[1]
PROVERBELE ROMÂNILOR
CAPITOLU VI
DESPRE VIETA FISICĂ
,
ObiceiurI. -Imbrăcămillte. -Case si elădirl diverse.-
,
Gospodăria casei.
ACASA
ALAcSIT
ALAGEA
*6
6530 A'şl căpeta alag eua.
VeeÎ! Casil.
Vecj! Lmbrdcn];
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.-L. ŞAINEANU, Dict. p. 19.'­
P. ISPIHEscu, Leg. p. 12.
el pătî «laqeua, (vre-o alaqea]
Fn. DAMI�, I, p. 55.
A păţI un ne-ajuns, a fi înşelat, păcălit.
Alageua este o materie vergată de bumbac, un [el de indiană. ,
«Nimem nu s'a putut atinge de împărăţia mea, cât am fost
tine!", t('trit să-tl'i capete alaqeoa .• -P. lSPIHESCT,.
ALBIE
*
6531 A face pre cine-va albie de porcl,
PONTBHIANT, Dict.-FR. DAMJ�, I,
p. 57.
[2]
2
*
A'l face ca pe o albie ele porci [porcescă}.
A. PANN, Edit. 1889, p. 12(\ ;
III, p. 11.5. - G. POBOHAN, inst. r.
Slatina, J. Olt.
VeQI Troci/.
A ne-cinsti, a batjocori reu, a injura, a arunca cu noroiu
în cine-va.
M'a Înjurat, m'a necinstit,
Ca s» albie porcescă,
M'a făcut, şi m'a gonit.
A. PAN1\:.
()532
A face pre cine-va albie de câne.
Luicon lsudan, p. 724.
*6
A face ]J'l'e CLne-va alhie de cani,
E. I. PA'l'RIGIL', 'Î111J., c. S11Ittlţi,.J.
Coourlut, - B. P. HAŞDEU, Et!!,)!.
Magn., p. 7:19. - V. ALEX.Ai\DFU,
Tcafl'., p. 3S.-Şezi1tol'ea, 1lI, p.14�.
Acelaş înţeles ea la :\0. 653'1.
«Daca nu vreI să ieI câmpiI pe urma lor te fac albie de cân i
prin foile lor.»-ALEXA1\:lJI:T, Sandu. Napoilă.
6533
*
A face pre cine-va ca pe-o albie.
6534
Acelaş în ţeles ca la :� o. (j532.
*
Din albie.
JI1�lcSC:I, Opinc., p. 21. - B. P.
HA';'ULU Et!!m. N,a,un" p. 740.
Din cea mai fragedă vîrstă, din pruncie.
::;e scie că albia se întrabuiuţeză ca legăn, pentru copii! cei
mici, mai ales pe la ţeră.
Francosul �lice, de asemenea: cli?� le bercea.u:
ALTIŢĂ
[3]
AMNAR
Veq.I Dmc, Femeie.
*6
6535 Cât ai da în amnar.
B. P. HAŞDEU, Etym. Magn, p,
1.091.-S. FL. MARIAN, Tmcl. Pop.,
p. 184.-G. POBORAN, inst., c. Sla­
tina, J. Olt.
Cât al scâpărc� din amănar.
I. CnEANGA, Amini., p.15.- B.
SJ'. DELAVHANGEA, Sultănica, p. 88.
Intr'o clipă .
• La fântână mi-a fost masul, şi n'am Închis ochil cât ai scă­
păriI, elin amănar .> -CnEANGA.
*
6535 b Nici cât ai da în amnar.
P. !sPWESCU, Le.r;., p. 104.
De loc, nicl o mica de ces,
Trancuersum uruţuem discedere.
P1'O/). Lat.
6536
*
A rămâne fără amnar.
Il. P. HA�I>Jo:u, Etym. 111agn, p.
lG93.-DuBJU·: MA I,JNJ';SCLJ, inc., c.
Pînnt-Hoşu, J. Argeş.
A Il în lipsă de un lUCl'I1 ClI totul trehuincios ; il fi sarac
cu desă virşire.
Să nu mar ajungă nime
Să hee 'n crîşmă cu mine!
Că's fecior de gospodar
:;:i·am 'I'emas fitr' de mi11W1',
AII1'OI'({ Română, lS81, p. 16.
ANGLIE
VeqI l lui nă .
[4]
4
ANTERIU
Ve(�l Anl1'nte, Climaşii.
ARGEA
V ec�l Bărbat, a se 01'ii.
bi, a se P1'ipL
*6
6537 La argea, fără vergea, n'at ce căuta.
P. GĂRBOVICEANU, projes. Setn.,
CI. VI.
Câl1fl merg'l unde-va fără cele trebuinciose.
A AŞTERNE
*6
6538 Cum (îţi) veI aşterne aşa vei dormi.
A. PANN, sc« 1889, V. 57; III,
71.-P. ISPu<ESCU, Leg. 1, 1872, p.
'l76; Bev. lst. lI, p. 160. - B. r
1-lA,!DEU, Etym. Maqn., p. 1962. -
1. VALENTINEANU, p. 7. - 1. IONE­
SCU, Il, p. 115.·- GROSSMANN" Dict ,
90, 92 & 157.-A. GOROVEI, J. Su­
ceova.-M. PASCULESCU, la Intlln,
p. 11. -E. 1. PATIlIClU, in» .. c. Smul­
ţ" J. CO/lu1'lui.-H. D. ENESCU în'V.,
c, Zaniostea J. Dorohoiii.-« EM. Po­
PESCU, ·lnt>. G. Cioclinesd-JYld.r·ginel1i,
J. Ialornii« -Elev. Semin, Buc. CI.
T' lIJl'rin P. Gi\HBovlcEANu,pr'�f­
Gri. Porexs uu, ':ng.,c. Iiassa, J.lalo­
mita.
*6
Cum iţi «stern; (uel aşterne) asa ve: durms.
Avn. Conces , paroti, c. Coşteit7.
Banat.- V. SAVA, -Înv., c. Vaşco·t1-
Btire sci, cam. Bihor, Ungaria.
*
C ' .. 'l -' l)
.urn. va s asierni as: un. s c ormL .
1. IONESCU, profesor', c. Neneet.«,
[5]
LIIBI:1,CXMlNTE, CAS.�
*
Cum Vu.,'{[ «stern», ac.şi val clorlni 1)
1 COYAN, prof, c. Lanina, El'ir.
Care cum i�l aşterne, asa dorme.
IULlu Gnorşoru.xxu, in», c. Gal­
şa, comit. Arad,
Cain ţi 'l asterne, aşa 'vei dormi.
EN. BALTENU, Lum. I. p. 8i.­
E. 1. PAT1UCIU, înv. c. Smulţi, J.
Cocurlui, __ o M. LUPESCU, 'Înv. c.
Brosceni, J. Suciaoa,
Cum ţi-al asternut, aşa uei. dormi.
LAUHIAN & MAXIM, I, p. :16.
*6
Cum îţr asierni, aşa (şi) clOT11?1"
Hll\'1'J'SCU, p. 7.-LAU111AN& M.·Ic­
XIM, 1, p. 988.-REINSBEHG ·DmUNG­
SFELD, Il, p. 376.-Dn. G. HALLI':H,
I, p. 561.-G. ONIŞOH., praf. Bedad,
J. Tutoua. - Iur. GHOFŞOHEANU,
în». c. Golşa, comit. Amd -I. Mru­
CEA, c. Lovnic, comit. Ttrnac«­
Mare. -DOBliE MtIIAR1NESCU. în».
c. Pirou-Rocu, J. Argeş.
*,1\"
1. LU1\Gu, c Sebeşul; comit. Sibiu.
T)·a1isill'ania.
*
Cum ţi'/. asterne / ii-asierni ] aşa teupl
culcă.
1 :Al�08Z1, p. 49 S: 66.-DuMLTHE­
seu, p. 133.-E. D. MAWh, p. 7.­
V. FlIKJi:SCU, r. Folticenic J, Su-
[6]
1 '1:1 )\"1-:1: m:L1·: HO.\I :.\.'II.llR
Precum îţl,/Jc1 asierne a.şa o să te culci.
A. PANN, III, p. 99.
Cum işt asterne a�a va dormi;
A. PANN, sa«. 1889, p. 113; II,
p. 101.
Cuvn e�� (î��) va aşterne, asa va (şt) dortn),
I01:D. GOLJo:SC:U, Mss. II. p. 99.-­
A. PAN", n, p. 2/.
Cum ş-ai1 asternut, pre aceia să se culce.
D. CA N'J" I-:MIll, 18t. Leropl. p. 3li7.
Cum 'îşl, va asterne cine-va aşa va zăa',
D. Th:IIlNDloAI., .F'ab. p. 375.1\:;4,20.
Cine cum î�r asterne aşa va dormi.
Abecedar Ilustrat, p. 26.
Care curn L.ş'î vn asterne, asa se va �i culca.
A. PANN, sa«. 1889, p. 1-19; II,
p. 105.
Cine precum '.şi aşterne, aşa se culcă.
KAflOl.Y Ăcs, p. 84.
Cum ne asiernem aşa vom dormi.
HJ-:LIADE-RĂllULI':Sr:U, Bibl, port.
LXV, p.12il.
Cnmîş� asterne cine-va aşa d/ir m.e.
1. T. S·n:FAN"I.LI,Conv. Lit.XVI.
*
Omul cum Lc;� asterne, aşa se şi culcă.
V. FUIU;SI:LJ, c. Folticen" i. Stl­
ciaoa.
Omeni: ilorvn cum i.şI asiern,
[7]
7
*/,
CII m g-tl, asicrne. aşa It tlorvni,
AL. VASILIU, înv. c. Tatăruşt; j.
Suciaoa.
*
Cum veI-ţi astcrni, a.şi va s' danni
N. ST. c. Nijopole, Macedonia>«
lUI, GHlC{', prof, c. Periooti, Eptr,
(' , fU t � v • t l U
.aun ;"-i'i.� r;rn., I1JLe cu p.
AXDI: 1·:lU AL BAGAV, Cart. Aleg.
p. 62.
Adică cu m ne vom pur-ta aşa vom şi petrece (GOLl�SC:U).
Cum făptuesce cine-va, in bine ;;all în rihl, aşa i se resplă­
tesce; reul sau binele, care ne vin, fle trag din lnţelepta Salt
greşita purtare pt'e care am a vut'o, prin urmare, ort-ce trebă,
să se l'acă cu precugetare.
Că precum itl vel aşterne,
Şi cum îţI veI pune perne,
Aşa o să mi te culc],
A. PAt\N. III. p. 9D,
Camine on r(�it S01'l {it an se couclie.
Pro». Franc:
(Juien maia CCiJnCi Iiace, en elia se yace 1).
Prov. Span,
1 FI:emem sicli betiei, so lieqi man 2).
Pro/\ Germ.
He tluct mal.e« It is bed ia, lies ihere 3).
r.o« l\'ngl.
So.n nucu retler (lil), .�C(([ lirJ!Jer rnan 4).
1"1'01'. Danez.
1) Cine face pat reu I in acela se culcă.
:?) Cum 1:1 aşterne cine-va, a�il se culcă.
,;) Cine '�i face reu palul, se culcă d'ar:upl'a.
") Cum il faci, a'ia te eul el,
[8]
8
6539
PROVERBi<:LE ROMA.NrLOR
*
A'I asterne bine la cine-va.
,
G. POBORAN, c. Slatina, j. Olt.
Ve41 a Incondeia .
A'l vorbi de reCt.
AŞTERNUT
Veq.r Sfânt, Til'[li1.
AŢĂ
Veq.l Ac, c. Aţi! Caz) XII, a Câr­
pi, Di; Fir, Şerpar, Vieţii, ZaJ!ciu.
*,6
6540 Aţa se întinde până se rumus.
IUL. GROFŞOREAKU, dasc. c Gal­
fa, comit. Arad, Unqaria.
Când unul se întinde peste puterile sale.
6541
Trage aţa cât să nu se rupe.
IOBD. GOLESCU, ]1S8. II, P '1'14.
Adică să nu aducî pe om la desnădejduire (GOLleSCU).
6542
Nu trage pre mult că se rupe aţa.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 110.
*,6
Nu întinde aia că se rupe.
E. 1. PATHICru, in». c. Smuiit. j.
Couurlui,
Nu întinde ato. să se rupe.
C. NEGRUZZI, 1, p. 251.
Veq.I cs-as.
Adică să nu supărăm pre mult �i piste putinţă pe supuşil
noştri, că remănern fără el (GOLESC:U).
[9]
9
I
I
l
'i'
1
1
Il
I
I
i
l'
I
j
(
llI13RĂCĂMINTE, CASX
----------------- ------------�------------------------
Nimium tendendo [u.nem abrumpi« 1).
Pro», Lat.
Trop iirer rompt la corde.
Prov. Fran».
o s'tind tant on coron qu'! casse 2).
Prov. w.au«
Subir multa acorda 3).
Prov. POj·tTlp.
ehi tropo la UnI, la rompe 4).
Pr.,», Venit.
Trek het touuije niet te sty/" oţ gy k1'ygt het
eind in de hand 5).
Proo, OImul.
*6
6543 Ata lungă face noduri.
I. AHBOHE, inq, Buze'it.-DoBRE
MARlNESCU, înt'. c. Ptrcu-Hoşu, .t.
Arpe;>.
Cine se grăbesce o păţesce,
SNOV Ă
Dracu, care fusese de atâtea orr păcălit de femeie, credu odată că a
găsit, în sfîrşit, mijlocul de a't pune capacu. Vede o ţerancă care cose
o cămaşă a bărbatulut, pe prispa caseî; se apropie de dînsa şi 'j pro­
pune un rămăşag. Fie-care va c6se o cămaşe, şi cel care va isprăvi,
d'intâiă lucru va ţine, pe cel-alt, vreme de 5 ani, slugă fără simbrie
Dis şi făcut. Dracul care băgase de sernă că femeia rupea într'una hu­
căţI micf dintr'un mosor de aţă, îşI găteşce un fir lung, lung cât t6te
dilele, făcăndu-şt socotela că va câştiga ast-fel tot timpul pre care '1
perde femeiea tot rupând la fire miel de aţă şi petrecăndu-Ie prin ure-
,) Trăgân.l pr e mult rupI funia.
2) Se trage atât ata încât să rupe.
3) A intinde mult sfora .
• ) Cine pre o trage, o rupe.
!i, l\1" -1- .. " .... ,.., f .. �n,...l....n 'H''''''' +"'1'(,> "l1,.., "'171'>1 1'(;n1·'\nr.> ('11 f'�nX"nl in ,ntln;5
[10]
1U
PltlIIEHHI':LI': 1-:U.\lÂNlLiln
chea acului. Dar socotcla din tirg nu s'a potrivit cu cea de-acasă, ptJ
când femeia făce două înpunsălurl dracul nicI una nu isprăvea căc!
aţa lui fiind pre lungă, îl trebuia vreme multă uâuă să o tragă şi, ha
se înnoda, ha să rupe ast-fel că femeia a păcălit şi de astă-dată pe
dracul, care s'a j urat că nu să mal pune în poră CLI dinsa.
*6
6544 Unde e aţa mal supţire, acolo se rupe.
101\1). GULESCU, Mss. II, p. '12.­
Semin, Buc, CI. Vll prin P. Gin­
B(IVICEANU, prof.
*6
Unele este aio. (utai) subţire acolo se rupe.
E. B. Ms.w«. p 87,-I. G. VA­
LENTINEM\O, p. 35.-G. P. SALVHJ
·inll. c. Smutţ», j. Conurluiă. -10l-\D.
CKUN, stud, J. Argeş.
*6
Afa se rupe ele unile"; (mat) subtire.
V. ALEXANDru S: L, ROSETTi,llfss.
-N. GII. IONESCU, in». c. JJ{am01'­
uiţa, J. D01'ohO'l, - E�1. POPESCU,
in». c. Ciocănesc; - llfi1.rginent, j.
1alomiţa,-P. GAl' BOVICEANU, p1'o/
c Şwid, j. Argeş.
*6
Ata se rupe pe unele e m.a?' subţire.
V. SALA, în-o. c, Voscoii-Băresct,
comit. Bih01', Ungaria.
*6
iira se rupe lot urulc) mat subţire.
GH. Pem:NAl1U, ing. Buze-It,
*6
Aţa se rupe de urule: mo: slabit.
M. LUPESC:U, Î1!I). c. Brosceni, j.
Q, ......... "",,,'"
[11]
t\IHI\XCX\ltN'I'I';, CAS\
11
*6
De unde e ata (mal) subţire Il acolo se rupe.
AL. MAH'J'INIAN, j. llfov.- V.
FORESCU, c. Folticeni.], Suciacu.»:
E. 1. PA'1'IIlClU, tIU'. c. Smulţi, j.
Covurlur.-G. Osişon, prof. j. 7'u­
tava.
*6
A.ta subtire u�or si! rumpe.
V. SALA, in». c. Zăvoeni, comit,
Bihor, Unqaria .
."lcolo Se rumpe ata unele e mai subţire.
IL L. GnoFşoHEANU, Î1w. c. Galşa,
comit. Arad, Ungm·ia.
Se dice pen tru cel scăpăta ţI când pîerd � i ceea le a l1, �i că
necazur ile pUl mea cad pe cel mal slahl (GIJLESCU).
Cine e mal sărac, acela dă mal lesne de pagubă; săracul,
de multe orr, pierde mal de grabă de cât bogatul.
*6
6545 Mai mult aţlt de citt faţă.
A. PANN, 1, p. 138& 'l:l7.-HIN­
{'ESCU, p. 74. - S, FL. MAlUAN,
Poes. Pop p. 133.-E. L PATHICJU,
in». c. Smulti; i. Couurlui, - Fu.
DAMI::, II, p. [,f.
Despre o îmbrăcăminte sărăcăciosă salt jerpelită.
Veche, ruptă, petic6să şi cârpită peste tot,
J/a, mult aţii de cât taţiI se vecie în al el port.
A. PANN.
*Li
6546 Nu face faţa cât ata.
E. B. MAWH, p. 80.-E. 1. PA­
THIClU,inv. c. Smul;'I,j. Covurlu,t.­
DOBlU: MAHlNESCU, iu», C. Pirou-
YJ",,,,,, " s
[12]
12 PHOVI�HBI':LL RONlÂ.N1Lon
------------------------ -----------------
*
MaL scumpâ aia ele cât faţa.
I. BĂNESCU, proţ: j. Roman.
Când unui, după o muncă multă, se alege cu nimica.
6547
*
Eî strînge aţa,
IORD. GOLESCU. Mss II, p. 14.
Adică el infr îueză la chieltuelî (GOLE:scu).
*
6548 A.'i tăia aţa.
A'I da drumul, a'l lăsa mai slobod.
Taie-mi afa că crep, adică: lasă-mă să mă duc, că mor.
*
6549 S'a mal lungit aţa.
Gn, ALEXANDHESCU, sna qietr,
Focşani.
E mar slobod, îl merge mat hine.
6550
*
Se tîrâe atele după el.
G. POBOllAN, inst, c. Slatina, j.
Olt.
Vec,lr Ob'taUt.
E sdrenţeros, forte săra«.
*
6551 A se tine într'un fir (într'o) aţă.
A. PANN, 1, 32; JI, p. 89.-1111"­
'j'ESCU, p. 201.-P. ]SPIHESCl', Leg.
p. 108 - B. P. HAŞDEU, Etym. p.
20·i9.-DE IJA VHANCEA. Sultănica,
p 86. - FII. DA\\'l�, 1, p. 103; Il,
p. 25.
Veql Cap. XII, c. Aţă,
[13]
Abia se tine:
1MBR;(C.:(MINTE, CASĂ
Necăjita luI vieţă
Se ţine într'un fir de aţă.
A. PANN.
1'1
r
Origina acestel dicer! se pote trage:
1" De la povestea spadeî lUI Damocles,
']0 Mar probabil însă de la credinţa mitologică a ursitorelor
in care Cleto torce firul vieţet omeni lor , Lachesia îl trage şi
mesoră, iar Atrope, îl tale in cesul morţif Acest ă credinţă
există şi astă-dl la poporul nostru.
Francesul gice, ca şi nol : sa vie ne tieni qu' â un (il.
6552
*
Până la un cap de lI,ţă.
ION NJ<:C[]LCE, Letop, II, p. '191 &
208 -B. P. HAŞDEU, Etym. p ,
2080. - G. POBOHAN, insi, c.
Slatina, ). Olt.
Până într'un cap ele aţă.
N M[]STE, Letop. III, p. 40. ­
N. COSTlN, Letop, II, p, 49.
B. P, HAŞDEU, Etym. Magn, p.
2080.
VeCi! Ac.
Până la cel mal mic lucru; fără a lăsa nimic; tot,
«Mâncat'aă tot şi pân e şi dobitoc, şi aii jăcuit tot, până la un
CClp de aţă. »-I. NECULCE .
• Ali scris tot ce aii avut prin care 101' pâ1U� într'un cap d .
(tţă.»-N. MUSTE.
*Lo.
6553 Nici un capăt de aţă.
I. CHEANGĂ, Alllint" p. 99.
Nici cât un fir ele aţă.
A, PANN, III, p. 96.
Nicl aţă.
A. P�NN, L 11. 22
[14]
14 _
A bsolut nimic.
f'110VERI3I""J<; HO'irÂNILOH
--------
«Numar verul Ion Mogorogea, feclor de gospodar cinstit, nu
luase nici un capşt de aţ('t».-CREANG.:\..
«Nu sta să ne dat povaţă
Că nici cât un fir' de aţă
Nu-ţ! dăm prin gură să tragt,
A. PANN.
«Nici aţă nu am tras prin gură de aseră pân'acum.v-i-Pxxn.
6554
*
Pentru lin fir de aţă.
A. PANN, II, p. '11.
Pentru puţin, pentru un lucru de mică însemnătate .
• Când va fi 'mperat, să scie şi închisorea cum e,
Jar nu pentru un. fir de aţă, 01' alt ce-va vinovat,'
Să '1 ţie pe totă vteţa În puşcărie băgat.
A. PANi\".
6555
Ca pe aţă.
D. CANTE�IlIt, Inst. Ier·ogl. p.
126. B. P H!\ŞDEU. Etym . .Nlagn, p.
2081.-Fn. DA�lIi;, 1, p. '103.
Veqi Ciripie.
Drept, fără cotiturI.
«Iară pre malurile gârlel tot feliul de pomăt roditoriu şi tot
copacjul frunzos şi umbros, de-a rîndul, ca cum ln-e aţll de-a drep­
tul.; frumos orlrăslia.s-e-D. CANTEMlH.
6556 Aţă
RETEGANUL, Prol>. s-u: IL p.
65; V, p. 83 ap. Etym.. Magn. p
2083.
Adică în linie dreptă, de-a dreptul.
«Buna muiere prinde a plânge şi merge aţă la curte.s-e­
RETEC:Al\UL.
BAER
[15]
15
BAGĂU
BAIE
Veq.l Câne.
6557 Omul a intra în baie şi a nu se îmbăîă nu se.
p6te.
A. PANN, I, p. H7.-HINTESCU,
p. iai.
*6
Intri In hac, trebue să te Mesei.
E. 1. PA'l'HlCIU, înv. c. Smulţi,,i.
Coourlui:
S� dice mal ales pentru cel cart urmeză pildele rele.
6558 La bale} într'o baie, şî bun şi reu se spală.
IOHD. GOL.ESCU, MS8. II, P B9.
La bale,�ntT' o bate, unul intră ş' altul iese.
Ioan. GOLESCU, 1'1188. Il, ASeli1.
p. 201.
Se dice pentru cele de obşte muferI (GOLESCU).
*6
6559 Dacă al pe cine să te bage în bae, te faci să-
nătos.
G. BĂ"r-.:ULESCU înv. c. Pietroşiţa,
j. Dhnbooiţ«,
Adică dacă e cine să-ţi de ajutor, să te caute.
A trimite la bale
Fn. DAMI�, I, p. n«.
Vf'q.I FeJ'edet'i.
[16]
16
PROVERBELE RO�L�NILOR
BALAMA
*
6560 A sc6te din balamale.
A necăji, a supera pre cine-va.
*
6561 A eş) din balamale.
J. BANESGU, prot. j. ROI1'an.-­
l\H.GURĂ, lJf'of j. Prahoo«. - FR
DAM�, 1, p. 114.
it' şt eş� din balamole.
Veq.l oprrJw, 7'îţîJU't.
'1° A ee supăra.
'2." A fi cîocnit, ţîcnit.-j. Roman,
Soriir de ses qonde.
Pr(lv. Franc.
*
fi562 A i se slăbi balamalele.
V. ALEXANDIU, Teatl'. p. 1183.­
FR. DAME:, r, p. 114.
*
A se muia btilamalelc,
G. POBORAN, inst, c. Slatina, j.
Olt.
Slab la balamale.
FR. DAME:, IV, p. 70.
A'şl pIerde puterile, a fi fără putere.
Afl'odita.-Ce al ? .. ce ţi'I?
Papă lapte.- Nimică ... 'ml o slăbit balamalele ...
Afrodita.-EştI bolnav?
Papă lapte.-Aşa 'mI pare ...
[17]
6563
IMBRAc.:\.MINTE, CAS.x..
*
A strînge în balamale.
I. BANESCU, 1)1'01 j. Roman.
17
Veql U�ă.
A sili să facă ore-ce, a constrînge cu vorba.
BĂLEGAR
Veq! Muscă.
BARIŞ
6564
A'sl da ba risul pe cefă,
, ,
B. P. HAşDE1J, Etyrn. Magn., p.
2533. - DE LA VRANCEA, Trubaâ,
p. 148 ..
A perde ruşine, a'şI da polele peste cap. Se dice numar pentru
femeile măritate, de ore-ce fetele marf o bictnuesc a umbla cu
capul gol.
«Nu ţin (MoldoveniI) lucru mal ruşinos, de cât a se vede
părul capului la o femeIe căsătorită sau văduvă, şi este crimă capitală
a descoperi în public capul unet femel. Din contră, pentru fetele fe­
ci6re este ruşinos a'şI acoperi capul, fie chiar şi C:I cea mal subţire
pânză, căcI capul descoperit e semnul castităţet.»
DIi'I. CANTEMIR, Descr, Mold. p.
139.
Jeter son bonnei par dessue les moulins.
Pro». Franc.
BASMA
Veq! a LUCI, Parale,
a Spune.
*.6
6565 Luaşt bazmaua �
T. BALAşEL, înv. c, Stefănescî, j.
Vâlcea.
VeqI Colac.
[18]
PROYERBELE ROMÂNILOR
18
----------------------------------------------------
La nunţile ţerănescI orl-ce îndatorire se plătesce cu o bas­
ma, cusută frumos. Aşa stolnicul, lăutarul, bucătarul, chela­
rul, fratele de ginere, sora de miresă, pochinsăresele, cel ce
merge cu merindele, cel ce spune oraţiile, naşul, naşa, etc.,
au ca daruri, şi ca resplată a serviciilor ce le face, câte o
basma.
In casul de faţă minciuna sau ceea ce spul cut-va fiind
luată drept un serviciu de aceea se întrebă <rlua-ş:;' basmaua ''/»
adică; «iţI plăti fiind-că spuseşî ?»
6566
*
Are ti gilire cu basmallu, are ti cu fătăllu 1).
D. A. MILESCU, stud. e, Gopeşi,
Macedonia.
Fie-care lucru trebue regretat după cum merită.
6567
*
Se duce la vie cu pomă în basma.
GR. BĂLĂNESCU, c. Focşani, j.
Putna.
Veql Vie.
A duce un lucru unde nu'! de lipsă.
*6
6568 Basma curată.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Ttttol'a.
VeqI Batistă.
Adică ne-vinovat, ne-prihănit.
6569
*
A eşI basma curată.
S. I. GROSSMANN, Dict. p. 187.
VeqI Batistă.
A se desvinovăţi.
6570
A seote basma curată.
FR. DAME, IV, p. 36.
[19]
mumX,CĂMINTE, CASĂ 19
A desvinovăţi pre cine-va de o pîră care s'a adus.
BASTON
*L>.
6571 E un flueră-baston.
G. P. SALvn'J, in". c. Smuiţi, i
C01jurluiu.
Uşurel la minte.
BATĂ
VeqI Brânzi1
*L>.
6572 Nu ajungi la bete,
Dacă nu ai spete,
V. FOilESCU, c. Brostenîj ]. Su­
ceall'l.
Nu poţi ajunge unde dorescî, nu'ţr poţl indeplini scopurile,
daca nu al pe nimeni care să-ţi de ajutor.
*L>.
6573 A'I da pe bete.
IOIw. GOLleSCU, M8S. IT, p. 62.­
LAURlAN & MAXIM, 1, 170.--A. DE
CII-lAC, 1, p. 24. - P. ISPIRESCU,
{fev. 18t. 1, p. 227; Leg. 279.­
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 410.-Gn.
JIPESCU, Opinc. p. 99.-1. BĂNESCU,
prof'. j. Roman.-G. POBOHAN, inst,
c, Slatina, j. Olt.
*
A da pe bete aţară.
s. I. GHOSSMANN, tu«. p. D.-A.
PANN, III, p. 24 & 127.-FR. DAME
1, p. 131.
1° A'l învinge, a'! In veţa minte.
Reu pe reu, pe bete '1 dă.-IoRD. GOLESCU.
Intr'o clipelă '1 ar da pe bete logofeţiI el marI d'aicf,
[20]
20
2° A goni .
• Il dete pe bete din ostrov».
P. ISPIRESCU, Leg. p. 279.
30 A'l Înşela.
6574
A da pe bete faptele cui-va.
E. SEVASTOS, p.17.'3.-FR. DAME,
I, p. 131.
A'l da de gol, a ride de dînsul.
«Baba de frică spune cum nu mal ave chip să trălescă
cu fecioriI până nu le-o aduce fata şi le. dă pe bete t6te faptele lor.»
- EL. SEV ASTOS.
BÂTĂ
Veq.I Cap. I, c. Bâtă, ou.
*.6
6575 Remânl bătând pe bâtll (bâţu),
V. SALA. dese. c, Sebişw, comit.
Bihor, Ungaria.
*.6
Vine băUnd pe bâtă.
IULIU GROFŞOREANU, dasc. c, Gal­
�a, comit. Arad, Ungaria.
Ar păţit'o, al suferit o daună; n'ar făcut nici o ispravă.
*.6
6576 Două bâte în mine şi una 'n câne,
GrmORGIm'J GRISTE, c. Vafcou,
comit. Bihor, Ungaria.
Iî merge reu.
*.6
6577 Nu 'ţi rădieă bâta asupra capulut tău.
P. MII-ruTĂ, c. Vaşcou, comit. Bi-
[21]
21
6583
Nu înălţa pre vrăjmaşul teu, care în urmă te va lovi.
*6
6578 Stă rezemat în bătă.
Junimea (ziar), an. III, No. 15
Să bizue pe forţa brutală, ameninţă.
*6
6579 Să'I baţI urma cu băta,
C. FLĂMÂND, c. Borqo-Suseni,
comit. Bistriţa-Năsduâ, Transil».
*6
6580 Şi cu porcul gras în bătătură, şi cu porumbi în
patul nu se pote.
C. C. BUNGEŢIANU, c, Cosovi!ţ,j.
Mehedh'ţr.
Veq.I Slănină.
Celuî cari ar vre doue lucrurî de odată, Să-SI facă interesele
ŞI să nu'l coste.
BĂTETURA
*6
6581 Bătetura'n fundătură.
GA v. ONIŞOR, pro/. c. Scluopeni,
j. Fălcit'î.
Se dice celuî care se aşeza, cu lucrul, drept în faţa caseî, si
ne împedecă ast-fel de a intra sau a eşi.
BATISTĂ
*6
6582 Batistă curată.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Smulţi,
j. Covurluiă. - C. TEODORESCU,
înv. c. Lipova, i- Vasluif''i.
Veq.I Basma.
Acelaş înţeles ca la No. 6568.
*
A eşi batistă curată.
[22]
22
PROVBRBBLB ROMÂNILOR
Veql Basma.
Acelaş înţeles ca la No. 6569.
*6
6584 Costică, batista 'ţi pică.
lea-o, Lenă, şi-o ridică.
T. BĂLĂŞBL, înv. c, Şteflinesci, j.
Vâlcea.
Se dioe când doi tineri se Iubesc cu înfocare.
Este obiceiul ca fetele şi băeţii să'ş! de unii: altora, ca amin­
tire, inele, bete, colane, hat iste, etc. Aceste lucrurI se portă
până la Insurătore ori măritare, când, daca nu s'au însoţit
amindoî, se tnapoîeză celui în drept, şi îşi primesc schimbul.
BECIU
*6
6585 Nici tu 'n beeiu, nici eu pe casă.
C. POSSA, Scol. înv. e, Humw­
lesct, j. Nemţu.
Nicl tu pre jos, nicî eu pre sus.
BELCIUG
Veql Porc.
6586
*
A'i pune belefug în nas.
S. MIHĂILESCU, Şezlit. II, p. 74.
*6
A'1; atîrna belciuqu. de nas.
E. I. P ATRICIU, înv. c, SmuIţi, j.
Covurluii1,
A prinde pe cine-va. A se face stăpân pe dînsul, a'l invirti
cum vrem nol, a'l lua de nas, prin asemănare cu urşiî cari,
petrecându-Ii-se câte un belciug prin nară, sunt siliţt, vrend
ne-vrend, să asculte de poruncile orr-euî, fie şi de ale unul
[23]
IMBRACAMINTE, CASĂ
23
6587
A da. la om fără băţ.
VeqI No. 451.
VeqI Biirbat, Cap. 1, e, Bet,
Bstrân, Oâne, Cuvînt, Rotii.
V. ALEXANDRI. Teatr., p. 427.
A fi îndrăzneţ, obraznic.
«Bietele copile, ce ruşinose 's l VeqI dacă le-am crescut cum se
cade? ... ear nu ca dirnonu cela a cuc6neI NastasicăI, care dli la om
fi1rii het a , - V. ALEXANDRI.
*L.
6588 Tronc, cu apa 'n băţ,
V. IFRIM, etud. c, Corodesct, j.
Tutol1a.-MaiOl· P. BUDIŞTEANU, j.
Ilfov.
VeqI No. 444.
Se dice la vorbe ne-potrivite.
6689
*
CaM abeţ.
I. BĂNESCU, prof. j. Roman.
Caută bătae. Se �lice pentru cel ne-asttmpăraţf. vcarf nu se
portă cum ar trebui.
*L.
6590 A sta de beţ cu cine-va.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, [,
Olt.
Se ţine mereu de cine-va, îl tot urrnăresce ascultăndu'I şi
observăndu'I ort-ce vorbă, ori-ce faptă, ori-ce mişcare.
*L.
6591 A merge pe băţ.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, i,
[24]
24
PROVERBELE ROMÂNILOR
VeqI Ciomag, PrCtjinCt.
A pleca repede dintr'un loc, dar gol puşcă. Se dice în rîs
de cel care'şî pune în gând să mergă unde-va, dar nu are
mijloce.
*1::.
6592 A vorbi de-a beţul
C. TEODORESCU, tno. c. Lipooa,
s. Vasluiu.
Vorbesce restit, ameninţător.
BIClu
VeqI Cur, Dumneqea,
a Fugi, 'Sbidu.
*1::.
6593 A plesni din biclu.
M. CANIAN, publ. j. Iaşi.
Adică a fi în vo iea sa, a isbuti, a se bucura.
A BICIUI
*
6594 Â biclui.
VeqI a $/ichul.
A mustra cu asprime.
BICIUŞCA
Veq.I MMiucCt,
BINIŞ
*1::.
6595 Cinci inşi p'un biniş.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, j.
Olt.
Când mal mulţi trebue să'ş'î împartă un lucru de puţin
[25]
25
BîRNA
Veq.! Ochtu, Primar,
BîRNEŢA
6596
*L:.
Nici lelea cu btrneţă, nicl badea cu altite.
, .
V. Ft.onuscu, c. Fălticent, j.
Suceava.
Bărbatul să fie bărbat, şi femeiea, femeie.
Românul numesce :
10 bîrneţ, ata ce se vira prin bata clorieilor şi iţarilor de
vară, într'un mod figurat: bîrneţ de moşie, o făşie de pământ.
20 bîr11eţă, împletitura ce o pun hăeţit, mal ales flăcăir, la
traista ce portă de-a şold.
3° bîrneţe, Incingetorea femeilor, la munte, peste catrinţă.
BLANA
Veq.I Cap. X, c. Blanli,
Căpttlşelli, Cojocar, Popii.
6597
*
Să ne înt6rcem la blam'l.
Ies în Palocla, An. Xl V, No. 27.­
D-NA L. ALBERTI, c. Berlacl, j. Tu­
tova.
Veq.! Cojocar,
Să ne intorcem la ale nostre, de unde am plecat .
• Şi acum, vorba cojocaruluI să ne înt6rcem ia!' la blană •.
Reoenons a nas mouions.
Prov. Fmnc.
*
6598 A'i scutura blana.
Veq.! Cojoc.
[26]
26
6599
PROVEHBELE RON[ÂNILOH
Ca petecele la blană.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p. 101.
Arata un mare număr.
BLANA
6600
Blană.
L. ŞĂINEANU, Dict. p. 96.
A lică Întins, ne-mişcat.
«Zăcu blanit nouă dile».
A BLĂNI
*6
6601 A blam.
GAV. ONIŞOR, c. Nitsăud, Transil­
vania.-FR. DAME, 1, p. 139.
Adică a bate.
e Bine mi ţi l'a blitnit •.
BOBOU
*6
6602 Ca boboul.
B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn. p.
2775.
Adica negru .
• Cu cămaşa ca boboul •.
Boboui este o îmbrăcăminte de-asupra, şubă sau zeghe, care
se portă in eornitatul Făgăraşulut.
BOLD
VeqI Cap. X, o, Bold,
Domn.
6603
*
A au4it'o cât un bold şi a făcnt'o d'un cot.
M. CANI AN, public., .i. laşi.
[27]
IMBHĂCĂMINTE. CASĂ
Vecţi No. 2558.
Se dice pentru cel mincinoşr.
BOLTA
27
6604
lJe boltă trebuintă sermanul nu are.
�
IORD. GOLESCU, M8S. Il, p. 94.
Adică săracul de cămară, pentru că n'are ce pune într'insa.
(GOLESCU).
BORDEIU
Veqj Obiceiă, Sat.
*6
6605 Un bordeîu să al, numai să fie al ten.
H D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
j. Doroho'i.-I. G. VALENTINIANU,
p. 30.-EM. POPESCU, înv. c. Vio­
cftnescr-Mftrginen'i, j. Ialomiia,
*6
Un borde'iu să'l ai, numai să fie al leu.
V. SALA, dasc. c. Băleni, comit.
Bihor, Unqaria.
*6
Un bordeiu. să ai; cât de reu, numai să
fie al leu.
A. PANN, Edit. 1889, g. 175; 1.
p. H6. - HIN'fESCU, p. 18. - FR.
DAME, 1, p 150. - DOBRE MARI­
NESCU, c. Ptrou-Rcşu, j. Arge,?
Bordeiul, fie cât de reu, măcar de ar sta
în papa'in6ge, numai să fie al te:il.
P. ISPIRESCU, Ren. 18t. I. p. 453 ..
VeqI cous«
Sa al cât de puţin, nu mal al teu. să fie, şi, precum dice
[28]
28
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cantemir: «Mal fericit este cine-va cu strimt traiti la locaşul
seu, de cât cu t6te desfatările în casele streine». Ist. Ieroql,
p. 97.
Domus propria, domus optimal)
P,·OV. Lat.
Casa mia. casa mia,
Per picina che tu sia,
Tu' mi pari Uita badia! 2).
Prov. }fal.
Eigen uias Wie gut is das 3) .
Proo. Germ.
Sectt er all ((lest) a sjal/s b1li4)
Pvo». Island
*6
6606 Mal bine în bordeîul teu de cât în palatul
altuia.
E. I. PATRIc!U,înv. c. Smulf'l, j
Coourluiă.
*6
Mat bine în bordeiul meu ele cât în pa-
latul feu.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Comă­
niţa; j. Olt.
VeqI csuu:
Arată fericirea omulul In casa lu I,
6607
Câte bordee, atâtea capete.
BARONZI, p. 60,-HINŢESCU, p. 18.
1) Casa ta; casa cea mai bună.
2) Casa mea, casa mea, cât de mică să fii, imi pare că eşti o monastire.
3) Când e cova al lăU ce bme este.
4,) Tot e dulce in casa omului.
[29]
IMBHĂCĂMINTE, CAsi\
V bq.l Obicetii.
Arată ne-potrivirea îe părorî, gusturf, etc.
*6
6608 Câte bordeie,
Atâtea obicete.
29
1. POPESCU, înv. c. Dobrenî, j. Il­
fov.-C. TEODOHESCU, In Il. c. Lipo­
va, j. Vasluiă, - GR. POIENAHU,
ing. c. Focşani, j. Tuiooa,
Veqr Sut.
Acelaş înţeles ca la No. 6607.
*6
6609 Nu fie-care bordetu are splină de teiă.
GAV.ONIŞOH, prof. c. Epuren: ,
j. Tutooa.
Adică nu trebue să judecî după aparenţe.
*6
6610 N'ai usă la bordetu.
,
Se <;lice celuf care, intrând în vre-o casă, lasă uşa de perete,
vraişte.
BORFAŞ
*6
6611 A fi borfaş.
DoNA Z. JUVARA} c. Feâesct, j.
Tatona.
Adică pungaş. De la borţe, IucrurI din casă, ca perne, lăicere,
etc. Are acelaş înţeles şi aceiaşi în trabuinţare ca cuvîntul
gâinc�r.
BORFOIU
*6
6612 A fi borfotu.
S. MIHĂILESCU, Şezăt. II, p. 72.
[30]
30
PROVERBELE ROMÂNILOR
Omul cu trupul greoiii, desfigurat.
B6TĂ
BRĂCINAR
VeqJ ots, SoOOtlZ.
6613
Dacă te tine brăeinarml.
,
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 247,
VeqJ Cur«,
Dacă poţî, dacă [ndrăsnesol.
*.6-
6614 A fi tare în brăcinar,
T. BĂLĂŞEL, înv. e. Stefănesct, j.
Vâlcea
A f: bogat.
BRANŢ
*
6615 I-am pus branţu.
VeqJ Sbanţ.
Q. I:'OBOHAN, inst. c, Slatina, j.
Olt.
1° L'am domolit, l'am făcut să tacă.
2° L'am păcălit.
B'I'anţul, este un fel de petec ce pun cismarit la încălţă­
minte.
BRĂŢARĂ
BRICEG
*
6616 Nu'i taie brieegul.
i)
VeqJ Cosac, a MU1'i,
P. BUDIŞTEANU, maior, j. Ilfov.
[31]
l!l1BRĂCĂMIN'l'E, CASA
N'are Indr-ăsnelă de a face un lucru.
31
6617
*.6
A festeli bricegul.
,
1. VEJA, prof': c, Alexandria, J.
Teleorman, - GAV. ONIŞOR, o. Si.
mila, J. Tutova.
VeqI Be;.
A nu isbuti in încercările sale, a păţi o ruşine.
«Umblă binişor că'm'l festelesci bricegul s ,
BRICIU
VeqI a Rade.
6618
Brictul pre ager se ştirbă.
Tribuna (ziar) an. 1885, p. 26.
Cine nu'şI păzesce gura, o pate.
6619
Incerca bricful la capul meu.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 17.
VeqI Bărbierie.
6620
Se dice pentru cel ce nu sunt destolnîot la meşteşugul lor
(GOLESCU).
*.6
La asa obraz, asa brictu.
, ,
GR. ALEXANDRESCU, magist. c.
Foc�an", j. Putna,
VeiI No. 6890.
1 s'a dat după merit, după om şi cinstea; are un lnţeles
mai mult defavorabil.
Baile bdş baile traş 1).
Proo. Turc.
1) Aşa cap. asa bricin.
li
il
l
[32]
H2
6621
PHOVERBELE ROMÂNILOH
BRINIŞOR
*,0.
A 'şi da brînisorul.
,
G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
A ave a face cu cine-va, a se da de partea CUI-va.
La ţeră, flăcăii fură br-înişor ul fetelor cu cart sunt in dra­
goste, aretănd ast-fel că se iubesc şi sunt ca şi Iogodiţî.
BRIO-
Veq.l Cap. XXI, c. Brîu,
Lingur!i, Mîn!i, Rest eu,
Topor.
*
6622 A fi (se ţine) de brîu cu cine-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 25:l.­
FR. DAME, 1, p. 157.
A sta de brUt cu c�ne-va.
GR. JIPESCU, Opinc. p. 99.
Veq.l Gat.
A fi forte prietin cu cine-va .
• Une-ort ne şi place sit stăn: de brîu cu dregătorit, şi să nu dăm
arătăriî relile ce făptuesc eh.-GR. JIPESCU.
*
6623 .A se lua de brîu cu cine-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. :c!53.
A intră cu cine-va in strinse legătură, mal ale, cu unul
care este pe o treptă mai josă de cât nOI, saă nedemn de a
ne fi prieten.
*
6624 Prinde s'ne ţinem brîn cu brtn-).
I. COYAN, prof. e, Ianina, Epir.
[33]
33
Sa ne ajutăm un ul pe altul.
*L:.
66,25 A fi un tîrîe-brîă.
V. ALEXANDRI, Teatru, 452, 46;),
826 S: 1279 - (iR. JIPESCU, Opiuc.
p. 71. - BARONZI, p. 96.-S. I.
GROSSMANN, Dict. p. 176. - FR.
DAM�, IV, p. 164.-DoBRE MARt­
NCSCU, înv. c . Ptrou-Roşa, J. Argeş.
GAV. ONIŞOR, c. Dob"oveţ, J. Va­
s?uiii.-GH. IONESCU, înt'. c. Eros­
cart, J. lJ!Iellulinţ'i.-G. P. SALVIU,
ino, c. Smulţ't, J. Coourluiii.
VeqI Caiţacetă, ouu.
'1° A fi câr cotaş, huclucaş, arţăgos, zurhagill.
Inainte vreme, orneni î buclucaş! lăsau într'adins să le a­
tir ne un colţ al br iuluî, când umblau pe podurt, şi se legau
de nenorocitul care, elin păcate, il călca II fără să bage de
semă.
'20 Derbedeu, sare-garelurL
«Nu ţi-e ruşine obrazuluj să te porţt cu Adela ca un tsrte-briii !
Dar ce lipseşce copilei de te-al apucat a călca în strachini verdr-.
v. ALEXANDRI, Teatr. p. 1279.
3° Băelărang, nătâng.-J. Argeş.
-4" Om negligent în afacerL--J. Mehedinţi.
<Aşa să hiţI toţI apăr, ha: da nu clufuliţl, mîlcitorr, papă-lap te
pierde-veră, merâI şi ttl'îe-brt�h.-GH. JIPESCU.
6626
*
Până în brîu.
P. lsPLRESCU, Leg. p. 161.
Până ln brlii.
P. ISPLRESCU, Snâce, p. 61.
Vee!I Gât, Genuehilt, Glesne.
[34]
34
l'ROVEl1BELE ROMÂNILOR
------�
«Unit diceă că sciă carte până în glesne; alţii diceu că până
in genuchI; eră alţiI până 'În brî�1. De m'ar fi întrebat pe mine, eu
le-aş fi spus ca sciă carte până în gâl»,-IsPIHESCU.
BR6sCA
VeqI Cheie,
BULENDRA
662'1
Bulendră.
AUREL CANDREA, Re/), NO'uiJ, VII,
p 408. - L. ŞKINEANU, Dict., p.
116,-FR. DAME, 1, p. 166.
VeqI Cârpă,
Femee desfrînată, lepedătură.
BUMB
VeCII Haină.
BURETE
VeqI Cap. Il & VIl.
c. Burete.
6628
Buretele până nu'l storc), apă din el nict cum
scoţr,
IORD. GOLESCU, MS8. II, Asem.
p. 163.
*.6.
Până nu'l storci, bur-etele nu dă apa.
C. IONEscu, c. Sinesct, J. laş •.
De la cel sgârcit, până nu'î iei cu Riia, de bună voie nimic
vedî (GOLESCU).
*.6.
·6629 Nu poţI (se pete) cu burete (le)
Să baţI piron în perete.
A. PANN, Ee/it. 1889, p. 95; II,
p. il4.-HINTESCU, p. 20.-Domu,
MAHlNESCU, înv. c Pirou-Roşu, J.
A1'ge�,
[35]
*6
Cu burete nu poţi bate un cuiu (un piron]
în perete.
IORGU BEREA, c. Urlaţt, J. JI â/cit,.
*6
Cu burete nu se [pote] bate cuiu. în perete.
E. l. PATRICIU, 'Înv. c. Srmtlţi,
J. CotJ1l1'luiu.
t o Omul pre bun nu'l ascultă nimenea. Stăpânul, cel mal
mare, trebue să fie mal aspru, ca să fie ascultat de slugile sau
supuşiî Iuî,
20 Cu un nevoiaş nu poţl face lucru mare.-J. Argeş.
30 Cu nimica tot nimica se face.-J. Fălci{�.
6630
A bate cu burete
Piron în perete.
G. MONT�NU, p. 72.
A încerca o muncă peste putinţă.
*
6631 A, trece (trage, sterge) cu buretele peste ce-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, p, 238.-
T. CODR"SCU, Uricar, XXII,p. 42.-
1. 1 C. BHĂT[ANU, Florica, J. MU8-
ce/.-FR. DAM.E, IV, p. 104.
A da uitărel, a fertil greşala sau faptele rele ale eul-va.
PaSSe1" l'eponge sur une [auie.
*
6632 Be (suge) ca un burete.
IOI\]). GOLESC O, lJ188. Il, A8em.
p. 203.
Pentru cel care he mult.
Boire comme ttne eponqe.
l+ov. Fntnc.
[36]
'16
6633
PROVlmBJ::LE RO�[ÂNILOJ:
*
El st6rce ca p'un burete.
IORD. GOLESeU, Mss. II, Asem.
p. 168.
A scote parale, folose multe de la cine-va.
BUZUNAR
Vec}I pliel'e, Raţă.
6634
Când nu 'ţI sună. 'n buzunare
Pătimesct de gălbinare 1),
Şi de friguri grele 'n pungă
Cu scuturătură lungă.
A. P ANN, III, P 138.
Veq.i Gălbinar·e.
Arata cât de reti este când omul nu are bani.
Românul mal dice : sănătate qotă, jumătate de b6lă.
*6
6635 lea dintr'un buzunar şi bagă într'altul.
1. BAN Eseu, prof, J. Roman.
Se dice pentru cel sgărcit.
6636
Ari ş-chatra ş-ouln n-dzepi12).
PEI',. PAPAHAGl, Zweit. Jahree.,
p.176.
Cel puternic pete, dupa cum vroesce, sa faca bine saii reu
cui-va,
6637
Ca cel \ie-şI căîtă mula n-dzepi 3).
PEl�. PAPAHAGf, Zweit. Jahres.,
p. 160.
Credî bine ceeea-ce doresci.
1) Galbeni n'a.re.-Notă de A. Pann.
2) Are şi petra �i oul într'un buzunar.
[37]
'17
6638
*
Parcă o scăse din buzunar.
A. PANN, IlI, p. 8.- HlNTESCU,
p. 21.
1° Se dice la andnl unel prostii Salt unor cuvinte fara rost.
2° Când unul trantesce III inciuua în data, pe ne-găndite.
6639
*
A'l ave. în buzunar.
Veqi TăşGuţă.
C. 'I'sonorusscu, in», c. Lipooa,
J. Vaslui�t.-GR. ALEXANDRESCU,
c. Focşani, J. Putna=+î», POBO­
HAN, înv. c. Slatina, J. Olt.
A ave pre cine-va in mână, la discretia sa.
llvoir quelqu'nn dans sa manche (bonrse). 1)
Pron, Franc,
6640
*
A :fi tot cu mâna în (Ia) buzunar.
A. PANN, III, p. 28.-HIN'j' Eseu,
p.105.
A fi darnic, cheltuitor.
CACIULA
Veql Acru, Albină, An, a Be,
Burtă, Cap, Căpeţînă, Casa, Chel,
Conciu, Ftâre, a Judecă, a Ouă,
Pălărie, Pascî, Per', Prieiin, Sulă,
a Umblă, Urechie.
Laurentiu 'I'opeltin dice :
«Românit de ArdeI al noştri portă harnele lungI, îmbrăcat tot tru­
pul; ne fac mare învăţătură portului din veciI de demult, care au
ţinut părţile aceste de la Septentrion, care haIne pomenesce un das­
cal, anume Marţiales, că se chiamă Endromida, port vechiu, nemân-
[38]
PHO\'ER13ELG RONl:\NIL01:
dru, era bun de luna lut Decembrie, Şlice au de pîslă». Iar Miron
Costin adaogă: pe limba nostră glugă, care spun că şi boeriî aice,
în ţeră, mal de mult purta chivere ca aceJe.-Letop. Mold. 1, p. 71.
*6
6641 Ce''( căciulă nn'I tulpan.
G 1. PATr\ICrU, in», c. SmulţJ,
J. Covul'luitl,
Arati superioritatea bărbatului faţă de femee.
6642
Ce'I căciulă nu'I tulpan; căciula p6te se cadă
si 'n glod, si o ieă si o scutură, si tot că-
, " ,
ciulă. Dar tulpanul când o căde, apof îi reu.
S. MrnĂILEsc:U, şez(�t. L, p. 220,
Greşela Iemeeî nu se p6te "ler::;e nici îndrepta atât de uşor
ca a barbatuluI.
*6
6643 Oăcrula când cade jos, o scutur ş'o pnîu în cap;
dar tu cârpă �
GAV. ONfŞOH. prof. c. Dobrooăţ,
J. VaslnUI.
Acelaş înţeles ca la No. 064:2,
*6
6644 Până la an multe că CIulI rămân pustii'.
N. Btnr AR U, c. Pitesci, J, Al'gef.
Acelaş înţeles ca la No, 11.
*6
6645 Badea cu căotula albă
De departe par'că '1 babă.
C. TEODORESCU, in». c. Lipooa,
J. VaslniU.
Se arată, in bătae de joc, omul sarac si leneş care nu e în
stare sa'şl cumpere o câciulă negră.
'I'X,,,on,, 1 ,...I,,'H r'""'.,,,]ii nAvl'ii. CAlA albe sunt mal putin cau-
[39]
lllBR.:tC,:(MlNT IL, CASX
;:
6646 .'� Badea cu căclula lungă
N'are nicî o para 'n pungă;
Iar cu căciula rotunj6ră
A re în pungă grămăgi6ră.
39
C. TEODOHESCU, înv. c. Lipooa,
J. Vastwin.
VeriI Pălărie.
Omul fudul e calic, căci cheltuesce pre mult pe îmbrăcă­
minte şi pe nimicurî.
*.c
t&647 Nu se cumpâră omul pe CăCIUlă.
ZAi\JFIH. G. NEGOESCU, ino, c.
Jiden·/, J. Iiimnicu-Sărat,
Omul nu se judecă după exterior.
i(}648
După plote, şî CăCIUlă de ore,
IORD. GOLESCU, Mes, II, p. 91.-
P. l::;PIRESCU, tu« Ist. II, p. 165.­
Abec. llustr, p. 29.
Uup« ploie căciulă de 61,e.
l\:'\.HOL1' Acs, p. 84.
'*
Diip« ploie (plae) căciulă.
N. ST. c. Nijopole, Maceâonia.:«
C. Ioxuscn, înv. c. Nevesta, Mace­
donia.-V. DIAMANDY, prof: c. 111e­
ţoca, Macedonio;
*,6
DI.�pr1 plo;« nu mat trebue căciulă,
AR. GOHOVEl, c. Folticenî, J Su­
ceava.
VeqI Chepeneag, lpi.iqe«,
[40]
40
1° Se dice când, după un reă, ne mal supără şi cu bagiocur'i.­
(GOLESCU).
2° Când ne vine un lucru după vreme.
*6
6649 Căofula plătesce.
DOBIIE MAHlNESCG, înv. c. Pirvu­
Roşu, J. Âl'geş.- VAHRON, p. 31).
Ve41 Turc.
Respuns ce se dă când nu vreî să plătesc!.
Veg'î în Varron, snova privitore la acesta dicere.
*6
6649 b Bună 4iua, căcfulă, CIi stăpânul n'are gură.
GA v. ONIŞOR, prof, c. fierbii, J,
Tutoi:a.
Pentru cel mojic.
*6
6650 Să'mf ard căcrula pentru un ehi tic !
GA v. ONI�CIP" prof. c. Dooroosţ ;
J. Yaslui·tI,.
Veql Pădu.che, Purice.
Să rne super pentru atâta lucru!
6651
Oăctula ta, când va afla taina ta, în foc s'o bagf.
IOH]). GOLESCU, .M8S. II, p. 10!).
V f41 Căuwş<'l.
Ne arată C;:U de ascunsă trebuie sa păzim taîna nostră (Go­
LESCU).
*6
6652 Ce? căclula nu mă ţine banI?
GAV. ONI:;;on. prof, c. Dobroes];
J. Yasluit1.
De e lucru cât de mic, tot trebue să pUI pre] pe el.
*6
6653 Cine te Întrebă de ce per eţl este căctula.
IOI{]). GOLESCU, Mşş. II, p. 1;:1-
DOBl�E MARINESCU, in». c Pirou­
Roşit, J. Arqeş.
[41]
IMBRAcAMINTE, CAS.�
41
Adică cine va să te scie; nimenl te bagă în semă (GOLESCU).
6654:
De cât căcîulă de ofe, mal bine cu capul gol,
IOHD. GOLESCU, 11Iss. II, p. 117.
Adică să cinstim mal mult cualiLaLea lucrur-ilor (GOLESCU).
6655
Oâcula al Gog va s-facă 1).
PEH. PAPAHAGl, Zweit. Jahres,
p. 157.
A face un lucru nefolositor.
Er schi/It imI/Vinde.
Proe, Germ,
*6
6656 Căcfula nu se portă vara.
V. SALA, înv. c. Petrâea, comit.
Bihor, Unqaria.
Când se face ore-ce în afară de vreme.
6657
De aveat căctult nu tncăpeat cu capu 'n portă.
T. SPEH.ANTr\, 1. p. 257.
Se dice omuluî prost.
*6
6658 La aşa cap aşa căciulă.
S.Mrui\ILteSCU, Seeat, II, p.2'19.­
H. D. ENl<:scu, înv. c. Zamostea,
J. Dot'oho'i.-AvR. CORCEA, paroli,
c. Coşteiu, Bemat.-GAV. ONIŞOR,
prof, c. Dobrooeţ J. VaslU'lu.-G.
P. SALVIU & G. I. PATHlClU, in»,
c. Smulţ), J. Covurlui·tt.-V. Fo­
RESCU, c. Folticeni, J. Suoeaoa.=:
D-RA Ec. SIŞMAN, in». c. Adam,
.J. Tutova.-B. P. I-H.şm1:u, Etym.
Magn. pag. 1978.
1) Căciula lui fTorr. va :5.1 facă.
[42]
42
*6
D' aşa cap aşa căciulă:
GI-!. TO�1ESCU, in», c. Broecari,
J. Mehedinţ't - ANDR. MARINESCU,
in», c. Humele, J. Arge*,.-PREOT
C. BUNGETIANU, 'Î1!V. c. Cosooeţ,
J. Mohedinţr.
*6
iişa cap, aşa căciulă,
Semin. Buc. el. V III prin P.
GARBOVICEANU, prot'.
După, cap s-câculă 1),
PER. PAPAHAGI, Zioeit. Jahres,
p. 161.
*
.4htărt capete ce aii, ahiăr; Câr;lUli s'p6rtă 2).
V. DIAMANDY, c. Meţova, Mace­
donia.
*
A/dare cap, ahiare căr;tulâ 3).
ILIE Gr.rcu, prof, Arminciu, E­
pir.-I. COYAN, c. Ianin z, Epir:
*
Cata caplu. ş-căr;tula 4).
I. COYAN, JJr'(lf c. Pel'ivoli, Epir.
Veq.j Chiulaf, Fes.
Vrend să arate că i s'a dat după merit SOlii a păţit vre-o
intrmplare potrivită cu firea lui. Are un înţeles mal mult de­
favorabil.
SNOVĂ
Dice e'a fost odată un negustor Turc. El venind într'o di, în­
tr'un sat, la o casă, să găzdulescă, şi vedend acolo o scr6fă, cu mal
,) După cap şi căciulă .
• ) Atari capete ce au, atari căclull să porte.
3) Atare cap, a tare căciulă.
,il După cap şi căciula.
[43]
IMBRACAMINTE, CASX
43
mulţI purcel miel, după dînsa, întrebă pe gazdă ce sunt aceia, fiind-că
el nu mal văduse asemenea animale. Gazda îI răspunse, că aceea este
o scr6fă cu purcel; îl mal spune că scrofa fată de câte două şi trel
01'1 pe an, câte şapte, opt sau dece purcel de aflată.
Atuncr turcul se miră forte mult de repedicîuusa cu care se
înmulţesc aceste animale şi numai de cât, se hotărî ca, de tot capi­
talul ce ave, să cumpere porcI. creqend că are să se imbogăţeecă tot
aşa de repede.
Cum dise aşa şi făcu. Incepu a cumpăra porci de toţt baniI
câţI ave, şi în scurt timp strînse o turmii mare de porcr,
Dar nu trecu multă vreme la mijloc, şi dete şi brânca într'în­
şiî, şi muriră de se stinseră, aşa că nu '1 mal remase de cât căţt-va
purcel. AtuncI turcul se puse de'! tăIă şi pe aceştia, şi pielele pur­
ceilor le dete ca să '1 facă o căciulă. Când căciula fu gata, o şi puse
în cap şi se duse la tîrg. Acolo îl întîlnirii o mulţime de prietenI de
al seI şi veqendu'l, numaI de cât îl întrebară ce a păţit de şi-a făcut
o aşa căcIulă? El le răspunse : La aşa cap, aşa c,iâulă, aşa căciulă
trebue, pentru că a trebuit să-rut vîr toţI banii în porci, din care pri­
cină am rămas calic_-Ş'ezăt6re.
Baile ba!}, baile tras 1).
Prov. Turc.
W1:e âer Ilerr, sa der Knecht 2).
Pro». Germ,
*6
6659 Căcâcea fratele mireset cu eăctula afumati)"
P. lSPIRESCU, Rev. 18t. 1,454.­
GA v. ONlŞOR, prof'. c. Aorameeci,
J. Tutova.
Arată nevirs tnicia ornuluî.
6660
CIoc seleam de la jupân Ibriam, că şi-a făcut
căciula şalvart "].
P. ISPlRESCU. - L. ŞĂrNEANu,
Semas. p. 360 & 459.
La vorbe nepotrivite.
'1) Aşa cap, aşa briciu.
2) Atara ereer, atare pălărie.
3) Oioc selemn cuvinte turcescl însemnâ nd : multă sănătate.
[44]
44, PROVERB"I�I� RmrÂNILoH
----
*6
6661 Nu rup căctula până te ved.
GI-I. Toxrescu, î/w. c. Broscari,
J. Mehedil1ţi.
Se in tîmpla curind.
6662
Cu eăefula într'o parte.
IOHD, Gor.tcscu, Ms«. IL Asem.
p. 130.
In semn de ne-păsare.
*
6663 A purta căctula pe-o ureche.
FR. DMI!::, III. p. 300.-M. CA'
NIAN, publ, j. laşi.
A nu'I pasa, a 'şi bate joc ele ore-ce.
*6
6664 A îndesa (tufli) căctula pe urecht.
G. POBORA:-i, înv. c. Slatina, .J.
Olt.-D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci,
J. '1 utoua,
A se face ca nu scie, Arata ne-păsare pentru ceea ce ni ,le
spune sau ni se cere.
Cuvin tul a tulli se aude numai in Moldova.
*6
6665 A pune cnctula pe-o sprincenă.
T. BĂLĂ:;;I';L, in». c. Stefănesct,
J. Vâlcea.
A se fuduli.
O asemenea locuţiune, nascuta dintr'un obiceîu identic, se
întrehuinţezâ şi la Turcî.
6666
Este cu musca pe eăcfulă.
P. !SPIIU:SCU, Leg. 1,1872, p.17 2
A se adaogă la No. 2178.
[45]
L\lBRĂCĂM1NTE, CASĂ
*6
6667 Altă CăCIUlă.
45
AL. ODOBESCU, 1, p. 1:36.-P. Is­
PIHESCU, Rev. 18t. 1. p. 2:30.-LAU­
RIAN & MAXIM. 1, p. 981.-FR.
DAME, 1, p. 174.-S.I. GROSSMANN,
Dict, Germ. p. 37.-L. Ş.�INEANU,
Semas., p. :348.-DoBRE MARINESCU,
înv. c. Ptrou-Roşu; J. Argeş.--B.
P. HĂŞDEU, Etym. Magn. p. \J21.­
G. POBORAN, inet . c. Slatina, J. Olt.
-P. GÂRBOVICgANU, c. Poenarii, J.
AI'peş & Comăniţa, J. Olt.
Vec}I Foie, Gâscă,
VOl'bă, Popă .
.E altă vorbă, altă cestiune ; s'a schimbat starea de mat
nainte a lucrului.
In privinţa origineî acestei dicetorî sunt două părer'i:
Al. Odobescu, I, p. 136 dice :
«Pehlivanil arabi şi hindici, ce '1 aduseseră din tera turcescă,
făcură şi f'elurt de năsdrăvănit şi de jocurt minunate şi nevedute lo­
curilor nostre , unit sări au În văzduh, cu capetele în jos, peste opt
bivolI puşi în rînd, alţiI călcau cu iuţelă pe o foiţa de tulpan Întinsă
fără de-a se cufunda, iar unul mal ales schimbă în tol chipul o
căctulă, care, când o arunca pe pămănt, se prefăcea în felurI de că­
cIulI deosebite. De acolo a şi eşit vorba românescă . altă căchtlă !
când vre omul să clică că s'a schimbat starea de mal nainte a unul
lucru».
D. B. P. Hăşdeu, este de părere, ca dicevea a luat nascere
din obiceiul atât dacic cât şi românesc de a se purta căcîult
deosebite, după ranguri.
A se asemăna cu dicerile de la No. 6658, 6669 �i 6669 Il.
C;'esl nne auire paire de manches.
Pl'OV. Fl'anc.
Da» ist ganz eiuias Anderes 1).
P1'OO. Germ.
'; Este cu lotul alt-ceva.
[46]
46 l'RuVERBELE HOlIÂi':lLOR
*L.
6668 A schimbat căcfula.
P. ISPLHEseu, Rev. Ist. 1, p. 2,):3;
Leg. 1, 1872, p. 178.-HINTESCU,
p. 21.-FR. DAM1�, 1, p. 174.-Ma­
'ieI' P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.-Do­
BRE MARINESeU, înv. c. Ptrou-Roşu,
J. Arţje«.
'1° A trecut de la un lucru la altul.
2° Şi-a schimbat părerea.
3° ŞI-a schimbat purtarea.
Schimbarea căc'îulelor arată schimbarea, precum dicerea : doue
capete într' o caciuiă, asemănarea părerilor.
Changer son {usii d'epaule.
Pron, Franc.
6669
Tot dintr'o CăCIUlă SCOSl.
,
IORD. GOLESC:U, 111s8. II, p. 70.
Adică toţî de-o părere (Gor.sscu).
6669b.
DOI la un gând ca două capete într'o CăCIUlă.
D-NA Z. JUVAHA. c. Fedesci,.I.
'Iil.to·va.-IORD. GOLEseu, ltIss. II,
Asem. p. 49.
Veqt Căpeţînă.
Acelas inţeleş ca la No. 6669.
Deu» tetes dans un chaperon.
Pro». Franc.
*.6
6670 A umbla cu eăefula 'n patru.
D-NA EeA'1'. ZANNE, c. Bedad,
J. Tutona.
*.6
A umblet cu căciula 'm dece.
DOBRE MARIN"seu, înv. c· PÎ')'I)U­
R()su. . .T. A rues,
[47]
1.\U3Rtl.CĂ.iVlJN'n:, CA�Ă
1° A se Cilcluli la iaht J urnea,
2° A căuta mult şi în tate părţile.
47
<VeI umbla cu căciula 'n patru până veI găsi altul ca mine».
*
6671 A'Şl lua ciîciuIa.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 981.
VeCII a se Căciult.
A se umili, a se ruga cu smerenie de cine-va.
6672
*
Cu că efula 'n mână.
M. CANIAN, publ. J. laşi.
Cu rugăminte, cu smerenle.
6673
Căciula tiganuluJ.
,
VeCII f'igan.
V. ALEXANDRl, Teal1·. p. 1377.
A se vede la No. 4250 înţelesul, precum şi snova care a dat
nascere acestei dicerî,
Vulpe.- ..... NumaI pentru atâta am dat eu două sute de
galbenI.. ... Bree !
Arbore.-Ce'ţJ-am spus eu ? .... HaU 1.. Căciula tiganulu';'
Boieri şi Ciocoi.
*6
6674 A scăpat eăcfula pe apă.
GA 1'. ONl"!OR, prof, c. Avramesd,
J. Tutol1a.
VeCII Pillărie.
A pîerdut ore-ce, a dat un lucru fără voîo, precum a dat
J,iC\'anul de sufletul tatei căc'iula lUI care căduse în apă, şi n'a
mal putul-o prinde.
*
6674b. A i se duce căeîula pe apă.
L. COS'I'IN. c. Banr.a .r. Tu.fn"rI
[48]
48
A se pîerde.
«Când vi'kju că i se duce căciula pe apa, trecu la cer-l-alţr-.
6675
*
Pe sub CăCIUlă.
Ma-lor P. BUDIŞ'l'EANU,.1. llfov.­
ION PAUL, Tr tnsiloania.
10 Cu gura pe jumătate, în dorul lel il, nimic sigur salt ho­
tărît.-J. Ilţov,
«Mal târ<j.iu mal răspundea şi el câte-ceva aşa, pe sub caciula»,
2° Fără inconjur de-a dreptul.--TjOansilv.
«Il scormonesce la inimă să dică şi el o vorbă mal de-a drep­
tul, mal aşa pe sub căciulă ••
*6
6676 A stă sub eăcfulă.
D-NA Z. JUVAP.A, c. Fedesct, J.
Tutooa.
VeqI Casă, rsu-«.
A. nu ave locuinţă, a fi sărac lipit pămîntuluî.
«Par'că stau sub căciulă! adică: par'că n'am casa mea».
*6
6677 A fi veclnic cu căefula pe cap.
GAV. ONIŞOR, pl'of c, Shnila,
J. Tutova.
1° A fi mândru, a nu se ruga de nirnenî.
2,0 A nu ave trebuinţă de nimenî,
*6
6678 A da cu (�'lClula 'n căn).
V. IFRIM, stud. c. Corodesci, J.
Tutooa. -DOBRE MARINESCU, înv
c. Ptrou-Roşu , J. AI'ueş.
*6
A. SVi1"l� cu CrJ,C1/Ll[Cl "n. cânt.
E. I. PA'l'IUCIU, Înv. c. Smulţ-l,
J. Coourluid,
[49]
Veqf P,Wtl'ie.
P Om svinturat, ne-stalornic.- J. Covtt1'luiu.
2" A fi het .
• A Mut de a dat cu căciula 'n Câ'lr s , - V. IFR[M.
*.6
6679 Până va da (să asvîrle) cu căclula în câne.
G. P. �ALvn'i, în". c. Smulţt, .]
COl'uJ'luh'i.-KvJ. POPESCU, in», c.
Cioci'tne8c7-JVIăj'ginel1'l, J. Ialomita.
Pana Ia imhetare.
*.6
6680 Până d:'l cu căeiula în grindă.
Seniin, Buc. el. VIII prin P.
G.'\HBOVICI; .. INlJ, prof,
Acelaş înţeles ca la No, Gm!).
*.6
6681 Păcat ca te-a facut Dumnedeă Român cu căciulă.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
174.-1,. Ş.4JNEANU,Scrnas.p.r!53.­
HINTESCU. p. 163.-S. 1. GROSS­
MANN, Dict. Germ. p. 22'l.-Do­
BRE MAaINESCU, ino., c. Pir-ou»
Roşu, J. Argeş.
*�
De geM nuii port« căciulă,
C: TEODORES< :u, în". c. Lipoo«,
J. Vasluill.
*.6
{,'şti om cu căciula "n cap.
G. POBOHAN, iust. c. Slatina, J.
Olt.
Adica un pecăt.osyun l'1'ost, lin Vladuţ«.
*,.:.
6682 De căciulă.
GAl'. Oxrşon, profesor c. Dolno-
):
[50]
50
De fie-care om, partea fie-dind.
<Nu vine câte dece lel de căciuUt s ,
6683
*L:,.
Cel cu eăcl ula rosie.
,
M. POPOI'ICI, com. Rupta, COl/tit.
Hunedioreî, Transilvania.
VeqI Tichie.
Adică dracul.
<Fuge ca de cel cu căciula rosie»,
A SE CĂCIULI
*L:,.
6684 A se eăctuli.
GR. Jn-nscu, Retw. Oraş., p. 116.
V �q.I Lăoiulă,
A se umili, a se ruga cu smerenie spre a dobândi ore-ce.
CADRĂ
6685
N'o să O putu cadră 'n perete.
A. PANN, II, p.151.-HINTESCU,
p. 21.-P. ISPIRESCU, Reu. Ist., I,
P: 454.
Veq.I Cercel.
Despre cele cari le avem pentru întrebuinţare iar nu de Iru­
m useţe, şi ca să ne uîtărn numar la ele.
Să-ţI iet nevestă de casă
Nicl urîtă, nicI frum6să,
Că
N'o să o pu; cadra '11 perete.
A. PANN.
6686
*
A fi (ca o) cadră.
Veq.l Perete, Tablou.
[51]
51
CAFTAN
V€q! Domn.
6687 OrI caftan până 'n pămînt, orI strengul de gât.
IORD. GOLESCU, Ms.�. II, p. 9.
Se dice de cel deznădejduiţ1 ce vor 01'1 sa moră, ori să do­
hândescă cinstea cea mal mare (GOLESC:U).
*
6688 A îmbrăca caftanul.
FR. DAME, 1, p. 176.
A se hoeri ; a deveni Domn.
6689 A lua un caftan.
V. ALEXANDHI, Teatr, p 1045
A fi bătut.
.Ar ave haz să ilHi un caţtan. De vreme ce'! treha pe ciomag
apoI încep indată.»
A CĂFTĂNI
i
I
1,
, I
[
I
1
Adi6i a bate.
CALABALÎC
Veq.l Buric.
*
A oăftăni.
GR. ALEXANDHESCU, maţristr. c.
Focştuu, J. Putna.
A nu'I rupe mânecele, a nu merge des sali il nu SUl mult
pe la dînsul.
LA U RIAN & MAXIM, Glosar, p.
113.
*
6692 Unde e calabalîe e şi bucluc.
*
6691 A nu face eul-va calabalîc 1).
6690
[52]
52
l'nOI"ERBGLE RO\IÂSiLOl',
Unde este avere sunt �i gTiji multe.
CĂLDARE
*.6
6693 Par/eă'î fert într'o căldare.
VeqI Cazan, C7tit'î, OUt.
G A V. ONIŞOH, prof c. Banca, J.
Tutooa,
E ruşinat, umilit.
6694
*
A căde din căldare în foc.
LAUHIAN & MAXIM, 1, p.298.-
S. I. GROSSMANN, 205.-FR. DAME,
1, p. 175 & 182.
VeqI Ceaun, Plate.
Adică din reii in mal reu.
Kcacvov 'ts PSV(!WV, sic; TO nu(! rcaoierceco» 1).
Prav. Elin.
De ţumo ad ţlammam tendere+ş.
PI'OV. Lat.
Tomber de la poele clans la braise.
Prov. Franf.
Uit ele pan. in't vunr eprinqen 3).
r-;« Oiand:
Ou: of' ihe f'ryingpaninto the fire 4).
Pl'OV. 1!.ngl.
*6
6695 Căld,tre ne-spoită.
SA v. ONIŞOH, prof; c. Stoicesci,
J. Tutova.
VeeJl CeaJtIl, Ţigan.
Se dice de omul negru la fa,ta, şi mai ales Jitjanilor.
1) Fugind de fum, a cădut în foc.
�) Din fum a căde în flacăre.
3) A căde din tingire îu foc .
..... 'l nin tinp'irp. in foc.
[53]
CĂLDĂRUŞĂ
CALŢAVETĂ
6696
*
A'j lega cnlţaveta.
G!\ v. ONI'iOR, C" Berlfld J '1'1/­
tova.-M. CAKIAN, publ, J. Iasl,
Supunere pre mare din partea unul ibovnic.
6697
*
Are cănle (";tlţ.i'tvete? ')
ILIE GHlCU, prof, c. Abda & Pe-
1'11!01i, Epi!'.
*
A.re cânete cnlfuvetă? 2).
I. GOYA", prof, c. Abela, Epir.
*
DI: la câne cnl(ctVeIă? 3).
G. ZUCA, stud. c. Elbascm, Al­
bania.
Când cerem de la unul ceea ce nu poto să albă, ceea ce nu
se cade.
6698
*
S-nu alaşl eulţuveta asvarna 4).
G. ZlJCA, stud c. Cwo:«, Albania,
Ve(;l! B1'Ît7, Obelă,
Să nu fil cârcotaş, sii nu cauţî certă.
CALUP
6699
*
A mânca calupul.
Ve!}l Cap. X, c. Calup.
A. de CmAc, II, p. 555,-L. ŞĂI­
NEANU. Dicţ., p. 129.-S. 1. GROSS­
MANN, Dicţ . germ. p. ilS.
1) & 2) Are cănele .calţavetă o
3) (CerI) de la câne calţavetă.
4) Să nu laş! calţavela să tu-ăe.
[54]
54
�ROVERBELE ROMi�LOR
Vt'ql Săpun,
A fi înşelat.
A se vede, la cuvintul Săpun, origina acestei dicerî.
CĂMARĂ
6700
Cine iubesce din suflet pre cel din camara, mare
fericire simte a'I zdvori afară la scară.
OI1\!. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p. lC6.
Iuhescl pre cine-va, Iubesce şi tol ce'I il lut, tot ce'I înconjură.
6701
*6
Cum el chemarii, isi. din cămară.
,
!ORD. GOLEseu. Mss. II, p. 29.-·
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, J. Tu­
tava. - D013RE MARlNESeU, înv. c.
Pîrvu-Ro,!u, J. Arge,!.
Arahi gTabnica supunere spre slujbă (Gor.nscu). Gala la în­
taia poruncă.
*6
6702 Ce e în camară e şi afara.
O. MARlNESC:U, tno. c. Pirou­
ROfu, J. Arqeş;
'10 E sărac cu desavirsire.
2° Ce are cine-va in cap, aceea pote spune. - J. Argeş.
6703
*
Are multe cămări.
GH. ALEXANDHEseu, maqistr; c.
Eocşani, J. Putna.
CĂMAŞĂ
Veql a ss, Chiabur, Dimineţă,
Drac, Haină, In, Marte, Om, Piele
Ilufă, Sărac.
6704
Cămaşa, fie cât de supţire, acopere ruşinea.
IOHD. GOLESC:U, Mss. Il. p. 32.
[55]
I\IBRAC\ MINTE, CASĂ
*6
Câma.şa, cât de prostă, acopere ruşinea.
55
DOBRE MARINESGU, înv. c. Pirou­
ROl/u, J. Arpeş,
'lO Adica mintea, colt ele puţină, acopere greşalele (GOLESCU).
2° Haina, fie cât ele rea, in lipsă de alta, e hună.-J. Al'geş.
Vedl suava de la No. :379, precum �I o variantă, a acesteia
în Povestea Vorbi!:, 1, p. 1!)6-159.
6705
*6
Nu dă cămaşa
palea g61ă.
pentru altu, ca tu să remâ'l in
1. GIl. SIMION, elev c. Bdsesct­
Ti1mi1şen'i, .J. Nilciu.
Să dal, dar să mal oprescî şi pentru tine.
*6
6706 Pruncul se nasce în pele golă, alţii dau cămaşa
pe el.
V. SALA. dasc. c. Val/cou-Beresci,
comit. Bihor, Ungaria
Când unul capătă de la alţi) sau se iualţâ cu ajutorul altora.
6707 Cămaşa veche umbli să o cârpescl şi mai reu o
spargi.
A. PANN, III, p. 140.
Betrânul bolnav, când cauţî a'l vindeca.
*6
6708 In care că meşă s'a măniat într'aceaa s'a des-
mâniă.
I. Cru:;NGA, Amint. p. 98. - C.
N. 1'noTEANu, stud. c. Stănesci, .1.
Botoşani.
*6
In care cărnaşă te-ai supcrat, în acea să
te desu peri.
I. ARBORE, ing. J. Buzeu.-Do­
BRE MARINESCU, înt'. c. Pîrvu-Roşu,
.1. Argeş.
[56]
56
llHO\"EHBELE F:O,\J.�X1LnH
----------------
1° Arată nepasarea nostri faţa de supei-arca altuia.
2° Când cine-va se superel �l navom ce'! face, pentru ca sa'I
trecă superarea.
*6
6709 Cămaşa e mal apropo de piele (pele).
A. PA Ni\', Ediţ. 1889, P 9.l; III,
p. 103, - HINTESCU, p. 28. - FR.
DAM1�, I, p. 186 Semin. Buc, el.
V'I Ll pri« P. Gârhoviceanu, p1'of.­
DOBRE MARINESCU, 'in". c. Pirou­
Roşu, J. Argei{.
Camasa
e
mat
aprl)pe
de
pelea
omului,
LAURIAN
& MAXBI, 1, p.
354.
*6
Cămasa
a
mar
apr()pe de pelc ele cât haina.
Seinin, Buc, el Vin prin P. GÂR-
BO\'ICEANU,
pret'.
*6
Cămaso.
e
rrwi
aprr5pe
ele
pele.
IULIU GROF)OHEANU, dasc. c. Gal­
i{a, comit. Arad, Ungaria.
V �qI Dinte, Haină, P,ele.
,\0 Arati'l mila dupa gradul de inrudire.
2° Eu ca eu, de alţi! ce-mi pasa.
Pi·OV. Elin.
Plus pre.� m'est char que m'est cliemise.
Cţn-. GODEF.DE PARb,XIIl Siecle.
Fu pres m'es la car q6 la camiso=]
P"OV. Languecl.
Das Hemd ist mir năher, als der Bocli:3)
PI'O'C. Gern..
1) Genuchiu e mai aprope de cât fluerul picl orulul.
21 Mai apr6pe mî.e carnea de cât cămaşa.
3) Cămaşa e mai a prope de cât rochia.
[57]
.,..,
n,
6710
The smock is nearer than the petticoat.t }
PI'OV. Engl.
Mal apr6pe cămnsa de cât nnteriul.
,
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 43.
*,6.
Cămeşa e mat aprope ele cât anieriul,
c. NEGRUZZI, 1, p. 249. - FR.
DAMJ�, 1, p. 76. - G. POBORAN,
inst, c. Slatina, J. Olt.
*,6.
Cămeeo. e n1((i aprope ele cât amiereul,
E. 1. PATRICIU, î1W. c. Smalţt,
J. Coourluiii.
*,6.
Tot mai apr6pe camesa de cât aniereul,
E. I. PATHlCIU, şn». c, Srnulţt,
J. Couurluiu:
VecjI Dinte, Pele.
'10 Adică mal mult n'e mila de nOI de cât de cel-l-alţl (Gor.sscu).
20 De ruda de cât ele străin, etc.
Tunica pallio propior est 2).
P)'o". Lat.
La chemise m'est plus proche que le pou1'point.
PI'OV. Franc,
Tocea pi'(� la camicia che il qiubbtme 3).
Prov. Itai.
K6zelebb az ing, mint a suba 4).
Proo. Magh.
1) Cămaşa e mal aprope de cât fusta
2) Tunica e mal aprope de cât mantaua,
3) Mal aprope e cămaşa de cât haina.
4) Mal aprope e cămaşa de cât şuba ,
[58]
PHOVEHUEL(i; HOUÂNILOR
*.6
6711 Mai apr6pe '1 cămaşa de cât eojocu.
Acelaş inţeles ca la No. n7JO.
6712
*
Cămasea mi-u cama
,
apropea di cănduse 1).
,
D. A. MILESCU, c. GOpeff,
cedonia.
Ma-
Ace laş inţcles ca la No. 671'1.
*.6
6713 Oămeşa e mal apr6pe ca sumanul.
C. TEODORESCU, înv. c. Li pooa
J. Vasluiit.
*.6
Ccîrnaşa e mai apr6pe de cât suimanul,
E. I. PA'l'RICIU, înv. c. Smulţi, J.
Coourlui,
*.6
!� nuii apr6pe cărnasa [cămesa] de cât (ca)
surnanul,
V. Fonnscu & A. GOf<.OVEl, c.
Folticens, J. Suceava.
*
Tot ii mai apr6pe cămaşa de cât surnanu,
s. MIIIAILESCU, Şeeăt, 1, p. 21\:1.
Acela� înţeles ea la N u. /;712.
6714 Cămaşa e mai apropo de cât hafna.
1. G. V ALEN'l'INEANU, p. 17.
*
Cămesea mi-u cama apropea di straniu 2).
D. A. MILESCU. c. Gopefi, llfa­
cedonia,
Acclaş înţeles ea la No. (57'1:3.
1) Cămaşa a mai aprope de cât scurteica.
2) Cămesa e mai aprope de cât straiu.
[59]
BlBR.4.e.��\INTE, eAS.�
59
6715 Nu te uttă că '1 cămaşa albă, p,ă pete în cre-
det este stăpân pe dînsa.
A. PANN, 1, p. 161.-HINTEseu,
p. 23.
Despre săracul mândru,
*.6
6716 Cine umblă la Crăciun în ci\meşă, la Pasce um-
blă cu cojoc.
N. JUVARA, c. Popen'i, J. Fiilciit.
Când lernă este caldă, primă vara va fi ger6să.
A Noel au balcon,
./1 Pâques au tison.
PI'OV. Franc.
*.6
6717 Cămaşa '1 sa lipit pe spinare.
IORD. GOLEseu, MS8. II, P 32-
DOBRE MARINESC:U, c. Ptrou-Roşu,
.f. Ar,qeş.
'10 Adică nu mal are alt nimic (GOLESGU).
2° Se dice de cine-va bătut ;:;dravE�n.-J. A1'geş.
*.6
6718 Oămeşa copiluluI arată că ce mamă are.
V. SALA, dasc, c, Nimăiesci,
comit. Bihor, Un,qaria.
Când se cunosce vreduicia omuluî dupe ore-car-I semne.
*
6719 A nu se mal încrede nicf în cămasa luf.
,
Fn. DAME, 1, p. 186.
Nu crede nici la camasă.
HIN'j'ESr:U, p. 40.
*.6
Nu. te încrede nici in cămeşa ta.
1 UL. GROF!jOHEANU, duse. c. Gal­
şa, comit. Arad, Unqaria.
[60]
60
PHO\'EnUELE HOMÂNILOP.
Ve41 Căciucă, Chinieşă, Cojoc.
Pentru acei care nu S(� increde in nimeno; sa nu spuî ce al
de g'ând se fad daca vrei sa isbutesci.
«De 'i-ar sci cămeşa sfaturile lut, o ar arunca în foc.>-N.
COSTIN, tu« I, p. 391.
,
«De ar sci haina de pre dînsul gândul lut, o ar băga în foc.»-
Gn. URECHL�, I, p. 170.
M ET ELL U S.
Generalul roman Metellus, poreclit Macedonicus, ne putend lua o­
raşul Contrebia, în Spania, puse soldaţit sel să facă marşurl repedt
în t6te direcţiile. Când se întăria pe un munte, când pe altul. Un
prietin îl întrebă pentru ce atâtea mişcărt : "Nu me mal întreba, răs­
punse generalul, căc! dacă aş sci că tunica cun6sce gândul meu, aş
arunca-o în foc». Intr'o di, după unul din aceste marşurI, se intorse
repede spre Contrebia, găsi apărătorit el nepregătiţI şi luă oraşul cu
asalt.
Que ta chemise ne sache la guise.
Pro». Franc.
A ajuns vremea (treba) să nu se mal tneredă
omul nicf În eămnsu luf,
,
P. ISPIHESCU, Rcv. 18t. L p.
227.-Gazeta Săten., Dec. 189i.
Nu te mal poţî încrede în n imenl.
*.6
6721 DăI şi cămeş», şi fugf,
GA 1'. ONI�OH, prof. c, Dobrooeţ,
J. Vasliti,i.
Ve4l rsu.
Se despre pentru omul l'eLl ; da] ori-ce şi seapa.
[61]
IlJBr.XCXilJ[i'\TE. CAS"i
61
*.6.
\)722 Pe unde scoţI cămaşa �
I. ARBORE, ing. Buzeu.-G. Po­
BORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.­
GAV. ONIŞOH, Junimea, No. 16, J.
Tutova.-D·NA Z. JUVAHA, c. Fe­
desci, J. Tufolla.
Se dice unuia când l'am incolţit, şi nu mal are in cotro, nu
sere cum să esă din încurcătură sau ce să mal dică.
«Să te văd acum pe unde scoti cămaşa».
6723
*
Nu mal scie pe unde să pune (scote) cămaşa.
I. ARBORE, ing. Bttz,h't.-ALFRED
Juv AHA, c. Berlaâ, J. Tutooa.
Nu mal are încotro, nu scie ce să mal facă.
*.6.
6724 Gata ca o cămaşa de s6cră.
D-NA Z. JUVAHA, Ftdefjc'i,J. r»:
tova.-E. 1. PATICru, tno., c. Smultt,
J. CovuTluh'.-GH. ALEXANDRESCU,
maqistr, c. Galaţi, J. Covurluiă.
Ve(Jl Iee.
1° Se dice de o trehă f,lcută de mântuelă, fără tragere de
inimă.
2° Se dice pentru orî-ce lucru ee e gata, isprăvit.
Nora e datore să de socreî o cămaşă ca prin acesta să do­
vedesca că scie săţesă pânza, să o croîescă, să o c6să şi să o
�i înflorescă cu bibilurî. Camaşa socrei e cel el 'in tâlu lucru care
trebue să fie gata.
*.6.
6725 Cămaşă de sderă fără de mâniet şi fără de gură.
D'NA Z. JUVAHA, c. Fedeşci, J.
Tutova.
Se dice de o trehă făcută ele mân tuelă, fără tragere ele inimă,
ne-ispră vita.
«Fectorul nu eşi din hotărîrea marca-sa, nunta se făcu şi baba îşl
[62]
62
luă cămaşa de socră , ha încă ne-tăiată la gură: care Însemneza cii.
s6cra nu trebue să fie cu gura mare, şi să tot cârlescă de t6te cele .• -
1. CREANG,'\ POl'. p.4.
6726
Până va eşi euf-va căma�a prin ismene.
A. PANN, I. p. 1J7.-HIl'i'j'ESCU,
p. 12.
Se dice pentru cel car) heii până se îmbată.
6727
*6
Par'că am uscat eămesl la acelas sore,
. ,
C. TEODORI,SClJ, înl'. c. Lipoea,
J. 17 asluitt.
*
A'ş� 'Usca cămăşile la 'Un sare.
FR. DAMf:, IV, p. 79 & 204.
VegI Rudă, Hufă.
JO A trăi împreuna, a ave acelcaşî interese.
2° A se Înrudi.
