[7]
PROVERBELE ROMÂNILOR
CAPITOLU xx
ASEMI�N ĂRI 1)
.AsCIItI"/l(trlli la vor!}(l iJlI,:II',"?!'I:
fie dă bltll/!.
Pentru Audire
Aude ca un surd,
Ca o veste ce alergă de colea pana colea (se aude),
Ca o vîjiitură ele m6ră (se aude),
Ca urletul de lupf (urît se "ude),
5 Ca glasul de trîmbiţă (de departe se aude),
Ca sunetul pe văI (se aude),
Ca sunetul de clopot, când sună în vînt slobod (se aude).
Ca trîmbiţa când strigă (de Jeparte se aude).
Pentru Avere
Averea ca o baltă, cum el Iaer un săntuleţ, totă se scurge.
10 Averea celor mai mici, la cel mal marî trece, ca apele cele
mal mic'{ când în cele mal marr ape se varsă.
Averea celuf scump, ca un ban îngropat, ce nici un folos
aduce.
1) Acest capitol lIU co prin de de cât ascmcnărilc adunate de Iordache
(�olescl1, păstrâudu-se ordinea după care sunt aşezate În manuscris.
[8]
PIWVEHBELE ROMAKILOR
Cel ce-a dobândit co-a lul muncă avere, acela ş'o Iubesce
ca murna pe COpiL
Ca cel-ce În casă are numar ceea ce e pe dînsul.
Nesăţiosul la avere se poticnesce pe negândite, ca cel ce
se ruga la Dumnedeii să-I dea multă avere şî Dumnedeu
i-a hotărît ca orf-ce va lua În mână să se prefacă în aur,
pană ce a murit de fornc.
15 Cel ce adună şî îngropa avere piste avere, s'asernenă ca
albina, ce pentru alţif umple căsuţele de miere.
Pentru Ajutare
Ajutorul când piere, ca pânza corăbiei când se rupe.
Ajutorul la vreme când nu se face, ca pârnea ce dai CelUI
vinovat, când el duc la spînzurătore.
Ca un gard fără proptea, cel fără ajutor.
Ca rooa pe pămînt, când plora nu ne ajută.
20 Până cu mal mult, putem şî cu mal puţin să ajutărn, ca
copilul ce pană a începe a grăi, pete balbuţî.
Cel ce la vreme nu ajută, ca un vrăjma ş de faţă se arată.
Cel ce n'ajută la vreme, ca cel ce după plore vine cu
ieping eoa.
Cine va să ajută pe altul, ca când ar fi ajutat pe sine.
Pentru Acoperire
Acoperă pe toţi, ca cu o aripă mare.
25 Ca ala acoperită, ce nici un gunoiti cade în ea.
Ca o haină ce acoperă ori-ce urîciune a trupului.
Ca un copaciii mare, ce acoperă pe cel mai mici cu cră­
cile lur.
Pentru Alergătură
Alergă ca cu postea.
Alergă ca la colacî.
30 Alergă Iute ca fulgerul.
Ca ogarul, când alerga după Iepure să-I prindă.
Ca uliul după pUI (alergă).
Ca \111 mistreţ când alergă asupra vînătoruluf cu dinţiî ascutiţr,
Ca vulturul după păseri (alerga).
35 Ca vînătorif după prepeliţe (alergă).
Ca gala după pUI (alergă).
[9]
Ca calul, când aruncă frîul din cap, alerga, sare, fuge pe
cârnpurr şi coma ei saltă în Iătur î.
Ca cururul când se slodode din mână şî după prepeliţe
alerga sburând.
Ca călugării la morţi (alerga)
40 Ca căruţa lu Ilie alergă trăsnind pîn norî.
Ca câinele ce alergă într'o parte şî într'alta sî d'a dreptul
nici cum merge.
Ca cârnii după căpriore (alergti).
Ca câînil şÎ vînătorir, când ved Iepuri, capnore, alergă ca
nisce turbaţi, Să-I aducă pe toţf legaţ!.
Ca la un mort cel săracl pentru faclif şi colaci (alerga).
45 Ca la pomană (alerg-il).
Ca lupii după turme, când sunt leşinaţi (alergă).
Ca leul, când alergă turbat după vînat.
Ca rnieir, când alergă sărind şi behaind după mumele lor,
de la păşune viind.
Ce mieir, când lupii se reali după el, alerg�i şî se strîng
p'împrejurul oilor, tremurând de frică.
50 Ca ratele, când tare ;llergă la căruţa de paşte, una sare în
vînt şi alta pe pămînt.
Ca cel-ce încură calul, alergă când înainte, când inapo'î.
Ca cerbul, când sageta de departe el lovesce, alergii, sare,
se pierde prin păduri, ca S1 scape.
Pentru Alegere
Alege ca vintul gunaTele din bucate.
Cine tot alege, ajunge sa lea d'arîridu, ca cel ce culege.
Pentru Alinare
55 Ca balsamul, când se varsă pe rănr, alină durerea.
Pentru Alunecare
Ca când se dă pe gheţă (alunecă).
Ca pretrile la vale, alunecă rostogolindu-se.
Ca pe vale alunecă,
Ca cel-ce se Iasă la vale pe cur (alunecă),
Pentru Albeţe
60 Alb ca zăpada.
[10]
10 _
PROVERBELE ROMfÎ,NILOR
Ca crinul cind el taî, şi de se vestejesce, dar albeţa nu-I
lipsesce.
Ca laptele de alb.
Ca pana ele lebedă alb.
Ca rochea rindurerit albă şî frurnosă.
65 Ca fierea crinulut alb.
Pentru Amestecare
Amestecă vorba ca facăletul mămăliga.
Ca o corcofelă amestecată.
Ca unt-de-lemnul cu apa, ce nu se amestecă.
Ca chragul în lapte (se amestecă).
70 Ca mărarul în bucate (se amestecă).
Pentru Amor
Amorul când se 'nvechesce, ca omul r ând îmbetrânesc e
mal mult în necazurî de cât în plăcerf trăresce.
Amorul când te privescc r emâf Incremenit, că ochii ţi !'e
inchid tocma ca la un orb, limba ţi se legă tocma ca
la un mut, gura ţi se încleştesce tocma ca Ia un mort,
mintea sboră şi te lasă ca un pesce prins în plasă.
Amorul când te prinde, ca un crin frumos te vede, Jar când
te Iasă, ca sofranul faţa te-o Iasă.
Dragostea amorulur ca florea câmpulut, ce îndată prere �î
nicî cum se mar vede.
Pentru Amărîciune
75 Amar ca otrava - ca fierea -- ca veninul.
Ca pelinul de amar.
Pentru Amăgire
,\măgitorul cu amăgirea când te birulesce, ca când ţe ar
lega şi mâmile şi ochir.
Pentru Ani
o mie de anr, ca dioa de Iert.
[11]
ASlJ:MENĂRI
Pentru Apucare
Ca dohtoriî de vînă apucă, se afle unde-I dare.
80 Da 'nderatele, ca de codă el apucă.
Pentru Apă
]1
Ca apa pe câmp, când se popresce din jos, se umflă, se
varsă in apoî şî înnecă în sus orf-ce găsesce pe câmp.
Ca apa din munţi, când curge la vale, cade din pfetră în
pretră, pin văI şi pin prăpăstir, cu spumă şi cu beşicr,
vîjitesce "i plesnesce.
Ca apele ce sapă, restornă, dărîmă pe vă] şi prin prăpăstii
copacit cer mal ma rI din munţii cel mal nalţT.
Ca apele ce r estogolesc pietrele din munţi pe văf la vale şi
prin prăpăsti î.
85 Ca apele ce se varsă din munţi, umple văile de pretre,
Ca apele, ce după ce se varsă s'aduc Iarăşf la matca lor.
Ca o viitură de apă, ce repede se varsă, când noriI cad
pe munţI.
Ca lupiI cel secetoşI, ce alergă după apă cu gurile căscate
cu fălcile ruulete '11 sânge din cărnurile ce-aii mâncat.
Ca pe marginea apet, SUl, se plimbă, se vede.
90 Ca păpăruda cu apă in cap.
Ca raţa pe apă.
Ca cel ce se căletoresce pe mare, mare de sete pe apă
fără apă în urcior.
Ca cerbul la apă doresce.
Ca carnele turbat, ce de apă reu fuge.
Pentru Aperare
95 Apara de arme, ca muma de musce pe copil, când dorrne.
Nu cateoa pe căţei ce latr㠺ηY apară, ele cel ce vin la el.
Ca cârnit pe OI de lupI el apară,
Ca boul, ce cu cornele se apară şi 'mpunge.
Pentru Aprindere
Ca iarba de puşcă, ce din cea mal mică scântee îndată
s'aprinde.
100 Ca un cărbune aprins.
Ca pîzdăriI se aprinde.
[12]
12
PRO�KRBKLK ROMÂNILOR
Ca scânteele pe pare, cum cade le aprinde.
Ca focul, cind el bate din tate părţile vîntul, mar tare Se
aprinde.
Ca focul la herar î, aci el vedf că s'aprinde. aci peşin Se
stinge.
Pentru Arie
105 Ca o arie cu ţeftul în mijloc.
Ca o arfe bine bătută.
Ca la arfe, când vîntura, parele în vînt se duc, Jar grâul
jos remâne.
Ca la arte, când se Întrec cai! prin prejur.
Ca lopata la arre.
Pentru Aripi
Pentru Aruncătură
110 Aruncă ca apele nomolul pe marginea lor, când mănâncă
pe subt pămînt.
Unul pe altul se aruncă, tocma ca la o luptă.
Ca îrburile pîn gunore, stau aruncate.
Ca vîntul, ce aruncă şi pe cel mai m arf copaci jos la
pămînt.
Ca virtejul de vînt, cind pe mare se ridică, urcă apa în
sus ŞI de sus jos o aruncă cu trăsuetc şi cu plesnete.
115 Ca cu praştia aruncă.
Ca casa, ce jos aruncă orjce înainte găsesce.
Ca pescele, când 'l aruncă din undiţă pe uscat.
Ca frunzele, când astepta vîntul la pămînt să le-arunce.
Ca cel ce s'aruncă în mare şi în fund ajunge.
120 Ca brazdele de pămînt, ce s'aruncă de plug.
Pentru Aretare
Ca o fată mare se arată.
Ca curcubeul pe cer s'arată,
Ca marfa la prăvălie s'arată.
Ca steoa la cel pe mare se arată.
125 Ca fumul, ce dioa negru şi noptea roşu de departe se arată,
[13]
}'-)
,)
Pentru Arătură
Ca arătura pe pămînt ce se vede pintre brazde,
Ca arătura, ce cu cât mar adinca este, cu atât maf mult
ne folosesce.
Pentru Arme
Cu arma în mană, ca la resboru.
Pentru Ardere
Arde ca o făclie - ca o lumînare - ca o masala.
130 Ca un fier băgat în foc (arde).
Ca un foc mare arde, ce anevore se stinge.
Ca într'un cuptor (arde),
Ca jăraticul de foc (arde),
Ca căldura cea mare din luna lUI Coptor (arde).
135 Ca lemnele cele uscate (arde).
Ca para foculuî arde.
Ca pîrjolele, când se dau de o parte şi de alta, cel ce le
privesce vede un câmp ardend de la un cap până la altul.
Ca sorele arde.
Ca flacăra de pîrjol, ce arde şi misturesce or I-ce înainte
găsesce.
140 Ca flacăra de foc arde.
Pentru Asernenare
Omenii, ca degetele, nicr unul cu altul s'asernenă.
Pentru Ascultare
Ascultă cu urechea, ca str eja de vrăjmaşt.
Ascultă cu urechea, ca cel În bănutelr.
Ca cel ce-şf blesternă cesul şî nimenl el ascultă.
145 Ca broscele, ce tate ocăcăesc d'odată şi nicr lina ascultă.
Când strigI şi nimeni te ascultă, ca când ai bate toba la
urechea celui surd.
Pentru Ascundere
Ca o pecete ţine ascuns.
[14]
Ca în cămară ascuns şade.
Ca în fundul mării şade ascuns.
150 Ca un hoţ pîn ascuns.
Cel fără ascundetore la vreme de nevote, ca şorecele fără
gaura, ce 'ridată el prinde pisica.
Pentru Ascuţitură
Ascuţite ca unghiile de pisică.
Ca un briciiî de ascuţit.
Pentru Atîrnare
Atîrnat ca un cârnat.
155 Ca o cîochină - ca un cârlig, de care se atîrnă ort-ce e
de trebuinţă.
Ca un căţel cu urechile atîrna te.
Ca cumpăna, cât de dreptă fie, un paiii de ve] pune, la
o parte mal mult atîrnă în jos.
Ca la curnpenă, într'o parte şÎ Într'alta atîrnă.
Ca pomele pîn pornr staii atîrnate.
160 Ca spanga de brîu s'atîrnă.
Ca cel în spinzurătore, ce-I atîrnă picerele.
Ca cel ce se atîrnă de curnpenă, ca un spînzurat.
Ca de codă atîrnat.
Pentru Afînare
Afînat ca puful.
Pentru Ace
165 Ca cusătorul cu acul în mână.
Pentru Aburi
Ca aburul după apă fese - se ridică - se vede.
Pentru Adormire
Ca doica, cind pe copil 'f-adorrne numar Îndată cu cân­
tece de somn.
-
[15]
ASliMEKĂRI
Pentru Adunare
15
Ca albinele la fag s'adună.
Ca vîrtejul de vînt, ce adună pin prejur ori-ce Înainte gă­
sesce.
170 Ca corbir la stîrv s' adună.
Ca când culege la vie, strînge - adună d'arîndu.
Ca muscele la scârnă s'adună,
Ca furnice'e cind adună merinde pentru Ternă.
Ca furnicele la mosoroiii s'adună,
Pentru Aducere
175 Ca potopul, când vine, aduce cu el ori-ce Înainte găsesce.
Pentru Aducere aminte
Ca cel ce se scală (din SOI11I1), dupe ce eŞI frecă ochiî, eŞI
aduce aminte de cele cea vedut în somn.
Ca cel ceşr aduce aminte de cele mal denainte.
Pentru Adever
Adevărul în adevăr scapă din judecată, precum cele tre·
cute din mintea nostră.
Adevărul ca o ihrul, cum el legi, nu-l mal ve dr,
180 Adevărul ca luminarea, până nu sufli 'n ea, nu-şt pierde
lumina sa. Aşa �i adevărul, până nu-I suflă mincl una, el
nu se stinge.
Cu adeverul, cu Îndurarea, cu blândeţeJe şi cu dragostea
teasemenf cu Durnnedeti.
Adevărul cu minciuna, ca câInele cu pisica.
Când adeverul se ivesce, atunci minciuna se risipesce, ca
întunerecul când sorele resare.
Minciuna, ca norul, Întunecă adevărul, Iar buna înţelegere,
ca sorele, el descoperă.
185 Precum ori-ce dobitoc se ţine de cel asemenea lUI, aşa şi
adevărul de cel adeverat.
Cel ce-şf ascunde adevărul seu, ca cel ce-şt Îngropă aurul
şî argintul seu .
......... II I!�: .. �.WW��. __ 4�_
[16]
Pentru Adîncime
Iubirea ele cinste te îmbată tocma ca vinul.
Ca engherir după cârnî.
-
PROVERBELU: ROMÂNILOR
Pentru Adăpostire
]6
Pentru Iubire de cinste
Pentru Iubire
Pentru Engheri
Ca într'o câmpie mare, când vedf vre- un copaciii, alergt la
el să te adaposrezr,
Ca la umbră să adăposteză,
Pentru Aşezare
Pentru Aşteptare
Ca cărărnidile pe zid, una piste alta se aşază.
Ca câinele cu pisica se iubesc.
Ca murna bună pe copil nimenl rubesce mal mult.
Ca nisce fratr se Iubesc.
200 Ca şorecif cu pisica se rubesc.
Te Iubesce ca musca.
Şi cel mal tare de suflet, când prerde ceea ce fubesce, ca
eera se topesce.
Ca câtnele ce aşteptă cu picere1c plecate, cu gâtui lungit,
cu ochii sclipitl, cu gura căscată o imbucătură de Ia masă
să'I cadă.
Ca cel-ce aştepta la uşa celui mal mare.
Ca celce aşteptă la masă străină, maţele el chiorăresc de
forne până ce aude: «poflim la ntasă»,
195 Ca cel ce'l Iubesce sacră-sa, el aşteptă cu masa.
Ca o ocnă adîncă.
190 Ca un puţ mal adînc.
f
1
I I
[17]
lubitorul de argint mCI cum se satură de argint, ca cel
desfrînat de cele mal marj plăcert.
1
t
I
1
I
i
AS1DJENAl\,i
Pentru Iubitori de argint
17
Pentru Iutela, Iuţime şi Iutî
205 Iute ca arderul.
Iute ca oţetul.
Iute ca săgeta.
Iute ca fulgerul.
Iute cu tate fără milă nu se pot învoi, ca pretra cu pletră
fără var nici cum se pote lipi.
210 Cel Iute cu luţela sa pe sine mal mult vatămă, ca oţelul
cel tare ce vasul seu ş'e! vat ema.
Pentru Iuda
Iuda, ca ţînţarul, cu cânte ce te sărută, când la altul te
vinde.
Ca muscatura ele şarpe nici o muşcătură mar dulce, dar
pre curînd din lume te duce. Aşa şi sărutarea de Iudă.
Pentru Ivelă
Se ivesce ca zorile.
Pentru Isv6re
Ca o fântână isvor esce.
215 Ca o fântână fără isvor.
Ca un isvor dulce, ce elin vîrful munţilor curge.
Ca zăpada când se topesce şi rîurr din munţf la vale IS'
voresce.
Pentru Isbitură, Lovitură i Pocnitură
Ca corăbiile, când ele vînt se bat, una cu alta reu se isbesc
şÎ una pe alta reu sfăramă.
Ca marea, când isbesce în rnalurr de departe cu valuri ca
62399
2
[18]
18
PHOVERBEI.E BOMÂNILOR
-----�.
220
225
230
nisce munţi, se întorce înapor şî Iarăşf isbesce cu sgomote
şi plesnete.
Ca plopir când se bat de vînt, unul cu altul tare se isbesc.
Aşteptă pocnitura, ca porcul muchea toporulul.
Unul pe altul se lovesc, tocma ca la resboni.
Ca o săgetă drept lovesce.
Ca unghişora la cal, ce la ochi el lovesce,
Ca un copaciii mare, ce cu crăcile acoperă o câmpie în­
tregă, cum el lovesc! cu toporul, el vedt lungit pe pă­
mînt şî 'n veci nu se mai scală.
Ca cocoşul de puşcă, când stă gata să lovescă.
Ca lovitura de ciocan nici o lovitură mal grea.
Ca la ţintă lovesce.
Ca pe porc cu toporul în cap el pocnesce.
Ca praştia când se 'nvertesce şî de departe te lovesce.
Ca săgeta la semn lovesce.
Ca cel ce cu sburătura în mână gata să te pocnescă,
Ca cel cu capul de pretră se lovesce.
Pentru Isbăndi
J ntre isbândă şî între marte, ca Între nicovan şî cIocan.
Pentru Iconomi şî Iconomie
235 Cel iconom păstreză ca croitoru cel bun, ce nici un petic
pierde.
Cel fără iconomie, ca un sac fără fund.
Pentru Inimă
Inima fără nădejde, ca săgeta fără arc.
Gâtlejul cu gustul seu aleg-e bucatele cele bune din cele
rele; aşa şî inima CU cugetul reu alege adeverul din
mincIună.
Ca inima pătimaşă, nimic alt pe lume.
240 Precum inima poftesce, aşa şî sufletul doresce,
Precum pomul se cun6sce din rodul ce scote, aşa şi inima
omului din cugetul seu.
Precum faţă cu faţă nu s' asernenă vre-odată, aşa nici inimă
cu inimă.
Precum duhul la multe ider te duce, aşa şÎ inima te face
la multe să rivnescf.
[19]
ASEMENĂRI
Pentru Interes
19
Interesul înghite ori-ce dar, fie mare, fie mic, precum marea
ori-ce gârlă.
245 Fără interes mal' nimeni eţl ajută, ca mara ce, pană nu
'o ungI la fus, nimic eţT macină.
Cine pentru un mic interes se vîră in cele mal' rnarf pri­
mejdiî, ca cel ce e�i bagă mâna în uletii cu miere pen­
tru puţină mrere mâna împunsă ş'o scote.
Pentru Intrare
Ca
apa,
ce intră pîn
ori-ce găuriee.
Ca
untura,
ce intră pin prelea ornuluî.
Ca
un fum,
când
eţI
intră în ochi şî pe
nas
250
Ca sarea la bucate, intră în
tate.
Ca şorecii
pÎn
găuri
intră.
Pentru Intriganţi
Intrigantul la împărăţie ca furtuna pe mare.
Pentru Isteciune şi Isteti
Istectunea la duh, ca frumusetea la obraz
Precum frer pe frer ascute, aşa şî isteţ pe isteţ, mai isteţ
el (ace.
Pentru Idoli
255 Ca un idol, ce gură are dar nu grătesce, ochi are dar nu
vede, ure c hî are dar nu aude, nări are dar nu mirase,
mâini are dar nu pipăie, picere are dar nu umblă.
Pentru Işire
Ca năduşela din om (Iese).
Ca dintr' o gură ele coptor (Iese).
[20]
so
PROVERBJlLE ROMÂNILOR
Pentru Oi
Ca ora, ce şi te îmbracă şî te hrănesce.
Unul după altul se rea, ca oile după capre.
260 Ca o ore la junghere merg-e - se duce -- se pleca,
Ca oile când cîobanul se isgonesce, una apucă într'o parte
şî alta într'altă parte, risipindu-se pe câmp.
Ca oile, când behăiesc, pe lângă mieii lor.
Ca turmele de oi pe munţi, când le '.'e(,ll păscend.
Pentru Ooe
Ca oul gog-oneţ.
265 Ca oul roşu la Pasce,
Ca oul, până nu se clocesce, pur nu scote.
Ca oul. ce n li pete sta În cur, până nul vei sparge.
Ca ooele la Pasce, când se ciocnesc.
Ca ooele de aspidă, ce vasilisc scot din ele.
270 Ca la Pasce, cu o::;e ro si] în mână.
Pentru Ochi
Ochiul ornuluf nesăţios la vedere, cu o uitătură lată, ca
Iadul la pericrune, cu gura căscată.
Eşi întorce ochii ca un balaur când se mânie şi se uită
pîn prejur cu cea mal mare grozăvie.
Ca ochii de vultur, ce se uită pîn prejur cu grozăvie ne­
spusă să vadă, să ochescă pe cel ce-a aruncat săgeta a­
supra lui.
Ca gaia la ochi se dă.
275 Ca chiclops cu un ochlîi.
Ca corbii la ochf alergă.
Ca leul când se mânie, eŞI Întorce ochir.
Ca lumina ochiuluf.
Ca cel cu săpunul pe ochr, când el Ia pe cap, strînge cât
pote ochi!
280 Ca cel bet, cu ochii roşit.
Ca scânteele de foc, ochii el scânteesc.
Ca boul de jug când i se umflă ochii.
Cu ochif În jos, că cel osîndit-e- ca cel smerit -ca cel
ruşinos.
Cu ochit În pămînt, ca miresa când gobesce.
285 Cu ochif roşit, ca de cârne.
Cu ochf o sută, ca un Argos.
[21]
ASEMENĂRI
----
Cu ochi ca de dacă.
Cu ochi ca de şoim.
Pentru Ocări
21
---------
Ca muieri le mal lesne, nirnenf nu se ocărăsc.
290 Ca muierile ce s'ocaresc, la uliţe când se 'ntîlnesc,
Pentru Ocărrnuir e, Ocărrnuitorî şî
Cârmă i Cărmaşi
Ocârmuirea cea rea, ca focul din pădure, ce şî verde şi
uscate fără deosebire arde şi folosul din urmă cenuşa
ce-l r emâne.
Ocârmuitorul fără norod, ca un cap fără trup.
Ca o corabie fără cârrnaş, ce de vinturt se arun că într' o
parte şî într'alta.
Ca o corabie fehă cârmă, ce nu se pote cârrnui.
295 Ca cel ce cu o cârmă tată corabia întorce ori în cotro
votesce.
Ca ţapul, ce cârmuiesce totă turma la păşune.
Fie tera cât de bună dar fără ocârrnuitor, ca carul cel mai
bun dar fără proţap.
Pentru Olari
Ca olarul, unde va acolo pune cada.
Ca olarul, ce dintr'un pămînt şi chip de om face, şî vase
proste.
300 Ca lutul în mâna olaruluf, ce va face din el.
Pentru Om
Atât omul cat şî slava lUI, ca florea câmpulur, îndată În­
floresce, îndată se şi vejtejesce.
Acel a este om care se plecă vremi], ca Ierba vîntuluî
, când o pleca la pămînt.
Ornenif vin şi se duc, ca florile după câmp, una cade şî
alta 'n loc peşin se vede pe loc.
Omul iscusit s'arată ca un cuţit, ce taie în drepta şi în
stânga dar lesne se frânge când împotrivă isbesce.
305 Omul eşl schimbă mintea ca o haină în tate dilele.
[22]
22
PROVERBELE ROMÂNILOR
Omul în lume ca la o comedie vine, vede şi se duce.
Omul în lume cât trătesce ca fusul se învîrtesce, d'aceea
orî-ce greşală lesne de el se lipesce.
Omul În lume se dă ca pe gheţă; până ce se ţine drept,
merge şÎ el mal bine; cum se plecă la o parte, cade
şi-şt sparge capul.
Omul îndrăsne ţ s'arată ca un măreţ.
310 Omul, ca Ierba dilele lUI, aci înverdesce, aci se vejtejesce.
Omul ca Ierba se usucă.
Omul ca oul, cum el atingI, îndată se sparge.
Omul ca o maimuţă; ce vede la altul, aceea şÎ el face.
Omul ca o minciună În lume se arată.
315 Omul ca o trestie de orr-ce vînt se clatină, cu mintea lUI
Însă la ort-ce vînt se 'mpotrivesce.
Omul ca o beşică, piere cum se sparge.
Omul ca o beşică ce e plină de vînt şî Iarăşi de vînt se
sparge.
Omul ca umbra, Îndată pîere cum el Iipsesce lumina.
Omul ca un al doilea Dumnedeii celor după pămînt.
320 Omul ca un suflet c'un mort În spinare, ce-I portă ca p'un
orbeţ,
Omul ca vremea, când veselă, când turburată.
Omul ca lumenarea, când lumineză atunci se sfirsasce.
Omul ca plosca, nu se caută pe din afară ci ce înlăuntru are.
Omul ca florea câmpulut, una Înfloresce şî alta se vejtejesce.
325 Omul ca dobitocul, cel mai slab se supune la jug, cel mal
tare nici cunosce ce e jugul.
Omul cu cap uşor se învîrtesce ca un mosor.
Omul cu nici o sciinţă împodobit, ca un lemn necioplit.
Omul când dorrne, ca un mort se Înţelege.
Omul la tinereţe, ca calul fără frîu.
330 Omul la betrâneţe de tot se oţeţesce, ca vinul din butie,
când pe sfîrşit este.
Omul, mal slab ca o flore şi mal tare ca o pîetră.
Omul mare se vede prin slujba ce'n mână are, ca cele ce
prin sticlă le vedt mal mari de cât sunt; cum le vedt
fără sticlă, le vedî mici de tot.
Omul muncitor, ca un lemn roditor.
Omul neînveţat, ca un lemn neîndreptat.
335 Omul neîntelegetor, ca un vas găurit, în care orî-ce bagi
curge pe jos nepoprit.
Omul nespoit, ca un ou c1ocit.
Omul pe lume se 'nţelege ca o umbră de vis.
Omul, până nu se dedă, slujbă bună nu isprăvesce, ca
puşca, până nu se vlăgu'fesce, slujbă bună nu sevîrşesce.
Omul precum se vede, aşa a fi se crede. -
[23]
______ ASEMf;NĂHi
23
340 Omul fără minte îndată se poticnesce, ca calul fără pot-
covă.
Omul fără mulere, ca un om fără cămaşă.
Omul fără nicf o patimă, ca un idol de pretră,
Omul fără nici un dar, ca a fidea cu apă.
Omul fără 'nvetătură, ca un sufloiii fără fole.
345 Omul fără 'nveţătură, ca pămîntul ce, fără lucrător, selbatic
rernâne.
Omul fără socotinţă, ca carul fără proţap.
Omul fără boi, ca cîobanul fără 01.
Omul ce n'are casă, ca pasărea ce n'are curb, unde înse­
rez ă acolo dorrne.
Omul ce nu cunosce ce e bun şî ce e reu, ca orbul ce
nu cunosce ce e alb şî ce e negru.
350 Omul blând, ca apa lină.
Omul din slujbă, ca pomul din pomă, se cunosce de este
bun sau de este reu.
Omul după gralu, ca clopotul după sunet, îndată se cu­
nosce.
Omul de nimic bun, ca o carne cu ochi.
Omul depărtat de societate, ca un dobitoc selbatic, ce de
pustii are parte.
355 Omul şi pofta ca iadul nesăţi6se.
Ca vitele la măcelărie omul la marte merge, când în res­
bofii intră.
Ca frunzele din copaciu, ce una cade şi alta Tese, aşa şi
omul, unul se nasce şî altul mare.
Mai lesne se schimbă omul din bun în reu de cât în bun
din reu, ca focul În cenuşă, iar nu cenuşa în foc.
Precum aurul şî argintul se cercetezăprin lămurire de foc,
aşa şî omul prin gura celor ce-l laudă.
360 Precum calul cel neinveţat, cum el atingi cu biciul perul
i se sbîrlesce, pe nas sforăesce, capul in piept ş'el pune,
din picere asvîrlă, sare şi alergă, nevrend să se supuIe
"i gonind scăparea sa; Iar cel învetat şi bice suferă şi
domage pe spinare şi loviturI de pintenr destule în pân­
tece, aşa şi ornul iselbatic, cu cel domesnic.
Precum pomul elin rodul lUI se cunosce de este bun sau
de e reu, aşa şi omul din faptele sale.
Pentru Omor
Ca engherii pe cârn! ornoră.
Ca vasiliscul, ce omora numaf cu o uitătură.
Ca la măcelărie înjunghe şi ornoră.
[24]
24
PROV.f�HBtGLE g(jJ\'lÂNILOl{
365 Ca lupul când intră în mijlocul oilor, muşcă, omora şi
aruncă câte OI apucă Într'o parte şî Într'alta.
Ca pe porcf cu toporul, în cap loviridu-I el omora.
Ca boul, ce îndată se intinde pe pămînt, când în gât el
bagă cuţitul şi'I ornoră.
Ca şarpele pe vultur când l'a strîns de gât, Jar vulturul
la pămînt mort l'a aruncat, cum s'a scuturat.
Pentru Orînduială
Cel ce iese din orindurala lUI îndată scapără, ca carul din
şleau când fese, îndată se sfăramă.
Pentru Orbi
370 Ca orbul cu pipăitul găsesce şi nerneresce.
Ca orbul, când a luat pe ologul în spinare, unul areta dru­
mul şî cel-l-alt umbla.
Ca orbul la lumină rÎvnesce.
Pentru Osîndă
Ca cel nevinovat când se osindesce.
Cel ce osîndesc pe cei nevinovaţr, Iar pc cel cumpliţi în­
dată el Jertă, ca celce pe gale lesne o Jertă, Iar pe po­
rumbiţă reu o chinuîe sce.
Pentru Ostaşi
375 Ca ostaşul, cu pu�ca într'o mana �i cu sabia Într'alta.
Ca ostaşul, când se înarmcz ă.
Pentru Ostenelă
Ca furnica, ce fără nict o putere, ci numai cu ostenela e"r
adună de hrană pentru Iernii.
Ca cel ostenit, când dă de odihnă.
Ca boul când cade ostenit de la jug, suflă lungit pc pămînt.
[25]
ASEMENĂRI
Pentru Otravă
380 Ca otrava de amar.
Ca otrava de aspidă.
Pentru Obraz
Cu dres pe obraz, ca o casă spoită.
Pentru Obraznici
2:;
I
t ,
.:
-r
Obraznicul ca câinele, unde găseşte uşa deschisă, acolo intră.
Obraznic ca câinele, da-I ve! lăsa sub pat, el se sute În pat.
385 Obraznic ca porcul.
Pentru Odrasle i Odr ăslire
Ca odraslele pe lângă copaclU.
Ca copaciul, ce se tare şî Iarăş] odrăslesce.
Pentru Uitare
Ca un mort, ce de toţi se uită.
Ca cel ce se duce fără nicf un nume, lesne se ultă.
390 Se uîtă ca ceea ce intră în pămînt.
Pentru Ultătură
Ca un balaur, când fese din gaură, capul în sus ş'el ridică
�i grozav se urtă, întorcenduşf ochii într'o parteşî'ntr'alt«.
Ca în oglindă se urtă.
Ca copilul ce se uită l'ale maicif sale braţe.
Ca la semn chiorîş se urtă ,
395 Ca leul ce, :şî în lanţ fiind, se uită ca un vomic.
Ca ponevoşif, ce într'o par te se uită �î într'alta vede, că
cruciş se UItă.
Se uită chiorîş ca un vînător.
Ca şoimn se urtă.
Pentru un
Ca uliul, când alergă fute după porumbf, s'aruncă şî rea în
[26]
26
----
PROVERBELE ROMANILOH
ghIare pe cel ce'l pote prinde şi în vînt el sfâşie fără nicI
o milă, unde maţele le vedf că-I atîrnă după el.
Pentru Umblet
400 Umblă ca un măreţ.
Umblă ca miresele.
Umblă ca pe pioă.
Umblă ca raţele.
Umblă ca cel rătăcit.
405 Ca în cârjt umblă.
Ca caprele pe munţI, în vîrful piciorelor umblă.
Ca cu ooe în polă umblă.
Ca c'o bubă coptă umblă.
Ca corabia pe apă umblă şi nu se cufundă.
410 Ca cu pictoronge umblă.
Ca curcanul când se umflă şî-şf deschide cada, umblă măreţ,
îmbufnând şî pufuind.
Ca la Crăciun cu colindeţul din casă 'n casă umblă.
Ca lupii pe lângă 01 umblă.
Ca melcul cu casa în spinare umblă.
415 Ca paraoa din mână În mană umblă.
Ca p'o mare fără vînt (umblă).
Ca p'o potecă umblă.
Ca pe pod umblător (umblă).
Ca pluta pe apă (umblă).
420 Ca sania pe uscat (umblă).
Ca cele de p'împrejur, cind alergi cu trăsura, se pa re că
ele umblă.
Ca ţiganiI de laie, cu cortul în spinare (umblă).
D'anderatele ca racul (umblă),
Pentru Umbră
Ca o umbră de măgar,- ca un lucru ele nimic - prost de tot.
Pentru Unelte
425 Unelta după meşter, ca săgeta după săgetător.
Meşter fără uneltă, ca vînător fără puşcă.
Pentru Unire
Cel uniţi, ca sfora întreită, mal mult ţine.
[27]
A8EMENĂRI 2Î
- -----------=-===�--------_--=-:
Cer împreună uniţi şî cu dragoste legaţi, ţepent şî tari pu­
rurea vor fi, până ce nu se vor despărţi, tocma c'a cea
legătură mare de nuiele, ce mulţi se încerca, dar nimeni
in parte o pute frânge, până era legată; cum o des păr­
ţiră, bucăţt bucăţi o făcură.
Pentru Unul
Unul ca nici unul.
430 Toţi ca unul.
Pentru U mflare
Umflat ca un burduf.
Umflată şî grasă tocma ca o Geamală.
Umflăturile pe trup, ca movilile pe câmp.
Ca o gogaşă umflată.
435 Ca o beşîcă umflată.
Ca pânzele de corabie, ce se umflă sburând, când vînturile
le bate dintr'o parte şî dintr'alta.
Ca foile când suflă 'n foc, una după alta se umflă pe loc.
Ca foile la herarî, una s'umflă s'alta suflă.
Ca cel ce li se umflă spinarea cărând.
440 Se umflă ca un curcan.
Se umflă ca foile, când suflă la foc.
Pentru Undrele
Cu undreoa în mână, ca cel ce 'rnpletesce la ciorapr.
Pentru Ungere
Ca cel uns de Dumnedeii.
Pentru Urare
U reză ca la aurarî, când le ureză dicend : « Iepurele în co­
paie, aurul să sate.»
445 U r eză ca la arşîce, când le dice : «sgârcî !»
Pentru Urechi
Cu urechi ca de măgar.
[28]
28
-----
Pentru Urîciune şî Urîţi Urîte
Urîciunea ca napirca pe tot ceasul te piscă.
Ca muma vitregă pe copil nimeuf urasce mal reu.
Cele urîte pe lângă cele frumose, ca beşina 1) porculur pe
lângă trandafir.
450 cer urîţi la faţă dar cu darurr bune, ca privighetorea, ce
urîtă la faţă, dar frumos ne cântă; ŞI dimpotrivă, cel
frumoşi la faţă dar cu naravuri rele, ca păunul, ce frumos
la pene dar scârbos ne cântă.
CeT urîţi la faţă ;;î buni la fire ca smochina, ce urîtă la
faţă dar dulce la mâncare.
Pentru Urcare Suitură şî Scoborîre
Ca edera, ce se urcă pe copaci şî pe păreţr.
Ca viţa, ce se urcă pe harac în sus ..
Ca mingea, când jos s'aruncă, e n ÎIl sus se urcă,
455 Ca pe deal se urcă, tirindu-se pe br âncr.
Ca proorocul Ilie cu caruta de foc În cer se sute.
Ca fumul, ce gros se urcă sus în cer, până la uorj.
Ca un înger din cer se scobora.
Ca Într' o ocnă adîncă se scobora până 'n fund.
460 Ca găleta la puţ, se urcă ŞI se scoboră,
Ca nisipul Il suiş în picerele celur bctrân.
Ca pe o scară se sure $1 se scobora
Ca pc m u n t] se urcă, tirindu-se pe braucr, cu maun ŞI cu
picere, când d'o buriană, când de a lt.i a oucâudu-sc
Ca fusul, ce se scobora şi se urcă, învîrtiudu se cu firul.
465 Ca bolovanii de sare din fundul 'ocne! ClI co sul 111 sus eÎ
urcă.
Pentru Urlet
Urlă ca lupii.
Ca criveţul În pădure, când bare ŞI urlă pc văr :;;1 pe munţr.
Ca marea, ce tare urlă când din tate părţile vînturile o
bate.
Tare urlă bubuind, ca valurile când isbesc În pietri "Î se
sparg pe ţermurile măril.
1) De�îlla porcului, o tlorc urită �î forte puturo-.i.
[29]
_-\ S:GMER �l,RI
Pentru Urmă
470 Ca urma de leu, ce de departe se cunosce.
Ca săgeta, ce iute trece ŞI nicf o urmă lasă pe unde trece.
Ca cel ce pe valurile mării urme caută să găsescă.
Pentru Urmări
Tote pe dos le urmeză, ca cel ee frămîntă făina eu pice rele
şi lutul cu miinile.
Pentru Uscăciune
Ca lerba de sore se usucă.
475 Ca un pămînt uscat Ş\ făr:! de rod.
Se usucă ca copacrul, când vrerrnele eY mănâncă meduva
din lăuntru.
Se usucă ea cărămida la sore.
Pentru Usturime
Ca otet ul la rană ustură.
Ca sarea în ochf ustura.
Pentru Urşi
480 Ca ursul in pădure, când rnormotesce nimeni îndrăsnesce
la el să s'arate, până nu-l vede lovit ŞI cădut la pămînt.
Pentru Uşurinţă
Uşor ea puful.
Ca o naduşelă, te uşureză de orr-ce bolă.
Pentru Ăr ipf
Ca ăripile, ce bătând despică vîntul până Înv:;zduh.
Ca pinzele la corăbii', ce prind loc de bune ăripl.
[30]
30
PROVlmBELE ROMÂNlLOI�
Pentru Învechire
485 Ca o haînă ce se Învechesce.
Pentru Învelitură
Ca o varză Învelită.
Ca Într' o §!ăace stă învelit.
Ca cu plapuma se învelesce.
Pentru Invesaţi şi Înveţătură i Neinvesatl
Inveţătura Ia om, ca o cunună de aur, ce ŞI te cinstesce
şi cu preţul el mult la vreme-ţi folosesce.
490 Invetătura la om, ca cioplitură la lemn.
Invetătura Ia cel reu, ca o armă în mâna unul tâlhar,
Invetătura fără minte, ca o gură fără dinte.
Inveţătura bună fără năravurI bune, ca o fiare frumosă fără
nicî un miros.
Când rei învetătură de la prieten viclen, ca când al be
otravă din vas frumos de aur.
495 Când pier cel învesaţr, orbi de tot rernânern, ca sorele când
se culcă, întunericul ne cuprinde.
Câtă deosebire cel viii de cel mort are, atât cel înveţat de
cel neînveţat.
Cât cerul de pămînt, atât cel înveţat de cel prost.
Precum apa inima te-o recoresce, aşă ŞI invetătura mintea
te-o înveselesce.
Precum pe idol cîoplitura, aşa ŞI pe om inveţătura el arată
de frumos.
500 Cer învesatr subt cel proşti, ca lumina subt obroc.
Cer învesaţf dar cumpliţi, ca brânza bună în burduf ele
câîne,
Cei' ce multe limbi învaţă, ca cfo rile crăncănesc,
Cer ce se 'mpotrivesc l'ale norodelor înveţăturr, ca când le-ar
scote ochir, că la întuneric să petreca ca nisce orbt.
Cel învetat Între cel proşti, ca lumina la Întunerec.
505 Cel învetat, în tera lUI ŞI ort-unde s'o duce, ca o pietră
scumpă, ce cinstea el ş'o duce ort-unde s'o duce.
Cel învăţat, când nu ş'arată sciinţa, ca o lumină dup'o
perdea.
Cel învăţat din cel neînveţat ca omul din dobitoc după
graIu se cu nosce,
Cel neînvetat Între cel învăsaţi, ca cel mort Între cel viî,
[31]
ASEMtNĂRI
31
Cel neînveţat, ca un lemn necioplit.
510 Cel ce 'mpotriva gră'îesee l'ale norodelor înveţăturt, ca şar·
pele eŞI varsă veninul din gură.
Cel ce se soeotesee de învăţat până a nu înveţă, ca tivga,
ce i-se strîmbeză gâtuI până a nu cresee.
Cel ce strigă nebunesee: «Ce-mt trebuîe 'nveţătura P» ca
când ar striga un bolnav: «Ce-mr trebuîe sănătatea î »
Buna înveţătură, ca aurul cel curat, ce pretutindenea se
einstesee.
Şî la ţeră înveţătura se caută ca arătura.
Pentru Învîrtitură
515 Ca un sul - ca un fus - ca o rotă - ca o vîrtelniţă (se
învirtesce),
Ca volbura de vînt pe mare, ce-o 'nvîrtesce forte tare, şî
de este ea mar mare.
Ca vîrtejul de vînt, ce d'odată el vedf În vînt învîrtindu-se
până la nort.
Ca la strug se învîrtesce.
Ca mora de vînt, ce se învirtesce În vînt.
520 Ca pretra în praştie, când se învîrtesce, departe lovesee.
Ca spîrnelul de fus, când În loc el învîrtesct,
Ca firul de aţă, când el sucescf cu fusul (se învîrtesce).
Ca fusul, când se 'nvîrtesce cu firul de aţă în vîrf.
Ca sfîrleza de vînt, când în vînt se învirtesce.
525 Ca sfredelul, când se 'nvirtesce şî orf-ce lemn găuresce.
Ca cercul În vînt se invîrtesce.
Cum se învîrtesce fusul.
Pentru îngheţ
Impietrit ca gheţa.
Ca un slofii de gheţă Îngheţat.
530 Ca vîntul, când îngheţă apele.
Ca gh�ţa Îngheţat.
Pentru Înghimpare
Ve(!I Git impl.
Pentru Inghiţitură
Inghite ca pămîntul apa.
[32]
32
PIWVERBELE . ROMÂNILOR
Inghite ca lupul, nemestecat.
Ca pescit cel marr ce înghit pe cei mici, când alergii cu
cărdul pe subt apă, ca nisce furnici.
Pentru Îngrijîre, Îng rijitorî şî Griji
535 Asupra celor blând t îngrijîtorr cumplitr, ca lupul îngrijîtor
oilor.
Ori-ce lucru neîngrijit, ca via ce o laşr, îndată se părăgi-
nesce.
Grija de cele ce ţie nu ţi-se cuvine, te topesce ca focul.
Ca cel cu beleoa se îngrijasce.
Ca cel ce tocma 'n resbofîi şade ş'eŞI spală puşca (se În­
grijasce).
540 el cel ce de suflet nici cum Îngrijasce.
Nimerit de străine ca d'ale sale îngrijasce.
Fiesce-care dale sale îngrijasce, ca cel ce trage spuza pe
turta sa.
Fiescecare de sine îngrijasce, ca sacul de peticul lur,
Cel ce nu-şî îngrijasce sIngur d'ale sale, ca cel ce nu'şr este
la nunta sa.
Pentru Îngropare
545 Ca lăcustele, ce singure ele ele vit se îngropa.
Pentru Înjunghere
Ca un bou, când el în] unghe la măcelărie.
Ca mîelul la înjunghere merge, - se plecă:
Pentru Înj urături
Injură ca surugiii, când li se rupe hamul ŞI caii li se încurcă.
Pentru Închiegare
Ca chragul pe lapte închregă.
550 Se închregă ca laptele.
[33]
ASEMENĂHI
33
Pentru Încurcătură
Ca carul încărcat.
Pentru Încărcătură
3
Pentru Închinăciune
Pentru Încovăitură
Pentru Incolăcitură
Se închină ca vulpea la găinI.
Se închină ca la o iconă,
Se Închină l'a! tei:! zeu ca la Dumnedeii.
Ca arcul, când el întindr, indată se Încovoie.
Pentru ÎnnecăcIune ş î Înnecătură
Pentru Încăld,ire
Ca Ci ţa, când se Încurcă.
Ca un cerb cu carne marI ca nisce crăcf în cap, ce fuge
pin pădurr de frica vînătorilor şî se Încurcă cu capul În
crăcile cele mal mart.
555 Ca şarpele, când se 'ncolăcesce pe ortce copaciu de jos
până sus.
Ca ooele subt cloşcă (se încăI(;lcsce).
Ca În sînul matei! sale (se încăldesce).
Ca cojocul te 'ncăldesce,
560 Ca cloşca pe pur încăi�iesce.
Ca sorele, ce în căldescc şî pe bun î şi pc reI.
Ca apa, când înapoi se întorce şî t6te de pin prejur le
înnecă .
565 Ca apa, când te înnecă.
Ca apa pe om înnecă,
62399
[34]
34
Ca omul, când se îunecă şî în apă se cufundă, iese rarăşl
pe faţa apel'.
Ca înghiţitura când el stă În gât, îndată el inn ecă.
Ca pescir în apă innecatf trătesc.
Pentru Înnoire
570 Ca vulturul se înnoresce.
Pentru Innotătură
Ca cel ce innotă într'o apă mare, se luptă, se cufundă, dă
din mârnt şî din oicere, până ce obosesce, s'atuncr se
lasă la vota apel, unde va să-I ducă.
Pentru Înălţare
Inălţare fără scădere, ca suiş fără scoborîş, nici cum se
g�sesce.
Cine erodată va să se înalţe, îndată scapată, ca cel ce calcă
piste multe trepte, pictorul îndată CI alunecă şî se vede
cădut în bot.
Pentru Împotrivire
Se împotrivesce ca orbit şî şchiopir, când înpotrivă se pun.
Pentru Impungere
575 Impunge ca o viespe.
Ca boul cu carne împunge.
Ca boldul ca pe bot împunge.
Pentru Împerati şî Împ erătie
Imperătia tocma ca o familie, coatâta deosebire numai, c'o
familie e mică, Jar împerăţia familie mal mare.
Ca lăcustele, ce fără nici un împerat merg în tabere regulat.
580 Dreptatea se înţelege sufletul imperăţier, şî cum trupul se
topesce când sufletul el lipsesce, aşa şÎ împărăţia când
eŞI pierde a sa dreptate.
[35]
Pentru Impărţelă
Ca colacii la pomană se împărţesc.
Ca cu chila împarte.
Ca mama, ce Împarte la toţf copiii de o potrivă.
Cine Împarte parte-şi face, ca taingiul la tainurf.
585 Drept ca rindureoa împarte, ce d'o potrivă îmbună pe fie­
ce pul ii în parte.
Pen tru Împreunare
Im preună ca porumbiţa.
Pentru Însurare
VeqI Căsătorie.
Pentru Însărcinare
v ceF Sarcină.
Pentru Înstreinare
Omul când se înstreineză, ca pasărea când sbora din cuibul
maicif sale.
Pentru Întindere
Ca apa când se varsă, pe câmp ş� pe arăturt se Întinde
În tate părţile.
Ca arcul Întins - ca arcul se întinde.
590 Ca o piele când o trJge din tate părţile udă (se întinde).
Ca un stejar betrân, ce-şî Întinde crăcile piste toţi cefl-alţf
copacI.
Ca cordele când se Întind pe călusul viorir,
Ca copacrul când cade jos, rărnurile şi le întinde ca cel pe
cruce r estignit.
Ca cortul întins din tate părţile.
595 Ca mustă tile de dovlecel, ce se întind pe părnint.
Ca pânza în resboiii întinsă.
Ca boul, când cI trântesce şi-I bagă cuţitul În gât, se întinde,
se 'ncordesce, bate din picere, până ce sângele el este
fierbinte.
[36]
36
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cât coprinde cu ochii, se întinde pin prej ur.
Se Întinde ca pecinginea.
600 Se întinde mâncând, tocma ca carchinul.
Pentru Înt6rcere, Întorsătură
Intors ca melcul.
Ca apa ce se întorce umflându-se de vînt, când bate din
josul el.
Ca o rotă ce se Întorce şî în loc şi înainte şî înapor.
Ca ghIarele de vultur întorse.
605 Ca calul la arie se Întorce, când În drepta când În stânga.
Ca cu hăţul el întorce, orr-unde voIesce.
Ca lumina sorelur, când În oglindă isbesce, se întorce înapcr.
Ca marea, când isbesce În mal, Îndată se întorce cu mare
sgomot.
Ca mortul, ce ele la grapă nici cum se mai întorce.
610 Ca ro ta ce se Întorce pururea pe fusul el.
Ca rîndureoa, ce de sute de orI se Întorce pîn prejurul
cuîbuluf seu.
Ca cel ce se Întorce din streinătate.
Ca cel ce se rătăcesce, pururea înapot se întorce.
Cu dooe rnâtnf ca la sfredel întorce.
Pentru Întunerec, Întunecare
615 Intunecat ca negura.
Ca omul, când se Întunecă şî mintea lui nu-I mal judecă.
Ca un nor Întunecos.
Ca întunerecul, ce se risipesce când sorele se ivesce.
Ca Într' o peşteră întunec6să.
620 Ca vîrcolaci! la Întunerec.
Ca luminătorul diler, când Iese de subt pămînt, Întunerecul
fuge şî nict cum se mal vede; Iar când intră subt pă­
mînt, atunci Întunerecul s'arată ca un măreţ.
Ca munţii cel intunecoşî când norii cad pe eL
Ca negura, ce Întunec㠺Πcea ma! mare lumină din naintea
ochilor tel.
625 Ca noptea întunecosă cea plină de norî.
Ca noriI se Întunecă şi se înnegresc, când de apă se
umple.
Ca praful când se ridică ca un nor de la pămînt ŞI Întunecă
lumina ş'a sorelut de tot.
[37]
ASEMENĂRI
37
Ca stelele, cu cât de luminose, îndată se Întunecă şî pîer,
cum sorele se ivesce.
Petrece Întru întunerec, ca mortir în vecî.
Pentru Întărîtare
630 Ca un lup leşinat şî secetos de sânge, ce alergă la turmă,
când câmiî el gonesc, el mai reu se întărită,
Ca câînif când mirâesc, unul cu altul se întărîtă.
Ca leul când se 'ntărîtă, ochit în cap el scânteresc, suflă
pe nas ca caii sforăind necontenit, şî cu gura plină de
spumă sbteră, sare, răcnesce �î se trântesce tocma ca
un taur.
Pentru Întrebare
Ca pupăza, ce tot Întrebă: « Unde este h şî «ce trebă»
cântând cu pu, pu, pu.
Pentru Întristare
Intristarea la inimă, ca viermele în bucate.
635 Intristarea LI inimă ca pomul lăcrămez ă pentru rodul ce-a
prerdut.
Intristarea pe om mănâncă ca molia pe haine, ca viermele
pe lemn, ca rugina pe her.
Intristarea la om, nict o bolă e mai rea.
Ca 'ntristarea nimic alt topesce pe om mal reu.
Ca corbul, ce-atuncf numai se 'ntristeză când se 'ntîmplă
să-şî vadă puij lUI cu pene albe.
640 Ca păserile când le lea puii lor din cufbul lor, se 'ntristeză
cât se pote, dar n'are cuf şi ce să dică,
Neîntristarea la vreţă, ca un liman de vîeţă.
După Întristare veselia ne zimbesce, ca vremea bună ce
după plore se ivesce.
Pentru Înfăşurare, Înfăşura ţi
Infăşurat ca un fermecat.
Ca un şarpe, când el calct pe cadă cu piciorul, se înfăşură
pe pictor, ca viţa pe harac.
645 Ca cu o faşă Înfăşurat.
[38]
PROVERBELE HOMÂNILOH
38
--------------�����--------------------
Ca pe reşchitor - ca pe fus - ca pe mosor - ca pe ghem
se înfăşură,
Ca faşa, ce înfăşură de sus pană jos.
Ca cel în faşă înfăşurat, ce nu se pete mişca ele loc.
Pentru Înflorire
Ca florile pe câmp, când înfloresc primăvara.
650 Ca un câmp piste tot Înflorit.
Ca florile pămintulut, ce dimineţa le vedr Înflorite şî pană
sera mal tate vestejite.
Pentru Înfrînare şi Desfrtnări
Infrînarea ca o fiere la vtetă, rar desfrînarea ca o molie.
Infrinarea la muiere, ca bărbăţia la bărbat.
Cel cufundat în desfrînărr, cu Grilul, ce nu vre din porc
om să se facă.
655 Cel ce ele nevoIe se înfr îneză, ca cel scopit se socotesce.
Pentru Încercare
Cel ce încerca cu mană streină, ca cel ce-a Încercat vadul
cu nebunul.
Pentru Încingere, Incingetore
Ca încing etorea, ce împrejurul trupuluî se pune.
Ca cu un brîu încins.
Pentru Îmbucătura
Ca pe pUl el Îmbucă.
660 Cu 'rnbucătura în gură, ca puii de lăstun,
Pentru Îmbrăcăminte
Imbrăcat ca o cepa.
Ca cu o platoşă se îmbracă.
Ca cu un caftan îmbrăcat.
[39]
Pentru Îmbrăţişare
Ca mama pe copii îrnbrătişeză.
665 Se imbrăţişez ă ca la lupte.
Pentru Îndoitură
Ca un colac Îndoit.
Ca vîrcolaci) se îndo.csce.
Pentru Îndurare şî Îndurători
01111.11 îndurat, scăpare la cel necăjiţr, ca un liman deschis
la cei ce alerga spre a lor scăpare, când corabia li se înnecă.
Indurarea piste fire patimi grele ne aduce, ca şi mâna de
hirurg, când mult se sfiesce cangrena să ne-o taie.
670 Mila indurătorulur, ca a risipitorulur.
Pentru Înderetnici
Inderetnicul ca a IX) , când Se popresce şi inderet curge.
Inderetnicul se înţelege ca o piedecă la ort-ce.
Inderetnic ca catârul,
Gândul înderetniculur ca un piron ţintuit în sufletul lu]
el stă.
675 Ca cel înderetnic, ce 111CI la del nici la vale scie.
Pe cel înderetnic cu r eul el înveţi minte, ca lemnul cel
strîmb, cu focul ci îndreptezL
Pentru Îndrăsnelă
Indrăsnesce ca naşul.
Ca îndrăsnela la resbofii nimic alt mai de folos.
Ca cel îndrăsneţ ce de nimic frică are.
Pentru Întelepcîune şî Înţelepţi
680 Argintul şi cele mai SCl11l1pe înaintea înţelepciunii ca ti na
se socotesce.
Inţeleptul din primejdii, cum intră, aşa şi Yese, ca şî cel ce
a işit elin labirintul cel vestit.
[40]
40
PBOVERBELJi: [�Ol\TÂNl1.JOn
--------------------
Intelept ca şarpele.
Inţelepclunea ca albina, rodul el cea mai dulce bucată.
Inţelepdunea la vîeţă ca propreoa la gard.
685 Inţelepclunea la tinereţe, ca dilele de primăvara.
InţelepcYunea la tate, ca o cârmă la corăbii.
Inţelepcrunea la cele sufletescr, ca sănătatea la cele trupescî.
Inţeiepcrunea se 'nţelege la cel ce-o cinstesce, ca nisce
obedî la picere şî ca nisce cătuşî În nrâfn), cel popresc
oe ort-ce reu.
Inţelepdunea, fie cât de ascunsă, lucesce ca diamantul în
cel mal mare întunerec.
690 Gura înţeleptulur, ca o fântână curată, ce pururea curge şi
pe nimeni vatămă, dar pe toţI el adapă.
Precum lumina la Întunerec, aşa. şî înţelepciunea la nebunie.
Precum hrana cea bună si frurnosa curăţenie trupul sănătos
pururea ţe-l ţine, aşa şi înţelepciunea sufletul ţe.1 hră­
nes ce, şî curat ţe-l păzesce.
Precum diamantul, tot să-I virY În ţerină, preţul luT nu se
prerde, şÎ precum ţerîna, cât de sus va ridica-o vîntul,
preţul el nu se mai urcă, aşa şi înţelepciunea, tot să vef
s'o 'necinstesct, ea nu-şr pIerde cinstea el, Iară bleste­
măţiile, cât veî să le mărescî, cinste nu mar dobândesc.
TOIagul ÎnţelepciuniI, ca un baston de divan.
695 Cer înţelepţr aşa de multr, ca lebedele cele negre,
Cel Înţelept îrnbrăţişeză şi pe cel ce·I face reu, ca copacîul,
ce încăldesce şî pe insuşt flerul, cu care l'a tăIat.
Cel înţelept, ca albina, din tate alege ce e mal de fala:'>.
Cel Înţelept, ca sfântul, cât de sărac fie, de toţi se cinstesce,
Pentru Înţelegere şi N etnţelegetorl
Ca g-âscele când gârâesc şî nimic Înţeleg, muterile când
gr�(Jesc.
700 Cu baba Rada, cu Rada baba, tot o Înţelegere au.
Cel neinţelegetor, ca ciurul găurit, orr-ce-l Înveţi, trece pîn el.
Pentru Intercare
Cum înţa rcă pc copil.
Pentru Înşelăciune
Ca o apă lină, ce Îndată te Înşală.
[41]
ASEMENĂnI
41
Ca un cântar cu dooe greutăţY, pe care va pune şî înşală,
705 Ca copiii, ce cu cofeturt se iusală,
Ca cu undiţa înşală cu mornelă în gură.
Ca cu laţul pe păsert (înşală).
Ca cursa te înşală.
Ca lupul, când s'a ascuns subt blană de ore (înşală).
710 Ca p'un copil mic, cu jucărele înşală.
Ca cel cu per mincinos va să inşale,
Ca banul mal inşelător nimic alt pe lume.
Ca şarpele, ce cu măglisirr a înşelat pe Eva.
Ca şiret cu şîret anevoie se Înşală.
715 Lesne se înşală, dar anevore scapă, ca pescele din plasă.
Cine se înşală cunosce pe cel ce l'a înşelat, ca cel ce cade
în cursă, îndată vede cursa.
Pentru Valuri
Ca o corabie, ce cu cât mat mare este, Cll atât valurf mai
rnarf dobândesce.
Ca valurile, când de vint se bat, unul piste altul cad şi
când în sus, când În jos se trag, lăsând pe termurile
rnăr if spumă şî beşici.
Ca valurile mării, ce pe vreme de Temă se umflă şi ples­
nesc, isbind unul pe altul.
720 Ca valurile pe mare, când de vînt se ridică, ca nisce munţr
se ved, cât de departe la ele te uIţI.
Pentru Vasilcă
Inpodobită cu scule şi cu flori t ocrna ca' o vasilcă.
Ca cu vasi lea la Crăcrun,
Pentru Vaci
Ca vaca cu viţeoa după ea.
Ca vaca, când a elat cu pictorul hâr dăuluf , după ce l'a um­
plut cu lapte.
725 Ca vaca când a mulge.
Pentru Vecuri
Vecul, ca un rîu, alerga Yute la vale şî nici cum el maf
ved}, nici cum el mal prindi.
[42]
42
PROVERBELE R011ÂNILOH
Pentru Vechili
Vechilul ca omida, pe ce se pune tot istovesce.
Pentru Venire
Ca valurile mărit, ce unul piste altul vine, ca nisce munţi
de apă.
Ca rîndurerile, ce la vreme orinduită vin.
Pentru Veselii
730 Veselie fără condurf 1), ca bucate fără sare.
Ca o rooă rccoritore, ce ne 'nveselesce pămîntul.
Ca o fiare, ce când înfioresce mult mult se înveselesce, Iar
mal la urmă foile jos şi le-aruncă.
Ca cel ce, Într'o lungă căletorie, se arde de sore, se to­
pesce de sete, când o umbră găsesce de se odihnesee
şî o fântână bună de se recoresce, sufletul lUI mult i si::
Înveselesce.
Ca cel ce be cu chiote (se înveselesce).
Pentru Veste
735 Ca un prooroc ne vestesce mal nainte cele din urmă.
Vestea trece într'un minut de la o parte la alta, ca fulgerul
de la resărit până la apus.
Ca găina, când cârcârăţesce, de ooe ne vestesce.
Pentru VestiţI
Cel mal vestit la început, pe la sfirsit se vede cel mal ne­
norocit, ca cea mai frurnosă dirnineţă, spre seră intune­
casă.
Pentru Vecini
Ca vecinul reu, nicf un vrăjmaş mal reu.
') Adică făr:î mulerî, ca mal inainte mu ieri le condurf purta în picere.
[43]
4"
iJ
Pentru Vedere
740 Vede ca cucuva îa.
Vede ca liliacul la lumină.
Vede ca prin vis.
Vede ca prin sită.
Vederea, ca mincruna, lesne ne înşală.
745 Ca o ghl"eţ;:U), ce vederea de departe ne-o popresce.
Ca ochrul, caud vede un baston cu vergT încolăci te ŞI cu
inele p'alocurr, când el învîrtesce, i-se pare că Încolăci­
turile se urcă ŞI se scobora,
Ca ochtul, când vecie o nuia În apă, în loc de dreptă ,
strîmbă o vede.
Ca un nor, cat de mic, de departe se vede.
Ca într'o oglinda se vede, Întocma precum este.
750 Ca zăpada, ce se vede cu stele şi cu scânte e, când sorele
bate În ea.
Ca lumina sorelut, ce vederea ne-o întunecă.
Ca lumina focului, ce de departe noptea se vede.
Ca luna, când se vede prin frunzele copacilor.
Ca maunuta, ce ceea-ce vede, aceea şi face.
755 Ca nisce munţi nalţr, ce de departe se ved albr de zăpadă.
Ca nisce fete tinere, ce au plăcere la vedere,
Ca paudarul, ce de departe vede pe cel-ce intră În bucate.
Ca pirjolele ce de departe nopre a mdl bine �e ved vîl-
făind şi scânteind. .
Ca suf-letul, ce nu-'! ve di, dar pe nevedute cu mult mai
mult el cinstescî.
760 Ca stegurile la corăbit, ce se ved de departe.
Ca streinir ce se vcd numai până ce pleca,
Ca focurile de stane, ce de departe se ve d prin vîrfurile
munţilor, noprea când le privescr:
Ca fulgerul, ce Într'o clip.'! de la r esărit la apus se vecie.
Ca fulgerul, Într'o clipă se vede ŞI prere.
765 Ca fumul, ce dioa negru şî noptea roşu se vede.
Ca furtuna pe mare, nici o vedere mal' grozavă.
Ca cel cu patru ocht vede.
Cum me vedt, aşa te ved.
Cel-ce se ultă ponciş, precum la vedere aşă şî la nnma
ponciş se vede.
Pentru Vfetă
170 A omului vleţă , tocma ca o rată, se întorce îndată că
') F<itc
[44]
44
PIWVERBELE R011ÂSILOI:
nici ale sale bune, nici ale sale rele stau la un loc
vre-o dată.
I-se ţine vreta ca într'un fir de per.
In vletă, ca la comedie, unul s'arată de 'rnperat şî altul
de măscăriciii, Iar la morte d'o potrivă amîndoi lungiţT
SI cu ochii închişt.
In vTeţă plutim ca corabia pe mare, aci cu senin, aci cu
furtune.
VTeţa ornuluf ca aburul piere şi nici-cum se mal vede.
775 Vreta ornuluf ca o aripă sboră,
Vreta omuluf, ca oul în mâna copiluluî,
Vreţa ornuluf ca umbra fuge şi se duce, ca visul se pierde,
ca fumul se risipesce, ca scintcele se stinge şî nict o
urmă mar vedt.
Vreţa omului ca o gratie împletită de vine şi de nevre;
cum el lua nuelele una câte una, gratia nu se mal vede.
VIeţa omuluî ca un somn, din care nu se pete deştepta
cli� cât la cesul mortit,
780 Vreţa ornuluî, ca un drum ce ne duce la sfirsit.
Vreţa ornuluf ca un rîu, când se varsă la vale cu sgomot
şi vijiituri saude şi într'un minut nici-cum el mal vedr,
Vreţa ornuluf ca vîlvorea lumănărif; cum sufli în ea, În­
dată se stinge.
vreţa ornulut ca r ânza de păîagine; cum o atingI, se rupe.
Vreţa omuluf ca frunza cade, trupul lUI ca ţhÎna se risi­
pesce, sufletul lUI Domnul scie unde se duce.
785 Vreţa omului tocmai ca o pânză, una mai grasă ş'alta mar
subţire.
Vreţa omului tocmai' ca un joc de cărţi, unde unul p'altul
înşală şî unul de la altul muncesce să lea tot ceea-ce are.
VTeţa ornuluf tocmai ca un resbo iii, unde unul cu altul se
luptă, unul pe altul ornoră, ca să dobândescă cinste
mal mare.
Vreţa o petrecem ca cel ce pe o scândură o apă trece.
Vreţa ca corabia, cum isbcsce de o pretră îndată se sparge.
790 Vreta ca frumuseţea crinuluî, cum cade jos înd rta se ves­
tejesce.
Vieţa ticnită, ca o fată împodobită.
Vîeţ a tocrna ca o căletorie ce trebue să-';;i albă al seu
sfîrşit hotărît, Însă unul mal lung- şi altul mal scurt.
Vreţa celui desfrînat, ca vleţa unei vrăbiI, ce curînd se
sfirşesce, că pre mult se silesce.
Vfeta fără serbătorL ca un dru m fără conac.
795 Ca vleţa ostaşulul,lIicî o vlcţă mar necăjită.
Ca popa, ce botcză şi mirulesce, clar vi eţă nu daru"îesce.
Ca hoţii, ce prin pădurY naptea vIeţa şe-o petrec.
[45]
4;:;
800
La sfîrşitul vretiî, ca când s'ar nasce a dooa oră omul, că
trece dintr'o lurne într'alta.
Resuflarea vreţir, ca un fum se socotesce.
Totă vîeţa omului tocma ca un somn, că câte vedem pc
lume, ca un vis ne vin şî ca un vis se duc.
Totă vîeta ta, cat de mult vef trăi, ca o nopte se 'nţelege.
De astădt pană mârne, ca vreţă de un cârne.
Pentru Vijelie
Ca vijelia când vine cu plote şî cu pretră, din t6te pă r­
tile te lovesce, pană ce la pămînt jos te trântesce.
CJ vij elia de vint, suflă şî spulberă ortce găsesce pe
pămînt.
Pentru Vicleni şî Vicleni!
805 Omul viclen ca cursa ascunsă, te prinde pe nevedute.
Omul viclen, r an d te sfăturesce, I'al teu reu gândesce, ca
vulpea, când pe gâsce spovedesce, sî ca lupul, cân d
basne lor le povestesce.
Omul viclen se întorce ca sulul la strugarr ; când într'o
parte când într'alta eşi arată faţa.
Viclenul În sînul seu eŞI păstreză gândul seu, ca un şarpe
Înzestrat cu sânf�e Înveninat.
Viclenul, ca vulpea, când isbutesce dice : «Rlmâ't tu cu era
şi eil (U carnea ta! »
810 Viclenul, ca să înşale, bolnav se face, ca vulpea, când pc
spate s'a Întins.
Vicleuul cu vulpea mult se asernenă la minte şÎ la dinte.
Viclenul, când cunosce c'i s'a Înşelat, muncesce şi pe alţii să-'!
��ueă ��'acea greşa!ă, ca vulpea, când cada în curs:'(
şla tărat,
Viclenul din cadă mişcă, ca scorpia când te pişcă.
Viclenul când isbutcsce, ca mincea sare, când se trântesee.
815 Viclcn ca vulpea.
Vorba viciena, ,cât de mică, înşală pe cel mal mare, ca
mornela, cât ele mică, pe pescele cel mal mare.
Ca vulpea, când- s'a prins ele câte patru pice re, aşa şî vr­
clenul se pterde.
Cuvintul dulce de viclen, ca o miere sărată,
Sarutarea de om viclen, tocma ca ele un ţînţar.
820 F,iră nicI o viclenie, toema ca o porumbiţă.
[46]
46
PlWVERBELE HOMANIWR
Pentru Vin
Vinul eţr umple mustatile şî barba de urîtă borîtură, tocma
ca o dohtorie de bună vărsătură.
Vinul eţ'i împleticesce picerele, ca de slăbănog.
Vinul ca o lipitore de minte se lipesce ŞI o suge pân'o
seca de totă a el putere.
Vinul ca vîntul pe mare, fie mintea cât de mare, ţe-o tur­
bură forte tare.
825 Vinul ca focul te-aprinde şî pe pămînt te 'ntinde, tocrna
ca un mort.
Vinul mintea ţe-o învîrtesce ca val bura de vînt, când pe
mare se în vîrtesce.
Vinul piste mesură când se be cu ura! mintea ţi se 'n­
vîrtesce ca rata de marii şî picerele ţi se clatină ca
dinţii din gura babel.
Vinul pişcă la limbă, ca şarpele când eşT varsă otrava, ŞI
pc cine otrăvesce într'un minut el topesce.
Vinul fără lăută, ca o g'ură mută.
830 Vinul dulce lesne te înşală şi la căinţă te duce Liră nicI
o greşală, ca ŞI mulerea dulce.
Vinul şî pe cel hetrân în horă-I bagă, ca p'un tiner.
Ca vinul de şampania, ce ca un nectar pe nas eţr scote
fum.
P<tnă ce vinul e subt tine, suferă ŞI el, tocrna ca un nico­
van; cum se pune pe tine, în cap te cîocănesce, ca cel
mal bun ciocan.
Precum herul ars sfirîre în apă, aşa şî inima ta în vin, când
mar mult el bel.
835 Cel ce setea cu vinul ş'o stinge, ca cel ce varul CLI apa
el stinge; în loc să-I stingă, mal mult el aprinde, pană
ce el topesce.
Pentru Vini i Vinovaţt şî Nevinovaţi
Ca cel vinovat Cll năpastea Îfl spinare.
Cel în vină cădut aşteptă osînda, ca porcul muchea topo­
rulur.
Cel cu vină nu cam grăTesce, ca cel cu peruca nu cam
heretisesce.
Cel nevinovat nici o temere are, ca cerul cel curat ele tras­
net nu se teme.
[47]
ASEMibNĂRl
Pentru Virtute
840 Virtutea lurnineză sufletul, ca sorele lumea.
Pentru Visuri
47
Visul ca fulgerul, într'o clipă te lurnineză şi te Iasă.
Visul ca fulgerul vine, ca fulgerul se şÎ duce şî 1111111C noe
ne-aduce.
Ca un vis te 'riveselesce şi îndată te mâhnesce, că cum te
deştepţi nicî cum el mal vedl.
Ca un vis trecător, ce nici urma el mal vedr.
845 Ca visul, ce în cer te urcă, şi cum te deştepţi, pe părniut
te ve <;1 1.
Ca visurile, ce în somn simţirile ni le mişcă fără nOI a le
simţi.
Cel ce alerga după tîlcuire ele visuri, ca cel ce alergă după
vînturr şi după umbră.
Pentru VOlnici
VoYnicul ca măcelarul, ce frică n'are de mif de oi.
Cel vornic, ca leul, nu se bate cu musce.
850 Cel mar voinic la resbotii, la murere ca un baborii.
Pentru Vorbă
Vorba când scapă din g'urii, ca pretra când scapă din mână,
nici cum o mar POţI popri.
Vorba fără glume pare ca bucate fără sare.
Vorba cea aspră te ustură ca o ccpă.
Vorba dulce de muiere, ca un fag de mrere.
855 Vorbele celor miel' pe lângă ale celor 111arT, ca clopotele
cele miei pe lângă cele m arj, nici cum se mal aud.
Vorbele din resbotii, ca vorbele după masă.
Vorbe de babe, ca nisce bîrfiturr.
Vorbesee ca papagal LI!.
Vorbesce cântând, ca cântăreţul când cântă.
860 Vorbi ca cel, ce la nuntă dice : «Şi la aUZlI!»
Vorbitor ca o rîndurea, ce gura nici cum el tace, dar ni­
mic din ea pricepr.
Vorbă fără faptă, nicf cum Iese de ori-ce, ca fumul fără
foc.
[48]
Ca în somn când te silesc! şî nu potr ca să vorbescr, deş­
chidf gura să grălcscl, dar în zadar te muncescr.
Ca vorba cea urîtă, nimic alt mai reu te scârbesce, când
o auc;lL
865 Cum vintul aţlţă focul, aşa şî vorba aţîţă vrajba.
Se pornenesce vorbind, tocrna ca În vis.
Cei fără gust la vorbă, ca pârnea nesărată.
Cei ce Încep la vorbe mari cum dobândesc cinurr, ca ciora
cum dobândesce ăripr, peşin audf cra!
Cel ce vorbesce fara a se gandi, ca cel ce dă cu pu.şr.a
fără a chrorî.
870 Cel ce mult vorbesce, numar coax ! coax 1 ca br6scele gră­
iesce.
Pentru Vulpe
Ca vulpea în cursă când ş'a prerdut c6da, va să Înşală şî
pe cef-l-alţî.
Cine merge după vulpe, ca vulpea în cursă cade.
Pentru Vulturi
Ca vulturul când hrăpi pe şarpe în ghrare, e.�1 vîrî ghYarele
În el până la ficaţr, Jar şarpele şuerând eŞI înt6rse capul
Într'o parte şî într'alta până ce el muşcă cu dinţii otră­
viţi, atunci vulturul cu ciocul el ciocăni în cap, până ce
mort el lăsă din ghYare.
Pentru Văitat
Când cel indestulatt se vaită în locul celor scăpăra ţ'î, ca
când scârţie osia, în loc să geme boul.
Pentru Ver sare, Versătură
875 Ca apa, când o bate vîntul din jocul el, se varsă inapoi
cu mare înnecăcrune,
el apa când se varsă piste hotarele el, înnecă vite, bucate,
case si păduri si t6te la vale cu ea le duce.
Ca vin�l, ce se v�rsă spre veselie la masă.
Ca marea, când se varsă pe terrnurt cu talazuri.
Ca plora, când se varsă piste tot pămîntul.
880 Ca rîurile, când se varsă şi tot cârnpul el înnecă.
•
[49]
______ � A_'S.K,'lilNMâ
49
Ca cel ce varsă cu venin, când i se pleca de vin.
Ca cel ce varsă pe gur㠺Πpe nas, când din apă scapă
cu cel mai mic glas.
Se varsă ca a pa.
Pentru Veduve
Ca o veduvă grasă.
885 Ca o veduvă cu mulţf copii sîrrnanr, ce plâng pin preJu­
rul el.
Ca veduva ce-şt jălesce ticăloşia sa.
Pentru Vijîitură
Vijîîesce ca apa la moră,
Ca apele când se varsă în mare cu sgomot mare (vijîresce].
Ca apele, ce vîjîtesc când cad din pretră în pretra.
890 Ca vintul când vîjiîesce, pin crăpătură când suflă.
Ca lăcustele când sbor, de departe vijîresc.
Ca vintul, când vîjîresce prin văr şi prin pădurI.
Ca vijîitura dintre munţî, când se bat copaci! de cele mar
m arf vînt urf.
Pentru Vîlvăitură
Ca o flacăre de foc, când vîlvâesce în loc.
i
1 .:
Pentru Vînat
895 Ca vînatul în gura cârneluî.
Ca vînătorul cu puşca de gât.
Ca vînătorul la potecă.
Vînători
Pentru Vînturare
Ca un vifor vîntură tot gunoIul după câmp.
Ca la ariîe când vîntură, gunaie în vînt se duc.
900 Ca lopata la ariîe când aruncă în vînt, gunaTe se duc în vînt,
grâul cade la pămînt.
62399
4
I
[50]
fiU
T'lWVEHBELE HOMÂNlLOH
Pentru Vînturi
Ca vîntul, ce c'o suflare copacif cel mal marf eI scote din
pămînt.
Ca vîntul, ce nsrpe sce ortce nor si orrce nezură,
Ca vînturile, când bat elin tate părţile pe mare, marea tre­
mură ele fric㠺Πmunţi ele valurf ne ridică.
Ca vîntul când se umflă şi suflă necurmat, rupe, frânge,
sfărâmă şî scote din rădăcinf cel mal mari copacî, Iar
bucatele pe câmp le culcă jos la pămînt.
905 Ca vînturile când încep pe munţl şî pe VăI, copacii cu
vîrfurile lor la pămînt se ved.
Ca vînturile când din nor f ploI cu beşîcr ne varsă.
Ca cimpoile , ce cu vînt se umple ca să ne pată sluji.
Pentru Vîrîtură
Ca şarpele pe subt îerbă se vîră.
Ca şorecil pin găurI se vîră.
Pentru Vîrstă
910 Vîrsta, ca vremea cea de astăd:', Iar nu ca cea de Ieri.
Cele trecute la vîrstă, dar cu nurr, ca stafida cea uscată,
elar plină de dulcetă.
Pentru Vîrtej uri
Ca un vîrtej de vînt, ce adună după câmp OI'r-Ce găsesce
pe pămînt.
Ca un vîrtej de vînt, ce într'un minut se urcă şî se ridică
până sus la nori,
Ca un vîrtej de vînt pe apă, ce o învîrtesce ca o sfirleză
ele fus.
Pentru Vîrfuri
915 Ca vîrfurile munţilor, ce peşin s� ivesc, cum norii se risipesc.
Ca munţir, ce li se ved vîrfurile de departe.
[51]
51
Pentru VlăstarI
Ca o vlăstară lângă tulpina sa.
Ca copaciul când se taie, mal multe vlăstărr ne dă.
Petru Vrajbă i Vrăjmaşi
Vrajba între ornenf ca turbarea la câfnr.
920 Vrăjrnaş pentru vrăjrnas când more nu plânge, ci mai mult
se 'nveselesce, ca şorccif când pisica more.
Pentru Vreme i Cele de puţină vreme
o rf-ce trebă la vremea el, ca orr-ce lucru pe locul seu.
Vremea ne arată ale nostr e bunătă ţf ş'ale nostre reutăţf,
precum lumina arată cele albe şÎ cele negre.
Vremea pe unul ridică ŞI pe altul scobora, ca puţul cu dooe
vedre.
Vremea trece ca apa ce curge.
925 Ca visul ne 'nveselesce, ca visul şi ne 'ntristeză vremea cea
nesta torn i că.
Col vremea bună pe mare, ce ne-aduce folos mare.
cer ceşt pTerd vremea de muncă la desfătărî, ca greeriY
ce totă vara cânta ŞI Iarna n'au ce mânca.
Cele înaintea vremii, ca când ar cânta de zori până a nu
se cununa.
Cine nu se Îndemnă din vreme, ca cel ce nu plecă de
vreme, în urma tutulor rernâne.
930 Cel în urma vrernir, ca cel ce vine la spartul tîrgulur.
Cele de puţină vreme
Cât capul subt sabia geaJatuluY.
Cât codrul în mâna flărnânduluf
Cât pescele pe scut trăresce.
Cât se 'ntorce o rată.
935 Cât ctora in par.
Pentru Garduri
Ca un gard pin prejur.
Ca cel ce sare multe garduri, el dă un par în cur.
[52]
52
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru Ghem i Ghemuire
Ca ariciul ghemuit.
Ca un ghem înfăşurat.
940 Ca într'un sac ghemuit.
Pentru Ghiare
Ca un vultur când rea în ghIare vînatul din cuîb şi cu el,
se învirtesce pin prejurul cuibuluî.
Ca în ghiare ţine.
Ca gara cu ghIarele de ochi apucă.
Pentru Ghiocei
Ca ghioceii pe câmp.
Pentru Ghimpi Înghimpare
945 Ca ariciul plin de ghimpI.
Ca cu ghimpele înghimpă .
. Ca mărăcinii ce, după ce nu fac nicf un rod, iarăşi el in­
ghimpă, când vef să-I mângât.
Ca ce-va cu ghimpi pe spinare.
Pentru Ghicit şi Ghicitore
Ca ghicitorele cu ghiocul în mână.
950 Ca năzdrăva nif ghicesc.
Pentru Gonă
Ca un câine vînător, ce pe iepure gonesce după însuşi
a lUI urmă.
Ca lupul când ciobanii cu câînif el gonesc.
Pentru Gobelă
Gobesce ca miresele.
[53]
l
1
I
'l
ASEMEKĂRI
Pentru Goli i Golăciune
Gale şî despuiete, ca crăcile de copacr, când rernân fără
frunză.
955 Gol ca chelul fără per.
Gol ca cel, ce de la judecată Iese numar în cămaşă.
Gol ca şarpele.
Ca o ti vgă gală.
Ca în bale, cu pîelea gală.
960 Ca golăc'iunea ornulur.
Pentru Gură i Gureşi
Îl turuiesce gura tocma ca o tacă .
. Gura fără ruşine, ca vîntul eI mişcă limba.
Gureşului la masă gura·! tacă ca o tacă.
Ca un mrel fără glas nu-sf deschide gura sa.
965 Ca puiî de lăstun, ce încă cu caş la gură.
Ca toca-t tacă gura.
Ca cel cu ala la gură.
Precum din coş fumul, aşa şî din gură ocara.
Cel ce gura nu-I tace, ca rîndureoa vorbă face.
Pentru Gust
970 Ortce, fără gust, ca pâmea fără sare şÎ ca fidea cu apă.
Pentru Gustare
Precum urechea la glas, aşa şî gâtlejul la gustare.
Pentru Găini
Ca o găină jumulită.
Ca o găină c1ugulesce.
Ca găll1a când se vede în tărîţe, dă cu piciorul.
975 Ca găina când be, mulţumesce luf Dumnedeii, uitându-se
în sus.
Ca găina, ce pentru un ou mare gălăgie face,
Ca găina ce, ricâind, ochiî ei ş'a scos.
Ca găina cea hetrână, nici o pas ere ne face zemă mai bună.
l'
1
,
i
r
!
. i
[54]
PROVEHBELE RomÂNILOR
---------'
54-
Pentru Găunoşire
Ca un copacră gtiunos.
Pentru Găuri i Găurit, Găuriţi
980 Ca un ciur găurit.
Ca gheonoia, ce cu ciocul găuresce.
Câte stele pe cer, atâtea găurI pe el.
Pentru Găvănit ur ă
Ca un vas găvănat.
Pentru Gâlbeniciune
Galben ca şofranul.
985 Ca cel bolnav de gălbenare.
Pentru Gătelă
Prin carte, ca prin oglindă, omul se gătes�e.
Se gătesce ca de nunta.
Săracul lesne se gătesce, ca tunsul ce lesne se pieptenă.
Cine în oglindă ca murerile se gătesce, lesne la ele se
pleca, ca boul la Jug.
Pentru Găti re
990 Gata ca o ire fără bîzărr.
Pentru Gălcevurl
Gâlceva, cu cât mal mult o întărîţr, ce-atât mal reu se a­
prinde, ca focul, ce cu cât mal mult el sgandărT, cu atât
mai mult se aprinde.
Gâlceva se aprinde ca flacăra de foc, când vîlvâiesce.
Ca gâlceva de moştenire, nici o gâlcevă mai mare.
Cea mar mare gâlcevă din cea mai mică pricină se aprinde,
ca focul în pădure din cea mar mică scânteie.
[55]
995 Cândul se întorce În capul ornulur, ca fusul la furcă.
Ca gândul, ce se plimbă în cer şi pe pămînt şi plăcere ne
aduce orr-unde se duce,
Ca cel ce cade pe gândur'î, când el cântă de dor.
Ca cel ce cade pc gândur'î, nimic pin prejurul lui mai simte.
Ca cel ce stă pe gândur'î, nici vorbesce, nici nu vede, nicî
aude ce-I grăYesce.
1000 Cât) ornenj atâtea şî gclndurl, că eate capete atâtea şi
căcrulr,
DOI la un gând, ca dooe capete Într'o căciulă.
f
- -------- ----------�
Pentru Gânduri
55
, 1,
Pentru Gărăitură
Ca g-clscele, când gârâesc.
Pentru Gât
" Ca tivga cu gâtuI strîmb şî Întors.
Cu gât alb, ca de lebedă .
Pentru Gâde
1005 Ca gâdea cu ştrengul în mână.
Cu gâdea cu ştrengul de g'ât te strînge şi te sugrumă.
Pentru Glas
Cu glas mic, ca de căţel.
Cu glas frumos, ca de măgar.
Cel cu glas mare de departe se aude, ca boul când de
departe sbîeră.
Pentru Glume
1010 Glumesce ca pisica cu şorecele.
Pentru Graîu
Ca curul gralesce, când fîsîtesce şi mal mult se spîrcâiescc.
Ca papagalul, ce ceea ce de la altul aude, aceea şi el grăTesce.
I
I
II
[56]
Pentru Greotate
Pentru Grece
Pentru Graşi i Grăsime
'1 -
PROYERBELE ROMÂNILOR
[,6
Pentru Greşeli
Cea mai bună Gr ecă, ca cea mal rea Rumâncă (aşa dic
însuşf Grecii).
Greu ca plumbul.
1025 Ca o pretră de moră grea.
Ca o sarcină grea pe spinarea ta.
1020 El îngraşă, ca p'un porc pentru ajunul Crăc'îunuluî.
Gras ca un porc cu porumb îngrăşat.
Ca o prepeliţă grasă.
Cu grăsime ca slanina de porc.
Greşala la orl-ce, ca cel mar mare Întunerec te lovesce de
orr-ce.
Greşala din urmă, ca rătăcirea din urmă, cu mult mar grea
de cât cea d' intâr.
1030 Greşalele sufletulut ca rănile trupului, c㠺Πcând se tămă­
duresc, tot lasă semne pe trup.
Greşalele domnilor la toţi se ved de faţă, ca semnele după
obraz.
Ca porumbiţele, ce grăTesc în inimele lor.
Ca cel cu banul în gură, nimeni grătesce mal frumos.
1015 Cele de necinste şî cele de ocară când tu grăTesc1, cacând
ar borî din gură misturelă.
Cel ce cu cel mici ŞI cel mat proşti pururea grălesce,
pururea ca el se socotesce, că nicf o sciinţă de la ei do­
bândesce.
Cel ce mult grăTesce nimic sporesce, ca găina când tot
cârcârăţesce, nimic nu clocesce.
Cel ce se silesce pururea să grăYescă, ca broscele ocăcă­
Iesce.
Cel ce dă din mâmr când cu altul grăresce şi ochif în cap
cât pote eşi deschide, ca când ar vorbi cu mâtnile şi
ar asculta cu ochir.
I
1
[57]
Ca mincea, ce nici când cade greşasce, nici când sare.
Când cer mal mici greşesc Taste nădejde de tămăduire,
Iar când cel mai mart nicf o nădejde mai al, că apa
când se turbură din josul isvorulur, poţi găsi mai sus
apă curată, rar când se turbură din isvor, în zadar alergI
după apă curată.
Precum după b61ă sănătatea e mal dulce, aşa şî după gre­
şală căinţa ne-aduce pocăinţă mar dulce.
1035 Precum fum fără foc nicăirf se vede, aşa şi defănnare fără
a greşî.
T6te ale nostre greşeli pe cel mal mici le aruncăm, ca
câte pite rele, tate ale norii mele.
Fierea, cât de mică, amăresce mierea, aşa şî o greşală, fie
cat de mică, multe darurf eţY ridică.
Cel ce se miră dale altora greşelI s'ale sale nu le vede,
ca dracul, când se miră de porumbe negre şî pe el nu
se vede.
Pentru Griji
Ve(p� illgrUire.
Pentru Grozav!
Ca himera cea grozavă, ce în faţă s'arată leu, la spate
bala ur şî din guni varsă foc.
Pentru Grăitorf de reu
1040 Grăitorul de reu borasce ca un carne şî ceea ce n'a mâncat.
Cel ce grăresc ele reiJ pe facetorii lor de bine, ca câinif
ce latră Întîru pe stăpânul lor.
Pentru Grămădi, G rămădire
Ca lemnele pe foc când se grămădesc.
Ca lăcustele când cad, una piste alta se grămădesc.
Ca sardelele grămadă, una piste alta.
Pentru Grăsime
[58]
1
58
Pentru Grădini i Grădinarî
1045 Ca o grădină împodobită cu feluri mi de flori.
Ca o grădină plină de flori, te îmbată de miros.
Ca grădinarul cu sapa în mână. .
Pentru Jale
Ca jalele de muiere, când eşi pierde soţul el.
Ca pe mort jălesce, când el duce la mormînt.
Pentru Jafuri
1050 Cele din jafuri îndată se risipesc, ca plo.a din norr, când
pre mult se îngraşă.
Pentru Jocuri
jocă ca ursul.
J ocă ca la noroc.
Jocă ca la parul cortulur,
jocă ca la nuntă.
1055 Jacă cu.n va, ca cel cu mâna plină de cozr.
jocă pe mămăligă, ca găina la moră,
Ca ursul când nu jocă după cântec, el dă cu clomagul
în cap.
Ca ursul, ce de nevoie jocă.
Ca nuna , când jocă cu colacii pe mână.
1060 Ca cel ce jocă pe cordă,
Ca mojiciI, cu mâna se jocă.
La jocurî sî la săriturf, ca la damă şî la ştranţî, ostaşi! ce
se pun În rînd, unul pe altul încalecă, unul piste altul
sare ş'unul piste altul păşasce.
Se jocă ca un copil.
Se jocă ca În arşîce.
1065 Se jocă ca cu mincea.
Se jocă cu el ca pisica cu şa recele.
Pentru Junice
Ca junicele, când se bat taurif pentru ele, aşteptă să vadă
cu neastimperare care dintre el va căde pe ele.
[59]
Pentru Jumulitură
1;'1 jumulesce ca p'un puf ii de găină.
Pentru Jurămînt
Jurămîntul se dă ca jucărelele la copil, când nu se mal
cinstesce.
1070 Ca jurămîntul de g-rozav, când te face să te cutremurr.
Curvele şî hoţii cu jurămîntul se jocă , ca copiii cu arşîcele.
Pentru Judecători, JudecătoriI i Judecăţi
Judecata ca o trăsură cu dooe oiştr, când inainte, când
înapoi o poţr mâna,
Judecătoriile ca crângul de mărăcinf, unde oile alerga de
frica lupilor şi de unde nu pot işi fără a li se smulge
lâna după spinare. .
Judecătorul ca osia de car, cum o ungI nu mai scârţie.
1075 Judecătorul ca câinele, când lea înbucătura întregă nu mar
latră în urmă.
J udccătorul ca cântarul CLl dooe greotăţY, când strîmb când
drept, cum vorescî să-I numesct.
Judecătorul, ca şarpele, nicf odată drept umblă.
Judecătorul cu pra vila ca cârpaciul cu ptelea, în ce parte
va cu dinţiI o întinde.
Judecătorul tocma ca călugăruJ, elin cesul ce se nurnesce,
ori-ce rudenie şî ort-ce prietenie cu totul ef lipsesce, C2.
de interes îndată se lipesce.
1080 Judecător fără interes, tocma ca un Dumnedeii.
Judecăţile Dornnulut, ca adîncul mărit,
Ca cel-ce Iese din judecată gol şî despuiat, ŞI de a câştigat.
Precum tu. vef judeca pe cel de lângă tine, aşa te va ju-
deca şî Domnul pe tine.
Cel pe din afară, ca cel-ce privesce la joc, j udecă mal
bine de cat cel din joc.
Pentru Jertfe
1085 Cel ce-aduce jertfă din munca săracilor, ca când ar injun­
ghia la pomană p'UI1 copil înaintea tatălui seu.
Il
I
[60]
60
----
Pentru Jîgănii
Ca jîgăniile prin vizuinI.
Pentru Jîngaşi
jingaşul tocma şi leită muiere, că tată dioa în oglindă se
gătesce, ca o muiere.
Pentru Zavistie şî Zavistnici
Zavistia te împunge ca acul albi ner.
/',avistia după cei marr, ca umbra după om.
1090 Zavistia şî pizma, ca câînir muşcă cu dinţi!.
Zavistnicul de pizmă s� topesce ca de foc.
Ca patima zavistniculur nicl o patimă pe lume, în veci
cresce şî se măresce.
Pentru ZorI
Ca zorile, când les din muntf şî lumina se întinde.
Ca zorile de diminctă, când Încep a se ivi pin vîrful mun­
ţilor rosînd, atunci Întunerecul cu totul se risipesce.
Pentru ZugravI
1095 Ca oglinda, 111C1 un zugrav mat bun.
Ca zugravul se uită. în ochii ornuluî.
Pentru Zăpadă
Ca zăpada când acoperă tate pe pămînt şÎ păsările de de­
mâncare nici un bob nu mai găsesc.
Ca zăpada, ce Îndată se topesce cum dă în primăvară.
Ca zăpada, ce lucesce ca nisce stele pe pămînt.
Pentru Zăcere
1100 Zace pe pămînt ca o pretră de moră,
[61]
61
Pentru Zăduf
Ca zefirul pe vremea zădufuluî, ce mult te recor esce.
Ca zăduful, ce de gât te strînge în luna lUI Coptor.
Pentru ZădărniciI
Celce alergă după zădărnicit, ca cel-ce alerga să prind î
mincea.
Pentru Sgomot
Ca sgomotul de apă, când marea isbesce în maluri şi în
pietre.
1105 Ca sgomotul de docane, ce s'aude la căldărarf, când cad
unul după altul bătend necontenit.
Ca la gura apelor când se varsă in mare, face sgomot mare.
Pentru Sgâriitură
Cu unghiile ca pisica sgariîe, când eş'îbagă ghiarele în pIele.
Pentru Sgărcitură
Ca racul pe cărbuni se sgarcesce.
Pentru Sgârciţi
Veq'i ScumP'·
Pentru Smeriţi
Ca cel smerit cu cel fudul, ce nu se pot vede, că unul se
uită În sus şi cel-l-alt în jos.
Pentru Sbierete
1110 Sbţeră ca o vacă, când el lea vitelul.
Sbreră ca un măgar.
Ca un bou, cu glas mare cind sbîeră În pădure.
[62]
Căznesce ca un tâlhar.
Sbîrîre ca o muscă.
lJROYERBELE ROMÂKILOR
62
Pentru Cazne
Pentru Cai
Ca vitele, ce sbteră 'când nu găsesc păşune.
Ca sbreretul, ce detună în pădure ca un tun.
1115 Ca taur if când se bat în carne şi se rănesc, sbîeretul lor
pin văr de departe se aude.
Ca boul, ce tare sbreră când cunosce c' o să moră,
Pentru Sburare
Pentru Sbîrîitură.
Iute ca curun.l sboră.
Ca o pasere sburăt ore.
Ca o pasăre fără aripr, ce nu mal pete sbura.
1120 Ca o pasere, ce din copaciu în copacrti sb6ră.
Ca o săgeta, ce sboră din mâna săgetătorulul.
Ca uliul când sb6ră după păsert, le dă ocolurf pin prejur.
Ca un vultur, ce pin norj sboră.
Ca un fluture sbor ă, fîlfâind din ăripr.
1125 Ca aripile În vînt sboră.
Ca visul, ce sb6ră îndată ce te deştepţi.
Ca smeul în vînt sboră.
Ca lilieci! de n6pte, ce sboră pîn peştert n6ptea.
Ca nisce ărip)' sburăt6re, ce în vînt nu le mal vedt.
1130 Ca porumbiţa, când învaţă pe pUI să sb6re din cuibul lor.
Ca zăbalele în gura calului, ce tare el ţin şi'l popresc în loc.
Ca calul cu iabaşaoa de nas, se domolesce.
Ca calul cu frîul în cap, trătesce.
1135 Ca calul, când alerga sărind şi bătând din picere, capul în
prept ş'el ţine şî c6ma în sus i-se ridică.
Ca calul când fuge şi dă din pieere, orr ce isbesce praf
se face.
Ca calul cel neînveţat, ce-aruncă frîul din cap.
Ca calul de glllere.
1.
i
1
J
[63]
6"
.)
Pentru Cap
1140 Ca o ciupercă cu căciula În cap ploştită,
Ca un par, ce cu capul în jos se bate.
Ca concrul în cap.
Ca cu o cucă în cap.
Ca cu un chtulaf în cap.
1145 Ca la botez, cu capul în fund.
Ca macul, ce e�1 plecă capul în pămînt, când se bate de
plot necontenit.
Ca porcul, când el dă cu secura în cap.
Ca pehlivanil piste cap.
Ca pretrele la vale când se restogolesc, una piste alta Vlt1
şî 'n capete se lovesc.
1150 Ca cel-ce vine piste cap, când cade la vale.
Ca cel-ce cu capul se d'î. afund în apă.
Ca cel-ce sapă, capul ş'el plecă.
Ca cel-ce se împîedică şî piste cap se poticnesce.
Ca ciurul când cîururesce, gunaiele rernân întrinsul, aşa ŞI
capul când se datină, numar pleva 'f-a remas întrinsul.
1155 Cu cap mare, ca ele crap.
Cu betelă pe cap, tocma ca o mir esă.
Pentru Car
Ca la rotărie, unde d'a gata tate le gasIm lucrate, însă
ne lipsesce cel ce-ar sci mal bine carul să ne-l intocmescă.
Pentru Casă şî Casnicî
In casa sa, ca nuca în gaocea sa.
Ca aricit, ce pin pretre casa ş' o clădesc.
1160 Ca casa în do! păreţt, neunirea Între casnicl.
Ca melcul cu casa în spinare.
Casa fără ferestră, ca cel orb d'amîndor ochil.
Casa cu o ferestră, ca omul cu un ochru.
Casa cu dooe UŞI, ca casa de arieni.
1165 Casa, când stăpânul el lipsesce , ca mara când el :rea apa.
Casa fără condurr "), ca o casă pustie.
Casa fără muiere, ca o primăvară fără nicf o fiare.
Casa fără rnurere, ca o fiare fără miros.
J) Adică fără muieri, că mal înainte muicrilc coriduri purtau în piccrc,
[64]
64
______ PlWVERBELE IW_M_.�_II_,O_R __ --,- _
Casa tără stăpân, ca o corabie fără cârrnacni.
1170 Casa fără stăpână, ca o casă fără pisică, unde şorecit jocă
în mărămî,
Cine de trei ori schimbă casa Cll chirie, ca când rar fi călcat
focul cel mal mare.
Pentru Chelari
Ca un chelar cu cheile de brîu.
Pentru Cheltuielă
Cheltufesce ca cel reftin la făină, şi scump la tărîţe.
Cheltuiesce ca pescele, ce ori-câtă apă be, pe urechi o scote,
1175 Când tot cheltuescî şî nimic păstrezr, curînd istovescî, ca
din sac când tot scoţi şî nimic pUI la loc, îndată la fund
ajungI.
Cel ce de timpuriu eŞI cheltuiesce averea, ca maldălul ce se
cosesce până a nu se co ce.
Pentru Chef
Ca cel cu chef, pururea vesel.
Cheful ornuluf ca luntrea, ori el vedi sculat, ori plecat.
Pentru Chiote
Ca copoiI chiuresce, chîaii încoce, chraii în colo, când vinat
ne vestesce.
Pentru Chinuri
1180 Ca muferea, când se chinuresce cu muncile cele grozave la
facere de copil.
Ca cel ce se chinuiesce, pe rată când el învîrtesce.
Ca cel ce se chinuîesce, când nu pote lesne să-şi de sufletul
la marte.
Pentru Chipuri
Ca un chip zugrăvit, fără nicî o suflare.
Ca un chip cioplit, ce nici un grafu are.
1185 Ca cel cu mască, cu chip strein.
-
[65]
ASlLMi':NĂHI
Pentru C6rne
Ca un cerb cu carne mari tocma ca nisce crăcf.
Ca cel cu carne (adică ca necuratul).
Ca cel cu carne ;;î nu le vede (adică ca cel fermecat).
Cu carne rnarf ca de cerb.
1190 De carne, ca pe bOI, apucă - trage.
Pentru C6să
Ca casa, ce taie ori-ce înainte găsesce, până la pămînt.
Pentru C6dă
Ca vulpea, ce-şi tîrasce cada.
Ca vulpea cu cada în sus.
Pentru Cojoc i Cojocari
6iJ
Ca ierna cu cojocul în spinare.
1195 Ca cojocul lUI Ilie.
Ca blanele la cojocari.
Ca cojocarit, orî-ce petic el lipesce şÎ blane mari ne scot e.
Pentru Cocorii
Ca coconiî din Vavilon, ce în foc se 'nveselea.
Pentru Cochetărie
Cochetăria stă Întru a trage inima altufa fără a-şt da şî ea
p'a ei celuî-l-alt, ca undiţa ce c'o momela trage pe pesce
spre peire.
Pentru Cocoşă şi Cocoşaţi
1200 Ca cămila cu cocosa În spinare.
Ca cel cocoşat, pururea încărcat.
62399
5
[66]
66
PHOYERBELE ROMÂNILOr:
Pentru Comedie şî Comediani
Comedianul, ca maunuţa, se schimbă la obraz, ca să placă
la orI-ce obraz.
Comedia te face să-ţt ştergI greşalele, precum se şterge
ore-cine pe obraz, uitându-se În oglindă.
Pent ru Comit
Ca cornitul pe cer se vede - se arată.
Pentru Condeiu
1205 Condeiul la scriitor, ca acul la croitor.
Pentru Copaci
Ca copacii' d'i<;Juţl din munte, ce vin la vale ca o plută pe
faţa apei.
Ca copaciî, din rădăcină când vînturile din pămînt el scot,
rernân cu rădăcina în sus şi cu crăcile În jos.
Ca copadul când jos cade, toţI cu toporele pe el se pun.
Pentru Copii
Ca un copil În faşă.
1210 Ca un copil, când vef să-I popresC1 sa nu facă ce-va, tu
împrotiva să-I dicf c'atuncr el n'o face.
Ca un copil la ţîţă.
Ca un copil fără minte.
Ca un copil de ţîţă.
Ca copiii ce aci plîng, aci rîd.
1215 Ca copilul cu ţîţa în gură.
Copiii la părinţr, ca un ochiu de vteţă,
Copil după părintt, ca pomele după pom.
Copilul În copilăria sa aşa de fragit, ca lutul în mâna olarulut,
ort-ce vet fad din el.
Copilul ca copaclul, când de mic se str îmbeză, anevoie se
mai îndrepteză.
1220 Copilul ca eera caldă, orfce pecete el pui, aceea se lipesce
de ea.
[67]
ASEMENĂRI
67
Pod6bă la părinţi c opiif cel mulţr, ca zidurile pe la oraşe
şî corăbiile pe mare.
Precum puilor nu I'e frig' subt penele cloşcir lor, aşa şî
copiilor în sînul maicer sale.
Pentru Corăbii
Ca o corabie cu pânze sburătore,
Ca o corabie fără ancoră, ce nicăirf pote sta
1225 Ca o corabie fără pânze.
Ca o corabie, ce stă a se cufunda când valurile o bate de
o parte şî de alta.
Ca corabia la furtună, se pleca într'o parte şî într'alta,
pană ce se cufundă.
Ca corăbiile la liman alergă- scapă.
Corabia, ca o cetate pe apă plutit are.
1230 Corăbiile pe mare, ca gâşcele pe apă.
Pentru Cobire
Ca cucuvala, ce pururea cobesce.
Pentru Cuviinţă
Ca florea , ce la pieptul fetet se cuvine.
Pentru Cuvinte
Cu cuvîntul la cel ce 'nţelege.
Cuvîntul ca un vas cu dooe mânuşr, când de o mânuşă,
când de alta, când şi de amindooe el POţI ridică.
1235 Cuvîntul, cât de mic, ispravă mare ne arată> ca aluatul cât
de mic, cea mal mare frămîntătură o dospesce.
Cuvîntul la cel viclen, ca undiţa la pescar.
Cel ce 'ntunecă cuvîntul, ca cel ce zidesce ferestre orbe.
Pentru Cucuvaie
Ca cucuvala, ce numar noptea cântă, şî când cântă, semn
de pustietate.
[68]
68
PROVERBELE ROMÂNILOR
-----------------
Pentru Cumpenă i Curnpenire
Ca o curnpenă dreptă, ce nici la o parte nici la alta
atîrnă.
1240 Ca cumpăna curnpenesce.
Pentru Cumplire Cumpliţi
Veq'i Rei.
Inima celur cumplit d'a ei reutate, ca eera de foc, îndată
se topesce.
Cumplit cu îndurare, ca pretră mole, anevoie poţi găsi.
Cumplit fără crudime , ca suliţă fără bold, nicT cum POţI găsi.
Cel cumpliţi ca lăcusta; puţin trăresce dar pagubă mare face.
1245 Cel cumplitr, ca mărăcinir, ce şî pe bunl şî pe reT de o
potrivă eT înghimpe.
Cel cumpliţi cu cer blândr, ca lupii cu mreif.
Cel cumpliţi, când nu muncesc, ci numai elojânesc, ca
vrespea, ce Împunge, fără a face mf'ere.
Cel elin fire cumpliţi şî reu nărăviţî, ca Ierba cea rea, ce elin
rădăcină de o vei t ăia, ea tot va da.
cer curnpliţr, când putere dobândesc, întâru daf seT se
apucă, ca ţiganul când a ajuns Domn, întâîii pe tată-seu
a spânzurat.
1250 Celuf cumplit, inima ca a IUl Cain tremură.
Cel cumplit înveninat ca un drac împeliţat .
.Cel cumplit, cumpliţi el face pe totr al lui slujbasr, ca fân­
tâna cea puturosă, impute tate ale el şuroie.
Cel cumplit piste putinţă a se vede blând, ca aricîul, elin
ghimpos, lin.
Când cumplitul stăpânesce, robia şî ticăloşia cresce şî se
înmulţesce, ca rodurile pe câmp.
1255 Cel reu şî cumplit, cu cât maf bine el hrănescr, cu-atât
mal re�i asupră-ţf se învierşuneză, ca iena, cea mai gro­
zavă hiară.
Cel cumplit când se 'nvrerşuneză, ca ala când colcăîesce,
Cel cumplit s ernenă, ca cel ce, În loc să rea poma din pom
să mănânce, el tare pomul elin rădăcină ş'apoi lea porna
din el, ca a dooa oră să n' ai bă ce mai lua.
Cel cumplit d'a lUI cumplite se rade fără ruşine, ca herul
da lui rugină.
Cel cumplit, şÎ Ia cesul mortir, tot reutăt) gândesce, ca lupul
când el belea şi el Întrebi: « unele sunt oile î ».
1260 Cine blând ca mielul la cel cumplit s'arată, ca când de
bună vore în gura Iupulut s'aruncă.
[69]
ASEMENĂRI 69
------------------- -----------------------�
Pentru Cunoscintă
Ca omul cel pătimaş, nimeni cun6sce mai bine.
Ca urma corăbief, ce nicr cum se mal cun6sce pe apă.
Cun6sce pe muma numar, ca un viţeluş.
Se cun6sce după fapte, ca măgarul după urechr.
Pentru Cununi
1265 Cu cunună în cap, ca fetele cele marr,
Cu cunună ca o cor6nă.
Pentru Curuiu
Ca curuîul când s'aruncă şi pe prepeliţ'apucă,
Pentru Curăţenie
Ca argintul de curat. ce de trei ori s'a Încercat.
Ca un prunc curat, la suflet.
1270 Ca cleştarul de curat.
Ca fecioria, nimic alt mal curat, nici mal sfânt, nici mar
cinstit.
Curat ca un diamant, ce n'are trebuinţă de spălat.
Curat ca lacrăma.
Curat curat, ca un porc în lac băgat.
1275 Curat ca un netot, ce de dooe ori numar se spală în vleţă,
odată când el boteză, ş'altă dată când la m6rte el
scaldă.
Curat la suflet ca o porumbiţă.
Curat la haine ca un măcelar.
Pentru Curve
Gura curvei ca un cuţit ascuţit d'arnîndooă părţile; d'aceea
şî tae din t6te părţile.
Curva ca căţeoa c'o turmă de câînf dupe ea.
1280 Curva ca câinele, cât de mult l'aI bate, atât mal mult te
mângâIe şî mai dulce te linge pentru o îrnbucătură de
pârne,
Curva te storce ca p'un burete, de nu'ţr rernâne nicf o
picătură în tine.
[70]
70
PROVERBELE ROMÂNILOR
Curvele nesăţiose cu magi unul în sîn, cui dă de gustă
din el, ca un câine turbat alergă după ele.
Cât de strirnptă fie uşa, curva se strecoră, ca şarpele pin
gaură.
Pentru Curcubeu
Ca curcubeul pe cer se vede - se arată.
1285 Cu feţe frumose, ca de curcubeu.
Pentru Curse
Ca cursa te înşală.
Ca cursa de vînat, ce în drum s'a aşezat.
Pentru Curtezanl
Curtezanif Domnilor, ca păserile, ce cum Ieaîi îmbucătura în
gură, îndată fug şi se duc.
Pentru Curgere
Ca apa la vale curge.
1290 Ca apele pe văr, când se varsă din munţf', curg şîrore
la vale.
Ca apele pe subt pămînt, ce curg şi nu se ved.
Ca o doniţă dogită, ce pin tate părţile curge.
Ca un isvor de apă, ce curge necontenit.
Ca un rîu, ce nu se pore popri din curgerea lUI, când la
vale se pornesce.
1295 Ca un rîu de miere. din gura Iuf curge,
Ca un şîpot de apă curge pe ţevă.
Ca vinul, când curge din lin în tocitore.
Ca când af da cep la o butie, aşa curge.
Ca mucif din nas curge.
1300 Ca clerul din copaciii curge.
Ca la palirie, ce când înainte, când înapoi curge.
Ca nădusela cea rece, ce curge pe obraz de mare necaz
la cesul mortii.
Ca pe cep curge.
Ca pîn dur curge.
1305 Ca plumbul topit curge.
[71]
ASlllVIBNĂRl
71
�
I
ti
,
Ca rîurile, când curg din vîrful munţilor.
Ca din tese curge.
Ca dintr' o fântână curge.
Ca şurorcle de apă ce curg din vîrful munţilor, când zăpada
începe a se topi primăvara.
1310 Curge ca aluatul (adică bucăţi bucăţi).
Curge ca o gârl:t - ca un rÎU.
Curge necontenit, ca o apă din fântână.
Pentru Cusururi
Cusururile se văd dupe ce se ridică zovonul, ca sagna din
spinare, după ce se ridică samarul.
Nict unu! fără cusur, ca nicf o pornă fără codă,
1315 Cel ce-şt schimba ŞI'ŞI preface cusururile sale, ca cel ce
schimbă fuse le la depeuătore.
Pentru Cutremur
Ca pămîntul când se cutremură, ort-ce clădire pe pămînt
cade la pămînt.
Ca pămîntul, ce de tun se cutremură.
Pentru Cufundare
Ca corabia când se cufundă, nicî o nădejde mar rernâne.
Ca plasa, când se cufundă în apă pinii in fund.
1320 Ca rata, când în apă se cufundă şi îarăşI Iese afară.
Pentru Cuget i Cugetare
Ca bătala cugetulul, nicIo bătaTe mat grea.
Cu cuget bun, dormi ca pe o pernă mole.
Cugetul cel bun la 0111, tocrna ca un Durnnedeii.
Cugetă ca o porumbiţă.
1325 Precum vasele olarulut in cuptor se l ămureză. aşa şi cu­
getul o rnuluf Întru a sa ispită se iridr epteză.
Cine-şt j ertfesce cugetul seu pentru vre-un interes, ca cind
şI-ar arde ico na sa pentru puţină cenuşă ..
,
II
[72]
PHOVERBELTI: ROMÂN1L0H
72
---------------------------------
Pentru Cuţit
Ca cuţitul în inimă el vîr? -- el bagă.
Ca cuţitul în tecă se bagă -- se păstreză.
Ca cuţitul fără vîrf, nici tare, nici slujasce, nicî e bun de
nimic.
1330 Cu cuţitul la brîu, ca un măcel ar.
Pentru Cusciuguri
Ca Într'un cusc1ug băgat.
Pentru Căinţă şi Pocăinţă
Ca căinţa, nicf o pedepsa te duce la pocăinţă.
Ca muşcă tura de căinţă, nici o muşcătură mai dulce.
Cel ce târziu se cătesc, ca rîsul de cu vară ce plânge de
cu Ieruă.
1335 Se pocăîesce, ca lupul când el tundea şî el se tângura că
oile se depărteză.
Cel ce nici la betrânete nu se pocaresce, ca lupul ce, şî
de imbetrânesce, năravul nu ş'el părăsesce.
Pentru Căutare
Ca pe găină, la cur o caută, de are ooe.
Ca pe cal, la dinţi el caută, de este tîner sau betrân.
Ca pe miel, la cadă el caută, de este gras sau nu.
1340 Ca pe pesce, la urechî el caută, de este prosper ori nu.
Ca păsările, când se Întorc de cu primăvară, eŞI caută cuibul
lor, ce-l lăsaseră de cu Iernă.
Caută pîn gunoiu.
Caută ca pupăza, ce nici odată găsesce.
Caută cu d'arnăruntul, ca când ar migăli.
Pentru Căutătură
1345 Ca o mândră caută, ultânduse în dr epta şi în stânga.
Ca căutătura de şarpe, când pîn prejur se uită, întorcendu-şt
capul.
[73]
ASEMENĂRI
Pentru Cădetură
Pentru Călugări
1'3
----
Ca călugăriI la mort.
Călugări! se bucură, când norode multe mor, ca câtniî ce,
atuncf se satură, când dă martea în turme.
Călugărul ca cărbunele, de este aprins te arde, de este stins
te mânjasce.
1350 Călugărul ca furnica, câte un păişor adunând, face moşo­
rOlul cel 111aI mare.
Călugărul subt smerenie, ca scorpia subt ptetră.
Călugărul subt rasă, ca măscăricful subt mască.
Pentru Călăuze
Ca cocoru, cu călăuza înainte, unul după altul merg.
Ca călăuza, pururea Înainte.
1355 Călăuza la drum, ca o lumină de felenar.
Pentru Căletorie
Ca căletoria pe mare, ce nici cum te sdrunginesce, dar reu
te pr imejdulesce ,
Pentru Călcare
Ca o flore, ce cade şi totf o calcă pîn picere.
Calcă ca pe rnărăcinf,
Ca cel ce calcă strugurif în lin, cu picerele strivindu-t.
Pentru Căpri6re
1360 Ca căpriora când scapă din cursa vinătoruluf, alergă, fuge,
sare pe pf'etre �î pe munţt.
Pentru Cărat, Cără tură -
Ca cel ce cară apă cu durul.
Ca cel ce cară CU spinarea.
j Il
[74]
74
PIWV.ERB.EL.E ROlYlJÎNILOR
------------------
Pentru Cărunteţe
Perul cărunt la orrcine, ca o fiare albă ce se pune la cu­
nună.
Pentru Căsătorie i Însurare şi Neînsuraţi
A dooa căsătorie, tocma ca pe mare a dooa călătorie.
1365 Omul necăsătorit, ca un pustnic în pustie.
Omul necăsătorit, ca boul neîrnblândit.
Insurarea de tiner, ca mâncarea de vreme.
La căsătorie, ca la loterie, o mie pierd şî unul nurnaf ne­
meresce.
Cer ce se căsătoresc nepotri vitf la vîrstă, ca cel ce se că­
ietoresc, unul pe jos şî cei-l-alt călare.
1370 Cel însurat, ca un câine cu tivga de cadă atîrnată, Jar cea
măritată cu bărbatul lângă ea, ca nisce telegari.
Cel însurat, ca cel cocoşat, pururea însărcinat.
Cel neînsurat, ca fulgii când vîntul el bate, într'o parte şi
într'alta s'aruncă, fuge, sboră şî nicăirr se aşedă,
Cel sărac când se însoră, ca sorecele ce în gaură nu încă­
pea şî tivga după el tîra.
Cel ce neînsurat trăf'esce, ca melcul când se sgârcesce întru
a lUI gaoce şî când sco te capul la corne numar se gân­
desce.
1375 Cel betrân, cu tîne ră când se insoră, ca cel ce se jocă cu
mince şi cu păpuşă, ce trece din mână în mană.
Pentru Căscat Căscătură
C:L căscatul din gură '11 gură.
Ca cel cu gura căscată.
Cu gura căscată, ca cel ce-I scote maseoa.
Cel ce se uită la cel ce cască, c'acela şi el cască.
Pentru Cădere i Cădetură
1380 Ca albinele, ce cad asupr'acelura ce superă roîul lor.
Ca Yerba ce s'aruncă cu casa la pămînt (cade).
Ca o ptetră când se rupe dintr'un munte mare şi piste cap
d' a berbelecul cade jos În apă.
Ca O pretra mare când cade În apă, apa pe lânga ea
vijîiesce şi frerbe cu mari colcote.
[75]
ASEMbNĂRI
--��--�����----. --�--����--
75
Ca o pretră mare când cade din munte, câte înainte gă­
sesce, tate în apă le trântesce.
1385 Ca o pretră mare ce cade din virful munteluf în mare, s'a­
şez ă pe fundul mărit ca o temelie.
Ca un puîii de cerb, ce cade cum el Iovescî.
Ca un muncitor ce tată dioa a muncit, cade pe pămînt
lungit, se resuflc d' ostenit.
Ca un stejar mare, ce cade cu sgomot mare, când de la ră­
dăcină el talc.
Ca valurile măr it, când cad pe corăbiî,
1390 Ca valurile mări), ce unul piste altul cade.
Ca vijelia când cade cu fulgere şî trăsnetepe muntr şî pe văr.
Ca Goliath ce, d'o pietră .din praştie aruncata, jos pe pă­
mînt mort a cădut.
Ca grăuntele de grâu ce, cum se coce îndată cade.
Ca copacii, când cad din virful munţilor jos cu rădăcinile
lor în sus.
1395 Ca copacul de topor cade.
Ca copilul de ţîţă, când fuge din braţele ma l'cif sale, îndată
cade jos.
Ca lipitorea ce, cum se satură, Îndată cade.
Ca lăcustele când cad şi se 'ngropă în pămînt.
Ca lăcustele pe apă, ce cad grămadă, una piste alta.
1400 Ca pretra din nori când cade pe pămînt.
Ca pa mele din pom când scutură pomul (cade).
Ca picătura de rooă ce cade pe pămînt.
Ca puif de cerb, când cad alergând.
Ca plora, când cade cu marr vîjîiturr jos pe pămînt, beşicelc
le vcdf ca o spumă pc pămînt.
1405 Ca rooa, când cade pe Ierbă verde.
Ca stejarul cel mar mare, ce-şf întinde virful pin la cer, în
norr, şi rădăcina în pămînt, până În fund, şro vîră, CUlTI
începe vijelia, tremură ca Cain, se cutremură ca pămîntul
ş'indată el vedr jos, cădut la pămînt, cu rădăcina în sus.
Ca trăsnetu 1 din norr, când cade trăsnind, plesnind şî bu­
buind.
Ca fulgii de zăpadă, când cad din norf grămad;'î.
Ca finul subt casă cade.
1410 Ca florile câmpuluî, ce Împodobesc cârnpiile, cum Începe
vijelia tate cad, tote se culcă îndată la pamint.
Ca frunzele când cad Iarna pc pămînt, bătendu-se de vînt.
Ca cel ce jos cade bine, când e: dă piste vine.
Ca cel ce cade cu faţa pe pămînt, sângele pe gură şi pe
nas el şuruescc,
Ca cel ce cade de săgetă în piept lovit, sufletul În piept
nu se mar odihnesce.
[76]
PROVERBELE ROMÂNILOH
1415 Ca cel ce cade în brânci, cu palmele pe pămînt.
Ca cel ce cade după cal, cu capul în jos.
Ca cel ce cade după cal, când piciorul în scară i se 'rnpre­
decă, el tîrasce ca p'un câîne, până ce osele i se sfarmă.
Ca cel ce totă dioa cu plugul s'a nevoit, cade de obosit,
întins jos pe pămînt.
Cade ca nisce sold] de pesce, când cu cuţitul el rade.
1420 Cade ca perul din cap, când el radf cu briciul.
Cade ca purul de căprioră, ce d'a berbelecul vine din vîrful
munţilor, când vînătorul cu săgeta el lovescc.
Cum cade scuipatul din gură.
Pentru C ăştig
Ca dohtoriî şi vrăjîtorir. călugăriI şî lăut ar il, căştig fără os­
tenelă , dintru a lor meserie, nimeni! alţij dobândesc.
Pentru CâInI
Ca un cârne opărit.
1425 Ca câfnele cu sgarda de gât.
Ca câinele când alergă, cu gura căscată, cu limba scosă
d'uu cot după apă să găsescă, de mare zăduf,
Ca câtnele, când alergă după căprioră ş' o vede, sus pe
pietre, stând în vîrful degetelor, remâne cu gura căscată.
Ca câinele, cind apucă pe porc de urechi ş'e: ţine în loc.
Ca cârnit, când mîrâîesc unul asupra altura.
1430 Ca câmele ce mănânc㠺Πceea ce el scot e din gură.
Ca câinif se mănâncă unul cu altul.
Pentru Căutare, Cântece şî CântăreţI
Ca greerele, ce totă vara nu mar tace din cântare, Iar
Ierna petrece în lipsa cea mal mare.
Ca greerif, ce cântă dioa şî noptea necontenit.
Ca cocoşul, ce pe toţi' cu cântece de dimineţă la muncă
el deşteptă.
1435 Ca cântăreţul, când tuşasce, eŞI arată nesciinţa.
Ca cântăreţul, pe orf-cine cu cântece el desmrer dă.
Ca cântecul de dor, nimic alt mal reu la uîmire te duce.
Ca melcul, ce cu cântări eŞI sfîrşasce vreţa pe cărbunf ardend ,
Ca lebedele cu glas frumos, când cântă ]' al lor sfîrşit.
1440 Ca melcul ce, când el arde casa, atunci cântă.
[77]
T
____________________ A_sE_.M_.�_.·N_Ă_R_I 77
Ca cel ce le cântă de zorf, până a nu se cununa.
Ca privighetorea ce, cu cântarea ei cea dulce, pe vînător la
ea el duce.
Ca privighet6rea, ce cântă numai de cu primăvară.
Ca toba, ce până n'o baţt bine, ea nicf cum eţf cântă.
1445 Ca cel ce întinde c6rdele pe căluş, se gătesce de c âutare.
Ca cel ce cântă cu drîngul.
Ca cimporaşul, cu cimporele în braţe cântă.
Ca cirnporele ce, pană nu sufli întrînsele şî le umpli ce
vînt, ele nicf cum eţr cântă.
Ca ctobanul cu fluerul Înaintea oilor, le desmierdă cu cân·
tece.
1450 Ca broscele 1\1 lac cântă.
Cântă ca o coţofană,
Cântă ca în pădure.
Cântă ca cocoşul.
Cântă ca la nuntă.
1455 Cântă ca privighetorea.
Cântă ca rîndureoa, ce nicr pe ea o îndu1cesce.
Cântă dulce ca de zori.
Cântă ca de clar.
Cântăreţul, ca paserea, după cântec se cunosce, care cântă
mat dulce.
Pentru Cărrnuire, Cârmuitori, Cârmă şi Cărrnaşi
Veep Ocâ rnrnir«,
Pentru Clăntănit
1460 Ca clanţa clăntănesce.
Ca dinţit din gura babel clănţănesce.
Pentru Clătinătură
Ca trestia de vînt se clatină.
Se clatină ca dinţif babel.
Pentru Craci
Ca furca cu dOI cracî,
[78]
78
���-
5''" ·2
PROVE:RBE:LE: HO.MANJLOR
Pentru Crestă i Crestetură
1465 Ca cresta de cocoş.
Cu cresta în cap, ca cocoşul.
Crestat ca răbojul.
Crestat ca herestr eul.
Pentru Credinţă Credincioşi
Ca credinţa de muiere.
1470 Ca când te-al încrede la un lup, ce stă cu gura căscată.
Călcarea credintef, ca călcarea de jurămînt.
Credincios ca Iuda.
Credinţa te duce, ca o călăuză, orf-unde ve! să mergi.
Credinţă ca de câme.
1475 Necredincios ca Toma.
Se încrede ca în câine.
Pentru Crescere
Intr' o nopte s'anăscut, Într' o nopte a crescut, Într' o nopte
s'a mărit, tocma ca o ciupercă.
Ca un copactii nodoros şî plin de crăcf strîmbe, ce atîrnă
până jos, după ce el curcţl până sus în virf, el vedî că
crescc frumos şî drept ca o lumenare.
1480 Ca în pădure crescut.
Ca sălciile pe lângă apă cresce.
Crescerea schimbă sî însusl firea, ca la acel do! câini, ce unul
după Iepure s'a aruncat şi altul la dernâncare a alergat,
după cum stăpânul lor pe ei' l-a înveţat.
Ca spicul de grâu cresee.
Ca florile în gunoră cresce.
1485 Cresee şî se măresce tocma ca un pom în pămîntul cel
mal bun.
Pentru Croitor!
Ca croitorul cu forfecele in mână.
Pentru Cruce
Cine umblă cu crucea în sîn, ca crucea uscat rernâne.
[79]
79
T
I
ASEMENĂR
---------------------
Pentru Crăncănitură
Ca cîora, când crăncănesce.
Pentru Crepare
Ca pămîntul, când crapă de cele mal mari cutremuri şî în­
dată înghite ori-ce pe el găsesce.
1490 Ca florea când e să Iesă , el crapă bobocul în vîrf.
Crapă ca ola la foc, când se pune secă.
Pentru Laudă
Lauda piste mesură, (ca lauda de curnetru).
Fieşcare ale sale le laudă mai bine, ca ţiganul ceşt laudă
ciocanul.
Cel ce se laudă până a nu isbândi, ca pîelea de vulpe ce
în tîrg se tocmesce până a nu se prinde vulpea.
Pentru Lacomi i Lăcomie
1495 Lacomul, ca câmele ce-a pierdut bucătura din gură pentru
cea mal mare, ce-a vedut în apă.
Lacomul, când se îndopa, începe a da din el, ca cârnatul
când se îndesă, începe a crăpa.
Lacomul, nici odată se satură, că ca lupul flărnândesce,
d'aceea la hrăpirr pururea gânde sce.
Lacomul ca lupul, c'orrce găsesce înghite.
Ceî lacomi ca lăcustele, ce nicf măcar un bob lasă.
1500 Cei lacomi, ca pisica ce nu se sătura, când la pilă lingea,
până ce s'a isprăvit totă a el limbă.
Cel lacom, ca . musca, când eşI' vîră tot capul în miere,
acolo ş' el lasă.
Ce intră în gura lacornuluf, ca ceea ce intră În gura lupu­
lUI, anevote Iese.
Pentru Lăcrărnă
Veql Lăcrămr;
Pentru Laţ
Ca laţurile de păsert,
[80]
80
PROVERBE LE IWMÂNILOR
Pentru LeI
,
1505
Ca un leu, când e coprins de vînători şÎ săgeţile pe el ca
plora din cer cad, sbrară, răcnesce, se mânie şî se tur­
bură grozav, speriind pe însuşr vînătorir.
Ca un leu leşinat de forne când prinde vre-un mrel sau vre­
un PUIU de cerb, de bucurie mare sbiară, răcnesce cu
gura căscată şî, sfâsiind cu dinţiT vlnatu ce-a găsit, se
îndopă, înnecându-se ele sângele celur nevinovat.
Ca în gura leulut.
Ca cu dOI let mar) la car.
Ca leul, când el lovesc cu săgeta vînătoriî, el mar reu
atunci se învierşunez ă ŞÎ, frângend săg eta, sare, sbîară,
se mânie şî mal reu pe toţi ei infricoşeză, resunând văile
tote de răcnetele luf'.
Ca leul, când sdrobesce 6sele mielulur, cu dinţii sfărâ­
mânduIe.
Pentru Leg ănătură
1510 Ca în vînt se legănă.
Ca cel spânzurat se legănă.
Pentru Legătură
Ca un hoţ, legat cu cotele d'andaratele.
Legătura de gât, ca o sgardă de câme.
Se legă de el ca viţa de par.
Pentru Lene şî Leneşi
1515 Ca lenea jupăncsă mare.
Cum se întorce uşa în ţîtina el, aşa şî leneşul în patul seu.
Lenea, ca rugina pe her, te mănâncă ŞI nu simţi, şi mal
mult când stă din lucru de cât când lucr eză.
Lenea ca fusul, când nu se învirtesce , nici un folos ne aduce.
Lenea pe om topesce , ca focul pe lemne.
1520 Leneşul ca o pietra aruncată în tină zace.
Leneşul, ca nerodul, se socotesce de bogat şî când n'are
ce mânca.
Leneşul, ca racul, d'andăratele merge.
Leneşul, ca sfredelul, la lucru nu sporesce, făr'o mare siluire.
Leneşul, lenea ca pe o soţie o strînge în braţe .
•
[81]
81
1525 Leneşul de muncă 111Cl cum s'apucă până nu leşină de fome,
ca câmele, ce, până nuI dă apa de cur, el nu în notă.
Cer leneşr, ca trântorir, vor să rnănânce d'a gata.
Cei leneşi, ca cel nesimţitori, nici de sineşt îngrijesc.
Cel leneş, ca cel vinovat, de pedepsa n'a scăpat.
Cel ce se împute în lene ş'în trândăvie, ca un mort se so­
cotesce, că trăind nu trăiesce.
Pentru Lepedare
1530 Ca cel-ce năpîrlesce, eşi lepedă tot după el.
Se lepedă ca Petre de Hristos.
Pentru Legi adică Pravili
Cu pravila ca cu sabia.
Legea cu infricoşarea scapă pe om din pecate, Cii lopata,
când bate în apă, sperie pe pescl şî·r scapă.
Legea, când se păzesce, de greşeli te isbăvesce, ca dohto­
rul de bale.
1535 Legea fără cuvînt, ca o beşîcă fără vînt.
Legea, tocmaf ca pânzele de corăbif când vef le strîng],
când vef le întindi, că tot cu ele te slujescr, şî Ia vreme
bună ŞI la vreme de furtună.
Legile cele multe vaternă legea cea mai bunii, ca armele
cele multe pe ostaşul cel mal bun.
Pravila, ca mâuusa la olă, unde ver, acolo o lipescî.
Pravila, ca pielea, cum o udî, încătro vef o întindf şi o
lungescl.
1540 Praviia, tocrna ca o rată ce i se mişcă spiţele; de·1 vei
bate pene, te duce unde tu ver, de vei lăsa-o, te lasă şi
ea pe drum.
Pravila tocma ca pânza de păiagine, tăunul o sparge, Iar
musca se prinde de mârnt şî de picere.
Pravilele Domnilor, ca o dohtorie de babă, că pe unul el
sc61ă şî pe mal mulţi el om6ră.
Pentru Leşinaţi
CeI leşinaţi de fome, după ce se îndopa de jafuri, atuncf
s'arată în lume, ca păduchele, după ce se satură, atunci
Iese în frunte ŞI s'arată.
62399
6
[82]
82
PRon�RBlcLE ROMÂNILOR
Pentru Lilieci
Ca un liliac de nopte, ce numar noptea se vede - se arată
- sboră.
Pentru Liman
1545 Ca cer din corăbir, ce mult doresc la liman, când vîntul
li s'arată ca un mare tiran.
Pentru Limpediclune
Limpede ca lacrăma.
Pentru Limbă
Ca limba, ce şi dulce şi amară se arată.
Cu limba ascuţită, ca de şrlrpe.
Nici o limbă mal lnveninată ca limba de şarpe, Iar a mu­
Ierif limbă cu mult, cu mult întrece şÎ pe limba de şarpe.
Pentru Linişte
1550 Ca marea, când e lină.
Pentru Linguşire şî LinguşîtorI
Linguşîrea şi ciocornicia, ca banul cel reu, ce trecere are
numar când nu-l cunoscern,
Linguşitorir, ca u�nbra după om, se ţin de cel mar mart.
Linguşitorul, ca un cârne de multe uşr,
Linguşitorul ca curva, până ce nu te despore, de tine nu
se depărteză.
1555 Linguşitorul, ca scorpia, cu gura te mângâie şî cu coda te
muşcă.
Linguşitorul te adorrne, ca o curvă prefăcută.
Linguşitorul te destramă, ca cel ce sc6te seamă, firele câte
una.
Linguşitorul, şî când se mânie, ca matrnuţa te mângâie, ce
cu mângârere te sfâşîe pân' la ptele.
Se Ilnguşesce ca un câine.
[83]
ASEMENĂRI
83
1560 Cine se înşală cu amăgirile linguşîtorulul, ca când ar bea
otravă din cupă de aur.
Pentru Lingere
Ca câmil, ce şi osele le linge.
Pentru Lipire, Lipitură
Ca altotul se lipesce.
Ca o pretră stă lipită.
Ca un blastur la rană se lipesce.
1565 Ca caracatita, când s'apucă cu pieerele de pietre (se Iipesce).
Ca chihlibarul, ce se lipesee de per.
Ca cămaşa de prele se lipesce.
Ca nuca în perete se lipesce.
Ca pilda, nimic alt mar lesne de om se lipesce.
1570 Ca plăselele pe mâner se lipesce.
Ca fjerul de magnit se lipesee.
Pentru Lipsire
Ca cotul la negustor, ce din mână nu-I lipsesce.
Ca Martie din post, nici cum lipsesce.
1575 Ca rooa, ce lipsesce cum sorele se ivesce,
Pentru Lovitură
Ve<fl lsbitu1'ă.
Pentru Luare
lea şi fuge, ca un pură de giol.
Unii după altii se leu, ca câînif la lătrătură.
Ca cârnir, ce Iea ii îmbucătura unul din gura alrura.
Ca cel ce rea pe răboj, când se socotesce mintea se
smintesce.
Pentru Lucruri
1580 Orr-ce lucru Ia locul seu, ca buricul în mijloc.
[84]
PROVERBELE ROMÂNILOR
84
----------------------����------------�
Pentru Lume
Ort-ce În lume ca o talnă se 'nţelege, că nimen'f le În­
ţelege.
Lumea, ca o oglindă in care se gătesce omul, ca să se
arate precum nu este.
Lumea, ca o comedie unde fieşcare jocă rola sa, ş'unde cel
mai de rîs prinde locul cel mal bun.
Lumea, ca o rotă o vedî că se 'ntorce şî nicf odată stă;
d'aceea nestatornicie te-arată la ort-ce.
1585 Lumea, ca o scară pe care unul se urcă şî altul se scobora.
Lumea, ca un liman unde unul sosesce şi altul purcede,
unul se bucură de cel ce vine şî altul se întristeză de
cel ce plecă.
Lumea, ca un spital plin de orI-ce fel de patirnr ; ferice de
cine va scăpa de una măcar.
Lumea, ca un fum ce umblă de colo până colo şi nu scie
unde sa stea, şî cum o să se risipescă îndată de vîntu­
rile, ce-I bate din tote părţile.�·­
Lumea, ca un birt cu dooe porţi deschise, pe una intră,
pe alta iese, mănâncă, be, şi se duce ; unul pe altul nu
cunosce, cine intră şî cine Iese.
1590 Lumea, ca un bâlciii unde unii cântă, alţir jocă, unii vînd,
alţi)' cumperă, unif beti şi chiuîesc ş'alţii numai privesc.
Lumea se asernenă cu un bal masche, unde unul cu altul
jocă fără a se cunosce şî piste puţin nici că mal gândesce la el.
Lumea fără nebunr, ca pădure fără uscăctunr, mar nu se
găsesce.
Precum în fundul mării stă mărgăritarul şi rnărgenul, şi în
fundul pămîntului pretrele cele mal scumpe, iar pe faţa
lor t6te mortăcîunile ; aşa şî în lume, cei vrednici şi
cinstiţi, ascunşi şî neveduţr, rar cel nerodf şÎ cumpliti în
cinste mare sunt veduţl.
T6te ale lumii ca o rotă se Întorc.
1595 Tote în lume ca dioa vin şÎ se duc.
Tote în lume se trec ca vîntul şi ca fumul, şÎ nid măcar o
urmă se mal vede În urmă.
Tote În lume trecetore, ca un rîti ce nu mai stă.
Totă lumea Înaintea Domnulur, ca un bulgăre de pămînt.
D'inceputul lumii şi până în veci t6te în sus Şl în jos se
învîrtesc pe lume, ca mămăliga pe foc.
Pentru Lumină
1600 Ca o lumină n6ptea la cei ce se rătăcesc pe mare, le-arată
unde sa tragă.
[85]
ASEMENĂHI
B5
Ca o masa la, ce de departe lumineză.
Ca un Înger luminat.
Ca un s6re luminos.
Ca galaxia pe cer, ce lumineză În senin.
1605 Ca gândacul ce curul la Întunerec el lumineză.
Ca liliacul de nopte, rîvnesce la lumină.
Ca lumina ochîuluî.
Ca lumina soreluî, când resare din pămînt.
Ca lumina sorelui la amiază-di.
1610 Ca lumina ce se varsă pe cer, când sorele începe a Se IVi
pe pămînt.
Ca lumina de sare, nici o lumină mal mare.
Ca luna plină, ce n6ptea lumineză.
Ca nisce făclii aprinse, ce lurnineză la toţi.
Ca putriga'ful, ce lumineză numai la Întunerec.
1615 Ca r eversatul zorilor, ce când începe a se ivi, t6te cele
'ntunecate le face lurninose.
Ca stelele după cer, scânteresc lumina lor.
Ca focul când arde pîn păduri şi pîn munţi, lumineză de
departe.
Ca fulgeril n6ptea pe cer, când unul după altul lumineză
necontenit.
Lumină dulce, ca a lunit.
Pentru Lungi
1620 Ca un catart de lung.
Lung ca o funie.
Lung şî subţire ca un limbric.
Pentru Lupi
Ca o masă Întinsă la lupi leşinaţi şi cu gura căscată.
Ca un lup când lea În gură mielul de lângă ore şî fuge cu
el, tîrîndu-l după el.
1625 Ca când .ar băga un lup În mijlocul mieilor.
Ca lupii când se pun p'o junică mică, unul d'o parte o
sfâşie s'altul d'altă parte ei rupe cărnurile după ea.
Ca lupul în mijlocul oilor, stă şi se 'nveselesce când nici
un cârne găsesce, nicf un câtne el gonesce.
Ca lupul când taurul el lovesce, fuge cu coda Între picere.
Ca lupul când privesce mulţimea de miel ce la pămînt a
aruncat, cu gura plină ce sânge colţii ş'el linge.
1630 Ca lupul când flămândesce, alerga, intră în turmă, ş'apucă,
[86]
86
PIWVEltBELE ROMÂNILOlt
rupe, sfâşie, trântesce şî ucide şî nu-şf mar satură cru­
dimea până ce nu înnotă În sânge ca Într'o gâdă.
Pentru Lupte
Ca un urs se luptă.
Ca în somn, când te lupţf dar nu poţi să isbutescl, cât de
mult te silescr, că mâinile şi picerele nici cum le poţi
mişca.
Ca votnicif când se luptă, muncesce să trântescă unul pe
altul piste cap şi nici unul nici altul cade, până ce cel
mal viclen pune piedică celurl-alt.
Ca cocoşii se luptă, sărind unul în capul celut-l-alt.
1635 Ca corăbiile când se luptă cu valurile măriî, bătendu-le
vintul dintr'o parte şÎ dintralta, aci le vedr înnecându-se,
aci rîdicânduse, până ce se cufundă de tot în fund lI1
mărif'.
Ca leul cu ursul când se luptă in braţe, sare unul piste
altul, trântesce unul pe altul, până ce cu ceda leul pe
urs lovesce piste cap ş'îndată-I vedf cădut piste cap.
Ca cel ce se luptă cu marea când se 'nnecă.
Ca balauri! când se luptă, unul pe altul îmbrăţişeză, strînge
şî 'ncolăcesce, până ce amîndot cad mortf de odată.
Pentru Luciu i Lucelă,
Ca arg-intul poleit cu aur (lucesce).
1640 Ca ochii de pisică, ce lucesc la Întunerec.
Ca o stea strălucitore, ce noptea lucesce de departe.
Ca zăpada, ce lucesce în gerul cel mal mare.
Ca copacii când îngheţă bruma pe rămurile lor, lucesc ca
nisce stele.
Ca lucefărul lucesce şî dioa şî noptea.
1645 Ca nisce bălţi şi heleştee, ce de departe lucesc.
Ca stelele pe cer, ce noptea în senin lucesc.
Ca fulgerul când lucesce, ochii ţi se 'ntunecă.
Lucesce ca oglinda.
Pentru Lux
La lux alergăm ca la lumina sorelul, care În ochi când te
lovesce, îndată te orbesce.
1650 Luxul, ca otrava, Îndată te sfîrşasce.
[87]
r
I
I
87
--------
Luxul ca cangrena, bolă netămăduită, de ce merge se mă­
resce, până ce de tot te topesce.
Luxul se srnreduresce unul de la altul, ca bola de ciumă ;
el'aceea indată o lume prăpădesce.
Pentru Lăută
Lăuta înveselesce ca vinul pe om.
Lăuta te deştepta ca cocoşul din S0111I1.
Pentru Lăcomie
Veq.l Lacomi.
1655 Lăcomia s'asernenă cu cumpăna, când cl'o parte pUI tot
pentru tine şi de ceea-l-altă parte nimic, saii ore-ce forte
mic, pentru mine.
Pentru Lăcrămi
Ca ochîul când se lovesce, Îndată lăcrămeză.
Ca usturoîul când el lovescr, te umple de lăcrămf .
Lacrăma muierii ca vorba de şarpe, ce pe Eva a înşelat'o,
Lacrămile pe obraz, cu şurote de apă.
1660 Lacrămile ce curg cu surofe pe obraz din ochi nevinovaţI,
ca norii ce ne aduc trăsnete grozave.
Pentru Lămurire
Ca aurul în topitore se lărnuresce.
Pentru Lături
Ca nisce lăturI.
Pentru Lătrătură
Ca câfnele ce la lună latr㠺Πel de el nici cum el pasă.
Ca câinele ce latră fără a sci la cine şi de ce latră.
1665 Ca câinif când s'aruncă asupra lupilor, latră necontenit.
[88]
88
PROVERBELE ROMÂNILOR
Ca câini! pe leu, ce de departe el latră, rar pe lângă el
nicf cum s'apropie.
Latră ca un câîne şî dioa şî noptea.
Pentru Maiu
Ca cu malul când bate la parr.
Ca taracir, când el lovesce cu marul în cap.
Pentru Maimuţe
1670 Ca maimuţa, orr-ce vede, aceea ��î ea face.
Ca marrnuţele ce jocă, cum le aruncă ceva alune, lasă jo.
cui şî după alune alergă.
Ca marrnuţele se schimonisesc în felurirnî de linguşîr).
Pentru Mare
Ca o gâr1ă pe lângă mare, ce ca un nImIC se vede.
Ca lopeţile pe mare, ce o bat din tate părţile şî ea nicf cum
se turbură.
1675 Ca marea când se umflă, se rîdică şî se sparge cu ples­
nete şî bubuiturf şî urlete grozave.
Ca marea, ce din gârli miel mare se face.
Ca marea după vijelie, când se linistesce, vedî o apă lim­
pede, strălucind ca o oglindă.
Pentru Mari
Veql Cer mari'.
Pentru Marturi
Cel ce mincîunf mărturisesce, ca când ar lovi În cap cu
măciuca pe om.
Pentru Marfă
Marfă ca pâmea caldă, până într'un ceas nu se mai vede
pe taraba.
[89]
ASEMENĂRI
Pentru Masă
1680 Ca la masă, cu cântece şî beuturr,
Ca la masă, cu lingura în mână.
Ca la masă, cu bucatele dînainte.
Masă ca de nuntă
Pentru Melcl
Ca melcul cu casa în spinare.
1685 Ca melcul ce cântă când casa ef arde.
Pentru Mergere
Ca oile după ţap merge.
Ca pe vale, lesne merge.
Ca racul, ce Înainte nici cum p6te merge.
Ca cel pe jos pe lângă cel călare merge.
1690 Ca cel ce schiopăteză, crontoc cîontoc merge.
Ca berbecele Înaintea oilor merge.
Merge Înainte C3. racul (se dice spre bătaie de joc).
Pentru MIeI
Ca mf'elul în mijlocul lupilor tremur㠺Πse cutremură.
Pentru Miere
Ca ursul, mrerea Iubesce.
1695 Dulce ca mîerea.
Pentru Mijloc
Ca parul În mijlocul ariîef.
Pe la mijloc, ca încingetorea.
Tocma ca o vtespe, curmată pe la mijloc.
89
Pentru Milă, Milostenie şî Milostivi i Nemilostivi
Ca la o fântână cei secetoşt alergă la cel milostiv.
[90]
90
PROVF,RBELE ROMÂNILOR
1700 Ca mila de rnumă vitregă.
Mila la vreme de lipsă, ca noril când ne dă plore în vreme
de secetă.
Milostenia înaintea morţii ca felenarul la Întunerec, când ne
merge înainte.
Cel ce pe sărac rniluiesce, ca când insusf el s'ar sătura, când
acela va mânca.
Inima celur nernilostiv, ca o pletr ă impretrită.
1705 Ca o săgetă' nfiptă în coste, aşa neîndurarea stă în inima
celuf nemilostiv.
Nernilostivul de neîndurare, ca eera de foc, se topesce,
N emilostiv ca lupul.
cer nemilostivr, ca sorele cu din ţr, ce pe nimeni nu înc ăl­
desce.
Pentru Miniştri
Miniştrit ca d.Ynil' ce întorc frigarea, pe Domn el Învîrtesc.
1710 Miniştrif ca banul, ce preţ vet, acela i -el dar; de face, de
nu face, cine te Întrebă?
Miniştrii la Domn, ca câinele ce păzesce masa stăpâuulut
seu împotriva celor-l-alţi câmr; cum lipsesce stăpânul ,
eŞI rea şî el bucata luf Împreună cu cei-l-alţf câlnr.
Ministrul bun la Domn ca rnagnitul la busolă.
Pentru Minte
Oml11 fără minte, ca o corabie fără cârmă.
Vrednic de jale ca un mort, cel ce mintea ş'a pierdut'o.
1715 Ca un prunc făr' de minte.
Cusururile minţit, ca şî ale obrazului, cu cât îrnbetrânescr
cu atât se ma i măresc.
Când cer proşti de minte poruncesc celor cu minte, ca cel
fără ochf călăuză la cel cu ochî.
Mintea omului încunjură cerul şî pămîntul, ş'în fundul adin­
curilor şî pin cele nevedute se vîră, şî intră ca un duh
petrundetor.
Mintea ca cămaşa, cât de subţire fie, acopere ruşinea.
1720 Mintea copilulur, ca o hârtie aIbă pe care poţi Însemna orI­
ce vet şî cum vei.
Mintea, când se întunecă de beuturî piste mesură, pate ca
o căruţă ce eŞI pierde cărăuşul.
Mintea la om, ca sarea în bucate.
Mintea la fată mare, ca un frîtl forte tare.
[91]
ASEMENĂRl
91
Mintea pe vorbă se Încerca. ca aurul pe pretră.
1725 Mintea turburată odată de beţie, ca carul, când scapă frîul
din capul caluluf şî fugind l'aruncă în cele mal mart
prăpăstii.
Mintea tinerulur, tocma ca eera cea mole ; ori-ce peceter
pUI, caceea se tipăresce.
Mintea fară 'nvătătură, ca o gură fără dinte, şi 'nvetătura
fără minte ca un dinte fără gură.
Mintea Ce a curată ca brilantul cel mal bun; În cel mar
mare Întunerec de '1 ver arunca, ş'acolo va lumina.
Precum ornenit pe dobitoce le p6rtă de cerne, după voia
lor, aşa şi cel mar iscusiţi la minte pe cel proşti de
minte.
1730 Precum la cal Iutela picîoruluf şî la păserf a aripilor, aşa
şi la om Iutela minţiT.
Se schimbă la minte, ca Juna pe tată dioa.
Slab ele minte ca o mutere.
Cea mal mare minte fără bani în sîn, ca cesornicul fără
zirn berec hi iî.
cer usor! ele minte, ca ala secă sună, când o ciocăn escf.
n35 Cer cu minte pe cel fără de minte, ca cel sănătoşt pe cel
bolnavi, caută.
Cel proştI de minte şi fără nicf o sciinţă, când se fălesc
În cinurf şî 'n podobe, ca măgarul când se 'mpodobesce
cu haşa de aur şÎ ele argint.
Cel orb ele minte nu simte, ca cel ce dorrne, nu l·e forne.
Cel uşor de minte, ca pluta fără mîzgă.
Cel cu minte, subt a sa înţelepciune, ca pomul sub a sa
frunză, eşi ascunele rodul seu.
1740 Cel cu minte stricată, ca o cetate crepată.
Cel prost ele minte în cea mal înaltă treptă de cinste, tot
prost se înţelege, ca cel bondoc de trup, orf unde se va
urca, tot bondoc se înţelege.
Pentru Minciuni şî Mincinoşi
Vcd i Aaeui»,
La minclunf ca la un vis, ŞI de vorbim şÎ vedem, dar la
nimic temelii avem.
Minciuna ca pecinginea se întinde, din mică mare o vedf
şî tu nici cum o pricept.
Minciuna la nevote, ca sarea la bucate.
1745 Mincinosul ca precupeţul, pururea adaogă la preţul cu care
a curnperat.
[92]
92
PROVERBELE ROMÂNII,OR
Mincinosul, cum s'a născut, minciuna, în capul luf, ca o cu­
nună ş'a pus'o.
Cel ce ascultă la mincrunr, ca cel ce pasce la vînturr.
Cel ce se deprinde cu minciuna, ca cel ce se scoboră pe
scară, o treptă numai de va pâşi, pe cele-I-alte lesne a­
lunecă.
Pentru Miros
Ca mirosul de carne, când se frige pe frigare.
1750 Ca mirosul de trandafir, te îmbată de miros.
Ca mirosul de muiere nicf un miros mal dulce.
Ca măgariI, ce se pişa unde le mirase de măgar pişat.
Ca busuiocul greu mirose.
Pentru Misidii
Misidir fără nurr, ca vinul fără gust.
Pentru Mistuială
1755 Ca lemnul de foc se mistuîesce.
Ca mara misturesce orî-ce într' Însa aruncă.
Ca pîrj61ele pe câmp, ce tată Ierba o mistuîesce.
Pentru Mistreţi
Veq.' Pord.
Pentru Mită
Mita te 'nşală, ca undiţa pe pesce şi ca cursa pe şorece.
Cel ce mită priimesce, ca cel de faţă te jefuresce.
Pentru Mici
v cq.i Cet mid.
Pentru Mişcare
1760 Ca o pretră cât un munte, ce n'o mar poţi mişca ele loc.
Ca pioa, ce nici de cum se mişcă.
[93]
93
ASEMENĂRI
------------------------
Ca frunza ce se mişcă de cel mal mic vînt.
Când omul nu se mişcă, ca mara când stă, atunci se strică,
Pentru M6le şi Moi
Ca guşa de porumbiţă mole,
1765 Ca lu tul olarului de mole.
Mole ca plumbul.
Mole ca bumbacul,
Pentru M6rte şi Morţi i Mortăcîuni
Ca o mortăclune pe câmp aruncată.
Ca un urs, când el lovesc din tate părţile cu săgeţi, alerg ă,
cade, se întinde şî more morrnoind, dându-şt sufletul
sbrerând,
1770 Ca un mort, ce nu mal suflă.
Ca vulpea, când se 'ntiude ca o mortă pe pămînt, ca să
pată înşela.
Ca martea cu secera în mână.
Ca martea ce ras neras te lea.
Ca pescir, când mor pe uscat, dorind la apa de unde i-a
lepedat.
1775 Ca pisica, când se făcea mortă şî pe şorecf el stingea.
Ca cel cu suliţa în prept, trage de marte.
Ca cel ce more de forne.
Ca cel ce trage de marte.
La morte, ca la sare nu te poţi uita cu ochii deşchişr,
far ă numar după ce mort o vedt necontenit.
1780 Mortea ca pisica, la şorect mici rivnesce.
Martea fără jale, ca o nuntă fără cântare,
Tocma ca un mort, cu ochiî închişî, cu faţa galbenă ca
şofranul şi fără glas, ca un mut.
Pentru Molevselă
Ca de ciumă se molevsesce unul de la altul, când nu se
Ieresce.
Pentru Mornelă
Ca cu undiţa te rnomesce.
[94]
9±
PIWVERBELE lWMÂNILOR
Pentru Mormînturi
1785 Ca un mormînt plin de ase.
Pentru Morti
Veq:i Morte.
Pentru Mode
La mode ne luăm unul după altul, tocma ca marmuţele,
că ceea ce la altul vedem, aceea "î nOI urmăm.
Fies-care ţeră moda el eŞI are, nu maf a nostră ţeră cu
modele tutulor, ca ţerafără monedă, ce se slujasce cu streină
monedă.
Cel ce se rea după modă s'arătă un măscăricfii, ce-şl schimbă
faţa pe tot ceasul.
Pentru Muierea înzorzonată
MUIerea Înzorzonată ca o brezare se arată.
Pentru Muierea veselă
1790 MUierea veselă, ca o lumină În jertfelnicul cel mal sfint.
MUIerea veselă, lumina case}, ca sorele lumina lumii.
Pentru Muierea viclenă
Muierea viclenă ca vulpea te înşală, că c'o vorbă dulce Il
mari greşelt te duce.
Pentru Muierea Iimbută şt cicală
MUIerea Jimbută, gura el făcută ca toca să'r tururescă,
Muierea limbută, ca cea ce dicea : « Tact tu să vorbesc eli».
1795 Muierea limbută, ca cea ce dicea : « De m'al bate cât dL�
mlt!t, tot nu VOlti tâce s .
MUIerea lirnbută la bărbat tăcut, ca toca la biserică.
MUIerea cicală , gura ca toca'I tacă.
Nicî o superare mar grea ca cicaJa de murere, când pururea
te cicălesce.
[95]
1
Pentru Muierea mucalită
MUIerea mucalită întocrna ca o îasmă pocită.
Pentru. Muierea nesăţi6să
1800 MUIerea nesătiosă ca broscele, chrernă bărbaţt, când strigă
coax coax.
Pentru Muierea puturosă
MUIerea puturosă ca o scrofa grasă, ce in spurcăcîunl se
îngraşă.
Pentru Muierea rea
MUIerea rea în casă, ca o leoîcă mâni6să.
MUIerea rea ca o căţea rea, ce şi când o mângâte, ea cu
dinţiI el sfâşie pe cel ce mângâIe.
MUIerea rea, ca viermele, până la os te mănâncă.
1805 MuYerea rea, ca un pur de năpîrcă.
MUIerea rea, mirîtesce ca căţeoa cea mal rea.
MUIerea rea pe bărbat ca o mare el înnecă,
Muierea rea pe bărbat, ca un şarpe înveninat, eŞI varsă
veninul seu.
Nicf otrava nu e amară ca muîerea rea.
1810 Precum la hatne rnolîa, aşa şî la bărbat muierea rea.
Cel ce de muierea rea se lipesce, ca cel ce scorpie apucă
în mâna sa.
Pentru Muierea tmeră
MUIerea tineră ca vinul nou fierbe.
Pentru Muierea sule menită
MUIerea sulernenită, ca o casă veche când o spoim la faţă,
să se arate Irumosă,
Pentru Muierea furiosă
Muierea furiosă ca marea fără credinţă, că de cel mal mic
vînt îndată se turbură, şi pe toţi el cufundă.
[96]
86
PROVElmELE ROMÂNILOR
Pentru Muierea frurnosă
1815 MUIerea frumosii, ca un trandafir frumos şî cu miros şî mal
frumos; dar trandafir LIră ghimpI, nici cum poţi găsi.
Murerea frurnosă te lasă în cămaşă, ca marea cea mal
frumosa.
Pentru Muierea cinstită
MUIerea cinstită, ca o pretră scumpă.
MUierea cinstită se asernenă cu acea flore, ce la o sută de
anI odată înfloresce.
Cinstea murerir, ca o cornoră ascunsă, ce stă neatinsă până
ce dai piste ea. Ferice d'acea murere, ce-şi păzesce acesta
cornoră până în sfîrşit.
Pentru Muierea cicală
VeSli Muierea limbutii.
Pentru Muierea betă
1820 Ca muierea betă, nici o vedere mal frumosă şî de rîs.
Pentru MuIerea bună
MUIerea bună, ca pâtnea caldă,
Cea mal bună muiere, ca cel mal reii bărbat.
Pentru Muierea dulce
MUIerea dulce, ca mierea dulce, ce durer î marf la inimă
te-aduce când ver mânca mal mult din ea.
Nimic alt rnaf dulce, C3 muierea dulce.
Pentru Muierea desfrînată
1825 MUierea desfrînată, ca Iad ul nesăţiosă.
Muierea desfrînată, ca o căţea cu câmiî după ea.
MuIerea desfrînată la toţf se Întorce, când încolo, când
încoce, ca sulul Ia strungar.
•
[97]
ASEMENĂRI
97
Frumuseţea muiem celei desfrînate, ca un cercel frumos de
nas atîrnat.
Pentru Muieri de obşte
Inima rnuterir, ca o mrejă de pesce.
1830 OchiI muferif, ca un semn de puşcă.
Omul se prinde în graIul murerif, ca pescele în mrejă şi
paserea în laţ.
Omul fără muiere nicf cum pete trăi; d'aceea muferea se
înţelege pe lume ca o stihie din cele patru stihii.
Urmele muierilor ca pânzele corăbiilor, Încotro bate vîntul,
acolo se întorc.
Irn brăţişarea de muîere ca îmbrăţişarea de urs, ce te strînge
în braţe pană eţI les ochii din cap.
1835 Gura mureriî dulce ca mrerea, dar gustarea el amară ca
fierea.
C:l. arma rnurerir nicf o armă mal tare, că ca Sampson
mal tare în mâtnf nimeni nu s'a mal ivit, şi d'o muiere
şi numaf îndată s'a biruit, ca cel mal de nimic.
Ca o mutere grea cu borţul la gură.
Ca o muf'ere la resboru.
Ca o flore la ureche muierea lângă bărbat.
1840 Ca vîntul pe lume, nimic alt mai uşor, dar muierea întrece
şi pe însuşf vîntul cu uşurinţa el.
Ca muf'ere a, cu pole lungi şî cu minte scurtă.
Ca muieri le cu acul înţepa.
La mutere, ca la moră, pururea le lipsesce, la una o doga
şî la alta o aripă.
La muiere ca la bale, ce într'o bare şi bunf şi reI se spala.
1845 La muiere frumuseţea ca la bărbat virtutea.
Limba muf erif, ca limba de şarpe, unde se lipesce, îndată
otrăvesce.
Limba murerif te linge ca câinele pe stăpân, dar var de
acel stăpân, când cârnele el va muşca.
MUIerea Impodobit a cu minte uşoră, ca o pasere sboră.
MUIerea grea la slujbă, tocma ca o tobă, ce numar când
o batt bine, atunci ea eţl cântă bine.
1850 Muierea fute ca cepa, când o mi roşf Iăcrămezf, dar bu­
cate fără cepă nici un gust are.
Muierea ca o mlădiţă, ce de orr-ce vînt se pleca, şî ca să
nu cadă, el trebue un păruţ s'o tie.
MUIerea ca un vas slab, ce lesne se sparge.
MUierea, ca un laţ de vînător, ce lesne prinde pe cel de
minte uşor.
7
.......................... ---;
[98]
98
PROVImBELE ROMÂNILOR
-------
MUIerea ca undelernnul arde, orr-ce feştilă el pune.
1855 Muterea ca vinul, îndată te 'rnbată, când o slăvesc! aşa
'ridată.
MuTerea ca viţa, cum o piscr lăcrămeză.
Muîerea ca albina, rorii bun te-aduce, dar şî reu te împunge.
Murerea ca castravetele, până e verde se mănâncă.
MUIerea ca cărnele, dacă o mângâî, te linge; dacă o su-
perI, te muşcă.
1860 MUIerea ca crângul cu îepurir, piste putinţă a se păzi.
MUIerea ca măceşul, flore frum6să dar cam ghimp6să.
Muierea ca marea, frum6să la vedere, dar îndată te înnecă,
cum în ea te ver încrede.
Muierea ca pisica casel, o păzesce de şorecî.
MUIerea ca sfîrleză, cine ştie mal bine să o învîrtescă, a­
celuia mal bine şî-l slujasce.
1865 MUIerea ca florea, când o păstrezr, rodul el el dobândescî,
MUIerea ca florea, când începe a veşteji, atunci frumuseţea
el plere, dar atunci ŞI rodul i se c6ce.
MUIerea ca ţînţarul, când te sărută cântă, dar şî reu te
pişcă.
MUIerea cu bărbatul ca boit la jug; când sunt potriviţi merg
drept, Iar când unul mal Iute şî altul mal slab, unul
trage ălţl şi altul cea.
Muierea când voresce multe mijl6ce găsesce spre a Înşela
pe al seu bărbat, tocma ca p'un fermecat.
1870 MUIerea când se 'mpodobesce, ca o flore când înfloresce,
de miros te îmbată.
MUIerea la mânie, ca pisica când se mânie, cu ghIarele
la ochi sare să te sfâşie.
MUIerea la bărbat, ca un cuculeţ de n6pte, cum el cântă
aşa şî el j6că.
MUIerea la resboîii, ca bărbatul la argea.
MUierea negătită, ca o tingire nespoită.
1875 MUIerea pururea caldă, ca o fântână ce nici odată îngheţă.
Muierea până e tîneră, ca sfîrleza de vînt, ce se 'învîrtesce
necontenit Încotro vîntul o bate; după ce se învechesce,
se strică şî contenesce de a se mar Învîrti.
Muierea fără bărbat, ca un cuîii fără crocan.
MUIerea fără b trbat, ca un trup aruncat fără suflet în pat,
că bărbatul se 'nţelege sufletul murerit.
MUIerea fără bărbat, ca carul fără proţap.
1880 MUIerea fără bărbat, ca casa fără temelie.
Murerea fără bărbat, ca lopata fără codă,
Murerea fără bărbat, ca racul cu gât fără cap, ce într'o
parte şî într'alta umblă necurmat, dar drept nicIodată
merge.
[99]
ASEMENĂHI
-------------------
99
MUIerea fără bărbat, ca furca fără fus.
MUIerea fără dulceţă, ca o fiare fără miros.
1885 MUIerea ce pe din afară se vede strălucind, ca puşca ce,
pe din afară forte mult lucesce, Iar pe din lăuntru pu­
t urosă se găsesce.
MUIerea de mufere pentru bărbat se superă, ca calul când
el rea traista din gura sa.
MUIerea de mulţî bărbaţi, ca o căţea de mulţi câlnf după
ea înşîraţt.
Muierea de departe ca magnitul la ea te trage.
Muîerile cu duh mare şî cu 'nţelegere şi mar mare, că se
Înţeleg când tate d'odată grăîesc, ca gâscile când gârâresc.
1890 Murerile la sfatul lor, ca broscele, grălesc tate de odată
şi nicf una ascultă.
Muîerile leneşe şî bărbaţii nevoraşr, la căldură se arată ca
nisce baboiaşî.
Muterile forte lesne înşală pe bărbaţi, ca pe nisce fermecaţ!.
Nimic alt ma! ascuţit ca acul albinei, rar al muterit ac şî
p'al albind el Întrece.
Puşca, până nu se vlăgutesce, nu-tf slujasce cum se cade;
aşa şî murerea, până nu o mulţurnescr, nu-ţi arată dra­
goste.
1895 Precum nu POţI numera nisipul marilor, picăturile ploilor
şî fulgiI ninsorilor, aşa nu POţI numera viclenile tarne,
câte muf'erile născocesc, pe bărbaţi a-I înşela.
Faţa mureril', ca faţa de mască.
Cele ochese mulerf dar cu nurî, ca piperul cât de negru,
dar gust la bucate ne dă.
Cel cu o muiere, ca cel numar cu o cămaşă.
Cel ce-şî lasă murerea ş'alergă la alta, ca cel ce sare din
lac în puţ.
1900 Cine lea în braţe muiere streină, ca când ar îmbrăţişa un
şarpe 'nveninat.
Bărbatul ca un foc Iar muierea foc întreg.
Din gura muîerif pică mtere ca din fag, dar val de cine
o gustă, că mal amară de cât fierea o găsesce ..
Dragostea murerif la 'nceput te 'nveselesce, ca vinul cel
mal dulce, rar în urmă te-ameţesce.
Dragostea muîerif', ca o aperătore, păzesce pe bărbat de
ort-ce pecat.
Pentru Mulgere
1905 Ca pe o ore, unul o ţine şî altul o mulge.
Ca cel ce mulge fără milă.
[100]
100
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru Mulţime
Ca albinele, când le dă fum şî les cu cârdul din ulee (multe).
Ca apa, când aduce pîetre multe de la munte.
Ca Iepurif în crâng de mulţI.
1910 Ca cârdul de păserr, când se întorc ţnapol (multe).
Ca clăi le de fen pe câmp (multe).
Ca lăcustele de multe.
Ca nisipul mărit (mult).
Ca petecele la croitor (multe).
1915 Ca petecele la blană (multe).
Ca puiî de lastunr, când les din CUIbul lor (mulţi].
Ca păserile, când s'adună la apă spre beutura (multe).
Ca stelei e pe cer de multe.
Ca frunza �Πca Ierba de multe.
Pentru Mume
1920 Ca o mumă vitregă.
Ca o mumă bună.
Ca muma, ce de departe cu şuroie de lăcrămi se uită la
leu, când mănâncă puit el în CUibul lor.
Când cu binele, când cu reul, ca muma pe copii.
Muma vitregă ca ciuma, când de tine se atinge, îndată te
smredutesce.
1925 Precum cloşca încăldesce, pe puif el ŞÎ-I hrănesce, aşa Şf
muma îndestuleză p'ai ser prunci şî-l adăposteză.
Pentru Muncă i Muncitori şî Nernuncitorî
Ca muncile de nascere.
Ca cel ce face beşîcf pe palmă ca de urzicf, când barda
din mână n'o lasă la muncă.
Cum vei munci, aşa ve! dobândi.
Munca arată destoinicia ornuluf, ca focul mirosul tămârer.
1930 Munca fără luptă nimic nu folosesce, ca ciocanul fără gă-
lăgie, nici un lucru săvîrşasce.
Muncesce fără spor, ca cel ce cară apă cu ciurul.
Muncitorul ca copilul, pururea cu codru 'n mână.
Muncitorul cu leneşul, ca albina cu trântorul.
Muncitorul mult muncesce, şî la frig şî la căldură, ca în
vremea cea mal bună.
1935 Nimic alt ca munca îngraşă pe om.
Precum pică tura pe pretră o mănâncă, şî mana pe her el
[101]
ASEMENĂRI
101
tocesce, aşa şî munca cu silinţa pe cea mal mare ne­
voinţă.
Precum pofta la mâncare, aşa şî plăcerea la muncă, însă
pofta nu ne satură, Iar plăcerea muncii mult mult ne
îndestuleză.
Cel ce în lume nici cum muncesce, tocma ca un trântor
se socotesce, ce d'a gata mănâncă a altura muncă.
Cel ce seceră mult după munca sa, acela se îndestuleză,
ca lipitorea de sânge.
1940 Cine muncesce, acela se folosesce, ca cel ce plătesce, a·
cela jocă,
Cine poruncesce, nu muncesce, ca cel ce când cântă nu
jocă,
Nemuncitorul ca greerele, ce tată vara cântă, şî Ierna jocă
pe foc.
Nemuncitorul ca leneşul, nici mâtnî nici picere are.
Nemuncitorul pururea ca un idol stă înfipt.
1945 Nemuncitorul semenă ca un câmp pustiu, ce s6rbe multe
plor fără a da vre-un rod.
Pentru Mungitură
Ca un urs, ce de departe se aude mungind in pădurf şî pin
VăI, când vînătorul cu săgeta în frunte el isbesce.
Ca boul ce greu mungesce când măcelarul jos el trântesce.
Pentru Munţi
Ca munţit cel nalţî şî plini de zăpadă, în mijlocul norilor.
Pentru Mutare
Ca la jocul de damă, pe care pretra vei şî cum vei, aşa
o rnutî,
1950 Ca ţestul din vatră 'n vatră se mută.
Pentru Mufluzi
Mufluzir tocma ca vijelia pe mare, într'un minut o lume de
tot o înnecă.
[102]
102 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
13386 Drum bun.
T. BALÂŞEL,)Wcot, c.Btefăneeci,
j. Vâlcea.
V CI)! Cap. Xl, c. Ca/«.
Adică poţi pleca sănătos.
*6
13387 A se da la drum.
G. ONIŞOR, praf. c. Dobrorei, i.
Va�inht.
Aceleaşi înţ(�lesuri ca la No. 407.
*6
13388 A rernăne pe drumuri.
D-na Z. JUVAHA, c, F'edesel, i.
Ti/tava.
10 A rămâne orfan.
20 A rămâne sărac.
*6
13389 A bate drumurile.
T. BÂLÂ'lEL,preot, c. Ştcfanesct,
j. Yâlcea.
VecII No. 6,JI.
8e dice celuI ce umblă mult pe drumuri ŞI cam în
zadar. '
DUCA-VODA
13390
A muri de Duca-Vodă.
Nro. COSTI�, Letop. Mold., II,
p. :m.
Adică din pricina lui Duca-Vodă.
,Ce le-au căutat boterilor a a.�Lcpt::t vreme, la care vreme peste
nădejdea lor le-o de dese Durnnedeu, precum veI coti mai jos. Eră
aJţ.i bocri ce mal rămăsese, Chiriac Sturzn vei-Spătar, Couteş Stoluicul,
Iorga CfLdi,caş S I'{Ltar al doilea, aceştia (/1{, murit de o bolă ce'i ;licert
Duca- Yodii, adecă ele supărul DucătVodă ; eră alţiI em'r a.ii fost mal
rernas, În mare nevoîo �i slll'er şi strinsoro de bant. > - NIC. COSTIN.
[103]
103
DUCIPAL
*6
13391 A fi Ducipal.
T, R\L,\ŞEI" preot, c. Stcfancsc«,
j. Ţ7âlcca.
Se �lice unul cal vonnc şi frumos, pliu de agerime.
D. Bălăşel a cules În judeţul Vilcea urmetorele C1'8-
,linte referitore la Ducipalul lui Alexandru Machidori.
DUCIPAL
«Ducipal a rost munele calul n1 lut Alecsaudru �Iacltidoll, Acest
cal avei .. il1 frunte un corn de aur, :\u suferea să încalece altul pe
el, ele c' .. t Impăratul Alecsaudru. Când a mers ClI stăpâuu seu la Irantic,
el n. sorbit de treT ori apă Ll'a vie, de care curg-ei .. din belşug' la pi­
cto rele acestui fericit Ivantie, de acea el n'a marit nicr până ar}l �i
11 ici n'are să mal ru/uă vre-odată. El trăcsce în ostrovele Mări lor ryi
citllli il vine dor (le stăpânu seu, neeheză de se cutremură pămintu
de la nmargino până la [ .. ha. LfI vremea do apof 01 va nechezi .. cu
atr .. ta. putere în câ.t se va cutromu l'iL ]l<lmîlltul a�a ele tarc di VfI sări
din 1,îţ3nl!>
C'esi un Bucephale.
Proo, Franc.
DULUTA
13392
*
Să te duci, Duluţă.
r. CRl:A1\GA, Poo., p. 52. - A.
GORO\'EI, c. Foliiccni, j. Sucuu:a,
A se duce J)uluţrt.
P. TSP1RESCU, Leg, p. 70.
,se'{ fuqi, Dulu{ă.
V, A LEX,I'\DlU, Teatr. p_ -i6
1 ° Arată fuga cui-va,
2° Despre un 0111 fricos care fuge după ce 10 făcut poznet.
,C'LUd apl'i,p", a.pl'l)J'C sil, pun 1lL'Ll1a pe 11Îusnl, 'l-am plel'dnt urma
�I set te rlnel Dnln(â,» - I. UREAN(:Ă, Por" p. 62.
62447
[104]
104
PROYERBELE ROMÂNILOR
----
13393
DUMITRU
Vc'fî Cai'. XII, c. SI. 1)/1'
mrt rr«,
6
De la Sân-Petru la Sân-Medru.
G. DEM. 'rEU DORESUl', Poes.Pop.,
p. 253 &; 25G.
A se vede la K u. 2lili. b.
*6
13394 Mei Dumitre,
Bata-mi-te,
Ce-ai mânca t
De te-ai umflat?
T. BĂLĂi:iEL, preot, c. Şfejăncsc/.
,i. râ/cea.
Se ("tiee, în glumă. celui ce'I c111e111ă Dumitru, când
mal este şi gros la trup.
Iată Întregii acestă (,1ieală aşa ('m11 Re aude în ,judeţul
YAleea.
l\[el Dumitrc,
Ba tă- J ni-te, .
Ce-at m,mea t,
De te ai mnHat'!
:;>epte pite ş'un pitorn.
�1'\I cnpale ele g'unolu,
�j·o funIe ele usturruu,
�1'11ll piclOl' de piţigolu.
DUNĂRE
A se vede J)1I1lU)ra in literatură şi 11'adiţ/1tn't de Papu­
dcpol-Calimuh, în Analele Academiei Române, Seria Il,
Tom. VII, Spct· n.
*6
13395 Fuge dioa de bivoli, iar n6ptea trece
Dunarea.
Gn. ALEXA)fDRESCU, 'IJlagish·.,,i.
PH!1W.
Veq1 i».
Acela:;: înţeles ca Ia Ko. 89.
[105]
]U5
* /s ;
13396 Inşiră de pe apa Dunărif.
E. 1. SALVIU, înt". c. Snnslt), J.
CunuIl!l/1.
Vel)l ."!ÎJlli,,7!;!.
Adio» basme, poveşh, lucruri de nurare ::!l de ne­
cre�luL
*D
133,97 Cară apă 'n Dunăre.
AVR. COReEA, paroh, c Coşteiu,
Banat.
Duce unde e de prisos. f'lee o muncă zadarnică. A se
vede No. 400 & 401.
1'),rJ.i)ÎV"J.;" El;" 'AfJ'� vo.c. 1)
I'ror. Elin.
JYlrwÎ ((qU0111 adcZere.2)
1'/'01'. LaI.
* L'c.
13398 Numai Dunărea scia
Câte tera suferia.
NI<Jc. D. MATEI, c. Dobreui,
nj;«
Arată cât de mari erau odini.iră suferinţele Românilor.
* L�
13399 Dunărea e mare, însă câte odată scade
forte mult.
G. 1. TOMEtiCU, iru: c. B"08CC!rI,
i. Mehedini',
De ŞI Cll1C-Va este forte bogat. dar tot vu mal pute
sărăci :;;i vice-versa,
l) Cucuvele ia Athene Ca duce).
2) A adăog" apii miireţ.
i
i
I
!
I
I
�
�,r;
I'!
li
1': 1
. ,�,
I
/(
�
�.
I
I
I
[106]
*6
13400 Strigă de la munte. să '1 audă de la
Dunăre.
(:;u. ALEXAl\DRESCU, uuuţietr.,
j. Putlla.
Acela.ş înţeles ca la � o. 0017.
*6
13401 Te trec Dunărea.
T. BĂL.\� leL, preot, c. Stct'ctUCScl,
j. y,îlcea .:
Se \:1il�e caluî ee te super-ii peste tire. îusemnâud cea
mai mare pellepstt.
*6
13402 Suge-te ar şerpii Dunărei.
1'. �ĂLĂŞEL, preot, c. Stefâ'lIcsCi,
J. Viilcea.
Blestem popular.
*6
13403 Dunăre (tereu}.
�. MA:-l'AFU, II/V. c. reia, J.
DaU.
Vorba iereii are, În limba poporulm, idea 'de mulţime
�i apropo ce-va fără margine. 8e aude : p(leZ'urc tere /1, iereă
de peidnre. când e vorba de o pădur« f,'Jl·te intinsă ; apâ
Ierni, când a plouat mult Rml s'a revărsat un 1·Î11.
Sai} când pădurea e de ne-străbătut se <;:1iee numar
Dunăre de pâclw·e. Când o apt, CI, înuecat totul se <"lice:
II fu rit e Dunăre .
. Ambele cuvinte exprirnând fie-care În parte ideî a ele
mărime, poporul le alatura pentru a exprima :W8SU't iclele
cu o îndoi t�1 pn tere.
* ,�
13404 A se face Dunăre (de mânie).
V. A. FORESCU, c. Falticcnl, i.
8nclava. - G. l'('BORAN, 'iust., i­
Olt.
[107]
'ŢERI, tmAşE, NUME PROPRn
Dunăre de nuiiiios.
ln;
L CREANt<Ă, AII/iilt., p. 141.
*6-
A se face Dunăre turbaiă.
L. ŞĂINEANC, Dicţ., p. '286. -
G. POBORAK, inst. j. Uit.
A se supără forte bre.
<Dar scif ",i m'ai. ars, jUlÎdellh·, \lisl: păriu tele Duhu, luân du ,�i
tălpăşiţa, Dunăre de rniÎwios.) - 1. CI<E&\GA, Amint ... p. 141.
13405
*
N'o fi cât Dunărea?
Adică n'o fi lucrul aşa de mare, a�a ele greu.
*6
13406 Să curgă ca Dunărea şi tot nu '1 ajunge.
G. T. T01\mscu, fur. c. Brosou i,
f. j}lehed·inţl.
'Vei,!! ou.
Celui ne-săţios.
13407
*
Nici în Dunăre nu găsesce apă
DBL MOVIJ.A, i, COl'w·Zldu.
N n e vrednic de nume,
13408
6
Cine bate Dunărea
Nu mi-I bate muierea.
V. ALEXANJ)l{f, Poes. Pop., p. 1�:2.
Omul hil'lm,t e stăpîn în casa lm ; când teu nevesta
f\e însoră nu se mărită.
HADA
Bărbat oru 1""
Care s'a atl"
Dunărea se, 'note
Redicând din cote ,
[108]
108
.PIiOYEllBELE l:OM.'i.NILOH
In p1ClOre st.âud
J3nzllllgan puitâu.L.
Nim« uu ,'aHi,
Care CII tez�1,
Uiu Gel (;aznelil';
Negustnl'l .le v iî,
Eal' un 3rgiiţel
Tiner, voluicel,
Pe 11)<: s'apucă
De se incerc».
Duu.irea (recea
Şi eal' se 'ntorcea
Diu <,;(,te 'li O !.:Ind ,
In piclnre stând,
Bil/.duga]] purtând.
Radn 'li veselia
Şi ast-fel grăia:
t Vin votuicule,
:'l,rg:l.ţelnJe,
Pe' tine te vrcîi
Bărbat sii te Ieri,
Că 'î 1) ,�iCl�tnrc
De insurătorc :
Cine bate Dunârea
,I'n nn-l bate muel'ca '>
*6
13409 Nu se spală nici cu apa Dunărei.
E. I. P Al'merG & G. P. bALvl'U,
tu», c. ,chnul�t,.i. Comtrl·n'in. _. '1'.
BĂLĂŞIlL, in». j. Vâlcea.
Ve,!! SaM/lr", Prut.
A da. unuîa o batjocură în cât sfi nu se mal potă
scăpa multii vreme de Învinuirea ce j s'ar aduce.
*6
13410 C'un găinaţ de cîoră nu se spurcă Du-
nărea.
G. P. SALvru, îu», c. Smulii, i.
COV1Ll'lui1t.
Pentru un lucru ele nimic nu se strică o trebă s::t11 o
afacere mare. A se vede No. 862.
1) Negustorf din l\.usia care cumperă vin ciiu �tră .�i-l trec peste
Prut.
[109]
13411
'fERI, OHAŞE, NUME PROPRlt
J
Are să trecă multă apă pe Dunăre.
lon
.E. 1. PATIW.:[U, {nv. c. 8mnlţ!,
i. Cocll1'lnlu.
Adică cela ce plănuesce cine-va că al' pute face acum 1
un se va pute face de cât mult mat tîl'\,lil'l. A se ved e
.No. 7:11.
Il passera Jusque-ll( Leaucoup Il"ruu sous les
ponis.
ProC'. Franc.
13412
*
Trage 'j Duţă,
Că 'i desculţă.
A se vede variantele şi înţelesurile de la .Nu. 7029.
ELIMP
13413
*
Nu s'easpare Elimplu di neuă.v)
C. Z';CA, slwl. c. Bilha, �':pil·.
Vc<F Cai" .XI, ,'. 0,1.
Adică vitezul de pericol.
ENACHE
*6
13414 A luă pe Enache în cap.
E. I. PATliIcILJ, tu». c .. Sniuli«,
J. COl'Hrlntu.
A se îm beti i,
1) Nu se sperie Olimpul de zăpadă,
[110]
110
PROVEHBELE IWj\L�NILOI:
*f':,.
13415 Nu 'I el de vină, ci Enache.
E. r. l'ATHIclu, in», c. Suiult],
j. Covw·lu'iu.
Omul bet gl'eşind ce-va se pote Ierta, Crte! un lu-
cn3z[t cu mintea curată.
ENE
*f':,.
13416 Ene, Ene
Cu trei dughene!
In una lulele,
In una tabac,
Şi 'n una căcat.
E. I. P ATRWlu, in». c. Smulţi ,
J. Coourlui«.
Acelaş înţeles ca la No. j2(;J.
*f':,.
13417 Veni Ene
Pe la gene.
J. STANESCU, inu, j. Al·gCŞ.-­
'1'. BALĂfiEL, preot, c. Stef ănesci,
j.Vâlcea.
*f':,.
A ocni: moş Ene (Leni) pe la gene.
P. ISPIRESCU, Ilev. I8t. 1, p.
235. - Şezât», II, p. 51.-ANDREI
1JAHLNI'SCU, în». e. Humele, i.
Arqe«.
*f':,.
A rcnit moşEne
La qene.
tit TUl'ESCU în». c. Catanele,
,i. D;lj' ,
Rnac7te se pune pe gene.
I. CUJlAKGĂ, Con». L-iter. IX, 1'.
284; Pov., p. 6.
[111]
TER]. ORAŞE • .K1.:ME PROPHII
*L.
13418 Cine duce banl la Eşii ? Tu şi eu!
111
E. 1. PATRleIC, îl//'. C. 8/1lHi!i.
i. Corm111111.
Se dice, când unul vroesce să se laude e(L are o auto­
ritate '0re-eu1'e sau nu titlu. când în realitate nu e nimic.
Inainte vreme, dud visteria terei era la laşi, percep­
torir, cari pe atunci se nuin i.rri vornicî, trebuîu să duca
banii acolo. Insă singurt eu banii un se puteu duce,
fiindu-le îngrijă pe drum, şi mai luau cu ei încă un om.
care era dat din partea satului. Acel om, care întovărăşa
pe vornic, se credea, în sat. cii are şi el o putere, (>
autoritate; căct adesea îl au(Jiai pe la câreiume, mai cu
sernă la beţie, lăudâudu-se şi adresându-se către vornic ;
"lYLu! cine duce 7)((11i7 la EşI:' 1''11 ;:Î eli! »
EUROPA
*02
13419 Nu te juca cu Europa 'n burnbi.
8. TEUD(,aEscc. Înt'. c. Lipom,
.i· ras/uÎII.
Nu te 111 e8l11'i( cu unul mat mare ŞJ 11l<11 puternic de
C:lt tine, că te "ei (',n.
EVA
Vcrl i C'ai'. X/1, c, Lt:«,
Cii,·''':
13420
*
Tăcend Eva şi-a umplut sacul.
V. SALA. rTf/se. c. Hindiiri»,
comit. Bihor. [rUf/aI·/II.
10 Cu tăcerea eştI mal folosit în tot-de- una.
2° Inteles pornografic.
[112]
11:2
PHOVEHBJlLE HOM.�KILOR
FAGAŞ
*,6
13421 A nu eşi din făgaş.
G. POBORAN, iust. j. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. Gllj.
FARAON
*Li
13422 A fi Faraon.
A. CANDl'I!:A, u«. Nonă var,
p. 4GÎ. - S. FL. MARIAN, Saiire,
p. :228. - T. BĂLĂŞEL, înv. c. Ste­
j'rlnesct, i- V!Îlcea.
10 A fi negru, întăcrunat ca dracu.
21J Se �lice în batjocura ţiganilor.
Poporul crede că Faraonii sunt o specie de draci îrn­
peliţaţL Ei locuesc în ale mărt pustii şi îşi ali locu­
inţele în fundul apelor. Sunt faraon! de ambele sexe,
ele aceea să şi prăsesc.
Vec}r logeudu la cuvîntul tiyan.
M'Jlelovmllll rise
Şi pe Ill'l11il. ,)ise:
- .M�j ţigane
j":\ll'a(JllCe
De ce 1111 Il veţl şi vor
o lJlsel'ie:( ca ]101 '?
Poes. POJl.
FEFELEI
13423
*
Avocat de la Fefelei.
Avocat prost, care nu scie dreptul.
Fefelei este un sătişor în imediata apropiere a oraşulut
Mizil.
[113]
113
-� FEL1ŞAN
*6
13424 Ca la Felişan.
G, I. 'IOMEscu, [nv. c. BI'08C((1'I,
.i. 31eherlillţt.
Se dice ori de câte-ort cositorit cosesc vonucesce.
Despre Felişan se spune că dînsul a tocmit vre-o lJece
cositori ca sa-t cosescă prin curte plătindu-le câte doi
lei, cum umblă (Jiua,. Şi apoi s' a pus în lucru de dimi­
netă din resăritul s61'e1u1. Şi cum prin curtea sa ce era
împe trită nu se găsea ele fel nici o buruiană, în cât
ncestî cositort tl':lgeall cu c6sele în zadar. Sunetul care
se ;ncle la cosit, l;l'oc1us ele sgomotul coselor, aceşti oment
îl f:\cea11 din gură. Băteau c6sele la timpul 101', o(lihneull
�i prănzeau la timpul cerut.
FICHETESCÎ
* zs .
13425 Ie'tî drumu la Flchetescî.
GR. ALEXAXDRESCU, mag'Îsll·.j.
Puin«.
FILIP
Ye(j[ Cap. _\-ll. c. Pilip.
* .�,
13426 Şterge-o, Filipe!
lUL. GHOF>i0REAliU, ÎI/V. c. G(t!.şa,
comit. A rad, Unqaria,
Ve.Ii ct StO''{c.
Când îndemnăm pe unul să, pună mâua pe ce-va,
UUUl popa u uI plrlec:'t si( 'i Iese mâna ce ve,1 ochii. 11111111lLlld odată
cil Iordanul, şi sriiu.l ,"l)lcuir năravul lui uun a pus în c1111ll1e, la în-
[114]
il4
PROV ERBELE RmrÂNrLOR
dern:,"ă, lIU fel' I'O�\\. Popa cum îl ,-clle, ',lice cill1tâud, cătJ'e ,lasc,alul
st'(\ <sterge 0, Filipe t" Acesta ellm.QT. În traista, se arde la mlLl1ă, traista
a gămit'o �i reml a că,lut j"'.
FILlPEscI
13427
Me umpluşi de F'ilipesci (Hilipescl).
P. J,.,pmEscu, Opinc .. p. 12 •.
]1' aX umplut de Filipcsc'i.
BARONZI, p. 86.
(-Le
A umple ele J?ilipesd.
G, POBOHAN, inst . .i. Olt. -LA­
ZAR ŞĂINBANlJ, Dicş., p. 325.
iU Mi-al dat baur calpt, carI nu a11 curs.
2!l Mi-aii spus Iucrurf cu totul ne-însemnate.
;30 A pricopsi pe cine-va (ironie) .
.tu Ai da mai nimic.
611 Adie;i de bIne lumesct sa11 cum se mai �lice, bale
boeresct, Acest din urmă înţeles este mai rar.
c Iţi vorbesc, Line JlIo\ăiIă, după cât me duce capul: de ţI-o plăcea,
Line nu-o păre : ,le nu, nu: t�m]Jlnş! de Il.ilipesci; c'uşa Il să 'ţI ,�ie.>­
Ol: . .JIPESCU, Opi'llc.
La Fîlipescî de 'nl'g, in Prahova, se ţine un tîrg sep­
teruânal insemuut. De ore-ce în tîrg negustorii, spun multe
mincîunî, ca stL '::ii p6tă trece marfa; de aci s'a născut
\licel'e:�.
� In acelaş m 0<1 s ' t111 Iorm a t dicerile : a spune "1'(( ;;&1-c.
lI.fi braşocen.
FIRA
*L
13428 Fată bărbată ca Doica Fira.
A vn, Concu, .... ,1101·oh, c. Coşte1ll,
Bauat.
Pentru fetele cele lelleşe.
[115]
DOIC.-\ FInA
[)"lea Fira cea Hiulht.:l,
l!: \l'cl' anl, l\(=pm'i��tă,
La.u<l ea 1111 t:'{' pCl'lfl
�('ptc sate uitrădea
('n s!�c\ld �i cu top("l'e
('n. p:1.tlnchit să 'î Clln(Il'ă.
Dorca Fim spa}" J'lllă" v
1 )01 lccrorl () ţU! \ le mana,
Dorca Fil'il lIu'lnft va.-I
�('pte-.,le('l () ţîn ,le .-racf.
:::
Doica FiI''' tor('t�t61'e
Aruncăcâ.lti) 'n {'npthre,
'I'orce-un fus
L'aruncă '11 sus,
'i'()]'ce ,lotle
Bese lllJui\
DOlea �'il'a ţekăUIl'l',
\)oka Fim Ilterăt.)re,
Tese-ull cot
L'aruncă 'n POIl.
TeSt:-o uat ră
Besă-orlată.
Printre iţi', prîntrc spată
Trece 'iapa 'mpcdicată,
Priutre sul, printre l'esholn
'I'rcco ca ru ('11 opt hol.
*
Do rea Fir-a plisa pitu!.a,
l)llsă pâuza, �â,nll dă fi-unzu :
o ]llIsă pe la Florii
*'0 sr;]'�i la Sâu-Vasiî
�i '1 ,4(' păr-u că gl'ahi.
115
Pe aria câuteculuî :LCE'Ktnîa jocă feciorit Şl rlef:'l'!Înhc
vorbele rlc RUS,
*6
13429 Taci fă, FJ6rea tiganca.
P. DANIILESCL:, fiU'. S(Ut.'1l1a., .j.
Do(j.
[116]
116
PHOVJ:l1BELE l{OMAKILOl1
---- ------ --- ---_.�-----
La unu care YOl'beSC8 urît.
FLORlI
*6
13430 Cum va fi în diua de Florii va fi şi în
diua de Pasci.
Şczălârc, I, p. Hl2.�I.BĂNESCU,
l)j·of. j. Roman.
Vee)! j\'o. /26.
Dicere meteorologica.
*6
13431 La Florii se be rnărtişorul.
D. POPA, inst. c. Buccsci, j. Te­
CHc1It.
Obiceiul de a'ş: atimu fetele la gfLt, în (.lioa de 1 Marto
o monedă ele aur, de argint, S[u:'l vre-un cinci parale g/mrit
este în ttît,l Tel':.L-RomCmeSCi:'L.
In satul B{lcesci fetele, după CE' aii purtat m�trţişornl,
se adună patru-cincî la un loc, la una care le e tuturor
prietenă, in <,1illt1 de Florii, şi, din banit pe cari i-an
purtat la gf.t cumpără portocale, cofeturt, zahar, vin şi
petrec între ele. După acesta se duc la horă. Din acest
obicetu, care do nlmiuterea ]\11 existt. pretutindeni. s'a
nascut şi \,1icerea
FOC.ŞAI'\T
*6
13432 Adi aci, mâine 'n Focşani,
Poimâine la Botoşani.
T. POPESCU, îi!l'. r. Dol/H'l/i, i.
Ilf01··
*6
A(U aici, mâine )11 Focşunl.
'1'. BĂLĂŞEL, iuc, c. Bag' ăuesci,
i. Yrîlccrl. - M. CAKIAK. ]iu/,hc. ,j.
IaşI.
[117]
Nt1ME PRopwi
Se \,lice de un om care cutreeră tera, hl'�L >;'1' ŞI facă uu
căpetfllU statornic. A se vede Nu . .ţI'.
FOLTEA
13433
/�
�- Da tu, Folteo, ce-cii mânca?
- Apă a9 be.
GR. JI1'[80C, Rcur. Ora«, p.113.
A se vede No. 8GS}l.
FOTIE
13434
*
Tot în via Fetii bate petra.
IOltD. O OI,ESOC, lJlss. II, p. (îl).
- OR. ALEXANDHESOU, magist'r"
i. Puina.
Se "licp când necusurile cad tot pe nu obraz (GOLESCU).
FRANCEZ
Roruânit cred cii Francexiî sunt cel mai ,-esolr 6111e111
�j că el se bat în resboiu, cu EngleziI, cu apti ffertil pe
sus, adică în aer,
FRANGOLE
13435
Cât ai dice : circ, F'rangoleo.
V. ALExANDla, 'I'cairn., p.l.iuG,
sa &; liHJ(I,
V. ALI':XAi'll>I:I, Tcatr.. p. 8,14 &;
lunCI,
Aceluş înţeles ('<1 la 1\0. [\li3U.
[118]
.... --------------
118 rROY ERBELE I:.O}\\ANlLOR
�--_._-----------------------------------
FRASIN.L\
B. 1. PATluclu, 1i1p, c, Si/II!I!"
j, COl'f/rlH�H.
*�
13436 Chişcă.-me, Frasino.
A "e ,-cele la j\(}. :,1;;-'.1 Y<11'1:1lltele �l c1eosebitele inţe­
lesurI.
FRĂ1I.L\
FREAN1
AVR. ConCEA, 1)aI'01l., c. c.Jşte1n,
Banat,
*-'"
13437 Sănătate, Freanţ!
Arată fuga, indeptll'tal'ea unuia care a comis vre-uu ren,
ntimplare�t nnntlt,)re, clnpft cum se poyestesce, ;1, dat
Jlasc(>l'e (tic-erei.
D11 l 'oşt.ea\lt 1 venin'] ,1,' L1 V(�l'�e\. I'" [11\0101'0 i�'[ faGe "lC'jtn CUlil
m: }Jut.e>l njulIge 11,al în 12'1',,1) In m(J�la S" depa1'te, (lin colo (le <.;0ll1nnn
C,,�lcll\, )[Cl'g,�]lll J1C c1l'11111 a.i'lllge la locul un ui NeJllţ. care lucra la
('nclIl'IIZ, �i lW (;are'] "llllO"Ce;1 I\.OI\t>'lJll]. Tn dt'llm era Coc1>1 ") cu caii
\I'�'a\l la. "ireaga Ilin nainte: cal l iu n] şi frllmo,,'î, ::'\emţl1 sajJa �i (;n,
.u (105nl către ,:ncle, HmniLlll11 1l1l'�Î l,;ttc mult cal}l1 ci mi s(' pune,
înti)]'cC <:::1i1, 11 pl'illlleh, "ode, rtŢlO\ ,0 sUie în ea apucit fl'înele �i
<l,icilll �i, întol'ct'm,lu""8 <.;ătl'e -:\emţ" ii striga: "Sc1nai(de, Fl'wnţ 3>
\emţ.u eu lHlll1ele l<')'oa,nţ. strigI, (["l,a Romim sa stec, sit un'! duca ea,I
"11 COCla, Dar, ,1c undc ' H<Fl[lllnl s'" (Ins în trel1ă.'1, a ajuns la mo�i,;,.
<apoi alL ,lnt ,lrnmll c"ilm', <:arl a(, \"cnit lal'r\�l la sUI]lfll1nl 101',
FRIUL
') Locuitor din Co,tciu,
'2) Tră�l1di. Crtrnt?\. '
") Franţ , l"ra,:ci"C,
[119]
119
GAHITA
*.0.
13438 După ce e slută apoi o chlemă şi Gahiţa.
V. A. Fosasou, c, Folticeni, j.
Sltc/rwa.
Acela:;; Îllţeles ea la �o. G:;?;JO.
GALATI!
13439
Hii! opt un cal, că nu's departe GalaţiI.
E. 1. PAI'RlciLT. [nv. c. Smulll,
j. ('om<rll1iu. - J. CHE.\;:';C.\., Pon.,
p. ms.
Se dice când uel' se. glumesd pe socotela unei vite
slabe. �e o are unul la <:(n'uţit dânduI cu biciul.
GA�PER
13440
*
Gaşper.
A. CAxm;EA, Rcv. XOWI, VII,
p. 460. - DUL OLLAJn:8cu, Teair,
Rom., p. ::n.
P01'eeM ce se tlr. ţigallilor.
Gospcr este o corupţie n uumeluf GUSjI(tJ' sail Ua,şpar,
unul elin cei tref crai de la resărit : 1\1e1c11i01', Baltazar
�i Gaspar. Acest Gaspar al' fi fost, după, legendă, împă­
ratnl A1'1\11io1. şi în jocul viclaimulnî se represintă ca un
Amb.
Pe h1JJgil aceşti trel crar, cele-l-alte pcrsonagii ale vi­
cleimului snut : Irod, Ofiterul, Pruncul, dot Elim: (solc1aţl).
Pafaţa Ai ::\IOAUL
De la' Gaş�;er) vine femininul (;ltşjlc)'iţâ, poreclit ('e se
,1;\ ţigiineelol'.
C:\UJAN
* L:\
13441 A fi Găujan.
T. DALN'l;J., preot, i" ,,)"lrJrt1iescl,
J. r'ÎlW1.
10
[120]
PRO"EHBET.E llONtÂNILOR
����������� ----���
120
Acelaş înteles ca la No. 134-H.
Adică fuge după cine-va .
Gf�MEN
1. CREANGA, 1'(,/· ..• p. 2J G.
GAVRIL
Dupa dînsul, Gavrile!
13443
T. IlALĂ:-;EL,prcol. c. Ştt!ânescl.
j. f'rÎ[ cea,
eAULEA
*6
13442 A fi Găulea,
Se \1ice un111 om gros la trup, şi cam uectoplit, Care
mănâncă si b8 mult fării să afb;'i sat.
Adese-o�'i se aude în popor: ,,0(: jn(' Giiujar:«. nu II
?nai săturasi ?»
• Şi dind să leS:l din grădină, ied nrsul f,[' trezest-e ţi dllJid dinsul,
Gnurilc. > - I. CHEM\GA.
*6
13444 Inrioureză la Gernen.
G. 1. J'o�lE"CU im: e. Broecart,
,i. lIJehediuţ!.
Prin G8m011, Mehec1illţenil, înţeleg coma Balcanilor,
care se zăresce dela el, în depărtare, peste Dunăre,
Oră-când, în timpul veret, se vod nourt în acea parte.
11U trece f{Ll'ă să pl(JIe.
Se \1ice În genere când se pregătesco ce-va.
Se va observa ei'], în afară de judeţele Vâlcea, GOl:i şi
Ialomiţa, în Meliodin ţI, lângă Dunăre, un del portă nu.
mele ele Gemene.
[121]
.'4BBmB --M�_���.�----------------------------
GHEORGHE
YC�l ellj XIl, ,. s-t»
Glze01/:.11t.
13445
Spre Sfântu Gheorghe se îeă mana vi­
telor.
S-tl'
A se vede N'o. 21;1.
*1::..
13446 Să ved pe Sfântu Gheorghe în palmă!
E. 1. PAThlCn.:, înv. c, Smulţt,
.1. Corurluiu,
J, c. S-ta
Se crede a fi o 1,,1ieere a ţiganilor. Adică ei fiind goi,
�i lle-avEmd ce le trehue, o duc forte greu ierna, aşa cii
aşteptft cu mare ne-rabdare prilll�lyam; şi când se ved
la Sfântu Gheorghe ca şi cum ai:'l SC�IJl:\t de tate nevoele.
A se yeele yariantele de la 1\0. 2GO.
*L
13447 Gheorghe, Gheorghişor.
Vin la doica puişor.
T. BĂLĂ�EL. jJ1'col, c. StC.fâllcscl,
j. I"â/ccu.
Be (Jice de fetele sun nevestele celor CP 1 Ch1e111:1
Gheorghe.
*..0.
13448 Gheorghe, Gheorghelaş,
Vin la doica drăgălaş.
T. BĂLAfiEL. preot. c. S/ejiinesr:1,
i. 1"lÎlcca.
A celai';; În ţeles ca la K n. 13+4,.
13449
Gheorghe.
Ya/HI, I, Ko, 4, p. l[ll.
[122]
122
Pentrn omul şiret, drăcos.
Xu. te face Gheorghe; nii]! Gheorghe.
GHEORGHrrĂ
*.6
13450 Fata lui popa Gheorg hită,
Din vale din Ialomiţă.
'1'. R\L\�EL, preot, c. Stcfânesci,
J. Ţ·(i/cea.
Se �lice În glnm;1 fetelor ,le pop;l.
*.0.
13451 Gheorghită
Vătaf de temniţa.
T. B.�L.:\,!EL, preot, c. StcjllUCsct,
j. rr2lcea.
88 (lice, În glumi"l, celor rînduiţi mal marf peste ce-va.
GHEORGH1rĂ
13452
Cum aş face, fa Gheorghiţă,
Ca sa 'ţi pun mâna la ţîţă?
C+. PllBOIHN, iust. j. Olt.
Se <"liL:8 fetelor ';'1 nevestelor ee le cliiemă Gheorghiţă,
GHERGHINA
* .:'.
13453 Chef, Gherghino.
T. R\LĂ:::EL, preot, c. Stefăuesc),
I '(!lem.
\. <"fI ( .11,,-
rira,
1 o La. Y01'1Je ne-potrivita,
;?J Când cine-va face S;111 pretinde ce-va care nu V
convins.
[123]
GHERGHITA
KUME PROPRIÎ
o viţă în Gherghiţa şi alta în Ialomiţa.
JORD. GOLESCU, Mss. II, p. S.
- l-]JNTESCU, p. 20:2.
Sclu să merg şî cu o rotă la Gherghiţa.
Ioan, GVLIiSCU, Mss. II, p.100.
