R VOCABULAR ; 1)5 TERMENI MARINĂREŞTI j IN CINCI LIMBI: ROMÂNA, ENGLEZA, FRANCEZA, GERMANA ŞI ITALIANA Li'GA NAVALA ROMANA PUBLICATIUNEA. 51-a Ori clc câte ori no caclc 111 mană o traducere în care e vorba de mare, corăbii sau vapoare, ne isbeşte necunoaşterea termenilor marinăreşti, — deşi Liga Navală s’a pus, prin Societatea Scriitorilor Bonului, la dispoziţia graţioasă a traducătorilor. Dăm câtc-va exemple: „Lieutcnant de Vaisseau, tenente di vascello, Schiffsleutenant*’ se traduce prin „locotenent de vas’* în loc de căpitan. „Atention aux couleurs!" se traduce cu „aten|ie la vopsea** în loc de „atenţie la pavilion44 (drapel). Am umple broşura cu citate, din Jules Vernc, Cavelier de Sale, Ultimul Wiking, etc. Până în prezent numai doi scriitori au făcut apel la Ligă: D-na Isabela Sa- doveanu, traducătoarea „Comoarei de pc Insulă*4 şi ci. Victor Ion Popa când a tradus „Căpitanii curagioşi44. A fost o muncă de câteva săptămâni, — dar ambele traduceri nu au nici o greşeală de ordin tecbnic marinăresc. Pentru a uşura şi mai mult i>e scriitorii şi traducătorii noştri, ne-am obosit a da la iveală vocabularul de faţă, — care dă în româneşte explicaţia pc scurt a termenilor marinăreşti iar în coloane separate traducerea cuvintelor din limbile engleză, franceză, germană şi italiană. Ştim că arc multe lipsuri, şi de aceia rugăm pe camarazii cari le observă a ni le comunica, spre a le avea în vedere la o nouă ediţie. MOŞ NOSTUOMO ROM ABANDON = părăsirea de către armator a epavei unei nave în schimbul întregii asigurări, iar asigurătorul devine proprietarul epavei. ABANDONA (a) = acţiunea abandonului; ABATAJ hi ca venă — înclinarea navei pe o coastă pentru a se putea curăţa fundul si opera vie (partea de sub apă) de scoicele şi algele ce se prind sau pentru a o vopsi. ABATE (a) — a ieşi din drum, a veni cu nava într’un bord. ABORDA (a) . = a se apropia cu bordul de o altă navă. ABORDAJ =acostare violentă, lovire, ciocnire. ACOSTA (a) ^ a se apropia, a se lipi cu nava de cheu, de altă navă, etc. AFRETA (a) — a închiria, a na-vlosi o navă. AFTERPEAK = cel mai dela pupa (din urmă) compartiment al unei nave. A FU Ti CA (a) = a ancora cu două ancore, astfel ca direcţia vântului să fie perpendiculară pc linia ancorelor. AFURCARE — acţiunea de a a-furca. (fig. 1). ALTDADĂ = instrument aşezat sau ^ nil pe busolă, <*u •care se află direcţia unui punct, ochindu-se prin fc-~ restruiele de vizare.  N A ALJMBA (a) = a uşura un vas prin descărcarea parţială a încărcăturii, spre a putea trece pe funduri mici şi a-l reîncărca după trecere. La Sul in a, de exemplu, navele încărcate la Galaţi sau Brăila, când nu pot trece bara, din cauza apelor scăzute, alim- / Fig. 1. Afurcare. beazâ, descarcă în şlepuri, ies în larg, ancorează şi reîncarcă marfa. ALIURA = direcţia drumului navei, faţă cu direcţia vântului. AMA K IN A (a) = a căpăta obişnuinţa mării. AMBARPEE = depărtare bruscă şi ne voită a unei nave din drumul ur- ENGLEZA ABACK (to be) = a fi mascat, a avea vântul în pânze contrar mersului: tlirow all aback! = mascaţi peste tot! saih aback — a fi în pană; io take — a se masca. fig. a fi surprins de evenimente. ABAFT = la pupa, în urmă. ABANDON (to) = a abandona. ABANDONMENT = abandon, părăsirea navei după dezastru sau a mărfii îmbarcate. ABEAM = de travers, perpendicular cu direcţia navei. A. B. (able-bodied seaman) = gabiei*, marinar brevetat. ABOARD = la bord: lo făli — a ship — a aborda o navă; hăul Uui taclxs —! trageţi murele!; all a-hoavd = toată lumea pe bord. ABOUT (to put) = a schimba de mure; a schimba direcţia corăbiei, astfel ca să primească vântul din bordul opus; veady —î = gata dc virat! ABREAST OF = la înălţimea, în dreptul, travers cu ceva. ABROAT) — în străinătate. ACCESS = primire: apropiere: dif-ficult— — primire, apropiere grcoac; port easy of -- = port în care se poate intra uşor. ACCOST (to) — a acosta, a aborda* 2 FRANCEZA GERMAN A ITALIANA ABANDON = abandon. ABANDONNER = a abandona. ABATAGE en carene = înclinarea navei pentru curăţirea caronei. A BLOC = la semn, la măr: Ies ecoutes, Ies vergues — = scotele, vergile la semn; apergu — = semnal înţeles, dovedit prin ridicarea pavilionului „zărit“ la măr. ABORD = acces. ABORDABLE = accesibil. ABORD AGE = abordaj. ABORDER = a aborda. ABORDEUR = nava caro abordează. ABREUVER = a umple cu apă o barcă spre a vedea dacă nu face apă. ACALMIE = acalmie, încetarea momentană şi de scurtă durată a vântului. ACCASTILLAGE = castelul, suprastructura. ACON = mahonă, plută, barcă cu fund plat. ACCORE = vârful unei stânci, coastă stâncoasă. ACCORER = a propti o navă cu scânduri. ACCOSTAGE = acostare, apropiere do o coastă, de un cheu, de altă navă. ACCOSTER = a acosta. AAP vela flocului artimon^ ABANDON = abandon. ABANDONNIREN = a abandona. ABA R BEI TEN = a scoate o navă de pe uscat. ABBRECHEN = a tăia, a demonta un vas vechi condamnat. ABBRINGEN = a îndrepta o navă în sensul curentului. ABDANKEN = a concedia echipajul unei nave. ABDRUECKEN = a se depărta de coastă. ABENDWIND = vânt de West. ABFADNEN = a măsura în braţe (un brat = 1,82 m.). ABFALLEN = a deriva. ABGANG = plecarea din port a unei nave. ABGEHEN = a ridica ancora. ABQEWINNER = a câştiga m vânt, ABGIREN = a lua largul.^ ABHALTSPIEREN = verfafor. ABHALTEN = a naviga cu vânt din pupaT ABHALTER = sugrumător, parâ-mă de reţinere. ABKAPPEN = a tăia: ein anker-f(n( = a tăia o pa râmă. ABKETTEN = a desface un lanţ. ABKNEIPEN = a câştiga: dem Feinde den W'md — ~ a câştiga în ABBANDONARE = a abandona, a a părăsi, a renunţa la o epavă sau la marfa de pe un vas pordut. ABBANDONO = abandon. ABBASSO! = jos!: — i gabbieri = jos gabierii; — tutti! == toată lumea jos. ABBATTERE = a abate: — a dritta, a sinistra = a abate spre dreapta, spre stânga; — m carena = a înclina carena pentru curăţire. ABBISCIATURA = înşirare: — di una catena = înşirarea pe punte a lanţului ancorei înaintea fundarisirei. ABBITARE = a lua volta la o baba. ABBONACCIARE = a se linişti, potoli: il mare se ahbonaccia = marca şe potoleşte. ABBORDARE = a aborda. ABBORDAGGIO = adordaj. A BORDO! = la bord! ABBOZZARE = a boţa, a opri, a ţine. ABBRIVARE = a lua vânt. ABBR1VO = avânt, iuţeala navei după ce s’a oprit maşina, strâns velele etc.; iuţeala rămasă. ABBRUMARE = a roade, a mânca: abbrumaio = ros de scoiculiţe, e vorba de fundul unui vas. , ABTTACOLO = habitaclu, compasul. 3 româna mat, fie din cauza unei sărituri a van-tului, fie o neatenţie la cârmă. AMBARGO = seefestrarea unei nave, oprirea de a părăsi portul. A pune embargo, a ridica embargo. AMBOSA (a) = a lega un vas, a-1 ancora sau lega de geamanduri astfel ca să nu mai schimbe poziţia ori de unde ar bate vântul sau ar fi curentul. Dacă nava ar fi numai ancorată, s'ar învârti, ai- gira după vânt sau curent. AMONTE = la deal, în susul apei, în di reciţi a de unde curge apa. Brăila o aşezată în amonte de Galaţi. ANAFOJî — vârtej, vait oare, uneori foarte primejdios chiar [fentru nave, — ca acela dola Hârşova ori Tulcea, la noi. ANCORA — piesă de metal ale cărei ghiare înfingându-sc în fundul a- cu Wctvear *. f0îU[ 8yc«.t* . i, Gki<*rţ.. G. DioLTnotTtC Tt-auvrersa f. Inelul UmtuL Fig. 2. Stânga, ancoră modernă şi cincorat; dreaptă, ancoră cu travers ENGLEZA ADJ LISTEiUENT of compass — compensarea, regularea compasului (busolei). ADMIR AL — arniral; vice-ad mirai = vice amiral; rear-admiral = contraamiral; admirai of the fleet = comandantul flotei. ADMIRALITY = amiralitate, ministerul marinei: - warrant — decizie ministerială; First Lord of Admiraltg ministrul marinei. ADRIFT = în derivă; io go — = a merge în derivă; to go — apon a lee shore = a se isbi de coastă. AFLOAT = pe mare, pe apă; a scoate o navă do pe uscat. AFORE = înainte, la prova. AFT = pupa: the wind is dead — — vântul e gata să cadă; the wind is right — = vântul este drept din pupa; hăul -- jib sheet — schimbaţi flocul; hăul — the sheet s! = schimbaţi peste tot. AFTER-PEAK = afterpic. AGROUND — pus pc uscat. AHEAD =-^ înaintea, spre prova. A HOY = ho!: ship ahoy — = hei, ăi de pc corabie! A-LEE — sub vânt, dedesubt: harde a~l.ee, = peste tot; helmJs a-lee — cârma sub vânt. 4 FRANCEZA GERMANA ITALIANA ACCROCHER = a prinde cu can-gea. ACCULE = apupat, înclinat spre pupa. ACCULER = a apupa. ACHEE = momeală pentru undiţe. ADONNER = a fi favorabil, când e vorba de vânt; a arunca la timp o pa-râmă. ADOUBER = a raduba, a scoatc o navă pe doc. AFFINER = a curaţi, a se însenina. AFFLOUAGE = darea la apă a u-nei nave. AFFLOUER — a da la apă o navă. AFFOLER = a înebuni, — se zice do o busolă când acul nu mai arată Nordul. AFFOURCHAGE = afurcare. AFFODRCHER = a afurca, a ancora pe două ancore. AFFOURCHAGE = afurcare. AFFRETEMENT = afretare, navlosire, închirierea unui vas. AFFRETER = a afreta. AFFRETETTR = afretator. AGAN = sfărâmături de epavă. AGANTER = a lega o parâmă la baba. AGREAGE = curtaj, mijlocire, sam sarlâc. AGREER = a instala greementul. vânt faţă de inamic. ABKNEISEN = a strânge vântul. ABLANDEN = a întinde pânzele. ABLAUFRINNE = gaură de scurgere. ABLAUFEN = a pleca, a lansa: vom Winde — = a avea vânt din pupa; ein Schiff — Jassen = a lansa o navă. ABLEGEN = a merge în derivă. ABPUTZEN = a tunde mustăţile dela capetele parâmelor. ABRUESTEN = a demonta arbo-vada. ABSCHIEDENSSCHUSS = salvă trasă ca un semn de despărţire, în onoarea celui care pleacă. ABSCHTFFEN = a pleca cu vaporul, a întinde pânzele, a părăsi portul, a face un transport pe apă. ABSCHLAGEN = a scoate, a demonta, a refusa vântul; die Secjel — = a scoate velele de pe'vergi. ABSETZEN = a, lăsa departe, a pune jos: vom Lande — = a părăsi uscatul. ABSPERREN = a stopa. ABSTECHEN = a se depărta: cin Schieff stach vom Uf ev ab = o corabic s’a depărtat de uscat. ABSTOSSEN = a depărta prin împingere: das Schiff vom Land = a A COLLO (yvendeve) == a masca: le vele sono a collo = velele sunt mascate. ACCOPPIATOIO = manşon. ACCOSTA! ATTRACCA! = acostează! ACCOSTARE, ATTRACCARE = a acosta. ACQUA = apă: far acqua = a face apa, în două sensuri: a îmbarca apă sau a avea o spărtură prin care pătrunde apa. ACQUATA = provizia de apă la bord; locul de undo se poate lua apă. ADAGIO = încet, uşor. AFFONDARE, colare, andare a pico = a se scufunda, a se duce la fund. AFFONDATOIO = ancorator. AFFORCARE, AFFORCARSI = a afurca, a ancora cu două ancore. AGGH1ACIO = bară, drug, manelă. AGGOTARE, spottare = a goli apa din sentină, a da afară apa dintr’o navă. AGGUANTA! = ia volta! ţine bine! AGGUANTARE = a ţine, a opri, a prinde, a apuca. AGUANTA = sachetc. AIUTO — asistenţă, ajutor. ALABASSO, CALABASSO = car-gabas. ALLAGIO = edec. 5 ROMÂNA poi, ţino nava po loc prin lanţul cârc o leagă do ca, lanţul ancorei. Ancorele vechi aveau traversa (c), fusul (f), ghiarele (g) şi diamantul (d); ancorele moderne nu mai au traversă, Fig. 3.Ancorator. iar ghiarele oscilează în jurul diamantului, astfel că se înfing ori cum ar cădea. ANCORA (a) = a da drumul ancorei, a fundarisi ancora. ANCORATOR = aparatul aşezat pe punte şi care ţine ancora la postul ei, până 111 momentul ancorării, (fig. 3). ANCOROT = ancoră fără traversă cu mai mult decât două ghiarc. (fig. 2). ANGARIE — oprirea unei nave din drum, pentru a face servicii unui stat. ARBORA (a) — 1) a ridica, a înălţa ceva la arbore: un pavilion, un semnal, pavoazul; 2) a ridica un arbore. ARBORADA — totalitatea arborilor şi arboraţiilor (fig. 5). - ARBORE = 1) fusul care leagă motorul de elico (fig. 4). 2) catarg*). ARBORE GABIER = bucata de la mijloc a unui arbore. ARBORELE GABIER MIC = arborele gabiei* al catargului mic sau trinchct, dinspre prova. ARBORELE GABIER MARE = arborele gabiei: al arborelui marc. ARBORE GABIER ARTIMON = arborele gabiei* al arborelui mic sau artimon. Fig. 4. Arborele un eidetice. ARBORET = bucata dinspre vârf a unui arbore. ARIPA, — a se vedea la bonetă. ARDENT = navă caro tinde a veni cu prova în vânt. *) A se vedea arborada. la pagina 8. ENGLEZA ALL GONE! (the ropo) = parâina e molată. ALL RIGIIT! ALL’SWEL! = Bun cart peste tot! T i ALL’S WELL STARBOARD, BAC-*]KBORD = Bun cart la tribord (ba-;%ord). ALLOWANCE (of food)= raţia de mâncare; — for leeway = corecţia derivei. ALMANAC = almanach: nautical = cunoştinţa timpurilor; nautical — office = biroul longitudinelor. ALOFT = sus, în gabie, în arbo-radă: — (o n the look o ut) = gabic-rul de vesrhc; awaif —! = sus gabierii! ALONGSHORE = dealungul ţărmului. ALONGSIDE = bord la bord, acostat; to come — = a acosta; to come close — = a fi lipit bord la bord. ALTITUDE = înălţime: meridian = înălţimea meridiană; circum-meri-dian — = înălţimea circummeridiană; observed — = înălţimea observată, vată. A. M., ante meridian = înainte de ora 12. AMAIN = în bandă, moale: strike —! = daţi drumul la parâmo în bandă! AMIDSHIPS = travers, perpendi-culor: helm —! = cârma drept la mijloc! la zero! 6 1-KAIMUtZA AGRENER = a usca, a scoate apa dintr’o navă, din santină. AGRES = greement. AIGUADE = provizie do apă, locul do aprovizionare. AIGUILLETAGE = împreunarea a două cabluri, a două parâme cu un inel. AIGUILLETER = a înfpreuna cu un inel. A.IGU1LETTE = părâmă. AIGUILLOT = balamalele cârmei. A1LLE de derive = cârma dc derivă, derivor. Ai LE d’helice = aripa de elice. Al LE de irujeon = velă triunghiulară, floc. Al RE de veni = rumb de vânt, la gradaţiile îocei vânturilor în 32 nimburi. AJOUPA = reparaţii provisoric. A JUST = nod de vacă, pentru legarea a două parâme. AJUSTAGE = împreunarea a două parâme, matisire. AJUSTER = a matisi. AJUT = vezi a just. ALA RGUER = a eşi la larg. ALIGNOLE = plasă mare, năvod. ALLKGE = şlep, pletină. ALLEGER = a uşura o navă prin descărcare. GERMANA împinge o navă do pe uscat, de lângă uscat. ABTAKELN = a demonta vergile, arboreţii. ABTAKELUNG = demontarea ar-boradei. ABTREIBEN = a deriva. ABTRIFT = derivă. ABVIER! = fila! ABVIEREN = a fila, a filarisi. ABWAERTS = la vale, în aval: den Fluss — = în josul apei, la larg. ABWEICHEN = a deriva. ABWEICHUNG = deviaţie, decli-naţie magnetică. ABZUG = plecare: — jlayge ~ pavilionul de plecare. ADMIR AL = amiral: Admirahchijf — vas amiral ADMIRALiTAT, Admirahchaft = amiralitate. AFTER = pupa. AFTERK1EL = chilă falsă. AL1DADE — alidadă. ANANKERN = a fundarisi ancora. ANBINDEN = a lega, a amara. ANFAHREN = a aborda. ANFR1CHTEN = a arbora. ANFUIIRT = loc de îmbarcare. ANIIALTEN = a stopa. ANHOLEN = a trage de o pa-râmă sau de o saulă pentru a ridica ceva: hol an! = hi sa! isa! ITALIANA ALARE = a trage ceva cu ajutorul unei saule, parâme, la cdec. ALBERAMENTO = arborada, ALBERARE = a arbora. ALBERATURA = arborada: — e attrazzaiura = arborada şi grocmcntul. ALBERETO = arboret. ALBERO = arbore. — di bombresso = bompres compus din: bompresso = coloana, asta o bastone di flocco = baston, asta o bastone di coniro flocco — săgeata; — di trinchetto = arborele trinchet, compus din: tronco maggiore = coloana trinchet, albero di parrocchetto = arbore gabier trinchet, alberetto di ve-laccino = arboret trinchet, alberetto di coniro velaccio = săgeata trinc-hetă; — di maestra = arborele mare sau maestru, compus din: tronco maggiore ~ coloana maestră, albero di gabbia —- arbore gabier maestru, alberetto di velaccio — arboret maestru, alberetto di contro velaccio = săgeata maestru; — di mezzano = arborele artimon, compus din: tronco maggiore = coloana artimon, albero di contromezzana = arbore gabier artimon, alberetto di con-trobelvedere = arboret artimon. — da carico = bigă, arbore de ancorare; — di pilota = arbore pilot; — di fortuna = arbore improvizat; — = arborele, axul elicei. 7 iDooui£>.u>to»-* ROM  N A ENGLEZA Fig. 5. ARBORADA Coloana trinchet „ maestru „ artimon „ bompres Arbore gabieri trinchet „ „ maestru „ „ artimon Baston Arboret trinchet 10 Arboret maestru 11 „ artimon 12 Săgeata 13 Gabia trinchet 14 maestru 15 „ artimon 16 Cruceta trinchet 17 „ maestru 18 „ artimon 19 Martingala 20, 21, 22 Butucul coloanelor 23. 24, 25 „ arborilor 26 Verga trincii 27, 31, 35 Verga gabţerilor 28 32, 36 „ sburâtorilor 29, 33, 37 „ rândunicilor 30 Verga velei mari 34 „ „ artimon 38 Picnl randei 39 Ghiul ' „ AN CU Oii = ancore. Părţile unei ancore: The arms = braţele. The bill = ciocul, ghiara. The crown = diamantul. The flukes = labele. The ring = inelul, ochiul. The shank = fusul. The siock, beam = traversa. best bower, small bower — = ancorele principale; mushroom — = an-eorot; — tumblers = ancorator; — buoy = căpăţâna, geamandură de ancoră; mooring block = ancoră de corp mort: — chook = postul ancorei. ANCHOR (to) = a ancora: To — with a sprinej = a împiedica nava de a se învârti cu ajutorul unei ancore la pupa; to back an— = a adăoga încă o ancoră pe acelaşi lanţ; to cart — = a arunca ancora; to drac/ the ancors = a tara, a ara fundul cu ancora; to drop — = a fund/irisi ancora; to drop an — underfoot — a fundarisi; o ancoră a pic, în plumb de sondă; let go the anehor! = funda ancora; the — is catted = ancora e prinsă de ceva la fund; the — is cJear = ancora liberă: A NCR ORA GE == ancoraj. APPRENT1CE = mus, ofiţer auxiliar în marina comercială. APRON = contraetravă. 8 FRANCEZA GERMANA ITALIANA ALLONGE = genuchi, piesă do construcţie. ALLURE = aii ură: — du grand largue = corabia primeşte vântul între pupa şi travers; — du larg = — cu vânt de travers — du plus pres = cu vânt între prova şi travers, — du plus pres serre = — strânsă, cât poate prinde vântul; — du vent aeriere = cu vânt din pupa. ALMANACII = almanah, calendar cu date necesare calculelor nautice. AMAR1NER = a amarina, a se deprinde cu marea, a trimite echipaje la un vas capturat = — une prise. AMARI NAGE = amarinaj. AMARRAGE — legarea unei nave 3u parâme. AMARRE = parâmă, cablu. AMARRER = a lega cu parâme. A MATS ET A COR DES = fără velatură, a rămâne numai cu arborii. AMBARDEE = ambardee. AMENER = a scoborâ: — le pavilion = a scoborî pavilionul; — le navire ameneson pavilion = vas care s’a predat. AMER = semn distinctiv la uscat cari pot uşura navigaţia. AMIRAL = amiral: contre-amiral — contr’amiral; vice-amiral = vice amiral. ANKER — ancora: biinderanker — ancoră fără geamandură; den — wer-jen, vor — gehenf sich vor — liegen = a fundarisi ancora; den — kippen} aujsetzen = a aşeza ancora la post; den — lichten = a ridica ancora; auf dem — treiben = a ara, a se târâ pe ancoră; den — fassen lassen = a lăsa ancora să „guste“ să atingă doar fundul: fig. anker der Hoffimng = ancora de speranţă. ANKERARM = braţul ancorei. ANKERAUGE = nara ancorei, pe unde iese lanţul. ANKERBALKEN — gruia ancorii ANKERBOJE = geamandură de corp mort, căpăţână de ancoră. ANKERFAST = a fi bine ancorat. ANKERFL1EGER = laba, braţul ancorei. ANKERFLUG = laba, braţul ancorei. ANKERFLUEGEL = laba, braţul ancorei. ANKERGELD = taxa, dreptul de ancorat. ANKERHAKEN = ghiara ancorei. ANKERKETTE = lanţul ancorei. ANKERKORB = ancoră de furtună. ANKERKREUZ = traversa ancorei. ANKERLOCH = nara ancorei. ALENTATO = moale. AL1GH1ERO, anghierer gaj fa ,g anei o = cange. ALLACGIARE = a amara, a lega obiectele, a aranja marfa ca să nu se prăvale. ALLACIATURA = transfilaj. ALL?ANCORA = a fi ancorat. ALLA FONDA = a fi ancorat. ALLA VELfcA = a fi cu pânzele întinse. ALLA VIA! = Aşa! e bine! ALLARGARE una vela = a lăsa o velă să bată, să fluture. ALLEGGIARE = a alimba, a u-sura o navă prin descărcarea parţială. ALEG10,C’H1ATTA = şlep, ma-honă. ALLERTA A PRORA! A POPPA -- bun cuart înainte! înapoi! ALLEŞTIRE, attrezzarey guernire = a grea, a arma, a înzestra un vas cu cele necesare călătoriei. ALLIMBO = limb. ALZAIA, ALZANA = cablu. ALZARE, issare9 ghindare = a arbora ridica, a înălţa; — le vele = a ridica pânzele; — la bandiera = a arbora pavilionul. AMANTE = funga: — del pen-none di gabia = funga gabierul ui mare. ROM ANTENA = 1) o vergă pe care se înverghează velele triunghiulare; 2) 2) bară orizontală aşezată la baza bom-presului pentru a întinde straiurilc a-cestuia, APE O A PE (vânt) = vânt care su- Fig. 6. Aripele unei elici. flă Ia 6—7 cari uri (65° --75°) dela prova. AKMA (a) o navă = a pregăti o navă cu personal, material şi combustibil spre a fi gata a pleca în larg.  N A ARMATOR = proprietarul unei nave. AR1MA (a) = a lega obiectele la bord, astfel ca să nu fie trântite ori smulse din loc pc furtună. ARIPA — una din ramurile unei elice. ARTIMON = cel mai mic dintre arborii verticali, aşezat spre pupa, ASIETA = poziţia normală şi echilibrată a unei nave. ASISTENŢA = ajutorul pe care o navă îl dă alteia, în caz de primejdie. ATERISAJ — 1) locul unde un vas se poate apropia de uscat; 2) acţiunea de a se apropia de uscat. AURICA vela aurica = xală, pânză de formă trapezoidală. AVAL = la vale, în josul unei ape curgătoare, în sensul cursului apei. AVANTPOHT = stricăciuni la navă sau la maşină. AVARIE = stricăciuni la navă sau la maşină. AXIOMETRU = instrument aşezat la roata cârmei, spre a arăta care o poziţia cârmei faţă de axa navei. AZI MUT = direcţia în caio se vede un obiect terestru sau un astru fată de linia Nord.Sud. ENGLEZA ARMOUR — blindaj, cuirasă. ARMOUREf) = blindat, cuirasat. ARMOURER = şeful, maestrul armurier. ASCENSION (right), R, A. = Ascensiunea dreaptă. ASHORE = la uscat. ASHP1T = cenuşar. AŞTERN = pupa, înapoi: io hack — = a înota pe spate; cjo — = înapoi. ATHWART = travers cu ATLANTIC = Atlantic: — line) = transatlantic. A-TR1P = derapat, smuls: the an-chov is — = ancora s’a smuls. AVAST! = fiţi gata! ţineţi bine! AVERAGE = avarie. A-WEIGH = ca şi a-frip. AWASH = la suprafaţa apei: a rock-at low water = a stâncă ce se vede numai la reflux. AWAY THE RE! = cei dela bărci la bord! AWNING = tendă, tendaletă. AYE, AYE = da domnule Comandant! AZI ■MtJTII = azimut. B BACK! = tăiaţi: — liard (with oars) trageţi (la rame) să le 10 FRANCEZA AMIRAUTE — amiralitate. AMONT = la deal, 111 sus râului. AMPOULETTE = nisipar de 30 sau 15 secunde pentru lochul de marină. A MURE = mură: changez d’amu-re = schimbaţi murele, direcţia velelor. AMURER = a întinde murele: de quel bord amure-t-il? = dincotro intenţionează să vină; la figurat: cam ce vrea? ANCRAGE - ancoraj. ANCRE = ancoră. Părţile ancorei: le bras = braţul; le bec = ciocul; le diamant = diamant; Ies pattes = ghiarele; la cigale, Vorganeau = inelul; la verge = fusul; le jas = traversa. Caponner V — = a ridica ancora la grue; deraper V — = a smulge ancora; etre a V — = a fi ancorat; mouiJler une — = a fundarisi ancora — de cape =ancoră plutitoare; — ă jet = ancorot. ANCRER = a ancora. ANGARIE = angarie, rechiziţionarea unei nave. ANG1ROLLE = palane. ANGUILLERS = întărituri de lemn. ANORDIE = vânt de nord. GERMANA ANKERLOSS = fără ancoră; an-kerloss! = funda ancora! ANKERN =.a ancora. ANKERNUSS = vârtejul ancorii. ANKEROHR = ochiul, inelul ancorii. ANKERPLATZ — locul de ancoraj. ANKERRECHT = dreptul, taxa de ancorare. ANKERRUTHE = fusul ancorii. ANKERSCHAFT = fusul ancorii. ANKERSCHAUFEL = ghiara ancorii. ANKERSPITZE = vârful ancorii. ANKERSTOCK = traversa ancorii. ANKEHTAU = cheia de afurcare. ANKERWINDE = eabestan. ANKERZE1CHEN = geamandură pentru ancoră. ANKERZOLL = dreptul do ancorare, taxa do ancorare. ANLANDEN = a aterisa, a debarca ANLANDUNG = debarcare. ANLEGEN = 1. a acosta, a a-borda, a lega o navă de cheu; 2. capei atu ra: en die Wand anlegen = a capela, ANMARKEN = transfilaj. ANRUDERN = a se apropia cu ajutorul ramelor; angerndert! = ramaţi ! lopătaţi! ANSTEUERN = a pilota. ITALIANA AMARI NARE = a amarina, a deprinde cu marea. AMMAINA! = maina! dă drumul lasă în jos! sc obişnueşte la încărcări si descărcări. AMMAINA BANDIERA! = sco-boară pavilionul! jos pavilionul! AMAINARE = o scoborâ: — le vele = a da jos velele, — la bandiera = a scoborâ pavilionul, a se preda, — a mano = cu mâinile, — alV arga no = a da jos cu cabestanul. AMMANTIGLIARE = a înclina, a .apleca. AMMANTIGLIO = balansină. AMM1RAGLIAT0 = amiralitate. AMMIRAGLIO = amiral. AMONTE = la deal, în susul apei. AMPOLLINA di solcometro = ni-sipar de 30 sau 15 secundo folosit la măsurarea vitezei unei nave cu ajutorul locului. ANCORA = ancoră. Părţile unei ancore: cicala, maniglione = inelul, coppo = traversa, fuso = fusul, diamante y crociera = diamantul, marre = braţul, patte = ghiare, unghie = cioc. Ancora d’ormeggio = ancora de afurcare; gettar Vancora = a fun~ darisi ancora. ANCORAGGIO = ancoraj. ANCORARSI, ANCORARE = a ancora. 11 ROM  N A ENGLEZA B BABA. — stâlp cl clenui ori de metal fixat de cheiu, destinat legatului vaselor. Fig 7. Baba Coloane miei de metal do forma cozonacilor moldoveneşti (babale) fixate Fig. 8. Baba la bord pentru legatul manevrelor (fiu*. 7 şi 8). BABORD = bordul, partea din stânga a navei, privind dela pupa spre prova. BAC = vas nepuntat cu fundul plat destinat la transportul căruţelor, automobilelor, animalelor, etc., pe ape curgătoare. BAIE = u’olf mic, loc do adăpost, cum este la Balcic. BABAICA — lopată specială folo- sită de pescarii noştri la vâslitul lotcilor (fig. 12). BALANS] NA = manevră (frânghie) care legată do catarg, ţino verga perpendicular, în cruce cu arborele (fisr. 9). BALENIERA = barcă cu prova şi pupa ascuţite, ramatorii aşezaţi alternativ de fiecare bord, ramele în fîncheie sau barcă specială pentru vânat balenele. BALIZA = semnal înfipt în fundul apei şi cu un cap vizibil la suprafaţă, pentru a arăta un obstacol în navigaţie. (fig. 10). rupoţi! bach aştern = înapoi! back board = panoul dela pupa bărcii; to — a boat = a scufunda o barcă; to — a sail = a masca o velă; back stays = pataraţine. BACKING and filling = a deriva cu vânt din toate părţile. BAG = sacul de efecte al ori cărui marinar. BALER = ispol. B ALL A ST = balast, savura-; to — = a încărca cu balast un vas gol; to sail în — = a naviga în balast; to trench the — = a arunca, a aşeza balastul să nu se pro vale. BANK = ţărmul, malul unui rău; banc de nisip; bancul pe care stau oamenii în bărci. BANKEN = pescar sau vas do po bancurile din Teranova, BAR = bară, drug: — of the cap-stan = manela cabestanului; — of harbour = bara, gura portului. BARGE = slep, barcă, pletină, ma-honă; admirai- s — = barca amiralului. BARGEMAN = şlepar, barcagiu. BARQUE = corabie cu trei catarge. BARQUANTINE = goeletâ cu trei catarge. BARRATRY = baraterie. BASIN = bazinul unui doc. 12 FRANCEZA ANORDIR = a se îndrepta, a trece spre nord, — e vorba de vânt. ANSE = bae mică de adăpostit navele. ANSPECT = manivelă, manelă. ANTENNE = antenă. ANTENOLLE = antena mică. APERQU = zărit, pavilionul care arată că un semnal a fost văzut şi înţeles. APIQUER = a prinde cu cangea, cu cârlige. APOTRES = stâlpi de susţinere. APPARAUX = aparaturi, totalitatea aparatelor ce servesc navigaţiei. APPAREILLAGE = pregătirea de plecare, de întinderea velelor. APPAREILLER = a face pregătiri de plecare. APPETjER = a acţiona: ce cor-dage apelle droit = parâma trage direct de locul unde e legată; la chaine appelle sur tribord = lanţul ancorei se întinde la tribord. APPONTEMENT = schelă mobilă. APPROCHER = se zice de vânt când se apropie de prova. ARAIGNEE = saulele hamacului, barbete. ARBORER = a ridica, a arbora, o ridica la arbore un pavilion. ARBRE = arbore, catarg; — de couche = axul, arborele elicei. GERMANA ANSTOSS = abordaj. ANSTRANDEN = a eşua, a se pune pe uscat. ANTAKELN = a grea, a instala greementul unei nave, a echipa un vas. ANTAKELUNG = grearea unui vas. ANTWORTEN = a răspunde: ei-nem Schiffe — = a înapoia salutul făcut de altă navă. ANZ1EIISEIL = caliornă. ARCHE = barcă, plută. ARREST = poprire: auf Scldffe — anliegen = a pune poprire, embargo pe un vas. AUFBRINGUNG = captură. AUFFAHRT — escală, dreptul de a intra în port. AUFFUETTERN = a blinda. AUFHALTER = sachete. AUFHISSEN = a ridica cu ajutorul unei parâme, saulc. AUFLAUFEN = a pune pe uscat. AUFPASSER = paznicul depozitului de muniţii. AUFRENNEN = a se lovi de o stâncă, a eşua. AUFSCHIFFEN = a intra în nisip, a eşua. AUFSCHWEMMEN = portul destinat scoaterii navelor pe uscat pentru curăţire. AUFTAKELN = a groa. ITALIANA ANCOROTTO = ancorot. AND AN A = şirul unor vase care merg unul în apele celuilalt. AND ARE = a merge: — alVorza = a merge în volta; — a pico = a se scufunda; — alia deriva — a merge cu derivă. ANDATURA = aliură. ANDIRIVIENI = dutc-vino. ANGARIA = angarie. ANTEMURALE = dig. ANTENNA = antenă. ANTENNALE = invergare. ANTEPORTO = avantport. APICO = la pic. aPPRODARE = a face escală. ARARE = a ara, a se târâ, a draga: Vancora ara — ancora se smulge, ară. ARDENTE = ardent. ARENARE ~ a eşua, a se pune pe uscat. ARESTACOIO = călcâi. ARG^NO = cabestan. ARMAMENTO = armament, echipamentul unei nave: armamento delle via di mare = armament pentru mare; — in cor sa = vas armat pentru războiul de cursă. ARMARE = a arma, a echipa o navă: — •/ re ini = a arma ramele. ARMATA = flotă. ARMATORE = armator. 13 ROMÂNA BALON DE SEMNALE = balon, minge neagră sau roşie care se ridică la catarg ca semnal ,după un anumit cod. //. fi, - /// // - >| ______________________ / Fig. 10. Baliză Fig. 11 Balon BALON DE ACOSTARE = balon de parâmo (frânghie) împletită, umplut cu plută, caro se aşează la a-costări între navă şi cheiu sau altă navă, spre a apăra bordurile (fig. 11). BANC — 1) scândură transversală la bărci, pentru a sta pe ea cei cari trag la rame (fig. 13); 2) grămădire de nisip periculoasă navigaţiei. BANDA — înclinarea navei într’un 14. Bandulă bord, din cauza valurilor, vântului sau proastei încărcături. Vasul e ba ti dat, a dat banda de 30". ENGLEZA BATTLESHIP = navă de război: / ir st-clas s — = cuirasat. BAY = bae. BEACH = plajă: to — = a eşua; to — a boat stern foren/ost a se aşeza pe uscat cu pupa. BEACON = baliză, felinar. BEAM (of anehor) = traversa ancorei. BEAM (of deck) = grinzile transversale cari susţin puntea: breadth of — = lărgimea navei; on the — = în travers; on the port — = travers în babord; before the — = înaintea traversului; right abeam = exact la travers; abaft the — = înapoia traversului; on her — emis = vas angajat. BEAR (the great) = Ursa mare, carul mare; to — awaij = a eşi la larg; to — down = a cădea peste; to — down upon an enemy — = a cădea ]>este inamic; to — up = lasă să vie; lasă să vie. BEARING (to take the) of = a lua un relevment: to take the — of the leghthouse = a lua relevmentul farului; cross — s = relevmente cari se tae; compass, true9 magnetic — = relevment la compas, adevărat, magnetic; to correct a — = a corecta relevmentul. BEARINGS (enqineering) = cuzineţii m a şinei. 14 FRANCEZA GERMANA ITALIANA ARCASSE = îmbinarea lemnăriei dela pupa. ARC-BOUTANT = întăritor, verfa-for. ARCHIGRELIN = sfilată. ARDENT = ardent, vas ce tinde să vie în vânt. ARMATEUR = armator. ARMEMENT = armament, zestrea navei. ARMER = a arma, a înzestra un vas spre a fi gata de plecare sau luptă: — Ies avirons = & arma ramele, a le găti de lopătat. ARONDELLE = frînghia care ţine năvodul. ARRIERE = pupa, înapoi. ARRIERE-PONT = duneta. ARRIMAGE = arimare, stivare. ARRIMER = a arima, a stiva. ARRIMEUR = stevador. ARRIVER = a sosi, a lăsa, a merge; a întoarce, a se apropia, a veni sub vânt; laissez —= lasă să meargă, să se apropie; arrive un peu! — mai pune cârmă! mai apropie cu cârma! — sur = a cădea peste; arrive tontei = cârma toată. ARRONDIR = a dubla, a ocoli, a înconjura un obstacol, în insulă, un cap. ARTIMON = arbore artimon: voile d’artimon — vela artimon. ASSECHER = a rămâne pe uscat. AUFTOPPEN = a înclina vergile. AUFWAERTS = la deal, în contra curentului. AUFWINDEN = a merge spre coastă; den Anker — = a ridica ancora. AUFZIEHEN = a trage, a scoate: die Anker — = a ridica ancora: cin Sec/el — =: a ridica, a întinde o pânză. AUSBAHEN = a încălzi: einSchiff — = a încălzi o navă. AUSBESSERN = a scoate pe doc, în basine pentru reparat. AUSBESSERUNG = radub, doc, basin dc andocare. AUSD1CHTEN = a călfătui, a că* lăfătui. AUSFAIIREN = a eşi din port; AUSFAHRT = debarcare, cşire din port. AUSFLUTH = gura unui fluviu. AUSFUTTERUNG = căptuşeală. AUSHOLER = drai. AUSLADEN = a descărca, a debarca. AUSLADER = dcscărcător, supraveghetorul descărcări. AUSLANDEN = a delesta. AUSLAUF = plecarea, eşirea din port. AUSLEGER = vervafor; săgeata bompresului. AUSPFLUCKEN = a destrăma parâme vechi. ARMI SUBACQUE = torpile, mine. ARPIONE = cange. ARPONE = harpon. ARREMBAGGIO = abordaj. ARREMBARE = a aborda. ARRESTARE = a stopa, a se opri din mers: — la machina = a opri maşinile. ARR1DATOIO = întinzătoare. ARRIVA sau A RIVA = sus în arboradă: mandate duoi uomini a riva = trimite doi oameni în arboradă; scendere da riva = a scoborâ din arboradă. ART£ MARINARESCA = mate-lotaj. ARTE DELLA NAVIGAZIONE — matelotaj. A SEGO DI VELE = fără velatură. ASPA = manelă de cabestan. ASSE = ax, — o albero di ma-ccliine = arborele maşinei. ASSETTO = asietă, echilibru: il bastimento e male in asseito = nava e fără asietă, nu e bine echilibrat. ASSIOMETRO = axiometru. ASTA = baston: asta di coltellacio = verfaforul bonetei; di contrafiocco = săgeata; — di machina = pistonul; — di scopamarc, di posfa = tangon. ATTENTI! — atenţiune! — al timone, al vento = atenţie la cârmă, la vânt. 15 ROMÂNA BANDA ! = comandă pentru a pune cârma toată, la maximum, într’un l)ord. BANDULA — sania, frânghie subţire având o greutate de lemn launca- fluviu în mare: bara dela Suliua. Depozit de nomol ce se depune la gura fluviului. BARBA = vezi legare. 