*6
6728 Ce am uscat cămăşile pe un gard �
Maiol' P. BUDI'iTEANU, j. Ilfov.
Hespuns ce se dâ aceluI care îşI lea nasul la purtare, se 0-
hrăznicesce.
Nous n'aoon» pas ga râe les pou1"ceaux en­
semble.
Prov. F/'G1U;.
*6
6729 'I-a uscat eămeşile.
GAV. ONIŞOR, c. Pusesei; J. Tu­
tova.
[63]
6130
111 BR.\ C'I ,\lINTE, I :AS,\
*6
O făcut cămesa ismene.
,
63
GA V. ONIŞOR, Pl'of c .. Dobrooeţ;
J. Vasluiii.
10 ŞI-a greşit planul, n'a isbutit într'o trebă.
20 A ajuns din cal, măgar.
*6,
6731 Il stringe cămaşa.
G. P. SALVIU, -tn". e. Smulţl, J,
Covurhtiu.
Nu pete să facă sau să spună ce-va din mal multe pricinl.
*6
6732 A'�I rupe căma�a (cămeşa),
AR. GOROVEI, c. Foltlceni, J. Su­
ceava -GAV. ONlŞOR, c. AVl'amesci,
J. Tutona, - E. 1. PA'l'RlCIU, in»
c. Smulţi, J. Covurlui«.
A ave un mare necaz. Se dice de cel cludoşl.
*6
6733 Ca pe mâneca cămeşef.
Dvna Z. JU\'ARA, c. Feâesct . .1.
Tlttova.
Adică forte uşor .
• 0 să faci (cutare lucru) ca pe mâneca cămeşei.»
*6
6134 A 4ice (spune) pe gura căme�el (eămeşir).
GR. AI(EXANVHESCU, c. FOCŞCItlI,
J. p.utna.-G. POBOHAN, insi. c.
Slatina, J. Olt. - N. BU.IORANU, e.
Voinesci, J Tutova.
10 Cam din gură şi mal mult minciunii.
20 Spune din gură, dar din inimă GugeUl alta.
*6
6735 S'a uîtat pe gura cămeşit.
[64]
64
I'ROVERBELE HOllÂ.,'ilLOH
Adica il merge 1'e11.
6736
*
A rămâne în cămaşă.
LAUHIAN & Mxxr», 1, p. 354.­
FR. DAME, 1, p. 186.
A rămâne sarac, a pîerde averea.
*
6737 In cămaşă.
LAURIAN & MAXIM, 1, p, 354
*
Numai cu cămaşa.
Veep Deget.
Adica săracă, fără nicî o zestre .
• A luat'o numai etc cdmoşă.»
6738
*
Fără cămaşă.
LAUHlAN & MAXIM, 1, p. 354.
6739
Acelaş înţeles ca la No. 6737.
*
A'ş'i' da şi cămaşa.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 354.­
FR. DAM!!;, 1, p. 186.
Adică tot ce are pentru a dobândi ce-va sau a scăpa de
vre-un 1'e11.
6740
*
A''j' 1 uă si cămasa,
, ,
Până la că/naşă.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 354.
P. J:.;PIHESCU, Leg. p. 290.
A'1 lua tol, a'l despuia aşa în cât se nU'1 remână nici că­
maşa pe dinsul.
*
6741 Arde cămaşa pe el.
[65]
IMBRĂCĂMINTE. CASĂ
60
Ve41 Călcâie.
De multa dragoste.
*.6
674:2 De sare cămaşa pe dînsa.
I. CREANGĂ, Amint., p. 4 ; Pov.
254. - T. B:\L:\§EL, înv. c. Ştejă­
nesci; J. Vâlcea.
L o Plânge cu mare foc .
3° A tremura de frica.
2° A tremura de frig.
A fi sarac lipit.
cCIăoţăneu de frig de săre camaşa pe dîoşib-CREANGĂ, POtJeşN.
*
A nu ave cămaşă pre sine.
LAUHIAN & MAXIM, 1, p. 354.­
FR. DAME, 1, p. 186.
6743
e: Plânge ca o miresă de săre cămaşa pe diusa.» - CREANGĂ,
Amint.
1
i
I
\
Il
I
1
I
6744
*
A se certa pe cămaşa eul-va.
LAUHIAN & MAXIM, 1, p. ;354.­
FR. DAM.I�, 1, p. 1!l6.
Ve41 Vl·abie.
A se certa pe lucru strain.
Alusie la vestmintele Iuî Hristos p.l'e carî �i le ali im pârţ.it
soldaţii care '1 pa7,ell restignit pe cruce.
*.6
6745 Nu'} încape cămaşa.
G. POBORAN. inst. c. Slatina, J.
Olt.
*.6
Nu'L iime chimesa.
AVR. GORCEA, paroh. c. Coşteiă,
[66]
66
PROVKRBEU: ROMÂi\IL01\
'10 Nu'l încape locul de trehuvî multe ce are.
'2° E ne-răbdător.
6746
Ca cămaşa de ptele.
Se lipesce.
IOHD. GOLESCU, :h'J8S. II, Asem.
p. 80.
CAMILAFCĂ
VeqI Rasă.
CANDELĂ
6747 Cine va sa '1 ţie candela mal multă vreme, tre-
buie din vreme s'o umple de unt-dă-lemn.
IORD. GOLESCU, MS8. Il, P 115.
Adică sănătatea, starea trebuie să ingrijascâ de ele (GOLESCU).
6748
*
Candela pe sfîrşit.
Veql Lumînare.
IOHD. GOLESCU, M8S. II, p. 24.­
P. ISPIRESCU, Re". lst., 1, p. 456.
Se dice când se sfirşasce omul (GOLESCU).
6749
*
Se sfîrşesce unt-de-lemnul din candelă.
D-NA s�[. LAMBRlNO, c. Găgesct,
J. li'ălc#i. - G1\. ALEXANDRESCU,
maqist. c. Fooşani, J. Putna.
Acelaş înţeles ca ia No. m48.
6750 Când unt-dă-lemnul se isprăvesce, candela se
istovesce.
IORD. GOLESGU, MS8. II, p. :)�.
*
Dicpa-ce s' bitiseece uniulemnul s'astincl.:e
candilă.»]
D. A. MILESCU, c. Gope:rt, Ma-
cedonia.
[67]
IMBI\Ă e.� MINT E. CA:;"
67
lnsemneză sfîrşitul vieţ iî (Gor.escu).
Este şi o suava, care nu se pote da, şi care este basată pe
credinţa că, fie-care om are candela IUJ, care arde într'un loc
anumit; când se sflrşesce unt-de-lemnul dintrînsa, omul tre­
bue Sil mara.
6751
Daca pUI
unt-de-lemn în candelă, îtl va lumina.
.
A. PANN, III. p. 28. - HINTEseu,
p. 196. - Rom. Glumeţ. 1, p, 55.
VeqJ VUidiclt.
Fără dare de mită nu capeţl dreptate la judecăţî.
CÂPENEAG
VeqJ Chepeneaţr.
CAPETÂIU
VeqI Cap. XXIl, Că­
petâUi, Căscat,
*6
6752 Puseiu dorul căpătâră.
B. P. JU,?Di::u, Etym. Magn. p.
205. - Şezt'it6r'c, 1, p. 164.
A renunţa la dragoste.
Frundişoră măr mustos,
MăI bădiţă de om prost,
Spune-asară unde-al fost?
Eri de mult te-am aşteptat
Pân cocoşul a căntat ;
Dac' am vădut că nu vif,
Puseii; dorul căpetâit'i
Cu jale m'acoperiî,
Şi hine me hodinil.
Poes Pop.
*6
6153 A'I pune capul căpetâiu.
G. P. SALVIU, in», c. Smulţ-I, J.
Corurluiii.
[68]
v,o , �i$4- 5· Ma
68
A 'l ucide.
*6
6754 A umbla fără (nicIun) căpătâiu.
HIN'}'ESCU, p. 193.-A. PANN, 1,
p. 100.
Fara nicî un rost.
Unde '1 trimeţj, unde '1 mâiă
Umblă fllră căpi!taUi.
A. PANN.
*6
6755 A fi fără eăpetâiu.
S. MUIĂILESCU, Şezat, II, p. 72.
Om ne-statornic, derbedeu.
*6
6756 Om fără căpătâiu ; nicî căţel, nici purcel.
V. FORESCU, c. Dorna.J. Suceava.
Veql No. 1612
Se dice de omul care nu are nimic dupa dinsul, adica Hiel
casa, nicî femeie, nicf copil.
CĂPISTERE
*6
6757 A vede alb în eăpestere,
BAPoO:-;ZI, p. 47.-DoBRE MARI­
NESC:U, înv. c. Pirou-Roşu, J. Ar­
geş.
*6
A vede alb în capistere.
AL. MlHĂILESCU, înv. c. Buşteni,
J. Prahova.
*6
A se vede cu alba în căpistere.
P. ISPlHEscu, S110IJe, p. 38.- S.
t
[69]
lM13R'\CAMIN'l'E. CASĂ.
*6
A aduna alb în căpistere.
69
N. POPESCU, Calend., 1882, p.
17.-L ŞJ.INEANU, Semas, p. 355.
*6
A aduub alb în câpisterie.
G. POBORAN, inst. c, Slatina, J.
Olt.
Alb :in căpesterie.
DE LA VRANCEA, Sultănica, p.
229.
*6
N' a vecjut încă alba în căpistere şi
P. ISPIRESCU, Leg. 1,1872, p.168.
HINTESCU, p, 2. _. V. RÂMBU, c.
Brănesc1, J. Dâmboviţa.
Aşteptă 'intâ:ift sa vedem alb 'in căpistere l}.
A, PANN, sa«. 1889, p. 166;
Ill, p. 133. - HINTESCU, p. 3.­
B. P. HĂŞDEU, EtY·/i. Magn. p, 706.
-FR. DAME, 1, p. 56. - G. DEM.
TEODORESCU, Cercet, p. 56.
*6
Sărac de n' are alb în căpesiere.
Semin. Buc. Cl. viu ptin P.
GĂRBOVICEANU, prof.
Veq.I Strachină.
Adică făina în albia sau copa'îea în care se ţine malaiul,
şi care se numesce căpestere, ciipisicre, căpisterie, după loca­
Iităţi.
1° A \;1 atinge scopul.
20 A strînge ce-va avere, a lega gura pănzel.
«Spuse şi Mitică t6te necazurile cu ucenicia, cu una, eu alta,
pana ce se v�4u cu alba în capistere. Acum dise el, Mărire Ţie D6mne
trăesc in largul meă- ,-IsPIRESCU, Snâoe:
[70]
70
PHOVEHDELE nOMÂl>ILOn
;30 Să aihî răbdare pană să se macine grâul, şi apoi să cadă
făina în lada morir.
Acest inteles, arătat de D-I Haşdeu, Etym. Magn. p. 706 se
pote da, mal ales, variantelor 6 şi 7.
4" Atât L. Şăineanu cât şi S. I. Grossmann dati pentru a­
cestă dicere, intelesul de: a se căsători, care 'mi pare a fi
eu totul greşit.
In orî-ce cas exemplul citat de el. L. Şăineanu însemneză :
a se îmbogăţi.
.Cel mal mart fecIorI se făcură flăcăI unguresc! şi chiar hăe­
ţanilor li ce făcuse de însurătore, de le sfîrâea inima, şi unchtaşulut
i se apropia de a sta în colţul patulut şi de a vede pe alţiI adunând
pentru el, alb în cdpistere •.
5' Pote însemna, câte odată, şi ce-va de hrană .
• Muncla să se răpue şi ':şI ţine casa cu rostul pI, stropolind şi
deretecând prin vecinl ; pleca din revărsat ul zorilor şi se întorce pe
la amurg cu alb în căpe8terie: cu d'ale guret pentru ea, cu hohe pen­
tru păserI».- Sultănica, p, 229.
6758
Până se văd albe (alb) în eapestere ml-a eşit
părul p'tn căciulă.
BARONZl, p. 62 & 67.-HINTESCU,
p. 25.
'1" Până să me ved cu ce-va parale, cu ce-va chiag la pungă,
am aşteptat şi am muncit mult.
2° Arată o aşteptare lungă, căci Ia moră se macină pe rînd.­
Etym. Magn. p. 706.
Adică până nu vedî folosul, câştigul în mâna ta.
*.6
6759 Până nu ve41 alb in eăpistere StL nu cre4i.
I. POPESCU, înv. c. Dobreni, J.
Iljov.
6760
*
Alb in eăpestere se vede 1
IORD. GOLESCU. M88. Il, p. 3.-
I. AIlBORE, illg. J. Buzelt.
t
:r
[71]
IMBRACĂMINTE, CASĂ
------------.---------
71
Se <;li ce când cercetăm să vedem de găsim ce-va să ne fo­
losim din ore-ee (GOLESCU).
E vre-o speranţă să eşim la un sfîrşit bun.
CAPTUŞELA
Veq.! Fa ţii, Petec.
*6.
15161 Mai scumpă căptuşala de cât blana.
D-NA Z. Juv ARA, c. Fedesci, J.
Tutona,
'fine căptuşala mat scumpă ca faţa.
TH. A. ZAMFIRESCu-DIACON, tnv.
c, Sttubieni; J. Dorohot,
Cănd accesoriile te ţin mal scump de cât principalul.
*0
6762 A fi căptuşela cui-va.
A inlocui pre cine-va, fără însă a preţul cât dînsul.
Eire la doublure de quelqu'un.
P,·ov. Franc.
CÂRPĂ
Veq.l Ciiciulii, Guri1.
Nevestă, UrecMe.
6763 Nu e cârpă să o descoşt şi să o lepe�l.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104.
Veq.I Nevestii.
Se <;lice pentru femel.
*6.
6764 A purta ca pe-o cârpă de dar.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteia,
Banat.
Adica încoco �i incolo fără nicî un folos, numai de fală.
[72]
72
PHOVEHBELE ROMÂNILOR
----------------
Cârpe se dăruesc, mai ales la nunţî, când apoî mulţi le Pl'l­
vesc luăndu-le din mână în mână.
6765
*
Cârpă.
VeqI Bulendră.
FH. DAME, 1, p. 202.
'1° Pentru, hainele rupte, sdrenţerose .
• Hainele lor erau cârpe».
<)0 Femeîe desfrînată.
«Vre să lea de soţie Câl'}Jă lepădată de totă lumea».
3° Om slab, fără vlagă.
«Nu e om, e cârpă»,
Francesul dice de asemenea: c' est ttn chiffon.
6766
*
A'I face cârpă.
A'l vorbi de reu.
cII face lumea cârpă.»
CASĂ
VeqI Ban, Clip. IV c, Bărbat,
Bou, Căciulă, Capră, Cap. XIX &
XXI, c. Casă, C:nstit, C16ră, Con­
dur, Copil, C6să, Cuc, Cusu, Cum­
nată, Datorie, Domn, Dumnerje·i1.,
Fat(t, Frumos, Livadă, Lup, Mef­
teşuq, Midsă, N6pte, Pat, Pltră,
Praf tie, Primar, Sete, Stîlp, Ştiucă,
a Tăci, Talpă, Uliţă, Uşă, Zapis.
TRADIŢIE POPORALĂ
La început casa a fost făcută de dracul. El nepricependu-se
cum să facă să intră lumina intr'însa, se apucă ca să care lumina
cu oboroc. Dumnedeă, trecând pe acolo, şi veqendu'l cum se necă­
jesce, s'a apucat şi-a făcut fereştt, la carI a pus însă cruce (cerce­
văua). De atuncI dracul nu mal are trebă cu casa. - Şezăt6re, IIl,
P. 240.
+
I
I
[73]
IMBnĂC.�MINTE. CAS.�
73
*li
6767 Casă cu două rînduri; sus cânil, jos stăpânit.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J.
Coourluiă.
Adica hordeîu, în care locuesc orneniî, şi pe acoperişul ca­
ruta se scie ca câniî alt culcuşul lor obicinuit.
6768
De casă nouă să te feresc], de muiere tînără
să te Iipesct.
IORD. GOLESCU, Mss. 1, p, 329.
Casa noua e verde şi te poţi imholnâvl, muierea tineră e dra­
gostosă,
*li
6769 Casa nu se ţine cu mirose de fată mare.
IDEM, Calend, Român, 1892.-Do
BRE MARINESCU, înv. c. Pirou­
ROŞIt, J. Argeş.
v e�I Fată, Gog6şă, Ou.
Fata, pe lângă alte însuşiri, trebue să mal aiba şi sestre, ,
6770
*
Câte SI-al, nu'ţi mâcă casa 1).
I. COYAN, prof. c. Băesa, Epir·.
Sfatul părmţilor catre fiiî risipitort şi, mai cu semă, catre
cel carî se marginesc numai la ce e strict necesar şi nu se în­
grijesc de rest.
6771 Dacă 'tI este casa golă, bagă mărăcini în ea.
IORD. GOLESCU, MS8. Il, p. 116.
De ţi- e casa mare, bagă un mărăcine, de
cât pe ţie-cine.
A. PANN, Edit. 1889, p. -170.
1) Câte să al, nu'ţl mânca casa.
[74]
74
PROVEHBI<:LE HOMÂNILOH
-------------------- ----------------
Dacă 'ţi este casa mare, bagă în ea un
mărăcine, de cât pe ţieşte cine .
. A. PANN, II, p. 81.-HINTESCU,
p. 28.
*6
Dacă ti-e casa mare bagă mărăcini în ea.
1. POPESCU, înv. c. Dobrent, J.
Ilfov.
*6
In casă, mai bine un mărăcine de cât pe
fie-cine.
P. GÂRBOVICEANU, prof, o. Co­
mi1niţa, J. Olt.
*6
Când ţi-e larg in casă pune un spin în
mijloc.
D-RA Ee. ŞIŞMAN, înv. c, Adam,
J. Tutooa,
*6
Bagă în casă un mărăcine, de cât pe ori-cine.
Semin. Buc. el. VI prin P. GÂR­
BOVICEANU, prof,
\
�
Adică mal hine să băgăm mărăcinî în casă şi să O nă pustim,
de cât s'o dăm cu chirie (GOLESCU).
*6
6772 Cine are străin
A re, în casă, spin.
A. PANN, Il, p. 81.- HINTESCU,
p. 181. - DOBRE MARIMESCU, în»,
c. Ptrou-Roşu, J. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 677'1.
*6
6773 Pre cine primesc! în casă, te seote din casă.
AVR. COHCEA, paroh. c. Coşteia,
Banat.
I
6
[75]
75
Când faci bine unuia, care în urmă se face stăpân in casa
ta, şi-ţ'i dice ca Tartufe : la maison est it moi, e' est it vous
d' en sorti,'.
*L:::.
6774 Lesne a intra în casa omuluf, anevoe a eşI.
T. BXLĂŞEL, înv. c. Ştefănescî,
J. Vâlcea.
Veql a Intra.
1° E bine a incepe un lucru, anevoe a'l duce la cap et.
'].0 E bine a merge la cine-va, e anevoe a dobândi ceea-ce
vrei de la dînsul.
*L:::.
6775 Casa ce nn troncănesce, pustie se socotesce.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 25.­
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea, J.
Dorohol.-OOBHE MAHlNESCU, înv.
c. Ptrou-Roşu, J. Argeş.
Adică casa fără muiere pustie se socotesce, pentru-că, din
vechime, muierile purtau condurî în picere, şi când umblă,
troncăns (GOLESCU).
*
6776 Casa nu s' faQe cu ună chetră,
D. A. MILESCU, c. Gopeşt, Ma-
cedonia.
VeeJI, Zid.
Pentru casele unde nu sunt copiî.
*L:::.
6777 Casa ne-măturată
Ospeţt aşteptă.
G. P. SALVIlJ, ino, c. Smulţi,
J. Coourluiii,
*L:::.
Casa ne-măiuraiă
];[osafir'i [musaţiri] aşteptă.
O-HA Ec. ŞIŞMAN, înv. c. Adam,
J. Tutooa - C. TEODOHESCU, înv.
c. Lipova, J. Va.�lu:. - E. 1. PA­
THICI1J. Înt, c. Smulţi, J. CO!,urluiii.
[76]
76
PROVERBE LE RO,IÂNILOR
clO Ast-fel se scusa femeile, când le apucă cine-va cu casa ne­
maturata sau ne-gatita.
2° 'I'ocmai când cine-va nu e pregatit, e controlat de mal
marii Iui.
6778 La casa cui ne are,
Cit mai bine 'i pare.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 28.
*6
Ne ducem la casa cui ne are,
Că mai bine '1, pare.
c. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
.7. Vaslui.
Adica la cel ce ne iubesce, la al noştri (GOLESCU).
*6
6779 Casa omului e şi Iad şi raiu,
s. TEODORESCU-!\IRILEANu,J. Su­
ceava. - D-NA S. NĂDEJDE, Uni·
versul (ziar) Martie, 1899. - S.
TEODORESCU, înv. c. Lipova, J.
Vusluiu.
Arata bunurile şi ne-ajuns urile căznicier. Se dice mal' ales
pentru femel cari, după împrejurări 'fac casa lor plăcută sau
nesuferita hărhatului.
*6
6780 Ce e pe dînsul e şî în casă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 75.­
DOBRE MARINESCU, tn», o. Pirou­
{f0llu, J. Arge�.
6
Ce '1, pe el şi a-casă.
GR. JIPJ<:SCU, Opinc, p. 141.
Veq.l LadIJ.
Arată presta stare a celui scăpetat (GOLESCU).
[77]
1
ILYlBR.KcAMINl'E, CAS.t
77
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, c.
FOCfalli, J. Put1'l.a.
6781
*
Cât ii pe mine, atâta'I şi a-casă, fereseă Dum-
ne4eu de foc.
,(It
I
!
Il
Acelaş înţeles ca la No. 6780.
*.6-
6782 Eu strălucesc în casă, şi ale mele hîrburi pe
masă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 7. -
DOBRE MARINESCU, înv. c. Ptreu­
Roşu, J. Argeş.
'1° Se dice pentru cele scăpetate, când se mândresc (GOLESCU).
2° In hordeiul meu ei'! sunt mal mare, şi lucrurilor mele 1;
se cuvine intâîetatea. - J. Argeş.
*.6-
6783 Cine nu'şt laudă casa, casa pe el cade.
IORD. OOLESCU, Mes II, p. 81.­
DOBRE MAIUNESCU, înv. c. Pîrvu­
Roşu, J. Argeş.
*
Nicuohirhi ca i nu piqnisâecă casa, cade di-l
apitrusesce.1)
ILIE GHlCU. prof. c. Abela &
Băesu, Epi/'.
t ° Se dice pentru cel ce ŞI laudă marfa lor de vindare, că
într'alt chip, române ne-vîndută (GOLESCU).
2° Să'ţl laudî nemul cacl alt-fel, nu'ţî dă nunenea nici o în­
semnătate.
*.6-
6784 Fie-care e stăpân în casa sa.
G. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
J. Vaslui.
*.6-
Tot omul c hnp(�rat in casa lut.
DOBRE MARINESCU, înv. c, Pirou­
RoşII, J . .drgeş.
1) Stăpânul daca nu'şî laudă casa, cade de-l copleşesce,
I
i
i
I
I
[78]
PROYERBELE nOM.ANILOr:
78
--------------------------------------------
Tot omul e domn in casa sa.
HINTESCU, p. 47. -E. L MAWR,
p. 12.
Fie-care e domn în casa lut.
AL. DUMITRllSCU, p. '121.
)
Tot; se pouidescu. en esae casa.l)
Fn. MIKLOSICH, Rum, UlIter" 1,
p. 15.
J o Omul, fie cât de mic,în casa lUI e cel mal mare.
2° Fie-care e stăpân pe averea Iul,
Ciiarbonnier est matire chez soi.
Prov. Franc,
Oqnu no e ţxuirone a casa sua.2)
Pl'ov. Itai.
Mientms en mi casa estoy, Re!} soy,3)
Pro», Span,
Iedermann ist llerr bei .sich.4)
P1'o·V. Germ.
11 man's bouee is his castle.5)
Prov. Engl.
*6
6785 Nicăerl ca la casa. omulut.
D-NA Z. Juv ARA, c. Fedesci, J:
Tutona.
1::,
Ca la casa omului nu'?, nicăiurea .
1. CReANGA, Pov. p. '135.
1) Fie-care (toţi) e stăpân, in a sa casă.
2) Fie-care e stăpân, in casa sa.
3) Cât sunt in casa mea, sunt rege.
4) Fie-care e stăpân in casa sa.
5) Casa omului e caslelul Seu
[79]
nIBI\.�CĂM[NTjC, CASĂ
79
*
Pretutindeni e bine, dar a-casă e mat bine.
Mal'or P, BUDlŞTEANU, J, Ilfou,
In tot locul e bine, dar e mat bine a-casă.
Acs IL\ROLY, p. 80.
Acestă dicere se deduce din cea precedentă, şi precum q.ice
Dim. Cantemir: "Coliha în ţarina sa şi bordeiul în pămîntul
seu, de cât palat urile în străinătate, mal desfatată şi mal fru­
mosă a fi socotiră. «Iei, Ieroql; p. 237.
Nicăerl nu'I fericere
Omul ca la casa lut.
T. SPEHAN'fA, III, p. 204.
Nullu» est locus âomestico. sede [ucuruiior,»]
Prov. Lat.
Non si dat mezlts riposu que in domo eua»]
Proe, Sard.
Eas! OI' west, Home 'Est best."]
P"OV. Bngl.
Ost oderWest, daheim ist best.4)
CBy.rr,a e ,l.l;o6po, aJI'b KO,l.l;'b Kyt)e lIa«6oJI-B 5)
Proo. Sârb.
Wsucly dobre, ale doma nejlipe.fi)
Prov. Ceeli.
Mindeni.itl jl), de legjobb olthon.7)
Proo. Magia/'.
1) Nici un loc mai plăcut de cât casa unde locuescî.
2) Nu Il mai bună odihnă de cât in casa sa.
3) & 4} La est şi la west, acasă e mal bine.
5), U), & 7) In t6te părţile e bine, acasă e mai bine.
[80]
80 PROV.ERB.EL.E ROMÂNILOR
*6
6786 AjungI în casa altuia nu poţf şede Cum îţi place.
A. PANN. 1, p. 1il6.-HIN'f.ESCU,
P- 28. - DOBR.E MARINI':SCU, înv.
c, Pirou-Roşu, J. Arge:;.
Ajung'î în casa altuia, cum îţi place ruc
poţi şede.
Ajungi la masa altuia, cum ţi-e gustul nu
poţi mânca.
Ajungi în patul altuia, cum ţi-e voiea nu
poţi dormi.
A. PANN, EdU. 1889, p, 175.
Când agiungi iru-a altui casă, nu poţi
s' şe(l1. cum fi-este orerea ; nu poţi s' mâ9i
cum ţi-este gustul; nu poti .să dormi curn
'ţi-va iruplu ; 1)
ANDR.ErU AL BAGAV, Cart, Ale q
p. 91.
Acelaş înţeles ca la No. 6785.
*6
6787 Val de casa cu mulţi stăpănf.
1. G. VAL.ENTlNEANU, p. <li..­
DOBR.E MARIN.ESCU, înv. c. Pirnu­
ROfu, J. Argeş.
Unele toţi poruncesc ŞI nimeni nu asculta.
6788
* -
O-adră casa, pâlur s'tradzl !2)
G. COYAN, prof. c. Abola, Epi«.
Se 1ice de o femee risipitore care 'ŞI aduce casa în aşa stare,
că dacă tîrescî un mânuchiu ele spinl prin ea nimic nu se va
prinde de el.
1) Când ajungi în casa altuia, nu poţi să şeqi cum 'ţi este vrerea; nu poţi să mă­
nâncl cum ţi· este gustul, nu poţi să dormi cum îţi vre trupul.
2) A făcut casa, spin să tragi (prin ea),
[81]
11lBRXc.:\.:I!lNTE, CASX
81
*6
6789 In casa lui să învirtesci o mâţă de c6dă n'are
de ce s'apueă.
G. P. SALvru, înv. c. Smulţr, J.
Conurluiă.
*6
Casa''[ g6lâ ca o 6lâ, de n'are ele ce se
prinde mâţa.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
J. Vaslttiu.
Adică e forte sărac. Acelaş înţeles ca la No. 6788.
*6
6790. Ii urlă eânil la casă.
GAV. O"'IŞOR, prof c. Berlaâ;
J. Tutoo«.
Sărăcie intru pată : nicl căniî naii ce mânca la casa luî.
6791 Casă 'n dOI pereţt,
IORD. GOLESC[J, M88. II, p. 25.
Adică ne-unirea casnicilor (GOLESCU).
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I.
p. 16(); II, p. 144.-HINTESCU, p.
23 -C. MANOILESCU, stud, c. Cos­
mesei, J. Vasluiii.
*6
6792 Casa 'I-e (mi-e) în tret pereţI şi cu uşa p'tn
(prin) pod.
P. ISPIflESCU, Leg. 1, 1872, p,
166, Leg. p. 291.-H1Nl'ESCU, p. 28.
Acelaş inţcles ca la No. 67H2.
«Cu sJuta în vatră casa ajunge să. fie cu uşa prin pod şi cu
ferestra pe sub pat. Mal bine
Să muncescj
Şi să trăescI
Şi ce'ţI place să iubescf».
P. !SPIRESCU, Leg.
Acelaş inţeles ca la N o. 679 L
6793 Casa lor este cu u�a prin pod şi cu ferestrele
pe sub pat.
[82]
82
6794
A ave ferestre �i prin vîrful caset.
SLA VICI, Conv. Li tel'. IX, p. \:l.')
Se q.ice pentru cel proştî.
6795 La casa aprinsă şi vecinul vrăjmaş alergă să
o stingă.
A. PANN, III, p. 21.-HINTESCU,
p. 29.
Căcî focul se pote întinde şi la tine.
Qu'i la maison de son voisin voit ardre doit
avoir peur de la sienne.
HENRY ESTlENNE.
Tua res agitur, paries dum proximus a'tdet1).
Pl'ov. Lat.
Es geht dich auch. ali, uienn deines Nachbarn
Haus brennt.2)
Prov. Germ.
vI/hen thy neiqhbour 's houee dolh burn, be CCl­
reţul of thine own.3)
Prov. Engl.
*.6
6796 Ardă casa mea, dar ardă şi a veoinulnf.
V. FOHESCU, c. Folticeni, J. Su­
ceava.
VeqI Moră.
Pice omul orbit de patimă.
*
6797 Dă foc easit ca să ardă şorecif.
VeCJI MO}·ă.
Se q.ice de omul Iute şi mânios care, pentru a'�i prăpădi ŞI
duşmanul, e în stare să se nenorocescă singur.
*
6798 A se bucura ca de o casă aprinsă.
M. CANIAN, publ, J. laşi.
1) Lucrul teu e în causa, când peretele vecin arde.
.• ", ---.- _."�:���ln; .. x ... �Y'...1o_
[83]
J;\lBR.\C\:>Il.'Tll. CAS.'\
*.6.
Imi pare re1t ca după o casă aprinsâ.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova.
J. Vaslui!7.
Când se întîmplă o ne-noroci re duşmanului.
*.6.
6799 Acela strigă căruIa îl arde casa.
IULIU GROFŞOREANlS, dasc, c,
Galfa, comit. Arad, Ungaria.
Se aplică la omeniî cad, pentru a scăpa de o crimă sau o
faptă rea, comisă de el, învinovăţesc pe alţiI ca, prin apucă­
tura asta, să scape el.
Cine nu'şi vre hinele ?
«�
"1
îi
. 11.
"
1.\
1
. �.
6800
6801
*
Cine nu alergă
prinde?
*
A unui Îi-arde
Să/ŞI stingă casă, când s'ar a-
GR. ALEXANDRESCU, maţrisir, c.
Focşcni, J. Putna .
casa, altu s-aprinde ţigara 1).
D. A. MILESCU. Gazet. Maced.
1, p. :< .
!
�,
,
Veql Ciubuc; Lulea,
A se Peptena, Ciubuc.
Unul petrece pe ctmcl altul e nenorocit.
1 \ Unul-a il arde casa. altu îşi aprinde ţigara.
Pentru omul prost.
Carle eumpera casa facuta, nu plate ne Iapna
ne multa (salbtin) 2).
Fu Mll\LOSICH, Rum, Unter, 1,
p. 9.
Omule! îţl au ars casa!
Ş'apol! că eu îl am cheile.
Gn, ALLXAl'IDHESClj, rnaqistr, c.
Focşant, J. Putna.
*
6802
6803
t
[84]
84
PROVERBELE ROMÂl\ILOR
lp: vine mai eftin sa cumperi o casă facuta gata, de cât să
o clădescî singur.
Achepiez pai x ei .maisoa [aicte
Et vous qarde: de vieille debte.
1110ts dores, XVI-e Siecle.
6804
*6
Casa fără perdele se pare pustie.
C. TEODORESCU, in». c. Lipova,
J. Vasluii;
Arata ne-ingrijirea şi lenea celor cari locuesc întrinsa.
6805
*
Casa făre perdele ca fimeea (femeia) fără sprin-
cene.
V. FORESCU, c. Folticeni, .1. s«.
ceava.-GR. POIENARU, -ing. c. Foc­
şani, .1. Putna.
Acelaş inteles ca la No. 6804. Acesta dicere ne arata cât de
înrădăcinat erit,lllainte, la femeile nostre, obiceiul de a'şI drege
sprincenele.
6806
*
Ună casă n'oadară horă 1).
G. ZUCA, stud, c. Cco«;«, Albania.
Acela� inteles ca la No. 2454.
I
6807
* -
Mută munţii, mută casa 2).
G. ZUCA, stud. c. Scmarina, Epir.
Când striga CIne-va Iorte tare, sau face pre mare caz; pen­
tru un lucru de nimica.
*6
6808 Nici a-casă nn-I alesă,
G. P. S.H 1'l1'r, înt!. c. Sniulţ), J.
Coourluiîi.
Ara ta o sit.uaţ.ie incurcata.
1) o casă nu face oraş.
?\ Nuntă muntii. nuntă casa.
[85]
li\IBR\C\Ml.'iTE, CASĂ
SN6vĂ
85
Ci-că O nevestă după ce fugise de la bărbatul seu, fără vre-o
pricină mal însemnată, şi după ce a umblat multă vreme, fără să'şt
găsescă un rost mal bun, dând din rei:i în mal reu, ar fi dorit mat
bine să se înt6rcă a-casă. Sciind Însă că acum bărbatu-său nu are să
o laude pentru ceea ce făcuse ar fi dis . dar nici a-casă nu'J a lisă.
*L:o.
6809 A.re casa sub căcîulă.
H. P. SALVIU, înv. c, S1intlf't, J.
Couurluiă.
Veq.! No. 66'16.
Nu are nicl un adapost, e sărac lipit pămîntului.
*L:o.
6810 Casa o are sub cuşmă,
AR. GOROVEI, c. Folticeni, J.
Suceava.
Acelaş înţeles ca la No. 6809.
*L:o.
6811 Casa o are sub pălărie.
V. FORESCU, c. Folticens, J. SIt­
ceaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 68'10.
*L:o.
6812 MI-o pus foc la casă.
GAV. ONlŞOR, prot. c. Dobroosţ,
J. Vasluhl
Veq.I Uşă.
A purtat vorbe, a vîrît o intriga, de unde e traiii reu în
casă.
6813
*
Lapte di puliă portă 'n casă!r! 1)
1. COYAN, prof, c. Ianina, Epir.
Se dice de omul vrednic căruia nu 'Llipsesce nimic în casă;
are până şi lapte de puiu, adică chiar lucru cart nu există.
1) Lapte de pulă p6rtă în casa lui.
[86]
8'5 PHOVERBELE RO:\fÂNILOR
.��-------------
*.6
6814 E cu casă în spinare ca melcul.
P. ISPlIlESC:U, Rev. Ist. III, p.
377.-DoBRE MAnIN!,SCU ·tnv. c.
Pîrvu-Rofu, J. Argeş.
CaSCL '1, e c' a melcului în spinare.
A. PANN, Edit. 1.8f,9, p. 45; 1,
p. 13R.-HIN'j'ESGU, p. 168.
*.6
Işi, portă, casa "n. spate ca cucurnelciu,
AVR. CORGEA, paroh, c. Coşteiă,
Banat.
Veq:I Sărac.
1° Se dice de ţiganii nomadî, de omoniî carî se mută din
loc în loc.
2° Pentru săracă.
Fraucesil aii dis, despre femeile carI '�r cheltuesc totă averea
pe fmbrăcâmiute : elles poriaient leurs maisons S'U1' leurs ha­
bit comme les escarqois.
*
6815 N'are casă, n'are masă,
A. PANN, 1, p. 133.-HIN'}'ESCU,
p. 29.
E cu totul sărac.
Il n'a ni (eu, ni lieu.
Pro». Franc.
*
6816 Par'că casă, masă n'are.
A. PANN, III, p. 5.-HIN'j'ESCU,
p. 29.
Pentru cel care vecinic Iipsesce de la casa lUI ŞI s'a făcut
vătăşel de mahala.
*
6817 NiCI tu casă, nicf tu masă.
P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 47 -FR.
DAME, 1, p. 205.
.,
A
"if
I
1
[87]
IMBRĂCĂMfNTE, CASĂ
Nici tu masă, nici tu, casă.
l:l7
P. ISPIRESCU, Leg. '162 & 174,
1° Acelaş înţeles ca la No. 681.5.
«Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n'aveă după
sufletul lor», - ISPIHEscu, Leg. p. 174.
2° Nu vede de nimic, nimic nu deretică prin casă.
«De cum se făce dioa, o lua la papuc la drum p'în sat. Nicr tu easd ,
nid tu masă, nici tu de unele, La ea nu sciă de nimic ". - ISPlRESCU,
Snâoe, p 47.
3° Aşa de odată, fără nicî o pricină.
<A doua <j.i nict tit casă, nici tu masă, băiatul începu erăşI să plângă
[şi să voiescă să se înt6rcă la părinţI». - ISPIRESCU, Leg. p. 162.
*6.
6818 Nice în casă, nice-af'ără.
V. SALA, înv. c. Vaşeoâ-Bdreeci,
comit. Bihor, Ungaria.
Nicî nu intră; nicî nu plecă. Ne-hotărît.
6819
De unde viI �-D'a-casă
Unde te duc'l'1-A-casă.
A. PANN, III, p. 5·
Pentru cel cari sunt vec'inic pe drumuri.
6820
N'a stricat Domnul doaă case.
IORD. GOLESCU, Mss, II. p. 47.
*6.
N a spart Dumnedeic doue case.
A. PANN, Edit. 1889, p. 46; 1,
p. 157. - HINTESCU, p. 11.-Do­
BRE MAIUNI<:SCU, înv. c. Ptrou-Bo­
şt!, J. Argeş.
*
N a stricat Dumnedeă doue case.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. c
Focşa1tt, J. Putna,
[88]
88
PROVERB�LE ROMÂNILOR
Dumneâeic nu sparge doue case.;
A. PANN, II, p. 135.-HIN'j'ESCU,
p. 52.-P. ISPlRESCU, Rev. i«. III,
p. 164.
*,0,
ACW1î 1YWt vi'!,
Se dice când, într'o casatorie, amîndoi casniciî sunt reL-(Go·
LESCU),
*,0,
6820 b E rea casa fără clopot.
GAl'. ONIŞOH,C. Banccc. J. Tutova,
Adica fara copil.
6821 A se porni ca de la o casă pustie.
1. Cm:ANGA, Pov. p. 293,
Fara a 'Ş'i lua diua Luna de lagazdii sau de la ceî de faţa.
-Cum se dă jos din pod cu lada, nu se mal duce să 'şI lea
diua bună şi hine cuvîntare de la sfânta Duminecă. ci pornesce ca de
la o casă pustie şi se lot duce înainte» ,-I. CREANGA.
*,0,
6822 Nu i-s porcif (vacile) a-casă.
G, P, SALYIU. inv. c. Smulţ'i, .J,
Covurluii'i,
Ve41 so«.
Acelea�'î înţelesurî ca la No. 1349.
*,0,
6823 A veni de-a-casă.
V.ALE:\.ANDHl, Teatr. p, 231 & 4.22.
-L. Ş,�JNEANU, Semas. P: 556.­
P.' ISPIRESCU, Sn6ve, p. 48; Leg.
181 & 196.-(;. P. SALYIU, in», c.
Smulţi, .J. Covurluitl.-G. POBO­
RAN, inst, c. Slat/nu, .J. Olt,
Aşa !neti viI de-a-casa.
B. P. HAşDEU, Etym. Mafln. p.
123. - V. ALEXANDHl, Teatr; p.
57,7, 63�, 706, 902 & 1292.
\l \j '�\.
ele a-casă.
1. CREANGA, Pov. p. 223.-E. 1.
Pxrmcră, înv. c Snmlţi, .J. Co­
vuduitl..
[89]
89
1° A pricepe, a înţelege, a se dumiri; a 'ŞI veni în simţire,
la cunoscinţa, la adevăr.
«Tocmat atunct îş't veniră şi ţărani! de-acasă •. Acum înţeleseră
şiretenia vorbei cuconel».-ISPIRESCU, Leg. p. 181.
Susana.-AI priceput acum?
Galuscus.-Acu ma; 1,itt, de-acasă, dar n'am priceput,
r.ict acu -, bine de tot, că vorbescl pre Iute.-ALExANDRI, p. 706. \'
2° A fi zapaciţl, a nu mai fi în apele sale.
«Nu mal înţelegem ce a păţit omenit
ca mal nainte, veniţi d/a-casă. Spun lucrurI
U:XANDRI, p. 691.
3° A ''( place.
noştri, că nu mai 8'U1lt,
ele pe ceea lume».-A-
/
«Aşa ţerance mai viiî ele-acasă j să al şepte sate pline •. - V.
ALEXANDRI, p. 2}1, 387, 981. ',
4° Ca sa arYte ca cine-va s'a îndreptat.-J. Covurlniu.
6824
*
A fi a-casă în vre-o trebă,
A se pricepe ca sa o faca.
«Cât despre lucrurile de tîmplărie sunt a-casă».
*
6825 A O găsi a-casă.
P. [SPIHESCU, Leg. p. 354.
Adică fata mare.
«Fata de împărat şi fiul văduvei se învoiseră şi se înscţiră,
NicI unul din amîndol, nu s'a căit, mal în urmă, pentru acesta. Ve!}!
că el, In viaţa lut nu alunecase pănă atuncI, era curat cum îl făcuse
măsa ; lIi pe fata imperatulul o găsise a-casă, Copilul cu care era în­
sărcinată fată, eâud o goni tată-seu, se născu, şi se făcuse un băIat
de se nu te îndurI de el. Eră el, petreceud cu bine, îşI uitaseră de ne.
cazurile cele trecute».
6826
A face casă.
LAURIAN & MAXIM, 1, p, 4\J3.
A se casatori.
*6
6827 A face casă cu cine-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 4\J3 &
494 & 1212.-FR. DAME, 1, p. 204;
II, p. 6.
[90]
90
PRO\'E!,Bl:LE nO,IÂNILOH
*
A duce casă bumă cu cine-va.
10 A se învoi, a trăi în bună înţelegere cu cine-va .
e Cânele nu face casă cu pisica».
2° A se stabili, a se aşedă, a şede mult unde-va .
• N'am să fac casă nict cu voi>.
6828
*
Om cu casă.
LAURlAN & MAXIM,I, p. 494.
Om stabilit, însurat şi cu ore-care avere.
*
6829
A
ţine
(fi)
de
casa
cut-va.
LAURIAN & MAXIM, 1,
p. 494.-
Fn, DAME, J, p. 204.
A
fi
omul
caseî,
a fi
clientul
out-va.
6830
*
A sparge (strica) casa cur-va.
A. PANN, l, p. 54. - LAURIAN
& MAXIM, 1, p. 493.
1° A strică buna înţelegere între soţî.
2° A. face ea soţiî să se despartă.
6831
*
Afi stîlpul casele
EN. B.�LTENU, Lurn. 1, p. 87.
Acel care ţine o casă prin munca, priceperea, influenţa Iuî.
*
6832 O casă de copil.
VeqJ, Ci(J1'M.
Copil mulţ'i.
P. ISPIRESCU, Rev. ui.; p. 232,­
IANOV, Conv. Liter, 1, p. 24.
VecjI Picio1'.
CATALIGA
*.6-
6833 Par'că'I cu catalige în picfore.
GAV. ONIŞOR. prof, c. Dobrooeţ;
J. Vasl!titt,
[91]
91
Are picerile Iungt.
CATARAMA
VeeJI Bittae, Prietin, Slujbit.
*,0.
6834 Mal lasă din cătăramă,
IUL. GHOleşOREANU, dasc. c. Gatş«,
comit. Arad, Ungaria.
A lăsa mal slobod, a nu mal constrînge aşa de tare.
*,0.
6835 Il slab în cataramă.
GAV. ONlŞOH, ziar' Junimea, No.
16. J, Tutova.
Nu are putere, nu indrăznesce.
CATENĂ
VeqI Lemţ.
6836
Catena de aur înc� e catenă.
G. MUNTEANU, p. 1bO. - HIN­
TESCU, p. 30.
I)ice omul care ţine la independenţa luî,
Cuvîntul catenă se află şi in poesiile populare:
Plugul cu catcni de fer legat.
CATRAFUSE
*,0.
68a7 A'şI lua catrafusele.
C. NEGRUZZI. I. p. 249. - E. I.
PATRIClU, înt,. c. Smulf't, J. Covur­
luiit.-LAURIAN & MAXIM. Glosar,
p. 125. - G. POBOHAN, inst. o, Sla­
tina,J Olt.
A se căra de unde-va; a pleca, şi mal ales vrend ne-vrerid,
dintr'un loc, dintr'o slujbă, etc.
Pretuire ses cliques et ses claques.
Prov. PI'anc.
[92]
92
PROVi<:RBELC RO.\L:\XILOR
CATRINŢĂ
I
I
'1
6838
*
A '1 mirosi a catrinţă.
FR. DA.\ln:, 1, p. 212.
Pentru hăeţf când încep sa se gândescă la femel.
.0 să incepă a'; mirosI. a catrinţt: '. - I. CREAi'iG.'...
CĂUŞ
VeCJ.I l'itrîţe.
*6
6839 Va (a) veni (el) drăguş la căuş!
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 179,201
& 270. - S. 1. GROSSMANN, Dicţ,
p. 4. - E. L PATRICIU, inv. c.
Smulţi, J. Conurluiii - GA V. 0-
NIŞOR, c. Dobrooeţ, J. Vasluitt. -
G. POBORAN, ir st. c. Slatina, J.
Olt.
6
O mai ven'z iar r6ta la ştirbină şi drăguş
la căus,
GR. JIPESCU, Reur. Oraş. p. 267
& 268.
A căde clrăguş la cauş.
V. ALEXANDRI, Teatr, p. 1418.-
L. ŞIINEANU, Semas p. 342.
*6
O mai ajunge clrăguş, la căuş.
C. MANOILESCU, stud, c. Cosmesd,
J. Vaslnitt.
Vei uent tu clrăguş la căuş, 1JCmt este iernă
este.
GR. ALEXANDRESCu,magist1". Ga­
l aţi, J. Coourlui«.
[93]
DIBR.�CĂ MINTE, CAS.�
93
ImI vef încape 111 mână, vel mal ave nevoe de mine, vef mal
veni iarăşî la mine, să te ajut, dar va fi pre târd iii.
A se vede origina qiceril �i înţelesul cuvintuluî drăguş la
No. 306.
<Eli îi sunt popă de acum: am să-I călugăresc cât al dice : Tatăl
nostru. A! mi-ar cilrjut drăguf la căup.-ALEXANDRI, Teatr, p. 1413.
«Aice'! treha pe drăguş la căuş>. - V. ALEXANDRI, p. 179. Cu În­
ţelesul de: a sosit cesul ca să câştig ce-va, căci mt-a Încăput În mânt.
6840
A lua cu căusul de la inimă.
,
IJAMBRIOH, Conv. Li ter, IX, p. 5.
A alina durerile, necazurile eul-va de odată, ca şi când le
ar fi luat cu căuşul.
CAZAN
Veql Pântece.
6S41
*
Mic şi mare într'un cazan fierbem.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 44.
Adică toţi eu necazuri (GOLESCU).
*L>
68 � 2 Al dat un cazan mare şi al luat o căldare.
A, PANN, III, p. 109. - DOBRE
MAHINESCO, in», c. Pirou-Boşu; J.
Arqe».
*L>
A dat un cczan �i a. luat o căldăruşă.
GR. ALEXANDRESCU, maaietr. c.
Focşaiu, J. Putna,
AI dat un lucru de preţ, 'fi al primit în urmă altul nevoiaş.
68W
*
Ilnă câzane ve herbe, val crepă.1)
1 COl AN, prof, c, Samarina, Epir,
1) Un cazan care Jerbe (inchis ermetic) o să crape.
[94]
94
PROVERBELE ROMANILOll
Când e ne-mulţumire, complot, o să isbucnescă.
*
6844 Oăţănlu după �e s' frândzi nu s'alieheşce 1).
D. A. MILEseu, stud, c. Gopelj't,
Macedonia.
Pentru cele cari nu se mal pot îndrepta.
6()45
*
'Nă câzane herbe, ma nu scim \.le vai sc6tă 2).
1. COYAN, proj. c. Perivoli, Epir.
Nu se scie ce va eşi din cutare afacere, tratative, complot, etc.
CEAS
VeqI Cap. 1, c. Ceas.
VeqI o.«
6846
Ceasul umblă, lovesce,
Si vremea stă, odihnesce.
,
A. PANN, tia«. 1889, p. 176.­
FR. DAME, 1, p. 217.
*.6
Ceasul umblă şi louesce
Iar vremea se odihnesce.
A. PANN, III, p. 151. - HIN'!'E­
seu, p. 194. - DOBRE MARINESGU,
in», c. Pirvu-Roşu, J. Argeş.
'In Se dice pentru cel car'( dispreţuesc bîrfelile.
2° Tate sunt trecătore în lume, numar vremea e statornică.
*.6
68<l7 Cu un ceas mal nainte.
S. FL. MARIAN, Ornit, 1, p. 103.
Indată, Iără mtârdiere, fără a mal aştepta.
*.6
6848 'I-a venit vremea dar 'nu 'I-a venit ceasu.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesd, J.
Tntova.
1) Cazanul după ce se frânge, nu se lipesce.
2) In cazan ferbe, dar nu scim ce va eşi dintr'Insul.
[95]
95
Se dice la facere şi pentru măritiş. Despre fata cari este
bună de măritat dar nu'şî-a gasit înca bărbat.
CEAUN
*6
6849 A căde din ceaun in foc.
DOBHE MAHINESCU, înv. c. Ptrvu­
Roşu, J. Argeş.
Ved! Căldare.
Acelaş înţeles ca la No. 6693.
6850
*
Fund de ceaun.
VeqI Cazan, Tigan.
Acelaş înţeles ca la No. 6G95.
CENUŞER
6851
Cenuser.
,
L. ŞĂINEANU, Dicţ. p. 15d.
Odinioră copist prost, căruia francesul dice qratte-papier,
CENUŞERESĂ
6552
Oenuşeresă.
L. ŞĂINEANU, Dicţ. p. 159.
Femee murdara şi prostă.
Din eroina din basme, numită Cerulriuor: la Fr'ancesl, care
ascunde, sub o înfăţişare r-espingetore şi nerodă, cele mai înalte
însuşirî ale inimei şi ale minţiî. - L. S.
CEORICAR
*6
6853 Ceoricar.
GR. JIPESCU, Opinc. p. 128.
Veql Opinca«,
Purtător de cîoricî, adica ţeran.
[96]
96
CERCEL
*
6854 Voind să porte cercei mal bunî, îşI perde ure-
chile.
P. ISPIl1ESCU, Leg. 1872, p.171.-­
HIN'j'ESCU, p. 31. - I. mNESCU,
proţ'. J. Roman.
*6
Ai gândit (te-ai căznit) să' ţi pui cercei, şi
ţi-a'î pcrdut şi urechile.
IOJlDACHE CXLIN, student J. Ar­
[/e�.- Semin. Buc. el. V II prin P.
GÂJlBOVICEANU, prof,
Cămila când s'a dus la tirg să' şi cumpere
cercei, şi şi-a pierdut o urechie.
IORD. GOLESCTJ, M88. Il, p. 24.
A/l cercat cămila să'i pue cercei la urechie
şi i le-aii tanat:
11faga8in I8tM" IV p. 107.
VeqJ Cămilă.
Cel lacom silindu-se să dobândescă mai mult pierde ŞI ceea
ce are.
6855
După ce nicî n'are de cercet urechf
Umblă să'şI cumpere şi doue perechf,
A. PANN, 1, p. 160.-HrN'j'Escu,
p. 197.
*
N' are urechi .şi umblă să' şi cumpere cercei,
GIt. ALEXANDHI�SCTJ, maqistr, c
Focşani. J. PutllCt.
JO Pentru săracul mândru.
20 Când unul caută să'�,( dobândesca lucruri ce nu'I pot fi
de nicî un folos.
*6
6856 Cercelul a că4ut dar urechile au re mas.
D-RA Ee. ŞrşMAN, înv. c, Adam,
J. Tutona,
[97]
DlBH.:tC:tMIN'J'E, CAS,:t
97
*6
A. câ'Jut cerceii, IX remus urechile.
GAV. ONlŞOR, p,·of. c. Banca, J.
Tutol!Ct.
Cinstea a rernas daca averea a perduto.
Tout est pertlu. (ars l'honneur.
Pro». Franc.
6857
*
A pune un lucru eercel la ureche.
Maior P. BUDIŞTJ::ANU, J. Ilfov.
-ii·
VeqI No. 671.
Adica puţin il pasă.
*6
6858 Şi asta e cercel la ureche.
A. PANN, 1, p. '168,-HINTESCU,
p. 3). - E. L PATRJCIU, ino. c.
Smulţs, J. Covtwlui/1.-GAv. ONl­
ŞOR, prof. c. A.vretntesci, J. Tutoea.
1° A păţit'o cat de bună, o va ţine minte.
2° Ne-ajunsul ce întîmpina nu e nimic faţa de altele.
. I
6859
N'o să O atîrn cercel la ureche.
1'1
A. PANN, II, p. '151.
Ve(�! Cadră.
N'o să o ţin numaî ele frumuseţe, voiu face trehă cu dînsa.
Se dice mal ales pen tru femel care trebue sa fie tclositore în
casa omului.
6860
A rămâne cerceI fără t6rtă.
Poes. Pop.
(l
)
Lucru stricat, bun de ninuc.
Cât! VOInicI din lumea mare
ToţI au iclenă purtare,
Credemînt nicI unu] n'are.
Că cu vorba mi te pot tă,
Ri!mâi cercei f(Yră tortă,
Rămâne dra goste modă.
Poes. Po/).
[98]
9î:l PHOVEHBEI E HO�lÂNILOR
------------------------------------
CERGĂ
Veq.1 a se Intinde, Purice,
Rafu.
*.6.
6861 Pentru un purece nu putu cerga 'n foc.
GAV. ONlşoR,p1"0f C. Dilu-Mct1"€,
J. Tutot"Ci.
Veq.l Manta, Purice.
Acelaş înţeles ca la No. 73'l2.
CHEIE
Veq.l Atl1', Bărbat, Biserică,
Lada, Si-t« Petru, Vecin.
*.6.
6862 Cu chete (chee) de aur ori ce uşă poţi des-
chide.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 28.-
P. TSPIHESCU, Rev.lst. II, p. 158.­
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea, J.
Doroho'i.-A. GOHOVEI, J. Suceava.
DOB. MARlNESCU, in», c Pirou­
ROfU, J. Argeş.
*.6.
Clieiea ele aur deschide toie uşelc.
Abeced.. Ilustr, p. 25.-C. TEO­
DOHEsr:u, îlw. c. Lipova, J. Va­
slulu.
*.6.
Cu elice ele aur şi ele arqini; eleschil/i ioie
usele [descui ori-ce uşă}.
E. 1. PA1'Hlcn\ înv. c. Smulţ',.T
Coourlui«.
Veq.I Aur, Raiu, Sabie, sas.
Adică. cu banul în mână. intri la orî-cine ,GOLESCU).
Arată. puterea banuluf.
1
1
�
1
I
:t
1
l,
I
i
\
(
(
[99]
[�IBI\Ăc:ĂMlNTE. CAS.\
A.uro quwque janua panditur 1).
Latin, s« Med.
La el el d'or ouure ioutes les portes.
p,.ov. Franc.
Colle cliiaui d'oro s'apl'e o!Jni poria 2).
Pro». It al.
99
Goiâ geht durch. alle Thuren ausser de?' Him­
meisthiu: 3).
Prov. Germ.
There 's nu iock but a qolden. key uiill open it 4)
Prov. Engl.
Guldnueklar lăsa upp aUa l�s 5).
Pro», Sord,
*L\
6863 A luat cheea dar lacata a rămas.
V. FOfIESC:U, c. Folticen'i, J. Su­
ceava.
Pe când bărbatul crede ci a împedicat pre soţia sa de la
fapte ruşinose cu atâta el se inşelâ, căci dînsa tot în obiceiul
CI a remas de a se dă, ar! când găsescc prilej, şi măsur-ile as­
pre luate de bărbat sunt zadarnice.
6864
Oheiea la tine si br6sca la mine.
,
AL. DUliITRESCU, p. 123.
Se gice pentru cei ce se dau, cu totul, pe mâna altuia.
Vous auez la ele] et uous auons la serntre.
Pr"O". Franc.
1) Aurul deschide oil-cc uşă.
2) Cu cheia de aur se deschide ori-ce uşă.
3) Aurul deschide tote uşile chiar şi uşa raîulul.
4) Nu este gaură pre care o cheIe de aur să nu o deschid ii
, -
[100]
'100
6865
PllOVEHBELE HmlÂNlLOH
Ea s-nică, şi «clelli, Clei1i» strigă 1).
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres,
p. 162.
6869
Se dice de omul prost care fiind, el singur, în mare pri­
mejdie, se mal îngrijesce de alţil.
SNOVĂ
o femee avend o rea purtare, a fost aruncată de hărhatu seu în
apă. Aducăndu-şt aminte, când se înnecă, că cheile caset le are în bu­
zunar, incepu să strige: cheile, cheile!
*Lo
6866 Are două chel pentru o îneuetore.
G. POBOHAN, inst, c, Slatina.J,
Olt.
E siret.
*Lo
6861 Cheia umblată nu ruginesce.
G. RANULESCU, înv. c. Pietro­
şiţa, J. Dtmbooiţa.
Contrariul dicereî de la No. 632.
*Lo
6868 Dă cheile Mariucăi.
GA\". ON!.jOR, prof. c. Balabă­
nesct, J. Tu!ovet.
Da to tul pe mâna eL
*
'Ncacete cu deia-ţi! 2)
1. COYAl\, prot; c. băel1Ct, EZJir.
Ci nu cu vecinii tel, daca ti s'a intimplat vre-o pagubă, ţi
s'a furat ce-va din casa, ş. c. 1.
6870
*
A da cheile (pe mâna) cui-va.
LAUnIAN s. MAXIM, 1, p. 730.
A'i in credinţa averea ta.
1) Se innecă şi l)cheill:', cheile", striga.
[101]
J.I,
�!
I
I
l
j
6871
*
Nu'ţl da cheiea pe mâna altuia.
AL. DO�IITRESCU, p. 124
101
Nu'ţt dărui averea înainte ele morte.
Il ne [au! pas se deponWer acant de se coucher,
P,·ov. Frant;.
*
6872 A fi chetea.
*
A fi cheie a tuturor.
G. POBORAN, inst. c. Slatina. J.
Olt.
Face 101 ce vroesce, ele dînsul atîrna totul, el e tare şi mare.
«L a tate el sunt cheieu«,
*6
6873 A fi cheie a �i lacata cui-va.
D'!\A L. LINDE, c Bedad, .7.
'J.-rutn1\Ci.
Scie late ale lui.
CHEIETORE
6
6874 Rîd şi chetorile de la casă.
�. FL. MAHlAN, Nascere, p. 62.
Arată o mare bucurie intr'o casă, s'a intimplat un eveni­
ment fericit.
CHEPENEAG
*6
6875 După pl6Ie chepeneag.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 100;
III, p. 15. - P. ISPIRESCU, Reo.
Iet. II, p. 165.-IuL. GROFŞOREANU,
dasc. c. G xlşa, comit. Arad, Un­
garia.
[102]
'102
PHOVERBI,LE ROMÂNlLOH
������-
*
Dapă plae căpeneoq.
DJM ŢiCHINDEAL, Fab. p. 238.­
. HIN'fESCU, p. 148. - FR. DAME, 1,
p. 227.-G. POBORAN. inst. c. Sla­
tina, J. Olt.-KAROLY Acs, p. 84.
Dupâ plâe căpeneaqul,
DIM. '[îC['IlNDEAL, Fab, p. 120.
*6
După pl6te chepenuu].
A VR. CORCEA, paroh, c. COfjteiu,
Banat.
VeqI Căc'htUi, lpingea,
Manta.
10 Tate îl merg d'andaratele; când un lucru ne vine în afară
de vreme, pre târdiu şi nu ne mal pote folosi.
20 Când după un reu, ne mal supără şi cu batjocurî,
Tdr; P,"ixavar; {tina): 'Cov nOAap,ov xop,iCal'/!.l)
Proo, Elin.
C'est ele la mouiarde «pres diner.
Proo, Franc.
Depois de uindimo» canavejos.2)
Proo. Port.
Dae Kommi zu. spăt.3)
Pro». Gen],.
o
Nd'm Ren brocht em nichen Mankel,4)
Germ. Transil'/!.
Eeă uian. Kdpănyeg.5)
Protl. Ung.
1) A aduce maşine le după resbe l.
2) După culesul viilor coşurt,
3) Acesta vine pre târd iu.
4) După plole nu mai trebue mant a,
5) După p'ote căpeneag.
[103]
103
6879
PI) cleSti pld;t. 1)
Prov. Cech.
*,6
6876 St-a întors căpeneagul.
D. Popa VICIU, înv. c. Cuvin, co­
mit. Arad, Ungaria.
Şi-atI, întors chepeneagul pe dos.
Gazeta 'l'ransilv. Nov. 1897.
Veq.l Cojoc.
'10 A'şi schimba parerile de odata şi pe ne-aşteptate.
-IoA se superă, a se iuţi.
*,6
6877 A'şl întorce chepeniagu după cum suflă vîntu.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiă,
Banat.
Veq.i Manta, ŞuM.
A se dă dupa vremurl, a nu se împotrivi.
CHERESTEA
*
6878 Nu 'l-e cherestea obrazul.
�jJ[a-lor P. BUDlŞTEANU, J. Ilfo».
Se dice de omul cu obrazu subţire.
*
Ce mal cherestea e�tl!
D. �ANNE. c. Bolintin, J. Ilfov.
Adica: ce om eştl! Are, dupa împrejurări, un înţeles favo­
rabil Salt defavorabil.
CHIBRIT
*,6
6880 'I-a dat cu chibritul pe la nas.
V. RK�mu, c, Brănesci, J. Dâm­
bociţ«.
'1) După ploi e căpeneag.
[104]
104
L'a supărat.
PRO VERBELE RIDIÂNILOR
6881
*
'I-a trosnit chibri tul.
GA v. ONI�OH, l))'()f. c. Delu-:'Vfare,
J. Tutot:a,
I
6,
o să iea parale. Credinţă poporană,
6882
*
Chibrit.
10 Om lung şi slab.
2° Om iute, mânios,
GH. ALE'.:ANDHESCl;, maqistr. c.
Focşa.ni, J. Putnl.!.
,
! :
CHICHIREZ
*.6
6883 A nu ave nici un chichirez.
G. POBonAN, inst. c. Slatina, J.
Olt
Ve�l TitiHZ.
1° A fi lipsit de nurî, a nu ave pe vino 'ncoce,
2° Mai rar: a nu ave nicî o noimă, când se aplică la lucruri.
*.6
6884 Il umblă gura ca chichirezu la m6ră.
A VI',. CORCEA, paroh: c. Coşteiîc,
Banat.
Pentru ce'l căruî nu 'i mat tace gura.
După şese luni mamele duc copiit la moră, şi acolo, apor, îi pun
în coşul unde se pune grâul sau porumbul de măcinat, pentru ca el
să fie lihert la vorbă cum e chichirezul de la moră.i--S. FL MARIAN,
Nascere, p. 421.
CHICHIŢÂ
*.6
6885 A. căuta chichiţe,
G. POBOHAN, insi. c. Slatina, J.
Olt.
A sili să găsescă greşeli eul-va, a '1 căută nod in papura.
I
,
[105]
Ii\1BH.�CAMli'iTE, CAS.'\
*6
6886 A umbla cu chichiţe.
A umbla cu cluchiie şi momue.
L. ŞAINEANU, Dicţ. p. 166.
Şiret, meşter, cauta să înşele.
105
*6
6887 A întorce chiehiţe şi dulapurt.
G. POBORAi'i, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Acelaş înţeles ca la No, 6886.
CHIMEŞA
Veq.! Ganl.
*6
6888 E mal aprope chimeşa de cât şuba.
A \'IL CORCEA, paroh. c. Coşteiă ,
Banat.
Veq! Camaşă,
Acelaş înţeles ca la No. 6710.
CHIUL
6889
*
A trage chîulu eul-va.
A '1 înşela.
CHIULAF
6890
*
La a�a cap, aşa chiulaf.
A. PANN, Edit. 1�ts9, p. 82; II,
p. 52.-HINTESCU, p. 26.--1. BI­
NESCU, prof, J. Roman.
*
Ama co.p; ama chiulaţ'.
.1lfalol' P. BUDI:;;TEANU, J. itfo!!.
[106]
106
PROVEI\BELI': I\O\IÂNILOH
Veq.! Căciula, Fes.
Acelaş înţeles ca la No. 6658.
Duro nodo duru» quasrendus est cuneus 1)
Prov. Lat.
1'1 gros enclwny, gros marieou. 2).
Pro» Prooens,
AuI einen ţţrooen Kloiz qehort ein grober Keil3).
Proo. Germ.
CIBOTA
VeeJI C7abot(t.
CIMITIR
*6
6891 Păzesce eimibiru.
IUL. VULci\NESCU, eu« ş« Nor-11i.
J. DaU.
*6
S'a. băgat pândar la cimitir.
A murit.
Sucer les pissenlite par la racine.
Prov. Franc.
CiOBOTA
Veq.r Cap. VlI, c . .Apă, Ban,
Drac, Şopti}.
*6
G892 Fie-care scie unde '1 strînge clobota (ctubota,
cibota).
JAC. NEGHUZZI, Conv. Liter. XII,
p. 16.-H. D. ENESCU, hw. c. Za-
11108tea, J. Doroho�.-E. J. PATRICrU,
tno. c. Smulţ�, J. Covurluit't.-GAV.
ONlŞOH, prof c Simila, J.Tutova.­
C. TEODORESCU, c. Lipova, J. Vas­
luitl. - S. MIl-IAJLESCU. Şeeăt. 1, p.
219.
'1) Pentru un nod tare trebue căutată o pană tare.
2) Pentru o grasă nicovală, un ciocan gros.
3) Pentru un butuc mare, trebue o pană şi mal grosă,
[107]
1MBft.'.CĂMINTI" CASA
Tot omul sete unde 'L stringe cioboia,
Abeced. llustr, p. 28.
V fei! CisnuI, a Dure, Opinca.
Fie-care scie păsul seti, necazurils sale.
VeCi! Andr. al Bagavu, Cart. Alrg. p. 174.
6893
*
Numal tu scit unde te strînge ctobota.
C. NEGRUZZI, I, p. 251.
De '1 păţi ce-va numaî tu să sciî ; nu 'ţi spune păsurile la
ori şi cine.
Negruzzi, ca ŞI Paul-Emiliu, aplică acestă dicere păţeniilor
casnice.
<Acestă dicere vine de la Paul-Emiliu. Acest senator Roman luase
hotărîrea de a se despărţi de Papiria, ncvesta l ul, pe care toţI o sciaă
de bună. Prietr nil luI căutau să'1 schimbe părerea înşirându'I, cu laude
marl, darurile nevesti lut, Paul-Emiliu, drept răspuns, le arătă crohotă
cu care era încălţat, dicăndu-Ie . Acestă ciobotă e frum6să, noue şi
bine-făcută. cu tote acestea nici unul din val mi scie unde me su­
peră>.-C. N":GRUZZI
6894
N'am mai ave cine să ne tragă ciubotele.
l. CREANGA, Amiiit., p. 13.
VeeJl Boer, Mare, Stăpân,
Ar fi toţI de o potrivă; nu ar mal fi mic �i mare, slugă ŞI
stă păn, s. c, 1.
«Dacă ar fi să iesă tOţI înveţaţT, după cum socoţl tu, n'ai' mat ave
cine s(� ne traga cîobotelev=-ă. CREANGĂ.
6895
Cu ctubotele dintr'o vacă şi cu tălpele din alta.
1. CREANGA, Amint., p. 99
Când unul are cîohote pre largi pentru dînsul.
6896
De crobote,
B. P. HAŞDEU, CUD. Betr. I, p. 52,
[108]
108
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
A' i plc'Ltz ciobotele.
GR. ALEXANDHESCU, maţjietr,
Galate, J. Coourluiii.
Adica îndemnisare pent-u alergatura. Plata ciobotclor era
despăgubirea ce o hotare Domnul, Salt vre un alt dregator,
când trimi Le pe un delegat sali expres, sa execute sali se aduca
pre cine-va, sau se faca sa se îudeplinescâ vre un ordin sali
hotârlre.Plata se hotâre de trimiţător �i sa impl in ia de a­
dresant.
Gasim acesta locuţiune într'o carte de judecata data la Ia�l
în 15 Aprilie 1588.
"Boboc din satul Murgescî omora pe un om; pentru acesta
trebuia una din doue : ori sa fie decapitat, 01'1 "sa-şi plăiescă
capul, ce adecă sa se de judeeatoruluî, mareluî vornic al ţerei,
o amenda ele rescumperare, anume doi-spre-dece boî, Ne pu­
tsnd plati, Boboc fuge � fugend el, orl-câta va fi, se va da a­
celula ce '1 va înlocui la plata amendeL Judecatorul chema
dara de 'ntâîu pe fraţii vinovatuluî, Marco �i Petrea.
«pentru că au fost frăţie lut, Marca şi Petrea, de faţă Minte me
şi n'au avut putere să '1 plătescă capul, pentru acela l-am făcut şi
nol acestă scris6re a nostră ca să ţie ace moşie parte lu Boboc în
bună pace, Iar de se va afla cene-va den rudele lut, să atbă a dare
ac.r 12 bol şi treI galben! de ciobote lut Necoră şi lu Stefan. Iar de
nu se va afla nemenele den rudele lul să se plătescă Ce au dat, Iar
IeI să ţie acea ocenă şi fecIorie lor în vece •.
Aceştî Necoră şi Stefan platesc amenda cuvenita şi capătă
ast-fel partea de ocena a lUI Boboc. Asupra acesteî averf 1'0-
mâne totuşî rudelor vinovatului dreptul de a o redobândi, în­
torcend Iuî Necora şi lUI Stefan cel' 12 bal, er, pe de-asupra
mal dându-le, ca îndernnisare, pentru ostenelele lor, trei ::;'al­
henl de clobote.-HĂşDEu.
La nOI până asta-dî mirele trebue sa de socrului, sali VOl'­
nicelttl'ui în dar, o pereche de cîobote, înainte ele nunta iar
socreî mirelui, nora adica miresa, e datare sa'l' ele o cama:;;�l
cusuta frumos şi lucrata de dînsa.
O locuţiune identica g'asim în dreptul occidental din evul­
medill, Ve�l du Cang'e la cuvintele cal'Zttl'us, mluttns, calcia­
,'ittm calcittgiwn.
1
1
\
[109]
1�IBRĂCĂMINTE, CASA
109
«Et concedimus ipsi homines, ut qualemcumque terram de sanurn
exaudineravit, in hereditalem habeant ad respondendum , sicut in ma-
tinae consuetudo est, sine calearu e , Chartu , an. 1117.
-Interrogate quidern fideles vestros, et omnia vobis nota erunt, eo
quod illi, qui vohis eum collaudant, hac per munera el colciaria fa­
ciunt». Leol!. III. Sed. P. P. Epist, 9.
<Ah ornni thelonei, winagii, calciapii ... praestatione... dimitti volu­
mus liheros et absolutos». Churta Ioan. Ducis Lothar, «nn. 1282.
«Comme le prevost fermier de Bar-sur-Aube eust fait adjourner par­
devant lui tous les hahitants de Puteville ..... it laquelle journee il dit
ausdiz hahitans qu'il venoit querir see chausees .... Le dit prevost con­
dempna le suppliant envers lui 1'11 deux-huit solz 'Parisis d'amende s ,
An. 1403.
Locuţiunea francesă, â propos de bottee, pare a ave o ori­
ginâ identica:
Lors de l'occupation de la France par les Anglais, cauxci non cou­
tents de percevoir les revenus ordinaires des villes et villags s que
le roi leur avait asignes comme ficis, se faisais nt payer eucore assez
frequernrnent de fortes sornrnes pour leurs souliers et IJOUI' leu1's bottes>.
Quitard, p. 164.
6896J).
Cu clubote.
NIC. COSTIN, Letop. II, p. 38-89.
«CariI r,u vreau din nI (boIerI) ne-înţelegetorI �ă vie de faţă la di,
van, după jaloba omuluI, îndată trimite de'! aduceii 6meul domnescI
cu ciubote, fără 'loiea Jor». - COSTIN.
6897
*
A.'i plăti c'iubote roWil.
M. CANIAN, J. 101/1.- Gn. ALE­
xANDlmscu, magistl'. c. 1iOCI/Mtl,
J Putna.
1 o i� .. '1 plăti mult, cclcl du.bote roşii purtau Dumai Vodă, şi
tol de odata pelea roşie eL'�l mal rara ŞI mal scumpa de cât
cele-l-alte.
«Numai Vodă, Iar nu şi boieriI, are dreptul de a'şl căpluşî pantofii
ClI postav roşu>. - ZALLO:';Y, Fanarioţii.
Acest ohiceill ne a venit de la curtea din Bizanţ, unde DU­
mal Basileul şi porfirogeneţii aveu dreptul de a purta veslmin le
�i mar ale.s ll1ccHţâminle roşiI.
[110]
e-;« Franc.
I
1
Hnr!'J<:scu, p. ,)8
GJ:\. PO!J<:NARU, ing. c. Focşant.
J. Putna.
PHOVERBJ<:LE ROlJÂ.NJLOH
Terchea-berchea, trei lei perechea, clubote roşit.
*
A umbla (se duce) cu ctobote roşit.
GAV. ONI�OH, prof'. c. Btriaâ J.
Tutoua.
*
*6
Cu ciubote rosit,
,
C. Cnrsrnscu, c. Valea-Hea .J.
Vaslui-il.
Adică rar şi prm urmare scump.
S'a îmbogăţit.
«Anul acesta o să fie ierba cu ciubote roşit»,
Il a du (ain dans ses boites.
Veql Domnie.
"1° A umhlit desculţ; a Il sărac cu desăvîrşire.
2° A o păţi.
2° Astă-dî se intrebuinţeză, cam rar, şi cu înţelesul de: a nu']
dit nimic, lăsându'l să umble cu picerile gale.
110
6898
6899
Pentru omul care, de ŞJ ocupa o posiţie inaltii, este cam
prost.
6900
o
6901 Şi-a pus fen în clobote.
CiOCHINĂ
Ve<.p Dobândă.
6902
A sptnaurato la cluchină.
IOHD. GOLESCU, 1tIss. II, p. 4.
I
*6
11 pune (leua) ce-va la ciochină.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 682.-
S. 1. GROSS�IANN, p. 85. - P Is­
l'IHESCU, Rev. b( 1, p. 232. - G.
DEl!. TEOOOl1lLSClJ, Poes, Pop. p.
514.-AL. ODUBJ<:SClJ, 1, p. 4�7.­
G. p" Bon A N ;"s' " Slnfi>7n .T nll
[111]
1MBRAC.�NIlN'I'E, CAS."
------------------
111
Veql Cuiu.
Adica a lăsat'o la o parte fara nicl o grija, fară a 'I pa::;;\
de ce-va (GOLESCU).
A pune la pastrare, la uitare, a nu ţine socotelă, etc.
«Puse cartea dornnescă la crochi1Ut".-ODOBESCU.
Ciochină se numesce :
10 Cureluşa, dinapoia şeleî, de care drumuţul îşI lega hu­
clucrurile.
2° Cărligul ce ţerani,( de la munte portă la hrhi.
Buzdugan În mânl lua
Şi plecă
Din stână în stână
'Cu cântarul la clochină.
Proo, Pop.
Proo, Franc.
CIOMAG
Veql Câne, Cuvînt, Drag,
Femee, Nebun. ou, Pâne,
Vorbă.
*6
6903 Omul nu fuge de colac ci de ciomag.
LASCAR CATAnGlU, c. Goll�şei,
J. Comirluiii,
Veq! ca-«
Omul nu fuge de hine ci ele rMI.
*6
()\)04 Arăchiţi strîmbele ş-adunaţt cădele 1 ).
JLmGI\lr:u,pn�f.c. Abela& BMsrt
EpÎ1·.
Când zaresc vre-un ILO! sal'I Illl lup pâstoriî obicinues c a
strigă între eî : Luaţi strimhele (adica c'iomegile) şi daţi dru­
mul codelor (adica cânilor).
1) RilniH r luatr t strimbe!e s i adunati c6dele.
[112]
'112
6905
PHOVERBELE nOMÂNILOH
*
Şcoplu 'i dit parădis 1).
1. COYAN, prof. c, Abela, Epir.
Veql Bătaie, Fridi.
Adică eumintesce pe om; arată că 5i prin bătae poţî face
ce-va.
6906 CIomagul are două căpătâîe.
P. ISPIRESCU, Rev. Isi. II, p.
·Iă6.-Fn. DAME, 1, p. 246.
Ciomaqul are doue capete, şi cu cel el' al
eloi lea se dă tot-de-una mat cu sete.
BAHONzr, r. 52. - HINTESCU,
p. M.
Veql Bâat, Beţ.
Ori-ce lucru îşi are binele şi răul seu; precum lovesci, poţî
fi si tu lovit. Vedî No. 44·8 & 4::;2.
6907 A fi treba pe ciomag.
V. ALEXANDlU, Teatr. p. 1045.
Adică pe bătae.
*.6
6908 Bate't urma cu ciomagul.
GA V. ONIŞOH, pl·Of. c. Putesci,
J. Tutooa,
Adică hate'l daca '1 poţl prinde.
*.6
6909 Par'că e cu clomagu la brîu.
G. POBOHAN, inst. c. Slatina,
J. Olt.
VeqI Restei'i, Topor.
Se dice de omul arţăgos, tot-de-una gaLa la certă.
1) Ciomagul 'j din miu'
[113]
DlBR:\CĂlVIINTE, CAS.A.
--------------------
'113
*
6911 A merge pe ciomag.
Ve(J! Băt, Prăjină.
Acelaş înţeles ca la No. 6;'59t.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
J. Olt.
CIORIC
Veeî! Cap. VII, c.
Cioric.
6912
A mâna ce-va cioric (tot cleric).
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 686.
A spune curînd, a vorbi repede.
CIORI CAR
v €eîr Ceoricar.
CÎRCHEA
*
6913 Li are tricută cîreheua 1).
G. ZUCA, c. Elbasan, Albania
Il duce unde vrea, II portă după gustul sell.
CIUBER
Vecp Vacă.
CIUBOTA
Ve (îl Boer, Ctobota,
Dragoste, . Opincă.
*6
6914 A fi ca ciubota.
Veq! Cizmă.
A fi prost.
A. GOaOVEI, J. Suceava. - N.
ACBU, c. Petra, J. Neniţ u,
*
6915 Nu'! vrednic să'î tragă clubotele.
Gn. ALEXANDRESCU, mooietr. c.
Focşaui, J. Putna.
1) Ii-a trecut inelul (În nas).
[114]
114
PROVERBELE ROMÂNILOR
Arată inferioritatea unuia faţă de altul.
a n'est pas digne de denouer les cordons de
ses souliers.
Prov. Franc.
CIUBUC
Vecll Traistll, Saltea,
*6
6916 A fi CIubuc.
G. P"BOHAN, iust, c. Slatina, J.
Olt.
Ve�I ua«.
A fi amorezat.
* -
6917 AltUl li se arde barba, altu va SI-aprindă ofu-
buchea 1).
1. COYAN, pl·of. c. Băisa, Epir.
Ve�I Casă, Lulea.
Unul perde şi altul câştigă; unul sufere şi altul petrece, etc.
CIUCURE
Ve�I Săraci».
CIUPle
*6
6918 Cu clupicile seârţâind şi cu maţele ghiorăind.
G. P. SALVnJ, înt), c. Sniulţi, J.
Couurluiii,
Pentru ceî îmbrăcaţî bine dar cart nu au. ce mânca.
CIZMA
Ve�I Cap. VlI c. Api1, Boer,
Cizmar, Mare, &tI1pân.
[115]
IMBRĂCĂMINTE, CASĂ
115
6919
Nime nu scie mal bine unde 'I strînge cizma
de cât cel ce o p6rtă.
A, PAN;-', sau. 1889, p. 4.-E.
B. MAWH, p. 60.-BARONZI, p. 62
& 66 -·HINTESCU, p. 35.
Tot omul SCte unde 'l strînge cizma.
I. G. VALEN'l'INEANU, p. 29.
*
Fie-care SCte unde 'l strînge cizma.
V. FonESCU, c. Folticenr,.1. s«.
ceava.-Sem. Euc. el. VI prin P.
GÂnBovlcIlANU, prof,
Nu scie unde me strînge cizma.
IORD. GOLESCV, Mss. II, p. 51.
VECJI Ciobotă, Opincă,
Adică ceea ce me supără (Gor.uscu).
Vegl origina acestet dicerî : la N o. 6893, Dr, Gaster, Chres­
tomatia, P: 265, Andreiu al Bagavu, Cart. Aleg., p. '.174.
Nemo scit ubi calceus urat, nisi qui eum por­
iat.'}
Pro/). Lat.
Chacun sait 0/1 son soulier le blesse.
Pn". Franc.
Ognww SCt doue la ecarpa lo stringe.2)
Pl·OV. Itat.
Cada qual sento o sen mal.3)
PJ'Ol1. Span;
Ieder uieiss am beslen, ioo ihn der Scliuli
driickt.4)
Prov, Gerni .
Every ones Knoioes best, iohere the shoe pin­
ches him.5)
Proc. Engl.
1.) Nimeno nu sci e unde încălţămintea doro, de cât acel care o perlă.
2) Fre-care scie unde gheta îl strînge.
31 Fie-care îşi simte durerea.
[116]
116
6920
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cizma, fie cât de frumosă, dacă la pictor te
strînge, departe se lasă.
IOHD. GOLESCU. MS8. II, p. 78.
Se dice pentru cele ce ne superă, aretându-ns că trebue să
ne dăpărtăm de ele, fie cât de scumpe (GOLESCU).
6921
*
A linge cizmele cut-va.
M CANIAN, publ. J. Iasi.
A linguşi, a se gudura pe lângă cine-va.
*6
6922 De cât cizmă 'ncăputată
Mal bine lipsă de totă.
C. CRJSTESCU, c, Valea-Rea, J.
Vas/tit.
impotriva celor cari vor să se căsâtoresca cu O femeie văduvă.
*6
6923 E cizmă.
N. ALBU, c. Petra; J. Nernţu. ­
N. CARCALACI-II, c. Câmpina, J.
Prahova.
Veq.l CIubotă.
E prost.
Bete comme un pot.
P/'ov. Fran
A CLADI
*
6924 A clădi pe nisip.
A incepe olnlreprindere care nu va ishutl, cad nu e aşe­
datâ pe o temelie sanătosă.
Se va ascmână hărbatulut nebun care şi« zidit casa 8(1. pe n:'sip.­
S. MATEI1'j, 726.
In saxis seminare 1).
Pro», Lat.
1) A semăna prin petre.
[117]
6925
IMBRĂC.Ăl\lINTE, GASĂ
Bâii» SUI' le sabie.
PI'OI'. Fl'anc.
CLANŢĂ
*
A tine clantă (clanţ) cu ....
, ,
117
V. ALEXANDHI, Tectfr.p. 257 ;
Conv. Liter. V. p. 13\1.- P. Bu­
DIŞTEANU, J. I1fOl'.
A se lupta cu vorba, el Si' certă cu cine-va.
cAm ajuns a pute ţine clanţ cu orr-cc avocat..-V. ALEXANDRI.
*6
6926 Bun de clanţă (clanţ),
E. 1. PATHICIU, înt!. c. Ehmdţf,
J. COVUI·ZUit"i. - C. Tzouonnsou,
in». c. Lipom, J. Vasluiii. - I.
BĂNI'SCU, praf J. ROlnan.-GR.
ALEXANDRESCU,C. Focşani, J'Putn«.
Se dice de omul vorbăre], gnraliv; vorhesce bune şi rele.
*6
6927 E reu de clantă,
,
V. SALA, âasc. c. Buntesct, co­
mit. Bihor, Unqaria.
E reii de gură, muşcător la vorbă.
6928
*
T6tă dioa, clanţa, clanta din gură.
A. PANN, sa«. 188\1, p. 151; III,
p. 122.-HINTESCU, p. 35.
Despre omul căruia nu '1 tace g·ura.
6929
*
Olanţ.
G. POBORAN, insi, c. Slatina,
J. Olt.
Adică gură .
• Mai ţineţi claniul adică: mal tacr».
[118]
118
6930
Clanţă.
PROVERBELE ROMÂNILOR
L. Ş.li.lNEANLT, Dict., p.181.
Flecar, guraliv.
«Ce clanţă de fcnwe".
eLIN
Vec}l Nebun.
*6
693t A nu ave nici în elin nict în mânecă cu cine-va.
GR. JIPESCU, Opinc, p. 82.­
LAURlAN & MAXIM, Glosar, p.
180.-P. ISPIRESCU, Leg. p, 43.­
E. 1. PATlUC1U, înv. c. Smulţf, J.
C01'UI'Zui-iî.-A. DE CU'IAC, II, p.
62. - DOBRE MARlNESCU, inv. c.
I'irou-Roşu , J. Argeş. - V. SALA,
înv. c. Voşcoii-Băresct, comit. Bi·
hor şi comit. Arad, Ungaria.
*6
N'am cu dinsul nici în elin nici în mânecă.
HINfESCU, p. 45. - JLTL. GROF­
ŞOREANU, dasc. c. Galşa; comit,
A"·ad.-P. ISPlRESCU, Leg. I, 1872,
p. 178.-GAV. ONJŞOH, 2)1"0j'. c. Do­
brooăţ, J. V a81ui��.
Cu nebunul să nu,'ţi PUt nici în elin nici
în mânecă.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 25; 1,
p. 85. - HlN'j'ESCU, p. 119.
*,-:::"
Cu omul prost să nu a1. a face nid în elin
nici în 'l'nânică.
I. CHEANC.Ii., POli. p. 202; Amint.
p. 197.-K. A. ZAMFIRESCU, Dia­
con, înll. c. St'iubienii, J. Dorohoi.
A nu ave nici o legătură, nicl O daraveră cu cine-va, căcî
e din acel' cu care nu o poţî duce la cale.
Cuvîntul elin în tote părţile Homâniel şi in comitatele din
[119]
1MBR:\CĂl'ilINTE, CASĂ
119
Ungaria sau din Transilvania locuite de Român]' are numai
urrnătorele doue înţelesuri :
tO O bucata ele pânza saii de panură la veştminte le ţerănescl,
numita la Francesî biais sau le.
2" O bucata de pamînt aven d forma unul triunghiii cu o basă
forte mica in raport cu înalţime, sau. a unul segment de cerc
cu rada mare.
In Tera Homâncscă, piezişala sau povir-nişul unul deal se nu­
mesce clinct.
De aci resultă ca explicarea acestef dicere, pre care o ela D. G.
Cosbuc in Fou: penrru. toţi, 1, No. 88, nu pote fi primită. Din
întrebuinţare acuvintuluf rnânee, numai in Banat, şi cu un înţeles
cu totul deosebit de cel cunoscut pretutindeni la Românî pen­
tru cuvintele oşite din aceoaşî rădecină, nu se pete primi,
fara alte probe mal teme1nice, argumentarea D-Iuî Coşbuc, care
de alminterea schimbă şi dicerea scriind-o: Nici în el'in, nici
în mânee.
Dicerea francesâ : teni1' qttelqu'tm dans sa manche se apro­
pie ore-cum de cea românesca şi ne ajuta ca sa o înţelegem.
In vechime pun;;a se purtă la Frnncozl, ca şi astă-dî, adese­
orî la Români, între piele şi partea cămeşeî unde se afla clinv,l,
adică sub mâneca, De aci au. venit locuţiunile tenir quelq'un
dans Set manche sau dans sa boul'se, carî sunt similare.
6932
*
Nu 'ţI Iipsesce elin, ma muma întreg ă 1).
ILIE Gmcu, prof. c. Abela & Sa­
marina, Epir,
Veijl D6gr'f.
Cănd cine-va e prost şi vorbesce năsdrăvănit.
CLOP
*�
6933 Nu portă el clopul.
v. SALA, dasc .. G. Vaşcoa-Bă- ­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Când muîerea e mal mare în casă,
C'est elle qui por'te la wlotte.
Prol'. F1·anc.
1) Nu 'ţi lipsesce clinu ci .adea întl'egă.
[120]
120
PROVERBELE ROMÂNILOP,
CLOPOT
Veql Cap. XII, c. as.
pot, a MUJ"I
*.6
6934 Nici cât să astup un clopot.
R. SnIlU, in», c. Orlat, Tran­
silvania, în EtV111. 111agn. p, 1912.
Adică forte Jluţin. Se dice mal ales pentru fen, paîe, etc.
«N'am ad unat fen nict cât să astu p un clopot»,
CLOPOŢEL
*.6
6935 Are gura (ca un) clopoţel.
I\jL. GROb'ŞOREANU, înt". c. Glll.şc<,
comit. Arad; Ungaria.
E vorbăreţ, guraliv.
COLINA
Veq.l a Ride.
COCOŞ-DE- VîNT
o­
I
6936
*.6
A fi cucos-de-vtnt,
,
D'NA Z. JUVAI\A, c. Fedese., J.
T'ltlova.
Veq! Mară, Vînt.
1° A se da după vint, a nu se potrivi întîmplărilor.
2° Se dice, mal ales, pentru cel cart 'ŞI schimbă părerile la
fie-ce oes.
C'est une qiroueitc.
CODORISCE
Veq! Toporisce.
ţ
,
1
[121]
IMBH;\C;\MINTE, CASĂ
GOFA
*6
6937 A căuta cofe de MoşI.
121
E. l. Pvmrcm, ,1111;. c. SlIlUlţi,
J, Coourluiii,
A căuta pleşcă, chilipir.
ln dioa de Moş) se impart cofe, Ile pomană, de sufletul mor­
ţilor.
*6
6938 A pune 'n cof'ă pre cine-va
V. ALEXANDHl, Teatr. 237, 277,
574, 1152 & 1360.- A. DE CU-lAC,
II, p. 567.-Şezăt6re, II, p. 101.­
Abec. Ilustr, p. 29. -Fn. DAME,I,
p. 270 j III, p. 297. - E. 1. PA­
rrucru, în!!. c. Smul!'l, J. Coour­
luh't.-GAV. ONI';iOR, prof. c. Bşr­
Iad, J. Tutova.