13454
«I Luojrhi ad unquc di lllftggi"l'e importanz«, dove �i mau.la quakl«­
Nobile 1)e1' Capitauo ia ciasruu« eli ossi, SOJW i sequent i : 'I'ergovist«
Cornet». Focsiani, Plojost, Ghierokiir«, Husci (le Ycde.. Dm, C'I-lIARC',
Ist. Hei'. T'aZach .• p. 15.
Se �lice pentru cele forte rare, şi depărtate una el!'.
alta (GOLESCU).
Două localităţă, mal însemnate, au purtat În ţeră nu­
mele de Gherghiţa,
In vechime se numea ast-fel un oraş. spre Buzău În
sus, unde UnguriI, urmărind o bandă de turcI an mă­
cslărit'o întregă la anul 1670.
AstrL-�1l: mal portă acest 1111111e un tirguşor din Prahova,
Însemnat prin rescola Cftlăraşilol' asupra lut Alexandru
Voc1,l la lG2;3.
Este de credut că proverbul care ne ocupă se referă
In, tîrguşorul din Prahova, 1111(1e şi astă-d) sunt podgorii
însemnate.
13455
13456
Adică seii:'l S{l tl'rdesc ŞI cu puţin (GOLESCU).
*
Hîrţa-pîrta
La Gherghita.
il
il
GHERLA
10 Când un lucru se face g1'8it, cu chiu cu vat,
2° C;ÎJl(l umbli pentru un lucru de nimic.
13457
* L';,.
A pune la Gherlă.
GAVH. OSI'!OH, prof, c. Dobrooeţ,
.1. rasiniu.
l'
l
.• I
II
! II
J1
[124]
} 24
Adici:i la în chis.ire.
Oraşul Gherla, În Transilvania, era vestit prin in ehi­
sorea sa, chiar în secolul al §epte-spre·�leee]ea, dA i s'a
dus vestea şi în ::Ylolc1ova.
C�HIANI
*
13458
Calimera, G hiani !
- Dzadă scot.']
ILIE GHICU, p"of c. Pericoli &
Samaruui, Epir.
Aceleaşt înţelesuri ca la :N o. COS?).
Pl'ov. Elin.
Eqo ti bi de «liquis loquor, tu reepondee ele cepis. 3)
PI'OV. u«.
}{'1.l:fj07CS[J'1., YSf/).
}{rJ')"i'.vz 07r1O;P(I}.4)
Proo . Xco-Grec.
AcstÎm Iieir olsum /
Bltlie Clr71(rimO).
Proc. Tw·c.
GHIASULI
GHICA
* _\
13459 Când eră Ghica
Se sburleă peru şi chica.
T. B1LĂşEI" preot, c. Sicfă­
nesci, i. rr{{cell.
1) Bună (liua, IUlie. - Scot (tatu) truuchru de brad.
�) ,,\: 3) Iţi vorbesc de usturoru, iar tu imî respu1\<)I de cepă.
4) Bună seră mosule, - Sernăn bob.
") Bună seră. - Pesce prind.
[125]
.... T8RI, ORAl;:E, NU1Ym PH.on:rl
125
Acesta (Jicen'l nu se pote rtplica ele cât Iui Alexandru
(+hica care <1 domnit în Ţel'a-Românescit de la 1834 la
1841.
Ci'tllll era Gltiea
Se slnu-loa peru şi chica ;
Când era Ştirbei
Ara) unde vrea! ;
Când era Cuza
Ar.lea Jocul şi spuza;
De când eu Cru-ol întâiri
�'al'e lumea eăpetâ'îu.
13460
Voiea D-tale ca la banu Ghica,
B. P. IUşDEu, Etym. JJiagl1.,
p. 2401i,
*
VOle la clnmneta cei la batu: Gkica.
Eşti liber de a face ce vreî.
GHINCU
*D
13461 Ţine-me, Ghincule.
GAV, ONIŞOl{,P�'of. c. AvYdmesc-l,
i. Tu. tora.
Se (Jice într'un mod ironic celui care se laudă cii, va
face ce-va care Întrece puterile sale.
GlOTa
13462
Bună dzuă, Gi9to! 1)
Dzadă scot.
PEl{. PAl'.\lIAUI, ZmeU. Jahres.,
II, p. 153.
Ace1a.� înţeles ca la No. 6035.
1) Bună diua Gioto. - Scot (talu) trunchiu de brad,
[126]
126
peeOVERBELE RO�lÂNILOR
--------.---------
GIURGIU
*,0.
13463 A audi cânii în Giurgiu.
CARAGIALI, Couv, Liier., Xl.l l,
p. 248. - Iur., VULCĂNESOU, elev,
Se. I1/3t. c. Pelesct, j. Dolj. - l.
ANTONESCl:, c. Vâlcele, j' Arqe«.
- C. BUNGE1;'IANU, preot, c. 0080-
l.X'l, i. Mehedinti.
*6
Itc ((Udi cdina în Gfuyg'îu.
P. ISI'lHESCU, Leq., p. 47 Se
262. -- P. l}ÂHUOVICEAr\U, pj·of.
c. Hercsct, .1. Ilfov. - AL. Vot
NESCU,j. GOj;j. - CĂLIN IORDACHI!,
siu«. j. Aj·geş. - 1. IORGULESCU,
în». c. Baia-de-Aramă, i. Mel.e
dinţ'i. - G, POBORAN, iust.,i. Olt:
- G, BĂNULESCU, fut'. C. P!ctI'O­
şii«, .j. lJîmuoviţa.
*
De aude c<'ithw în Glltl'[jIU,
P. DANIIT,ERCU, c. Craiova, i.
Dolj.
10 Când unul a primit o palmă sdravenă peste obraz,
de 'I ţine urechile.
<Inima Îl dete hl'�llCl, ţi ea nu �e put u opri, ci îl Nărnta. Alcndor.
cum se rleşteptă, îl trase o palmă de alf�7i-! crÎini2 Î'II Ghwgf1r., P. Is
PIImscu, Leg., p. 47.
2° Arată frica, gl'(lza.
Obiceiul de a se ela, mai ales Ia Giurgiu, cânit pri Il
tiil'bacă, a putut da nascere primnlut înţeles,
Cel de al doilea provine neapărat din frica pe care ()
inspiraă 'I'urcit, cari atâta amar de vreme au stăpâni]
acest oraş.
*,0.
13464 A audi cocoşii în Giurgiu,
B. P. HkjDRLr, Et!fll' . .Ma!fl1.,
p. 2109. -- Albiw!, 1, p. 1300.­
E. I. PATHlcJU, {'/IV. c. SmHl[I, i.
Oov'I/l·lnh!. - T. BĂLĂŞEL, preot, c.
Steje'{uescI, j. Y1Îlcea.
[127]
l�­
-1
A(·elaş inteles ea la Ko. 1;;-1-1;;; � 1.
GLAv AI'\ESCI
13465
*
Par'oă eşti de la Glăvănescî.
(;1\\'.
tora.
c. Bedad, J 7't1
Adie-ii prost. De la cuvîntul rusesc, veclnu slav şi bul­
giil'esc, glu/"a. adică c;ll'.
GLiGA
*6
13466 Qice Gliga, tace Eva.
V. SALA, duse. c Beiu», C['mit.
Bil,01', [)ngm·!a.
Când poruncile U1111111 nu Sl1Ut ascultate.
Gliga este U11 diminutiv de Grigore, Gligore.
()lldil s'a dus 'LU pricteu la altul. ''''pă ce ,'all ospetat cl lllaJllllllt
tillip la Ion, a venit altă ,lată rindu l lul l"n să se ducă la prict en u!
S0\1 Gligu. EVll, soţia lut Gliga, nu pregătise uimit de ale gu]'('i,
S"sind ceasul ciuer. Uliga .Iic«: ]JI,,! 11t'1,1) adă-ne cina, Ail tot uştcptnt
el 11iiIlă ejllă.
De la " \'1'(,Jr]l' Iunlşl �liee (;jiga; ]JiCl het, cul/i-ne ciua. '1'(,[ în zarlar.
Cil l�\Va nu n \·e�t ti reciti pen tru o aşn yurh[t.
Aşti'ptf1 ('Î, a�teptă, ]'[IIlă ('l' Ion (,1;['(' c.it rc l)]'jptelllli SUI::« Uice
OIi.!J((, Iare I/h:a,» şi a plef'fli lH'-m''tnl'Ht.
CLIGORAŞ
GLIGORE
1) Ifei. se dice cătro remel, mal ales In parte" J;clll�ultlL
[128]
1:28
IH0V ERBELE Rc1MANILc'R
GODINEScI
*�
13467 A mâncat a bătaie ca la bîlciu la Gadi-
nesci.
Senun. Ceuir, BILe., CI. lY, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Clo­
şan?, s. 2\'IeherlinţL
Adică O bătae soră cu mor+ea,
La bilciurî se :intîmpl(t în tot-de-una htd;U, in urma
puugăşiilor, beţiilor, etc.
Bilciul de la Godinescr, sat in j. Holj. plătul Vulcan,
este cel mai mare bilciu (lin apropierea Cloşanilor.
GOG
13468
Căcula al Gog va s'facă.")
PER. PA}'AHAGI, Zwc-it .. Ialires.,
p. 175.
A se veL1e ::'{ o. t;f;GfJ.
EI' sclt(tft imWinrle.
GOGA
13469
*
Nu s'face Gogă preft.v]
G. ZC\;A, 8twl. c. Permei, A.l­
umila.
*
Su sJav; (//UJM }Jf'litu.3)
ILIE hmcu, praf. c, Pericoli,
1<-'{I'ÎI'.
�) C!iclu�a lui C:0g o să facă.
") Nu se face Goga preot.
R) Nu Se face Gogu preot.
[129]
Nu o Hii'ţi phC;l. Nu o să poţi să iue înşeli.
Gog, Goga şi tlogn sunt deosehite diminutive pentru
(iheorghe.
GOGOMAN
Adică P1'Ost.
GOLA�EI
•
,
*
A fi Ştefan
Gogoman.
*6
13471 A văr at la Umbraresci şi acum terneză
la Golăşet.
13470
E. L P xrnrctu, înt'. c. Smu1ki,
j. Com(dn�'It.
Se \"lice unuia care ti, intrat gol in lOrn[t, şi ace:-;ht
fiind că e leneş. şi 'r-a plăcut vara mai mult să dormil
la umbră.
Umbl'ăresci şi Goliişei sunt doue sate cam sCtriic{telose,
"În jmleţul Covurlulu. Sunt departe unu ele altu cam de
patru ohilometri-
GOLEA
* L\
13472 Golea ici, Golea colea,
Golea 'n margine de sat
In cel cătun afumat.
tI
T. BALA",EL,lJf'eot, c. 8tcj'cincsd,
j. Yrîlcen. .
8e tJice dllr} cauţi Ile cine-va, care nu seir unde şede.
COLESCU
13473
Din vacile GolesculuL
IORD. GOLESCU, J188 IL 11· S8.
" "",i.""'J,'" ,1
'li
1(:
. I
1. I
[130]
130
Illf;811111PZ(1 SOlll bun (GOLESCU).
13474
Golescu golesce.
TUN GHICA. Scrisori; p. 39. -
ARICESCU, Mi«. de la 48 - N"""
c, Udesa, J. Dimbociia .
A se yec1e intelesul la No. lB169.
GOLIA
< In tt'at-est ali mi zidit Vasil ie Vodă �i lăudată monasi.irca in oraşul
Iaşilor, Înt'lin subt nume a trer lllvi'ţăt"rl hiscrice), ce se <,licc: Tril
Sceatitelii ; mai pre urină, a doa monastirc. ce se chhimă Golia, făp­
tură cum s" ,(el peste tote monnstu-ile aice în ţeră mal iscusite. Goll'l
se ,liee prc nume I111Ul l.oterin anumca Golăea, carele pre acel 10<: zillise
o bisericl1ţ1, mid, ele petră, �i intru aceşt'l ani ari adus Vasilie YO(][L
�i lI1(lştele Sfintc'] Preacuviose I'araschiver, în anul 7148 (1640), a cărei
Sfinte dela �i elen ce locuri au fost, şi cum ali petrecut cu luare Dum­
I1c,lei1'(" v ef cpjj 1" (ldnllll>de în 14 <,1i1('.» - MIRON COS'I'lN, Letop., J,
p. 310.
13475
*
*
A trăi cât zidul Goliei.
J. CRE:H\U.A, P01"., 1'. 2:!4. - N.
BOGDAK. POl:. - P. G ÂHBOYICEANT:,
Semi«. Buc. Oi. viu.
A fnlt CIÎt ca.«
E.1. PATRI@;&G. P.Si\LI'H.;
înt". c. ii'mulţi, j. OOVUI·/u-lll.
Adic« mult.
«Da,· l'alll'l parcă Iliei uu'I pa,a, şi Be a�tc'l'ti\ sft trl\teselt cut �i ,zit/nl
Goliet.» - N. BOGDAK.
«Stl scit, Ivalte, că de-aeU1H inaintp nI f'�\ fii lnl(�llf(iS :-;ă, lUOl'l, Şl al
Sl' te tirÎi îu brânCI elll]>" mine, l'Ilg,Lt1(lll'm( să'ţl le\t Bllfldul, dar eit
am să te las s:\ tr:\le",[ CIÎ! zidul GolieI şi cetatea Ne·mlnllll, ca să
\"e(,11 tII cii\' e (le Il(·"tl·erit'l vj�ţa la a�a tlp adînCI h(-trâneţe .•. - 1.
CHEANGĂ, POt"., p. 3:!4.
[131]
131
13476
A fi bun de Golia.
V, Ai"EXc\:lDHI, TC!lh'"p,l18G.
- D-nR Z. c, Pcr!c8cl, j.
Tutovn,
Bun de Î/lchis ln a-u«
V. ALE:ZAXliHl. Terti!',. p. 357,
Allic:t, nebun,
]-"" Golta, în Ia�f, se urlii un spital pentru nebuur.
GORDIAN
* L:
13477 A desface nodul gordian.
L�l'RIA:-; & MAXBI, IT, p. J2.J..
A resolvi o greutate într'un mod repede, 1';'i1't, multa
;t,tlbaviL
Alusie la mijlocul întrebuinţat (le Alexandru ::\lachec1on
pentru it rssolvi, în favorea sa, oracolul care fttgăc1uise
imparîul Asiei acelui care va fi în stare s[t, dssfacă 110-
(1uI care leg�l. jugul de oştîa carului lui Gorrliua, care se
păstra în templul luî .Ioe elin Gordium.
GREC
Yt:;(F .�l!il;Ilf'.\', flll(.:>.'·ar� '/)/l1ll6
JU<!O?
«Aşijdere, la acea g-ak;'vă pl'ins'all Fl iou.Iur _\n"a�ul la g'flzd;, pre
1111 Gre", un urne J\faVl'OllilJ Paharuiuu, şi '[->11i hăt.ut, şi 'l-ari desbrăcat,
du 'I-a.îi ]{,Sl\t uuiua) eu t'f11Jleşa, şi 'lau pns pc un cal, inderept, cu
Iitla 'P\'I' "bda caluluî, �j'l dcdeso (;i)da în mÎ\lll de o \illcit în loc de
fl"'ll, �i 'J (lul'"iL prin mijlocul til'gulnl la COpO(l, la p1i1llbare; �i 'I
jnivîn tot not-orlnl ',lina amf',)ăt;li mare, şi '1 ,,,1id'lI fedoJ'iT ee '1 duceau:
, {Ii, Grece: cal II!1Wg la friniâna Bordii.» Eră el nil putf'it ',Iieo cal
J!1\\rg' la fântâna Burdit, ce (!icea: «Alogo mmgo sto fUI/tina BOl'(/'i,»
El'ti slugile lur Flioll<lol' îi dali pal\lIc şi '1 ()iepall ,,{Ii, (iI'ccc, bine;
1/1[ \Iice aşn!, Acest fel de zeefet Iru ilj()� [-a\l făcut, Şi, ,lup;' co aii vellit
Cantomir Vod:i, laI' 'Lui mal hătul, �i ']-ail snrgnnit. Ent :11',,1, '] luca Vodă,
lal' :lli venit în ţel'ă, do all fost Vistemlc mari'; şi JlIaÎ ve IIl'mf1 iar l'ai\
]11'iIIS A1Jtioh VO(]�, ('antemil', şi 'l-ulljăenit �i'klli pus şi În o"nrt, Şi lf\
Jlf,ltl\l- V'I!l!t Iar MI venit În ţ."rf\, ele alt trăit pf\llă c;c <lli llill1'it de 1>,)­
(r'\\l, �i 1\\\ S'al! mal plllUL (,\11'ă\i \era de dînslll! Aşij']el'c tîlilplatn
,"<li �i ,tit (;I'CC, ht JllflziliealJli Ant'}llio Vodă ]{llBl'I, anume Pnlnln.c:a,
[132]
13'2 PHOYEJmELE B01>IÂKILOB
de '1'HII lii<it ('U pelea, gol, din feredeu şi pre a�l']", de şe }Ji>1IIl'lieSCl'
",mă astru,li. 9i la Ajexaudru Vodă, Lliaş r.u, ce [ni ])1Ilit Batişte, şi
:11ţii) 0i la alţ.l Dnl1l111; �i în lent Muutenescă ,le dte (Iri, în ciite-\ [i
i'ÎlJtlnrI ,'a;"i timpla: Gi'eeil')j' de ali păţ.iL ne-cinste �i J'l-iltnte, şi llil
sa u iuat putut l:liră;i aceste dOile ţe.]'l de tlîn�ii '
'A�a Sll('otes(; eu, (;11 firea mea acestă ])ri,stă: C;lllil li \1'[' ] 111111-
net,lell să. fnel un fie rugină de her, şi Tlll'ci în Tarigrad Sfi nu fie.
�i lupi! să nu rnănimce oile în lun.e, atuuce pi,it·. lin \'01' fi n icl Grec]
în 1\[0]i1I,\,;1 şi în ţ{l'a lVlnntenescă; nid o r ti l'OlOrJ, uit-I 01' pulpa
m'il'c:, aceste doue t('TI el11lJ ll' mănâncă, J<;m alt Iec ll'm'i relllHs Cii
<:t>udelill mei! să 111;j pomenesc ca să put. geci, Focul îl stilJg-I, apn o
e7.('8c1 �i o abaţI pc altă parte, vintul (:,md bate te dai in lături in­
Ir'rm adăpost şi te o.lihnescî, seJl'ele intră Îli nnorî, noptea (;I! i n tn­
llCrE'('il1 t rcce şi se face Iar lumină, er:, la. Grec milă, sau omenie. '1l11
dreplllte, sali Ile-vi,·le,�ug, nicl [mele de acest.e nit sunt" sa(l frica luI
11111l111e')('ll, NumaI citlJd llU pot.o să facă reu se arată eu l,l;mdeţe,
�'I'ăillirna �i firna. tut cât al' pute, este să facă r0ntate, l'ătaţJ lip c("
tiţI la 1ll'OltOgraf111 grecesc, de vi' înere\linţ;aţl �i mai hin8, pe e,md aii
fi,st {;reeiI put.ernici, şi [mpi:)răţia eJ'a a lor, ce f'ăcea(1 1'1'8 ahmce, şi
('(: Jnl'l'mî," - l6N JS'ECULCU:, Le/op. }JIlold. II, r. 228 ,,,- ::29,
,AcI'sta \Grigorie Calimah Vot1ă) luând domn ia holte!ll, fiind Încii
<ll>llm tahil seli, aiee s'au insumi, viimlu'l dâmn{l, ,le la Tm·i;.u'ail. fata
ln1 Alexandru l\IavroclJ!'dat. Şi fiind domnul tîneJ', Grecii, Dnîcl'Bcil
tc,ţi �i ('ii alte n6muri a 101', il purtmî dup{\ vOlea lor, �j lli�ll('n (1 10m
cum le <:'1',,< vOla; şi hoieril Moldovel cu nemică nu puteau să Si' ÎJIl'
p�lrtă�l,,('rl, de renI Grecilor, Şi Jndl din domnia ti1lâne-setl sc' f;\cl1f,c
o dajde "(,"ii C11 nunw ,le aglutol'jnţfl, Ilel'ă mal U�I'll'ă, .Eră Îu \�ilcle
lUl, se l11grencsc ('il SOlYlr mari; §i în <,lilcle acestuia găsind cu ('J'Q�I·
... are faplă de nelJimie pre ilU Ilie Cantacuzino, mal LiriÎ vinI' 'r-a,'!
Hllat. capul, şi mal găsind pe un iJo'[er moscal, ee 'lllJiJJa tiptil ca să
g,îsfsuî {,meni de osle, arnăuţI, şi alţi striî.ini, ])l'ill<,lelHlld �i (�idm(l
C:1 al' fi cerşi!., în postul eel mare 'i·al"i tăIai capnl. Şi hoieri1 phmÎn'
tl'ul, ili> Jli1tlta. siiperare, a(i fugit la Sultanul T�trtl'eSf', �i Cii mi.iloei­
riIe Sultanulu) �i il Hallillnl, se li mi lJotolla sillieţia tlreeil"l'. 0i dolt\­
tlind ,l,,) ani, ,'al! mHzi] ii şi il iI venit, domn Grign1·je Alexal1l11'1l Hlliea
Y"I'\od, --]1)1\ C'AKTA, Letop, llI, p. 191 (x 10:!.
6*
13478 Grecul e capră rîI6să.
Som'n. Buc. CI. 11. Z)?''ill r.
G ÂIWOVICEAI\"G, }Jl'of.
At1icil El m[mdrl1, fii Sarae ::;u, fie. A >;e yede Ko, 1f)�4,
r l'met6ren Jegell(1;l � î1l legiiturft cu (Jicerea de faţ:t,
Il! \�auuJ Ik deml1lt, pc C'llltl 1'1"\ JlllllCil l'u\,[l, !tU ('llll! e (ti'ilJn,
J:l11hl:di sfinţiJ pc pamÎJ1L
Odată, Diilllli('\1cI\ H liia!. pl' Sf. I3efrn �i ,'a dws el( el prill JIIIllC,
ca să·i arMe tot VI' esle în ca.
lllerg8nd amÎl1\lo] ]le dnilH, iată. că înliillll"c un Grec. Dl1mlJe<,[c.ii
:1 \li, a'tl1lH'l 1111 sr l'dl'tl:
PPlrB, sei)le lIlillele ă,tlll om, srlle speli bine şi ap"i ,li i It' 1'111 la ]"c.
[133]
Adie<Î ţigan.
AraH ura l,n· eare GreciI ,Ul illsufiato l{om[lllilol', pe
Cfll'i'i stol'ce:\ at[tt de reI1 sub domniile hllarioţilol'.
* Le,
13481 Un cap al şi ăla sec.
Par'că ar fi cap de Grec.
133
D-na Z. Jl-\ Al;A, c. Fer/esei. i.
THt{1/'((.
1'ERÎ, i)RA�E. NU�n� I:ROPRII
V. ,4 l.EXA!\DRL. 1-'oe3_1'01'" p. (-10.
Grecu'i b61ă lipici6să
Ce pătrunde pân'la 6se �
*
Grec cu limba negră.
*6
13480
13479
SL Petre s'a np"�at ae a tăIat pc (;rf'C �i 'ta scos IIl:-lţele, le-a
SlJelat Line, �i pe ']"5 şi pe faţă cruu 'i-a I�is D-',leLI, şi, câud sa le pile
la loc 'i-a t.iimis Dumnedeu Illl ,'l"mn Grc(l, e,'\ ,ut adormit �l au venit
ciinii de au mâncat ma\ell' Grcculut. C,mtl s'a pon.euit Sf. 'l'etI'U, �i n
ye<;lut d, nu sunt matelc, s'a dus şi a ,Q'rlsit " capră, 'l-a scos mntelc,
le-a spelat, �i le-a pus Îl! gTPC; :11'01 l-a cusut la loc.
Dumuedcu (;<11'(; ve-lea ti,te Hstl-a, iJl(1ată sa fll'l'tat şi a iui rclmt 1'(­
Sl. Petru ce a făcut : şi el a n'spHlls erI 'l-a spelat maţele ])l'CCll111 'i-a
spus. DUllmel}e(l 'l-a (,lis atuuct ca să I,lică 01111\1111 sf, se scole de jos :
şi Sf. Petru a l,lis: «Scolă-ie», şi «mu! s'u sculat.
Apoi D-�lelj i-a 'P"S să-I (�jcr, să vorl.cscă, *i Sf. Petru i-a (�;s: e 1'01'­
bcsce omule» �i Grel:ul " început il sblel'il va şi capra: beii ee, behee,
Atunci Dunuie.l vu l'a întrebat - «Ce (/1 fdc«! Peire.' �i pl (-a �li':
«lrrtămâ, Domnc - Şe::df01'e(!.
13482
*
Grec. Grec capu sec, Ş1 tata şi mama.
II
ALFREI> .lUYAHA. ( BIISf!-iCI. j'
[<',î/c-iii.
Acelaş în tele;;; ea li< K u. U-\.S 1
*L
13483 Grec galantom, Ovreiu prost:şi ţigan cinstit
nu se p6te.
P. BCDbTEAKU. e. BHWj·CScl,j.
I{r!>/'. ' ,
[134]
\
PROVERBELE UmLt,NILOI<
Arată firea ne-darnică il Grecului.
#.
*6
13484 A mânca ca Grecul, cu ochelari.
n. B':>,NULESCU, in». c . .il[,)}'OCIlI,
i. Dimbooita.
AlEc,l mult.
Unit Românt cred că Grecii, mâucăciosf dar tot.de-odată
�l sg;lrcîţi, mănâncă la masă cu ochelarî, căot ast fel li
se pal' îrnbucăturile mal mart, �i mănâncă mal puţin,
*6
13485 A fi mâncăcios ca un Grec.
G. B.:(.)ŢULESCU, in», c. Pietroşi­
ta, i. Dimbociia.
Acebş înţeles ca la � o. L348-L
* 6,
13486 Iţi place., .. ca Grecului alărnăea.
G. BĂ:;rULESCU, iu», c. JIoroenl,
j. Dimbooit«,
Adică îi place mult, Grecul obicînnind să, pună lămâe
in multe bucate.
*6
13487 La masă Grecul are lărnăe.
G, BĂNlJLCSCU, înc. c. J,IOI'oen't,
j. Dimbovita.
CeL s;1 iuanauce mal puţin.
Se <,lice Ci:'L Grecul dă, fie-cărut copil, câte o jumătate
de Iăniâe, când se pune la. rnu.să, pentru ca aceştta, stre­
pezinclu-1i-se dintiî, sit mănânce mal puţin.
*6
13488 Grecu 'şi-a aprins ciubucul de la candela.
din biserică.
G. BĂ:.'!ULESCU, 'Î1W. c .• vIoroeni,
j. Dimboriia.
Arată obrăzuicia lui pe care o împinge pân;l la. lipsă
,le respect pentru cele sfinte.
[135]
ItaI, ORAŞE, NUJI!'; PROPRII
----"-----'--
135
:1:D
13489 Doue lucruri nu s'au vedut în lume: cal
verde şi Grec cu minte .
. D-na Z. JUYARA, c.ller/esel, j.
Tutoc a,
*�
Cal unle şi ar ee cu minte nlr s' a ve(Iut.
P. ISPIRESCU, s». lst. r,' p.
J55, - v. 'FORESClJ, c. Eoliiceni,
j. Suciaca,
*.6
t»: uenle şi
))Wtuf!({ut.
v ceF .. ArJlIl.:'n, B 't!,,/(tr.
CI!, SÎrb,
Grec cu minte cine dracu o
GA VR, OKI::;Ol<, prof, c. Dobro­
veI, j. Fasln'in.
Aeelaş Înţeles ca la N o. 1387.
13490
*
Se poftesc ca Grecii la puşcărie.
T. SPERAN'r1, III, p. 188 & 189.
-1. ARBORE, ing. j. Bnzi5!1.
:1:
Se poftesc CeL Grecii lei ieJlt1liţâ.
V. ALEXANDHI, Tectfl'., p. 966.
- Gn. ALEXANDHESCU, maqistr., i.
Puina.
*
S,j fugit ie ca Grecii lei temniţă.
·V. A. FOHEbCU, c. Folticen'i"i.
Suciara,
*b.
Se Îmbie ca Grecii la iemn*'î.
A YIl. COHCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
*
S,t imbiazc't ca Greci: lei puşcărie.
G. 1. 'I'oxescu, îu», c, TI!1'1m·
Seocriu, j. Jllehedintl.
62447
11
[136]
136
PROVERBELE R01iANILOR
Când omul nu se p6te hotărî să intre unde-va.
Arată îndoîela la un lucru pe care trebue să'l facă.
A se vede T. SPEHAN'ţA, Anecdote; III, p. 188, sn6Y1L
privit6re la acestă �licere.
13491
6-
Grecul e vidră spurcată,
Este fiară 'nveninată.
G. Dml. TEOI'ORESCT, Poes. Pop.,
p. 479.
Arată răutatea omenilor de acestă na ţie.
13492
6-
Grecu'I fiara duşmăn6să.
V. ALEXANDRI, Poes, Pop., p. 90.
Acelaş înţeles ca la 1\0. 13491.
II>
Eemme qrecque, nn grec, reni grec.
Pl'OV. Fmuc. XTI-e Siecle.
13493
6-
Grecu'! limbă veninosă.
V. ALEXAKDRI, Poes. Pop., r- 90.
Adică rHI de gnra, intrigant.
Il n'y cui [amai» G1'('(' de malicc net.
Pl'ov. Franc.
13494
Gumarlu tu gumarafigani, şi Greclu tu
grădină cseană.")
Dn. 'YE:GAND, ZlI:eil. Jahres.,
p. 157.
Grecul lacom ŞI sgârcit, se folosesce bucuros de Imnu­
rile altuia.
1) Măgarul în spinî, �i Grecul în grădina străină.
[137]
137
TERl, ORAŞE, NUME PROPRII
----------------�-- --��----------------
13495
Greclu ş-arhund, aTiu va mpută.")
Du. WEIGAKD, Zioeit: Jalires.,
)', 157.
v efI' A rom/in.
C,lc:î Grecului îl pbee mult usturoîul, Acesta !,lice la
rîndul lui de Arornân : '() m,i/o:; 7.;'/(')'1 Y: i-J:; F'i'�, .-r6.bJ
�p�t�ry:t:; tJ.Op[�E�.�)
13496
Greclu s'te umple ş'cu dore, nu 'l-aprochle
Iu'ţi ai casă. J)
A'\DHEI AI, BAGAV, Cart. Aleg"
p. 99.
Poetul latin dice de asemenea: Timpa Danao» ei dona
ferentes.
Li plus tratteurs 4) sant en Gresce.
Dit de FApostoile, XI[I·e Siecle.
13497
Ca Greca : « ş-dada-n eară Armănă.» 5)
DR. "\YEIGAKD, Ziceit . Jahres.,
p. 158.
10 Dice Grecii pentru a linguşi pe AromânL
2° Pentru cel care se laudă cu ce 'I convine.
1\'1.[ p.'J.'i(h:J. ["(h'1 Bd:Z'J..6)
\
Proc. },' eo G? 'ee.
GRECESCE
V cQl Inimii.
1) Grecul boer de ar fi tot pute a usturotu.
') Românul beer de ar fi, tot mirose a căcăreză de ofe,
3) Grecul să te umple ;;i cu daruri, nu'] aprop ia unde 'ţI al casa.
') Traître = trădător, viclcin.
5) Ca Greca : �i mama mea era Aromâuă ,
Co) Şi mama mea era Aromână.
[138]
138
13498
*
A vorbi grecesce.
Adică iL fi het.
*6
13499 A şede grecesce.
P. Dxo,IILEt>GU, c. ('rrlÎam,.i.
l iol]. -- T. HAL,I.:';p.1L, îu», c. Ste­
tauesct, il -âiCC(L.
10 .A stil jos, cu pictorele Jmpleticite �1 gemwhii în
afură,
2J A fi bine asedat unde-va. Ve(ll N o. 81324.
'ţera11ul când �8�le pe cine-va �e�lenc1 cu pictorele În­
covrigate sub el, <"lice tel slil ca la cw}nitiE. Îllţelegend prin
cuşn ită, atelrerul flemrnlui.
13500
*
A împuşca cu pat de puşcă grecesc.
JL CA);"IAN, public, J. fa�t.
Aceluş Înţeles ca la N o. lOO�)�.
13501
*
Mâncare grecescă.
A se vede la No. 8770.
13502
*
Bucate grecesci.
*6
13503 Noduri g recescl.
1; l:. 1'''] C-"Al�U, in.'!. j. Puina.
P. DAXllLES<JU, c. 1'(111 aqkia, ,i.
Dolj.
S'aude, de multe UTI, t;,1ic8t61'ea: Înghite noduri, şi
anume nOIZun seci. U 11 copil care suspină, un ţigall sau
Ull câne Ilămâud, care se uită Ia o masă Încărcată cn tot
felul ele bucate, înghite noduri sect, El suferă în W,ceT8.
[139]
'{ERI, ORAŞE, NUMe: PRr,pHlI
13H
In <:,li1e1e de grea cumpănă, dud li se lăsase num.u
ochii ca sit plîngă, o fi 1nghiţit multe noduri btetu Homân,
ba turcesct, ha rusescr, piinii �i grecesct. Cele grecescl
pute că :lll rost cele mai grele de înghiţit şi de acela a11
remlls siugurelo .... <1e cart mai pomenim.
GRIGORE
GRIVL\
*L.
13504 E departe Griva de iepure.
P. CLES0U, c. Palulele, j. Ne­
Itellinţi. - G. BĂNULl'SCU, 'Înv. c.
Pietroşiţ«, j. DîmIJovi(a.
Pe l(mg:l Înţelesuri date la No. 1[);)1, acestă <,1ice1'e se
Între1mlnt6ztt când vrem sa :ll'ebilll c:i unul s'a cam de­
p;\rt;\t de' adevăr.
*1:'.
13505 A ajuns Griva epurile.
A Vll. COllCEA, paroh, C. Coşte:«,
Banat.
1 Il S'a apropiat timpul ('a sti de sernă de cele făptuite.
')0 fLl apropiat timpul de a împlini ce-va.
GROzAVEscI
13506
Ai moşii în Grozăvesci?
G. COŞflU0, Epoc«, Icbr. 18\ltl.
Despre omul carp se gro:dl vesce
Grozăvescî este uu sat îuclripn it.
GUOi\
Vec!, Cap. X, (. C'nda.
*�
13507 Guda.
T. BĂLĂŞEL, îtlV. c. SI4i(nesci,,j.
rit/CerI.
Porecla care se dt\ femeilor reutăciose.
[140]
140
PROVEElBCLE ROM.-iNlLOn,
Este de obşte cunoscută t,licel'ea: un O&l1{(' de om,
când e VOl'U:l, de un om reutăctos, fi:i,l'u milă, Cfobanif si
ţel'anii dau numele de GULb mai mult cftţelelor rele; ele
unde, mal în urmă, s'a aplicat femeilor reutăcîose.
D-1 Bălăşel a audit de la Ion S. Boureanu, elin comuna
Panaghia, jud. Dolj, urmetorea poesie poporană în care
Guda este o căţea Iorte deşteptă, care vorbcsce cu cio­
banit şi e atât de şireti:'t în cftt prinde pe vestitul haiduc,
:Fulga.
O variantă a acestei poesit, in care căţeua se numesce
Dolca, se găsesce în colecţia Iuî V, Alexandl'i.
GUDI
�t'altă verde şi-u lalea,
('ostea 'n stl'llllgft de iutra,
Peste ,,1 că se ui ta,
Oile îşI pricepea
Şi ctobani "1' spllne'l:
Băetr \'01 n'aţi priceput
Oile n'aţi cnnoscut '?
Lapte nu e ht l11('8U1'ă
;;JieI lapte la 'nchegâtură
()1'1 Ult lupit ne, a 'nşelat
()l'l că J<'nlgft ne-a furat.
'1: :}:
*
t 'ostea mânios pleca,
Pe-un maidan că se sula,
()llatft clriot ctt·ml (111.
:')i-mi ,111 clriot liaiducesce
Şt-lnl intorcea UllgHl'CSCC,
lL"sllna ]>ădnl'I răpescc.
�j toţI c[tlnlr a.Innn
l)al'ă (1-nlla ce-rut făeofl.?
l�a binişor cărnî venea
Cam din cap apoJ":::al,
Vedeft hiue C'ft stricat.
(\'lstca la ea rett eiîta
Cu eujlm o otînjea.
])flr� "G�ch-Y l'�SI�rlll,lea: v
-, Stapane, stap'lll al men,
.:\ LăcuI, un vînt ualll 1'e(t.
:\ lJătnt vînt şi CII pl,)(),
.:\01 ne-am lJăgat în dudae,
;\ hfitl1t vînt �i eli hură"
Te-al culcat in lJătfttl1l'[t,
ldltTu 111al'e lllL-nl1 el'H,
DC-1Il] tăIai " lIIclnşea,
Sft el pelea dllpă ea,
N'o pUl 1ll sp-inarca 1IH�a.
Am sllljit In. tnUd t,'Ii,
La taU\! UH'l-ni-tUI
[141]
13508
rEfd, OR-\:';8. NmIE PROrRlJ
----------------------
Si el 1111 uu-au căutat r0ti
Şi-n mine n'a .lat
1 )a, dă'mi 1111 f(,le lapte
Să mii 'utcpcnesc la �pate,
�i-apuI etc <lupă mi ne
Să ie::u'-i i lra oi l. 11',
Poteca hafducilor,
("1 sciii serna co.h-ilo r.»
Costea după ea se lua
�l Îndată �\iungea,
La ]1îrîlll cel mal rece,
l' ude-arar vomi« o trece.
.-\icl Gu(l>t ee-mI f'ăcea '!
Î �'lIltl de lloţ odată (la,._
Si odată schilălăea.
,'-ostea tarc că-mt stris:ra ,
-, Ţiue-l, Gud'l, nu-l J11ftnCa,
Până HI1-l' a judeca,
l'ii te mirI c' ar fi pecnt
�,\ m"t'ă ucjudecat ».
GUTA
A poftit Ieica Guţa la mere acre.
141
'Exl':..; BALTEA::;il', Lwnina, L p.
Sti.
V0(!i ('''i'. Vii, ,'.
JUr.
Aceh§ inteles ea Ia Xo. 88Bl.
HAI1\!
13509
*
Haim be şi Şulem plătesce,
:-1. CA::;iIA>l, jJHblic. i. laş!.
Acelaş inteles ca la Nil. 81Oi1.
HANAAN
VC(jl J?/,J"rlltl/IFâ,:;,'âtllu'lI­
/cf.
13510
*
Ca şi Ovreii în Hanaan.
V_U�HON, p. �J.
8e l'esfaţ;1 îl! ln1ll<.ltăţL
[142]
142
PR()VERBELE ]?r)�\J�ILOl�
HÂNCC
A se yedp NICOLAE COST IN, II, p. 7; hiN NECCLCE, II,
p. 1\:)7; N. MUSTE. III p. G: A:mRAs. III. 1'. 100.
* .�
13511 Vodă vra şi Hâncu ba.
V. ALEXAXl)Rr ,\ L. HOSETTI.
JJiss - V. ALEXANDR1, Teatru,
p, :>16. - A. G OHOYEI, c. Folti­
cenî . .i. Suc/ava. -- V. Foursotr, c.
pol/ieeni, j. Suciaca. -.li:. r. PA­
TR1CIIJ, înv. c. 8/l11d[!, :Î. ('omr·
i!!I!!.
*'-
Vorlrl u« §� HânclI i«
G R. ALEXANDllE"CU, nuuţis! r.,
i. Pulma. - r. TACU, inv. c, Bre
niscea .. i. COt"!l1'lllht.
VOdl1 rre. dar« (dar) Hâncu (Hăsicu) L«.
G. DEM. TEODOIWSCIJ, Cercet ..
li. 68. - P. ISPIRESGU, Leg., J.
18-:2, p, lfi\J. - HL\'\,ESCU, p. :2U;:L
*L:J.
V(Jd(/ rrc, Hâncu {)(I.
IOETRU DANIlLESCIJ, c. Craioua.
i Dolf.-E. r. PA TlueÎ1::;, îuc, c.
8111'111[1, J. Covul'll!lIL.
11) Arata !lposphirea de părerî, deshinurea între doue
persona
<1';1 se vr«!c că i fi (j apei"" eăldlilc II II Jlll. rUI}! i'],n'Yllil'1I11l1, �i fiiII']
d\ Fodd vre şi Hâncii 11(( •.• p f\1ra! l'at:!. efi iual l,iJ,e.' - Y. AL!"
XAND}'tr, Teatru; p. 21 (î.
2° Se �ice cimel unul mal mare a ujuu» S;\ ('el'f;eSC�1
vointa unuîa mal mie; când un illferi()�' are mai l;Hllb
putei'e de cât mal marele S8t1.
«Erl\ în al tl'l'îlt: an Il ,l'nilllid l\1i iD\l('a-Vc,dll;, s'au redil'<ll Ol'heellii
�i Liîpu�tleni'i' UlI (,ste ]>1'(' 11ll"a,Yo(lă, pentr11 lH'ăcl\\lien Grec-i1or, mal
"les pentl'l1 Cnpllrl:�d, n�[.i]l(1i1'8c ciîpităniile acelor ţi \111 tlll'i HănclIl,
Ji Dnl'uc S�rdnrnl, şi <;\1 al\iL A(\ venit ('11 (,�t(' în In�l, ,tri.f!"l1\d 1'('
[143]
OHASE, MiM!': PROPRii 143
{;J\:ci �a 'i Pl'illjhl S;Î 1 nnU'fl'L'. Fup-it'a(! tl1ţî IJulel'j( in ţ{"l'n, 1\Inllb'·
ucscn : erHJ llH';:t-Y"nth"i, Yl·t)t'nd !'ti s'cU\ l'elliGilt at[lla V'1'<1. i-ISl1pl'i:'i, '.1. uu
t'�lt cu tl"ltă ('a.<..;;t 1ul d in curte f}i au pnrl'8S in ,�.(ill�. J,:d( tLillcul ţ;i
CII alti! lle al oei, aCI intrat 111 curte" ,1omnes(';Î, 'îi 1)\'i1\ «asclc I,I,ie!'usl'l,
şi prin tiru, :-;:i prin dl1gIH'nih� neguţit()t'eseI, jăcuir«l �Î stril'(�nd Lut t'V
m\ !dt�it. Dllca Voelit de o(lf,tit ali trotonL peste Uuuărea, ,Uml Gale ncel
mlnn'ltnri nebn uo. Şi Ilo al;nl" dând scire la ImpGrăţie, 't-au ve-uit 1"'­
]'''llcă de a(1 ll1al T'rd.lll'l, eiiţl '{-ali trubuit, şi l.rimeţt-nd lluea-Yo(lă 1"
Alexuudru rodii Buhll� Sa!'Ita!'111 de aII vo n it dill ţel'll llIlInteuesu;{, <i('
u ude (-ri\ lug-it cu alţî hote ri, 'îi t!'imoţendn '1 OII 'I'ăta rit. aII lovit pl'
l"tl�a Hăuccscikn- la Epmen'i, �i "l-mi llMllt, şi 'i-all }'isil'it. Pl'�t1at'llll
'{'"tarii t iuut urilr- acele, şi 1"'0 Uluiţi 'Ţ,a(, �i j'ohit.EI'ă JlI'e dtţl 'i-all
jJl'lllc, tliu ('apete, pl'G toţl 'f-ai\"pÎoZ\ll'at, �i '1-a11 înţ(�I'at lh1l'fl-VCHI;l
daeLi s',Hl întol's peste DIll1ăl'C. 'Erllft 1l1are era, ca a�aşl {'l'Hit M'rll'i fttCllt
"CCH zarviÎ: el' ([u Domn 1111 ,'aii ]1uLlit apropia ,ă'1 fadi Vi'P-un rCI\.
ţ�l't\ pre l;lug(t cei' vinovaţi au rerit 111UJt UOl'(J(l lleviuoyaL �i a�a .":1':\[1
potolit aoea za\'\'ă, �\ Hmai de poveste m1 n"mas de atunce, în/ni 1)0-
menirea omenilO1', nHmele ]Tr1llCfscilo1', oiec -in lcrâ plÎneI asM ili, -­
NJO- MUSTE, LetoJl, Mald, , JI!, 1', (j 8: 7,
<<.\_Îl1llee ÎI1 domnia fi. trer;il, \Tut'MI ])ncH-Vu,Hî '" ph\t"kcit ,dl1j!,;\
('l, 'l-Ml rUGut HilJll:nJ, !ll'C ('nl'(' ]l\aI sns l-am pome\lit in ,1 Ul II Il ia "
dOl"', l'11 aii tr'imOH (10 [III udl!s pc h'U!ol'llJ HăI1('ullil pe DOlli", <11'
unde er�l tl'ăitol', �i 'l-afi tăInt. GnpnJ ln rrll'gn-FrUl110S, ln <Jnl'ţele cele
el, 'mne,,'(, lI('-fiill<1 VilllWHt: ClJ {'ă\'il .intleeH\ă 'j'[\I\ o\llOl'î\" > -,;.i, ,\1 eSTi,
Lefo}J .. 111, 1', ;Z( 1,
1(,N NBCULCE, 1'-efo)!. IT, p, 19, - UlK, <lupii te poyeste­
sce aeesti'i l'escolă a Ol'heeuilOl' :şi Lăpu:;;nenilol', 8nh ('0-
mamb H;:\llculul şi Sel'da1'ulni DUl'ac, Î!1thefe, ca �i N έ
cuLte l\I uste cu unnet0rele cuyinte: « Numai nurnelr I-l(ln­
('e.e;cilo)' (fI( j'i'1nas în/)'n lloI1UJJ1iJ'ea om(milor de rrllmc('. }J(Î/uf
Iist(�li,
13512
Vodă �ice ba, totă lumea �ice ba, numai
Hâncu �ice da. /'
1, 'J'ACU, î'll!'. r, BI'i/1lisr:t{/, i,
( 'ofll1'lllln,
10 ('<'lUd e 1W-111lll'e în familie" între tOyal'iI�l dp 11l:­
(,( ,t etc
l:' �'u Ci:nd o ehnnnil'P;l almsez;"L dp pnt81'p<1 sa,
Mal ,li' 111111t, jlldl'('nta ('l'a JlHlI îllaltă ('l'a Dl\'anlll J t,'"1110�(',::-It- ',lin'
t';} el','\ Ull bu(�l', Hllli1118 I-L''tlJVII, cart' făcea pad,pa dill Ht'er-:t diY1ilJ.
Acel H'lllcn, ,>\'1 ei"e ,p"nI"'! ('0\':1, el (,1il'e'l eli se pi,tt', Ma\'in Sa
'"orl!\ del1ln �·;f(·)l·,-i in ţară stl Ş.0 gr'lse:-:;c,l un :rtnli1âli, carele să, încl'edin­
Ît'l(' pe \'0('1'111 Hîlllcn, (':1 nn l,-,t l'l'a oe '8 \'''l'l'eBCl� p(,!e s:, fie l\lle-
[144]
lH
PROV ERBELE RmrANlLOR
vă rat aşa. - Un gOlllâll elin \er<l de jos mer!2l�lld cu judecată la .li­
vu n ul U"JUlle", atiă .l e POI'Ll!H:n, Mariu! Sale. - 111 ',lim1 :1 (',ua, era ]W>L11Z
la Curte. - R"ze�tll nostru spuse vatnfulut . de puharn iccr, ce'l era
]>rietin, col, el va iucrcdinta pe bocru] Hâucu se ',lică o dată că uu R'"
],i.te, Vatnf'ul făuu cunoscut lui Vodă. - Mari" Na por-nuci să aducă
pc rt'�,,�. - Pc at.nnct era obiceiri P" la mesele boerescl ,In se a-lucea
".'·Ite uu gl tlllHJţ ce şerlcli în piciorc la uşă, care SlllillCH tot i'elul de
glnme �i tămăşagurI; boeri: îl lăsa să se întindă la vo rbă efll. de mult,
- l Irructorul ,lialog începu între rl-z,"ş şi Hâncu :
- Maria Ta şi cinstill bocrt DIIlTIII {>v()stră, e îi trăcsc la (('ni, am
"a,ă aprope do Siret.
Se pute.
Intr'» "Ii ru'aiu dus CII "g'll'Îl la vÎnr\t(n'(' (le I,,[>nl'l,
Se p(,t.e.
Eram calnre peo [)]Jă ,dhă.
�e p(,te.
Am stirnit un 1('p1lre.
Se pot«.
L'am gOlllt, l'am tot gunit, pănă t:tfi t)stt�llit �i o,t!;al'ir şi all)a.
Se p',te.
:\[ai îl sORlam; am vru L să '1 ,laii UHa OII hiei nI, dm' am sGăpat
I,ielul �i nn l'am mal găsit; (le ('egrabă tăiaI o) ramură de l'echită.
-- !-il' p ,') 1;8 ,
- Dă,lUlll lina cu rechita În allm, ca,'e JiilHl aSllthtă, l'od,ita se prinse
�I CI'eSLOIl fi rccllită lungl\, ,lrr-l'U'\ �i naltă pană lrt CCI',
- S,� p,)te,
- .Lasaiu iepnrele şi mii urcat" pe 1'8chiti( în sus Jl,'Lnă. Ia jm'ţi"�
cerul1l1,
�e p()(.e,
:\[e apnealu eli m,ma ti,> LoH'\ilu "81'III1l1 ŞI mc suÎu în LOe,'.
S0 P')t8.
:\[,' prenll1hlaill În e,'Jee, nH] p,'enmiJlalu în colo p�,n;( ee ,\jIDlS,"ill
LI 1Jllllllle';eU Sf'mtl1l.
- -:ie ]J"i,ll,
- Dlllnne<,lell �()deit la masă şi lIIlUlUi, h,)!'ş d.e [les,;,,; Il'" puf ti la
1I1aS�1, �i 1l1uneai f;\i e(l bine, eă tare '1111 nud era f4',nl<�, 111:11 ales du pă
atâta tl'udă Şl ostenelă.
- :-;," p,)te.
- Dllpă r;u llli'encai şi beliI hi ne, 11111 luaI ',llua lllluil ,le la J )illl111"'Jeli
Sfi'eIlLul, şi plecalu sf\ mi' înt.ol'e iadt'şl pc pămînt.
- :-:e p,-,te.
"- :-;osiî la. t"rţile cel'ulltl, c:tlHl cu10 e() se ve',l), • .\lba lIlC<l se lliid.lIse
dllpft p[lsent �i se d.epăl'tasc ,le Illl mal em nir;ăol'l, niCI I'cel,ită, 11id
]llllHC.
;:)e p(Jte.
Ce sG liIe rac atunci'! lrll" lIit�Hl Îll sus, mi! lIitai în .ios, allm ni·
cfterl şi pace 1,"nă"
XoroclI[ me(" \ilaI la 1) pal'te de tl)l'\ile cel'uiui era vr'o "",k'va
clăI d.c fl'n, pelltl'1l caii InI Sfântul Ilie şi al lUI Sfi'mtll ('lleol'glu:.
- Se pute.
- .llcl'g'al la llll llJeşteşug. IncepuI �;'( r;tr; " fllnie dintr'o dae ,le
ft', li. FăcuI daI' o fII ilIe Jnng'ă., hl Il gă, d(-� ttd", apnl îll(�eplll S�t lllU C4)hnl'.
C'n In;Ln�t J11.0 ţilleall1 şi cu lina Sllccalll, �i ::Işa "1l1'aJll ('.()IJIJ"I'ît jos pc
l'<1mÎIlt.
- S,� p':lte,
- Ci'ellLl !II" 0::01>01';1 j"s pc sf,Înt.ul păllIÎllt ;" IOCld lI",le Iăsnsem ']le
alba Jnca ]1ăsc\�nd, sciţî ee găsii? G(lsil t) tn�ltt<'i 111al'e (le III (�8 J(�
Pil.SCI�n un 11]11.
[145]
ti
r
1.
I
I
·.1 I
LI
I
1 ,
! I
i I
i I
tII 1'. c. Catanele,
�T.
j. DoI)
rouucu IldnculUt
cacă "n nujloeu ciÎmpulUt)
'1 ca ră În aiciulâ la nutr!Jiue.
*
P. G,�RB'\VICEA-"U. 1'1'0): c. ua
1(1�t;sd, J. �'ţlfheilillri.
T. BALA:;;EL, pr<'ol, C. Siefanesci,
j. !'((!cca.
O. 13ĂNULFSCU, ino. c. Bcsdeadu;
i. Dtm (,()I; iţr(.
T. R4.LA"EL. ino. c, St(!(lilCS([,
j. râIeCI/..
E voinicul Hănculuî.
*2:,
Voinicul Hâuc-uu;
Si! cacâ ) it mijloc!tl CIÎ,IJI}JulUt.
*6
Voinici: Hânculu;
SI? cacă 'n jundu llatltlUt,
Şi 'l det cu ccldula'Jt )08
Să 111(''/ par: ptuuro».
* ,::"
E VOlUtC (['Ut l Iânculu;
Uhiue ÎIl mijlocul câll1j!uluL
- Si; p:,t,�.
� Sein (l-ve'lstl'ă L:lllG e r» rtcL'l UIH?
'J\ 'Iti inesen il ascu ' tall cu 111 al't�
- ·,·\.cod 1)'" era ta:nl In î lIiI.1WU.
- SpUI minclnnj, asta n u S(� p/lte, isbucuysce .de odat� HAr:cu, în
'lli.ilolO,d iisulu) stîrnit ,1" 'lI'est n'sjl'llls ne-obicinuit al ],Etl'annllll \j<J!T.
13513
In batjocura celui nevoia" si li'ulllrtros.
t-le llltrelminţt"z;i't de 111\ l;et;'Llll catre un copil saf\ un
.t1;Lcăt\ mult mal tînăr lle cât dînsul; nier odată ele be­
trân către bătrân, nici odat:1 către o femee.
i
1
L
[146]
U6
Dicetoreu este fl"l'te îutrebuiutat.: III judeţele l1ehp·
(1il;ţi, Vâlcea, Dolj. etc. îus.i poporul uu scie nimic des­
pre acest Hâucu.
HANCERU'C
13514
Ca ierna de la Hangeriul.
ZILOT 1\0 .. \-1,\1\'t:. Colunaui, lSS!
-83. p, 275. - B. P. H.Ă.i'jDEl.
EtYIIi. lJilayn .. p. ::?536. - J ('NESCl:'
(;IO..\", Isi. BIlClr1' .• p. 631.
-: Il'J'lJH Hc�stH HIl f(,�4 din cele nSelJJ1(�, <:a �i zapadă llă]Jl'a:-:;HI<:ii �I(l
(,>lllnt, �i v iscolc .leosebitc �i Q'el'lll'Î ,It) fos1. Pentru aceea ,ui n'ma,
(11" 'e l:"lllf:llcsce: '1r>r))(l de Iri Han feriv], - ZILOT RODL-\KUL.
Hungerl iă. fanuriot carp a donmit îl! Tel';[·Hom[llH'"e.:t
de la l'i!17 b 1'i�I!I ..
*6
13515 Umblă hoinacl ca Hangerii (Hangerlii).
r. DAXlJLI.seu, în». J. Do(j
'I'er.urit :Lll dat nu uiele de Hlll1qm'il l:mi:î.Hul1qeJ'lif. sol­
(bţilol' prădător: de al lui Han ge:l'liil , care a clomnit în
'1,'('1''' Iiomânescă, la finele secolulut al opt-spre-rleceleu.
Al'est Domn ce de"puiat tera În felurimi de chipurt. Dupu
viicărit. care ajunsese de ne-suferi t, el "cose peste cinci
iuilîoue de 1e1. IlJ urmă fu maz ilit 15i muri spînzurat,
Dupu cum, înainte d[� el, eetele de pasvangir, ale lui
Pusvautoglu pustiiseră cumplit Oltenia, tot a�a 15i Han­
gpl'lii, c.ut după culificativul de 710111(1(. Înţelegem C:I
umblati yagal)()ll�lf cllll':\ pradă, jefuiră timp de el(.] alti
'1' (�ra-HOID;m(§s('�I ..
, Tenmii îl pOlllE'1l8Se �i asti't-tJi. Otlncl'-Ol'besc de lli"c-ai·
\':\ llllţ'î elI" llopte, Îi 11l1111C'Sl: Hill1,1/pri7 S;\LI Hrl1l.wr!ii_
HARAP
Harapii, creae poporul, SUllt nisce lllnenî lllarf, J.'elila�i
din .TidoYi, negrI şi cftt se pate (:e pociţi la LlpturiL De
[147]
alt-fel, e,llltpctJ1e populare tIp .criu Hurapii destul ele 1 el­
murit:
-rtmi, ORA�E, NUJiJ;; PROPR'l
In III'H� în Bllelll'c'l'l
Se!Jlet'it'a
Pllp",it'a
ll'nlJ Har.rp
.x pgTlI , «ru-lat :
'I'ruput III! ';a hutia,
S'a 'nsn-ijurat Domnia,
I !chil in eal' C<l talerul
�'a 'ngt'ijurat vistu-ru].
]l'abY diutişorit lllî
�cil feară!c ]llng'nl,,!.
l'icri,,'elc ea ule îu
.JUma 1111 ea 1'lItinl'in,
Peştele
�\[o.sbrele,
['Iwhiile
Se��l'ile !
l+e J){,înCHl'e pj ee are:
l)�lÎlle din lltHl{� cuptore,
PuI de ti vnl ma lacel
Eşn 'n vară ,1'1Ill viţel,
l\Iâncit., 11 u se Pl'cgustit,
�(,nt-; hoţ] 11(> vin g'uleh.
l-;îi aiurea:
H a rap san,g'lac;
Cu solz] dupa cap,
Parcă sunt de drac.
I'n barbă tl e ţap, .
('Il mllstetl de rac,
llnde-I v,,�l pe .Iiusu,
.'\ll l'Uelll ţin" t'i'l1-
* ,":"
13516 A fi Harap.
A fi negl'l1. urit.
147
I
I
I
I
!
I
I
I
11
i;l
13517
A fi Hal'ca.
H:\RCA
T, BAL\�J;;L,preol, c. Driigrlşlll/I,
.i, Y,ilaa,
A fi yitp/, renumit.
Acestn t,1icel'e se intrebuiuţcză mal mult în p�'tl'ţile din
[148]
p rejurul Dr,lg;l:;:anilor. Ea 1;;:1 31'8 Ol'lg1ll3 în m'1l1(�t61'e:t
18gelld�l 1'01' 01'311 ,l cnlp;-;;:i de T. B[lU:;:el 111 comuu.. Rte­
funeseL din judeţul Yftll'ea
LEGENDA
l 'c eru!lpia Ce H� ilitilJ11e la H}}u;-.;ul T'n\gă�fuiilul' a fusL cl-că îl!
vremea dc demult " l.atăli« gTl)Zllică Între Turci �i !'l'e�tilll. 'TIIlTil
orau Ca frunza şÎ ca ICl'ba şi creşt iui! numa! o lu}tnă de {,]nClll.
Turci; aii j-ocat ('a pe varza pe t{lţr creştinii J u'a n1al l'(>ll1fl.S lllci
pictor, Doar unu SillgliJ' relll'lsese; 1'(' el îl chema Harca, Se pit ulase
ast "it{'z într« casii, ee se afia i u locul acela, incurase uşa pe din
lăuutru şi începu a da în 'I'urc! şi ::d rlo!JUI'î la pam(.llt, ea pe /-lTâCI
dll1d îl coscsct. Şi aşa tla-1 �i (la-!' Tlll'ci'l u sfccliseră (,a Hei 1> să k
7acă ynăta::iea la tnţl, şi inccpur« a f';il'iga: Amau Harca ! :\n ca LI
CIJIIl'î, Harca, nu ! Dar Harca nic! hnl.ar lI',n'ea (](, aruan u l lnr, îl cnlcil
Ia pamint de-r svint« 1
Turcit at uucî inccpură a Hc't\{lli ca fl'1U1ZH :-:i eH lf'rha la CHSH UIH1\'
era încuiată .Harca !ii " flÎclIl'ă praf elin praf;
Han'a () l.oegi spre d[·Ju Slltescilor, {'fire �ra lllaî ap)"'J'(', IllHl"
gillldea C'I) sii SCfI!'C rle 'l'lll'd, dar l1l1 }lnt.n s('âfJit, e,\el 'l'lil'cjj îi prill­
f;Cl'ă �i-l t:111;nl caplt.
Şi rl 'atund a l'ennlS \'t>J'l,!\: A.fi 1'iN:z ca !lan'a!
Cl'e:;:tillii, despre care se YOl'besce Îl] aceshi leg-eu dă ,
sun t Grecii l\[av1'ofori (eteriştil) al lui Il)silante, pe care
poporul din jurul Drăg[I�;;anilor Îl llumesce «PoHJjrmi} ..
că\,luţI În lupta de la 1821. In memoria acelor Urecl,
Între care el'a11 amestecaţI r:;i mulţl pandul'l de al lui
'Tudor Yl<1elimirescu, s'a ridicat un frumos mOllunwut de
către colonia grecescă elin Ţel'i't, :pl'iu st;�lruillţelp Colo­
nelului Papazoglu. Acest monument este în apropiere
de gara DrăgăşanL chiar pe cfllnpul unde s'a dat Nltiilia,
Buti:ilil întru Turci �i Ete1'iştt s' ail mai c1a� ';ii il! co­
munele C{tlilla, �i Za,vic1P111 din Yâlcea, dup;"t care ;(pof
lVlavl'Ofol'if S'Uil retras, în llUlller de ne-o patru sute,
in 1ll0n(tstirptL Cozif'i unde afl fost 11(·j�l pfm(t 1:1 nunl.
HARLAC
* i�
13518 Nătărău
De la Hârlău.
11 li" Z. JlYARA, c. Fcrlc8rl, j,
THI01;a. - 1. BANESI'C. 1'l'of· i
HonWII,
Pentru omul l'n,st.
H[tl'hll, orăşel Îl! ju(leţul Doto�allj, it fost rpşe(1inţ,1
[149]
'IERT, ORAŞE, NUMI': PIWPEII j 4D
--------_._-- -�---------�--��-- -------��. ------"---_.��--�
rloumescă la 1G:24c sub Hadu Mihnea care 'si-a str.unutut
aci scaunul doinuier, din C;lUS(t C,'t la I:t::jl a'rsese palatul
domnesc, III ac-est oras a si murit.
YOi,}! BOGDAN, POl'e,�ti, p.:g ?'lI;.
*L::.
13519 Hârla-Boto-EşI.
E. J. PATJ:ICIU. în!". c. Sli2ll l{i ,
i. Cocurhu«.
() dicere Îl] caro cine-va se lauda Ca pute (.,1i00, întruu
silJguî' CUYÎl1t, trei oraşe c1e odată ; adică, Hârluu, Boto­
�ani şi Iaşi.
HERTA
13520
*
Ca în codru Herţei.
V, ALEXAKDRl, Teutr., p. 1255.
Nea sărăcit, 11e a desputut de tot ce uvern.
Codrul Herţei, În judeţul Dorohoi, era, la începutul
secolulnr al nouă-spre <,lecelea 1111 vestit loc-aş de hoţt.
<AL ni]! pet'alele lll"tre! eltiel>11I1 ]-lRgi·Pctiehi DO-', C'1I1ic,t ca ÎlI
wtll'l! Hertii,» - Y. AU:X.AKDRl.
HOGEA
*b.
13521 Hogea Spătaru şi Gheorghe lăutaru.
V. A.Fom:scu. c.lIfâlinI,.i. S/I'
ciaua.
, Se �'espnllde ce lui care 111 b-6hit ciu« vine, yec,1&nJ el
vine cine-va.
SE' c,liee ert a (l Ios! doi lăutar! cu aceste 11U1lll' , vesti tI
în l\IoldoY:L,
HOLBURĂ
13522
*
Ca în satul luI Holbură
IAKov. ('om'. Lito-. - L. ŞĂr­
KF:ANG. Dicţ., p. 381.
[150]
Ara.W Iipsa de orîncluîelă: loc u ude fie-care face n;
V1'8, f;ll'[L C;L :,-::1 fie oprit de cine-va,
1'/'01). Frrl!U·.
HONT
*�
13523 Honţ fără holde,
Cucuruz ca 'n palmă.
T. B_�Ll,..�EL. preot, c. StcjilllCScI,
j. r.7Icea.
Se �lice Sa:;;ilo1', în batjocură.
Honi prin corupţie pentru HIU18 (Haut}, adidt IiJJ1,
nume f(lrte obicinuit la SaşI.
HOREZ
*�
13524 Să te păz escă Dumnedeu de politica de
la Horez.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefâncsct,
j. Fâlcea.
Se ,;lice în tot judetul Vâlce», iu pofida omanilor din
tîrgul Horezului cart, ne-având aşa 111(11'1 căpetenit printre
dinşir, fac politica cum se pricep, şi mai mult de câ.rcîurnă.
13525
*
6
Horia be la crijmă 'n del!
Domnii fug toţi din Ardel.
AL. OLJOEE,;C1J, Op., p. 053.
]Jorla b6 la cdrşnw n (lt!l;'
Ungurii fut! din Ard61.
P. ILIE!::. c, Haizes], "1"1"(/118;[­
rnnta.
[151]
TEnI, OILAŞE, Nt')lE l'Hol'lal'
-- --------------_._--
*L:c,
florin In; la ji'i,l}âlM/l!
Iht11J7 lUi! făr' de ItinliJâ.
1;31
.�
I
(
1,
I
'f
1'. SUI'lu, îuo. Trausilrani«.
Ursu Niealae HOl'ia. născut pe la anul 17;30, b Albae,
,lill Pill'illtr Iobagi, fn unul -Iin capiI revoluţiei ardelene
(le la 1 "i84. Prins (le l)ngnrî fu ucis În torturr la 178!),
HOTAR
Tn vechime se proceda în modul următor la stabilirea
hotarelor.
La fie-care punct mai însemnat, unde directia liuiet de
hotar se schimba, se ducea unul sau mai mulţi flăcăI
Sal"l fete tinere, şi, după ce li se areta semnul ele hotar,
Jlletra, copac Sall movilă, erau bătuţi 111 lege chiar acolo,
Bietul copil nu uîta nicî udată ce pătise şi unde fusese
bătut ; ast-fel ca propietarul moşiei îl avea în tot-de-una
ele mărturie pentru 10c111 unde se pusese semnul de hotar.
Un asemenea obiceîu a existat şi în alte ţerI, în deo­
f;ebi în Franta.
ltomfmii all astii-<}I următorele obicerurî şi credinte pri­
vi tore la hotar.
Când se face un hotar, săteuit ce se aflii acolo, se lovesc
cu capetele de el, şi afurisesc pe acel care ar îudrăsni
srt'l strice.
Hotarul, find blestemat nu e hine sii cultivt ce-va pe
el, uicf chiar S�L cosesci îerba ee <L1" cresce pe el.
Casa R;Ul alte olate, nu e bine să le clădescî pe hotar,
d'tcl îţi va merge rell; îţf vor muri copiii, vitele, etc; vei
:1 ve bole multe îu familie, vei sărăci şi ţi se va stinge
ruda.
La hotare se aruncă tote scăldăturile si tot felul de
moşmoride sau vraje, ce se fac ele babe tJll{enilur boluavî,
şi de aceea nu e bine să cald pe hotar.
Când se fac Iecrrrî de epilepsie, se Îngr6p::'t pe hotar o
pisic;'. negri', ele vie, şi se dă, drumul unul cocoş negrn.
*A
13526 T6te au un hotar în lume.
G, POBOl'i.\;:;l, ii/si, c. Slatina, j.
Olt.
t
At1icrt ;:dl O margine, un sfîrşit.
62447
12
[152]
lii2
PROVEnItE].!!! lWi\lANILOlZ
*.6
13527 A pune hotar pe cine-va.
T. BĂLĂf!!CJJ' preot, c. Şlejdnesri,
i- Yâlcea.
Adich a'I omorî lăsându'I în loc de hotar,
Se <;lice mal ales când doi inşi se certă pe un hotar.
Acum te PUt hotar, adică: acum te omor.
*.6
13528 A umbla şepte hotare.
T. BĂLĂŞKL, î1W. c. Stl'jănc8cl,
j. Vâlcea.
*
A veni desculţ şepte hotare.
Adică a umblh mult.
*.6
13529 Hal, tată, să'ţi aret hotarele.
V. ALEXANUlU, Teair., p. G23.
*.6
Vino. iată, săJ�� arct hotarele.
Gn, ALIO(ANI)l<ESCU, magisb'. J.
Putna.
Ve().Y Tată.
Acelaş Înţeles ca la N o. 101-\48 şi urmetorele.
A HOTĂRl
*.6
13530 A hotărî pre cine-va.
T. BĂl,Ăf!llL, preot, c. Stefdnesci,
j. Vâlcea.
A'I opri de a mai face, şi În viitor, eera ce a făcut pfmii
acum, şi cum se mal \:lice, a'l mitTflini.
HOTIN
*6-
13531 Când tragi clopotele la Hotin s'aude la
Ismail.
TrIUS DUNCA, o. O!riş(ncu, Ba­
earabia,
Vcq! [i'(/IOV",
[153]
15:-;
Arattt cât de repede :;;i ele departe s? respândesce CI
veste.
Hotinul şi Ismailul sunt dane oraşe elin Basarabia.
aşe<:;1ate eel e1'îlltftlu pe li'mga Nistm, în}' al doilea pe mar­
ginea Dunăret.
HUNIE
*6.
13532 Tocmai ca pe Hunie e pe aici.
G. r. 'I'O&IESCU, in». c, Broscuri,
J. Mehedinţi.
'feranil grecl, cart singuri îşi elah numele de Hunaţr,
sunt forte proşti. Duet al lăudat vre-odată. pe unul, se
mândresce în drepta şi în stfmga de nu'I mal ajungi nict
eu sbrămurare la nas.
ArabI mi drum gr811.
Hunta e o costă forte accidentata intre comunele Hi­
nava şi Brosoan din judeţul Mehedinţl, Se crede eri pe
aci ai'1. trecut Hunit când aii. năvălit în ţel'ă.
1. COYAK, j)mf. c. Ianina , Epir.
HURIAT
*
Pinisia Huriatlu ş'alasă'l si s' cămăr u-
sescă.")
13533
IA CUB A
*L
13534 De când Iacuba.
II
Iox A. PATRWHE, c, Sumiţ!. f.
Clll'nr!uf'lL
e ;1
j
Adiel de demult,
Ion A. Patriclie, ll1oşm'g ele 70 de ard, ne-a dat UI'­
metorea legendă:
1) Laudă pe l Iuriat ;i lasă'! ,ă se f5.lc,d.
[154]
154-
PROYEllBELE HO}Lt..NILOR,
LEGE�j)_�
'1', HĂr,.�"EI., hit'. c, Stejănesc«,
f l'(îlcca.-
Iacub« a fost nu paşii tlll'\:<"<', '''' '�'( avei, 'untia, IUl aşc\lntii îu lo­
calitatea lHlJllitii astă-dl Pn\enii jud, 'I'er-uolu. Aci Î'jl nv,� el ,'dăţnl'l.
Din al'luata l ui se alegea II gelarl '), �fll'l cutreera u satele prin pl'ejur
�i făcenu fel de fel ,10 ";')11111\1.
Jacu ha a sălăsluir. aei eli IIr,li" luI piinii când viu :lI,uscalil de peste
Prut. El merge 1'11 ur.lia tUlT("di �i iut.irupină pe muscalt pe valea
Jeravatulut, jrul. 'l'utova. Aci 1'Il"('il hat de 1) cam dată pe :Ullsea]], ,1:1,1'
luându-r Cazacil pe IfL spateÎ'i d(săjlese 1[" 11jllltSl'Se sângele, pe vale,
la glesna gonitornluj.
Ile atunci n stîrpit l'e TnrcI de pc aeest"l"cnrl. flJ!.;i]],] I'illi mi
l'l�lHas cu paşii 'OI' tot.
La Pllţenir e şi asti'l-iJl un iuar.- stilp .le ştejar, ,le pe atuncî, �i
care e al UllUI ueucral 1'IlSCSC ee al' fi murit .Ie cîumă.
('e vechime ,t il ,le atu nr-I nu s'a pllfll1 dove.li. Da» apl'IIsirnativ
("mi fi rÎn(llll'j"J ,le {mwnl a!"l t.recut.
IA LU]\IITA
* ,-2,
13535 Câte fiori pe Ialomiţa
La leliţa pe altiţă.
AcliciL multe.
f-)e �1ice fetelor �i 118ve:,;telo]' celor ce Hll co:,;tullle fru-
1\11"Se, cusute cu felurite tluri.
Acestil dicere, eu 6re-carI schimb(1rL se g,lsesce �i În
balada poî,ularii Harlu de lri () reci, t1in colecţia D-lul: Bil,
];1 �8] :
f ',Îl" Hod pc 1"i<Jltliţ,a
La Hadn Pf-� sfl!,i1Jţ .. I,.
{·�tf· ilOl'] ]lll Til"l'lllfln
J-Ia Hadll ]lC� rata,�Hn ...
IAXO.ş
13536
*
Talmeş-bal meş
De la cumetru Ianoş.
(ia, P<ilENA1:U, ill!). i BnzNi.
A se vede la � o. �J;30!1.
') nic�torl de rele.
') Generaţii.
[155]
*�
13537 Săracu Ianoş, cum a murit cu luleaua în
cur!
T. BALĂ�H:J,. preot, c. Stefănest«,
oi. Olt.
Se <,lice celut ee ne pretinde ce-va care e în folosul
seu şi în paguha nostră.
De pildă, când cine-va cere un preţ mare pe un lucru
prost, atunct i se răspunde, în f:dnm;'l, prin dicerea de
mal sus.
* Li
13538 Ianoş
Paţoş
Curputel.
T, Bi\LA�J::L, preot, c, Steţanesc),
i tilt.
8e <,lice, în glumă, Ungurilor.
Acestă (..licel'e îşi are origin« iu următorsn glnmtl po'
pulară diu judeţul ·"flIcea.
- Care e5t i, t u , 111(', Hei '!
- E'I suntem.
'- ta re eşti, III ii')
-, EÎ1 811ntC11I, TOJ!ll1u ') lHIJuţ J'a\,,� Clll'l'uţ(,12, care şf\de la 'I'n­
t<'S('11 a) lIlpstp'1,g'fll' Covac). Truni-«. ci,('onila SGutUI'l' cu plfll'f>lIle ImI!"
Q';nt- ·�.dlld{;). "
IAŞI
*L
13539 Nopte bună, că tata '1 la Iaşi.
x *** et IId, c. S'c!dojJenl,J. Fdlcl«.
1) DOlllUU.
2) Fierar,
3) Dudcscu.
f t
I
I
I
I
I
,1
i
Ir
[156]
-�---�------
PROYEHBELE RO�L\SILOH
Eii
------_._-
IERIAM
13540
Cioc seleam de la jupân Ibriam, că 'şi-a
făcut căciula şalvarf.
P. IsrIHEscu.--L. f)ĂlNEANU,
Sel/las., p. 3(1) & -159.
La, vorbe ne-potrivite.
1C1U
*6
13541 Ai dat de nod
Ca Iciu la pod.
::iT. SI'. Tcp;SClJ, înr. c.Catancle,
j. Dol).· .
Numai are incotro.
s'a înfundat, a buclarisit o.
IENCEA
*6
13542 A fi Iencea
Săbi.encea.
1'. Bkl,-'..ŞEL. l)/'cot, c. Stcfdncsct.
j. Vâlcea.
A fi om frumos si vitez.
Sub numele de Îencea SrLbiencea eirculă în judeţul
Vâlcea ul'luet6rea baladtL poponll1i.i, care se atliÎ, în colec­
ţia D-lui B[LHî,şeL şi elin care reproducem aci începutul.
:-îns uc drumul Dinllll,
j)inlllJ, TJdrinlni,
Plimhi't-mi-sc plindlii:
Iencea
Sâbiencea
Uu 111111'(1'11 tl'ă(I"end de t'i-iu
l;1I saJa�a 'ntiptă 'n ln·Îii.
�lra�a cum se plimbă,
{,reu .Iiu inim(.oltit,
�i asa că. 11Ii·l-;} oTIl.13·
V cJ'�i., J'l'llllZr,' h�h n';I\I,
;\l>ne prins,n'c am ftWllt:
('ă, e(t, lnal'C, uln săruta
:Pe Iana
.UeligTrvlima,
Pe e" de n'oiu s{mlti,
Capu 1n1-s'0 ],f�tez:\.
C;tte fete ']1 Bel i;..!,Tad
[157]
--.-------
TERr, ORAŞE, NUi'YU: PJl.Ol'Rll 1':.7
:_�-�-'-------_._----
\'
\
li
Pe ti)t,c le-am sitrtlLat.
Numai una 'mi·a sd'lp,\t
Tot Ianu
Beligrăcl('lll\
Nepoţieă (1' ÎHtperat.
Fată de Letin hfl: .'\1..
IEREMIE
IERUSALIM
j: \
G. 1. 'I m1ESCU, înv. c. Bl'o8car'î,
j. Meherlinlif.
*.6
13543 Vine pl6ia de la Ierusalim.
Când în timpul verei e belşug, cresc clupercile de prt­
(lure (mînătărcile), se g.ice ert plota vine de la Iemsalim,
adicii de 1.1 loeurile sfinte.
Se <,lice, în deobşte, cilnd ne merge bine in orî-ce trcbii.
IFRIM
V C(}'î AgltraslItt"î.
JGNAT
BALACi MAT.EESCU, c. Şuie(i, i­
Olt. -- X"';'* c. Nr'incsci, j. Bacc!u.
*.6
13544 Nu se mai îngraşe porcul în <iUua de
Ignat.
In rîsul celor ce vor a face a trebă când timpul nu
mal îngttdue.
lu g.iua de Ig11at (20 Decembrie) se tale parcl1 ca.r1
s'au îngrăşat în vederea, serbtttol'ilor Criiciunului.
S'a faire poissonnier la veillc de PâJlucs,
Prov. Franc.
. :
I
[158]
13548
1[\8 PRnVERBELE lWlVlÂNILOI:
*L:..
1-3545 'I-a venit Ignatul.
C. TEODORESOC, iur, r, I'uuqcsct,
j. j"aslull1.
işl aşfe)Jli'Î Tqnatu].
I. BĂNESCU. l�l"or. i. R01I/(lU .
. "
Adică mortea.
ILENA COSINZEANA
ILIE
Veq.i Cap.i c;� .\'11. Sj(l/ltu
ilie. lot/o
*6
13546 Are şi el omenie
Ca căteua lui Ilie.
V. SAL\, dasc. c. 1". Selişt«,
comit. Bihor, Ungaria.
Nu 'şi cunosee lnngul nasulul.
Căţeua luI Ilie a mâncat slăniua veciuulur,
*6
13547 Ca cojocul lui Ilie.
Joau. GOLESOU, ]{S8. II, Asem.,
p. 6(1. - (lAVR. ONI"Ol{, prof. c.
Dobnrve[, j. VaSl"HlH.
Care fac-o minuni.
Profetul Ilie când s'a suit in cel' a lăsat cojocul Sef1
lufElisell.
Există o snovă cu paţeula lut Sfântu Ilie, dar 1111 am
putut'o nfiit.
*
La Ilie 'n prăvălie
J 6că şorecii 'n călcăe,
J ocă şi mărturisesc
Că nici mălaiu nu găsesc.
'1'. BĂLAşEL,ll1"eol, C. Stefduesc
j. Yâ!cea.
[159]
'{iRI, OfiASE. l\TML PROPIUf
I il Se dice celor cel ('111';111:"1 Ilie.
2" 1\eg�ls'oril(l]' S;-Il';W] (';11'] 1111 ,\11 uunn- în pravălio
13549
*
Ilie, Ilie.
Gaură pustie.
T. BĂLk;EL.li?·ent. c. Stefduesct.
J. {"!ticea.
Se �1i("e, in ghu n{1 , celor ee i chema Ilie,
13550
*
Ilie
Sarailie.
Aceluş înţeles el Li ]\tl. 1:;:-11\'
*D
13551 Ilie
Pălărie,
Şede 'n vîrfu coşului
Şi descăntă moşului.
A Y!-:. C"W'EA, poroh, C. Coştetu,
Banot
1)ie copiii, pruncilor eu numele Ilie.
* L\
13552 Ilie, Ilie,
D'o afla de la Domnie,
Vine şi te lea 'n tîr lie !
T. BĂLA'iEL, preot, c. Siefdnesci,
,'i, PÎlce(l,
INCLEZ
Adic« a se face ei, nu pl'lcepe.
HOlllfwul ne!lp efi Inglezui e tare Il! diuţi, şi (';',
bate pe sus, în l'psbol11, eu Francezi] eu ap;i ferb'l.
13553
*
A se face Inglez.
se
,1
,1
I
,1
I
I!
.
II
"
[160]
160
13554
PROVERBELE RO.MÂ)/ILOR
ION
Moş Ion scie, el să vie să spue.
A. p.\�l\', nr, p. 153.
Acelaş înţeles ea, la, � o. "3HO.
*6
13555 Vorbi şi nenea Ion
Că este şî elam.
Scol. Xorn« el. V1I, priit. P.
UJ.RBOVlCEAKU, prof.
*6
Vorbi §l nea Ion
C'â şt el e om.
ST. S1'. TUTESCU, t,IV. c. Caiet·
nele, j. Dolj. - A. GOR.OVEI, c,
Folticeni, j. Suciaca.
* c:::'
A vorbit şi Ion
])upr'î horn,
()(i şi el e om.
D·na Z. JC;VAHA, c. Pcrlesr;l, i.
Tn/oca.
*�
Las 8:1 oorbeeca .'jl ion,
(/r'id .'ji el It om.
'I'zou. CHLRILEANU, înv. c, Bro­
�r'en-!) j. Snciava. - G. BĂNULESCU,
îuo, c.Ptetl'oşiţa, j. Dîmbovila.­
P. DAXULESCU, c. SăZ(1'Ja,,j. Dr)lj.
*
AZ trântit'() cuc-uie Ioue.
GR. Al�Ji:XXNDRL";t'U, magistr. J.
1Jntnn.
*
A vorbit :�l nea ion .
. M. CA)!IA�, jJHblic. j. Ias«.
[161]
IV Spuse 1]1 el o vorbă hodoronc-tronc, fii,rrL să se 10-
vescă.
2° Când ore-cine se amestecă În vorba altora, fără să
fie Întrebat sau băgat în semit. A se vede No. lî489.
Numele «Ton » fiind unul din cele mal dese la ţerani,
e lucru firesc ca omeniî proşti sa se nemerescă mal mult
eu numele acesta. Sunt mulţi omeni care vorbesc multe,
le tocă gura în fier totii, �liulicii,; meliţii, sit le fie gura
�i tot ar mai avea răgaz. Astm fel de omeni li-se \1ice:
cicale, cleanţe sau cotofene. Nea Ion nu face parte din
ceta ăstora. Flecarii într'o adunare mai dau gur�t; unu]
'însă, privesce de departe, scărpinându-se în cap. Când
dă să încapă şi el vorba, flecari! îl opresc:
- Ho,llle, DU lătra ea căţeua la lună, că nu te ascultă
nimeni. Atunci el tace şi Înghite săracul.
Apoi când HULI vine vorba despre ceva, el nu pISte S(L
rabde şi incepe Iar; ceî-l-altî însă nu-l lăsă:
- 'raci, me, nu-ţi băga şi tu nasul. .
- Ba, lasă-l, mă ... sa vorbescâ f5Î nea Ion C(� ŞI el e
om, îl �ljce altul în rîs.
I
I '1
I
, ,
13556
*6
Sărăcie und' te duci?
La Domnu Ion su(b) butî.
T. BALĂŞEL, înv. c. Ştefdnesc!,
i. Vâlcea.
Când vre un om bog1Lt sărăcesce.
I-"';ărăcie, eepfll eu 111 ÎllU ?
:II 'am avut ,;11 tat't.o bine
Şi-\) să lnc aru şi eu tine!
t'-\ărăeie, fugI la dracu,
'I'acl a-in gură, cu'uu sparg nlpn 1
Sttl'âc!a und'ie dttd
La Domnu Ion sn(b) bUt'!.
Pocs. POjJ.
*6
13557 Mărnaligă, mei Ione,
Cât de rea, da numai mare!
TIWl)OHEe;()U- CHIHILEANU, Îm;.,
c. Broeceni, f Suctac«.
Acelaş înţeles ea la � 0. �tj;)7 unde se vor găsi şi alte
varîante.
[162]
162
PHOYJmBELE ROM.ÂNILOU
*�
13558 001 băetl cu pălărie,
Unu Ion şi cu Ilie.
T. RX,LĂ:-:EL, inr. c. Sle!ii1/eScl,
J. I'âlcea.
Când ve(JI doi hleţi de aceeaşt etate şi in aeelaş port.
13559
:;:
'Nu te prinde, Ione, că e noptea mare.
M. O.rRE::'C:U, c. Balaci, j. TI"
Ieorman,
Pe 1âl1g(L înţelesul eht la No, 202, (Jicerea se mai ÎlJ'
trebuinteză pentru omul încăpătinat, care face gură mare
I;'Î nu vre sit asculte pe nimeni.
13560
* c.
Ion, Ion
Cu capu gol.
T. HĂLĂŞEL, prroi, c. Stefdnescf,
j. râlaa.
Se <,.li('e, in glumt,. celul ce '1 chema ImL
13561
Cască, cască, nea Iane.
lioinânn! Glumeţ, I, p. 24.
Cill1d unul trftllte>we (l prostie.
*6
13562 Iane, Iane,
Galaone.
T. BÂLĂ,;>liL, preot. c. Stefdnesc).
[, "âlcca.
Aceluş Înţeles ca la No. 13f>tiO.
* /:
13563 Tot Ion me chiemă.
G. I. 'l'oxrsou, înr. r, Broscart .
i. Mehedinti. '
K u pierd nimica.
J)e r, ti uun, (le" fi alt«. 101 IO?l mi:' chicm«.
[163]
G. I. TmlESCU, ÎIIl·. c. Bl'oscal'i,
i. J[eherlin('î.
*6
13564 Fie popă cine o fi şi pârcalab cine o vre,
neica Ion tot logofet.
IOUD. GOU'SCU, JIss. 11. p. 7.-­
PETRESCU, in!). c. C!tI'Ic(Hle·.lrge�.
i Argeş.
13565
lU Aceb'") Îuţeles ca la :\0. l;)fl(j;).
20) Cel111 care 'Sl face llatnria un i pasit 1l1d alO autori-
t[\ţI nid (le nil11e;11 altul.
*
Ion, Ion, Ion
Trei coconi din Babilon.
A VR. CuRCEA, paroh, c. Co�tell<,
B((}/at.
SA ,}ice, în b::'ltale ele )oc, pentru cel ee se l)()trivesc
la prostie '}Î la nume (GO"L1�SUU).
Este fii un joc de copil î1\ care se intr(1)uinţezLt '}l
tV.l8strt (ticfwe.
*6
13566 Sc61ă, 16ne, de fă foc.
_ Balu, că nu pot.
_ Sc6lă, tone, la mâncare.
_ Unde'l lingura mai mare?
t.o..». Jl/iucure,
*6
13567 A fi nea Ion.
T. BALAŞEJ.,jil'fot, c. Stefr7Hesf'l,
i. rri/cen. _ P. DA"SIlLESI'1.7, 1;. 8111·
.i. Da/,j.
A ti prost.
(iA\". ONIŞOR, praf. C, DlJbroL'cţ,
j. Va81ntn.
:;:6
13568 Doar nu rne chlemă nea Ion!
�n snnt prost, il pneep bine.
[164]
PIWVERBELE BQ.I1.ÂNILOR
IONA
*6
13569 Ionă, Ionă,
N aiba te scose 'n poiană 1
T. BĂLĂŞEI" preot, c. Stcfduesc),
.i. "Vâlcea.
Se c1ice când te intîlnesci eu vre-o fată ori lleYPSt;!
frnmosă, şi prin\;11 slăbicîune de ea.
IO;'\EL
*6
13570 1 onel, Ionel,
Cur fetele după el,
Că gândesc că'I un inel.
Nu 'I inel, nu 'i inel,
Ci 'i mândru de Ionel.
A I'R. COgCIiiA, paroh, c. Coşiei«,
Banal.
Le \;lic, cel mal mart, băeţilor frumoşt.
Se înlocuesce şi C11 alt nume ca: Amamel, Iosumel, etc
IONITA
*6
13571 Până s6rele se 'naltă
Ionită abia se 'ncalţă;
De la uşă pân la pat
Obielele t6te cad.
ST. S'l'orCESCU, preot, c. lJdlli­
crnc«, [, 1/,(01'.
V ccp: a .re (;,/1tt', il yt
inca/Ia.
A se vede înţelesul de la No. 7:!OS.
*6
13572 Deschide-te, punguliţă,
Să plătim lui Ioniţă.
r; A YR. ONlŞOR, 1Jl'(>{. c .. Banca,
f Tutova.
Vedi PU!1git.
A se vede N'o. 1 :?GOl.
[165]
TEtd, ORA';'E, NUNE PROPRiI lf)�,
IORDACHE
13573
Iordache Burtă-Verde.
S. 1. GUOSS�IAN�, Dict. OCI·HI .•
p. 22';'
Aceleaşî înţelesuri ca la 1\(1. :ZSOli.
IORDNŞîl'vI
*6
13574 Cine te-a bătut, Iordaşîrn
Tarrnambile Cardaşîm ?
T. BĂLĂ'iEL. Îm', c. Sic/iiI/esei.
J. l'ftlce!/
VccF li Bate,
A se vede înţelesul la 1\0, !17il-1.
*6.
13575 Cine te-a bătut, Iordaşîm, şi n'a dat mai
abitir?
T. HĂLk;:EL, 11l"fot, (. Ste/dnesci,
J. I'âlcea,
Veql ti Bat"
IORGOVAl\
*6.
13576 Par'că ară Iorgovan.
G. 1. 'l'oxssctr, ?m'. (', Broscavi,
i. llIeitediufl.
Alush1llG probabilă la valul lui Traian care trece prin
comuna Broscarî, de şi cei betr[1ll1 povestesc ca cei mai
betrânf de C;Lt dînşii al' fi ve\,lut po Torgovan triigend o
brazdă cu pluguL la caro e1'[111 înjugaţi nisce bivolî mari.
A se vede G. Dem. Teodorescu, Poes. Pop. Ioran 10/
aooo», p. 41fi-+20,
IOV
[166]
1.:/;
13577
IP.'-\TE
.1,
...
Popa Ipate
Dă oca pe spate,
Şi face cu mâna,
Să mal dee una.
Ipate
Care ilâ oca jJ13 spute,
,')'i face cu nuin«,
Sâ 'i ma; tulucâ una.
Ace1a� ÎllţeleK ca la ::\0. 12;)\)0.
IRIMIE
*L::o.
13578 A nimerit ca Irimia cu oiştea 'n gard.
I. TZISTZU, iJ/g. j. lJnzi'lL - C.
TEuDURESCU, Înt'. c. Dr!gclc,j. "Vas
tuiu. - GAH" 02'!IŞ01(, prof. c.
Gl.ennancect, j. Tuioo« ... - AL­
FHED JLTAf(A, c. Popeui, j. Fălcitc.
;j:..).
A uiillerit\) ca Ierl'iutn (Ercmie) Cit oiştea
În gard.
GA vn. O:\IŞOH, proţ . c. nolJ1'o·
cci , j. \'«"l/(}/I. - U. 1. 'fOMESGU.
flIV. c. Broscart, i. JIehc(linţ!.
1° A greşit; nu a nemerito bine, lin a potrivito cum
trebue.
:l0 S'a păcălif;
Ci·uit Irimia, uu .nn din satul HUV">l, "OllllllHt ll,\!.:"clc, tiind b,�t �i
mcrg-eUiI sprc sat cu lOiirllţa C!\ ,loi cai, nu ;l lăsat pe tovarăşul setÎ
"1 mâne cait ; ci Inând el hă.ţul'iJe în mâna, în lOG S[I ţiuiî drumul a
""mit oiştea tocmai iutr'un gard, lângă porta ţ0l'lle'f, �i dc auuu.î a
l'emas vorba cu Irimi« CIlre rid CII oist ea in gard.
[167]
'{Eld, ORAŞE, NUME PBOPFar
IRJ�A
167
*6
13579 Pe lângă că e urîtă o mal chernă şi Irina.
H. D. ENESCTJ, îllv. c. Zamosiea,
,j. D01'ohoiiL
A se yede înţelesul la �o. li2:H.
IROD
ISAC
ISAIA
ISALNITA
*6
13580 Ca la Isalniţa.
G. T. 'fOy\ESGG, 1'111;. c. Broscn1'!,
J. J[eherli7l1t.
Comună în judeţu1 Dolj, Alusîe la munca votnicescă 11
locui torilor el.
ISLAZ
*6
13581 A învetat carte
Pe departe.
Şi condei
Pe la Covei,
Şi plaivas
Pe la Islaz.
ST. TUTESCl:, lin'. c. Catancle,
j. DoU.
A ;;e vede No. 11435.
62447
l'J
'J
[168]
168
i'HOYERBB�LJC BOMÂNILOE
ISMAIL
ISPAS
*,6.
13582 Ispas
Lapte gras.
T. J3ĂLĂ,':�L, preot, c Stefanesc),
.i. Vâlcea.
Se �1ice în glumă celuf ce '1 chemă Ispus.
Ispasul, adică <,liua Inălţărei Domnului cade vara, când
e ierba mai dulce şi plină de mîzgă. In acest timp vi­
tele dau laptele cel mal. buu f;\i unsuros. De aci trebue
să se fi născut dicetorea de mat sus.
ISRAEL
13583
*
Prin tine peirea ta, o Israel!
Când unul pate vre-un ne-ajuns, nu din pricina altuia,
ci chiar din vina lut.
I)icere luată diu Biblie.
ISTRATE
13584
. * 6.
Buna diua. mei Istrate.
Doi boboci de raţă, frate.
Mei Istrate, tu eşti surd?
Mai trecu unu c'un cărd.
Bată-te Durnnedeu, naprulu.
Nitică cânepă dicea m să'rni pui.
G. BĂNOL1,SCO, înt'. c, Besdea­
.lu, .i. Dimlnioiia,
11) Pentru cel 1':11'0 l'espuncle alte trFmt.11; tu ii spui UHa
şi el respunde alta.
20 Pentru cel cu.re 1111 vre sa înţeJeg;l; îi sput mia ŞI
el alta crede.
A se vede la, 1\0. IjU3�) celelalte variante.
[169]
169
1 'rol'. Elin.
E�{fO tiM de uliie lOljllOl', tu 1'I'sjJonaes de cepis.2)
Pnn. l.tit,
13585
*
A fi nea Istrate,
C. DAl'HLESU.·, i111'. c. Setmrlu,
i. VrÎlrco.
Om cu care nu te poţi bine intelege.
rnc
*6.
13586 Dă'l în punga lui Iuc.
t
I G. r. PATRrclU, in», c. 8mulţl,
j. Corurluiu.
Adică dă'l dracului. Iasa J ciorilor, ieu'ţi nădejde de
la un lucru.
IUDA
IVAK
*L
13587 Dăi nas lui Ivan,
Că se sue pe divan.
GAVR ONISOH. iil·of. c. Dobro­
)'('(. j. T�(lsl'[(i�t.
*6.
DaI nas lUI han,
(80 el S/.; sue tie divan.
ANDREI M A]{1NE6CT. in». c. JIu­
mele, j. Argeş.
[170]
170
._---------_.----------
:j:�
Dat nas lut i.-».
Se Site pe diran.
E. L PATlUGIG. în», c. Sll!ltlţ�,
.1. ('oc/lrlnln. .
*6
D(�di dat nas lut han,
El se sue (suie) pe tliwn.
1. CREANGĂ, POD., p. 323; COiW.
Liter., Xli, p, 5t.-E. I.PATHI­
ele, ti/V. c. Smulii, j. Covurl1l1n.
_ T. B»,_LĂ�EL, inv. c. Ste{ălIesd,
l- v.iu-« - ViLCQlI, shul. Cm­
(ora,
Arată \)bl'ă.Zllieia UUUI om ele nume, cc'mel il bagi în
sernă.
<_ El, el! D,)l1E1C ' . .;tise apostol11 Petru, ve<,ll .le ce �'a 1I1a1 apuc'lt
acum han al Sfinţiei-Tale? Bine a mal '}lS cine a ,}is: <-(Iad/' (la! /las
llti Ioan, el se Sllie l)e rlir(m". - 1. CREA-:<iGA, p. 32;),
Ol'Îgina �licerei este bulg/L1'8seiL T.n proverb rusesc suni:t
nst-fel : pune un (emn Ia 1I/1IS11, el 1'11 pune piceI'clc pe 1n(wct.
Cu: plus licel 'luam /1((1' est, plus cult 1]1(((111,
licel.l)
Proc. u«.
Non introlur l'l1sino in 81(1t�, cl« i»! ti nuoulerî:
il/ori e r/ellit sollit c âell« camera.�)
I'r.n: TOBe,
Jleli (;a1l0 I'n JlII eillero. kieoee mi tlijl) !J mi
herer/ao. Ci)
PrlJc.8p((i(,
') .Acel căruia li permiţl mai mnlt de cât merită, ne mal mult de c!ll
it daI voe.
2) Nu l)ăga măgarul în tinda, căc! pc urmă te va da afară �i din tind:i
�i din odae.
') Am adu,; un France, p0 lanul mel\ de gr!lii, ,c făcu riul mctl �i mo�-
tenitorul meu.
[171]
171
Irlto is ol101ced ?JIm(' 1 i/d'rl!f. t7wnis reason« blc.
1cill desir€' '1110'1'(' t711111 ie ullG/cec!.1)
Prov. F:'il.'ll.
* /�
13588 Nu da obraz luf Ivan
Că se sue pe diva n.
L/\�()Al{ ROSETTI & V. ALEXAN'
J ,m. Mss. -' D-ra rfINe1\. SrS}IAN,
iur c. Adam, j. Tnioc«. > •
'1
il I
(;AYR, ONl�OR, înv. c. Scldopc1/1,
,'Î. Fii/ci/r.
*i:).
13589 Popa bat şî Ivan nici gustat.
Ve'll Be!.
C. J URDACHESCU, îll1', c. ('ris­
I csc], j. Botoşani. .
A. se ye(18 11lţelesul la No. 81..\.5,
*6
13590 A nimerit'o ca Ivan cu oiştea 'n gard,
1
l'
1
T. BALA�EL, ))l·COI. c, Sfere/ursei.
'i,\'rilcca.
Acela� 111 ţel es ca la K P. 1 ;ji'11:-'
;ţi:).
13591 Ivan
Ăl bun de divan
,
!
D-na Z' .T1JV AH.A, c. Fedescl, J.
'l'u/ora,
f-)e i,li('e dracului de (',Hre (Jlnenii �i femeile niLjitol'ese.
*
Incepe de la Ivan şi ajunge la Adam.
13592
I'elltl'U cei ce luugesc H11'Ua, o l'llyeste, l11C'epend. cum
se i,lice, de tu desclilica',·f'.
1) Acel dU'ula îl elal mal mult" \ihertc,tc de cât ,C clI,ille. va dori mal
mult de cât i se dă.
----
i
I
,
•
[172]
172
PROYEHBEL.E RO,'I'[ANILOR
IvANU�
*6
13593 Ivănuş
Cu cununa de paiuş.
MARiNA BĂLĂ':;EL, e. 8tejdnesct,
J. l'iîlcert,
Se ("lice. in glum::i. celui cel chemă Ivănuş,
Acest:t �1icere se gClsesce �i în urmetorele recitatiunt
de copii:
Hei Luuae,
Hei I'lavae,
l\1nl'ill hato
lluhlll bate
Cât" vad sînt a.Iuuate,
�i-a le inele
Şi-ale tele,
ţi-ale Hngil .lin 11 ăd II re,
-Rag"(;n r:lgea,
TigalJ il fl-'Rl'rt:
Cu ciurpo e
L;ll s( h':1111 lJ(le.
C'o li ",)1'"a
Da (;1' mai m'a:
1 \,,1 ]'1\1 ,k edea
t;nlTl i'ăccn,
Cum făcea:
Tni-t.iriatita
1't, (:,:',1:\ şofran ita
\ '\1ile .i"leii Icănue
el! ClUil/mu de pl1-i-IIŞ,
Eşi :--it-anI' din eela r
("n'it� popa, mă:"I,,!'_
l 'n san.u:el� 111'1' u n gaVril1.
JIANU
* ,::-,
13594 Jianu de peste Ji!
Lasă fete cu copii,
'1'[;])o11A LĂ!.Ă1WIlJ, c. Bogdil­
uesct, j. V(îlcea.
Se t.,l:ice b:ll'batuluî care :-;(� ţine ele craîlicurt..
Acesta (Jicere se g{lsesce 111 următorul CLll1 tec popOl'an :
[173]
TERT, ORAŞg, NUME PROPFll 173
_______ .. . _.......3.=�=-.:'-="-.::........-"----' _
Colea 'u vale 'n dcdctcl
VI'll1HUS dc'))'llIC nn .] ionel,
lIfG duc maîoâ (lupă el.
Ha tu, matcă, nu te .luc«
C<Î. nu e voinic ÎJ. cruce,
e{i. nu c vornic curat,
N iel în Cl'UGe botezat
Mi-e Jianu de le! .TiI
Lasâ fete atI copil;
Câte fete sunt pc .Tii
'I'otc ,li l'emas CII cOJ),L
Hoţule de peste Jil
.'\n minţi fata că vii I
Hotule din Meliedint;
')f1 luaşl fata cu deminţl 1
Hoţule din SlittifJre
Mj-o l'{tcl1şl cu burta mm:e '
*.6.
13595 A fi Jianu vreme rea,
T. BALĂ:::E1" preot, c. Luiuţeeci,
.7- Vâlcea.
Se tJiCfj UIlUI Olll vornic F;ll vitez.
)[,,1 copil cu f1intlL lungă,
.FiţI ,leştepţ1 şi uu dOl'miţi.
Ve păziţi să nil v'aj ungă
Poteraşit iscusiti.
Ce ne pasă de 'nt.îrnpluro,
Vie cum îl VlL plăcea,
N'avem nOI căpitan mare
Pe Jiamc vreme rea r
:-l'anetălll că '\1 haiducie
Find Iancu căpitan
��l v n 'c v frică _ de _1�lrgi:,
N1Gl macar de Cîrc-Serda r-:
HaIdeţI vie, hnclI vie,
}\fai curind să n'arlrn-mim,
Nu mn 'Il llipUL să ne ţie,
l'ntcrii morr» Int să fim I
MC.i delir <.;\1 chica IUllgi'l
Şi la hl'îti eu in.tagall,
Creml t.răsuesr-o "ado 'Il Inneă
�i staţI J'aţă eu S"tflll!
.A .. cestă pOeSlE', �ules,1, (le D-l Bălăşel, îl! comuna Luu­
gesei, nu p6te fi pop0l'an:l. Ea îns�, se cântCt mult pI'lll
judeţul V:Ueea, pe o arie haic1ucese:l.
[174]
174
PBOVERBEl,E ROMÂNILOR
JIDAN
VC(F C/o(Jall, .7;(/0'z', Oureltj
!J):Î!lta il/aFla, TI/re.
Jielanu e privit de popor ca o liWl spurcată, mal ales
în ce priveşco religiunea, Se crede că Evreii se împărtăşesc
la Pascele lor, cu sânge de creştin, Pentru a'I pute do­
bândi el pril'lc1 atunci câte un copil dA creştin, şi. '1 aruncă
Într'un butoiu bătut cu eule ele fel' eşite pe din lăuntru.
Punendu-se butoiul în mişcare, copilul estA sfLllgerat, Alt;]
dată îl înţeprL sub unghii cu ţepuŞI de fel'.
Jidanii sunt forte înşelătort ; se şi spune C{l evreul
nu mănâncă până nu inşelă pe un creştin.
Evreul are un miros gl'el\ fiind-că nu este botezat,
U nil creştini chiar aprind tămâe În urma unul Evreu,
când 'i-a venit În casă.
Jidanii, de obiceiu, au pistruî PA obraz, Homânul ahi­
bue :1C'estt, m'metG1'8J în tîmplărt.
,JiCianil, dl.lprt ee ali rcstignit pe 1811S Hl'i,t"" �i atesta a unu-it, s'all
1"18 la JlHISa ca srt rnănfun-e, de l.ucurie La mas1t aveau ItU cocoş fierl
�i alte bucate, Ce '1 vine unuia în gâllll �i (,ticc: ,AtuJlc! Jllal învie
Hr-istos câ,lHl va invin cocoşul ăsta de pe masă" C()C(J�lll atunci oaat�,
se scolă colea în stl'acl,in:'î �i, când :l biltuL dill ftI'ipr să cânte, a Srl'
rit stropit.urî, din strachini1, peste .Iidan). A�a ('i( stropit.nril« (le pc
obrazul 101' sunt de pe atnncf remftsc, spre semn C-:t el aII ucis pe finI
luI Dumnede ă ; �i le "(Il' nvea din nfm în nl'lll,
CHED];';'j'E
,
Ilacul este l,ine'clI\SJltal. (le DIiIIIl'(Jell, pellll'U el. el ar fi fllJ'at Ull
hd ce JidaniI :l\'eall să îlJhgă în 111:Jlla Jlfâlltllitol'llllli, pus pc C1'II(;(',
De aci ,';ne u]'''' �j abţinerea ,]e ]'0(; a Jillnnilol', l'l'C eâllll (;reştiuiJ",'
le e ]JPl'mis a 111:[.IIC'\ l'ncI �i în ]lnsL � LAUlUAN & MAXIM, I, p,372,
II
.Pe cUllei 11])]1.,];, 1)11111])e\18(1 ]lC prlJll)ut, a :Ijllll' la (! (;]'îş II 1:" 1utd
În)'ţllntl'II, JidHniI aseunsese pe o jidHllCă sul, " cnvatii �i Înt,rcb:'l pe
1Jumne<;lerl să gllieesci'i ce 'j >1('1)10, "Ia Ull porc' ", Când redică efl­
,'ată, iese o seri,!',l, .Pe "t"nel el lill mhnîllH,:1. came do 1'01'(', niCI pes­
cele carc a]'e sJilllirw ca ]ll>]'CIIJ. - Şez({fo?'e, L p, ]81.
[175]
NLJME PROPRIi
17G
*6-
13596 Să mănăncî la Jidan şi să dormi la Ar-
men,
B. P. HĂ-;DEl, Etţn». 11[Clflil.,
p. 1701. -DE"'!. BEHEA, c. rul­
cant. j Ftilciil.-I. BĂNESC\:, prof.
). ROII/ml.
L« jid(m sli U!({1irÎJlCt, dar Srl nu dormi sin­
aur ntl[lfea.
A. COS)IA, CO)/(. Liicr., XXI! 1.
p. 151.
* .:':0
La jidal! ';(/ uuinânc; dar str ?tU dormi.
*
8(( nu te culci la .ii!l(!II Şi sri 1!?r măvănc;
10 An/usII.
P. (L\.HBO\"WEANTJ, praf. c, tia­
tesei, i. A1'fle�.
H01l1fuml (;1'8(18 cii bucatele jidanuluf sunt f(Jl'te curat
f(.ltite, dar casu luI retI gl'ijit.T 'ii Illlll'dul'<l. AH" li c1'8dillţ:i
opusă în ('8 privesco Armeuul.
A SE' yede în /'/'{{Ci!I{ de la Gorora. � 30 cum s'a sclrirn­
bat credinţele îl! ae(�sb privinţă.
* ,",-
13597 Jidan şi curat nu se pote.
1. TACV-, ÎlI/·. C JJr(l)li�Cefl,
Cocurlutu.
Se \11c8 lUaI ales la oraş,
Iu sprijinul :1("pstpI e1'pclinţe !-;P lJo\('sle!-;("e m'JII(�h'!l'ea
anecdota.
Alexandru Cll%a, iuni nt« de li li VOIII", " j'uSI i'l,ranJÎe la r,,, II� Iuru.
Eri. runI nles fl"t(, a'1'1'11 cu străini, �i îll�('jăt"l'il, dar În (lvu,,,!., ""
,1 iduJ,ir. Odată d,,,ll1sP (Il',lin l)(lliţief, ('fi, ori-ce JidalJ SI' ni gilsi 111ImIa)',
S:l j SI' laie I ,,'d.:, d" la j",Jllc. 1"1J c"'lIisC!l' JII"'\ %('IIIs,ill!il,!i il! pî0P
-n1'1 jj(l<llt eHl'C �:1l1eil 111 c(lte,Q'(�l'jn celor c(J}lt'ill�f Îl! flrt1illl1] iSpt';-I\'llj�
cuiul, 11';1'(' ",hin �i CII !t,nd eli Ell'clIl se 1'1I�·:t· 11fnl, l({"â haUl({, '!IIM,
eti ,fI/(ldlll aÎsf(( 'i ,,� la ispracilÎcli1 cclrl-l'alf, Îl j'('lel.;'( pi,J;( (1(, h l'"ft'lll,
*6
13598 FIerb] un Jidan !şi ese doI GrecI; fierbI
un Armen şi ese trei J idani.
G. P. 0ALnc. {il/'. c, SOI'l'I('i,
i CO:'/(j'lul Il.
[176]
17;;
Adic,l .Jidanul întrece pe Gl'ec şi Aruieuul p<3 .Iidau,
cu şiretonia.
13599
�
De cât slugă la Jidan
Mai bine la oi cioban.
Şe:i:IUOrC, Poes. PUjJ., 1, p. 71.
A se vedti întelesul la Xo. 101;,"';7.
* .�
13600 Jidanu când câştigă întăîu îşi dă foc du-
gheniL
GAYR. OXlŞOR. prof, c. FII/esei,
j. Tit/ora.
Adica e ne"'illstit C,[ negustor.
*�
13601 Jidanul cu balabusta
Sunt ca lăcusta.
Z. AREG,H:, Basarabia, p. 47'],
Pe unde t1'8(', unde !:i8 a-;;.ot"lCt 13 foc '"ii pîrjol.
13602
Jidanul, până n'o înşela într'o di, nu se
ţine om.
IDDl. Caleilll. RO/l/., 18>1::>'.
Arat;! lipsa lor (le cinste �1 de omenie.
*�
13603 j idanul a vrut să merg ă şi el odată ca-
lare şi atunce s'a întîmplat să fie Sâm­
bătă.
V. A. F')RI:SCU, c, Folriceni, .1.
SHclol·((.
*�
Ji.lanul 1}({a{rZ rtCl'ut Sit incolece .�/. aiunci
fl f0..;t Stim/JlitiL
GA "R. OSI!;'OR. }"'o( 1:. (;l,n­
uulli<'sd • .i. TII toc«.
C,ÎJHl unul lJH;,oJ'dl';'l 1"1 'l\httl st, f;L"cl ce-va �1 nu 18-
1 JU tesce,
[177]
.»
______________ Tiwr, ORAŞE, NUMI> PROPIilI _
*6
13604 Jidanul pe ce a fost nu dă nimic.
1,7
13606
Il-na Z. J UY ARA, c, Feâesci, J.
Tntoca,
*
Pe trecut, şi ce era si'i fie, Jidanui nu '{t
.u nimic.
DIM. ZANNE. arliii, c. Holintinu»
,lin vale, j Ilfov.
*
Julanul nu (tel nimic nic'i pe trecut) nici pe
viitor) ce numa; pe preseni.
V. A. Foansou, c. Folticeui, i.
Suctaoa:
Câud unul ne vorbesce de ee a avut S,LU ce va. ave III
viitor, :1l'etfmdu-se că nu 'I putem ela de mit pe garanţie
bunii, ci nu ne mulţumim eu frtgiielnel1 şi altele :1Sem811Aa.
*6
13605 Jidanu (e) tot Jidan.
f M. CAKIAN, public. [, Ia,!.--
G. P. �c\LVI(J. in» c. Smnlţi, j,
Cocurlui n,
Orî-cât s'ar ridica, tot nu se pote lepedlL de apucătu­
rile lUI strărnoşescî.
:;:
Jidanul plătesce.
}l. CA�L\N, public, .i. [{(şI.
Acelaş înţeles ca la No. 1BI4,+ & 1314f).
*6
13607 Cunosci ca J idanul la porci.
A. Ufucoru, elev. Sc.Xorm. IIISI,
j. D01'oltoln
;\'(lie;1 nu te pricept de loc,
*6
13608 Jidan botezat.
Gli, ALEXA1'iDHESC:U, 1Iw,<jisb', J.
Puinrc.
[178]
178
-PROVERBEf,E nO)IANILOJ{
-----------------
Adică creştin cu upucrltl1l'i rele.
*6-
13609 Jîdanul e dator cu trei lilile la ţigan.
BElmA KAUFMAN, c. Bcrkui, .i·
Tuiooa. - G. P. SAI.YI\J, înt'. c.
SmnlP, j. Covu?'lttiu.
*Lc
Tot ,jîdallul da{()resce cu () (li el !l/lan.
K r. PATRulU,ful'. c. SlIIulţi,
J. Coourlui»,
Tiganii 'c trag din Faraoui, cari erati lUI pOJ'OI' tare. Kî l'u]'i�e 1'''
J idanl, şi '1 snpnseS"l' la tot felul de cazne. Aşa se ,lice că '1 puneau
sti trecre ClI pictorele sticlă sfărmată. şi amestecată cu spini. S'a În­
tîmplat, nu se seie cam. ea Ovrei) să scape din 1'01,ia ţiganilo]'. Aceştiu
vroiau Însă să 'I mal ţină milCaI' trel (,iile.
.Iidanir s'aii rllgat S:l le 110 dr-umul, l'elllân(,"11 dattll'l ea acele tre1
<,lile să le facă orl-dnd vor pute, chiar şi pe lumea cea-l-altă. De aci ti
remas <,licerca: jidan1l1 c dator f1'et (riie la tigan, şi elin "c('stll Jll'ieinlî.
se cl'ode c:rl jidaui! nil pol vcel,' CII oc·11Î 111111\ pe ţig�lli.
*6-
13610 Are cap d e Jidan.
Şe.zcUârca, T,p. :21Q.-E.I.PA­
THlCIu, in». c. ;'irmr1ţ-!,i CorHl'h�iH.
_ M. (jANIAN, public. .i. Iaşi.
10 Umblă cu Îuseli:ic1111le, după ghpseftul'l.
211 Spre h lua îl: rîs pe unnl c;ue' se crede (leştept
şi în realitate e prost.
*6
13611 Par'ca se bat Jidanii .in gura Iui.
] )-lIH ECA'l'- ZAN;\]\, c. Fer/esei,
i. Tu/ora.
*6-
L'ar'că se bat Jldani'î la gl�1'(I, lui.
G. P. SALY.fT, in», c. Snmlţ'î. j­
('Ol'wl1âlt .
\"�dl TIIn.
Yorbesee repede Şl cam lle-desluşit.
[179]
Tital, ,mAşE, NUMt� PROPRll 1'/9
--------_. __ ._-----�---"------------_._------- -
S.lh. MARIAN, Poes. Pop., r-
211.
�
Jidanul cu barbă roşie
Duce pe dracul la paşte.
13612
E. 1. PATRIcIU, i/lti. c, EHI'slt­
cwtl, i. COV1LJ'luI1t.
BARO:Nl',I, p.85. - HI:\'[ESCL:, p.
:"4.
Jidanul Cit Jî/3[1rli bar/)((,
1);[c(; pe ({mell la 'ierM.
Este mai mult o pi'tcălitul'ă.
* ,0,
13613 Când ar veni Jidanii de la secere.
JIDOV
S. MANGlucĂ. în Etqn«. Magn.,
p. 2(')3. '
�
De la Sânta Maria-Mare până la Sânta
Maria-Mica, dacă nu cade bruma, se
împut Jidovii.
13614
A se vede în ţelesnl Ia � o. :2tî-L
S. FL. :?IIARlAN, o-,«; I, p.
�} 17.
A
.::.---"
Pitpaduchi! pitpaduchi!
Ca la Jidovi pe spinare
Fac paduchii masa mare,
Pitpaduchi! pitpăduchi!
13615
Ca Set arate dt de Hlm'dari"'t. e :tcestii naţie.
LEGENDĂ
:\liec cr1 Jiu,wil dintru Îucqll1t nil era ii, ea acuma, plinl lle ti,tc
iJunăUiţilc, nu ,,'o alh tl\UI averea cre�tinill)r pc mima lor, ci el erall
"şa (le nCllu::l'lIid, a�a 11e I'llfl1mln�l şi, sit 106 iertaţi de cuvînt l'l'ost,
II
[180]
l'itp,lduchll pitpălluclli!
Că la ,1 i(10V1 pe spinare
]j\-te p�td lH'hii 1l1flSă lnaxc,
l'itpntlncJ.l! pitphrluclt1!
-------- ---- -_._-�---_._----------------
a�a de JlIC::ll'caţ,l lle l'ăd1Lc]ll, {'ă ltic'l 1111 creşt.iu, nicf 1111 oru (le omcni«
nu "rit în stare sa se a]Jl"oplc de (Jiu�il câcf', unIII se apropr», îlll1ab\
';C, >t111l'lei, de pod,)11:! de cn re era ii el ].IilI1.
OcJtl"j-llonhll v(\I[.II<I accstn , şi voind a ['eri l'J'B cei-l-alt) ;11IIe111
C8, să lin se ll.lll]llc de pollill);, jirlovescă, cum �f'l'la pl'C vre nil jidov
]11 npl'oplcrea vie UDUl cl'e�t.ill, Jndath lnenpe�\ a f'tl'ig;;'L;
l'it}Jăllncltl! pitp�,(lneltl!
Că la ,Ticl()vl ]le spinare
Fa« păduchii masă mare,
J'itpf,(lnchl' pitpăLlu(;lI'f'
Adie:", ]Jclziţi-vă de l'ilducht, căcf Jidovil sunt ,,�a de pliut de diuşir,
]lJC;�t cil, fac uiasă mare pe Hpillal'ca 101'.
.Iidovit, ea .lidovii, nu putnl'fî răbda strigătele Oeh'îIlJul-bouluJ, măcar
{;;I acestea erau destul (le. drepte, ci el mân iiudu-se pre dînsul, pentru
c,n f"ee păduchioşi, îl lll""h pe fn,�'il, voind să'l prindă şi sifl ornore.
Da Dllllll\C�l()(l nil '1,,, lăsat ]ll'e Jidov! Ufl să 'şI ajlwga scopul, ci
{:I '1 Liclit aşa ea Oc!lîld-Iloulnl acuş să se ascundă îutr''uu loc şi aenş
�:I lesi, i nt ra l tul, să ll,mhle cum va voi pc lâng-i'l om, ,lal' nime Srl nu'l
p11th ]Irinr],', şi (laerl'''' \Te s,,1 prindl\ să'i sarf' în ochI. Şi Ochiul­
""nlnl, 1111 llnmaI ntnncc:1, ei el şi acnma, eân<l vmle pe vre un ;Iidov,
;sh'i,�'ă .
�i \'al Dfnltn8, hitle ar Jllul ti eând, lnai ales ltoJnânil lluştr-i, s\tr
l'eri (le .Jidovl cn dracu (le tămâ.e, chel accştJa într'adeve!', c1npă ce'l
(\(,slJolc ele tot ce all, dnpă ee''[ a(lue Ia sapă lle lemu, trebne să se
'n('��n:.:c de tt)te llP-voile şi sii deyie ]l1a1 l'e1, nUl.} cntl'enţo�j, �i l!lal
Jliim?IIH,li lle curn ali fOBt Jido\'il lainccp"t.
*6
13616 A fi rupt din Jidovi.
Tu DOUA LĂ7.ĂllOIU, c. Bogllii-
1Icscî, i. I 'fii cea.
A c1iea om vOll1ie, c()l'polell t,
Citim în 8etdifu)'e. nI, p. 2�):
],EGENDĂ
Jid,,\'il 'i-al"1 Închis !Jllll\flC\!C'U ÎlItrc lIiscc 1111111\1 marî el" Il II lllni
11(lt eşi de loc. că el ar j)l'ăpf1Lli lumen 1"111]8,1 Îa VI"O (IOl1o-tn'] �lih',
d (ilaI ]l1'.Ll1 i�L Da la vremea ,l'apr,'î Anlihîl's are să'} 8c[)tă tI'acolo,
lii ('li el ,11'e să pl'ăpl111escă lilmen,
Poporul crede cr, noi 11U ne tril,gem din Jic1ovi. Noi
suntem ffLCUţ1 d'al doilea, cil.ci jic10vii au fmlt o lege spm­
catrl, şi UOl suntem lege curati.
[181]
\81
13617
*
A fi jidov.
T, l:H.LA�EL,
], râlri'(/,
r, Şic/tiJlCScl.
L. �AlN8ANU, Dic%., p. Hi.
ConCi LifeI". X'S.L fi 5�·J-,­
T. BA-LA')E!', înt', c. ŞlejiiilfSr.1. .i.
râlrea..
Jidovu1 rătăcitor.
De când cu JidoviL
13619
13618
A se o'bserY:.L asemBll:.Ll'ea acestei legem1a (:U legende•e
unnet(Jl'e din mitologii1e antice Set'" din Biblie şi anUllle: In
ILtmayana lupte, :QeiloI' cu ltakshasaşil condn�i de regele
lor BavanL1. eare isi ave:1l'eşedintl1 in insula IJ:'1llka (Ce"lanl.
In mitologiile 'eline şi latine', lurta 1)<"i101' cu \ T{talliL
1]] Biblie l'eyolb mIei parte ,1in îuy;eri lmpohiya lui
Dnll111C'C�etl ;:i luptple :lCpst(ll'<l ('u îngeril l'pma�l credindo�L
*
,1 j(l<"ii au fust lli8GC ;'II1('u1 gl'(>za\ tie lJlad, A�" �itl f .. sl t1l' mari.
'lil c'.t l1aşîall dintr'un n1nnte Intt"altui. ::; .. i, ă�tia ,l'acnm, slllltic'11I ca
llisce ynnf;C(> pc lângă .li,lud,
Ollală " fat,i de Ji,lol' Si' <1"s(' 1'(> 111l ci'l11p 'ii """lu ga:ii nisce (,)n0u1
,l'a1 l1iJşui al'[ll1l1 llămîlltU\. FaLa II 1n[1 în pul(t pc t<l\l, "nleul, plug,
hul 'ii telle �i "e dnsc en 1"\ la lIlllll1�Ha <Fd,nilil-î: qllama, eu gitSll
('illea nisc« lflUS(;e, sgâl-î.la(l pi111lÎHtll1.iI l\lulIlă sa îi (Es(" ,Dn-\(', lllH111>1
'ii.i 111l1ie ile unde i.al lnat, "ad aştia a" să stiiptLlli'Sc{l p,ilJlinl ul.>
Ji,101'i1 se încolltrall cu lllllllne<,leli nil \,!'<jau sil se :mpne lui dt'
I..c. De aia �i J).,}cft fi hotărît s{t-l l)er�'t <lelp't lll1llP. Şi a�a li ,lat
Omnne(te1\ un l'"t,O[l mare î11 lume �i s',ul ineca! t\lţl .lido\'iL Doar
unu! l'emasese. El l)\lse un pidor intr'un !HUli te, �i altul Într'all munte,
si cU lll[,lnile Sl) apuea"e ,le t,ill'tele (·el'lilui si ,ta ""a. hahar n'avea
�.l de apă. Atunci J)UlHne(tell, ca ",i-l jlnîp,,(16sdi. a' trimes mulţime
llcnumerat'l, ele mll�t.e şi 'l,a urnplnt t"t Irl1pn. Dul vJ<>l'1ui lOfil'i l-a u-illles
D-(�eu la hîl['ilc Vic1iJl'e]ul' şi a înl'ep"t să'i ]',,,)11 cal'nea. Atunc1.liclllyn1.
de mare mîmc:ill'ime a dat s'1 se scarpine untle îl jl\'Wcall y(enoiI �i
llil1sCele �i ltăp sdipăt>, între munţI 'lll >t]jă, �l ,let.e "rtul 1,()Jlc'i:
Şi ,1';ttunt:l a lemas de an" (lllwl SGă1)emînt la taI]''' l'lcll)l'ulni,
mIel" ,u', 111[mcat del'lHI.
U'a\ nne! f) ['emas ca vlel'lI1if s[. lllanâu\'e tnll'ul (illlulnl c,'l!!l m;q·P.
�1 Bă .\ mi\nânce şi de ,il". (·',n(l c I"ce{lt",.
Il
=------�-)
[182]
18:,]
PH0YEHBELE H0MÂ?'IILOH
Om care nu pute "tit 1<1 Ull loc,
JIDOVESC
* . .\
13620 Cot jidovesc.
Se:.,U6rea, IV, P 17[..
*:.2,
13621 Muncă jidovescă.
P. J:SPIRESCC, Lef, p. :.'07. -
Cam'. iu«: xr, p. o:!4. - E. 1.
PATRIeI\; & G'. 1:'. SALvn\ in».
G. Smnlţ», j. C'ovltrlnln. - G. Pa
B"S,\N, iust, j. Olt.
Adică o muncă mare. grea.
Poporul crede că clădirile, cele re1lla�I din vechime,
sunt făcute de .Iidovt.
A, se asemăna cu : IIlIII'S cyclopr:en." trurail d·Herculp.
irarail de Titun.
- Din ll'Jiî se pnse pe muncii, m.WICIt ,jirloeescil, se svîrcolea omul
în drcpta �i În stânga, uoptea o} făcea ,,li, dit �j din mâul §i din pi­
c;1(n'e, cum se "li ee, şi fo108 nici c,it neg-t'u subt unghte.. -- P, ISPIRE'
",'1:, Leg., p, 21)7,
JI].'\
JID
\ T cdi c:'-./'. � \ o/j .:. C/:,-'(.,'li,
o.».
JIVU
*:.2,
13622 :Qi'I, boerule, ca lu(i) j ivu.
G I. TOYlE;;"C, 1111'. c, Broscart,
s. Mehedil/ti.
C{ilHl cine-va nu mel'it:t acest titlu,
[183]
'['EHI, \ llL<\.�E, N (D1 C Pl�0.1 'HIt
18B
i il
�,' ';[<'8 d în c.uuu n» Bllg'uva, din jll\l<:ţlll :\lelwLlillţ.l, Ld'thl UJl
\(�l';ln t:nre u u 11n', nVC�t, ::lYCl'], Î11 ci\t cCl-]-alţi �{t 'I t}_ică }joer. De
'''','(a el, ':Hr\; durel\ eli l."LI11 a('(",t t.it!u, Ib "'tte Uil hănlGll ,le lJolltul'lI
ia �:-1tenl, numaî 133, '1 \licrL aşa. CCl-l-alţr, orI l1e cr�te-urI S{� adnn::tll
mai 11\111\1, nu avem, alia de făout, spre a ohţine ce-va (le ])"11L, de
",'tt Srt'] CillSL,"SC'1 <ou numele ,10 ])(Wl' �i 11ellt\ll'ft era pc l1lasA.
JUDET
*,�
13623 A plăti un judeţ.
T. BAk\:;jEL,jJI'COt, c, Stefitncsci,
j. 'Vâltea, .
A ti lucru rar, (le bună calitate, seump.
'i
13624
*
A fi :<:rup.
KRUP
Adica a fi bet.
';cest;"l \'lieere a, început sit tie îutrebuinjată mult prin
muhalalele Buourescilor, şi nu este de cât vechiul: a fi
tIU<, în care numele vestituln'î industrial German ÎnI\)·
(,111eO-;08 obtectului fahri0aţiulleI sale care a lăţit atttt de
mult faIma sa prin lume.
LAPUŞNENU
13625
Ura Lăpuşnăneşcă
E peire boerescă,
V. A LBXANDlH, Pocs. l'op.) p.
17G.
Alexandru IJ!111UŞJl811U, care domni în dane rindurt in
:JI!)lL1ov,L, In duşman de marte al boierilor. El ucise la
ospeţ, P'1tru·�lecl şi şepte ele boIerI şi muri , în cele elin
n1'11ll1" otrăvit de boieri, la, 13G8. t:)e <.,lice, Îm;:1 f,11"L vre-o
Pl'Ub;"L hotărîtore, ca Dcirnna >);1, HUXaJldm, a fost p,lrtafj[L
Li fClptuirea acestnj omor.
LAZAR
[184]
184 PROnmBELE HO}[ÂKIV)f:
LEAH
LEASCA
;
*L
13626 Leaşcă.
E. 1. PATBJcIt;. ii.r, c. Smuţ t],
J. Cocurluiu;
Se <-lice de felll!:'ea care nu lllaI scie nict dE' post, nici
de biserică, nicl de obicenn-ile el'e:;:tillPS{'1.
LETIN
*.6.
13627 A fi Letin.
P. DANIlLESCI:, r, Crotora, i.
Doij. - 'I'. BĂI.Ă�EL. preot, r. Str­
[ducsci, j, r'(Î/cea,
Adică om spurcat, fără lege, fli)'tL Dumnp<,1pll.
111 popor se crede că J ... etiuiî sunt () naţIe de cuuent
cari nu aiI perec he, de spurcaţI ce sun t: mal spurcaţI
ca Ovreii şi ca 'I'urcit. 'I'ote naţiile alI 1111 Dumnedsu. o
lege. Letinit însă nu au nicî lege, nici Dumne�leu., Le­
tinul nu se închina la nimic. El e în stare sit săvîrsasca
tote crimele, tate relele, fără milă, f,tril fl'icit <1e p�cat!
Poporul În cillltecele sale YOl'hesce ast fel <1pspl'e Letin :
Leinni ]JOgat,
i'3ăral câinele şpurcal.
]Jl-e la cruce nr- 'lll'llillat
;;:i ,1 e lege lep0dal,
Şi de hhlgă llli�e hlj,L!'nt,
(IYJ'eill ne butezli! '
E apl'ope ele millteeL omului cii acest Lctin nu pMe
fi decât o coruptie din Latin, adică cutulic.
Y. Alexandri ne spune l11S�L Îlltr'una din Jloesiile sale
poporans, erl Doglhl.ll, fiinl lUI Alex1\ll(ll'n Li"lpW;;!H-'nU,
eel'e p;lrÎlltpllll SerI sii se lllS()l'(,:
C'['11(,;\ D"Jnlle dill 1I1J1llnie,
Voe dii-mi se fefl s"ţip
l'l'"ila ce'lui place lUit,_
[185]
185
Ea n u'I 1',,(;1 de 'JII1"'",,,t
�i'r cliuu: de Lire» ],",�'"t
Şi de le,�.:'e lepl'dat.
11,,'( fee(iJl'l1 (.a " slp;!
l\[;'llllră ea (> piis('''I'H,
Du lce ('}t (J tl""iee",
�i sufle: ul meu li \'1'{' :))
A('i e vorba ele un Litveuu, adica locuitor din Litvauîa.
E insa probabil că Alexandri a schimbat de la sine
Lciin în Liten, de ore-ce pretutindeuI poporul pronunţă
Letin.
}i'!)l'te adese se aude în popor: ce Letin de om I ce Le­
iin ă de muiere! sinonime eu: CI? rtiin« de om! CI? căţea
de muiere.'
LETIl\T.SC
*L
13628 A se duce în tera letinescă.
T. BĂLĂ�EL, preot, c. SlefrlllfScl,
j. T"âlcca.
A merge îutfo tera departata.
LICSANDRU
13629
Licsandru inimă rea.
GR .. Irr-ascr, R(iUl'. Oraş., p. 112
10 Pentru UIl om re 11.
1 il Arnta şi supărarea.
LIDI�R
A 8E' vede proverbul şi leaeuda la Nu. lOO:Zi.
LIFTA
13630
* �
Afi liftă spurcată.
G. PUBORAK. insi. j. Olt. - T
HĂLA,!EI., preot, c, Slc[dnescE, j.
l"âlcea.
[186]
181)
*
Li./Za.
PR,WERBELE R'll"L��lLOH
Gn. JlPEc,eU, Opiuc., r'. 8:].
Om fără lege, f;lri1 Dumnedeu.
Om de ;tlt;T religie ele cât 'cea, ortodoxă,
De la. numele locuitorilor Litveniei, provincie din fostul
rega.t nl Polouiet, C;11"1 :111 fost adese ori în luptă cu "Mol­
dovent şi erau catolicî, A şe vede NECULAB COSTIN, Leiop.
Apendice, p. 381-;3i)g.
Romii,niI de alminterea au c1at acest nume şi Ungurilor,
cari emu catolict Cit si LitfeuiI, si mal în urmă tutulor
poporelor ele orî-ce r�ljgie alta c1� uiit cea ortodoxă. Ve�h
in acpsti't privin t;1 la cnvin tul L il/o, exemplul citat.
13631
Lită cu frate-seu Ghiţă.
IORD. GOLESCU, u»: u. r- 41.
Se (,lice pentru eel ce se potrivesc la năravurt (G-OLESCU).
LlTF�N
13632
;'\,
Litenu 'I om viclen,
V .. \LE:S:A�lJm, 1'0(8. Pop.)}l. en.
Hutenii intorc complimen tnl Homâuilor despre cad <,lic:
:-iă nu 'I vindt Hiel la Lit.-n
(,ă Litcn« 'i' om ciclcn.
Poes. POjJ.
') Ce ci Valahul are credinţă 1
[187]
187
13633
Litfa.
LITFĂ
V. AL}�XAKlJRI, Teair .. P- 1019.
- L. ŞAiKEANU. Dicţ., p. 4';'3.
Acelaş Înţeles ca 1.:1 N o. lBrmo.
11'10. - 1\1i(, 11 Il 'mi pasă chc am Lau'i.
J(lRGU. - Du-t« dracuhu cu bani 'ţi cu tot, Litf« afurisitii.
]TIC. - lire duc, dar să s(·il ('1Ie am 8:1 mi 'utorc CIl t otă Ag-ie, ca
so li, ridic pc sus.»
IOJ'flll de la Stulaour«, p. 1019.
LlVIE
13634
Silita căsătorie
E frigură de Livie.
A. I'ANN, Tl, p, 152. - S. FL.
MARIA!>, p. 3�'.
A se yede înţelesul la N o. �1849.
LOCUSTA-vODA
13635
Locustă- Voda.
(;1(. LIU;Cl!E, Domn. �Mold'J I.
p. 2UO·
Porecla ce s' a dat lui �tpf;111 Vodă al \'1 lea, care a
domnit Îl! Moldova de la 15B8 până la 1540.
du ([ilele l!eestul Domn, Ştefan VOllâ, an fost {'"melc: mare �i in
ţ,e]'a�,[(oldoYă şi la V"1'8 Uug-url'scă, că aci venit l(ieuste multe de ali
mâncat t\,Ui rorla. Şi pentru aceea "l-aii poreclit �i 'i-au dis Lăcusta­
Yodă, Iară mat apoi urârulu '1 tiM, curtea şi boIerii, s'au vorovit (1
sernă de' bolel'I elin curten In1, auume Găncscit 7i Arluu-esr-if, şi la a�­
lcrnu tul lui, unde se r.dihnla, 'Lau omorit în ('elat ea i-!Il('p\-pl. > - G l{.
UUEt:HlC.
LOT
[188]
1 ,OTRl�N
*6
13636 A fi Lotren.
T. B,\L\�KL, îiW. c. Boqâancsct,
j. PUcca.
A ti om VOIIllC, corpolent şi vitez care nu scie tle frică.
Urmetorea poesie poporană a fost eule să ele ])-1 Bălăşel
în comuna Bogdănescr. din Vâlce«,
}\)iţieă tasomie
t 'fintă, cucc numar mic.
C"" S(L plec la ha nlucie .
\:ă de mult. u'aru fOKl. Iuu.Iuo
Dar la vară iar m» cine.
Şi-o să strig din virf de <la
Cine url-e ooinic Lotrca
Vie să-l pui căpitan.
Să-I da(, arme, să-I ,Iau eal.
Vie să I pili ai-ăm hn�e
Peste patru �lccl şi .�ase .
.: \r:iml.aşe ele votnict
Peste patru (�ccl �i ciucf.
Val. sărac de malca mea,
N'au. V()lllicl de sania lilca :
Si-mi pin'te dur.l ulitn,
Să-mr umble umhlătu ra,
t)it-Illi pufc mâna pe .lu r.Ia,
Să�llll hHge glonte eli p()l�,
�i praful Cit chivăra,
:;:i să-HIt st,{�, la Io« s:i-ml: ,lf�
�ă l'IIŞ{'�;;)I'}i, pajiştea,
POC8. Pop.
LOTRU
*6
13637 Voinic de Lotru
Cu gătul ca tortu.
1 eL. VULG.�)<L,,(,U, c, Pelcsc«, j.
Du/,j.
8e \,1Îce la Imtm.mule,
LUGOJ
[189]
13638
LUPU
Lup te chlemă, şi lup eşti,
Lupii dar ce prigonescl,
C. NEGI1UZZl, 1, p. 281.
l)ieel'e sathierl la adreea luI Lupu B�tl�, ministrul tre­
bilor din năuutru al ::\Ioldovel. la 181l.
A se ve\l(� sniS()l'e,l lut C. � egrL1zzi.
MACEDONIA
13639
*
Sara Macedoniei.
1. NE:\rp-:scu, Rom. Turc., p.
29. - XE.'iOF. CAPSALE, stnel. c.
Pt'l'lepe, .vlacerlonia.
Aşa numesc cei·1-alţl: llo111,�ni pe r;'rll'';iel'oţL
?\IACHEDON
Ver)l • .Jlc.r'tlldrn.
Ve,!, a.»; Corul.
:\1:\D
13640
*1
I
J
Tot acolo esti unde e (şi) jidovul de la
Mad.
T. CmmECHl<:AN, iu». c. Şit'ia, co­
mit. A'rad, Unqaria. - Itn., GHOl'­
,;:01{EAKL', prof. c. Gclşa, comit,
A riut, Unqar;« .
.Iidannl a 1lll'cat la tîrg. PI- .h-mu voind sit 'şI ,qll'llldă laleaua, �"1
int-ns (:\1 spatele spre vînt, ':(lre 'l h:Uca îll raţ[., Iar, după ce '�I·a
[190]
lSlO
----
aprins lulcaua :1 mers lllai ,1el'arte, flllică îl! direcţia iu care fi f"st
cilllll şi a fll'l'in� lulenun. :;Ii ast-fc! eit fi ajuns acolo (le lllldl' pkCiiSl'.
ndică flCflf'i1.
Atât snovu cît şi �lieel'ea sunt împrumutate de la G ngul'L
0// rap?!. (( hol JJ1/(di ,jidb.
MAGHERU
*6
13641 De când cu Magheru.
T. BĂLAşEL, preot, c. Stefăneee:
). Vâlcea,
Adicii de mu1t timp.
Mulţi omenf, betrftnl asttLdi, ali. făcut parte din trnpele
de voluntari ale g(·meralulnI Magheru, cu deosebire din
judeţul Vâlcea, unde 'ŞI aşe\hse tabăra. MulţI din ei,
îşi aduc aminte cât era, de blând acest general, cum îi
'Îndrepta cn mima ('(md gre�pafi., şi cum le comanda:
bete! adică, fhppţl!
MAGURELE
*6
13642 Adio, Măgurele 1
T. BĂt.ĂŞC1'1 COji/. Sicfdnesc), ,i.
rlrlcea.
Se (,,1ice când îţI ieI �lioa bU11[. de Ia vre-o looalitate,
Hau vre-un lucru ore-care pe care '1 pîen,li.
De pildtL al rngat pe cine-va să 'ţI de un lucru, S;l 'ti
facă o trebă, clar, la timp, te-a uitat, u' it Îndeplinit tîgii­
<1n1[5J[1, atuuct <;11(,1, (1fmd din cap: ((dio,71fr1p1f1'ele!
MAHOMET
Vetil (tll'. X/l c, sr.:
"�llld.
[191]
13643
'fICR1, ORAŞ!!:, N1!ME PROPRll
A plecat prin mahalale
Să umble ca haimanale.
191
A. PANN, III, p. 5. - H:NTESCU,
p, 14,
Pentru cei cari umbla f;tr;\ nici nn rost,
MAIOAI'\
13644
A afla meidean.
KIC:. C0.�TIN, Leiop. n, p. 83.
A art medcan,
ENACHE CuGĂLKICEANt:, IiI, 1'·
227 & 244.
Adid libertate sau prilej de a fae8 s:nl ele :, spune
01'8 ce.
«La \'ol'{.yde lui !\icolaf n,i!" ofitise lJletdeu11 şi vreme n yorbi retI
de Loiel'l.» -- Nrc. (OST1:\. p. 83.
«In �lilele }l('ostlll D01lll1. 1'1'(. mult medean aveau lJoleril cei mari.
Iiind boterit C:h'eef. Însldiirnfmtaţl din ţ':l'a r01JlâUl�sdi, şi aşa, atât Doui­
nul cât şi uoferii Greci, aret.ati (o mare draw,ste aSllpra pfimÎntenilol'.»
- EK. COGĂLl\TCgANG, :1. 227.
,Al'hul şi miniştrii .nlib·iei Sale mult malean; fi(c-c'n,! ce le eril
voia, căci Măria Sa nu pl'l' sda I'Î1Hlnl ca să OCi\\'lllUI('sdi. » - El'. Co
GALNICEANU. r- :2·H.
13645
*
A eşi la meidan (maidan).
Cl:OKIl:AAK(lNHi�j\, p. 144.--Rn'
Isi. 111. p. :202. - L. ŞAUU:AKl:,
tu«: p. 4SG.
:;:
A set/te un lucru la maidan.
GR. JIPESCw, lieur, Uvaş., r',
206. - Fu. DAME, 1Il, p, 10-
A se da pe hţ(l, a se descoperi, 11 eşi la ivela.
«Boclucurt de [\cesk� csio Ia meTdan.» - el'. AlIOJ!.
[192]
192
13646
FH')\'EHEELE EmLA�JL<JH
A ajunge la maidan.
Adică u isbuti.
«Dar ca S\lJUllgern ht lnaîdnn ne tn�lJlrre nwlţi haul. multă hn110
ŞI sll.]'·,re.' - GH. JIFESC1;.
:\IX\IU
*2.
13647 Me duc în codru Marnului.
AI .. Votxzsco, j. Uor}.
Când plecă vre-o mamă unde-va şi copilul o întrebă
nu ele se duce, ea respunde ast-fel.
Codru Mamulut se află în judeţul Vâlcea, în imediata
apropiere de monăstirea ele matcî cu acelaş nume.
*6
13648 S'a măritat lelea Manda.
GH. ALI�XA.'lDRE;o;CF lil(lyisll·.J.
Puina.
MA�DRIL�\
l\IANE:\
13649
*
Manea să trăiescă.
Toţ; boieri: să nuiră, numai Monea sit iră­
tl'SClt.
I. HELIADE, Scris. lC,,-il., p. jUl,
Pentru UIlU] care se ingrijesee 1l11m;tJ de sine.
[193]
Manea, a fost un nebun, protej atul Banului Dim. Ghica,
care vecîuie avea aeesht VQl'b,L în gură.
A se veL1e, pentru mal multe umănunte. D. OLLĂ:'lESCU.
Teair, llom. 1. p. 1;4 .
13650
..: .
-r-
Manea.
13653
Poreclă ce se c1rt omului prost, timp.
l\IANOLE
* i:'>
13651 Mai bine sa cadi din piciore de cât de
pe monăstirea lui Manole.
E l. PA'l'HwtU, in», c. SOlaltl,
j. Urj/;m·lnin.
AeesW �lieel'e se raportă la căderea elin slujbă; adic.i,
mai bine s:1 catJ� dintr'o mică slujbCt <1e cât dintruna
mare.
1\1on:1stirea L' Mnnole este hine înţeles cea de la Cur­
tea de Al'ge�.
13652 * ""A 11'tleşteru Manole .
. �.·.;17..... T. B.lLA5u.,jJl'eol, c. 8fejitnesd,
" e j. Y,îlcea.
A, ti meşter 1I1:tit, l'a acel care Il ridicat Liserica ,18
la Curtea-cle.A\e.�'"
*
Manoli cu sb6rele adară anoghi ş'ca-
toghî.']
1. COy"\�, praf. G, Ianhw, .b7pir.
Pentru cei cari se lundă cu multe. Sa1'l de la care se
a�t.';pt:\ multe, �i nume nu fac.
l\lANTU LES.-\
Biserica :JL'lntll1'>sa. cu hrumul �·tiî Voev1J',lL ,,;'a zidit,
" Man ole cu vorbele clădesce ,i de-asupra (pămintnl ur] ,Î de desubt.
[194]
I'JiOVEHlJl:;LE llfll'rlÂKILOll
Îl] Bucurescit, la 1732, (le către jupân Manta pr2eup8ţn1
�i soţia Sa StmIC:l.
13654
*
Din gardul Măntulesei.
AlVina,l, p. 1264·. - loxl'iEscc,
(iIOl'i, Isi. Buc., 1'. 2UO & 343.­
Till1pnl, Nu. 1453.
Ac1icrL de unde uu'I,
In mahulaoa de asti1<,.ll cu acest nume Î'jl avea odiuioru
locuinţa văduva lui Manta, Fiind mulţt cânî în partea
locului cine trecea, rupea câte un paT din gardul Mâl!'
tulesel ca să se apere de aceste dobit6ce. Aii tot rupt
până când, la cele din urmă, gardul a fost distrus cu
totul, ast-fel că trecetol'il. nu mai aveall de unde stI iea
('11 ce s:1 se apere.
MANU
MARA
13655
il:
Tute le are Mara, feregelu i Iipsesce."j
l r.uc GHICG, l))'of c. Periroii,
Epir.
Când cine-va e lipsit <le mijloce f;!l vre stI SP upuce dE'
lucruri marr,
MARCU
'13656
*
Te j6că ca Marcu ParpareL
. �,AVIL Oxrson, 1!1'(!f'. c. lNrlar!,
]. IHtol'a.
�� mai şiret ele e<Ît tine.
') 'fute le arc Mara, fercgc:l " lip-esec,
[195]
13657
MARCUTA
*
A fi bun de Mărcuţa,
Vell CO!ltl.
AdicCL a ti nebun .
.:\hrcnţa este un spital de nebuni, pe l:lng;l satul cu
acebş nume din comuna Pantelimon, judeţul Ilfov. Ală­
tureu de spital se ati:! o monăstire 7.iclitil la J [)}-l7 ele Dan
vel Jogofet.
MARGINE
13658
Margine.
Cron, Auo» //ll(l, (Jfud jJ,lll'J,
nr, 11. 20.
Atlieii sfirsit.
Cum va e�i Iucrul, cum :::e va Jsprăvi trebn,
',\\n sein la ee margine va să'11e�i1.»- (71'011. Anan,
13659
*
A ţine (bate) tot marginele.
1 o A nu umbla cu inimă deschisă, 11 el1uta S,�L înşele,
2 J A se feri, :t se codi,
MARIA
v ccF Cap' 1, ,', ,Jid,.;"
h','ipt'ilIta, SJÎÎllla .i/ar.«.
* /'"
13660 Parcă ar fi baba Maria lui mal? Radu.
P. D,';-;IlLESCU, în». c. 8âICHf:a,
i. Dal.j.
E urît. sa1l vorbesoc, stL plJl'tCL urît.
*6
13661 Maria
Care a căcat ieea.
T. BĂLĂţiEI., preot, c. Stefancect,
i. "Vâ/cen,
Se \lic8, în bătae de JOC. fetelor câlose ŞI murdare.
[196]
13662
MARGH!C)LA
*
Tronc, Marghiolă t
Veqî JIarira.
MARICA
*L.
13663 Ţap Marica lui Năstase şi cu Stan al
lui Cornan.
p. GÂlwonCEA1>C, 1'1"0/. c. Şer-.
uclJlcscl,.i. A!·geş.
Câud doi tineri f'P dall îl! dragoste.
13664
Una, doue la Marică,
Mucii tot la ea îi pică.
A. PAKK. IL p. io:
Yeqi :1Jltt".
* f":.
13665 Chef, Mărico!
T. BALA, �L. preo'', c. Stc/tlnesct,
j. râlcea .:
*L::.
ci«, lYlaricr.: corcotc acre.
P. GAHB'WICEA!\1S, Jil"o/. c. Pl(}:�­
tina, j .. Melll'llinţl.
*w
ci«. ]}lr7rico! 'n draqaoei,
fi'! S't. TCTE:'�CC". inr c, Ca­
ta nelec ], Doli·
*
cu«, lY1ârico! '1/ brebenei.
P. DAt\IILbCC, c. Craiova, i.
Do(j.
[197]
La vorbe ne-potri vi te. Spn�e �1 el vorba hodorouc tronc,
Ln'[[ s;"t se lo vescu, o trînti ta nucu '11 perete,
«Nea Marin are (> droie ele copil. De ahia s'a sculnf
de la masa şi eo] iilul ('el mie ee re mâncare. - CI{(d�
Marito ! îi raspunde nevesta lui noa Marin, adica eu alte
cuvinte ('8 m;ÎUU\1'e pasta acuui ' asta nu e o vorbă !»
*6.
13666 Tronc, Mărico!
Iou». GOLl!:SCU, Mss. n, p. 'il.
- C. NEGRUZZI, I, p. 24(i. - V,
ALEXANDRI, Trat!'., p. 267. 2G8
G73. - EM. POPESCU. {nv. c. eio·
căncsct-Mârqineni, j . .Ialomiţa.­
AL. VOl:KIGESCU, j. Gori. - E. 1.
P ATlUCI u, înt'. c. SmlllJ!, ,j. Co­
î'HrIItIH.
Trmlc, ,Mal'ico!
A· P ANN, ErHţ. 1889, I'. ] 59,
III. p, 1::8,
*6
Tnmc. Marl'llU'i"
M, LC:PESCG, im: c. li)'Oi;CClIl,
J. Sucun:a,
*
Hodoronc-tronc. JJldri('()!
GR. POIENAR1:, c, Foc�(tJll, i.
Puina.
*
'Tronc. Maric«; câ Jet-am âre-:«,
G. BĂNFLESC:U, înt'. c.L'tetrosii«,
,i. Dimbcriţo;
'Tr01/C, Marico. mere acre (([C1'I).
P. T;';PIHESCF. Le!}. I, 1872, p,
165. - HlN,!,ESCU, p. 102.
*
EM. POl'J-.SCL, 11/.1'. c. Cu.canesc).
Md/'!}illfU'i. j. Iolomita.
[198]
13668
Se <.,lice pentru cel ce aruncu o Y01'b;l de nimic, o
vorbă prostă :ji nu la vremea el (GOLESCU).
La vorbe ne-potrivite, sau fc,l'Ct §il'. safl cânt] unul o
ieit rasna spunârul o vorbă gl'e:jiW.
«L", vîrsta de Ll"n'� sute ')]JhJc,:l ,le aur, tat,ll 111 ,'U, veeFncln-se
H[lcă(\ tomnatic, se îusură t:11 j n pâncsa �L-'il'iea, m in nnat.ă fe1l1UC, gl'l'IS(t
�i !'rIl111,)siÎ dar cam prosta uă, ,)icen,l a.lesen Il isce vorbe chisnovnte
la care tatăl meu l'<�']llllldE'il: tronc, .�I((/'icl)') -- C. ;,"EGRUZZI, 1. p. ;2'f;.
P/"l)1). Elin.
Fnlcee poetulabam.
1'/'00. Lat,
*.6
13667 Sic, Marico l
E. 1. P ATRfc!U, îno. c. Smulţt,
J. Corurluiu:
Ved i Horă, .VItIIIă.
La vorbe ne-potrivite.
*
Vino Marico, eşi Marico.
crmd ducem pe un altul dupa placul nostru.
�LĂRILE·NEGRE
*.6
13669 A trece Mările-Negre.
T. BAL�':iEL, preot, c. Stefăncsci,
j, rrZlcm.
A S8 depărta Fip}'\) 11 nu se rn.u îutorce.
l\IARIN
13670
Aferim, popa Marin!
LAURIA.'l & MAXIM, GlOSa1', p.
6. - B. P. IU:;;DEO, Etym .• lJagll.,
p. 433.
Ca aprobare: f(n'te bine, de minune.
[199]
19�)
MARITA
MARTIN
Vcdi Ca/. J, c. Sfi?,,!1t
,U;/ rti�,.
* I�
13671 l6că bine, moş Mar-tine,
Să'tî dau miere de albine.
AL. O UOllESC:U, III, p. 236.
A se vede întelesnl la N o. 2;')/8.
13672
Moş Martin.
L. ŞĂINEANu, Dic1·, p. -197.
Nume ce se (1;1 nrsnlur, A se vede Etym, Magn., p.
114!) -ll?JO, ol'lgma numelui tIe Martin pe caro Ro­
lllillliI il <l,L11 urşilor.
MĂRIUCĂ
VIOL)! 31ilriw.
*6
13673 Dă cheile Măriucăi.
GAVl{. ONlf:!OH, ])1'01. c. RrllăIiâ·
uesci, j. TI/tava.
Al1ie;l (ltl-te legaL, dă-to pe mâna out-va.
MATEI
Ve,!, C,Jj>i/, Cal'. I, SjcÎIlIIt
.1f<'lId.
13674
F'ă'l-ei de teiu,
Şi pune'l numele Matei.
JORD. GOLl';SUU, J1[88. II, p. 73.
15
[200]
200
PROVERBELE ROJ\IANILOH
*
Fâ'l de iciu
8/7 PUIiC uumele JJlatef.
GI{. ALEXAK! '1:1-:501). magislt·.
j. Putua. .
fir:! om dintr'un lemn dc te iu .
Şi il l.oiesă JJfate't.
A. PAI'\', I, lJ. SO. - Hn"rE,�Cl',
p.89.
Se elice în bilhlÎe de joc la lucrurt pn\ste (GOLESCL').
f?i lÎiul ales la omul llrost.
*.6
13675 D'aoleo, nene Matei,
R6gă-te d'ale fomeI
Să jup6e nescal tel.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefanesct,
J. Vâlcea.
8e (;lice în ghl1mî r-elor ce'i «liemă Matet.
*6
13676 Matei, MateI,
Tecă de ardem.
. T�pĂLAşEL. preot, c, 6tefâllesc'i,
.? I'rrlcca .
Acelu� înţeles ea la 1\0. 13(;75.
MATALE
MATRACUCA
13677
*
De când e Matracuca.
] I-llli L. 1,1"D1:, c, Bl'l'laf!, j.
TU!Ol'fI.
*
De pe 1'1'('1I1C([ lu� JJfatracucâ.
M. CANIA:\, li1tblic. j. laş!.
[201]
13678
'l,'ERI, OnAş!':. NUME PROPWI
---� .�-- ..• ��-�--_._-� .. _._-
Ac1icii (le demult. de 6lllil mo�il ven,1i.
*
Matracucă,
Femee de nimic. pn',sb Sal'! gm';\ spart::î.
1\1,-\ TUSA L
MEDEAl'\
Veql Jiu/iii/il.
*6
13679 Mehedinten cu doue-deci şi patru de
măsele.
n. T. TOMESCL:, in». c. Broscari ,
.i. M eliedin it, - T. BĂLÂ'3EL, preot,
c. 8fc.fâncscl, i. T'âlcca.
Veci! Oltcl.'.
A elic;'[ om Y01UÎC, eu "lag<1.
MEHEDINTI
*6
13680 A fi voinic Mehedinti.
'I' BĂLĂŞEL,li1'cot, c. i:/tejiil1escl,
j. rlÎlcca.
0111 vitez care nu se teme l1e nimeni 1:'1 de 11ll1lIC.
MEID/\l'\
\'ee)! :llaM"n.
MELINTE
* �
13681 Cu minte
Ca căţaua lui Melinte.
C. TIGODUHESCU, îno. c. Punqesc),
i- Vaslnlu.
[202]
PHO\' EHEELE nmL\:\'ILOU
Se \1i<.;0 despre omul tăcut şi şiret.
Căteuu lui :\Idillte tu,ee;l si se l'ppe,leil de muscă 1)13
ort-ciue se ([neeil la sti:ip:lllni eL Xavei, prieteni l;icf pe
HlCIllL
lVlELON.--\
1. eUl-AS, prof. c. lruuu«, Epir.
13682
:;:
Tr î mucilu mighiripsea, ş-Melona dădea
c6da! ')
A. "e ye,I,>, înţelesul la No. l07ml.
MERICf\
*""
13683 A fi de la Merica.
T. BALĂŞEL, preot; ('. Slejrllicsc'i,
j. Frilcetl.
Se (tiee despre un obiect rar �l minunut.
:JIel·jn pen tru America,
*1:::,
13684 A se duce în Merica.
T. BoILĂ:;PLL, preot, C, Stefduesc),
J. râlcat.
i\lESDRAIA
*,�
13685 Sărace cucuruze, că te-am sernenat în
Mesdraia şi te-am aflat în Ţ'eripaîa.
AI" H. C01WEA, paroh, C. Coştciu;
Han.it,
:Jlos(1raia fan, 1 Iarta diu coiu una Vfil'hdia, cumi tatul
'I'imi«, în Banat. Teripui., n comuna din comitatul '1'0-
rontal.
Pormubnl se faee mult îu comitatul 'I'orontal, (le unde
1) l.'eutru slugă găteau, ţ-i Xlcloua (nume de căţea) dăde;\ din cvdă!
[203]
trebue să'I cumpere �i locuitorii din jurul Y<ll'�I,c1iei (-aJ'i,
cu tate ctt'! semeuă si'] Iucreză cu sÎl'l2:uin tă, dar rare-
ori se 1111cl1Tit de o b;1U:\ rer-oltă. "
MGNEI
* L\
13686 S'a prostit ca Mgn i zapciu.
S'l'. ST, TUTF:scu, iur. c. Cata­
urle, ,i. Dolj ..
v efil !Il irr, 1I1ilta t,
Spun ţel'<1nii că a fost un 7.apCill peste fire de prost,
cu numele de Mgl1eI.
Se întrebuiuteză, !"licel'ea când cine-va îşi iese din ale
lui, d,nei un om la început p(lre�t deştept dar În 111'111;\
se arată prost.
1\ 1IEI
*L
13687 S'a prostit ca Miei zapciul.
P. DAKIILESC;U,]l1"oj. c, Craioca,
j. Do/j.
Aeplaş Înţeles ea 1:1 Ko. 1:Hi81i.
MIHAI
*L.
13688 Mihai săracu
Care a sărăcit pe dracu.
C. C. BIJKGETIANU. stwl, c. Co·
sor".ţ,}, Mehediui), - VÎLCOF, siud.
('!-rtiOVrt, DoU.
II! Pentru omul care se tl'pde ('(1, scie mnlte �i llU scie
nmnc.
2\l Când unul se fac-e gl'o7.ay, fttri'1 s'î fie.
*6
13689 Mihai, Mihai,
Hoţ de cal!
T. BĂLĂ,:EL,pl'eot, c, Stefăuesci,
i. 1'IÎlcea.
[204]
204
13691
13693
Se \lice în glumit celui l:e '1 cliemă JUihaL
Copiii obicmuesc a recita urmetorele versuri:
JlI iliaf, 11 ihn 1,
Hoţ ele "al!
:\' ()}ltea ftmî"
,ţ1ina)Hl'ă, "
C un cacat In g'!ll'a.
* ;:-"
13690 S'a prostit ca Mihai zapciul.
P. GÂRB,)VICI;;ANU, praf. c. (Jlo·
şanl, j. Mchedinţ'î,
Acelaş înţeles U;L Ia N o. 1 HIi8U.
*
A fi MIhai.
Dvnu Z. Juv AUA, c, Feâesct; ,j.
Tniooa. -!vI. CANIAN, public. ,j.
laş!.
*1:;,
Oi't JJIihat şi lasa'l in pace.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Clo­
şan!., j . .Mehetlinţl.
Adică li fi prost.
MIHAI VITEZU
*L\
13692 Mihai Vitezu
Călare pe brezu.
P. BUDI:::TEANU, j. Ilfov. - T.
RAL>\:::I'�L, )JI eot, c. ,','lefltllc8cl, j.
j',ileca.
Se (Jice eelol' Iudult �i l1Lmlftl'oţ>I peste măsură,
A se vede B. P. Hă�deu. Cuvinte elin B8tl'tLlll, II, p. 5 & G.
*
A încălicat (încălecat) pe brezu
Ca (un) Mihai Vitezu.
G. DE1\!. TmDCllu;suC, Cercei.,
p. 68.
Acelaş înţeles ea la No. 1:�I;D2.
[205]
205
Ve<)i in V. ALEXANDRI, Pocs. Pop., p. ]1-1,. ()ântcc�d bL'i
][ihal Vitezu,
MIRA
* .0,
13694 A Se mira ca Mira.
T. BALĂ::,EL,jJ/'(]ot, c. StefdnB8c1,
i. Vâlcea.
Se (Jice celut ce "e miră lung <le ort-ce lucru.
j1fira este nu nume ce se dă };L fernet.
:vURANCEA
13695
Mirancea be, Mirancea plătesce,
BAliOSZ1, p, 52.
A se vede Înţelesul la Xo. SlOfi.
MIRCEA
13696
*
Mircea, Mirciogă,
Pasăre o16gă,
Căreîa'î lipsesce o d6gă.
Se �lice, în htltaf� do joc, celor cu numele de �lircea.
MIRCEA-VODA,
* .6
13697 De când cu Mircea-Vodă.
T. BXL''."Et"jll'('ol, c, Stejr'inc8cl,
j, F{ilcea.
!\IlTR.�
*D
13698 A remas ca Mitra gătită.
G. 1. TOMESCC, 1'IIV, c. Brosc.iri,
j . .Me1mlinţJ,
V C(!l Sultd,
[206]
206
Adică în zadar.
Despre lVI:itra Re spune că a fost o nnresa ; şi nunta,
de la ginere, ne mai venind, de ore-ce acesta renunţase
eL o mal ]U;1 în căsătorie, ea a remus gătitrL, în acea <;li,
în zadar.
MISIR
*b.
13699 A fi de la Misir.
T. BĂLĂi)EL, pl'eol, c Stcfiincsc),
.f. Vâlcea.
Se <;1iee despre o stofă frumosă şi scumpă.
Stofele subţire <1" in, lucrate în Egipet (Misir) erati
vestite la Hornanî.
MOGO$
*b.
13700 A fi Mogoş.
T. BĂLĂ�EJJ' preot, c. Stetănesci,
i. Ţ'âlcca.
A fi om îndrasnet, cum obraznic În glume; C11 caracter
cam sucit.
MOISE
Vc'F Ca./'. X!1, r. ,Voi .r e:,
MOLDOVA
*b.
13701 Atâta pagubă în tera Moldovei.
D·na Z. JUVAHA, c. PedcsGt, i.
Tutoea.
*
Atâta nYil în [er« JJfoldovel.
K I. PA'1'RICIu. iur. c. Smuiţ),
.1. Couurluiu,
Ve�r i'agu/Jit.
CftndlTe'f să areţI o nepăsare.
[207]
l\IOLDOVl�I\
13702
*
Tata rus,
Mama rusă,
Numai Ivan
Moldovan.
I r-ua Z. JUYAHA, c. Fer/esei, i,
Tutooa. - V. A. FOR Eseu. c. Foi·
iiccui, i. Suciaca>« OH. PO(ENAHl7.
,i. Puiua. - D'na SOFIA NADE.TD)C,
s-«; 1'. 31.
13703
Rusu 'i ursu,
Turcu 'I lupu,
Leahu 'I vulpea,
Iar saracul
Moldovenul
Când e oie,
Când e vacă.
B. P. HA':'IlI:L., Rasnrat.t«, ("/1.
viu t. IN!r. Il.
Adicn tot Moldovenul p prada celor-l-alte nntit,
13704
*
Moldovan, cap de bou.
E. 1. PATRICIG, iur. c. f:;owlU.
i. Conurlutu,
!-:le �liep ('elul care H1l se pl'ieepe la u iiu ic.
UnşiI se sene se de aeeast,;t \,licPl'e, câud vur s{t insulte
pe ne-un Mokloven.
13705
*
Dă-mi, D6mne, mintea Moldovanului cea
de pe urma (<;ii ce Evreu).
j ',rlH. 1':. JUVAHA, c. FedelYct, i.
Tuiova, - E. 1. PAl'Hldu, îllv. c,
SlJl1Ilţl, J. Corur! ui«. - Ou. A LE.
�A��m�::;ou, r/III.1I'�str., j. P://h,a.--�
(J.h:ODUHE.-;UU, 1'//'0. c. Doqele, .J.
VaS!tl'lH. - N. OIl.. JONESCU.C. Ma-
lllOl'·//'Î,I((,.i- Tnwolio), '
[208]
208
Sa '�l !lI; J)/{}}/Jlcr{eii mintea lJlohlouanulllt
cea de pe urmă.
C. :lIWHUZZr. r, p. 2;)1.
(J;Î.!1l1 uuul vede, pre t[lr�1ill, dt <1 greşit într'o afacere.
-Biuo <,lie Caz,wiî Lcşilor : Dupâ paglluâ Leacul intelept .» MIRa}!
COST IN, 1, p. 260 .
.E forte cu putinţă Ca \,licel'ea crLzii,ceKcii K�i fi dat 11:LS··
cere cu vîntulut moldovenesc.
Il [aui se defier du. premier mouccment.
1'1"()/". Fra II C.
il secoudo peusiero I� il rniyliore.l)
l'rov. Itiel.
La sequiul« idea suele ser mejm·.2)
P1"f)V. Spa«.
Di« beslen Gedaulzeu kommen allesed 7tintcnlrein.o)
ProIJ. Germ.
Second Thouţj!e are besi. 4)
MOLDOVENESCE
*6
13706 A O luă moldovenesce.
GAVU. ONIŞOH, c. l!auravt"(, 7.
·!'ft8laln.
Adictl repede. Lhă Înconjur, cu putere, 3te.
,"(Iadl 'I aş" "fi " ieflli eli moldocenescc..
') AI doilea g,'\IId e cel mal bUII.
:2) A doua idee este cea mai bună .
. ,) Cele mai bune idei vin tot-ne-una pc urmă.
") Ideile de al dollcaxuut mal bune.
[209]
13708
ORA';'E, :KU,! le: PRopr:Ii
.... . ..-C. . ._ _. _
:\IO�lI
::\I()�ir, tîrgul bucuresceu. care si"; ţine in ::\1a1-.J unie. a
fost înfiinţat ae Mateî-Basaruh, rlup.; h,�Lt;ilia, de la Obor
(:?n Octombrie lli31) în potriva lui Hadu-Voda. feciorul
lui Alexandru Voda din Xloldova. spre pomenirea celor
du,luţi în acestă hrptu.
*6
13707 A căuta cofe de Moşi.
r�. T. PAl'HlCiu, Î/LV. r. Suwl(!,
i. COl·!/'rlttln.
A se vede înţelesul la No, ii\137 .
...::,
In diua de Moşi se cercă lut pe lut, şi
Durnnedeu rîde de toţi.
şcz((torea .. l, p, 128.
A se vede înţelesul la �o. 1 Kf).
YIOTOC
13709
*
A cere capu lu(i) Moţoc.
.At1icrL pedepsirea, t1<'\p:\l't;ll'ea, alungal'e;L (lin slujbă, ni­
micirea, etc. il cuî-va ..
Vornicnl l\Ioţoc, unul <lin borerii In1 Alexandru Lăpux­
uenu, a fost elat, <le aepst Domn, pe 1l1:l11:t poporului
care l'a ucis, '
A se vede C. NEGRUZZl, I, p. ]:)7--.11;1;, .unăn nute usn­
pm acestei :tll(-le<1ote istorice.
MUCEA
:;:::c,.
13710 Joca Mucea
Cu Căcâcea
Şi le cânta Zgremburicea.
T. B.ĂJ.)işm.,preof. c . .';,'frj({lifsc/)
j. rrî/cca.
[212]
212
1'11OVEllBELE .lW!YJÂi\lLOI:
Adese-ori se aude În }Jupor: ce Bl usc«] e.�·tl.' A renit
Muecal pe (,(I]in 1I1P/I.' Ce 11[/(8011 o 11l11Î .fi �'i «st« in casa
me{( .
A se observa el Îl! cel din UI'm;1 (�xelllpln, cuvîntul
Muscal are Î11ţele:--nl de helea, superare.
13719
*
De când Muscalii cu codă.
LAURIAl\ & 1JAXIN, I, p. 380 &
701.
A (1iNt de demult.
*6
13720 A be ca un Muscal.
1'. BĂLĂ,:!EL,PI'CO/. c. Stefuuesc),
J. rrÎ/cea.
Boire comme un Pa/unu is.
1'/'01'. 1<'1'011(:.
*6
13721 A fi (roşu) ca un Muscal.
T. BĂLĂ�EL. preot, c. Stefâne8c1.
j. rftlcm.
Se' �lice omenilor eu peru] rO�ll sal1 roşii la faţ�l.
*6
13722 Vin Muscalii.
G. POBOHAR, i1l81. .i. Olt.
Se �lice când e lem;1 grea de cade multă z;lpadCI.
*6
13723 A fi prăpăd ca la Muscal.
T. BĂLA,:!EL, preot, C. Steţiiucect,
j. râlcm.
A fi mulţime ueuuuieratu.
I11 popor se crede că Muscalif sunt aşa <1e Jllulty în
efd tote poporcle, tele dp alt uein, uu fac la număr cât
Muscaliî. Tate natiilc de s'ar pune pe Muscal nul pol
h:Lte, ;ltfLt sunt l1e multi. Când face Muscalul câte un
resbel, nicl nu aud tuţi Mnscalit, atttt de întinsă este 1111-
per:tţia lor.
[213]
MuscALESC
13724
*
A da palme (ghîoldurr) muscălescl.
T. BALĂ:;'Ef" ţneot, ('. 8Iffi11If!«>!.
J. Yâlcea.
*Lo.
A da Mta/r 1f11.(SCrll("crl.
Când băţl sali [ovosct pe cine-va f,il'll mil«. şi a::-a de
re1'l în citt crede c;l nu mai scap;-l din m[ll1;\'ţ1.
MUSCEL
*Lo.
13725 Uşurel
Ca la Muscel !
P. (�l\RJ.jOVlCEAt\G. praf: c. Lei
cesct, i. JJiHSccl.
Când se joc;:\ hora uuuiită briuleţul, fbeftir din horă
comandă din când in când: Uşurel, CCI la Jllusfel.' Sprn
Îndemn ca sii joce uşurel, cum j(\e.. HiiCltii din partea
locului.
KADOL
*L
13726 A fi N adol.
'L BĂLĂŞEL,1))'cof, c. SIe.I;illcscl,
.i. l'rÎ!cca.
A fi om vurvar, f,hit lege, f(ll'ii suflet, ftl.l':t milă.
Un om mănâncă carne îu posturi, i se (Jice Sadol .. al­
tul 1Şl bate llev(\sb, copiii sau pe un alt semen al s(-([,
e Nadol : altul lovesce animalele fiil'tl nrilă, e j.tadol: al­
tul omoră 11U cap de orn, i se t,1ieE' Nado],
«Ce Nudol de om! Ce Nadhlâ de femee l» sunt cuvinte
ce se aud f()l'te des la popor.
Locuitorii din Anatolia sunt yestiţl pontru sl>1h;Hicia
>;i crudim el e lor.
[214]
214
PRU\'ERBELE l:cULbnGUli
Nt\IE
* �\
13727 A se ave bine cu Nale.
T. BĂL\';'El,. preot, t. Stefl'lcselJ
f r(;lc(�a.
A hin in mure si"tl';teie. a ti ,ledat cu sărăcia. el se ave
bine cu e,L
Intrun mod glumeţ poporul face diu nc-uvere pe n'are,
Nil i«
:j:6
13728 A fi intrat Naie 'n pungă.
T. BĂL_l:jEL. preot. c, Steflilcsd,
.i. Vâlcm,
A ti pnnga golit, ;t fi om stlrae.
* <2
13729 Dacă e Naie
Ia copale!
I'. G.ÂHBOVlCEA:\U. pro], c Pa­
ciosa; j. .VIHSGel,
Acela� înteles ca la No, 1;lÎ2o.
*6
13730 Nu te lăsa Naie, doar ai face.
G. I. '1'mmsc\J, in», c. l'U/'IUi'
Severin, j. Jfehe'li7l&1.
NAN
*,.:,.
13731 Nici cu Nan, nici cu Bran.
*6
Su'/. }J(/Sr't nit;'[ de }fan, nici de Eran.
A V1\. COJWEA. paroh, c. Coşte:«,
Banat .
. lclic;l nicî unul, nici altu1.N ld p:ts:l ae uiment. Arată
lleptu':lal'ea, ne-atîrnarea de altiî.
[215]
'.lHA")I;, NUME PROl'lUI
-_._�------- .- ---
2!f)
*6
13132 Unde a dus mutu Iepa şi Nanu cârlanu.
SI'. 8T.
!lele, j. noU.
tII/). c. Gata
1')'01'. Franc.
:;: L�
13733 A dat Nan
De gavan.
A. PAliiN, r, p. 168. - D'lIa Z.
:'vInJ.ĂILl';SCU, in». c. Bu�ten'f" j.
Prahova. - G. POllORAK, insi. i.
Olt.-HINTI':SC:U. p. 44.
1 °A p;iţit'o c:t.t de bnuă, o strimtorn.t, it (lat de unul
ca. dinsul.
2" S'a sfLtnrat.-J. I'ruhoc«.
*i�
13734 Are să mai vie ăl N an la gă van.
P. IS1'IlU:SCU, Reu. 18t., I, p. :.:3C3.
Aeela� inteles ca la :Nn. ti8:3n.
13735
Caută Nan Iepa şi el călare pe ea.
A. PANN, Ediţ. 1889. p. 25; I,
p. 85. - HINTESCU, p. 54.
JUl{!). OOL:ESCU, 11188, IL p. :23.
*6
()at(L Nun tcp« .�� el călare pc dînsa,
1'. Isrmsscu, Let]. I, 1872, p.
105. - Rev. Ist. II, p. 144. - D·]] a
Z. MlHĂILESCU, în», c. Buşteni, j.
Prahova.
VC()l lI/lea, JI,):;ay,
Stan,
10 Se i}.ice pentru cei fennecatI (GOLESCU).
62447
16
[216]
216
l'HOVEl·:BELE lWll1ÂNILOF.
2() Acelaş înţeles ca la No. 20S2,
3° Pentru cel ]lro�tr.-A .. PANl\.
SNOV.-\
Ui-eiî U1l Olt! care aye�� şL'se etil, vn";nd udutu, s�l'l uume re ea să Re
încredinţeze dacă IlU s'a [Jj�J'(lnt vre-uuul , 1l1l'�j lJllte găsi Rocoteb,
de'f tot IlHa să numere şi 'fepn l'" ('HI'(' sta călare, A trebuit el un
d 11'to1' să'] s('(,t:1. li in !led umeri re.
n cherclte son âne el il es! mont« dessu«.
NASTASE
\'cqt Jfuriw.
*6
13736 Nici nu'mi pasă
. De N astase,
De Nechita (Nichita)
Nici atâta.
I. Cm:AKGĂ, POt·., p. 40. - C.
TEODORESCU. in», c. Liporac}. Vas
l1!llt.- GR ALEXANDRESC(J, i. P1d
u«. - E, 1. P ATlncIU, în», c.Sl/mlLi,
.;. CO'L'm-!1c/u. - X"A'>", c. Măn-esei,
.i. Ba ca«.
*
Nu'! pasr!
De Nastase.
J\l. OAKIAK. public. Iaşi
10 Pentru omul ce 11U'1 pas:! d0 nimeni fji de nimic.
2° Când vrem să arătăm 110-ptls:ll'e:l UImI om ne-chib­
zuit în trebile lut,
NASTRA TIN-HOGEA
*6
13737 Negustoria lui Nastratin-Hogea, ce cum-
peră câte doue oue d'o para şi vindea
câte noue.
TOlUl. GOLESCUj MS8. :U, p. 47.
[217]
TERJ, ORAŞE, NUME PROPIUI
217
Se .Jice pentru cei ce vînd mal Ieftin de cât cum cum­
pel'tL, ; LllicCt În pagubit (GOI.ESCU),
v C(p: Silltigill .
DI� TOCMELA NEÎN1'ELES.� J3AXI D.\ND n:ibr:\l' FĂRĂ OASĂ
,
. Acelaş l11ţeles ca la No. 12880. Yel:1i Â. PANK, Nas­
tratin- Ha,lfel(, p. (i 1,
r
j
�
13738
;;:
Socotela lui Nastratin-Hogea.
Xastrutin-Hos-ca adesea, după cele ce făceu; ,
_�icl s,' îlllbogăţlil, îndată şi aici Jar sădelil'
Ast-fel dai el Iar odată, sărac dupa cum era,
:\0-av611(1 (le cheltutelă uict măcar chi6ră pam,
8e tot socoti în sine cum al' face vu'un mijloc
Priu ne-a năsdrăvăn ie sa de laI' peste noio«!
Şi aşa vine îndată la nevasta sa dicend :
Dragă! ]cocă îţi .lali în scire ceea-ce am pus ele glmd,
E(, dic sa vindem casa şi sa luăm ce-va ba nl.
De cât să umblăm în vreme ftămând iud tot �i golanI,
Val ele mine! ea Îl \li8e, apor unde să şedem '?
Vrei să r�m,mern pe drurnurt �i parale S:1 avem '!
Ha n u ! Hog-ca îi respunse, vo iu opri din loc cevaşt
:x uma] pe cât să ne facem un C>lt de mic hordetaş,
:'\evasta 'n contră se puse, în re] de chipur't ne-vrend,
El jar altele îl diso şi s'o vîndă tot cerend,
In cele mal de pe urmă, el cu a o JIl '1l1gîlil
() înduplecă prea lesne ca să voresoă şi ea
DecI sciiid el aci 'n satu-l pe ore' care bogat,
�'ără sa mai zribovescă la dînsul a alergat,
Şi s'o cumpere, 'i propuse, un preţ pre uşur ccn"nd,
Bogatul ver,lend ea cere pc densa un preţ mic nlii.t
Ca s'o lea cu totă voia i'n gata numar .1e dt ,
:-:'i ele şi Iul într'atâta ieftină i s'a păru:
] )cll' tot dori să'1 mal Iese din preţ ce-a cern t.
I-fogea îl mal scăC;lil preţul, capete nu îl ţinea,
I 'il orl pc cât să o vînc;lă, ]UI tot bine îl venIa,
Şi către bogatul c;lise: las p'acest preţ, aar îţi sl,"iu,
Cit, în peretele casei voiu să, bat şi eli Ull CUlll,
Cal'8 CUIU de tot-de'mJa �ii se 1Jumescă al meu,
�'alt de el să nu s'atillgă ,1e cât IlUma] singul' eu.
C'UIl cuvînt, numaI pe densnl că,'s stăpân şi el>1 să !�je
�i Încolo să. n'am vOIe să me ating ele nimic.
Bogatlll y(-c,ltllld ca casa chilipir o cumpera,
:x u se gândi mal departe, de şi 'ntăiu se apera.
Dar vec,lend că Hogea nu vrea s'o vÎn�Iă în alt-fel,
\lise 'n sine ee, o să fie să alhă un culu �i Pl!
Şi l,\sftuclnse în voia r Îndată o cmnperă
Cu contract, CII Întărire şi hanil ÎI lHlmel'ă
HiltlJ şi Hugea 'n perete lin Clllll cum s'a Îll\'oit,
Ua şi în zapis, (,\llnl 11\1 1\ash'atin s'a numit,
[218]
218
l\Int>lIl,l11·g" dar In casă hO,:2;at\ll cuiuperătm-,
Ca 8,1 păstl'eze �i cnrul Hogea rămas» dator:
Aşa Hogea Intr'o nopte când toţi dormin s'a sculat
Şi la casa cea vindută indntă a alergat,
Stl'igâllli şi bătând în uşă : să'I deschidă mar curînd
9i bogatnl di n lăuntru, cine este? întrebând.
Hogea, cîi sunt, îl respunse, Dar ce vrcr ? l'a întrebat,
Vom sâ'rul ve\l cuiul, l'eSpllllSe, de l'aţl întrebuinţat,
Se sculă 'n grabă '1 deschise, Hogca se �W( <,licend,
Te veC;lul ast' uopte în visu 'mi ce-va ele cutu atîl'nân<l,
Dar ve cn lcatl nn e nimica cum ved, visul m'a 'nşelat ,
Ci păziţi ca nu vrodată să lesă adevărat,
Altă dată Iarăşi Hogea la mied ele uoptc viiud ,
Incepu să bată 'n uşă când se afla t.0i.{ dormin d.
Cllmpi:'l'ăturul de casă, cine este a 'utreliat,
Eu sunt e(l! N astratin-Hogea către dînsul a strigat.,
Dar ee vret, l'a întrebat Ier, respunse el: vom să'rnl puiu.
Chiulaful ce îl port diua acile 'utral meu cuîu.
Că in hordetul meu nu e nict un culu 1111l1e să hat,
9i nu vol Il sâ'rnf ve<;l chiulaful a sta pc jos aruncat.
Cumpărătorul ele casă Îl \lise: apot ce fel.
Tot aşa o să-mi vit noptea ? ved î bine, respullse cI :
;\!'avem condiţia n,sb? să fHl stăpân pe al meu '?
O să viu c;liua şi naptea şi când voiu voi elI.
Care va să <;lică? dară curnpel'ătorul a \li� ;
�Ii-am 1l0blLJlc1it eu beleue cu tine CII 1'01'me 'nscl'is!
Nici o belea <,lise I-Iogea: ce te sllperă un cltin '?
9i ci1 ViII câte odată ce-va pc dînsul să PUIU ,)
Altă dată veni Rogea, o frînghic 'n mi'mi aVt'llel,
9i 'ncepu de culu s'o lege cf1trc al casei <;licend:
AQ.I ncvasta spală rufe şi ViCI frînghia s'o 'ntilll,l
Din cuIul mell de aieea şi Lle hOl'delu sa o j)rin<,1.
O vai de noi! începură al casei a se văita;
Ce lJ8cate ne goniră să curnpel'ăm casa ta!
Că ne ameţescl cu culul ce'l socotem hagatel :
Şi acuma n'avem pace necăjindn-ne cu cI:
Intr'o c;1i leI' veni I-Iogea, în mână cn un bujoc:
Şi'] ati'u'nă '11 culu <;licenc1 că 'n borc1eiu-şl n'are 10e,
Ast-fel Rogea tot-de-una cu lina ş'alta viind
Şi pe cel ce'l vînc1u casa tot-de-una necăjind,
Ne·avenc1 alt ce mai face fiind nevoiţI f18t·[el,
Intr'o (,li ,le supel'are 'Îise: fratc! către el
Dă'ml baniI pe ,iulUetate din ceea ee'ţi 11 IIm "l'ai,
9i'ţl Ica înapoi casa că \1U mal am de tine trai.
Voiu fi căit în vreţă de ce Însu'ml o făcu]
Că m'al 011101-;t cn <;lile cu pnstiul tell ,le culn.
Nastratin ştiea pre bine înert de cânLl 'j vindea
Că bogatul cu paguba înapOI o să 'j-o ek,
Dar tot făcea ce-va naznrl ţiinllu-se cam semcţ,
l,)icenc1 eu che1tuiiu baniI (C'" să'i mal sGa<,lă din preţ).
Cumperătornl îi \1ise, dă-mi elar numal pe un sfert,:
9i Încolo a treia parte cu tot suHetnl ţI-o jert.
E! aşa t.ot se cam pate, Îl respunse Nastratin,
Că vojll găSI mi se pare să'ţi numer atât pnţill.
�� aşa curnpel'ăt�rul cm'll cu pag,:lb� �a
Ha scape de supel'are Ş1 casele a 1 lasa:
[219]
____ 'fERI, ORA.':;lr, NlJME PROPl�lf
n,] dt să ste să ma! umble în dandanale, judee:1ţ1.
După rcua sa tocmelă : soiind că n'are dreptăţI
Ia!' Xastratiu se alese şi cu casa şi C\1 baut
),ie-l"Dl având să se plfmgă că sunt sărac! şi gr,l:mi.
219
A. P ANN, }l,'astratin, p. 60,
Tro mpus Ci ZO compodi an a111011e1111
PeT (IT buoh no eo kuei choas perndnn.1)
P1'OV, Breton.
*D
13739 Odată a sburat o raţă friptă Iuî Nastra-
tin-Hogea,
GAVR. ONI':!OR, pro], C. DO/Ho,
l'("t,,i, raslulli.
V e�L Câ.rdl.
A'3elaS înţeles ca la N o. 188:3,
NĂTĂFLETA
*D
13740 Pică pără mălăietă
In gura lui N ătăfletă.
G. 1. TOJ\1ESUU, inv. c. Broscart,
j, MehedinţI. - A. GORovEI, [,
Suclava. - G. P. SALYllr, inv. c.
Smidţ), [, Covudu'hl.
Om stângăcru, lenevos, murdar şi prostuţ; care nu'şt
caută interesele ci aşteptă ca binele ,,;'\.''( vină de-agata.
A S0 vede origina la No. 981.
Leneşul pune mâna în strachina dară cu anevoie
O duce la gură.
Prov. Sol om. :!6. 15.
NĂTĂFLETE
*.6
13741 Nătăflete.
1>..V1'.. COHUEA, PCt!'OII, c. Coştetu,
Banat.
') Calculase preţul untului inainte de a fi cumpărat vaca.
[220]
220
PIlOVEHBELE EOMÂNILOH
Un om greoin Şi nepăsător în mişcările sale.
NATANAIL
Ve,)! CliP _\11, c. Filip_
NATE
*6
13742 Nate, tu unde te uIţi acolo dai ; păi dar.
J. POPESCU, înv_ C. Dobrcni, J.
tui«
Pentru cel prost şi iu\tallg_
NAŢIE
*6
13743 A fi de altă naţie.
T. BĂLĂ':iEL, ])1'COt, c. Sle,hincsdi,
j. Vâlcea.
Despre cel care, în fapte şi în vorbe este cu to tul
deosebit de not. De pildă despre cel care m(mfmcfl carne
în posturt.
*6
13744 A fi de naţie spurcată,
T. BĂLĂŞEL, preot, C. 81r;filnesct,
oi- Vâlcea.
Ati om reutăcios, cu moravurt rele.
*6
13745 A fi naţia lui Dumnedeu,
T_ BĂLĂŞICL,jJl'COt, C. Stefauesc«,
i. Vrîlcea.
A fi om blind, bU11.
*6
13746 A fi naţia dracului.
G. POBO.HAN, iust. i. (iU.
Acelaş inţeles ca la No. 1374·1,.
[221]
22l
:i: i"
13747 A fi naţie blagoslovită (bună).
G. POBOBAN, iust. i. {)II.
Acela� înţeles ca la �o. j;)7..J-ij.
*D
13748 A fi naţie rea.
T. BĂLĂi:lEL, preot, c. Stefaucsci,
j. Vrîlcea.
Acela« inteles ea la �o. 1:)7·W.
NEACŞA
*6
13749 Ori colo, ori colea tot Neacşă me chema.
r. VULCĂNESCL', stiul. c. Pelesct,
.i. Dol}.
Pentru cel care uu pierde uimic din valorea SI11'1 din
cinstea lut, ort în ce posiţJe sar aftil.
*6
13750 După ce e urîtă o mai chema şi N eacşa,
P. GAIWOVh;liAl'\U,p�·of. c. Ploş­
tina, [, JJ1.cherlinţL - G. 1. 'I'o­
:>mscu, înv. ('. BI'08C(O'l, .i. Md«:
!linp.
Celei ce, după ce e urîtă din tire. ruul are �i purtare rea,
A se mai vede intelesul de la No. ii22fl.
NEACŞU
*6
13751 După ce e urît îl chema şi Neacşu.
T. J3Ăf.Ăf!EL, preot, c. 8t�fdn(;8d,
j. V,îlecn.
A ;;8 vetle întelesnl la N o. 1;2�)().
NECHITA
[222]
222
*6
13752 Nici n'am frică
De furnică,
De Nechită (Nichită)
Nici atătă.
S. !Il lHÂlJ.J<;;;(>L". Şc.zr'fore, 1, p.
�IS. - E. 1. l'ATHlciC, în!',. c.
/'in/ult!, i. Conurlui«.
Acelaş înţeles ea la No. l:n:Hi.
NECOPOEA
13753
*
A se vede N ecopoea.
1'. BLlLĂ,.,EI',l'l'COt, c. 8Iefi'irlesc't,
i. '·IÎlcert.
Se <"ljcp celuî ee şede reu jos, adie;\ ast-fel C-�! se
v0fle cefa ce un ar trebui sti se Y�l(J,l.
NECULAE
v C()l .�)iÎfltlt l\',·{.·u!ae
t\EDEEA
Vcr)i Cat. su. l\'I'li.:ea.
I\EDELCA
Nl�GA
*6
13754 După ce e negră o (mai) chemă şi Negă.
A. PANK, I, p. 4. - BAW>Ni;t,
p. 56. - HINTESClJ, p. ] 2u. - 1.
MARlNESCU. V/IV. c. Itradu-dcio«,
,i. Argeş. - M. STĂt\I'EAt\T, înv, c.
Pil'ill, ,i.MehedintL
[223]
'{ERI, OFAf:'E, NUME PROPRIj
I'!'I'
1'1
Pentru cel indărătnio care 11n se las.t a fi povăţuit de
alţii.
13755
*6
Negă
Suie-te 'n teleg ă.
SUI) Negiî,
11/ tele.qă?
la m'olu sui
Ttar un pictor tot l' alu tirîii,
1. G1l0FfjOIlEANU, J)j'of. c, Gal�(l)
comit. Arad, Unqaria.
*6
13756 Asta'I Nega care o albit pe dracu.
M. S'l'ĂNCEANU, [111'. c. Piri« .f.
Mehedin ('1.
Peu tru femeile celp rele,
*6
13757 A fi ca Nega-Lea care s'a înnecat pe
apă în sus.
G. BĂNVLESCV, în». c. Besduu!u ;
,j. Dimborita.
1 'J Pentru (1 femeie sait UJl om, care e nevoiaş şi can,
la ori-ce tl'eh:i începe, 1111 are destoînicie şi tocmai când
.:) apropo stI ispl'ih'0seă face o greşa!;\, sail dintr'un lucru
le nimic strică tot ee făcu se.
:!J Pentru omul lipsit (le noroc.
� 6ga-Hea a un pleonasm de ore-ce !lega arabi JU
t,)f-.lr"·lllla (\ fiillţ:Î reutrtcI(')si\.
*6
13758 A fugi ca de Nega-Rea.
P. GÂHBOVICEANU.l)rof� c, Şuid,
,i. At·geş.
Ca ele (> mnlere rea, cn de dracul.
..
, 1
I
[224]
PliOv.cnI::ELE ROMÂNILOH
*,:;"
13759 Nega-reua.
LAUKIAN & MAXIM, II, ]J. ,LiS.
- P. Isi-msson, Loţ., p, 8:?7.­
OH. JIPEseu, Upinc., p. 8;1; Hcur.
Oraş., p.lilS. - A. CANDRL:A , PUl.'.
Hom.ş ţ». il04.-0AV. ONJşOB.ln(�r:
c. DobrOVi!t, j. Vas/ntn. - G. h,·
BOHAN, iust. i Olt. - T. BĂLA­
.�m" ]l1'COt, r, Stefan-set, j. I'nlcc(!.
Un om supărător, care se �ille scalu de tine si uu t1
du pace cu nimicurile JuI, fiind t1np{t tote şi îJH16J'tttlli(� ..
«1 'c sucotiţL l.ocrr dnumovnsr.ră, să facorn eu 'j'ngnlca ăsta. EI !It
n s"::'l'at ,10 lYega-l'ina '11,( de sme1lîeă, �i de :li 8('1.» _. P. J:-;PI1{I:�CL
p. :;27.
.Neaga, "\'eya·Rioa
Npargc mahala. la.
A. PANN, Edit. 108U, 1'. 11<,\
II, p, 90.
13760
:;:
Nega dracului.
v CtF (;"d'$.
Adica femee rea.
Pare că bubelor le e <1atrL mai mult aC(\8t,�L ] )ul'ed;l ,
buba nega îndnlci!ă ... De aci a trecut şi 1:1 hfLl'ba tJ,l\Jo,::
N':gu e bătrânul urît şi prost.
Se mat aude şi }.h;,qră În loc de X(;gâ. 8e scie Cii (:(0-
Ioreu negrii aparţine Îl! deosebi spiritelor 1'e10. :\J :tII};! 1';1-
durel e îmbrăcată în negru. Sumodioa are uum.u (lillţil
ulln, în colo t,)te pelea îl e negrlt,
*.6.
13761 N'o lua ca Nega.
E. T. P A TlW.:'ru, iu c. t .. -{III)I/(;,
j. Covuduht.
;;: L:,
Nu fi -W:.r;a.
G A VH, ONIŞU){, prf)j'. c. /':11)'10/1,
i. 1'ntova.
[225]
TERI. ORA�E. NUMP. PROPRII
- -�-� ----_._"-�--,-_.�----
Nu ti r,�fl. un ti al .lracnlur.
13762
A fi Nega.
V. ALEXA2'I])W, Tcair., p. 834.
13763
Este gol Negă.
HINTESC1J, p. 121).
:.JEGRU-VooA
*.�
13764 De când cu Negru-Vodă.
T. BĂI"Ă�BL. preot, c. Str/iiI/esei,
.i. \'ftlccrt.
* �"
13765 De la Negru-Vodă.
ft. P0130HAN, ii/8t.i. Olt.
nf\;.;pn� UJl lucru statorni« (lill vAehime, (lesp1'\' un
uz vf·(·hîl1.
*\
13766 A spune de la Negru-Vodă încoce.
P. GÂRBOVlCEANo,pr'oj c. Hdrş«,
J. Prahova.
(j;ilHl 11I1111 povestesco (îrA-el) înoepend Jll'(� (le sus.
*b
13767 S'a măniat Negu pe sat
Şi trei dile n'a mâncat.
G. BĂ.::<ULESCU, in». c. Bcsdeadu,
j. Dimhooii«,
[226]
22G
6*
S' a niâniai Nl;!J1t 1)(' saf.
A. PPP}:s('c c. helr(;şi/.u, f
Diniborit«
Vei)! Vacii.
Acelaş înţeles ea la No. iDOl,.
*6
13768 AI priceput şi tu cât a priceput ciomagu
lui Moş Negu.
P. GÂRBOVICEA[\[r. lJlo/- c. Cla·
ŞI/1/1.,i. MeTterlil/fl.
AdieL un al priceput uinnc.
13769
Asta 'j Negu
Cu toiagu.
P. GAlwnVICEAKG. prof. c. Hc
1"(fScZ, 1. Ilfor,
Cfmt1 lovesce cine-va pe un altul.
Se aude şi În următorul joc de copir:
Un copil ţine mâna m61e. Un altul îl UPUC,1 de Illfl.wt,
o mi şcă Încet de vre-o dane ort, apot ti trelu oră o sgu
dnie tare şi lovesce cu ea pe unul din copiit care şed
alătur), sau chlar pe acel aş copil. Odată CIl mişcare mi
nil, copilul dice ast-fel'
Mii II ii, mâ,nă, frâuhi
Cine mi te-a I'r;I111.
NC[J1l, Negu
(;'11 touuţu,
Lovirea se face la pronunt.ueu ultimului cuvînt
v Ci)i f.ulc-a.
N'�llIj,1i1 e privit ,Il' PI,]",!'"I J'(!IIl,tJt (:il ouurl cel lIIai IJlqle�II�""'
din lume. Cu Nelllţlli nicî o datii să Hit te apuci, ('ă el a rel/lal- �, pc
dracu. Nemţu :, scos În lnme cftte. maşin.u-i! t6tc. IlaI', \p\li d·t;" ,,1
n'ar puton să le facă din pntercu lui �i le face CII plitcren dra('"I"i,
cil el (' tovHI'ăş cu dracu. Că uite CIlII1 e istorin :
(�i·c[t In ţel'a Nerntasc», aco.l .. În Jill1lltl'll e () peşteri1 mal'l� îlltl"'lll
munte. In pe�tera ahi e !Il I clll1, dr�ce8e, unde �pd Jllldţl drac!. lll':ll'if
rt�fja, �('ifi lllldtc �i Jnillullate Jlle�t(,\,!lgll!'r. r\emţil tlliC, (1('010 ÎI! 'l(',"!
[227]
tel'�, p'� tot HUl! e:\te ',le"" l,;'[uţl ,le <1.1 Ior ca �rt invete ciUe Iill lIIC�'
lPklliJllnu
'1 �'a(]il ir Îll vaţlt pe câte ',1eee d'tte 1111 fel de lI\e�teşll,�'. La au Il, ÎIIStl,
nu le dă druruu la toţî hiieţ,i'[, ,lă drumu uu mal la no u« şi 1"ăI d',,1
,)e,'df�a îl op]'(;se el. .lş:' cit hăeţii toji Îllvaţit InCşt<'Şug'lll'ile. ,llIl' nil
7C,l ti {'are ain elOI' l'ern}LUea În sainn draciloi-,
�i aşa al1 ÎI1\eţat NemţiI U,te meşLcşlIglll'ile din lume, ei fac tri­
nmil«, tdegrafllrile, şi câte llHt�jnăl'il t(,te. Da]' eu (;1'(;(,11 d-t a, cit le-au
lllveţ.at ei din capul lor ') VOI'it'a sfântu! '1'01,(, maşinăr-iil« ali ceva din
j,art,'a (lJ'aee�eă În ele. AJt cum-va, cum mliuătile soootoşcl dta că ar
fIlerge 8illg;Ul'e maşinile, ueşte ftară cu foc în ele'? Şi CUII) el'f't]f că
,e ([lIel\ t'a pe sîrmă, vorba, tie HIel la Hucu reşt.I?
l iracu, neuişorulc, dracu e la mijloc!
Ul'''l'n lIIi�eă maşiuile. .lraou e care duce vorba pe sirruă ! Cii ve,,!!
d-tcl, a"ll it eşit dracu pe păiuiut, el e tare şi mare, omenn' mar llIUlt.
dllp;'\ draCII se Ya(l, pe DlllllflC<,lo(i l'all uitat demult-demult! Copilrl de
mititel se pomencşee în gllră eli draell, pe el îl pomelle�ce la ol'l-<:e
vorbă, căcI numaI <le el aude vOI'bindu-se în lume. Pe Dlllllne(,leli îl
pomenesc numai eâncl îl în,Îud) ! D'aia nici DIlHwe(,lolt numaI vI'ea cu
lilmea! 1'0111i)' s'au Ilscat, vi ile p'aşijderea, porumbil şi alte hucate 1111
se mai far;, căci J)lllnne<,lell dă n (lată prea mare scnetă şi odată prea
lt1ltlte ploI. Şi din 1'1"1 tot în mai l'el'i 1) să mergă Vl'elilliriJe, eăcI a
,'�it. dl'iWlI pC' pămellt şi vremea de apoI s'a apropiat! O sit fie val
de (;opiil noştri, "al'C OI' rCllIi'tllea în urma l1<'lst.ră, nOI am trăit elim
foen am trilit p:ln:'î acum. - LIX.\1\DRA CT. DnĂc;uşIN, c. Bogdâl1C8d,
J. Vâlcea.
13770
A pune tot ca N emţul.
G. r. 'J'O:ME1:iCU, inv. c. Ih-osca.rl,
1_ lv!l'hediJlft.
(';I.n <1 , Ia lllas.!, 11n at1nei pe l'Înd lmeateJe ('.1 t6te de
OllaW ..
13771
:j:,"",
Vai sărace Nemţule
Cum eţi cură sdranţele!
Las să cure
Că's destule.
V. SALA, ([ase. c, Yaşcuit, comit
lJi/,(!1', Ungm-la. - DIDlNA ZANNE,
c. Bo,qrlill1escl, j. Il/ov.
13772
O;1d ;ulese'Ol'l :N emţii Ulll hlă cu hainele stl'euţnite.
*
N emţu crede n beutură
Ş'Unguru 'n înjurătură.
O. I. TOMESCU, inv. c. Tumu­
Sel'cI'in, J. 3fehedin[·I.
[228]
l-'HUV EI-{HEL.E I;Ol\l�H) '1:
Arati], firea fie-carei din ;[ee"te lIaţil.
*6
13773 Ţine ca Nemtul cu tarara.
lUJ .. (;HUI'';UW':A'\U, z))'{!f., c li
('omZIJş, comit, 7'or01l!a[, l-u!!ll1'ia,
Acebş inţelcs ea la Nu. 10�31.
Origina acestei -;:li(:er1 Re află Ia No. lOH'H. el un trelme
c:î.utattL. pl'ecum cred unii, în jocul dri'/ �Tit, f('ll'te «biet­
nuit la N emţL
*6
13774 Cânele Nemtuluî mănâncă si mere pă-
dureţe.
Dvna E. B. �I A W1:. 1\ 88. - C.
BUNGETIAKU, 'lUI'. c. (OI/ou·f. ;
])1 cheII;;, ţi.
A Re vede înţelesul :-;;lol'igln:l la No. U.-;')
*6
13775 Lasă-te, cum s'a lăsat Nerntu de ismene.
AvH. CORm�A, puro». r. ('(I�II·il!.
Honat,
N emtit, aşa. se \liee, UlIJ bla fiil'iî. i-uuenr-.
J)icel'e înSel111l(�Z;I, a se Llsil (le ce-va ee J111 e llP-:qJc'l'at
tl'ebuinelos, precum a facut N emtu care 1111 p('>rbt <1<, ciit
pantalollI sau ctoreci. fiÎl'<t a !ilaI an' ismene 1)(' sllh b.
* 1'0.,
13776 Il N ernt botezat f6rfece.
(lA HL (l,\l'" 'li
). 'I''IIIIi/'{1. .
A(Eeii Evreu, biat împrejur
:;:
(' Bonca,
13777
Nernt
Cotoflent.
AI ltAH ('"ueL\.
Bmwl.
(' ('f�Ic7I!.
81:\ \1ice Nemţilor, in h:ltaîe (le jne
Copiii strig;"l dup.i Nemţi:
[229]
NUME PROPhH
1377B
1\':lliţ t'ol<dic'llţ
LHi '1 CI! CUI'II 'Il şanţ,
J\IQnd pita (le ,ăcară.
Şi fii: l)ef'�î P;l1! �w:;;tartl.
Unde pune Nerntu mâna, îşI Ieă Durn­
nedeu mila.
G. CO::,Bl:C, l 'nil:enml, l\ 1'1'. 1 !if')(l.
Pp N Plllţ îl judecă UO]J1[lIlU] om f;''il'r\ milă, lw-îng:idnitol'.
* L.\
13779 Nemtu '1 prost că spune drept.
Arii. CORC'K,<\, paroh, c, C(j�1du,
Hanat,
Hoinânul ţiup pe N emţ de prost, tiurp, hăbăuc de
'Jl'e-ce nu scie scăpa iute elp o încnrcătură, spnllend de
pik!rt un ne-adevăr,
Prin acesU. tJicere Itomâuul nu îllţelege că nu trehue f:;:�
,,;pui adevel'ul, dar eii HUlit imprejm'{It'i Il! care e (1 ne­
gltiohie srl 'ţI dar ghndul ]le fatrt.
!·n NCnd) sTa dus cu () vaca la Liq.t, l'a să (; \'IHtHL \-ili(> uu J:îl)uilU
,5,''''" VOl>î kii cum pere " vacă, şi Yl-I,Ii',tHl vita Kemţulnl n ('nnt1i Îl! r;,t.o
ftrtile, şi îl ÎntrCJl1ă do ]lreţ,. Nl'I11\U '1 cere mult.
