.
jutawen, (^ugetappt, tapţj(e) 511), a prinde neghiobeşte.
3utat, bie —, —ett, adaos, «; ingre-dienţă, f. dres (la bucate), n. furnitură (la haine), /. jateilctt, (jngeteilt, tcil(e) ju), a decerne; a exmite; a delegă (un tribunal); a repartiza.
SuteUttttg, bie —en, conferire, decernare, repartizare/ delegare; adiuncţiune, /.
jutrnge», (trâtjfr, trâgt, trag, triige 511, jugetragen, tragi e) ju), a aduce, a aportă; fief) a se întâmplă. 3«trăgcr, ber—, S, ploscaş, m; —ei, bie —, —en, birfeală, f. jutriigliri), n. priincios, comportabil. 3utrijglidjfcil, bie —, priinţă, /. jutrauen, (jugetraut, ttau(e) ju), jbtn etwaS —, a crede pe cineva, capabil de ceva.
3utruu=en, bas —, S, încredere, f. crezămînt, n; — licbfeit, bie —, confidenţă, familiaritate, f. jutraulid), a, confident, familiar, jutrcffcn, i. i. (triffft, trifft, trai, trafe ju, jugetroffeu, iriţi ju), a se nimeri, a se brodi; a se adeveri, jutreteit, (trittft, tritt, trat, trate ju, jugetreten, tritt ju), a închide cu piciorul; — i. f. a se alătură (lingă cineva).
jutriiifeit, (trant, triinfe 511, jugetrunfen, ititti(e) ju), ibtrt —, a închina cuiva cu paharul, gutritt, bct —, (e)S, intrare, /. acces, n.
jutuliri), a. insinuant, afabil. 3utuliri)fcit, bie —, afabilitate, /. gutuii, bas -, s, adaos, «; inter-venţiune,/; concurs, ajutor, n ; amestec, ».
jiituit, (tai, taie ju, jugetan, tu(e) ju), a adaogă; a închide.
Smţei, ber —, S, sugă, f. juiţetn, a suge.
juunterft, adv. infim, cel mai de jos; mai de desupt. juuerliiffig, a. positiv, cert; de încredere; — adv. negreşit. 'Suucrlâffigfett, bie —, certitudine, conficnţă, încredere, /. guDcrfirfjfibie—,încredere, bizuire,/. juticrfid|tfid), a. sigur, cu toată încrederea; — adv. de bună seamă.
3'it>erfirf)tfid)feit, bie —, f jttBerftdjt. jltBor, adv. mai nainte; adineaori; mai cîndera; —bebenfett, (bebacfjte, Bebarftte juBor, jmiorbebad)t, bebettf(e) juDor), a precugetă, a premedita; —eirteftmen, (nitmnfi, nimtnt, rtafjm, ttafjnte juBoreirt, juDoreingertommen, nitnnt juBoreiri), a preocupă; a preveni (în favorul cuiva), junorberft, a. înainte de toate, mai întîiu.
guBoreingenommenl)eit, bie —, preocupare (în favorul cuiva), /. junorfomuten, (fam, fante jitoor, ju= Borgefommen, fomm(e) juBor', a preveni, a devansâ; — fotmttenb, a. prevenitor, complezant. Buuorfontmenfieit, bie—, prevenienţă, complezenţă, amabilitate, f. juBortitn, (tat, tiite juBor, jttBorgeian, tn(e) jubor), a întrece. gutuadpS, ber—, feS, —toiidjţe, spor, n. crescămlnt, n. acreştenţă, /. jutuadifen, i. (tBadti(ej)t, macft’ft ju, tDudjs, miidtje ju, jugetoadjfett, tvad)s ober tBadjie ju), a creşte, a spori; a se închide (crescînd. guttwge, bie —, agod, ». jutnagen, (toog, woge ju, jngemogen, tBâg(e) ju), a cîntărî (şi a predă); a împărţi (fiecărui pondul său), jutoarteu, (jugetuartet, toarte ju), a expectă; —b, a. expectativ. jutuegcfiriugett, (brad)te, briidţtf jxtiucge, jmt)egegebrad)t, bring(e) jutuege), a execută, a, săvârşi, a ieşi la că-pătîiu.
jutocţcu, (jugetBef)t, >»cf)(e) ju), a trînti (vântul); a aduce (vântul) ; a drăvui.
„jutoeileu, adc. când şi când, câte 0-dată, aorea.
jutoeifeit, (tBteS, triefe ju, jugetBtefeit,
Snroeifiiug
732
S»ei
tocife ober roei8 ju), a deferi, a afecta.
3Titt>eif«ng, bie—, —en, asemnare,/. proeitbett, (roenbete ober mnttbte, men= bete p, pgeroenbet ober pgeroanbt, mettb(e) p), a afectă, a procură ; — i. a întoarce spre... piuerţen, (roirfft, rctrft, toarţ, raurţe p, pgetoorfen, toirf p), a arunca (cuiva ceva); a trînti, a bufni ; a astupă (o gaură cu pămînt). phtiber, a, contrar ; antipatic, repulsiv ; — ljanbeln, (pnnbergefjam beît, battble protber), a contraveni; —laufen, i. f. (Idufft, lauft, lief, liefe ptoiber, piuibergelaufen, Iauf(e) p» toiber), a fi împotrivă: a contrastă; — fein, (but, bift, ift, loar, rofire, protber, ptmbetgeroeţen, jet protber), a fi repulsiv, pioiegen, f. patogen, ţinui Ucu fein, a face după plac. ptoinfen, (pgeroinft, roinf(e) p), a face semn (cu mîna. cu ochiul), piuiilien, (pgeroblbt, wiilfi(e) 311), a bolti.
ppf)Ieit, (pgejâfjlt, gfif)I(e) p), a numără (bani de la o mînă la' alta). 3«,pi!)!img, bie—, manutenţiune,/. jugeitcn, adv. cînd şi cînd. pgteljen, (gog, gijge p, pgepgen, gtet)e p), a trage (perdelele); p etroag —, a chemă, a consultă; fid) et= mas —, a-şi atrage ceva; — i. f. a admigrâ.
3updjt, bie —, prăsilă, /.
8US«0, ber—, (e)8, — jilge, afluinţă,/. gtoarfett, a pişcă.
Qtoacfer, ber—, s, cleşte, m. hapcă,/. Jttmng, sutange, i. pttngen.
3>t>ang, ber—, (e)8, silă; jenă, forţă; const.rîngere, coerciţie,/; — antun, a sili, a silui; — ŞonleiŞe, bie —, împrumut forsat., n; —8arbeit, bie —, —en, muncă silnică, / ; — §-enteigitung, bie—, eu, expropria-ţiune, /; — 8jade, bie —, —it, cămaşă de forsat, /; —8mittel, ba8 —, 8, măsură coercitivă, /; —8» ooliftrecfung, bie —, execuţiune ; japcâ, /.
jttiăngen, a vîrî eu sîla; a străcură. piangdo?, a. nejenat, nesilit, fără
fasoane; — stnetfe, adv. forsat, e-xecutiv.
3n)aitgig, num. douăzeci; —fie, num. al douăzecelea.
3n>anşig»er, ber—, 8, t’năr de douăzeci de ani ; piesă de douăzeci (sfanţ) ; —ftel, ba? —, 8, două-zecime, /.
ijttrnr, conj. deşi, măcar, cu toate că.
jttiaŞeln, a se trepădă, a se sbu-ciumă, a se sbate.
,3'oerf, ber —, 8, scop, n. ţintă,/’;
—	lefire, bie —, teleologie, / ; — maBigfeit, bie —, oportunitate; -totbrigfeit, bie—, inoportunitate,/.
. jmecMiientid), a. convenabil,nimerit; —108, a zadarnic, fără scop; în dorul lelei; — mafţig, a. potrivit, nimerit, cuvenit ; —8, adv. cu scop ; —tuibrig, a. contrar scopului.