*6
A't bâga în cofă.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 766.­
G. P. SALVIU, in», c. Smulţi, J.
Covurlut.
Veq! Conată.
A înfundă, a înşela, a repune, a remâne, a dovedi pre cine-va.
Metire quelqu'un au sac.
Pro». Franc.
*6
6939 A turna cu eofa.
A. DE CfHAC, Il, p. 5G7.-D-NA Z.
JUVARA, c. Fedelci, J. Tutoe«.
Veq! Doniţă, Galet«.
A plouă forte tare,
6940
Ca din eofă.
S. FL. MAHlA", Tradit. pop. p.
'188.
[122]
122
PROVERBELE ROMÂNILOR
Adica în mare numer.
<Trece, mal departe, prin ploia de glonţe şi de bolovanr,
cart curgHI ca din cofă ele pe vîrful stân celor, asupra lor».
COFIŢĂ
*6
6941 A '1 lovi peste eoflţa cu ouăle,
TI:. 1. PATnICIU, înv. c. S'llulţr,
J. Coourluiă.
A '1 atinge Locmaî unde '1 dare.
COHE
6942
:;:
. N'aglundze câ '1 badz! 'n casă, ma va ş-tu cohe-).
G. ZUCA, stud, Albanio şi Epir,
Vecll Pat,
Pentru cel nemulţumit şi obraznic. Cohea e partea vetr eî
care e lipita de perete. E locul de cinste în casa.
Acolo nu are dreptul să ste de cât cel mal heLrân din casa.
COJOC
Vecţl Ac, Cămaşă, Dochiet,
ilie, Joc, Lup, Silă, Vetr(J,.
6943
De cu vara, pentru temă, de cojoc să te 'ngri­
jescI.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 374,
6944
Ve41 Inţelept.
Ne învaţă a fi preve<;letor'î.
Cojocul căutare, numaî la temă are.
IOUD. GOLESCU, Mss. 11, p. 374.
Arată căutarea unul lucru, după vremurî.
1) Nu ajunge că. '1 bagi in ca să, ci vrea şi în vatră,
[123]
IMBRAC.I;.MIN'l'E, CASĂ
123
*L'l.
6945 Bpală'mt cojocul, dar DU mi'} uda.
A. BAŞOTA prin V. FORESCU, J.
Suceaoa,
Se dice de un om care a greşit. Să fie pedepsit,căcl i se
cuvine, dar să nu fie sărăcit, să nu fie urmărit în averea lUI
pentru greşell ce nu au adus pe nimine în sapa de lemn.
6946
Nu te uttă la cojoc, ci te uîtă ce e sub joc.
A. PANN, III, p. 48, Edit.1889,
p. 84. - HINTESCUj p. 36. - E. B.
MAWR, p.21.
*L'l.
Nu te uHa la cojoc, ci la cel ce e sub cojoc.
M. LURESCU, înv. c. Brosceni,
J. Suceava. - DOBRE MAnINESCU,
in», c, Pirnu-Roşn; J. Al'geş.
Vec}! Hatnă.
Nu te uttă la portul omului ci la om insu-şl.
On ne eognoist pas les gens aux robes.
Prov. Franc.
Mo: si giudica il caoallo dalla sella 1).
P)'ov. '108e.
Do noi look at the coat, but at what is under
the eoat 2).
Prov. Enql.
l(al)ZJe og Kaik ekinte manqen Skalk 3).
Prov. Danez.
6947
Şapte fraţi pe UD cojoc,
IORD. GOLESCU, ]fS8. II, p. 96;
Asem. p. 159.
Se dice pentru cel forte scăpătaţî (GOLESCU).
1) Reu se judecă calul după şea.
2) Nu te uIta la halnc, ci la ce e sub hnlne ,
3) Pălăr-ie şi pantaloni ascund mul \1 reI.
[124]
6948
PROYERBELE ROMÂNILOR
*6
A 'SI întorce cojocul (pe dos).
,
V. ALEXANDRI, Teatt. p. 717,­
Poes. Pop. p. 7B.-FR. DAME, 1, p.
271.- V. FORESCU, J. Suceaoa>«
DOBRE MARINESCU, îl1-/!. c. Pirou­
Roşu, J. Argeş. - G. P. SALVIU,
înv. c. Smulţş, J. Covurlui'i7.-A.
PANN, II, p. 1BO,
A întorce cojoca (cojocul).
LAURIAN &: Mxxr», 1, p. 494.
1
,i
VeqI Chepeneaţ).
'10 A 'ŞI schimba părerile de odată şi pe ne-aşteptate.
Să tem, tremură în tot pasul.
Să nu 'şI supere norocul
Şi sit 'ŞI înt6"că cojocul ..
A. PANN.
2° S'a superat, s'a mâniat, s'a Iuti t.
-Et, măr badeo, nu mă faceţi să-mi intorc cojocul Jie dos,
că, de şi sunteţi omenl libert, ve-otu face acum s'alergaţr Iepuresco.s-e­
Rusaliile, p. 717.
Era Mane cel pletos
Cu cojoc mare, m iţos,
Cu cojoc întors pe dos
Şi cu ghioga ne struj ită,
Numaj din topor cioplită
El la Toma 'ncet vcnta.
Şi. din gură aşa '1 grăia:
AleI! Toma Ali moş
130er din tera de jos,
Ce ne calci moşiele
Şi ne strict feneţcle?
Boer Toma Alimoş
II da plosea cu vin l'OŞ:
Să trăiesc), Mane fărlate
Dă-ţt mânia după spate
Ca să bem în gjumătato.»
Profetul Sofronie, Cap. 1, v. 8 a dis, cu acelaş înţeles: a îm­
brăcă o haină st1'dină.
[125]
6949
nIBRĂCĂMINTE, CASĂ
Tourner casaque.
Proli. Franc.
A cunosce cUI de ce îl e cojocul.
A. PANN, III, p. 145.
125
Cunosce cu cine are a face, şi se portă cu dînsul cum trebue.
*L>.
6950 A nu căută cut-va de ce 'l-e cojocul (cojoca),
LAURIAN & MAXIM, r, p. 770.-
P. ISPIRESCU, Snâoe, p. 4ll.·- Do­
BRE MARINESCU, în". c. Ptrcu-Roşu,
J . Aroeş.
1° A nu face deosebire de persone, a trata de o potrivă, cu
aceeaşi severitate pre toţî, fără a ţine sema de posiţiunea per­
sonelor, de 'iubirea nostră pentru ele, elco
2° Fara a mal cerceta.
"Nu'I mal caută de ce 'l-e cojocul»; - ISPIREscu.
*L>.
6951 A'I întreba de ce ''i e cojocul.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţt, J.
Coourlui,
A'l bate. Se aude la jocul "de-a baba arba".
*L>.
6952 A nu'l mal întreba de ce't e cojocul.
1. CREANGt\, POV. p. 274. GAV.
Oxrşon, prof. c. Dobroveţ, J. Vas­
luii'!. - Fn, DAME, 1, p. 271.
A. nu'I mal lasa sa se gândescă, a'I lua repede.
«Turturică par'că n'ar fi voit ; dar calul n'o mai întrebă de ce'; e co­
jocul •. - CnEANG.�.
*L>.
6953 A'�'i teme cojocul.
E. 1. PA'l'RICIU, înv. C. Smulşi, J.
Coourluiii, - M. CANIAN, publ. J.
Iaşi.
.l o Se dice ele omul forle fricos, care se sperie de orl-ce lucru.
[126]
126
PROVERBELE ROMÂNILOR
IL a peur meme de son ombre.
Prov. Franc.
20 De cel bănuitor, care se feresce de totă lumea.
6954
A suna CUI-va cojocul (cojoca).
LAURIAN & MAXIM, I, p. 770.
*.6
,4 '� scutură cojocul.
s. I. GROSSMANN, Dict, p. 96.­
FR. DAlVIE, I, 271; IV, p. 44.­
GR. ALEXANDRESCU, magist. c. Foc­
'1an'i, J. l'utna.-C. TEODORESCU,
in". c. Lipoca, J. Vasluiii>« G.
POBOHAN, iust; c. Slatina, J. Olt.
Vecj.l NădiW/.
Adică a '1 bate.
6955 A ''1. rupe din cojoc.
A. PANN, 1, p. 96.
A '1 bate reii, a '] rupe pielea.
*.6
6956 A 'ŞI păsi cojocul.
A se feri de bătae .
.6
6957 A fi val de cojocul cui-va.
Seeătâre, 1, p. 186; 1II, p. 86.
Val de dînsul, val de pelea lui.
*
6958 Cât îl pote cojocul.
PANN, nr, p. 14-5.
Cât pote cine-va.
-Scie cât îi lJote cojocul lui".
COJ6CA
[127]
IMBRĂCĂMINTE, CASĂ
COLIBĂ
6959
*
E mai bine în coliba ta de cât în palatul al-
tuia.
G MUNTEANU, p. 150. - HIN­
TESCU, p. 36. - A GOROVEI, J. Su­
ceava.
VeqJ Bordei'!7, Casă.
Nicăeri ca la casa omului şi, precum dice Cantemir: "Ca co­
liba în ţarina sa şi bordeîul în pămîntul seti, cât palaturile in
străinătate, mal desfatate ŞL mal frumose a fi soeotiră". Ist.
Ieroql, r- 237.
6960
S'al mâşl'nă călivă, ma a ta să-hibă. 1)
ANDR. AL BAGAV, Cart, Aleg.
p. 75.
Acelaş înţeles ca la No. 6959.
Domus sua, domus optima.2)
P1·OV. Lat.
6961 Orfăn s'hiî c-ună călivă, mâşi a ta căli vă să­
hibă.a)
ANDR. AL BRAGAV, Cart. Aleg.
p. 9'1.
As hif� ar/tin, ş-iu. căliuă, maş?' căliua s'hibă
a mea.4)
PEH. PAPAHAGl, Zweit. Iohres.,
p. 171.
Acelaş înţeles ca la No. 6960.
COLŢ
Veq.l 'ţ'enl.
6962
*
A da din colţ în colţ.
P. ISPIHEscu, Leg. p. 44, 152;
Sn6!Je, p. 10.-FR. DAME,I, p.274,
1) Să ai numai o colibă, dar a ta să fie.
2) Casa omului (sa), casa cea mal bună.
3) Sărac să fii cu o colibă, dar a ta colibă să fie.
It) Să fiii sărac, intr'o colibă, dar coliba să fie a mea.
[128]
COMANAC
« Slujitorii dedi!iZ din colţ in colţ, şi nu sciau ce să respunqă».­
ISPIRESCU.
-10 A alerga zapăcrt, ne mal sciind ce să facă.
2° A fi nedumerit, nehotărît, a nu scie ce să facă, şi cum
gice Francesul : ne plus savoil' (1, quei saint se vouer .
Vedt Coromac.
M. CANI AN, publ, J. Iaşi .
PROVEHBELE ROMÂNILOR
*
A fi cu comanac,
A fi bărbat, voînic,
128
6963
I
I
I
I
,
•
*L'>
6964 Sunt bărbat cu comanac,
Nu muere cu cârpa 'n cap.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
J. Vaslui�7.
Acelaş înţeles ca la No. 6963.
IORD. GOLESCU, NL�s. II, p. 43.
Adică mal multe muferI de cât barbaţî (GOLESCU).
L. ŞĂINEANU, »i«. p. 149.
Om de nimica. Ispirescu dă acesteî dicerî un înţeles cu to­
LuI opus, care se va gasi la c. Curnas
Veqr Cumaş.
COMAŞ
CONCIU
Mal multe COD ci uri de cât căciult.
*
Comas.
,
6965
6966
I
Il
, I
CONDUR
6967 Oonduriî, sarea veseliei.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 26.
Adică muîerile, că mal nainte condurf purta mu'îerile (GOLESCU).
[129]
DIBRĂCX�!Ii'\'l'E, CASX
129
6968
Casa fără eonduri ca o casă pustie,
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p. 58.
VCQ! Nu. 67T>.
Adie<, fară muîerî cii.d mal inainte, muîerile purtati conduri
în picere.
COPAIE
VCC)I E1JUt·e.
6969
Mal bine c'o copate dă cât cu coşul la apl�.
IORD. GOLESCU Mse. II, p. 107.
Mal hine cu cel învel a t tu sa te slujesci, fie Cilt de prost la
new, eW cât cu cel de ITI"re nem �t fără de nicî o sciinj.ă.­
(GOLEscu).
*6
6970 A dat cu mâna prin copae.
P. ISPIHESCU, Rev. L9t. 1, p. ::27;
Leg. 1, EdU. H17ll, p. 174.- HIN·
TESCU, p. 98.-DoBRE MARINESCU,
in». c. Ptrou-Roşu, J. Argeş.
A furat, ,,·a lasat oii. lie mituit.
COPTOR
COROMAC
V"ql Comanac.
6971 Coromacu nu se face za o plota 1).
F,�. M'''LOSICII, Ritm. Ulitei·., 1,
p. 12.
0111111 multe Lrehue "CI pahi. in "ia!.a Iul.
�Vl) .�e la un ca pel ]Jer u.na pioua sala 2).
Prov. Triest.
1) Comanacu nu se face pentru O plole.
'2) Nu se face 1) pălărie pentru O singură plnie,
[130]
130
PROVERBELE ROMÂNILOR
CORT
I
,
I
*Li
6972 K umbla cu cortul.
LAURIAN & MAXIM. 1, p. 949.­
D-NA Z. JUYAHA, c. Feclesci, J. Tu­
tovCt.-FH. DAMJ�, 1, p. 292.
*Li
A se mută ca ţiganu cu cariu,
AYR. CORCEA, ]JCtJ'Oh, c. Coşteiit,
Banat,
A nu fi aşedat la un loc, a se mula ele colo până colo, din­
tr'un oraş într'altul.
6973
*Li
A cere ca la usa cortului.
,
Şezăt6reCt, J, p. 2B
A cere ca ţigani), cu insistenţă �1 fără ruşine.
6974
*Li
Ca la usa cortuluî.
,
LAUfllAN & M.HI.\I, 1, p. 949.­
NIC. JliI.�TEESCU înv. c. 11fovniţ(�, .f.
Putna.
'10 A se tot certa, a se gâlcevi ca ţiganil.
2° Un fel ele horă forte Iute şi animată.
coş
V"q.l a GI/tt, Hoqeoc,
*Li
6975 A şters coşul fără să vre.
GAl'. ONlc;'OH, lij·Of. C. CJ'tÎl1lj/!, J.
Tu/om.
I
A păţit-c.
*Li
6976 A scrie pe coş.
V cq.l G 1'1'n dă.
Avu. COW::EA, paroh. c. Coşteia,
Ba"at.
Se dice [1en11:11 o noutate, ce-va ne-ohicînuit de la o per;;onâ.
[131]
IMBRĂCX MINTE, CAS.:t
coş
131
Veq.l Copaie, Cap. X, c
Coş.
6977 In coş fărămiturile se pun.
IORD. GOLESCU, Ms». II, p. 16.
Adică. cele prosto �I de nimic, la o parte, ca nisce netreb­
nice. (GOLESCU).
*L.
6978 A arunca la coş.
A lepăda un lucru, a '1 dil uîtăreî.
coş
Veq.IOiem.
*L.
6979 Caută să ieă din coş grăunţe �i din postavă
malaiu.
A. PANN, Edil. 1889, p. 64. ­
DOBIU: MARINESCU, înv. c. PÎ1"VU­
Roşu, J. Argeş.
Se dice pentru cel lacom, ne-săţios sari sgârcit,
6980 Şi din coş grăunţe şi din postavă tărîţe.
A. PANN, TII. p. 09.
Şi elin coş grâunţe .şi elin postavă tărîţe;
.şi din (dind parte !}i din târiţe merinde.
IOHD. GOLESCU, 11;[88. Il, p. �)9.
Se dice pentru ce! ce cer parte din toto (GOLESCU).
6981 Nici din coş grăunţe, niel din postavă făină.
Ionu. GOLESCU, M88. II, p. 49.
Se dice pentru ce! forle scumpî, cel ce nu vor să de nimic
(GOI,E::;CU).
[132]
13:? I'ROVEHBELE R01L"NILOR
*L.
6983 Am băgat şi eu în coş.
B, p, HAşDEU, Et!!/II. 1l{agn, p,
2318.·-JoLiu GHOFŞOREANO, dasc.
c. Golşa, comit. Arad ; Ungaria.­
A vn, COIICEA, paroh, c, Coşteiii,
Banat.
1" Ain început a macina, alll c<ip81al vind la moră, ll1I-a
veni 1. rindul să fac ore-ce.
2" In eomitatele elin Ungaria are mai ales înţelesul de: mi-a
venit rindul sa vorbesc.
La 11101'a se hagă, In coş, S1'ăunţ.ele şi, pana nu sunt măci­
nate, altul 1111 poto să torne gTauo!ele sale.
*6
6983 'I a c14ut (picat) din coş.
E, L PATRlCIl:, in». c. SI/Iulţi,
J. CO!>U1'luh1 - Şeeătâre, II, p. 47.
A sărăcit, nil Ulai sta hine, nu mal trăesce 111 .belşll#i ca
iuaint o.
COSAR
*6
6984 Mul�umesc ţie, Domue, el '1 coşarul gata.
A. PAN"', lJ101/ Alb, II, p. 2·j, -
38.-1. AnnOI1E, ing. Buzeii.-Do·
BilE lVL\lIINESCU, îUt'. c. Pirru­
ROŞII, J. Arqeş,
1" Pentru lUI lucru lucru făcut, ce trehuia, dar care se pare
gre{1.
2° Se dice acelor cari se lauda, Inaintea nostră cu săvîrşirea
�al\ indeplinirea unuî lucru care nu e ele credut că va pute eşi
la nil hnu s fi l'�i t.
SNOVĂ
Bunca incepu odată un coş ir vroind a face pe placu ncvestet, care
ave o vacă de adăpostit. Lucreză el o săptămână încheiată tot stricând
şi iar dregend ce lucrase, căf'l nu se mal rnulţumea cu re eşea din
mâncle luf. In sfîrşit, după multă trudă, isprăvesc'; coşarul, «IIi, ne-
[133]
vestă, mulţumesc ţie, Dâmne, că e coşarul gata!. Dînsa se împetri­
vesce, bărbatul o inhaţă de căncpa draculut, Arondaşul din sat sari:
ca să'l împace. Veqclld însă că nu fDCI' nicIo ispravă, îl lasă în plat i
Domnulut şi se întorce a-casă d: povcstesce întîmplarea nevester sah',
şi încheie dicend : "tu dragă, al fi spus îndată, mulţumesc ţie Demne,
CI] " coşarul gata. Ba nu, bărbate, şi bine făcu femcica lul Bunr-a d.­
se împotrivi cerere! atât ele nesocotită a hărbatulut». Din vorbă în
vorbă, ajung �i la cociorbă. Pe când arendaşul îşl snopia ncvesta întră
preotul satuluI, care îl dojenescc, mirându-sc ca nisc« omenI eli' la
oraş �ă se bată ca mojicii, şi la urmă îl tmpacă.
.6985
*6
Intr'un cos ar se p6te pune şi un viţel.
,
AL. M.u\TINIAN, J .Lijo», - Do­
mn: MARINESCU, înt'. c. Pirru­
Roşu, J. A1·geş.
lntr' ° casa l'rosta 1'0 te s Lil �I UJ I om hun.
*6
6986 A intrat lupn în coşar.
G. P0l30nAN, inet. c, Slatin«, .J.
Olt.
Pavesce- te.
Le lf)UP est enlre dans la berţţerie.
r.;« I'1·(/J1.c.
*6
6987 A început a rupe ca purceii la coşere,
G.WR. ONl,!OR, prof: c. Brrlad.,
J. Ttlt01;a.
1" Te necăjesce rara a'ţI face mult rei"!.
2° Cănd încep copii], cel miel, a �·,lngllri.
COŞNIŢA
6988
*
A pune (arunca) la coşniţă,
M. CAN!A", 1mbric. J. Jafi.
Acelil� j'n!e!eO'< ca la :-\0. (im,'{.
[134]
PROVERBELE nOl\1ÂNILon
134
--------------------------------------
ieter an panier.
Pro» Franc.
6989
*
D6ră n'aI cădut cu coşniţa din cer.
Maior P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.
Veql HZrzob.
Nu eşti de viţă mare, nu e ce-va de tine.
COŢCA
Veql Cap. IX, c. Coţcă.
*.6.
6990 A strica coţ ca cut-va,
A. DE CIHAC, II, p. 78. - Fa.
DAME, 1, p. 296.-C TEODORESCU,
îlW. c. Lipooa, J. Vaslui.
*.6.
.4, strică cotca CUt-va.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Veql Cap. IX, c. Coţcă.
A strica planul, socotela cuî-va ; a'I da la hrazdă.
COTEŢ
VeqI a Rîde.
*.6.
6991 E mai mare porcul de cât coteţul.
C. FL'\ME:NO, elev. Semln, c.
Borţto-Susent, comit. Bistriţa-Nă­
seud, Transiio,
Când e belşug,
COTRUŢA
6992
Cotruţă.
L. ŞAINEANU, Dicţ. p. 226.
Femee iutrigantă,
[135]
IMBRĂC.�MIN'j'E, CASĂ
COVATĂ
VecJI Făină.
*�
6993 A băga pre cine-va sub oovată.
135
D-NA PROF. SION, c. Bedad, J.
l'ttto"a.-G. POBORAN, inst. c. Sla­
tina, J. Olt.
Ve(!I CO}(I.
A'l învinge, a '1 remăne, a'l inşclă, a se areta mal dibaciu
de cat dinsul, a'l face de ruşine.
<Băgt't sub cooatd, pre cele-I-alte paserr, prin cântecul seu».
CRANG
6994
D
S'a întors crângnl morii.
S. FL. MARI AN, Omit. 1, p. :147.
VeqI Cap. VI. c. Rota.
S'au schimbat vremurile, nil ee mal întîmplă ca inainte.
*�
6995 Nn scit cum se întorce crăngu,
D-NA Z. JUVAHA, c. Eedesci. J.
Tutona,
Adică cum Vll1 lucrurile, cum se întorce treba.
-Portă-to bine cu dînsul căc! nu. scit cum se întorce crângu»,
CREMENE
*�
6996 Cât al da în cremene.
P. ISPIHEscu, Leg. 377. - FR.
DAi\IE, 1, p. �04.-G. POBOHAN, inet,
c. Slatina, J. Olt.
Ve(!I Amua/".
Acelaş Jnţelos ca la No. (3;')33.
[136]
1:16
*6
6997 Nici cât al da în cremene.
D-NA Z. JUIARA, C. Fedesci,.(
Tutova.-P. ISPIRESCU, Leg., 120,
249, 286.
Acclnş înţeles ca la 1'1". (i;")85 il.
6998
*
A sta cremene.
FI •. D.HIE, 1, p. :�(H.
A remâne încremenit, ca stana de petra. ne-llJj�caL demuar»,
spaima, etc.
p)·OV. Fran».
eDeA
6999
Cuoa, la ori-cine nu se cuvine, ci numai la lUI.'
sul lUI Ilumnedeii.
,
Ionn, GOLESCU, 11188. II) p. :l8.
Adică la fieş-care nu se CII viul" a fi Domn, r.i numuî la <Iceb
orinduit de DlIllmE'�leij (GOLESCU).
eueUIATA
*
7000 A sta în (la) cucutata,
BAI:fJNI.I, p. 42. - D-:\A Z. Ju­
IARA, c. Bedad, J: TutOM.
A fi mort.
7001 A pune la cuoutata.
D-SA Z. JliL\.HA, c. Bedad, J
Tutoo«. - S. I. GnOSS)IANN, Dict,
p. 105.
A tia ultăref.
[137]
IMBRACAMINTE, C.',�Ă
137
7002
GUMAŞ
Oumaş.
Veql Cotnaş, Stofă,
Om bun �i lrarn ic,
Ver}J la No. :=:0'1" SrJrlHtl nc-nuinqăio: de perderea muierii.
-Ce mal cumaş de muiere, "rit să 'intorcă cine-va lumea cu susul
în jos, şi tot JIU cred să mal găsescă un ast-fel de drăguţ de f"m"j,>, •. ­
ISPII1ESC:U.
A se vede la 1'\0. (;H()., IUlinjelps cu to tul npIL�.
CUPTOR
V"ql (W1'blllle, Vut)'J,
"'D
7003 '1- -Cât e (de când) lumea şi pămîntul
Pe cupttor (cuptor) nu bate vîntul.
1. CnEANcX., Pov. p. ,\24,. COlI!'.
Liter. XII. p. 31.-- G. P. :SAI. vru ,
inr, c. Smulţi, J. Cocurlui.
Când l' omul la adăpost ele- orî-ce 1'\:(1..
7001:
*
La cuptorul cald puţine lemne trebuesc.
A. PAl'\N na«. '1889, p. 151,
'J 58 ,. 1lI, p. 122.-HtNTESI:U, p. 4!.
*L�\
l a coptorul cald puţine lemne trcbuesc.
DOBHE MAlll"iESCU, ino, c. Pi/,­
'DU-ROŞII, .1. Argeş.
L« copioriul cald putine lemne irebuesc,
Semin. Buc. CI. VIl, prir: P.
GAnB(lVII:EA.\U, Jil'o.f.
'I() Celui supărat pUj.i11 n ln·J'1I1' ca să-I ;{[>II('C' tlljl drnci).
2° Pen tru fome il,' cele ro le.
[138]
1:18
7005
PROVERBELE ROMÂNILOR
��-------------
Urit amor gravius, quo urimur inius.
oeuu«.
Un vieux [our est plus a'ise a chauţţer qu'un
neuţ'.
Prov. Franc.
Alt Ilolz gibt gutFeiel' 1).
Pro». Germ.
Nu cel ce bagă lemne în coptor, ci cel ce le
aprinde se înţelege că dă foc.
Ionn. GOLESCU, 1I1ss. II, p. 51.
Adică cel ce dă pricina de lUI reu, acela se înţelege că el
face (GOLESCU).
*
7006 A tră] pe cuptor.
M. CANIAN, publ·ic. J. laşi.
A fi leneş, a DU se mişcă elin casă.
*.6
7007 A fi la gură de cuptor.
GAV. Oxrşon , prof; c. Dobrooeţ,
J. VasluI. - G. POBORAN, insi. c.
Slatina, J. Olt.
Ve4r Găina,
l" A încă pe in gură de femeie.
20 A păţi ruşinea.
3° I\'} SUl in mână tot. De la el seimpih·tăşesc toţî ; prin
mâna lUI trec tate; dă cUI vre el �i cât vre .
7008
.6
Pe cuptor.
Adică in casă.
I. CHEANG;(, Pov. p. 8.
«Intr'o bună di mineţă, feclorul mameI ÎI aduce o noră pe CUpt01'»,-
1. CREANGĂ.
'1) Lemnul betrăn face foc bun.
[139]
J
lTIlBRA..CĂMINTE, CASA. 139
----------------
CUREA
Vecţl a se Intinde.
*.6-
7009 A umbla cu cureua,
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, J. VasluUI,
A căuta să înşele.
Era un joc, când-va, unele unul căută să inşele pre altul cu
o curea .
• Nu'm; urnblă cu cureua, că te pricep » ,
*.6-
7010 Tot natu scie unde'l strîng curelele.
AVR. CORCEA, paroh, c. COlfteitt,
Banat.
Vecţl Cismr't, Opincă.
Fie-care işi cunosce necazurile sale.
Chacun sai! 011 le bât le blesse.
Proo. FI'C/l1C.
*.6-
7011 Cauţi şi tu curele pe unde au ros eâniî teele.
G. POBORAN, instit, c. Slatina,
J. Olt.
Unele rod cânit tee, ele geba mat caii curele.
A. COJOCARU, etud. c. Tţţesct,
J. Putna.
A căuta ce-va bun unele lipsesc şi cele mal proste.
7012
*
Adună-ţI curăile, earf si vrei s-nu ti aumbrăză 1).
G. ZUCA, c. Elbasan, Albania.
Păzesce-te de vrei să nu o păţescl,
11 Adună·ţi curelele, de vrei să nu te lovesc (sau să nu te închid).
[140]
140 PHOVERBELE RO.\IÂi\ILOH
*6
7013 A nu'l ţine cureua.
G. POBUllA"i, inst, J. Olt. - D.
�lAm"Escu, in», c. Ptrou-Itoşu, J.
Argeş.
Nu te ţin curelele.
BAJ:O.\ZI, p. 8G.
*
Nu' 1 fine curelele.
LAU'J:LlN & l\IAXDJ, T, p. 93.'\.
Nu' [ ţin curclile.
Nu 'l ţine curcţu«}.
A. m: CllIAC, 1, p. 71.
'10 A nu pute.
2° A. nu indrâsnl.
cAu dat şi el mese după cum îi ţine/1 curelele s .
Urmetorele versurf diu Păunaş1tl Cedrilor u.. reamintesc
credinţa Românulul privitore la mărirea 'lai:'! micşorarea pute­
rii omului după elim hriu! il stringe, mal mult sal\ mal puţin,
trupul.
7014
Eal' băctul cum slăbla
Brtul i se dcscinţjea.
Şi Păunul mi'l strîngea
Trupuşorul il frângea ..
<-Mândl'o, măndruliţa mea,
Vin dc-mt strînge brîul rncă !
Apera te-al' Dumnedeu,
Că-mI slăbesc puterile,
Mi se duc averile!
*
Daca te ţine curelele.
P. Isrnucscu, Ref. 18t. 1lI, p. 380.
Daca le ţine curcua.
1. CREA"iG.\, POt,. p. 332. - V.
ALI-:XANDIU, Teatr, p. 397 .-LAU­
nUN & MAXIM, 1, p. 247.
[141]
141
*.6
Nuinci sâ te ţină cureu«,
T. BĂL.�ŞEL, înv. c. Ştefănesct,
J. Vâlcea.
10 Daca poţI.
20 Dacă indrăsuescî .
« MaI poftescă şi alţiI daca le dă mâna, şi '1 ţine cureua>.-I. CREANG.�.
7015 Est lungesce cureua.
,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 15.
Adică eŞI maresce averea, puterea (GOLESCU).
Alloruţev' la courroie.
1016
A da cureua.
1'1'01'. Franc.
V. AL8XANDRI, Teatr. p. 119 &
1287.
A ave putere ele a face ce-va; a'I da mana, a îndrăsni.
Adela.-Adevel·at P, Radule ? .... Nu respundt P
petcu.--Nu'i (Ui curâu« să I espundă.
Giner. lui II. Pete!!.
*6
7017 A strînge în curele.
A. PANN, II, p. B2.-LAURIAN &
MAXIM, 1, p. 933. - HINrESCU, p.
liJ9.-Gu. ALEXANDRESCU, J.Putna·
A constringe, a tine de scurt, a infrina.
Nil �e părăse de r,·],�,
Dar l'a cam strîns în curele.
A. PANN.
*6
1018 Il strînge cureua,
G P. Si\L vru, în/). c, Smulţt ; J.
Covurluiîi.
*6
Il stdll!} curelele.
A I'R. COHCEA, paroh, c. Coşteiii,
]31111at.-Iu1.. GROFŞOREANU, dosc.
c, Golşa ; comit. Arad,
[142]
142
PROVERBELE ROM\NILOR
--------------------
Veql Frâmbie.
E mărginit în puterile lUI, nu pote să facă sau să spună
ore-ce.
CURMĂTURA
*
7019 - Ba e curmătură.
- Ba e forfecătură.
Veql Alb, I(as, Raţă.
Pentru cel în dărătnicf şi cârcotaşî.
CURTE
*L;
7020 Ierbă în curte, sărăcie în casă.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Sili uIţi,
J. Coourlulii.
1° Despre omul leneş.
2" Despre cel sărac care, ne-avend vite, îl cresce lerha În
curte.
*L;
7021 Are trecere 'n orl-ce curte.
A. PANN, III, p.28.-HINTESCU,
p. 192. - DOBRE MARINE seu , ino,
c. Pirru-Roşu, J. AI'geş.
E hine privit de ori-cine. Se dice mal ales despre hanl.
7022
*
A tine de curtea cntăruta.
,
LAURIAN & MAXlM, 1, p. 947.
A fi clientul cut-va, omul lui de casă.
cuşMA
v ((11 Casă, Parale.
CUTIE
*
7023 A umbla cu cutia.
LAURIAN & M.UBI, 1, p.1001
[143]
IMBRĂC.:tMINTJ<:, CASĂ
A cerşi pentru sine, dar mal ales pentru biserici sau sco­
puri de hine-facerî.
*6
7024 Par'eă e (a fi ca) scos din cutie.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
J. Vasluit'i.-G. POBORAN, insi. c.
Slatina, J. Olt. - GR. ALEXAN­
DRESCU, maqistr, J. Putna,
Scos din cutie.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 1003.
A fi gătit frumos şi curat.
DESAGI
VeqI Fragă, Grupă,
lUare, Nă.dmg'i, TraisUi.
A SE DESBRĂcA
*6
7025 Desbracă-te, Radule, şi îmbracă-te, gardule.
Fft'ru, stud. c. Onesci, J. Bacaa.
DaI lucrul cui nu trebue şi nu'i şede bine cu el.
DESBRACAT
*6
7026 S'a învăţat desbrăcat şi II e ruşine-îmbrăcat.
A. PANN, III, p. 32. -GR. ALE­
XANDRESCU, maqistr, FocfallT, J.
Putna. - DOBRE MARINESCU, Î1w.
c. Pirou-Roşu, J. Argeş.
VeqI Despuiat.
Se dice :
1° Pentru cei ruşinoşî, unele nu trebue.
2° Pentru cel proşti carl, şi când si: Imhogăţesc, se portă
sdrenţuroşî, dupa cum s'au obicinuit.
3° Pentru cei cad, din proştî, ajung' mart, �i nu sein cum
să se portc,
DESCULŢ
*6
7027 Pe brumă descult şi pe rouă încălţat.
N. JOHDAN, st ud, c. Teclicel, J.
Tecuch'i.
[146]
116
------
VeqI Vacii.
Pe lângă înţelesul de la Nil, 26'1::, în judeţul Suceava, se mal
adaogă şi urmetorul :
Omul bogat care nu face hiel un bine, care nu ajută pe cel
sărmani, care nu trăesce de cât pentru dînsul, mai bine ar fi
fost să nu fie bog·at.
*
7034 A turnă cu doniţa.
VeqI Copt, asua.
A ploua tare.
DRUG
*
7035 A se ţine drug de."
Arată tăria cu care ne ţinem de cine-va sau de D lt,eh;j ..
7036 A O ţine drug înainte,
A merge drept Inainte, a'şl vede de trehă fără sovă ire, fării.
abatere.
DULAP
VI'I}I Cap. IX, c. Dulap.
DUŞ
*
7037 A căpăta un duş.
L. ŞX li'iEA1'>U, Dicţ. p. 2";8.
Itespuns ne-asteptat sau paţeUi ne-placlltiL
ESLE
Ve(JI BOI�, Gal, Iesle.
*L>
7038 Bslea nu merge la bou, ci boul la ea.
V. S.U.A, ·înv. c Driigănesc7 &
Beius, comit. Bihor, Uncari«.
r
[147]
llllBI\ĂL\Mli\TE, CAS!\
---�--���--� ----�
Nimic nu se dobăndesce Iară muncă. Folosele nu vm de Gât
la cel car! le caută.
FĂCĂU
VeqJ Mori!
FAŞĂ
7039
Incit din fasie.
,
DBI. CANTEMIR. Ist leroql. p. �59.
*6
l . . l' t (t' v I
il no. esi! (maşe aşa),
G. POBORAN, inst, J. Ult.- GR.
ALEXANDRGSCU, maqistr . J, Putru»,
*6
Nurna; eşlt în [as«.
Gn. JlPESCU, Re!/')'. Oraş. p. 21.
Cuvîntul t(l�a este semnul pruncieî, în aceste treî dicer! cari
însemneză, dUjle ordinul în care sun t aşedau- : din I'l'ageda Ci)­
pilărie : mcă copil mic: nu mal e�tl copil.
Des le berceau.
PrOD. Franc
FAŢĂ
\'ecj! Aţil.
*6
704:0 T6tă faţa 'i bună, dacă căptuşala '1 căldurosă.
GA 1'. ONIŞOH, prot', c. Glten.llif ..
nesci, J. 1'11. to lllt •
Acelaş înţeles ca la Ni>. li7()!I.
FELENAR
7041
Felenarul înainte când nouă ne merge, mal mult
ne lumineză,
[OHD. GOLESC!!. Mss. u. Il, 71.
[148]
148 PHO\ERBELE HOMÂNILOR
-----------------
Adică milostenia înaintea morţil mal mult ne folosesce
((;0 Lf;SCU).
70!2
Păzesce-tr falenarul, să nu cum-va să se stingă,
, .
ca să nu te rătăcescl.
lonn COL Eseu, MS8. II, p. 111.
Adică mintea sa nu se smin tesca. (GOLESeU).
7043
Felenarul lumineză, însă nu şî de desupt.
Ionn, GOLESeU, 11188. II, p. 71.
Arată ne-domirirea omului la ceea ce nu vede (GOLESeU).
FEREDEU
7044
*
A trimite (duce) la feredeu,
M. CANIAN, public. J. laf'i.
Veql Baie.
Acela? inteles ca la No. 656Kb. �l cum dice francesul : l'en­
vo yel' se co ucher.
FEREGEA
704:5
Tate le are coconiţa, numar feregeoa 'r Iipsesce.
10[\0. Cor.eseu, MS8 lI, p. 69;
As-fin p. 159.
Veql Filigea, Mm'a,
Topi, Zamtirica.
S,; dice pentru cel scâpătaţl, ce Val' să parte haîne domnescî,
(GOLESCU): precum şi când cine-va nu dispune de mijloce şi
totuşl doresce sa tntreprindd Iucrurî murI, peste puterile lul.
FERESTRĂ
VecII Ban, Burtă, Casă, Doctor,
Fâm», Maestre, Pântece, Perete,
PorUl.
7046
*1::0.
Ferestrele au ochf, Iar gardul si peretii ureeht,
, .
G. P. SALVIU, in», c. Smuiţt; J.
Coourluiîi.
[149]
!MBR.\CĂMINTE, CAS,Ă
Veql Gard, Perete,
Acelaş înţeles ca la No. 9W.
*.6
1047 A asculta la ferestra altuia.
149
T. R\LĂŞEL, înv. c. Şt�/(llW:;C'i,
J. Vâl�erl.
A fi om flecar �l fani căpetă iu.
FERFENIŢĂ
7048
*
A'l face ferfeniţă,
Fn. DAmt, II, p. 19,
1° A'l bate reti, rupăndu'î �i straele de pe dinsul.
2° A certa intr'nnmod grosolan.
FES
7049
*
Am înţeles
Cine porţii fes!
*
Ai 'înţeles
Cine portă fes?
Chclb6sa
De la Buqinosa.
V,'ql interes, "�filJte, T(J,tiJ.
G. P. SALVnJ, Înt!. c. SII!!dp, .J.
Coourluiî«.
Gn. ALEXANDHESCU, manist», c.
Focşani, J, Putna.
Am înţeles cine se crede mare şi tare, pe când, in adever
nu e de cât un prost Şl un mişel.
J)icere remase din vremea fauar ioţilor, când cîocoimea se purta
cu fes.
*
7050 Cari are cap, are şi-Iese 1).
G. ZecA stud. c. Fieri, Albaltia.
'1) Care are cap, are :;i fes
[150]
loD
PHOV ERBELE HOM:i NILOl\
-----------------
Cine e deştept dohândesce şi parvine.
*
7051 Ahtare cap, ahtare fesi 1).
N. ST, c. Nijopole, Macedonia.
* '.
Cur(/, li e caplu, .,;i [eslu. 2).
D. DAN, stud. c, Molovişte, Ma­
cedonia.-META CONSTANTIN, stud,
c. Pirlepe, Macedonia.
*
S'ptoti caplu, s-aţeeea il
C. IONESCU, inv. c, Neoesta, Ma­
ccdoni«.
*
(;i sol, !li C(t]J, ohtnre fese vai portă 4).
G. ZOCA, stuâ c. Fiert, Albania.
Veql Căciulă Chiul(�j.
Acelaş înţeles ca la No, G6:,)8.
*,0.
7052 A'i turti fesul.
G. P. SALVI\J. "IV. c. Smulţt, J
Coourluiii. - D-RA ALEXANDRINA
ZANNE, c. Bucuresct, J. Ilfov.
A'] ruşină, CiJld unul păţesce o ruşine, ca urmare Il tru­
fieî lu).
FESTILĂ
Veql Fitil.
FILIGEA
FIRIDĂ
VecJI portă.
1) Atare cap, atare re s.
2) Cum ii capul, şi fesul.
3) După capul şi fesul.
4, Ce soin de cap, are; atare fes va purta.
[151]
1�IBIl.\.CXMlNTE CAS.�
FITIL
15[
Ve41 Festilii, Lumînare.
:4:.6
7053 E fitilul ma. lung de eât eera.
DOBRl<; MAI\lNESCU, ·tnv. c. Ptrou­
ROfu, J. Argeş.
J;lai lungă e [esiila decurn ojunge eera.
HINTESCU, p. &9.
Ro Prăvălie mare şi marfa puţină,
2° Mal multe pretenţil de cât putere.
1054
A'. da fitil.
*
.4.'1. pune nu:
A. DE CIIIAC, Il, p. 577.-S. I.
Gn.OSSMANN, Diet, p, 53.-FR. DAME,
II, p. 27.
Maior P. BUDlŞTJ<;ANU, J. Ilfov.
1° A imholdi, a ademeni pl'e cine-va sa tacă ce-va.
2" A '1 aţîJil, it '1 întărîtă in potri va cut-va, a''î dil pricină
de certă.
FORFĂ
.6
7055 F6rfă.
,Şez(�t6j'e, II, p. 75.
Ne!oi1ijent in îmbrăcăminte .
.6
7056 F6rfă la gură.
S. Mruxn.escu, Şezltt. II, p. 75.
N 1I'�1 ie;\ sema ce vorhcsce.
A FORFECA
*.6
7051 A forfeeă pre cine-va.
G. POBORAN, insi, J. Olt. - L.
ŞXfNEANU, tu«. p. 333.-Fn.. DAME,
II, p. B5.
[152]
152
PHU V.ER Bl!: LE ROMÂNIL0B
1 o A mustra pre cîne-va.
2° A'I bate,
FORFECĂTURÂ
7058
*
A'l trage o forf'ecătură.
I
V
1� A'l cer ta,
2° A'I bate.
F6RFECE
Veqr Bărbat, Limbii, Nen.]:
7059
*
Fără misură nu bagă f6rfica 1).
D. Â. MILESC:U, stud. c. Gop€:;r,
1l1acedonia.-D. DAN, stud. c, u«:
lovişte, Moceâon;«,
Mesoră-ţf hine cuvintele.
*6
7060 A umbla cu f6rfecele în buzunar.
ZOIC MlHAILI':SCU, i11!'. c, Buşteni,
J, P1'a71O/'a.
FRÂMBIE
*6
7061 Il strîng frâmbiile.
A VR. Concex, paroh, c. Coşteii'i.,
Bai/of.
Imprejurările il supără, e mărginit in puterile lui.
Frâmbia este o legătură de lrrăciri sa(l hriur! de lână cu
care se incing n omăniî, în BanaL
FUND
7062
*
Cu fundul în sus.
Ion». GOLl:SCU, u». [1, p. :31.
'1) Fără măsură nu bagă Iorfecel e
[153]
JMBR.kĂMINTE, CASĂ
----------------------
Adică in potriva buneî oriuduelî (Gor.r.scu).
7063
*
A'} da de fund.
I. CRI:Al\G.\, Po/). p, 169.
A cuuosce tole g';\ndurile cut-va, până şi cele mal ascunse ;
a intelege hine o afacere .
• Câte seiI I u, numai dracul cred că pete să-ţl dee de fusul», - 1.
CREANG.:C
7064
*
A dat de fund.
Numaî scie ce să \li�ă, ee să faci-l, l' incoltil. �I cum
frnncesul, il est an baut de son roulea /1 .
7065
*
A nu'} da de fund.
G. 1. MUNT"Al\u, p. 71.
Ccntrnriu diceriî de la No. 7063.
FUS
V"41 Cap. IX, c. n.«
*L:o.
7066 Dintr'un fus de moră face o codă de teslă.
D'!"A E. B. MAWI\, p. 3i.-Do·
BRI<; MAnINESCU, inr, c. Pircu­
Rafu, J. Arqe«.
[o Dintr'un lucru insemnat, prin ne-dibăcie, se face o ni­
mica totă. ToL scliimhănd destinat ia mii il lucru, îl reducem b.
nimic.
2° A sărăci cheltuind nebunesce.
03 l'arbre d'un pressoir le manclie d'un cernoir
Pro». Franc.
Far d/una lo.ncia una s}!ine71a.1)
Pro», Ii al.
FUSTĂ
7067
*L:o.
Fusta femeiî, fasa draculul.
,
V. ALEXANDlU, Teatr, p. 1356>;
ConT. Liter. VII, p. 374.-DoBP,E
lVl.<\RINESCU, in», c. Ptrmi-Roşu, .I,
Ar.qcş.
'1) A face dintr'o suliţă un bold.
[154]
154
Pllon:1I BELE R .. 'IÂN1LUn
Femeia e chiar dracu.
*6
7068 Nu's bătrân de bătrâneţe,
Ci's bătrân de fuste oreţe.
I. H.\J\ESC:U, pror. J. Roman
VecjI No. 7Ul1.
I'entrtl c,d .hel'h;llI li.
*
7069 Fustă.
Adi",ă I"emel",
• Tot intr" fuste trăcscc-.
GAITAN
*
7070 Lucru merge găttan,
P. !sPlRJ<:scu. Leg. p. 284 -Fn.
DAME, II. p. 49; IV, p. 178.­
Maior P. BUDlşTr,ANu, J. Ilfo!).­
L. Ş;\INEANU, Dict. p. R43.
Y'�ql Ciripie.
Adidi [(,t'le hine, drept, f,iră nicî o smiutelă .
• Treburile lrnpărătiet mergea gt'litan.> - ISPJRESCU.
Comme .sur des rouleiies.
Pr'OV. Franc.
GĂLETĂ
VI�c)I Vacii.
7071
*L:;
Vre să umple, 'n puţ, găleta
Cu gaura ne astupată.
A. PANN 1, p. 81. - H1Nj'ESCU,
p. 158 -DUBIlE MAliiNESCU, Îlw'
c. Pîruu-Roşu, J. Argeş.
Despre cel prost.
*L:;
7072 A turna (ploua) cu gălăta.
G. POBORAN, înst, c. Slatina, J.
Olt.-FR. D.HIE, II, p. 51, IV, p.
190.
[155]
IMBnĂC,:;'WN'I'E, CAS,;:"
VecJI Cofă, DoniţlJ.
A ploua tare.
El pleui des hallebal"des.
GARD
155
VeeJI Ban; Bărbat, Betrâ/l,
13,:/', Brad, Cal, Câne, Cep,
eiorii, Cocoş, Gras, Gură, Upii,
Inalt, ll'1ântnleasa, Necaz, Nuci1,
6ncea, Orb, Perete, Politicos,
Proptea, Prost, Riizoiea.
*6
7073 Gardul lUI nu '1 fură, numaî a vecinului.
V. SALA, in», c. Câmpeni; co­
mit, Bihor, Unqaria.
Pentru vecinul reu, De la omul cel de omenie, i se [urii din
gradillă orf rodurile de pe câmp, pe când ,le la omul I.·N, nu'î
înstroinează, uimonl, nimic elin al shl.
*.c:"
7074 Gardul are ocht si zidul urechi.
,
A. PANN, sa«. 1889, p. 6; 1,
p. 21.-HINTESCU, p. 6S-D-A E·
B. MAI\'R, p. 9t-P. GĂHBOVICEA­
NU, prof. c. Scliitu-Golesct, J. Mu­
scel.-V. SALA, dasc. c. Petrileni,
comit. Bihor, Ungaria.
*.c:"
i�i pi'reţit au urechi, precum şi iţardurile
(tU ochi.
H. D. E'\ESCU, 'Înll. c. Zaniosiea,
J Dorohoi,
*.c:"
;':li qcrdu. arc urechi, şi pereţii aLt ochi,
GA V. ON[�OIl, pro], c. Dobroe/ţ,
J. Vaslui,tt.
Gardul ocli p6te s'facl;i" murlu. urecli p6te
'ti 1 v 1)
S �n( (1, •
A:'oiI)[U;tl; "L BAGA v, Cart. Aleg.
p. 99.
'1) Gardul ochi pote să facă, zidul urechî polă să sectă (Iungescă),
[156]
ii
II
'1
Il
1111
1,
II
II
il
II
jl
1 J
156
Gardul ari acli, murlu an urecli 1).
PER. PAPAI'IAGI, Zweit. Iolires,
p. 157.
Acelaş înţeles ca la Nu. �)40.
Les murs ont des oreillee.
Prov. Franc.
Las inatas tenen ulls, ?J las pareds ienen orei­
las.2)
Pro». Catal,
Wcinde haben Ohreni)
Pro». Ge1·1i1.
Jj'1 ?ntlren hebben ooren+]
Prov. ouo.«.
*6
7075 Cine sare gardurI multe îl dă (intră) câte LUa
par în cur.
C Nl<:GRUZZI, I, p. 251. - IDESI,
Calend, Rom. 1892.-P. ISPIRESCU,
s-« lst. IT, p. 154.-IL. TIFANC.-I..
c. '1Vu, J. Falcid. - E. 1. PATRI­
CIU, în". c Smulti, J. Conurluiă. ­
DOJ3HE MAHlNESCU, in». c. Pirou-:
Roşit, J. Arpeş.
*6
Cine (cel ce) sare multe garduri, ei dă un
par in cur,
IOHD. Gl'LESCU, MS8. II. p. 82;
A8em. p 45.-G. P. SALVIU, înt.
c. Slnul!r, J. Corurtui«.
1) Gardul are ochi, zidul are urechi.
2) Tufişur il e au ochi �i zidurile urechi.
3) & 4) Zidurile au urechI.
[157]
157
Il\!BRĂCĂmNTE, CASe\.
-----------------
Cei ce multe qardur; sar
O [or] sd tiii cu curti "n par
A. PANN, II, p, 28.-HIN'j'ESCU,
p. 169.
Cine sare mai multe garduri, cade in­
trunui.
1. G. VALENTINEANU, p. 28.
Cine săre multe garduri, U, rerncîne chi­
meşa 'n par.
AVR. CUHCEA, paroh. c. Costeiă,
Banat
Cine sare peste garduri dă adesea în pari,
P. GÂRBOVICEANU, prof, e. Co­
nutniţ«, J. Olt.
*D
Cine sare multe qarduri se înţt;pă în urmă
intrun. par.
C. FLĂMÂNDU, stud, comit. Bi8-
triţa-"WIseud, Transilvania.
V",,!l Cap. XXI, c. Gard,
Pa}', a Umblă,
10 Cine urmeză multe rele, el da şi de capul lUI un rell
(GOLESCU).
:1.0 Lacomia la om DU e hună : omul ne-astunperat o pate
adesea.
-Cine gardul străin trece, lŞi în pomul altuta se suc, la Întors gar­
dul zid şi, la mâncare porna petră i se face •. - D. CANTEMIR, I8t.
ICl'ogl. p. HJ9.
7076 Gardul cu proptele nici odată ptere,
10[\0. GOLESCl1, 11188. II, p. 21.
[158]
lb8
l'IiOVEflBELE ROMANILOI:
Gardul cu proptele bune,
Nu cade 'n timp de furtune.
1\. PANN, III, p. 27.-HIN'!ESCU,
p. 68,
Gardul cu proptele,
Nu cade 'în timpuri qrele.
BARONZI, p.G1.-1. G. �JUNTEANU,
p. '150. - I-IINp<;sr.u, p. 68.
*6
Gardurile cu proptele,
Nu cad deuintul'1. rele.
N1C. MANOILESCU îm,. c. 111o!,{­
liţ«, .J Putna.
*6
Gardul cu proptele,
Nu cade la vre muri rele.
Semin. Bue. el. VII prin P. GÂn­
ROVICI':ANT" prof.
*6
Gardu. CU ]Jl'optele nu cade.
CA v. Oxişon, ZJ1'of c. Dobrcreţ,
J. Coourluiti,
*
tlartlu. cu propele nu calle.
GH. AU;XA\I>I,,"SCU, 1It((gistr. J.
Putna
*
(; ardul cu proptele bune nu cade.
V. SAI.\, dasc. c, Cki\'coii, comit.
Bihor, Ungaria .. � D. Pcu-ovict,
in», c, Cunin, comit. Arad, Un­
,,,aria.
*6
Gardul CU propiele ţine mai mult.
r. Isrmnscu, Leg. 1,1872, p,
'17'l. - V. SALA, dalie. c. VCtşcoli­
IMl'lscl. comit. Bihor. Unaaria.
[159]
169
*6
Gardul ca proptele,
Tine la neVOL grele.
C. TEOIJ<.iI:ESCu, îl/l.'. c, Lipooa,
J. Vaslui.
*6
Gor.iul CU propiele nu Sl�irnbu'l'dâ.
V. SALA, clase. e, Sudrigiil, /,0'
mit.. Bih01', Ungaria.
*Li
Gordul CU propte bunii, nu se unburdă,
IUL. GHlWŞORI·;ANU. dosc. c. Gal-·
şa, comit. Arad, Unţiaria.
Adică cel cu huni ocrot itori (G"LEseu). nil pîere.
7077 Gardul fără proptele nici cum pete sta.
rOI:D GOLI';�CU, Ms«, IL p. 2t.
*Li
Gardul [ără propiele,
Cade în timpl.lJ'tr}rele.
E. 1 PATHII:il\ 'În". c, SlIJulţi,
1. Coourluiii
Adică cel Iară uicl 1111 ocrotitor ({;OLl�SI:U). Arah;' c;U jJ(lh' un
om, farâ sprijin.
*Li
7078 Gardul cu ragele
E ferit la timpuri grele
P. G.:(HB"VICI·: .. '?\I', prot, c. Ei·
tesei, .J. A }'[Je.�.
Acelns inţcle« ca la N o. 707 'f.
j"HI'. G"i.I':;;;I:U, flIS8. Il. p. 12.
7079
Un gard de tot căzut de o propta numai nu se
pote ţine.
Si', dicc pentru cel ee se J,i.'/,lllc-sc în mică nădejde In marl
in timplnrj ((;OLE:;CU).
[160]
160
PflUVElIHELE ruDIÂNILOH
.0,
7080 De cât îi pune la un gard propele verq.I de
stejar, mal bine tale-le şi le pune pe foc.
S. MIH.�[LESCU, Şeeă». 1, p. 220.
::;: L:.
De cât ti pune la un !Ja1"d uscat propiele
rle stejar, mal bine să le pui pe toc.
E. 1. PATRICIU. in». c. Smulţi,
J. Coourluiii.
C,tnd n'aI pentru cine sa le 1'111, mal hine calita-ţi de
trehâ.
7081 Peste gardul mititel
Sare şi un căţel.
A. DUl/lTHESClJ, p. 131.
Omit! prea smerit .le toţi e lovit.
Plus la haie est basee, plu» on !/ passe.
ProIJ. Franc.
*L:.
7082 Până veţI odini să ridicăm ăI gard.
A. PAl\." Ediţ.188n, p. 175.­
DOBl", MAHINESCU, in». r, Pirou
Roşu, J. Argeş.
A. PANN, Il, p. H7.-HINTESCU,
p. 12".
Se dice uuor muncitorl Cel!""!", ch ia r in timpul odilmaî, li :-:e
aa d,-' st,ipc"tll, lucrurl miel spl'e a le face.
* "
7083 'I'ot omul împroptesee gardul lui.
V. S.\LA, inv. c. Voecoă-Barescs
,1( B. Lasun, comit. BUlOr, Un­
gW·Î(I.
[161]
l�!BIl.iiC.�MJN'rE, CAsK
-----
*1""
Dmul sede (sade) lângă un gard s,i tot mituri
, .
imprejur.
A. 1P.\l\N, Ediţ. 1809, P 174; II,.
p. H7.-H1NTESCU, p. 05 - Do­
BilE l\f�RINESCU, Înt). c. Ptreu­
RO.�II., J. Arqe«.
*6
Umul şede lânqa un gard, Şt tot mătură
mprejur.
Y·. SAL,I, dasc, c. Brusca, comit.
Bihor, Unqaria
] li PteJl leu cel cad IIU pol "UI farâ a dl'l'etic,'t câte ce-va, rară
el vorbi, etc.
2�' CUl'lifenia tl'I'JIlIf' tinuta .�i intr'o ea�ii mal rea.
71085
Ga.rdurilor dă, ocol
Si se trăntesce 'n nomal.
,
A. P.\NN, III, p. :-),9 _. HLY!'ESCi.',
p. 128.
71086
:;:
Nevestă nu me {'evI, di pi gardu nu vedaut �l)
h.n: Gincu, prof, c Abda, Epir.
Mie- nu mi ",'a intimplat lucrul ace" ta, dar nu'[ H'rlili '!
*
';/087 Nlll ti ţini (]i garllu pntrrdait,")
D. A. MII.Esn;, rtiul, r . Qopeşi.
,l)acljdOIlÎa.
s� nu cre(Jl ca uevoîaşul o :sa'ţi fie devre-U1I I"los: daca
'.Il le} un ocrotitor', alege'l puternic.
j) Nevestă nil m� făcui, de pe gard IlU vcqui·'
�'.) Nn te tine. de gardul putr edit.
[162]
162
*6
7088 Ii pare gardu pîrleaz.
9. P SALVIU, înv. c. J.
Co/'urlui,l.
Fuge 'speriat, lIebuIl, de lJU '] oprescPuid un obstacol.
*6
7089 Vrabie pe gard.
E. 1. PA'J'H!(:IU, în,.. c. S')iill�::;
J. COl'llrl1d·,':1.
Veql No. 264!1.
Când unul să lauda cu stăpânirea Imlt! lucru care nu 'I are,
"1 nu']' sta in pllLinţă ><ă'] dobilnde,;,."i.
*6
7090 A Iegă la gard.
Li\UIUAN Se MA�L\I, IL p. H::\.­
V. ALEXASDHl. Teatr, p. 6�5. _.­
A. JU,YAHA, c. Fedese" .J. TulMa.
L' a leqat ca pe un dohitoc la gard.
A. PANN. 1, p. 1(j7.--HE\"TE';I�C.
p. SfI.-Şezât. Poes. Pol' !, p.l,..
*6
.-1 'l leqa de !Ja1"d.
G. NlADAN, Poes. Pop. Bnsurobia,
p, '10 Se 56. - G. POBOF;Ai'>. iiiS,'.
c. SIC/tiI/a, J. Olt.
Veq.l Iesle.
,[0 Adica il amăgi, a prosti, il îJJ�elil a'�l hate joc dr- ellll'-'[')
a face pre cine-va sa credâ ceea-ce 11\1 psl.e, il J'ci.:.;,idlli ,:ir,o-,.,.,
CII g;lndlll de a nu :;:e!ine de euvintnl dat.
Cu cuvintu m'a; legat
Ca p'u» dobitoc de gard.
G. M.·\j)AN.
2" A diI ce-va uîl ăr iî, a",' hl",\ de II slujha, de o Illlmo;J
ore-caro.
[163]
lG:)
Elat, hărhate l ligI oornicio de .'1artl, că ,.('] nu mal am part- de' tine
şi'ţ1 duc doru, - A Li':X.\.\DI:I.
A v-nit un blăst.ima!
Şi capul mi l'a Iea«!
Cu pe un dobitoc 1(1 [Jard.
Şi s'a dus şi m'a lăsat.
Poes. Pui'.
*_c
7091 Să'I leg'[ la gard să'I dai fân.
C. PnBHH.-\�) /",)'!. c. �(.,,"lathu:t7 J.
Olt
*�
Leqă l de !jal'll şi '1 dă [en,
G-I:. Al.r:X..\\:DRJ'5Cl:"1 i.lia{list,y. ,.T
Put no.
*L
Lega'l de !fard şi dâ'), paie.
Pentru cel ]JI·I)�I.
*"'-
7092 Nu e legată de gard.
Va trece, �L' va �l'il',:,i :
«Helhct, o nopte nu'! legettl1 de flO)'Ii, a tr-o- «a elim a tr"cf>"
*�
7093 A legat eânele de gard.
J)·I;A SlI.\'IA Lvz v«, c. f'(!şcou·
Bă rrsci, comit Bihor, UWJlwio.
[164]
1164
I'RO\'ERBELE RO�lÂN1LOR
N'a facut ni,;! o isprava. Pentru ° lauda deşertă.
*6
7094 A potrivit-o cu oiştea în gard.
E. I. PATRIeI!'], în.v. c. S"u!'ţ-i,
J. Cocurluiă.
*6
.-l dat cu oiştea îu gard.
V" FOR Eseu, c. Foiticeni, J, Su­
ceava.
*
A. nenwrit-o cu oi.şteai,n gard.
*6
A. nimerit-o, ca P1'oStU, drept cu oiştea ;în
gard.
G .. IV. Oxrşon, stud, c. Banca, J.
'1'lItO/)((
V"'(ll Irimia, Ioan; Stan,
Nu a nemerit-o, 11 potrivit-o pl·n�t. Şe dico mal ales la vorbe
[lf'-potrivite �i celuî care ;:ţ'reşe;;ce l:e-V11.
Se dio că Irnuia, un om din satul Hogea, comuna Dogele, fiind het
şi mergend, spre sat. cu căruţa cu dot cal, nu a lăsat, pre tovarăşul
seu. să mânie caii, ci, luând e1hă\uril";.în mână, în 'oc să ţină dru­
mul ati cârrnit oiştea tocmaI într'un gard, lângă porta ţarnet, şi de
atunci a rămas dicerea. - PA'mlclr;,
7095
Fecior de după gard.
ŞINI :A[ DIN ŞINCA, Adiţ. 1853,
Cron. II, p 172.
Veq! copa. F,·opte.
Copil facut in afara de casatori ...
• Cantemir dice că, după hronicele moldovcnesct, (Ştefan V!l) au fost
fecior de după gard al luI Bogdan 1Il Vodă e , - ŞINCAI.
«Ear după, acela, VoIca a născut pe acel fiu mal sus dis Despot,
pe sub qarduri, ca pe un bastard, şi pretindea Votca, muma luI Dis­
pot, cum că a rămas îngreunată de Şuşan» -Cl'isov lllihnea· Vodit, an.
1586 in O,4V din Bâr. 1, p. 164.
[165]
7096
I�IBRĂ.GĂMINTE, CASĂ
*
Deslegi-ţI iepa de la gard.
GH, BX.L,INCSGC, c. Focşa.u, J.
Put.na,
V"qI Cal, ],rpi'i.
Desluşesce-p vorba, Acest inţeles, cnre nu s'a dat la No. W04,
este identic Cll cel de la No. H88.
*...::.
7097 Par'că 'l-a tălat vita (boii) de la gard.
G. POBOR .. \N, inet . Il. Siatino,.f.
Olt.
VeqI JepiJ:.
E supărat, stii posac �l tacut. Acesta dicere, este o varianta
a celet de la No. 'fiU::.
*...::.
7098 A trântit'o ea baliga în gard.
E. L PATRlell), ÎI/V.' Smulţf,
.r. Co r It/' {iti:·,,; .
Se dice la vorbe !le-potl'ivite.
*...::.
7099 ! săr! (peste) gardurt.
v. ALI·:X..\NIHU & L. ROSE'l'Tl,
1'r1S8. - V. ALEXANDRl, Teatr, p.
1227, 1278.-1. CnKo\NG'\, POl!, p,
21:5. -- FR. DAME, Il, p. 56; IV, p.
18.-A. C:\NOHEA, Rev Noui'i, VII,
p, 409. - DOBRF. MARINJo:scu,îm·.
c. Ptrou-Hoşu, J. AI:qe�·.
A umblă după femel sal'( dupa bărhaţî. A Să1'i� qardul se
dice mal ales pentru fetele ca!'] �i-m'l perdut fecloria .
• Bree ! ce berbautlîc 1 .... imi ll�a fata, îl mănâncă zestrea şi sare
ga1'du1·i>.-ALEXANDHI.
*6.
7100 Un sare-gardurf.
v. ALI':X,\NDHl, Teatr. p. �68.
[166]
*
'd'UH Rădăcină de gard.
Excrementele omt!lul.
A SE GĂTI
:fii
71l0t Lumea arde în foc şi cocona se gătesee.
LVÂL<:OF,elel'. Se. illll. c. Craiova,
J. Doli.
V<,()I fi se Pieptcn«.
*,6
1103 Până, se gătesce,
S6rele sflnţesee.
A. Pli\N, sa« 1889, P 44; I.
p. 155.- H1N'l'ESCU, p. 178.-D.
Por-ovrciu, ino, c, Cuvin, comit.
A,.ad. - V. SALA, tn». C. Vafcou­
Barcsci. comit. Bihor, Unoari«,
J"enlru (e! leneş.
GĂTIT
Ve(,l! uu.«
GAURA
J1 sIDIflit pe gaură.
L"UIlA:''; S: MAXIM, II, p. 'l363.
GHEM
Ve(lI Cap. XX), c. Ghem,
.lIl1·.
*L:,
:JW5 Pa.lt'ei '1 molie �e gheme.
G. P. SAI.n!";, ÎI!!'. c. Smulţi, .J.
((jf)Ul'luit7..
[167]
*/
7106 S'a plătit ca săraca. de ghemele satulut.
o femee săracă, mal ales la! eră, ,;e li ranesce luerănd la cele­
l-alte femel, torcend, şi indrugând, �i, daca se intimplă să albă.
mult de lucrat, caută se lucreze mal Iute, şi. prin urmare mal
prost, ea sa isprăvescă mal repede.
Prin acesta asemănare se în!:elege, prin nrrnare, ori-ce om
care, pentru plata, cantci. n umaî se de peste lI�hil lueruluî cu
care estc Jnsârcin.rt.
*L
7107' GhemuI e mare, însă e mic cine l'a fecut.
V. SALA, dese. c, Hieni; comit.
Bihor, Ungaria,
L'a adunat după ce-va mater-ie ne-tolositore cu. scop de a
ln�t'la. Ii; mic in omenie, adica lnşclator.
*L
7108 A se face ghem.
:\1. C\:'-IIA.'1, publ, J, Iaşt. - FR.
DA)!I� II, P 64 .
• S'a făcut ghem de frică-.
*!:::.
7]O� A se face ghemotoc.
G. P"BIJI>,;\", inst, c, Slatin«, J.
Olt.
GHETA
Ve(!l li'a.td.
�./\
j1]]O"�A strînge ghetele pre cine-va.
!. GHlGOP.J';SCU, elef), ş« lnst.
Bncuresci, .1. Ilfoo.
[168]
j
1�
I
Yt'cll Boei', Cap. XXi.,
c. Gol, J1.eh'i, Negi1.
10[(1). GOLESCU, l}!S.S·. II, p. 44·.
V. SALA, dasc. c Colesct, comit:
Bihor, Ungaria.
Mîl şî sute de votnicl nu pot desbrăca pe ce!
gol şî dăsputat.
*6.:'
O sută de talhari,nu pot despoie pe un
(sărac) gol.
GOL
GÎRLICIU
V. SALA, Î11/!. c. Vaşcoa-Bâresct
8.: Bunteect, comit. Bttio«, Ungan'a.
Veejl Otobotă, Ciema,
OpinciJ.
GIU�ELIU
Eire =clans ses petiis soulier« ..
GIUBEA
Om CII idel l'ui!'inite, din alte vecur].
Adică de la cel ce lI'al'e n'ai ce 11111 !GOLi':SCU),
168
A ave un necaz, i) superarr-, '1I1 pa;:, it,e aiIa intr'o impn;­
jurat-a grea.
7111 Gtubelic.
*6.
7112 Eu gol, al sdrenţos, nu ţi-om fi uiet de un folos.
Când nu dăm ajutorul nostru cui-va, arâtăudu'I ca nu'I p.)i.c�
fi de niot un 1'01/):,;,
1U3
[169]
7114 Singur se dă de gol
Până să '1 de ocol.
A. PcIN.'>, 1, p. 112.-HIN'j'ESCU,
p.70.
Pentru heţiv.
7114h. Cel gol trebuinţă n'are d'a-şt păzi halnele sale.
IORD. GOLLseu, M88. Il, p. 7fi.
Adica cel sarac n'are de ce ingriji (GOI.Eseu).
Homme nu ne peut etre depouille,
Pl'01J. Franc.
7115 Gol al venit, gol te duci, cu tine d'aicI nimic
duel.
IOHD. GOLEseu, M88. 1, p. 296.
*"'"
Gol m'am născut, gol o si), me duc.
A. �ANN, Ediţ. 188\:1, p. 1�4;
II, p. 8t;.-=-H[NTESCU, p. 70.-Do­
BHE MAHlNESCU, inv. c. Ptrmc­
lioşu, J. Arpe«.
Sarac am fost, sarac o sa mor. Dicere luata din Biblie.
Gol marn. născut din mitra mamei mele,
şi gol me uoiii înt6rce acolo.
Ioc., 2.:21; P,�., ss.i», s«; 5.15.
*L.
7116 A ramas din gol cu pelea.
G. P. SALV1U, înv. c. 811111rţ·" J.
Cov'ltrluitl. -GAV. OMŞOR, p"of c.
Delu-1Uare, J. Tutova.
Când un om deja sarac, saracesce şi mal reu,
*
7117 Qi s-fal,)l gulişan ca pulu di eloee �l)
G. ZUCA, stud, c, Cusina, AC­
bnnia.
Ce sa fad când nu al nimica, t'tll'â parale .)
1) Ce să faci gol ca puiu de cloşcă? .
[170]
170
*6
'il' 1]8 Â. fi golă
Ca o olă.
G. P"BORAi'. iust. J. Olt.
Casa săracă, gola.
*6
1119 Gol ca. degetul (deg itul).
V. AL8:-':A:,DRI, Teatr, p. '1644.­
D-sA�. N.�])EJDE, NUl!. p. 87.-FR.
D . .urrc, 1, p. 344.
;-;al'ac lipit IKimilllulll1.
S1llldu. - Şi (!eu, Antohi, "ştl [jul Cet d('y;t"Z?
Al'llohi.- Gol, gol, păcatele mele! că chiar casa asta. în care şed
de două-dccl el" ant. e a ta, Du'I a mea.-SwJrcit. Rîs;]).
* ?\
7120 Gol nap.
G. DI�\[' 'l'J.;ODURJlSC:U, Cercei. p.
ol'l.-I. ;Vr.'\RI:\'ESCU. in», c. Bradu­
'le-jos, J. Aryeş.-M. STĂNCEANU,
in». c. Piria, J. Mehedinti.
Gol ca napul,
A vn, CORt:I'A. paroh. c, Coeteia,
B(tI�(!t.-FR. I).UII;:, Il, p. 75; III,
p. M.
Veell (( se Imlm1c,{., Jleiu
'a SI11'1. .
Golan, Cara halne [le dinsul, sarac.
P. ISPlHEscu, Leg. p. 2SiJ. - FR.
D.\ II !�, III, p. 221.
Cred că nu 'ţI pre vine
Să tP, duct ca napul, cum venişl la mine,
SPEHA"PA, 1, p. 49.
Gol pistol.
7]21
e-« gol, [acul pistol.
A. PAN", ]ÎalJ. 1, p. 42.
nmu« gol,
C« un pistol.
A. PA.'iN, tiau. Hl89, p. 40; 1, p.
15ti. - HI,Y!,J<:scu, p. 70. - H. D.
E:-<ESt:U, Î1w c. Zarno8tea, J. Do­
rohoi«.
[171]
1\IBRICXMlNTE, CAsA
Vec)I a se Irubrăcîc.
Acelaş inteles ca la NI). 712IJ.
171
-Bătatul rămase adumbrit Într'un crânguleţ verde, căct era gol pis­
!o/'.-fSPIRESCU.
*6
7122 Gol puşcă,
A. PANN, r, p. 62.-Şez�t(h·e, 1,
p. 259.-L. Ş,'\INEANU, Archc Ist, III,
p. 226. - FH. DAME, IIT, p. R02. ­
E�I. POPESCU, înv. c. Ctocănesct­
JIII�l'ginen'i, J. Ialcmiţa.
*/:.
Gol puşcă, îmbrăcat pistol şi 'încălţat cu
qhetele de la notez.
C. DANULESCU, elen. �c. Just. c.
Scundu, J. Vâlcea.
'[" Gol ne-imbracat, sarac.
20 Casa gala, fără nimic intrinsa.
<O cocJ6bă de casă derăpenată, iar în lăuntru gol pUfjC(t, sărăcie lu­
cie>.-Şez�t6I'e.
Proc. Elen,
Nudior paccillo.
P1'OV, Lat.
Nu cmmne le ma in.
Pro», Franc
7'123
Gol susanea.
, ,
L. ŞAU'EANU, Arliio. Ist .. II, p.
226.
I
4-,
Acelaş înţeles ca la No. 7122.
Se Tu trehuinţeza câte o data acesta dicetore sub forma: gol
sa.�sana.. Fiind dat inţelesul cuvintuluî sacsana, în limba tur­
cescă, adică cal de sarcina, şi Într'un mod figurat, sarcină, po­
vară, este apropo cert ca qo] sacsanc� nu este de cât o corup­
pe il dicereî qo! şuşanea.
[172]
172 PROVERBELE ROM;\NLLllR
*�
7124 Gol ohilug.
Gol pilug.
Veql8i1mc.
Acelaş inteles ca la No. 712:3.
G., P, �ALvn;, ;'111, c. Snmfţl", J.
Corurluiă,
*6
7125 Gol chil u g' şi-gras butuc.
G. P. SALVIIJ, in». c, Smutţr., .1 ..
COt'l/'l'luht,
Veq! a se 1mbnldt
Se dice la acel car! cheltuesc, tot ee au, pe beutura.
*6
7126 Gol făeăleţ,
EM. POPESCU, tIU'. c. Ciocănesci­
.�fl1rf!il1en t, J. Ialomita .
Acelaş in ţeles ca la No, 7124 ..
7127 Gol tocă.
Fa. DAME:, IV, p. 16,'7.
Acelaş inteles ca la No. 7126.
c A găsit casa golit toed •.
*6
7128 In gol.
Ved! Cap. XlI, c. Sec.
Adică faxa ishănda.
«Pe unde �e duce tot ;,1 {joi unlbla.,,-CLUcAN';�.
*6
7129 A da de gol.
A. PA""", Rdit. '1889, p .. 52.­
Hrxţsscu, p. '128.
A '1 da pe faţâu.nellirile sau însuşir-ile sale cele rele ..
*6
7130 A se da de gol.
A. PAc'm, 1, p. H2.-HLNTESG1J,.
p. 70.-AvR. COReEA, paroh, c.
C'o'lteitt Banat,
1
4i
\
[173]
mBR.�C�lI.\'TE, CAS.�
----�-----------
'173
'Când cine-va din ne-pricepere, sau fara a voi. i�'i descopere
sJ�l.bjelunile.
GOLĂCIUNE
Veq! Golătate.
GOLAN
Ve(JI Il se Intoti.
GOLĂ.TATE
*D
'dUH Golătatea tneunjură, Iară fomea dă. de-a-dreptul.
1. CElEM';C;X, Amint, p. 69.-·E. I.
PATH.ICIU, in», c. Suntlţi, J. Co­
curluiii.
*
Golăciunea incunjură satul; [iar} f6mea dă
d' a dreptul.
N. (;B. IONESCU, îlW. c. Mamor­
miţ.«, Dorohoiă �C.IOElDXCriESCU,
elev Şc, In», c. Crietesct, J. Bo­
toşani,
De haine poti rabdă, dar de mâncare I1U. Omul l:jol sau reii
îmbrăcat se. feresce de lume, dar cel (lamend dâ busta.
-Mamă, bate-mă, ucide-mă, spiuzură-me, fă ce scit cu mine , numai
dă-m' ce-va de mâncare, că mor de Iorne. Vorba ceea: goUttatea în­
cunjură, iadl forneo rlă de· it dreptul s , - CHI·;ANGA.
*.6
'il !32 Sănătate de la golătate, că despueţit vin pe urmă.
E. BALCAN, Hin. p. 10.-Maior
P. BUDIŞTEANU, .1. llfo»
*D
Maltă sănâJate de la golătale, că desbra-
(;(tţi'i vin din urmă.
V. !r.RIM, înt.'. c. Corodesct, J.
1'1ttOVIt.
1° Hespuns ee se da acelui care te întrebă de sanatate.
2," S'm'L inchlaburit şi acum JIU mal cunosc lumea.-TulolJa.
[174]
l'ROVERBELE RmIÂN[LOf;
A SE GOLI
*L
7133 Nu te goli înainte de-a ajunge la gârlă.
V. FORI':SCU, c. Fotticeni, J. Su­
ceara.
Veql Gârla, Pî1'i11, RHI.
Acelaş iute les ca la No.lIO'l-.
GRADINA
Veql C{lp. II, c. G1'IJdi'niJ.
,
*6
7134 Udăfntâiă grădina ta, şi de 'ţI mal rămâne
apă, udă şi pe a vecinulut.
K 1. PATHlClU, înv. c. Smulti ,
J Conurluiii.
lugrijesce înt.liu ele tine, şi pe urmă do alţ.iî.
.!. ,
7135 Carle maere en vrt, locu plterde.J)
fR. �1IKLOSICH, Rum, Unters, 1,
p. IO,
Cine '�l părâsesce locul, Il vede luat ele alţiI. Ne invaţâ sa
fim statornic! cad: petra care Sr< tn uiii din loc Il ic prinde
muschii».
Qui va Ct la chasse perd sa place.
Prov. Franc.
GRAJD
Ve<jl Annăsar, cat,
Mfitunt
7136 Inchide grajdul după ce eI fură calul.
lonn. GOLl-:SCU, JYh�. Il, p. 15.
Se gice pentru cel ce nil ingTiji'sc la vreme (GuLESCU),
'1) Cine merge in grădină, (i�i) pierde locul.
[175]
IMBR�C.:\)llNTE, CAS�
17:j,
Ferme j' l'eiable quasui les cheuaua: n'y SOllt plus.
PrOL Fro1/c.
7137
*
DoI aţI tr'ună adamc nu 's fage.1)
G. zuc.\, stud, c, Ave/a, Epi«,
DOl In�l nu pot porunci iu acelas loc.
GRINDĂ
Veql a Juca.
*L\
7138 NicI din grindă cerc de bute,
NicI din mojic 1J1ll de frunte.
V. ALEXANIJBl 8.: L. ROSETTl"
MS8. - DOBIIE MAHl1\I':SCU, Înv. c.
PirvlI-Rorfu, J. An7ef.
Veql Cer, Mojic, Salcie.
Pentru cel e�iţl din proştl.
7139
Când grinda de sus se plecă în jos, ce pute
face cea mal de jos �
(ORD. GI)Lg�CU, 11188. II, p. 3·L
7140
Ca grindele pe casă
Calld IIIIII! sta.
I"IU). G"LESClJ, Mss. II, Ase't1.
p. 22:\.
*,-,,-
7141 A pune ochii în g-rindă.
T. BĂLĂ:;I-:L, îlll'. c. Stefăuesa;
.J. Vâlcea.
A fi pe marte.
Romanul crede că martea ,.;e aşega, in casa omului cart' e pe
patul de rnorto, in grindă sau dupa uşă.
'1) DoI armăsari într'un grajd nu se pote
[176]
l
JI76 PROVERBELE ROMÂNILOR
-----------�----------------
*,6
7142 A încrestă în grindă.
GAV. ONlŞOR, prof. e, MUI'gen!,
J Tutoua.
*,6
Samnă 'n grindă.
AVR. CORC�:A, paroh, c. Coşteiă;
c, Banat.
1" Pentru a'şi reaminti, in tot-de-una, ore-ce.
2° Când afli o noutate, ce-va ne-ohicînuit, de la o personă.
7143
*
A tăIa in grindă.
l\!IaTor, P. BUDlŞTEANU, J. Ilfov.
M. C,\NIA·.�, public. J. Iaşi.
Anu face nimic, sau o trehă de nimic.
Prov. Ji'm ne.
N u e sanatos, e gata sa mora.
il senl le sapin,
GROPA
+
I
I
1
1
i
I
j
�.
GULERAT
Om gulerat.
VecII Cap. c. II,Gr6pli.
a se Im,eţa.
ANDR. Mxrurocscu, înv. 1;. Htt­
mele, J . .Argeş
7145
*,6
7144 Mirose a gropi.
LAUnIAN S: MAXIM, Glosar, p,
278.
\- cel! (;;ocoi/î.
Mindru �i insemnat prin obrăznicie.
[177]
177
GUNOIU
v,'q.{ Cap. 1, c. Gu­
noiă, a Mittudt, Ochiu,
VTenne.
*6
'4146, Gunoiul vechiă când s'aprinde, anevoIe se stînga.
E. I. P .. ITHlC[U, înv. c. Smulţ�,
J. Corurluiîi.
)!" Dupa multe llt°ajuuslll'!. ce am facut uuuîa, fla ne păzim
de a'I mal' supără.
2" Pentru dragoste la l,etn\.neţe.
Le »ieu.c boi» [ai; bon (eu.
Prof. Franc.
*'"
7]47 Gunotul ve chiu s'aprinde.
G, P. SALVIU, in». c. Sm.ulţi, .1.
Cocurluiit.
*I'�
'i1H8 A nu face gun6le multe la casa luI N ...
(TA\', ON[Ş'iI:, prof c. Bedad, J.
Tutor«.
Veq! Purice.
A nu sta mul l.a vreme 111 casa eul-va, U8 l'IIVmdu-se înt.e­
le;,;e cu dînsul.
,Vecl că IIU (III/ ,,11 f.u: po'e multe .'!ltnoie 1:J. casa d-tale»,
GURGUIATA
*'"
7149 A pune la gurguiat.a.
T. IL'\ LIŞI-:I., inc, c. .>'tef'ănesc'i,
J. Vâlcea.
Veql Uucu.iat.ă,
Acelaş inteles ca la :'\". 7(/u1. A'I d.uee la biserica care este
I'n;;] 'naită, mal �1l1';':1I1atft (;CtVile casele din sat.
[178]
Pentru omul reu, fara nici o calitate.
HAINĂ
Din I1lIDIC ce o să poJl face '?
A. PANN} lll, p. 70,-H1NTESCU,
p. 74.
GURGUIU
PROV.I!:flBELE RO�IÂNILOR
A îmbrăcat pe dînsul halne noi,
ŞI-au ţinut de JOI până mal apoi.
V. SA LA, da se. c. Holod; com-it.
Bihor, Unqaria.
*6
Haina 'i haină, dor om nu'«.
V. SALA, dasc, c, Mizirieş, co­
mit. Bih01", Ungaria.
P. GÂHBOVIGEANU, prof; c. Ri:J·
tesei, J. Argeş.
A VR. COReEA, paroh. c. Coşteia;
Banat.
Veq.! Ac, Ban, a Be,
Croitor, Gol, Cap. XXI,
c, Hatnă, Nu1tti1, Sara»,
Somn, Străin,
*.6.
7151 Din casă de pălajen nu se face haină.
7153
*6
7150 A lua pe gurgută.
*6
7152 Haina '1 bună, dar omu nu 'l.
Adică a goni pre cine-va. Gurguiul este partea dinainte a 0-
pincei. Cu acesta Romanul dă în laturî din cale obiecte ce nu
le află demne de a fi prinse cu mana.
178
I
1,
1:
I
1
,
I
I
j
1 i
III.
I
*6
Ha'ine noi,
De Joi până apoi.
V. SALA, duse. c. Vaşcot'i-B,)­
resei, comit. Bihor; Ungaria.
[179]
..
179
Pentru omul care nu scie să 'ŞI ecouomiseseă avutul.
*6
'1154 Milă mi-e de haina Iuî, dar de cămaşa mea şi
mai tare.
D-:-IA II. JUI'ARA, c. Fedesci, J.
Tuto?:a.
Vtq! Ci1YJlaşft, Piele.
Dice omul care 'SI caută întâiu de sufletul lUI, şi În urma,
se gândesce şi la alţiî.
*6
7155 De cap, că hafnele îs pe banI.
IULIU GROFŞOREANU, dasc. c.
Golşa, comit. Arod, Ungaria,
Când dOI se certă şi sunt gata la hataîe.
7156 Se răsfaţă 'n haine lungi
Ca un ban în două pungI.
A. PANN, 1, p. lGI.-H1NTE�GU,
p. 1fiO.
Se dice despre cel mândru.
7157 HaIna asta străină, a ta este �
A. Pxxx, 11, p. 7.",.
Pentru cel cart cum pera pe datorie.
*6
7158 Halne de anglie
Petece o mie.
V. SALA, dasc. c. Vaşcfou-Bil­
'1'["c1, comit 8/1101', Ungaria.
Pentru cel care are Iialne Irumose, alese, Însa Iacute pe da­
torie.
*6
'1159 Nu te uita la halne, ci la ce este în haine.
Al\DHEI MAm:-a:sr:l, 1'/1V, c, H!<­
mele, J. Aroe«.
[180]
180
Pl\OVERBELL: ROMÂlilLOH
---------------� --
*6
Nil se caută li-una, ci cel din haină.
E. .1. PATRICIU, hw. c. S'I/ulţl,
. J. Coourluiit.
VeeJI Cojoc.
Să preţuescî şi să cinstesc! omul nu după portul, după în­
făţişarea, după averea, ci după valorea lUI proprie,
Nastratin Hogea , odată. fiind la nuntă chemat
Se duse în haIne simple, ca sărac biet îmbrăcat.
Nuntaşii ast-fel veq.endu'l, nicI în semă nu '1 băga,
Ci pe cel cu halne scumpe să trateze alerga.
Şi după ce aşedară la masă, pe toţt, frumos,
Il puseră ş i pe dînsul în colţul meset de jos
Naslratin vedend acesta se sculă 'n grabă, alergă,
Şi la lin al seu ptie tin să '1 de haine îl rugă,
Dându'i haînele acela se-îmbrăcă galant, pe loc,
Puse şi. o blană asupră 'şr, cu postav roş de foc,
Şi aşa rner gend el iarăşt, la nunta ce a fost chemat,
Cum îl vădură nuntaşij, cu cinste l'a 'nlîmpinat ,
Poftim, poftim, Hogea-Efendi, câtre dînsul toţt dicănd,
L' a pus tocmai 'n fruntea mesiI, fie-care loc tăcând.
El dacă şedu la masă, ş'a întins mineca în vas,
Dicănd : poftim, poftim, mănâncă ce " mal gras.
I! întrebară nuntaşit : Hogea-efendi, eJi( end,
Pentru ce o Iact, acesta, ş'întingI mineca măncând ?
Pentru că, el 18 r espunse , cu, înlâln, când am venit
Cu hamele cele proste, D irnenea 11 LI m'a cinstit;
Şi cind v'am dat bună diua abia ml-aţl di s : mulţumim.
Iar acum venit cu aceste, toţI mi aţl dis ; poftim, poftim
De acr-a şi eu nlana �e mănănco o poftesc
Că ved, toţr privesc la haine şi persona n'o cinstesc.
A. PANN,
*6
7160 Hainele nu fac pe om (omul) mal de trebă.
A. PANN, Edit. 1889, p. n7; III,
p. 71.-HINTESClT, p. 74.-B. CON­
STANTINESCU, Cart. Cit. III, p.
li'l.- V. SALA, dasc, c. Vaşcou­
Băresc), comit. Bihor, Ungaria.
*6
Hainele nu fac pe OJ)Lm�'î'[ bun de cât este.
Semin, Ruc. CI. VIII, prin P.
GKF:BOVj(�EANU, PI'().f.
[181]
IMBnAC,'�lINJ 1':. CAS,'
---------� - ----------���
*6
Haina nu face pe om mat ele irebă.
181
OOBEE MARINESCU, în". c. PÎ1""
ou-Roşu; J. Co"udllit'1.
*6
Haina JIU face pe ain.
E. I. PATRlc.ru, înv. c. S1Jmlţi,
J. Coourluiii, - Fn, DAMl�, Ill, p.
153.
Nu
face
hairui
pe
ma.
AL. DUlIIITRESCU,
p. '130
*6
Hainele
nu
fac
pe
O1n.
V. SALA, in», c. V. Selişte. co­
mit. Bihor, Ungaria -IUL. GROF­
:jOREANU, clase. c. Gtuşa, comit,
Arad, Unqaria.
*6
Hainele nu [ac omul.
VeqJ Imbrăcăminte
Acelaş înţeles ca la No. 7159.
D. POPOVIGIlJ, âasc. c. Cuvin.
COl1. it Arad, Unqaria.
VeqJ No. 4342.
In uestimentis non est sapieniia mentis 1).
Prov. Lat.
L'habit ne [ait pas le moine.
P1·OV. Franc.
Das Kleid machi keinen Mâncli 2).
Proo. Germ,
*6
7161 Omul einstesee haina, nu halna pe om.
1Vu face hain». pe om, ci omul face liaina,
1. G. VALENTINEANU, p. 34.
i) In haine nu stă cuminţenia mintei.
2) Haina nu face că lugărul,
[182]
182
Pf\OVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş inţeles ca la N o. '7 -160.
7163
*
Haina (hamele) face pe om.
AL. DlJ\![TRESGU, p. 136.
VecII ;l1edic, Rasă, Robă.
Acelaş înţeles ca la No. 7H;2.
Pi'OV. su«.
PI·OV. Lat.
L(� belle plume ţait le bel oiseau,
P,·OV. Franc.
7164
După c6jă se vede pomul,
După haînă omul.
V. A. UREG[![Ă, Leg. p. 131.
Acelaş inteles ca la No. 7168.
*.6.
7165 Nu face omul cât haina.
DOBf\E MARINESCU, înv. c. Pir­
mi-Roşu, J. Argeş.
Pen tru cel hogat dar nerod, ne-cinstit.
*L::.
7166 Hame noi cu bumbii vechî,
Sună cam reu la urechi.
V. SALA, înv. c. Totorent, comit.
Bihor, Ungaria.
La Iucrurî ne-potrivite, mal ales In căsător-ie când e mare
deosebire de virsta intre soţî.
7167 Haînele împrumutate nu ţine de cald.
A. PANN, Edit.1889, p. 176.
1) Halna (este) omul.
2) Vestmintul face omul.
[183]
IMBRACAMINTE, CASĂ
*6
Ha/inele 'imprumutate nu rin de cald.
183
Veq! nea, P6W.
V. SALA, înv. c. Budureasa, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Haina iniprumutaiă nu ţine de cald.
A. PANN, II, p. n.-HIN'fESCU,
p. 74.-P. ISPlfIESCU, Re». 18t. I,
p, 2�5.
*6
Haina străină nu ţine de cald.
E. l. PATRICIU, înt,. c. Smulţt,
J. Comcrlsciă,
*6
Hainele siraine nu ţin cald.
NIC. MANOILESCU, in». c. MOfJi­
liţa, J Putna,
VecJi Ave/'e, Străin
'1° Lucru strain nu ne Iolosesce.
2° De lucru furat nu te poţ'i folosi.-J. Covurluiu.
D'habits d'autruy mal an s'tumore.
Mimes de Baif; XVI Siecle.