15. Barca de salvare păt. Când are loc o acostare se aruncă la nual sau dela mal, ca acei cari au prins’o. să tragă cu ea parâma cea groasă de legat nava (fig. 14). BARA = echea, roata cârmei. BARA = locul unde se varsă un 'BARBETA = parâmele scurte fixate la prova şi la pupa unei bărci, servind la legarea acesteia. BARCA = îmbarcaţiunc mică, cu rame sau pânze. BARCA DE SALVARE = barcă ENGLEZA BEAT TO WINDWARD (to) = a merge 111 volte, în zigzag; to beat out to sea = a lua largul. BECALM (to) = a sta pc loc din cauza acalmiei, când vântul nu mai bate în velele unei corăbii. BECKET = salamastră, împletitură ele fringhii vechi. BED = pat, albie: — of a river = albia un râu, fluviu; the — of the bow-sprit = călcâiul bompresului. BEESEAT1NG of the bowsprit = vârful bompresului. BEHAVIOUR of a ship = calităţile nautice ale unei nave. BELAY (to) = a lega un vas de cheu cu parâma; bel-aij! = legaţi. BELAYING CLEAT = tachct. BILAYNG PIN = cavilă. BEND = nod; to — a rope = a matisi; to — a sail = a înverga o velă; to — jibs = a pregăti flocurile; to — (a cable) = a împreuna un lanţ la ancoră; bends (of a ships) = brâul de lemn sau parâme încins dealungul unei nave spre a o apăra \carrick — = nod de vacă; double — = nod de scotă dublu; single — = nod de scotă. BENEAPED = eşuat cu apele mici, pc reflux. BERTH = cheu, dană; post, loc de ancorare sau acostare. 16 FRANCEZA GERMANA ITALIANA ASSIETTE = asieta, poziţie de e-chilibru. ASPIRANT = aspirant cel mai mic grad ofiţeresc în marină, egal cu al sublocotenentului la uscat. ASSISTANCE == asistenţă. AST1QUER = a furbişa, a face alămurile să lustruiască. ASTROLABE = astrolab. ATTACHE (port d’) = portul de înregistrare al navei. ATTERISSAGE = aterisaj. ATT E RAGE = aterisaj. ATTERIR = a aterisa. ATTRAPE = sachete; attrape! — leagă bine! ATTRAPER = a lega la baba sar tachet. AUBE = sbat, pala vapoarelor cu sbaturi (roţi). AUGMENTER = a mări suprafaţa reiat urii. AUI.OFFEE (faire nne ) — a face o voltă. AU PLUS PRES = cu vânt strâns, de bulină. AURIQUE (voile) = velă aurică. AUSSIERE = garlin, cea mai groasă parâmă, remorcă. AUVENT = tendaletă. AVAL = la vale, în josul apei. AVANCE = acont din angajarea la bord. AUSPICHEN = a cătrăni, a că- . lăfătui o navă. AUSPUMPEN = a pompa afară apa dintr’un vas. AUSRHEDUNG = echipament, greement, armament; — skosten = cheltuelile de armare. AUSRUSTEN = a grea. AUSSCHEREN = a trece un cablu. AUSSCHIFFEN = a părăsi portul, a întinde velele; a descărca mărfuri; a exporta pe calea apei. AUSSCHIFFUNG = întinderea velelor, debarcarea, etc. AUSSCHMIEREN = a unge cu catran un vas. AUSSCHOPKELLE = ispol. AUSSEGEL = a întinde velele, a eşi din port. AUS-SETZEN = a debarca, a depune la uscat, a întinde velele, a lăsa la apă o barcă. AUS-STECHEN = a fila: das Ankertau sau dem Anker mehr Tmi — = a fila lanţul ancorei. AUS-STECKEN = ca austechen. AUS-STEHEN = a debarca. AUS-STEUERNS = a eşi din port, a părăsi portul. AUSWASSERUNGLINIE = linia de plutire. AUS-WERFEN = a arunca, a lansa; die Ankerboje — == a da la apă gea- ATTERAGGIO = aterisaj. ATTERRARE == a aterisa, ATTIZZATOIO = rangal. ATTRACCARSI = a acosta la un cheu. ATTREZZARE = a aşeza gree-mentul, arborii, velele. ATTREZZATURA = greement; — a brig} in palo = great cu vele de barcă; — a nave = greement pe trei arbori cu vele pătrate; — a brigantino = greement de bric; — a goletta = greement de goeletă; — per vele aurice = greement în aurice; — di ca-napa = greement de cânepă; — di fortuna = greement improvizat; ATTREZZI = scule, unelte; — da calafato = uneltele pentru călăfătuit. A TUTTO VAPORE = cu toată presiunea. AURICA (vela) = velă aurică sau latină. AVAMPORTO = avant port. AVANTI! = înainte! A VALLE = la vale. AVARIA = avarie; generale, par-ticolare = avarie comună, generală. AVVICINARSI a terra = a aterisa. AVVISO = avizou. AWISTARE la terra = a zări uscatul. AXIOMETRO = axiometru. AZIMUTO = azimut. 17 ROMANA ENGLEZA special construită ca să poată ţine raa- BA SIN DE CARENAJ — un ba- rea pe orice vreme, spre a salva nau- sin capabil a primi un vas şi după ce fragiaţii. (fig. 15). se scoate aj)a din basin să se poată 16. Basin de carenaj BARATERIE = fraude comise de căpitanul unei nave în dauna armatorului. BASIN ■= porţiunea dintr’un port; basinul ciocurilor, bazinul de petrol. vizita, repara fundul unui vas (fig. 16). BASTON = un catarg mic, vertical sau orizontal (fig. 5). BASTONUL PAVILIONULUI = bastonul dela pupa sau prova, la care se ridică pavilionul (drapelul): bcisto- BIGHT of a rope = dublinul unei parâme. BIGHT of a coast = adâncitura unei coaste, ţărm. BILGE = sentină; — water = apa din sentină; — pieces = chile laterale; — pump = pompa de sentină. BILL OF HEALTH = patenta de sănătate. BILL OF LADING = conasament, BILL BOARD = planul înclinat al traverselor. BILLOWS = valuri. BINACLE == habitaclu. B1SCUIT = galetă. BITT = baba. BITTER = o voltă la baba. BLADE = pana unei rame. BLOCK — scripete, macara; dead — = macara acoperită cu-o apărătoare; swivel — = macara cu cheie; shoe — macara; double —, macara dublă; snatch — == galoş. Părţile unei macarale: bouching — degetarul, pin = osia; score, sheave = rodanţa; schell = cutia; mooring — = ancoră de corp mort. BLOCKADE = blocada. BLOW (to) = a sufla, a bate; the ivind — from the west = vântul bate dela West; it is blowing hard — e furtună; it is going to blow hard = se va strica vremea, va fi furtună; the 18 FRANCEZA AVANT = prova; înainte: avant babord! (tribord!) = înainte babord! — partout = înainte peste tot; â Va vant = la prova; commencer sa car-riere â Vavant = a început cariera ca simplu marinar. AVANT-PORT = avant-port. AYANT-PONT = teuga. AVANTAGE du vent = a avea vânt favorabil. AVARIE = avarie. AVARIER = a avaria. AVIRON = ramă, lopată, vâslă; — â couple = pereche de rame; la pelle d’ — = pana ramei. AVIRONNERIE = postul ramelor. AVISO = navă mică de război, mai mult pentru servitute. AXE = axă, ax (arborele elicei. AXIOMETRE = axiometru. B BABORD = babord, stânga; — toute! = toată cârma la stânga! BABORDAIS = babordez, omul din bordul babord. BAC = bac. BACHE = prelaţă. BACHOT = bac mai mic. BACLAGE = baraj în faţa portului. BACLER = a închide, a bara un port. GERMANA mandura; Ballast — = a arunca afară balastul; den Anker — = a fundarisi ancora. AUTBRASSEN = pană, AZIMUTH = Azimut. B BACK = teugă,'postul echipajului; adverb: înapoi: — le gen = a pune în pană; die Segel — brassen — a contra-braţa; — liegen = a avea vânt contrar. BACKBORD = babord. BACKBORDWACHE = babordez, din bordul babord. BACK = falcă. BAGGER = dragă. BAKBORD = babord. BAKE = baliză, geamandură. BALLAST = lest, balast, savură: das Scliiff ist nur auf — beladen = vasul e numai cu lest. BARRE = bară la intrarea fluviilor. BAUCH = burta unei vele, fundul unui vas. BAUM = arbore, catarg; — ian = capul remorcei. BEBAKEN = a baliza, a aşeza geamanduri. BECKEN = basin, lighean. BEDECKUNGSSCHIFF = vas de escortă. BEFAHRBAR = navigabil. ITALIANA B. BACIARE (COMBACIARE) = a împreuna. BABORDO = babord, stânga. BAC = bac. BACINO = bazin: — di constru-zione e di carenaggio = bazin de construcţie şi carenare; — in murătură = bazin în zidărie; — gallegiante = doc plutitor; mettere in — = a coate pe doc, a îndoca, BADERNA = apărătoarea bordajelor făcută din parâme vechi, brâu de parâme. BAFFI = mustăţile ce le face nava cu viteză în apă. BAGLIO = traversa. BAGNASCIUGA = linia de plutire. BAIA = bae. BALENARE, LAPEGGIARE = a semnaliza cu lumini. BALENIERA = balenieră. BA.LZO = schelă, punte mică. BANCHINA (gettata, molo) = dig, cheu, debarcader. BANCO = banc. BANDA = bandă, bord, flanc: — o fianco di sottovento = partea de sub-vânt; — a dritta9 a sinistra = banda la dreapta, la stânga; alia — ! = banda! 19 ROM nul bompresului = una din bucăţile cari alcătuesc bompresul (fig. 5). BATE PUPA = velă mică trapezoi-dală aşezată chiar la pupa unei îmbar-caţiuni. BERBECI, mare cu —, = mare cu valuri mici cari se rostogolesc, dând impresia unei turme de berbeci. BERMUDIANA = vezi Marconi. BERTON == mică barcă cu pânză, care se poate strânge după ce h servit la apă. BIGA = grindă de lemn sau fier prinsă cu un capăt de piciorul unui ar- bore, celălalt susţinut de o balansinâ, are o macara. Serveşte la încărcarea şi descărcarea mărfurilor (fig. 17). Ana BOCAPORT = capace de lemn a- Fig. 18. Bocaporţi. proape de nivelul punţii, care închid intrarea întro magazie (fig. 18). Fig. 19. Bonetă. BOMPRES = arbore înclinat aşezat la prova (fig. 5, numerele 4, 8, 12). BONETA = velă ajutătoare care se instalează numai pe vreme bună la extremitatea vergilor velelor pătrate, (fig. 19). BORD = 1) partea laterală a unui vas. 2) nava în sine luată ca locuinţă: eram la bord, oamenii la bord, etc. BORDAJ = scândurile sau tablele ENGLEZA storm will soon blow over vântul nu va mai bate multă vreme. TO BLOW UP = a sări în aer. BLOWING OPF (the boilers) = a purja maşinile. BLUE PETER = pavilionul semnal de plecare, — albastru cu alb la mijloc, litera „P“ din cod. BLUE JACKET = un marinar, matei ot. BLUFF = umflătură, eşire; — cliff = faleză; — bulging = umflătură; — bowed = cu prova umflată. BOARD = bord: the hands on — = echipajul, oamenii dela bord; to make a stern — = a da înapoi; to — = a aborda, a urca la bord; boardl = la abordaj! Board of Health = serviciul sanitar; Board of Trade = ministerul agriculturei şi comerţului; by the — (overboard) = peste bord. BOARDING = bordaj. BOAT = barcă, ambarcaţiune; jolly — = bărcuţă; gun — = canonieră; life — = barcă de salvare; steam — = vapor; sailing — = corabie; — ahoy! = Hei! boafs crew = armamentul (oamenii) bărcii; get the — ready = barca să fie gata; to — = a îmbarca ,a intra; to — the oars = a intra ramele. BOATMAN = barcagiu. BOATSWAIN = şeful de echipaj, 20 FRANCEZA GERMANA ITALIANA BADERNE = apărătoare făcută din parâme vechi; vechitură. BAGUE = inel. BAGUER = a pune inele. BAIE = bae. BAILLE = cadă, balie. BAISSE = scăderea nivelului apei. BAISSER = a scoborâ (pavilionul), a slăbi (vântul), a se muia, a se potoli (marea, valurile). BALAI du ciel = vânt care mătură cerul de nori. BALAN, BALANT, BALLANT = burta care o face o fringhie (parâmă, manevră) slăbită. BALANCEZ! = balansaţi (încălziţi) maşinile! BALANCIER = balansier. BALANCINE = balansină. BALE INE = balenă; val uriaş ce acoperă toată puntea. BALEINIERE = balenieră. BALISAGE = balizaj. BALESTON = verfafor, baston. BALISER = a baliza. BALLAST = balast, savură. BALLE DE COTON = nori în formă de vată pufoasă. BALLON de signaux = balon de semnalizat. BANC = banc; — de cor aii = banc de mărgean; — de poisson = banc de peşti; — de rameurs = banc BEFAHREN = a naviga: befahre-ner Matrose = lup de mare; befahre-nes Volk = popor de marinari. BEFAHRUNG = navigaţie. BEFEHLFLAGGE = marca de comandament. BEFEHLSWIMPEL = flamura de comandament. BEFESTIGEN = a lega un vas. BEFRACHTEN = a navlosi un vapor. BEFRACHTER = navlositor. BEFRACHTUNG = navlosirea. BEGLEITEN = a convoia, a escorta. BEIANKERN = a ancora pe două ancore aşezate una după alta. BEIDREHEN = a pune un vas în pană. BEILAST = marfa pe care are dreptul echipajul sau pasagerii să o ia la bord. BEILEGEN = a lua capa, a ţine la cap. BEISCHIFF = caic, vas de ser-vitudine. BEISEGEL = bonetă (velă). BETSETDEN = a înfăşură. BETSETZEN = a spori, a adăoga; a desfăşura, a scoate afară: alic Se-gel —= a întinde toate pânzele; we-nig Segel — = a avea, a naviga cu puţine vele. BANDERUOLA, MOSTRAVENTO = giruetă, flamură. BANDIERA = pavilion; — di par-tenza = semnalul de plecare; — sociale = pavilionul de companie; — nazionale = pavilionul naţional; — di soccorso = pavilion de nenorocire; — — o uidone poştale = pavilion postai; — mercantile = pavilion do comerţ; — da pilot = pavilion de pilot; — rossa = pavilionul roş (litera B, materii inflamabile la bord); — gialla o di qua-rantina = pavilionul Q de carantină. BARATERIA = baraterie. BARBETTA = barbetă. BARCA = barcă; — da pesca = barcă de pescari; — di pilota = vas do pilot; — con fondo piatto = berton, bac; piccola — senza alberi = barcarolă. BARCAIUOLO = barcagiu. BARCARIZZO, passavanti = puntea dintre prova şi pupa. BARCO-BESTIA, nave goletta = goeletă. BARDANA = întinsură. BARRA = eche, — prin extensiune cârmă; — sopra ventol poggia tuto! = echea în vânt! — sotto vento! orza tntto! = cchca sub vânt toată! — a destra, a sinistra = echea la dreapta, la stânga! — in mezzo! Alia via! = echea la mijloc. 21 ROMÂNA ENGLEZA cari se prind pe coaste în exterior şi interior, formând corpul navelor. BOŢ = 1) legătură pentru boţare. 2) lanţul ancoratorului (fig. 3). BOŢA a) = a opri filarea, fuga unei parâme sau lanţ cu ajutorul u-nui boţ, care e legat cu un capăt de ceva fix, iar celălalt înfăşurat pe acea parâmă sau lanţ. BRAŢ = 1) manevră curentă, frân- lungul velelor, fără ef£ct; — în şarturi, a orienta vergile până co ating şarturile. BRIGANTIN = nava cu vele tra-pezoidale, cu brigantino. (fig. 20). ► BRIGANTINA = pânză tropezoi-dală. (fig. 22). BRIK, BRIC = corabie cu două catarge, vele pătrate şi rande, cum era „Mircea“. ghie legată de marginile vergilor şi servind la orientarea lor în plan orizontal (fig. 9). 2) Părţile curbate ale ancorei terminate cu ghiare. 3) Scota ghiului (a se vedea aceste cuvinte). BRAŢA a) = 1) a orienta vergile într’un bord sau la semn, adică perpendicular cu axa vasului şi cu verticalitatea arborilor; — în grandee, a o-rienta vergile ca vântul să bată în BRIZANŢI = valuri ce se prăvălesc izbind funduri mici. BULINA = 1) manevră care serveşte a trage în vânt grandeele de cădere a velelor pătrate (fig. 21). Vânt de —, vânt ce suflă între 6-7 carturi, 65°-80° dela prova. BUNKER = magaziile unde se depun cărbunii necesari consumaţiei căldărilor navelor. maestru; — ’s mate = ajutorul şefului de echipaj. BOAT-FRAMES = crevace. BOAT-HOOK — cange. BOBSTAY = subarba bompresului. BODY = corp: — plan — prooc-ţiunea transversală; — post — etam-boul; fore — = cuplul dinspre prova; after — = cuplul dinspre pupa. BOILER = căldare. BOLLARDS = stâlpi de legat vasele. BOLT = şlirup, nit. BOLT-ROPE — grandee. BONNET = bonetă (velă). BOOM = verfafor; estacadă, lanţ de închidere a unui port, tangon: jly-ing jib — = verfaforul flocului: span-ging —, to ride by the swinging — = scoateţi verfaforii! to lie at the swinging —, io vide by the swinging — = a fi la tangon; lower the swinging — = încrucişaţi tangonul! top up the swinging — = intraţi tangonul. BOTTOM = carenă, fund: foul — = fund rău de ancorat; no bottom! = fără fund! stiff —, clayey — = fund clisos: to sink to the — = a se duce la fund. BOUND to or for = vas cu destinaţia...: outward — = cu destinaţia..; homeward — = la întoarcere; where are you — to? — unde mergeţi? 22 FRANCEZA GERMANA ITALIANA pentru ramatori; — de sabie = banc de nisip; — de qiiart = puntea de cart. BANDE = bandă; larguer en — = slăbeşte, dă drumul în bandă. 2) bandarea, înclinarea navei; avoir de la — = a fi înclinat, bandat. BANNE = prelaţă, capot. BANQUER = a sosi pe bancurile de peşti dela Terra Nova. BANQUIER = vas care pescueşte pe bancuri. BANQUISE = banchiză, banc de gheţari. BAQUET = ghiordel, cadă. BARACHOIS = portuleţ apărat de bancuri. BARATERIE = baraterie. BARAQUETTE = macara specială. BARBE (SAINTE) = depozitul de pulbere, muniţii. BARBARASSE = sugrumător. BARBES de chat = nori în franjuri ca mustăţile pisicilor. BARBEYER = a avea atâta vânt cât să poţi cârmi corabia, dar fără a avansa. BARBOTIN, cabestan â — = ca-bestan cu manivele ca pompa. BARCAROLLE = barcă mică, pui. BARCASSE = barcaz. BARQUE = barcă. BARRAGE = baraj, dig. BEISTAND — asistenţă. BEISTANDER = navă caro însoţeşte pe alta în mers. BEISTECHEN = a sta cu prova în vânt, a fi în pană: alle Segel — lassen = a strânge toate velele. BEKLEIDEN = a îmbrăca: a căptuşi: ein Schiff — = a căptuşi un vas; den Anker — = a înfăşură ancora. BEKLEIDUNG = bordaj. BELADUNG = încărcătură. BEMANNEN = a arma un vas. BEMANNUNG = afrmament, echipaj. BEMASTEN = a ridica arborii, a aşeza arborada, BEMASTUNG = arborada. BENGAL1SCHER-F3UER = foc bengal. BERGFAHRT = navigaţie contr|a curentului, la edec. BERGER = salvator. BESAN = vela artimon (BE-SANSEGEL). BESANMAST = arborele artimon. BESATZUNG = echipaj. BESCHIFFBAR = navigabil. BESCHIFFEN = a naviga. BESCHIFFUNG = navigaţie. BESCHLAG = embargou, ambargo. BESCHLEIGLEINE = parâmă de arimat. BASSO = cargabas. BASSOFONDO = fund mic. BASTIERI delle sartte = grizele de fer. BASTIMENTO = bastiment, vas, navă: — a vela = corabie; — a va-pore = vapor. BASTINGAGGIO = bastingaj. BASTONE di sonda = sondă de lemn. BATAGLIOLA = susţinătoarele gabiei. BATTELLO = vas, navă bastiment; — di salvataggio = vas de salvare; — pilota = vas pilot, pilotină. BATTERE = a bate; — bandiera =! a bate, a fi, a avea pavilion; — Vora = a bate, a suna ora. BATTERIA = baterie, perete, bor-daj. BATTIPALO = fluer, sirenă. BATTURA = şanţul făcut în chilă, etravă sau etambou pentru a îmbuca coastele, BAtlLE da marinaio = sac de e-fecte, cufăraş, cheson pentru efecte. BECCHEGGIARE = a tanga. BECCHEGIO %= tangaj. BENDARE = a înfăşură, a înfăşa. BIGA = bigă, capră. B1GOTTA = macara rotundă şi scurtă, cap de berbec; — a canale = ţest de subarb. 23 ROMÂNA ENGLEZA BUTUC = 1) piesă de lemn ori de elicei9 piesa pe care sunt montate ari metal care întăreşte unirea a două bu- pile elicei, căţi dintr’un arbore (fig. 5), 2) — ul VELATURA UNEI CORĂBII 1. Flocul săgeţii 2. . mare 3. . mic 4. Trinchetinul 5. Trinca 6. Gabierul trinchet de jos 7. . sus 8. Sburătorul trinchet 9. Rânci unica * 11. Gabierul mare de jos 12. * sus 13. Sburătorul mare 14. Rândunica mare 15. Gabierul artimon de jos 16. „ * „ sus 17. Sburătorul artimon 18 Rândunica artimon 19. Brigantina sau randa 20. Vela straiul mare 21. „ „ gabier 22. , „ sburător BOW = prova: on the port — = la babord înainte; io cross the — = a tăia drumul; to be down by the — = a cădea în bot; — chasser = tunul din prova; with double — = pupa la fel cu prova; bow! = intră prova! BOWLINE = bulină: — on the bight = nod de scaun dublu; running — = nod de undiţă. BOWMAN = capul lopătarilor. BOWSE = a trage cu palancul. BOWSPRIT = bompres. BOX the compass (to) = a spune rosa vânturilor. BOXHAUL (to) by wearing short round = a face volta, mascând peste tot. BOXING off = a contrabraţa înainte. BOY (ship —) = mus. BRACE = braţ, a braţa: — in = braţaţi. BRAIL = cargafung, cargabas. BRASS = tun de bronz. BREACH of a sea over vessel = val care isbeşte un vas. BREAK = a deferla. BREAEDOWN (to) = a avea o a-varie. BREAKERS = brizanţi, primejdie. BREAKING up (of the weather) = = schimbarea bruscă a vremei. 24 FRANCEZA GERMANA ITALIANA BARRE 1. bară, fund mic la intrarea portului; 2. manelă de cabestan; 8, echea cârmei; un beau coup de — = o cârmuire bună; un mauvais coup de — = cârmuire rea; changer la barre = schimbă cârma; Vhomme de — = cârmaci, timonier; mollir la — = a slăbi cârma; sentir la — = a fi atent la cârmă; droite la —! = cârma la mijloc! la — toute! = cârma banda; la — dessous! = cârma sub vânt, în partea opusă vântului; la — au vent! = cârma în vânt, înspre direcţia vântului; 4. crueetă: axix — s de cacatois = în vârful catargului; aller faire un tour de — =- pedeapsă la bord de a urca şi scoborâ de pe punte în vârful arborelui. BARREUR = cârmaci, timonier. BARROT = traverse. BARROTER = a încărca o navă până la traverse. BAS = jos: en — Ies gabiers! jos gabierii! BAS - FOND, haut-fond — fund mic. Ambele expresiuni sunt sinonime. Marinarii francezi fac o mică deosebire: „bas-fond“ însemnează un loc cu funduri mici, apă puţină, dar care nu împedică navigaţia bărcilor; „haut-fond“ însemnează că fundul este atât de aproape de suprafaţa apei, în cât împedică orice fel d© navigaţie. BESCHLAGEN = a strânge (o velă). BESEGEL = a înzestra un vas cu vele, a naviga cu pânze: schon besegel-tes Schiff = o corabie, un pânzar fin. BESEILEN = a înzestra un vas cu manevre, — fringhiile cu care se manevrează pânzele. BESTECK = punctul pe hartă, poziţia navei. BESTEIGEN = a se urca: ein Schiff — = a se îmbarca. BETAKELN = a grea. BETAKELUNG = greement. BEUTE = pradă, priză: etwas fur gutle — erklăren = a declara ceva ca priză bună, legală; die — faliren las-sen = a lăsa liberă o priză. BEUTELFASS = ghiordel de pânză. BEWUHLEN = a întări, a înfăşură o ramă cu sârmă sau sfoară. BILLE eines Schiffes = pupa ornamentată a corăbiilor de pe vremuri. BINNENHAFEN = basin în interiorul portului. BINNENLANDER = unul care n’a văzut marea niciodată; şlep mic care nu iese din canaluri interioare. BINNENMEER, BINNENSEE = mare interioară. BINNENSCHIFSFAHRT = navigaţie interioară. BISCAGLINA = scara tangonului. BISCE, ombrinali dei madieri, poz-zetti de sentina = canale de scurgere, sghiaburi. BISCOTTO = galetă. BITTA = baba. BITTONE = tachet. BOA = geamandură; — di sughero = — de plută; — di scandaglio = - pentru sondaj; — d'ormeggio = -pentru legat vasele; — gallegiante = — plutitoare; — da segnale = baliză; mettere delle — = a baliza; — fissa = baliză. BOC A, foce, imboccatura = gură: — d’incendio = gură de incendiu; — di presa = gură de apă; BOCCAPORTO = bocaport. BOCCIUOLO = camă (la maşini). BOLINA = bulină: — di trin-chetto = — trinchetului; di maestra — — velei mari. BOLLONE = bulon, nit. BOMA = ghiu. BOMPRESSO = bompres. BONACCIA = calm plat, vreme liniştită. BORA = bora (vânt de Nord în Adriatică). BORDATA = mură; bord: — verso terra = un bord (o jumătate din e-chipaj) la uscat. BORDEGGIARE = a merge în volte. 25 ROM C CABESTAN = aparat compus din-tr’un cilindru vertical pe care se înfăşoară lanţul ancorei, o parâma, pentru a fi ridicată ori trasă prin învârtirea cu braţele, cu aburi sau electric (fig. 23 şi 24). CABINA = locuinţa individuală sau împărţită cu alţi 2-6, pentru personalul superior sau pasageri. CĂDERE (margine de),vezi GRAN-DEE. CADRU — vezi ramă. CAIC = îmbarcaţie orientală lungă, îngustă, cu prova şi pupa ridicată şi arcuită. Uneori are vele latine. CAIAC = bărcuţă uşoară, puntată, cu prova şi pupa ascuţite.  N A CALA = 1) localul din fundul navei, aşezat deasupra carlingei, la fun- i ^35 Fig, 24. Cabestan duI navei (fi»-. 25— 26), 2) plan în- Fig. 25. Secţiunea unei nave (pupa) ENGLEZA BREAKWATER = dig de care se sparg volurile., BEEASTWORK (of a ship) = marginea dunetei.. BREEZE = brisă: a fanning — = briză slabă; a stiff — = briză bună; breezy = cu vânt. BRIDGE = pod, pasarelă, schelă. BRIG = bric. BRIGANTINE = brigantină. BRING to = a se pune în pană, a lua pană; she is brought to = i s’a tăiat avântul, nu mai merge; to - to an anehor = a fi gata de ancorat; all hands — ship to an anehor! = fiecare la postul de ancorare! BROACH to (to) = a arunca în vânt, a se abate în vânt. BROADSIDE = latura, bordul, flancul, traversul unei nave: to fire a — = a trage o salvă cu tunurile dintr’un bord; to exchange — s = a schimba focuri. BROKER WATER = bolboroseala, frământare, turburare a apei. BROKER = curtier, agent maritim. BRUISE WATER = vas care tan-ghează mult. BUCCANEER = pirat, corsar. BUCKET = ghiordel. BUCKLER = puţul ancorei. BUILDING-SHIP = cală. 26 FRANCEZA GERMANA ITALIANA BAS-MATS = coloana arborelui. BASSE =stânci cu vârful aproape de suprafaţă, dar acoperite de apă. BASSIN = bazin, doc: — ă flot = doc plutitor; — â sec = doc; faire passer au — = a andoca. BASTAQUE = sart. BASTINGAGE = bastingaj. BATAED = troţă. BATARDEAU = coferdam, cheu, dig. BATAYOLES = întinzătoare, saule. BATEAU = vas, navă, bastiment; — avoiles = corabie; â vapeur = vapor; bateau-feu = far plutitor; bateau-pilote = pilotină. BATELIER = barcagiu, marinar. BATIMENT = bastiment: — ja-lonx — bastiment jucăuş. BATIS = coloană, stâlp. BATON = baston. BATTANT = fluturare: le — d’un pavilion = fluturarea pavilionului. BATTEMENT = fluturarea pânzelor. BATTERIE == baterie, postul echipajului. BATTURE = banc de scoici, stânci. BAU = traversa, lăţimea navei. BAUQUIERE = centura interioară care susţine traversele. BEAUPRE = bompres. BEC d’nne ancre — ciocul ancorei. BLENDE = plasa, pânza care a-coperă bastingajul. BLICKSIGNAL, BLICKFEUER = semnal optic. BLINDE = velă pătrată a bom-bresului. BLOCK = macara: — boje = geamandură de lemn; — rolle, — schabe = rai; — werk = palane. BODEN = carenă: — centrum — centru de carenă. BODMEREI = a împrumuta cu risc: ein Schiff mit — belasten = a împrumuta pe garanţia corpului unui vas. BOGETAU = grijea, grizea. BOGSPRIET, BUGSPRIET = bompres: — se gel = pânza bompresuluiî: — stânge = trinchetina de vreme rea. BOJE = geamandură. BOLEINE = bulină BOLLER = tachet BOOT = barcă, şalupă, vapor: die — s aus-setzen = a lăsa bărcile la apă. BOOTSGESELL = marinar, ma-telot. BOOTSHAKEN — cange. BOOTSKNECHT = marinar. BOOTSKRAPPER = terţarolele de la pânzele bărcilor. BOOTSLEUTE = armamentul (marinarii, echipajul) unei bărci. BORDEGGIO = mers în volte. BORDO = bord, secţiune longitudinală: — a — = bord la bord; an-dare a — = a merge la bord; satire a — = a se urca pe bord. BORELLO = cavilă. BOROSA di terzaroli = sfilaţa ter-ţarolelor. BOSSOLO = manşon. BOZZA = boţ. BOZZELLO = macara. BRAGA = sugrumător. BRACCIARE = a braţa: — di punta, sottovento = a braţa sub vânt; — sopravento = a braţa în vânt; — per virare di bordo = a contrabraţa; — a collo = a braţa la refuz, în sart; — in vela = a braţa ca vântul să prindă mereu în velă; — in filo = a braţa asa ca vela să fluture. BRACCIO = braţ, manevră; de maro; de pârghie. BRATTO = mandar. BRANCARELLA di terzarolo = labele terzarolelor. BRANDA = brand, hamac. BREZZA — briză. BRIGANTINA = brigantină. BRIGANTINO = brigantm; — con cele quadre e rande = brigantin cu vele pătrate şi rande; — a palo = brigantin cu catarg dintr’o bucată; — goletta = bric-goeletă. 27 ROMÂNA ENGLEZA clinat pe oare se construesc ori se repară vasele (fig. 29). CALCAI = aparatul cu care se o-preşte lanţul ori cablul de a se scurge. CALCAI de arbore = capătul inferior al unui arbore. CĂLDARE = cazanul care dă a-buri pentru propulsiune. CĂLDARE AUXILIARA = o căldare mai mică pentru a servi în port la calorifere, manevrarea vinţului, punerea în mişcare a dinamului. A CALFATA, A CALAFATUI = a astupa golurile dintre bordajele punţii, corpului vasului cu câlţi şi smoală. Fig. 26. Secţiunea unei nave (prova) CALIORNA = palane compus din două macarale duble sau triple. CAMERA, 1) bărrii = spaţiul dela pupa bărcii unde stau cei cari călătoresc cu barca fără a lopăta. 2) — căi-dârei, compartimentul căldărilor. 8) ■— de hărţi. 4) — maşinilor. a se CANARISI = a se apleca în-tr’o parte, a se înclina cu tendinţa de a rămâne înclinat. CANGE = prăjină cu 2 cârlige la cap servind la apucat ori la împins barca de ceva (fig. 27). Fig. 27. Cange şi Fig. 28. Căpătână cap de lanţ de macara CANOE = barcă de eschimoşi. CAP = 1) drumul vasului la compas; 2) prova vasului; 3) — de lanţ, zea fără pod ce termină lanţul (fig. 27). CAPA 1) mers pe timp rău, cu velele reduse; 2) tantieme căpitanului pentru mărfurile îmbarcate. BULK = încărcătură: loden in = încărcat în vrac; to break — = a începe descărcarea. BULKHEAD = cloason, perete: water-tiqht — = perete etanş. BULWARKS = pavoaz, parapet. BUMKIN = ghiu. BUNKER (coal) = bunker de cărbuni. BUNT = burta, umflătura pânzei. BUNTLINES = cargafungi. BUOY = geamandură; life — = centură de salvare; to buoy = a baliza; nun buoy = geamandură de ancoră; to make fast to a, — = a se lega la geamandură; buoy-rope — gripie. BUOYAGE = balizaj. BUOYANCY = flotabilitate. BUOY A NT = plutitor. BURGEE = ghidon. BURTON = pălăncel. C CABIN = cabină. CABLE = cablu; to bend a — = a lega un cablu la ancoră; to bitt the — = a lua volta la baba; to pay out more — = a fila lanţ; chain — = lanţul ancorei; how does the grow ? = încotro se întinde lanţul? to enscha-ckle the— = a desface lanţul dela ancoră; — at shnrt stay — = lanţul la pic; cable’s lenght = o ancablură. 28 FRANCEZA GERMANA ITALIANA BEQUILLES = cârje, pontile, susţinătoare. BERGE = stâncă apropiată de coastă. BERNE (en) = în bornă; 'pavilion en — = pavilion la jumătate înălţime în semn de doliu. BERTHON = berton. BERTE, Marie-salope = barjă, şa-landă în care se varsă nămolul scos de drăgi. BIGUE = bigă, capră de ridicat. BIREME = biremă. BISCOTIN = galetă. BISCUIT = pesmet, galetă. Bl SE = vânt rece de Nord. BISQUINE = vas de pescari în marea Mânecii. BITORD = comandă, parâmă din trei sfilaţe. BITTE = baba. BITTER = a lua voltă la baba. BITTON = babale mici. BUN = călcâiul verfaforilor. BLINDAGE = blindaj. BLINDER = a blinda. BLOC (â) = la bloc, la măr, până la vârf: halez ă bloc = trageţi cât se poate! apergu â — = zărit la măr, — semnalul „zărit“, semn că s’a înţeles. BLOCKHAUS = blochaus. BOOTSMANN = maestru, şef de chipaj. BOOTSSEIL = parâmă pentru barcă. BOOTSWACHTER = paznicul bărcii, marinarul de gardă. BORD = bord; die — e = bordajele; an — gehen = a merge la bord; iiber — fallen = a cădea peste bord; a cădea în apă; iiber bord sprin-gen = a se arunca în mare. BORDANKER = ancoră de veghe. BORDBLECH = tabla care înconjoară, mărgineşte o căldare. BORDLEISTE = cingătoarea de lemn pentru apărarea bordului. BORDWANDTAUE = şarturi improvizate. BOTENSCHIFF = avisou, vapor poştal, de pasageri. BOUSSOLE = busolă. BRAM = arboret, arberele şburător. BRAMFALL = funga sburătorului. BRAMRAA = verga sburătorului. BRAMSEGEL = vela sburătorului. BRAND = brizanţi. BRANDWACHE = vas de gardă. BRANDUNG = resacă. BRASSE = braţ. BRAS SEN = a braţa: in den Wind = a braţa în vânt; auf den Wind — = a pune în pană: voii — = a face să fluture velele. BfRIGLIA = subarb, martingală. BRIK = bric. BUC$0 del gatto = gaură de pisică. BUCO = ochi. BUFER& = furtună. BUGLIOLO = ghiordel. BUGNA = colţ. BURRASCA = furtună, uragan. BURRASCOSO = tempestos. BUS SOLA = busolă, compas: fare i giri di — = a roti vasul ca să treacă prin toate capurile busolei. BUTTAFUORI = verfafori, C CABINA = cabină. CABOTAGGIO = cabotaj. CACCIACAVALLO, CHIAVE d’al-bero = cheia arborelui. CACCIA = vânătoare, goană: dare la — a una nave = a goni din urmă o navă; terzarolo di — = terţarolă de goană: portelli di — = sabordlurile tunurilor de goană. CACCIATORPEDINIERE = con-tra-torpilor, distrugător. CADUTA = grandee de cădere: — — prodiera = grandea drinspre arbore; — poppiera = grandea din afară. CALA = baie, golfuleţ. CALDAIO = căldare. 29 ROMANA CAPAC DE NARĂ = capacul ce CAPELA = a vârî o manevră prin se pune la nara ancorei, ca să nu intre ochiul unui arbore, unei vergi, apa în puţul ancorei. CAPELATURA = locul în care se CAPAŢANA de ancoră = geaman- face capelarea. dură de ancoră, (fig. 30). CAPOT = .