- Dar nu vet;1î că var-a 'I micii, îl nfh ocă 1:""'[111111.
X"'lI1ţll 'I rvspunde :
[la el este mic numa patI'in.')
ţ;'a.POt ve�lt că ni/'i 11\1 '1 lllrtnc{tt(ll'e, il luai (Iii!'!' I{Olli;lUld.
Apoi .. bea n'al'f' tinţ], el 1]11 poţi mllllca.�)
Hm! şi ve�lî hiue, muT N('!n\ulc, d 'i �i tm'(' ,,]nil,\ Vi!en.
No. ap"i tII "hilld I'n piU;g 3: 1111 fi sbl, '! l'cspl1llde K'�11l\"1 li
Ba l'ft bilH: ml·o li't.Ilda�î. md X('lIlţlllp, ]'['111[\] eu "amitaI!'
�i '�Ll c:1ntat ROmrl!\1t1 " va(',; în ,tit" partI" lal"'\ !\(·1tlţn a {"'maR
\flC:l Jle vîndUL,\'
*,6,
13780 Spune drept ca Nemţu,
A YR. COHl'EA, ]!(/j'oh. c.
Bmwl.
') Betdll,
2) dillţl, ea llll p6tc m&.IIC3,
3) Heleg = holmt\.
[230]
PIWYEBBELE RmL\NILOJ{
f:lpl'e lauda N eln ţilo!'.
A se vo,le No. ] :377a.
*""
13781 Merge drept ca Nerntu.
(;1:. JIl'ESCU, RIYIt�·. Oraş., t
ln::. - T BĂLĂ�EL, preot, c, 81;:
jit1lfScl, i. l'âlcea.
Adică strîm b.
8e �lice când cine-va e het, şi HAnd sil, mergit d l'eJ>t
IVj o potecă, o brodesce tot cu oişton 'n gard, 0;1 Irimi«.
*6
13782 A sta drept ca Nerntu.
G. BĂNLJLE>iCU [UO. c. Plcll'()§iţo
j. Drimbocita
Cuci :N8mţu strL înfipt, parcă, după vorbu lUI Heine, ar
fi ingl1iti t betul cu eal'el bătea odinioră,
*6
13783 Nernt puturos,
Lasa puşca jos.
T. B"\LĂ';'EL, preot, c, ,','Iij'âueScl,
j. Vâlcea.
Ne (Jiee unui oin fricos, p1'ee11111 ŞI N erntilor, În bătae
Ile joc.
*""
13784 Nernt puturos
lea puşca de jos,
Şi împuşcă raţele
Şi le mânca maţele.
'1'. BĂLĂ:::EL, preot, c. Stef/iuesci,
j. V,ilcea.
Ne \,1iC8 N eiutilor, în bătae Lle joc.
*6
13785 Nernt gol,
Imbracat pistol,
Şi la cărciumă dator.
U. P"BOBA.'I, iust. j. Olt.
f:l'3 \,11C8 N emţilor meşteşugarî.
[231]
rEtU, ORAţY, :'Iu�m PBOl'Rll
- --� .- - ----�.�
* ,-"
13786 De când (cu) Nemţii cu codă.
23l
L"\\J.l�L"':; & MAX]}L r, p. ,(il,
5. - Al .. O DOUl<JS<'lJ,
BA LĂI;;[1;L, preot, ('.
'II:; ""�"L'(, J. rIÎl(,Nt .
. \\1i,." ,le 11cl!l1l1t.
I'(lIlr, 1:1 sfi':r"itnl s<'l'ollliui In"'nt solllnţil Xemţil î>;:l
împl,;tpl111 l)(�t'n 1.
13787
*
A se face Nernt.
*
A fi ,WJllk.
*�
13788 Tace ca Nerntul.
P. ";"""""',,".'
tes!'/,j. Aryeş.
::'\emlnl nefiind \'ol'h:'ueţ. dnp:i cum C1'811e ltoll1:111nl.
* ,1',
13789 A păzi ca Nerntul.
1'. GAU.BOVIGEANU, praf c, \'t,'-
1'101'01'(1, j .. Ml'71C1linţL
Dt· ,Jiee copiilor 1"tlHl sunt tri]jH)�f ell vitele la l';l'ba
�i li se pol'n1ll:es(:lJ "tt le p:i;t;0,sea. oi ne.
Se scie c:t �l;mţul este hlr!e consciintios iji ascultator.
13790
*
A apucat (luat) luleaua Nerntului.
E. 1. P ATHIdu, Înt'. b'lIwlţi. i.
Cov'/O·l'lttn. - A. GOl1nn;l, c. Siliş­
Ieu, i. Suc/ava. - P. GÂIl.130VI·
'.:LA \, L, praf, c. Hercect, [, Tlfo«,
A "13 ved(: intelesurilo �l \"flautul,) ,le la No. 7272,
727;) S: 7::!H. '
17
[232]
232
13791
rBOVERBELE llOMÂNILOl:
['/'O/'. Fumc.
*
A fi Nemt fără căţel.
Luz-I'U rar care 11.11 I'n:\ se ,"ede,
l\:EMTESC
Vel,li j'wl
13792
Are cur nemţesc.
I GLie- (; Rur;;Ob
Golş«, comit. Am
Si) <,11ce despre omul rupt la Iole. care al
pântece cu scaun des fii suhtil·e.
*
13793
Vorbesce nerntesce.
E. l. P ATHleIl'.
}. ('m;'I1l·!u11.1
S'a îmbetut.
*6
13794 A fi cald nemtesc.
Ir-na Z. Jl'VAI{A
Tuiooa. - G. P. :
.'lumiI'!, j. 0011tdlJ
Adie;i Iri:.:. Cuvin tul llem tese cald, însonu
�e t,lie(' n�t ltJtţl�ran, pe o H'rn:! ;.!,'J'(,:.-:ant, lnel'ţ.rt�Ht1 I
drum, " ajun« lUI străi» Îlllbrîll:nt ]11 llÎSCP Jniilluţc f(
l'a luat îl! sanie. 'fh'anul lIwrg-[,lld se tot înlol'cPu ,le
întreb", pc străin: s Nn '\1-1 frig '10 dar el l'e'pundca
ealtl i,·
')'031'<111111 linişti: n tot. mânaf îuaiute. C,md fi ajuns
s'a d:lL jos din sanie, a vi'\lul. di slriliuul nuuis« de 1'1'
urmă s'a ye�lnt eii, străinul acela era un Kemţ, care llU
'ii când \lice,\ ci «cnId» voia Aii arate ca Îl cstt' fi'J'tc f
1 le atuuc! a 1'l'lliaB vorl.a : cald ncnne-c.
[233]
'('ERI, OIlAŞE, NUME PROPnIT
�-�---- -'--�---'-------�-------_.- "-------._--'---
NEMTEscA
*1:::..
13795 Merge înainte ea pajura (pajera) nern-
tescă.
1. 1. C. BRATIANU, c. Ftcvico.
}. lJfnscel. - Gn. POIE.'fARU, inp .
.'i. Puina.
A se vede lllţelesmile lu Ro. 10528 S: lOfl:29.
* L:::.
13796 Tarara nerntescă.
P. bJ'umscu, Sn6t'â, 1879, 1'.
116. - VARRON, 1'. 66. - T. BA­
I,Ă'5E1", preot, c. Ste.fanesd,.f. Vâlaa.
A se vede' intelesul de la No. 108M Şl 1i}'i73.
13797
1:::..
Cât cetatea Nemtului.
1. CI:EANGĂ. Por., p. 324.
Adicll mult.
NESpf�LATU
*1:::..
13798 Nespelatu.
T. BA1,Ă::;,EL, preot, c. Sle/ducsci,
j. ŢTtîlcca.
Pentru un om trupeş şi cam bttiăios, cam pe-o ureclue.
Intre căpifani] pandurilor, pe cari . I adunase Tudor
Vblimirescu, găsim şi pe uliul cu numele de Nespălatu.
C. Boliac, în poeHia F\1L, Domwul Twlm', porneuesce de
;t('est căpitan,
NETO'1'
13799
*
A fi netot (netot).
T. BAI'-"':iF:C preot, c. SlefânesCÎ,
.i. rlÎ1cea.
[234]
Pentru omul ne-rnşiuut caro Y01'1)880e OC.:'Ll'l, iujura :;;i
drăcue. 8e dice ornulut murdar in Iupte, îl] vorbe, iu
imhrăcăminte, cu peru nepîeptenut, iuru-dar pe eOl']J. crut-
duce o viată selbatecii, de animal. .U« neta! l Ce 1/1/ri/ri l
se aude!)i'e des în papal',
8n b numele de nctoii, poporul 1)0 spunc Ca cx ista mal
înainte vreme nu SOIU de tiganI llOJlHLdL ]�i eran II () fin'
Iorte rea şi scârbosă, omor�u, fnrn.n, je:fulall, de, Ei uni­
blan mal mult despoîaţf, tOţI eu rişchitore în mâtni ::;1
ierna umblaîi tot despoiaţi, Insii eu do burt eu f00 JlJ
111;],1111. ()melli'i aveau mare frică tIe uetoţl, când îi ochean.
fngetL1l mâncând pămîntul �i se uscundenn, caro pe n]](18
putea.
NIC\
*6
13800 Nică căpitanu
Care bate cu tufanu.
'1'. HĂL\ŞEL. preot, c. St�/(/Ju'.,['L
j, \ '(Îl cea,
Se t.,lice <.:P 101' pe-o urechfe, vecinic] gata stI, se încaerr-.
NICHITA
NICULAE
*�
13801 Din pricina luî Nicolae (Nicolai) urîî pe
Sfântu Nicolae (Nicolal).
A. P ANN, Edi.f. ll:lfn, p. J 1. il; ;
n, p. 1] 8, - P. G.ÂIWOVJ<Jj�A"1.
]imf. Se. Inv. CI. VII,
*
IJi Ii)'(�n la (joia) anqiur; f,/ SeZlI Nicola.' 1)
Ve'ji
s-i»
I. COlAN, prof : c. l auina, I,;'pi;',
.AraM o ură ne-îutenretată, DC' pillla, un 1'111'(' ţl LI fi'itnt
Vl'f)-un ne-ajnns '5i ul'iiscl pre toti Turcii, s. c. 1. V e�lj ] l_
P. Hiişc1i"iî, Etym. ]Hagll., p, l(;�O.
1) Din pricina luI Cola (adică Xi cola), înjurl �i (pe) Sff\utl1 Niculae'
[235]
*-L--:,
13802 Nicolae
PUl de gae.
'1'. Bl\1,J\i?J,I" preot
:i. j'/ilcCll,
Locutmue ]'l'oYlnl'lala ce fi?' <,liN\ în glumI'
(·]Iem.i :::\ieo]ae.
Unn(�k)rele versuri, in care se g,Lsesce aces
l'el,itt'z:t do c[1tl'C copil în judeţul Vâlcea
NiGOlae
hll de yac.
'''Il�'nl'o(l
Uuei'C11 !Jod,
1'':: spi Illlrl'
(iăll>imu'('.
Pll11il 111 'al 111 �_}liln'll'l·.
AlbI vartanta :
�\'iCi}lw:
Pul de sae,
Uă'nu l1JI pnf\!
Să lin Le spuI,
(',l .. tr- pune lllf.tn 'n culu.
:;,i te' lI1'lll61 cu făRlll.
NICULAE
13803
*
Niculae
Căciulă de 6ie.
�('; lJi('l', în hătne 11(> joc, colo!' eu nume
::: c;
13804 Niculal
Zamă de mălai.
81\ VI>. O:\fI'-;U,
vi'l, j. Y((slul1(.
NIMROD
[236]
PIWVERBELE RmL�NILOR,
NIŢA
13805
*
Se înţelege Niţă cu tată-seu pe întunerec.
C:lnc1 unul îşi încliipue cii a înţeles ee '].LL spns nu
altul, clar, la drept vorbind.I'a înţeles l'8(l snri chiur 111" loc.
NOE
VeeF C'I? xrt, c, .\'/1"
.v». f726.
NOVAC
* �\
'13806 A fi Novac.
G. P"BOHAN, iu»! . i- Olt. - '1'.
BĂLkiEL, preot, e. 8lljdllfStl, .i.
Vâlcea.
Se \,lice UIlUI om trupeş, care e �t Ic>rtp harui« la
munca.
*6
13807 Nu se mai satură Novac.
G. r. 'I'omtsotr, 1111'. c, 7JmSf;{(I'l.
J. Mel, ('(li11 ţi.
CelUI ce 111;'111:111e(l. mnlt.
*6
13808 A se pune ca Novac.
MATEl PUPA, r. ,'-,'tej({lu'"r-i, 1.
Trdlcm
Se g.ice celuI ce se apucă cu temetu de o tnq)iI (', UJ-<:il l'e.
Un 0111 care se năpustesce pe UJ1l11C(L, i-se dico (';1 -"(1
pus ca Nooac. Altul când se asecb h niusă si mrtlltlllC[1 cu
plăvit, i-se g.ice erI s'a lJUS ca.' iroCttc! Şi '{]:1 mal c1eparh,
se �lice tutulor omenilor ce se apucă eu vrednic-ie tl p
orr-ce lucru.
Se povestesce c;l a fost î11 vremea veche uu oru mu H',
rupt din .Iidovi, pe care îl chemi, NOY<1c, Acest (l11l ,,';1
[237]
I'ns de il tra.s () hra:t,tlii eu pln��u de la l'es[ll·it 11 ,I,U fl la
apus: In, plng niut tras bol, dar ;1 tras el. Bmz(l:! se
vede �i acnru }le Ia jnm,Lt:tte:t ţt'll'cl �i,r "liue brau!« 7u/
JVIJI·ur·.
OANCEA
111:
l' .i
I
13809
Din gardul Oancel.
1. Cl:EANG.\, POD., p. :244.
\\;(Jl .. l!('Zlt!il!,,:,I'((, N(�­
:..oIa.
(1"'�(l1aîlnp(�r:Hulnl lt()�\1 nu se {'ap\�ti'i, fl,�<t de lesne cui» (·1'0I.Jl 1\1.
Dii< !lan/nl Oancei ţl,a ,h·(l ÎIIII'('nltnl ,J,,,,ii ]l'"jll ti �i ".111"'·fl"ol".,-
1. CEL:A:>i(U.
OCNA
* L"
13810 Să. te păzască Dumnedeu de sărăcia de
la Ocnă.
T. BĂLĂ'll<:L, preot, c. Slej'dnc8cl,
i. rrîlcca.
:\.C'8sUi .Iieer« este Iorte veche �i se îutrebuiuta 111al
m u lt odiu i61'ă., pell tru it Ke a,retit cii orăşen iî ele la 0('1181e
lVI :l1'l: sunt Si\l':teJ.
13811
.,.
-r-
Ocnenu.
OCNI�NU
D-na Z . .JUVAHA, 1', fil"le.'ct. j.
Tutooa,
Nume ee se \1:\, vintulrn (le Vest. în pal'Loa (10 mijloc
a ?I!oWo\ioL
OGAŞ
13812
A eşit din ogaşe,
lLm HOC101'./\ u, �!1U1. 1:' ''''ei'i�lr'.
comit. Sibiiî, Transiloanl«.
[238]
OLEA
13813
*
Olea face 61e, Basarab,
11, 13t\LP
J. I'rÎlcen.
;:51' (Jice dud nnul fa('p I1n 111(']'U
strica.
Atpstii (Jicel'e este f\îl'te veche. Ea
tnl PUl .orulut din rual IIIlana (1etittnia
ltilllnit:ul-Yâlcei, lu.ng:l care f'"te bis
virful uuuf del ful'te repede.
T'rmă.toreu legelHb, referitoro la :1('(
trezit p�îll<\ a8t;F�ll III graIul poporului
tn.ţnf:t, dillllîmnit:,
BASAHABA ŞI OLEA
ÎJI \ rc-mmil« \'edd, in eiJiliilpl,i;;ori('llţcl (
nu m it Basaraba. ]�I avea acolo sus la [;isori('�
SI' �P('l't-' la jCaz de uevo'io (le ori-t'n vrii�nlHşl.
�.\�t. Ha�al'Hhă era În mure Vl'rl�r])ă-�iB eli \[11
,,(' s,' n�e\lasc în m>'lJl:1stin':1 ,1<'o<1elpşni II de pos
t\·tăţ1l1pl. ceva inul spre llonl. ()Ien !lvea �j e
)'al,a �j i )Il-n, de vrăţ;lna�j ee erau, s1nbu(Jitdl
nsnvra ali-lIlH cu g{lJltÎ Rit R(' ornore. ('a sil. r('
1,'>1::1 \c·m. ,BaSHr'lli:l, ÎJls:\ era mal. dilme]1I r1('
l'a�,ud';'1 î1l �.idlll·ilr, Fr'tle1qoÎlilu1. 9i 1'('IIt.!·ll "
11111111, pnpill'nl ;-.\('/ll'llj,,-C' a,,'('st t'ttt!ÎPf"
Ulm fiice riie,
Baearat.« i-le spur]«.
()\(>a I)le a făelr!
Ihlr-.a l';!lJaiic il �11;1 rL
()I":1 i,\(> (1 II\Hl fan',
Bat-'nl'aha i·lc-ll spaJ'g('.
�i an,,!' Cilllh'(' îl (':lIIlau 11\\1 l�dJlţ(,lIil pOl
saralJldul. ('hruJ' �i ('opiii ÎI (::Înl"ll p�,ctllli "
,i Il nI! ;(eestl'Î hisPl'iell\l'.
A�ll. Re spulle, efi rri�(:o ld.iţe şedeHl1 ('Il g:
III YÎd\d CH!'ltJa ("3t(> hiserica, - �i crtllbu-'t Î1r1}
[239]
,ll'a:..!, r:'u':'t :-,rt iie V('I}lIt lll' (·11'. i i�pi'a\ln:'a J)n:-:�ll'Hll;l
1" it {'1"�'Jn,,1 t" "d'Jill' ,al" I('�H "'tl(' II lipsi" cu galbeni �i (';tt"
PV1'('Î'!:t1' Il(\ {'Pl'c,t'l �1 �(·Hlll]H.
Este \le notat. l'il ;J,('(;st cântec îl sciti �i p[mH :tl}i lo-
«uitorit IIi]] Cdaţuia. ASPlllcllea blmt betl'fwl, carp pretind
-sci l'iÎlld era surpat de tunul Irn Olea colţul bisericuter.
Hemflll\' a ,.,c l'81'l'dil ("Îl1e [t fost lhsi1l'aba şi (;:ille Olen,
]ji"'('l'it'a ('ptaţma este Zill.ib\ pe urmele un ef aJte bi-
:-;e'l'iUllţp f()l'te veche, î II care \,lielHw dt H' al' fi celebra+
cunuuin lui Uaal1 ap la Afnmatt. 'I'ot aci "e spune ('it al'
ti fost 111 YPl'hilllO 1111 castel;il Bas.unbilor. locul fiind
uuevoros d(" sfrttll;Hnt,
rart\' lliu ist\Jl'lC'l Jlld.lllll ea îu Iiisericuţa ('Ca veche
,1,0 aci ;\1' ti fost asasinat HtLdn de Iii AfumaţL inpreună
«u tin] ,,('(1 Pârvu, de ('iHn' ;.;aLplitiî lUI Moise Basilr;tl)
b 1 �I:!!),
). lt.i l în;.;a ;.;nstin ('a Ha(lll ,le la Afumati a fost asa �
,..illat· îll pal';!c.lisnl Episc'ol,i(:)Î (1in Rîmllicnl:Ytde(�i, chiar
1n lll<l!liputnJ c(\1](1 se :-;ilyîl'sîa (·ullunia fiuluI sEni Yb.d eu
JJespa, fiiC:<i l'(lstpl111cnlm })r:ig;lll. ('are fn uei;.; cu lhdn
îlll1 'l'i'l111a.
11\ (';itmllll Ollel/!. culll, J:t!jul'I'ni. ce estel:eyU mai 1'\1>1'e
I!(}i'(l (1" l:.·\'(tll'PI. p"t.t' (1 hisel'ic;1 \'l:lclH:l y,idita pe In
1 -\.\ 1:'> <11' C;I tl'P ::'Il ihu}l<\li tu] Bftimie ';\1 Bpi;.;eopnl Mihail.
() legPlHtl ele' Si' p;\sheza în graiul popOl'ulut dilJ cittu·
Hul ()]telliL liP spune ca ;\1't fost ncif;'l îl! albl'ul acelei bi·
,.;,"ri('1 nu I)tllllll eu finI "'R11 unde sc, aseUll;.;esertl de 1'1'iC<1
\111111' tlll';\l\l'lIll. �L:l :-;[1nn C�l aH �ye(lllt p�LniL Ulai de cnl'ÎlJ(l
",:llL�.::rl(' .\Cehu D(lJIIIi P(o zi(llll ;L1t<Ll'ulu:i .
. -\.(·,::-;h ptll'PI'(' pstp l111]larb\,,!it.;i ';\i (le f()stnl opiscop ill
llînlllieull1l U1Wlla(li('ElI;�le(onn, ean') sn"ţjlle, cii dUl,i1 toti'
pl'olmllilit.atil\' :t(·i ;1 f()st \l('is Jh(ln do-la AfumatI, llt ÎJi
\ 'd:tţu(' ,,<In în Episcupi!',
01.T
,11,,]"',111 �i ('II IJlluJ ,lil roSl (['" 11ăd't'i 1'1':<\1 Il\lJ11, c:al'l, ;;,'mell,,]t
'"!ltI <"1]' ali1;1 ('a ,1"",, l'ie:\illri dc ftpr\. El tr:'tlan ftl11ÎlIl1"l ])1'ill 11\1111\\
îlld"ldlli,'iIH11I'Sl' "11 vÎIlăt.()1· ... a.
1 , 1\ .. ,,,, \[((1 .... 8111 �i ('II UJtul lTtcuni 1) IIl'insi,,'(, ,'a ,.,j
�-- - --:"." L.;:i 1,I,j/'.
[240]
PHOYEHBELIE ROMÂNILOH
-----"--��--"-----�-- '------------------ -
n n 'p,st uilain q1ll ne .ti/iet la I'illenie,
1-'1'011. JI'1'(OU', X 17-e Bietle
Vetll J J, {' . .1/,<1,
iJ.f{�iic,
T, BALj\'�,d�L, /"v. ('. /)"{('/;iiIC;-jr'(1
j. I 'IÎ!ceil.
*.6
Oltu la lJIatdi, liii/ll la tepli.
(',lu<1 Oltul urlă tare, cere cap de 011L :-ltl tp 11�Ii:e�h
utuuci de apele Iuî, ca de 61a m;l.lafulul.
C;lud Oltul murmuri:'t 1l'J()]' şi pliicut, P S('JIUl Cii \';1
plana.
Când Oltul curge Iilli::;tit, e semn (;;1 Vii, fi \Teml' fl'l1
lllUSi:'t.
Ciincl se va îllueca vr'un om în Olt, ":;6 \"<H' p()l'ui piUI
('<Iri vor tine multe <;lile.
După o cl'edinţ;1, forte resp,lndihT Intre locuitorii t1i]1
jnl'uJ OltulnI, în Olt se Înllec{t pe tt)t:î (Jiu" eiif8 1111 ,IJlj
sah harim flobitoc.
r. ])UMI'l'REC;C;U, 'IlU. C, (JrÎltclm'fI,
j, j)f)1j,
1;\�'Clll'rl, [lriLlsol'e" �i se enleal'f1 un ul Lîngă altul, ''''1' 1:1 t'HP,
Ultll ceva ma.l sburdav ca Mmoşu, fn nuu "stenil; �i H,d,tll'lIll "tI�tl'jl!l,
de s:l ti t:ilat. lemne pe el �i n'ar fi simţit. .ilIll,'e�tI mal ,10111<.1 <1i1)
rin-, :-;e culcă şi dormi mar uşor şi S:8 Pfllll(-'niIlUll' -întâI. (ill1n S(' !li"":-"
feptil, pleca nşurcl de ['tllgrt frate-sl'll �i u Itlă în spre seăl'Ptilt, i�1
''1i11că pas �i-şr ved u de d rum.
l'iinc1 se deşteptă Oltu �j vet,ll1 di, jJ'ate-,,;{, :\IIII'e�lI nu +' li idien
dL el a femaS tie ruşine, o lui! n0c"jil; fur; ,))1'<; lllCzli,-t)i,
'" ([1'!l111111 lui munti! eu brat} il, fal'und {I larlll;l g'I'CI%>W LIp liI;,rl', 111.'
LÎIlII Cil un turhat ele maro dllllă,
Ile ".tunci a remas cit lIIlIreşlI lllel'ge uşurel de (,d, lin, ]10 ":",,
Vl'l'[ne Olt,,] fi l'enHlR (le 1l1e}'ge viforos, frt{jj':nd un i\�.(()nH�f (.('tI- 1111
,1<:]1' p,',Le,
CREDINTE,
,
*.6
13814 Trage OHu la matcă şi mojicu la tep.ă.
.\c�Ia'J înţeles ca la N o. 10305.
:-le întrel)Uin�eztL de ţeranl dnd vre-nunI <Jiu ei tl';Î,llteSl'('
e;lte-o vorbe neplClent;T celol'-J-aJţL
II
1
[241]
13815
:;:
Marea
Cu sarea,
Şi Oltul
Cu totul.
241
A fdIJilillli IJIMe(/,
Ou sarea
,)'i Oltul
Cu toiul,
Gri. POIEKAIW, ';ug. j. Puiua,
- P. GÂRBOV1CEANU, j)j'o.f. Sem.
Centr, Ci. 1 'III.
U1'. Jll'LSCU, Rcw·. Ora«. p.
265.-- P. It:lpmEscu, n«. Isi. ru,
p. 380. - DlM. POPOYWI, înv. c.
Ou.vin, comit. ilrad, Ungarla.-�
1. BkNl<:SCU, jn-of,.i. Ilouuiu:
Sallustiu. vorbind de Catilina. ;;PUllO, -: 1Il((1'1(( monies­
IflU' polliceri ('If'jiil.»
*6
13816 Oltu
Cu totu.
T. BĂL�\�EI,. preot, c. Steji{1IC81'l,
J. F,Î/CC(k.
Nimic. 8a:(\ ap1'6pe unmc : .ulică, a. j',ig:"LtlI1i iu ult ijl ;1
nu ,la uimit'.
,i·n ,lat ,\(o Zt'Sl.l'l; Olt« un fl)llI.'
*6.
13811 Ca apa Oltuluî.
G. r. TO.Ml<:SCIJ, în», c, Broecart
oi. MehedinlL
Atlie:i iuult.
[242]
*6-
13818 Nici Oltul nu'l satură.
G. l. T"iVIES0li, iur. C. li)'l!o,rfnOi
.i. JJ[el,crli'lIlL
Unnt ne-săţios. care e pl'P lacoru
*6-
13819 Par'că arunci în Olt.
'I'. BALA'jEL, preot, (o
}. !'(Ilcea.
HI' IJiee (le ce-va ne-satîos, De pillh (';Lud îutro eLillin'
'intră mult material, >lat] când lncrczr la CP-Yt\ f;t]'::'t Sp(Jlo
* /\
13820 Nume spel de el nici cu apele Oltului.
T. BALĂ'jJ<:L, preot, ,'o Ştcfiljl(',w'l,
.i· l'âlcea.
Vec)! D/IIltlre, L'ru».
Câud facr vre-un ne-ajuns UlIUl om care nu tp la,,;! ia
pacp 1';1n;'" nu 'şi-a răsbunat Îl1 01'1 şi ce cliip.
*6-
13821 A'I curge Oltu în gură.
G. l'Ollill(AN, ius', :i. (JIt.
*6
A' { (;U1'!1 Oltu în ,1111 rit.
T. BALĂ;'LI., 1)1'1',,1. r, ,'JII"I''''ii'.'f'!
.i. râlcea.
Il 1Jl('rge hiu«, ;11'(' venitnrr m.m �l ue-îJJtl'Nupte
*6-
13822 Când s'o înt6rce Oltu înapoi.
(;. l'UI;Olii\", iust. !. OII.
*6-
13823 Lăsa te-aş (da te-aş) de malu Oltulul !
T. BAL.40ŞEI., }l1"eol. (;. ,'i{(,!'!ilr;-,('i
.J. \-'Î1CNl.
A dmi mrirtoa, peirea cui-va.
[243]
13824
Te trec Oltu!
'L 13ĂLA:3EL, tii 1'. r.
j. rrÎlceu.
Se 1,111'8 celuI care te :-mpem ]Imite lin'. îllSPllJllitll<l (,ea
llW! grea petleps:î.
13825
*
A'I veni să sară în Olt.
G.
* i\
13826 De-ar fi Oltu cât de adinc, tot o să trec
să me duc.
T. DAlu1'�'JOL,
j. Yâlcw.
iu». c. Stefauesci,
(',ÎUtl uuul se Ilottll'es\,1' Ia UJ] ee gren de făcut, fartl
:t se nit�t la nimic.
13827
*
Matca OltuluI
Pe vatra focului.
T. D1\I.I\':,"-", preot, c. 8t,:!'tllesc"l
J. rftlcea.
Eh,,,tmn pUjlul:Il'. Illsomupzii () IlPlllll'<lerre mare. sa11
"1:;1 puţin () sarăcie gn',;;mle:L
13828
-r-
-r- /
A da fuga la Olt.
'ro HA L'\0EL, prco], c. SIr'li!.lIi'''c!
,j. V,Îlcca.
pierde minţile.
13829
*
A fi ca Oltu.
G.
'JU'UJ"','. iust,,Î. OU,
[244]
OLTf�N
*6
13830 Olten cu doue-deci şi patru de măsele.
Acebş înţeles ca LI N(I. 13(i7!l.
13831
A fi Olten cu gura plină de măsele.
BAIWC;Zl, p. 4:2
Acpbş înţeles ea la. No. 18;-;;\0.
ONOFREI
ORA�
*6
13832 La oraş şed cânii cu cola el (covrigi) în
cadă.
G. P. SALYll', l nr. C. 8ow!il,
j. (!OVH1"lI!/lI.
Vecp: Ctim.
Aşa se respuude celor cari sustin că la oraş e mal
L· 1 t'F ;:1" ..... TO 1.r:)9_1,l. '
111e ea a sat, ,e�l .1-'1 •
*6
13833 În vestit oraş al nos
Mulţi şoreci odată o fos.
T. BALA�I�L) 711'f'O/) c. 81{/'Înf:s/1 I
.i. l'(Î7cm.
�)icală din 'I'ruusilvunîa, ei' se llltl'cJminţ(·y.<l iu butjo­
cura Saşilor.
13834
La oraşul ce se vede călăuză nu trebue.
A. PANN. Ed·iţ. lSS9, p, 1:.::'["
III, p. 12[,.
Ved'i Sat .
. La cele de faţ:.t 11 avem trebuinţă de inci o Hn,tare.
[245]
KUM.E PROPUII
ORBE]\;!
* L\
13835 De la Orbeni.
T. HĂJ.Ă,;t:L,]!i'eof .
.1, !',Î!e('(l.
�p <}ice în hitbtla. de joc, celut oare nu a ye\J
Hl1l1e eril pnR, dp f;'i se afli! pe imprejnr, Raij
Ll1�ll el.
(hl)elli ekte (1 loculitate inclrip nitn.
OREVA
13836
.".
"1'
A trece şi de Oreva.
I Il( le. nek,;, nu �ed('
?\" tt'ag{; nădejde» !lI('U,
, I 'ă năucjdmt Ilc In miii"
E Ctt sirma de s1I1Jţil'(':
etmd o pui no murăcinr­
�r)'n:_d de ea };'! 1111 s;t,
:;: *
·UU·tlj, du-te tUI �(',ll:
Cii (/("0111 ,�til ti i,lesknl>t
AI trece de ()n'V({ . , ..
J�fj ,�;' pt'ind l)J('�te1n,.I(:,
�I ţl�O vern n II111el{1.
ORODEL
* 1."
13837 Ca la Orodel.
G. 1. TOl
.i. AIeherlill{
AIEcii, eu lnîl'llieie.
[246]
()l'(),leJn[ p nu ,.;at, in jw1i,tn1 J)()Jj, uu.Ie omelJlJ sunt
nnm.-itort �l haru ict.
OROPL\
* L�
13838 Să trărescă totă Oropia.
T.
t. 1'1('(1'('«.
r f:LJ'e ee ,..;(' (Jiee îu ]Jupur, cu iutelesul : ,..;;i h:d(;,.; d
tot cef Gad fac purto din fumilta nostră.
Poporul pronuntu ()ropia în loc de Europ«.
OSMAN
*�
13839 A fi Osman ăl nebun!
T. BĂI.\,:!EL, ţneot, c, SlejiIW81!,
i 1'(Î1cm,
Se elice unu! om cu min n cam nebuno. care are nis,«.
"PUdtt\ll'l nebune ('e nu se 'potrivesc cu ale celor-lal [r.
. .::Îet;sti1 �lice]'e este usitată mal ales Îl] comuna Stef;[llCfil'l
.Iiu j nd, VtJleea.
In a.cestit comună, fin povestesce că în vechime it fu",t
traind întrun hordeî, în virful unul (l!q, nu Tigan turce-«:
anrune Osmall : El nu p1'8 aveă cl6gele tote ; eri! cum sarit
.Iiu ţîţîul. Pretiudca S;,-1 �li(lrl oruen il fmlll' rate», (1;11'01<1
ii <,,1icealt « fmpentLe , le făoea fel de fel de luci-urî de lcnru.
citCl era Ieniuur ; C(J[,01'<I iî <,1ieeU1J Osman; (':1w1 1>1111(';1
m;Î,lJa pe el, le umplea ('Ma ele pumni, (Ji(·i'mdn-le: LI!
OII. ciine, de-le spalii! l>
El llU m:tneiJ llimie giitii. rIfl femeile 1'0m;l,llCe, (',ll'l
,]ieniL ca suut spul'eute. J.\HlllCU. Humai ce'�l pl'egt,te[L singur.
cu lll;l,lllile lul. A�a, mttlll:11iga "51-0 f:1eeH el singnl', Î"l
flel'hea onell', venleţul'ile, ete. Vasul, dac:1 îl împnqnuta
tIe l;t Rom[m, se \lucea en el la gîrlli <1e-1 sp:1Ja eu il] >:\
�i nisip, pam" îl făcea e;, lJOn, apoi fîerlJeil în el, e;ld
,Jicea eă Românul e (;[tlr10.
�i r1eb ,,1 :J l'Pltl:LS vorba: < Crl ()smaJt itl nrlJlln h
[247]
Oll,A';b, NU�l J<: l'ROPR,J 1
_.-- .�- -
OSMAN-PAŞA
247
*6
13840 Ca Osman Paşa
Care a căcat cămaşa.
'1', >"Ld'':;l>J" preot, c. Sieţuucsci,
j. \'âlcea.
f'k \ltee vro uuuî Ol!l care a, mâncat o tr5,ntelh de la ci Jl(l-\'a.
Acestă �lieel'e este scornită de ostaşii carf a.ii luat parte
Ia resboiul de la 11:\77,71'" (;untm 'I'urcilor, câlld Osman
.l'aşa llitasp capul, uttase tot, (le frica ghîaul'ilOl' de 110-
mim!.
ou
13841
*
Ca si s' aspărea Oulu di neauă, s' asdra
'nă tărnbare.']
Omul mare. însemnat, vith-l, I1U ::>e sperie de nimicurr,
de critid. (le nmoninţărr, chl'al' do primejdii.
este cel mal inalt munte de lil,ngil Perivoli.
OVREÎC\
13842
*
A fi Ovreică.
)!. CA>llAN, jmlilic. i, laşI.
10 Frir-osă,
�o l"lmdanl.
j�[Jt\)lr�t 6 ·E�r.JtJ,.�;; itlJ.l 'fi 7.1)Z"î tfJD., �rAI)!J.rJ6') it.��
:'l� "A(J,/, 'i. 7FJ').�)
I'ro». Eli«.
OVRE10
\' cel'f era, l Vr'ttl,
') Dacă -.e 'peria 0\11 de zăpadă (JltU") se făccâ tambură .
• ) rute uvrciul ;oi norocul lUI, put �i averile lui,
1R
[248]
l'lWVERllELE gmJ ÂNIV)l�
Ovreit all l'Pstigllit pe Domnul Hristos, de acC'ea 'SUBt
hlesbom;.ti S;'t JlH alh;1 te)';'l si S;l 111nb1e in lume, cliu
loc în la;' "
l,a vremea df' apoi Autihîrsu 11 are lOrl S(· IlaSt't1 din
fatii ne Ovrem.
Ovreml. pe lumea ('8a-l-nIW, intra în 1:ul1'l1r;\ :)Ud(·(';tt;i"
13843
*
Ovreiul, până nu inşelă, nu mănâncă.
A. PANX, Edi], 1�t\9, p 1');
I, p. 1l8. - BAHONZI, J', 5�1. -- HIN
TlCSCC, p. 138. -IL D, E"'E:,;'Y,
-t1IV, e. Zanrostr«, i. /)01'0/'01",
Orretul uu m(I)1IÎnCrl JIIÎJ7(( nu () 111';1'/(1 llf.
u» RI) I!I (În ,
Acelaş iuţeles ca la l\o.WliO:::',
In judetul Dîm boyiţa se dice c:1 Ovreiul e Jlut de
c[wL cu sosele cu momole, el îll:;;e];\ pe 11ol\lfl1l (Jin:t I'n
<lTnlul"lf.
13844
*
Un Ovreiu înşela doi Români, un Grec
doi Ovrei, şi un Arrnen patru Greci.
P. l;um,,!l'K�l\U, c. Bncvrrsct.
1ifoc.
VecJl JidaN,
A se vede la No. li)fJ�8.
U]) proverb Hwghhl1' 1,1iep: dintrun ,"'Îi)'!ll,o(7 .'r(,te
(jur6 şi rirw! (il/fiU/o
13845
Odată vrura Ovreii să se căletorescă :şi.
se întîmplă Sâmbătă.
VC(Jl :Jidan.
10 S6 \lice pentru cei ftlra noroc (GOL!':SCt;).
�() ChIUI nu nI se armei1 de o tl'ehi'l în :11';;1';" de vreme.
1) Antihristu.
[249]
249
13846
'n6SJ.-r(1� (; 'E6pCl.loc ')fI. "1.Cl.6C1,n',y"EI�'fJ ')'.CI,:, Zl,o./.S
�&.067.!O.1
*
Odată au vrut Ovreii să plece--la seceră
şi s'a întîmplat să fie Sâmbăta.
*
(fa (Jurei" Stimbătn la secere.
P. Jll'T>ISTI"AKC c, I1ucurescL I
Llfor. -,
13847
* ::,.
Barbă de Ovreiu.
Scrie cu condei, .
lea '1 de per şi dă 'i.
T, BĂL;\,<r:S" preot, c, SI,�fâ'lIescT
i. I 'âlcca,
�e (liee Îl! batjocură Ovreilor,
*6
13848 Se întorc ca Ovreii de la secerat.
G, 1. TOMISSCLi, vnv, c. ltroscov',
J. 1l'Iehedinţi.
A(ll('�l snperaţl: am,l,rîţl, acestora, de lrună soma, ne­
lllaC"�llChdo nrun ca pn" obositore li câmpulut.
13849
Ca Ovreiul perciunat.
G. J. T\JMESCU, îur, ('. 7'/11'111,(
8clJf1'in, i. Jlfehed1'nţt.
Pentru omul care caută RIl înşele.
:1: L:'
13850 A fi Ovreiu.
T, BĂLĂ';!EL, ]JI"I'of, c. Slefdnescl .
. i, V(ÎlcC!!.
" A vrut Ovrciul să mergă călare �i s'a întîmplat ,,'( 11p S;1mb;itj,
[250]
250
13851
l'lWYERIlELE lWMANILOlt
pA CALĂ
S'a întîlnit în drum Pacală (Păcală)
Cu frate seu nea T'ăndală.
*
A. PAl\N, 1, p. 88.
p. 138.
K 1. PATHWfu, înr. c.
.i. Covu1"ltt�u.
CfLwl se întîlnesc doi cart :,;e potrivesc În ,11e glumebl'
�al1 C<11'1 sunt de o potrivă, 1101'og.L
'I'ândală şi Păcală sunt două personagii din poveştt. uun]
prost, cel de-al doilea păcălesce pe ceî-l-altl, aHi' cam
f:hiÎ sf\' HA, nefiind nicî el pre deştept,
*6
13852 Cine a audit de Păcală, cun6sce şi pe
Tândală.
P. Gi,RBOVICEANU, li1·ql. c, Mo­
ilOşcsd,.i Dimbooita,
Pentru cel ne·de:,;pi:'trţiţL
*6
13853 Păcală judecă pe Tăndală.
I. POl'ESULi, îu», c. Dol.rcnt,
Ilfov.
Adiel un prost pe un altul ele sema lut.
*6
13854 Plânge plănsul lui Pacală,
V. SALA, âaec. G. Vr(şcoii, cou.i).
Bihor, Ullg(Jyla.
Pentru o nenorocire, () p:tgnl)�\' de care tragi UIl foluc,.
de oare te hucun.
SNlÎV Ă
Ttmua\[, lşi g',\sp'ce ainicu! chefuiud şi îl inLt·';lJ,i·
';c·al pătit do chefuesct, ,,!"î a'l ef\�tigat Josul cel ruarr- la ll>tP1';(, '!
- �11, l'eSp\lll!<c Păculă, dar 'rut-a ars casa, şi b,: şi tu ... de te
voselcsce. ,'-:'Jcl'ă'l1wa Cl',l acolo, ne'jl\lt('llr! fi slJiîpatil, a nunit ' •. l'i'Jo
în fl�.�ări.
[251]
:351
*6
13855 A fi Păcală întreg.
G. I. 'l'01iIES0U, Î'nv. c. Bl'OSC(!,-t,
j. Mehedi-nţl.·- T. BALĂ�EL, preot,
f'. Stefăncsc'i, j. Vâlcea.
oe ,11(;e unui om (;11 care un o mai scoţi la ('ale, ori-ce
ai f�t.c�. 'In l,lici U11U. el fnce alta.
*6
13856 Asta 'I întocmai ca a lui Pacală cu popa.
G. I. Toxnsou, îl/v. c. Broscari,
i. MeherlintL
* t,
A fi ca Pacalt; C'U pop(L
T. BĂLĂ�IlL,Jln'ot, c. StefiiHl!si:'î,
j. Vâlcea,
1 (i Acela:;. înţel("s ca la No. 13H5fl.
2° oe t.Jice de dot oment carî merg pe un drum, trătese
într' o easi1, ud s'mi apucat de ce-va în tovărăşie şi nu
Se) )lof inţelege de loc Între dînşii.
*6
13857 Ai ajuns ca Pacală cu oile.
D. ClOHICJ<:, preot, r-. lYlerwt, i
Olt.
C(tl1L1 cine-va tace mal mult de cât se cuvine.
13858
:;:
Ca oile lui Păcală,
1. I01:GULES0U, in», c, Baia-ce:
Amrnli. ,j. Melwllin[i.
Adica jt'JCiL sure f:1.r:1 Si1\'1'B.
o(� scie că Pacală diceă asa de bine din fluer Îi1 cât
dud :Începe:! sit (,[\llt� jucal!: nu nnmru oile, dar chiar ",i
rn.irăcinir.
PADTNA
*.�
13859 Nu mai vine Dumnedeu pe Padină.
G. L TOMEBOU, în», c. Broscavt,
j, l11ehcd-illţ-!.
[252]
PlWVlmBl,LE ROMf\NlLOn
Padina, odiuioră plarul cel mal bogat în yii din j ndetul
Mehedinţl, acum s'a uscat de filoxeru, . Podgoreuii crer]
�i spun Cri :l,C8sta este o peLleps::i de la DmlllIP,.lpn.
pAMINTUL F AGA DUINTEI
13860
*
A trăi ca în pămîntul făgăduinţei.
Ve,!, /ianoaJl.
AdieL bine, în helsug.
PANAIT
*.0,
13861 Uşa, Panaite!
G. P. SALVltJ, iuc. c, Slll/dtl,
J Covndn�n.
Ve,!'(
Aeelaş Înţeles ea la No. ROl!.
PANCloVA
PANCU
*b.
13862 A fi Pancu.
T. BAL�,;gL, 1)/'''''[. G. ,C,feJi.iili.·scl,
j. rrâlcell.
A ti uu nerod : om fi1l'i� su,ţ, care iuănâuc.i t«t intruna.
Adese-ori Re aude în popor: mi', ]Jwvu..lr, 1/'/1 le ma:
s(lIIU'(J"şF
PANDILA
*6
13863 A prins milă din sindrilă
Şi dor din Pandrlă.
rUL. VULC"\NE80\J. .,/lId. C, F�­
tesei, J Doli·
[253]
(;'illil prill<,li milă ll(� mi prost, s:w nesiiutitor, care 1111
fa,�i' Sil 'ţi flP mijit (1\, dînsul.
A fi nea Pangratie.
T BĂt;\i<I';I" II)'NII, c. 8/(:/ilile$c'i,
.i. '·Il/cea.'
PANTELIMON
VL:lF CI!/,_ .\?/, ( ,'ljriili/{
j fa ntriimo»:
13865
Că ti orbi şî schropi la Sfântul Pante­
leimon.
tOHU. GOLESCIJ, 1\{88. Il, 1'. 37.
s(� ,Ji<:o l)GllLrn cei ee primoso pe ()l'h,'C l)l'()st :;;î Sin-ac
(UOLESQU).
La Puntcliniou. asil Îl! apropiere (le B\1l�m'eseI, s(· pri­
mnSl' orbt, scltIopî, etc.
Dil'erea im;;'l un n românescă :;;1 () Sillq)l:'i traducere
din' gl'pce:-wp.
13866
*
Dornne Sfinte Pantelim6ne!
(;,\\,11. O.K1C;Ol:, ţno]'. C. 1('1'(/'
II/esei, i. Tutoc«.
PAPUC
13861
:1:
Judecata lui Papuc.
E. 1. l'A rn 1 \'1 1', Îill·. c. 8/1l1dţi,
,i. ('o/JHr/n'll(.
[254]
Pl:OVI�RBELE lWMÂNIL01�
O,Lt[,,[ uuu ia i Sl' Îldîmplrl ca 1111' vi(.,] să' ŞI piindă ca!,ul i"t,.'" "Iii
uiu rc, lle c}ltltl \�()1cil 8il li· apă, Ae1l1D sr- g-âHLleiL ce c de Iăcut , ea �:'i
s('('Lfi ('apnl vitolulu: IlaI' lliel (JIft. sit ]]'0 strice, Ccrcă, SU<o,'S(;(:, un I",t c.
Se hotrtl'c�(je, 111 celc· din urmă, �ă rncl'g'ă la Papuc, cnre ura :-;o('otit
!ll' om ,le�tepl în sat, "" să '1 (;('1';t 8fat. Aecstn îl ,fătu i ,il k,le capul
vii,pln]'I] ca sr, n u striel' ',la, Omul face nşa, dar capul tot lill qei,.
Cert' a doua (H'�\ 8faJ : nă ei� (' dr- făcut, că acum II n ('Se en]lll hHat
din {,1ă'! - Stridi ',lă, sfătnes"c Papile. Omul strid om �i SI'(,tp taplll.
)\�a dE 1>let.\l1 1'�olm'UI IlU so ldp,,' niCI cu (,Iă n ir-I ('U viţel tll11''' ju
,1('"n1a IU1 Papuc,
13868
Ostea lui Papuc-Hogea-Hogegariul.
L CRICANGĂ, 7)01', ]'. �49,
PAPURA·vODA
J lu�"IC':,;('"d St,'I"\lIi(:,. VOIUi, ,:,Î LI'"",, C01lSl.alltill Vudil 1\islJ'ld la
Sorocu, aii (':;;it. Cit (j�t0:l sa la Cotccut, peste Prut, �j ali pns tahl>rr"
aeolt 1. I uKă, ,�);i,tC:1 (ira 111'(' pltţ,ittrt eă ţ(-l':I, Întl"ac,ca f/nHc{;e er:1, Înt r'<:u'f-']
an, (�;lt lnrulcall Inncilii pnpllră ('al'e () lls('ah şi o Jnăeinalt de fă{'eau
P:I.llC; �i l'J'c He('fI I',·>tnetl· ]HlI'('el1n ţ{>1'a jll'O Stefilniţ,l Yod:' de '1 ',Iil'c,t
Pa]J1/HI-I·odd. 111'[' v['('mil,' �i I'olea 1111 IltI1l1lle',lefî. 1111 'Illlt în ,,,!ea
]lonmiJnl'.> - MmoK COS'l'JN, Le/OIi. Jll(ilrl., 1, p. g(j!),
AC'est Domn, sul! 1111mE'lc (le Pap1f1'(I- '-O(l/Î. a ajuns
lpgelHlm' ca �l r'iUJII'T- Vor{ri.
13869
De când cu Papură Vodă.
V. ALl�xANDla, 'Prlltr., p. 4:.l'7,
G33 & 758, - e0111'. Uter" XX 1,
p. 13.
*6
Of pe 1)rml1ea 7//1 }la.pu1"â '"odă.
M CANIAN, ]J'f/blic .J.
Adicn (le demult.
TALPA. -- Gh'in.i het-ritn, el1 '?
GHII>"l'liJ, - Bi'tnÎn .. _ da nun"! 1111'(1 nl m:tllc:nt rnitlilHl de Cff'lII! l'a
Ţ!'lm( V ndii ?
[255]
13870
*
Par'că '1 în tera lui Papură Vodă.
K I. PATWeIU, Î1t1'. e,
J. Corurlut«, '
1 ti I� siiri:\.cÎe mare.
".IE ahsolntism. - J. Uocurlui«.
PARPAREL
PAscAL
*.6
13871 A fi dascălu Pascăl,
G. P OBUllA x, i !ist. J Olt
S,' 'Jicl' in glum[l ciinM.l"oţilor de biserică.
*6
13872 Dascăle
Pascăle
Luat'ai pe behehe?
T. BĂL.X.�EL, preot, 1;. 8fe{dnelid,
j. 1'1î[Cfa.
]'1< Ac-ela" în telps ca la N o. 1 i3B7 1.
:!,I hlhebfllld'l)(' cine-va dac:t o luat ore-ce, t1up;i cum
.�Ja in ţel egprea.
SNUVA
_�1:11 I":linl,(' \ I'('JI'" '!"'"' intruu K"t IItt pop,i �i lin dt1ltă'l"u\ du 1"
.,,'.;..1\. ("an' uvcu u "IJ;culul 1'i1it1l1111. Ila ee pilit, nenişiJl'n\c! Fm'!l\I,,1
"q',nlnl v it e, "I'[ Cle 1(' 1"lrl"�I't În [(lll;\1'e. () dată se v01'I>i1'::' ,re [u re
a bIe( lle en;�lill. ('1LI,"" hdeltllttpellîetnltlaseăl,peeare
] 'a--cfU, (';1 ��t �1('I'pcl(�''''G(l caprll omului (lin ohol'. Dascălu, cO
"" fn,'" lIiel[l. \tII I'lllea e�i din ()['dilllli ]J0l'eT. hllUirÎ Rit se (Iudl ,ii Iur«
,/
înt r« �;;UtI,r\UL sl"ra, """11 d:",uitJu ÎJH;a]edL ]lc " iapa \:(' "
;I:,V8<:1. �i pleclî ('\1 �'�lH I srt Iu rc \',ttPl'ft �i �'o nruuco pe Iapă, ca ,Sr1 p;'t{t.
fll�i )!lal 1\1t0.
Dar nu i·�ll 11ltPl'illSl� ltlellllnî dn.sefil., ('ebeI, tucIllaI Câlld Sll ('(\Z1H-';'_
lege Ul.pl'll P" Japit, Î!'s(' ,�i hoţlll (le l'rlguha�'i Îl Î8 şi eapra şi Ia pr\
,:;.j '''''1 rktJ, 1'(' d'lls\ll'ra �i n tlo('lLIalit ţl,)mnă, ('a ,h-l )1[(:1"11 pofta de
.:nl'ril. �i eum sdî,],;i" hlctnl dl1seiil etl pt1rll v'd'·Ol, Il ri(zmiî Iflln,ltl
e:, :'''1 t"ngÎlld ţi îu.illl"îlld )l(' popa cm'e îl t.rimesese .
.-\ dntla (Ji [ii,,1l l1umillccll IIlnS(' la 11i,,'rid\, JIlai m\llt tllrk.t tie
[256]
1'1WVEHBBLB lWMAN.lLOF:
cJe păţ,isl' lI,"pte". p"p" "mJl îl
I,n,fil,:"�)lttn,s,, "rl \'Ullt:l:
Dascalc
}'ascale
Loat' ot pc bclichc '1
el
13813
l�a, <1l'acn :-:ă tu rea,
(�" ]Il' liiug'H, heliehc al ti',Jl
:\)11 pIl'l'!lllt �i 1''" jJ",110 al lJl,,,l'
PASTOLACHE
PASVANGIU
*
Pasvangiu.
F1:. DMIIE. IrI, p. 1'"
ŞĂINEANU, tn«, J!. ,)\)/-:,
1 \1 AIEe;l ;;;mhagill.
.)0 -Iefuitor.
T>np;\ numele soldaţilor lut Pasvuntojrlu, 'I'!1l'(' ,lj
din, care se resenTrt În contra Sult.umlru, 'ii c-u
s:tle pnstiI amhelo muhn-t ale Dunărir IIp la 17\17 L1
PASVANTIE
*D.
13874 A fi Pasvantie.
T. J);l,j,.\.>EL, prc.«, r-. ,�! 1
1· I 'fi!Cfll.
Se (Jiee unul om cu d6go1e CaII) lipsa, ren b li
J'llsmnt'te pentru P;tSY<1Jltogln, \T(',Ji No. 1 ;)ş.<7�\.
*D.
13875 Nu mai e timpul lui Pasvante.
(}, I. 'l'IlH",."'1T
J. "vlc!wrlil/ţl,
C:'iwl 1l11l11 se arabi. fudul �1 reutăctos.
[257]
:357
PATRIE
A ,.,8 \"8<1e FUSTEI, DE COULANGES, lAI Citi; untiqsu: pagmil
230 �1 11]'llJ eh')l'ele.
â3876
Patria omului este acolo unde 'I e bine.
A. P ANN. Edij. 1889, p. 147;
[[I, p. 119.
AeesUL <,,1i(;BJ'l) nu este CL n()stn\, �i mai româuosce :"lllU1l8
,Tipe: .. seu, JU gmlul Sel\. oselrit: L'oriu, II('jJ1'in(len:Ze.mân­
curea, jocurile, cântecile, (lira, limli(t s« mt le ,�clâmhe nici
pe aur« din lume. Sâ kile y,,.rimada de l!lmi cât casa asta.
Iji sit nH SI' uiie la brtn'(: NI (cmţia o [ace 11,�OI' sc'in(UO;5U ,�i
roinm. dl!, 1)(lmînhl sfrămoşeu nu, mru .f!r/8f's('('. 1'01'71((, rlhdrt 1).
,.Tl'illlises(· (��1rţile sa,lc 1H� ]a lllu'l'g'inl' de t--;ljdH'i)i1. !l •. ('Ul'lHU tJlJ\enîf
Il! \"1'11 tie jll'e"t" .'\istr", �i (lill l(ml iUnnleJ,('sdj, �i d" prcst c D\(·
nărt-' -Iiu tera TUl'eeseă. Şi Rf:itulalÎ hnleJ'il sâ'L 1IInt(' a{�(:l tID1PnÎ d(·
h 1\llwgine mal înlăuntrul \ere1, peutru R:l 1111 l,,'.tA Insne fi (.1'{"'(' 1:11'
jJ1',·,tc Nistru. L·t aceste r0pnnllei .. .'\[col>l1 Vr.d.i, <:Il 1111 tin« P(' om In·
Clil 1'1' mila». - Nrc, COSTIN, Leiop, Mokl. H, p. Fi.!.
I'ro v .. Eli».
!,htrl'l"i-" Ierni j){(h'ia, 3) .
. n·oc. LaI.
PATRU·�)ECr �I OPT
13877
*
Mal lasă din patru-<ţ!eci şi opt.
ILJI)[u OlWl!'\:,OlWANLJ, /,"0./' 1:,
Ual§a, com'iI. Anul, Un.qadn.
Pentrl1 ulllul �al'O nu vni :-Iii. lase nimio diJl ce credo
ttt e,.,te lheptul lui.
Este V()J.-lJ:�l de revoluţia do b 1>:\4H. Vorlm rOflllhH3H0;i
lin este de dd o traducere 11 uneI <,liee1'Y llugnro:-lcî.
l} Upillcarul, p, 122.
z) � �{) ! >ri-ce ţ�ră e vatria.
[258]
�G8
13878
* /2.
PAUNICA
Hai Păunico la lemne.
Aoleo, pici6r'le mele!
T,BAL,�Ş/';L,)J)'cot, (
1, !'âlcea.
88 �lice muerilor leueşe, cari În tot-de-unu
<le cu1'111e1n cft1ll1 e vorba de lucru; Iar la pet
vectnie gata,
Urmetorele cânteco popOl';me zugrăvesc ast-Ie
- Ff'llIIdii verde j'oh năut
Hai Hev(,sli( la l,dl�it.
- 1\101 bărbate al 'uohuuit,
1\1l \e(ll c'am imbolnâvi: ,
-- Şi-uită verde hol, năut
II al nev,"Rh'1 la ben 1.
- Bogdal'l'Oste, mi-a 1, 1'(,,"11 t,
('Yt 'nainte că te-ai urur
On azim:, şi pUI i'l'ipt.
Coui. 8te/(,inesc�, ,j.
Hal J'ăunicu la al!ii,
Aole« me tUn'" l'apu 1
u.« Pâunico la lemne,
Aoleo pieior'le melc!
Hal Păun» la hen!'
Fă 'nainte că te�fljlllJ!.!·.
Hai Păuuico la ":1111>;
Stal bărbate să-ruf laII cârpă,
I[ai Păuno la ruch iu.
StăI hl\rb:'\ţol<, eii V;II.
Cont, lJo[J,lrilll!lIcl,';. I
PAVEL
VC41 C�if' X
tu /)i.'lru,
*L::.
13819 Iar s'a 'ncins pielea pe Pavel?
ST. Ttrrnsou. ÎI/'C,
i. Doi]. •
Adică caută bătae.
[259]
PI�NE� !'v!PI'::.RAT
* ,.-'> ,
13880 A fi Peneş Imperat,
PEPELl:':A
*-,
13881 Pepelea,
1':. l. PATRlCIU. iuc, ('. 8rnulţ'l,
J' !!ocw'lnln. .
1 (r ,,\.tlie{, prost, om dn ne-îutoles.
')\1 'I'ipul spiritulut glnllleţ şi ri�nUtdoK.
*1\
13882 Cuiul lui Pepelea.
Punctul slab, ele care se pM,e Iegit cine-va în tr o afa
{'",re, ca sti IW aducă vre-o SU1'e1'111'e într'o afaeel·e.
F[welHl ulusie la acestă vorbă, poetul a \lis: « F'cre8cc,
it". Române, de CU6t( stn7in în caeă»,
A se vede Dinu E. SEVASl'OS, Pepclea, P- lcJ4, şi V.
ALEXANDRI, Teatru, Aruinic şi Pe palea.
Pepelea şI'a vîndut casa Iuî Arrinte păstrendn-;;:i 1111l11i11
uu cum, bătut în peretele uneî odăî, cu dreptul de a :1.­
{';.Iţa. când va voi şi ('0 vu voi, de acest cuîu.
PETRACHE
13883
* �
S'a 'nsurat Petrache!
GAVR. OND;;Olt, ]11'0(. c, Baii­
ca, j. Tuioca: - GI'. A IJEXAX­
Dk,f<:3ClJ, maqist», I Puiu«.
' .. J".'
L
i. j
A se vede înţelesul la No. 1012;),
x6
13884 .. O să ajungă la Petrache.
G. r. TOMESOlJ, ,'111'. C. lJ"OIi'
cari, j. MehedinţL
[260]
:2ijll
Adică la înohisoro.
8e i.,1ice că un ore-cure Petrache a fost 11jrectnl al
rssbnluî din bev8J'ilI, de 'i-;t rel1laS nurur-le elI' lHillljlJ;'(
PETRE
Vedî Ca7. j '-.. < L!�" 1.
SJ;ÎI!III j)l'lrlf,
13885
Ca Petre cu cheia şi Pavlu cu sabia.
ce \11ce pentru cel cumplih. e;ÎlHl unul ill('Jli(1!c· ';'1 ;tl
tu] noirle (GOL Eseu).
PILAT
plRLE
:j:!'..
13886 Ţine-te, Pîrleo.
E:Jr. POI'Eseu, l nr. c, ('lorljj;t'sc�
JJ1.dryiuc1!i. j. Iaianiit«.
*
Ţinc'te, I'îrleo .. cel te 1'1fp7 (rhlj.
Ga. JIPJ';;(c' UpiJlf.,
.1. ARnORE, iug . .i. Eli
*
{:IrI le tii. l'irleo.
P. l::wmgsm:, 1.1'!f., p. l�. 7:1.
:!O�I. 3HJ. - L. SAJXEAKl, Lnci.,
p. 61:- - E. 1. r ATItICIU: iil/'. c.
Smult», j. ('(I/"UrT'UIU.
8(/ te l!fl:m�cl. I'irleo .
P. J:SPIHLSCC. Le.'! .. p. 3fli.
10 8e \lie8 Sp1'8 îmbărbătare« ;!e8111i ca1'(':1 i n trat ÎH
grellMţl.
[261]
::lEi I
t"'1 Imţ1'�'1 (;,16"" 'i li pso-«. ire],lli"dt"ili ,(,,1.1 ,ellli,
11!1 ţ{'l'fl u'nl'(, !li(�1 d(i nnili. ulogeS('(' rt�pldf',
�\ {\IIIP1il !nl!n�j'. "tl'j('aţ,f, lj('vola:-;i. al nnel ti'lI
"/fl'[ f,iÎÎ ',,-, G1:, .TIl'PiS('C, opiuc., p. 33.
\"Pt! ul u! rl�Hla�i' ,'ti !..!'l 1 ru ('ăsc�ttă nlt�,Hdl1-s(, bl ei! �i h,
: .uu-u l'111l1 d!' "'(' li.'(:,·it�(' �i se' ii.l icuse copnc'iul, apui l'Upllnrl'o d'tI,
,CIi. s(! le 1JiÎ::esci PFi'le!), că Îi st'll'îla e"lcu'ell' lk ]111(' (',() Re ,111('1]:'»
r-, f-l'lli!':,'<('L', Lf,'I, , p, 31.51.
-l-.l Celui SlllWl'<lCIOS. în batjocură.
Ale':\CL1!(ll'n :U;Wl'Ocorc1at, sub domnia căruia, În 171:5:3,
n n t'ele' ll1al'P ruistul o parte a Iaşilor, primi după tl",'st:l.
T!,"llUl'()l·itrJ îutiiuplare porecla de Pîrlru- Vod.«.
\. ,;t' \('(le' C. NEG [{UZZI, I. p. 24(;,
::: L'�
13887 Tunde-o Pîr1eo!
T. SP EltAJ.'f(i A , 1, p. l\;U, - E L
PA'rRICfu, 'ÎllV, c, Snml!,!. [. Co
V1wlu'î'll,
C:lwl unul. fiind reţillut df' U11 altul, Il sctqmt cu fng;;,
f', <ruounn cn: sjJali1 ]i!ltinu.
*
A se duce Pirle,
V. A L1GXANllHL Teafl'., p, 9!)':!,
Al:pla� înţeles ca la No, f)J:-j7,
< i\l,lln �Î Florin. nu <Ll'gal lltH;wl'lit, ",ll,\ l'ai Îllcăht'at }"o miJlt'li II' .. ,
�( ]Vrl('t de llll'l foaI vot1 tine), -- V. ALEXANDRI.
:\I\lI1..r [I',]',! ,�il te cam dud }'îr/co �i k'" :1"'\1112',-1. StmmA,
PI;C" p. (51),
13889
:j:
Du-te Pîrlei!
V. ALJ<lXANUla, 'l'ea lI', , p. 8:38
l� llG2. - r. lH1:'I':"ct'. I)j'of. i
Umlla11,
[262]
-�-
l'IWVE1WEL8 ROM,�N1LOH
din rin-te Pil'lei' ... ;1/1.11') sh rîud eli ,Cap",lia Hle,l (·n,·(' 111'"
o,il', V. ALEXAI>IJT:l, p. lF,J.
13890
PIRTIE
*
A.'I da 'n pîrte (pirtle).
\
Y. ALEXANDm, Tcatr., p. I ;�"
A atiil udev81'ul, luc-rul cum este.
�. In Z�taar lUt} ,!.!'(i II (les(' . şi eal' mi" I'esgulld{�,'w, ... 11n pot 8r1�'l ('htii i»
]il''J'fc.' 1101{'l·lll arl�, ce-va! tot, de 11!C!r-LO vorbcsce-. _ \7, ALD:XAZ\j):\,:,
p. 1728.
p!KfOTIN
*i>
'13891 A fi Pirţotin.
'1', BĂLĂ::;EI" preot, c. Slefiiuesct,
,i � 'âicca.
A ti un oin uşurel, fteUiLl'.
-ef' PÎ/'tot'in .1" ,Jjil, "n Pirtotuu). de lJllllen'>.
Este Şi 111J urbore CP. p,'n·tii numele Je pirtotin.
A -.0 fede intelesul h l\u. 79:!K.
1. J3ĂNESCU, praf. ,j. Iloman.
pn'EscI
*
Ţolu pe chioru, şi Iea't! drumu la Pitesci
P. GAUBOVICILANLJ, praf. c. Pa
ciotn, j. lJfttscel.
]3892
* l.':.
13893 Cotolanul ca pe deşte, nădejdea la PitescL
Când nu ,,8 face porumb, adică când e cotolanul e:,
pc degete, �rl te gâwlescl să cum peii la oraş.
[263]
13894-
*
PLENrrA
PLEVNA
Parcă eşti de la Plevna.
T. rMI,A�'J,I" preot, c, 8tr.filJlcsel,
./. j',Îlwt.
Sr; -Iice l1n111 orn treuturos, eu h:tJncle Mf(u�itlt8 pe el,
,le ,.,,;l;lGn{t pnl' ctt al' fi elmuj t de gl()uţe.
PLOESCi
13895
De roşu, roşu! de acru, acru! de Ploescî,
Ploesci! chef nenai.
A. PANN, 1, p. l[;�. - P. bl'l­
EESlJU, Reu. ISI., Il, p 159.
POD
Ved, Ntrod, Cap. Vi, c.
j)od. '
*6
13896 Scară la cer şi pod peste mare nu se p6te.
:;:
Trei lncruri ElII se jiot pe lumea ast«: scara
in cer, )Iunte pc."de mare, şi merluvrl în fer.
lr. P. SALVllJ,t nu. G.8m'tilţ1. ,;.
Cot'Hl'ln/tL
Ved, CliP .. yrll. c.
Puut«,
62447
It)
[264]
*L
13897 Când la chingă, trase prreu.
Când la pod, Jijia ruptă.
c: �\ ne. r\'N1"lllH, l'mf. ('. Rfilf'bii·
ile,�n,.J. 11110/,(/,
Celut (';(1'1" VOl'bAs('e ]lI" uc-gulldite.
*6
13898 Unul nu găsesce pod pe apă, altul nu
găsesce apă de b�ut
V. A. FOlIESCC. c, fI'oltice)". i,
Suciaca. .
13899
Ai aşterne un pod de argint.
13. r. fU�VI;e, Et!llU. Mag'iI"
p. Hll 1.
VC(J1 inul/tic.
A. ajuuge la UIl KC(ljl pnn bani Rldl mitnirt.
"Ureei!, ;:.;njil1dll'�l 1'1lţinătn,tea, «u g()!!<l nn'l întikiw) ea JUI CHHi'\�I.
ne\,f,ia să'! int,blTă iu \"it(�ji(\ C(' Tllal \,ll'l,(,s, c-um f'{' ()ice c-uviut.ul, pl);l
de (//'gi1d, peutru cn mal ]>1'('. lesne ÎI! corăbii ,ii ,:1(', le a�ICI''IIe{f., ­
DL� .. CANTEMIR, ('nm. H, p. :1fln.
*6
13900 La un cap de pod ne vom întîlni vre
odată.
V. A, Founsou, c. Fottice»». ,i.
8'Hdara.
Amenintare. 'I'o vom prinde oda-tit la vre-o shilllÎ\'ll'i",
ŞI vet primi perlelJsa ('c ţi se ('UVÎlJ8.
r6te RiI fie şi () alusio la puntea. rutnlrn.
POD
13901
*
A bate podurile.
LAUHlA" '" j\lAXIllJ, 1, p. l�Î.
- P. ]Sl'lRF:-';CC-, Rec. lsi., I, I':
4Gl.
[265]
13902
A umbla fii l' , [ e:ipetidn f:ii tirit Incru
*
Un bate-poduri.
LAUIUAJ\ & MAXIM, I, p. 1�7.
- BAR0NZ" p. 9G.
Um care 'Şl pierde vremea pe drum urî, ue-căutânduşt
di' lucru, U1I pferde-vara ..
PODINE
YCln Cap. .tI. Dn,,!'
0" iVi •. 6,..,'
POGHIRCĂ
*b.
13903 Asta o scie şi Poghircă de la Botoşeni.
GAVR. OKl;O:Oh.1)1'0,/: c Poqas,«,
.i. Tntova,
Pentru un lucru sciut 'il (le eel mai proxt.
POIANA
*b.
13904 Poiana cu fenur ile,
Plenita cu vinurile.
T. BALĂf!EL.lil·eot, c. i'it(ltînl's('i
). Fâ/cea.
Poraua f:ii Plcui ţa sunt dune comune (lin judeţul Dolj,
renumite una pentru ff'neţele şi a doua pentru YÎ1111l'ilc
('e produce',
POLI
13905
*
'Ntrebăndalui omlu s'duce până în Polit ']
') întrebând omul se duce pfmă în Cou-tuntinopole I
[266]
1'1WVlmBELE HOMÂNLLOl{
.Multe a11:\ omul �i de la alţii; să nu se iucrcd.i ciue­
va p1'e mult in scii nţa �i puterile sale.
A se vede ';li înţelesurile ele la No. �)fî;;n.
I'ror, Lat,
(Jlti lanoue II, I( llome cu.
Pror .. Franc.
JId Fnuţen konuni nuu: dtil'C!t eli!' TVel!. 2)
/)1'00. (lam.
13906
*
Chiri Polia trî un ac! il)
I. CO\.'AN, pro]. c. lb·it'oli, Epir.
1 o Când ce-va s'a prăpăd it eu totul.
� o Când din ne-băgare de semă S1111 eli 11 uerorlte nu
putem gitsi un lucru C11 totul ne-însemnnt şi ftLl'il ;-allî1'8.
13907
*
Aua da, 'n Poli s'eavde .. 1')
G. ZucA,stu,l. c. Ficri, JIl)(!!i!u
Ve,)! 1J�IIIl.
Acelaş înţeles ca la :\0. 1 :\;');11.
POPEscI
13908
*
Hoţ din Popescl.
1. r UN IcSGU, i. Il iunncu-Sura!
A,.,t-feJ spun Rimuiceuii locui torilor (lin Popesd, ('an"
(lup:! (lÎW]lf sunt reI �i puţin eillstiţ'f.
,) 1 ntrcbâud Greci! ajull,cri, la Treia.
') Cu intrchăr] nimcresci prin lume.
8) Peri Coustantiuopole până la Ull ac.
'1 Aci do, la Constantin.ipole -.c aude.
[267]
Tim'!, OIU,!;!E. KUM[c PROPgi!.
�.--�._� .. � .. � .. _--�--_. __ . -
POPO:R
267
.l se yedp B. P. IlĂşnkC;, Cucini« din It-tr/m), II, p.
18i")-11:'1.
* fi
13909 "Vocea poporului e vocea lui Dumnedeu,
REINSmmG-DDmNGSl?ELD. IL p.
314.
Vo:,. J,oJmli. 1'0;[; Do], 1)
I'I'OU. Lai.
VOCI' .u popolo, uoce de Dia. ')
PI'(1). tua.
J �unesstimme, r; ottessiimme. ?)
POR
13910
*
A ave bogăţiile lui Por împerat.
.ci ti furtp avut. Acest 1'0]' împărat, despre care se
YOl'U0SCe in Aleaundria; este Porus, rege din Indii, care
a fost iuvius de Alexandru Machedon.
POSTOLACHE
* /'c.
13911 A fi Pastolache (Postolache).
T. BĂLĂ.�EL, pl'NJI, c. 8ft'/'d1li'Sd,
.i. F,îl('ea .
1) VocL'a poporului, \ ceea 1111 Dumncdcii,
') Vocea p oporul uf vocea Iuf J)1l11111Cqci'l.
") Vocea p opo r uluf vocea lUI J)ll111JlCC!Cli,
[268]
POTECA
*6
13912 A merge pe dece potecI.
[UL. VULO),,,ESGlJ, Se. lust. c.
Felesei, j. DoU.
Ve'li Col}. 11. c, Că­
rare,
A ii bet. A se velle Nu. U:2:2li.
PROBAJINII
PRUT
*6
13913 Pune căpestru în Prut şi iese calul.
GA vu, ONISOH, pro], c, J1trr·
genI, [, '/'utmx;.
Pentru cel prost.
*6
13914 Nici cu Prutul nu se sterge (spală).
0,lllG. Con». I:ito·., ��l, p. :2.}1.
- 1. Sl'EHAN':('A, r, p. o". D-n«
Z. JUYAH.A. c. Ferll'seI, .i, Tutoca .
. - K 1. PATH.WIU & G. P. SALHi::,
î1tv. c. Snmlţ't,,i. Corurlui«,
VecI' Ba!t1"rll, DIlI/ărt.
Cu S,'t arete ba.tjocuru ce <1 primi t' o cine-va ele la uu
altul.
,Zngl'ă.veiL pe pUp:1 rle 11/('1 spcla lot Prutnt..
*6
13915 Multul cu multul,
Cum curge Prutul.
GAYH. ON1'!OH. prof , c. Zorlem,
i '/'/ltO·CI!.
* D.
JJnltul
Un Pruial,
,)'i sarea
C1 t 111 ar ea.
K 1. PATHWIlJ, hit'. r. :-;O/lt!ţ1,
.!. Cocurhu«.
[269]
Nesaţîu de nvcro : ;ll';lh 1111 11<11' îusenmut, :;>1 totll:;;1 nu
8 mulţumire.
13916
*
Slut
La Prut.
V. AI"I·;XAXJ.ml & L. 11 ""Ern,
11[8S. - V. ALlcXANlllL Tcatr., ]1.
;2:14. - E. 1. f' ATHICll·. lI/V. G.
8Innlţi .. i, COIY//dIlIn.· (;R. ALE­
XANDH.!<;SCIJ. U/ogish' J. 1'01/1((.­
M. CANJXN, pllUie. J. I(l.�!.
Ln tun plare prostă : v8sLil'l) despre ce-v« iucurcatura in­
tro afacere.
'.l'<jto incurstuuile 'I'ătarilor, mal bî.r�liH VILe' invu-uile
rnsesot, prevestitorc de omoruri. lIn jafnrt, ett·., \ eniiul
tl\tl� do peste Prut. :111 (lat. IIa,SCOJ'O <lC(lSt,PI IJicm'C
Prut n lc. I'ÎU 1,le'I(,lllal '
F(--'l(�e·te-a( ,nlîllt' �i laL
('a potopul r.ul hu r.u.'
MHI ('II iuu] 1111 '(� �ILI'(""C;i..
(�lHs cu o'lBR nu s('. lO\'l':"W}l,
OehY CII '7Jehf 1,1 II se a:/înH,!.;':i
1\: H ta p;LlIY.ă e�t. de Inllg:'t!
] ,()(,lu-itele e}ulI! OI' 1 rece,
Laist. lllHl S{L �e îll11epc!
l loluri!« ";md ut- t.ror:c
1'C' In, mijl.«: sii ". 'llll(','(' I
1J1l�IIIHl1il (t-"iI <1"-01' tn),·"
La l'e11!lHI s.), se- ÎlIlt(-:C'c:.
Iar t.'1 'II vu.hnil« I"h'
�t' "1 tot t l ucl , S(' '1 dlW'r hl vn l«,
['tII I ' la UIIlIfl.I'('H ci'" IIlHl'e
I }:l,n' în J)llllHt'('a �i 'II lnîll"l' �
1'01'.<. I 'Ojl.
* /:
13911 Cătu'I Prutul.
K l. f'AThHJIlJ, Î1It', r-. ,"lIIltl{�,
.1. t 'orurluin,
(/ri! I 7'rnlttl ,�I IJllol1ntlll.
S. FI,. �jARIAi\, ,/,}'Iuliţ., 1', ;\:/11•
A,Hei.'! Hiei udatiî, m:11 mnlt pentl'\L viitor.
[270]
270
13918
PIWVI,ItBELJi: HV!\1ÂNILUl:
*
De când Prutul.
\'. A. Fouuscu, c. Folticeui, 1
Sucuroa.
Al1ici:i nici odată, muî ales pentru trecut.
PUNTE
v (;('1 Befiv: Crut:�) Drar,
l�talll:·c, Lurrtr«, i1/uJlte, J\�ah��
.�cara.
*6
13919 A trece puntea.
N. JUVAHA, c. I'openi.], Fâlci«.
Acel.iş Înţeles ea la Nu. 72!).
13920
Ce nu tăcsescî, până s-treci arîulu (pun­
tea) Il?
DI;' vVmuANII, /:wât. .l ahves.
p. 17:l
Adiel până trec] (1(, () gl'(mtnte, tip o primejdie.
13921
:1:
Punte prîsti amare nu s'adară �).
I. CCl\AN, prof. c, Iauiuu, }-;/li,
Vc,)T G('f. XI, r. l'od.
13922
*
Cari şută pi la punte cam a avurua <l-
gIunge 3).
COST. Ioxescu, prof, c. �Yi?!'tf�I{i,
Maceâoui«,
1. \'·e nu făgăduc;c1 p&.nr, să trec'i rlul (puntea)'
�) Punte peste mare 1111 se bec.
�) Cine ocolescc pe la punte mal curind n,jllllgC.
[271]
:m
;,[af bine mal: Încet clar cu signmllţ,i
PUTENI
*L
13923 A trecut pe la Puţeni.
E. L P ATlUeW,inL'. c. ;";lIlIdll,
j. COVUrlH!ll.
1)e11 tru (.p. va cure mirose urît.
�e \liee mal cu osebire Ia căruţele cu peşte lll'(')spet, ce
uuiblă p)'in sate, şi cam a.l1 Început a rnirosi.
Puteiu p nn tîrguşOl' îu judetul 'l'eC'um:.
RADA
13924
:;:
Strig pe moşa Rada
Măncă'I ei grămada.
'1'. BĂLĂ'if:L, preot, c. 8t4dH,>$cl,
i. Yâlcea.
(':'!Jlil chomăm pe unul ']i respuude altul.
.\.d'st;i. (.1i(;('1'8 se aHa În următorea pi'teăleli't poporană:
-- .1\16, WlCOI'g-he '!
- Aud '!
- Nil te �tl'ig- pe tiue.
8t1'ig pe moşa Radu.
11{rÎl1ca'1 ci grămada,
13925
Tir mi-e baba Rada, tir mi-e Ra da baba!
JORI). GOlAG8C\J, 111.88. Il, r- «o.
*6
I LI] .. VULti)\NI-:scu, c. l'tlc,w!, i.
DoU,
* L\
on că ({ic'[ ba{;a Bcula) 01" ('(/, ({iCI Rada
baba) e tot un a.
G. I. 'l'ONIG:-;CU. 1111'. C. Broscort,
i. lJleltedi1l{i.
[272]
l'IWVEH,BllT,E lWHÂNILOn.
*.6
Ce }}1/,'(3 Rsul« Dadea, ce mi-e Badea llud« .'
A.PANN, Xdiţ. 188\), p. �:S; r,
p. 1'6. - P. lSl'IRESCU, ReI:. Isi,
Il, n. 148. - Cl. 11;\XUJ.IiSC1J, l nr.
c. Ptell'oşi�(I, j. Dîmbolliţo .. _- l'A­
LIN IORDAu}\�, stiU/. j .• h'.'!c.�.
Ce un-v Rada Itoâo, ce mi-a }Jwla 1:((do'
1 o lllRelmH\�;'i () a;;emeULL1'8 la illt(�lQgel'(', ;L11i\\;t, tot ;1('("(':1
înţelegere (GOI.E8CU).
�,l Adică e tot una, tot una 'mf hcu.
()' esl luninc! ()ll/1�c el IJlant bonnei.
13926
Baba Rada.
,j\IllHr baba Jlruln "i '{',g:H'e'L s\' nlle�,; 1'(' t"ll' l",te"ile ,.,\ '[(1';
mar!.' . .': Gn. Jlf'ESCU.'
RADU
Vet!l .'I/ar/a.
*.6
13927 Desbracă-te, Radule, şi îmbracă-te, g ar-
dule.
13928
După ce nu e frumos, apoi îl chternă şi
Radu!
Di{. 108\<:1'11 HALI,ICIt" I, 1', �1;4
- HmNSI'.[lHH-DOw::;GfWELJ" 1. 1'.
iril.
IU'\11 peste ren. Ve<,lf înţelesul b NI). fi:.?;:)1.
Prin aluste In l{adu cel 1"1'1111108.
[273]
1
I
I
,
I
:1: cc,
13929 popa rocă,
Radu joeă.
P. G.\1l130V1CEA?\lJ, )1ro(. '-':CJI/;iI,
CI. n
pputrn CPI ea]'} nîUt ;1 1:l('O lUI lucru, s:di nu '1 f:l(' la
VfPmea lui
:;: ,�
13930 A fi Radu veci.
T. BĂLĂ�I:J .• preot, c. StellLnesd,
i. FIÎ1cea.
T. BALĂ:jEL, jln"'{, c, Stdânc�d,
j. j',île(a.
A fi al lui Radu J 6eă-bine.
*
13931
Sf� ,Ji"e "olni ee te intrebi\' al CHI e�ti .
• \1 <:\11 (',ti .)
. __ A 7 Inl Ziwlu .Jâcl1·Hiuc.
G. BĂNlJLEflClJ. îl!V. c.l'lclroş-iţll,
j. D[mbodţa.
:;:6
13932 A fost călare, s'a dus tare, Radu 'l-a
chemat.
11) Se \,liee ctmJ cine-va u11 ;L înţeles ce " spn� altul,
o povest.e sau o întîul1l1are. Inteles f(\de obielnuit în j.
l1illlboviţa.
2v Acela,"! îJlţelci-> ca la. N o. 1 ;)\)));\.
*6
13933 Radu '1 (me) chlemă!
O-Ha V. BUDlflTEANlJ. c. Buc«:
wrcscl, .i.ll/ov.·� E. 1. PATRIl:1U.
{lII', c. ,'inwl(i,,j. L'oV1I1'IHhL
1 () U[wll un lucru a llisprtrut f"ra veste; dlud uu om
Illec;\, de ullata �i repe(le; chnd cine-va e (lat ahr;", din-
tr CI slu.ihil.
[274]
P110VEHEELE EO",rÂ1\lLUl:
211 Când unul nu mai vre Ri'l scie, nu se mat .rmestec«.
8° Om ţanţoş şi superăclos.
*6
13934 Am dat de Radu.
Am dat de 1·i'n1. ;1l11 piLţi t' o.
13935
:i:
Tot nea Radu.
1\'1. CANI AS, puldic. j. Iaşi,
Adic« tot un drac.
!,ASTOCA
*6
13936 Nebunul de la Răstocă
Tot el cântă, tot el jocă,
P. GÂHBOVICEANU, prof'. 1;. {'".
plfeel, .i. YrÎlcea.
*6
N cbuna de ht lUist6di
Tot ea caniă, tot ea jocâ.
P. GÂHBOVICEANU, [iTO( C. ('o
'/1t1l'lIila, J. Olt.
Când cine-va vorbesce fi'mt sa fie ascultat" t()t el SPl1JH)
glumele tot p] rîde.
*6
13937 Din gardul Răzoei,
D·na EL. REVASTOS, Jl. 47.­
Epoca. IV, No. 34:l. - TilllPul,
No. 145::1. _. C. C. MIOLESCC, 1:.
lliiclesc'i, i. Vasllfh!. -- Gn, A 1.1';­
XANDHESGU, lI/(ty1str. ,i. Putno.
Adieii tIe unde un e.
[275]
275
A se ved?' origina la N o. 13\iă-I-. Numele projlrietare]
gal'llnlnl Val'l(Ozi'L după localitătî,
Rl�CHITELE
13938
*
Parcă 's popii de la Rechitele.
P<?llhn ('('1 ('ad blil'i tutun mult.
_\ se velll� Slll')Y,L referitore in Ispirescu.
RECITA
13939
Acuşi mergi la Reciţa după. fier.
Avg COIWEA, parol., c. Co§tc1n,
Hanat.
H.o('iţa e un UI'itŞ de munte, în Banat, cu brd Lle fer 'ji
turn.itorif vestite. Acolo f>e întîmplă adese ort nenorociri,
de unele s'a născut <,lieel'ea ee însemneză : IL merge Ia o
ne1101'Oci1'e si chiar la morte.
Se mai (Jlce despre eeI ee pătimesc re1'1. ele bole crouice.
REGEP
:ioD
13940 A fi Regep cel nebun.
T. BĂLX,:,EI"jJ/'C/lt, c. i;!lcjdncsd,
./. râlcm.
RiMNIC
*6
13941 A fi blestemul Rimniculul.
T. BĂLĂ.':>EI" preot, c I11(jOi'CIII"
i. Yâlcm.
tie tJice cc lnt ('I� 1111 (1[\ inaiute (le loc: ort-co al' munci,
ori-ee ar face tot 1'(>'(1 Îl iese.
[276]
Ul'lJleh\rea legeud;I., t"ulestl în Bnjol'elll, ('tit, O]tPuii,
.Î1l11pţ. Vâlcea. ne dil originu (JicPl'et:
LEGENDĂ
TII \Tt�llJea \"{�clJc', vcui ud un Ihnnll l'<-I �h ,'-;cal'e dC' 11l111'ie în nrii.�ul
.Ulllllli('tdn", a intrat Î/ltr'o his('l'lGă, socot.ind eli gfLndnl (':1 dn:H n'o!'
cliteza n,î.illla�ii ou,] Olll"l'e t aiua» înlh"aşlll 1111 D'ge{" Illl,le ni,:! TIlI'eil
1111 le-al' tMa, Dar n'" rost n�a, eii \'J'iî.illl,,�ij ,Iilndll-'i de nl'mă aII int nu
Iii sfânta hisel'icII r-u s,lhiil .. în m;n"l �i ,"Î ,,('i, Jl(' liîdnl Donm, .. hi,,!"
în altarul stintel bis{,l'icl, -tropiud c-u sÎng" IWl' ,f,mt,,1 pristol. Şi
r:î!llJ,i(",nilll'm�1 IrISI �i ('j 1"'I'Jlit"l sil-�l scapi' �i ei ]W [)"lllJlttlloJ' ,lin
111;1"11<1. gâ,J,i!ol', şi r�rlt părăsit În 111âlta Jul' de .l'au I!('ls tâlb�lrl'sc(,.
1'(' YI',·m8a ala ]" ,!lÎmBil' 'Ta 1111 \lhdică lnm la LJI(mll('�l(,l(, ('] nil
lllâllC'H cru-ur-, pe�t('1 1:tptC', Ollt'"; �i uimi« tIP duJef' �i unsuros, 1l1;l1H';!
110(11" ],/'Jlle din ])/11111, hnl't>ţl dllpti �';llllP �i h'ngl �'j jlUHWl rdi''tt ('tit să-�!
(il> "inţa, nil din destul. ,tst V]ădii'ă, l"i'llld n ;IIJ�lit eii ](Îlilllie('llil ""
�ld'el'it de s'a n('i� 1)'ItHllnl 101' ehial'îu sfiLllta lJisel'ic.=i, a ldesteltlfll- în
sfi'll1ln. letul',diÎe, Îmbr:-\f'ntÎn "tl:\idil, Ol'n�,,1 JIîlnnienlnî, ["il sii III' ll",i
,"Il, ÎJlainb',:;;i d'nlllll("f �; 1o;,e,'i",-\ din Olt.l'lll Ilii mai are pnrte tIe jlopi,
('(l('1 1!11 tră,()s{', lnuH popjj de se fac pCllllnlele ('1, �1 Ilie! tn HînlnlC!l
1111 lJl;l'î dă .1Jlnillh·' ]1l;le:ll' (.fi, (' 1111 Ul'''f? \"('(']11'11, el tot ]nie �I să·
l':lcfl('l« IS este.
Hilllllicul-Ytdce:1 a <Lrs În mal multe rîndul'l, Îllljll'P1111:\
ŞI ('n f'piscopia, �i Hîmniceuif all. atrilmit ar este l1P1H>'
mci]'] yedJlulnr hlestem al episcopulni dill H.î1l1llic,
ROMA
13942
('E)ntrebandu se vire en Roma,l)
])1', Fn. MlI\LOS1CJ-L !fll!ll ['lift'/",
1, p. 2..
Acelaş ÎlJţeles cala No, ;)li3!1,
(Jui {((npllC It, fi !:ume m.
]'ror, j''rrllic
DÎmlJn({mulo. ,,,; l'a (( Romll,
!'ro/' itai,
') lntreh!\lId ajullgi la 1':'0111[1.
") llllreb!\nd Ureeii ajuliseră la TrO!il,
"\ liltreb:î11l1 ajung'i la Roma,
[277]
TituT. ORAŞle, NUiVllL J'lWl'mÎ
Mi! Fra.l/f'n j.·o1flml mun tlurcl, ilie IVell.1)
1'1'(10. GenII .
13943
. En O zi nu fost Roma facuta.")
Tir. Fu, lYIIKI".lS:OH, ltuin.
I. p. tl.
_\. ;';0 \'0(16 ÎlIţnlesul la N'o. 10:'>­
\
()n )/'1/ lJCt8 brJli Paris cn ·un jOllr,
ROMAN
13944
*
Parcă 'I rniaua lui Re man.
P. Gi,lWOV!t;LAKU. 1))'1
tescr.], AI'gl'ş.
*
C((ut(( trist ca meuu« lUt ROJ}/[l11,
G, 1. TUi\1ESlJU, I1n'. ('.
ocvinţ ], MehedinţJ.
*6.
Stai ca miana (mneaua) lUI ](01ll((1(
P. Gl-UHOVlCEANU,l)
r-llsesci, i. MehedinJ!.
tie apl ica, iu !1t'l'ldere, c-elor "O caută tl'i�tf şi
Despre acest Haman se .,li,·e ('[t n avut eele 1
01, î'D:o;:l diu oausa 1'01e[ îHgrijiri a remas uuma
tote cele-I-alte alt murit, Oiea l'emas(t, d'mti\ ye!
tristrl, fiind pMe şi ea bolnava.
*6.
13945 Te purecă miaua lui Roman.
T. BĂLA:"FL. 1)1'1'01,
), l'âlCl'{(. .
Adieit acrun te 10\'e8(, te bat.
1) Cu Întrebări n imeresci prin lume.
2) Intr'o cii nu a fost Roma făcută.
[278]
278
ROMAN
V",!
Căclu/(
a LJa,
Dam aei t:,:'ttP-Y:t ,1[('01'1 alo 8t,raÎuilul' ti
Jntrun munuscript (lin secolul :'\J1-1.
Cuvinte din Betl'tmL II, p. V..ţi">, 'ji care
terlstica zooiuorfică a mal multor pop61"
«Gre('ul e vulpe, Bulgarul bOl'!, Ilo)}ZIÎnul
pan tel':Î ... "
Boemii
0110,' snad Valah uir« ma �
()ho! tloal'Ii YablmJ are şi ('lI () <'l'etliJlţ
Dalmatii
,..; Vla/wm do ]lI! sdile, it od jJ'J njome te !
Cu Y.lall111 mănâncă blidul p:îll:'i Ia jum
jnlllPbt,� :ll'uuch il în cap.
Germanii
AuI vValal'hen uml Kiirbistii]Jj'e iet I.ein V,
�% nu te Îllcl'eai 11i<:1 în Valah, Hlel în
del'atr, ca vas). '
Grecii
m,Q,,!Q; 'crec, i:l(j!)'IO, G�'('l):(1 f)'l.l,"l."'YVY ..
Româunl pe munte, marea Iinistită.
"A it!; :J,':I,y.ri)t'�p"l. B),'l.,!2 'd(l T:':J:ri,.
::\[ai de departe, Romfll1e, cu 1'0 l' uncu.
I E'1{';o!c.;)'J'1.v �\)I1. B)\'l.Z0, ':; ti 1r'Y.;t(j/Yt:')r). :J,(J'J :1
:\.�n l�C�S UJl, Iiomân, 1?0 talpa. papncnln) un
b''oZ() 0 13)\<;1./0:; 'ro'r')[Jt.
A �tClus ltomil,llu brânză,
l, 0'?� , 6 H),,zzo;:r; r�r:J.[J(j;)"l..l %Y.� 07:0') ()i:). I
;J1:'� ,
Homu.nnl crOIesc\" uplllea, �J virful wse u1l<1,
1) O lucrare cflmplectă a,;upra "cOol,lI subiect oc ,a l'ttblic
') StrăiniI daîi lllunele de Valah tutulor poporelor de ti\" 1
;!cc,·t pTtJlorb de pildă Se p6tc aplica atilt l{omiÎnilor din
c Hohcn1ii alt pull1t \elli în atingere, cât �i Italienilor sau
[279]
�i[1 0 W,ry:jo:; r' �/ 0 tiJ7.Gt0c. (-i, "·{iiJ7.).
80ifl Rornânul ce are În tru.istă,
'0 H),&.Z0c., 7.'1 r��y toi) 71: 'l.(J o !)'I ti) '1'1,1,'1.6[, �b rekrJ[J{J),)SL ta
'l.0f)p.tVX.� (-r" I,OW�, 7.'l.i:n r.b.al(llp.7.).
Românul, dacă un i se Iea cojocul, nu pliLtcscc vama.
'O mA!'J:;, 7.[JZ(o}1) ';,'7.'1 "[S'IY,), 7t7),t'l 7t[J,-rC7.Lc. (7t[JfJ67.l0'1 'l.07tp0'1)
:J.'l(;[(;t.
1�()mtLllnl, boer (le ar deveni, tot miiose a ("),fi (eiî,c:'11'e7-(1
tle 61e).
"OAr; tfJU B/,ry:/.00 ro 'Cor,t ro (J07t-rjt CI" 'Ii '(tV':I.
Totii brânzu Românulut plăcintă S:1 se betL,
I rr,6�tJ.CI., JD,&.zs, dp tClTiJ.
Pre de vreme, Române, cu porunca.
'['aC) �[)fj'V{�J.0t) ')6lHJ.�, 'X.i.t tOl) IDI.':I.zot) G!\pt:J!J.'1.
Inteleptului e de ajuns un semn, şi Româuulut o tine­
l';HUl'tl.
Polonesii
Xa1'obil Jak kro] [an neWOI08.2czynic.
1 se întîmplă ca l1egelul Ion în ţera Valalrilor.
Valahia lumulus Polonorum.
Valahia, mormîntul Polonilol'.
Xa krola Olbrochia poginele esiachi«:
In timpul Regelui Albreclit şlealrta a perit,
Kokoss« soojna.
He8b81n1 grtiniJor.
Ruteni!
Ci isiqan, ci Voloh, osio to odno: s07j((ciail/, cieru.
Fie ţigan, fie Român, tot :1Celaş lucru: credintă de câne.
L:gc hiba Volohu. oieriai? ,
Ce, f;'i l{0ll11111UI :11'e credinţă '(
Sa�H
EI" hul sic cerlasnen; ioie Sana Paul ({il' BllÎch.
TJ :L phrăsit ca Sântu Pavel pe UomÎ1n.
1 lc)' 8anycr, BllÎch och dc?" 7-cyu,n
J)aâf scn:,/ .1101' lasiig legyt!
Der ,II/niscAi ,1lcachl dcn gaiJnzen (UJ.IÎg,
Der JJ[oi daonzt mat den hoht niJch.
f)e?' [(cre der .Qît naktiq. .
Fraţii noştri: UnguruL Românul �i 'riganul sunt ()menl
dudaţi! Ianehi (Ungurul) umbli1 haimana totă <;liua, 1\le1
62447
:20
[280]
280
PROVI,HBELE H01YL�'lrLOR
(Românul) j{)cii eu bâta lui, Kere (Tiganul) 11m blă des­
putat,
Român cacă [in ! Dice Nemtul.
Nf:mţu lea si hagri 'n sin. Respunde Rornânul.
SerbH
Ni �( tl:CV1: suda,
Ni u vua« druqa:
Din Valah tot as« de prietin cum f' vasul făcut din
tivgă. >
Cad eaje Vlal. ba, ]70 undac netie bille drugaci.
Când Romanul dice ba, sit uu'l mat coutmdicr,
Slatchi Vlassi "
Co o rasei,
Ii Vlctf11i{e
Co smocciie.
Dulci 's Românit ea nucile, şi Roiuâucele ca smochinele.
Ungurii
Olăh. csak siilu ,jo akkor is a .fene eg!Je mea.
Bomânul numai fript e bun, şi atunci sin ruunânce
dracu.
Olâh uil2n szoluik a diszno.
Porcul se învaţă de la Român.
A.e Oluh c,einy6-mintye.
Românul e ţine-minte.
Olyan minia» Olâh mâl«.
E ca malărul Homâneac.
o» Olâk Romai salag.
Românul e sgul'ft Romană,
Erâ'ltet't mint as ()l{th â'krl:t.
Silesce ca. Românul boii lut.
Eriis mini u: OMit ecset, kilenc» iicee C,I/!I fosei,
'rare ca oţetul Homânului, noue oca pentl'u o ficl'tnl':i. .
Nyiko1'og, mint [(:3 OlCtJt s,qekcre.
SC[brţîe cn e[tl'ul HomCmulnL
Ou hagytu, mint Szent Pâl a,'!: Olâ7toZ·at.
L'a lăr;a,t acolo, ca Sântu Pnvel pe ltom[lll.
Valugat, mint az Ol{(Jt vadkortl;ben.
Alege ca llomhnul în pere piiclureţe.
Zb'lcl lovat. 01.'08 mii hot e8 kedves anybst bajos lalâlni.
Cal verde şi Romi\.ll cu minte şi SO<:1'11 \1răgUţi'L Ul1eyoe
se găsesc-e.
[281]
'[ERi, \)RASE. NUME PROPUH
281
13946
Az ()IMma l: .",zi;r;;" II uţţel:».
Limba Rom�i,llulni e per6S�l
A2' ()l,ili el reti a seorit, de a termeszeiet nem,
Românul îşl Iasă perul, dur n.travnl 11U,
Adjon isicn miutlen jlit: szolgâUOl1 a ?n(/.'I.ljarn11k as Ulâll.
].,�I;mel TOt i
Dee Dumnedeu ca Homânul, K emţnl şi Sla vul, 8:j,
slujesctl Maghîal'ulul!
Bel/a a haja, mint (J,Z' Olti li /'('('S/.'(;II(1/",
Pe din lăuntru e perul, ca la capra Houiâuulut.
su» hcliile ou» rur.
Isbucnesce din el sâllge HomâllPsc,
Jlfegtanitlak OM huli neveini.
Te îllveţ să l'î�li Românesce, (adica Sti plâng-il.
Nem mind OlIÎh, ({ mi o{uhkodik.
Nu fie-care Român gânc1esce câte ce-va
JJ[I/iis,?liriiq mint ar mii li (Iuda.
GCLfac ca' cimpoIul Româuuhu.
Rosza/Jl1 ar; {)71,(h ci(j(îm/nâl.
Mai 1'el1. Românnl �a ţigmml.
SZUR,?Og mint cu: Olâl. II/s.mâ (1 buziibnn:
<.iroh{lcsce ca porcul Homânulut în grh(L
Az (JlIih eb disn« 11()kiil.
Româuul El câue fără pore,
Feltuitalc, mini ae miiI! dud/it.
L';; umflat, ca Ilomânul cim porul.
*
Rornănul nu piere.
1. G. V ALENTLNEANU, p. ,,:,
Arattt cl'El<1inţa tW.,C]ilitit:i ce (l are Homfmul ln hll'la
şi vi ta1itatea nemnhu S{>(l.
13947
Românului îi greu pana se apucă de
trebă că de lăsat îndată se lasă.
L CUEANGA. r1udnt., p, 1 \)9.
Arata lipsa de Htăl'uinţa :t llomfllltllui în m'm;'irirea,
unei idei, HIlel întl'eprillderi, u1Ie1 munci {n'e-care.
13948
Când Românu 'şi vîră c6da
Nernţu îşi sdrelesce n6dă.
IONESCU·GlON, Birt, Pubi-ic (z'im)
II. N'o. 217. 1880.
[282]
282
PHOVEH13E[,E HOMÂKILllJ�
A(lictL Hmn,lllul hirute. în trece )le :x f;mţ.
'!\: .�,
13949 Românu'i beşina dr acului,
AvH. CORCE.�, parol), (" Co�ldH,
Banat.
Dicere ele care se folosesce lJ1:LÎ ales patum cnlttL )'0-
Jl1<1;1[t din Unga.ria, despre ţ<'ll'<1nul român, vreud se .uete
c;\ acesta e 1'13\1 �i uerecuuoscetor ele hinefaeerile primite.
13950
*
Rornănuluî poţi să'i iei cu de-a sila, dar
să'I dai nu.
Sem, Bile. CI. FII. prin r.
G.,\ImOYlCEAsU .• proţ'.
\' e,!, Cai'. X Vi /.
Xu POţI face omului hine eu (le-a sila.
*�
13951 Pescăria Rornănulul, sărăcie curată.
TH. PHOCOPI(:. îlW. r, Islae; i.
Romanat),
A ::;'j vede intelesul la )/0. lO()b�).
:1:
13952
Acest nume de Român
Insernneză că'I stăpân.
r. POl'l;�CLJ. ÎIIC. c, Dolil"enl, i.
Ilţo», '
At:8st pl'oYl-'l'b. .rtiruiă D. Popp,.,en. dL l'a :Ln(fit (le la
nisce 1ll0011egi vorbind (lp"'pn� trecutul terE'! n ostre.
13953
La plug se cunosce Rornănul.
B.�RONZI, Ii. 66. - 1I1.'qEscu,
p. Hi8.
13954
La j ac şi la beţie se cunosce Românul
BAHO�ZI. p. 2()(j.
[283]
* '--
13955 Rornănu'r baie de aramă
GAYR. ONl'jOR. prof. c. {)o/WO
î'eţ, -j. rasl1tl1t.
Adic« producător, hm-ui«. Nu are îl] tot-de-una aur
sau Hrgi.nt, dar ce-va mai m,'u'l1nţpl vecinic.
*b.
13956 Romănul par ca e cu capu 'n sac, de
ce s'apucă tot înderet dă.
P. GÂRBOVlCEAl:W, prof. c. 1',,­
'ierw"/'l,}. G01;j,
Dice ţ8rallul desnadejduit, \'i\ltolld că, urî-ee al' Iace,
tot 1'8i"1 îi mpl'ge.
*b.
13957 Rornănul cât redică un sac de paie îi
al dracului.
GAVR, ONI,:OR, proj'. C, Dobro-
1)(1ţ, i. Yasl"Hh"
Se 0ice, in glumit, mal ,lles tlp catre femei, bărbaţilor
mai înniutatr in vîrstă.
*b.
13958 Boerul când îi e forne se primblă, Ro-
mânui flueră, iar ţiganul cântă.
r. T ACF, 'Îl1I;. C. Hraniscea , .i.
COl'/(1"lHI-U.
A se vede înţelesul la No. N-!\J().
13959
Ţ'iganu mănâncă când are, Românu când
îi e forne şi boeru când vre bucătaru.
P. BUH:-jTEANC C. Hucuresct;
.i. Jlfov.
13960
A se ved8 înţelesul la No. �j trl.
*
Cu Romănu şi cu lăutaru trebue să te
cinstescl ca să te cinstescă.
P. BUDISTEANC". c. Bucw'escl,
i. n!il/', .
[284]
284
A se vede înţelesul la No, 83(i:2.
*2,.
13961
Scapă-rne, Demne!
Dă din măni, Române.
G. ALEXAKDI:ESCl:, liltlgistrat, J.
Puina.
Ajută-te singur. nu aştepta, ,.,ciîpal'e:L ta L1e la alţii.
*2,.
13962 Dă'rni, Demne, g ăndul Romănuluî el de
pe urmă.
ILIE HOC[OTX, siiul, c. Scliste,
comit. Siln«, Transilcasu«.
J)(O. Demne, mintea, llouuinului a din urmă.
Ihm K 1. MAWR, p. 73.
Turcul ((iee: D(t-IIII, Domne, /JtÎnrlul Bo­
nuinulu: cel din (de pe) urmă.
BAROKZI, p. 51. - HINl'ESCU,
p. 43.
*6
D(Cmt, Demne, mintea cea !IUtI, de pe urmtt
a Românulu'l (({ice Jidanul).
f-j. FL. MAInAN, Trtulit, Pop.,
p. 121. - C.loRDĂcHEscu. C. C?'C8'
tesei, J. Botoşani. - E. r PATHI­
cIU, in», ,', Smnlţt, J. Covw'Zn1n
*2,.
J)â"mi, V/I/lWe, mintea llonuinulu; du])!î urmă.
Itrr., GROFŞOI<EANU,lWO,t: c. Gal­
şa, comit, Amll, Unqaria,
*
);1 inie« Houuinului a ilin urmă.
Avu. COROEA, paroh, C, Coşie/lI,
Banat,
Când uliul vede, pre t.rl.l'\,1ill, cii. :t, greşit întra afacere.
[285]
NUME PROPBrt
285
-�-------- ----�---'--'-----'--------------------
])(;jieZ-1"OIJ,s du premier moucemeni.
Proc. Franc.
il second o pensiero l' il miqliore. 1)
Proo, Ttal,
La seccuda idea suele ser mcjor.2)
Pro», Spa».
Die besten Gcclanken kommen allsei; Iiinterdrein, 3)
r-o« German.
Seconda thoughts are vest. 4)
Prov. Engl.
*.6
13963 De acea Românul nostru nu se pricop-
sesce nici odată.
G. I. 'l'OMESCU, înv. c. Broscari;
j. MehetlinţL
Când unul nu isbutesce Într' o afacere.
*.6
13964 Cum ii şede Românului mai bine.
GAVR. ONIŞOH, prof', c. Cârja,
j. T1ttoea.
Când unul este llf\t.
*.6
13965 Sănatate 'n Români, morte 'n ŢiganI.
A VR. ConCEA, 1Jrt1'oh, c. Coştel1t,
Banat.
E o (,.1icel'e pe care o rostesc Românit, primăvara când
mănâncă mal întâtu urzicî,
1) Al doilea g:înd e cel mat bUII.
') A doua idee e cea mal bună.
3) Cea mal bună idee vine În tot-de-una pe urma.
4) Ideile cad vin al doilea sunt mal bune.
[286]
286
13966
PROVEIl13ELE lW!'ilÂNILOB
La voe bună Românii s'adună.
V. ALEXANlJIU, 'l'cal1·., p. 1500.
Adică la petrccert.
13967
L\
Rornănu în tera străină,
Duce dorul şi suspină.
v. ALEXANDRI, 1'0('8. Pop., 1'.
147.
Simţul de natioualitate şi iubirea ele patrie sunt aşa
de adînc întipărite în inima Românuluî, eL pentru c-d
străinătatea C-l negră, fără lumină, Sorel« nu'l ÎlJet,h,1escp
pe pămînt str,1111.
*.6
13968 Romanul ţine minte.
V. SALA. drisc. c. Pâei/lesel, co­
mit. Bihor, lfngm'ia
Românu! tine minte reid.
T. FllÂNCU & CANDHEA, Hatac.
p. 151.
Nu uită nicî bine uici răul ce i s'aă făcut, şi plătesce
duşmanului, la vremea potrivită, cu vîrf şi îndesat.
Acestă <:licere ne vine de-a dreptul de la Romani cari
(}iCC-lLlU: Senaiu« populusque Romanus benefici» ei injuri«
memor esse salei.
Az (J"Î li ce iny;;·rnintic '
1'1'(1) . .Ma!J.
*6
13969 Românul scie multe suferi, dar nu uită.
V. SALA, da se. c. 'ţ'i!J1Î1Iest1, ("!I­
mit. Bihor, Ungaria.
Acplaş ÎlJţelps ca la N o. l3968.
*6
13970 Românul tace şi face.
V. SALA, !lase. c l'aşcof(·Bi1·
resei, comit. Bihor, Unqaria.
[287]
'('EI'!. ORAŞE, J-; ulIn: PROPRIi
*L
Românul e tăcut,
Dar e de temui.
287
V. SALA, dosi'. c. Colesci, co­
mit. Bihor', ['n!JorIo
Arab:t firea Jl(�-8g0ll10t()SCl dar lwUtrît:j, a Rornânulut de
dincolo.
13971
L
Românul cât tră.esce, tot cresce.
81: . .TIPESGC, Opincar, p. Hi.
Adiett e crudac, ne-copt, 118 (lat e11 capul de multe,
11(' patit.
13972
De trebă ca un Român.
J;)ieere din C ngaria care ne 1't'il11lintesee NI, în ort-ce
împrejurare, tauâ« de sinr )lute,
*6
13973 A fi Român verde.
HAl{l)!\ZI, p, 48.-8 T. 'l'OMESC{.
iur, c. Broscari, ,i. 1Ylel/Cilinţl.
- T. BĂLĂ:ŞEL, prrot, r. Stef'd
11CSCl, i, T"Îli'co.
*
Român Tarif ca "'[fjarul.
B. P. HA"Di;t, 1','11/111, ll/a!l'n ..
p, 1789
Ac1ic;'[ eu yla�;'l, vouuc. rit!,/:. fina fl'it'i (le ce va. A fW
Yf't1{� Nu. ,l.:j7�\·
*6
13974 Român verde ca gă.inaţul găscel.
GAVH. ONI�OE, prof'. c. Zorle»),
J. TutorII.
[290]
::90
PROVERBBLE HOMÂSILOH
tr;'tute"l;l ! �i mi-ti-] vrnol oci uiţel, a�a jJuuă osteni ăl Homân (Il' lIJtlllll
şi mi ţi 1 'utrebă : ,,�'a 8(;;' tII, <:;166î, să vorbesc! '!
I)a cum s� dic, J{Olll;t.II,icu, CI1111 să dic r
Hit ti �lis' SI fu: siî dea D-\letî să j1rilltlJ llli sac Si-11l1 turcac : tureacu
ti-I ,lam ţie, '�i' sucu î1'oprc'lll ('lI. ' ,
Las' c' aşa 0'1 I,l-icc, .R011UÎ1?ico, las' c'aşa 0'1 (lice!
'FC!HlJulnl îl peri pofta de sdihlat şi plecă zăpăcit ,le tl'â,ntea1il peste
câmj, JlIGl'se ce merse ryi dete de u isce ornent ea]'1 trăcraij la g-râlL
S" ,]"'" Dumnedeit s1l faceţl.uJl slfC,şi pn tureac de grâu, sacn sn-l
(fpl'iţ,l voi, şj tureacn ii?i mi-! daţ.l mie, g1'll,:i ti!.!':1nll,L
Stiti aci săţi-I 't1,'il11, respnnsern, ornen il. �i Înl\ăţ,al'ă pe tigan de
icrLa eap1l11l1! Şi dăl �i 11;:(1 tr:tnt0lă ea la hotir de cal! Aşa seii tu
să \'flr/JE'Rcl, clhdi '?
Da, CIIIiI Srt \Iic, llm!l,luicD, cum să dic ? ,
Sft fi .,lis �i tu elc' ·'colo: �ă, .le, D-t,leif 'sa clir.;iţ! cu (.arde, sa se t,,·
1'0scă oueziJe, sn, se rupă osiile! Ca-ţI uam �i ţie o bllcată de pâine nouă,
Las' o'aşa of· (Iiee, Rornâllico, las' C1I aşa oi (;licl'!
Tigal1nl plecEL şi lnal lnel'se ee lnal lneJ'se până s(-� Jntilni cn nisc('
,'meni ce (1lIceau un mort la gr'Jpa,
Sil 11,; :1 .-.)eit Slt cn,raţl CII c�lJ'elc, să�e toclf,tseă o,bp,\li.lc, să �e l'upil
osiile, p.Tăi tigan n].
Rom>1nii îl umfiară dill noit pe ţi�'flH �i-l mal tlmuiră (o l'opoiii
întreJli'llIllll-l; aşa seir tLI �iL 1'000iJescI, îl1lpeliţ,atllle'!
])a ellnl, s::t. <Iic, Hornrl,nic(J, etHIl să Qic, '!
Să fi r).is şi tu: ,DwnnqZdl seU -lf1'tc!" eă îţI dam �i �ic Ull elllCall
de 1'ac1li(1 şj o felie .le pitilJc,
Las' c' aşI! oi �Zicc, Homrinico, [as' ,;' {f:�((, oi (Zice!
I'lccă ţiganlll CU]]] putll, <;>1 Vfi', ele 1'8catele 1111, şi laeă pe drum
se întîlni <:u o nuntă" Tigalllllî'iJ hlfL căclula din (:ap şi Începu s"
�lică ]lrint.re llllDtnşl: ,Dllmnf�lC'rc srt-t ierle!>
AUI,li, �ll':ll! al c1raclllul îllcftl'Ullllat, ee lIă Jiu e)1 Ia să·) lun,m la
t1'oI 1,ăzescc, ;,liscră llnntaşir �i-l lnară la l'efec ,'e-1 merseră fulgi! ca
de u'ăiIJ::I, ben:ă!
liaoleo 1 lăsnţ,i-mi" m:1llca\"a� .. , (til cln)) să ,,tie, H,omltnico, cum să;,lic!
Să fi .. lis. şi 1;u,,1';n<; afurisit, să ti \Iis: huli,r!1 111111 Itnl!să fi. dat
mi chior, \'1I1nicooc şi Î(1 dam şi ţie de Închinai ol;lată 'k .10n0 Orl din
ploscă,
Las' ("((şa 01 �Ii('e, ]{amrînico, las' c' aşa 01 �lice!
Kl1l1ta tl'e,cH. �l, ţiganl1 îşi v,\lu de dnull ca \'al ,le: l,ăeatele lur.
Iaeă se Îittîlnosce ell " tltrlnii mare de porc1- Când ajnllso în mijloeu
p01'<:ilo1', tigallil ÎşI aclllll>t thte p"terile şi ,1et.e lin chiot voYnicesc dt
1'"t,1l ci de tarc Porcii se SIJeriat'ă '5i se l'i:'spu,Jl(liră tn(,1 în ti,te piiJ'ţilp
ea făina ol'l,jlor, ,le nil se l11al �Cill pore CII 1'"rc I
1'1I!"(':1 l'iI tăIJărî J'�. p0 plplea ţ,ig'Hnnllll şi I-n tăiJăei l'ă fnanlls şi-l fil-
ell!"it lupure s,ciîpăt.
Da CIIni să ,(Jic,.,.:Jt'()lUâuieu, CUltI 'sătJic: \' I
Ră fi ,�is �i tII: Să-T mi'tllcaţl sănătoşI 'ii era pac" !
Las' c'{(sa Ol dicr" Românico, las' c'aşa oi diG<'!
Mal IliNgell,1 {,iţel pe drlllTl, iacă, - să Jo;·taţl, să ve iie olJrazlI
ciustit. - v<:'(,l1l li]] 0111 cllc:lndu-se, 'j'igmlll se apropie de el şi în 111('
srL-l� rJ6111111{j \lina, î, \lise fr11muşel: Să-I mtln'll1d sănătos, llomilllic(l!
Al 01t1 J'eperlc îşI kgil-n:tllragil şi l1la n1l111al de ei,t pe ţigan d11pă
l'achi(l. Si-] dete o kărjnănat:1 bllnieică, ea s:i ţie minte să mal ',IiC'1
şi altii dată aş:L;
1)a l'!lln srt, \lic�' 'ltonlu,nI('o. CUJ11 dracn să 111,11 {�lil'?
Sn, fi pus şi tII Jilfmn la "li' şi g:, fl \li8: îllllllllU! C1l1J1 putE' !'şi să-ţi
fi ""I)l1t de drlllll_
[291]
..... 4 &2.I.I --------�
Las' (:'(l�(L oI �UCC, Romiinico, las' c'rlş,[ O" (Iiee!
:\lcrse ţ.igaull ..,itt merse, ca val ,le eapll �i de <,lilelelc lUI, 'ii ajllllse
Într'nu oraş, Aci îllenwl'i toelllH'i pe uliţa Jllâcdal'i1,,1' �i pescaril"r,
Cum intră aei, lJ\LBe lllltluile la nas si îneepl1 a .lice:
J.UUU\l1l1 CUlll pnte I Îunl111Ul cum' pute ele l'ed!
J\liî,eelal'il �i pcocal'il JlllSerft mi\,lllile pe h1et\l1 ţigan �i mi-I tăbăeirii
cun: le plftun lor, p,tn{\ câml nusciti dacăl-ll fi mal l'ernas 08('iol' sdravă,n!
Tigauu peapli eum scăpă, cu carne cu osc, 'ii o ştersă ÎncuI" prin tirg.
Ce", mal li. păţit 1111 seiu să ve J1lnl 8PU1, di. CIt 1'>1111 ]ll('j'(lnt. .liu ociII,
hată.] cine l-o ]Hal înC>IOl'a!
RUGINOSA
13983
*
Ai înţeles
Cine p6rtă fes?
Chelb6Ja
De la Rugin6sa.
GH. ALEXASDIIESCU, magistr., c.
Focşanl,.i. Plttna.
A se velle 'inţelesnl la No. 70.:\.\1.
RUS
Vetj.t il CIÎJI/r'I. Iru», J![I/­
r!{Ivall.
URSU '1 FĂCUT DIN RUS
t'âl\ll ,ullhla DlllllllC',lcll «u sr",ntu Petrll pe păl\llnL, s'uu dus la ()
\11'-'1':1. CÎtUll să iut.re, un ll.us ce C6l >Lenl'" îşl îni Gojoell pe dos
�i se puse (lupă lI�ă. Cum intră J)nHlfll",ki'" el încep" fi, mOl'llIf'li ca
sit '\ sperie, Dnrnnel,leil Il li ice : ,ll 1'8 le·aî fftelll, urs S8, li1'" �i n�a a
l't'mns din aeel tinl]" - Şez/lI., 1" Hll.
I'oes. Pop., ,lin Fâlcm.
C:lIld mi,cl'il Olt,lI 'L'l\lTCSI:.
P\lteall1 s;;' nle arI1J1ese.
(\lLntl OH10l'ani e;Lte-lll1 Tltl·(�
� Il puteam ballil Sfl 'j ,lne.
I laI' do dtnrl ]I1J·e mns6tl"":,
� 11 l!(J(j H,it 1I1t� al'hncl')!',
Tnţî [nllscalil hlll,lu�cs(',
�i Biel r[':\llt�t nil g:\�es(�.
In }lup0l' se l'l'elle dt l\lnsl5ctlil sunt ple;t,e rele şi c:lud
vin în ţel';t va ii omul săra.c; eli]) potrivăc:Î,nd \-in Turcii,
în ţpl'ii va, ti omul 1mbelşug[tt.
[292]
13984
PIWVEHBELE lWMÂNlLOR
:;:
Ii vine a cânta ca Rusului.
GR. T. ALEXAKDHFSCU. nuunstr ..
j. Pld·I1({. ' .
A se vede la X u. �)S 1 � îu ţelesul şi ol'ig'ina acester t,licerL
13985
*
Rusul şi porcul, porcul şi Rusul.
A. CANDUEA, He», Nuuii V Il f.
p. 472, - M. CANIAK, public. i
I({�l.
Arab firea grosolan;'t Şl uepăsătore a Unsului.
Un lIns al'eil 111111laf lllJ firfil'i,!.:' de l6 l"lJ'aJe,.E1 1'11111]"'),i'! (/e "Jll
parale lIU sfert de ]JiiUC �i de opt pRl'nle ),rflllză, �i voi Sf! o măuânc«.
cl,im' pe ta)'"lJiI hl'ltmHl'tilllL So]'ck anleil g-roz,1\'; lJi"IIlZă, îlltinsrl 1"
SIJ!'C, iJ1c.:cptl Ră fug'[{. pe tar(ll,ă. _BUSit. la început, voi �ă aleg;t YCITni­
şnril c.:nrl Jl1 ÎŞIllHt (t intrîns«. Băgă JlJsă de SBJnJ't CR, remân« pr�' pllţin,i
l'J,ilJWI JlClI1iŞcflti're. adllmi (obil la lin I'.e, frăm iută brânxa hine �i
si't j>llJiC linistit să mănâuce. Jlă:rl'ud de S81Jlă ea lin verme se ,]Ilce
Jtlt'l'en pe t�;'al'ă, strigh tIe (,llfll"i1: \\�\'HZflt, cii �i tu al tras la cântar. �
*6
13986 R usu se închină dar cu ochii pe sub pat,
JUL. VULCĂNESCU, stiu', C, Pc­
tesei, j. DoU.
'I'ot-rle-unu gata să fure.
* Li
13987 A fi Rus,
T, BALA'iEl�.pl'eof. c, 8ft:fdnesc!,
j. 1'';lc('((.
RUSALIM
13988
A cere stele fripte şi smochine rupte din
pomii Rusalimului.
Gn . Jn-zsou, OpÎlIC., p, 129.
A se yede înţelesul la No. m13.
[294]
RUSIA
*�
13994 Las cuscria la pustia,
Hai cu neica la Rusia.
A se vetle iuţele-ml la Xu. \1�147.
SABAR
13995
�
Săbărel cu apă rece,
Cine be de dor îi trece.
G. Dm1. TEODVHESCG, 1'0(8. Pop.,
p. ;304.
"CItă. tot �i nu se mai duce. pltu�ellc1n'i localitatea pr8-
cum şi omenit,
*�
13996 Săbărelul mititel
S'a 'ncuîbat dragostea 'n el.
T. BĂLĂ.;'>ELt preot, c. Stcfânesc«,
i. \-âlcea. - G. D.EM. TEODOHESCU,
Pocs. Pop., p. 305.
SAFTA
*�
13997 A pătit'o Saf ta nostră .
. C; BALLY, com. ('rîrlomâncscl,
.1. 1 "toca.
Acelaş Înţeles (';L la N o. 1 Vt?!l 111ll1e Re va gilSl ';'1
origina (JiceriL
SĂFTICA
[295]
NU1IE PIWPRll
SALOMO�
SAMSON
Vc<P Ca}. X11, c. Samson,
SANDA
*.6
13998 S'a întîlnit Sanda cu Manda.
Arn. CI01CA, G. Streluua, j.
Jlellediuţi.
Când, din în tirnplure, se întîlnesc doi ouienî proşti,
�i încep a fleucani, unul o vorbă, altul alta. 'l'emniî elin
Mehedinţr le mat spun cii. sunt sporoditorl.
SARINDAR
1
!
I
I
13999
Cătî nebuni la Sărindar.
IOED. GOLEseu, J188. II, 1'· 37.
Arată uude trebuîe să >le trimită cei nebuut, pentru
că, din vechime, pe nebuni la accstă biserică ei trimitea
!le le citea (GOLESCU).
Biserica. Săl'illllal'uluI, în BUCUl'eScl, zidită de ::\Iatel
Basarab, p6te în locul altei biserica iuaf veche, a fost
dărîmată la 189G. Lângă biserică se află, îl] secolul al
r-;cpte.r-;pl'e.(Jecilea, un spital pentru nebuni care, cu tim­
pul, s'a r-;tri'tll1utftt la Lconă, apoi la Malamuc lftngu. C+her·
glliţa �i :î11 cele din urmă la. 1I:ll'cnţa.
SAS
* .6
14000 Sas
Cu lin dina 'n nas.
T. BALA:::EL,preot, c. Stefuueseî,
j. y(cl<ea.
Se (Jice, Saşilor, în bătare de joc.
62447
�l
[296]
296
PHOVBHBELE lWl>1ÂNILOl;
*h.
14001 Sas, Sas,
Facere-ai o bubă la nas.
'1'. BALĂ:;'IEL.l'1'eof, c. Stefâucsc),
j. râlcca.
Acela� înţeles CeL la No. 14000.
Acestă dicere se nflă în urmetorele ,-e1's111'1 ce se rec-i­
teză de cC:piJ:
Sas. Sas,
Facere-ai o bubâ la nas:
�ic1 să cocă,
Nicî să spargă,
Să se facă dt o YHl'ză I
*�
14002 Sas
Cotofieanţ.
'I', BĂJ,ASEL, p'eM, c. Stefdnesct ,
J. Yâlcea .:
Aeelaş înţeles ea la No. 14001.
SASCA
*L.
14003 Bani ca la Sasca şi bătae ca la Lugoj.
A vs. COJi(!EA, paroh, c. Cosiei»
Banat.
In Sasca, orăşel de munte elin Banat, fiind judecătorie
cercuală se dan pedepse în bani, lar;1 la Lugoj, ceu trul
administraţiei muncipale din Caraş-Heverin, se dau odini­
oră pedepse C01'po1':11e.
SAT
v e� i Cap. lX, c. llrlrbl1 r,
elille} a se AI/in/a, .:J/(inrl
.Plcat, (irtchl,.
14004
Vai de satul acela când ajunge curul
cap şi 1 .... părcălab.
JOR]). GOJ,ESC'�', ]).[88. II. r- 81.
Ycql CII!.
[297]
ŢBRt, ORAŞE, NUME PROPRII
297
Adie, de norodul acela când cei proşti aJung mari
(GOLESeUI.
14005
La satul ce se vede călăuză nu ne tre­
buie.
lOR]). GOLEtiCU, 1J1ss, tr, p. 39.
*�
La «atu! ce seceâe cdlăuzâ JIU trebue (t1·ebu'ie).
A. PANN, Edi[. 1889, t- 25; J.
1'. 85. - HINTESCU, p. lG9. - V. A.
}<'ORESCU, c. Eolticeni, j. Suciaoa,
*�
Cinul SI" rede sain e de prisos călăuza.
1. BĂKESCU, prof. j. Haman.
Oând 01'(l;;u1; sai't satul, se vede, intr'un zadar
câznesci pe omeu) srr'('f fie călăuză.
C. DIK GOLEscI, I, p. 4:2.
*
Hore re s' rede crrlclu.::i'i nu va. 1)
1. COYAK,111·of. c. Tanina, Epir,
*
La hora re s'rede; calea nu se 'nt1'cbă. 2)
A. AL BAGAV, Cart. Aleq., p.
54. - D. DAN, stud. c. Neoesta,
Macedonia. - XElWP. CAPSA LE, c.
Pi-depe, Macedonia,
*
flora ','1 s'I'Me nu va călăur«. :1)
CONST. IONESOU. pl'l)f. c. Ne­
rrsto, Macedoni«.
AdictL la cele de faţă n avem trebuinţă de nici o are­
tare (GOL Eseu).
1) Satul ce se vede călăuză nu vre
�) La satul ce se vede, calea nu se 'ntrcbă
3) Satul ce ,;e vede JIU vre călăuză.
[298]
298 f'R.OYERBELE HOMÂNIWH
:1=i::o.
14006 Când se vede satu nu mai trebue căruţa.
Gll.. ALEXANDRESCU. }1l({fj'ist1·. j.
Puina:
Când ajntOl'ul e (le pnsos.
14007
În sat nu ne lasă şî 'ntrebărn de casa
popii.
Ioun, GOi-ESeU, JTsls. 1 I, p. ie.
:1=
'N liorâ nu'l vrea Ş'hilia pre/lulul câjtct.J)
C. IONESCU, P1"Of, c. Neeesta,
jylaccdoll�a.
:1=
I�1 hor« uu'! apr6cltiâ, ş-oa la casa prejtulu't. '.!)
r LIE GuICU, prof, c. PCl''ivoli,
k)il'.
:1=
Aua nu'l oor= i: horă, .fel 'ntrebâ iri casă
preftului. ::)
1. CO, AN, prof'. c. Elbasan, Al­
Lania,
1 a t;(� �liee când eele lmd nuci nu ne sunt slobode, şi
noi cerem cele 111aI mari (GOLESCU).
:zu Când cine-va vine ne-poftit într'o adunare.
A se yoc1r' �i No. 10678.
:1=i::o.
14008 Nu'l primesc în sat şi el întrebă de casa
vornicului.
C. NEGH.uzZa, 1, p. 248. - E. r.
p"�l'HICrU, tn». e. 8m'/(11�, j. CI)
vnrlulH.
Aceluş îllţeles ca la �o. 14007.
1) In sat IlU'] vofa �i el fata preotului cerea.
2) In sat JIU e primit, �i vre .la casa preotului.
s) Aici nu'I vor ÎII sat, �i el lutrcbă de casa preotului.
[299]
'['ERI. orIASE. l'UME PROPRrI
*6
14009 Câte miţe'n păclie
Atâtea sate o să scie.
29H
Avu, CORCEA, paroh, c, Coştet«,
Banat.
Uhnc1 1111 se păstrez.; blll:lasupru unei intirnplărt,
unei şcirî, etc.
lJlhte, fire ele per suci te la un loc.
Păclie, Iuune mare de asupra frlcutii din per de 6ie,
f::l'tl mânecă şi care se port"! prin ger, peste cojoc.
*,0.
14010 De cât frurnosa din sat strein, mai bine
'sluta din satul teu,
Y. A. Fouusou, c. Folticeni, j.
Sucuu:a.
Acelaş înţeles Ca la No. 10-12;-.;.
*,0.
14011 Tate se fac şi se desfac prin gura sa-
tului.
On. 1. ALEXANDw·:seu, maqistr,
j. Putna.
Dar mai ale" casele omenilor.
* 1"
14012 F'erescă Dumnedeu pe om de gura sa-
tului.
Y. A. FOIlr:SI:U, c. Ji'olticcnf, f.
Sucun:a.
Hi1 nu intri in gma lumet el e foc.
*,0.
14013 Unde scuipă un sat se face un lac.
1. POPESCU, in», e. Dobrent, i.
tu»,
Acelaş Înţeles ea la No. f)l:!04.
[300]
300
14014
Căţi săteni în sat, atâtea şi bordeie.
IuR]). GOLEseu, 11188. IT, p. 37
Ac1ic[t câte obraze, atâtea şî păreri (GOLESCU).
*6-
14015 Câte sate atâtea bordee (bcrdeie).
P. JSPIREseu, Leq. I, 1872, p.
178; Eev. 1st., II, p. 144,. - HIN·
TEseu, p, Hi9. -- G. 1. 'I'oxssou,
înv. c. Br08Ca1'1, j. Mehedinţi. ­
D-nn E. B . .MAWR, p. 72. - BA­
RONZI, p. 71. - ANDR. M.ulI};"Eseu,
î}!V. c, Humeie, j. Ar!Jc.ş. - G.
POBOP.AN, iust, i. Olt.
*6-
Câte sate şi bordee
Aiâie« obicee.
I. B.'\�Eseu prof. j. Roman.
*6-
Câte sate, auitea bordec,
,�i ) n bordee aude« obicee.
A. PANN, Edi[. 1889, p. 1,0.
- D-m. Z. MIHAILI<SCU, înv. c.
Busteni, i. Praluroa. - A. GOBI)­
VEl, G. Folticeni, j. Suctaoa.
*
Cathe luint ş·zaconlu. 1)
C01'8T. TON esorr, prof, c. Se
rcstn, Jlacedoni;a.
Oând se aude ee-va H011, ne-obicinuit.
Autonl de JI{(/Js, autan; (le quises.
Proo. Franc.
Tani: paese, {anii u.�anze. 2)
Prav. ti«
') Fie-care sat�i obiceiul (Iul).
�) Câte ţerl� atâtea obiceiuri.
[301]
NUME PRopml
301
En cada iierra, SIC usa 1).
Pro». Spetit.
80 manclies Lanil, so manche Sit te 2).
Pro». Germ.
80 manu countries, sa many customs J).
Prov. En!Jl.
*6
14016 Mai bine cap la sat decât cadă la oraş.
Ionn. GOLESCU, Ms«. II. p. 107.
- ANDl1. MAHLNESCU, in». c. Hu­
mele, i. Aj·!Jcş.
Adica mal: bine mare Între puţini, ele cât n11C între
mulţI (GOLESCU).
*6
14017 Satul arde şi baba se peptenă,
V. A. Fonsscu, G. D01'na, [.
Sucuu:a,
*6
Satul anle §i baba se clueptenă.
GI(. P.:(.LTIN.IENU, c. Tinţar!,
Transiicaui«, apud. H. P. HĂ')DEU.
Sai« plân[IC, hoba se pcptină.
G. L MUNTBANU, p, 31.
Ve,)! Il s,' Ficftell(l,
Jiltar.
A se adauga Ia N o. 7?)8 L
14018
Satul mic şi rotocol t)
Ii dau şi curînd ocol.
A. P ANN, 1, p. 112.- HIN'fESOLJ,
p. 170.
!) Il! fie-ce ţ�ra, obiceiul ,;eu"
�) CUIU e fie-care tera, asa fie-care obicei u,
'1 Idem. ,. ,
4) Hinţcscu scrie: rotogol.
[302]
V
I
PROVERBELE RO}IÂNILOll
*6
Satu fiind mic; lesne n de( ocol.
ClJ:. ALEXAKDI;ESGU, magistl'. .i·
PII!-JW.
Pentru beţiyl.
14019
Satul mic îl ajunge podv6da des. 1)
A. PANN, 1, r- 113. -- B. p.
HAşDEU. EtYIn. Ma.'/lI ... p. 629.­
BIN'ţESCU, p. 169.
Pentru 1leţiy: Îi vme repede l'înc1nl la. 118nt
14020
*
De sat să vorbesci,
De nume să te feresci.
IORD. GOLIISGu,lllss.n, p.lli
_ FR. DAME, IV, p. 20.
Adică să nu pOJllenim numele celuI ce'I defiUlilălIl I;LJ)b,
cr numar fapta si\ o gn\im de 1'8i\ (GOLJ<:SCU).
Kominu odlo."!! su.nt.2)
Prou. Lat.
*6
14021 De cât meşnita din alt sat, mai bine ser-
buşca din satul teu.
K 1. PATRIclU. în!'. c. Sm,ltlp,
j. Conl/·/ni?!.
,',
*
I!Z parc ((') mUl bun(t S(;rbU8Ca din salul
(/ltu'ht .. de cat meşnita din satul ieu.
G. P. SAJ,VrU, în». c. Srnulţl,.j.
COV1lrhl�H.
1Ylai bine sa iei. III căsatol'ie, o iaU\, mal l'ea si din S;I­
tul ten, de cât m;;t mal lăudatfL dar din ,dt sat: cftCI pe
cea el'intr.in () CUllOSr1 mai bine.
Se mal dico şi fetelor cari ţin )"i\ lea H;"tei'il din alt sat.
1) Hintescu scrie', podoba '
2) ]'\un�cle sunt odiose,
[303]
'!'ERI, ORAŞE, NUME PJwpmf
303
Meşuiţa o mai gust6srt ca serbuşca. :Meşniţa se face
din prlsat de metu şi lapte fert, iar serbuşca diu Iiuru­
'iala de popoşotu şi IOel' fert. T na p dulce, alta e acră,
14022
Mai bună e hula din satul teu, de cât
lauda din satul străin.
Acelaş înţeles ca la No. U021.
14023
Cine plecă în sat rernăne ne-mâncat.
AL. Dm1I'l'UrrSOu, p. 1 �l.
Să ne mulţumiin cu ce avem :;;1 HC, 1111 ;tlel'g;\m după
lucru străin.
Qui 1'(( ti, la cliasse perd. SII lJZ{(U'.
P1·OV. F'ranc.
14024
:j:
Pănă's te 'rrvetă h6ra, te măncă cănli. 1)
V. DIAMANUY, c, Mcioru, lJln­
ceclon'ia.
Adie:' p[m;T tp cunosc ()lllPllir, multe trebue S;\ 1'ab\,11.
14025
*
Nu este horă fără mărrninte.v)
r LIE, G urotr, 1)1'ot: e, AI/elo,
]i;jJir.
F'ude sunt luai mulţi ornent adunaţi JIU llot lipsi be­
ţivi, hoţi, etc,
14026
Un sat fără câini.
Sat f rlnf CIÎ1111.
IUIUJ. GOI.J�SCU. MS8. II. p. 12
1) Până să te cunoscă satul, te măll:111C3. câniî.
1) Nu este sat LÎTă mcn minte.
[304]
304
PROVERBELB ROMANlL01:
Ad iC(L un norod fănl ocroti tort (GOL Eseu).
*-"
14027 Nu e sat fără căine.
V. A. FOllESCU, c. j;Î)l!-icent, j.
Sucirwa.
*
Horâ jeint cân; uu este,
D. DA};, stud. c. Seres/a, Jfacc­
danicL - ?vIETA CuST. .. I>;Tl", siu-l. c.
Jlolovi.�te, Jlacedoll'ia.
A 1 - ţ le 1" 1'0')_1'"
ce a� In ,e ;:; ca, a .x o. .,.
14028
<;e că 'i hora fără căni, ctumaga nu căr­
teşcî. 1)
DR. "VEIGAND, Zn-cit. .Iolacs.,
p. 1-;-7.
Se fim modeşti dar prudentî.
14029
Ai găsit un sat fără câini şi umbli cu
mâinile in şolduri.
Jot.u. GULESCC:. Mss., II, n. 1.
LAUR lAN &; MAXH!, I, p. 130.
- 1. CREANGA, Po» .. p. 23; COII'n.
XI, p. 184.
;\:
ArJIl8it sat fÎZrâ câ'int, şi umblet fânl bl�(.
G.a. AIXXAKDREc;CU, 11!(1!JistL j.
Pntna.
*h.
A ,fjc'isft sat fâni c([ln'i (şi) se pliml)(l, fân'i
ciouuu],
P. ISPlRESCU, u.». Ist., I, p.
228. - BARoNzr, p. f)5. - Semin,
Bue. CI. FII, prin. P. G'&'f:BO\'[­
CJ�ANC, pro]'. -- G. P0J30RAN, insi.
i. Olt.
J) Cu tote că c satu fără cânt, IlU strică ciomagul.
[305]
fERl, ORAŞE, "OMe PEOPRII
305
*6-
Gâsesce sat .tiln� cânt) iuublâ jtIrâ aomaq.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 19; I,
p. 68. - HIWrESCO, p. 68. - V .
• A. LEXANDHl &; LASCAH ROSIl:'l'TI,
"11s8. -H. D. ENESCU, in». c, z«.
mosie«, j, Dm·ohol.
A qtlt1 sat făr« cânt şi a se plimM fâr'ă bel.
LAUHIXN & ::'1 AXIM, u, r- 1063.
*
... 111 â lună lcir eli cânt s'prihnn(I, jârc(, duma/}, 1)
D. A. 1fILESCU, siud, c. Gopeşi,
JJlacc,zollla.
*...::,
.A (fcl8it sat fân( cdul.
V. A. Fonusotr, c, Foliiceni, i.
Suciao«, - E. L P ATIucru, în», c.
S/lm1t'i, .i. CiJvnrlu·!n.
*L:.
Ailltrrt,t in sal fân'î cânz.
K. A. Z,11H'IH.Escu·DIAC\)N, înc.
c. 8t'illu;('nii, j. Dorohoi.
Se \lice pentru cei ce. ne-găsind impotrivitort, Χl fac
mendrele lor (GOL Eseu).
C:111<1 H11ul îşl bate joc <le muî mulţt.
*6
14030 A intrat badea ca într'un sat pustiu.
V. A. FOla,KCu, c. Strlm'şr)I'(I; j.
<uciaco,
li';1r:l nicr o îm potri vire.
14031
*
Tine ş'mine ş'totă h6ra. 2)
XENOF. CAI>SALE, c. I'îrlepc. JIa­
cedonia. - �IE'l'A COKSTAN'l'IN, c.
Jlolori�te, Jlr(cc!lon!r(.
1) Găsesce sat fără câiui, se plinlbă fără clnnlag .
• ) Tu ,i eli si tot satul.
[306]
Când scie t6ttl lumea un lucru care se crede tămuit.
306
-----_.
PROVERBELE RO�L�NILOR
C+răbesee când ai ce·,,], de făcut,
R eypsta e rea şi bărbatul nu sere.
A. PAKN, l l, p. 47. - P. ISI']­
lWSCU, Be». Ist., III, p. 160, ­
HnqcscLT. p. 45.
Descalecă iute,
Încalecă, du-te,
Sat nu face.
S'a mâniat reu pe sat
Şi trei dile n'a mâncat.
A. P AKK, III. p. 17. --- HIN­
TESC];, r- 69.
14036
*6
14037 A (nu) face sat cu cine-va.
Cftml uunl epl'şesce prin sat ee'1 trebue.
T. BA LĂ,! er., preot, c. Stefiinesct,
,i. rftlcca.
P. ISPIIWSCU, Leg., 1, 1872, r-
178. - llINl'ESCU, p. 45. - FK
DAME, IV. p. 20. - GAVl{. OK1"i0I{,
prof'. c, Dobrovrţ, j. l'asllliH.
D'lla Z. JUVAItA, c. ]?cr!esd, .i.
Tuiin:a.
V. SALA. clase. c. "(lşc011, comit.
Bil,or. Ungaria.
Acelaş înţeles ea la 1\0. H03;)
*L
14035 A umbla în sat
După căpetat.
* �:c.
14034 Satul tot vorbesce şi el se nădăjesce.
Acelaş �nţele:-; ca la K o. 13077 unde se atii'L şi o snovă
1'1'ivit6re la acestă �1ieel'e.
*L .
14033 Ce scie un sat, nu scie un om singur.
14032
[307]
rERl, ORAŞE, NUME PROpmI
A (nu) 8t�L multă vreme cu cine-va Ia un loc.
14038
:1:
A face sat unde-va.
A sta mal mult, a se stabili unde-va.
14039
*
Sat.
Adică mult.
l ' Il sa t ele 'lin cn i,
Arc 111] sat do r-ufe Jl111l'da1'8.
14040
*
Lipit6rea satului.
V. ALEX_\SDRI, Teair. - V
LA, !lase. c. Băresci, ('om il L
Cilgai'ia.
Cămătar fiir:'i "urlet.
*6
14041 A fi gura satului.
LAu.lUA:i L\; :\JAXIll, 1, p.
- A. CAXDllEA, hei'. NOI/iZ,
p. 406. -:--l. I. G1iOSS)lANN,.
p, 1-')8. - G. l'OBORAN, inst.
Vc,.rl Cl/ră.
A vorbi mult, iL "pum.Jl.
14042
*
A intrat în gura satului.
'roţI îl \'o1'b08<' ao re1'[.
*6
14043 Stă satu 'n gura lui.
A. I�",p"n;t
V orbesee mult �irelî. de tot.
*6
14044 Poşta satului.
M. LGPESelJ, [,IC'. c. Uroi
Suciarn,
[308]
308
PROYERBELE lWMÂNILOR
*6
14045 A fi din satu cu ornenii.
T. BĂLĂŞEL, preot. c 8fl:!dllfScl,
.1. rit/efa.
De \,liC8, în glumll, drept respuns, celut ce te 'utreba
de unde eşti şi 1111 vrei s,n spui.
*6
14046 A umbla în şepte sate.
'1'. BĂLA:::i1cL, preot, c. lJogdănescÎ,
,i. Yâlcca.
Se dice celui carp, ne-având c;ipetiiiu. umbla din loc
în loc."
* i',.
14047 A umbla din sat în sat.
lJna Z. JeVARA, c. Fedf�cl,
Tutora.
Aceh,;, inteles ca Ia 1'\0. 14(41).
SAUL
SAVA
51iRB
14048
*
Cal verde şi Serb cu minte nu s'a vedut.
G. J. 'l'O:1ilESCU, îm:. c . BI'(;I'"
cari, j, .lI1ehedint!.-lJ·ua Z. MI'
HĂILE"CIJ, in», c. Buşteni r j. Pra­
hova.
*
Gal verde şi 8(7rÎJ cu minte!
I. AmloRE, ing. j. EII::I'li_
[309]
*L.
Ttrac« (1 mOI 1f1lllt ((/1 uerdc şi S(�rl; cu
minte.
V. SALA, dasc, c. li. L((;;/(l1, co­
mit. Bih01', Unqaria .. - ltrr, GUOF­
'!OUEANU, c. B. COli/laş, comit. A
rad, Ullgaria.
*
Cine (l nJ(lut cal uerde ,�Π8(7i'V cu minte?
A YU. COlWEA, paroh, ('. Co.şteIu,
Banat.
VC4l Arm i», h)ll�:;:dr.
Grec:
Se dice SerbilOl', când gl'e�esc câte ce-va. A se ved«
o vUl'i;nttl la Ko. 131'37.
'14049
*
Serb cu minte, Gree politicos şi Braşo-
ven parolist n'am vedut.
T. COC;f3TANDlXESCU. C. R1!lICV
,r.· Petm·Jepcl, i- Dimbocii«.
Acelaş înţeles ca la No. 1-+0-+8.
D-I Bănuloscu, Îllveţrltor, a cules acesta (Jicere din gura
l'eposatulu1 Tache Constandineseu, vechtu căpitan de
platu, căpitan de vamii, numit şi 'I'ache Căpitanul, mort
la adînct betrânete.
14050
*
Serbu bleotu
Care dă cu eotu.
Lusn, }I. 1'01/, 1, p. 014.- �T.
STOICESC1:, preot, c. Bălăccnca, i.
Ilfov, - T. 13ĂLĂŞEL, ]!1'Cot, c. 81i'
fdnesr1,,i. "((leca.
":",
... "-"
S(rVU [llNd II
Dă; cu cotu.
tui iu pat,
IMi sub pal.
�T. Trressotr. ÎI/t'. r, Caianel»,
,i. Dol]. .
[310]
310
PROVEl�BELE ROMANILor{
S/:rlilll vI eot
D(l cu. cot.
P. ,lSf'lRl<:SCU, Basme, p .• 9.
�e dice Sel'hilor, în bătaie (le joc.
A s� vede SlJ(JYL1 do la N o. Sn7!).
*L.'"
14051 A perdut Serba zevelca
Şf-o cată Serbu cu leuca.
T. BĂLĂŞEL, preot, c, Stefdlicscl,
j. Vâlcea.
P Aeehş Inteles ea Ia No. H050.
2') 8e dice si de murerile cart se îmbată, şi ajuug în­
tr' aşa staî'e În> cât îşi pierd podobelo.
Serbele portă fuste şi zuvelce forte scurte, de le ajung
ahia până la. genullchL
*L.'"
14052 _. Cralaviciu Marcu
N'ai vedut pe dracu?
- Ba l'am vedut în tîrg
Călărind pe-un Serb.
Y. SAL.�, duse. c. VaşcoÎÎ, comit,
Bihor, Unqarta.
Se <.,lice Sel'bilol', 111 btdafe <le joc.
14053
*
A fi Serb.
G. CO�BTJO, Ulliv., April ic 1900.
SERBA
Sl�1:{BESC
* 1.-";.
14054 Mâncare serbescă.
G. I. 'l'lIJilESGU, I!Jw. c. Broscari,
J. �VcherlilllL
[311]
TEl:d, ORA�E, NU,!E PHOPRll
A ;;8 \8l1e intelesul la �o. ,'\771.
SI�RBEscA
311
* �_\
14055 Ori-cine nu scie a bate cu piciorul la
serbesca
V. A. Fonnsco, c. POltiC,,"i, i­
Suctac«.
Pentru n·I care nu sere st� facit ore-ce.
SERBESCE
14056
*
A vorbi serbesce.
SETIL\
* ,\
14057 Setilă.
L. ŞĂl�l:axtJ, Dic{., p. -;39.
Personugru din basme.
Pentrn un om vecinic însetat, Poreclă ee se a;l, betivilor.
SEVASTOPOL
:j'�'
14058 I-o tras ca la Sevastopol.
E. 1. PATRlOIU, 'Î1w. r.8mnlF,
J. ('ovnrlnhl.
Arutu l'ft unul u primit o hiitae sdravenă ele la uu altul.
l)icere rernasă l'a amintire a rosbelulru elin Crimeeu,
SGABERCEA
14059
*
Sgabercea.
D. 9,; OLLXKESCU, Tcair, ROIII.,
I, [1. Ou.
[312]
l
312
PR0YERBEI,E ROj\lÂNILOR
Se dice bărbatului mic la trup, spân �l cu pretenţii
de elegan ţit.
A purtat acest nume un fel de mnscariclu care ţiueit
de curtea boerilor Dudesct pe la inceputul veculuf trecut,
şi (le la care a n\mas ucestă \,lieel'e.
SGAIOARAC
*6
14060 Când m'oiu face popă la Sgaidarac.
P. GÂRBOYICEAND,pl'O( e. Drii­
găncsd, i. Vlaşca.
Adică nicr-odută. Se (Jice când cine-va se apucă de u
tl'eLă peste putinţă a se face.
SgaYdarac e porecla unul. cătun pendinte de couruna
'I'îrnova-de-jos, numit Tunaru·:J\1el'enî. Acest cătun e sărac
în t6ttt puterea cuvîntuluî, şi nu are uicf biserică, nici
şcolii, nict primărie. De aceea omonii cred ('ti. acest e:'dun
nu va :trett, dU o ti lumea, asemenea lucruri.
SIMION
�LEAH
14061
Pe şleah.
Y. ALEXAt'DRI. r-e-; 1" ,Of;.
VCl)l Sltml.
10 Adica a 81'u11e verde, curat,
20 De a dreptul, f�tl·tL a ocoli.
<lţ1 �Pllll curat, pc şleah, că 'mi p�tl drl!gnţ,j �i C:! li"" USl!(' de
dorul th·l." _. Y ALEXANDRI.
ŞLEAt';
14062
*
Pe şleau.
P. IsPIHEseu, J.e�, p. �71. ­
FR. DAME, IV. 1,·7:1. - G. POBO­
BAN, iust. j. 071.
[313]
..... . " ." ,�
t, ,il. lt''r'l. �.� c._ .'1 , -:::t- ro" '''� .. ' -/<: [ � • - � -
TBRt, ORAŞE. NUME PROPRI t 318
,------ ,--- ,-- .. _------------
11l Adic« yerc1e. curat.
� Şj, C[\ S:l nu l!lJi (;{.'{)lilll. ţi-fllu F'll\Hil' l'c.jniIHer.;ce. }II' şll'rtiÎ . , . -, -
P. ISPIRESCL
Si\1ARANDi\
14063
*
A se face de risul Smarandei chiorel.
C. 1. CHEAKCiA, căpitan,
A se face al' rîsul Huni om de nnmc.
STAK
V"'F Cat. 1. c , Astit's1i,
j\ "astas«.
14064
*L
E de nern mare, şi are rude, în piaţă,
pe Stan lăutaru şi Dobre cimpoeru.
G. BĂKULESCU. in», c. Puaoeo
,\- Jlfo{dcu'i, i. 1 iÎm/'ol'i la.
A('elea�l inţelesun ea la �o. lO:W-L
Il ('.,t qentilhomme, 8011 l!(�r( ul!«]] II fl/ chosse
(11'(,': U1I [ouet.
1'/'0('. F/'if/lC
14065
Unde masă şi pahare
Acolo şi Stan călare.
[Ql{». Goi.asco. Msş. Il, p. 13.
[314]
31+
p,WVntBELE R0bL�NIL0�
*i':c,
14066 Ori Stari ori căpitan.
BAiW.\'ZI, p. 60. - HI1\'{t;S
180. - P. Isr-uorsou, Leg. I,
p. 167. - V. A. FORESCU, c
t iccui . [. Sndava. - GIt. Potn;
i, Putua. - G. P. SALVl
Smulit, i. Covnrlntn. - T. J
�EL, preot, c. St4CtUesc1,,i. �
- ST. Turusoo, ino, c. Ca.
j. Dolj.
Pror, Elin.
1+1)1'. Latin.
Roi ou rteu.
PI·OI'.l<'1-01/l.:.
14067
*
Adf Stari, mâine capitan.
_� se yec1(� Înţeles111 la � D. :31;.
1'1'1)/', Latin.
()fJ.f!1 merranie, dom.in: riuiulunte. ')­
I'ror, T08e.
Heule llerr, 1l1Oi'.IJ"Jt KI1I'f'ht. ")
1) & 2) lZcgc saii măgar.
3) AC}l Cesar , mâne nimic.
") AcI' negustor, miine călctor,
"') AeF :-;tăpâll) mâne ::ilugă.
[315]
315
14068
*
Caută Stan Iepa şi Stan călare pe ea.
'-c(JI LII!"ilJ Alr�!./·ar)
.1\ »».
Acelea",'i înţelesuri Ul la N«, l;Jj;�f).
;{:[).
14069 A nemerit'o ca neIca Stan cu oiştea În
gard.
D-r.« Z. J\1lHĂILESOL-. în!'. c.
T-IUŞtC1I1, j. Prahova.
14070
Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa.
BAIW-",Zl, p. 59. - Hll'q'ESCU, p.
1SII.
14071
Acela",' inteles ca la No. 1:1}l2;-1
;{:
Stan sau Bran.
1. NEGRUZZI, Cam'. Liier., II, 1'.
44.
Tot UHa e, ŞI numea tot,
14072
*
Ţine-te, Stane, că 'I n6ptea mare.
EM. POPESOU, înv. c. Ciocanesci­
lJ.fttr!Jl:ncl1f, J. Ialomita.
Se ai(,8. spr8 indeinn, ca "ii luptăm cu putere.
14073
;{:
Nu te prinde, Stane, că e n6ptea mare.
AL. J)UMITUESCU, p. 131. - G.
BĂKULIo;SCU, înv. e. Pietroşiţa, j.
Dimbovita. - D. ZANNE, arcli., i.
Ttfo». - AL. MAHl'INIAN, j. Ilfov,
1U Când se prinde «iue-va la un l'emi!>;'-ilg',
21) Acelaş înţeles ca lu '1\0. l-H)j:?
[316]
3Ui
rHOYERBELE E')�fÂ"ILOR
S:a]�1 se YU};U ],; l�<lntl[t� �{l '§l l?!'ill!)�1 uevestn c u ihovnicu] (11, cn
care 1 îuşola. '1 ('HH-'lHln-se ca nn )Jt .te păzi t('ltă 11l'fpte'l, de ('Il SI"l'ă cer"
1-,tIţi U111('I1'1 ,10 ul'odinţil îi "p'l'el'ii,: ,XI( le }"";II([", Stane, \'(( e «optea
11!rwe,"
*6
14074 Sterge-o, Stane,
Că. mănânci bast6ne!
T. BĂLAŞEL, jJl't'o!, c. St'JaIlCSc1.,
J, l·ftlcea,
10 813 dice Îl! glumtt celor ce-I chemă Stau.
2° Se �ice cu C1eosehire celor ee sunt dascah de bi­
serică.
1)] vremea veche ern pe aid pc la HOl, 'lll\lî, lIlJ 1-"'I"l �i CU uu
dascăl. Pc dascăl îl chema pe nume Stau. La o sf'>lnt" Bohot':'zit pIc·
cară aurinrloî eu botezul prin sat, după obiectul nostru, Pe drum, ee
se sfătuir-ă, ce se vorhiră, d,: 1)1'( ce-ru: vedea pllS l'im ia vrun creştin,
el să pne bine. Şi anume (laseălll se îm{t)'('ină să strîngă lucrurile
furate În traistă.
l\le]'g(�ntl la un erestiu, popa vi'r,lll pe Il laviţă Il l,al'lli'î, 80()"1. din
l;()dă gata, dtll' s'o IJa�.te iti traist.ă şi pusă hine grozav, la tn(lern;lnă,
ee mal e vorba I Popa. socntir«] efi duscălu n'o ii I',\lut'n începu a.
("A,nta ca glas S!lS'
Ior.lauo. Ionlanc,
Sterq« barda, Stane,
Cri nuiudnci bastone !
Uascălu :însă v01J.ni-ie barda lnal tIi!! nainte, �i \T(�llL1 N'O lH:ige lH
tra;ir-;tă, n arse reti Ja Dlrlll:'t �i-l ghlll'l �i traista, a�a fnscse !le al'Sft.
Imnla. Pasă-lIli'le, JlOţU ,le (,I'''ştiu s(;ja lIlfll din llflintc ,.I,ieciul ])<lIJir
şi·al ,hsddnlul şi ea ,ă-( ,atul'C Il,' fm'a!', ",'SIIse llal'da in ['>le �i a
pns'o 1", îndm"ţmli întl"ad ins.
Daseliln cu m:tlnilc f1'iptll �i (." j mista g'r,miU" JIIal >l1l,.liuI] �i pc
popa îlldt'lIl1lt�ncln-1 s'o laJ îl r{:sp!IHSe pe aeelHş g'las:
o ştersc!
�j llli' fripseT,
Şi în disa.�.!'l c:-l n'lJ prinse],
St'îl' () 1""1, sfîr se dllse,
It'Ia I'ar (lrae" )l'ăl ,]t!-1111 ,,lisI"
*6
14075 Eu sunt Stan al lui fecIor,
Care face mămăliga 'n urcior.
G. PI)IJUHAN, iWil . .J, (Il!.
[317]
Timr, ORAŞE, NUME PROPRII
------��----- ---
317
Se \,lice celor proştr, uevomşt �i sill'ael.
A face Jll�l,lllitljg;1 în urcior, Înselllnedt a () face �Lst-fel
în cât sti nu potă fi luată cu înlesnire. :-;,1 fie luati! cu
economie, cu legumelii, l1e pildă cu din urctor, ele unde
se sco te cu anevoie uu lucru vîrtos.
Acesta locuţiune se giisesce în urmctorele versuri ee
se reciteză de copii'
Et1 sunt Siau al Z1d Fecior
Care face mihnâlign în urcio;
:;;i lJagă copii! în fral'e
:-:ă 1111 ke al'(;tiî la glliaJ"�.
*�
14076 A fi Stan Păţitul.
H1Nl'ESCU, p, 180. - T. Cm::A:KG.I 1
Poo., p, 139. 179; Oon», XI, p. 0'1-
- P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
16fi; Rev. Ist. III, p. 379. - Iui.,
Gn.VFŞOHEANU, c. Galşa, comit. A·
rad, UnyaTIa.-I�. MAWR,p. 27,­
BARONZI, 1'. 95. - K I. P A'l'RlcJU,
iuo, c. Smulii, j. Ooourluiu:
Se \,liee llespI'e un om care ;1 pilţit multe in vieţa. lut
şi prin urmare scie multe, e om cu judecată,
Origiu;t acesteî \,licetorî trebuie căutabă în nrrnetoreu
poveste populară:
POVESTE
A fost o.Iată, ea uicI o (l>t Lii , dacă n'ar fi, lIU �'nl' povesti, )le cân.I
se potcovea pui-ocile Olt JlOne·l.oei �i nOile de cea de fel' la lin pieiol'
�i eălo;l,lnl '1 l'ljln'lllea tot gol �i sbura în slava ceruluf şi j'se părea
e{l e tot \J�Ol' •.. A j'qst pe Vl'emea ala un OllJ săl'ac��ăl'ac, ;t�a de sărac
eă n'anm dnpă ee be apa. EI n'flvea pe lnmea eu Inmina de dlt doi
Ilildtî, ,. "l.i,·I[, g-iJil\, �i o !'nLlie d" teL Pe Ila(�,ii îl ehenm: p'ă! mal
Jlwre 'Inn �i p'ii,1 mai mie 0I.a11. 'J'I'ăi, ,'ât li'ai bletlll Illll, ca val de
"1, s;(l'ao lipit păllJ(.n(,llllll, de ce e{d:al. ala !li I g-ă8(,'1,1 la el, bată-!
l)]'Imw! Ual' tille aii lln eap6L Îll lumea asta, veni Vl'elllea k>t de"
�i el nl'!.\ll pOPC'!, sii, hpelle pOLl:0VelC �i să scape tI'atâta Ulm,l' de
sărăeic, eal'C îl g-Iojdorisc (,sele cf.,t tră.ise sllll Hi)j'e.
['e Imlill ll1<>1'\i1 îşI blagos!ov) (;opiil �i le liisă l�11 Jimbfl de min-le,
ea s:\ nil se certe ]lC avcre, ca si, se nml ,lea În .iu,lccliţ.l pe b tri­
llull,t!e, ,it-ŞI che!tnlt'scă hanil pe la ,wocaţi, ei ,ă·�l împfll'ţlt avcnm
"e le reJn[uw el întrp el ea l'raţil. Tu, Iime, fedol'll tat.il ăl111a1 Jllfll'P,
8[1 te mulţlllllc'c1 cu flllli" ac tel şi sf, dar frate,U:CI ee!uI mie, lui
8t:lll, stiei" şi aşa sli v,"- Împăcaţ.1 şi sit tri1iţl Cit nisce fr-aţl Imn( ce
Slmtc(l .. Hiet.ul '11Il Jl1lll'i pe hraţele copiilor lnl, care îl �i îngl'<!par.'
îllllatll la Illllbl'ft 11nul copa" mare, nndc'l SăPfll'1t " gTilpă adÎncrl.
j)n]'1t ('c,1 îll."TopnJ'l1, Ton dde frate'se(1 Sta]] ,t.ic,1a �i oprj ]1()uh'lI el
f'lllia ,le I.el, dnpă Cl11ll oI'Îmlui,() t.;lbl lor. "\.�t1 <lor lJi«'\l ;�r Jnar:Î
[318]
PHOVEHJ3l!:LE lWMÂNILOB
partea de avere şi plecaiă în Illmc după hrana, O>L sc' Hl'<l1Il"c;'î 1'11
averea lor fie-care CUlIl 1'0 Înveţa Dmunodeu.
A�a făoură.
Stau luă ati ela �i plecil eu ca în mânii la u u Ont], I'e ,,11'11111 li luvi
\1 Iome gTo7.avti, de-t venea să măuânce şi pâmiut Să,I'.,J, daI' n'nv.-n
cu ce-l săra, I�ălJc1i\ cum putu pântt la Ol':1Ş_ Aci trase la (\ Lrutări«
unde ve(lll pâtuc multă. J upâne, nu mai pocru, 111(,]' do f(llnc ! Aş vrea
să-ţi dau sticla asta p'o pâtue, că n'am parale sii ţI-o plătesc acrnn.
Câud al face parale, v i ii �i îţ,[ plătesc pâmca �i imi htl\ sticla. Da aia
uo mai fac, bilete, caută-tt cu Dumucdcu, eli nu poctu l1H p'I,lnc pe
sticle cl'aloa, respunsc brntarnl. BIetul :-:itan Înghiţi îl! SI'e şi [lleeă
,le la brutărie l ilmit. tie filme ea un d'lnc al nimeull1. ]\[a-l morse ee
mal merse pc drum �i apropo de bariera o raşulu], v()c,lll nn eal' CI)
nu butoi in el. Ce aveţi, me nenişorulc, în l.ut..iu! >1.1 a '! A veiu "in,
flăcătaş, rospunseră chirigiil, ee nil cum-va îl cum pcrr tu ') Jh lIU, clar
v ream să ve rog Să-1111 daţi să uea(l şi Olt odată, �i pt': ve (Il hen v'aş
lla sticla asta, CăCI sînt mal mort de fome �i lle sete, Altaaaa! ţi-,'"
drnhotit la vin să hei de gcba! Las că n'avem ce face CI) stiei" ta_
Du-te la fâut,mă (le l,e apă să-ţI trecă pofta (le viu.
Bletnl 8tan Înghiţ,i laI' în sec şi-şî VU'Jt'l de (lrUll1 înainte, cn sticla
în ulftnă, Mal merse, ce mal merse şi se proţăpi în drum cn fmte-,s(>(t
Ion, venea şi el tot la tîrg cu fnnla de tel,
Ce mal spuI, frate Ione?
'Reti, frate St.ane, collnda'î �el,te sate cn fUllln asta �i nn-1I11 dete'rit
nimeni nici o fărămitnră de mămăligiI pe ea! Klllna( ]100111 lle fOll10,
am mal l)e]it ochii, ca ae eapră înnecab1! l\'1,� dlHJ aC:lim priu ()l'a�ll
ăsta, dur 01 căpeta cen) pe ea.
Ba, mlllţllll1CSC lui D-<,leli, eu m,mea! de m6 sătul'ai �i sticla ni-tc-o
tot 8('ic.15,' Tu, cu funIa ala nu fac! lli(;l pe dmcn în ora�, ee, (j sfl
lege hoel'il eroy.nia cu lemne, Cli fuuia ta'! mi ['ac ell pomnnil Cil
tine, îţi dai\ sticla mea şi dă-mI tu funia_ Cu sticla asta, 01'1 ulill'
te-l dnce În oraş �i el cere ele mâ.neal'e, îţi MI ('"l vreI, f{ml Să-ţl
cele plată,
Bodaproste, 1'1'ate-meu, că mUl'cl\l ]Jucate]"l' tip rinne, 111ai mare
pomană îţI f>lcuŞl cu mine!
Stan, rî'�l�1H1 pc suh mnst.aţă, luă fnnia ele tel tI �i l,le(,[1 sjlre o !";­
dure mare, Oum ajunse în margiile>L păclllril, ve�lu o Ja.p'( albet, păR ce;;
larlJă p'atonl", Fie, ce-o fi, (,1ise ::>tan în gân(llll Inr, n sit flll' şi eli
Iapa asta, ,161' (l'III lua pe ea ef,t si\. me Vt�"� �i eil sătui odat�.1 8"
dllse nUlIlal (le c:U h ea, ,�i tl'UP' t.rup! t1'IIl'! ti'lIp! 1)]'i118c iapa �i
o leg,( Clt 1'llll 1:1 , Se ([nse cu ea în pădure lrt Illl ht.c mal'o s'o adape_
Tr:igeml ,le l'a ,'" clilcil la baltă, ll\l"�l cum îl \-eni în g'ltl':\ �i .)ise
a�a, frn'ii sit ,de ce ,liee :
«1131't allm,
,,8[, luărn balta'
K'apncă să ,li('ă hille \-orlm şi unde mi-ţi eşi lUI dl'HC illlpp\iţat dill
haltă �i-l Întrebi,: ce <,Iicl, me :-itallc, că lei halta " Stal} prinse la cura,i
Cl' (, fi, "lise în gfll\,lll IUl, şi Îllcepu fl <,licp:
d-Iart alba
<:'l(t luăm halt.a',
Ce lot <,lici, lIle Stnlle, nil spul'! înlrpj,ă tlnll:\I lat',
Am s� laII h:l1t:1 asta, ,fI n' las pe uscat, l'i'sl'lIl1se "lan sllmeţin­
du-se,
[319]
'fERi, ORA:,?]':, NIJME PR0PRli
I1n ... u ,,; -Iuse iu 1'1111(111 1,,(;111,,1. 1n Tartnci>lu n Lelr;(!J, �i,j 'l'llfie
i ărasen lu xu Shln.
T�rt,,('ntll ii di'e: du te la ,,1 "i luati "l' la fn�r" l"c întrecel'(' '1
daca t e-« )'elllân�a H -Illi' :c-;a fir- lH-t1ta, �i �(ll 118�U}1! 1;1.<l bll'fl,h!lţele d'aicl.
] )m"n eşi uumuf (1,' eâl In Stall �i-l .Ji<.:P: 1Il(� SbuH', <1;1('EI ('�tl tII
a�a voinic, hal �ă nr- 111;\111 1(\ fng'h ]10 Întrecel'P �i da(·�t 11l'Kl n-;lll;ule
a ta firI fie 1 la 11,\.
y"j ,1" (oa1'n Uîu ,le izillit I Cu tine ac1eeii ",t-ml prin.) eu mintea ')
Eli ti- la, cnk- !le trei l'0�te depal'(p Ile 111i1lc! 1 )al', ca si( îţI fae pe
"ni(', hai de t o lea ('11 L111 copil al uie u la Înt"8(,c]'{', El e mic, uumat
(le trei 0ilt, Iar-ut �i 1110 ÎlI,-"je,c ('a (bei( ]',,1 i nrrcec 1'1' 1,1, "ă-Îl In"
halta tie,
f;\i S\;111 fie duse cu dra('!1 1" Il l(",,, (1,; m,'\I,aci1ll. l leto cu 1111 cîo­
]nH,�' in It'să �i c'_�i u n eplll'e. l'Î-U' oo nilu, laMtc ClI ei In fn,U·(1. j)l'a�u
rn,�'i, (,]'u1'lll) fugi' Şi eplll'ile ,le ,,(' ,'e.lea pe dracll tlnpă el. du \.:lI
fll,�'e:1 llta'! Iute. DrHcu remase în Ul'!l1ă l:8,L da} eli Pt'f:tŞtÎfl.
DracII s{t înt(lJ'sP la THl'teeot, l11l'l1�illat �i·l SJlU1l8, eri s'a lllHt la îll­
tl'eeel'l: {'Il 1111 e0l'ilH� al In1 ::;t"ll 11111naI tip trel ,)ile �i tol l'a l'�llI"',
de lili ]';(1' h lllai ve.,1ul de 10(' e,' 1\'ar fi rosI ln'l'z În UI'lh\,
llnl" ,lc-I SPU11(' luI St"n "1 v,, InaţYl:< !nptă �i <InUl te-o tl'întÎ \'1,
s�, fi" balta li Int,
llnl('11 ,-cni l11ll1lal de 1"lt la 8'ilU �i-i <,lisl', h"1 S{l ne luă1I1 la
IIl.}Jlil �i dacii m'ai ll';1IIti, it la s,1 nr hnlta.
Ptin! ll<lbi-te l'iÎl'llalnicll ,[, te hatTl., Dc,'"i" lumiII Adecă {·'o oprl]'­
câiahi ca tim" uu llU ll'>lune "parEI ('a (il1l' sli, 1l1i' apuc la lnpt(( ')
Vai (le ti11e �i de tine, 1'1apadit111e I lJil d,ml oi da eli tim' de p,imÎlll,
nci iţl z""c ll1;'(l.nsea, vin de te Ia ell pi'ttUl'fl d'a"i, 1111111>'] reJlllll zdra­
văl! �i-H1i l'are 1','(1 de t.ine, l'ipil'lliJil.llle, ea tI; "(1<;1 tl"er I Da ea ,sit-ţI
fac pe n)fc, l.aI de te la la IlIpbi "II \Il! moş al 111Cll, (' ('{,lea înll"o
ylezniuft. zace dc- 1l0tH-:: Hlll, e 10;11 Hlt)l't �i lH( llllllţ,Ull1(--'S(', (lHC'ăI'nf
t1'âutiklrilll l,'nla, eil ",v, las "0:\ !ncul �i l:1I mi-oi l"iiln ('n Th,leu I Şi
Sht'll �c (lase Cil ,1nwll la \'leznina 111ln1 nl'�. Stnll începu a. Btriga
c1i.n g!ll'<.l yle:t.I1ÎncI: 11\<11 tl'ăpsrl l1H\ ]l!()�lde·! r'rSll Îll(�t'lHl ' 11101'! 1)\(11' �
]1\01' I
Muri, lIll l!\ort, ('şi "fiu':'! de it- la la 1111'\") Cll I,ă'îatu Hsbl,
r"'j'�11 ('�i ,�i pnse Jn.llp]c 110 tll'acn. care �etl(,H 111 g'nn:1 vlezlJi-lliL
C:"md îl strânse odată în 1>I'a\e �i-I liiped;-i de 1'(II11înt, fie începu "
învîrti l,iÎlI'lutu CII ,lmeu, d0 SOl'otea că H dat alte alen pestI' el, ;(�a
,le 1'11 8el" îl 1l,;ltlti,e lI]''<1. Deaell () rase de \'Il,�a laI' In 1\n[a('ot �i-l
spune tbtlt �iretpnia, eH\l1 �C' lnas(' }a ltlpbÎ ('11 11l(l�n ]111 �t,nn �i ('111lî
îl 11';\IIli,(' (11' SflJ'oter! ('[, \\11 JII"1 scapă CII ,,,Het.
Tart{lc�lt II {lisp: 1<1 �iua a�ta tit' fer de n lnil' .It' Oi'il �i du le {''ti
Ea la StaH �i (';u'P ă,ţf R�'1l1H'a-O llli\i în f;11.,"" �ă ]'('1 11 illl. pţ 1 sb1P}llll pe
1>alr",
OnH:U ('�i ('11 �illH dt, f{'l' la :--;t:1l1 �.i-l {)is(': ,·(,,�1 III J\lC �talJl' �illH
af<t::t �)
(l ,,':d, (l;, I'('-!
('itn' 1(1 arllllC:l 111:11 su;.; din nUl H1IJÎnl!llJ, :t!a �(. 'I'(Jll}\Î(' sh-q)}tll pc la(',
Bllle, a�a Rfl iie. 1(1 Hl'lIJI('fl-P tn întâi.
llr:H'1I " :l1'1I11(;i't (1e 11iulill"\(( �i nmi :şiua Î11l1:\t-,'t .ios talllUlI 1" prllliz,
li l"iî �j Stan dnr ce " 11111, l'a li'" lui! ,le I(J(', (';\ lI'al' li 1)1\("t
llic-'î S'1l lJlÎSI'e ,liu 1010, dai' pliSC lIlÎIIllile î\l �\llt1l1!'i �i În('('jJll :t SI:
uita în (;,(-,1' �i fi !';-t('(' {'Il jlt�nfl în �Pl'l' tl('ol�l, ca (:\III\ Hl' 11 fft(' 111 Y],'Ull
�elllll ('1\1-\"(1.
na ce t(, ui\i în SllS �i fad ('U lJlânH, llle Stalle '! îllll'c),fi dracu.
Eî, ce far! .!H0 ult d "m Illl frate fiem]' îu "CI' �i sei!'1 (,,,-i In,I,,",
fi.(·1', Îi fn.l' ell lnilltH �{i Sl-' (ll';1 lllni la Il l';:\rte, ('ii \1 să-} H\,ltlll' �inn nstH.
[320]
PROVERBELE RlJM>i1':!LOn
Ba <tIa o li Vt)I'I)tL� l'('SpllllSt' (ll'aCilîllll�lţtllld �\lla tle 1':te,!' �i �'lll­
"hin,1",o cu ea În lac; l
v 'I'artacot c:�t.ll(.1 t1.11\li ve vrea S�L f.lt�;1 �tall, "i(�' IllrJ'ic!)�;l �l \Jis\� Ia r
.hacul or : du-te la Stau �i spuuel, "'L 'I <lam nu Lurdu t' de�'allJelll.
11 uma i să, ne lase 111 pace.
Dracu eşi uu la Stau �i-r spllse <;'L-l ,[;, uu lnuduf ,1<: �'alh'jnj, un­
l\!ar să ]u lase bal ta ],,1'.
lEuC', C) SlL-() fac �i pastu, (':1 Ia1'e m i lâ dl� vui , dar sa mi-I d!tel
Lllt tu acasă.
'.)'i·] .Iuc. Şi dracu luă l rurrlul'u 1,1 spiu.uo iar :'tau În<':I1.!t',·[, p2 iapa •
.i\IerS01'ă .uniudo) până naxăriră dl!dc]lul'tu " easă acopcI'ită "It \ight.
l lracu Îutl'()Jliî, 1''' Stau: ce SI' vede <;010, me Stalle')
E casa mea, llle .lracc, HCOJ(J )nel'g'Y I'H han i I.
[}a de ce e l'(,�ie pe .I'asnpra, 11\(' Staue t
E roşie, J-iillil-dl e acoperiti, cu pîl'l ,le 11nw.
D'ap()l la coltu (da de GC'; n'ai pllS, că \'(\1 ca u n e aC\lperitel al�)lo?
"\ pul a�I)Jo am Ile .�'ii.Jl(1 să 1'"1 pieI,,,, ta, llll' dl'fll;e!
Drac Il "Ilill all,,li a�:l, pOlO I ell hlll'l[llt'll de. păml'nt �i p'icl ţî-e fltTllllll,
l)rlcte! Şi fug'ea C1J'a�':1l de-l sC;1p[tl';U�l că,leftlelc, pal"că. sc:î..pas:e .. lin pnşc;-"U
f-;tan I"a gălhiol'iî �i llli-'( a�cz�, fl'lllll<>S ell lJllrdllfll pe 1ap'], )llerSe
::-Î se t:ttr<"'ihălli lUtl"IIH �at eli (Illleni IJlllll, lsl c\I!npi1d\ !) ltlositll'h., lsl
l\lell eăsnţă bnnil, �i găsind o faUL t'rllllH')SR şi l'U 11linte �e 'lll'sul'h,. J
La lllllltă la el. am fost dlfem'1t. �i <'IL �I'alil îll1]loclohit "" fI j'ogo­
jillft (Olt 11l:ll1cd, mi-am lnat l,icfilrele la 'l'inal'e �i alll pOl'l1it',) 1'1
1Il1llt:l elI eR,lc;LÎ('I,� lflHlllt�, ea :.;(1, 11l1lna1 tic uiel Ill'aeH ca lHillC. La
11llnb'i erîlJ)',Ull PHS nlf,t'g;ătnl', 1(, C(�ll'âlll apă. ('n C1n1'11 de la q §t'ldă.
Ba:-;lllll, -}),-lSll1i
('U1'll iţl plesni.
Basmll 1[" ilUi llouil
\ 'nl"l ţi SI: fă,'n în Il'jui)
Ihsl11ll de (>!i'l \'c<.:he
1 'tll'lI ţi se far; I"'l'eclle.
�i ln<.;'dec<ll [1'nn <.;ăJ-11l1l11·,
�i \� spuse! IL"I' blille,
T))c:i1i""i P") pl'ăjin;i
�i "tI spn�el n nlirH'ltlJJă.
:;: .'"
14077 La ori-ce trebă
Pe Stan-Păţitul întrebă.
A. l'"\SN, Ediţ, 188\1, p. ::.8; II,
p. 4, - 8cmin. BllC. el. r 1 J. pt'in
�J. GÂRBOYICEA...'W, prof. - V, SA­
LA. r!asc. c. Vaşcoii, comit. Bihor,
Un.'jl/I'/a. -IIISŢF;SCU, p. 19:2.
:;:
G(ind vreI sd incep/' Vl'f'-<) trcluI,
Pc Start Pâ(i/?rI )1 intreM.
O. 13ANULE:bCU. Îld', ('. Plc1foş'Ila,
./. Dililbot;i.ia
[321]
'lERI, ORA�E, NUME: PROPRII
:3:2l
Adică întrebă şi pe eel «u expel'ienţ;t, pe cel pricepuţî,
14078
Mai multe scie Stan-Pătitul de cât toţi
cărtur-ariî.
BAHO.'iZI, r. C17. -HINTI::SL:U, p.
Hil!.
Adică experien ta Îl! trece :,,le,,e-01'J în veţătum.
*D
14079 E de pe vremea lui Stan-Păţitul.
G. BANULESCU, in». c. Pictroşi!«,
J. Dimbovita.
Scie mnlte. e om l:11 experienţă,
*6
14080 Stan.
P. DASIILESCU. c. SiUclt!:a, j.
Dolj
10 Om păti t, cu expm-iellţ;:t.
2J Om g11l'aliv �i mincinos.
Eşti din IIi In Sian = ,,'\ pătit'o.
A'i dat peste Il lut Stim = a'I păţit:"
NIt.ti Sta« =păţiL
.. :lIf, Stane, mr ! == înţ,('lpg'pndn-si' că v () 1'1 Ji) ",('(:' ('lt 1111 păţit.
STANA
14081
Toţi banii
In punq« Stanif.
TOHI.!. Gor.sson, Jlss IL p. 70.
*6
Ranit
In curu Siauii,
T. R�LĂ':'EL, preot, c, 8teji/ltescI,
j.I'rilcea.
j o Se ("lice (':Î,!l(l V,t;:'t averea ne-o prăpădim cu muie­
rile (GOLESCU).
21) Atlic:"t nicăert. Se \,lice când un al bunt. - ,1. Vâlcea.
*6
14082 Baba Stana
Sar cu mama.
G. B.'- NL:lJLSCU, in», c. Pietro­
şi ta, j. }JÎlnIJoviţa.
[322]
�
;;�
322
*6
r.a.« Sicn«
1<7 SOI' CII mama.
G. BANl.iLESeU, iur c. Iicsiicadu,
,i. Dimbovi!«.
Când cine-va se pretinde Huli:î cu cine-va (le la HOUe
m'll1url.
14083
Am gândit că Ieau pe Stana
Ş'arn luat pe Satana.
Am. gând'it sâ teMi pe Stan«
/)'am fost luat 1J1? Satana.
A. PANK, II, p. 111.
14084
Nu cred c'o fi Stana nostră
Cum o credeţi Domnia-vostră.
A. P ANN, IT, p, 142. - HIK­
'!.'ESCU, 1). 180.
Când vre unul ,,;\ vorbescă reu despre o femee.
*6
14085 Stana
Coţofana.
T. BALk�l'L.l)1'fol. c. 8/�f{illtsci •
i. Yâl(C(f.
Se \lice, în glumă, celor ce le eh?llli1 Staua.
Acestă (Jicero se gii.sefice în lll'1llf't6]'elp Y81'fi111'1, ce fo>f:J
l'ecitezl1 de copii'
Stema cotofuuo.
����)t(> puii UHIlIlH,
�l 1 lovesco bruiua,
Şi'f Jnăn;\lll'(\ cuuuu.
STANCA
[323]
323
*2:,.
14086 Altă Stancă, Ieică vorbă.
P. ]Sl'mESCU, Leg., I, i872, p.
170; He». Ist., 1, p. 230. - HlN­
TESCU, p,180.-1. MARINEscu,înv.
c. Bradu-dc-Jos; .i. Al'geş,
Acela� înţeles cu la No. 1;31-(4,
*6.
14087 Lumea more de Tătari,
Stanca be cu lăutarr.
P. GÂRBIJVICEAKU. 111'0/, s«.
]I,'onn., t.». OI. 1'11 ..
A se "ede înţelesul la No. ti] 10.
*6.
14088 După Stanca şi un colac.
P. GÂRBOVICEANU, pro]. c, Plo§·
tina, ,j. Mehedinţi. - AVR. COIWEA,
paroh, c. Coşteiu, Banat.
Vel).' C"/fU'.
Dup(t ce am păţit un necaz, un r8U şi mal vine În­
<hUt altul tot asupra nostră,
2° Filcencl UUUl un bine muf poftesce 'jl altele.
*6
14089 Mână, Stanco, mână,
Că nu eşti betrăriă.
'1'. BĂLĂŞI':]" p!·cof. e" Steţanesc),
j. Vâlcea.
Adica rube sce, eiiei e�tl tîuort'i.
Acesttl (;,1ie(�l'e se intilneaoe în multe cântece pOpOl'alle :
Mrînii, St(l'1ICO, J1UÎl1 (1 ,
(:" hicisorul de ll'IJl",
Ctl II/L cşt! bi'lnÎuâ,
11 ân�l, mână �i 1:11' lnâniL
STANCIU
*D.
14090 A fi vaca Stanciulul.
'1'. BĂLĂŞE:L, preo], c, SteIcll/esc1,
j. l'rÎ! era,
A fi prost peste tire.
[324]
324
l'ROVERBELE ROMÂNILor:
STANCU
I
J
* I'c.
14091 Stancu ţiganu,
Bate cu ctocanu.
G. PuBOHAK, il/s!. j. Uit.
Se .,liee, în glUln1l. ţiganilor ferari.
*A
14092 A remâne pelea şi osu
Ca pe Stancu bătălosu.
'1'. BĂLA'iEL, preot, c. Sl4iiNesc'i,
i. T'âlcea.
Se dice celui f(\l'te slal, care are 11 umaî piele ::;;;1 osul
pe el.'
STĂNICĂ
*L::.
14093 Intr'un papuc ş'o opincă,
Lipa, tipa, nea Stănică.
A. PAN:>, Ei/iţ. 1889, p. 45; 1.
p. 155. - Hr:>TEscu, p. 140.­
DOBRE .MARINESCU, 'Î1I1'. c. Pirou­
Roşu, j. Arp��.
YeqI Pantof
ST.\RMII'\A
*L::.
14094 Să trecem Stărmina şi vorbim noi.
G. T. 'I'osrzsctr, îm·. c. Bvoscart,
,i. jJ[rlic(Iintl.
Adica si:i trecem greutatea, hopnl, primejdia.
Stărmina, costă vecină cu Uuuia (ye�l acest CUY111t),
acoperittt cu păduri seculare nude se ad,iposte::tll mulţi
tâlhar], în cât oăletorul uu eri, sigur de ,,'[eta eânrl um­
bla prin aceste locuri.
[325]
14095
!i: -_
Ai cârpi una pe după Stefănesci.
GR.
Putrw.
3�5
STIRBEi
14096
* " ..
Pe vremea lui Stirbei
Punea! plugu unde vrei.
G. 1. 'l"nlEi,l.r. {IiL (' Hroscavt ,
}. Mehedinti.
.". /
"1� �
Când a(i Siirbct
Arai III/tie treci.
T. BALĂ.'::EL. [nco], c. 8fejiinfSc!,
,i. l'(Îlfl·(I.
Adic« PP vrerueu Douurului StiJ'lJei etil }llunint in de·
njuns, fiind locuitort mal puţiut. 'ferltllUL de ţi ehi dij­
ma din �leC'e unu ':ii faeeil ore-care clucă, dur punea pin·
gul în moşie untle neil, :;i ayei\ p;\tnln1 c-u porumb tot
plin.
:;: �,
14097 A petrece ca pe timpul lui Stirbei.
P. G ÂRBOVICEAKU. J!1'(,f, c. ro lea
MOl'Clllui .. i, Mehedil,ţl,
Adic., bine, Îl! hel:;ug
*�
14098 Legaiu cinci. mai am cinci, şi apoi să
pU1U pe Stirbei cu ochii la foc.
G. BANUJ.ESCU, îur. c. llcsdea.!«,
j. DÎmboriţa,
�i."'(·f· lHî\l \(ll:JlJ H\ illtn: 111 ca:"',! unu: ('l!l lJiJ,tl'âu, d!:� val'(:> Si.:' Lh
Hula (:;1 �\l' ti <l.yend 1 Hl1'<:1 k-. p(' {,�uHl ('1 ascult au la Ilşa ,ilHI p(' 110tl'Znl
(�icl'!ld: Legaiii. ciuci, loai (1'111 cine! şi (li")) Srl puiu. pe Stirbetu cu ochii
lu foc.. H<;ţii l1ul,lilHl H�a aII t'l'e(�\lt cii unchea';'llJ il legat deja \cind
alţi t:tll"lrl �i C:l du]>:, ce In 1<-;2J\ şi p'lii cinei l'c ('1\1'(' îl m:\\ "re: Va
pmw !'C :-;111'1>('1\\ ('U (;,·1Ii1 \n j"H'. 1,JI t"('mai s[' :dbl'[ cilld b Dume!'
[326]
II
! 1
I
I
, ,
I
il
J I
. I
,
!
I
�i l'ăpiLullll 1111' 121'<1 uun l 11 11111 ir �til.'hL'ilL La etlHJlll ;ll:��tOJ';t :Ul fugil
cu tuţI, sdp,tllli Lietu! l,etl'ân ,le mort.o prin cu viutc-le acestea. Dar
(:8 era. Betl'ânld lnn�lleag se sculase .l iu lu'll'te, i�i t'aGllSC focul, care
l um iu a şi se Înd\lţa, v.u-l.ind sing'IlI': l eţţuru. ciuci, adicit s u iucăltat 1:1
1111 piein!' 'cilld ,leg'et.e); mal (//n cinci, ai l ic.i mal avea ,le Încălţat. pi­
ciuru :ll \'al t (cu ci !lei rkgete şi ((pol sa Pili pc Stirbe in cn GeM! /a foc,
a,llică d u pă ce se \";1, .încălţa şi la '1<'cl pieleJl' să '�l pue tuciulerul (căl­
d:"ll'l1�a\ la fne ('<1 �,i·şI facă, lJ1flllL{di.�_ul.. 'I'uciul l n i ern �til'h �ii-a l}i�
�til'·l'i-:'lll.
STOENEscI
*..:::..
14099 Fruntea 'n BucurescI
C6da 'n StoenescI.
P. GÂRBovICEANr,jl1'oj. c, Dra­
qanesct. J. rl{f�w .
Arată o mulţime ne-numărată.
SToIcA.
*�
14100 Popa Stoica din Farcaş
Care sare şepte paşi.
'1'. BĂLĂŞEL, îno., c. Lungesc!,
.i râlcea.
Pentru preoţI, cari mal buni artl ele armată de cât
de preoţi(�.
Popa Stoica, :.t fost de fel din jud. HomanaţI ;zi allume
din com. Fiirclt§, de l'nde şi numele de "Fr.I,rdişanul').
Acest vitez preot, ve�l€mc1u·§I tera :L§:1 pfLl1g;h'ikL ele CL'ttre
rfurcl, It cre\lnt că Χl va sel"Vi �)atI·ia �i legea mai bine
încingeml sabia. El a ajulls unul dintre cei mal ageri
ctlpitani ai lui Mihai Viteazu1.
Poporul nici p5,nă a�li n'a, uitn,t numele acestui preot·
er011, ci îl pomenesce adese·ori în cânteeile sale:
Popa Stoica din Părcaş
Care sa're şeptc paşi;
HOţll 'D'ilrcăşenilol'
Şeie snnta o:;;tllnl'
J\ltÎ.l'e ţ;Î-fi. reslJt')c] 01' ,
Că s'a lăsat <le p"pie
Şi de sfâJltfi letur�rhie
�i a illtrat În miliţie
Tae' Tnrcl eflte 1) lnie
[327]
T.EjHî, OHAŞE, }Imn; PIWPR II
�l T'ătad nu se nuu scie .
. \ lăsat toca nu-tocată,
Letlll'g'l!ia ue-câutată,
Si-a plecat la resbol să-ml hatil"
_\ lăsat ciocanele
�i-a 'nclrăgit pistolele.
3::27
14101
Inainte, popă Stoica!
Imw. GOLESCU, 3Iss. II, p. 102.
Se ("lice "pl'e îndemnare la ori-ce (GOLESCU).
Vet,1f B. I:'. I-L\�DEU, Cuvznte din Bl'tl'lîn/, 1, p. 83.
STRĂIN
*�
14102 Mila streinuluî
Ca umbra spinului.
A YIl. COHCEA, paroh, c. Coştc'i1i,
Banat.
Cântec devenit 1,1icel'e, care arată lipsa, de iubire ade­
,-erată a străinilor, Între care e chemat cine-va să vie­
ţuescCt.
* L:"
14103 Străinul tot-de-una te lovesce şi te ehi-
nuesce.
I. PUPE:iCll, ine. c. Dobreui, j.
ur«.
Acela� înteles ea In �o. 14.10::.
*�
14104 De cât unelta străinului mai bine robul
Turcului.
P. CU,R,BOVlCEAXU,]JI'Oj. c.Casim­
c<,a,.]. I1dcea.
Srt te feresct de a fi uneltă străină, ,,[L nu te faCI codă
de topor.
*6
14105 Urma străinului s'o ardf cu noue care
de lemne.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefâneect,
i Vâlcea.
�2447
[328]
Arată reuti1ţile de tot felul ce le a suferit Românul de
la străini.
fi
i J
'��
:1
328
PROVERBELE ROMÂNILOR
___ '"'L- __
Să ţii cu al tel, �l cu obicerurile 101'.
*b.
14107 Streinul nu te tncăldesce.
I
1
!
14106
Cine caută spre străin înstreinat va re­
măne.
r, G. V ALENTINEANU, p. 7.
E. 1. P ATIUCIU, 'Înv. c. (jmtdţ'i,
j. COt'w·ht'ht.
Să nu astepti de la mâna altuia; folosul ce '1 poţi ave
este când ;nun�esci singur.
Ilden refâ, ,gehârden şifli! 1)
Prov. Turc.
14108
*
Xenlu xen este 2).
1. COYAN, prof', c. Ianiua , Epir.
14109
14110
Acelaş înţeles ca la No. 14102.
b.
E streinul
Ca pelinul,
Nu 'ţi scie dorul şi chinul.
G. DJm. TEODUIU:"C1J,Poes. Pop.,
Il. 285.
Acelaş înţeles ca la No. 14108.
*
Axenlu ti scarchină iu nu ti măcă 3).
D. A. MILESCU, siud. c. Gopeşi,
Macedonia.
Nu sere ce 'ţI trebue �l ce doresct ; nu te caută la pi1-
surile tale.
1) (Nu spera) nici de la străin credinţă, nicf de la venin vindecare.
2) Străinul străin este.
3) Străinul te scarpină unde nu te mănâncă.
[329]
ŢERI, ORAŞE, NUME, PRO_P_R_ff _
*6
14111 Lucru(l) străin nu ţine de cald.
A. PAI\N, E(Ul. 1889, p. 74;
III, p. 101. - P. JSPIRESCG, ReI).
Ist., I, p. 23.,. - 1. G. V ALENTI'
NEANU. p.30.-P. GÂRBOVICEANU,
]i1·Of. Scol. N01'ln. CI. VI & YII.
-- EM. POPESCU. înv. c. Ciocănesci­
M(lrginen'i, j. Ialomiţa. - DOBRE '
MAglNESCU, tn», c. Pîrvu-Hoşu, f.
Argeş.
*6
Lucru sirein nu tine de cald.
E. 1. P A',mrc!u, 'Îi/t'. c. Smul{l,
i. Covl!d�lîu. - GAYR. ONIŞOR,pt·Oj'.
c. Dohronet, j. Yaslut1t.
Lucru străin nu ţine colii.
HIKTESCG, p. 93.
Yeqi Auere, Iiat"".
1 O Lucrul, care nu 'ţi aparţine, nu 'ţi folosesce.
:!o In dr-osebî de lucrul furat nu te poţI folosi. - J:
Coourluiu.
STROE
*6
14112 Bate toba
La Moldova,
Că 'şi mărită Stroe fata.
T. BĂLĂŞEL, preoi,c. Bogrlânesd,
i. Yâlcca.
Yeqi Doba, Doare.
Când se mărită vre-o remăşiţii de fată, care a dat cin­
stea pe ocară.
Acestii dicere se află şi în urrnetorele versuri ce se reci-
teză de către copii: '
Bate laba
La lVloldova,
Câ 'şi mărită Stroe fata.
1"a mâncat cotorul urda,
N'are cu ce't face nunta,
[330]
- �--------�---"----
1'1WVlmHffiLE lWj\iÂNILOH
3.30
'1
SUCJAV/1
I
I
:1
*6
14113 Nimeresc orbii Suciava.
10 GREA!\GA, dmini., p. 107.­
f\L 1,AMllRIOH. Conv. Liier., VTII,
1'. b0.·- C. TEODORESCU, . in», c.
Lipot'il, J. Vasln!n. -.M. CANIAN,
public. [. [1.Ş1.
v cr)1 /ln'fl/a. Or/!.
Aceleaşî îuteleşurt ca la No. [)(i30
,'kisl'itantes 1'ro.ja1n ppJ'wnure Or(eni. 1)
Pro!'. Lat.
') Jntrcbând Grecii ajunseră la Troia,
") Intr ebând ajung' la Roma.
') Cu Întrebări nimeresc î prin lume .
. ,) I-:.emasc ca Suita cu sulimanul (ro,u )
:J) Şi remase �a Sulta cu sulimauul.
SULTA
*
,�'nnnase ca Suita CIt ocnalu. ")
\],m GH·"JP1'l,!!,. c, Abda, Epir.
\'cc)l Jlllilll
ŞULEM
Pro». Germ.
Jlit FII/gen lcomml man. durcli die WeU. il)
(Jui liuuţuc 1/, ({ Ilome l'a.
Pro». Franc.
IJhnr[Jullll1do si /'1' CI Iioma. 2)
Pror. Ital.
*
Armase ca Sulta cu ucnălu.vj
14114
1
\
I
I
l'
I
1
1
1
,
r
ii
.1
I
I
i,
I
[331]
Pentru cel care rămâne păcăli t, 'înşelat în aşteptă­
rile sale.
In Epir, dar mal ales în Albanta, fetele obicînuesc, în
\lilele de serbătort sit ' şi vopsescă perul şi degetele cu
un fel de suliman roşu. Işi rate uşor închipui cine-va
cât de mult trebue să ţie fie-care hUL, ca perul el să fie
bine vopsit în ajunul nunţet sale.
Se povestece că Sultana, o fată tinerii. şi Irumosă, tre­
buind să se mărite a doua <;li, ş'a vopsit de minune pe­
rul, Sosesce şi diua mult aşteptată, dar de nuntă nict
vorba în casa Sultei, crLCi ginerele se resgânc1ise şi nu
mai vre să se însore, Astfel C:1. biata Sulta s'a ales nu­
mai cu părul vopsit, rămânend şi de poveste.
TAcHIA
*6
14115 U rzesce ca Tăchia,
G. r. TO�lEScu, îni: c. Broscart,
.i. lvlehcdinţi.
O:lnd începi reu un lucru, şi maâ ales pre în mare
Când S8 întinde omul mai mult de cât îl iertă puterile
A fost în Broscari, şi nu de mult; căci copii de ai ei
mal sunt încă în vieţă, o femee, numită 'I'ăchia. Se �ice
că odată 'i-a cumpărat soţul ei bumbac, sit facă şi ea
pânză. Insii ea s'a pus şi l'a urzit tot pe gard, şi aşa
de lungă pânza, în cât nu venea lăţimea ei de cât o
palmă, plus că urzise şi pe cel ce trebuia să'I bată. Ve­
<Jend femeile ca a greşit reu, au pus'o de a adunat to­
tul şi ;tll învăţat'o să oprescă bumbacul mai mult de ju­
matate, şi să urzescă pânza scurtă, potrivit cu hU111ba­
eul ce avea.
TANASE
*6
14116 A fi Tanase.
O-na Z. JUVARA, c. Eedesci, ,j.
Tuiora, - E. 1. PAl'RWIU, înv. c.
Smultl, .i. Couurluiu.
AdiC[t prost. Se 9ice nnufa CâlH1 nu pricepe cela ce't
spui.
[332]
14117
PROVERBELE RO§L�NILOR
*1::,
A se face Tanase.
!<:Po}CA (ziar), IV, �o. 6134.­
G. P. ::-.'Lvlu, înv. c. Smnlţ'l,j. Co­
vn1'lnin. - IVI. CANIAN, j. Iaşi,
I
r '
A se face prost; a se preface cit nu Înţelege ceI sput.
*1::,
14118 Nu fi Tanase.
GXVR. OSIŞOR, prof. c. Dobro­
['(1, i. Yasln!i�.
*
Nu fi teleleu l'(mase.
}L CANI,{N, public. i, laş/.­
ONlf;iOR, proţ . c. JiUj'yeni, j. Tu'
tora.
* L"
Nu, te face T(mas;;.
B. I. PATmcîlJ, Î1w. c. Snmlţl, j.
COl'ul'lnIn,
Aeela� inteles ea la No. 1·±117.
*1::,
14119 Tiuliuliuc Tanase.
GH. ALEXANDRESGU, maqistr, i.
Puina. - K 1. l:'ATRIClu, ino. c.
Smulţl",j. Cr)vlwlnln.
.N u mai sunt fol6sele ele odinioră,
Adică fără nicî o ispravă.
Ca să. are te llero«,lia cut-va.
JUl\J'MEA (ziar), III, :\0. Ei .
A murit Tanase bărbierul.
r. CUEAKG.:\.. Poo., p. 320. - I.
B:\N�SCU, prof, j. Roman. - A.
GUHOVEI, c. Folticelli, j. Sucuooa.
14121
,In ostc am fost un mal <le shuclu m : IIăÎs haraiu, <:e" haram ! De
atunci incoce am umblat, la aşa, ieleleii Tauase», - 1'. Cm:ANG.\ p. 320.
*1::,
14120 A umbla teleleu Tanase.
[333]
333
*f:::,.
14122 Nici nu'rni pasă
De Tănase ;
De Nechita
Nici atâta.
G. P. SALVIU, in», c. Smulfl,
j. Covnl'lltln.
Acelaş înţeles ca Ia No. 13752.
TANDA
14123
Rîde Tanda de Manda.
JORD. GOLESOU, MS8. II, p. tii).
Adică cel scârbos de cel scârnav, cel mucos de cel
urduros, ce] trenţeros ele cel despuiat şî c. 1. (G01..ESCU).
A se vede mal multe varîante la No. 5775.
*f:::,.
14124 De la Tanda păn la Manda.
AVIL COHOEA, paroh, c. Coşte!n,
Banat.
A umblă în zadar, a nu se alege cu nimic.
*f:::,.
14125 S'a 'ntîlnit Tanda cu Manda (Sanda).
ST. TUTESCU, înv. c. Catanele,
j. Dolj.
Când doi inşi sunt de o potrivă, proşti.
SN6vĂ
'I'auda, lIlI uetot C,l toţi ne-cîopliţiî, plecă odată S{l se insorc. Da!'
nimenea n u se Uitil la el. A mnblat el destul, şi pe unde 'şi-a înţer­
cat dracul copiii, dar de geba. Unii îl spuneau că n'are noroc, alţiI
că 'l-a făcut cineva de urît, alţii c'a mâncat pâine uitate, şi câte altele.
In sfîrşit detc peste o netăntolă, pe care (, chema Sanda, prostă
tie da în gropI. De cât 11 'al cc'I face: cum' e sfântul şi tămâla, La
logodnă parinti; e'1 o invăţară să 1111 vorbescă nimic, până s'o isprăvi
totul. Dar ... de gcb», eă s'a dat (le gol.
Cum veniră peţitorii, ea s'a, hăgat dn pă horn �i a început Sll mă­
nâncc mămăligă eli Jnăcriş.
[334]
*6-
14126 Nu'! Tanda ci'! Manda,
Adică llU e ce'ţI spun eu, ci e ce spuf tu. f:li când,
la urma urmei, şi' una şi alta e acelaş lucru, e tot unu.
V. A LliXANVIl.f, 1'ellf!·., p. 5(;(;.
- 1. CREANGr\, Amiui., p. 1fJ8.­
E. 1. PATHlCic.;, înr. c. 8m1l111, j.
Cnv!!}'lu'i1f.
PROVERBELE IWMANILOg
Ginerile, tain-uesam, cre,leml că face şi el glumă cu Sanda, îl ,lişe :
- Şi de ce te îndopi Ga gâscele cn ierbă, Săndiţo ?
- Ce ierbă, meI netotule ; tu pote al mal mâ.ncat ap clll1d l'�tî
leg-umă ca asta? .
- A ... să be, să 1,6" respul1se ginerile.
Adică tot vorha de rlemult : s'a iniîluit Tanda fII Mantia.
<- Nu se .,1ice lIIecet, ci Catiliet, tată, răspunse Ion ruşinat.
< - Na, na, na, l\1ăria 'l'a I parcă astă grijă am (',', acuru ? \-o1'l,a
cela: ntd Tanda ci"Î Manâa ; nu'I teln heleru, ('i"1 helefu tr-l u .. _ de
ourmaru s , - I. CnEAKGA.
334
·1
1
I
î I
I .
1
II
II
1
II
! I
1 !
II
L
1 I
C' ASt bonnei Llanc el Llanc bonneî.
Pro», Frimc.