*6
7168 Haină lungă '1 minte scurtă.
Şezăto"e, II, p. 35.
*6
Haine lungi .şi minie scurtă.
S. FL. M.UUAN, Sat, Pop. p. 52.
'10 Arata mintea cea prostii a femeilor.
Frundă verde lemn uscat
Hal nevastă la vînat!
- ElI dic, deu, că am barbat.
- Eu dic, (ţeu că am muere
Şi cu tine tol aş mere.
Nevasta ne-pricepută,
Haine lungi şi minte scurtă,
Stă puţin, pe loc gândesce,
A pol la vînat pornesce.
Poes. Pop.
[184]
184
PHOVEHBELE ROM.ÂNiLOR
---
20 Prin extensiune se aplica şi hârhatilor, în ierile unde si
ei portă haine lung'],
Turcilor, nebunilor,
Sărăcie 'j vorbă multă
Haina lungit 'i minte scurtă.
Poes. POL).
7169
Bune sunt hatnele late, dar la călugări numai
sunt date.
lOBD. GOLES,X, Ms«. li, p. 8fy ..
Arată fericirea c<lluiSari lor la tate (GOLE�CUJ.
*6
7170 Cine hainele �î le păstreză, le are pe jumătate,
IORD. GULESCU. 111.88. II, p. 83.­
DOBHE MAHlNESGU, in», c. Pirou­
Rol'fu. .J. A 1'ge.�.
Cine '.?L (ilie lusinele ne 'snbrăcatc
Ale lu: sunt nuinni pe [umăiaie.
A. PANN, III, Jl 91.-HINTE�(:U,
p, 74.
Ne învaţă să nu ne pastrum averea, c�\ p,btl'and-o, d'abi;l
pe jumătate o putem ave (GOLESCU).
Daca nu te folosescî de avere, de t;eb{l o mai al. Se 1;!icE'
mai ales pentru cel sgircit.
7171 Hatna lucrată) fie �î ne-purtată, e�'i pierde pre-
ţul ei.
Ioun. GOLLSGL;, Mss. Il, p. 74.
Se dice de fetele ce '�i prerd tecîoria paIUL el nu se marita,
insemnând ca le-a scadut cinstea (GOLESCU).
7172
Halna să-ti fie cum e sacul si peticul.
, ,
A. PANN, Edit, '1889, p. 57.
Haina să, 'ţi ţie CUtIl e sacul .?i petecul
Româ«. GIHlileţ, I, p. 24.
Omul să se imla-ace după starea lui.
[185]
IMBRXCĂMIN1'E, CASĂ
185
*L:i
7174 Il fac o haină în spate.
v SALA, înv. c. Cârnpeni ; comit.
Bihor, Ungaria.
M6 folosesc de cîne-va pentru a me apera de un ne-ajuns,
de un necaz ore-care, cu sau fara votea luî.
HAMBAR
Vl'qI Condac .
*L:i
7175 Intr'un hambar gol, şi şorecile să cadă, capul
o să'�'i spargă.
A. PANN, 1, p. vm.--HIN'j'ESCU,
p. 74. -DOBHE MAHINE:SGU, inv. c.
Pîn'u-Roşu, J. A/·geş.
Pentru cel sarac.
In eine leere Scheuer kommi keine Maus.1)
Pl'OV. Gen".
*L:i
7176 Ha mharul gol nu are şroreci.
V. SAI,A, duse. c. Dumbrăreni,
comit. Bi71O", Ungarill.
Acelaş înţeles ca la No. 7t7fi.
HOGEAC
7177
Nu tu ti udjacurli ce-afumă au nicuchlrată.")
Pun. PAPAHAGI, Zweit. Iahres.,
p. 170.
*
Nu. la iule iuijiacurile ci aţumă maghiripseRe3)
ILu< GHlCU, c. Turia, Epir.
N Il toţî cel cari se lauda mult fac: trebă buna.
Ne sont pa., iau» chasecurs qui sonnenl du em·.
Pror, F1'Cl1lc.
1) Intr'un hambar gol nu vin şorecl).
2) Nu t6ta hogeacuri le (coşuri le) ce fac fum au gospodărie.
3) Nu la tote hogeacurile ce fac fum, se gătesc bucate.
[186]
I. COYAN, prof. C. Pericoli, Epi»,
186
7178
������P�R:..::O_V.::::ERBELE HOMÂNILOR
Alte situi niclii Niger, die das Hern blasen.1)
*
Fumlu si a-ducă ambar, deam udjeaclu a s'hibă
strîmbu.")
*
Udjeaclu la ,,'hibă sirimb, [u.mlu. s'esă ind1'ept.3)
C. ION "seu, 1)1'0/ c. Neoesta, Ma­
cedonia
'r
I
Tl'eLa sa merg-a bine. fie cum o fi, prin ori-ce mijloce. Să
ne ultam la ţinta iar nici decum la mijloce, Scopul să fie bun,
mijlocele sunt i ndiferen le.
HOGEAG
*6
7179 L'a luat la hogeag.
GAV. ONIŞOH, prof, c. Fedescs,
J. Tutooa,
I-a dat o bucăţica de slujba, lin mie folos şi ast-fel I'a prins.
HORN
Ve41 a SG1'ie.
*6
7180 Unde'l hornul mare, fumu '1 puţin.
G." V. ONIŞOR, în Junimea, No.
16, Berlad.
Pentru cel cari vor sa se arete mai mult de cât sunt.
*6
7181 AbIa a eşit din horn.
GA v. ONI�OR, prof, c. Dobrooeţ ;
J. Vasluit1.
E ne-virs tnic.
IACA
1) Nu sunt toţi vînători, cari sună din corn.
2) Fumul să se ducă bine <drept), dar hogeacul să fie si strîmb.
3) Hogeacul Iasă să fie strlmb, fumul să "să drept. .
7182
A rupe eul-va lacaoa.
1
1
[187]
IMBRA.CA.MINTE, CASĂ
---
Ved! MâneciI, Pulpană.
A '1 ruga cu multă stăruinţă.
IATAC
IBRIŞIM
187
Veq! Cap. XIX & XXI,
c. latac.
7184
*6
7183 A'i trage un ibrişim pe la nas.
DOBRE MARIN"SCU, înv. c. Pî,'VU­
Roşu, J Argeş.·- FR. DAME, II,
p. 117.
Vedf Ibrişin,
1" A anunti un lucru de departe şi într'un mod sarcastic
2" A dojeni, a mustra, a batjocori.
*
A merge lucru ibrişim.
D. ZANNE, arh, c. Bolintin-din­
Vale, J. Ilfon.
Veq! Ciripie, Ibrişin , Strună.
Adică uşor, fără greutate.
IBRIŞIN
*6
7185 A'l tra.ge un ibrişin pe la nas.
1. CREANGĂ, Ami!1t. p. 94. - S.
Mlll.�ILESCU, Şezăt: n, p. n. - E.
J. PATRICrU, îlW. c. Smulţî, J Co­
»urluii; .. - M LUPESCU. 'inv. c.
Brosceni; J. Suceava.
Acelaş înţeles ca la No. 7183 .
• Ne trage câte un ibrişin pe la nas despre fata popeh.- CREANGĂ.
*6
7186 A merge lucru ibrişin.
GR, ALEXANDRESCU, maoietr. J.
Putna.
[188]
188
Acela� in ţeles ca la No. 7'181.
IEE
7187 Supt p6le de iee nouă,
NicI mă ninge, nici me plouă.
IOHD. Gou,SGC, Mss. II, p. 65.
Se dice pentru cel ce �e ocrotesc de dame (GOLESCU).
*b>
7188 Se găti ca ieea de socri.
G. POBOHAr\.hlst. J. Olt.
Vec}! Cămaşă.
Acelaş înţeles ca la No. 672� -,
*b>
7189 Ieea lată
Că se gată,
Ieea 'ngustă
Că mal oustă.
G. Sll\lULESC;U, c. Mehelens, co­
mit. Zarand, Unqari«.
Adică cu ieea lata se gătesco averea, cu ieea ingusta averea
ţine mal mult. Ne îndemnă prin urmare a trăi cu păstru.
7190
Ca o ite fără bîzărt.
fORD GOL"SCU, Mss, II, Ase,".
p. 48.
Pentru un lucru care nu este g·iHit.
IESLE
Veql B01!, Cal, Esf,e.
*b>
7191 L'a legat la Iesle.
Vcq! Gard.
DOBHE MARINE5CU, în·v. c. Pirvu­
Roşu, J. Arqeş,
[189]
189
1MBRĂCĂMIN'1'];;, CASĂ
-------------------
Acelaş înţeles ca la N o. 7U9().
IGRASIE
*
7192 A ave igrasie la cap.
A fi prost, tîmp, într'o cl6g�l.
IIE
Veql lee.
ILIG
VeqI Tigan.
A SE ÎMBRĂCA
VeqI Copil, c«, Des­
brăcat, Cap. XXI, c. a se
Imbrăcă, Serbătâre.
7193 Când îmbrăcat când despuiat (despotat).
A. PANN, I, p. 134 -HINTESCU,
p. 77.
Despre cel sărac care adî are şi mâne nu.
*.6
7194 Sta), ma, că nu '1 îmbraoi tu!
GAV. ONJŞOR, prof' c. Btrtaâ,
J. Tutova.
Când un altul iţ! bale copilul.
*.6
7195 Zena până se îmbracă
A fi supt viţelul la vacă.
V. SALA, dasc, c. Negl'i, comit.
Bihor, Un.f/cwia.
Veq! a se Incătţ«.
Pentru cel leneş.
*.6
7196 A fi îmbrăcat pe dinăuntru.
G. P. SALVlll, in». c. Smulţl,J.
Coourlttiii,
[190]
A. PANN, sa«. 1889, p. 45; 1,
.p. 156.-HINTESCU, p. 77.
190
PROYERBELE ROMÂNILOR
Se îmbracă 'numai pe din-lăuntru [năun­
iru].
Veql Gol.
Se dice pentru cel beţivi, carî din caus a acestuî viciu, se
portă mal mult gOl, ne avend cu ce să se imbrace.
7197
E îmbrăcat ca un nap
Din eăloâe pân' la cap.
A. PANN, 1, p. 1HH. - HINTESCU,
p, 77.
Veq.! Gol.
E atât de sărat: încât nu are nicl cu ce să se îmbrace.
*6
7198 Imbrăeat pistol.
C. DANIILESCU, ele". Se. Insi, c.
Scund«, J. Vâlcea.
Veq! Gol.
Pentru cel cari sunt mal mult g'oL
IMBRĂcAMINTE
*6
7199 Imbrăcămintea nu face pe om.
V. SALA, da se. r. Dri'1g(}ne8ci,
comit. Bihm', Ungaria.
VCf11 Haină.
Acelaş inţeles ca la No. 7 HiO.
JMBRĂCAT
Ve�l (1 se Imbrăcă,
Minte.
7200
*
Alâcsită ş'ni bâsea tă 1).
C JONESCU, in», c. Neeeet«, Ma­
ccdonia.
1) Imbrăcate (gătită) şi ne-sărutată.
[191]
li\lI3HĂC.A.M!NTE, GASĂ
191
Despre tinerii care se g·ii.tesc pentru logodna ŞI remân ne­
logodiţî.
*.6
7201 A fi îmbrăcat domnesce,
Si a tremura Domne-păzesee.
T. BĂL.:;':;;EL, înv. c. Stefănesci ,
J. Vâlcea.
Se dice celor fudul] cari se îrnbracă subţire pe un timp fri­
guros.
A IMBROBODI
*.6
7202 L'a îmbrobodit femela.
P. ISPlHESCU, Leg. 1, Edit. 1872,
p. 175; Sn6ve, p. 33.-HIWj'ESCU,
p. 58.-G. POBOHAN. inst. J. Olt.
*6
A î mbroboâi ca pe-o muere (muiere).
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 104; r,
p. 56; II, 97 & 125. - HIN!rESCU,
p. 77.-P. ISPIHESGU, Leq., p.64.­
DUBRE MAHINESC:U, înv. c. Pirmi­
Roş1t, J. Argeş.
Ve41 Femeie.
'lG Se dice, om vm'rrobodit, de acela care se portii. pe placul
muîerel şi nu vede de cât cu oclul el, ne-credend reui ce '1
pote spune, altiî, de dinsa-
o văduvă însă când-va, după lege,
Cu a doua nuntă capul ! eu să'şt lege,
Ea atunci dice cum că, se iusoră,
Iar nu se mărită pentru a doua oră.
Şi caută, 'n lume, bărbat să găsescă
Ea să fie mare, ce o vre să facă.
A. PAN!\'.
2° A inşe lit.
«Pe aceşti bărbaţi, mal adese, îl tmbrobodesc femeile lor .• -ISPIRESClJ.
[192]
192 PHOVEHBELE HOMÂNILOH
Românul Glumeţ, I, p. 4'j,
A ajuns de nu duce lipsă.
1
Veql MUlIlii.
A IMPUNGE
Veql !l0t1, Vacă, vu«
Fn DAME, II, p. Hf.
AÎNCĂLŢÂ
A ÎMPĂTURÂ
A O împătură.
A fugi.
7205
E r. PATHlCIU, tnv. c. Smulţi,
J. Cocurluiă,
,6.
7203 Umblă imbrobodit.
*,6.
7204 A imbrobodit treba.
*,6.
7206 Inoălţat cu ghetele de la botez.
C. DANIILEseu, elev. Se. Inst, c.
Scundu, J Vâlcea,.
Desculţ, sărac.
*,6.
7207 A încălţa bine pre cine-va.
GH. JIPESCU, Riful'. Oraş. p. 207.
G. POBOHAN, inst . J. Olt.-DOBRE
MAHINESCU, în», c. Pirin: Roşu, J.
Argeş.-1. FUHCĂ, ing . .1. Ilfov­
GA V, ONIŞOH, prof. c. Dobrooeţ,
J. Vaslui'l1.-AvH. COHCEA, paroh,
c. Coşteiîi ; Ban-it,
IoA '1 insela, a '1 pune hine.
III;
II
"Biue l'a mal ÎJ1dtltat."
20 A '1 bate.
[193]
IMBRĂC.l,MINTE, CAS.!\.
*L::.
7208 Până se încalţă
S6rele se-înalţă.
193
7209
A. PANN. Eâit. 1889, p. H; 1,
p. 165. - HIN'!'ESCU, p, 17R. -G.
ONIŞOP, prof în Junimea Berlad ,
II, No. 36.-V. SALA,înv.c. 1'aş­
coa-Barşsct, comit. Bihor, Unga­
ria.-D. POPOVICrU, in». c. Cuoin,
comit. Arad
*L::.
Ioniiă abia se 'ncalţâ.
De la uşă pân la pat,
Ooieiele tote cad.
Pană sorele se 'nalţcl
ST. STOICESC:U, preot; c. Bată­
cenca, J. Ilfov.
Vlad pânâ se "ncaliă
Sorele se 'naltă :
Vlad pânâ se 'ncinge
Sorele se (rânge;
Vlad pân' se qăiesce
S6rele sţiniesce.
G. Bi\NULESCU, înv. c. Ptetroşiţa,
J. Dtmbooiţ«.
Ve4r a se Gltti.
Despre cel leneş.
*
A se încălţa cu cine-va.
D-NA C. BALLY, c. Nicorescş; J.
Tecuci·/1.-L ARBORE, ing. J. Bu­
zeu.
in A face o cunoscinţă ne-plăcută şi de care nu te poţî de­
sbara.-J. Tecucitt.
"M'am încltlţat cu dînsa în străinătate."
2° A '1 hate.-J. Buaeu:
[194]
194
'1210
PROVERB/'�LE ROMÂNILOR
ÎNCINGETORE
Veq.! Cap. XX1, C. 111-
cingitto?·e.
A ÎNCOLŢI
*
A '1 încolţi.
A încurca pre cine-va, a '1 supără, a '1 st rimtorâ �i, precum
dice francesul: mettre qlwlqu'un au pied du l1nw, Pacculer,
ÎNCUETORE
VeqI Cheie.
INEL
Veq! Deget, Porc.
*
7211 Sgâmî 'ţI nelu cu surcelu 1).
G. ZUCA, siud, c, Sama1'ina,
.1I1acedonia.
Adică vorbă să fie, nu se p6te.
*6
7212 Tra.s ca. prin inel.
P. TSPIRESCU. Leg. p. 245&290.­
AL. ODOBESCU, 1. p. 132.-Sezltt.
1, p. 10.
Se dice despre un flăcăii 'nalt, subţirel.
Cine-au CUIlO�CU t
Cine mi-au vedut
Mîndru clobănel
Tras prinf1"uninel?
Feţişora luI
Spuma laptelut
Musteţiora lul
Spicul grâulut,
Pocs. Pa]!.
1) Sgârie-ţi inelul cu surceua
[195]
IMBHĂG,:t�[[N'j'.E. CASĂ
A ÎNFĂŞA
195
7213
*
Oe aveam că era mosa Iihonă, 'nfăse s-caslu. 1)
))' , , ,
I. COYAN, prof, e. Ianina, Epir.
Se dice de câte or! pe lângă un bolnav, slab din fire, se hol­
nă vesce şi se culcă, alături de dînsul, vre un alt.ul de o consti­
tuţie mal tare.
S N 6 v ).
o socra născu şi ea un copil, la o vîrsta cam înaintată. Cu
drept cuvînt nora sa nu pute să vadă cu ochi buni o ast-fel
de întîmplare, caci dinsa, care avusese t1'e1 copil, trebuia acuma
să îngrijescă de sacra sa lelmsă, şi la aşa vîrsta 1 Cu tate a­
cestea, de voe de nevoe, a treimi t sa rnergă la g'ârlă ca să spele
rufele murdare ale Iehusei.
Intracestea socrul se întorce sera, acasa, bolnav. Care nu a
fost necasul şi mirarea bietet nurorr când, venim! ele la gârlă,
găsesce la stânga vetrei pe tata socrii valcarându-se şi cerănd
de la ea, fel de tel de servicii pc lunga cele ce trebuîa să facă
socreî şi copilaşilor sel, In supărarea şi zăpăcela ei, <}ice atunci ;
ţe (weam că el',:t m6şa lih6nă, 'nfăşe ş-caslu.
Al ocărî.
7214
*
A'l îngălă.
AÎNGĂLA
G. POBonAN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
A ÎNGRĂDI
VeqI CUI', Gura:.
*6
7215 Dă nuele (nuîele) la cei cart îngrădesc.
P. GÂRBOVICEANU, Pl·of. J. Me­
hedinşi, - Ar.. MAHTINIAN, J, It­
foo. - DOBRE MATIINESCU, înv. c,
Ptrnu-Roşu, J. Arqe«. - C. TEO­
DORESCU, î/lv. c. Lipova, J. l'a­
sluiu.
1) Nu era de ajuns că aveam pe bătrâna lehusă, a Infăşat şi moşnegut.
[196]
i96
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Dă lemne la cel de inqrădesce.
Mai",· r. BUDIŞTEANU, J. llfov.
Se dice :
,[0 De omeniî care 'ŞI fac de lucru pe lângă aceî carî mun­
cesc, carf sunt cea-ce francesul numesce : la mouche d'u coche.
20 Pentru acel pe cad 'l găsim muncind la o trebă la care
să scie că nu Re pricep de fel.
_Are trehă ! slugă la dirlogă, ridică nuele şi le dă la cel care în­
grăclesce. »
A SE INGRĂDI
7216 A se îngrădi cu cine-va.
BARONZI. p. 46.
A dobândi protecţia cui-va .
• Se îngrădise cu Cupărescir». _. N. COS'J'lN.
A SE ÎNŢOLI
*,0.
7217 S'a înţolat (sic) golanul.
M. STÂNCEANU, înv. c. Ptria, J.
Mehedinţl.
A dobândi ce-va la care nu se aşteptă.
A ÎNVELI
7218 Cine te tnvălesce, acela te şi desvelesce.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 83.
Se gice pentru cel făţarn icl (GOLESCU).
ÎNVELITORE
VeqI a se Intinde.
,
I
I
j
7219
*
Di frândză di euroubetă, tendă nu se-adară.")
I. COYAN, proj. c. Periooli, Epi,.
1) De frunză de dovlec, învel lto re nu se face.
[197]
Cu minciunî nu se face trebă ; cu nimic, nu poţi face ceva.
IPINGEA
V fq.! Drac, Lup, Pe­
şin, Şea, Şină, Vreme.
*6
7220 După ploîe, vine şî el cu ipingeua,
IORD. GOLESCU, M88. Il, p. 91.­
P. ISPIHESCU, Rev. 18t. II, p.16f>.­
DOBRE MAR1NESCU, in». c. Pirvu­
Roşu, J Arqe».
Vec}! Cdctuid, Căpeneaq,
Manta.
Se dice pentru cel ce nu vin, la vreme, spre ajutor (GOLESCU).
7221
Se 'nvelesce cu ipîngeoa
Şi se scarpină cu surceoa.
A. PA:-lN, III, p. 91.
Pentru cel sgârcit şi cumplit.
7222
Netegea
Pe ipingea.
Veql Peşin.
lOR]). GOLESCU, 21188. Il p. 47.
Adică cu peşin, şi se dice când slujbele se vînd de faţă pe
banî (GOLESCU).
IŞLIC
*6
7223 A călca pe colţu işliculut,
G. POBORAN, insi; c. Slatina, J.
Olt.
1° A supără pe cine-va.
2° A 'l pune piedici intr'o afacere.
7224
*
Nu mă călca pe
coltul ialiculuî,
, ,
A. PANN, Edit. 1889, p. 157;
III, p. 127. - HINTESCU, p. 36.­
DOBRE MARINESCU, in». c. Ptrou­
Roşu, J. Argeş.
[198]
198 PROVERBELi<: RO;IANILOR
---------- ------ ---
Aceleaşi inţelesurt ca la No. 7223 sub formă de oprire.
7225
*
Işhcar.
Veqi mubelUi.
IŞLICAR
FH. DAME, II, P 284.
Om cu ide'i ruginite, din alte vecuri.
ISMENE
Veqt a s« Ciilugii­
riţii, Cămaşă, Grea, Cap.
Xţ X, c. Ismene, Nemţ,
Necestă,
*.6
7226 Nu dau eu ismene pe călător.
A. PANN, Edit. 1889, p. 154;
111, p. 124·. - 1. AHBORE, ing. J.
Buzeu. - - M. STANCEANU, tno. c.
Piria, J. Mehed·inţ'i.
*
Nu. trimite ismene pe coletor,
GR. PomNARU, ing. J. Buzelt.
*.6
Ai trimes, şi tu, ismene pe căletor.
1. POBORAN, inst. J. Olt.-l Po­
Pi<:SCU, in», c. Dobrent, J. Ilfov.
Când daî o însărcinare unuta care nu mai are speranţă că
o va îndeplini.
«Daca facI ceea ce spul, e curat (( da ismene pe ciiUtol">
adică: te păcălesc! fără dor şi pote.
7227 Ne lasă cu ismenele deslegate.
IORD GOLESCU, M88. Il, p. 47.
Adică nu şed până la sfirsit, ca să svirşască ore-ce \GOLESCU).
i
�
I
7228
Cine mi-a umplut ismenele!
A. PANN, 1. p. 99.
Pentru cel nerod.
[199]
IMBRĂcĂmNTE, CASĂ
199
*,0.
7229 Uşor de ismene.
Iute, grabnic la nărav.
A VR. CORC I':A, paroh, c. Coşteiu,
B(tnat.
7230
*,0.
Cu ismenele pe băt,
, G. POBORA0i, inet. J. Olt.
Gol puşca, sarac.
LUFT
7231 A rămâne iuft de ..
L. Ş.:tI?\EANU, Dict. p. 444.
Adica lipsit CLl totul de un lucru şi mal ales de parale .
• A rămas iu tt de parale •.
A LA
Yt(}l Muiere, a se Rade,
*,0.
7232 Te veî Ht
Când a ploua,
Te veI unge
Când a ninge.
Gn. ALEXANDRESCU, magist. J.
Putna,
Pentru cel murdar! �i ne-ouraţl.
7233
*
La-mă, mamă, şi pe mine.
A. PANN, Edit. 1!:)89, p. 104.­
GR. ALEXANDRESCU, maqistr: J.
Puina,
Leit-me,mrt,mâ, _şi pe ?'Yline.
lORD. GOLCSCU. Mss. II, p. 43.
Veq! J1uiere.
1° Se dice pentru cel leneş! şi nevoiaşi (GaLE seu).
2° Pentru cel proşti şi nătăref.
[200]
Acelaş înţeles ca la N Q. 7233:
il
I
200
7234
7285
PROVERBELE ROMÂNILOR
Lă-mă, mamă, ti pe mine, că a4'1 e tâmbătă.
A. PANN, Il, p. 125.-HIWpcSCU.
p. '102.
La-mă, mamă, şi pe mine
Si mă fă frumos, ca tine.
,
A. PA:;:", 1, p. '108.
Iii
l'
i
I
!
I
1
1
Acelaş inteles ca la N o. 7231,.
*L:.
7236 Un Ia-mă, mamă.
A. PANN, Il, p. 97.-1. CREA.NGĂ,
An/Înt. p. 96.-A. CANDREA. Ref).
NriUi1, VII, p. 296.
Adică un prost, un natarâu ..
Şi daca găsesce vr'un Iii-mi! mamă,
Nu vede, n'aude şi !Ju'I bagă sernă,
De părere bună pe care 'ntîlnesce,
Işl laudă casa şi se fericesce
A PANN, II, p. 97.
A SE LA
*L:.
7237 Lumea pIere de belea,
Lelea pune să se lea.
C. TEODORESCl:, in». c. Lipooa ,
J, Vaslui·ii.
Veq.I a Be, (1 se Găti,.
Cap. IX, c. Leg()!!, a se
Pepteuă.
Când unul e necăjit şi cel de faţă sunt veseli.
LACAT
V 8c!i Cheie, GU'I'i1, CI
Vorbi.
[201]
WBRIcIMINTE, CAsI
201
*D
7238 Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţt, ci pen-
tru omenii cinstiţi.
DOBRlc MARINI<:SC:U, îlW, c. Plrou»
Iioşu, J. Arp eş,
*D
Lacaia este pentru omeni [cei] buni.
C. TEODOHILSCU, in», c. Lipooa,
J. VosluiiJ,.-G. P. SALVIU, in», ('.
Smulţs, J. Coourluiii.
*D
Lacăiile se ţin pentru omenii cinstiţi) nu
pentru hoţi.
C. C. M1CLESCU, c. Miclesei, J.
Vctsluit'i.
Se intreba cu inţele mi stn1 literal dar mal ales pentru în­
scrisurf car! nu legii decât pe omul cinstit.
Contre coiqnee serl'ure ne peul.
Adaqes Franc. XVI Siecle.
LACRĂ
VeC)l Zesh·e.
LADĂ
VeC)1 Ban, Făgc'lclulelă,
Molie.
*D
7239 Ce (e) pe dînsul, aceea şi 'n ladă.
A. PANN, 1, p. 165; III, p. 119.-
P. ISPIREsc:u, Rev Ist. Il, p. 146.­
H. D. ENESCu,In". c. Zamoatea; J.
Dorohoit'i.
*D
Ce pe dînsul (noi), şi in ladă.
A. PANN, Il, p. 155. - GR. ALE­
XANDRESCU, maqistr, J. Putna ­
P. G;\RBOVlGli;ANU, prof. J. Mehe­
d';nţ'7.
[202]
202
Veq! Casă.
PROVERBI,LE nOMÂNILOR
1
Se dice de cel cari in lume, les bine imbrăcaţî, dar a-casă,
nu aii nimic.
*.6
7240 Câte pe dînsul şi a-casă, ce'l în ladă '1 străin.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J.
Coourluiă,
Acelaş inţcles ca la No. 728n.
*/�
7241 Lada la mine şi cheia la tine.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.­
LAURIAN & MAXIM, 1. p. 731. ­
GAV. ONIŞOR, prof'. J. TutotJu.­
DOBRE MARINEscu,înv. c. Pirou­
Roşu, J. Arge)�.
Se dice pen tru eel: ce se soco tese că sunt sigur) fără nici o
pază, şi pentru cel ce (�ŞI dau puterea lor in mâna altora
(GOLESCU).
*.6
7242 CheIa si lada în mâna lui.
,
D-NA CI.. BALL v, c. Nicoresct;
J. Tecucit1.
Totul stă in puterea luî.
*.6
7243 A tâ ta ('i) tot
Şi lada 'n pod-
V. ALEXANIlRI, 1'eatt·.,p. 711.­
D-NA Ee:. Z. c. Berlad, J. Tutoua.s-«
G. P. SALVIl'J, 'Înv. c. Smulţ'i, J.
CovuduHi.-B. P. HĂŞDEU, Etym.
Magn. p. 2037. -. D. CRUCEANU,
stud, c. Popeni, J. 'lu.tova.
'10 Când se isprăvesce o treba. - J. Covurluiu.
2° Arată că s'a facut puţin lucru. - J. Tutova.
3° Arabi putina însemnătate a unef pers6ne.
1
I
$
I
r
[203]
1MBRXC.�MIN'l'E, CAsA
203
- Se vede cit nu scit cine sunt şi ce pot eu?
- Dvta '1 eştt D·l Răsvrătescu : atâta. tot fi lada '11 pod.- V. ALE-
XANDRI.
.}O Când se dă zestrea, se numeră cu de-amerunţelul tote lu­
crurile, la urmă se ispravesce cu: at(ita '1. tot şi lada 'n pod.
Acesta '1 golă şi stă de îndemână, să o umple cu zestrea, şi a­
pOI in car cu patru hol.
*L
7244 A nu mal ave ladă cu (line-va.
T. BALAşEL, înv. c. Ştcfânesct;
J. Vâlcea.
A fi cedat cu dinsul, a nu mal pute trăi împreună.
LAlŢĂ
Veq.l Mire.
LÂNA
Veq.l a Impleti, Cap .
III, c, Lâni:J.
*.6
7245 Lâna cea bună prin spini rămâne.
E l. PA1'IUCIU, în v. c. Sl1Iulţf
J. Coourluiă
Multe talente se perd prin hordee.
*.6
7246 Unde '1 una
li curge lâna.
E. 1. PATHlCIU, înt'. c. Snmlţf,
J. COIl!wlil.iil.
Arată paguba celui sărac, tot pe dinsul îl lovesc tote relele
*L,
7247 Lână 'n lână, per în per.
GAV. ONIŞOR, lJl·of. c. Dobroveţ,
J. Vaslu/it.
Când schimbăm un lucru pentru altul care face tot atâta.
[204]
204 PROVERBELE ROMÂNILOR
*.6
7248 Nu 'ŞI pote purta lâna sa.
E. I. PATRICIU, îl1'V. c. 8111itlţ-i,
J. Cocurluii»,
Pentru omul putred de bogat.
*.6
7249 Face din lână lae, lână albă.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiă,
Banat.
Arată dibăcia omului care e in stare sa facă lucruri peste
putinţă.
LANŢ
Veql Catenă.
*.6
7250 Daca se rupe o verigă, tot lanţul se desface.
HINTESCU,p. 200. -1. G. MUN­
TEANU, p. '150 - DORm: MAHlNESCU
'Î11V. c. Pirmc-Roşu; J Argeş.
Când o serie de lucrurl stau Intr'o strinsa şi firescă legătură
ast-fel că, prin lipsa unela dintre ele, tot rostul lor dispare.
*.6
7251 A se ţine lanţ.
P. ISPIHEscu, Leg. p. sss.
Fără întrerupere.
«De când al venit tu paguhele se ţin lanţ.>-IsPIHEscu.
LĂTURI
VeqJ Nevoie
*.6
7252 Cine se mestecă în lături '1 mănâncă porciI.
A VR, CORCEA, paroh, c. Coşteiă,
Banat,
VeeJl TăI'Îţe,
Arată că omul trebue să fugă de societatea celor stricaţl şi
cu purtare rea.
[205]
IMBRĂCĂMINTE, CAS.:\
LAVIŢĂ
205
7253
*6
Par'că .a supt la lăviţf.
P. GÂRBOVICEANU, p,·of. c. Degu,
J. Argeş.
E forte slab.
LENeĂ
*6
7254 S'a mâncat lenea.
,
IUL. VUU;ĂNESCU, elev. Sc.Tnst.
c. Pelesci; J. Dolj.
A înşelat pre cine-va şi şi-a perdut -oinstea,
.: ...
1
I
$f.
; :r-f J-�:1' \
"
7255 Il îmburdat -CU -lâgănu](-·"·<·
, - -,':
Veq! Copil, Cap. is;
c. Legăn.
I
I
i
i
I
,
I
"
I
I
IUL. GROFŞOREANU, în!'. o. Galşo,
comit. At·orZ, Ungaria.
E scrintit la minte.
*6
7256 Din legăn.
Vedl Fasă.
, ..
De copil mic, din pruncie.
Des le berceau.
Proo. Franc,
LEŞIE
*
7257 A '1 turna leşie pe inimă.
SOI'. NADEJDE, Nuv. r- 20.
A 'l vîri în grijl', a '1 superă.
[206]
206
PROVERBELE ROMÂNILOR
LIPUDĂ
J
*
7258 S'nu hit di a�eÎi �i alasă clora di Iipudă as-
varna 1).
G. ZUCA, stud, c. Cu sina, Al·
bani«.
VeqJ n-i«; Cal/avetli
Sa nu cauţi pricină de certa.
LOC
7259 Oând aveam locul, n'aveam mijlocul, acum cii.
am mijlocul, ămt Iipsesee locul.
I()[ID. GOLES�U, M88 II, p. 34.
Arată ne-potrivirea norociriî ce IlU vine la vreme (GOI.t:sc:u).
*
7260 Tu loc-mi, s'ehetrlle ml-aglută 2).
I. COYAN, prof c. BI:ICsa, ElJh'.
Arată cât valoreză patria pentru fie-care.
LOCAŞ
'1261 Mal fericit este cine-va cu strîmt tratu în lo-
caşul seu, de cât cu tote desfătările în ca­
sele străine.
Dnl. CANT"MlR, Isi. [erogl. p. 96
Nicăerl ca la casa ornulul.
LUCRU
VeqJ CaJ!. X, c. Lucr«.
1) Să nu fii diu aceia cari Iasă caltaveta (legătura de la Ciorapi) să Urle.
2) In locul meu (patria) şi petrile 'mi ajută.
[207]
IMBR.:\dMINTE, CASĂ �_�_
LULEA
307
VeqJ Am01'czat, o-«.
goste, Malait't, TutUH,
Vorbi/.
*6
7262 N'ajunge nici o Iulă (pipă) de băgăă,
IULIU GROFŞOREANU, in». o.
Gotşa, comit. Arad, Ungaria.
Arată cât de puţin preţuesce un om, adică nicî cât băgă'Ul,
ultima remăşiţă a tutunulul dintr'o lulea. Se referă atât la ca­
lităţile flsiee cât ŞI la cele morale.
*6
7263 Caută Iuleaua şi el cu ea în gură.
H. D ENrlSCU, înv. c. Zamostea,
J. Dorolu.iă. - DOBRE MARINESCU,
în". c. Pirru-Roşu, J. Argeş.
*6
Cu luliaua în gură şi (el) caută luluiua,
E. I. PATRICIU, 'Înv. c, Smulţi,
J. COvtwlui!:t.
*
Cu luleaoa in dinţi, ş'i' şi caută luleaoa,
1. BXNESCU, proţ: J. Roman.
*6
Caută lula, şi lula 'fîn qură.
AVH. COHCEA, paroh, c. Coşteia ;
Banat, Ungaria.
*6
Nate caiă luleaua, şi el cu ea în gură.
I. POPESCU, 'ÎnfJ. c. Dobreui, J,
llfov.
VeqI Nan.
'10 Când cine-va întrebă de un lucru, ce e sub ochii Sel, dar,
din nebăgare de semă, nu'l vede.
20 Despre omul prost.
[208]
208 -PHOVEHBF.LE ROMANILOH
*
7264 TreI lulele,
TreI dughene,
Capul plin de socotele.
I. PETRESCU, ing. c. Piteşti , J.
Arpe».
*6
Trei lule în cinci clughene.
G. P. SALVIU, în!). c. Smulţi, J.
Coourluiii,
lIne, Ene,
Ou trei duqhene 1
In una lulele,
In una tabac
Sion una căcat.
I
E. 1. P ATRICIU, -înv. c. Smulţi,
J. Coourluid,
Pentru negustorul sărac, greu ca fulgu pe apă.
726;) TreI lulele în două zambile.
A. PANN, II, p. 85.-HIN,!,ESCU,
p. 93.
Acelaş înţeles ca la No. 7264.
7266
*
Ilnluf s'aprinde barba, s-altul 'ş-aprinde Iu-
, ,
lelu.1)
ILIE GHICU, prof, e, Periooli, E'pir.
Veq! Ciubuc, a se Pîeptenă.
Unul suferă, altul petrece; unul perde, altul câştigă, ş, c. 1.
*6
7267 NicI luleaua nu'I arde.
GAV. ONIŞOH, proj. c. Şchiopenl.
J. Fltlcili..
1) Unuia i se aprinde barba, şi altul I�i aprinde luleaua.
[209]
lM13R.\C.\illlNTE, CASĂ
Veql Sitrac.
Când il merge unula tot reu.
209
7268
A da CUI-va cu luleaoa în nas.
A. PANN.
A. PANN, III, p. 37.-HINTESCU,
p. 12().
A nesocoti, a dispreţui pl'e cine-va.
Nu 'ti mal caută '0 obraz,
Iţ; dit cu luleaua 'n nas .
. ',��_(4(�
,'1 •
. ,
*.6
7269 Luleaua lUI Dumnezeu.
G. P. S.U�VIU, înv. c. Smulţ'i, J.
COVU1"lUilt.
Adica sticla cu vru.
*.6
7270 A se lua cu luleaoa.
E. 1. PATRICIU, in». c. Smutţt;
J. Coouriuiă,
�1° A '�l uîta de interes.
2' A se îmheta,
7271
*
A se afumă cu luleaua.
S. I. GROSSMAN.\', Dict, p. �8 &
48.-FR. DAME, 1, p. 48; II, p.
29 :.-1. ŞAfNEANU, Semas. p. 351 &
458.
*
.')' a afumat cu laleaua.
B. P. HXţ;mi;u, Etym. Magn. p.
460 &: 462.-A. PANN, I, p. 111.­
G. P0130HAN, inst, c. Slatina,.f.
Olt.
l' A se îmbăta, a fi bel.
2' E negru şi murdar, se dice mal ales despre ţiganI.
«De ce sunt negri tirranir ?-8'rn'j rl.f'H.mrd ,..." lTl fO<:l.Hl., DJ."."
[210]
210
PRUVERBELE HOMÂNlloOR
'I''ai-je fait voir de joie unc belle animee
Qui, souvent d'un repas sortant tout enţumce,
Fait mâme it ses amant, trop faibles d'estornac,
Redouter ses haisers, pleins d'ail et de tabac.
BOILEAU, Sntire X.
Dem A/ren zum Kater tra.qen. 1)
Prov. Germ.
*6-
7272 A furat luleaua Nemţulul.
AL. ODOBESCU, III, p. 27.-L.
ŞĂ.INEANU, Semas. p. 458; Arch.
III, p. 200. - P. !SPlRESCU, Unc.
SIăt p. flO. - BARONZI, p. 40.­
GR. JIPESCU, Reur. Oras, p. 113.­
GH. I. TOMESCU, înv. c. Broscari,
J. Mehedinf'l.-E. 1. PA'l'IUCIU, înv.
c. Sm1tlţ'i, J. Covurluiu.-1. STĂ­
NESCU, stud. J. AI·geş.
*
A pupat luleaua Nemiului,
ION GRIGORESCU, elev. Se. lnst.
J. Ilfov.
*6-
il luat luleaua Nemiului
H. D. ENESCU, în". c. Zamosfea
J. D01'ohoitt.-EM. POPESCU, in»,
c, Ciocănesct-Idărqineni; J. Ialo­
miţa.-1. POPESCU, in». c. Dobreni;
J. Ilfo»,
Acelaş înţeles ca la No. 727�1.
7273
A furat luleaua Nemţuluî, cu zale cu tot.
P. [sPH:ESCU, Unch. Sfăt. p. 1O:�.
Acelaş înţeles ca la No. 7272 cu mal multă tărie.
7274
*6-
A turtit luleaua Nemtuluî.
,
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietroşiţo:
J. Dimbouito:
'1) A duce maimuţa la motan.
[211]
IMBRĂCĂMINTE, CASĂ
211
I
j
1
Acelaş înţeles ca la No. 7273.
SN 6 VĂ
Nernţul fiind odată covîrşit de beutură a vrut să stea jos,
pe pămînt; dar, când s'a aşedat, a uîtat luleaoa sub el. Când
s'a sculat tărdiu, ca trezit a vedut luleaua spartă.
*1::.
7275 A ajuns la lulele.
P. GÂRBOVICEANU, pTOj. c. Degu,
.1. A1·geş.
A sărăcit cu totul.
*.6
7276 A se face Iul ea.
L. ŞAINEANU, Arli, 18t. III, p.
200. - DOBRE MARINESCU, înv. c.
Pî1"vu-Roşu, J. Argeş.
A fi lulea.
E. 1. PATRlCrU, înv. c. Smulţi;
J. Coourlui-ă, - G. POBOHAN, inst­
c. Slatina, .1. Olt.
10 A se ameţi, a nu sere ce face; a se imhăta ; a fi het.
2° A fi amorezat.
Se dice are [urn uri (ceţăJ în creeri, cu înţelesul de a fi
bet ; de aci, printr'o succesiune naturală de idei, e afumat, a­
fumat Ctt Lulea.ua; făcut lulea,
In judeţul Suceava se dice : a se luli cu înţelesul de a pe­
trece, a se cheful:
M'aş lul: şi n'am cu cine.
Poes. Pop.
*.6
7277 A '1 da luleaua prin cenu�e.
I, POPESCU, înv. c. Dobrent, J.
Ilfov.
A'l terfeli, a 'I face de rîs.·
*.6
7278 A '1 bate luleaua pe datorie.
V" RÂMBU, stud, J. Dimbooiţa,
A'l supără cu vorbă multă sau ne-potrivită.
[212]
212
PROVEHBELE ROi\IÂNILOR
LUMINĂ
VeqI Oboroc.
7279 Lumina la 'ntunerec mai mult lumineză,
IORD. Ger.eseu, MS8. II, p. 41.
Adică cel in veţat intre cel proşti (GOLESCU).
*6
7280 Drept ca lumina (cea dreptă.j
D. ŢiCHINDEAL, Fab , p. 44. -
G. POBORAN. inst. c Slatina, J.
Olt.
Veq.! Lumtnare.
Adică forte drept.
*
7281 Au aprins lumina.
GR ALEXANDRESCU, uuuristr, J.
Putna.
All priceput, aii înţeles.
LUMÎNARE
VeeJI Biserică, Bocluc;
Botez, Certă, Cap. XIl,
c. Colac, Dl, Gâlcevă,
Cap. Xll, c. Lu.minare,
a Murl, Oboroc , Om,
Pâne, Sărac.
*6
7282 Luminarea e pe sfîrşit.
DOB!�E MAHlNESCU, in». c. Pirvu­
Roşu, J. Arqe«.
Ve(JI Candeltl.
Adică vieţa i se curmă.
7283
Luminarea, când el tai mucul, atunct mai mult
lumineză.
IORD. GOLESCU, Mss. II. p. 41.
[213]
IMBR;\C'\MINTE, CAsA
Adica cel drepţi dupa ce mor (GOLESCU).
213
7284
Aprinde luminarea înainte de a se face noptea.
IDEM Calend. Rom. 1892.
A face un lucru înainte de vreme.
*
7285 A scrie pe lumînare.
M. CANIAN, publ. J. Iaşi.
Scrie pe lumînare pentru ne-uitare.
A. PANN, III, p. 108. - HIN­
ŢESCU, p. 172.
*,6
Scrie pe mucul lumînări?'.
GA v, ONIŞOH, prof. J. Tutooa.
Veq.l No. 140.
Uita uşor îndatoririle ce i se fac.
7286 Luminarea lumineză casa, numaî pe sine nu se
Iumineză.
BARONZI. p. 51. -- HINTESCU.
p. 94.
Despre cel cari, pentru alţiî sunt bunî, dar pentru el nicf
de cum .
7287
. �
EşI aprinde lumînarea d'amîndoe căpetăile.
IORD. GOLESCU, MS8. lI, p. 15.
Adică eŞI răsipesce averea, cam din tate părţile (GOLESCU).
Acesta dicere pare o traducere a cuvlntuluî frances: Bruler
la cluuidelle pal' les deua: bouts.
*,6
7288 Orl la unul, ori la trei, tot o lumînare arde.
Să ne ferim de risipa.
A. PANN, III, p. 70.-HINŢESCU,
p. 94. - DOBRE MARINESCU, inv_
c, Pirvu-Roşu, J. Arge�.
[214]
214 PROVERBELE ROM:�NILOR
7289 Luminarea se aprinde pentru cel ce vea, nu pen-
trn cel orbi.
A. PANN, 1, p. 150 -HINTESCU,
p. 94.
*
Luminarea se aprinde pentru cei ce »ed,
Gre. ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Puina,
Se dice celor cari nu văd, nu pricep ceea ce li se arăta sau
se petrece împrejurul lor.
7290 Arde lumînare a nostră
Şi facem socotela v6stră.
A. PANN, Ediţ., 1889, p. 9.3.
*6
Arde luminarea nostr«
Pentru socotela vostră.
A. PANN, m, p, 109.-HIN'fESCU,
p. 94. -- DOBRE MARINESCU, înv.
c. Ptrou-Roşu, J. Argeş. - DUMI­
TRESCU, p. 130.
A.relem luminarea nostră ca sa facem so­
coiela altuia.
VeqI Sărac.
EN. BĂLTENU, Lum, I, p. 86.
1° Pentru cel cari văd de a lţiî în loc să îngrijescă, mal în­
tâiii, de dînşiî.
2° Când imprumuţî pe alţiî, îţi fad singur beleaoa, căcî tu
al de luat şi tot tu eştl cu grija.
NOtLS [aieon« les {rais et vous avez les pro{its.
Frov. Fn/nc.
*6
7291 'I-a suflat in lumînare.
A. PANN. 1, P: 167.-HINŢESCU,
p. 182. - DOBRE MARINESCU. înv.
c. Ptrou-Roşu, J. Argeş.
[215]
IMBRĂC.�MINTE, CASĂ
�1° L'a remas, şi-a bitul joc de dinsul.
2° 'I-a luat vieţa.
*6
7292 A mânca mucul Iumînărrl.
215
LAURIAN & MAXIM, Il, p. 190.­
FR. DAME, Il, p. 294.-E. I. PA­
TRlClU, în/). c. Smulţi, J. Covul'­
lui�t.-AL. VASILIU, in», c. Tdtă­
ruşi, J. Suceava.
*
S·o mâncat Zumînarea cu feştilă cu tot.
S. j\lWĂILESCU, Seeătârea, 1, p.
21S.-G. P. SALVIU, ino. c. Smuiţi,
J. Covurluitl-GAV. ONIŞOR, prof.
c. Dobrooeţ, J. VaslnUL
Vecii Muc.
'1° S'a înşelat reci, a pă[:it-o.-J. Covurlui &: Suciao«,
2° Nu mal are trecere la cine-va din causa relei sale pur­
tărî, 'şI-a perdut omenia.-J. Vasluiu & CovurluL
30 A fi în mare primejdie, a fi pierdut, a nu mal fi chip
de scăpare.-LAuaIAN& MAXIM.- J. vuaos«.
*6
7293 A mânca lumînarea.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
J. Vasluitt. -GR. ALEXANDRESCU,
maqistr, J. Putna.
Acelaş înţeles ca la No. 7292.
*6
7294 A '1 mânca lumînarea.
DOBRE MARINESCU, î1W. c. Pir­
cu-Roşu, J. Argeş.
A '1 pricinui, a '1 dori mortaa.
*6
7295 lea mucu lumînărit.
GAV. ONIŞOH, prof, c. Dobroveţ,
J. Vasluiu.
N'ai sciut sa te folosesc! de Jmprejurărî, toţi au luat câte
ce-va Iar ţie nu 'ţl remâne nimic.
[216]
216 PHOYEHBI�LE HmrÂNILOH
��--�--------------------
*6
7296 A căută.; cu lumînare.
A. PANN, III, p. 23.-HINTESCU,
p. 66.-Gn. JIPESCU, Reur, Oraş.
p. 21.-V ALEXANlJlU, Teatr, p.
45'1,478, 775&'l1i4.-GAV. ONIŞOH,
p?'of c. Dobrooeţ, J. Vaslui'll.
il căută cu lumînare
Diua in amiadă mare.
P: ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
175.-HINTESCU, p. B1.
*6
Umblă cu luminare r,liua la ametuii,
IUL. GHOFŞOH.EANU, înv. c. Golş«,
comit, Arad, Unaaria.
Veql CerUt, Gâlceoă,
Pricină.
Adică cu tot dinadinsul, cu mare 8îr�uill!a.
«Să fie caute cine-va CII luminarea, nu v'ar putea găsi mal potri­
viţL Când facem nunta ?» - ALEXANDRl.
*6
7297 Are lumînărt la nas.
V. SALA, Dasc. c. Vaşcoa-Bit­
?'esd, comit. Bih01', Ungaria.
'10 E încă copil, e un mucos,
20 E prost.
*6
7298 Măcar sa '1 fi picat cu lu mînarea.
1. CHEANGĂ, Amint. p. 134.
Orî-ce al face, ort cât I'aî pedepsi, ori ce ar fi păţit.
«Nu 'şl astîmpăra gura către mal mari! seI, măcar să 'l fi picat cu
luminarea.» -CREANGA.
*
7299 A fi ca lumînarea,
Ionn, GOLESCU, JJ1ss. II, Asem.
p. 221.
[217]
*6
A Stil drept ca lumenarea.
AYH. CORCEA, ptirolc, c. Coşieiii,
Banat, Ungaria.
*6
A sta (fi) drept ca luminarea,
A. PANN, II, p. BO. - HINTESCU,
p. 94. - P. ISPIHESCU, Rev. Ist.
III, p. 377; Leg. p. B.-I CREANG;',
Pov. p. 271. - FR. DAME, II, P
294. - GR. ALEXANDRESCU, ma­
gistl' J. Putna.
Adică drept.
-Inţepenindu-şt pictorcle rămase drept Ci> luminarea», - Ismmssou.
lJroit comme u.n cierqe.
Pro». Franc.
7300
Drept ca lumînarea în sac.
LA UHlAl\ S: MAXIM, II, p. 196.
Adică strimh.
MAClucĂ
VerJ! Lemn, 61ă, Per,
Vaca}'.
*6
7301 Cu O măciucă a lovit doue capite.
V. FORESCU, c. Dorna, J. Su­
ciana,
Cu o vorba" a lovit în dol inşf.
Fain d'une pierre deux cou.pe.
PI·O!!. Franc.
*
7302 A făcut el poc cu măciucă, dar şi eu fli� cu bi-
eiuşcă.
[218]
Când unul, fricos, a fost bătut Şl să laudă că a dat şi el în
adversar.
218
PROVERBELE ROMÂNILOR
El d'aprope cu măclucă : fischea, plişchea trag în nOI;
NoI d'de}'arte cu hictuşca : poca, poca într'amîndol.
Când îndrăcit) erau, ei. totit,
Dar vornict şi nol cu toţiI
Spm'anţ'ia, II, p. 92.
MÂNECA
VeqJ elin.
7303
*6
Bune sunt mânecele late dar nu ajunge pânza.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Putnet.
*6
Bună e 'mcîneca lungei
Dar pdnza nu va s'ajungă.
A. PANN, 1, p. 161.-HINTESCU,
p. 100 .. - DOBRE MARINESCU, înv.
c. Pîrvu-Roşlt, J. Ar·geş.
'10 Să ne mulţumim cu puţin când nu putem să avem mal
mult.
20 Pentru cel carî vor sa se arete mal mult de cât sunt, şi
mal ales pentru săracul mândru.
il ne suţţi: pas de oouloir, il [au: encore pou­
uoir.
Pt'ov. Franc.
7304
�) �)
Ca ce nu pote maere en sir, maere en mâreca,")
FR. MlKLOSICH, Iium, Unter., 1,
p. 7.
Pentru cel lacom şi hrăpitor.
*6
7305 A O băga pe mânecă.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
40. - G. DEM. TEODORESCU, Poes.
Pop. p. 557. - I. C. FUNDESCU,
Basme, p. 75.-FR. DAME, III, p. 18.
1) Cea ce nu pote merge în sin, merge În mânecă.
[219]
IMBR.X.CĂMINTE, CASA.
21\:1
*6
A. (cam) Mgat'a pc 1Tl.cînecâ.
P. Issrrucscn, Re". lst., 1, p.
221; Leg. '15H, 203 & 260.-LAU­
HIAN & MAXIM, II, p. 231. - FR.
DAMI�, 1, p. 112. - E�!. POPESCU,
înv. c. Cioci1nesct-Mă'I'g'inen'i, J. Ia­
lomiţa. - P. GÂRBOVICEANU, Pl'of.
c. Pitcioit'î, J. Muscel. -GAV. ONI­
ŞOR, prof, J. Tutooo:
*L:i
.ci luat' a pe mâneceJ.
E. I. PATIUCIU, înv. o, Smulţi,
J. COlJUrluit'î,-SAV. ONIŞOR, prof,
c. Dobl'oveţ, J. Vasluh1.
(o A se ruşina.
2° A se speria; a '1 trece sudori de marte; a se teme.
3° A se supera.-J. Covurluitt.
Ienicerii d'audiă
Pe mânică o băgu
Să credă nu le venia,
Când ius-başa le dicea,
Poes. Pop.
Ne pas en rnener lar.r;e.
*6
n06 A rupe mâneca (mânecile) eul-va.
LAUHIAN & MAXIM, Il, p. 232;
Glosar, P: 1'l3 .. -. nn. JIPESCU, 0-
pinc. 6 & 147.--(}, P. SALVIU 'Inv.
c. Smulţ:;:, J. Cpvurluit't.-DoBRl�
MARINESCU, înv'. c, Pirvu-Roşu, J.
Argeş.
*6
_.Li t1'ctge de mânecă pe cme-va.
FR. DAME, III, p. 18.-GAV. 0-
NIŞOR, prof, c. Dobrooeţ, J. Va­
sluit/.-A. GOROVEI, J. Suciaoa.
[220]
220
PROVERBELE RO:VIÂ NI_L_OR _
'10 A cere ore-ce cu mare staruinţă .
• Mi-a tot rUIJt mâneca al de cuscru MateI, ca să '1 dau locşoru ăla,
de le la nasu dumitale acolea.»-GH. JIPESCU, p. 147.
2° A merge des la cine-va; a '1 superi cu desele nostre cer-
cetărt.
«Nu 'i rupe nimene mânecile şi '1 e tot casa pustie.v=-G. P. SALVIU.
3° Când minte ..
Mal trage '1 de mânecă că pre le spune bocăne,
*6
7307 'raeţ'i' mâneca şi fugI.
AVH. COHCEA, paroh, c. Coşteiă,
Banat.
VeqI P6Iă.
A fi reu crescut, mojic.
De reu caută sa te scapi jertfind ore-ce. Acesta dicere ne
reamintesce păţania bietului Iosif care şi-a lasat, nu numaî
rnâneca, dar mantaua intregă în mânele nevesteî lUI Putiphar.
A 'şI sterge nasul cu mâneca,
LA URIAN & MAXIM, II, p. 231.
LAURIAN & MAXD!, II, p. 2:)1-
232.
A lovi în mânecă.
7309
7308
'10 A. voi sa facă reu fără ca sa isbutescă.
2° A alura, a spune lucrurl ne-potrivite.
*6
7311 Cu mânect largI.
VeciI Faţă.
Pe ascuns şi, precum dice Francesul, el?, sous main.
I. CHEANG,\', PO!). p. 108.-E. 1.
PATRICIU, înv. c. Smnlţ't, J. Covnl'­
l!titt.-G. POBOHAN, inst, c. Slatina,
J. Olt.
BAHONZI, p. 44. - M. CANIAN
publ, J. laşi.
*
Pe sub mânecă.
7310
11 !
[221]
I\IBRĂ.d.MIN1'E, CASĂ
1 ° Bucuros, cu plăcere, cu voe bună.
221
«Părinţil Ieter, când aud asta, sar d. bucurie că le a picat un om
aşa de bun şi o dau cu mânec'i largb-I. CREANGĂ.
2° Cu ne-răbdare.
«Te aşteptă cu mo.necr largi .•
MANTA
*.0.
7312 Pentru un purice nu mi-oiu pune eu mantaua
(cerga) pe foc.
E. 1. P ATHlCIU, înv. c, Smul!!,
J. Couurluiii.
VecJI Purice.
1° Acelaş înţeles ca la No. 2425.
2° Pentru cei mari cari nu se pricina, nicî odată, pentru
interesul celor mici.
*.0.
7313 Până a nu găsi mantaoa nu eram (erat) dator.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
Mss.-G. P. SALVIU, înv. c. Sml/lţi,
J. Covurluiii=« C. NEGRUZZI, 1. p.
249.
Când credend ca am dat de un folos, ne alegem, pe ne-aş­
teptate, cu o supărare.
SN6vĂ
DoI tovarăşt mergând pe un drum, găsită o manta. Ne-putând s'o
împartă ast-fel, o făcură părălesce şi o luă unul, iar cel-alt dise a­
tunel: <Va să dică In, acuma mi.e îmt datorescl atătea parale, pentru
partea mea de manta! - Măr, cum vine asta? răspunse cel d'intâiu,
pân a 1Ut găs·t mantaua eă. nu eram dator !
*.0.
7314 Socotâla ... hrîşt.l mantaua!
G. P. SALvn"j, î1W. c. Smulti, J.
Coourluii! .
[222]
SNOVĂ
Plătescî datoria şi 'iea-!'î amanetul, sau eumpărătura ŞI Ieaţl
marfa, ş. c. 1.
Un om slujise la mal multi stăpânt, Când i se împlinea timpul şi i
se face socotela în loc să mal prirnescă ce-va, el îl luau şi hamele
ce mal ave. De acolo el prinsese minte. Aşa când se mal duse ·la alt
stăpân, şi când acesta îl socoti iarăşt, stăpânul n'apucă bine să ispră­
vescă socotela şi el hrtstt mantaua, şi pe fugă.
PROVEUBJ,LE RO�!ÂNILOR
----
D-NA Z. JUVAHA, c. Fedesc!, J.
T1ltova.
După plote manta.
HIN'j'ESCU, p. 14.8.
*6
După ploie
Manta de 6Le.
7315
222
---�
Mo.nia după ploie.
G. 1. MUNTEANU, p. 60. - HIN­
IESCU, p. 176.
Ve41 Căciulă, Căpeneg,
Ipingea, Tâmbară,
Zărculă.
I
II
Când ne vme are-ce după vreme şi nu 11e maî pote fi de
nicî un folos.
«Sfat după faptă e manta dttpe plate».
*6
7316 A 'ŞI găsi mantaua cu cîne-va.
1. CHI':ANGA, Poo. p. 263; Conv.
Liter., Xl, p. 189.- A. DE CIHAG,
II, p.186. ·-Fu. DAME, III, p. 20.­
GR. ALEXANDRESCU, magistr. J.
Puino, - G. P. SALVIU, înv. c.
Smulţi,J. Couurluiă, - G. POBO­
HAN, insi, J. Olt.
Şi a găsit beleaua. Se dice pentru omul nevinovat dar pe
care a cădut năpastea.
[223]
IMBRIcĂMINTE CASĂ
22:.\
<Dar de când aţI pus voi stăpânire pe mine. dise Gerilă? ApoI nu
me faceţI din cal măgar ca vi( oeţ: găs,t mantaua cu mine.»-CREANG.:C
Acestă dicere se trage din snovă de la No. 73.13.
7317
A pune cut-va o manta.
A. DE CllI.�C, Etym. Il, p. 186.-
S. I. GROSSMANN, »i«. p. 40 & 50.
A '1 înşela.
*6
7318 Manta de vreme rea.
V. FORESCU, c. Folticent. J Su­
ctava.-FR. DAME, III, p, 2'1
1° A fi întrebuinţat de nevoie, în lipsa altuia mal bun.
2° A fi luat într'o trehă, ca cadă de topor.
«S'a slujit de el ca de o manta ele ureme rea»:
«JVI'a luai manta de vreme rea>.
7319
Manta.
D-NA S. N.ĂDEJDE, Nttv. p. 117.
Acelaş înţeles ca la No. 7318.
«Nu ţi-am spus, de la început, că te ţine ca manta».
7320
A (şI) întorce mantaua dupre vînt.
G. 1. MUNTEANU, p. 72.
Ved) Chepeneaţj.
Şubc'î, Umbrelă.
A se da după vrernurî, a mi se împotrivi.
MĂNUŞĂ
Veq.I Despuiat, Cap.,
VII,. c .: Mănuşă.
*.6
7321 Despntatuluî mănuşi îl Iipsesoe,
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, J.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la N o. 5032.
[224]
224 PROVERI3ELE ROMÂNILOR
*,0,
7322 Par'că 'I cu ro ănuşt în mânt,
GAV. ONIŞOR, praf. c, Dobrooşţ,
J. Vasluit'(.
Umbla aşa de incet încât nu face nicî o trebă,
7323
Subt mânuşă stă ascunsă sî cea mal urîtă mână.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 65.
Adica subt zmerenie, ca subt masca, cel mal fâţarnic (GOLESCU).
*,0,
7323b. De cât mănuşă în mână, mal bine brânză şi
smântânâ.
GAV. ONIŞOR, praj. c. CI'(îngu,
J. Tttlava.
Se
ţii
mal
hine
la
mâncare
de
cat
la
irnhracăm in te.
*0
7324
A
arunca
mănuşa.
LA umAN & MAXllVI, II, p. 238.
A desfide pre cine-va, a te lua la întrecere, la luptă cu
dînsul.
In, evul-mediii cavaleriî aruncau. mănuşa in semn de desfi­
dere : ".ieter le qan.d, autrcment jder le gage de la bataille
c'est proposel' le combat et maintenir ce que l'on a propose
veritable."-Anc. coutu.mes p. J.
7325
*0
A ridica mănnsa.
,
A primi lup la.
MARAMĂ
7326
A 'şi pune mara ma.
L. ŞXINEANU, Aj·clt. Isi. III, p.
202.-FH. DAME, III, p. 23.
[225]
IMBRĂCĂM1NTE, CASĂ
MASĂ
MASALA
221>
VeqI Cap. VII, c. MaslJ.
VeqI Orb.
7327 Dă masalaua pe un poponeţ.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 93.
Dă mal bun să lea mal prost (GOLEscu).
MASCĂ
*0
7328 A'sI ridica masca.
,
GR. ALEXANDRESCU, maaistr, J.
Putna,
A spune pe şleau, a se areta precum eşte, a se da pe faţă, etc.
Jeier [leoer J le masque.
Prov. Franc.
MĂTASE
Veql a Impletl , Rochte.
MATERIE
7329 După gustul altora să nn'ţl alegI materie, nici
nevastă.
A. PANN, II, p. 151.-HIN'j'ESeU,.
p. 74.
Veqr Muiere, Pânză, Soţie.
CăcI gusturile nu se potrivesc.
MĂTURĂ
*6
7330 Măt,ura nouă, mătură bine.
JULIti GnoFşoREANU, dasc, B.
Comlaş, comit. Arad, Unqaria.>«
DOBRE MARINE seu, înfJ. c. Pirou­
Rosu . .T. A,·"po
[226]
PROVERBELE RO�lÂN1LOR
----
Mcîtura nouă, mătură frumos.
HINŢESCU, p. 102.- G. 1. MUN­
�rEANU, p. 150. - E. B. MAWR,
p.59.
Meturo nova meiae bire 1}.
Fn. MIKLOSICH, Rum. Unter., 1,
p. 13.
Lucru nou e mal bun, mal plăcut.
Neue Besen kehren uiohl,
Biss das sie uiertlen staubes VOU.2)
Prov. Germ.
Gramata nuova spazza ben la casa.
Prov. Itai,
Toui nouveau, iout beau.
P1'OIJ. Franc.
*6
7331 Mătura nouă '1 bună.
Avn. CORCEA, paroh; c. COfteit1,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 7330.
*6
7332 Mătura noaă nu lasă praf în urmă.
A. BAŞOT/\ prin V. FORESCU, c.
F'olticen'i, J. Suc'iava.
'10 Acelaş înţeles ca la No. 7731.
2° După omul bun, cinstit, cu rinduîelă si cu socotelă nu
remâne judecăţi, ne-înţelegeri, datorii şi sfadă. - BAŞOTA.
7333 Mătura cea nouă în euiă se atîrnă.
IOHD. GOLESCU, ]188. II, p. 46.
Adică ort-ce lucru noii se cinstesce mal mult (GOLESCU).
,
r
I
l'
l'
I
I
I
t
I
[227]
mBRĂCX�!INTE, CASĂ
227
*6
7334 Mă tura veche ajunge la grajd.
A. PANN, Edit. lS89, p. 96; II,
P 64.-BARONZI, p.61.-HrNTEscu,
p. 102.-G. 1. MUNTEANU, p. 150.··
S. 1. GROSSMANN, Dict. p. 263.­
DOBRE MARINESCU, înv. c. Pşrou­
Iioşu, J. Arqeş.
VeqI Sita.
Lucrul ne-trebuincios, ne-folositor se înlătură ca, de pilda,
slugă bătrână.
*6
7335 Sî-a făcut nasul mătură.
,
V. DAHW, îl! Gazet. Trallsi te.
1898.
Şi-a pierdut omenia, e un linge-talere.
7336
*
A vede de eoda măturet.
M. CANIAN, public. J. laş'i.
A'şi vede de trebă. Se dice mai ales pentru femei, când se
amestecă unde nu le ferhe ela.
A MĂTURA
VeqI Scară.
*6
7337 Măture fie-care la uşa sa (Iut),
G 1. MUNTMl';U, p. 1fJO.-HiN­
TESCU, p. 102. - E. B. MA WU, p.
28. - OOBRE MARINESCU, înv. c.
Ptrou-Itoşu, J. Argeş.
*6
Fie-care mătură, 'întcîhl, 'înaintea păTţit lui.
P. GÂnBovlcEANU, prof. c. Scliitu­
Golesci, J. Museel.
Pentru cei cari vorbesc pe alţii de reil, şi nu se uită la
dinaiî.
[228]
228
PIlOVERBELE ROMÂNILOR
Chacui: dait betlayer deuant sa parte.
PtOV. Franc.
[eder rege vor seiner Thiir.1 J
Proo, Germ.
*6
7338 Nu'şi. mătură gunoiul din naintea casei lui.
IUL. GROFŞOREANU, dase, c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
Nu ingrijesce de ale Iuî.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, J.
Tulom.
*6
7339 Mătud ca mâţa (pisica).
*6
Sgrabălă ca inăia:
IIJL. GROFŞOREANU, dasc. c,
Golşa, comit. Arad, Ungaria.
Când cine-va e murdar, ŞI]fi loc de a curăţi cum trebue,
'ŞI ascunde numaî murdăriile.
*6
7339 b A mătura.
Adică a goni, a lepeda.
MERSIe
A ascunde un lucru ce aparţine altuia, a fura. .
La monăstire, sau la seminare, in trapeza adică în odata unde
se şede la masa, se află într'un colţ o ladă, care se umple cu
făina de lemn ce provine din tăerea lemnelor cu ferestrău.
Farfuriele, pe care s'a dat măncarea, nu se mal spală, din
, I
I
I
1\
I
1
I
I
I
*
7340 A da după mersic.
Veej.l Persic.
GR. 1. ALEXANDRESCU, maqistr-
c. Galati; J. Coourluiii.
[229]
1MBRAc.:\.MINTE, CAS.:\
'"
229
causa greutăţeî şi a numerulut puţin, ci se şterg cu acea
făină de lemn şi apoî se pun la masă. Lada în care se pă­
streză riglăitura de lemn se numesce mel'sic. Acum se în­
tîmplă că acel din călugărî, salt seminariştî, cart fac cu rîndul
serviciul de sters, să găsescă pe talere rămăşiţe de mâncare
ma'! bune. Atuncî farfuria cu acest scump conţinut, în loc
a o deşerta şi apoî a o şterge, o dă dupe rnel'sic, şi în
aşa mod încât să nu o zărescă economu; şi după ce se isprăvesce
masa, apoî scot şi eî de după mersic bunătăţile ascunse şi le mă­
nâncă. Din acest ohiceiă s'a născut dicetorea de mal sus.
MEŞII
7341
*
A da meşh cui-va.
Gn, JlPESCU, Opine. p. i).:J.-L.
ŞAINEANU, Arh. 18t. III, p. 207.­
FR. DAME, III, p.40.
Nu 'i ela meşii,
A. PANN, III, p. 22.-P. ISPlHESCU,
Leg. 201 & 255.
A '1 dă mâna, a "1 conveni, a cuteza.
In să pe unde îl scie
Nu 'i d(j meşii să mal vie.
A. PANN •
• Ce să facă? să se ducă acolo, nu 'i dll meşit, căcl nu sciă ca ce
dracovenie să fie .• -IsPlHEscu, Leg. p. 255.
Meşiilo erau un fel de încălţăminte, de piele galbenă, peste
cad se purtau papuciî.
MEŞINĂ
VeqI Beşină,
MEŞTINĂ
MINTIĂ
*6
7342 Dar nu m'i'o scurta mintia.
AVR. COReEA, paroh, o. Coşteiu,
Banat.
[230]
Arată ne-păsarea de o gTe�ală ce a facut-o saii are de gând
să facă ore-cine, ne-temendu-se de pedepsa, precum aii să se
teme preoţii, carî portă mintil orî reverendă. Cuvîntul m'intie
se pronunţă şi minC'ic, mincii.
A scurta mintia unul preot, insemneză a'l despopi, a '1 ca-
t.erisi, ceea ce se face odiniora , în Banal, sub ierarhia sirbescâ,
prin scurtarea �i taerea minticl şi a peruluI, de către episcopI.
230
PROVElIBELE nOMÂNILOH
MIROZNĂ
*6
7343 A '1 curge din mână numai miroznă.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, J.
Ttttova.
'10 E vrednic, se pricepe la ort-ce.
20 Implinesce numai fapte bune.
MODĂ
MOLE
Pentru cele care 'ŞI tot schimlxi portul după gustul dile).
Adică să te dedaî şî cu cele mal proste, ca să le poţi suferi
la vreme (Oor.sscu).
VeqJ Cap. V. c. ]OJ61e.
Nu tot pe mole, ca să poţî suferi �î cele tare.
10I\D. Gou:seu, Mss, II, p. 110.
Fn. DA'18, 1Il, p. 58.
*
A se asedă pe mele si la căldură.
, , ,
7346
7345
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
J. Vasluiu.- Ee. ŞIŞMAN, îl1v. c.
Adam, J. Tutova.
*6
7344 -Ce porţi, leleo, chelbea 'n cap 1
-Dacă 'i modă, ce-am să fac!
l'
1 "
I
1
'l
1
[231]
[lvlBRAG.\i\lIN'l'E, CASA
------
A duce o vieţă bunii şi liniştită.
231
7347
*
A nu 'i fi mole.
Dru. CAN'l' "MUI, Isi. Ieroql.:-:
1. rP.EANG.:\., Pov. p. 126. - FR.
DAMi±, III, p. 58.
A nu '1 plăc-, a i se Jntîmplă ce-va displăcut .
• N'are să 'i fie mole, când m'oiu iutorce, > - CRI;A'\C:Ă.
MORA
Vec}I Adunare, a A­
scultă, Făină, Femeie,
Găint1, Gudi, Lipsă, Mă­
măli,r;ă, Mi1'lfsă, Ne-feri­
cit, Rî\�niţă, Sac, a Scu-i­
]Jet, Stomah, Surd, Vorbă.
7348
Şi mora să ar�ă, şi şorecit să Se risipeseă.
IORD. UOLESGU, Mss. II, p. 98.
*.6.
Lasă să cmJă (şi) moro. numai şorici1, să
morâ.
A. PANN, m, p. 15.-E. 1. PA­
TRlCIU, înv. c, Sniutţt, J. Coour­
lui'i:i.-I. IONESCU, Cart. Cit. II, p.
'157.
*.6.
.Arde mor a dar şi ş6reâî se prăpădesc.
H[N'j'ESCU, p.178.-P. ISPIRV;SC:U,
Leg. I, 1872, p. '171; Rev.lst. 1. p.
232.-FR. DAd, IH, p. 58.- V.
SALA, înv. c. Brădet, comit, Bihor,
Unaaria,
Lasă si1 ar�Iă şi mora,
Numai ş6reciT Sit peră.
HlN'j'ESCU, p. 6.
[232]
232
PROVERBI!;LE ROMÂNILOR
*L".
A ars mara, da?' şi :ş6r-ecii s'au dus dra-
cului.
G. POBORAK, inst, J. ou-- ETIl.
n.;;'LTEAKU, Launin, I, p, 8,
*
A ars mara dar şi şoreci: dintr'vnsa,
Ar-rjă inâra, arrjă şi şOl'ecii.
1. G. VALE1'ITIi\EANU, p. 34.
*""
A arde moro. ca să ardă (si) soreciL
> > >
BARONU, p. 52. - J. OŢOIU, teo­
log. c. Aciliă, Ungaria,
*L".
Ardă, mara, numai şorecii să moră,
E. L PATRICIU, înv. c. Smldti, J.
Oovurluia. '
*
Ardcl şi m6ra şi ş6reciL
Gn ALEXANDRESCU, mapistr, J.
Putna.
A arde m6ra, cu .ş6recii cu tot.
FR. DAME, IV, p. 79.
*""
Dă foc m6rei ca să qoneec« şorecii.
E. 1, PATRICIU, î'f!V. c. Smulţ"
J. COVU1"luiu.
Z-dedi foc a m6raei, s-ascapă di ş6riţ;i 1).
PER. PAPAHAGI, Zveit. Iahres,
p,168.
1) De te foc morei, să scape de soreci.
[233]
IMBRĂCXlVlINTE, CAS.:\
233
Se dice când ne primejduim, în=uşî, vieţa nostră, numai sa
piară şi cel cumpliţi, ca să scăpam de supărărf şi necasurî, ce
pătimim de la el, şi se gice la desnădejduire (GOLESCU).
Se dice, mal ales, pentru omul Iute şi mânios, care caută
să facă reu altuîa, chiar cu paguba lui.
«De cum-va intră un şorece În moră, se cade să aprindem mara
ca să'l scotem d'acolo? - JIPESCU, Iieur. Oraş. p. 62.
il caut rnieua: Iaisser son enţ'o.nt morveuo: que
de lui arracher le nez,
PrM' Franc.
De1' Bau.pew uieqen. muss rnan dem Baum nicht
umnacken:')
PI'OV. Germ.
*L:.
7349 Ca să ardă şorici], nu da foc morit.
V. FORESCU, c. Folticent, J. Su­
ctaoa.
Acelaş înţeles ca la N o. 73 �8 sub forma de oprire.
*L:.
7350 Pentru un şorece nn pot să dau foc morei.
G. BĂNULESCU, 'Înv. c, Ptetroşiţa,
J. Dimbooiţa.
Acelaş înţeles ca la No. 7349.
*L:.
7351 La moră (cine) cin se duce, se umple de făină.
Ion», GOLESCU, iI1S8. Il, p. e9.-­
DOBRE MARlNESCU, înv. c. Pîrvu­
. Roşu, J . Arqe«.
Cine umblă prin m6ră ese plin de făină.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 1223.
P ISPIRESCU, Rm,.lst., II, p.105:­
FR. DAM8, II, p. 9 .
•
1) Din causa omidllor nu trebue tălat copacul.
[234]
234
PROVERBEL� ROMÂNILOR
.: /
Carle rnaere en mora, se nepreşae.1)
I
I
'f,>
FR. MIKLOSICH, Runt. Unter., 1,
p. 10.
Adica cine pe la cel proşt'î merge, se smereduesce de pros­
tia lor (GOLESCU). Intr'un mod mal general cine se aduni cu
cer reî, derine ca dinşil şi in ori-ce cas, i se dice şi 1U1 reu·
ehi va al molino, s'infarina.2)
Prov. tca.
Uuiet: aruia enire la miel, al!lO se le peqa,"]
Proe. Span,
Die in den 1I1olen kom! uiord: light bestoven.4)
Pro.". Germ.
*6
7352 Trece ca pe lângă o m6ră pustie.
CA\'. ONIŞOH, prof. c. Dobroveţ,
J. Va8Iui!7.
Fara să se mar opresca, bi.ră să mal in tre.
,
,�
7353
M6ra nu macină până nu o ungf la fus.
IOHD. COLESCU, .M88. II, p. 45.
Adica, firi interes, n iment eţl ajuti (Gor.nscu).
*b.
7354 Din cotro bate vîntul se îndreptă aripele morit.
GA\'. ONIŞOR, prot'. c. Crdngn, J.
Tutov"a.
Veql Mantct.
Din cotro sunt folosele, puterea.
1) Care merge in moră, se umple de făină.
2) Cine merge la moră, se umple de făină.
3) Cine umblă la miere, i se lipesce ce-va,
4) Cine intră in moră, se umple de praf.
J) Care nu vre să audă clopote DU se duce la moră
7355
*
Care nu va s'avdă clopote nu s'duee la moră.")
v. DJAMANDY, ]J1'0j: c. Meţooa,
Maced on ia.
i
1
•
1
I
I
[235]
1MBR.�CĂ�IlNTE, CASĂ
235
7356
Dacă vreî să intri în gura lumii, nu te amesteca în afacerî, stai
de o parte.
*
Care nu va s'avdă vârdăehile, la m6ră s-nu
s'ducă.')
C. COYAi\, prof. c. Băeea, Epi»,
Acelaş înţeles ca la N o. 7355.
7307
Plutim sî not morile.
, IOHD. C�OLESCU, Mss. II, p. 60.
Se dice pentru cel proşti, când S8 falesc a fl �î el ore-ce
(GOLESCU).
*6
7358 Cine fuge de la m6ră, se înt6rce fără mălaiă.
IORD. C:OLESCU, Ms». E, p. 83.­
DOBRE MAmNEscu, in». c. Pî1'VU'
Iioşu, J. Argeş.
Adică cine fuge de slujbă, remâne Iară nici un folos (GOLESC:U).
Intr 'un mod mal general, cine fuge de muncă, de bine, ajunge
reu, nu are cu ce trăi.
7359
*
Este câlâbâliehe la m6ră �
Ca s-te du�l val ve41. 2)
I. COYAN, prof, c. AbelCt, Epi,..
Când vef să sciî un lucru, du-te singur şi cerceteză.
7360
*
Cându nu este vimtu, nu măvlnă mora.")
V. DIAMANDY, prof, MeţovCt Ma­
cedonia.
Când nu al banî nu poţi trăi bine.
7361 M6ra bună şi chetri macînă.
PER. PAPAl-lACI, Z-weit. Lnlires,
p.168.
*6
Maret bună macină ori-ce.
GAV. ONIŞOH, prot'. c. Banca.
J. 'l utooa.
1) Care nu vre s'audă titir ezul , la mură să nu se ducă.
2) Este mult de lucru (imbulz elă) la mor ă ?-Daca te duci vei vede
3) Când nu e vînt, nu macină mora,
[236]
236
PROVERBELE ROMÂNILOH
I
•
J
Pentru omul vrednic,
7362
Când grătescî �î nu te-ascultă pune 'n gând că
estt la moră.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 105.-
P. ISPIRESCU, Rev. Ist, 1, p. 457.
Veq.l Adunare.
'�
I
Pentru că la moră nu se pote asculta de odorogitura ratelor
(GOLESCU).
*L>
7363 A îndrugă ca la moră.
DOBRE MARINESCU, înv. J. Ar­
geş. - FR. DAMi<.:, Il, 174. - Poes.
Pop.
'1° A vorbi de tate, şi bune şi rele, verdî şi uscate.
2° In coşul morii se primesce şi bun şi reu, ori ŞI cine are
dreptul să torne, - J. Argeş.
*L>
7364 Vorbesce ca în m6ră.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. J.
Putna,
1° Acelaş înţeles ca la No. 7363.
2° Adică vorheşce tare. Vegi No. 7362.
l
7365
*
Multe sb6re la m6ră s-dzîc.')
ILIE GHICU, prof. c. Turla, Epir,
*
Sb6re multe la m6ră. 2)
ILIE Gl-HCU, prof'. e; Abela &
Băesa, Epir. - 1. COYAN, prof. c.
lanina, Epir.
*
yfulti sb6re s' dzîc la m6ră. 3)
G. ZUCA, stud. c. Elbasan, Al·
bania.
1) Multe vorbe la moră se dic,
2) Vorbe multe la moră,
3) Ca şi la No.4.
[237]
1MBR.�CĂMIN'l'E, CAS.�
'10 Când nu al timp să asculţi pre cine-va şi el tot mal vre
să te ţie de vorbă.
2° Acelaş înţeles ca la No. 7363.
Qni veut oui»: des nouoelies,
Au [our ei au mouiin an en dit de belles.
GABR. MEUNIER, XVI Siecle.
7366 Hodorog, tronc, vorba îndată
Ca m6ra când e stricată.
A. PANN, I, p. 23.
Hodoroq, tronc, ca o r6tă,
De la o m6ră stricată.
A. PA0.N, I, p. 9. - HINŢESCU,
p.75.
*6
Hodoroqesce ca o m6ră stricată.
G. P. SALVll'l, înv. c.Smulţt, J.
Conurluiii,
*6
Hodoronc, tronc, ca m6ra ne-ferecată.
CĂLIN IORDACHE, stud, J. Arqe«.
*6
Ca omora ne-ţerecoiă.
G. TOMESCU, înt'. c. BrOSCaI'1, J.
Mehedinţr.
*6
li merge gura ca o moră hodorogită.
C. TEODOHESCU, înl', c. Lipova,
J. Vasluiit.
Pentru flecariî, cad vorbesc mult, dar fără mîez.
[238]
2R8
PROV.ERB.ELlc HO,IÂNILOH
Brairies de mouliu.
Dit de l'Apostoile XIlI Siecle.
Persaniî dic, cu acelaş înţeles: aud sqomotul m6re� dar nu
»eâ făina.
*6
7367 Par' că umblă mora fără grăunţe.
AL. VASILIU, înv. c. TittăruşI, J.
Suctaoa,
Acelaş înţeles ca la No. 7366.
7368
M6ra când stă, atunci se sfărâmă.
IOHD. GOL.ESCU, lJIss. II, p. 45.
Adică treha când stă din lucrare, şi sănătatea când stă omul
din mişcare (GOL.ESCU).
7369
Morile când plutesc
De coră bit se socotesc.
IORD. GOLESCU, Me«. II, Asem.
p.140.
Pentru cel proşti când se fălesc.
*6
7370 Astrînge ca găina la m6ră.
AVH. COHCEA, paroh, c. Coşteia,
Banat.
Adică resfiră, resipesce.
Cuvîntul astrînge se intrehuinţeză aci într'un mod ironic.
Găina la moră are hobe multe. Când dă de o grămadă rlcăe,
şi ast-fel resflră şi împrăştie in tale părţile.
*6
7371 Tine rîndul ca la moră.
,
A. PANN, 1, p. 15.-DOBR.E MA­
RlN.ESCU, in», c. Pirnu-Iioşu; J.
Argeş.
[239]
IMBR;\CĂMINTE, CASĂ
-----------------
*6
Pe rînd ca la m6ră,
239
1. CnEANG;\, Âmint, p. 52.­
Colum, Traian, 1882, p. 87.-GAV.
ONlŞOR, J. Tuto"a.-G, P. SAL vru,
în". c. Smulţr, .r. Covurluii1.-N.
MAclmDoN, stud , c. Nicoresci; J.
Tecuciii.-I. POPESCU, înv. c. Do­
brent, J. llfov.
Unul după altul; fie-care la rîndul seu.
Nimenea nu pote fi scutit de a aştepta rîndul la mora, ci
acel care a turnat în coş este urmat de acel care a venit după
dînsul.
Primus veniens, primus molet.1)
P1·OV. Lat.
Prov. F1'anc.
ehi prima arriva al molin, primo macina.lI)
Prov. Ital.
We?' zuerst in die Miihle kommi, mahlt zueret.')
Proo, Germ,
First come, ţirst served,4)
P1·OV. Engl.
*6
7372 Unul macină la moră.
1. CHEANG;\, Pc". p. 248. - Do­
BRE MAHINESCU, în". c. Pî/'"u-ROf/U,
J. Argeş.
1" Acelaş înţeles ca la No. 737 L
2° Unu se fo losesce.
1) Cel d'Intâiu care vine, cel d'Intăiu macină.
2, Cine întăiă ajunge la m6ră, cel d'Intâiă macină.
3) Cine întăiă vine la moră, întăiti macină.
4) Intâiă venit, întâi ă slujit.
[240]
1) Trecut prin ţifanea morel.
240 PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 7366 & 7374.
M. CANIAN, public . .7. Iaşi,
Pr01', Franc
*
Las, că o să tragă la m6ră.
Junimea, III, No. 15.
*
A'I umbla gura m6ră.
D. A. MILESCU, siud. c. Gopesct,
Macedonia.
o să aibă odată nevoe de mine.
C'esl un moulin (� paroles.
Gn. ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Putna,
La grea rnoră a dejugat.
Voinţă, XII, No. 3348.
*
La rea moră a desjugat.
Avn, CORCEA, paroh. c. Coşteia,
Banat.
Se dice despre unul care vorbesce multe ŞI tare.
*6
7373 La rea m6ră am dejugat.
IORD. GOLESCU, lYlss. II, p. 39.­
ION GHICA, Scrie., XVIII, p. 20. ­
GA V. ONIŞOR, Junimea, n, No.
,,6.- DOBRE MAnINESCU, în". c.
P2r11U· Roşu; J. Ar·gef.
*6
7374 Par'că �l făcut la m6ră.
Se dice când nu nemerim unde se cuvine (GOLESCU); şi mai
ales când un servitor nemeresce rei'1. la un stăpân.
7375
7376
*
7377 Tricut pi tu ţîfunea di moră.')
[241]
241
Care a păţit ŞI scie multe.
Ţifunia este o scândură găurită care se aşedă în punctul
unde apa vine pe cupele roţiî.
7378
Când va veni apa la moră.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 34.-­
FR. DAM{:, III, p. 58.
*�
A'i vent apa la moră.
G. I. MUN'1'JH.NU, p. 73. - v.
ALEXANDRI, Teatr., p. 2d4.-GA. v.
Oxrşon , prof, J. Tutova.-ST. Tu­
"j'ESCU, stud, c. Catanele, J. Olt.
*
'I-a venit apă la mdră.
A. PANN, II, p. 68.-HINTESCU,
P: 5. - I. IONESCU, III, p. 159. ­
A. MARINESCU, îlW. J. Argeş.­
S. FL. MA.RIAN, Trad., p. 186.­
preot C. BUNGETIANU, înv. c. Co­
sOIJeţ, J. Mehedinţi.- E. I. PATRI­
CIIJ, înv. c. SmuZţT, J. Coourluiii=«
V. Fonuscu, J. Suciaoa,
lO Adică vremea fieş-căruîa (GOLESC:U).
2° Stă mal bine, a ajuns şi el mal mare, a dobândit un a­
j ut or, 'l-a venit bine Într' o afacere.
Faire uenir l'eau au moulin.
*�
7379 MI-a veni (şi mie) apa Ia m6ră.
V. ALEXA:-iDRI & L. ROSETTl,
Mss.-A. GOHovEI, J. Suceava. ­
GAV. ONlŞOR, pj·nf. c. Dobrooet ţ J,
Vaslui,l.
Vine apă şi pe mora mea.
Iur.. GHOF:;:OllI(ANU, înv. c. Goiş«,
comit. Ararl.-V. BRATU, stud: co­
mit. Alb« Injeri6ră, Transiioania,
18
[242]
242
PROY'�RBELG HOMÂNILOR
Va (o) ven� apa şi la m6ra mea.
D-NA E. B. MAWH, p. 83.-H1N­
TESCO, p. 5.
Va ven� apa şi pe m6ra mea {nostră].
V. �ALA, înv. c. Verza1', comit.
Bihor, Unt/aria. -- D. POPOVICIU,
inv. c. Cuvin, comit. Arad, Un­
.f/arie!.
Arată speranţa că vom fi, ŞI noî, odată hine, ,i un fel de
ameninţ.are pentru acel cart nu ne lerL în semă, credendu-ne
micî.
Il peul y avoir un reiour du maiin.
E8 ist nocii nichi aller To.qe Abend.
Proo, Germ,
*,0.
'1380 A. lua (tăîă] cui-va apa de la moră.
LAOHlAN & MAXIM, Il, p. 188.­
FH. DAME, !, p. 78; ITI, p. 58 .. ­
G. POBORAN, inst. J. Olt.
*.6
'I-a luat apa de la moră.
IOHD. GOLl'SCO, Mss., Il, p. 6.-
P. ISPJ[{8sco, Leg. 1, 1872, p. 'l79. ­
S Mll-JĂJLESCO, Şeeăt, II, p. 73.­
HIN"j'ESCU, p. 5. - FH. DAME, II,
p. 290.-M LUPESCU. î1W. c, Bros­
cent, J. Suciaoa>« V. SALA, înv. c.
Vaşcoii-Bareect, comit. Bihor, Un­
qaria, - V. BHi\.TU, stuâ. comit.
Alba-lnfen'o1"lt, Transilvania.
*,0.
'I-ai luai apa.
Gi\. v. ONIŞOH, prof, J. Tutova.­
C. TEODORESCU, îno. c. Lipova. J.
Vaslnil1.
[243]
1MBnĂcĂMINTE, CAS.Ă 243
1° Adică 'l-a luat totă nădejdea, totă puterea (Gor.sscu).
2° 'L a întrecut in trehă. - J. Suciava.
:30 '1, a repus cu vorba, - Şezătorea,
4° Nu mal are mij16ce ele traiti.
Rompre l'eau ci quelqu'tin,
Prov. Franc.
7381
'I-a luat apa, a stătut mora.
IOHD. GOLJeSCU, Mss. Il, p. 5.
'l-a'î luat «pşora,
A stâtut mor a.
A. PANN, 1, p. 134.-HINTESCU,
p. 5.-F.u. DAME, 1, p. 83.
�10 Insernneză că, când lipsesce stăpânul caseî, ca când ar
lipsi sunetul caseî (GOLESCU).
2° 'I-aI luat nădejdea, puterea, nu mal preţuesce nume.
*
7382 Par'că 'i-am (a) tălet apa de la m6ră.
A. PANN, III, p. 13.-S. I. GROS­
MANN, Dicţ. p. 23. - HINTESCU,
p. 5.-FR. DAME, IV, p. 138.
*,0,.
Par 'că 'i-a oprit apa de la moră.
Iur.. VULCĂNESCU, stuâ. c. Pe­
Zesc'i, J. Dolj.
*,0,.
Pat' că 'i-a luat apa de la 'in6ră.
E. I. PATHICIU, în". c. Smulţi,
J. Coourluiii,
Când unul stă supărat, posac, abâtut.
*,0,.
7383 Mâ.nă apa la mora lui.
A VH. COHCEA, paroh, c. Co\�teiâ.
Banat.
[244]
244
PROVERBELE ROMÂNILOR
---------------
Cathi-un apa trât moră 'Lu. tradzi Il.
PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahres,
p. 160.
A trage tate folosele pentru sme.
Chacun tire l'eau fI, son moulin,
Prov. Franc.
Oqnuno tira I'acqua al suo molino 2).
Pro». /tal.
Ee denkt [eder an seinen Sack 3).
Prov. Germ.
Euers] miller drauie the uiater ta his awn mill4).
Pro». El1gl.
*D
7384 Turue ca m6ra fără apă.
1. POPESCU, î1W. c. Dobreni, J.
Ilfov.
Adică tace din gura.
7385
*
II umblă mora.
Il merg treburile bine, face parale. Vegl N o. 7402 .
. Lucreză şi pune de-o parte căcr într'alt chip, nu 'ţi umblă m6ra».
7386
*
S'a pornit mora,
V. ALEXANDRJ, Teatl\ p. 241.
Când un flecar începe a sporovăi.
1) Totă (fie-care) apă către mora lui trage.
�) Fie-care trage apa la mora lui.
3) Găndesce fie-care la sacu lui.
4) Fie-care morar trage apa la mor a lui,
[245]
IMBH.X.CXMINTE, CASX
240
*.6-
7387 S'a dus de la moră la rîşniţă.
D. POPA, inst. c. Sinaia, J.
Prahova.
*.6-
E om purtat de la m6ră la r'Îşniţă.
E. 1. PATRICriJ, înv. c. Smultt,
J. Conurluiii.
VeqI Vatră.
Se �ice, în deridere, celuî care se pretinde că a umblat mult
prin lume.
7388
*.6-
A fi dus si
,
la moră si la rîsnită
, "
E. I. PATRICIU,
J. Couurluiă.
înv. c. Smulti ,
Scie şi a păţit multe.
A. PANN, Edit. 1889, p. 172.
III, p. 104.-P. ISPIRESCU, Sn6ve,
p. 'lOJ.-G. POBORAN, ins. J. Olt.
DOBRE MARINESCU, înv. J. Argef.
7389
*.6-
A fost O dată la moră şi de două ori la răş-
niţă.
Pentru cel cari se laudă că au vădut şi sciu multe, ci tot
proşti au remas,
7390 Asta mos Ion o scie
,
Pe el să '1 chemăm să vie;
C'a fost odată Ia mori
Şi în tîrg de două ori.
A. PANN, II, p. 15. -- Gaz. Să­
ten Dec. 1897.
Acelaş înţeles ca la No, 7389.
7391 A fost pân la moră !
T. SPEHAN'j'IĂ, II, P 35.
Acelaş înţeles ca la No. 7390.
[246]
246
7392
PROVERB!';LE ROlIÂ.NlLon
._-----
Să ne spue dînsul ce e
Că dor Dediă-I om, bre d oră
Om ce scie multe, frate,
CăcI a fost pâi! �i la moră.
De lam6ră la rîşniţă.
Ionn Gou;scu, ""o/Iss. II, P 1:)3;
Asem. p. 197.-1. G.VALENTIl\EANU,
p .. 12.
*6
Ajunge ele la mor ă La rişniţă.
A. PANN, Edit. 1889, p. 78; III,
p. 10o.-P. ISPlHEscu, Rev. Ist.,
1, p. 226 -HIN'j.'ESCLJ, p. 110.-S.
1. GROSSMANN. Dict. p. 157.- Se­
min. Buc. CI VU prin P. GĂRBO­
VICEANU,prof-DOBREMARINESCU,
înv. c. Pirou-Roşu; J. Arge�.
*6
A se duce (merge) ele la moră la djniţă.
G. DEM. THEODORESCU, Cercet.,
p. 80. - 1. ANTONESCU, stud . C.
V âlcele, J. Al·geş.
*6
A duce de la moră la r�iniţă.
GAV. ONI�OH, praf. c. Dobroosţ,
J. Vas?uit'î.
Adică de la cele mal mari la cele mar micî (GOLESCU).
Din bine în 1'e([; din rei'! în mal 1'('(1.
*6
7393 A dejugă de la moră la făcăti,
GH. JlPE:Sr:U, Opinc, p, 85.
Acelaş înţeles ca la N o. 7:392 ..
«Să nu te trezesct că dar din lac în puţ �i ca, de silă, dejugl di! la
11I61"(� la lăcăt'î».-JIPESCU.
[247]
247
7394
L\IBRXC.:tMINTE, l:ASIle
--------------------
A ajunge de la m6ră la morişcă.
G. 1. GROSSMANN, tu«. p. 157.
Acelaş înţeles ca la No. 7393.
7395
*6
A '1 trimite de la moră la rîsnită.
, ,
(:. POBOI'\i\.N) inst. J. Olt.
*6
A'Z purta ele lrt moră la r�jn·iţă.
PÂRVU, stud, c. [vesei, J. Tu.
tova.
Vec)! Ana.
Te duce cu vorba, te trimite de la unul la altul, dar de dat
nu 'ţi dă.
6
739(; A'I face o m6ră de vînt.
S. FL. l\IARIAN, Irad. p.18,
A'�'i bate joc de cine-va.
*6
7397 A. se întorce ca m6ra în vînt.
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab. p. 1l::l4.�
DOBH.E MAHlNESCU, ino. o. Ptrou­
Roşu, J. Argeş.
*6
Ca mora 'in vînt.
GrI. 1. TOMESCU, înv. o. Bros­
cari, J. iVleheclinţi.
Vec)I Cocoş-de- Vînt.
A'şi muta părerile după împrejurări; a umbla de colo-cele
fară nicî un ros t.
C'es: une qirouetie.
Prov. Franc.
[248]
PROYERBELE ROM.:i.NILon
248
.-------------------------------
*L.
7398 M6ră stricată.
V. ALEXANURI, Teatr., p. 506
& 104.:. - S. MlH.A..ILl>SCU, Şezut.
II, p. 47. - 1. BĂ.NESCU, proj. J.
Roma/!.-FR. DAME, Ill, p. 58. ­
E. 1. PATRICIU, înv. c. Smulţi J.
Covut'lui·!'î.
*L.
M6ră hodovoqiiă.
I. CREANGĂ., Po», p, 252. - D-N,\
S. NXUEJDE, NUIJ. p. 159. - A.
GOROVEI, J. Suciana, - EM. Po­
PESCU, înv. c. Ciocănesci-Mârqi­
neni, J. Ialomiţa. - Şezăt6rea II,
p. 47. - E. 1. PATRICIlJ, înv. c.
Smttlţ'i, J. COtJ1lt'luitt. - GAl'. 0-
NIŞOR, ]J1'Oj. c. Dobl·01'ifţ,J. Vasluiii.
*L.
A fi moră spartă.
G. POBORA�, inst. J. Olt.
*
M6ră ne-ţerecată.
*
Sburasce ca mora spartă.
D. DAN, stud, c. Neiest«, 111((­
cedonia,
*L.
Ii umblă gura ca mora cea stricată,
D. POPOVICIU, în», c. Cuvin, co­
mit. AI'ad, Ungaria.
Om vorbăreţ şi flecar.
*L.
7399 Are de moră.
P. ISPIRESCU, Rev. I8t., 1, p.
232. - FR. DAME, III, p. 58 - D.
POPOVWIU, înv. c. Cuoin, com-it .
Araâ, Ungal'ia.-G. POBORAN, inst,
J. ou.
[249]
[MBRACAMINTE. CASĂ
249
Are ele rnoră
Nu': e fTicc� să, moră.
A. PANN, III, p. 105. - Hrx­
TESCU, p. 62.
E ele moră.
1. CnEANG\, Po". p. 155.
Veql a se Insură,
Are cu ce trăi; e boga t.
Tu credt CR numat aşa se ţine femeea; vorba ceea: când să 'n­
soră nu'j de mora», - CREANG:( ..
7400
*
N'are de m6ră.
E sărac.
*.6
7401 S'a isprăvit de m6ră.
A. PANN, lII,p. 109. - HIN­
,!,ESCU, p. HO.-DoBRE MARlNESCU,
înv. c. Ptrcu-Roşu, J. Arpe«,
A sărăcit, din bogat Ş1 cheltuitor a rămas cu dracu 'n punga.
74:02
*
'I-a stat mora.
FR. DAME, IV, p. 98.
Nu'} mal merge bine, nu mal are folose, V e�1 N o. 7385.
7403
A da la m6ră.
S. 1. GROSSMANN, Dicţ. Germ.
p. 28 & 48.
A ba vin, a se imhăta.
*0
7404 .A se bate cu mori de vînt.
LA[JRlAN & MAXiM, J, p. 129.
Adică cu protivnici sau greutăţi inchipuita.
[250]
:250
7405
PROVERBELE nOMÂNILOH
Se battre contre les moulins ci ueut.
r-.« Fi·anc.
MORIŞCĂ
Veq.I Modt.
MORMîNT
Veq.r Babă, Cer, Flâre,
Gurit, Orb, Vl'el·me.
*
Nu plandzt pi mormintul altulut.
D. DAN, stud, c. Nevesta, 101((,­
cedonia. - META CONSTANTIN, c,
11101of,ifjte, Macedonia.
Pastreza-p lacrimele pentru nenorocirile tale.
*6
7106 A fi secret ca mormintul.
K. A. ZAMFIHEscu-DIACON, înv,
c. Ştiubienit, J. Dorohoiă,
A ţine bine o taină ..
7407
*
A băga pre cine-va în mormînt.
A.'I supără 1'("\'1, a'I amărî vieţa,
c Şi-a băqat copila de vie în mormint»;
Despre Ull parinte care şI-a maritat rata cu unul care nu'I
placea.
*0
7408 A fi ca un mormînt văruit.
A nu preţul nimic.
Ve asemenati mormintelor celor văruite.
MATEI, p. 2:1, 27; Luc. 11, 44.
MOSOR
*6
7409 Să trăiţi până vi 'ţi sărută cu mosorul.
G. P. SALIlIJ, înv. c. Smulţt, J.
Coourluiă.
[251]
ll\iBH.l.cĂMIN'm, CASĂ
-------
251
Urare hazlie pentru vieţii lungă.
Să scie că betrănilor, după ce le cad dinţiî, li se duc buzele
ină untru, şi li se Întorce barba ca un cîrmoj de sanie, ceea
ce îl face să nu se potă sărută.
MUC
VeqI Frumos, Lumî­
nare.
7410
Mi-a ajuns mucul la deget.
Conv. Liter, apuâ. DAME, III, p.
70.
*
, 1·0 ajuns mucu la vîrfu degetului.
l:.A.V. Oxrşon, prof, c. Dobroveţ,
J. vusuu«.
Când ît vine mucul la deget.
s. FL. MARIAN, Tradit. p. 122 &
R03.
'10 A nu mal pute răbda.
20 A fi la dică, la mare strîmtore, în primejdie.
«Se luptară el vornicesce, adică cum sciaii el să se lupte, când îl
ajunge mucul la âeaet»,> MAHIAN.
7411
*
A mânca mucul.
Ved! Lumînare.
ALl<'HED JUVAHA, c, Berlad, J.
'I'uiooo .
1° S'a înşelat retI, a păţit'o.
�o Şi-a perdut omenia, nu mal are trecere la nimeuî,
MUR
Vec}l Zid.
MUNDIR
VeciI Peşchir ..
[252]
21)2
PROVERB8LE ROMÂNILOR
MUŞAMA
*
7412 A face (pune, trage), lucrul muşama.
L. ŞĂrNEANu, Al'h. lst. III, p.
212.
A acoperi lucrul, a '1 ascunde, a nu '1 scote la lumină, a
'1 cocoloşi.
7413
*
A rămâne lucrul musama,
,
A rernâne lucrul curat.
NĂDRAGI
VeqI Cizmar', Nevestit.
7414
N'are pe sine (el) nădragt
Şi îşI cumpără desagt.
A. PANN, I, p. 161.-HlNTESCU,
p. 117.
Despre săracul mândru.
741.5 Câţ'i văq cu nădragI
ToţI ămI sunt dragf,
IORD GOLESCU, Mss, n, p. 37.
*6
Câţ1, cu nădmg1,
1 aţi ii sunt draqi,
A. PANN, Edit. 1889, p. 105.­
GR. ALEXANDREscu,magist. J. Put­
nit. - DOBRE MARINESCU, tn». c.
Pînn(-Roşu, J. Ar·geş.
Pe câţi îi ve�l'i cu nadragi,
Toţi îţi sunt frumoşi şi draqi,
A. PANN, II, p. 109.-HIN'ţ'ESCU,
p. 117.
[253]
Ori câţ1- cu nădraq;
Toti 'ÎL sunt ei dragi.
I'. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p •
. 179.-HIN'fESCU, p. 117.
BIBHĂC.:tMIN'1'J<:, CASĂ
253
I
4
•
Se dice pentru muîerile cele ne-săţiose, şî desfrînate (GOLESCU).
*6
7416 'I-a scuturat nădragit de prav.
IuL. GROFŞOREANU, dasc, c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
Veq.l Cojoc.
Adică l'a bătut.
NE-MĂTURAT
Ved! Casă.
NE-SPĂLAT
Veql Gât. a Mânca.
*6
7417 A fi un ne-spălat.
I. CREANGĂ, Po». p. 248.-GR.
Jll'ESCU, Ri!ur. Oraş., p. 175.-GH.
ALEXANDRESCU, magistr. J. Putna,
un om de rind, un mojic.
*6
7418 E nn ne-spălat Ia gură.
IULIU GROFŞOHEANU, î1UJ. c. Gal­
fa. comit. ATad, Ungaria.
V orhosce pros t il.
NE-TUNS
7419
Mai bine cu capul ne-tuns de cât cu el tăiat.
BARONZI, p. 62 & 67.--HINTESCU,
p. 27.
[254]
254
PROVERBI<:U: ROMÂN[LOR
Acelaş înţeles ca la N o. 7350.
Il uau: mieua: taiseer son enţani morveux que
de lui arracher le nez:
NOJIŢA
7420
Cât ţi-al lega nojiţele.
DE LA VRANCIi:A, Sulti1nica.
In tr ' o clipă.
NUIA
Ve41 a lngrădL
*.6.
7421 A pleca pe nuîa.
G. POBOHAN, inst, c, Slatina, J,
Olt,
Veq! Bi!ţ,
A pleca repede dintr'un loc, gol puşcă.
OBADĂ
74t2
*
A venit obada cea rea de-asupra.
C. FL.:\lVLEND, c. Borqo-Susent
comit. Bistriţa-Năsi!ud, Transil­
vania.'
1\.(1 venit împrejurările gl'ele.
OBIALA
Ve.�.l a DM'nll, Lună,
Opincă.
*.6.
7423 A'şl căuta de obele.
AVH. COHCIi:A, paroh, c. Co?teiii,
Banat.
[255]
1MBRXG.\�IlNl'E, GASI
255
A'ş'î cauta de interese; a se sili să ajungă la capăt bun fără
ajutor străin.
*6
7424 Mă ard obelele,
ALES. DÂNGU, c. Vaşcoă-Bărşsci,
'd comit. Bih01', Ungaria.
Sunt strimtorat, supărat.
74�5
A soote din obtale.
MIRON COSTIN, Letop. Mold.
A rididt pe o troptă socială mal' înaltă pe un om din popor .
• M'ai scos din obiale şi den sărac m'ar îmbogăţit>. - M. COSTIN,
*6
7426 A ajunge oblală.
G, POBORAN, inst . J. Olt.
*6
A fi obelă.
A VR. CORCE:A, paroh, c. Coşteit1,
Banat.
Om de nimic, fară vlagă, fară caracter, slugarnic.
*6
7427 Tîrîe-obelă.
G. P. Sxt.vnr, in», c, Smulţ'l, J,
Covudm:tt.- ST. STOIGI<:SCU, preot,
c. Balădnca, J. Ilfov,
*6
Tirie-oqhele.
l:A v. ONIOjOH, prof, c. Dobrone]:
J. Vasluh7.
'10 Nevoiaş, sdrenţuros. - J. Vasluiu.
2° Buolucaş. - J. Covurlucu:
*6
7428 II curg obtelele.
«. POBOHAN, inst . J. Olt.
[256]
256
E sărac lipit.
PROVEHBELE ROMÂNILOR
7429
Il întinde ca pe o oblală.
Rom. Glumeţ, I. p. 55.
Ve4! Opincd,.
1° Pate multe.
2° E hătut.
OCHELARI
7430
•
Bună dimineţa, ochelarilor.
Remâneţl sănăt6se, fetelor.
IORD. Gor.sscu, l11.�s. lI, p. 86
Se �ice pentru cel hetrânl când încep a pune ochelarî la ochî,
aretând că nu mal sunt destofnicî a face curte muîerilor
(GOLESCU).
Aflarea acestui proverb, în manuscrisul lUI I. Golescu, arată
până la evidenţă, cât de greşit era Lamhrior când afirma că
acestă colecţie este se'utilă de m'i-ee îm'îur'ire stricătâre felultti
ş't noirnei literatuvei poporane.
Bonjour lunetles, adieti ţiiieite«,
Pro», Franc.
Căcî : precum dice poetul latin,
Qua: bello esl habilis, Veneri quoque convenit «ia«,
Tur pe senex miles, tur pe seniNs amor.
OI'lDIU.
74Hl
*
A orbului ghiliile nu îi da videlă.')
C. IUNESCU, prof. c. Nevesta, u«.
cedon ia,
Pentru cele ce nu ne pot folosi.
1) Orbului vedere nu'; dau ochelarii.
[257]
f
lillBR.x..C.�iIIINTE. CAS.x..
OCHINCĂ
OCNA
ODAIE
OGHEL
257
Veql Opincă.
Vec}I Suita,
VecIi Cap. XIX, c. O­
daie.
*.6
7432 Am, nu am, trebue să 'mî ajungă oghelu pe
pici6re, când îl întind mat mult.
D-NA Sxt , LA!\1I31UNO, c. Găgesc'i,
J. FlllcHi.
VeclI a se Intinde.
Ne învaţă a nu ne întinde peste puterile n081:1'e.
7433
A privi de sub oghel.
Cu nepăsare, ca omul care stă hine şi liuist.it.
OGLINDĂ
Vec,ll Cap. XIX, e,
Odaie.
*.6
7434 Pucitulut oglindă 'i lipsesce.
I. Pill'ESCU ,t1w. c. JJobren't, J.
uto».
Acelaş inţeles ca la N o. ;'')0::;2.
*.6
7435 Bate toba surduluî, dă oglindă orbulut.
P. GXRBOVICEANU, prof'. c. Bă­
tesei, J. Argeş.
A celaş înţeles ca la N o. 604-3. 'l'rehă zadarnică.
[258]
258
7436
PROVJCRBELE ROl\L�N[LOR
Stergeţ'i. oglinda, ca mal bine să te 1'e41 în ea.
101W. [;OU:SCU, 11[88. II, p. 117.
Adică curăţă'ţî sufletul (GOLl:SCu).
7437
*
Og lin da este duşmanul femeelor urîte.
C. TJ';OD1lRl<St:U, înv. c. Lip0'l'(l,
.7. Vaslui'!!.
Căc! le arată precum sunt.
Prov. tw«
7438
Oglinda mică Încă arată persona 'ntregă.
H]i'(TJ,;sr:u, p. 128.
*6
Are ogl'inAă mică, dar ee vecle tot în ea.
ILH; HOC'ltITA, c. Selişte, comit.
Sibh'i, Traneiloauia,
Are avere mică lnsi.l (�I ajunge,
7439
*
Mal bine te-al uîtă În og Undă.
Pentru cel. cad mustră pre alţiî ci, el singuri, sunt cu musca
pe cii clllhl , şi, în deosebi, pentru defectele flsice.
OLAN
7440
I
Sliptz'î se dau da bae ur lu at,")
Fn, MII; 1.0�]C:H, H1l11l. Unter, r,
p, 15.
Omenii trebue "ii se ajute unul pc altul.
Il se [aui eniraider c'est. la loi de naiure.
LAFIlNTAlNJ';.
1) Privind în oglindă î\l vec)i faţa.
2) Olanele îşI dau să be unul la altul.
[259]
BIBn."C�lI:\'TE, CAS_.'.��� __ �������_59
1 capi se clh beuer I'iui call'altra 1).
Pro1J. Yenit.
OPINCA
Ved! Cap, VIJ, c. Ap(l.
csas; Drac.Papuc, Poplt,
vuau«.
«Iară pentru încălţăminte dice, tot istoricul Topeltin, şi nu de la sine,
ce pune cuvintele altor Istorici mal vech! de cât dînsul, anume Al­
fons, Plaut şi Angel, cart au scris cărţI de portul cel vechiă al lim­
bilor: "Felul incaltămintelor Românilor este pelea cruda de dobitoc, în­
velit pictorul bine în obtele de lână incăltaţt; legat cu curele peste pi­
cior, de la degete pâllll subt glezne, şi acesta e portul Romanilor celor
vechi. strămoşi" lor, cart purtai: în oşti a slujitor iIM' oşteni, Iar la
Rămlent numar atâta deosebire nedem, p1'ecul/l cetim la istoriile cele
vechi, că oşteni; Iiâmulu: 1!1t învăle în obiele, ce gol piciorul incălţo cu
pele şi cu legăt·ur'i în CI uciş", - MnwN Lt>ST1N, Letop, 1, p. 7'1-72.
Vec}I Mu:. COSTIN, Leto)). 1, p. 27.
*.0.,
7441 Nu'J: smintelă
Din obelă,
crr fălincă
Din opincă,
A \1\. Coiu :I':A, paroh, c. Coşteiă,
Banat.
Se �lice când, intr'o casa, lucrurile merg ri�i't, �i vina pentru
acesta, o porta capul casel, Intrun unod maî general, când di­
riguitorul nu c Ia jnâlţimea indatoririlor salt'.
*!"
7442 Fie-opinca cât de bună
Ca elubota nu mal sună.
C. MAIl.\l\, c. Truşenţ, ţin. Clii­
şenl�tl, Basarabia.
De Gât ţi;ran, eli iar truntaş, mal bine de la «raş.
1) OIanele dac. de bcut unul al tula.
[260]
Adică cel proştl din proşti, norodul din proşti (GOLT�scu).
260
7443
PROVERBELE Rm:lÂNILOR
-----------------
Opinca din piele grosă se face.
Ionn, GOLESCU, 11188. II, p. 9.
1
I
I
1
I
I
l
*6
7444 Opincile de la botez îs ale mâl bune şi mal
traInice.
;\ vn. Concnx , paroh, c. COlfteii1,
Banat.
Adică tălpele piciorelor.
6
7445 Opincile să se rupe, stăpânul să trătescă.
CR. JII'ESCU, Opinc. p. 14�.
Când prăpădim un lucru ce ne aparţine. Traind stăpânul, el
muncesce şi indreptcză orî-co paguba.
Pe ţeranime se rezema ţera, naţionalitatea unul popor.
H46
*
Opinca e talpa ţeri!.
V. ALEXANUl1l. Teatr., p. 922.
1
1
I I
!
1
1
I
i
*6
7447 Nu mă călră pe opincf
Că te fac de le mănânct.
G. P. SALvru. înv. c. SmulţT, J.
Coourlui«.
veet1 uu« rta»,
Când te atiu:je cine-va in vorbire. "-\c;ela� inteles ca la No,
1511.
*6
7448 Nu mă călca pe opincă
Că eu sciu de ce ţI-e frică;
Nu me călca pe pictor
Că eu soiu de ce ţI-e dor.
Sr. TU'j'ESC:U, c. Catanele, J.
Dolj.
[261]
BlBRAC.:\�/lNTE, CASĂ
Acelaş înţeles ca la No. ,KilO.
*L;
7449 OpincI rupte şi 4ile perdute.
261
AVH. COJ1CEA, pnroh, c. Coşiei«,
Banat.
*
An� rupt multe părechi de opinci.
Adică o lucrare întreprinsă saii o călătorie fără isprava, in
care silinţa nu a lipsit.
7450
Fie-care singur scie unde îl strînge opinca.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 07;
III, p. 71. - HINŢESCU, p. 171.
*L;
Fie-care sete unde îl strînge opinca.
P. ISPIf{Escu. ReI>. 18t. III, p.
382.-S. 1. GROSSMA:'<N, Dia. p.
248.-Fn. DAlIIE, III, p. 156; IV,
p. 117. -1. HocroTA, c. SelişI!;,
comit. Sibiă, Transiluania, - P.
G.:\HBOYICEANU, prof'. c. Corbu, J.
Olt.
P1·OV. Engl.
Veq.I CioboM, Cizmă,
Fie-care îşI scie pasul si�(l.
Sape)' dave la scarpa st1'inge 1) ..
Prou, Tosc .
Cadet hum senie a sen 2).
P1'OV. Port.
Selb weiss am besten, uio der Sctiub driickt 3).
Proe. Ge1'1l1.
Euen] man ken» best iohere his ain sll ac bind»
him 4).
1) A scie unde gheta stringe.
2) Fie-care om simte (cunosce) ale lui.
3) & 4) Fie-care scie mai bine unde 'l strînge ghcta.
[262]
PHOVEHBELE ROMÂNILOR
----
262
*6
7451 Il strînge opinca.
IUL, (:nnFşOllEANU, dasc. c. Gal­
şa, comit. Arad.-G. I. MUNTEA­
NU, p. '122.
1
I
I
Are vre-o :'lupe-rare, vre-un necaz.
7452
*
Strînge-ţi ţîruhlle 1).
G. COYAN, prof: c. Turla, E1Jir.
Ca �ii poţî mergemallute�lmalsigur.Grabesce-te.nu
prerrle timp.
*6
7453 A umblă cu opinct de fer.
Şezăt6re, n, p. 75.
A umhlă mult �i hine .
• Să fi umblat cu opinci de fer şi nu găseaI aşa lucru».
*6
7454 Te-au cam strînsîn chingi (chinct) bietele 0-
pincl").
A. PANN, II, p. 145.-HIN'fESCU,
p. 136.- DOBlm MARINESCU, înv.
J. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No.1075.
*6
7455 11 întinde ca pe o opincă scurtă.
Vec�! OMaUi.
Acelaş în te les G<.l la No. 7429.
1) Stringe-ţi opincile.
2) Din greşelă Pann scrie chingr şi Hintescu cinct,
PmU>JI.IU, Con». Liter.,XI, p.30.
A fi opincă hîrzobată.
A. PANN, III, p. 27.-HlNTESCU,
p. 81.-Ro1n. Glumeţ, I, p. 55.­
Do 1 li: 1·; MARli\I:;SCU, înv. J. Argeş.
7456
[263]
BIBR.:\C:(MIN'l'E, CASX
Om de nimic, o secatura.
263
*"'"
7457 'I-a pus opinca (ochinca ).
v. ALI<;XANDIU, Teatr., p. 8;:)2.-­
E. 1. PATH1CnJ, înv. c. SmttlF, J.
Coourluiă, - S. MmĂILEscU, Şe­
zât; II, p. 73. - C. BALLY, c.
Cârlomaneect, J. Tutova.-DoBlu;
MAlUNESC:U, înv. J . .Argeş.
VeqI a lncăli«,
\0
'L
a
păcălit.
()O
'L
a
ruşinat,
-"
':>0
'L
a
repus,
a
remas
de
nimica.
"
Il ltti a rive son dau.
P1'ov. Pranc.
*"'"
7458 A �'i pune (da cu) opinca în obraz.
C:. P. SALV1U, in»: c. Smulţi,
J. Coourluiă .
Acelaş înţeles ca la No. 7457.
Ve<;li in Calendal'ul pentr'U toţ� pe '1896 o scena, între Teo­
dor Văcărescu Furtună şi preşedintele sfat ului orăşănesc al
Bucurescilor, care ne dovedesce că acesta dicere nu era o sim­
plă metaforă acuma opt-decf de ani, In urma.
*"'"
7459 A fi din opincă.
Gl{. JII 'J':Scu, Opinc. p. 7 & 1;).­
Fn. DAlIlE, III, p. 156.
A fi elin lb·aul.
-In vatra opinci; stau acoperite cu spuza uttării ş'a năpustirir portu,
datinele, ghicitorile, credinţele, basmele, visurile, şi tot felul de nu­
mirţ românesc!, şi votnicia, mărirea veacurilor nostre trecute şi ur­
mele amarurilor unde vor ca fripţI de sete, nepoţii noştri, tate cele
spre desăvîrşirea şi împlinirea nemulut romănesc-, -- JIPESCU.
[264]
264
*.6.
7460 Opinear.
PROVERBELE ROMÂNILOR
OPINCAR
Vec}! Ceoricar.
Cn, JIJ'ESCU. Opinc., p. 128.
,
1
j
Ţeran purtător ele opincî,
ORĂ
Ve4I Ceas.
7461 Ora imnă şi-agudesee ; timpul stă-n loc şi se-
descurmă.' )
ANnHEILr AL BAGAYU, Cart. A-
leg. p. 90,
Acela» tnţeles ca la No. 6846.
OROLOGIU
•
7462 Orologful la ora a două-spre-dece bate mal mnl t.
HINTE5CU, p. 1'l7.
OTREP
*.6.
7463 A ajunge otrep de vase.
G. POBOHAN, insi. J. Olt.
Om ele mnuc, fară caracter, fal',i vlagă.
OTREPA
*
7464 A fi O otrepă,
Otrepă de om.
FH. DA)II::, nt, p. 168.
Acelaş înţeles ea la N o. 74·68.
1) Ora merge şi lovesce; timpul stă în loc şi odihnesce.
[265]
(MBR,:tCX�[[NTE, CASA.
PĂCLIE
PAIPAN6GĂ
PĂLĂRIĂ
V, 'ciI Sat.
V"ql PaZJilin6yă.
26:)
Veql Casă, Flul'e, In­
ţelept; Pipă, Sofa Mari«,
6
7465 Săracă pălărie
Tu tragi tot a saraoie ;
Dar căciula cea buhosă
Aduce de dulce 'n casă.
VcqI NI). 664C,
B. P. HAŞDi�u, Etym. J1Iagn" p.
47 din c. Orlat, Transiloania,
Dicere clohănescă din Transilvania. 'I'eranul tl'iicsce mal bine
�i câştigă mal mult de cat om ul de la oraş,
7466
*
De s'ar :fi apucat să facă pălării, toţi omenit
s'ar :fi născut fără cap.
Pentru omul fără noroc.
*6
7467 A purtă pălăria.
1. Jl'\NESCU, prof J. Roman.
IUL, GROFŞOREANU, clase. c.
Ga[şa, comit. AnlCl, Unqaria.
A fi mal mare în case. Se dice când muierea poruncesce în casă.
Porier culotte.
Prov. Fl'a11C.
Veq! Căciulă.
Pană la îmbetare.
7468
Până asvîrlă cu pălăria după lună.
Conv. uu«; IX, p. 192,
"Mâncă şi he, până chiulea şi cu pillclria clupii ,mut asvirlia'',
[266]
266 PROVEHBELI" HOlrÂKILOH
----------------
*Lo.
7469 A lovit'o în pălărie.
E. 1. Pxrnrcro, înv. c. Smuli»,
J. Covurluiă. - Fu, DA li It, III, p.
17fi.
Xl pocni in palarie.
V. ALE:\.ANJlHI, Teat}'., p. 46;{
.'\: 565.
*Lo.
M'«: plesnit in pcllârie.
I. CHEANL:\, Poo., p. 150. - G.
P. SALYll'], î·}w. c. Smuiţt, J. Co­
rurluiii.
*Lo.
.!VIe lovi�i in palarie.
1. lor«: ULESC:U, in» c. BU'ia-de­
Amm(l, J. Mehedinţi. - G. POBO­
n.\N, inst. J. Olt.
1 ° A atinge cu o vorbă in ţepi Hore.
']0 Când se trântesce o vorbă la nelocul el.
:30 A brodi reti o trebă, a păţi ore-ce.
7470
*Lo.
A'sI găsi pălăria.
,
GA V. ONl�OH, c. Dobrooâ, J.
Vasluitl. - M. CANIAN, public. J.
laşi.
1° Acelaş înţeles ca la No. 7:H6.
2° Când dol soţî sunt reI de o potrivă.
*Lo.
7470iJ• A scăpat pălăria pe apă.
G. ONl�OR, prof, c. Simila, J.
Tutooa,
Acelaş inţeles ca la No. 6674.
[267]
1MBRĂCĂMlNTE. CASĂ
PALAT
PANGLICĂ
*
7471 A scote panglice pe nas.
267
Veql Bordei,tt, GoliM.
A inşelă lumea.
Una din hoscăriile pehlivanilor consistă în a scote panglice
din gură şi din nas.
PANGLICAR
*
7472 Panglicar.
LAZ.�H ŞĂfNEANU, Semas.; p. ,,48,
Dicţ., p. 588. - lcn. DAME, III, p.
181.
Inşelător, şarlatan. La origină scamator care scotea panglici
pe nas.
PANTALONAR
7473
*
Pantalonar.
A. CANDREA, Rev. Nouă, VII, p
473.
Veq.l Surtucar.
Porecla ce Re dă Între 1830 şi 181:8, tinerilor cu ideî înain­
tate şi revoluţionare care, pe lângă ideî, adoptase şi portul strai­
nilor. Aceştia, la rîndul lor, tratal\ pe adversariî lor de işli­
cari, g'iubeWi, ş. c. 1.
PANTOF
7474
C'un pantof şi c'o opincă.
GR. JIl'ESCU, Opinc., p. 108.
Ve41 Papuc.
Ne-pregatit, cu nepusa masă.
[268]
268
PROVEflBELE ROMÂNILOR
"De te-ar pofti alte puterI dopoliţe , va să jocr, flărnând, c'un 1Xt11-
tof şi c'o opinca, cum te-ar găsi". - JIPESCU.
S'enj'uir u.n pied chaueee et Tautre nu.
Prov. Ft·anc.
PĂNURĂ
7475
*
A fi tot de o panură.
K.U\l'LY Acs, p. 83.
A fi top: de o poti-iva.
Este de observat că:
La Firenza, postavurile mal proste se numeri panni olira­
montani Salt [rancescţii,
La Francesî în proverbul: qHi trop estent son maniei; la
penne en rotii, cuvîntul pensie insemneză : postav,
Essi sono dell« stesso conio, 1)
Prov. Ital.
Leisien gesehlagen
Sie eind uber einen. 2)
Proe. Germ.
Egy liuron pendiUnek.3)
Proo, Ung.
Iednaky ianec skaeu.
PI·O". Cec.
7476
De pănura cutărui.
De felul.
S. FL. MAIUAN, Tl'adiţ., p. 124.
«Căc) pe timpul acela, nu era ca acuma, atâta osle învăţată, câtă
ar fi fost În stare să dee fată CI( ostea unu! împărat de pănur« celui
turcesc> .
1) Sunt însemnaţi la rei - Il sont fi appes au mărne coin.
2) Tote cordele (de la vioră) sună la un fel.
3) Se aud clopotele în cer.
[269]
BIBR.�C.�MINTE, CAS.�
PÂNZĂ
269
---------
VecjI in, Fată, Ierna,
Mânecă; Materie, Muie­
re; Nadă, Cap. XII &
XXII, G. Pânză, Silinţă,
Sîrguinţă, a 'tese.
*,0.
7477 Pânza nu se ţesă fără spată.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiii,
Banat.
Pentru cele ne-aparat trebuinciose în anumite fmprejurărî.
7478 Cine a încurcat pânaa trebue să o descurce.
Berto/do apud GASTEH, t«. Pop.
p.20a.
Cine a facut reii, trebue să drega,
*,0.
7479 A pus pânza după şură
Şi n'ajunge bătătură.
E. MHIAILESCU stud. c. Băsesct,
J. Fălcz'tl.
S'a întins mal mult de cât trehuîa. Cu t6te că s'a ferit dar
s'a prins, c'a apucat-o t6mna când, pe frig, nu potc j.ese afara.
*,0.
7480 Pânză şi nevestă n6ptea să nu 'ţI alegi.
A. PANN, II, p.72.-HINTESC:U,
p. 140.-G. POBORAN, inst. J. Olt.
Nici ptuiză, ntct muiere să nu cumperi
la luminare că, �i una şi alta, la faţă
te inşală,
IORD. GOLJ<;SC:U, Mss. IL p. 461.­
HINTESC:U, p. 140.
Nici pânză, nici muiere să nu aleqi la lu­
mînare.
IOHD. GOLESC:U, Mss. 1, p. fl26.
[270]
270
PROVERBELE ROMÂNILOR
--------------�----
Nici pânză, nici muiere să nu ie'!, la lu­
rniuare.
1. G. VALI':N'J'INEANU, p. 46.
Pânză şi so ţie să n' aleqi n6ptea.
GR. JIPESCU, Lu-nea, 1, p. 262
VeqI Mate1'l:e.
Cad, precum dice Fraucesul : li la chatidelle la clieore semble
demoiselle.
*6
7481 Câtă pânză ai luat, apusul s6relul ţe-o arată.
IOnD. GOLESCU, Mss. II, p. 36.­
Do BRE MAHINESCU, in», c. Pirou­
Roşu, J. Argeş.
10 Adică cât al muncit intr« <,Ii (GOLESCU).
20 La bătrâneţe se cunosco cât :11 scîut aduna,
7482
La pânza urzită, Domnul ne dă bătătură.
IORD. GOLESCU, Mss, Il, p. 39.
Adică la lipsă şî la ori-ce Începere, Domnul ne ajută (GOLESCU).
Diea donne fil a ioile ourdie.
Proo. Franc.
7483
Tine-te, pânză, nu te rupe.
,
A. PANN, II, p. 72.
Tine-te, pcînzet, set nu te sp l1'g'L.
Ionn. GULESCU, lJfss. II, p. 95.
*6
Tine-te, pânză, set nu te TUPt.
LAUHlAN 3.: MAXJ.\J, Il, p. 575.­
HINTESCU, p. 110.- Lum, llustr.
II, p. 696.-P. !sPlHESCU, Leg. 1,
'1872, p. 100.-8. IONESCU, in», c.
Broscarţ, J. Mehedinţi, - G, P.
SA LY!'U, î111'. c. Sniulţi; J. CODUI'­
luiii, - G. POHOHAl'\, inst, J. Olt-
1
I
I
[271]
IMBH.l,C;;'�[[l'<TE, CAS.�
*6
8â te {'il, pc1n.:â sâ nu te TU])?
271
P. ISPLRESCU, Unch, SjlÎnt. p.
82.-L. Ş.:I.INEANU, Semas. p .. %0.­
DOBHE MAnINESCU, î1W. C. Pi"vlt­
Roşu, J. Argeş.
Ve4l a se Intinde, Pll'le.
1° Se dice pentru cel ce vorbesc pre mult, ee nu le tace
gura, şi pentru cele rele, când rin una dupa alta (GOLESCU).
«Ţine-te pânză set nu le 1'up7, începură c.-rturi lc şi pe urmă jude­
căţile» .
2° [eaţl muna în dinţî şi te pregatesce de lupta. Se dice
mal ales când e omul într'o greutate �i nu scie ce mijloce sa
întrebuinţeze spre asea pa.
3° Cân el nisce i II şI se ('el'la saii se şi ha l.,
«Joc, după ce se făcu făgădăi1 mar", rest urnă pe tal'seu din scau­
nul domnieî, se puse el în locu't, apucă trăsnetele şi fulgerile în mână,
şi apot, 8'� te ţii pânză sit nu te rwpi ! CăCI, pe cine cuteza să SI'
scole asupra lui, îl rostogoli it din înaltul ccruun.s=-Isr-muscu.
*6
7484 Pânză reu ţesuta
Si vreme perdută.
,
A. PANN. 1, p. 10. - BAHONZI,
p. 57.-HlNl'ESCU, p. 4?J!\c 140.­
N. MANIIILESCU, înv. c. lt1oIJidţa,
J. Putn«,
Acelaş înJeles ca la No. 04·.
*6
7485 A da pânza pe fui6re.
D-NA Z. JUI'AltA, c. Fedesci,.7
Tutoca. - 1. Cu. SBIWN, stuâ. c.
B,(sescl-T(1măljen-t, J. mu«:
A. păgubi la un schimb.
A da lucru gata, sigur, ce'l al m mana pe ceva ne-făcut,
problematic. Inti'un cuvînt a clit bun �l :l lua prost.
[272]
PR(WERBELE RmJÂNlLOR
------ .. _-----------_.-------._----
272
*6
7486 S'a încurcat pânza.
Gr.. ALE:\ANIJRESCU, 1Ilagistl·., J.
Putna.
VeeJl fţe.
S'm't incurcat trelrurile.
7487
*
A ţese pânzele.
A. pregăti o intrigă.
"Ea a ţesut iute pânztZe".
Francesul dice eli acelaş iuţeles, ourdir une uiivuşu.e.
*6
7488 ŞI-a găsit vremea a ţese pănza l
GH. ALK\ANDHESCll, magistr., J.
Put na.
Când cine-va se apucă de o treh�l în afară de vreme.
*6
7489 A lega gura pânzei.
P. ISPIHEscu, Leg., p. 203; Sn6ve
p. 23. - EN. BAL'rEANu, LUni, 1:
p. 87. -- Fn. DAliE, III, p. '181. -'
E. I. PATRlCIlJ, înv c. Smuiţi; J.
Coourluiit. - G. POBOf:AN, inst. J.
Olt.
*6
il prinde gura p(Î"n::,cL
( ;. P. Sxr, vr D, iu». c, Slnulţ', J.
Couurluiă.
-.[0 A incepe o trebă indrumând'o pe o cale bună.
20 A incepe o trehă, fără însă a o ispravi.
:30 A sta mal bine în trehurile sale, a se îmbogăţi.
"Tate îi mergeu În de bine. Incepu şi el a lega qura pâneet, Munca
luî se vedea cum mergea înainte, şi avea parte de ea». - ISPIRESC:U,
Leg. 209.
[273]
1MBRĂCA MINTE, CAS.A
273
Acestă dicere s'a născut din munca ţesutului pânzeî. E greu
femeiî pănă legă gura pânzeî ; pe urmă ţese �i mal pe apucate.
*6
7490 A fi pânză.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 63.
Adică la un g<\.l1cl. uniţi.
«Puneţi-ve serbătorea toţI la unire, pânză să JiţJ, rugaţI pe dregător
ăla care o fi, şi '! diceţr.;.».
*6
7491 A curge pânză.
V.FURESCU, c. Folticeni, J. Su­
otaea.
A..dică forle desă.
«Plotea curgea pânză ca şirotul-.
7492
*
Pânză înălbită,
FH. DA�IIi:, tu, p. 181.
['enlru un lucru forle curat.
PAPAIN6GA
*6
7493 A merge în papalnoge (patpanogn).
G. POBOH.AN, inei, J. Olt.
A mor.re vesel şi sărind, parcă al' slrura.
PAPUC
V c41 D-rac, Grba, Muc,
Pară.
*6
7494 Cel încăltat cu papuci. nu cunosco pe cel cu
opinct.
lOIlJJ. CULI·;SCU, M88. U, p. 76.­
H. D. ENESCU, în". c. Zamostea, J.
Dorohoiă. - DOBI1E MAl}lNESCU.
t n»:c, Pîrv'u- Roşu, J. A1 geş.
C)()
[274]
274
PHOVEBBELE HO�1.�NILOR
Se dice pentru ceî marî, ce se fac că nu cunosc pe cel
miel (GOLESCU). Arată fudulia celuî bogat, faţă de cel sărac,
*b
7495 Intr'un papuc ş'oopincă,
Lipa, lipa, nea Stănieă.
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; 1,
p. 155.-HINTESCU, p. 140.-00-
BHE MARINESCU, înv. c. Pî1'VU­
Roşu, J. Argeş.
Ve�I Pantof.
Pentru cel leneş.
7496
Mal bine să 'ţI spargt papucii 'de cât să'l ţii
învăliţf.
10HD. GOLEseu, M88. II, p.107.
Se dice pentru cel sgârciţî, ce nu vor să umble, ca să nu
'ş'î spargă încălţămintele (Gor.sson).
*b
7497 Poţf să mergf cu papucî galbenă.
G. P. SALVIU, in», c. Sm1tlţf. J.
COVU1'luitt.
Aşa ''î de curat pe jos. Boeriî cel mari purtau odinioră meşiî
Salt papuci galbenî.
On irai: en pantouţlee en ce lieu,
Prov. Franc.
7498
Mal bine cu papucI cârptţt de cât cu piciorul gol.
10BD. GOLEseu, MS8 II, p. 107.
Se dice pentru cei iconornl, ca să nu remâle cu totul în
lipsă (Gor.usou),
7499
*
Dooă cictore tru ună papucă nu intră.']
ILIE GHleu, prof'. c. Annincif(:,
Epi,'.
1) Două piclore Intr'un papuc nu intră.
[275]
275
Ve�I Domn, Sabie.
Adică dau! stăpânî nu pot fi într'un loc.
7500
L�al călcat pe papuc, foc te-al aprins în ca­
pul tăă.
JOl�D. (�OLICSCU, Jl1ss. II. p. ::18.
Ve�I Picior.
Adică al dat pricină de gâlcevă (GOLESCU).
*
7501 A'şi pierde papucii.
P. ISPIRESCU, to« lst., II, p.
145. - Con». XII, p. 235. - Dnr.
OLLĂNESCU, Pe Mal. Gârt;
A muri.
«Cât p'aci era să'şt pere!il papucih.
Il a laisse ses houseaux.
r-»: Franc.
7502
*
A O şterge la papuc.
I. CREANGĂ, Po·v., p. 47; Conv.,
IX, p. 456.- P. ISPIRESCU, Snooe,
p. 47. - L. ŞĂINEANU, Adi. Ist.
III, 219; Semas., p. R57.- FR.
DAME, III, p. 182.-POBORAN, inst,
J. Olt.
*
A o lua la papuc.
A se porni, a pleca, a fugi.
7503
*
A'ş'l. lua papucii.
Acelaş înţeles ca la No. 7502.
*6.
7504 A'l dă papueit.
E. I. PATHICIlJ, in». c. SIIIu1ti
J. Coourluiă, - AL. MlHĂILESCU,
in». c. Buşteni, J. Prahoca.
[276]
Veql Pingea, T:tlp<t.
A cheltui în jocurf şi petrecerI.
A'l goni de unele-va, a'l depărta dintr'o slujbă.
PROVERBELE ROMÂN1LOR
N. GANE, apud. DAME, III, P.
182 -G. POBORAN, inst. J. Olt.­
GR. ALEXANDRESCU, maqistr: J.
Putna. - IUL. GROFŞOREANU, dasc.
c. Golşa, comit. Arad, Ungaria.
*.6
7505 A bate (toca) la papuc.
E. L PATRlCIlJ, înv. c. Sm7tlţ'i,
J. Coourtuia.
*.6
7506 A :fi (pune. ţine) sub papuc.
276
!I I
I
I
i
Il poruncesce femeiea.
Etre sous la paniouţle de quelqu'un.
Proo, Franc.
7507 A pune pre cine-va cu pici6rele într'un papuc.
BARONZI, p. 206.
Inşelător, viclen, care scie se potrivescă vorba sm'! fapta
spre a isbuti,
In vechime se numea la noi 7npugiu, şi chiar astă-di portă
la Turci numele de eeauş sau pap uqi (bnbugi), trimisul care
avea poruncă să ridice şi să aducă la domn pe un boer pîrît
sari urmărit pentru vre-o greşeh1. Adusul era în urmă osîndit
să platesca ostcnelâ şi despăgubirea cuvenită acestuî trimis, a­
dică să'1 ele ele ciobote.
J. CAI\AGIALE, Nopt, Furt. Act.
1, se. 1.-A. CANDREA, Rev. Nou.
VII, p. 407.-G. POBORAN, inst. c.
Slatina, J. Olt.
PAPUGIU
*
Papngiă.
7508
[277]
IMBR.:tCĂMINTE, CA sI
PAR
277
Veql, ce-«, Dinte,
Gard, Cap. X, c. Par,
Vrabie,
l. COYAN, prof c. Periooli, EZJir.
*L:.
7509 Al sărit din par în par,
Şi-al dat peste naş cotar.
P. GÂHBOVICEANU, ZJI·of. r. Co­
'Y/u'tniţa, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 7075.
*L:.
7510 Cine sare din par în par, tot îl dă unul prin cur.
HOcIOTĂ, stud, c. Silişte, comit
su«, Transilvania.
*L:.
Cine alhgă 'între pari se înţepă 'în unul.
V.I<'ORESCU, c. Folticeni, J. SH­
c'lava.
*L:.
Cine sare pari multi odată se înţapă în-
tr'unul.
Semin, Buc. Cl 1'111 prin P.
GÂHBOVICEANU, PI'Oj.
*L:.
Cine sare pari mulţi îi dă câte unul în cur.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Ştefănesci,
J. Vdlcea.
*L:.
O sărit până 'i-o intrat un par în CUl".
IUL. GROl?ŞOREANU, dasc. c,
Galfa, comit. Arad, Ungaria.
*
Cart alagă di par 'în par, parlu ['intră.
'n cur+]
1) Cine alergă din par În par, parul îl intră În cur.
[278]
278
PROVERBELE RO:Il:�NILOR
VeqI No. 7076.
Cine nu se astîmperă, pate câte ce-va.
7511 Parul se înfige ou oăpătâtul În pămînt.
[ORD. GOLESCU, M8S. II, p. 51.
Adică partea cea mal tare se pune temelie (GOLESCU).
*6
7512 A'i dă cu parul În cap.
GA V. ONIŞOR. proj. c. Simila. J.
Tufove(.
A'l omorî, a'l nimici, a recurge la forţa brutală în lipsa u­
nor argumente mal temeinice.
«Orr-cum ar fi, nu poţI să'f, da; cu parti '1'1 cap>.
7513
*
ParIu cu cât '1 baţi, cu ahtând intră ma nâ-
untru.1)
G. ZUCA, stud, c. Berat, Albania.
o idee, o părere, cu cât o repeţt mal mult cu atât mal bine
intră în mintea celor-l-alţL
*6
7514 'I-a pus paru la uşă.
P. [SPIRESCU. io« i«, :m, P.
164. - DOBRE MARINESCU. înv. J.
Arge)�. - 1. GH. SmION, stud, c.
Băsesci-Tămăşenş, J. Fălcit'î.
A"î pune secuestru; a'I scote averea în vînzare.
Odiniora când vrei să pUI secuestru pe o casă, sau averea
dintrînsa, băte un par înaintea uşeî precum astă-dî se pune si­
giliu,
c După ce că-ţi plătesc chiria regulat, apot vrer sâ-m; pu'f şi parul
la u.şă •. -[SPIHJ<;SCU.
7515
*
Cât frunza 'n par.
V ALEXANDRI, Teatr., p. 254.
'1) Parul cu cât îl baţi, cu atât Intră mai 'năuntru,
[279]
Ll'lBR.:\.CĂMINTE, CAS_-Z 2_7�9
Aeelaş înţeles ca la No. 1656.
7516
Ca ctors 'n par.
V. ALEXANDHI, Teatr., p. 620.
Aeelaş înţeles ca la No. -1658.
<Şi fiind-că era cam fudul, s'ar li fudulit în ştreang C(I eTom n
p(tj">. -- Do-i Morţr oii,
*.6
7517 A lua paru.
D-NA !VI. JO\'ARA, c. &ăr·(tţenr, J.
Ttttov(t.
A se lua la bătae.
PĂRETE
Ve41 Perete.
PÂSLĂ
7518
Obraz de pâslă,
VeclI Curaj.
Drapelul (ziar), I, No. 285.
Adică gros de obraz.
PAT
Ve4I Bolnav, Inalt, a
se Intinde, Mit'l!să, u«:
tere, Nevoe, Vădană; a
se Zori.
*.6
7519 Toţi eânit bat,
Dar el şede 'n pat.
V. SALA, dasc. c. V(t�COit, comit.
B{fwl', Unaaria;
Nevesta lUI se ţine cu tot satul şi numai el nu o scie,
7520
Lasă'I în pat, lasă'l pe pat, se cacă în pat.
IOHD. GOLESCU, Mss. n, p. 39·
[280]
280
PROVERBELE ROMÂNILOR
l'
I
t
,
I
Se dice pentru cel obraznici, aretându-ne că nu trebuie sa
le dăm obraz (GOLESCU).
7521 Eu ţe-am dat voe în pat, şî tu m'af băgat
sub pat.
IORD. GOLTcSCU, Mss. II, p. 7.
Se dice pentru cel obraznici (GOLESCU).
*6
7522 Lasă-mă subt pat, Iasă-mă în pat.
A. PANN, In, p. 34.-D·NA E.
B. MAWR, p. 32.-1. G. VALENTI­
NEANU, p, 31.
*6
Lasă-mă în casă, lasă-me sub pat, lasă-
me în pat.
BARONZI, p, 62.-HINTESCU, p.
29.- V. FORESCU, c. Fotticeni; J.
SUc1a1,a.
Ba losă-rne în casă, ba lasă-me sub pat,
ba lasă-me 'în pat.
P. ISPIRESCU, Unch. Sfiit. p.
83-84.
*6
Lasă-mi: sub pat, lasă-mă în pat, până se
urcă şi în cap.
T. BĂLĂşm", înv. c. Ştejanesct;
J. Vâlcea.
Se dice despre cel obraznic şi lacom care, avend voe la un
lucru, se înădesce mal departe.
SNO VĂ
Un călător Inoptând într'un sat se rugă de o femee să ]1 lase să
tragă la casa el. Acesta nu vru de odată căc! bărbatu '1 Iipsia , dus
după treburi, dar la urmă se învoi ca călătorul să d6rmă în tindă.
Dintr'una într'alta, tet vaetându-se de frig, se rugă de nevasta ca să
[281]
IMBRĂCĂMIN'l'1>, CAS.�
2111
'1 prirnescă întăiu În casă, pe urmă sub pat, �l in sfîrşit într'un colţ
al patulur, Dar nicI cu atâta nu se mulţumi şi, vădend bunătatea fe­
meie! îl ceru, în cele din urmă, ca să se culce lângă dînsa ca să se
tncăldescă mal hine. Nevesta supărată foc de aşa iudrăsnelă şi neru­
şinare chemă pe GriveI �i '1 dete din casă afară, cu alaiu.
Cui plus licet quam par est, plus 'UuU quarn
licet 1).
P1'OV. Lat.
Non iutrodur l'asino in sala, che poi ti man­
del'a {'uori e della sala e della carnem 2).
P1'OV. ltal.
Ldssest du Einen in's Haus lwmmen, 050 kommi;
er dir bald in die Siube 3).
Pl'OV. Ge1'))'-
I-I'Uem In: indlader i Dit Huue; kommer i Din
Siue 4).
p/,OV. Dan.
7523
Cine d6rme pe pat m6le nu d6rme în odihnă.
lORD. GOLESCU, Mss. II, p. 83.­
P. ISPlRESCU, Rev. Ist. n, p. 151.
Adică cel mart, ce de multe grij) nu pot dormi în odihnă
(GOLESCU).
*.6
7524 Ajungi. la patul altuia, cum ţi-e vota nu poţI
dormi.
A. PANN, Edit. 1889, p. 175.­
DOBRE MARINESCU, înv. c. Pirou­
Roşu, J. Argeş.
1) Celui cărui i se dă voe să facă mai mult de cât are drept, vre să facă mal mult
de cât i se dă voe.
2) Nu băga măgarul în tindă, căci pe urmă te va da afară şi din tindă şi din odae.
3) Daca laşi pe cine-va să intre în casa ta, in curînd va intra în odaia ta.
i) Pe Cine poftesci în casa ta, acela va intra în o dai,i ta
[282]
282
PROVERBELE ROMÂNILOR
��������--
Ajungi, în patul altuia, nu poţi dormi cum
ţi-e uoio..
A. PANN, 1, p. 136.-HIN'j'ESCU,
p. 142.
VeeJI Casă, 1Vlasă.
1
Prov. Germ.
Nicăerf ca la casa omuluî.
Qui dormit in lectu an.zenu, non dormit quantu.
quere(1)
Pro», Sard,
vile?' uiill meiden Unqemach; Bleibe umier sei­
nern Dach 2).
Dhem som wil leţuia i gott maak, han sittie
hemma under Taak 3).
Prov, soa.
7525
Şi 'n pat şi c'ochit pe foc,
'1 se pare tot un loc.
A. PANN, I, p. 94, --HINTESCU,
p 142.
*6
Set 'l pui ori, în pat, ori cu ochii la foc,
el tot 'una gândesce.
GR, ALEXANDRESCU, muqist»: J.
Putn«.
Pentru cel norod.
*6
7526 Ca d'an de tine
Mulţi subt pat la mine.
IORD, GOLESCU, Mss. Il, p, 25.­
DOBHE MARINESCU, 'inv. c. Pirmc­
Roşu J, Argeş,
'1) Cine dorrne în pat străin, nu d6rme când vre.
2) & 3) Cine vre să trăiescă Iiniştit, trebue să trăfescă în casa lui.
[283]
[�lBR.�CĂMINTE, CASĂ
283
Se dice, spre ne-cinste, către cel ce se mândresc (GOLESCU).
*6
7527 A '1 băga sub pat.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Putna.-FR. DAME, III, p. 194.
Il bagă subt pat, şi'l pune să cânte COCQ­
sesce.
A. PANN, Il, p. 125. -HIN'j"ESCU,
p. 8.
'1° A înfricoşa pre cine-va.
2° Se dice mal ales când e bărbatul sub papucul nevestei.
*6
7528 Nici în pat, nici sub pat.
G. POBORAN, inst. J. Olt.
VeciI Car.
Pentru omul vecînic ne-mulţumit.
*6
7529 S'a dat jos din pat întâiă cu piciorul stâng.
1. PUŞCARIU, stud. c. Poiana-
1I1.erului, comit. Fitgitraş, 71;'an­
siloania.
--\.cela� inţeles ca la No. lj,51li,.
PĂTURĂ
Veql a se In tinde.
A PEPTENÂ
VeqI a Pieptenă.
*6
7530 A peptenă pre cine-va.
1. CREANGĂ, Pov. p. 148.
[284]
284
A'I bate.
PROVERBI,LI, ROMÂNILOR
<L'a peptenat de 'I-au mers petecele •. - CREANGĂ.
PER
Ve41 Fir.
*6
7531 In doi peri.
P. ISPIRESGU, Leg. p. 36. - V.
ALEXANDRI, Teatr., p. 9. - A. DE
C!HAC, 1, p. 200. - 1. CREANG.:t,
Pov. p 166.-DoBRJ<: MARINESGU,
înv. c. Pirou-Roşa, J. Argeş.
Pentru un lucru ne-hotărît, indoelnic, 'cam cu doue inţele­
surf, Mi-a respnns cam în dat peri, nu ml-a dat un repuns
hotărît. Um om umblă în politică cam în doi peri, când se
dă pe lângă tate partidele.
Acestă locuţiune vine de la cuvîntul stoţă în doi peri adică
o ştofă ţesută cu fire de doue feţe deosebite, şi ast-fel lucrate
ca să se obţină ceea-ce se mal numesce stofă ca gnşa pm'um­
beiului sau, în limba francesă, etoţîe changeante.
*6
7532 A sta în dOI pert.
G. POBORAN, inst, c, Slatma, J.
Olt.
La îndoielă, ne-hotărît.
*6
7533 A fi în doi perI.
BARONZI, p, 42. - D-NA Z. Ju­
VARA, c, Fedeştt; J. Tulova. - 1.
CREANGA, Pov. p. 166.
1° Adică het, Se aude mal mult în Moldova,
I
I
, I
I
7534
De-a fir a per.
DIM. CANTEMIR, 18t. Leroţfl., p.
98 & 2'19. - LAURIAN & MAXIM,
1, p. 594.--8. 1. GROSSMANN, Dicţ.,
p. 250.-A. DE CII'IAG, 1, p. 51.­
I. CREANGA, Poo, 223; Arn'int., p.
74. - FR. DAME, II, p. 25.
[285]
IMBRACAMINTE, CASA
De fir apel".
V. A. URECHE,
XXI, p. 572.
*
Din fir în per,
285
COnl'. Lite»,
,
G. I. MUNTEANU, p. 122. - A.
DE CIIIAC, 1, p. 200. - FR. DAM��,
III, p. 202. - 1. SBIERA, Pov. p.
302.
*6
Din fir până 'n per.
C. BUNGETIANU, inst. c. Cosooşţ,
J. Mehedil1 ţi.
Veq.I Fir.
-l0 Cu de-amăruntul.
.Tate cuvintele lupulul de-a fir a per povesti •. - DIM. CANTE­
film, p. 9H.
20 Cu cea mal mare scrupulositate, băgare de semă .
• A cerceta un lucru din fir pânlt 'n pe}'».
:3° Intocmai.
«A urmat din fw în per cum a q.is moşneagul>. - I. SBIERA.
il pela, a pela. 1)
Prov. Itai.
PERDEA
Veq.I Casă, Ochiti.
*6
7535 A �l pune perdea la ochl.
G. POBORAN, insi. J. Olt.
1) Din fir In fir.
[286]
286
.�---�
PHOVERBELE HOMÂNILOR
A'i pune perdele la ochi.
S. 1. GROSSMANN, Dtcţ., p. 85.­
FR. DAME, II, p. 203.
'I-a pus perdelele la ochi.
P. ISPIRESCU, Leg., 1, Edit. 1872,
p. 175. - HINTESCU, p. 143.
VeqI Cap. V, c, Perdea.
A inşelă pre cine-va, a'l impedică de a vede lucrurile cum
sunt.
7536
*
Cu perdea.
GR. JIPESCU, Riur. Oraş. p. 50.­
FR. DAm;;, III, p. 203.-1. BA­
NESCU, prof, .7. Roman.
*
rs-« perdea.
D-NA S. NĂDE.Jm:, N�tv. p. 15.
*
Cu perdea ori [ără per-dea?
D. C. OLLANESCU, Teatl'. 1 p
19.-G. DEM. TEODOHESCU, Poes.
Pop. p. 120.
1° Cu perdea, însomneză :
a) prin alusiî, şi cum dice Francesul, ci mots coucerts .
• A VOI'bi C�t perdea»:
b) nu într'un mod faţis.
«Ornu şi aq.f este robu omului, chiar în ţerile dise luminate, însă
este o sclavie cu pe1·dea».-JIPESCU.
�O Fără perdea, adică pe faţă, pe şleau, fără incunjur.
«A spus lucru pe fată, t?f,ră perdea»,
3" Cu perdea 01'1, făl-ă rJertfea?
In jocul păpuşelor, la Vicleim, se întrebă daca adu narea do-
[287]
i
,
I
287
resce ca să se vorbescă cu perdea ori [iir ă perdea, adică
într'un mod cuviincios sau ba, cu sau fără cântar de bună cu­
viinţă la g·ură. De aci se trage şi dicerea.
Ia 'ntrebaţI holeril şi cucone le
Cum să jucăm păpuşele?
Aşa orI aşa,
Cu perdea ori fără perdea.
7537
*
A '1 lua cu o perdea mai sus.
M. CANIAN, public. J. Iaşt.:«
D-NA Prof SION, c. Berlad, J.
Tutooa.
A '1 lua repede cu vorba, a 'i-o lua înainte, a 'i tăia apa
de la moră.
7538
*
A da cut-va o perdea.
A. de CJHAC, II, p. 605.-G.
ONIŞOR, prof c. Bedad, J. Tuiona,
A'I certa, a'I da o răfuială.
7539
A se da după perdea.
FH. D,\M .. E, III, p. 203.
A se ascunde, a lucra într'o afacere pe ascuns, fără ca a­
mestecul nostru să fie bănuit.
7540
*
A ridica perdeoa.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. c.
Focşani; J. Putna.
A da lucrurile pe faţă, a spune pe şleau, etc.
Leoer le voile.
Proo, Franc.
PERETE
Ve4r Burete, Cadră,
Cap, Casă, Comedie, Crl/­
ce, Ederii, Mu.scă. Nucă
o-«
[288]
PROVERBE LE RtD1ÂNILOR
V. HARAM, înv. c. Griviţa, J.
Tutova.-T. SPERAN'j.'IA, Il, p. 71.
*L':.
Pereţif au urechi.
Smulf't
, ,
înv. c,
PăTeţi'i aLl urechi şi fereştile ochi,
1. CREANGA, Pov., p. 2'1.
IuL. GROFŞOREANu,clasc. c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria. -- D. PoPO­
VICIU, dasc. c. CUI)in, comit. Arad,
Unga1'ia.-E. T. PATRIGrU, înv. c.
Smulţr, J. Coourluiii.
*L':.
H!reţi'i casei atI, urechi.
E. L PATRIGIU,
J. Comtrluitt.
*L':.
,�i peTeţi'i aii urechi.
*L':.
Pereti; au urechi Şl ferestrele gură.
288
7541
ILIE TRIFU, stud, c. Bucuresci,
J. IlfOV.
*L':.
Şi pereti; aii urechi, precum şi gardurile
a(t ochi.
H. D. El\ESCU, in». c. Zamostea
J. Dorohot,
Pădurele ail urechi ş'i hudiţioşi pă1'eţii ele
petră ochi au,
I
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl. p. 7a
Gardul are ochi, şi zidul urechi:
A. PANN, Edit. 1889, p.6; 1
p. 21.-HINTESCU, p.168. - D-N�
E. B. MA IIT:, p. 94.
[289]
BIBF\ĂC;;"'lll\'TE, CAS.:;
----
289
Gardul adi poie s'facă, murlii u1'ecU pote
s'tindă,'}
ANDIlEI AL BAGA v, Cart. Alei}.
p. 99.
Yel}I Gard.
Acelaş inteles ca la No. D40.
Slalerii paries.2)
Prov. Lat.
Les mUTS ont des oreilles.
PrOD. Franc.
*.6.
',542 D'aîa face omu patru pereţi, ca să se acioleze
SI cei străinî,
,
A. ILIESCU, c. Sărdanu; J. Dtm­
booiţa. - Et!J11!. Magn. p. 181:i.
Arată firea primitoră a Il omânuluî.
7543
Mănusită mortă
, .
Cine mi te portă 1
Taica burete
Tup de părete.
A I'R. CORCEA, paroli; c. Coşteiit,
Banat.
o ,:licerepe care obicînuesc a o folosi părinţil sali cel marî,
Iuând mâna copiilor şi lei:\·ăuclnd'o intr'o parte �i intr-alta. La
cuvintele ))tup la părete" claii cu ea ele părete sau de alt o­
biect, În jucărie.
*
7544 A vorbi Între patru păreţi.
LAGRlAN S: MA"I)l, II, p. 589.­
['il. DiUII�, m, p. 183.
VeeJ! o-u«
AdiCc( taînic.
1) Gardul ochi pote să facă, zidul urechi pete să întindă.
2) Zidul lui Stateriu.
[292]
292
7553
l'ROV ERBELE ROlIÂ!,{[LOl\
Em,pltllre sur 'uite [ambe de bois.
Prov. Franc.
*
S'o pul în părete.
H. JUVARA, c. Bedad, J. Tutooa,
VecJl Cadrei.
Atât e de frumosii.
7554
*
A remâne (ca) scris pe părete.
P. ISPIRESCU, Leg. p. '143&319.­
FR. DMUi:, III, p. 186.-G. POBO­
RAN, inst, c Slatina, J. Olt.
Vei,1I Tablotl
A remâne incremenit de fricii sau de mirare.
«Impăratul şi omenit din cetate se păreă a fi scrişi pe parete, atât
îl înmărrnurise frica.,·-lsPlHEscu, p. 319.
PERNĂ
Vecjl Bolnao, B6W.
7555
*
A muri fără pernă (perină) la cap.
P. 13UDI�TEANU, maior, J. n­
jOtJ.-l:AV. ONI�OR, pro]. Bedad,
J. Tutol)[l.
'10 A muri singur f?i în sărăcie mare.
'J> Se dice de omul care nu va muri în patul lUI, CI va fi
omorit de alţiî,
PERSIC
7556
A dat'o după persic.
V. ALEXANDRl, Teatr., p. 1297.
VecJl .1v[eJ'sic.
Acelaş înţeles ca la No. 7:34·0.
- Nu te am vădut eu când le-a! furat?
_ In adevăr ar pute crede cîne-va că le am dat d1.tpă persic j însă
mă glur, să n'am parte ele ele, dac'am avut de gând să le .... să le ....
[293]
1.\lBnX C,'C\lINT IL, CAS'\
-------
29.'3
PERUCĂ
o
7557 Cel cu perucă nu cam heretisesce.
101\1). C:OLESCU, kIss. II, p. 77.
Adică cel vinovat nu cam gl'ă'îesce, ea să nu se prin(,la
(GOLESCU).
PEŞCHIR
*.0.
7558 Cum e peşehirul şi mundirul.
P. canBovlcEANU, praf. el. VII,
Semin. .1. Gorj.
Pentru cel cart se potrivesce, mal ales la căsătorie.
PETEC
Veq.! Petic.
PETIC
VeeJI Blană, Gură, Sac.
*.0.
7559 Intinde petecul numal cât ajunge, căci se rupe.
Z. G. NEGOESCU, înt'. c. Jiâent,
J. Ilimnicu- Sărat.
Nu încerca peste puterile tale.
[ORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 89.­
DOBRE MAIUNESCU, Î1w. c. Piron­
Roştl, .1. Argeş.
*.0.
Din petece căptuşală
Mare greşală.
7560
Adică meremet cu vecheturf, mal multa pagubă (GOLESCU).
*.0.
7561 Işl găsesce gaura petecul.
G. POBonAN, insi. c. Slatina" J.
Olt.
[294]
294
Ved! Sac.
PROVERBELE RO):!ÂNILOR
,
i
I
I
Când dOI inşî se potrivesc, mal ales la rele.
7562
*
A cose petic la petic.
!
t
d
11
I
A. fi string-etar, sgărcit.
*6
7563 De 'l-a mers petecele.
1. CHEANGĂ, Amint., p. 38 j Pov.,
p. 148. - SBIERA, Pov., p. 37. ­
E. I. PATHICIlJ & G. P. SALVI1J.
in», c. Smulţt, J. Coourluiă,
Arată repedicîunea, zorul şi anume:
'10 A fi bătut fara milă.
«L'a enopit de 'i·a mers petecele»:
2° A juca cu foc .
«Jucă cle"1 merqeă petecele»,
*6
7564 A'�i da în petic.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 654.­
GR. JIPESCU, Reur-. Oraş., p. 19.-­
FR. DAME, 1, p. 332; m, p. �07.­
DOBnE: MAnINESCU, înv. c. Pirou­
Roşu, J. Argeş.
*6
A'.�t CUt in petec.
N. POPESCU, Calend, '1877, P'
14.-E. 1. PATRICIU, tno. c. Smuiţs,
J Covu1'lwht.-G. POBORAN, insi,
J. Olt.
*6
Şi-a elat in petice.
1. TEODOHESCU, in», c. Cotârgaş
J. Suctaoa.
VeeJ! 7'igaJl.
[295]
llIBIL�CĂMINTE, CAS.� :>'\)5
------------------�--------------------
IoA se întorce la o vech ie deprindere rea; a'�r areta firea
cea tică losă, a veni la obîrşia sa.
JO A'şl da pe faţă ncghiobia.
«Câtă-va vreme se purtă hine, dar peste puţin, îşi âete tn petec>.­
N. POPESCU.
*6
7565 A'I face pete că.
D-NA Z JUVABA, c. Fe(Zesei, J.
Tutova.
A'1 ocărî r8CI, a'l face de risul lume].
*6
7566 A se face (a fi) petecă (petică).
GA V. ONIŞOH, prof, c. Slobozia
J. Tutova.
1° A se muîă, de frică.
2° A fi fără vlagă.
PETICOS
7567
*
Peticos.
Adică copil in faşe. Se dice celui care se Întinde la lucruri
ne-potrivite pentru vrîsta luî.
PETRĂ
Vec!l Fată, Inimă,
*6
7568 Două pietri (pietre) tari nu pot măcina bine.
A. PANN, tau. '1889, p. 100;
lII, p. '1(:;. - HIN'l'ESCU, p. 47. -
P. ISPlRESCU, Re". 1st., Il, p.
t02. - Semin, Buc. el V Il, prin
P. GÂRBOVICEIINU, praf.
*
Doue petr-e (petri} tari nu pot măcină.
BARONZ!, p. 60. - Hrnţesou, p.
H4.-GR. PO!ENARU, ing. J. Buzett.
[296]
I
I
1
II
I
I
I i
. I
Doue petri tari macină bine.
l{\ROLY, Acs, p. 79.
*6
Doue petri; tari nu pot mă.cinic bine.
V. SALA, clase. c. lJfr'fgu1"a, co­
mit. Bihor, Ungctn:a.
*6
Dou» petrii iari vu: fac [ărină buru:
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteitt,
Banat.
*6
Ilouă pietre tari nu fac mălaiti.
GH. ALE\Al"I])HESCU, maoist.r., J.
Putna.
1° DOI omenî, de o potrivă puternic! Salei. deştepj.l, lIU se pot
învinge lesne.
2° DoI inşî avend caractere grele, nu pot trai împreuna.
3° In căsnicie, ca să mergă lucrurile hine, trebue ca nJ1nI
din SOţI să fie mal domol.
lJU1'O con dU1"O non rit mea bUOJl 1nlWO.1)
Prov. Ital.
Zwei Hnvte Steine mahlen nicld !/nt.2/
]>l·OV. Genii.
1'0 '1(�t' Stien m (El it g�t 3)
P1"o1'. Dan.
Dwa tuir d« kamene nedobre mel�.41
Pl·OV. Tcec.
}{et kemens] J.;C) nem jal u rol, 5)
Proc. U1!rj.
1) Tare cu tare nu se face zidu bun.
2) 3) 4) & 5) Două pietre tari nu mac i nă bine.
[297]
1MBR.:\CĂMlNTE, CA SĂ
297
*6
7569 Trebule să macine petra, ca fă curgă la pi-
scoale.
Ionn, GOLESCU, Mss. II, p. 114.­
DOBRE MARINESCU. înv. c. Pirou­
Rafu, J. Argeş.
Adică trebuie întâiu să muncim, apoî să aşteptăm să do­
bândim (GOLESCU).
7570
Petra care nu e bună
Reu macină tot-de-una.
A. PANN, Il, p. 27.-HIN'j'ESCU,
p. 144.
*6
Petra care nu e bună macină 1'(3((.
DOBRE �IAHINESCU, înv. c. Pir­
vu-Roşu, J, AI·peş.
*6
Petra Te, re făină face.
GR. ALEXANDRESCU, maqist«, J.
Putna,
Cu un lucru reu, reLl te slujesci ; se dice, mal ales, pentru
omenif stricap: de la car] nu poţî aşteptă nimica bun,
*6
7571 A fi petră de moră în casă.
GAV, ONI'iOR, prof, c. Dobrovsţ,
J. Vasl,tit1.·- J. CREANGĂ, Pal'. p.
284
Ve<J.I Fată, nu«
Se dice pentru fetele carî remân, ne-mărita le, În casa pă­
rinţilor.
«Pentru babă, fata mo şneguluj era pelne de mOI'(l'tn caset,.-CJlEANGĂ.
7572
Ca o petră de moră.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, Ase/It.
p. 60.
[298]
298 I'HOIERBELE R01JÂNfLOH
--------- ----------�-
Adica greiL
PETRĂ
VeqJ Sanatos.
7573
Petra din zidire, cu vreme) Iară la zidire se
pune.
DIll. CANT��Mln, Ist. Ieroql. p 'l04.
P Pentru nadejde în viitor. Omul, în vremurile de restrişte,
sa nu perdă speranţa, ele a se vede Iarăşi cum a mal fost.
oo Acelaş înţeles ca la N o. 7;')74·.
7574
*
Ohetra bună la coahe s'bagă 1).
D. A. �IILESCU, c. Gopeşi, Ma­
cedonia.-XENOFONTE CAPSA LE, c.
Pirlepe, Macedonia.
*
C/ujtra eli chiuşe era tu chiuse va s' ducă 2).
C. IONESCU, in». c. Neoesta, 111a­
cedoniu.
1° Slujbele rnart sunt pentru omeniî ele valore.
2" Omul de nern bun are tot-ele-una speranţa de un viitor
mal hun de CeH alţiî.
7575
Petra ce n'au socotit'o ziditorlt, aceea s'au pus
în capnl unghiulut.
TORD. Gor.uscu, Mss. Il, p, 52,
Ascm. p. 196.
Adică pe cel ce nu '1 bas a nimenî în semă, acela ajunge
mal mare şî mal des toînic (Gor.escu).
7576
Petră cu petră, fără var, nu ne face zidul bun.
Ionn. GOLESCU, ],188. II, p. 52.
Adica Iute cu Iute, fara îneluplecare nu se pot învoi (GOLESCU).
'1) Petra bună la colţ se pune.
�) Petra din colţ, iarăşi în colţ o să merg ă.
[299]
7577 Petra după sf6ră s'o aşeqi la zid, Iar nu sfera
după petră, că te înşell îndată.
TORD. GOLESCU, Mss. n, p. ui.
Adică urmare după dreptate, 'iar nu dreptate după urrnărf
(GOLESCU).
7578 Să nu rămâe petră pre petră.
N. MUSTE, Letop. ]jIo/d. III, p. SI).
S(t strice, să. darime totul.
.Că Muntenil, ca nisce tirant, numaî pentru norocirea lor pur­
taă grija, eră În tera nostră să nu 'ritmâe petrit p1'e petl'â se nevo­
IeaiÎ>.-N. MUSTE.
Ne pCtS laisser pierre sur' ţiierre.
tvo« Fvanc.
PETROIU
*L:-.
7579 Aşteptă dumne-ta pân' s'a coce petrotu.
GA v. ONIŞOR, prof. c. Dob1'ovitţ,
J. Vasltât'i.
*L:-.
Las' sâ se cucei petroiu.
CA'l'R1NUJ, stud. c. Rădit'l, J.
VasluUL
S,1 l1U al nid o nadejde.
A PIEPTENA
VeCII (t Pept elul.
*
7580 A 'şi pteptenă stilul.
L. ŞXINEANU, Dict. p. 614.
A scrie cu .ingrijire.
[300]
300
PHOVEHBI,LE HO.\L\NlLOH
A SE PIEPTEN.A
*6
7581 Satul arde şi baba se peptănă.
C. POSSA, stuâ, Scol. inv. c.
Humuiesci, J. Nemţu.-A. (;OHO­
VEI, J. Suctaoa,
Satul arde, baba se piaptănă.
P. ISPu\ESCU, Leg. I, '1872, p.
164.
Satul anle, baba se peptemi ..
HINTESCU, "p. 7.
*6
Satu arde, baba SI! pepienă.
AVH. CURCEA, puroh, c. Coştetu,
Banat. - IUL. GHOI?ŞOREANU, dasc.
(J. Galşa, comit. Arad, Ung aria.
Veq.! a Be, a se Gc'ttl,
Cap. IX, c. Leqăn,
a se La.
Când unul nu vre sa sere de păsurile altuia.
7582
Satu plânge, baba se peptenă.
G. L MUNTEANU, p, 3'1.
Acelaş înţeles ca la No. 7;381.
7583
*
H6ra s'npâdă, moşea s'chiptină-).
C. IUNESCU, prof, c. Ne resta ,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 7.,82.
*6
7584 Arde casa şi baba se peptenă.
L BOLD EA, c. Oriholna, comit.
Tîrnal'a- Mm'e, Transilvania.
1) Satul se jefula , baba se pieptenii.
[301]
DIBR:(C�MlNTE, CAS.\
*
Casa arde, masa s' ctiepiinc:
301
D. DAN, stud, c. Nevesta, Mace­
donia. - ME1'A CONSTANTIN, stud,
c. Molooişte, Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 7383.
*6
7585 Lumea ptere, şi ea se pfaptănă,
10RD. GOLESCU, Mss. II, p. 41.­
V. FORESCU, J. Foiticeni. - GR.
ALEXANDRESCU, maqietr., J. Putna,
*6
Lumea pere şi baba s(� peptcnă.
E. 1. PATIUCIU, înv. c. Smttlţ't,
J. Comwlnitt.
Lumea pere, baba se p(fptenă.
C. NEGI1UZZI, 1, p. 251.
·to Se dice când, în cele mal mar! primejdii, mulerile stau
pe gătell (GOLl':scu).
2° Acelaş înţeles ca la No. 7584.
7586 Tera piere şî ea se pîaptănă,
,
10RD. GOLESCU, Mss. II, p. 95.
Se dice când, în primejdiile cele marI, aflându-ne, nOI atunci
ne inveselirn, şî mal ales muferile (GOLESCU).
PIEPTENE
Veel! Barbă.
PINGEA
*6
7587 A pune pingeoa CUI-va.
S. 1. GROSSMANN, p. 38. - FR.
DAMg, III, p. 217 & 297.-G, Po­
BnI1AN, insi, J. Olt.
[302]
302
PROVERBELg RO;lIÂNlLOH
----
*
A pune pingele cui-va.
BAHONZI, p, 40. - HIN"j'ESCU, p.
27. - S. 1. GnossMANN, Dicţ., p.
50 & 157. - L. ŞĂINEANU, Al'h.
1st. p. 222.
Veql Cârpaciit, a Fotcovt.
'1° A amăgi pl'e cine-va, a'l potrivi bine, a'l inşelă, a'l potcovi.
2° A'1 fura.
«Spătarul Pingelescu, om ce se siliă să nu desminţă pronumele
seu .... s , - FiLIMON.
*�
7588 A'l da pingeua,
a. POBIlHAN, inst . .J. Olt,
A'1 respinge o cerere �l a'l goni.
*6
7589 A bate la pingea.
E. 1. PA'1'HICIU, in», c. Smulţi,
J. Coourluii:
Veq! Papuc, Talpi1.
A cheltui în jocurl şi petrocerî.
*6
7590 A ţine la cine-va ca la pingele.
ST. DEMETHESCU, elev, S,;. Inst;
c. Balf, J, Romanaţt,
Adică forte puţin şi cliîar de loc.
A PINGELUî
*
7591 A pingelui.
L .If\Nl(scu, pl'of. J. Roman,
*
A puuţeli.
(;, POBOHAN, inst, c. Slatina, J.
Olt,
[303]
30�
Acelaş înţeles ca la No. 77:'�7.
PIPĂ
VeqI Lulea, loiillmu.
*L>
7592 Nu ajunge niei o pipă de băgăă,
IUL. GROFŞOHEANU, clase. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
Adica forte puţin.
*L>
7593 Pipă (lulă) cu cintură,
Mălaiu nu 'i la gură.
V. SALA, clase. c. Vaşcott-Ba­
resei; comit. Bihor, Ungaria.
Pentru cel falos, fudul însa lipit de sarac.
*L>
7594 Pipa, pălăria şi t6tă gospodăria, ulciorul şi
schimburile, să nu le uItaţI a-casă.
('", V. ONIŞOH, prof; c. Scliio peni,
J. mu«.
Arată saracia sa telor,
Acestă dicere, forle vecile, reamintesce acele vremurf de res­
trişte când, vestindu-se sosirea Turcilor sali a Tatarilor, fie­
care 'ŞI ridica avutul şi se adăpostiă la munţf saLl prin păduri.
PÎRLEAZ
VHj.I Garei, Necaz.
*
7595 A sări pîrleazu.
Cn, JIPE�C:U, Op inc., p. 41.
A ave purtare rea.
«Fă. cuscră, ce făce) când eraI mal tlnără ? Te tăvăliat pe unde era
terba mal mare, 01'1 te pitia! p'In porumburt şi stu-ia: ptrleazu ?» .-­
.JIPESCU.
[304]
304 PHOVEHBELE HO�I;\NILOH
*.6.
7596 A fi (a'l face) Iepure de pîrleas,
G. POBOHAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Veq.! Iepure.
Acelaş înţeles ca la No. '192,4 S;; 192;j.
PIROSTlI
*.6.
7597 A pune pirostiile în (pe) cap.
DOBHE MARINESCU, înv. c. Pîl'VU­
Roşu, J. AI'geş. - G. POBORAN,
inst, J. Olt. - Fa. DAM�\ III, p.
:219.
A pune pirostriile (pe cap).
BAHUNZI, p. 45.-P. [SPIP.ESCU,
Re". Ist., 1, p. 232; Leg., p. 233
s. 35R.
A se căsători.
«D'apOI când află tată-seu că fie-sa are să fie mumă, f(�I'(t să fi pus
pirostiile pe cap? se făcu foc �i pîrjol>. - ISPInESCU, Leg., p. 353.
PIROSTRII
V €C}! PirostiT.
PISCOIU
Veq.i Fetr ă.
PLAPUMĂ
Vee}l a se Intinde, Pă­
duclie, Purice.
*
7598 A trage plapuma.
.Maiol" P. BUDIŞTEANU, J. Il­
fov.
Vpc1l '('nI.
[305]
__________ I_'lBR\CX,UNTE, cAsI
A'�'î lua partea cea bună, in t6te.
Odinioră se culcai! mal mulţi omeni într'un pat şi sub a­
cecaşî plapumă .. Acest obiceiu, care a mal remas pe alocurea,
la ţ@ră, a dat nascere dicerif care ne ocupă.
Tirer a soi la couoerture.
Prov. Franc.
PLOCILĂ
7599
*
Va-o spun ş-a plocileî.")
1. COYAN, prof, c. Pericoli, Epir,
o sa "pun pănă citi murr, ce am tras.
POD
VeqJ a Atîrna, a Căde,
Casă, Dumnedeă, Ladă;
Moş('!" Cap. XI, c. Pod.
*6.
7600 Hodor, hodor şi în pod nimica.
G. MADAN, c. Truşent, ţin. Clii­
şenUI, Basar-abia.
Fudul şi sărac.
*6.
7601 Culcă-te în pod,' că nu umblă vacile.
E. 1. PATRICI1J, înv. c. Smuiţi ;
J. Coourtuiă.
Se dice, în batjocură, celuî nerod.
*6.
7602 Işl pune gura în pod.
IuL. GROFŞOREANU, dasc, o. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
1) O să o spun şi plăcei (de pe mormint).
22
[306]
:lOI:i
A saracit.
PROVERBELE nO:VIÂ:>ILOH
*b.
'7603 A sări ca din pod.
AVR. C'2RCEA, l)(troh, c. Coştei«,
Banat.
Se dice când îmhrăcamiutele sunt pre marI făcute, <1",t-t'el
că poţI sări, în ele, ca din pod.
*b.
'7604 Par'că a cădut din pod.
E buimac.
Tombe1· de la lume.
lORD. CURCUBE'1'.:\, c. Vlăden;
comit. Făgăraş, 'Iruneilcania.:»
P. BUDIŞTEANU, maior, IlfOV.
'1605
A călca din pod.
Vee}I a csu«
FR. DAMJ�, 1, p. 180.
A fi măndru.
*b.
'7606 Câţl ca tine
In pod la mine.
T. B.'\L.\�EL, in», c. Stefănesct ,
.7. Vâlcea.
CâP: ca tine am învins ŞI stăpânesc. Arab că nu ne e temă
de cine-va.
POLĂ
Veq.i Betrân; Cap, CO­
pil, Gâ1'Z,l, oul, Parii,
Pî1'Ni, Rtl'i. a Umblă
visau».
[307]
lilIBRXC.:tlVIINTK CAS.�
*h.
7607 Pole lungI şi minte scurtă.
tOHD. GOLESCU, .j1[88. Il, p. 54.­
A. PANN, Edit. 1889, p. 105.­
HELIADE-RXDULESC.u, Mouet, 1848,
p. 165.-HIN'j'ESCU, p. l48.-P. Is­
l'IRESCU, Leg. 1. 1872, p. 167.­
E. 1. PATRICID. ino. c. Smulţ; J.
Corurluia. -- ANDR/·;i MARlNESCU,
înv. c. Humele; J. Argeş. - H.
D. ENESCU, în!>. c. Zamoetea, J. Do­
rohoiă.-s-t), ONIŞUR, prof. J. Tu­
tova.-Semin. Buc. CI. VII, prin
P. GÂRBOVIC/eANIJ.-DoBRE MARI­
NESCO. ·inv. c. Pirou-Roşu; J. Aj'­
geş.-preot. C. BUNGETIANU, înv. c.
C080Vi!ţ, J. JlIfehedinţl.-G. POBO­
HAN, insi. J. Olt.-\\.. A. ZAMFI­
HEscu-DrACON, înv. c. Stiubienit,
J. Dorohoi17.-D-NA EL. SEVASTOS,
Nuv. p. 214.-AI·H. COHCEA, pa­
roh, c. Coşteiă, Banat.-I. PUŞCA­
mD, c. Po'iana-Merulu·t. comit. Fr1-
găl'af, 1 ransiloania.
Pole lungi, minte scurtă.
(;. 1. MUNTIUNU, p. :31.- V. A­
LEXANDIU, Teatr. p. 1086. - A.
PANN, Il, p. 101.-HIN!,ESCU, p.
112.
*h.
Pole lungi, minte puţină.
L POPEscn, înv. c. Dobreni, J.
llfuv.
c:
Pole lung'î .'}i minte scurtă,
La nimic ne-pricepută,
(:. D/·;ll. T/';ODORJ';SCU, Poes. Pap
p. 55a
*h.
Pole lungi şi minie scurtă,
Judecată mat măruntă.
G. DElI. T/';ODtlHJo;SCU, Poes, Pop.
p.520.
[308]
PROYERBELE ROMÂNILOR
N[u�erea, CU p6le luruţ; şi cu mintea scurtă.
IORD. Gor.uscn, 3188. I, p. asi.
P6li luruizi, ş-mintz scurtă 1J.
PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahree.
p. 169.
Vec}1 Cosiţă, Hain ii , Minte,
Muiere, nus, RocMe.
Se dice pentru cei ce se fălesc în haine largi şi lung î, şi
minte puţină au, şi mai ales pentru muîerf (GOLESCU).
Pentru a se areta ne-destoinicia, ne-priceperea femeilor, în
afaceri, inferioritatea minţii lor, faţă de a bărbatului.
Ci tact, matcă, la nalba,
Ca aşa e femela,
Pole lungi 'Ii minte scurtă
Judecată mai miiruntă;
Cap legat, inimă 'ncinsă,
Şi de minte nc-coprmsă.
Poes. Pop.
Prov. Elin.
jinlieris animiu: 3).
Prov. Lot.
Femina vestis longa et lonoior amentia+)
Prov. Lat.
LCL donne spesso hanno lonqa vesta, ma corto
htelletto.5 }
Prov. Itai.
CCLbello l uenqo y C01'to el seso. 6)
Proo, Span.
1) Pole lung' şi miote scurtă.
2) şi 3) Minte de femee.
4) Haina femeescă e lungă şi mal lungă prostia.
5) Femeile adesea aii haîna lungă, dar scurtă minte,
6) Haina lungă �i scurtă mintea.
[309]
Ii\lBn.�C.:I,�UNl'E. CAS.\
:309
liVeiber haben langes Haar urul kur zenn Sinn,»]
Proe. Germ.
QV'inde?' have stctkkel Sind og langt Haar.2)
Pro?!. Dau.
7608 De pole ridicate nu rîde nimeni, ci de pole
călcate.
A. PANN, Ee/it. 1889. p. 159':
III, p. '128.
De p6le căca te [iniinaie] iotă lumea ride ;
iară de pole ridicate nimeni.
P. ISPIHESCU, Ref). 18t., II. p.
159.
*
Nimene nu rîde de pule ridicate, ci de pnle
întinate.
Nimeni nu rîde de omul harnic, ci de cel leneş.
*.6
7609 Pole călcate, muîerile bete.
DOBRE MARINESCU, in». c. PînlU­
Roşu., J. Argeş.