3ttiecîc, bie —, —n, ţintă, f. fuş-teluţ, n.
3<oeI)te, bie—, — n, ştergar, prosop,».
3>»ei, m. pl. doi inşi, m. pl. două inse, /. pl.
p>et, num. doi; — amig, a. bibraţial; —beinig, a. biped ; — bidtterig, a. bipetal; -beutig, a. ecvivoc, am-bigu, în doi peri; —brâţttg, a. în două iţe; —erlei, «. de două feluri; —fad), a. duplu, îndoit; — fadjertg, a. (bot) bilocular; —fat= tig, a. duplu, îndoit; —farBtg, a. bicolor; — fliigelig, a. dipter ; —
—	fliigelige Xitr, uşă cu două canaturi, /; -fiifjig, a. biped; —ge= jd)(ed)tlid), «. bisexual; —gcftaitig, a. bimorf; —gliebertg, a. bimem-brat; -ţănbig, a. biman; — ţaitig, ce se cozeşte de două ori ; — baufig, a. (bot.) dioic; — Ijenfelig, a. cu două mănunchiuri; — ijSrnig, a. bicornut; — ţufer, bie —, (pl.) bis ul cate, /. pl ; —jaţrig, a. bienal; —îapfelig, a. bicapsular; — fapfig, a. bicapitat ; — ntaf, num. de două ori; — malig, a. repetat; —ntfinnertg, a. (bot.) diandric: — monatlid), a. bimensual; —ttarnig, a. binom; —rfiberig, a. biciclat; —ritberiger ăSogen, cotigă, / ; — rubertg, a. birem; —farrtig, a. dis-perm; —(djalig, a. bivalv; —
3»eibeutigfeit
733
Bmiebet
tige SSotîer, popoare amfisciene, /. pl.-. — (cfjneibtg, a. bitranşant: — jeţurig, a. bitunzibil; fdjurige SSotle, lină din a doua tunsură; —jeitig, a. bilateral ; —ftlbtg, a. bisilab; —ftţjtg,a. cu două locuri; —fpaltig, a. în două columne, (bot.) bifurcat, bifid : — fpfinnig, a. cu doi cai; —îpefgig, a (bot.} bivalv; —tagig, a. de două zile; —tbefte, a. acceşit; —te, num. al doilea, a doua; —ten?, ado. a doua oară, pentru a doua oară; —tgcboren, a. al doilea născut (copil) ; —t-eilig, a. duplu; binom, (bot.) bifid; —roeibig, a. (bot.) bigam, digin; — toiidjfig, a. rahitic ; — şacfig, o bifurcat, cu două colţuri: — jfiţlig, a. binat; - gaţnig, a. bidinţat; — ţiingig, a. cu două limbi, taler cu două feţe
✓ 3tt)ei=beutigfeit( bie —, —en, ambi-
* quitate, ecvivocitate. /; —er, bei ?, piesă de doi; —foitei, bei—, ?, (zool) dipter. m; —gefang, ber —, e?, - - K'inge, duet,»; — gefpantt, ba?
(e)§, —e, trăsură cu doi'^iai, /; —gefpracE), ba? —, (e)?, —e, dialog, n ; —gefttrn, ba? —, (e)?, —e, dioscuri, m. pl\ —ţeit, bie—, dualitate, /. dualism, n; — farnpf, ber- , e?, —fâmţtfe, duel; —mafter, ber —, ?, bric, n ; —rab, ba? —, e?, -raber, bicicletă,/; — fc£)auf(et, ber ?, (zool.) puiu de cerb do un an, m ; —ffjfintter, ber —, ?, trăsură cu doi cai; detlung, bie --eu, bipartiţiune,./; —uiertel= tacit, ber —, e?, —e, măsură în două timpuri, /; weiberei, bie—, bigamie,/; -ttracb?, ber —, fe§, rahitis, n\ — jad, ber—, (e)?, —e, bident, m. furcă,/; — jaţn, ber —, (e)?, (bot.) dintele dracului; ■jttngigîeit, bie —, duplicitate, /'.
3tueifel ber —, >5, dubiu, m. îndo-eală; e? ift feitt , nu mai încape nici o îndoeală; tit -el jtcţen, a se îndoi; — elgeift, ber—, es, scepticism, m\ — baftigleit, bie —, du-bietate, incertitudine,/; —eilcljre, bie —, pironism,»»:	jutfjt, bie—,
scepticism, m; — Ier, ber —,«,sceptic; necredincios (caToma), m.
jttteifebţaft, a. dubios, incert; —lo?, a. cert, neîndoios; indubitabil; —Io?, adv. fără îndoeală; —n, a se îndoi, a dubită; — ?of)ite, ). —Io?.
3ioeig, ber —, (e)?, —c, ram, n. ramură creangă, cracă; spiţă; stîlpare, /; auf fetnen grunen — lomuten, a nu da de noroc; biir= rer —, hred, »; — baţn, bie —, —en, linie (de drum de fier), laterală, /; drum de fler vicinal, »; —gefc£)âft, ba?—, (e)?, —e, suc-cursală, /.
3toeigig, a. rămuros; înfurcat.
şuieră), adc. deacurmezişul.
3toerdpfeH, ba? —, (e)?, — e, diafragmă, f; —iaci, ber —, (e)?, — fade, desagi, m. pl. tabueţ, n.
3toerg, ber —, (e)?, - e, pitic, piti-cat, pigmeu, nan; — baum, ber —, (e)?, — bautne, pom nan, in: —boţite, bie —, —n, (bot.) fasole oloagă /; —tunfifcfci, ber —, e?r — e, roceval. m; —in, bie—, — nen, pitică,/j| —menfd), ber—, en, —en, pigmeu, m; —ntiipel, bie —, —n, (bot.) bărcoace, /; —trappe, bie—, —it, (zool.) spărchică, /.
jtoevgig, a. piticos.
3tuetţdţgc, bie—, —n, prună, /; —n= baum, ber —, (e)?, —bSume, prun, m; —nmu=?, ber —, —feS, lictar, magiun, m.
3ntitt el, ber —, ?, clin, n. pava, f; —elbart, ber —, e?, —borte, bar-bişon, n; —en, ba? —, ?, pişcătură, usturăturâ; —en im Seibe, straştii, m. pl-, —jnitţle, bie —, —en, morişcă, /; —er, ber —, ?, pensneu, binoclu, n.
jtoirfeu, a pişcă, a ustură, a ciupi, a căpară.
3«iie-bact, ber —, (e)?, —e, pesmete, m; — bradje, bie —, fătăciune,/; —lidjt, ba? —, (e)?, amurg, crepuscul, chiarobscur, »; - -fpolt, ber —, (e)g, — tradjt, bie - -, discordie,/; fpradie, bie —, dialog, »; —tracţtţame, ber —, — n?, fermentul discordiei, n.
3>oie6el, ber —, ?, ceapă; bulbă; — gerofidj*?, ba? —, fe?, —fe, plantă
gtoiebclartig
734
S'IPreffe
bulboasă; — (teugei, ber —, ®, fustei, m. tulpină, /.
gniiebcbartig, a. bulbos; — n, a pune ceapă (în ceva); a turmenta.
jtuiefnrf), a. îndoit.
.gtmefel, bie —, — n, cracă, crangă încrăcănată, /.
SWietratf)ttg, a. discordioz.
3ttiiUid), ber —, ®, pînză groasă, f. dril, m.
gtoilliug, ber —, 8, —e, geamăn,)»; — gfrt)fiall, ber —, 4, —e, cristal pătonus, n.
gttiiuipbar, a. coercibil; —n, fjmang, jloânge, gejtmutgen, glt)tng(e), a sili. a constrînge, a necesită; a îm-pilă, a astrînge; icf) faun® nidjt —rtt, nu sunt în stare a o face; fief) —en, a se sili.