învelitoare de pânză* CAPAŢANA de macara = corpul unei macarale (fii?. 28). CAP DE BERBECE = piesă de lemn sau de metal care serveşte la întins şarturile (fig. 31). care apără de ploae ori fum tambu-chiuri, spiraiuri, compasuri, tunuri, etc. CAPRĂ = grindă cu care se ridică mărfurile. Vezi bigă. CĂPTUŞEALA = dublura unei vele ENGLEZA Gabie9 unitatea de măsură a lanţului ancorei la englezi e o lungime de 12Y2 fathomi (braţe) fiecare, aşa că lanţul întreg de 8 chei este de 200 metri, — aproape 1061/2 fathomi. Cheia la noi are o lungime de 30 metri de lanţ. CABOOSE = bucătăria. CADET (naval) = elev al şcoalei navale; naval-afloat = aspirant clasa II. to CALL at a place = a face escală, relaş. CALM = calm, linişte; dead — = calm plat; — belts = regiunea calmului. CANAL = canal. CAN HOOK = ţapană, fringhia cu care se ridică mărfurile, coţadă. CANOE = canoe, piroagă. to CANT = a înclina. CAN VAS = pânză de vele: to carry a press of —, to have plenty of — = a naviga cu multă velatură; to lie un-der a press of — = a forţa velatura; to clap on — = a mări velatura; to lie under — = a rămâne fără vele; to liave too mnch — = a avea prea multă velatură; to carry whole — = a fi cu toată velatura. CAP = 1) butuc. 2) şapcă. CAPE = cap. CAPSHORE = epontilă, stâlp. 30 FRANCEZA GERMANA ITALIANA BLOCUS = blocadă. BLOQUER = a bloca. BONNETTE = bonetă. BORD = bord. BORDAGE = bordaj. BORDAILLER = a naviga învoite. BORD A NT d’une voile = lăţimea unei vele. BORDEE = bord, — jumătate din echipaj; salva dată dintr'un bord. BORDER = a face volte; hordez le foc, le gui partout! — schimbaţi flocul, ghiul, peste tot! — 2. a lungi, a merge pe lângă coastă. BORDIER = vas care naviga prost, nu ţine bine drumul. BOSSE = boţ; barbeta bărcii. BOSSER = a boţa, BOSSOIR = grue de ancora, pentru bărci; avoir Voeil au bossoir = a face mare atenţie la prova: onvre Voeil au —! = deschide ochii bine, fii atent! BOUCCANIER = pirat. BOUEE = geamandură: — d’artere = căpăţână de ancoră; — d'a-marage = — de legat vasele; — de sauvetage = centură de salvare. BOUGE = convexiiatea punţii. BOUJARON = tainul de vin sau rachiu (6 centilitri). BUILLON = banc de peşti. BOULE = balon de semnalizat. BOULIECHE = prostovol. BRICK, BRIGG = bric. BRIGANTINE = brigantină. BRIGG = bric. BRIGSEGEL = randă. BRUCKE = punte, covertă BUCHT = bae. BUG = prova, înainte. BUGANKER = ancora a doua, BUGSPRIET = bompres. BUGSPRIETSTAG = subarb. BUGSIRANKER = ancoră de remorcă. BUGSIREN = a remorca: sich-lax-sen — a se remorca. BUGSIRBOOT, BUGSIRSCHIFF — remorcher. BUGSIRER = remorcher. BULLE = ponton. BULLENBLOCK — macara, C CADETT = cadet, as])irant. CAJUTTE = cabină. CALFAT, calfater, et = a ,se vedea KALFAT, etc. CAMPANIE = puntea dunetei. HA PER = corsar, armator de vas corsar: — e schiff = corsar. CA PITA N = căpitan, şef, comandant: Corveten-capit&n — locotenent-comandor; Fregatten-capit&n = căpi-tan-comandor; Schiffs-capităn = comandor; — darm = magazionar. CĂLDĂRI NA = caldarină, căldare ci n yi lin yo CALAFATAGGIO = călăfătuire. CALAFATARE = a călăfătui. CALAMITA = magnet. CAL ANCA = bae mică, golfuleţ. CALARE = a se afunda, a pescui, — în sens de cât intră la apă: — tropo = are pescaj prea mare, intră la apă prea mult, calează prea mult. CALATA, harwhina = cheu, debarcader. CALCAGNOLO = călcâi. CALCASTOPA = daltă pentru că-lăfătuit. CALIORNA = caliornă, palane. CALMA = calm. CALMARSI = a se calma, linişti, potoli. CAMBIA LA BARRA = schimbă cârma! CAMBIARE = a schimba: — la roti a, la velocita = a schimba, drumul, viteza; — la gurdia = a îrjlocui gard ia, CAMERA = cutie, cameră; camera bărcii; clelle machine = camera ma-şinelor; — delle caldaie = camera căldărilor. CAMERIN0 = cabină. CAMTCIA = cămaşe, învelitoare, capot. 31 ROMANA în locurile expuse roaderei şi sforţărilor. CARENA = corpul vasului din apă, do sub linia do plutire, opera vie a navei. CARGABAS = manevră care serveşte la strângerea velelor latine şi flocuri (fig. 31). CAREU = cabină mare în care ofiţerii iau masa. CART = o pătrime din cerc (90°) sau a 32-a parte din cercul rozei vânturilor dela busolă, rămas de pe vremea când cercul şi orizontul se îm-părţeau în 32 de părţi, carturi. Fig. 31. Cap de berbece CAPSTAN = cabestan: man —! = la cabestan! to have in at the — = a arma cabestanul; — bars = manelele. CAPTAI N = 1. Comandor în marina militară. 2. Comandant, şef: — of a merchant navy = căpitan de lungă cursă; — of the watch = şeful de cart; — of the gun — şef de tun. CARCASS (of a ship) = corpul unei nave. CAREEN (to) = a abate, înclina în carenă: a ship careening to her beaving = un vas care e canarisit mult. CAREENING-PLACE = carenaj. CARGO = încărcătură caric; gene-neral — — încărcătură, marfă generală, în baloturi, cofete, nu în vrac. CARGOBOAT = cargabot, vapor de marfă. CARLING = traversă. CARPENTER chief = maestrul lemnar al bordului. CARVEL BUILT = franc-bordul. to CAST = a veni cu prova în vânt: to — anchor = a.arunca ancora: to — off (a rope) = a mola o parâmă; a — of the lead = un sondaj; — loose = a mola. CASTAWAY = un naufragiat. CASTING = lansare: -- accounts = a da drumul la ce ai primit, — 32 FRANCEZA BOUL INE r= bulină; pas ser ă la bouline = pedeapsă la bord. BOIJLTNER = a bulina. BOULINETTE = bulină mică. BOULTNIER = vas care poate strânge vântul bine. BOURCET = până trapezei dală la navele mici do coastă. BOUQUET = mai multe macarale Ia un loc. BOURLINGUER = a suferi mult în navigaţie, a avea tangaj şi ruliu, a fi dat tava, — vorbind do o navă. BOURRASQUE — burască, furtună scurtă. BOUSSOLE = busolă, compas. BOUT = vârful unei vergi, manevre. BOUT-DEHORS = baston, săgeată, verfafor; — de beaapre — bastonul bompresului; — de clin-foc = săgeata; — de bonnettes = verfafor. BOUTEILLE = latrina bordului. BOUTE-LOF = verfafor. BRAGUE = parâma de reţinere, spre a împedică reculul tunurilor. BRANLE-BAS = alarmă la posturi. (Cuvânt cu cuvânt ar fi: jos hani acele, jos din hamace, din branduri!); - de combat = la posturile de luptă. BRAS = braţ: — d’une ancre, de GERMANA CARAVELLE = caravelă. CERTEPARTKI = charter-partie. OHELUPPE = şalupă. CISTEKNFJBOOT = vas cisternă. COMPASS = compas, busolă: — hanschen = habitaclu; — nadei = acul magnetic al busolei; — rose rosa vânturilor. D DATILBORD ~ copastio, dig; DA MM. = 1. dană; 2. banc de nisip. DAMPFBOOT = vapor. DAMPFSCHIFF = vapor. DAMPFER = vapor. DECK = puntea unei nave. DECKE = capot, învelitoare. DECKEL = presetupa. DEICII = din-. DE1NSEN = a merge înapoi, a pune maşina înapoi. DICHTEISEN = calafat de fer. DICHTHOLTZ = calafat de lemn. DICHTWERG = câlţi de călăfă-tuit. DICHTEN = a călăfătui. DOCKE = bazin, doc, antrepozit. DOKE = basin, doc, antrepozit. DOCKEX = a andoca o navă. DRACI IE, DREGG = ancomt, irhiară de pisică; trombă de apă. DRACII EN-ANKER = ancorot. DREGGEN = a draga. ITALIANA CAMICIOTTO, CAMISA€C-IO; manta de ploaie. < ■*- ! 1 :°J •' ! CAMPANA = clopot: — di bordo = clopotul bordului; — da nebbia = clopotul de ceaţă; — d’aria di pompa — rezervorul de aer al pompei; — di palombaro = clopotul scafandrului. CANALE = canal. CANAPO = parâmă. (1A N DEL! E R E = îiiiinz ăt oa re. C A N1) E L l E RI = bastoane. CANESTRELLO = inelul strapa-zanei. CANNONIERA = canonici*^. CANOITIERE = barcagiii.-^, CANOTTO = barcă: — da di pori o = barcă de plăcere. CAPA = capă. CAPITANO = căpitan, comandant: — di rascello = cdr^nţlţf:1 \li fregata = căpitan-co'rrtfth^^; J:^- ''d-V coruetta = locotenent c6iftând$iv>L^] di lungo corso = căpitan de lungă cursă: — di cabotaggîo = căpitan do cabotaj; — di porto = căpitan de port; — d'armi = căpitan de arme. CAPO = 1. cap, prbmotoriu. — 2. Maestru, ajutor de ofiţer la bord: capo pilota, mecanico, coffa, iorpedini era. li mo n ie re etc. — şef pijot, şef mecanic, maestru gabier, maestru torpilor, îrîaestru timonier...; 35c ROMÂNA 2) = serviciu ele patru ore la bordul navelor: 0-4, 4-8, 8-12, etc. Fig. 32 Cargabas CARGAFUNG ~ manevră ce ser-veşte la ridicarea burţei velelor pătrate (fia'• 33). CARGOBOT —- navă care transportă marfă CARIC = încărcătura unui vas, marfă, etc. CÂRLIG = fier sau lemn întors la cap pentru agăţat lucruri sau prins peşte CARLINGA = chilă internă ce fixează coastele pe chilă. CAR AIA. — piesă aşezată în apă la pupa, servind la dirijarea vasului. La submarine sunt si sârme laterale (fig. 34>- «efU ay 34. Cârmă CASTANETE = clapele mobile dela baza cabestanului, care proptindu-se în dinţii coroanei, împiedică învârtirea cabestanului în sens contrar celui voit. CASTELATURA = supra structură, cabinele, aşezate de-asupra punţii. ENGLEZA în bătae de joc pentru, cel care suferă de rău de mare, care lansează toate aconturile stomacale. CAT = pisică. CATCH HOLD! = prinde! CATCH A CRAB (to) = a angaja rama. CAULK = a călăfătui. CAULKER = calafat: maşter — = maestru calfatagiu. CAULKING = călăfătuire. C. B. (compagnon of the mo st ho-norable order of the Bath) = cavaler al ordinului Băei. CENTRE of displacement = centru de carenă. CHAIN = lanţ: — locker = puţul lanţului; — cable cornpress = călcâi. CHANNEL = canal, strâmtoare; la arboradă, port-sart. CHARACTER of a ship (at Lloyd’s) = caracteristicile unui vas după registrele LIoyduIui; to withdraw the — of a ship — a declasa un vas. CHART = hartă marină; — hause = camera hărţilor. CHAETER = a afreta, a navlosî, a închiria o navă; — pârtie = charter parti. CHARTERER = navlositor. CHEEK = falcă la arbore; safran, la cârmă. CHIEF MATE = secundul vasului. 34 FRANCEZA mer9 de hunier = braţul unei ancore, de mare, braţul gabierului. BRASSE — braţ, — veche unitate de măsură 1,624 m. BRASSER = a braţa: brassez! = braţaţi! brassez car re! = braţaţi în cruce! BRASSES = locuri cu apă mică, cu fund mic. BRASSEYAGE = braţarea. BRECIN = parâmă cu cârlig. BRICK = bric. BRIDE = sugrumătură, frână. BRIDER = a sugruma, a frâna, BRIGADIER = marinarul din prova BRIGANTIN = brigantină. BRIGANTINE = randă. BRINGUEBALE = manelele pompei. BRION = călcâiul provei. BRIQUER = a bricui, a spăla puntea cu nisip. BRIS = sfărămăturile unei epave. BRISANT = brizant, primejdie: des brisants de vânt! = brizanţi (stâncă) în prova! BRISE = briză. BRISE-LAMES = dig. BRISE-GLACES = spărgător de ghiaţă. BROUILLARD = ceaţă. BROUILLASSE = ceaţ-ă uşoară.- GERMANA DREHEN = a schimba drumul, a face rondou: a vira: das Schiff / CiAfVIlL'AiV^=r i i>)[i;piosă dbX )ori metal servind la lcgatuliilmRhoi5i*Gl6r (;figi;! (&j5;)>; j2 ) ca jicrlbU el * h fri iitlOf-I Ai:ibţc i cârmci.Bmji-W;*t j; j;b '>* rH(jG,AVlLIERÂ)(f^.)ra^tcl peiififtil MVilo ;fV{.fv’) .o .îVhi îjrni'wffi r,!ob i;mnq ;]>, i; - 'kw\.\v> \\\\v. lv\V. )f>. o *>■ v\>Vv. «ţxif'C Ia 35. C X /iteiy-j };k> I!.i iî‘)i [: ,1.1Î .|jjn'.vu;-> OKK)A./:>!HAO navei^r^oui;) lSX7lU.k\)lft.AD Ki ţj v lo na>jc>a,T)ci ^gt bjti < < j cu i.naiul în pământ penţţi^j^^şg^j.Ajş,^ pe Duip^^fgyftţ sfe v(ţ}^do uia I,: ^ (%•) l#AO ,4%eSlop*: clin leijîBnnKBiiteu riale (piatră, nisip^ţ^j) pe -0iP$KiSftH EEifiARMA gŞBBÎfitei&sŞfc dintr’o navă. .hjiub'iod elri-tiRrf CENT;RMf«)S4Ii^P»îMlW- tar de plută care se încinge de naufragia-^ echipaje de bărci de salvare, ctc. î--< GiSNiUŞiAR = cutia de sub grătarul focarului în care se scurge cenuşa, i'yi) ii-> lY/m: jx'i'r/M'ir .ii j;j’i(H (p( i htI j; 1 HM<1: jVlf]-iibo,i /.Mr; HIH’M jjdfVi îh i; .'XH' liii. ni !>!}]< i M J, 1 ’]< 1 M)/l 1‘ I Jinoqr.v li*» jjq.j-; 'Ml H'JH'KJ .toi ((ti M0^> >&ioon& ii*'» .tru; o jgţJpjj j4j> ^ 4‘Eâ" ^>3$ 1 c11 flm? la lanţul ancoroi, o lungime do tzullen uşa --• r. .ursjsrJ eb -.M ------- Vsw =* aaa •--- ‘ i 9 ----- : xjjIWi - 38aa ENGLEZA CHOCK (a) = cală. to CHOP about (likc the wind) = a fi nehotărât, a jucra cum joacă vântul. CHOPPING sea = mare cu berbeci. CHRONOMETER = cronometru: to rate the — = a aranja cronometru!; the dayli rate of — = marşa diurnă; to wind uj> the — = a întoarce cro-nometrul; standard — = cronometru] etalon. jBIiKFQlIEiiPORTS = cele cinci por-l«flr£:{'iHovoB/nSaîajobwich, Romncy, Has-Urmi m, cheile Angliei.^,,jni;oj K! ZlTCAOUin CIPHEI^[1IÎFl senvjr^lfTyx/,;)[ <{H -in£f484lSf!«m tachqslf /,a :>jrjOM THil CLEW = colţ: — f/arnets = cu?«-f Vcj6 — Hi ?Mtrlî iş xnlîe-i gafungi; j^î>KS ■ i.'iQiLMâ K=,iiî^4 HaupiHH CliINCH = nod do b^iţi !)f> :ai€îdt#îiî /mm?Jcr =ţîj|J«V Bă^ houlcd = vânt de bnlină;;Rq//^^ = aproape (vâiit^.# quarters =JtP0.JP<^^Aj.a8iafţ; oh ierţâifl o A a O-âni H H CLOVE-ÎIITCH = foarfecă., clue .i^oiţ.; -tirf#â.m)©?ra:ra- fc^ţw A-fs&o — HSSAdJnjOftfl M FRANCEZA GERMANA ITALIANA BROUILLASSKR = se Iasă. ceaţă uşoară. BRUINE = ploaie fină. BRULOI = plută incendiară. BRUMAILLE = ceaţă uşoară. BRUME = ceaţă. BRUME IJX, BRUMEUSE = ceţos. BUGALET = bărcuţă cu fund plat, C CABESTAN = cabestan. CABILLOT = cavilă. CABINE = cabină. CABLE = cablu, parâmă de oţel. CABLE-CHAINE = lanţ. CABLOT = cablu subţire. CABLURE = piatră de care se servesc pescarii drept ancoră. CABOTAGE = cabotaj. CABOTER = a face cabotaj. CABOTEUR, CABOTIER = cabo-tor, navigator de coastă. CACATOIS = rândunica (vela) CADENE = lant. CAILLEBOTIS = grătar. CAIS SE a eau = tanc de apă; la ■— d’une poulie = căpăţâna macaralei. CALAGE = calaj. CALAISON = pescajul navei (sinonim cu tirant d’eau) CALE = magazie, cală. Figurat: donner la — a un homme = a tăia ihm — a sărăcit, nu mai are parale: — thiir = poartă de cclusă; — zeit = durata refluxului. EBBEN = a se retrage, a scoborâ după reflux: da.s- Meer vhbet = marea se retrage; figurat: a da înapoi, a şovăi. p]IGNER = armator. EIMER = ghiordel. EIN-ANKERN = a fundarisi ancora. EIN-IIAKEN = a muşca, a prinde, — e vorba de ancoră. EINMAST1G = cu un singur catarg. EIN-NEHMEN, EIN-ZIEHEN = a strânge velele, a luia lest sau apă. EIN-REFFEN = a lua terţaroleJe, a treţarola. EIN-SCHIFFEN = a îmbarca; sich — a se îmbarca. EINSCHIFFUNG = îmbarcarea. EINSCHLAGEN (die Segel) = a pune velele în pană. EINTAUCHUNG = imersiune, a-fundare, călcare la apă. EIN-WINDEN = a ridica ancora, EMBARGO = ambargou. ENTERBEIL = secure de abordaj. ENTERHAKEN = harpon. ENTERN = a aborda, a arunca ghiarele de abordaj. ENTERUNG = abordaj. CARRTCOLA semplicc, doppia, tripla — macara simplă, dublă, triplă; — a mulincllo = macara cu ţâţână; — a viol i'no, a tacco, a coda, a unei no — vioară, cu cârlig, cui chec, cu coadă. CASSA di pule-ggia = căpăţâna macaralei. CASSERETTO = dunetă. CASSERO, CASTELLO di prua = teugă; — di pop pa = dunetă. CASTAGNA, JSCONTRO -■= castag-netele cabestanului. CASTELLO = teugă. CATE NA = lanţ: — dei pennoni, del timone (frenello), d'ormeggio = lanţul vergii, cârmei, de legat; — del-V ancora = lanţul ancorei; gir o di ca-tena = învârtitură de lanţ; sfillare, allungare una catena = a fila lanţ; maglia di — o anelo = cheie do lanţ (30 de metri). CATRAMARE = a cătrăni. CATRAME, BLACK = catran. CATTURA = captură. CAVAFONDO, CAVAFANGO, DEA GA = dragă. CAVALLINO = maşină auxiliară. CAVALtPNE = val mare, năprasnic. CAVICCHIO, CAVIGLIA = cavilă. CAVIGLIERA = cavilieră. CAVO = parâmă: — di lonnegio = sari in. 37 ROMÂNA CHEE CU ŢÂŢÂNĂ = /.ea ce se învârteşte pe un fus evitând astfel încurcarea lanţului (fio\ 38). CHEE DE AFURCARE = piesă Fig. 33. Cheie cu tâfână. ce uneşte 2 lanţuri permiţând a ancora pe 2 ancore, (fig*. 89). CHILA = grindă solidă de lemn sau fier în partea cea mai de jos a navei, baza scheletului vasului ce se întinde dela prova la pupa ca o şiră a spinării, de care se prind coastele; 1. de ruliu = aripă fixată pe laturile fundului pentru a mări stabilitatea vasului; 2. falşă = chilă ce se fixează sub chila vasului, pentru a-i mări stabilitatea sau în caz de eşuare, a apăra chila, (fig. 40). CHIŢIBUŞ = un sistem de macarale întrebuinţat la operaţiunile de încărcare şi descărcare. CISTERNA = vas mic pentru transportul lichidelor, în special a apei. CLIPPER = vas cu pânze destinat pentru călătorii lungi. CLOAZON = 1. peretele de fier sau oţel ce desparte două compartimente; 2. etanş; cloazon prin care nu poate trece apa. COADA = mânunchiu de capete de parâmă destrămate, pentru şters puntea. ENGLEZA COAST — coastă, ţărm; to — — a acosta. COASTER = vas de cabotaj. COASTING = navigaţia de coastă; — trade = cabotaj; — guard pază oazi GOCKED HAT = bicorn. COCKPIT = cocpit. io COLLIDE = a aborda. COOLLIER (ship) = vas de transportat cărbuni. COLLISION = abordaj, ciocnire; n,at = paiet Macarof. COLOURS == pavilion, pavilionul naţional; hoixt the -! = sus pavilionul! xtr/ke the ! = coborîţi pavilionul! to enforce the — a asigura pavilionul. COMM A ND = coma ndament. 38 FRANCEZA GERMANA ITALIANA sforile hamacului cuiva care doarme astfel ca să cadă jos, să-l trimiţi în cală; suplice de la-humide: pedeapsă pe vremea corăbiilor, când se trecea o-mul pe sub chilă, legat de o parâmă; CALE seche = basin de carenaj. CALER = a afunda, a da la fund, a călca în apă: comblen calez vous? = cât calci în apă? co pescaj ai? CALFAIT = dalta de călăfătuit. CALFAT = calafat. CALFATAGE = călăfătuire. CALFATER = a calfătui. CALIER = stevator. CALIORNE = caliornă. CALME = calm, lipsit de vânt: Ies ..- du cancer = calmul tropicelor; un calme plat .= calm plat, nici o adiere. CALMINER = a fi căzut într’o regiune cu acalmie. CAMBUSE = cambuza. CAMBUSIER = cambuzier. CAMPAGNE = crucieră, călătorie pe mare, campanie: campania de pe Mircea din 1888, etc. CANARD, CANARDEUR = sc zice de o navă care tanghează mult. CANDELETTE = candeliţă. CANEVAS = aţă de vele. CANNOT = barcă, ambarcaţie: — dc sauvetaye = barca de salvare. CANOTAGE = canotaj. CANOTIER — barcagiu. ENTLA8TEN = uşurare prin descărcare, limbare. ENTLASTUNG = limb. ENTMANNEN = a debarca, a ridica echipajul. ENTSEGELN = a întinde velele. ESCADRE, GESCHWADER = escadră. ESELESIIAUPT = butuc. EVER, EHER, = pletină, şlep. F FADEN = sfilaţă. FAHRBAHN = ferrvbot FAHNDKICH, FAHNEICH zur Sec — locotenent de marină. FAHRE = bac. FAHRGEELD = navlu. FAHRT = drum, travers. FAHRWASSER = canal, apă navigabilă; i\n seinnem — sein = a fi în apele sale, în elementul său. FAHRBAR = navigabil. FAHRBARKEIT = navigaţie. FAHREN = a naviga. FEST = legătură, arimare, amarare. FEUERROST = grătar. FEUERSCHIFF = plută arzătoare. FISCHE = etambreu. FISCHEN= a draga, a scoate a-fară din apă. FISCHLEINE = undiţă, saula lochului. CAZZARE = a întinde. CENTRO DI CARENA == centru de carenă. CEPPO d’ancora = fusul ancorei. CHIATTA = şaland, mahonţă. CHIGLIA = chilă: — di rollio — chilă de ruliu. CHIADATURA, CHIODATURA, PERNAGIONE = nituitură. CHIUSA = eclusă. CIMA di cavo = capătul parâmei. CI NT A = copastie. CINTURA di salvatagio = centură de salvare. CISTERNA = cisternă. COCCINELLO, CUCCINELLO = cavilă. COFFA = gabie: passo o buco del gatto di una — — gaură de pisică. COLfcARE a fondo = a se duce la fund, a se scufunda. COLLISIONE = abordaj. COLOMBIERE = gât (la un arbore). COLLONE, SUPORŢI, MONTAN-TI = stâlpi: — di ormeggio, corpi morţi = corp mort. COLTELLACJO, COLTELLACINO = bonetă (velă). COMANDANTE = comandant: — al JoAaqlio = ofiţer cu detaliu. COMANDATA = corvadâ. 39 ROM ANA ENGLEZA COASTE = piese cari formează ifciwwersal osătura flancurilor, bordu-rilor. (fig. 40). .;.nIXE —- 1 a re' si .statornic, e vorba de vânt. C A RAYELLE - caravelă. CARCASSE — carcasă. CAKEXAGE := carenaj. CA R E X E — carenă. ^ GERMANA FiSCHKNOTEN = nod do pes-cav. FLACHER îcivd ----- vânt Iarii'; apă puţin adâncă, FLACFIGANG- — bordajul fundului. FIj A C K = ca ren ă. FLAGE — gren. FLAGGE = pavilion; ghidon, fla-mură. FLAGGEN — a pavoaza: f/eflurjt --- ])avoazat. FLAGGENFUHREK, FLAGGEN-OEFIZIER, FLAGGOFFIZIER = A’ i cea m i r a I, c on t r ?a m i r a 1. FLAGGENSCH1FF = vas amiral. FLAGGENSTANGE, FLAGGEN-STOCK bastonul pavilionului; verga sburătorului sau rândunicii. FLAGGENTUCH = astar. FLAGGENZOII L = taxa de pavilion. FLAMERN a flutura velele. FLECHTEN — a matisi. FLIEGENDE FLAGGE — pavilionul în borna. FLOSS = barcă, navă, corp plutitor, plută. FLOKSE — plută, geamandură. FLOTT — plutitor; cin Schiff iimcfiai — a lansa o navă; wieder vtachcn — a scoate o navă de ţ>c uscat. FLOTTE — fiolă.; Kricfjs —flota ITALIANA COMBATTIMENTO = luptă navală. COMMISSARIO = ofiţerul cu administraţia, intendent. COMMODORE = comodor, şef de diviziune. COMPASSO = compas. CONTRAMMIRAGLIO = contr’a-miral. CONTROBELVEDERE = rândunica (velă) artimon. CONTROBOCCAPORTO = panou. C-ONTROBORDO = contrabord. CONTROBRACCIARE = a contra-braţa. CONTROCHIO = capac de nară. CONTROCOPERTA = spardec. COXTROFIO(■ C() = flocul săgeţii. CONTROGABIA = gabierul de sus. (1ONTROAI AN TIGLIO = balansină falşă. CO X T R () M A R CIA PIE1) E = ţapa-pie de cap de vergă. CONTRORANDA = contra-randă. CONTROSCOTTA. -= contra-scota. CONTROVELACCIO = rândunica mare. CONTROVELACCINO = rândunica mică. COPERCHIO — capac: — di boc-raport o = ]>anou. COPERTA, TOLDA =_= coverta, punica. 41 ROM se condensează aburii ce au lucrat la maşini. CONOSAMENT = actul semnat de comandant prin care certifică îmbarcarea mărfurilor. CONTOR = cronometru de mană cu limba secundarului mai mare ca celelalte şi a cărui mişcare se poate porni sau opri după voinţă, apăsând un buton (fig. 48). CONTRABRAŢA = a schimba vergile dintrun bord într'altul prin bra-ţare.  N A CONTRA RANDA = velă triunghiulară ori irapezoidală ridicată deasupra randci pe goelete si yachturi (fig. 45). CONTRA SCOTA — 1. manevră ce ridică colţul velelor pătrate; 2. manevră ce trage pe ghiu o velă aurică, spre arbore, (fig. 44). COPAST1E = 1. partea de deasupra parapetului, 2. prin extensiune parapetul însuşi. Fig'. 43. Contor ENGLEZA S. W. bv S. = S. W. cart S. S. W. = Sud West (2250). S. W. bv W. = S. W. cart W. w. S. W. = W. S. W. (2473/2). W. by S. = W. cart S. WEST = West (270«). W. by N. = W. cart N. W. N. W. = W. N. W. (292,1/0-N. W. by W. = N. W. cart' W. N. W. = Nord West (315°). N. W.. by N. = N. W. cart N. N. N. W. = N. N. W. (337i/2). N. bv W. = N. cart W. Nord = Nord (360*). GOMPASS CÂRD = roza vânturi- lor. 42 FRANCEZA CAREXER = a (Mirăii carena. ('AH F/J1 = sfilaţă. CARGAISON = carie. CARGUE = manevra do strângere a unei vele. CARGUE FONI) = cargafung. CARGUEBOUL1N E = contrahu-lină. CARGUEPOINT = oontrascotă. CARGUER = a. strânge; ă -- le s basses voiles! = a strânge velele mari! CARLINGILE = carlingă. CARRE — careul; le car re des offi-ciers — careul ofiţerilor. CARREEK = vele pătrate. CARTAI II' — mandar. CARTA LIN = parâma mandarului. CARTE = hartă marină. CA8ERNET == jurnal de lumi. CASQCETTE = şapcă. CASSE = rodanţă. CASSER = a ru]>e, a micşora; — Verre d’un narire = a micşora viteza unei nave. CAVEAU = stivă. CAVILLOT = cavilă. CE IN TRAGE = legătura, întări-tura unei nave. CEINTRE = paramă groasă cu care se întăreşte o navă. CEINTRER = a întări o navă. CEINTURE — centură; — de sau-vetage = centură de salvare. GERMANA de răsboi, forţă navală; Kauf farthei — flotă de comerţ. FLOTTENAUSRUSTUNG armament, echipament. FLOTTENFUTIKER = comandantul flotei. FLUXK = ghiara ancorei. FLUGEL = pană. FLUSS = fluviu, râu, curent, flux. FLUTII = flux, mareea înaltă:--anher = ancoră j)lutitoaro; tltor, fhiir — poarta docului, bazinului: —-icasser = marea înaltă. FLUTHEN = a pluti, a se înălţa pe valuri; don/ier --= mugetul va- I uri lor. FOC-H, FOCKE — Irincă; -- brasse — braţele tvmcei; leexegel — boneta trincei; - marş = gabia trinchetului; — . masl = arborele trinchet; - raa ■= verga trinchetului; ----- reep- — funga trinchetului; —- segel = vela trincha; — stag = focul trinchct; stânge, stenge — arboretul trinchet; — wand = şartul trinchetului. FOEHN, FOHN = vânt de sud-west, siroco, furtună. FORKE = furchetă. FORT-RUDERN — a rama, vâsli înainte, fără întrepere. FORT-8CHTFFEX = a naviga, a merge )>e apă. ITALIANA CORAZZA = cuirasa. CORAZZATA = cuirasat, navă de linie. COR DAME = parâmă. CORRIDOIO = alivce. CORSA, ROTTA = drum, aliură. CORSARO == corsar. CORSO, GINTA = o fâşie din bordaj. COSTA = coastă, ţărm, — alta = faleză; COSTEGGIARE = a naviga pe lângă coastă. COSTE = coaste. COBTOLE = crevace. CROCETTA = crucetă. CROC IER A == croasieră. CUBIA = nară, CU F FI A, CAPPA = capot, coafa, capişon, glugă. CUTTER = cuter. n DARE •— a da; — cav via — a urmări o navă; - ahbrivo = a fugi de altă navă; indieiro = a pune maşi-]iile înapoi: - in secco, iu terra = a eşua, a se pune ]>e uscat; le cele al renta — a întinde velele; dar volta cii ca napi a lua volta; dar la poppa al nenvivo = a fugi faţă de inamic; dar fond oy ancorarsi = a ancora. 43 ROMÂNA CORI' AK)KT — 1. v. geamandură ele corp mort; 2. dispozitiv consistând dintr'o groapă da vre-un metru adâncime, săpată Ia mal, 111 care se pune o grindă do caro s-o leagă vasal. Se în-Dunărc, undo lipsesc alto mijloace (fi-. 46). Fig. 46. Corp mort, CORPUL VASULUI = scheletul vasului cu bordaje, cocă. CORSAR = navă particulară armată, destinată a ataca în special vasele do comerţ inamice. (10 VE RTA = puntea suj)erioară. CRKVACE — coastele unei bărci. CRONOMETRU = ceasornic de mare precizie, cu suspensie cardanică, păstrat în cutii speciale la temperatură tixă. El dă ora primului meridian, cu care se poate afla longitudinea şi de aceia i se dă o atenţie deosebită. A-cum, de când prin T. F. S. se poato afla ora meridianului 0, importanţa lui a mai scăzut. CRUCE, a braţa in = vezi braţa re 111 semn. CRUCETA = 1. platformă mică fixată la baza arboretului pentru a depărta pataraţinele sburătorului şi rândimicii. CRUCIŞETOR = 1. navă do răsboi armată cu tunuri mijlocii, cu chiurasă mijlocie dar cu mare iuţeală, pentru a încrucişa drumul navelor inamice, a face recunoaşteri, a hărţui şi a angaja lupta până la sosirea grosului; 2. — de luptă sau chiurasat — crucişetor cu artilerie mai puternică şi chiurasa mai groasă, intermediar între crucişetor şi cuirasat. (fig. 47). CUIRASAT = navă de linie, cea mai puternică navă de răsboi, armată cu tunuri de mare calibru şi înfăşu- ENGLEZA COMPASS I5REOR (Varlation ± Deuiation) = Var i aţi a compasului (De-clinaţia magnetică zt. Deviaţia); steeriny compass = compas de drum; standard compass = compas etalon. COMPLEMENT (of meu) = efectiv. CONDENSER = condensator. CONN (to) = a cârmi, a guverna. CONNING TOWER = blockhaus. CONTRACTOR = furnizor. CONVOY = convoi, escortă. CO-ORDINATES = cordonate. CORK-FENDElt = balon do acostare. CORSAIR = corsar. CORVETTE = corvetă. COUNTER-BRACE (to) — a con-trabraţa, 44 FRANCEZA CENDRIER = cenuşar. CEP = traversa ancorei. CHAINE = lanţ,. CHAINON = zea. CHALAND = şalandă. CHALOUPE = şalupă, barcă marc. CHAMBRE = cameră, camera bărcii: — des tnachines = camera maşi-nclor; — des cartes — camera liărţi-ţilor; — des chaudieres = camera căldărilor. CIIANDEL1ERR d’aviron = fur-chetă. CHANTIER = şantier. CIIARBON = cărbune: faire du = a îmbarca cărbuni pentru maşini. CITARBONNIER = vas destinat a transporta cărbuni. = caric, încărca- tură. ? ....... CAl{TfeK-PARTJ^;=;c^ contract de jniylosire. ' ' . , '.y" chqş^ytâr&c = navă cu, (trci'1 arbori ’ ijicliliati. ",4iferit; dli^e-p^tic'f^u^îivoiaTa^.jntro ? ‘picaţi pentru * Wi^ăr^tVe#1 jVrăzii.: y './ O S!n eres — a târâ ancorele. ^i^Q^Ayi-UJŞRE j ^ - fiţxi- '*;r,r,rl >:n.u CHAUFFEUR = fodiisj^ M)h:> ~ GERMANA FORT-SCH WIM MEN = a se depărta înotând, a fi dus de valuri. FORT-SEGELN = a continua drumul cu vele, a-şi vedea de drum. FRF]GATTE = fregată; Fregatten-capităn = căpitan-comandor. FREI = liber; — Schiff ,— Gutt = pavilionul acoperă marfa; Freibeuter = pirat; — beuterschiff = vas pirat, corsar; — hafen = port-franc. FRISCHWASSERBOOT = cisternă de apă. G GABEL = furchetă; — anker = ancoră de afurcare; den-anker lichten = a desafurca; — mast = arbore cu furcă. GAFFETAU = stopă. GALEERE = aleră: gafeerm-ank^r = ghiară de abordaj. î'GALEONE, GALIONE, GALEAS-SE gaJio'iM; galionsbild = galion. GALEOT-'= gMerian, £otid aninat la muncă silnică. GALLIONE, GAjLLION = galion. GANG = aliurăî kurze gange via-chen = a .merge, in voltei — spill = cabestan. V _ GANSEf uBS ' = labă de gâscă (nod). G A N Z! = toată! banda! — si arboră! = câr^^lj^ii^a l^dreapta! — ITALIANA DARSENA = basin. DA ZIO d'entrata, d'usc/fa — drepturi, taxe de intrare (import ), de eşi re (export). DP]CLiI N AZIONE — declinai ie. DEMEZZO = cargafung. DERIVA = derivă; atta = a fi în deriva; centrate derivor. DERNO (bandiera iu ) --= j>a\ i-lionul în berna. DEVIAZIONE -- deviaţie. 1) IA AIA N T E = di am autul ancorei. DIGA, AKGINE — disr. DI POPPA = dela pupa. 1)1 PRTA = dela prova. DI SALBE RARE = a demonta arborii, a desarbora. DISALBERATO = cu arborii rupţi, rasi, scosi smulşi. DISA RAIA RE = a- desarma; / răni = a scoale ramele. DISA R MO = desarmare. 1)1 SATREZZA RE = a scoale greo-mentul unei nave. D1SICAGLIO = a scoate do pe u^cat, a deseşua. DISINCAGLIABK — a scoate do pe uscat. i !>1 STNiFERI RE ; rî f'-'OU ! i '1()()() , (juarler - — (luneta; to be off --- — a nu fi j)0 punte, a li])si dela bord; iclrite in charge of = în timpul cartului; Io stand on deck pluton de pede. DECLI NAT ION = declinal.ia DEEP SE A LE AND = sonda maro. DEGREE = i^rad. FRANCEZA GERMANA ITALIANA CIRE = incerată, manta do ploao făcută din pânză ceruită. CITERNE = cisternă. CLAIRE-VOIE = supirai. CIVADIERE = pânză pătrată întinsă la bompres. CLAPOTAGE, CLAPOTEMENT = murmurul mării agitate. CLAPOTER = unduirea mării zgomotul mării agitate. CLAPOTEUX = agitat, turburat,— e vorba de mare. CLAPOTIS = bolboroseală, frământare. CLARIERE = drum făcut printre gheţuri, sloiuri. CLASSE = clasa în care o înscris un vas. CLASSER = a clasa o navă, CLAVE = prins de sloiuri. CLEF = cheia arborelui. 'CLIN-FOC = contra floc. CLOCIîE = clopot; la — du cabestan — clopotul cabestanului; son-ner la — = a bate ora. CLIPPER = cliper. CLOISON = cloason, perete; — etanches = pereţi etanşi. COCKPIT = cocpit. COFFRE = geamandură. COIFFE = capot. COIFFER = a masca o velă. IIRER, GONDELIER, GONDEL-SCHIFFER — gondolier. GOSTLINGER = vtun de 8 inci GRAD = grad. GRADBUOH = portulan, GRADBOGEN = radiometru. GRAN = grue. GRANSEN = cioc: vorder — = prova; hinter — = pupa. GRASEN = a derapa, a târâ ancora. GRELING = garlin. G ROELANDSFAHRE R = balo-nicră, vas ])entru pescuit. GROSS = mare: Gross bramleese-cfel = boneta sburătorului mare; Grossbramleesegelfall = funga sburătorului; Grossleesegel = boneta mare; Grossleesegelsfall = funga bonetei mari; Grossmars = gabierul mare; Grossmarsfliegerfa.il = funga flocului mere; Grossmast = arborele mare; Grossegel = vela mare; GROSSE = val mare, năprasnic. GRUNDBALKEN, GRUNDBAUM = chila. GRUNDBETT = patul, albia unui fluviu. GRUNDBLEI = plumbul sondei. GRUNDBRUHE, GRUNDSUPPE = santină. La figurat: — des Volkes = pleava, drojdia poporului. EQUIPAGGIARE = a echipa. EQUIPAGGIO = echipajul unei nave. ESCADRA = escadră. EXPLORATORE (bastimento) = navă exploratoare. EVOLUZIONE = evoluţie, manevră. F FABBRO di bordo = mecanic. FACHINI del porto = .