Semnul leneî şi al desfrtnăreî,
*.6
7610 Unul în pole
(ŞI) - altul în frile ,
A. PANN, Edit. 1889, p. 147;
III, p. 119.-V. SALA, in». e. Saea,
comit. Bihor', Ungaria.
*.6
Unul în maie, altul de pole se acaiă,
V. SALA, clase. c. Vascoa-Bă­
reSel, comit. Bihor', Ungaria.
Pentru cele cari) au copil mulţî.
1) �i 2) Femela are per lung şi minte scurtă
[310]
:HO PROVERBELE ROMÂNlLOR
*6
7611 La bătrâneţe
Me tem de pole creţe.
S. TEODORESCu-KIRILIANU, tno.
J. Suctaoa.
Vec}I No. 7068.
Adic,l de muîerî.
7612 Polele muîerif , cinstea muferit ; cum şi le ri-
dică, cinstea pe jos pică.
IORD. GOLESCU, JYIss. 1, p. 327.
7613 Baga'ţ! p6111i 'n brîn, di vret s'adzundzt diparti.")
Pi:n. PAPAHAGI, Zeoeit, Iahres.,
p. 15'2.
*
Aclună'fi polile 'm. brîn.2)
1. COYAN, prof, c. Abela, Epir.
Grăbesce-te, silesce-te din resputerî.
7614 l'i,I'al ajuns la gâclă şi ţi-al ridicat p6lele.
P. ISPIREscu. Leg. I, 1872, p.
HiS.
*
A. ridicat pIÎlele la brîi:[ până a nu qjunge
la rîJc
V. FORESCU, c. Folticent, J. Su­
ctava.
Acelaş înţeles ca la No. 725.
l) Bagă'u pol ele în brîu, de vrei s'ajungt departe.
2) Adună'ţl pol el e 'n brîu.
1
[311]
lllB[{�C.��IlN'l'E, CAS"
Oueou. udjel ugei ghoutoul tailba.1)
Prov. 11long.
*6
7615 Să ajungf la păreă, �'apo'j' sa rădicl polele.
M ALBU, stud, c. Ivescf, J. Tu:
tooa.
Acela�illţeles ca la No. 7614, sub formâ de povaţă.
*6
7616 Tae din p6lă şi pune la umăr.
V. FORESCU, c. F'olticen'i, J. 8t/­
ctaoa.
*6
Toe elin pole şi pune la mnnect,
1. BĂNESCU, proţ', J. R01Jwn.
*6
Tac din T}(Jle �i pune 'n mânecă.
N. Mmo», stud. c. Onesci, J.
Bcu:ă!'i.
Vecj.l Arvinte.
Când omul a sărăcit cârpesce �I drege, din spirit de eco­
nomie.
*
7617 Bati'ţ'i caplu, până nu ti luă apa di p6Ie.2)
G. ZUC1\. stud, c. Berot, Albania.
*
Bati'ţ'î caplu, până nu, ţi si uda p6lae.?)
G. ZUCA, stud. c. Berai, Albania.
Cauta să fad, la vreme, cele trebuinciose.
Pela, la Macodo-română, insemnezâ partea de jos a Jraînel ;
la femel, insemneză şi şorţul,
J) Fără a fi ve,)ut rîul, şi-a şi tras cismel e.
2) Bateţi capul până nu te ea apa de pol e .
3) Bate'tl capul pân: a nu ţi se udă polele,
[312]
PROVJ<;HBELE RmJ.:!,N1LOH
*6
7618 A'�l da polele peste cap,
G. POBOP,AN, insi, J. Olt.
*6
A'.)?: pune polele în cap.
E. 1. PATHICIU, înv. c. S11Iulţ;, J.
Coourluiă. - DELA VRANCEA T1"'/I­
io«, p. 148.
10 Pentru femeile desfrînate carî a(l perdut orî-co rusine.
20 Când Intr'o certă nu se mal [ine socotelă de nimic.
ieter son bon net par dessu» les moulins,
P1"Ov. Franc.
*6
7619 A'şl lua polele în (�ap.
A'�l pierde rusinen, il nu't mal păsa de nimeni.
*6
7620 A'şI lua p6lele în dinţi.
GR. ALEXANDHESCU, maqistr, J.
Putna.-GAV. ONIŞOH, 111'0f C. Do­
brov!!ţ, J. VasluUI.
Ve<;lI Cap.
Acelaş înţeles ca la No. 7618.
A. PANN, II, p. 143.-HINTL;�ec,
p. 159. - preot C. BUNGETI.\:'(c
in». c. Cosoceţ, Melteclinp.
*6
Să taI p6lele şi să fugi.
7621
II
III
P
I
S}!. LA\1BHINU, c. Găyesci, J.
Fălâ�1.-D-NA Ee. ZANNE, tu-u«,
J, Tutova, - 1. BĂNleSCU, proi. J.
Roman.
*6
Tae polete ş� fugi.
G. MADAN, c. Truşent, tin. Clii­
Fnifil, Basarabia. - E. 1. PATm­
CIU, înv. c. Smulţt; J. Comirlniă.:«
V. FOHl;SUU, c. FoWcen'l, .1. s«.
ciooa,
[313]
Tae polo .?i fugL
GA Y. ONIŞllR, prof c. Dobroreţ,
.1, Vasluhl.
Vc4l Hursue, Jlfâneec'î, Nebun,
Riftl., Suman.
Se remâf pâuuhaş cu ce-va, dar să scapl.
7622
*
A se ţine de prilale cui-va.
V, ALEXA1\'DRl, Teatr, p. 1328.
Veql Pulpană,
A nu slăbi pre cine-va, a se tot ţine de dinsul,
«In căţt-va anI m'aş înstăr], cu bant m'aş tot acăţc( ele polele beeri­
lor, până ce m'aş înculha, frumos, în arhontologie. ,-ALEXA1\'J)RJ.
76�3
A fi în pela cut-va.
Vee)I Mânti.
A fi în puterea euî-va.
B. P. HĂ�l)r:u, Cu». Betr. 1, p.
174.
«Aşa să-tt fie mila Dumitale şi de capu I miu, că eu astădt sunt
în pola Dumitale, şi mi-I nedejde numai pnn Dumnidiu si pre durn­
nita •. - Act din judeţ. Ilfo», An. 1609.
*1::.
7624 A purta p6le.
G. POBUR.\X, ins, .1, Olt.
�I o A fi femeie.
20 A a ve minte de femeie.
PONEAVA
*1::.
7625 Intinde-te cât ţi-poneava.
IuL. GRlW::!OREAeW, Îl/v, e. Galşa,
comit. AI'ad, Ungaria,
VPql a se Intillde.
[314]
PROVEHBELE ROlIÂi\'ILOR
Acelaş inteles ca la No. 5:366.
POPÎRNĂU
7626
Când mal bine, când mal reu
Pân' ajungt în popîrnăă.
ANDR. ŞAGUNA, mitropolit, Tran­
silvania.
Ara tă tralul omului.
POPONEŢ
VeCiI Masala,
PORT
VeqI a VorM.
"Către aceste tate, caută ce scrie de portul Românilor iscusitul is­
toric Laurentie Topeltin din Medieşi. Cuvintele luI ţi le isvodesc,
că aşa scrie: Românii din Ardei, Wt noştri. portiI o ha:[nă de la
umere pctn peste lot trupu! îmbrăcaţi. Ne fac mare înveţătura por­
tutui de a veeulur celui vechi,ti. care aii ţinut părţile aceste de la Sep­
tentrion, adică părţile care sunt apropiete "])1'e meză-nâpte, tot trupul
acoperit. Care fel ele haine pomenesce un dască! anume Martiale», că se
chiamă andromida.
Cu aceste cuvinte îl trimetea Andromida vechiu port, nu mândru;
iar hun de luna Decembrie. Şliee au de pâslă , pe limba nostră Dă­
cescă, gl�tgit. Eu socotesc chivere care am apucat şi eu la boeriI ţereI
nostre». -- MIRON COSTIN, Letop, 1, p. 27.
*6
Portă-te 'n port,
Ca ţiganca 'n cort.
A VI\.. COHCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Pentrc femeile ne-harnice, carî nu Iubesc ordinea, îngrijirea
7627
�i curăţenia.
*6
7628 Vrednicia omulut se cunosce după port.
A. PANN, 1, p. '150. - HINTE­
seu.') p. 203. - DOBme MARINE­
seu, hw. J. Argef.
1, Hinţescu scrie, din greşală, pat pentru port,
[315]
;Y15
Căci omul leneş nu are nicl cu ce să se îmbrace.
Habitus vi1'um indicat.'}
Prov. Lat.
La robe fait l'homrre.
Pro» Franc.
Prov. Germ.
*6
7629 A purta portul cut-va.
1. CREANGX, Pat'. p. 252. - G.
POBORAN, inst, J. Olt .
.1'1 semăna.
«Cine o mal dori să facă tovărăsic cu tinc.; aibă'st parte şi por­
tii'ţZ portul, că pe nOI scii:l că ne-ai ameţit». -- CHEA�G,x...
e: Cine o mal face ca mine să'mi pârte portul»: - POBORAN.
FORTĂ
v eql Bo'!�, Fame, so-«,
Viţel, Vorbit.
*6
7630 Ell îţi deschid porta şi tu îmi 4ici nebun.
P. GÂH,BOVIGEANU, pr·oj. J. Me­
hedinţi.
ImI resplătescî cu rei\, binele ce 'ţî-am facut.
7631 Cine bate la porta altuia, trebue să bată şi la
porta lui.
A. PANN, &lit., 1889, p. 93.
'1) şi 2) Haina al'a.tă pe om.
[316]
3�l6 PHOVEHBF:U; Hml.:\NILOH
*6
Cine bale la porla altuia, o să bată şi al-
tul la port« lut.
A. PANN, Ill, p. 108.-HINTESCU,
p. 12. - DOBHE MAlU1\ESCU, in».
c. Pîrtnt Roş«, J. Arqeş.
1° Cine cere cu împrumut; i se va cere la rindu lut.
2° Cine se iubesce cu nevesta altuîa, o să i se întîmple ŞI
lui acelaş ne-ajuns.
*
7632 Da pri portă, s'eavdă parathira.t)
ILIE GHICU, prof. c. Turla, Epi»,
*
Agudese pri porta, s' eaodă firida.2)
G. ZUCA, stud. c. Elbasan , Al­
bania.
Acelaş înţeles ca la N o. 2480.
*
7633 Pe părta mare.
Cu fruntea ridicată, fară Înjosire.
*
7634 Pe părta mică (portiţă).
Cu umilinţa, fără nici o însemnătate.
PORTIŢĂ
*
7635 A'�'i. păstra (găsi, deschide, lăsa) o portiţă (de
scăpare).
A'ş'i păstra putinţa de a scăpa.
II a touşour» une parte de derriere.
P/'OIJ. Franc.
1) şi 2) Lovesce porta; să audă Ierestra ,
[317]
7636
1MBR.�cAMINTE, cAs.A
pospAiALĂ
Pospăială,
L, Ş.�INEANU, Dicţ" p. 636.
3'17
L ustr u, su perficialita te.
«Are şi el o posp?Hală de învăţătură,
POSTAVĂ
VeqI Coş,
POSTOLA
7637 Muşata postola va fi anca muşata zavata.')
FR. MIKLOSICH, Ritm. Untet'., 1,
p, 13.
Urmele frumuseţei se cunosc in tot-de-una.
Francesul dice d'impotrivă : Beau. soulier deoient laide savate.
POTCAP
7638
*
A pune potcapu în cap.
G. t'OBORAN. inst, c. Slatina, J.
Olt.
'1° A rupe cu lumea, a eşi din lume.
2° A se călugări.
7639
*
A pune potcapu în par.
GH. ALEXANDHJ�SClJ, maqistr,
Foc�ani.
A t\lg'i de la monăstire, a se întorce in lume.
J eter le [roc aux liorties.
Prov, Fl'W1C,
I ) Frumosul pantof va fi încă un frumos papuc,
[320]
320
PItOVERBELIS ROMÂNILOR
Care 'e-bate caplu la pragul din sus, mu­
tresce la pragul difl gtOS l}
G. WEIGAND, Die Ar·om. II, p.
276, Samnrina.
*
Carulu. omlv. da capli: di praqlu. di sus,
aiunce muirasce în ghfos 2}.
ILIE Gmcu, prof. c. Abela, Epir,
Se dice pentru cel mândri, ce nu se uîta in jos, până nu
le dai piste nas, cum şi pentru cei ce nu l'e milă de săracl,
până nu saracesc şi el (GO�ESGU)- Intr'un mod mai general:
până nu păţesci multe, nu te înveţi minte.
7641
Lovit cu capul de pragul de sus şi de cel de jos.
P. ISPIJ1ESCU, Sn6ve, p. 80.
Om care a păţit multe ŞI prin urmare sere ŞI multe.
7642
A da cu capul de prag.
BARONZI, p. 44.
*6
ii da cu capul de pragul de sus.
l�. POBORAN, inst. J. Olt.
*
ii da (le pragul de sus.
M. CANIAN, public, J. laşt.
*6
S' a lovit cu capul de pragul de sus.
K. A. ZAMFIHESGu.DIACON, 'Înt!.
c, SUubienif, J. Dorohoiă.
A prinde la minte, a dohândl experienţa după ce a păţit'o.
1) Cine 'şi lovesce capul la pragul din sus, privesce la pragul din jos.
2) Când omul lovesce capul de pragul de sus, atunci privesce in jos.
[321]
1.\LBnXCXilIlNTE, CAS.\
:321
•
7643
Cine cu capul de multe pragurl se Iovesce, a­
cela în urmă mai bine se socotesce.
!ORJl. GOLESCU, lrIss. II, p. i9.
Adică cel ce multe pate (Gor.sscu).
*.6.
7644 A pune pietorn în prag.
P. ISPlRESCU, Leg. p. 388.­
A. PANN, III, p. 95.-G. POBORAN,
iust. J. Olt.-DOBRE MARINESCU,
În". J. A,·gel/.
*.6.
A se pune in prag.
GAV. Oi"IŞOH, prof. c. Dobroeeţ;
J. Vaslmt'i.
10 A se ho t.:.irî să facă ore-ce.
NOI hotărît 'ţI mal spunem
Git piciârele 'n prag punem,
Şi. vorba nu ne schimbăm.
NicI un cuvînt nu mal pa te,
Din pepenI a ne mal scotc,
Supunerea ca să 'ţI dăi».
A. ?ANN.
2° A se im potri vi.
< Daca veq.ll tatăl feteT, împăratul, că fie-sa pusese piciorul în p"ag,
şi nu voia, în ruptul capulul , să ioa pe altul de J1ărbat...».- {SPJHESCU.
;:;0 A stil pe loc, a nu voi să facă nimic.
"Se pune în prag şi pace>.
*.6.
7645 A pus picîorul pe pragul sortet.
V. JI'Or:ESCU, c. F'olticem J. s»:
ciaoa.
A învins necazurile, stă hine.
7646
Măcar din afară de prag.
])IM. CANTEMLH, Cronic, 1, p.
205.-8. P. HkiDI�U, Il, p. 426 &
iora.
23
[322]
322
PHOVEP, RELE HO'I.�NILOR
Cât de doparte. Se dice pentru o înveţătură cu totul su­
perficială, o pospoîală sciinţifică .
e Cine-va carele măcar cât de puţin cetela sfintelor şi a profaneIor
scrisori va fi amirosit, precum se dice cuvîntul, măco»: den afan'! de
prag, cât de departe .... -CANTEMIR,
*6
7M7 A M pentru pragul uşel.
T. SPER:\NTL�, prof, Iaşi.
Ve<;ll Reste·tt.
A he când nu mal ţi-e sete şi, cum gice Rabelals, boire p ou»
la soif it venij', Origina dicereî este aceeaşî ca la cuvîntul Restea.
Boire aHX anqe».
H·ov. ]i'nmc.
7648
A fi pragul casei.
Ve<;ll Stilp,
G. POBORAN, inst .• J. Olt.
A fi cel mal de semă, în casa: se dice pentru bărbat.
PRĂJINĂ
Ve <;Il Cal). II, c. Pră­
[ina .
*6
7M9 A încăleca prăjina.
G. POBORAN, 1:118t. J. Olt.
\'e<;ll Bit.
A '1 pazi, a '1 supraveguia.
De doru eul-va i se face de ducă, insa nu are cu ce să 'sI
ţină cheltuelile de drum.
7650
A '1 pasce cu prăjina.
V. ALEXANDHl, Teat1'. p. 45D.
J
j
I
j
[323]
[)ll3R�C:\�IL,TE, CAS.�
*
7651 O prăjină (de om).
Om Înalt şi deşirat.
PRIDVOR
PRIMENELE
PRISACĂ
PRISNEL
*
7652 A fi prisnel.
VeqI a Sări.
Veq.l Tivgă.
Veq.I U1'8.
323
1. ARBORE, inqiner. J. Buzlti.
6
Iute ca prtsnelul,
1. CREANGĂ, Pov. p R1O.
6
Iute ca un prisnel,
J. CREANGĂ, Pot'. p. 68.
*6
Se inuirle ca un prisnel.
IUL. GnoFşoREANU, înv. c. Gal­
fa, comit. Arad, Ungaria.
1° A umhlâ repede, il fi rute la t1'8l1a .
• Umblau dracit în tate pălţile,tute ca prisnelul, şi '1 intrau, lul1-
van, în voIe, în tate cele.>-CREANl;A.
2° Copilul mic şi forle v ioiu,
PROPTEA
Veq.I Gard, CaJl. XXI,
c, Proptea.
[324]
:32.'[ PHOVEIIBELE FlOMA.N1LOH
*6
7653 A ave proptele.
G. POBORAN, inst, J. Olt.
VeqI Spate
Adică ocrotitori hunl, sprijin.
7654
*
Nu '1 ţin proptelele.
Omul g'ârbovit, ne-putincios.
*6
7655 Propteua gardului.
Şeztuâre, 1, p. 111.-G. DEM,
TEODOREscu,Poes. Pop.-FR. DAME
tu, p. 289.
1° Om leneş,
Cu cine me cununaşl ?
Cu tonta din Făgâraş
Cu urita satulut
Cu propteua gardului.
]'oes. Pop.
�o Copil tacut in afară de o legluitâ căsătorie. Vedî cuvintele
CopiL şi Gnrd.
PROŢAP
PSATHA
7656
*
Nu i s'nrde psatha.')
IL!I'; Gmcu, prof c. Abela, Epir,
VecţI Rogojinlt.
Când un om remâne nepăsă tor �i rece la t6te necasurile ŞI
loviturile sortei.
PULPANĂ
*6
7657 A se ţine de pulpana cut-va.
Gn. JlI'ESCU, Reul'. Oraş., p. 285.
1) Nu'I se arde rogojină.
[325]
I
..
Ve4! Iaca, Mânecă, Palit.
Acelaş înţeles ca la No. 7(-;22.
A PURTA
VecJi a Mâncc!.
PUŢ
Ve4! Apă, Câne, Drac,
Funie, Găzetă, Lac, a
Si'tri;
*1::,.
7658 Nu SCUIpa în puţ, căcî se pote întîmpla să bei
din el.
I. SJ LAG Il 1, şcol, comit. Mureş­
'Î'urda, Traneiloania.
Nu dispreţui un lucru de care pa te veî avea trebuinţă.
Nu batjocori un om caci poţi fi ailit odată să'i cerf sprijinul.
Despre cel prost.
Adică la cele bune cel mal mulţi alerga.
!
I
I
7659
7660
La un puţ bun mulţi voinici s'a dună.
Il. P. HAŞD.l�U, CUIJint. II, p. 809.
Vecii Fântână, Gospoâinii.
Nu găsesce nicî apă în puţ.
r>.
AL DUMITHlcSCU, p. 127.
Si on l'enocţjai: ci la rioierc il n'?J irouoerait
poini d'eau.
Pron. Franc.
*1::,.
7661 Sare de la fântână în puţ.
I. P\WF:SCU, în!). c. Dcbrent ; J,
Ilfor.
Acelaş înţeles ca la No, 7�)9.
[326]
PI;l)n:nBE:Ll-: I\UlIÂi\IL<lH
._--------
A RADE
'I
I
7662
Vecl1 Barbă, F'UI"Spdn,
a Tunde.
Eu îl Iau, (şi) el Ee rade.
A. PANN, 1, p. 97 & 99.-IoRD.
(:ou:scu, Mee. II, p. 6. - P. ls­
I'H\ESCU, 1181.'. Ist. III, p. ;)79. ­
FH. DAliE, Il, p. 234.
I
,
la Se dice pentru cel ce p1'ea mult. se pripesc (Gou:scu).
'1,0 A face ce-va în ;';T<lhă �i nsrodesce.
SNOVĂ
Un chirigiă Cll tucmelă
Incoct, în colo umhlând ,
Şi luni intregt primcnelă
Şi spălare oe-veClend,
Cum se înt6rse din cale
Şi la casa sa veni,
Porunci neveetit sale
Al la şi al prcmeni.
Nsvesta pune 'o grabă căldarea la foc, pe când dînsul umblă în­
grijind de eal. După cât-va timp cere să se lae:
Ea umple 61a prostcsco ,
Ne 'ncercând apa de IeI,
Şi-I t6rnă de '1 opăresce
Toema ca pe un purcel.
El biet, eum eră zăpada se tăv.i.lesce într'Insa virîndu'şl capu în­
tr'o grămadă; dar când îl trage afară, părul rămâne în zapadă, şi el
cu capul ras ca cu hriclul :
Nevesta l'acea întîmplare
Incepu a se 'nchină
J).i.ceod cu mare mirare
Uite-le acuma, na!
Tot să sbI şi să 'ţI Iael cruce
De pr-zuaşul meu bărbat,
Că prin câte ţerI se duce,
Vine eu una 'nvetat.
*
[327]
Bit Îl lat; fi ei se rade.
Cu hrictu fără să mal de,
Păru] lut de sine cade;
Cl' avulu a mal vede.
*6
7663 Cine are barba rară, se rade lesne.
P. (;\HBoVICI:ANU, prof, c. Fur­
duesci, J. Argeş.
7664
Il dat un ban să te ra�ă şi doi să te lase 1)
A. PAN:-i, r, p. 8D.-I-lJN'j'I';SC:U,
p. 9.
:;:
ACi (lnl un. Imn :Sl'i 'l riulă .�i ilo; SIL'l lase.
(:H. ALE\i\NDRESCU, niaqistr, J.
Puin«,
Veetl Br.'fI·beJ'ie.
Despre omul prost.
*6
1665 Multe-am tras
Şi nu m'am ras,
Nici de asta nu m'oiu tunde.
Şeetu, 1, p 220.-l:l. P. HA,!DidJ,
l�'tym. JYlagn. p. 1889. �- R. Snw,
c. Orlat, Trasisiloania . - DOBHlc
lVlAI\lNESClj, in». c. PZrvu-Roşu, J .
.Al·geş.�-G. MADA;;, c. Truşent ţin.
ChişenM1, Basarabia=« V. FuHESC:U
c. Fotticent , J. Suciava.-E. 1. PA­
nucu}, înt'. c, Simti!', J. CO/)1.w­
lnit'i.-C. TEODURESCu, înv. c Li­
poo«, J. Vasluil1.
'1) Din greşală Hi ntescu 4ice vw,lă in loc de )'(Vlit,
[328]
828
l'
I
*6
Multe am tras
8i nu m' am ras)
Nici ele tine nu rn' oiă tunde.
G.\\'. ONI)OH, prof. c. Berlad, J.
Tuto'V(t.
Pice omul necăjit.
Mang.lierea nevoiaşului care crede ca şi de o helea nouă va
scăpa ca şi de altele.
*6
7666 A rade pre cine- va.
S. 1. GHOSSMANN, Dicţ., p. 120. _.­
GAV. ONl�OH, prof'. c. Adam, J.
Tutovrt.-l:, POBORAN, inst, J. Olt.
A'I rade barba.
FI:. DAlLri:, I, p. 119.
1° A'l înfrunta.
2° A.'j bate.
3° A'l intrece cu jnteligenţă, talent, etc,
4.0 A'l înşela.
:-;0 A'l face să perda o causă, a nu'I da dreptate; a'l irnpe­
dica de a ishuti.
In legile vechf ale Germanilor era iuterdis ca un om lihor,
să fie tuns, sau să i se radă barba, fără voiea lul. Haderea bar­
heI a fost privită ca 1} pedepsa infamanta la multe popore.
Eu vos despist leumes si mal tenus
Que sans noz barbos sommes is revenus.
Oqier le Danois .
Idcirco praehet stolidam tibi vellere harharn Jupiter.
PEHSlUS, II, 28.
«Mulţf din fruntaşit satelor s'au primejduit cu uliţa şi le-au ras bar­
heJe •. -I. CANTA, Letnp. III, p. 170.
Fair, la barba â qtwlqu'nn.
Pron, Franc
[329]
BlBRk.\:IIlN'J'E, CASA
-----
*L:l.
7667 A'î rade o mustaţă.
T. BALAŞI;L, in», c, Ştefănesct.
J. V,i!cea.
A'şI face ris de cine-va.
*L:l.
76fi8 A'l rade fără săpun.
T. SI'EHANJIA, II, p. 96.-GA\.
ONl�on, pj'(�l c . Delu-Mare, J. Tu­
tova.-Fn. DAl\lU:, IV, P 16.
Acelaş înţeles ca la No. 7666.
Dăm, după T. Spcran,tia, urrnâtorea snova,
Gl\ECUL LA. HAIUHKI:
Grecul vrend să'şt 1'a45 Larl.a
La un bărbier s'a dus,
Şi intrâud acolo, 'n casă,
Intrun colţ p'un jel] s'a pus.
Bărbierul însă al naihet,
Şi cam mucalit de fel.
Vrend să rîdă acum de el
Cum rădea P'Ul1 ore-care
Incepu să'I (Jică tare:
Săpunul te murdăresce pe mânl, şi la urmă când cat,ţl, nu e pen,
tru bărhaţt ci mal mult pentru femeT. La Athcna de pildă, un arhonre
palicar nu se rade cu săpun uict o.lată, ha nicI chiar apă nu pune.
Grecu '1 grec adevărat
N u'l femee e bărbat,
El se rade pe uscat.
Hărhierul dice şi, isprăvind de ras muşteri .. il seu, lea apă şi săpun
şi, apropiindu-se de grt;c:
-- Durnnevostră negreşit
Să ve radeţI aţl venit?
- Da, '1 răspunde, dar să 'ţI spun
Nu v oiu apă nicI săpun,
N'am nevoe de lighean
Că sunt grec atlrenian,
Sunt arhonda palicar.
[330]
Băi-h ieru l începe dur să '1 radă pe uscat:
Trage 'n sus cu bricil! odată,
Şi când Iar mal vrea să dee
Crccu '1 dice, încet, se stee :
- Eu, drăguţă, nu '{i-arn spus?
Chiar de tot arhonda nu '8,
Şi d'accua dacă vraI
Ceva apă poţI să dat.
*
IJărbiern '1 udă barba,
DaI' când bricIul lară�r pune
Grecul Iar, incet, îl spune:
- Scit ce, dragă, dacă vreI
Poţt eli apă să mal daI,
Udă bine, n'aI habar
Că nu sunt nici pa licar,
*
ti mal udă hâi lierul
Dar cum face, cum mal drege.
Când dă colo, ca să-I radă,
Grecul vede că nu merge,
- Star, îl Clic!', staf să-ţI spun'
Dă, me rog, niţel săpun,
Nu prea mult, ci cât îl vrea.
Nu sunt tocmat din Athena
Sunt din jos de mahala.
·x-
Bărbierul îl ascult ă,
Cu niţel săpun îl sterge
lnsă briciul tot nu merge:
Dar şi. grecul dice : Stăl !
Uit'te, frate dumneata,
N LI sunt nicI din mahala.
Adă tot, săpun, lighean,
Nu 's de loc athenian.
Din Athena pân la mine
Sunt cincî peşte şi mai bine.
*.6
7669 A scăpa ras.
G. P. SALVIU, ino. c. Smulţi,
J. Covurluiii,
[331]
IMB[\.�C);M INTE, CASĂ
Vec}l Chel, <l Tune/e,
Adică bătut.
331
7670
A '1 rade cu br iclu domnesc.
V. ALE:(,leNDRI, Teatr. p. 81,
141 - '142.-GAV. OWŞOR, praf
Bel·lad.
'10 A hoieri pre cine-va.
2° Aceleaşi inţelesurî ca la No. 76Gn.
«A�a, aşa , păcatele mele! Vremea vrcmucsce , hetrânil se duc, obi­
ceturile se prefac, 6menil se schimbă, cânticele se schimonosesc şi
lăutar il mal' de f6me!... HeI "" în vremea bo erilor cu işlic şi cu an­
tereurt ca mine, ce de mal veselil! ce hanchleturr l.i. Când se căftă­
nia vre un beer, se ducea bărbier-başa de '1 nldec!' cu bricile cele ele
mărqean în cerdacu caset, şi eu me ducem la el cu t arafu meu de't
dicern : «şi la mal mare, vere !»El îmi umplea fesu de g albeut, şi eu
îl căntam, după cum se ohicmuta pe atunct». - Barbu Lăutarul,
*6
7671 S'a ras cu brici de Bucuresct.
GH. 1. TO:\IEscl!, in». c. Broscort;
J. 1l1eheelinţi.
Când se vede un om ras frumos.
*6
7672 L'o ras cu briciu lUI Cuza.
1. TEODO[\ESCU, in», c. Coiârqaş ;
J. Suciaoa.
'11 Adică cu un hriciă ne-tăîos.
20 L'a ras bine, l'a potcovit,
7673
Tu îi dici rasă, ea îti dice tunsă.
, ' ,
A. PANN, sa«, 1889, p. 104.
Tu
îi
(Jid
rasa,
Şl
el
iunsă,
A.
PANN,
1,
p,
23.
*
Ba
v'v
rasă,
ba
"',,
tunsă.
ca '�
ca t
[332]
332
PROVEr\8ELE RO)I:\NILon
*
Ba e rasă, oti e tunsă
A. PANN, Moş Albu, II, p. 44.­
G. DE)I. TEOIJORESCU, Cercei, p.
59.
VeqI a Tunde.
IOSe dice pentru cei cad nu se unesc la vorbă.
20 Pentru cel cad nu răspund lamurit la o întrebare, CI ll1
mal multe fdurl, Iară să spună lucrurile cum sunt, şi adevărul.
S N 6 V A
o femee se cicălesce cu bărbatul seu pentru chipul cum se cosi se
erha de pe câmpia unde se aflau. Ea îndărătnică, dicea că parc'o tuu­
sese cu forlecele ; el, poznasul, că parc'o răsese cu briciul. Şi ast-fel,
ne mal lăsând nicI unul nicr altul, veni certă la gălcevă şi de la gâl­
cevă la mal reu.
A. PANN povestescc, precum urrreză , acestă întîmplare:
D'acolo într'o livede
Amindo! dac'aă sosit
Aruncând el ochii vede
Locul care s'a cosit,
Şi-a dis ce frumos e rasă
Astă livcde de ren !
Parcă e cu briciul trasă,
Bravo! meşreraş român!
Ca cu Iortec) este tunsă,
Nu vedt ? îl răspunse ea
Ş'încă nici nu e pătrunsă,
Cum sein eu ci'. trebuia.
Ba e rasă, el Iar dise.
Ea, ba tunsă, a răspuns,
Până când, el se aprinse
Şi la certă a aj uns:
-Ba e tUl1să,-Ba e rasă,
Unul şi altul tot diceud,
Ea llU va, el 11 U SI; lasă,
Şi în calea lor morgăud
Deca ajung la un rîu mare
Iar la vorbă se innod ,
- Rasă, tunsă, se cert iare
Tocrnă în mijloc pc pod:
El pe loc luând, o legă
[333]
lNlBIlĂC.�M1NTE, CAS\
Pe subt supţiorî, cu un lJrilL,
Şi îl dise : dict ra să, dragă?
ar te-arunc aici în rîu.
Şi ne vrend ea, el o lasă
Ş'o cufundă, până în gât,
Dicend : dic) tu că e rasă
ar te înnec numai de cât?
Tunsă, Iar dacă '1 răspund.
Disc el : la să o 'ncerc,
Şi lăsând să se cufllnde :
- Di , fa, rasă că le înnec.
Ea fiind şi cufundată
Nicl de cum DU s'a supus
Că cu mâr.a ardicată
Forfica din deşte în sus,
Arătând că tunsă este,
Cum a dis �i dintr'rntăio ,
Şi. aşa el n ict CII aceste
N'o scosă la căpătâiă,
333
Vegl la No. 7fJH snova, luată din Golescu, care ne proheză
C�{, daca dicerea sub forma el, astă-dî obicîuuită, ne vine de
la A. Pann, neestă snovă, sau alta cu totul similară, a trăit
in limbă înainte de dînsul.
VeeJI Şaineanu, Basme, p. 892 s. 916.
7674
Rase, tunse.
A. PANN, III, p. 94; Moş. Albu,
II, p. 46.-G. DEM. TEODOIlESCU,
Cercei, p. 59.
A.dică certuri, CII vinte de ocară.
Precum lată şi 'ţI spunem
Că d'ac!l, hotărîre punem,
Şi de loc nu 'ţl dii!!! nimic.
La a -este rase, tuns',
Pântecele au răspuns,
PANN.
7675
*
Ras, ne-ras.
Ras, ne-ras, luiule a-casă.
Ionn. C:OLESCU, Mss. II, p. 62.
[334]
PllO\'EI1BELE 1\000IÂ1\ILun
.----------------
j!{r)rtert, ras, ne-ras, te ieă,
Ionn. GOLESCU, MS8. Il, P 9,),
-J o Cum o fi, :-;atit sa 1"1 nu, cu ne-pur-ă masa.
2° Se dice pentru cesul morţii ce, gatiţ'î ne-gă tiţf ne leit cum
Set iutimplă ((�OLESCU).
A SE RADE
V eeJI a Rade.
RASĂ
VHJI Drac, HaIn!'!,
Cap. XXI, c. Rosă.
7676
*
Rasa te cinstesce.
Ionn. Got.escu, Mss, II, p.62 -
I. PETRESCU, ing. c. Curtea-ele-Ar­
gerf·
Adica haina, nu destoînicia ta (GoLESCU).
*6
7677 Rasa nu te face călugăr.
IOI\D. UOLESCU, Mss. Il, p. 61.-­
DOBRE MAnINESCU, in», c. Pirou­
Roşu, J. Argeş.
*6
Rusa IlU face pe căluqăr .
C. TEODOREscu,înv. c. Liprnia,
J. Vasluh1. -Gn. ALEXANDRESCU
maqistr. J. Putna.
Vec}l Balnei, RoM.
Adică hatna nu te face om, d'aceea nu dupa halnă S(� .Ju­
decă omul, ci după purtarea lUI (GOLESCU).
Isiacum linosiola (lia ) non {acil.I)
Prol', Lat.
1) Rochia de in nu face pe preotul Isisel.
[335]
:�35
I.IIBfl.\C.\)ll:\'TE, CAsA
---------------------
L'habi: ne [aii pas le moine.
P,·OV. Fntnc.
lJas .l�]eid machi keinen Munh.1)
Pro». Germ.
The gown does noi make the friar.2)
PI·OV. Engl.
S'a credut că acestă dicere este relativ uoua şi s'ar fi născut
din faptul că fraţiî portâ rasa fara a fi călugări. Citim în De­
cretalele pa pe] Grigore IX din 1227: Cum monach.urn non fa­
ciat habitus, sed proţessio requlari«. In realitate Însă dicerea
este mult mar veche precum o învedereză proverbul latin, mal
sus citat.
7678
*
Nu tot ce portă rasa şi camilafca e călugăr.
DIM. Z.-INNE, c. Bclintin; J. Ilfov.
Acelaş înţeles ca la N o. 7077.
In alegerea costum uluî hisericesc se citesce »Ia+ă camilaoca
închipuesce pentru miiria deşartă adecă slava cea deşartă»,
PHAV.3 18'1. '120.
RĂSĂTURĂ
*L>
7679 La aşa barbă, aşa răsătură,
A. PANN, II, p. 52.-HIN'j'ESCU,
P 10.-B. P. H!\ŞDEU, Etym. Magi!.
p. 1978.-DoB(]E MARINESCU, înv.
c. Ptrou-Roşu, J. Argeş.
10 Cum e omul şi lucrul.
2° După faptă şi răsplată.
RÎŞNIŢĂ
Vec!l AI'metsal', Gura,
N111mălig(1, Mâr«, Ospe.
1) Rasa nu face pe călugăr.
2) Rasa nu face pe fratele (călugăr).
[336]
336
7680
P[;OVl<:HBELl<: llUlL\NILOI\
Aci la răsnit ă nu e
" ,
Care când o vrea să pue.
A. PANN, 1, p. 15. - HINTESCU,
p. 1:'0.
Vee}l Moră.
Pentru cel car! nu mal daii pas şi altora să deschidă gura,
ci vorbesc într'una, când ar trebui sel taca.
ROBA
7681
Roba nu face frataru.')
FR. Mlh,LOSICH, Rwn. Dnte1'"I,
p 15.
Acelaş înţeles ca la N o. 7677.
L'abUo non ta il monaco»}
Proo. iua.
ROCHIE
V eCJ 1 Muiere, Mură,
Popă.
*.6
7682 Rochte lungă minte scurtă.
ILII, HOclOl'A, stud. c. Silişte,
comit. Sibiii; Transiloania.
Ve(}! Cosiţă, Ha lnr't , Minte,
Muiere, Pl6W, P61cl.
Acelaş înţeles ca la No. 7607.
7683
Rochiţe de mătase sting focul bucătăriei.
TDEM, Calenâ. Român, an. 1832.
Luxul săracesce pe om.
'1) Rochia nu face pe frate (călugăr).
2) Haina nu face pe monah.
[337]
7654
D4BlI.:;'c.bIlNTE CAS."
Rochie sumesă.
BARONZI, p. 90.
337
Adică femeie clesfrînată.
ROGOJINĂ
Vec)I Chef, Psatha;
Cap. IX, c. Rogojină.
7685 Rogojîna nu te învălesce.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 62.
Adică lucru prost, slugă prosta nu'ţl folosesce (GOLESCU).
7686
Rogojîna nief cum te "ncăldesce.
IORD. GOLESCU, M88. II, A8em.,
p. 139.
Acela? înţeles ca la No. 768:3.
*6
7687 A'î trage rogojina de sub pici6re.
'l ribuna POp01·. (ziar) II, No. 186,
Antd, Ungw·ia .
.'\'1 dobori, a'I învinge.
7688
*
A sparge nuca pe rogojină.
MaiOt· P. BUOI5TEANU, J. Ilfov.
Variantâ de adăogat la No, 92(j.
*6
7689 Ca mâţa pe rogojină.
E. 1. PATRICIU, in». c. Smulţ't,
J. Coourluiă.
Când o trohă merge 1"8\\.
*6
7690 Trage mâţa pe rogojină.
GAV. ONIŞUR, prof, c. Banca, J.
Tutova.
24
[338]
3::l8 PROVERBELE HO�IÂNILOH
----- -_--.--:.�=-:�--=-.:��.-=-------�.
o hîrîe, o duce gre(L
ROTĂ
Veql Cap. X, c. R6tt'1.
*6
7691 R6ta umblă, banit pică.
 I'R. COHcr';A, paroh, c. Coşteia,
Banat.
10 Arata fol6sele morărituluî,
2° Când îţi merge bine într'o întreprindere.
*6
7692 S'a întors rota.
ION GHIGOP.E, stud, J. Ilfov. ­
G. POBOP.AN, inst; J. Olt.
Ve41 Cap. xu, c. R6til.
Acelaş înţeles ca la No. 6994 ..
RUFĂ
*
7693 Spală-ţî rufele în ograda 'ţi, şi le întinde pe
funia ta.
V. FORE:SCU, c. F't;lticen'1, J. Su­
ctaoa.
Nu cere ajutor de la alţii, caută-ţi de trehă ; nu te amestecă,
unde nu te privesce.
o
7694 Rufele murdare se spală a-casă.
D-NA E. B. MA WR, p. 24.
Nu 'trebue sâ dar în vileag greşelile rudelor tale, sau cer­
turile familiare.
II [au: laver son linge sale en {amilZe.
Pro». Franc.
[339]
1MBR.;'GAM[�TE, C:AS_Ă_�_. _
339
*6
7695 Se bagă (vîră) ca rufa (eamaşa] în eurul să-
raculut.
G. P. SALVlU, înv c. Smulţi, J.
Covurlui·tt.-I. BANESC:U, prof, J.
Rornan.s-s Mator 1-'. BUDIŞTEANU, J.
l(fol1.
*6
Se acată ca ruta în gâtul săracului.
E. 1. PATRlGlU, in», c. Smulţi, J.
Coeurluiii,
1° Pentru cel car I se bagă ne-poftiţi în vorbă saii într'o a­
dunare.
2° Pentru cel ne-să ţi os,
*6
7696 Usucă-te, rufă, în cum,
Că altă nădejde nu'I.
A. (;ORo-vEr, c. Foiticeni J. Su­
ciaoa .
Arată sărăcia omuluî.
7697
A usca rufele la (un) sore.
A. PANN, Il, p, 107.-HlN'j'ESGU,
p. 163.
Ver,ll Cămaşă, Rudă.
A trăi împreună, ;t ave aceleaşi interese,
SAC
v U(! J Bă1'uat, Cal,
Cap, Cerşetor, Condae,
Cumetru, Dumnedeă.Fe"
meie, Fîn, Funie, Laco­
mie, a Lăudr)" Lumînare,
Mâţă, Minciună, Mort,
N1tcă, PăI', Pară, Pon.
Popii, 1 '01'C , Rudă, Sit-
1'([C, Sgârcit, TăgrÎrţă,
Vulpe.
[340]
7698
PHOVlmBELf<; ROMÂNILOR
----
Sacul de la. gură se păstresă.
IORD. GOLESCU, u«. lI, p. 63.
Sacul se păzeece de la gură.
!i'n. DAME, IV, p. 6.
*6
Sacul de la gură se legă.
E. 1. PATHICn:l, înv. c. Snutlţr,
J. COflUrlttit'i.
Sacul cu făină, se iconomisesce când se 'n­
cepe, iar nu când ajunge pe fund.
fhNTESCU, p. 1(:i5.
*6
Sacul ele la gură să incepi o'] lega.
E. 1. PATHICIU, înv. c. Smulţl,
J. Covurluiă,
*6
Cruţă sacul de la gură.
1\ .. A. ZAMlTIRESCu-DIACQN, 'Înv.
c. Ştiubenii; J. D01·ohoii:i.-H. D.
ENESCU, înv. c. Zamostea, J. Do-
1'0110(.
*6
Sacul se cruţă ele la gură.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
J. Vas/uitI.
*6
Legă sacul de la gură.
ILIE HOCloJ'A, stuâ, c. Seiişte;
comit. Sibiii, Transiloani«, - E.
1. J'A'fRiCrU; în!). J. Coourluiă.>«
DnBlu; MARINESCU, in». J. Argeş
Legă sacul la gură prină e plin.
HlNTESCU, p. 165.
*6
Sacul de la gura trebue chibzuit, nu de la
funel.
GAV. ONIŞOR,P1·of. c. Avramesci,
J. Tutooa.
[341]
I
r
I
�
1
1
1
IMBR.\C.\l\Il�TE, CAS.�
*6
LeW1 sacul până e plin.
P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
170.-TLIF Hoctorx , c. Selişte, co­
mit. Sibiu, Transiioania, - Ec.
ŞIŞ'IAN, ino . c. Adam, J. Tutooa,
*/\
Legă sacul păna e plin, nu când a}unge la
tund.
V. SALA, înv. c. Beiuş, comit.
Bihor, Ungaria.-Semin. Ruc. el.
VII lJrin 1'. GÂ.RBOVICEANU, prof.
Legă sacul când e până în gură, nu când
ajunge la fund.
L\. PANN, Edit. 1889, p. 5b.­
CAHBU CONSTANTINESCU, Cart:
ca., III, p. 5.
*
Păzesce sacu. de la gură, iar nu de la fund.
GR. ALE\ANDRESCU, maqistr. J.
Putna.
Legă sacul pana e rotund,
Nu când ajunge la fund.
A. F'ANN, Ill , p. 72, -'- J-11N­
'j'ESCU, p. 16;;.
*6
Leqă sacul până e plin, nu când ajunge la
fund.
ElI. POP��ScU, in», c. Ciocănesci­
]jiăr'gineni, J. Lalomiţa,
*6
Legâ sacul cât e plin, nu când ajunge la
fund.
GAV. ONIŞOR, prof. c. Dobrooşţ,
J. Vaslur:1:i.
*L.
Grijesce ele sac pânâ e plin.
TUL. GROFŞOREANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
[342]
342
PROVERBELE nmlÂNILOR
*
Iconomisesce sacii din gură" nu când e la
funel.
(;. I'OBORAN, inst . J. Olt.
Ve(11 Cap. Xll1, c. Sac.
r
1
Ne învaţă că, de la început, trebule să păstrăm (Gor.sscn}.
Când al, să te g-tmdescI să pUI de o parte, Iar nu după ce
ţi-al cheltu it tot avutul.
Il est tard d'etre chiche quanâ on est au fond
du tonneau:
Pl·OV. Franc.
Sparagna la tina, mentri e china, quannu lu
funnu pari, nu c'c chiu di sparagnari.1)
Prov. Sard,
Au] die Neige ist nicht gut sparen.2)
ProIJ. Germ.
Beiier spare at the brim, than at the botiom»}
PI·OV. Ettgl.
*6
7699 Mai strînge sf6ra la gura saculut,
l:A V. ONIŞOH, prof. J. Tutooa,
Acelaşi înţeles ca la No. 7G98.
7700 Sacul sec nu p6te sta 'n picere,
IOHD. COLEseu, Mss. II, p. 63.
Sacul deşert nu stă tn pici6re.
V. ALEXANDlU & L. HOSE'rTI,
Jlfss.
1) Economlsesce butoiul, cât e plin, când fundul se vede, nu mai e ce să econo­
misescî.
2) La sfîrşit nu e bine să economisesci.
3) E mai bine să economisesc; la început de cât la sfir,:;it.
[343]
IMBRĂGĂ1!.INTE. CASX
*6
Sacul gol nu stă 'in pici6re.
343
V. SALA, dasc, c. Vaşcott, comit.
Bihor, Ungaria. -- DOBRE MARI­
NESCU, înv. c. Ptrou-Roşu, J. Ar­
geş.
*6
Sacul nu stă în pici6re până nu'1, plin.
GAV. ONIŞOR, prof'. c. Banca,
J. Tutooa,
Sacul gol, cu aneuoie stă drept.
Junimea (zia/'), III, No. '15.
*6
Sacul plin cu vint, g1'l�u stă în piciore.
1-1. D. E;-/ESGU, înv. c. Zamostea;
J. Dorolioiit,
Adică cel fani. putere şi cel Ilămând (GOLESGU); precum ŞI
cel lipsit de a vere, de sprij in, etc.
Sacco vuoto non pua star in piedi.1)
Prov. Ital.
On vud seche ni sdreut s'tini dreut.2)
'r-.« Wallon.
Ein lcerer Sack steht nicht aufrecht.3)
Pron, Germ.
*6
7701 Sacul plin curînd se varsă.
1-IINTESGU, p. '165. - Maior P.
HUDlŞ'l'EANU, J. Ilfon. - DOBRE
J\![ARIN8SGU, înv. c. Pirou-Iioşu, J.
Argeş.
1) Sacul gol uu pote stii in pice re.
2) Un sac gol nu ar putea să se ţină drept.
3) Un sac gol nu stă drept.
[344]
344
PROVERB�LE ROMANILOR
.�-----
Rabdă, rabdă, până se supără.
*.6.
7702 Intre doI sact gol, alegf p'ălcu pae.
C�. IhNULESCU, înv. c. Ptetroşiş«,
J. Dimbooiţa,
Vel,lI Datornic.
Intre doue rele, alegi ce e mal puţin rih1.
7703
După sac şî peticul.
IOHD. (;ULESCU, Mss. II, p. 91.
*.6.
După sac şi petec.
1\. A. ZAI'll'IHESCu-DncoN, in!'.
J. StittbienÎ'l, J. Dorohoitt.-H. D.
ENESCU, tn». c. Zamostea; J. Do­
j·ohoi1t.-A. (:OHOVEI, J. Suciava .
-S. 1. (�HOSS_\IANN, Dicţ, p. 20 &
'12:-1.
*.6.
După sac şi pete că.
G. l\LIDAN, c, TrwÎfI!-i, ţin. cu­
şeneil, Basarabia.
*.6.
După sac şi petic, după Turc şi pistol.
C:, TEODOHESCU, tn», c. Lipora,
J. Vas/uitt.
*.6.
După sac, petec.
(�AV. UNI�OR,]J1'Of. c. Dobrooeţ ;
J. Vasluill .
.6.
După cum e sacul, aşa (e) şi peticui.
V. FORESCU, c. Folticeni, J.
Suc/ava
[345]
*6
Cum H sacul, (aşa) Şl: petecul.
lf. 11. ENESCU, 'Înv. c. Zamo­
lea, J. D01'ohoiu.-E. 1. PATRICIU,
în", e. Smul!i, J. COI1ltrluitt.--P.
UĂRBOVIC�:ANU. pro.f. c. Comăniia,
.J. Olt,-G. POBORAN, inst. J. Olt.
*6
Cum e sacul şi peticul.
A. PANN, na«. 'J�89, r- 57;
Il, p. 15L-HIN'p<:SCU, p. 165.­
P.lSPIP,ESCU, Rev, Ist. n, p. 16.­
LAumAN S; MAXIM, II, p. 654 &
·1ll27.--P. W,RBOVICEANU, ]]1·of.
c. Şuier, J. Ar-geş.-DOBRE MARI­
NESCU. in». c. Pirou-Roşu; J . .11'­
geş.--I. VULC.:i.NESClJ, elev. Se. Ins.
c. Pelesct, J. Dolj, - LAURIAN &
MAXl\J, 1, p. 988.
*6
Cum e sacul, şi petecul.
1. «. 'hLENTINEANU, p. :34&
:-'U.-1VfAP.!N HĂDULESCU, stud. c.
Slatina, J. Olt.
*6
Cum e sacul, aşa e .şi peiicul,
D. CONSTANTINESCU, Cart . Cit.
m, p. 'J:'),
*6
Cum e sacul, asa e şi petecul.
Semin, Buc. CI . VI Il lwin P.
(;X,RBOV1CEANU, prof.
*6
Cum sacu, cum peiecu;
E. 1. PATRIClU, înv. c. SmuZţi,
J. Conurluiii,
*6
Sacul şi petecul.
G . .\'OBOHilN. insi, J. Olt.-;\L
CANIAN, public. Iaşi.
[346]
346
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
A. face sacul după cum e peticul,
J)OBRE MARINESCU, înv. c. Pir­
ou-Roşu, J. Arae«.
Işi nemeresce sacul petecul.
A. PANN, II, p. �l:i5.
*6
Şi-a găsit sacul petecul.
I-Jnq'Escu, p. 'W5.-FR. DAME,
IV, p. 6.-G. POBORAN, inst. J.
Olt. - E. I. PATRICIU, tn». J. Co­
ourlui ă, - CR. POIENARU, ing. c.
Iia ssa, J. lalorniţa.-N. Rusu, c.
Iqhisdorf, comit. Tirnaoa, Tran­
silvania.
Şt-a gâsit sacul peiicul.
P. ISPlRESCU, Leg. 1, �1872, p.
Hi9.
*6
Şi-a găsU sacu petecu.
A vn. CORCEA, paroh, c. Coşteit'!,
Banat.
Şi-a aţlat sacul peiicul,
LAURIAN &: MAXIM, II, p. (j5�.
*6
Ş' o aflat sacu petecu.
A vn. COf\CEA, paroh. c. Coşteia,
Banat.
*
Fie-care sac fîŞi qăsesce peticul.
V. FORESCU, c. Folticenr J Su­
ciava.
1
[347]
IMBRACAMINTE. CAS."
*,6
Tot sacul îş?, găsesce petecul.
347
BARONZI, p. 54.-S. 1. UROS­
SMANl'\, Dicţ. p. '19L-IuL. GROF­
ŞOHEANU, înv. c. Oalşc, comit. A­
rad, Ungaria.
,6
Peticul după sacul se��.
S. FI.. MARIAl\, Nuntă, p. 37.
Sacul şi-a găsit petecul.
C. NEGRUZZI, I, p. 25'1.
*
Cum e saclu. şi peiiclu. I}.
D. DAN, stud, c. Neoest«, Ma­
cedonia.-XENOF. CAPSA LE, c. Fir­
lepe, M'1cedonia.
YegI Petic.
1° Adică după om şi cinstea, arată asemănarea (GOLESCU).
2° Când dOI inşî se potrivesc, mal ales soţil.
«Şi a găsit sacul, peticul s ,
3° Pentru lucrurî potrivite.
«Haina 8;1 'ţI lie cum e sacul şi peticul»,
4° Se dice de un lucru reu ce '1 are un om de nimic.­
J. Argeş.
«Omul o lacom, clar face sacul după cum 'i-e peticul»;
Tel pied, tel soulier.
Proo. Franc.
Qual piede, tale scarpa.2)
Pro». ltal.
'1) Cum e sacul îi petic u l.
2) Atare picror, atare ghetă,
[348]
348
Z ulke leest, zulke schmn.1}
Pro». Oland,
7704
Tot sacul eşi caută petecul seu.
IORD. l�OLESCU, MS8. II, p. 70.
1 ° Adică fie-care de sine-şi iugrijesce (GOLESCU).
2° Fie-care Î51 caută prietin, şi mai ales nevestă, care sa se
potrivescă cu dinsul. Are un înţeles mai mult l'f)(I.
7705
*
Făsule după făsule se umple săcnla.")
V. DIAMANDY, prof. c. Meţova,
J[acedonia.
Puţin cu puţin se face mult.
7706
*
Gărnuţ di gărnuţ s'umple saclu.")
ILIE: Gmcu, prof. c. Abela, Epir.
*
Grânuţ di grânuţ s'umple saclu.4}
1. C:OYAN, praf. c. Tur-ia, Epil·.
Acelaş în ţeles ca la N o. 765 şi 770.5.
7707
Când tot scoţi din sac, şî nimic bagi în sac,
curînd ei dai de fuud.
IORD c: O LJi;S cu , Mss. II, p. :36
V c<,lI Caz). X, c. a Luă.
Adică când tot cheltuîescî şi nimic mal adaogt, curind isto­
vesei, şi îndată sărăcesc! (Got.icscu).
*6
7708 Sacul din care tot lai şi nu mai punî, se go-
Iesce.
AVH. C:OHCEA, paroh, <'. Coşteiii,
Banat.
1) Cnm e calapodu, a� a �i gheta
2) Fasole după fasole se umple sacul.
3) şi 4) Grăunte cu grăunţe se umple sacul.
[349]
r
r
IMBRĂCXwIlNTE. CASĂ
Acelaş înţeles ca la No. 7707.
349
r
7709
Gura saeulut legată pururea să nu o ţii.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 103.
Adica să nu fiî prea sgârcit (GOLESCU).
7710
c:
Nu se 'ncepe niof odată sacul de la fund.
1. FL. MARIAN, Nuntă, p. 84.
Când ni se cere ca să facem un lucru în afară de orînduială.
«Homanit de la sate nu voesc, cu nict un preţ, a-�l măritâ mal in,
tâlCl fetele cele miel, sau a'şt în sur.'! iecrorir cel mal tinert, inaintea
celor mal inaintaţt În. vîrstă, dicend că «nu se 'ncepe nici odată sacul
de la [urul •.
\' e':,ll Brâneă.
7711
*
Sac am, grân n'am; grân am, sac n'am.')
ILIE Gmcu, 1Jr'0f. c. Baes«, Epir.
Celul căruîa VeC1l11C îl lipsesce ce-va; se dice mal ales pen­
tru omul sărac.
7712
In sac �'i la moră.
IORD. (}OLESCU, 111ss. IT, p. 102.
Adică cele grabnice sa nu le zăbovim (GOLESCU).
*6
7713 Două mâţe în sac
Nu încap.
GAV. ONIŞOH, 1JI'Oj: c. Dobrooeţ .
J Vasluit'î.
DOI reutăcioşî nu pot trai impreuna, şi mal ales nora ŞI cu
sacra în aceeaşi casă.
*b.
7714 In sacul legat,
Nu seif ce't băgat.
V. SALA, clase. c. Vaşcm)., comit.
Biho«, Ungaria.
1) Sac am, gr âu n'am; gl'ftu am, sac n'am,
[350]
330
PROVJmBEL'·: RO�r.�NILOR
*
Sac legat nu scii (.!e are.1)
1. COYAN, prof, c. Perivoli, Ep i».
Se dice femeilor, când sunt lngreunate, aretându-so că, prin
nici un semn nu se pote cunosce de va nasce feclor sau fată.
7715
A găsit sac de bucate.
IUHD. l;OLESCU, lIfs8, n, p. 2,
I
d
il
1
Se dice pentru cel ce nemeresc ore-ce, după gândul lor
(GOLESCU).
*.0-
7716 Sacul spart nu se mai umple.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea;
J. Doroliot. - DOBHE MARINESCu,
tn». c. Pînnt-Roşu, J. A1'(leş.
Omul cheltuitor nu mar adună cât e lumea.
*.0-
7717 Sacul cu două guri nu'l poţi umple.
V. SALA,înv. c. Vaşco'u, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 77·W.
7718
*
Cu sbore, saclu nu s'umplo.
1. COYAN, p)'of c. Băâs«, Epir,
V"c,ll Baniţă, Ciorbă,
Vorbă.
Acela� înţeles ca la No. fl3S;;.
*.0-
7719 'l'ornă ca într'un sac spart.
C. TEoDOnESCLJ, ·în". c. Lipoca ,
J. Vaslui.1.
Mănâncă m ult,
1) Sac legat DU sciî ce are.
[351]
l\ll3nlc.\l\IlNTE. CAS\
*6
7720 OrI i�I umple sacu, orI î�l pune sacu.
ILlElloc'ioTĂ, stud. c. Se7işte,
comit. Sibiu, Transilvania.
Pentru cel care caută cu orl-ce preţ să facă avere mare.
*6
7721 A fi sac fără fund.
l. Cr\EANGX, Pov., p. H'1 ."\:
2/;,1 .. - Fr.. llAMI�, IV, p. 6.-li: ..
A. ZAMI'IrmScu-DJACON, in», c.
Sttubienii, J. Dorohoiă, - E. 1.
PATRICIU, înv. c. &:mulţi, J. Co­
tnt1'luii1. - C. 'J'.J;;ODOIIESCU, înv. c.
Lipooa, J. VaslnÎ't'i.-G. POBORAN,
iust. J. Ol.t.--Abeced llustr., p. 27.
*6
Sac fără fund.
::i. MllL�ILI';SCU, Şesât, II, p.
·17. -IuL. nROFŞORI';ANU, dasc. c,
Gule«, comit. Arad, Ungaria.­
IORD. COLESCU, Ms«. II, p. G::I.­
AVR. C:OHCEA, paroh; c. COftei-i:i,
Banat. - J<'R. nAM�, II, p. 4'1.
*6
Sac fără fund e omul [ără rind:']
Y. SALA, dasc. c. VaşcO!'i, comit.
Bihor, Ungaria.
V Cl,lI Femeie.
10 Se dice pentru cel ce nu sciii cum să'Şl păstreze averea,
şî pentru cele ce nu poţI le da de fund (GOLEscu).
20 N'are saţ, nu se mulţumesee ; nu se mal satură de mâncare.
«Pesemne c'uista'r Flărnandiln, tometea , sac jăl'a fund, saLI cine mal
scie ce pricopselă o li, (k nu'I nul satur;'( nict pămtntul« .-CREANGĂ .
�lO Nl1 se isprăvesce, poţi lua mer-eu.
1) Fără rînd adică fără cum pot.
[352]
3;:)2
7722
J'>ROVERBJLLE ROMÂNILOR
Prov. Elin.
Ineorpiebiu: dolium.2)
Pl'ov. Lat.
C'est un panier perce,
Proo. FI·M!C.
*
A fi sac spart.
[DEM, Calmd. Rom., '1S92.-FR.
DAME, IV, p. 6. - M. CANIAN,
public. J. Iaşt,
Acelaş înţeles ca la No. 7721.
Evreii au un proverb cu totul identic.
*6
7723 Ş-a pus sacit 'n car.
GAV. ONIŞOR, prot'. c. Simila, J.
Tuiora.
Ş'a făcut treba, nu't mar pasa de nimenî, şi de nimic.
*6
7724 A deslega sacul.
A începe să vorhescă.
GH. JIPESCU, Opinc., p. 41.­
A. PANN, III, p. 8 & 31. - HIN­
'J'ESCU, p. -165. - P. ISPIRESCU
'Rev. Ist., Il, p. '160. '
«Ascultaţt, copiit moşiculut, să desleg e'u sacu cu glumele şi cu sua­
vele». - JIPESCU.
Vider son sac.
Prov. Franc.
7725
Deslegă-voiu sacul,
Vede-veI pe dracul.
A. PANN, III, p. o1.-HIN'fESCU,
p. 16G.-P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,
II, p. '160.
1) şi 2) Butoiul care nu se pote umple (fiind fără fund).
[353]
DIBR.�CĂ;iIlNTE, CASA
*
A deslegat sacul şi a ve(lut pe dracu.
353
GR. ALEXANDRESCU, maoist». J.
Putna.
Ameninţare. Voiii spune tol ce sciă.
7726
N'a deslegat sacul încă
Dar să veq'i. vorbă adîncă.
A. PANN, III, p. 8.-flINTESCU,
p. '16;').
Pentru cel proşti.
*6
7727 A'l prinde cu mâna în sac.
LAUHlAN s: MAXIM, II, p. '1027.­
P. Isrmnsco, Leg. p. 76. - AL.
ODOflESCU, III, p. 'l47.-GR. JI­
PESCU, Opinc., p. 95.-FR. DAME,
m, p. 278. -- V. FORESCU, c. Şa­
rul-Dornii, J. Sltciava.-GAV. ONI­
ŞOR, c. Dobrooeţ, J. Vasluiti.>«
I )OBRE MARINESCU, înv. c. Pirnu­
Roşu, J. Argeş.
re(Jl Traistă.
A prinde asupra faptuluî. 01'1 cât a căutat să tăgădulescă, a
fost dovedit de faptă rea.
«C:�lţ1 s'au. prins cu mâna 'n. sac, CII ocaua mic.l, tO\l ;ti�1 păpat
duba». - JIPESCU.
La main dans le sac.
Pro v. �Fj"(11l C.
*6
7728 O băgat'o în sac.
JUL. l:ROFŞOR"ANU, duse. c. Gel­
şa, comit. Arad, Ungaria.
S'a incurcat la certă.
7729
A băga în sac pre cine-va.
[354]
DlBR'\C.bt lNT 10, CAS.\
i:l54
Ve�ll Traistă.
A'i înşela.
«Femela are noue g'lIrl, şi să i le astupi pc tote, tot nu se indcs­
tuleză din lăcomie : il cerc inimă R(t'l tot cart cu sacu»: - GR. .IJ­
PESCU.
1° A se îmbogăţi,
2° A se sătura.
Acelaş înţeles ca la No. 773.).
7730
*
A i se umple sacul.
M. CANIAN, public. J. Iaşi.
7736
*
Un sac.
*
7731 A băgat lumina în sac.
Maiol' P. BUDIŞTEANU, .T. Ilto».
«Scie �!n sac de minciunr».
SAFTIAN
'10 Caută să facă lucrurt peste putinţă.
2° E prost.
7737
A ave urechi de saftian.
V. i\.LEXANDHI, Teatr·., p. :393.
*L>.
7732 A bate sac pre cine-va.
A fi tare de urechî.
C. P. SALVIU, înv. o. Smul(i,J.
Covurlui«.
A da fară milă, ca pe un sac plin.
7738
A ave obraz de saftian.
V. i\LEXANDRl, Teatr'., p.1.066;
Scrierile lUI C. NEGRUZZI, prefaţit,
p. XX\',
7733
*
A'l găsi cu dimineţa în sac.
1. BĂNESCU, prof J. Roman.
VetJI Obraz.
Acelaş înţeles ca la No. 4141.
Adică sculat de dirnineţă.
"Te socottarn UD ctubotar cu ambiţie; dur ved că m'am în�()lat. al
obraz de saftian», - i\.LEXANDRI.
7734
*
A�i intra dilele în sac.
,
M. CANIAN, public. J. laşi.
SĂLAŞ
A muri. L>.
7739 Bună 'i brânza, bunu't caşu, amaru't sălaşu.
*L>.
77341l A da de fundul saculut. GR. JIPESCU, Reur·. Oraş, p. 260.
A'ş'i ch'ieltui tot avutul.
GAV. ONIŞOR, prof, c. Stmila, J.
Tutooa,
7735
*
Cu sacu.
GR. J1PESCU, Opinc., p. 150.
Dicetore cîohănescă. Arata că, dacă rodele muncit cîobanului
sunt bune, vieţa pre care o duce în munţî, mai Iară tovarăşi,
şi rară adăpost, e de tot grea şi amara.
SALBĂ
Aclil'.iî mult, în mare cantitate.
Veql Drac, Nepot.
[356]
356
PROVlmBELE ROYIÂNILOR
7740
*,6
Lasă'l pe salba lui.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiâ,
Banat.
Adică în năravul se ii, cu planul seii, cu scaderile sale.
SALTEA
Vct;li a se Intinde.
Să te mulţumesc! cu ce al.
7741 Daca întinql salteua se rupe.
FH. DAME, IV, p. 11.
7742
*
A stil. (şede) pe saltea.
1
II'
1)
f
I
,
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesct, J.
Tutooa,
Ve<:ll 1'ctndtw.
1° A nu face nimic; a nu'şî da nicî o ostenelă,
2° A fi fără grijI.
3° A fi hogat.
«Boteria ele pe saltea a perit». � Opinc., p. 28.
Adică fără munca; fara ca sa ne coste nume.
Cu acelaş inţeles Jipescu a dis :
Ad ică de pe saltea
Cu ciubuc şi CL1 cafea.
r
i
I
:1
I
I
j
i
T. CODRESCU, Uricar, XXII, p.
45.
*
De pe saltea.
7743
Adică ceî cari nu muncîau.
*,6
7744 A pune sub saltea.
V. ALEXANDru, Teatr., p. 703.-
11'11.. DAME, IV, p. 'l'l. � G. Po­
BaBAN, inet, J. Olt.
[357]
IMBR.tC\MlNT", CAS.:\.
-------------------
1° A pune de o parte, a înlătura.
2° A da uităriî.
ŞALVARI
VecJl Mahomet,
ŞALVARAGIU
*
7745 Şalvarag iti.
Poreclă ce se dă Turcilor, purtător! de şalvari.
ŞANDRAMA
*
7746 Sandrama.
,
POIENARU, Dict. I, p. !140.­
FR. DAME, IV, p. ts.
Femeîe prăpădită de bătrâneţe sari de Mie; cădeturâ de om.
C'est une ruine.
Prov. Franc.
SĂPUN
V"�l a Rade.
*,0.
7747 Săpun al cumpărat, săpun mănâncî,
DOBRE MARINgSCU, �int,. C. Pir­
ou-Roşu; J. Al'gef.
Săpun 1,e1" săpun trebue să mănânci.
A. ])UMITRESCU, p. 12D.
*
Săpun să fie, parale am dat.
Cine face o greşelă trebue să '1 sufere urmările. Se gice
când te a păcălit cine-va, şi mergi înainte.
[358]
PHOV ERBI;LE ROM ÂNILOR
Un bulgar vrcnd S,t cumpere brânză, capet<t o bucată ele săpun.
Ajuns a-casă se pune pe mâncare, înfige dinţiî în calupu ele săpun,
vede că s'a păcălit, dar, ca să nu remănă păgubaş îl dă Înainte <;li­
când : s('ipun am cumpe1"at, săpun mănânc».
Speranţă, II, p. 140 a dat o variantă a aceste! snove. La
dînsul un Muscal, care nu are de cât trei parale, cumpără o
rădăcină de hron şi o roda, până la sfîrşit, cu tot necazul lUI
spunend :
Să 'I lăsăm curat pccat!
Ori mâncat
Ori crăpat
Dară nict că nu '1 lăsat:
Eu pe el parale dat.
Acestă snova se găsesce �i la Bulgar], de unde, e de credut,
că am luat-o şi noi.
Qui la it la [auie la boit.
Prov. Franc.
*.6.
7748 A striga la săpun.
TEODORESCU, înv. c. Lupşeanu,
J. Ialoniiţa,
A striga tare.
«D'olu prinde'o, o s'o bat cu vergcoa ala de hiel' de la puşcă, păn
o stnga la săpun.» Et!Jm. Magn. p. '16.
*.6.
7749 A '1 trage un săpun.
}.I[aior, P. BUDlŞTEANU, J. Ilfov.
A '1 certa.
Donner uai savan ci quelqt�'un.
Proo, Franc.
7750
A '1 face cu săpun şi cu apă rece.
[359]
DIBR.\C.\iIlINTE, CASA
---------_.
\"'<;11 Ou.
A '1 certa, a '1 lua la trei parale.
A SĂPUNI
*6
7751 A săpuni pre cine-va.
3Cî9
lut .. GRoFşormANu, in». c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 7749.
SARICĂ
VeSll Păduche.
7752
Nu te uita la albeţa sariculut, când săpunul,
cu eate l'a spălat, pe răboj l'a luat.
[ORD. GOLESCU, 11188. II, p. '110.
Adică la gătela coconelor ce cu împrumutare o fac (GOLESCU).
SĂRITĂ
*6
7753 A 'ŞI perde sărita.
BARONZI, p. 66.-D. Por-ovrcră,
înv. c. CI/vin, comit. A'rad, Un­
garia.-ILlE HOCIQTX, c. Selişte,
comit. Sibiă, Transiloania, - G.
COŞBUC, F6ie p. Toţ'i, II, No. �16.­
MIRON COSTIN, Letop.- V. SALA,
dasc, c. J'aşcOt1, comit, Bihor, Un­
!jar·icl.
A 'şI perde mersul regulat, a 'ŞI schimbă obiceîurile bune,
felul de gândire sau de purtare.
Cuvîntul e luat de la morar! carî numesc siirita; căderea a
pet din scoc pe rupe. Se dice prin urmare că mara şi-a per­
dut sărita cind apa se fură în lăturt, şi nu cade regulat în
cupele roţii.
Se dice de o apă, când şi a lăsat matca el obicînuită, şi a
croit o alhiă nouă, că şi-a lăsat sărita.
[360]
*L:o.
7754 A scote pre cine-va din sărite.
V. ALEXANDR!, Teatr. p. 5'1U:\:
HH.�-l. CnEANGĂ, Pov. p. '1:-;2.
A '1 superi reLt, a '1 scoto din răbdare.
Fain sortir quelqu'un de ses gonds.
Prou. FI·anc.
ŞATRĂ
*L:o.
7755 Tot la nOI In şatră
Ba te vint şi petră.
A. J'ANN, II, p. 27. -.13. P.
lJAŞDku, zz'ar 'Traian; '1869, No.
63, p. 256,-BINTESCU, p. '169.­
DOBRE iUARINESCU, in». c. Pircu­
Roşu. J. Argeş.
Disa ţiganuluî. Nu mal scăpăm de rele şi de necasurî : nu­
mai la nOI, nu şi la alţii, e re(1.
7756
*
Aruncă cu petra în şatră.
GR. AL]�XANDRESCU, niaqist», J.
Putna.
Acelaş înţeles ca la No, -!O 14, la care se adaogă ca variantă.
SBANŢ
7757
*
'I-am pus sbanţu.
G. l'oBOHAN, insi. c. Slatina, J.
Olt.
Vecjl Branţ.
"10 L'am domolit, l'am facut să taca.
2° L'am păcălit.
Sban{u, e un fel de petec ce pun cismariî la ghete.
[361]
g1BH.�cAmNTE, CASĂ
----
SBICIu
VeSll Bicl�1.
361
*Li
7758 In fine plesne sbictul.
V. SALA, înv. c. Vaşcol't- Baras«,
comit Bihor, Ungaria.
*Li
La capet pocnesce sbiciul.
D. POPOVICIU, inv. c. Cuoin, co­
mit. Aj'acl, Ungan·a.-IuL. GROF­
ŞOREANU, in». c. Galşo, comit. A­
nul, Ungaria.
Sfîrşitul laudă începutul. Pentru cel ce se laudă înainte de
vreme.
V6g6n csaUan az ostor.1)
Prov. Ung.
SBURĂTURĂ
Ve<;l1 Câne.
A SE SCĂLDA
Vu<;ll Apă, Avere.
7759
*
A O scălda.
Ve!Jl Cap. II, c. Apă.
FR. llA�lE, IV, p. 26.
Acelaş Înţeles ca la No. 40G.
7760
*
A fi scăldat în lapte dulce.
M. CANIAN, publ, J. Iaşî,
10 Alb la faţă.
1) Biciul pocnesce la capăt,
[362]
PROVEHBELE HO\IÂNILOIi
�o Plăcut, amabil.
*"'"
7761 Are unde să se scalde.
EN. BĂLTEANU, LU1I!. I, p. 87.­
G. POBORAN, insi. J. Olt.
Are pe ce să se bizue; sa urmeze vorba sau lucru că is­
butesce.
SCĂLDĂT6RE
*"'"
7762 S'a căcat în scăldătore,
[ORD. GOLESCU, Mss. II, p. 6:3.­
MilO!' P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.
'1° Se dice pentru cel ce'şI fac însu-şî el reul lor, că când se
caca omul în scăldătore, el vine scârna la gura, şi cum am
dice, ş'î-a mâncat căcatul (GOLESCU).
2° Din potrivă când se întîmpla ca un prunc să se cace în
scăldătore se crede că dînsul va fi cu noroc.
*"'"
7763 I-a pus sare în scăldătore.
jj[w/or P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.
Om deştept, hazliii ; nu e dintracei omenî carl sunt ne-săraţî,
SCÂNDURĂ
Ve<;lI a se Innecă.
*"'"
7764 Scândura crepată, trebue cleită.
IUL. l:ROl<"ŞOREANU, ino, c Golşa,
comit. .Arad, Ungaria.
li n lucru rHl început trebue schimbat, o greşela trebue în­
dreptată.
*"'"
7765 Ved eu pe ce scândură calcă.
C. BALLY, c. Cârlomânesci , J.
TatolJa.
[363]
IMBRĂC.�MINTE, CAS.�
Ve41 Talpă.
Am înţeles vicleşugul, văd că umblă cu inşelăcîune.
363
7766
*
1 s'a luat scândura de sub pice re.
Acelaş înţeles ca la No. 576.
*6
7767 A'l lăsa ca scândura.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p, 306.-DoBRE MARlNESCU, înv.
c. Ptrou-Boşu, J. Arţje«.
*6
A' l lăsa scândură.
Malol' P. BUDIŞTEANU, J. llfov.
-[O Adică sărac cu totul.
M'au beut şi. m'au mâncat
Ca scândura m'au lăsat.
Poes. Pop.
2° Slab, în urma uneî bale.
7768
*
A fi ca o scândură.
*
A fi scândură.
FR. DAME, IV, p. 70.
Slab, la trup.
Dicerea francesă : âire camme une planche, se dice, mal ales,
despre femeile cari nu all peptul desvoltat,
*0
7769 Scândură de scăpare.
Adică. mijloc de scăpare.
Planche de salut.
P,'Oj,. Franc.
[364]
364
PROVERBELE ROMÂNILOR
------------------ ---------
7770
*,
Este cu trei scândurI.
PEH . .PAPAHAGI, Zioeit. Inhres,
jl. '176. - P. VULCAN, Gaz. Ma­
ced, 1, p. 5.-META CONSTANTIN,
c. Pirlepe, Macedonia.
',legI D6gă.
'1° Uşurel la minte, cam ţicnit.
2° Bel.
il lui manque tm clou.
Proo. Era n c.
El' hai einen sparren zu viel,1)
Pr'ov, G e1'11l.
7771
*
Este cu patru scândurt.
D. DAN, ,; Pirlepe, Macedonia,
Om cu mintea sănătosă, întregă.
SCARĂ
VeSll Dumnedeii, No­
roc, Cap. III, c. Scară.
7772
Scara de sus în jos se mătură, Iar nu de jos
în sus.
10RLJ. GOLESCU, Mss. ll., p. 1l7.
Adică pilda de la cel rnarî se Iea : 'iar nu de la cel m i.el
(GOLESCU).
7773
Când te urct în sus pe scară, din treptă în treptă
să pâşăsct, ca să nu te poticnesct.
IOBD. GOLESCU, MS8. Il, p. 105.
Adică la orî-ce, după orinduîală să pâşescî, ca sa inaintcz î
fără nici O gTeşală (GOLESCU).
1) Are o prea mare economie.
[365]
IMBfl."CĂMIN'l'E, CASĂ
Aicic, aiâc. mertliuene cicarlar,"]
Prot1. TtWc.
365
7774
Pe scară streină să nu te nrct, că numai în­
dată te tncurct.
IORD. COLESCU, Mss. II, ]1.112.
Adică la slujba altuia să nu te amesteci, şî în patul altuia
"a nu te urcf (GOLESCU).
*6
7775 Scară la cer şi pod peste mare nu se pote,
CR. POIENARU, ing. J. Putna;
VeSli Dumnelţeu, Pod.
Pentru cele peste putinţă.
*6
7776 A se face scară şi punte.
LAURlAN 1\:; MAXIM, II, ]1.1082.­
DOBRE MARINESCU, in». c. Pîrou­
Roşu, J. Argeş
Vest! Luntre,
A face totul, a întrebuinţa ori-ce mijloce pentru a'şI ajunge
scopul,
*
7777 Il s'a pus o scară bună.
FR. DA�IE, IV, p. 29.
A dobândit un ajutor însemnat, a fost bine susţinut.
Il a eu u.n bon marchepied.
P1'OV. Franc.
7778
*
11 s'a luat (tăîat) scara.
FH. DA:\lJ�, IV, p , 29.-M. CA­
l'\IAN, public. J. Iaşi.
Vec,ll Scâiulură.
1) Treptă cu i rcptă se urcă scara.
[366]
3_6_6 Pl __ {O_V_ER_B_l':LE ROMÂNILOR
A perdut putinţa ele a ajunge unde-va, de a dobândi ore-ce.
On lui a caupe Therbe sous le pied.
Prov. Franc.
.r
7779
*
Pe o scară întinsă.
lVI. STANCEANU, înv. c. Piria, J.
Meheclinţi.
1
Adică în mare.
7780
*
A sut scările eul-va,
LAURlAN t: MAXIM, II, p. 1082.
')
I
.,
IOA se duce la cine-va pentru a'lcere ore-ce.
2° A se umili.
7781
Scară la (în) cer.
LAUHlAN 8.: MAXIM, II, p. 1(1)2.
Lucru peste fire, miracol.
7782
*
Scara mâţiI.
*
Scara pisicei,
V. !\LEXANDlU, Teatr·., p. '177 8v
204.-1. BĂNESCU. prof, J. Roman.
Dr». ZANNE, c. Bolintin, J. Ilfo»,
10 Când nu intri într'o casă pe uşa, ci pe o Ierestră, elco
Anica.-I1 avea dreptul do el intra la mine pe u5ă, diua mare,
Iar nu tot pe ferestre! ca acum, �i l1optea.
nlagdian.-Căl)cll, drept să 'ţl spun, m'am cam siiturat de scara
măţeş, şi mal ale" ne alerg�lrl c<'ilare.-ALExANDHI, I': 17fi.
2° Joc în care copiii se huţună pe o scăndură,
«Unul când se suc, altul se coboră. Parcă ne jucăm de-a scara
mâţd».-ALEXANDRI, p. 204.
[367]
SCATOLCĂ
V c<;ll Scatulcă.
*6
7783 I-a tras câte-va seatolce.
L. ŞĂINEANU, Dict. p. 720.
La bătut, l'a pălmuit.
Scatolcă.
L. ŞAINEANU, Dict. p. 72D
Acelaş înţeles ca la No, 7'784.
SCATULCĂ
7784
Scatulcă (veche).
POIENAIUJ, Dict. p. 14.0.
Femeie gârhovâ ŞI prăpădită de betrână.
SCAUN
V c�ll N epojtit, l' orbă .
*6
7785 Scaunul tot din picI6re î�I are perire.
IlINTES'�U, p. J71.-DoBRE MA­
RINESCU, înv. c. Pirou-Roşu, J.
Arqe«.
Omul din rude pîere.
7786 Al meu scaun să-mt trăIescă, alt pictor în loc,
şi al meu deget să-mî trăIescă, alt inel în
loc.
101'\1) GOLESCU, .lfss. II, p. 2.
Se c,lice când nu ne pasă de ceea-ce am pferdut, cum ne­
vasta de bărbat şi bărbatul ele nevasta (GOLESCU).
*6
7787 Scaunul, cu un pictor numai, nu p6te sta drept.
HINTESCU, p. 'l7'l.-DOBRE MA­
RINESCU, in». e. Ptrou-Roşu, J.
Argeş.
Omul cu un prietin, cu un singur sprijin, nu are puterea
pre care o are cu mal mulţî.
[368]
Adică în om ce '1 lipsesce o dogă (GoLESCU).
368
7788
PHOVEHBELE HOMÂN1LOH
Să nu te razimî în scaun cu trei picere.
10RD. GOLESCU, Mss. II, p. 113.
; f
1
I
*6
7789 Scaunul nalt în piclore, curînd se răstornă.
HINTESCU, p.)71.-DoBRE MA­
HTNESCU, inv. c. Ptrcu-Roşu, J.
Argeş.
Cine se înalţă, curînd cade jos.
*6
7790 Cine vra sa stee (şadă) între doue scaune pică
între ele.
V. FORESCU, c, Folticen7,.]. Su­
ciava.
Pentru cel carf nu se hotăresc, vreu să cruţe interese o­
puse. Are un înţeles defavorabil.
Entre deux selles, le eul a terre.
Proo. Franc.
7791 A sede între două scaune.
,
C:. 1. MUNTEANU, p. 72.
*6
Stă cu CUTui pe doue scaune.
IUL. r;HOF�OREANU, înv. c. Gal.
şa, comit. Ara d; Ungaria.
A nu se hotărî.
7792
Par'că l'a ţintuit de scaun.
A. PANN, III, p. 4.
PaT' că l'a ţinut legat de scaun.
JlINTESCU, p. '170.
Pentru cel care tot stă pe sapul nostru, şi nu mal plecă. �
[369]
. jj\lBR�C�M1N'J'E, CASX
*
7793 A fi cu scaun la minte.
VeSll Vor·bă.
Adică priceput, deştept, cu judecată.
SCĂUNAŞ
*
77940 A fi scăunas de picîere.
,
A îndura fel de fel de ne-ajunsurî.
SCORŢĂ
369
*
7795 Obraz de scorţă.
Vet;ll Cap. X, c. Scorţâ,
I. CREANGĂ, Amint., p. 51 &
'108.
Vegi Ob"az, Saftian;
Pentru omul făr de ruşine.
«Obraz de 8c6rţă şi Ias'o modă 'n popuşoiu. - CREANG,Ă.
*.6
7796 Se 'nd6ie ca sc6rţa.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiă ;
Banat.
Arată pe omul ne-statornic in faptele ŞI ideile sale.
SCRUM
*
7797 A se alege scrum de ...
FH. DAME, IV, p. 4.
A nu se alege rnmrc de cine-va sau de ce-va.
[370]
370
7798
PROVEHB"LE ROMÂNILOR
Ve(ll N o. 1.078 şi '1079.
SCUFIE
Vesli Chel, Chelbos.
A fi născut cu scufia (în cap).
FR. DAME, IV, p. M.
Vesl! csus, Cc'tmaşc't.
Acclaş înţeles ca la No. :l8:l3.
Eire ne coiţţe.
Proo, Franc,
SCULĂ
Vesl1 Femeie.
*.6.
7799 Ce mai sculă!
IORD. Cor.nscu, Mss. II, p. 77.­
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea.
J. Dorohoh'i.-P. ISPIRESCU, Rev.
1st., II, p. '14,8.
Se dice, în bătaie de joc, pentru cele de nimic, ce nu ne
plac (GOLESCU).
7800
*
Nu e vre-o sculă.
Nu e lucrare mare de dinsul.
*.6.
7801 A fi sculă bună.
G. f'OBOHAN, inst. J. Olt.
*.6.
A fi sculă.
C. 1'J<:OIJOHESCU, înv. c. Lipooa,
J. Vaslttiu.-GH. ALEXANDRESCU,
maţiistr, J. Putna.
[371]
Hmn.�CĂMINTE. CASĂ
A preţul mult; se dice despre omenî.
Dicerea francesă : c'eet un bijou, arată numar frumuseţea.
7802
*
Sunt sătulă
De asa sculă.
,
A. PANN, II, p.108.-HIN'fESCU,
p. 1.69.
Cânud nu mal putem răbda pre cine-va care, de alminterea,
e om de nimic.
SCURSURA
*
7803 A fi O seursură (de om).
Fn. DAME, IV, p. 43.
Om de nimic.
SCURTATURĂ
7804
A'l măsura cu scurtătura.
A'I bate.
]i'n. DAME, IV, p. 4,4.
SCURTElcĂ
Vedl a Suge.
SDRENŢĂ
Veql Trentă.
*6
7805 De copil şi de sdrenţe să nu cănţf nieî-odată-).
IUL. GnoFşoIlEANU, dasc, c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
Ve�l1 Barbă, Copil, Cot,
Insuratâre, Măritat,
Pitl'.
Acelaş inteles ca la N o. 30[8.
1) A cânta = a dori, a se plânge că nu are.
[372]
372
PROVERBELE ROMÂNILOH
*.6
7806 A nu se ţine sdrlmţă de sdrenţă,
N. POPESCU, Calend. 1876, p.16.
-L. ŞĂINEANTJ, Semas., p. 354.­
Etym. Magn., p. 2628. - G. Po­
BORAN, inst, J. Olt.
A fi forte sărac.
7807
*
A fi O sdrenţă,
Femee de nimic, desfrinată.
SDRENŢOS
Ver,ll Gol.
ŞERPAR
.6
7808 A fi cu şerpar de aţă.
H. Smu, c. Orlat; Transilvania,
apuâ, B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 2079.
Adică sărac. Şerparul se face, de obiceiii, de pIele.
SFARĂ
*.6
7809 A (se) da sfară în ţeră.
P. ISPlRESCU, Leg. p. 141, 232 &
246.-V. HAruM, inst, c, Grioiţa,
J. Tutova.-L. ŞAINEANU, Semas,
p. :358.-LAUHIAN & MAXIM, Glos .
Jl. 24�,.
A da de scire, a respândi o veste în jeră.
Dicerea a da sf6ră in teră este greşită. Cuvintul sfară a­
rată. dunga de fum care, se întinde în aer, eşind dintr'un horn,
din mucul unei luminărî care s'a stins, etc., Într'un cuvînt
dintr'un foc ore-care.
[373]
I.\IBH.:\.CĂ�IiNTE, CASĂ
:313,
«Sţară se dete in ţeră de acestă fericită intimplare. Şi alerga 1'0-
porimea din tate părţile să v6�lii pe acela carele mort a fost �i a
înviat. »-ISPIRESCU.
SFEŞNIC
*L'o.
7810 A sta sfesnic.
,
Drept, în picere,
G . .POBORAN, inst. J. Olt.
ŞFICHiu
*L'o.
7811 Ce are a face şfleht cu poe.
C. TEODORESCU, tn». c. Lipom,
J. Vasltdtt.
Nu se potrivesce înţeleptul cu prostul, înveţatul cu cel ne­
învăţat,
7812
*L'o.
A '1 trage un şflchîu.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, J.
Tutoua,
A '1 atinge cu vorba, a '1 certă,
,
A SFICHUI
*L'o.
7813 A sflchur,
,
LAZ. ŞĂINEANU, Dict. p. 741 .. ­
(:. POBORAN, inst . J. Olt.
A mustra, a înţepa cu vorbe subţirI.
SFÎRLEZ
Vest! S.firUză, Zi!gaz.
[374]
37-'1
PROVEHBELE ROMÂNILOH
ŞIC
*6
7814 A ave şic la vorbă.
E. 1. PATHlCIU, in». c, Smulţi,
J. Couurluiii.
Are temeinicie, rost, lipicîu la vorbă. Vorbesce la locul săîi,
potrivesce vorba.
Cuvîntul şic arată un fel de foe forte subţire, de metal a­
urit, ce se pune la sorcovăvîn ţesătura zuvelceî, etc.
ŞINDRILĂ
Ve�ll suu.
ŞLEAU
7815
*
Pe sleau.
,
L. ŞXINEANU, Diet. p. 75.
De-a-dreptul, fără ocol.
-l-am spus pe şleat't că reLl face».
SOBĂ
Veq.I Suslei,
*6
7816 Şi ne-spălaţi! se 'ncăldesc la soba albă.
C. DANIILESCU, Se. insi, c. Scun­
du J. Vâlcea.
De vrednicia uneî fete.
*6
7817 A trăi cu capu 'n sobă.
1\1. CANIAN, publ. J. laşi.
'10 A nu eşi cun casă.
2° A nu sci nimica.
[375]
lilIBRĂCĂMlNTE. CAS."
*6
7818 Il cântă grierul în sobă"
375
GAl'. ONIŞOR, prof. c. Dobroneţ,
J. Vtlsluitl.
VeSli Gărgăun,
n sarit la minte.
SOFRA
7819 Cine păzesce sofraoa
Mănâncă clorbaoa.
s. PANN, Edit. '1889, p. '1::l2 ;
II, p. 86.-loRD. GOLESCU, ]tfss.
Il, p. 81.-P.IsPIRESCU, Rev.1st.
II, p. 153.-HINTESCU, p. 178.­
D-NA E. B. MAWR, p. 32.
Cine nu păzesce sofraua
Nu mănâncă ciorbaua.
s. 1. GROSS�lANN, Dict. p. 22.
Adică cine vine la vreme, se împărtăşezâ de ore-ce (GOLESCU).
Salt mal bine dis :
Cine muncesce se folosesce şi, precum a dis Solomon, Prov.
27. 18: cel ce 1Jâzesce emochiavu! va mânca din fructele sale­
Cuvîntul soţro., însemneză, în limba turcescă, masa de măn­
care.
Tarde venientibus ossa 1).
Pl'OV. Lat.
La balle va au joueur.
Prov. Franc.
ehi tardi arriva, male alloqi« 2).
Prov. /tal.
'1) Celor cari vin târd iă, ose!e.
2) Cine vine tărdîu, e găzdui t prost.
[376]
376
7820
PROVERBELE ROMÂNILOR
Si non llegais al punto,
No comereys del unt o 1).
Prov. Span,
First come, ţirsi served 2).
Proo, Engl.
Abwesende oerspielen immer 3).
Proo. Germ,
ŞOMOIAG
Şomo'iag.
FR. DAME, IV, p. 83,
Se dice de omul mic la stat.
SPĂRTURĂ
*,0,
7821 Spărtura până e mică trebue cârpită.
A. PANN, Edit.1889, p. 57; 1lI,
p. 7'1.-HIN'}'ESCU, p. '179.-D-NA
8:. B. MAWR, p. 6.-DoBRE Ma­
RINI<:SCU, înv. c. Piruu-Roşu, J.
Argeş.