* ii
14127 Cum Tanda, cum Manda.
E. I. PATRJCIU & G. P. SAL\TU,
in». c. S'I1mlţt, .i. Couurluiu,
*6
Cum e (il) l'anda aşa e O) şi Manda.
14128
V. A. )<'ORESCU, c.Z,olfice'l1'!, i.
Suciao«, - K. A. /'ANJI'IHl.i:SCc-Dl­
ACON, c. Stiu Lien i, f Dorohoiu.
Când dOI SE' potrivesc, snnt de o potrivit proşti.
*
Tanda Manda (trei lei bucata).
G. POBUHAN, inet .. i Olt.
Acelaş înţeles ca la Ko. 14127.
*6-
14129 Ce mi-e Tanda. ce mi-e Manda.
D·na Z . .TU\'AgA, c. Fcdescf, j.
Tutova.
[335]
TE[>I, ORAŞE, NUME PROPlnt
-------
Acelaş înţeles ca la Nu. 1-1127.
TÂNDALA
*6
14130 T'ăndală cu Păcală.
335
T. BĂLĂfîEL, preot, c. Stefdnesc»,
.f. Vâlcea.
Acelas înteles ca la No. 13851.
T:1nd�lii e'ste un om leneş, murdar, care tâudălesce,
tîrlutnssee, face lucrurile de mare silă, de mare nevoie.
TÂNGALA
*6
14131 Tângălă
Cu Măng ălă.
T. BĂLĂ>jEL, preot, c. Stefănesci,
J. Vâlcea.
IOSe dice când SA Întîlnesc dor nătăfleţL
21) Se �lice unor omeuî câloşi peste fire, murdari, le­
neşi, etc.
'I'ângălă e un fel de 'I'ândală.
1\1âng:l1ă, om murdar, de la mânzălelă, mânzălos.
'[ANI
14132
Ţani cu Gani.
1,')]\ NENlP:SCU, Born. Maced.,
p. f,:n.
Se c;,1ice despre doue persona strîns legate.
'[APU
*L
14133 Nu'ti mai bate capu
După Nicu Ţapu.
GAVH. ('Nl'iOl\, ])1'0/. c, Do/n'o­
V('ţ, J. 1'0811[.1/.
Nu mal umblă dnpi'i nu ştrengar care bate şi sare tote
gard mile.
[336]
3:36
PROVERBBLE ROMÂNILOR
TARTACUŢ .-\
J
*6
14134 Tărtăcută
Ăl de se face mătă.
T, BAL.�ŞEL, preot, c. Ste/(tnescl,
J. râlcea,
Se �lice ele un om care stil ghemuit, intocmaî ca o pi­
sică când stă la pândă, la şorecr.
'I'ărtăcuţă se <;1ice ,,?i unui dovlecel ca pumnul de mic.
TATAR
r
Poporul crede cit Tătal'iî a1''[ fost nisce omeni mari,
voinici, şi la chip opăciţt ca în chipul dracului, buzati
şi cu perul creţ. Ei erau rupţi elin Jidov!. Unul singur
lua o vacă în spinare sau o arunca peste gard.
'I'ătarit erau omenf reI, mult mai rei ca Turcii. Ei
mâncau şi carne de om. Prădau lumea, clar mal mult
robeau fetele şi nevestele cele frumoso, tătărotcele lor
fiind grozav de urîte.
A se vede in Jonescu-Giou, Istoria Bucurescilor, pag.
13 amănunte asupra Tătarilor, luate din Mss. No. 227
al Academiei Române.
1
1'1
I
14135
*
Tată, am prins un Tătar!
Lasă'l şi vino 'ncoce.
Apoi nu me lasă el pe mine.
GR. ALEXANDRESCU, nuiqistr J.
Putna.
A se vede intelesul Ia No. 5386.
*6
14136 Ţ'era pIere (pere) de Tătarî,
Şi el be cu lăutarî,
A. PA N.:-l , ssu. 1889, p. 105;
II, 1'. 118. _. BI:-lTESCU, jl. 185.
- P GARBOVICERNU, }ll'of Scol.
Nu/'m,. CI. 1'11.
I
9
I
[337]
'fERI, ORAŞE, NU1iE PROPHlI
tera piere de Ttdarl,
Pi"';";' be cu lc'iutar'l.
337
14137
IORD. GOLESCU, JIss. II, p. 95.
'j'era piere (le l'dtnrt,
Hâncu bc cu lăutar'i.
....
P ALODA (ziar) Dee., 1893.
* L:'
Lumen more de Tc'itar'i,
Stanca be cu lăuiari.
P. GAI\BOVICEANU, 1HOf. Scol
NOr/li. CI. VII.
* l::"
Tera more ele l'r'ttar'i,
Sclr6nt((, pune lăutari.
1'. BALĂŞEL, preot, c. Stefânesct,
i. Vâlcea.
>.:
Tera geme ele l'âtar'i şi babel se piepienă.
A. :'IA 1{'l'lNIAN,.i, Ilfov.
V cdi ti _BI, a se 0'/1;1,
LJgiillj a- se Ptcp­
lOJil, Sat.
Se �ice când, în primejdiile cele mari uflându-ne, noi
atunci ne înveselirn şî mal ales muterile (G0L8:;CU).
*
Doar nu vin Tătarii.
Cono. Liier., XXI. p. fi21.­
LAZĂR SAINEANU. Semas. Reo,
Isi. n, p: 69fî. .
*
Doar ntt dait Taierii.
V. ALEXANDRl, Teair., p. 288.
710 & 902. - M. CANIAN, i. Iaşi.
Când unul se grăbesce, fuge fără nici o pricină mai
Însemnată.
[338]
338
<Eacă venim, veniiu : lilai Îllcet voruiro, ca 11H dai! Tătarti,» - Y.
AJ"liXANDB,r, p. 713.
Grozu pe care au inspirat' o Tătari! se cun6sce �i din
următorul obiceiu rămas pe la ţeră.
Sunt nisce gânclucI negri cari se adună pe câmp, la
baligă de cal prospeta, şi o scormouesc. Ducă le strigi
atunci: '.['iHILrir 1 T1ltal'iI! gândae) încep It fugi şi IL sbura,
care În cotro apucă: pe când dacă n11 le st,l'igi aşn. stau
1)(' loc şi 'Şl văd de lucru o
"I'
r
I
I
,1
Il
q i
i
I
ii
II
14138
Par'că '1 alungă Tătari! (din urmă).
V. A l"liXAXDIU, 7'eai1o" p, 500
- H. I'. EJkiDr:l', Etţnn. Maqn.,
p. \l6�o
*
Pa)" că 1'ln T(!tm'ito
A. VE CIRACo Il, po 4()4,
Face ee vreo uu ascultă de uimenl.
E nesiguranţă şi jaf
E. 1. PAl'RWîu, învo c. SlImlţio
j. COVU1'IUIUo
*
De pe vremea lui Han Tatar.
G. BĂNl:LESCL', inc. c. Piatra
IcpU ,r, Bădeni, jo Dimbovita,
*6
14140 E mai reu ca pe vremea lui Han Tatar.
Acelaş Înţeles ea la K 00 1-1-137 o
*6
14139 Pa r'că 'i în ţera lui Han Tatar.
14141
Pentru un om a murmc.
14142
*6
O Iernă de a lui Han-Tatar.
E. r. P ATRIC:iuo ÎlIlO o roo Smglţl,
J. CO/'I/rlnl'/{ o '
[339]
o iernă cumplit (le gl·en.
,Câte ;2 l'a ,le .Ie frig n, li fost nil 1'IJt sci, tiind-că 1I"1ll1 ubic01ul ele
a cău tu la teim.nnctru ; dar sci!"l atâta ca erit lin gel' .Ie a luf Ciucrnlea
ŞI o i(;l'Jul !lI' II In'! Han Tatar > - N. A. BIlUDA:-l, Şi uoue şi cecki.
*6
14143 A fi Tătar.
T. BALA.)EL, preot, G. Stejril!fscl,
s. �ftlcm.
A ti păgân, om rău, varvnr.
*6
14144 A fi Han Tătar.
T. RALX�EL, preot, «. Stefăncsct,
J. rftlcm.
A ti om l'efl peste tire, prtgânu păgânilor.
*.6
14145 Du-te în Han Tata' !
U-na C:.-\1'J:\CA LAMllHIXO. C. Fe­
dese), J. Tutora. -LJ-ntl Zor: �fI­
[L'"ILESCU, în». c. Buşteni, i. Pra­
hora.
Adică du-te drucuhu.
*6
14146 A fi ale Tătarilor.
T. BkLk,EL, preot, c. Stefanesci,
s FUce((.
AJ1icii ale străinilor.
< De ce 'ţI baţI jllc de lucrurile aepst'�H, Cit tloanl 11'(/1' .Ii ale Tii­
tarilor,»
*6
14147 Ce Tătarii !
E. 1. PATRlCIU, fin'. c. S/1/1(/{l,
.j. (JovHI·/nl,1t.
Câud vroesce să aret·e o mirare; că nu sere ee să tie
saii ce s;l se fi întîmplat.
[340]
340 PROVERBE LE lWMÂNILOR
*6
14148 Tătar.
D·ua Z. Juv ARA, c. Fedesci, j.
T1ttoUl.
Adie;} vintul de la resărit,
TAvĂLIctu
*6
14149 A da peste căpitan Tăvăliclu.
G. POBORAN, insi. j. Olt. - E.
J. P A'l'RICIU 6<; G. P. !::lALVIU, in»,
c. Smulii, j. COVUr!UI1t.
Adică a fi bătut.
*6 .
14150 Badea Tecă
Gură secă.
V. SALA, dasc. c. Sl!bişu, comit.
Biho1', Ungaria.
Vorbesce vorbe gale.
*6
14151 Tot de ai lu(i) Tecă,
Septe p'o îepă.
1. A N'fOKESCU. in». c. râlcele,
j. Al·geş. - G. POBORAK, inst. j.
Olt.
Om slab, sărac, sgârcit,
*6
14152 Toţi de ai lu(i) Tecă,
Loviţi cu leuca.
MARIN RĂDULESCU, Scol. Insi.
c. Slatina, [, Olt.
*6
Tot de al lu; TeGrI.
V. RÎMBU, c. Brănesci, j. Dim­
bouiţa.
Pentru cei proşti.
[341]
Tih:î, ORAŞE, NUME PROpmr
-- �-�-----
TELELEU
341
*6
14153 A ămblă Teleleu şi Trifon încolo şi încoce.
S. Fr., MAlUAN, c. Sudata. Bu­
covina.
Peu tru cei ce 'şi pterd timpul în zadar.
TELEORMAK
ŢENCHIU
14154
*
A da din tenchîu înţenchiu.
G. PODORAK, insi. j. Olt.
Ve,)! IlIllC.
Ada din colţ în colţ, a se frămînta de necaz, a nu scie
cum să facă R' o brodescă, să scape de strimtore, elin În­
curcătură.
<A�a aCt nernerit ţenchin! sel1 Ion "p,Iă., - Gn. URECHE Letop.
*6
14155 Cel din teră străina pete spune câte 'I
va place!
C. TEODORESCU, în!'. c, Lipom,
j. Yaslulu.
Când unul ne spune lucrurt de necredut,
A beau meniir qui cien! de 1 ain.
�Prov. Fntl/c.
14156
Ţ'era 'I plină de nevoi
Şi vulturii fur la miel.
1\EC. D. MAn:r, c. Dobreni , j.
Ilfov.
[342]
342
l'[WVW,BJ.i:LJ.i: lWMÂKILOl�
14160
C[Llltl cel miel su n t asuprit! şi jefuitt de cel mari.
*6
14157 Cum este tera aşa ŞI obicelurile.
Semiu, nuc. CI. VIII j.rin P.
(]Ă IUlt,V1CiCANU, ]11"0(.
Veep Obicellt .
• 'icelaş înţeles ca la No. 1237K.
*6
14158 Ţ'era taie scara.
(; AVR ONISOH, pro]. c, "'imita,
i. 'rulam. >
Puterile stutulu}, suu celor mal puternici, it} taip pof­
tele.
* L.\
14159 Cine umblă din teră în teră nu e om.
P. (}ÂHBOVICEANU, pro]'. e, Ca­
simcea, i- Tulcea.
Omul are o patrie, un nem, de ea re e datul' sii. se tină
nedeslipit.
6
Să fiî tot-de-una la mijloc de masă. şi
la colţ de teră.
Y. ALEXANDRI, l'o,�". Pop., p.
1 \JU.
E mat bine set fie cine-va la colt de ieră si
> o ,
la mijloc de masă.
P. JSPIlU.SClf, Leg. 1, J87�. {l.
179 .... HINTESCU, p, 14
Sit te sdesc: sâ Jil toi-de-una la mijloc de
mascl şi la colţ (le ţerâ.
C. l'\EOHUZZl. 1, r. 247.
*2-
Stat tot-de-una la rn�jloc de masă şi la colţ
ele ţeret de orat 8(1 () dUCt bine.
E. J. P Al'wcru, î1l1J. e. 8mtdfi,
j. Ccnniriuiu,
[343]
'fERI, ORAŞE, �UMf: PROPRII
*6.
Stefl l(t mijlocul niesi: şi la capr!tul teri'E.
3-±3
V. A. FORESCU, c. Dorna..i. Sit­
c!ava.
La cap ele ţeret 8el 'ţt fac! casâ, şi set 'fi
aleg'l loc la mijloc ele masă.
A. P A)iN, Ar-ghil', p. 11.
Tot-de-una la colţ de ţen1 sâ 'ţ'i faci casă,
şt sâ 'ţ'i aleg'i loc la mijloc de nwsct.
A. PAKN,II, p. U7.-HIN"fESCU,
p. so.
A ţine la cinste dar a fi gata el da dosul.
La colţ de ţeră eştI ferit de venirea, ne-aşteptată a
duşmanului, odinioră Turc, 'I'ătar, Rus sau Polon, la
mijloc de masă eşti la locul de cinste şi prin urmare
bine servit.
Acesta �licere a rămas din timpul năvălirilor străine.
*6.
14161 La cap de masă şi la colţ de teră.
A. GOROVET, c. Follicenl,.j. Sn­
ciaca.
Acestă varîantă, care se dcosibesce de tate cele cari
s'au trecut la No. 14160, are totuş acelaş înţeles.
*6.
14162 Bună teră, rea tocmelă.
IORD. GOLESCU, 1�I8S. II, p. 86.
-P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
W4; Re». Ist., 1, p. 453. - HIN­
'IEseu, p. 185. - L G. V ALENT!­
�'!EANU, p. 7. - GR. JIPESCU, Reur,
Oraş., p, 230. - HELIADE-RĂDU­
LESCU, p. MOHv-t 48, p. 67. - AL.
POPESCU, înv. c. Cernica , j. Ilfov.
- G. POBORAN, iust . i- Olt. - P.
GÂRBOVIOEANU, CI. VI, Scol.Nor-m.
In'O. - G. DEM. TEODORESCU, CCI'­
cei., p. 45.
62447
2-1
[344]
344
PROV};RBELE ROMÂNILOR
*6
Bionă ţeret rea tocmolă.
V. A. FOliESCU, c. StduişOl·a,j.
Suciauti.
Se t;1ice peutru cea rea ocârmuire la o ţeră bună (Go­
LESCU).
«Ce tocmclă si( hie la o ostc ce era ca lin rolu fără matcă. >-MIRON
COSTIN, Leiop,
,Cela ce nu face la boeriea lUI dupa. tocmelile şi naravurile ce-au
fa st mal de demult, aceii boeril, ce face alte obicee după vota sa,
ac ele se cluamă că gresesce cu înşelăciune. > - V. Lnr-u, Prav., p. 59.
«De '1'01' veni la mănăstire, de vor lua tocmela călugărescă, accîa
sit fie slobodă dentru tote.» - V. Lnr-n, Pra»., p, 105.
<Decî pentru ee de 'nceput omul şi muIerea "i-au facut Dum­
n edeii ... datu S'atl muleril o iocmelii ore carIa a se vede, ca diinsa
în tote lunile veSlntele la aretarele face inceperta ce este. 1> - V. LuPU,
PI'av., p. 115,
«l\fularea mar nainte până nu se va curăţi, de iocmela ce '1 taste,
prescurt sa nu facă.» - V. Ltn-tr, Prao -: , p. 116.
«Preotul de va face ori-ce după iocmela sfinţilor părinţi... unii
ca aceia să fie lepădatî.» -- V. Ltrrtr, Prau., p. 119.
<Drept aceia §i cele tocmelă carele cu îndelungat obicem s'au is­
pitit, şi s'au păzit de multă vreme sftnt de trebă, iara nu mal puţin
ci ca şi iuveţăturile şi legea ce e scrisă." - V. Luru, Prau., p. 143·
«Tocmelă salt cartea îastc dropta sfătuire a omului care va să faca
la mortea Iuf ispravă Întru bucatele IUl şi le Împarte cum va.' - V.
Lurrr, Prao., p. 25:2.
Din gicere ca şi din exemplele de mal sus reIese că
în vechime cuvîntul iocmd.ă avea înţelesul ele organisare,
regulă stabilit'l., obiceiu pămîntului, testament, soroce, etc.
1fe mai dându-se astă-\:li cuvîntului tocmelă nicI unul
elin aceste înţelesuri, se adeveresce ast-fel vechimea t;1i­
cerii de faţă.
*"'"
14163 Ţera 'i mICa, ţera 'i tare,
Şi duşmanul spor nu are.
V. ALEXANDRI, Pocs. Pa)!., p.
173.
Unirea şi dragostea tutulor pentru o patrie, chiar dacă
acestă e mici:'l, o aperă de ori-ce lovituri:'t a duşmanilor.
[345]
'fERI, ORAŞE, NUME PROPRrr
3�5
*6
14164 Fie păinea (pănea) cât de rea,
Tot mai bună în tera mea.
1. G. VALEKTINEANU. p. 48.­
V. A. FORESCU, c. Folticeni, i.
Snclm;a. - C. 1'EODOEESCU, in», c.
Cursesci.], Yashtitt.- T. BĂLĂSEI"
c. Stejănesel,,i. rftlcea. '
*
Fie ptunea cât de rea.
Tot mat bine în tera mea.
P. ISPIRESeU, Rev. Ist., III, p
382; Con», Liter., XXI, p. 567.
-G. CREŢEANU, Cântec-Străin.
Fie pânea cât de rea,
Numa; fie in te1'(f mea.
LAURIAK & î)J AXIH, I, p. 546.
Omul, cât de sărac al' fi, tot e mai fericitin pămîntul
sei1, de cât bogat fiind ::;;i intre străint,
':0 7:'1.'/ 't[)�GfJ; CI.�rti) 'l .. '1:7:V0,,; ),.'l.p.T:[J6tSP0� 6!'f6·�'Jst7.�
rr;5 1:�.�� Jj)J.,fj�; ry.I)PO,;. 1)
LuciOll.
Patri« fU11!uS iqni aliena lueulentior.2)
r-«. Lat.
.Meql.io panr e aglia in casa mia. clic Iesso e
rosio in casa el'altri.3)
Praf. T08c.
Unser Ilauch isi besser, als des Nachbarn Felle1'.4)
Proi, Germ.
1) Fumul din patrie se pare ornuluf mai plăcut de cât focul de aiurea.
') Fumul din patrie e mal plăcut de cât focul străin.
3) Mal bine pâue ;i usturoru in casa mea, de cât prăjitura �i friptură
încasa altuia.
4) Fumul nostru e mal bun, de cât focul străin.
[346]
346
14165
PIWVERBELE ROMANILOR
Dl'!J bread ai liome is betier, than roast-meat
abroad. 1)
Proo .. Engl.
Fie păinea cât de prostă
Tot se chiernă tera nostră.
IORD. GOLESCU, 11188. Il, p. 71.
Le,
JJ{at bine pâne mat pr6stâ
i:k'i se (ficel 'n tera nâstnl.
G. DEM. TEODOH.ESCU, Poes. Pop.,
p.285.
Arată dragostea cea mare ce trebuîe să avem către ţera
nostră (GOLESCU).
14166
Le,
De cât în ter ă streină
Cu pită şi cu slănină,
Mai bine în satul teu,
Cu malaiul cât de reu.
S. Fr., J\1ARfAN, Rnnta, TrIl1l8.,
p. 48.
Le,
De cât în terâ strâinct,
Cu colac de grâu amână,
jl{az bine în satul leu,
Cu pâne de mălai« re-tt.
Poe8. Pop. Bucovina, «piui B.
P. BĂşm.u, Etyrn. Maqu., p.1015_
t
I
Acelaş înţeles ca la. No. 4Hiă.
14167
c:
D'ar fi pănea cât de bună
Tot se face clelu în gură
Dacă e 'n teră străină.
G. DEM. 'l'.EoDoREseu,Poes.Pop.,
p.285.
+
I
') Pâuca g61ă în casa ta e mal bună, de cât friptura străină.
t
[347]
TERI. ORAŞE, NUME PROPRIi'
34.7
*6
Fie pâ'fnea cât de bună, nu e bună )n {eră
striină.
'1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci,
j. Vâlcea.
Adică prin străinii nu pott fi tihnit, chiar dacă ai an)
t6te bunătăţile din lume.
*6
14168 Singur în teră striină
Unde nu e dor şi milă.
T. BĂLĂŞEL, preot, e. Stefănesci,
j. Vâlcea.
Acelaş Înţeles ca la N o. 141 G7.
14169
Val săracă teră,
Cum al aj uns de ocară!
V. ALEXAKDRI & LASCAH Ro­
SETTI, Mss.
Adică când unul 11 ajuns de ocară.
*6
14170 Ţ'era e largă!
'1'. BĂLĂŞEL, înv. c. Siefănesci,
.f. Vâlcea.
Se �lice aretând că eşti liber să fact ce vrei, să te aşe(Ji
unde vrei, să 'ţi alegi pe cine vrei, căci: ţero. e [cwgă, al
unde şi de unde.
*
14171 Stăm prost cu tera.
D1M. ZAKKE, c. Bvcureset, .i­
llfo».
*6
Stau n'3u cu tera.
E. J. PATRIOIU, înr, c. Smulţt,
.f. Covul'l1!l1t.
10 Când unul nu 'si face datoria. Se �1ice mai ales de
unul mai mare către 'inferiorI.
2° Arată lipsa de bani.
[348]
14175
348 PROVERBELE RO'Lt..NILOR
*6
14172 Din tera lUI Voda.
. T � pĂLĂŞEL, jJreot, c. Şlefănescr,
J. l 'âlcea,
Respuus glumeţ ce se da celuî ce te Întrebă, de unele
eşti.
*6
14173 A plati un colţ de tera.
'l', BĂLĂŞEL, preot, c. Stefanesci,
j. Vâlcea.
Se <;lice despre un lucru scump, bun, rar în felu lut.
De pildă o fată frumosă,
*6
14174 A pleca în teră.
G. POBORA:-1,îllst. j. Olt.
A pleca din loc în loc, fără să scit anume unde mergI.
«1J12 duc în ieră,» se <;lice ele RomâniI transilvănent,
cu înţelesul că se duc în România.
*
In şepte ţeri.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 63.
Adică în multe locurI, departe.
«Se cununară făc8nel o nuntii de se duse vestea în
şepte ţur'i.» - P. ISPIREscu.
*6
14176 A umbla din tera în teră.
Ir-na Z. JUVAHA,' c. Fedesci, j.
Tu/ova.
A nu 'şi gi:'Lsi locul ele adăpost ŞI c1e odihnă.
*6
14177 A se pune cu tera.
. T. BĂLĂŞBL, preot, c, Stefănesci, '!.
J. Vâlcea.
Vedî Europa.
A se apuca ele o luptă nepotrivita din care trebue
neapărat să le să Învins.
[349]
'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII
*6
14178 Vîntură teră.
349
E. 1. PA'rmOIU, înv. c. Sm11lţi,
j. Covnrlllln. - V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 1536.
Ver!! Lume.
Om ne-statornic, svînturatic.
14179
Cap de teră.
1. CREANGĂ, Pav., p. 152.
Lucru însemnat, greu de făcut, etc.
«Ia lasă, balle Ipate, lasă; nu te mal punea şi D-ta atâta pentru
te mIeI'I ce şi mal nemica, ca doar n'are sâ fie Wl cap de ţcrd., ­
J. CREANGĂ, p. 152.
*6
14180 Doar nu '1 tera de jaf.
D·na Z. JUVARA, c. Fe(lesCl, i.
Tnto1)(1.
Doar nu ''i tera "n [ac.
V. ALEXANDHI, Teatr., p. 719.
Oând cert sau vrei să iei un lucru care ţi se refusă.
HESVHĂTESCU. - Pâcălire de Iclită, cere plută o gUl'iţă.
:SUSANA. - (respingându'I), Da cată.'ţi de drum, omule. Doar m�''l
tera 'n [ac.
RESV1'ĂTESCU. -1'era nu'I de jac, dar, tu 'mf eştf pe plac, pre le­
gea me 1> - RUSALIILE, p. 719.
*6
14181 A pune tera la cale.
I. CHEANGĂ, Amint., p. 154.­
GR. JIPESUU, Ileur, Oraş., p. 284.
- E. 1. P ATRIclU, înv. c. Smnlţl,
j. Covnrluhl.
1° Acelaş Înţeles ca la No. 13211.
«Vai ele ţera când ajunge s'o pue copiii la calc.» - 1. CREANGĂ.
2° In derîderea unuia care crede că a făcut o mare
ispravă,
[350]
350 PROVERBELE lWMÂNILOR
*L::c.
14182 Cu una cu doue nu pul tera la cale.
E. I. P ATRICIU, înt'. c. Smulţl,
j. Cov1wluht.
Când un lucru nu se face tocmai uşor, cum se crede.
*L::c.
14183 A da ţerilor ocol.
'ro BĂLĂŞEL, preot, c. Siefănesci ,
j. Yâlcea.
Se �1ice de omul care umblă mult.
Firei maIcă blestemată
Că nu m'aî făcut d'o fată,
Să şe\l cu tin e pe vatră.
Ţi-ar fi casa măturată
Şi vatra plină de apă;
Şi m'al făcut d'un fecIor
Să dll1f ferilor ocol.
Pocs. Pop.
14184
*
A fi de la teră,
GR. ALEXANDRESCU, nuiqist, i.
Putua,
Adică prost, bădăran, mojic.
14185
Ho, teră !
V. ALEXANDRI, Teatl'., p. 393.
Adică stai, taci mojice, bădăranule.
TERA ROMANEScA
*L::c.
14186 Hatîrul şi păduchii nu Ies nici odată din
Tera Romănescă.
P. GÂRBOVlOECJJ:ANU, pl·Of. c.
Donmeec: &': Costesci, j. Yâlcea.
Adică totul se face în ţer:t prin hatîr, iar nu după
buna dreptate.
[351]
ŢERI, ORAŞE, NUME PROPRfI
351
1
*L'.
14187 La Dumnedeu şi la Ţ'era Romănescă
totul este cu putinţă.
Nrc. MATEESCU, îJl1'. c. Moriliţ«,
i. Puina.
La Dumnetleii ŞI tn Tera Ilomânescă tote
sunt cu putinţă.
l'oinla (ziar) XII, Ko 318r�
& 3418.
Oând se întîmplă ce-va de mirare, de ne-credut.
Taut arriie en France. J)
14188
Ţ'era Rurnănescă, curvă betrănă.
IORD. GOLESCU, u»: II, p. 95,
Adică de multe ce a p:Tţit, ca o CUlTi"!, nu se mal sperie
de nimic (Gor.ascu).
ŢI�RIPAIA
_ 1) Vedi : Memoires de Lenct, cdit. i\1ichaud ct Ponjoulat, p. 413,
Se (Jice pentru Rnteuî, în batae de .lOC.
14189
TERPENTIl'\
Terpentin, Terpenteac
Tot un fleac.
Sentiucl« (zior) Itucorin«, No,
2�99.
ŢIGAl'\
Vezf jJalalllis-Bala/lI1fS, bli_
serial, Cori, (;1'ediJ1((l, 'C'UIII­
ret, Cur, Dlilllfut,ldl, (,'1'/'1.,
'lida!!, il/asiz, Turc.
II
Iii
1,.
!�
11
'�
[352]
PROVERBELE ROMANILOR
8,52
-------------------------------------------
CREDJ;:''!.:E
Ţigauu e ru.lcuic eu dracu, d'ara e aşa tare .Ie rabdă la ger şi
focu nu-l pirlesce, u'are urît 'ii fl'ic:'l mez de m87. (le uopte dormind
pe sub corturr.
Pe ce pnll8 mâna 'figanu, se spurcă. Asa ci( dacă e lucru ele mân­
care si(-l lopedt, dacă e vr'un vas salt alt ceva, ori să-I ardf în foc,
orI să-I speli în patru-decî de ape şi să-l alezmu'îescî cu aîazmâ .le la
Boboteză.
Cn Tigann nu e bine să mănâuct dintr'o strachiuă, 01'1 să bel din­
tr'un pahar, căci te spurci.
Dacă s'ar fi întîmplat să ţi-se culce un Tigan În pat, ori barim să-ţi
şa�Iă pe un scaun, Ici hlănilo patuluî ori scaunul şi le pirlescî pe foc,
�i numar dup'aîa Sf1 te mai cnlcI în patul acela, orI să mal şe<;l'i 11e
scaun ul acela, căci alt-fel te pângăresc).
Dacă va in tra vrun 'j.'igml în vre-o biserică, trebuie tirnosită d'al
doilea.
Dacă ar CIupi vr'un Tigan vre-o femee Româncă, să tae şi să le­
pede carnea clupită (le Tigan, căc! carnea ala e spurcată.
Dacă, arn apucat vi-'un _,-!'igall vr'o femee Româncă numai de că­
maşă, să tae şi s11 lepede petecul acela, căcl c spurcat.
Cu Tigann nu c pomună, 01'1 cel-ai ela, cea ce-l daî, il dai că utai
ee dracu te .face, c11 te scote din minte afară eu cerutu,
La ţigani nu e hine să, dai ceva de pomană, că 'ţI fură crora puiiî
de la cloşcă.
Jngeru, p'ăl d'a cădut beleaua să fie tovaroş Ţiganului de la botez
p;mă la morte, şade departe ele Tigan pntru-decr de paşi, că Tigallu
pute al dracului a câine plouat şi plânge mereu bIetul înger.
Când m()l'e Tiganul, Dnmne<;leu Îi lea miru ăI mare şi botezal, şi-l
bag11 el'a dreptul În rad.
Din Tigan nu se p'lte face popă, c11el şi-a mfmcat biserica, mân­
car'ar crapăt, doar nUllIai dacă j·o lua nouă piei după trupu In] şi o
mai trăi se face popă la creştin1. Biserica Tiganilor a fost de zid şi
a Românuhtr de caş, uşile de sl(minl de porc, lacătul un purcel fript.
Tiganii a rÎmuit la biserica Romfmilor şi all cerut să schimbe. Ro­
mânu a vrut să schimbe cu cOUlliţie ca să le: fie Tiganii lor robI cât
o ii lumea. '-f'iganii ai:'! vrut şi aşa şi (1'ala ei au fost robi la RomânI.
TiganiI lacomi ai draculllI, s'au n11pllstit pc biseridl şi î1l treI <,Iile a
�i mâncat'o, mânca-i-ar pămîntu.
Tiganu are plezI bune: dacă îţi iasfl înainte îţI va merge hine, veI
(;'l�tiga în drumul care il facI.
�Il e hine să fiI naş 'TiganuluI, caCl pe lumea ai-l'altiî s'agaţ,ă ele
tine Lle te trage la Iad, să te cinstescă. El te·ar resbi, şi te-al' băga
în Iad Lle hună samă. dacă ar fi mal slab ingem teu.
Ca să uu se mal elebche §i să llll-l mal lea frigurile, copilul mic
11 daI să sugă -Ia o Tiganeă.
Cu Tigann nu e p11cf\t; poţi s11-1 faCI 01'1 ce-l Hea; căci toţI 'fi­
gani'! Llin lume nu fac cât un creştin al ltll Dumne<;leu.
CânLl merg TigauiI la hiserică, ei trehue să stea În urma Româ­
nilor şi să ica anaforă în urma lor.
La <limitir, TiganiI trebue îngropaţi de haşca, ca să nu se amestece
IJsele lor cu ale Homânilor.
La mesele pn blice, cum la nunţI, la cllluetrir, la pomeni, ettJ. ei
trebue s11 stea în cada mesii, 01'1 la altă masă de lJaşca; nn ameste­
cati cu Românii.
'Tnrcl1l, Ovreiul §l t,\te naţ,iile din lume sîut mal curate .le ci'tt Ti-
[353]
I
J
TERI, ORAŞE, NUME PROPRII
353
�
I
gani], căct dacă se blJteză elin el se pi)te face pnpă, dar din Tigani
te-o feri sfân tu!
A se vede tot la T. B1LĂ�EL, în Şezr1torea, I, p. 213,
Credinte priuiiore la ţiganZ şi Şesătorea, III, p. 34-39.
LEGENDĂ
1
Moş Adain a avut fete mal multe cu una de cât băctî. Băeţil s'au
însurat şi au bat tic care câte () fată şi a mal remas una stingheră.
Ea a mers la tată-seu şi l'a intrcbat : dar eu ce să fac, tată'! .i\Ioş
Adam i-a respuus : «de, fată tatcâî, eii n'am nici o putere, dacă a vrut
Dslell aşa cu tine, umblă şi tu de-colo până colo printre ccle'l-alte.»
Ea aşa a făcut, a început a umhlâ din bărbat în bărbat ca f\ei)rţele
din \liua de asIr. Şi din ea se trag totc curvele din diua de as1r.
După câtă-va vreme, surorile ci n'au mal suferit'o. şi aii lua-fa la
gână dintre ele Ea atuucf s'a dus la marginea măriloi , şi-a facut un
bordel acolo şi se ţinea cu un Faraon, care Ieşea din apă în tote nop­
ţile la ea Ea a făcut cu Faraonul mai mulţi copil, toţi negri şi urîţI
În chipul dracului. Din aştl copii se trag Tiganii din <,liua lle a(�î.
D'ata le şi <,lice Tiganilor lumea' Faraoni.»
11
Un Homâu, demult-llemult, se il1llJdase re(" căduse şi adormise buş­
ten lângă un drum, aşa că ULI SCut de capn 1111, era mal mult despo­
îat, ca vai de el. Nu sciti cum se brodi, eit t.recu 1'e acolo un feeîor
de al lui care erit cel mai mare. Ast fecior, cum Îl veS1u aşa de di­
chisit, Începu să se rîdă de el: luă o balegă de vacă şi mi-ti-I mânji
bine frumos cu ea peste tot trupu, de-I facu să, rÎslh şi dracit de ei.
ApoI el se pitulă în n isce tufe p'aci p'aprnpo, ca să vadă cum au să
riS1ă ornenil care ar trece pe drum, când l'or vedea aşa hlescăit eli
balegă, .Nu trecu mult şi tl'eCll pe drum fecloru cel mal mic al omuluI
a,-,ela, care" cum îl veSiu, il scăpă să plângă de cIudă că ajunsese
tati-seu aşa. Il coperi frumos cu şuba de pe el, îl deştepth şi îl duse
la o gÎr!h unde îl spă1ă de balegă, îl premeni şi îl lua acasă.)J u sci(l
Clll1l face, nu sciu cum dl'ego, ch vede şi pe frate-seu. pitulat în tufe.
_ltunci Îl de te ln gând că el, nu altu, s'a rîs de tata al lor, şi-I spuse
luI tată-seu
Acesta, �um au<,li lle una ca asta, 11 blesLcmit fi lemne seci: "sa 8e
alegă pmfll şi pulberea de el, să fie ele rîs la !Lllnea îutrega şi cum
l'a batjocorit pe el, de l'a făcnt negru de balegă de sus până jos, tot
aşa să fie el nem de nemu luT negm ca balega şi slugă sa fie ht�fl'aţiI
Jill al mal micI, el să porte nuntai sdrenţ.ele fmţilor luI, haine noI
să n'aIbă în vecI!»
Şi aşa a r�mas în vecI, că Tiganu e negru ca o balcg\ de par'eii
e cnrat dracu. RÎsu şi batjocura hll1lil este el, că t6tă lumea rîde si
îşi bate joc de '.j.'lgan. Prafu s'a ales de el, că Il'al'e cer, n'are păl11Îl;t
şi pânh nu S'01' milogi pe la alţiI n'all ce mănca Sdrenţe p6l'l,it pe
el, căci petec de petec nu se ţine pe el.
UniI �lic că tatăl era Noe Iar fecloru erI hlestelJmt s'a numit .Ham
şi din el se trag Tiganii (lin (Jiua <le a';IL
[354]
3M
PRO\'ElmELE HOllIÂKILOH
III
Suut trei feluri de blesteruurf asupra Tiganilor. Tiganii uriţ), Lu­
zatt şi întăciunaţt, ca curat dracu, sLmt hlestemaţi de călugări, c1UIJă
vremea de când era.ii r-obl pe la rnonăstur. 'fioaniI cel neori cărora
le mal d ico şi Ţigani de catră. care sciu să l�"cJ'eze f'îeru, "sint blcs­
temaţI de la Ham. Iar Ţi,qanit a(1 Zar: ursa riî. lă8ţil zanagiI, netoti).
etc. şi tote nermuile de Tigani, care umblă din loc în loc călăr: pe cal şi
pe miigarl, care şed pe sub corturt şi sâ nt urîţi ca face-ţI-al cruce,
sunt blestemaţI d'un stâut. Şi uf te cum e povestea.
Tiganii ăştia aveaîi şi el mal de 1:nult o cetate unde şedeau şi eraii
I,ngaţi. Odată, ce-I vine IL11 D·\lell trimete la ei un sfânt, să vadă �i
cum o mal duc, cum mai trăiesc. 'figanii au dind că vine la el un
sfânt şi socotind în mintea lor că sfâutu, dacă 1-0 vedea pîrliţi, cal ici ţl
�i săraci, 0 să le dea avere, el l-au eşit înainte schimonosiţ1 ca toţI
draoit: mâl�iiţl cu cărbuuf pe ochi. sdrenturoşr, călări pe rnăgart care
pe deşălate, care cu şeile fără oblânct �i fără scări, care încălecaţi
pc măgari dandcretelca cu faţa în spre ceda măgarilor, cu copiii
băgaţI prin desagi şi în feluri de feluri de chipuri, cum nict dra culuj
nu j,ar fi dat în gând,
Btetu sfânt când a ve<;lut aşa nern ele omcnt opăciţt şi slutit! în
chipu dracului, şi înţelegenel şireteuia Tiganilor, ca un sfânt ce eră,
îj hlestemă: «Fiilor, să fiţI blestemat! şi ele mine şi ele D-(�eu sfântu
din cer, să l'emâneţl Ilem de nemu vostru cum slmteţI acum, nicI
mal bine nici mal l'H!, CLlm adică aţI tras singurI, uesiliţi de cineva!»
Şi aşa au remas şi remaşl o!' fi. până în primele alhe, batu-ioa!'
D-"lefi (le sFcl!
IV
Când ali restignit pe Domnul Hristos, Jielovir au trimes la ILll Ti­
gan ferar să facă patru cne de fel', pe care să le bată în palmele şi
piclol'ele DomnuluI Hristos, Tiganu, cla-l'aş dracului de pomană, în
loc ,le patru a făcut cinci pir6ne de fel' şi Jidovil p'ă! d'al cincilea
rau lnHut în inima Domnului Hristos, Atullci Domnul Hristos l-a
blestemat: ,Să-! ar(,1ă para focului şi pC' lumea asta şi pe cea-laltă �i
el iertare s1, 11\1 alhă, ei ell Tartorn dmcilor în lael să lă�ulescă.,
A se "ec1e legende sa.u Sllo"e despre ţigani: În S, FI.
l\Ia.rian, Omitologia, 1, p. 330 & II, p. 33; în C. Negruzzi,
1, p. 233 şi în cele trei ,,01um8 de anecdote ale D-lui
T. Speranţia.
Poreclele ce se dau ţigallilor sunt fiirLt sfîrşit, Eată
câte-va dintre acestea: 010n(, Oioroi", Balaur, Baraglachnă,
Ootofană, H((r Clp , Gmngur. Danclu,. Graur, Gn(uriccI,
Fa)'((on, Gaşper, Cidurel, CioJ'omină, Ta1'e'i ueheş .. Impelitat,
Incl'Omlaf, IntrtciuJ1af, Rom{in uc/ilu. etc.
*6
14190 Ţiganul nu'i om.
E. I. PATRICIU, Înr, c. SUIllTP,
j, C(>t'1WZU'iH •
• �_ .. _ .", .. J...,
...............
[355]
1
I
Tj;;[�Î, ORAŞE, NUME PROPRrI
355
<t
I
Se (,,1ice când vrei să iei un ţigan in batjocură, aretând
c:\ nu are nict una din însuşirile mal ele semit ale omului,
şi că e de rîsul şi de batjocura lume!.
s�6vA
La inceput, câu.l 1)·\le11 facu lumea, s'aă lins tate ncmurile de amcIII
să ceră câte ceva de la D-<,lell, sall Line cu cmtarea părintcsoă.
�Ial întăi se duse 'I'urcul, şi intrehându-! D-deu «ă ce voesce, el
l'i�spl1nse: biue Dornue l "De bine să al parte>, l'6spunse D-<,lei"!. Venind
şi Ho mâu ul �i îutrehindu-l D-<,lcll ce voesce, respuusc ca şi Turcul:
Iriue DOJllno.-«Apol binele la luat 'I'urcul.v=-c Dar' 8l1?-«1)0 dar
sa al parte, darnic să 11», l'espunse 1)·<,le11. Venind ţi Ţiganul. D'I;1elt
'1 îutrebă ce vroesce? el răspunse : bine D·ne!-«l,inele l'a luat
Turcul.» - Dar eu ? - «Darul l'a luat Românul.» - Ce l'ÎS şi batjocură e
asta? - "De rîs şi batjocură 8:1 fir», respunse D·<,lell. Şi de atunci Ti­
ganul e luat în rîs şi hatjocorit .le toţl şi R.omânul dice : Ţ'igwwl
nn'i om.
A se vede N. BOGDAN, Pooeşti, p. 1uO.
*6
14191 Ţiganul nu e ca omul.
V. A. FOREseu, c. Stân-iş6m, j.
Suc/ava.
Aceluş înţeles ca b No. 14190.
*6
14192 Ţiganul numai din depărtare e om.
NWOL, Rusu, c. Iqhisdorf, co­
mit. Tîrnara-More; Transiloauia.
Acelaş înţeles ca la No. 14191.
*6
14193 Doi 6meni şi un ţigan.
E. J. PATRlcIU, înc, c. Smulit,
j. CovurlHiu,
Vl'eml sit injosescă pe un ţigan ce caută a se pune
în rînd cu ceî-l-altl omeni.
< Aru veslut trecând do� omeni şi lP! ţigall.>
*6
14194 Toţi ţiganii nu plătesc cât un creştin.
G. P. SALVIU, t/w. c. Snwlţi,
j. Covw·ln2n.
[356]
Ca să areţi ne-Însemnătatea ţigunulni.
Se \1ice în derîdere ţiganilor, aretându-se prin acesta
că sunt fiinţele cele mai blestemate şi ticălose, carr nu
pot fi puse în rîndul celor-l-alţî 6men1
*6
14195 S'a beşit Românu şi a dat suflet ţiganului.
T. BĂLĂ�EL, preot, c. Strfdnesci ,
j. Yâlcea.
PROYERBELE ROMÂNILOR
356
1
!
II
1
e
jil
14196
Ţiganul, când a ajuns Domn, intăiu pe
tată-seu a spînzurat.
IOHD. GOLESCU, 111".88. IT, p. !1G.
*6
Ţiqanul, când a ajuns imperat,
Iniâiu pe tatal seu (l')« spînzurat.
I
I
A. P ANN, Ediţ. lf89, r- 79;
III, p. 28. - I. G. V ALEKTINEANU,
p. 39. - P. SALA, clase. c. Betuş,
comit. Bihor, Unqaria. - P. GÂR'
BOVIGEANU, Pl·O!. Sem. Buc. el.
rIT - HIN'fESCU, p. 186,
*6
Ţiqanul, când s' a vequt împeral)
Intâiu pe taM-seu a spîneuro».
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872) p.
166. - T. POPESCU, in», c. Do­
breni, j. IljOL·.
*6
'Tiganul rând se vede împerat întâ'lu pe iată-
scit spineur«.
E. I. P ATRlCIU, inc, c. Smultf,
J. Covllrluhr.
*
Cân d t iganu l s' el fă cut imZH1rat
Intâiu pe totâtl) seii tl')« spineurot.
BARORZI, p. 63 & 64. - REIKS­
BERG-DulUNGSJ<'ELD, I, p. 78.­
Dr. IosEPH HALLEH, J, p. 157. ­
V. A. Ji'ORESCU, e. Folticeu'i, ,i.
Suciaca,
[357]
1
I
l'
i
•
t
i
}
l
J
__ '�lE=.c>R::cÎ, ORAŞE, NUME PROPRn
*6
Tit/cUlul, când a ajun» mare, 'Îl/MIU JiC tafll­
sht l'a omorît.
1. Dt;MITRESCF. inr. j, DoU
:{:6
'[i!!mntl,. când a ajuns imlJerat.
Intâin t)e taM-scit l' ({ tăîut.
G. T. 'TOilIESCL-, inr. c. Brosrori,
J. lJ1chedinţl,
Ţiqanul; câiid mI impercltit, atuncea 'ş'ml
8]JÎn,zund pre tatăl sld!, şi air tăiat J)1'('
nmmă-sa, ca sii sparte {era cu ci,
DIM, lîcHlNDEAL, FIIII" p, 111.
Gli(ftul Tclsille, tată-eu ninte )şl MlIe.1)
Dn. "\'\ELGAND, Zueit, Jahres
p, lSU.
Se \1ice pentru cei cumpliţi, către insuşt ai lor, când
ajung oment mari (GOLESCU).
Adică bogatul ridicat dintre nevotaşt, şi tot-de-una fu­
dul, mat ales cu prietenii şi rudele de alb dah\.
J<'ost·a Iost un streuepot de a lur Fruuo», în ce ţ0d nu Sl' scit', şi
ajunse să ne iarăşi înălţat la 1Il1plol'<\ţie.
Câ1Hl Se su; el pe tron, înconjurat de toţî logofeţii, cel mari şi pu·
ternicii ţeret, se apropie şi t�tă-S�lt de dinsul şi Îi dico incetiuel :
< - Drag'u iaiii! dragu tatii! lea sarna să nu dai pe te!'a ta ţig:\­
nescă, că ne festelescl nernul şi nu ne-am urat putea cll�tig'l paueu cu
eiocanul I maî cerc şi tu minte do la alţii cu împrurnut, că doar ii
sci cum să te porţi impcrătesce 1
Cîauriei'i, împărat îl respunse :
e; - Să n'aI grijă tată! şi ca să'ţi a re! că ,citi să atăp,mesc T'r':
lJinc pe supuşiI mer, iaca l'0J'un<:esc să ie pună pe tine În ju\'<'ţ!
Cum fi �lis s'a şi făcnt, - şi dp atund nemn] ţig':1llPSC nn'�i mai
găsesce pereche de isteţime pe lnme , - N. BO(;DA�. -
1) Cind ţiganul deYÎuc rege, Întiru tale pe tată ser,.
[358]
14197
Pentru trei lucruri se clătesce pâlllliltul fi 111 pa­
trulea nu'] pule suferi : de va Împc1'âţi sluga
,:'/ nebunul de ,�e nt Bl7tUJ'iÎ de Imcaie «. ••
PI'OV, Soloni, eiu.« 11;8.'1, XXX,
2fj,
Vi1({În f'Jl)'ich.l} ne coqnois: pareni ne 11111.1}.
GABR. lII1;CRIER, XVI·e Siecle.
Il cillu« nobilitfilo
Son conosce il parenuulo. 1)
P1'ou. Bal.
(Îllwulo el cillano est« ric«, ni Liene pariente ni
«miqo. 2)
Pro». Spa»:
Rin reicher Bau!')' kennt seine Veruntndien nicht. 3)
PI'OO. Gemi.
Pe ţiganul, de'l vei spela,
Tot negru va r ernănea.
RIRONZI, p, li3 & 64. - Hr:::q:ms'
cu, p. 186. - Dr. GAS'l'ER, Liter.
Pop., p. 214. -D-na E. B . .\IAwR,
p. ios.
Aeelaş înţeles ca la Xo. HH27.
AI' pui« om Jl!'!/1'It 8f('I;:'[ schimbe pelea?
JERFilIL\., 13. ::3 .
. 1 Zace!' l« tr�te tl'un ,Mure on perd la lcssice.
1'1'01'. Fnlilc.
��'0'� 'l.p&�7C·(l X� ';';:1 I,S')Z&")"{j;,
.. :\r.Jlw'l�?� 'CO'i it07t0 Z,!;.'/2V;.
Pl'Ov. -'1ea·!lrec.
1) Teranul boferit llU \'î cunosce rudele.
2) Când ţerallul se bo'lercsce, se ltpedă de rude �i de prictcuî.
3) Lu \eran bogat nu'�I cunosce rudele,
[359]
ŢERI, ORAi:?E, )lUME PR'JF'RIÎ
350
*L:::,
14198 Cât sopon îi trece, pe ţigan tot nu'! poţi
albi.
V. A.
Sucîaca.
c. lY!([1inl, i.
Acelaş Înţeles ca la No. J.+H17.
*L:::,
14199 Ţiganu '1 ca şi căldarea ne-spoită,
G A \'R. OK1i:?0l{, 'pl'of. c, Dobro­
V('I, j. lraslltz/t.
C:1 sti rîdă ele faţa lui nrămie.
*L:::,
14200 Ţiganul, cu minciuna mănâncă purceaua.
V. IFRIM, Scol. Sorm. Berl. c.
Corodcect, i- 'J'ntova.
Când prin şiretenie ŞI înşelăeInne dobâudesct ore-ce.
*L:::,
14201
Mei ţigane, a murit tat'teu l
Aoleu l şi luleaua mea la el!
G. BL'(C:LESCU. îno. c. Besdeadu,
i. Dtmboviţ;a.
ŢiglLllulul 'f-;L fost de lulea. nn ele taM-serI care a
murit.
*L:::,
14202 Ţiganul a cerut şi el la popă un sfânt,
ca să'l prăzriuescă (potă prăznui).
V. A. FOl{ESCU, c. Dorn«, i.
Suciaca.
Cine dose-orî face petl'eeel'L ?i clieltuesce, la sfîrşitul
anului se UŞUl'0Zil la pungă.
SROV.:\.
Un ţigan avea un nume, ee nu se gitse[;, între şjl11\I, Vl!<,lell<l el
efI fie-care ţCl'an rliu sat }JI'ăznuescc pe sfântul a căru] uume îl portii,
fi cerut �i cl popii un sfânt ce să-I 1'1'ăznn(�scil; şi popa 'I-a dat pe
srâutu Ion. Pâuă la sfîrşitul auulnt prăznuiu-I ţiganul de vre-o două­
spre-dece 01''( ]le sfântul ce i se (lase (uascerea, botezul, tăierea capn-
62447
2::'
[360]
ca
360
PROVERBELE ROMÂNILOR
lUI lUI S.tu Ion, etc.), li alergat iarăşi la p('pa �i l'a rugat sâ'I rea l""
Sfântu Ion şi, dacă se pbtE', să'I de alt snlllt care nu se prăznuesee
de cât odată ve an.
*1::0.
14203 Ţiganu nici odată nu'şî are topor bun la
casă de şi îi meşteşugar.
GAVR. ONIŞOR, pru/'. c. Dobro
vi'ţ,.i- YaslHht.
Vedl Ciubotar, Ci:­
l;zar, Croito/".
14204
Acelaş înţeles ca la K o. 1159.1.
*
Sănătatea o-au ş'ghifţîli, ma imna cu
curlu afoară.l)
1. COYA):;, prof. c. Pericol». Epil'.
Când îndemni pe cine-va la muncă şi el îţi \1ice să­
nătate să fie, şi dacă lucrul nu se face astă-tJl se va face
mâine, i se 1'8spunde prin tJicerea de mal sus, dândnI
să Înţelegă că nu e de ajuns ca cine-va să fie sănătos.
mai trebue să nnmcescă dacă ne să aibă ce'i tl'ebuesce.
L COYAK, ]J/'of. c. Ialli1w, Epir.
*
Di la ghiftu aloat? 2)
14205
:!:
Di t« !lliiftu c(ljt� aluat? 3)
Y. DIAMANDY, pro]. c. JJfeţoro.
Macedonia. - ILIE GHlIJU, llt'O,f
c. Pel'iVoli. Epir.
La o cerere ne- potrivită ; când ceri un lucru de la
unul care nu'l p6te ave,
14206
Băgară ghiftul prî thron, el cărta ş'a­
monta.")
1. COYAK, ])I'of. c. Periroli. El);/"·
1) Sănătatea o au �i ţiganii, dar umblă (merg) cu curul afar:i (gol).
2) De la ţigan aluat'
3) De la ţigan cauţi (,ă ob\il) aluat l
4) Băgară pc ţiganul pc tron, el căuta �i nicovala.
[361]
________ .-eT'--E-R-'l,-oRAşE, NU�)lIj'
361
Ghiftui ş' câsi7te) amone« ş' c(�fta. 1)
n-. "\VEIGAND, Zu:eit. Jahres.,
p.179
Om ul ori cât s' al' ridici> tot trage la tepă.
La cague seni toujOU1'S le 7w1'cng.
Prov. Franc.
Dl'. "\VEIGAND, Z1Vcit. Jahl·es.,
p. 180.
14207
GhiftuI :ş'celnic, la cârbunl va'li hibă
mintea.")
Acela" înteles ca la No. 1420li.
Gl'ecu"l at�'ibn8 ţigani.lor urmet(Jren \11Ce1'e:
14208
Adjumsim ş' noi ghifţlli ma Iaiu di Gre9U:')
Da. vVEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 180.
A�a spun ţiganii din Pl'eveza. Laudă ţigăne8C�t.
Proc, Keo·G1·ec.
14209
Ploi cu s6ri, ghifţîÎi îrn pâzari.H)
DR. "\VEIGAND. Z1l·cit. Johres-,
p. 180.'
Se 9-1ce, ca să rîd CI de ţiganI. c[Lllcl ploue şi lucesce
tot de odată 86rele.
') Ţiganul şi rege, nicovala �i.o cauta.
2) Tiganul �i notabil (să ajungă), la cărbuni îl va fI mintea.
3) Mal bine (să al) cind cărbuni, de cit o mie de oi.
4) Am ajuns �i nOI ţiganii, mal negri ele cât Greci!.
') Idem.
") l'l6ie cu sore, \iganil În p,aţă.
t
[362]
PROVERBELE ROMÂNILOR
Le il/fiule but sa femine el marie sa fille.
Praf. Franc.
14210
;l'
"Ca s' făcea tuti musci1e miere, vrea s'
mâcă ş' ghifţîTi cu clubana."j
ILIE Gr-HCU, praf. c. Perjroli,
Epir.
S' f(î('âl niuscile iuti nari, ore« u nuică
flhif�ilt cu clubana.2)
DR. VVEIGAND, Zireit. Jahres.
p. 170.
*
Ca si saee« uu! niuscde miere 'Uit U ni'că
i;hiftill cu lingura. :3)
1. COYA�, praf. c. Ianiua., Epir,
*
Cam scotea tuie muscile miere, eră 8' lIuic([
Şl ghij�ili. el)
ILIE GHICU, praf. c. Baes«, Epir.
Dacă toţi al' fi bogaţI, averea nu al' aveă nici un preţ;
dacă totI s'ar putea pricopsi nu ar fi nici un merit să
ajungi sus.
Dicerea arată meritele celut care a parvenit unele multi
l'îV�leSc dar unde DU toţi pot ajunge. '
*6
14211 Ţiganul dă cu ciocanul şi capetă banul,
ha; HOC!OTĂU, stud. c. Sclişte,
comit. Sibi«, Transilcania,
Vec)! Ban.
1) Dacă făceau t6te muscile miere, ar n1J.l1Ca �i ţiganii cu lingnra mare
( crobănescă),
2) Dacă ar face t6te muscele miere, ar mânca o ţiganii cu lingura mare.
') Dacă ar sc6te (face) t6te muscele miere, ar mânca o ţiganiI cu lingura,
4) Dacă ar scote t6te muscele mtere, ar mânca şi \iganil.
[363]
f
!
TERI, ORAŞE, NUME PROPRIi 363
A se yeele intelesul la No. 111+8.
A se yeele la 'cu\'Îlltul Brusca legenda care ne dă 01'1-
gmu acestel �licerL
*6
14212 De la ţigan cărbuni şi de la Ungur pinteni
să nu cumperi.
V. SALA, clase. c. l"aşcoti·Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria.
Nu vel dobândi un lucru de la unnl care are ne-apărat
trebuin ţii de dînsul.
*6
14213 Crapă pIetrele de frig şi ţiganii în ilie.
GAVR. ON[ŞOR, prof. c. MurgcnI,
j. Tu tom.
Pentru cel lipsit cu desăvîrşire.
;'"" 6
14214 Ţiganului nu 'i e frig, numai ar frige
clisa.
V. SALA, clase. c, Vaşcmt, comit.
Bi/lOt·, Unqarîa.
Când unul nu vre sa arete cii e dorit de un lucru,
SN6vX
Era lernă : g"er de trosneau lemnele. Un ţigan tremura de frig, şi
'1 era fome. Ye<;IC,ndll '1 un Român el intreba: e Mei ţigane, ce al dori
tu, acuma, mal mult; să măuâncl ori să te iucăldesct? - Hei! hei!
Homânico, aş \T\' �ă fri.g" clisă 1), şi să RtropC"c pâuica cu untnra ce
curge din ea.'
*6
14215 Ţiganul cântă de f6me.
J GAVR. OKIŞOH, prof. C. Dobroret,
(t,. j. raslH�It.
A se ad[lOgil, Ca variantă la K o. 8490,
') Slănină.
[364]
364
!',
,
'j
d
il
I
,
II.
*,0,.
14216 Boerul când 'I e f6me se plimbă, ţiganul
flueră, ţeranul îşi bate nevesta.
Dvna :0. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tutooa.
A se vede Înţelesul la No. lOti89.
*,0,.
14217 Ţiganu mănâncă când are, Romănu când
îi e f6me şi boeru când vre bucătaru.
"Iaiol' P. BUDIŞTEANU, j. Iifol'.
A se vede înţelesul la N o. x715.
*,0,.
14218 Tot ţiganul
Işî laudă ciocanul.
A. P Al'IN, Ee/ii- 1880, p. 141,
nr, p. 106. -- BARONZI, p. 55.­
HINTESCU, p. 186. - D·na E. B.
MA\VR, P: 42. - REINSBERG·Du·
lUNGSFELD, I, p. 442. - V. ALE'
XANDRI, Teatr., p, 347. - C. NE'
GRUZZI, 1. p. 249. - P. [SPIRESCU,
Leq. I, 1872, p. 174. - V. SALA,
(lase. c. Ferice, comit. Bihor, Un­
!Jarta. - A VR. CORCEA, paroh, c.
Costetu, Banat. - Seniin, Buc. Cl.
VIII,prin P. G Âl<BOVICEANU, prof.
- E. 1. PATWCl'U, înv. c. Smulii,
j. Covurluiu. - It-ra TIl\CA SISMAN,
i1W. c. Adam., i. Tuiooa, -.: GAVR.
ONlf)OR, pro], c. Dobl'ovei, J. Vas·
luiu, - ION ROMAN,e. Yinca-Mic«,
comit. Solnocului, Ilnqaria. - C;.
TEODORESCU, în», c. P1t1�gesci, j.
Yaslnîn.- V. A. FORESCU, c. Pol·
ticent, .i. 81tdava.
J�ot tiganul
Eş'i laueW ciocanul:
IORD. GOLESCU, JIss. II, p. 70.
*,0,.
l'ot tiganul
işt laudâ ciocanul
Dar mi-te eit barosui.
C. ALEXANDRESCU, c. AluCJi'!"
j Ia[l)miţrl.
[365]
365
*
Tot tiganul
lşt laudă cioeanul;
Dar eă baY08Ul mezt
("(L e mnt qre«.
P. G).RB,·YICEAl\l), prof, c. Şer­
l)tlnesd, ,; ... :!r9f.ş.
�'ot tiganul
lş/' laudc'î ciocanul
::;'i iiqanc« nicovala,
Sem in. Bite. Cl. rII prin P.
G.�RBOVICEANU, prof.
* .Ce.
Tot ['iganu
l';jt Zauelâ calul.
K . .\ROLY Aos, p. 82. - Şezâtol'e(!,
I, p. 220. - V. SALA, âaec. G.
Buniesci, comit. Bihor, Ungaj·ia.
- IUL. GROFI30REAiW, c. (falşa,
romii. Anvl, Unqar:«.
*
Cathe gJâjtu 1 ş-lnvlW wnone(t.1)
ILIE GHIOU, prof'. c, Băesa <1'
Abela, Epir.
*
CaUti ghijlu ş-alnvd('i rir1u it lnl. 2)
D. A. 'YIILESCU, stIUt. c, (}oJ1Cşl,
."IacerloilIa.
DE. \VEH:lAND, X/reil. Jahres.,
p. 179.
Adică fie- care ale sale sî le laudă, cum mestesugul Sel1,
marfa sa. sciintn sa şi c.'l. (Goi-eseu). > >
Adică când unul se laudă singur.
'.1 Tot tiganul î'1 laudă nicovala.
:li T0I tigannJ î�i laudă ciurul lut,
C) Tot ţiganul î;l laudă CIUrul.
[366]
366
PR(,YEHBELE HONIÂ!\ILOR
POYESTEA VORBIT
lHergt'llcl la lJâlcÎll un ţigan,
Se "util ni cu un (Gran,
Şi stâud se rup:ă ele el,
�)i('['lldn '1: mi'l românel ?
Tot mergi la C>l hâlcîu În del
De ce uu 'mi laudt ăst cal')
Fă '1 tînăr, fa 'l mânzuleţ,
Ca �ă '1 poei vinde pe preţ,
.Fă 'ruf ăst bine, românel!
Că 'ţI -oi d.reo'e vrun cun-el
Uri ţj'ol pl1l�e vr'un potlog',
Lnudă'l, a şn me rog I
'j.'0ranul finul iar llll
Dăi de palavre cam bun,
Ş'albl, trl,bă ne av('>ud
Cu ţiganll în bâlciu mergvnd,
Stătu C Il el la o hol'
Să '1 fie Iăudător.
Şi xăbovin.! el câ tvaş
Iacă vine ş'nu gl'mlmş.
Care era ia]' ţigan,
Gembaş fără nicl uu bau,
Pri vi calul colea, ic),
1 I dă de Încerc un bictu,
Şi la ([inţ'[ dacă 'l cătă,
Ce îmi cerf, îl întrebă,
P'astă mâl'ţiJgă (le cal,
Ca să 'l a runc după mal'?
Româuul ce aci sta
Şi la dinsul asculta.
Ce? jupâne, t,lisc el,
!'\ l\ te uita eă 'i ast-fel,
Uite, sh6ră ea un zmcn,
N'am baut ca l'a�'i lua eu.
- Intrece pe armăsarul,
,,!,\'are ce 'I face oQ'al'nl.
,Să 'ţI spuiu drept pacat că '1 vinde,
«Dar uieI densul nil îl prinde,
«Că 1111 îl scie merchezul.
«Şi sli. 'i pipăe lUI miezul
"El e stăpân, ellm ve(,l1 hine,
,Şi mI îl soie ca mine.
(, Me1'gl eli el la vÎuătl.re
«Şi uite, îţi fae prinsÎ1l'e,
«Eplll'ile Îu ptlrlitură,
,DaT C(I el ptlll arătură
� Si în fuga lUI a luare
«lI prin,11 ('li lllilna călare"
Tigamd ce l'a atIns
Şi sii. '1 lantle l'a ]JllR,
CnlH căsca "'ura la ci
Şi îl al1�i, a,;"'t-fel,
Vise: (,10(1! lIile aici,
D'ar calul fi m(-1 cum �licl,
[367]
lEHi, ORA:;E, KCl'IE PROPRII
('[l (' Rl'ln:�I"}11' �i ln;lllz,
J'l'l' le�l'� JIlt'lI. 1111 îl
!la]' Ur'lllkHml lle,,," 1,1'1,
IJl'I'I:Tt,S la 'aşa J1('g,',ţ.
::-Ulf, �1 ise, să '1 Îlj('erl' Pl'l,
Să 'mf ,lnu �i <;\iYÎn(1l1 ]1]('11,
Şi cu m l'a 11lcale('Ht,
Dl'c[>t la Gll1rgl1l fi ph',,"t.
Ei n11 relUAS aş!Cl'lî'\]lfl
Cint' �('ie pftnă ('8nd,
(Lal1dCll'Os1l1 ]'ÎtJ('11l1
Şi yîn<ll�turlll Vl;llJ,�'t'llll),
Şi săracul ]JăgllhHţ
Tot călilţtnd pe O"{.JJtlla:-­
Il găsi după un ';11 "
In cârruunn uuui Imn.
Şi <luci-mIu '1 în nl,c',ll
I.a ispravui« <;11 t]»vcl,lî
Pent rn calul cel furat,
Ispravnicul l'a i nt rcl.at :
Ce ('�tl ţigane? - g(�llil;aş.
- '0"1' ca l u] curn îl furasr ?
- Să m\- hală, Dnmlle(Jel"
lYui fi furat "alul 1'1'"
C'aliil ,Jeli e vinovat,
'El pe minr- ru'a furat.
- Al11Ji, all�lI, cal llli�eJ I
Cum te-a putut fura el!
- Coconaşule 1 să 'ţI spuiu,
Eu \T[.lld pe el să 1l1l' puill
Să fac inqu-ejur 1111 cerc,
Să Yl�'t) Cll111 r-, să'1 iucerc-,
Eit Cl1lll 1'>1111 încălecat
Spl'e Gil1l'g1(1 a apucat,
Şi !'ngi! fugI ! PO,�'tlră Ul'L'j!
C" S[1 me Vîll�lă la Turc],
C�[lLl la (ilul'gln 11('-[1111 \'(\l"t
El t urcesce n'a sci ut,
Ci ('âl Seiilll1 eu niţel
("pat. 1':1\, l'am \'Întlut 1'(: el.
A, PAKK,
I'rol', {<'nllu',
(lPl1Î:'IJ1,(/I!1'O lor/o il i'I/U ('((mIlo, 1)
P/'Ol'. Ito!.
1) Tot ţigallul î�l budi calul.
2) Tot olarul Î:l bud" ub
[368]
368
PROVERBELE ROMÂNlLOR
Pro», Săsesc
.Jecler Rdimer lobi seine -VVaw·e.2)
]>1'01'. Germ.
Huery petlla: praises lus lwcilles.3)
PI'OC. Eugl.
Jlinden czi.r;âll.IJ a maqa locat dicseTi.4)
]>1"01' •• }Iagh.
J(azdl} cşluui eioeh» kone cltwdli.5)
Pl'ov. Ceh.
CBaI:di 'l'I>Iri1HUH'J:, caora KOHJI xsam. G)
Prov. Sirb.
*6.
14219 Nici rachita pom de bute,
Nici ţiganul om de frunte.
GR. :\IIHALACHE, in», c. /jen·
drcsct, J. Tutova.
*6.
Nic'î răchita pOIn,
Nic'î tig(�nul om.
C. TeoDoREsCU, înv. c. Doqele,
,j. VasZn!n.
Acel<1§ înţeles 0:1 la 'N o. l030t), aplicat în deosebi la
ţigan.
J) Tot ţiganul î�I laudă calul.
2) Tot negustorul Î?l laudă marfa.
3) Tot boccegiii îşI laudă acul.
4) Tot ţiganul î�r laudă calul.
') Tot ţiganul Î�î laudă calul.
6) ldem.
[369]
1
I
t
"fERÎ, ORA!?E, NUME PROPRIi
*..::::.
14220 Nici salcia (salca) nu'} ca pomul
Nici ţiganul nu'i ca omul.
r. PU!?CARIU, c. P. JIel'uZn1.
j comit. Faqăra«, Transiluania: -
/i;I> r. 0'.1,'011..7, ieol. c. Acilin, comit.
Sibiu, Trasisiloania. - ivI. Rusn,
c. Iqhisdorf', comit. Tirnaca, Trau­
«ilcanta.
Acelaş înţeles ca la �o. 14:2HJ.
*..::::.
14221 Nici tata Domn,
Dar nici ţiganul om.
GH. }I!HALACHE, in». c. Şen­
dresc�, J. Tutooa,
1 Q Când vrei sCt ţI baţi joc de un ţigan. Vet,lf ŞI la
No. 14190.
20 Intl"un mod mal general cânr] privim pe unul ca
mult mal mic ele cât noi.
*6
14222 Ţiganu tot ţigan, şi 'n diua de Pasci,
P. GARBOVWEANU, praf. Sem.
Buc. CI. YII. - MARI"" RJ..DULES­
<':1..7, Se. Inei. c. Slatina, j. Olt.­
ST. ST. TUTESCU, înv. c. Catanele,
i. Dolj.
*..::::.
Tii/an/(, e ţi,ljaJi şi în (Ziua ele Posei.
T. R�LĂŞEL, preot, c. Stefclnesct,
.i. rdlcea.
*
Ţiganul e tot 'igan) chiar şi in dioa de
Pascl.
GAHRTELES(;U, ing .. j. DîmlHJviţa.
Aoelaş inteles ca la So. 10313.
Urmetoreu Sl1l)VCt arată cit firea omului Hiel educaţia
DU o pote schimbă.
Un călugăr ghsi într'o bună diminctă în împrejurimea mănăsti-it,
un copil de curînd născut. Călugărul îl luă şi hotărî să-I dea f) cres-
[370]
PHOYJWJ3ELE HOOiIÂNILOH
-------------------
cere sf,tută, departe de sguJllotul luuiei. Băiatul nesuci, l'el'0tle �i
dovedea multă pricepere în felul de a face slujba. Câlugărul er!t for-te
iuultumit ,10 purtarea lur. Intr'o (�i îl (�ise: Hal cu mine, să ne plimbăiu
prin a lume. Chll1.!.tăJ'u 1 plecă şi areta copilului tot ce el nu veduse.
- Ce suut astea, taîcă părinte, Întrebă copilul ve<;lenc1 vr'o ei'tte·
va fete care merg-caii puţin înaintea lor.
- De tatcă, ]t'ai sciut că astea slmt ,1m(;Î,?!' ... auliu ... să Iuguu
tâicuţule ... �i-�l acoperi faţa oălujrărul. In ode din urmă călătoria
s0 sfîl'�e,ce şi iacă-I ajunşi la mănăstire. Călugăru] oredcud că face
plăcere liala tul ut, îl întrelJi-i:
- El ... taică te-am plimhat destul prin lume, cum ţi s'a părut,
Iruruose ori ha "
Ba, ce mal h-nmuscte, taîcă părinte ...
Dar dacă al' fi vorba, să te cinstesc, ee-al vrea să-ţi CUl\\p01' ')
�ă-nl't CIll111JerY nu drăcşor (lc�ala ...
Iiustic« turh« nescii suos deponere ?nOU8.1)
Pror. Lat.
Prov. Pran�. XYe Sii'ele.
1:; 'l'il!1 semper fal el 1'(;sfe1'l{,�)
Prot·, noi.
Der Bauet Z,leibt em Bouer. aucli icem: el' schliift
l.is Millrl.f!.�)
Proc. Germ,
*6
14223 In diua de Blagoveşte
Toţi ţiganii rnăncă pesce.
D-lIa Z. JUVAHA, c. Fedesc'l, .1.
Tulora. - Ir-na ZOE MlHĂILESCU,
îi l1' , c. Ituşteni; j. Prahova.
La Bbgoyeştenie salt Buna Vestire tot omul mfmâl1cii.
pesce, p{mă şi ţjganiL
Se elice dacii. 1\.l1u1 dob,îlldesce ce-va atuncI Cfllld acest
lucru �lU mal are nici o însemnătate,
1) Ceta teri:Înc5că IlU scie să ',,1 lase obiceiurile.
�) Tefan'nl în tol-de-una a,a �'a rcmiine.
") 'h�rannl remiine ţerall, ,,'hlar dacă d6rmc până la d0ue-Spre-('ec�.
[371]
'.(.hâ, ORAŞE, }1UlIIE PROPRII
*6
14224 Cu ţiganu nu e pomană.
D-na Z. JC:YARA, c. Fedcsci, j.
Tutoon, - T. BĂL_�ŞEL, I!tV.
8Iefrlnesc1, j. Pilcea .:
Cf.l'l în Iad 8 născut şi În Iad :-;8 va întorce.
*6
14225 Scie ţiganul
Ce e şof'ranul ?
G. DE)l. TEODORESCU, Cercci.,
p. 32. - E. 1. PATmcfu, îlW. c.
Smulţ.t, i. Cm'n1'lnln. - V. A. Fo­
nssco, c. Folticeni, ], Snc!nva.
*6
nganul
Scie ce' i şofranui fi
Il cede pe tamM
Şi l(ice di'/, IJtmurl.
A. GOROVEI, ]lltul. c. Folticeut,
i. 8nciaL·a.
*
De unde scie {i!Janal
Ce este şofmnul!
VClF Crooa»; illoctlJt,
,\'ofran, (i'>'rarz.
,-\. se vede înţelesul la � o. 12315.
Vilain ne eci I/u'pspe)'ons 1·alent.
Proc .. Franc.
YVas ucrsteht ein Bauer l'am Sofran. 1)
Prol'. Germ.
*6
14226 Ţiganul nu scie ce e şofranul dar nicî
boeru meşnita.
D·ra TIN CA Şl::!}lAN, Înu. ('. A·
dam, J. Tuioc a.
') Ce scie ţhannl de ţofran.
[372]
, 1';
PRuYERBELE RO)IÂNILOR
Dac;!' cel mic llU cunosce unele 111('1'111'1, dar şi ceÎ mare
b rindul lut nu le f;cie pc' tote. .
14227
Traista saracului e traista tiganulul.
1. T, MERA, COl1l' Litc>
Acelaş înţeles ca la IS o, 12, -l0.
PrOt. uu«
Roman
Ţiganul până nu s'o jura nu se tine om.
1]11':11, C(/11'1Id. R!l!II. {.\;I'!
Prol'. u«
*'
Ţiganul fură şi jură.
1. BANI·:;-'CG. pn:.[
Pentru omul re u unravit, ,:!i mai ales 1,entl'H ţigan.
JJfCJ1di(,ol'li/n loculi semper /)/(111(:[< e)
') Sacul cersetorulu i llU ,c umple.
') Desagii cersetorului (sunt) ln tot-de-una gOL
") Sacul de cersit nu are fur.d.
Aceluş înţeles e:t la No. 1422!J.
14230
14228
Arată îndr.tsnela I::i. lipsa lui (le ruşiue,
*�
14229 Ţiganul până nu fură nu se (se) ţine om,
A. PA�K, Erlit. 188\:l, 1'. 19; I.
p. 68. - BARONZI, p. [)9. - RrK'
TESCU, p. 18G. -R. D. EKESGe,.
in», c. Zavnostea, i. Dorohoi>«
Sent. Buc. CI. Vl Il , lil'hl P GĂn­
HOYICEA:\1.:, prof·
i
I
i
II
l'
I
! 11
i I
! I
li
I II
l' II
11111;
I I �
I '1./
1.11
[373]
14231
TEl{[, ORAŞE, NuME Plwpmt
Cum e ţiganul
Aşa şi ciocanul.
373
Vecji Turc.
Pentru cele potrivite. De pildă : cum e omul şi afa­
cerile lui, cum e stupânul şi sluga, după muncii şi plata,
s. c. 1.
*1':.
14232 Cu popa şi cu ţigan tot-de-una să trăesci
bine.
N. MACHIDON, elev, Scol. Nonn,
c. NieoresC'l,.f. Tecuci,
Cu tiganul al trebuinţă la chef şi In veselie, cu popa
şi la bune şi la rele.
*1':.
14233 Başca Românii, başca ţiganii.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesc),
i. râlcea.
Adică fie-care cn heba lui, fie-care cu nemul lui.
14234
*
Ţigan şi om de tr eba unde s'a mai vedut.
1. BĂNESCU, prof'.]. Itonuin,
Ca să arată firea 10l' cea reu nărăvită.
*1':.
14235 Crau ! ţigane, 'n del la vie,
Că s'a copt aracii,
Şi te-a mai luat dracii .
. 1'�ABĂLçEL, preot, c. i:"'t�râ1W8c1)
,J. Ţ 'âlcea.
Se dice În hătne de j oe ţiganilor, dându-se a înţelege
ea el Sil mănânce aracit nu strugurii. Se l,1ice mal ales
Ierna.
*1':.
14236 Poftim, ţigane, de mănâncă lup de-a gata.
E. 1. P A'l'HIC'tU, în». c. Snw111,
i- Covu1'ln'Eu.
[374]
374-
I
L
iil
I
! I
I
Luarea În ris a celut ce caută ple�c(L, ,Lllicrt caută să
se atribuo lut o lucrare făcută de un altul.
*L:o.
14237 Aveau, ţiganii, aveau
Aveau pe dracu să'I lea.
T. BĂL�SEL, preot, c. Stefănesa.
i. Vâlcea. '
Se \,lice În bătae de joc Tiganilor.
Acesta locuţiune o găsim în urmetorels versuri glu­
meţe, ce se reciteză în faţa 'ţ'iganilol':
Avem'î, Ti!Jani�, aveaii,
Arem1 pe dracu sa-; reit,
Aveau o iepă orbă
U băsrară într'un lac s'" fierbă.
Făcn;-a nisce ling-nd găvănato
Pe CUlTI meu llleSlll'ate.
Sorbiră, 1\Q'anir, soi-lrira,
PiLnă CfUH[ ingălhiuiră,
;\Ial înot Ti,�·rtIle după bllCăţ'f
('it zam. e (loisvor.
* �\
14238 Ţiganul 'şi-a mâncat norocul.
8. I. PATRwlu, ino. c. Smulţt,
}. COL'w·lnln.
Arată traîul lor necăjit, şi face ulusle la biserica lor
de caş, din poveste, pe care 'şI-a niâncat'o.
*L:o.
14239 Mei, tigane, dacă vrei
Poţi să intri în bordeîu,
T. BALĂŞEL, preot, c. Stefă» esc; ,
j. Yâlcea.
Se <,lice, în batjocura, ţiganilor, de către cei ce sein
urmetorea poveste, aretândn-se mai ales că 1111111a1 siliţi
se ţin de lucru.
('nldu Had u ,beii t"eee
:lIi-ţl Începe vint.u rece.
Da �rigann ce fă,ce,'t:
D'llTI plocouaş llli-�l făceit
Şi la coconu mer�e,'t:
Bllnă, (Jinn, lueI C0e/)11!1o!
[375]
rERI, ORAŞE, NUME PROPHII
lIlulţmneseu-ţr, meT ţigane I
Am venit c'un plocouaş
Ca să-rnf dar d'un dorobaut
:-:la me silescă. la spate
Până borderaş mr-oju face.
Ploconaşu că i-l lua
Şi .l'nn dorobant îl dă,
Nicr tref t,lile nu trecea,
Şi bordein se gătelI
l iorobuntu îi �1ieea:
]Jiei Ţ'igane, tlacâ orei,
Poţi sâ intri în bordel.
Jlodapl'Oste, meI fărtate,
Că me folosişt de casă
Da melml'dnşişl de spate.
375
-----
*6
14240 Stai cu ţiganu înveţi ţigănesce, cu turcul
turcesce, cu nerntul nemţesce.
M. STĂNESCU, în». c. Piria, j.
Mehedinţt.
VecF eMor.
Acelaş înţeles ca la No. 60-17.
*6
14241 Plecă Ţiganu la moră
C'o caruţă şi-a Iepşoră,
Doue r6te nu-s d'asară.
T. BĂLĂŞ�;L, preot, c, Ionesct­
Minculesct, j. Vâlcea.
Se <,1ice în batjocură Ţiganilor.
Acestă locuţiune se gasesce şi în următorul cântec:
Plecă Ţiqasru la modi
C' a ec'i1-uţd şi-a iepşoră
Dauc rote nu-s el' asanl
Şi repşora e cam cl.ioră,
D'auIes
BllIes!
Scf,rţal, moră, clonc !
Luate ar dracu mort
Cu diplă CIl tot!
* *
:1:
De întîlni cloră cu cîoră,
Se cinsteau din donicTbră
Cu apş6ră de Ia moră
�i pişat. de lepă cblilr{,!
D'aules
BLlles,
26
[376]
376
PROVERBELE HOM .... NILOH
Scărtal, Jl'[ande, clouc l
Bonc, Ţigane, bonc!
Lua-te-ar dracu mort
Cu cobză cu tot!
:il :::
:::
Intrun vîrf de moviliţă
MI-a ouat o bivolită
Şi clocesce o măgăriţă,
Sectă put de prepeliţă.
D'aules
Bules,
Scârtaî, Mande, clonc!
Bonc, 'ţigane, bonc,
Lua-te-ar dracu mort
Cu nădragt cu tot!
* e
Plecă Ţigunu la m6ră
Să-mî facă d'o colivlmă,
Colivtoră de păsat
Ca ta-s'o a răposat,
D'aules
Bules,
Scârtai, Mande, clonc!
Bonc, Ţigane, bonc!
Lua-te-ar dracii mort
Cu opinci cu tot!
::: *
*
Plecă Ţiganu în sat
La părintele proţap,
Bună diua, părintele,
. Lua-te-ar dracii, meI Ţigane!
D'aules
Bules,
Scârtai, moră, clonc!
Bonc, Ţigane, bonc!
Lua-te-ar dracii mort
Cu tobă cu tot!
* *
*
Să-mi fie cu Icrtăcîune
C'am să-ţI fac d'o rugăciune:
Să·ţi dau părintele UIl ort
Că să-mi cânţi pe tata mort.
D'ar les
Bules,
Bonc, Ţigane, bonc!
Scârtai, Mande, clono !
Lua-te-ar dracii mort
Cu lulea cu tot!
* :::
*
[377]
377
IERI, ORAŞE, NUME PROPRfI
---------------------
Ba sa-mf dai un leu ş--un zlot
Să-ţi cotesc mortu de tot-
Ba 1'0 lua dracu şi mort,
K u făcea, uu leii şi-un zlot,
Când era el viu, dar uiort ?
D'aules
Bules,
Seâl'ţal, moră, clone I
Bonc, Ţigane, bonc!
Lua-te ar dracu mort
Cu traistă cu tot!
:;: :\:
;:.'
Şi-o tuli Ţigauu afara
Cu căciula subtioră
Turtita făcută pană.
In vale, Ţigane, 'n yale,
C'a nun-it o lcpă mare,
Ocaua patru parale
Să Iacf lUI tatt'o pomană!
Daules
Bules,
Scârtal, moră, clonc !
Bonc, Ţigane, bODC!
Luate-al' dracu mort
Cu amnar cu tot!
*6
14242 A face ca Ţiganu când a greşit pe ta-s'o
din călelă.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci,
i. Yâlcea.
Se (Jice celui ce se apucă de un lucru la care nu se
pricepe şi neputendu-se face, aruncă vina într'altă parte,
întocmai ca ţigallu.
Origina acestei <;liceri trebuie căutată în următorea suavii
populară:
SNOVĂ
Odată Domnul Hristos mergea C11 Sfeti Petre pe un câmp. In mar­
ginea uuel pădurt vede o cetă de Românr şi o lae de ŢiganI. Domnul
Hristos şi sfeti Petre, traseră d'adrcptu la ceta Românilor. Aci între
Români era un uncheaş hătrân-hătrân ' De bătrân ce era, ahia mal
putea să se mişce din loc. Domnul Hristos porunci ele făcură Românii
un bâjan de foc, ele să te incăldescl la el cale de trel dile. Cum se
aţîţă focul. Domnul Hristos aruncă pe uncheaşu în foc, Românii în­
mărrnuriră, când vedură una ca asta, clar nu indrăzniră să dică nicî
circ l Arseră lemnele C11 uncheaş cu tot până începu a se potoli
focul. După ce se potoliră niţel cărbunii, Domnul Hristos răscoli prin
cărbuni cu toiagul şi scose elin foc un copil ca ele 12 anI. U ncheaşu
Întinerise!
[378]
Vătafu de la laea 'J'igituilol', ve'�l1se �i el 11111111 ne" care n făJuse
Domnul Hristos, şi socotiu du-se ci şi el o să racit ca să iut.iuercscă
tată-s'o, porunci Tiganilor 1111 de făcură şi 01 un gogenlit--· fnc �i
arnucară pe ,!,iganll ăl bătrân în el. Ai-seră lemnele Împreună cu Ti­
gan cu tot. Vătaiu puse tie stinse fOI: li 'Cll apă, ,)icenc1. că îl călescc,
ca sa-I fad şi mal tare ca pe ăI dc-l făcuse Domnul Hristos. După
ce se potoliră eărbunil. Vătafu iucc pu a sC01'111oni prin carbuni ca să.
scotă pe tată-s'o, dar gnsi numai câte o sburătură de os Iăcut scruin.
Tigan Il arsese I le se făcuse ceu uşe.
Atuncî vătaf'u puneu.l mâîuile în şol.lnr), 'iise ,le culo: «L'nm gre­
şit din câ/cW"
378
PHOVEHBELE HOMÂKILOH
*6
14243 A face naz urI ca Ţiganu de mâzgă de
anine.
T, B.�L_�ŞEL, preot, c. Siefânesci,
J. Ţ-alcea.
Se \lice unut om năsfiros. care face nazurt la Gri-ce
lucru,
*,0,
14244 (Du-te) unde a dus mutu Iepa şi ţîganu
cârlanu.
P. GJ.RBOVIOEANU, prof, SCl71in.
Bne. Cl. 1'1.
V �\1i J1u!.
A se adaogă acesta "arian tă la � 0, ă�)8-t.
*6
14245 A păţit ca tiganu, când s'a culcat în tindă
ca să scurteze din cale,
G. POBORAN, inst.,j. Olt.
VecI, Tind".
Arat;l prostia omului. lipsa lut complsctă de judecata.
SNUVĂ
Lu Tigan t «Iată, vrea să, plec» a (lou::t ()i pâuă intruu loc. S{'l"tt ce
tie g:ândi el, ce se resgâl1di: 1111) C�L să nl(� culc Îl! ti udă, ca să niat
SCLll'tCZ din cale. «�j a§fl ţigallll e�i din casă şi se culcă în tilJllă. Dai'
,limin(.ţ.[t câllll se sculă Î�i mlllse aminte că Illtasc I'lleaurt în casă,
intră în c[tsă de şi-o luă, şi apui îs;} \'e�lI de p'Jtccil, ClI gândll cfl 151
mal scnl'tase din cale d"l'1lI;1lI1 în ti�"l[l. '
A. se vede la N'o. 7911 alte variante a aceleaşi s1l6,,[1.
*6
14245 Ţi-a eşit ţigan în cale!
E. 1. P ATRIcIU, bU'. c. SOllllll,
�I j. Covurlulu"
, It
[379]
1'ERl', URAŞE, NUME PIWPt:II
379
Vrend SfL areţl că unuia îi merge bine in o trebă. TIo­
mânul crede că o asemenea Întîmplare îţi aduce noroc.
14247
*
La ţigan stup şi la popă por ci.
C. MĂRĂCIKĂ, iug. c. Slatina,
J. Olt.
A căuta un lucru unde nu pote fi, a cere ee-va celui
care nu '1 pete aYE�.
Popa nu are trebuintă să crescă porcî, doi fie-care
creştin îl dă dintral s81t. când se întîmpla să tafe vre
unul.
*L
14248 A 'şi da în petec ca tiganu,
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Banca,
j. Tuioua. - G. BĂNULESCU, îm..
c. Pictroşiţa, j. Dimbociţ«.
*6
14249 Ţiganul când a ajuns la mal atunci s'a
înnecat.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 133;
IL p. 85. - B. P. HĂŞDEU, Etinu.
Magn., p. 530. - V. SALA. clase. e.
Pocni Sup, comit. Bihor, Unqaria.
Adică al eşit din orîudutelă, Hai păzit buna orîudu­
felii, ci al urmat după năravuri ţigănescl (GOLESCU).
De pildă: a 'şI da arama pe faţă, a'ş! areta cusururile;
ţiganul, 01'1 cât îi al da, tot mai cere, S'al1 nu p6te până
nu fură,
Când cine-va se abate din şirul vorber, şi cam Începe
să se laude, sau cere ce-va fără rost, s. c. 1.
Toţi ţiganii umplă îmbrăcatt din petece furate, cusute
la un loc �i făcute haine. Prin urmare, de câte-ori cine-l'a
nu e cinstit şi vre s�� amăgescă safl să fure, 'lift dă in
petec ca {ignnu.
*
"Ţi-o; dat in petic ca (if!C/Jlul.
IORD. GCLEilCU, lJfS8. IT, p. 95.
[380]
I
880
PROVERBELE ROM.�NILOR
*::,
Tiganul la mal se tnneC((.
BARONZI, p. 58. - HIN'fESCU,
p. 186. - V. SALA, !lase. c. 1Taş­
cou, comit. Bihor, Ungaria. - E.
I. P ATRlolU, înv. e. Smulţl, j, Co-
1Jurlu'lu. - C. TEODORESCU, înv. C.
Clwsesd, i. Vaslnhe
*6
A se innecă de la mal, ca !iganul.
V. A. FORESCU, e. Broscera, i.
Suc1ara.
*6
8' o (a) înnecai ca ţiganul la med.
GAVR. ONIŞOR, p�·of. c. Dobro­
'Vet, j. Vaslui'u. - E. I. PA1'lUcIU,
înv. c. Snwlţ!, ,j. Covnrluln. - M.
LUPESCU, înv. c. Broscaric ]. Stt·
cuu:a. - Sem. Buc. CI. VIII, P.
GÂRBOVICEANU, prof. - fior. ST.
TUŢESCU, Jlrof. C. Cataneie.]. Dolj.
Ve'F jllal.
Se elice când unul, tocmai la sfîrşit, nu scote o trebă
bine I�L capăt.
«Set mI te înnecI ca ţigmm la mal. » - ,c)czc'it., II, p. 72.
s Ca cela care s'a inuecai la mol,» - V. ALEXANDlU, Teair., p. 405.
� I
I
A se vede în T. Sperautia, I, p, 241, snova care a
dat nascere <;1icereI de faFL.
*6
14250 Apa trage la matcă şi ţiganul la tepă,
MARIN RĂDULESCU, Scol. Inst.
c. Slatina, i- Olt.
*6
Va ceni apa la maică şi ţiganu la tepc'î.
GAVR. ONIŞOR, prof'. c, ZOI'Zen'!,
i. Tutox«.
Acelaş Înţeles ca la No. lm305.
Il n' est oilain I]ui ne f 'aici ta cillenie.
Prov. Franc. XVI-c Siecle.
[381]
TERI, ORAŞE, NUME PROPRII
________ . 2-�
381
*L::.
14251 S'a căcat Romănu 'n mora
Şi l'a dat ţiganu afară.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Siefănesct,
j. Vâlcea.
Se (Jice în batjocura ţiganulul, dând a se înţelege că
ţiganul e gata să facă cele mai scârbose slujbe RomânuluL
*L::.
14252 A fi deprins (cu nevoile) ca ţiganul cu
scănteile (scănteele).
Şezat., I, p. 218. - GAVR. ONI·
ŞOR, prof. c. Dobrovet, j. Vaslu�u.
- E. 1. P ATRIcIU, înv. c. Sm1tlţ't,
j. Coourluiu, - V. A. FORESCU, e.
Folticeni, j. Suc!ava. - C. TEO­
DORESCU, înv. c. CtLTsesc1., i. Vas·
11�fu.
*L::.
A fi î1W(�tat ca ţiganu cu schinteile.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
*
S' a invetat ca �ig(tnul cu scânieia.
*L::.
Ca tiganu cu scânteile.
T. BĂLĂşEL,preot, c. Ştefănesc1.,
j. Vâlcea.
A păţit şi scie multe. S'a dedat cu reul, cu belelele,
cu nevoile, şi nu se teme de cele ce vin peste dînsul.
*6
14253 Îi inveţat ca ţiganu cu ciocanu,
A VR, CORCEA, paroh, c, Ooşteo»,
Banat.
Acelaş înţeles ca la, No. 14252.
*6
14254 Ca ţiganul când a spînzurat întăiu pe
tată-seu.
CĂLIN IORDACHE, stud. j. Argeş.
[382]
382
PROVERBELl!� ROMÂNILOR
----
1
,
I
il
l'
�
I
I
Pentru mojicul ridicat care se mândresce faţll cu rudele
şi prietenii lui de odinioră,
A se vede No. 141GG.
*6
14255 Mei ţigane, mă-ta more,
Bagă'i deştu'n cur s' se scole,
T. BĂLAşEL,pnot, c. Siefanesci,
J. 'Vâlcea.
Se g.ice în batjocura tiganilor.
*6
14256 Nu te-ai întîlnit c'o gâlcă murgă, c'o Iepă
în burtă, c'un ciocan călare, c'un ţi­
gan la brîu.
G. BĂNuLEscu, Î'nv. c. Bcsdead«,
i. Dîmbooiia.
Un ţigan, . căutând pe altul, întîlnesce un Român pe
care 'I întrebă, în grabă, dacă s'a înliln-it c'o ,galdi 1nuTgd,
etc.
Se aplică când ve�11 pe cine-va vorbiud sucit sau de
a-n d6sele.
*6
14257 Şi-a mâncat credinţa ca ţiganu(l) biserica.
A. PANN, I, p. 51.-HINTESCU,
p. 40. - BARONZI, p. 58. - G. BĂ·
NULESCU, Î'nv. c. Pietroeita , j. Dim­
bociia, - P. GÂRBOVICEANU, Pl·of.
Cl. V1II, Semin. Bac. - P. JSPI'
llESCU, Leg. I, 1872, p. 166.
*6
ŞZ-n uuînca! cinstea ca ţigamt biserica.
D-n:< Z. MIHĂILESCU, iuo. c. Buş­
teni, J. Pmhova.
*6
Şi-a mâncat omenia ca tiganul biserica.
V. SALA, âasc. c. Poiana, comit.
Bihm', Ullga1'la.
Veci! Cimle, Credi17fit,
Ommie.
Când un om a perdut credinţa, omenia, cinstea de
care se bucurii.
[383]
TERl, ORAŞE, NUME PROPRiÎ
6menii cred CCl tigallii <111 facut u biserică dr
când ii-a resbit f6n;��1 ;111 mâncat-o,
DE CE N'AU '!;IGAN11 BlS�:RICĂ
A fost oda\'\ ca nici o.Iată
L'n moş ş'o habă şi o n('p'-,tr •.
Uar J ,ia ta fa tă,
Ce u'avcn rnumâ şi uavea tata ..
D'a sa junete \Teml ,,\pndlte
Cata un jL11Jl' să se mărite.
Ast jun e insă ua îl\\:'1'\li8t
f;)i'n ochi: fetii s'a aretat,
Tigan ca tl1nsa (>1'8 �i el,
De acel sânge, (le acel fel.
tJ'ajl1Bg' la \'01'1ă �i intro senL
1Ja sfat ţi.�'ani.l .se arluuară,
Tnn] d intrluşi i cel mal 1JGtri\ll.
Cu minte m ult.â �i vechiu Româu,
In adunarea cea ţigU1l8scâ:
«Copil, le c;1i,e, v ot sciţi prea l.in«,
Şi nu se cade s'avem ruşiu«,
De adevcrul ce voie! să ,�i(;,
Dar nn'I nimic,
C'lel ast reLL fie ori c;,t de mare,
Are in.lrc ptare,
Numat ypj îmu si( vreţi si; fiţi
Cu toţi uniţi,
Ca impreuna,
Lucrând la fapta ce c1'8\1 că·i l.ună
Să se iudreptexc reul, de care
At,lJ ţigănimea sufere tare.
A�a dar reni ele care (;1ic
E că ţig'anii d\1l11 se îllse)j'i'1,
Uri 61lld se 11a8(:e 01'\ şi când mor,
N'au biet şi dînşii () mien\u
Biset-icntă,
tiă'Şl facă rostul,
Să-şf ţie pustnl.
Şi t(ltă le�l:'[\ cui» ({Il I�JJlntHJil
Şi chtar llăg,înii:
Ci tot·de·una CI SL\l1t siliţi
f;)i llc\'oi\l:
S� all,ă a fal:c cu ]>"pl strl,inl
ne l'i'in w(;illli
LUl'l'tl ce faee să ,,(1 jn�sut
O catastl'l,fă ]1anţigfilJl:sCU
Căc! le es tâtc Hlereh pe ,lr.s
f;)i tnSlja 1l1erge de sus pe .ins
Ca su liJlsesdi dară u datu
Hen] de care
l'nllţigănillwa cea apăsata, ,
Al se 11ălll astă,�li mână ('Ll l!lam;,
S:, 'Il\'iem ia d legea hetrânu
38B
[384]
384
PROY.8HBELE R,OMÂ)iILOH
:"i cluar indată sâ rid icăm
Biserica unele �ii ue închinăm,
Copiii noştri să,! botez.un,
l'ărintif uoştri să,'r îu.rrupăm,
Pe junii noştri săI cuu unărn,
Cu Dumnedelea să ne 'rupăcăru
- Bravo! strig'uf( într'o unire
f.fig'anir 'n culmea de feri ci re,
Ideia asta e minunata
�i trebue pusă pe cale 'uda tâ,
Dar vrem să scim
Din ce materii o să zidim
Biserica nostră cea ţ.igăn0sca,
Ca să trărcscă,
�i ca să ţie la viuturt rele,
La foc, la ploae şi timpul'! grele;
J le lemn s'o facem, nu e mijloc,
l"1Ci lenmu poto s'ar�]ă (le foc,
De fel' s'o facem, nn e ele şaga,
(':'((01 f'reru pote trasnet si tragă;
De zid s'o facem, zidu se strică
Şi se dăiimă, se' m bucătică.
l ii n \'01 care e urat cu minte,
::iă po trivescă duue cuvinte,
Acel să ai bă dreptul a face,
Biseric« nostră ori C\ll11 îi place,
�'acela pote să'i fie naş.
Lic var, de piatră 1 de gar.l! de caş '
-- Bravo 1 striu·ară 'intr'o unire
TiganiI în cnl;l,e ele fericire.
Atuucf porr.ira la căşărie,
("era aprope de ţigiînie!
�i cum perarâ tot caşu, care
Erh prin tfLrle, pentru vinda re,
Lucrara 'n stânga, lunară 'u drepta,
�i Într'o lună sfîr,�iriL fapta.
}Iânclri �rigani'î aeU111 privea,
L'a lor zidire, ca la o stea.
C:ttc-vn sate apropiate,
Şi alte mnlt mal ,leI'ăl'tate,
\7eniră acolo, ca să se 111il'c,
1 l"acea frllrn()siL, mândră zi,li1'o.
Ce folos însa, 1Jieţir 'l\!.rani
('ă cheltniră at[\ţea ban1.
V 0<,1\1 eli durere ciL într'o �i
Toţi Începură fi Jlarnân\li
() para ehi61',l nil mar avea,
):id sa llicreze ltl' mal pntea.
CacI din el 11nil 1'reo\,1 cmu,
_\Iţil Iar eforI se 8Ocotell,
Cnu egllmen, altn dichill,
I'n11 dintr'Înşii lJlal calerngiu
A vrl1t sa trecă de secmt"t'.
A\"em] sul! dînsn �'un :wl,on.lat·,
Ast·fel ca beţiI ţiganI s'afla1'â
In risc .le f6me cu toţi se pla1'[l,.
Şi ca să scape crustă peire
[385]
'rCRI, ORAŞE, NUME PROPRIi
Dati tOţI năvală într'o uuire
('a nisce Ilare ea lupt tnrbaţl,
Câini morţI ,le f(1l118 inverşuuu n,
Ş'a:şa mâncară, ncm infernal,
Bt0ta biser-ică de caşcaval '.
A. P ANN, Arqliir., p. �S.
385
Cititorul va gasI în Revista pentru Istorie şi tilolo­
gie, anul 1.883, un articol al D-I Dr. Gaster, cu istoricul
diferitelor publicatium privit6re la acestă snovă,
Conclusia d-luî Gaster este că povestea românescă des
pl'e biserica rnâncată se pote explica admiţendu-se că la
ţigani, ca, şi Ia Hanifa, un trib al Bacritilor, şi la secta
crestini), a Collvridicnilor, a existat odată: sau un idol
făcl�t de materii comestibile, sari turtă, cu chipul îutipă­
rit; mâncarea bisericei, din causă de fomete, ne fiind de
cât un adaos născocit în urmă, cu scopul de a'şi bate
joc de ţigan.
D-I Gaster Încheie studiul d-sale spunând că: « ceea
ce nu putem să nu observăm, este cii nu am putut găsi
până acum aceeaşl poveste şi la poporele ce locuesc în
vechiul imperru bizantin, cu tote că numat aci s'a putut
nasce. Dar acesta nu vre să dică, că, nu există de loc
acolo. Până acuma în genere, afară de forte puţine ex­
ceptiunî, nu s'a dat nici o atentîune Iimbet, şi mai pu­
ţin legendelor, credinţelor şi obiceiurilor ţigănescL Cău­
tând cine-va cu dinadinsul, p6te că o va regăsi şi acolo,
şi atunci chiar ipoteza din urmă va fi justificată».
In asemenea imprejurărt părerea el-lui Gaster va 1'1'.­
mâne o simplă ipotesă,
Vom observa însă cii în limba. latină ele la finele im­
perîulut sau de la începutul evului mediu, găsim în Du
Cange cuvinte ca:
MANUUS id est eoutraetus, debiritatus, mutilatus vei iuuninutus.
(GlossOJ Isonis Magistri).
, Si autorn totum brachi ,,111 mancum fuerit, ut nihil cum 00 facere
possit ... Ler. Ilipuer. tii. ;) § 4.
MANCARE, mutilare, membro privare in Lege .llamanll. tit. 12.13. 1-f.
I�a Francesi: 1nllnlJuer, manchot.
L,t Homâni:
,Căuta catastisiele vistieriei care le de,lese el mânel.> - Crol<ic.
Anonimâ, r. 144.
Vacă mancâ sau 1J�âî mâncâ (::'IIolelova) pentru o vacă
\.:rlreia îl lipsesce o ţîţ{t ele la uger.
[386]
381)
PIWVERBELE lWM.4.NILOn
«Cu aceşn nădragr mând nu se pote iml'l'ăc,\ ornul-. - LArmA5 &:
MAXIM, GII)8((1', p. 401.
- Copil manc». - LAURlAN & MAXIM, II, p. 229.
Cuvintul manc sau mânc avâud la nof, ea şi cuvintele de
aceeaşi rădăcină În t6te limbile neolatine, înţelesul de (,de­
fect, lipsă» e mai mult ca probabil că Românii, vec;lpud c�1.
dintre t6te pop6rele cu carl al} venit în contact, numai ţiga­
nit nu au nici o religie, şi că sunt mânci de biserică, au <,lis
în cele din urmă printr'un joc de cuvinte uşor de Înţeles,
că, acest Ilem de omenf şi-aflmântett biserica, In acelaş or­
din de idet Rornânit Ardeleni îşI bat joc ele Saşi], protes­
tallţi, şi cari prin urmare nu au sfinţi, spunând că 'i-au mân­
cat. A se vede Columna Iuî 'I'ralan, 1882-1883, sn6va,
Cum Ci ICi perdut Saşir pe Sfinţii lor, eule să ele P. lspirescu.
A se vede de asemenea S. FL. MARIAN, p. 223; VARHON,
p. 52; Dr. GASTEH, Archiu. IsI., An. 1883,
:;:6
14258 Ai mai vedut popă din ţigan!
K 1. PATRICIU, înc. c. Siuulţi,
j. Cocurluiu.
*6
Dracul a mat vee!ut ti.r;an popc7 Şi nuntr7
JJiercuTea.
G, P. SALVIU, in». c. Sllw/l1,j.
COVHrlU'iU.
Când unul ne Sti arate cii un lucru peste putinţă să
se fad.
*L.
14259 A pătit'o ca ţiganu cu frînghia (cinge-
tarea).
V. SALA, ilasc. c. Lelesci, co­
mit. Bihor, Fl1gW'iu
'fjl'-a rupt nasu, '�i-a perdut omenia.
SN6,-Ă
Tigann când a mers la cumătru sHl, după ce s'a săturat s'a Pll�
şi la jucat, dar el, al narbel, furase cingetorea (fringhia) cuuuitreî sale
(preotesel) şi juoând, de la un timp j s'a ve,lut capătul care Ieşea din
sîn. lJn băetandru a tras de oingătore şi l'a prins cu furat ul, ast-fel
că ţiganul a rernas do r-uşine, cu [f,te că a eflutat să se apere de l'
((semene urîtrt Îl1\'inllire.
[387]
'[ERI, ORAŞE, NUME PROPRII
*,0.
14260 Remăni ca ţiganul fără gâscă.
387
V. SALA, tlasc. c. Petrileui, CI)'
mit. Bihor, Ungaria.
Adică păcălit, înşelat.
Nu am putut afE� snova care neapărat a Ilat nascere
acestut proverb.
;1' Le
14261 " 'O murit de f6me ca ţiganu între pănl.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobro­
vet, j, Yaslult!.
A se vede înţelesul la �o. 8+9:3.
*,0.
14262 De-a-valma
Ca ţiganii t6mna.
P. G:Î.UBOVICEAND, jJ)'of. c. Cre,
ceilia, j. Ilfoi'.
Cind plecă Homânit mai mulţi la o muncă, sau fetele
si fli1c[li.l la horă.
> 'l'iganil obictuueso a se tocmi de-a-valma la muncă.
*,0.
14263 A'I fi milă
Ca ţigan ului de pilă.
P. G:Î.RBOVIC8ANU, prof, c. Bo·
liniin-din-calc, i. Ilfov & c. D1'CL'
gdnescl, j. Viaşca, - Nrc. :MATE'
ESCU, în», c. Moodi!«, j. Puina.
- A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu ;
Banat, -- C. TEODORESCU, inc. G,
Lipoca. j. Vashtht.
*Lc.
A ave milet
Ca tiganu(l) de pilâ.
IULIU GROFSOREANU, dasc. c.
Galşa, comit. Âmd, Unqaria. >:
1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Siefănesci ,
j. Yâlcea.
Când nu al milă de loc de CC"\,[L sau de cine-va, căci
ţiganul Il' are milă ele pilă, Ire cân el r o pe tate Iierele.
Se elice în deosebi pentru ginere şi socră,
[388]
388
14264
*L
PROVERBE LE ROMÂNILOR
A nimerit ca ţiganul la îrnper at.
P. GÂRBOVIOEANU, pro], c. n­
şina, j. naşca.
Când o brodesci reu,
'J'ig;mii s'au vorbit udată să ducă �i el plocon Irupăratul ui nu 0:11-
van cu lapte acru, şi s'au invoit, dind vor intra pe t\fiă să dică : unu,
Srt trăiesci 111dria Ta! Ritul, să trâlesccl ./YJrîria Sa Domna t altul, şi
Domniţele! altul, şi Beiradcleie I altul, �1: Mitropolitul!
Cel d'lntâru Gaşper, vataful lor, cnrn păşi pe uşă, s's.Luunăcit şi:n
dirdoră colo, a scăpat, de tremu rătă, vasul din mană, când a dat cu
ochiî de împărat, şi bombăni tăricel : EI! fire-ai al dracului, altul şi
Maria Sa Domua ! şi pe rînd cu toţii: şi Domnitele ! şi Beieaâelele !
şi Mitropolitul!
14265
R, JUVARA, c. Berlad,,j. Tu/oUl.
Când te mănâncă in eul'.
14266
*
Ii sporesce ca laptele tiganului.
N. A. BOGDAN, Pou., p. 138.
A se vede la K o. 859-1 înţelesul (Jicerer şi sn6Y1, care
i-a dat nascere.
*b
14267 Cer că ca ţiganul marea cu degetul.
C. TEODORESCU, nil'. c. Cursesct,
j. VaslHl1!.
A se vede întelesul la N O. 8ăf).
>
*6
14268 Trece ca ţiganul prin ralu.
IULIU GROFSOREANU, îmi. c. Gal­
şa, comit. AnÎd, Unqaria.
Când UDul trece pe lângă om fără să .,;lică ce-va, Şi
chiar f(n'tl să'I fie permis sit trecă pe acolo.
[389]
'IERi, ORAŞE, NuME PROPRIi
"N6vĂ
339
-----
'In'ceml ţiO'HllllJ pe l�lln',\ rf)ILI şr-a aruncat oăctuln iuăuutru. A ce­
rut să i se p�rmită ,fi illl�'C ca s:fşi �cl,tă căciula. Odată intrat u'n
1I1al unt să lesă.
A se yede T. SPERANţIA, II, p. 7-1, Jidanul in raiu.
*-6
14269 A face planu
Ca tiganu.
T. BĂLĂŞEL,Jll'e(lf, C. Stefiinesci,
}. râlceo.
Cimd plăuuesci ce-va în zadar.
SN6vĂ
Un ţigan merge;, odată pe un câmp. Trccend pc lângă o tufă, ,-e.,h'l
in ca un lepurc culcat, care dormea dus. TigaDil se opri lângă tufil
şi incepu a-şl face ast-fel planul, vorbind singur: «astă-c;1'i am să mă­
nânc carne de Iepure; dar urte cum Il să·1 gătesc. Jumatate am să-I
fac friptură, şi jumătate am '[I·I fac fertura. în care am să put "
mână de ardeî pisat, ele la naşu, şi duel alu mânca să străfig, să fac­
hapclu I hapcîu 1»
Iepurele speriat de hapciul ţiganl1lul, () rase dc fugii, lăsând pe
gram cu buzele umflate şi cu planul făcut de geha.
D'atuncî a ri-mas vorba : Il (ace planu ca tig((l1/1.
14270
*
Face ca ţiganu când s'a dus la naş-seu
cu plocon.
G. 1. 'I'oxzsou. iu». c. BI'OSCQI'[,
J. lYIeltedinţ'i.
Pentru cel care Re porta prostesce,
SKOVĂ
Un ţigan aveud să se ducă pe la naş' SeL\ după oIJÎcelL1, între alte
merinde luase şi un hădăl'i'lu de lapte bătut. Pe drum vede intr'o parte
un 'iepure şi pe loc îşi face socotelă că bun al' fi şi acesta de dus
ca plocon la naş. Şi aşa se leil după el în g-6nă mare. Şi cum alerg-il
după iepure, (le odată se impcdică, şi hădărăul ce tineă în spate se
yarsă după capul lui, ast-fel că In putiuă nu remâlle apropo nimic
ruerindea ce voia �ă ducă la naş. Vl'�l�lld că uu 'l-a mers j,ine s'n
întors ÎnapoI.
[390]
*�
14271 A se muta ca ţiganu cu cortu.
380
PROVERBELE R')}L�X1L0R
*�
A niuieriio Jlip(cu)'e(t la strîmt.
A �e VOtle GR. JIPES0U, R( ur, ()ja,�,. p. 2\)0 ,?l
torea, V, P. 81.
c.
A YR. COReEA,
Banat,
A se vede înţelesul la N«. !i�ii�.
Dvra Tn1tJA QIŞMAN, îuo. C . ...1-
dam, j. Tutora, - GABRIELESCU,
i. BHZ('I!.
Tiganul sciiuvl cii ia sUlni't e hr'l1tză, lapte �i ai,,'1,', Il pleeat şi el
ta munte, f{tl'�î, să SI' g:tlndp;::,d1 (O;lud al' tr(�hul :--:{i ple\�e ca sti ii Heoln
în I,li de rlnlco. Dar el a ajuns la "tr'llfl toema(;\{let'('\(l'ea când şi 1.ael111
�i toţr cIohanii l'0sLea,i. fl'! fel că Iuetul 1 i�'an a plecat l!"hll'd a-I:a,<j
tlămâud.
G. BĂXUI,ESCU, [,IV. c. Pietre­
Ha. j. Dîniboriţa. - R. N. Hol­
TAN, Celai. COi/TU, p. 1\). - Ii-na
Z. �fIHĂIL\(SCU, în». c. Buşte.â.].
Prahova. - P. GÂRBOV[CEA�T,
ţ.ro]'. c. Itotesct, i. Arqe«.
Pentru cel ce nimeresc: rell. un lucru. (':1ud unul se
apucă de o trebă �i nu scie timpul priiucîos.
*6
14272 A nimerit (brodit) ca ţiganul Miercurea
la stână.
il
li
tII
,1
*6
14273 A nimerit'o (s'a dus) ca ţiganul Vinerea
la stână.
GAVI:. ONI'!OR, pro], c. JIHrgclii,
i. Tuioca. - 'llfflior P. B1JDISTEA'
NU, ,i. Ilfo», '
Acelaş înţeles ca la No. 14272.
[391]
14274
Potrivişi ca ţiganul la stână.
j�, 1. PATH.WIU, Î1w. r. Sliililii,
j. COl' II '1'1 uiu.
Y l'(;ml :-i,i nn\te cii cine-va a venit la o tr01H\ 111'0 trm,liti,
(lupa \TeJI10, întocmai ea ţigiLllUl eate s'a dus In Htântl
toruna po sfîrşite, l'fLntl oiobanir se pornise cn turmele
la 1 eru.i t.
A ;;8 \,8(1('- '1'. SjlPl'allţla, I. p. n, riyallul {II ,�Iâna,
14275
*
Potrivişî ca ţiganul la pomană.
E. 1. PATrnclu, iur, c, BII1'S1/'
('((1/.1, j, Cocurlui«
(';llld Jl11 o potri "OHel bine, ca ţiganul care, vrend SiT
lll(:l'ga la dou« ]lompul a aj U us P1'(': t:\l'I,1i.ll :-;;i la una şi 1 a alta,
14276
*
Se îndesă ca ţiganu la praznic.
X"""'" c. X'IJ/I'sd, j. Bacci/!.
Allle'l In clii lipir, mal ,,}e;; In mâncare �l ])('ntUl'll blr:1
plate"
LEGENDX
])11P:1 ce il fă.-ut J)UlJ1lH'[,lel'[ lumea �i ti,le \'ietăţil" ",)te- se a!l::i În­
r riu-u. �i la lIl'lldl. Pl'U OJU, at,ţtt (JlIlPll1lor erlL �i f-ic+t'{LI'.ll vietăţI, ÎlItl'C'
['"l'l fil'",ce că SLJ alia" 'ii p,,'crile, In" (hit. d,le 1111 1'1,1 (le Irrauă al111-
llJiUî, ua �ft a.11>ă cn llJ[lllCtt si vu {'P sust i n ou.
rl'(lţI (nl1<:11il ,�i r otr- paso�'ilc, cmn aţi' lncepnt atlln,llGll hl'(1ua ee 1e-o
detc' -DUlIltl8\le!! ;..;'all ,"1ă,t111'a.t'l IIltlllUJ eouolJaf.ltrile �i ţi::"flllil, ()rI 9i eDi
il\! lll!Il1(';t1, Ull ,'itll lllRl jlllf.llt si1i.llr'"
Vi't!i"n<i J)Ill!lll<'dv" l){"aţ" I '1('l"(.01';( ,'a Hl1pl'I'ill. j'i,,·to i:ll'C ,i fi
c;are �!H!ilhatt\]'rL: 1 )
- (I;Înd .�o \'01' :·dit,1!6t ţig'<lllii �l vo]' (Ji(�e diu t,.'jLrtillilllrl că nu SUtit
Ilillil'llli,l1, nl"llcj 'fI tI' apropii (u �i t ... t 1\(,1I11l1 \(,,, (le �mte!
1�I'ii \Îgl(liiJor lea <,lio:
- C'llld R<' \,1'1" apJ'''pi:t ",)tlolmtlll'ile ,le ,ale, ,letlliCl 'ii V" ,iîtul'n\l
.�l \-Ol
11:1 tiin(] eh \ignuil, 1)1'1 �i (:',t. al' 11,,1.111:'1, IJlai Ilid "datJ, 1111 ,,' p"t
Sălii!"', c!Llar şi "tUliUI "flJld se du(; la vre'llU I'r:ly,uic, ullde V,(.c uul.]J­
"[\1'ik �i ],,'u\,tlrik He ,lall ele g"Jm, 11(1 stdlctlll lll[)l'ţilul', ei el, 0]'1 �i
I'�,L Hl��tJlftneă, (·;tlU! se sc()lă. tl(� la l\la�H �i se dep(ll'tl�z(l llinnal \'I,'q
c:;!'tţ!-yn pa�l de eaRtt., (Ji(\ <.:a �j eail ('11111 s'nll sl5ulat de .io�, că n'a\!
111�'lG�( lll'lllldi, că Nlllll, !1f1ll1'\Tl',ll <1 .. Il\! Ne 1\1,,1 l'"t \ill{' ]>c l'i,'li,m,
Ile aceeH �i eod"h"tJll'i!e llll Nepot "1)1'0[11« nid "daU\, de Natc.
�i eillJi.!IHLllrn de a('eea Ne lUUl1e:-;co Pl1SCTP ţig'f11j("'·wă,IWlll.1'1l {'[l, ca
1!11111<11 :11111\('1 se apropie llP vr'lI11 �at, ('('uul 1111 ţi,�'al1, dllpf\ ('C H 1'(j,o;;;1,
[392]
392
PROVERBllLE ROMANILOR
la vrun pi-azni«, �i după ce a mânoat, spune dt S'a sflturai. 1),\1' fiirul­
că Ţio'anii mai nicr când nu se pot sătlll'i" de nccea �i ea uicl când
nu seOpilte ap1'o1'1a. ca alte pa sed, (le locuinţele omcnilor. - 8. FI,.
MAP.IAN, Oruit. J, p. 330.
14277
*
S'au strîns ca ţiganii la pomană.
U-nn Z . .JU\'ARA, c. Fedcsd, j.
1'1lfow.
Acela:;,; inţeles ea la 1\0. 14·27G.
*6.
14278 Se îmbie ca ţiganul la balrnaş.
MOISE POJ'OVWIU, c. Caumgiu,
comit, Hllnerlllll'e1, Trunsilcanta.
Acelaş înţeles ca la 1\0. 142"i(i.
*6.
14279 Face ca ţiganul cu halmejul.
G. I. TOMESCU, in». c. Broscart,
s. MehediuţL
Adică uită ort-ce ca ţigallul ha1l11ejul (un fel d(-l mim­
care) pe care '1 luase de probă. şi pe care '1 ducea la
nevestă sa ca să '1 găt6scă la, fel: Iar pe drum perde
mâncareu si 'i uîtă sî numele.
A se yeZ16 Sn6Yu 'de la N o. 0308.
*6.
14280 Le mestecă ca 'n bota ţiganuJuI.
ILm HOCl'OTĂU. c. Sclişle, comit.
SilJit1, J'ra11 sil cauta.
Când unul amestecă lucruri' cari ul'fi trebuit sa fie
despărţite: se ,lice mai ales pentru m(lnC'iîrL
*/:"
14281 Vorba ţiganuluL
T. BĂLĂSBL, preot, c. Stej'ănesrl.
J. râlcea.'
Când sătenul spnne vre un proverb începe S111:'l ter­
mină cu acestă exprestune, Sal'l cu una din cele urmetore :
[393]
I:r
'Ii
1,,'
i
TERT, ORAŞE, NUME PROPHII
�--�----�'--
393
����-
r01'UiI ălu:«. rorb« cântccului, l'Ol'UII ltomÎlnllluI. rorb« 11('­
Inmului, et� .. după cum \lic�l'ea se referă la () suovă in
care e vorba de 1111 ţigan, uu nebun, etc.
14282
*
A murit ca şi Iepa tiganulul.
J
Il
At1icit tocmat când se îUy(?ţfLse Ha llU mal iuauâuce. A
se vede 1\0. ] 907.
*
14283 Ţiganul, după ce şi-a dat căciula pe apă,
a dis : să fie de sufletul tatii.
D-nu SEV. CAWI,}. Tu 101'0.
Ve�li Cifcl1l1ă, ,,;,tjli!.
A se yed? la 1\0. +1;P8 atât Înţelesul <,lieereî citt �l
sn ovn care 'r a dat nascere.
14284
Căcîula tiganuluî,
Y. ALEXAKDRl, Terti,.., 1>.1377.
"c,jl Gir/ulă, szy;ct.
Acelaş Înţeles ca la No. l+28;L
*6
14285 A se pune în drum, ca pomana ţiganuluL
GA VI:. OXI::OR. praf, c. Ba.i ea ,
;. 1'U("/,((
A Htei vede îutelesul la No. !lj «o.
t;e înţelege de la sine ce pute fi acesta 1 'Olnall;l a ti­
ganulul. care se ghspsee in drum.
*�
14286 S'a săturat ca ţiganu cu frunza.
JHm Z. JUVARA. c. Ferl,sd, i.
Tu/ova.
A se verle la ]\0, \1::!+1i vurtautele �l înţelesul acestei
�licel'L
[394]
394 PROVEIWELE .ROMÂNILor:
------------------------
*.6.
14287 S'a vîrît ca ţiganul la masa boeruluL
N. G. FmouHA, c. Draqoslauete,
.i. Jlnscel.
Vc4i .1fasrt,
Pentru cel care se îndesă unde nu e poftit, şi, în urmă,
o pate.
A se vede la N o. 87�)-i snova care a elat nascere acestei
gicerI.
*.6.
14288 S'a înnădit ca ţiganul la turta (aia, tr eba)
măseL
E. I. P ATmc1u, in». c. Smulii ,
i. Cov'/!l'lu!n.
Îi înve{at ţigal1u le. mă-sti.
GAVR. ONIŞOR, proţ'. c, Dobro­
veţ, i. Vaslu1u.
Când unul nu se mal lasă ele un lucru care 'i a plăcut.
SN6vĂ
Uu ţigan se ducea, cu bunică-sa Într'o căruţă, la peţit. Baba, ve­
�Lend efi dauciu era cam prost, şi Llel't·i<.:ă ca să n n \Ii facli ucmul
de ocară în noptea căsătoriel, StJ pune şi îl i nva.tă ce are de făcut.
In urmă, se pornesc iarli�l la drum. Ce-va mai departe, grăUJ'aşul
npresce calul, şi mal cere o lecţie, căcî de, pote a mal uitat ce-va.
Şi tot aşa din lecţie în lecţie, au ajuns egriptororca cu faraonul ei Ia
l,;craglaclina care trebuia să le fie uepotă şi uevostă.
I
I
�
t
14289
*
Fie-care cu treba lui, ca ţiganu cu treba
măsit.
Mainr P. HUDIŞTEANU, j. Ilfov,
Adică fie-care S(1 . şI vadă de ale lut.
*.6.
14290 A arunca m6rtea în ţigani.
H. SIMU, c. Orlat, Transilcauia
apiu! B. P. HAşDEU, Etym.11Iagn.,
p. 1775. - GB .. JIPEsau, Opmc ..
p. 149, - T .. BALĂşEL, preot, c.
Stefănesci, j. Vâlcea.
[395]
TERi, ORAŞE, NUME PROPRJI
395
A tăgttdul, aruncind vina pe un altul.
A aruncă vina pe cel nevinovat, f;\1 care nu e în stare
ca să se apere,
Danda cenia lupso.
Pl'OV, Lat.
*6
14291 Noroc, şi marte în ţigani!
Gn, POIENARU, ing . i. Puina.
*6
Noroc şi 7JCmt,
Ş'i moriea în tigani.
Avn. COROEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Ve�r l>!Olllâll.
Urare glumeţă.
A se apropia de t;licerea Arornânescă de la N o. 5830,
*6
14292 N arac şi bani,
Şi bala în ţigani.
P. GÂHBO\TIOEANU,Pl·Oj. c. Liţa ,
J. Telcorman,
Acelaş înţeles ca la N o. 14291.
*6
14293 1 armarocul tiganului.
E. 1. PATnIOIu,Î'nv. c. Smnlp,j,
Cov'W'Znl'U.
Ve(jl EÎldu.
Când vrei să 181 11l deridere un bîlcîu prost ele tot.
A se vede suova ele la, K o. 11083 şi T, Speranţia, III,
p, 161.
14294
*
A cere ca un ţigan.
Şesaiore, r, p, 213.
Când unul cere cu mare stăruinţă.
[396]
396
14295
*
A se certa ca tiganiî.
A. PANN, III, p. 23. - HIN­
'rESCU, p. 130.
14299
14300
A se certa reu; pentru omeuit proşti şi lipsiţI de crescere.
ŢIGANCA
*6
14296 Portă-te 'n port
Ca ţiganca 'n cort.
A VE. CORCEA, paroh, e, Cuştei1t,
Banat.
A se vede înţelesul la No. 7627,
*6
14297 . A se prlpi ca ţiganca la argea.
'1'. BĂLĂSEL, preot, c. Stej!:'lilescr,
,i. Vâlcea .•
Când cine-va zoresce la un lucru, însă nu :11'e nici un
spor.
*6
14298 A fi bătu ţigăncii.
AVR. CORCEA, paroh, e. Caşte!H,
Banat.
Adică ne-băgat În sema,
*
Ghifta ghiftopluli ş'alavdă, 1)
1. COYAN, pj'of c. Iauiua, Epir.
Acela� înţeles ca la No. 14218.
*
Cathe ghiftă 9irlu-TI ş'alavdă.")
1. COYAN, ])1'0(. c, Periooli, Epir.
1) Tiganca danciul l�i landă.
�) Totă ţigancă î�i laudă ciuru.
[397]
�\l'i;RI, ORAŞE, NUME PROPR [1
----------�-----
Acelaş înţeles ca la No. 14218.
Chaque potier 'UClnte Bon pot.
Pro». Franc.
397
14301
Muri ghifta ce te-alăvdă.')
14304
01,. VVEIGAND, Zweit. Jahl'es.,
p. 179.
Se <,lice celuî care se laudă singur.
ŢIGĂNESC
Vecii Cinste, Lucru, Toc-
1JZ�1ă. 1
*6
14302 Lucru ortăcesc,
Lucru ţigănesc.
A VR. OOROEA., paroh, c. Coşte!1t,
Banat.
A se vede înţelesul la No, 9589.
*6
14303 Tocmelă tigănescă.
P. ISPIRESOU, Leg. I, 1872, p.
165 - HINl'ESOU, p. 188. - Al­
bina (ree.) J, p. 361 & 509.
ILIE TRIFU, stiul; j. Ilfov.
Aeelaş înţeles ca la No. 13007.
*
Cinste tigănescă.
A se vede înţelesul la No. 8;361.
*6
14305 lea bani tigănescî şi te plătesce.
G. 1. TOMESOU, înt'. c, SeVCI''Î/I,
,j. JJfehedinţ'l"
01'1 de unde se va pute, eu cele din urmă puteri bă­
nescf a se scăpa de un om Tel1 ele hotă,
1) Muri ţiganca care te lăuda.
[398]
14306
PP.OYEP.BELE R01cIÂ:1HLOn
*
A sta ca o pomană tigănescă.
D-na EL. GUIGORIT:, j. TI/Of.
14308
*
dan te uită, fratl',
«Ce mal lucru mare astă-�li am atiat. I , .'
Şi pornesce, harde, ca să'l spună 'n sat.
I
J
A se vede înţelesul la N o. U283.
*.6
14307 T'raîu ţigănesc.
G. P. SALYIU, iur. c, Smulit,
J. Conurluiu,
Adică tl'111U 1'ei\, cu certă Şi bătaîe
*
Mâncare ţigănescă,
1. BĂNESCU, prof, j, ROI/IIm.
Adică mâncare prostit.
SN6v.4.
::Itftul[ mat umlţl o(lată şi 'ncepcud fi 'll\IIJe
Care din bucate cred că sunt mal bune,
11)1 aleg, cu 'ncetul, şi '11 sfîrşit se 'nipacă :
«Piele de găină şi limbă de vacă.'
Audiud ţiganul astă noutate
Se gânc1csce '11 siue :
- 1-1e1, Români, acuma
«lan să'rnt spuneţi mic
«Ce rnâncărt mal hu no
,Credeţi voi să fie')
- Ce mâncărt, ţig(llH�?
«]-Lallle spune tu,
�Să \"cdern anume
(Dal'ă scil o rI uu.>
1-101, .liornâuî, \'01 JIlIC
«Multe ml-atl făcut,
"Dar pe toţi acuma,
«Harde v'am bătut,
� C?i<-l acuma d()�u' mic
«A'nccpu! să 'mi placi.
«Limbă de găină
{l�i pIele (le vaca. J
'1'. SPEHAN1'IA, TU, p. 209.
[399]
14309
*
ŢERI, ORAŞE, NUME PROPRII
TIGĂNESCE
A cinsti ţigănesce.
399
'1'. BĂLĂŞEL. preot, c. Stefănesci,
.i. râlcea.
A se yerle înţelesul la K o. !-\:3U3.
*6
14310 A cere ţigănesce.
G. P. SALYlO, în». c. Smulţ'!, j.
Contduht.
Ac1idL cu stăruinţă, pflllrl ti se (b.
A TIGĂNI
*L:.
14311 A ţigăni pe cine-va.
E. I. P ATRlCIU, î7W. c. S7IIulţt,
j. Cocurhuu.
A cere cu obrăznicie �l stăruinţă mare.
A SE TIGĂNI
14312
*
A se ţigăni.
Fu. DA}!:E, IV, r- 158.
A cere cu stăruinta:
TIGĂNIE
14313
*
Ţigănie.
L. ŞALNEANU, Dicţ., p. 809. -
Fu. DAMl�. IV, p. 158.
Adicii sgrll'eenie cum pli LI
TICHICEN
[400]
400
14314
PRO\'ERBELE ROMÂNILOR
TIRCHILEscI
:;:
A fi din (de la) TirchilescL
D-l'a DIDINA ZANNE, i. Ilfov .
. -�dică ren crescut, mojic, mitocan ; cu. locuitorii elin
mahalaua Tirchilesci, elin Bucurescf.
TÎRG
Vedl Ca», .X, c. TÎrg,
L/}',-'clt�Ve .
*6
14315 A cun6sce unde'i tîrg şi unde'i sat.
GAVR ONIŞOR, prof. c. Dobro-
1'(".(, i. Vas/ «iu.
Pentru omul cu dreptă chibzuinţă şi iute la minte;
care cun6sce pe cel subţire de cel gros ele obraz.
*6
14316
Sc6Iă, Lenă, mână vaci!
Nu ţi-am spus, bade, să taci.
Sc6Iă, Lenă, mână porci!
Nu ţi-am spus, bade, nu pociu.
Sc6Iă, Lenă, hai la tîrg!
D6mne, bate'l de bolând
Nu m'aşteptă pân' me 'ncing.
An". COReEA, paroh, c. Coş te/li,
Banat.
Y cqI Birt, JirÎ/lOIN.
Pentru femeile cele leneşe.
*6
14317 De cât în tîrg cu papuci,
Mai bine în crâng cu opinci.
T. BĂL.4.ŞEL, preot, c Siefâncsci,
j.Vâlcea.
Dicctore hatdncescă.
De cât în tîrg la. fudulie. unde nu poţi câştiga nimic,
mal bine în crâng, încălţat cu opinct, ÎnSrL liber şi cu
pn nga plină.
[401]
'.fERI, ORAŞE, NU�Ie; PROPRII
401
14318
In tîrg şi la m6ră.
IORD. GOLESC'], Mss. II. p. 17.
Adică spune. Şî se �lice pentru cei ce nu P::Jt p:tzl
nicî o taînă (GOLESCU).
*6
14319 A spune în tîrg şi la moră.
r
1'. BĂLĂşEL,]Jl'eot, c. Stefanesci
j. Vâlcm.
Ve,!! illoră.
A spune ce-va într' un loc unele se aude mal multe.
A se vede No. 7365.
*6
14320 A fi dus la tîrg şi la m6ră.
G. POBORAX, insi, j. Olt.
V C()l il/oră.
Acelaş înţeles ca la No. 7388.
*6
14321 A afla tirgul şi tera.
B. P. HĂŞDEU, Et!)l)!. �11agn., p.
449. - G. DE)!. TEODORESCU, Poes,
Pop., p. 319.
Adica tată lumea.
j\111 Iubit'o numai sera
Ş'aâ aflat iîrqu! şi ifra.
POfS. POjJ.
*6
14322 A fi talanca tîrg uluî,
M. CANIAN, public. i- Iaşl.
Vel).i: Sat.
Adică a scie şi a spune tot ce se petrece.
*6
14323 Ha! teră, că dai in tîrg.
GR. PUlENARU, ing. i. Buzeă.
Pentru cel lacom care c1ii năvală, chiar [<'ir[t drept.
[402]
402
14324
*
A fi dat prin tîrg.
. '1'. BĂLÂŞEL,pJ'col, c, filc/Îii'lr:s,ci
7· ['!tlrert.
A fi om care il ye\lut şi ,ml,lit multe, şi care priu UI'­
urare scie multe .. � fi nedat prin tîrg. II fi sălbatic, neuui­
blat în 1n111e.
14325
A O da tîrg ului.
P. [SPIREe<Ct:. Sii i>l'c , p. 101
Adie» în yilpg, il! gm';! Iumir.
14326
A'I da tîrgului.
BAIlOSZI, p. 43.
Ac:eLtş Îllţeles ea la K o 1-11325.
14327
*
A'I da prin tîrg.
Iunn. GIWlI".ţ, I, p. 47. - FILI'
MON, Ciocoi, p. 289. - P. ISPI'
HEseD, Rev. Ist., TII. r- 155.
11) A'] pedepsi prin e:\.pullere. Ye�lî K o. -± 111.
21) Acela,;; înţeles ca la N'o. U'3:?1Î.
14328
*
Strigare-al prin tîrg.
1 ULiU GUOFSOHEAXl;, duse. r,
(Calşa, comit. j11'(((1, Cn(/lIl'i!l
b,l ajullgJ 1'8i1 de tot.
*6
14329 De credeai că s'a aprins tirgul.
P. T:-;F1HESOU, Lc.j., p, 37-J..
Al'ilttl nu SgOlllot mare, ţiprtp mari.
«:;;i untle H1Î'ţ:t incepu a fat't' i j �.d\lrq.!·ie de credeai I'd s'o o prin»
It)'!!!!., - P. ISPIRESOL-.
[403]
'{ImI, ORA"E, Nmm PHopmt
---�---_.�-� �----
TtRGOVI�TE
14330
*
A'I da gură de Tîrgovişte.
A. PANN, L p, Ci4,
A certa pre ciuc-vu 1'8l1 surugîesco. cu «uviute aspre
si mal mult ordinure. Hul, tprw\ ..
, Hpsllm(un dup;l. Scrisorile lut Iou Gliica si Crouic.,
lur Y.ilot Homâuul llltîmplarea care ;L da,t na:';�8r8 I"lÎeeriî
(le futiL
«Când tînărul Mauolaclie Bălenu a fost dus la curte.
Vodă :-jnţu '1';\ lăsat barbă �i 'l�a dat de U8Vlo"b\ Pl'
fil:c<t�sa dornniţa Catincu, Înzestl';1nc1' o cu mosia orasuluî
'I'îrgoviştea. Atunc] s'aii sculat 'I'irgovişteuir; eu mic cu
maro, şi aă venit la divan În Bucurescî cu rogojim H'
p1'i11:';8, în cap şi eu jalba În proţa,p, s'a]'l dus la biserică
la, Rfil,ntnl Nicolae cel sărac şi, dnpii liturghie, eşiwl din
curtea bisei iceî totii eu făcliî de ceră galben:l aprinse,
le stingea Într'un hutorn cu smolă, strigâud :
-- Afurisi] Rii fie Vornicul şi aşa stI se topesci.\, casa lui !
So (Jiee dl ţi se Dte(�it peru] măciucă. V oruicul pe care
îl i,furlslit eri! hoerul Român care is(;il1ise darea mosier
Nu H trecut un an şi Domniţa, nevesb D;Uem{]uI,
lLlUrJÎ1 (lill facere. Yodă tatitl oi lllul'la otr<\vit de al lui,
şi mal t:1r(lil1 ('HR:, ])()e1'lllul ear/) a i:,;ciilit îll adev(']" s'a
stills.
Dnp<\ m6rtea lur Y()(lrt �nţn RpiliudntilllllU-Sle D(\mua
�i t()trt caRa luJ:, cum şi toţi cel uniţi eu (Hns nI b fapte
dill pi"'ullÎlltenl, şi illV0demt c11llOscpnd eă '1�<111 ajun:,; Ul··
;..(1;1 lu1 })umne\ltju, după strigmna 1l0l'odnlul, pnsenl lu
cale <le S8 rupsortt în Divan (le intr, t(itekîrtiile. ce si;
sel'i"eRerii asnpm lll'iLpirel lJlo"iei 'I'lrgovi"tolliloJ', si asa
]'8I11a:-;0]';I. 'J'irgoviştCl1Î Iar eu 1;10şi,t l�l' Rl�)h()c1il, P;'ocu;n
�!i !llal uaiute. Cu iweste ain nrmi1 envillto, î1Jclwle n()
11i('aI'l11 lungii povostire a ace"toi îutîllll'liil'l.
De "hmc'i it uşit, yorha, .'I/{/'r! Ifr 'l'ii'tJOI·if/r'.
h'oc. F'nIiIC,
14331
*
Gură de Tîrgovişte.
1u:-; Gmo.\, Scrisori, 2li1.-
G 11' ()pi/IC,) ]>. I
[404]
404
PROVERBELE ROMÂNILOR
Om reti de i2:uni si obraznic în vorbire.
A se vede ��'iginL� la 1\0. 14330 .
14332
., .
-r-
Avocat de Tîrgovişte.
Adică avocat prost.
Odinioră 111 acest oraş, consiliul de disciplină al avu
caţilor cât şi tribunalul local. recuuoscean dreptul de ti
pleda multor oinent lipsiţi de ori-ce înyeţ�\tnr;j juridică.
TIRGU-CUCULUI
*6
14333 Du-te, duce-te-aş prin Tîrgu-Cuculuî cu
nasu tăiat.
(}. BĂNULESCU, îun. c. Besdeaâ«
& R1t?1CU, j. DîmbiJt"iţa.
Se întrelruintezu, de ţemllcele mai betrâne, ca blestem
asupra unuj copil sau om, când vre să se ducă unde-va.
Ţenlllii cred d în 'I'îrgu-Ononluî se strîng toţi cerşe­
torit. ologii, chmgil, orbit şi alţi 11en01'Oo* pentru ('[11'1
\1io (',1 pentru el maz tine Jh(mne�/el1 vămÎnhl.
A se Y0dr; şi K o. 390-1.
14334
*
Tir tan.
TIRTAN
Se (Iice Evreilor în batae de JOC.
Yine probalril, prin corupţie, d0 la cuvîntul german,
ruter/han, adie, SU]lUS.
TGDER
14335
*
A se face Toder.
Pentru cel caro se Iac« că nu Îllţelege ce '1 spui.
';He, 1/H te face Toder. >
[405]
405
14336
TOMA
:;:
A fi Toma.
lJ·na Z. J li' AHA, c Fedcsct.
Tntor«.
*'--
(A fi) Toma ne-credinciosul.
LAURlAl\ S: MAXDr, I, p. Dlj�.
- TEOD. CHlHILliANU, înv. c. Eros
ceni , i- 8nclava. - E. 1. I'ATJUCl1.:,
{m·. c. ,";u,u/1'I, f. COV1iI'lIr1H. -- '1'.
BĂLĂ�IT.J" preot. c. 8t�l"Z1lC8Cî, j.
f!Îlcca .
Adica om llE'·('re\J('tur. om care nu crede p[llllt nu vede
cu ochii.
< Nil Jil Toma.
TOPAL\
*.0-
14337 A fi Topală ăl nebun.
T. BĂLA'jEL, preoi.c. 8t,da'lle,set.
J. r(Î!w/.
Adielt cam nea Într'o parte, om care :-.e [iue num,n
de nebunii.
Acest:,'t IJicel'e fită il! Jegatmfl en faptele lut Ago,:: n 1
1 ni Topa1:1, eroul baladet populare AfIO.�·.
BALADA
� � . � . . . �
Ag'()� a! 1\11 T(j]lalâ
Carml-c \'(jillic fal" dr- �mll;\
1\lHt plecat la 'llSUnlt"l"l'
Cu cind sute de dU HU\:.
Cu CillCl sute de turci.
Cn ciucf sute de lJe�lii,
Din ploscl îuchinfuul.
Din pist1\le u-osnin.l,
1)in s: 11 l'{\ t:ânt,md:
('n!a;;pll': dliăn0S('e.
Hr,lii: j,e�Jiesc(; ,
[406]
-106
14338
*
PIWYERBELE H(nLÎJ,ILOIC:
ţi tu icil : t.urcescc.
\ \ll1Ol tl'IlSllel1 ]lisl (,lele
�p �p('l'iflit satele,
1111'nlmÎ ,lillg];ellule
�i fug-pati ca cu rvolc,
]II' i shea ri t ufelc !
('e 'l1cl1iaţl 111llg],1'llc1e,
i'i 1'I(O'jl1 ca curvr-l«
De isl,iţl tufcle ?
rit nu este vr» l'tJsht'Iă,
E al lut T0l'alfi
:\�<l el ţ,"l"iil
TOPA�A
Manca Topana
Care mi-a furat cărl ana.
T. B_\LĂ�EL, preot, c. Steţancsci,
.i, T'rÎlceu,
Se (,1iee de un hoţ vestit.
'I'opana este fii un cătun, in j ucletul Olt pendinte de
comuna, CnînguescI.
TOPOLNITA
* /:::.,
14339 Mai vine Topolniţa pe unde a mal venit.
O, I.
j. jlJelwlinţl.
înc, c. H,.08CClri,
Pentru unul ('are a stat bine oclatr, �1 <temn a surăcit.
dar se (,lice ('il, tot YiI mal stil bino ,
TRAIAN
TRANANA
*6
14340 Logofetul Tranana
Cu mamaliga în basma.
P. O;UW()Ylm:A",1J, ]mif. c. Dva­
,,!'lllc8c1, j. Vl((�ca.
[407]
'l,'iiRI, OHAŞE, NUME l'liOl'HII
407
d'
In bătae t1C) joc, de cel care a invetat ce-va şi umblă
fi:îră nict un rost, fiind prin urmare şi sărac.
TRICALA
14341
*
Nvesta al Vracă b işi'n cor, di se avdzî
trisu 'n Tricol. 1)
1. COYAN, pro], c . Lanina, Epir,
Vel)l _/-Jotill.
Pentru nu lucru (le numea 6meniI fac vorbă multă de
se duce vestea departe.
TRIFON
Ve�l Tele/CII.
*L:-
14342 Sîc, Trif6ne!
CL-\.VR. ONl'jOU,pl'vf. c. DODI'Ol'I'[,
j. Vaslnln.
Aceluş Înţeles ca la No. 1311i3.
TROCĂ
* ,0.
14343 A învetat la Tr6că.
G. CRE,\,olu, c. Srăescl, iDoli
Intelesul �licerer s'a dat la No. 12076.
De ore-ce Însă În judeţul Dolj, în apropiere de Scăescî,
se află satul Tr6că, cu totul ne-însemnat, nnele cine-va
nu are ce înveţa nicî de la cine înveţit ce-va, Românir
din partea loculut înbrebui.nteză �licel'ea, presupunend că
cuvîntul Tr6c,1 dssomneză satul cu acelaş nume, Iar n ici
de cum albta în care se dă de mâncare porcilor, precum
s �t admis la N o. 120', G şi se admi te în genere.
Se mai observă că numele de trbcă, se dă În j udetul
Dolj, uncî plante (lin familia cucurbitaceelor, .cu o mulţime
') Ncvcsta IUl Vrac a s'a beşit În horă, de s'a aud it până la Tricala.
1-
62447
28
[408]
408
PIWVERBELE HOMÂNILOI:
-----'-------_.
1 1
,
I
,1
I
I '
, ,
"
! I
;1
I
II i I
I
ele varletăţI, dintre care cele 111al cunoscute sunt: iilrul,
cu care se scote rachiul din butoîe, şi iiuqa: cu care se
aduce apă de beut. De aci se \,liue că U11 butotu e .1107
trocă, cit un om prost în loc de cap are o trocă, şi
aşa mal departe.
TROCAN
*,0.
14344 A fi Trocan.
T. BĂLĂ'iiEL, preot, c. Stefâuesci,
j. "Vâlcea.
A fi un om mare, trupeş.
TROIAN
* !":,
14345 . Calea lui Troîan.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stcfâ-nesc1,
j. Dolj.
Vecii' Rob.
Acelaş înţeles ca la N o. 10628. Acestă denumire se
întrebuinţeză Într'un mod aprope exclusiv în Tera Ro­
mânescă, Iar cea d'întfdu în Moldova.
Fără a înşiril, numerose localităţi carf din Seyerin la
gurile Dunăreî reamintesc numele cuceritorulut Dacie],
vom da numai urmet6rele:
In judeţul Vâlcea, şi anume Între oraşul Himniou­
Vâlcea şi Ocnele mari, 1<1 un chilometru de albia Oltulut
se afl!"L o localitate cu numele de 'I'rotan, punct trigollo­
metric de observaţie.
Pe acest deluţ se ridică o mică bisericuţă eu chi liî
Împrejur, zidită la 1839 de Hrisant Horezanul. Aci ge­
neralul Magheru îşI aşeză tabăra sa 1:1 1848.
La p6lele muutelut Cosia, din Argeş, în faţa rnonăstireî
Coziei, �i peste apa Oltuluî se vede o stâncă latiL care
se numesee 11/,((8a lut Trotan. O legendă 10eal:1111,11 spune
că împrejurul ucestcî mese a stat Mihaî-Vodă cu generaliI
sei, legendă Clare a inspirat lui Dimitrie Boli ntineauu
poosia sa «Uea. din urmă nbpte a l1,tt JJ1ihal- Vd{;,zu7.»
In fine pnsul prin care Oltul intră în Românta se nu­
mea în vechime, Pbrta rUt Tra/an.
[409]
TERI, ORAŞE, NuME PROPRlÎ
TRUFAI\DA
T. BALĂ"iEL, "ru'!, c. SI�fdnc8c!,
i. râlcea.
:1: L._
14346 Logofetul Trufanda
Strînge mucil în bazma.
Ca stl şi baUt joc de albustrim« r:are Î';!l sutla nasul
în hasma :-;;1 () 1'n ne in urma Îl! 1 )l17.\111a 1'.
De alminterea Chinez i: au îl! ;(eesh! privinţa. aceIew;;!
idei ca �i tenmiî noştri.
i
, I
J
j 1
J )-n" ECGEl\ÎA ZA:\Nl':, c. Bu­
cUl"esc1. j. Il/oI'.
TUCHI
*
A mâncat Ierba lui Ţuchi.
14347
TUDORICA
* i�_:.",
14348 Ii lungă a lui Tudorică.
E. T. P ATRICIL-. 11i1'. �. 8mulP,
oi. Cocurlui«,
Când unul poftesce mult« �j (le tote. Se (�ir:e către
unul ('[lllll un f nmltumit eu ('(,'1 (lai şi al' vroi tot UWI mult.
14349
TUDORIN
De când cu Tudorin.
'1'. BĂLĂ:'iEL. preot, c. Stejilnesc!,
J. !'(Îlcrrr.
Adedt de iuult timp, din vechimo.
Poporul din YiUcea Î,:!l alllilltesl'e cu mult drag de
Tudorin. cum nuuiesce el pe Tndol' Yladimil'eseu, care
se sculaso S;�t scape tem de illlpiLltol'l.
[410]
410
PItOVERBELE ItO:\i;\NILOR
TUFEA:\U
�: �\
14350 A face nazuri ca caii Tufeanului.
G . .POBOItA:'\, inst. j. Olt.
Pentru omul mofturos. Vede cii e rugat ,?l tot m.rf
nştepM.
TURC
Ve4{ Câne, Lup, il llJ<Îlld,
.11oldovQll, lVevoe.
La Tal'igTad, - unde o fi ala, - ci-că era un Lniperat, care avea
doar o fată, 'ii încolo numai avea nici un copil din trupul lui. Fata
îl era dragă ca sufletul �i de dragll ce-I era, îi făcuse o căsuţă nu­
ruaf ele sticlă' şi 01'1 ce cerea îl împlinea, lapte de pasăre să fi
cerut, lapte de pasere 'i-ar fi adus Impăratul, f:li gândea Impărntnl
s'o mărite dup'u n fecior de Impărat �i să-i dea de zestre jumătate
din scaunul seu.
Dar, verli dota, n epartea e rea în lume! Cind e să nu fie de
la D-qeu şi când î'i1 vîră Sarsni lă coda, e 1'1311 cum nu se mal pote !
Oi-că Ieti; astia, de când Ve(;1USe lumea în ochi, îl placea gl'Oză­
venie mare să se j6ce cu căţe luşit Imperatulut. Cum face, cum
drege, (')1lJl îşi vîră dracu coda, că n11 zăvod d'ăla marî, în'ială a
fată de Irnpărat, şi fata reruâue grea cu Azăvodl.1l. 0i tocmaI iuai
târz.in, cind începu a cresco burta fe til, Impăratul băgă de semă
că fie-sa o să fie grea'A
Atunci s'a întristat Imperatn l tare, îl scăpa să plângă ca un co­
pil, ele mare ciudă şi ruşine! Me rog, nu-l b el.ise obrazu cu fapta
el? Se făcu Impăratul foc şi pîrjol şi era cât p'aci s'o om6re cu
chiar mâna Iut ; dar se gândi că IlU face bine, mai bine să adune
sfatul ferei, şi ce o elice sfatul 1.erel, el ala să facă.
Sfatul ţEirei ad unând u-se �i ch ibz ui nd u-se, a hotărît ca Impăratul
să depărteze pe fie-sa de la CUl te, ca să nu facă clUtea Îlllperă­
tflscă ele ocară În lume.
Tmpemtnl a ascultat de sfatnl terei !-ii a poruncit să facă o co­
mbie mare, să plle în ea t6tă zestre}!, care era partea fetiI. Dupâ
ce a făcnt vîn t corăbii de a plecat pe mare incolo, cu fata singură,
singm'ică, fără nici un om, ca să se ducă unde o vre" cel de sus.
A�a Imperatul fiI-a Il1utat gându de la fie-sa.
Corabia a mers, a mers până s'a oprit la un ostrov. Ar.olo fata
s'a dat ,jos �i a leg-�t corabia cu nisee lanţuri de fel' ele nisce co­
paci gro�1. ApoI qi-a făcnt un bordel în ostrovul ala şi tr1lia acolo,
demâncare avend în corabie, ';ii mai scofelind �i prin ostrov fel
ele fel de bUl'uenl dulCI.
Peste puţintică vreme, i·a abătl1t să nască feiil de Imperat. :;;i a
născut fata Imperatullll. !,!apte znamenil, şapte jigăniî ca face-ţi-ai
cruce! Aste fjapte opăcilnrl erad. cu chip de om 1'1tnă la brîu,
iar din brîLl în jos, adecă pic16rele �i şe<,lutul, eraLl ca de câine;
[411]
411
'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII
------------------------�
Ilo cosi, cn ghlare. cu cadă, etc. taman ca câinele. Ei când p lân­
geari, mal mnlt chefueau ca câinii, ucigă-i sfintele slujbe! Da ce
să le facă biata fată, la atâtea posidichit de j ivint P Cum să-i crescă
ea pe câte şapte ? Că, vee11 d-ta, ea avea numai două ţîţe, ca ori­
ce femee, n'avea şapte. Taman atunct fătase i?i o scrofă din cele
care i-Ie pusese ca de zestre Impăratul în corabie, că, veqi d-ta,
Îi pusese de tate, ca unei fete când o mă.riţî şi o înzestrezl. Ce
făcea a f::d,a -; Lăpărlă purceiI de la scrofă fii d ete copiii el, - nu
i-ar fi mai făcut, - ca să sugă în locul purcei lor. Şi aşa au tot
supt la scr6fi1 pănă s'au făcut mari.
După ce s'aii. făcut ăste schilodenii mari şi voruicr, mumă-sa
le-a spus, că ea e fată de Irnpărat şi ei nepoţi de Impărat tare
�i luare.
El cum aCi. a\1clit una ca asta, a(l strins în corabie tot ce aveau
pe afară, s'au pus În corabie câte şapte împreună şi cu muma lor
şi ari pornit'o în spre Imperăţia 'ţ'aligradulul. Cum au ajuns la
'ţ'arig rad, alI oprit corabia la mal, au legat'o şi au plecat spurcă­
ciunile câte şapte la Impăratul. Cnm au ajuns la porta Irnpăratu­
lut, ac'l Început sa dea chiote, chefuind ca cânriî, nu că se le des­
chiză porta şi mal multe nu! Impăratul veclend aste znamen iî s'a
crucit ca ele ucigă-I sfânta tămâe, şi t-a Întrebat: cine fl1î.nteţi vot,
urîcîun ile Iumcî, şi ce vroţt ?
Sântom nepoţit Mărit T'a le, răspuuseră toţI chefuind.
Impăratul, cum aud i, făcu feţe-feţe ad ucăndn-şt aminte de pro­
cleta lni de fata. Il săgeta biedă la inimă că ilştia ar să fie fecIorii
el. Necăjit peste fire, aruncă cu buzdngann în spre ei ca să-i repue.
Aşi' ţI-al găsit Slt repui pe ncigă-l toca! Imperatul taman se spă­
lase pe ochI �i. se stergea pe mâIni, stersese numai p'a stângă şi
vrend să dea cu stânlZ'a nn l-a înemerit pe el, şi a Înemerit în
stâlpnl porţiI. Atuncl Imperatul a (liS că să fie afurisit cine s'o
sterge întâI pe mâna a stângă când s'o�pela. i:'i d'ala nu e bine
să te ştergi ÎntâI pe stânga când te speli.
Imperatn l-a întrebat Iar: ce vreţI de la mine, procleţilor?
Vrem pămînt, Măria ta, că n'avem unde şedea, respunsel'ă ehef­
nind ca câInii.
Ell nn ve cre</. că Sll nteţl voI nepol;ii mei, până n 'aţI veni cu
mama v<Jstl'ă şi cu eorabie cu ta\, aiCi la paria mea, respunse Iru­
peratnl.
Atuncl spl1rcăcirinile s'au pus de au săpat un şanţ adînc de
la mare până h1 porta Imperatnlui şi l'au umplut cu mei, şi pe
şanţn asta a(l împins corabia cu mama lor până la: p6rta Impe­
ratuluL
Fie-sa de rusine si-a coperit fata, să n'o vadă ta-s'o. Imperatnl
a blestemat'o c� să iHl-l mal vat;lă' nimeni faţa 'în vecI. 8i d'alunc1
it re mas, ca turc61cele să-şi înzovonescă faţa.
Imperatul n'a mal avut incotro, şi le-a (liS el, le va da pămînt
cât ţine o piele de bivol. Atunci procleţil, l1Cigr.-1 sfintele (F1e
marl, mI fă,cut pielea de bi val no.iiţ0 subţirele de tot �i a coprins
tot Tarigradul.
Imperatul n'a mal trăit mult dup'ala, şi a murit de mare ciudă
şi obidă. blestemându-şl cesul în care a crăpat ochii în lume. Iar
nepoţiI lui S'at"l făcut stăpâni pe Tarigrad, ncigâ-i sfânta leturghie!
Din împeliţ:aţ;ii ăştia se trag Turcii din (Fua de a<;li.
T. BĂLĂSEL, - reg't şi în Şe­
zelt. III. No. 4.
[412]
t
1
I
f
J
41:l PIWVERBELE ROlVL.\NILOR
-------------- ---------------------
CREDINţE
Turcii se spală cles la cur, căci partea asta pute ca câiuele
plouat, fiind-că a semănat cu câtnel e.
Turcii aveau c6de ca câinele, mai înainte 'Teme, dar s ari scur­
tat aCfl ceva, 111:11ne ceva, până a perit de t6tă isprava.
Sînt betrânt care spun că e rari mulţi 'I'urci, din cei ele veneau
de robeau ţera, care aveaă nisce c6de ca de 6e la sedut.
'I'urcii nn mănâncă carne ele porc, căcî 31'\ supt lapte de la
sc rofă,
Turcii tin eâinl multi În curte. căcî câinele e tata al lor.
Turcii �{lllt naţie ml;n6să, căci au supt In scr6fă, care se în­
grase mai mult din nimic.
Bătrâni: spun că şl-nduc aminte când vencan 'I'urcit în ţeră,
anul era tot de-una bun, bucatele se făceau cu îmbel şugar e ; elin
contră când veneau Ruşii era: anul sărac.
Când îţi iasă Turc În cale. Îli va merge bine, căci Turcul are
pieze bune.
'I'urcii sînt 6meni drepţi, el nu te Înşală la cântar, sali cu alt-ceva.
Turcii portă fesuri În chipul dracului căci şi ei sunt curat dracu.
Din mâna 'I'urculul să nn mănâncî nimic, căcî ce intră în mâna
Tu rcul uî se spurcă, fii n d nehotezat.
Sunt bătrâuî cari nu-ţI mănâncă nimic din mâna 'I'urcu lul. Se
spune că pe C'-<'111d ven eaă TurciI în ţel'ă, le puneau de mâncare
în vase de basca, :şi bucatele ce remâneau de la el, le dau câi­
nilor, iar la porci sau la alte lighi6ne, de se mănâncă, uu le dau,
- T. B1LA§EI,.
*6
14351 Bine l'a (a) luat Turcu.
Junimea, III, N o, Ei. - K r.
.?ATRlClu, inv. o. Smulf'l,j. COVUi'­
lu-In. - T. B1LĂşEL, preot, c. Sic­
fănesct, i. Vtî!cea.
1 Il Dice Româuul când e necajit, uretânt] că nu pute
ave bine nicî odată.
20 Turcul e stăpân în lume, numaI ele el se ţine no­
rocul, binele, fericirea.
:3J Când unul a întrebat pe (;[ne va ClL ce face, şi acesta
l'espunc1e: bine! cel-alt îl -;,1ice c.:i binele l' Cl luat TU1'cul.
Originea acesteI \1icerI trebue ('':iutată în urmet6rea le­
gendă populară:
LEGENDĂ
In vremea de demult, ci-că. Dumne(lell a chemat pe t6te soiu­
rile de 6menl ce �{ll1t în lumea albă, ca să le împartă dUe un
dar. ĂI d'întâiu, care a meI'" În faţa lnl Dnmne<je{t, a fost Turcu.
Bl cum veni în faţa lui Dumne(jell, lJumne<jeC\ îl întrebă:
1
[413]
413
- Ce e, m e 'I'u rculo P
- Bine, D6mne!
-- De bine să fii l respunse Dumu ederi, şi Turcu luând binele,
Îql cătă de drum,
Veni apot în faţa lui Dumuedeu ciocoiul. Cum îl verFl, Dum­
ucdcu îl întrebă:
, Ce e, me clocot 111e ?
Bine, D6mne!
Binele l'a luat Turcu, ri'bpunse Dumnedeu,
Ciocoiul Începu a se mira: Dornneeeee !
Domn să fii l îl dise Dumnedcu.
Ciocorul îşi verlu ele drum fii Domn a remas pănă în <liua
de aqi.
Merse apoi în faţa lui Dumnedeu Tiganul. Dumnerţeu cum îl
veq LI, îl Întrebă: ce vrei mă ţigane ?
- Bine, D6rnne!
- Binele l'a luat Turcu.
-- Va� de mine! începu a se vălta ţiganul.
- De »a; să fii, respunse Dumncdeu, �i ţiganul de vai a ră-
mas pănă :'LeiI.
Veni rîndul Nem tulnr.
Cum ajunse Nemţu în faţa lui Du muerţeri, fu întrcbat :
- Ce vrei, Nemţule r
- Bine, D6mno!
- Binele l'a luat Turcu, răspunse Dunm edeu.
Nernţu începu a se mira: Mare minune!
- De minune să fii în lume, răspunse Dumnedeu, şi Nernţu de
minune a rămas, căci el sc6te t6te minunăţiile în 1 urne.
După Nemţ veni rîndul Românului. Cum ajunse În faţa luî
Dumnerlon îl si Întrebă:
- C� vrer, 'me Române?
- Bine, D6mne!
- Binele l'a luat Turcu, îl răspuuse Dumneden.
- Dar noi? întrebă Românul.
- De dar să fii, îl răspunse Durunedeu.
Şi bieţii de uot de dar am rămas pănă în diua de adt, că cine
vre acela se face stăpân pe noi. NoI suntem numaî topor de 6se
la care cum se scală. >
După alte variante când Românul �lice: dar noi? Dum­
ne\leu îi respunde: darnic să fii, şi de aceea Românul
e atât de darnic şi de primitor. .
*-6
14352 Dreptatea s'a dus de când Turcii.
NIO. MATEESCU, înv. c.
lira. j. Putna.
*-6
Drept(dea a luat' o Turcul,
P. GÂRBOVIOEANU, praf. Semin.
Buc. CI. VII.
Verii Dreptilte.
[414]
4J4
P1WVERBELE ROMÂNILOR
A se yec1e înţelesurile la N o. 118�18.
*b.
14353 Turcul te bate, Turcul te judecă.
Vointa nat.,lEi9i, Iunie. - Ga­
zel. Pop., I, No. 220. -lh. 1. OAV.
DE FLONDOH, 'În Patria, Bucovina,
No. 218.- Avu. COIWEA, paroh,
c. Coşieiu, Banat. - IUL. GUOF'
i)ORI<ANU, praf. c. Galşa, Ungaria.
- D. POPOVlcIU, înv. c, Cuvin, co­
mit. Arad. Ungaria. - V. SALA,
dasc. c. T'aşc07I·B(l1·csci, comit. Bi­
hor, Unqaria. - G. BĂNULESCU.
in», c, Pictroşi{a,,i. Dimbooiţa.>:
r. GÂRBOV10EANU, praf'. c. C1I16-
r«, i. Ialomiia.
Acela:;; înţeles ca la N o. 20 H:I.
14354
Cine te pîresce?
Turcul.
Cine te judecă?
Turcul.
DIli'I. ŢîCHlNDEAL, Eab., p, 48.
Acelaş Înţeles ea b Ko. 1434:3.
1211'C JurII' 1'1 pariie.
*2>
14355 Turcul te taie,
Turcul te jupoie.
P. GÂHBOVIOEANU, ]J}'()I Scniiu.
Buc. CI. YIJ.
Acelaş înţeles ca la Ko. l-±3i'i3.
[415]
413
14356
*
Cum e (îi) turcu(l) şi pistolu(l).
A. PAM, Ed'iţ. 1889, p. 57.­
Hl'SţmlCu, p. 193. - C. Nm}Jwzzl,
I, n. 2511, - P. ISPIRESCU, Ha.
18t.; II. p, 160. - G. DElIL TEO'
DORESCU, Cercet., p. 21. - S, r.
GRO�SlIrANN. Dl:C{., p. 26 &; 123
DOBHE M !lIUNESCU, în». c, Pir­
cu-Roşu, j. Algeş. - J. IS'l'HĂ'l'ES­
CU, î1!'V. c. Cobia,j. Dîmboviia.>:
N. GH. 10NEsc(J. in», c. Mamo/'­
niţa, i. D01·ohol11. - E. r. PATHI­
oru, în», c. Sm1dţ�, j. Co'Uw·Zu!ll.
- '1'. BĂLÂŞEL, preot, c. Sieţâncsi«,
,j Vâlcea. - P. Jsrrnnsco, Leq.
18,2, p. 167. - P. GÂHBOVJCEAKU,
prof, c. Cosiesc«. j. Al'geş.- G.
BĂSULESCU, înv. e, l'îei1'oşiţa, j.
Dinibooiia. - G. L 'I'oa Eseu, înt'.
r. Broscari, j. �fe7Iedint7. -Gn.
PoIE::\AHu. ill!! .. i. 1'lII'1W.
*L
IhlJIli Tnrc şi pistol.
K. GANE, COllV. Ut'T., XI, n,
31)8. - C. TEODORESCU, înt'. C, L?··
pOCII, J. l'a811111(. - r. DHAGA::\,]i1
r'mjul(l.Nilclin. i J]otoşmll.
*
Cum îl Tu reu '{ şi pistolul.
G A VH. O"IŞOR, Jl1'If. C. ]lO/iill'
ti'!. j. I'as/ulli.
*
V. A· FORllSeU, inr. c. Stăni
�O((I'II,.i. SUC·Îfll'II.
Cum e Ulm] şi cel-l-ult ; cum (\ stlipi'tllul ,;,i sluga lui
cum e omul si afacerile sale.
A se vec16 �leoselJi.tele ÎllţeJmilll'l, in morl m.u nruănuu­
tit la No. 17();\'
14357
Turcului să'I dai bani şi să'} scoţi ochii.
Nro. COS'l'IK, lrtop, .Mold.. .! I,
p. G+.
A1'ab lăcomia ele hlld ;\ 'I'urcnlui
[416]
4W
14358
*
PR,WERBELE R0�L��ILOR
Turcul plătesce.
r. GlIIOA, Scrisor I , p. 28. - P.
B1:DI,?TEASU. j. llfo». - AlIJÎlw,
1, n- 885.
Fizet 1/ Olt 1'J1lP[j 1/". 1)
1 '.1 �-\ <licit 118\"i]) ovatul, cel care 11 u 8 dator.
�J Dice acel care nu vre sii plătescă el.
In divanul lut Alexandru Ghica-Vodă, era un înalt
funcţionar Iorte somnoros. ()drLtii se judecă uu proces
intre uu Român 7i un Turc. ,T udecătoriî aflară pe Ro­
m ân vinovat si] conchmnarit SrL plătescă despăgubirt.
Pentru formalitate, fie-care judecător avea sit spute, cu
glas tare. sentinţa. 'l'nţi (liser�l pe rînd : Bornânul să plă­
tescă etc, Cii ud ajunse rîndul la funcţionarul nostru, care
dormise totii. vremea, se ridică somnoros şi, fâD1 să rubă
habar de ce s'a' petrecut în divan, <,lice: Turcul pl(Uesce I
A \1 rîs totf : vorba lut a ajuns din gurii. 1U gUl'il 'ii [t, re­
mas (}iee b')l'8.
I
i
14359
1'/'01'. [/11.'1.
:{:
Turcul nu caută a prinde calul cu sa­
cul deşert.
V. A. Fonesco. c. Foliiceni, j.
S/lCÎilW.
_-\ SP vede el variuntă 'il intelesul la, No. 1+:38.
* .::»
I
I
I
,1
I
I
14360
La Turc dragostea e pe genuchiu.
GR. POfB�AllU, 'iIl9' j. Puina.
*.�
L'netcşuqul jlUlec(Uol'ulltt e pe !Jcnunch't, ca
a7 Turcului.
P. G,4RBoncBA;'w, Jn-nf. c. zo­
VOCIII, i. i-âlcea.
•
') I'Iătescc coruitatul.
[417]
A se vede la No. 121:))-; alte variante ale acestei �li­
ceri �i înţelesul el.
\'e("l1 NEOULOEA, Leta]). 11, p. 18ă--·l)-;(i.
*6
14361 Prietenia Turcului e prietenie pe picior.
Ţihd, ORAŞE, NUME PIWPR.lI
417
I I
I
COŢEA, c.Vdrilsci, j. Ilfov.
A('pla� înţeles Olt la. No. 143tiO.
*6
14362 Turcii să fie afară şi tu tot riu'I audl.
P. GÂRBOVICEANU, pl·of. c Va
Iert Mm'cuIH'î, i. Mehedinti.
I ti Pentru omul care dorme dus.
')1) Pentru cel care nu aude bine.
14363
*
Turcul nu scie multe.
P. DANIILESCU, c. Craiooa, i­
Dolj.
Ducă '1 trăsuesce ce-va 1'e11 în cap el un te mal judecă,
ci te omoră.
14364
*
Turcu, de .e Turc, şi tot te lasă întăiu
să mai mănânc! şi apoi te om6ră.
P. BUDIŞl'EANU, e. Bucuresci.],
Ilfov.
Pentru col care 'i pnno sula în e6strt când o omul
la mnsă. Intâm să mâncăm, pe urmă om veel0 de afaceri.
Bdl ieam sonrt; chelam.1)
i) Iutâlu mâncare, pe urmă vorbe.
14365
Turcu e turcos,
Ţiganu e fricos.
1'1'01'. Turc.
BARONZI, p. 54. - HIN'J.'ESCU P
193.
[418]
418
PROVERBELE ROMÂNILOR
Arată firea aspri"'t clar şi viteză It Turcului.
*6
14366 Turcii sciu de scirea lui.
GAVR. ONIf;?OR, pj·of. c. Câria,
j. Tuioca.
Nu se scie ce s'a făcut, a perit.
*6
14367 A mâncat cât un Turc de cei calici.
E. 1. P ATRIcJU, înv. c. Smulţl,
.j. Conurluiu,
6
A mâncat cât un Turc ele cei săraci.
s. MmĂILESCU, Şezăt., p. 218.
Vedi a MânCli.
Adică mult şi cu Iăcornie. Se �1ice pentru omul mân­
căcios.
14368
*
Ai Turc tu horă, cu gIieţlu la inimă vai
bănezî.')
c. ZUCA, slwl. c. Berot, Albant«.
Când dusmanul îti sede în costă, e lângă tine, nu poţi
să duci o �ieţă liniştită.
14369
*
Turcul acată liepurle cu amaxia.sj
COST. IONESCU, ]1r·o/ c. Neoeet«,
Muccdouia.
Turcul lu acată liepurli cu arâbălu.3)
Du. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 177.
Ve?, Iepure.
Turcul adună, făI"ll multă ostenelă, avere de la creştin.
A se vede înţelesul cu totul deosebit ce se dă <;1icerer,
în România ca şi în Italia.
1) Al Turc în satul teu, cu ghiaţa la inima vei trăi.
2) Turcul prinde Icpurile cu carul.
3) Turcul prinde Iepurile cu arabaua (trăsura),
[419]
'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII
Prov. Elin.
Bove uenari lepOTem.2)
P)'aL'. Lat.
Colla pasienea si prendo la lepre col carro. 3)
Proo, Ital.
14370
Turcul u caftă ngâtşarea cu Iuminarea.s)
DR. VVEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 177.
Arată firea arţăg6să a acestuî popor.
14371
*
Iu toţi TuryiÎi şi Asan.:')
D. A. MrLESCU, stiul. c. Gopeşt,
M. a cedania.
Despre omul care e nelipsit ele unde-va.
14372
*
A Turcului dă..:Ti ş' nu Ti tăxea.")
D. A. MILESCU, siu/l, c. Gopeşi,
Macedanla.
0;1c1 alminterea nu se mulţumesce.
14373
Si ngatşi criştiiiii, Turcil] s-hărisesc.")
DH. WEIGAND, Zweit. Jalires.,
p. 177.
Când, împotriva interesuluî 101', se certă. sau llU se în­
ţeleg unii 6menL
') & 2) A vîna Icpurile cu carul.
3) Cu răbdare să prinde 'îepuriJe cu carul.
4) Turcul caută certă cu luminarea,
5) Unde toti Turcii si Asan.
6) Turcului' dă 'i şi ;JU '1 făgăduI.
') Se certă creştinii, Turci! se bucura.
[420]
4:JO
Pl:0VmWJ<:LE ROJlLf,J\ILOR
De almin trelea acestii maxima a fost întrebuintată de
multe lml'el';tţiL
Divide ut im perc«.
Prot. Lai.
14374
Ni plăndzern di Turcl, ş-di criştinl nu
putem s-ascăpăm.")
PEI:. P APAHAGI, Zweit . Juhrcs.,
]1. 16:1.
Prin creştiu! se 'Înţelege slnjbaşil creştini curi, adese­
ori sunt mal rei ae cât Turcit.
14375
Ti ilclinaş al Turcu, ma reu va ti calcă.")
DR. vV EIGAND, Zicei': Jahres.
p. 176.
Cu cât te umileset mal mult înaintea 'I'nrculuî, cu atât
mal tare lovesce În tine.
*6
14376 Turcu bese
Gunoiea Iese.
'I'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stcfăucsc1,
i. Yâlcea,
Se (Jice, ea un fel de cântec glumeţ, când îţi (t, vre-o
gun6:fe 'În ochî,
Turc'U bese
Gunoic« Iese;
'I'urcu ],eşi
(+un{"lea Ieşi.
*,0..
14377 A veni Turcii.
F�. I. P A'l'lUoIu, in» c. Sm'lllţÎ.
i Covudnht.- G. POBORAK, i. ou.
A veni mare belea pe capul cut-va.
Ţerancele îşi împacă oopiir, �1ieollc1u: "Taci, ('(1 nil
Tu'rei! ! »
In vechime Turcii, când trecenu printr'un sat, fu ra t1
1) Ne plângem de Turc! şi de creştinf nu putem tiă scăpăm.
2) Te al închinat la Turc, mal reu te calcă.
[421]
'['ERI, ORAŞE, �UME PROPHTT
421
co pit, pe care 'i cresce.ui, Îl! urmă, în legea 101'; ast-fel (';'1
ornenit cari cuuoscenii acest obicem, Îi;;! uscuudean copiii
iudatn CP atiall ca "e apl'opla vre-o CeUI ll,· 'Turc],
14378
*
Parcă '1 alergă Turcii.
P. GÂHBO\'WEA�L.
Buc, C1. IL
*L
De par ((1 ./ ,W'JlCSC Turcii.
G. B,:tNULES('U, fiii'. c. Re:,frarlH,
i. Dhul.ooit«
G. B.�NULESCL, {W·. C. ['I'Se!H,
]{UIICH & ra?ea Leurc,», f DÎlI<'
Adica fugp ture.
Comnie s'il Ulilit le diuble li se» iroussc».
14379
*
:j:
*
Doar nu vin Turcii.
y. ALBXANDItl, Teair., p. 101011.
(Cii) d(Înl 1W de/ll, Turcii.
I, p, ::18. - E. 1. PA­
c. SnwlţI,j. Cocurlui«.
FOHESOU, r. Folticent, j.
Jlo.' str!'/. Ccl 1IU dati Turcii.
N. GH }oNl(sor, lui'. c. blanu.r­
nita, i. Dorohoi, - M. CANIA::\.
11/1iil. ,i.
(StaI) (mai 111(1't) doar 1111 1'111 Turcii. 1Iici
Tătari).
G. J\fADA1\, c. Truşeui, ţin. Cki­
şellel1, Basarabia .. - U. P. SALYll,
inr. c. Smulfi, j. COmdH1tI.
[422]
Ca sit mai potule pe cel ce se gl'iibesce, f,î,l'tL Uit S11, fie
. rost ele grabii
"Cntlll Leşes« urit pc at.uuce llliha.i] Wişuovctchi, �i hatinan So biet
ehi, carele pre lI1'1lla ali f<Jst şi Cratn. �ta(, satel« pe margiuea ţerer
Lcşcscî pline de I;Il\Clll, ş i le spuneau Moldovcnir : «Fugit,t, fnqi,tt, câ
uin Turci: in ţera v6st1'(� h Ei 111\ eredea(l, stau p1'O loc. Turcit, cum
ali trecut Nistrul, cum ari iuccput a prădare, şi roliire, şi a dare de
f"c, eât aii putut aglllng'e, prin ţum Leşcscă, fără de nici Il ,cu'ijă de
Leş!. > - 1. NECULCE, Let0LI. II, p. 200.
A se vede Şl MUSTE, Letop. III, p. R &, \).
14380
*
A fi apr6pe de ... ca Turcu de împăr+ă-
şenie.
11. CANI AN, public. j. I(L�l.
14381
Ori Turcu, ori samaru, ori măgaru,
Constituiioualul (zia!'), X, No.
286H.
Vedi AII.
A se \eel( l11ţeh'snl la �o, ii.
*6
14382 Nu mai e în timpul Turcului (acum).
G. r. 'l'mmslJu, {in'. c. B/'08�(ty'i,
.i. ]jlelwlinţl.
CAUtI t'11,Cemî. urî-ce nelegiuiri făl':'\ S:\ �i primescă pe·
lh'psa.
*.0.
14383 Ii cură mUCl1
Ca Turcii.
G. r. 'I'ouusou, îicr, c. Brorcar),
./' l1Jelwlinl1.
AdiCcL a"a veneau 'I'nrcir. şi nu >58 m.u isprăvcau. SI'
<)ice celor' mucoşr.
*6
14384 S'o fudulit ca catelul Turcului.
lJ·tHt Z. JUVAUA, c. Fer/ese!, j.
Tillom. - CA'l'RINIU, eZev Scol.
:\·OI'1I!. Rerl. c, Rddill,;. rl18lt�ill.
[423]
.Aceluş Înţeles ca la No. HS'3.
* 1',
14385 Se lasă în nădejde ca Turcu în sabie.
P. GÂRHOVICEANU, prof. c. Bo­
haită, j. Mehedinti & c. Poqoqen»,
.i. Gmj.
Pentru cel care pre se încrede în sfîrşitul favorabil a]
unei afacerî.
14386
*
Se bat Turcii la gura lui.
M. CANIAN, �mbljt. [. IaşI.
*L
Par' că se bai Turcit lo. qura lui.
14387
E. I. Pxrurolu, in». c. Smnlţi,
j. Covnrlulu.
Ctî,nc1 unu] vorbesce pre repede, ele nu 'I înţelegi vorba.
:1:
Să fiu Turc dacă ...
H. J GVARA, c. Bih·/cul,j. Tutoca,
O:t să in tărescf o afirmare.
,Set fiii Turc (1ac;{, am 'înţeles ce al VI'I1( să ,)icl.>
14388
*
A fi Turc.
CO,:BUIJ, Univ. ApI'. 1.')1)0.
* l;"
A ji ca Turca.
T. BĂLĂi;;lEL, preot, 1:. Stefânescl,
j. râlcca.
*6
A fi Turc de felul lui,
G. T<'\\ESCU, în». c. JJâwlinţL
:1:
A.fi Turc şi Jidan,
M. CANIA�, pnvlic, j. laş'î.
IOA fi n:lll, crud, făr:l milă ; cn apuoăturt rele.
2° A cere ca ordinele pe care le dă S;t fie ascultate
f{lră vorbă multă şi îndată.
62447
29
[424]
424
14389
FnOVElWELE ROMÂNILOR
Nici Turc nu'I, nici turlac.
A. DONIUI, Fab., p. 26.
*L
]I,�ici Turc. nici turleac,
L« WI fleac.
V. A. Fonusou, c. Dorna, i.
Sucuu:«. - N1. l'ANlAN, public. J',
Iaf/.
*'
Nn': nici Turc) mCI turlac
Ci numai un fleac,
C, TEOl.>OI;}:Sl'U, {11t'. c. PH1igcsd,
i. VaSllt111.
Pentru omul lipsit do 01'1-ce înseumătate,
lu?'Zac are de 01i.c01u înţelesul de: het, dar în judetul
Meliedinjt prin acest cuvînt se Înţelege un om viotu.
In Moldova iurlcac are în ţelesul ele: om zăpăcit, ne­
trebnic, iar turl«, femee caro uu'şr cauti), de trebă, uşoră
în t6te.
14390
*
A fi cap de Turc.
M. CANIAN, j!/lblic. j. Ja�L
Om deştept. cu grrntate,
*....c.
14391 A fi dat Turcii.
'1'. BĂLĂ:';lcL. preot, c. ,'%ilillcSc1)
i. Vâlcea.
A se fi Întîmplat o maro znrva, o maro Îllv;\lmilşela.
TURCESC
14392
Tu mânI furescI i turcesci cadzi, un da­
rac esti. 1)
]"1·1' 'WEIGAND, Ztceit . Jabrcs.
p. 177.
1) In mâni de fur! (hoţi) "ali turcescî cad i, tot un drac ee te .
[425]
A]';Lt�, firea ]'e;1 ţ;Î hrăpitore it Turcilor.
li-r
p. 177.
Di-li vrei areli alântui. tu mân! turcesc!
ş-lu vedzf. 1)
14393
14394
*
Dreptate turcescă.
P. lJA!\lILESCU. inr, c. Cl'Otm'a.
J. ]JQU.
Arlica uo-dreptatr..
Cânrl i se pare uuru ţlorall ea uu primar, do pilda,
n'a judecat drept într'o afaceru. Pl <"lice că judecă turcesc!'
sau cit l'a făcut dreptate LU}'('I:BCri.
f-le \lice eli Turcii judecau ast-fel po creştini. Dac:1 un
creştin cereă judecata eul-va, trebuta s11 aducă martori
cari s:], uiărturisescă â(leY8l'111. Martori i, după priucipimile
Corunulut trelnuau s;" fie Muhometant, dtcî creştinii erali
pl'iyiţr ca fiinţe păcătoso şi priu urmare llU puteri spuno
nimic înaintea judccătorulru turcesc. Creştinu 1 <'l'a ast­
fel silit st, Cl1lTlJlPl'P martorf tnrct cart adese-ort spuueri
ceea-ce llU ye�luse.
Se întîmplă că acesti marimi ]U<I(l hallI si de Ia acusat
şi <le la reclaiuant, f;'i dreptuteu CI c[(�tigil 'acela caro <Iii
mut mult.
14395
*
Dobândă turcescă.
II!. vn,.u"",
TURCESCE
14396
*
A vorbi turcesce.
1. CHl:A);bA., l'oc., 1'. ::2GI i •. _
.u, p. 2L2.-P. DA:\IILE,;(;1J,
o-u.
[426]
'c'celnc vin ele cel hrănit, .le c.ue ellm Jid ("lte " led, 1'" l,)� ţi
se tale pieel'cle, îţI stc...:lese oc1111 în C(l1', ţi se i nclei e Iim ba în gură
�i iuccpr a volbm'osi iurcesce, j'fil'ft ,it sci: l>eelJi,', mH<.;l1I'., - [. Cm:A:SGĂ.
Bat',) crucea J'el1tul'ă
Că mt-o leg}\, Inuha 'u tnll'ă.,
Cum o beA mc. 'nveselescl
Limb« în t!'lll'ă s(' 'ncâlcles:c'i,
:;:i 'lll:ep (t' 1.'OI'/;'; tl!?'c!es( 1.
PUCS, p()P' , şc,at" II, p. �11.
l'
426
rROVERBELE HOlIc\XILOR
I
2J Gind unul vorbesce o limbă pe care nu o Înţelegem,
.-\. SE TeRCi
*.6.
14397 A se turci.
'1', BĂLĂ5EL. preot, c. Stefanesei,
i Yâlcea,
10 A se lepecb de legea creştinesc;l pentru a imbră­
ţişiL pe cea t.urcescă.
20 A se pune la adăpost de răsbunărl.
"Să 1111 fad eu ta re lucru, că atunct mai biile să te turccsci.»
TURDA
14398
A nu tntărdia cu urda 'n Turda.
L. CiORBEA, Fem. Porumb" p. 34.
Adică fări\ zabavă,
A se vede la :N o. H3BO varianta şi înţelesurile acestei
t.,liceri.
DCA
*D
14399 A se pune într'o parte ca U ca.
T. BALAşEL, preot, c. Siefănesci,
j. l'âlcea.
Se <,lice omuluI într'o ureche, care nu înceteză ele a ne
supără cu vorbele �j cu faptele.
[427]
4�7
*6
14400 A fi Uca.
'I'. BĂLĂŞEL,)JI'Cot, c. Stefdncsct,
.1_ Fâlcea.
A fi un fel de neg,llmi, de n:HttfleFI, de nerod.
DOREA
De r;lice când, ori pe unde mergi, dai numai de stă­
pâni cari 'ţi poruncesc.
Nu am putut aft. «povestea ţigUllUh:"h, la care face
nlusie A. Paun, şi care a dat uascere acestei gicerl.
14401
14402
Care cum venea
Tot U drea '1 chema.
A. PAK" , III, p. 23. - HIN­
TESe];, jJ 2111).
*6
Care cum se scală
Tnl Udrea il chem«.
T, BĂLÂŞEL, preot, c. Stefanescî ,
j. Vâlcea.
ULICAR
*
Cadi la ginucli ca Ulicar.1)
G, ZUCA, siui', c. Elbasan, Al­
/,ml'Îa.
I
I
Adica ca un mişe 1
In Albania Homânii se împart în trei clase. Clasa cea
mai nobila, compusă din omenf cari locuesc prin oraşe
şi cad sunt veniti din Macedonia şi mai ales din Mos­
copole, oraş curat românesc şi de o Însemnătate istorică.
F'ctJ'şeroţii, cari sunt păstorî, fOl'llleză. clasa a doua. Il!
fine clasa a treia se compune din Ulicarit. Se crede că
aceştă din urmă 11U sunt Români curaţi ci romanisaţf
In Albanîa e un sat cu numele de Ulio,
Cele doue dîntâ; clase se încuscresc Între ele. Un
1) Cade În genuchl ca in: Llicar.
[428]
PROVEllBELE lWMA:::\ILOR
Uliear însă, fie C;tt de bogat, şi sunt mulţI f,'n'te <lyuţi,
nici olhtiI. nu pote S:l, leit în căsătorie o htit .l in cele-I­
alte (10118 clase, fie ea cât ele săracă.
*6
14403 Uliţa te face fără casă.
V. ::lALA, !lase. r: L'oe.n, fII!.
comit, Bihor, Unţţario:
Când omul trăesee unu mult pentru lume <le cât pentru
familie, pe de o parte se învaţă cheltuitor �i mal ales
Ie[L rele deprindert.
14404
Pe uliţă chir Chirită, 1) şi la masă nici
chiseliţă.
l onu. GOLEbCG, st«. Il, p, 5ti,
*
Pe uliţă Ohiri[('i
Şi o-casa nic: chiselită.
GE, ALEXA:\DRESCC, liw!/istr.,i,
Puina.
Pe uli!â Ohiriţâ
Ş'a-cos« chi8eliţâ.
A. P A�:-<, I, p. 160. - HI:-<TES­
ce. p. 33.
Se <Jiee pentru cel ce în lume mult se fălesc si în
castI. u' al"l ce mânca, �'i pentru cel ce în lume mul't ne
cinstesc, dar vre-un ajutOl' de la ei, erlt eli" mic, nici
cum vedem (GOLESCU).
14405
*
A bate uliţile.
A. GOROI'EI. c. li'olticcll'!, ,;. 8n­
clara, - G. POBORA.J.'i, iust, J. Olt.
A nu ave nicî un rost; om fără nici CI ispravă.
1) Adică domnul me ii ! stăpâuul meu � din cuvîntul grecesc ·I."'(�?
Nota lui Gol eseu,
[429]
'.rERl', ORAŞE, NUME PROPRlI
14406
*
A remăne pe uliţi.
T. DALA�:EL, preot, c. Stefdnesei,
i. Vâlcea.
A remâue sărac, i'i:î,r[. sprijin.
14407
*
A fi pe uliţi.
Adică f:1l'[l, uicî un căpetfdu, nict un rost. cu desăvîr­
şire sărac.
Etre sur le 1J(t1;(:.
P1'(iV. ]?ra/lc.
UMBRĂREscI
UNGUR
*6
14408 Când ţi mai drag de Ungur să 'I scoţi
un ochiu.
10]\ GRO.FŞOREANU, c. Vas�ova,
comit. Torouial, Unqarta:
Amt�i, puţina, dragoste dintre 1{om;ÎnI şi T'ngurt.
*6
14409 Unguru'î câne.
AVH. CORU:A, paroh; c. CoŞttrlt,
Banat.
Adică ne-milos. reu la mnţe.
*6
14410 Unguru'i lăudăros, numa'I fricos.
A.vR. COReEA, paroh, e. CO$te1n,
Banat.
Dane cusururî cari de obicem merg împreună.
[430]
430 PP,(WEP.BELE RO}[ÂNILOl'.
*�
14411 Ungur
Bungur.
A n1. COUCllA, parot«; c, Coştetu.
Banat.
*L::.
Ungur lJ1lnqur
Tipa "1/ CUT.
1'. BĂJ"2iJ!EJ" jJ)'pof, c. Stefdnesci,
J Ynlcea.
*,0,
l�J1.rJur vungul'
Dă cu 11 asu "n cur.
TR. TEHEBENŢ, c. Cociub«, ro·
mit. Bihor, Ungaria.
Se �lice U llgnrilor, În bătaie de joc.
Cuvîntul bunqur ar fi după unii o prescurtare pentru �
bun de gurii. După alţi] ar însemna măciniş mare de
grAfl, porumb etc. un fel de huruîelă,
*,0,
14412 Carpaţii cu aer curat
De Unguri e preserat.
BADEA crOBANU, C. Darlilo1', j.
Ylaşca.
Badea Crob.uiu, moşueg de peste 00 de anr, fngit (1Î11
'I'ransilvania, spune cii acestă <,,1ic81'e o scie ele la tttb:'L­
SefI. Dînsul ne-a dat şi urmetorea poesie poporană,
Ull�urr id
Ungllri colea
l ' llguril află poteca.
11 ngl1l'il lirtil spurcată
Kc a co pt-ius p"teea U,tă,
"in, intră la noi Iti \ t'J'a ,
1I1nlt mal l'Ul! chiar ca o fiară,
Acum nd (le biet Itoinânu!
Ca s'a llobiilldit stăpânul,
Şi 1111 p<1le să se scape
P;111 n'o yel'sa :-:ftTlge de ltltll't<,.
[431]
14413
*
'p::Ri, ORA')E, NUl'tIE PROPRIÎ
UNGL'l{EN
Ungurene 1), vreme rea,
Ce cauţi în tera mea?
T, BĂ LĂŞEL, preot, c. Stefauesct,
j. Yâlcea,
11) Căc] <le multe 01'1 Ungurii al1 luat cu hapca pămîn­
turile Homânesel de la gl'[llliţrL
2° AratiI şi cf,h:i pagubă ne-ati Iăcuto acest uem fiind
cu ptezele rele.
Y,-,rlle frUlIZ'1 �'u lalea
Ung Hrene 'vreme j·CCI.
Ce C(Wn în tera mea)
lea·ţi l;'alna �i praştia,
�j 'Il spinare, şarică.
::'i te ,1" în tt'l'a ta,
Ve·ţi mRlI'lllcă ,jrlllilia
Cu tat'r'u �i rn un.ă-ta.
lJ11·t8 elill sat. ele la HUL
Şi tr- cari! 'li sat la voi,
Şj.ţl f(\ casa în 12'111101,
�i-o fl'l'C;i, cu. ust mot,
("n ,'u aperi de 'Irig"l,
VllgI ,lepn rte prste ,leI,
Poste ,1,:1, peste An1,"1
Poste al j\[1I1'e�1I1l!j mal,
Dinrolo de al Tisei val;
("1 de c;md e�t'i pe In nllr
::-;'n scunrpir brfmxa ,le oi,
Şi de ("'lllIl tII nI vrni},
rl\'ltl-' OJ!i-' <.n'l f'h�rpii.
Poe8. Pop,
14414
*
Ungurene, tuţurene,
Bagă cămaşa 'n ismene.
T. BĂLĂ';EL, 1'111' r. Stefiiuesci ,
j. rlÎlcca
Se (Jice În butjocura T ngmilor,
') Prin acest cuvînt lZ·'nl:i.nul de !, IlUI iutelcgc când Ungur, când Ro­
rn0.n din l"ngaria.
[432]
h3� I
��-�- -�_._------
PIW\'ERBELB llOMÂXIL01�
:j:u.
14415 Unguren cu doue oi,
Mută'tl tîrla lângă noi.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Şlejrliltsd,
J. FIi/cea.
Se �lice lle femei către dl'ClgUţii 101'.
UJ\'GURESC
:j:u.
14416 Flăcău unguresc.
::i. POn:seU, Calui(1. 1882, p. 17.
Aeelaş Înţeles cn la ::'\0. lUU:2\J.
:j:u.
14417 A se duce pe Urlaţi.
1. CREAKCl.b,., Poo., 1'. liO. - G.
CO�I3UC, Epoca, Fcbr.189S. - G.
POBORAN, iust. j. Olt.
10 Adică pentru tot-ele-una, a nu se mai întorce.
2° A se duce în iad, a se duce draculut.
<8cilpDnd cu 1I1,J,t'C gl'e{( .lin mâ n ile lor, h irscîi]. �i st.îlciL. cum erâ,
'� lăsat �i han il �i lot �i s'a dus pc Urlap, dlll'(� ,·pl·l·nlţ1., - I.
CREANG.A, POl'" 1'. 00.
;)0 A fi hătut,
T'daţi este o localitate închipuită şi un joc Ilo cuvinte.
14418
A'I trage o palmă ca la Urlaţi.
P. [SPIl1,E�CU, Leg., p. :261;
b',I(Î/:C, p. 58.
Adică O palmă sdraveuă,
,11 cârpl <J ]>:11111<'\ l){lr'�d er« efi/it,l de la Urlaţ),» P. Isrnrescu.
[433]
14419
111R1, ORA�E, NUME PROPRII
UVREO
*
Uvreul pân nu-aride crepa 1).
433
D. A. Mn.ssoc, stud. c. (;ojleşt,
Jlacrl/oilla.
A�eh� ca la No. 13602.
14420
Uv reul şi da şi strigă 2).
Dn, "\VEWAND, Ziceii . Jal.res.,
p. 178.
ii
I
E vinovat şi ţipr, ca şi când ar fi nevinovat, AraM fal­
şitatea şi indrăsnela lut.
14421
14422
Sănătatea a nostră, hiavra Uvreilor 3).
1. SE};IŢESCU, Rom. TIlI'C., p. 24 .
. Djură ca Uvreu 4).
DR. \YEl":\ND, ZlI'cit . .Jahl'cs.,
p. 178.
Pentru cel care face un jurănrînt falş. care afirm:', un
ce ne-adevărat.
UVRIOA
vAcARESCI
14423
*
A fi bun de Văcăresci.
il
1) OHCIU până nu În�cHi crapă.
') Ovreîul �j dă �i strigă.
3) Sănătate a nostră, frigurile PCIItru (lHCI.
') jură (ral�) ca Ovrciul,
[434]
434
Pl<OVERBELE ROiJIÂNILOR
Adiccl om l'ell, De-cinstit.
Y�\'crll'e8cii e o inchisore la marginea Buourescilor, odi-
11161'e ruonăstire zidită de Nicolae M:wl'occrcht la 17:2\ l.
VAr-DE-EI
*2,.
14424 Par'că e din Vai-de-ei
P. GÂHBUVIUEANl.J. CI.
VIII, Semin. EHC. '
Pentru omul slab, ofilit şi sdrenteros.
O mulţime de sute in judeţele Olt, GOlj, Vâlcea, Te­
leorman, Prahova, Ialomiţu şi Iaşi p6rtii acest nume,
Tate aceste sate erau, cel puţin la originii, aşezate în
localităţi pustii şi 8;11';(('e, de nnde li 80 trage şi numele.
*2,.
14425 Săracii Vai-de-ei
Mărnăliga noue Iei.
T. BĂLĂŞEL, ţneoi. c. Stefducscc,
j. l'âlcea.
De dice al'etn,m1 o s.uucie mine.
Ace�t[\ Ilie-ere se g;\sesee în nl'nH�t(\rde versurt ce SI:'
aud în .i. Vi'ilcea. c,
S0r�<'il y,ti-tl(;·ei
Marni\lign, ll('UC ll'l,
Ş':'l'te leI şi ciucf parale
lUlsnm <lupă ddl\al'e.
Vai-de-e), ;.;n,U Vahleeniî este o CUll1U11;\ în j. yrdeea.
plasa Orez.
Acestă comună e locuită, in mare parte, de Homiml
transilvăuent, velJiţi de peste munţi. Ei fiind săracî peste
fire, la. venirea lor, si trăind mal mult din mila fratilor
lor, până n,'Şl mal v�ni îu fire, ca nisce băjenari ce e�'an,
li s'ai\ \lis « Vai-de-ei», adică săract, lipiţI pămîntului. Şi
aşa până a\11 le-a remas numele.
O alt;:. tradiţie locală spun că locuitorii acestef comune
mal <.le mult, în vremea veche, al' fi omorît nisce slujbaşi
de al stăpânirei, din care causă ei ar fi îndurat multe
necazurt şi nevof, ajungend săracl ca vai de 8l. De acea
veciniî cornpătimindu'I le alt gis Val de ei.
[435]
14426
ŢERI, ORAŞIJ:, NUMIJ: PROPRII
VALEA LuI CAUTA
A fi pe valea Iui Caută.
430
T. BĂLĂŞEL, preot. c. Stcţânceci.
i. llrÎlcea.
�\ ti într'un loc ne-sciut încă, adică uu loc care trebue
căutat.
Biue înţeles acestă vale este cu totul închipuită.
Ve"lu�j, me (;heol'ghe, vaca mea '?
,- O ve"ln], m<', eri, )le valea lni Cautâ.
V ALEA GHINULUI
*6
14427 A fi pe valea Ghinului.
T. RlLĂŞEl,,1Jl'eot. c. DobrHş<I.
J. Vâlcea.
Ac1iclI Într'un loc depărtat şi sălbatec.
Valeu Ghinului este o vâlcea strîmtă si întunecosă îu
pădurea MiLffiU·:Fuffiurenil din Vâlcea, >
AcestlI gicel'e se aude mai ales în cătunele Dobruşn­
Zliităref şi Dobruşa-Stefănescî din acest judeţ.
*6
14428 Am dat valea Ghinului
Pe mâna striinuluî,
Să fac banii biruluî.
T. BĂLĂ!;iEL,lJl'cot, c. :�Yefâile8cl.
j. Vrîlcea.
Se <"liee în pofidu femeilor stricate, cari se \1a'-t lh)ll'
tru baut.
V ('<,il hărbatu] fermecat
Ca viile sara tot het,
�i prin pat allihnl'sGe
Patru pielfll'e găses8c 1
Ce SIÎnt astea, 1':1 uevestă '!
'I'acf la naîba, 111<'1 bărhate,
SÎtnt Ficiore 'ncârligatc.
C'ani elat Valea Gl.inul«;
Pe mâna strihmlur,
S(L fac bani. bintlnl!
Poes. Pop.
[436]
PROVERBELE lWMÂNILOH
VALEA LUl\:GA
14429
L
Vinu de la Valea-Lungă
Când beti face gura pungă.
O.IlEM. TEO])(JltESCI;, Poes. Pop ,
1'. 171.
Podgorii În judeţul Dimbovi]u producsnd un vm care
se :lSem811(t cu fa:mlO:-iul vin de la Suresne. îl) Fmucia,
V ALEA TEA;\CULCI
14430
Valea calea Teancului.
IORD. GOL�;6CU, 11188. Il, p. 18.
Vi\NGHELl
14431
*
N'are erbă de a lalele! Vangheli. 1)
Adie<t e fricos.
rn ore-care mos Vanaheli ela fricosilor, dintr'o ierbii
pe care ,i) culegea,' sllUn&lll1n-le cii llaC'[1 o purta po (1în:;:ii,
nu all de ee sil se teme.
V.\RNAV
14432
*
A fi ca boul lui Vârnav.
BUĂESOLJ, c. Scurta, J. 1'/1//1({.
*
A .fi dej,)'i1l8 in tîrg ca uOltl luI, VânwL
BA'!OTA, 2)1'1n Y. A. Founscu,
c. Foliiceui, j. Suctara,
Se dil acestei (liepl'l dane întelesuri cu totul osebire,
întemeiate fie-cal'� pe o mica p'c)\·�t'te.
[437]
t
437
)
..
li! Pentru cel îuyeţat «u uele, cu necazurt tle ("CIr] un
pute scăpi. nicf înb 'nu fel
B(,er1!l Vâruu v aVl'}t lUI },(l\l e;tl't� 101 II d!!('(�;l. pe la tÎrg-tll'l, ::)Pl'P
,-îH\lal'e; t1;-{) , nu 'I t:HnllH�]'i'l llilllPttl C'{H'I, Ci1l8 '1 dcschide» g'Ul'ri \cdc;\
eh u llutl'âu ţ;Î plecit. ""-\-.l!ll1:-:p�e litlul de deschidea slug'Hl' g'Ul'H când
sr- api'IIpla (le ul c�,t<' 1111 oru, al"l NU deprinsese eu U:11l1al111 În g·urr •.
':2° C<1nt1 pe la bîJeinl'L tîrgnn, etc. se veac tot acelaş
om cu tr6bă sau fă.nt tn'11iL
I'n !"'I.'l' bC,tl',m di]]
deşelat. n trimite;t Îll
(Lt n n '] pu["il vin.lo .
*
;--';lH.:la\a hveh uu bon �tillg-IJ(>]',
de li!'!.!' şi la t(,tl' l;trmar,',cele. dar
VAŞCOC
I
1
,{..c
j
14433
14434
:l:
".
Orbul, cu întrebare a nimerit Vaşcoul.
Y. SALA, tlru«: c. I ('o'
mit, Bihor,
\'ASILACHE
A fi în loc de Vasilache.
M. CANIAK,
j. laş!.
Adica ca uu por"
VASILE
\' c,jJ
V·as/i,,'.
VAVILON
."
-t-
14435 A fi in ăle Vavil6ne.
T. BĂLA"jEL, prco", c. Stt:!iilles('t,
J. l'âlcca.
A fi bătăios. necajit. intr u stare anormală : zăpăcit.
[438]
---------�-- ----- -----
T. BAL�"EL, preoi , c. StefclneBcl,
). râluao
rROVERBELE lW�L""IL':>R
:;: ,0,
A vorbi (se pomeni) în ăle Vavil6ne.
14436
438
,.,:
, ",O,.,'
. r ..
� ,-
i
1
10 Despre un om care YOl'Lesce anapoda, cu totul alt
ce-'nt de cât despre ce e vorba.
20 Când cine-va se pomenesce, pe lle-ginc1ite, din somn
san dintr' o mec1aţiune ac1ând"t, într' o mare zarvă.
30 Celui ce se pomenesce, pe ne-gâllclite, căptu�it de
palme.
*6
14437 A veni în ăle Vavil6ne.
1'0 B"\L.b"SEL, jJrcfd, c. SteJanesd,
J. râlc('(l.-
A veni repede, necitjit şi cu mintea zăp,lcit{t: eu o
falcă în cer şi cu altn în pămîu t.
VAVILONIE
14438
Vavilon e.
Ve�l Babilo".
Acelaş înţeles ca la Nu. LH37.
VEi\ETIA
A se veue înţelesul �l origiua la )1'0. 1212.
VERDEŞ
*
Să ne vedem la Verdeş.
*6
14439 Tufă de Veneţia.
GR. JIPEflCU, Lumina, I, p, 263.
_ G. POBORAN, instc }. Olt.
Nrc. MA�AI:T, iu», c, Vela, j
Dalj.
14440
Ve,)! Tlljă.
II
,
I I
il
!
I I
II
,1
!
1
!i'l
! I
lIll :1
[439]
'fEEI. ORAŞE, NlJM:E PROPHlI
AL1ic':-. uicî odaUt.
43�J
14441
*
Până la Verdeş Irnperat.
1
ţ
1
I
1
J
I
r
I
!
Adică departe.
A se vede în legendele lui Ispiroseu basmul, Aleodor
I mpcrat,
VERŞI�Ţ
*b.
14442 Cât cula Verşeţuluî.
A VI<. COI<CEA, p(l1'oh, c. Coştdn,
Banal.
AlliciL mare.
HOI11;l,nii din partea locului numesc Cula, ruinele unei
cetiiţi vechi, zidită pe un vîrf ele munte hîng<':i. orăşelul
Vel'şeţ, din Banat.
*b.
14443 Să mănânc! pesce în Verşeţ, şi să bei
vin în Panciova.