^amal din port. FALCA = falcă. FALLA = spărtură, gaură pe unde pătrunde apa în navă. FALSA chiglia = chilă falşe. FANALE = felinar, lumină, far; — a luce fissa = far cu lumină fixă; — a luce intermMente = far cu lumină intermitentă; — bianco = lumină albă; — di destra = felinarul din tribord (verde); — di sinistra = felinarul din babord (roş). FA PORTARE! = pune cârma ca să vină vânt în pânze! FAR ACQUA = a face apă, — în sensul că apa pătrunde în vas printro spărtură. FAR L’ACQUATA = a face provizie de apă. FAR = a face: — carbone = a îmbarca la bord cărbuni; — scuffia = 49 ROMANA DESCHIDE, a = a mări unghiul DIAMANT de braţare, spre a prinde mai mult nci ancorc se vânt. 50 ENGLEZA = locul unde braţele unosc cu fusul. u- J)ELAY by eoni mint = ungarie. DEMURiiÂGE = suprastalie. DEPABTUBE = drumul spre Est sau spre West. DEPTH = adâncime. DEBELICT = epavă plutitoare. DEEBICK = bigă. DESPATCH vessel = avisou, crucişetor de escadră. DEVIATION = deviaţie. DICKY = ofiţerul al treilea. D1NGHY = puiu (barca cea mai mică), DIP = înclinaţiunea acului magnetic; depresiunea orizontului; to — a flag = a scoborâ marca distinctivă. JL)iliECTION = direcţie, relev-ment; sailing directions = instrucţiuni pentru navigatori. j Fig. 53. O dragă. FRANCEZA GERMANA ITALIANA COLLET BLEU = marinar în serviciul Statului. COLLISION = ciocnire, abordaj. COLLONE = coloană. COMMANDANT = comandant. COMME-QA = aşa! drept! bine! drept aşa! COMMETAGE = răsucirca firelor pentru a face parâme. COMMETTRE = a face fringhii, parâme. COMMIS = intendent. . COMMISSAIRE = ofiţer cu administraţia. COMMODORE = comodor. COMPAS = compas, busolă; la route au — = drumul la compas: COMPTER SES CHEMISES = a avea rău de mare (figurat). CONNAISANCES DES TEMPS = efemeridele anuale. CONNAISEMENT = conasament, conosament. CONSERVER = a păstra, a menţine; — le vent = a se menţine cu vânt bun, în vânt; naviguer de conserve — a naviga împreună cu alte vase. CONTRE-AMIRAL = contr’amiral. CONTREBANDE = contrabandă. CONTRE-BITTE = braţele bigii. CONTRE-BORDE = contrabord. CONTRE-BRASSER = a coritra-braţa. GRUNDKENNUNC = cunoaşterea fundului mării. GRUNSCHUSS = lovitură de tun în plin. GRUNDTAJE = palane, GRUNDWALE = val de fund. vom GR UNDE lossreisen = a derapa. GRUSS = salut marinăresc cu tunul sau cu pavilionul. GUNSTIG = favorabil: gunstigen Wind haben = a avea vânt bun, favorabil; der Wind ist nicht — — vântul este contrar. GUSSEISENSTUCKE = lest în drugi de fontă. H HAFEN = port: IIAFENANKER = geamandură do legat. IIAFENMAISTER, HAFENAUFE-IIER = căpitan de port. HAFENBAKE = balisă. HAFENDECKEN = basin. HAFENDAMM — dig, cheu. HAFENGEFUHR, HAFENGELD = taxa de ancoraj. HAFENLEUCHTE = far de intrare în port. HAFENSPERRE = ambargo. HAFENSPESE, HAFENZOLL = taxe de port. a se răsturna; — rotta = a lua drumul; — fuoco = a aprinde focurile; scalo = a face escală; — gala = a pavoaza; fare vela = a întinde pânzele, a se îndrepta cu pânze spre. FARO = far; — galleggiante = far plutitor. FASCIA = prelaţă, învelitoare; — iitccrala per boccaporfi = prelaţă pentru bocaporţi. FASCIAME = bordaj. FASCIARE = a face bordajul u-nei nave. FERMA! = Stop! opreşte! închide! ţine bine! FERMARE, FERMARSI = a stopa, a opri. FEDE di sanitd — patenta de sănătate. FERRO = fier; ghiară de pisică. FERZO = ferţă. FIAMMA = flamură. FI ANCO = flanc, bord. FILA! = fila! filează! FILARE = a fila; — per mano = a fila cu mâna, uşor, încet; — in bandq = a fila în bandă, a lăsa moale. FINESTRINO = ochiul, fereastra rotundă în bordul navei. FIOCCO, FLOCCO = flocul (velă). FIOR d’ACQUA = la suprafaţa a-pei. FISCHIETTO = siflee. 51 ROMANA DIG = construcţie făcută din pia-piatră, blocuri, anrocamente, etc., pentru a apăra un loc de ape, un port de valuri, etc. DOCK = 1. basin cu cheiuri pentru încărcat şi descărcat vasele; 2. antrepozite pentru comerţul maritim; 3. — flotant = un vas special care se afundă, îmbarcă o navă, se ridică cu ea cu tot, pentru a se putea face reparaţii la fund (fig. 52). DRAGA = vas având instalaţiuni pentru a scoate nămolul din fundul a-pei spre a mări adâncimea (fig. 53). DRAI = 1) parâmă ce dublează un strai, şi pe care se înverghează velele cari nu pot fi învergate pe strai; 2) strai de oţel ce întăreşte coloana trinchetului (fiu*. 55). DRACULEŢ = velastraiul gabier. DRUM =linia trasată pe hartă şi pe care trebue să o urmeze nava pe mare. Acest drum de fapt este ungiiiul format de linia de mai sus cu unul din meridiane şi anume: drum adevărul, — unghiul între meridianul geogictiic şi drumul trasat; drum magnetic, — unghiul format cu meridianul magnetic; drum la compas, — dintre axa navei şi acul magnetic al compasului, deviat din cauza declinaţiei magnetice şi a deviaţiei produse de ferăria bordului. Acesta din urmă este cel care se ţine de timonierul dela cârmă (fig. 54). ENGLEZA D1SAJBLE (to) = scos din luptă, cu arborada distrusă. DISCHARGED (men) — marinar congediat, dat afară. DISCHARGE (to) = a descărca, a debarca. 1o DJSKM I)AKK = a debarca. DISEMBARKATION = debarcare. to DISENGAGP] a rope = a libera o parâmă. to DISMAST = a scoate catargele, arborii. DISPLACEMENT = deplasament. Fig. 54. Drumul adevărat. Fig. 55. Draiuri. 52 FRANCEZA GERMANA ITALIANA CONTRE-MAITRE = submaostru. CONTRE-TORPILLEUR = contra-torpilor. COQ = bucătar. COQUE = coca, corpul navei. COQUERON = cambuză, cămăruţă; — d’avant = forpic; — arriere = af-ter-pic. CORDE = parâmă, saulă. CORDAGE = parâme. CORDERIE = parâmărie. CORNE = pic. CORNET â bouquin de brume — corn, trompetă de ceaţă. CORNET de mat = întăritura piciorului arborelui. CORPS = corp: le — d’un navire: corpul unei nave; — mort = corp mort; corps et bien = cu toţi oamenii la bord, cu tot ce era pe bord. CORSAIRE = corsar. CORVETTE = corvetă. COSSE = rodanţă. COTE d’un navire = cotarea unei nave la biroul Veritas. COTE = coastă, ţărm, mal; une, — dangereuse = o coastă primejdioasă un garde-cote — o navă pază-coastă. COTE = latura, bordul unei nave. COTIERB = de coastă. ' COTOYER = a lungi o coastă. COTRE = cuter. 1IAFF = bae. HAHNENPUSS = şarturi. HAKEN = ghiară do ancoră; — block = macara cu cârlig. HALBSTICH = foarfecă. HALEN = a trage la edec. HALS = gât: — Ankerhals = dia-m autul ancorei. HALSE = mură. " HALSEN = a face volta sub vânt, din mure. HALT! = stop! HALTAU = apărătoare. HALTEN = a ţine: Lauf halten = a ţine drumul. HANDBAUM = manelă de cabestan. HANDHAKEN = cange. HANDELSFLOTTE HANDELS-MARINE = marina comercială. HANDELSSCHIPF = vas de comerţ. HANDELSSCHIFFAHRT = navigaţia comercială. HANDLEDER = guardamană. HANGEKOMPASS — busolă atârnată. HANGEMATTE = hamac. HANGERBLOCK = macaraua sbu-rătorului. HAENSELN = botezul trecerei e-cuatorului. FLOTTA = flotă. FLOTIGLIA = flotilă. FLUSSO = flux, maree; — e n-flusso = flux şi reflux. FLUTTO = mareea înaltă. FODERA = căptuşeală; foderare una nave = a căptuşi fundul unei nave. FONDA = ancoraj. FONDO! = funda ancora! FORCHETTA = furchetă. FOCOLARO = focar. FORTE, FORTEZZA, FORTIFI-CAZIONE = fort, fortăreaţă, fortificaţie. FORTEZZA di vela — întăritura. FORTUNALE = furtună, tempestă. FRANCO = franc, liber de vamă. FRANGENTE, ROMPENTE = bri-zanţi. FRANGIONDE = dig spărgător de valuri. FREGATA =fregată. FRENELLO del timone = troţa cârmei. FRESCI = fereastră. FUOCHI INDIETRO! = împingeţi focurile în fundul focarului. FUOCHISTA’ = fochist FUORI! = pe punte! pe vergi! e-şiţi! FUSTO di una ancora = fusul ancorei. 53 ROMÂNA DUBLA, a = 1) a căptuşi carena cu foi de aramă, etc. 2) a ocoli un cap ori o configuraţie a coastei. DUBLIN = 1) parâmă ce pleacă dela vas, ia o voltă la cheu, geamandură, etc. şi se fixează iar pe bord ; la plecare se molariseşte un capăt, virând parâma care intră la bord; 2) parâmă ce trece printr’o macara. DUBLU GABIER, (vezi gabier) — compus din două vele; gabierul de jos şi gabierul de sus, pentru a uşura manevra; poartă numele arborelui. DUBLU SBURATOR (vezi sbură-tor), — compus din sburătorul de jos şi sburătorul de sus; poartă numele arborelui. DUNETA = mică punte la pupa deasupra, copastiei (fig. 56). ECHE = piesă care fixată pe axul cârmei, serveşte la manevra acesteia, (fig. 34). ECHIPAJ = totalitatea personalului de pc o navă. Bol de —, lista echipajului. Fig. 57. Elice. ECLUZA = stăvilar. EDEC, tragere la = remorcare de pc mal cu oameni, locomotive, cai, câini, a unui vas. ELEVATOR = ponton prevăzut cu un elevator pentru încărcarea şi descărcarea cerealelor. ELICE = propulsor cu 2, 3 sau 4 aripi (fig. 57). ENGLE2A DÎSTRESS = dezastru: to hoist a flag of — = a ridica semnalul do dezastru. to DIVE = a sc afunda. DIVER = scafandrier. DIVING = pentru afundare: — beli = clopot pentru afundare; — dress = costumul scafandrierului. DIVISION = divizion; morning — = inspecţia de dimineaţă. DOCK = basin: dry — = basin săpat în pământ; floating —- = doc plutitor; — charges, — dues = taxa de andocare. DOCKER = cel care se ocupă cu descărcarea navelor. DOCKYARD = şantier, arsenal maritim. DOG WATCH = cartul dela 12-4 noaptea. DOLDRUMS = acalmie tropicală. DOLPHIN = geamandură de legat navele. DONKEY-ENGINE = caldarină. io DOUBLE = a dubla. DOWNHAUL = cargabas, carga-fund. DOWN = jos; — the river = în aval: downs (sand) = dune. a DRAFT of hands = o echipă de marinari. DRAG = dragă. DRAIN == drenaj. 54 FRANCEZA GERMANA ITALIANA COUCHER = a înclina o navă pc un flanc. COUCHETTE = cuşetă. COULER = a so scufunda, a se duce la fund. COULEURS = pavilionul, drapelul. COUP = lovitură; — de canon = foc de tun; — de sifflet = fluerat; — de mer — val năpraznic care se pră-vale; — de roulis = o înclinare pe o parte; — de sonde = o sondă, un sondaj — de vent = izbitură, rafală de vânt; etre tue sur le — = a muri dintr’o dată; le coup de canon de retrăite = tunul care se trage seara la apusul soarelui; le — de canon dc Diane = tunul tras dimineaţa. COUPE TRANSVERSALE = cuplu. COUPLE = costă. COURENT = curent. COUREAU = trecere îngustă printre stânci. COURIR = a naviga; — au nord9 au sud = a naviga spre Nord, spre Sud; — au large et ă terre = a merge încoa şi încolo, alandala, a fi zăpăcit; — â sec = a naviga fără vele. COUROI = unsoare făcută din seu, ulei, smoală pentru a ungo carena. COURONNE == coroana cabesta-nului. HAH 10 (die Lujt ist) = pământul apare deasupra norilor. IIARMATTEN = harmat, vânt cald dinspre Africa. HASENOEHRLEIN = velă latină. HASPEL = cabestan; — winde = manele. HASPELN = a trage, a ridica ceva cu cabestanul. HAUPT = principal; — anker = ancora principală; — damm = digul mare; — marssegel = vela gabierul mare; — mast = arborele mare; — segel = vela mare; — wache, — wacht = puntea de comandă. HAVAREI, HAVERIE = avarie, dreptul de ancorare. HEBEL = manelă, părghie. HECK = pupa unei nave, coronamentul: — balkdn = arcada coronamentului; — boot — puiu; — bord = coronament; — flagge = pavilionul dela pupa. HADE, HEDEN = stupă, sfilaţe. HELM = eche, prin extensiune cârmă. HELSTOCK = eche. HENGST = tabot. HENNEGAT = gaura din navă pe unde trece capul cârmei. HEILIGENHOLZ = lemn sfânt, gaiac. HEI ZER = fochist. GABBIA = gabie. GABBIERE = gabier. GAPFA = cange. GALA di bandiere9 pavese — marele pavoas. GALEA, GALERA = galeră. GALEGIABILITA = flotabilitate. GALEONA, GALEOTTA = galion. GALLEGIAMENTO = plutire: li-di — = linia de plutire; piano di '*= planul de plutire. GALLEGIANTI = plute. GALLEGIÂRE = a pluti. GALLETA = galetă, măr. GALLOCIA = galoş, tachet. GANCIO = cârlig, gafă, cange. GARBO, SESTO = gabarit. GASSO, SERAGLIO = laţ, ochi. GAVITELLO = geamandură, baliză. OAVONE di prua, di poppa = for-pic, afterpic. GETTATA = cheu, dig. GHERLINO = garlin, remorcă. GHIA =? mandar; — sempliee = mandar simplu; — doppia — mandar dublu. GHINDA = saula pavilionului. GHINDARE = a ridica (pavilionul). GIGLIONE, GIRONE = mânerul ramei. GINNOTA = mină submarină. GIORNALE = jurnal; — di bordo, 55 ROMÂNA ENGLEZA EPAVA = resturile unei nave e-şuate şi părăsite de echipaj (fig. 60). ESCADRA = reuniunea mai multor nave mari de răsboi care naviga în formaţie, (fig. 58). ESCADRILA = reuniune de vase mici, uşoare. ESTACADA = dig într’un port ori într’un râu, făcut din stâlpi de lemn, pentru a apăra unele lucrări. EŞUA, a = a se pune pe uscat, pe un fund mic, stânci, etc. — ETAMBOU = piesă de osatură longitudinală ce formează pupa (fig. 40). DRAUGHT (of water) = pescajul navei. to DRAP anckor = a fundarisi ancora. to DREDGE = a draga. DREDGER = dragă. to DRESS SHIP = a pavoaza: to dres $ slii?) rainbow fashion = a pavoaza cu marele pavoaz; to dress ship wit.li wast-head flags = a pavoaza cu micul pavoaz. DRIPT = derivă. DRIFTING = în derivă. to DRIVE = a deriva. DRIVEN ASHORE = a arunca a fi aruncat la mal, la coastă. DRIVER = brigantină. DROP = cădere: — of a sail = marginea de cădere a unei vele; to — down with the Ude = a scoborî cu mareea. DUCK = pânză fină de vele. DRY = uscat: dry-dock = basin de carenaj. DYCE! WERY WELL, DYCE=aşa! E to EASE a căble = a fila o parâmă: — off — mola! — her = maşina încet! — off the sheet! = mola scota! — off the braces = mola braţele — the helm! — dă drumul cârmei. 56 FRANCEZA GERMANA ITALIANA COUROYER = a cătrăni. COURSE = cursă; la guerre de — = război de cursă, cu corsari. CRAPAUD = mină de fund: an-cjoră în formă do ciupercă. CRIQUE =■ baie îngustă. CROC = cârlig. CROISER = a încrucişa: — ă vue des coies = a încrucişa în vederea coastei. CROISEUR = crucişetor. CROISIERE = croasieră. CROISSANT = gâtul cangei, ghiu-lui. CROUPIERE (mouiller en) = a ancora cu pupa. CULER = a merge înapoi. CUIRASSE = cuirasat. CUIRASSE = chiurasă. CURER = a draga cu ancora. CURETTE = raschetă. CURE-MOLE = dragă. CUTTER = cuter. CUVETTE = căldarea busolei. D DALOT = gaură de scurgere. DAME = damă. DARSE = basin. DARSINE = basin mic. DE = fusul macaralei. DEBARCADERE = debarcader. DEBARDEITR = hamal din port. HERAUF-ZIEHEN = a trage la edec. HERD = focar. HIESSTAU = funga. HIFFE = palane. HILFSKESSEL = căldare auxiliară, calderină. HINTERBIRG = bate-pupa. HINTERSTEVEN = etambou. HERBEI-HOLEN = a căuta să abordezi: ein Eiland — = a căuta să abordezi o insulă. HERBEI-SEGELN = a întinde pânzele şi porni spre..., a se apropia cu pânzele întinse. HERRUDERN = a sosi cu ajutorul ramelor. HER-SCHIFFEN = a se apropia cu vele. HERUM-SCHIFFEN = a naviga, a face ocolul, a dubla (un cap), a face excursii. HERUM-SEIN = a dubla, a se ascunde după un cap, un adăpost. IIERUNTER-LASSEN = a co-borâ, a strânge velele. HEUERGELD = solda, plata marinarilor. HIEL = piciorul, călcâiul unui arbore. HIELEN = a braţa înapoi. IIIELING = călcâi. di namgazione = jurnal do bord; — di machina = jurnalul de maşini. GIU! ABASSO! =. jos! GOLETTA = goeletă; — a vele quadre = schooner. GOMENA = cablu ; ca măsură, 200 metri. GONDOLA = gondolă. GOTTAZZO = ispol. GOVERNARiE = a guverna, pilota, cârmi. GRADO = grad. GRADUATO = gradat. GRAMPIA, GRAMPINO = ghiară de pisică. GRATICOLO = grătar. GRATILE = grandee. GRECO = Nord-Est. GBIGLIA = grătar. GRIPPIA de Vancora == gripie. GRIPPIALE = geamandură de ancoră. GRISELLA = grizea, grijea. GROPPO = gren, rafală; — scuro = gren negru; — chiar o = gren din senin. GRUA, GRU = grue. GUAJACO = lemn sfânt. GUARD AM A NO = guardamană. GUARD IA = cart, — serviciu de cart la bord; — franca = permisio-nor; — di deslra9 di sinistra = tri- l.)ordezi, babordezi. 57 ROM ETAMBREU = gaură în punte, prin care trece arborele. ETIAJ = cea mai mică adâncime a apelor care-şi schimbă nivelul. EVITA a = a fi cu prova în vânt ori în curent. ETRAVA = piesă de osatură longitudinală ce formează prova (fig. 40). F FALCA = piesă de lemn care susţine gabia (fig. 59). 6 ANĂ FALEZA = coastă înaltă, cu maluri stâncoase sau nu. FAR = 1) instalaţie luminoasă pe coastă ori pe vase ancorate, pentru a înlesni navigaţia noaptea; 2) ansamblul velelor, vergilor şi manevrelor u-nui arbore; 8) — pătrat = far cu vele pătrate; 4) — cjoeletă = far având numai vele aurice şi contrarande; 5) — prova = farul prova; 6) — papa = ansamblul velelor etc. a maestrului şi artimonului. FELINAR = felinare speciale cu lentilă ca la faruri şi cari se aşează la bord în mers sau la ancoră, spre a arăta poziţia sau direcţia navei (fig. 61). ENGLEZA EAST = est, răsărit: easting = a naviga spre răsărit. EASY = uşor, încet; — aliead! = încet înainte! EBB = reflux. ELBOW in the hawse = o încolâ-citură de lanţ. ELEVATOR = elevator. EMBARGO = embargou. to EMBARK goods = a îmbarca mărfuri. EMBARKATION = ambarcaţie. ^ENGINE = maşină: — room = camera maşinelor; — logbook = jurnalul maşinii. ENSIGN = pavilionul naţional dela pupa: to keep the — flying = a ţine 58 Franceza germana ITALIANA DEBARQUEMENT = debarcare. DEBARQUER = a debarca. DEBORDER = a se deslipi de o navă la care era acostat: — Ies avi-rons = a scoate ramele. DEBORDE! = mola! DEBOUT = în faţă, din prova: le navire est droit — = nava e cu prova în vânt. DEBRASSER = a mola braţele. DECAPELAGE = decapelare. DE CAPE LE R = a decapela, a scoate velele. DECHARGE = descărcământ. DECHARGER = a descărca, a debarca mărfuri: tirer, envoyer une — = a trage o salvă, un foc de tun. DECLASSER un navire = a şterge din controale, a declasa o navă. DEFENSE = apărătoare, balon de acostare; rentrer Ies — = ridicaţi, intraţi apărătoarele. DEFERLER = a deferla. DEGAGER = a fi liber; — une manoeuvre = a libera o manevră. DEGRAPPINER = a ridica gree-mentul. DEGRE = grad. DEGREER = a scoate grccmcn-'ul. DEHALER = a se pregăti pen-'tu a părăsi portul. HIMMELSBESEN = vflnt do Nord-Vest. HIN-SEGELN = a întinde pânzele spre...: lăngs der Kiiste — = a lungi coasta. HINTERCASTELL = duneta. HINTERFLAGGE = pavilionul dela pupa. HINTERLASTING = apupat din cauza încărcării mare la pupa. HINTERMAST = arborele arti-mon, arborele dela pupa. HINTERSCHANZ = dunetă. HINTERSCHIFF = pupa. HINTERSEGEL = vela artimon. HINTERSTEVEN — etambou. HINTERTHEIL = pupa. HINTERZIEHEN = a da jos, a strânge velele. HISSBLOCK = palane. HISSTAU = curentul unui palane, mandar. HISSTAUHAKEN = tachet. HISSEN = a ridica; hissenf = hissa! trage! HOCH = înalt: Hochbord = bordajul superior; — bordschiff = navă cu bordajul înalt; — gewăsser = apă marc, crescută; — wasser = mareea înaltă, flux; — wasserstand = înălţimea maximă a inundaţiei. HOHE = înălţime. GUARD!A A PRUA! = fii atent înainte! Buona GARDIA! = bun cart! răspunsul dat de veghetori. GUARDIAMARTNA = aspirant. GUIRONE = ghidon. H HISSA! = hissa! issa! I IMBANDIERARE = a ridica marele pavoaz. IMBANDO = legătură slabă, moale, neîntinsă, în bandă. IMBARCADERO, IMBARCATOIO = debarcader. ÎMBARCARE = a îmbarca. IMBARCAZIONE — ambarcaţiune, îmbarcaţiune, barcă. IMBIETARE = a întări cu proptele. IMBIGOTTARE = a întări şarturile cu cap de berbec. IMBOCCARE = a intra întrun loc îngust cu o navă. IMBOCCATURA, BOCCA, FOCE = gura unui fluviu sau port. IMBOCCO = căptuşeala unei vele. IM BON ARE = a căptuşi cu table corpul unei nave. IMBONIRE = a construi corpul unei nave. 59 ROMANA ENGLEZA l’ERKASTIiA - doschi/iiluri Fig. ()1. Felinar. Iu- cu lo în pereţii na voi, pe undo poate pătrunde lumina zilei. Unele sunt rotunde. Toate au garnituri de cauciuc, ca să asigure etanşeitatea şi să împiedice pătrunderea apei pe vremea rea. (t i ii'. <)*2). FERŢA = fAşii de pânză din cari e făcută o velă, paralele cu marginea de cădere pupa. FERRY BOAT = vas pe care se îmbarcă direct vagoanele de pasageri sau mărfuri, spre a fi transbordate pavilionul ridicat; the ivirile — = pavilion de război englez (alb cu cruce roşie); the re-t pavilionul de coniorl englez; fhe btue enHiifu pavilionul navelor închiriate de stat. ENTRY PORT = scara, cupeul: to receive cui officer al the = a primi un ofiţer la bord. EVOLUTIONS = evoluţiile navelor; fleet —- manevrele escadrei, flotei; saiiinfj — = evoluţii cu vele; steci))) — - manevre' cu vapoare. 60 FRANCEZA DEJAUGEMENT, DEMERGE-JMENT = emersiune, — contrar i-mersiunei. DEJAUGER, DEMERGER = a eşi la suprafaţă. DELESTER = a delesta, a uşura o navă. DEMARRAGE = demarare, des-legarea a tot ce ţine o navă legată. DEMARRER = a demara. DEMATAGE = scoaterea, perde-rea arborilor. DEMI-CLEF = foarfecă. DEMONTE = demontată, — mare cu valuri. DEPALE = eşit din drum din cauza vântului sau curentului. DEPAQUETER = a deschide velele. DEPLACEMENT = deplasament, greutatea navei. DERALINGUER = perderea sau ruperea unei vele. DERAPER = a derapa, a ara cu ancora, a fi smuls, târât din ancoraj: sans deraper! = fără a fi putut opri de ceva (la figurat). DERIVE = derivă. DERIVER = a deriva, a fi târât din drum. DE3RRIERE = pupa; le vent est droit — = vântul e drept din pupa; — changez! = schimbaţi la pupa! GERMANA HOHL, HOLL, HOHLE = gol: mit Stengen und Ragen — von Anker liegen = a sta la ancoră cu arboreţii şi vergile scoase. HOLZ = lemn: — deich — dig căptuşit cu lemn; — flosse = plută. HORN = pfc. IITJLFSBOOT = barcă de salvare. HUNDEFOCK = scota flocului. HUNDEWACHE = cartul dela miezul nopţii la 4 dimineaţa. HUTTE = dunetă. I-) INHALTEN = port interior. INHOLZ = coaste, carcasă. JACHT = iacht. JAGETROSS = parâmă din trei. JUNGFER = cap 'de berbec, ca-vilă, tachet. K KABEL = cablu: — aar = vinţ; — kleid = căptuşeala parâmei; — lănge = lungime de 200 m., cablu; — tau = cablu. KABESTAN = cabestan. KABUSE, KABUJE = cabină, careu. KAI = cheu, dig— amt = încasatorul dreptului de cheiaj; — ge-bilhren = dreptul, taxa de cheiaj. KASEN = a înclina vergile. ITALIANA IMBOTTIRE = a înfăşură o parâmă cu sfilaţe. IMBOZZAMENTO = ambosarea u-nei nave. IMBOZZARSI = a ambosa. IMBOZZATURA = parâma, lanţul care serveşte la ambosare. IMBRACATURA, BRACA = co-ţadă, fringhia cu care se ridica greutăţile. IMBRAGARE = a vira coţada. IMBROGLI = contrascote. IMBROGLIARE = a strânge velele. IMBRONCARE = a aşeza vergile cu un cap în sus şi altul în jos. IMMERGERE = a afunda, a intra la apă. IMMERSIONE = imersiune, afun-dare. IMPIOMBARE = a matisi. IMPIOMBATURA = matisire. IMPOPPARE = a merge înapoi; apupare, a fi cu pupa mai afundată. IMPOPPÂTO = a fi lăsat de pupa mai mult la apă. IMPO STARE = a începe construcţia unei nave aşezându-i chila pe cală. IMPROBARE = a apova. IMPUGNATURA di remo = mânerul ramei. INALBERARE una bandiera = a arbora un pavilion. 61 ROMANA dela un mal la al|tul, fără descărcare FILAUJ SI (a) = a lăsa să se sau debarcare. (fiu\ 63). scurgă o parâmă, ţinând-o în mână. Fig. 63. FILA! = comandă pentru a filarisi o manevră. Fig. 65. Foarfecă. Ferry boat. FLAMURA = 1) pavilion lung şi îngust caracteristic vaselor de război (v. fiir. 64), 2) pav. întrebuinţat pentru semnale, şi având o formă triunghiulară. FLOC = velă triunghiulară aflată la prova (v. fig. 20 şi 22). FLOTA = reuniune dn nave mari d|o luptă sau comerţ, puse sub co-mandfă unică; totalitatea navelor unei naţiuni (flota engleză, română, etc.) sau a unui armator (flota S. M. R., a S. R. I).-ului, etc.). FLOTABILITATE = puterea de împingere de jos în sus a, apei apăsată ENGLEZA EYE = ochi; keep your weather — openJ = deschide ochii bine, fii atent. F FAG END of o rope = capătul parâmei. FAIR weather = timp frumos. FARWAY of a harbour} = intrarea, gura unui port. FALL = curent de palane: to — of = a abate. FAST = tare: to make — = a se lega la cheu, a lua volta. FATHOM = braţ = 1,829 m = 6 picioare. to FEATHER the oar = a aşeza rama pe lat. Fig. 66. împingere + afundare = flotabilitate. 62 ou FRANCEZA DESAFFOURCHER = a scoate una din ancore. DESAMARRAGE == a demarare. DESARMEMENT, DESARMER = desarmare, a desarma. DESARRIMER, DESARRIMAGE = prăvălirea încărcăturii prin desfa-facerea legăturilor. DESEMPARER = distrugerea u-nei nave prin nimicirea arboradei. DESENVERGUER, DEVERGUF/R = a scoate vela depe o vergă. DESSOUS = sub: havre — ! = cârma sub vânt. DETALINGUER — a mola o parâmă. DETRESSE = dezastru: un signal de — = semnal de dezastru, nenorocire. DETROIT = strâmtoare. DEVANT = prova. DEVANTER = a masca o velă. DEVIRER = a da, a întoarce înapoi. DIAMANT = diamantul ancorei. DIANE = focul de tun tras la răsăritul soarelui. DIGUE = dig. DOCK = doc, basin. DONNER la bande = a fi cana-risit. DORMANT = partea fixă a unei manevre. GERMANA KA1K = caic. KAJUTEN JUNGE = mus. KAJUTEN PASSAGIER = pasager de cabină (cl. I sau II). KALENDER = calendar : astro-iionrisch Schiff-s — = a Im an ac* h nautic. KALFAT = calafat: — bank = scaun de calfatagiu; — butte = lă-diţa calafatagiului; — eisen = dalta de calăfătuit; — hammer = ciocan de colâfătuit; — werg = câlţ. KALFATER, KALFATERER = calafat. KALFATERN = călăfătui. KA.LM == calm. KALMEN = a fi liniştit. KAMBUSE = afterpic sau forpic, după cum e aşezat la pupa sau prova. KANOE — canoe. KAP = capă. KAPE = şapcă. KAPONIERE = caponieră. KAPPEN = a tăia, a rupe. KARDEEL = saulă. KARGO = încărcătură. KARTRAUM = camera hărţilor. KARVIEL NAGEL = cavilă. KARV1EL WERK = caravelă. KAT = corp mort. KATZANKER = ghiara de pisică. KATZ HAKEN = cango. ITALIANA IN0ARCAMENTO = arcul unei nave. IN ALTO! = sus! în arbori, pe vergi! IN AVANTI! = înainte! INCAGLIARE = a egua. INCAGLIO = eşuaj. INCAPPEELLAGGIO, incappellu-tura = c apelare.. INCATRAMARE = cătrănire. INCERATA = incerată, manta, prelată ceruită. INCROCIA! = încrucişaţi! INCROCIAMENTO = încrucişare de drumuri a două nave. INCROCIATORE = crucişetor. INCROCIATURA = legătură în cruce. INDICATOARE = axiometru. INDIETRO ! = înapoi ! IN DISARMO = desarmat. INFA'&ARSI = a se împotmoli. INFERIRE, INFIORIRE = a în-verga. INFERITURA = învergarea. IN FIL DI RUOTA = unul după altul, în linie de şir. INFIORITORE = filieră. INFRAGERSI = a deferla. INGROSSARE = a se umfla: il mare s’ingrossa = marea începe a avea valuri. 63 R O M ANA ENGLEZA do greutatea ele sas în jos a vasului a-fundat; puterea de plutire datorită di-ferenţii positive dintre forţa de împingere a apei şi de afundare a corpului afundat (fi»*. 66). FLUTURA = se spune de velele cari primind vântul în grandee, deci dealungul lor, bat uşor. FLUTURE, vezi foarfecă. FOARFECA = un nod special (fig. 65); brăţarc în borduri opuse a ran-delor unei goelete navigând cu vânt din pupă. FOC = felinar de poziţie, cuvânt introdus în regulamentele noastre dela franţuzescul „feu”, când mai logic ar fi „lumina1; — lateral — luminile roşii şi verzi ce se aşează în stânga şi în dreapta unei nave în mers; — de poziţie, luminile albe dela catarg; — de pupa = lumina de la pupa. FOC BENGAL = foc bengal. FOCAR =cuptorul căldărilor marine; om care lucrează la focuri; i se mai zice şi fochist. FOCHIST = (vezi focar). FORP1CK = o cămăruţă în prova navelor, unde se ţin felurile lanţuri, vopsele, etc. FUNDA = comandă pentru a fun-darisi ancora. FUNDĂRI SI (a) = a da drumul ancorei ori altui obiect greu, la fund. FUNGA = 1) manevră curentă ce ridică o velă ori o vergă; 2) v. colţ de fungă. FURCHET = furcă mică de fer aşezată în copastie în care se pun ramele (fig. 67). FUS = tija ancorei. G GABIE = 1) platformă fixată pc coloana unui arbore pentru a înlesn manevra velelor şi pentru a depărta pataraţinele arborelui gabier; 2) locul unde stă omul de veghe din catarg. GABIER = 1) v. arbore; 2) matelot însărcinat cu manevra velelor şi a ma- f--------\ FEATHERJNG PADLE ■■= ramă articulată. FENDER = apărător,*’ balon de a-eostare; in — $ - intraţi baloanele. to FENI) OFF = a îndepărta, a apăra: feud off! = apără! păzeşte! dă afară! - — ahead = dă afară prova. FERRY-BOAT = feribot, bac. F1GURE-HEAI) = galionul. to FILL wirth water = a umplo cu apă: the hoat filted of once = barca s'a umplut cu apă pe loc. FIRE = foc: a raking — = foc de an fi ladă; to ligi ti the fi ren = a aprinde focurile; to hank the firen = a ţine focurile la (jură; -- bili = ro- rv i U y 0 Fig. 67. Furchet. ) Fig. 68. Galoş. Fig. 69. Ga-Honul lui „Mircea* 64 FRANCEZA GERMANA ITALIANA DOUBLER = a căptuşi. DOUCEMENT! = încet! DRAGUE = dragă. DRAILLE = drai. DRISSE = funga: pavilion â mi-drise = pavilionul la jumătate. DROIT = 1) drept: — ! tont — / = drept aşa; 2) dreapta, tribord. DROSSE = troţa cârmei. DUNETTE = dunetă. E EAU = apă: dans Ies eaux fran-gaise = în apele teritoriale franceze; faire — = a face, a îmbarca apă; la baissee de V — = refluxul; le plein de V — = fluxul. ECHELLE = schelă, scară, escală: — de maree = scara mareei; — de corde = scară de fringhie; — du levant = escalele din levant. ECHOUER = a eşua. ECLUSE = eclusă. ECOPE = ispol. ECOUTE = scotă. ECOUTILLE = tambuchi. ECUBIER = nară. ECUMEUR de mer = pirat. ELEVATEUR = elevator. EMBARCATION = ambarcaţiune. EMBARDEE = ambardee. EMBARGO = ambargo. EMBARQUER = a îmbarca. KATZ LAUFER == gâtul macaralei'. KATZ LOCH = gaură de pisică. KAUSCHE = rodanţă. KESSEL = căldare; -- sraum = camera căldărilor. KETTE = lanţ: — nglied = zea: nankcr = corp mort. KIEL = chilă: — bank = carenaj; -- (jalol, - rceht taxa de ancoraj; — herr = căpitanul unei nave; — holeny — holung = abataj în carenă; lichter = ponton; — platz = loc de carenaj; raum = caiă; riicken = carenă — schwein, — schwi-nve = carlingă; — iiberzug = chilă falşă; — tvasser — urma vasului. KILLEN = a flutura. KIM BACKSBLOCK = galoş, pa-stecă. KLAMPE = tachet. KLIPPE = faleză; brizanţi. KLIPPER = cliper. KLUSE •= nara ancorei. KLUSBAD = rama nărei. KLUSGATT, KLU8 LOCH = nară. KLUSMANTEL = capacul narii. KOJE = ruf, cuşetă. KOLDERSTOCK = echea cârmei. KOMPASS = compas: — rose = roza vânturilor. KONNOSSAMENT == conosament. KRAHN = gruie: — balken — INALZARE = a ridica, a înălţa: — al vento — a câştiga drum contra vântului. IN PAN NA = în pană. INSEGNA = locotenent. INTELLIGENZA = (segnale di —) semnalul „zărit“. IN VEL ARE = a pune pânze la o navă. INVESTIMENTO = abordaj, e-şuare, colisiune. INVESTIRE = a aborda. IN ZAVORRA = a naviga cu lest, fără marfă. INZAVORRARE = a lesta. IOLE == iola. ISSARE = a înălţa, a arbora. ISSA! = trage! ridică! INSTANTE DELL’ALTA MAREA = ora mareii înalte, fluxului. L LANCIA = barcă, şalupă: — di salvataggio = barcă de salvare. LANCIASILURI = lans-torpile. LARGARE = a larga, a deschide, a da drumul, a mola. LARGO = largo: vento — = vânt larg, din pupa: a vento — = cu vânt larg, din pupa: al largo! = la larg, în plină mare. LASCARE, ALLENTARE = a fila încet, a slăbi o legătură. 65 ROM ANA ENGLEZA nevrelor fixe şi curente; 3) a doua velă de jos în sus a farurilor patrate; 4) v. vergă. (fig. 5 şi 22). GALETA = 1) v. măr; 2) pes-meţii ce formează provizia de rezervă pe vase. GALION = sculptură ori figură ce ornează prova vaselor cu vele şi a yachturilor (fig. 69). GALOŞ = macara lungă şi turtită având una din feţe tăiată pentru ca pa-râma să poată fi introdusă (fig. 68). GARDAMANA = apărătoare do piele ce se pune pe palmă când se cos velele. GARLIN = parâmă groasă compusă din 3—4 lanţane; are 10—80 mm. diametru. IX ; \ Fig. 70. Geamandură de corp mort. GAT = vârful unui arbore. GAURA DE PISICA = gaură în gabie prin care se strecoară oamenii sau se trec manevrele. Fig. 71. Geamandură- Fig. 72. Ghiară de pisică. Fig. 73. Ghiordel. GEAMANDURA = 1) corp flotant ancorat de fund, servind a indica un obstacol pentru navigaţie (v. fig.. 71); 2) — de corp mort = geamandură solid ancorată, servind la legarea vaselor (v. fig. 70); 3) corp flotant legat de o ancoră fundarisită, pentru a indica locul acesteia (v. fig. 30). GHIARE = cârligele ce termină braţele unei ancore (v. fig. 2). GHIARA DE PISICĂ = mică ancoră cu 4 braţe (v. fig. 72). GHIONDEL = prăjină cu care se împing bărcile pe lacuri sau funduri mici. GHIORDEL = găleată de pânză (v. fig. 73) ori lemn. Iul de incendiu — ship = rug plutitor. FIREMAN = fochist. FISH = (arbore, vergă) gemene, dublu. to FIT out a ship = a arma un vas. ' to FIX = a capela. FLAG = pavilion: — half-mast hight = pavilionul în bernă; — offi-cer = ofiţer general.; hoxise flags and fnnnels — pavilioanele de companie şi semnele de pe coş; — of truce = pavilion alb de parlamentar; — ship — vas amiral; — staff = bastonul pavilionului; triangular — = flamură. a FLARE = lumină intermitentă, foc bengal. FLEET = flota: going trough the — = a trece pe sub chilă, — pedeapsă din vremea galerelor şi a nă-velor cu pânză. FLEMISH HORSE = ţapapia dela capătul vergii. to FLOAT = a pluti: a — = semn, geamandură plutitoare. FLOATING battery = baterie plutitoare. FLATING, — DOCK = doc.pluti tor. FLOOD, — tide = fluxul. to FLOOD == a îneca. FLOOR PLATES = varange. FRANCEZA EMBOSSER = a lega un vas. EMERILLON = chei© cu ţâţână; — d’affourche = chee de afurcare. EMPLANTURE = călcâi de arbore. ENCABLURE = lungime de 200 metri. ENGAGER = a angaja, a prinde: — une ancre = a angaja ancora, a prinde ancoria fără voe de ceva; — Vaviron = a nu mai putea scoate rama din apă, a o angaja. ENSEIGNE = 1) locotenent 2) flamură, pavilion distinctiv. ENVERGUER = a inverga. EPAVE = epavă. EPISSER = a matisi. EPONTILLE = stâlp, ponţii. EQUIPAGE = echipaj. ERRE = era, vânt, avânt, iuţeală rămasă: avoir de V — = a mai avea viteză după ce s’a oprit propulsorul perdre son — = a pierde avântul. ERSE = colac de parâmă. ESCADRE = escadră. ESCALE = escală, oprire. ESTACADE = estacadă. ESTIME = navigaţie estimată. ESTROPPE = sbir. ETABLISSEMENT d’un port = ora mareei. ETAI = 1) strai, 2) podul zalelor. ETALE = staţionar: Vetale de flot GERMANA gruia- ancorei; — balksweise — în direcţia gruelor ancorelor. KREUZBAUM = manelă. KRREUZ — BRASSEN = a braţa în cruce. KREUZER = crucişelor. KREUZKLAMPE = tachet. KRIEGSSCHIFF = vas de război. KUHLSEGEL = manica de vânt, trombă de vânt. KUMME = basin. KUPFSTUCK = invergare. ^KURS = cap, drum. KUTTER = cuter. L LADEKRAHN = bigă. LAGE = asietă. LANDUNG = aterisaj, debarcare. LANE = punte. LANGE = margine de cădere. LAS SE zu fahren = lăsa să poarte. LATERNE = felinar. LAUP = aliură: — briicke = pasarelă; — ende = manevră fixă; — g ordin(j = cargafung; — tau — curent. LEINE = saulă. LEINEN MEISTER = pânzzar, corabie LEINWANDSTREIFEN = gran-dee. LEISTEN = grandee. ITALIANA LASCIARE ANDARE = a mola, a da drumul. LASCIARE CORRERE = a lăsa vela să poarte. LASCIARE FILARE = a fila. LASCO, ALLENTATO = moale, slab. LATINO = navă cu vele latine. LATO = latură, travers: — di so-pravento — bordul din vânt — di sottovento = bordul de sub vânt. LEGNO SANTO = lemn sfânt, gaiac. LEVA = pârghie: leva9 leva! = trage la repezeală, iute! tiro di — == foc de tun care anunţă plecarea navei. LEVANTE = Est, răsărit. LEVATA del mare = hulă dela larg. LEZZINO, LUSINO = lusin. LIBECCIO = vânt de sudest. LIBECCIATA = gren de sudest. LIBRO =. carte: — delle rotte o portolano = instrucţiuni nautice pentru drumuri. LINEA = linie: — di galleggia-mento = linia de plutire; — di fila = linie de şir. LOCH = loh de măsurat viteza navei. LUNGHEZZA di gomena = cablu, — măsură: 200 metri. 