Daca un om nu se ingrijesce când reul este mIC, Cl '1 lasă să
se mărescă. Ne învaţă prevederea �i economia.
Un point [ait a temps en sauve cent.
Pro». Franc.
ehi non tura bucolin, tura bucone 4).
Proo. ltai.
A stitch in time saves nine 6).
Prov. En,gl.
1) Cine nu vine la vreme, nu mănâncă din grăsime.
2) Intălă venit, intâili servit.
3) Cei cari nu sunt de faţă, în lot-do-una, nu ali dreptate.
4) Care nu astupă o gaură mică, va astupa una mare,
5) Un punct făcut la vreme scapă nouă
[377]
[MBR.�C\MINTE, CAS.�
Zur rechien Zeit ein Nadelesiich. erspart si­
cherlich. neun 1),
P,·ov. Germ.
A SPELA
Vcr,t1 Dunăre, J1ill1'eş,
P1'lIt, Putini'.
*L',.
7822 Ceea ce e curat n'are trebuinţă de spălat,
IORD. GOLESCU, J1iss.n, p. 75.­
II. D. ENESCU, îlw. c. Zamoste«,
J: DOt'ohoi'11.
Adică sufletul (GOLl';SCu).
*L',.
7823 Reu a intrat la spălat,
GAV. ONIŞOH, prof: c. Dobrooeţ;
J. Vasluiu.
Reii te necăjesce , în mare helea al intrat.
7824
*
A 'i spălă capul.
Ve(�I Săpun.
LAUHIAN S\: Mx xr», n, p. 1:l."lO.
A"l dojeni, a '1 mustra rHl.
Laoer la tele a quelqu'un.
*L',.
7825 L'a spăla t cum să cade.
A VR. COHCEA, paroh, c. Coşteiu
Banat.-GR. ALEXANDRESCU, ma­
gistl·. J. PI!tnc<.
'10 L'a ocărit hine.
1) o inţepătură de ac, la vreme, ii1 econo n isesc s de a cumpera un lucru nou.
[378]
378
2° L'a bătut.
PRO\'ERBELE ROMÂNILOR
7826
«Daca nu te a,�timl'er1 aCll� te spe]» ,
*
A spălă pre cina-va cu ou şi cu oţet.
LAURIAN &i\1AXIM, Il, p, '1230.
Acelaş Înţeles ca la No. 7824.
*,0.
7827 A spăla multe.
Locot, C. CRlSTESCU, c. Hucăr,
J. lrJu8cel.
A. vorbi multe, mal ales verdl şi uscate.
A SE SPELÂ
VC(,11 Baltllt'i, Dunăre,
Mână, Prut, R'ufă.
7828
Câţl se spală, toţi Ia masă vor să se4ă.
IORD. GOLl<:SCU, Mss. II, p. 37.
*
Câţi se spală cu noi vor să ospeteze.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Putna.
Arată obraznicia celor linguşitorî (GOLESCU).
"Venind Domnul în sală, mitropolitul dice rugaciunea la
masă, şi bine-cu vin teză bucatele; iar medelnicerul cel mare dă
Domnuluî apă de spălat mânile". - D. Cu\N'l'EMlH, Dese?'. Motd,
p. 101.
Acest ohiceiu era de ne-apărat trebuinţă În vechime, şi până
odinioră, când se mânca la masă mal mult cu degetele.
Non licet omnibus adire Corinthum.1)
Prov, Lat.
1) Nu e permis tutulor să morgă la Cerinta.
[379]
:379
IMBRĂC.:\.MlNTJ', CASĂ
----------------��
Non tutti possono haoer la casa in piazza, 1}
Prov. itai.
Nicht [eder ist au] die Hoch.zeii geladen. 2)
Pr'oIJ, Germ.
7829 Câţl ş-Ia mânli, cu dispott mâcă pâni � 3)
PER. PAPAHAGI, Zioeit.. Ialires,
p. 1.55.
Acelaş înţeles ca la No. 7828.
7830 Tu îl pul să'ţl t6rne, el te 'ntrebă : câţ'l se
spală tOţI prânzesc.
li. PANN, 1, p. 99.
Ve�ll a Mânca.
Pentru cel prost.
*6
7831 Să te speli să pul mâna pe un lucru.
G. P. SALVIU, înv. c. s,nu1tt, J.
Covurlui�{'.
Pregătire pentru a începe un lucru.
*
7832 A se spăla de cine-va.
LAUHJAN & MAXIM, II, p. '12:30.
VeSll Mână.
'1° A se libera, a scâpă de cine-va, a se lipsi de dînsul.
2° A se lepăda de cine-va, a dice că nu'l cunosce.
*
7833 A se spăla de ce-va.
LAUHlAN & MAXIM, II, p. '12:30.
1) Nu toţi pot să aibă casa pe piaţă.
2) Nu fie-care e po.Lit la nuntă.
3) Câţi îşi lat' mânele, cu episcopul mănâncă la masă.
[380]
Proo, Franc.
SPOiALĂ
A se găti frumos.
PROVERBKLK ROMÂNILOR
-----------------
380
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, J.
Tutova.
10 A perde ce-va.
20 A se lepăda, a se desvinovăţi de o învinuire ce ni se aduce.
Folosul, resultatul e după muncit.
SA VETA COROITJ A FILI, c. Vaş­
C01J, comii , Bihor, Ungaria.
A SE SPILCuî
Acelaş înţeles ca la No. 7825. Ameninţars.
CR. ALEXANDRESCU, maţristr, J,
Putna,
Se laoer d'une accusation.
*6
7834 Te-al spălat astă-q.l?
*6
7835 Cum e spălăt6re aşa �'i ştergetore.
*6
7836 A se spilcut,
*
7837 Spotală.
Ceva cu totul superficial; Re dice mal ales pentru învăţătură
şi educaţie.
«La dinsul totul c numat o spotolă»,
I
t
i
7838
SPONCĂ
*
A rămâne pe sponct.
BAHONZI, p. 87.
[381]
DmR.�C�MINTE, CASĂ
Adică a sărăci.
*6-
7839 Par'că şede pe sponeî.
381
C. TEODORESCU, in», c. Lipova,
J. Vastuiii.
Se grăbesce, nu mal vre să şadă.
*6-
7840 Pe sponcl.
1. CREANGA, Amint., p. 125 &
'J.97.-])-NA Z. JUVARA, c. Fedesci,
J, Tutova.
1° Puţin, în mică cantitate.
«Mănearea cam lJe sponcî, dar apa, mila Domnulut». - CREANGA,
p. '197.
2° Repede.
STAMBĂ
Ve<!l Stampă.
STÂNĂ
Vesti Pesce, ,!Vgan.
7841
Stâne grile de câini şî pline de lupi.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 68.
Adică nor6de fără ocrotitor! şî pline de jefuitor! (GOLESCU).
*6
7842 La începutul stânit se mănâncă cânit,
La spartul stânile se bat stăpânit
Nrc. MATEESCU, înv. c. Movaiţa,
J. Patna: GAV. Omşon, prof, J.
l'ntotJa.
*6
La începutul stânii se mănâncă cam'/"
Iar la spartul stânii se sfădesc stăpânit.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi; J.
Covu7'luit't.
[382]
PROVERBELE RONIÂi\ilLOR
Intr'o tovărăşie treburile merg bine la început, dar străinii
ulesc pe tovarăşî cari, la urmă, se certă.
Se dice când se certă nisce tovarăşî, ca să se înţelegă că to­
vărăşia lor e pe ducă.
*.6
7843 A închide pe lupul în stână.
G. POBORAN, inst. J. Olt.
A pune păzitor tocmaI pe duşman. Ve!)l No. 2040.
Enţermer le Zoup dans la bergerie.
Prov. Fr znc,
7844
*
Di por�'î. eâşare nu s-face, 1)
C. IONESCU, praf. c. Nevesta, Ma­
cedonia.
De la omenî reI nu te poţî aştepta la nici un bine, nici o
procopselă.
7845
Fă stână (cuşari) cu birbecî. 2)
PER . .PAPAHACI, Zweit. Lahres..
p. '175.
V c!,ll f'igan,
A incerca un lucru care nu se poto.
Den Bock melken.3)
Prov. Germ,
*.6
7846 Lângă stână la un loc cu cânil,
G. MADAN, c, Truşent, ţin. ehi­
şene�7, Basarabia.
Pentru cel cad nu sunt primiţi la o adunare,
.6
7847 S'a dus şi el la stână, şi a ajuns Vinerea.
GH. :JIPESCU, llitur, 01 'aş. p. 260.
'1) De porcî stână nn se face.
2) Fă stână cn berbecr,
3) A mulge ţapu.
[383]
.383
Penlruomul fără noroc, care nu o nimeresce nicî odată.
A se vede snova de la cuvîntul Ţigan.
STAUL
Ve!}.l Lup.
*L>
7848 El face staulul �i apoî oile.
GA V. ONIŞOR, prof, c. Dobrovifţ,
J. Vaslui·li.
Acelaş înţeles ca la No. '1701.
STA VELĂ
*L>
7849 N'are stăvelă.
AVR. CORCEA, paroh. c. Coştetu,
Banat.
N II are astîmpăr.
STEMĂ
*L>
7850 A fi cu stemă (stea) în frunte.
FR. DAl'iIE, IV, p , 103.-G. Po­
BORAN, inst . c. Slatina, J Olt.
'10 De nern mare, ales.
20 Om de o valor e deosebită.
STÎLP
*L>
7851 Nu te rezîma de stîlp putred.
A. }'ANN, ssu: 1889, p. 96 ;II,
r- (H. -HIN'j'ESCU, p. '179.-B.
CONSTANTINESCU, Cart: Cit. III,
P: 15. =-Semin: Buc, CI. V III prin
P. GĂRBOVICEANU, prof..-DoBRE
MAH.INESCU, tno. J. Argeş.
*L>
Nu te rezema nici de umbră, nici de stîlp
putred.
GH.. POIENARU, ing. c. Rassa, J.
Lolomiţa.
[384]
38!�
I'HOI'EHBELE HO.\JÂNILOR
Să nu credî că nevotaşul are să-ţî fie de vre un folos sau
ajutor, ci alegep, ca protector, un om puternic şi cu vlagă.
*.6.
7852 StîlpiI ţeret
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 68.­
GR. JIPESCU, Opine. p. 120.-E­
NACHE KOGĂLNICEANU, Letop. JJlold.
III.
Adică boeri'i cel maî marI, ce ţin tera, ca nisce stîlpî (GOLESCU).
«Intracestă Domnie s'au săvîrşit doi beer) marr, carii putem
sti dicem CI 01 stîlpi ai ţerEi».- EN. KOGĂLNICEANU.
*.6.
7853 Stîlpu casei.
P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 73.-G.
POBORAN, inst, J. Olt.
Vec}I Bărbat.
'1° Cel mal de lipsă în casă, ajutorul cel mal mare.
�o Bărbatul.
«.Rilii daca lipsescc stîlpul casei» .-ISPIRi':SCU.
*
7854 A fi stîlp.
FR. DAME, IV, p. '106.
1°. Sprijin
«Fii st-ilp \ep;'\n ca ceI J1ostre».-A. ODOBESCU.
�o Cel mal cu vagă, cel d'intâiu.
«Moş Trilu, stîlpul şi veselia satulul».-P. BUJOR.
7855
A rămâne stîlp.
FR. DA�L6, IV, p. 106.
'10 De mirare.
�o De frică.
Se mal dice, cu acelaş înţeles, a 1'emâne stană de petra.
[385]
1 lll3[{Ae.\MIN'1'l<;, (;ASĂ
STÎLPIT
38b
7856
A remâne stîlpit.
P. ISPIRESeU, Legende.
Acelaş înţeles ca la No. 78:35.
STISMA
Ve<;lr Zid.
STIUBEIU
7857 Până şi cenuşa din sttubeiă.
GR. JIPESeU, Opiuc., p. 32.
Vee,!! Cenuşă.
Sărăcie desăvîrşită.
-Datort vinduţr până şi cenuşa din suubeii; s , - JIPESeU.
*6.
7858 Etă stiubeele, vin �i albinele.
GA V. ONIŞOR, PI'Ot: c. Dobrooeţ,
.1. Vasluhi.
Când alerg unii la hine, la fol6se.
STOFĂ
7859
*
Bunătatea stofel nu stă în înfloritură ce în ţe-
sătură.
A. BAŞOTX, prin V. FOR Eseu ,
c. Folticent, J. Suctaoa.
Ya161'ea unul om nu sta numai în averea lui, în rangurile
pre carii le a putut dobândi, ci in fnvăţătura, în înţelepcIunea
�l alte asemenea calităţî.
'7860
*
Are stofă (bună) într'însul.
Yet;li Cumaş.
27
[386]
Veq! Haină.
Acelaş înţeles ca la No. 7160.
Acelaş înţeles ca la No. 7167.
"
r
Vel,lI Falil, Gostii'/.
VeSlI Ban. Cap. 1, c.
Crăcusn,
PER. PAPAHAGl, Zweit. IalM·es.,
p. 174.
STRAIU
STRAIŢĂ
PROVERBELE ROMÂl'iILOR
Verjl Hatnâ: Rasă.
PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahres.,
Il. 'J7!f.
Omiu far;i stranlu, nu stranlu omlu.3}
Strai'i'ia nu fa�e omlu.")
M. BOJADSCHI, 1'p"l.f1 .. PWf1.u .. , p.
1913.
Strafilu ta�i omlu. 4)
Preţuesce mult.
ANDREIU AL BAGA v, Cart. Aleg.,
p. 9().
7863
7862
7861 Straniulu �'a'i de 'mprumutare, tră tine căldură
n'are.')
386
Acelaş înţeles ca la No. 7J63.
1) Straiul ce al de imprumut, pentru tine căldură n'are.
2) Straiul nu face pe om.
3) Omul face stratul, nu straîul pe om.
4) Straiui face pe om.
r.) Păzesce-ţi straîele ca să ai pe jumătate.
I
1
j,
7864
*
Firea-ţi strafiele ca s-a! gtumităţli. ")
1. C:OY AN, prof. c. Baesa, Epir,
,
!.
[387]
BfBf\ĂC."�llNTE. CAS.x..
Cu pază �i tot se p,jerde, dar dacă nu le-al pazI ce ar mal
rămâne. Prin urmare pază tot-da-una şi la tote.
*L'>.
7865 Straele împodobesc pe om.
CR. ALEXANDRESCU, maqisir. J.
Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 7863.
7866 Au tras stratul de sub el.
1'\ROLY Ăcs, p. 84.
V c�l Pădtweţă.
Adică a murit.
Ha morso la terra.
r-o« Itai.
Er hai ins Sira» gebissen.
Prov. Ge1"1I1.
Eiriintottak alâla (J gyekenyt.
Prov. Ung.
Wyt?"hli z pod neho lauicku.
P1"Ol!. Ceclt.
P1"Ov. Sîrb.
STRANiu
*L'>.
7867 Cine se 'ntinde mai mult de cât îl strantu, îl
remân pictorele g6le.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiiî,
Banat.
V';(ţ! a se Intinde.
Acelaş înţeles ca la N o. 536fi.
Strasiiu. se numesce in Banat un fel de plapomă,
[388]
:388
PHOVERBELE ROMÂKILOR
STRAŞINA
*L.
7868 Â dormit sub straşină.
Se dice de cel care suferă ele reumatisme, Vet;ll lalele de 1
V"X.C.�RESL:U, şi Ielele de L. ŞĂINEANU, şi în deosebi p. 6 şi 7. Este
de observat că, în credinţa Românilor. Ielele umblă pe straşinele
caselor.
7869
Nu ti chişe tu chicute, că ti 'nchicnteză.")
1\'1. IU'l'zA, c, Cruşooa; Macedo­
nia. - L. ŞĂINEANU, lelele, p. 25.
Dicetore menită a da obiceiuri bune copiilor.
Aromânul crede că Albile, adică Ieleie n6stre, umblă in timpul
nopţii pe lângă straşine. Ele lovesc cu holă (inchicuteză) pe toţi
acel cad, n6ptea stau în chicute salt se uşureză, în acele locuri, pe
lângă straşine.
şUBA
VeSli Cap. I, c. Drum.
*L.
7870 Isi întorce suba după cum suflă vîntu.
, ,
AVR. CORCEA, paroh, e. Coşteiă,
Banat.
Ve01 Cdpeneaq, Manta.
Se dă după vrsmurf, nu se impotrivesc«,
SUCMAN
Ve�lI Suman,
SUMAN
Vcc,l1 Cămaşă.
7871
Sumanul alb se p6te înnegri,
Iar cel negru nu se p6te albi.
IlINTESCU, p. 'l82.
1) Nu te pişa sub straşine că te lovesce hola (darnblaua).
[389]
B1BR.:\C.:\�ll�TE, cAsl ::389
*"""
Sumomul alb se poie negri; I�el negTu nu se
pote allJL
DOBRE MARlNESCU, înv. c. Pirou­
Roşu, J. Argeş.
Omul cinstit are ce perde, Iar cel stricat nu are nici ce perde
nici cum să se mai îndrepte.
*"""
7872 Nu după suman trebue judecat omul.
D-NA Z. JUVARA, c. Feclesci, J.
Ttttova.
VeSli ]{a'Tnă, Rasă,
Acelaş înţeles ca la No. 7677.
*"""
7873 La anu n'o cuprinde sumanu.
GA V. ONIŞOR, prof, c. Dobro­
veţ, J. Vaslu.itt.
Se dice pentru femel şi. mal ales pentru cele bune de se­
minţă.
7874
Să 'ţi tai p6Iele sumanulut şi să fugi.
S. FL. MARIAN, Traei. Pop. p.
186.
VeSli rsu:
Acelaş înţeles ca la No. 7621.
SURTUC
Veql Pomană.
SURTUCAR
7875
*
Surtucar.
L. ŞĂINEANU, Dict. p. 788.-
A. CANDI\EA, Rel'. Nouă. vn, p. 413.
Om de la oraş şi mai ales burghez. Poreclă pe care a dat'o
poporul tinerimeî de la '1840, care se întorsese din străinătate
cu idei liberale şi mode străine.
[390]
090
PHUI'EnBELE HOil!ÂNILOR
SUTMAN
V e�ll Cămaşă.
TABLOU
*
7876 A remâne tablou.
Acelaş inteles ca la N o. 7554. Acesta dicere pare a fi mal
de curînd intrata în limbă de cât: a remâne scris pe perete.
TAFTA
7877 A venit tafta la cot.
GR. TOCILESCU, Iie». Ist. 1, p.
2::;5.
Ve<;ll Cap, X, c. Cot.
Tocmaî pe tocmal, nu a fost lipsă.
7878 Taftă.
Adica cu totul.
I. CHEANGĂ, Amiru, p. 32.
«Şi tot aşa ne uns de eate doue şi trei orf pe r;li cu nopte, pănă
ce, în Vinerea Secă, ne am trezit vindecaţt taftă,.-CREANGĂ.
TAGĂRŢA
Ve<;lr Vemt.
7879 Tăgârţă a 'mprumutat, şî sac nou acuma cere.
10RD. GOLESCU, Mss. II, p. 70.
Tăqâriă ruptă te 'împrumută, şi cere la so­
roc să '1, dat sac nou în loc .
. i\.. PANN, III, p. HO.-J-IIN'fES­
CU, p. '184.
Ve<;ll Fin.
Se dice pentru cel ce cer mal mult de cât ceea ce aii dat
(GOLESCU).
Vedf, la cuvîntul (in, o suavă care ilustreză ace stă dicere.
Vorba iăgâ1'ţa, traistă de drum, e de origină turcescă, de la
taqo», vas saă traistă pentru merinde, a carul diminutiv este
taga1'gic.
[391]
1.\IBRXC.:\.l\!IN'IE, CAsA
TALPA
Ve�ll Iael, Mojic.
391
*L-.
7880 Din talpa casef cerc de bute nu se pete face.
l:R. POIENARU, ing. c. Iiassa,
J. Ialomiţa.
Ve(J'i lV/ofic.
Adică din om ele jos, hoer sau om de omenie.
*L-.
7881 Din talpa de casă nu se face obadă de rotă,
AR. GOROVEl, J. Suciaoa.
V e�ll j}[oj ic,
Acelaş înţeles ca la No, 7880.
*L-.
7882 A cunosce ce-va din talpă.
C:-. POBORAN, inst. J. Olt .
Adică f6rte bine.
7883
*
A călca pe talpă putredă.
G. 1. MUNTEANU, p. 12'1.-A.
PANN, Il, p. Hti.
Ve'.,ll Scundunl.
A se înşela, a face un pas greşit.
.\. cunoscut pc ce talpă putredă a fost călcat
Şi ducendu-se indată cu nevasta s'a 'mpăcat.
A. jJANN.
*L-.
7884 Talpa casei.
Gn. JIPESCU, Opine. '1.-8. Po­
BORAN, inst. J. Olt.
10 Bărbatul.
�o Ţerănimea,
<Ţerănimea este talpa casei, temelia natit» .-.IIPESCU.
[392]
V. ALEC\:ANDHl, Teatr. p. '1:3U.
VegI Opincă.
*6
7885 Talpa ţeril.
PHOVEIlBELE HmlÂSILOR
De obiceîu acesta dicere se aplică ţerănimeL Alexandri o În­
trebuinţeză pentru boerî, care de obiceîii se numesc stîlpii ţf'l'ii.
«Hatmanul Stefan Stilpcanu, boteru de cel vechj, talpa ţerir, romău
întreg ca din vremea lut Teut cel hetrăn» .-A.LEXANDRI.
392
TALPoiu
*6
7886 Tălpo'i'u.
L .. 5X.INI!:ANU, Dicţ . p. 79�).
Babă rea, afurisita, caruîa '1 se mal dice talpa iaclulni.
"Despre diuă tălpoiul a venit posomorită'' .-CREANG.�.
TÂMBARE
7887
După ploîe multe tâmbărL 1)
ANDnEI AL 13AGAV, Cart . Al eţ; .•
p. SI).
1
t
I
*
După ploie iâmbare nu lipsesce.2}
T. C:OYAN, pj·of. c. Abela. Epir.
*
Pl6ta eli cart trece, tâmbare nu s'lipsesce.3)
G. ZUCA, c. Turi«, Ep'ir fi El­
bassan, Albania.
Veql Căd-uIă, Cdpeneaq,
Ipingea.
Se dice când dobândim ore-ce, după vreme. Lucrul e bun
la vremea lUI, în urmă nu are nicî un rost.
'I'timoara este o manta făcută numai din lână de capră, �i
1) După p loîe multe mantale.
2) După plore mantaua nu e de lipsă.
�) P1M�, (lnn�, ee trece. mantaua nu e de lipsă.
[393]
393
pre care numaî Rornânil SCil1 să oţesă şi să o lucreze. E pur­
tată mal ales de păstoril din P ind şi este pen tru dinşiî ceea
ce e talaganul sau eărco ui pentru cei de la oraş.
7888
*
Va ti fac mânică di tâmbare.")
G. ZUCA, c. Samarina, Epir,
Nu te voiu asculta, nu voiii face ce vrei. Se dioo în bătae
de joc.
Mânecile tâmbare'î se por tăin tot-da-u na aruncate pe spate.
7889
*
Mânecă di tâm bare va te adarii � 2)
1. C:OYAN, proţ'. c. Turla, Epi»,
Adică: ce hatir o să 'ţî fac '1
7890
*
Am cheaden ş-trt tâmbarea ta! 3)
L COYAN, 1J"of, c. Băesa. EZJir',
Ver,ll Ac.
Am cu ce să te frec, să te înving, să'!l astup gura.
Rendre cI, quelqLb'w1, la monnaie de sa piece.
Pr·ov. Fretnc.
TANDUR
7891 A stă pe tandur.
FR. J)A'\II�, IV, p. 14::\.
Ve<;lI Saltea.
A sta cu mânile în sîn, a nu face nici o trebă,
TĂ.RĂBUŢE
7�92
*
A'şl lua tărăbuţele.
1) o să te fac mânecă de tâmbară.
2) Mânecă de tămbară o să te fac?
3) Am fir (de lână pentru cusut) şi pentru târnbarea ta.
[394]
A se porni cam cu nepusă masă.
ŢĂRUHĂ
Arată dragostea de ţeră.
I
7893
7894
*
Ţâruh'i din loc-mi, ş'as hibă 'mpiticate. 1)
1. C:OYAN, prof, c. Perivoli, Epii·.
TAS
*
A umbla cu tasul.
7895
[,'R. Ţ1AME, IV, p. 147.
TAŞcĂ
Ve<;ll Cap. IX, c. Goş­
tiă.
TAVĂ
A da tavă pre cine-va.
L. :;itl.INEANU, Dicţ., r. 799.
!
, :I!
I !
, ,t:
'III'.!
e I
II
I
,1 !
. 'i' ", .. 1
li
, I!
II
A'l bate rell.
TEl CĂ
*.6
7896 L'a dus (tras) cu nasu la teîcă.
c. p, SALVIU &I�, 1. PATRICIU,
î1W. c. Smutţt, J. Covurluh1.­
N. MACH1DON, stuâ, c. Nicoreset,
J. Tecucit7.
L'a tras în judecată, l'a dus înaintea feţelor judecătoresc! .
1) Opincl (lin ţcra (locul) mea, fie şi cârpi te.
[395]
JNlBRACAMINTE, CAS.�A _
TEMELIE
7897 După temelie, zidirea să ţe o aidescî.
101<0. GOLESCU, 11188. II, p. '1'16.
Adică după putere ori-ce să urmezî (GOLESCU).
TERFĂ
*
7898 Terfă.
LAURIAN &: MAXIM, Glosar, p.
538.
Femee desfrinată, curvă. De la tCj'lâ,ţesătură rasă şi murdară.
ŢEST
*L:>
7899 E umblat ca ţăstu, de la unghete la foc, şi Ia-
răşi la unghete.
IUL. VULCĂNESCU, stud. Sc.Lnst,
c. Pelesei, J. Dolj.
Ve01 lI16,.ă.
Pentru cel cari nu aii ver;lut şi nu SCill nimica, şi se dai]. de
ornenî prioepuţî în tale.
*�
7900 A't pune ţestu în cap.
A. PANN, sa«. 1t\89, p. j04;
I, I': 56. -� G. J'OBORAN, inst. J.
Olt. - ])OBHE MAHlNESCU, ·Înv. c.
Ptrou-Roşu; J. A1'geş.
Ii pune testul în cap,
Şi 'l înt6rce ca 'vi dulap.
A. PANN, II, p. 12fi.-HINTESCU,
p. '186.
[396]
306
PRoVlmBELE ROM.�NILOH
1° A'l spune, a'l prosti. Se dice mal ales, despre acele fe­
mel, carî aflând slăbiciunea hărhatuluî îl fac în tot-de-una să
dică ca ele.
20 Când bărbatul îşl lubesce nevesta, �l dînsa are apuca­
turt rele.
*.6
7901 Cu ţestul în cap.
A fi vrednic.
SNOVJ\
TICHIE
A. PANN, r, p. 8:3.-Huq-ESClJ,
p. 2G.
Ve\ll Chel, Che1bo8,
Drac.
Cap d'avea, n'avea, el scie.
Dar �l-a cumpărat tichie.
Pentru cel proştî.
IORD. GOLESCO, 111s8. II, p. 3'l.­
C. DANIILESCU, Se. insi. c. Sundu;
J. Vâlcea.
rUL. VULCĂNESCU, Se. Insi, c.
Pelcsct, J. Golj.
-JO Se dice pentru cel ce nu vor să '1 vagă nimenI (GOLESCU).
2°_ Om prost.
3° Om leneş, trândav.
*.6
7902 A fi ca ţes tu.
7903
'I'rct neghiobj mcrgend [le o vale �itt'esc un urs care intra in vi­
zunia lul. Ca să'] [lcitJ prinde unul din ci propune ca Sel se descingă
cu tOţi, să lege hriurilc lor cap la cap şi. În urmă de piciorul lut.
După aceea el va intra ast-fel legat in vizunia, va apuca ursul, şi to­
varăşir ser tr;'igendu'l al�lră vor rernune cu toţi.l stâpănr pc urs. Dis
şi Iăcut. Insă c.uid prostul vru sit prindă pe urs ele urecln, acesta
îl apucă de cap, şi '1 imbucă. 'I'ovarăşi! ele cuvînt îl trag repede a­
fară dar vedendu'l t',(r;'i cap se uită miraţt unu la altul. «Avuta Vladu
I
Il
li,l
I
[397]
IMBRĂCĂMINTE, CAsA
397
cap ore? întrebă unul»: - Nu ţiLl minte, al să întrebăm pe nevesta
lut, dice cel-alt. Şi se duc la Stana să o întrebe. Muîerca stă puţin,
ele se gănclesce şi le dicc : nu sciu bine davea cap, dar la Pnscl imt
pare că şi-a cumpărat tichie.
7904
De tichia chelulut nict cum să te atingi.
TORD. GOLESCU, MS8, II, p. '1'17.
VegI Chel, Drac.
Adică să ne ferim de ceea ce ne pote vătăma, cum şî să nu
pomenim ornuluî de ceea ce el se supără, de cusurul lUI
(GOLESCU).
7905
*
Nu te juca cu tichia chelulut.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 'lU9.-
13ARONzI, p. 50.-HINTESCU, p. 85.
Cu tichia chelului nu te juca.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t. Il, p.
'l62.
Ve�lI Drac.
Ne învaţă să ne ferim de orî-ce p6te să ne vatăme (GOLESCU).
Itomănul crede că necuratul e chel �I umbla cu o tichie în
cap.
7906
JOCI cu tichia chelulul ajungI şi tu Îl1 felullul.
A. PANN, II, p. 163.--BIN'j'ES­
cu, p. 186.
Feresce-te de cel reî, să nu ajungt, şi tu, ca dînşii.
7907 Cu tichia de frenghie
Cu pene de c'i.ocârlie 1).
P. ISPIRESCU, ReI'. 18t. II, p.
�l62.---clJ'Uciumul, No. 212 An. 1864.
Pentru omul fudul de îmbrăcămintea luî.
Frenghi era odinioră numele unei stofe preţiose. Acest cu­
vînt pare a fi o corupţie a cuvîntuluî Frânc, adică Francez,
i) Intrun mod greşit Ispirescu scrie == f1'ânghie în loc de frenglâe.
[398]
39tl
PllOVlmBELI<: HOllÂNILOH
î
l
nume ee se da, în Orient, poporelor din Occident. Francesiî
luând o parte cu totul preponderantă in roshelele cruciadelor
era natural ca numele lor să rămâne, pentru Orientalî, numele
generic al Lutulor Europenilor.
(stihnr din frenghi negru)=per.san, f'renghî, ceea ce nu este alt
ce-va de cât pan nus aw'eus Francorwm-«- V ULLERS, II, p. f)67.
Ve<}l B. P. llKşIJIY:u, Cuointe din Betrăn'l, 1, r 250 şi Arch, bto­
ricii, Il, p, 689,
7908
A se juca cu tichia chelului.
BARONZI, p. '>7.
Adică a se apuca de lucrurî primejdiose.
*6
6909 Născut cu tichia în cap.
AL. ODOBESCU, lII.--I."R. JlA'lE,
IV, p. 156.-])OBRJi; lVIARINESCU,
înv. c, Pirou-Roşu; J. Arqe«.
Se dice despre omul norocos în tote. Ve�lr ongma la No.
2823.
7910
*
Cel cu tichia.
Ve!,ll CăduUt.
Adică dracul.
ŢIGARE
*
7910!J A ajuns la mucurl de ţigărI.
GAV, ONIŞOH, prof. c. Bedad,
.1, TutoVG,
A sărăcit de tot.
TINDĂ
Vcq! Ghindă, a Jucă,
Suflet.
[399]
Dmn.:\.C.\i\llNTE, CAS.\
*.6
7911 Ca să scurteze din cale
De cu seră a plecat,
Si în tindă s'a culcat.
,
A .. PANN, I, p. 82.-P. Ispltu:s­
cu, Reo. 1st.11, p. 144.-HIN'j'11SCU,
p. 22.-H. D. ENESCU, înv. c, Za­
mostea. J. Dorohoiu.-DoBRI': MA­
!UNESCU, înv. J. Arqeş.
Ca din drum să mai scurieze
Se culcă la uşă 'n. tindă.
T. SPI':HAWj'A, nr, p. 26.
*.6
Se culcă in tindă ca să-şi scurteze din cale.
P. GÂHBOVICCANU, prof'. J. Me·
7led;n!,'.
'10 Pentru cel prost.
:20 Când unul se pregătesce la un lucru, mult inainte de vreme,
SN(JVĂ
Ci-că unul, uudind pc alţiI Cil cunr] alt sil plece la vre un drum depăr­
tat, se scolă cu noptea în cap, el s'a culcat în tindă, ca să mal scurteze
din cale,
Ve(,ll BOGDAN, la Hî'l'lălt, Jl. '"'0.
TIGANL:1, LA JJHU:W
lntro scră, nu Hei.lI tunle,
Un ti.gan căsa.� de sat,
Vrend a douu-di s�. se rlucii
La llJl Joc îndepărtat,
Dupil ce'şI lu<l deS:lgi.1
�i lulcun de pe grindâ ,
Ca din drtun s,1 mal scurteze
Se culcă, la nşCl 'n tindă.
Dar, cum cse el copiit
Ba c,I'1 asta, ha c,'['1 aea,
Intr'o elipă certa '] gata
Şi eu certa �i. Lătaea :
Unul ţipă, unul phtn:';'e
[400]
I
t !
I I
f
i
I
I
400
Strigă, strică tot, dohoră :
SocoteaI că dau 'I'âtai-ir,
SocoteaI că te omora.
Iar ţiganul colo 'n tindă,
Unele singur se găsesce,
Il aude ce fac totul
Şi ele crudă aşa grăesce :
«HeI, ve bateţI, nu ve pasă!
«Cum v'aş bate eli acum
«Daca'şi li cu vot acasă! ...
«De! Noroc că sunt pe drum».
T. SPERANTIA.
Nirniurn properai, eeriue absolvit.!)
Proo. Lat.
Oy ensilla, manaiia se va. 2)
Prov. Span:
Fruh ge sallelt, spart qeritten. 3)
Prou. Get·I1<.
*6
7912 1 se face 4iua 'n tindă.
G. P. ::)AL vru, inv. c. Smulţ'l, J.
Coourluii':
t o Se dice în zeflemea, despre Gel leneşi cart vin la muncă
dupa resăritul soreluî, adica cad nu se mânecă de dimineţă.
20 Precum şi când unul se culca de vreme, ca a doua <;Ii sa
se scole mal ele dimineţă la lucru, şi el s'a sculat mal târdiu
ca în tot-ele-una.
*6
7913 Pildă în tindă, că în casă nu te lasă.
1. BX.NESCU, 1)1'0/: J. Roman.
\Tesll Casă, Pat.
Sa ne nulţumim cu puţinul când nu putem dobândi cel mult.
1) De vreme gătesce, htrcJiu isprăvesce.
2) Ac}! pune şaua, măne plecă.
3) De diminelă pune şeua , lâl'f)itt încalecă.
[401]
401
*.c:"
7914 A se duce (merge) până 'n tindă.
1. IONESCU, Cart. Cit. III, p.
108.-G. 1. MUNTEANU, p. '121.­
DOBRE MAHTNESCU, in», J. Argeş.
*.c:"
Făcuşi treba până 'n tindă.
G. POBORAN, inst, J. ou..
to A incepe un lucru fără a '1 sftrşi.
2° Când un om este trimis să facă ore-ce, şi el vine forle re­
pede, şi cu lucrarea ne-făcută.
*.c:"
7915 A sluji până în tindă.
,'\ .. PANN, II, p. !�g.-FJINTESCU,
r- "08.
Se dice despre sluga leneşă şi prostă.
Vrednicia 'ţl mi'e Oglilld<l
Că m'ai slujit până 'n tindă.
A. PANl'\.
TINICHEA
*
7916 A rămâne tinichea.
Adică sarac.
P. IL!Eş, ing. Pitesct, J. At'geş.
*
7917 '1 -a pus tinicheua de c6dă.
P. ILIIT.Ş, ing. Pitesct, J. Al·geş.
1 ° Acelaş înţeles ca la N o. HJ94.
2° Şi-a bătut joc de dînsul.
TIPSIE
*.c:"
7918 Sede cu capul pe tipsie.
G. POBORAN, insi. J. Olt.
[402]
Nu ese în lume, se căesce, se pocăesce.
*L'.
7919 Linge tipsia.
V. SALA, dasc. c. VaşcQu, comit.
Bihor, Ungaria.
402
PROYERBELlc ROlVlÂN1LOR
r
1
I
I
i
,.
Pentru cel lipsit de crescere şi de omenie.
TîRN
*L'.
7920 Gras ca tîrnu.
1. GRlGORESCU, Sc.lnst. J. Ilfov.
Adică slab la trup.
A TÎRNUî
*
7921 A tîrnui pre cine-va.
A '1 bate hine, a 'i da de petrecanie.
ŢÎŢÎNĂ
*L'.
7922 A scote (afară) din ţîţînl (ţîţîne).
P. ISPIRESCU, Leg. p. 333.-S·
NĂDE.JDE, Nuv. p. 123.-F. DAilfl�,
IV, p. 36 & '166.-L. Ş1INEANU,
Semas, P: 360.-G. P. SALvru, îl1't'.
c. Smulţr, J. Coourluiă>« G. Pa­
BORA]'(, inst. J. Olt.
A sc6te din ţîţînă.
V. ALEXANDRl, Teat?'. p, 37'1.
Vegl Balama, Opdlă.
A necăji reu pl'e cine-va, a '1 face să perdă răbdarea, a '1
scote din pepeni.
[403]
BmRIcĂ.MI:->T�, CASA
403
*
7\l23 A eşI (sărf) din ţîţînI.
G. POBORAN, inst. J. Olt. -- M.
CANIAN, public. J. Iaşi,
A pierde răbdarea.
*6
7924 A fi sărit din ţîţînL
'1'. lHLAŞEL, 'Înv. c. Stefănesci,
J. Vâlcea.
A fi nebun.
TITIREZ
*6
7925 A umbla ca titirezul.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
J. Vasluiu. - D-NA Z. JUVARA, c,
Fedesc'i, J. Tutova.
Veq'î Chichirez, P1'isnel.
Acelaş înţeles ca la N o. 7652.
*
7926 Titirez.
Copil mic şi vioîii.
ToIAG
Veq'î a Muri.
7927 TOIagul bătrâneţelor,
V. ALEXANDRI, Teatl'. p. 237.
Toiaqul betraneielor şi nebunia tineretelor .
V. ALEXAN.DRI, Teatr. p. 841.
Adică vinul care dă putere betrânilor.
ŢOL
Ved,l a se lntinde.
[404]
A snopi în hătăî.
40', PROVERBELE nOMÂNILOH
*
7928 Ţolu pe chtoru, şi 'ieaF drumu la Pitesct.
1. BĂNESCU, prof. J. Roman.
Pentru cel cart se încerca sa facă lucruri fară sa le dea
de rost.
*�
7929 A bate ţol pre cine-va.
GRlG. Cono, Lit XXII, p. 24i).­
G. P. SALVIU, îl1v. e, Smulţ; J.
COIlUI·luiit.-FR. DAME, IV, p. 69.
*
7930 A trage ţolu.
lYL CANIAN, publ, J. ]al!l.
A opri ta te folosele, tot binele pentru sine,
Tirer li soi la couoeriure.
1"1'00 Franc.
ŢOLINĂ
7931
*
Tolină.
,
LAUHlAN & lY[AxLlI, Glosar', p. 561.
Femee desfrînată.
TOMBATERĂ
7932
Tombateră.
Ve0f Lşlica«:
L. �Ă1Nl�ANU, Dicţ. p. 817.
Hetrân cu idol ruginite.
ŢOP
Vesti Fereqea, Zasn­
firica.
[405]
DlBRX.CX "UNTE, CAS.l.
403
*6
7933 Numat ţop'i. îl Iipsesce.
A. PANN, Edit.1889, p. 120.­
E. I. PATRlcrU, înv. c. Smultî , .J.
CovU1'Zuitl.
Veqî Fel'egca, Mara,
Zamfirica.
Se <;li ce pentru cel scăpătaţi cari se portă mal bogat de cât
li s'ar cădea.
Prin cuvîntul ţop Rornânul înţelege după locuri:
10 O panglică roşie care, la fete, legă coda peruluî, Se dice,
prin extensiune, şi pentru c6da pendul. Vedî BEL. RĂDULESCU,
Sburătorui:
20 Panglice roşii, de un centimetru lăţime, pre cart le pun
flăcăii la pălărie.
3" Funde la clohoj.ele.-J. A1'geş.
ŢOPÎRcA
*
7934 Ţopîrcă.
Nume de ocară, ce se dă ţerancel, purtătoră de ţopî.
ŢOPÎRLAN
7935
*
Ţopîr1an.
Nume de ocară, ee se dă ţeranulul, purtător de ţopl.
TOPORISCE
*6
7936 O pnne în toporisce.
[UL. GROFŞOREANU, tno;c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria.
Susţine eu tărie un lucru ce nu e aşa. Tine mult la spusele
lUI, şi nu lasă nimic din ele, eu t6te că sunt greşite salt chiar
mincinose,
Toporisce, sau cum se dice pe aiurea codorisce, se numesce
beţul de care e legat hicîul,
[406]
406
7937
PROVERBEL" ROMÂNILOR
TRAISTĂ
Vec,ll Brânză, Bucu­
rie, Cal, Calic, Câne,
Cap, Dumnedeă, Făină,
Fală, Funie , Gâscă,
Gost, Inimă, Mâţă, Pi­
sică, Raţli, SăI'')C, ,/-Ygan.
Cată traistă să găseseă,
Vrend desagii să'şl golăscă.
A. PANN, I, p. 8'1.
*
A cerut traista să qoleeca. desagii.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Putna.
'1
I
"
I
y
I
Pentru cel prost.
*Lo.
7938 Traista g6lă te omoră,
HINTESCU, p. '19'1.-DoBRE MA­
RlNESCU, tn». c. Ptrvu-Roşu, J.
Argeş.
'10 Grea e vieţa celul sărac.
2° Când un om de nimic se crede de o potrivă cu cel bunî,
*Lo.
7939 Două trăiştl grile, nu pot să tră'iescă.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
J. Vasluiu.
Nu e bine ca bărbatul şi femela să fie amindoî săracî.
*Lo.
7940 De cât două traiste g6le, mal bine una.
G. P. SALVIU, in», c. Smulţt, J.
Covurlui-ti.
De cât să leu o fată săracă, mal bine rămân ne-însurat.
7941
Seie moşul ce are în traistă.
Ioan. GOLESCU, ltfss. II, p. '100.
[407]
[�mHicĂ"IlNTE, CASĂ
407
Insemneză taîna ce fleş-care ş'o scie, cu care supără pe ore­
cine, şi s'a dis când unul bătea pe nevastă-sa cu traista, �î al­
tul se mira de presta bătaie, Însă nu sciă că moşul avea traista
plină de pîetre (GOLESCU).
*6.
7942 A'�I lua traista şi cîubucul.
DOBRE MARINESCU, înv. c. Pirou­
ROlfU, J. Aj'geş.-M. CANIAN, _pu­
blic. laş".
*
Tot calabalîcul,
Traista şi ciubucul.
1. AHBORE, ing, J. Buze-u.
Ve�l! o«, Sulă.
Se dice de 11n om forte sărac când plecă din satul lUI fără
să albă ce lăsa în urma luî.
*6.
7943 La culesul vieî nu merge cu strugur! în traistă.
V. FORESCU, c Folticeni, J. Su­
ciav(l.
Ve<;Ii Potă,
Acelaş înţeles ca la No. -1236.
*6.
7944 NumaI traistă '1 trebue.
GA v. ONlŞOR, prof. c. Dobrooeţ,
J. VasluUt.
In derîdere. '1'0 te le are şi numai traistă '1 lipsesce.
*6.
7945 Le aruncă în traista dinapoi.
D-NA I'R. SIOl\, c. Bsrlaâ. J. Tu­
tooa .
[\ u le ţine în semă, le dă uîtăreî,
"Ce 11U ţi-O place din vorbele mele, arunca în traista dinapoi, ce
ţi-o place in cea dinainte».
[408]
408
PROI'ERBELE ROJIÂ:<ILOn
Adică pe ne-aşteptate, repede; fară a ave vreme să sLrîngă
ce'I trebue de drum.
*
A'sl lua lumea în traistă.
,
*
A se duce cu nepus în traistă.
v
I
M. CANIAN, public. J. Iaşi.
Ve<;lf JJ1"asă.
V. ,\U:XANDHI & LASCAH j-:o­
SET'!'!, JJ1"88.
7946
7947
Vegl Cap, Funie.
A se duce de reul cui-va, a pleca supărat de unde-va.
*6
7948 A'şl băga minţile în traistă.
G. DEM. TEODOHESCU, Poes. Pop.
p. 339.
A se linişti, a se mulţumi.
*6
7949 Umblă cu capu 'n traistă.
1\.1'11. COHCEA, paroh, c. Coşteiă;
Banat.
I �
i
1,
I
I
Arată o stare de ruşine.
Acest înţeles se deosibescs cu Lotul de cel pre care l'am dat
la No. 2901.
*.6
7950 A prinde cu mâna în traistă.
E. 1. PATRlCrU, înv. c. Smulţt,
J. Coourluiâ.
A fost prins asupra faptului, furând sau cu de furat.
*.6
7951 Cel cu gâsca 'n traistă .
.li:. 1. 1:' ATHICIU, în!!. c. Sl1l1tZţ r,
J. Coourluia,
[409]
V c\[1 Gâscă.
lo1BR.:\.C.\"1lN'L'E. CAS.�
4U9
Cel vinovat. A se vede la No. 1881 snova care a dat nascere
acesteî dicerr.
*6
7952 li mănâncă raţele din traistă.
G. POBORAN, inst, J. Olt.
Vc\11 Raţă.
Acelaş înţeles ca la No, 24:30.
7953
*
A trage la traistă.
Unde sunt folose, slujbă, etc.
*6
7954 O mal veni murga la traistă.
1. ANTONESCU, stud, c. Vâlcele,
J. Argeş.
*
Mat vine mUTga la traistă.
P. DANIlLESc:1J s. G. BAZ.:\VAN,
Craiova, J. Dolj.
*6
Vine 11'tUTgU la traistă.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiă ;
Banat ..
Vcq1 Căuş.
Arată reint6rcerea la locul părăsit sau la Iolosele pre cart
le-a maî dobândit odată.
Se răspunde ast-fel unor ornenî cărora, dupa ce le facem
bine, sau că nu vor să ne fie recunoscetorî, saii că caută a ne
face vre-un reu.
In timpurile ma! de demult, când cai! nu se ţineu În gTaj­
durt, ca astă-dî, ci trăind pe jumătate selhaticî, pe câmpiile În­
tinse, se ohicînuiă traista, ca să prindă caiî de cari se simţia
trebuinţă. Fără traista cu gTăunţe, încercându-se cine-va, nU'1
putea prinde. De aci s'a născut vorba de mU1'ga cu traista.
[410]
4'10 PHOVERBELE ROMÂNILOR
*.6
7955 S'a băgat murga 'n traistă.
G. POBORAN, inst, J. Olt.
Ve (,1 I }V]urgct11a.
Când se împarte ce-va ŞI se isprăvesce,
*.6
7956 Il bate vîntul în traistă.
C:. TEODOHESCU, înv. c. Lipova,
J. Vasluit!.
E sărac lipi t.
*
7957 A perde traista cu grăunţe.
Vec;ll Cal.
Slujba pe care o avea, folosele ce'l veneu de unele-va.
*
7958 A fi traistă (grilă),
111. CANIAN, public, J. laş'i.
A dică sărac, calic.
*
7959 Cu traista în beţ.
FH. DAME, IV, p. '175.
"l0 Sărac, cerşetor.
20 Călător.
*.6
7960 A pune pre cine-va în traistă.
Maior P. BUDlŞ'l'EANU, J. u­
joV.-FR. DAME, IV, p. 175.
Vec;li Cofă ; Doniţă.
t o A se face stăpân pe el.
'io A'I înşela.
,
0-
I
[411]
1MBR.:I,.C.\J\!lN'l'E, CASA
*.6.
7961 Pune-o 'n traistă.
41'1
CAV. ONIŞOR, prof, c. Dobroceţ ,
J. Vasluiit.
*.6.
Pune-o ' n traistă şi înghite gutu>ia.
G. ONIŞOR, c. Banca, J. Tuiooa .
Ve\lI Gelltll/că, Gutuie,
Nap.
Când ai păţit vre un ne-ajuns.
7962
*.6.
S-a luat'o în traistă.
,
E. 1. PA'l'RICIU, înv. c. Sm'ulţJ,
J. Coourluiă.:« Gp .. ALEXANDHES­
CU, magistr. J. Putna. - M. CA­
NI AN , public. J. raft .
. '\. păţit'o, a facut o faptă rea, a Iost surprins şi bătut.
*.6.
7963 A sc6te vorbe din traistă.
E. I. PATRICIU, înv. c. SmulţJ,
J. Coourluiă. - M. CANIAN, publ,
J. laşi - GA V. ONIŞOR, »rot. c.
BăWb(tnesci, J. Tutova.
10 A spune palavre multe, a minţi.
2° A. spune vorba de la el, pe cuvînt că e disă de un altul.
*.6.
'7964 A veni luna lui traistă în băţ.
l<:. I. PA'l'RICIU, înv. c. Smutu,
J. Coourluiă.
Adică timpul muncei.
TRENŢĂ
Veq.I Sdrenţ(L.
*.6.
7965 Pirţ în trenţe că cele bune s'au rupt.
Gn. POIENAHU, ing. J. Putna.
[412]
Privitor la omul care a fost bogat, in urmă a sărăcit, şi tot
năzue să se parte ca inainte, dar nu pote,
TREPTĂ
Veql Scară.
7966 Din trepta cea mal de jos, când vei aluneca în
jos, lesne te mai scoli de jos, iar din cea
mal de sus anevote mergi în sus.
10HD. GOLESCU, MS8. II, ]1.89.
Adică din mare când vel scădea, anevole mare le mal fad,
Iar din mic mare mal cu înlesnire (Gor.escu).
*.6.
7967 Cine sare multe trepte de odată, i se frânge
picloru.
DOBl�E MARINl'SCU, înv. c. Pîr­
ou-Roşu, J. Argeş.
Cine d' odata multe trepte va sa sara, pi­
ciorul şe 'l va {rânge (ara nici o greşală"
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 8:3.
VeSll a Săr),
10 Cel ce din mic d'odată va să se inalte, indată scapătă de
tot (GOLESCU).
2° Omul lacom, care va se coprindă multe, i se întîmplă ne­
ajunsurt.
Ăiâc, aiăc merdivene cicarldr 1).
Prov. Turc.
*
7968 A fi de o treptă mai j6să (înaltă).
10 A fi de un nern mal de rînd sau mal ales.
2° A ocupa, în lume, o posiţie mal mică sali mal înaltă.
TRÎMBĂ
*
7969 Trîm bă.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 287.
1 ) 'I'reptă cu treptă se urcă scara.
[413]
1MBnXCX�I1N1'E, CASĂ
Intr'o linie, într'un şir lung.
«Nu se domiria de ce cocorit umblă inşiraţl trîmM».-ISPI-
RESC:U.
TROCĂ
*1::.
7970 A '1 face tr6că de porct.
LEXIC. BUD. p. 274.-GAV. 0-
NIŞOR, c. Dobrovcţ, J. Vasluiu.
Vedl Albie .
. Acelaş înţeles ca la No. 6531.
«L'a făcut trocă de porci în faţa mea».
*1::.
7971 Stă ca tr6ca peste gard.
GH. 1. 'I'ojnsscu, în". c, BI"OS­
CCt1'l, J. MehedinţL
Adică nu este bine asigurat cad, troca de peste gard, nu
este a celuI cu grădina ci a trecător-ilor.
ŢUCAL
TULPAN
VE'<;l1 CllciuIă,Cap.XX,
c. Tulpan.
A TUNDE
Ve<;ll Chel, Chiluq ; cs­
cen; Oie, Popă, a Rade,
Cap, XXI, c. a se Tunde.
«Aice este locul a pouieni şi dc tunsura peruluî, aceea ele care
a,'i scris un Simeon Dascalul, şi mal înainte ele dînsul Eustratie Lo­
goldul. 'I'unsura acesta, precum s'au aretat de portul trupului şi de
încălţămintea opincclor, din istoricul 'I'opcltin , şi larăşl lntrinsul se
arată, de care aşa dice : Mit mir cum de douit feluri de tunsură atI.
luat Ardelenii noştri de la Romleni, care o ţin în Slh1U� �i până astă-d: :
[414]
414
PHOVEHBE:LE HO}'lÂNrLOH
'tin (el de tundere mai adânc la peliţă apropieiă ; alt-fel mai departe
de peliţă, prin peptine tund pift·ul. Şi acea tunsură, mal aprope de pe­
Uţă, noi Dacii o numim ŞIERAN, iar acea mai depărtată de peliţil CO­
LUNSUL. Şi tot 'I'opeltin dice : Râmtenilor le place a se rade, şi in
chipul ceatlăulu; acoper cărunteţele .101'. Şi pricină dăcă, la cap, din
dos, la cefă, tundea peru!, să fie capul tot slobot de sudort şi în re­
corelă la ostenele , Vede-se dar ca este vechii) chiceiii tunsura acesta,
carp- şi până astă-dt se veele la o semă de locuitorr al ţeril nostre şi
în Ardel , şi este de ];1 Hornlenî acest semn slujitoresc ; că în chipul
cetlâulut îşI Înveli.l capul slujitorii. Il oruulut cu tafta subţire ca în
chip de cunună slujitorescă . Vedu-se dar hasnele acelor scriito rt, maj
sus numitul Simeon Dascalul, şi Eustratie Logofătul, şi acel amăgeu
Misail Călugerul, carii aii scris dl semnul acel tunsurt ca un ceatlăii,
alt fost semn tălhăresc cu care insemnă Romlcnit prc ornenit cot de
rell-mcetorL-MlRON COSTIN, Letop . I, p, 'J7.
7972
Unul te tunde sî altul te rade.
,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p, '12.
Arată supărarea ce suferă omul când el trage din t6te păr­
[ilo, şî când el despole până la pIele (GOLESCU).
7973
*
Eu îl tund ş'nâsu cresee 1).
C. IONESCU, praf, c. Necesta. Ma­
cedonia.
Vreî să facî 1'e(l cui-va şi nu ishutescî.
*6
7974 Ba e tunsă, ba e rasă.
HARONZI, p, 59, - HINTESCU,
p. 7 .-.P. ISPlRESCU, Rev. Lst., 1,
p. 450. - A. PANN, Moş Alb, II,
p. 44.-DoBRN l\fARINESCU, înt) c,
Pîrt'u-Roşu, J. Arpeş.
Ba că o fi una, ba că o fi alta; ba cei e
tunsă, ba că e r-asă .
.P. ISPIHESCU, Leg. r, p. 22.
1) Eu îl tund şi dinsul cresce:
[415]
IMBHĂ CĂ-MINTE, CASĂ
co fi tunsă c'o fi rasă.
GARAGIALI, C01tf1. Liter., XIII,
p. 4'10.
Unul gice tunsă, altul rasă.
G. 1. MUNTEANU, p. 12'1.
Diceă el tunsă, ea rasă; gicea el rasă, ea
tunsă.
B. P. IUşDl3:u, Etym. Magn., p ,
1628-'1629.
*
Ba că'?, tunsă, ba că'?, rasă.
e« (Zic tunsă şi el rasă
. 1Vu sciu la ce o să Usă.
A. PANN, II, p. '158. - HlN­
'fl�scu, p. 193.
Ve�r Ras.
Acelaş înţeles ca la No. 7673.
SNOVĂ
Un bărbat avea o muiere care il cinstea to tă diua, Intre cele-l-alte,
mal adese-ori il dice« păduchios. Bărbatul, măcar că o bătea, tot-de­
una, dar nu putea să'1 astupe gura, p,mă ce hotărî să o innece. Şi du­
cendo la o apă, �i băg,lnd'o câte puţintel o întrehă.-«Vel mal dice
păduchios». Ea tot «păduchios, păduchios» striga. Băgănd:o tot în
apă, până i se astupă gura, el dise :-«Mai <,U păduchios, daca po ţr ,»
Eane-putend vorbl, ridică măuile in sus, afară din apă, şi încep LI cu
unghiile, a face semn, ca cănd ar ucide la pă ducht. Atunct bărba tul
o lăsă din măn! dicend. «Du-te la dracul că, şi cu gură şi fără gură,
tot cicală eşti». - IORD. Got.escu, Mss. 1, p. 822.
A. se vede snova de la No. 7673.
*6
7975 Tunsă, rasă, asta e.
E. 1. PATRICIU, tno, c, Smttlţi,
J. Coourluiă.
Ve�h ti Rade.
[416]
PROVERBELE ROMÂNILOR
------------------
Pentru a se curma vorba aretându-se că nu mal c mmica de
dis, lucrul fiind ast-fel precum se arată, precum se dă pe faţă.
7976
Unde o eşi să Iesă,
Ori că tunsă, ori că rasă.
A. PANN, III, p. '12.-IIINTES­
GU, p. '196.
Veq.I a Eşl.
to Acelaş înţeles ca la No. 4622.
2° Pentru cel lUp şi mânioşî.
*LO.
7977 Nu 's tuns nief ras pe cap.
S. MIHĂILESCU, Sesat. II, p. 7J.-­
E. 1. PATRICrU, înv. c. Smulţt, J.
Covttrluiu.-I\. A. ZAMFIRESCu-DI­
ACO);!, înv. c. Suubenu, J. Suciaoa;
Adică: nu se pote. Se di ce când nu '1 vine la socotelă să
facă ore-ce.
*LO.
7978 NicI tuns, nici ras.
E. I. PATRICrU, in», c. SmulţJ, J.
Coourluiii.
Adică fără câştig, dar şi fară pagubă.
«A eşit nic't tuns, nici ras, din acestii to vărâşie».
7979 A tunde ridiche.
CARAGIALl, Epoca, III, No. 37'1.
Ve�lI Cocen, Chilug.
A tunde la piele.
7980
*
A '1 tunde pe tobă.
iWa'tor, P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.
A tunde până la pIele, cum se tunde la casarmă.
*LO.
7981 L'a tuns bine.
CA v. ONI:;;on, prof c. Slobozia,
J. Tutoua.
[417]
4'17
L' a tuns bine,
Cum se cuvine.
,\. J) Ai'li'I, II, p. 2�).-I-lIN'fEscu,
p. '193.
Ve<,ll a Rade.
Adică l'a batut.
*6
7982 A scăpa tuns.
(;. P. SAL\iIU, inc. c. Smlllţl, J.
Couurluiii,
\'es!1 Chel, CI Rade.
--\fI ică bătut.
*6
7983 Tuude .. o.
I. CHEANl;.�, Poo, p. [O.-G . .P.
SALVIU, înv c. Smulţt, J. Couurluiă.
-G. POBORAN,inst. J. Olt.
Vec;)l CI Fug" PZrle.
Adică : Iugî, plecă.
«.\pol cse P'� u�;l, pline mana }lI' 1,"p;1, �l pe-o secure, şi tun­
de-o" .-CREANC,:(.
ŢUNDRĂ
*6
7984 Il lovit cu mâneca tundrel.
,
G. PETHIUCA, c. Corn ea, comit.
Albn-Inferiâră, Transilvania.
E prostănac.
TUNS
Y ct,l1 a Rade, n TU1,de,
POpII.
7985 Tunsul lesne se ptaptenă.
rORD. GOLESCU, };fss. Il, p. 70.
[418]
TUR
OrI cum o fi; arată o hotărîre.
Tribuna Popor. Arad, N OY. 1897.
TUREAC
PROI'ERBELE HOllANILOg
Vec).l Chel.
A fi la tureac.
GR. ALEXANDRESCu, maqist«, J.
Putnet.
Desnădejduit, gata să pună mâna la ture ac, să scală cuţitu.
Adică săracul lesne se gătesce, că n'are ce 'mbrăcă (GOLESCu).
*6
7986 Ori tuns, ori ras.
418
7987
L
1',
J
TURETCĂ
Vec).l Dumnerje·u, PiUI.
*6
7988 A luat foc în turetct.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi,.J.
Covurl2!ilî.
Vec;[l Per.
S'a păcălit forte rei't într'o afacere.
«Te mal şi porcclesc turetcă».--Au;XANDRl.
TURN
LAZAR Ş.:\INI�ANU, Dic!. p. 8:-17.
Turetcă.
Vedf Coiţea.
Bătrân ruginit.
7989
'1
I
I
[419]
1MBf\.� C.t.IIINT 1':, CAS.:\
------�.
TUZLUC
4'19
----
*1::.
7990 N'are nici tuzlue nici ipingea.
G. POBORAN, inst, J. Olt.
E lipsit de tote.
ULUC
*1::.
7991 Dintr'un butuc,
Faci un uluc.
G. J3.�NULESCU, î1W. c, Pîetro­
şiţa, ,1. Dimbooita.
Dintr'un mojic şi nesciulor, un om CII crescere ŞI învăţătură,
UMBRĂ
*
7992 A '1 băga la umbră.
Adică în temniţă.
Metire (� l'ombre.
A. f'ANN, II, p. 28.-HINTESCU,
r 8.
Pron. Franc.
7993
UMBRELĂ
•
Int6rce umbrela din cotro vine plota,
P. ISPlRESCU, Leg. I, '1872, p.
J79.-l-IINTESCU, p. '195.
Se apără de unde vine reul, primejdia.
UN GHETE
VestI '{'est.
UNGHiu
Vcq! Colţ.
[420]
420
l'noVEHBELE HOM1NILoH
----------------------
7994
A. umbla prin unghturl.
Nrc. C:OSTIN, Letop. I, p. ·�·52.
De colo până colo, intr'o parte şi într'alta.
<,Şi aşa s'aLI pnlpădi.f de tot acea oste 'I'urcescă, ce mergea pre
ap,l la Astrahan; şi, ce ali rcmas, ămblănd pr'en unghiur-r, într'o
p.u-te şi într'alta, nict un g'alion deplin P;'llli[ În Tarigrad nu s'au In­
tors.»-N. C:OSTlN.
UŞĂ
Vesli BisericcI, Câne,
Ctocoiii, Lacăt, a JYlii­
tură, Par, Surd; a se
Teme, Cap. XVII & XIX,
c, Uf!'!., VOl'bă.
7995
Care ascultă la uşă î�'i. aude defalma.
])-NA E. 13. MAWH, p. 5'J.-G.
l. JVluNTEANu, p. :30. - HINTESCU,
]'. U.
V cQ.l Cârcuimii.
Căci, de obiceiii, cauţi să afli vorbele ornenilor pre cari 'f
băuuescî că nu 'jl sunt hine-voitorî, Salt cu cari al vre-o da­
raveră.
Eclesiastul dice : "cu,/tctis sermonibue q ui dicuntur ne acco­
rnodes cor tt�t�m, ne forte aiuiuis sel'vwm tu.urn malcdicen.;
tem tibi".
Qui se tieni attx ecoutes eniend souvent son
[aii:
Pl·OV. Franc.
ehi ascolta alla porta, ode il SttO danno.")
Prov. ltal.
Quien escucha Stt mal oye.2)
Pro». Spun,
1) Cine ascultă la uşă, aude reii de dinsu,
2) Cine ascultă, aude reu de dinsu.
[421]
nmnXCAMlNTE, CAS\
Horcher an der liVand,
Hori seine eigne Schand.1)
421
li
I
!
7996
Pron, Germ.
Lisieners seldom (ne'er J hear good Of them­
selves.2)
Cu bătaia la usă afli de este cine-va în casă.
,
IORD. GOLESCTT, Mss. II, p. :11 ..
Adică cu cercetarea afli orî-ce (GOLESGU).
7997
Cine în urmă vine, acela închide uşa.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 7\1.
Adică cine m urmă române, acela slugă si� 'nţelep e (GOLESC:U).
7998
*
NumaI boierii mari şi cânit nu închid uşile.
D-NA Z. Juv ARA, c. Fedescr, J.
Tutooa. - N. J., c. Popeni, J. Făt­
IJh'1.
*
Numai cânit şi împeraţi1, mi închicl 'Uşile.
Maior' P. ]3uDlŞTl,ANU, J. 11:(01).
,
�.
Când unul, intrând în casă, lasă uşa deschisă.
Cani e nobili Veneziani lasciano sempre l'uscio
aperto."]
Pro». Itai.
Hunde und Edellente lassen die Thiir auf. 4)
Pr01!. Germ.
Hurule 0.1 Adelsmcenâ lukke ikke Deren eţier sig.f»
Prov Dan.
1) Cine ascultă la perete, îşi aude răul ,
2) A.cultătoril nu aud nici odată ceva bun despre dînşii.
3) Cânil şi nobilil Veneţianl Iasă în tot-de-una uşa deschisă.
4) Căni) şi nobilii lasă uş ile deschise.
5 � Cânil şi nobilii nu inchid uşile după ei.
[422]
422 PRO\'EHBELE HOilfÂNILOR
Gn. POiENAnu, ing. J. Buzetl.
Ved) Căţea.
Ve�ll Grajd.
Nu zacl1ide uşa, când cii porcu scapat,")
FR. J\l[IKLOSICH, Rum. Unter., I,
p. '14.
Pentru cel cari nu îngrijesc la vreme.
G. 1'. SAL VIU, înt,. e, Smulţi, J.
C oourluiă.
Acelaş înţeles ca la No. 7999.
Nu e vinovat barbatul care se lega de o femeIe, CI dinsa că
prirnesce.
A se apropia de dicerile 160·4, ŞI 1605.
*.6
7999 Nu'i vinovat cânele; el intră unde vede uşa des-
chisă.
*.6
8000 Oânele nu intră daca nu'I uşa deschisă.
8001
8002
Uşa deschisă pe orf-cine primesce.
TORD. Gor;ESCU, }.188. n, p. v,.
Adică unde nu e poprit, ori-cine intra (GOLESCU).
*.6
8003 Inchide uşa,
Că m6re matusa.
,
Mato»: 1). lluDI';'TEANu, J. Iljoo
Când unul lasă uşa deschisa Şl e frig' afara.
*.6
8004 Inchide uşa că ese Iepurele.
I
(�I·1. TO.\IESCU, înv. c. BI'08Cal't,
J. Mehedinţi.
-1) Nu închide uşa când e porcu scăpat,
[423]
l\U3RAC.bIlN·J'E, CASA
423
Se dice în timpul iernei. Să închidă uşă căcî ese căldura,
potrivindu-se acesta cu îepur ile, că cî îndată se recesce casa.
*.6.
8005 Uşa a mea şi casa a ta.
G. P. SALVlU, înv. c. Smulţ'i, J.
COl>urltti-l'i.
Daca nu'ţî place, eli plec din casa ta. Sunt slobod să es, nu
me pete nimenea opri.
*.6.
8006 MI-o pus foc la uşă.
GA V. ONIŞOR, ]irof. c, Dobrooeţ ;
J. Vaslwiâ,
Vec;ll Casă.
Acelaş înţeles ca la No. 6812.
*.6.
8007 A'I pune scaîul (spinul) la uşă.
G. P. SALVlU, î1W. c. Sl1mlţ'i,
J. Coourlutu, - C. TEODORESCU,
înv. e, Lipooa, J. Va8luf.
A'l sarac].
Se dice că, Inainte vreme, ţeranil munciau totă vara pe la­
nurile hoerescî şi pe a-casă nu mal loveii de loc. Iar tomna
ta1't;liu, când se întorceu în sat, îşI găseall curtea plină de ho­
leră, scaîeţi şi bălărit cari crescuseră în voie, până la uşa caseî,
in cât ţăranii nu puteau petrunde până la dînsa, până când
nu luau cosa, sau vre-o sapă; şi deschideti mal intăiti o cără­
ruşe de la portă până la uşa caseî,
*.6.
8008 Nu mal scârţăt uşa de geba.
GA v. ONIŞOR, pt·of. c, Dobrooeţ,
J. Vaslui·/'î.
Nu mal stărui. că'] de geha.
*.6.
8009 A lua u�a 'n spate.
G. P. SALvru, î1W. c. SmulţJ,
J. Coourluiă
[424]
424
Adică : e�r afară. Se dice, cam în bătae de joc, când rre'l
să daî pe cine-va afară din casă, cu nepusa masă.
*6
8010 A îmbrăca usa.
,
G.l'. SALvrl;, in», J. Comiriuiit.
Acelaş înţeles ca la K o. 8009.
I
1
*6
8011 Uşa, Panaite!
G . .P. SALYIU, înv. J. CO/JuduÎ'il.
Acela� înţeles ca la No, 8010.
*6
8012 A''i. căde pâtră la uşă.
G . .POBQRA:\, inst, J. Olt.
A nu'] slăbi, a'l cerceta într'una.
*6
8013 Câne de nouă (dece) uşt.
G. P. SALVI1J, înv. c. hmulţr,
J. Couurlui«,
*6
Câme ele doue uşL
IULIU MOLDOVAN, c. St. l11icl(tu.�,
comit. Tirnaoa- Mică,
Veql Câne.
Arată pe omul ne-aşedat In tr'un loc ne-stabil. Varianta la
No. 1552.
*6
8014 A strînge cu uşa pre cine-va.
v. ALEXANDR!, Teatl"., p. 373
& 444.- G. P. Sxt.vtu, ·t1W. J.
Cocurluia::« 1. BAl\ESCU, prof'. J.
Haman.
Veq.1 Balanui.
Jo Nevoit a recunosce, a face ore-ce : a const.riuge (cu vorba).
[425]
IMBRĂCĂMIN1'E, GASX
425
«l-am prins mal din ioră cu OCOl mică la piciorcle Jctdor in
genunchi .... şi tronc! 't-am strîns cu uşa. De aci poţI s5.'1 privcscr
ca ginerii mel».- A.LEXANDRI, p. /.4! •.
20 A'1 juca, a'l freca.
30 A'I prinde.
«M'o strîns cu uşa, grecn, dar oi ii 8;1 mi� fac surd » .-A LE­
XANDRI, r- 273.
*6
8015 Par'că't strîns cu usa.
,
E. I. PATHIcru s.: G. P f'AL­
VIU, inst, c. Smulţ'i, J. 'Covurluitt.
Pentru omoniî slahl.
8016
*6
A'i tine usa.
, ,
A'1 ajuta la rele. Se dice mal ales pentru femeL
*6
8017 Â. fi (sta) după uşă,
C:. f'OBORAN, inst. J. Olt.
Ne-băgat în semă.
*6
8018 A fi. cu ochii stîlpiţi după uşă.
T. J3ĂLĂŞl!:L, ino, c. Ştefănesci;
J. Vâlcea.
Vec;li Gri-ndă,
E pe marte. Româuul crede că martea 'le aşedă, în casa o­
muluî care e gata să'şt de sufletul, in gTindâ saii după usa.
*6
8019 L'a prins cu ceda între uşă.
GAV. ONIŞOH, prof, c. Dobrooeţ,
J. Vasluitt.
L'a prins cu minciuna cu iar din vorba luî, s'a trădat singur.
[426]
426
PHOVEHBELE RO�'lÂN[LOR
8020
*
Bate usele.
,
LAURIAN & MAXIM, I, p. '127.
Umbla din casa in casa fără căpătâ iu.
8021
*
Bate la usă.
,
*
E după uşă.
Se apropie, 1111 e departe.
«Resho iui bate la UŞ(l'"
Il-NA Ec. Z., c. Bl!l'lad, J. Tu­
toca,
8022
*
A nu încăpe pe uşă.
�\ .. PANN, Il, p. '108 .
. [0 De mare, gTOr,<LV ce este.
Bărbatul g':lllrlcam pllpuş;\
Şi el nu "ncape pe uşa.
2° De frica, nu nimerea uşa ca sa fuga mal iute.
"Nu incape pe uşă de Irică».
De frică.
8023
*
A nu nemert uşa.
A. PANN, III, p. :36.
«N'a sciut cum să nemerâsctt uşa •.
*L>.
8024 Ii rupe călcânile cu uşa.
A VR. CORCEA, 1)(WO!I, c. Coşteia,
Banat.
11 scote afară, îl gonesce cu ruşine.
:j:L>.
8025 A'i da cu usa în nas.
,
M. 0TANCEANU, tn». c. Piria; J.
Mehedinţi.
[427]
_____ l_,r�B_R_.:\_=_C . ...:."�_II_r.;_.,I_'E.!..., _C_'A...:.S_". '127
A goni cu dispreţ.
Ieter la parte au nez.
Prov. Franc.
8026
*
A scăpat prin uşa din dos.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Berlaâ;
J. Tutooa.
Cu mare greutate, cu ruşine.
Se sauver par la porie de derriere.
r-.« Franc.
*6
8027 A deschide uşa eul-va.
1. CREANGĂ, POD. p. 73.
A.'I cerceta, a intra în casa luî.
«Ţipenie ele om nu'E deschide uşa s , - CREANGĂ.
UŞERNICĂ
8028
Uşernică,
L. :;;.:\:INK�SU, Dicţ, P: 847.
Femee desfrînată.
Les [emmes [eneetrieres et les terres de [ron­
tiere« sont mauvaises ci garder.
Pr·ol). Ft·ane.
VAR
VegI Fet1'l1.
VARGA
Ve<;lI Irumnedeă ; a
Tremură , Cap. II, e.
Vargă.
[428]
Veqi Cenuşă, Fid(l,
Pitdt, Slut, Cap. XiX,
c. Vat1'l�.
A căuta pae şi vergele.
v. LUCACIU, paroh, -Gazeta, I,
No. '160.
Fie pânea cât de rea
Tot mai bună 'n vatra mea.
D-NAI';. B. MAWR, P- 43.
PER. PAPAHAGI, Zweit. lall}'es,
p, 17�.
Prof). En,ql.
Home is home, be it never so homelu ; there's
no place like home 2).
Pron, Germ.
Ost, Sud, West, Daheim ist's am best-],
Proe. Franc.
A chaque oiseau son nid sernble beau.
N ieăerf ca la casa omului.
VATRĂ
Tate mijlocele de lipsă pentru a isbuti,
Acelaş înţeles ca la No. 80.'30.
428
8029
«Se svîrcolesce căutând pae şivergele s�'( scape din noroiul in care
a vrut să me trag-ii. pe mine». -- LUCACIU.
1) Ost, Sud, Vest, a-casă e mal bine.
2) Casa e casă, nu e niciodată fără găteli; nimic nu 'mi place ca casa.
3) Vatra străină nu ţine căldură
8030
8031 Vatra csenă nu ţîni căldură 3).
II
It
r
1
[429]
LvlBR.\C.'\MlN'1'E, CASĂ
Eigen Feuer und Herâ koch: wohl1).
Pro» . Germ .
•
8032 Vatra mea, palatul meu.
429
lOR]). UOLESCU, Mss. II, p. 19.
\
Adică în casa mea ca într'un palat (GOLESCU) •
. \cestă dicero pare a fi o simplă adoptare a proverbuluî ita­
lienesc:
Casa mia, per peccina que iu. sia
'Eu. mi pari una badia.
Pron. Itai.
*6
8033 E un om purtat de pe vatră pe cuptor.
E 1. PATRICJU, înv. c. Sm11lţl,
J, Cocurluiu:
Se dice, in deridere, celui care se pretinde că a umblat mult
prill lume.
*6
8031:
Nu
�I
arde
nict
focu
'n
vatră.
GAV. ONIŞOR, prof, c.
DObrol,i!ţ,
J. Vasluitl.
*6
Nu
'"
ard
iăciumii
în
vatră.
'/,
C. L IONESCU, înv. c. Broscart,
J. Mehedinti.
*6
N are nici tăciune In vaira.
L:. l'OBOHAN, insi. J. Olt.
*6
Nic; facu "n vatră nu 'F arde, şi nici mă-
măliga nu 'ţt fierbe.
C:. ONI�OH, 171'01. c. Dobrooâ ; J.
Vasluitl.
1) Propriul foc �i vatră ard bine.
[430]
Când îţl merge reii.
Acelaş înţeles ca la No. 8034,.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiă,
Banat.
PHOVERBELE ROJrÂN1LOR
----------------
*6
8036 A se prinde cu mânile de vatră.
1
. CREANG.�, Ccno. Liter., XI,
p. 21; Pov., p. HO.-DoBRE :\IA­
RINESCU, înv. c. Pirou-Roşu, J.
AI·gelf·
*6
8035 N'are nieî cenuşă 'n vatră.
430
10 A'şl dura o casă, a prinde chlag.
"Că duhia acum se prinsese şi el cu mâinile de vatl'ă».-CREANGĂ.
20 Când o tineră, după căsătorie, Re face mare în ale casiî,
faţă de socrit,
f,
i
8037
*
A sta pe vatră.
Fn. DAME, IV, r 2'13.
Adică în casă ; se dice mal ales de femeile lăuze.
8038
A îmbătrâni în vatră.
P. ISPlRESCU, Leg., p. 233.
I
·1
I
I '
I
I
In casa părintescă.
«Intrase la grijă că o s<,("1 îmbetrânesc(� fetele in vatră, şi o să
impletescă cosiţa aibă, fără să pue pirostriilc în cap». - ISPIRESCU.
*6
8039 A'l căde în vatră.
G. POBonAN, inst, J. Olt.
Adică în casa, în sarcina eul-va. Se dice mal ales, pentru
fete, când una s'a iubit cu cine-va, şi dînsa cu voîe fără voie,
vine în casa ornuluî să nască pruncu şi sii o hrănescă.
[431]
8040
VEARĂ
*
Si fii tre�l ună veară di urecle.')
G. ZUCA, c. Fieri, Albania.
431
Dice acel care se jură că nu va mal face un lucru.
VERIGĂ
Veql Hitru, Lanţ.
*Li
8041 Par'că '1 trasă prin verigă.
G. POBOllAN, inst, J. Olt.
VeqI Inel.
Naltă şi subţirică, Se dice mal ales pentru femel, pe când
dicerea : par' cc"i, 'i tras prin inel, se întrebuinţeză mal ales
despre bărbaţt.
VESTMINTE
8042
Vesmintele luate împrumut nu ţin de cald.
Rom. Glumeţ, I, p. 11.
A.celaş înţeles ca la No. 7167.
8043
*
A împărţi vestmintele eul-va.
Vec,ll Cristos.
Se dice, cam în g'lumă, când uniî îşI însuşesc lucrul altula.
«Impărţit-af vestmintcle mele intre el, şi pentru mantia mea
aLI aruncat sorţii». - PSALM. XX, 11, 18; Luc. 23, 24; IOAN, '19,
20, 24.
8044
Veşmîntul nu face pe om.
G. iVIUNTEANU, P: 151. - HIN­
TESCU, p. 200.- D-NA E. 13. iVIA­
IOB, p. 64.
1) Să-ml treci o verigă (cercel) de urechle.
[432]
432
Vesmintele nu fac pe om.
V. SALA, clase. c. Send. Ferice
& Şust, comit. Bihor, Ungaria.
Vec).1 Haină, Rasă.
Acelaş înţeles ca la No, 7'160.
ZADIE
*.6
8045 Zadie băgată 'n casă,
Multă zarvă 'n casă lasă.
V, SALA, dasc c. Vaşcm1- Baresct,
comit. Bihor, Ungari(1.
Nora rea face necaz, vrajbă, între ceî-l-alţî casnicî,
In Bihor zadia., este catrinţa de la nOI, care, în alte comi­
tate din Ungaria portă şi numele de opreq salt zepreq.
ZAGAZ
8046
Se rupe zăgazul.
Il stă si sfirleznl.
,
A. PANN, 1, p. '134.
Pentru cel cariî pierd folosele ce le trăgeu de unde-va.
ZAMBIL
V cl,ll Lulea.
Z.ARCULĂ
8047
*
După ploîe zărculă. 1)
ILIE Gmcu, prof; c. Băesa, c.
Abel« & Samarina, Epir.
1) După ploîe, glugă
[433]
l'
I
\
Ye,p Caciula, Chepene),
lpinqea; Manta.
Acela� .in!ele� ca Ia 1'10. 7:':1:'1.
ZEGI·IlE
ZEMBIL
Vec!r LI/lea.
ZlD
Vec}r 111i.w, lYlut. Pe­
rete I Petră, a Tace.
8048
*
Zidul alb e hârtia nebunilor.
Sem in. Bue. el. VII, prin P.
GARBOVICEANU, pl·Oj.
Pentru cel carî măzgălesc zidurile cu scrisul lor.
Stuliorusn. nomina parietibus insunt.l)
P)'OIl. Lat.
*6
8049 A fi ca un zid.
Poee, Pop.
'10 x eclin lit.
2° Adapost, spl'lJln, apărare pentru cine-va.
*6
8050 Cu capu nu spargI zidul.
ILIE J I ocI()T.�, teolog. e. Seiişte ;
comit. Sibi,7, Transiloania,
Când incerci un lucru peste putinţa, şi mal ales, când unul
mic �i slab, se legă de altul mult mal tare de cât dinsul, în
tcte privinţele.
l) Numele nebunilor sunt scrise pe peretl.
[434]
*6
8051 Zidul are urechi şi gardul proptele.
I
I
I
434
PHovlmBELg ROM;\N1LOR
I
r
G. BĂNULESCU, înv. c, Ptetro­
fiţa, J. Dtmbooita,
1. COYAN, prof, c. Turla, Epir,
Yesli Perete.
Acelaş înţeles ca la No. 7074.
*
Stizma nu s'mută, omlu s'mută.")
D. A. MILESCU, stud, c. GOIJeyl,
Macedonia.
*
Şi stizmile a/:( urecl'i..1)
8052
Omul e schimbător, nu se pa te ţine de cuvlnt.
8053
*
Murlu s'face ş'cu chetrî miel.")
D. A. MILE5CU, stud; c. Gopeşt,
Macedonia.
Şi poporul, Şl cel miel, aă rostul lor în lume şi aduc Iolose
ohşteî.
A ZIDI
V,,']l Temelie.
8054
Cine pe lângă drum zidesce, mulţi stăpâni 00-
bândesce-
I"RD. (;OLESC:U, J1S8. II, p. 62;
J1!Jss. 1, ]'. ;'07.
Ve,}l MazeJ"e.
'10 Adică mulţî musafir! din căletort (GOLESCU).
Odinioră călătoriî ohiclnuiau să poposeacă la ori-ce casă o
intălnia în drum, ne fiind ospelăril sau hanuri pe la teră. Â-
1) Şi zidurile au urechl.
2) Zidul nu se mută, omul se mută.
�n, 7iflnl <.:R ro ce si cu pietre miel.
[435]
__ ' J\IBR.\CI.IIlNTE, CASl,
cest obicelu era atât de înrădăcinat in cât, la unele case mari
hoerescf, se găsea în permanenţă o masă, aşedată gată, la dis­
posiţia drumeţilor.
2° Arată şi nesiguranţa tralului, iu vechime, pentru cel cari
şedend pe lângă drum, erai'! în calea invasiunelor, şi ast-fel
supuşi la prădaciuue şi alte neajunsurî. Acestă grijă se res­
['rânge in următorul cân tec popular.
Fil.cul CUIbul liUlgă drum
Intr'o crenguţă dalun.
C;tţl drumeu pe dI'U11l trece:',
Toţi În cIIII"1 meu �vîrl,,:'t
0i din guriî aşa r;lieeh :
«Păsărieă , păserea ,
<d\'flltii-ţi cuthul .I'acolca,
«(;:1-0111. veni. 'ntro sarii, Ioat.
«'['i-i �'5�i c1I11"11 stricat".
ehi fa la casa in piazza
O 'la fa alta, o 'la fa bassa 1).
Pro». Ital.
Ouien en la plaza â labrar se mete, muchos
adesiratores iiene 2).
Prov. Span.
liVer an den Weg bauet, hai viei Meisier 3).
Pl'OV. Germ,
'FIe that builds a house by the h1;gh-way side,
either too high ar too lou: 4).
Pro» , EII,ql.
ZIDIRE
1) Cine '=:fI face casa in piaţă, ori să o facă înaltă, orI să o facă josă,
2) Cine clădesce in piaţă dobăndesce mul ţi stăpâni.
3) Cine clădesce la drum, are multi stăpăn l.
.'�) Cine clădesce casa pe drumul mare, să o facă sali fOrl() rn ar-e 0;:,,, ... I';",,� .... :.!-�
[436]
1
I
[437]
CAPITOLU VII
DESPRE VIETA FISICA
,
l\'Iâncal'e. - Băutură,
ACRU
Vcgl Dulce.
8055
ăcruuu, de la naşu (1), povestea ţig enulut.
A. PANN, I, p. 1'13. - HJ:\j.'ES­
cu, p. 'l.-P. ISPIRESCU, Rev. Isi.
1, p. 227.-G. DEM.-TEODORESCC,
Cercei, p. 5!1. -- '1'. SPERANI\, 1,
p. 2;15; Il, p. 2W.
Când unul gustă o heutură mal acrişoră .
• Un ţigan, lacom ca toţI croroii, şi vectnic lihnit de fome, se du­
cea, Într'una, la naşu Sell, tocrnat pe vremea mosit, ca să 'i poftesci!
şi pe dînsul, până i S'a infundat şi lUI odată. Homănul , vrend să-I
păcălescă, nu '1 dete siî mănănce de cât mămăligă cu lapte bătut.
dar bătut d'utăta vreme, în cât se făcuse acru de 'ţi spărgea gura.
Mâncă faraonul Ilămănd , până nu mal putu , dar ţinu minte pă\,�la.
Orr-cănd gustă în urmă, ce-va acrisor dicea di sem�I1ă cu laptele de
la naşu-seu : acruuu !
8056
*
Acru ţiganuluI întorce căciula.
1. ARBOHE. ing. J. Buzeu.
[438]
PHO\'EHBELE RO�L�NILOR
10RD. t;oLEseu, MS8. ll, jJ. '15.
Acelaş înţeles ca la No, 8055.
A .. [JANN, 1, 1" '1'13. - P. ISPI­
russcu, Reu. Ist, Il, p . 159.
[;'. H.�NULESGU, înv. c. Petroşiţ«,
J. Dimbooiţa.
De rosu, rosu! de acru, acru! de Ploeştî, Plo-
, , ,
esti! chef nenal.
,
E asa de acru încât să, 'ti fie cât de rudă şi tot
, ,
îl faci cu ochfu.
Pentru lUI chef cam prost. Beţivul, be vinul cât de rei"! să Ile.
Se dice când ni se dă piste plăcerea nostră (GOLESGU).
8058
8051 EmI place acru, dar forte acru.
8059
Acelaş înţeles ca la N o. R05C1.
8060
*
A 'i veni acru de cine-va.
.-\. PANN, I,]'. 'l'13.-IIINTESGU,
p. 'l.-FH. DAM�, I, p. 36.
*
.1 i se face acru de cine-va.
,\L. ODOBIOSGU, TII, p. :21,3.
A SE ADĂPĂ
AGURIDĂ
VcstI Apă.
r c�ll Cap. Il, c, A­
!Jul'idâ.
I\. .• \. ZAMFlHESGU·])IAGON, înv.
c. Stiubienit , J. Dorohoi.
*6
Unul mănâncă aguridă, şi la altul se strepe-
zesc dinţiî,
A.'1 fi cine-va displăcut, a uu'I mal pu le suferi, a se sătura
ele dînsul.
8061
1
1
I
Il
1',1
Il
!
il
l'
I
[439]
439
\'e<;[1 Părinte:
Cuii �Te�e;;c şi alti! păt imesc.
ALB
Vegl Căpestere, Stra­
chină.
ALIU
*6
8062 Altul mâcă aliu, altul amursescf")
D, A, NrILESCU, c. Gopeşi, .l!a­
cedonia.-META COS'l'ANDIN, c. Mo­
looisce, .JJ'acedonict.
regl Părinte
Acda? inţeles ca la .\0. SUfil.
ALUAT
Yezi Făină, Om, 'f-'i­
gCtI!.
S063
Aluatul mic, într'o covată, tată frămîntătura
o dospesce.
/l[M. CANTEMIR,1st. Ieroql.v: J().
Bucâ{ieoa aluaiului la iotă couaia destul
este.
JJw. CANTJi:Mll\, lst. le·rogl. p.
:278.
Aluatul cât ele mic, tljtă [răminiătura o
dospesce.
[aRD. GOLESClJ, M88. Il, p. 2 ;
A8em .• ]l. '196.
Putin aluat ioto. lrămîntătura indată o dos­
pcsce.
Iunu. (:OLESCU, J118s. u, Jl. :;G.
1,1 Altul mănâncă usturoi ă, altul mirase.
[440]
41D
1° Un om reu într'o publică pre tO]:1, cu reu latea lUI, ames­
tecă şi'î tulbură. - CANTEMIR, p. 36.
2° Adică vorba dulce, cât de mică, tot sufletul J:i'l mângâie,
şi din potrivă, vorba rea, cât de mică, totă mintea ne-o fra­
mîntă, cum şi pentru cel micî ce lucrurî mart săvîrşesc.
GOLESCU, p. 2.
3° Adică cuvîntul cât de mic, mare isprava ne arată.
COLE:SCU, p. 56.
Ntt scifi că mic aluat iâiă {rărnîntătttm dos­
pesce.
Biblia 1.688, 1 C01·. 5, s.
AMAR
\"eslI Dulce, Fahor,
*6
8064 Cine n'a gustat amarul
Nu scie ce e zaharul.
II. 1. ':\ i'iN, 1, [J. 'li5.-JIL\j'1::sc:u,
1'. :).'� 1. IONESCU, Il, p. '134.­
V. Fonssou, Folticens, J. Sueta­
'veto -Kw. POPESCU, înv. c. Cto­
cănesd-MăTgineni, J. Lolomiţa.>«
1. 1\1. HÎUREANU, o«. Cop, p.
96.-1<:. 1. PATRICJU, înv. c. Smulţi;
J. Coourluiă -H. D. ENESCU, in».
C. Zamostea, J. Dorohoi, - Scol,
Noni/. el. VII prin P. (3ÂRBon·
CEANU, prof. - G. ]JKl'HIUCA, c.
Con/a, comit. Alba Injeriâra, Tron­
eiloania.
Cine n'a gustat amarui, nu scie ce e dulcele"
JJARONZI, p. 6'1.
*6
Cine n'a gustat amarui, nu cunosce gustul
m,iere'î.
Z. C. l'IECOESCU, înv. C. Jiâent,
J. Rimnicu-Sărat,
[441]
\/'I"C.\HE, Hf:UTUH.\
*6
Până nu guŞti amarui, nu sci; ce e dulcele.
K 1. PATRICIU, inv. c. S1ilulţ;,
J. Covurluiii,
6
Până nu'1- gusta amaru, nu scii ce' i dulcele.
s. J\1IHAILESCU, Şezăt., L.p. 2Fl.
De-ai gustat amarul
Scii fi ce'], zaharul.
u-« Copiilor, ll, 1'. 'J7D.
Care nu gustă amarlu, nu SC1e 9� e :0,­
hărlu+)
G. \YElGAND, Die Arom. II] p.
270, Cruşero.
*
Cari nu m' că [arrnaclu, nu sete ge e me-
Tea.2)
1. C01AN, prof c. B(leso, El'ir.
Veql Dulce.
Binele, il simte mal mult aceia care e trăit în nevol.
*1).
8064b• II sătul de dulce, vre şi amal' câte-odată.
CA V. ONl�OR, pn).f. c, Avmmesc"J,
.J. '(1utova
Când unul s'a saturat parcă cu binele, şi să portă ast-fel
că reul trebue să'I ajungă.