A vn. COHCEA. paroh, c. Coştesu,
Banat.
Vinurile din VÂl'şeţ sunt renumite, precum şi pescele
care se pescuesce la Panctova, port pe Dunăre.
VIRGIL
*b.
14444 Il chternă Virgil
Dar e tot copil.
V. SALeI, duse. c, V. SollO(lol,
comit. Bihor, Uuyarla.
E om În vîrstă şi tot minte de copil are.
* c"
14445 S'a schimbat Virgil,
Nu mai e copil.
V. SAL.-\, clase. c, V. 8ohodol,
comit. Bih01', Unqaria,
Numai e mucos; 'I-a venit mintea la cap.
62447
30
[440]
440
----�
PROVllRBELE ROi\'IÂNILOH
VIŞA
14446
A făcut şi Vişa grâu din călcăie păn' la
glezne.
A. P ANN, II, p. l6G. � Hne­
'fES cu, p, 202.
A se vede la K o. 2827 mal multe vurtunte şi înţelesul
�icereL
*.6.
14447 A fi Vişa
Cărpinişa,
'1'. BĂLĂŞEI" preot, c. Stefdnesci,
j. Vâlcea.
Se lJice, în bătae de JOc, unor femel vestite printr'un
cusur natural.
Sub numele de Vişa Cărpinişa şe înţelege ţepa În care
se trrtgeau' în vechime, condamnaţif la morte, Relativ la
aceste lată ce grtsim În balada poporană Corbe«:
Ştefan Y odă mf-şl gTăla:
ELI pc Corbea am logodit
'Tot cu Yişa
Cărpinişa
Cea din lJardă ]J ărdui til,
Şi din secure ctopl ită,
La mijloc ne-isprăvită
ln patru muchii făcută.
Ţepa se făceă tot-de-una din lemn de ca1'pe11, de unde
şi numele de Cărpinişa, şi de aceea lemnul de carpen e
blestemat, căci din carpen nu se face cu nicî un chip
cruce şi arac 1:1 vie,
VLAD
14448
*
După ce e ('i) prost îl chemă şi Vlad.
A. PANN, IT, p. 139. - P. rs­
rmESCU, Re». Ist., III, p. 164. ­
H1N1'ESCU, p. 154. - E. r. PATHI'
om, in». c. Smuiţ», J. Cov1(?'lll!n.
[441]
ŢERI, ORA'1E, NUME PROPRiI
441
,:0-
I
*L
])uP'! ce cii C prost il mal c7u?md §{ Viaâ.
G. BANULESCU. în/". c. Paciosa
,\' Pietroşii«, i. DIn/botita,
:j:L
Dnp« ce CI/ e prost îl el/emd şi Vlad,
P. GÂRBOYICEAKU, pro], Semi».
B/1cu1'. CI. I'II.
Homfmit au avut nrulţt dounn cari aă purtat numele
de Vlad. După obicetu mulţi arl dat copilului lor nu­
melo domnitorulut ast-fel că, cu timpul, Înţelesul cuvîn­
tului a scăpetat, Pentru pOpOl' numele ele Vlad arată
un om bleot, uătâng. prostănac, molciu srui om pilos,
C[\1'e rabdă multe.
*D.
14449 După ce că'i slut îl mai chema şi Vlad.
A. GOROYEI, c. Silistea.], Sucun:«.
A se "ode înţelesul la No. li:!BO.
:l:D.
14450 După ce e ciupit de versat îl mal chema
şi Vlad.
r. MAHINE�CU. iuv. c. Brtulu-de­
.J08, §. A'r[le�. '
A se yode Înţelesul la K o, fi:?80.
:l:L
14451 După ce e sarac îl mai chernă şi Vlad.
MAll,IX IONESCU, meserias, 1311'
curesci,
Pentru omul care. (lupil ce e sărac mat are 1:;1 UU alt
cusur.
14452
Vorbi şi nea Vlad că'I şi el din sat.
AL. Ol>OBESCU, I, p. 397.
r
VeZl ;0/1.
A se yede la K o. 1;360;) intelesul \1icereI şi SllOY:\ carp
o explică.
[442]
443
PROVERBELE D01L'\)lILOR
*L:.
14453 Vlad până se 'ncalţă
S6rele se 'nalţă;
Vlad până se 'ncinge
S6rele se frânge;
Vlad păn' se gătesce
S6rele sfinţesce.
G. BAKULESCU, îu». c. Pietro­
.şiţ((, j. Di.ubooito..
V cdi {l Se Il/o'i/ tr'r,
Za!!.:!,r, :/tll(/.
A S8 vede înţelesul Ia � o. 7208.
* .-.'>
14454 A fi Vladu Lăudatu.
T. BAL.��EL, preot; c. Stefânesci,
j. Fâlcea.
Se �lice omenilor vestitt printr'un cusur firesc.
14455
Al de nea Vlad.
Ve(!l v/Mufă.
AL. OOOBESOU, 1, p. 364.
Adică un haplea, UIl prost.
A. se vede A. P ANN, L p. ;)4:
• • • • • fl'ltţi{Jl'e,
.'\. vut-uu Vlmlll cnp (m?',
VLADA
*�
14456 A fi Vlada.
T. R:'LĂşEL,jJl'eot, c. Stejdllcsd,
i. râlcca.
Se (.,1iee, în batjocură femeilor eu trup mare şi gros,
dar ,:;.i cam p'o ureche, cam torontoce,
*f':..
14457 După ce'I slută şi urîtă o mai chernă şi
Vlada.
E. 1. PATRIOtU, inv. c. SmuI1�>
i CovHrln'în.
[443]
'.'EHI. ORMiE, NUME PROPRIi
Adiel dupa una :;:i alta. După un 1'P11 :;:1 alt reu
*6
14458 Rîmni Vlada la urzici.
4-+3
IULiu VULCĂNESCL, c Pelesct,
j. Dolj.
Adie» la 1 ne-I'n dp nume, la lucru prost.
VLĂDGTĂ
*6
14459 Al de nea VIăduţă.
AL. ODOBESCU, I, p. 3U4. - G.
POBORAN, inst. i. OII.
*
T7c,{du{â.
P. ISPIREsc"C, SI/rît'e, r. 101
Vel;!i Via,,'
Adică om prost.
VLA$CA
14460
*
Bez Vlaşca şi Teleorrnan.
Şi alte folose pe de-asupra.
«Are Il·fa bună bez Yiaşca şi Teleorman»:
*6
14461 Par' că e crucea din Vlaşca,
P. GÂR.lJOHCEANU, 1)1'0/, j. Te­
leonuo»,
111 Vlaşca e obiceiul de a se aşec,la la respântit, la fân­
tânI şi alte Iocuri cruci Înalte ele petră.
In 'I'eleorman se dicc : par' eri l' crucea din Vlaşc«,
despre nn om înalt însă cam prostuţ.
*6
14462 Tina Vlăscii,
G. DEM. TEODORESCU, POfS. POJl.,
P; 474. -: '[o. �j\L�EL, preot, c.
Stefănesct, J. T 'âlcea.
[444]
4+4 PBOYERBELE ROMAXILOR
Tina ain Vli1:;;ca era vestită pentru piedicele ce punea
căletorilor.
�ayftr, (;hilleu, Hl'lJ1<l� mure,
I.ie c[,t)(l 10 te-aui �H'ln.:l.�it
);iei o slujbă u'af pliuit.
flRl' Hcnn1H să te kCol1
Tii/a rWscii si'l'1J11 re scoli,
:Hel'l', pe la mie�l [le l1('l'te,
l\[el'I�', <;11 surlor: ,le li1('l'tl�.
Pf)CS, POjJ.
VLAsIE
14463
*
Ca în pădurea Vlăsiei.
*6
Par' nZ e in })(1dHrea Vlăsiei.
G. I. 'l'oxasou, îuc. c. Broscari,
J. Jiel'edinţ!.
Alusis Ia tâlhăriile ce se sevirseau în acsstă pădure,
mai ales în epoca domnilor fallu{.ioţL
Pădurea Vlăsiet, se întindea, acuma cinci \lec1 de aUI
la nordul Bucnrescilor copriudend, de la Cîorogârla la
Cernica, partea de jos a plăşet Zn.tgov şi partea vestică
el pl:\:;;ei Mostişte»,
VOleu
:;: ��
14464 Eu, eu, şi eu frate-meu VOleu!
T. R\L.AşEL,]J1'eol, c. Sf�t(rllesci,
j, Y!Î/cea.
be elice când cine-va sE) landă cu fapta ultuîa ; şi în
pofida Iăudăroşilor.
Origine acestei <}icale trebue căutată în lll'mett'll'oa le­
gem1rL poporană culesă, de D·l Billi1:;;el, în jud. Vflleea:
LEGE?'!D.A.
'I'opiudu-se zapada şi l'l'S ,1 riu: 1 tloricele, im brăcânduse câmpiile .şi
padurile cu frumosul (:0\"01' YPl'de, �i incăld in.I siu'ele, merl« îutl'elJa
pe clodrJan:
[445]
��� __ ����'1;,,-'E_'R_'î-"-, ORAŞE, NUME PROPRII
445
(:illc o fj făcut oăl.luru şi tot.o frumuseţile astea, clocârlanc ?
Giocârlannl nmtlându-se în moţ, respuuse. fuduliudu-se către mcrlă :
- Eu, eic, şi cu ţrate-men TTo[c!<.') .
Merl« îl pricepu că se laudă şi tăcu m olcorn.
V cni ierna cu g'eru de urăpăil lemnele în codru, merla întl'ebr,
Ia.r po clocârlau :
-- Dra.ră orocârlaue, cine o ii făcut p:eru ăsta '!
BIetul 'clodrlan, care sta În dosul U1;el bălegi, băiuf de tote vi n­
turile şi sgrebulit. de ger, .1o-ţi era mai mare milă de el, respunse
strâugeudu-ş; penele pe lângă el şi olăntăuiud n-I dinţii în gură:
- Nu sciii, merlo, nu sciu, ,lra.gă merlito, cine 1) fi mai făcnt pe·
catele astea, că pe mine m'a mal luat dracu; incat frate-meu Voicu,
cred că de m ult a Hiperlat potcovele, săracu de el!
VRACE
Ve(}l Trimle.
VRUŞU
14465
Vruşlu cu Nuşlu.
1. NENTmscu, 1l01/t. Jlaccllon.,
p, 537.'
v el) l lilll!.
Se <,lice despre doue persoue strîns legate.
VURGAR
VURGARESC
YAN
14466
C61a-mboÎa, Yan cuşiri (cuşurij s),
PEI{. PAPAHAGl, Zuieii: Jahres.,
p. W2.
Vel!i 1 -tI'.
A se vede înţelesul la No, 109-16.
') Adică piţigolul.
�) «Cola-mbola» I(JJ1 veru mcii.
[446]
4413
------
*
PROVERBELE lW1iÂNILOR
YEMEN
ZAMFIR
14467
Zamfir până se gândesce
Iţi trece dorul de pesce.
VC{}l a ,fi catL, .r se
./nd!I(,', Vlad, Zella,
Pentru omul leneş.
V. SALA, dasc. c. Petrâsa, ca­
mit. Bihor, T'nqaria.
ZAMFIRICA
*6
14468 Zamfirica tote le avea,
Numai ţapi (ţap) îi lipsea.
A. P ANN, E(Uţ, 1889, p, 120;
III, p, 112. - HlN'.\ESCU, p. 211).
*
Zamfirica t6te le acea
Numa"t fereqea 'z lipsea. 1)
D-na Z. JUVAl{!I, c. PI'Ile8Ct, .1,
Tuioo«.
VeqI .!f�·J<!(e({, J.1/al"a,
!;i/'.
10 Acelui) Înţeles ca la No, 70-15 & 13Gf)f),
2° Pentru cel care se varotă că 'I lipf'88ce ce-va care
nu e de l'egretat, ca ele pildă copil.
ZENA
*6
14469 Zena până se îmbracă
Au supt viţelul la vacă.
V. SALA, clase. (', Kegl'i, COl/tit.
Bihor, Ungaria,
Vcrl î (( u Illd/I!", Vlad,
i/ladd, ;;Il/lyir.'
1) Unit pronun ţă /ih�!{ta.
[447]
Pentru omul 1en\'"ş.
ZGREMBURJCEA
ZORI LA
*."..
14470 Zarilă până se scolă
Se duce zama din 61ă.
Y. SALA, d«sc. c. GUl'Ilni, co
mit. Bihor, Unqaria.
Acelaş inteles ea la 1\0. l-l--l-ml.
BABOr 1)
14471
*
A fi din ceta lui Baboî.
P. !spumscu, Ite», tv; II, 1".
149;Por. Uuch; p. 62. - BAHOt;zr.
p. 86. - .. G. POBORAK, insi. }. olt.
o adunătură ae omeut de unmc ŞI sdreuteroşi
14472
*
Vine ceta luI Babei
Ca la patru deci şi doi.
P. GÂIW(JVIOEAKl. pvo], 8e/Jiiii.
Bile el. 1T
*
r7i1e (Ba 7uI Brt!lfil
l\�lImeJ'1Il 111!1I ŞI dOI.
P. (; AJWIJVIClc,\SC ]J1'1lj: Sem:".
Fu«; CI. IT!.
Acelaş Înţeles ca la No. l-l-1-7L
1) Rătăcindu-se o parte din '\11:;0. care trebuia "" tie ,,;c,ht intre nume­
rilc 13157 ;i 13161, -c dl la finele ac(·�t::r capitol.
[448]
148
14473
*
BACAU
A'şl găsi Bacău.
B. P. H),ŞDEC, E!.I/JlI. J[(I<JII.,
p. 229�.
A'�t IIllsi Baouu l ).
V. ALEXANDRI, Tcat1·., p. 116
& 236. - LAUlUAN & MAXIM, Glo­
S((1", p. 38. - Albina, II, p. 1427.
- E. r. P A'l'RIciu, in». o. Smnlţi,
[. Cccurliuu; - C. POSSA, c. Hu­
mnlesc!, j. "Vcmţu.- P. G.\.RBO­
\'ICEANU, prof, c.1ILcZ!Jnrele, j. Ilfoo.
Se �lice când «uie-va a. dat de un bucluc fără stl ti
sciut eL Se Ieri : când şi-a găsit stăpânul.
dU:'pl11lile curat cum te 'utrvb, c'u pol îţi !Jclscscl Bacău. cu mine.'
- V. ALEXAKDll.l, Teatr., p. :.l3l5.
Se scie că până la 1-±if) Bacăul e1'<1 oraş de gntniţa
intre Moldova, 'Tera-ROm(m8sciL şi Ardelnl. N enumerate do­
curueute probeză acesta.
Privilegiul comercial al Iut Alexandru-cel-Bnn din 1-107
prevede plăta unei vămr h gnmiţ:1 la B<1Că11 (Archiv, Is­
tor. 1, p. 130), iar aşet"lămintuJ lUI Ştefan-cel-J\Iare, elin
l-!(jO, vorbesce de hotarul ele la Bacău sau tIe la BerIa(l
(Al'chiv. Lstor., II, p. 172).
,�i zăbovir»] Ştefan V"U:'\ ncolo p,mil � se SLt'Îll.'!81·e oştile tote, .ul u­
<.:(�nd �i pl'O m ult.I din bolcrit 'j'el'ij-Rolll'l1lesd, şi fl,lţi ('meni (le l'1'111Ite,
acolo au pus PJ'c nI sel IJnlel'I �l Ollle)]! de cinste de ait vOl'ovit �i ai'l
t.ocmit, Ilo arl desp:il'ţit dill l\fikovn! uel lIlaJ'() () parte tic VÎlHI ce
vine pre lâl1g:1 (lclolJescl şi trece de d{r în apa P'ltllel, �i acela pi'tn:'L
,rst:1-<,ll este hotar ţerei l\loldnvel �i 'j'erelR'lmi'tlleSUl. J"r:11I1a1 Înainte
t'l'it p1'i('8 între mnÎn(Jlllle ţeri le : eii ţ.era ]\[Ilntenesd vntS:1 lî<l ]Iota-
1',,1 SelJ l,frn3 În fl,pa 'l'rntnşuI1l'f, Iarft J\'IoJdoveni] 1111'11:'\sa(l, l"LI1fr fl,(r
Vl'Ilt DlIlIlne�lelt de s'all tIJul1liL :Işa. �i an I\lat Ştefan VotUL cetatea
(�răclllna cn ţiunt eu tot, <.:c se "I,lam:, ţinlltlrl .P'It.ne1, �i 'J-alt lipit
,le j\Iul,lova, �i aCt pus p:1l'<.:abbi, 1'1'" V:Ucea �i j)ru TVfl,l1». - r . .NE­
L'[-J.CE, Leloji., 1, [,. 11:5:3.
:LeL DetcMl prii unu din Yi'lmile lllal'f ale ::Uolc1oveL Vii­
muire;L era ft)l'te aspră iji vama pi'lziti1 de solt1aţ:L In ase­
menea împrejul'fu·r Badiul era gl'oza negustorilor, şi CI
eontraballdiştilol'. Umblai C(tt umblai 11:U' ajuns la vamii,
o piLţp,ai, îtE !J((sertZ 13 aUI Id.
[449]
l'F;RI, ORAŞE, NUMIl PROPRIi
449
Ve�1i B. P. I-lĂşDt:u, E'tym. jlf([rJll., p. 228:2 &, ?7�13 �l
XENOPOL, IsI. us«, II, p. 133.
14474
T6tă lelea îşi are Băcăul ei.
HIN'fESCU, p. 89. - P. ]SPll:ES­
cu, Leg., I, 1872, p. 169.
14475
,\.ce1<1'.1 înţeles ra la No. 121\17.
D-
A areta Bacăul cui-va.
C. P ALLADL c. Şenrlresci.], Tu­
toca, apud ElĂşDF:(j, Etum. Magn.,
p. 238.
A'I ;unenillţ�L cu bătae, a'l bate,
BĂDALAN
*6
14476 S'a dus la Bădalan.
E. 1. P ATlW,:ILJ. in». c. 81/1/(lk7.
i. COL'u1'lntu.
:::)e <;lico că, tLOeI despre care este vorba, u, sărăcit cu
desăvîrşire, ca cum 'I-Hl'fi luat apa starea ce o uveă.
Bădalanul e o parte din vale a oraşului GalaţI care
mereu e inundată de apele Iaculut Brateş, când acesta
se umflă, aducend perdert mari 6menilor din partea 10-
culuî.
BAGDAD
14477
*
A amesteca Bagdadul cu Ţarigradul.
L. COSTJN, c. Banca.], Tuioca.
Adică a usemănă bun cu 1'01'1.
14478
*
O greşelă şi de la Bagdad te întorce
înapoi.
VAR'L\N GORGOS, c. BacăiÎ., i,
Bacd1'i.
[450]
450
PIWVERBELE ROMANILOll
-----------------
Adică când gresescf nu scapi de pedepsa.
Dicerea e cl� o{'lgmii turcescă,
BAHLUlu
*6
14479 Nu se spală nici cu apa Bahluîuluî.
G. P. 8ALVI(�. îllv. 1'. Sm1l1p,
.i. Cocurhu«.
Vec!, Dună!"" Prut.
Acelaş Înţeles ca la No, 1:3\)14.
BALAMUC
*6
14480 A fi. bun de (dus la) Balamuc.
E. 1. PA'J'Hwlu, înv. c. Smulîi,
j. C0V1t1'lH1H.
Adic[t nebun.
Balamuc, prin corupţie de la Malamuo, localitate lrmg:i
Gherghita, unde era casa de nebunt care, mai titl"l;i1ifl a
fost mutată la Mi'trcuţa, în comuna. Pantelimon, judeţul
Ilfov, lângă mănăstirea zidită la 1[lS7 de Dan vel 10-
gofet.
14481
:l:
Balamuc.
Al1iC[t gi"llrLgie mare, (;prta, ea într o casă de nebunt.
«Ce 1lIf11 l.almnitc (' p'aci.
BALAN
BAI,A�A
*-
14482 Mare poznă cu Bălaşa.
GAVR. ONIŞOll, prq( r . AtTd·
mesC'l, J. Tuioi:a.
Pentru o întîmplare displăoută.
[451]
�_.3:îlRl, ORAŞE, NUME PBOPRIt
BALCANI
*6
14483 Bate vintul din Balcani
De o mulţime de ani.
.liS]
IOI\ACHE MABIN, c. (;râtliştca,
j. naşca.
De mult ne merge reu, Îndurăm nenumărate supărărt.
l)icerea a l'emas de când Turcit
BĂLTATI
*6
14484 Să'I de un braţi
Ca la Bălţaţi.
G. r. Toxssou, ÎUV. c. Broscart,
) Meherlil1p.
In satul Bălţaţi, din judeţul Mehedinţt, fiind lumea
forte ruLeţă din fire a rămas de poveste.
BAMBĂLĂO
*6
14485 Era s'o pătesci ca Bărnbălău la cireşe.
COSTAN'l'lN N. DltĂGU'j,', C. Co­
pdci6sa i. GOI'j
Povestesc betrâniî, că era într'o vale, un cireş mare
ale cărut cireşe, erau cât Bucile. Tnsă în aşa pom mare
un indrăsnea nimenl să se sue, şi ori-cine trecea pe a­
colo, ÎI venea apă în gură, aşa de frum6se emil cireşele.
Bămbălău '] scapă odată, de la l'igan şi merge drept spre
ciresul ăl mare. S'a suit în cireş; ce-I drept cireşe �L
mâncat, dar săturându-se, a cădut din pom. Şi aşa a pă­
ţit'o bietul Bămbălău, care de-atunci, n'a mal vedu] o \li
alble. Din acesta întîmplare, a luat nascere dicătorea de
mai sus. Când vre-un copil, 01'1 alt-cine-va, cade <lin vre-un
pom ori pod şi dacă se Întîmplă să ca\lit [;lră Si:'L se va­
teme aşa reu, cei de faţă îl: \1ie: me era s'o păiesci ca
Bămbi:ilă,tt la cireşe.
1) Bămbălăii, nume ce se cam obicinuesce, a se da de Tigan!, urşilor
dresati.
[452]
452
PIlOVERllELE I\OMÂl\lLOB
BANAT
*6
14486 Nu'I teră ca Bănatu şi om ca Rornănu.
AVR. CORCEA, povot«. c, Coşteiu;
Banat.
Spre lauda ţerei şi a Hornânilor,
BANOV
*6
14487 Se plimbă ca Banov.
G. 1. Toxssoo, iuc . r-. Hrcscari ,
.i. llfchedinţ.
C5..nd ve<Ji pe cine-va plimbându-se, fără altă grijtl.
Buna," era un mare proprietar din Mehedinti. Cai ŞI
trăsură ca a lui mai rar.
BARI\OVSKI
14488
Ierna lui Barnovski.
lvlIIWN COSTIl\, Letop.. 1, p. 268
S: 297.
A se .-ede la No. 13157 b.
BARSESCU
14489
*
AI cunoscut pe Bârsescu?
P. BUDlŞTEANlJ, c. B-I'âlcca.
Ameninţare, catre cel care a greşit, frtccmd ceea ce nu
trebuia să fac».
BAsARĂBIE
*6
14490 A fi bun de Băsărăbii.
'1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefitnesci,
J. râlcea,
[453]
TERt, ORAŞJ<;, KUME PROPRII
�.��._----_._--- . --
Se (Jice unui om ne-astimpărat, care face fel de fel el€'
năsărimb«, (le dracovcnit, t1e lucrurt ue-plăcuto
BAZAOACHE
14491
*
Se uită ca Bazaoache.
Ci. l'InTLESCC. c. L'etculesci, i­
r,Î!rea ..
Adica se uita cruciş.
BECnr
*'-"
14492 Măgarul tot măgar rernăne, de'l vei duce
şi în Beclu.
V. SALA, duse. r. ['aşcnu·Rrl­
resei, comit. Bih01', Tluqurla.
Uel prost din fire. 01'1 unde îl veî duce, tot prost
rămâue.
BEDROS
*L
14493 Până la Hristos
Ese pelea lui Berdos.
G. P. f'iALV1L" 8, E. L PATlUCJl:,
1'111', /'. ,c,'/lm'tţ/. j. Coourluiu.
14494
1. BĂNESUU, prof, j. Roman.
P:m,:i stI. daI eu ochii (le cei luari, te nenorocesc cei
nncr,
BElu.ş
[454]
PROV ERBELE R0M.�:l1 LOn
BELU
14495
.,.
r;'
Belu belesce,
Golescu golesce,
Manu jupuesce.
B eli! belesce,
Golescu qolescc,
eli iriac peceiluesce,
Ca}'a{jea: Z'J.i/.I.! ·MJ).7.'
ARICESCG, }'liş. rll' In 4S.
A se vede înţelesul la � o. H 1 i1H.
14496
*
Tresnea tresnesce,
Belu belesce.
Om. DRĂG1JESCG. c. Hucurcsci,
j. Ilfov. '
Arată jafurile de pe vreunul ale boierilor Tresnea �i
Belu.
BIBESCU
*2.
14497 A fi Bibescu.
T. R"LX�EL, preot, c, Steîanesc«,
j. 1"lÎlcca.
Se \1ice unui om hogat carp trăesce bine ŞI un are
habar de nimeni.
*...::.
14498 A şede ca Bibescu.
1'. R;"L�EL,prcol, C Stef'aucsct,
j. Vâlcea.
Când un om sede boeresce. ftml ,.;,1 '�l bată capul de
nimic şi de nirri'enI.
[455]
C(ERI, ORA>;;E, NUME PROPRII
BÎCĂOAN
*.6.
14499 A fi Bîcăoan.
·155
G. MADAN, c. Tntşenf, tin. Chi­
şiinefî, Basarabia:
Adică om reu, ctotoros al dracului, cum sunt sau eraii
locnitorir din spre codrii Bîculut, în Basarabia.
BÎCU
*.6.
14500 A vedut pe Bîcu.
G. MADAN, c Truşcni, ţin. Chi­
şendî, Basarabia. - C. CORBU, j.
1i'iîlciit.
Adică :1 păţit'o.
Codrii Bîculut, pe drumul de la Sculenî la Ohişeneă,
în Basarabia, erau vestiţI odinioră pentru tâlhăriile ce se
săvirşeau într'înşit.
14501
*
Cine a vedut pe Bîcu 'şi-a găsit beleaua.
C. CORBU, j . .Fălciu.
Acelaş înţeles ca la N o. 11600.
BIMBAŞA SA V A
14502
A trăit ca Bimbaşa Sava.
L. ŞĂINEANU, lnfl. Orient., p.
LXXi & 51.
A se vede înţelesul la No. 13H;O.
BINŞELE
*.6.
14503 Nici în Beius, nici în Binşele.
V. SALA, flasc. c. Beui«, comit.
Bihor, Unqarîa.»- PARTENlU COROI
A FILI, C. Vaşc011., Ungaria.
3L
[456]
406
PHOVERBELE ROMÂNILOR
Când alergând după do ne lucrurt nu capeţi nicî una.
Un om prindând de veste ctl În Beruş murise un om
bogat, şi altul în Binşele, voind să ajungrl la inmormîn­
tarea fie-căruîa elin ei ti Îl1tîn;liat din amîndouă locuri.
Betusul e un orăsel curat românesc, iar Dinsele un
sat, în 'depărtare de o oră de Betuş. '
BIRLOBREZ6IA
*L
14504 Din gardul Bîrlobrez6ei.
C. MANOILESCr:. c. Cosmcsci, i
1/08l1([I(.
Acelaş înteles ca la 1\0. 13D37.
BITOLEA
:1: r-;
14505 A se duce (a fi fost, a veni de) la Bitolea.
'1'. BĂLĂŞEL·lil·coi, c. 8tf!dlIC8c1,
i. râlcea.
Vedi Ilrns»,
Când cine-va se duce sau vine dintr'o cale departata.
In judeţul Vâlcea se aude des :
Osteniş'i P(t!" că -ui'l de la Bitolea.
Ca dom' 11'at fi fost la Biiolea.
Câ dom' lI'at pled! la Bitolea.
In comuna Zlătăreir, din Vâlcea, este o familie de sătent
care, din moşi strămoşî, a purtat numele de Bitolean.
BOGDĂNESci
*L..
14506 Mai mergi cobză la Bogdănesci?
GAVR. ONIŞO}�'lJ1·of. c. Iloşicsct,
j. Fâlci'ii. - C. TEODORESCu, iur.
c. L-ipom, j. YasI1111!.
[457]
1': (iME PROPlUJ
457
Ofmd cine-va scapă dintr'o mare primejdie hrii sii
se Întîmple vre-un reu.
Bogc1tmesd este uu sat în judetul ]1';Hci.fl.
SN6vĂ
Uu cobzar, ca toţI cobzari), din comuna Iioşicscl, se tociuisc ca ;;rt
cânte la o nuntă, ce a fost în satul Boguănesct. Cobzarnl se ţinu de
cuvînt şi plecă într'o tornnă spre localitatea indicată. In timpul acela,
uiugea şi Iar ningea, în cât drumul Înainte nu-I se cam părea şi el
tot mergeil pe unde scia. Ni nsore» îr acoperea cărarea. Ne sciind, se
abate puţin ain cale, şi când colo, hop intr'o gr6pă. Url'pa era înadins
făcută pentru a prinde lupi, dar uitată şi părăsită.
Aici dă în drepta, dă în stânga, dă în sus şi dă îl! jos, destul că,
nu Îl se parc nici un chip de a pute e�i afară. Se gândea şi tot gândeă
în ce căpcană căduso. Tocmal În toiul gândire!, buzdup un lup în
gropa Iuî l Mirare şi de o parte şi de alta. De spaimă, bietul cobzar
i se făcuse În cap părul măcrucă, şi·') făcuse să-I talc prin minte: ca
să cânte ltrpului din cobzâ.
Lupul cu urechile aţintite, mirat, liniştit, pote gândindu-sc şi dînsul
la păţania lut, se uîtă şi g'llstă sunetele blânde ale tovarăşului sell.
Ochif amîndorora staii aţintiţI unul la altul. Cântit mal mult cobza,
de cât cobzarul de frica ce·l cuprinsese. l\icI noptea nu trece cum
trecea altă dată. Cfmd şi cum, o sanie trasă de nisce bal, mai mult
sornnoroşr, ducea nisce nuntaşt, cari se intorceau de la Bogdănesci.
Se opresc de odată la audul unor sunete Înfundate, lângă o grupă.
Ascnltrl ce ascultă ele unele Ies acele sunete, Întind o frînghie, cobzarul
cum o vede, pune cobza subsuora, dă pe frînghie în sus, şi adio lupule I
Când se vede eşit afară din gropă, cobzarul povcstesce păţania sa
şi la urmă nîtândn-se la cobză dicc oftând : «mai mergI cobză la Bog­
daneseI ),
BOGDĂŞIE
* ,3.
14507 A fi bun de Bogdăşii.
'1'. BĂLĂŞEL, preot, r. Stcfclnesc1,
J. riilcea.
Veql BăJănlbjl�
BONCA
:l: f:::"
14508' Ei place a făgădui
Ca lui Banca a minţi.
PETRU :MIHUTĂ & V. SALA, dase.
e. raşeoiî, comit. Bihor, UlIgrll'la.
[458]
458
PROV EHBELE HO)1Â:NILOR
Pentru cel care f."tgi.ic1uesce fth'tl, a, se ţine ele vorbă.
Bonca a fost un mincinos elin Va,ŞC01l, care pe toţi îl
vorbea ele rel"l.
BRAILA
*L..
14509 A nemerit orbul Brăila.
G AVR. ONIŞOH, Pl'o;: c. ftlnrgcul,
,j. Tutooa. - G. BĂNULESCU,inV.
c. Pieiroşiia, j. Dîmbovita.
*L..
A nemerli oruul Brăiui, clar eu!
RADU NrcULESCU, c. Dienci, j.
Olt.
* -'>
VOtU gâsi Şl etl, cum (t gltsit orbul Brăila,
ILIE Hocîorărr, c. Si!lişte, comit.
Sibill" Transilixinia,
A se adăoga la No. 3639.
Se mai �lice §i acelor pe cari îi conduce mai mult no­
rocul.
*L..
14510 Dau foc Brăilei cu tăciunele ăla.
P. G_�RBOVrc;EANU, praf. c. Pa­
ciofn, j. Muscel.
10 Când cine-va spune că nu pute face foc cu ce are.
2° Un om de nimic mult reu pute face.
BRAILEN
*L..
14511 Brăilen de Dunăre
Cu capul pe umere.
81'. :::iT. TUrEScu, înv. c, Gata­
/lele, i- Dolj.
Adică pesce mal bun.
:t>escele cel mai bun, care se vinde În Dolj, vine de la
Brăila.
[459]
,',
__________ 1'--:E:R1, ORAŞE, NUME PROPRIÎ
BRAI'\
\'e<,ll so».
*L
14512 Ori Bran, ori căpitan.
4G9
I
ţ
K L P ATRICIU, îm;. c. Smulţ!.
J. COt'!ldulu.
A se vede întelesurile la 1\0. 9838.
BRÂl'\COVENU
*L
14513 Să aibă averea Brăncovenulul şi nu se
pricopsesce.
G, 1. TOMESCU, îu1'. C. l'U1'1/H­
Severin, ,j. Mehedinti.
OE'1U1 risipitor, care nu scie S;t 'f;'l administreze averea.
BRAS6vĂ
..,
14514
*
A spune braşove.
V. ALEXAKDRI, Te« t 1', , p. 3S1
& 574. - S. I. GROSSlllANK, Dicţ.,
p. 79. - IONNESCU-GIOK, Ist. BtIC.,
p, 445. - P. DANIILESC"l:, C. Cl'O­
lom,}. DoU.
*
A rinde lmlşâre cu/ora.
GIC ALEXAKDRE:;GU, maqistv ..
.i. Plltna.
A spune HecurI, palavre, minciunt, căutând a înşela.
ca negustorii braşovent, cari ne vindeau odilli61'(t marfii
de Braşov,
,Eril hraşoveu şi 'm'î spuse Lrasoce. - Y. ALEXAl>'DRl.
«Nn se trec braşooele pe la uor.» "- V. ALEXANDRI.
< CuI dn(tl braşove:' >
[460]
... " .. s=a:....,
460
.------�--_._-"-- ._-�_.- ----� ----� .. __ .-- -_.-_.. -
14515
*
A'i face o braşoV§..
G. pt)BORAN, in�t. 1:. Slatina, J.
Olt.
Veq.l Filiptsct.
A inşeli\ pre cine-va.
. T�,K"L.:\.�EL, preol,c. Stefânesc"
,. 1 iilcc«.
*6
14516 A fi bun de braşove .
Adică bun de rele, de drtwiI.
BRAŞOVELN1C
*6
14517 A fi braşovelnic.
T. BĂL"\�EL, preot, c. Stej'ânesd,
,i. Vrî[CC((.
Acelaş înţeles ca la No. 1461ii.
BRAŞOVEN
14518
*
A fi ca braşovenul.
P. D"'NIILESC:U, c. I 'ratova, ţ •
DaU·
Adicft şiret.
BRAŞOVEN ESCE
14519
*
A le spune braşovenesce.
Ac1ic(t cam înflorite, ocolind ;),deverul.
•. Prc fl'nlnos le spuI acestea Însii carn braşouenesce.»
[461]
�UME l'H0PHII
461
BRAT
*�
14520 Ia fă cinste, popo Brat,
Cal luat banii pe tocat.
T. BĂLĂ�EL,preut, c. 8teje!llesd,
j. rt?lcef.! .•
A se vetlo înţelesul la �(). t::35n.
BR}:STA
* !O.
14521 Se portă ca la Bresta,
G. 1. TO�IBSCU, înt'. c. BI'Qsc(t1'�)
j. Jlehediil. fI.
Se <,lice când o femee e îmbrăcată ScLU legaUt la cap
într'un niod deosebit şi cam supărător.
Femeile la Bresta portă un COl1clU şi pe de-asupra o
basma colorată, Acest port ,1 ajuns de poveste în Mehe­
dinţi, unele nici chiar se pomenesce de aşa ce-va.
BRf2U
* �,
14522 Ii dam pinteni să stea
Şi Brezu mai reu fugea.
I. POPESCU, il!V. c. Dcbreni, i.
Ilfov.
Veti! Câldtu.
BROSCARI
14523
*
Cine be apă din Broscarî nu mai pleca.
G. r. Tm1ESCU, in», c, Broscori,
j. .1IeJ,edinţL
Acelaş inteles ca la No. 1:3307 aplicat la comuna Eros-
0<1,1'1.
[462]
462
PROVEUBELE HOM.ÂNIL01'
----------------------------
BRUSA
14524
*
Greşela se întorce şi de la Brusa.
G. DEJvL TEODORESCU, Drapelul,
T, No. 4H. - N. MAXENTIAK, j.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 14478.
*6
14525 A veni de (a fi fost, a se duce) la Brusa.
'I', BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci,
.i. Vâlcea. '
Vegl l1ilol,;o.
Adică departe.
[463]
CAPITOLG xn
CREDINŢE. - ERESUR1.
OBICEiuRI
DUMl.'\El)EC, - DRAC. - SFli\ŢI. - PREOŢI. -
ERE SURI ŞI CREDINŢE
ADAM
Dracul afiâudu-se Ol1atri pe marginea uuef ape a facut un chip de
om, Jji treceud Dumnerleu pe acolo I' a intrebat: < Ce-I acolo, drace?
- Iin OlU, Doume ' - El, apoi învie'] dacă'i om! -Apol, cum Di'11Ule?
- Suflă'I ],e gură.' Dracul s'a j)llS să'I sufle, (1ar nu ]'11 putut învia,
Atunci Durunede« i-a dis să tragă. tot duhul înapoi din om, şi dracul
s'a pus la glll'R (;hipu]ul �i R iuceput R trago duhul. Pe urmă, Dum­
ne<;lell s'a apropiat ac chip, şi cCmd a suflat asnpra lui, chipul a în­
viat. Dracul i nsă nu trăsese bine tot duhul cel sutlară În chip; mal re­
măsese pe la inchctctruI, şi de acela omul la mânie săvirşesce lucrurî
rele. lJIfmia '1 de la diavolul. Dacă el n'ar aveau În el duh drăcesc,
omul ar fi f{wte hun. - E. 1. P ATlUC1-t. .
TI
. După-ce facl\ Dumnedeu pămîntul, începu a vorbi cu dracu: 1111'
nefrate-iueu, ce Iolos cii pămintu ăsta e mare �i frumos şi împodobit
cu de U,(e, că un mi.]ci'\ nimic pe el, doar vintu şi-atât l Numar noi
singuri p:m,i c"mI0 să dorulorrim, căel ni se urasce pecatelol'1-- E lesne.
frate-meu, �Iisc im pelitntn de Sal'sflilă, ce adică n'aI sci ce S:1 faci'!
- Bine, eit 01 sci, n'ot şti, dnr tu ce ai "am ,;tiee?
- Ei, ee aş cam ,)lce! Aş <;lice să Iacî o pereche de omc m, alja el'o
pildă cum "\Înt eu, şi din ala au să se prăsescă ca poşidichiilc, pflllli
s'o umplea pămîntu, l,a Încă S'Ol' yi'\ita efI nu le a.iullg-e 1
- 13ine 1,1ic'î tu, dar })]'ca lmg'l în partea ta, ac1idi cam cum yrei tu,
să se umple lumea L1e (\l'îcluui ea el'alde tine; apoi s[, facl hine s�i
me lerţi, că mia ca asta n'o mai fac, măcar el'al) sei 6, ăI plesni aci
de necaz! (lI face mal hine ,-, p0l'cehe \le 6melll "il snmeu(' cu minc
In chil' �i la făptl\rrl, ne-fratemeu.
[464]
PRO VERBELE ROMi,IIILOR
- Fă elllll �til, frate-meu, c;,l e(t nu me Bup01' .I'afn : tu Iă-: m tiuc,
(�rt eu, tlneă al ti Jne,�tcl'J îl fac (;1.L 1H1H8, cana uic; n'ai guulli cu g"ânilnL
- Siî,-ţl ve(� vointei a »e-frate-meti, nil m0 prea spal eu de Iaud«!o tele,
Elt sein (;ă tu cu şirctcniile tele vrcf s{,-m) lei împl'l'llţia, dar g,'( te
şteJ'.lIb la gUrcl d'a,�a In cru , al să îughiţ,i mult la nodurI sed!
Şi Dmnne,}eij luă humă, o frămîl1tă niţel în mâiu], şi tipări din
h\1111a ala dane păpuş) iutocma după chipul şi făptura sa, Puse într'o
parte o sapi't şi intralta (j fnl'ea eu tusu el şi cu caeru în ea. DL1111-
118<;leu suflă în g-lll·jle păpusi lor', şi păpusile iuviara şi se BGulal'ii .Irept
în piciore, cum se 8cÎllft om n <lupă SOlJ11J. Dumne<,leu le ',Ii se: alegeţl
care ce ve place. Păpuşile luara: una sapa �i alta furca. Dunmede«
',li�e alll] eli sapa: tu om să fii, numele teci sa fie Adam şi harana ta
silpa. 'I'n sit J-ii C3p_ Cele) cu fur('a Îl (lise: tu femee liit tii, numele
tHl Eva şi l.arana ta furca. 'I'n să fii supusă lui Adar». 'I'n să t'll'el
să-I îmbraer �i el sit sape s1L te »răuescă.
Dumncdeu apoi îT bJagoslovi sit se înlllUlţe�cit ca Iarha câu.pulu),
"a fl'UllZil codruluî, ca nâsipnl mărel. Şi omclIil, (Inpă vOla ln1 Dum­
llc\le(Î, se înmulţil'ă de lIU 10 llllli dai de sama şi ar, să se iUllIlllţasd
pfll1ft n'o!' mal incapea pe pii,mÎut.
LuI DUJl1ne<,leii îl orau (!J.·Rg-l grozav de mult aşt1 doi lJamcnl, venea
îr vOl'hea cu el nWl'ell, tRlJl311 OUlll vorbim llOl Rcum llJ]U cn a]tu. ?llt
te g,mdescl, IIU eraft frlCUţl d.o d, nu cr'Rll 01 (�opiil luP Şi (;ine e ala
lepădat de Jege sa 1l11-şl lnlJ8scn copiil luI.
Intr'o Sli DumnO(�etl (fiee Jull11o� Adam şi mo�ii Evel: 8ciţ1, ce m'Rlit
g>tndit Cel pentru voi'? ]li'am gfll1uit să nu ve lllaYlas nic1 să lllUl\C;Îţl,
�[t e ca))} grea rnlll1ca, ci 111nl lrille să ve poh';vesc ei:i ca să aveţI
haralla fară m1l\}(;ă .. Atnnel lJullll1C<;leu îi îlllbri1că pe amîndOI în un­
ghie de sus piill ti .ios, ca să n'aiJ,ă nevoie de alte ltăilletl1\'l şi-l h1l.g,\
intr'o grădiniI frumosă d.., n'avea preţ! Eft era plină ele fel �i ehipurl
ele pOllli, care mai de care InUl fl'lImoşJ, ClI pomo mal duleî ca m"!e1'ea!
Prin pomi erati 111ir �i mili,'lllc de j1ăser1 de tot SOIU, eare dmtall l1esce
cântece de te amorţeau În llic l eântccf' CUJll 11U pote limlJă omellcscrl
să spue! Apoi prin pom! cnraC! pîrălaşe de Rpă rcce ca glri[\ţa şi lim­
jle(,ll ca Ia"l'ăma I Pe jos prin grădină el'Hll jJoleui mttllfhe pliue ,le
Iarbă verde �i folurl ele feluri ,le florl, în miI �i mii de feţe, earc um­
pleati grădina de uisce mirase, ,le te s]ilveai la Dl1lune(;tetl sfântn! PO­
mele din }Jomii grădini] alea, măl'8 D6111ne! uu se fîl'§aft niel "dat11,
doi cum ar fi fost pomiI ala, cică, dacă Jnal flCl1H1 o pimlB ,lin el,
pănă a (1(JLlR {J-i Cl'escea alta în tOCIl el', a�a t:ă niCI un se cunOBC.t�a de
lIutle mânca moş Adam şi mlJ')a Eva, pomii C"at'1 tot îlJcăl'caţl!
DllJ1lnef�CU sfântn, <;1ise lui moş Adam şi m,)')il EveI: Hsta egrd­
dina miuhtl.' Aveţi vale să liH'eţi ce-ţi vre;" în eR, s11 mâncaţl (lin
tOţI pomii din ea şi ,H'l dml ilţi vrea �j "ri câ.t rtF vrea; ilai' v,,
spnl lln Jncl'll) care S�l, ve lntl'e pc Ureell} şi 'E'3 nu vi se pare g"lnnlă:
din Jl0I1111 ăla en-re se vede mal 11alt în mijloeu griidinil, să 1111 Gal'e
cum-va "lt luaţi Vl"O pomă, că eu cunosc când m'aţ.l strica, şi atuncl
n'are sii J1e I,ine de capu vostru, căd pOlllll ala e nprit pe Sf\I'"!a mea,
vOI ftveţI berechet pome în pomiI nll'alţî!
- Lasă, Dnm1l8, lasă că nu umhlăm no] Rco10, că (loa1' n'om fi "parţI
H'\ mfmcflm noi f\tâta prăpăd pe pome, l'espnnse Aflam �'-lt\',) Dumne,}e(L
- Bine, Adame, lii cn minte şi eu bflgar8 de samă, efL al sit fii fericit,
I�unl Ulei CI! g�,lldu nu gânt.lesc1.
Ihmll\8,)eft îl lăsă pc amîndoI singuri şi se duse În alte părţI.
Dnll;l1 d\,�n ]le gfl,1l11nrl, ci'tod Ve(;lll câtă fericit'() că�l\l 1le capll (mle­
ni.I,,!' <;11 ,:llipnl 1n! Dllmncl,left! Ce me mal fac e(l, dmd s'o \l\i1p1ea
I,ămÎntll (le ;,rnen1 ,l'a�tja, 1lJJ(le mal îmi vÎl' cî1 capn atun"j,! (\1 ăştia
[465]
11 'al' Sit 1l1lJ HHtl Snfer8 p\� lî11.1gi el, In' S;:l. lne iu, .. drioll10scrt ()l'l inule
1n'01' incolti. ()[uul Il l'(�m;hlUtt v.nl.a p\lla, nu l'l�m{'tUP ult-ccva. d_e facut
(le t'ât ':!.h."11l1 Ia ti tfLrrlhnţele şi p'icl ţl-e .lvmun, ldtute! Dar asta 1l"al'f1
�ă fie ui ci o.lată, cât U) 11 el) draou (lrRL'! Ce (\dl:�câ. s�î lne hiT,tlre pe
111111e uesoe uevotaşf de iHl1811î? A�l tasta uict nu se p6te, mal bine
îmi fac ruorto ,l'a eu ! Scitl ,;\1 ce fa«, că (>1\ sfurt tare în planurl, nid
frate-meo n'are planurile mele!
1) sit llml ilHlelliI în calea mea şi atun«t Iratc-meri l'en&ne singur
�i po to să-şI ţi fa potcceaua şi elI am să l'emâl sLăpflll, Dar cum a�
putea face ? Pe Adam u'. să-I pocI înşela c,Î, e om mal de orc.lint«,
e cruce intl'cgă şi anevotc de dat în calea mea. lIIăl multă llil,lej,le
am la Eva, eri 'l vct;l mal sla]!it in curele, ea un c cruce întn",�'{L �i
.lupă C\]1Tl o v,').,l eu, 1111 prea se siuchiscsce elt aşa mult de vorbele
trate-men, cam umhlă cu nasu pe K1IS, tl'el)ule sft 1116 ,'scnlte mal mult
pe mine! la să în cere.
Şi dracu se fttcn nn şarpe Hlare şi fl'\llnOS ea \tn V01H1C, uu nes(;e
solJ.î galbeni de aur tIe străluceau Cft sfi'tntu S')l'C, nu alt-ceva! O pUl'l\i
spre "g1'(Zdina nâ'ltl1d» fitc'�l1l1 cutee-cotee prin lal'ha verele �i frnm'lsă
fî�îil1tl cum fiLşîle fnstclc dnpă o coe,'mă el'iUc din Bncul'csd' Ilersc
d'aurcl'tn la pomn ăI mat înalt din gritdină, caro îl oprise Dnmlle(�r:li
pe s>1111ă-1, se încolăci bine fl'lunos pe uupă pom şi înfOcpn a şUlcw,
l;\nn �111cl'ă nu vnlulu de dragoste 1
.\tlam dormea, iar Eva se plimha pc sub pomI la umbră, 1111})]'Ojl1-
rul lnl Adam, CÂ,u,l au\li ca şniel'ăt1ll'a şal'pelnl, sUita în lnu încr<,­
meniUL, căCI ea llurnai an<;lise ast-fel tlc �ulcl'l'ttură în vleţa el ; aseulUI
�i Începn f, se trfl:';B în S}Jl'[) �ujel'htur:;' sit Vfl�1it ce·o fi acolo.
Cum ve,,lll �:J.rpele cu solzi] f['nmo�l ca anrul, st?\tn în lou împell'ibî,
EfI se minl1nE'l 'îi mai mult elll1el 'tulJi pe ljflrpe vorbind cu ea: «Evo,
vin de la o p6mh tli1] pomu itsta ele mănÂ,llcE'I, ct. mult (J ,1nlc8 �i
mnlt bine face ălnl de gllStă llin ea!»
,j,pol Dumnet;le(l a <,lis, să nu lH) atingem (le pomn ăshl,' 1',�spullse
Evn. fermecată de fl'umuseţea şi vorbele cele lillgnşit')l'e ale ljal'pelnî.
<�i npul VOI credeţI rl'ale lui Dumnet,leu ') Ce pr0'îtî slnteţl! \'''1
nu vedeţi, că Dumne\lell e huţ, el ,�ice să nu mâucH\î din Jlt!mn {.sta
din prieiuă, "a el seie, "it cum ,îţI gusta din piJlHele ăstea, ve faneţî
îlltocma\ ca el eu minte şi (!c lmtel'nicY! Na baxim ,le glistă, cit lI'"
fi foc 1,
Eva luă �i gmtă din pcnnele oprit.e, fărh să·�î ,lea Line eu goeot01a
,le ce face, atflt de mult o z�,piî,t;ise f'rul11useţp,a �i vlJl'iJde a1I1ăgit.-'l'B
ale 'la l'peln'î !
"Dă �i 1 UI Adam, > ,,[ise şaJ'pele,
"Ap'll .-�dam di,eme, elIm sii,-j tiau '?"
«;\11 C nilnie, stbl'ce-l lle f.!:ât lnnst.»
Eva se dllse la Adam �i-l sLbrsc pe gfLt jluţ.in mllst. �arpele jWl'j
,"l mUnca, par'eii n 'al'ti fost în pom de cfm,l lume'l, .. \.tIam eUlIl simţi
1l1t1stlll pc gât� puse lnân3 în �.(ttt şi îlh�epn a ,'-;8 stl'f�ng'l', ca sti Oprt"se�t
ml1stu S'\ Dll intre. A�l! ce sit mal lliltă "pri I ll111Stll nlullecă pe
g-flL în jos ţi a�a ,set'ftcn părtaş �i ],jeLll moş Adam lft fapta J::vel. Cum
mfll1ull"'\ ,lin pomnl Rc;ela, se deşg'hieocă unghia (lnpii el şi l'ell1aSel'i1.
În peile ;,;,\le, Ei Începnl':t să-şi frică haîne din frunze ,le cO]lac1. P,"-
1I1ele din ]lt)]111 pel'iril împrennft cn păs"ri en tot, Horilc �i lel'lwrile
se v'3�tc.iil'ă şi pîraIele seennÎ. (�l'ridina l'l�maS'J l'llstie şi. pustie o fi
şi ptn{l in ,,1ina ,(e Ri,! îl
I!umne,�ell simti de faptele Evel, veni repe,l" Ilt el, îlllles[elll:1: .tn
EVI), pentru ciî Il'ai ascultat de pornnca ll1efl" ,'<\-F îel furca în 1;1'î\1,
lOlcî ea să te îmhraci �i cltud () fi Sfl nRscl vr\m <!opil să s\1ferl patru
Sll&C du mii llu 1]\11'C1'1 �i S(I te tl'<'c[L pai],Jl sut<, ,le mii d" nă(!u�f)lî
[466]
III
PEOVEIWELE ROMÂNILOR
�i apel să nascî l » Pe Adam îl bie stemă : "Şi tu Adamc, pentru că te
al lăsat să te amăgîască Eva, să te hărănesct cu sapa, să sapi până
ăI .,lice că uu eşti tu, şi părniutu în loc de bucate să-ţi cresch ghimpI
şi. pălămidă !»
Adam şi Eva începură a plfmgc şi plânseră până îi l'usbi Iomea,
Şi ve(llmd că cu plânsul acum numai folosesc nimic, se puseră pe
muncă, ca să aibă ce mânca. Şi cu munca de atunci şi până a\11 se
arănesc omenii şi s'or arâni cât o fi lumea lume'
Şi aşa ne!l1nlţnmitullli i-se lua dam de la mână şi moş Adam cu
m oşa Eva remaseră cu buzele umflate, ca nisee 1,ătuţi ele stele, că mal
hine nu le-oi mal t;lice! - '1'. BĂI,ĂŞI!:L.
Mi6
.-��_�-�-----""s:-----------------
1\Ioş Adnm a fost omul cel mai mare din lume. El avea un cap
grozav de mare şi nu putredise nici până când a venit Domnul Hristos
pe pămînt. l\Ie1'gencl odată Domnul Hristos cu sfet.i Petre pe o po­
iană, vede capăţîna lUI Adam restornată pe câ.ll1p, merge la ea �i
lovindu-o cu bastonu o Întrebă: «moş Adame, de când ai murit îţI
mai aduc! aminte de păharu mortit"»
"Nici pâuă acum nu mfa mal eşit nmăriclunea lnl elin măsele l-
l"eSpUllSC căpăţîna.
«Cât al trăit pe pămînt l'
«Mal 111 ult de 500 de nnr.»
«Şi cum ţi s'a părut vieta ?»
«Ca şi cfmd intri pe o uşă şi eşI pe alta!'
Peste căpăţina lUI moş Adam a dat şi Alicsandru 1\Iachiclon când
urnbla cn ostea să copriudă lumea. El, ca să nil se înfricoşeze ostea
de nfl]lrăznica căpăţină, a pus o mie de ostaşt de a coperit'o Cii
petri. Ea era aşa de mare în cât o mie de ostaş) abia a putut'o co-
]18ri în treI dilc '
Vel}i ,'}e.s·ătore, III, p. 29.
Adam însemneză, om, în cele mai multe limbi orientale.
*6
14526 Adam a mâncat merul însă dinţii noştri
strepezesc.
V. SALA, ăasc. c. Y({şco/r, co­
Il/it. Bihor, l!//yarIa.
Aceb� înţeles ea la N'o. 1001;).
*6
14527 Pentru tine, moş Adame,
Am mâncat pir6ne 'n palme.
T. BĂLĂŞEL, ]Jl'eol, c. 81c:fânescl,
.1. Wilcea.
OCll1d rahc1i nil ue-aJllns, llumaI Ş1 llnlll�ri ca Sfl facI
hine C'ui-ya'
il'
[467]
CHEDINTE, OBfC!dURI
407
Acesta <"licere este pUS[L în gura Domnului Hristos
când a judecat pe Adam în beznele iadulur, ele unde I'a
scos în cele trei <,,1ile cât a stat în gr6p;I.
14528
*f'.:,..
Ecă şi Adam.
GR. PoIE�ARu, fug. c. Rassa,
j. l alomiţa.
GR. POIENARU, iJlg. c. Bassa,
j. Ialomiţa.
,
.L
\
� c»
Când unul spune lucruri cunoscute ele când lumea.
*L
14529 Venişî, Adame?
G. P. SALVIU & E. I. PATRlcIU,
Înv. c. Smnl(f, j. Covurluin.
Se (,1ice celui pe care nu 'I-aI V6(J ut de mult.
*f'.:,.
14530 Ce faci, Adame?
E. 1. PATRIOIU, in». c, 8nml{f,
i- Covurluiu.
Acolaş înţeles ca la No. 14629.
*f'.:,.
14531 Moş Adam.
Se 1,1ice omului bet.
14532
Muşteaua lui (moş) Adam.
GR.JIPESGU, Real'. Oraş.,p. :!07.
Adică pumnul.
14533
Jocul lui Adam şi Eva.
IOBD. GO.LESGU, u». I, p. 743
,'" 744.
t
Adică jocul strămoşesc de dragoste.
*f'.:,.
14534 A fi ca Adam când îl pişă căniî.
T. BĂLĂSEL, înv. c. Ste/ăllcscZ,
j. r(î!ccrl.'
[468]
G. BA�ULESCG, iui: c. Pie!yoşiţn,
[. [lÎliiunt'ila .
Se llice in ba tj U c1U' ,'1 celor pn1sb.
Pe L l'espintii, la capetele ll10'rţilul', la Ellt�!lli, la po-
duri, etc., se pun cruci l1e lemn pe c;\rl SP Zl1gr�lyeSC
chipuri de sfinţi. Pe 1)icioru1 crucet, �i anume în partea
cea mal de jos, apr6pe de l)[llllÎnt, se zngri],vesc cu \"op­
sele, unu sait doue cnvete, după lrtrgimea piciornluL A·
ceste doue capete inehipuesc pe Adam �i pe Eva, carI
se :;mgriivesc pe locul acesta ca Srt fie expuşi ba,tjocurpj
dmilol'. Acesta se face ea un fel de resbunare în potriY<l
101, pentru ca din greşela lor sufer[\ pi'll1fl a(tî tot llemu1
omenese, şi ale se sufere pfl11;\ la 'Temea de apoi.
*6-
14535 A se lipsi de .' ca Adam de ratu.
Cfllld cine-va se lipsese-e de un lucru, mai ales dill
VllUI sa.
T. BĂLk�EL, ]ireot, c, Sleflli/eseI,
j. ynlCfl!.
*6-
14536 A spune de la Adam.
A spune lucruri yee-Iri, uitate.
D.na E. B. MAWH, p. 93.-(',·
P. SALVnJ & E. I. PATRwllT, îm·.
c. Snwlţi, J Cot'lII·luin.
De când cu Adam.
14537
B. P. HĂŞDE�, EI!Jm. Ma.'l1l.,
p. 240 - LAURIAN &: MAXIM, 1.
p. 380. - FR. DAM1�, tx«, p.37,
_ S. 1. GUOSSMANN, D·icţ. I'· \10.
_ G, POBOl'AN, insi. j. Olt. - T.
BALĂ'lEL, preot, c. Siej"i.!ucsc'î .. i.
l'âlcca. -ST. ST. TUTESCO, îl/!'.
c. Catanele- j. DoU. - HELIADE'
lUDuLEscu, SC1"is. exil., p. 388.
*6
De când cu moş Adam.
*6-
De la Adam.
G. r. TOlYlESCU, îl/r. c. Bvoscari,
}. MehedillţL
Iii· ] Iii' iiiii
[469]
----------
CREDiNTE, uBlcL1uni
Mî9
�:
1. CltEAKGĂ, L'twi1d., I': G5. -­
D.na V. BUDlŞTEAljl:', i- Il/O?;
ti
Adica veclrîu, de demult, de o virstă inailltaUl
Pelltru un olieeiu moştenit de la CPl hetrfllli ea ele
llildii munca dmpului, căsătoria etc.
Ba/iaelam ar1ierl, tata Adam, pe mrcesce. Yet}i In Ely·
11iolo,l/icH1l1 J1fa,r/111l1l1 r-nviutul Adam.
Da A!lml1o in 1]1((1.
Pl'ot'. u«.
Du lemy" de 71/ reine Berthe.
D.na Z. JU\'ARA. c. ]?e!1r:sc'i, .1.
1"utOî'a.
*6
14538 N ern de pe Adam.
A se yec1p îuţelesul la K o. 10.J.O·L
L
14538 b. Drumu lui Adam.
POC8. Pop., BUCal'.
A "e "ec1eEtymologieum l\IagnlUn, 1'. 243.
A SE ADAMl
.�
\
*6
14539 A se adami.
GIt. POIEKARU, ill!!. j. PH{l/!{.
A se imbeb.
r
[470]
470
14540
PROVERBELE ROMÂ)/IL0R
AFRODITA
o
Afrodita, murna dragostei.
IORD. GOLESCU, JIss. II, p. 140
Fără minte însernneză.
AGHIASMA
Apă sfinţită. Este aiasmă mare şi a iasruă mică. Arasma mare "ea
de la Boboteză. Afasma nu S8 impute nici odată, ca apa obicinuită
daca o ţii mult timp într'un vas. Atasma se be pe ne-mâncate. Se
pune şi în bucate. Ea nu se păstrexă în casă că'i păcat, ci în pivniţă.
Cu aîasma de la Boboteză se stropesce pe la vie, pe ogbre, stânele
vitelor, etc. şi ce remâue se tornă in fântână. Atasma din <,lina de
'I'rifou (1 Februarie) e bună împotriva gâlldacilol' de tot fel ni, cari
vatemă recoltele.
Când cine-va face o casă nouă, chiem[1 popa de face alasmă pe
acel loc, şi o tornă pe la tote colţurile cascî, Când casa e terminată,
şi omul se mută în ea, iar se face aiasmă, şi într'una din odăi se
lipesce pe fie-care din cei patru pereţI, câte o hărtiuţă pe care se
scrie numele celor patru evanghelişti. Lipirea acestor hârtii se nu­
mesce legatul casei.
*.6
145Ltl Vrei nu vre], be Gligore (Grigore) a-
ghiasm ă.
D-na EL. tlEV ASTOS, p, 40.­
N. BOGDAN, p- 112. - E. I. PA­
TRIGlU,înv. c. Snndii, j. Covlwlltllt.
*.6
Vm� nu oroi, be Oligure (tghiasmă.
G. MA DAN, c. 'Valea .Perulul,
ţin. Beuder, Basarobia:
*.6
Bine-reu) be Griqore ((gh7asmc'i.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Simila,
J. Tlttow.
*.6
De voe) de nevoe be Grigore aghlasmâ.
C. TEODORESCU, îllV_ c . Doqde,
j. Vasluh •.
[471]
CREDlN'rrr, oBIcEI_UR_I_' __
Ee (tghrasmc'i Gligore (Griqore).
471
D-na SM. LAMBRrNO, c. Găqesci,
J. Fălcitt. - GR. POIENARU, j. Pui­
na. - GAVR, ON1ŞOR, p�·of. c. Do­
bt·ov(;'1, j. Vasll�lu.
Când facî o trebă silit, de nevoe sau de frică. Dacă
ai făcut buclucul desfă'I singur.
Le uin est tire il [out le boire.
Prov. Franc.
*Lo.
14542 Mort-copt, be popă aghiasmă.
V. FORESCU, înv. e, MălinI, j.
Suclava.
Acelaş înţeles ca la N o. 14041.
A AGHIESMUI
14543
A bate.
A aghe smui,
V. ALEXANDRI, Teatt·., p. 260.
A SE AGHIESMUI
*Lo.
14544 A se aghiesmui.
1. CREANGĂ, Conv. Liier., 1881,
p. 453.- GR. POIEI<ARU, ing. c,
Rassa, [, Ialomiţa.
V cq'î a se Aresuuâ.
A se sfinţi, a se îmbăta.
AGHIos
*Lo.
14545 A trage un aghios.
N. BĂRBULESCU, înv. c. SHdiţ'i,
j. Ilfov.
62447
32
[472]
472
PHon:RBELE IWMÂNILOh
10 A'I trage o câutare, mai ales la beţie.
2° A dormi Iiniştit.
*6
14546 A trage aghi6se.
1. CREAKGĂ, Amint. - DELA­
VRANCEA, Sultănica, p. 4.6. - B.
P. HĂŞDEf-, Etym .. p. 507. - K
1. P ATl�ICIc & G. P. SALVJ1:, îm'.
c, Snwlţ!,,i. COt'W'/!lIIL
10 A cânta ce-va Într un mod monoton.
2° A dormi dus, a ronfăi.
14547
'I-a cântat popa aghiosul.
A. P AJ:-.'N. III, p. 142. - B. P.
HĂŞDEl', Eti/In. Ma gn., p, 508.
Vec;l! Poii!.
A murit, l'a prohodit.
AGHIUŢĂ
Aghiuţă, drac tîn8r, care stă de preferinţă in papucii
femeii, şi o învaţă to te relele, impingsnd' o să faca tot
ee nu't place bărbatului.
Luate-al' Aplriu(rJ. ocara unei femei către copilul ei, sau
un copil ore-care, sau o personă tîneră diu familie când
nu vre Să'I dorescă răul de tot.
14548
*
Aghiuţă.
10 Unul din nurnerosele nume ale druculur.
2° Se .;:lice tinerilor vior, şireţi şi deştepţi şi cart scie
să se bage În tote.
14549
*,
Il fură Aghiută.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 106,50D,
510 & 2631.- B. P. HĂ:,!DEt', E·
tţnn. Magn., p. 3631.
A adormit g reu, somnul fiind neliniştit cu visuri rele.
[473]
CREDIKŢE, OBICEIUHI
*L
14550 L'a luat Aghiuţa.
473
Ga. JIPE8C1J, Opinc., p. 66.­
B. P. H�DE{). Etym. lJIIagn., p.
509. - G. P. SALVIU & E. 1. PA'
TRwIu. îu». c. Smulii, J. COVW"
luiu. - GH. POIENARU, i. Puina.
IOA IHlţit o reu.
2° Cânrl se <;lice de unul că a murit. a perit.
14551
Nici Aghiuţă nu'l mai sc6te din ....
P. ISPIHEsc1J, Unch. st«: p.
65. - B. P. IUşDEe, Etum. lJIIagn.,
r- 510.
Nu e scăpare.
AGIAL1C
14552
A se duce la agtalîc.
L. ŞĂINEAKU, Semas. AI·chiv.
Isi, III, p. 265.
Vc<j.! Ha,:;ilu.
A' şi pierde starea, a saraci.
U nil credinctoşî bogaţi vroind să se facă mal fericiti
pentru y!eta ele vecî, îşi pun tată averea la mijloc 1l�'
mal. să se ducă la Sfântul Munte sau la Ierusalim, Ca
să se sfinţescă, Intorcăndu-se la ei acasă portă numele
de Hagifl.
Hagiul nu mal pote face negustorii sau alte treburt
unde ar ne-dreptati lumea şi al' căde Iarăşi în păcate.
Aşa că, spre a se face cine-va Hagiu, trebuia să'şI
cheltutesoă tati-'t averea şi nu mal putea munci pentru tt
re dobândi alta.
AGID
*6
14553 A se face agiu.
L. ŞĂINEANU, uu«: Tw·c. n«.
I8t. III. p, 265. - G. P. SALVle,
in», c. Smulii, J. Coourluiu .
A sărăci, a pierde starea.
[474]
l'ROVERBELE ROM�"N1LOR
�------------------
474
AIASMA
/1
14554
Vedl A,;-Masmă.
*
Vrei nu vrei
Be aiasrnă Andrei.
I. ARBORE, ing. i. Biizeu; - N.
PETRESCU; ing. Bite. J. Ilfov.
*
Vrei: nu orei
Jnghite atasmă Andrei,
*
Vre�
nu
vrei)
be
Ifrime
alasmă.
G-. POBORAN, insi. i.
Olt.
*
Vre�
nu
vrei,
ilZ.r;hite
.. 4gltche
(ttasmă.
*6
Vret nu vrel be Griqore aiasmă.
G. BĂNuLESCU, în». c. Pieire­
sita, j. Dîmbovitn.
14555
Aeelaş înţeles ca la No, 14541.
*
Aiasmă.
Adie;'l rachiu.
A SE AIESMU[
*6
14556 A se aîesrnui,
G. POBORAN, in». j. OII.
A se îmbăta.
[475]
OREDIN1;E, OBIOJi.tuBÎ
A AJUNĂ
475
14557
Ajună robul lui Dumnedeu pentru că
n'are ce mânca.
BARONZI, p. 5U. - HINl'ESCC. p.
162. - B. P. HĂŞDte, .Elytl!.
Mag1l .. p. 61(1
10 Habdă de nevoe.
2° Pentru cel ce, de nevoe, nu pot face nict un reu ..
ALELUIA
14558
*
A'i cânta alelula.
G. POBORAN. inst, c. Slatina. i
Olt. .
'1
�
Arată sfîrşitul, pierderea desăvîrşită a unui lucru. Ale­
Iuta se cântă şi la Înmormîntare.
ALTAR
14559
Până la altar şî nu mai mult.
IOED. GOI,Esau, MS8. II, p. 112.
Se �lice pentru cei ee se () brăznicesc, ea când le-am
�lice: «Nu te atinge mal mult ele lucruri sfinte şî ned­
nice ele evlavle.» (GOLESCU).
14560
Cine slujesce altarului, din altar mă­
nâncă.
A. PANN, III, p. 28. - B. P.
Hk'iDEC, .Elym. Mag?!., p.927.­
P. ]SPlRESCU, tu« Ist., II, p. 155.
Cine serresce oltandui, din altar mănâncă.
Hm'J;ESCU, p. 3,
j I
[476]
47�6 � �P�R�O_V=E=RB=E=L=E=��R=O_M=Â=N=II=�O_R�---- __
:;:
Cine sl1�jesce altarului, de la altar mânânccl.
GR. ALEXANDRESCU, inaqistr.,
i. Puina.
Ori-ce om trebue să se hrănescă din munca lui. Di­
cere luată din Faptele Apostolilor.
Qui seri (� l' auiei, doit cicre de l' auiei.
Prov. li'mn('.
o« serce r altar, oice de l' altar. 1)
Prov. Veniţ.
Wer dem Altar client, soll auch. den: Altar leben.2)
Proo. Germ,
ALUN
Adică fără vale �l pnn farmece.
1) Cine slujescc altarul, trăescc de la altar.
�) Cine slujesce altarul, trebue �i să se hrăuescă diu altar.
Se <;lice când cine-va ne-poftit, dar cu duhul blândeţet,
îşI face loc la masa sau la petrecerile altora.
A1IIN
I. CREANGĂ, Amint .. p. 110.--
B. P. HAşDE\J, Ef.IJli!. :l1a911.) p.
1075·
M. CANIAN, public. J. Iaşi.
Amin, amin
Şi eu m'anin.
*
A aduce călare pe prăjină de alun.
-Uu ce ]]16 hrăniţi, cu acela am să ve hrănesc. ::\Tu ve daii nici o
bucăţică de purcel, măcar să. crăpatî.
- Iar do nu, cel- ce dice, respundc Gitlan.
14562
14561
[477]
CREDINTE, OBICldum �77
Amin f blestesce eu jmuetat« de gnd.
Şi eii mi! anin, spnse Pavel de .lupă sobă.
Amin, ne-amin, şterge-ţi ve h"tn despre... 1. OHEASGA.
14563
Dice amin la t6te.
G. P. SALvr(; &; E. I. P.·\.1'RICI U,
Înt'. c. Smulţf, j. Covm·IHln.
Primesce făr:1 a se giLnc1i sau f:11';1, nici o împotrivire.
«[)! amin, adică primesce aşa cum ţi se ("lice, fâ.l'il
m nltă vorbă.»
14564
Pân la amin.
B. P. HĂ"Dtu, E(fJln Maqn., r-
1074.
]);111,1 la sfîrşit, nici odata.
«De nu se mai pi-iccpscsce nic! prin la runill.'
14565
*
Cât arninul,
G. POBORAN, inst, J. Olt. - L.
şĂINEA)/U, Semas. Arh. Istor., VI,
p. 323.
11) NieI odată.
,NIl se mal întln'ce cât mninnl. >
�o De loc.
«Nn '1 ,lă<llls," cât auiinul prin gitnd.
14566
*
Nici la amin.
B. P. H.:\.ijDElJ, Et!!IJ!.] p.l074.
- L. ŞĂINEANu, Arhiv. Ist., VI,
p. 323.-P. ISPIRESCU, Le.'}., p. 254.
Nici odată,
- Nu mal pnte,\ adecă �ă 'J <lesg'l',:'pe, Hiel la (unin.' P. ISPIRESCU.
ANA
* j::,
14567 A'l tot mâna de la Ana la Pilat,
E. I. PATRWiu, înv. c. Smn111,
J. C'ovltrlH·l!t.
[478]
478
PROVERBEf.E ROMÂNILOR
--------.----------
A 11111'f(/ pe cine-va de la Ana la Caiafo.
SLAVICI, Conc, Liier , XIV, p.
90.
*
De la Ana la Caiafa.
Ve4' Pilat.
IOHD. GOLESCU, MS8. II, p. 93.
- L. Şkl'NEANU, Dici., p. 33.
Se dice când se trimite ore-cine de la unul la altul,
şî la {lici unul îşI gasesce mântuirea, precum trimetea
pe Hristos de la Ana la Caiafa (GOLESCU).
Menel' de Caiphe (( Pilrde.
De la Ana la Caiafa.
IOAN, 18.22. 2i.-MATEL, 16. fii.
ron Poniius eu Pilaius echicken.r;
Pro». Franc .
• A "Q to" "A'I'I'Y. 'c; 'tov KCl.Y'l.'f'1 .. 2)
1"'/'01'. Neo·grec.
ANAFORĂ
ANA FURĂ
14568
*
Şoricele a mâncat anafură şi s'a făcut
liliac.
N. UHEoH1E, iug. f. 1'1'01101;0,
Pentru UIl parvenit.
1) A trimite de la Pcnţiu la Pilat.
2) De la Ana la Caiafa,
[479]
OREDINTE. oBIOEICR(
479
Dacă 'Te Ull şorece munânca uaforă fal'c aripi. Liliacul
se crede n fi şorece care a mâncat nafor;'! din hiserica.
APĂ
*6
14569 Par'că a cărat apă morţilor.
P. GÂRBOVICEANu. l)j'of c. Pe·
tresciî-de-jce], Gori.
*�
Por'ct: aduce apă mortilo«,
G. r. TOMESCC, înt .. c. Broscari,
i ]}Telwlirlţi.
Celui slab de constitutie.
*6
14570 Nu 'I cu totă apa (apă).
AYR. COReEA, paroh,c, Coşteiu,
Banat. - IULIU GROFSOREANU.
prof. c. Galş«, comit. A;'ad, Un­
oavia.
Ycej1;Cap. 1, c, AJd
Note.:at.
Nu 'i eu tota mintea, om scrîntit la minte.
Acesta <,licere, mai ales sub forma dată la K o. 14571
& 14{)43 probezi, ptlllil la evidentă, că părel'ea D·luI
Coşbuc (Epoca, Dec. 1897), care derivă <;licel'ea din mersul
moret, este cu totul greşitf!.
*6
14571 N'a ţipat popa t6tă apa pe el.
[ULl.U GROF:joREAlm, lJ1'of. c.
(;a!şr7. comit. Ararl, L'noaria
Acelaş Înţeles ca la K o. l-lHiO.
*6
14572 A face cui-va apă..
B. p. HĂŞDEt", EtYIIi. Magii.,
p. 1271. - V. BRATU, comit. Allia­
Inferior«, Trunsilcan;«.
[480]
480 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
14573 A be apă ne-începută.
�. R�HI3ULESCU, înt'. c. Stuliţ!,
j. Ilfov.--D. G. TmFAN, in». c.
C!ÎJ'nu, j. Xemţn.-ROJJL ii»; No.
325. 1880.
A scăpa de un 1'e1:1 , a se vindecă ele o bolă,
Apa ne-începută se Intrebuinţeză pentru sănătatea şi
ourăţenîa omulut, atât citită. ele preot cât şi necitită, sau
descântată de vrăjitori. Apa ne-începută de la un puţ aşe­
�1at la hotar şi îndreptat spre res(trit are mai mult lec,
A se vede G. Dem. Teodorescu, Credinte, Datine si
Moravuri, p. �)O; Gazeta sătenului � o. 10 &. 11, An. XV,
1898.
14574
*
De închegă apele.
10 E meşter în toto, şiret,
2° Forte mincinos.
«Spune rui uolu nf de încMgi[ apele.»
*6
14575 De Inghetă apele.
V. A. FORESCU, c. Folticcn'i, j.
8nciav([.
Adică e forte urît.
APOSTOLESCE
14576
*
A merge apostolesce.
G. P,jBORA:<l, c. Slatina, J. Olt.
A wnbl((, apo8tolicesce.
B. P. HĂŞDEb, Ef.ljlll .. MagIL,
p. 1352.
Adică pe jos, cum umblau apostolii, 0111en1 săraci.
[481]
Per pedes AposioZol'wn.
Proo, Eo.-Jfedln.
ARHANGHEL
ARIE
*�
14577 A fi arie.
N. BARBuLEseu, ino. c. S/t(Uţl,
[. Ilfo». - E. 1. PATRICiu & G. P.
SALVltJ, Env. c. Smulii, i. Coour­
lwlu. - V. SALA. clase. ro. 'Vaş­
coa-Baresct, comit. Bih01', Ilaqarin,
A fi om retI la ini mii.
Homânul <;lice cii ArIe a fost un ue-eredinctos care,
nesocotind posturile, it mâncat pesce într'o Vineri t?i't?l
aVel'Sat matele. De acela se <,,1ice, ca blestem pentru cei
rei: sii i se i'e1'SC ma(Ple ca ale lut Ar/c.
Arie, eresiarh din secolul al treilea. care klgiidu'fa eli­
vinitatea lui Isus.
14578
Arie spurcată.
S. FL. MARIAN, Ornit., rr, p. 173.
10 Se tJice eretecilor.
2° Porecla ce se dii Armenilor.
Când se nasee cine-va vin cele trei ursitort 1) din care'
una Iiotăresce ce fel ele om are să fie, bogat sau sărac,
bun sari 1'811. etc., a doua cum o să trăiescă, fericit sau nu,
etc. A treia vine cu un caer ele lână prin care se ho­
tăresco timpul cât acel om are să. tr[t.l(�sci't pe pămînt ;
torcend mereu cuerul (se face ast-fel aFI) se ACUl'g mereu
\lilele omuluI şi , dud caerul s'a. sfir§it ele tors atunci �i
\,li1ele omului s'au dUA şi el urmeză stL J11<)l'tL. Asta 8St8
ata sati firul vietet
') A se asemeua cu cele trei l'arce din mitologia elin".
[482]
482
PROVERBELE BOMÂNILOR
'.,"
Când un om se duce într'un loc; unde §i more se �liee
cii acolo l'a tras ata .. asemenea il tI'ageaţa, când s'a dus
într'o localitate unde s'a însurat.
In comitatul Bihor, Ungarîa, când more unul din soţi,
cel re mas măsoră modul cu o atil, şi legă cu ea grinda
casei de jur împrejur. Alţii înconjurând podul caset pe
din lăuntru, l�gii c6mele coperişuluî cu un fir de aţă,
pentru ca cel remaşi să nu fie traşi ele mort după dînsul.
In comitatul Arad se povestesce snova urmetore, în
legiHuri1 cu credinţa de mai ,.,UR,
s�6vĂ
Ml'rtea a venit la un păcurar (clobau) pcutru rti cere \'leţa. Acesta
să rogă se nu'I lea sufletul că'! dă un mrel. Se iuvorcso. lIIel'gt'nc1 cu
mielul la mori e, pecurarnl vede în chilia el o mnlţime de lanţuri,
unelemailungl.altelemalscurte.Illtrehândeldelrmţnllni.mc.l.tea
Îi arată pe cel mai lnng. - Atunci nu capett mielul meri, <;lice p<,cnra'
rul, căci un'ml POţI lua tu vteta fără vre 111 P.
*6
14579 A se mântui ata de pe ghem.
Dlla Z. Juv ARA, c. Fedcsci, i
Tutora. - M. CANIAN, public.]. I((�!.
A fi gata si! mora.
14580
S'a lungit firu'I de aţă
Pentru puţină vieţă.
A. PANN, III, p. 141. - EI1\'­
ţESGL', p, 60.
Era sa moră dar 11 scăpat.
*6
14581 A'I trage ata (la) ...
A. PAKN. I, p. 57 & 'iL-Gn,
JIPESGU, RiJl,!I'. O?'CIŞ., p, 280. - P.
ISPlRESCU, Leg., p. 34, 193, H)9,
2()O, 280,387. - G, POBOHAN, inst.
j. Olt. - E. 1. PATRICIU & G. P.
SALVIU, înv. c. 8nwlţi, j. COV1!1'-
Iui», '
AraUI O forţ:'( inujoră, o necesitate fcltab, sorb,
Vet;li V. A. U RECHIE, Ohemul rieiei . U niversul (ziar) 20
Ianuarie 1899,
[483]
CHEDIN'fE, OBICEIURI
-----
re semne pecatul şi a ia ZI trage
Amin. 10)i vieţa in nevo: să'şt bage.
A. PANN, I, p. 57.
Unde'] trage pe ei aia
Ca să 'şI }Jetr"că vieţa.
A. P ANN, L p, 71.
II traqe h aia la ursi ta Iur.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 34.
îl Irayc aia la mort.e.
P. ISPIRESCU, Leg., p. :160.
II trage ata la rele.
P. ISPIRESCU, Ley" p. 280.
AVRAl\I
*.6.
14582 A trăi ca in sînul lui Avram.
AL. ODOBESeU, (!>ZoGo-KoY"ri, p.
260. - B. P. HAşDEU, Etym. Magn.,
p. 2172. - GR. JlPESCU, Reu»,
Oraş., p. 101. - L. ŞĂINEANU. Dicţ.,
p. 68. - E. 1. PATRICIU, in». c.
Smnlţl, j. Covlwluin. - S'l'. ST.
Tu '(Eseu, în», c. Caianele, j. Doli.
A tl'iU bine. fericit, ca în raîu.
K()),iro� 'A6p'1.'l.p., (Luca. 1 ti. 20. 25) sînul lu; AX1'am,
t"licere din Biblie, cu înţelesul ele rafu sau fericire după
marte.
BABA
BALA
Sub numele generic ele J3(tl(� poporul înţelege tate
duhurile rele şi vătemătore,
Ul'metarea legendă ne pote da ongmea înţelesului ce
se dă acestui cuvînt.
[484]
PHOVERBELE ROMÂNILOH
LEGEKDĂ
Illt:l1l1 si iu tiu u, u'nu fost clracî pe lume, ei numai ing'eri îu cer', LI
1.lmJllj(,�lel\. Dar îngerul cel mat mare, care ac�l este 'I'artoru! dracilor,
fi vrut intro <,li să-şi pue scauuul mal presus de dlt al lUI Dml1nE'<,le(l_
1 'al' ]Jid cu g-fmdnl n'a apucat să gân(lescil hine, si din Illger luminat
�'ft pomenit drac intunecat. Din cer el s'a pomenit în fundnl păuiin­
t u lu i, unde simt ]Jcznel" iadulur. Când fi eă<,lut 'I'artoru! a iuceput ,,1
(;a�ă totă ceta peste care era el mal mare, A�a că sumedenie mare
de îngeri s'an pr.incuit draci, Şi cădeau, cădoa.t mereu unul peste nl­
t ul d iu cer, în fundul pămintuluf. At.uucf un Voev.«] ing'cresc y<,,;1':1111
că OI' să (;a,�A toţi îngeri, a mers in mijlocul lor şi fi stritrat ,,:-;ii
statl !» Voevodul ăsta ingeresc este «Sfete A rallghel.» Şi cum a ,�is
vorba : «SA staţi!), pe loc [\1\ incremenit toţI care 'ii la locul Iul. Ce'[
din cel' [u\ n'mas tot Îngeri luminat! sul.t comnuda 1111 8fete Aranuhe].
('el de subt cel' ari rihnas Llrad întnnecaţl suht st ăpimirca luI 'I'aitor.
Draci], când 'a "lis Sfcte Ara nuhe! «să statt;» fiU încremenit toţi uude
se afiau : unit în fuud nl pămiutulu), alţii pi' pămînt, alţiI în ape, alţiI
in yesduh, alţiI C\1 gUl'f( în jos 'ii toţi în t6te fellll'ile, Dracii cel di!,
fundul pămîntllhll, CI1 'rartonll lor el'împreună, canOllesc sufletele
(,lllelJilnr pedltoşi, cel de pe pămînt fac tot felul ,le za\'istii, de in­
şelă lumea, şi trage iHnenii la pecat; cei din ape lumea le 9ice:
<Il! din ba/tâ" �i fac fel (le fel de zavistii de îllu&ca lumea cu con,­
]Jiile, ('Il 111ntrile, �i altele; rlmeil carp m1 remas în \'l'stlnh, s'a(l a­
l'llcat de 3(, făcnt ulmile n"sduhul�(t, Hmle opresc sniietele ll]llenilor
care merg Jn cer, îl OJl1'CSC să ele vamă, La \'amă sufletele morţilor
dat1 fapte hune, dacă uu prea alI fapte 1,ul1e, tlau hainele carE' i le
d� de l'0mană l'Rnă la patruzeci de cJile, �i dacii llU se pl:Hesc de
vamă 'ilaI (la11 şi paraua de la deget, care se 1)L1l18 la tot omul câull
11\1)1'8. Şi dacil HicI cn astea tate nn se j)(lte plăti <le dracI pentru
)'ecatelc lor' multe, apoI llmcil opresc sutletele �i le tl'iJlJet la Iael
Draciî care au nlmas spînzuraţi cu gura în jos iu \'tsdnh, lepădă me­
re(, la bale din gm'ile lor, Aceste bale se numesce ,balele tTr1'�'II/{/ş'Uluh,
Balele astmt multe rele mai aelnc omului, lJlulcă, DilH1llC! C�lcl ele
se hrodesc de cuel in f['nt'11l1, în pîrae, în is\'(,re, etc, şi iJl1wuil bfm,l
apă elin ele, ],l'll cu apa şi balele 1TdşmaşlIlnt şi se bnlnu\-esc de zac
pilllă şi mol'. Bala din halele năşmaşului n'are lec, de cât doar din
cetrlnii sfinte, din maslnr1, didel'1 la sfintele daruri, pe la mlJlJăstirI,
unde simt mi'şte l1e a le sfinţilol', ahmcl �i nici atuneL Bi11ele vd\ş­
maşulni al' l'r{lpiicli lumea, clar ele ll',,(, Ţlutere ,,lina din pricină ea
Sfântul 8(,re le anle ,�i le tae pulprea, El .. alt putere doar u('ptea, din
scapătul 36rel ui �i p:lllă în resilrit. - TUDORA l. LAZARnIU, cam, Bag­
rI rincsC'i,.f YtÎl cea,
*6
14583 A fi altă bală.
T. BALAŞEL, preot, c, Bogl1ănesc!,
J. Yâleea,
A nu fi curat, a ave ce-ya �l din partea dritcesc:\.
*6
14584 A fuge ca de altă bală.
G. POBORAN, insi. j. Olt,
[485]
CREDl.NŢE, oB_fl_'E_IL_'R_t _
A fngi nebun, ea de ce-va retI.
485
14585
Bală.
Femee desfrînatu
BALAN
*6
14586 Intelegă-te Bălan.
D-ua Ee. ZAKKE, c. Băsesci, .1.
Fdldrt.
A se vede inţelesul la K o. 12�lo.
Bălan este o fiiuţă supra-ornenescă, eu fire drăceseă.
A se vede în Etymologicum Mugnum. p. 2942, o părere
ce-va deosebită.
BALAUR
14587
*
Balaur.
B. P. HkmEU, EtYIlI. Magll.,
p. 2\=)71. ' .
10 Om mare, puternic, îngrozitor.
2° Om rML
3° Porecla ee se dă ţig�l1li]ol'.
nARAŢIE
*6
14588 Stă ca pr6sta 'n bărătie.
T. 'l'ZIN:ţ'u, i1l9., ,i. Blt�i!11
Acelaş Înţeles ca la K o. 2G40.
BENGA
*6
14589 Benga.
G. POBORAN, iust. j. Olt.
[486]
486
!'ROVEREELE ROMANILOR
Unul din nenumeratele nume ale dracului, cuvînt În­
trebuinţat mai ales de ţigani.
BlEoA
*6
14590 Biedă.
A VR. CCRCBA, paroh, c. Coştetu,
Banat,
10 Unul elin nenumăratele nume ale dracului.
:20 Om isteţ, viciu, sîrguinctos.
BISERICA
VC41 C(;IIC, CrÎrclitlJlt"i, Cio­
lot, C:"n/tc, Drac, j�'(/tii, le ...
.t'Jurc, Sărac, 7Î>;:oalt.
14591
*
Cu trupul în biserică şi cu gândul la
dracu.
A. PANN, III, p. 65. - HIN'
'{Eseu, p. 193. - P. JSPIRESeU,
Re». Ist., TI, p. 162. - GR. ALE'
XA)[DRESeU, nuuţist», -i. Putna.
D-na E. B. MA 'VR, p. 80.
Pentru cel făţarnic.
PI'PS de l' �glise ei lai n de D ieu.
Vicina alla chiem, lontun (la Dia. 1)
Proo. Itai.
Detras (le la erus esti!, d Diabla.2)
PI'OV. Spa»,
J(' n/iher cler Kirclie, je ioeiter con Golf. 3)
Pro». Germ.
') Alăturî de biserică. departe de Dumncdcii.
�) După cruce stă dracul.
") Cu cât mal aprope de biserică, atât mal departe de Dumne •. [cii,
[487]
CREDINŢE. OBIC EIURI
487
T7w nearer the Church, file farilier from Gad.I)
Prov. Engl.
* c�
14592 Nime nu 'I lemn de biserici.
1. TEODORESCU, în», c. Brosceui,
i. Suciaua,
Tată lumea greşesce şi e păcătosă ; nime nu '1 cu totul
curat.
LEGENDĂ
Nnmal lemnu elo biserică c sfânt. Bisericele ele lemu, şi tate cele
de lemn dintr'o biserică, s'au făcut de isnovă din lemn ele paltin, că
el e sfântul Paltiu. Batir că la început l'a făcut pc el Sarsailă, dar Dum­
lle,�eîî i-a pus crucl pe tate crengile şi '1 l'a luat i şi când marele Susol
căută copilul Meletini, nimo nu s'a aflat să spue unde l'a ve�lut Sca­
raosohi de cât numat Paltinu. Şi de atunci a remas sfânt acest copac,
şi n umar din el se şi fac biaericî.
14593
Nimenea nu e uşă de biserică.
A.P ANN, Ediţ. 1889, p. 23; I,
p. 79.- HIN'fESCU, p. 198.
*2.
Nu e uşă de biserică.
H. D. IONESCU, în v, c. Zamos­
tea, j. Doroho1.
Acelaş înţeles ca la. No. 14592.
14594
Este uşă de biserică.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
178 i Rev. Ist., III, p. 379.- HiN­
ŢESCU, p. 197.
E sfânt, fără pecate ; e om ele trebă,
*L;;
14595 Par'că eşti uşă de biserică!
ST. ST. TUŢEscu, in». c. Ca ta­
nele, j. Dolj.
') Cel mal apr6pe de biserică, cel mar departe de Dumncdeli,
:11
)\
I
I
62447
33
[488]
488
PROVERBELE ROMÂNILOR
Şi tu eştI cu pecate, ca şi cei-l-alţr.
14596
Biserica deschide pe om.
1. CHEANGĂ, Ami1If., p. 9.
Veql Iconă.
10 Acolo veg.r lumea şi ţi se deschide mintea.
2° Adică înveţătură. ce se dă la, biserică sau de clerici.
CăcI se înveţa odinioră pe lângă biserici, ca şi astă-dt
la RomâniI din 'I'ransilvania şi Turcia.
*6
14597 Tata face la biserici şi nenea le surpă.
P. G.Â.RBOVICEANU, prof, c Ilă­
tesei, i- AI:qeş.
Când unul strică ce a făcut altul.
*6
14598 Biserica lui Hristos
H deschisă la toţi.
GAVR. ONIŞOR, ]imI c. Avrc/­
mese'!,}. Tutoca.
Dumnedeu primesoe pe toţi, boierI sati mojicî, săract
ca şi bogaţi.
*6
14599 Unul nu merge la biserică, altul nu
merge la crîşmă.
V. A. FORESCU, c. Eolticeni, j.
SnciCtva.
Pentru cei cari nu merg la biserică, dar totuşi sunt
oment de trebă,
*6
14600 Pe calea bisericei mi-am sclintit piciorul.
V. SALA, flasc. c. Yaşcm1, comit.
Bihor, Unqaria.
v reud să fac bine am păţit' o.
*6
14601 Fie-care voesce a ave biserica lui.
V. A. FORESCU, c. uau«, i.
Suciaoa.
[489]
CREDI�ŢE, OBICEICR,i
Arată iubirea ele sine f;>i mândria omului.
* L\
14602 A găsit lumînarea în biserică.
489
GR. POIEKARC, ing., J. Putna.
Când un prost arabi cu fal,), cii 11 găsit un lucru care
nu se putea Stt nu fie unde l'a găsit: ele pildă un lucru
din ale cuset, chiar În casă, făină la m01'ă, struguri le.
vie, etc.
*L::.
14603 Vine de la biserică.
G A VR. ONIŞOR, prof, c. Orânq«.
J. Tutora.
\' ec)Y &t.
Când un om se cunosce ele departe, după impleticireu
pictoralor, cum este.
*L::.
14604 A se duce la biserică fără turn.
P. GÂRBOVICEANU,]J1·of. Semin.,
»«. ci. VI.
Adică la cârcrumă.
14605
De câte-ori la biserică a mers
Popa salcie mi-a dat;
Dacă am început să merg mai des
La mine nu s'a uitat.
A. PANN, III, p. 6. - HfNŢESCU,
p. 15. '
Pentru cel proşti pe cari, cu cât Îi vetJI mal mult,
mal bine îi CUllOSCl.
14606
La biserică a mers
Prea de multe ori şi des.
Din Florică
In Pascică,
A. P ANN, III, p. 6. - HINŢESCU,
p, 15.
Adică rare-orl.
[490]
490
14607
PROVERBELE ROMANILOR
*
Biserica di pri măgulă călău z nu va. 1)
I. COYAN, PI·Of. c. Abela., Epir.
10 La cele de faţ<l. n'avem trebuinţă de nicî o arătare.
2° La lucrul invederat tălmăcirea e de prisos.
14608
*
Nu sbura 'n ferică ma'n biserică. 2)
C. T oxesoc, praf. G. Nevestet,
Macoionia.
'I'rebue ca cine-va să vorbescă în faţa ornenilor, iar nu
pe ascuns de dinşiî.
14509
*
Feceşi biserica, fă şi-uşa. 3)
D. A. MILE sau, sttUl. G. GO}Jeş�,
Macedonia,
Dacă te-aî apucat ele o trebă, să. o ducî În-cale până
b sfîrşit.
14610
*
Aflaşt biserică s-ti 'nclinl, 4)
D. A. MrLESGU, stnd. c. Gopeşi ;
J;Jacedonia.
Veqi Icoltă.
Adică. OlU � la care să. te S1111UI, pe lângă care sit te
linguşesc1. -
2J Meserie, muncă, ocupaţie cu care sit te îndeletni­
cescl.
*6
14611 A se face sfântă ca o cheie de biserică.
D-na Z. JUVARA, c. Fed(sci, i.
Tntova.
Pentru cel fătarnic.
1) Biserica de pe del, călăuză IlU cere.
�) Nu vorbi In ferigă, dar în� biserică.
3) Făcu sI biserica, fă �i usa.'
;) Aflaş; biserica să t� în�hinl.
[491]
CREDiNTE. OBIlEiU:l,[
---
*.6
14612 A nu fi mers des la biserică.
491
E. L PATRlCIU, în», c. Smulti,
[. Covurl1tlu.
*
Xu e mers de multe orl la biserică.
Y. A. FORESCU, c. Foltiteul, i,
Suciano,
*6
Nu e prea mers la biserică.
D-lla Z. Je-VARA. c. Fedesci, j.
Tutoca.
*
Ne-dus pe t« biserică.
Vez'î lco/li'i.
1 O Adică ne-mers în lume, ne-cioplit, băduran.
2° Om care nu scie multe.
*6
14613 Eli nu's prea dus la biserică.
GAVR, ONI'iOR, J)}'of. C. Dobro­
'cei, I Vash'lu. - G. P. SALVIU,
îni: c. Smulii, j. Covurlulu. - GR.
ALEXANDRESCU, mcqistv, i Puina.
Feresce-te de mine. că nu sein multe şi acuma o patt.
Arată asprimea CUI-yu.
*6
14614 Doar nu m'a îmbetrănit calea bisericei.
'EM. POPESCU. în1'. c. Ciocănesct­
Mă1'gineni, j. Laloniiţa. - G. Po
BORAK, in8t..7. Olt,
Nu m'a îmbetnÎnit calea bisericei.
LAURTAN & MAXIJl-I, I, p. 122
*6
},CI( am imbetrânit de cărarea bisericei.
G. P. SALYI1J, in». c. S1IlulP, [,
Corurlui«,
[492]
4�2
PROV;';RBELE ROMANILOR
La lucru, despre care este vorbă, me pricep forte bine.
Pentru unul Ct11'e scie şi a păţit multe.
<De unde scit tu atât ea lucrurr ? - Hei! dom' uu III'a îmbet"ânit
ca lea bisericei.. .
14615
*
Nu m'a mâncat calea bisericei.
1. GRIGORESCU, C, B1!clt1'CScI, j.
Ilfov.
Acelaş inteles ca la No. 14G14.
*.6
14616 Nu a îmbetrănit de cărările bisericei.
G. P. SALVrU 8:, E. I. P ATRwlu,
Î1w. c. Smult1, j. Coourluiu:
*.6
Nu 'i-a înălbit barba de cărările bisericei.
E. 1. PA'1'RIC1U, înv. c. Smltlll,
J. Covurln'in.
10 Scie şi a p{Lţit multe.
2° A făcut multe rele în vteta Iul, Dicerea are acest
din urmă înţeles, numai când se intrebuinţeză la a treia
persona.
14617
*
Trebue dus pe la biserică.
P. B'CDIŞTEANU, c, Bncurescl, j.
Ilfov.
Se \1ice pentru un om cam Într'o parte.
*.6
14618 De acu calea bisericei,
G. POBORAN, iust. i Olt.
Nu mat are mult ele trăit.
,A dus'o cum a ,1Ils"J, dar !le-acn, pentru el, calea bisericci.»
* 1-"
14619 Loc de casă în curtea bisericei.
P. GÂRBOVICEANU,Pl'oj. Semin,
CI. VTII.
[493]
_________________ e�'R�E�'D�lN�'�fE�',_O�B�I�GL=.f�u=R=Î � �49�
Acela:;; în ţeles ca la N o. ain 8.
Inainte vreme se îngropau morţir În curţile bisericelor,
*6
14620 Se lovesce ca Iepurile la biserică.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
VC(p: Jfin;.ră, -,\rucă.
Adică. nu se potrivesce.
*6
14621 Flueră 'n biserică.
POLYZt7, Vocab., p. 515. - GR.
POIENARU, ing. j. Putna.
Ve()! DOJlln.
Adică cască-gură, prost.
*6
14622 A fluera în biserică.
V. SAr"A, dasc. c. Vaşcoiî, co­
mit. Bihor, Uuqarîa.
A face o nebunie mare.
*6
14623 Aşa pate, dacă şueră 'n biserică.
C. FLĂMEND, c. Borqeo-Susent,
comit. Bistriţa -Năseud, Transil­
vania.
Pentru cel care o pate elin prostia lui.
*6
14624 A fi ca în biserică.
D·na Ee. ZANNE, c, Băsesc'i, j.
Fe"Uciu.
Adică <), fi frig.
BLESTEM
Blestemul părintesc se \lice CeL se Iipesce. Mamele au
obiceîul ele a purta inel la mână ca să nu se lipescă
blestemul lor de copii.
Blestemul mare se crede acela care blestemând aruncă
şi ţernă după cel blestemat.
[494]
4'.)4
14625
PROVllRBELE nOMÂNILOR
���
Blestemul nu cade nici odată pe pietre.
S. FL. MARIAN, Nuntă, p. 81.
Vedi Sifrac
Prin urmare să nu blestemăm pe nimeni.
A BLESTEMA
14626
Cine pe alţii blestemă
Urgii asupra îşi chiernă,
A. PANN,I,p.74.-HINŢESCU,
p. 16.
Să nu doresc! răul altuia, că îţi aduci l'e-Ll ţIe.
14627
Cui '1 ese din gură blestemul
Ii cade în sîn ca ghernul.
A. P ANN, Archir, p. 9.
Acelaş înţeles ca la N o. 14G2G.
14628
Nu dă nirnunuia loc
Să te blesteme cu foc.
A. PANN, TII, p. 21.
Nu dâ nim enuz loc
Sa te blesteme cu foc.
HINţESCU, r- $)1,
Să nu fncI reu la nimenî.
BOBOTE:lĂ
Boboteza e m6rtea dracilor. Atunci se sfinţesc t6te
apele şi dracit cari Iocuesc obicinuit prin ape mor, îm­
puţinendu-ae ast-fel pe fie-care an. La boboteză fetele
mari se duc cu capul gol la biserică şi carela îi şede
mai bine, aceea se mărită peste an. Iar dacii se întîmplă
să cadă cine-va jos, e semn că va muri. La sfinţirea apei,
la boboteză, se dă cu puseele ca să împusce dracii.
[495]
CREDINTE, OBICEIURI
495
*b.
14629 Dacă în diua de Boboteză va bate eri-
veţul, vor fi r6de la bucate.
1. N. CON:'lT ANTIKESCU, c. Ciut
niia, j. Ioiomita. .
*b.
14630 Gerul BobotezeL
E. I. PATRICIU & G. P. SALvru,
înt'. c. 8muI1t,.i. Cocurhuu.
*b.
Ger ca la Bobotesă.
ST, ST. TUTESCC, înt,. c. Cala­
ude, j. Dolj.
Inţelegenclu-se gerul cel mai cumplit posibil. A se ;1-
daogă la 1\0. 65,
- Par'că l'a lovit gem Bobotezit.»
14631
A păţi O boboteză.
HELIADE-RĂDULESLU, rol, XIX.
A puţit' O cât de bună: I' a bătut.
,A păţit o Lobotcră de i s'a dus nurnele.v
BOGDAPROSTE
*b.
14632 A'l umple de bogdaproste.
I. CREANGĂ, Po!'., p. 285. -Nlc.
J UV AHA, C. Popesci, [, }i'ălâlL
IOA zăpăci, a huunuci cu vorbă multă.
2° A 11U isbuti, ti uu folosi nimic; când ai vrut sa
facl o trehii hine şi li eşit prost.
*b.
14633 A se încărca de bogdaproste.
E. 1. P ATRfCÎU, in«: e. SUlUl ţt,
.i COt'udul?!. .
[496]
496
I'ROV ERBELE lWM.'.NIL0R
Când unul, prin vorbirea lui, a supărat pe altul. ŞI-a
giisit beleaua.
*6
14634 Ca un puiu de bogdaproste (bodaproste).
1. CREANGĂ, Amint., P: �4. ­
G. P. SALvru, în», c. Smnll�, i­
Coruriuiu; - N. TROFIN, eie». Scol .
• Norm, c, Ctlodmi,.j. Sucîaoa.
Adică ren îmbrăcat; avend înfatişarea unui cerşetor.
14635
*
A fi de bodaproste.
x. CANIAN, jJltulic.j. Iaşi.
Lucru bun de dat, lucru prost.
BOTEZ
V cqi Nedetl.
14636
Ca o lumînare de botez.
GR. ALEXANDREeiCL', nuujistr. j.
Comlr/nEn.
Adică frumos gătit.
*6
14637 A fi numit din botez.
GAVR. OC'lI§OH, urot, c. Banca,
i. Tutooa. - K L P ATRIOiu, in»,
c. Smalţt, i- Coourluiu, - M. CA­
NIA:\f, public. i. Iaşi, - GR. ALE­
XANDRESCU, maqintr, j. Puina>:
G. PUBORAN, insl.,j. Olt.
V c<jJ Buleo,,!.
Adică sărit din minti. nebun. svăpăîat,
A BOTEZA
Vee)l Popii.
14638
Eu botez şi miruesc, el va sci de va trăi.
IOED. GULESCU, .�lss. II, p.7
[497]
CREDINTE, OEIC8IURI
497
Se \lice pentru cel ce nu le pasă d'ale altora (GOLESCU).
14639
Cine boteză cuteză.
lOR]). GOLBSCU, lvIss. II, p. 83.
Ve(F Botez.
Adică are îndrăznelă către acela pe care boteza (Go­
LESeU).
BOTEZAT
*6
14640 A fi botezat d'un popă bet,
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Adică sărit din minţi.
*6
14641 Nu's din luna lui Pilat,
Şi din n6pte botezat.
HERLB TON, c. Vaşcou, comit.
Bi/tOl', Ungarta.
Sunt limpede la cap, nu sunt prost sau lesne credetor.
*6
14642 A fi botezat cu zarnă (zernă) de varză.
G. POEORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt. - G. I. TOMESCU, in». c. BI'OS­
cari, t. j1;[ehedintt.
Adică om reu elin fire.
Veci! Cap. XII, c. Api!.
14643
Nu e botezat cu totă apa.
IORD. GOLESCU, 11Is8. II, p. 30.
Se �lice când la botez nu l' a mulat cu totul, În apă,
însemnând că'I lipsesce din mintr, adică nu e cu minţile
în tregI (GOJ"ESCU).
*
14644 A nu fi botezat.
10 A nu fi om de trebă.
2° Acelaş Înţeles ca la No. 14643.
[498]
498
14645
PROYERBELE ROMANILOR
*
A fi botezat.
Adică udat, sau că a cădut în apă. sau că cine-va a
turnat apă peste dînsul.
*.6.
14646 Numai odată's botezat.
G A VR. ONIŞOR, ])1'0/. C. Dobro­
veţ,}. raslte/It.
Adică nu sciu multe.
BOl
BREHNA
*.6.
14647 Par'că'I bătut de brehne.
E. 1. PATRTCIU, înv. c. SlI1ulţ'l,
}. Coourluiu.
*.6.
A fi bătut de brelme.
G. P. SALvru, înt·, c. 8nwlţi,
j. Covurluiu.
*.6.
A'T bate brehnele.
A nu ave chef, a fi supărat.
Prin cuvîntul Breline, Românul Înţelege nisce fiinţe
cad trăiesc prin pădurt, şi sperie pe drumeţî uoptea,
dar nu le pot face alt 1'ei1. N umar omenit cel proşti se
sperie de breline.
*.6.
14648 A'I fi frică de t6te brehnele.
G. P. SALYIU. înv. c. Snniiii,
j. COV1ldH'lU.
Se sperie fără nici o pricină,
[499]
CREDINTE, OBICEIURI
499
BREZAIE
A se vede G. DEM. TEODORESCU, Credinţe, Datine şi JIIJ-
1"!lCUr"I, p. 24 şi următorols,
14649
Brezaîa cât de mult se va găti tot bre­
zale rernăne,
IORD. GOLESCU, .VS8. II, p. 86.
Se �lice pentru cele urîte muieri, când se gătesc piste
tire (GOLESCU).
[J[f}�xos o 7t[6"�r.os 11..7.'1 zpocrw. sZII o6p.6o),1'J..1)
Lucian.
Simia semper simia, etiamei aurea qesiet insiqnia. 2)
Pro», Lat.
Le einqe, fiu-il vptu de pourpre, est toujours-sinqe.
Prov. BIr·anc.
Pro». Ital.
La scimmia 13 sempre scimmia anca vestita di
seta.3)
Femee gătită cu pre multe dresurt şi pod6be, şi fără
nici un gust.
L. ŞĂINEANU, Dici., p, 109.
Brezcie (brczae).
G. DEM. TEODORESCU, Cercet.,
p. 27.
Ainda lJue oistais a mana de seda, mana se queda . .1)
Pr01'. Port.
*
Par'că e O brezaie.
14650
1) S:. 2) Maimuţa tot maimuţă, chiar de va purta insigne de aur.
3) Maimuţa e tot mafmuta chiar de este îmbrăcată cu mătase.
4) Cu t6te că o maimuţă e îmbrăcată cu mătase, maimuţă r ernâne.
I I
[500]
500
14651
PROVERBELE lWM.<\.l\ILOR
CADELNIŢĂ
*
'I'himniatorlu tute le alege.")
C. T oxescn, prof'. e. Kct'esfa,
:ft1.acedonfa.
Starea omului după morte se cunosce.
14652
*
A'I da cu cadelnita pe la nas.
VccJ! a Tif/llarir.
A linguşi pe cine-va, a'l lăuda cam exagerat.
14653
Nu vine vorba la cadelnită.
A. PANN, II, p. 147. - HIN­
ŢESCU, p. 204.
La vorbe nepotrivite.
CArAFĂ
Adică făţarnic.
14654
*
CaIafă.
,]'Iu fi Caiafo»,
\'cqi Alia, Pilat.
P. BORDEA, j. Ialomiţ«. -- 1..
ŞĂINEAIlU, Dicţ., p. 123.
CAIK
14655
*
A fi ca (şi) un Cain.
Frate reu; om reu în genere.
CĂLUGĂR
Vee)! Drac, llai"", A'iuă.
14656
Ori-ce dulce 'rnbucătură de călugări
numai bună.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 10.
1) Cadelnita t6te le alege.
[501]
CREDINTE, OBICEIURI
[JOl
---
Adie[( ori-ce e mat bun la C[llug;ll'l e elat (GOLESCU).
14657
Eu me valet că sunt călugăr şi tu 'mi
dai zor cu: «Domne ajută.»
P. ISPlREsfJU, Leg. r. 1872, ».
180. - HL�TESCU, p. 22.
La cele ne-potrivite.
14658
Călugărul şi cer şitorul sunt tot una.
Dm. ŢîCHINDEAL, Fab .. p.16G.
Aratit firea ne-satiosă a călugărilor.
*L.
14659 Se face în chipul călugărulul.
V. SALA, clase. e. Seud, comit.
Billoi', UngarIa.
E făţUl'llic. Nu pl'iyesce la neveste, "dur le-ar înghiţi
de viî, aşa 'I sunt de dragi.
CĂLUGĂRIT
14660
*
A fi bun (numai) de călugărit.
DIM. ŢiCHINDEAL. Fab., 1). 165.
Adică e leneş.
«K nebun de alte, II umai de căluqâri i.»
CĂLUGĂRIŢĂ
14661
Eu îi spuiu că sunt călugăriţă, şi el îmî
deslegă ismenele.
JOIW. GOLESCU. Mss. Il. p. G.
Eli mi! cait că sunt călu{fil1'ită. si el imZ
.. o / C
deslegă ismenele.
P. ISPIRESCU, Ret·. Ist. III, p.
379.
[502]
[,02
PR.OVERBELE IWlI!ÂNILOR
*
Efi mr] valet câ 's câlugârit(l .şi al�i{ vor
8li ' ntt iea ismenele.
GR. POIENAHu, iug. j. Ialomita.
*
Ei/' me valet c((, sunt c(llagitritd, .şi tu imi
ific'i s('î'm't desleg ismenele.
P. BUDIŞTEANU, c. Bucuresci,
j. Ilfov.
8e \1ice către cei obraznici (GOLESCU).
CALVIN
*.6
14662 A fi Calvin.
ANICA BAcIU, c. Topircea, comit.
Sibh1, Trausilrania - Avu. COR­
CEA, paroh, c. Coştciu, Banat.
Adică ne-credincios, f,irit frică de Dumnedeii, reu peste
samă, ne-îndurător, îrnpetrit la inima.
A se observa că mai toţi Ungurii din Transilvania sunt
calviniştî, fapt care a dat nascere <"licerei unguresci: Mrf,­
g!Jar hit, Caloin hit, legea urgurescă, legea lui Calvin.
C�PCAUN
*.6
14663 A fi căpcăun.
S. FL. MAHIAN, Trad. Pop., p.
13. - 1." ŞĂINEANU, Dicţ., p. 136.
- E. I. PATlUCiu, in». c.8mnlţi,
j. COVlt1·ln1!r. - Gn. P01E::-IARU,
inţ], j. BllzNi.
*.6
A fi copcân.
D. G. TIlIFA::-I, in». c. Cârnic.],
Nbnţu.. - IUL. GROFŞOlWANU, în».
c. Galşa, comit. Arcul, Unqaria,
*
A fi căpcane.
V. SALA. da se. c. Vaşcnit, co­
mit. .Arad, Ungaria.
[503]
t
I
,1
503
1 o Atliei't reu, crud, ne-milos.
2° Mâncăn, ne-săţios.
Căpoăuniî se crede a fi uu fel de ornenî forte rei, cart
mâncau carne de creştin. Inainte vreme erau multr cap­
căunt şi, de prindeau vre-un creştin, îl hrăniau mal întâîu
del îngrăşau cu miez de nuci şi pâne, după aceea îl fri­
geau şi'I mâncau.
Căpcâui: au fost omeur eu două obrazurr, unul de om şi altul de
câne. I Ali scint vorbi şi găsi /nnenif prin ascundători lc lor, după mi­
l'OS. OmeniI, când se aperau contra lor, stăteau cu spatele unul către
altul. - Comit. Arad, Unqaria.
In vremea lor căpcâniî sehiugiuîau mal ales pe femel, străpungeu­
du-le tîţele cu frigă!'! arse, iar copiii lor îi mâncau. BărbaţiI îşI ţi­
neau femeilc lor ascunse din naintea căpcâuilor. Omeniî s'au sfătuit
să 8c.)tă pe căpcânt din ţ6ră, şi nu s'aii putut alt-cum de cât că au
prins cocoşt şi au aşedat În crestele lor luminite de ccră, aprinse, Iar
alţiI s'au imhrăcat într'un vestmint lung, une-ori pestriţat saii roşu,
ea să'I sparte. De atuuct, după credinţa poporulul, îşi are început
turca. - Comit. Bihor, Unqaria.
Găsim pe aceşti Căpcăun! în Aulu Gellu, Noct, Att.
IX, 14.
A se vede L. �.:\INEANU, Basme, p. 30 şi V. ALEXAN­
DRI, p. 30.
CARTE
VC'jl Cap. x, c, Carte.
Veqi ClipcăulJ.
CATCAuN
*.6
14665 A fi cătcăun,
Din cele ce'ţi scrie în carte
Nu te duce mai departe.
A. PANN, I, p. 72.-Hrn'!,Escu,
p. 172.
Ţine-te de litera Bibliet şi nu tâlcui înveţăturile pre
care ţi le dă. Impotriva protestanţilor.
14664
T. BĂLĂŞEL, preot, c, Stefănesci,
i. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 14663.
34
[504]
50J
PIWVERBELE RONLh.NIJ.Ol:
li faUl (le Român l'(·trtcise o dată într'o padure mare. Acolo, în l'ă­
amea alft mare, î�l aveau Lordecle nisco spnrcaff ele Cătcăuni, Friud
întunerec tare şi fata ve(lencl lumină la l.oi-deelo Cătcăunilor, so duse
in 81'1'0 lumină, socotind că acolo or fi omenî buut. Cum ajunse lJlatfl
fată acolo, Cătcăunit o înh{lţ"ră şi o b:lgarit într'un hordelu şi o incu­
iară acolo. In t.-,te (�ilelc îl da dumâncare numat p}tJDe cu simburf de
nucă, a,�a că fata, - cu voîe f{�l'i'i vore, _. se îngrăşă în scurtă vreme.
Cătcăunit ve(�8Jld'0 grasă, hotărîri s'o mănânce într'o (,li. El mluseră
lemue �i deteră foe cuptorulnl, unde avoaii (10 gâml s'o frigă do vie,
Făcură Iocu mare şi lăsat-ă pe o mătuşă bătrână, tot CătcrtllniJică ca
ei, ca să hag·e fata în cuptor, când o vede că .e ars hine. El plecarii
la vinăt.ore �i "liser:1 babei s'o găsc,scă friptă gata când OI' veni la
pr:mz, de la vinătore.
Baba îngr�i de arse cuptoru cum ireblll'\ �i când fn gala, se dnse
In raUL, CI 1 uă cu hin işo ru Jl�.nă o duse la cuptor' �i Îl �lise cu gln, hlâud :
«Săi fată
«Pe lopată!'
Fata î nţelegl'lud gându afnrisiter de babe, îl res]lllD�p:
«SăI mălcuţă
<De-1111 arată!»
]JaIJ,t neînţelegend .Stâllclu fetei, şi socotind efI fatrt nu seie cum 8:'1
fncIt, se sui înllată pe lopata Guptorull1l.
Fata cum o v('<,lu pe lopată, îl (lcte hrÎnci în cuptor, pllse taraba
la gunI cuptoruluI '11 o luă la sănătoasa. Mergencl aşa pe dnun, Întîlni
nisee iJmellî al hli D-9.e([, le spnse tOt'1 şiretenia cu haba Cfltcrtunoică,
ş,i se rugă de ei pl:mg8lHl s'o vîre în carul Cll ft�ll cu care erau f'1.
(lmellilOl' li se făell milă de biata fată şi o pitulară În caml cu fen.
Catcăunil venina tt:lml�n�11 ele la vînr,t.(ll'e, Clltl1 intrară în ]'ordeln,
[e începu a mirosi f\ carlle friptă de Cătciîun �i încopură "lico .
"Pute a qrt
"De măIcuţă.»
.l:,i,licflllli tara],a ,le la gUJD etlptorulnl, v e<;ll1ri'î. baba friptr. �i 1'(' luc
le ,lete dracu în g,mll urI faj,f\ a făcut tl'l,lm asta.. Incălecal'll pc cal
�i ,) pomil'ă în gitua feteI 0'0 falcă 'n cel' şI-alta pe pr.ml�nt I
.\junseră caru cu Iun �i î"tl'ehad, pe chirigir, DU cum-va alt v""lut
o HU, a�a �i aşa fllgl-ml pe aci pe drnm '!
]\'''111 vilr;lut nicIo faW, l'espnnser;'( chil'igiiL
Ei nit sw, încrc',lurft În vorbele chirigiilor şi începură a Înţepit cu
suliţile În carul Cit ieu, socotind să Înţepc fata, daclî of1 în feu. Dar
fata era Lăgată adînc �i suliţile n'ajunseră până la ea.
CătcăuDil pleear{1 s'o caute În altă. parte şi chirigiii dusera fata la
casa Inr şi o hăgară Într'un bOcJlt, nnde o ţinură până noptea, de
frica Cătcăl1nilol'. CUIll. se înnoptă, deteră drumu fetei să plece În ţt'>ra
el. .Fata plecă dc la casa 6menilol' spre ţorn el. Ea mergea numai
Jlol'tea,fal' r;li lia �edei, tupilată în stu ['urile ]){tlţilol',
Dar mergenll ea aş" a rătf,cit drnmn la ţera el, şi ea s'a luat atullC'l
pc dunga de stele dese, ce se vede în CUlTne7.işll cerului, �i a ajuns în
ţ6ra el.
[505]
CREDIN'rE, OBICEIURI
505
De atunci dunga acea de stele s'a numit 'il?'1/'IJl'Ill robilor» până În
diua de a<;l1.
Vedl O variantă a acestet legende în Şeetitorea, II, N o,
2,p,'25,
CAZANlE
14666
*
Cazanle.
1", ŞĂlNEANU, Dicţ., r- 155,
Poveste lungă Şl cam plictisitore.
Carte, numită şi Evanghdie im.:rţc1lMe, care coprinde
parţi din Noul-Testament, Însoţite de tâleuirt explicative
şi morale.
CEAS BUN
V Cl)l Cat. r, (. C"<lS,
*6.
14667 In cee s bun.
L, ŞĂfNEANU, Basme, p. 1019.
I Ceasu c7l uun.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 13,
Adică la momentul prielnic. A se vede, No.·G'i pentru
mai multe amănunte.
Pi'Ol', Lat.
14668
*
Născut în ceas bun.
Drsr, TÎCHINOEAL, Fob., p.lO\).
- P. ISPIRESCU, Leg., p. 230.
Vccj.i No. 64.
Om cu noroc în tate,
') Cu paseII favorabile,
[506]
PIWVERBELE ROMANILOR
CEAS REU
14669
Ceas reu.
GR. JIPESCU, Opiue., P: 1[,1.
Moment neprielnic.
Când incepi ce-va într'un ceas reu nu isbutesc:L
In cele două-deci şi patru de ore dintr'o g.i este lasata
de ursitort, fie-cărui om, un ceas reu, pre care omul nu'l
scie când e, C:1 să se pată feri de el.
OmeniI mai cred că ceasul cel 1'e11. e timpul când, Dum­
ne(Jeu fiind ocupat cu alte treburi prin ralu şi prin cer,
remâue numar dracu stăpân p1'e pământ, şi atunci el î�i
răsbună pe omenî, şi 'şi bate joc de ei făcendu-le tot
felul de ne-ajunsuri.
.01'1 să de Cu bobt la alde lea Co măuita şi să '\ descânte lli' ceas
roil,> - GR. JU'ESCU.
PrOt'. Lat.
14670
*
Si nu ti află ora arauă.")
G, ZUCA, stnd. c. Berat, Al­
bania.
Să nu ţi se întîmple vre-un ne-ajuns, vre-o nenorocire,
Aromânii cred că mai ales Martia, .J ota şi Sâmbăta
sunt <"lile rele, şi în acele �1ile sunt mai ales ceasuri rele.
*.0-
14671 A vorbit într'un ceas reu.
V. ALEXANDRf, Teatl'., p.l�€l�).
- ST. TU,\'ESCU. înv. c. Catanele,
j. Dolj.
*.0-
.A vorbit într'un ceas reu
Că l'a părăsit (lăS(tt) Dumne(leu.
V. A. FORESCU, j. Suciaca.
1) Cu pă;;err defavorabile.
�) Să nu te afle ceasul cel reu.
[507]
GREDIN'{E, OBJG""'_I_U_R_I ��
507
14674
14675
Cclntl cine-va dă, pe neaşteptate, peste o primejdie, o
Întîmplare nenorocită.
ANTOHI. - Nu 'ţI spuneam cu, lH,l1 diminetă, c'oiu sa m(' pornesc
înaintea ta i
"NL�RTLN. - (plângen(l) Al vorbit intr'wn ceas ,'i"iî, encIJue.- V. Au:
XA;,lDlII.
A se vede alte exemple la N o. 06.
*6
14672 De n'aş grăi (vorbi) într'un ceas reu.
1. CREANGĂ, Conv. Liter., X,
p. 379; Pov., p.l J 9.- P. JSPIRE;;;CU,
Rev. uc, III, p. 159. - T. BĂLĂ
ŞEL, înv. c. Strjănesc'i, j. Yâlcca.
A nu se Întorce cele g,ise în refl.
·lllS:t pe mine unul, de n'aş g"ăi într'1tn ceas rr�ll) 1,ână acum, de,
m'a fE\l'it Dumncdcn s. -1. CREANGĂ.
*6
14673 A plecat (pornit) într'un ceas reu.
G. 1. TOMESGU, înv. c Broscari.
j. Meheclinţ'i. - I. CREAKGĂ, Poo.,
p. 145.
C,lml se întîmplă ce-va pe drum.
*
A veni ca ceasul cel reu.
CER
VeqI ClÎm, Cat. r., Cer,
Gifillă} 7'/Jcă.
Cerul ,,8 crede c,I 'Înainte vreme el'i! aşa de jos ca îl
ajungea. omul cu mâna. Dar, m:11 tâl'(�1ilî., din cansa reu­
t;lţei oruen.ilor, Dumnedeii superându-se 11 ridicat cerul.
Dumnedeu Iocuesce în al noulea cel'.
*
In ger '1 căftai ş' pi loc 'Laflai, 1)
C. IONEtiCU, pvof, (', Ire;:(isla.,
]![aced07l1n.
1) In cer îl căutai �i pe pămînt îl aflaî.
[508]
PROVERBE LE ROMÂNILOR
E om ca toţi orneniî, nu e mal deosebit de cât cei­
l-aJţL
14676
*
Coborît (scoborît) cu hîrzobu din cer.
V. ALEXANDln, Teatl'., r- 4t13,
1087,1286,1343. - L. ŞĂIKEAKu,
Dicţ., p. 380. - GR. P01EKARu,
ing., i. Bnzi!i1.
*6
A. coborît cu hîrzoba din cer.
Ir-ua Z. JUYARA, c, Fcdescî , J.
Tntova.
Adică de un nem mal ales.
D-l Şăineanu dă �icerel înţelesul, cu totul gre�it, de:
a, fi norocos.
Românul dă cuvîntului hireob, hÎ)',col)(t, lâ1'.cop, 1tÎ1'"Uj)(I, >;>i
ousob sau vîr.cop urmetorele Înţelesuri:
10 Un fel de paneraş făcut din cetin{t ele brad, il! care
Iocuitorit muntaşi pun pescit cei mai gustOŞI, în deosebi
păstrăvile,
2° Un cerc, legat in diferite direcţiI cu fiiŞii ele tetu,
care se pune pe budacă şi peste care se aşeZ;t strecură­
tarea.
3° O nuia, despicată în patru, cu care se da i\ merele
sau perele jos elin pomi.
4° Un fel ele tălpi late şi forte lunguieţe, împletite la
mijloc cu coja de mestecăn şi sfori, servind pentru II um­
bla pe zăpadă, în felul patinelor întrebuinţate de Indienit
din America de Nord, saă de N orvegtaniî. Pentru aceste
patine se întrebuinteză mai ales denumirea de vÎno!))
vărzob Si1l1 VÎY/,10P.
Sco borîrea Salt suirea cu hirzo bul e forte des in tre­
buinţată în basme, poveşti minunate, etc., când cine-va
trebue să se lase Într' o prăpastie, sau să se ridice p;lntL
la nisce locuri unele nu poţi ajunge în alt mod.
<La care (munte) se sută nnmal (Ou hăivohul.» - A. Lle CUBe, r,
p. 1B6.
«Odată în vîrful unul munte pr6 Înalt ul-am urcat, în virvul a că­
ruia un puţ pre adînc, �i mal să dic fără fund, ain atlat: di Il gura
puţuluI clLltnra cu hirzohul slohozind, după ce cât era fllllL'H aC' Inng'ă
(tÎÎ mers ••. > - DIM. CANTEMm, Ist. Ie1'ogl.) p. 287.
n'.rerea emisă de unii cii hîrzobul nu ar fi aei dE' cf.t
[509]
emmlNTlc, OBICI(ilTJil
----- - --- --" ----- ---��-
<) corupţie peu tru hrisov, este neadmisibilă, mai ales cii
nici odată uobleta nu s'a, dovedit, la Românt, prin lnisove.
14677
Cu hîrzobu din cer n'a c ădut nimene.
J. NEGHUZZl, Con». Liter.. X[J,
p. 6. - A. 11e CIR AC, I, p. 1 illS.
* /\
Nil e nunuic, Cit hirsopul, coborît din CUf'.
ANDHEI BAŞOTĂ, pt"Î1L V, .1.
Forcscu, j. 81.tctava.
Acelaş înţeles ca la No. 14cG7G, sub o formii afirmn.tivă,
*6
14678 Cădut (ca) din cer.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 3U
CZ:, 616.'- GAVIt, ONIŞOR, ]J1'O( c.
D"bi'OIJe(, .i. l'OSltliu,
*.0.
Picat din cer.
AVH. COHCEA. paroh, c. ('(I�Ie!1t,
Ranai.
Ca pic(d din cer.
LAUlUAN & .MAXl�l, I, p. ;JI:o
& til(j; II, p. 666.
10 OlU forte bnu.
2° Care se ivesce ele odată unde- va.
:-l0 Om străin de cele ce se petrec ÎlI locul 11l1l1p se
află.
,Xli s�ii ni mic din cele ce se petrecuse in jurul 1,11 ca şi ('Imi ,(� •
.fi picat din ccr.»
Conune «u tombei! (le la lune.
l'I'OP. Franc.
Toniher (l1'8 nues (du (:ir,z).
PI'OV. Fr(['/Ic.
[510]
510
--------
PIWVERBELE HOMÂNILOl(
1)0 Om mândru, care se crede de un nem mai ales.
Când nu voesce să facă pe voîea unuia, Românul �1ice:
«nu. fac măcar S({ fie picat din cer.»
Sorti dc la cuiese de Jupiter.
FrOl'. Franc
A se vede varianta Aromâuă la 1'0. 7(;.
*L:,.
14679 Pică ca din cer.
AVE. CURGEA, J!(fruh, c. O"şte'iu,
]]rt?wt.
;1: I�
Pică ca de sus.
*L:,.
o« dr; sus caută.
AVl:. (;ORUcA, puroh, Baiu:',
EX�)l'imii mi:area despre un lucru ne-aşteptat, care a
SUl'Pl1lJ spre cine- va.
14680
*
A se crede în cer.
LAuRJAN & MAXU\J., I, 1'. (jIG.
Culmea fericirei.
14681
*
A căde cerul pre r.ine-va.
LAUl:JAN & MAXIM, I, p. G14
;1:L:,.
A pic« cerul pe cine-ca.
G. P. SALUU & E. 1. PATlm:lU,
îut'. c. Simt/ţ·t, j. Confl'l1rlu.
Pc lângi.'t Înţelesul de la No, 75, se mai dice unuta
care s'a supărat amarnic, care simte o durere j'6rte mare.
14682
*
A ridica în slava cerului.
Adică a lăudă forte mult.
[511]
511
*L;,.
14683 A face scară la cer.
E. t. PATRIClu, înt'. c. Smulf'l,
j. COV1t1'ln'11L
V C(p: lJullllte5/eil) J)od,
Scară.
_\.rattl lucruri peste putinţa.
CHEZA
14684-
*
E reu la chezi.
G. P. l::iALvn\ Înt'. c. 8111'/1lţ1,
i. Covurllt111.
Se ,Jice despre o persona care. uîtându-se la O hebii,
indată acea trebă merge reu.
14685
A nu fi în cheji buni.
1. CREANGĂ, Pot-., 1'. lOR
A ti f.trtl chef, supărat.
"l'Ctte o.lată uu.uai, când prin dreptul orîşmot te făceai ltÎzlJal şi
nu selal sh pot+ivescî din gât pre moş Nichifor. nu'] pre "idenl în
('!;e,ji /)/1111." - 1. CREANGĂ,
CHIMA·REULUI
14686
Chirna-r euluî,
Pe malul pîreuluî.
1. CHEANGĂ, POl'., p. 20n.
Adica dracul. Ve<,l1 , la cuvîntul Drac, o 0icel'e aprope
j.ltmticrl.
CHIRALESA
*L.
14681 Cu multă (câtă) chiralesă,
G, P. SAIXJl\ in», c. 8wul{l,
J. t 'oourluiu,
[512]
li12
PIWVERBELE ROl'IIÂNILOI:
G. P"UOItAN, insi. j. Olt.
Cu multă greutate, abea-abea s' a făcut ore-ce.
Cuvîntul chirale să pare că se trage ele la ,.Upli; �i,;�y;'!,
care se repeta ele mai multe ori, În unele rugăcmm.
Pentru unii Chiraleea pare iL fi şi un fel de duh reu,
A se vede şi DrM. CANTEMIR, Descrierea JlfolilarÎc;t, I' li'';).
CIOB
*6
14688 D'aci înainte cîobu şi lumînarea.
ST. ST, TUTESCU, în», c. ('ot(l­
nele, i . Dolj ,
*
D'aci înainte ciolru! şi lumînctl'ic(t,
8i drumul to biserică.
D. Z,�NNE, j. Ilfov.
Adică mortea îl aşteaptă.
Ctobu şi lumînarea se pun ŞI se aprind pe morminte.
*6
14689 I-a pus ciobu.
Ve()! Urcror,
'L·a fermecat, 'i-a făcut ele însurătore, ele m,iritiş.
Cel, cărui i se pune ciobul, se uriueză Într'un n1'(-101'
nou. Apoi îl astupă bine "ii '1 încinge la foc. T rciorul,
fiind încins şi înfundat, Începe StL chiorăe şi, din sui­
turile ce le face atunci, se t"lice cii strige, uuruele mLc,'mluI
tare va lua. pe fată.
ln vremea când îl îneăldesce la foc. îl bate cu un
mănunchîu de nuele de alun, ele sânger si tIe nl'ţar. si
se mai �lic fel ele fel ele descâ,ntece. De l1illli't: -
Te bat cu nulcaua de s'lllgel'
t)ă mi'I adncî ea. UII întrer.
Te bat cu llnlealla de-,�l un
Să'l adnct ca 1111 nchu 1].
Te bat cu n ulcaua de arţ,a]'
Să vie ca un armăsar.
CLOPOT
[513]
SURAMlCL, (;. Teleqa, j. Praluu»i
Scie, dar nu tocmaI bine.
Dacă împrumutt ce-va nu'} mal al, nu'l mai ve<,l1.
I f
I
1\"
I
I ,
I
513
HINTBSCU, p, 35.
IOIW. GOLBSCU, 11188. II, p. 34
- P. ISPIRlJ:sCU, Rev. 18t., I, p, 456.
CH8DlNTE, OBIUE1URl
IORD. GIJLBSCU, Ms«. Il, p. :37.
Clopotele cele mici, când cele mari urlă,
nici cum se mal aud,
Clopotul, numai atunci sună, când îl tragi.
Când clopotul cel mal mare se trage,
cele-I-alte nu se mal aud.
DaUrL nu sgândărescl lucrurile, nu afli, dacă llU Întrebi,
nu ţi se spune.
C. TBODOHESCU, Î11V. c. Pnngescl,
,j. Vaslnln.
*i::.
14692 Clopotul de la biserică sună: dai, n'ai!
D-na Z. JUV,\HA, c. Fedesc), i.
Tntova,
Averea după morte se cun6sce.
*i::.
14691 A audit clopotul, dar nu scie la care
biserică.
Când se face vr o prădăcruue, se trage nopteu clopotul
de la biserică, în treI uopţt de-a rîndul, şi se crede că
fă,ptaşul se va descoperi sari se VOI' aiia lucrurile furate.
Se mai trage clopotul ele la biserică ca sit se abată
sau se Înceteze o p16Ie mâniosă, adică cu gl'illdiwl,.
Asemenea, când unul clădesce o casă nouă si ca Sit']
fie casa vestita gazc1;l de musafiri, etc. '
*i::.
14690 Clopotul alege.
14693
Allici"t când cel mai mare vorbcsce, cel mal mici nu se
mal ascultă (GOLESCU).
14695
14694
lj�
[514]
514
PROVEIWELE ROi'iIÂNILOR
Adică când cei mari grăiesc, cei mici nu se mal as­
cultă (GOLESCU) .
14696
•
Cine un clopot numai aude, un sunet
numai înţelege.
TORD. GOLESCU, 1WSS. IT, p.79.
Adică judecătorul ce numai pe unul ascultă, numai
ale aceluia \1iceri înţelege (GOLESCU).
Qui nentend qu'une cloclte'J n'entend qu'un son,
pj'ov: Franc.
14697
N'aşteptă clopotul să te deştepte, că te
va deştepta când vremea a trecut.
TORD. GOLESCU, Ms«. II, p. 108.
Adică clopotul îngroparn la pocăinţă, când vreme nu
mai este (GOLESCU).
14698
Trage popa clopotul să audă ocolaşiî,
TORD. GOLESCU, Mss. II, p. 71.
Se gice pentru vestirî ce trebue să ascultăm (GOLESCU).
*6
14699 Lecul (seu) e limba de clopot.
E. L P A'l'HICl'U. 'Înv. c, 811Wlţ(
.f. Coonrluiu, .
*6
Lecui e in limba de clopot.
V. A. FOllESCU, c. Dm·na.,j.
Suciaca.
Adică numai mortsa îl va lecui.
*6
14700 Se vindecă cu zama de clopot.
G. P. 8ALvn) & E. 1. PNrmcl'u,
in». c. Smn1t'I, j. Corurluiu.
Adică e semn cii va muri.
[515]
CREDIN1'E, OBICEIURI
*6
14701 A beut zama clopotuluî.
515
14705
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin,
Buc. CI. VI.
A murit.
*6
14702 A audi clopote pe urma cui-va.
T. BĂL.:>"SEL, preot, c. Stejaneea,
s Vâlcea .•
A aut,;li vorbe rele pe urma faptelor lui.
*6
14703 Nu trage clopotul într'o dungă.
T. HOcIOTĂ, stuâ. c. Silişte, co­
mit. Sibiu, Transilvania.
Nu face atâta larmă, nu vorbi atâta.
*6
14704 A trage clopotele.
V. ALEXANDRI', Teair., p. 59.­
D·na ECAT. ZANNE, c. Băsesci, ,j.
Fălciu. - ROSSETTOS, ing. j. Ro­
man. - M. CANIAN, public.,j. Iaşi.
1 ° A vorbi mult.
2° A da pe faţă spusele sau faptele altuia, socotite ca
tarnice.
3° A face un lucru uşor; a spune tutulor ce e de făcut.
4° A face curte unei femei într'un mod făţiş.
3° Ca pentru înmormîntare .
• Până vom ajunge a ne sfinţi ca dracu când îmbetrânesce ce fac
eu, Ion 'I'ătărăşanu, cu betele păpuşt ? Doar să pun să le tragă clopo­
tele ca la cele multe obiceiuri strămoşesoî.» - V. ALEXANDRI.
A trage clopotul cui-va.
LAURIAN & MAXIM, Glos., p. 184.
A'l derăpenă, a'I sărăci, a'l pierde.
*6
14706 A'i suna clopotul.
V. A. URECHIE, Nuv., p. 139.
-D. EpUREANU, {/Iv. c. Damian ;
j. Dolj.
[516]
510
PIWV EHBELE R01VIÂNILOn
1 Il Când cine-va ilrt pe lntrt vorbele sau laptele altuia,
socotite ca tamice.
2° Acelaş înţeles ca la N o. 14705.
*6
14707 A fi limbă de clopot.
II'Ha Z. JC::YARA, c. Fc.tesci,
Tl1fOUI.
A(1ică vorbăreţ.
*6
14708 Gura lui e clopot.
I. CREANGĂ. A�ltillt., 1>. 1%.
E. r. PA'i'HWIv &:; G. P. SALn(c,
{ne. c. 8mHltl, j. CO!'l!l'lWIH.
*6
]'f ma!le gura clopot.
G. ONl;,;OR, 1'1"11/ C. Dol'1·0I'eI.
J. rasll!hî.
1° Adică i se deosibesce glasul dintre ale multora, S8
aude de departe.
2° E vorbăreţ.
14709
Sună ca clopotul cel spart.
IJ1M. TfcHINDEAL, Fali .. I': ;2(\;\
Pentru cel cari vorbesc frtl'[t rost.
COBE
*6.
14710 Cobe rea.
P. J;,;PIRESCU. Leg .. I'- 21 Il). ­
P. Ir.rsş, ing, c. Haieşt, 'l'rausil­
nani«, - 81'. S1'. TUTEtlCU. file c.
Cataueleţ], Dolj.· ,
*
P. IL1E;;:, in!!. c. J{a(cg, 'l'rtm­
silnani«.
Prevestitor de ce-va ren. care prevede tot 1'811.
[517]
517
('<'1,1\(1 v�,FI nI " aşa uemetenle spurcată, stân.l ca " cobe 1'C1I în
',<1",1 1n1, şi pe tronul !IiI, 1111 �6rp8 Îi trccu prin sîn.» - P. ISPIRESGU,
Le"., r- ::lOo.
Cobe reu, este acel care se nasce În ceas reti, Cel care
s\� uasce în ceas bUB, nu pote face nimic, faţă ele o cobe.
E semn efi va muri cine-va, de obicem pttrinţit, când
vre-un copil schincesce mereu şi se mâuie.
COLAC
Veci! Cân«,
Colac, DUlltllf(lci"
rlJ e,
,)ji1llt
Colacul SE' face din p(me rlospită, împletit în doue, iu
trei sml în patru, mare S11U mic, după trebuinţă.
Cqhcului mare. care "e d(L la plugari la Sfântul V 11si10,
c.uul umblă cu uratul, i se (Jice' ]Jotâng, 1111' coluculut
mare. care se duce la biserică, când e hramul biserioeî,
i "e lJice Iirunqhel, Pupăza e tot ca colacul împletită,
lud nu e rotundă ei lUllgăreţfi.. Ea se face numai în
ini«. ColacI mici f:!i pnpelle se obictnutesce a se face, :;:i
,li! de pomană, pe In. moşt, la anul noi'! şi la pomeni.
Culae-iI se c1al'i iuaî ales la bărbaţi, iar pupezcle la par­
te.i femeescă. Odată eu pupăza 01'[ eu colacul se di:'t şi
c.ite o luminare'.
813 crede (,;1, dându-se colaci săracilor, la înmormâu­
bre, se vor rugi la Dumnedeti ea si"t ierte păcatele re­
posatuluî, dând voie sufletului lUI 8(. se ducă în rafu.
8e crede, de alţiI, e;l omul când va reînvia la a doua
chemare, după at{.t:t somn se va deştepta, negreşit, cn
pofta de mâncare pe care o va astîmpera, daci.\, b mor­
tea luX S';1(l dat colaci semeilor, si.\, mănânce. Dacii uu i
s'a clar, atullc1 va fi. slab şi cu greil se va înfi.\,ţif:!it iua­
in ten 1 ni Dmllue<,lGlt.
14711
:Qiua mănâncă colacI, şi n6ptea umblă
după draci.
p, lSPIRGSe!J, Leg., I. 1S72, 1.
173.
Veqî Sfânt.
14712
Nu poţi remâne şi cu coditul şi cu co­
lacul.
Tl'ilJl(1/. Popo)'., Amd, II. jJ.
ISG.
[518]
Când este vre-unul ne-dreptăţit.
G. r. TOMESCU, in». c. Br08CCi1'l,
j. JJ1ehedinţ'î.
*6.
Trage nădeJ'rle ca mortu colacu.
mai mult
r
PROV ERBELE ROMÂNILOR
A aştepta ca mortul colacul.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 774.
- P. ISPLRESCU, Leg., I, p. 1872,
p. 176; Reo, Ist., I, p. 234. - HIN­
TESCU, p. 111.
Adică să nu muncescî, să stai la o parte ŞI totuşi să
tragi fol6sele.
*6.
14713 Vede Dumnedeu al cui este colacul.
*6.
14714 Asta'i rac pe colac.
Lum. p. ToţI, r. p. 87.
[,18
10 Când unui om i s' a dat peste măsură,
de cât i se cuvenea, sau de cât se aştepta.
2° Când cine-va suferă o îndoită pagubă.
14715
I
ST. SI'. TUŢESCU, in». c. C«ta­
nele, i. Dolj.
*6.
.A. aclăstlt CCt mortul colacul.
Lum. t- Toţr, I, p. 87. - G.
POBORAN, inst. j. Olt.
Aştept în tot oaaâ 1)
Ca mortul colacul.
A. PANN, II,p.l47. -HIN'fESCU,
p. 199.
10 A aştepta cu mare dor şi nerăbdare.
2° A aştepta în zadar.
3° Nu mai are mult de trăit,
1) La Hinţescu: vecul.
[519]
CREDINTE, OBlCEIURI
___ 519
*6
14716 Nu 'I încap colacii în sîn.
E. 1. P ATRwlu, in». c. SmulţI,
,j. Covurlulu.
Când unul în loc să primescă o mulţămită, i se dă o
batjocură sdravănă.
*6
14717 A 'i da colac şi lumînare.
S. FL. MARIAN, Inmorm: p. 366.
- Şez:ăt., 1 r, n. 74. - V. A. F'o­
RESOU, c. Folticeni, [, Suctava.­
E. 1. P ATRroiu & G. p. SALVIU,
tn». c. Smulţt, j. Couurluiu,
Când ai pierdut sau ţi s'a furat ce-va, şi nu mai e
semn sau speranţă că s� va găsi. Despre un lucru îm­
prumutat pe care nu '1 mai poţi căpăta înapoi.
«Cine şi-a pîerdut cinstea âă'; colac şi Iumînare,»
După înmormîntare se face praznic, şi se dă tutulor
celor de faţă câte un colac şi o lumînare, de sufletul re­
posatulut.
*6
14718 . A trecut baba cu colacii.
IORD. GOLESOU, Ms« II, p, 5.
- P. ISPIRESOU, Re!'. Isi., I, p.
235.-B.P.HĂŞDEU,Efym. Magn.,
p. 2276. - HIN'J;ESCU, p. 8. - V.
A. FORESCU, c .. Folticeni, j. Su­
ciaoa. - 1. GROFSOREANU, în». c.
Galşa, comit. A;ad, Unqaria.>«
AVRAM COROEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat. - 1. f:)ILAGHI, comit. Mu­
reş- Turda, Transilvania.
*6
S'a dus baba cu colaci.
GAVR. ONIi;jOR, prof. c. Dobro­
vei, i. Vasluht.
) I-a ('ţz-w) trecut baba cu colaci" (colaci),
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 133;
II, p. 87; III, p. 141.
62447
35
[520]
520
Pl�u�ERBgLE HOMÂNILOH
A trecut baba cu colacul.
T!JM. TîCHJNDEAL, Fab., p. 99 .
. - SLAVICT', Con», LitCI'" V. p, 2.
VezlN" 12'16.
10 Se t;,liee pentru cei. ee ne trec cu vederea la neca­
zuri şi nu ne ajută, putend să ne ajute (GOLESGU).
2° E pre tîtnJiiî., nu al sciut să te Iolosescî la vreme.
La mort e datina în eomitatul Arad ca şi În Moldova,
a se da în fie-care cruce a uleţiI colao peste mort. Colaciî
acela se împart de femela cea mai betrânâ, dar numal
un colac în fie-care loc. Săracul cel mal apropo, pUlle
mâna pe colac, Iar oet-l-alfă nu capătă nimic.
A se vede în Etym. Magn., p. 11 61, origina lJicel'eI ve­
niţiane Don' Ana spassies«, « trece Demna Ana» amintire
despre f6metea pe care o suferise plebea romană, retrasă
p(� Muntele-Sacl'll.
*b
14719 A ajuns după ce s'au împărţit colacii.
GR ALEXANDRESCU, magist. f
Puina.
Az� a}uns ş: iei, săraci?')
După re "a ) rnpărţit colacii.
A. P ANN. IT, p. 68.-HJNŢESCU,
p. 167. -, P. JSPlRESCU, Reo, Isi.
1, p. 226.
Adică pre târ<}ill.
*L::.
14720 S'a dus mortu cu colacii!
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Nu se mal întîmplă cum s'a întîmplat, nu mal e po­
mana aceea.
*L::.
14721 A alerga la colaci.
P. G ÂnBovICEANU, pl·Of. c. ou­
şan't, j. Mehedinti.
Adică la folose.
[521]
I. AUBOHE, ing. j. BuziJU.
Adică lucru de nimic, lucru prost.
«Era împăratul lupilor, şi, colac peste pupăză, �i năsdrăvan. > ­
SgYA�TOS.
. .
,
I
•
,
. ,
il'
I
! I
�
I
i
li
521
.6.
Colac peste pupăză.
CRl;DIN'fE, OBICEJmd'
----"-�--_._------_.-
*
14722
IUL. GROFŞOHEANU, 'Înv. c. Galşa,
B. Comlos, comit. Arad, Unqaria.
- GAYH. ONIŞOH, prof, c. Dobro­
văţ, j. Vasluitl.
10 Când unul om i s' a dat peste măsură, mal mult
de cât i se cuvineă, sau de cât se aştepta.
20 Când cine-va suferă o îndoită pagubă.
30 Şi încă pe de-asupra.
*.6.
Pupâză pe colac.
Peste colac Ş'l pupaza.
S. FI,. MARIM�. Oruit., 1 1, p. 177
A du colac peste pupăză.
A. de GUIAC, Il. p. 68. - S. 1.
GROSSMANN, tn«, p. 105 & 192.
V. ĂLl(XMmm, Teatr., p. 126,
39iJ, 585, 704; C01lv. Liier., 1, p.
281. - P. ISPlREscu. lie». Ist., IL
p. Hl{j. - L. ŞĂ,KEANU, Semas.,
p. 209. - H. D. ENESCU, în». c.
Zamostea.]. Dorohoi, - G RIBINOEA.
în», c. Bicar, i. lhm!:1t. - V. Fu
HESCU, i. Suciaoa. - C. TEODO­
RESCU, în». c. PUllgesC'!, i Va.Slll�H.
-G. P. SALYIC & E. I. PATRI­
cro, c. Smuli«, i. COVlwI1l11t. - Dvua
K SEYASTOS, p. 254.
Pupăza se numesce un colăcel mic, făcut pe un colac
mal mare, ce se da de obiceru, la morţi, ca colac al popii.
In unele părţi se împodobesc cu acest colăcel pomii daţi
de sufletul morţilor, şi cari fac parte din raiul dus înaintea
mortului. Pupăza se numesce câte-odată şi hulub .
. Vegi L. ŞĂINEANU, Semas.,�. 299 ; S. FL . .MARIAN, Ornit.
II, P: 176; HURADA, Conv. Liier., XVI.
*
14723 A ave colaci de pupăză.
[522]
522
14724
*
Colac.
PROVERBELE ROMÂNILOR
DIM. TicHINDEAL, Fab" p, 324,
- A. PANN, Moş Alb, II, p. 13.
Adică folos, câştig .
• Zapciul de bucurie că o să'I lesă colac ..• ' A. P ANN.
*6
14725 'Ş-a luat colacul.
E. I. PATRICfu & G. P. SALVIU,
înv. c. Smulţi, J. Covurluiu.
A căutat să facă reu unui altu, şi 'şi-a 'luat plata pen­
tru acesta. Se Qice mai ales când cine-va a destăinuit
o taină pentru o plată.
*L',
14726 A'i luat colacu?
D-na ECAT. ZANNE, c. Băseea,
j. Fălci?'î,
Adică: ce ai folosit? Se Qice când unul spune ce-va,
vroind să aducă o pagubă sau o supărare cut-va.
*L',
14727 A'i împărţi (mânca) colacu.
G. POBORAN, inst. j. Olt,
*L',
A'I[ mânca colaci�.
ST. ST. TUŢESCU, îrlV. c. Oaia­
nele, J. Olt.
Ve4i Colivă.
10 A'l vede mort.
<Ca mâine o să''/, mâncăm colaci:»
20 A omorî pre-cineva.
«E« mâncat colacit.>
I
t
.1
f
[523]
CREDIN,\ E, OBICEIURI
*6
14728 A'i mânca clora colacu1.
G. P. SALVHJ, (nv. c. Smulgi,
i- Govurlutu. -- TIl i'UŞCARIU, c.
Potana-Merul1t't, fr .omii. Făgdraş,
Transilvania.
Adică a muri.
«Acolo U mănâncă c'i6t'(I colacul.>
COLIVĂ
Ducange definesce coliva: ;)l'.6)..1l�OV, �6)..l)�(J., frumentum
coctum. In Ecclesia groocanica colybi benedici et distri­
bui fidelibus solerent primo Sabbato Jejuniorum.
La Românt coliva se împarte de sufletul morţilor, în
<Jile ele praznic, şi de câte-ori se face colac.
LEGENDĂ
Se dice că, după mortea lui Hrist, creştinii înmultindu-se, păgânil
au început a se teme de et, ca să nu'î supue şi să'I stăpânescă. De
aceia unul din bogaţr păgâni, cu prilejul unef mare sărbătore, la care
se obicmura, ca pe o stradă mare a oraşului lor, să se Întindă mese
mart cu bucate de carne, vinurt şi pâine, mese care se dau săracilor În
amintirea celor mortf, a otrăvit t6te bucatele. Săracif fiind mar toţi
creştini, el gândeă să'I otrăvescă, şi să scape de ei. Unul din creştină
prindend de veste, dar fiind mar mult sărac, şi neputând împărţi carne
'ii vinurt, a stăruit cu alţi creştinf, au adunat În grabă ce-va bani,
cu care nu a putut cumpără de cât grâu, re care ne-având timpu să'l
macine şi să'l facă pâne, l'a fert în cazane marI, numai cu apă, a­
dăogând şi puţină miere. La diua hotărîtă a întins şi el masele lUI
încărcate cu grâul fert. Creştinii însciinţaţl s'au ospătat cu grâu, lăsând
bucatele cele bune ale păgânului ne-atinse, şi ast-fel au scăpat de
morte. De atuncî, în toţI aniî, se face coliva de at;lr.
14729
Cu coliva omenescă va morţii să po­
menescă.
A. P ANN, nr, p. 90.
Pentru cel sgârcit.
*6
14730 După mort şi coliva.
P. BUDIŞTEANU, s. Ilfov.
Veq.l Sfânt.
Pentru cele potrivite. A se vede mai multe amănunte
la No. 7703.
[524]
14731
PIWVER,BELE IWMÂNILOR
A umbla cu coliva 'n piept (pept).
A. P ANN, II, p. 146. - G, 1.
MUNTEANU. - HIN'1;'ESOU, p. 195.
*--".
Ii suna coliva it pept (p'tept).
P. GÂRBOVIOEANU, prof'. Sem.
CI. VI. - G. BĂNULESCU, înv. c.
Pieiroşita, i. Dîmboviţa. - G. Po­
EORAN, inst. j. Olt.
*�
1 se bate colio« în pept.
C. TEODORESOU, în», c. Lipoo«,
l. VnslulH. - C. BAL,LY, G. lkL1'/0-
uuinesci; i Tuiovn.-E. 1. PATRT­
du, {nv. c. Srnulţ'l, j. Coourlutu;
* D.
Ti baie colio« in p'tept.
GAVR. ONIŞOR, PI·O!. c. Dotn 0-
ve!:, J. Vnsh,fu.
* .
Ti J6c(t colira "n pept.
BARONZI, p. 48. - M. CANIAN,
pnblic. j. IaşI.
E bătrân sau e aprope l1e ducă, e bolnav de morte,
e pe morte.
II sent le supin,
P'·OO. b1-cmc.
14732
A mirosi a colivă.
A. DE CUlAG, II, p. f550.
A fi pe morte,
*6
14733 A fi cu coliva pe pept.
. T�ABĂLĂŞEL, preot, c. Stefanesa,
J. I'aleea.
A fi mort.
[525]
525
14734
Ca măine (rnăne) o să'rni mănănce coliva.
A. PANN, 1 p. 14G. - HiN-
p. lOO. !tiPIRl·;SUU, Hc».
M,o. - L ţ)Ă1NEANU,
VI, r 3'25.
Pentru omul caro. fiind f()['te betrân :-l<l\l forte bolnav,
e �LPl'<')PD de morto.
14735
*
A mânca coliva cui-va.
(tIL JIPESULJ. Hcu«. Oraş., p.
::lor,. - L. Semas. VI,
p.32['. - PUBOHAN, insi. i Olt.
j ci A ti mort .
. ») A urmări pre cmo-va ; it J nenoroci : al omorî.
14736
*
Nu rnaî mănâncă colivă.
G. POBORAN, insi. j. ou.
Nu UlaI trăresce.
COUVAR
14737
*
Colivar,
Poreclă ce so ,1it preoţilor.
COMAND
* L'.>.�
14738 Işî mănâncă. coliva şi coruăndul.
1::. L P ATRIclU & G, P. SAL­
vru, in», c. Smulţi, j. Coourluiu,
Despre cel m,tUCaClOS sml cheltuitor, care la morte.i
lut nu are să lase nict cu ce să'l îngr6pe.
[526]
526
COMANDARE
Comândarea, care se mai numesce eomând, praznic
sau pomană, este ospăţul care se face, după Îngropare,
la casa de unele s' a pornit mortul.
Ve�lj, pentru mai multe amănunte, S. FI,. MARIAN,
Inmormintare, p. 361 şi urmetorele, precum şi L. ŞĂ'tNEANU,
Semasiol. Archi». Ist. YI, p. 257--258.
14739
Fată mare 'n comăndare,
Nici colaci, nici lumînare.
S. FL. MARIAN, Inmorm., p.366.
Dicală născută elin faptul că, la eomândare sau praznic,
teaii parte betrânit, cei însuraţi şi copiit cel miel, rare­
ori flăcâiî, iar nici odabă fetele.
CONDAC
14740
Cu gramatica
Rernăi nimica;
Dar cu condacu
Iţi umpli sacu;
Iar cu troparu
Umpli hambaru.
A. V!lANTr, Rev. Arcll. 1, p. 4(;2.
(londacul
Umple sacul.
Şi troporu]
Ham barul.
1. Cln:ANoA., Amint., p, 93.
*.6.
Cu condacu
Umpli sacu ;
Şi cu troparu
Ambaru,
AVR. COReEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
[527]
CREDINŢE, OBICEIURI
527
*6
Cu condacu
Umpli set eu .
ILIE Hoctorx, teolog, c. Selişie,
comit. Sibiu, Transiloamia,
Era O vreme când, orî-ce studiu de sciinţă pură, era
privit ca ne-folositor, ca o pîerdere de timp. Cîaslovul
şi psaltirea, care 'ţi deschideau cariera preoţiei, erau totul.
CRĂCIUN
Veq'i Cap, III, c, Crăciun,
Pasa,
*6
14741 Crăciunul sătul şi Pascele fudul.
E. 1. P A'l'RICIU, înv. e. Sm1dţi,
}. Covw'[ţtiu..
*6
Crădunu sătul,
Pascile fudul.
G. MADAN, c. TI,ttşeni, ţin. Chi­
şi!neu, Basarabia.
'!
ii
I
1,' !
, 1
I
, I
!
1, !
I
'i
I
I
A se vede înţelesul, şi alte variante, la No. 78 & 215.
Ve.,Ii G. DEM. TEODORESCU, Daiine, p. 9 & 19; L. ŞĂ't­
NEANU, Sem as. , Arhio, Ist. ITI, p. 251.
14742
Crăcîunul e al sătululuî.
DRAPEl" siar, Dec. 1897,
,1
I Il'
I
Acelaş înţeles ca la No. 14741.
*6
14743 Odată 'I Crăciunul într'un an.
GAVR. ONIŞOR, pro]. c. Banca,
}. Tutooa.
Veql Pas ce.
Nu e, în tate dilele, Haroe şi serbătore, nu e bine în
tot-de-una.
[528]
528 PROVERBELE HOMÂNILOR
*6
14744 Cine umblă la Crăciun în cămeşă, la
Pasce umblă 'n cojoc.
N. JUVARA, c. Popeni, [. FălcUi.
A se vede înţelesul la No. 67H;.
A Noel ati balcon,
A Pâques CUt tison.
PrU1J. Ft·anc.
*6
14745 A da minte cu Cr ăciunul.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 339. - G. POB@AN, inst. j. Olt.
Adică a bate.
Nu gândi că 's tote proste
. Ca să'ş; de cu tine coste.
Surda sbierj, cântând pe drumuri
Ameţit de proste fumuri;
Că se va găsi vre unul
Să 'Ii de mintea cu crăchmul,
Să'ţI scotă din nas amorul
Şi să'ţi potolcscă dorul.
*6
14746 A mânca mulţi Crăciuni.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
A trece mulţi ani, până să potă îndeplini o trebă,
*6
14747 Să mai mănănce mulţi Crăciunî.
E. 1. P ATRICIU, înv. c, Srnulţi,
j. Covurlu'iu.
Pentru copilul mic, despre care e vorba să facă o
trebă ne-potrivită cu vîrsta lui.
*6
14748 Mulţi Crăciuni a mâncat.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Adică a trăit mult.
[529]
529
*,0,.
14749 Par'că '1 capra de la Crăciun.
GR ALEXANDHESCU, maqisir.,
j. (Jovurh�h�.
Adică, fortA gătit�i, însă cam ridicol.
La Brezaîa, sau paiaţa de la Vicleim, se mai dice şi
capnl, fiind că are carne mari şi sare în spinarea celor
străini de Vicleim, sau care nu vre să le plăteacă. Atunci,
toţi cel-l-alţI flăcăi din Vicleim sar în ajutorul caproî, ca
să bată pe cel în spinarea căruia a sărit capra, sub cu­
vînt că nu e bun, credincîos. In timpul bătateî, paîata
sbieră ca o capră şi împunge cu cornele.
*,0,.
14750 A intra în lemne de Crăciun.
G. POBOHAN, insi. j. Olt.
A se pune pe gânduri.
*,0,.
14751 Crăciun.
G. DEM. TEODORESCU, POC8. Pop.,
p. 339. - G. POBOHAN, insi. j.
Olt .
. lc1ică etomag, lovitură de ciomag, gh'iont.
CREI)
*,0,.
14752 Cred.
ION H"Î.HBEA, siiul., Macedonia,
- Dvna Z. JUVAHA, c. Fedesci, f.
Tutoua.
Adică credinţă ns-strămutată .
• E cl"e�nl hit. >
CREDINTĂ
14753
*
Credinţa ta te va mântui.
D-na Z. JUVARA, f. Ttltova.
[530]
Arată puterea credinţei.
, I
I
530
PROVERBELE IWl\1ÂNILOR
._-_._--------
Credinţa te-ca mântui.
Luc. 7. 60.
Credinţa ta te-a mântuit.
MATEI, 9. 22. - MARO. 10, 52.
_. P08. 118. 26, '
CREŞTIN
Veql Cruce.
Pentru omul făţarnic, viclen.
V. ALEXANDRr, Teatl·., p. 1098;
Conv. Liter., VII, p. 367.
CRUCE
Creştin, cu crucea 'n sîn, şi cu dracul
de-a spinare.
Pen tru Român, e creştin numai acel care se închină
luI Hristos, şi nu mănâncă carne în cjile de post. Creştin
deci nu e de cât ortodoxul, căci Leiinul sau Papieiaşul, care
spurcă Mercuroa şi Vinerea, e tot ca păgân, şi nu va
merge nici odată în ratu.
14754
'1
f
Adică cine e prea drept, tot sărac rămâne (GOLESCU),
pe când cel ne-îucredetor în cruce, fiind om reu, hrăpi­
tor, acela se îmbogăţesce în scurt timp.
14755
14756
Cine umblă cu crucea 'n sin, ca crucea
uscat rernăne.
IORD. GOLESOU, 'J,Iss. IT, p. 79;
Asem., p, 75.
Cine crede în cruce, ca crucea se usucă.
A. PANN, Edi.(., 1889, p, 22; T,
p. 78. - HINŢESCU, p, 40. - P.
ISPIMSCU, tu». Ist., II, p. 150;
Leq., I, 1872, p, 165. - N. BĂR:
BULESCU, înv. c. Swliti, J. Ilfov.
[531]
____ C1.'EDINTE, OBICEIURI
10 Dic cel ueoredincioşf.
2° Acelaş înţeles ca la No. 14755.
531
14757
Cine înjură de cruce
Ca ea o să se usuce.
A. P ANN, I, p. 71.
Pentru omul fără frică de Dumnedeu.
*.6
14758 Una e crucea şi alta e nernul.
Arată, deosebirea Între legea şi nemul, deosebire care
nu să făcea odinioră.
E de observat că, prin cruce, Românul înţelege ori-ce
religie, ca de pildă: "Nemţir nu sunt toţi de aceeaşi cruce»
14759
Di un lemnu facî ş-cruci ş-Iupată.l)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 178.
A se adaogă la N o. 807.
14760
*
Nu 'ţi fă crucea IU nu 'ţi-agrută. 2)
D. A. MILESCU, c. Gopeşl, Ma­
cedonia.
Nu cere ajutor dacă scit că nu'l vet dobândi sau nu'ţI
va fi de nicî un folos.
*.6
14761 A umblă cu crucea 'n sîn.
IORD. GOLESCU, ].[88. II, p.79.
- V. ALEXANDRI, Teair., p. 1(34.
- Abeced. Ilustr., p. 21-). � L. ŞĂI·
NEANU, Rev. I8t. VI, p. 265. -
D G. TRlFAN, înv. c. Cârnu, j.
Nemţu, - ST. ST. TU'J:ESCU, înv.
c, Catanele, j. Dolj.
1) Dintr'un lemn facl şi cruce �i lopată.
2) Nu'ţI fă cruce unde nu'ţî ajută.
[532]
*6
A fi CII Ci'/{ cea i'n sin.
1. CREA1i"G1\, l'au. p. 104 & 166.
-1. G. J'.111NTEANU.- !vLlvl;ROF­
Ş0R8ANU, in», c. Golşa, comit Arad,
Ul1g(11'10. - L f;?ĂIKICANU, Sem as.,
p. ::00.
A umblă cu dreptatea, a fi om cimitir, cu bună purtare,
vrednic.
Dl. ŞăinCeUlU dă <"lieerii intelesul, cu totul greşit de:
a fi fă,ţarnic, a năpăstui pre cine-va, a lua mită, înţeles
pl'e care nu '1 ale de cât No. 14762.
«Parcă ţi-al' veni a crede eli '1 dc cele CI! crucea în sîn, dar una
de acesta R Înălbit odată munat într'o singură uoptc pe iuoşu-rueti În
fântână. > - I. CHEANGĂ, p. 1 G4.
*6
14762 A umbla cu crucea 'n sîn şi cu dracu
în inimă.
G. P SALVIU & E. 1. PATHlCIU,
in», c. 8mul1�, i. Covw·lu�u.
*6
Cu crucea 'II sîn şi cu dracu 'n gând.
D-na Z. Juv AHA, c. Fedcsct, .i.
Tutova.
*.6.
Cu crucea )n sîn Şl- cu dracu )n spinare.
I. ANTONESCU, c. Vâlcele, i.
Argeş.
*
Sfânt cu crucea ' n sîn şi cu dracu 'n gând.
MAHIN }l1\DULESCD, c. Slatina,
.f. Olt.
v edf Creşti»,
Pentru omul viclen, făţarnic; care vorbesce una şi
face alta.
Pres de l'eglise) loin de Die'u.
Prou. Franc.
[533]
533
iceiter rUII Golf. 2)
DIM. TîcHINDEAI" Fub., p. 280
& 417.
1>1'01'. Sved.
P. BUDISTEANU. 1i!(llm'y c. B1I'
CW'CSc1, j. l�fO'L·. .
*
A fi cruce de biserică.
*
A 'şi face cruce de cine-va.
D-lIa Z. JUVARA, c. Fedesc'î, i.
Tutooa. - G. POBORAN,'il1st.j. Olt.
--- 1. ARBORE, ing. j. Buzău.
«:NumaI C1'ltce de biserici'! lIl! este.
Adică 0111 drept, cinstit,
VezI Biso·idt.
Prrn-. ItaI.
ricino alia chiesa, lonian a« Dia. 1)
P1'I"J&' (Ienn
<Nu'ţi face crnce, că tot nu vei face cutare JIlCl'U.
fu niirmare Kyrkan, dees liinpJ'e frfJ.11 aud. 4)
The nearer Ilie church, the [ariher (rom Gad. 3)
Froc. E11g1.
10 A se feri, a se teme.
20 A se mira de ce-va sau de cine-va.
30 A se jura, pentru a Întări o afirmare.
A se depărta, a fugi de cine-va.
') Vecin cu biserică, departe de Dumnedcii.
') Cu cât mal apropo de biserică, atât e mal departe de Dumnedeii,
3) Cel mai aprope de biserică, cel mal departe de Dumnedeii.
4) Idem.
14765
14763
*6
14764 A 'şl face cruce.
[534]
534
PROVERBELE ROMÂNILOR
«Care crede bine şi vedt că J'eii lucrcză, fă'P entce de el.» - DIM.
TîcHINDf;;AL, p. 417.
14766
A'şi face crucea mare.
Rom, Glum. I, p. 17. - HIN­
'rEsen, p, 40.
14767
Acelaşi Înţeles ca la No. 14765 .
•
Să facem o cruce în perete.
IORD. GOLESCU, MS8. rr, p. 66.
Se dice pentru cei ce vin la nOI forte rar, ca un lucru
de mirare (Gor.nsou).
Il [au; faire une crouc cI, la cheminee.
Pro». Franc.
*,0,.
14768 Făcui cruce cu mâna stângă.
A VR. CORCEA, paroh, c, Coşteui,
Banat.
Când voesce să arăte mirare de un lucru făcut pe dos.
*,0,.
14769 Nu 'şi face cruce cu stânga.
G. P. SALVIU, în». c. Smultz,
i. Conurluiu.
Adică să nu mal cu teze de geba a se Încerca la cutare
lucru, că O păţesce reu, nu isbutesce,
14770
A se pune cruce şi punte.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 1001.
- FR. DAME, J, p. 308.
Vcc)l Luntre.
A'şl pune tate puterile pentru a isbuti,
*6
14771 A da cu crucea peste cine-va.
I. CREANGĂ, Pov., p. 30. - S.
ll'L. MAHlAN, Trad. Pop., p. 200.
- N. CEAUSESCU, elev Se. Norm,
Inst. .,
[535]
-Pusuni cruce satuluj.»
t-« Pop.
I
I
I '
1
�
3G
S. FI,. iVIAHIAN, Inmorm., p. i:lG'}.
- P. ISPlRESCU, Leg, p. 303.­
L. ŞĂiNEANU, Semas., p. 265.--­
BAROl\ZI, p. 207. - V. SALA, dasc,
c. Yaşc01'i" comit. Bih(w, Ungaria.
- E. 1. PATH�CÎU, c. 8mulţi, j.
Covurluht.
62447
I. CHEANGĂ, Poo., p. 160; Cono,
Liter., XI, 27.-B. P. Hkm:E:u,
Et/jm. Magn., p, 2120. •
;20 A renunţă la nu lucru ee l'am avut Şi s'a prerdut.
3° A pienle or-cs speranţă de it dobândi ore-ce,
4° A.'! însem nă cu o cruce, într'un catastif (le pildă,
pentru a'şl reaminti.
i) o A scote În vîndare,
*
Cruce de aur în casă.
1 J A întîlni, :,;pl'e p�l:gnba celui afiat,
::>" A urm.iri ŞJ a afla.
1) A p,hii,.,j pentru il nu se mal illttJl'Ce.
Ci. DEM. 1'E()!JOHESGU, POCIi. Pop."
2H9. - BAHONZI, p. 45. - S.
"AeU.l':.iLJ".,.Nuv., p.174.-LAlJIUAN
(\: MAXIM, I, p. 991. - Sezăt., I,
p. 172-204 - Fu. DAME, I, p.
'j08. -- M. CANIAN, public; J. Iaşi.
- TEODOHliSCU' K IHI U(ANU, in». j.
Suciaoa.
*'--"
14772 A'I pune cruce.
<l:l\[erge, eâ.t Jllel'ge, prin «o.l ru, până eu dă d.e r ) pr:i.pasUe gruzavă
\:j ÎlItl1W;<;(,',î şi, pe () tihăra«, il(t cu crucw peste lup. 1. CHEAN(lĂ.
14773
8e \lic�: de câte 01'1 se pomenesce numele ne-curatulnr,
împedicându'I ast-fel !le a se apropra.
*�
14774 A fi fraţi de cruce.
,-- N'am «rcdnt !".il am a face cu dnwul.
(.-- Fel'{'seă r)nll111P(�eli, {':!l("hne; C}'lu:e r7f' (fIU' cu noi in C({S((. f»
1. CllEA'NGÂ.
[536]
A se ajuti, unul pe altul, şi chiar a':;,l da vIaţa unul
pentru altul.
Cei cad vor sit Sp prindă fraţi de cruce, se înipung
la câte un deget ca sii le de sâuge ; se pică, ele la amîn­
douî, câte va picături de sânge în vin, şi acel viu :-:e be
de amîndot, Doi 6menl ast-fel legaţI nu au CI, se teme
unul de altul şi sunt dutori sii se ajute la ori-ce.
AIurea sângele, care curge din tăretură în formă de cruce
ce' şi fac acel cari vor sii devină fraţi de cruce, se aduna, se
amestecă şi se îngr6pă 13 uşa bisericei. Sau după alţii se
mâujesc prietenii pe mână sa(l pe eap, cu acel sânge.
In oomitatul Bihor, din U llgarIa, omenii SE' �)l'ind fraţI
de cruce bend ap:", ort din pumnii unul altuia, ori din
gurii. Nu pot vorbi 1'611 unul ele altul, şi trebue sii se
ajute la bine şi la reu.
In multe locuri, la nuntă şi mode, fraţii Iunatect, a­
dică cei ce sunt născuţi în aceeaşi lună, se scot diu fieră.
Pentru acesta e nevoe de un copil care sin deslege de
la diuvol.vadică din fierii, altminterea unul din cel lu­
nateci more, Atit lunatecit. cât si cel carei scote elin
fIerii, se g.ic fraţI de cruce. Se l;ag;l lunatecii În nisce
fiere de cal, câte UIl picior ele la fie-care. Cel chemat n'I
scote din fiere, ("lice de trei 01'1:
- Imi eştI frate până la mode. să te scot din fieră?
- Sunt, respu nd lunateciî.
Intrebările şi respunsurile se fac de trei 01'1. J�<1 a treIa
orii copilul deschide fiel'e]e. Fratele de cruce, adica co­
pilul, pote si], fie şi o fată ; în easul acesta lunatccul e
dator a'I ourupăru o batista, etc. : iar fata 'i face o pe­
reche de ciorapI, etc. rroţI fraţii de cruce, sunt lUai buni
fraţi ca cel dintr'o mum;l.
Aiurea duel, din doi gemenI, unul more, pentru ea
�il 11 U moriI ce Il' alt, se lea un ban :;;i 3(\ rupe Îll douiL
O hucatii se pune in mfnm modulul, şi se îllgr6pC, cu
ea, iar cea·l-altă bucaM o piistr8z;i cel-l-alt frate, care,
dacii o va pierde, va muri şi el in eurînd. 8e obic1uu­
esee, de temă ca fratele remas În vintă sit nu moră, pier­
<;,lÂnd jum�,tatea de ban, sil,'0l lea, printre priet811iI luI,
un fra.te de cr11ce, precum s'a aretat mai sus, şi ;,bUlCI
ll1.d mai e frid de m6rto. Altă datii, cfmd se că,<,to­
resC'e sora mai mare, 8,111 fratele mal mare, sora :-:tlU frit­
tele imediat mai mic, lea un frate do erl1CR. Acesta mai
ales rind aceşti fraţi sunt IUllateeL
Sommer, amicul şi biograful lui D,-spot-VOlltl, arabi,
un mOl1 dp(lsebit (}p a :-:e b,C'p cine·va frate dE' cruce cu
[537]
GlmlJL'\TE, oBfl'EIURl
537
un altul. Dînsul <;lice cii 9tef:,.�). Vodă 'I'ornşu, voind il se
face frate ele cruce ca unul llUlh�t Dumitre, amîndoi au
mincat turtă, ftwub�L În formă de cruce, « bolum in erucis
formam composiium; quod. sunctiesimum, apud illos, frcdus
exieiimaiur, edere ... » 'I'urta, ca simbol de ulianţa cea mai
sfintii, este o institutiune pnr romană.
'I'otuşi la Romani, după disa lut Valerlu Maxim, sem­
nul caracteristic al amicitiet era amestecul de sânge în
ranele celor doi amici, cu hotărîre de a muri unul pen­
tru altul la tre buin ţrL
A se vede Ou CA�GE, Fratres conjurati, adjuraii (qui
sacramonto sibi invicem dato, fratarnitatom ineunt, etc.),
IV, p. 595; Fraires crucis, III, p. 638: S. FL. MARIAN,
Inmorm., p. 35Sl; L. Ş.<\I:-.1EANU, Sem.as. ReI'. Areli .. p. 26[).
*6
14775 Ucigă'l crucea.
AYH. CURCb;A, parol«. c. Coştet«,
Banat.
(T nul din nenumerutele nume ale draculut,
* L'
14716 Cruce.
Le.ricon, Bud : p. 148. - AKIGA
LEPED.\TU, c. Topircea, comit. Si·
bitt, Traneilcania .
Se <;lice mal ales femeilor şi copiilor celor mict, pentru
il se areta dragoste.
«Vino l::t tata, cruceo l .
1\1B IId l'a uioa, c1'1ici ta nu-a.
l'hl'lă-llli'J ])umini\:�" .
f" clI,!lrl In H(Jl'(l mea.
14777
*
Cruce întregă.
Cruce de L'O/UÎC.
I'ocs. Pop_ Trrmsilr.
G U. JIPESCU, Opinc., p, 7�.-­
P. bPIRESGU, Leg., 1" 388- - L.
ŞkiKEANTJ, Semas., p. 2G5,
Bărbat vomic, t;!l tot ele odntă Înzestrat eu tote cali­
:titţile morale.
[538]
rfWVERBELE ROJllANILOR
,r]\!ulPl'ea, aşu a apucat de la păriuţi, din UC111 îu n{\]n, S�t f:iV' mal
(le lăturt, pentru că ea c iumătaic de Gl·uee. Ilornâuu e cruce inireq«,
Cfllce de (o/Ilie» - GR . .JIPESCU.
Cununiile, cart se pun in capul mirelui şi miresei, la
nuntă, formeză o cruce Întregit pentru barbat şi () ju­
mătate de cruce pentrn femee.
14778
*
A se face cruce.
Despre drum sari cale, la () l'i�"pn.llfîe.
14779
A fi în crucl.
Ley., p. 127.
"-\ SE CRUCI
14780
*
A se cruci.
Aceleaşi întelesurf ca la No. 147(j4.
CUMNICARE
14781
*
N'are nici trî cumnicare.')
G. ZUCA, stud c. Samariuaţ Epir.
Când e mare Iipsă de struguri, poporul \1ice dt nu
are nicî cât al' trebui ca. să sectă vin pentru împărtăşenie.
DASCAL
*...::,
14782 Dascalu Hoţoţop
Care a scos mălaîu din foc
Mai mult crud de cât copt.
T. BĂLA::;fL, în'). c. Stefănesd,.
). V(ilcea.
�) Nu are nici pentru cumluccăt ură.
[539]
CREDINTE, OBICEIURI
Se gice În glumă dascălilor de biserici, car] aii obi­
cerul, unit din el, de a crurdi câte ce-va de pe la creş­
tini, când umblă cu botezul.
Porecla de Hotoţop probabil că se c1atoresce verbului
a se Irutupi, adică a se usmr, il se bit1hbt11l1, a se căsul
sii ducă ce-va grei:L
SNOVÂ
La un sfânt aj un al Bobotezcj, un preot plecă eu botezul prin sat,
însoţit de dascălul seu, pe care îl chtemă Hoţoţop. Acest dascal a I'ei!
obiect III �ă pue bine, ceea ee vedea pus rel\. Aşa el cun-dea de pe la
vccinî, şi de pe la alţI onoriaşt câte o bardă, câte un topor, câte (>
custură, ba şi eâte o bucată bună de pe icl, de pe colea, de unde Îi
venea la îndemână. Aşa şi acum, când era cu popa cu botezul, popa
îşi vedea de cetania luî, şi el, printre picăturî, arunca mâna la stânga,
şi dobândea câte ce-va fără muncă.
l\fergend la un biet cnorfaş, caută dascălu cu ochil în tote părt il«,
sii vadă ce-va pus rel\, dar creşti nul tiind sărac lucîu, nu ye�ll dus
eălul nimic bun de luat fără bani. Tocmai când să isprăvescă popa
cetanta, el vedu pe vatră ţ(\stul aşe\lat, şi sciind ca În el trebutc să
tie v ru n măla) sali vre-o pită caldă, îl Îndemnă dracu de silItă ţestu
şi luă mălaiul creştinnlul. Dar până săl bage în traistă, mălalul fiind
ne-copt, se făcu praf din praf, şi se umplu pămîntul de mulat. Când eşi
popa şi cu stăpânul ca set din odata de la sobă, ve.,lură pămîntul pliu
de mălatu, şi creştinul, pricepcnd ee se făcuse, puse ruâua p'o jalo­
viţ,ă şi Începu a scutura praful (le pe şu lia tlascăIllllll, care plec1l cu
snlolc frâutc, dând dracului ]l'ăl el'o mal faec ca el !
Şi <1 'lltn1l8.1 fi. r(�rnas vorha:
,Dascdlu lJoţol0l!,
,Care a SC08 măla1Hl dill ,fo(',
e !fal mult crud de cât CO]!!.'
DAT
DATA
*6
14783 Aşa 'i-a fost dată (dat).
AVR. C'JltCJ::A, ]Jw·()!'. ('. CoşldH,
Banal. - V. QALA, dWiC. (', Vaş'
cou·BiÎ1·escl, comit. BihOt", Unlla­
j·ia. - ST. 'fUTESCl:. Îilr. c. Cata·
uele, f Doli. - B. P. H�D�:l\ E
ti/iii. !1agll .. p. 1980,
Exprim:) () "tare dE' llP·fericire, llP atîl'lltitore de "oint�
[540]
540
PIWVEHBELE IWMANILOR
---
omului, aşa 'i-a fost să fie, aşa 'i-a fost sorta ce 1 s'a
croit prin ursitore.
Datal sau fâcutul se m'at:l prin îmbolriăvirea, aşa de
odată, ca din senin, mai ales a tinerilor şi a iudrăgos­
tiţilor, Acesta se întîmplă când unul din zulie îl face
sau îi descântă altuia de dat, ca SrL moră. Datul se mai
<;1ice şi trimis. In asemenea cas pătimaşul este doscântat
de babe mestere, care sciu S(L desfacă prin stingerea Iri­
g�LTilor. Stingerea frigărilor se face luând nouă fiare deo­
sebite, părăsite, se infierbîntă în foc şi se sting în apă
descântată, aburindu-se bolnavul.
V e�1i Şeeăiorea, 1, N 0, 5, [apiul sall daiu],
DEDEOCHlu
Vec!1 }}eoc!tlu.
14784
A se întrece cu dedeochiul.
1. CREANGĂ, Pov., p. 285; A­
mint., 38.
* ,1),
A fi trecut cu dedeochiul.
G. r. SALVI(:, în!? c. Snmlţt,
j. Cu!?url1�ln.
Adică a se obrăznioi.
«Prea ve întreceţI cu dedeochiul.» - I. CUEAN( :Ă.
14785
Bun de deochiu, să o bel cu apă ne-În­
cepută.
AL. ODOBESCU, Ij)W00-K DYS"[., p.
172. - P. ISl'IREsclJ, He» 18t., 1,
]1.453.
Ve\!' ('I/,. XlI, c. Api!.
Care vindecă i se \lice cam în 1J:lbe de joc.
A SE DEOCHIA
14786
*
A se deochia.
LAURlAN s. MAXIM, I, p. 1046.-
r. fSPlHESCU, Re!? J8t., 1, p. 234.
- S. F: .. MARIAN, Nasc., p. :307.
[541]
541
1 il A':o;:i pierde Imnul Se11 nruue printr'o faptil rea; iL
se apnci!. de rele.
2J A spune minciuni.
,Cât ve] Rll\li ('.3. În,",ep a rr"i ditl' unu rua I dcocluali', tu să TIJe
trag'î de iuânica haluer.» - AL. ()VUBESCU, (jl,,)O',-!\'}'/., ]1. 46,
3° A se îmbăta.
*6
14787 Ca să nu se de6che odorul.
H. D. ENEi-iUU, Î1w. c. Zamosica,
i. l Iovoltoi.
Adică îl bute.
DEOCHlu
Deochrul, diooh rnl (Moldova) sali. deocherea �e pute
face În două modurI: prin căutatură ageră salt minunân­
du-se cine-va de însuşirile şi mai ales de frumuseţea
cut-va,
Se crede că omeniî cari aii fost întorşi de 1;. ţîţă MI
ochii rei, deochîe. Se întîmplă ca o vită deoelnată S:1
cadă din pici6re şi să mură, dacă nu s'a descântat în
pripă. Deochrul se pote preîntîmpina când, mirându-ne
la vederea unui dobitoc sau alt-ce-va, ne aducem aminte
ele deochtu şi scuipăm �licend: să nu fie de deochiu. Ani­
malele, ca să fie ferite de deochtu, li se leg;). câte un fir
roş la codă: iar copiilor mici li se face benghiu (sben­
ghiul, eu lut de pe talpa ghet.elor sau negrelă de pe
claun , .,lic€md: oum nu, se dcoch« pc/menIul de lnnlJ �i 71/,1,
aşa nu se deoche (cutare) de frumos.
Ve(JI Şe,g(1tIn'r(t şi în deoseln anul IV, Nu, n.
14188
A'I trece cu diochiul,
C, NEG:HDZZI. 1, p. 225. --- D-na
l·;r,L". r.I02.
A:;:I bate joo de «rue-va.
'Ihl', fntt<, tlJ'agtl, nu' treci ('10 rliochinl I)n hoit,,]';! ii -livauul Il tal«,
ei� t.ll'al:Il.' - C .. :h:"H1JZZL
[542]
542
PROVERBE LE ROMÂNILOR.
A DES CÂNTA
*6
14789 NI lua la deseântat.
T. SPERi\�Tk J. 1. 181.
A'l Iui, la rafruelă : a'l certa ; a'l bate.
DESCÂNTEC
*6
14790 Baba Lenea
Ardelenca,
Care ţine Bueurescii cu descăntece,
T. BĂLĂ:]EL,]Jl'col, c. Ste/iînescl,
i. Vâlcea.
Dicală, forte întrebuinţată în părţile de sus ale jude­
ţuluI Vilcea. Se <;lice în glumă babelor cari descântă,
Desoântecele sunt de două felurt : curate şi necurate.
Desoântecele curate sunt acele ale bubelor în deobşte,
ele ari puterea de a vindeca pe bolnav, şi în ele inter­
vine Maîcu Domnului. Descântecele cele ne-curate sunt
acele ale fermecătorelor. In acestea intervine numai dra­
cul, ca să isbutescă,
Descântecu se spune Încet. Descâutecu nu trebue spus,
că nu mal are loc. In fine, la om, spre a dobândi un
bun sfil'şît e nevoe de a se întrebuinţa partea practică.
De pildă, dacă descântect de râuză, sa trage partea bol­
lHLV,\ adică rînza, eu unt-de-lemn, \,1icPllCln-se descânbecu
de trei 01'1.
Ve(Ji în Descr. Mold.. 1'. lflii-157, dOl1E1 CaSH1'1 citate
de DIM. CAClTEMIIl.
Caaurt identico mi s'uri comunicat de ])-1 N. .Iuvura,
din judeţul U'iileitL unre :tdiioga cii, doscântecnl să prinde
numai in casul când rana dobitcculut nu a. fo:-:t atinsă
de nict (1 doctorie. Descântecul 1nc1'87.'1, 01'1 cât ele departe.
*6
14791 Descăntecu meu,
Şi le cu de la Durnnedeu.
T. BĂLAi:iEL, )lm>l, c. Siefuneut),
i. TT1Î1C('u
[543]
CREDIN'fE. oBIi_,ErcRl
G4-3
li 1
li
1 il Formula cu care se 'incheie ori-ce descâu bec.
20 El1 fac cutare lucru, insel sfir�itnl atirna ele la altul.
DEVÎt\T
14792
*
A fi luat din devint (devînt).
GîL .hPESC;C p. li7.
A ave reumatisme, a fi ]mralisaL AraM un mers ne­
hotărît.
DIAVOL
DICHrO
14793
*
A'şt găsi dichiul.
C+. P0BURAN, inst . c Slatina,
j. Olt
A'ş: g,tSl st;ip[mul, haleaua : a da de dracu.
14794
*
Qînă.
De (Jie8 ele o femee Iruuuu-a.
După Cantemir �1înele (; sunt nisce vergine f\',rte f ru-
mase, şi insele dătătore de Irumuseţe.» DCi3C1.Mold .. p. 154-.
DIOCHIU
DODOLOI
* 1.::.
14795 A'1 face dodoloi.
AVI1. COI{! ';A..
Rw'!'!I.
c. ('oş{ein,
i
[544]
rRc,VERBELE R01L�NILOH
A '1 uda bine cu apă, cum S8 udă dodoloir.
Dodoloii sunt aceia (mal ales ţigan il) cart îmbrăcându-se
cu deosebite ramurt �i ierburi Ye1'<,1j, merg, de la casă
la casă, cântând pentru plate:
Dodoloîc, J.'iîe,
1!')ll\ue dă'nu ,it pIure,
Ploită curatit
Presta hnuca t(,Ui.
!3umlJ:ll'e1 (r�r�int
Val'sa pe pămint.
Unde dai eu plngll,
Sit mergă ca untu ;
Uude dai cu �apa
Să TI1;'l'gă ea a pa.
Cel, din casa unde'! primesce, iese cu găleta de apă,
şi-I udă pe dodoloru, care se-întorce În loc de mai
multe 01'1.
Cu alte cuvinte sunt Paparudele de la. noi.
DOHOVNIC
Vel!! j)octor.
DOMN
Veg' Bun, Copil, Cap. IX,
c , Do»:», .J-Wână, a Răbda.
14796
Ce gândesce omul, nu dă Domnul.
L NIWUI.CE, Leiop, ll1{olrl., Il,
p. :236.
* I,�
Nil e dU1J([ cum va omul) ci după cum va
Donin ul.
A, PANN, Ediţ., 1889, p. 134,
II, 1'. 88; TII, p. 'i2. - HIN'iEseu,
p. 131. -- POPEf-:ClJ, in». c. Dobreni,
i. I/f!!V.
Nit e dupc'i cum vre omul, ci dupâ cum
vre D07nnul.
P. Isr-nmsou, Leg., T, 18-;-2, p.
1 -;3.
*b.
Nu e dup« cum rre omul) ci dupet cum
vre Doninnl.
V. SALA, dasc. c. Hotar, comic.
Bihor, (J/I,!j(tI"lrt.
[545]
*�
),TU:Z dup(Z cum eri; OIJW, ci dll}Jrl r;WII lasă
Domnu:
A Y.f;. C'uBeEA. c,
Banat,
*,1',
SI(, c cum 1)(1' omul, el (dar) cum ore
Domnul.
S. FL. MABIA;;, 1h/(l. Pop., p.
;-':i. - 1+. :VIADAN, C Truşen), tin.
ChiŞIIIClt, Basarabia.
"Vu e aşa cum rn': omul, ci cum (Zez Domnul.
S FL. JL"l:IAc-I, Orllit.,1, p. �4:.l.
Nu. e dupâ ij<iltdul omului, ci duprZ 'colea
Domnului.
HINŢEbCC', p. 131.
Nu c rluprt cum f](inde�cc omul, I;l"1, (dupâ)
cum ore Domnul.
1. CRL·\NUĂ, Pou., p. 223; A­
mint., p, 7.
* "�
NI!':'i cum gdnclcsce omul, ci cum era Domnul.
C. TEODOHESC1J, in». c. eW'setel,
j. VllslaIn.
Adese-orr. lucrurile cele mat bine chihzuite, nu ies
după cum ar trebui, sari 11nptL cum am dori, şi,. precum
'.,liee Cantemir, -i« [e1'og1., p. :!V:)' 11/'0nill, /)umnl'�letpsui
calca eocot/lu. muritorescă.
Jlnlte sun! ydntlurile În infinit omului, dar numai
liolărire« luZ lclan:« SP îndeplinesc!'.
Sn!OIllOiI., PfOV /.'1. 2/.
1'1'011. Frn Il c,
[546]
51G
I�l(QVEf{BELE HOl\lÂNILOH
----------------------------------------------------
L'tt01J1O 111"0]1one e 1>io dispone. 1)
IJr!!v. tua.
El lunnhre propone ,11 Ihor; dispone. 2)
Der j}fensfh denkt. U olt lenkt. 3)
I'ro». Germ.
Mrtn ]l1'O]l08C8. (iod disJioses.-1)
1'1'01'. Engl.
14797
Una spune omul
Şi alta face Domnul.
BAHONZL, p. 63 & 65. -- H1N­
TESCU, p. 136.
Aceluş inţeles ea la N o. 1478G.
14798
Duce Domnul pe Român şi cum. nu va el.
GH. JIPESCU, Opinc., p. 144.
A0elaş iuţeles ca la N'o. U7m.
14799
Bun e Domnul, mare e noptea.
lOHD. GOLl;;SCU� Mss. IT, p. ?il>'
Ne luyaţ;\ sti JIU ne (h'Sllftd(�jdl1jm (GOLESCU).
14800
Nimenea nu dice : Iea'mi, Demne! ci:
dă-mi, Demne!
A. PANN, Ei/it, lRNCJ, p. 2�1; 1,
p. 7�1. -- HlNTESClJ, p. 7(;.
1) �i 2) Omul propune ,i Dumncdcii dispune,
3) Omul g:îudesce �i Dumue.Icîr duce.
{) Omul propnne, Dumnedeii dispune.
[547]
CRED1N'fE� OBICEIFJ:I
*
Iiari-un nu deice! lia-ni: Domne ! ce: dâ-
mi, Domne' 1)
D - .';. M lLESGU. c. Gopeş�, Ma
ce/iouta.
Arată lacomia oniulut.
14801
Totă înţelepciunea vine de la Domnul.
1. I(!:1"ES' v. CI11-I. t 'it., 1L
Adică tot binele.
14802
Domnul, din furtuni, multe corăbii a scă­
pat.
Adică P(,\ mulţi 'i·a sciipl1t ain primejdii, şî se \,1ic0
spre m:lng;î,iel'ea celor f·mpemţl (GOLP;SCU).
14803
Jertfă către Domnul, rodul dreptăţii.
IOHD. Gou::-;cu, 11188. II, p. 103.
Adică nu darurî, Cl dreptate, jertfi!. Domnului SiL faci
(GOLESCU).
*D
14804 Iertă'l, D6mne, că nu scie ce face.
E. L P ATlUdu, în». c, 8j)uclţ'f,
.1_ CO/;l!r-ln1u.
Câml prostul iţf face vre-un lle·aJuns.
14805
Ţine-me, Dornne, încal,
Dacă vei să mai me al.
A. 1"A:1";<I, 1, p.102.-HINtLscU
p. 1:'7.
Pentru ce] nevotaş,
1) Nici unu nu "1ice: Iea'm î, Dumne : ci: da'rni, J 16mnc !
[548]
548
'PftQVEHbELE EOMA.NILOli.
�: 6
14806 Dă'rni, Dornne, O pară în gură; daca
mi-a dal mi-o şi mestecă.
14807
E. 1. P ATl�rci\J, {fir, c. 8nwlP,
i (",l'll1'hJf tL
Dă-ne. Domne, nu lua.
E BAi·_ Ar;, BiÎlcţr, Jl. 11.
1
Aşa li \lis tiganul, dud îi da laptele Îl: foC'.
14808
*
Dă 'mi, D6mne!
Mină-te. marate, ta s-ti dau.tj
I. COY Ar:: . pro], (. EUiI,SCI1'I, EI'i/·.
F(Ll'it muncă, nimica nu se p(,te dobândi.
*.0-
14809 Nu fad D6mne din el.
A VR.. C0RCEA, paroh, c, Coşle/a.
Ha nr, [:
Pentru llluipeţînare. inileretllicie. Ku poţl face ee-va
bun, folositor, <10' treh;i (lin cel despre care se �liee ast-fel.
14810
Când va Domnul, vine şi dracul cu colaci.
Grilill '(O Domnu CII omu, drac« 'tle8(' in­
naln!: CI! colaci,
Ci H J [PECeL Opiuc .• p 115.
1 il 8e �1ice e;'1l111 liE' vrue :;;î de unde· uu nădejduim
'(GOLF-SCUl
2) Când omului îi ltlprge hine'. :;;i cer duşmani Re ph�c;J,
.;;1 chiar îi fac ajutor.
1
.s.
[549]
548
*L
14811 Dă'rni, Demne, ce n'am gândit,
Să me mir ce m'a găsit.
[ORD. GOLESlU, ]JfS8. Il, p. \J3.
- A. PANN, E'diţ 1889. 1'. 167:
III, p. 1:34. - BAHO:\III, p. 55. -
HINTESCU, p. 43 &: 67. - OR. JI­
l'ESCU. tieur. Oraş , p, 188. - P.
]SPlRESCU, Leg, J, 187�, p. 171;
Rev. Isi, Itl, p. 155. - A. 00'
lWVEIJ Suc1ava. - V. SALA, dasc,
c. Pacalesc), comit. Bihor, Ungaria.
-- O. BĂNULESCU, înv. c. Plefroşi.ta,
i Dimbovita.
I răm], Domne. ep n'II1II ClW(, să 111( micro
ce m'a P!?sÎi.
r. CREANGĂ, Con», u: xt, p.
179; Pou., p, 20\).
*6
lJil 'mi) Dtnnne, ce 11 'an: avui, să 1rui mir
ce m'a gâsit.
}:. D. ENESCU. înv. C. /jrunoslea,
j. ])01'07101. - G.� Y. O"UŞOR, prof
c. DnU1·01'i'ţ,.i. rasl1d11. - C. C.
BUN<:E ('lANU, C. COSOVi'[.}. Mehe­
d1·nţl. - J;;. I. PATRICIU, in». c.
Sniult), .i. CO[·/lr1ul1l.
*
Dă'I, Domn«, ee nu o «rut, S(I 8C mire de
ce l'« [!â8it.
V. A. F·,nFscu, C. FolticeUI,,i.
Suciarn,
*
lJâ'lI/l .. ])!ill1l1C. ce 11' an, (1 cut, siî 1111 ce
111'(( .oâsit.
C. TY')D.jRF.';CC, in», c D6gcle,
j. �-(IsIHiI!.
lh'i'ml; D6ml1C; re 1/((111 acut, sâ m(Y ce
m' (1 pd1it.
T. V
fer .. XlI
[550]
T2'lOVERBELE RO�l_.\"ILOH
1 u Se �li<:e când, pe neg;11ll1ite, dobândim ore-ce forte
mare, în (;;tt este ele mirare pentru 1101 (GOL Eseu).
il Pentru cel care, ri.Iicâudn-se la o treptă mal Înaltă,
JlU vre S[L mai scie de cel cart ;nl fost ele o SPlYlU cu
dînsul.
;\0 Când una a g<lmlit �i alta a Ieşit.
4 o C,tlHl cade hodoronc-tronc o belea aSnpl'lL unul om,
ni1',';, s,"t se aştepte la aşa ce-va,
14812
Dă, D6mne, cui ai mai dat;
Că da'! da cui n'ai mai dat
S'o mira ce l'a aflat.
14814
Acelaş Înţeles ca la X o. 1-L� Il.
* ,::;.
14813 Domnul nu bate cu ciomagul.
1. PETHESCI}, il1g. Cw·tca·,ze-Ar­
!leş, j. Argeş,
8,1 .,lice câud ni se întîmplă vre-o nenorocire; întele­
gil,ndu-se prin ae(Osta. că DUmne(}811 alt-fel Iovesce 'pre
ornent ; arată şi răbdarea lui.
14813 b. Domnul gonesce cu carul.
rORD. GULESCL', st«, rr, p. \)0.
Arată îndelunga răbdare il Iuî Dumnsdeu (GOLESCU),
*
Pre acela ce Iubesce, Domnul certă.
i--)"LO,IW:-i', Pilde, E(l.16S8,lIT, 12.
Spre m<1.ng,liere,t celor loyiţI ele sortă,
14815
Carle crede en Domnu, Domnu'l dzuta.l)
FR, MrKL<-'SICH, iu«. Unter"
1, r- 0.
Dumnedeu nu ]<\.8:1 pl'e acel carl se încred intrînsul.
[551]
li'
II
lil
JI
GGl
14816
1
Domnu nu va plati sămbeta.vj
L,lR, jll , Iiiu«. [T,de;' <
1 p.
Anela:;; Îllţeles ,':1 1:1 No. l.-!lf);)
14817
Domnu face race dupa roba.")
rH.. "JIIKLI)SII' J r. Iuun, Uvtcr.,
L p.
Alusie la functiou.u-i 1 turct,
F'EIL PAP,.\fL\i;l. Zu-eit, Jahr-» •
p. 17\).
?EH. PAP,;HAld, Zn·cit. Jalircs.,
}'. illl).
Afire-mi, D6mne, di câtigurli ghiftescă şi
di uspiţâIi turcescă. ")
Multe! D6mne! D6mne! ') ş-a1 Dumnidzeu
l-angrecă.4)
14818
14819
() rng;tdnllfl scurtă, dar isvorită <Jiu inimă, e mai pl;1.,
cută Dounmlut. Impotriva celor fftţal'llici.
/"01} . .vCI),Gree.
1) l iumnc.Icii llll va plăti sâmbăta.
2) Dumucdcu face frigul după harnc,
J) Fcrcscc-rc e, U6ffi1l8, de pîră ţig:iTIt::;C:-i (10
-1) Multe ({jJ',Jmne 1 D/)mnc1J) P� Liumuc.Icu
5) lclcm.
turc-iscă.
62447
37
[552]
G52
PROVERBELlL ROMÂNILOR
*6
14820 Scrie'l, Dornne, cum îl ved.
C. 'l'EnDORECSU, inr, c. Pl!rlgescî,
i- Fastul/!
Pentru cel l'f-ll.
14821
*
Mila Domnului.
Adica destulă, multa.
1. CHEAKGĂ, POt'., p, 18G i A­
niint., p. 1 \)7.
«�Iâncal'eR cam I'P sporu-I, d» r Hl'f\, mila Domnnlul.» - I. CB.EANGĂ,
Amint.
*L.
14822 A trăi ca Domne-feresce.
G. DEM. TEODOREBUO.
Adica a trăi 1'81\ <-:1 "ai ele el.
Singur se jelesce
Şi singur traesce,
Ca Domue feresce.
l'oes Pop.
14823
*
Casa Domnului,
l)'f>a Ee, ZANNE, c. Băsesei, J.
Fâlci11. - D-na EU(f. ZANNE, j.
TI/al'.
Pentru omul bun.
14824
*
A lăsa în plata Dornnuluî.
P. ISPlRESQ1;. j,eg.) {l. 283.­
GR. JIPESC!.". Opiuc.) p. 138.
*
A du În plata Donmuln),
M. CAXlAN, liHNic. j. Iaş'i.
10 A se elepăl'til de cine-va, n'I părăsi.
.Şi'l lăsarâ fetele în plat« Donmulut.» - P, Isrrsuscrr, Leg., p. 233.
2° A nu se mai ocupi! de ciue-vn.
"Şi înca]t.pf! nu ne lasă În pac� �i în plata DomJi.nI1�1.» - G l�. J,­
,1:'ES(;"('·
[553]
14825
*
A nu fi de nici un Demne-ajută.
553
Adică de nici un ajutor.
14826
*
A dă zor cu Demne-ajută.
B. P. HĂ\iL>ECf, EI.lJm. MO.IJn.,
p. 641.
* Ls
A'l tot ({('t cu JJârnne-ajutâ.
x= c. Nânesc; ,i. Bacău.
mat de
Când cine-va ne sileste ori: ne zoresce a face ce-va,
tIrit voe saă fară timp.
*u
14827 Mai de Demne-ajută.
P. ISFIHEf;c1J, Leq., n. 1\)4· &
�07.- V. A. URECHIE. Conv. ru«,
p. 574. - Ii-nu Z . .Tu VARA. C. Fe­
dese: .. i Tu/ora.
De rre-o Dâmne-ajută.
1. AL J,l'f SlHERA, Pov .. p. 140.
VcqI DttJJlJJet/âi
10 Mai mare .
• N'apucase calul sa se depărteze (> buc-ati de loc; mai de Demne­
ujuld, şi i6lă că smc(,î"a reni 11 ajunse.» - P. ]C;PIEESCU. Leq., p 104.
2° Mal deosebit, mai ales, mal insemnat.
,Al' fi voit şi el, de! să'şI !)i,tpze copilul eu vre-nu
Domne-ajut«, Srl facă şi el (> l'I.ltudrie Dară ('U (,e'), P. lSJ'[W,:S()u.
],cg., r- 207.
14828
Un Demne-ajută.
A. P ANN, 7Mit. 188:), p. 115;
IL p. }(I::. - .Huq'�suu, p. 47.­
BARONZL P \)0.
Adică o lovitura, (1 bătaie.
,<�h nu te pomenescr ('\1 un Dom.ne·ajntă pe spinnre.» - A. PANN.