67 ROMANA GHIU = verga inferioară a unei vele aurice (v. fig. 5- 39). GODIA (a) = a mişca o barcă cu ajutorul unei singure rame aşezată la pupa într o scobitură în copastie. GOELETA = 1) navă cu vele, a-vând dela 2 la 5 arbori şi faruri goe-lete (v. fig. 45); 2) v. far. GONI (a) = se zice do vasul care nu mai e reţinut de ancoră, când aceasta ară fundul. Fig. 74 Gondolă. GONDOLA = barcă specifică lagunelor din Venezia. (fig. 74). GONDOLIER = conducătorul gondolei. GRAD = 1) de longitudine : grad de circonferinţă măsurat pe ecuatorul pământesc, având ca origine primul meridian (Greenwich) şi mergând până la‘ 180° spre Est şi spre West; 2) de la-titudinţ,y măsurat pe meridian plecând dela ecuator spre Nord şi spre Sud, până la 90°; 3) de temperatură; 4) de drumf măsurat pe busolă de la Nord spre Est până la 360°; 5) de relevmenty măsurat dela axul vasului spre tribord sau babord. GRANDEE = 1) parâmă ce mărgineşte vela pe toate laturile; a braţa in — = a braţa verga astfel ca vântul să bată în grandee, fără efect asupra velei. GRANIC = grue, servind la încărcarea sau descărcarea mărfurilor pe vapoare, din sau în vapoare (v. fig. 75). GRĂTAR = 1) grătar de lemn ce acoperă fundul bărcei (v. panou) ; — de focar. GREA (a) = a instala greementul. ENGLEZA FLOTILLA = flotilă. FLOTSAM = epavă. FLUKES of an anehor = ghiarele ancorei. FLY (to let) = a mola în bandă. to FLY (a flag) = a arbora pavilionul. FLYING-JIB-BOOM = săgeata. to be FLYING like a flag = a bate, a flutura ca un pavilion. FOG = ceaţă: — horn = trompeta pentru ceaţă; — signal = semnal în timpul ceţii. FOGGY = ceţos. FOOT == picior = 0,30479 metri; — râpe = ţapapie; — of a sail = întinsură. FOOLING OF = ambardee. FORE = înainte; — and aft = Fig. 75. Granic. 68 FRANCEZA = apele staţionare; le navire t = vasul stă pe loc. ETALINGUER = a lega un cablu de o ancoră. ETALINGURE = legătura cablului de ancoră. ETAMBOT = etambou. ETAMBRAI = etambreu. ETANQON = pod. ETARQUER Ies voiles = a întinde bine pânzele. ETAT = stare: 1. etat absolv, = stare absolută a cronometrelor; 2. etat major = statul major compus din toţi ofiţerii bordului; le petit etat —< major — micul stat major, alcătuit din maeştri şi subofiţerii bordului. ETIAGE = etiaj. ETOUPE = stupă. ETRANGLER = a sugruma. ETRANGLOIR = stopă, călcăi: — ă lunettte = stopă, boţ. ETRAVE = etravă. ETRIVE = legătură în cruce. ETRIVER = a lega în cruce. EVITER = a evita la vânt sau curent. EVOLUTION = evoluţie, manevră. FAIRE = a face: — cap au vent = a fi cu prova în vânt; — eau = a face GERMANA LENKEN, LENKUNG = manevră LEUCHT = lumină: — feuer = far; — schiff = far flotant. LEUSEGELBAUM = baston, săgeată. L1CHT = foc, lumină. LICHTEN = a derapa, a goli, a goni, a uşura, a alimba. LICHTER = şlep, şalandă : — prahm, — schiff = şlep. LIEGEGELD — taxa de stalie. LIEGETAG = zilele de stalie. LIEGEZEIT = carantină. LIEUTENANT = secund: — zur See = căpitan. LINIENSOHIFF = vas de linie, cui rasat; — skapitdn = comandor. LOCK = vas care manevrează prost. LOF, LOFF = partea din vânt aj navei: — gieriges = vas ardent. LOG = loh: — brott = sectorul) lohului; — bnch, — tafel = jurnal^ de bord; — glass = nisiparul; — leine, — linie, — lien = saula lohu-' lui; — rol le = fusul lohului; — scheit, — schiff = albia lohului. LOSCIIEN = a alimba, a descărca, a debarca. LOS-MACHEN = a da drumul la parâme. LOS-SEGELN = a întinde velele, fugi, a pleca. ITALIANA M MAESTRA = 1) mare; 2) maestru ; vela — = vela mare ; albero = arborele mare; sezione — = cuplu, secţiunea maestră. MAGLIA = zea. MAGLIO a mulinelo = cheie cu ţâţână. MANI CA = manică: — da vento = mănică de vânt. MANIGLIONE = cheie. MANOVELLA = manelă, manivelă: — delVargano = manelă de cabestan. MANOVRA = manevră: — cori'en-te = manevră curentă; — fissa = manevră fixă; slacciare una — = a trece o manevră. MANOVRARE = a manevra. MANTENERSI ALL’ORSA = a ţine, a strânge vântul. MARCA DEL BORDO = marca de încărcare. ' MARCHE DEL PESCAGIO = ? mărcilc de pescaj. MARCIAPIEDE = ţapapie. MARE = mare: — agitato = mare agitată; — stanco, morto = mare fiuloasă; — di latfe = mare ca laptele ; — grosso = mare cu valuri; inalberalo = marea deslănţuită; calmo calmă; in erodat o = marea contrarie; iu st alia = mare stationară; — 69 ROMANA GREEMENT = totalitatea manevrelor fixe, curente şi accesoriilor în-tărirei arboradei. (v. fig. 55). GREN = vânt tare, însoţit uneori de ploae, care vine pe neaşteptate. GRIJEA sau GRIZEA = treaptă de fringhie, lemn sau fer între şarturi, pe care se ridică marinari în arboradă (v. fig. 76). . GRIPIE = parâmă ce uneşte o ancoră fundarisită de geamandura sa (v. fig. 30). GRUE = piesă de fer curbată în IfS Fig. 77. Grue. rţip afara bordului servind a ridica bărci, ancore, greutăţi, etc. (v. fig. 77). GUVERNA (a) = 1) a conduce nava cu ajutorul cârmei pe drumul bun; 2) a asculta de cârmă: nava guvernează bine, adică ascultă imediat do cârmă. H HABITACLU = cutia metalică ce acoperă compasul (v. fig. 42 şi 78). HISSA ! = comandă pentru a tra- ge de o parâmă în scop de a ridica o vergă, o greutate, etc. HULA = unduirea lentă a suprafeţei mării, după furtună. ÎMBARCA (a) = a lua, a primi la bord, a se instala la bord, marfă sau persoane. ţSnjfcMkf h 5 ilto*j' • I IMBARCAŢIUNE = barcă. IMERSIUNE = afundarea unui corp în apă. ÎNCERCA (a) VÂNTUL = a veni uşor în vânt până ce încep să bată velele. ÎNCHIDE (a) = a micşora unghiul de braţare. ÎNFĂŞA (a) o parâmă = a acoperi 'o parâmă cu o fâşie de pânză, pentru a o feri de uzură prin frecare. ÎNFĂŞURĂ (a) = a strânge o velă în lungul unei vergi, legând-o apoi cu sachetele; 2) a răsuci parâma. INTĂRITURA = Vezi căptuşeală. ENGLEZA dela prova la pupa; — and aft rigged = cu vele de goeletă; — and aft sails = vele aurice; — course — sail — trinca; — and main top sails = gabierii; — mast = arborele trinchet; — royăl = sburătorul mic; — sheets of a boat = prova unei bărci; — tope = gabia mică; — top — sail = gabierul mic; — stay — sail = flocul săgeţii; — top — gallant sail = rândunica mică; yard = verga trin~ chet. FORECASTLE = teuga. FOTHERING, to FOTHER = a astupa o gură de apă. FOUL = angajat, încurcat: to — the anehor = a se angaja, a agăţa ancora; — howse = încurcătură de lanţ; — bottom: carena murdară. FOX = comandă (parâmă). FRAME = coastă. FREEBOARD = franc-bord, marca de încărcare. FREIGHT = navlu, încărcătură; to — = a afreta, a navlosi. FRENCH LEAVE = a o şterge englezeşte. FRESHWATER sailor = marina** de apă dulce. FRIGATE = fregată. FŞOCK-COAT = redingotă. FUEL = combustibil. FUNNEL = coş de vapor. 70 FRANCEZA GERMANA ITALIANA apă, fie din cauză unei spărturi, fie a îmbarca provizie de apă; —-'cote = a naufragia; — un chenal = a naviga pe un canal; — escale = a se opri într’un port; — route = a se îndrepta spre; — de la route = a înainta repede; — de la toile = a merge repede cu pânzele; — le quart = a fi de cart; — chapelle = a masca velele; — servir Ies voiles = a braţa velele. F AL AI SE = faleză. FANAL = felinar, lanternă. FARDER = a stabili velele. FARGUE, FALQUE = apărătoarea bărcii. FASEYER = a flutura. FAUBERT = coadă de şters puntea. FAUBERTER = a curăţi puntea cu cozile. FAUSSE = falşă: — carlingile = carlingă falşă; — quille = chila falşă. FAUX = falş: — pont = puntea inferioară; — foc = contrafloc. FELOUQUE = felucă, barcă. FENOUX = arbore de semnalizare. FERLER = a strânge velele. FERLAGE = strânsoarea velei. FER = fier, daltă, ghiară. FEU = foc, lumină, felinar, far: — de port = farul portului; — fixe, LOS-STEUREN = a merge drept spre, a se îndrepta spie, a întinde pânzele spre. LOSERKIEL = chila falşă. LOTH = sondă: — balse = plumbul sondei; — leine, — lien = saula sondei; — linsblock = macaraua sondei; — werfen = sondaj. LOTHSMAN, LOTHSE, LOOTE = pilot. LOTHSEN = a pilota: — barke, — boot9 — fahrzeug = pilotina; — gebiihr9 — geld — taxa de pilotaj; — Kommandeur — şef. pilot; — kunst = pilotaj. LOTHUNG = sondaj. LOXODROMIE = loxodromie. LUCKENSTUCK = grătar. LUF, LUV = partea dinspre vânt: — baum = verfafor — gierig = vas ardent; — schote — scota din vânt; — seite — bordul din vânt; — wdll = ţărmul dinspre vânt. LUKE = tambuchi: — decke9 — deckel, — kloppe = bocaport; —gitter = grătar; — laden9 — riegel = belciug. LUV = partea din vânt. M MAARSCHAFT, MANNSCAFT = echipaj: — srolle = rol de echipaj. di poppa9 di prora, di traverso = mare din pupa, prova, de travers; il — cala = marea se linişteşte; il — sale — marea se umflă; vaţle di — = valea, adâncitura valului; il — bian-cliaggia e fa pecorelle = marea se înspumeaază şi face berbeci; mettersi in — = a lua marea; guardia di — == cart. MAREA = mareea: — grande = mareea rriare; — dei quarte = mareea mică; alta9 bassa — = mareea înaltă (flux), joasă (reflux). MARETTA = mare cu berbeci. MARINA = marină. MARIN ARIO = marinar. MAROSO = val. MASCHETTA = falcă de arbor. MASCHIO = picior. MASSIMA MAGRA = etiaj. MASCONE = prova. MASTRA = etambou. MENSA degli ufficiali = careul ofiţerilor. MERLINO = merlin. METACENTRO = metacentru. METTERE, situare, collocare = a pune, a aşeza: — la prova in cammino — a porni la drum; — alia cappa = a lua, a ţine capa — le vele a collo = a masca velele; — alVorza = a strânge vântul; mettersi a levato = a ridica ancora. 71 ROM 1NTINSURA = vezi margine. 1NT1NZĂT0AKK = aparat soivind t Fig, 79. întinzătoare metalică. a întinde o manevră fixă (fi^. 31. re-prezintă o întinzătoare model vechiu pentru sart, iar fig. 79 o întinzătoare metalică). INVERGA (a) = a fixa o velă pe o vergă. INVERGARE, margine de — = 1) v. colţ ; 2) v. margine. ISPOL = căuş pentru scos apa de pe fundul bărcii. JURNAL = 1) de bord9 registrul unde se însemnează zilnic tot ce interesează navigaţia (vânt, starea mării, drum, etc.) şi evenimentele de seamă, care fac act în faţa justiţiei; 2) de maşină, idem tot ce interesează maşi-şina, consumaţie, ore de mers, număr de rotaţii, etc. LABĂ DE GAŞCĂ = nod în trei pentru bulină. ( LANSARE = 1) alunecarea şi trimiterea pe apa a navelor de pe cala ANA de construcţie dela uscat, botezul apei; 2) Scoborârea la apă a unei bărci, geamanduri sau alt corp plutitor; 3) trimiterea în apă din tuburi subacuati-co sau de pe punte a torpilelor. LANŢ = lanţuri speciale de ancoră sau ori ce alt lanţ. LANŢ AN A = parâmă compusă din 8—4 şuviţe; groasă de 25—30 mm. ENGLEZA to FURL a saii = a strânge o velă. FURNACE = focar. G GAFF = randa: — top sail = contrarande. GALLION = galion. GALLEY = iolă; — galeră: cook's — = bucătăria, — pachet s = palavrele provei (argo). Fig. 80. Lansarea unei nave. 72 FRANCEZA GERMANA ITALIANA — â cclats = lumină fixă, lumină cu selipiri; — de position = felinar de poziţie; bateau — = far flotant; un — devant! = lumină în prova! des feux de salut = salve de salut. FIGURE de proue d’avant = ga-lion. FIL = fir, aţă: — a voiles — aţă do vele; — de fer = sârmă; — de caret = sfilaţă FILER = a fila: — en douceur = a fila uşor, încet; — 15 noeuds = a fila 15 noduri, a merge cu 15 mile pe oră; — a Vanglaise = a o şterge englezeşte; filez! = fila! FILET = plasă: — Bullivant = plasă contra torpilelor. FILIN = parâma. FLAMME = flamură. FLANC d'un navire = bordaj. FLASQUE = fălcile gabiei. FLECHE EN CUL = contraranda. FLOT = undă, val, apă: etre ă — = a pluti, a fi dat la apă. FLOTTABILITE = flotabilitate. FLOTTAISON = plutire: ligne de — =* linia de plutire. FLOTTE = flotă. FLOTTEUR = plutitor. FLOTILLE = flotilă. FLUX = flux. FOC = floc. MAL, MALL = plan de construcţie: — brief = contract de construcţie. MANOEUVER, MANOVER = manevră. MANTEL = capot. MARINE = marină. MARS = gabie: — brasse = braţele gabierului; — bulien = bulinele gabicrului; — făli = punga gabierului; — gast = gabier; — leesegel = boneta;. — raa = verga gabierului; — schote = scota gab. — flagsegel = ghidon; — stângef — stenge == arborele gabierului; — wand — sart. MASCHINE = maşină: — buch = jurnal de maşină — raurn = camera maşinelor. MAST = arbore, catarg: — baum-stiltze = măr; — klimmer9 — wach-ter9 — korb = gabie; — losigkeit = pierderea arborilor; — spur = carlinga; — werk = arborada. MATROSE = marinai-: — nhand-werk = matelotaj; — nschiissel = gamelă; etc. MATTE = paiet. MEER = mare: — beschreiber, hidrograf. MESSE = careul ofiţerilor. 1METACENTRUM = metacentru. MIETHEN = a navlosi. MIETHUNG = navlu. MEZZANELLA = bate pupa. MI CCI A = gât. MIGLIO MARINO = milă marină. MOCCA = cap de berbec. MOLLA ! = mola ! MOLtiO = dană, mal, dig. MORSELLO, TRECCIA = sfârcul parâmei. MOSfTACCI DEL BOMPRESSO= mustăţile bompresului. .ArOZZO = mus. I\rOZZO di ruota9 di elica = butucul roatei, elicei. MULINELLO VOLTACATENO = chee de afurcare. MURA = mură. MUR ARE la vela = a mura vela: mur are fino a tesare9 a baciare la bagna della vela = a trage de mură până la refuz. MURATA = perete. MUTARE un'ancora = a ridica o ancoră şi a fundarisi alta. N NAUFRAGARE = a naufragia. NAUFRAGIO = naufragiu: diritto di = dreptul asupra epavei. NAUFRAGO = naufragiat. NAVALE = naval. NAVE = navă, vas: — a vela = corabie; — a vapore = vapor; — a palo = corabie cu 8 catarge. NAVIGARE = a naviga: — colla 73 ROM  N A ENGLEZA LARG = 1) vânt, — vânt c© vine de la 8—10 carturi cfîn prova; 2) largul mării departe de ţărm. LĂSA (a) SĂ POARTE = a veni sub vânt astfel ca velele să aibă vânt. LAT = nod — pentru legarea a Fig. 81.—Nod lat două parâme (v. fig. 81). LAŢ = nod pentru a lua volta la un lemn. (v. fijş. 82). Fig. 82.—Laturi. LATINA = velă triunghiulară in-vergată pe o antenă, (fig. 83). LEGA = 1. a fixa un vas prin pa- râme; 2. în barbă = a ancora cu 2 ancore ale căror lfanţuri sunt paralele, (v. fig. 84). LEMN SFANŢ — gaiac; din el se Fig. 84.—Legare 1 în barbă. fac raiurile macaralelor, butucul elicelor. ' LEST = materie grea ce se pune la fundul vasului pentru a-1 echilibra ori mări stabilitatea, — pietre, fontă, plumb, etc. LE STA (a) = a îmbarca lest. LIMB = uşurarea navei de parte din încărcătură, pentru a putea trece un banc, un fund mic şi reîncărcarea la adâncime mai mare. LINIE DE PLUTIRE = linia până unde intră vasul în apă. GALLIOT = galiot. GANGWAY = schela. GANTLINE = mandar. GARNET = palane: clew — = cargafund. GASKET = sachet. GAUGE = pescaj: glass — = sticla de nivel; steam — = manometru. GEAR = greement, aparatură, garnitură. GIG = gig, iolă. GIN = macara de încărcare. GETTING afloat = a eşi de pe uscat. GIRDER = traversă. GIVE WAY! = înainte. GLASS = lunetă. to GO aboiit = a face volta’n vânt: go ahead! go aştern! = înainte! înapoi! let lier go off = las să meargă. GOODS = marfă. GONDOLA = gondolă. GRAPNEL = ghiară de pisică. GRATE, GRATING = grătar. GRAVING DOCK = doc, basin de curăţat navele. G. M. T. = GREENWICH MEAN TIME = timpul mediu la Green-vich. GRIPING = ardent. to GROUND = a eşua. GROUNDING = eşuat. 74 FRANCEZA GERMANA iTALIANA FOLLE brise = vânt schimbă-cios. FOND = fund: — plat = vas cu fundul drept; un mauvais — = fund prost, rău pentru ancorat; pas de —! = fără fund! — de cale = sentină. FORBAN = pirat. FORME = doc de curăţit fundul navelor: — flottante = doc plutitor. FORTUNE = vela trinchet; de nădejde: gouvernail de — = cârma improvizată; mat de — *= catarg improvizat; la — de mer = riscul călătoriei pe mare. FOUET = coardă. FOUETTER = a flutura. FOUGUE = rafală, gren; arborele şi verga £abier. FOTTRRER = a înfăşură. FOURCHE = furcheta. FOYER = focar. FRATCHIR = a se întări, — e vorba de vânt. FRANC - BORD = francbord. FRANC -FILIN = parâma necătrănită. FRANC -TTLLAC = puntea inferioară. FREGATE = fregată. FRET = navlu. FRETEMENT = contractul de navlosire. FRETER = a navlosi: — freter = MITSCHIFFEN = a naviga împreună. MITSCHIEFEN = cârma drept! N NACHFAHREN = a naviga pe dâra altui vas. NACHGESCWADER = ariergardă. NACHLASSEN = a mola, a deschide. NACHSCHIFFEN = a naviga în apele altui vajs; a îmbarca mai târziu; a expedia ceva pe calea apei. NACHSCHLEPPEN = a remorca. NACH- SEGELN = a armări un alt vas cu pânzele, a goni un vas; familiar: jemand — = a urmări pe cineva până în mormânt, în pânzele albe NACHT ANKER = ancoră de ve-ghe. NACHT ZEICHEN = semnal de noapte. NADEL GRUND = fund cu scoici mărunte. NAGELNIET = nit. NATIONAL FLAGGE = pavilionul naţional. NAVIGATION = navigaţie de marină: — schule = şcoala de marină, navală. NEBEL = ceaţă: — horn = corn, trompetă de ceaţă. terra in mano = a naviga în vederea coastei; — contro il vento = a naviga cu vânt strâns. NAVIGANTE = navigator. NAVIGAZIONE = navigaţia. NAVIGLIO = navă. NEMBO = gren. NODO = nod. NOLEGGIARE = a afreta, a navlosi. NOLEGGIO, NOLO = navlu: con-tratto o polizza di — = charter parti, poliţa de afretare. NOSTROMO = şef de echipaj. NULLO = turnichet. NUOTARE = a înota, a pluti-O OBLO = fereastră. OCHIO = ochi: — di prua = nară; — della gomena = ochiul de legare al ancorei. OCHIELLI dei terzaroli = ochiurile terzarolelor. ONDA = undă, val. ONDATA = pachet de mare. OPERA VIVA = opera vie. OPERA MORTA = opera moartă. ORDINATE = coaste. ORECCHIA = tachet. ORIENTARE = a orienta. ORLO, BORDO = copastie. ORMEGGIARE = a lega, a am-bosa. 75 ROM LOCH, LOH = aparat pentru mă- Fig. 85.—Aruncarea lohului pe corăbii. surat viteza vasului (fig. 85 şi 86). Fijj. 86.—Loh : A, nisipar; B, mosorul; C, saul/. lohului| D, laba de gâscă; E, sectorul ; G, hârdăul; K, contorul lohului metalic ; J, saula ; M, elicea ; L, lohul metalic agăţat la pupa vasului în mers. ANA LUSIN = sfoară de in 2 sfilaţe are 3—5 mm. M MACARA = 1. piesă de lemn de formă ovală, având înăuntru un rai prin care poate trece o parâmă; 2. simplă — macara cu 1 rai; 3. dublă = macara cu 2 raiuri; 4. cu cârlig fix; 5. cu cârlig = macara având un sbir de care se fixează un cârlig; 6. cu chee; 7. cu ţâţână = macara atârnată de un cârlig cu ţâţână, astfel ca macaraua să se poată răsuci. MAESTRU = 1. arborele mare; 2. v. cuplu. MAGAZIE = magaziile sau calele în care se încarcă marfa pe o navă. MAHONA = un fel de ceam turcesc, pentru transportat cărbuni. MANDAR = 1. sistem în care o Fig. 87.—Mandar ENGLEZA GUNWALE of a boat = copastia. GUY = ghiu, GYBE a sail = a schimba o velă. to HAIL from = a depinde de, a fi matriculat la... to HAIL a boat =ţ a striga, a chema o barcă, un vas. HALLIARD, HALYIARD, HAU- LYARD =' fungă. HAMMOCK = hamac. HAND- CRANE = granic. HAND-SPIKE = manelă. HAND-LIAD = sonda de mână. HANDS on board = oamenii dela bord, echipajul: all — ahoy = toată lumea pe punte; to be short of — = a avea lipsă de oameni. to HANDLE = a manevra. HANDY = manevrabil: a — ship = vas manevrabil; a — man = om priceput, îndemânatec. HANG ON HER! = trageţi lung (la rame). H A RD! = banda! HATCH = panou. HATCWHAY == bocaport, tambuchi. to HAUL = a trage: — out! — up! =: vira! mainsail — = schimbaţi la pupa; of all — ! = la braţe înainte. II AVEN = port. HAWSE HOLE = scară. HAWSER ~ j-emorcă. HEAI) — cap; invergare, prova; 76 FRANCEZA GERMANA ITALIANA a închiria, a navlosi vasul său altei persoane; affreter = & închiria, a na-vlosi un vas dela altă persoană; noliser = a închiria, a navlosi, cuvânt folosit în Mediterană şi la noi in ambele sensuri sau în sensul general. FRETEUR = navlositor. G GA BARE = caic cu vele şi rame. GABIAGE = gabierie. GABIE == gabie. GABIER = gabier, — velă, mate-lot: un — brevete — gabier brevetat; en haut, en bas Ies — ! = sus, jos gabierii; — de grand-mat = gabierul mare. GABORD, GALBORD = fâşia din afară a chilei. GAFFE = cange: avaler sa — = a muri, la figurat. GAFFEAU, GAFFION = cange cu mai multe ciocuri. GAFFER = a se prinde cu cangea. GA GER = soldă, leara marinarilor. GAGNER = a fi, a ajunge, a se găsi: — le large = a porni pe mare; — un navire = a se îmbarca. GAIAC = lemn sfânt. GATLLAC — teugă la prova sau dunetă la pupa: —* d’arriere = du-nentă; — d’avant = teugă. NKBEN SCHIFF = vasul alăturat. NEBEN WIND = vânt larg, de lături. NEUFUNDLANDSFAHRER = pcscar de Tera-Nova. NIEDERHOLER = cargabas. NIEDERSINKEN = a se duce la fund. NOCK = vârful vergii: — eines segel = împuntătura velei; — gording = contrabulină; — horner9 — lăgel, — leuver9 — ohren = ochi de împun-tatură; — klampe = tachetul vârfului vergei; — pferd\ — ţapapie; — takel — palancul de cap de vergă, NORD = nord. NOTH = nevoe grabnică: — flag-ge — signal, = pavilionul de remorcare de ajutor, — floss = plută de salvare; — mast = catarg do schimb; — wurf, — auswurf — aruncarea înărfei in maro spre a salva nava; verlust durcli — wurf = aruncare şi contribuţie. O OBENWERK = opera moartă. OBERBOOTSMAN = şef de echipaj. OBER BR AM = rândunica. OBERDECK = teugă, dunetă. OBERHUTTE = dunetă, teugă. ORMEGGIO = legătură. ORZ A! — vino în vânt! — tuttoî = în vânt toată! — alia. banda! = banda în vânt! andare alV — = a strânge vântul. ORZ ARE = a veni în vânt. ORZIERO, ARDENTE = ardent. OSTERIGGIO = spirai. OSTTINO, OSTA = pălăncel: osti-ni del fico = şuştele picului. OSTRO = sud. OSTRO - L1BECCIO = Sud-sud -west. OSTRO - SIROCCO = Sud-sud-est. OTTANTE, QUADRANTE = oc-tant, cadrant. OVE ST = west. P PAGLIETTO = paiet. PALA = aripă de elice, pana ramei, sbat, lopată. PAL1SCHERMO = ambarcaţiune. PALLA di segnali = balon de semnale. PALLONE di difesa in sughero = balon de acostarc. PALO = ca zic. PALOMBARO = scafandru. PAN NA = pană: mettere in - una nave = apune o navă în pană; essere in — = a fi în pană. 77 ROMANA parâmă trece printr’o macara simplă, fixă; 2. parâmă prevăzută cu capete de saulă, pe care sunt puse rufele la uscat la bordul vaselor (fig. 87). MANELA = pârghie de lemn, pentru învârtit cabestanul, etc. MANEVRA = a face să se execute mişcările navei. MANEVRA = 1. arta de a conduce o navă; 2. parâmele ce servesc la manevră. MANEVRA CURENTA = parâma cu care se manevrează vergile şi velele. MANEVRA FIXĂ = parâma ce fixează şi întăreşte arborii. MANICA DE VANT = trombă de pânză pentru aerisire. MAR = piesă lenticulară de lemn fixată în vârful arborilor; are feres- Fig. 88. Măr călăuz şi simplu. truici cu raiuri prin cari trec saulele de pavilion. Măr călăuzf piesă de lemn fixată de şarturi, având găuri pentru a călăuzi manevrele curente, (fig. 88). MARCA DE ÎNCĂRCARE = liniile marcate în flancul navelor care arată până unde se pot încărca, după anotimp şi mările prin care naviga (v. fig. 90). MARCO NI = sistem de velatură cu rande triunghiulare, fără pic (v. fig. 89). ENGLEZA figure — = galion; —• wind — vânt din prova; — sails = velele din prova, f locurile. HEALTH (bill of) = patenta de sănătate. HEART = ţest de subarb. to HEAVE = a arunca, a lansa, a vira: to — away = a vira — in! = vira! to — to = a pune din pană; to — up = a goni. HEAVING UP = rondou. HEEL of a mast = piciorul unui arbore to — = a canarisi. HEELING = canarisire. HELM = cârmă, eche: down — = echea sub vânt — amidships = cârma la mijloc; pat the — upf = mai vino puţin; put the --- hand over! -300 " 4^0 "Vin Fig. 90. — Mărcile de încărcare. 78 FRANCEZA GERMANA ITALIANA GALERE = galeră. GALET = petriş. GALETTE = galetă. GALHAUBAN = pataraeţină. GALION = galion spaniol. GALIOTE = galion olandez.; GALOCHE = galoş, pastecă. GAMBIER, GAMBILLER = a se căţăra pe fringhii. GANSE = ochi de parâmă. GARANT = curent. GARBIN = vânt de sud-west. GARCETTE = sala.mastră. GARDE = guardie, paznic. GARDE - COTE == pază coastă. GARDE - MARINE = aspirant. GARDE-PECHE = pescarul şef. GAULE = baston: — d*enseigne bastonul pavilionului. GENR de, vier = marinari. GTRATTON = giraţie. GITE = înclinare, locul unde un vas a eşuat. GTSEMENT = relevment. GLENE = colac de parâmă. GLENER = a face o parâmă colac pe punte. GODILLE = godilă. GODILLER = a godia. GOELETTE = goeletă. GONDOLE — gondolă. GONDOLIER -■= gondolier. OBERMAST = arborele gabier. OBERSTEUERMAN = secundul navei. OPFNUNG = spirai. OESE = matiseală; ispol. OESEN = a scoate apa cu ispolul. OST = est, răsărit. P PAARI) = ţapapie. PACKBOOT = pachebot, vapor poştal. PACKETSOHIFF = pachebot. PAGAAIE = vâsle cu două pane si un mâner. PALL = castanetă, la cabestan. PANZER = cuirasă: — fregalte = fregată euirasată; — fotte = flotă cuirasată; - korvette = corvetă cui-rasată; — schiff = cuirasat. PARDUNE = pataraţină. PASSAGIERSCHIFF = vas de pasageri. PATRON = căpitanul unei ambar-caţii, unui şlep. 'PECHLOFFEL = lingură pentru catilan. PEIL = indicator de adâncimi, flu-viometru: — hoch = în legătură cu fluxul; — holz — sondă de lemn; — kom/pass = alidadă; — loth = sondă de plumb. PAPPAFICO, PARABORDO = a-părător. PARAMEZZALE = carlingă. PAR ANCO = palane. PARANZA = pălâncel. PARAONDE, FRANGIFLUTTI = sparge-val. PARASARTIE = port-strai. PARATIA = perete. PASSARELA, PONTE = pasarelă. PASTECCA = pastecă. PATENTE = patenta: — di na-zionalita = actul de naţionalitate; — di sanitâ = patenta de sănătate. PATERAZZO = pataraţină. PAVESARE = a pavoaza. PAVE SE = pa voaz. PENNONE = vergă. PERITO = expert. PERNO = balon. PESCAGGIO = pescaj. PETROLIERRO = petrolier. PIATTA = şaland. PICCO = pic: andare a — : a se duce drept la fund. PILOTA = pilot. PILOTAGGIO = pilotaj: PIOMBINO, PIOMBO di scanda-glio = plumbul sondei. PIRATA = pirat/ PIROSCAFO = vapor. PIU ADAGIO! = cât mai înc«t! POLIZZA di carico = eornasament. 79 ROMANA MARE = 1) prima velă de jos a arborelui maro; 2) v. vergă; 3) arbo rele vertical cel mai mare; vezi maestru .MARE LARG (vânt) = vânt ce vine aproape clin pupa. MARGINE = 1) latură a unei vele; 2) de invergare = latura velei ce se prinde de vergă, pic, antenă, strai, etc.; 3) de cădere = laturile verticale ale velelor patrate, aurice, etc.; la vele aurice se deosebeşte marginea de cădere prova şi marginea de cădere pupa; 4) do întinsură = latura inferioară a unei vele (v. fig. 32 şi 33). MARINAR = cel care face serviciul de punte la bordul unei nave. MARTI NGALĂ = piesă lungă fixată vertical sub bompres pentru a i înlesni întinderea subarbelor (v, fig, 5, număr 10). MASCA (a) = a face ca velele să primească vântul pe îaţă, astfel ca sâ împingă nava înapoi. MATE LOT, - vezi marinar. MATISI (a) = a împreuna 2 ca- Fig. 91. .îl Matiseli pete de parâmă împletind şuviţele lor (fig. 91 şi 92). MEGAFON = pâlnie ce serveşte la amplificarea vocei când se vorbeşte la distanţă. MERLIN = parâmă subţire, de obicei gudronată. METACENTRU = punctul M unde se întâlnesc direcţia gravităţii, aplicată în G centrul de greutate al navei cu Potds- ENGLEZA = cârma*" banda; the ship answer the ----- vasul ascultă de cârmă. HELMSMAN = cârmaci, timonier. 1I1GH AND DRY = lung şi uscat, pe uscat. HIGH WATER = mareea înaltă. I1ITCI1 = nod. II. M. S. = HIS MAJESTY* .SHIP = navele maiestăţii sale, — N. M. S. pe româneşte. to IIOIST ~ a ridica, a întinde o velă: — iv = a îmbarca; -- out ~ a debarca; a boat — a ridica o barcă la grue; hoist away! hissa! ho ist handsomdi/! hissa uşor! HOLI) = cală, magazie: iore --- =-cala din prova; after — = cala din pupa; capta in of the — — şeful calei, magaziei; -- on! = ţine bine! — water! = ţineţi-vă în rame. to HOLYSTONE the deck =? a bri-cui puntea. Fig. 93.—Forţele în joc ia plutirea navelor direcţia forţei de împingere aplicată în C’ când nava e înclinată. De poziţia lui depinde stabilitatea navei (fier. 93 si 94). 80 FRANCEZA GONNE = butoi cu catran. GORET = raschetă de parâme. GOURNABLE = lachei, cavilă de lemn. GOUTTTERE = sghiabul de scurgere. GOUVERNA1L = cârmă. GOUVERNER = a guverna a cârmui: — sur = a ţine capul (drumul) pe; le navire gouverne bien, mal = nava guvernează, bine, rău, ascultă bine, rău de cârmă. GRADE = grad. GRAIN = gren. GRAINASSE = gren slab. GR AND = mare: grand mat de hune = arborele maro gabier; - - Iar-gue = vânt mare larg; — mat = arborele maestru; —- voite = vela mare. GRAPPIN = ghiară de pisică, an-corot. temps GRAS — vreme umedă. GRATTE = raschetă. GRATTER = a rascheta. - GREEMENT = greement. GREER = a grea. GRELIN = garlin. GREVE = plaje cu nisip şi pietriş. GRILLAGE, GRILLE = grătar. GRUE = grue. GUEULARD — megafon. GERMANA PEILEN — a sonda, a lua relev-mente: das grund - - = a face sondaje; di" son ne = a lua relevmentul soarelui. PEILUNG = sondaj, relevment. PERSON B NDAy[PHER = vapor de pasageri. PERTLEINE = tapapie. PETROLSCHIFF = petrolier. PFAHL = ca/ic. PFEIFE = siflce. PFLICHT = camera bărcii. PFLICHTANKER = ancora mare. PFLICHTANKERTAU PFLTC-irT-TAT oţgon, garlin. PFLOCK = cavilă, priboi. PFLTGEN = a avea, a lârâ ancora. PFORT = sabord: — gatt = sa-bord; - hangen = fierăria sabordului; luhe = panoul sabordului; negel = prelată, muşama; - talpe = palan-cul sabordului; ian = balansina sabordului. PFOTE •--- sabord: schiff = va* portărel care acostează la un vas sec-festrat. PICK = balansina. PICKEN = a înclina vergile. PILOT = pilot. PILOTIREN = a pilota. PINASSE — pletină. PIN NE picior. ITALIANA POMO, GALIKTTA = măr, galet. POXENTE = west, apus: — li bcccio = west - sud - west; — maextro — west - nord - west. PONTE = piuite: di comando --comanda; - superiore = coverta. PONTELLK = pontile. PONTONE = i>on ton. POPPA = pupa* POPPESK = parâma dela pupâ. POPPIERO = vas cu pupa mare; marinarul sau arborele dela pupă. PORTA-TRENI = ferry-boat. PORTAVOCE = portavoce, megafon. PORT EL LO = sabord. PORTO = port. PORTOLANO = portoîan, instruc-ţii nauticu POŞTALE = vapor de poştă, pachebot. POSTATA = tonaj. POKTO = post, loc: delVancora postul ancorei. POZZO — pul. PREDA = prisă, captură. PKEMIBADERNE PRESSATREC-OE. PREMISTOPPA = presetupa, PRESA = stâlp de legat. PRIMO uificiale = secund. PRODESE = parâma cu care e legată prova, s PRORA, PRL A prova : < utne db* 81 ROM MIXT = vapor ce are şi velatură. MOALE (navă) = navă ce tinde a veni cu prova sub vânt. MOL = dig la gura unui port pentru a-1 feri de valuri. MOLA! = comandă jxmtru a mola-risi. i MOLARISI = a lăsa liberă o manevră, a-i da drumul, a nu o mai reţine. MONITOR = vas de luptă pentru fluvii, ape mici. MURA = 1) Manevră curentă ce întinde sau fixează în vânt colţul de jos al unei vele 2) mure tribord = se zice de un vas ce navigă cu vânt din tribord. 3) mure babord = id. ce navigă cu vânt din babord. 