3tuiitg=burg, bie —, —en, castel al cavalerilor rapaci, n: — e, bie —, —n, cleşte, colceag, m; —er, ber —, 8, incintă, arenă; bastilă, /; -- f)err, ber —, ti, —n, despot, m; —l)enfd)nftf bie —, despotism, n.
gttnnfetit, a clipi din oclii.
giuirbeln, a răsuci (mustaţa).
3tt>irtt, ber —, §, aţă, /; - ®faben, ber —, S, —fnbeit, ’ fir de aţă, n.
jtoifcŞeit, adu. între; —fdlficţ, a. incident; -getlig, a. interlinear.
3nii|cf)eii alt, ber —, e§, —e, între act, «; —begebettfjeit, bie —, —eit, incident, epizod; -bettterfuttg, bie —, —en, interjecţiune, /; —becf, ba® —, (e)8, -e, a doua punte, /; - -fnU, ber —, (e)8, —falie, incident, epizod, »; —Şanbel, ber—, §, comerciu intermediar, »; — fjcinbler, }. ţierjmt; — Şanblung, bie —, —en. epizod, «; —gericŞt, ba® —, 8, e, antremet, »; —fnodjen» banb, ba® —, e8, —baitber, ligament, n; —linie, bie —, —n, in-terlinie, f\ — perfon, bie —, —en, intermet, mijlocitor, m; —pfatte, bie —, —en, (eitter Sanie), metopă, /; —raunt, ber —, (e)8, —taunte, interval, spaţ, n; — tebe, bie —,
—n, digresiune, f: —rtppe, bie—, —n, intercoastâ,/; — rippenniuifel, bie —, —n, muşchiu int.ercostal, m\ — ruf, ber —, ®, —e, interjecţiune, /; -fag, ber —, e8, — iage, propoziţiune incidenţă, paranteză, /; ’ — fpiel, ba® —, (e)®, —e, între act,»; —ftaiion, bie — , —en, etapă, /; — trager, ber—, ®, plos-caş, »«; — umftanb, ber —, (e)S, —ftcinbe, incident, n\ —toanb, bie —, —rofinbe, primeş, n; — toebe, bie —, -jt, între ţesătură, /; — mort, ba® —, (e)§, —wbrter, inter-jecţiune, /; — jeit, bie—, răstimp, interval, n.
8lni|t, ber —, e®, —e, ceartă, dispută. contenţiune, disensiune, vrajbă, dihonie, /. diferend, n. disidenţă. —igfeit, f. —.
groiftig, a. contenţios, disident.
groitfrfjertt, a ciripi.
ott>itfc()erit, ba® —, 8, ciripit, n.
8i»itter, ber —, ®, famen, fătălău, ermafrodit, m; —bliite, bie—, —n, floare ermafrodită, /; —bing, ba® —, e®, —e, corcitură, f
5itter»blittig, a. (bot.) androgin, am-bigen; —f|aft, a. bastard, corcit; ibrid, ambigen.
glniilf, num. douăsprezece; e® ift — lff)r DJiittag, este la 12 ore din zi; —erlei, adr. de douăsprezece feluri; radi, a. îndouăsprezecit; — jdfjrtg, a. de douăsprezece ani; - te, a. al douăsprezecelea; — ten®, arh. a douăsprezece oare.
Bttiblf ecf, ba®—, 8, —e, dodecagon, »; —er, ber—, §, numărul douăsprezece, n; — ftngerbarnt, ber —, ®, —barate, duoden, m; — ffacf), ber —, ®, dodeeaedru, m: —te, ber —, — tt, aldouăsprezecelea; —tel, ba® —, 8, douăsprezecime.
Byftu®, ber —, -leit, ciclu, cerc. n.
3>)linber, ber —, 8, cilindru, m; — Şut, ber —, e®, — f)iite, capelă, /. joben, m.
Jt)tutbrifdj, «. cilindric.
Bsbteffe, bie—, —n, (bot.) chiparos; —falg, ba® —, e®, sandaracă, /.
735
i) t r 5 t i d) n x s
ber in ben gtoei Spradjen Derfdjieben flingenben manitlidjen nnb metbltdjen Slanten.
Slbel, Avei.
21d)illes, Achile.
Hibele, Adela.
Stbelgiinbe, Adelgunda. Slbelgeit, Adelaida. Slbrinne, Adriana. 9(gnt()e, Agata.
SlgibiuS, Egidiu. StlbnmtS, Albu. Sllejnnber, Alexandru. StleţiS, Alexie.
Sllonb, Aloizie. Sltnabeuâ, Amadeu. Slmnlie, Amalia. Sţntbrofutd, Ambrozie. SltniliuS, Emil. SlnaftafiuS, Anastasie. Şlnbread, Andreiu. #lnnd)en, Aneta. Sintonie, Antonia. Stntoniirâ, Anton. Stpijrobite, Afrodita. 91tl)ana|iu3, Atanasie. Sttgene, Minerva. 2lureliu§, Aurel.
S3abet, Babeta. barbara, Varvara. S3art()olomau§, Vartolo-meu.
93aţiliu§, Vasilie. SBeatrij-, Beatrice. SBenebilte, Benedicta. Sknjnmin, Veniamin. Sicntţarb, Bernard. S3cntl)arbine,Bernardina SSlnfiuei, Blazie.
33oitifan, Bonifaciu. SBrigitte, Brighita. ©ficilie, Cecilia. ©ţriftian, Hristea. ©griftiime, Hristina. ©laitbiud, Claudiu. ©ţrilhtă, chirii.
$aniel, Daniil.
®tetrid), Dideric.
®iont)fiuâ, Dioniziu. Gberbarb, Eberard. (ţbntunb, Edmond. ©leonore, Leonora. Slias, Ilie.
(Stijobetl), Eliza, Eliza-veta. Safta.
(filife, Liza.
©mnnuel, Manoil. (Smitie, Emilia.
©rid), Eric.
©rneftine, Ernestina. ©raft, Ernest.
©ugen Eujen. ©uţjţrojgne, Frusina. ©itfebiuS, Eusebie-©itftacgiud, Eustabie. gabrt&iu§, Fabriciu. gauftimuS, Faustin. gleurcttc, E'lorica. glorentine, Florica. glorian, Florea. gortunntus, Fortunat. granj, Francisc. griinjdţen, Francisca, griebxtdj, Frederic. griebrife, Frederica. grig, Frederic.
©abriel, Gavriil.
®eorg, Gheorghe, Ghiţă. ©ergarb, Gerard. ©ernmnul, German. ®ettntb, Gertruda. ©ottlicb, Teofil.
©ottlob, Dieudone. ©regor, Grigorie. ©reidjeit, Margot.
©tete, Margareta. Şamidjen, Janeta. .ţînnne, .Ioana, Ivana. ,ţmn§, loan, Niţă. |)anŞdjen, Niţică, freinridj, Enr’ic.
Şelene, Elena.
Şţenrictte, Enrieta.
Şermamt, Arm in. Sieronmnu?, Ieronim. .SdilntiuŞ, Ilarie.
£>iob, Iov.
§onoriu§, Onorie. goadjitn, Achiin. ggna;, Ignate. gnnoccntius, Inocenţiu. greite, Irina. gţaat, Isac. gntob, Iacov. gafobine, Iacovina. geremias, Irimie. geiaias, Isaia. gogann, loan. goljnttna, Ioana, Jvana. gofepf), losif. gofepbina, Iozefina. Sultane, Iuliana. gulie, Iulia. âuliitS, Juliu.
Sari, Carol.
Saroltne, Carolina. Saigatina, Catrina. Siitf)c£)en, Trina.
Sixtge, Catinca. Sliidcgen, Nicoliţă. Slaud, Coias, Nicolae. Siemens, Climent. Sunigunbe, Cunigunda. Sunj, Cuno.
Sitrt, Conrad. SabiSlaitb, Ladislau. Sdtilia, Bucura. Sătitiuâ, Bucur. SaurenjiuS, Laurţenie. Sa^atu?, Lazar. Sennber, Leandru.