[554]
554
14829
A'I încărca de Demne-ajută.
".
GR. P01C)L\.Ru, i1lY. j. Puiua;
*b
14830 Cât al dice : Demne-ajută!
GR. JIPESCU, Opiuc., p, !)7.­
G. P(,BORA)), iust. J. Olt.
11. POBOKU, iust. j. Olt.
T. CREAN'3}., Poo., p. 20<'3. -. L.
ŞAi5EA))U, Dicţ., p. 71. - n. DRĂ'
(iULE,CU, Bucuresct, i. Ilfov.
*
Sângele DomnuluI.
A'I bate.
14831
Adică viu. Se f,il;ie că b gl'ijanie viu ul. care se tornă
în potir, repreaintă siLngele DomnnluL
* Ce.
14832 Sângele Domnului
In capu omului.
*b
8ânf!ele Domnului
Se suc 'n caplt onudut.
x, Se. Norm, c. Schiopeui, .
Fălciii,.
C:111(l e om ul bet,
*b
14833 Mânia Domnului.
GR. ALEXA:-lDHE::;CU, j. PatI/a.
I O Ce-va teribil, care' ţi insuflă gr6za.
2° Om reri, înfricoşat, varvar.
[555]
CREliIN1;E, OBICI;IURI
DRAC
ve.tr At-rr», J/av(7, Rau"
jidr!.;,;!; l/t'/i<-. Bolt, R(Ul)
CăNI/U, a COI/!()nl,
.lJl'cj'11 j"l'JJh'Il',
j''en/l.r!c/'ft(ir,J, 1,A:lloJ",
/lIn/eri: j\·c',:a:., OdllUJ Om,
j)ara, Prost, a lt'?dt', Suc,
S/Jit'Flt, CYre(/t tI:' J 1//·
1 �tt'sie: J'�lrb/f.
Se d;l dracului urinătorele nume : Drac. ])iGnol. ]JuCfI-se,
DUNI-se pe pustii, Idolll". JYlirhidu(ii,t-,Tegltiuu(â, Al mat
dea, Spurcaiu, Tniunecaiu, 1YeruraiiL [Tci,r;â·lredel'ea. Uciqâ'l
tănuii«, Uciqa'! crucea, Uciqii'! luca, Tichiuiă, ])mnner}e,:i
iil din t(�z'i, Iuda. Tartor, Smeu, Sotea. Duh necurat, '(:01'­
noratu, Isdatu, Cadea, Noclp{(, Bi('(la, ua« Potca, ]}oleru
lumci, Cel de pe tomuri]. Cel din lăgrlj'Îp, Scaraoţchi, Imn
iil Lu» de divan, Cornea, Sarsnn, Sarsuila. Frtinqa. Satana,
Î11per _de halUl, Dracul din vale,7YailJCI. PÎrdalnicu, uu:
lelu. Al din bali«. Vi clenu, Socea, Benq«, ATle, A.rJhîuţă,
Chima reulut. etc,
LEG8KD.'t
Se dice că Dumnsdeu, c[mel a făcut cerul şi pămîntul,
"fiind că avea mult ele lucru, trimetea în tate părţile, pe
unul din cel mai deştepţi dintre al sel arhangheli care,
însoţit de alţI Îllgel'l, aducea la Îndeplinire poruncile sale.
Dunmedeu mai dase acestor urhanghelt şi puterea de il
face ore-carî Iucrurt. "Cnul dilltre arhangheli ye(H'llc1n-se
cu o asemenea putere, s'a gândit Cii ele' ce al' mal ascnlta
de poruncile luI Dumne�letl, şi cil mal hine al' fi s;l' Şl
beri, sieşI, o imperăţie. In acest scop a şi ademenit none
cete de îngerI, cari emfl puse sub ascultarea lui, şi le au
l"esniltit în potriYi1 Domnului. Dnmne<;lel'l yer,lelld atesta,
il trimis alţi i1l'hal1ghelî, cu cetele lor de îngeri. Aceştia
;L11 ll;\tut pe l'esvriUiţl, şi 'i-a aruncat în foenl de veci al
iadnlul. Acolo li s'all tl'îmbiţat porullcile t111mlle�leescl:
cii în vecI f;{( ste în iad ele unele în yecl nu se YOI' mal
p11 te urca în cer. In lo�ul cetelor ele ÎngerI res \T;Hi ţI,
DUl1111e<:1811 pune ca Îngeri pe copiii de rurÎml botezaţI,
piinii la romplecbl'P;l Cl')}Ol' llonp cetp as';îr1ite în rafl
[556]
I
r
I
5f)U PROVE5:BELE l�OMÂNJLO�
La Început tOt(l lumea era sub apă şi numai un petec
ele pămînt s'a gctsit uscat, unele dormia eloi fraţi: DUll1-
ne ',lel'l şi dracu, La mie(Jul nopţii, se sculă dracu, ca s;l
împingă ve frate S8l'1 În aptI .. Dar ori încotro 1'a11 împins,
tot uscat s' 1111 fiicut. Dracu, de orudă. a luat tina si
a făcut din ea un om. :Jlerge de cerea o trestie şi suf!';"l
în el vieta adecă se, învie. Dar suflă dracu, suflă, dar în
zadar, uit răsuflarea draculut eşe[L prin gaura dela fundul
omuluî. Atunci dracu rugă pe frate-seu ca se învie pe
om, D-IJell o fCI.ent bucuros. Şi de atunci stăpânesce dracu
pe trupul omului, îl chinuesce. trimete beteşiugurt asupl':1
lut, după inerte '1 lasă s,1 putrezescă, şi să-I mănânce
viermit ; Iar sufletu trebue elat în mâna luî D-<;,le11 e(t dela
el ram căpătat.
JREDIYl'E
,
Dracul 6 negru la. trup, cu C61'116, aripi şi cliatl. Pe
ochi şi pe nas aruncă parii de foc. Se pute preface În
ţap, mâtă, ogar; îl) ofe însă nu se pote preface. Dracul
nu ruăuaucă de cât foc. Are puterea de a se face ne­
Vf3(Jnt, punând o tichie în eap. Ellocuesce în case pustit
şi cari sunt zidite pe locuri ne-curate, adică pe locuri
unele e ingropat vre-un prunc nebotezat,
Dracul e menit a face numai 1'8(1; el pândesce orl-ce
ocasis se atragă pe om în ghiara lui, îndemnându'I
la fapte rele. Oei cart, fiind încă în vieţă, se damesc
draculur, acelora dracul le înc1epliuesce dorinţele. Dracul
e asa L1e mester încht si pe Dumnedel1 îl pute însela.
8�lllt lllUlt� motlnri ele ;L face pe 'dracul ca, srL'ţi' îm­
pE ne:-;ctl dorin tele.
De l'il(liL Q;înr1 o femeie vre si:V�r reslnllle î11 potrivit
altei::, ea l'auM 11U os de eopi.1 mort, dar nehoteza,t, şi'1
PU1l8 In milncare. Dracul :-;e hag[i în acel care gnstl' (lin
<!('pstft m[meal'e si'} chllluesce ne Îllcetat,
Daca ţi fese d1'aen Înainte, suh formă ele ţ<tp, şi ancn
''( ;mmei bil'ueţul în c61'ne. atund rai prins şi un mal
pute fngi, Ii îllcrueişei:l 1Jî1'lleţnl în come, ea la hai,
p<tnt, se ispl':ivesce tată aţ:l, îi supui capetul bine, e:l sii
n11 se mal deslege, şi dnpCl asta îi poţi lh drumnl, e�lCi
rem[me în serviciul tel"l.. Atunci umul p6te ponmcî ori-ce
şi c1ntOnl asculte, nnma de c:H. Ii l)(jte aduce lmni, vite,
etc. AduR în aceste, stare, 11raeul se lmmesce spil'itnş.
[557]
c'I1BDIN'fB, OBICEÎUHI
-----
557
Omul cu spirituş nu merge b biserică. Spirituşul e VI­
sibil uumai pentru omul care '1 are.
Dracul nu pote muri de c,Ît daca e stropit cu aghiasl1lii,
lovit cu fulgerele lui Sfântu Ilie, sau cu cuie de potc6ve
gr,site. încărcate într'o puşcă slobodită de un stângaci11.
Dracii păzesc comorile.
Dracit fug de babe şi de muieri în genere; sunt şi
proşti şi deştepţi şi nu Iucreză nici odată,
A se vede pentru mai multe amănunte, tâtit colecţia
Scsatorea, şi, îndeosebi, r, p. 241, şi III, p. 76, şi L.
�Ă.INEANU, Basme, p. 870 879, precum şi deosebitele
legende din acest capitol al Proverbelor,
*6
14834 Dracul rîde de porumbe negre,
Şi pe sine nu se vede.
A. PA""",,, 1889, p, 3.-l:-1I",,­
'{Eseu, p . .Je9. - D-r GASTE1{, Lii.,
p. 2H. - H. D. 1<�NESCU, înv. c.
Zamostca, j. Dorohoi.
*6
Hidc dracu de porumue neţţre,
Dar pe el nu se oede.
:-:1'. ::)1'. TU'l'IeSCU, in», e. (jatrt­
nclc, j. Doi]. .
*6
Hide .Iractd. de POJ'uJJt7Je neqre,
,5i jJf) dînsul nu se vede.
Abec. 1/u8I1'., p. 2\J. - B. 1. PA­
rmotu, in», c. Smulţt.]. COVl!rlnllt.
- E",1. PnPESCU, in», c. C!f)cr'îllcsd·
Jlr1l'!jin C1!'î, j. Ialon'!'i(a.
*6
Uidl?
Şi
.lrac« dr: parumbe ner/re)
el nit SI' cede,
JOED. GOI,J<:SCU, J[S8. Il, 1'- 03 .
. - I. G. V ALJ<:N'l'IN GANU, p. 20.­
r. POPG-iOlJ, in». c, Dotneni.]. JUrI!! .
. - GR. PellG}/AHU, ing. c. Iiassa;
j.
Dracul !:il) nur« <lI) portuultc negre,
Şi pIJ el lUt SI] vede.
IOED. UOLESGU, ,118S. J r, p. 95.
[558]
PEOVLBBELE HOMÂK1LOH
------------------
*6-
Ride d((fUtl de }lor1fJJlII(' ner/re,
i)i el Sili/lUI' 111/ s( ude.
Gu,
)', Yos/lIiu,
l'nI r, /)ourovr"{,
Ride dracul de porumue 1it9rC,
BARIJXZI. p. GS & 64. - B. P.
HA"Dtt, EI!III/. Magn .. 1'. :23D9.
De dice când rîdem de gre�alele altora, s'ule nostre ,
mai uLu'L nu le vedem (Ion]'.' GOLESCU), p. ,j3.
Se �1ice pentru cei ce ved ale altora greşeli. lIlaI miel,
şî p'ale lor, cele mai mari, nu le YPtl (lClRD. GOLESIJU),
p. Do.
Când -nnul rirle de altul, 1'[\1'(1 ea f;fl fiE' mal hUH de
cât dînsul.
Corrus corro ni/m'tuL! iuem objicit, 1)
i'n)!', Lai.
Pl'('l'. Fnmc.
LI; ('u?'li div nermt fi la ,fIW'Sa. 2)
h·o/;. Catat,
J>i.((, 10 corneja !II ('/11'1'/'0' quiia!« all« nel/ro.")
1 'ro/'.
Thou (iri (f I'i/IN hin7. soid ihc rarcn 10 1 he
etcrlin«. ')
cit; ac !tegrule.
nl�gar: urechi hillgL
(Jice cllira graurului
1) C\)r!lIJl rîde de llcgreln cc.r.iului.
�) r.orbu! 0icc
:-1) I,Hce c1l)ra
4) III m�gar spUlle
I}) E �t 1 o 1-,as2:1'(:' ::1111;,:I"J:
[559]
GG9
*L
14835 Rîde dracu de por umbea,
Şi '1 mai negru de cât ea.
A YH, C!)l\CEA. J)(ll"oh, c. (�)şll'ln,
Itnnot,
IU!1t dracul de porumbele,
F;:'I mUI de că! ele,
T. BOLDEA, t', Chrihul».«, comit
TÎ1'ilaUl-])J01"C, L'noar:«,
* L"
JUrle dracu! de }i(Jnml{)(,h 1/((;1'(.
,)'i lle ('7 (sinp) nn se reilc.
Ir-nn E. B. MA\\H, p. 81. - C.
I, lwACHE;-;C(-. c. O'istcsd, i. Bo·
f(iŞU'i{1.
UÎlle
ntqre.
K. Ci. ZAMFJ]{E3C1:-DIACO:K, ÎrIV.
c, ,"iNulifl'II,,i, TJol'ohol.
14836
*
Rîde dracul de porumbel,
Şi nu se vede pe ei.
V. A· FOlU::oCL c, Foit icen«, i.
,'-;Ut"/01'tl
Iiide drucn de pOr/fJllfiir 11 (,(}O , ŞI 1)( 1'1 nu
h(' rt d«.
1'. bllhlc�(l. U". I, lH'IJ, 1'.
1,('.
A(·"·Ja,,, illtdes (':1 la N«, 1-1-8:3:\ '"'111, (l fpl'm{l Ileohiel­
n uita �i' mai ales g"l"(·:;i ta
14837
*
Dracu 'I dice porumbea.
Şi '1 mai negru de cât ea.
HI�"fE'''I.:F, 1'.48. - A. G!)f{OYlLl,
j Suc!« CII -,1 ULIA G lWF"UR!cANU,
8. Comla«. connt . Anul. [!JI!!((1·!n.
[560]
!_6_0 .. ��":ov ElWELE lWMÂNILOg _
*6
14838 Dracul numaî ore nu se p6te face.
P. GÂBB\)VICEXl\li. prof'. c. Băi-
1,;"1,, j. Vâlcea.
Dracul lea diferite chipuri ca bivol, CUl'C<LU, coco:;;, capră,
călugăr, etc., numai ()ie nu se }H.ltA face fiind-că nu poto
să, 'I numere firele de L1n;),
De alminterea (liea o f;luut:1 ae Dumuedeu, rar ca.pra
de dracu.
Ve\,li şi Ş('.�âtol'cIIJ IIl. p. 71).
*6
14B39 Dracul nu e negru, cum îl zugrăvesc
omenit.
li·na EG. ŞIŞ)I.-\:-I, tJw. i.. Adam,
i. Tutooa,
*6
Nu )'t (Işa de negru dracul, cuni il zugr(il)csc
âJnl'nÎL
U. IOBDĂ-CHEseu, in». c. Cristcs-».
ţ • Botoşani. - E. 1. PATRIotu, Înu.
c. 8111Idl!, J. ('ovltrlulu.
*6
Dracul nu e aş« de ne.tjru prectun il .::u-
grâ 'D1'8e II nil.
L C·L V ALDC'iTIC'iL\C'iG, n, 10. -­
C. TEODOl:f;.�,.u, în», 1;. j),jgelc, j.
Vaslnlll.
*6
DraGu! II/{
II mi· Z. JT VARA, c. Folceci, i
'l'uior.i,
*
Nu (' dr({l'ul aiiit dc neqru 1;11111 il .lac.
V. A.
"'ac/fl,ca.
r., Foiticcn), j,
1) na E. R. MAWJt. p, i9.
[561]
CF.EDINTE, OBICEIUhI
501
-----
*6
Nu "; dracul precum il jesicsce lumea.
10" MWOLA, preot, c. Poiana­
.Y/:mţnlnÎ, comit. Bihor, Unqaria,
Dracul tot nu 't aşa tie ucqru cum el crede
lumea.
A. CHIlJ ct·nf:V"I�A�U, Con». Li­
icr., XVIL
NI{ e dracul aşa (le neqrt: clt/n !:ie 8jJnUe.
Albina) 1, ],. 528.
Adie;l e mai bun l1e c;lt se arată,
lAC diable 1/' est Jirl.S SI JUJlI' qu' ou le fuii.
Prov. Franc.
Il iliarolo non" cosi brutio conte lo rl/1Jingono.l)
Prl!l!. tua.
�v7"t.) Ite 1) (lia7lo 1::0 feios (;01nO o Jlintt7o.2)
Prov. Pori.
Drr Ten/rol isI, nich; g() .... clucars, /Ils in/tit ihn
Ilwlt.3)
I'roIJ. EII.'Jlcz.
Faiulen el' rlZl/riiJ -"(iii sori, soui IIwn /lud!'/' hrttn; G)
Proo. Do ne:
1) Dracu JiU o a:--:<1 de urît. cun) îl zugr?tve.sc.
", N',l C dracul �,a de urii, cum îl
3) Dracul nu a�a de negru, precnD1 /.ugrfivc . -c.
4) Ldcm. '
C,) lclem.
[562]
14840
l'lWVEHBl:LE HO'\IÂKILOH
E bine să fii stăngactu ca să împusci
pe dracu.
Ciu. JIPE;:;Cl. Opiuc., p. 1)[1.-­
D.lL GASTEH, Lire». POJl., r- 216.
Pe uni el'U 1 tltu'ug al omului sUt un drac, pe uinerul
drept un Înger. Cel stângacru c;mtl hage loye�ce pe drac
care �1Lc1e în ::;tfmgll. Originii \1icel'ei este orientala f!i 1';0,,·
p(i1)(lihi în t6b1, Europa.
* L�
14841 Ţ'în' te, drace, 'n vracniţă,
Că popa 'i în ţarină.
AvR. COHUEA. J!({!'oi!, r. C'(J�Ic1H,
B(fJ/al.
Se �lice când sa ]ll'lllS cine va eu ce-va, ori are gCmdul
de :t prinde.
Se numesce cracnit«, un fel de port1t Îngust;"l, dfe nura.
*.6
14842 Dă 'rnl drace, ce ai aflat
Că te bat in spînzurat.
Cu ferele plugului
Pe bucile curului.
AI'H. COl;CEA,J!({i'O!l, c. Coştci«,
nrt1!af.
,'<ui!e drace ce-ai [nro].
Cr'f te Ind «pîusurat
Ou 1II/i('IU(;(/ tol in (;(/JI,
li r p.!il.
Dicere obicmuită il s(, rosti, ca HU Iel de descimtee,
mal ales de copii eânr] alî plm'(l11t «âte ce-vn şi nu J
pot afli\.
14843
*
Unde 'I cetatea mal tare, acolo bate
dracul resbolu mai puternic.
r, Cm:AM;Ă, 1'01'., r. :23G,
�i cel mai l'llte1'llie, lllaî r;:il'pi, Ple. l'Me fi învins, 111-
f!<'];., t.
[563]
-
c. ('o�1 �llt,
A'Y 1:. COL1.CI:A,
Banat.
Se sburdă ca dracu în mijlocU rîtulul,
că. are trestie destulă să 'şi facă cărăbL
*
14844
C,lml unul 1'11 bate jot: ,le îmbelşng;LrE:. Dnwnl în mij-
loeul rltnlul, 1l1111e ere:-;c:e trestie, î,!l face clestulo,
C.rl a1'<o de nn,le.
14845
Nu poti fi, şi cu dracul în buzunar, şi
cu sufletul în raiu.
Adicii ou el, ll1e 1 \l\)l'lUl cari :-;.3 h1t în ectp, t:aTl li n ...,8
illlpac(l. De pi!<1tl nu poţI LWf) ('("'\le �i ,,{I fii ';ii om de
hAl):t.
A .. ? A�'i. Rdiţ. 1889, p. 11; 1,
1'. 7,3. __ P. JSPllUJ,;CU, Reu. Iei.,
Il l, p. lG3. - G.I. TO:YIESCl.', fnv
c. BrosC(ll'l,.i. MehedinţL
;\: /'.
14846 Dracul a mâncat plăcintele şi cărpătorul
stă de faţă.
* /\..
J)racul It !lutl/.ud plrtcintele ,şi (dar) 1:(Îip(i-
tlJi'al stlt de .!a!(l.
HINTE,;CU, lI. 49. - D. Epu·
l,EAC'lU, i.i». c. Ţ)mnireil, J. j)oZj.
I. li. VAI,ENTI;-;IAN, Ţl. :20.-�
ni,. PojE:\Aln;, j. lJ,dila.
;\:
Drru'ul (/, JlI(Îllcnt jllr1cinta) dar cârpâtoru ' l
d(� 171' [aUi.
* i:"
J)racill n IwiJtrat p/âl'inta: .�i er1r'pt!l()l'ul stâ
tiI' {(lU1.
P
1il.ill1iţa, j. Olt.
[564]
PPJWEHBELE ROMÂNIL01,
lJacc1 dracul a mâncat pÎâcinta, crăz;iitoru1
(' de fatil.
IOlW. GOLESCU. MS8. II, p. 88.
*6
Dracul a mâncat plăcintelc, şi crâpătorul
str'f ele faţd.
H. D. ENESCU, îm'. c. Zamnstea.
J. Doroliol.
Be I"lice pentru cei ce ti'tgi'tc1ues(' ore-ce. când semnele
el vădesc (GOl.ESCL').
De pildă când un Olll minte şi este dat ele gol.
*6
14847 Dracu rîde când creştinii'. se 'nvrăjbesc.
C. DANIlLESCl:. c. ScHndH. [.
rftlcea. .
Doi oment se cert;�1 ŞI unul il aţîţ:l.
*6
14848 Nici pre (pe) dracul să vedt, nici cruce
să'tt faci.
C. I\E()lmZ�I, I, p. 249. - V.
ALEXANDR1, Teatr., n. 1088. - V.
A. FORE'3CU, c. Foiticeni; j. Su­
curea, - K 1. PATRlciu, tnv. c.
Smulţl, i. COV1l1'luhl. - C. TEODO'
RESCL, în». r. Lipom, i. 'VasluI1/,.
*
Kir.:! pe dracul sri.'l redt, da nici cruce s(f{i
foc!
GR. POlENAR1;, c. }!'ocşan'i, j.
PH/UI1. - l. CREANGĂ. Pon., p. 28.
*6
Nici pc dracu să'! �WU, d(l1' nic'i cruce să
1Iu'[1 faci.
G A VR. ONIŞOR, prof. c. DO/iI'o,
1H'ţ.,i. rasl'Hl/(.
JI,"ici ne dracul să'1 re t[l , 17ici cruce de el
8ri'fi [aci,
HELIADE - RĂDULESCU, Meicot.
48. p. 116. - LAURTAN & MAXIM,
r, p. nes.
[565]
Nici pe drocu7în ochi, 'iă'{
cea să te-o faci.
IORD. G():
Nici Sc1 't'h!11re-o da/ii tlr
Nici cruce de el sâ'mi fOI
A PAKN
1'.78: Fn
Nic: să re(f! '{re-o daW
Nici cruce de el ,sii'!T fa
P. IGP
171 - I
*
J.,'i dract» s'{(jfi cale,
*
Ni draclu s'redz'!, su c
Ne draclu s-asfalt (e
s-ţ-u fa.�'i. :1)
Pl
IT,
1 � Adică <1r.parte de cel rei (C
2" De l'Enî. S(t 11lgi ef,t poţt, T'
tejia la o Intimplare nenorocita,
Umple.
*L
14849 Pe dracul, nici si
li Nici pe dracu! ,,6.'1 afli în calc, '
2) NicI pe dracu sii'[ Hiel cre
3) Nici pe dracu s3'l (oii
[566]
fi[J6
PROVERBEL8 R()j\L�N[L_O_F��� __ �� __
Acelaş ÎlIţeles ca la :N o. 1+1) ... 1B.
14850
Nici dracu (drac) să't! fesă nainte,
Nici să stai să'I dai plăcinte.
A. PA.'I.'I, II, p. 108. - H�N
TEseu, Ţl. 48.
Acela'] înţeles ca. In. Nu. l-lK+D.
*6
1485 t In pielea şerpelui găsesc! pe dracu.
AI" BAfiCJITA, prin V. A. Fo·
l,Eseu, ,i. Suciaca.
Pentru omul ne-credincjos, cu doue feţe.
Dracnl, adie"i Chirnu-rănlut, se represintă sub formă de
şerpe sari balaur «Diarolus IJI.ti cocatur drace aui serpens.»
- Du CANGE, la cuvintul druco.
Acest dr.ico Satl şerpe 1weiL aripi şi totă puterea :îi sta
în cl)c1ft, cu care ucidea pe cine'l atingeti. Elien, Anim,
ii. ;! 1, �lice cit, un balaur p6te iOugmma un elefant. Se
numea draco, de la '�Vj·%S�'1, căct uveă vederea f61'te nger:l.
A se vede pentru mal multe amănunte L. �.�I�EANU)
Semas., p. 2G7.
*6
14852 Vedut'ai vre-un drac popă?
GAVR. O::<IŞUR, prof. c. Dobro
cct, j. Vaslu!lt.
U 11 retI pote deveni om do tr8bfi'? un om de 111ll1lC
p6te S,L fac it ce-va bun?
Cu t6te acestea Hornânul ,L scos vorbă e(t dracu s'a
popii. Ve\lf JIPESCU, OpiJU'., p. 11n.
14853
Drac îmbrăcat în rasă.
(in, A LEXA::IIJRES<'U, /1W!J'Îstr. J.
Puina,
In potriva c(Llugtll'ilol'.
14854
Când s'a pus dracul pe rasă,
A il o tare, au 1 o lasă.
HIN1.'C8ClJ. p. 49.
[567]
UREDIN'jE. OBI<:EHJRl
14855
Dracul tate ar vre să fie, numai ucenic nu.
r. r SPIl\B:iCU, Reu, Ist., III, p.
168.
Acelaş În ţeles ca la No. 3H-Hi nude se grtsesce şi snova
care a da t !l;tSC81'e d icerit.
A se vedE' A. Pn;lll. II, p. 118--1 �1.
14856
Dracul tate le scie, numai masatul mu­
ierii nu'l scie.
HINTESCU, p. 4,9.-- p, TSPIRE:3CU,
Reu, i«, in. p. lCi�); Leg. I, lH7:l,
p, lG4.
Aeela:;; Îllţeles ea la No. H3:!4.
14857
Bine e şi înaintea dracului a aprinde,
când şi când, câte o lumină.
Dru. 'I'îcnrxnas.r., Fab., p. n.
B. P. HĂiWEU, EI,IJl1!" p. 2218.
*L::,.
]i) bine îl !l(& Şl draculu; o lumiiuuc.
C. TEOFA.:\ESC(J, îno. c, Bicas,
Xhnllt. - IUL, GROf'ŞUREA::-;U,
c. Gulşa, comit. Arad, Un­
l/ar1IL-1':. 1. PATRrclU & G. P.
:)ALVIU, tnu. c. S'mnlţi, j. COCUl"
luiu .
;j:L::,.
}17 !JiUI' .)f'{ dat lumincre .. �i dmculltt.
V. SALA, r/asc, c V(/şcolî, comit.
Bihor, UiI.'Iartfl.
*
Trebue 8'1, dai, ctite-odai(l) o luminare :':it
rl racului.
1 AH±;'JltE, În!}, j. Buzh1.
Aprinde câte-odai« !) luniinure şi dracului,
că )'i reii:
HEL1ADE-RADULESGU, .1Iem.48,
p. 194.
62447
R8
[568]
PROVERBELE ROMANiLOR
568
----------------------------------
*
Aprinde-li, s' nu �'tl o,spaiflc'i lucru. 1)
1. COYAN. praf. c. Samarin«,
Epir.
*
Aprinde (eri? draclul, s'nu-ţt sparga lucru. 2)
ILIE Garou, praf. c. Turia,
Epi?·.
Trebue să faci bine, câte odată, şi vrăj maşului, ca să']
ÎmbnnezL
Remăşiţe de credinţe bogomilice.
In eomitatul Arad se crede că, când dracul e trimis
de cine-va ca să facă cut-va reu,: dacă acesta pune, peste
nopte, 'pe marginea ferestrei, un ban, dracul îl iert şi se
depărtează fură a fi făcut vre-un reu,
SN6vĂ
J
o babă, mergcud la lriserică, intr'o <,li de s()l'h,1t6re, ltlii două făcliI
şi aprinse una la Arhanghelul Mihail şi alta 1" Satana. Preotul o in­
tre bă : «Ce faci. de aprindi făclie şi la Satana v - Ea îl rcspunse :
«Pentru că unul ne lea sufletul şi cel-lalt ue clrinuesce ; bine e să '1
avem p'amindot diO prietent.» -lORD. GOLESCU, Me». J. p, 188.
II
Se dice că uu ţigan, rnergeud la biserică. vru să aprindă şi el o
lumînare. Se uItă în tote părţile să vadă la care sfânt nu e aprinsă
luminare, şi \'e[�u, tocmai după uşă, un sfânt zugrăvit în negru, şi
cu c6rne, la care uiuieui nu pusese o lumînare. - La acesta, am să
aprind, săracul,» î�i rlise ţiganul; şi lipi lumînare la acel aflint care
eril dracul, Peste nopte i ae arată sfântul acela În vis, şi '1 mulţu
mesce de cinstea care 'f-a făcut, aprindându'I şi lui lumînare, şi, drept
resplată, îl făgăduesce o comoră, aretându'I locul unde să sape ca să
de de ea. 'tiganul nu mai putea de bucurie, "B(le.nd norocul ce dăduse
peste el. Dar tot sfântul, ca' e era dracul, îi mal spuse să ]Junii un
semn în locul unde e comora şi să vină peste uopte să o sape. Tigan ul
să gândeil şi se SUCla în tote părţile, ultâudu-se ca ce semn să pună.
Dar dracul, ca să'şI bată joc de ţigan, îi <,lise: -Dăte afară ]l" ea,
') Aprinde'i (dracului) si nu 'ţi strice lucru (treba)
�) Aprinde (o ]u[u1nare de) ceri dr:tculul, 55. nu'ţi strice lucru,
[569]
CREDiN'{E, OB[CEILTHi'
G69
-ca să nu prrce pa niniene » Tiganul îl asculta �i se trexesce în ghion·
t.uri lc ţiganccY, care dormea alMuri cu el, şi vedea isprava ţiganulul.
'Tiganul trez iudu-se Începe a'�l face cruce şi a povesti ce a visat,
.st rigând : «PUn! ucigă'] toca, necurat.»
A se vede si suova de la No. 1-1903.
Găsim o snovă aprope identică În: Sotiile lUI POOG8,
Annulus : Cent Now'elles nourelles. XI;' RABELAIS, Pan­
taaruel, III, 28 şi LA FOH.HN8, Co ntes L'annr:rtu d' Hans
-Carrel. .
Il faut saroir melire 1me chandelle decont le
diable.
PrUI·. Franc.
Accendi le candele ai sanii e al diavolo.l)
Pror. T08e.
lvIan muss ilem Teufel ein Kerzchen auf'steclcen.2)
Prov. Germ.
It' s sometimes oood fa hold a candle ta the deoil. 3)
Pror. Engl.
* ,0.
'l4858 Dracul, când n'are de lucru, îşi cântă-
resce cada.
B. P. HA�DE:l:r, Trei Crai, p.
4. - BARoKzr, p. 49. - HINTESCU,
p. 48, - G. P. SALvru. in», c.
Sti/uIt!, j. Cm"lrluht.
Când« draclu lucru nu ari) Ş tradzi c6da
tu cândari.4)
PER. PAPAHAC+l, Zwcit. Jahres.,
rr, p. 131.
*6
Când dracul n'are ce face işt cântăresce c ... e.
G. P. SALvru, in». c. Smtd1�.
j. Coourluiu, - 1. IiAN1��CU, rrot­
j. Roti/an.
1) Aprinde candela pentru sfinţi �i pentru dracu.
2) Trebue să apruidl o candela dracului.
a) E bine de când în când să apr iudl dracului O lumînare .
. ') Când dracul lucru nu-are, î�; cântăresce (trage la cântar} coda.
[570]
570
*
DI'((!'It1 ,II'
c .. � f'.
V, A. FOHE�, T, e Folliccu), J,
SUl'/ru:f(
tii Pentru »niul car«. e'Lllll ][11 lllai p'lte face rii"!, ''0
tot g;lnrlesee Jal'tml ce 1';t, t;kmt, Sall 1 al' put« face.
:!o C;"tllll filei ce-va, ne-silit (lu uimr-uf. �i ,lin adsta ţi
H8 îutim plă vre-o ne-plăcere.
J',; rac�e .. intn\ �n luuut.r. 111
I""ji",,,,,, l" In lln�lll, - 1.
lhw al, 11 'il1'l,
eep(; pnl'ti:1 eIJdjta,
Po/'., ]'. ;,:).
* i�\
14859 Dracul, când nu are ce face, se uită
în cur.
V. F'.H�E':::-(,O� c. Jl-aiuL j, 8H�
I"irfca.
14860
Dracul nu are trebă
Nici nu şade de g ebă,
1,
Ilracul lin are fII'
P, J,;PIriEe", , licr. l st.. 111, p,
11::.L
*6
14861 Dracul, cănd n'are de lucru, îşi aprinde
luleaua.
ILw 1:" OSI�'\H" prur. c. .11 lil'Vel1l
.1 Tut..c« .
.Aeelaş iuţelcs e;t la .N o, 14h;I�)
*
14862
(Dracul) şede în del şi pravale carul
în vale,
I '. �E"I:·.'ZZI. I, p. :251, - E. l.
PA'l'fW,iu -\; G. P. :-\1\ LVI\:' , im'.
G. 8111H/ţi, 'i. Ccrurlu:«.
[571]
:;:
])J'({CII7 ti/(( 111 (hl .>i Slii'lICU!c caru '11 1'Ir1c.
L KUoRiZZI, COJI/', Li/n., isrs
74, - r Bktn"cr, i. Haman,
80l1c (str7) dracul în (7(t şi }'(r,�t(Îrl1ri ceru!
in wa 7 (: .
v. A. F('Rl:�CF. c.Folticeli/, i.
Snriara .. - [. TZIKT;m, j.
RIf::6Î.
*
,�(/(I{ ârac» 'II d(:7 Şi ((1)'1{ se rhd!Î)'nă 'n
ude.
M, MATFEf,ru. im', c Mocilisa,
.i 1'11 ti/II ,
1 () ÎţI arată puterea de departe.
2' Se �1il'e c[tufl f:-e intunpl» (1 ue-uorocir« pe lle-aş­
teptate.
*
14863 Se scarpină dracul în del şi trosnesce
păduchile în vale,
[. hĂKE,Wl', j))'o( j, Iionuin,
14864
Dracul îşi ţine capul în polele măsii, şi
cu cada restornă carele.
BARlSZI, p. [,2 - 111 NTF8CU,
l' 4')
:;: L"
14865 Dracu nu dorrne
AVU, C,-'j'U"A, JlII1'oh, c ('o�ldll,
fimwl.
GAHH. MEi!t. lm. XVI·e sua«
[572]
572
14866
rnov ERBELE lWMÂNILOH
Dracul n'are altă trebă de cât să incurce
iţele în lume.
1. (lASE, COl/V. Liter., IX, p.
['1;}.
Acelaş înţeles ca la No. 148tî;).
14867
Şi dracul p6rtă panas.
A. P A)l)l,IJ, p. 122. - HIN­
'IESCU, p. ;'0.
Când se aruncă o învinuire pe nedrept.
POVESTEA VORBll
Un sgal'cil. odată, când era să moră,
Se tiri cu 'ucetul la strlusa'şt coruoră,
Şi 'ncepu cu galben] gâtul sa'şi îndope,
Ca murind, CI1 dînşii în el să'] îngrbpe.
Când făcea acesta, vine fără veste
Un nepot, săl vadă ce fel îl mal este;
Şi privind la dînsul, cu mirare mare,
Cum iughiteă aur ca pe O mâncare,
Incepu a d ice şi cruce a face:
«Uciga-te toca, ce îl iuvet], drace 1,
Jar dracul respunsul nevedut îl dete :
Ea ucigă'1 toca pe unchîuLî, băete,
Că n icf chtar eil insu'rnr, de'mt dic drac anume,
Şi acesta încă n'am ve(Jut'o 'n lume.
A. PA:<iN, 1[, p. 122.
14868
Nici dracu nu fură tărnăe de la el.
A. PANN, Il l, p. 91. - HIN­
TESCU, p. 48.
Pentru omul sgfJ,reit.
*6
14869 Fă'ţi cruce mare, că e dracul betrăn.
IL1E HOCIcJl'ĂU, teol. c. Selişie,
comit Sibi«, Transiloania. - H. D.
ENESCU, fI/v. e. Zamostea, j. Do­
roho�._ - (lH. POIENARu, ing. j.
Rlu:eu.
*6
Fă crUCCCL mare că e dracu ('1) lJetr(În.
A. PANN, Edi{ 188\), p. 23. ­
Gs; JIPESCU, Opinc., p. 116.­
BAHONZf, p. u5. - C. TEODOHESGU,
in», c. Lipoca, i. Ţ1aslnin.
[573]
CHED1NTE, OBTCEYlJH(
573
FaPti crucea (cruce) mare pe sîn
Câ dracul este beirân.
A. PANN, I, p. 78.-HINTESCU
p. 40.
10 Să fugi de cel Ten.
20 Când eşti într'o primejdie mare, (H'L, cât ele mult,
şi scapă. De pildă, de cât să alergi la judecată, mai bine
să pien"li ce-va şi Si"L te îm paei.
Si l'dialc est ţnse malin, c'eet qtt'il est pus d.!)
Pro», Wallon.
Il diaoolo /; caitico, perch' eqli (� IJecchio.2)
l'rov. Tose.
Der Teuţel ist alt�).
Când un om în vîrstă pate o ruşine mare.
') Si le diable est plus malin , c'cst qu'il est plu-: vieux.
2) Dracul e reli, fiind-că e betrân,
3) Dracul e betrân,
VC(F Om.
�
II
Dracu 'şi bate joc de om la betrănete.
A. PANN, Erliţ. 1889, p. 171;
III, p. 1;]8. - HlNTESCU, p. 48.­
P. ISPIREseu, s». m., 1 u, p. 163.
PI·OV. Germ.
1. G. V ALE);TINEANU, p. 45.
AL. V. BELDD:!AN, Adev/fl'ul,
VIII, ;;'u 2412.
Ce 'şI face omul singur, nici dracul nu'I
desface.
A ris dracul de noi la betrâne,e.
Lum. tu«, II, r- 696.
Nici dracul nu face onudui reul pe care
şi'! face el znsuşt.
14871
14870
[574]
14872
Pr�OVEHBI<:LE ltOMÂKlLUl,
A he ulb(lgil la No ..\-87-4-.
D,
Dracul se ascunde în barba popii şi în
p .. , muierii.
C. P !)LH ;,Li::TTI.
Crasn« ll)il/rI h, l-.
Jlaill/" 1', 18.:2.
iNtrii" c,
I'I', EI/! ni.
14873
�i cei cari ar trebui S(l fie mal 1)\1111 pot ti reI.
L
Când te-a scăpa Dumnedeu, dracul te şi
apucă.
H. SalU, c. 01'1(1, Transilrania.,
apwl B. P. HA�Lljt(r, Eli/III. Magl1.,
p. 1.'l!12.
Auieniut.rre pentrn cei �o\"�"tjtori PE' ealea ceu bună,
;j!D,
'14874 In baltă şede dracul.
Y. f)ALA. da SI' c. Vaşco'u- Ba
resei, comit. Bilior, T'nqaria,
Crediuta aprope universală "i ('are se pierde în ne­
gura timpului.
De aci vine si numele de: ihru: din rulr, În,r;f!' de ball/i,
etc. ce se chil. �lecmatuhll. '
:F<il'<t a mai vorbi de Hidra elin Lenta �i altele- de
acepa�r natura vom rcanriuti num.n ce le SpUSE' <It' Plu­
tarli : «nuireu, !lUj)(f 1m!o(i/ din J<qhipe! /1 fus! fucu!« »:»
file. cu etă În aţ ar« tip OI'I-C'; closificutic: ]i/'Jlfi'll ((('e�fi
lJ)'w(i ('CI n1l esi« de ('IÎi o secreiiun« e/eJ'{J,IIi'I1r/, jlrinciJliu de
corupţie ,�i de IIÎ!II'. (teiri» ('sll? Nilul CU/'l.' se uueec. 1'1/ [3i8
- Pamintul : Ti/Olt este ?J1/U'!'I{ ÎII ('/U·!' 8(1 (IJ'/UWÎ Nilu! �i SII
plenle. De ({('('/I( ln'('uţii au mure« in orroro fi 11/(nU�8C sarea,
spuni« lui Tifon. EÎ J/1( rorbrs: nic. odalii cu piloli!. căci
(I('e.:;IÎI/ ('((1 ăiorcs« lI(' 1nW'p ,'.fi Bâ h)'{(l/I'.'I' il in ({te8! element.
Pentru ((('elll,';:' molii'. ({Il (I)'}'0n ele l'CH'e."
14875
Făina draculuI (diavolului) se preface
totă în tărîţe (furfure).
LAl'l�lAj,' &: MAXIH:, 1, 1', 12;;3
tI 12Ii�!
[575]
*L
/'1(1//0 dracnln! (:lII'ÎUrl f(/}·[te s( face.
Iouo. GOLESClJ, liiss Il, p. 70
-- C. '1'l.uF.ĂNESUU-GRIB1KcEA, fIII'.
c. Bicai, i, lYClllţll. - l\. B.ĂE
I;uLE>oClJ, iui: c. Swlit'l, J. I1j:H·.
- GR. POlEKAHC illf/',i. Burc«.
Fu. J\llKLO";CH. Umil. C,lin.,
I, 1'. 1-;.
I" AIEe;l cele ae jafuri curînd se l'lSlpesc' (GOLESCV).
�o CPl uăscutt din p[lt'inţr rei YOI' fi ea �1 aceştia
11(/ [urina efll diU1'olo ni tntla in ('1'11f'N!. a)
Prcr, Om/,,·;!!.
Th« d-ril» m!(11 i., h alf l.ran. ;')
Pro/'.
14876
*
Pentru un lucru de nimica,
Ride dracul de se strică.
G. P. SAJ.Yl1.\ iuc, c. FO/Iln/tl, J.
('Oi'lI1-1-/l1u.
') Felilla dracului merge Îu (,c preface i n) r,"in6, ele lux.
2) Cele ret, c5.�tigatc, reti se pIerd.
13) F�ilnil dracu lui se preface t6tă în L'dli� (te lux,
4) Luna dracului se face r'lilla de lux.
") Fetii," draculuî e pe jumătate t:îrî\c
[576]
U76
PROVERBELE �OMANILOR
Când, de la un lucru forte ne-însemnat, s'a început
o certă sau o bătae mare, etc.
*b.
14877 Cine se jocă cu dracu, dă şi peste tat'
seu (SO).
G. O-"Iţ;OR, pra( e, Zorlen'l, j.
Tutova.
o mică greşală te împinge spre alta, mal mare.
*b.
14878 De la dracu la tat'seu (so),
G-AV. O:NIŞOR praf c. Dobrocct,
J. Vaslu'lu
Din reu în mal reu.
*b.
1487.9 Nici cu dracu nici cu Sotea.
AVR. COReEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
Adicii mCI cu unu nici cu altul, fiind amîndoi de o
potrivă rei.
Setea, care se pronunţă Socea, este unul din nenume­
ratele nume ale dracului.
*b.
14880 Am scăpat de dracul şi am dat peste
tată-seu.
1 CREANGA, Con». Liter., IX,
p. 4G5; Pov., p. 4;j. - V. ALEXAN­
DHI, Teair., p. 1438. - C. TEODO­
RESCU, înv. c. Lipooa, j. Vaslult!.
- G. POBOHAll, insi. i. Olt.
*b.
FugZ de dracu şi dat peste laUî-seu (so).
F. 1. PATRICIU, in», c. Smulţ!,
[, eovw·laiu.
S. 1. GROSSMAN::;/, Dicţ., p. 157.
Adică din reu în mUI reu. Când unu] fugind de un
re11 dă peste şi mal rău,
[577]
CHEDINTi':, oHIcEjuHI
Tomber de Cha1'y7Jde en /"cylla.
PI'OV. Franc.
Chi fuggc il lupa incontra=il lupa e la vulpe. 1)
PI'OV. Itai.
Huuendo del tara, cau» en el arrouo. 2)
Prov. Span,
Al slippeFanclen og iaqe veci Iiane Oldemoder 3).
Prov. Drl1lez.
*b.
14881 A vîndut pe dracul şi a cumperat pe
mă-sa.
1. A.HBOHE, ing. j. Bnzr"Îi.
Acelaş Înţeles ca la �o. 14880.
14882
A scăpa de un drac
Şi a da într'un lac.
BAHO�Z[, p. 6:2. - IIl::<lTESCU,
p. Ml.
Am scapa! ele dracul
Şi am âat peste lacul.
P. ISPIHEscu, Reu. Ist., 1, p.
:231.
Scap; (l'un lac
Şi (lat (f un drac.
B.U�ONZ1, p, 08. - S. 1. lh:oss­
)IANN, DicI., p. 157.
Acelas inteles ca la N o. 14881.
Varia�ta :� treia e neapărat gr8şită, lacul, locuinţa tu­
tulor dracilor, fiind mal primejdios de cât un singur drac.
') Cine fuge de lup int iluesce lupul �i vulpea.
') Fugind de taur pică în rîu.
3) A scăpa de dracu �i a se insărcina de bunica lui.
[578]
5,8
14883
PHUI'ERBELE UU}IÂKILOl(
Tir mi-e dracul, tir mi-e lacul.
TOlUl. GuLEseu, 11188. II, 1'. WI.
* L'
14884 Tiri dracul, tiri muma lui.
P. GÂHBoncEAKl': prof'. c Hd­
tesct. j. Ar.'leş.
Al'ela� iu ţeles ca la K o. 1481-\;).
*6
14885 Tiri dracu, tiri Sotea.
A VI{ ('onCEA. puroh, r. Coşt ciu,
Bouat.
Acela:;; îuţeles l'a la No. 1488+.
*6
14886 Cum îi dracu, aşă'I şi tata-seu.
G. MADAI'. C. BOBcoi/G) Oi"-
»a«, Bos((l'ob!a.
:1: L�
('m17 dracu. cum taM-fiNi (so).
E. L PA'l'RIC!C, ili1'. (, S/lnt/li,
i. ('01'111'[1111[.
A('ela� Îuteles ('<1 la Ne,. J.i88i\
14887
:1:
Unul trage la dracu şi altu la tată-seu
(so).
K l. PATHlCJF, Î111' c.
i. Corurluiu.
14888
Dracul care îl învaţă 1)
Ii dă faptele pe faţa.
A.PAKl\, lt, Jl. C)�.­
l ,�� 1,
[579]
Te llllpillge la rele şi tot el iti ,1(, faptele in vil,;g,
A,.;,) ve.Ie S11<')',"<1 de la � n, l-i;,;r;J.
14889
Tr eî lucruri portă dracul: sulă, ipingea
şi tobă.
* '\
Trei lurrari )JIlrUl dracal : sulă, IJmuJ"1l ,�t
/1/1', c. Daniiau.,
E. T. IU) i.ic, C,
('1)1' urliuu,
A':eb,;, inteles ea la N». l-ih�)U, Cu sul« l111pnllge, aţîţ:l
pe ,imeul la rele ; cu ifliurll'll ua HeOpel'e fapb rea (iuaf
ales l\t'e(;l1nia) elnpt, ee sa f,knt; :;;i dIHl vinovaţit sunt
asnpra Iaptnlru (în flagrant de liet), il descopere �j S\1II1\
dintr'o lol){l, ca s:Î se adune lumen :;;1 sa vadă.
POVESTE.\ vOHmI
!H�h{ntiC de ci:tnd va..ul
trei lucru rf 1"')]'''( d r.u-ul '
;�ula, ji tl!b:1�
(iti can-l d[t dt' g,ltdJft.
('n <ula îl 1111l,ul(lec.:ce
fi 1 fă! Îl 11lH'Ullee�eu,
"(1. ,1'1 1111 "l,dl,,',I\;(
Te 'nvl'lcsL; ('Il
;:"':'<-1�,l daca '1
"i' .1ad,·1 inv eli:,,,·,'.
f tlf't'} Il' atuu.-I îlldath
Tt)li,t In soLo)' s'o haU't,
Cu ru �i (',il 'nalt a stl'igan\
,,-Vellitr }llj(� mn rr,
ve,leţl ('C' stăILI
"llVf'tt' P'�H:('st, ,-;�ll'n(,,(d.»
A. PA\"N, il, p. cU,
*6
14890 Aduci pe dracul cu lăutari în casă.
A.. l' AlSN, }1;rl'i(, l88\1,
- [LrE HucluTĂ, ÎilV. c,
comit. SilJ'iii, 'l'rrlflsilwlI.la.
Arlud li!) Ilmc/ll) în c!li5ii) Cit l'7utetrl, ,�l
fI}Jl){ Iw'l pliCi sclifl" Cit I! III/C (le pOpt.
1. Cm�AN(iA, Cr}JW, LiI�l' J JX.
f'. 28; Pav., p. 161. - P. G..iml')
VI: 'EASI;, praf'. ('1, VII]; Semin.
Bile. - .K 1. PXHUCJU, Îl!'). ('
SOllllţl,.J. ClJcltr!HiH.
[580]
Vczî LălIfă, LitlltOl·.
riSO
PROVERBELE ROMÂNILOR
----
*6
BagI, pe dracul, 'În casă, cu Lăuiar), şi nu'l
poti scote cu sute de arluerei.
F. ŢSPIR�"SCU, u«. Ist., r, p.
450; Urlcli, Sfc'lt., p. 101. - P. GÂR­
BonCEAKU. prof. c. Drăqănesct,
.i· Vlos>«. -- (1. P. SALVf1J, 'Înt'. c.
8mu/ţ1, j. COL'1f1'/u11!.
::1: 6
Bagi pe dracul, în casă, cu lâulart, şi nu/l
POţi scote (nicI) cu crhierei,
HINIESCl:, p. 48. - P. ISPIRE';('U,
Leq., I, 18Î2, 1".166 - P. GÂRBO­
VICEAKU, praf el. YIJ. Sem in. Btte.
Ou tăuta«; şi cu mas«
Aduci pe dracu în casă.
A. PAKK, II, p. l l I. - HIN'­
TESCU, p. SS. - H. P. HĂŞDE(j,
Tratan 1869, p. 256. - S. FI,.
MARIM" Nunta, p. 228.
Cu llIutar't şi cu iob«
Adusei, în casă, tI' Mia.
A. PANK, IT, P 111. -HlN­
TESCG', p. 88.
10 Se s;1ice dud bIetul Bornân nu a nemerit'o cu În­
-surătorea,
2" Mai rar; când dintr'o glumă ne vine ne-o supărare
,l\'Ie tem nu cum-va să'mt reu pe dracul după cap, sltl aduc cu Id1.<­
"'Ia!'! în casă, şi pe urmă să nu'l pot seote niCI Cl! o fiiiI' de PO[!1».-
1. CREANGĂ, l)ov., p. 161.
ehi (, imbarcato col diC/rala, ha Ci lJClssm'e in
sua compaqnia. 1)
Es isI leichi den Teufel ins 1-1((118 laden, aber
seiner abkommen ist sclnier. �l
Pl'Or. Eh-e!.
"l Cine s'a suit in barca cu dracul. trebue st trccă in societatea lui,
") E usor să poftesc; pe dracu in casă, dar pe urmă e grell si scapi
-rlc dînsul.
[581]
1
't
I ,
, II
14891
e81
He ihat takes tlie deoil in 10 tllp boal, must carru
him ouer the scund. 1)
.?rOl'. Engl
Svetu en basaerica, ma dracu en casa. 2)
YR. MIKLOSICH, R1tm. Urder., J,
p. ] :).
Impotriva femellor.
Clici el se bucurii uumat c[md faci reu.
Irisemneză cele de mare mirare, când vin de la eeI
mat proşti (GOL�:SCU).
14892
14893
14894
Dracu crapă când faci bine.
GR. JIPESCC. Opinc., p. lle.­
D". GASTER, Lit. Pop., p. 216.
Când crapă dracul de necaz? când se
bese morţii.
TORD. GOLESCU. Ms«. II, p. 340.
- P. fSPIRESCU, Re». Ist., I, p. 456.
Când geme mortul) şi dracul m6J'e ele necaz.
A. PANN, III, p. 51.-HIN-
1'ESeu, p. ll1.
Nici dracul mal întăiu
Nu'I dă de căpetăîu.
A. P ANN. III, 1). 65. - HIN­
l'Escu, p, M).
Pentru cel f'lţamic.
14895
Pe dracul înveţi să 'nn6te?
IORD. GOLESGU, Mss. 1 r, p. Ga.
IOSe dice când dăm povata celui cumplit (GOLESOO).
') Când fiI pe dracu în corabie, trebue s'l treci cu dînsul strlmtorca
�) Sfântu în biserică, dor dracu in casii ,
[582]
PhUVERBLLE Eu�lAS1LI)J:
::!,) 8al1 e.-:lni cnre ,-;(;le mai hine \1edlt tine,
8e scie e;I dracii 10<:11e,.;e in ape, lllai ale,,, iu t:01e
stfitab'j1'8,
AII j)o/sPoll II J/!((jll' ne mrnisire.
*.6.
14896 Nu Invetă pe dracul a inneca copil.
(;, T':::UIJOREc,Cl'. îuo. C.
r. Vas/alu. Of{. ALEXA'DRLc,,'U ..
j 1'/1,1,/(/,
�: .6.
14897 Nu învetă pe dracu cum se întarcă copiiî,
eiA \'17
IX{, j. Vil"l,,) It.
*.6.
14898 Inve� pe dracu sa d� cu puşca.
A. PAXX, Ediţ, 18.',8, 108
!li. p. 1:2. -- Iui..
slwI " Peles,,!, j, DoU.--- AL. PE'
THEbCl!, i,19- J. Ar,qfJ"
* l'-\
14899 Dracul portă tichie.
C. TEUYt\.NLSCU-GB,l>T.'\CEA, in»
" Bicaz, j. "\'(:llIlu. - I}, TmPAS,
[,<1', r, ('IÎr1/H, j. "Ycillţn, - <.r, P.
SALVl(; &, E. 1. l'ATI:lCtv, ÎiI/'
811/11/(1, j. Coturlut«. - .. - 01\ I".»
IE:-1AHC, iiu}. j. JlII�('It.
«H\t f}l(�\tt lH" v\.\lttt ţuiu
- 1. qIIICA, Scrisori, I', ::'S+,
14900
Să te păzesci de a te juca cu tichia
dracului.
[583]
Adică de ce 11e pute vătemă,
*.:::,.
14901 Nu te gfuca (jucă) cu dracu.
V. ALEXANDRI, Teair., p. 7:2:.2'.
- (i- A VR. O::>irşOH, prof, e. Dobro­
CI'!, j. Vnslnln.
Acelaş înţeles ea la No. 7\)OiJ.
*.:::,.
14902 Nici el ca dracul, dar nici dracul ca el,
ce;.. J. 'I'oxzsou, inc, c. Broscari,
j .• 1Iehedinf1. - P. GÂRBOVIOEANU,
Se .• VOI'/J!. Cl. VJ� Bucuresci.
Oelul urit din fire sau 1'el1 îmbrăcat.
14903
*
Fă-te tovarăş cu dracul,
Până treci cu el (dînsul) lacul.
A. PA.NN, EdiJ. HlS9, p. 79
Fab., p. 1:21. -- HIKŢEseu. p.
- A. PE'l'RESCe, ·iny . .1 .. fryeş.
*6
Fă-te j rate cit dracu,
Pana ce t reci lacu.
G A VI;. ONIŞUH, prof. c. ])OOI'U'
l'I'ţ, j. Va8lul1h
*6
MI-te preicn cu dracu;
Pa-ut I'{'t trece lacu .
V. SALA, (lase. c. I-! ;ilclâ)';.�, CI)'
iu it. Bihor, l!m/(tl'lll.
* L,
Ni-te frate !jl Cit dracu, lJlin(t treci Iudia:
P. GÂRBOVWEANU, l}}'O( r. Cto­
şmli, j. J[eherlin(t.
IDDJ, Calen. Iiom. lFi92.
,
(' �
I
I
[584]
534
PHOVEHBELE UOMANILOH
*6
Fă-te CU dracu tavanlE;, lJânif treci puniea:
A. PANN, nr, p, 29. -A. Go­
IWVEl, f. Suciar«.
*6
Te lacI cu dracu tovarăş pânâ treci puntea.
ILIE HocîO'l'Ău, teol. c. Selişte,
comit. Sibi«, Tranuiiuania.
*6
Fă-te frate cu dracu pânc'i treci puntea.
P. GÂRBovrCEANU, lJ1'Oj. c. 00-
rnăniţa,,i. Olt & c. Zăvoen!, i
'Vâlcea. - G. BĂNULESCU, in», c.
Pietroşita, j. Dimbovita. - I. Po­
PESCU, Î11V. c. Dobrcni, ,j. Ilfov. ­
GH. POJENAHU, c. Rassa, .i. Ialo­
mita. - b;. I. P ATlUcIU & G. P.
0A·Lvru. in». c. Smulţl, J. (!o-
1·1!1'luln.
*6
Fă-te fraie cu dracul, până oei trece puntea.
Com'. ia«; XII, p. 203.­
P. Isrrnssotr, tu« Ist., 111, p.
381; Le!)., 1, 1872, p. 171.- P.
G.ÂHBOVIGEANU, praf. Sem. Buc.
OI. rIT - 'rmcA ŞJ�MAN, in». c.
Adam, j. Tutona,
*6
A)V CU dmcuf să fii prieiin Jlâll(Z ('e'[ trece
puntea.
'rEODOHES(·U,CHIlUJ.EANU, Îl'?". j.
Suciana.
*6
}iiI-te prietin şi cu dracu pân ce' t trece puntea.
V. A. Foussotr, c. Folticent, j.
Suciara. - G. ONl,!OH. I!1'Of. c.
Dobl'ovet,,j. ŢTaslulu.
*6
Tnchină-te draculuI 1)(Î1II1. ee'/ trece pod«.
C. MADAN. c. 'J'ruŞfld, .tin. ehi­
şiJllcîi. Basan/ula.
[585]
CHEDIN'ţ'E, OBICEIURI
Fă-te r;u dracul un fer
Pană treci puntea cu el.
A. PANN) Fau. II, p. 121.
585
l'
f
*
Fă-te cu dradu sot) ptină s)tTe(Z puntea.
1. COYAN, prof c. Bilha, Epir.
Fă-ţi sot cu ilraclu, )Jânc'i s-tre(t puntea.
PER, P APAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 173.
In primejdie te-slujescî ele ajutorul ori şi cărut, chrar
de acel cari nu'ţr sunt pe plac.
VISUL ZUGRA v ULUI
()lhti1 IId'-a povestit
Un zugl'aY I)�trân, cinstit,
Că l'c la un 'iad grozn v
Când hL<�l'(\ ca un zugrav,
No ptcu îl veni în vis
Veltcvut, ş'aşia i-a �lis:
Eu forte (1 e ll1 ult doresc
Un ZUgl'UV să 'nJbogăţef.\(·
KI\!1laI de m'ar asculti!
La ce Îl voiu al'eb\.
Aşa dar tu de voescf
O COlJlol'ă sa gasescl
Te poftesc ca câţI la dracf
Vel'lÎ-l şi albastr: să Iaer,
Nil tot Hcgri, întuneeaţl.
Şi de ve I face O\1m d ic
Nu te păgul)esul n imic.
Şi ţî�ti, arată pe lot',
() cumill"\ iun-uu loc.
�)ic"nd aC'('sta îl săltă,
Şi ain somn îl cleştel'til.
El ,,'âudiml în asternut
La 'visl11 ce a \'�(Î-ut
i'-l'a sculat 'mlată sus
Şi uevesti lu: i-a SpllS_
Acesta s'a bucurat
Ca ci" un il<levera t
Ş'a (lis: (,10u aşa să faci,
J-lillc al' fi s1l 'j îlllPUei
el' sc il ? pllie va îrn pl i ui
Jk '] veI îlllpr'ieteni_
I� nu ('li "îllt l>0trânosc
('fire mal toţi îl vml,e"e:
"
[586]
586
PROVEUDELE RO��ILOR
FI1-te IO/'!Lrel.ş CI< dracul
Pană treei cu. dlnsul lacul ; (sali)
Fa-te cu /Iracu; iuc fel
Primi, lrec). puntea eli ci.
Acesta ,181' ea slj�ell',
Ş.i J,ăd-,atlll ascultând, .
S'aplH..:at :-;;'a zngl'ăvit
Dracul cu m 'i-a poruucit.
Der-I a clona uo pte '11 vis
Aretâu.lu-se i-a "lis:
Brav», eâ m'ar ascultat
Făcend cum te-am invetat.
Gătesce-te rla r de d ruru,
f;-ii hal ea ruine acum,
Indată, ea un nălu«
La couuuă să te IILle.
Acesta dracul dicânrl
ţi pe !.ugrav ardicând,
Ca un sbor merg-cnil pe sus
La o câmpie l'a pus,
Şi aretâllll111 un loc
Ia "lis: te cinstesc hoboc,
l nt.racest loc "are îl ve (lr,
'I'ocnia acum untle �e\1r,
De vel săpa pâu In piept
Găsesc! 1111111a1 o:al1Jinet,
Si fiind <;i'L'1l fl,st «col
ţ�ste peste tot câm p gol,
ţi nu găsesc} n i c) 11n lernn;
Nal..l vro pretră �ă, pilI semn,
Eri până l\le voiu suci
'I'n 'ngl'ah pune-te a«i
La locul ce'ţl aretaiCt
Şl 'nfige pe el lin paiu,
Sifl pncl bine neruerf ,
�1ftine când 'J vei zări.
Aşa ,lfli' el ascultând
:)i ca în câmpie stâud
l'ânteeele\î dqerti1
Şi 'ndată se ,le�tcpUi
Nevasta l'a înt!',"!"lt:
Fral-Jp, SPliIlC-1111 ce-al visat?
El s(,rac"l allleţit,
l'ăţ.ind ce 11 '" lWtî păţit,
Ince]'u a �lIet'ii
Şi pe dracul a 'uj Udi.
Nevestn III] nkea lw;l,
Şi el cr�p'i de n8ca".
[Jic,�ntl: Uită-te si ve,]i
Şi visuluI sii mnI cre,}!,?
�ja, nce,ta a l'esl'Ufls:
Visnl te,1 mic ele ajllTls.
Efi lne 'llv�ţ�d srt llăzcs<:
Cuvîntul cel J,,'t!'(mesc
NiCI S(l re(l! t'}.' o daM ,ll'ac,
}.'ici C/'itLe de el 0(1'1711 frw.
[587]
__ C_'R_EDINŢE. OBlClduRY
587
JlInlţi, ceva ebc:ă visez
Când se cle�te]lt S�l 'utrisl e»,
Spun visul il tălmăcesc,
In tot chipul îl sucesc;
Dar betrâuit care Ilie
Că visul nu r nimic,
Şi mal au ei un cuvint
Care la toţi il cânt
Flămândi: risez măucând
Şi setoşh apă I;hltl.
A. P AKN, Fali.
j
I
, I
14904
*
Sar, ŞI In spetele dracului, până vei (ii)
trece gărla.
V. A. FORESCG. c. B'olticen't, i.
Suc/ava.
Acelaş înţeles ca la Ko. ]4�J03.
14905
*6
lea pe dracu în braţe până trecî gârla
(puntea).
D·na Z. JUYARA, c, Fedesc'l,,j.
l-Jutol"a.
Acelaş înţeles ea Ia Ku. 14�04.
*
Drac ai cumperat, drac ai luat.
14906
1. ARBOIlE, i1l9. j. BldH".
Acelaş înţeles ea la K o. 14890.
(Jui Ilial!lp ({('MIe, diabk: reiul,
GAllR. J\JEUHIEH, X Vl-e Siecle.
* Î..i
14907 Se spărie (sparîe) dracu de umbra Iui.
V. BIiA1T. strul. comit. Alba In­
fer.. Tvanrilcanta,
Pentru cel răn.
*6
14908 A strănutat dracu, când s'a născut.
A "le;. CORGEA, ])(/1'011, c. Coşteiu,
Banat.
Despre cel ee ai:t sti ducă tMe diu gnn'!, ai'! S[I lupte
eu multe nevoi pentru hain.
[588]
588
PIWVJEIlBELE ROMÂNILOH
Românul, cbcii a gândit SrL11 vorbit ce-va şi strănută,
crede cii aceia e adeverat, sa,ll se împlinesce, după cum
cugetarea 8a11 vorba se refera la trecut S<11:1 la viitor.
*6
14909 Dracul nu face bisericI.
Ioan. GOLESCU, Mss. II, p. 95.
- LAURIAN & MAxrM, I, p. 122.
- EM. POPESCU, înv. c. Ciocănesci-
Mărl/îJ/cul. i- Ialomiia. - P. G_;\I:­
BOVICEAIW, praf. c. Ooetesci, j.
A1'yeş. - V. A. FORi<:SCU, c. Fol­
tieenl,.i. Suciao«.
*
Drocul nu [ace bieerici, nici pu�2tr't (ZJe) la
respânti't.
P. ISPIRESCU, Bev. te., III, p.
163; Leg.) p. 205.
Dracul nu face pomeni, nic; punti) nic't 2tşt
de biserici.
GR. JIl'ESCU, Opinc., p. 115.
*,6
Dracui nu face punti, şi biserici,
Ci îrdincle curse şi piedic'i.
A. PANN, Ecliţ. 1889; p. 2�;' I,
p. 18. - P. GÂRBOVlGEANlT, praf.
Semiii. ci. VIII.'
Dracul nu. face pnnţ! şi biserici,
Ci întindc cur-se şi ]Je(lict:
HIN'.rESCU, p. M).
Draclu Jur J(t�C bi,<-;cdcrl) nece punţ'i) ma
{JC((jc/, el uJcli�:t. 1)
ANDI:EIU ALBAGAV, Aleg., p. >)9.
Drada )Juntî nu f(i�i) ma chadi(t bagă (pun(Z
aspards». :l)
PEI:. P AP_�HAGI, Zwcit Jahres«,
II, p, 154.
1) Dracul nu face biserica) Hiel punti, dar bagii piedici.
2) Dracul punţi nu face, dar piedici hagă (punţi dărîmă).
[589]
GltED1NTE, OBICEIUIti
589
1 U Arată faptele celor rei (GOLESCU).
De la un om reu, rell S�L a:;;tepţi.
2° Când se întîmplă cui-va o uellorocire.-J. Counrl'u'iu.
;)0 Când cine va face o gl'eşelCL mare, fără vofea lui. --
r. Lalomii«.
Mulţi lasă, cu Iim bă ele morte, ca, după săvîrşirea lor
din vIeţii, SCL se facă punţi şi poduri, puţuri sau fântâni,
pe 1<1 drumurî, pentru ca călătorit, trecând pe dînsele,
sau recorindu 'şi sufletul cu apă, SeL (,lică: Dumnedeit
să '1 ierte, să fie ele sufletul celui ce l' a făcut. Dracul
de ce ar face asemenea lucruri? Al' face ast-fel un bine,
el care face numai rele, şi de alt-fel, fără nici un folos
pentru dînsul, căci sciut este că nu are suflet,
*6
14910 Dracu nu face crud de biserică.
GAvn. Onrşon, prof'. c, Dobro­
/)(;1,,j. VaslnUt.
Acelul:;\ înţeles ca la No. l-J,\Jml,
*6
14911 Dracu nu face mănăstire.
H. D. ENESCU, în». c. Zamouiea,
j. DOl'ohol.
*6
Dracu nu face mcln(lstirl.
GAVR, ONIŞOH, jJl·O}". c, Banca,
j, TIt/ova.
Acelaş înţeles ca Ia N o. l-±:t1 O.
14912
Dracu nu aude predichele.l)
FR- l'IIIKLOSIGH, BU/I!. Un tel', >
r, p. R,
De geaba elat'! sfaturi bune celut re ri,
*6
14913 De frica lul Dumnedeu, dracu a început
a face făntănî şi poduri.
V, A. FORTeSGU, 1':. Ilroşteni, j
Dlmbocita.
') Dracul nu aude predicele.
[590]
14915
Utmc1 cel ref\. se purUl hine, de hid,
*6
14914 "I-a dat dracul cu cada pe la nas,
�, H};J\lDc, im: c. Br/inesc), j.
8'/ll'iara,
Se (.,1iee de oinul superut.
*
Când vedzi draclu, aturncea ti 'nclin! la
Hristolu,l)
o. I{J:'iECicL-. praf e, Nerest«,
Macedonia.
Când eşti strîmtorat, III nevoe numat atunci te gimc1escI
la ore-cine.
* 1.':.
14916 Pe dracu a căutat, pe dracul 'l-a găsit.
A. PAKK,1[, p. !lij,�(}. p, SAL'
\"It. ilie, r. Sniultt, i. ('(lr/lt'l!,ln,
Pe dmwl a dfulal,
Pe dmcul '7-(1 ajiaf.
J 1) Uâw1 păţim ore-ce il! urrua JapteJm 116:-;11'(;,
211 tie <,liee llJal ales 1 .entru câseturii.
14917
Cine nu caută pe dracul el găsesce, dar
cine el caută?
IGlU>, GOLEStL, }jL�8. IL p. k1.
*
nu cun! ((
cuuiă ?
l" d((/('117: dar ('hit '!
A. PA;:;;:;, J I p, :2S, - J lLLIAlll'
] (A IFCLl<.8('U , 1'. ;)[;, - Ha,
l' ;:lI.
D-JHl Z. ,ll YAliA, c, s
Tutora.
[591]
SG (Jice pentru c81 C8 '�î caută beleaua lor însuşt (';r,
f;"tl'�i nici o pl'iClll;'t (GOLESUC),
:j:L.
14918 Caută pe dracu şi nu '1 găsesce,
V. A. Fom.soc. c. Follieenl,,j
Suctai:a. - G. P. t)ALnt, ÎI/'/). C
8I1lulll,,i. COC!lI'Î1t/1L
E uu buclncuş, ('Club pricină, dar o va p<'lţl odatii.
:j:6
14919 Cauţi pe dracul cu chila 'n traistă, şi nu
'1 găsescî,
GH. ALB\:. da. Se. Nor,«. C.
Schiueni, i. 7'UI01·(I.
Aeela:;; lnţele;-. ca li! K o. 1 +(J 1 H.
d
I
I
II
I
14920
:j:
A umbla după dracul.
14921
Dracu mal mun caca pre cupu mal mare.l)
]'H. MJ1\ LO:;ICH. Ritm. Un/o' .. f.
p.8.
:j:L,
14922 Iese dracu dintr'o bortă,
Cu 'n papuc şi co ciobotă.
14923
De cât drac negru, mai bine drac alb.
P. lsl'j];L�CF. Le!!., 1. 187:2. p.
l17: U,T. Isi., l l I, p. F,(i. - HIN-
1Esc' , )'. 1:211
[592]
-_._--_ .. _-- --------
De e�Lt c�Lll1gi:'Lrnl, tot lllil'AJlrl el mat bun.
14924
:1:
De cât drac alb, mai bine drac negru.
Pentru femeIe, aretn,ndn-:-;e mit este de rea.
*6
14925 Dracu alb, măncă p'al negru.
Avu. CORCEA, paroli, G. (}f)şie!I!,
Banat.
1 Il Acclaş înţeles ea la No, J·H)2-l-.
�!) Câte odată: pentru a :-;e areth ch lAma ((hac alb)
mănâncă totă agoniselfL dc l)(�ste :1U"
14926
* -
Mufluzipsi daraclu ş'mutresce veclili dif-
teri.')
I. COYAN, praf. c. Pcriooii, Epi»
Citll(l unul lnşelat i c;'u, înfundat :ji lut. în ('ele din
urmă.
111 unele localitiiţl, în deoseluin Psrivoli, hrLrktţil 1'1'0'
HUli ţii darac, lai' femeile drac.
14927
:1:
Drac mort n'a vedut nimenea (vr'odată).
A, PANN, II, p. 160,-HINTESCU,
p. JS. - OR. ALEXANlJli.!lSIJU, IIW'
/j"islr" [. Puiua.
:1: l\
'N'([ I;I;r{uf nuuenca uic: uu drac mori.
G. P. 3ALVJU, în» r' 8I1Wl!t,).
I 'o rurluiu,
* !\
llriu: mort n'am Ui;i[ut iUCIl.
P. ISl'II:.LSCU, lico, Is; . 111, 1'.
163. - D. li:l'Um:ANU, [ni', c. Da­
mirl1l,.i, Doi}.
1) .'\ .Int faliment (a rcmas motlur ) dracul 7i caută vechile catasufuri.
[593]
* L\
Drac mort 11,11, .'i'n Ch(rtt.
*
Copil Cit mtJltc .�/, drac mort nu ·'SC redr.
J.
14928
10 (\llld nu rupi! nu [)pţiv, etc. c.ulo lAnt SrL '�1 f,W(l
vre un 1'8l1.
:!!I ll8spulls ce se tlrL (le unul care 'şî bato nevcsta,
(;e101' ele faţfl ,�;n'e '1 sftthH'sC 10;\ mal conteuescă, C'I) l)()tfl
omori.
;>,J 80 iliee despro (JllHllLÎî l'pI, e;'11l11 Sl'<lp:"l (le 1:1. V)'fl-\)
pri moj eli o:
*
Dracul nu îmbetrănesce.
UI{. ALJcXA"DHE,SCU, I/laijisll'.,
j. ('ljwrlWlit.
Dracul crit trâcscc
�Vn ÎIIlMirâllPscc.
«rnulr
PI'<)I). f?)'I(j1f
s/ [« (!)}J/ ilo. 1)
1'1")0. iu«
v "\. F'OHJ:";CIi, r:. j';,!fiU)I/" j
,�(ltC'(:tlCft.
Il
*
Dracul după ce a îmbetrănit, s'a făcut
pusnic.
14929
Pentru "p1 cam so pUCHPSt;U LI IJMl';utele, dilld pnterile
nu '1 Hlal lh·t{t S;I fac-il rele, ""
,-\.. PA�N,lI, r. 15\).-HIYfEbCU.
Il . .J.H.
Pentru cel eal'Î st:!(t tut nliunos, �i pal' nmltmal tiuert
ll.; c;!t sunt.
[594]
,
JVenn de?' Te11fel alt icinl, 'iril1 ('1' ('111 JJ1i;nrh
tcenlen, 1)
1'1'01:. GeL1/!.
1'/,(' de1'17 1Uil8 sick, the deril a monl: 11'011717 7)('.2)
1'1'01'. E1l,ql .
.. 11.,rU(/}' Funden /iliee?' ,fJCl11l111el (S?!!!). ma 'ril han
l{'r('J'f' Munl: ;')
l ror. Danez.
14930
*
Dracu când a îmbetrănit.
Atunci s'a călugărtt.
I. AUBORE, hl,lf. j. Bvze«. - AL
PETllESC1J, c. Curtea-de-Arqcş, .i,
Ar.'Jfş.
Acelaş Îllţeles ca la Nu. 14-�):!\I.
*6-
14931 Ţi-e milă de dracu şi el sc6te c6rne.
l. POPE:oC1J, in», c. Dobr cni, j.
Il)I)/'.
Când ţi-e mila de unul care. mut tfmJil1, îţl vu fac("
necazuri multe.
14932
Hrănesci pe dracul fără să scii eu cine
ai de-a face.
\ e<ll PHiI:lYl:U. ( .. ! i ,f 15'
14933
Câte cruci vei face, dracul tot la spate
şade.
V. A.FuRLSCL, C. {JI)i'1W,j. Sit·
drr'Co.
1) ([lJld dracul 11Ilbctr3.1H::-;ce. vr« :-;e fac:l 1 -u-nic.
:?)Uraclll era iioluav, dracu \TU ;-,�l tic c:Uug,-tr.
3) e:1lid dracul Îmhetr:111c.:;ce (-;e îml.olnâvc-ce], vr« ;;ă Il:: c6.1ugar.
[595]
DU,;,l1mllUI, sau cel 1'811, uu'ţI tlă pace, ori-ce al face
ca să, scapi ele dinsul.
*6
14934 Dracului nu'I pasă daca faci una sau mai
multe cruci.
V, A. FOHESIJU, c. BI'08CC1t'l, i.
Suciaca.
Acelaş Înţeles ca la No. l-HlB!3.
I
l'
j
14935
Să te fer escă Dumnedeu de dracul bo­
tezat; căci de dracul ne-botezat, te în­
chini şi fugt, jar de dracul botezat te
închini, şi el dă peste tine.
IDEM, Calcud. Rom. lsn�.
Adică omul e mal 1'611 de cât dracnl.
14936
Daca am pus pe dracul în sac, voiu pune
şi pe mumă-sa,
r. SLAvICI, CO'IIV, Litcr., IX, p.
1 �4.
Vrend să arăte el unul il inselat pe alţi] mal \!il'eţJ
de cât acela despre care este V�l'lJă.
*6
14937 Vorbesc! de dracul şi el e din deraptul
teu,
1. MOLD<!VAN, c. 8t. Miclau«,
comit. Tiruara-Bâică, 'l'ransilcania,
GAYR. O;nşol:, J!1·Of. c. Doln:o
cet, j. VlIslnlu..
(';îmI ,.,0 sutură f;'e(Jellll tot într'un loc tot, nu aceea,?!
persona.
Judecă pe dracul îl scote şi dator.
A. PA););, Rdiţ. 188,), p. 104-.
Acela!;! inţeles ca la No, �004.
*
Şi dracu se satură tot cu aceeaşi bortă.
14938
14939
[596]
G\JG
IU j/{(7edi li( dracul, şi (i'! scote ŞI dator,
HJ!q'ESC1:, I': 'VI.
Pentru om ţi tu delJsel'l pentru fell1eia :;;i1'0ht :;:;1 reu­
UIC'ioS�(.
*L
14940 A dis dracul şi s'a făcut.
P. T"PIHESCu, Het'. Ls! .. L p.
�:28. - 1. CREA!\GÂ, C01l1'. Lite; ..
Xl, p. 189: POL'. , p. 250. -� 1.
YL1A. Ale.candr;«, f. Tclcor
tii(l!;
*�
14941 Cine pune cu dracu 'n plug scote boii
fără carne,
l\l!, MATEESCu, inv. c Morili!«,
{'1'f1l0.
14942
Nu'ti băgă n cărd cu dracul.
A. PA:t;;;;, TU, p. 2[,. - B, P.
HL;;DlccJ EI!J1ll. 111(1[111., p. 2318
*L.
14943 Nu te pune cu dracu.
G2�, ALLXAKL'HE;;:f'�. � H,opisIr j.
t'nt,.«
* 1'.,
14944 Puiu, chiar de drac, şi tot e frumos.
li-i.o ;:. J rv AHA, ( /1'(11('1;('/, i.
']'11101'11.
*1
[597]
* L\
14945 Lucru dracului în casa popii.
I')ElJ. GOLESCU, JJIss., II, lJ.41.
-- HfNTESCU, p. �3. -- P. Isi-r­
liES(;U, Leq., 1. 1872, r- J 75. ­
V. A. FORESIJU, c. Foliiceni, j.
Suctarn. -- E. l. P ATlUCIU, inr,
c, Sniulî"; j. Corurluiu. - lJ:1at01'
P. BUDl;;?TEANU, c. Bucuresci . i.
Ilfov. - Ir.: E HociOTA, c. Seliste ,
connt. SiMti, Transiloani«.
:-le elice c[Lllt1 Re l11'mt'ztl ,')]'e-('e uetrebuicir unde uu f'P
cuyil1P' (GOLE;::;CC}
:-le întîmplă ce-va nude 11U te aşteptat,
*h.
14946 Lucru dracului în casa nănaşuluî.
rUL. GROFsonEANU, tlasc. c. Ual·
şa, comit, A1'�rl, UnqrtTla.-GAVli.
ON1ŞIJH. prof'. c. OOIn-Ol'jfţ, j. ras­
Iui«.
V"'1i j'0l"·
Pentru o familie, uu uem Hude Iucrurile nu merS' bin«:
în cnre toţi se certă In er811.
14947
*
Mic drac, ţâruhe marî.i]
JLlE Gmcu,pn,l- c, Abelo, ],;1'11'.
Câud un OlU de nume, Î::i1 (L'! aerul de om însemna 1.
14948
Dusi aghiu să 's facă, di draci nu putu
s-ascape.P)
PIeR. J'APAllAGI. /:weil. JUli1'!'.'"
IT. p. lfJ4. '
Cind fnptede nnrn om lJ11 corespund C11 intentiil« f-\:Ift
cu spusele Jn1.
1) Mio drac, «pi !ICl mari.
2) Vroi.; sfânt se faci. de dract !,U putu -';;�l Scu!Je.
[598]
G08
14949
PUOVE.HBELE RO�L.\)!ILOr:
Draclu ti 'nvetă s-furI, ma nu şi s-as­
cundzî.1)
PEH. PAPAHAGl. hu·cit . Jal.rcs.,
11, p. 154.
Când unul caută sit. urunce vina pe un altul, ii aretăm,
prin acesta vorbă, ctl are, :-;;1 dinsul, partea lui r1e res­
pundere.
14950
Dracul, cu muerile face resboiu călugă­
rilor.
Pracila de la (}01:01'(L, p. 9::1.
A ,.,e reaminti Adam ,?i Eva, Sam"un :-;;i Dalila, etc.
14951
Dracul în baltă.
Drac (lin uale.
DDl. CA)!TE�im, Dese1'. u-u.,
p. loG. - B. P. 1Hi:iDEu, Etym.
Mrr.9'I., [1. :2401.
DH. WEW,\ND, Arom., II, p.1:21.
A'jC1 lllUllesc,' Moldovenii, spiritele ne-curate cari 10-
cuesc în ape (O. CANTEMIR).
A se observa. cit drac vine ele la ;;'j'1.'I."�'I. r;2'1.;'U'J'I. tlraco
adică animalul cu vedere agere, in urmă şerpe care tI'iT·
,-)sce in apt" Ve�li Semaeioloqia, p. 2(j7.
14952
A juca dracul în inima cui-va.
(TU . .TIPE;,eu, Iieu»: Oraş., p.112,
A se g:îJHll. tot la l'ple.
14953
*
Par'că îi şoptesce dracu la ureche.
A. PA)!);', 1, p. lb7. - HJNTE,;r;U,
p. 16. -- G1:" A T.EXAN UP.ESGU, ma­
qis!». J. L'ut na.
*.0.
Fa/u(, 't S})/I}W dracu la IIJ'cc7IC.
IULIU Gnol",,;ORBANU, c (}rtuaşa ..
!'omit . ..11'111/, Uuanria. - P. l.SPT·
HESCP. Lrg., p. ;l:j(j.
') Dracul te îllvată;ă Iur i, dar lIU să �i ascund].
[599]
1 U Acolaş înţeles ca la N o. 14962.
�0 Pentru cel şiret, deştept, care suie s:1 se păzescă ..
«Dracnl de srue ii, cel <l'al �6pt('lea, pe semne că nu era el tocmur
;l tât de nătătiete, eficl par" an spuse dracu. 1(1 ureche ce prăpăd li g,}
gătesce, acoi» înăuntru, ('ă ]1\1'1 veni �ă intre, şi fugi.» - lSPIH,EbCU:,
LI'!)., p. 256.
14954
Cu gândul dracului,
A PANN, Pau. Unch., p. 17.­
p, ISPIRESCU, Rev. te. p. 1[,9.
Aceleaşi înţelesurI ea la N o. 14!JfJ3,
14965
:;:
Meşter îl dracul.
V. ALEXANDRl, Teair., p. 1421
& 1547; Cort!'. ui«, VII, p. 411:',
& XlII, p. 234.
Arată puterea dracului. H8l1l:1şiţe ain vechile credinţe
h6gomili-:e.
14966
*
'Li-are 'mpr6stu (cu tuti c6rne) tu păn-
tic. 1)
L COY MI, pm/. c. Turia, Epir,
Are pe dracul intr'însul, e un re11 , un pec;Hos.
14961
:;:
Ochiu dracului.
V. ALEXANUHl, 'lhdr., p. ::84.
& S):;4.
Adică bunul. care În,lenm;l p8ll!l la l'e]F'.
* L'e>
14968 Se bat dracii în capete.
E. 1. PAThlC1U, iu», c
i. e,]wl'lu!u.
Când în :1edas loc, si 111 acp]a:;; timp, sĂ PXf'(�nUj, -..:a1'l
sunt lllal multe tl'elmri (le făcut,
1) l l are 'Ill pitj'Jre (ntreg) (cu iJlte cum-Ic) în }J8 .. ntccc,
40:
[600]
{j(J() P_I_iO_'_'E_I{_B_E_L_E_H_O_M_A_K_Il_",O_I_' �� __ �_�_�_
*6
14969 N'a rupt dracul de geba opincile, până
'i-a adunat.
G. P. ;)ALyrC, i.u: c. Snmlţl,
j. Cono-lull(.
be <;liee de o casatorie, de u tovărăşie :-;au adunare,
'in CtIrE' toţi p;irblşii sunt de li potrivă rei.
*6
14970 'Şi-a spart (rupt) dracul opincile.
P. J Sl'IHL"Ce, Leg., I, 1378, p.
172. - ETN\'BcOe, p" 13i. - V.
ALEXAKDRI &; L. ROSETTI, IY1ss.
-p. (TÂRBnYlce:AKt;.]J}'(�f. CI. T7I,
Scniin. - l{Jl1. POPESCU, înv. c. Cio­
căl1eScl-M�dl'!.Jillenr, j. Ialomiţa. ­
G. POB0RAN, in c. j. Olt. - L. ŞĂI'
l\EA.tm, Semo», p. 309. - N. BĂH'
BULESOU. ino, c. Sur/iţi, j. Ilfov.
- D. EPFREANU, iuo, c. Dtunian,
i. Dolj. -G. P. SAL'\T(; &; K J.
PATRIOllJ, iur. c. 871111lţl, .i. Co­
rI/riul/[. - GH. l'olENAHL.i. Bu­
,,1"/1. - C'. TEOFĂJ\'ES'F, iur. c. Bi­
car.}. Ncmtu.
Jşl sporţ;« dracu opincilc.
A. PANC\'. Edit, lS3�, p. 1(1 &
12; L !J. [il 8: 5'1.-HIKŢESCU,
p. 4�1. - S. 1. UnOSSl\'IAKK, Dici.,
I'. uo.
lU CiUld după stăru iută Îwlelullgahi. cu mart· greutate
se îudeplinesce scopul propns, islmtesce.
De pildă: cauţi uu lucru şi '1 g[lsescJ.
2° Când cine-va un pete face vre-nu reu altuia, adică
un are cine sa'] ajute, şi nu ishntesee.
Se <;lice că drac-ul, c;l1lc1 se ye,le învins, lşi rupe O]llll­
cile, clifar şi eu dintit,
3° Când se insotesc doi inşi, dp opotriva nil, se �lice
că dracul 'i-a căutat si 'i-a împrennat, i'oÎ nu '"î-a rupt
opincne de geha pem,l' 'i-a g�lRit. ' ,
[601]
CREDlK'l,'E, OBICEIliRI
GOL
14974
4° (J[Luc1 cine-va faee vre-nu r6l1 se dice ce, dracul şi-a
spart opincile, itlerg:lml să '1 îlldelllll� a comite faptul.
50 Când se află faptele rele alt' nuul om, fapte pe care
le n ţinut mult timp nscunse.
:-le 1111se la dînsa, 1'1'i<;illP spune,
Ca n'a rost plitinţă pe 81 a slll"ill8
1)icencl: sci: cii este un grai II de eâ.lul vat:u,
(/i'ş� sparge cu vreme Opillcilc r/1"IlClI �
Ia nu ma'i , privcsce opiucilc mele
Ce se j I'CllÎlli!'ii în mi,;] [,chieele
Şi tot nu pnt ll1c·h să lHlg" i utrc dî1l7iI
() illil'igii micii. iji sfl 'mI lîL1 ,j(, rlîll�iL
A PANN, }l;rliţ. lSi)'J, 1>, J2,
*6
14971 Pe unde 'şi a spart dracul opincile.
j)-lla Z. JŢTVARA, (;, Fedesc1,
Tu/r'I'{I.
Adieă departe.
*6
14972 O să 'şi rupă dracu picioru.
D-na MARIA BEHEA. C, [Jl'1nţl.
,i, ra..«
o să se iaprăvescă odată (-U reul ncestu, şi Y;I fi hine.
*6
14973 Mai mare drac de cât dracii,
AVR COReEA, parol«, c. Cuş/du,
73nll17l.
Om fIlde şiret, fOl'te 1'('\1'"1..
*
A fi jucat la nunta dracului.
GH. JIPESCU, Ophtc., )1. 11;"
dlljp în,'ii, 'lJI] Sp"""'I, un l:e(l'I! de 1111)�, e'a aUt,li! �i el p" b!]'('IJI1111l
1111, cii (lI'.li [ucat la nunta IlraculuL Adicătilc d dracu '�l-ad11s('
a miu te, Jl)tl"(l <Ij, d(� pe p]t'dc, să se 'riso re , Se 'şi leit () mureru, ţi f-ă
fneil fete; Ri:', le mărite, �i 1'" giu(,l'iî' lui ,fI '1 <Incă în pusl.i îi toc îlll-
1'l'elllli1, cu dinsa Aşa îşJ ll1ă pc nellreptalea ,le femeIe, ('11 ('[\1'(' faCil
ş'-'pb? fc!işci1nG; �i illiI ,l'întâi Îl ('l'a 11111lle1(' il'ufia, şi "ml'trit;j (le fi('
{n!1ellil il] mari. A (1'<1 doua (TU Rculllpl'teH, şi p'ala q (lele ,le pC'
[602]
G02
PIWV ERBELE RO:lrÂMLOH
poporul de rînd. A da treta erit inşelăcmuea şi o oăsători cu ţeran],
A d'a patra eriL pisma şi o mărită de pe meşterî, A d'a cincea era,
Iătări îea şi o mărită de pe feţili bisericesct, A d 'a şesa era 'năltarca
şi o trimise 'n ruuîerf. A şeptea eră curvia şi p'asta IlU vru sa inso­
ţescă, ci o ţinu în casa dînsuluî, şi căruia 'I trebuie, întră acolo şi '1
este ginere moşteuitor.» - Gn, .JIPESCU, Opincar.
*6
14975 Se însor ă dracul.
D·m, Z, JUVAHA, c. Fcdescl. J.
Tutoca. -- GR. POÎENAHU, ing. i .
BUZ("I�.
\' eell Stnj;orlt.
Când plouă şi tot de odata e soro.
*6
14976 Işî bate dracul nevesta,
1u"1,. GROFŞOHE;ANU, in», c. Gal­
şa, comit. Arad, Unqaria. - 1. AR­
BOHE, ing. j. B1�zeu. - GR. POIE­
;'URU, ing c. Rosea, j. Iolomita
\T eqi Stnj;otli.
Aeelaş înţeles ca la No. 14\)75,
C'est le diable qui Lai sa femme ei qui marie
sa .fille.
Peo». Fraun.
*6
14977 A mâncat din pomana dr acului.
P. ISPIREscu, Rev. Ist., f, p. 230.
- E. J. PA1'RIClU &; G. P. SALVIU,.
îllv. c Smultt. j. Cocurluiu, - 1.
MAHi;\ESeU, in». c. Bradu-deJo«,
j. .-l1·ycş.
*.6
A mâncat la pomana dracului.
GR. JIPESUlJ, Opiuc., r- 1:5.­
V. l-L3.MBu, in». c. Brănesci, j.
Ditubocita.
Vec,-i ,,-�f;/;Il.
Se <"lice celor spânî, In bătaie de joc.
LEGE.'lD_�
Odată dracul u'avu (le IIl�l'U, şi SI') g,îll(li cum si'('�l mal bată joc
de OlllCnf., Neavînd ele <;8 se mal legil, se legii ele barba �i ll1usteţile--
6menilol'. lşi ])nse in gântl să facă ca <"1n18rril B�, nn 11);:11 Rlll[L -!Jarh3.,
[603]
CREDIN'fE, OhICEIUllI
603
������.
;�i lIluBtă\1, ca Uurnucdeu, dcI Dumuedcu arc barbă şi musteţr. Ce
să facă, cum să elregă'! Pregăti o masă mare şi dete "îl vă în ţeră,
că are să facă şi el o dată II pomană mare, să se ducă vestea. Dar
m uet-I să nu vie la masă, căci În uemul drăcesc nu sunt muert ; şi
n'are eul să fie pomană dacă 01' veni şi m uerf. Aşe<,lă masa în diua
hotărîtă, şi se adună multă lume, tot bărbaţi unul şi unul, eu bărbile
rnat-I şi stufose, şi se aşe<,lară la masă, JlIâncară şi se săturară. Dar.
·ce să vedr ? A două <,li tOţI omenit remaseră fără barbă şi rnusteţI I
Dracul, când a făcut el bisei-ict, ca să facă şi atuncl ? El gătise bu­
catele asa că, ori unde ar fi ajuns ceva din ele făcea să ca(;lă părul.
Şi cum atunci ornenij nu mânoau cu lingura, ci cu mâna, s'au făcut
bleasc pe la gnră, şi-şI mal ne tejfan şi bărbile cu mâna şi-şI mal făceau
şi mustătile aşa frumos şi resucite, umplendu-se peste bărbi şi iuustăt).
Aşa că a doua d i, când se scularâ hieţii creştin], le rămaseră bărbile
şi mustătile flotococe-Ilotococc în aşternut, remâncnd ca murerile. Cei
care nu se prea mânji seră rett, tot le-a mal remas câte un fir, ici şi
colea,
Şi datuncf , tOţI ornenif câţ! alt eşit din nernul celor ee alt mâncat.
{lin pomana draculul, srillt şi vor fi spâuî, cât o fi lumea lume.
După alte variante, Iingurile, pe care dracul le-a pus,
la locul fie-cărui, când a dat pomană, erau forte lungi,
de un cot şi mal bine, Vroia nscuratul să'şI bată joc de
bieţii Bomâuî. Cum trebuia să mănânce ? In cele din urmă
şi' an dat unul altuia peste masă. Oi, din causă depărtăret,
fie-care ne-putând duce lingura tocmaî bine la gura celui
din faţă, a versat bucatele, _ pe lângă gură şi aşa că, bu­
catele fiind ferbinţi, Ia-au că9.ut omeuilor, mustăţile şi
barba.
Ve(Ji CREANG.�, Pou., p. 198; L. SĂrNEA.:<u, BasmclC' n».
miine. p. 18, 19. 33-1, 3-15. 354. 450. 484. 487. 4\17.
JJIal' badezet qand col merc'h. 1)
Prov. Breton.
Uhi (( 7'a clrl le con ii i!m}}1. ci/a J!/a soe mcsU1'e�)
1'1'01', l'ienu11Iln,
(!l//eli el ilial,To lUI de enyail({), de mal/a il Il Ju2
d f' ma d I'U,rJ((I'. 5)
l'rol'. Sj!rUi,
lVer mit dem 'IeHfel rssen u'ill. 11111'<1' eincn 7an­
,llr'uDilli1 hal,e;1 4)
Pr(ll'. GenII,
1) lLlIat botezat cu uJlt-dc-lemli (mir) pe litru fc-tc,
!!) Cine are a face cu dracul, trebuie srlJs'l lea nlc�llrile.
3) Cine vrea ::::ă îll';cle pe dracu trebUIe �ă se scGle de dimine��:L
4) Cine \"re s5 nl:lllânce cu dracu trebulc să :1'11;:1 o lingură luJlg�,
[604]
5 � 1
60+
14978
1-1r IIUS nectl of li linu] "polm tlia] eate toilli
Ihc tiPi il. 1)
A mâncat la nunta dracului.
EAHOJ:\ZI, ]1. JIj.
*6
14979 De pomana dracului.
lJ'llll Z. JGVAHA, c. Fei/esei, j,
Tut.u:a.
*D
14980 A'şl face pomană cu dracu.
V. A. };'08ESCO, c. B'olticenl, j.
Suciana. - D·na ECAT. ZA:-:)(E, c.
Bd8C8C;, J. Ji'rllc-i1'î.
Adiei'. eu cine nu trebue, it face Line celui care nu
merită şi nu scie să fie recurioscător.
A'I li'tsa]lo soma draeulut, a nu se mui îngriji (le
eme-va.
14981
14982
*
A'l da dracului pomană.
V. ALEXANlJHI, Teatr.. 1l.1[,:]1
tI,; lD-i6.
NI da în burduful dracului.
I. vJCbA':'(j.A, Pou., p. 142.
Aceb� ÎlJţeles ea la No. l-HJ81.
14983
*
A se duce dracului pomană.
v. ALEXAItl\ll, Teair., p. ::!(i9.
- 1. Amint., p. 123.
1 ,) A se duce si II nu se mal întorce.
21) A se pierde, a, se prăpăd).
1) Aceluia îl trebue o lingnră lunga care mănânca cu dracu.
[605]
tiu:)
14984
*6
Sărac e dracul (dracu).
L (+. V ALLC\Tl�EAC;1.J, p. ::lti, -
j)-llli EcA'l'. ZAN:-l]';, c. Băsc�cl, j.
Tntor«, - JLI:A:-lA, c. j. FII/·-
"iI'l. - Iur.ru tla.«.
':. comit. Ihiqari«.
- D. EpURi':A:\U, ÎII!'. C, Dtunian;
J. Ttol], - C. TEODORESCU, [nu.
RiIJl:, ��hll.ţH. - (-r. TItlF'A�\,
u.r, c. i,
dracu.
A \'1{. CIJ};CEA, c.
Bwud.
Nunuu dracu! O';(I)'((C, I;(!' n'are ,"mjlet.
p. 5n.
10 Hespullsnl celut cărnt 'i pare l'Cfl, (;;111(1 cine-va îl
t,1ice: săracu 1
2° In Banat, se (Jice pentru stll':lt.:i:î t.:el ue-ret-unosoetort,
ncmultămitorr : cărora li s'a Iăcut U11 lrine pe care '1 res­
plătesd cu 1'011.
A pof despre săraci! leneşt cari, ful',[ stL lucreze. S(l
ostenescă însnşi, spre aşi câştigi, cele trelmillci()se tra­
îulut. TOl' sit trit18seiL 11l111Wl din clanul.
Bomfmul crede că dracul nu an? suflet. (1e ore-ce su,
fletul e dat (le Dum ncdeu.
Acee,Lşl credintă o mî. Ilomâniî ,?i despre strigor, C;1rl
ar fl uisce oment 1l<Lseuţf cu c(l\l<:'L, lipsiţi de suflet ';'1
aVE-nd numaî un fel (le abur, C�L nnimalele. "il caro se Il­
propte Întru r(it·va do anima a Lutinilor.
Le lliltlJlf' r:.Q! ])((1('I'J'(' '11[i n'a point Il'rllllC.
Rel'l(l:il fie Cratlu:«,
14985
A trage pe dracul de codă.
L CI{E�..\SiJ.A,
D i )l. TECJ.lJOI:Escr,
,- �·lUcrf'l. I1usl1·., p. ]ti. - fuL.
G .fo�(>r'jORllC\)iLJ, !lase. c. Galş!l, co·
illil. I;n'IIO·!n. - Q. 1:'. :-)AL-
VIU L\: 1. PAThICIG, fuv, c.
Suw7ţ1. j, t'ov1trlnln, - f:h. ST.
Îne. 1'. ('a!llI1ele, j. Dolj.
LLXA)."]'HEfiCu, }//{(/Jist. j.
Pnl,l(l .... -- GR POIEXAlW, in!!. j.
EI'z'·ii.. - C. TEOl'ĂXESOU-(';ltlBI:l'
EA, /111'. c. Eir'fl:, i.
[606]
,'600
----
PROV ERBELE ROMANILOR.
*f:c.
A tine pe dracul de .ss«
O. TEODORESCU, inr. c. Lipooa,
i. Vaslui/!.
* -
) Mi acr'iţa'i drac1u di cadet! 1)
I. OOYAN,Pi·Oj'. c. Pericol», Epir.
-ILIE GHICU,pl'Oj. c. Abela,Z,;pir.
* -
'MI acâta'l daroclu (draciu}; lu alas, nu me-
alasd.2)
PER. P AP AHAGI, Zweit. .J ahrcs.,
II, p, 153 (Audela).
10 Când se încurcă cine-va, smgur, într' o afacere, şi
nu scie cum se mai scape de ea, 'şt-a facu] singur he­
le::ma,·
Teneo lUjJ1Im auribus. :1)
Prm'. Lat.
2° A 11U isbuti Într'o afacere; a ajullge reu, a o duce
in sărăcie.
A se asemenă ca: Ci trage pisic« de cadă pe i'opojinr1,
se inoirteeci o mâţă [le codă şi n'are de ce s(/ se prindă.
E greu 13,1 tragi pe dracul de codă c,'tel, ea şi pisica,
'Se acaţă cu ghiarele de O1'I-ce. A nu se uHa cu dracul e
păzitorul comorilor.
Inţelesul, cel ele al doilea, odiuioră lllal rar, a pfitr!lns
cu totul În limbă. Il Întîlnim şi la Creaugtl.
Tn Macedonia dicerea el pi'lstrut Îllţelesul ei primiti v.
«Ar trel .• ui în t6tă YI(:ţa lor, !:i[( Iragll pe dracul dl' c(Îrid., - 1. CREAK(,J •.
Ti)'e?' le rliof,{c JiU), la queu«.
1) ALTI prins pe dracu de C(�d:'l '1
2) Am prins pe dracul de codâ : îl las. (dar) uu me lasă.
J) Ti" pe lup dc urechi
[607]
-------
CL<EDIN'fE, OBliEIl:H[
(j07
*""-
14986 A ave pe dracu in pungă.
C. TEODORESCU, in», c. C1l1'sesC'l,
i Vaslniu. - K I. l'ATRIcI1J &
G. P . .':)ALVIC, înv. c. SmuIl1, j.
COVUd11'iU. - G. POBORAN, inst.],
Olt. - GR. POIENARU, ing i. Bu­
Zel!. - C. TRIFAN, in». c. Cârnu,
j. Nemiu. - C. TEOFĂNESCU, înv.
c. Bicaz, .f. Nemtu, - D. Epu·
REAN1J, înv. c. lJamian, j. Doii.
- GR. ALEXANDRESCU, maoistr .
.f. Putna, - lUL. (iROFSOBEANU,
da se. r, Gnlşa, comit. Ai:ad. Un­
paria.
Nu are nimic, e sărac de bani 8e mal <;lice, cu acelaş
înţeles: 'i-a intrat şeTpele în pungă.
Se scie că comorile pe care Rtă dracul S[1,(l şerpele se
fac nevedute.
VeiJi T. SPERAN'�IA, în Coniimporanul, Poresiea poreşti­
lor: QUITARD, i-«; p. 309.
T-ogpr le dial!le dans sa Daune.
Prov. Frauc.
*""-
14987 'Şi-a găsit dracu capacu.
P. GÂF<BOVJCEANU, 1))·0j. c. lUd·
qurele, j. Ilfo» .. - Itrr; \-ULCĂ·
NESCl:, elec. c. Pelesc), J. Doli.
*""-
Găsesce dracu capucn,
G. P01JOltAN, inst. j. Olt.
] II I s'a Înfundat, eL umblat să file,1 reu şi a dat peste
unul eu re l'a potrivit.
211 Re \obee mat ales când soţiI sunt dc· o Jlotl'iYi1 l'eÎ.
14988 Şade dracul cu curu(l) pe banii lui.
A. P ANK, Ediţ. 1889, p. ou;
1 H, 1>. 81. - I1'Nl'ESCU, p. 48. ­
E. I. PATmcIU, înv. c. Smul ţi , i.
Cavurllllu. - Jur.. GROFSOREA1W,
înv. c. Galşa, comit. ",11:wl, Un­
qar:«. -- C. TEODOHESCU, inc, c.
Ricoz.j. lYrhnllt. - V. SALA, dase.
c. 1'oşcm'i, emil it. Bihor, Unga1'la.
- O. TWFAl\, h,l'. r. CrÎn/1(, .i.
XiiI/fII.
[608]
QU8
PI�OVERBELE RQ}L��IL0H
*6
Setle CII, dracu jJ{� comoră.
H, D, ENESCU. îno, G. h,wwolclt,
.J. j)o)'olwt:
AJlie;'l e sg;lrui t.
Hornânul crede elI, sunt cornorl buue şi comod 1'010.
Cele rele sunt comorile cad, când le-alt Îngropltt stăpânul
lor, le a fug:lduit draculuj. Iar cele bune sunt liărăz.it«
draculut. .
Cine u,scumlo baui în l)i1mînt, �i rru'I scote în restimp
de noue �lile, dracu şede pe el, ';li riuI lWLl g;\sesce nicî
stiipfmul lor, nici nirueuî ; c::'icL când cine-va 8ap:\ CeL să
scoti). o coruoră reu, en se lasă tot mai afund, sall cel
ce pune m[1ll;\ pe acel baut uiutesce.
Cei �arl VOl' să Îllgropp banj, hal'ăI\Îmll1'y druculut Pl'O­
cec1ez(t În modul următor.
Se aooperă vasul. sn;ll legătura în care sunt strîuşl
banii, cu 'remăşitele unul auimul blestamând, ca comora
să nu se arate do cât 1<1 un OUl, femeIe sau copil, care
va fi în anumite condiţiuni cuvintate în blestem, de cel
ce face com.ira. Până atunci acea coinoră e p;\ziUi de
drac care, pe lingă altele, are >;>i nrmătorca însărcinare.
In cas când comor« ar arde fii o va vede, întîmplător,
şi alt:'î fiinFL ele e:fLt cert hotărîtă, C<1]'e va llUlle şi semnul
cuvenit pentru a U l'eg:isî a dona <..,li, dracul, peste nopte,
e dator SrL mute uturea semnul pus, ast-fel că descoperi­
torul săpând nu g1lsesee comrira.
Comorile ard ele hei Ol'I pe au, În ajunul SGl'brttOl'ilol'
marI, ';li numai lloptea, pftllil 13, ll1te(Jul nopţii pot fi
v8<;lute. Când omul (;U ]IOHlC il giisit comOl':L, atunci, (lin
banii aflaţI, (1(1 �i ehaeulni CiUe ee-va, saii, însă mal rar;
vre-un suflet (1l" copil. ne ohicoill, dă bu.nl 1)0 cad îl
pune în patru gropl resleţp, în apropiere (le locul unde
n g(tsit com(Jl'il. In orI-ce eas, hwit g{1siţi nu aduc noroc
omului, eure tl'CllJue Hi'd cheltulr'H('(L lleapel'at în curînd.
J3i11mll'ul PClsto corn(n';'" era, LI RomanI o veche locu­
ţiune IJl'ov8rlrhLlfl; l'e\;li O/ecrone, l'hil i]J]I. " XIII, ;); lYL-\ 11-
'ţlAL, XIf, f>3, ;); AFUL. Jllelwm., -+, \); OVID. JJ1dam., IV,
p. li-+I; I'HJEDR, IV, \1, :3.
Priu urmare e probabil C:1 de 1:1 Homalll şi ele la Eli !li,
a h'el'ut în mitologia nostri\' pop01'ani1, rolul �01'pelui f?i
a dra.cului de ;t pi'lzi comore. Vei,,1'î Etym. JJ[ogn., p. 2Hcj·!l.
De almlntel'ea credinţa eri eomorile Hnnt p;\l\itn c10 ba-
[609]
_____________ �HED1:\'''_rE_''_f_}B_'1_';_E_ll __ :I_a _
LWl'I (".;e1'pi, ,,;'wJl'ad) ,.,i Gtt at1uc; nenorocirr celor cart le
gtL"e';l:; o îutilnim la ll;nlte popol'e.
In YilJf:lllnyewuÎ(, ele pild», YPllem c.i nu piti«, u uuiit
Andvari tnUit In ap;i sub forma l1llPl stânce. Acesf pitic
pospdit o coruoră mare �i un inel Aiuirara-u« ui, care lEl
stăpânnlut S6(l puterea ele a dobândi CeH aur ar fi vrut.
Ca ,;Cl ,,;c;;tpe, Audvari c1rc p(ll1:l '5i inelul, însă blestemă
de niorte pe acel care vu stăpâui comora lut �\ bta Ase
nil ; ni. dat comora ne mâ.nn lUI Hreidrnar. si efectele bIe;.;­
temuhu încep Set s� arcte. Fafnir :;;i Ilegi]} , cer lle la
părintele 101', o parte diutrinsa. Acesta nu ne, feciorit
lui il ornoră ; Fafn ir care e mai puternic, lea in stiip;l­
nire armele lui Hreidmar, spa(b Int Hrotti �i GOlful
}f�f!ishelm a cărru vedere Însp;UllItlllt{( lumea. Dnpa acpstH
gone:-;ct) pe frate seri. pllue lll;ln;t po couiora int1'6p/t :;;1
:-;e cnlcll Jln 11insa snÎJ fonn," Huni !jf!lf(!ll', în paji�tea
Gllitahelilp. f;ii llPllOl'lwil'ile sn ţin lanţ p(mtt lafillele f'pn­
pee\.
*'--"
14989 A fi com6ra draculuL
l' 1'1 ({. r, Dobro-
IOA. Y',l'e (le fUl'itt. CUlJlI ynllit ;['!:L S il �l dns,
2° A f-Î }Jl:tzii, 1'1�a,
*6
14990 S'a spinzurat ca dracu 'n cânepă.
Adie" tl,) t-mpel';(J'e,
Dl'acnl vr?'wl S;L tn;C;t O(lata Jlrintr U Gtl1Rpi';\te. :-;'a Il!'
cun'at lllh'îllsa, ,le .1es;1 re 81':'1. ';il (le 1l0eilZ ..,a sp;Îllznrat.
14991
*
Şede ca dracu in cânepă.
[610]
1'1
I I
I
1 I
I[
I
i
61U
PHOVERBELE ROMÂNILOR
li
1 I
*6
14992 Şede ca dracu 'n spini.
GAVR. (JKIŞOR,Pl·Oj. c. Dobrouei,
j. Yas17ihi,
Acelaş înţeles ca la No. 1499l.
Dracul fiind gol la trup, se 'nţelege că trebuie să '1
msrgă reu prin spini.
*6
14993 S'a pricopsit ca dracu 'n spini.
GR. POiENARu, ing. ,j. B1!Zeiî-
G. TRIFAN, în?!. c. Cârnu, j. Nhnţu.
- C. 'l'EOFĂNESCU, înt'. c. Bicae,
[, Nbnltr, - H. D. EKESCU, îtlv.
c, Zamostea, j. Dorohoi.
10 A -păţit' O reu.
2il Muncesce fără spor, ŞI chiar da înapoi.
*6
14994 Şede ca dracul pe mărăcini.
C. TEODORESCL:. ini: c. Doqe!«,
}. raSZ1I!1I.
Acelaş înţeles ea la No. 14992.
*6
14995 A dat de dracu 'n stejerişte.
G A VR. ONIŞOR. J)1·O(. C, J.l(J/n'o-
1'eţ, frasIn/it.
A făcut ce a Iăcut, Şi în urmă tot Ta prins,
14996
*
Prinde dracul, sc6te 'I ochii.
OE. ALEXAKDRESCC-. ma.'lisll', j.
1"11111([.
Prim7e dr({cul Ş? ''[ scote ochii, daca poţ'/.
lI·na EL. SE\'ASTOS. 1'01'.) p, 12:2
Vee{t 0,./.
[611]
I
1
CREDIN'fE, OBICEIURI
*6
14997 Parcă a arat dracu cu ei.
611
IULIU GROFŞOREANU, praf G.
Gal.şa, comit. Ar(ul, UIl!J(I1''ia.-P.
GÂRBOVICEANU, praf. c, Petresci,
j. am].
*6
Par'că a arat dracu mălatu cu dinsu,
D-na Z. JUVARA, c. ji'edesd, j.
'rutova,-G. TRIFAN, îno. c. Cârnu;
j. ;,vcII/Iu.
10 Pentru o111enI urîţI la faţ,).
2° Sali. jerpelitr, sdrenţeroşi.
13° Despre omul slab la trup, hicisnic, ne-putinctos.
*6
14998 'I-a perdut dracul mesura.
TEODORESCU-CHIRILEA:c!U, in», j.
8n<:lava.
Pentru cel care cresce inalt.
*6
14999 A trăi ca dracul cu popa.
Adici't reu.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc'{, j.
7:utoea.
15000
*
Se uita la el (ea) ca dracu la popa.
A. l' ANN, II, p. 92.- HINŢESCU,
p. HJ4.-GR. ALEXANDRESCU, ma·
!listr. j. Putna,
Ac1iCl'i urît, căci nu se Iubesc.
*6
15001 A se uită la ... ca la dracu.
p, G.�RBOVICEANU,Pl·()f c, HrÎ1-
şa, j. Pralcocn,
Acelaş inţeles ca la N o. 10000.
{
,
1
15002
Nu pociu scăpa de el ca de dracul.
A. PAN.:<, IT, p. 159,
[612]
612
KII pot (pote) scrljJiI de el cu de drocul.
HINTESC1:, p. 48.-[ULlU GWlP­
i:?0REAKU, p1'C!(. r . Ca/şa. comit;
Anu!, ['11901·)U.
Când dai llleHcl.l de unul C;.ll(- 1111 ţi-e 11rag. saft pe care
uu ai noi sa '1 iutîlnescr.
15003
*
Se ţine după ... ca dracul după călugăr.
P. ISPIRESCr:. Le!!.. ]>. 2:38.­
!:IL OAKIAK. Imli/ie. J laş/.
*-
15004 ' Se ţine după ... ca dracu după popa.
P. GÂRBonCEAKU.Ji1'O( c. Capu­
Pisc/iluL i. JIlusccl (f- c. Comauiia,
.i Olt
A(;ela� îl! te les ca la 1\0. 1 :")()();J.
*6
15005 Se ţine după ... ca dracul după copil mic.
A. PANI'. It p. 15\J. - Htu­
'.[EC,LT, p. 13'. - GH. ALEXAN­
[.Ia:,c;, r. maţnrtr. i. ]'/(111([.
dll pli lf1 im'
lnluC/)!f1'/ 1'(/ dracu!
fi Si' mat lip)
copilul n.i«.
A. l'ANN .
..: .
-r-
A umbla după oue de drac.
P. "h"'"'' "'Nil. pro]'. c. Cre-
ieni. i. y,Î[cea.
Adică in zurlar, dnpp lucruri cari un se pot gtlS!.
15006
[613]
.�
I
I
GWeDJ]\;'(I(, 0B1GLIGW
1) Fuge' ca dracu de tămâie.
1 GLIU (j IWFOOjOK!eA!'>U. pro]. r.
Gatş«, comit. Anul, CI/!lar/II.
Fuge ca dracul de tămăe.
A. P.�NN, 11L p. G:!.-HlKTE>:UJ.
p. 64-.-1. IONESCU, III, ]'.174.­
tlT. TU'�ESCU, tu», c. Catanele, j.
Do'[. - E. 1. P ATU ore, înr. c.
Smulţi, i. Cocurluiu- - Avn. COR­
CEA, paroh, c. Coşieiu, Banat >­
lUJ" VULCANESCU, c. Pclf8CI, i.
Dolj.
FlI[lc de ... ca dracul de tămâ:«.
(�. ZUCA, StIU/. c. }I;!/;asaYl. Al­
t.an; a,
*
]/1U1.?( C(f dr((clu eli tflilli/ullli!.])
J. Hll';U, comit. FI[!li'iH/Ş, T1'Im­
I.,.ilmuia.
A E;(' feri de ... ca dracnl de fri)ll(Île
V. AI.EXAKlllU. ('Oti/'. t.n«, v.
p. 14().
A. I'A!\N, Ediţ. 1 BWJ, p, ;,n.­
HL'!TESUI', p. 1:)0.-1. CREANGĂ.
Amiui., p, 17. - V. ALEXANDRT,
Tcatr., p, 2tî(). il:!1. 4[)2.-1'. ls­
PlRESCU. Bev. 1sl., iu, p. :ClP4-
B. P. I-U�Dj,U- Tl'e� Crai, r. 5f}.
- V A. FORESC1i, c. Folticeui, ,j.
Suciava.- D. ['OPI. mnt . ('. Smal«,
i. Prnkora, -- (,'. l\EGIWZZI, 1, 1'.
�4P.
PU[lf ca dracul de tătnăie,
* I�
FU(lc ca dr(l('{f de tămuie.
dJ" Rpn\"3Llflllle jilf}! ca dracu de MlI/iÎle. - La l.j"etică merg! din
PascI în l'aRc1. Aşa cauţI In de suflr-t ? l. CR1:�A;,,".A, Ami1lt., I': 17.
15007
[614]
(il 4
PIWVEHBELE W}}L,\NIL0H
dea 'ţI t;atnlJnsnle �i fll.')l ca dracul de Wm!Îie.>-C. NEllBUZZl.
Fuir quelque chose comine le diab!» l'CliU benite.
Prov. Franc.
15008
;;:
Fuge ca dracul de scăldătore.
DIM. ZAKNE, c. Bolintinu-âin­
Vale, j tu«.
Acela!? Înţeles ca la No. lf)007.
*.6-
15009 Se întrece cu dracu în fugă.
G. O�UŞOH, prof. c. �orlent, j,
Tutoca.
Adicrl fuge repede.
*6
15010 Fuge ca de cel drac.
V. IFRI.M, elev. Se. Norn: -. , r,
C:Of'o,Zc8c1, .i. Tuiora.
Adic[t reperle �i spertat,
* .�
15011 Fuge de muma dracului.
P. G.�RBOVICEAKU, prof. C . .1108
tia, i. Dolj.
*�
15012 E sfredelu draculuL
I. CREANUĂ, I'oo, p. 170. - L.
!}ĂiXEAXU. /licţ .. p. 742. - TIm,
Z. G. !i'crZesci, j. Tutooa.
«ALlt1ll'C' Cl1 casa slJern-teÎi, 1'':iLo 1)
Ulip"ln (1,' ))(1.1> .. -(, ]Il('�ttl�\lgt)-.,ă la tl'�-'hi1e
- 1. (\.Ri�A.:\\ \",2\.
tupilat.ă, III (·�tl'C şefle UH
e/Un îl sfredelu. rlrrlculu1.,
[615]
CHBDINTE, OBlCEllmî
*6
15013 De sufletul dracului.
615
"1'
I I
D-na ECAT. ZANNE, c, Băsesci,
j. Pâl(:iiî.
Adică de gehu, pentru nimic, de ore-ce dracul llU are
suflet.
A se vede No. 14984.
15014
Drac flăcău.
GH. Ju-ssou, Opinc., p. l Itl
Lucru ne-vedut, ne-uudit,
15015
Drac însurat.
liR. JLPESCU, OjJirlc" p. 116.
Acel:tij :Îllţeles ca la No. 1 :JOI5.
Acolaş 111ţeles ca la No. !f)014.
OH .• JIPBSCr:, Opiuc., p. 110.
15016
15017
Drac socru.
Drac betrăn.
On. JU'ESI'U,
p.lW.
I
'1
t
I
,1
*6
15018 Drac încălţat.
AVl{. C'OlWEA, r.
nOHa/.
Adil';l OUl, dat' l'Ml ea dracul. j)psJll'C (�Hl ('f' umbla cu
şiretenIe. am;l.gilHI sprc a <1110(' la l'i'iL
15019
*
Par'că e dracul de pe cornoră.
L OIl.bAN"Ă, POl'., p. F)O, - O.
'l'EODlJHESUU, inc, ('. On1'scsc7, j.
l'oslnllL
41
[616]
,Par'că eşt; cel de pe c01J1(iI-ă, mei, de scit toto ccle.v=-I. CHEANGĂ,
Pot'.
*D.
15020 Par'că 'i dracu pe uscat.
PIWVERBELE JWMÂNILOH
10 Adică urît.
2° E sgârcit.
30 I-,e scie tate.
S. T1LA, elev. Se. Nonn., c. s-«.
hăsesd, i. Tecuciu, - V. ALEXAN­
DRI, Teatr., p. 145 & 1014.
10 Adică urît.
20 Pentru omul şiret, vielen.
3° E om reu.
*6
15021 A fi dracu gol.
616
1
Il
"
I
�
A. PANN, II, p.122. - HIN,\,ESCU,
p. 37. - G. DEM. TEODORESCU, Cer­
cei., p. 72. - P. ISPIRESCU, Reo.
Isi., II, p. 157. - C . .I:luNGE'rIANU,
preot; c. Cosoveţ,.1. lJJ. ehedinţi.-­
A. MARINESCU, înt'. c. Humele, J'.
Arqes.
10 Adică, om poznaş, isteţ, obraznic.
2° Om reu.
*6
15022 A fi (un) drac împeliţat
A. PANN, Il.l, p.128.-HINTES­
CU, p. 48.-P. JSPIRESCU, Ite». Isi.,
III, p. 37�. - A VR CORCEA, paroh,
c. Coşte'iu, Banat. - Itn.to UROF­
ŞOREANU, B. Comlaş, comit. Arad,
Unqaria.
VeqY Cupil.
15023
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15021.
*
A fi ca dracul.
GR. A LEXANDlWSCU, maqistr. j.
Putna,
10 Adică urît. I
20 Om reu, viclen.
t
[617]
CREDINTE, OBICEIURI
JJ1echanf comme les mille diables.
P1'OV. F?'Il11c.
*6
15024 A fi al dracului.
617
1. CREAKGĂ, POt·., p. 230. - D·na
Z. JUVARA, c. Feâesci, i. Tutona.
*6
Om al dracului.
OR. A LEXANDRESClJ, maqistr. J.
Puina.
Om şiret, viclen ; reu.
« Nil seie ce pornă a dracului e. > - 1. CREANGĂ.
*6
15025 A fi cu draci.
1. CREAl\GĂ, Por., p. 163.
*6
A ave pe dracu într 'însu.
D·na Z. JUVARA, c. Fedesdî, j.
Tutoua. - G. TRIFAK, înv. c. Cârnu,
j. Nemt»,
*
A w'e pe dracu.
P. ISPIRESelJ, tu« t«, 1, p.
232. - OR. JIPEseu, Opinc., p.1l5.
*
A av( drac; întrJînsu.
Ve<jI Ducii-se .
. IOA fi reutăcîos, a căuta Srl, facă rele.
2;) .A. f om şiret, viclen,
«Ell atunci mr-ofu tîrîi piciorul pe lângă dota, OIU ochi-o hine şi,
apoi, ţj-Oltl spune eu ce zace intr'insa.
<-- Da seir că al chitit'o bine, meI Chirică ? 'I'ot Cll drac; eşti tu,
erI. bine <!ie eii.> -1. CREANGĂ.
ijO Despre omul forteh amic, ager la trebă. - J. Nemi«.
Auoir le diable au CI)T1JS.
Prol'. Franc.
[618]
15027
I
,
I
618 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
15026 A intrat dracu 'n el.
AL. POPESCU, înv. c. Cernica],
Ilfo» -G.P.SALvIu,înv.c.8rrmlţ1,
J. Coourluiu;
*6
L' a (au) gltsit dracii,
E. 1. PATRICtu, în», c. Smulii,
j. Comirluhl.
*�
T a (aii) venit el'racit.
E. I. P ATRIClu, în», f;. Srnulţi,
J. CovurlulH.
Când unul s'a infurîat Şl vrea să facă rele.
*6
A '1 băga în draci (in toţi dracii).
D-na Z. JUVARA, c. li'edesc1, i.
Tntow.
*
A băget drac: în,tr'însul.
10 A '1 necăji, a '1 întărîta reu.
2° A '1 'face să scie ele frică.
*6
15028 A eşit un drac din el (dintr'însul).
iULIU GROFŞOHEANU, P1'Oj. c.
Golşa, comit. Amd, Unqaria.>:
Gu. POIlL:\AHu, inq.]. Buseic. - Q,
P. SALvj l; &; 1< .. I. P A'l'Rlc:îu, iu».
c. Smulll, i. Coourluiu. - C. 'rEO'
FĂNESC:U, înv. c. Bicas, j. Nem]«.
10 Câud un om ren devine mal bun.
2° Când pe un făcebor de rele prin chinuri şi bi:ităf
l' ai silit să mărturisescă adevărul.
3° Om isteţ, care a ajuns la o positie mai bună, lucru
la care nimeni nu se aştepta.-Comit. Arad.
4° Când te-al rănit şi curge sânge.
Se crede CtL unii ornent au dracl lntrînşit. Aceştia sunt
în stare să facă numai reu. De unde se (Jice de copiit cari
sunt ne-ascultători şi îndărătnict că: le-a venit draci; j'i-a
găsit (apucat) draci1.
[619]
�
1
I
CREDiNTE, OBICEIURI
-------------------
619
Când Îi bat părinţii se dice că aceştia ait scos drac!
din ei.
Se (Jice de asemenea, despre cei lunatecî, că 'i-a apucat
necuratul. De asemenea de cel care se spînzură sau se
înnecă, se (Jice că l'a cuprins necuratul, când a săvîrşit
fapta acesta ticălosă,
*6
15029 A 'I veni dracii.
D-na Z.
JUVARA, c. Fedesci,
j.
Tutooa.
*6
A
)7
găsi
(apucâ)
dracil.
D-na Ec.
ZANNE, c, Băseeci,
j.
Fdlci11.
10 Pentru oment ne-ascultători, îndărătnici.
2° Pentru cel care s'a înfuriat.
15030
*
A '1 lua dracul.
D-na Y. BUDlŞTEANU. j. Ilfov.
*
A )1 lu« mama dracului.
!
i
10 A muri; despre un om re1'1.
21) A o păţi.
'Dadi nn te liniştesc], te iea tlracu.»
*6
15031 A fi salba dracului.
r. NEGRozz', I, p. 249. - v .
ALExANDm, Teatr., p. 772,865 &
989, - 1. NEGRUZZI. Conv. Liter.,
V Il. - E. J. PA'.l' RlO 1 0, înt·, c.
Smult), J. Cuvurlnht. -M. CANfAN,
public. J. laş!.
Se <,1ice mal ales despre nepoţi.
.M1LLO. -- «Nu Cl1Ul-Va avei) un frate la Bueurescî.
tiEl<V.ucSC:u. - N1I, domnule director, am fost unic şi singur la pă­
rinl,],· .
lV!lLLO. -- l'{)te vr'un nepot.
8El{VlESC:U. - Nici." m'a ferit Dumnedeu de salba tiracului.r >«
V. ALEXA)(DRI, Millo director.
[620]
GR. JIPESCU, Opinc., p. 113.­
E. 1. PATftIClu & G. P. SAL\'Il',
înv. c. SrnnI1�, j. Cocnrluiu, ­
GAVl" Onrşon, prof'. c. Dobrove[,
j. Vasln't-n.
10 Pentru omul urît.
2° Câte odată, pentru omul l'eU, viclen ,
*6
15033 S'au dus boii dr aculu I.
620
15032
PIWVEHBELE nOMÂNILOl,
*
Cine n'a vedut pe dracul, să se uite la
tine.
A .: PA);N, lI. p. 122. - P. 18'
PIl1ESCU. Reu. Tst., Il, p. 162. -
I-IINTESCU, p. 49.
Vrend să arate o pagubă, pierderea unei speranţe,
.D·ar hi gându judccătoruluî la banii ălnI cu pricina, şi cu. ochii
'n ochii' lUI, s'ar dt.ce boii tlracului,» - GR. J[PESCU.
15034
*
A arde dracului tămâie.
!
II
ii
'1
1<
ii
M. CANiAN, public. J. Iasi,
A se ruga ele cel reu; a fi reri.
*6
15035 A fi crescut în buruenile draculuf.
Gn. POIENAnu, ing, j. Buce«. ­
C. TEOFÂNESCU·GIUBINCEA, înt, c.
Bicas, j. Nemiu, - lUL. Onor'!o­
REANU. înv. c. Galşa, COli/it. Anul,
Unqaria.
A fi crescut in burienile draculuI.
AL. STAliINI'I, Rec. t«. I. 1'.
228.
*6
A fi crescut în burueno, draculia.
D. EpUHEANU, înt'. c. Dnmian .
i Dolj.
10 A fi gâlcevitor şi ne-multumita!'; ori-ce Îi dai Şl
ori-ce al face, nu te poţi înţelege cu el.
j
,
[621]
621
� i 1
20 Om crescut reli, în valea îlltimpIăl'iL---J. Nem(u.
Buruenile crescute pe locuri ne-curate sunt burueuile
dracului.
,Al fi, tu, om .Ic trenă, dară eşti erescnt În burieuile dracului. > ­
AL. STAMA'fI.
*6
15036 A cre pa dracului un ochiu.
BARONZI, p. 47. - P. Isrinuscu,
Rev. tn., I, p. J27.- C. 'l'EOl"Ă'
NE-iCU, înv. c. Bicas, j. Nhn{u.
Când îţi vme să faci o faptă rea ŞI nu o Iacf.
*6
15037 A crepat un drac.
E. 1. "?ATHlerc & <1. P. SALni),
in». c. Sr/inll'!, j. Cocnriuiu,
*
.A plesnit drac'u.
D-na Z. JCVARA, c. lt'edcsd, j.
Tulova.
*
Cripâ daraclu.l)
G. ZUCA, stu«. c. Sanwl'ina,
Epil'.
1'1 Acela:;; Înţeles ca la No. 1503t5.
20 Când duue pcrsone învrăjbite se împacă ; căcf dracu
stăteu ÎJlt1'8 ele şi un le lăsa sCt se împace.
;30 Când omul săvirşesee UIl lucru care se credea peste
putinţi:i a se face.
De pildă se g.ice când mănâncă patru inşi dintr'un
01:'1. Atunci dracul se ghndesce: unul a mâncat allnu�ul,
unul gă]bellu�ulJ unul coja ; dar al patrulea ce iL mi1ncat?
Dracul nu găsesce respulls şi de necaz crapă.
De <,1ico e;''t tot aşa crapi'\. dracul, când, de la un palu
de chibrit, aprind mal mulţi inşt tigCtl'ile.
*6
15038 Nu O crep a dracu.
G. POBOHA.:l, i.iet. j. Olt
De (lice celui gri:'lbit.
1) Crcpă (a crepat) dracu.
l
,;Ii
i
I !
[622]
621:: PROv]::::':R.:.::B::::l\::::'L::::E::::H.:.::O::::M::::Â::::N�I:::::LO.:.::I::::� _
*6
15039 A tăia dracului bureţi.
A. PANN, Erli(. ]889, p, 113
& 151; Il, p, lOO; ru, 1'. 122.
- S. I. GnossMANN, Dicţ., p. 36.
- V. SALA, dasc. c. Vaşcoit·Bâ·
resei, comit. Bih01', Ungaria. - GR
POIENARU, iuq. i. Buzi3:t. - E. 1.
PATHIclu & G. P. SALVIU, in». c.
Smulii, j. Cot'w·lurll. - C. TEOFĂ·
NESCU, '�l1V. c. Bicae, j. Nem!«.
*6
Tocă draculul bureţt
H1N'l'ESCU, P: [;O. - P. JSPlHESc.:U,
Leq., J, 18i2, p.I77. - V. SALA,
dosc. c. VaşC01{, comit, Bihor, Un­
qaria.
VecI' Burd?
10 Nu are ce face, nu face nicIo trebă,
2° Când faci o trebă de gALă.
3° A spune cal verdî pe pereţi; om fări:i şiri la vorbă,
4° A spune minciuni.
f)o Când unul, spunănd mincmnt Înainte" altnIa mai
mincinos de cât dînsul, nu arc trecere.
*6
15040 A fi însurat cu dracu.
Irua Z. J UYAHA, c. Fedesci. . j,
Tutoua.
A ave o nevestă rea.
*6
15041 A dat mâna cu dracul.
N. ŞANDHU, c. (ico(lq1t[.de·:)'IIS,
comit. Albit Iufcr, Trausilrania,
S' a îmhog11ţit. Se (,11 ce , cu acelaş înţeles; CI lJUB mân«
pe 'J("rJiP.
*6
15042 A vedut pe dracul.
A. PANN, TIr, n. G1. - Hrs­
TESCU, r- 16G. - P. ISPIJmscu,
Rev. IsI., rr, p. HiO.-LAURIAl\
8:; MAXIM, II, p. 1556. -- OR. A·
LI·.xANDlmscu, mcqisi. j. FI/InG.
A pă.ţit'o, a primit l'esplata pentru fapta rea ee a făcut.
'y
I
[623]
____ C_l�_E_D_INT E, OBICEIURI
*6
15043 A dat de dracu.
623
15045
LAURIAN & MAXIM, I, p. 1013.
- G A VR ONIŞOR, ]J1'Of. c, Dobro­
veţ, j. Vaslu;i1�. - j';. I. P ATRIClu,
in». c. Smulţi, j. Comirluiu . - G.
POBORAN, inst. j. Olt.
*6
A dat peste dracu.
A. PANN, II, p. ))5. -HINŢESCU.
p. 48. - P. JSP:HESCU, Unch, Sfăi.,
p. 102; Rev. i«, I, p. 227.­
V. ALEXANDIU, Teatr., p.1532.­
G. P. SALVIU, in». c. Smulţi, j.
Couurluiu. - IUL. GHOFŞORJMNU,
in». c. Galşa, comit. Arad, Unga­
ria. - C. 'l'EODoHESCU. în». c. Cur­
eesci, j. VasluzM.'-: OR. il LE'
XANDRESCU, maqistr. j. Puina.
Acela.ş Înţeles ca la N o. lf)042.
"Daca nu te astiruperf o sil dai peste dracu.»
*6
15044 Uns cu uns6re de drac.
V. SALA, dasc. c. T'aşc011 Bc1-
resei, comit. Bihor, Unqaria.
Om al dracului, om de potcă, l'ihi făcător.
*
A fi cu gândul dracului.
P. Isrmssctr, I,eg., p 344.
A fi eu gânduri rele, vicleue.
*6
15046 'Şi-a pus dracul c6da pe el.
1. BĂNESCU, p)'of I R01!l((1!.­
E. r. PATlUCIU & G. P. tlALVIU,
în». c. Sniult«, j. COV1trl1tlu.
ehud nu gitsescl: U11 lucru pierdut.
*6
15047 A'şî băga c6da.
LAumAN & MAXlM, r, p. 762.
- A P ANN, Moş Alb, r, p. 52.
-- r. BĂNn:SCU, prof, j. R01/i(fÎ/.
[624]
624
PROVERBELE ROMÂNILOH
*f':,.
-"f> Ş � vîrî co a«
A, PANN, r, p, 53. - GR. JI­
PliSCU, Opinc. p. 119; Reur. Oraş"
p. 77. - I. CREANGĂ., Poo., p. 144.
- P. lSPIHEseu, Leq., p. ·19. :\89.
- V. FOHE�CU, c. Eoliiceni., oi. Sn-
ciava, - GR, ALEXANDRESCU, ma·
qist». J. Puin«. - E. 1. P ATmeiu
& G. P. tlALVIU, înv. c, Snmlţ-i,
i. Covurh�ru.
10 A se amesteca unde nu ar trebui.
2° A semăna vrajba între 6menL
15048
Dracu 'şi bagă c6dă înt6te.
LAUHIAN & MAXIM, I, p. 762,
*
Dracu îşi[ vîră ceda:
A. PANN, 1, p. 53. - V. A. Fa­
nssou, c. Folticenl, j. Suciaul.
Acelaş înţeles ca la N o. 15047.
Val de casa orn ulut când dracu 'şi »iră cOlla.
V. A. FOHEseu.
Ci-că naiba îşi vîră co'Za prin casele omenesc],
Şi le şoptesce să facă ce nn'ţi vine să gândescl.
A. P ANN, Moş Alb, I, p. 52,
*f':,.
15049 'Şi-a băgat dracul c6da între el.
IUL, GrwI"soREANU, în», c, Gal­
şa, comit, Arâd, Unquria - 1. El·
NES CU, praf. J. Roman.
*f':,.
S' O amestecat dracu cu cada.
GAvr;. ONIsoR,proj. c. Dobrooeţ,
j. Vasluit!.' b
Când se tulbură liniştea, buna înţelegere între (lai
6menL
[625]
CHEDIN'rE, OBICEIUHI
:1:,0.
15050 Mai strînge'ti ceda.
625
G A VI:. O�IŞOH, pl'Of. c. Dobrocei ,
j. VaslulH.
Nu te amesteca în t6te.
*,0.
15051 A virî pe dracul în cămaşă.
E. 1. PATlUCIU & G. P. SALVIU,
înv. c. 8rnuI1'!, f Covw·lu'lu. - O.
TEOFĂNESCU, înv. c. Bicaz, i. Nem­
iu. - M. OANIAN, public. j. Iaşî,
10 Când faof bine unuia care, drept răsplată, îţi face reu.
2° Când iei copil de suflet care, de obiceru, îţi face,
pe urmă, vleţa amară. .
*6 ""
15052 A vîrî pe dracu în sîn.
D-na Z. Juv ARA, c. Fedesc'l, j.
Tutoca. - E. 1. PATRlCIU & G. P.
SALV.nJ, îno, c. Smulic.], Covu1·luîu.
Aceleasi intelesurî ca la No. 1005l.
A se v'ec1e in PHMDRU, IV, 18, fabula. Homo et Colubra.
Qui Iert malis auxiiium, post iempus dolet.
PHAEDRU.
*,0.
15053 La dracu în praznic.
E. r. P ATRrclU & G. P. SALVIU,
înv. c. Smulii, i. Coourluiu, - A.
PETHESGU, ing. c. Curieade-Arqeş,
j. Argeş.
Adică departe, nu se scie unele.
«S'a dus la dracu. 'n praznic.'
:1:,0.
15054 Unde 'şi-a înţercat dracul copiii.
P. ISPIRESCU, Leq., p. 11 & 221.
- T. SPERANTĂ, IIl, p. 269.- iLIE
HOCIOl'Ă'U, teol. c. Selişt e, comit.
Sibin, Transituanui,
[626]
626 �P�R�O_V=ER=B=E=L=E=R=O=M_Â_N_I_LO_I_� __
Pe unde' şi-« înţercat (înţercat) dracul copiii.
V. ALEXANDRI. Tecdj·., p. 1728.
- GR. JjPESCU, Opinc., p. 115.­
HINTESCU, p. 194. - '!'EODORESCt:,
înv. c. Punqesci, i- Vaslu1u.
De unde 'şi-« înţercat dracu copiii.
Adică departe.
V. ALEXANDRI, Teafl·., p.1:>34.
«M'a purtat pe unde 'şt-a înţercat dracu copiii.» - V. ALExAKDRr,
p. 1728.
«Du-te unele 'şi-o înţercat dmct� copiu.» - ILIE Hocrorxu, Transil­
vania.
*,0.
15055 A umblat şi pe unde 'şi-a înţercat dracu
copiii.
V. ALEXAKDRI, Teatru, r.l:3.-
131'. 13'1'. 'I'urssou, în». c. Caianele,
}. Dolj. - C. TEODORESCU, in». c.
Punqeei«, j. Vasluiu.
Umblă pe unde a înţeTCat dracul copil.
HINTESCU, p. 194. - GR. .TI'
PESCU,' Opine., p. U5 .
. AmbZă pe unde a 'nţercat dracul copil.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1875.
Se gice celui care a umblat mult, a colindat ţera sari
lumea în lung şi 'n lat, a fost departe.
*,0.
15056 A înţercat (şi) pe dracul.
P. GÂHBOVICEANU, praf Semin.
Buc. CI. VII. - G. POBORAK, iust.
c. Slatina, J. Olt.
E femee reutăcîosă.
«Asta a înţercat pe dj·aCtt. >
*,0.
15057 A albit şi pe dracul.
P. GAHBOVICEANU, praf. c. 1'0-
ienm'i'l, j. Gmj.
[627]
CREDlN'fIl, OBICEIURI
Pentru o femee şiretă, viclenă,
627
;::L::.
15058 A'l face ca pe dracu.
A. P ANN, I, p. 166. - HIN1'ESCJJ,
p. 56. - P. lSPIRESCU, Rev. Ist.,
I, p. 233. - T. SPERANTĂ, c. Fân­
tânele, j. Bacâu.
A'I face de rîsul lumet, a'l batjocori reu.
;j:L::.
15059 A face pe dracu(l) în patru.
P. ISPlRESCU, Rev. te., 111, p.
380; Unch. Sj'r'it., p. 50; Leg., p.
15 - 1. CREANGĂ, Con», Liter.,
XI, p. 181; Pov., p. 218. - Şezăi.,
1.[, p. 50. -- V. ALEXANDRI, Teatr.,
p. 563. - G. DEM. TEODORE�CU,
Cercet., p. 90.-::S. NĂDEJDE, Ntiv.,
p. 10. - T. i:lPERANTĂ, 1, p. [,5.
-S. [. GROSSMANN, p. 67.- GAVR.
ONIŞOR, pro]'. c. Crâtun», j. Tu­
toca. - C. TEODORESCU, inv. c.
Lipooa, j. Vasluiu. - G. P0130RAN,
inst . i. Olt. - A. GORovEI, public.
c. Folticeni, i. Suda va. - P. GÂR­
BOVICEANU, praf Semin. Buc, Cl.
VIII.
A întrebuinţa tobe mijl6cele, a'şi da tote silinţele pen­
tru a ajunge un scop ore-care, pentru a isbuti.
Vec;ll: G. DEM. TEODORESCU, Cercei., p. 90-91.
Se meiire en quaire.
Fa ire le diable c'i quatre.
;j:L::.
15060 Dracu aduce ...
B. P. HĂŞDEU, E1Vm. JJ!Jagll.,
p, 375. - D-na Z. Juv ARA, c. Fe­
dest«, j. Tuiooa,
Când cl�t peste noi o ne-plăcere de care ne temeam,
dar speram tot de odată că pote nu se va întîmpla.
«Dracu l'a dus tocmai astă-dl pe la noj.»
[628]
628
PIWVEHBELE lWMÂNILOR
*6
15061 A scuipa draci.
O. POBORAl\. iust . .f. OII.
Vezi .\jiÎllt.
Adică a fi rău.
15062
*
A se uita în curu dracului.
Când unul se uită fix la ore-ce, cu gândul pierdut Ia
altele.
*6
15063 Calul dracului.
P. JSPHlESCU, Rev. IsI, I, p.
455; Leg., 1 r. r. Jl2. - V. ALE­
XANDHl, Teatr., p. \=140. - L. ŞAf­
NEANU, p. 120. - GR. JIPESCU,
Opinc., p. ',6. - LAURIAN & MA­
XIM, 1, p. 341. - OR. FOIKKARu,
ing. j. Puina. -O. P. SALnu & E­
l. P ATRlcIU, in». e. Smu1l!, i. Co­
vttrZ,uiu. -lUL. OROFSOREANU, inr,
c. Golşa, comit. Jli:ad, Unqaria.
- C. TEoFĂN�sau-Gml3lKl·EA. iur
c. Bica», j. Nemţ7t.
*6
A fi calul dracilor.
G. P. SALVIlJ, 1'111:. c. Smulţ), j.
Covurln!u.
Ve(1! RaM.
IOSe \lice anume despre babele cele rele cari fuC' vrăjî.
Poporul crede că aceste babe sunt trepădnşul dracilor,
şi ca sufletul lor. dupa morte, merge fără doar şi pute
în fundul tartnrulut.
2° Pentru o fată mare ne-astîrnpărată ; care llWl'gE' În
tate părţile singură. nu se sfiesce de bărlmţl.
30 Se \1ice de nwgar, pentru că nepotcoviudu-se JIU
se aude când tropotesce. - Comit, Arad.
Se dă acest nume, şi la o insectă, numită de Francost,
libellule sau demoiselle.
*.6
15064 A dracului e lumea asta,
P. RonDAN, iu!', c. Itcius, CD1IIit.
BillOJ", Unqari«.
[629]
15066
1
Arat::', răutatea Iumei.
*6
15065 Par'că 'i-a înjugat dracul.
'I'EODOHESCU - CHIHILEANF, 'Îrl1',
J Suciava.
Cum e unul şi altul, adică la fel şi rei.
Se <,1ice mai ales pentru soţi sau tovarăşi.
*
Dracu scie.
Of{, JJPESOU, Opinc., p, 115.
Dar elI nu.
Ce s'a făcut tovarăşul teu �
- Dracu scie.
15067
*
Dracul me învetă s'o fac asta.
A. PANN, IT, p. 122.
15068
Când te păcălescî, făcend mai ales ce-va retI.
*
Nici dracului nu'I dă în gând să O facă
asta.
A. P ANN, II, r- 122. - HIN
iESOU, p. 50.
Când ye<,lî f,lcendu-se vre-o rentate, vre-o şiretenie mare.
* /�
15069 Nici dracu nu'l scie.
l i-ua Z. J1:YARA, e. Fedesc1., i­
Tuiora,
E Olll aSC11l1S şi viclen,
15070
*
Nioî dracu ...
P. ISPlHFscu, Leq., p. 102.­
GH. ALEXANDHESCU, lIIagislr. i.
L'utua .
Adică niment.
«�'{id dracu m't-o sd.t,e din ('np.>
[630]
630 PIWVERBELE RO.MÂNILOH
*6
15071 Tot un drac.
A. P ANN, 1, p.88. -- IIINTESUlJ
p. 48 .. - B. P. HĂ�DEă, Et,IJIII.
Jl1agn., p. 9Hl. -- AVR. CORlJEA.
paroh, c. Coşteiu, Banat. - GR.
ALEXANDl'mSUU, nuojistr. j. Puiua.
*
Tot dracu ăl« e.
Nu face unul mai mult ele cât altul �l nicî unul nu
pretuesce mult.
lIuul ş'altul tot un drac,
Amindoi nu ban nu fac.
A. PANN.
*6
15072 Spuma dracului.
. Vcdf 31,/ile.
NI. STĂ UOEANU, ÎI/il. c. Piria, .f.
}\{ehedirtţ'î .
15074
Acolaş Înţeles ca Ia :N'o. 0519.
*6
15073 Sîc, drace!
N. IOIWAN. ele», Scl, �Y01'111 1'.
Tecucei, i. Tecu.cl.
Când gonescl pl'e unul care face vre uu rei1.
*
Tremura ca draclu. 1)
10 De fricii.
2J De frig.
*6
15075 A sc6te capul ca un drac.
:6Ull MIHĂILt,SUl', ÎI/r. c. 1;1I�­
icui, j. Pruluu:a,
Dlc01'8 ftîl'te ele:.,; Îlltl'PlmiuţaM ae femel: �i da(1aco, ehud
veci cit copilul nu udormc, C,L s;L'Şl p6trL VOtle de ulte
treburî ale casei.
1) Tremură ca dracu.
[631]
031
*.6
15076 Par'că'i scaperă dracu 'n fălci.
Avu. COHCEA, plll"oh, c.
Banat,
Pentru omul slab.
15077
*
A lui era dracul.
8. F'L. MAll lAN,
p. :lD-t.
Pop.)
« (10 p.n-uncla el, aeef)::l tnJHlla să facă fie care, de 11 u, a lu!
era dracu). Co ciip,'til ell nime IlH )Jutea sit îmniil"tc"""i - ti. FL.
MARlAN.
15078
Am eu meşteşug să îmblăndesc şi pe
dracul.
P. [SPIRC"CU, Bec. i«, 1, p.
:2:-31.
Am i1Ir:.'jLf':�IUJ Sit imbldnr(csc pe dracu].
Amenintare pentru ee] ne ascultator i;![ l'i�l1.
15019
A ave o costă de drac.
Il! 1'1
«;\sla'l lHI.Il(t, ()jN(� {\Iilt'ic:'t. �!!'1 V(H'!r!'t. ('(1 t,c,t arc �! ea f! ('(};!.tâ de
dn!!'; dar tl'ailJd 9i 1l1!!t'ind 'r-om seidc�u llill1i ll(' a(�()I\a 1. CJdGA-NCA,
15080
*
Pe dracu!
Adid do 10('.
Iţ.r "]H1Jl eri Sei<lill ",·(,sta <lI' 111111'
Suiai! pc dl'{{f'H ,
!iZ447
42
[632]
15081
PROVEHBELE L:OMÂNILOH
DRĂCIE
*
A fi vr'o drăcie.
P. TSPIRESCU, ],ey., p. 24(l.
A se juc« cre-o drăcie.
P. TSPIRESCU, Leq., p. 1(1 & 262;
Rev. Isf .. I, p. 228; 1'01'. Une!!.,
p. 16.
A nu fi lucru curat, 11 interveni o putere supranaturală.
,CIQbănaşul scj� l'ă'şl priponisc calul bine. înţelese că trebue si!
rr-o d-răcie aci la mijloc.» - P. lSl'IHTI.SCU, Leq., p. 24?
DRĂGAICA
A se. vede No. 10001;.
DUCĂ-SE
15082
*
Par'că'I ducă se pe pustii.
Gn, ALBU, elev. Se. Norm. c.
Srhineni, [, Tutooa.
Adică pure-că e dracul, e urît
15083
*
Are pe ducă-se intr'Insu.
GAVH. ONJŞOR. ]i-roi c. Dob1'0
1'i'.(,,7. Va.�ltdu.
DUHOVNIC
15084
*
Duhovnicul spoveduesce şi pe cel bun
şi pe cel reu.
V. A. Fom;scu, c. Folticeni, ,i.
Snc1ava.
[633]
!
..
CRllDINTE. oBIclllmâ
633
Omul trebue Sit ierte pe semenii lui. Dumnedeu singur
11e pute judeca cu dreptate.
DUMNEQEESC
15085
Pronîa durnnedeîescă calcă socotela mu­
ritorescă,
D nI. CANTE.MlIt, Isi. Ierogl., r.
295.
Prevederile omonilor dau adese-orl greş.
15086
Batjocoresce puterea dumnedeescă lu­
crurile ornenescî.
Nro. COSTTN, Letop., ir, p. 72.
Acelaş înţeles ca la No. 1508f).
DUMNEI)EIRE
15087
Cugetele dumnedeirei, şcola lumii, găn­
durile femeii şi marea n'au sfîrşit, n'au
început.
G K J1PESCU, Opiuc., I': 133.
Atâ.t sunt de muri, de udîncî,
v C(F Roia) Ilollla7J, Casa.
C'eS01', CliP. l ', ( . .()/, (;(fiIlă,
IJ1SC1!11/at, JJâ/uI) ti lJIU1}(·jJ
Pleolfll, jJara, a Nc'ibr/(l, R/:';it.,
SJiÎllt, Crec!de.
Credintele deS1'1'e Dumnedeu sunt nonumcrate, şi e
peste putinţă s:î se ele, aci, m{LC:1r cele mal interesante
dintre ele. A se vede colectiile Şeziito1'ct şi Allnnel, precum
şi L. ŞĂINEANu, Hasnie, p. 842-879.
J. IONESCU, Cari. Cii., II, p. ::J4.
·-Abcccd. Iiusir. p. 24.
i
I
�
I
I
15088
Inceputul înţelepciune! e temerea de
Dumnedeu.
.*' �.. ;ţ;1;:..�tf(�)�.k:.��
"
[634]
G34
PROVEHBELE HOMÂNILOR
Cine se teme de Dumuedeii se păz.esce ele a greşI.
Incepttlul înţelepc'itmet este a se teme de Dum­
ne�leii.
Isus SiHAR, 1. 15.
Le crainte de Dieu est le conunencement de la
saqesse.
Pro». Franc.
15089
Numai Durnnedeu este vecinic.
N. COS1'LN, Lctop. Mo[(l., IL p.
101.
InI' omul, asti1-(,ll s'a născut şi mâtne more.
Die« seul est eternel,
PrO!J. Franc.
15090
Durnnedeu este tutulor judecător drept.
I. NECULCE, Leiop, JJ[old\. II, p.
4-15.
El va împarte psdepsile şi răsplătirile. dupa meritele
fie-căruia.
*6
15091 Numai la Durnnedeu e dreptate.
P. CLi"HDil\'IGEANU,
BILe, CI. VI]!
*
A VH. ()OIWK·\, P(/)'01l, ('.
Banat.
15092
Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu
tot cuvîntul lui Durnnedeu.
MiTlWl'. A;-;TDI, Lrulahii!e, l!.
:l3U.
[635]
CR_.E_'D_;N_T'�tE�',_0_B_I_CI_·1_F_B_i 635
Nu 11 uma! cu pâne trăesce omul, ci şi cu
tot cu vîntul ce ese din !Jura luz Dumnerleif.
V. A. URECHE, COllV Liter,
XXI, p. 572.
Nu trâtesce omul nu pdne, ci ŞI cu cuoîntu!
lUI D1tmne((e?�.
V AHROK, I': 46.
AraL;l puterea ucestur cuvînt.
Nu numai cu pâne va t1'(11 omul, ci cu fot cu­
rintul re iese din gura lui Dumnedc«.
MA'l'EI, 4, 4; DEUTEH. R 3.
15093
*
Cine nu r6gă pe Durnnedeu?
A. P ANN, 1, p. '�l.
Adicil pe aeel de care totul atîrnă în lume.
15094
Gâlina, <:te '1 gâTină, be apă ş-mutresci la
Dumnidzeu.']
DH. 'WEIGAND, Z/I·eit. Jahres.,
p. Irl8.
Ve/l (//Z:i/Ul.
A..:elaş înţeles ca la N o. 18in nude se l'a a cl;"'tOgil ca
vartantă.
* ..2,
15095 Ii aretî pe Dumnedeu şi dice că e dracu.
r UL. VULCĂNESCt', cler, SI'. 1\ (1/"111
c. f'elcsC'l, i. DoU.
Xn sere să ]lreţuIescit pe om.
15096
La Dumnedeu mergi, dar cu făclia în
mână.
IOHD. GOLESCU, so«, J1, p.lOG.
1) G1ina, ca '1 găillă, I,':: apă �i se 1111� la Dumnc.Ic«.
[636]
636
PHOVE1WELE HOMANILOIt
Adicre pentru O1'I-ce ne vom l'ugi, Ia ure-cine, pana nu
'1 vom eli, ore-ce, nu putem do bândi nimic (Gor.nsou).
Il n',I/ a si petit sain: rJui ne reuille sa clunulel!«.
Pro» . Franc.
Ael agnl sania la sua canrlela.1)
]Jrov. Tosl'.
Es isi lcein. Heiliqer sa lilein, el' will seine el­
pene Keree haben.2)
Pro». Germ,
15097
Taina lui Dumnedeu nimenea nu o scie.
A, PANN, IT, p. 38. -Hll'l'ESCU,
p. 184,
*6
Tct'in(� lUt Dumnerleu nime nu o scie.
V. SALA, clase. c. Serbesci, co­
mit. Bihor, Uuqaria.
10 Nu putem cunosce viitorul,
2° Nici motivele întîmplărilor. Din ceea ee ni se pare
cii este o lovitură, pate să ne vie mult folos şi bine. Prin
urmare să primim, cu resemnare, tate întîmplările vtetit.
15098
Nu scie omul ce scie Dumnedeu,
I. T. MImA, C01/1'. Liter., XYI.
Aeelaş Îuţeles C;1 la N o. 15097.
* [2,
15099 Scie Dumnedeu ce face.
A. P A�N, III, p. 43.
Acelaş înţeles ca la No. 150D8,
') La fie-care sfint luminarea l u'i.
") Nu este sfânt atât ele mic, care să nu vre .-;'1 urbei lumlnarca lui.
[637]
15100
Nu scim ce cerem de la Dumnedeu.
637
A. PANN, II, p. 38.­
p. 31.
15101
Şî noi avem un Dumnedeu.
IOIm. GOI-ESeU, ]1'1809., IL p. \.lb.
S'� \,liee pentru cel ce all ocrotitor pc pămînt (Gor.usoo),
15102
N'are Dumnedeu stăpân.
I. i-», p. 111.
Pentru omenit ea!'l trăeso f:tri'. a ave nevoe de uiiucul,
S,Ul fără a se teme de n imeuî,
<NumaI uegustorul, \tieeit Nichi lo r, trătesce din senl S('" �i pc S;lI11a
lu). Câu.l întrchar pentru ee? ;Ylo� Nich ifor respunde" tot :-dumej:
pentr« NI n'are Jh!rnnc�le'i;i sidpdn:» -- [. CnEANcL\ .
• Nul seiqneur SUl' Dieu.
Recncil de Gruthcr,
*.6
15103 Aşa 'I când n'are Dumnedeu stăpân.
G. P. SAI,viu, înt'. c. J.
Coouriuiu.
Când t-ie Iaco vre-o nedreptate, f;Ln\ ca să se g[ls6s(',i
cine-va fir. ec)!'(t fioeOL,\Jrt şi Nil. caute a 1nrh0l't,il 1 ucruri 10.
15104
Pentru că n'are Dumnedeu stăpân.
1'. Isrrnuscu, Leq., 1, 187�, p.
17l.
Acelaş Înţeles ea la No. 1:)10;".
* L"\
15105 Bun stăpân e Dumnedeu.
Ţ)-n;t Z. JUVAHA, c. j.
Tutoua.
[638]
638
PROVERm�LE ROMÂNlLOH
CrWl nu 'ţine de cât binele.
(Jlli seri Dieu il (1 110n maistre.
Pnlv. com. XY·e Siecle.
*L
15106 Ochiul lui Dumnedeu nu d6rme.
A. PANN, E(li{. 1889, p. 22: I,
p. 78. - l)na B. B . .MA WR, 1'. 83.
- HINTESCU, P: 128. - Gu ALE
xANllln:scu, j. Puina. - P. G ÂRBt)·
VICJ':ANU, J)1·(If. Se miu. CI. J -ui
l)mml('(le1� 11U dornie.
Prin urmare :-;ă nu facem ]'('11 căct voiu fi jw<1C'}l,,-,iţL
In (al 10t1�7 sun! ochii lUI Jehor«.
C .-n 71' iu.« '/'elllr loujour«
1'1'1IV. Franc.
])1'01'. Germ,
PrII/'. XlI.gl.
15107
*
Durnnedeu vede t6te.
OII. A LVXAi\pm:sn .
]'1111,(1.
/)U'1I raii toul.
') Ochiul luf J rumncdc ii c în tot-de-una deschis.
") Ochiul lui Lrumuedvii lill doruu- Ilie. odată.
[639]
Tcte la lume se odihnesc, numai sillgur Lrnmncdcii y{�ghic%�î (ue pă-
Acelaş îuţeles ea la Nu. 1610,i
AISDRE[U AL BAGA v, Cari. Aleq.,
p. \1\1.
Tute 'nlume se discurrnă, maşi un Dum­
nedzeu ne-avegiia.')
* L\
])lImllcr{('ir (I}'(' scări ŞI de suit ŞI de 8(;0-
borit.
Cia .. 1IPE"(·U, Opinc., p, 132.
G. P. SALVIU &E.lPA'I'RICic:,
in». c. 8nmlţi, j. COl'1ldulu.-lc:­
LIU GROFSOHEAKU, în c, c. Gal�a,
comit . .Ayad, Cng(l1'la.
B. 1. h,v, c.
Corurluru, l\1IHALAClJE,
c. Ş('1I(/1·('8('1,,i. 7'1(10'/'f1.
V. SAI,A, duse. c. Ya§fofi-Bii­
resei, comit, Hil.o», ['?lg(!1·la.'
!Jumnrr!elf are doui; 8Ca1'l) cu câte un cap
1'ÎrÎt in })(lmin/, şi cu altu! atr'lfJCÎ?'(at d' ((Z
şcpleleu cer; şi pe una suc JIO Român,
Iar IJC alta tI da drumul de rale,
* L,
DU11lnc(lcl� are dow7 scărt, tot suc şi scolun«.
*L
Dumner{e/Î dou/ scări are:
8({ suc (suie) §I s{i cobore.
A. PAK!\, I, p. 78. - HlKTESCU.
p. 52. - D. EI'UUEAKU, îu». c.
Dasnia n ], [Jolj.-C. TEOFĂNESlU,
in», c. Rica", j. Ncm(u.
*6
15109 Durnnedeu are două scăd, cu care sue
şi cobora.
15108
[640]
PROVEHBELE nOMÂNILOH
�-"------------ - - ------------ ---
*
Dnmnedei: (l1'C multe scart; prin care pc
unit î'Z suc {a}' pe altil ti coboră.
Gn. ALEXANDm:scu, magisl1·. J.
Putua.
1') Adică um ilesc pe cel mândru �i înalţrt pe cel
smeri.t.
2° Când cine-va din simte devine bogat, şi vice-versa.
Intrun mod eliptic, şi cn înţelesurile de mai SUR, se
t"lice că un om s'a suit Raii s'a coborît
DU1n1WI[dt care înalţr[ prc umi.lirE) Şl ridic«
la nuiniuire pre CPl ce pldn,lj.
Iov, 5, 11; Ps. 113, 7.
15110
Dumnedeu nu lasă pe om.
A. P AKN, E(II} 1889, p. 152;
III, p. 122.·- P. ISPlRESCU, Ref.
Ist., III, p, 164. - HINTESCU, p, 52.
Să nu pierdem nicl o dab'i speranta ; după 1'81l va veni
şi bine.
Vel.li BOGDAN, Sn Îi re, I': �O-o1.
nicu n' oublie pas les siene.
GAJll:. :MAulwm. Trrs. Seni,
XVI-e Siecle.
!Jiu quard;« soi 1).
pj'()I'. Vel/iţ.
U oii rerliis;.:t riie Seinen llic/d.�)
1"I'OV. Germ.
(lud rerlaat rlc ,31jnen nici. 3)
1'1'01'. Ulmul.
1) Dumuc.Ieii păzcscc pe al lui.
2) Dumncdeii nu părăsescc pc al luî.
3) Idem,
[641]
15111
Am nădejde la Durnnedeu.
A. P AXN, Edil. 188'3, p, 152;
III, p. 123. _. P. ISPIHE�CU, Net'.
tu., I, ]J. 231.
Acela::;; înţeles ea. la No. 15110.
15112
Ori-ce ne dă Dumnedeu t6te sunt bune.
A. p AN�, II, p. 38.
Tote câte aii Picut Dtunnedeă sunt bune.
DIJ�!. 'j'jOIIlNDEAL, Fob., p. 193.
Prin urmare sti primim eu resemnare tote întîmplările
v1eţeî, chiar şi cele mal displăcute.
*L,.
15113 Bun e Dumnedeu,
Y. ALCXA�DHI, Teatr., p. 2;)8.·­
Glt. .JIPEseu, Opinc., p. 158. - BA­
IWNZI, p. 51. -IIIWCEi30U, 51.­
D-na Z. JUVARA, c. Feâesct, Tuioca,
10 O sit trecă reul care ne fmperrL.
2° O s,I pl'imescă cutare pedepsa ce se cuvine.
*L,.
15114 Bunu'I Dumnedeu, dragul de el ţucu'l.
Avu. COIWEA,paroh, c. Co.�teiu,
Banat.
Aeeloaşl întelesurt ea 1:t N o. 1 r111::l.
'[ucal, în dialectul 13iî.llaţeal1 are înţelesul <le: «ărulat.
DeeI iucui], insemndză eăruiu '1, 811rullâ
*L,.
15115 Mare 'I Dumnedeu.
L�
Jlat'c 't Domnul Dumnc.! eă.
V. A LEXA NllHl, Poes. Pop., p.
211.
[642]
6+2
PROVEHBELE lWMÂNILOH
*6
DU1J111C(!Clt e mare şi puternic.
A '\'IL ConCEA. ]1((1'f)11, c. Coşieiu,
Banat,
10 Lumea stii 111 mâna lui �i trebue si! ne supunem
lUI, În tate.
dncalccD pe mitle şi hal! Sed[ e ii unele te olt[ 1111('[' �i, }llal'c'l
Dlim)le�7el1, ue-a sellpit el şi de acesta.» - 1. ClmAlwĂ, 1'01'., I" 21:J.
·)0 Aceleaşî întelesurt ca la No. 1i\114.
*0-
15116 Durnnedeu e mare om.
A \'H. COllCEA, paroh, c.
Banat.
Supunere faţ,), de intîmplurile cad nu utîruă de voinţa
nosrrn,
15117
15118
Ce putem face înaintea lui Dumnedeu,
1. CnEANUĂ, POl'. p. �-4.
Ca Durnnedeu cine p6te?
IInn:Escu, p. fil.
t
1
I
Acelaş înţeles ca la N o. 1:)117.
*0-
15119 Mare e Dumnedeu, dar meşter e şi dracu!
v, A. c. i.
011 C'1a va.
* L\
J1[aTc', lJumncI{eu) şi mcştertt)'j dracul!
T. CHEANGĂ, Con». Liter., XI,
p. 180; l'ov,) Il. 213,-GAVl\'
ONIŞ0R, prof'. c. DoiJroVi'.t, ,i· Yas-
111111. - D. POPA, imd. c. Sinaia,
J. Prttluma.
r
[643]
V. ALJ<;XANDRI, Con», Liter., v,
P: 139; Teatr., p. 258. - BARUNZI,
p. 50. - HINTESCU, p. 51. - DR.
GASTE1{, Lder. pop.] p. 216. - GR.
JIPE,eu, Opinc., p. 158. - 1. G.
VALENTlNgANU, p. 4-l. - P. Isrr­
mcsou, Re». Isi., 1, p. 4-54. - L.
ŞĂLNEANU, Semas., VJ, p, H27. ­
G. POBOltA1'!, iust. c. Slatina, j.
Olt,
CRIWJ�Tll, OBrCEIURI
*
Bun e Dumne(leu) meşter e ('l) dracu.'
i543
Bun e Domnul, dar şi dracul meşter bun!
IOHl!. GOLESCU, Mss., II. p.86.
1 Il SC' <,llt:e la întîmplări extraordinru'e împotriva cu­
viiutel (GOLESCU).
2° Vom trăi şi vom vede sfîrşitul.
,dlM'e'! Dnmnc\leli şi meşierui dracul. Hclhct 1 vom pute veui de
hac �i spiuuluf celula. Nu'l (' vr-emea tre.-ută.» - 1. OrmANI;A, 1'0/",
p. 213.
Do a�l ]lut(, sa'I SlllUlg ,le I)(,,,e pe eloc?trhll\ll isI. de Ill'''l'rietar
110([. Cine scie ? But: e Dumncder: dracn !» - V. ALKXANl!H1,
Teair., 1', 2l18,
Ace",t�t \,licere este o remăşittL a veclriet credinte .luu­
liste în doue fiiute, de opotrivă puternice, unn buuă f:!i
ccu-l-altn rea, cari st:Ul vecrnio În luptă.
15120
*
Să credi în Dumnedeu, dar nici pe dra­
cul să nu'l uiţi.
K L PITIW'[U 8.:; G, P. Slr,VI1].
îu». r. j. Cocurluui. .
H:l, te porţI biuo şi eu dracul, (';\01 nu s(\ sete unele
P()to pl'iur1o biu« şi el.
*/':,.
15121 Inchina-te la Durnnedeu dar nu te strica
nici cu dracul.
V. A, Fow,:s', {IlO. (', Jldl'Îul,
.f. S/lc'im'lI.
Acolaş inţdos ca la No. F>1:20.
I I
II
1
I
[644]
644 PIWVleRBELf, ROMÂNILOH
*6
15122 Il amăgesce Durnnedeu din dile,
G A VI:. 01;<IŞOR, 1)J·Of. c. Slobocia.
J. Tutooa.
Mult se mai trudesce, se luptă cu mortea.
15123
*
Nu'I cum vrem nol, ci'! cum vre Cel de
sus.
1. CREANGĂ, POV., p. 31.
Ve4r Dom»,
Acelaş Înţeles ca la N o. 14 79G, sau, cum dice Miron
Costin: nu sun! cremile sub cârma omului, ci blelul om
sub uremi.
15124
Omul chibzuesce şi Dumnedeu hotăresce.
S. I. GROS;;�IANN, Dicţ., p.223.
Acelaş înţeles ca la No. 1fl123.
15125
Omul hotăresce şi Durnnedeu lmplinesce.
P. ISPIRE,CU, Un eli . Sfătc«.
Acelaş înţeles ca la No 15124.
M�dte sunt qâsulurile în inima omului, dtu: l1U­
ma: hotărirt-a lUI Jehouo. se indepiineece.
l'rov. SOLO�WN. 19. 21.
15126
Departe 's lucrurile lui Dumnedeu, de
a bietului om.
N. Letop. usu., rr, r-
72.
Acelaş Înţ01ps ca In N o. 1:>12f:>.
15127
Voîea lui Dumnedeu nu se potrivesce
cu a 6menilor.
x. C08TIN. LetolJ usu., II, p.
2:2.
Acelaş înţeles ca la No, 1512G.
[645]
15128
Ce que 7'h011l11/e 1)1"0]1081', Dirtt auiremen! diepose.
Frov. F'r·anc.
Altele sunt sfaturile omenilor, şi altele
poroncesce Dumnedeu.
ACSEN'1'lE UR!eARjeL, Leiop., II.
p. 122.
Veq.I Dom»,
Acelus înţeles ca In No. lfl127.
Insan trtb!/' ider ema, Allah iacdir idrJl'. 1)
Prac . Turc .
15129
•
Omul propune, Durnnedeu dispune.
1. G. MUNTj�ANr. - HINţESL'U,
p. 134.
Acelaş Înţeles ea la No. 15128.
L/ftomme ]lroJiose el Dieu diepoee.
F1'OV . Franc.
15130
Ce unul Durnnedeu dăruiasce şi or îndu­
Iasce, t6tă lumea nici a lua, nici a
clăti pote,
DIM. OANTEMlH, Isi. Ieroţţl., p.
G4..
Acelus înţeles ea la No. 151�;�.
15131
Unde va Dumnedeu, cu anevoe se p6te
muta cu sfatul.
N. Musn�, Lciop. Moltl., iII, p.
05.
Aceluş înţelefl ca la No. 1!)li:10.
1) Omul prc-pune într'un fel, Dumncdcii dispune alt-fel.
[646]
Acelaş înţeles ca la No. 15131.
646
15132
PROVERBELE ROMÂNILOR
Unde nu va Dumnedeu omul nu pote.
N. COSTIN, Letop. Ma/d., II, p.
28 & 42.
15133
Unde nu va să ajute Dumnedeu, în de­
şert se nevoiasce niscine.
MOXA, aţnul. B. P. HĂişDEU,
Etym. Maqn., p. 641.
T6te se pot împlini daca voesce Dumnsdsu.
Acelaş înţeles ca la N o. 15132.
j
Unde este voie a lui Durnnedeu, se bi­
ruesc t6te firele ornenesci.
1. NECULCE, Lctap. suu: II,I',
189.
15134
«Ghica-Vcdă, de n emul fiind Arbănas, copil tiner, aii purces de
la casa Iuî la Ţarigradu să'şl găsească nn stăpân să-I slujescă, şi cu
dînsul s'au mai luat, un copil <le 'I'urc iar sărac, din satul Kiupri,
şi mergând amîndoi din preună la Tarigrad, multe vorbe bune au
vorbit de vor găsi pită, să se caute unul pre altul. Şi au zis Ghica
Vorlă : < tu esei Turc, poţi să aj ungi să fii om mare; şi ce mi 'I face
pre mine atunct !» Iară Turcul au dis atuncea : «de val fi eu om mare
te val face de vei fi mal mare În Kiupri judecătoru.» Şi mergând la
Tarigrad, s'au despărţit unul de altu să'şi caute stăpânr. Decl, copilul
cel de Turc au nemerit la un Aga, ce era de curtea Irnpărătescă, şi
au slujit, aşa, din stăpân În stăpân, până att ajuns de era Paşă ; şi
fiind Paşă săracu, avea un prieten Musaipu Imperătese, şi pe acea
vreme se întîmpla de era multe zurbale În Tarigrad de nu se mal
putea aşeda Porta, - Deci, Kiupruliul ari �lis catre acel prieten J\lusaipu
de casă Imperătească : «de m'ar pune pe mine vezir, eu aş potoli
zurbalele aceste.» Iară .Impăratulut i se superase cu zurbalele, şi se
mim ce va face şi întrebă sfatu şi pe unul şi pe altul; şi atlând
vreme acel Musaipu Im părătesc alt sp ns Imperatulut că este un Paşă
sărac şi el dice să'I put Măria·ta Vezir, că o potoli tate gâlcevilc fi­
ceste, pe carele îl chiamă Kiupruliul. Decî, Impăratul '1 au adus, şi
'lau pus Vezir; îndată au şi pus de a.ii strigat aste, şi pe altă parte
au început a tăia capetele celor viclenl, până i·ai'! speriat, de fiU fi'
şet;lat tate znrbalele; şi att renus vezir lăudat la 'rurci, precum s'att
vEic,lut şi se vede şi până asta<,l} nemulul lui. Iară Ghica-Yodă, intrând
În Tarigrad, au nemerit lf1 Kapi·kihăile J\'[oldovenescl de alt slujit;
flpoi fiU venit la Moldova cu neguţitorie; apoI la Yasilie Vodă tot de
un nem Arbânaş, şi vrând şi D·zeu, au agiunş de alt fost Kapi-kihaie
la rrarigrad, şi vornic mare aici în Moldova. Deci, întîmpJându·se
fltunc! la vremea luI Gheorghie Ştefan-Vodă, de fiU fost lfl Portă cu
alţi boierI, Yezirul ve<lendu-l l-au şi CLlllOscut cine este, Iară Ghica
[647]
CmmINTE, OEICEIUItI
647
Vodă nu'I cunoscea pe Vezirul. Deci, Vezirul Kiupruliul, alt şi chiem at
pe Laznetarnl lut şi i-au �is în taină: «Ve1i cel boier bătrân
Moldovan ce stă la divan, să'I iei şi să'I duel la odaea ta, până s'a
ridicat divanul şi apoi să'l aduci la mine În taină, că 'mî trebuesce. >
lară Ghica-Vodă, după ce'I luase dintre cet-I-altt boieri, se speriasă
tare, că nu sciea povestea ce este, şi după ce s'au redicat divanul
şi I-au dus la Vezirul, l-aii întrebat Vezirul ce om este, şi de unde
este, şi all �is: «Cuuosce-mă pe mine, au ba'?> Iară Ghica-Vodă l'au
spus ele unele este de locul lui, iară a cunosce pe Vezirul nu'l cu­
noscea. Atunci Vezirul Kiupruliul s'au spus, şi alt dis : <ţiI minte ce
am vorbit când veniam ameudoî pe cale? şi au dis : de ai uitat tu,
dar eu n'am uitat, şi lată că te voiu face Domn în 1VIoldova, numai
să tn fac! mul cum.» Iară Ghica- V odă au şi mers ele l-aii sărutat mâna,
şi s'au rugat atun cf pentru stăpâne-sătt să'I lase să fie Domn să n.u 'I
mazilescă, Iară Vezirul au respuns : 'acum de odată îl las să fie, Iară
mai pe urmă cuvîntul meu gios nu'] vof lăsa; ci te voi face pe tine.'
Şi pe urmă chiernând la Portă pe Gheorghe Ştefan-V odă să mergă,
au pus pe Ghica-Vodă Domn în Moldova, după cum scrie letopiseţele.
Aşa aii fost povestea eşiref acelor două ornenl, Kiupruliulnt Vezirul u I
şi Ghicăi-Vodă : că untle este voia lui D-t}eu, se bir7teSC iote fir-ele
omenesc!.' - 1. NECULCE, Letop., p. 188-189.
15135
Când va Dumnedeu şi omul nemeresce
sfatul.
T. NECULCE, Leiop, Mold., II, p'-
237.
Acelaş înţeles ca la No. 15134.
15136
*
Dumnedeu, că e Dumnedeu, şi nu p6te
mulţumi t6tă lumea.
MarOj' P. BUDlŞl'EANU,j. Ilfov.
15137
Nu poţi mulţumi pe toţi omsnir. Ce e pe placul unuia,
displace celui -1' alt.
*
Dumnedeu e a tot putinte, şi încă nu
împacă pe toţi.
GH. ALEXANDHESCU, maqisir. j.
Puina.
Nîci ăl de sus mt intră în placu tutulom.
GIt. JIPESCu, Opine., p. 34.
Acelaş înţeles ca la No. 15136.
62447
[648]
6408 PROVERBELE BOMÎtNILOH
*6
15138 Nici Dumnedeu nu p6te face pe voie, la
tot natu.
A VB. COROEA, paroh, c. Coş te tU,
Banat.
*6
Nic; Dumnei[eii nu ppte face pe placu tu-
fular.
Dvna Z. J1.NARA, c. Feâesa, }.
Tntol'(!.
Acelaş înţeles ca la N'o. 15137.
15139
Pre cine Iubesce Dumnedeu şi îl certă.
LAURIAK & "MAXIM, I, p. 609.
*
Dumneifeu certă pre cine iubesce.
Ir-na Z . .TuvARA, c. Feâescs, j.
l'HtOt·a.
Spre mângâterea celor loyiţi de sorb.
Lehoua mustră pe cine Iubeste.
Pvov, SOLOJ\lOK, 3. 12; Iov, 5.
17: Ps. 94. IL
Dieu oui a ia?'! sur moi luisir
Un mal dant il m'esfuet nuisir,
Dis! que demni lui souef jlai1·e.1)
BAUDE F ASTOUL D'ARHAS,
XIII-e Sii:cle
A ehi Dia ruo! bene,
)J!fanda afflieioni e 1;ene.2)
Prot'. Tose.
lren Gott lieli hat, den /z-lichtigt el'. 3)
r-«. Gemi.
') Dieu qui m'envoit un mal que je dois supporter, dit quc ce mal sen­
tira bon dcvant lui.
2) CUI Dumnedcii vroesce binele, îl trimete scârbă �i superăr'(,
3) Pe cine Dumnedeii iuhesce, 11 p edcpscsce.
[649]
j
t
CREDIN1;E, OBICEIURI
(349
, ,
15140
Dumnedeu certă şi iarăşi tămăduesce.
AXU;TIE UmCARIL"L, Leiop., Il,
p. 128.
Dumued eă pedepsesce pe om, dar şi curînd îl iertă,.
j)'un c8!(c ui« poinot, de T'autre il oingt.
GABR. MEUKIER, XVI-e Siecle.
1
15141
Când va Dumnedeu cu omul vine şi dracu
cu colaci.
A. P AKN, Edi]. 1889, p. 166;
lIJ, p. 134.
Când vre Dumneâea cu omul
Vine cu colaci şi dracul.
HIK1ESCTJ, p. 51.
Când vre Dumnei!eu cu omul, vine şi dracul
cu colacul.
P. ISPIRKSCU, Leg.) 1, 1872, p.
165; Reu. i«, r, p. 459.
Când vre Dumnedei1 cu omul, uin şi dracii
cu colacii.
HELIAD-IUDl':LESCU, Tandal., p.
28.
:1'6
Când 1TC Dumne(!eu, şi dracu vine cu colaci.
G. I. 'l'OJlfESCU, in», c. Brosc ari
j. Mehedinti.
*6
Când Dumnei(eu ca cu tine
Ş1' dracul cu colaci rine,
A. PAKN, 1. p. 72.-P. GÂRJ30-
VICEANU, prof c. Zegala, j. Mehe­
dinţi.
I I
: .
10 Se dice când De vine şi de unde nu nădăjduim.
20 Când omului îi merg(=' bine, chlar şi cel duşmani se
plecă şi Îi dan ajutor.
[650]
650
PROVERBELE ROMANILOR
A qtti Dieu aide, nul ne peui nuire.
Prov. Franc.
Aquel es rico que est ti bien con Dios.n
Prov. Span,
Wer Goit .zttm Freumde hal, den schadet keine
CreCtttt1·.2)
Prov. Germ.
He is no loser toh» keeps Gad for his friend.3}
Prov. JiJngl.
*6
15142 Când îi dă Dumnedeu nici dracul n'are
ce 'i face.
A. P ANN, II, p. 69. - HINTESCU,.
p. 51. - P. ISPIRESCU, Rev. 18t., 1,.
p. 457. - V. A. FORESCU, c. Mă­
lini, j. Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 15141.
C'est l'bon Dia qu'el vout, les eainte n'es polei
rin. 4)
Prov. Wallon.
Chi ha buono un Dio, ha 1;n tasca i santi.")
Prov. Tose.
Goit hai mir' s gegeben, und der Teufel solZ es­
mir nicht nehmen. G)
Prov. Germ.
Il thai Uod qie the deil daurna 1'eive.7)
Prov. Scot.
1) Acela e bogat care e bine cu Dnmnedeii.
2) Când are pe Dumncdcii ca prietin, nu p6te să 'i faca reu Hiel o fiinţă.
3) Acela I1U pierde care 'ŞI păstreză pe Dumncdeii ca prieten.
4) C'est lc bon Dieu qui le veut, les saints n'y peuvcnt rien.
5) Cine are pe Dnmnedeii sigur, are pe sfinţi În buzunar.
6) Când vre Durn nedeii să ne hrănescă nu p6te sa împedice acesta Svtu,
Petru.
7) Când o dă Dumncdeti, nu are voc dracu să O lea.
[651]
CREDINTE, OBICEIURI
651
Vedf :,jiÎ nt,
Arată ne-potrivirea la avere.
Dacă ai noroc, din desculţ umbli cu cizme.
:i'
"�
.j
"
il'
j
""
:j
,
j
�
!II";
1
I
I
.i
j
1
-
!li
1
,
1
!
I Of.
I
it
-
I
i
]
i
r· ARBORE, ing .. i. Buse«.
V. SALA, dase. c. Vaşcoi/" comit.
Bihor, Ungada.
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 173.
Până s-adjundzi la Dumnidz eu ti măcă
daracii.')
*
Când dă Dumnedeu dă, iar când Ieă, apoi
îţi lea şi cenuşa din vatră.
AL. MARTINIAN, j. Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 15143.
*
Dumnedeu, că 'i mare, şi n'a dat la toţi
de o potrivă.
10 Arată puterea dracului.
20 Până la cei mari, cei mici t; prăpădesc.
V. IFRIM, elev. Se. Norm., c. Co­
roâesci, j. Tutova.
*.6
15148 Dumnedeu dă tot la cel ce are mai mult.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesd, i.
THlova.
15147
Dumnedeu scie să resplătescă, dar şi să pedepsescă
bine pe om.
.6*
15146 Cui Dumnedeu vre a'i da, şi pe ferestră
îi' ţîpă.
15145
*.6
15143 Daca vre Dumnedeu şi turetcă (turuetcă)
se face.
15144
Acelaş înţeles ca la No. 15147.
1) Până să ajungI la Dumucdcîi te mănâncă dracii.
[652]
652
PROVERBELE HOMANILOR
15149
<- Dornne, <;tise 81'. Petrea, ore n'ar fi bine C:1 să rer boir cei hunf
ele la omul cel de dinainte, care de şi bogat, după cât se vede, clar
e aşa de reu la inimă, şi să '1 daI istut-l-alt sărac, om bun la inimă 't
«- Nu Petre, şi încă voi face elin potri vă de cum dicr tu ; adecă,
acest sărac şi bun la inimă să '1 perdă şi pe juncănaşit cel slabi ce
'1 are, căct cel sărac şi bun la inimă fiind, n u '1 va păr!'! reu, numaf
de atâta lucru; Iar celuî-l-alt, pe lângă cei doi boi mar! şi frumoşr,
îi voi mai clil încă alţi dor, şi apoi patru, până 'I votu face bogat tare,
şi apoi, când îl voia lua, îi votu lua tot, ca să 'I rnp inima din el
şi aşa să se pocătcscă cum trehue.» - Sesdiorea, 1, p. 258.
Vegf �. BOGDAN, Pooeşii, P: 66 şi nrmătorole.
C(1 cel ce are i se va dct, şi '1, va prisoei ; tetr cel
ce nu are .. şi ceea ce are se va lttct ele la dînsul.
MATEI, p. 13. 12 ; MARCU, 4. 2fi;
liGCA, 8. 18.
Dumnedeu la unul dă tot şi la altul nimic.
A. PANN, Nostr, Hogea, p. 22.
Acelas înteles ca la No. 15148.
A se 'ved� snova elin Naeiratin-Hoqea, p. 22-23.
15150
Dumnedeu să '1 înmulţescă,
Ca şi petra să crescă !
A. PANN, I, p. 128. - HINIESCU,
p. 52.
15152
I
Urarea beţivulut,
*6
15151 Dumnedeu resplătesce fie-cărui după fap-
tele sale.
G1<. ALEXANDRESCU, maqistr.,
i. Pttt7w.
*6
Dwnnel(eu plătesce dupâ fapte.
V. SALA, clase. c. Vaşcoa-Baresci,
comit. Bihor, Ungaria.
Ca un judecător drept ce este.
*
Durnnedeu nu resplătesce ca duşmanul,
ci gonesce cu anul.
A. P A�N, Edit. 1889, p. 22; I,
p. 'I8.-DR. GASTER, Liier., p. 52.
- HI::-lTEf:lCU, p. 52.
[653]
*6
15153 Dumnedeu nu 'I ca duşmanu.
A VR. CORCEA, pat'oh, c. Coşteuc,
Banat.
Tu eşit DU1nne�leti milos şi înclun{tQ1', târ�lillla
mâm'e, plin de îndurare, şi te căiesc; ele 'r(il't.
Fi';. 86. 5; IOEL, 2.13'; IONA, 4.
2; Esop, 34. 6.
Arată îndelunga răbdare a lUI DUl1111e<;leu.
Ielunia este tar"(l'it'î la nulnie, dareI, mare în putere.
�AmL, 1. 3; NOElII., 9. 17; Fs.
103. 8.
653
CREDDITE, OBlUEÎURI
>:
'.
Acelaş Înţeles ca la No. 15152.
*6
15154 Dumnedeu nu'! la nime duşman.
il.. VR. CORCEA, paroh: c. Coşteuc,
Banat.
10 Căci este drept.
2° Acelaş înţeles ca la No. 15153.
*6
15155 Dumnedeu întărdieză, dar nu uită.
IDE}I, Calend. Rom. 1892. - D-na
Z. JUVARA, c. Fedesc!, j. Tutova.
Dumnid;;el� şiniesce ma nit-agâ1·şesce. 1)
C. IONESCU, pj'of c. Nevesta,
JlacedrJnia.
Dumnidzeă amâna ma nu agârşesci. 2)
D. A. MILESCU, stud, c. Gopeş'i,
J1[acedonia.
Dumnidzeă anuinâ ma nu w/ârşasci. 3)'
PER. P APAHAGT, Ztceii. Jahree..
II, p. ]64..
1) Dumnedeti intârdie dar nu uită.
�) Dumncdeii amână dar nu ultă.
") Idem.
li
Il
[654]
654
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 16152, şi cum dice Claudianu :
Saepe mihi dul.iam traxit sententia rnentern;
Curarent Superi terras, an nullus inesset
Rector et incerte fiuerent mortalia casu.
Abstulit hunc tandem Rcfiui prena tumultum
Absolvitque deos,
<Pe Dumnedeti 6menil cel ele mult îl zugrăvesc cu piciorele de
lână şi cu mânf de lier.> - AXENTIE Uricariul, Il, p. 150.
La [ustice de Dieu a des pieds de plomb.
1'1'01'. Lat.
La uendetta eli Dio non piomba in fretta. 1)
Prov. !tril.
Gott kommt lanqsam; abel' ioohl: 2)
Prov. Germ.
(Lot comeib wdh leaden feet, hu,t siriketh. unih
iron lwnds.3)
Pro», Engl.
*6.
15156 Dumnedeu nu pedepsesce îndată ce omu
greşesce.
I. POPESCU, în», c. Dobreni, j.
Ilfov.
�i dă omului vreme ca să se pocălescă.
l'
15157
Intărdierea certărei, Dumnedeu cu asu­
p ră O plinesce.
N. MUSTE, Letap. Malel., III,
p. 69.
Acelaş înţeles ca la No. 15155, şi cum gice Francesul :
L'hommc ne perd rien. pour aitendre.
1) Resbuuarcn lUI Dumnedeii nu lovesce repede.
�) Dumnedcii vine încet, însă bine.
Z) Dumncdcii vine cu picere de plumb, lovesce Însa cu mâni de fer.
[655]
15158
CREDJN1'E, OBIUEIURI
*6
Dumnedeu nu remâne la nime dator.
IUL. GROFŞOREANU,înV. c. Galşa,
comit. Aran, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la. N o. ] 5157.
Az isten soha sem marad. adosnak:
1"rov. Maghi.
*6
15159 Dumnedeu nu bate cu ciomagul.
D-na S. NĂDEJDE, Kl!V., p. 206
_ ION PAUL, Transilvania. - G.
P. SALVIU & E. 1. P A'l'RICIU, înv.
c. Snmlţ!, j. Covul·lnl1!.
*6
Dumne((eu nu bate pe om cu ciomaqu.
N. l\IATEEseu, înv. c. Movilita,
i. Puina.
Adică Dumnedeu e răbdător cu cei rei, nu'I pedep-
sesce îndată. '
*6
15160 Dumnedeu nu bate cu b6ta, numa cu
soc6ta.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 15159.
*6
15161 Nu bate Dumnedeu cu biciul.
V. A. ];'ORllSC:U, c. Brosceni, j.
Suc1al'a.
Acelaş înţeles ca. la No. 151GO.
*6
15162 Dumnedeu te feresce
Până te nemeresce.
I. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
[656]
Acelaş înţeles ca la No. 15Hjl.
*h.
Dumnedeu te păzesce
Până ce te nimeresce.
656
15163
PHOVERBELE ROM_�NILOR
*h.
DUJnneelett feresce
Pan' ce nimeresce.
A. GOROVEI, public. j. Suc!ava.
. ...
C. TEODORESCU, tnv. c, Lipooa,
i. VasluI!!.
\
I
1
I
Acelas înteles ca la No. 15162.
> ,
*h.
15164 Dumnedeu dă, numai trebuie să dai şi
tu cu mâna.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Să nu ne lăsăm în nădejdea altuîa, fie chiar ŞI Dum­
nedeu. Scăparea omului stă În mânele lui.
A se vede varrante la Capitol XVII.
Aide-tai, nicu t'aider«.
Proo. Franc.
NrJ8q1?Or a (li 8.' Il.lJitdlJte cit' i t' aghttl'etL 1)
Prov. Piem,
Hilf dir selbst, so lulft dir OaU.2)
Prov. Germ.
Hclp your self anâ Gad lcill help you, 3)
Prov. Engle",
1) Domnul a 'lis: ajută-tcvi te voiii ajuta.
") Ajută-te singur, ast-fel Dumncdeii te va ajuta,
3) Ajută-te singur, şi Dumucdcii te va ajuta.
I
rJ
[657]
_________ CREDIN'l'E, OBICEIURI _
657
*6
15165 Dumnedeu dă omului', dară (dar) în traistă
nu'i bagă.
P. ISPIHESCU, Leg., I, 1872, r­
lG7; iu« Ist., III, p. 164. - A.
GOROVEI,publie.j. Suciaoa. -'Hm­
'IEseu, 53.
*6
Dumnedeii dă omulu; dar în st·raiţă nu':;;
bagă.
V. SALA, clase. c. Beiuş; comit.
Bihor, Ungaria. - D. Por-ovrotu,
inv. e. Ou vin, comit. Am,l, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 15164.
Dieu donne le liceu] et non les cornee.
PJ·OV. Franc.
Gott be.;,;heert toohl die Kuh, aber nicht tlen
Stricte daeu. 1)
Prov. Germ,
Gad qices us luind», bul does not build. bridqe»
for us.2)
PJ'ov. Engl.
15166
Durnnedeu dă dar nu bagă în pungă.
IDA VON DtrRINGSFELD, 1, p. 322.
Acelaş înţeles ca la No. 1f)lfj6.
*6
15167 Durnnedeu îţi dă, dar în sac nu'ţi bagă.
EiII. POPESCU, in». c. Otocănesci­
M(b'ginen'î, j. Ialomiia. - N. U HE­
cII1Ă, ing. c. Comarnic, l- Prahova.
*6
Duniueâel; dă) dar în sac nu bagă.
CALIN IORDACHE, siiul. j. A"ge,�-
1) Dumnedeii, lia vaca, dar nu dă �trcngu.
2) Dumnedcii ne dă mâni dar nu ne zidesce podur'î.
[1
I
,
J{
,1
I
i i
"
[658]
G58
vuov LH13ELE l{OIIlÂKILOl\
Acela:.;; înţeles ca la No. 151Gfi.
Owl ţţirer enhier Fugl sin Fiide. m('11 kU8!PY
den ei til elen 'i Beden.1)
r-«: Danez.
*L:::.
15168 Dumnedeu dă, dar (da) în obor nu bagă.
M. P ĂseuLEseu, la tuu«. p.
Il. - Rev. Copii., Il, p. 1,6. - 1-
POPESCU, înv. c. Dobreni.]. Il/O!'.
- P. GÂRBOV1CEANU, praf. Sem.
Centr. CI. 1 'II.
Aeeb:;. înţeles ea 1 a K o. 151 (î7.
*L:::.
15169 Dumnedeu iţl dă, dar nu 'ţi bagă în gură.
P. G ARBonCEAKC, praf Se
]'.'01'111. TlIl'.
Aeelar;; îuţeles ea la No. 1f11GH.
*L.
15170 Ce ne trimite Dumnedeu trebue să. pri-
mim, ori bun ori reu.
Arn. COReEA, paroh, c. C'o�·t{;ln,
Bautit.
*6
15111 Numai Dumnedeu face voîea la toţi.
An,. (OHCLA,Jl(lj'oh, C, COŞte1H.
J]Ii!IIlI,
C[,lld 11U puti urulnuui Pl'(- e iue-va.
*
15172
Durnnedeu a umplut lumea cu ce a pu­
tut,
C. C. c. loJiciescL i.
1'(/61)([1(. - E. r. & li.
P. :-:;A[SI1:�. ini: r. 81/m1U, ,i. Cf)·
1'1I1-110U
[659]
,
VCl�r BUN] Rcit.
* 6,
15173 Il mare oboru lui Dumnedeu.
659
GAVRIl, O"n�OH. prof. c, Aura·
mesei, j. Tuiooa.
S. fL. llAH.lAN, Bucovina.
Voinţa, ziar, XII, �o. 328tj.
[)unme((ei1, {nainte (le It te p'ierde, r{� lea
nw/, î/itâln min,ile.
Când vre Durnnedeu să pierdă pe om,
mai întăiu îl lea minţile.
P. ISPlREscu. Rei). Ist., I, j).
4!j9.
*
Daca DU/lwer(eâ '/ird sit te hn[(Z îl) 'le(t min-
ieu;
*
Când Dumnerleli perde pe oni, ît ie« minieo;
HI�'rESCU, p. 143. - G. MU)l­
TEANU. - V. SALA, clase c. Vaş­
coii,·B([1'esc't, comit: Bihor', Ungaria.
*6
Dlinnw{el� tit te(� mintea .�i «po; te bate.
C, TEOFĂNESUU, inv. c. Bicas,
j. XhnţH.
Ava. CORGEA, paroh, c, Coşie;«,
Banat.
* ,e,
Dumner(el't a umplut Luniea cuni It putut.
15174
Lumea e mare, cleei, 01'1 cât de mulţi omout al' fi, toţi
pot trăi întrînsa,
Se <.,1ice, mai ales, când un om sărac ttfe mulţi copil.
Dumnedeu a tăcut 'ii pe bun Cii pe reu, �i se lJice mal
ales când vrei să areţi pe un prost.
[660]
PltOVERBELE HO�IÂNILOR
660
1IIif">31l:1'. =,r_.!:�&:;�� ;;;,;..- " "'-- ,. .. -----��
,\
\ I
1·
I
!
I
I
I
I
1
I
*6
Daca vre Dumnedei: sr1 uat!'i l)e cine-ro,
ma/' nainte fi iea mintea.
M.ARIA COS;lIA, c. \'aşcou-lJăl'esd,
comit. Bihor, Ungaria. - A vu.
COReEA, paroh, c. Costeiu, Banat.
Când unul face o faptă nebU1l8Scă, care trebue să'!
aducă pagubă. Homânul, În asemenea împrejurărI mal
9.iee: il-a luat DU1nner,leu mintile.
(/IIOS perdere 1'1tlt Jupiter demeniat prius.l)
PI'ot', Lai.
Quand Dieu quelqu'un reut cII Mie)',
De bon sens le [ai! ntnier.
Prot. Genn,
(Juando dia ci �'uol punirc.
Del 1'C1'0 senno ci ta 1fSci1'e.2)
Pl·0t'. Ital.
Brenn Uott Einen siraţen unll, 150 ihui C1' Ulm
âie AU,llcn zu.�)
Escliil \lice: «când un om merge spre peire, �(eil îi ajută
să se nimicescă.» - PR01lETEt.
*6
15115 Dumnedeu nu dă cu băta, ci îl ieă mintea.
IUL. GUIJFi:i0BEANU, dasc. (', Ual­
şa, comit. A rtul, Unqario,
Aceluş inteles ca la No. 1;>174,
*6
'15176 Dumned eu certa pe om după puterea lui.
C. TEOI>OHESCU, inu. c. D6gele,
.f. VaslHlu.
') Jupiter înucbu ncsce mal Înt[,iu pe acel pre care ne 1 p,crew.
2) Când Dumucdcii vre sl ne pedcpscscâ, el ne scote din minţi.
3) Când Dumucdeii vre SC1 pcdcpsesd prc cine- va. atunci îi les,i och i i ,
[661]
I
I
""
661
*
lJmrme(leii 1/(' certă după puterea n6strd.
GR, ALEXAKlJH,ESGF, magish', j.
Putno.
'f
I
Pedepsa celui vinovat nu trelrne sa fie pl'e aspră,
Dieu ne reut l)({S plus ([1I'on ne peui.
I'ror , F1'ClrlC.
Dio 110n numd« se non quel che si l/W! poriare. 1)
PYOl'. Tose.
(; otl pieDt Schultern 11(1('71 de?' Biirde,2)
Proo, Gcna.
Gol skapes tile bacl: /O?' Ilie lJ/trden.3)
1'-/'01'. Scoţ.
*6-
15177 Ce a legat Dumnedeu, omul să nu deslege.
IlIL. GRlW�OREAIiU, pro]. c. Gol­
�a, comit. Arad, Unqarta.
*
Ce ])umne((e?t a le[l(d omulu; nu mal pote
deslega.
GH. ALEXAKDRF.SCU, maqist«. i.
l'utna,
Se (Jice mai ales despre (',lsfl torit.
Omul f;,î nu pîen1il nici flJat:\ sperauţa,
(l, ZCTA, 8//((/. C Iterai, Aluania ..
*
Iu greu, ti-agtută ş-Dumnidzeu.vj
1) Duruncdeu HU trumtc maf mult de cât p(;te omul :;.,8, ducă,
2) Dumncdcii dă spatele
3) Dumncdcii face -patcle
4) "["ude e gre», îţi a;ttti �i
15178
1
!
[662]
I
I
PliOV EHEELE lWMA:-;ILOR
*6
15179 Cine începe cu Dumnedeu, cu Dumne-
deu sfîrşesce.
IuL. GROFSOHEANU, dase. c. Gal­
�a, comit. Arad, Unqaria.
Bine cine începe, tot bine Isprăvesce.
* .6-
15180 Durnnedeu când a plecat să sectă urîţii
din teră, cel mal urît de cât toţi s'a
luat după dînsul să'l însotescă în a­
cestă lucrare.
C. 1. 1'OMESC;U, inu. c. Broscari,
j. �"Ieherlinfi.
Când cel vinovat se preface crt este nevinovat, şi caută
ŞI dinsul pe cel vinovat pentru a'I descoperi.
*6
15181 Durnnedeu dă şi lea.
il v H. C,)RCEA, paroh, c. Coştei«,
J](mat.
*6
Dumnelţeâ tot sa şi iea,
V. SALA, âase. c. Drdgânescl,
comit. Bihor, Ilnqaria. - D. Po­
punct. in». c. Cuoin, comit. Amrl,
Ungar/a.
J)·1l8. S. NĂDE.IDE, ]I,"t!V.) p. 1G5.
A verea, binele este trecător.
f)wnnp!/et1 mi-a dat, j)wnne�lelimZ-(( luat, jiu
numele lui 7JÎwJ·wl' inirit.
Biblie Iov.
*1::.
15182 Dumnedeu încarcă şi descarcă.
1 UI,. G ROF\iORl!;ANU, (lase. c. Gal­
şa, comit. AI'(ul, [Inqaria.
[663]
SNl)V Ă
44
I
I
",
I
j
I
i
I
,
.,
i
,:1
I
.
s
j
I
I
I
I
II
663
*6
Dumned eă tot incarcă şi descarca.
________ CREDIN'fE. OBICEIURI
*6
Un Dumnet(eu dă şi qece'tea(zl).
*6
Un DumnN(ezl iri dă şi altul ifi 'lea.
Ii-nu ECAT. ZA.NNE, c, Răsesci'l,
j. Pdlcifi.
Acelaş înţeles ca la No, 15181.
*6
15183 Un Dumnedeu d ă şi altul iea.
HIN'.I,'Et>OU, p. 53. - Dn, GAS'
TER, Litcr. Pop., p. 217.- BA­
RONZI. p. fj5. - L. ŞĂINEANH, Se­
mas., p. 327. - D. EpUREANU, înv.
e. Damian, i Doli. - GR Ar.e­
XANDRESCU, maqistr .. i. Piitna.>:
G. POBORAN, insi. i, Olt. - C. TEO'
FĂNESCU, îno . c, Bicas, j. Nemţu.
D. POPOVIcr, in». c. Cuvin, co­
mit. Amd, Unqaria,
V. A. Foneson, c. Foiticeni, i.
Sueta ca .. - E. 1. PA rnrcru 61; G.
P. SALvrtr, în». e. Smulţ), i. Oo­
»urluiu:
*6
15184 Scie Dumne�eu al cuI e sacul cu făină
şi podul cu slănină.
A. PANN, Reliţ, lFS9, p. 134;
II, p. 78. - HlNTESCU, p. 5X.­
E. 1. Pt.TRIClu & G, P. SALITU,
1'nv. c, 81lmlţi, j. Comtr!tt!'/,. - D.
EpUIWANU, în!!. c. Damian,j. Dolj.
1 il Când mal mult pren,lI de cât ci'1ştigL
2° Când nu ai apucat bine să capeţi un lucru, şi altul
ţi'l ieiL.
Remiîşitit din vechile credinţe păgâne.
('i·cit un ţigan c:tp(,tafi8 (> flJă Cu lapte. Când a pus'» la foc, veue
f':t laptele începe grt se umfle. Tiganul uu mal putea de bucurie că
SlJ inmultesce laptele, �i se rllgil JTlIII�l1mit: ,Dă, Dornuo. să ct-cscă l
Dă, DCJllHH', sit (:l'{,scit!» Laptele curge tot în foc. Când ţigan 111 vede
d. u'a ruaf l'i'lIlflS nimie în bJă si' întrist.6ză ff,rtc mnlt şi ',iicn lllţmio8:
,n", apoI t.r{,hit'! asta! Un lJttmner,lâ1 dâ !;fi lIcee leau.»
[664]
664
PROVllJ1BliLE ROMANILOR
------ ---- _.�� ---�---
:1:
Scie f)umne((el� al cu: e sacul cu molaiul,
A. PETRESCU, ing, e. Curtea-de­
Argeş, j .' Argeş.
*6
Scie Dumnei] eu ol CUt e sacul cu făină.
V, SALA, in». c, Vaşcoii, comit.
Bihor, Ul1grl1'la,
] o Când se aruncă, asupm cut-va, ° vină ueîn temeîată,
2° Când cine-va câştigă pe ne-uşteptate ; credea că
pierde şi în urmă câştigă.
3u Cind cine-va giisesce un lucru pierdut,
4° Să aşteptăm sfîrşitul, urma alege, căc] Dumneg.eu
îngrijesce de toţi, şi cunosco faptele fie-căruta.