4) v. colţ de mură. N NARA = gaură în parapet, corespunzând unui canal în interiorul vasului, prin caro trece lanţul ancorei (v. fig. 96). NAVLOSI (a) it. = a închiria un vas. ; NAVLU = preţul închirierii unui bastiment. NOD = 1) numărul de mile pe care-1 face o navă pe oră, iuţeala navei 2) noduri cu care se leagă parâmele. ANA O OCHI = ’l) inel de parâmă fixat de grandeea uriei vele. 2) inel fixat de punte, copastie, etc., lia care se fixează capătul unui palane. OPERA MOARTA = corpul vasu- Ovl* rul; *j ckiU Fig. 95. — Opera moartă şi vie. lui deasupra liniei de plutire (v. fig. 95). ENGLEZA HOME = la bloc, la refuz: hani --1 = trageţi până la bloc, cât se poate! to sheet — = braţ aţi până la refuz. HOOl) = capot., învelitoare. HOOK = cârlig: boot — = cange HORSE = 1. cal; 2. drai: to icork H)) the dead — a lucra pentru a-şi plăti aconturile primite. HOUSE LINE = lusin. HOUSE (admiralty) = amiralitatea. HOVE TO = în pană: Jiove in sight = a apărut la orizont; to be Jiove in stajfs — a fi în vânt. HOWSE-LAP = capac de nară. HULK = ponton. IIULL = coca, carena, corpul navei. HURRICANE = uragan. HUSBANI) (ship's) = girantul u-nei nave. 1 INDIAMAN (East) = vapor din sau pentru Indii. INSHORE spre ţărm. ISLAND = insulă. ) JAGK == cric: jack = pavilionul din provă, de ancoră; union — = pavilionul englez; — Tar = călugăr din ordinul Matburin, care eliberau prizonierii creştini de!a Turci. 82 FRANCEZA GERMANA ITALIANA GUEULE DE LOUP = gură de lup (nod). GUI = ghiu. GUIBRE = galion. GUIGNETTE = daltă de calafat. GUIGUE, GIGUE = gig, barca cu 6 rame. GUINDEAU, GUINDAS = cabes-tan orizontal. GUINDER = a ridica cu’ gruia. GUINDERESSE = parâmă groasă. GUIPON = bidinea. GUITERNE = verfaforii bigii. H HAB1TAGLE = habitaclu. HALAGE = edec. HALE - BAS = cargabas. HALE - BOUL INE = marinar prost, bătut la cap. HALE - BREU = funga vela strai. HALER = a trage: — un navire = a trage un vas la edec; halez â bord! — trage la bord! HALEUR = omul care trage la edec. HAMAC = brand, hamac. HARPEAU = cangea de abordaj. HARPOIR = saula cangei, har-ponului. HARPON = harpon. HARPONNER = a harpona. PISSBACK = sghiabul de scurgere al lanţului ancorei. PLANKEISEN PLANKENEISEN = calafat. PLANKE = bordaj de lemn. PLANKEN = a face bordajul unui vas. PLATT = lat: — block = pas-tocă; — schiff = vas cu fundul plat; knotten = nod lat. PLATTING = chingă, sachet. PLUSEN = a destrăma parâme vechi. PONTON = ponton. POST = postul ancorei: — damp-fer9 — damschiff = vapor poştal; — damschifffart = navigaţia pacheboturilor; — schiff = pachebot; — schiff fahrtlimie = linie de vapoare de pasageri. PROPELLER = elice: — block = butucul elicei. PULVER = praf de puşcă, explo-sibil: — flagfje = pavilion de explosi-bile (litera B). a QUART = cart; rumb. QUARTERDECK = puntea de cart. QUARTIER = cart (serviciu), gardă: — lied = cântec de bord; — meis-ter = maestru; — volk = oamenii de biamo la — ? = încotro merge vasul? che — ? = ce caj> ? ce drum ? P0GGIA! = vino sub vânt! P0GGIARE = a veni sub vânt. PULEGGIA = rai. PUNTALE = ponţii. PUNTELLARE, SOSTENERE, SORREGGERE = a propti o navă. PUNTO = punctul unde se găseşte nava: — stimat o — punct estimat; — osservato = punct observat; — di stima sbacfliato = punctul greşit; fare il — = a calcula punctul. a QUADRANTE = c-adrant, cadru. QUADRATO = careu. QUARTTA, ROMBO di vento = cart de vânt. QUARTIERE di prova9 di poppa = farul din prova, din pupa. QUARTIERMASTRO = maestru militar, şef, cap. QUARTO = cuart, cart: — di gio-= cuartul dela 4 la 8 dimineaţa; — di notte = cuartul dela 6 ore la 4 dimineaţa; ufficiale del — = ofiţerul de cuart. R RABBONACCIARE, RABBONIRE = a cădea, a se potoli, vânt sau marc. ROMANA OPEL?A VIE = corpul vasului dea-suDra liniei dc plutire (v. fig*. 95). ORIENTA (a) — a îndrepta vela-tura astfel ea sa prindă vântul. PACHEBOT vas de pasageri (v. fig-. 98). PAIET = ţesătura de parâme, în forma de rogojina; preş din fire de pa râmă veche. PALA = aripa unei helici (v. fig. 6 şi 57). PA LA NC = 1) sistem de macarale Fig. 97. Fig. 98. — Pachobotul „România** al Serviciului Maritim Român. 84 FRANCEZA GERMANA ITALIANA HARPONNEUR = harponer. HAUBANS = şarturi. HAUTURIER = pilot, căpitan d© ocean. HAUTURIERE, (navigation) — navigaţie de ocean. HAVRE = port. HELICE = elice. HEMERALOPE = marinar care nu vede noaptea. HEU = vas ou fundul plat. HILOIRE = cuplu. HTSSER = a arbora, a înălţa, a ridica: hissez! = înaltă! ridică! hisa! HOMME de rncr = navigator. HOUACHE = urma vasului; semnele de pc saula lochului. HOUART = vas cu doi arbori şi două vele triunghiulare. HOULE = hulă. HUBLOT = fereastră, ochi. HUNE = gabie. HUNTER = gabier (VelaV I TLE = insulă. TLET, ILOT = insuliţă. TMMERSION = imersilme. INABORDABLE = coastă la care nu se poate acosta. TNSCRIPTION maritime = recrutarea la marină, din pescari de pe cart; — wache, — wacht = serviciu de cart. QUER -- transversal: sich — vor Anher legea = a se lega la corp mort; — halken — traversa; — legen — legarea navei; admit, = cuplu; negelst ari ge = antenă. R RAA = vergă: — baud = merlin; ha n-d knopi = nodul văcarului; — haken = cange de abordaj; — nock = vârful vergii; — negri — velă pătrată. RACK = inelul cu care alunecă verga pe arbore: - lott = măr. / RAD = roata: dampfcr = vapor cu sbaturi; — kanien = tambur. RAEDERBOOT = vapor cu sbaturi. RAUBSCHIFF = corsar. RAUM = cala, magazie. RE E P = ] )ar A mă. REFF = tertarolă: ein etn -sfreichen = a lua un rând de terza-rob; ba ud eu = sachote; — găti, - gatten = ochi de velă; — talje — palancul teri a rolelor. REGATTA = rogată. RF]CrIEREN = a manevra. RE1HHOLZ, REIBEHOLZ = a-părătoare, scondru de apărare. RETTUXG — salvare: ----- sanker RADA = radă. RADDOBBARE, RACCONCIARE — a scoate o navă pe uscat pentru reparat fundul. RADDOBBO = raidul. RAFFICA = gren. RAGGI = raze, spiţe. RAMPINO, GANCIO , cange. RAMPONE = cârlig. RANG IO mâncarea, raţia mari- narilor. RANDA. randa, brigantină. RAXDEGG1ARE la terra, il rento - a lungi coasta, a strânge vântul. RAKGHIARE = raschetare. R A SCHIE TTA = rasc-het a. REDAXCIO = rod an(ă. 11E C î A TA = i ega t ă. REGGERE alia vela = a se menţine în vele. REGGIKCOSSE apărător. REL1NGA — marginea velei, gran-d;:e. REL1TTI = epave. REMA! — ramează! REMARE = a rama. REMATORE = lopătar. RE MO = ramă, vâslă: — di gover-no == ramă de cârmuit; — di coda godilă; alza re mii = sus ramele! arma re tui! casca re mi! — armaţi; fila re mi — las? să meargă. RETE = plasă. 85 ROM ANA ENGLEZA simple ori multiple, prin care se trece o parâmă numită curent, (v. fig. 98). 2) de şart = întinzătoare (v. fig. 31). PALANCEL = palane care serveşte a ridica marginile de cădere a velelor pătrate uşurând luarea treţarolelor. PARÂMA = denumirea generală a frânghiilor întrebuinţate în marină. PARAPET = flancurile vasului deasupra punţei. PASERELA = mică punte transversală situată înaintea comenzii pc vasele mai mari. PASTICA = macara (galoş) având Fig. 99. Fig. 100. Pălăncel. Pana ramei. PANA = 1) orientare a velelor astfel ca să se contrabată şi vasul să. rămână aproape imobil; 2) partea lăţită a ramei care lucrează asupra apei (v. fig. 100). Fig. 101. — Pastică. o balama la partea deschisă pentru a primi o parâmă şi a o împiedica să iasă din căpăţână. (fig. 101). PATARAŢINA = manevră fixă ce JACKET = cămaşă, căptuşeală, blue JACKET = marinar din marina militară. JEER = fungă. JETTY = dig. JEW’S HARP = chec de legat cablul ancorei. JIB = floc: down —! = strângeţi flocurile! ease off the — sheets! = fila flocurile! fhjng — boom = mar-tingală; flyhuf — = flocul săgeţii; stan din cj — = flocul mare. JIGGER = mandar; bato — pupă. (velă). JUNIOR to coinmander = ofiţer subaltern. JURY-MAST = catarg improvizat. K KEDGE ANGHOR = ancorot. KEEL = chilă: bilge — = chila de ruliu; false = chilă falsă, — hauliug = pedeapsa dc a fi trocut pe sub chilă. KEEL SON = carlingă. KETOH = cuter cu bate pupa. KEVEL = tachot. KIT = sac marinăresc. KNOT = nod. L L A CIN G = t r an s f i la j. 86 FRANCEZA GERMANA ITALIANA coastă si marinari clin marina comercială, instituţie pur franceză, întemeiată de Colbert. J JAMBE DE CHIEN = nod special. JAMBETTE = stâlp, ponţii. JAS = traversa ancorei. JAUGE = deplasament, capacitatea navei după care plăteşte taxele. JAUGER = a măsura deplasamentul. JAUM1ERE = gaura punţii pe unde trece capul cârmei. JETEE = dio*. JOTTEREAU = falcă. JOUER = a juca, a sări dint-r’o parte în alta: le vent — = vântul joacă, schimbă de direcţie. JOUE = bordajul din prova. JOURNAL de bord = jurnal de bord. JUSANT = reflux. K KAYAC = caiac. KIOSQUE = chioşc. L LABECHE = vânt de sudwest. LABOURER = a ara fundul cu ancora. = ancora ele salvare; — sboje — colac, geamandură de salvare; --- sboot = barcă de salvare; — srakete — rachetă cu saulă de salvare; — sgurt — centură de salvare. RHEDE = radă: — loss = a fi cu velele rupte, catarge rupte. RHEDEN = a echipa, a arma, a grea (un vas); greement. ‘ RHEDER = armator. RICHTEN = a orienta, RIEmENRING = pielea ramei. RIPPEN WERCK = crevace. RISS = tcrţarola. - ROLLE, ROLLBANK = turnichet. ROLLKIEL =chila de ruliu. KUEKSEIL = troţă. RUGKSTOSSWIN1) = revolin. RUCKWIND = vânt din pupa. RUDER = ramă, vâslă, cârmă: — einj = jos ramele! — liocli! — sus ramele! — band = pana ramei; — bank — banc de vârslaşi; — besteurer, — gast, = timonier; — blatt = pana ramei; — boot, — fahrzeug = barcă cu rame; — bur-sche, — ganger = vâslaşi — gabol = furchetâ, damă; — balken — stock = eche; — kdhn = balon de acostare. RUDERN = a rama, a călători pe apă. RUMPF = corpul navei; căpăţână de macara. RIBUTTI, KELITTI = epavă. RICUPERARE = a recupera. RIPOSSO = adăpost. BIFIUTARE = a refuza (vântul). RILEVARE = a releva, a schimba omul de serviciu. RIMORCHIARE = a remorca. RIMORCHIATORE = remorcher. RIMORCHIO = remorcă. RIORZARE = a ajunge un vas din vânt. RIPARO = adăpost. RISACCA, RISUCCHIO = resacă. ROLLARE = a rula: — e beccheg-giare = a rula şi tanga în acelaş timp. ROLLIO = ruliu. ROMBO = rumb, cart, drum: — lossodromico, stimato,etc. = drum loxo-domic, estimat, dare il — = a da drumul de urmat. ROSA DEI VENTI = roza vânturilor. ROTTA = drum, cap: — ălla bus-sola — drum la compas; — corretta = drum corectat; — vera = drum adevărat; far — = a lua drumul; cambiare di — = a schimba drumul; in — ! = pe drum! drept aşa! ROVESCIO del timone = safranul cârmei. RUOLO di equipaggio = rol de e-chipaj. 87 ROM întăreşte lateral şi spro pupa, arborele gabier şi ar bardul. PATENTA^do sănătate; = documen-tul ce se dă unui vas la plecare şi prin caro se confirmă starea sanitară a- portului de unde a plecat nava. PATRATA (velă) = velă de această (urmă. (v. fig. 22). PAViLiON = 1)'naţional = stea-ii*ui, drapelul care indică naţionalitatea 2) de semnale, pavilioanele cu care Fig. 102. — Pavilionul. navele vorbesc intre ele; 8) de companie, drapelul special al armatorului. PESCAJ = 1) distanţa dela punctul extern cel mai jos al chilei, la linia de plutire; sunt trei pescaje: prova, mijloc, pupa. ANA PETROLIER = navă specială pentru transportat produse petroliere. PIC — 1 ) verga superioară a unei vele aurice (v. 5, nr. 88 şi fig. 20). 2) noxitie a vasului pe perpendiculara deasupra ancorei sale fundarisite. PICIOR = porţiunea arborelui în apropiere de punte. < PILOT = 1) persoană care cunoaşte bine o anumită regiune a unei ape; un port etc., şi care conduce vasele în acele locuri; 2) ghid nautic (v. porto-lan); 3) stâlp de lemn, beton etc., care se înfige în fundul apei, pentru construcţii. ENGLEZA LA DEN ----- încărcat: — in balk = încărcat în vrac, vărsat. LA DINO (bill-of) = conosament. LAND = uscat: to — = a debarca; to hun 1he — =v a naviga foarte aproape de coastă, a strânge coasta; the ■ship Imj — to = nava nu se mai zărea: — făli = aterisaj. LANDING = debarcare. LAND - LUJ3HER = marinar de apă dulce. LAP = acostare. LARGE = larg. Fig. 103. — Petrolierul .Steaua Română" 88 FRANCEZA LA CHEE ~ a molarisi: itue bord ce = a tragjb o salvă. LA1SSE = ţămiul acoperit de flux. LAISSER ALLER! = las sa mear-gaî moila. LAISSER COURIR! = las s& meargă. LÂ1ZE = forjă. LAMANAGE pijlotaj. LAMANEUR = pijiot brevetat. LAME = unda, va$. LANEE de sonde == bastonul sondei de lemn. ^ LANCEMENT = lansare. LANGAR1) — brigantină cu doi arbori şi vela mare patrată. LAPIOT = marinar negru. LARDERASSE = parâmă groasă de proastă calitate. LARGE .= în largul mării: au ! = la larg! LARG UE = vânt Iar»-, aproape din pupa. LARGUER = a slăbi : — un ma- noeuvre, leu ris = a slăbi, a da drumul unei manevre, tertaloielor; larj/uez! = inola! LASCAR == marinar de culoare pe nave europene. LATINO = navă cu vele latine. LEST = lest, savura. LE STER = a lesta. GERMANA HUNDGATT == pupă rotundă. RUNDHOLZ = măr, vârf de vergă. KUST = portsart. RUSTLEINE = bot. RUTHE = vergă. S SA NI) = nisip: auf den — faufen, fjeratJien. ani dcu/ - .sntzcn bleiben a se împotmoli; ba ah = banc do nisip, = bară. - bucii se loch — iihr = jiisipar; — - man = cel care ţine nisiparul; — răume.r — dragă. SATTEL = carlingă. SAUM = marginea velei. SA UZITAU = grandee. SCHAHT = puţ. KCHACKEN, SOHAKEN, SC HALIM — 'cheie de lanţ. SCHA1)EN = avarie?. SCHADIIAFT = avariat. SC1IAKWERK = tambuchi. SCHALUIPE = şalupă, barcă: — Iau — barbetă. SCHANDDECK BCHANDDECKEL = copastie. SCHANZDECKE, SCHANZKLEID SCHNZVERKLEIDUNG = bestin-u*aj, parapet. SCHANXE = dunetă. SCITE RIIAKEN = foarfecă. SCHEREN FLOTTE = flotilă de vase uşoare pentru recife. ITALIANA RUOTA = roată: — a -poleite — sbaturi — del timone = roata cârmei; — di pop pa = etambou; — di prua — otravă. A S SAGOLA = saulă. SALA NAUTICA = camera hărţilor. SALPARE = a fi gata de plecare; a târâ, a vira ancora. SALTARE = a sări, a schimba de direcţie (vântul). SÂLTO = Săritură, schimbare (de vânt). SALVAGENTE = colac, geamandură de salvare. SALVAMENTO, SALVA TAGGIO salvare: lancia de — = barca de salvare. SANDOLINO = bărcuţă. SA NI)ALO = barcă de pescari. SANTA BARBARA = depozitul de muniţii. SARTIA = sart. SASSOLA = ispol. S BANI) AR SI, dare alia banda = a se canari si. SBANDATO = angajat, înclinat din cauza vântului. SBARCARE = a debarca. SBARCATOIO = debarcader. 89 ROM ANA ENGLEZA PILOŢI NA = vasul caro serveşte pilotului pentru a eşi înaintea navelor ce trebuesc pilotate. PITURA = vopsea. PLETINA = mic* şlep do Prut. POD = întăritura transversală a unei zale de lanţ. (fig. 103). Fig. 103. — Podul zalei. PONT!LA = coloană ce susţine vertical traversele punţile sau flancurile navei. PONTON = 1) şaland având şi instalaţii de forţă; 2) cor]) flotant legat Fig. 104. — Ponton. de cheu, servind la acostare în porturile unde navele nu se pot apropia do cheu. PORTAVOCE = 1) megafon; T2) tub acustic ce uneşte comanda cu sala maşinilor sau alte localuri. PORTOLAN = instrucţiuni nautice cari arată detaliat aspectul şi configu- raţia coastelor, aterisajelc, faruri, etc. PORT-SART = platformă fixată în afara bordului la înălţimea punţei, servind la fixarea capetelor şarturilor şl pataraţinelor. POSTUL ANCOREI =. locul unde stă ancora pe punte. PRESETUPA = garnituri do asbest la un orificiu pentru a-1 face etanş. PRINDE (a) VANT = se spune de velele ce încep să se umfle de vânt. PROVA = 1) partea dinainte a vasului; 2) vânt = vânt care vine în direcţia axului vasului, din prova. PUNTE = plan orizontal ce acoperă vasul întinzându-se din bord în bord şi dela prova la pupa. PUPA = 1) partea dinapoi a. vasului; 2) vânt = vânt care vine dela 180° dela prova. PURTA (a) = v. (a) lăsa să poarte. PUŢ = local în care se depozitează lanţurile ancorelor. R RADA = loc de adăpost în afara portului pentru ancorarea navelor înainte de a fi primite în interior. RAFALA = mărire bruscă a intensităţii vântului. RAI = rotiţă de lemn ori metal din interiorul unei macarale . to LAUNCII = a lansa, a lăsa la apă; a — = o şalupă. LAUNCHING = lansare. LAY DAYS = stal ie: lai/ oul = pe vergi! to laij up = a desarma; 1o laij the course = a trasa drumul. LE AI) = plumb; sondă. LEADING sceman = marinar de clasa I. LEE = sub vânt; — board = velă de derivă; — lurches = ruliu sub vânt; — sule = bordul de sub vânt. LEECH = marginea unei vele. LEEWARD = sub vânt. LEEWARDLY = moale, leneş. - LEEWAY = deriva. LET DRAW! = schimbaţi trinca! (în barcă); schimbaţi flocurile! (Ia corabie). LET FLY! = mola banda! LET GO! = mola! to — the anehor = a ancora; the anehors! = funda! - - and hani = schimbaţi la prova. to LIE TO = a fi la capă, a ţin capa: to lie off = a sta, a rămâne în larg; to lie at anehor = a fi la ancoră. a LIEN = o garanţie, uji girant comercial. LIEUTENANT = locotenent: navi-gating — = ofiţerul cu cronometrele, cu navigaţia. LIFE BELT = centura de salvare. 90 FRANCEZA GERMANA ITALIANA LETTRE 1)E MARQUE = actul de naţionalitate. LIEVE = leghe marină, egală eu aproape 3 mile marine. LIEUTENANT = secund. LIEUTENANT de VAISSEAU = căpitan. LTGNE = linie, saulă, ecuator: — de foi = linia de credinţă; — de fio-taison = linia de plutire; — de loch = saula lochului; entrer en — = a intra în acţiune; — de front7 — de file = linie de front, do şir; la ligne = ecuatorul; le passage de la — = trecerea ecuatorului. LIGNEROLLE == sfilaţă. LIMANDER = a înfăşa. LINGUETS = castanete. LISSE = balustradă, bastingaj: — de basiinqaqe = copastie. LIVARDE = verfafor. LOCH = loch, loh. LOF = partea din vânt. LOFER = a veni în vânt. LONG-COURS = cursă lungă, navigaţie de ocean. LONGUE - VUE = lunetă, ochian. LOUP DE MER = lup de mare. LOURDE (femps) = vreme apăsătoare. LOUVOYER = a merge în zigzag contra vântului: la figurat, a veni pe ocolite la chestiune. SCHERENSCHIFF = vas suedez construit pentru a naviga printre stânei le de la coastă. SCHICHTEN = a stiva, a arima. SCHICHTER = stivator. SCHIEBZANGE = grandeea do iu-vergare. SCHIEFLAUF = loxodromie. SCHIEMANN = ş5I de echipaj. SCHIEMANNEN = a repara greo-mentul. 'BCHIEMANNSOARN = sala-mastră. SCHIFF = vas, navă: zu — = pe apă; — atnl = amiralitate, cameră de comerţ; — bau = construcţie arhitectura navală; — baunieister == inginer naval; - - beii = secure de abordaj; — besteuru)}g = navigaţie; --bool .= şalupă ; — brot = galetă; -bruch = naufragiu; — briichig = naufragiat; — briicke = pod de vase; — - bursclie = mus; - fahrer = navigator; — fahrl — navigaţie; - faini:- gesetze =- codul maritim; faini.- kmial = canal navigabil; — fahrU-tagebuch = jurnal de bord; ----- ^rac h i = navlosire; —■ f rachtbrief = conosament; — gerîppe = corpul navei'; grund = cală, sontină; - haken cange; — junge = mus; --- kiel = chilă; — kleid = bordaj; — knecht = barcagiu; — koch = bucătar; — SBARCO = debarcare. SBIRRO = sbir. SCAFO = carena, coca navei, cor-pul vasului. SCALA = scară, schelă. SCALMIERE = furchet. SCALEI O = dană. SCALO = cală, escală. SCANDAGLIO = sondă. SCARTCARE = a descărca. SCARPA d’ancora = postul ancorei. SCENDERE da vira = a seoborâ din arboradă. SC IA = urma vasului. SCOGLIERA = faleză. SCOGLIO = stâncă. SCONTRI = castanele. SCOPAMARE = bonei. SCOTTA = scotă. SE CC A = banc, SECCO = uscat: a — di vele = fără vele; restare a --- = a rămâne pe uscat; verga -= vergă fără velă. SECHTO = ghiordel. KECONDO = secund. SECONDA GUARDIA == cuartul do la miezul isopii la 4. SEN TI NA = santină. SERBA TA IO = cisternă. SERAGLIO = bordajul exterior. SERRAPENNE = cargafung. SEZIONE = cuplu. 91 ROMANA ENGLEZA RAMA = 1) vâslă, lopată (v. fig. 100); 2) seancluri prinse de punte formând baza unui tambuchi ori spirai şi cari împiedică intrarea apei în interiorul vasului. BANDA. = velă aurică ori sistem Marconi. BANDUNICA = 1) cea mai de sus velă patrată (v. fig. 22); 2) v. vergă 3) v. velă. BAŞCHETA = 1) unealtă de metal cu care se curăţă pitura de pe vas (v. Fig. 105.—Raschetă. fig. 10i); 2) piesă de lemn având o panglică de cauciuc cu care se suge apa do pe punte. BEI)AN —- profil ce so dă carenei, hidroplanelor şi şalupelor de cursă, pentru a-i permite să se ridice deasupra Fig. 106 — Redau. apei, în viteză (v. fig. 106) rămânând sprijinita doar pe o mică suprafaţă. REFUZA (a) VÂNTUL = se zice când vântul se apropie de direcţia provei, nu se mai poate folosi. REGATA = concurs de îmbarca-ţiuni, vădituri, etc. (fig. 107). REMORCA (a) = 1) a trage după sine un vas legat o remorcă; 2) înapoi = când i-emorcati.il se află la pupa remorcherului; 3) la ureche = când remorcatul se află alături de bordul remorcherului. BEMOBCA = 1) parâmă groasă întrebuinţată pentru remorcaj; 2) parâmă, în general, cu care se remorchează; 3) a da — a da o remorcă pentru a fi remorcat ori pentru a remorca. LIFE BOAT = barca de salbare. LIFE BUOY = colac de salvare. LIFE LINE = bandula de salvare. LIFTS = balansine. LIGHT = lumina, felinar; blue — = foc bengal; — house = far; — ship — far plutitor; —.water draught = pescajul cu vasul gol. LIGHTEN = a lumina; a uşura, al im ba. LIGHTER = barcaz, şalandă. LIGHTTENING = limb. LIGNUM-VITRE = lemn sfânt. LINE — 1. saulă; 2. linie: - ahearl = linie de şir; quarter — = unghi de atac; /o 'kcep — = a păstra Fig. 107. — Regale pe lacul Herestrău. 92 FRANCEZA LOVRIl = a încolăci pani iii a,, lanţul. LUMIERE = far. LUSIN = lusin. M MAHONNE = malionă. MAILLE, MAILLON = zea dc lanţ. MAISTRANCE = subofiţerii bordului. MAITRE = mapstru militar: — d’equipage = şef do echipaj, nostrom; ample = cuplu maestru. MĂLINE = marea de lună plină şi lună nouă. MANCHE = mânecă: - â veni =mânecă de vânt, trombă de vânt. MALLE = pachebot, vapor poştal. MANILLE = chee de lanţ, manila. MANOEUVRE = manevră: la — d’un navire = manevra vasului; mano-evres dormantes, conrantes = manevre fixe (şarturi etc.) şi manevre mobile (curente). MANTELET d'ecuhier = capac de nară. MARCHEPIED = tapapic. MAREE = maree, flux si reflux. MARGUERITE = saula cu care se ajută scoaterea ancorei. GERMANA kumlig = bun navigator, priceput în navigaţie; — lader = vas care tan-ghează mult; — laffete = afet naval; — lande = aterisaj; — lei ne — parâmă; — lente = marinari, echipaj; — loJm = a f ret a re; — măkler = curtier maritim; — mann = marinar; — mass = tonaj; —- pecii = catran; pfund = 300 livra; — rose = rosa vânturilor; — 'riistuur/ = zestrea vasului; — sand = lest, balast; — schna-J)el botul, pintenul navei; prova; -— sc-k nadei = galion, rostru; — seil = cablu, parâmă;-— staten = gafă; — stiick = tun de bord; — trap pe = tambuchi; — winde = turnichet, vârtelniţă; — zielien = tragere la edec; — zier = podoabele navei; — zim-merniann = lemnar de vase, maran-goz. SCHIFFBAR = navigabil. KCH1FFBARKEIT = navigabil. SCIIIFFBARMACHUNG = a face navigabil. SCHIFFCHEN = corăbioară. SCHIFFEN = a călători pe apă. SCIIIFFER = navigator; — aus-druck spracltf' = expresie, limbaj marinăresc; - haken = cange; -Jtose = pantaloni de bord; — kalrnder — almanach maritim; - knoten, — schlag = nodul marinarului; — zunft =- corporaţia barcagiilor. ITALIANA SFERIRE = a scoali* vela dc la vergă. SFILEGGIARE = a flutura. SILURO = torpilă. S1ROCCO = vânt- de sud-est. SLANCIO = lansare, SLOGAMENTO = deplasament. SMURA! MOLLA LE SC0TTE! = mola scotele! SMMURARE — a fila murele. SOLCO — siaj, urma vasului. SOLCOMETRU = loch: ampollina del — = nisipar; sagola del — = saula lochului; guindolo del — = fusul, tamburul lochului; settore del — -= sectorul lochului. SOMMERGIBILE = submersibil. SONDA = sonda. SOPRACASSERETTO = dunetă. SOPRA STRUTTURA = suprastructură. SOTTO BARBA = subarb. SOTTO CHIGL1A = chila falşe. SOTTO MARINO = submarin. SPAGO = aţa de vele. SPIEGARE la bandiera = a desfăşura pavilionul. SPIRAGLIO = supirai. SPORTELLO = sabord. STACCAR le vele = a desinverga. STALL7 = stalic. ■ „ STAMINA = astar. STATUETA di prova = galion. 93 ROMÂNA ENGLEZA REMORCHER — 1 ) vas ce remorchează' în general; 2) vas având instalaţii speciale pentru remorcaj. RESACA — ondulaţiunea apei în porturi provocată de valurile cari se lovesc de cheiuri, se resfrâng* şi Fac să se legene vasele. ROJ)ANŢA — 1) inel de lemn ori metal având un jghiab în care se a-şează sbirul de parâmă ori vele (v. fig*. 20); 2) cu cârlig = rodanţă tro-cută printr’un cârlig. ROATA CÂRMEI = roată verticală ori înclinată care acţionează cârma prin troţe. RONDOU = întoarcere de 180” a vasului (fig. 111). RUF = superstructură conţinând cabine ori localuri, aflată pe punte. Fig. 108—Rerrorchero în port. şirul, ordinea, haiding — = dute-vino; —- 3. ecuator; to crons the — = a trece ecuatorul. LINER = vapor transoceanic. LINK = zea. LIST = 1) bandă, înclinare: tfus ship has a — to port = vaporul acesta e înclinat la babord. — 2) anuar: Navy — = anuarul marinei. LLOYDS office = biroul Llovdului. LOAD = încărcătură. LOCKER = puţ. LOG = loch; sectorul lochului: — book — jurnal > de lx)rd; — line = saula lochului; io heave the - = a arunca lochul. LOGGEl) = avariat, naufragiat. LOOK-OUT = vegherea: — man = omul de veghe, facţionarul; to keep a good = a fi foarte atent; schap — before = ochii în patru înainte. LOOM = mânerul ramei. "to LOOS = a deschide; a pierde: a avaria; construction — = abandonul navei; the total — = avarie generală. Fig. 109.—Rodanţă. f i Fig. 111. Rondon 94 FRANCEZA GERMANA ITALIANA MAE IER = împreunarea a două parâme, două cabluri. MĂRIE - SALOPE = şlepul cu care se transportă nomolul. MARIGOT = afluent navigabil. MARIN = marinar . MARINE = marina. MARIN IER = barcagiu. MARITIME = maritim. MARONNEK = a facc piraterie. MARQUE = semn, semnal: — de franc-bord' = marca de încărcare. MARTINGALE = martingală. MARSOUIN = marsuin, marinar vechi. M. A. S. = mas, vedetă rapidă origine italiană: motoseafo anti somer-gibile. MASCARET = val provocat de maree. MASQUER = a masca (velele): — partout! = mascaţi peste tot! MAT = arbore: — d’artimon = arborele artimon; grand — = arborele maro; — de minai ne = arborele trinchet; — de beaupre = arborele bom-pesului;'- de charge = bigă; — de pavilion = baston de pavilion; — de peroquei = arborele sburător; — de cacatnis = arboret. MATAGE = aşezarea arborilor. MATELOT = marinar, matelot. SCHIFFS in compunere = ce se leagă de navă: — banks = bancurile ramatorilor; befelhabern — capî-tan dc vas; - bcute = captură, priză; — baden = fundul navei, cală; -compass = busolă, compas; — ei-gentliilmer = aruncător; — //ar/r/e = pavilion; — freund = coarmator; — — fiihrer = căpitan, pilot; — gel-eite = escortă, convoi; — gerath = zestrea navei; — hcer — armator; - - ladung, — - last = caric, încărcătură; mann-schafi = echipaj; — miethe = navlosire; — obertheil — opera moartă; pas& = patenta de sănătate; — rath consiliu de bord; raum = fundul calei;*— rheder = navlositor; — sch-nebel = prova, pinten; — spiegel = oglinda navei; — tauwerk — gree-ment; — tveppe = scară, tambuchi ■—■ wdnde, — wandten = şarturi; — tvinde = cabestan. (Nu s’au trecut cuvintele care se găsesc la SCHIFF şi aveau aceiaşi însemnare: schiff volk, schiffsvolk,etc. SCHIRMDACH = tendaletă. SCHLACHTSCHIFF = vas de linie, cui rasat. SCHLAFF = moale, slab. SCHLEPP DAMPFBOOT, SCHLE-PPDAMPFER = remorcher. SCHLEPPTAT = remorcă (parâme). STIVA = magazie, cală. STIVAGGIO = arimare, stivaj. STIVARE = a arima, a stiva. STIVATOHE — stevator. STOPPA = stu])ă. STRAFILAZZTO = transfilaj. STRAGLIO = strai. STRAORZATA = ambardee. STRICCO = palane. STRINGERE il venlo = a strânge vântul. STTHOZZATOJO = stopă. SUONARE /a cam pana = a bate ora, SUPERSTRUTTURA = suprastructură. SVENTARE — a flutura. T TACCIIETTI = tacheţi. TAMBUCCIO = tambuchi. TANGON I = tano-on. TENDA = ten dă." TENENTE DI VASCELLO = căpitan. TERZAROLARE — a lua terzaro-lele. TEKZAROLO = tertarolă. TESTA = cap: d'albero = capul arborelui: di moro = butucul elicei. TIMONE = cârma. TIMONIERE = timonier, cârmaci. 95 ROM .RUilB = vechea gradaţie a busolei în 32 de carturi sau rumburi. ROZA VÂNTURILOR = discul a-şezat deasupra magnetului busolei, împărţit în rumburi (carturi) sau grade RULIU —- 1) mişcare oscilatoare Fig. 112.—Ruliu. laterală a vasului (v. fio*. 112); 2) v. chilă de — REVOLIN = curent de aer care după ce izbeşte în vele, se restrânge. S 8ABORD = deschizătură făcută in pe reţele navelor pentru a putea trage tunurile interioare, încărca mărfuri, pasageri, etc. SACHETE = i) «aule cusute dea-lungul unei grandee a unei vele, servind a înfăşură vela pe vergă; 2) capetele de parâmă fixate pe tende pentru a le întinde pe strajă. SAFRAN — suprafaţa cârmei care lucrează asupra apei. (v. fig. 4 şi 34). SAGEATA — a 3-a porţiune spre ANA prova unui bompres compus din 3 bucăţi (fig. 5, nr. 12). SA LA NI) = vas cu fundul plat servind în porturi la transportul materialelor. ŞALUPA — barcă mai mare cu rame, vele ori motor. SĂRITURĂ DE VA NT — schimbare bruscă a direcţiei vântului. SA.KT = manevră fixă ce întăreşte arborii laterali şi spre pupa; şarturile au trepte de parâmă pentru urcatul oamenilor în arboradă. SAULA = parâma subţire: 15-20 mm. SAVURA = lest consistând din. nisip, pământ, ,etc. SBANDA (a se) = v. (a se) canarisi SBIR = inel de parâmă; se întrebuinţează la boţare, la macarale, etc. SBURATOK = 1) a 3-a velă de jos în sus a farurilor pătrate ce n’au vele duble (v. fiu:. 22); v. veru'ă; 3) v. vela, SCHELA — 1) mică punte mobilă ce se instalează provizoriu dela vas Fig. 113. — Schelă. ENGLEZA LOW-WATER = mareea joasă: —-tuark = etiaj. LOWER - MAST = coloana: lower yard = verga mare; to hwer = a s( oborââ. LUBBER marinar neândemâna-tec, slab, greoi: ‘s hote — gaura pisicei; - 'Y 'point = linia do credinţă. to LUFF = a veni în vânt: kee/p ■ jfour — st rănire vânt ul cât mai mult. LUG SAIL =- vela aurica. LUMP = şalupă de serviciu în port. LURCH = ambardee. LYNG TO = a tine capa. M MAIL STEAMER = vapor poştal, pachebot. MAIN = mare, înalt principal: — cha’uiH = port şarturile mari; — sail — vela maro; in a st — arborele mai’e; top-men = gabierul mare; — royal —■ rândunica mare; stay sail = flocul mare; - top — gabia mare; — top — gallrind = sburătorul mare; — yard = verga mare. MAN = om: to — = a arma; —-the si.de! = oameni pe punte! — the capstan! = la cabestan! to — the yards = a aşeza, oamenii pe vergi. MAN - OF - WAR — nava de război. 96 FRANCEZA MATELOTAGE = matelotaj. MATER = a ridica arborii: matez! — sus arborii! —- la bărci; matez le.s* avirons! — sus ramele. MATERAU = arboret. MATHURIN = marinar din marinii de război. MATURE = arborada. MAUGE, MAUGERE = garnitura de aramă a vergilor, brăţare. MEMBRES, MEMBRURES = crevase, coaste. MER = mare mal de - = răul de mare; — etale = mare eu nivel stationar; — calme, belle — = mart? liniştită; — debout = valuri din prova; — clapoteuse, moutonncuse = mare cu valuri mici, cu berbeci; — demo n -fee = mare demontată, cu valuri mari; — dure, faite, qrosse = mare agitată; — du travers = valuri din travers; esumeur de — = pirat; coup, paquet de — = val care se sparge pe punte; mettre ă la — =î a lăsa la apă. MERLIN = merlin. MERLTNER = a coase cu merlin. METACENTRE == metacentru. METTRE = a pune, a aşeza: — a Vean; a lăsa la apă; — a la voile = a întinde pânzele, a pleca; — .de h7 barre = a pune cârma; — en panne = a pune în pană, a se opri. MILLE = milă. GERMANA SCHLEPPTAUHACKEN — cârligul remorcei. SCHLEPPEN =■ a remorca, a târa, a trage la edec. SCHLEUSE = eclusă. SCHLINGEN des mastkorbes — cruce ta. SCHLINGERBRETTER = plute do ruliu. SCHLINGER PAR l) U N E = po rt şart mobil. SCHMIER = grăsime, «eu, unsoare; — arzt: apărătoare; — pfrop-fen = balon de acostare; — qimst = coadă, bidinea de cătrănit; — băume tranchet; SCHNADEL = nas, bot, prova, pinten. SCHNELLDAmPFER = vapor cu viteză mare. SCHNELLSCHIFF SCHNELLFA-HRER, SCHELLSEGLER = vnlier bun, corabie care fuge iute. SCHNUR = saulă. SCHOLKEN = bolboroseală, sgo-motul apei care bate bordajul. SCHOTE =' scotă. SCHOTHOLZEN = tachet. SCHOTGATT = ochiul scotei. SCHOTT = cloazon. SCHRAGE = raschetă. SAHRAUBFLUGEL = pală. aripa de elice. ITALIANA TIRAN TE = curent: — d* acqua =pescaj; - d’un c-avo = curent. TONNELLAGIO = tonaj. TOPEDINE = torpilă. TORPEDINIERA = torpilor (vas). TORPEDINIERE = torpilor (marinar). TRAG LI A — drai. TRACIONTĂ N A = vânt de nord. TRAVERSINO = pod. TRAVERSO — travers. TREVIERE ~ şef, maestru velier. TRIBORDO -- tribord. TRINCA == trincă. TRINCHET!NA = flocul mic. TROMBA rid aria = trombă de vânt ; — marina, ilariante = portavoce. TROZZA = troţă. TUGA = teugă, ruf. TURRHILLONE = anafor. TUTTOî banda î U UCELINA = vela strai. UFFICIALE = ofiţer, secund. UNGHIA = ghiară. URTO = abordaj. V VA E VIENI — duto” vino. VARO =■ lansare . 