8eo, Leone.
Seongarb, Leonard. Seonore, Eleonora. SieSdjen, Yeta.
Sorenj, Laurenţie. Sotte, Şarlota.
Subototfe, Ludovica.
736
iiubtnig, Ludovic.
Suife, Luiza.
SiufaS, Luca. SJlargaret^e, Margareta. SBÎaiiane, Mariana. Sftarie, Maria.
SKartedjen, Măriţi. SOÎarfuS, Marcu.' iOiatţilbe, Matilda. SOiatttjtaâ, Mateiu. SJtidjael, Mihai.
SRofeS, Moise.
TOfolaus, Nicolae.
SJÎoaf), Noe. îîero, Nerone.
Cttilie, Otilia.
Otto, Otone.
Şanfrotiuâ, Pancraţie. sisaul, Pavel.
Şauline, Polina. iJSeter, Petru.
Şiuă, Piu.
ţjki§fu§, Prişcu. iProbuS, Prob. iRadjel, Ruhela. Sîoimunb, Raimond. 8îeinf)nrb, Reinard. tReinţolb, Reinold. ăiicftarb, Ricard. Dtodjus, Rocus. SftoberidE), Roderic. Momanus, Roman. 9ii>sd)en, Rozina. Sîubolf, Radu.
Sabine, Sabina, ©alrnne, Salomia. ©alatnon, Solomon Sarnuei, Samoilă. ©ctpto, Scipione. ©ebaftian, Sevastian. SergiuŞ, Sergie. SertariuŞ, Servaţie. Stegfrieb, Sişfred. ©tegntunb, Sigismond.
Simon, Simeon. ©itnfon, Samson. ©t£tu§, Sixt.
©opţie, Sofia. ©taniŞiauS, Stanislau. îţabbauS, Tadeu. îtjeobofiuă. Teodosie. £ţ)oma§, Toma. îitnotfjeus, Timoteu. îitub, Tit.
Ultid), Ulric.
Ulrife, Ulrica.
Urjel, Ursula.
S5aieriu§, Valerie.
SSeit, Vit.
SBinjenj, Vincent. SBirgiliuS, Vergii. 28alţmrgi$, Valpurga. SSenjeglaus, Venţeslav. 2Bilf)elnt, Guilon. 28ilf)e(ntine, Guilmeta. Badjaiiab, Zacharia.
citţ ţRţtrj e i dj « i î. <
ber in ben jroet ©pradjen uerţdjiebene Sîatnen ţabenben Sânber, Stabte, SBBIfer, gliiîfe, Serge u. f. n>. mit bejbnberer 9tiidEfic£)t auf bie DriSnatnen in Ungarn. ®ei legtern ift aud) bie offigteîîe Senennur.g angefegt.
21.
Sladjen, Aix la Chapelle. tllnrgnu, Argovia. atbţli'finien, Abisinia.
2lbt)ffinier, abisinian.
Qtbamfjof, Adamov, — Adâmhof. 2lbrianopeI, Adrianopole, Edirne, An-drianopole.
2tbria, marea adriatică. abrtaiticb, adriatic.
21fgf)onen, Afgani.
21frifnnber, africand.
2Ifrifnner, african, agnifd), egeic, bas Slgâifdje 9Kcer, marea egeică.
2lgnctf)etn, Agnita, — Szentagota. 2ţgr«m, Zagreb, — Zagrab.
2ţgt)ţ)len, Mizir, Egipet.
Stgijbter, egipţian. dgl)ţ)tifd), egipţian.
Sllbanefe, arnăut.
2tlbanien, Albania.
Dltejonbrien, Alexandria, illlgarbien, Algarva.
2llgerien, Algeria, ăllgcrier, algerian.
211gier, Alger.
2llţ>en, Alpii.
Olt,
2Utnb(gebirge), Altai.
2llt=3lagert, Felac. — Magyarfelek. altgriecfjifd), elenica.
2tltringen, Răchişel, - Rekâshely. 3llt-iRobna, Rodna vechie — ^Orodna. 3Utid)enf, Şinca veche, — Osink. 311tsborf, Capu — Csicsoholdvilâg. Hma^onenjirotn, Amazon (fluviul). 2lnterifoner, american, îtmfelfetb, Cîmpul-Mierlei.
2ltnjlerbam, Amstradam.
Shtatolien, Anadol.
737
Shtbahtften, Andaluzia. SInbre«borf,Săcel, — Olâhandrâsfalva. Slngeliadjje, anglo saxon. 2lngertnannlanb, Angermania. Slnebadj, Anspac.
2tntitfen, Antile.
9Xntiocţ)iett, Antiohia.
Slntipati, Bar.
SIntwerpcn, An vers.
Stţjenittnen, Apenine.
21quileja, Achileia.
2lraber, arab.
Stvnbien, Arabia. arabifdp arab.
Strogoniett, Aragonia.
2lralfee, Arai (lacul).
Strbegen, Agrechici — Egerbegy. 2lrcţ)ibel, Arhipelag.
2lrbcitnen, Ardenii.
2Ir!abten, Arcadia.
Strfeben, Archila, — Erked.
Strmenen, Armeni,— Ormenyszekes. 2lrutenien, Armenia.
2tnucnienjlabt, Gherla, — Szamos-ujvâr.
21rmenier, armean, anttcnifd), armenesc.
2(fi«te, aziat. nfmtiţd), aziatic.
2tfien, Azia.
Slffyriett, Asiria.
2lffyttet, asirian, affytijd), asirian.
21t£)en, Atena.
'Jltljener, atenian, atţenicnfifd), atenian.
2lt£jo§ (SBerg), Agura (sfînta). atlnntifd), atlantic.
2U£a§gebirge, Atlas, iiitna, Etna. îlttifa, Atica. atti(rf), atic.
Wu®, Aulida
Alexi Th. Dicţionar germ .-rom.
21ujiralten, Australia.
2lDerno=®ee, Averna (lacul).
23.
23abt)Ion, Vavilon.
23nbeit=S8abeit, Băile de Baden. 23aierâborf,Craiminst,—Nemetkirâly. 23atrmtfj, Bareit.
23alearen, Balearele. boltind), baltic; baâ S3altifc£)e SDteer, marea baltică.
SSaimter, bănăţean.
23nfel, Basilea, Bal.
23<tsfen, Basci.
23ata»ien, Batavia.
SSuumgarten, Bungard, — Bongârd. 23au§eit, Budisa.
23nt)er, bavarez,
23ut)ern, Bavaria. batjerifiţ), bavarez.
23at)unne, Baiona.
S3dgieit, Belgia.
23clgier, belgian, belgifd), belgian.
S3clgrab, Beligrad.
23etIefd)borf, Idiciu, — Idvedics. 23cnber, Tighina.
23eitgolen, Bengalia.
SBeotien, Beoţia. berberei, Barbaria.
SScrgert, Mons.
23errt, Berna.
S3ef|arabiert, Basarabia.
23dlet)ent, Vicleim.
23tel, Biena.
23icneugarten, Stupini, — Mehkertek. 23trf, Sctele, Petele.
23irtbalm, Ghiertan, — Berethalotn. 23tftrtfe, Bistriţa, — Besztercze. SBtjanttner, bizantin.
Slijatij, Bizanţa.
23£nfenborf, Blaş, — Balâzsfalva. Shrtrott, Bergiu, — Berce.
47
738
©obertborf, Bundorf, — Szâszbuda. ©obenţee, lacul de la Constanţa, ©ogeţdjborf, Bogacia, — Bogâcs. ©bljtne, boem.
©ijfjmen, Boemia. bijfjmifd), boem.
©ologna, Bolonia.
©obttien, Bosnia.
©osnier, bosniac.
BoŞnifd), bosniac.
©oâporuâ, Bosfor.
©oşen, Bolzano.
©rabnrtter, brabanson.