SNOVĂ
Un ţigan se el "se să fure slăn i na UD u I It(J1nâJJ, din pod III caSOJ a­
cestuia. DaI' D!lmne�el1 nu 'l-a ajutat, pentru că slănina era n umal
dreptă a Itomânulul, aşa cit ţiganul a căd u t. in casă, pe gnl'a podulur,
cu slănină cu tot Rornânul de bucurie că şra găsit slanina, a <lis:
«Hel I meI ţigane! seie el Dvmncde« al cui e podul cu slănină"
A se vede ŞI suava de lu N o, 15185,
*6
15185 Scie Dumnede u al cUI e colacu.
S'!', Sr. l'UTESCU, in», c, Cala­
nele, j. DaU,
Veqr C'ap. XI!, c. Cola,',
Aoeleaşi întelesurt ca la No. 1;)184,
S"'OVĂ
A trăit o<laUi 1111 fector, în casă cu tată·seiî. El au fost ruo rarî.
M:ăstih61a ') fecl(jl'ulul, în totu sl'ptămâna, dedeil cinste la biserică, tret­
patru Iiturglri! de prescurj. Odată dice nevesta către fcelol': «Meî
Ione, ela ce va fi de nOI, 61 tII 11 u mal poruncesct să fac şi cii pres­
CUI'l. - Nu, dragă, pentru cii scie Dumnedet: al CUt e sacul cu [âina.»
- V, SALA, Urlgaria.
') Muma vitreg".
[665]
CRITDDf'.J;E, OBrCEI1JRI
_____ 665
A învetat şi el două buche, şi se crede cel mal în­
veţat om.
A prins ce-va putere şi se crede cit un împărat.
15186
*
Câlcă pri ou şi s-acâţă di Dumnidzeu.']
G. ZUCA, stiul. c. Samarina,
Ep11'.
�
r
*6
15187 Scie numai Dumnedeu şi vaca.
IUL. GROFŞORI<:ANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Amd, Unqaria.
Când unul face o trebă f:lră sit scie pentru ce.
SNOVĂ
Un N emţ şla muls vaca. Acesta, când a fost plin sustarul, a dat
cu p icîorul. Pentru ca 81\ ocolcscă pc vii tor, ast-fel de ne-plăcere,
a legat vaca cu ştrengul de el. Vaca a luat-o la fugă. Popa îl vede
şi îl întreba, ca unde duce vaca ? Seie Diunnedei; şi vaca, respllude
bietul N6mţ.
15188
Cu gândulla Dumnedeu şî cu mâna prin
sînul meu.
Ionn. GOLESCU, ]}[ss. III, p. 28.
Se dice pentru cel ce, cu sme{'enla lor, fură şi ne
despote (GOLE::iCU).
1
I
r
15189
*
In gură. cu Dumnedeu şi în inimă cu
dracu.
A. P ANN, Ee/iţ. 1889, p. 88;
Il I, p. tii). -l:-lrN'fESCU. p. 72.­
S. J. GRO'3flYJAJ\N, in«, p. ioa
*6
ln gun'i cu Dumnei{eZt, în inimă cu dracu.
V. SALA, dasc. c. B. Lazuri,
comit. Bih01') Unqaria.
Vec)! Cresti», Cu!'"e.
1) A călcat pc uu �i s'a. prins ele DumnCtft..u,
[666]
666
PROVERBELE ROMÂNILOR
I
l
Pentru cel făţarnic. A se vede N o. 14762.
15190
Tot binele de la Dumnedeu este.
DIM TîCHINDEAL, Fab., p. 365.
Lui să'I mulţumim, prm urmare, de câte-ori ne vine
vre- un bine. .
De Dieu tout bien vient.
HENRY ESTmNNE, XVI-e Siecle.
15191
'I-a avut Dumnedeu de scire
Şi l'a păzit de peire.
A. P ANN, l II, p. 141. - HIN'
'IESCU, p. 171.
Vee!! /vorocrre .
Era cât p' aci să moră, ŞI a scăpat ca prin minune.
15192
Cine are parte de Dumnedeu pe pămînt,
are parte şi de cel din cer.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 78.
Cată'ţ't J)umneeţel{, pe pămînt dncă ve'! să'l
azb r şi în cer.
C. BOLLIAC, Culeqere.
*6
Cdnd a'i J)umne(feu pe pc'lmînt at şi în cer.
D-na Z. JUVARA, 1:. fi'cdescl,,j.
Tutoi:a.
Adică, cine are parte de ajutor pe pămînt, el ajută
şi cel din cer (Got.nsou).
15193
Durnnedeu când te ajută,
Plumbul ţi se face plută.
A. PAN,\j, 1, p. 72, - HINTESCU,
r- 52.
AraU'L puterea lUI Dumnedeu şi priinta ajutorulut pe
care ni'I p6te cEL.
[667]
CRrm[N'.I;E, OBICE1URI
667
Are puterea lUI Dumnedeu.
*6
15195 Ce o vre Dumnedeu sporesce.
L l'iECULCE, Leiop, Mold., IL p.
245.
Proc, Germ.
pj'OV, Franr;.
D-na Z. J UV ARA, C. Feâeeci. ],
T�dova.
Unde vre Dumnedeu sunt prietenl, bani
şi de t6te.
}Ver' s G!iick hal, dem kalbt ein Ochs. 1)
Pron. COrlm1tWS XŢT·e Siecle.
Dieu est puissani de bien nous faire.
15194
Acelaş înţeles ca la No. 15194.
Se Dia t' ajuta, sei ajutata.
Prov. Bal.
1) Cine are noroc, îl fată boul.
15196
Wem Gatt hilft, dem isi qeholfen.
Proc. Germ.
Kinek isten a baroija, konnyen t'idvozt'il.
Prov. Maqhiav,
Komu Boh, iomu oşeckni svaly.
Prov. Ceh.
Konre BO]"b, TOM'h II eRI! caenr.
Prov. Sîrb.
Mulţumim lui Dumnedeu,
Şi de bine şi de reu.
A. P ANN, n, r- 37.
[668]
668
PROVERBELE ROMANILOR
Mu1tcZmim lu: Dumne/leii,
Şi de bine şi de rrJl�.
HlNTESCU. p, 1] 3.-l. CREANGĂ,
Por:, p. 22;3.
Căcî nimeni nu cunosce taîna l uî Dumnedeu, şi trebue
să prirnescă cu supunere, ba chiar eu mulţumire, tot ce
vine ele la dînsul.
Iehoua a [lai. Iehoua a luat, fie bine-cuointai
numele la; Iehooa !
Iov, 3, 21.
15197
6
După cum vre Dumnedeu
Se face bine ori reu.
O. DKM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
r. 568.
Tate Întîmplările stau în mâna DomnuluI.
La, Dumne�lelt sunt tote cu putinţă.
MATEI, 19, 26; Iov, 42, 2; TE'
REM., 32,17; LUCA, 1, 37 & 18, 27.
15198
*
Din puţintel a făcut Durnnedeu cerul şi
pămîntul.
10 Arată puterea Iuî Dumuedeu.
2J Când unul din nimic s'a ridicat, s'a îmbogăţit.
*6
15199 Dumnedeu giuruesce şi nebunu trage
nădejde.
P ÂIWU, c. Icesci, j. 'I'n/o va.
Nu trebue să punem nict un temem pe o iiigiicluielă
dată.
*6
15200 Dumned eu cu mila, şi dracu cu pila.
P. GÂHBOVICEANU, lJj'o!. c. Va·
lea Marcului, i. Meherl-illţ't.
[669]
Cll.EDINTE, OBIClLlUliI
___ (;{j9
15201
Dumnedeu tiran nu este,
Binele la toţi voesce.
A. PANN, l , p. 74. - HINTESCU,
r 08.
Arată nemărginita lUI bunătate,
Dica licneie ioui. 1)
Prov. Gallic. Mss X V-e Siixle.
15202
N'a dat zapis cu Durnnedeu.
A. PANN, II, I" }fjO.
Omul pute muri dintr'un ces întraltu.
15203
Dumned eu dă acelui care dă.
T. G. V ALENT1NEANU, p. 31.
Să ne fie milă ele cel săracl, şi precum \,lice ,!'îchin­
deal, Fab. p. 251: « Ajuuinâ Şl adutarânrl este dumnedeesc
lucru, ŞI: a lui Dumnedeii»,
15204
De mult Domne-rniluesce, se urasce şi
lui Dumnedeu.
Dreptate, zia)', T, Nn. 9fi.
15205
Vc1î DOIJlIl.
Acolaş înţeles ca la No. 1481�).
Hristos a <;lis: e lluqăciunilc oostre să .fie scurte, şi nu
Get ale ]Jrlgânilor cari 'şZ inchipu; c/t prin mulţimea cuvin­
telor vor (lobtindi ce doresc. Cuci taica nosiru scie ce vI!
trebue înainte ca set ccreii.»
:le:
Te duci la sfinţi şi nu te duci la Durn­
nedeu.
JliLtior P. BUDlffrEANU, i. I�rov.
') Dieu b0fJit tont.
[670]
670
PIWVEHBELE lWMÂl':ILOH
Pentru cel care se rogă de cel mal mICI, în loc să
mergă de a-dreptul la cel mal mare, de care atîrnă totul.
Il uaut mieux s' adresser et Dieu qu' ci ses sa in!s.
Pro». Franc,
,.
*6
15206 Dumnedeu să te păzescă de ţiganul tur-
cit şi de mojicul grecit.
A. PANN,[lJ, p.48.-HrKŢESCU,
p. 62. -- P. GĂHBoVrCEAl\U, J!nf.
Sem. Buc. Cl. VIII. - H. 1>. E­
NESCU, in». c. Zamostca,j. Dorohoi.
Dumneifeu să te ferescă de ţiganul turcit şi
de mojicul qrecit.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 84.
*
Dumnidzeu s'ti ascape eli crişiin inturchipsit. 1)
D. A. MiLESCU, stud, e. Gopeş«,
Macedonia.
Arată asprimea parvenitulut, cîocoiul uî.
Dio tiqardi da un ricco inipocerito, e da un pIJ­
uero quand' e arricchito. 2)
PrOlJ. Tose.
*D
15207 Dumnedeu să te ferescă de Român cio-
coit şi de ţigan boerit.
o. T. TOMESCU, ino, c. BroSI'ar't,
i. lJlehedinţi.
Acelaş înţeles ca la N o. lf>20G.
*6
15208 Să te ferescă Durnnedeu de teranul bo-
erit şi de ţiganul turcit.
G. BĂNULESCU, iuo, c.L'ieiroşiţa,
.1. Dâmbociţa.
1) Dumncdeii să te scape de cre-rinul turcit.
2) Dumnedeii să te păzescă de un bogat care a sărăcit �i de UL! sărac
care s'a îmbogăţit.
[671]
CREDTN'rE, oB!CEIUt<I
671
*6
Să te ferescă Dumnelfei:i de tiI/an turcit şi
de Român boierii.
[. DUJ\1lTRESCU, înr, 1:. Gânctooa,
j. Dolj.
Vegl Eoro".
Acelaş înţeles ca la ND. 16207. A se vede şi N o. 97 G2.
15209
Dumnedeu sfântul să ne păzescă
Şi de praftoriţa ţig ănescă.
A. r ANN, Edij. 1889, p. 87;
1 J, p. 50.
Pentru cel care se învaţă după ce pătimesce.
A se vede sn ova de la No. 15213.
15210
* -
Durnnidzeu s-ti ascape di muliare urută. 1)
C. IONESCU, prof. e, Neoesta,
Macedonia.
C,lC1 e foc şi pîrjol în casa omuluî
15211
Să te ferescă Dumnedeu de bătae feme­
escă.
D·na S. �ĂDEJDE, sv«, p. 66.
Căci e groznică. Veg.I nuvela D-nei Nădejde.
*6
15212 Să te ferescă Durnnedeu de judecata fi-
meescă şi de bătaia prostului.
V. A. FORESCU, c. D01'na, i­
Snciaoa,
Arată lipsa de judecată a femetef. şi primejdia de morte
la care eşti supus, când te lovesce prostul.
1) Dumnedeti să te fercscă de muierea ticălosă (rea).
[672]
672
15213
PROVERBELE, ROMÂNILOR
Durnnedeu să te fer escă,
De bătae oerescă,
De urgie 'mperătescă,
Şi de pîră mojicescă.
A. P ANN, Ee/it, 1889, p. 84; III
p, 48.
Dumnedeii sfânt sâ păzescă,
Totă firea creştinescct,
De bătatet cea cerescâ,
De urgia ) mpercUescă,
Şi ele pîra 1nojlcCscâ.
A. PANN, Ediţ 1889,p. 85;III,
r- 48.
Dumnedeă să te ferescă,
De bătae cerescă,
De urgie 'mperc'itescâ,
De pîrâ mojicescă,
Şi ele ură boerescă.
H'N'J:ESCU, p. 52.
*
Dwnnerleu să te pazescc7,
De urqi« )mpercttescc1,
Şi de pîra mojicescă.
0-. J3ĂNULESCU, înv. c. Pietre­
şita, [. Dtmbooiia.
Tate, Iuorurt grele de suferit.
POVESTEA VOI(BII
Un imperat prea cu minte, rugile când îşl făcea
Pe lân,t;ă alte cuvinte şi aceste le diceă :
lhtmne\lâi, sfânt sâ păzcscâ
'I'otă firea creş/ineseei,
De bătaia cea cen!scd,
De urgia împerâtCscâ
,�i ele pîra mojicesoi,
Fiul seii ce tot-de-una la rugi cu el pus era,
Tate le \liceiL dar, una nu '1 plăcea, îl supără,
N 11 '1 venea să se smeroscă, să �lică acest cuvînt:
Şi ele pira mojicescă să '1 păz6scă cel prea sfânt.
[673]
CRb.DINTI', omcEj\'Rl
673
9icend: Ce putere are un mojic, prost, nlltăreu, •
Unuia imperat mare prin pl1'e să '1 facă ret1 ?
Imperatul dacă veele că nu '1 pote muia
Să '1 Iac a pe el a crede crea ce '1 poveţuia,
Gândiudu-se facu planul, <,1idmd: vo iu să '1 pedepsesc.
Şi chiernă în grah pe ţiganul, potcovarll împărătesc,
Căruia din intun plare atuncl dintr'un foişor,
Căduse, şi 'j murise copilul seu m icşo r.
Il pOrllJlCeSCe în taină ca cu cârdul ţigălJesC,
Să se scole să dea jalba de fiul îrnperătesc,
Cu dovedr s'a ducă l'îdi, 01'1 cum va sci mal urît,
Că el de sus 1111 brâncineln '1 cu dile l'a-oruovit,
Deci îngropâml pe copilul. potcoVaI'Ll 'm părătesc,
Ridică dovedi, aduce tot sălalul ţigănesc,
Dau jalbă către 'mperatul, cu jurăminte pîresc
CfL 'i-a 'rnbrâncit pe copillli feciorul împel'ătesc.
Imperatu'nfăţişeză pe fiIII seu în divan
Dovedite îl fac să C!'c,<ta că a imbrâucit pe ţigan.
Pentru care îrnpera tnl chiar singur a hotât-it,
Să '1 de, să '1 a,IA ţigallU în locul celu) omorît,
Aşa dară, fără voie, fcdornl de împărat
A trebuit să se (111 că, tatăl seu precum l'a dat,
Şi deosebi impăratul pe potcovar111 chiemânel,
Ti' dă stra�nică jJor'll1că pentru fiul seu <ticend:
Iţl poruncesc ca in data cum te ve] duce cu el
Să '1 irn braei in ha1ne I'n pte, să nu 'I faci hatil' vrun fel:
Şi să '1 pUI la fOI să sufle, tocma ca pe un ţigan.
Când vedt că nu te ascultă, îngrozesce '1 din ciocan.
Şi cu praftorita udă mal adesea, să '1 lovesct,
Dă în el, numai l'ăzesce unde-va să, nu '1 slutesoi.
Că voi ii, pentru O greşală, în ast·fel să '1 pedepsesc,
De cât, cum. <tic, tu ascultă cele ce îţi poruncesc.
Decl dllcendll·se ţigauu cu porunca înarmat,
Le.a urmat tate tocma cu fecI/lrul de îm perat.
11 îmbrăcă în nisce sdrenţe ca p'o sluga de ţigan,
Negre 'n carbuni tăvălitc. ele nu făcea nicI nn ban.
I! puse la foI să sufle şi cu barosu să dea,
De nu putea, val de dînsul 1 cu praftoriţa '1 lovea,
De câte orl stropea focul, cu dînsa îl atingea,
Şi obrazul, naşul, gura îi umplea şi îl mânjea,
Pedepsele aste tate trebuind să lea şnrşij"
După treI <tile imperatul jertă pe fiul greşit.,
Şi trimeţend, îl aduse laI" cu cinste la palat
Spălat şi îmbrăcat bine, ca un fecior de 'mperat.
Apol Serft îrnperatul mergenel să se rage iar
Aii rostit ca mai înainte aceleaşI cuvinte ch1a1'.
Fiul seu, ce împreună sta 'ngenllnchiat spre pămînt
J,)ise: t'ltă! mal va încă să <;lic1 şi acest cuvîut:
Durnnc(leu sfânt să ne pdzescâ
Şi de ]J1'ajtor-ita ţigânescă,
Atuncl împeratn ')1 sine, (le vorbelc lUI rirfEmel,
�i isprăvind rugăciunea plecă în latac <;lîccnd:
Omul până nu pătimesce nu se învaţă.
A. PAt\N.
[674]
.<-
674- PROVERBELE ROMÂNILOR
*,6
15214 Dumnedeu să te ferescă
De porunca 'mperătescă.
P. GÂRBOVICEA�l:.prof. Semin,
Buc. CI. ViII.
Acelaş înţeles ca la N o. 15213.
,6
15215 Să te păzescă Dumnedeu de bătaia muie-
rii, a stăngacluluî, a ciungulut şi a schîo­
puluî, de puşca chioruluî şi de fapta
mutului şi a surduluî.
Şesăiorea, nr, p. 81.
*
Sâ te păeeeca Dumnedeî» de bătaza surduluZ
şi de fapta sch'iopulul.
1. BĂNESCU, Pl'o.f. J. Roman.
Fiind toţi orneuî însemnaţi de Dumnedeu, şi prin ur­
mare rei.
15216
Dumnedeu să te ferescă,
De bataia cea orbescă,
Şi de picior6nga schiopescă.
A. PAN:-I, Ilf, p. 25.-HIN'fESCU,
p. 5:l.
Acelaş înţeles ca la N o. 15215.
*,6
15217 Să te ferescă Dumnedeu de bătaia ciun-
gului.
GR. POIE�ARu, ing. j. Putna.
Acelaş înţeles ca la No. 15216.
*,6
15218 Ferescă Dumnedeu de fuga schlopuluî
şi de bătaia orbului.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Dobro­
veţ, j. Vaslttltt.
Acelaş înţeles ca la No. 15217.
[675]
CREDINTE, OBICEIURI
675
15221
*.6
15219 Să te ferescă Dumnedeu de fată de popă
şi de moşie lângă cale.
J. PUŞCA RIU. c. Poiarw-Mi!ntlu'i.,
comit Faqăra«, Transi,zvan'i.a.
Una ca şi cea-l-altă nu sunt ale stăpânulut ci a fie-căruf
trecător,
Les femmes [enesirieree et les terres de froniieres
sant mauuaises eL qarder.
Proo, Franc.
*.6
15220 Să te ferescă Dumnedeu de capră şi de
fată.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Amîndouă sunt grele de păzit.
*
Dumnidzeu s-te-apere d i om strîrnbu.']
L COYAN, praf. c. Turia, Epir.
lOCa de oră-ce om Însemnat.
2° Pentru omul ne-drept.
15222
Durnnedeu ferescă grădina de ştir şi pă­
rnîntu de chir.
Y. ALEXA;';DRI, Teair., p. 1615.
15223
Lucruri de carf nu poţi scăpa.
La Alexandri e un joc de cuvinte asupra vorbei pir,
pronunţată chir, şi aplicată Grecilor.
*
Trei lucruri sunt urîte şi lUI Durnnedeu:
bogatul ne-milostiv, calicul fudul şi
curvarul betrăn.
J. BĂNESUU, praf. j. Roman.­
Dvna !II. Juv AHA, r,. Sărclteni, [.
Tutooa.
') Duruuedeii să te Icrescă de omul strîmb (ne-drept},
[676]
Trei Iucru n ele o potrivă rele şi ue potrivite.
Dex hait moul! lJOI)/"e orţiucillcu-rţ jeune pareeseux
et inel lu:X'urieu:r.l)
Ado!}. l'rov. XIJ[.e Siecle.
15224
*
Trei lucruri în lume nu sunt: scară la
Dumriedeu, pod peste mare, ferul me­
duvă nu are.
D·na Z. JU\'AR 1, c. Ji'eclcsc1.) i.
Tutoca.
Lucruri cari nu pot fi.
Urarea beţiyulul.
1) Dieu hai! bcaucoup pau vre orgueilleux, jeunc parcsseux et vieillard
Iuxurieux.
10 La vorbe ne-potrivite.
2° In mod glumeţ În loc ele: Dumner}ett sit 'l ierte.
15225
15226
15227
Dum nedeu să '1 înrnultescă,
Ca şi pe pîetră sa cresca.
A. PAl\l\, I, p.128 - HIN'[l':SGU,
p. [J2.
Dumnedeu să '1 Negoe, în dloa de Ca­
racal.
P. Isr-ruzsctr, Reu. Ist.) III, p.
1(;4
Dwnnerleu Sa te iepure (Neqoe) în dioa de
Caracal.
13ARON%r, p. 83. _. HINIESGU, p.
52.
Dumne(leit să 'l iepure.
1. CREANGĂ, Amini., p. 94.
*
Dumnedeu să '1 ierte,
Cu trei perne fierte,
Şi cu una m6le,
Să nu se mai scole.
Irna EUG. ZANNE, c. BUCUl'CSCt,
[, Ilfov
[677]
CREDINTE, OBICETI'UI
*.6.
Dumned eu să 'l ierte,
Cu trei p6me [ierte,
Şi cu una crudă)
Să nu'i fie ciud«.
677
A vn. CORCEA, paroh, c. Coşietu,
Banat,
Se dice despre un mort pe care nu '1 jelesc de loc,
*.6.
15228 A fi omul lui Dumnedeu.
ANDREI lYlARlNESCU, înv. c. Hu­
mele, j. Argeş. - C. BUNGErtANU,
preot, c. Casoreţ,,i. Meheclinţr.
Om al lUl DU1n1Wfeu.
I. CREANGĂ, Poc., p. 254. - P.
JSPlRESCU, Leg, p. 278. - AL. O·
nonrsctr, IIl, p. 44.
Om bun, cu inimă bună, care ajută pe toţL
«Acolo, dacă sosi, trase la gasdă la un om al lui DU1nnc<leu. De câte-
01'1 se culca, de atâtea 01'1 găsea câte o pungă cu galbenI la căpătârul
seu, când se s'.,ula.> - P. lSPIHEscu, Leq., p. 278.
*.6.
15229 A fi pănea lUI Durnnedeu.
C. C. MWLESCU, c. Miclesct, j.
Yaslulu.
Veqt Pâm.
Acelaş Înţeles ca la N o. 15228.
C'est le pain du bon Dieu.
PI·OV. Fmnc.
*.6.
15230 Omu lui Dumnedeu cu găndu dracului,
�T. ST. TU1'E3CU, in». c. Caia­
nelec ], Dotj.
10 Despre cel prost.
2° Pentru cel 'fiiţal'l1ic.
[678]
678 PROVERBELE ROMÂNILOR
*,6
15231 Omul lui Dumnedeu (şi) cu naravul dra-
eului.
C. BOGDAN, preot, c. Cârpinei;
comit. Bihor, Ungaria. - GAVR.
ON ŞOR, ]Jj·of. c. Dobrooeţ, j. Vas,
lui'U.
*,6
Om cu frica lui Dumnedeu şi naravul dra-
eului,
C. TEODORESCU, Vnv. c. Doqele,
j. Vasluh�.
Aceleaşi întelesurî ca la N o. 15230. A se vede şi N o.
4332.
*,6
15232 Omul luî Durnnedeu cu firea dracului.
IULIU GROFŞOREANU, în» c. Gal­
şa, comit. Arad, Unqaria,
Acelaş înţeles C11 la No. 15231.
:j: ,6
15233 Om al lui Dumnedeu cu carne.
V. HÂMBU, înt,. c. Brănesci, j.
Dîmboviţa.
Adică om al draculut.
*,6
15234 A orbit Durnnedeu pre cine-va.
Gn. JIPJ<;SCU, Lumin., I, p. 263.
I-a luat minţile de nu a ve�lut, nu a înţeles şi a greşit.
*,6
15235 Dumnedeu ăl din teu
A v«. CC>IWEA, paroh, «, Ooşie'i1�,
Banal.
Adică dracul.
1'eli în dialectul bănăten însemncza: lac.
*,6
15236 A se lua cu luleaua lui Dumnedeu,
Irna Z. JUVAHA. c. Fedesci, j.
Tutova.
[679]
________ UREDIN'fE, OBll'ErURI
6711
Adică a be bine, a se îmbăta.
*6
15237 De la mine puţin de la Dumnedeu mult.
G. DEM. TEODORESCU, Cercei.,
p. 88. - I. CREANGĂ, Pov.) p. 191.
- E. BAICAN, Binete, p. 6.
Se 9-ice când miluescl pre cine-va sau îi facî un dar.
Insii, mal cu deosebire:
La botez, când, la prima îmbăiere a copilului, naşul
aruncă o monetă în scăldătorca micului fin.
La nuntii, când, 1:1 împărţirea darurilor, fie- care mesen
dă nouet familii partea sa de ajutor În bant, în vite sau
în prorlucte.
Formula este de originii latină precum o dovedesce
următorul vers elin Ovidiu :
Pnuca quulem faleor ; sed Di deni plur« roqaii.
A se ve(le, pentru mai multe amănunte, G. DEM. TEO­
DORESGU, Cercei., P: 1)8.
15238
:;: l�
A lua bon lUI Durnnedeu.
AL. VOINESUU, siud, j, Gor].
- T. BĂLĂŞEL, in». c. St�rănesct,
[. Vâlcea. - JUI,. VULCĂNESCU,
elev. Se. Norm., c. Pclesct.], Dolj.
A face ce-va reu, ne-vroind să asculte ele poveţele al­
tuia. Se t,1ice pentru cel Î11Ciip(:ţillat.
*6
15239 Să nu mal ducă Dumnedeu pe nimerii.
o. P. SA r.vru, ino, o. Smulfi, j.
Cocurl uin,
crmd unul S IL înşelat intr'o afaeel'o.
15240
*
A fi cu Dumnedeu în sîn.
M. CANJAN,
.J. Laş).
A0GlaŞ iUţel8S ca la ='Io. 1471il.
[680]
680 � __ r_R_O_vE_'I_,B_E_'L_E_R_.O_M_Â_N_"I_L_OR_" ___
15241
*
A nu ave nici un Dumnedeu,
*
A fi f ăr« 1/iCt 1111 DUJ1mcr!ell.
Vec)! .SjiÎJlt.
1° Despre omul reu, pentru (',"1'0 nimica nu o sfânt,
2° Pentru o lucrare reu făcută ; CUYÎllt ne-spus la locul
lui, etc.
3° A nu ave Hiel. UIl scop, nict un înţeles.
15242
*
A nu fi nici de un Durnnedeu.
Adică de nict un folos, a DU fi bun ele nimic.
15243
*
A se ruga de toţi Dumnedeit.
1. CUEAKUĂ, Pov., Jl. 271; A­
mini, p. 27.
A se ruga cu erll<1nrii, cu multă irisistenţă.
15244
Pe ce punea mâna, parcă o punea Dum­
nedeu.
DUL ST2ÎKCli;SCU, Basme, p. lOG.
*6
Unde punceI, mâna, pune« şi Dumnc((ctt mila.
P. lSPJm:scu, Lco., [1. 209.­
A YU. COHCEA, paroh, c. Coş/ehi,
Ituuut,
Se <,,11co despro un hiirhat puternic safl norocos care,
daca se apucă de o h6bii rslmtosce eu sigurullţil.
d\c-goc Începu a lmLe i n pinl.cnt, de- Luourio că se cotorosise de
s;tr:wie, ACIIJlI pe ce punc(t mâna, PU/i('({ şi lJunwerjcll mila. Tflte li
mel'g;enll îll dc hiu«, Incepi, �i el u ll'git gura pftIlzcJ. ]Hunea luf se
ve.l ou cum mergea înainte şi ave', parte de ea.» - 1'. lSI'Iln:SCU, Lcq.,
r- 209.
15245
:/:
Unde pune mâna, lea Durnnedeu mila.
101\ PAUL, Foia p. top, I, p. 91.
[681]
.� CJ�'lWINTE, OBICEIU111
10 Om lipsit de noroc.
2° E om al draculuî, om reu. - 1'1'Cll1SihanzCl.
681
15246
*b.
A descălecat Durnnedeu la ...
Li-na Z. JUVARA, c. Ferlcsd, j.
THtova.
1') II merg treburile bine.
2° S'a înavuţit de odată.
I
1
15247
*
A se întîlni cu Dumnedeu,
IvI. OAKIAK, public . i- IaşiI.
"
\!
'1
J
A lAţ J 1 NT 1"'2;'''.
ce aş 111 ees ca a o. '-'_-±u
*b.
'15248 'I-a pus Dumnedeu mâna în cap.
EM. POPESCU, înv. c. Ciocâncsc>
Mărginen�, .i. Ialomiia. - V. RĂM­
BU, in». c. Brânesci, j. Dîmboniţa.
G. POBOHAN, inet.], Olt. - GAl'.
ONlflOR, praf. c. Cârnu, j. Tutoca.
* 1'.\
Par'că 'i-« pUS Dumneif.eu mân« în cap.
G. P. SALVIU, înv. c, Smulţ'î,
[, Couurluiu,
10 Când cine-va se înavutesce frtrr, muncă.
2° Sari do odată, şi cam pe ne-aşteptate.
*b.
15249 Îl ţine Dumnedeu de per.
D-na Z. JUVARA, c. Fe!lesc!, ,;.
'Jlutova,
Adicrt îl lllorge Line.
15250
*b.
L'a vedut Dumnedeu,
TLm HOc'iOTĂ, tcol. c. Sehştc,
comit. Sibiu, Tmnsiioauia. - G.
P. SALVIU, in». c. Smnl!:!, j. c­
rnrlnht. - C. Q. MICLES0U, c. Mi­
clesci, j. Vasln!1t.
[682]
• I
1
68J �P�R�O�V=E'R=B=E='L=E==R�OM=A='N=I=L=O�R _
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15247.
*6
15251 Il vede Dumnedeu.
E. 1. PATRIClu, înv. c. Smulţi,
i. Covul'luiu.
10 Şi'l va păzi de oră-ce primejdie.
20 Sau îl va pedepsi daca face ce-va reu.
*6
15252 O să te vadă Dumnedeu.
N. GH. IONESCU, in». c. Ma­
morniţa, j. Dorohoi,
Când cine-va ridică greu, plecă subţire îmbrăcat pe
ger, etc.
*6
15253 Par'că a apucat pe Dumnedeu de un
picior.
B. p, IUşDEu, Etym. Magll.,
p. 1894. - IUL. GROFi;iOHEANU, in»,
c. Galşa, comit. Arad, Unqaria.i-«
E. I. P A'l'l<Iclu & G. P. SALVIU,
înv. c. Srm�lţi, j. Covurluiu, - I.
G. MARDARE, c. Certesci, j. Tuioua.
- V. SALA, clase. c. Vascou-Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria. - D.
EpUREANU, înv. e. Damian, j. Dolj.
- D. 'l'ml'AN, înv. c. Cârnu, j.
Nemlu. - C. TEOl'ĂNESCU, înv. c.
Bicaz, j. Nemlu.
*6
Par'că a prins pe Dumne(leu ele un pictor.
Fu. DAME, In, p. 211. - D·na.
Z. JUVABA, c. Fedescî , i. Tuiooa.
Set fi p1'ins pe Dumne(Ieu de un picior şi ...
S. [,'L. MARIAN, Trad. Pop., p. Il.
1 se pclreC( că apucă pe Dumne(reu ele un
pictor.
P. ISPJImscu, Leq., p. 55.
[683]
I
t
CREDINTE, OBICEIURI
683
*6
1 se păreă
pictor.
c' a prins pe DUl1tneCZeu ele-un
1. OREANGĂ, Pov., 1'. 180.­
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Ttttova.
10 Pentru o întîmplare fericită, şi tot de odată ne­
aşteptată, de care se bucură cine-va.
2u A se bucura, a se veseli mult.
3° Pentru omul căruia îi merg bine treburile ŞI e
mândru de acesta,
"Crede că a prins pe Dumne�leu de un picior. >
«Era vesel, pare că apucase pe Dumnc(leu de un picior. J
15254
*6
Varga lui Dumnedeu.
1. OREANGĂ, A.mint., p. 198.­
S. FL. MARIAN, Tradiţ. Pop., p.
124. - L. ŞĂINEANU, Dicţ., p. 852.
- Şeeătorea, V. Buda-Pesta. - M.
LUPESCU, Şezăt6rea, p. 59. - N.
JUVARA, c. Popeni, j. Fălcia.>:
M. OANIAN, i- Iaşi. - D-na R.
BELLOESCU, c. Berlad, [. Tutova.
- V. A. FORESCU, c. Foliiceni, j.
Suda va. - E. 1. PA '['RlOIU, înv. c.
Smulii, j. Coourluiu, - O. TEOFĂ­
NIlSCU, înv. c. Bicaz, j. Nemiu, ­
N. GANE, Con», Liter., XVII.
VecII Cap. Xll, c. Domn.
10 Om reu care tot caută să facă reu altora,
2° Când un om e aşa de reu, aşa de aspru, în cât
nimene nu se pote înţelege cu dînsul
«Când se mâniă era varga ln� Dumnedeă.»
«Varga lu: Dumnedei; de aspru ce eră.»
15255
*
Biciul Iul Dumnedeu.
FR. DAME, I, p. 133. - M. OA­
NfAN, public. i. IaşL
�
!
Acelas înţeles ca la No. 15256.
Acest� poreclă se dase lUI Attila, rege Hunilor.
[684]
684
15256
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
E degetul lui Dumnedeu.
Adică Dumnedeu 'şi-a arătat voinţa; se �lice nud ales
când unul a Pl'i�lit pedepsa ce i se cuvenia.
Acesta este degetul lUI D�tmne�leil.
Morss, 8. 19; SAM., 6. 3. 9; i».
8.3; MATEI, 12.28; LUCA, 11. 20.
15257
*"
Mielul luî Dumnedeu.
LAURlAN & MAXIM, Ll, p. 313.
Adică om bun şi blând.
*6
15258 Boul lui Dumnedeu,
P. ISPIR�SCU, Rev. Ist., III, p.
155; Unch. Sfăt., p. 96. - LAU'
RIAN & MAXIM, I, p. 242. - L.
ŞĂiNEANU, VI, p. 327. - IUL.
GROFŞORIlANU, înv. c. Galşa, co­
mit. Arad, Ungaria. - D. Ertr­
REA NU, înv. c. Daniian, j. Dolj.
*
De par' câ erei, boul lut Dumnelfeu.
P. ISPIRE5CU, Leg., r. 1872, p.
173. - G. POBORAN, insi. j. Olt.
- HIN'\'ESCU, p. 139.
Bouleni'i lUt Dumner[dt.
Gn. JIPESCU, Opinc., p. 85.
10 Om liniştit, bun la inimă, muncitor şi fără cusur.
20 Om prost.
Boii sunt ai lUI Dumnedeu pentru cii sunt ascultători.
V C(�l DOIIIIZ.
15259
A :fi mănia (rnănia) lui Dumnedeu.
N. COSTIN, Leiop, Mald., II, p.
11. - N. MUSTE, Leiop, Molâ., IiI,
p. 48 & 8"(. - 1. CREANGĂ, Po».,
p. 143. - S. FL. MiUUAN, Trad,
Pop,) p.l05.-GR. ALEXANDRESCU,
magistr. i. Puina.
[685]
CREDINTE, 013WEIURI
Acebş înţeles ca la N o. 14,833.
685
15260
«Pre aceste ţi uuturf aiî fost mănio. lu; Dumlw\lelî. Atunci să vc\ll
casua spre hIeţil oiueur, Pl'OGl1In s'nii scris mal S118, muucindu'I în tot
felul; pre cărbuni îi punea, le cetluln capetele, lJfttăl în tot chipul ... ,
-�, COSTIN, II, p. Il.
e ••• fiind lipsă de pâne pentru Iăcust« ce erati p]'() aice, şi mal
înainte în Vl"O dOI trel ani, şi întracel an măn 'lea 111'1 Dunuioieii, cât
nici Icrbă pre cârnp, nicf frunza pe pădurl unde c:1(ll:a lăcuste nu
l'emânca ... » - N. Mus'm, llI, p, 48.
*
Ca pedepsa luI Dumnedeu.
Conv .. Liter., VlU, p. 21:\8.
Adică 'iute.
,�'eclol'ul de împcrat s'a dns ca pedepsa lui DW1!11e1lei1.>
15261
*
Ca în sînul lui Dumned eu.
I. Cnr:ANGĂ, Amint., p. 68.
Velll A'ZJlfl/Jl
Adică bine, fericit.
« Trăesc în ţera nostrii ca în sînnl In! Duniuedet».»
15262
*
A se crede că e Dumnedeu.
i$cziltorc, r, p. 69.
ALlicil a fi mândru.
Le1'oi n'cst pas son cousin.
Prov. Prime.
15263
*
De când urzea Dumnedeu pămîntu.
P. Isrrnnsctr, !,eg., p. 212.
Adică ele mult.
15264
Cu Dumnedeu înainte.
A. PANN, II, p. 114. - P. Is­
PrRJ<;SCU, Rev. t«, II, p. 15fJ.­
HINTESCU, p. 51.
Adică cum o vre Dumuedeu, câud ne apucăm de o
tl'ebtt care pote S:'Î, ne ac1ncc'[ rele.
[686]
686
15265
PROVERI3ELr, ROMÂ.NILOR
-----
*
A porni cu Dumnedeu.
*
..ci se duce cu Dumnedeîi.
10 A pleca, 11 merge sănătos, cu bine.
2° Acelaş Înţeles ca la K o. 152(j4.
15266
Cum dă (o da) Dumnedeu.
Cum se va Întîmpla să fie.
A la qrâce de ou«
1'1'00, Franc.
15267
*
A'l lăsa în plata lui Dumnedeu,
1. CREANGĂ, Poo., p. 116 & 227.
- V. ALExANDRr, Teair., p. 1[,33.
- J. AL LUI SBlEHA, Poo., p, 55.
15268
Acelaş Înţeles ca la K o. 14-824.
<{"Dac' an) UlIfJ_it fl��l, am (lis şi etl iu �6tndlll 111eL't, c:ă are intru c?tt�
va dreptate rnalca desăgăriţă, şi cun lasat' o în li/aia ht'i DU1ll1lf\lefi. >
- I. CREANGĂ,!,. 110.
*
A rernăne ca bătut de Dumnedeu.
P. JSPTl1ESCU, Leq., p, 168 &
881. - Fu. DA�iJf, lII, p. 12;'1.­
G. P013OHAN, insi. j. OU.
Veep' T'r/isJli/.
Incremenit de rrurare sau de R]>Cllmil.
«In ce le ]n"1 de pe urrnă trccurii loţl tiuori: l.uu î şi rei din i iu­
perii.ţie, şi din j,()cJ'illa�J, şi din prostiru«, şi nid nu s,' uilil la diuşi:
fata ce sti C11 ll!,orul JIl rnâuă 'l'l·cc'.�n<l �i arg'atnl de la g-r{lc1illărie,
din îutiiuplarc, ]iO aculo , tat.a îl lovi cu !l1"rlli dl'qlt În cap.
<FiiI de îlJl[>8ntţ\ �i r1p bocri, 1'('mascl'r1 NI I!'-tluţl de D/l1I11/c.i:cI1,
când vi\lllră nn a ca ac"sta.» - P. iSl'lj{EoCU, 1'. Wi:).
15269
*
Nu'l mai împacă nici Dumnedeu.
])Ilfl Z, JUYAHA, c. Fcdescl, j.
TII 10011 ,
[687]
CHllDIN'ţ'E, OBlL'UCJl'
Adică l1l1111C11 nu'I mulţumesce.
687
15270
*
Aşa a fost să fie de la Durnnedeu
1. CREANGĂ, 1'01', p. 118
;i:
A.�a a orut Dumneeleu.
Cn. ALEXANDHllSCU, J/1({!Jisl-l'. j.
Putna,
Resemnare la loviturile sort eI.
15271
*
Dumnedeu să le alegă,
P. lSPIHllSCU, Leg., I, 1872, p.
177; Rev. Ist., III, p. 164. - HlN'
'P<:scu, 1'. 52.
:{: 6
Dumned eu al c.r;r7,
JJ al an în' el eg(f.
V. A. Fonuscu, c, Folticeni,
.;. Sucun:a.
Acelaş înţeles ea la 1\'0. 1298.
*6
15272 L'a ertat Durnnedeu.
T. SPllHAWrĂ, IU, p.214-244.
-D-na Z. JUVAHA, c. FedescZ,j.
Tuioua. - G. P. SALvru, înv. 1;.
Smnlţi, j. C01J1J1'rll'ln.
Adicii a murit.
*6
15273 A fi iertată de Dumnedeu
GR. JIPESCU. OpiIlC., 1'. 2l.
Ac1icii feruelo b etr,lll ii , care nu ma) are sorocelo.
:j:6
15274 L'a strîns Dumnedeu.
S. TEODOHll1:icu-KmrLEANu, /)11'.
j. Suciat:«.
Aceluş înţeles ca la 1\'0 1621:2.
[688]
6SS
15275
PROVERBELJ� lWJ.\IANILOH
----
*
A se duce la Dumnedeu,
*6
15276 A mers la Dumnedeu.
AVR COIWllA paroh, c. Coştciu ,
Banat.
A murit
15277
A'I plăti Dumnedeu vămile,
BAIWNZI. r. 4 G,
A'I Ierta pecatelo.
*6
15278 A fi uitat de Dumnedeu.
P. TSPIRESCU, Leg., p. 00. - C.
TEODORESCU, in», c. Lipo oa, j.
V{(Sluht. - (}. P. SALvru, în». c.
Smulit. i. Couurluiu;
Ve4i AloFte.
A clică forte betl'i111, ajuns la adîucî betrânete.
«Câ.nd oaDIă >'<'<,lnr înaintea mea n n moş, fleoş de hetrân, uitat de
m orto ŞI de Ihl1mlf\lelt» - l '. IS1'IHllSCl:.
15279
*
Până me uită Dumnedeu (sfinţii).
G. POBORAN, il/st.,j. Olt.
Aclici:'L mult.
15280
Dă cu petra 'n Dumnedeu.
IORD. GOLIeSCU, Mss.j lI, r.93.
Aruncă cu petra 'n Dumnc(leu.
HELIAD·BĂDULESCU, il/cJ/l,. 48.,
1'. 0,3.
[689]
CRED1N'.rE, oBIcElunr
10 Se dice pentru cel 11e1'O<;,11 (GOLESCU).
2° Om sărit, nebun.
3 o Om ca-re se res vrătesce în contra tu tulor.
689
15281
*
Dă cu puşca în Dumnec;l:u.
I. CARAGIALl, Conv. Lit., XIII,
p.450.
Aceleaşi înţelesuri ca Ia No. 15280.
15282
*
Dă (asvîrle) cu barda în Dumnedeu.
P. ISPIBEsc.:u, Rev. Ist., IIi, p.
155. -G. DEM. TEODORESCU, ]Jlit.
lunare. - Conv. Liier., xxnr, p.
25. - FR. DAME, Il l, p. 59. - G.
POBORAN, insc ], Olt.
*6
Soirle cu barda în Dumnedeă.
G. P. SALVI1J, ia», c, Smulţ!,
j. Cocurlui«.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15281.
15283
A dă. cu secura în Dumnedeu.
LAUHfAN & MAXIM, 1, p. 1013.
Aceleaşi înţelesurt ca la No. 1 fl2H2.
*6
15284 Om cu frica lUI Dumnedeu,
Tr-na Z JUVAHA, c. Feclcscl, i­
Tutoca,
Om drept, bun, care nu calcă poruncile Domnului.
15285
*
Să'ti ajute Dumnedeu.
Ca să isbutescî.
[690]
690
15286
PROVERBELE lWMÂNILOR
*
Mal al de Dumnedeu.
o. POBORAN, inst. j. Olt.
Mal astimpără-te.
*6
15287 Mai de Dumnedeu.
L. ŞĂINEANu, Semas., VI, p.
327. -- Dna Z. JUVARA, c, Fe­
dcsci, j. Tuioua. - G. POBORAN,
insi, i. Olt.
\'ccji Ca/'. XII, c.
Domn.
Mal cum se cade; mai bun, mal frumos.
*6
15288 E pecat de Dumnedeu,
1. Cm:ANGĂ, Poo., p. 74. - .D·na
ECAl'. ZANNE, c. Băsesci, j. Făl­
ciu, - G. POBORAN, insi. i. Olt.
Adică nu e bine.
«E pecat de Duinnedeii să n'o Iubesct.»
15289
:;:
'I-a avut Dumnedeu de scire.
A. PANN, II, p. 42 & 100; III,
p. 141. - HlNTESCU, p. 171.
Adică rit pazit Dumuedeu de o nenorocire.
15290
Ca faţa lui Dumnedeu.
P. Isrrnzsotr, Leg., 1'. 835.
Adică albii
<Când ce să vedeţI D·yostrrt? scoso o pâluc Albă ca faţa lut Dum­
l1esldî.) - P. Isrmasotr.
15291
:j:
n"" ,
.."eu.
Iutăresce o afirmare, Formula eliptică pentru: JU1' pe
numele lui DU1mlP�leil că aşa este, cum spun eti.
[691]
CREDINTE, OBICEIlJRl _
DGIMIE
691
15292
Cânili, căndu Îi vini ş-psusescă, s-chişi
la dgimie.1)
Dr. vVEIGA�D, Zwcit. Jahres,
p. 164
Căci atunci Îl împuşca Turcii
Se �lice când se pune cine-va într'o primejdie, din care
trebue să se prăpădeseă.
FINELE VOLUjyIULUI AL ŞESELEA
1) Câncle, când îl viue sa moră, se pişe la o glalllie�
[693]
A
2
II ele acu, dorena ven t, fi partir
de maintenant, p. 492.
Acum, aâ». ;1 presant, maintenant,
p. 129. 422.
AcuşI, nelu. maintcnant, d e suite,
p. 2'/5.
Adam, s. m. Adam, p. 1. 171.
463. 464. 465. 466. 467. 468.
469. II jacll.l lui Adam şi Era,
Iaire la bete a deux dos, p.
467. II a spune ele la Adam, corn­
mcucer vau delugs, p. 468. II
ele când cu AcZam, du temps
que les betes parlaient, p. 468.
1111Ilm de pe Adam, pareri t fi la
mode de Brctague, p. 469. II
clnmm lui Adam, la voie lactee,
r- 469.
Adam) (a se), v. 1'. se griser, p. 469.
Adăstă (a), v. j'. attendre, p. 518.
Adese·ol'l, aclv. [Molâ.] souvent,
p. 97.
AQi, aciv. aujourd'hui, p. 27. 116.
314.
Adică, aelv. c'est-a-dire, p. 59.
Adrnc, adj. profond, p. 243. - Fem.
adîndi; p J. aclînci, ndînce.
Adio, intelj. adieu, p. 190.
Aduce (a), v. ameller, p. 4'16. 579.
580. 627. II r8.mel1el', p. 93. II ap­
porter, p. 166. 479.
Aduna (a), v. rai3semblel', reunir,
p. 600.
Aduna Ca se), v. 1'. s'a�sell1bler, se
reuni]', p. 2813.
A, auxiiiaire du [uiur present,
forme elidee POUl' va, p. f)74.
A, 2)1'. dem. (tin. calle, p. 251. 674.
[Ie, 18, p. 524.11 a lut,celle de,
p. 338. 409. II a u«, ă, p. [3.
A, prcp. incliquant ]'inf\nitif pre­
sent, passlm. 1I1]/'e])- âcierm, p.
210 628.
Abate (a), v. detourner, ecarter. II
'i-a abâtttt, l'envie lui est veuue,
p. 89.
Abia, aâ». i'I peine, p. 164.
Abitir, ado. beaucoup, fortement,
p. 165.
Ahrud, n. pr. Abrud, localite de
Transyl vanie, p. 1.
A-casă, ad». il la maison, chez soi,
r- 92. 95. 428.
Aceea (de), pr. (lem. POUI' cela, it
cause de cela, p. 285.
Aceeaşi, pr. dem, la mame, p.
595.
Acela, ad]. et pr. cUm. celui, p.
550·11 <.:elui-lf1, p. 206. - }<�em.
aceea; p 1. acei, acelea.
Acest, Jll'. (l!;m. ce, cet, p. 282.­
Fem. acestll; pl. aceşti, aceste.
Aci, aclv. ici, p. 116. II cl'aci înainte,
dorenavent, p. 612.
Acolo, o.clv. la, 1 it-bas, p. 189. 220.
257. 313 562.
Acru, o.((j. aigre, p. 141. 169. 197.
263. - Fem. etcj'ă; pI. acri,
acre.
Acu, aelv. it present, maintenant.
GLOSAR
A
R OJY.r:ANO-FR A NCES')
") L'asterisquc illc!iqnc les l110ts anciCllS et hor5 c!'usagc.
1
f
j
1
l
[694]
AER
694 -
AU
Aer, s. n. air, p. 430.
Afară, adv. dehors, p. 381. 417. II
en dehors, p. 37.
*Aferim, interj. bravo! tres-bien 1
p. 198.
Afla (a), v. trouver, p. 1\:11. 305.
562. II trouver, ren contre, p.
202. 590. II arriver, survenir, p.
550. II apprendre, arriver a sa­
voir, p. 401.
Afrodita, s, f. Venus, Il. 470.
Afumat, adj. jauni par la fumăe,
par le ternps, enfume, p. 31-
129. - Fern. afumată; pl. afu­
mati, a fumate.
Agache, s. m. Agache, nom d'horn­
me, p. 2. 474.
Agachi, s. m. Agachi, nom d'hom­
me, p. 2.
Aghlasmă, s. f. [Molâ.] eau be­
nite, p. 293. 4JO. 471. II aghias­
mă msescă, sau-de-vie, p. 293.
II bC Gligore aghiasmă, le vin
est tire il faut le boire, p.
470. 471 ..
Aghlesmul ca), v. [Mold.] battre,
p. 471.
Aghresmul (a se), v. r. se griser,
p. 471-
Aghlos, s. n. hymne, cantique, p.
471. 472. II a trage aghi6se,
chanter, ronfler, p. 472. II 'i-a
cântat popa aghiosul, il est
mort, il a Iache la ram pe, p.
472. - PI. aghi6se.
Aghiuţă, s. m. un des nom du diable,
p. 472. 473. II îl fură .Aghiută,
il s'endort, p. 472.111'0, luat
.Aghiuţă, il est mort, p. 473.
Aglalîc, s. n. pelerinage a Jeru­
salem, p. 473. II a se duce la a­
gialîc, se ruiner, p. 473.
AgiU, s. m. celui qui a f"il le pe­
lerinage de Jerusalem, p.473.
II a se face agit1, se ruiner, p.
473.-PI. agii.
Agop, s. m. Agap, nom d'hom­
me, p. 2.
Ala, adj. et p1'. dern. celle, celle­
la, p. 394.
Alasmă, s. f. eau Mnite. p. 474.
II eau-de-vie, p. 4-74·11 bB aias·
mă .Andrei, le vin est tire il
faut le boire, p. 474.
Alesmul (a se), v. 1'. se griser, p.
474.
Aici, adv. ici, p. 22. 153.
Ajuna (a), v. jeuner, p. 575.
Ajunge (a), v. arrivsr, parvenir a,
p. 3. 32. 35. 36. 96. 98. 17I.
379. 520. II parvenir, p. 192. Iii
parvenit, aller a, p. 259. II at­
traper, rattraper, p, 36. 139. W
devenir, p. 251. 296. 347.356.
357. II atteindre, arriver (son
taur), p. 302. II valoir, p. 59. if
sufflre, p. 35. 107.
Ajuta (a), v. aider, p. 553. 646.
666. II aider, secourir, r- 50l.
689.
AI, adj. et P 1'0 II. dem. le, la, Ies,
celui, p. 53. 79. 200. 283. 339.
416.592. II qui apnartient a, du,
p. 617·11 al cui, a qui, p. 518.
663. 664. II al lui, de, p. 677. II:
al fur, qui appartient a, fils
de, p. 32. II al de, sernbable a,
espece de, p. 442. 443.11 ale
cui, a qui, 49.-Fem. a; pl.
ai, ale.
ĂI, ad]. et pr, dem. le. Ia, les, ce­
lui, p. 171. 246. 336. 405.505.
678. II le ' .. en question, p. 215.
II m de sus, Dieu, r., 647.­
Fern. a / pl. ai, ale.
Ăla, adj. et pl'. dem. celui-lă, p.
133. 458.11 celui-la, le mems,
p. 630. - Fern. ăla; pi. ăia,
ălea.
Alalu, s. n. pompe, grand train,
p. 95. - PI alaiuI·i.
AIămâe, s. f. (itron, p. 134. - Pl.
alămâi.
Alăturea, adv. a câte. II (pe) alătu­
rea C�t, a câte de, hol's ele, p .
95. 96.
Albanes, s. m. Albanais, p. 2.­
PI. albanesi.
AlbI (a), v. blanchir, p. 359. II a
albi pe, faire blanchir (Ies che­
veux de), p. ?23. 626.
Albină, s. f. abeille, p. 199. - PI.
albine.
Albu, s. f. Albu, Le BIanc, nom
d'homme, p. 2.
Alege (a), v. choisir, p. 343. II de·
cider, p. 513. II separer, dis tin­
guer, p. 687.
Alelula, interj. alJeJuia, p. 475.
Alerga (a), v. courir, p. 520. 11 paUl"
sui vre, p. 42l.
Alexandru, s. In. Alexandre, p. 3.
Aliman, în gicerea a ajuns lc! ali­
man, il est perdu, p. 3.
[695]
ALT
- 695-
AHA
.ălt, adj. et pron. autre, autrui, p,
99. 1�3. 220. 264.402; passim.
Altar, s. n, autel, p. 475. 476.­
PI. altare.
Alliţă, 8. f. partie superieure de
la manche des chemises pay­
sannes Jorsqu'elles sont cou­
vertes de broderies, p. 154.­
Pl. aliiie.
Altora, gen. et dat. pl. de alt, des
autrcs , aux autres : passim.
Alun, s. 111. noisetier, coudrier, p.
476. - Pl. alurii,
Alungă (a), v. poursuivre, donner
la chasse, p. 387.
Amăgl (a), v. [Mold.], trornper,
r- 644.
Ambar, s. m. grange, magasin a
ble, p. 520. -PI. ambare.
Âmblă (a), v. aller, marcher, p.
341. 626.
American, 8. m. Amerteain.] a se
face Ame1-ican, faire semblant
de ne pas comprendre, p. 4.­
Fi. americani.
Amestecă (a), v. meler, melangsr,
p. 449. II fourrer, p. 624.
Amin, int. amen, ain si soit·iI, p.
476. 477. "iJice amin la t6te, Jl
approuve tout, p. 477." pânla
amin, jamais, p. 477.11 cât a­
minal, jamais, du tout, p. 477.
" nici la amin, jamais, p. 477.
AmindOI, adj. et pron. tous les
deux. l'un et I'autre, p. 16. II
d'amîndo'i, tous les deux, p. 38.
- Fern. amîndoae.
An, 8. 1J/. an, annee, p. 451. 527.
052. - Pl. ani.
Ana, s. rAna, nom propre, r.
4. 477. 478.
Ana-Foca, s. 111. Nom que les Hou­
mains donnent au premierjour
de mois du JuilJet, dans le
Banat et en Transyl vanie, p. 4.
Anaforă, S. f. pain btinit, p. 478.
Anafură, 3. f pain b6nit, p. 478.
Ancuţa, s. f. Annette, p. 5.
Andrei, s. m. Andre, nom d'hom-
me, p. 5. 474.
Anevoe, ad1l. difficilement. II C11 CI­
nevoe, diJficiJement, p. 645.
Angheluşa, 8. f. Angele, p. 6.
Anin, 8. n. aulne, p. 378. - PI.
anine.
Anina (a se), v. 1'. se suspendre,
s'accrocher, p. 476.
621-47
'Antereu, s. n. [Mold.] vetement,
a longs pans, porte immedia­
tement sur la chemi sa et serre
a la taille, p. 15.
Anlina, S. f. Antina, ruines dans
1" departament de Romanatî.
" de când cu Aniina, du ternps
de la reine Berthe, p. 6.
Aoleo, interj. ah! helas l malheur !
p. 258. "d'aoleo, ah! p. 200.
Aoleu, interj, ah 1 helas ! malheur !
p. 359.
Apă, 8. f. eau, p. 38. 50. 52. 76.
Ti. iOn. 107. 108. 109. 117.
210. 241. 242. 264. 294. 380.
393. 450. 461. 479. 480. 497.
540. II eau, riviere, p. 4. 210.
223. 264. II par'că (1 cărat apă
morţilor, maigre comme un
clou, p. 479. II nu', cu t6tă apa,
il a le cerveau feliJ, p. 479. II
a'i face apă, le rosser, p, 479.
- PI. ape.
ApOI, ad». puis, ensuite, aprss, p.
325. 417. 579. 651. 639. II mais,
p. 306. II după ce... apoi, non
seulement ... mais encore, p.
119. 272.
Apostolesce, adv. a la fa<;on des
apâtres, apostoliquement." a
mel'ge apostolesce, aller a pied,
p. 480.
Apostolicesc\l, adv. a la faQon des
apâtres, apostoliquement." a
umbla, apostolicesce, aUer a pied,
p. 480.
Aprinde Ca" 11. allumer, p. 134.
567. 5,0.
Aprinde Ca se), v. 1'. prenclre feu,
p. 402.
Apr6pe, P1·Cp. r·res, aupres, p. 54.
4.2:2.
Apucă (a), v. r. prendre, saisir,
p. �31. 574. " marcher, s'ache­
miner, se diriger, p. 95.
Apucă Ca se), V. 1'. se mettre a,
commencer, p. 281. 283.
Ar, 3-e pers. sing. et pl. dtl concl.
pd!s. dtl veTbe a ave; SC1·t cI, for­
meI' le condit, p. 8. 27. 106;
passim.
Ară (a), v. labourer, p. 325. 611.
Arac, S. m. echalas, paisseau, p.
373.- Pl. timei
Aramă, 8. n. cuivre, p. 283.
Arap, S. m. negre, p. 7. 8. - PI.
m-ap![.
[696]
ARD
- G0G
BAB
Arde (a), v. bruler, p. 71. 80. 301.
327. 620.
Al'de'fu, s. m. piment, poivre rouge,
p. 5. 201). -. [='1. ardei.
Ardei, s. m. 'I'ransylvanio, p. \). IGO.
Ardelencă, 8. f. Iernme de 'I'ran­
sylvame, p. 9. 542. - 1'1. ar­
delence.
Arela (a), v. montrer, p. 152. 449.
635.
Argea, s. J. sorte de cave ou l'on
tisse le lin, p. 51. 398. - PI.
argele.
Argint, s. n. argent, p. 2G4.
Arhanghel, s. Jn. archange, p. 48l.
- P1. arhangheli.
Arhlereil, s. m. prelat, eveque in
partibus, p. 580. - Pl. arliierei.
Arie, s. 1Il. heretiq ne, p. 9. 481-
Arman, s. m. [Mold.] Armenten,
p. 11. 13. 14.
Armen, s. m. Armenien, p. 11.14.
175.2-!8. II e a1'1nen, c'est un âtre
impur, p. 14. - Pl. armenL
AI'mcnesc, adj. d'armenien, p. 14.
II visită armencscâ, visite q ai
n'en finit plus, p. 14. - Fem.
Mmenescâ; p!. a1'1nenescL
Arminden, 8.111. premier :Mai, p. 14.
AI'omân, S.1n. Roumain de Turqnie
(Mac8doine, gpire, Albanie), p.
10. -PI. aromânL
Arunca (al, V . .ieter, lancer, p. :242.
394. 088.
Arvinte, 8. m. ArvinLe, nom d'l!om·
me.11 e antc1'eulluI Arvinte, p. 15.
Aş, ronlt. opt. l·e?' pers. sing. du
verbe a ave; p. 87. 117. 122;
passim.
Aşa, adv. ainsi, de la sorte, p.
7'2. 280. 493. G30. G45. 037.
637. II tel, semlJlable, p. 342.
i-l73. ,,1G. Ii de mome, p. 334.
fJ73. II (!�a de ... cum, aU8si, p.
G60. GfJl. ii Cttm ••. (Işa .•. , tel ..
tel, p. 342. B73. 578.
A-sară, loc. adv. hiel' soir, p. 77.
375.
Ascunde (a se), v. 1'. se cacher, p.
[,2. 574·,
Asia, aclj. ct pr. deln. r;iI, cela, ceci,
p. 518. II cerle-ci, cellc-lă, p. 54.
101. 2�3. 251. 2G;3. G28. II cette,
p. 21. 265.
Ăsla, 1J1'. dCIJI. celui-el, celui-la,
p, 2213.
Aştepta (a), v. attendre, p. 158.
400. 514. 518.
Asterne (a), v. etendre, p, 26i.
Asupra, llrep. sur, p. 49f. II 'cu
asupră, plus qu'il ns faut beau­
eoup, p. 654.
Asvîrli (a), v. lancer, p, 689.
Aţă, e. r fii, fil de lin, p. 481.
48:2.-Pl. ale.
Atăgâ.rţat, adj. accroche, p. 639.­
Fem. atâgârţată ; pl. ată,gârţaţ1,
citâgârfalc.
Atât, adi. et ])1'. tant, autant.] a­
t â; ..• cu.m, aussi... que, p.
5GO.
Atâta, ad]. el pr. tanr, antant, p.
206. 216. 222. 299. 300. 333. II
nic'i atâta, eneore moins, p.
216. - Pl. at/ite, atâlea.
Alunce, aclu. [Molrl.] alon;, p. 176.
Aluncea, adv. alors, p. 357.
Atunci, aclv. alors, p. 176. 379.
513. 594.
AU, con}. ou, ou bien, p. 566.
Augl (al, v. eotendre, p. 106. 126.
417.513.514 515.11 el uu�i (le,
enteuclre parler de, p. 250.
Autjl (a se), V. 1'. entendre, etre
Gntenclu, p. 65. GI3. 152. 513.
Aur, s. n. ar, p. 1. G3a.
Avaşole, s. m. A vaşote, nom d'holl1'
ll1e. II CIt ]lc timpul lll� Avasote,
voler comme dans un tois,
p. 16.
Ave (a), v. avoir, pO'3secler, p. 72;
passim. II trollver, l'eJ1contrer,
p. 44D. II it se ave bine cu, vivre
en bOllno lnlelligellce avec,
p. 214.
Avere, 8. f. fortune, p. 45)).
Avocat, s. m. avocat, p. 112. 404.
- fI. avocaţi.
Avram, s. 111. Abraham, p. 16. 1'/.
483. II a fi. Avml1i" avoir la
te te pres du bOl1nel, p. 17.
Ba, adv. non, p. 14�. H3.11 mais 1 Babă, s. r· vieille f8111l11e, p. 57.
si, p. 310. 58. 83. 85. 193. 271. 272. 301.
[697]
BAB
- GUî -
BAS
331. 337. 1183. 319. 520. 342.­
PI. bobc.
Baba·CI6nţa, s. f. vieille sorciere,
p. 58.
Babadam, s. m. le pere Adam (en
turc), p. 469.
Babic, s, ui, Batic, nom d'homrne,
p. 17. II coltuc ele la Babie, rien
du tout, p. 17.
Babilon, s. m. Babylone, p. 18.
163. II ca în turnul Babilon, c'est
une vrai tour de Babel, p. 18.
Bahul, s. 111. Babel, nom d'homme,
p. 447.11 cita lui Babei, bande
de va-nu-pied s p. 447.
Bacău, s. 111. Bacău, viile de Rou­
manie, p. 448. 449. II a'şi găsi
Baca«, trouver son maître : il
a ele ecliaude, il lui en a cuit.
p. 448.
Bacau, s. m. merne sens que le
precedent, p. 448. 449.
Bada, 8. f. Bada, nom propre, p. '272.
Bade, 8. m. terme de respect, lors·
qne J'on s'adresse iL un fIbre
aine, un fiance, une personne
plus âgee, p. 400.
Bădalan, 8. m. Badalan, qtmrtier
de Gala(z. II s'a dus la Băda­
lan, il s'est ruine, p. 449.
Badea, P. m. Badea, nom propre,
Il. 272.
Badea, s. '1/1. m6me sens Il ue uael�,
p. 305. 3·10.
Bădiţă, s. m. diminl1tif de uade,
p. 32.
Băet, 8. m. gan;;on, p. 162. - Pl.
MeU.
Băga (al, '/,'. mettre, fourrer, p.
Ei. 87. 383 431. 386. 62,1. (,24.
lim. 638.11 a'l UCiga în drac!, le
tâd18l'; I'effi'fiyer, p. G18. II a'şi
bâ[Ja în cârd cu., frGq uel! Le!',
s'associer a, p. 5()(j,
Eagdad, s. m. B,lgc1;UJ, p. 449.
Bahlulii, 8. m. BalduJLl, riV18l'e, p.
45().
Bale, s. f. mine, p. 283. - PI. ben.
Balu, adv. [Han.} non, p. 1G3.
BaIă, s. f. f'ernmtl do m<lllvaises
Jt1oems, p. 48i!. II a fi nltâ vaZă,
avoi]' le diabJe dans le corps,
r. 484.
Balabustă, s. f. fernme j nive, p.
1711. - PI. bala/JUste.
Balamuc, s. n. maison de fuus, p.
4oGO.
<'ălan, s. m. otre surnaturel doue
de mauvais instincts, p. 450.
485.
Ealan, s. m. meme sens que le
precedent, p. 687.
ră!aşa, s. f. Balaşa, nom propre,
p, 430.
Balaur, s. m. dragon. II homme fort,
mechant: bohemien, p. 485. ­
Pl. balauri,
Balcani, s. m. pl. Balcans, mOI1'
tagnes, p. 451.
Balmaş, s. n. [Trans.] talmouse,
p. 392.
Baltă, s. f. lac, etang, marais, p,
559. 574. 383. 59').
Bălţaţi, s. m. pl. Balţaţi, vlllage
de Mehedintz, p. 4ii L
Bămbălăă, s. m. Bămbalău, nom
d'homme, p. 451-
"Ban, s. m. han, ancien titre de
noblesse, p. 49. 125. - Pl. bant
Ban, s. m. arg81lt, en general, 1>.
Il1. 321. 362. 395. 397. 415.
435. 4Gl. (;07. 667. - Pl. bani.
E'anat, s. 111. Banat, vrovince de
Hongrie, �. 452.
!:anov, 8. 1n. Banov, nom d'homme,
[l. 452.
Eărăţie, 8. r egliso catholique, p.
48,"). - P 1. băl·IUi1.
Barbă, s. f. barbe, p. 179. 24.9.
492 374. - Pl. lJal'vc.
Barbat, arV. mcUe, vaillant, enel'­
gique, p. lH.-Fem. bâ1'bată;
p1. bârbaţi, bărbate.
Bărbier, s. 1/1.. barhier, p. 33S.­
Pl. bil1'bieri.
Bardă, s. f. haehe de charp<llltier,
HrminetLe. II a a('!Inci! GU barda
în DUlllncfiel1, ne l'ien craindre,
p. (85).
Bal'llovski, s. m. B8.l'llovi'il,i, DOI11
d'holllllle.11 ierna hit Ba1'11OVski,
hiver trlJ3 dur, p. 18. 45S.
Baros, 8. m. m8.1'to811 ele forgeron,
p. 3M. 3G5. - Pl. ba,.6se.
Bârsescu, s. m. Barsescu, 110m
d'holl1111e, p. 4G2.
Basaraba, 8. 111. Bassaraba, Dom
rI'homme, p. �38.
Eăsărăbie, wlj. el,ws la locution:
a fi bun de !JâSlI1'Clbii, un diable
il. qllatre, p. 452.-Pl. belsiirăb·ii.
Başca, ado. d'Llll C()te, il. part., p. 373.
Basma, s. r 1l10uchoir, p. 406. -
FI. basmale.
[698]
.?
!
.
�
li
li
� �
Il
I
I
I
i
- 698
BAS
Baston, s. n. băton, canne. II a
mâ,'ca basume, etre rosse, p.
316. - Pl. bostone.
Bat, ad]. [lliold.} ivre, p. 171.­
Fern. bată; pl. befi, bete.
Bată, s. f. gourdin, p. 660.­
Pl. bâie.
Bătae, S. [, COUP, rossade, p, 128.
213. 671. 672.11 a da o bătae,
battre, rosser, p. 213. II a mânca
o bătae, etre battu, rosse, p.
128 - PI. bătăi.
Bătaie, s. [. coup, rossade, p. 6'/4 -,
- PI. bătăi,
Bătăios, aclj. batailleur, p. 324. ­
Fern. bătăiosă ; pl. bătă'io§l, is­
tăi6se.
Bate Ca), v. battre, p. 36. 562.
602. II battre, frapper, p. 4. 66.
79. 107. 165. 234. 311. 324.
264. 400. 414. 550. 655. II resen­
ner, p. 48. 66. 79. 329. II battre,
vaincre, l'ern porter sur, p. 59. II
souffler, p. 75. '/8. 451. 495. II
battr«, rernuer, p. 524.11 tomber,
p. 117. II (! bate j'csboiu, faire la
guerre, p. 562. II a'şi bate joc,
se moguer de, p. 571. II a'şi bale
capu, ,,'occuper de, s'inlel'8sser
a, p. 335. II n bate ilrw1!1wile,
battre le pave, p. 102. ii (! bate
tot mm'!Jinile, eviter; cl.lercher
it tromper, p. 195. II a bate po­
clurile, baUre le pa ve, p. 264-.
II a bate uliţele, battre le pave,
p. 428. II a'l bate b1,thnele, !lO
pas eLre bien dispose, fl. 498.
II a bate Dună1"CCI, traverser ia
Danube ;'), la nage ou en bar­
qu€'. p. 10'/. II balti-mi·te, que le
diable t'emporte (sous lOITlle
de plaisanterie), p. 104. II ba/rl­
te DlImne�le�l, que Dieu te frapp",
p. 168.
Bate Ca se), V. 1'. Re battre, p. 1'/8.
423. 599. II lemuel, p. 524.
Bate-Poduri, s. c. qui baye aux
cOrlleilles, p. 265.
BatjocorI (al, v. se woguer, b.l­
Iouer, p. 633.
Bătut, mV. battu, flilppe, ros:oe.
II pleiu, en grande quantil e,
couvert de, p. 98. II cale bătufei,
chem in battu rfleqllente), p.
33. 36. II cărare bătntâ, sentiar
batlll, 1'. 47. II drum bătut, chc­
min battu, p. 96. II (! fi baild
BET
de brehrie, ne pas etre bien
dispose, p. 498. II (! nlmâne ca
bătut de Dumnezeâ, rester stu­
pefait, p. 686.
Baun, s. m. Baun, nom propre, p_
80.
Bazaoache, s. m. Bazaoache, nom
propre, p. 4[,3.
Bazma, s. f. [Vâlcea], mouchoir,
p. 409. - Pl. basmale.
Be (a), v. boire, p. 50. 74. 76. 77.
116. 117. 141. 150. 151. 205.
210. 212. 294. 323. 336. 337.
436. 439. 461. 470. 471. 474.
480. 515. 540.
BeclU, 8. m. [Ung.] Vienne, capi­
tale de l' Autriche, p. 453.
Bedros, s. m. Bedros, nom d'hom­
me, p. 453.
Behehe, onomatopee designant le
mouton, p. 255.
Befuş, s. m. Betuş, petite ville
de Hongrie, p. 453. 455.
Belea, s. f. ennui, desagrernent.
II a'şi gâsi beleaua, se mettre
une mauvaise affaire sur leş
bras, p. 455. - Pl. belele.
BeII (a), V. ecorcher. II deponiller,
p. 19. 454.
Belu, s. m. Belll, nom propre, p.
19. 454.
Benga, s. m. Benga, un des noms
du diable, p. 485.
Beş) (a), v. peter, p. 420.
Eeşl (a se), v. r. peter, p. 58l.
Beşl Ca se), v. r. [Yâlcm] peLer,
p. 355.
Beşică, s. f. vessie. II bCşicct ln1, Ca­
Htgea, ballon, p_ 45. - PI. bi!­
sic'i.
Beşină, s. f. [Banal}, pet, p. 283.
- PI. IJeşinL
Beşiniţă, S. r. diminutif de beşin(l,
p. 58. - Pl. beşiniţc.
Be!, a(Zj. vivre, p. 'I97. - Fem.
betrl; p J. bet�, vete.
Beţ, s n. bâton, p. 304. 305.­
Pi. beţe.
Beţiv, acU· ivrogne, p. 87.-1<'em.
btfivcl; pl. be{ivi, be('ive.
Beţie, S. f. ivrognerie. II la beţie,
dans une orgi e, utle ripaille,
p. 28:2. - Pl. beţii.
EiHran, S. et. a(�i. vieux, ancien,
p. 3'23. 351. 572. 573. 615. 676.
- FeJl1. Mtrânăj pl. bet1'ân'i,
betrâne.
[699]
- 699
BOL
Belrâneţe, s, f. vieillesse, p. 573.
- Pl. betrâneţe.
Beu! (de), pour boire, p. 264.
Eeu!ură, s. f. boisson, p. 227.­
P 1. beuiuri,
'i'Bez, p1'lip. en outre, p. 443.
Bibescu, s. n. Bibescu, norn pro­
pre, p. 454-.
Btcăoan, adj. habitant des forets
de Bieu, p. 455. - F'ern. bică­
oancă, pl. bicăoani; bicăoance.
Btcu, s. 1n. Bîcu, foret en Bessa­
rabie, p. 455.
Biclu, s. n fouet, p. 655. n83.­
Pl. bice et biciuri,
Bledă, s. Biedă, un des noms du
diable, p. 486.
Bie!, adj. pauvre, malheureux, p.
644. - Fem. bietă, pl. Meţi, biete.
Bllcfu, s. rn. foil'e, p. 128. - Pl.
bîlcluri.
*Bimbaşa, s. rn, ancien titre miii­
tai re. II bimbaşa Bava, le bim­
başa Sa va, p. 19. 455.
Bine, adv. bien, p. 16. 199. 342.
562.11 bien, avantageux, p. G67.
II en bons raprorts, p. 873. II a
se ave bine ctt, vivre en bonne
intelligence avec, p. 214. II ma�
bine, mieux, le mieux, p. 21..
285. 342. 345. II rnai bine, mieux
v:.ut, pllltât, p. 31. 176, 193.
299. 301. 302. 327. 342. 346.
400. 591. 592.
Iiline, s. 11/, bien, p. 257. 470.501.
666. 66'7. 668. II bien, avantage,
p. 412. 669.
Binşele, s. f. pl. Binşele, village
de Hongrie., p. 455.
Bir, s. n. im[ot, p. 435. - Pl. bi-
1·uri.
Birlobrez6le, s.f. Birlobrezole, nom
propre, p. 456.
Birul (a), v. vaincre, p. 59.
Birul Ca se), v. 1'. etre vaincu, p.
646.
Bisel'ică, s. f eglise, p. 134. 382.
486.487.488,489.490. 4nl. 492.
493. 612. 513. 533. 588. 589. II a
fi uş,7 de bisc1'iCă, etre sans
peeM, p. 487. II a veni de la bi­
sc·rică, elre ivre, p. 489. II ne­
dus pe la biserică, grossier per­
son nage, p. 491. II fluc1'ă în bi­
scricii, c'est un imb8cile, p. 493.
- PI. biseT·id.
Bistriţa, s. f. Bi::;triţa, monastere
dans le departement de Vâlcea,
p. 6;0.
Bilalea, s, f. Bitolea, II a se duce
la Bitolea, aner au diable Vau­
vert, p. 45').
Bivol, s. m. bufle, p. 23. 104.-
PI. bivoli. '
ElIagoslovit, adj. benit, p. 221.­
Fem, blaqoslooită ; pl. blaqoslo­
vii'!, blaqoslooite.
*3Iagoveş!e, s. 111· annonciation,
p. 370.
Eleo!, adj. nlais, imbecile, p. 309.
310. - Fern. bleotă j pl. bleot�,
bleatc.
Bles!em, s. n. malediction, p. 275.
493. 494. - PI. blesteme.
Blestema (a), v. maudiro, p. 494.
Bobana, s. nom propre, p. 4.
Boboc, S. In. petit (du canard), p.
168. - Pl. boboci.
Boboteză, s· f. Epiphanie, jour des
Rois, p. 494. 495. II a pă(i o bo­
boti;ză, etre battu d'importan·
ce, p. 495.
II'Bodaprosle, s. n. que Dieu vous
garde, merci, p. 496.11 ca un
pl.liu de bodnproste, eomme un
pauvre (couvert de hailJons),
p. 496.
Boer, S. m. seigneUf, propr�etaire,
p. 18:2. 283. 364. 371. 394.
Boeresc, aClJ. de seigneur, p. 183.
672. - 'B'em. boerescă j pl. boc­
j·csc'î.
Boel'i!, aCId. ennobli, p. 670. 671.­
Fem. boerită; pl. boc1'iCi, boe1'ite.
Bogat, aCI). riehe, p. 08. 675.­
Fern. bogătii j pI. bogaţr, boqate.
Eogăţie, s, f. richesse, p. 267.-
1:'1. bogăţi'i.
tlogdănescI, s. f. Bogdănescl, vi!­
lage, p. ·150.
�'Bogdapros!e, s. n. que Dien vous
garde, merci, p. "95. 496. II a'l
umple de bogdap1'osle, Llhurir
de paroles, p. 495.
Bogdăşi'f, dilns l'expression: a fi
bun de bogdaşi-!, farcellr, turbu­
lent, p. 457.
BOier, 8. 111. maître, seigneur, p.
192. - PI. boied.
BOIă, s. f. maladie, p. 133. 395.
- PI. bale.
Bolând, adj. [Banat), fO\1,- p. 400.
- Fel1l. bolândâ; pi. bolândf,
bolânde. o
[700]
BOL
- ',00 -
RUC
Bolnav, adj. malade, p. 5. - Fern.
bolnavă; pl. bolnavi, bolnave.
Bonca, s. m. Banca, nom d'hornme,
p. 457.
Bordelu, s. n. hutte, enfoncee sous
terre, et dant le toit s'eleve
seul au-dessus du sol, p. 300.
374. - Pl. bordee et bordeie.
Borş, s. n. borş (eau aigrie par
la fermentation du son), p. 3::l.
- FI. borşurî,
Bortă, S. f. [Moui.] tron, p. 591.
595. - Pl. borie.
Botă, S. f. barillet, p. 392. - Pl.
bale.
66tă, s. (. [Banat] gourdin, p. 655.
- FI. bote.
Botez, s. n, bapterne, p, 496. Il rt
fi numit din. botez, etre toq ue,
p. 496. II CCI o IU11lînU1 e de botez,
pare, p. 496. - P J. botezu1·![.
Boteza (a), v. baptiser, donner un
nom, p. 200. 496. 497.
Botezat, (acU) baptise, p. 177.
. 2�8. 497. 498. 595. II nu e bnte·
zat cu tâtă apă, il est toqlle,
p. 497.11 a nu fi botezat, etre
tOq1l6; etre mechant, p. 497.­
Felll. botezată; p1. botezaţi, 110'
teza te.
Botoşani, s, f. Botoşani, ville, p.
116. 149.
Botoşeni, s. r. [Mald.] Botoşani,
viile, p. 265.
Bou, S. m. boenf, p. 99. 207.436.
596. 620. 679. 684. - Pl. boi.
Boulen, s. 111. diminlltif ne bou,
bouvillon, p. 684. - FI. bou­
leni.
"Boz, s. m. faux Dieu, idole, p.
498. -- FI. bozi.
Brăila, s. m. BraIla, port SUl' le
Danube, p. 458.
Brăihln, ad). de BraIla, p. 438.­
Fem. bl-ăilencll; p1. brăileni,
b1·ă'ilence.
'"BI'an, s. 111. Bran, nom propre, p.
214. 315. 459.
BI·âncovenu,8. m. Brancove.iu, nom
P;0[11'8, p. 459.
Braş6vă, s. f'. mensenge, eontes ZL
dormir debonl·, p. 4ii9. ±60 il
a"1 lace o braşuvâ, le tremper,
p. 460. Il a fi bun de bmş6ve, 11ll
p2.rfait luron, p. 460. - 1:'1. b/'(I­
sâve.
Brâşovelnic, ad). menteur, t.rOiJ1-
peur, p. 460. - Fem, brasovel­
nică , pl. braşooelnici, b1'oşorel­
uice .
. Braşovăn, s. 111. habitant de Bra­
şov; negociant, p. 309. 460. II
a fi ca braşoccnui, etre malin,
beau parleur, monteur, p. 460.
- PI. brasoccni,
Braşovenesce, ado. ă Iii facon des
braşoveni. II a le spune brasoce­
nes ce, exagerer, mentir, p. 460.
Brat, s. 111. norn propre, p. 461.
Braţ, s. n. bras, p. 587. II embras­
sade, p, 451. - FI. brate.
Brebenei, s. ţ • pl. corydale, p. 196.
Brehnă, s. f. g·etlie des forets. Il
pal"că'! bătut de brehne, il est
filelle, p. 498. -- PI. breline.
Bresta, s. 1J!. Bresta , village, p.
401.
Brezae , s. f'. femme hahillee d'une
faQo!l ridicule, p. 499.
BI'ezale, s. f'. meme sens que le
prec8dent, p. 4\)9 .
Brezu, s. m. Brezu, !lam de cheval,
p. 204. 461-
Briclu, s. n. rasoir, p. 22. 71.­
PI. brice.
Brîu. s. n. ceinLure (large), p. 382.
- FI. brîe.
Brodl Ca), v. tomber a point, p_
390.
BI'oscari, S. 111. Brosearl, village,
p.?l. 461.
Brumă, S. f. gelee blamhe, p. 179.
- Pl. b1'1t.l1e.
Brusa, s. f. Brou88e, ville en Asie
J'vlineure, p. 462.
Bubă, s. f. petit bouton, turneur,
p. 291j, - PI. bube.
Bucă, s f. fessc, p. 562. - Pl. bLlc!.
Bucată, s. f. morCeau, p. 334.-­
I' i. bucăţi.
Bucătar, .". m. cuisinier, p. 283.
3134. - Pl. bucata'l'i.
Bucate, $. f. '[il. plat>;, p. 138. II
cereales (bie, orge, seigle et
avoine), p. 495.
Bucura (a se), 1). 1'. se rejouir, p_
20.
Bucuran, s. 112. Bucurall, pere la
J oie, nom d'holJlll1E', p. 20.
Bucuresci, s. f. Bu.·arest, v1l18, p.
20. 21. 22. 326. 542.
Bucuros, (ld). hellrel1x, contellt,
p. 93.94. - Fem. bucwi'6sâ; pl.
bucuroşi, buc�11'6se.
[701]
l
f
I
BUD
- 701 -
CĂc
I
":">
i
1
?
Budgl'ac, s. 111. Budgeac, partie de
la Bessarabie voisine du Da­
nube, p. 59.
Bugeac, s. m. măme sens que le
precedent, l'. 23. bH.
Bulgar, s. m. Bulgare, p. 23. 24.
25. 26. 27. 28. II cap de Bulgcl1",
tete d' Allemand, p. 24. Ii a fi
bulgar, etre un grossier per­
sonnage, un manant, p. 28. ­
Pl. Bulgari.
Bulichi;«. m. Bulichi, nom d'hom­
me, p. 28.
Bumb, s. rn. [Moid»] bouton, p.
111. -Pl. bUllluL
Bumbac, s. n. coton, p. 35. 36.98.
- PI. bumbrrcuri.
Bun, aâj. bon, p. 22. 33. 3G. 36.
102.155. 221. 286. 343. 344. 360.
433 452. 540. 632. 641. II bon,
bienveillant, p. 546. 637. 64l.
643. II bon, digne tie, p. 131.
171. 195. 433. 450. 500. II favo­
rable, p. 505. 511. 11 bon, hon­
note, p. 221. II bon ii, manger
(â boire), p. 346. 347·11 bon, so­
lide, p. 360. 643. II nâple bună,
bonne nuH, p.155. II bună fLiull,
bonjour, p. 16S. II a fi bnn de,
bon pOliI' (faire), p. 452. 457.
460_ 501. 540.1111IG1, bun, meil·
leur, p. 302. 303. 345. - Fem.
bună; p1. blll1i, bune.
Bun, s. bien, p. 658.
Ca, C01�j. comme, p. 9. 19. 20.
35. 36; passim. II pom, p. 122.
357. 3;)(1. 378. 541. II que, p.
158. 338. II pom que, p. 541.
562. II comme, de meme qne,
p. 15. 18. 27. 141. 423. 451. II
comme, semblable il. p. 9. II
autant que, p. 87. 241·11 pas
plus que, p. (j 11. 612. II ca şi,
(:omme, de meme qlle, p. 14l.
359. 393. 652. II ca .ş·i, sem­
blable 3., p. 500. II ca mâ-lnc,
bienlâl, sous pel]. p. 525.
Că, conj. que, p. 282; passim. II
car, p'l]'ce quP, p. 2.5. 21.48.
58. 79 94. 108. 119. 155. 156.
160. 162. 1 G3. 164. 171. 179.
227. 229. 281. 315. 023. 3:29.
c
Bună-�iua, 8. f. borijour, p. 168-
Bungur, s. 111. p. 430.
Burcea, 8. m. Burcea, norn pro­
pre, p. 28.
Burduf, s. n. outre, p. 604. - Pl.
burdufu-i:
Burete, s. m. variete de charn­
pignon, p. 622. - Pl. bureţi.
Burilă, s. 1/!. BI1�i1ă, nom propro,
p. 28.
Burnaz, s. m. Burnaz, reg ion dans
la Vlasca, p. 28.
Burtă, s. f. ventre, p. 382. - PI.
b+rte.
Burtă-Verde, s. m. bourgeois, phl­
listin, P: 165. - Pl. burte-oerdi.
Buruână, 8. f. herbe, mauvaise
herbe, p. 620. - PI. bnruenL
Burulena, s. f. herbe, mauvaise
herbe, p. 620. - PI. buruieni.
Buşa, s. ni. Buşa, nom propre,
p. 29.
Bute, s.Ţ, fut, tonneau, p. 368.­
I'I. but.
Buză, 8. f. levre, p. 8. -- PI. buze.
Buzescu, s. m. Bllzescll, nom pro­
pre, p. 29. 38. II Buzesci�) les
Buzescu, p. 38.
Buzoenesc, adj. il la fagon de
Buzeu, p. 31. - }<'0111. bu.zoc­
nescă; pI. buzoenesc't, buzoe­
nesce.
Buzunal', s. n. poehe, p. 563.­
Pl. buzunare.
365. 401. 441. 461. 514. 547.
562. 567. 605. II el-, p. 169 II
quoique, p. 647. 651. II autre­
mem, sinon, p. 2. 260. 3]6.
562. II (lupă ce că, non content
de, p. 441. -
Căca (a), v. chier, p. 55. II con­
chier, p. 195. 247.
Căca (a se), v. 1'. chier, p. 145.
38l.
Căcâcea, 8.11/. Foirard (nom pro­
PJ(�), p. in. 209.
Căcat, s. m. excrement, merele,
p. 110. - PI. CăCClfi.
Cacoţ1, S. 1/!. Cacoţ1, village, p.
0I.
CăCI, conj. r,ar, p. 160. 5\)5.
CăCiUlă, s. r bon net ele fOlllTlll'P,
[702]
CAD
p. 31. 74. 92. 145. 156. 235.
303.
Căd6 (a), v. clioir, tomber, p. 35.
90. 179. 193. 211. 494. 510. II
se detacher, tornber, p. 101. 1
descendre, p. 509.
Cadelniţă, s. f. encensoir, p. 500. ­
PI. cadclniie.
Cafea, s. f. cafe. II cafea rusescă,
vin ou sau-de-vie, p. 293.­
Pl. ca/ele.
Ca'fafă, s. m. Caiphe, p. 31. 500. II
hypocrite, p. 500.
Cain, s. 1n. Oain, p. 500. II mau­
vais here, p. 500.
Câine, s. rI1. chien, p. 303. 304.
306. - PI. câini.
Oăfnen], s. m. Căînent, nom de
lieu, p. R2.
Cal, s. in. cheval, p. 13. 14. 21-
23. 24. 119. 135. 203. 268. 308.
309. 365. 410. 416. 028
CăIăraş'f, s. m. Calaraşi, ville, p.
32.
Călare, adv, it cheval, p. 99. 204.
215. 273. 313. 316. 382. 4,6.
Calare, adv. [lYIold.} a cheval,
p. 176.
CăIărÎ (a), v. chevaucher, p. 310.
Călăuză, s. f. guide, conducteur,
p. 244. 297. - Pl. âîlâuze.
Călca (a), v. fouler anx pieds. 11
ne pas tenir compte de, p.
633.
Călcâi, S.11I. CălcâI, nom d'homme,
p. 32.
CălcâiU, s. n. talon, p. 158.440.­
Pl. cellcâie et călcâe.
Cald, adj. chaurl, p. 329. - Fern.
caldă; pl. caZr,li, calde.
Cald, s. m. c:haleur, p. 232.
Căldare, s. r chaudron, p. 359.­
Pl. câldăj·/.
Căldăruşă, s. f. tres· petit ehau­
elron, p. 81. - Pl. câldânlşe.
Cale, s. f. route, ehemin, p. 32.
33. 34. 35. 36. 37. 378. 408.
436. 488. 491 492. 675. 11 a se
opj"i la calea jUJl/âtafe, s'arr8ter
a mi chemin, p. 34. 11 nu seie
ce 'i cale pe vale, il ne sait
rien, p. 35. 11 cale s}JTînccnatâ,
bon voyage (ironiquement), p.
36. li a pune la cale, preparer,
mottre en train; apprendre ce
qu'il doit faire, p. 37. 3MJ.
350. II a gâs'i CIt cale, trouver
7W -
CAN
bon, p. 37. Ii a face cum e Cit
cale, faire le necessaire, pour
le mioux, p. 37. II (1 'i eşi în
cale, se presenter, se montrer
a, p. 378. 11 a 'şi face cale, se
preparer les voies, p. 33.­
PI. căi.
Oălelă, s. [. trempe, p. 377.­
PI. căleli.
Oălător!e, s, f. voyage, p. 93. ­
P l. câtetorii.
căletor) (a se), V. r, partir en vo­
yage, s'en aller, p. 248.
Calie, ad], [Mold.] pauvre, p.
418. 675. - PI colici.
Oălmăţulu, S. m. Călmătuîu, vil­
lag-e, pag. 38.
Călnlştea, S. f. Câlniştea, ruisseau,
p. 38.
Călugăr, s. m. rnoine, pag, 500.
501. 598. - PI. câlugăr'i.
Călugări (a se), V. r. se Iaire moine,
entre dans les ordres, p. 594.
Călugări! (de), pour se faire moine,
p. 501.
Călugă"iţă, S. f. religieuse, nonne,
p. 501. 502. - Pl. călligâj'ife.
Calvin, adi. calviniste, p. 38. 502. II
a fi cal vi?!, mecre�nt, rnechant,
p. 50:J. - PI. ealvini.
Cămaşă, s. f. chemisp, p. 247,
431 625. - PI.. câmăsi.
Cămeşă, s. f. [Mald.] dÎemise, p.
528. - Pl. cămeş'i..
Câmp, S. n, champ, p. 145. - PI.
câl1lJlw'i,
Când, ad�). et conj. quand, Jorsq ue,
p. G2. 71. 74; passim. 11 de când,
du temps de (qllO), p. 6. 45.
56. 15Q. 181 212. 22� 231.
469.685. II de când, dopuis que,
p. 9. 270. 413. 11 de când cu, du
temps de, p. 181. 190. 205.
238. 254. 409. 468. 11 când ...
când, tantât ... tanl.ot .. , p.
207. II când ş'i când, de temps
en temps, p. 567.
Candelă, S. r petite Iampe qui
brule devant les images sain­
Les, p. 134. - Pl. candele.
Câne, s. m. chiell, p. 21, 67. 126. \
228 244. 304. 30G. 429. 467. II
satis foi ni loi, mechant, p.
429 - PI. cânL
Cânepă, S. f. ch:mvre, p. 168. II a
şede ca dmw 'n cânepă, etre
fâclle, p. 600.
[703]
CAN
- �03
CAT
v-'
I
Cânta (a), v. chanter, p.283 292.
363. 472. 475. II jouer d'un in­
strument, p. 31. 209. 274.
Căntăr] (a), v. pe ser, p. 569. 570.
Cap, S.111. chef, tete, p. 16.24.25.
35. 26. 98. 109. 133 162. 178.
207. 209. 211. 283. 296. 30l.
349. 424. 458. 554. 571. 599.
630. 681. II baut, p. 343. 639. II
comrnencement , tete, p. 264. II
a. 'ş·r bate cap u, se tairo du mau­
vais sang, p. 335. - PI. capete.
Capac, s. n. couvercle, p. 607.­
PI. capace.
Capcăn, s. n. "gre (a tele de
chien), p. 502. - Pl. capcâni.
Căpcâne, s. 11. merne sens que le
preceden t, p. 502. - Pl. căp­
cân'î.
Căpcăun, s. n. rnăme sens que le
precedent, p. 502. - Pl. căp­
căuni.
Căpes!r'u, s. n. licou, p. 268. - Pl.
căpestre.
Căpet, s. n. fin, p. 93. II coin, baut,
p. 343. - Pl. capete.
Căpeta (a), v. obtenir, p. 362.
Căpetâiu, s. n. bont·.11 a 'i da de
câ)JCtâi1:i., en veni!' a baut, p.
581. - PI. căpetâk
Căpeta!, s. n. a'. q uisition. II după
căpetat, pour obtonir (sans que
cela lui coute rien), p. 306.
Căpitan, s. rn. capitainr, p. 234.
314. 340. 459. - PJ. căpitani.
Căplescu, s. 111. Caplescu, nom
proprp, p. 38.
Capră, s. f. chGvre, p. 48. 132.
529. 675. - PI. capre.
Car, s. n. chariot, (har, p. 327.
G5a. 570. mI. - PJ. crtre.
Căra (a), v. portor, )1. 105. II trans·
parter, p. 145. 479.
Carabă, s. f. sorte de fiule, p.
563. - PI. cârăM.
Caracal, s. 11/. Caracal, viile, p.
6/6.
Caragea, s. 111. Carageil, nom
d'hommr, p. 44. 45. 454.
Caransebeş, s. 111. CantrJsebeş, ville
do HOIJg-rie, p. 46.
Căral'e, s. t: rentier, p. 47. 93. 94,
491. 492. - Pl. cără1·i.
Caraşol, 8.111. CaraşoJ, nom propre,
]J. 80.
CăI'bune, s. m. charboll, p. 363.­
PI. cărbun'i.
Cărcfumă, s. f. cabaret, p. 58.
230.-PI. cârdume.
Cârd, s. n, tronpe, bande, p. 168. II
a 'şr bâgil. în cârd, s'associer a,
p. 596. - Pl. cânluT'î.
Cardaştm, s. m. Cărdaşlm, p. 165.
Care, p;-, reiat. des deua: qcnres,
qui, lequeJ, celui qui, p. � 2.
80. 195; passim. 1/ que, 5. O.
573.1/ quel, p. 5iB II care curn,
tous ceux qui, p. 427. II Cu care,
avec lesquelles, p. ('39.
Cărela, pl'. 1·el. dat. a q ul, p. 205.
Cârjaliiî, s. m. homme qui n'a
peur d« rien, voleur, p. 47.­
Pl. cârjalii.
Cârlan, s, m. poulain de deux
ans, p. 215. 378 - Pl. Câ1'­
lani.
Cârlană, s. f. pouliche de deux
ans, p. 406. - PI. CâT Iane.
Carniola, s. f. Carniole, province
de l'Autriehe, p. 47.
Carpaţi, s. m. pl. Carpathes, mOll'
tagnes, p. 48. 430.
Cărpător, 8. n. pelle a four, p.
563. - PI. cărpâtori.
Cârpător, s. n. pelle a four, p. 563.
- PI. Câ1'lJâtol'L
Cârp) (a), v. racr.ommoder, rapie­
cer. II a'b cârp�, 1 ui flanq l1er, p.
325.
Cărpinişa, s. t: Cârpinişa, llom
propre, p. 440.
Cârşmă, s. m. [TTans.] cabaret, p.
150. - PI. cârşme.
Carte, s. t: livre. /1 bible, p. 503. 1/
a învPfa carte, apprendre, etu­
dier, p. 63. 167. - PI. Crl1'fi.
Cărturar, s. 111. lettre, erndit, sa­
vant, p. 321. - Pl. c(irtumri.
Căruţă, s. f. charrette, p. 298. 375.
- PI. câ1'J,t�c.
Casă, s. f maison, p. 58. 95.298,
34:3. 428. 492. 535. 552. 579.
580. 597. II la casă, chez lui, p.
360. - Pl. case.
Casandra, s. f. Cassandre, p. 28.48.
Căsătorie, s. f'. mariage, p. 187.­
Pl. că să tarii.
Căsca (a), v. ouvrir la bOllche, p.
102.
Câştiga (a), v· gagner, p. 176.
Cât, adj. ei aclv. ct pl'. tant que,
p. 9. 65. 209. 283. 287. 593. II
le temps de, p. 117.554.11 an·
tant que, p. 65. 107.130. 226.
[704]
- 'iGj,
CA't'
233. 355. 418. 477. I! aussi loin
que, p. 65·11 comme, aussi zrand
que, p. 9. 60. 65 107. 359.439.
II cornbien, p. 253. 511. II cât
de ... si, p. 161. �43. 345. 346.
347.11 câte, chacune, p. 216.11 câte,
autant, p. 154. 299. 300. II câte,
tout ce que, p. J 05. 341. II câte
o, de tcmps en ternps uue, p.
567. II tote câte, tont ce que, p.
641. II câte odată, parfois, p. 105.
567. II câte-ori, tout.es les fois
que, p. 489. II câte trei, tous les
trois, p. as II câ('t, autant, au­
lant que, r- 253. 295. 300. IJ
ele cât, que, p. 538. 559. 572.
601. II de cât. que, plut6t que,
p. a.. 59. 299. 301. 302. 303.
321. 346. 400 II ele cât, plutot
Cjl1e, an liell de, p. 176. 193.
299. 327. 691. 592. II de cât, de,
p. 662. II fie cât de ... 101, si .
soit-Il, p. 34G.346 347. II cât .
atât, antant ... autant, p.300.
II cât .... tot, Cjuelque soit, le
nombre de... ne cesse pas
de, p. 594 II cât de mult ... tot,
aura beflu ... malgre cela, p. 7.
359 . .499. II aşa ... cât, si ... que,
p. 560. 561. II aşa ... clIm, si ...
que, p. 5(iO. 561. - Fel1l. câtă;
pl. câţi, câle.
Câtă. (a), v. chel'('he1', p 51. 215
310. 666.
Căţa, s. (. [fola/d.] chiennr, p. 20l.
- PI. căie/e.
Catane, s. lil. Catane, village, p.
48.
Cataran, s. m. Cataran, nom pro­
pre, p. 4;).
Catargiu, s. m. Catargiu, nom pro­
fire, p. 50.
Cătcăun, s. n. [Vâlcea] OgT8 (i teto
de ('hien), p. 503. - Pl. cliteâ­
uni.
Căţea, s. f. c:hienno, p. 126. 153.
- Pl. cellele.
Căţei, 8. ?il petit chien, p. 23:2.
- P!. eLitei.
Calincuţa, s. f. diminntif de Ci\-
i herlll8, p. 50.
CăII'e, p)'ep. envel'S, p. 547.
Cah'ina, s. f. Cat hel'l lIe, p. 50. ,7.
Cătun, s. n. canloJl, p. 12,9.-PI.
cei/une.
Căuta (a), v. ('118]'('h8r, p. 200. �15.
315. 431. 590. 591.11 5'el1'o1'c(;]'
CEH
ele, p. 416 II regarder, p. 2,7.
510. il tourner S8S regards vers,
p. 328. II a'şi căut« de, ne s'oc­
cuper qU8 de, p. 101.
Caută, s. 1JJ. Caută, norn de fan­
taisie, p. 435.
Cazac, s. m. cosaq [le, p. 51. II a fi
cazac, etre fort; etre cruel, p.
51. - PI. cazaci.
Căzăcel, s. 1J!. dimiuutif de cosa­
qn8, p. 51. -- PI. căeăcei.
Caza'îcă, s. f. travailleuse, p. 52.
- P!. cazaice.
Cazanle, s. [. preche, sermon, el is·
COUl' q ni ri'en finit plus, p. 505.
- Pl. cazanii,
'"Câzni (ai, v. tourrnenter, p. 297.
Ce, pr, ?el. qui, p. 21. 22.53.92-
133. 216. 244. 297. 651. II que ,
p. 97. 569. 570. II ce qui, p. 549.
550. II Ge qne, p. 28. 94. 283.
306.371. 544.547.549.562.573.
636.637.645.658 661. 667·I!qlle,
Cluei, quoi, p. 25. 47:5. 550.
Ce. intel'j. que? Cjuoi ? p. 51. 88.
104. 117. 288. 21G. 334. 431.
467. 642.
Ce, con}. pOllrqnoi, p. 189. Ii ce'r,
ce qlle G'6sL Ciue, p. 35·11 în­
datli ce, aussit0t Cjue, p. 654.11
după ce, a t,res que, p. 393. 520.
593·11 d1lpă ce, non content de,
non s8111e'dlPnt, p. 119. 221.
222. 272. 440. 441. 44'!.
Ce, conj. [Molil.] POUI' c'i, mai8,
p. 95.
Cea, a�f. et 1)1'. f. ce]]e, 18, p. 33.
207. 2C'8. II cele te, ce Cjui, p.
503. - 1'1. cile.
Ceas, s. 11. heUl'e. II ceas bun, mo­
ment. favoratle, p. 505. II cea�
1'ih�, moment dEif,lvorable, p.
506. 507. - 1'1. ceasuri.
Cel, a(lj. et 1)1'. dem. celui, p. 5.
21. 92; passim·11 celui, le, 1'.
1. 33; paf;silll·11 le, cellll·ci, p.
120. 270. II cel de SI.IS. Dieu, p.
644. II cel din cel', Dieu, p. 666.
-Pl. cei.
Cela, 1J1'. c/c,n. celui, celu:·la, p.
86. - P!. ceia.
Cele-I·alte, )11'. clclJI. r ]il. les au­
tl'e�, p. 513.
Cenuşă, s. f. cendre, p. 651. - Pl.
cenuse.
Cer. s. ··n. ciel, p. 27. 263. 507. 508.
509. 510. 511. 639. 666. 668. II
[705]
\
I
b
\
I
OER
picat din cer, tornbe du ciel,
p. E09·lIa se crede în cer, er re
au septierne ciel, p. 510. II a
ridică în slava cerului, porr or
'lUX nues, p. 510. II a (ace scară
la ceT; tenter J'unposstble, p.
511. - Pl. ceruri.
Cerca (a), v. =xaminer, sonder,
scrut er, p. 338)1 essayer, p.20Q.
Cere Ca), v. dernander, p. 5. \COD.
292.359.637. II mendier, p. 3D6.
3D9.
Ceresc, aclj. celeste, p. 6,2. -Fem.
cercscă ; pl. ceresci, ceresce.
Cerna, s. f. Cerna, rlviere, p. 52.
Cerşitor, s. m. mendrant, p. 5()j.
- PL cerşitori,
';'Cerla ta), v. punir, frapper, eprou·
ver, p. 550. 648. 649. 660· 66l.
Certa (a se), v. T. RO disputer, se
qllereller, )1. 396.
"'Certare, s. f. punition, p. 654. ­
Pi. cerlel-rl.
Cetă,s,(. b�nde,p.447.- Pl.cctr.
Cetate, s. f. citaeleJle, forteres,e,
p. 52. 53.233.5(-,2. - PI. ce{;iţi.
Chef, s. n. plaisir, .ioir, bl)m banr:e,
p. 5. 122. 196.263. - PL chefuri.
Cheie, 8. f. el e, p. 199. 2GO. 490. ­
Pi. che'!.
Chelbos, aclj. chauve, p. 291.-­
Fem. chelb6sel; p!. chelboşI, chel·
base.
Chema (a), v. appeler, nommor,
p. 32. Hl2. 163. 167. 221. 222.
2,3. 440. 441. 442.
'kChesar, s. m. Ce·mr, p. 53.
Cheză, s. f. [lY[old.} allgllre, pre·
sage, p. 511. II e j'c,j la chez[,
il a le manvais oeil, p. 511.11
a nu fi în cheji /Juni, (itre Iache.
p. 511. - Pl. chez! et ch�jr.
Chiar, ((dv. merr](" p. 3G9. 596.
Chibzul (al, v. dispJs9r, regler, or·
dOlllle!', p. 644.
Chică. s. ('. cheveux, p. 4. 124. ­
PL chiee.
Chiema (a), v. appeller, se nOljl·
mer, p. 119.189. 272.2,3. ,127.
439. 49,1..
Chiema (a se), v. 1'. s'appeler, so
lIoll1l1ler, p. 346.
Chieptena (a se), "V. 1'. [Tmns] se
peigller, p. 3Ul.
Chilă, s f. [MoILi] I im(', p. 59l.
Chima·rellilli, s. COlllp. le g8rme du
luai, le Diabl .. , p. 511.
705 --
CIN
Chimită, s. in, Chimiţă, nom pro­
p1'e·1I irnbecile, p. 53.
Chin, 8. n. chagrin, tourment, p.
328. - PI. chinuri.
Chinez, s. m. chinois. II a se face
chinez, faire la bete, p. 54.­
PL chinez! et chinej«.
Chinezesc, adj. ch 1I1Ois. Illimuă ehi­
neeescă, c'est d LI chinois, p. 54.
- Fern. ctiinceescă ; pl. cliine­
eesci, chinceesce.
Chinezesce, ade. ti la maniere des
(commes les) Ohinois. II a corbi
chinezesce, c'est du chinois,
p. 54.
Chingă, s. f. sangle, SOU3 vent rl­
ere, p. 264. - PI. chingi.
Chinu] (a), v. tor turer, p. ,127.
Chior, adj. borgne, p. 313. 671,. II
(chevat) borgne, p. 262. - Fern.
chiorâ; pl. chioJ'i, chiare.
Ch'ioren'î,8 rn. pl. Ohloreni: villi1ge
ele fantaisie, p. 54.
Chip, s. n. forme, aspect, p. 501.
- [>1. chip!/r�.
Chir, s. m. monsieur (en gre�),
p. 423
Chir, 8. n. [lVlOld.] chiendent, p.
676.
Chir-a, s. f. Chira, nom de femme,
p. 54.
Chiralesă, s f Kyrie-eleison. II cu
multă chil'a7esă, avec beaucollp
de dijf,cult e, p. 511.
Chiranda, s. f. fernme de moeurs
legeres, p. 55
Chiriac, s. m. Ohiriac, nom d'hom·
me, p. 19. 55. 454-.
Chiriţă, s. m. Ohl!'iţ8, !lom eI'ho 'n­
me, p. 428.
Chirita, s. m. Chirita, nom propn"
p. 55.
Chişca (a), v. [Mall.] pincer, p.
1.18.
Chişelită, s. f. potage ql1e ]'on ai·
grit ayec des cerises ou rlFS
prllnes, p. 428. - P J. chişeli(e.
Chitllşcă, s. m. diminutif de Cltitu,
p. 55.
Chiul (a), v. pousser des cris d'"I·
l8gresse, d'appel, etc., p. J.45.
Ci, conj. mais, p. 110. 16:L 3R4,.
424. 544. 545. 546. 588 flR4.
63·). 644. 652. 660.
Cimpoer', S.In. jOlleuf de corne·
muse, p. 80. 3,3. - Pl. cimpOl'ri.
Cinci, adj. numer. carei. p. 59. 325.
VI
l'
11
[706]
CIN
Cincu-Vodă, s. 111. Cincu-Vodă, norn
propre, p. 56.
Cine, P"- ind. qui, celui qui, p.
36. 50. 76. 77. 92; passrrn. II
cine, n'importe qlli, p. 13.11
1J1'C cine, celui que p. 648.11
cine o fi, qui voudra,' n'importe
qui, p. 163.
Cine, »r. inier. qui ? p. 13.23. lJ 1.
135. 1(35. 309. 414,
Cine-va, pl'_ 'ind. 011, quelqu'un , p,
37. 95. 152. 306. 342. 399. 478.
533.
Cingillol'e, s. f. ceinture, p. 386.­
P 1. cingetor'i.
Cinste, s. t. pressnt, tournee, re­
gaiade, p. 397. II CI fi/ce cinste,
payer it boire it quelqu'un, p.
461.
Cinste, s. f consideration.11 a'ş'i
mânca cinstea, ,;e perdre de re­
plltaLion, p. 382.
Cinstl (a), v. traiter, payer 11 bo·
ire, p. 3�!)'
Cinstl (a se), 1'. 1'. boire, trinquer
ave(', p. ;;:SCI.
Cinstit, . adj. honnllte, p. 133,­
Fem. c'instttă; pl. cinstiţi, C'in­
stite.
Ciob, s. n. tet, tesson, debl'is, p,
5/2. - Pl. cloburi.
Cioban. 8. m. berger, p.176. -Pl.
cIoban'/.
C1obotă, s. f. [lJfold}, botte, p.
591. -1"1. cioVote.
Ciocan, s. n· marLeau, p. 324. 362.
364. 365. 373. 381. 382. -- Pl.
ciocane.
Ciocoit, aeZj. parvenu, ennobli, p.
670. - Fem. docoitâ pl. ciocoi!?,
ciocoitc.
CIomag, 8.11. g-ros ba,ton, gOlll'din,
p. 226. 304. 300. 550. 635. -- Pl.
ciomege.
CI6/'ă, s. f. corneille, p. 108. 523.
- Pl. ciori.
Circ, s. n. son faible, p. 117.
CiI'eşă, s. f. ceJ'ise, p. 451. - Pl.
C1>rese.
Ciuber:Vodă, s. 11/. Clubilr·Vodă,
110m proprp, p. G6.
Ciubuc, s. n. tclJibouc, pipe il
tres Jong tuyau, p. 134. - 1'1.
elubuce.
C'îuclulea, s. m. Cruciulea. Ilom pro·
p1'e. II gene heI Ciuc!ulca, froid
11 pierre fendre, p. 56.
706 --
COD
Ciudă, s. [, depit, oontrariăte. II
a'i r; ciudă, etre contrarie, eno
rager, p. 677.
Ciumă, s. f. peste, p. 45. - Pl.
ciume.
CIung, adj. manchot, p. 674.­
Film. c'iuni!cI; pl. dungi, dungc.
CIUpit, a/t]. pince ; ecorne ; mar­
q ue. II ciupit de versat, marq ue
de la petite verole, p. 441.­
Fem. c'f.upitct; pl. ciupi!,i, ciupiie.
Clurită, s. m. Clurilă, noin propre,
p. 57.
"ClăI) (a), v. ebranler, p. 645.
Clelu, s. n. calle, p, 34'7. - 1"1.
cleiuri.
Clen}, 8. m, Cleni, village, p. 57.
Cleonţă,s.(. femme edentee. 'II norn
propre, p. 57. ss
Clisă, s. f. [Trans.] lard, p. 363.
- 1"1. clise.
el6ntă, s. f. femme edenLee. II
nom propre, p. 57.
Clopol, s. n. clo(;h8, p. RI. 65. 152.
G12. 513. 514. 515.516. II se vin­
decii cu Z(llIla ele clopot, îl va
mOllrir, p. 514 II a trage clopo­
tele, bavard81', lJIedire, canca­
ner, p. 515 Il a ti limlH{ de clo·
pot, 6tre bavarc/, p. 516.111"1.
clopote.
Colle, s. f. oiseau de mauvais
allgure, II cobe r'ca, d8 mauvais
augnre, p. 516.
Cobol'Î (a), v. descendre, faire des­
r;endre, p. 008. 509. 639. 640.
Cobză, s. f. sorte de gllliare, p.
,156. - 1'1. cobze.
C6ce Ca se), v. 1', ll1llrir, p. 373.
Cocon, S.1n ellfant (noble), p. 163.
-P1. COCOlll.
COCOI', s. 111. grue. II JlOl11 propl'e, p.
S8. - Pi. coeori.
Cocoş, s. 111. Goq, p. 1;)6. - Pl. co·
C08[.
Coco'st1/'c, 8. m. {Molel.] cigogne,
p. 58.-1"1. cocostîrci.
C6dă, s . .f. q IHlllP, p. 21. 212. 231.
244. 2::31. 301. 509. 571. 590.
605.606. 623.6'24. (i25. II qneue,
fin, p. 826. - 1'1. coeii.
Codit, 8. n. besitation. II le fait de
se tenir de cote, p, 517.
Codren, s. m. habirant des forets.11
nom donne anc;ennement aux
habiLants de Tigheciu (Falclu),
p. 59. - Pl. Cod1'tn'i.
[707]
COD
Codru, s. m, foret seculalro, p. 49.
19:2. - Pl. codri.
Cofă, s. f. [Mold.] seau en bois
a vec anses, p. 209. - Pl. cof«.
Cogălniceallu, s. 111. Cog ălniceanu,
nom propre, p. 58.
Cojoc, s. n. bisquain, vetemsnt
fourr6 que portont les paysans,
p. 85. 158. 528. - PL cojoce.
Colac, s. rn, pain en couronue,
gimbiette, p. 34G. II pain blanc
en couronno ou tresse qui se
distribue aux pauvres, en mo­
moire d'un mort, p. 244. 32il.
517. 518. 519. [20. 521. 522.
523. 5:W. 54-8. MSJ. 064. II a aş·
tepta ca mortul colacul, attendre
avec grande impat:ence, p.
518. II nu'i încap colacÎt în sîn,
il a ele gronde d'jmportance,
p. 519. II a'i da colac .ş.i IUIlIέ
nare, y mettre u)] crolx (ra­
non cer iL l'espoir '.le retrouv8r
nn objotl, p 5iD. II a trecut ba­
va cu colacii. le moment pro­
pice est passe, p. 519.11 după
ce s'aii îrnpă1'ţit colacii, trop
tal'd, p. 520. II a alerga la co­
lac'i, Gourit· oll vom; croyolls
trou VeI' un profit, p. 520. Ii Il
!la colac peste pupază, pl1l8 qu',1
ne devilit obtenir, p. 5:;1. Il şi'a
luat colawl, Il a reltl1 le prix
(de sa deilol1ciation), p. 522. II
a mând, colacii cui-va, le voir
mort; 1," tusr, p. G22. II "I-a
mâncatci(Jra colacul, j \ est, mort,
p. u.m. - PI. colact.
COlea, ariv. liL, ]il·bas, p. 28. un.
2:JL.
COlivă, s. f. giiteall que l'0[] cii,,·
triblle en sOllvenir deR mOrls,
p. 523. G:?4. 020. II dupii mort .;;i
coliră, selon 10 saint j'ellcell�,
p. 528. IIi se vate ('oliva î il
piept, il seliL le sapin, p.5u. ii
a JIIi1·o.\t a coliva, aCre iL ]'ar·
tide de la mort, p. fi2.J.. II a 'j
cu cohva pe pept, âtre mori,
p. 524. Il a mâne!! coliva cui·va,
le tueI', p. 525. - Pl. colive.
Coliva!', adj. mangeur de colivă. II
pretre, p. 525. - Pl. colivar!.
Colo, ado. Iii, l!t-bas, p. 221.
Colţ, s. n. cain, angle, p. 342.
343·11 morceau, bout, p,·31S.­
Pl. col�uri.
'i07 -
COT
Coltea, s. 111. Coltoa, nom pro­
pre.] cât turnul Coltii, tres-haut,
p. GJ.1I a furat tU1'n1l1 Colţd.
il a voie les tours de Nor.re­
Dame, p. 61. II clopotul Collei,
rien, p. 61.
celtue, s. n, crouton de 1 ain, p.
17. - FI. coltuce
Comă, 8. f. cret>, p. S9. - Pl. cotn«.
Coman, s. m, Coman, nom propre,
p. 106.
Comând, s. f. [Mold.] repas mor­
tUiLi re, p. 525.
Comândare, s. t'. [Motâ.] repas
mort.uaire, p. 526. - Pl. comân­
dărt,
eomeră, s, f. trosor, p. 608. eO\).
615. -Pl. comori.
Condac, s. n. li vre de priMe, p.
526. 527. - Pl. condacu1'L
Condelu, s. n. crayon, p. 63. 167.
24\J. - P 1 condeie.
Constantin, s. m. Constantin, p. 61.
Constantinopol, s. 111. Oonstautillo-
1'18, p. 6l.
Copale, s. f auge de bois, p. 214.
-- Pl. copăi.
Copil, 8. 'm. enfanr, p. 172. 43\l.
583. 093. l;12. 625. 626. - Pl.
capi'!.
Copt, adI Cllit (an folll' ou SilI'
des charbons), p. [;38. - Fem.
cop!i!; pl. cop�1, eapte.
Coraule, s. f. bateau, p.547.-Pl.
cOTdbi'E.
Corben'i, 8. pl. Corbeni, village,
p. 132.
Corcovă, s. f. p. 196. - Pl. corcove.
Co,,", s. 11. coru!', p, Gaj. (JUG.
678. II D/.tmne�teii cu carne, 10
diable, p. 618. Ii fl scate curl/c,
lllolltrel se" griij'es, p. 50+.-
1'1. cilme.
Corni, 8. 111. Oorni, vj]]age, [l. 02.
Cornul·Capril, s. 111. COl'llul·Oapril,
mOllt dans le d6partemellt de
JYIelJ8din ţI, p. 62.
Cort, s. 11. tente, p. 300. 306.­
Pl. cortlll'1..
Coş, s. n. thorax, poitrine, p.
159.
Coslnzenă, s. f. OosîDzenă, 110m
de f8111l11e. II t.ype de beau te
fomiflillE', p. 62. 158.
Costă, s f. cuto, p. 031. - Pl. coste.
Costache, s. 1n. COlJl:lt<llltin, p. 6:2.
Cot, s. m. conele, p. 309. 310 .. i
[708]
-- ',OS
COT
CRU
aurie, p. 1 2. II cot jidotesc, pied,
ele roi, p. 182.-PJ. COll.t1'7.
Colea, s. m. Colea, nom propre,
p , 63.
COlelU, s. 111. roqnet, p. 422.-Pl.
cotei.
Cotitură, s. f, detour, p. 96. - Pl.
cotituri.
Coţofană, s. f pie, p. 322. - Pl.
-oioţene.
Cotoflenţ, p. 228. 206.
Cotolan, s. rn. [Muscel], trognon,
p. 202. - PI. coiolanuri,
Covel, s. m. Covel, viilag e, p. 63.
167.
Covrig, s. m, craquelin (rond), p.
2l. 244. - PI. cocriqi.
Cozia, s. 111. Cozia, montagne et
monastere, p. 63. 64. 65. II cât
muntele Coziii, jamais; tres­
grand, p 65.
Cozianu, s. m. le vent qui souffle
venant de Cozia, p. 66.
C"ăclull, s. n. Noel, p. 527. 528.
529. II odată'i C1'âciunul înh"un
an, il n'est pas toujours fete,
p. 527. II (! da lIlinlea cu crădu·
nul, battrf, p. 528.11 să mai
miinânce ?1/U7(i c1'dciunf, il pas­
sera beaucollP el'Gelll sou::; le;;;
ponts jnsqu'a ee qlH', .;:;. 5::8.
ii a 'inim în lemne de cdiciun,
"e mettre a niflech1r serieuse·
meni, p. 529.11 C1'iiciun, OfLtOll,
p. [i29. - Pl. c1'elciuni.
Crai, s. IJI. rui, p. 80.
Cralu, adj. libertin, debauche, p.
70. 71. - Pl. cl'a'!.
Craiova, s. m. Craiova, viile, p. 66.
Craioven, s. ?II,. lmhitant de Cra­
iova, p. 67. - PL craioveni.
CralavicTu, s. ?il. Cralavic:u, nom
d'l1omme, p. 310.
Crâng, s. n. halliel', tailiis, p. 400.
- 1'l. crîÎl1gurt,
CI'ăIJător, s. 1/. pelle i1 four, p.
504. - 1'1. cl'âpâtori.
C"au, int. eoa, eoa, onomatopee,
imitant le cri du corbeau, p.
373.
CrcQ, s. n. credo, p. 529.
Crede (a), v. cruire, p. 402. II ero·
ire, avoir C(Jn[janee, p. 62. II
penser, p. 322. 5Gl. II croire,
avoir foi, p. 560. 643. II (! cl'ed�
în, aimer I:l, etre habitue a,
avoir d II gOlit pum, p. 227.
Crcde Ca se), v. 1'. se croire, p,
510. 685.
Credinţă, s. f. foi, crovance, p. 529.
II bonne renornmee, confiancc,
p. 38:2. II a'şi mânca credinia, ne
plus inspirer confiance, p. 382.
-Pl. credinte.
Cremene, s. m. Cremene, nOl11
propre, p. 67. 68.11 satu. lui 01'e­
mene, c'est la COUl' d LI 1'01 Pe­
taud, p. 67.
Crăpă (a), v. crever, eclater, p. 581.
G2LII fle tsndre, p. 36'.
Cresce (a), v. croitre, pousser, p.
47. 287. 6[i2. 676.11 elever, p.
620.
Creştin, aâ]. chretien, hounns de
bien, p. 211. 355. [i30. 564.­
Fern. creştină; pJ. creştini, r.reş­
tine.
C,'eştinesc, adj. ohretien, p, 672.
- 1<'el11. creştines.â; p1. creşti­
nesci.
Cresu, s. 1n. Cre�us II richard, p.
G8.
'C"im, s. '111. Crimee, p. 59. 68.
Crimea, s. 111. Crimee, p. 59.
Crrjmă, s. f. cabaret, p. 150.-P1.
c1'Îjme.
Criş, s. m. [JJiold.] Cresus. II ri·
ehal'd, p. 68.
Cl'lşmă, S. f. [ljllolrl.] cabaret, p.
J88. - PL C1·îsme.
C!'iveţ, s. n. aq lli!on, bise, vent
du nord·est, p. 495.
Cruce, s. f. cl'Oix, p. 443. 530.
531. 53J. [i33. 534. 535. 536.
537. G38. 5�9. II signe de la
croix, p. 5:)1. f>i13. G64. 565.
G73. 591. G95. II a'i sta calm
efI/Ce, se trouvor �I un carre­
four, i1ll1l erois8menLde routes,
p. 3G. II a 1!mblt'� cu crucea în
sîn, el re un honnete hOl1lme,
p. GSI. G32. II Ctt crucea în sîn
şi cu d1'llcu în gând, hypocrite,
[1. 532. II a fi cruce de 7JisCl'icâ,
11Onn8te h0I11111e, p. 533. II a/şi
face C/'nee, :::;e signer (de pem,
d'eLonn8mp.nt, pom jurer), p.
583. II a'ş! face cruce de cine·va,
fuir quelqu'ull, p. G33.11 a se
pune C1'?ICe fi punte, donner des
pieds et des maim', p. 534 11 a'i
]June cruce, renoncer a t,rouver;
marquer; mettre en vente, p.
535. II fraţi de cl'uce, amis i1 la
[709]
CRU
- ,O\:!-
CUR
vie el 11 la mort, p. 535. II
cruce, cheri, p. 537. II cruce în­
iri qă, preux, vaillant, p. 537.
il a fi în cruci, au zenith, p.
538. - Pl. cruci.
Crucl Ca se), v. 1'. faire le signe
de la croix (do peur, d'eton­
nement), p. 538.
Crud, adj. cru, vert, p. 677. II non
cuit, p. G:38. - Fern. crudă; pl.
crufli. crude.
Cu, prep. a vec, p. 4. 25. D2; pas­
sim. II avec, de, du, p. 309. 310.
;-a L (:j(j3. 664. II a vec, q ui a, a­
yanr, p. 31. 50. 110. 133 ] 35.
162. 188. 201. 244. 294. 295,
432. 458. 663 II a, avoc, p. 133.
2LO. 2.l1. 331. 644.669. Ii a, au,
p. 2U. 381. 594. 604.11 par, p.
357. II er, p. 186. :-335. 449. II
avec , pendant, p. 652. II au mi­
lion de, entoure de, Jl. 336.
337. 5,9. :'80. Il de, p. 45 56.
95 96. 181. 19u. 205. 22G. 231.
2G4 321. 322. 463. 634. 035.
II avec, a l'aide de, p. 571.598.
II a fi cu, avoir, p. 87. 4;g. II
CI.t el, par leul' exemple, p.
3[)7./1 CI! mi1lte, intelligent, p.
13. 14. 24. 201. 308. 300. II CI!
minte, sage, p. 593. II cu m'inte,
qni a du bon sens, p. 13G. II cu
.Ill'eii, difficilell1ent, p. 97.
Cuc, s. 111. COUl:OU. II cuc a1'menesc,
huppe, p. U·. - PJ. ppăze.
Cucon, s. 111. [1I[01d J monsieur, p.
HlO. - PI cl!coni.
Cuc6nă, s. (. lll'ld'1mr, p. 55.­
Pl. CUCUl1c.
Cucova, p. ti9.
C :curuz, S. m. [TJ'(l1/,s. et Banat),
m,II." p. 1 GU. 202.
Cuget, s. n. pel1cee, p. 633. - Pl.
wgele.
CUI, pl'. rei. celni it qui, p. 494.
550. 051. Ii ClZ cu'!, :\ qui, p. 603.
oG4.llale c�(i, â qlli,·p. 49.
Curb, s. 11. nid, p.l1.--P1. cullntri.
CUIU, s. n. CJOll, p. 259. - Pl. cuie.
CUI-va, pl'. ni. â IJllelqll'un, p.
479.1/ ele quelqn'l111, p. 36. 598.
Cula, 8. m. [Ui/I1). diminutif de
Nicolal:3, )1. 69
Culă, s. (. sonterr'lin, J'uines, p.
439.-PI. cule.
Culca Ca se), v. 1'. se couchel', p.
175. 378.
Cum, ade. cornme, p. 37. 155.
268. II COl11me, de meme que,
p. 116. 128. 458·/1 comment, de
qnelle facon, p. 98. 122. 226.
541). S82. II care cum, tous ceux
qui, chaquc, p. '127.11 după cum;
comrne, selon que, p. 544. 545.
II nici cum, du tont, p. S13. II
II aşa ... cum, si ... (jne, I': 560.
561. il atât ... cum, si. .. que,
)'. 5fiO. II cum ... aşa, teJ tel,
p. 342. 373. 578. II cum cum,
comme .. ' de rnerne (alnxi),
p. 334. G73. 1/ cum .. ' şi, C0111-
me ... ainsi, tel ... tel, p. 342.
41G.
Cumetru, s. m. compere, p. 1G4.
- 1-'1. cumări.
Cumpera (al, v. achetor, p. 216.
3lm. 577. fi87.
Cuniţchie, s m. Cunitchie, n0111 pro­
pre. II Ierna llti Cunitchie, hi ver
epouvantahle, p. 70.
Cun6sce (a), 'V. connaître, p. 2i50.
453. II connaître, s'entendre a,
p. 177·1/ savair, reconnaître, p.
400.
Cun6sce (a se" 'V. 1'. se connaître,
p. 28�.
Cunună, s. f. couronne, p. 172.­
['1. cunune.
CU!', s. 111. cuI, derriere, p. 98 .
. G5. 23!. 29[;. 321. 382. 430 .
[jU!. 570. G07. 628. - Pl. CU1'Il1·:;;.
CUra (al, v. '[117]1. couler, p. 242.
J2:3. II tom ber, p. 227. II suivre
on gnll1d nombre, p. 164.
('ul'al, ud) propre, p. 175. il pur, p.
-j.:,,\0 II cumUi, tonte pure, p. 282.
- ]i'bl1l. CI/rată; p1. curaţi, Cu'
rale.
Curea, s. m. Curea, 110m propl'e,
]1. 70.
Curge (a), 'V. conle)', p.l07. 242.268.
Curind. adv. vite, en peu de temps,
p. 301. m5.
Curm, s. n. Cjtl81Hl (el'nl1 111810n,
potiron), p. 100.
Curpuţel, 8. m. forgel'oll, p. 15G.
CUI'să, s. ('. piege, p. 588. - Pl.
curse.
CurIe, s. f. cour, p. 492. - Pl.
CU1'ţi.
ClIl'fea·Arsă, s. 1)/. Le Palais-Brftle,
ancienne residence de Michel­
le·Brave.11 crai?! de Clt1'tea·Arsă,
v<lurien, p. 70.
[710]
CUR
- 710 -
DAM
Curtea-Veche, s. 1)l. Le Vieux-Pn­
lais, ancienne residence de C.
Brancovanu. II erau: de Curtea­
"Veche, vaurien, debauche. p.
70. 71.
Curunsebeş, s. in, pour Caransebeş,
viile de Hongrie, p. 46. 71.
Curvă, s. f. fernrue publiq ue, p.
�51. - Pl. curve.
Curvar, s. 11/.. debauche, coureur
de filles, p. 675. - Pl. curoart.
Da, conj. pour dar, mais, p. 69.
117. 161. 564. 658.
Da, ad», oui, p. 143.
Dă (a), v. donner, p. 5. 53. 166
177. 199. 207. 208. 2lO. 28�.
284. 3fJ6. 415. 451. 461. 489
513. 519. 521. 528. 544. 546.
548. 549. 550. 562. 566. 604.
641. 650. 651. 652. 656. 657.
658; 661. 662. 663. 669. II ar­
porter, p. 166. II remuer, p. 284.
II donner, offrir, p. 567. II tirer,
p. 680. II permettre, vouioir, p.
545. cse. II tomber, p. 430. 577.
II mettr8, p. 176. II abandon ner,
p. 552 li comi)', aller, p. 34,1.
II faire tomber, p. 3a3.11 aniver,
parveni]', p. 220. 262. II pClyer,
p. 177. II rejeter, p. 1,45·11 passer,
promener, p. 590. II fraJlper, p.
165. 249. 362. 461. 088. 689.
II repi'esenter, venir, p. 421.
424. II jeter, lancer, p. ] 66. 109.
197. 242. :�81. 1l04. 688. 689.
II chercher, p. 309 II pOllsse:,
p. 309. 310. 604. II entrer, 1',
401. 1I1âcher, p. 402.11 venir, [,11·
re irruptlOn, p. 33'.11 a da de,
rencontrel'. p. 274. 576. 577.
610. 623. II trouver, p. 215. II Ct
da prin, alJer a, p. 22. II a fi
dat p1"in, etre lance par (a tra­
vers), p. 402. II (( da ClI, remue]',
p. 656. II a da CtI, ne cesser de,
p. 553 II a da peste, trouver,
renconlrer, p. 03. 340. 576.
577. 590. 628. II dă'f, frappe le,
p. 249. II et da /��ga, courir, p.
80. 2,13. II Il da de nod, se troLl
veI' dallS 'ulle impasse, p.
156. II a da loc, donner l'occa-
Cuscrie, s. f. sorte de parent e
eutre les beauxparents, etc.
p. 294. - Pl. cuscrii:
Cuteză (a), v. oser, p. 497.
Cuvînt, s. n. parole, p. 634. 635.
-- Pl. ctlwinte.
Cuza, 8. m. CUZ8, norn propre, p.
72. 71.11 an Cuza, etre de noble
race ; ne craindre personne,
p. 72.
D
sion, p. 49/[. II a da ocol, faire
le tour, p. 301. 302. 350. II a da
zor, presser, p. 501. 553. II a'·!
da în gând, penser, p. 629. II a
da foc, mettre le feu, ,... 458.
II a da cu puşca, decharger
son tusil , p.582 II a da îndiJret,
reculer (au fig.), p. 2)3.11 a da.
drumu, laissor parttr, p. 100. II a
ela drumu, faire descendre, p.
689. II n'·! da de câpetâiii, en
venir 8. bont, se rendre compte
de ce qu'il vaut, p. 58[, II a
da nas, perrnet.tre trop de .li­
bertes (famijiarites) 8. Cjuelqrl'
un, p. 169. 170. II a ela obraz,
meme sens qLle le prece':lent,
p. 171. II a'i da gură, gronder,
p 403. II a ela mâna cu, s'en­
tendre avec, p. 622. II a ele. pe
mâna cui-v!!, livrer a, p. 435.
li (( drI ele f!!ţâ, trahir, p. 563.
II a da pe fată, devoiler, p. 578.
a ela w caelelnitrt pe, encen­
oeI' SOUS, p. 500.
Dă (a se), v. 1'. se clonner. II a se
di" la, entrer dans, s'llabituer
a, p. 102.
Dă (a 'şi), v. se rejeter. II a'ş!(, ela
în petec, revenir a d'anciennes
habllucies, ll1ontl'er par ses
actes C[ue l'on est de basse
extraction, p. 379.
Daca, con). si, en cas Cjue, p. 80.
548. 5\:)5. 610. 651. 659. 660 �
si, du moment C[ue, p. 214.
Dacă, conj. si, en cas que, p.27.
63. 93; passim.
Dai, pentru dă-mi, donne moi, p.
46.
Oamocle, s, m. Damocles, p. 72.
[711]
DAN
- 711
1J]�O
Dan, s. m. Dan, nom d'homme,
p. n.
DăniIă, s. m.. Dănilă, nom d'hom­
me, p. 73.
Dănişor, s. 1n. diminutif de Dan,
p. 72.
Dar, etni]. mais, or, tandis que,
p. H2. 175. 211. 223. 282. 286.
287; passim. il par consequent,
p 189. 220.
Oară, conj. mais, p. 92. 142. 657.
Dărul (a " v. clon ner, Iaire cadeau,
p. 32. 645.
DascăI, s. 11!. chantre d eglise, P:
255. 538.-PI. dascăli.
Dai, s. n. destin, sort, p. 539,
Dată, s, t destin, sort, p. 539.
Dată, s. f fois, p. 565.
Dator, adj. qui doit, II a ri"!lnâne
dator, rester redevable, p. 655.
II Ci fi dator, devoir, p. 178. 230.
" a'l scote dator, pretendre qu'il
doit, p. 595. 596.-Fem. datoră;
pl. datori, datore.
Datorl (a), v. devoir, p. 178.
David, s. ni. David, Dom propre,
p. 73.
De, pre», de; passirn. Ii pour, p.
89. 93. 100. 104. 131. 163. 195.
216. 264. 373. 378. 393. 433.
450. 452. 492. 500. 501. 604.
615. 639. 667. 668." a, au, p.
16. 220. 264. 287. 296. 349.
452. 468. 480. 575. 576 577.
611. 61?." pour donnel", p. 500.
II quoique, p. 417. ilIe, la, les,
p. 104. 223. 294. 576 5�7. 61i!.
614. 595.11 cl'avoir, p. 446 II en
ce qui reg,ude, p. 595. II depuis,
p. 451." par, p. 4. 52. 87. 102.
249. 411. 497. 531. 569. 589.
605. 606. 681. 682. 683. 687. II
paUl' ce qui (est de), p. 263.
281. "de parter, p. 228." a
cause de, p. 102. 285. 323.
336. 337. 363. 378. 491. 492.
533. 667. 668. 669. II de fa<;;on
que, p. 66. 126. 402. 480. U75.
/1 de trouver, p. 93. 94. II si, p. 8.
159. 243. 342.358. 496. " POUl'VU
que, qne, p. 507." en, de, p.
535. II contre, pour preserver
de, p. 540." a partir ne, p.
492. " qui, p. 336." objet de, p.
347. II meme si, p. 453." de,
qui se trouve a, p. 22. " parce
que, â canse de, p. 285. IJ de la,
62447
du ternps de, p. 4,5. 146. 225.
468. " de la, a, p. 134. II de la,
de chez, p. 17. 154. 333. 363.
477. 478. 542. 576. II de la, de,
depuis, p. 179. " de la, a partir
de, p. 225. II de la, venant de,
nu câte de, p. 78. 157. 436.
687.1J de la, de ce que produit,
p. 475. " de la, de, p. 4. 21. 22.
54. 56. 62. U. 78; passirn. II de
la, de la part de, p. 156. 679.
687. II de pe, d'apres, p. 469.
II ele pe, qui est sur, p. 5. II de
pc, du haut de, p. 193. II de când,
depuis que, p. 9. 270. II du
temps de, p. 6. 45. 56. 153.
181. 205. 212 225. 231. 254.
468. 469·11 de cât, plutot que,
p. 31. 59. 299. 301. 302. 303.
321. 346. 400 II de cât, que, p.
538. 559. 572. 601." de cât, au
li eu de,' pl utot que, p. 176.
193. 299. 302. 327. 591. 592'11
de şi, quoique, p. 211. 360.
de cât» ori, toutes Ies fois que,
p. 489.
De, prcp. voir de.
De-a, sur, p. 530.
Qece, adj. num. card, dix, p. 59.
2'18. 663.
Dedeochiu, s. n. mauvais oeil, p.
540.
Dedu-Ivan, s. In. nom propre, p. 73.
Deget, s. n. doigt, p. 388. 681.
-- PI. degete.
Oei, S. n. col line, coteau, p. 28.
75. 150. 373 570. 571. - Pl.
dClm''!.
Delu-Mal'e, s. n. Delu-Mare, loca­
lite rtlnommee pour ses vins,
p. 74.
Delu-Mitropoliei, s. n. colline de L1,
Metropole, p. 75.
Miu-Muierii, s. n. localite, p. 75.
Deochia (a se), v. 1'. mentir; se
perdre de reputation, p. 540.
54l.
Deochiat, adj. â qui on a jete le
mauvais oeil, p. 23.-Fem. de·
ochiată; pI. deoch'iaţ1, deochiale.
Deochlet adf [Mald.] miime sens
que le precedent, p. 23.-Fem.
deocMetâ; pI. deochie(i, deochiete.
Deochlu, s. n. mauvais oeil, p. 541.
Deochiu, s. n. mauvais oeil." a'l
trece cu deoch'iul, se moq uer de,
p. 541.
47
[712]
- 712 -
DEP
l
Depărtare, s. (. eloignement, II din
departare, de loin, p. 3G5.
Departe, adv. loin, au loin, p. 119.
1:19. 503. 644. II pe departe, de
loin, p. 63. i 67.
Deprins, adj. habitue, p. 381.436.
- Fetn. deprinsă; pl. deprinşi,
deprinse.
Deraptul (din), adv, [Trons.] der­
riere, p. 595.
Des, adv. souvent, frequomrnent,
p, 302. 489. 491.
Desbrăca Ca se), V. 1', se de ve tir,
p.2'Î2.
Descăleca (a), v. descendre <le
cheval, mettre pied a terre,
p. 306. 681.
Descăntă (a), v. faire des incanta­
tions, des charmes, p- 1159. II
rosser, p. 542.
Descântec, s. n, acte par lequel on
fait des incantations, p. 542.­
Pl. descâniccc.
Descărca (a), v. decharger, p. 662.
663.
Deschide (ai, v. ouvrir (I'esprit),
p. 488.
Deschide (a se), v. 1'. p. 164.
Deschis, adj. ouvert, p. 48B.­
Fem. deschisă; pi. deschişi, des­
chise.
Desculţ, adj. nu·pieds, p. 109. ­
Fem. desculCă; pl. desculF, des­
culţe.
Deşert, adj. vide, p. 416
Deşert (1n), adv. en vain, inutile­
lllent, p. 646.
Desface (a), v. defuire, <leJier, p.
131. 573.
Desface (a se), V. 1'. se defuire,
p. 299.
Deslega (a), 7). delier, defaire, p.
661.11 defaire, p. 501. 502.
Despa, 8. f. Despa, nom propre. �
a fi Despa, etre descendue de
la cuis:se de Jupiter, p. 75. II
a şede ca Despa, etre pares­
seLlse, p. 76.
Despi�a; s.f. Despina, nom propre,
p .• 6.
Deşt, S. n. doigt, p. 262. 382. II
ca pc dcşte, du tout, p. 262.­
PI. deste.
Deştept, "adj. intelJigent, p. 23.­
Fem. deşteptă; 1'1. deştepţ�, deş­
tepte.
Deştepta (ă), V. reveiller, p. 514.
Destul, adi, An quantite suffisante,
p. 227. 563. - Fern. destulă;
pl. destui, destule.
Qeli, int. sur ma foi, je vous jure,
p. 690.
Devint, s. n. refroidissement, p.
543.
Dăvint, S. n. miime sens que le
precedent, p. 543.
Qi, s. [, jour, journee, p, 104.
ne. 157. 168. 176. 178. 209.
225. 306. 309. 370. 495. 517.
644. 676. - PI. dile.
Diavol, S. m. diable, p. 543. 474.
-- Pl. diavoli.
Qice (a), o, dire, p. 16. 8'5. 117.
143. 168. 207. 271. 284. 289.
371. 393.477. 502. 546.554.559.
596. 635. Il parler, p. 127. Il dire,
appeler, p. 182.204. II să se q,ică
mais que cela soit, p. 346.
"Dichiu, s. 111. superieur d'une cou­
vent. II a 'Şl găsidichiul, trouver
son maitre, p. 543.
-nn, s. pl. Vidin, p. 78. 79. Il bate
vîntul de la Du, cela va mal,
p. 78. Il a bate ca II! oe, 1'OS8er
d'im portance, p. 79.
Dimbo�iţa,}. f. Dimbovita, riviere,
p. 16. 17.
Din, prcp. de, du, de la, des, p.
22-29; passim. Il de, qui est
dans, Jl. 48. 13i. 308. 598. II
par, p. 338. Il dp, hor8 de, p.
37. 112. 150. 350. 447. 473.
494. 538. 618. 636. 66z. II une
part de (des), p. 3'/8.602.11 le,
la, les, p. 284. 3i8. II du câte
de, p. 75,338. 434. II venant de,
p. 451. Il de SilI', p. 101. 292. II
pendant, p. 497. Il de la 1'ace
de, p. 386. II depuis, p. 440.
486. li de ce ql\i vient dans,
p. 475. II a fi cUn, f>tire p>trtie
de, p. 447.11 din pl'icina ll!�, a
cause de, p. 234.
Dina, s. f. diminntif de Constan­
dina, p. 77.
Qfnă, s. (. fee, p. 543. - Pl. q,îne.
Dinga, [Ung.) pom ele lângă, de
au pres de, p. 96.
Dinu, 8. m. diminutif de Constan­
din, p. 61. 77.
Dinsu, pl'. pCI·S. 3-e pers. sing. il, lui,
p. 120. 215. 507. 583. 611. ­
Fem. dînsa; pl. d'lnş'i-!, dînsele.
Dinte, s. Jn. deut, p. 466,-Pl. dinti.
[713]
- 713
DRA
j)jl\�ru, prep, de, hors de, p. 591·11
(nntr'un, d'un, avec, p. 200. II
dinir'insul, de lui, hors de lui,
p.618. .
Dlochii], s. n. [Mold.] mau vals
ceil, p. 541. 543. II a'l trece cu
diochiul, se moquer de, p.54I.
Dispune (a), v. dispossr, p. 645.
*Diii, s. 1/1. Vic1in, p. 77 78. 79. II
a fi ca Diul, etre fort, p. 79.
Divan, s. ni, divan, sopha, p. 169.
170. 1',1. - PI. divanuri.
Doar, adv. tout au moins, peut­
etre que, p. 163. 214. 337. 349.
421. 491.
Doară, aâo. tout au moins, peut­
etre que, p. 421.
Dobândă, s. f. interet, p. 425. ­
PI. dobânijX
Oobra, s. f. Dobra, nom propre ,
p. 79. 80.
Dobre. s. m, Dobre, nom d'hornme,
p. 80. 313 .
. Dobroqăn, ad]. de la Dobrogea, p.
80. 81. - Fem. dobrogcl/că j pl.
,lobl'ogeni, dobrogtnce.
Dobr'uşa, s. f. Dobruşa, localite, p.
131-
-Dochla, s.f. Dochia, 110111 de fe111me,
p. ,3. 84. 85.
Ooda, s. f. Ilourrice seche, p. 79.
Oodolol, s. 11!. [Banat), bohemien,
pare d'herbes fraîcheR, chan·
Lant des invocations pour ap'
peler la pluie.11 a'l face dodoloi,
le mouiller, lui jeter de I'eau
snr le corps, p. 543.
'Vogă, s. f. p. 205. - Pl. d6ge.
DOI, adj. nU/n. card. deux ; passim.
,DOica, s. f. Doh:a, !lom propre,
p. 114.
OOlcă, s. f. nourrice, p. 121. ­
Pl. doice.
·Doicim, s. m. Doicim, Dom propre,
p. H6.
Dol-spre·�ece, adj. num. douze, p.
58.
Dolofelu, s. m. DoI ofel' , nom propre,
p. 8H.
Domn, s. 1ll. Dir>u, Seigneur, p.
207. 253. 2fl4. 400. 501. 544.
545. 546. 547. 5l8. 549. 550.
551.552.553.554.647.11 D6mne·
feresce, Dieu preSel'Ve, p. 552. �
'mila Domnului, assez, beau­
coup, p. 552. II a tră� ca D6mne·
feresce, vi vre miserablement,
p. 552·11 casa Domnului, hornme
bon, p. 552. [1 a da in plata
Domnului, abandonner .quel­
qu'un, le chasser, p. 552. II a
nu fi de nici un Demne-ajută,
n'aider en rien, p. 553. II mai
ele Domneajuiă, plus srrand ;
plus rernarquable, p.553. II un
Domne-ojuta, une rossade, p.
553·lla'l încărca de D6rnne·ajută,
le battre, p. 55'!. II cât ai !fice:
Demne-ajută, en une seconde,
p. 554. II sâng,le Domnului, le
vin, p. 551. II mânia Domnului,
chose terribIe; homme me­
chant, p. 554-. Il D6mne miluesce,
Seigneur ayez pitie (de moi),
D· 669.
Domn, s. 1/1.. pnnce, roi, p. 356.
369. - PI. Domn.
Domn, S.11I. [Ung.} seigneur, maî­
tre, p. 150. - PI. domni.
Domn, s. ni. rnonsieur, p. 161.­
PL domnI.
Domnia-vostră, pr. vous, p. 312.
Domnie, s. /. palaiB, g-ouverne·
IlJellt, p. 159. - PI. domnii.
Dor, s. n. desir, amour, en vie, p.
50. 77. 294. 328. 347. 446. II a
duce doru., de�irer, p. 286.­
PI. doruri.
Dor, adv. pour doară, tout au
moins, p. 48.
Dorml (a), v. dormir, p. 1,5.571.
638.
Doroftelu, s. m. Doroftel, Ilom pro­
pre, p. 86.
Dospina, s. r Dospina, 110Ul de
femme, p. 86. 8:-.
Oouc, acU. nwn. cord. deux, p. 5 ;
passim. II una dmtÎ!, a chaque
imltant, p. 196.
Doue, adi. nU1II. card. [Vâlcea}
deux, p. 375. 432.
Doue-4ecl şi patru, (tdj. vingt qua­
tre, p. 201. 2+4.
Drac, s. rn. diabI", demon, p. 2.
13. 23. 36. 135. 179. 203. 220.
223. 224. 282. 283. 309. 310.
g73. 386. 486. 5l6. 517. 530.
532. 548. 555. 556. 557. 558.
559. 560. 561. 562. 563. 564.
565. 566. 567. 568. 569. 570.
571. 572. 573. 574. 575. 576.
577. 578. 579. 580. 581. 582.
583. 584. 585. 586. 587. f88.
51:l9. 59·). 591. 592. 5::13. 594.
[714]
- 714
DRA
595. 596. 597. 598. 599. 600.
60l. 602. 603. 604. 60G. 606.
607. 608. 609. 610. 611. 612.
613. 614. 615. 616. 617. 618.
619. 620. (�21. 6:l2. 623. 6'.14.
625. 626. 627. 6�8. 629. 630.
631.642.643.649.665.677.678.
II de la dracu la tat'seii, <le Cha­
rybde en Scylla, p. 576.11 cum
îi dracu, aşa''i şi tată-sint, tel
pere, tel fils, p. 578. II a căută
pe dracu, ne rever que plaies
et bosses, p. 2. 590. II j6câ dru­
eul în inima lut, il ne pense
qu'ă mal faire, p. 598. II par'câ
îi şoptesce dracu la ureche, c'est
un vrai diable, p. 598. II ochiti
elraculw!, l'argent, p. 599. II Şl­
a spart dracul opincile, 11 a
enfln reussi, p. 6,,0. II pe unele
şi-a spart dracul opincile, au
diable Vauvert, p. 601.!! a ju­
cat la nunta dracttlui, c'est un
rnechant homme, p. 601. II se
îns61'ă dracul, le diable bat sa
femme et marie sa fille, p.
60�. II a mâncat din pomana
dracului, il est im berbe, p. 602.
II a mâncat la nunta dracului,
il est imberbe, p. 604. II de po­
mana drac�tlui, inutilement, p.
604.11 (I'l dCI d1'Ocuiui pomanâ,
l'envoir au diable, p. 604. II a'l
d(L în bu1'illtful dracului, meme
sens q U8 le precMent, p. 604.
II a se duce dracului pomană,
partir poUl' ne pll1s revenir;
se perdre, p. 604. II a trage pe
dracul de c6dă, tire]' le diaiole
par la queue, p. 605.11 (1 ave
pe dmcn :în pungă, loger le
diable dans sa bourse, p. 607. il
şi-a găsit dracu capacll, il a ele
attmpe, il a trouve 8011 maître;
ils se valent, p. 607. II şade dro­
cui CII CnTlI pe bani� lui, c' es L
un Harpagon, p. 607. II a fi co­
'm6ra draculni, argent mal ac­
q uis, p. 609. II şede C(l d/,((c�1 'n
cânepă, il est tres-faGhe, p. 609.
II şede ca dracu 'n spini, il e�t
tredftche, p. 610. Ii s'a pricop·
s'it ca ar(lC!! 'n spinL ('ela va
mal POUl' lui, p. (ilO II a (lai
de drac!!l în stejeJ"işte, il a ele
attrape, p. 610. II prinde dracul,
sc6te'î ochii, (;'e!:)!; impossible,
VilA
p. 610. 111.J(l1·'câ Il arai dracu
m ălaiu cu dinsu, il est laid ;
en haillons ; maigre, p. 611.11
'i·a perdut dracul mesura, il a
pousse C0111me une asperge,
p. 611. II a trăi ca dracul Clt
popa, vivre en mauvaise in­
teliigence, p. 611. II se uita
la el ca dracul la popa, il se
regardent comme des chiens
de faience, p, 611. II se fine după
..... ca dracul după Crllugăi' (ca
dracul clU}JCl popă) (ca dracul
după copil mic), il ne le quitte
pas d'une semelle, p. 61�.!1 a
umblet după Olle de drac, cher­
chel' le merle blanc, p. 61�. II
a /,ug1 ca dracul detămtiie, fuir
C0111me le diable l'eau benite,
p. 614. II fuge CIt dracul de secil·
d/uore, meme sens que le pre­
cedent, p. 614. II se intrece cu
drac/( în fugă, il fuit rapide­
ment, p. 61.4. II fuge de uiuma
clmculu1, meme sens que le
precedent, p. 614. II e sţredeiu
dmcului, c'est liii v1'ai dlable,
p. 614. II de sufletu. dracului, pOUl'
des prunes, p. 615· II d-rac flăcău,
merJe blanc, p. 615. II drac în­
sumt, merIe blanc, p. 615'11
drac SOC1'1t, merle blanc, p. 615.
drac betrân, merle blaJle, p.
615·11 dmc încăliat, merle blanc,
p. 615. II pal"că '.! dracu pe us­
cat, il est laid, retors, me­
chant, p. 616. II CI fi dracu gol,
c'est Utl vrai diable, p. 616 II
it fi drac împcliţat, c'est un vrai
diable, p. 6\6. II CI fi Ui'U ca
dmcu, laid romme tOLlS les
diables, p. 616. /1 a fi al draC/l­
z"i, etre retol's; mechant, p.
617. II a fi c/.t d-raci, avoir le
dia bIe au corps; 6tre l11echant;
tnwailleur, p. 617. II CI intmt
dmcn '1'1 el, il est l.furieux, p.
618.11 a'l uciga în draci, le fai1'e
sortir de ses gonds, p. 618. II a
eşit wn drac din el, il est de­
venu mei/leur, p. 618. II a'i veni
dracit, se mettre en col81'e, p.
619. II a'l lUCI dracul, momir,
p. 619. II a fi salba â-racului,
(;'est de la mauvaise graine
(se dit des neveux), p. 619. II
�'ml, dus boii dracului, il est
l
[715]
D1\A
-- 115-
DHU
flarn be, p. 620. II et fi crescut în
buruen.le dracului. etre mau­
v.us couchour; m�11 eleve, p.
620. II et crăpot un. drac, l' enfer
est pave de bon nes intentions,
p. 621. II nu o crepn dracu, rien
ne presse, ]1. 621. II i: tăia dra·
eului bureu, ne rien faire, p.
022. il a fi însurat cu dracu,
erre marie iL une megerf?, p.
622. II ft dat mâna CI! dracul, il
s'est enrichi, p. 622. II a vc�ut
pe dracu, il a ete bien attrape,
hien puni, p. 622. II a dat ele
dracu, merne sens que le pre·
cedent, r- 613. II uns CI! unsorB
de drac, mechant comme un
cliable, p. 6�3.11 ft fî Cit qâ.ulul
dracului, et.re faux, p. 623. II şi­
a lJUS dTacul codri pe el, il ne
]1eut le t rouver (un objet perd ll),
1'. 623. II şi·a băgat draw coda
intre ei, le diable ti'en mele, P.
(j24. II Ci vîd pe dracu în câ11laşâ,
] ech�uf'ft\r un serpent dans son
sein, p. l 20. II a vîrî pc c/mClt
în sîn, meme sens q'w le pre·
cedent., p. 625. Illft draC!! în
pmz·,·l.ic, 8U <lmhle Vauvert, p.
625. Ilul/de ş�-a înţercat dt'acul
copiii, merne "enf3 qlle le pre­
cedent, p. 625.11 ednfercatpe dra­
cul, c'e"r une megel'e, p. 626.
11 a albit şi pe dmcIIZ, meme
�ens qlle le precedent, p. 626.
11 a'l face ca pe dracul, l(� ren­
dre la risee du ll1onde, p. 627.
Ci face pe (lracu în pat1'u, se
meUre en quatl'e pom, p. 627.
li rI scuipa draci, elre mauvais,
p. 628. II a .se uita în CUTU dra·
cului, l'eg,u'der fixement, p.
(;28. II calul dratuluf, vieille sar­
ciere, p. 028. II par'cet 'l'a în­
Jugat dracul, ils se valellt, p.
629. II dracu sc'ie, je n' en silis
rien, p. 629. II n'ici dracul nu'l
seie, c'est un malin, p. 629. II'
nid dl'aci!, personnt>, p. 629. ,
tot un dmc, c'est la meme chose,
p. 6RO.1I par'ca'i scapel-â dracu
'n falei, Il est tres-maigre, p.
631.11 a lui era drac1t, il a ete
attrape, p. 631.11 a ave o costă
de <imc, etre mauvais, p. 631.
II ]le draw, n01l, p. 631. - Pl.
draci.
Drăcie, 8. f. diablerie, P: 632.­
PI. drăcii.
Drag, adi. chor, airr.e, p. 429. 641-
li a'i fi d1'ag de, aimer, p. 429.
- Feru. drogâ; pl. dragi, draqe.
Drăga1ca, s. t. danse populaire,
p. 632.
Drăgălaş, tul]. cheri, mignon, p.
) 21. - Fel11. dn'igâlaşâ ; pl. dră­
grilaş!, drăqidaşe.
Drăqănescu, s. 111. Drăgănescu, norn
d'hornrne, r- 87.
Drăgăşanl, s. nt . Drăgăşanf, loca­
lite, p. 87. 88.
Draqavef, s. pl. p. 196.
Drăqhicl, s. m. Drăg hicî. 110m pro­
pre, p. 88.
D"ăgolu, s. 1/1.. Dragolu, nom pro·
jlre. p. 88. 89.
Dragoste, s. f. amitie, p. 416./1 a·
111 o Ilr, p. 294. 470. - Pl. dra­
(jo,<te.
D,:agu, s. 1It. Dragu, 110111 p1'opre,
1', 89.
DNge (a), v. retabli1', reme: tre en
eUt!, radresse1'; p. 197.
Drept, adi. juste, p. 634. II droit,
p. 33. 96. 97.230 - Fem. drep­
tii; pl. ârep(i, drepte.
Drept, s. n. jll,tice.1I a s/J1mc drept,
dil'a let verite, p. 229.
Dreptate, s. j. jLlstice, p. 413. 425.
547. 63+. II a ave dreptate, avoir
rai�on, le bon droit, pour soi,
p, 72. II dreptate turcescă, deni
de justicP, p. 425.
Drum, S 1/1. route, cl1emin, p.92.
93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100.
101. 102. 250. 262. 393. 469.
G12. II In drum, el1 VOY;1gfl, p.
92. 94. II a râtăci drulJlu, s'e­
garer, 1'. 94. II a'ş't lua drumu,
p;n"tir, ]1. 113. II pc dn!ln, en
voyage, p. 99. II pe drum, au
dehors, en ville, 1101's de chez
lui, p. 95.11 a'i da dl"umu, faire
descendre, lalsser partir, p.
639. II a pIerdut şi dm1nul şi
eâ1'a/'ea, il it perdu la tete; St3S
affairps vont mal, p. 94· II mer[J�
1iC al,itl/rea cu drumul, il ne
silit p<-ti:> le droit c11emin, p.
96. il 'lJoruesce alâturea de drwn,
ii ment, p. ';)6. II nid tu, nici
drumu, file vite, ne te gene
pas, p. 9S, II a'l scate la druln
de boi, le plonger dam; la mi-
[716]
, 'i
- 716
DUC
sere, p. 99. II se duce călare pe
coma drumul-ui, aller il pied ,
p. \19. II nu scie n'id să trică
drumul, c'est un imbecile, p.
99 II pe ici ţi·e drumul, file, p.
99, II a 'şi luc1 dl'umul, partir,
p. 100. II na, la drum! ne di­
vagne pas, p. 100, II se gătesc
de dntm, il est it I'article de
la mort, p. 100.11 a'şi line dnt­
mul, ne pas devier de son che­
min, p. 101. II a 'ii stâ în drum,
I'arreter: l'ernpecher de faire
ce qu'il desire, p. 101. II drum
bun, bon voyage, p'. 102. II a
remâne pe drumm'i, rester 01"
phelin; perd re sa fortune, p.
102. - PI. d1"llmurL
Ducă-se, le diable. II par'că e ducă»
se pe pustii, on dirait le diable,
p. 632. II are pe ducă-se într'însu,
il est intelhgent actif, p. 632.
Ducă-Vodă, s. m. Duca-Voda, norn
propre , p. 102.
Duce Ca); v. mener, conduire, p .
. 93. 96. 179, 215. 378. 453. II
porter, p. 111.11 m€ner, faire
aller, p. 493. 453. 546.11 mener, p.
492. II condllire, pOllsser, p. 679.
II a duce don!, desirer, p. 280.
1 o duce bine, il va bien, p. 342.
Duce (a se), v. r. aller, p. 50. 161.
192. 339. 378, 389. 390. 449.
489. 49]. 669. II s'en aller, p.
50. 76. 99. 103. 306. 378. 604.
620. 688. II partir, s'en aller, p.
99. 185. 202. 243. 261. 273. 306.
404. 432. 457. 462. 473. 519.
520. 683. II disparaître, p. 413.
II pousser, p. 503.11 s'en aller,
couler hors de, p. 447.11 dis·
paraître, p. 413.
Ducipal, s. rn. Buceph'lle, p, 103.
Dughenă, s. f. [Iliold.] magasin,
boutlque, p. 110. 176. - Pl.
dughene.
.. Duhovnic, s. m. confesseur, p. 632.
- P J. duhovnici.
Dulce, aa). doux, p. 500
DUluţă, adv. p. 105.
Dumitale, pl'. pers. it vous, p. 125.
Dumitru, s. m. Demetre, p. 104.
Dumne�eu, s. m. Dieu, p. 53. 62,
87. 94. 150. 168, 208.209.220.
229. 237. 251. 267. 299. 475.
506. 518. 512. [,89. 5\-15. 633.
634.635. 630. 637. 638. 639.
DUM
640. 641. 642. 643. 644. 6{5.
646. 647. 648. 649. 650. 651.
652. 053, 654. 655. 656. 657.
658. 659. 660. 66l. 662. 663.
664. 665. 666. 667. 668. 669.
670. 671. 6'72. 673. 674. 675.
676. 677. 678. 679. 680. 681.
682. 683. 684. 685. 686. 687.
688. 689, 690.11 n'are Dnmnt­
\!e11 stăpân, nul seigneur sur
Dietl, p. 637. II Dumnedeii vede
tote, Dieu VOlL tout, p. 638. II
bun e Dunmene«, ce mal est
passager, p. 641. II mare'i Dum.­
ne\!eii, Dieu est grand, p. 642.
II e omul lui Durnnerţe11, c'est
j'homme du bon Dieu, p. 677.
II a fi pânea lu; Dwnneqeiî,
meme sens que le precedent,
p. 6,7. II l'a orbit. Dumnetleă, il
ne sait plus ce qu'il fait, p.
678. II Dumneaei; ăI din telt, le
diable, p. 678. II a se lua cu lu­
leaua lui Dumnedcu, boire fel­
me, se griser, p. 679. II a lu(l
boii Zu'i Dunllle�Ze11, etre en­
tete, p. 679. II a fi cu Dumne-
1eii în sîn, etl'e honnete hom­
me, p. 679. II a nu ave nici lin
DumnerJ.e·u, n'avoir ni foi, ni
loi, p. 680. II a nu fi nid de lin
Dumnerţeii, n'etre bon it rien,
p. 680. II a se 1'ltgâ la toti Dum·
nerţeii, demander avec insis­
tanc!!, p, 680. II unde punea
, mâna, punea Dumnegeu mila,
homme iL qui tout reussit, p.
680. II a descălecat Dumnerţell1a,
ses affaires prosperent, p. (81.
II a se înlîln� cu Dumner,Ze1t,
meme sens que le precedent,
p. 681 II 'i-a pus Dumne1eu
mâna în cap, meme sens que
10 precedent, p. 681. II îl ţine
Dumnegltl de pe·r, il a de la
chanee, p. 681. II l'a ve�lut Dum­
ne\!eu, il prospere, p. 6�2. II
pai"ct! a' apucat pe Dumne\!111
de un picior, ii est. content,
fier de son succes, r· 683. II
varga lu'i Dumne\!eu, fleall de
Dieu, p. 683. Ii biciul lut Dum­
ne1etl, meme sens que le pre­
cedent, p. 683. II e degetul lui
Dumne<}eil, c'est le doigt de
Dieu, p. 684, II mielul lui DlIm­
ne\!eu, l'agneau du bon Diell,
l
I
I
�
[717]
- 717-
DUM
p. 684. " boul lu'I Dumne�et1,
hornrne Lranquille; imbecile,
p. 684-. II a lost mân'ia lui Dwm­
ne�ct1, cel" a ete tern bie, p.
685, li ca pedepsa lui Dumne­
Cleii, vite, p, 085. II ca 'în sînul
lui Dumnedeii, comme dans le
sein d'Abraharn, p. 685.11 a se
crede că e Dumnedeu, etre fier,
p. 635. II de când urzea Dum­
netj,etl pămintu, depuis tre-­
longtemps, p. 685. II cu DUlIl:
netj,et1 înainte, a la g-râce de
Dieu, p. 685, " a pom} cu Dum­
ne�et(, bOII voyage, p. 686. II
cum o da DU11InerJeii, it la grâce
de Dieu, p. 685." a'l lăso. în
plata lui Dllmner.Zc'L(" abandon­
ner, p, 68ti. II a j'cmânea ca bă­
tut de Dumncr.lett, rester petri­
fie, p. 686. II nu'l mal: împacă
nici DwnnerJcii, rien ne le con­
tente, p. 686. II aşa a fost sd
fie de la D"mner.lel1, Dieu l'a
vouln, p. 687. II nWllne�eii SIt
le alegi'i,.ie n'y cumprends rien,
p. 687. II l'a ertat Dumne�eil, il
est mort, r, 687. " e. iertatii
de Dumnetj,eu, elle n'a plUti
ses regles, p. 687. II l'a strîns
DU'1nnetj,e'Ll, il est mort, p. 6Ş7.
II a se duce la Dumncr,le-ii, mou·
rir, p. 688. II a mers la Dwn­
neqeU, il est mort, p. 688. II a
fi uHat de DUl1meqeii, etre tres·
vieux, p. 638. " pânii m'a tl'itat
Dwnne(lcii, tres-longtemps, p,
688. " dâ cu petra 'n Dumne4el1.
c'est un sot; un fou, p. 688. II
dă cu puşca în DU/11ne�le!l, meme
sens que le precedent, p.689,
II dâ cu barda in Dumne�el1,
meme sens que le precedent,
p. 689. " dă cu securea în Dum·
neqett, meme sens que le pre­
cedent, p. 689.11 om CII frica
lut Dumne�ell, h0111nw juste,
honnete, bon, p. 689. II mai ai
de Dumne4eii, tiens tOI tran­
quille, p. 690.l1lI1a'I de Dumne·
r,ţâî, meHleur, plus heau, p.
690. II e pecat de Dumne1e71,
c'est un peche, c'est dommage,
p. 690. II 'i- t avut lJul1!ller,leu de
scire, Dlell l'a preserve, p. 690.
II CII lilta lui D,ml1ufleiJ" blanc,
DUT
p. 690. II DU11lne�e'11 cu c6rne,
le diable, p, 678,
Dumnedeesc, tul], divin, p. 633.­
Fern. Clulllne�cescă, pl. dumne­
deesci.
DuÎnnerJeire, s. f. divinite, p. 633,
Dumnălut, pi\ pers. 3-e pers. siruţ.
luî, p. 21.
Dumneta, pl', pers. 2·e pcrs. sinţ).
vous, p. 125.
Dunăre, sf, Danube, p. 104. 10,').
l06. 107. 108. 109. 458. Ii a câra
apă ''11 Dunăre, porter ele l'eau
a la riviere, p. 105.11 Dunăre,
beancoup, p. 106. II a se face
Dunăre, etre furieux, p. 106, II
n'o fi cât Dunărea, ce ne sera
pas la mer it boire, p. ] 07. II
«ă cUl'gi cât D unt/rea şi tot nu
'Ii ajun.ge, il est insatiable, p.
107. il nici în DUncl1'C nu gă­
sesce apâ, c'est un incapable,
p. 107. 11 nu se spalâ nid cu apa
Dună1'ei, la mer y passeraitflanR
laver la souiIlul'p, p. 108. II .are
să trecă multii, apâ pe D1tnâl'e, il
passera jusque la be<lucoup
d'eau SOU8 les ponts, p. 108
Dungă, s. f. bande, cOte. il a trage
clopotul într'o dltngă, sonner
le tocsin, p. 515. - PI. du'I1,(J'i.
După, pl'ip, apres, p. 164. 284.
323. II pour, p. 335." d'apres,
selon, p. 44-. 545. 652. 660. 661.
II derriere, p. 160. 325·11 der·
riere, aux trousses de, p. 120.
612. II a la recherche de, p.
2:-5. 306. 517. 612." a, au, V.
335. II dupii. ce, apres que, p.
393. 520. 593. II dupii ce ... apa'!,
non content de, non seule·
ment, p. 119. 221. 222. 272.
440. 441. 442. II după cum.
comme, p. 544. 545. 668. !I
dupâ .. ' şi ... , tel... tel ... ,
p. 415. 523.
Dus, adj. parti. II a fi dus, qui :>
ere, p. 401. - Fem. dusii; pl.
duş!. duse.
Duşman, s. 111. ennemi, p. 344. 652.
653, - Fem. duşmani.
Duşmănos, adj. hostile, haineux,
p, ::'36. - J!'em. du§măn6să; pl.
duşmtinoş/, duşmăn6Je.
Duţă, s. r abreviation d' Alexan·
dre, n0111 propre, p. 109.
[718]
I
.- ,18
E
E, 3·e pers. ind. pr. du verbe a (i,
etre; passim. II tir mi-e, q u' est
ee que, p. 25. 271. 272. 315.
334. 578.
Ea, pl'. pers. elle; passim.
Ear, adv. mais, p. 59.
�ară, adu. mais, p. 59.
Ecă, ad». voiei, p. 6. 467.
Ederă, s. [. lierre, p. 48. - Pl. e·
dere.
EI, pr. pel·s. il, le, lui; passim.]
v il, celui-Ia, p. 22.
EI, pl'. pe1"8. il, le, p. 7. 590.
Ele, pl'. pers. elles, p. 559 .
.Enache, s. m . Enache, p. 109. no.
II a lua pe Enache în cap, se
griser, p. 109.
Ene, s, m,. Ene, p. 110. il veni Ene
pe la gene, il a sornmeil, p.
110.
:Era, s-e pel:8. sing. imp, du verbe
a (i, I"I3gnait, p. 71. 124. 325.
Epure, s. 111. [Banat), Jievre, p.
139. - Pl. epnri.
Eremie, s. /II. Jeremie, nolU pro·
pre, p. 166.
FAC
Erlâ (a), v. pardon ner. II l'a ertat
Dumnecle't!, il est mort, n. 687.
Eşl Ca), v. sorl.ir, p. 112. 175.191.
237. 494. 618. 635. II s'on aller,
sortir, p. 198. II disparaître, p.
19. 453.11 fi eşi la ma'idan, se
devoiler (en parlant d'uue cho­
se), p. 191. II fI'li eşi în cale, sor­
tir, venir au devant de, p. 378.
II e 'i eşi înainte, rnemo sens
que le precedent, p. 566.
EşI, s. m. [Motd.], Iassy. p. 130.
149.
Sşil, s. pl. [Mold.] Iassy, p. 11I.
EşI, pl'. pers. son, sa, p. 95.
Este, 3·e pers. sin.l]. ind. pl'. du
verbe Il (i, il est; passim.
Eu. pr. pCl'S. je, moi, r- 5. 111,
364. 365. 444. 458. 476. 496.
501. ;:'02.
Europa, 8. f. Europe, p. 111-
Eva, s. f. Eve, nOlll propre, p.
111. 127. 469.
Evreu, s. m. Juif, Hebreu, p. 207.
- PI. evrei.
Fă, l:nlerj. fille! femme! p. 115.
122.
Face (a), v. f<iire, p. 28. 31. 37;
passim.11 f;.tire naître, produire,
p. 435.440. II rendre, presenter,
p 360. II rendre, p. 436. 543. II
tracer, p. 534. Il se former, p.
296. Il elever, dresser, p. 589. II
bâtir, p. 4.88. 588. 589. il fJire,
fabriquer, p. 238. II preparer, p.
816.11 jouer, p. 460·11 nu are ce
'i facp,il ne peut. rien lui faire,
p. 650. Il a ave de arace cu, a·
voir affaire il, p. 594. II a '1
face ca, le traiter comme, p.
627. II a face cu mâna, faire
signe de la main, p. 166. II a
face (oc, allumer le feu, p.
163. II a face buze de Arap, faire
la lippe, p. 8.11 a face sai, s'at·
tarder, ne plus partir, p. 306.
II Il face fară, faire perdre, p.
428.11 a facc cinste, payer il boire,
p. 461.
Face (a se, a 'şl), v. 1". se Ltire,
etre fait; passim.1I se former,
p. 299. II devenir, p. 77. 106.
107. 312. 346. 356. 473. 478.
575. II etre represente, p. 560.
II prendre l'aspeet de, p. 336. II
prendre la forme de. p. 538.
560. II se transformer, se ehan·
ger, p, 575 II se reudre, p. 313.
II faire le, faire semblant d'e·
r,re, p. 332. 490. 501. II a se (uce
tovarăş, s'associer, p. 583. 584.
II Il 'şi face pomană cu, faire la
eharite a, p. 604. II a se face
crnce, il se forme un earrefour,
p. 538. II a 'şi face cale, se pre·
parer les voies, p. 3:3. II a se
face American, faire sembl;wt
de ne pas eomprendre, p. 4·11
(1 se f'lce Chinez, meme sens
f[ue le pret.:edent, p. 54. II a se
face Ing/ez, meme sells qne
le precedent, p. 159. II a se (ace
Nemţ, meme sens que le pre·
[719]
- 7l9-
FLA
rMent, p. 231. II (! se face 1'6-
der, faire l'imbecile, p. 404-.11 a
se face Tănas», mămo s ens que
le precedent, p. 332
Făclie. s. f. cierge, p. 636. - PI.
făclii.
Făgădăll. 8. m. [Trans.] :tllb8rg'e
(sur ]<1, gr.mde route>, p. 15t.
Făgădul (a), v. prornettre, p. 241.
457.
Făgăduinţă. s. f. nrornesse. II pă­
mî'1tulfâgrid,tiJ1.{d, la terre pro­
mise, p. 252. - Pl. [ă qăd.uinte.
Făgaş, s, n. orniere, p. 112. - Pl.
făqaşe.
Făină, s. f. farine, p. 574. 575.
663.-PI . .f,1in1.
Falcă. s. f- mâchoire, p. 631. _. PI.
(âZd.
Fântână, s. t. fontaine, p. 5S\:).­
Pl. fântcîni.
Fapt. s. n. fa it, acte, action, p.
578. 652. -- P 1. {apte.
Faptă, s, f. acte, actiOl1, p. 674.
- l"J. {<lpte.
Făr. con}. sans.llf61'Cle,sans, p.151.
Fără, con}. sans, p. 67. 150. 232.
3')3. 304; passil11·11 a fi făl'â,
ne pas avoir, p. 080.
Faraon, li. 111. Ph'lraon. II bohe­
llliet',�. 112.-PI. tiu'Wmi.
Fal'cas, S.?Il. F'arcas, nom d'hon;­
me: p. 326.'
Fasole, s. f. haricot, p. 32. - Pl.
['aliole.
Fată, s. f- fille, jenne nlle, p. 58.
114. 164. II fille (oppose â fils),
r. 122. 329. 675. II lată mare,
rllcelle, p. 172. 626. -- 1'I. fetc.
Faţă, s. f face, figure, p. 690. II
a .. ta dc f(/ţâ, etre present, p.
563. G64. II (!'l ela de fată, le
tr;rhir, p. 563.11 a evt pe "'(ă.
c1evoi ler, decou vrir, p. 578. II
a fi de faţă, etre la, etre pre·
sent, r. 564.
FeCior, 8. !Il. fils, p. 310. - Pl.
('eciori.
Felelei> s. 111. Fefelel, localite, p.
112.
Fel, s. n. espece, sorte. II natllre,
p. 4::>3. II a 8e facc un fel cu,
se rendre parei! it, fain1 sem­
blant rl'etre COl11me, pag. [,8::).
- PI. feluri.
Felişan, s. In. Felişan, llom d'
lJomme, pag·. 1/3.
Femeie, s . .r. femme, p. 633. ­
PI. femei.
Femeâscă, ad) de femme, p. 671.
- PI. femeesci,
Fen, 8. f. foin, p. 265. - Pl. fe­
nuri.
Fer, 8. u. fer, p. 263. 562. 0'/0.
"Fereqea, 8.f. graud manteau que
portant les fernmes turques,
p. 446. - PI. fereqelc.
Ferâstră, 8. f. reneue, p. 651.­
PI. ferestre.
Fer�) �a), ��)lt e.�p.rvel� p. 2.§J9. ��2.
b9u. OOD. 606. 6. O. 6 il. 6/2.
674.675. II Domne-feresce, Dieu
praserve, p. 55'3.
Fer') (a se), u, r. se garder de,
p. 302. II Iuir, evite!', p. 613.
Fes, s n. Iez, p. 291. - PL fe­
surI.
Festl (a), v. [Ung.] peindre, mon­
trer, p. E61.
Fetiţă, s. J. fillette, p. 9. - PI.
fetiţe.
Fi (a), v. etre; passim. II a fi de,
appartenir it, p. 220. II a fost
set .fie, c'etait, 6(�rit cela de­
vai!; an'iver, p. 687.
Fiară, 8 . .f. Mr e fauve, p. 136.­
PI. fiw·e.
Fichetescl, s. m. Fichetescl, loca·
lite, p. 113.
Fie-care, pl'. ind. r,hacun, chaque,
p. 3\)+ 488. 652.
Fier, s. n. fer, p. 275. - PI. fiere.
Fierbe (a), v. faire bouillir, p. 175.
Fiert, aelj. bouilli, p. 676. 677. -
Fem. j-!lfrtc'i; pl. fIcrt!, jiate.
Filip, 8. m. Philippe, nom d'hornme,
1'. 113. II şterge-o Filil]e, mets
lrt m;lin desslls, p. 113.
Filipesc1. s. rit. Filirescl, vill�ge,
p. 114. II a wnplC de liYlipesd,
tromrer, p. 114.
Fimeescă, ad). [Mold.] de fe111111e,
p. 671. - PI. jimecscL
Fir, 8. n. fii, brin, p. 482.-Pl.jirc.
Fira, s. f. Fira, nom ele femme,
p. 114.
Fire, s. f. (;J'eature, etre, r· 646 ..
672. II nature, naturel, 1). 678.­
PI. firi.
Flăcăii, s. 1n. jeUl1i> fHlrQon, celi·
bataire, p. 432. 615. II flăcăi:,
jmgţtresc, vieux garQon, p.432.
- PI. flâcăi.
FIămân�l (a), v. 8tre affame, p. 52.
[720]
FLE
720 -
FUS
Fleac, s. n. babiole, chose sans
importance, p. P.5!. 424. - Pl.
fieacuri,
Flore, s. f. fleur, p. 9. 154. - Pl.
fiori.
Florea, 8. f nom propre, p. 115.
Florică, s. f. Fleurette, nom pro­
pre, p. 489.
Florii, 8. f. pl. Pâqnes fleuries,
p. 116.
Fluera (al, v. siffler, p. 283. 364.
490. II flueră în biserică, imbe­
cile, p. 493.
Foc, 8. n, Ieu, p. 71. 243. 32u.
538. II cu foc, ardernment, p.
494. II a da foc, mettre le Ieu,
I'. 176. 458. II a face foc, al­
lnmer le feu, p. 163. - Fi.
focur!.
Focşanl, s. f. F'ocşanl, viile, p.
116.
Foltea, s. m. Foltea, nom propre,
p. 117.
F6me, 8. f faim, I'. 387. II a '! fi
f6me, avoir f<tim, p.283. 364·11
ele f6rne, par ce qu'Jl a faim,
p. ;)63.
Fomeie, 8. j. [Vâlcea], fe111111e, I'.
200. - Pl. f'ome-!.
F6rfeee, s. n. pl. ci;;eaux, p. 228.
Forte, adv. tres. II forte mult, beau·
couI', enormement, p. 10'-).
Fos (o), ineorrect pour a (aI1)fost,
ont ele, f'. :244.
Folie, s. rn. Fotie, nom propre,
p. lE.
Francez, s. 111. fran<;aii', p. 117.­
PI. francezi.
Frange (a se), v. r·. commepcm il
dediner, â baisser, p. 442.
Frangolea, s. m. Frangole>t, nom
propre. II cât a� zice: GÎrc ]i1mn­
goleo, en un spconde, p. 117.
Frăsina, 8. f. Euphrosine, p. 118.
Frale, 8. m. frere, p. 31. 71. 108.
186. 2f>O. 444. 535. 583. II fraţi
de cruce, compag'nons illsep"­
rabies, p. 535. -- PI. frat!.
Frăţilă, s. m. Fraţilă, nom propre,
1'. 118.
Freanţ, 8. rn. [Banrtt] Fr>tn­
voit;. II săneUate, Frean/;! fuis,
p. ] 18.
Frică, 8. f. peur, p. 222. 589.
689. II crainte, peur, p. 678. II it
'/ fi frică, avoir peur, p. 498.
Fl'ieos, ad]. peureux, p. 417.429.
- Fern. fricosă ; pl.fricolj�,fri­
cose.
Frig, s. rit. froid, p. 363. II (t'�.fi
frig, avoir froid, p. 363. - PI.
friguri.
FI'ige (a), v. rotir, griller, p. 363.
Frigură, s. f. fievre, p. 187. - FI.
li'igur� et frigMre.
Frlnghie, 8. f corde, p. 386.- PI.
fr'înghiL
Fripl, aelj. roti, p. 219. 292.­
Fem. friptă ; pl. fÎ"ipt'I, fripte.
Friul, 8. rn. Frioul, norn d'une
province eu Autriche, p. 118.
Frumos, tui]. beau, p, 21. 272.
299. fi96· - Fem. fruniosă ; pl.
frumoşi, [rumose.
Frunte, s.j. tete, cornmencement,
p. 3J6. 1\ de frunte, not.ablo,
parmi les premiers, p. 368.­
Pl. fj'untt
Frunză, s. J. feuille, p. 393. - Pl.
f1'1.mze.
Fudul, adj. fier, arrogant, p.527.
6;5. - PI. fudulL
Fudul1 (a se), 1). r. se pavanor,
pos!lr, p. 22. 422.
Fugă, s. j. pOUl'suite, p. 674. 1\ ct
ela fuga, courir, p. 80. 243. II a
se întrece în fugâ, rival:ser 11 la
courile, p. 614. - Pl. fugi.
Fug) (aî, v. fuir, se t;auver, p.60.
88. 103. 104. 150. 151. 484.
595. 613. 614.11 fllir, eviter, p.
223. 576. 613. II courir, p. 461.
FUlor, s. n. quantite de chauvre
ou de lin que I'on met sur la
quenouilJe, p. 98. - PI. fuMre.
Fulgera (a), 'O. irnp. bllcer des
eelairs, p. 62.
Fund, s. n. fond, p. 145. - PI.
fundwri.
Fura (a), v. voler, p. 44. 61. 341.
372. 406. 502. 572. II enlever
ravir, p. 472.III'afu1'Ctt aghiuţă,
il s'est, endurmi, p. 472.
'Furfure, s. f. SOli, p. 574.
Furnică, 8. f fourmi, p. 222.­
Pl. furnicL
Furtună, s. f. tempete, p. 547.­
FI. furtune.
Fus, s. rn. bât.on avec lequel on
remue la bouillie de mals,
p. 72.
I
I
4-
,1
b
[721]
GAE
721 -
G
GE[
Gae, s. f. eperviel', . p. 235. - PI.
gaL
Gahiţa, s. f. Gahita , nom propre,
p. 11 D.
Găinaţ, s. n, dejection, fient.e, p.
108. 287. 288.
Galantom, adj. genercux, p. 133.-
PI. qalanioms,
Galaon, p. 162.
Galaţi], 8.pl. Galatz, ville, p. 119
Gălbenare, s.f. [Mold.J jaunisse.]
suferă degdIMnarenlsescc!, c'es�
un ivrogue, p. 2\13. - Pl. gdlM·
nări.
Gâlcă, S. f. glande (de la gOl'�'E'),
amygdale, p. 382. - PI. gâlcL
Gând. S. n, pensee, esprit, 'p. 92.
284. 486. 532. 545. 599. 623.
633. 665. 677. II idee, desir, p.
545. II intention, p. 545. II a '!
da în gând, peuser, p. 629.­
PI. gândurt.
Gândi Cal, V. penser, p. 164. 322·
549 II penser, vouloir, p, 544 ..
545.
Gândi (a se), V.1·. refiec�lir, se de­
cider, p. 446.
Gard, s. n. clâture, haie sechp,
palissade, p. 166. 171. 19.J..
237. 273. 274. 315. 456. - Pl.
gardw·'i.
Gârlă, S. f. riviere, p. 583. 587.­
Pl. gârle.
Gască, s. f. oie, p. 287. 283. 387.
- PI. gâsce.
GăSI Ca), trouver, p. 03. 94. 107.
158. 264. 304. 305. 448� 458.
489. 543. 566. 590. 591. 607. II
arl'iver, surveni]', p. 549.11 a '1
gdsi d1'acil, devenit' furieux,
p. 518. 519. II a găs'i ca cal(.
tt'ouver bon, cOllvenable, p.
37.
GăSI (a se, a 'şi), V. 1.. se l'c>COII'
trer, p. �50. II a 'Iii găsi Bacău,
trouver son maître, p. 448. II
a 'ş! găsi beleaua, se trouver
dans de m�uvais dl'i'lps, p. 455.
Gasper, s. m. Gaspar. II bohemien,
p. 119.
Gât, s. n. COLl, p. 188. - P 1. gâturI.
Gata, adv. pret. II tie-a gata, tour
pret, sans trav"il, sallS peine,
sallS effort, p. 373.
Gătl Ca se), v. r, se preparer, faire
ses preparatifs, p. 100. II se pa­
rer, p. 442. 449.
Gătit, adj. pare, p, 205. - Pern.
gătită; pl. gMifî, gătite.
Găujan, S. m. nom propre.llfi Gău-:
jan, etre un goinfre, p. 119.
Găulea, 8. 111. nom propre. " a.fi
Găuleu; mems sens quo le pre­
cedent, p. 120.
Gaură, 8. f. trou, p. 55. 159.­
Pl. gă�!1'r.
Găvan, 8. n. plat, p. 215. - Pl.
gdvane.
Gavril, s. 1n. Gabriel, p. 120.
Geba (de), loc. ado, inutilement,
p. 600. II sans rien faire, p. 5.70.
Geme (al, c, gernir, se lamenter,
p. 811. 337. II gsmir, soupirer,
p. 581.
Gemen, 8. m.. Gemen, colline. II
inmourceă la Gem.en, c'est mau­
vais signe, p. 120.
Genă, 8. f, cii (pali piere), p. 110.
- Pl. gene.
Genuchiu, s. n. genoll, p. 416.
- PI. genuchL
Genunchiu, s. n. genou, p. 416.
- PI. genunchi.
Ger, s. n. froid glacial, p. 56.
495. - PI. gcru1'i.
Ghem, S. n. peloton, pelotte, p.
48�. 494. II (1 se mântu'i ata de
pe ghem, et.ro a l'article de la
mort, p. 482. - Pl. ghem.u'l"!.
Gheorghe, s m.. Georges, p. 121. 149.
Gheorghelaş, S. m. diminutif de
George,;, p. 121.
Gheorghişor, s .. m. diminutif de
GeOl'gfls, p. 121.
Gheorghiţă, 8. f. diminutif de
Georges, p. 122.
Gherghina, s. f. GeorgettE', p. 122.
Gherghiţă, 8. f. Gherghiţa, locali te,
p. 123.
Gherlă, S. m. Gherla, viile de
Hongrie. II a pune la Gherla,
mettre en prisoIl, p. 123.
Ghica, 8. m. Ghica, nom propre,
p. 124. 125. Ii vofea dumitaZe ca
la banu Ghica, vous etes !ibre
de faire ... , p. 126.
Ghinărar, 8. m.. [Vâlcea), general,
p. 80. - Pl. ghinc'im1'i.
[722]
- 722 -
o il [
1
Ghiold, s. n. bourrade, r,OUJî de
poing, p. 213. - Pl. gldoldnd.
Ghincu,s m. Ghincn, IJOl1l propre,
n, 125.
Ghinu, s. m. Valea Ghimtlu�, vallee
de Ghinu, p. 435.
Ghită, s. m, diminutif de Georges,
p. 186.
Gfucă (a se), v. 1". [Mold ] jouer,
p. 58:3.
GIurgiu, s. m, Giurgevo, viile, p.
l�o.
GruI'1I1 Ca), v. [Mold.] promettre,
p. 668.
Glăvăuescl, s. pl. G lăvăneştl, vil­
Iaue. II par'că eşti de la Gldvd­
nesct, an dirait que tu es de
Fouilli-les-Oies, p. 127.
Gleznă, s . .r. cheville du pied, p.
44.0. - Pl. glezne.
Gliga, s. m, [Ung.} Gregoire, p.
127.
Gligoraş, s. ni. Gregoire, p. 32.127.
Gligore, s. in. Gregoire. p. 127.
·170 471.
Glig6re. s. 1n. [Basm'.} G regoire,
p. 470
GI6bă, s. f. amende, p. 13.
GI6bă. s. f. r08se, p. 580. - Pl.
glâbe.
Glumă. s. f. plaisanterie, p. 288.
-- PL glume.
Godinescl, s. m. Godinescl, village,
p. 128.
Gogoman, adj. sot, nigaud, p. 129.
- PI. gog07ncm'i.
Gol. adi. nu, non habille, p. 230.11
tout crache, en personne, p.
255. 616.11 vide, p. 162.-Fem.
g6lă j p1. goi, g61e.
Golăşei, s. pl. Guj2.�el, villagf', p.
UB.
Golea, s. m. Golea, Dom propre,
p. 120.
Golescu, S. rn. Golescu, p. 19. J 29.
4G'l.
Gon (a), v. vider, p. 19. 2l. 130.
454.
GoBa, s. 1n. Golla. p. HO. 13l. II
a lret-i cât ziclul Gol-ie-l, vivre
longtell1ps, p. 130. II a fi bun
de GoUa, etre fou, p. 13I.
G6nă. s. f persecutio!1. II a, llu� let
g6nâ, pOLlrsuivre, p. 421.­
PI. (joni.
Gon) Că), v. pOUl'suivre, p. 421.
550. 052.
Gordian. ad]. gordien, p. 13l.
Pl. gOl'dietnt.
Grădină, S • .f. jardin, p. 675.
Pl. grc'id-inL
Grăl (a., v. parler, p. 507.
Grămadă, S. f tas, monceau, p.
�71. - PI. gI'ă111c'iiJ:1.
Grămatică, s . .f. grammairc, p. 526.
- Pl. gmmatice.
Gras, ad]. gras, p. Ir'S. - Fem.
qrasă ; pl. graşt, grase.
Grâu, S. n. bie, p. 316 440. ­
Pl. grâe et qrânc.
Grec, s. m, Grec, p. 24. vn. 13:2.
133. 134.135. 136. 137. 17G.
248. 309. - PI. Greci.
Grecesc, etdj. ele grec, p. 138. II
mâncare qrcccscă, merde, P: 138.
bucate qrecesct, chose sans va­
leul', p. 138, II noduri qrecesci,
desaarernents, p. 138. - Fem.
grcClfscâ j )JI. qreeesa.
GI'ecesce, adv. comrne les Grecs,
p. 137. 138. II a vorbi grecescc,
etre ivre, p. 138.
GreciI, adj. grecise. p. 670. ­
Fem. grecitd; pl. greciţ!, gre­
cite.
Greşelă, S . .f. fc1ute, p. 449. Mi2.
- Pl. greşeli.
Greş) (a), v. commettre une faute,
p. 13. 654.11 ne pas reussir, p.
377.
Greu, ael). diff',ci!e, p. 281. II lourd,
p. 365. - Fem. gl·ec(,,. pl. gret,
grele.
Greu, adv. difficilell1ent. II Ct(, gre-a,
difl'rcilpment. p. 97.
Grigore,s. m. Gregoire,no':l1 propre,
p. 139. 470. 471. 474·1: Vl'e't nu
'ore'i M Gr-igore alaSl1H!, le vin
est tire il faut le boire, p, 470.
Gl'iva, s. f. chienne tachetee de
blarlc et de noir, nom de
chienne, p. 139.
Grozăvescl, S. pl. Grozăvescf. vil­
Jage, p, 139. II ai moşii in Gro­
z(1vesd? ne tais pas le umlin,
p. 139.
Guda, S . .f. virago, p. 189.
Gunolu, S. m. ill1purete, ordure, p.
420. - Pl. gnn61e.
Gură, s. f. bOllche. p. 178. 219.
242. 244. 299. 307. 340. 346.
403. 4213. 436. 491. 5L6. 548.
635, 6u8. 065. II ct fi gura sa·
t'Ulul, bavard, culporteur ne
I
,
[723]
GU.:)
nonvelles, p. 307. II guni seca,
diseur de riens, p. 3iO. II gW'ci
de Tirqonişte, bon bec de Paris,
poissarde, p. 403. - P]. gur! et
gure.
I-I
Hai, interj. allons, p. 81. 152. 258.
400. il viens, p. :294.
Halm, s. 'In. Haim, nom propre
juif, p. 141.
Haimana, s.f'. vagabond, desceuvre,
p. 191. - Pl. haimomale,
Haină, 8. f. vetement, p. 22. ­
Pl. haine.
Halmej, s. n. [Meheâ.] talmouse.
mets cornpose de farine de mars
et fromage frais, p. 392.
Hambar, s. 'In. magasin (a bie, etc.),
p. 526. - PI. ltamluire.
Hanaan, s. m. Chanaan, p. 141.
Hâncu, s. m Hâncu, nom propre.
p. 142. 1,13 144. 145 337. II
Vodă vre şi IIâncu ta, ]'un
tire il hue et l'autre a dia, p.
]42. li evo1nictd Hâncului, c'es�
un trancbe·tllontagne, un ma·
tamore, p. 145.
Hăncu, 8. m. Hancu, nom propre,
p. 142.
HangeriU, 8. m. Hangerill, 110m
propre, p. 146. II ierna de la
Hangeri'u, froid t.errible, p.
146. II ;Jgent de HangeriU, p.
146. - Pi hangel'it
Hangerliu, 8. m. HalJgerlill, nom
pl'opl'e, p. 146. II agent. de Han·
gerlii1, p. 146. - PI. lwngerW.
Han-Tatar, 8. el. adj. cruel, bal­
bare, p. 339. II d'u-te in Han­
Tatw', Vl'l.S al1 diablf', p. 339.11
par'cc1 '·t în tira lUt Ban-I'atw',
il ne veut teniI' compte UH
rien, ni de personne, p.338.11
ele pe Vl'emeCi lUt lIan-l'atar.
bomme cruel, barbare, p. 338.11
o Urnă de a 111'[ B�an-TatC!1',
hiver epouvantablc, p. 338.
Hall- Tălar, 8. et adj. meme sen�
que le precedent, p. 339.
Hamp, 8. 1n. negre. II a fi harul),
a\ oiI' la peau noire, etre laid,
p. 146. 147. - PI. hampt.
Harca, s. m. Harca, nom propre.
�a fi Barca, etre brave, p.147.
HOT
Gusta (a), v. go uter, p. 1: L
Guţă, 8. m. diminutif de Georges,
p. 141-
Guzgan, s. m. [Mold.] rat, p. G6.
- Pl. guzgnn'l.
Hărlăii, s. m. Hârlău, ville.1I nc1-
tărc'u de In Hârlă«, sot, imbe­
cile, p. 148.
Hallr, s. n. faveur, p, 3GO. - Pl.
hatîruri:
Herţa, s. m. Herta, localite. II cei
în codrul Herţei, comme dans
la for et de Bondy, p. 149.
HiI! intel}. hue; eri pour exci­
tel' les chevaux, p. 119.
Hilipescf, s. 1n. POUl' Filipesct,
vilJage de la Prahova, p.114.
Hintăă, s, n. [Trans.] carrosse,
p. 151. - PI. hiniee.
Htrzob, 8. n. [Molâ.] panier plat,
f,tit en ot:>ier, p. 508. 509. II ca­
bodt cu MrzolJu din cer, des­
cendu de la euisse de Jupi­
ter, p. 508. 509.
HÎl'zoba, 8. n. [lJ1.olel] aC81aş în­
ţeles ca mal sus, p. 508.
Hlrzop, 8. n. [Molel.] aceJaş în­
ţeles ca mal SUR, p. 509.
Ho! ·inta;j. bo! arrete! p. 350.
401. 42l.
Hodoronc, intel}. patatras, p. 197.
Hogea, s. m. Hogea, nOIIl propre,
p. 149.
Holbură, 8. rn. Holbură, nom pro­
pre. II ca în satul ltit Holbuni,
c'est la cam du roi Petaud,
p. 149.
Ho'fnac, adj. [Dolj.] vilgabond, p.
146. - pf. hotnar!.
Holdă, s. f. gueret, p. 150. - Pl.
holele.
Honţ, s. m. cor. pour I-Ianţ; sy-
nonime d' Allemand, p. 150.
HOI'a, onam. p. 49.
Horez, 8. m. Horez, ville, p. 150.
Horia, 8. m. HorIa, 110m propre,
p. 150. 151.
H 01'11 , s. n. (Molel.] poele,p. 160.
- Pl. hornur�.
Hoţ, s. Jn. yolem, p. 203. 266. -
PI. hopl.
Holar: s. n. borne, p. 151. Illi­
mite, p. 151. 152. II a lnme ha-
[724]
HOT
- 7Q4 --
n
iar pe cine-va, tuer quelqu'un,
p. 152. II a umblet şepte hotare,
mareher beaucoup, p. 152. ­
Pl. hotare.
Holărî (a), v. an-eter, empecher
de Iaire, p. 152. Ii decider, p.
644.
Holin, s. m. Hotin, viile de Bes­
sarabie, p. 152.
Hoţoţop, s. m. Hoţoţop, nom pro­
pre, p. 538.
Hrănl (a), v. nourrir, p. 22.594.
I el, '1, Pl'. per, a lui, a 811e, son,
sa, p. 17. 35; passim,
'1, pr. reiat. les, p. 4; passim.
'1, pr. pers. sinq, du verbe este,
est, p. 1. W. 22. 54. 109. 110.
133. 155. 163. 186. 207. 211.
223. 226. 229. 251. 269. 277.
282. 203. 315. 334. 338. 344.
304. 359. ·400. 123. 429. 440.
441. 442. 452. 479. 487. 498.
527. 529. 545. 559. 560. 56I.
562. 567. 572. 578. 6U5. 615.
632. 637. 641. 642. 043. 651.
653. II ce'i; ce que c'est que,
p. 35. II nu''!, ce n'est pas, p.
22. 644. II nU"I, il n'y a pas, p.
452·.11 nu',! cu, il n'a pas, p.
479. II aşa'!, c'est ainsi, p. 637.
'1, pour 've'!, 2-e pers. sing. du
verbe a voi; forme le futur,
v p. 35. 98.
la, interi. voila, p. 424. II alJons,
p. 401.
lacuba. S. f. Tacuba. II elecâncl cu Ia­
cuba, depuis longtemps, p.153.
lalomita, S. f, IaJomiţa, riviere et
departement, p. 122.123. 154.
lanoş, s. m. Jean (en hongrois),
p. 154. 155.
Iar, adv. et conj. mais, p. 104.
207. 639. 651.11 tandis que, p.
283. 526. 595. II de nouveau,
p. 258.
Iară, aelv. et conj. mais, tandis
que, p. 35. 53.
Iarăşi" conj. de nouveau, p. 649.
Iarmaroc, s. n. [Mold.] foire, p.
395. - Pl. '!a1'1nal·oce.
Iaşii, S. pl. Iassy, ville, p. 155.
'Iasle, 8-c pers. sing. inel. du verbe
a fi, est, p. 53.
I
Hristos, s. m. Christ, p. 19. 453.
488.. ,
Hulă, s. f, reprobatton, medi­
sance, p. 30il. - PI. hule.
Hun, s. ni. Hun, p. 151. - PI.
Huni.
Hunle, S.' f, Hnnie, coJline. II toc­
ma; ca pe Hunie, mauvais che­
min, p. 153.
Huţuţulu, inierj. hopa l qu'il gran-.
uisse, p. 38.
Ibriam, S. m. Ibriam, p. 156.
Ici, ado, ici, p. 28. 99. 129.
lcfu, S. m. Iclu, nom propre, p.
156.
Ice, s. i. chernise de paysanne,
p. 50. 195. - PI. ii.
lencea, s. m. Iencea, nom propre,
p. 156.
leni, S. m. Enee, p. 110.
lâpă, s. f. jument, p. 215. 315.
340. 378. 382. 393. - Pl. iepe.
lcpşoră, s.j. diminutif de jument,
p. 375. - PI. iepşore.
Iepure, s. In. lievre, p. 139. 493.
676. - PI. iepurI.
lerbă, 8. t: herbe, p. 47. 179. 409.
- P J. 'Ierbur!.
leremie, S. m. Jeremie, p. 157.
166.
le"nă, s. f. hiver, p. 4. 18. 70.
146. 338. 452. - Pl, 'lm·nl.
Ierna Ca), V. hiverner, passer l'hi­
ver, p. 128.
Ierta (a), V. pardonner, p. 94. 547.
6Î6.
ICl'laIă, aclj.f. pardonnee ; exemp­
t ee. II a fi iertată ele DumneiJea,
ne plus avoir se:') regles, p.
687. - Pl, iertate.
Ierusalim, S. In. Jerusalem, p. 157.
IeşI (a), V. sortir, p. 268. 350.
420. 548. 59],
Urim, s. m. Ephralm, p.157. 474.
Ignat, s. ,m. St. Jgnace (20 De­
cemhre), p. 157. 158. II şi-a ve­
nit Ignatul, il va momir, p.
158.
lf, pl'. pers. a lui, a elIe, lui, eJle,
son, sa; passim.
li, 3-e pers. s-ing. dn verbe a .fi;
est, il est, p. 228. 283 334.
[725]
Il
-- 725 -
�C
360. 409. 415. 488. 578. 599.
659.
II, POUf vei [Iâolâ.] forme le fu­
tur, p. 359. 587.
ÎI, »r. pers. lui, le, p. 87. 200.
552; passim.
llână, s. j. HeIEme.lllIen(� Cosin­
zina, type de beaut e feminine,
p. ]58.
IIic, s. n, vesto sans manches,
p. 363.
Ilie, s. rn. Elie, p. 158. 159.162.11
Sa int, Elie, p. 159.
Imbetrânl (a), v. vieillir, p. 49l.
492. 593. 591.
Îmbiă (a se), v. 1'. se pousser a,
s'engagerreciproquement, s'Iu­
vitel' l'un l'autre, p. 135. 392.
[mblândl (a), v. calmer, dompter,
p. 63I.
Îmbrăcă. (a se), v. 1'. s'habiller, p.
272. 446.
Îmbrăcat, adJ. habille, p.230. II re­
vetu, p. 566. - Fern. imbră­
cată; pl. fmbrăcat'i, imbrăcate.
Imbucătură, 8. f. bouchee, p. 500.
- Pl. imbucături.
Îmi, pl'. pers. a moi, mon, me,
pour 1II0i, p. 99; passim.
Împăcă (a), v. satisfaire, con ten­
ler, p. 647· 686.
Împărţl (al, v. partager, p. 520. II
distribuer, p. 522.
Împeliţat, adJ. incarne, en per·
semne, p. 616. - Fem. îrnpe·
liţată; pl. împelitaf:l, împelilate.
Împlh'at, s. m. empereur, p. 53.
267. 356. 357. 388. 439. - PI.
fmperaţL
Împerătesc, adj. imperial, p. 672.
674. - }I'em. înipcrătescă; pl.
îrnp(!rc1tescL
'Impel'ătesce, adj. imperial, p. 53.
Imperăţl (a), V. nigner, p. 357.
ÎmpăI'lăşenie, s.' f. comnltmion, p.