97 ROMÂNA ENGLEZA la uscat, când vasul c acostat; 2) id. la pontoane, (fig. 113). SCONDRU = grinda de lemn servind la depărtarea de cheu a vaselor acostate la un mal care nu le permito să se lipească de cheu. SCOTA = 1. manevră curentă servind a întinde sub vânt colţul de joa al velelor; 2. v. colţ de — 3. — ghiu-lyi — v. braţe. SCRIPETE = "roată de metal, cu jghiab, înconjurată parţial de o armătură cu cârlig, (fig. 11.4). SECUND = ofiţerul de bord, — indiferent gradul, — imediat inferior comandantului; are în grije poliţia şi încărcarea vasului. ŞEF DE ECHIPAJ = cel care conduc:' marinarii de punte. I se mai zice si .Vost rom, lostrom. SEMN = v. (a) braţa. SENTTNA = fundul calei, sub podeaua ei. SFILAŢA = mănunchiu de fire de cânepă, in, etc., cari formează şuviţe. SIFLEE = fluer special cu care se dau comenzile şi onorurile [>e vasele do război. SIRENA = 1. fiinţe mitologice, jumătate femei, jumătate peşti, cu glas duios carc atrăgea pe marinari spre fundul apei; 2. fluer special cu aburi sau aer comprimat. ŞLEP = vas de lemn ori metal, în general cu fund plat şi fără mijloace de propulsiune, destinat în navigaţia interioară la transportul mărfurilor. -Este tras de remorchere în majoritatea cazurilor. SONDA = saulă gradată, având o greutate de plumb la un capăt, cu care se măsoară adâncimea apei. SPINAKER = velă auxiliară ce se MARLINE = merii n. MAST = catarg, arbore: before tlie — = la prova; — head = arboret; to be at the — head = a fi de veghe în catarg; top '— = arborele gabier; up mast! = sus arborii! arboraţi (în bărci) mizen = arborele artimon ; — and spars = arborada; top — = cru-ceta; — head = gât. MAŞTER = căpitanul unui vas de comerţ. MAŞTER - AT - AR MS = căpitan de arme. MAT = pact. MATE, CHIEF - MATE = secund la marina comercială; second —, dicky = ofiţerul al treilea. MESS = masă: — roont = careul ofiţerilor; to — toc/gether = a face popotă; — rieck = postul echipajului; messmate = tovarăş de masă; pztty officer’s — = careul gradaţilor; ward — roow officier’s = masa ofiţerilor. METACENTRE = metacentru. MID, MIDDY — prescurtare dela „inidshipwan”. MIDSHIP, MIDSHIPMAN = aspirant. MIDSHIPS = de travers. , MILE = milă: a nautical — = milă marină. to MISS stays = a nu reuşi volta. MI ST = ceaţă. 98 FRANCEZA MINOT = gruea trinchetului. MISAINE = trinca. MISE ă Vemiu = lansare. MOINE = foc bengal. ®MOLE = mal, cheu. MOLLE - MER = vezi etale. MOLLIR = a slăbi, a mola. MONTER = a ridica, a se urca: — une riviere = a (urca pe un fluviu, a merge la doal, a monta; *— le gou- vernail, Vhelice = a monta cârma, elicea; — ă bord = a se ambarca. MONTE - ESCARBILLE = scara mâţei. MOQUE = ţest de subarb. MORFONDU = parâma făcute din parâme vechi. MOU = moale: ce navire est — = nava nu ascultă de cârmă. MOUCHE (bateau) vaporaş care face legătură între maluri. MOUILLAGE = ancorare. MOUILLEUR = ancorator. MOUILLER = a ancora: mouillez! = funda ancora! MOU S SE = mus. MOUSSAILLON = mus mic. MOUTONS = berbeci, valuri mici. MOUVEMENT de casserole = mişcări de ruliu şi tangaj, în opturi. MU SOI R = capul unui dig. GERMANA SCHRAUBE = elice. SRHRAUBEN = (cu elice): — dam])fer, — dampfschiff = vapor cu elice. SCHREIER = megafon, portavoce. SCHULSCHIFF = vas scoală. SCHWADER, GESCHWÂDER = ' escadră. SCHWANKEN = ruliu. SCHWANKUNG = tangaj, oscilaţie SCHWENKEN = a evita. SCHWIMMENDES DOOK = doc plutitor. SEE = lac, mare: — anker = ancoră plutitoare; — bank = bordaj; — beken = basin; — beschddigt = avariat pe mare; — brschreiber = hi- a drograf; — beute = captură maritima; — boot = navă de mare; — brief = conosament; — brise — briză de mare; — buch = jurnal de bord; — cadetl = aspirant, elev de şcoală navală;— damm, —deich = dig; — dampf-boot, — dampf schiff = vapor; — fah-rer = marinai-, pasager; — fahrt = navigaţie; -- fest = bun de ţinut marea; — flotte = flota de mare; — frachtbrief = conosament; — fuss = picior maritim, a fi bun, a ţine bine la mare; — gatt = canal navigabil; — gebraach = obiceiul, usajul maritim; — gefahr = pericol de mare; —' ge-felht = luptă navală; — geschrei = ITALIANA i VPJLA = vela: — maestra = vela mare; — di trinchetto = trinca. VELACCIO = sburător. VELACCINI = rândunica. VELATURA = velatură. VELEGGIARE = a verga cu vele. VELIERE, VELIERO — corabie. VENTAME = grandee. VENTO = vânt: — di botina. = vânt strâns. VERGA = vergă. VERI CELLA = vinci. VIA = drum: alia — ! = aşa! VIRA! = trage! VIRAMENTO = rondou. VIRARE = a întoarce, a face volta, trage. VOGA — plutire. VOGA! = lopătaţi! ramaţi! VOGARE = a pluti, a rama: — di coda — = a godia. VOLTA = voltă. VOLTA! = volta! Z ZATTERA = plută. ZAVORRA = zavură ,lest. 99 ROMÂNA ENGLEZA întinde pe un tangon; este întrebuinţată de yachturi având vânt pupa pe timp bun (v. fig. 115 şi 116). SPARDECK = punte uşoară acoperind supcrstructuri de pe coverta u-nui pachebot, SPIRAI = capac ori căsuţă cu gea- muri pentru luminat interiorul vasului, (fig. 117). STALIE = supra cotă ce se plăteşte la chiria (navlul) unei nave când trece peste timpul prevăzut în contract. STÂLPI = 1. v. pontile; 2. coastele parapetului. STEAMER = vas cu aburi. MI SEN = trinchet: -- mast = arborele trinchet; — lug, — sail = bate pupa (velă) — sta// - sail = flocul mic. MOLE = mal. to MOOR = a lega, a se lega, a ancora; to — a caile eacli way = ase lega în patru; to — along = a se lega la cheu; to — a sprmg = a se lega cu spring; to — across = a afurca. MOORRING = legătură: — across - afurcare; — buoy = geamandură de corp* mort; — swivel = cheia de afurcare. MUD = nomol. N NAUTICAL = naval: — ahnanac = efemeride maritime; — knot = nod NAVAL = naval: — ways and cus-t-mtn = uzul şi obiceiurile mării. to NAVIGATE = a naviga. NAVIGATION = navigaţie. NAVIGATOR = navigator. NAVY = marina: royal — = marina militară; merchant — = marina do comerţ. NEP-TIDE = marea de cuo-d râturi. Fig. 117. — Tambochiul cu spiraiul său. Fig. 116. — Vas de plăcere cu spinacker, 100 FRANCEZA N NABLE = dopul sau gaura de scurgere a apei dintre barcă. NAGE = înnot, plutire, ramare: nagez babord, tribord! = ramaţi babord, tribord. NAGER = a rama, a înota. NATTE = pacet. NAGEUR = lopătai*; înotător. NATATION = înot. NAUFRAGER = a naufragia. NAUFRAGEUR = cel care cu semnale falşe provoacă un naufragiu. NAUTIQUE = nautic. NAVAL = naval. NAVIGABILITE = navigabilitate. NAVIGABLE = navigabil. NAVIGATEUR = navigator. NAVIGATION = navigaţie. NAVIGUER = a naviga. NAVIRE = navă, vas: — ă citer-nes ou petrolier = vas cisternă, petrolier; — ă passagers, ă vapeur, â voiles — vas de pasageri, cu aburi, cu pânze. NEGRIER = navă de transportat negri. NEPTUNE = atlas de hărţi marine. NEZ de vaisseau = botul vaporului, prova: etre sur le — = 'a fi aprevat. NID de corbeau = cuşcă do veghe în mările polare. NIVEAU = nivel. NOEUD = nod (legătură); nod (lungime de 15,435 111. po saula lochului); nod (viteza navei în mile pe oră): = d’anguille = laţ; — plat = nod lat; filez douze noeuds — a merge cu 12 mile pe oră. NOIX du cabestan = toba ca bostanului. NOLIS, NOLISEMENT = afre-tare, novlosire. NOLISER = a afreta, a navlosi. NOVICE = ucenic, recrut. NOYER = a îneca, a pierde: la terre = a pierde din vedere uscatul. NOYEU de Vhelice = butucul elicei.. O OBEIR ă la barre = a asculta do cârmă, a fi manevrabil. OEIL = ochi: — au vent! = a-tenţic la vânt. OEUVRE MORTE = opera moartă. OEUVRE VIVE = opera vio. OFFICIER de quart = ofiţerul de cart, de serviciu; officier de salon — ofiţer slab în meseria lui. ORGANEAU = inelul ancorei. ORIENTER = a orienta: — Ies voiles = a orienta velele. GERMANA % parola la vapoare; — gesetz = lege maritimă; — gesetz buch = cod maritim; -— hafen — port maritim; — haudlung = comerţ maritim; — heer = armata, forţa navală; — held = erou maritim; — herschaft = stăpânirea mărci; - herschend = cel care stăpâneşte marea; —- harţe = hartă maritimă; -- krank = cate are râu do mare; — krankheit = răul de mare; — krieg = război naval; — kriegskunst = tactică navală; - kunde ~ ştiinţa navală, hidrografic; — leu-chp> = far; ■leute — marinar; — lootsewescn = serviciu de pilotaj; •— mneht = putere navală; — mann ~ marinar; — mănnisch = naval, nautic —- mannsdiaft = echipaj; — meiTe = milă marină; — mine = mină marină; moos = mus; — noth — primejdie maritimă, dezastru; — officier — ofiţer de marină; — protest = [)rotest de maro; — rciuber = pirat, corsar; — rciuber schiff vas pirat; — rnuberei = piraterie; — vechi = dreptul maritim, - reise = călătorie pe mare; — rettungsgewesen = sorvicial do salvare; - riistung — armament naval, pregătiri de război naval; — schadcn = avarie; — schaden-beredvnung ~ expertiză navală; — schiff = navă de mare; — schiffer ~ navigator; schlacht = luptă navală; 101 ROM STIVA = a aşeza mărfurile în magazii ca să nu provoace răsturnarea navei. STIVA TOR = specialistul care se ocupă cu stivarea. STOPA = aparat destinat a opri la j rlLLilLi I Fig. 118. — Stopa. nevoe filarea lanţului ancorei; stopa se află sub punte. (fig. 118). STOPA (a) = a opri maşina; a o-pri un vas cu maşină. STRAI = manevră fixă ce întăreşte arborii spre prova şi pupa. (fig. 119). STRAJA = sârmă pe care se întind tendele.  N A STRÂNGE (a) VÂNTUL = a guverna astfel ca vasul să vie cât mai mult în vânt, rămânând însă cu vântul în vele. STRÂNS = v. vânt. STRAPAZAN = cui de lemn ori de metal montat în copastie, şi la care se leagă rama. STUPĂ = câlţi de cânepă gudronaţi. SUBARBA = manevră fixă ce ţine aplecat bompresul. SUGRUMĂTOR = manevră curentă pentru a strânge o randă pe arbore şi pic. ŞLISTELE PICULUI = braţe cari servesc a ţine picul la mijloc, şi a-1 împiedica să nu bată. Sunt două, câte una ele fiecare latură a velei. ENGLEZA O OAKUM = stupă. O AR = ramă, vâslă; back the oars! — ramaţi înapoi! înapoi! bcad to your oars! — trageţi lung! boat the oars! == intraţi ramele! bow — = rama din prova; double banked oars = pejre-cho de rame; oars! = sus ramele; ship your oars! — armaţi; steering — = rama cu care se şi cârmeşte; unship your oars = dezarmaţi! OFF = la larg, în dreptul: Vie off! = Jara 6aţi! — and on = mergând încolo între larg şi ţărm; — Kaliacra = în dreptul Kaliacrei; — shore = la larg; — the wind! — velele în pliu! nothing —! = opriţi! OFFICER = ofiţer: flag — = ge- Fig. 119. — Straiurile şi salturile. 102 FRANCEZA GERMANA OEIN, ORA1N = gripie. OUVERT (etre a Vouvert) = a fi în faţa- intrării unui port. P PAILLET = paiet. PALAN = palane. PALANQUIN = pălăncel. PALE = pana ramei. PALP] d’lielice = aripa elicei. * PANNE, PELLE = pană. PANNEAU = tambuchi: — de cale = bocaport. PAQUEBOT = pachebot. PARER = a pregăti; a ocoli; a evita: — un cap = a dubla, a ocoli un cap; — un abordaige = a evita un abordaj; pare = gata; pare le canot! = pregătiţi barca! faire — Ies tours = pregătiţi cabestanul; un pare a virer = un pumn sdravăn (argot). PARTANCE = plecarea. PASSAVANT = schelă. PASSARELLE = pasarelă, punte de comandă. PASTEQUE = pastecă. PATARAS = pataraţină. PATENTE ăe sânte = patenta do sănătate. PATRON = patron, căpitanul unui vas mic. — schpreche = limbajul marinăresc; — sturm = furtună pe mare; — taktik = tactică navală; — tiefenloch = sonda pentru adâncimi mari; — tie-fenmesser = pescaj; — tonne = tonă maritimă, balisă, geamandură; — iref-fen = ciocnire; — bătălie navală; — triften = epavă; — tuchtig = bun do a lua marea; — tiichtigeit — navi-gabilitate; — uhr = cronometru; —-unfalle = dezastru maritim; — nntiic-hti(ţ = incapabil de a lua marea; — verkehr = relaţii maritime; — volk = echipaj; — warte = observator maritim; — wechsel = contract de avarie generală^ — wesen = ştiinţa navală; — wind = vânt dinspre mare; — zug = drum maritim. SEGEL = velă, pânză: — unter — gelien = a întinde pânzele, a merge, a naviga cu vele; mit vollen — n jahren = a merge cu toate pânzele întinse; — n streichen = a strânge velele, — figurat a scoborâ pavilionul, a se preda; — baum = arbore, catarg; — borden == velatură; —breite = lărgimea, mărimea, suprafaţa velei; — fertig = gata de întins velele; — garn = aţa de vele; — kahn = barcă cu vele; kleid = ferţă; — kundig = priceput tare în navigaţia cu vele; — kunst = manevrarea velelor; — lăssge = marginea, grmdea de cădere; — leine — scota; - linie = drum; — los = fără vele; — meister — maestrul, şeful gabier; —- nadei = ac de vele; — offrungen — ochefce; — route — drum; — schiff = corabie; — schiffahrt = navigaţia cu vele; — schneeke = velă desfăşurată dar neîntinsă; — spiel = velatură; — spreilf — stânge — vergă; — iau — balan-sină; — tuch = pânză de vele; — tuchpont = berton; — werk = vela-tuiă. SEGBîLN = a naviga cu vele. SEGLER = velier, navigator cu vele. SEICHTER grund = fund mic. SEITE = bord; bandă: — liegen = a se canarisi. SE1TENWIND = vânt de bulină. SEITMARK = marca de încărcare. 8ENKBLEI = sondă cu plumb. SETZ SCHIFFER=căpitan de contrabandă. SKLAVENSCHIFF = vas pentru sclavi negri. 80G == silaj, dâră. SONDE = sondă. SONDIREN = a sonda. SPAHSCH1FF = vas caix3 observă" mişcările inamicului, vas supraveghetor veghetor. < SPAN = profil. 103 ROMÂNA T cu un capăt in afara bordului şi sus- TABLOU = partea dinapoi a pu- ţinut de o balansină. Serveşte la legarea bărcilor când sunt la apă. (fig. 122). ŢAPAPIK fringhiilo pe cari se pei unei bărci. ENGLEZA neral; naval - — ofiţer de marină; - of the watvh ~ ofiţerul de cart; — of the day = ofiţerul de gardă; warant — = maestru. 2^3 Fig. 120 - Tachet TAC-HET = piesă fixată pe punte, copastie, etc., servind la legarea manevrelor curente, (fig. 120). TAMBUOHTU = capac ori căsuţă care acoperă o intrare» în interiorul vasului. (v. fig. 117). TANGAJ — mişcare de aplecare Fig. 121. — Tangaj. a vasului dela prova spre pupa şi viceversa. (fig. 121). TANGON — drug de lemn, fixat ii Fig 122. — Tangon. Fig. 123. — Manevră pe crucişetorul „Elisabeta". Gabieri risipiţi pe vergi, cu picioarele rezemate de ţapapii. 104 FRANCEZA GERMANA PATTE = laba: - (Voie = labă de gâscă, un nod. PAUMJ3LLE = guardamană. PAVILLON = pavilion: — en be-. rne = pavilion la jumătate, în ternă. PAVOIS = parapet; pavoaz; baterie. PENAU (faire) = a pregăti o ancoră de fundarisit. PENICHE = şlep. PERISSOIRE == sândolină. PERROQUET = sburător. PETIT MAT = arboret. PHARE = far de coastă; far (ar-borade). PIC = pic: ancre ă ~ — ancora la pic. PIED = picior; călcâi: avoir le — marin = a fi marinar încercat. PIETAGE = semnele pescajului. PILOT AGE = pilotaj. PILOTE = pilot. PILOŢIN = pilot aspirant. PINCER = a strânge vântul. PIQUER Vheurre = a 'bate ora. PIQUEZ huit = bate 8. PLACARDER = a întări o velă. PLANCHE = punte, planşă: — ă debarquer = schelă; — â terre = schelă; jours de — = zile de stalie. PLAT - BORI) = copastie. PLUS PREŞ = vânt strâns. POINT = punct; colt: — d’aiimre = colţul murei; — de compa* ~ vumb, cuart; faire le — = a face, a riboi, cavilă de matisit. SPRIN = relevmentul provei şi pupei: — anker = ancoră de furtună; — fluth = marea înaltă, flux. SPRUNG = margine de cădere: ziigel = martingală. STAG = strai: — block = ţest de subarb; — fock = trinchentin; --se gel == velastrai. STAKE, STAKEN — ramă, vâslă, cange, gafă. STAMPFRE1TEN = tangaj la ancoră. BTAMPFSTOSSEN = a tanga mult STAmPFSTEVEN = otravă verticală. STÂNGE = ramă, vergă, antenă. ST APEL = cală de construcţie: — 150 ROM  N A ENGLEZA reazămă marinarii cu picioarele când înfăşoară velele, (fig. 123). ŢAŢANA (vezi cheie cu ţâţână) = piesă de metal care permite învârtirea unui cârlig, unui lanţ etc., în jurul său. TELEGRAF DE MAŞINA = aparat aflat pe comandă şi care transmite la maşini indicaţiile relative la regimul acestora. TENDA =pânză ce se montează deasupra punţei, pentru a o apăra de soare. TE ND ALE TE = tende mai înguste ce se aşează lateral, pentru a umbri puntea, ori pentru a feri unele obiacte de apă, fum, etc. ŢEST DE SUBARB = 1. piesă de Fig. 125.—Ţest de subarb fără şi cu raiu. lemn care serveşte la întinderea su-barbelor; 2. când are un rai, se cliiamă ţest cu raiu. (fig. 125). TEUGA = mică punte la prova deasupra copastiei. (fig. 126). TIMONA = roata cârmei. TIMONIER = matelot însărcinat cu ţinerea cârmei şi facerea semnalelor. TONAJ = greutatea vasului sau cât poate încărca. Măsurarea unui vas. O tonă de apă deslocuită = 35 picioare cubice = 0,991 ni3 apă de mare. Tona) brut = tonajul total sub punte. Tona) net = capacitatea vasului disponibilă pentru încărcare şi pasageri sau tonajul brut, din caro s’a scăzut spaţiul ocupat de maşini, căldări, depozite de combustibil, lestul de apa. cabinele ofiţerilor şi echipajului. Tonaj de deplasare = tonele de apă OIL SKIN = încerată, manta dc ploae. OIL TANK = petrolier. ON A WIND = mai spre vânt. ORDNANCE = artilerie: naval — = artileria navală. OVERBOARD = peste bord, la mare. OVERHAUL a ship = a vizita o navă. OWNER = armator. P PACKET BOAT = pachebot, vapor postai. PADLE = paghee, ramă cu două pane; sbat: — box = tambur; — steamer = vapor cu zbaturi — wheel = roată cu sbaturi. PAINTER = barbeta. PAUL, PAWLS = castagnete. PALM = guardamană. PARTNER = etambou. PART-OWNER = co-armator, coproprietar. PAY = soldă: the paying off » desarmiarea . to PAY OFF = a desarma: — the man = a concedia echipajul. to PAY OUT = a filarisi. PEAK = pic. PEA’S of the anehor = ghiare. 106 FRANCEZA GERMANA lanţurilor; — de derive = puţul de-rivorului. a QUAI = cheu, dană. QUART = rumb, cart. QUARTIER - MAITRE = submaestru. QUILLE = chilă: — de roulis = chilă de ruliu. R RABAN = sachet. RACLE = rascheta. RADE '= radă. RADEAIJ = plută. RADOUB = bazin de carcnaj. RALINGUE = grandee. RALINGUER = a flutura. RAME = ramă, văslă. RAMER = a rama, a vâsli. RAMEUR = lopăta r. REA = rai. ' REFUSER = a refuza vântul. REGATE = regată. RELACHE = oprire, într’un port. RELEVEMENT = relevment. RELEVER = a lua im relevment; a schimba oamenii în timpul cartului. REMISE ă flotsy RENFLOUMENT = deseşuare. REMORQUE = remorcă: laryuez Ies remorques = mola remorcile. block = suportul chilei navei în construcţie; — lassen = lansare. STAU = nivelul cel mai mic al refluxului: — raum = arimaj, stivaj — en = a ar inia; — er = stevator; — uncj — asietă. STEUER = cârmă: ilber — cjelien = a merge înapoi, a da înapoi; — das — filhren, am — sitz&n = a fi la cârmă, a ţine cârma; — bord = tribord, dreapta; — ende = coada cârmei, coada navei; — hompass = compasul, busola de drum; — mânu = pilot ,cârmaci; — mannshiite = habitaclu; —■ mannskunst = pilotaj; — mannsmaot — ajutor*de pilot; — rad = roata cârmei; — ruder = echea, timona; — schottc = scotă dublă; — sfa-nr/e = echea; — talje = palancul cehei; — rudermesser = axiometru. RTEURER = pilot, timonier. STEUERN = a guverna, a pilota. STEUERUNG = pilotaj. KTEVEN = otrava. KTIEPER = stâlp, ponţii. STOPPEN = a bota. STOPFHAMMER = ciocan de că-lăfătuit. STOSSKEIL = pane la şantier. STOSSKLAMPEN = tranchet. STOSSWINI) = rafală, gren. STRAFF = edee, sbir. STRANDEN = a eşua. STRANDUNG = eşuare, naufragiu, împotmolire. STREBE = stâlp. STRICH des Seekompasses = rumb cart (la compas): — compass = compas, busolă de drum; — tafel = table de navigaţie; — plate = derivor. STRICKLEITER = seară de frin-ghie, ţapapie. STR05[ = fluviu, curent; — aby — abwârts = la vale, în cursul apei; — — an, — auf = la deal, în contra curentului; — rinne = talveg; STUECKPFORTE = sabord. STUECKTAU = troţă. STUETZE = pontilă, cârjă. T TAKEL = palane; — garn = ată de vele cătrănită; — haken = ta-chet; — lâufer = curentul palancului; - weref, — zeucf = greement. TAKELN = a grea un vas. TALSE = palane. TANKSCHIFF = petrolier. TAU = pai^mă; — umschlagen = a înfăşa o parâmă; — werk = gree-mont. TEIANKER = ancoră de afurcaie; — n = a afurca; — taxi = cablu de afurcarc. THEER = catran. 107 ROM do mare deslocuit de un corp plutitor. Tonaj greu = greutatea unei nave când e complet încărcată cu mărfuri, pasageri, provizii, apă. TRANSFILAJ = fixarea unei vefc pe pic ori pc pic printr’o cusătură. tjBjâcrOSL Brcoit ‘'pnirv Fig. 127. — Transfilaj. TRANCHET grindă de lemn ce se pune între navă şi cheu, spre a-1 apăra de isbituri. TRAVERS — 1. direcţia la 90 dela prova; 2. vânt cc vine dela 8 carturi din prova. TRAVERSA = 1. grindă ce uneşte coastele şi sprijină puntea; 2. drug do lemn ori de metal, perpendicular pe planul braţelor ancorei, servind la răsturnarea acesteia pe fund, astfel ca ghiarele să se poata__ înfige, (v. fig. 2). TRAVERSIERA = lanţ ce serveşte  N A a ridica la post, ancorele cari nu intră pe nare. TREŢAROLA = parâme fixate pe o velă, servind a o înfăşură parţial pe vergă, astfel ca să i se micşoreze suprafaţa. TRIBORD = bordul din dreapta privind dela pupa spre prova. TRINCA = 1. prima velă de jos a arborelui trinchet; 2. prima randă a farurilor i»*oolete; 3. v. vergă. TRINGHETIN = floc mic a cărui mură so află chiar pe punte la piciorul bompresului. TROŢA = 1. brăţară de metal ori de parâmă înfăşurată cu piele, care serveşte a prinde vergile de arbore; 2. laţul ori parâma care dela roata cârmei, acţionează cârma. Fig. 128. — Trombă de vânt. TROMBA = 1. de vânt; de pânză sau metal pentru aerisit localurile in- ENGLEZA PENDANT - ghidon, flamură. PENNANT = flamură. PETTY OFFICER = submaestru. PICKET BOAT = vedetă. PICKUP = a releva. PIER == cheu, dig. PILE DRIVER =-- vas care tăn-ghează. PIL( >T = pilot = — boat = pi-lotinâ - launck — pilotină. PILOT AGE = pilotaj. PIN NA CE = barca mare. PIPP] = tub, ţeavă; fluer, siflee; — dotai = toată lumea jos*! — the meu io (jn-artera! = la posturi î to — the side = a da onruri cu siflea. PIRACY = piraterie. PIRATE = pirat. PITCHING = tangaj: stat/ = floc pentru tangaj. PIT BOOM — bastonul bompre-tului. PLANKTNG = bordajul exterior. POINT = cuart (la roza vânturilor). PONTOON = ponton. POOP = dunetă, pupă. to be POOPED = a îmbarca valuri prin pupa. PORT = port. PORT = babord, stânga: back —! —- babord înapoi! hard a —!.= banda babord. 108 FRANCEZA GERMANA REMORQUER = a remorca: — ă couple = a remorca, a lua la ureche; — en fleche = a remorca la pupa. REMORQUEUR = remorcher. RE MOU S, RESSAC = resacâ. RENFLOUAGE = scoatere de pe uscat. RENFLOUER = a scoate de pe uscat o deseşua. REN FORT = întări tură; căptuşeală. RENTRER = a intra: — l-es avi-ronsl = intraţi ramele. RE STER sur le feux — a sta cu focurile la gură. RETOUR Wime manoeuvre = curentul de întoarcere la palane. REVENTER = a umfla vântul în vele. REVOLIN = revolin. RHUMB = rumb. cuart (11° 15’). RIBORDAGE = indemnitate pentru daune în caz de abordaj. RIDOIR = întinzătoare. RIS = terzarolă. ROLE = fbl: — de Vequipage, df manceuvre, d’incendie = rol de cechi-paj, de manevră, de incendiu. ROSE des vents =. roza vânturilor. ROUP] de (jouvemail — timona, roată cârmei. ROUE â aube = sbaturi. ROUF, ROOF = ruf. ROULEUR = vas care rulează uşor. ROULIS = ruliu. ROUTE = drum. ROUTIER = harta cu drumuri/ RUMB = rumb, cart. S SABAYE = remorcă. SABLIER = nisipar. SABORD = sabord. SABORDER = a scufunda voluntar nava sa. SAC = sac. SAFRAN = safran. SAINTE - BARBE = depozitul de muniţii. SAISIE d’une navire = capturarea unei nave. SAISINE = barbetă. SANCIR = a da cu prova în val. SANDALE = sandrului. SANGLE = chingă. SASSE = ispol. SASSER = a intra în doc. SAUTE DE VENT = săritură de vânt. SAUVE GARDE S — lanţurile cari lin cârma. SAUVER = a salva. SAUVETAGE = salvare; bouee de — geamandură de salvare; cein ture de - = colac de salvare; canot, bateau de •— = barcă de salvare. TH URM SCHIFF = vas cu turele, monitor. TIEF = adânc; — loth = sonda mare; — wasser ştrand = etiaj. TIEFE = grandea de cădere, marginea de cădere a unei vele, adâncimea mărei: — n = a sonda; — nlotliung = sondaj. TONNE = butoi; — nboje = geamandură; — ngehalt = tonaj. TOPP — vârful, mărul (catargului). TORPEDER = torpilor. TORPEDO = torpilă; — boot = torpilor. TRANSPORTVERPLIECHTUNG= angarie. TREILDEL = ©dec; — pfad, — weg = drum de tras la edec. TREIL = parâmă; seil und — = greement. TREPPE = scară; - nluke = tambuchi. TROSS = parâmă, remorcă, garliu, troţă. U UEBERALL = toată lumea pe punte! UEBERFAHRT — traversee. UEBERFLUESSIGEN - caste latură, superstructură. UEBERLAUF = puntea (lunetei şi a teugei. 109 ROM ferioare; 2. de sgură = canal pentru evacuat sgura. TUKNJCHET = mosor vertical de metal, care împiedică lanţul ancorei să se frece pe punte de tambuchi uri, etc. Fig. 129. — Torpilă. TORPILA = armă submarină care la atingerea cu o navă face explozie. TORPILOR = navele care lansează torpile, (fig. 131). U URECHE = 1. piesă de metal fixa-  N A tă i>e copastie servind a da o direcţie • 130.—Ureche. ENGLEZA PORT HOLE = sabord. PRATIQVE = libera practică. PREVENTER = braţ ajutător. Fig. 131. Torpilorul , Năluca*. 110 FRANCEZA GERMANA SEAU = ghiordel. SEC = fără vele. SECOND = secund; primul ofiţer. SENTINE = santină. SERPENTER = legarea a două parâme paralele cu sfilaţe. SERPER = a ridica o ancoră cu braţele. SERRER =*a strânge: — une voile = a strânge o velă; — le vent = a strânge vântul. SERRES = curent, manevră, curentă. SERRE - BOSSE = sugrumătoare. SERRE - FILE = vasul din urmă fntr’o formaţie. SIFFLET = siflee: un coup de — = o comandă cu siflea; faire Ies hon-neurs du — = a da onorul cil siflea. SIGNAL = semnal. SILLAGE = siâj, dâră, urma unei nave. SILLOMETRE = silometru. SIRENE = sirenă. SINGE = mic cabestan orizontal. SKIFF = schif. SLIP = plan înclinat pe tăvălugi pentru scoaterea pe uscat a unei nave. SOLE = fundul plat al unei nave fără chilă. SOMBRER = a se duce la fund, a se scufunda. UEBERLIEGETAGE = stalia, sur-stalie. UEBERSEGELN = a întrece un alt vas forţând velele, a aborda, a se duce la fund, UMBIGEN == a dubla un cap. UMDREHEN = a vira, a face volta, a dubla un cap. OILADEN = a transborda.. UMLEGEN = a abate, a schimba drumul. UMSCHIFFEN = a ocoli, a face ocolul lurnei; a face Un ocol, a so a-bato din drum; a transborda marfa. UMSCHIFFUNG = circumnaviga- ţie. UMSCHLAGEN = a se scufunda, a se răsturna (e vorba de vas). UMSEGELN = vezi umschiffen, dar cu vas cu vele. UMSTEUERN = a face ocolul u-nui punct al lumei, ţinând cârma. UMWERFEN = a se răsturna. UNBEFRACHTET = vas care navigă gol, pe lest. CNTERDECK, UNTERLAUF = puntea inferioară. UNTERGEHEN = a se scufunda, a se duce la fund; UNTERMAST = coloana. UNTERSEGEL = velele inferioare. UNTERSTEUERMANN = ajutor de pilot. UNTERVERDECK = vas cu puntea superioară dela prova la pupa. UNTERWERK = opera vie. i jt V VERBALLASTEN = a lesta. VERBUNDEN = legat, uscat: tief — = cu bordul înalt; niedrig — = cu bordul jos. VERDECK = punte; glattes — = punte dela prova la pupa; halbes —, «7ebrechenes — = punte întreruptă; oberstes — = puntea superioară; Fa-hrzeug mit einem — = vas puritat; — 'planken = lemnăria punţi; — strick punte de parâmă. VERDERBEN = a se avaria. VERDOPPELUNG = întăritori. VERFALLEN = a merge în derivă. VERGASTET (die zeit) = mareea e pe sfârşite. VERLASSEN, VERZICHT = a-bandon. VERLIEREN = a fi afară din drum, a fi în derivă. VERPICHEN = a călăfătui. VERSCHLIESSEN = a înfunda gura unui port. VERUNGLUECKEN = naufragiat. VICE-ADMIRAL = viceamiral. VIEREGK Segel = velă pătrată. 111 ROM  N A ENGLEZA anei parâme (fig. ISO) 2. v. (a) remorca la UMPLEA (a) =- a introduce merlin în intervalele şuviţelor unei parâme, astfel ca să prezinte o suprafaţă netedă. V VANT = 1) vezi — prova, — pupa, travers, - larg, mare larg, — bulină; bulină; 2') strâns = se zice de un vânt foarte aproape de prova; vezi şi bulină; 3) (a) fi în vânt = a fi între vânt şi un obstacol; 4) (a) fi sub = a aveia o navă sau obstacol în spre vânt; 5) (a) da .= vezi (a) da; 6) (a, — refuza vezi (a) refuza; 7) joacă = vântul se depărtează cu 2-3 carturi dela direcţia avută pentru a reveni şi a oscila astfel de rejxîtato ori; 8) în velă = când vântul bate dintr’o direcţie cuprinsă între 8—16 carturi dela prova aproximativ; 7) pe velă = v. masca (a). VAPOE = vas cu aburi. VELA = pânză croită pentru a fi instalată pe arbori, servind la mersul vasului; 2) vezi patrată, aurică, latină, brigantină, floc, bate pupa; 1$) vezi trinca mare, gabier, sburător, rândunică. (v. fig. 22). VELASTEAT — velă triunghiulară ce se ridică la straiurile dintre arbori. VELATUEA = ansamblul velelor unui vas. VELIEE = vas cu vele. VENI (a) in vânt = a întoarce prova în vânt, a pune cârma în vânt, astfel ca prova să se apropie de direcţia vântului. VENI (a) sub vânt = a pune cârma suf) vânt astfef ca prova să se depărteze de vânt. VEEFAFOE = drug de lemn, cu se aşează provizoriu la capătul unei vergi de fier patrat şi în prelungirea ei pentru a susţine o bonetă (fig. 19). VEBIGA DE STBAI = verigă de metal cu care se înverghează flocurile şi velastraiurile. VEEGA = 1) grindă de lemn ori de metal fixată cu o troţă, transversal ori înclinat, pe un arbore servind a întinde o v?lă; 2) vezi fus; 3) vezi fig. 5 şi nomenclatura vergilor. Când sunt vele duble, vergile sunt rhible şi ele, de ex.: verga gabier trinchet de jos, verga gabier trinchet de sus. (fig. 5). VINCI (sau vitiţ) = aparat compus dintr’un cilindru orizontal învârtit cu manivele, servind a trage un lanţ, o manevră, etc. VIE A (a) = 1) a trage o manevră; 2) de bord, a se întoarce (vasul) din-tr'un bord într’altul. to PEICK the ship position = a a-seza punctul pe hartă. PEIVATEEE =■ corsar. PBOPELLEE = propulsor, elice: boss = butucul elicei. PROW = prova. to PULL with an oar — a rama, a trage la ramă: jm\U portl = ramaţi babord! puii starboard! = ramaţi 'tribord. PUECIIASE = palane, caliornă: two-fald - = palane dublu; Jour- told — = caliornă; to rig a — = a garnisi un palane. to PUECHASSE = a derapa. to PUT about = a vira. o. QUADBANT = un sfert de cerc: — index — alidadă. QUADEANTAL-POINTS = punctele intercardinale. QUAETER = flanc, bord: — 'bill -- rolul de luptă; — deck = duneta; to walk the — deck = a se plimba pe dunetă, adică a fi ofiţer; a — decker — rămas în urmă, ofiţer de salon, nu de bord: QUAETEE-MASTEE = maestru timonier. QUAY = cheu. QUICK8ANDS — nisip mişcător. 112 FRANCEZA GERMANA SONDE = sondă: chanter la — a anunţa, a striga sondajul. SONDER = a sonda. SONDEUR = sondor. SOULAGER une voile = a uşura o pânză, a-i micşora suprafaţa. SOUQER = a trage, a întinde cu putere; sonque! = trageţi! ramaţi! SOUS-BARBE = subarb. SOUS-BERME = umflarea apei la gura unui fluviu. SOUS- MARIN. = submarin. SOUS - VERGUE = marfă adusă la, sub pa lacuri, gata de îmbarcat (F. O. B.). SOUTE = buncher, magazia de cărbuni; — au charbon = bunker; — aux powdres = magazia de muniţii. SOUTIER = vas care transportă cărbuni. SPARDECK = spardec. SPINNAKER = contrarandă. STABILITE = stabilitate. STEAMER = vapor, STOP! = stop! stai! opreşte! STOPPER = a stopa, a opri. SUBRECARGUE = representantul armatorului. SUCEUSE = dragă care suge no-molul. SUIVER, SUIFFER = a unge cu seu* SUPERSTRUCTURE = castelatura supestructura. SURBAUX = coastele navei. SURCHARGE = supra încărcare. SURESTARIE = stalie, suprastalie SURJALEE (ancre) = ancoră prinsă de fund, încurcată. SURLIER = a matisi. SURLIURE = matisire. SURNAGER = a pluti. SUROI = manta de ploae, spenţer. SUROIT = sud-west. SURVENT = vânt care se întăreşte. T TAILLE - MER = etrava. TALONNER = a atinge uşor fundul. TALON = câlcăi. TAMBOUR = tambour. TAMISAILLE = troţele cârmei. TANGAGE — tangaj. TANGON = tangon: croiser le — = a încrucişa tangonul. TANGUER = a tanga. TANGUEUR = vas care tanghează mult. TAPE = capac: — de dames — capacul damelor. TAPECUL = bate pupa (velă). ŢAQUET = tachet. VIERTEL = cart: — strich = rumb. VORBRAMMAST = arboret. VORBRAMRAA = verga sburătorului prova. VORBRAMSEGEL = vela sburătorului prova. VORDER = partea dinainte; '— deck = partea dinainte a punţii; — flagge = pavilionul dela bompres; — gebmide = partea dinainte a unei nave; - mast = arborele din prova; —- ste-ven = etravă. VORMARS = gabia arborelui din prova; — leesegel = boneta, vela ga-bierului mic; — segel = gabierul mic. VORMITTAGSWACHE = cartul dela 8 la 12. VORRICHTUNG = ancorator. VORSCHIFF — prova. VORSTECKER = castanete. W WARENZEICHNISS = lista de mărfuri., tarif de încărcare. WACHBOOT = şalupa de patrulare, staţionară. WACHHAUS = habitaclu. WACHSCHIFF, WACHTSCHIFF = staţionar. WACHE = cart. WAECHTER = gabier, omul de veghe din gabie. 