©rafiliett, Brazilia.
©raunidjttieig, Brunsvic.
©regetij, Braganţa.
SSreiţad), Brisac.
©retggau, Brisgau.
©rcmen, Brema.
©rcnttborf, Bod, — Botfalu. ©rcnjenborf, Tăun, — Hosszupatak. ©retogne, Bret.ania.
©retogner, breton.
©ritimien, Britania, btitifd), britanic.
©roosţ Orăştie, — Ssâszvâros. ©ritgge, Brug, Briegi.
©riibfel, Brucela.
©uţarei, Buharia.
©ubettbadj, Sibişel, — Szibiel. ©ufareft, Bucureşti.
©ulgar, bulgar, schiau.
©ulgnrien, Bulgaria, butgarijdj, bulgăresc.
©urgberg, Vurper, — Vurpod. ©urgŞane, Orheiu, —- Vârhely. ©itrgifă), Birghis — Biirkds. ©urgunb, Burgonia.
©urjen, Bîrsa.
e.
Get)Ion, Ceilan.
©fjalbiier, caldeu. djalbiiifd), caldeic.
Etjfinbert, Ciclazii.
Gppent, Chipria.
Spprier, chipriot.
Girfafien, Circazia.
(Sjcrnoroig, Cernăuţi.
$.
®atno§htr, Damasc.
®iine, danez.
®dttemarf, Danemarca.
Sanjig, Danţic.
®arbanetten, Dardanele..
SiJjien, Dacia.
Sajier, dac.
®eut]'d), german, nemţesc.
®eutfd)e, German, Neamţ. ®eutjd)Ianb, Germania.
SeutfdpSreuj, Criş, Szâszkeresztur. ®entfdHJ5ian, Pianul din jos— Szâsz-piân.
®kbenţ)ofeii, Tionvil.
®njepr, Boristena, Nipru.
Sttjejir, Nistru.
®onait, Dunăre, Danubiu, Iston. ®omuut)brtf), Donaverţ.
®raa§, Dras — Darocz.
®rou, Drava.
®rctfird)en, Teuş — Tovis.
®rebben, Drcsda.
®itnrte§borf, Danciu — Dânos. ®itrtfirdjen, Duncîrc.
®urlad), Durlac.
®iirrbad), Dipsa — Dipse.
e.
(Sbro, Ebrou.
©berţoţy Hidrifalău — Hdderf'âja. (Sljrgang, Iernei — Szâszernye. Stbesborf, Ighişdorf — Szâszivân-falva.
©tfenntarft, Hunedioară - Vajda-hunyad.
(fifenfttiu, Moraviţa — Morovicza.
739
(Sifetne îor, Porţile de fier, Ghier-dopari. ei6a, Elba.
©li(abeff)ftabt, Elizabetopole, Ibaş-falău — Erzsebetvâros. ffiljăffcr, alsaţian.
Gifuţi, Alsaţia.
©IfaJpSotijrittgen, Alsaţia-Lorena. ©ngental, Mergindeal — Ingodâly. G-nglcmb, Anglia, Albion, Englitera. Gnglăitber, englez, engtifcţ), englezesc.
(SpţeţuS, Efes.
©ţnrug, Epir,. Albania.
©rfurt, Erfort.
©rlcmgen, Erlanga.
©rlentralb, Agristeni — Egresto. ©rjgebirge (ftebenbitrgijdje), Munţii a-puseni.
©îdjroeiler, Euvilier.
©ftlanb, Estonia.
<Stfd)f Adig.
©tfdjborf, Iernofalva-Radnotfâja. (Surora, Evropa.
©uroţjfier, evropean. eitropiiifc^, evropean.
5-
K'dbra, Feldru — Foldra. g-eftborf, Filetelnic r- Fiiletelke. Jţelmmt, Felmera — Felmdr. g-elfeuborf, Felea — FSldszin. geuerlatib, Ţara de foc gtnttlanb, Finlanda, ginnldnber, finlandez. finni[d), finlandez,
(vlmtboru, Flandra.
Sloreiii, Fiorenţa.
3'ogarafd), Făgăraş — Fogaras. Sronfn, Frîne.
S-runfeu, Franconia. g-rmifeiiburg, Framont.
(ţraiifturt, Francofort.
tţrnnfretd), Franţa, granjofe, franţez. franjSficf), franţez, franţuzesc, grauentrieien, Ogradina — Ujogra-dina,
3recE, Avrig — Felek.
Sreiburg, Friburg.
Slinul, Friul. gricie, frizon. grieslanb, Friza.
Surtffttifjejt, Cinci-biserici, Peciu — Pecs.
Siifjen, Feisa — Faisz.
@.
©atijiert, Galiţia,
©fldien, Galia.
©alt, Ungra — Ungra.
®tmge«, Gange.
©aŞfogne, Gasconia.
©asfogiter, gascon. gasfognifdj, gascon.
Seifi, Apaţa — Apâcza,
Selbe g'lufi, ber —, Hoang — Ho. ©elbern, Gheldra.
©ertf, Geneva.
©ettfer ®ee, Lacul de Leman.
©ent, Gunt.
Senun, Genova,
©ertueţer, genovez.
©tefîbubel, Gusu — Kisludos. ©irelŞau, Brad — Fenybfalva. ©iurgetDO, Giurgiu.
©ttefoii, Gnez
Solbene 1,	Jarnal co
aur.
©Brj, Goriţa.
©otîja. Got. gotifeţ, gotic.
©ijttingen, Gotinga.
©ratt, Strigoniu — Esztergom. ©rnublinben, Grizonia.
©raubunbuer, grizon.
©râbelingett, Graveiina.
47*
740
©reiflmalbe, Gripsvalda.
QSriedje, grec.
®rietf)enblattb, Grecia. gricdE)iid), grecesc.
©riSningeit, Groninga.
©riinlanb, Groenlanda.
©rofeait, Cristian — Keresztensziget. ©rofjbotf, Sălişte — Szelistye. ©roftCsibcni, Ida mare — Nagyida-©rofcSEaladjei, Muntenia. ©ro&4toi.nid), Copşa mare — Nagy-kapus.
©rojHfrobftborf, Proştea-mare, — Nagyekemezo.
©rof3=©cf)Iatten, Abrud — Abrud-bânya.
®ro§=ţd)lattner, abruzean.
@rofţ=Gd)ent, Şinca-mare, — Nagy-sink.
©rojjnmtbetn, Oradea-mare, — Na.gy-vârad.
©nnjenborf, Popleaca — Poplăka. ©iirteln, Girdale — Gerdâly.
«■
Şaag, Haga.
Şuljnebad), Hambac — Kakasfalva. Şalbelagen, Holgyivilâg — Holdvilâg. Şnmleirf), Anmoş — Omlâs. Şnmmerâborf, Guşterica — Szent-erzsebet.
ŞannoOer, Hanovra.
ŞannoDerntter, hanovrian. fjantiBDerifd), hanovrian.
Şa% Harţ.
Şoielborf, Meierca — Magyaro. ŞebrSer, ebreu, evreu, ovreu, ftebriiijcf), ebreesc, evreesc, ovreesc. Şebriben, Hebridele.
Jdeereâborf, Gelac — Galacz. ŞelbŞborf, Helchiu — Holtdveny. Siriene,'elin.	|
Şclfittgbr, Elsenor.
Şeitan, Cisnădia — Nagydisznod. Şermannftabt, Sibiu — Nagyszeben. Şerjogettbufd), Bois-le duc.
§effe, hesian.
Şeffen, Hesia. fjeffifcf), hesian.
Şerjelborf, Eţel — Eczel.
Şinboftnn, Industan.
Şodjfelb, Fofelghie — Fofeld. Şodattb, Olanda.
Şoddnber, olandez. l)odânbifd), olandez.