422. - Pl. împărtă§enil.
Implinl (a), v. executer, p. 644.
Impuşcă (a), v. tirer un coup de
fUt>iJ, p. 562. II tuer d'lln coup
de Iusil, p. 138. 230. 562.
Împuţl (a se), v. r·. puer, sentir
mauvais, p. 1i9.
În, prep. en, dans, p. 4. 5. 25;
passim·1I a, au, p. 31. 44. 48.
99. 116.123. 126.129.130. 145.
159. 202. 227. 326. 348. 401.
,1:<2. 426. 436. 439. 453. 455.
510. 563. 614. 625. 627. II eno
dans, avec, p, 50. 123. 501. II
narmi, p. 285. II avec, p. 111.
566. II n-ndant, p. 32. II pour,
;>. 32. 227. 426. II narmi, an mi­
lieu de" p. 98. 166. 285. 393.
394. 395. 609.11 enfile, r- 21. II
de, p. 566.11 en travers de, p.
101. II la, p. 116· 157. 227. 4(:)5.
II contre, p. 688. 689. [ţ livre A,
p. 349. II sur, p. 28. 150. 158.
304. 373. 530. 570. 571. II pour
arriver a, jusqu'a p. 263. II
în jos, il, terre, en ba!', p.145.
Înainte, pd,p. en avant, p, 233.
32c• 685.11 en face de, p. 642.
II a merqe înainte, avancer, p.
233. II înainte de, avant de, p.
659. II au devant, p. 548. II de­
vant, p. 567.11 de aci îna'inte,
dorenavent, p. 512.
Inălbl (a), V. faire blanchir (les
cheveux), p. 492.
înălţă Ca se), v. r. se lever, p.
442.
Înapoi. ado. en arriere, p. 242.
449.
Încă, ailv. malgre cela, en outre,
p. 647.11 encorp" jL1SqU'a, pre·
sbnt, p. 592.
Încai, adv. encore, tout, au moins,
p. 547.
ÎncăI41 Ca), V. rechauffer, p. 328.
Încălecă (a), v. montel' !'ur, eno
Iourdler,p. 21. II monter il, che­
val, p. 176. 204. 306.
Încălică (a). v. mont.er il, cheval,
p. 2U4.
Încălţă (a se), V. r. se chausser, p.
16ţ. 442.
Încălţat, oa). chausse, p. 615. ­
Fem. încăltată; pl. încă/fati,
încetlţate.
Încăpe (a), v. teniI' dedans, p.
5l9.
Încărcă (a), v. charger, p. 554.662.
663.
Încărca (a se), v. 7'. se r:harger, p.
496 II (1 se încetj'ca de bogda·
proste, s'attirer des ennuis, p.
495.
Începe (a),' v. commencer, p. 80.
171. 320. 489. 589. 662.
Început, S. n. origine, COD1ll1ence·
mellt, p. 633. - PI. incepu­
turi.
Încet, ado. lenten\ent, p. 421.
[726]
ÎNC
Închega (a), v. coaguler, figer, p.
480. II de încMgă apele, il merit
comme un arracheur de dents,
p, 80.
Închide (a se), v. 1'. se fermer, p.
101.
Închina (a se), V.1". faire le signe
de ia croix, p. D95. II prier Dieu,
p. ::'92.643. II a se inchi=a cui­
va, �e soumettre a, p. 584.
Închis, ad]. enferrne. II dc închis,
a enfermer, p. 13J. - Fern. în­
cliisă ; pl. închişi, închise.
Încinge (a se), v. 1'. mottre une
ceintnre, se ceindre, p. 400.
442. II s'ochauffer, p. 258.
Jnc6ce, ad». par ici, p. 336. 341. I!
de le! Ncqru- Vodâ încocc, de­
puls Negru- Voda jusqu'a nas
jours, p. 225.
Încolo, adv. la, p. 341. 1; încocc şi
încolo, de ci de la, p. 3il.
lnculba (a se), v. r. s'etablir, s'in­
sta!! er a demeure, p. 294.
Încu'rca (a), v. meler, p. 572.
Îndată, adv. tont de suite, de
suite, p. 32. 281. II îndatu: ce,
aussitât que, p. 65·1.
Inderet, adv. en arriere, p. 283. Il
(t se întorce înderct,revenir, p. 61.
Îndesa (a se), v. 'r. se presser, se
fourrer constamment, p. 391.
Inel, s. n. anneau, bague, p. 164.
-- Pl. 'inele.
Îngheţa (a), v. geler, p. 480.
lnghiâ (a), v. [Molll.] s'inviter l'un
l'autre, p. 135.
Înghitl (a), v. avaler, p. 2. 474.
Inglez, s. m. Anglais. II (t se face
lnglez, faire semblant de ll�
pas comprendre, p. 159. - Pl.
inglez'i et ingl�j'i.
Ingl'ăşa (a se), �'. ro engraisser, p.
157.
Inimă, s. f. CCBur, p. 532. 665. II
âll1e, p. 598. II inimă 1'ea, mau­
vais CCBur, mechant homme,
p. 185. - PI. inimi.
Injuga (a), v. atteler, p. 629.
Injura (a), v. injurier, p. 531.
Jnjurătură, s. f. jU1'on, p. 227.
PI. înjtt1·ăt�t1'i.
Jnmultl (a), v. augmenter, p. 652.
677
Innădl (a se), v. 1'. aller sans cesse,
prendre l'habitude de faire, p.
394.
'120 ---
Innăltă (a se), v. 1'. se lever (so­
letl), p. 164.
lnnecă (a), v. noyer, p. G82.
Innecă (a se), v. r. se noyer, p.
223. 379. 380.
Innemert (a), v. atteir.dre juste,
reussir, p. 98.
lunetă (a), v. nager, p. 581.
lnnoură (a), o. se couvrir <le nua­
gHS, p. 120.
Insă, con], cependant, p. 105. II
ruais, p. 466.
Însemna (a), v. demontrer, prou­
ver, p. 282.
Înşela (a), v. tromper, p. 176. 248.
Inşlr ă (a), 'v. enfiler. II a inşira de
pe apa Dunărei, dire des con­
tes, raconter des choses ex­
traordinairss, p. 105.
Însoţl (a), v. aecompagner, p. 662.
Înstreina (a se), v. 1', emigrer, p. 210.
Îns!reinat, udj. expatrie, sClns P'L'
t)'ie, p. 328. - Fem. însl'reinatâ;
p 1. înstre'ina!i, înstreinate.
Însura (a se), v. 1'. se marier (en
parlant d'un homme), p. 259.
602.
InsUI'at, adj. marie (en parlant
d'uD homme), p. 612. 622. -
1"em. însunttâ; pl. 'tnsu1'aţi,
însurate.
ÎnsuşI (el), p1'. !ui-meme, p. 5n.
InhUii, adv. d'abord, p. 176. 356,
357. 381. 417·11 mâiîntâiU, tout
d'abord, p. 581. 639.
Întarca (a), v. [lYlold.} sevrer, p.
582.
Întal'Qia (a), v. tarder, p. 426. II
retarder, tarder, p. 653.
Înlargiere, s. r. retard, p. 654. ­
Pl. întârtj.ieri.
Inţelege (a), v. comprendre, p. 291.
485 687.11 entendre, Jistinguer,
p. 514.
Inţelege (a se), V.1', s'entendre, p.
230.
Intelepciune, s. j. sagesse, p. 547.
633. - PI. în(elepciuni.
Îlllerea (a), v. sevrer, p. 626.
!nţerc� (a), v. sevrer, p. 625.626.
Intilnl (a se), v. 1'. se rencontrer,
rencontrer, p. �50. 254. 295.
333. II a se întîlni cu, renCOI1-
trer, p. 382. 681. II arriver t'hez,
p. 77.
lnllmpla (a se), v. 1'. se trouver,
p. 1'16. 248. 249.
I
[727]
ÎNT
- 7'27
I'II
Întinde (a), u. tendre, p. 588. II ti
o întinde la clrlt/II, part.r, p,
100.
Întocmai, adv. tout-ă-rau, p. 2·jl.
lntorco (a), v. f'a.iro revenir, 1'<1'
uiener, p. 449.
Întorce (a se), v. r. revsntr, 8'8n
retourner, p. [O. 92. 242. 2·19.
462.
Întorce Ca se), v. 1'. revenir, re­
tournsr, p. 61. II It se întorce
·inderet. revenit, p. G t.
Întors, adj. retourne. II pânrlla ca·
lea int orsă; jusqu'a nu chcm!n,
p. 34. '- 1<'el11. intorsă ; pl. in­
torsi, intarse.
Intra o(al, v. entrer, p. 214. 80i).
307. 374. 529. 618. II (! intrat 'în
qura s((tIl71t1" tOl10 le l1londe
un p�rie, p. 307. II a intnl in
l)law, plaire a, p. 6±7.
Inll'c, 1)1'· parmi, au milieu de, p.
3'>7. 624,
Înh'eba (al, v. in terroger, p. 320.
II s'mfurmer, p. 298.
Înh'ebare, s. f'. r]{oll1andp, p. 437.
Înh'ece Ca se), V.r. rivaliser, p. 61'1.
II a se întrece cu ded"0r:h/1l1, ele·
venirimpertinent, p. 540.
Întreg, ((di. entier, tcut ont.ier, Ţ>.
2·'1�. 537. - Fem. întregei; pl.
_ întreg', înh·ege.
Intru, prep. en, dans; p:-tssim. !i
avel;, chausse de, p. 824. II în­
/1"0 d Lt?lg ci, fOUI' un câte ((Ce­
sin), p. 515. II îni1·'inSll., ded'\l1�,
('11 lui, p. 6l7. 632.
Înt:rnerec. s n· obscurite, p. 236.
Inveninat, (Jelj. venimAux, p. 1:36.
- Fem. învenina'rt; 1'1. inoe·
nÎWI.!.r, invenin(Jte.
Inveţâ Ca), v. apprend1'o, p. 63.
375. 581. II a'l 'Învefa, lui a[J'
»rellrlre :1, p. 578 f)81. 582.
li29, II a înve�et Garte, etudier,
p. Hi7. 407.
În.eţa Ca se), v. 1'. s'habituer, p.
M81.
Inveţat, etaj. h<'lbitue, p. 38t 394.
- l"em. înve[atci; [>1. învi!ţa(1,
învetate.
Invrăjbl- Ca se), v 1'. vivl'E' en m::cu­
\'"ise iutelligence, deveni1' 811-
118111i, p. [,64,
!o, pr.pers.l·er pers. s·ing. [T'I'ans.]
. ie, 11101, p. 223.
1011, s. m. J8al1, p. IGO. 1Gl. 162.
163. II (J vorbit şi nea 1011, il a
dit. uno sottise, p 160. II tot lOii
1IIC ehiemâ, je ny perds rien,
r· 162. II a fi nea Ion, etre un
sot, p. 163.
lână, s. r. Je8.IlI1", p, 16i.
Ionel, s. m. J eannot, p. 16J.
lonlţă, s. m. Jeannot , ]J. W4.
Iordache, s. JlI. di minutif de Geor-
ges. II Iordache Burici· Verd,',
1\11111sleur Prudhornmo, p. 1155.
lordăştm, s. m. Iordăşlm, noui pro­
pl v turr, p. 165.
lorgovan, s. m. Iorgovan, 110m 1'1'0'
vre, p. IG5.
Iov, s. m. Job, p. 166.
Ipate, 8. '111,. Ipat.e, nom proprc,
p, 161:$
Ipingea, s. r manLeau p,ly.�an (pom
la pllue) SetllS llul1chHS et CiVt'C;
c::tpllchoIl, p. 079. - Pl. 'Jl/Il­
r;ele.
IpÎngea, s. r me:n8 sens que le
prece lent, p. 579. - Pl. ipin·
gele.
Irimie, s. 1/1. Eremi0, !lom prOpl'0,
p 166. II Ct nime"it ce! lril/lic! Cit
oiştca în .I1,wcl, il il Ltit UDe
sottise; il a etc iltt r::c pe, ]1.
10ti.
I!'ina, s. f lrEme, p. 167.
Irod, s. m. H8t'od8, p. 167.
Isac, s. m. I::;aac, 110111 propre, p.
lll. 167.
Isaia, s. 111. 15819, Dom pl'Opl'0, p.
lfi'j'.
Isalniţa, s. (. Isalniţ::t, loc:-tlite. il
ca la isaln'iţa, (Il trc\Vaille) d'M'
ucbe pieLl, [1. 167.
ÎŞI, 1)j·. pers. ti soi, a lui, a eli .. ,
POLll' 80i, "on, sa; passim.
Islaz, s. 1/1.. Islaz, village, p. li3.
lli7.
Ismail, s. m. Ismail, viIle, p. 152.
]08.
Ismene, 8.1'1. c''11eg::ms, p. 228.431.
501. G02.
Ispas, s. m. Ascension, p. 168.
Israel, s. m. lşrael, nom pl'oprp,
p. 108
Istrate, s. 111. Tstrate, nom propre,
p. t 68 lG9. II a fi 1!ect llitl'<l[e,
8ne un imbEÎcile, p. 169.
!!ă, s (. fiI, p. 572. - Pl. ZiC.
lţî, 1)1'. pers. te, ton, fi toi, POUl'
Lui, p. 97. 98; pa"sim .
lţic, s. m. Iţie, !lom propre juif,
48
[728]
IUB
- 728-
JUB.
p. 1 G9. II ââ'lÎn lJungu lur I(ic,
donnele, avec la certitude de
ne plus le ra voir, p. J 69.
Iubi (a), v. aimer, p. 87. 550. 648.
Iuda, s. m. Judas, p. 169.
Iute, a v. vite, p. 306.
Jac, s. n. [Molâ.] pillage, p. 340.
II doar mt'r lent de [ac, le pavs
n'est pas 111is au pillage, p.
349. - Pl. [acur«.
Jaf, s. n. pillage, p. 349. - Pl.
ja(lWr.
Jertfă, s. [. sacrifice, holccauste,
p. 547. - P1. jertfe.
Jianu, s. m. Jianu, nom propre,
r- 172. 173. II a fi Jianu vreme
rea, c'est uu brave, p. ],,3.
Jidan, s. 1/1. juif, jJ. 174. 175.176.
l77.l'iS. 179. 284. 423.11 C1l­
uos. r ca jidanul la porci, tu ne
L'y connais pas, p. 1i7.!ljidan
!Iotcmt, mauvais chretien, p.
178. II arc cap de .jidan, il chel"
clle it tromper, p. 178. 111Hlr'câ
se bat Jiclallir ICL g/Lra lui, Jl
parle vite et en hredouillant,
Jl. 17S. II când 01' 'veni jidanii
de lu. secere, jamais, p. 179. ­
lJ]. jidani.
lIdan, s. m. JLlif, p. 177. 178.­
PI. jidanr.
Jidov, s. m. Juif� p. 179. 180. ISI.
1S2. 189. II a fi ·ru.pt elin jidoc1,
e'est un gecdlt, jl. lS0. II eL (i
. iidov, IJtre fort, p. 181. II Ile când
cu .iidovi�, elf'[1uis longtemj:':';,
r. 181. II jidovul răldeitor, le
juif-errant, jl. 181. - Pl.jidov1.
Jidovesc, CldI juif, de juif, jl.18<l.
II cot ,jidorcsc, allne royale, p.
] 82. II muncă jidovesccl, travaiJ
el'Hercule, p. 1S2. - Feru. ji·
rlovescâ; pl. jicluvesci.
Jif, 8. pl . .T1l, loca1ite, p. 32. 78.
172.
Jijia, s. f. Jijia, riviere, p. 182. 2G4.
Jitar, s. m. [1lialcZ} gardien (de
la porte du village), p. 67,­
Pl. jeitw'i,
J
Ivan, s. m. Jean (prononce 11. la
russe), p. 169. 170. 171. 2U,.
Iilvan, eli bun de dioan, le dia­
ble, p, 17L
Ivănuş, s. ?II. Jeannot, p. 172.
Jiu, s. m. Jiu, riviere et localite,
jl. 182.
Jivu, s. 111. Jivu, n0111 propre, p.
182.
Joc, s. n. danse, p. 282. - Pl.
jocuri.
Joc, s. n . jeu, p, 467·11 (('şi bate
joc, se moquer de, p. 073.
Joc ă-btne, s. ?II. Jccăbine (Dan se­
bier.), norn propre, 1'. 273.
Jos, aâ». par terre, it terre, p. 9(;.
280. Il în .i08, en bas, par terre,
]i. 145. II ele jos, de par terre,
p. 230.
Juca (al, v. d,lJ1ser, p. 31. 168.
199. 209. 273. 27<1. 598. 601
j;] lle sauLer, laire aller, p.
194. II saute1', remller, jl. 524.
Juca (a se), v. 1'. r;Jais8nter, p.
111. G83. II jouer, p. 570. GS:2.
583. II se pl epare1', se jouer, p.
632.
Judecă (a), v. jllger, p. 250. 4H.
595. 596.
judecată, s. r jugement, J). 253. II
iJltel ligence, p. 671. - Pl. jll­
decâF·
Judecător, S. ?Il. juge, p. 416. 634 .
- Pl. juc7ccdtori.
Judeţ, s. ?'I. depa1'tement, p. lS3.
-Pl. jude(c.
Jumătate, s. r rnoitie. II c((lm ju­
meltate, mi '3lJemin, p. 34.­
PI. jWllâlâf'i.
Jupân, s. m. maîlre (co111me titre
ele respecL), p. 156. - Pl. ju­
piÎ'l/i.
Jupul (a), v. ucorcher, [1. 19. 454.
II ecorcer, p. 200. II lui enJever
(;8 ([u'il a, lB d6jlouiller, p. 414.
Jură (a), v. jurer, prliter serment,
jl. 372.
[729]
KRU
- 7::9-
LAZ
KllIP, s. sn. Krupp, I�Om pr oj i e,
1'. 183. II a fi 1:111P, ee re iVI e
fLJ t»: pers. le, lui, p. 4·. 32. E6;
p.issirn.
la, prcp, a, au, aux , p.Ii7; r as­
s.m. II it dans, p. 81. 123. 135.
213. 244.4.23. II en, �I, lepc que
de, pendant, p. 4.47. II dans,
pour, p. 3:20·11 vers, p.1l3. 24.0.
2!=2. 380. 482 665. II vers, sur,
p. 120. �45. II le, la, p. 446.
578. 611. li C111prGS, aupi es de,
p. 19. 297. :-\80. 4.53.11 du r ot e
de, p. 578.11 en, da ns, p 9.92"
9-1. l78. 294. 329. set. 3'73.
tiH·1I devant, p. 635. 643. II de,
du, de la, des, p. 128.14·1. 341.
488. 653. II a, pom, p. 113. 1G3.
297. 488. 511.11 aupres ele, p.
(i34.11 pom, p. 244. II pour al'
porter, p, 258. II ou l'on dlst r}
bue, p. 520. II pOLU arriver a,
p. 6'76. II chez, p. 17. 19. 28.
il2. 50. 61. 77. 113. J21. 154.
158. 161. 175. 176. 179. 18(i.
212. 333. 351. PC,9. ili9. 388.
389.394. 410. 439. 477. 4'78.
c·76. 634. oog. II de la, de, elu,
p. ,1. 21. 22. [,4; passim. II de
la, ele la part de, p. 15(i. 679.
687. II de la, :'t, p. 12'L 171. II de
l((, de clJez, p. 17. :!fA. 333.
303. 477. 478. 5-12. [i76. II de lu,
de la, p. lO'L 106.164.11 de la,
vICnant ele, du cote de, l'. 78.
l[i7 436. 687.11 de la, du iemps
de, p. 146. 225. 408" de la,
ele, depuis, p. J '79. 1/ de la, a
partir de, l" 225. II pe la, b,
p. IlO. 111Je la, du cot e de, p.
88. "pc la, par, p 271. Ii la mine,
)ne, ll1oi, p. 489.
lac, s. n. lac, p. 299. 517. 5�8.
;)83. 584. _. Pi. lacu1'i.
Lăcustă, s. f l:;auterelJe, p. 170.
Pl. lăcuste.
Lămâe, s. f citron, p. 134. - Pi.
Idl1l1îi.
Lângă, ((riv. auples ele, p. 432. il
mort, p. 183.
II) es de, p. 675. II re lâ11gd ce,
OUl le que, p. 167.
l.apte, s. 11. lart , p. 168. 388.
Lă puşnene sc, (ia). de Lăpuşnenu,
p. 183. - Fen. Iăpu§1iCnesuJ;
pl. lopuşncnesci,
larg, aaj. gl and, large, p. 347.
- Fern. 100gă; pl. la' gr, larţţe.
lăsa (a), v. laiss er, p. 204. 22'7.
230. 242. 5�2. 566. ef6.11 quitter,
ab"IlO(.nnel', p. 94.90. 1'i2. 294.
L06. 6i O. [l laisser, permettre,
p. 160. ;�\:'8. 417. f 45.11 lâcher,
p. 336. II a lăsa (11'11, ne plus
cne au-si, a t andonner, p. 257.
IIlasri. laisse, n'aie pas-pom,
p 289.
lasa (a se), v. 1'. lnisser, abandon­
ner, p. 228. 281. II a se l ăsa in
t.ădejdc, se confier, est erer, p,
423. 1I11u le Iăsa, coursge, p.
21,1.
lăsat, adj. abandonne. II de Iăeat,
pour ce Cjui est de nA plus
faire un8 ch08e, p .281. II nu
tH'IJ!(c lrisat, il ne faut pas Cjuit·
ter, p. 96. - Fem. Ideată; pl.
l({lati, lâsate.
lăHwg, adj. intelminable, qui n'en
tilIIt pJUR, 1). il5.-Fem. liitân·
.r;r�; r,]. Zâl ângi, lât ânge.
l a!ure, s. ('. (01 e. 1I1JC de lături,
de cole, a câle de, p. 9G. ­
Pl. lcituri.
Laudă, s. f. ]oLlange, p. 303.­
l'J. loude.
Lăuda (al, j). JOller, p. 364. 305.
Lăudăros, odj. v3lltmd. p. 429.
- Fem. Zâudâ?osâ; pl. 7âlldâ­
roş'!, lâudâlUSC.
lăI�datLJ, s. 111 . .Ltluelalu, Dom pro·
pIr, p. 442.
lăutar, S.))1. menetlipJ', violo!1p\lx,
p. 80. ] 49. �K3. 313. 32B. 5'79.
ţ)80. -- Pl. lautarI.
Lazăr,S.11I. Lzal, �(m pople
p. 183.
[730]
LE
- 'i30
LUA
Le, pl'. pers. les, p. 460; passim.
1I1eur, pom eux, p. 31. 209. 250.
Leah, s. m. [Mold.], Polonais, p.
184. 207. - P1. Iesi.
Leaşcă, s. f, [Malel./ polonaise, p.
184. - PI. lesce.
Lâc, s. n. rornede, p. 514. 542. ­
PL lCc!t1·i.
Lega (a), v. attacher, p. 325.lllier,
p. 661.
Lege, s. f. loi, p. 44.
t.etcă, s. f. diminutif de lele, p.
141. 323.
Lele, s. f. se dit, a la campagne,
a une sceur, a une amie, a line
femme plus ăg ee, p. 192 322.
449.
Lelită, s. f. diminutif de lele, p.
154. - PL Zelite.
Lemn, s. n. boia, p. 327. 487.
529. II morceau de bois, p. 200.
258. - Pl. lemne.
Lenă, s. f. Helene, nom propre,
p. 400. .
Lencă, s. f. Lencă, nom propre,
p. 542.
Lesne, adv. faci1ement, p. 302.
Lelin, s. adj. latin. II homme sans
foi ni loi, p. 184. - Pl. letinl.
Lelinesc, aelj. des latins. II a se
(luce în ţera letinescă, a 11 era n
lom, p. 183. - Fem.letinescă,.
pi. letinesd.
Leii, s. m. franc, p. 334. 434. ­
Pl.lel.
Leucă, s. f. ranche, p.31O. 340·11
lovit cu leuca, toq ue, idiot, p.
340. - Pl. leuce.
Licsandru, s. m. Alexandre. II Lic·
sanelfu inimă Tee!, lDechant
homme, p. 185.
Lider, s. m. Lide,·, nom propre,
p. 185.
Liltă, s. f. homme sans foi ni
loi, p. 185. 186 - PI. lifte.
Liliac, s. m. chauve·souris, p. 478.
- P J. lilieci.
limbă, s. f. lang'ue, p. 133. 136.
210. 514.516. Iilangue Cparlee),
p. 54 - PI. limbi.
Lin, aelj. calme, tranquille, p.
210. - Fem. line�,. pL lini,
line.
Lindină, s. f. lente, ceuf de pon,
p. 295. - Pl. /'ineline.
lingură, s. f. cuilliere, p. 163. ­
P 1. lingttrL
Lipa • lipa, loc. ado. toc-toc, en
traîuant les savates, p. 324.
Liplclos, adj. contagisux, p. 133.
- Fem.lipic!osă,. pL 11:picfOş!,
lipiciose.
Lipit6re, s. f. sangsue. III'ipitol'ea
satului, etranger qui gruge 10
paysan (j uif, grec, etc.), p. 30i
- Pl. lipitori.
Lipsi (a), v. manq uer, ne pas a­
voir, p, 205. 446.
l.lps] (a se), v. 1'. renoncer, p. 468.
Liţă, s. m. Lită, nom propre, p.
186.
"Liten, s. 1n. Lithuanien, p. 186.
- PI. liteni .
Litfă, s. f. homme sans foi ni
loi, p. 187. - Pl. liife,
Livie, s . .f. Lybie, p. 187. II iri­
gtt1'ă ele Lioie, forte tievre, p.
187.
Loc, s. n. place, p. 88. 343. II ern­
placement, p, 492. II a ela loc,
donner lieu, p. 494. II în loc ele,
teuant lieu de, p. 437. - Pl.
locurl.
locustă-Vodă, s. 1n. Le prin ce S811'
terelle, SLll'l10m du prince }<;­
titlnne VI, [J. 187.
Logofet, S.1n. ecrivain, secretaire,
p. 406. 409. II secretaire dr:l
mairie de vilLlge, p. 163. ­
Pl. logofeţI.
Lot, s m. Lot, nom propre, p.
187.
Lolren, s. rn. homme brave et
fort, p. 183. - 1'1. lot1'en!.
Lolru, s. 'In. Lotm, riviere et 10-
0;-dite, p. 22. 188.
LOVI (a), v. frappe]', p. 327. 340.
LOVI (a se), v. 1'. s'harmoniser,
s'accommoder, p. 493.
Lu, POUl' l'tt!.' il, lui, p. 182.11 de,
p. 209 340.
Lua Ca), v. prendre, p. 109. 230.
262 397. 412 413. 453. 502.
522. 548. 651. 6.59. 6f\0. 662·11
emporter, p. 2. 373. 453. 473.
619.11 preodre, attraper, p. 4.
23[, 249·11 prendre, conquerir,
p. 25. II prendre, enlev8r, p. 121.
255. '282. 502. 5i6. 645. 662.
663. 679. 680. II porter, p. 587.
II prendre, obtenil', p.461. 587.
II prendre, ramassE'r, p. 230. II
mener, condllil'e, p. 159. II re·
tire!', p. 229. II epouser, p. 322.
[731]
Il
1
t
- 731
LUA
II a lua cale, pre ndro de J'a­
vance, p. 37.11 a'l lua la des­
cântat, le battre, p. 1'42. II o/!
lua la qonă; le poursuivre, p.
421. II a'l lua sporul, le battre ;
lui enlever un profit, etc., p.
17 II a o lua pe, sedirigervers,
p. 94, II a o lua, agil', p. 208.
224.
Luă (a se, a'şi), v. 1'. etre pris,
etre trouve, p, 101.11 a'ş't lua
druniul; partir, p. 100. 113. il
a se Lua cu, s'oublier, p. 678.
II a se lua eluPel, suivre, p. 662.
Luat, ati]. pris. II a fi luat elin de­
vînt, etre paralyse, avoir des
rheumatismes, p. 543. - Fern.
luată; pl. luati, luate.
Lucrare, s. f. travail, p. 662. ­
PL lucrări,
Lucru, S. n. travail, p. 397. II <l10sP,
p. 135. 191. 263. 329.575.579.
5Q7. 644. 675. 676.1.1 acte, p.
633. II a nu ave ele lucru; n'a­
voir rien a faire, p. 569. 570.
- Pl. lucruri,
Lugo], S. m. Lugoj, vilJe de Hon­
grie, p. 188.
lui, pl'. pers. a lui, son, sa, p.
178. 418; passim.1I a, p. 5.53.
89. 164. 169. 170. 457.11 POUl'
M
Macar, adv. [JJ1.o1d.] toutau moins,
p. 93.
Macedonia, s. f. Macedoine, p. 189.
Machedon, adj. le Macedonien, de
MacMoine. p. 3. 189.
Mach.don, adj. meme sens que
le precedent, p. 3.
Măcişenl, s. pl. Măcişenl, vil1age,
p. 62. 189.
Măciucă, S. f. trique, gOUl'din,
noueux, p. 562. - Pl. măcluce.
Mad, s. m. Mad, localite de Hon­
grie, p. 189.
Măgar, s. tn. âne, p. 422. 453. ­
PI. măgari.
Magheru, S. m. Magheru, nom
propre. il de când cu lJIlaghe1'u,
c1epuis longtemps, p. 190.
Măgurele, s. pl. Măgurele, localite.
II adio, JJJclgt!1'ele! tn peux en
faire ton deuil, p. 190.
:MAI
lui, p. 219. II de, p. 2. 15. 16.
18; passirn.
Lulea, s. f. pipe, p. 110. 155. 221.
359. 570. 67cl. - Pl. In lele.
lume, s. f. monde, p. 21. 135.
143. 151. 263. :323. 337. 561.
572. 628. 633. 647. 658. 659.
076. II totă lumea, ·le ruonde en­
tier, p. 645. II de când lumea,
depuis que le monde existe,
p. 9. II cât lumea, jamais, p. 9.
- Pl. lumi.
Lumină, s. f. cierge, p. 567. -
PI. lumini.
LumInare, S. f cierge, p. 489. 496.
512. 519. 526. 567. - PI. lu­
mînăTi.
luminărică, s . .f. petit cierge, p.
512. - PL luminărele.
Lună, s. f. June, p. 27. II mois, p,
497. - Pl. luni.
Lung, ad}. long, p, 32. 35. 97.
409. - Fem. lunqă; pl. lungi.
Lungl (a se), V. 1'. s'allonger, p.
482.
Lup, s. m. loup, p. 189. 207.373.
- Pl. lupi,
lupu, S. m. Loup, nom propre,
p. 189.
Lut, s. n. argile, terre glaise, p.
209. - Pl. luttl7"!.
Mahala, s. f faubourg, p.191.­
PL mahalale.
Mahomet, s. m. Mahom6t, p. 190.
Mai, adv. plus, p. 33. 48. 76.97;
passim. il encore, p. 13. 32. 38.
88. 98. 166. 215. 325. 373. 417.
456. 528. 547. 690·11 plus, en­
core plus, p. 35. Ilie plus, p.
284. 429. II encore, deja, p. 14.
n. 24. 32 135. 309. 386. 406.
550. II encore, aussi, p. 168. II
encore, de nou veau, p. 406.
en outre, par desslls le mar­
ebe, p. 167. 221.222. 441. 442.
II encore un pe;.1, un peu pllJs.
p. 625. II mai bine, voyez, bine,
II mai mult, voyez mult. II nu ...
mat ... , ne ... plus ... , p. 22.
48. 236. 251. 256. 298. 422.
439. 401. 473. 513. II nu mat e,
nous ne sommes plus, p. 422
[732]
- 73:.l
MAI
Il nu m.c�/' e, il n'est plus, p.
439 il mal: întâiii, d'abord, il
commence par, p. 581. 6,)9. il
mai întâitt, tont d'abord , jJ.
581. II mai înainte, d'abord, p.
660.
Maică, s. f. mere, p. 4.-PI. ma/ce.
Maidan, s. n, terrain vague, p. 19l.
192. Il a Cip: la maidan, se ele­
voiler (en parlant d'un choso),
p. 191. II (\ ajunge lc� maidan,
reussir, p. 192.--PI. maidclne,
maidanuri.
Maine, adu. demain, p. 116. 31,�.
520.
Mal, s. n. berze, bord, rive, p.
242. 379. 380. 511.-PI. 1nalu1'L
MăIăîeţ, adj. Iarineux, blet, p.
219.-Fell1. măIăir!(â.; pl. 1)U'[­
lâieţl, 111!:i!ii'ie(e.
Mălaiu, s. r!. fiu'ine d8 mals, p.
4.95.158.346. 66L II [Mald.) mi [.
Jet, p. 95. 235. 611. II pain (!<ci
f<trine de nU-\lS et fannH de bie,
p. 538.
Malalu, s. n· pain contenant
un m61ange ele farine (le
mal., et de ff\rin(� de bie, p. 95.
Mamă, 8. f. mere, p. 207. 3·�1.
322. Gl�l. Il more (en signe (!n
respect), p. 6. 133.-Pl. 1na/lW
PJlămăligă, s. f bouillie epaisso
ele farinlJ ele Il1Rh, p. 72. 16l.
316. 388.406. 43-1.-Pl. mâllui·
liqi.
Mamu, s. 111. Mamu, localite, p.
192.
Mană, s. f. majn, p. 25. ]22. :.l20.
284. 30LJ. G34. 635. 605. (81)
681. II a face CI! mârw, faire Sig-lili
ele !fI main, p. 106. II a d(! CI!
mâna, remuer les doig-Ls, p. GGG
II a ela mâna Cu, 1'pcoll'tt'e1', s'ell­
tendre avec, p, 622. II a da pc
mână, livrer, p. 3·b(1. II (\-mânct,
dam; les l11>1im" p. 346. - ['1.
mâini, mâini et mcîne.
Mâna (ai, v. alle;', aller do !':wanr, ]'.
323. II conelllir8 melle1', p. 400.
Mană, S. f· gain, profit, ]). 12].
Mănflstire, s. r 1110naRlere, p. Gti\J.
- Pl. mănăsl'i'r'i.
Manca (a), v. manger, p. 4. 48
94 104. 117. 134. 17G· 22:).
228 230. 24S. 271. 28:). 30li.
359. 364. 370. 373 374. 409.
417, 418 438. 466. 475. 476.
478. 517. G22. 52B G25. f)�8.
563. 50i.602. 60.LII mall ger, de­
vorer, p. 56. G92. II attraper, p.
466. II user, vieillir, p. 49:2. li ft
mâ,nea Uătoe, etre rosse, p. 1 ;;:3.
II It mânca bcstone, rseevoir des
COllPS de bătou, p. 3H). II a'şi
'mcînca crcâint«, perdre sa \)01\­
ne renornmee, sa reputation,
p. 382.
Manca, s. [. Manca, norn propre,
p. 406.
Mancăcios, «d]. glouton, gros mall­
genr, p. 134. - 1"el11. 111 ânc/l­
d6iii; pi. mâncâci0Jl,m(mcăci6sc.
Mancare, s. f'. plat, mall ger, j).
138. 3LO. 308. lilee mâncare, it
table, pour manger, p. Hi3.
Il mâncrt'l'p serbescă, plat corn­
pose snrtout ele le>':(]!11os, p,
310 II 11lr;·nca'l'eCiqrll/.esc(t, plat
orelin<tire, de l11allvaise qualite,
p. 398.
Manda, s. f. M�w(h, nom propre,
p. H)2. 295. 33;3. 33t.
r.n:indrilă, s. '/11.. .iYI:'melri1a, nom
propre, p. U)2.
Mandru, arZi. [Bwud}, beau, p.
Hi4.- Fern. '1IIânClrâ; pl. IlllÎn­
eZri, mânelrc.
Mane, adv. demain, p. G:.lG.
Manea, s. 111. Manea, nom prop1'e,
p. 192. 193. II 80t, imMeile, p.
193.
1\1ângală, s. m.. Mângală, 110m
propre. II homme sale, p. 33:,.
Mânie, s. f. colere, fmsLlr, p. 10:5.
554. 684. - Pl. mcîn:i1.
Mania (a se), v. 1-. S(O mettre ell
col ere, 0e mettl'e en fnreur,
p. 225. 226. 306.
Mănie. s. f. colore, fmenr, p. 684.
-Pl. 'IIIrtnii.
M:inios, aii). colMe, furiA\.1X, p.
lUI. - Î!'em, 1I/lÎlli6sc(; pl. mâ.­
m:aşI, mâ,1'iâ,c
Manole, s. 1n. Ell1ma.nuol, Dom pro­
pre, p. 193.
Ma.nlul (a), v. sanver, p. G:J9.
MantUÎ (a se).?'. '1'. [1liolrl.] se ter­
miner, p. 482.
Mânlulesa, s. f. Mâotulesa, !lom
p1'oprp, p. 19:3. 194. II din q((1'­
dul Mcî,!tulcsei, d'01\ il n'y a
riell, p. 194.
Manu, s. 'II!. M ,nou, n0111 1'1'o)1re,
1'. 1 \). 194. Ml4.
[733]
I
t'
MAR
MăI'ăcine, s. n. ronce, p. Gll.­
PI. uuirăciui.
Marcu, 8. m. Mare, nom proprc,
p. 194. 310.
MărClIţa, s. [. Mărcuta, maison
de fous, Charent on. r. 195.
Mal'e, s. ţ: mei, p. 2U. 260 2G8.
315. 388. G33. 676. - Pl. nuiri,
Mal'e, (/(lj. grand, p. 105. 161.
163. elf)O. 513. 53el. 5Î:3. G7il
601. 659. II grand, important,
p, 80. Si. 179 31.'3.357. li gmnel,
long, p. 162.546. Il grancl, puis­
sant, p. 641. 642. 6Gl. II gmn(i,
haut., p. eO II haut, p. 73. - Pl.
marI.
Măre, inicr]. l'ami, mon (;h81', [l,
7'2.
MarghhSIă, s. f. Marie, p. lDC.
Margine, s. f. bord, p. 12D. 14G
1 \):), - Pi. 1nctrgin'i.
Mal·ia. s. f. Marie, p. Hh:l.-Voir
Sj'ântct Maria.
Marica, s. r Marietle, p. lD6. Fii.
1D8. II chef ]J![aTico, bravo (ironiq.l,
p. 196·11 tronc 111(11';co, mODle
sens qne 10 precedent, p. Eli.
IIstc lliMiclJ, memH sens q(le
le pnieedenl, p, 198.
Mărica, s. r Ma.rieUe, mem8 sens
Clr1e le precedent, p Hh El7,
Mările-Negre, s. pl. MeI' Noire, ['.
1\)8_
Marin, s. m. Mflrin, n0111 propre,
p. 198
Mari!a, s. f. Mal'iette, p . .l9D.
Mărita (a), v. marier (sa fille), p.
82>),
Mărita Ca se), v. 1'. se marie!' (811
parlant d'Lll1e ftim l11e), p. In.
Hn.
Măriuca, 8. f'. [M.old.] Mariette,
p. 197. 19D.
Ma!'!in, 8. f. Mentin, p. 1'n li mOi
JJlrtJ'tin, l'oms M<Ll'tin, p. iim.
MărtişOI', s. n. medaille d ul-ur Maj'�,
et;t;. p. 1 tG. - PL lI/111'(işvre.
rvlirlul'isl (a), v. avone!', p. J 68.
Masă, s. r: table, p. 11. 318. 3 b2.
843.11 table, repas, cliner, 1"
179. mIel. 42H Ill'estin, r. f)tlO
III,! masă, a table, p. 13el. 428.
- fI. mesc.
Mă-sa, pour 11/UIIl<I-SCt, sa mere,
p. 3D4. 077.
Masa!, s. n. fusil iL aiguiser, p.
':'137.
783 -
Măsea, s. [. molaire, p. :JOI. 2-14.
- PL măsele.
Mă-sel, 111-. munui-sei, a sa mcro,
p. 394.
Mă-sil, merne sens que le prece­
dent, p. 571.
Ma!. s. n. boyau, p. 230. - Pl.
inat».
Mâtă,· s. t, chatte, p. 336. - Pl.
/l/âţe.
Mă-ta, pour micnui-ui, ta mere, p.
382.
Matcă, s. [. lil. (el'une riviore), I':
2JO. 2-13. 380. - Pl. inătci,
Matei, S.111. Mathieu, p. 199. :Jon.
Matl'aclIcă, s. f. sott e, bavarde, p.
201. Il de când Mulracuc«, ele­
pnis longtemps, p. 200
Mătuşă, s. ţ • tan te, (so dit, par res-
pect, :lUX temtnes plus âg ees),
p. 5 7D - PI. 1!I1ttuşe.
Matusal, s. ?II. Mathll"alom, p.
201.
Mazgă, s. (. seve, p. 378.
Me, ]11'. ]leJ'S. j-a llel·S. sing. me,
moi, p_ 114; passim.
Mea, J)1'. pos. m�" p. 431. - Pl.
mele.
Mea. s. f. ag'nelle, p. 277.
"'Medean, s. n. terrain v<lgue, p.
181. 201. II (1 noe medcan, 1,1'011-
veI' l'occasion, la possibilile de
faire, p. lUi.
*.1JleYdan, s. n. tenain V,.gllG, p.
H)1. 201. II a eşi, la ?Ilelilan, etre
decou vert, p. 1Dl. - PI. mei­
dane.
Meduvă, s. r moelle, p. 2G3. (îi"
- Pl. 1IIcduvc.
Meheuil1len, 0. 111_babitant de .1118-
heclin\l, p, 201. - Pl. ]Jlche­
ctinţeni.
Mehedinti, s. 111. Mehedinti (depal'­
tement), p. 201.
l\i1iH, 'il/tcl). :;'e11lploi8 elJ s'allres­
sant aux JI0111111e8, p. 51. lU4.
li) l. ]()8. g5�J. 374. 382.
Melinte, s. m· !lOlll d'homme, p.
201.
Mor, illcorrect pom merg, je vai,."
p. IJ6,
Miir, s. '/II. p0111111e, p. Ul. 1\1'1.
228. 466. - PI. 11IC7·e.
Mercurl, s. /. []Jiolil.) Mercrec1i. p.
3tiU.
Merge (a), v aller, p. 2:J 31. ;'\6.
n. 123. l7(j. 269. 4Glj. 4::S.
[734]
.MEH
- 734 --
MIT
489. 491. 035. 688. II aller, mar­
chor, p. 95. 96. 97. 230. 233.
275. 480. II a merge inainte. a­
vancer, p. 233. II ii 11Ic?'ge gura
clopot, c'est un bavard, p.
516.
IVlerica, s. f. populaire pom ..Amc­
rica, Arnerique, p. 202.
r.1esdraia, s. f. Mesdraîa, localite
du Banat, p, 202.
Mcşniţă, s. f. sorte de plat, p. 302.
371. - PI. nu snitc.
Mesteca (a), 11. mâ' her, p, 548. Ii
1118Ier, p. 392.
Meşter', s. ni. maitre ouvrier, p.
193. - Pl. meşteri.
Meşter, acl;j. adroit , habile, fin, p.
599. 642. 043. - Fern. mcşter«;
pl. meşteri, meştcre.
Meşteşug, s. n. ruse, artifice, truc,
p. 631. - Pl. mcşteşuguri.
Meşteşugar, S.111 .. ouvner, artisal1,
1', il60. - PI. 'meşte§vga1"i ..
Mestica (a), v. muler, reml1er,
[l. ,2 ..
Mesură, s. f. mesnre, p. 611.­
PI. 1I1est/1·i.
Meii, ]JI'. ]JOS. mon, mien, p. 258.
'144 ; p'lssim. - PI. mei.
Mgnel, s. m. MgneL 110m proprC',
p. 203.
Mi, pl'. pas. moi. II pom moi, pour
me faire plarsir, p. 22. II ce
mi-e .. ' ce mi-e ... , autant vaut ...
8utant vaut, p. 25. 315. 334·11
tir mi-e ... t'i?' mi'f, aut8n1
V:1ut ... al1tant vaut, p. 271.
272. 578.
Mia, s. f. agl1elJe, p. '277. - Pl.
miclc.
Mic, (lCU. pelil., p. 4. 301. 302, 344.
513. 612. - jI'em. 1IIicâ; pl.
n:'ici, ?1l'ice.
Mie (o), s. r. miile, p. 579.
Mici, 8. in. Miel, nom 1'1'01'1'(',
r. 203.
Miel, s. m. 8gneau, p. 511. 684.­
PI. mieL
Miera (a se), vr.[liiolcl.], s'elonner,
p. 549.
Miercuri, s. (. 1v1ercredi, p. 390.
Miere, s. f. miel, p. 199.
Mihai, 8. m. Michel, p. 203. 204.1:
a li Mihai, 8,1'e un imbecije,
p. 204
Mihaj-Vitezu, s. m. Michel·Je-Brave.
p. 204.
Mijloc, s. 1'1. milieu, p. 145. 343.
563. - PI. mijlocuri.
Milă, s. f. pitie, p. 229. 327. 347.
387. 552. 668. 680. II a prinde
milă, avoir pit.ie, 1'. 252. II a'i
fi milă, avoir 1'itie, p. 594. Ii
mila Domnului, beaucoup, p.
552.- Pl. mile.
Minciună, s. f. mensonge. II cn
lII'inciuna, en elisant Ull men­
songe, p. 3f19. - Pi. 11Iindun!.
Mine, P"- pers. moi, p. DiJ6; P8S­
sim. Iila JII'ine, me, moi. ele mall
('(')le, p. 489. II ia n.inc, chez
moi, p. 01. II ICI mine, mcorrect
pour ?Ilie, a moi, p. 46. II de la
mine, de ma part, p. 679.
Minie, s. ţ'. espnt, sagcsse, p. 10.
207. '208. 284. 528. II souvenn,
memoire, p. 286. II a ţine minte.
ne pas oublier, garder le ROU­
venir de. p. 286. II a'i lua min·
tm (minţile), lui faire perrlre
J'esprit, p. 659. 660. II cu minte,
ililelligellt, p. 13. 14. 24. 201.
B08. 20'1. II c�t 1I1'inte, qlli a elu
bon sens, un esprit 1'assis,
p. 135. 308. 209. II cu minte,
s�ge, p. 593. - PI. m-i11ţ�.
Mint1 (a), v. mentir, p. 457.
Mira, s. f. Mira, Dom propre,
p. 205.
Mira Ca se), v.?". s'etonner, p. 205.
549. 550, 557.
Mirancea, s. m. Mirancea, 110111
propre, p. 205.
�Qircea, s. 111. :Mircba, 110m p1'opre,
p. 205.
Mircea-Vodă, 8. m .. MircE'il-Vodă,
)lrin ce. Il de câ11d C�! lJli?'cca­
Vodă, depuis longtemps, p. 205.
Mirc16gă, adj. p. 205.
Mircsă, s. f. marie!?, epollsee, p.
31. - Pl. m-lrese.
Mirosi (a), v. sent,n', p. 524-
Mirul (a), v. oindre (avec Jes
s8intes huiles), p. 496.
'Misir, 8. 111. Egypte, p. 200.
Miţe, s. f'. pl. touff8 de laine,
l1l()ches, p. 299.
Mi-le, lo�. elar mi-le etl, mais n- oi,
p, 364.
Mitilel, aci}. tont petit, p. 294 -­
Fem. milil'icâ; 1'1. militei, miti­
tele.
Mitra, s. f. M.itra, 110111 proprC',
p. 2U5.
[735]
- 735
MIT
Mitropolie, B. r metropole, p. ve.
Mnea, s. f agrielle, p. 277. - P1.
1I'1Itle.
Mogoş, s. m. Mogoş, nom propre.]
It fi moqo», etro impertinent,
hrugnsux, ţi, 206
Moise, s. 1/1. Moise, p. 206.
lV.ojic, s. ui, rustrc, p. 240. 670.­
Fem. niojică ; pl. mojici, niojice.
Mojicesc, ad]. d'un rustre, p.
f572. - l<'em. mojiccscă ; pl. 1110-
jicescî,
Moldova, s. f Moldavie, IJ. 66. 79.
sos. 329.
Moldovan, 8. m. [Mold.] Moldave,
n. 207.208. - Fern. moidooancă.
Moldoven, s. m. Moldave, p. 59
:':07. - Fem. moldoiencă ; p:'
moidoccni, n.oulooencc.
Moldovenesce, ade. it la f<1g011 des
moldaves. II a o lua moldone­
!lesec, mener les chosrs tam·
bour battant, p. 208.
Miile, aelj. mall, p. il6. 676.­
Fem. mOle; pl. 11101.
Monăstire, s. f. Illonastere, p.193.­
P 1. 111 onei stiTi.
M6ra, s. f'. moulin, p. 49. 375.
38l. 401. - Pl. 11/ori.
Morar, s. ?1l. meunier, p. 25. - P1.
mora·r-/.
Mod, s. 111. mort, p. 479. 518.
[,::�O. 523. 581. - Pl. 11101·ti.
Mort, aei). mort, p. 50:2. 693.­
Fem. mortâ; pl. m01'ţi, ?nude.
Mor!cojlt, s. c. ii, tout prix, (jue
tu le veui.lles ou non, p. 471.
Morte, s. f. mort, p. 97. 285. 394.
395
Moş, S. 111. "iellX, vieillarcl, p. 159.
, pere (un tel), p. 2. 10.11 Q. Ioa.
1%. 190. 2:':6. 46G. 407. '168.
II grand·pel"8, p. 8. - PI. moşi.
M6şă, s. 111. viHille. II mure (Il!le
tolle), p. 2,1. Pl. mo;e.
Moşie, s. r. l.el'l'e. propriete, p.
6,5. - PI. mosii.
Moşii, s. 111. pl. Fetes des !llorL�,
1'· 20D. Il (1 cdula co(e de lJloşi,
lllrl'cher iL obtenir pour rien.
p. 209.
Moloc, s. 111. Motoc, nom p1'opre,
I'· :200.
Muc. 8. 111. morve, p. 1913. 409.
.Jc:2J. - Pl. muc!.
Mucea, s. 11! . .Mucea. Le M (,rveu.::;:.
rWIl1 propre, p. 31. 209.
MUS
Mucenicf, s. 1)/. fetes des quarants
martyrs le 9/21 Mars, p. 210.
Muchie, s. f. t runchant , p. 4.-
1:'1. muchii.
lVIuere, s. [, tsmme, p. 598. - Pl.
mueri.
Muiere, s. [, 1'e111 me , p. 107. 567.
574. 674. - Pl. muieri,
Mult, adu. et ad]. beaucoup, tres ;
passirn. Il abondant, r- 1. II mai
mult, pl us, [J. 59. 475. 538. Il
mai mult , le plus, p. 651.11 mai
multe, plusieurs, p. 595. II mai
multe, plus de choses, p. 321. Il
(urle lI/1IU, enormemen t , beau­
coup, p. 105. II 11I111tc, beaucoup,
p. 286. 417. II ele multe ori, sou­
vent, p. 489. 491 II cât de 'mult ...
tot , autant que vous v o u-
drez mal gre tont, p. 7 -
Fem. muliă ; pl. 1nt!lii, multe.
Mulţărnl (a), v. [Molll. d"; 'li·ans.]
remereiel', p. 668.
Mulţime, s. r foule, multitude,
graDd nomb]'o, p. 451. - PI.
mu.lţimi.
I\ilulţuml (a), v. contenter, p. 64,. II
remerc;JeI', p. G67.
rJlumă, s. (. mere, p. 357. 470.
578. G95. 614. - 1"1. 1IIume.
Muncă, s f· travail. II muncâ jido·
vc,câ, travail herculeen, p.
182. - 1"1. m�md.
Munte, 8. '11!. mont, montagne, p.
52. 6G. 106. - 1:'1. munVi.
Munten, s. m. [JI1old.) nom par
Jequel les Molc1aves designent
les Valaques, p. 210. - PI.
l1funten-!.
MUl'eş, s. 111. l\!Iure,�, riviere, p. 210.
Mureş, s. l1L Mure';?, riviure, ]1. 210.
Murg, adj. bai·bruD, p. 382.-
F6m. 11/?t1·gâ; pl. 1IlU1'gi, nHt1·gc.
rJIurl (a), ". rnourir, p. 68. 79.
102. 15G. 192. 223. 332. 337.
359. 382. 387. 393.
Muritoresc. [{(lj. mortel, des mor­
tels, p. 623.- Fem. 'l1IuritoJ'esc!l;
pl. muritoresci.
Muşat, s. 111. Mllşat, nom ]1]'op]'e.11
il1l becile, p. 211.
Muşca (a), v. l1101'd I'e, p. 55.
Muscat, s. 11/. Moscovite, Husse,
p. 21l. 212. II a şede 1Vlu.scol. se
faire elltretenir p:u ql1elrlll'un,
p. 211. II a fi 111uscal, vi vre aux
crochets c1'autrni, p. 211. II ele
[736]
- 736
MUS
când MU8caWi cu. cod«, rlepuis
longtemps, p. 212. II a u ca un
lJl1t8CClI, boire comme un Po­
lonais, p. 21::l.11 vin Muscaii»,
I'hiver sera rude, p. 212. II a
fi prăpăd ca la Muscat, un
grand nornbre, p. 212. - FI.
mnscolii.
Mliscălesc, adj. rus se, de russe. II
a da bătae muscălescă, bat tre
a mort, p. 218. - Fe m. tnu.s­
călcec«; p1. »nucălcsci.
N
Na, inter]. tiens, attrape, p. 100.
Nădăjl (a se), v. r. [Ung.], p. 306-
Nădejde, s. [. e spoir, p , 262. 428
II a trage nddPjlle, esperer, p.
518. 668. II a ave nădejde la,
esperer en, p. 641. - P1. nă­
eZejd-i.
Nadol, iul], mechant , barbare, cru­
el, p. 218. -- Felll. nadolă ; p1.
nwloli, nad6le.
Naiba, s. 1'. dif\ble, p. 164.
Na'îe, s. m. diminuti f le .Nicolas_11
a se ave bine cu Naie, (.ieu de
l11ots), etre pauvre, p. 214.
Nainle, adv. f\vanl:, devant. il mai
net'inte, d'abord, p. 660. il a eşi
înainte, c:ortir au devant de, se
presen tel' !t, 1'- 566.
Nan, s. m. N"an, nom propre, p.
211."215. II a dat Nan de ga
van, il a ete attrape; il s'est
rassasie, p. 215.
Nănas, s. ?II. panain, p. 597.­
Pl. nănasi.
NăprlliU, ac\}. p. 168.
Narav, s. n. ,[Mold. et Ung.] vice,
dMaut, bfl.hitude (maunise),
p. 678. - PI. nâmvu.ri.
Nas, s. 1/1., nez, p. 87. 295. 296.
40'[. 430. 500. 590. II ' da nas,
pel'mettre trop de llbertes,
trop de familiarile â quelqLl'un,
p. 169. 170. - PI. naSuri
Naş, s. m. pMrain, p. 889. - PI.
nasI.
Nasce (a se), v. j'. naître, p. 587
Născut, adj. ne, p. 505. - Fel11.
rlăscutâ; p 1. nâscuţi, născute.
Naslase, s. m. Atbanase, nom pro­
pre, p. 196. 216.
NEA
Muscel, s. 111. Muscel, departe­
men t, p. 218.
MlIştea, s. f'. marteau (de cordon­
l1Ie1'). II muşteaua lui moş Adalll,
poing, p. 467.
Mul, aclj. muet, p. 215. 878. 674.
- Fern. mută ; pl. luaţi, mute.
Mula (a), v. changer, p, 645. II de­
placer, p. 432.
Mula (a se), v. 1'. domonager, p.
3lJO.
Nastase, s, '1/1. Athanase, nom
propre, p. \n6.
Nastratin-Hoqea, s. 1)1.. Nastratin­
Hogea, norn propre, p. 216.
217. 218.219. II socotita lui Nas­
traiin Hoqea, la table de Per
rette et du pot au lait , p.
217.
Nal, s. IJ/. [Banat], individu, horn­
me, p. 648. I! !lom propre, p.
2:20. - 1'1. naţi.
NăIăfh\ţă, s. ?il. N ătăfleţă, nom
pl'opl'e. II Gribouille, p. 219.
Nătăflele, s. ?Il. !l1<3me sens que
le precedent, p. 219.
Natanail, s. m. Nathaniel, nom
propl'e, p. 220.
Nătărău, IICU. sot, im becile, niais,
p. 148. - Fem. nătăr6icâ.; ]11.
nâtâr'cH, nâlcl1uice.
Naţie, s. f'. nat.ion, p. 220, 2:21 a
tI naţia lu.i lJu,rnne�lell, Gtre be,n,
p. 220. II it fi na('in clruC/lZlll,
Glre m8cbant, p. 220.
NazlIrl, s. n. p7. caprices, etc. II
a (ace nazul'i, faire fi os f8 Gon s,
des c1iff\cu!ten, p. 378. 410.
Ne, pl'. pers.l-c?· per's., eI((t. et
acc. 1l0US, !t nOl1�, p. 35. 264.
297. 298. 438. 548. 641. 061.
Nea, s. m. pom nenea, term8 ele
respect, .Iorsqllo l'on s'adr('sse
it un frere aîne, a une per­
sonne plus âgee, etc: .. p. f::8.
160. 162. 163. 169. 250 253
274-. 324. 441. 442. 448.
Neacşă, s. fNeacş8, nom propre,
p. 221.
Neacşu, s. 111 .. .Neacş\l, nom pro­
pre, p. 221.
[737]
NBA
- 737 -
NES
Negl'll-Vodei,
225. II de când
depllis lung-
Neagoe, s. m. Neagoe, DOm pro­
pre, p. 70.
Nebolezal, (1(1:;. non baptise, p.
G95. - Fern. nebotesaiă ; pl. ne­
Lotezoii, nebotezate.
Nebun, ad]. fou, p. 246. 274. 275.
295. 40'3. 668. - Fe01. nebună ;
pl. nebuni, nebune.
Necaz, s. n. depit, rage, p. 58lo
- PI. necazuri.
Nechila, s m. Nechita (Nicolas),
nom propre, p. 216. 221. 222.
333.
Necopoe, s. f. parties sexnelles,
p. 222.
Ne-credincios, adj. inci edule, p.
405. - Fern. necredinciosă ; pl.
necj'edincloş�, necredinciose.
Neculae, s. ni, Nicolas, p. 222.
Nedeea, s. f. Nedeea, fete, p. 222.
Nedelca, s. f. Nedelca , 110111 pro-
pre, p. 222.
Nega, s. [. Neaga, 110m propre,
p. 222. 223. 224. 225. II nega
draculUI, ll1Eigere, p. 224 .. Ii n'o
11.la cn NegH, ne sois pas mEi­
chante, p. 224. II a fi Nega, etre
le diable en personne, p.225.
Nega-Rea, s. f. femme mectHlllte,
p. 223. 224. II (t fUlJi ca de NegH
Rect, fllire comme la peste, p.
223. II neg(l-j'hta, crampon, p.
224.
Negoe, 8. 1)1.. Neagoe, nom prop1'e,
p. 676_
Negru, ((eli. noiI', p. 7.8.133. 179.
210. 22L 358. 557. 558. 5C19.
560. 561. - ]'em. negrâ; pl.
ncqri, ne.lJre.
Negl"lI-Vodă, s. 1)1..
nom prof,rp, p.
cu Negru- Vodă,
temp3, p. 225.
Negu, 8. '111. Neelgl1, 110111 propre,
p. 225. 226.
Neguslorie, 8. f. commerce, p. 21.6.
- Pl. negustorii.
Neica, s. m. moi (ton ami), bibi,
p. 163. 294. 315.
Ne-Incepul, (!I.U. non commenre,
non entame, frais, p. 480.541).
- Fern. ne-începută; p1. ne-îa­
cepuţi. ne-începute.
Ne·lnşeIălol', aci}. qui 116 trompe
pat<, honnete, p. �4. - Fem. n[­
şeldtol'â; ;; 1. ne-înJelâtori, ne­
î11şelâtore.
Nem, s. n, familie, p. 313. II pa­
rent, p. 469. II race, p. 29. 80.
531. - Pl. ncniuri;
Ne-mâncat, acid- a jeun, p. 303. -
Fern. ne-lnâncatâ; pl. ne-mân·
r:a.ţl, ne-mâncate.
Nemer) (a), v. tomber juste, arri­
ver an bon moment, p. 315.
453. 655.
Nemilosliv, tulj. qui n'est pas pi­
toyable, qui ne donne pasraux
pauvres), p. 675. - Fe·n. ne-mi­
lostioă; pl. ne-milosii V'b, nerni­
lostioe.
Nemţ, s. ?n. Allemand, p. 226.
2:07. 228. 229. 2:30. 231. 232.
281. 375. II a pune tot ca Nemţttl,
servil' tous les plats a la fois,
p. 227. II îi Nem( boteeat [orţece,
c'est un juif', p. 228. II spune
drept ca Nemiu, il ne silit pas
farder la verite, p. 229. Ilmergc
drept ca Nemi«, il est ivre, p.
230. II a sta drept ca NemţII, se
tenir droit comrne un caporal
prussien. p.230. II de când Nem·
tii, cn codă, depms longtemps,
p. 231. II a se face Nemţ, faire
semhlant de ne pas com­
prendrp, p. 2Cl1. IJ tace ca Nemţu,
il se tait comrne une citrpe, p.
231. II a păzi ca Nemţu survell·
leI' avec soin, p. 231. II (! apu­
cat luleuC! Ncmţulut, .il s'est
grise, p. 231. -- PI. NemVt.
Nemtesc, ac�j. allemand, p. 232.
2:13. II are cur nemţeşc, il a la
diarrbee, p. 232. ii e cald nem­
fesc, .il fait froid, p. 232. il t((ml'a
nemţescă, r-hanson intermi·
nable,p. 233. - Fem. ne1n­
{eser:!; p 1. nemtesci.
Nemţesce, adv. l'allemand, p. 232.
375.
Nemtu, s. 'In. Nemţu,. forteresse,
p. 233. II cât cetatea Nemţu!ui,.
longtemps, p. 233.
Nenai, tu n'8s pas (>trgot des
bohemieus), p. 263.
Nene, t8nne de respect, 10rsqll8
1'on s'adresse it un fiere aîue,
a une personne plus âgee, p.
160. ?,OO. 488.
Nescai, jJron. inel. quelque, cer­
tain, p. �OO.
NespiHalu, 8.111. Nespelatu, nom
propre, p. 233.
[738]
- 738
NES
Ne-spoit ad]. non etame, p. 859.
- Fe111. ne-spoită ; pl. ne-spoiţî,
nc-rp oite.
Nelol, ari}. grossier personnagr-,
horurue sai", mal eleve, etc,
p. 233. - Fern. netot ă ; pl. ne­
toti; nctote.
Netot, adj. m0111e sens q ne le pre­
cedent, p. : 33.
Nevestă, s. f. fernme, p. 364. 602.
- P 1. neoestc.
Nevo] (a se), v. 1". tenter, essayer,
,,' effo rcer, p. 046.
Ncvo"ie, s. f. necessit e, besoin, p.
3,,1. II peme, infortune, besoius,
p. 381. 1[ de voe, ele nevoe, bon
gre mal gre, p. 470. - Pl. ne­
voi.
Nică, s. 111. Nicii, nom propr8, p.
234.
Nicăir'i, [(dv. nulJe pmt. p. 96.
Nichită, s. m. Nichita (Nicolas\
"om propre, p. 216. 222. 234.
NiCI, con.j. ni, l1e, non plus; p8S'
sim.lI·ni, du tout, p. 216.222.
333.11 P'\8 mome, p. 94. g9.
107 .. 108. 158. 171. 216, 222.
2i2. 4:28. 450. 473. 477. 572.
573.580.629.649. II nici ... nid ... ,
ni ... ni ... , p. 97. 177. 214. 368.
369. 424. 455. 526. 56i. 565.
566. G67. 583. 645·11 nici un,
pa" un, 2,ucun, p. 553. 592.
680. II nici atâta, eu care moins,
p. 216. liniei cum, du touL p.
5J.3. II nici oelatâ,jamais, p. 285.
350. 360. 494.
Nicolae, 8. 11/. Nicolas, nom pro­
pre, p. 234. 235.
f\icolal, s. m. Nicol8s, nom propre,
r •. �34.
Nicovală, s. r enclume, p. 365.-
1'1. niwvale.
Nicu. s. m. dirninutif de Nicolas,
p. 335.
Niculae, s. 111. Nicolas, p. 235.
Niculal, s. ?il. NicoJas, p. 235.
Nime, pT. per-o [Ma/el. et Ung.]
pelSOl1Jle, p. 487. G3il. 653. 65G.
Nimcne, ]11'. J)(1·S. personne, p. 509.
Nimenea, pl'. pers. personne, p.
487. Ml4. G46. G92. 636.
Nimeni, pl". pers. persotlne, p. 67\J.
II ni?1ienui, a personne, p. 494.
Nimer) (a', v. trouver, atteindre,
p. 330. 437. II aLteilidre, p. 656.
II parvenir a (aupl es de), p.
NUM
388. II a o nimeri, toucher (tom­
ber), jusâe, p. 166, 171. 390.
Nimic, ad». rien, p. 177. 652. II
rreu, rien qui vaille, p, 526.
Nimica, ado. rien, p. 675.
r�imil1e,pTon. ici. j]Jiold.j personne,
p. 509.
Nimrod, S. ni. Nemrod, p. 235.
Nimuilula, pron. pers. dat. a per­
sonue, p. 494.
"'Niscine, ZJl·. ind. quelqu'un, n'im­
porte qui, p. 646.
Niţă, s. ?Il. N iţa �J oannot), p. 236.
Niţel, aâi. ţ, u n peu, p. 168.­
Fern. niiică ; pl. niţd, niiele.
Nod, s. n. noeud, p. 131. II noeluri
qreccsci, ennuis graves, p. 138.
II a da ele nod, se trouver e11
preseuce d'urie d ifficulte, d'un
ennui, p. 156. - Pl. nUc/UT'!.
N6dă, s. f. coc<;yx, p. 281. - Pl.
nude.
Noe, s. 111. Noe, p. 236.
NOI, p·r. pers. nous, p. 324. 432.
573.
Nojiţă, s. t. laniere de sandale,
p. 58.-PL no/iţc.
N6pte, s. f. nuit, )'. 51. 104. 162.
175. 315. 497. 517. 546. 1[ nupte
bnnâ, bonne n uit, p. 155.-­
PI. naNi.
Noroc, S. n. chance, jl. 374. 395.
Nos, POUl' nostTu, notre, p. 244.
Nostru, ((cU· pos. llotre, p. 285.
294. 322. 846. 4(16. - Fem.
nostră; p1. noştri:, nâsh·c.
�lou, arlj. neuf, nouveau, p. 288.
-P1. 110'[.
NOlle, aclj. num. carel. neuf, p.
47. 210. 327.
��6ue, aelj. nUln. c1/1·d. neuf, p. 434.
Novac, s. m. Nova.e, nOl1l propre,
p. 236. II a fi }'{ovac, otre ro­
buste, travailleur, p. 230.11 a
se pune eri Novac, s'atteler il
un lravflil, p. 23(-j.
Nu, pe ?leg. 110n, ne ... pas; jl3S­
sim. II nu"), ce n'est pas, p. 2�.
644.
Numa, adv. seu1emenl", p. 50.4,29.
655.
I�umai, oei'? selllel1lenf', p. 72. 1U5.
207; passim. II seulement, ma18,
p. 345. 655.11 cependant, p. 161.
II s8ulement, seul, jl. 143. 192.
634. 6[)8. fi6,5.
Nume, S. m. nom, p. 199. 200.
[739]
- 739
NUM
282. II nom, nom propre, p. 302.
- PI. nume.
Numer, s. '/1/" nombre, p. 447. -
- P 1. nwne?·e.
Numeră Ca), v. cornpter, p. 99.
o
OLT
Numit, adj. norume, qui a recu
un nom, p. 496. - Fe111. nu­
mită ; pl. nnllliţt, numite.
Nuntă, s. f. noce, p. 32. 386. 601.
604. - Pl. nunl·!.
O, adj. nWII. card, une; passim.
O, pl'. pers. [eni. IR, imrnediate­
men t il. core d'un verbe; să
?I""O hrănesci , p. 4. 22. 31;
passi. '. .,
O, ţ.our 'va, 3·e pers. sing. [ui., p.
107. 159. H53. 176. 242. 248.
32\l. 550. 601. 621. 6[)2.
O, pom' voru, ţ-er pers. sinq. (ut.,
p. 243.
O, POUl' veţi, :2-e pers. sing. [ut.,
p. 48.
O, POUI' et [Molâ. et Olien.] p.
99. 123. 2J.±. 311. 380. 387.
412. 422
O, inier]. CI, p. 168.
Oancea, s . .f. Oancea, nom pro­
pr«, p. 237.
Obială, s. f· chiffon, sel'vant de
bas aux p>'Y.3ans, p. 164. ­
Pl. o/Acle.
OiJiceTu, s. n. habitude, coutume,
p. 300. 342. - PI. ob·ieeiuri.
Oblll, adj. plan, droit, uni, p. 93.
- Pl. ohli.
Obor, s. n. mal'che, p. 4·11 enclos
ou I'on g"rde les boeufs, p.
6·:'8. 639
Obraz, s. 'III. figllre. II a ela obraz,
traiter :wec consideJ'iuion, pe]'·
metlre des familial'iles, p. 171.
- FI. ob}'(tj�, obraz?' el; ourece.
'Oca, s . .f. 0(:<1, llleSl1re de ca pa·
Cite, p. 72. 166. __ o PI. ocale.
Ocară, s. r injlll'e, afl'l'ont·11 el ((.
junge de OCCtl'll, deveni]' un ob·
jet. de l'ise'�, d'opprobl'e, p.
3±7. - PI. oeCi?·/'
Ochelal'T, s. ?I/.. pl. lU!lettes, p.
13J.
Ochiu, S. III. oeil, p. 325. 415. 429.
[19\1. 610. 621. 638. II CIt ochii,
reg'clrder, le rog-ard fixe, p.
292 II 'in ochi, eri face, devilnt
toi, p. ::89. 565. II a'i seote ochii,
l'eblollil', l'emjJecher ele vaiI'
aut.re chose, p. 415. - PI.
oclii,
Ocna, s. f· Ocnele-Marî, village,
mines de sel, p. 237. - 1'1.
Gene.
Ocnenu, s. m. vent el'Onest (en
Moldavie), p. 237.
Ocol, s. 11. tour, circuit. II deto ur,
p. 96. II a'i de! ocol, Iaire le tour,
p. 30L 302. 350. - PI. ocoluri.
Ocolaş, s. in. paroissien, I': 51±.
- PI. ocolasi,
Odată, nne fois; passtru.] uue
foi", une scule f'ois, p. 176.
248. 249. 4\18. 537. IInn jour,
p. 264. II jadis, p. 244. II nici o­
dată, jarnais, p. 235. 3,)0. 360.
4UJ. II câte odată, parfois, p.
105. 567. II »r'odată, une fob,
jamais, p. 592.
Odor, s. n. tJ'esol', p. 541. - PI.
odore.
Ogaş, s. n. [Trans.} orniere, p.
237.
Ote, s. f. mouton. brebis, p. 176.
207. 235. 432. 51:l0. -- PI. al.
Oişte, s. f, tImon, p. 166. 171.
315.
Oiu, pOUl' vOlu, fOI'll1ant le futm',
, p. 2�3. 289 312.
OIă, s. f'. pot, Velse en tene, p.
288. M7. - Pl. 61e.
Olea, s. 'In. Olea, Dom propl'e,
p. 238.
Olog, adj. perclus des jambeR, p.
205. - Fem. olugii; pl. ologi,
olage.
Olt, s. ?II. Al uta, riviere, p. 239.
2,tQ. 2�L 2'*2. 2J3. II Oltu cn
tOtl!, rien, p. 24,1. II ca apa 01-
tului, beaucoup, p. 2Jl.llpLlr'
că anmci în Olt, il mangA
(boit) comme un tron, p. 242 II
îi curge Oltu în gurii, ses C1 f·
faires vont. bien, p. 24,2 il câ7ll1
s'o înl6rce Oltu înetpol, j<illUlis,
[740]
OLT
p. 242.11 te trece Oltu , ne 111e
fâche pas, p. 2�3. il îi cine să
sară în Olt, il est tres făche,
p. :::'43. II a da fugă la Olt, de­
venir fou, p, 24-3.
Olten, e. m. habitant de l'Olt6-
riie, p. 244. - Pl. Olteni,
Om, s. ui creature, hornme, gens,
r- 93. 94. 160. 176. 186. 200.
2G7. 297. 29D. 300. 3u8. 342.
'Vij. 355. 368. 369. 37:l. 373.
4G2. 488. 544. 545. f,4R. 548.
5:34. 56U. 573. 617. 634. 635.
606. 640 642. 6·U. 646. 646.
647. 649. 654. 655. 657. 659.
660. (:;61. 677. 678. 689. - PI.
ulI/en-/'.
Omenesc, adi. de l'homme, p.
633. 646. II d'autrui, p. 523. __ o
Fern. omencscă ; pl. omcnesci.
Omenie, s. f. delicatesse. honne
t ete, p, 158. II a'fi mânca ome·
1lia, perdre sa bon ne rellommee,
p. 3112. -- J' 1. omenii.
Omorî .(a), v. tuer, p. 357. 4,17.
00101'1 (a se), v. 1'. se tueI', p. 8.
Onofrei, s. m. unofrel, !lom pro-
p1'''. p. 2H.
Opincă, s.l sallclale des paysflns,
p. 324. JUO. 600. 601. - Pl.
o]lillci.
OprÎ (a se), v. 1'. i:;'arrilter, p. 34.
Opt, adj. nWII. c(/nZ. hUit, p. 119.
Opl-spre-qece, ac7j. num. dIX-huit,
p. 58.
�'" forille le fll l 111', p. 179.
Oră, s. f. fois. II de multe O1'i, sou·
vent', p. 489. J91. II câte ori,
toutes Jes fois Cjue, p. 489
Oraş, s. n. viile, p. 2J4. :jD7. 00l.
- Pl. oruse.
Orb, acU. 8v�llgle, p. 25:i. 330.
4:-)';". 438. - Fem. urbii; pl.
arul, ur/Jc.
Pacală, s. rn.P,\chlă, sorte de
Jor;risse, p. :230. 251.
PăcaIă, s. 11!. lJlelJle sens Cj Ile le
precedellt, p. 200. 201. 335.
Pace, S. f. paix, p. 204. - Pl.
lJdci.
Păclie. S. f· lODg manteau, fait,
ele, reflux de moutons, et ayant
740 -
PĂD
Ol'ben!, s. 111. Orbenl, village, p.
5J. 245.
Orbesc, ad]. d'aveugle, p. 674.­
:F'OlTl. oriescă ; pl. orbcsci.
Orbl Ca), v. aveug ler, p. 678.
Oreva, s. f. Oreava , village. II a
trece şi de Ore va, aller tres
101u, p. 245.
Ori, conj. ou, ou bien, p. 221.
271. 314.422. 45D. 6">8. il od·că,
ou bien, p. 271. II ori-ce, n'im­
porto quel, tout, p. 320. 500.11
ori-ce, ri'nnporte ce que, p.
G41. II ori-cine, n'irnporte qur,
p. 311.
Orrndu) (a), v. regler, disposer, p.
645.
Orodel, s. 1/1. Orodel, localite.] ca
la Orodei, bravvment, d'arra­
clie piecl, p. 245.
Crople, s. f. Europe (dans le lan­
gelge populairo), p. 246.
Ortăcesc, od]. f,tit en associa­
tiOll, p. 3�)7.- FelJl. ol'tâcescâ;
p1. ort,lcci:ici.
Os, s. n. os, p. 133. 324·. - PI.
ase.
Osman, s. 1J!. OSll1Rl1, 110m pru-
pre ture, p. 2�6.
Osman-Paşa, s. 1n. Osman - paşH,
, nOlll l'ropre, p. �,r'.
Osle, S. /. anne8, p. 88. 89. �54.
- Pl. aşi'/.
Otravă, s. f. poison, lJ. 371. - PI.
O!l'elVLt1·j.
Ou, s. n. CBuf, p. 216. 612. - Pl.
ouC.
Ou, 8. m. Ou, mon/agne, p. 247.
Ovrc1că, s. f. juive, p. 24-7. - Pl.
O()J't'lce.
Ovrelu, s. 111. juif, p. 2-J. 133.111.
:i4-7. :2-13. 249. II eL fi ovre!u, erxe
SHlIS roi ni Joi; sale, p. 2�9.
p
les poi]s eli c1ebors, p. 299.-
P J. jUl;cliL �
Padină" J� f. Padina, Jocalite, 1"
:251. ...
Păduche, s. 1n. PO\1, [l. 1.9. 3W.
3i1. - Pl. păduch'i.
Pădure, s. (. foret, p. 441. - P1.
1'IlâurL
[741]
PĂD
- 741 -
PAS
Pădureţ, ati). sauvace. II mere pet­
durere, pornmes ă cidre, p. 228.
- Fem, pâdu/'eţâ; pJ. pâdul'e1'!,
JlGtclnl'cle.
Pae (Să'I), v. [Vâlcea} qu'il lui
paraisse, qu'il lui semble, p.
140.
Păgân, adj. paîon, p. 211. - Fern.
pâpânâ; pl. pcigâ7l'i, pâgâne.
Pagubă, e. f. perte, prejudice. II
ouita ]J(!gulJâ în {era Moldoces;
je 111'8n mo que, p. 206. - Pl.
pagube.
Pahar, s. 111. verre (a boire), p.
313. - PI. pahare.
Păi, adv. et puis, et alers, p. 173.
Pâine, s . .f. pain, p. 22. 345. 3J6.
3± 7. 634. - Pl pâ'ili'i.
Palu, s. n. fetu de paille, p. 283.
- P1. paie, pae.
Păiuş, s. n: fetu, tuyau de Ne,
r. 172. -- Pl. po.1UŞC.
Pajeră, s. f. aigle imperial; ecns·
son. !Imerge îna i11te ca )Jajera
lIcm(l':scâ, il avance sallS cesse,
p. 233. - Pl. pojere.
Pajură, s. f. meme sens gUA le
precedent, p. 233. - PI. pC/jure.
Pălărie, s .f. chapeau, p. 159. 162.
- PI. petlâ7·i'i.
PăI1 (a), 'O. [1J1lold.} frapper. II sur·
venir inopinement, p. b4V.
Palmă, -'. l pallll1e de la main,
]1. 121. 150. 466·11 gifle, p. 213.
432. -P1. palme.
Pămînt, s. n. tAITe, p. 639. 6oG.
Ij68. 675. 685. /lmonde, p. 2G9
1/ pdmîntul fclgâduil1ţei, terre
f'l'omise, p. 252. - Pl. pâmintll1'l.
PăminttJn, adj. indigene, de eet,[o
teue, p. 9.-.Pem.1JâminlcJlcrl;
pl. piîmînteni, pălIlirrtcnce.
Pân, conj. pou]' Jlânâ. jllsque, p.
36. 78. ]64. 333. 477.1/ jtlsqn'il.
ce gue, p. 400.llll(Î.JI.'ce, jU::;qU'iL
ce gne, p. 58i±. II pân'la, jUSqU'iL,
)1. MO.
pană, CO'llj. jllsque, jusgu'it, p. 19.
:34. 62. 133. 179; passim. lI.ins·
Cjtl':'t ce qne, p. 055.688. 1/ jus·
Cjll':'t ce que, tant qne, p. 03.
] 6+. 281. 372. 44.2. 446. 447.
587." Lant (jue, avant de, p.
1/6. 248. /1 pânâ ce, jnsqu'i\ ce
q ue, p. 583. 584. 6G6. 1/ pâllc/ la,
jllsqu':'t ce qn'iJ parvienne au·
pres de, p. 20.
Panait, s. ni. Panoiote, 110m pro­
pre, p. 252." UŞi! Panaite, allons,
file, p. 252.
Pancfova, s. ni. Pancîova, port sur
le Uanube, en Banat, p. 252.
439.
Panou, s. 1/1. Panou, nom propre,
II a fi Pancu, etre un lmbeoiie,
p. 252.
Panrlilă, s. m. Pandilâ, Dom Pl'O­
pre, p, 252.
Păne, s. f. pain, p. 345. 387. 635.
677. - Pl. ptin),
Panqratle. s. m. Panqrat ic, 110m
propre. 1/ a fi nea Panqratie,
etr'e nn sot, p. 25:�.
Pantelimon, s. m, Pantelimon, n0111
propre, Il. 253. II hospico pom
les fOIlS, p. 25:).
Papuc, s. n.. pantoufJe, p. 50. 321.
!'OO. 091. - Pl. papuci.
Papuc, s. 1)/. Papuc, nom propre,
p. 253. II judecata lai PaJluc,
l1l�uvais eOJlseil, p. 253.
Papuc-llogea-Hogegal'lul, s. COIl1)!.
LJ'l.IldH de va·Du·pied;;;, p. 254.
Papură-Vodă, 8.111. Papura-Vodă,
liUl'loOm d'ul1 princ.e Etienne,
dA Moldavie, p. 251. 255. II de
când cu PapuJ'â- Vodâ, cJepuis
longt(-mps, p. 254-·11 }J(w'câ'i in
{era lui Papuni.- Vodă, grancJe
pau \'leLe, p. 255.
·Para, s. f. para, centime, p. 216.
- 1'1. parale.
Pară, s. f. pOlle, p. 219. G48.­
Pl. pere.
PărăSI (al, v. quitter, abandon ner,
]1. 506.
Pal"că, contract POUI' parc crl,
on dirait que, e0t11111e si, 1',
28. 45. [,5. 56. 62; pHssim. /1 Il
sem bie qne, p. 67. �83·lIpG,l·'cii"!,
on dindl que ('.'est, 1'. ,)5. 165.
2';'7. 293. II Oll dimit qu'll esl,
p. 5(1. 67. 255. 283. 443. 444-
Păre (a), v. sembler, p8raî!;re, 1'.
93. 97. 145. 302. 59(;. 682. 68:3.
Pal'olist, aaJ. qui tienl, Sil p:noie,
p. 309. - Fem. pa1'olistâ; pl.
pamlişti, pal·ol'iste.
Parparel, s. m. P;lrpareJ, nom 11ro­
)1re, p. 194. 255.
Parte, s. f. cOte, p. 426." (1 au!
]larte de, avoir le bOIl11e111'
(j'eLre aide, pr01ege par, p. 660.
Pas, s. j}/. p. 326. - 1'1. paşi.
[742]
PAS
- 742 -
PEP
Păsa (a), v. irnporter. II nu-i poe»,
cela lui est egal, p. 595.11 mt'i
pasă, il ne craint pas, p. 214.
216. 338.
Paşa, s. m. par-ha, title turc, p.
79. 293. - Pl. paşolc.
Pascăl, s. m.. Pascal, nom propre,
p. 256.
Pasce, s. f. Paques, p. 527. 528.
Pascl, s. pl. Pâques, p. 116. 369.
527.
Pasăre, s. f. oiseau , p. 205. - PI.
I,n.seri.
Pas cică, s. 111 .. Pâques, p. 489.
Paslolache, s. m. diminutif de A·
postal, nom pro pre, r. 256. 207.
Pasvanglu, S.?Il. voleur, querell eur,
p. 256. - PI. prtsvrtngii.
Pasvanle, s. 1J!. Pas van te, nom
propre, II numai e pe tin-pul
lui Pasoante, ne fals pas 1'3
malin, sinon il t'en cuira, p.
256.
Pasvant'îe, s. 1Jl. meme sens Cl11e
le precedeut. II a fi PasvanNc,
etre mauvctis et Ull reu toqu8,
p. 256.
Pal, s. n. lit, p. ] 45. 164. 2'l2.
309 II crosse, p. 138. - PI. pll'
luri.
Păţl (a), v. păli!', endurer, p. -19:3.
495 II a (j Jlriţi, etre attrilpl3,
p. 294. 378. 386. 451. II CI JÎdţi
o boboteză, etre 1'03313, p. 49,'5.
Păţit, C!e\j. qui a Eite att.r.lpe, qui
a eu des ennuis, etc. II e StaJ!
Pâţitu, il a deja Eite attl'ape,
p. 017. 320. 321.
Paloş, s. 11/. P<lto�, nom propl'l',
p. 155.
Palrie, s. j. patrie, p. 2'07. - PI.
pat1'ii.
Palru, a{�j. nwn. cltrd. Cj uatre, p.
5 248. 627.
Patru·geci şi dOI, wU. num. qua·
ran te deux, p. 447.
Patru·geel şi opl, adj. nUIIl. Cj Il il­
rante hLlit, p. 257.
Pătrunde (a), v. pe:letr<c;r, p. 133.
Păunica, 0. f. diminntif de P.:iuna,
nom propre, p. 253.
Pavel, s. m. Paul, p. 253.
Pavlu, s. 1n. Paul, p. 260.
PăZI (a\ v. garde!', preserver, p.
87. 150 237. 656. 666. 670. 671.
672. 674. II gilrder, sl1l'veiller,
p. 231. II guetter, p. 36.
Păzi (a se),v. r. se defier, pren­
dre gards, p. 260. G82.
Pe, prcp. sur, p. 4. 5. 28. 33. 58;
passim. " sur, situe sur, p. 22.
II pom, en ochnnge de, p. 177.
461. 1/ par, p. 99. 10 l. 153. 21'\8.
406. 601. 651.11 a, au, p, 16.
27. -11. 45. 56 325 338. 432.
515. 581." eli, dans, p. 38. 52.
99. 109 236 263.428. 435 !i sur,
dans, p. 27. 34. 94. 153. 428.
485. !I d'apre s p. 648.11 cont.re,
p. 225. 226 306. ilie long de,
p. -135. " dans, suivanr, p. 33.
35. II du, p. 338. II forrnant I'ac­
cusatif, sans se traduire en
fran<:;ais, p. 8. 3:2. 59; passim.
II ele pe, d'apres, p. 469. :1 de pe,
du haut, de, p. 193. " de peore­
mea lui, du temps de, p. 56 II
pe la, par, p. 271.!1 pe la, du
cole de, p. 88. II pe III, devant,
sous, p. 5'10. "pe la, a, p. 63.
110. 167. 500. "pe departe, rie
loin, p. 63.
Pe, prcp. voi!' pe.
Pecat, s. ?/. peGh6, p. 94. II dom·
mag-e, p. 690. - Pl. pecate.
PecetluI (a), v. cachete!', scellel',
p. 19. ,1')4.
Pectepsă, s. f. puniUon, p. 685.­
Pl. pelepse.
PedepSI (a), v. pu l1i!', p. 654.
Pedică, s. f'. [l'rans.] entlilye, ob·
stacle, p. 588. - P1. 1)celicI.
Peire, 8. f. perle, p. I e8.11 perte,
ruine, p. 18:3. 61j6.
Pele, 8. f. [JJl{olcl. ,e- Vcîlc.} pean,
n. 324. 453. - PI. pci.
Pelin, s. ?I!. alBinthe, p. 328.­
p 1. pelinn1'i.
Peneş, s. m. Pene�, !lam pl'opre.
il a fi Pcncş fmpcmt, elre fier
COl1l1118 Al'taban, p. 2·)9.
Penlru, Pl'cJ!. pau!', p. 482. S7ii. I!
P0l11" [L t;C1USe de, p. 4,tj(j II pOllr,
pOllr suivl'e, p. 9-1. 96 " pen·
tnt cii, car, pMt;e C[lHi, p. 475.
G87.
Pepelea, 8. m. Pepelea, person­
nage des contes populflil·es·!1
sot; morjl1eur, p. 259.11 Clctltl
lui Pepelea, point faible, qui
permet, de vous C<1user des
ennuis, p. 259.
Pepl, s. n. [l'rccns.} pai trille, p.
524. - PI. pcpttwi.
[743]
PEP
743 -
PI'l'
Păptenă (a se), v. r. [Molâ.] se
peigncr, p. 301.
Păptină (a se), v. 1'. [Trans.] se
peigner, p. 301.
Per, 8. 111. cheveu, p. 87. 124.
249. 081. - Pl. per?
Perclunat, acTj. qui porte des pa­
piIlotes, comme les juifs, p.
249. - Forn. perciunaiă ; pl.
pel'cltl'Jlo(i, perciunaie,
Perde (a), t'. perdre, p. 81. 95.
310. 611.
Perete, 8. m. mur, p. 5�4. - Pl.
pereţi.
'Perete, 8. 111. mur, p. 50. - Pl.
pe1eţi.
PerI (a), v. perlr, p. 281. 3il6.
Pescărie, 8. f. metier de pecheur,
p. 282.
Pesce, 8. '/11. pOiSSOIl, p. 370. 439.
446. - Pl. pesci,
Peste, prep, sur; passim. II pal'
dessus, p. 263. 521. II de pes­
te, de au dela de, de par­
dessus, p. 32. 173. " a da peste,
trouver, survenir, p. 63. 340.
576. 595.
Pelec, s. n. bout, lam beau. " a'şl
da în petec, retomber en fante,
revenir a son naturel, p. 379.
- Pl. petece.
Petic, 8. n. meme sens que le
precedent, p. 379. - Pl. petice.
Petră, 8. f, piene, D. 652. 688. II
glele, p. 117. -Pl. petre.
Pelrache, s. m. diminutif de Petre,
Pierre, p. 259." s'a însurat Pe·
trache, il a ete bien attrape,
p. 259. II o sâ ajungă la l'et'l'ache,
il ira 8n prison, p. 259.
Peire, s. m. PielTe, nom propre,
p. 260.
Peh'ece (a), t'. bien vivre, vivre
heureux, p. 325.
Piaţă, 8. f. marche. II în pict{â, en
viIle, p. 80. 313. - pj, piele.
Pică (a), tom bel', p.196. 219. 510.
II tom bel' des gouttes de pluie,
p. 63. II descendre, p. 509.
Pic'jol', 8. m. pied, p. 98. 223. 258.
311. ijJ7. 488. 601. 682. 683. II
din p'ic1or, de sa hauteur, p.
193.- Pl. pic'i6rc.
Piciorongă, s. f. bâlon dont. se ser·
vent les boiteux et qui vient
s'appuyel' sous le brat" p. 674.
- PI. pid()r61?!Je.
Piedică, s. f. entrave, obstacle, p.
588. - PI. piedici.
Piele, s. f. peau, p. 19. 258. 560.
- PI. ple'î.
Piept, 8. n. poitrine, p. 524.-PI
piepturi,
Pîeptenă ca se), v. 7'. se peigner,
p. 337.
Pferde (a), v. perdre, p. 47. 92.
93. 94. 659.
Pierl (a), v. perir, p. 336. 337.
PielI'ă, s f. pierre, p. 363. 4\=l4.
676. - Pl. pietre.
Pilă, s. f. lirne, p. 387. 668.- Pl.
pile.
Pilal, s. ?11. Pilat, nom proprs, p.
260. 477. l78.11 nU'8 di.:n luna
lui Pilat, je ne suis pas un
sot, p. 497.
Pinten, s. m. eperon, p. 363. 461-
- PI. pinteni.
Piper, s. n. poivre, p. 27.
Plră, s. f. accusation, p. 672. -
PI. pire.
Q'Plrcălab, s. 111. percepteur d'im­
pâls, p. 163. 296.-Pl. pircălabi,
Plreti, s. m. ruisseau, p. 264. 51I.
- PI. pirăe.
Ptrt (a), v. accuser, p. 414.
Plrjol, 8. n. feu, incendie, p. 80.
Pirle, 8. m. Pir le, nom pl'opre,
p. 260. 261. II ţîne-te l'b'leo, cou­
rage, p. 260. /1 tnnde·o, Pîdeo,
file, p. 261.11 du·tepî7·lei, allons,
file, p. 261.
Piron, 8. n. gros clou, p. 466. ­
P1. pir6ne.
Plrte, s. f. sentier. II a'i ela în pîrte,
savoir au juste ce qui en est,
p. 262.
PII'He, 8. f'. lTIeme sens que le
precedent, p. 262.
Plrţolin, 8. ?n. dans la loc. ({, fi
Pîr'ţotin, bavard, homme de
rien, p. 262.
Pişă (a), v. pisser. " a'l pişa, pisser
sur lui, p. 467.
Pisc, s. n. pic, cime, p. 58. - Pl.
piscud.
Pislol, 8. n. pistolet, p. 415. II îm­
brăcat pistol, nu, deguenille, p.
230.-PI. pistalc.
Pilă, s. f. pain, p. 34.6.-PI. p-ite.
Pilesr.'i, s. pl. Pitescl, ville, p. 22.
262.
Pi!păduch'i, s. c. mot fjui n'a j1:1S
de sens, p. 179.
49
[744]
PLA
-·744 -
POP
Plac, s. n. plaisir, gre. II a'i face
pe placu, entre dans ses vues,
taire ce qu'il dosire, p. 648. II
a intra în placul cUI-va, merne
sens que le precedent, p. 647.
- PI. placuri.
PIăce (a), v plaire, p. 13i. 457.
II vouloir, plaire, p. su.
Plăcintă, s. f. galette, p, 563. 564.
566. - Pl. plăcinte.
Plalvas, s. n. crayon, p. 63. 167.
- PI. plafvasu?"i.
Plan, s. n. plan. II (1 face planul,
preparer son plan, p. 389.­
PI. planuri,
Plânge la), v. pleurer, p. 250. 301.
Plâns, s. 1/1. pleur, p. 251. - Pl.
plânS�tl"i, ptânsete.
Plată, s. f. salaire, payement, II a
lăsa în plata Domnului, aban­
donner a son sort, p. 552. II a
lăsa în ptaia lui Dumneg,eu.,
merne sens que le precedent,
p. 686. - Pl. plăţi.
PIătl (a), v. payer, p. 13. 141. 164.
177. �05. 416. II valoir, p. 59.
183. 348. 355. II recompenser,
Ţ).652. II payer, acquitter, p. 688.
PIătl (a se), v. 1". s'acquitter (d'une
deUe), p. 397.
Pleca (a), v. partir, p. 92. 191-
375. 461. 507. II aHer, p. <l03.
662. II aller chez, se diriger
vers, p. 77. 318. II a plec<t la,
�'en aller a, p. 24,9.
Plenita, s. f. Pleniţa, village, p.
263. 265.
Plesni (a), v. erever. p. 621.
Plevna, s. f. Plevna, viile de Bul·
garie, p. 263.
Plimba (a se). v. r. se promener,
p. 304. 305. 364. 4.52.
Plin, aelj. plein, rempli, p. 244. 341.
'Plini (a), v. parfaire, complete!',
p. 6''>4·.
Ploesc'f, s. pl. Ploescl, yille, p. 263.
Pl6ie, s. t: pluie, p. 157. - PI.
1)101.
PlolesCI, s. pl. PloescL ville, p. 22.
Plocon, s. n. present (qU'Ull infe­
rieUl' fait iL son superieur), p.
389. - PI. ploc6ne.
Ploua (a), v. pleuvoir.
Plug, s. n. eharmE', p. 282. 326.
562. 596. II a se pnile înpln,q m,
;;'ilssociel' avec, p. 596. - PI.
plugwri.
Plumb, s, n. plumb, p. 666.- Pl.
plumb uri.
Plută, s. f. liege, p. 666. - PI.
plute.
Pod, s. n. grenier, p. 663. - Pl.
podur«.
Pod, s. n. rue, p. 264. �65. - PI.
pac/uri.
Pod, s. n. pont, p. 28. 88. 156.
263. 264. 584. 589. 676. - PI.
poduri.
Podină, s. f. planche (pour plan­
cher), plancher, p. 99. 265.­
PI. podine.
Podv6dă, s. f. corvee, p. 302.­
PI. poâoode.
pom (a), v. desirer, avoir envie,
p. 14lo
pom (a se), v. 1'. s'inviter, p. 135.
Poftim, je vous prie, p. 373.
Poghircă, s, 111. Poghirca, nom
propre, p. 265.
PoIana, s. f. Poiana, locali te, p. 265.
Poiană, s. f. clairiere, p. 164.­
PI. poiene.
Potmătne, loc. ttelv. apres demain,
p. 116.
P6Iă, s . .f. giron, pan d'une rabe,
p. 571. - Pl. paie.
Politică, s. f. politiq ue, p. 150.­
PI. politice.
Politicos, aelj. poli, eourtois, j).
309. - Fem. politicos,;.; pl. po­
Ziticoş1, pol'itico,e.
Pom, s. m. arbre, p. 292. 363.
369. - Pl. porni.
P6mă, s. f. fruit, p. 676. 677.­
Pl. pome.
Pomană, s. f. aum6ne, p. 371-
391. 392. 393. 398 60� 603. II
ca. ţigamt nu e l'0lJlttnă, l'an·
m6ne que l'OIl f"it it nn bo­
hemiel1 n'a pas de valellr, p.
371 - PI. pomeni.
Pomeni (a), v. faire l'aum6ne len
souvenir de que11lu'un), p. 523.
Pomenl la se), v. 1'. se trouver
inopinemont, p. 438.
Ponos, S.1/1. mauvais renOll1 (non
merIte), p. 572. - PI. ponose.
Popă, s. m. pretre, p. 77. 81. 98.
122. 163. 166. 171. 198. 251
273. 275. 298. 312. 315. 326.
327. 359. 373. 379. 386. 461.
471. 472. 479. 489. 497. 514.
562. 566. 574. 579. 597. 611.
612. IJ75 - Pl. popi.
[745]
- 745
POP
Popescl, s. pl. Popescl, localite,
p. 266.
Popor, s. n. peuple, p. 267. - Pl.
popore.
Por, s. m. Porus, nom propre,
p.267.
Porc, s. m. porc, p. 23. 157. 292.
379. 40". - PI. porci.
Pornl (a), o. par tir, p. 32.99.507.
686.
Poroncl (a), v. [Molâ.] comrnan­
de!', p. 645.
Port, s. n. costume, p. 396. - PI.
porturi,
Porumb, s. m. pigeon, p. 559.­
Pl. porumb!.
Porumbă, 8. f'. prunelle (frnit), p.
557. 558. - Pl. porumbe.
Porumbea, s. (. nieme sens que
le precedent, p. 5;:'9. - PI. po­
rumhele.
'Porumbel, s. m. diminutif de po·
rumb, pigeon, p. 559. - PI. po­
j"umbeL
Poruncă, s. f. ordre, p. 674. - PI.
porunci.
Peşte, s. f'. poste, p. 179. 307. II
poşta satulut, colporteur de non­
velles ll19nsongeres, p. 307.
.Postolache, s. '111. Postolache, nom
propre, p. 207.
Potecă, s. f. sentie , p. 4'7. 268. ­
PI. poteci.
Potrivă, s. f. egalite. II de o potj'ivâ,
pareil1ement, p. 651-
PotrivI (a), v. arranger, preparer,
p. 391:
Potrivi (a se), v. 1'. etre la menlf',
ressembler, s'accorder, p. 644.
Poveste, s. f conte, p. 210. - Pl.
poveş/il.
Poznă, s. f m:mvaise plaisanterie,
laree. p. 450. - PI. pozne.
Praltorită, s. f gonpillon de [orge,
p. 671. - Pl. pratto1'iţe.
Prăjină, s. (. perche, p. 476. - PI.
prâjine.
Prăpăd, s. n. gralJd llombre, p.
212.
Prăpăd) (a), v. perdre, ne plus
reconnaître, p. 93.
PrăvăIl (a), v. renverser, p. 570.
Prăvălie, s. f. boutiquf', magasin,
p. 158. - PI. prâvălii.
Praz, s. m. poireau, p. 25. 32.­
PL praji.
Praznic, s. m. repas flluobre, p.
PIW
391. 625. Ula dracu în praznic,
au diable Vauvert, p. 625.
Pl. praznice.
Prăznul (a), v. feter, celebrer la
fete de, p. 359.
Pre, p1'i;]). sur; passim. II for­
mant l'accnsatif, sans se tra­
duire en trancais, p. 152.
Prea, adv. trop, p. 37. 489. 491.
Precum, adv. comme, p. 560. 561.
Preface (a se), v. r. se changer,
se transformer, p, f:i74.
Presărat, adj. rernpli, p. 430.
Preten, s. 1il. [Ung.] ami, p. 583.
- Pl. preteni,
Pricepe Ca), v. comprendre, p.226.
Pricină, s. f. cause, motif. II din
pricina lui, il cause de, p. 234.
-- Pl. pricini, pricinc.
Pricops) (a se), v. 1'. s'enrichir,
p. 459. 610. II parvenit, p. 285.
Prieten, s. 1n. ami, V' 667. - Pl.
prieteni.
Prietenie, s. f. amitie, p. 417. ­
P i. prietenii.
Prieteşug, s. n. amitie, p. 416.
Prietin, s. m. ami, p. 584. - Pl.
p1'ietini.
Pr'igon1 (a), persecuter, p. 189.
Primbl<\ (a se), v. 1'. [Motd.] se
promener, p. 283.
Primi (a), v. 1'egevoir, p, 293.
658.
Prin, 171'l;p. par, p. 168. 191. 388.
402. II par, grâce, il, p. 299. II il
travers, p. 80. 191. 404. II a,
p. 402. II dans, p. 665.11 il J'aide
de, p. 640. II a da pl'in, aller it,
p. 22.
Prinde (a), v. attraper, p. 336.
416. 610. 682. 683. II a prinde
milc'i, avoir pitie, p, 252.
Prinde (a se), 'o. 1'. s'obliger, s'en·
gager, p. 162. 315.
Prip1 (a se), 'V. 1'. se presser, se
hâter, p. 396.
Prisos, s. n. excedent. II de pI·i·
sos, inutile, supertlll, p. 297.
- FI. PI"iS08W·i.
'Probajini1, s. pl. Transfigurat.ion,
p. 268.
'Pronie, s. f. providence, p. 633.
- FI. pronii.
Propune (a), 1J. prO[l08e1', p. 64G.
Prost, adj. sot,imbecile, bete, p.
24. 133. 229. 440. 441. 485.
671. II mauvaise qualite, p. 346.
[746]
- 746
PRO
- Fem, prostă; pl. proşti,
proste.
Prost, ac/v. mal, p. 347.
Prost) Ca se), 1J.I·. s'abetir, p. 203.
204.
Prut, s. 11/. Pruth, riviere, p.268.
269. 270. II siu: la Prut, cela
va mal, p. 269. II câtu''! Prutul,
jamais de la vie, p. 269. II de
când Prutul, jamais, p. 270.
Puişor, s, m. diminutif de puiu,
mon cheri, p. 121.-PI. puişori.
PUIU, s .. nt. petit (enfant), p.486.
596.11 petit (d'un animal), p.
235 II poulet, p. 14-. - PI. pul.
Pune Ca), v. mettre, p. 4.37.122.
123. 152. 168. 229. 268. 595.
680. 681. II mettre, poser, pla­
cer, p. 22,. 325. 512. 535. 623.
II mettre, enfoncer, p. 325. II a
se pline cu, rivaliser, p. 596. II
IZ ţnine în plu.g cu, s'associer
avec, p. 396. II IZ pune nume,
baptiser, denornmer, P: 199.
200. II a pune la cetle,:R1ettre
dans le droit chemin, p. 37.
349.350.11 a pune de, se pre­
parer il faire, p. 388. II enga­
ger, p. 337.11 a'l pune hotar, le
tuer, p. 152.
Pune (a se), v. r; se mettre, p.
HO. 426. 566. II se mettre il,
entreprendre, p. 236. II se pla­
cel', p. 393. II et se pune cu, eno
treI' en lutLe, p. 348. II et se
pune cruce şi punte, donner
des pieds et des mains pour,
p. 534.
Pungă, s. f. bourse, p. 21. 169.
214. 436. 607. 657. II et se face
gura pungă, la bouclle se res­
sere, p. 436.
Punguliţă, S. f. diminutif de pw�gă,
p. 164. - PI. punguliţe.
Punte, s. f. pont, p. 263. 270.
534. 584. 585. 587. 588. - Pl.
punH.
Pupăză, s. l huppe, p. 11. II gâ­
t8au C[ui se donne en memoire
R
Rac, S. nt. ecrevisse, p. 618. - PI.
mci.
Răchită, S. f. [Mold.] osier, p.
368. - P 1. răchite.
.
RAD
des morts, p. 521. II colac peste'
pupăză, par sur croit, en plus,
p. 521. - Pl. pupeze.
Purcea, s. f. truie, p. 359. - PI.
purcele.
Purtă (a), v. porter, p. 291. 579.
582. II faire aller, p. 478.11 aVOIr
il supporter, p. 572.
Purtă Ca se), v. 1'. s'habiller, p.
396. 461. II a se purta în POj·t�
s'ha biller, se vetir.. p. 396.
Puşcă, s. f. fusil, p.55. 138. 230.
674. 689. II·a da cu puşca, tirer
des coups de fusil, p. 582. ­
PI. pusei,
Puşcărie, S. f prison, p. 135.
1'1. PU§Că1·ii.
Pusnic, S. m. ermite, p. 593.
PI. pU8nici.
Pustie, S. f desert. II la pustia, 11 u
diable, p. 294.11 ducâ-sepepustii,
qu'il aille au diable, p. 632.
Pustiu, acV. vide, p. 159. II non
habite, abandonne, p. 305. ­
Fem. pustie; pl. pustii, pustie.
Put, 8. n. puits, p. 50 588. - Pl.
puiuri;
Pute (a), v. nouvoir, p. 52. 163.
282. 341.� 359. 374. 400. 517.
560. 579. 580. 610.611. 6 j 2.
642. 645. 647. 658. 659.11 pou­
voir, etro il merne de, p. 92.
Pute (a se), V. r. etre possible,
p. 133. 175. 263. .
Puţen), s. j. Putenî, localite, p.
:371.
Putere, S. f puissance, p. 633. II'
force de resistance, p. 660.
661. - Pl. pttteri.
Puternic, adj. fort" p. 562. II puis­
sant, p. 642. - Fem. puler-.
nică; pl. puternici, pute1'1�'ice.
Puţin, etdv. peu, p. 482. 679.
putinţă, s. f· possibilite, p. 351. II
et fi. cu putinţă, etre possible,
p. 35l.
Puturos, adj. puant, infect, p. 145.
230. - Fem. puttt1'osâ; pl. pu­
turoşi, puturose.
Rada, s. J. Rada, nom propre. II
O1'i Rada baba, O1'i babet Retda,
bonllBt blanc et blanc bonnet,
p. 271. 272. II babet Radet, hom-
[747]
- 747
RAD
me de rien, homme sans im­
portance, p. 272.
!Rade (a), v. raser, p. 71-
Rade (a se), se raser, p. 22.
Hadu, s. 11l. Rodolphe, norn pro-
pre, p. 5. 32. 272. 273. 274. II
a fi Raâ« veci, etre vieux
comme Mathusalem, p. 273. II
Radu '1 chCmă, il a file a l'an­
glaise, p. 273. II a dat de Radu,
il lui est arrive malheur, p.
274.11 tot nea Radu, c'est tout
11n, p. 274.
Ralu, s. n. paradis, p .. 388. 468.
563. - Pl. raiuri,
Rasă, 8. f. froc, p. 566. - Pl.
rase.
Răst6ca, s. f. Răstoca, localite, p.
274-.
Rată, 8. f. canne : canard, p. 168.
219. 230. - PI. raţe.
Rătăc1 (a), v. perdre, p. 94-. II s'e­
g-arer, p. 96.
Rătăcitor, adj. errant, p. 181. ­
- Fern. rătăcitore ; p1. răiă­
ciiort, rătăcitore.
Răz6e, 8. f. Răzoe, nom propre. II
din gardul Răzoel, d'ou il n'est
paş:, d'ou il n'y a rien, p. 274.
Rece, adj. froid, p. 50. 294. ­
Fem. rece; pl. rect.
Recita, 8. f. Reşiţf\, localite, p.
275.
Rechiţele, s. pl. Rechiţele, loca·
lite, p. 275.
Redica (a), v. [Mold.} lever, re­
lever, p. 283.
Regep, s. m. Regep, nom propre,
p. 275.
Remâne (a), v. rester, demeurer,
p. 7. 102. 20;). 303 328. 358.
387. 4-29. 453. 499. 517. 526.
530. 655. II rester, ne plus a·
voir, p. 324.
Resbolu, s. n. guerre. II a {ace 1'138'
bo'iu, combattre, p. 598. II a
bate Re�boiu, meme sens que
IA precedent, p. 562. - PI.
j·esb6ie.
Respântie, 8. (. carrefour, p. 588.
- PI. l·espânti't.
Resplăt1 (al, v. rocompenser, p.
062.
Hesturna (a), v. renverser, p.571.
Resturna (a se), v. r. se renver­
Rer, p. 571.
Reu, adj. mauvais, p. 161. 172.
ROM
343. 344. 345. 346. 511. 658. II
mauvais, mechant, p, 221. 567.
632.11 deravorable, p. 1';06.507.
516. � inimă rea, chagrine ; me­
chant, p. 185. - Fem, rect;
pl. l'ei, rele.
Reu, adv. mal, p. 347. II beaueoup,
fortement, p. 260. 306.11 e reLl,
e'est mal, p. 95.11 mai 1'1311, pire,
p. 338.11 mai reu, plus vite,
p. 4-61.
Reu, s. m. mal, p. 206. 470. 573.
667. 668. II mal, mauvais pro­
cede, p. 286. - PI. j·euri.
RIde (a), v. rire, p. 209. 564.575.
II rire, se mcquer, p. 333. 557.
�58. 559. 573.
Ridica (a), v. lever, elever, p. 510.
Rî'ios, adj. galeux, p. 132. - F'em.
l'îi6să; pl. j'î'ioş�, j·îiose.
Rîmn1 (a), v. [Dolj] desirer ar­
demment, p. 443.
Rîmnic, 8. m: Rlmnic, localite, p.
275.
RInd, s. n. tour. II în rînd, a tour
de role, p. 99. - Pl. j'îndul'L
Rîs, s. n. risee. " a se face de ris,
se rendre ]>" risee de, p. 313.
- P!. 1"Îsur�.
RlI, s. n. [Banat] prairie mare­
(:ag-euse, p. 563.
Rob, Ctel}. esclave, p. 327. 475.­
l�em. robă; pl. Tobi, r6be.
Rod, s. n. fruit, p. 547. II fruit,
produit, p. 495. -- Pl. j·ode.
R6de (a), v. ronger, p. 58.
Roma, s. 1. Rome, p. 276. 277.
Roman, s. m. RO'l1an, nom propre.
II par'că-i mlc�ua lu'i Roman,
Il reste triste et fâche, p. 277.
Român, s 1n. Roumain, p. 248. 278.
279.280.281.282.283.284.286.
286.287. 288.356.3'\4.373.452.
II homme, p. 546.639. " pay5:'V (,
p. 6iO. II cum îI şede Românulul
1na� bine, il est gi"Îs, p. 285. II
a fi Român vtrde, etl'e brave,
fort, p. 287. II a fi Român vechitl,
etre bohemien, p. 288. " a fi
ROI1;ân nOLl, etre juif, p. 288.
- Pl.Românl.
Românesc, adi. roumain. II Ţem­
Românescă, Roumame (Vala'
r:hie), p. 9. 288. 350. 1:51. ­
Fern. l'omânescă; pl. j·omânesc�.
Românesce, adv. en rouluain, p.
288. " comme un roumain, p.
[748]
- 748
n,OM
289, II ce, nu. sci: j'omâ1MsCI '1
est-ce que tu es idiot, p. 288.
II It spune j'omânesce, în ochi,
lui dire carrernent, en face,
p, 289.
Homanlcă, s. m, bohernien, p. 289.
ROŞIU, adj, rouge, p. 87. 179.
212. 263. - Fem. roşie; pl.
roşii, roşie,
Rată, s. f. roue, p, 123. 375, ­
Pl. 1'oţL
Rolocol, ad]. en cercle, tout rond,
p. 301.
Rudă, s. f. parent, p. 80. 313, ­
PI. 1'U11e.
Rugă (a), v. prier, p. 685.
Rugă Ca se), v. r. prier, solliciter,
p. 200. 680.
Ruginosa, e. f. Rugin6sa,localite,
p. 291.
Rumânesc, ad}. rournain. II renI'
Rumâniscă, la Roumanie 0"
Valachie), p. 351, - Fern. ru·
11lâm!scă, rumânesci,
Rumpe (a' şI), v, se' casser, p. 35.
s
'S, 1-c PC1's. inel. Sil1g. je suis, p.
491. 497. 4,98. 502.
'8, 3·e pC1·s.incl. pl. ils sont, p.
119. 227, II ce sont, p. 275. 375.
6J4.
S', pr. p. se, p. 8.
Sa, aelj. pas. tem. sa, sienne, r,
357. - Pl. sale.
Sac, con}. que; passim.1I que, pOUl'
gue, p. 22. 35. 106. 145; pa>;­
sim. II POll!', p. 191.
Sabar, s. 1n. Sabar, riviere, p. 294.
Săbăl'el, 8. m. diminutif de Saba!',
P. 294.
Sabie, s. f. s�Lbre, p. 72. 260.423.
- PI. săbi�.
Săbiencea, s. m. Sabiencea, Dom
propre, p. 156.
Sac, 8. m. p. 16, 111. 283. 526.
527. 595, 65�. 663, 664·lImu­
sette, p. 416. II a fi Ctt capu 'n
sac, a fi un prost, p. 283.-Pl.
sad.
Salta, s. f. Elisabeth, p.294.
Săftică, s. f. diminutiv de Saftn,
p. 294.
Salbă, s. f, collier, p. 619. - PI.
salbe.
Rupe (al, v. rornpre, briser, p. 5.
601. II dechirer, p. 600,
Rupe (a se, a'şf), v. r. se rompre,
p. 260. II S!l rornpre, se briser,
p. 98.
Rupt, aâj. rornpu, p. 264. II cueilli,
p.292 II rornpu, arrache, p. 180.
- Fem, 1'uptăj pl. 1'upţi, rupte.
Rus, s. m, Russe, p. 207. :291. 292.
II It ti Rus, etre roug e de peau
et de poil, p. 292. - PI. Ruşi.
Rusalim, s. m, Jerusalem, p. 292.
Rusască, adj. f. [Molel] russe, p.
293
RUSCIUC, s. m. RUSclUC, viJle de
Bulgarie, p. 293,
Rusesc, adj. russe. II aghiasmă 1'U­
sescă, sau-de-vie. p. 293. " eafe,i
rusescă. vin ou sau-de-vie, p.
293.- Fem. ruseecă j pl. rusesci.
Rusesce, adv. a la russe. II a'i trage
r1.!sesce, le rosser d 'importance,
r- 293.
Rusia, s. f. Russie, p. 294.
Salcă, s. f. [Trans.] saule, p. 369.
- Pl. salce.
SalCie, s./. saule, p.369·11 branche
de saule, p. 489. - Pl. să/ci!.
Salomon, s. m. Salomon, p. 295.
Şalvar, s. n. culotte tres-Iarge,
(mot turc). - Pl. şalva1·i.
Samar, s. n. bât, p. 422. - PI.
SaI1W1·e.
Sâmbătă, s. f. 8amedi. p. 176.248.
219.
Samson, s. 111.. Samson, p. 295.
Sănătate, s, {. sante, p. 285. II que
tu vives, parte toi bien, p. 118.
- Pl. 8ltnâtăţi.
Sanda, 8. f Alexandrine, nom
propre, p. 295. 333.
Sânge, s. m. sang, p. 554.
Sân-Medru, s. 1n. Saint Demetre,
p. 104.
Sân-Petru, s. m. Saint Pierre, p.
104.
Santa Maria, s. f· sainte Marie. II
Sânta M(wia nwre, Assomptiol1
(15 Aout), p, 179.11 Sânta Ma-
1"ia micii, naissance dela Vicrgt>,
p. 179.
Sărac, aelj. pauvre, p. 372.418.431.
[749]
- 749-
sea
441· 605.11 pau vre, malheureux,
p. 155. 202. 203. 207.227.347.
434. 520.
Sărăcl (a), v. appauvrir, p. 203.
Sărăcie, s, f. pauvrete, p. 161.
237. 282. - P J. săn'iciL
Sarailie, s. ţ'. sorte de gateau
turc; nom propre, p. 159.
Sare, s. f. sel, p. 27. 241. 268.­
Pl. săruri.
Sări (a), v. sauter, p. 74. 243. 326.
587.
Sărtndar, s. 111.. Sărindar, eg liso
et hospice, p. 295.
Sas, s. m. Saxon (de 'I'ransylva­
Ilie), p. 295. 296. - PI. saşi.
Sasca, s. f. Sasca, village du Bel'
nat, p. 295.
Sai, s. n. village, p. 32. 67. 96.
129. 149. 225. 226. 296. 297.
298. 299. 300. 301. 302. 303.
304. 305. 306. 307. 308. 346.
400. 441. II sat fă1'ă câini, cour
du roi Petaud, p. 303. II a {ale
sat unde·va, s'etablir quelque
part, p. 306. 307. Ii '!In sat de,
beaucoup de, p. 307. Illipitu1'eC!
sat·ttlui, llsurier, exploiteur el LI
vill8 ge, p. 307. II a fi gU1'a
satului, colporLer tous les po­
tins du village, p. 307 II a in·
trat în gura 8at'!ll'!li, on par le
de lui, p. 307. II poşta. satulu·!.
me!1teur et bavard, p. 307. II
a wnbl li în şcpte sate, roul el' s"
bosse de tOllS c6tes, p. 308. II
a umbli! din sat în sat, meme
sens que le precedent, p. 308.
- PI. sate.
Salana, s. 1Il. Satana, p. 322.
Salen, s. m. villageois, p. 300.-
1'1. s(lteni.
Sătui, adJ. J'3ssasie, p. 527.--Fem.
sătulă; pl. sCltuli, sătule.
Sătura (a), v. rassasier, p. 242.
Sălura (a se), v. 1'. S6 rass<1sier, p.
?-36. 393. II en avoir assez, se
fatiguer, p. 595.
Sau, C01�j. ou, ou bien, p. 297.315.
Saul, S.1II. Saul. nom propre, p. 398.
Sava, s. 1/1. Sabba, !lom propre,
p. 19. 308.
Sbura (a), v. voler, p. 219.
Sburda (a sel, v. 1'. folâtrer, p. 563.
Sburn (a se),v.1·. se dresser, p. 124.
Scăde (a), v. rleCl'oîtl'e, baisser,
p. lOG.
Scăldătore, s. [, baptistere, p. 614.
- PI. ecăidăior«.
Scăntae, s. f. [Mold.], etincelle,
p. 384. - Pl. sctinie,
Scânteie, s. f. [Mold.] et.incelle,
p, 381. - Pl. scântee.
Scăpa (a), v. echapper, p. 576.
577. 611. 612.1\ eviter, p. 576.
577. II sauver, p. 284. 547. II lais­
ser echapper, abandon ner, p.
574.
Scăpără (a), v. tirer des etincelles,
p. 631.
Scară, s· f. echelle, p, 263. 342.
1'>11. 639. 640.676,- Pl. scări.
Scărpina (a se), v. 1'. se gratter,
p. 571-
Schimba (a), v. 1'. changer, p. 439.
Schinteie. s. [, [Banat] etincelle, p.
381. - PI. sch'intd.
Şchiop, adj. boiteux, p. 253.674-
Fern. schiopă; pl. sch�op'!, scliuipe.
Sch'îopesc, adj. de boiteux, p. 674·.
- Fem. schiopescctj p 1. schiopeeci:
Sel (a), v. savoil', p. 21. 35. 92.
99. 105.123. 160.265. 286.288.
299. 306. 311. 321. 371. 417.
418. 496. 513. 547. 549. R67.
594. 629. 636. 637. 663. 664.
665. II connaître, p. 328. 629.
636.
Scire, s. f. nouvelle. il a sei de sei­
Tea cui-va, sa voir ce qu'il est
devenn, p. 418.11 a'! ave de seil'e,
s'intereHser au sort de, p.666.
690. - PI. sei?·!.
Sclinll (a'şl), v. [Ung.] se fonle!',
p. 488.
ScoborÎ (a), 'o. descendre, faire
descendre, p. 508. 639.
Sc6Iă, s. f. ecole, p. 633. - Pl.
scoli.
Sc6te (al, v. tirer, p. 72. 473.538.
II til'pr, faire sortiI', p. 99. 562.
630. II tirer hol's de, chasser,
faire partiI', p. 579. 580. 662.11
arracher, p. 429. 610.11 deteler,
p. 596. II faire sortiI' il la ren·
con tre de, p. 164. II C! sc6te da·
tor, tronver qu'Jl doit, p. 595.
596. II a sc6te puf, faire eclore
des oeufs, p. 4. II a scate la Gale,
trouver une solntion, mener il
bonne fin, en finir, p. 37. II a
sc6te la maidan, dEivoier, p.
191. II a'! sc6le ochi�, l'eblouir,
p. 415. 11 a sc6te c6rne, faire le
[750]
seR
- 750-
ŞI
mechant, chercher it mal faire,
p. 594.
Scrie (a), v. ocrire, p. 249. 503. II
marquer, p. 552.
Sculpâ (a), v. cracher, p. 299. 628.
Scula Ca se), v. 1'. se lever, p. 163.
3:32. 400. 427. 447. 676.
Scurt, «tij. court, p. 33. 37i). -
Fem. scurtă; pl. SCW'ţ'i, scurte.
Scurta (a), v. raccourcir, p. 97.
378.
Scutura (a), v. secouer, p. 85. II
vider, p. 21.
Sdranţă, s. f. [Ung.] guenille, hail­
Ion, p. 227. - Pl. sdranţc.
Sdrell (a" v. erafler, p. 28l.
Sdrontă, s. f, [Vâlcea], souillon,
coureuse, p. 337. - Pl. sdr6nţe.
Se, pl'. pas. 3-e pe ·s. se, soi, it soi;
passim.
Se, pl'. pas. S-e pers. se, soi, it
soi; passim.
Sec, ad]. sec. II qură sccă, diseur
de riens, p. 340. - F'em. secă;
pl. seci.
Sec, adj. [Vâlcea] vide, p. 133.
- Pl. sed.
.Secere, s. j. moisson, p. 179. 249.
- PI. secere.
'Secerat, s. n. moisson, p. 249.
SEcure, s. f. cognee, p. 68':i. -
Pl. seC/Lr-!.
:Şede Ca), v. rester, demenreI'. p.
57. 76. 87. 159. 211. 570. 594.
�II demeurer, p. 574. II s'asseoir,
Jl. 138. II rest eI' , etre assis, p.
454. 570. 571. 607. 608. 609
610. II aller, circule)', p. 244. il
a", şede, lui aller, p. 285. II a
şede JJil/scal, vivI'e au crochets
de queiqu'un. p. 21l.
Şequt, s. n. derriere, p. 98. - Pl.
şetjuturi.
Seleam, 8. p. 156.
Semă, s . .f. compte. I\/a serna calci,
avec mflsure, p. 36.
Semena (a), v. respembler, p.211.
Semena (a), v. semer, p. 27. 202.
Şepte, acij. mIm. card. sept, p. 47.
152. 308. 326. 340. 348.
Şeptclea (an, le septieme, p.639.
Serb, s. 1/1.. serbe, p. 308. 309.
310 - PI. serM.
Serbă, s. f. serbe, p. 310. - Pl.
serbe.
Serbesc, aaJ. serbe, de serbe, p.
310. II sorte de dan se , p. 311.
II mân;((1'c scrbiscă; plat dp, le­
gumes, p. 31O.-Fem. serbescă;
p1. serbescL
Serbesce, ado, de serbe, p. 311.
Serbuşcă, S' f. bouillie ele millet
broye et de lait, p. 302.
Sărbuşcă, s. f. merne sens que le
precedent, p. 002.
Şerpe, s. 111. serpent, p. 106.
Pl. şerpi.
Şerpe, s. m. [Molâ.] serpent, p.
566. - Pl. şerpi.
Servl (a). sarvi 1', p. ,175.
Setilă, s, m, SOI fard, personnage
des contes populaires, p. 311.
Seu, pl'. pers. son, p. 8. 32. 186.
236. 250. 356. 357. 381. 514.
576 578.
Sevastopol, s. 111. Sebastopol, ville,
p. 311.
Sfânt, s. 111. saint, p. 87. 359. 490.
532. 669. 671. 672. 588. - PI.
sfinţi.
Sfântu Gheorghe,s.11I.SaintGeorges,
p. isi.
Sfânlu Nicolae, s. m. Saint Nicolas,
p. 234.
Sfântu Nicolal, s. m. Saint NicoJas,
p. 234.
Sfân!u Panteleimon, s. m. saint Pan­
teJeimon; hospice, p. 253.
Sfat, 8. n. cOllseil, avis, p. 645.
- Pl. statuT'!.
Sfintl (a), v. se coucheI', (en par­
lant riu SOIAil), p. 442.
Sfirşl (a), v. finir, p. 662.
Sfîrşit, s. n. fin, p. 633. - Pl. sfîr­
şituri.
Sfredel, s. n. vrille, foret, p. 614.
- Pl. sfredele.
Sgabercca, s. m. nom propre, p.
311-
Sga'idarac, s. m. Sgaldarac, nom
propre, p. 312.
'ŞI, pr. pas. pour soi, son, sa;
passim.
Şi, conj. et; passiJll. II aussi, p.
5. 6. 158. 160. 167. 176. 189.
221. 222; passim·11 aussi, m8me,
p. 21. 87. 93. 94. 228 245.265.
462. 548. 583. 584. 595. 631.
651. II en outre, p. 119. 272. 441.
442. II seulement, p. 123. II ca şi,
comme, de meme gue, p. 141.
359. 393 652. II semblable a,
p. 500 1/ CUII!" şi ...• tel... tel ... ,
p. 342. 415. II dllpâ ... şi ... , tel...
[751]
- 751 -
ŞÎ
teL, p. 415. 523.11 de şi, quoi­
que, p. 211. 360. II de suite,
sans retard, p. 574.
:Şi, con]. vegI şi.
Sic, interj. zutl c'est bien fait, p.
2. 198. 407. 630.
Silă, 8. f. force. II cu de-a sila, de
force, p. 282.
Sill (a se), v. r, s'efforcer, p. 342.
Silit, adj. force, de force, p. 187.
- Fem. silită; pl. siliti, silite.
Simion, s. 111. Simon, nom propre,
p, 312.
Sîn, s. n. sein, giron, p. 87. 483.
494. 519. 625. 665. 685. Il poi­
trine, p. 5BO. 531. 532. 573.
679. - Pl. sinuri,
Şindrilă, s. f. bardeau, echandole,
p. 252. - PI. şindrile.
Sine, vr pos. soi, p. 557. 559.
Singur, adj . seul, tout seul, p.
175. 306. 347.573. ţţ lui-măme,
p. 558. - Pem. singură; pl. sin­
guri, sinqure.
Slănină, s. f. lard, p. 346. 663.­
PI. slâm·nc.
Slava, s. f gloire, eclat. II a r1:dica
în slava centlui, louer, porter
<lUX nues, p. 510.
Şleah, s. n. grand chemin. II pe
şleah, franchement, p. 312.
Şleau, s. n. meme sen» que le
precedent, p. 312.
Slugă, s. f. serviteur, p. 31. 176.
- PI. slugL
Slujl (a), v. servir, p. 475. 476.
Slut, adj. {lYlold.] laici, p. 299. 441.
442. II slut la Prut, cela va mal,
p. 269 - Fem. slută; pl. slu11,
slute.
Smaranda, S. f. E-;meralda, nom
propre, p. 312.
Smochină, s. f. figue, p. 292.­
PI. smochine.
So, pr·. pos. POUl' seii, son, p. 377.
576. 578.
Sochitelă, s. f. pOUl' socotelâ,
compte, p'146.
Soc6tă, 8. f. [Banat] calcul, me­
sure, p. 655. - PI. soc6te.
Socotelă, s. f. calcul, p. M. 633.
II calcul, compte, p. 217.- Pl.
socotelf.
Socru, S. m. beau-pere, p. 615.­
Pl. socri.
Şofran, s. m. safran, p. 371.
SOIU, s. n. race, p. 50.-PI. BOruri.
SPO
Şold, s. n. hanche, p. 304. - PI.
şolduri.
Sopon, S. n. [Mold.] savon, P:
359. - Pl. sopone.
Şoptl (a), v. ehnchoter, P: 598.
Soro s, f. soeur, p. 321. 322.­
PI. sOI'L
S6re, s. 111 soleil, p. 164:: 442
Şorece, s. m. souris, p. 158. 244.
- PI. şorect.
Şorice, s. '111. souris, p. 4';'8. - Pl.
sorict,
Setea, s. 111. Sotea, un des norns
du diable, p. 576. 578.
Sparqe (a), v. briser, casser, p.
238. II dechirer, p. 600. 601.
Sparge (a'şt), V. se casser, p. 35.
36. 98.
Spartă Ca), v. [Banat] effrayer, p.
357.
Spart, (((1). fele, p. 516.-Fem.
sparta; pl. sparţi, sparte.
Spată, s, (. epaule, dos. p. 166.
587. ilie! spate, derriere toi, p.
594. - Pl. spe!te et spete.
'Spătar, s. rn. ancien titre de no­
blesse, chef de l'armee, con­
netable, p. 70. 149.-PJ.spătarL
Spela (a), v. laver, p. 7.368.450.
Spela Ca se), 'D. 1'. se laver, p. 108.
210. II se laver, se debarasser,
p. 242 268.
Speria Ca se), V. 1'. s'effrayer, p.
587.
Sper;a (a se), v. 1'. [J.!rans.] s'et'­
frayer, p. 587.
Spin, S. n· ronce, epine, p. 327.
611. - PI. spini.
Spinare, S. f. dog, p. 179. 532. II
ele-a spinare, SLlr le dos, p. 530.
- Pl. spinări.
Spînzura (a), v. pendre, p. 356.
357. 3S1.
Spînzw"a Ca se), v· 1'. se pendre,
p. 609.
Spinzurat, adj. pendu, p. 562. ­
Fem. spînzurată; pl. spîn.zurati,
spînzura te.
Spitelnic, s. n. vrille, tariere, [l.
7'2.
Spor, s. n. a<:croissement, profit.
II a ave spor, reussir, profiter,
obtenir des avant.ages, p. 34,4.
II i·a luat .Avram spowl, il a
froid; îl a ete battu; il a de
la veine; il s'est gri se, p. 17.
- PI. SPOrt!?''!.
[752]
SPO
'- 752 -
STR
SpOI') Ca), v. augmenter, p. 667. ii
prosperer, p. 388.
Spovădul Ca), v. [Idold.] confesser,
p. 632.
Sprăvăll (a), v. renverser, p. 571.
Spre, prep. vers, p. 121. 328.
Sprlncenat, ad). qui a de gros
sourcils. II cale sprîncenată, bon
voyage, p. 36. - Fern. sprince­
nată; pl. ,<p1'încena(1, sprincenaie.
Spumă, s. f. ecume, p. 630. - Pl.
spume.
Spune (a), v. dire, p. 80. 160. 220.
289. 341. 400. 401. 468. 546.
561. II dire, avouer, p. 69. 50l.
/1 dire, conter, p. 225. 459. 460.
468. II parler, p. 598.
spurcă (a se), v. 1'. etre souilie,
p. 108.
Spurcat, (tel). impur, immonde, p.
136.185.220.481. - Fern. spur­
catei; pl. spul'caţi, spurcate.
Spuză, s. f. cendre chaude, p. 71.
- PI. spuse.
Sta (ai, 'U. rester, demenrer, p.
79. 98. 230. 277. 312. 343. 398.
II demeurer, habiter, p. 375. II
etre etabli, p. 307. 343. II s'ar·
r8ter, rester en place, p. 461.
II s'arreter, p. 421. 566. II ce
tenir, p. 485. 571. II a sta de
faţă, temoigner, p. 563. 564. II
a sta prost, etre dans de man'
vais draps, p. 347. II a 'i sta
calea cruce, etre indecis, p. 63.
II a 'i sta în dntlll, se mettre
it la traverse, p. 101.
Stan, 8. m. Etienne, p. 80. 190.
313. 314. 315. 316. 317. 318.
319. 320. 321. II ori Slan, 01'!
eâpilan, on roi ou rien, p. 3i 4.
3tan.Păţitu, s. comp. homllle qui
a eu beaucoup de deboires
et, par suit.e, a acqllis beau,
coup d'experience, p. 317. 320.
321-
Stana, s.f. Etiennette, p. 321. 322.
Stână, 8. f. parc it brebis, p. 390.
- PI. stâne.
Stanc3-, s. f. Etiennette, p. 322.
323. 337.
Stanciu, s. 11/.. Etienne, p. 323. II a
fi vaca Star/eiului, etre un im­
b8cile, p. 323.
Stancu, s. m. Etienne, p. 324.
Stâng, a(lj. gauche, p. 534. - Fem.
stân.r;ir.
Stângaciu, adi. gaucher, p. 562.
6'74. - Fem. siânqace ; pl. steîn­
gad, siânqace.
Stănică, s. 111. diminutif d'Etienne,
p. 324.
Stăpân, S. 111. maitre, p. 31. 282_
637. - P1. stăpâni.
Stăpănl (a se), V. etre maître de,
etre possede, p. 52·
Stărmina, s. f. Starmina, localite,
p. 324.
Stea, s. f. etoile, p. 292. - PI_
stele.
Stefan, s. m. Etienne, p. E9.
Stefănesci, s. In. Stefănescf, 10-
calite, p. 325.
Şlelu, s. m. Stefn, nom pro pre,
p. es.
Stejar, s. m. chene, p. 287. - PI.
stejar'!.
Stejerişte, s. ţ'. chenaie, p. 61().
Sterge Ca), v. essuyer. II enlever,
prendre, chiper, p. l13. 1\ a o
sterge, filer, se sau ver, p. 316.
Stel'ge Ca se�, v. 1-. se lave!', p.
268.
Stoenesci, s. pl. Stoene8cl, village,
p. 326.
Stoica, s. m. Stoica, n0111 propre,
p. 326. 327.
Ştir, S. m. amaranthus sangui­
lleu�, p. 675.
Siirbel, s. m. Stirbey, nom propre,
p. 325.
Străin, ad,j. etranger, p. 286. 303.
327. 328.329.341346. -Fem.
strâină.
Straită, s. f. [Un.lJ.} sac, besaec,
p. 657. - Pl. stTaiţe.
Strănuta Ca), v. elemuer, p. 587.
Strein, adj. [lYlolcl. Ban. ((!: T-rans.),
etranger, p. 299. 327. 328. 329.
346. - Fem. stTeină; pl. stTeini,
stre'ine.
Strepez1 (a), v. etre agace Cen par­
lant des dents), p. 466.
Strica Ca se), v. 1'. se tordn', p.
575. Iia se strica cu, se broui!­
leI' avec, p. 643.
Striga (a), v. crier, p. 106. 402 II
appele!', p. 271.
Striin, adj. L VâlcGa] etranger, p.
347. 435. - Fem. stTiină; pl.
stl'iini, striine.
Strlmb, adj. tortueux, qui 8"!'­
pente, p. 97. - Fem. strîrnbâ;
pl. st1'îmbl, stdmbe.
[753]
- 753-
STR.
Stringe (a), v. rarnasser, P: 409.
II serrer, ne pas etaler, p. 625.
I l'a strîns Dumnedeii, il est
mort, p. 687.
Strtnge (a se), v. r. s'assembler,
p. 392.
Stroe, s. m. Stroe, nom propre,
p. 329.
Stup, s. n. ruche, p. 379. - PI.
stupi.
Su, prip . sous, p. 161.
Sub, PI'CP. sous, p. 28. 161. 292.
309.
Suclava, s. f. Suclava, viile, p.
330.
Şueră (a), 'o. [Trane.] slffler, p. 403.
Suterl (a), v. souffrir, p. 105. 2J3.
II supporter, p. 286.
Suflet, s. n. p. 356. 393 453. 563,
605. 615. - PI. suflete.
Suge (a), 'V. sucer, p. 106. II teter,
p. 446.
Sul (a), v. faire monter, eleve!',
p. 639 (i40.
Ta, ad]. jos. fCIII. ta, tienne, p.
168. 529.
Tabac, s. n. O![old.) tabac a pri·
ser, p. 110.
TăC!! (a), v. se taire, garde!' 1 e
silence. p. 111. 115. 127. 231.
286. 400.
Tăchia, s f. Tăchia, nom proprl',
p. 33l.
Tăciune, s. f. tison, p. 458. - Pl.
tâciuni.
Tăcut, aci). silencieux, p. 287.­
Fem. tâcută; p1. tăcu{'i, tricute.
TăIă (a),v. couper, p. 100. 342.
566. 622. II decapiter, f"ira cou·
per la tete a, p. 357. 414.
Tăiat, adi. COli pe, p. 404. - Fem.
tMatri; pl. tăiaţ'i, tCJtote.
Taină, s. f. secret, p. 636. - Pl.
taine.
Talancă, s. f. []J![old.] sonnailJe,
p. 401. II a fi tai anca tîrgului,
col por le!' tous les potins de
la ville, p. 401. - PI. talwnc�.
Talmeş·balmeş, s. C. talmouse, p.
154.
TămădUI (a), 'V. guerir, p. 619.
Tămâe, s. l. encens, p. 331. 613.
- Pl. trlJ//âe.
Sul (a se), v. r, montor, p. 169.
170. 223. 554.
Sulă, s. f. lance, p. 579. - PI. suie.
Şulem, s. m. Şulem, nom propre,
p. 141. 330.
Suna (a), v. sonner, resonner, p.
524. II sonner, tinter, p. 513.
516. II tirer, p. 515.
Sunet, s. n. 80n, p. 513. - Pl.
sunete.
Surd, adj. sourd, p. 168. 674 ­
Fern. surilă ; pl. SUI'IP, surde.
Surpă (a), v. faire crouler, de­
molir, p. 488.
Sus, ad). haut. /1 de sus, de haut,
p. 500. II în sus, en amont, n.
223. II Cii de sus, Dieu, p. 647.
II cel de sus, Dieu, p. 644.
Suspina (a), v. soupirer, p. 286.
Sută, S. f. cent, p. 580.
"'Şuva'i, aâo. ruse, p. 55.
Svlrn (a), v. [Motdao] lancer, je­
tor, p. 689.
Tămâie, s. f. encons, p. 613. 620.
- Pl. te/mâL
Tărnăle, s. f. encens, p. 613. - Pl.
lămâi.
Tămuie, S. f. [Ung] encens, p.
613. - Pl. tămui.
Tanase, S.7/I. Atllanase, nom pro·
pre, p. 331. 332. II a.fi Temase,
etre bet.e, p. 331-
Tanase, S. m. miime sells que le
precedent, p. 331. 332. 33i:l.
Tanda, S. f. Tand8, nom propre,
p. 333. 334. II nn'i Tanda de
lJ!Iemda, c'est bonnet blanc et
blan� bonnet, p. 334. II cum
Tanda, cum Manda, ils se va­
lent, p. i:l34.
n.ndaIă, S. 1n. Tândali\, perilon·
nage des eontes populaires,
p. 260. 335.
Ta.ngaIă, s. m. Tângală, meme
sens q1le le precedent, p. 335.
Ţapu, S. m. Le Bou�, nom p;·o·
pre, p. 335.
Tarabă, s. f. comptoir, p. 371.­
PI. tetrabe.
Tarara, S. f. tar8ra, chant mo­
notolle, p. 228· 233.
[754]
TAR
- 754
'rIG
Tare, adj. fort, solide, p.53. 562.
II puissant, p. 344.
Tare, ade, vite, rapidernent, p.
88. 273.
Ţarigrad, s. in. Constantinople,p.
25. 449.
Ţarina, s. .t. champ, p. 562.
Pl. iarine.
Tărtţă, 8. f. son, p. 574. 575.
Pl. tckÎte.
Tarmambile, p. 165.
Tărtăcuţă, 81 'I'ărtăcută, (courze
gisamon) nom propre, p, 336.
Ta-se, 8. c. POUl' tatâ-eea, son
pere, p. 377.
Tată, 8. m. pere, p. 4. 32. 133.
152. 155. 207. 236. 336. 356.
357. 359. 369. 381. 393. 488.
576. 578. - Pl. tati.
Tatal', s. m. Tartah, p. 337. 338.
339. - PI. tatari.
Tătar, s. m. 'I'artare, p. 59. �23.
386. 337. 338. 339. 340. 421. II
doar nu dat; Tâtarii, ne te
presse pas autant, p. 338. II e
de pe vremea lui llan Teltar,
li est tres mechant, p. 338. II
a fi Tătar, etre mechant, cruel,
J'. 339. "vent d'Est (en Mol­
davie), p. 340. - PI. tdta1·'i.
Tat-so, 8. c. pour tată-setl" son
pere, p. 576.
Tăvăliclu, s. 1n. 'l'avăliclu, nom
propre, p. 340.
Te, pl'. reji. te, toi, il, toi, p. 21.
;:2. 30; passim.
Tecă, 8. f. gonsse, p. 5. 200. -
Pl. tecI.
Tecă, 8. 1n. Teciî, !lom propre. II
tot de cd lu� Tec(1, de:; 1mbB·
r.iles, p. 340.
Telu, s. 111.. tilleuJ, p.199. 200.­
PI. M.
Telegă, s. f. petite voi ture il, Clna-
1 re r0l1e8, p. 213. � PI. telege.
Teleleu, s. in. vagabond, p. 332.
3H.
Teleorman, s. in. Tp,leorman, 10-
Galite, p. 3il. 443.
Teme (ase), v. 1'. avoir [leur, p.
80. 97.
Temere, s . .f. crainte, p. 6i3. ­
PI. temeri.
Temniţă, s. f. prison, p. 1:22. 125.
- P J. temn'ire.
Temut, adj. cramt. II Ct fi de te­
mttt, etre iL craindre, p. 287.
Fern. teniută ; 1'1. temuţ'!, te­
mute.
"[euchlu, 8. n. coin, frontiere, p.
341. - PI. tenchhtrL
Tâpă, s. f. trernpo, espece, p.
240. 380. -- PI. Iepe.
Ţepă, s. f. pal, 1'.430. - PI. ţepi.
Ţeră, s. f. pays, p. 37. 67. 185
200. 255. 286. H36. 837. 338.
341. 342. 343. 344. 345. 346.
347. 348 349. 350. 357. 401.
431. 452. 662. " campagne, p.
350. "patrie, p. 67. 345. 431. II
le pays, la Roumanie, p. 105.
II stăm. prost Ctt ,ţeră, nous Rom­
m8S a sec, p. 347. II a plăti un.
colt de ţerâ, valoir son pesant
d'or, p. 348. II în şcpie ţer'!, au
loin, p. 348. " a se pttne cu
ţcra, entrer en lutte avec tout
10 monde, p. 348. II »iniuea­
ţedt, aventurier, p. 349. " cap
de ţeră, chose importante, p.
349. II a pune tera la cale, don­
ner des conseils a tont le
monde, p. 349. " a da .ţerilor
ocol, parcourir l'univers, p.
350. "a fi de la terct, etr8 un
rustre, p. 350 Il ha, teret! al"
rete, grossier persol1nage, p.
350. - PI. ter!.
Ţeran, s. m. paY<:lan, p. 364.670.
- Pl .. (eran!.
Ţeră-Românescă, s. f. Valacllie, p.
9. 350. 351·
Ţeră-Ungurescă, s. f. Hongrie, p. 9.
Tereu, adv. 1:eauconp, p. 106.
Ţeripala, 8. f. Teripala, ville de
Hongrie, p. S02. 351.
Terpenleac, s. 1n. !lOlll propre, p.
351.
TCI'penlin, s. 1n. nom propre, p.
1\51.
reu, pl'. pas. ton, tien, p. 299.
;)02. 346. 359. - Fem. ta,- pl.
tift, tale.
reu, 8. 1n. [Bctnctt] lac, p. 678.
'ŢI, pr. te, toi, pou]' toi, p. 35.
36. 152. 594.
Tichie, s. f. ealotte, p. 582.- Pl.
tichiL
Ţigan, s. 1n. bohemien, p. 133.
�83. 285 324. 351. 352. 353.
354. 355. 356. 357. 358. 359.
360. 361. 362. 363. 364. 365.
36Ci. 367. 368. 369. 370. 371.
372. 373. Po74. 375. 376. 377.
[755]
J
)
- 755-
f
ŢIG
378. 379. 380. 381. 382. 383.
384. 385. 386 387. 388. 389.
390. 391. 392. 393. 394. 395.
396. 417. 670. 671. II ti-a eşit
ţigan în cale, tu aR de la
chance, p. :378.11 a'ş'i da înpe­
tee ca ţiganu, revenir a ses
mauvaise» liabitudes, la caque
sent toujours le hareng, p.
379. II s'a innecat ca tige!nu la
mal, a la fin la eul bute, p.
380. II a face planu. cet ţigamt,
compter sans sun hote, p.
389. II a se muia ca ţiganu cu
cortu, changer constamrnent
tie domici!e, p. 390.11 a nime­
rit ca tig(!nu Miercurea la stână,
il est parti du pied gauche,
p. 390. II ('f, murit ca ş'i Upc'i l'i­
ganulwl, il est mort lorsqu'il
s'etait habitue a ne pas mall'
ger, p. 393. II a arunca mortea
în tigan'i, accuser quelqu'nn
injusternent, p. 394. II rt cere
ca un ţigan, mendier ettron­
tement, p. 395. - PI. tigan'!.
Ţigancă, s. f. bohemienne, p. 115.
365. 395. - P I.ţigânc!.
Ţigănesc, adj. bohemien, de bo­
he11llen, p. 397. 398. 671.lllu­
r.ru .f'1;gânesc, tmvail mal falt,
p. 397.11 tocmeZâ {igânesdi, mal"
chandage sans fin, p. 397. II
traltl lig(tnesc, vi vre misera­
bIe, se battre, p. 398.11 mân­
crtrc .tigânescâ, plat mal pl e·
pare, p. 398. - Fem. tige1-
nescâ; pl. tigânesc't.
Ţigănesce, arlv. comme (a la f';t­
<;on) des boh8miens, p. 399. II
rt cerc ţigânesce, demaTJder a­
vec beaucollp d'insistance, p.
399. IlIe boh8mien, la Jangue
des boh8miens, p. 375.
Ţigănl (a), 'V. demander avec in·
sistanee, p. 399.
ŢigăI!1 (a se), 'V. 1'. meme sens
que le precedent, p. 399.
Ţigănie, 8. f. avarice, p. 399.
Tighicen, 8. m. meme sens q l.1e
Coeldn, p. 59. 399. - PI. ti­
ghicen-l.
Timp, s. n. temps, epoque, p.] 6.
422. II au temps de, p. 256.325.
- f' 1. t'imp�wL
Tină, s. f. bone, fange, p. 443.
- PI. tine.
TÎR
Tindă, S. f. antichambre, p. 378.
- PI. tin ele.
Tine, pl'. pos. toi, p. 168. 466.
595.
Ţine (a), 'V. tenir,. garder, p. 125,
286. 547. 571. 605. 681. II du­
rer, p. 228. II garder, rester
sur, ne pae quitter, I'- 95. 101.
195.11 a tine calea cut-va, at­
tendre la venue de, sortir a
la ren contre de, p. 36. II a tine
tot 1nrtrginele, etre faux ; ne
pas se prononcer, p.195.11 rern­
plir, contenter, p. 542. II Ct line
de cald, tenir chaud, p. 320.
Ţine (a se), 'V. 1'. se tenir, p. 562.
II se bien tenir, p. 315. II se re­
garder comme, se considorcr.
p. 176. 372. II a se line elupâ,
ne pas quitter d'une semel le,
p. 612. II tine-te, pirleo, courage,
p. 250.
Ttnăr, aâ]. jeune, p. 596.- Fern.
tînerc'i; pl. tineri, tinere.
Ţintă, s. f. but, p, 96.-FI.tinte.
Ţinut, s. n. controe, region, p.
32. - PI. ţinut·ur'!.
Ţipa (al, 'V. [Ung.] jeter, p. 479.
Tîpa (a), 'V. [Ung.] jeter, p. 651.
TiI', conj. que, quoi, p. 271. 57tl.
Tîrăl (a), v. lirer, traîner, p. 223.
Tiran, S. 1n. tyran, p. 669. - Pl.
timnL
Tirchilesc'i, s. pl. Tirchilesc1, 10'
calite, P. 400.
Tîrg, s. n. ville, p. 67. 68. 92.
310. 400. 401. 402. II marcile,
p. 436. II în tîrg !j'i la m6rc'i,
partout, p. 401. II a afle!- tîrgul
şi, l'univers entier, V. 401. II a
ji taZ(mca ttrgulu�, pie, bavald
incolTigible, p. 401. II a fi dett
prin tÎJrq, connaître le monde,
p. 402. II et o ele!- tîrgttluI, 1'e­
pand1'e une nouvelle, p. 402.
II (t'l ela prin tm'g, le punir, p,
402. - Pl. tirgurL
TiI'govişte, s. f. 'l'j1'govişte, viile,
p. 403. 404. II gttl'â ele nrgo­
'Oişte. bnva1'd et impertinent.,
p. 403. II rtVOCCtt de Tirgovi§te,
mauvais avocat, p. 404.
Til'gu-Cuculul, S. C. marche public,
lJ. 40/±.
Tiri, co�j. qLle, quoi, p. 399.
TîrIă, s. f. part; �L llloutons, p.
4iJ2. - FI. th·le.
[756]
'l'ÎR
- 756-
TRA
Tiriie, s. f. traîneau (tont en
bois), p. 159. - Pl. tîrlii.
Ttrtan, s. m. juif, p. 88. 404.
PI. tirtanL
Ţîţă, s. f. teton, sein, p. 122.
Pl. tite.
Truliulluc, dans l'expr. UHliultuc
Tanase, c'est un sot, p. 332.
Tobă, s. f'. tambour, p. 48. 66.
79. 329. 579. - PI. tobe.
Tobă, s.f. tambour, p. 579. 580.
- Pl. tobe.
Toca (a), v. hacher, p. 622. \1 bat.
tre sur la t6că (voir vol. IV,
le mot tâcă), p. 273.
Tocat, par]: pas. du verbe a toca. II
pe tocat, en battant sur la
t6că, ell appelant a l'eglise,
p. 461.
Tocmai, ad». juste, precisement,
p. 153.
"Tocmală, s. [. [Mold.] adminis
tration, p. 344. - PI. tocmcli.
"Iocmălă, s. f. meme sens que
le precedent, p. 343. - Pl.
tocmeU.
Tocmelă, s. f. accorrl, arrange·
ment, p. 397. - PI. toeme/-!.
T6der, s. 111.. Theodore. 11 a se face
T6der, faire semblant de ne
pas comprendre, p. 404.
Toiag, s. n. long bâton, longue
canne, p. 226. - PI. toIege.
Ţol, s. n. couverture, p. 262. ­
Pl. t6le et tolt1r!.
Toma, s. 111.. Thoma3, n0111 pro·
pre, p. 405.
T6mnă, s. f. automne, p. 387. ­
PI. t6mne.
Ţop, interj. hop! vlan! p. 196.
Ţop, s. n. ruban, p. 446. II numaI
topl il lipsecl, il ne lui Illall'
([uait plLlS rien, p. 446. - 1'1.
topI.
Topală, s.m. Topală, nom d'!1rnn­
Ine, p. 405.
Topana, s. f. Topana, nom PIO­
pre, p. 406.
Topolniţa, s.f. Topolniţa, riviere,
p. 406.
Topor, s. n. hache, p. 4. 360. ­
FI. topore.
T6rce (a), v. filer, p. 58.
TOI'I, s. n. filasse ele chauvre.
de lin, etc., p. 188. .
Tol, adj. et ai/v. tout, p. 95. 143.
150; passim. Il tont, n'impo!"te
q uel, chaque, p. 36!. 365. 449.
634. 635. 648. 666. II n'importe
q uoi, p. 567. II ancore, p. 178.
274. 310. 439. 651. II malgre
cela, tont de merne, p. 7. 13.
107. 163. 178. 221. 243. 345.
34H 358. 359. 417. 499. 561-
f>94. 596. II constamment, p.
33. 117. 287. 477. 595. 662.
563. II aussi, p. 162. 427. 630.
II toujours, quand meme, p,
13. 163. 177. 221. 223. 351.
358. 439. 453. 499. II toujours,
p. 189. 196. 274. 283. 351. 562.
595. II toujours, sans cesse, p.
21.33.117.195.210.283.287.
369. Il tout entier, p. 306. 497.
5l7. 574. II tote, toutes choses,
p. 638. II ele tot, tout-ăfait, p.
4. II de toie, de tout, p, 667. II
în t6te, en tout, P: 624. II t6te
câte, tout ce que, p. 6H.ll tot
una, la 111e\11e chose, p. 271-
501.11 totă lumea, le monde en­
tier, p. 645. - ]'e111. t6td; pl.
toţ'l, t6te.
Tot-de-una, aci-v. toujOlll"S, p. 33.
35. 327. 342. 373. II în tot-cle­
nna, tOUjOlll'S, p. 590.
Tovarăş, s. m. associe. II a se face
tovcwăş, s'associer, p. 583.584.
- Pl. tovarelsi.
Trage (a), v. tirer. p. 58. 152.
482. 513 514. 515. 605.11 bat­
tre, fcapper, p. 311.11 flanquer,
p. 432. II se diriger vers, p.
2�10. 380. II SO\lffler (en pa!"lant
du vent), p. 56. II preferer, VOD'
loir aller, p. 578. Ii t1"Clge'i, vas-y,
p. 109. II (1. trage nădejde, es·
pere!", p. 518. 668. II a'-j trage.
hoire, p. 293.11 a trage nn CI­
ghios, chantf'l"; ronfler, p. 4-71.
472.
Trage Ca se), v. 1'. descenclre, p.
56.
TI'ăl (a), v vivl'e, r. 19.130.192.
24G. 252. 287. 373. 455. 483.
496. 552. 5911. 611. 634. 635.
II sâ tdiiescc't, viv,l,t! p. 192·
244.
Traian, s. m. l.'r:1jan, p. 4,06.
Traistă, s. f. besace, musette, p.
372. 591. 657. - Pl. traisle.
TraiU, s. n. vie, exist.ence.1I tmIu
.ti!J(lnesc, SP, f"[uereller el. se
bMtre, p. 3\.18. - Pl. traI ud.
1
+
t
[757]
'eRA
- 757-
TUR
Tranana, s. 'In. 'I'ranana, nom pro­
pre, p. 406.
Trăntl (a), v. lancer.] al trântit'o
cucone Ione, tu as dis une
belle sottise, p. 160.
Trehă, s. f. travail, affaire, p. 281.
320. 394. II occupation, p. 5;2.
II chose, p. 394. II a ntt av(!
tnfbâ, n'avoir nen 11 faire, p.
570. II de trcbă, cornute il faut,
bonnete, brave homme, p. 287.
373. - Pl. trebt, treburi.
Trebul (a), v. falloir, etre neces­
saire, p. 244. 283. 297. 298.
492.567.658 ilnutri!Uă[Ung.],
il ne faut pas, p. 96.
Trece (a), v. passer, cesser, dis­
paraitre, p. 2\14. II taire passer,
taire traver-sr, p. 106. 242. II
perdre, p. 446. Ii traverser, p.
99. 104. 243. 582. 584. 587. �
passer, p. 168 198. 243. 270.
271. 388. 514. 519. 520. 583.
584. 587. II depasser, p. 324. II
coulel', p. 38· 109. II depenser,
p. 359. \1 a trece de, aller au
de lâ, dep�sser, p. 24·5. II a'�
.trece de, a.',! l1'ece de dor, per·
dre l'envie (j'avoir (par le fait
que l'on a obtenu ce que i'on
Clesire), p. 50. 77. II are să trecc'i,
il cO\1lera, p. 109. II er.'l t�'ece
ClL diol;h!ul, se moquel' de, p.
541.
Trece (a se), V.1·. aniver au bonL
de, p. 97.
Trecut, s. n. passe, p. 177.
Trecut, culj. passe. II a fi trecut cu
rlede,chlt,l, devenir imperti­
Ilent, p. 540. - Fem. trec�,tâ ;
p 1. trecu.tl, trect,te.
Trei, adj. mmt. card. trois, p. 38.
101. 110. 163. 175. 17B. 225.
263. 306. 334, 579. 675. 676.
Tresnea, s. m. Tresnea, \lom pro·
pre, p. 454.
Tresnl (a), v.' foudroyer, p. 454.
Trestie, s. /' roseau, p. 563.-Pl.
il'cstiL
Trifon, s. m. 'l'rifon, nom propre,
p. 341. 407.
Trimite (a), v. envoyer, p. 658.
Trist, aâv. tristement, avec tris­
Lesse, p. 277.
Tl'ocă, s. t: Tnică, localite. II a
-i'nviflat la Tr(,cc'i, il ne sait
rien, p. 407.
Trocan, s. m. 'I'rocan, nom pro­
pre. II eL fi Trocom; Mre un
geant, p. 408.
Trolan, S. m. 'I'rajan. II calea lu!
T1'oieLn, voie lactee, p. 408.
Tronc, inter]. patatras, p. 196.197.
Tropar, S. n. motet, chant d'e-
g-Iise, p. 526.
Trosc, interj. crac 1 p. 264.
Trosni (a), v. craquer, p. 571.
Trufanda, s. nt. 'I'rufanda, Dom
propre, p. 409.
Trup, s. n. corps, p. 486. - Pl.
tnspur«.
Tu. pl'. 2-e pers. tu, toi, p. 5. 97.
111; passtm.fţla, p. 29.
Ţucă (a), [Banat] embrasser, p.
64l.
Ţuchi, S. m. 'I'uchi, nom propre.
II a mâncat' ierbo. lui Tuchi, il
est fou, p. 409.
Tudorică, S. m. diminutif de Tu·
dor, rrb.eodore, p. 409.
Tudorin S. lJl. diminutif rle Tu­
dor, 'Th8Jduni. II ele câncl cu
Tudorin, il y a longtemps, p.
409.
Tufă, S. f. buisson.1I tufel de Ve­
nef:h" rien, mensonge, p. 438.
- fI. tufe.
Tulan, S. n. chene vert, yense,
p. 23,1. - 1'1. t1tfan'l..
Tufeanu, s. m. Tufeanu, nom pro­
pre, p. 410.
Tunde (a), v. tondre.11 a o tnnde,
filer, p. 26l.
Turbat, ad}. furieux, p. 107. ­
Fem. tnrbatc'i,. pl. tnl'uaţl, tU1'­
vede.
Tul'c, S. ?II. Turc, p. 207. 284.
327. 375. 410. 4J 1. 412. 413.
414. 415 416. 417. 418. 4H!.
420. 421. 422. 423. 424. II tt�1'­
Cl�l plcltesce, l'innocenL payerfl ;
p;tye qui vent, p. 416. il v'in
'ruTei'!, un grand danger flOUS
lWm;tCe, p. 420.11 pc'ir'câ'l aler­
gel IW'cir, comme s'i! avait
le dlalJle il ses trousses, p.
4·21.11 doa1" nu vin Turci,!, plus
lentement, rien ne p resse, p.
422. II se vatT-"l'ci,t la [fum lld,
il bredouille, p. 423.11 a fi 'r�!rc,
&t1'e meehant, cruel, p. 423.
II a .ti cap ele T�l1'c, intelligent,
nn gros personnage, p. 424.
- Pi. T�u·d.
[758]
TlJR
- 758-
U::-W
Turcesc, aâ]. turc, de turc, p. 424.
420. /1 dreptate turcescă, mjus­
tice, p. 425. II clobândâ turcescă,
de gros interets, p. 425. - Fern.
turcescă ; pl. iurcesci:
Turcesce, aclv. a la turc, eomme
les turcs. Iile turc, p. 375. 425.
Turcl (a se), v. r, rlevenir turc;
se mettre a l'abri du danger,
p. 426.
Turcit, adj, devenu turc, p. 670.
671.- Fem. turcită ; pl. tur­
citi, turciie.
Turcos, adj. mechant, brave, p,
417.-PI. turcoşi.
u
Uca, s. 1)/, Uca, nom propre, p.
426. 427. II a fi Uca, etre sot,
p, 427.
Ucenic, s. 111. apprenti, p. 567.­
Pl. ucenici.
Ucide (a), 'v. tuer, p, G37,
Udrea, s. 111. Ud rea, n0111 propre,
p, 427.
Uttă (a), v. oublier, p. 286. 643
esa 688.
una (a se), v. r. regarder, p. 220.
453. 488. 570. 611. 628. II a se
uita la, regarder, p. 620.
U1!at, ael). oublie. II a fi uUat de
DU1l111egMi" etre tres·vieux, p.
688. - Fem. ultatâ; pl. uitaţi,
ttitate.
Ulcior. s. n. cruche, broc, p. 72,
- Pl. uld6re.
Uliţă, s. f. rue, p. 428. 429. II a
bate uz.iţ'ile, battre le pave, p.
428, 429. - PI. uliţe et ul'iţi.
Umbla (a), v. aller, p, 92. 95. 101.
342. 348 524. 5::8. 530. 531.
626. II aller, mar('he1', p. 55, 67.
96. 152. 304. 305. 306. 308. 480.
626, II v8quer, circuler, p. 21.
R3. 67. 92. 96. 146. 191. 304.
305. 308. 332. II qu8te1', p. l�13,
II chercher a recontrer, courir,
p. 517. 591. 613. II parter, etre
vetll de, p. 528. 530. 531. 532,
II circuler, p 47. II p:1l'colll'ir, p.
99, 152.
Umbl·ă. :o. f. ombre, p. 327. 587.
- Pl. umbrc.
UmbI'ăI'escl, s. pl. Umbrărescl, 10-
calite, Il. 1�9. 429.
Turda, s. f. Turda, ville de Han­
grie, p. 426.
Turlac, ad]. hurluberlu , ivre, p.
424. - Pl. turlaci.
Turleac, adj. merr;e sens que le
precedent, p. 424. - Pl. turleaci .
Turn, 8.n. taur, tourelle, p. 18.
60. 61. 489. - PI. turnuri.
Turătcă, S. f. [Molâ.] tige (de bot­
t es), p. 651. - PI. tureici.
Turuâtcă, s f. ţ Moiâ.] tige (de bot­
tes), p. 651. - PI. iuruetci. ..
Tululor, pour tous, p. 634.
Tuţuren, adi. p. 431.
Umăr, 8. n. epaulo, p. 458, - Pl.
uinere et umeri,
Umfla (a se), V. r. enfier, se gon­
fier, p. 104.
Umple (a), v. emplir, remplir, p.
111. 114, 495. 526. 527. 658.
659. II mai umplut ele Bucuresci,
tu ne m'as rren fait de bon,
p. 21. /1 a'l umple de bogdaproste.
I'ahunr : ne pas rendie a quel­
qu'un le service qu'il avait de·
mande, p, 495.
Un, aa}, nWI1. cad. un; passim. II
d'un, un, p. 88. II nici un, 811-
cun, p. 553. II tot una, la meme
chose, p, 271. 501.11 ctt una w
doue, facilement, p. 350, II una
doue. a tout moment, p. 196.
-- Fem. una; p1. unii, 'unele.
Und', oC/v. paul' unde, ou, it cu,
p, 50. 161.
Unde, adv. ou, la ou, p. 1. n. 2'f.
98; pasflim.1I dans leqlleJ, p.
16. 347.lIpe ttnde, la ou, p.
601. 626.
Unde·va, adv, quelque part, p. 307.
Unllltă, S. r instrument, p. 327.
- Pl. unelte.
Unge (a), V. graisser, p. 623,
Ungur, S. 17!. Hongrois, p. 150.2:27.
363, 429. 430. - Pl. Ungu?·1.
Unguren, S. rn, Hongrois et Rau·
main de 'l'ransylvanie, p. 431.
'J32, - Pl. Ungureni.
Ungul'esc, wJj. hongrois, de hon­
grois, p. 432. - Fem. ungu1'cscd;
pl. unpurescL
Ungul'escă (Ţera), S. f. Hongrie, p, 8.
[759]
- 759-
UNS
Uns6re, s. f. graisse, p. 623. - Pl.
unsori.
Ură, s. [, haine, p, 183. 672. - P 1.
ure.
Urca (al, v. monter, p. 75.
ureter, s. n. cruche, p. 316. - PI.
urci6re.
Urdă, s. f. fromage blanc, p. 426.
Ureche, s. f. o reille, p. 598. - Pl.
urechii.
Urgie, s, f. haine, p. 494. 672.­
PI. u1·gii.
UrI Ca), v. detester , p. 234.
UrI (a se), v. r. detester, ne pas
aimer, deplaire, n· 669.
Urit, s. n, ennui. II de U1·ît, 1'81'
ennui, desrouvrement, p. 570.
u-n, od,j. laid, p. 167. 221. ,142.
662. II deplaisant, desagreable ,
1'. 675. - Pem. �t1'îtă; 1'1. urîti,
urite.
Urla Ca), v. hurler, p. 513.
Ilrlaţl, s. pl. Urlau, Dom propre,
p. 43:l.
Va, 3-e pers. ind. sing. du verbe
a voi, s'emploie pour le futur;
passim. II il veut, p. 32. 14-2.
544. 546. 548. 645. 646. 647.
Vac, s. n. siecle, p. 518. - Pi. VLI'
CU1'L
Vacă, s. f va,che, p. 129.207.323.
400. 446. 665. II a fi vaca Stan­
Ciului, etre un imbecile, p. 3�3.
- Pl. vaci.
Văcal', s. m. vacher, p. 70. - PI.
văcari.
Văcărescl, s. 1Jl. Vacărescl, loca­
lite, p. 433.
Var, intelj. h81as! p. 227. 347. II
vai de, malhem a, p. 16. 296.
Val-de·el, s. c. Val-de·el, localite,
1'. 434.
Valehl (a se), v. 1'. se plaindre,
p. 501. 502
Va1ta Ca se), v. J'. se plaindre, p.
501.
Vale, s. f. vallee, 1'. 33. 35. 93.
122. 570. 571. 598. 11 ele vale, en
bas, p. 630. - P j. văi.
Valea·Ghinulul, s. f. localitate, p.
435.
62447
VAT
Urmă, s. [, fin. II trace, p. 327. II
pe urmai cu-va, apres le de­
part de, apres le passage de,
p. 515· li d'in urmă, de la fin,
p. 284. 1\ din llrmă, de pres, par
derriere, p. 238. II cel de pe urmă,
le dernier, p. 284.11 cea (mai)
ele pe urmă, la derniere, celle
de la fin, p. 207. 208. 284.­
PI. urme.
Urs, s, rn. ours, p. 207. - PI. urşi.
UrzI Ca), v. ourdir, p. 331. II preparer.
ourdir, p. 685.
Urzica, s. [. hortie, p. 443. - PI.
ureicî.
Uşă, s. f. porte, p. 164. 232.487.
588 II entree, p. 4. - Pl. uşi.
Usca Ca se), v. T. se dessecher, p.
530. esi.
Uscat, add. sec, desseche, p. 530.
pe uscat, sur la terre ferme,
p. 616. - Fern. uscată ; pl. us­
caţ'l;, uscate.
Uşurel, ado. legerement, p. 213.
v
Valea·lul·Caută, s.j.localite, p. 435.
Valea-Lungă, s. f. localite, p. 436.
Valea Teancului, s. j. localite, p.
436-
Valma (de·a), s. c. en commun,
ensemble, p. 387.
'Vamă, s. (. droit d'entree, p. 688.
- PI. vărn'i.
Văra (a), v. passer l'ete, p. 129.
Vargă, s. f. baguette, p. 683.­
- Pl. ve�·g'î.
Va.rnav, s. m. Vârnav, Dom p1'o­
pre, p. 436.
Val'ză, s. f. ehon, p. 497. - Pl.
ve1·ze.
Vaşcou, s. rn. Vaşcoii, localite, p.
437.
Vasilache, s_ m. acelaş înţeles Cfl,
VasiLca. II a fi în loc !le Vasilache,
etre un porc, p. 437.
Vasile, s. m. BaHile, p. 437.
'Vătal, s. Jn. directeur, p. 122. -
Pl. vătali.
Vatră, s. t: foyer, p. 5. 243. 65l.
- Pl. vetJ·e.
Vătraiu, s. ·m. tisonier, fourgon,
p. 4. - P]. vc'îtra�e.
60
[760]
VAV
- 760-
VLĂ
Vavilon, s. rn Babylcne, p. 437.
438. 1/ a fi în ăle Vavil6ne, etre
fâcho, furieux, etc" p. 437. II
(/. oorbi în ăle Vaoilone, parter
en dehors du sujet, p. 438. II
tt. veni în ăle Vavil6ne, venir
rapidemont et fâche, p. 438.
Vavilonie, s. f. confusion, p. 438.
Ve, pr·. pers. :J-e pers. vous, p. 74.
93.
Yechlu, adj. vieux, p. 22. II vi eu x,
ancien, p. 97. 288.-Fem. oechie;
pl. vechi.
Vec, s. n, siecle. II a fi Radu veci,
etre tres-vieux, p. 273, - PI.
veci.
VeCinic, adj. eternel, p.634.- Fern.
cecinică j pl. veci.nici, vecinice.
Vede (a), v. voir, considerer, p.
8. 13 14. 21. 23. 24. 32. 48,
121. 309. 310. 371. 386. 455.
518, 552. 564. 565. 566. 592,
620. 622, 638. 681. 682.
Vede Ca se), v. r·. se voir, etre vu,
p. 135.222. 244. 297.298.30::;.
356, 37;).593,1/ se voir, se ren­
contrer, p. 438. II se voir, p.
557. 559.
Vei, 3-e pers. sing. du verb a voi,
forme le futur, p. 7. 35. 30, 358,
Veneţia, s.f. Venise, p. 438. 1/ tufâ
de Veneţia, rien, p. 438,
Venl (al, venir, p, 5. 21. 89, 110.
121. 152, 157. 158. 159. 160,
179. 198. 212. 215. 251. 336.
337. 338. 380. 406. 420. 421.
427. 438. 447. 450. 462. 467.
489. 500, 507. 547. 548. 649,
II a'i veni, avoir envie, p. 243.
�92. II ''î-a'ii, venit dra-cii, il est
fmieux, p. 618, 619.
Veninos, adj. venimeux, p. 1�6.
- Fem. ven'in6sâ; pl. veninoşl,
venin6se.
Ver, s, m. cousin, p, 72,- PI. verI,.
Verde, adj. vert, p. 13. 14, �3, 24.
135. �87. 288, 308. 309.11 a
fi Român verde, etre brave, p.
287.
Verde, adI>. verteruent.1I a spune
verde, dire franchement, sans
am bages, p. 289.
Verdeş, s. m. Verde:;;, nom propre.
II SCt ne vedern la Ve1'deş, la
semaine des quatre jeudis, p.
438. 1/ pânâ la Verdeş împemt,
au loin, p. 439.
Vel'sal, s. n. petite verole. 1/ ciupit
de ver'sat, rnarque de la petite
verole, p. 441.
Vel'şeţ, s, m. Verşe], localite, p.
449.
V�stil, adj. celebre, p. 244'-,
-- Fem. »estită j pl. vestiţi, ves­
tite.
Viclen, ad], faux ruse, p, 186.­
Fem. oiclcnă; p1. vicleni, »iclene.
Vidl'ă, s. j. loutre cornrnune, p,
136. - PL nidre.
Vie, s. f. vigne, P: 117. 373.
Pl. oii.
Vieţă, s. f vie, p.482. - Pl. oicte.
Viitor, s. '1'1, avenir, p. 177.
Vin, s. n, vin, p. 22, 74.265,436.
439, - PI. vinuTi.
Vină, s. f. fante, p. 69, II a '/'IU fi de
cină, ce n'est pas de sa fante,
p. 110. - PL vine
Vinde (a), v, vendre, p. 61. 216,
577, II debiter, p. 459,
Vindeca Ca se), v,)', gnerir, p. 514.
Vinel'I, s. j. Vendredi, p. 390.
Vini, s. '1'1, vent, p. 75. 78. 451.-
PI vîntu1'L
Vlnlură-Ţera, s. rn. aventurier, p.
349
Virf, s. n. sommet, p, 159. - PI.
vîr(uri,
Virgil, s, rn. Virgile, Dom propre,
p. "39.
Virf (a;, v, enfoncer, p. 639, II four·
reI', p_ 281. 624, 625.
Vfrf Ca se), 'o. r'. se fourrer, p. 394.
Vfrşă, s,f verveux, nasse, D. 559.
1-'1. vîTşe,
Vişa, s. f Vişa, Dom propre, p"
440.
Visită, s. f. visite, p. 14. Pl.
1yi,'ite.
Vită, s, f. hetail, p. 121. Pl.
vite.
Viţă, s.j. cep, pied de vigne, p.
123. - PL vile.
Viţel, s, m, veau, p. 4-46, - Pl.
viţe?
Vilez, (telj. brace, p. 204. - Pl.
v'iteji ..
Vlad, s, m, Vladislas, Ilom propre,
p. 440 441. 44". II al de nea
Vlad, un imbecllp, 1" 442,
Vlada, s, f Vladil, nom propre,
fJ. 442, 443. 1/ a fi Vl"rla, fpmrne
grande "t sot; e, p. 442,
VIăduţă, s. rn, dlminutif Je Vlad.
[761]
- 761
VLA
II al ele nea VIăelulă, un sot, p.
443.
Vlaşca, s. 'in. Vlaşca, departament,
p. 443.
VIăsie, s. 'in. Vlăsie, nom propro,
p. 444. II ca în pădurea V1ăsili,
comme dans la roret de Bondy,
p. 444.
Voce, s. 1. voix, p. 267.-PI. voci.
'Vodă. s. 'in. prince, p. 142. 143.
348.
Voe, s. 1. volont e.j] ele coe ele ne­
voe, bon gre, malg re, p. 470. II
voe bună, joie, partie de plaisir,
p. 280. - PI. voi.
VOI, pl'. PC1's. vous, p. 48.
Vol (a), v. vouloir, p. 142. 488.
547. 669.
VOlcu, s. m. Voleu, nom propre,
p. 444.
VOie, s. v olonte, p. 125. 545.644.
646. II gre, pennission, p. 125.
II voie la, libre a, p. 125. II af acc
pe coie, exallcer les voeux de,
p. 648. II eL face voiw la, accom­
pIiI' les desirs de, p. 658.-Pl.
voL
VOinic, adj. brave, p. 145. j 88.
201. 537. - Fem. voinicc/; pI.
voinici, voinice
Vom, l-e pers. ind. pl. du verbe
lt voi, forme le futur, p. 264.
Vor, 3·e pers. ind. pl. du verbe
a voi, forme le lutur, p. 495.
Vorbă, 8. f. parole, p. 323. II mot,
2. 392. 500. - PI. vorbe.
Vorbl (al, v. parler, p. 54.96.138.
160. 232. 302. 311. 324. 425.
z
Zadar (tnlr'un), loc. arZv. en vain,
inutilement, p. 297.
Zamă, s. f. [Oltenita et Un.q.j jm',
p. 235. 447. 497. 514. 515.11 a
ti botezat cu ,zanu! de varzâ,
etre mechant, p. 447. - Pl.
zemttri.
Zamfir, s. m. Zamfir, nom propre,
p. 446.
Zamfirica, s. f. diminutif de Zam­
fiTa, nom propre, p. 446.
"'Zapclu, s. m. sous-prefet, p. 203.
204. - PI. zapci'l.
'iZapis, s. n. contrat, p.669.-Pl.
zapise.
ZUG
438. 441. (;06. 596. II a vorbi
qreccscc, etre gris, p. 138. II a
vorbi sirbesce, parler lourdement
grossierement, p. 311. II a t'or�i
turccsce, etre i vre, p. 425.
*Vornic, S.111. [Mold.] maire de
village, p. 298. - Pl. rornici,
Vra, 3·c pers. 'ind. sing. [Mo/el.]
pour Vd3, il veut, p. 142.
Yracniţă, s.j. [Banat) petite porte,
p. 562. - PI. v1'CLcniţe.
Vral, ;J·e pers. ind. sing. [Molâ.]
POUl' orei, tu veux, p. 342.
VI'ăjmaş, s. m. ennerni, p. 52. ­
PI. n·ăjmaşi.
Vre, pr·. ind. quelque. 11 m'e un,
quelque, p. 566. II vre o dotă,
parfois, jan.ais, p. 565. 592.
Vreme, s. f. temps, p. 44. 45. 173.
514.11 Vl'ellle rea, qui apporte le
mauvais ternps, p. 431. II pe
vremea, du temps de, p. 3::'5.
338. II de lJe Vl'emea, du temps
de, p. 56. 254. 321.-Pl. vremi
et vremul·f.
Vrol (a), v. vouloir, p. 97. 142.
163. 176. 248. 249. 283. 320.
325. 342. 364. 374. 470. 502.
523. 544. 545. 567. 644. 651.
R59. 667. II a VToi cu cine-va,
vOllloir du bien a, p. 649. II
vrei m! vrei, bon gre, malgre,
p. 470. 474. II vra'! nuvrai, bon
gre, maJgre, p. 470.
Vulpe, s. f. renard, p. 207. - PI.
vulpi.
Vultur, s. m. aigle, p. 341. - Pl.
vulturi.
Zemă, s.(. jus,p. 497.-PJ.zemud.
Zena, s. f. Zena, nom propre, p.
446.
Zevelcă, s. (. t.abJier du costume
des femmes, â la campagnc,
p. 310. - Pl. zevelce.
Zgremburicea, s. 111-. Zgremburicea,
nom propre, p. 31. 209. 447.
Zid, 8. n. mur, mumille, p. 130.
- Pl. zicl�(j'i.
Zor, s. n. hâte. 11 a ela zor', presser,
p. 501. 553.
Zorilă, s. m. Zorilă, nom propre,
p. 447.
Zugrăv1 (al, v. peindre, p. 560.
[762]
[763]
GLOSAR
AROM::ÂNO-FRANCES
A
A, pl'. dem, le, la, le sien, p. 433.
365. 436.
Ac, s. n, aiguille, p. 266.
Acăţare, v. accrocher, attraper,
p. 418. 606.
Acâţare, v. accrocher, attraper,
p. 606.
Acâţal'c (5'), v. r, s'acerocher, p.
665.
AC5en, s. 'In. etranger, p. 328.
Adărare, v. faire.lţbătir, construire,
p. 193.
Adăral'e (5'), v. r. se faire, se con­
struire, p. 270.
Adjundzere, v. deveni]', p. 361.
651.
Adur;ere, v. avoir I'air de, ressem­
bler a, p. 10.
Afirire, v. garder, preserver, p.
55l.
Aflare, v. trouvor, rencontrer, p.
305. 490. 506. 507. 565.
Aforă, ad». hors, en dehors, p.
360.
Agâl'şire, v. oubl ier, p. 633.
Agh'îu, s. 'In. saint, p. 597.
Ag'îungere, v. devenir, p. 270.
Ag'îu!are, v. aider, p. 531. 66l.
AI, adv. de, p. 29. 69. 128. 407.
II devant, p. 420.11 formand ]'ac­
c\lsatif, p. 551.
AIăgare, v. t:ourir, p. 98.
Alan!, pr. autre. II alântuz, a au-
trui, p. 423.
AIăsare, o, laisser, p. 153. 606.
AIăvdare. v. louer, p. 365. 396.
Alâvdare, v. louer, p. 397.
Alâvdare, s. f. louange, p. 8.
Aledzere, v. choisir, separer, p.
500.
Âiru, 8. n. ail, p. 137. - FI. dUe,
âlb.
Aloa!, s. n, pâte, p. 360.
Aluat, 8. n, pâte, p. 360.
Amânare, v. retarder, remettre
a plus tard, p. 653.
lI.mare, s. f mer, p. 270.
Amaxea, s. f chariot, p. 418.
Amone, s. f. enclume, p. 361. 365.
Amoni, s. f. enclume, p. 360.
Anapole, s.f. Nauplia, localite, p. 4.
Andjurare, v. injurier, p. 234.
Angrecare, v. f'ăcher, meconten-
tor, p. 551.
Anoghi, adv. dessu8, p. 193.
Apă, s. f. eau, p. 635.
Aperal'e, v. preserver, garder, p.
675.
Aprindere, v. allumer, p. 568.
Aproch'îare, v. re�evoij', admettre,
laisser s'approcher, p. 137.298.
Ara, adu' . .f. mauvaise, defavo·
rabie, p. 506.
[764]
ARA
- 764-
CAH
Arâba, 8. f. voi ture, char, p. 418.
Arbines, s. 111. Albanais, p. 8.
Areli, adj. 8. 111. tort, mal, p. 234.
425.
Arhund, 8. 111. seigneur, noble, p.
137.
Arîdere, V. tromper, p, 433.
Al'ipidină, 8. f. descente, pente,
p. 98.
Arîu, 8. 111. riviere, p. 270.
Arman, 8. 'In. Roumain, p. 10.11.
Ai'mână, 8. t: Roumaine, p. 137.
Armânere, u, rester, demeurer, p.
330.
Arni!, aclj. balaye, p. 69. - Fem.
(imită.
Arlirisire, o, etre de trop, p. 46.
Ar!isire, V. etre de trop, p. 46.
Asan, 8. 111. Assan, norn propre,
p. 41\).
Ascăpare, o, ochapper a, eviter,
p. 247. 597. II preserver de, p.
670. 671.
Ascundere, v. cacher, p. 598.
AS'dl'are, v. faire, procurer, p.
247.
Aspardzere, V. briser, casser, p.
588.
Aspargere, v. casser, briser, p.
568.
Aspirare, V. effrayer, p. 247.
As!ălare, v. rencontrer, p. 565.
Atuncea, adv. alors, p. 590.
Aua, adu. ici, p. 266. 298.
Avdzlre, r, entendre, p. 407.
Aviglare, V. veilJer sur, p. 63P.
Avere, v. avoir. II al, tu as, p.69.
137. 418 II are, il a, p. 34. 194.
436. 538. 599. II ari, il a, p.
569.
A'V'uii'ia, adu. rapidement, p. 2,0.
Azore, 8. n. hâte, p. 69.
B
Băgare, v. mettre, p. 360. 588.
Bănare, v. vivre, p. 418.
Bati-un, adj. personne, aucun, p.
547.
Bere, v. boire, p. 635.
Besă, 8. f. foi, bon ne foi, p. 8.
Biserică, 8. f. egliso, p. 490. 588.
Ca, conj. comme, p. 4. 137. 330.
427. 433. 613. 630.11 pour que,
p. 548·11 si, p. 247. 362.
Că, con}. parce que, si, p. 69.
Câ�ula, 8. f. bonnet de fourrure,
p. 128.
Cădere, v. tomber, p. 10. 424,.
427.
Căftare, v. chercher, p. 360. 419.
Câftare, v. cllercher, p. 298. 361.
507.
CalaI' (;;:), adv. a chevaJ, p. 11.
Călar (n.), adv. a cheval, p. 11.
CăIăuz, s. m. conducteur, guide,
p. 297. 490.
Călcare, V. fouler aux pieds, p.
420.
Câlcare, v. marcher, mettre les
pieds sur, p. 665.
Bişire, V. peter, vesse r, p. 407.
Bruscă, 8. f. tortue, p. 98.
Bun, adj. bon, p. 125. - Fem,
bună.
Buşa, s. 1n. Bucha, no m propre,
p. 29.
(J
Cale, 8. f. route, chemin, p. 34.
297. 565.
Calimera, S. C. [du grec] bonjour,
p. 124.
Cama, adv. plus, p. 270.
Cămărusire (s'), V. 1'. etre fier, se
pavauer, p. 153.
Când, adu. Jorsq;le, p. 34. 590.
Cândal'i, 8. n. bdJance, p. 569.
Cându, adv. lorsque, p. 10. 569.
69I.
Câne, S. m. chien, p. 303. 304.
305. 691-
Can!are, v. chanter, p. 10. ll.
Cap, S. m. tote, p. 24.
Cara, conj. si, p. 362.
Caraman, 8. m. Caraman (nom
de chien noir), p. 46.
Carbune, 8. m. eharbon, p. 361.
[765]
CAR
Cari, pr. rel. qui, celui qui, p.
270.
Cărtlre, v. laisser tranquillo, p.
304.
Caş, s. n, frornag e a la pie, p.
10.
Casă, s. f. maison, p. 137. 298.
cat, adu. combien. II di cât, plu-
tot que, ]l. 29.
Calhe, pl'. chaque, p. 365. 396.
Oăthe, coni. autant, p. 300.
Cathi, ]11'. chaque, p. 305.
Caligurie, s . .f. accusation, p. 551.
Ca!oghi, »re». sous, r- 193.
�e, Pj'· rel. şi interj. quel, p. 69.
II qui, p. 297. 397. 635·11 ce
que, p. 10. II quoi? que? p.
270. II ge că, quoique, p. 30-1-
�e, conj. mais, p. 547.
Celnic, s, 'In. nota ble, gros pro-
prietaire, p. 10. 36l.
�er, s. 'In. ciel, p. 507.
�el'ă, s. r cire, cierge, p. 568.
Chedică, s. f. embuche, p. 5cl8.
- PI. chedic'i.
Ch'iadică, s. r embuche, p. 588.
Chirire, v. peri]', etre detruit, p.
266.
Chişal'e, v. pisser, p. 691.
�i, pr. j·elat. qui, p. 297.
�jl', 8. n. crible, tamis, p. 365. 396.
Oare, v. donner, p. 419.547.548.
II dcldea cadet, remualt le queue,
p. 202.
Oare, v. frapper, p. 266. 433.
Dada, s. f. lllere, p. 137.
DăI'ac, s. 'In. diable, p. 424. 592.
606. 621. 651.
Djimie, s. f. mosquee, p. 691-
Oi, pl'ep. et conj. de, du, de 18,
p. 4. 10. 24.46. 109. N7. 3(}O.
420. 436. 490. 531. 551. 597.
613. 661. 670. 671. 675. il a, p.
665·11 q ne, p. 261.11 par, p. 606. II
a cause de, p. 234. II de Iavon
qne, p. 40 •. II si, p. 425. II iti
cât, pllltOt que, p. 29.
Oifler, s. n. registre, p. 592.
P J. d'ifte1'!.
Oiscurmare (s'), v. 1'. se repose]',
p. 639.
Ojug, aller dans la montagne en
s'elevant, p. 10.
765 -
DZU
Clubana, s. ţ • grande cueilllere,
p. 362.
Clumag, s. n, gourdin, p. 305.
Clumaga, s. f. oăton, p. 304.
C6dă, s f. queue, p. 569. 606. II
dăde« cada, remuait la queue,
p, 202.
Cola, s. m. Nicolas, r- 234.
CoTa-mbola, p. 445·
Cor, 8. n. danse (ronde), p. 407.
Corn, 8. n, corne, p. 599.-Pl. corne,
Oripare, v. crever, mourir, p. 433.
621.
Crişlin, adi. chretien, p. 419. 420.
670.
Cruce, S. f. croix, II sign o de la
croix, p. 531. 565.
Cruci, S. f. croix, p. 531.
Csenu, adj. etranger, p. 136. 328.
- F'orn. csen«,
Cu, prep. ave", p. 8. 10. 137.
193. 3::l0. 3%. i.i60. 361. 362.
418. 419. 585. 599.
Cumnical'e, s. f. communion, p.
538.
Cundul'i, s, m. Onnduri, Dom pro·
pre, p. 69.
CUI', s. n. derriere, p. 360.
Cuşiri, 8. 1n. cousin, p. 445.
Cuşuri, S. m. cousin, p. 445.
Djul·al·e,v. jureI', preter serment
p. 433.
Domnu, s. 'In. Dieu, p. 547. 548.
551.
Oore, S. f. pl. presents, p. 137.
Drac, s. 1n. diable, p. 565. 568.
569. 585. 588. 590. 597. 598.
606. 613. 630.
Ducere (s'), v. 1'. s'en aller, par­
venir, p. 265. 597.
Oumnedzei:i, s. 1n. Dieu, p. 639.
Dumnidzeu, s. m. Dieu, p. 551.
635. 661. 653. 661. 670. 671.
675
Dumnidzeu, s. 1n. Dieu, p. 665.
Duriii'ire, v. dormi]', p. l1.
Ozadă, s. f. bille de sapin, p.124.
125.
Dzenuclu, S. n. genoLl, p. 8.
Dzicere, V. dire, p. 547.
Dzuă, s. f. jour, p. 125.
[766]
- 766
E
E, 3-e pers. ind. sing. du verbe
Î!tre, il est, p. 69.
Eara, 3-e pers. imp, sing. du verbe
etre, elle etai t, p. 137.
Easpirare (s'), v. r. s'effrayer, p.
109.
Eavdzire (s'), v. 1'. sentendre, p.
266.
F
HUR
EI, P]·. pm·s. lui, p. 298. 360.
Elimp, s. m. Oiympe, rnontagne,
p- 109.
Erbă, S. f. herbe, p. 436.
Este, 3-e pers. sing. ind. du verbe
• etre, il est, p. 303, 304. 308.
Esti, 3-e pers. sing. ind. du verbe
et1'e, il est, p. 424.
Facăre, v. faire, p. 362. 490. 531.
588. II face et faci, il fait;
passim,
Favere (s'), v. se fain', deveni!',
p. 10. 128. 565. 585. 597. II
s'far;e et s-f'aci : passim.
Far, con}. sans.1I fâ]' di, sans, p.
305.
Fără, conj. sans, p. 303. 304.
305.
G
Giiina, s. r. poule, p. 635.
Ganl, s. m. Gani, Dom propre, p.
335.
Ghiani, s. m. nom propre, p. 124.
Ghiasuli, s. m. nom propre, p. 4.6.
124.
Ghifl, s. m. boh8mien, p. 357. 360.
361. 362. 365.
Ghifla, s. m. bohemienne, p. 396.
397.
Ghiftesc, adj. de bohEimien, p. 551.
- Fem. ghifltscâ.
Ghine, adv. bien. II ma gh'ine, plu·
tot, mienx van t, p. 29.
Ghisuli, S.11l. Ghisuli, nom prop1'e,
p, 46.
GinucÎu, s. n. genou, p. 427.-Pl.
ginucZf.
Ferege, s. f. sorte de long man-
teau, p. 194.
Ferlcă, s. f fougero, p. 490.
Frati, s. m, frere, p. 8.
Fudzire, v. fuir, se sauvor, p. 4.
613.
Furăscă, aii). [. de voleur, p. 424.
- Pl. fuTl!sci.
Furare, v. voler, p. 598.
Glolo, s. in. Gloto, nom propre, p.
125.
GÎleţu, s. m. glaco, p. 418.
Gog, 8. m. Gog, nom propre, p.
128,
Gogă, s. 111. Goga, nom p1'opre, p.
128.
Gogu, s. 111. Gogu, nom p1'opre,
p. 128.
Grădină, S. f jardin, p. 136.
Grec, s. m. Grec, p. 13i. 137.
361.
Gt'ecă, s. f. Grecque, p. 137.
Greu, adv. difflcile, p. 661.
Gumar, s· rit. ;3,ne, p. 136.
Gumarâ'ngafjl, s. m. pl. chardolls,
p. 136.
Hâmal, s. m. portefaix, p. 10.
Hal'isire (5'), v. ]'. etre content, se
rejoui1', p. 419.
Hiavră, s. r fievre, p. 433.
Hil/a, s. f. fi Ile, p. 298.
Hire, v. etre. II s'hibă, qu'il soit, p.
10. 361.
H
Horă, s. f. village, p. 297. 298.
300. 303. 304. 305. 418.
Hristou, s. m. Jesus Christ, p.
590,
Huriat, s. m. Huriat, nom propre,
p. 153.
[767]
- 767
I
I
1, con}. ou, ou bien, p. 10. 11. 424.
1, »r- a lui, lui, p. 194.
'1, 3·e pers. sing, ind, pers. il est,
p. 8. 304. 1l35. 66l.
Im, pd,p. a, dans, p. 361.
Imnare, v. aller, se prornener, p.
360.
L
'L, pr. pers. le, lui, p. 10. 137, 153.
298.
La, prep, a, p. 298, 361. 418.427.
590. II a, pour, p. 297. II vers,
p. 635. II chez, p. 46.360.11 au­
pres de, p. 651, II sur, p. 691·11
pi la, par, sur, p. 270.
Lafu, adj. noir, p. 36l.
Lală, s. In, oncle. II se dit, en signe
de respect, a une personrie
ăgee, p. 436.
Lăvdare, 1), Iauer, p. 365.
Lc, pl'. pcn les, p, 194. 500.
Lemnu, s. n. bois, p. 531.
'li, pl". pers. a lui, a elle, p. 361,
M
MUT
În, prep. dans, p. 265. 298. 407.
507. II a, p- 407. II sur, p. 565.
Inchisirire, v. partir, p. 34.
Inimă, S. f. coeur, p. 418,
lnturchlpsit, adj. devenu turc, p.
670.
In, ado. ou, p. 137. 328.419.531-
661.
419. 425. 568. 691. II a lui, le
sion, p. 396.
Uepure, s. In. Ilevre, p. 418.
Lingure, S. f. cuillere, p. 362.
Lipsire, v. fallolr.] manquer, p. 194.
Loare, v. prendre, p. 34. 547.
Loc, S. n. place, p. 507.
Luare, V. voir loare.
Lu, p1'. le, lui, p. 418. 425. 565,
606. II de, p. 234.
Lucru, s, n, entreprise, occupa­
tion, p. 568. 569.
Lume, S. r. monde, p. 639.
Luminare, s. [, lumiere, chandelle,
etc., p. 419.
Lupată, s. f. pelle, p, 531.
Ma, ad». plus, p. 361. 420, II ma
ghine, mieux, p. 29. II ma reii,
pire, p. 420.
Ma, conj. mais, p. 360. 490. 588.
598. 653
Măcare, v. manger, p. 10. 46. 328,
362. 651.
Macedonia, s. f. Macedonia, p. 189.
MâguÎă, s. f. colJine, p. 490.
Mână, s. r, main, p. 10. 425.
PI. mâ;'i.
Măncare, v. manger, p. 303.
Manoli, s. m. Emmanuel, nom
propre, p. 193.
Mara, adj. s.f. !lam prapre, p. 1911.
Măra!, adj. malheureux, paUVl'e,
p. 518
Mal'c, adj. grand, p. 597.
Mărmin!, s n. tom beau, p. 303.
Maş, adv. seulement, p. 10.
Maşi, adv. seulement, p. 639.
'MboTa, v. il gre:ffe, p. 445.
M'care, V. manger, p. 362.
Mii, pl'. ]JOS. me, p, 606.
Melona, s. ţ'. Melona, nom de
chienne, p. 202.
Mi, sr- p08. m8, moi, p. 551-
'MI, pl'. pos. me, moi, p. 547. 548.
'wh, p1'. pos. me, moi, p. 606.
Mic, aa). petit, p. 597.
Miel'e, s. j. miel, p, 362.
Mighiripsire, V. preparer (un plat),
p. ;202.
Minare, v. remuer, p. 548.
Mine, pl'. mai, p. 305.
Minte, s. f. esprit, pensee, p. 361.
'Mpl'ostu, adj. (sur pied) entier,
p, 599.
'Mputare, v. sentir mauvais, p. 137.
MUCI, S. 111. p. 202.
Mufluzil'e, v. faire faillite, p. 592.
MuÎiare, V. femme, p. 571-
Mult, adj. beancoup, p. 551.
Murire, v. momir, p. 397.
Muscă, S. f. mouche, p. 362.
Mulrire, v, regarder, p. 592, 635.
[770]
u
770
ZIC
u
U, p1'. la, p. 362. 419. 565.
Ucna, s. f. fard, p. 330.
Ulicar, s. m. nom propre, p. 427.
Umplere, v. emplir. II combler, p.
137.
Un, adj. num. carei. un, p. 266.
424. 531. 547.
Va, 3-c pers: sing. ind. du verbe
V1'ere, vouloir, p. 10. 11. 298. II
dernander, p. 490. II avoir be­
soin de, exiger, p 297.
Va, indique le futur, p. 128. ] 37.
420.
Vai, indiquer le futur, p- 10. 11.
418.
Vangheli, s. m. Vangheli, nom
propre, p. 436.
VâSme, s. m. roi, p. 357. 36l.
Veciiu, adj. vieux, p. 592.
Van, 8. m. Jean, p. 445.
Urui, aâ). Iaid, p. 671. - F6lI!.
uruiă.
Uşă, s. [. porte, p. 490.
Uspiţrua, s. f. ami tie, p. 551.
Uvreu, s. m. juif, p. 433.
Uvridă, s. f. synagogue, p. 433.
v
Videre, v. voir, p. 297. 425. 565.
590.
Vlnire, v. venir, avoir envie de,
p. 091.
Vracâ, s. m. Vraca, nom propre,
p. 407. 445.
Vr!ll'e, v. vouloir, p. 10. 298. 425.
Vruşu, s. m, Vruşu, Dom propre,
p. 445.
Vurgar, s. m. Bulgare, p. 24. 445.
Vurgăresc, adj. bulgare, de bul­
gare, p. 24. 445.
1 Yemăne, s. m. Yemen, province
de l' Arabie, p. 446.
z
Zacone, s. f· habitude, coutume, 1 ZicÎar, s. ?1l. mendiant, p. 10.
p. 300.
[771]
GLOSAR
ISTRIO-FRANCES
A
Aude, v. il entend, il ecoute, p. 589.
]3
Basaorlca, s. j. eglise, p. 581.
Bale, v. frappe, p. 53.
Caca, v. il chie, p. 591.
Cada� (va), v. elle tombera, p.53.
Carle, p1'. POUl' carele, qui, celui
qui, p. 48. 550.
Cargnia, s. f. Oarniole, provinco,
p.48.
I Bire, aclv. bien, p. 48.
c
Casa, s . .r. maison, p. 581.
Che, con]. car, p. 53.
Crede, v. il croit, p. 550.
Cupu, s. 'In. montagne, p. 591.
De, prcp. du, p. 575.
Qi, 8. f. jour, p. 277.
Domnu, s. 'In. Dieu, p. 550. 551.
D
Dracu, s. 'In. diable, p. 575. 581.
589. 591.
Dupa, PI'l;P. selon, p. 551.
Dzuta, v. il aide, p. 550.
E
En, prep, en, dans, p. 48. 276. I (E)nlrebandu, v. en demandant,
277. 550. 575, 581. en s'intormant, p. 276.
F
Face, v. il fait, p. 48. 551.
Facuta, aelj. f. taite, p. 277.
Farira, 8. f. farine, p. 575.
Forteza, s.f. forteresse, citadelle,
p. sa.
Fost, v. a ete, p. 277.
Friul, s. m.. Frioul, province, p.
48.
[772]
JOS
772 -
J
Jos, adu. bas, a terre, p. 53.
L
'L, pl'. le, p. 48. 550.
M
VIR
Ma, conj. mais, p. 581.
Maire, v. aller, s'en aller, p. 575.
Mai, adv. plus, 591. II maI mun,
plus, p. 591.
N
Mare, adj. grand, p. 591.
Mechinc, s. f. gruau, p. 575.
Mun (mai), ad». plus, p. 591.
Nanca, conj. non plus, ni, p. 48. I Nu, ])1". neg. non, ne ... pas, p.
48. 277. 551. 589.
o
0, adj. num. carti. une, p. 277.
p
Plati (val, v. il payera, p. 551.
Pre, ])TI!p. sur, p. 591.
I Predichele, s. [. art, les preches,
p. 689.
Race, s. r. froid, froidure, p. I Roba, s. t: habit, veternent, p.
551. 551.
Sâm.beta, s. f. Samedi, p. 551. I Svetu, 8. m. saint, p. 581.
Se, p1". se. 11 se vire, l'on vient,
l'on arrive, p. 270.
v
Va, v. indique le futur, p.
551.
53. I
Vil'e, v. il vient. 11 se oire, l' on
vient, l'on arrive, p. 276.
[773]
Fag.
8,
prov.
10,
"
11,
"
34,
"
49,
linia
53, prov.
69,
"
88,
"
89,
"
102,
linia
109, prov.
126,
linia
128,
151,
"
153, prov.
163,
"
172,
"
178,
linia
182,
"
198, prov.
234,
linia
247, prov.
"
nota
249, prov.
268,
linia
277, prov.
288,
"
291,
ERRATAl)
13130, ghlus în loc de glus.
13132, dzinuclu în loc de dzlnclu.
13133, Al'bineslul in loc de Arbineşlul; şi; scop în loc
de şcop.
13137, s-Iacl în Joc de s-Iacf,
13138, ş-o-aducă în loc de s-oaducă.
13139, cându în. loc de când, şi; cadă în loc de
cade.
13142, a se adaoga *
13199. stihismă în loc de stihimă.
1, a se adaoga, de asupra proverbulul, titlul
CATARAN.
13243, jos în loc de g)'os.
13287, părta în loc de p6rte.
13333, ttrtan in loc de tartan,
13336, l-a abătut în loc de l-abătut.
19, 613 în loc de 631.
13413, neua în loc de neua.
23, tiue în loc de tine.
16, 571 în Joc de 175.
4, Nicolae în loc de Nicalae.
13533, să în loc de sl,
13564, plrcalab în loc de părcalab,
13593, păiuş în joc de paluş.
6. Ia în loc de a.
23, Jijia în loc de Jija.
13667, Sic în loc de Sic.
27, andjul'l în loc de anqiuri:
13841, si se va sterge : şi: năua în loc de neaua.
1), îşi făcea o tambară în loc de se făcea tam­
bura.
13846, secere în loc de seceră.
14, se adaogă: sau hoţ.
13943, �i în loc de zi.
13978, românesce în loc de românescf,
13983, chelb6sa în loc de chelb6la.
1) Aceea�l observatie ca la cele-l-alte volume.
[774]
Pag. 296, prov.
300, linia
305, "
3�8, prov.
346, li�ia
362, "
377, prov.
412,
418,
419,
420,
438,
445, li�ia
"
" prov.
453,
457, li�ia
471, prov.
548,
550, "
585, linia
595, prov.
639,
651,
-- 774 -
14004, ptrcalab în loc de părcalab.
22, Câthe fn loc de Cathe.
9, primnă în loc de priimnâ.
14103, Csenlu în loc de Xenlu.
14110, Acsenlu în loc de Axenlu.
20, a-mânâ în loc de amână.
7, muscili iu loc de muscile.
14242, ta-so în loc de la-s'o.
14351, Binele În loc de Bine.
14369, amaxea în loc de amaxia.
14372, tăcsea în loc de tăxea.
14374, Ne în loc de Ni.
14438, Vavilonie în loc de Vavilone.
14, Vraea în loc de Vrace.
15, Tricala în loc de Tricale,
14466, Cola în loc de Cola.
14493, Bedrns în loc de Ber·dos.
33, 14490 în loc de 11490.
14543, aghiesmui în loc de aghesm
14808, ca în loc de la.
14812, d'al în loc de da'I,
6, Fă-ti în loc de Fă-ţi.
14935, fuge în loc de fugi.
15109, două in loc de două.
15144, daraC;m în loc de daraeTi.
[775]
SCARA
TITLU
BIBLIOGRAFII<
SEMNE CONVgN'{lONALIo;
CAP. XI. PROVERBE ISTORICE.
ŢerI. - Popore. - Oraşe. - Sate. -­
Localităţi diverse. - Nume propril ,
C A.P. XII. Credinţe. - Eresun. - Obiceîun. - DUD)­
ne(l.eu. - Drac. - Sfinţi. - Preoţi. ­
Eresurt şi Credinţe
GLOSAR ROMÂNO FRANCES .
GLOSAR AROMÂNO-FRANCES
GLOSAR ISTRIO-FttANCES
ERRATA
62447
Paţnsu:
.. _-�._--
l-VI
VI-XXVI
XXVI
463-691
693-761
763-770
771-772
773-774
51