113 ROMANA VIEA! 1) comandă pentru a trage o manevră; 2) comandă pentru a ridica ancora. VOLTA = întoarcerea unui vas; 7tiers în volte = mers contra vântului, în zig-zae, făcând mereu volte; — m Fig. 132. Ya< facht. ENGLEZA QUICK WOBKS - opera vie. R EA CE = val de flux; regată. RAFT — radon. EAM = pintenul (unui vas); to — = a pintena. EANGE = caviliera. RATE = clasa: all fir st — man — toţi oameni de clasa (mâna) întâi. EATLINE = grijea. -EAWLOCK = îurchet. RECKONING = estima: dead — = drumul estimat. EEEF = recif. CVVWXVVNXVVVVVVXXVXXXVXXXVXV^XVWVVWCWXVW kWWWV vânt = întoarcerea unui vas cu vele, venind mai întâi în vânt; - sub vâmt = întoarcere venind cu pupa în vânt; 2) legarea unei parâme la un inel, ta-chet sau baba. VOLTA! = comanda ce se dă pentru a lega o parâmă. WATEB-BALAST = compartiment în care se introduce apa de mare spre a servi ca lest. YACHT = vas cu vele destinat exclusiv navigaţiei de plăcere, (fig. 132). 114 FRANCEZA GERMANA TENDELET = tendaletă. TEN IR la mer = a ţine bine marea. TENON = picior, TENTE = tendă. TERRAL = vânt dela uscat. TETIERE = invergatură. TEUGUE = teugă. TIENS BON! = volta! TILLAC = puntea teugei sau du-netei. TIMONERIE = timonerie: chef de — = maestru timonier. TIMONIER = timonier. TIRANT d’eau = pescaj. TIRER = a avea pescajul... TIRE — VEILLE = guardamană: saula balustrăzilor. TOILE ă voiles = pânză de vele. TOLET = furchet, strapazan. TON = gât (la arbore). TONNAGE = tonaj. TONTURE = arcul punţii. TARON = inima parâmei. TORPILLE = torpilă. TORPILLEUR = torpilor. TOUAGE = tragere la edec. TOUCHER = a atinge fundul — un port = a atinge, a face escală într’un port. TOUEE = lungimea lanţului ancorei lăsat la apă; edec; lungimea remorcii. TOUER = a trage la edec. WAHNCOURS = deviaţia. WAHNFRACHT = încărcăturră moartă. WALLANKER = ancoră dată la uscat. WALLWIND = vânt de uscat. WALLFISCHFAENGER = bale- nier. WAND = parapet. WANT, WANTTAU = .sart. WARTE = felinar, far. WASSERBALAST = balast do apă. WASSERBOOT, WASSERBEHAL-TER = cisternă. WASSERLINIEN = linia de plutire. WASSERTIEFE = pescaj. WASSERTONNE, WASSERTRACHT = baliză, geamandură. WASSERVERDRAENGUNG = deplasament. WATT = fund mie, banc de nisip la gura fluviului, bară. WEBELEINEN, WEBELINNEN, WEBELINGEN = grijele, grizele. WEGER = căptuşeala interioară a navei. WEGRUDERN = a se depărta în rame. WEHR = dig. WELLGRUND = fund mişcător. WELLE = val; vinţ, eatostaoi, fus, arbore. WELLENBRECIIER = sparge val. WELLENSCHLAG, WIDER-SCHLAG = resacă. WENDEN = a vira, a întoarce, a schimba de drum, a face volta. WERFT = şantier, cală de construcţie. WERG = calafat. WEST = west, apus. WIDERRUFEN = anularea unui semnal. WIMPEL = flamură: — fall = saula flamurei; — stock, --- stânge = baston de pavilion. WIND == vânt: vor dem — e sein = a fi în vânt; mit dem — e segeln = a fi sub vânt;*dicht beim dem — segeln = a avea, a naviga cu vânt plin, larg; bei dem — e segeln = a avea vânt de bulină; durch dem — wemden = a face volta în vânt. WINDBAUM = manelă de cabestan. WINDFAHNE = girueta. WINDFALL = gren. WINDNADEL = busolă. WINDROSE = roza vânturilor. WINDSPRUNG = săritură de vânt. WINDSTOSS = lovitură de vânt. WINDSTRICH = rumb, cart de vânt. ROMANA ENGLEZA YAWL == tip d© barcă. Se zice şi REEF = terţarolă: cast off — RHUMB = rumb, cuart: -— cârd ^olă. (fig. 133). point! = molaţi sachetele! — knot of compass == roza vânturilor. ZBATURI, roată cu — = paletei©, == nod lat; — tackle = pălăncel. to RIDE head io wind = a fi evitat aVipile unei roţi care pe vremuri şi REEL of log = mosorul lohului, cu prova la vânt; to ride at anehor = acum încă serveau la mişcarea navelor. to REEM = a instala pătaraţiunile a fi ancorat. (fig. 134). REEMING IRON = pataraţină. RIG = greement, velatură; to — ZEA = inelul din care e alcătuit to REGISTER = a înregistra, a = a grea. un lanţ. matricola. RIGGED = great, cu velatură; RELIEVING TWCKLE = troţa, square — == cu velatura pătrată, palancul cârmei. RIGGING = velatură, capelaj: fitandma— = manevrele fixe; running 116 FRANCEZA GERMANA TOULINE = saulă de tras la edec bărci. TOUR — tur, voltă, ocol: ă 50 tours d'helice! = maşina cu 50 tururi! faire le tour pour la deviation = a face un tur al orizontului cu nava pentru calculul deviaţiei; donner du tour = a lua o voltă. TOURBILLON = anafor. TOURELLE = turelă. TOURET = vârtelniţă. TOURMENTIN = trinchentin de vreme rea.. TOURNANT = tachet. TOURNER = a da voltă; a învârti vasul pe ancoră, a face rondou. TOURNIQUET = turnichet. TOUT! TOUTE! = banda! a la TRAI NE = la remorcă, târât de vas, TRANSA TLANTIQUE = transatlantic. TRANSBORDEMENT = transbor- dare. TBANRBORDER = a transborda, TRANSFILAGPj = transfilaj. TRANSFILER = a transfila, a lega cu saule. TRANSPORT = transport; vas de transport. TRAVERS = travers: presenter le — a la lame = a avea val din travers. pe lat; sur Vavant de — = mai spre prova de travers; sur Varriere^du — = mai spre pupa de travers; en travers de — travers cu. TRAVERSEE = traversadă, trecerea unui râu, unei mări. TRAVERSER = a traversa. TRAVERSIERE = traversieră,-cablu de pescuit. TRAVERŞIN = schelă între vase. TRELINGAGE = trinca; legătură între şarturi. TREUIL = vinci. TREVIRE = lat. TRIANGLE = flamură. TRIBORD = tribord, dreapta, TRIBORD AI S = tribordez. TRINGLE = bară, baston. TRINQUETTE = trinchet, floc. TRINQUETIN = trinchentin. TROIS - MATS = vas cu trei arbori TROIS-PONTS = vas cu trei punţi TROMPE de brume = corn, trompeta de ceaţă. TROU = ochi, gaură, trecere: — de chat = gaură de pisică; — d’hom-me = gaura de om, la căldări; le — de vaumiere = damă, la 'bărci. V VACHE (noeud de) = nod de vacă. VA - ET - VIENT = dute-vino. VAGUE = val. WINDWAERTS = din direcţia vântului. WIPPE = mandar. WOGE = val. WUERGE = cabestan: — lein,— tau = stopă, călcâi. Z ZEICHEN = baliză, ZEITMESSER = cronometru. ZEITSTROM = valul marei. ZELT = tendă. ZERSCHEITERN = a se rupe din cauza eşuărei. ZERSTOERER = distrugător. ZEUG = manevră (parâmă), gree-ment. ZIEHEN = a remorca, a trage la edec. ZIEHSCHIFF = vas remorcat. ZIEHTAU = fungă. ZUGLEINE = remorcă, edec. ZUGSCHIFF = vas tras la edec cu caii. ZUGTAU, ZUGTAKEL = remorcă (parâmă). ZUGWERK, ZUGWINDE = palane. ZU-GREIFEN = a muşca, a prinde (c vorba de ancoră). ZUFLUSS = maree, flux şi reflux. der ZULAUF und Ablaut des Mec-res = fluxul şi refluxul. 117 FRANCEZA GERMANA VAIGRAGE = căptuşeală. VAISSEAU = vas, navă: — de ligne = cuirasat; capitaine de — = comandor. VAPEUR = vapor; aburi. YARANGUE = varangă. VASE = nomol. VEDETTE = vedetă. VEILLE! = vegheaţi: une ancre de — == ancoră de veche. VELTER = a lega în cruce. VELTURE = legătură în cruce. VENIR = a veni: — â sec — a rămâne pe uscat; — au vent = a veni sub vânt; — bord ă bord = a acosta bord Ia bord; — sur babord, sur tribord = a veni la stânga, la dreapta. VENT = vânt: — arriere — vânt din pupa; --- droit debout = vânt din prova; — dedans = sub vânt; — dessus — în vânt; — pointu = vânt care obligă navigaţia strânsă, de derivă; — traversier — vânt bun, de travers. VERGE = fusul ancorei. VERGUE = vergă. V1BORD = pjarapetul. VICE-AMIRAL = vice amiral. VIF de Veau — marea maxinB. VINDAS = cabestan. VIOLON = vioară. VIRAGE = rondou. VIREMENT = voltă, schimbare de mură: — de bord = schimbare de bord VIRER = a face rondou, a vira, a gira: virez! — tfira! virer de bord = a întoarce. VOILE = velă: — carree — vela pătrată — aurique = vela aurică; -latine = vela latină; — goeletfc = randa; — d'etai — velastrai; — de fleche = contraranda. VOILIER = velier. VOILURE — velatura. en VRAC = încărcătură în vrac. w WATERBALLAST = waterbalast. Y YACHT = yacht. YAWL = yolă. YOLE = iolă. YOUYOU = puiul. Z ZERO! = cârma la mijloc! ZURICHTUNG = greement. ZURUECKRUDERN = a răma înapoi, a da înapoi cu ramele. ZURUECKSCHIFFEN = a se reîntoarce cu vaporul, pe* apă. ZURUECKSEGELN = a întinde pânzele pentru înapoere. ZU-RUDERN = a răma spre, a se apropia cu ramele. ZU-SCHIFFEN = a naviga, a întinde velele, a transporta ceva pe apă. ZU-SEGELN = a naviga cu vele. ZU-STEUERN = a se îndrepta, a pune cârma spre..., a-şi continua drumul. ZU-TAKEL = a grea. ZWERCHARM = traversa ancorei. 116 ENGLEZA — = manevrele curente; lower — = capelatura coloanei; — scrents = in tinzătoare. RINGTAIL = bate pupa. ROAD, ROAD STEAD = radă. to ROLL = a rula: the — = ruliu. ROLL = rolul echipajului. ROLLER = turnichet; val de hulă. ROLLING = ruliu. ROOM = careu, cabină, cameră: engine — = camera maşinilor; brsad — = cambuză; shell - = camera de muniţii. ROPE = parâmă, manevră, curent; foot— = ţapapie; boit — = grandee. to ROUND IN = a braţa în vânt, a ocoli. ROUND HOUSE = ruf. aTROUND turn in hawse = o voltă * de lanţ. to ROW = a rama, a pluti, a în-nota: rowed of all = intraţi ramele; to — drij = a trage, a rama sdravăn. ROW-PORT = damă (la barcă). ROYAL = rândunica; — mast = arboret; cross — yardsl =. a încrucişa rândunicile; — yard = verga rânduni-cei; in royals! = a strânge rând unicele! ROYAL NAVY = marina militară. ROYAL STANDARD = stindardul regal. RUDDER = cârma: bow — = cârma dela prova; — blade9 rakc of — -= şafran; — post = etambou. RUN = a merge, a fila, a naviga, a călători: to — agr ou ud = a eşua cu voinţă; to — ashore = a se eşua, accidental; to — 15 knots an hour = a fila 15 mile })e oră; to — before a gale under bare poles = a fugi de o furtună cu velele reduse; to — athwart a sliip’s course = a (tâia drumul unui vas; to — foul of = a aborda; run in! — tunurile în baterie! let —/ = las să meargă! RUNNING-RIGGING = manevra curentă. S SAIL = velă, pânză: a strânge — = o navă necunoscută; sail-cloth = pânză dc vele; -- ho! = pânză' la o-rizont; vas la orizont! clews (of a —) = colţul scotelor; fore a>?vd aft sails = vele aurice; head sails = flocurile; leech (of a —) = grandeca de cădere; sheets — scotele; studding — = boneta; stay — = veb- strai; tack of a — = mura; to reef a — = a tre-ţalora o velă. to SAIL = a întinde velele, a pleca cu vele, a naviga cu vele; — round = a dubla. SAILER = corabie. SAILING = navigaţie; rate of — = viteza navei; list of — = vasele gata de plecare; — tim = aliură; — wessel = velier. SAILOR = marinar. SALOON = salon; — passenger = pasager de lux, de clasa întâi. SALT = sare; an old salt = un lup de mare, marinar bătrân şi încercat SAMSON’S POST = pontilă. SAND = nisip: glass = nisipar; — hills = dună. SCHOONER = goeletă. SCOUT = ecleror (nava), contrator-pilor, distrugător. SCREW = elice; — blade = aripă do elice; — sliaft = arborele elicei. to SCUD = a fugi cu vântul. to SCULL = a godia; a trage la pereche de ramă. SCUTTLE = fereastră, ochi. to SCUTTLE = a saborda, a se duce la fund. SEA-ANCHOR = ancoră plutitoare. SEA-CHART = hartă marină. SEA-COAST = ţărm: — book = portulan. SEA-DOG = lup de mare bătrân. SEA-FARING MAN = marinar. SEA-GIRT = împresurat de mare. SEA-GOING SHIP = vas de mare. SEA-SICKNESS = răul de mare. 119 ENGLEZA SE A = mare; a — = un val puternic care loveşte navţa; the main — = largul mărei. — to be halfseas over = a fi beat (figurat); to jind one's — legs = a fi bun marina]-; to yo to — = a deveni marinar; to have — room = a fi derivat; to keep end on to the — = a înfrunta, a tăia, a fi cu prova în val; starea mării: a calm sea = mare calmă, a chopping seu = mare cu berbeci. a heavy sea = mare cu hulă, a high sea = mare montată, ou valuri. a long sea = mare cu valuri lungi. a raging sea = mare deslănţuită, a sliort sea = mare cu valuri scurte a smoath sea = mare liniştită, calm plat. a squally sea = mare furtunoasă, a sea with crested wares = (with horses) = mare cu berbeci, cu valuri cari se rostogolesc. the sea is getting up = marea se formează. the sea is faliing = marea se poto leşte. the sea is running high = marea e deslănţuită. îlie sea is going down — marea se potoleşte. the sea is rough = marea e rea. SEA-LAWYER = palavragiu. SEAMAN — marinar: or dinar y — = marinar obişnuit; able — = timonier; leadiny — = marinar de cl. I. SEAMAN SHIP = manevra navei, matelotaj. SEARCH LIGHT = prooctor. SEARCH WARRANT = mandat de rechiziţie. SEAWARL) = spre larg. SEAWOKTHINESS = navigabili-tate. SEAWORTHY = bun de mare, de navigat. SE1ZING * legătură cu parâma. SEIZURE of a ship = priză, captură. to SERVE a rope = a înfăşură parâma. SERVICE (the navy) — marina; active— = activitate de serviciu; conţin ou s — rnăn = marinar înscris; junior — = armata de uscat, senior — marina; the merchant. — = ma- # rina comercială, SHACKLE = cheie. SHAFT = fus. SHANK of anehor = vergeaua ancorei. SHEATHING = căptuşală. SHEAVE = rai. SHELL = căpăţână de macara. SHEER = a da ambardei. SHEERS, SHEARS = capră, bigă. SHEET == scotă; - home! ~ scotele la bloc! both — ’s oft = vânt din pupa; topsail — ’s! = întindeţi gabierii! let yo the sheet! = fila scota! SHIFT (of wind) = săritura vântului: shift over! (in boa/s) = schimbaţi velele! (în barcă); schimbaţi! — over the head sheets! = schimbaţi f locurile! SHIP = navă, vas, bastiment (nume general, a nu se confunda cu corabie sau vapor, nume speciale): a crank — = vas cu velatura în neregulă; battle — = navă de linie, cui-rasat; flay — = vasul amiral; light — = far plutitor; port whig — = nava din stânga; sailmy - = corabie; screw—- = v&8 cu elice; steam— = vapor; starbord winy — = vasul din dreapta; the leadiny — = vasul din cap, the rear — = vasul din coadă; the-next aliead = nava din faţă; the — next aştern = nava din urmă. to SHIP = a îmbarca, a arma: to — a sea; a îmbarca valuri; — you>• oars! = armaţi ramele! SHIP-BROKEB = curtier maritim. SHIP-BUILDER = constructor naval. SHIP-CHANDLER = furnisor la va])oare. SHIP-MASTER = capitan de marina comercială. 120 ENGLEZA SHIP-MATE = ofiţerul prim, secundul. SHIP-OWNER = armator. SHIP-YARD = şantier naval. SHIP?S COMP AN Y = echipajul. SHIP-SHAPE = in ordine, în regulă, totul bine legat. SH1PMENT = încărcătură. SHIPPER = încărcător, expeditor. SHIPPING (of a country) = marina comercială; — agent = agent de vapoare; — intelligence = ştiri, noutăţi maritime; office = agenţie maritimă. SHIPWRECK = naufragiu. SHIPWRECKED = naufragiat. SHOAL (of fish) = banc de peşti. SHORE = uscat, ţărm, mal: lee — = coastă sub vânt; weather — = coastă în vânt; to stand for the — = a goni spre uscat; to — = a întări cu pontile. SHOOTING = lansare. SHOVE OFFî = impinge! SHOW A LEG AND TURN OUTî = deşteptarea! (în înţelesul, scoate piciorul din hamac şi dă-te jos). SIIRANK of the anehor = fusul ancorei. SHROTJD = şart: bentirt — = pataraţină. SIDE = parte, latură, bord, flanc, parapet: — boys = mus. SIGNAL = semnal; - hali = balon de semnalizare; — man = timonier. to SINK = a se scufunda. SKID == apărătoare. SKIN of a ship = carena, corpul navei. SKIP JACK — ofiţer de salon. SKIPPER = căpitanul navei. SKYLIGHT = spirai. SACK of a rope = burta unei parâma slab întinsă. SLACK 'OFF! = molaţi. to SLIP = a filarisi . SLOOP — cuter. SLOPS (of a sailor) = efectele, îmbrăcămintea unui marinar. SLOW AHEAD! = încet înainte! SNATCHI3L0CK = pastecă, galoş. to SNUB = a fila după comandă, la nevoe, cât cere: to — the ship = a opri avântul unei nave. to SOUND = a sonda. SOUNDING = sondaj: — lead = sondă; to call the — s = a anunţa sondajele. SOUTH .= Sud. SOUTHERLY = dinspre Sud. SOUTHING = drum spre sud; trecerea unui astru la meridian. SOUTHWESTER (waterproof) = incerata, manta de ploae. SPANKER = randa; boom = ghiu; ----- gaff = pic. SPARDECK = spardec. SPEAKING TRUMPET = megafon. SPINAKER = contrarandă. SPLICE = matisire: to — a matisi. SPLICING-FII) = priboi de mati- sit. to SPRING, to CRACK = a plesni, a isbi; — a leak =■ a face apă printr o spărtură; - a mine = a exploda o mina. SPY-GLASS = lunetă. SQUADRON of ships = escadră! leading — = avantgarda. SQUARE THE YARDS! = braţaţi la semn! braţaţi în cruce! SQUALL = gren, rafală. SQUARE (sail) = velă pătrată. STAFF (for flag) = baston de pavilion: jack — = bastonul pavilionului din prova; the — = stat-majorul; captam = comandor însărcinat cu navigaţia, — ambele ranguri numai în marina engleză. STAFF AND BALL = baliză. STAKE = cazic. STANCHION = stâlp, pontilă. STAND BY! = atenţiune! fiţi gata! to keep the man standing by = a avea 121 ENGLEZA oamenii gata de manevrat; — the anehor! = gata de ancorat. to STAND = a fi, a sta; to — a- cross = a aşeza de travers; to — for — a se ralia; to—in for = a ataca; — clear of the cable! = degajaţi, liberaţi lanţul; to — on — a urma acelaş drum. STANDARD = pavilion. STARBOARD = tribord, dreapta; hard a —! = cârma toată la tribord! on the — bow = prin prova tribord; — a bit! = puţin la dreapta. STAY = drai, strai: to be slack in - s» = »a fi greoi la întors; to be smart in - s = a întoarce uşor; to be in — a =» a fi cu vântul din prova, a sta pe loc; to miss — s = a nu reuşi o voltă; — sail = velastrai. STEADY! = uşor! (la tras); drept aşa! (la cârmă). STEAM = aburi: to get up — = a încălzi căldarea; to keep up — = a sta sub presiune; is steam up? = aveţi presiune! — boat, — packet, — ship = vapor; with every pound of — = cu toată presiunea; to — = a merge; to — full spead = a merge cu toată viteza; to — away = a se depărta. STEAMER = vapor. STEER = a cârmi, a guverna; to — clear of = a evita; to — for = a pune capul pe...; the ship does not — — vasul nu guvernează. STEERAGE = timonerie; partea dinainta a navei: — passanger = pa^ sager de prova (de punte); — way = avânt. STEARING = de cârmit: — gear = servomotorul cârmei; good, bad ~ = cârmire bună, rea; hand — gear = cârma manevrată cu mâna ; — wheel = roata cârmei. STEERSMAN = timonier. STEM.= etrava: from — to stern — dela prova la pupa. STEP of a mast = călcâi de arbore. STERN = pupa: — post = c-tambou; — sheets of a boat = camera bărcii; — walk = balconul dela pupă; to make — way = a da înapoi. STEVEDORE = stivator. STEWARD = cam'buzier, chelner de vapor. STIFFNESS = stabilitate; a stiff ship = vas stabil. STOP! = stop! stai! opreşte! (o — — = a boţa. STOPPER = boţ, stopă = let go the —! = mola boţul; to clap on a = a boţa. STORE-ROOM = cambuză. STORES = provizii. STORM = furtună, tempestă: — sails = velele de capă; to ride out a — = a fi prins de furtuna la ancoră. to STOW = a arima,, a stiva, STOWAGE = arimaj, stivaj. ŞTRAND = uscat; jurubiţă. STRANDED (to be) — a fi eşuat. STRANDING = eşuare. STRAY LINE of log = semnele de pe saula locului. STREAM = curent: to_ — = '*a ancora, to STRIK = a scoborâ, a saluta, a atinge, a bate, etc: to — the flag — a scoborâ pavilionul; to — with a sail = a -saluta ou o pânză; to — souudings = a atinge fundul cu sonda; to — the beli = a bate ora; to — the ground = a atinge fundul; the ship struck on a rock = vasul a dat peste o stâncă. STROP = sbir. STUD of a Unk — podul unei zale. STUDDING SAIL = bonetă: lovcr — — = boneta vegii mari; top — gallant — — = boneta de gabier; = boom = verfafor. STUFFING BOX = presetupa. SUBMARINE = submarin. SUBMERSION = imersiune. SURF == resac*ă, brizanţi. to SURVEY = a ridica un plan: nautical — = hidrografie; — vessel === vas hidrograf. SWELL = hula. to SWING = a evita: — on! = 122 ENGLEZA trageţi; to — ship = a roti nava. SWIVEL = cheia cu ţâţână. T TACK = mură: to — = a face volta’n vânt; to be on the port (star-bord) — = a avea murele la babord (tribord); to go on the other — = a schimba de mure, a schimba drumul; to hook the — of a sail = a lua* murele; the vessels are on opposite — s or courses = navele sunt la contra-bord, navigă în sens contrar; what tack is he on? = în ce bord are murele? (familiar: unde vrea să a-jungă? TACKLE = macara, palane. to TAKE = a lua, a strânge, a îmbarca; to — in p, sail = a strânge o velă; to — off — a decapela; io — to vieces — a scoate catargele; to — aboard = a îmbarca; to be taken a-back = a masca. TANK VESSEL = vas cisternă. TARPAULIN = prelaţă. TELL TALE (composs) — busola răsturnată; — — of rudder = axio-metru. THIMBLE = rodanţă. THOLES THOWL = damă la bărci). THREEFOLD purchasse = ga-liornă. a THROW of the lead — o aruncătură de sondă. TWART = un banc de vâslaşi. TIDE = mareea: ebb, fload, neap = reflux, flux, marea de cadratură; weather — = mareea contra vântului; lee — = marea cu vântul. TILLER = bara, echea: — ropes — troţele. > TIMBER = lemn de construcţii: — nitch = laţ. TOP = gabie: captam of the — = gabierul şef; topmast = arborele gabier; topgalamt — sburător; — gour boom! = la drum! (în limbaj figurat); in — gallant sails! = a strânge sburător i. TOPMAN = gabier: forecăstle — = gabierul din prova ; fore vudn mizen — == gabierul din trinchet, arborele mare, artimon. TOPMAST CROSS-TREE = cru-cetă. TOP-SAIL = vela gabier: — buntlines = balansinele vergii gabier; — yard = verga gabier; upper — = gabieru superior; lower — == gabier fix. TOPPING LIFT = balansină. TORFEDO = torpilă: — boot = torpilor; — catcher = contratorpilor; -- man = torpilor. TOSS the oars up! = sus ramele! TOW = stupă, scală. TOW = remorcă: to — a remorca; to — alongside = a rcmorca la ureche; — ropey — line — remorca (parâma); cast off the tow = mola remorca. TRACK of a ship = dâra, urma, siajul vasului. TRACK ING = a trage la edec. TRADE = comerţ. TRADER = vas de comerţ. TREND of courrent = direcţia curentului. TRIAT] C STAY = ghiu. to TRICE = a ridica: — up! = hi sa! — up, lie oul! = atenţie la verfa-fori, ridicaţi! TRIM of a ship = aliura unei nave. to TRIM — a stiva, a arima: — the boat — îndreptaţi barca! the — of the hold = stivajul calei; to — tlie .sails = a orienta velele; — of vessel =as iota navei. TRINITY HOUSE = corporaţia tri-nitv House a piloţilor. TRUCK = măr. TRUSS = troţă. TRYSAIL = capa. TUG = remorcher: to — — a remorca. TUGBOAT = remorcher. TUMMBLER = ancorator. TURN = colac, învârtitură: a — ahead == un tur înainte; a round — 123 ENGLEZA and an elbow = cu două tururi (colaci) de lanţ; to bring up with a rotind — = a lua un dublin; to work the turns round the Jong boat, and a full at the smittle = a se învârti în jurul camerei bărci, — figurat, adică a nu face nimic. to TURN = a învârti, a răsuci: to — oui (to get out of hammocks) = a se deştepta; to — in (to get into hammocks) = a se culca; — the watch out = a scula oamenii de cart; — the hands up! = toată lumea pe minte! to — men over to another vessel = a transborda; the tur ning of a vessel = giraţi a unei nave. TURRET = turelă. TWART = banc. TWINE = aţă de vele. TYPHOON = tifon, ciclon. U UGLY vreme ameninţătoare. to UNDBALAST = a detesta. UNDER BARE POLES = fără pânze, catarge sau parâmc. UNDER WAY = în mers (liber de ancoră). UNION JACK = pavilionul englez. UNLADING, UNLOADING = descărcare. to UNLAY 1lie strands of a rope = a destrăma sfilaţele unei parâme. to UNMOOR = a demara, a des-loga nava de cheu, geamandură. to UNREEVE a rope = a întinde o parâmă: to —- one's life line (to die, figurativ): a înghiţi parâma (a muri, figurat). UNRIG = a degrea. UNSEA WORTHINESS = în neputinţă de a naviga, UNSHIP = a dezarma, a demonta, UNSINKABLE — care nu se poate îneca. UP AND DOWN! = la pic (ancora). UP BOATS! = bărcile la grue! UP GIG! = ridicaţi puiul. ■ UP COURRES! = strângeţi velele de jos! UP MAINSAIL! = strângeţi vela mare! UP WITH THE HELM! = cârma în vânt! UPPER-DECK = covertă. UPPER-WORKS = castelatura, suprastructura, U. S. N. = Marina Statelor Unite. V VANE (weahter-coq) = girueta, VANGS = palancuri. VARIATION of compass = decli-naţia1) magnetică. to VEER a cable ={ a fila un cablu VESSEL = vas, navă, bastiment. VORTEX = anafor. W WAGES = solda marinarilor. WAKE of a ship = silaj, dâra, urma. unui vas WALES = brâul de apărare, de acostare: chain — = port sart. to WALK the quarter deck = a călca pe puntea de cart, — figurat: a deveni, a fi ofiţer; to walk the weat-her gangway netting — a fi pedepsit să faci un anumit număr do paşi ori tururi ţ>e punte. WARD-ROOM = careul ofiţerilor. WARP = garlin; to — = a remorca, a trage la edec. WARRANT OFFICER = maestru militar; chief — = maestru şef; — ’s room = careul maeştrilor. WATCH = cart:1) — there! = veghiaţi! amchor — = serviciul de gardă; dog — = cart mic; hack — !) La englezi compass crror = varîation + deviation; la noi, şi la toata lumea variaţia —- declinaţii! + deviaţin. 124 ENGLEZA = corîtor, cronograf, ceas de control; the port — = babordezii; the star-board — = tribordezii; the — on deck = bordul de cart; the — below — bordul liber; the officer of — = ofiţerul de cart. WATER = apă: — ballast — lest de apă; — borne = a plutr; — line = linia de plutire; — logged = plin cu apă, înecat; — tanks = tancurile de apă; — tiglit = etanş; — ways = sghiaburi; high — = mareea înaltă; loiv — — mareea joasă; stack — = nivelul cel mai mic al mareei; to — = a face, a îmbarca apă; the white — (Indian Ocean) — mare lăptoasă (0-ceanul Indian). WATERMAN = barcagiu, slepar. WAVE = val. l) Serviciul de cart la noi este 8—12, 12 -4, 4—8; pe vasele de comerţ cartul 4—8 seara împărţit în două: 4—6. G—8. In marina efigleză sunt 7 carturi. 12—10, afternoon watch — cartul de după prânz. 1G -18, fast dog watch == prima Televă* 18—20, second dog watch = a doua relevă. 20—24. fast watch ~ primul cart. 0— 4, midie watch — cartul mijlociu. 4—8, morning wotch — cnuri ul de dimineaţa 8—12, forenoon watott. — cuartul dinaintea amiezii. WAY = drum, mers: enough! = lasă să meargă! give —! = înainte! trageţi! ramaţi! give — together = înainte peste tot! to have head — = a avea avânt, viteză rămasă; stern — = mers înapoi; undar — = in mers. to WEAR = a face volta’n vânt. to WEATHER = a dubla, a ocoli; to — a cape =\ a dubla un cap; to —-a storm — a întâmpina o furtună. WEATHERLY = în vânt, dinspre vânt. to WEIGH = a ridica ancora. WEIGHT = greutate, deplasament. WELL! = Bine! aşa! W7ELL THERE BELAY! = bine! legaţi! WHALE = balenă; — boat — ba-lenieră; sperm — = caşalot. WHALER == balenier, vânător de balene. WHARF = dană. WHARFAGE = cheiaj. WHARF ÎNGER = paznic, gardian. WHEEL for steering = roata cârmei; hide-ropes = troţe de piele; spro-cket — = cavi lele roţii; — ropes — troţe. WHEFT, WEFT, WAFT = flamură, ghidon. WHERE A WAY? = ce relevment? to WHIP = a matisi. WHIRLWIND = trombă de vânt. WHISTLE = siflee. WINCH = vânt. WIND = vânt; — a-beam = vânt de travers; — in the teeth = vânt drept din faţă; — on the quarter = vânt grand-larg; on a — = vant strâns; to hăul the — = a stânge vântul; to be three sheets in the — = (to be tipsy) = a avea vânt în vele (a fi beat); — sail = mariică de vânt; — bound = a fi oprit de vânturi contrare; — gali = un colţ din curcubeu; — rode = evitat la vânt. WINDLAS8 = cabestan. WING AND WING = cu bonete pe ambele borduri. WIRE = sârmă. to WORK a ship = a manevra un vas; to — up the reckoning = a face punctul; to — the helm = a manevra cârma; to — io windtvard — a se ridica în vânt. to WORM = a scobi. WREC-K = naufragiu; a — = o epavă. WRECKAGE = epave. WRECKERS = care provoacă nau-f răgii. YACHT = yacht. YARD = vergă; —- arm = capul vergei; down top*— gallant — ’s = 125 ENGLEZA Volume PINT ('/. of galion) QUART (V4 of galion) IMPERIAL GALLON PECK (2 galion) BUSHEL (8 galloin) SACK (3 bushels) QUARTER (8 bushels) 0,5679 litri» 1,1859 litri 4,543458 litri 9,086196 litri 86,34766 litri 1,09043 h.l. 2,90781 h. 1. 32° corespunde la 0° Celsius. Ca reguli: 100 grade Celsius = 180 grade Fahrenhait. 5 grade Celsius = 9 grade Fahrenhait. Trecerea dela o gradaţie se face cistfcl * I) 59° Fahr. = ? Centigrade. GHALDRON (12sacks) 13,08516 h.l. 5X(59—32) 5X27 150° centgrad Greutate. GRAIN (Troy) 6,479895 gr. PENNYWEIGHT 1,555175 gr. OUNCE 31.103496 gr.' POUND 373,241948 gr. DRAM (avoir du poids) 1*771846 gr. OUNCE 28.349540 gr. POUND 453,592647 gr. CWT. 50,802 kg. TON 1016,098 kg. II) 25° Celsius = '? Fahrenhait. ^-5-f32 = 45+32 = 77° Fahrenheit III) 28° Fahrenhait = ? centigrade. 5X(^-3S = 5Xt?) = _50 cen,9r Gradele. descrucişaţi sburătorii! down royal — xJ == descrucişaţi rândunicile! lateen — = antena; main — = verga mare; man the — si = pe vergi! sus ga-bierii! square — s! = braţaţi în cruce! to brace the — s = a braţa vergile; all the yards and said on a mast = farul; building — == şantier. YARD = şantier. YARD = un yard (0,91438 m.). YARN = sfilaţa. YAWL == iolă, cuter cu bate pupă. YELLOW SACK or FLAG = pavilionul galben de carantină. YEOMAN of signals = timonier. YOKE of rvdder — bara transversală. TABLOUL MASURILOR Lungime. INCH (deget) 0,0254 metri FOOT (picior) 0,30479 metri YARD (cot) 0,91438 metri FATHOM (braţ) 1,82877 metri POL, PERCH (5Vu yards) 5,02911 metri FURLONG (220 yards) 201,16437 metri MILE (1,760 yards) 1609,31 metri ( > ; Suprafaţă YARD 0,83610 m. p. ROD 25,29194 m. p. ROOD (1210 sq.y.) 10,11677 m. p. ACRE (4,840 sq. y.) 0,40467 hectar Monede. Sovereign = 20 shilingi. Shiling = 12 penny. Pennv = 4 farthing. Farthing. Termometru. Englezii folosesc gradaţia Fahren-hert, în care 0° corespunde la —17,78 gr. Celsius. Admirai of the fleet = amiralisim. Admirai = amiral. Vice-admiral = vice amiral. Rear-admiral = contramiral. Commodore = comodor. Captain = comandor. Comander = căpitan-comandor. Lieutenant = căpitan. Sub-lieutenant =* locotenent. Midshipman = aspirant. 126 PUBLICAŢIILE LIGII NAVALE ROMÂNE 1. JEAN BART, „Cartea Dunării*1. 2. JEAN BART, „0 corabie românească44. 3. CĂPITAN D. STIUBEI, „Albumul navelor". 4. L. N. R., Carnete cu timbre de propagandă. 6. M. NEGRU, „Viaţa României pe Mare şi pe Dunăre**. 6. P. EPUREANU, „Noua metodă de înnot“. 7. N0STR0M0, „Vocabular nautic". 8. CIOCARDEL, „Marea». 9. CIOCARDEL, „Marina Regală**. 10. CIOCARDEL, „Comentarii asupra războiului submarin**, 11. CIOCARDEL, „Avion şi submarin, sau vase de suprafaţă* 12. PROF. DAŞCOVICI, „Marea noastră şi strâmtorile**. * 1?. MOŞ DELAMARE, „Marina noastră** (epuizat). 14. AMIRAL EUSTATZIU, „Marina de război sub Domnia Regelui Carol I”. (epuizat). 15. AMIRAL BAL ANE SCU, ..Nava cu pânze în trecutul marinăresc”. 16. PROF. IORGA, „Poporul românesc şi Marea”, (epuizat). 17. DR. AVOCAT VASILIU V.. „Raportul dintre dreptul maritim şi fluvial”. J8. AVOCAT 1. GR. PERIEŢEANU, „Elogiul 19. ING. AL. LUPAŞCU, „Faima, taina şi scandalul bătăliei dela Jutland“. 20. N. CR1STESCU, „Cântec din Mare“. 21. L. N. R., „Submarinele, aviaţia şi navele de suprafaţă** (e-puizat)- 22. ING. MIHALOPOL, „Porturile şi căile de comunicaţie pe apă, ca factor de progres**. 23. L. N. R.. „In amintirea călătoriei distrugătorului „Regina Mar ia”. 24. PROF. MEHEDINŢI, „Legaturile noastre cu Dunărea şi Marea** (epuizat). 25. GENERAL PAUL TEODORESCU, „Rostul marinei în viaţa naţiunii**. 26. AMIRAL EUSTATZIU, „Marinarul, călătoriile lui pe întinsul apelor**. 27. Statutul Ligii Navale Române. 28. ALEXANDRU LUPAŞCU, „Cu Nelscn la Trafalgar“. 29. L. N. R. „Marina în 10 ani de domnie” (epuizat). 30. CAP. NEGULESOU ZAHARIA, „Marşul marinarilor". 31. COMANDOR N. STERIOPOL, „Dunărea şi Marea Neagră, făuritoare şi întregitoare de neam”. 127 32. COL. CORNELIU NEGULKSCU, „A. B. C.“ al innotă-torului. 33. PROF. N. DAŞCOVICI, „Regulile războiului şi ale ueu-tralit&ţii“. 34. 1/ GR. PERIEŢEANU, „Gabriele d’Anunzio, cântăreţul mărilor italice**. 35. D. GHERASIM, „Muriră teritorială în dreptul internaţional**. 36. AL. BILCIURESCU, „Thalassa“. 37. AMIRAL C. NEGRU, „Din aspectele mării şi viaţa marinarilor pe întinsul apelor’'. (Partea I). 38. COMANDOR A. NEGULKSCU, „La răscruce”. 39. COMANDOR IO AN T., „Ocuparea Islandei de către forţele americane**. 40. COMANDOR N. CRl'STESCU, „Marea ca isvor de inspiraţie în poezia româna**. 128 41. APOSTOL D. CULE A. „Tradiţiile vieţii de apă ale poporului românesc". 42. AMIRAL C. NEGRU, „Din aspectele mării şi viaţa marinarilor pe întinsul apelor“. (Partea Il-a). 43. LT. COMANDOR P. POPESCU-DEVESKLU: „Marinarii noştri în războiul reîntregirii'’ (epuizat). 44. C. AMIRAL N. PA1Ş: ..Marea şi marinarii”. 45. N. DAŞCOVTCI: ..Politica rusească la gurile Dunării şi în Marea Neagră’*. y 46. NELU TONESCU, Rugăciunea marinarului. 47. CPT. TOCINEANU, Angajament naval. 48. C. MACARIE, Importanţa gurilor Dunării şi a mărei în viaţa poporului nostru. 49. DELATYRAS şi SCARLAT PREAJMĂ: „Nuvele Marinăreşti''. 50. I. GR. PER1EŢEANU: „Trei poeţi români cântăreţi ai mării”.