Şoljmengejt, Holţman — Holczmâny. Şonigberg, Herman — Szâszhermân. Şiif)ner6acf), Glimboca — Glimboka. Şitnbertbfidjelii, Hunderbec — Szâsz-halom.
Şutibetltnarf, Hodermarc — Szăsz-vâsâr.
Şu|ju(n, huţean
Jniversity Library Cluj
3-
SHtjrten, Uiria.
3ttt)rier, ilirian. ittijrifd), ilirian.
3nbien, India, yţnbier, indian, inbifcf), indian.
3ngermanlanb, Ingremania.
3rlanb, Irlanda.
Qrlanber, irlandez, irlânbifrf), irlandez.
3nrtefd),Ormeniş — Szâszormenyes. 3«îanb, Islanda.
3»Ianber, islandez. islanbifd), islandez.
Sftrien, Istria.
3ftriet, istrian.
3tn(ien, Italia.
Stnlicner, italian. italicniţd), italian, italienesc.
74 1
J.
jgafobâborf, Iachesdorf — Iakabfalva. Qapan, Japonia.
Şapanex, japonez, japanifcf), japonez.
Snffl), Iaşi.
Sertdjo, Ierihon.
Sofjnnniâborf, Sînt.-Ivan — Szăsz-szentivân. jjsube, jidan, jidov.
Siibitt, jidancă, jiibijd), jidovesc, iudaic.
Siiifanb, Iutlanda.
SabifcE), Cuieşti — Kovesd.
Sajferei, Cafreria.
Sairo, Cair.
Snibb, Chizdu — Szâszkezd. ®alabrcjer, Calabrez.
Salabrieit, Caiabria.
1} / 11 i"' I#. . | ’ ,,, * p,. I |
Snibelbotf, Arcalia — Arokalja, Safebonieit, Caledonia. italiţornien, California.
Salfutta, Calicut.
Salmiicfc, calmuc, ftaltbmnn, Calbor — Kălbor. Salttoaffer, Chelbazer — Ilidegviz ţtcnnpnnien, Campania, fartarijd), canaric.
Sapabojieit, Capadocia. ftap ber QJuten ipoffnung, Buna speranţă (Capul de.)
.fapernnum, Capernaum.
Sîarnibett, Coraibele. fittrieit, Coria.
Siirntfim, Carintia.
Stiulsburg, Alba-Iulia, Bălgrad, Apu-lium — Gyulafehervâr.
Sîarpatljen, Carpaţi.
Sîartpago, Cartagine.
Partid) (SDîeerenge Don..) Bosforul Cimerian.
.ftnfdjau, Caşa — Kassa. fnspifd), caspic, bag Sîagpijdje SOÎcer, Marea Caspică.
ffiaftenţolj, Castolţ — Hermâny. ffaftilien, Castilia, ftatalnnien, Catalonia. ffiatalaitier, Catalon. fi'aţşenborf, Căstcu — Kaszto. ftnţşenbotf, Caţa — Kacza.
®aufafit§, Caucaz.
Wetten, Colţi.
Jîepljalonicii, Cefalonia.
ITî'erfdjborf, Presaca — Preszâka. .iîeffelbad), Cărpiniş — Kerponyes. ft'ejeln, Tiester — Keszter.
Sicroern, Cobura — Kobor.
Si'irtjd), Curciu — Koros. ftijfencro, Chişineu.
Staufenburg, Cluş — Kolozsvâr. Kleinaften, Natolia.
Sleiubotf, Prostia mică — Kiseke-mez6'.
Slettte SBalncpei, Oltenia. fflein=Ser5,Oprea-Cărţişoara — Opra-kerczora.
Sleitnffopijd), Copşia-mică — Kis-kapus.
$ÎIein=3iumeg, Romoşel — Romosa-hely.
Stetnjdjelfen, Şeica-mică, — Kisselyk. Sletnjcpcnf, Şincuşor — Kissink. SÎIein=SEalmefc£), Tălmăcel — Kis-talmâcs.
Soblenj, Coblenţa. ffoplborf, Cărbunari — Karbnnâr. ffofel, Tîrnava — Kiikullo. ffiofelburg, Cetatea de baltă — Kii-kiillovâr.
Solcpir, Colhida.
.ftbln, Colonia, ftotumbien, Columbia.
Sîonigsberg, Crihalma — Kirălyhalma. fi’bnigsborf, Paleş - Păios.
742
SÎ8nig§J)of, Remetea, Nemetremete. Sîtraj'tcnitinopor, Constantinopole, Stambul, Ţarigrad.
.ftonftanj, Constanţa.
Sopenţagen, Copenhaga.
Sorbitteren, Cordilerii, Srude.
Sotfe, corsican. forfifdi, corsican.
Si'ofnf, cazac. kSjuijj, Constanţa.
Sîojjborf, Sinmiclăuş — Bethlen-szentmiklds. ffirniit, Carniolia.
Sitnfau, Cracovia.
Hkapanborf, Ighii — Magyarigen. ®reblbacf), Cacova — Kâkova.
Sîrcta, Candia.
Jîretenţer, candiot. ft'reujber, Teiu — Nyen.
St'ritn, Crimea.
.ft'ront, croat.
ft'rimftnbt, Braşov — Brasso. Sumnnier, guzii.
Sl'uxbeit, curzii. iturianber, carlandez.
Sitftenbidje, Constanţa.
Mftrin, Custrin.
2.
Siibenborf, Lamnes — Ladâmos. 2amenborf, Beria — Bereny. Songenborf, Lamcrum — Lâmkerek. Sangenborf, Satulung — Hosszufalu. 2ongentai, Deişoară — Hosszuaszo. Sapplcmb, Laponia.
Snpplaitber, lapon.
InppIfinbifcE), lapon.
Sateiner, latin.
Saufiţ, Luzaţia.
Sebiattg, Lovnic — Lemnek.
2ed)ttt|}, Letinca — Lekencze. Sebermait, Lodorman — Lodormân. Seipjig, Lipsea.
ycipjiger, lipscan.
Scmberg, Leopol, Liov.
Scttlanb, Letonia.
2ent}d)au, Levocia — LScse. 2e0flnte, Levant.
Seţibcn, Leida. fiibatter, liban.
Sibttrnien, Liburniu.
2iguriett, Liguria. i'iffaboit, Lisabona.
Sittţauen, Litnania.
Sittljauer, litfă. i'iDlanb, Livonia.
Siblânber, lipovean.
Somburbei, Lombardia.
Soitben, Londra.
Sotfjiingm, Lorena.
Sotljringer, lorenian.
Sotoen, Lovena.
Snbttngăburg, Carlibova, Kirlibaba. SitbWigSborf, Logic, — Szâszludveg. Siibiotgsboif, Padina, — Lajosfalva. Siineburg, Luneburg.
Siiltid), Liej.
Siittidjen, Liejan.
Sujerit, Lucerna.
Sljbien, Livia.
m.
SUlaal, Menza.
SHocfenborf, Moha — Moha.
SJlabeirci, Madera.
TOiiţren, Moravia. ailnilatt, Maleni, — Mâlyan. SJiailanb, Milano.
SKnilănber, milanez.
SJÎaing, Maianţa.
SKajer, Maier. — Mâjer.
SOÎoienberg, Alamor, — Alamor. iDlalborf, Domold, — Domald. iffialtnfrog, Melencrog, — Almakerek SUnnienfdŞ), Măghieruş, — Szâsz-magyaros.
743
SKantjdjura, Manciuria, fflînrdj, Morava.
SJÎarbifd), Mardiş, — Mardos. ajfarin^SţereftopoI, Sabadca, — Sza-badka.
ŞKartenBurg, Feldioară, — Foldvâr. 3Karftfd)eIfen, Şeica mare, — Nagy-selyk,
STOnnnarojd), Maramureş. SDlarmprcmteer, Marmara.
SJiaroffniter, marocan.
SDÎaroJfo, Maroc.
SKarjeilIe, Marsilia.
9Jiarte§borf, Motisdorf, — Mârton-telke.
SHartinique, Martiniea.
SDÎnrtingborf, Martfălău, — Szâsz-mârtonfalva.
SUateăborf, Mateiu, — Szăszmâte. SKajeboitieit, Macedonia.
SOlnjebonter, macedonian. ma^eboniţd), macedonian. SKa^boxumiitt, armîn, aromîncuţo-vlah, ţinţar.
9Mutrg( Beia, — Bene SJÎebiafd), Mediaş, — Medgyes. SJtcbien, Media.
SRctfţm, Misnia.
SJWfn, Meca.
TOcmmingtn, Meminga.
Wcrgeht, Merdindeal, — Morgonda. 331 fdjett, Mujma, — Muzsna SJlefdienberf, Meşe, — Mese ajlefebolcmten, Mezopotamia.
SDfcjifo, Mexic.
SOlidjelJbcrg, Cisnădioară, — Kis-diszndd.
®Hd)etebt>rf, Boarta, — Mihâlyfalva. SJÎifluben, Iclodul mic, — Kisiklod. SKiuarfen, Monor, — Malommarka. SDUtteimcer, bag —, Mediterana. Siiobern, Modra, — Modor.
SJtuIbau, Moldova.
Sltoluffen, Moluchii.
50îona]‘iir, Bitolia.
SJÎontenegro, Muntenegru.
3JîofeI, Mozela.
9Jλgfau, Moscva.
9M!)I6ac£), Şebiş, — Szâszsebes. 9Jiuntţ)eigarb, Monpelard.
9Jtiind)en, Munic. aKiitijier, Munster.
Murten, Morat.
9Î.
9fafîob, Năsăud, — Naszod.
Sienpel, Napoli.
9ieaţ)0lttflner, napolitan. neapoIitnnijcE), napolitan.
9îeger, nigru, harap, îfeitţaufen, Netus, — Nethus. •JletnSSreifag, Nou-Brisoc.
Sicuburg, Nou-Castel.
Dicuborf, Satu-nou, — Barczaujfalu. Sîeugranaba, Noua Granada. 9îeuf)ollartb, Noua-Olanda. Sleufaleboniert, -Noa-Caledonia, Sieumarft, Mureş-Oşorheiu, — Ma-rosvâsârhely.
9îeu|d)enf, Şinca nouă, — Ujsink. 9îeu=©djottIanbf Noua-Scoţia. 9îeu*©eelanb, Noua-Zelanda. Sîeuftabt, Cristian, — Kereszteny-falva.
Sîeuftabt, Noistadtu, — Ujvâros. 9îeutra, Neatra — Nytra.
3îeugefel, Sidirias, — Szederjes. 9iteber=@ibifcf), Ighiş din jos, — Also-idecs.
Sîteberlanbe, Neerlanda, Ţările de jos. Ditentefcţ), Nimşa, — Nemeş 9iifopoIi§, Nicopoll.
Uîonnattbie, Normandia.
Diorntnttne, normand, iftortoegen, Norvegia.
Sîormeger, norvegian.
744
nDrroegifcf), norvegian.
Oîubiett, Nubia.
Oliirnberg, Nuremberg.
O.
£)berbret4borf,Vinerea, — Felkenyer. £)bet'=(£ibtfcf), Ighişul din sus, — Felsdidecs.
DbergeţSfj, Gizasu de sus, — Felso-gezes.
Obenburg, Şoprun, — Şopron. Obedjettcit, Odorlieiu, Pretoriu Să-cuilor, — Szekelyudvarhely. Dfen, Buda, — Buda.
©ffenburg, Ofenbaia, — Offenbânya. Orfcfyowa, Ruşava. jDfterreid), Austria, fifterreidjer, austriac, ofierretdjtidj, austriac. DfterreicEpUngarn, Austro-Ungaria. ofigolţen, ostrogoţi.
?•
i(Jaffarott>t&, Pojaroviţa.
Şatagonien, Patagonia. ipatagonier, patagon.
'4>euţi)loanieit, Pensilvania. ţţicrfer, pers,
Perfieit, Persida.
Şe(î, Pesta, — Pest. ţjScter«bcrg, Sîn-Petru, — Szentpeter. ţfeterâborf, Sîn-Petru, — Peterfalva. Sgeteriiborf, Petisdorf, — Peterfalva. ţjSeterâborf, Petriş, — Petres. ţpetetroavbeiit, Petruvardin — Peter-vârad.
s3fa%. Palatinat, ţpfiiijer, palatin.
Şljiltfter, filişteni. ţpEjbrti^ien, Fenicia.
$f)Btti(\ier, fenician. ţţSinbuei, Pind.
Piottenfee, Balaton.
tPoboIiert, Podolia.
ŞoIe,flah, leş, polon, poleac, polonez, '.polen, Polonia, potnifd), polonez, polăcesc. Potnmern, Pomerania. portugal, Portugalia.
SţJortitgiefe, portugez. iPofen, Posnania.
'-Prag, Praga.
'Prefjburg, Pojun, — Pozsony. "Preu&e, prusiac.
Preufien, Prusia, breujjifdj, prusian.
'Probjt&orf, Prostie, — Prepostfalva. iPufdjenborf, Pocişoara, — Pocstelke. 'Pbraneen, Pirenei.
01.
Oîabelit, Radis, — Râdos.
Oinngelborf, Hening, — Heningfalva. Qlătţdj, Reci, — Recse.
Olnpoltftein, Ribopier.
DîappoItŞroeiler, Ribovilier.
Oîautal, Rudeş, — Rudâly. OtegenSburg, Ratisbona.
Oîeidjau, Rehu, — Rebo.
OîepS, Cohalm, — Kohalom. Oîeterlborf, Retisdorf, — Reten. Oîeujjmarft, Miercurea, — Szerdahely. Oibatien, Reţia.
Oîljetn, Rin.
Oifjeinldnber, renan.
Oiom, Rîm, Roma.
SRBrner, rîmlean, roman, rbmiîcţ), roman.
Dloîeln, Rusa, — Rozsonda.
Oiofemnt, Râşnov, — Barczarozsnyo. Oiote SOteer, ba§ —, Marea roşie. 0ioter*2uim, Turnul roşu, Căineni. 9iotfirc£)en, Roşia, — Vorostemplom. Oîotputer, Piei-roşii.
Oiiibeitborf, Naprad, — Naprad. OîumSne, Romîn.
745
'Jîumanien, Romînia. xuntijni)cţ), romînesc. îRufte, rus, moscovit, muscal. :Ruf;lanb, Rusia, Roşia, rujfiţd), rusesc, muscălesc.
Ih'utţette, rusneac.
©.
©udjfe, sas, saxon.
©nd))en, Saxa, Saxonia.
Snrf)(enŞau§, Săşău, — Szâszahâz. îftdtfijd), săsesc, saxonez. ©nd)fifcf)=9îeuborf,Noul,—Szâszujfalu. ©ijd)fi[d)=3ieen, Reghinul săsesc — Szâszregen.
©alamtS, Salamina.
©alntett, Şoimuş, — Olâhsolymos. ©alj, Şofalău, — Sofalva.
©nljbad), Şeuşa, — Sospatak. Saljbuvg, Ocna-Sibiului, — Vizakna. ©antnricn, Samaria.
©amariter, samarifcan.
©an=©al»abot, Bahia.
©atajemo, Seraievo.
©arajenc, Saracen.
©arbtttien, Sardinia.
©arbinter, sardinian. ţatbirtifd), sardinian.
©armatien, Sarmaţia.
©au, Sava.
©abobeit, Savoia.
@d)aal, Şalea, — Sâlya.
©djalborf, Soaie, — Sâldorf. ©djarbbrfel, Mag, — Mâg.
©djnrofdj, Saresa, — Szâszsăros. ©djiifjburg, Sighişoara, — Segesvâr. ©djlfltlcn, Zlagna, — Zalatna. ©chelbe, Escot, Şelda.
©dieHenberg, Şelimberg, — Sellem-berk.
@d)ilbetn, Dineşti, — Denesdi. ©djilflufi, Jiu.
©d)irfam)en, Şercaia, — Sârkâny.
©djlcfien, Silezia.
©d)Ie)‘ier, silezian. ţd)leftjd), silezian.
©djmiegen, Smig. — Somogyom. ©d)ii|iau, Solna, — Szepmezo. ©djonan, Sonag, — Sona.
©djimberg, Sulunberg, — Leses. ©ă)imbirf, Şiemer, — Szepriyir. ©diottlcmb, Scoţia.
©djottifdje Şoc^lanb, bnb—, Highlands. ©djorfteit, Sorostin, — Sorostely. ©djulergebirg, Cristianul mare. Sdjtonbe, şvab.
©djmubert, Şvabia. fdjtpabifcf), şvăbesc.
©djtrarje ®eer, ba§—, Marea neagră, Pont-Euxin.	[neagră,
©dguarjttalb, Hercinia, Pădurea ©dnuargrDaffer, Secel, — Szecsel. ©djwebe, şvedian.
©djtoebett, Şvedia.
©d)tt>eig, Şviţera, Helveţia.
©djtoeijer, helveţian. îd)tt)ttgett[cf), helveţian.
©eelanb, Zelanda.
©egentau, Sag, — Nemesâg.
©eiburg, Siberga, — Zsiberg. ©etbett, Silva, Zsidve.
©eimborf, Jelna, — Isolna.
©eine, Sena.
©eligftabt, Selistadt, — Boldogvâros. ©erbe, Sirb.
©crbieit, Sîrbia. ferbifdj, sîrbesc.
©cretţ, Şiret.
©ebenen, Ceveni.
©ibirien, Siberia.
©ttbetibixrgen,Ardeal, Transilvania, ©tebenbiitger, ardelean, transilvănean. fiebenbftrgi[d£), ardelenesc, transilvă-nesc.
©iebeitbbrfer, Săcele, — Hetfalu. ©ili[tria, Dristor.
746
©imonsborf, Simontelec, — Simon-telke.
©itten, Sion.
Oigilten, Sicilia.
©lanbinobten, gcandinavia. Sfanbtitnbier, scandinav, ffanbinabtţcp, scandinav.
©lobe, slav.
©labonien, Slavonia.
©labonier, slavon, flabnniicp, slavon.
©lobof, vengher.
©onimerburg, Şimbor, — Zsombor. ©panten, Spania, Hispania.
©panier, spaniol, îpantfcp, spaniolesc.
©parta, Lacedemonia.
©peier, Spira.
©tnbtenborf, Reşinar, - Resinâr.
©t. ©eorgen, Sîngheorghiu, — Szâszszentgydrgy.
©teiermarf, Stiria.
©teiennarfer, stirian.
©tcinanmnger, Sabaria, — Szombat-hely.
©tiUe Djean, ber —, Pacific, ©trapurg, Aiud, — Nagyenyed. ©tren, Strein.
©tuplibeifenburg Alba regală, — Sze-kesfehervâr.
©jefler, săcuiu.
©ptien, Siria.
©prier, sirian.
Jprifd), sirian.
Salar, tătar, tartar, Tartaria.
Xorteln, Toarda, — Prâzsmâr. Xartlau, Preşmer, — Prâzsmâr. Xaterlod), Taterlac, — Tatârlaka. Xaurien, — Taurida.
Xcfeitborf, Tiacal, — Teke.	I
Xenteţcptnar, Timişoara, — Temesvâr. Xetfdjeln, Acsileu, — Ecsello. Xpalpeint, Daia, — Dolmâny.
Xpeben, Teba.
Xpetfj, Tisa.
Xpemfe, Tamisa.
Xperntopilen, Termopile.
Xpeffalien, Tesalia.
Xporenburg, Turda, — Torda. Xprajien, Tracia.
Xpiiprtngen, Turingia.
Xtber, Tibru.
XtgxiS, Tigru.
SCtroI, Tirolia.
Xtroler, tirolez, tirolifcp, tirolian.
îopgborf, Dupesdorf, — Tobiâs. Xornen, Pouca, — Pokafalva. Xorftabt, Doştat, — Hosszutelke. Xo^burg, Bran, — Torcsvâr.
Xote Sfteer, ba? —, Asfaltic (lacul). Xrapejmtt, Trebizondea.
Xreppen, Terpţiu, — Torpeny. Xreftenberg, Taşnad, — Tasnâd. îrtent, Trent.
Xrier, Trev.
Xrtpoli?, Tripoli.
Xroţcpen, Draşeu, — Drasso. Xicpango, ciangău.
Xicpappertjcp, Topîrţa, — Toporcza. Xîdjecpe, ceh.
Xiitîe, turc.
Xiirfci, Turchia. tiirfifcp, turcesc.
Xuienborf, Glogoviţa, — Glogovecz.
U.
Ungar, ungur.
Ungarn, Ungaria.
Ungariţcp=31ern, Reghinul unguresc, — Magyarregen.
Unger?, Maghieruş, — Sajomagyaros.
747
Unter Sllbenfer Somitot, Alba inferioară.
Unterbrob§borf, Şibot, — Alkenyer.
Untergejafî, Gizasu de jos, — Also-gezes.
llnterfjammer, Craibaia, — Toplicza-kirâlybânya.
Urroegert, Gioboca, — Szâszorbo.
®.
SSenebig, Veneţia.
SSenetiarter, veneţian.
SSierronlbjtătterjee, ber —, Lacul celor patru Cantoane.
Slătne, flamand.
DlSmifd), flamand.
SSltţfingen, Flesinga.
aSirgtnien, Virginia.
SSijegtab, Cetatea albă.
SigflDo, Vise.
SSorpominern, Pomerania occidentală. 233.
SSnijcit, Vaţ, — Vâcz.
2BaIInd), vlah.
28nllad)ct, grofje —, Muntenia.
2BaItad)ei, flcine —, Oltenia.
28attad)ijd) (Sibeâbotf, Ighişdorf, — Olâhivânfalva.
aBafladjifd) $ian. Pianul din sus, — Olâhpiân.
28aHod)i|d) ©tein, stina — Isztina.
SSMadjijd) SefeS, Găinor, — Olâh-tyukos.
SSaltetăborf, Dumitru, — Nagyde-meter.
■28nIter»borţ, Dumitrica, — Kisde-meter.
SSkrfdjau, Varşovia.
SBurtţe, Limba, — Limba.
2Setd£)jeI, Vistula.
SSeibenbad), Ghimbav, — Vidombâk. SBeiljerSborf, Teu, — Tohât. SSeingarten, Vingard, — Vingârd. SBetfjlird), Ghiscric, — Szâszfeher-egyhâz.
SSeifjfird), Ferihaza, — Feheregyhâz. Seigfir^en, Biserica albă, — Feher-templom.
SBepeâborf, Pipe, — Pipe.
SBefer, Vizurga.
SBejtgoten, visigoţi.
SBejtacmonlanb, Vestnania. SBeffpţalen, Vestfalia.
SBetterau, Veterania.
SBibbin, Din.
SBten, Viena.
SStejelburg, Moşon, — Moson. SBinbau, Ginda, — Vinda. Slinjenbotf, Vinţul din jos, — Al-vinez.
2BoI!enborf, Vulcan, — Volkâny. SBormS, Bormio.
3-
Bnbern, Saberna.
Barfesborţ, Colibele, — Szekăs. Şotron, Zizin, — Zajzon.
3eiben, Codlea, — Feketehalom. 3enbrifcj), Senareus, — Szenavoros. 3tgeuner, ţigan.
Simte, tîmpa.
3oobt, Sad, — Cz<5d. gachnantel, Ţicmondru, — Czik-mântor.
Burtd), Zuric.
Stneibriicfen, Două punţi.