8065
A se face zahar amarul,
A. PANN, Il, p. o.
'10 A îmbuuă pre cine-va.
1) Care nu gustă amarui nu scie ce e zaharul.
�, Care nu mănâncă amarul nu scie ce e mierea.
[442]
442
l"HOVEHB"U: I\OMÂNILOR
1
I
2� A se drege, a se impăcă lucrul.
�,� f,iCl'1 zuhccr anuirul cu cele ce s'a 11.1:11 (,lis.
A. PANN.
APĂ
Vel!I Cap. II, c. Apil,
a ns, Chiseliţă, na-«,
Pumn, Sete, Sperietură,
Tărîţe.
*6
8066 Apa nu e (este) bună nict în cizmă (cizme) .
• \. J'ANN, Edit. 1889, p. 52 ; 1,
1'. H'i·. - lIJNTESCU, p. IL. - P.
ISPIREscu, Leg. I, �t-'72. p. no.--­
(:H. JIl'ESCU, Rf!tU' Oraş, p. -1'13.
- G. POBOHAN, insi. J. Olt.-
13. P. I-U.şDEIJ, Etym. Magn., 1'.
'1.269. - Sem., Buc., CI VIII,
prin. 1'. (3ÂHBOVICEANU, prof'. ­
IULm (:HOl?�OHEANU, clase. c. Golşa
comit. Arad, Ungm·ia.
6
Apa nu e bună nici de [rică, nici în cizme.
}'. ISPIRESCU, Leg., p. H:L-GH.
JIPI·;SCU, Beur. Oraş. p. '1'13.-I<'I\.
DAME, l, p. 7'1).
Apa nu este bună niei Ln opinci,
J.'. ISJ·lRESCU.P01J. Unch. p. '100.
*6
Apa nu e bună nici fin cibote.
K 1. i'ATHlClU, tn», e. Smulţr,
J. Couurluiii.
;j:,.:,
Apa, nici Ln ciubote nui bună.
(:AV. ONI,?OH, prof. c. Dobrooeţ,
J. J' asluh7.
*6
Apa nu e bună nici în ciobote.
1:. TJo:UDOHI"SCU, in», c. Lipoua,
J. Vasluilt.
[443]
:picerea beţivilor.
MAi'\CARE, BI·:UTUR'\
143
8067
L'eav. [ait. pourrir soulier el houeeau.
(;AV. MlwNmn, XVi e Siecle,
*
Cine be apă din pumni străint, nu se satură
nici odată.
A. PANN, Il, p. !113.-l-lIN'l'ESCU,
1'. 12.-S. 1. GROSS)[AN, r- 37.
Din pumni străin/[ nu te saturi când bei
II,]],/,.
.. v , J'ANN, l , I': '136.- JIINTESC:U,
[1. '130 .
• x-L::.
Cine be a,pă din pumni streini nu se s ­
tură.
,
ILIE HocIOTA, teol, c. Selişte,
comit. Sibiu, Transiloania,
Acelaş înţeles ca la No. M58:3.
Qtti s'atlend fi, I'ecuelle d'aut1'ui est, suje! li mal
el/ner.
Proo, Franc.
ehi eecudella d'altti espera, {reda la menja lJ
Proo, Catal,
ehi per' le maii d'altri s'imbocca; tardi si sa­
tollo 2 J.
Pl'OC. Itai.
lle thai waits on anoiher man's irencher, ma­
kes many a late d'inne1,3).
P!'ov. En!Jl.
'1) Care aşteptă mâncarea altuia, o mănâncă rece.
2) Cine se nutresce cu mâna altuia, tărdiă se satură.
3) Acel care aşteptă din bl idul altuia, face adese ori O proslă mâncare,
[444]
,J'f'l PROVEHBELE nOM.�l\ILOR
8068 Dacă nu daI omului apă, nu '1 da nicl mâncare.
P. ISPIHESCU, Leg. 1, '1..'-;72. 1'-
179.-HINj'ESCU, p. ;,.
Când faci omului un bine, {;.i'1 întrec.
*,0,
8069 Nu M apă că facI broseă,
1':. 1. I'ATIUCIU, în". c. Smulti,
J. Coourluiii.
,0,
Nu. blJ apă multă că'i face broscă '11.. pân-
tece.
S.�rllIA[LESCU. Şerăt., 1.. p. 2'1:-\.
Ve<;ll B1'!;sâ1.
J)ic heţivit.
Les mechants soni buueurs â'eau:
P1·OV. Franc.
*,0,
8070 A Mut apă, are să ploe.
(:AV. ()N[iOH, p,·of. c Fedesci,
J. TtttOf'fl.
Pentru cel be.!:iv.
8071 Apa o beII pe picior
Ca o pas ere în sbor.
i\. I'ANN, III, p. '1:31).
*
Apa o M, m rinduneoa, elin sburat.
(;H. A.L1C:\.ANDHESCIJ. maqist r. .J.
Putn«.
Arată vrednicia nmuhu,
*,0,
8072 Dă '1 în cap, să nu te apă.
L S. i\hHIJAHE, stud. c. Cerţesc>,
J. Tulom.
[445]
------------ ..........
\1:Î NCARE, B/"UTunX
-"icl ci tindu 'j moliftele Sfctntuiul Vasile nu "e lasă de beţie.
80'73
*
Be apă rece că te 'i recort,
V, .\LE\ANDHf, Ieat1'. p , '1088.
Ve<,ir Sperieturiţ;
Se giee, in dedc\ere, celui supărat, sfătltindu'l să o lase mal
domol.
*6
8074 Unul nu găsesce pod pe apă, altul nu găsesce
apă de Mut.
V. Foru:scu, c. Polttcen'i, J. Su­
ciaoa ,
Unit alt prea mult şi alţi! mal nimica,
Unit at"i averi marI, clieituese in petrecerr, alţir nu aLl nicI
ee mânca.
*6
8075 Si se tă câte-odată.
,apa ga a
V, SALA, daso, c. Va?cot1-Bi1-
resei, comit. Bihor, Unoaria.
(ld cat ele mare să fie o avere, cu vremea il ve�1f sfir�jtul.
8076
*
Li dediră apă ni-grită.l)
(;. ZUC,\, c. Al/ela, Epi1' .�i Ca­
vata, Albania.
l-:[Je morte.
Când cine-va cade ;;rei1 bolnav, se trimite la Jsvor, un .bă­
ial: ca să leit apa, şi în tot drumul, de când plecă până se ÎIJ­
torce a-casă, nu trebile să vorbescă cu nimenI. Daca'] vor­
J'esee cine-va, el nu trebue să respundă, nicî măcar prin semne.
[446]
44.6 PRO\'ERBELE Rml�\NlLOH
Adica ce cugetă, ce scopurf are.
A fi inţeles cu cine-va.
A nu mal be apă rece.
*
A se adăpa în aceeaş apă cu cine-va.
s. I. (:I\1ISS�lAN, Dicţ., r- '1118.
P. ISPIRESCU, Leg. [l. 47,-1'- P .
. IHşDEU, Etym. Magn., p.12()7.­
HINTESCU,p. 5.-BARONZI, p.f58.­
L. fĂINEANU, Semas. I': 358. ­
G. POBOHAN, inst, J. Olt.
LAUHIAN & MAXIM, Il, p. 8�r).­
Fn. 'IlMIE, 1, p. 78.
A cercă în ce apă se adapă.
8079
8078
*L2.
8077 A sci (vede) în ce apă se adapă.
B. P. JJĂŞDJ�lJ, Etum, l11ag?1., p.
J2fi0. - T. SmER.'\, Poc , p. 27.
A fi mort, a omori.
r
1111811111
1
1
,
t
d
f
f
I
1
11
\.\
«Dac;'l le apucă , metJ mult nu nei be apit rece>.·-SBIEH.\.
Faire passer le ,gOLit du pain ci quelqu'u»:
Pi·OV. Franc,
*L2.
8080 A băut apă. după gheţă.
G. f'013 OI'.AN , iust. J. 07t.
E cârn.
*L2.
8081 A se întrece în apă rece.
])-NA Z. Juvxnc, c. F'edescl, .J.
Tllior'a.
A se ohrăznici.
[447]
447
MÂNCARE, Bi:uTUHI
----------------------------------
-------------- ..........
1
I
1
*.6
8082 Nu te întrece în apă rece.
r,AV. ONI:;;OH, P1'0f. c. DOOr01)i!ţ,
J. Vasluitt.-C. TEOlJOHESCU. in»,
c. Lip01)a, J. Vasluiit,
Acelaş înţeles ca la No. ROS1 sub formă de povaţă.
*6-
8083 A tmbeta cu apă rece.
T1'ibuna-Sibit'l, 11586, p. M8.-­
B. P. HĂŞDI'i;U, Etym. l\[agn. p.
'l269. - AVH. COReEA, paroli.; c.
COfteili, Banat.
JO A spune nimicurî, a flecări.
2° A înşela, il amăg·j pre aljil cu vorba.
<1,:15;1 cel nu mi! imbeţ; tu cu apr't rece, vei!. unrle vret si) ajungj».
*.6
8084 Nu plătesce nieî apa care o be.
H. P. HĂŞDEU, Etym. Ma,lJn. p.
12tiD.-D-NA Z. ,IUVAHA, c. Fe­
de8ei, J. Tutova.
Arată putina însemnătate sari valora a unul om.
Il ne vaut pas la corde pour le pendre.
*.6
8085 N'are după ce be apă.
Prov. Franc.
A./JANN, I, 1'. �l;-tL--JlINJESCU
]'. 5 S:. 2tH. - L. '::;'\lN/<:ANU, Se­
mas, 1'. 354.-1'. ISPIRESCU, Leg.
1, J157:2, p. 177; Leg. p. �174. _
13. P. HĂŞDi::D, Etym. l1Iagll., 1'.
p. �l2(}8.--.semin. Buc., CI. VI]],
prin 1'. GÂ.RI30VWEANU, prof. _
DELAVHANCEA, 8ultănica, p. '1:1.­
C:. T/':ODORl;;SCU, înv. c. LipOM, J.
Vasluitt.- IULIU GHOFŞOHEANU, c.
Galfa, comit. AI'ad, Ungm'ia.- V .
SALA, in». c, Vafcou-Băre8c'i, co­
mit. Biltm'. TTnr",,,.in
1.1
[448]
PPcOVERBLLE HO'lÂ"lLOH
E sărac cu desăverşire.
I�. 1. lJ.\I'HICJU, in», c. Smulţ-t,
J. Coeurluiu.
Il necăjesce. Se dice mai ales când, unul mal mare, it! dă
poruncl fără nicî un rost.
.\. PANN, 1110ş Alb, Il, p. 62.­
JIINTESCU, p. 5. -- P. ISPIRESCU,
Leg. I, 'ltl72, p. 'l70. - V. SALA,
dasc. c. Serbesct, comit. Bihor, Un­
garia. - E. l. PATRlCIU, înv. c.
Smuit); J. Coouriuiă.
B. P. SALVIU, Înv. c. Smulţi., J.
Coourluiti.
E sărac şi mândru.
*L:o.
8088 Apă golă.
*L:o.
8087 Il ferbe fără apă.
*L:o.
8086 N'are după ce M apă şi el se scobesce în mă-
sele.
Adică nimica tot.
«Tate 's (tz)ă gală".
f
i
1
1
t 1
I
L
1
c.
8089 A face cuf-va apă.
U. 1'. !'H.ŞD{:U, Etyrn, Magn., p.
'[27i,
A'1 pră pădi, a'l inmormin tit.
«l3a o îngrop;) ]le mumă-sa. ela pe nOI sciu că nu, c:i/-om face
noi ap((».--Tribu1!a-Sibiu, '1885, p. 5?i\).
Obiceiul urmelor a dat nascere acestei <;licer'î :
După că s'a ingropat mortul, toţi se spală pe pămînt cu apa
rnortuluf peste gropă, pentru ca să nu amorţesca sali să a­
Bucle m<'mele.-Banat.
[449]
Cand se insoră de a doua 61',ihărbatul, rămas văduv, pe
ruormiutul femee! sale rnortă se varsă apă multă, ca aceia se
Cl'ede că arde in g;J'6pa.-Tral1S'ilvania.
APETIT
8090
Apetitu vire muneându.
Fn. MlhLOSICfI, Rum, Unte/·., I,
p. 7 s. 3! •.
�1<1.nc,lt1d se deschide pofta de mâncare. Ile ee al, de ce al
vre :,il al mal mult.
L'appeftit oieni eli man qeant.
1"1"00. Franc.
ARDEIU
V,'r,ll Cap. Il, c. Ar­
deii7, BOl"ş.
8091 A poftit I'ardetu prăjit,
Si ne-gustând s'a stărpit,
,
.\ .. PANN, Il, p. t'l3.·-HIN'j'ESCU,
1'. fi H. J'. fli\şTJl<:u, Etym. ]fagn.,
1'. '151n.
Se dice despre fetele car] 1'01', cu orî-ce pl'eb ca să Ne ma­
rit>'.' mal curind.
*.6
8092 A'l da cu ardetu pe la nas.
(;. I'I/BORAN, insi, J. Olt.
A '1 superă, a '1 in tărîtâ du pa ce e infocat ele necaz sau ele
manie.
*.6
8093 A pune ardem peste rană.
I
[450]
Ve!}l a Macin«,
A. se păcăLi.
GA\,.ONIŞOR,P')'of J. Tuiooa>«
1\'1. r:Ai'iIAl\, public. J. Iaei .
ASMAŢUCHI
*
A mânca asmatuchi (hatmatuchl).
, .,
G. MA DAN, c. Tl'uşelli, ţin. cu.
şenei!, Basarabia.
AZIMĂ
Acelaş înţeles ca la No. 809'2.
*,0.
8095 Azima mal c6ptă, mal bunI ospeţt aşteptă.
Azima se ruce din mi.n:I lh� orz, ceruută prin sită de�ă, in ,'1'''IYI8
(1" lipsă la şes.
Se macină orzul, se cerne Dina inl::tl prin sită rară, ca să relll;'le
hâspa, se dă prin sită ti csă, se opărescc in covută, se frămînt;;" şi
apoi se tace turte, ca pogacile, rotunde, se pun pe lopată, peste care
se presură puţină făină, ca Sel nu se prmdă turla .le lopată, să fac
pe turtă nisce borte cu dane degete �i apoi se dau în cuptor. Cănd
sunt cople, se scot (lin cuptor �i se măn.mea. Azilnek sunt bune la
gust. ElE' se mănâncă şi g'ole, cu sare. Azime se pot face şi din făiJ1�_
de gr;:tlL
8094
1
I
1
! '
Spre lauda mâncărilor bine gătite.
o amestecătură de tot feluri de bucate.
BALAMIŞ-BALAMUŞ
V. ALWO.NDRI, Teat1'., p.67i.
Un balami�-balamuş, ca la cumătra, povestea
ţiganulul.
8096
[451]
451
llA.NCARE, BF:UTCH1.
������--�----
BASAMAC
*6
8097 Basamaeul
Sparge capul.
lUN l\ITESCIJ, in», c, Viespe-ci,
J, Olt, - Semin, Buc. CI. VIJJ,
1)"111 P. C;ÂHBOVICEANU, p'i'of.
Prin urmare sa ne Ierim ele a'l he.
A BE
Ve�/j Cal', VlI, c. Apti,
a AmI, Ban, a 111ânccl,
j.1fuscal, Pallm', Ploscă,
Pumn, Rată, a Silpa,
Sperietură, Târtă, F ară ,
*6
8098 Be de-ţi fii gfubea : că tat'to n'a Mut şi gtu-
bea tot nu sî-a făcut.
,
G. 1), SALI'IU, in». r, Smul ţt, J.
Comcrtuiă.
Se dice in zeflemea, de cel beii 1'1.
*6
8099 Hop odată
Baba '1 bată;
Mosu-ar be
,
Si n'are ce,
,
AVR. COHCEA, paroh, c. Co�·tei,t'I,
Banat,
1° Dicere ele care se folosesc cel mal vrîstnicf când COPJlJ se
îrnpedică şi vr6(1 să cadă, facendu'I sa ridă de frica ce aLI pa­
J:i1-0.
2° Se dice ele asemenea şi când bătrănil sunt heutorî.
*6
8100 Vom be cât om pute, şi om plăti când vom ave.
E. L PATRICIU, înv, c. SlIIulţJ,
J, Coourlui«.
[452]
PRO\'EHBELE r.07l!ÂNILOf\
----
Pentru omul ne-gospodar.
*6
8101 Be cu 6la
Să fugă MIa,
Si cu ploschiţa.
, '
Să-SI ude gurita.
, ,
Pen tru cel beutorî.
C. C. BUNGETIA.NU, stud. c, Co-
80ViJţ, J. .JvIehedinţi.
8102
*6
Dacă bel si mal mănâncî, pare mi se că nu te
,
usucI.
G,\ v. UNlşaR, prof, J. Tutooa,
*6
DaCII, bei şi mai măruuici, par' că nu te ]JTea
usuci,
Scol. Norm. Bue. ci. VII prin
P. GÂHBOVICEANU, prof;
YOlea bună te face să nu mal imbetrâuesoî.
I
r
8103
Mândra, be şi chiuesce,
Mândru, tace şi plătesce.
P. ]SI'LRESCU, Leg. 1, '1872, p.
17H. - IIINTESCU, p. 100.
Vec)l a Ave, Ploscă,
Când unul petrece în socotela altuia.
8104 Uniî beu şi mănâncă, alţii rabdă şi se uită.
Gn. ,IIPESCU, Opinc., p. 27.
Arată deosebire de traiă între h03'aţ1 şi sâracî, hoerf şi te­
rani, etc.
*6
8105 Eu am Mut şi tu te-ai îmbătat !
GAl'. Oxrşon, »rot- c. Dobrooeţ;
J. Vasluit'L
*L)..
Unu be ,?� altu. s'Lrnboiă.
D. IJ.\N, stud. J. Ilfov.
�
I
I
[453]
MANCAHE, Bf:UTUK\
Unii bel\ mult, �;[ lumea nu le dice beţivi; iar alţiI dimpo­
trivă.
8106
Mirancea be, Mirancea să plătescă.
Cine trage folosele să parte 7' cheltuelile,
D.
8107 Cel ce be şi cântă bine,
Nu'l mai ve4i cu haine bune,
Tote la crîşmă le pune.
Sezăt., Poes. Pop., I'. 14:!.
Cine se ţine de petreceri, sărăcesce, şi precum se mai spune:
vrednicia omului �e cH')lIisce după 1/01'/.
8108 Ţara piere de Tătari,
P ... be cu lăutari.
fORD. t;OLESCU, j\!Iss. Il, Jl. !·f,.
Vec!l a se Gatt, Legăn.
a se Peptenă.
Se dice când, in primejdiile cele mal marf aflandu-no, nOI
atunci ne în veselim, �î mal ales rnuîerile (uor.sscc).
*D.
8109 Ţera piere (more) de TătarI,
Şi el be cu Iăutarf.
1'1 .. PAR", Edit. '!tll-l9, p. 'lu.·,.­
G. BKNULESCU, înv. c. Pietroşiţa,
J. Dimbooiţa. - Şcot, N01'1n. Buc.
CI. VIl, prin P. G?\RBOVICEA(\;U,
prof·
Când unul nu vre să scie de păsurile altuîa.
*D.
8110 Lumea more de TătarI,
Stanca be cu lăutari.
Şco NOI'm. Inv. CI. VlI, prin P.
l;AIIBOVICEA:"U, prcf.
[454]
U. L:HJWHGHlU, stud, J. Tecuci-u.
8112 Ce al băut de ne-al urît �
Beţl şi mancaţt, şî de gaură să nu ve dăpărtaţt.
IORD. GOLESCU, Mes, II, p. '1'16.
*,6
Lumea pie1'e de Tatari,
Şi tu bei cu lăutari.
Aceleaşi inţelesurî ca la N o. 8'108 şi 8'109.
Adică la ori-ce veselie să avem mare grijă de cele vătăma­
tere, ca şoreciî pe lângă gaurI (GOLESCU).
8111
P. ISPIfiESCU, Rev. 18t., II, p.
116 ; Leg. I, '1872, p. '179.-I-!IN­
TESCU, p. '14.
Când ne cerceteza unul care, de multă vreme, nu a mal căl­
cat pe la nof.
Proe. Turc.
Prov. Tm·c.
Veresie icichi icen iclii chere sarhoş olur.2)
A. PANN, Edit. '1889, p. 52; r,
p. H/L-HINTESCU, p. '12.
(;n. ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Putn« .
Cine ba în cinste, ori In dator,
Se îmbată de doue ori.
*
Cine be în datorie se 'Îmbată indoit.
Bacşiş ia uerese icen ichi cherei earhoş oiur."]
1°.-"-clică când întorce cinstea sau când plătesce datoria.
2' Când nu plătesc! mal bine 'ţI pare.
1) Cine be in cinste, ori in dator, se imbata de două orJ.
2; Cel ce be pe credit se îmbată de doue-orr,
SU3
. '
,
•
j
I
, 1
I 1
l'
II!
L"
., 1
II
1,1 1,'
I!
14
J
I
I
i
ti
Il
l-
I·';,
[455]
455
8114
Be, pipota 'şi innecă,
Altul ca să nu '1 întrecă .
. \. !.'ANN, 1, ]'. HO.-llINTES­
cu, p. '12.
Se p.uiâ 'şi innecă pipota.
P. Isr-nu.scu, Rev. 18t. I, p. 451.
Pentru beţivul de frunte.
8115
Be de se turtesce si cocă se face.
,
A. I'ANN, 1, p. '164. - P. 151"1-
HEseD, tu« 18t., J, p. 1,51.
Acelaş înţeles ca la No. 8114.
8116 Să bei (bei) până ţi-o eşi părul p'în CăCIUlă şi
cămaşa p'în ismene .
. \. jJANN, Edit. '1889, p. ;35; 1,
1" '1'17; Fab, Il, p. 46. - HIN­
p:seD, p. '12.
Veql Pir.
Adica pana la imbătare.
*6
8117 Cine be pân la. "mbătare
Nume bun, în lume, n'are .
. \.. PANN, Edit; '188\), p. 55; 1,
P: H7.-HIN'}'Eseu, p. 12. - Se.
Inst, Buc. CI. viu, prin. P. GÂR­
aovrcss.su, ]J1·O.f.
,)'i s-bei, şi nume bună s' ai, nu S: fact.1)
PER. PAPAHAGI, Zioeit, Iahres,
p. 15J.
De 'Tel sa dobandescî nume bun, să al şi bună purtare.
sus
Să bel, dar să nu 'ţI bel minţile.
L. l:. VALlcNTINEANU, p. :20.
La beutura, ea şi la ori-ce lucru, se cere cumpătaro.
o Şi să bel, �i nume bun să ai nu se pote.
[456]
4:>1;
*�
8119 Din ce bel, din ce al mal be.
ILIE II ocitJ'l'.�, teol. c. Seii«:«.
comit. stun, Ungaria.
Cu cai bei CU af,IÎ.tauoescl să bei nuii mult.
Gaeet, Pop. I, 1'. 'I::\'].
Vc<;11 Apetit, a Mânet't.
Pen tru cel ne-săţios.
Quanlo pi'll si beue, pili si ha sete Il.
Pro», Toscan,
Euer drunk, ever dry 2).
Praz:. Engl.
Je mehr Einer trinki, je mehr ilin d'iirstet 3).
Pi·O,'. Germ.
8120
Tu îl bei pe dînsul şi el te be pe tine.
1\. PANN, Edit. 1.889, p. C):l : 1,
r- H'f.·-I-IJN'j'ESCU, 1'. 4:'.
Adică vinul.
*
8121 Cine a băut o să ba, cine a furat o să fure.
Cel rei'! nărăvit anevoie si� mal îndreptă.
Qui a bu, boira.
8122
Să '1 tot bel si să mal cel.
,
V. J\ Llo\ANDHl, 'i'ea!>- 1" 89'.\
Pentru vinul bun şi cel bt·utor.
*�
8123 Be apă clocotită şi mănâncă foc.
GAV. ONIŞOH, prof c. Dol)'j'o!·tţ,
.1. Vaslui/(.
A fie adaogă la N o. 70G.
1) Cu eăt bel mal mult, cu atât mai mult �i e sete.
2) Tot be, tot îi e sete.
::1) Cu cât he , cu atăt ii e sete
[457]
�IÂNGARE. Br:UTURA
*6
8124 Ilă'I să be că n'a mâncat.
4�7
8e'1I. Buc, Cl, rl, )J1'il1 G. (�\R­
BOVICEANU, l)1·Oj.
Când se dă un lucru in afară l�e vreme.
*6
8125 A be ca în codru.
G. P. S.\LI'lU, îl2v. e. Smulţ], J.
Conurliitu.
Ver,ll a Mândr.
fără să poltescă, i!il imbie şi pre altul.
*6
8126 A be ca în tîrg.
IUL. l:aol":;;oHEASU, dasc. r. Gal-­
fa, comit. Arad, Vnga1'ia.-I;. 1-'.
S.\LVli\ î11V. c. SlIIulţi, J. Cocur­
luiu.
V ce)l a Mâner!.
Acelaş înţeles ca la N o. 8125.
8127
*
A 'si be si cămasa.
, , ,
A fi beţiv de frunte.
8128
*
A 'ŞI be minţile.
A 'Ş'î brJ mintea.
A. PAS", 1, ". 'U7.-IIL'q·Lscf1.,
p. !H.
S. I. GnoSS}IANN, Dict. Gem,"
A be până la imbetare.
*6
8129 Be cât şepte.
V. 1\ LEXANDRI, Teatr. fi. srn.­
C:. TEODORESCU, 'Înv, c. Lipoc« J.
1'a8111111.
[458]
Adica h� mult.
UR .. ln·ESCu, Opinc. p. 30; Reur.
Oru«. p. '113.
re',l1 �Vo. 180::.
.-1.1' ti, beui-o inir'un pahar ele apă.
P. lSPIHEscr;, Leg. II, p. 40.
*
A 'şi be şi căciula din cap.
LA UHlAN iZ: JI.AXlM, 1, p. �V35.
A clica pana la imhetare.
VeSlI a Sorbi.
A fi mică la trup.
Acelaş inţeles ca la 1\0. 8128.
S' O bei intr'o cauă ele apă.
P. IsPlRESCU, Leg. II, p. '17 .
. P. ISPLHEscu, Leg. p. 360.
*.6
8130 Be până'! (de �i) trăsnesc urechile.
8131
8132 S'o bei într'un pahar de apă .
I
11
«El JIU voi s,1. o ducă, pe jos, a-cas;I la tatii-seLl, ca sii nu 08-
tenesca , fiind că o vedea c;i. era aşa puţintic« b trup în c,H al' fi
beut-o intr'un. pahar de apeţ », -ISPIREscu.
*6
8133 S'o bei cu lingura (O bardacă) de apă.
*6
8134 L'ar M într'o lingură de apă .
. \1\. COHCEA, paroh, c. Coşteiă,
Banat.-S. MIHĂJLESCU, Şeear., II,
p. 47.
I
j
f I
Ye<;ll a Sorbi.
Arată ce-va frumos, plăcut.
(:. POBOHAN, insi . .J. Olt.
[459]
Arată o ură ne-ţermurită.
8135
*
Cât (cum) ar te o lingură de apă.
Con», Liter., IX, p. '188. - G.
POBOHAN, inst ; J. Olt.
to Iute, intr'o clipă.
�o Lesne, cu uşurinţă.
*.6.
8136 Be a gol.
V. :SALA. dasc. c. Vaşcoit-Bărăsci ;
comit. Bihor, Unqaria,
Adică pe datorie.
*.6.
8137 Be a duplu.
V. :SALA, dosc, c. Vaşcoii-Băra­
set, comit. Bih01', Ungaria.
Acelaş inteles ca la No. 8'136.
8138
A be pre cine-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 135.
A he in socotela cut-va: a'l storce de banî , hend in socotela Iuî.
BELTEA
*
8138 b Beltea_
ALF. JUVARA, c. Btrlad, J. 1'u­
tona,
VorJJâ sau scriere lungită fără trebuinţă.
<A Iăcut o beltca»,
BERE
[460]
!100
8139
BET
V c\ll AclPI'er, Copil, ($
Fluel'a, Nebun, Bllrti/­
dune.
Să fiI trez ne-mâncat, dacă tI-o dice lumea că
, ,
estt het du-te de te culcă.
,
1\. PANN, sa«. '188fl, )1. '17::.
Să tii trez 'l1.e-mâncat, de 'fi-va qlice lumea
că eşti bet mergi de te culcă.
1\. PANN, 1, p. HL-BINj'ESClJ,
p. '192.
Când trei 6men'î Clic că eşti bct, culcă-le şi
dormi,
P. Isr-mzscu, Rell.ist. 1, p. 1,:,;..:;
Leg. I, '11)72, p. 'J71.-Il!NTESCl,
1'. 1::.-Fn. DAME, 1, Il. 3H.
l
1
l
t
1·
I
I
I 1
Când trei 'îţi dic că eşti cu chef, te du .,?i
te culcă,
V. A .. Unj,:cHlA, Con». Liter..
XXI, 1'. ;)78.
*.6
Când (lic tloi că eşi; bei, du-te şi le culcă.
K. A. ZAMFIRESCu-DIACOi\, iiil'.
c. Stiubient, J. Dorohoi.
Nu te poţî împotrivi opiniei publice. Chlar cund al dreptate
trebue să te supui.
Si toue disent que tu. es 'un âne, brais.
Prov. Franc.
Quaaul« tutti ti dicono briaco, va a âormire 1).
Pl·OV. TOBe.
1) Când toţi îţi spun că eşti bet, du-te să dormi.
[461]
,IÂNCAHE, BJ��UTURA
----
(;·recul modern dice, aprope ca nOI: dacă ţi se spwn« că
e�li bet, j'ez(;rnă-te, când 11Wj'g'i de ziduri.
*,0.
8140 Omul când e het se crede împărat.
1. NI'j'ESCU, înv. c. Vlespesc'l, J.
Olt.
Omul cânâ e bit se crede că e impertu:
GR. PomNARu, inq, c. Rosea, J.
Iaiomiţa.c-Bc. NOr11lo CI. VII, prin.
1', (:ÂnBo\,!CEANU, prof.
*,0.
Omul bet se crede imperat,
I�M.POIJI':SCU, î1W. c. Ciocănesct­
Mărgineni, J. Lalomiţa.
*,0.
Omului bet i se pare că '1, împerat.
lJ-RA Ee. ŞI,!MAN, in», c. Adam,
J. Tutona,
A. "mbeioiulu; Ti se pare că nâs amiră a­
qhmse 1).
.\NURI,r AL BAGA v, Cart. Aleg.
1', T,.
*
'Mbi,tatlu s-ă-ari că nâ.s e-amiră 2).
> ,
PER. I'APAIHGl, Zweit. Iahres.
]'. '11)8.
VeSlI Beţiv o
I'entru cel care se crede mal mult de cât este.
8141
Bet dintr'o cârclumă ese,
Intră 'n alta, fiind dese.
s.. PANN, 1, p. HO,-JlINTESCU,
I'o ":1.
1) Celui bel i se pare că dînsu l a ajuns împărat,
2\ Cel bel crede că dînsul e împărat.
[462]
462
PHon:HBELE HOM-I "<ILOR
Pentru beţivul de frunte.
8142
*
De la het cârofumă viu, cu partea într'o căciulă.
HINTESCU, p, 'J2.-GR. L ALE­
XANDHESCU, maoist: J. Coourtuin.
*.6.
De la bet cârciurnă Vi'il, cu partea "nir'o
căciulă. Nici un latră nu me câine.
1'. ISPIHESCU, ReI'. 18t. Il, p.
'J58.-(; HĂNULESCU, în". c. Fie­
troşito , J. Dimboviţa.
Un ţigan vroind să spună, unul român, că a venit .bet de la
cârcîumă cu căcîula într'o parte, a spus Crasa g-reşit. Aserne­
nea inversiuni sunt nenumărate la ţeră, �i tote se da(l pe sema
ti zanilor.
> "
8143
Umblă pe drum bet
Ca câine (cânele) turbat.
A. PANN, 1, p. 'HU.-HINTESC[;.
p. 'lflt.
Arată starea omului het.
8144
Ce e în inima trezuluî, stă în gura betulut.
IOHD. (;OLESCU, lVlss. II, p. Ti.
*.6.
Ce e 'n inima trczului, este in gura bitului.
A. J'ANN, 1, p. 'l'l2.--IIIN'j'ESCU,
p, '102.-GR. ALEXANDHESCU, m(t­
{fist?·. J. Putua.
Ce e în inima trezului, etă în gUTa celui
bei.
P. [SPIRESCU, u-« Ist, II, p.
1'1(1.
*.6.
Ce e în inima trezulu'î, eiă in gura celui
bai,
] 1. D. ENESCU, în!!. c. Zarnostea,
J. IJo1"oholu.
[463]
MÂNCARE, Bi':Fl'Ul1.\
----
Veql Adeoer, Copil,
Nebun,
Adică cel het totă talna şi-o spune în betie (I.:OLESCT.:).
1'6 2'1 "'fi y.Cl.pou:{. "oG'kpo'iw:;;, 27C� "'(i:;; '(),t;)"t'�:;; s:re: 'rOO
p,:Ujl)')W:;;l).
P1'OV. Elin.
Quod est in corde sobrii, id est in liiiqua eb1°ii2).
Prov. Lat.
Depois de beber, cada hum dd seu parece1' 3).
1"1'0'0. Port.
Drukkin» mann» muainz draţar af hjariaau. 4).
1"1'01'. 18l.
Truaikner M.und Verrăth. des Herzens Grund 1»
What soberness conceals, drunkennee« reueals 6).
PI'O'O. Eng1,
Araki ou qhoubaeou. uge olana uqelemui li­
Pr01J. Jlfon,q,
*,0"
8145 Popa bat şi Ivan nici gustat.
CA V. ONIŞOR, prof: c. Scliiopeni,
J. F(llrh'1.
Când unul are tot �i altul nimic.
8146
Lasă 'n pace pe cel het că singur va căde,
IOIm. (:OLESCU, j\l[88. II, 1'. 1(1).
Adică pe cel reI �i furioşi, că singurl el se poticnesc. (( :OLESCU).
1) şi 2) Ce e în inima trezulul , aceea e pe limba betulut.
3) După băutur-ă spune cine-va părerile sale.
,�) Gura beţivului spune din fundul inimst.
S) Gura beţivului desvelesce fundul inimei.
(;) Ceea ce trezul ascunde, cel bet desveleşte (dă la iveiă)
7) Când bei vin devii vorbitor.
[464]
M>4 l'HOIERBELE Hm!ÂNILl1l1
*.6
8147 Drag mi-este bărbatul bet
Că sare 'n sus ca un ţap,
Sare 'n sus, se veselesce
Pic'i6rele de'şt belescs.
T. UXLKşEL, înv. c. ŞtefănefU,
J. Vâlcea.
Cuvinte prin cari se Iau in ris hăl'liaţiY cel heţivl.
8148
*
Din calea beţivuluî şi Hristos s'a abătut.
I1ARONZ1, p .. ',9.-I-IINTESCU, 1'.
'1:!.
.6
Din calea omulu; bei �i Hristos s'a elat in
lături.
l'. ISPLRESCU, Rev. 18t. III, p.
'lli'!. - Şez(1tore, J, p. 2�,t).
!
,'HUlI/il I
, I
Sa nu ne impotrivim celor he�r, cacl sunt prirnejclio�l.
IrI vremea de .leruutt, c.uul unt!,I:1 Druuncdcu si (Ou sf', Pctrea [le
p;'il'lint, străvesun în dOI Jllo.:meg"l sermant .�i sdrenţero.�l îmJJrăcilţl,
ell ,Le"a�'ele in spnte, Re vede pentru ca si; nu't cllnoseă omenir, RC
l'OYCstescc că, ajunzerul el intrun sai, lJ-aCl exit in calc, din intii 11-
plar«, un cainc turbat. A tunel sfintul Petrc.. a <;).i.s către Durnl1es'kCI :
,,,i nu Jerim in JiltllrI din cale, D6111J1o cii latii vine ,ISllpr,'l-ne lin c;'tne
tll1'lnt.
- Nu te tCIII e, Petre, 'I-a l'i"�l)IU1S DUJilne�ku, cii acela'l un c;'tne
holnuv , nu turbat, car .. , dac�l'l vct <1:'1. pace, nu tace reu.
,:;i. cit iar ;l�a a si Iost, C,le! c.uiclc a trecut )l'c [;lugă el, .I;1n'( CI li
I';tce nuuiea. A,iungend el insii mal Încolo, latil in ,1rUl11. un 0111 I,et
car" venin.l spre el, se tol clullpeni:'1. Încoc() �i. Încolo,
- �i( ne li)l'll11 din calc, J'ell'c, a <;).is DUliille<;leu, cii lat:1 un OIn
turl':ll.
- :\fll, Domne, $1 n'a\'elll ll: Il 1:1, :ulaosc sl'i.nlll[ J'elrea căcI acel om
il 11I"l, nil '1 tll.rhaL
-- Bine, Pdrc, <lac;l'lll1�l .�i nu turLat, cum <;ti.c !)('t, te rog atuJJcI
Ci tII inainte.
,:;i Clllll sl'intlll J)elrea lIler;;'e;'l inainle, c;'tncl ;ljunge în ,lrc]Jllll (J-
[465]
_______________ �I'INc:ARE, BJ�:UTUR.:t
105
I!lulill Lct, acesta '.1 oprcsce de-odată, Intrchandu'I de unde vine, unde
s" dllr,," ,�i, ce eauUi pc acolo.
- 1.:e1' crtarc, 011.' IJIUl, q.isf' sfintul Petrea cu glas hland, is un biet
_"'I";[C, �il1l�r;;1jit, �jll.tl1hJu _�j eli cerend rle la lIlila omenilor ca să
111(\ ltliJUl;lf:\C<-t CII. ce 'I-a Wsh inima.
-\.,�a! pare-cii CII. nu _,cUi Cel tot CI' _�tringe\I 1'01 daţl pe JJt!ut,
,1;IITe hicleuc ce i'unteţt i-Şi nicl una, nict alta, haţ pe moşniag de
l'iept, invirte, succscc, trage,intinde, 5i. după ce 'I-a dat un tava],
cui,' de tocmală, iJeţiVLll ,�h1 luat drumul jar dicend : Na ! să te satur
eli ,le cerut!
- /<:1, Petre, il l�jse Duumedeu in uruui, dupâ C" 8\1 apropiat
(l,- ,,1, ş'acun. ve) spune că omul acela tot .bet este?
- Ba nu, DOI.nu.;, aCIl!11 ved cii l� tare .ulevcrat ce-al spus III<Ll.
o.l in iură, c[I'I turhat : ciicI c.mclc IIII-a (lat pace, iar acesta nu.­
�r:z;i.'I'{'RE.
8149
*
Zurlul fudze di 'mbitat.')
C:. IONESCU, pl'Of. C. Neoista; 1I1a­
cedonia.-I. GOYA,'I, prof. c. Băesa,
Epil·.
Acelaş inteles ca la ::;-0. �H8. Arata ca omul het e mal de
temut chiar ele CeH cel nebun.
Ve�ut'ai mâţă legată la cap, şi om cu minte
când îi het?
UA V. ONlŞOR, prof. c. Banca, J.
Tutova.
Cel bet l1Ll mal scie ce face.
*6
8150 Omului het să'i baţf în strună.
CAI'. UNIŞOH, prof. c. Dobl'oviJţ,
J. Comirluia.
Acela� inJeles ca la No. SUD.
1) Nebunul fuge de omul bet,
[466]
4(-j(j
PROVERBE LE HO�I.�NILOH
1
*6
8151 S'a uîtat bet d'a-seră,
1. GnlcoREsCU, stud, J. 1 lfor -
G. P. SALVlU, înv. J. Covw·l�tit'l.­
G. POBonAN, inst, J. Olt.
Se dice celul care umblă tot het ŞI nu se mal trezesce. Când
îl cauţî e cu luleua Nemţului în gură.
Se îni.rebuinteză în bătae de joc: "N II e h�t frate, căcî agl
n'a gustat, dar p6te s'a uitat aşa d'aeeră«.
*6
8152 A se căeă bet şi a '1 mânca trez.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Ştefănesc«;
J. Valem.
A face ce-va rell. în ne-ştire, şi' a'I trage în urmă ponosul,
*6
8153 A eălcă a bet,
BARONZI, p. 42.-G. P. SALV1U,
înv. c. Smulţi, J. COVUl'lui-il.
A da semne de beţie.
8154
*
B6t frânt.
Bet cu de să virşire,
8155
*
Bat mort.
GR. JIPESCU, Rbo'. OTCt\�., p. 112.
Acelaş înţeles ca la No. 8'154.
BEŢIE
Vet;lT Beţiv, Ll:mbl!ţie,
Tinereţe.
Acelaş înţeles ca la No. 8J5:3.
8156
*
Bet turtă.
Gn. JIPESCU, Reu», Oraş, p. 11:3.
r
[467]
MÂNCAHE, Bf;U'J't;H.�
*L:,
8157 Beţia e nebunie cu voIe.
V. SALA, duse. c. Vaşcoii-Ba-
1'i!SC'l, comit. Bihor, Unaaria.
Omul het nu mal seie ee face, ea şi nebunul.
*L:,
8158 Omul la beţie
Cade 'n nebunie.
C. TEODOHESC(), înt'. c. Lipov«,
J. Vasluiîi.
Acelaş înţeles ea la N o. 8'1:':;7.
*L:,
8159 Beţia e sărăcie grozavă.
P. GÂRBOVICEANU, prot; c. Ptl.
cioiii, J. Muscel,
Omul, care are darul beţiei, nu'şî mai vede ele treburî, şi re­
mâne calic.
8160
Darul beţiei este cel mal reu.
P. ISPIRESCU, Rev. Jst., Il, p.
�lS6.
Darul betiei este cel mat urît din t6te clar-u­
rile rele.
LAURIAN & l'II.UIM, 1, p. '1:36.
Căci tnjosesce eu totul pre om.
SNovA
O dată un Episcop chemă la sfinta episcopie, pe un preot beţiv
vestit. CUIl1 sosi preotul, episcopul Incepu cu cuvînt dulce şi hlănd
a'] mustra, dicendu't :
- «Fiule, a intrat Îl] urechile nostre, pe cum Sfinţia-Tu, al
darul beţiet ! Aşa e tiule ? - Nu e dar Prea Stiute, nu e dar; e pa­
timă la tnine !» respunse preotul stringend gtubeua la pept.
8161 Beţia o vindecă sapa şi lopata.
A. PANN, 1 Il 1H.--HIN'I'ESCU.
p. 1.3.
[468]
PROVERBELE ROMÂXILOR
*6
Beţia o vindecă numai sapa şi lopata.
GR. AL!i:XANDRESCU, ma qietr.
J. Putna,
F: bOla Iară Iec pre care numai mortea o vindecă.
8162
Beţia este uşa tutulor răutăţilor.
A. PANN, I, p. tH,-HINTESCU,
p. '13.-P. ISPlRESCU, Ref). Ist., I,
p. 45'1.-FR. DAME, IV, p. 204.
Cel lreutor e gatit la orl-ce, pentru a'şf satisface pofta, sau
fiind het e în stare să faptuîescă orî-ce nelegiuire.
8163
El ce face la beţie
Se căesce la trezie.
.\. PANN, 1, p. �IH.-]j[NTESCU,
p. '13.
Căcî omul fiind het, nu'şf mai dă sema de ce face.
Trunken. gesundigt, iiuchtern gebiisst. 1)
Prov. Germ,
He ihai kill« a man when hc is tlrunk, must
be hang'd uihen he his sober. 2)
Prov Engl.
*6
8164 Multe spune Românul la beţie.
N. C:URH:RU, c, Tinta, J. Prn­
hooa.
Când Ii se reamintesce o fag-ăduin[.ă data, în anumite im­
prejurărî, şi de care nu mal vrel să sciî nimica.
*6
8165 Arama omului la beţie se arată.
A. PANN, Edit. '1889, p. 55; I,
p. 'H7.-HINTESCU, p. '13.-Sem.
Bite. CI. Vl11, Jl1'1'n r. GÂRBOVI­
CI�ANU, prof-Fn. DAME, I, p. 86.
1) Fiind bet păcăluescl, trez ispăşescf ,
2) Acela care omor ă un om cănd e het, trebue să fie spânzurat când e trez.
[469]
La joc şi la beţie se cunosce Homânul,
HARONZI, r- 206.
*.6-
Arctma omului la beţie se cunosce.
PÂRI'U. c. Ioesci, J. Tutooa.
*.6-
Omul la beţie îşi dă arama pe [a fă.
G. B.:\NULESCU, înv, c, Pieiro­
şita, J. Diinboeiţ«,
Veq.l A ram it.
Căcf atuucî, ne mal dându'şî semă de ce face, se arata aşa
cum este.
8166
*
La beţie omul este pisică, malmuţă şi la urmă
porc.
l. AnBOHE, lUi!. J. BUzÎ!tl,
Arata deosebitele rase prin cari trece omul la beţie. Găsim,
la Evrei, următorul apolog:
.1\ ,> U L O (;
Putriarhu! Noe dcpărtandu-sc putin nu pr-imul hutuc de viţă ]11'
care '1 săd ise , Satana se apropie plin de bucur-ie striguud : ,,])ra;.:·;)
pornă, vr<�u �;:t te ud 1 si indata alergii. in gTalJ;l �i se intor-se cu patru
anima)", un miel, o Illilimnt{l, un Id'l .,i Ull porc pre care, 'Tinjunghiii
in.Iatâ la ră.l eciuu vi ţet , pentr-u-ca tnsuşirilo s;tngellll versnt să trecă
in mustul viţel. D« atunci dacii ornul l,e IIJ1 pahar ele vin, dcvineul.uul
şi plăcut : are hlunrlcţea IJlldlrl!ll; .louc p.ihar» il J;,C Iute, �globi!Î,
sare �i se strimbe'î ca u.aunuţa ; trer paharl' il ase lTiil L1:i. cu leul; se
arată ur.mrlru, neinduplecat, lotul trebue să 'i �(, plece; se crede o
putcre ; ':li ,;lice in sinc : Cine se aS'�'Jl,'În;1 curuine '? D"c;1 Le, runt ruul t
i�( perde minţile, nu se mal ]late condllce "ing'ul', se tolilncsce in lin;î,
rll'v.ine ca un porc.
F'l'ancesi'i intrehllinjall mal inainte fOrte de", (,liccrile: 'v'in
d'(tgneau, vin de singe, vin de lion, vin, de porce(tu, pentru a
areta deosebîtele fase ale beuture'i; fâră a mal vorbi ,le: vin
d'i.ine, vin de pie, v'in ele cel'/� 'IJ'in de l'enard. O menajerie în­
trega, precum se vede.
[470]
(3n. JIPESCU, Reu!'. Orar, p. '1.12.
GR .. IIPESCU, Re/ti'. Oraş., p. H2.
Cel mal inalt grad al heţieî,
PROVERBELE RO�L�NILOR
470
*6
8168 Beţie la cataramă.
*6
8167 Beţie la t6rtă.
!
t
I
1:
I
1.
11
i:t
, "
I
f
1:'
II
!
d
II
I
I
'1
! '
!
1
il
Acelaş înţeles ca la No. 8J67.
BEŢIV
Ver;ll Copil, Cârciu­
mar, Joc, Ruqăciusie.
«Beutura nu o urăsc (Mold ovenit) prea tare, dar nict nu -un.t
prea plecaţi spre ea. Plăcerea lor cea mal mare este, de a'sl petrece
de la şese ore de sera pânâ la trel dupc miedul nopţer, şi une-urt
p;lnă in revărsatul c,liler, lot in măncârt si beuturî, p;\nă ce 7i VerS;\
c.ue-odată. Dar acesta nu o fac În tate dilelc, ci nrnnat in serhătort
rnart, şi Ierna c.md e thnpulurit, şi dud frigul face pe oment să �edă
pre a-casă, şi să-şI incăldescă trupul CII vin. Vinarsul nu le place,
decât numar soldaţilor, şi nu beu, decât UD păharcl inainte de l[ja.�;L
Cel car! locuesc în Molrlavia in feri ară , şi. la continiele Munteniet, sunt
mal arnatort de vin, de c.u cel-1-alp. Odată s'aii aplicat pe rernaa llJl
Moldoven şi un Munten, să var;lă cart sunt mal tari în băutură, Mol­
doveuit 01'1 Muntcnit ? :;;I-aI1. mers pe podul din Focşanr, care e"te
marginea între Moldova şi. intre T(�ra-r:olll.:m(�scă, unele cel do] atleţl
de băutură, atuta s'au luptat cu paharele, pauă c.md Muntenul ,1 cădut
mort, de prea mult viu ce ;l heut, Iar pre Moldovenul, in semn de
premiu. pentru victoria sa, l'a r];'iruit Domnul seu cu hotcr-ia ». - TlI\I.
CANTEMIR, Dese1·. l11o/d., p. '[37.
CFU�DINTĂ
«Se eFec că omul bet are 3 nemţI În stomah. Cu citt ouml be, cu
abta nemţiI se ridieă deasupra, În stomach, plutind În vin, p,tn,1. ce
�e Hue in cap.-In capul omuluI sunt doue scal.lne, şi nemţi fiinrl 0,
IlUul remâne in pieial'e. ApOI încep toţI NemţiI a c,'llltil. În capul J,e­
ţinduI, şi cel din piciare vrend să se peUle şi. el pe scaun, cel-l'alţl
'1 leu la hatae, şi se hat grozav, până ce 'ŞI capetă loc cel din pi.­
dare şi, pnnendu-se el pe scaun, rcmâne altul in piciare aclică cel
birnit, şi ast-l'el se împacă, şi. Iar incep a c:mtit, şi îmhătenclu-se cu
[471]
\IÂNCAHE, B1�U'1'UHA
/,71
t.oţiI ,le tăria vinulut ce se ridică mereu din stomahul beţiv ului, cad
CII toţii in stomah, şi atunci beţivul cade ,�i eljos, nu mal pote he,
şi dorine dus, de '1 ling canit la gură».-H�OHESCU, J. Teouciă:
*b.
8169 Beţivulul tot la vin 'l-e gândul.
GH. ALEXANDRI�SCU, magi�tr, J.
Pu.tna.
Adica fie-cărui la ce '1 place.
8170
Omul beţiv nu scie ce face la beţie.
A. PAl:IN, I, p. 111.-H1N'j'ESCU,
r '13'1.
Ye�lI Beţie.
Acelaş înţeles ca la No. 8158.
8171
Nu e beţiv cine be, ci cel ce se îmbată.
L G. VALENTINEANU, p. 3'1.
Respunaul ce se da de cel caruîa i se fac mustrărl ca he
prea mult vin.
8172
Beţivul, când trece pe punte, închide ochii să
nu va�ă apa.
A . .PANN, Edit. '1889, p. 55; 1,
p. �17.-IIINTESCU, I': '13.-P. Is­
PlHESCU, ReI'. 18t. 1, p. /,51.
Ve',!l Pisică .
. -\.tat de mult o urasce.
8173
Omul beţiv, la beţie, scote din gură ceea ce are
la trezie.
10r\D. l;OLESCU, ]/[88, II, p. 9.
A,elica in beţie îşI arată naravul ce are (GOL1:scu).
8174
Beţivul, când este net,
Ii pare că e împera t.
A. PANN, 1. 1'12. - HINTESCU,
1'.13.-P. ISPlRESCU, ReI'. t». 1,
Il. '>?il.
[472]
Acelaş înţeles ca la Nu. 8-140.
Gn. ALEXANDHESCU, magistr., J.
I'utna,
Arată fasele prin cad trec cel beutori.
1
r
0'
I
*
Beţivulut şi dracul îl ese cu oca (ocaoa) îna-
inte.
VeSlî e«.
*6
Beţivul când e bei se crede î1nperat.
1. C. VALENl'I:-iEAl\U, 1'. :30.-··
K 1. PATRICIU, 'tIlV. c. Smulţ7. J.
Coourluiţ«,
472
*6
8175 Saltă, betive, şi te veselesce, îmbată-te şi te
tăvălesce.
8176
C. NJ1:GRUZZI, 1, p . 2,-;U. - V.
ALEXANDnI, Teair.n, 302 S: H'1.-
1. C. VALEN'J'INJ1:ANU, p. 20.- v.
FORESCU, c. Folticent, J. Sttc-iava-·
CA V. ONIŞOR, prof', c. Siniila, .J.
Tuto-va.
t
1
ii
I
fi _
I
*6
Beiiuului. şi dracul '1, ese cu cana înainte.
IL D. ENESCU, în-v. e. Zamostea,
J. DOl'oholu.-I�. 1. PA'J'HlCIU, iur,
c. Smulţ'i, J. Coourluiu,
*
La omul beţiv iese ,;'i dracul cu ocaua plin/:
L PJ1:TlmSCU, ing. c. Curtea-de­
Al'geş, J. A?·yeş.
*
Beiioulu; şi dracul îi ese cu ola (de vin!
înainte.
1. Il�NESCU, prof, J. Roman.
*6 .
Betiuului şi dracul ii ese cu colaci înainte,
l�AV. ONIŞOH, praf c. Cdt1tgu,
J. Tltto-va.
[473]
'1° Adica celuî norocos, căruîa tale îl merge după plac.
2° Când ne ese inainte unul prc care '1 doriam, sali de care
aveam mare trebuinta.
8177 Beţivul îşI tot spală gâtuI cu apă de sapă, de
temă să nu rug ineseă.
P. ISPIRESCU, Re». Ist. 1. 1'.
4.;'2; Snâce, p. �J(Î.
Beţ.ivul nu se pote stăpâni.
8178
Pe betivul tQt'i îl arată cu degetul.
, ,
li, PANN, Edit. '1880, p. 5:"
Beiurul de toţl e areta: cu degetul.
P. ISPIHESCU, Rev. i». I, p. 'I,�,2.
Beţivul, de mic şi mare 'În sat,
.E cu degetul [destul} areta/o
li. PANN, 1, p . 'l�I'J.-]IINTE�­
cu, p. "i:l.
E vedut reL1 de totă 1 umea.
*6
8179 Beţivul se învaţă cu beţia, ca şi talharul cu
hoţia.
V. li'ORESCU, c. Dorna, J. Su­
cţana,
Hotii 'nvaţă la hoţie,
F1'i betiuul la betie.
,. ,
A. f'ANN, Edit. �1��9, p. ;).�,; I,
p. 'J<I.7; .Fab. II, p. !�7.-BIi'iTES­
cu, p. T,.
Ve<;II Hoţie.
l" Arată relele deprinderî ce se dobândesce în adunarea l:e­
lor reI nărăviţî.
2° Facend tot mereii are-ce le înveţl să 'J fad cât de lnnc.
C'esl en forgeant qu'on deoient ţorţţeron.
8180
Beţiv nu 's, că n'am ce M.
1. CREA ;.(G Ă, Amint 1'. 21)11
[474]
474
PHOVERBF.LE ROMÂNILOH
Pentru cel cart, nu de vale ci de nevoîe, nu fac ore-ee, �l
mal ales vre-un reu.
*
8180 b Beţivul ese la ivelă ca păduehele în frunte.
1. R:tNESCU, praf. J. Roman.
:3e arată tutulor căci a pîerdut orî ce ruşine, ne mal seiind
ee face.
*D.
8181 Beţivul îşf M şi straele şi minţile.
Gn. ALEXANDRESCU, maoist»: . J,
Putna.
Vec,lI N'o. 8L17 &: 8'128.
*D.
8182 Cât gura beţivulut pe eepu antaluluî.
M. CANIAN, public. J. Iaş'I
Adică multă vreme.
*D.
8183 Beţiv împărătesc.
Ie'. ISPlRESCU, Rev. Ist. 1, p. 4:1'1.
-G. P. SAL VlTJ,tntl. c. Smulţi, J.
Couurluiu,
Adică de frunte. Francesul dice de asemenea: se qriser roua­
temeni.
BEUT
D.
8184 - Hai, nevastă, la prăşit.
- Bărbate, m'am bolnăvit!
- Hal, nevestă, la băut,
- Bodaproste, mi-o trecut;
Fă nainte că te-ajung.
;-;ezilt. 1. J '. 71.-.
Elat, neoestă, la prăşit,
Aoleo, m'am bolnăoii,
Hai, neoestă, la beut,
Bodaprosie mi-a trecut.
G. BĂNULESCU, îlH1. c. Ptetroşii«,
J. Dtmbooiţ».
[475]
MÂNCAHE, B�:UTUR:\.
Ha1, neocsiă, la săpat 1
Aoleo, m'am deochiat.
ti», neuesiă, la plivit.
Aoleo, m'am bolnăvit.
Hai, neuesiă, la betii.
Bodaprosie mi-a trecut.
475
G. BĂNULESCU, înl'. c. Valea­
Scurzes, J. Dâmboviţa.
Pentru femeile leneşe şi beutore,
*.0,
8185 La muerea beutore,
Nu trebă cuptorul mare.
V. SALA, dasc. c. Vaşcoti-Bă­
răsc», comit. Bihor, Ungaria.
Căci, nu e gospodina bună şi tot avutul el se duce la câr­
ciuma.
BEUTURĂ
Ve<,lI Mâncare, Necaz'
Om.
*
8186 Băutura e ce e, mâncare a e fudulie.
Băutura e unde e, mâncarea e fudulie.
A. PANN, Edit., 1889, p. b2.
Beuiura e unde e, mâncarea e o Fudulie.
1\. .• PANN, 1, p. H4.--HINTESCU
p. 27.
Beuiura e unde e, 'iar mâncarect e fudulie.
LAURlAN & MAXIM, 1, p. 171.
[476]
PHOVJ';RBI';LE HOlIÂNfLOH
�--- ��----- --��----------�----
476
Jc'. ISPlRESCU, Leg. I, '1872. l'
'l79. - G. H.�NULESCU, înv. c. Pie­
·troşiţa,J. Dimboviţa.-(:. P. SALVJL
înv. c. Smuiţt, J. COlJu1'luii1.
*6
Mâncarea e O fudulie, băutura este unde e.
*6
Mâncareii e O fudulie, beuturt: să fie.
en. JIPESCU, Rem·. Oraş., 1'.
'1-13. - Fn , DA\fE, TI, )1.12.
Senrin. Buc. ct. VIII, prin 1'.
GÎRBO\'lCEANU, prof
6
M.ii,ncarea'� numai O zohană, bi'uturic«
mai iesie ce ieste.
1. CHEANG.K, Prov., p. 258.
I;ejivi'î mal uşor se lipsesc de mâncare de cât de beutura.
*
8187 Băutura e mal bună la cârclumă de cât a-casă.
D. J)R.\Gm�Scu, c. Bucuresei J.
Ilfov,
Căci acolo o bel singur pe când a-casă trebue să o împal'Jl
cu al teL
*6
8188 Băutura cere mâncare şi mâncarea băutură.
G. IHNULE.'Cll, in», c, Pietroşiţ«
J. Dtmboriţ«.
Pentru mâncare �i bhllllrfl precum �i, 111 deob�te pentru
cele car'! stau într'o strînsă legătură .
•
8189 Băutura beţivă stinge vîrtutsa şi norocul tîne-
rulul.
l'IIACONOVICI.LiJGA, 1'. 2::.
Arată tristele urmărj ale be,liel.
[477]
*.6
8l9G Băutura e sămînţă de vorbă,
G. BKNULESCU, înv, c. Pietro­
şit«, J, Dimbooiţa.
vcelaş înţeles ca la No. 8144.
*.6
8191 Cine băutură tubeşee de sărăcie se găteşce,
V. SALA, dasc. c. Vascoll' Bă­
răsct, comit, Bihor, Unqaria.
,'\celaş înţeles ca la No. Sl07.
*
8192 Ma mulţt s'necă tu biuturi di cât 'tru apă 1).
( '. Ioxescu, ino, c. Neoesta, Ma­
cedonia.
Arata numărul cel mare al celor îubitor! de viu.
BIRT
\'e',ll Crişmii.
BLEJDE
8193 Avem blejde si caseove.
, ,
G. J'uBORAN, iust. c . Slatina,
J. Olt.-H. JU\'ARA, c. BiJrlad, J,
Tutol,a,
1 .lejde şi caşcove sunt mâncârf închipuite. Prin urmare nu
el vern nimica de mâncare.
BLID
V"'01 Domn, lClJUI'e,
Linte.
*.6
8\94 Când e blidul gol se bate lingura cu el.
V. SA LA, dasc. c. Vaşcoii- B,,­
rescI. comit. Bihor, Urujari«,
1 Mai mulţi se înnecă în heutură de cât in apă.
[478]
4·78
PROVERBELE ROM1NILOR
Acelaş inţelss ca la No. 81f14.
Sărac cu desăvîrşire.
A mâneă des la cine-va, a trăi pe spmarsa CUI-va.
A vn. COHCEA, paroh, c. Cofteit�,
Banat.
Vec,ll Ospe.
'1° Ce "ind nu are omul ce'! trebue, se certă cu casniciî lui.
'20 Daca capul de familie nu e vrednic Să'ŞI ducă casa, copil
se sue în cap.
ION COROIU, JJreflt, comit. Bihor,
Un.qaria.
IUL. GHOFŞOREANU. înv. c. Gol­
fa, comit. Amd, Ungar!:a.
*.c:,.
8195 Să nu se bată lingura cu blidu1.
*.c:,.
8196 N'are ce pune în blid.
Ve(,!l 1'aler.
*.c:,.
8197 A linge blide.
Pique assielte.
Pl·OV. Franc.
*.c:,.
8198 AmîndoI se spurcă (cacă) într'un blid.
IUL. GHOFŞOREANU, in», c. Gal­
fa, comit. Amd, Ungaria.
*.c:,.
Amtndo; mănâncă dintr'un blid.
Gn. !\ I.EXANDHESCU, maqist», J.
Putna.
Prieteni la cataramă; se dic mai ales pentru cel reI �i stricaţi.
fflanger it la meme ecuelle.
Proo. Franc.
i
I
[479]
479
*6
8199 A intrat nora 'n b1ide.
D-NA Z. JUVAIH, c. Fedesct, J.
Tutoua. - G. P. SALVIU, în/). c.
Smulţs, J. Covurluiît.
*6
A intrat nora 'n blide până ce se maţ de-
prinde.
G. MADAN, c. Truşent, ţin. Chi··
şenUI, Basarabia.
Când cine-va strică tate pe care pune mâna, umblă clrioră­
cind şi improscând prin lucruri.
BOB
VeSli Cap. II, c, Bob.
*6
8200 Tu îl cerci de bob şi el cacă mazare.
E. 1. P A'l'RICIU, ·lnv. c. Smulţi, J.
Cov,tt1'luit'L
VecJ.! Mazere.
Ca să arate pe cel care, ori câte i s'ar spune, tot pe a lu�
o ţine. Tu îl întrebi de una şi el respunde alta.
*6
8'�01 Alegi-se odată bobul din mazare.
A. BAŞO'l'Ă pr'in V. FOR1';SCU, c.
Folticen'i, J. Suciava.
Adică să. se osebescă cel huni din cel rei Salt, precum se
mal dice, neghina din grâit.
Locuitorit dintr'un sat cr.ui prigoniţt de proprietari, ca oment reI,
şi se tilllgU.'iCLI de dinsit pentru Iurtişagurt �i alte fapte ale lor. Vre-o
c,',ţl-VC1 Iruntaşt al salutul �'aLl dus la stăpân şi. l'aă rugat se dcosi­
bescă pre cel huut dintre cel reI şi atunct, dăndu-se de gol unii pe
alţii, stăpănul el ,'eSlul cu hine pe cel huni şi ;1. alungat, pre cel ret,
din sat.
[480]
_______ P_ROI'ERBELE RO"IÂNILOR
Pentru cel vorbăreţ şi mincinos.
BORŞ
\'e',11 cocoş, de Depct1'­
te, a se Frige, a Tăce, Ta.
1'Îţe.
C. C. MICLESCU, c. Micleşti, .1.
Vashth7. - G. POBORAN, inst . .J.
Olt.- GA v. ()NI,!OR, Juni'mea, � o.
'16.
10 Einsăl'cinală.
2° Minte,
*i).
8202 A mâncat bob.
eR, .\LEXANDHESCU, niaqistr., .r.
Put na,
V. ]?ORESCU. c. Folticeni, J. Su­
ciaoa,
*�
8203 Multe spune, dar bob mănâncă.
*i).
8204 Bob, maaăra,
Schimbă talere.
*i).
8205 A fi cu borsul la foc şi cu pescele în Iaz.
D-NA Ec. Z, c. Berlad, J. Tu­
tooa,
t
I
,1
�
t
*i).
Borsul la foc şi pescele în iaz.
(:. J'OBORAN, insi. J. Olt.
*�
Borsul la foc şi pescele 'în eae.
C. TEODORESCU, in». c, LilJOVCt, J.
Vasluit7.
Despre cel cad fagadllesc şi' dispun de un lucru care nu le
sta 111 mână, salt carf se laudăiuainte de isbândă.
[481]
.\I:\NCARE, Br:O'j'UH_�
481
*L:.
8206 Bors cu stir.
, ,
*
BOl'ş.
A. f'ANN, Edit. 1889, p. 104;
II, p. 1'1'1.-HIN'j'ESCU, p. '191.·­
C:. NEGHUZZI, I, p. 25L-BARONZI,
p. 60. - P. ISPIRESCO, Rec, Ist.,
III, p.157.-V. ALEXANDRI, Teatr.
p. 640, 650 & '1'159.-C. TEODO­
RESCU, Î1W, c. Lipooa, J. Vasluiă,
[O Mâncare prostă ; băutura prostă, mal ales acra când e vorba
ele vin.
2<' Lucru ele mmic.
Lk departe, tr.mdatir
De aprope, borş cu ştir.
"Dar ce viu? bor« nu alt-ceva».
*L:.
8207 A vem ca la borş.
IJ-NA Z. J o \'ARA, c. Fedeect, J.
Tutooa,
A veni �i a pleca îndată, fara să stea mult.
*L:.
8208 S'a înăcrit ca borsul.
,
C:. MANOLESCU, stud, c. Cosmcsct ;
J. Vai:lluit'l.
Arată presta stare a unul lucru.
*L:.
8209 A'I pune ardei în borş.
L;. POBORAN, inst. J, Olt.-GA\'.
UNI';'OR, prof. c. Simila, J. Tutooa.
A intărrtă, a luţl [we cine-va. După ce e înfocat de necaz
sali de mânie, tu îl măresct supărarea.
*L:.
8210 A sufla în bors.
,
Şezăt6re, II, P: 103.-FR. DMIE,
1, p. '1.'50.-D-NA I�c. Z. c. Bedad,
J. Tutova.
[482]
48:l
A. ronfai.
PROVERBE LE ROMtNILOB
*6-
8211 Nimeni nu'1 suflă în borş,
A. PAPADO\,oL-GALnlAH, Cono
Liter., p. 21. -- V. ALExANnHI,
Teair., p. '1039.-1. CREANGX, Pal'"
p. 230. - S. FL. MAHIAN, Traâ«.
Pop., p , H9.-E. 1. PATRICI'U, -Î112'.
c. Smulţi, J. Coourluiă.
Nimeni nu indrăznesce să'I supere, să se lege de dînsul.
«.'3lelan-Vodă tiind un om care nu suferiă nici când pre nimb
si/'i sufle în borş, JlII se lăsa pănă JlU elil tle-cărut căte o hătue <le la
nitel>. - S. FL. MARIAN.
<E abraş nu'i 81.fflit mulţi în borş»:
00 ya.p m;mot' S[J/J:<; �oG<; l/j),ry.':J(J.'i, 00010 [""(1)<;1).
r-». Elin.
Nunquam enim mea!': booes abegentnt, uec
equos? }
8212
S'a
8213
*
A mâncat bors.
,
păcălit, a paţ,it'o.
*6-
A umplut'o de borş.
P/'OV. Lat.
G A v. ONI�OH, prot'. c, Doi.rooşţ,
J. V(lsluii'i.-C. C. i\]ICLESCU. c.
JJil:clesct, J. VasIUI·'II.
1° Nu 'i-a facut l1lCI n trehă, nil s'a procopsit.
'20 'La batjocori t,
*6-
8214 Facă borş cu ...
G. P. ;)AL VIU, in». C, Smulţt, J.
Covurlwia.
NU'11l1 pasă de cum va iutrehuinţ« el cutare lucru.
'1) si 2) Nici odată nu aii depărtat nici boii uici caii meî.
[483]
MANCAP.E, BI'i:UTUR.\
BOTĂ
*6
8215 Nu da bata în mâna prostului.
483
!VI. LUPJ<:scu, înv. c. Broscent, J.
Suciaoa.
Nu pune pe prostul la vre-o trehă, căcl te vel căi.
*6
8216 Botă.
(;n. ,IIPESCU, Opinc., \1. 32.
I)e fel, nimica .
« Prirnaru nu scie carte botă �i '1 înşală şi copilul ăl mic».­
,IIP}.:SCU.
BRAGĂ
Ve<;li t.: tUl'ghie, Ne·
[Justo1'ie.
8217
La lipsă de îngheţată braga ne răcorăsee.
IOflD. (;OI.l';S(;U, Mss. II, ]1. ��8.
Braga ne recoresce în lipsă de îngheţată.
IOHD. (:OLESCU, Mee. II, Asem"
]'. '14,0.
Adică, ele nevoie, �i cu cele mal proste ne putem sluji (Go­
LESCU).
8218
Şî braga recoresce.
Iouu. (;OU;SCU, Mss. n, p. �I\).
Adică :;1 cele proste folosesc (( ;OLESCU).
*6
8219 Ca braga în 4iua de Pasct.
E. I. PATmCnJ, înv. c. S'mtlţi,
J. COV1t1'luÎ't1.
[484]
t'ROYERBELE ROMÂNILOR
Când o trehă merge reu căci, in diua de Pascî, braga nu se
caută.
Ne ţichi, ne sermoni, dopu Pasqua un so piu
boni.')
Pro», Itai.
*.6.
8220 Bragă desă
Peste masă.
D-NA H. BELOESCU, c. Bedad.
J. Tutova.
*.6.
Brohă grasa
Peste masă,
C. TEODORESCU, î11V. c, Lipooa,
J. Vasluit'î.-GR. ALEXANDRESCU,
nuujistr: J. Putna.
Prieteşug mare.
«Nu o să împărţesc braqâ âeea peste masă CU el».
j
I
•
8221
A be bragă cu cine-va.
A .. PANN, III. p. 'l25.
A trăi, a lucra împreună.
«Sciu că n'o să bl�1 brag(l cu tine>.
8222
*
Bragă.
Beulură prosta ; apă tulbure.
BRÂNZĂ
VeSli An, Frate, u-.
nă, Intuneric, Mltlll!JJiglt,
Runc, 8(�laf, Septemâni:t.
1) Nici smochinele, nici omiliile, după Pasc! nu mai sunt bune.
[485]
M�XCAR.E, m1:UTURĂ
*6
8223 Când e brânză nu-I bărbînţă.
485
I. CnEANGĂ, Conv. Liter., IX, p.
4!'i5; Pov., p. 45. - FR. DAME, 1,
p. 130. - S. TEODOREscu-KIP,I­
LEANU, J. Suc/ava.
Când e brânză nu e berbiniă.
A. DE CI!IAC, II, p. 48'1.
Când e una, nu e alta.
8224
*
Când ţI-e brânza mal prespătă, n'al smântânâ.
13leNGESCU, Cono, Liter., XI, p.
60.
Acelaş înţeles ca la No. R223.
8225
*
AI si tu puţină brânză la putină si eredt, acum,
" , ,
că al eăşărie.
L BĂNESCU, prof, J. R011l(m.
Când unul se crede mal mult de cât este.
*6
8226 Brânza O mâncat'o cânif, da gălâta '1 de faţă.
1. GH. SIMION, c. Băsesoţ-Tămă­
.�enr • .1. Falciă.
Ve�l1 Drac.
Când ore-ce semne vedesc un lucru.
8227 Brânza de capră strică şi pe cea de 61e.
J-JINTESCU, p. 1IJ.
Lucru re(l strică şi pe cel bun. Se dice şi pentru omeni.
[486]
486
PROVERBEL8 ROMANILOR
*6
8228 Brânză bună în burduf de (de) câne.
1UI\D. I :OLESCU, Mss, II, p. 87.­
IiAHONzI, p. :,0. - A. PANN, Edit,
'1089, p. �.7; III, p. 7t; Archiv.
p. ·W.-lJlNTESCU, p. 019.·-(; .. Po­
BORAN, inst, J. Olt.-P. ISPlRESCU,
Leg., r,18n, p. 'iÎo; Rev.Ist.,r,
p. ·'I;-.:J.-'YL LUPESCU, in», c. Bros­
cent; J. Suciaoa. -I·:AV. ONlŞOR,
1)1'01. c. Dobroceţ; J. Vaslui-(i.­
FH. llAj\]E, 1, ]l. J�.7 .. - gN. BAL_
TEANU, Lum., 1, r 07.'- V. CA­
LIN, stud: J. Argeş.- V. Fonsscu,
c, Folticcn·Z. J. Suc7am.--E. 1. PA­
TRICIU, îl11'. c. Smulţi, J. Coour­
luiii. - C:. IO!1D\CIJESCU, stud. c.
Cristesct ; J. Botoşuut, - LAUHlAN
s: MAXlM. r, p. :254. - V. SALA,
dasc. c. jI oşcoă-Baresct, comit. 13i­
hor. Urujaria, - 1. G. VALEN'J'I­
NMNU, p. :33.-C. C. ]J UNG I<:'!'[ANU,
c. Cosoeeţ, J. Bîehedinţ), - K, A.
I.A1IFlRESCU-])lACON, in», c. SaH­
bienii; J. DOI'07wl.--H. D. ENESCU,
în!). c. Zamostea , J. Dorohoi, ­
l. SILAf: III, comit. 111u1"eş- Turâa,
Ungaria.
Brânză bună în burduh. de câne.
C:. \'J':GlHJZI, r, ]'. 24fl.
*6
Brânză bună în burdus de clÎne .
. \.VP •. CORcr:A. paroh, c. Coşteiii;
Banat.
Brânză bună în [ole de câine.
T. CODH"SCU, Uricar, XXII, r­
;- •. 1.
Brânză bună bătută 'n [ole de câne.
D. POl'OVlCIU, in» c. Cuvin, co­
mit. Arad, Ul1gcwia.
[487]
.\I�NCAHE, BI":UTUHĂ
487
*6
Bunii bninzâ, nurrwt e în [ole de câne.
IUL. GHOI,'ŞOHI<:ANU, Înv. c. Gatş«,
comit. Arad, Unqaria.
Ve,).! Caş,
A.raUl pe cel invăţaţl, dar nebunî si cu năravurf rele (UOLESCU).
Pentru omul deşt��t dar cu năr�vurl urîte salt, într'un mod
mal general, cu o calitate �i o mie de defecte.
8229
De am ave brânză, după cum n'avem pâine,
bună apă de păpară.
TORD. GOLEseu, Mss. Il, p. 92.
Se dice când tate ne lipsesc, după cum a <;lis un sărman ce
trecea pe o punte de o apă mare şi n'avea ce mânca (Gor.nscu).
Une bonne [ricaesee de pain sec.
Prov Franc.
*6
8230 Mânâncă brânză cu mămăligă g61ă.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
J. Vaslu'ht.
Pentru cel sgârcit. Ve<;lI No. 8248.
Se dice ca jiganii, când se aşsză la masa, vira brinza într'o
sticlă, pe care O pun pe masă, când le este poftă de brânză.
Apoî, aducend mămăliga, se pun cu toţiî împrejurul meseî, şi
incep a întinge pe din afară de sticla, până ce mănâncă tată
mărnăliga gola şi, în urmă, string masa, punend sticla in ladă,
spre a o ave îarăşî cLlnd le va mal veni poftă de brânză.
*6
8231 VacI n'avem, brânză mâneăm.
1,;. 1. PA'l'HlCIU, înv. c. Smulţt;
J. Coourluiă,
lo Sărac şi cheltui lor.
2° Pentru cel care scie sa dobândescă ce '1 lipsesce.
;-=:. Pentru omul ne-gospodar,
*6
8232 De un deget în turtă şi de-o unghte în brânză.
GAV. ONIŞOH, prof'. c. Dobro­
ve?, J. Vaslultt.
[488]
PROYERBELE RO.\1.�NILOP.
Calicie, sgârcenie, sgâr ie-brânză.
8233
Burduf de brânză în sem a câlnilor.
IaRD. GOLESCU. Mss. Il, p.815 ..
A dat burduful, cu brânză cu tot, pe se1i'i,Ct
cânelui.
A. PANN, I, r '167.-1-1lNTESCT!,
p. 20.
*
A elat burduţul de brânză în sama cânilor .
Gn. :\LEXANDRESCU, mooist», c.
Foc:;ant, J. Putna,
Se <;lice pentru cele ce ;;:e dau, în păstrare, la risipi torn
(GOLF;SCU).
Laisser alte?' le chai au [romaqe.
*6
8234 Brânză de Iepuri.
GH .. \LE\:ANDRESCU, maqist; . .J.
Putn«.
Lucru peste putinţă, care nu se află.
«Cere să '1 de şi brânză de sepuri»,
8235
*
Altă brânză (în ceea traistă).
Acelaş înţeles ca la No, 1881.
*6
8236 S'a băgat brâuza 'n putină.
A. PAr--.N, III, 1', '109.-Hr:\­
TESCU, p. '19.-GH. ALEXANDRES­
cu, maqistr. J. Putna.-G. Po­
BOHAN, inet . J. Olt.
Nu se mal in timplă ce s'a întîmplat, nu o să mal fie folo­
sele carif aii fost, nu mal e pomana ala.
[489]
489
*6
8237 A nu fi bun de nict o brânză.
LAURIAN!\; lVfAX!.'l, r, p. 23:'l.­
JlIK!'Eseu, p. 20.
*
Nu e ele nici o brânză.
P. ISPIREseu, Le.q. l, 1872, 1'.
'17:1.
Nu e hun de nimic, nu e nimic de facut cu dînsul.
8238
*
Nu e nici o brânză de el.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 234.­
L. Ş:\iNEANU, Dict. p. 'J07.-FR.
DAME. r, p. 137.
Acelaş înţeles ca la No. 8237, însă exprimat într'un mod
mal energic.
*6
8239 A nu face brânză cu cine-va.
LAURIAN & MAXIM, r, p. 2;0,:3-'::
'1212.-I. CnEANG.:î" Pov. p. 230.-­
FR. DAME, II, p. 6.-G. POBOHAN,
inst. J. Olt.-GAV. Oxrşon, prof.
c. Dobroveţ, J. Olt.
A nu face trebă, a nu se înţelege cu cine-va.
<Numar eu el "in de hac. Alt sklptm in locul meii nu mar face
brânză cu Harap-All. căt e lumea şi pămîntul. s , -CHEANf:Ă.
*6
8240 A nu face nici o brânză.
LAUHIAN & l\hx.lM, I, p. 2 .• 3.­
Fn. DAMI�, 1, p. '157.
A nu ishul.i, a nu face nicî o ispravă.
«Ce bl'ânzc't mi ·al făcut ?»,
*6
8241 M'ai umplut de brânză!
IOHD. GOLEseu, lfIss. II, p. 1 .. :3.­
G. P. SAL\'IU, înv. c. Smulţî, J.
COflUrlUIU.--G. ONIŞOR, praf, c.
Dobroveţ, J. VaslultI.
[490]
490
PROVERBELE ROMÂNILOH
---
*�
Me umpluş: de brânză!
G. I'OBoRAN, inst, J. Olt.
Ve!}I J!î·lipe8ci.
t o Se dice pentru cel ce nu ::;râ'iesc cuvinte potrivite, cum
şî pentru cel ce nu dau cât se cuvine (Cor.eseu).
2:. Nu mi-al făcut ce speram.
*�
8242 S'a umplut de brânză ca br6sca de per.
l:. P. SAL IIlJ, in», c. Smulţt, J.
COVU1"lui'/1.
::\u a câştisat, nu s'a folosit cu nimic.
*�
8243 A strica brânaa.
LAURIAN S: MAxm,n, p. '1:-:0'1-
M. BALLY, c. Cârlomitnesci , J.
Tutova.
A se supăra.
«A stricat brânea Niculae .
*�
8244 S'a împuţit brânza.
IJ-NA Ee. Z. c, Berlad, J. Tu­
to"a.-J�.l.PATRlcIU, îav. c. Smulţi ;
J. Couurluîu, - Gn. AU:XANDRES­
cu, maqiet», J. Putna.-A VR. Con­
CEA,lJa1"oh, c, Coştelit, Banat.
*�
Se impute hrănza între ei.
lUL. t:noFşont:ANU, 2n/1. c. (ial­
şa, comit. Arad, Unqario:
A se strica prietenia. Acelaş inţeles ca la No. 8243 e�pri­
mat cu maî multă tărie.
«Cu mine N ... şi-a împuţit brânzo»:
*�
8245 S'alege brânza din zer •
. \VH C:oHeEA, paroh, c. Cal/terti,
Banat.
[491]
:lIÂNCAHE, B1�:UTUn.\
----�---�--��--�--�---
Veg.l ti-as.
S'alege binele din reti, se va găsi cel vinovat şi cel ne-vi­
novat.
*L:.
8246 'I-a cam esit brânza în barbă.
,
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi; J.
Coourluiu,
A.imbetrânit. Se intrehuinţeză cu înţeles de: şi-a plerdut
credi tul sau puterea, nu mal face nici cinci parale.
8247
*L:.
'I-a cădut brânza în barbă.
,
E. 1. PATRICIU, î/IIJ. c, Smulţ'i,
J Conurluiu,
Când unul a dat norocul peste el.
*L:.
8248 Pune brânza în sticlă şi întinge pe din afară.
(;. P. SALVIU, inv. c. Smulţi, J.
Cocurluiu;
Acelaş înţeles ca la No. R230.
*L:.
8249 Brânză 'n sticlă.
\'1C. MATEESCU, înv. c, Mooiliţ«,
J. Putna.
Pentru omul 8gâreit.
*L:.
8250 Pune brânza în strachină şi întinge pe alăturea.
A. PANN, Edit. 'Ui89, p. 64 ; rn,
1" 78.--H. P. IU�])J�u, ElYn!. Magn.
r- 6�13.-HLN'fI<:scu, p. 19.-H. D.
I�NESCU, in». e. Zamostea, J. Do­
rohoiu,
*L:.
Pune bransa 'în strachină şi întinge alături.
Semin, Buc. Ci. V[ priw P. r:ÂR­
BOVlCEANU. prof.
[492]
<Era un putu ele sgârie-brdnz(l».-CnEANGA..
Acelaş înţeles ca la No. 8248.
1° Om forle sgârcit. Acest înţeles este cel obicinuit.
Vec,ll a se Arde.
1. CREANG.�, Amint, p. ;';O.--GA le;
ONIŞOR, prof; c. Doororeţ; J. Vas­
luiu: - K 1. PATnICIlJ, in», c.
Smu1ţ'i, J. Coourluîu, - El,!. Po­
PESCU, înv. c. C'iociinesci-lVIlkgi­
nent; J. Tolomiţa ... C:. TEODORESCU,
'110. c. Lipova, J. Vas1u-Tu.
1JAr.VNZI, p. 96.- Cn .. 1 IPESC!.:,
RllW. 0/'((11. p. 287.
1. G. VAVENTINEANU, p.4'1.
Cu bucatica mică se prinde pescele mare.
Cu bucăţica mică se prinde pesct marf,
P. ISPlHEscu, lie», t«. 11, p.
'Vi8.
v cq.f Logoji'ft.
*
Brânză 'n bete.
BUCATĂ
*
Bucata bună, cine-o Iepedă?
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 85.­
P. ISPIRESCU, Re!>. i«. I, p. 45:3.
*L>.
Sgârie- brânză.
PROVERBELE HmrÂNILOH
----------------------- ----------------
'1" Om ele nimic, flec care se crede ce-va.
2° Prost, ne-priceput.
Adică lucrul bun, eul nu''i place'! (GOLESCU).
492
8251
2° Om arţâgos, cărpănos, câr Litrn-, căruîa nu pote niment sa
'l intre în vo'ie.-J. Vasluht.
8252
8253
8254
[493]
MKNCAHE, BE:UTUH.�
493
Cu bucăţele mic?' se prind pesci marto
LAURlAN & MAXIM, II, p. 651.
Veql Jii'îdimituri1, Pesce,
Pitic, Rîmi1.
Acelaş inteles ca la No. 2453.
*
8255 Bucăţica mare
Trece cu 'nnecare.
Ve<;l.l Imbucătură.
10 Pentru cel lăudăroşi şi hunî de gură.
:20 Pentru cel lacomi la avere.
8256
Bucata mal mare de cât fărămitura.
IOHD. GOLESCU. Mss. II, p. 85.
Adică păcatul de cât greşala. (Gor.sscu).
8257 Mestecată bucată
Cere �î aşteptă.
IOHG. GOLESCU, lIf.ss. II, p. 44.
Se dice pen tru cel ce vor tate, el'a-g·ata, fără nici o oste­
nelă (Gor.nscu).
*
8258 Bucata din gură.
LAUHIAN S: MAXDI, 1, p. 267.
*6
.It' ş'i rupe bucăţica din gUTl'!"
S. I. GROSSMANN. Dicţ p. 4.­
GH. ALEXANDRESCU, maqietr, J.
Putna.
IOA ela din puţinul seii, şi la care ţine mult.
20 .\ cruţa, a economisi.
BUCĂTĂRIE
Ve�l1 Rochie.
[494]
8259
PHOVERBELE ROMÂNILOr:
Cu bucătăria. plină
Sărăcia e vecină.
HAHONZI, I': 6'1.-·JJINTESCli. p.
HJ.
Ve<;ll Cuhnie.
Cel care petrece în desfatărî, ÎŞI prăpădesce starea.
A grasse cuisine, pauvrete voisine.
Pron, Franc.
A. grassa cucina, pOVert(b vicina 1).
Pl·OV. tua.
Wohlschmack Brinqt Bettelsaclc 2).
Pro». Germ,
*.6
8260 Bucătărie grasă, moştenire slabă.
1. TZINTZU, inr;. J. BuziJi'i.
(;r:. PoIENAr.u, inr; .• 7. Pu tna.
Vec;ll Culmie.
Grasee cuisine, maiqre testament.
Prol>. Franc.
Cucin« grassa, magra erediiâ 3)
Pro". Itai.
Buena olla, !J mal leslamento 4).
Pro», Span,
Felle K. uche, măqerc Erbsctiaţt o).
Prov. Germ.
BUCATE
Ve(,ll Draţroste, l11i!rC!1',
Pâne, Pisică, o. Sără,
Sare, Vorbă,
1) Cu bucătăria grasă, sărăcia e vecină.
2) Măncarea gustosă aduce t raistă,
3) Bucătărie grasă, slabă moşteni ro.
4) Bunii ola şi fet] testament.
5) Grasă bucătărie, slab testament.
[495]
MÂNCARE, B1�UTUR'(
*6
8261 Vece feluri. de bucate,
Tot fasole mestecate.
un ALEX.ANDRESCU, nuujistr. J.
P1,ltI1Ct.
1° Pentru cel sărac �i mândru.
2° Tot acelaş lucru.
*6
8262 De cât bucate stricate, mal bine maţe sparte.
uAV. ONIŞOR, prof; c. Dobrooşt,
J. Vasluh'i ..
Pentru cel lacom la mâncare.
8263
Bucatele de la masa altuia sunt mai cu gust.
A. PANN, sau. Btl9, p.o::;; III,
p. tlL-HIN'j'ESCU, p. 'l9.-P. 15-
PlflESCU, Reo. 18t" I, p , 45:i.
V e�l Mâncare.
Prov. Franc,
I'entru cel sgârci t care" în tot-de-una, e gata să primescă
ele la alţit, dar nicî de cum să de la r-indul seu,
A table d'autnti an manqe de meilleu» appetit
que chez soi.
Si balla bene eulla sala degli auri+].
PI·OV. itai.
Aur aiuierer Leule Kirciiuieiii isi gnt Gă.ste
laden 2).
Proo, Germ,
1t'8 [Jood io Cr-y Yule al ollier men's cost 3).
P!·OV. Engl.
8264
Bucatele, ca muferea, fără dresurl n'are gust.
Ionn, Cor.resen. Ms«. II, Asell/.,
p . 20".
'1) 5e jo că bine In salu (odaia) altuia.
2) Cănd altii sfinţesc biserica, e bine a pofti musafiri.
3) li: bine să strigi Yule când alţii plătesc.
[496]
496
PIlOVERBELE ROMÂNILOR
._-----
Ijl deschide pofta de mâncare.
8265
A mânca singur bucatele şi a lăsa altora zăma.
LAURJAN & MAXIM, 1, p. 267.
A trage singur tot folosul, lăsând, pe sema altora, forte pu­
ţin sau nimica.
8266
Bucatele fură bune, dar nu a sciut naşa să le
pue.
P.ISPlRESCU, Iie»; 18t. 1, p. 45.3
*
Bucatele fură bune, dar n'a sciui naşa a
le pune.
A. PANN, Moş Alb, 1, p. 'lll.­
GR. ALEXANDRES.;U, 1/lagi8tr., c.
Focşani, J. Putna.
Hiii! naşă, bucate bune,
Dar nu mi le a1, sciut pune I
G. Dm1. TEODORESCU, Cercet .,
p. H.
Acelaş înţeles ca la No. 82fj6.
SNovA
'Când lucrur-ile nu vin cu orindui ala cuvenită. Se dice, mal
ales, in deridere.
LAMBRlUR, J. Iaşi, - G. DE,!.
TEODOIH:SCU, c-.«, p. 74.
llELIADE-HĂDULESCU, XL VIll.­
P. ISPlRESCU, Rev. J8t. 1, p. 228.­
T __ AUHIAN & MAXLIT, 1, p. 423. _
GR. JIPESCU, Opinc, p. 86. - M.
f'ĂSCULESCU, La întîl. p. 3'1.
Bune bucate dar reu date .
A fi în capul bucatelor.
«Ţ'iganul cu laptele acruuu. de la naşu, dup:l ce se sâturase,
ele nu mal putea mancâ, cănd Veq.ll că, pe la siirşitul meseI, naşa sa
aduce un purcel fript la coptor disc, lăs.mdu'j gura apă: «Hiii 1 naşă,
bucate bune, dar nu. mi le ai sciu» pune 1»
8267
8268
. �
j
d
il
1
I
II
, I
III
1 I
[497]
MÂNCARE, BEUTURĂ
Vednic in fruntea bucatelor.
!'\:l7
-----
(:AV. ONIŞOR, Junim, II, No. :10.
In locul cel mal bun, cel mal de cinste şi, prin urmare, cel
mai mare, cel mal puternic, şi în stare de a trage folose din
acesta.
In capul mesef staei personele cele mal considerate. Ex presiu­
nea în capul bucatelor, este şi mai energică de cât in capul
mesei. Cea ele a eloua se referă la cinstea ce se dă eul-va, cea
d'intâi(t mal mult la plăcerile şi fo16sele ele cari se bucură,
cel chemat şi pns îl! capul bucatelor.
Tenir la queue de la podle.
Ptov. Franc.
8269
*
Buea te greceşct.
GR. POIENARU, ing. J. Buzet'l.
Acele� înţeles ca la No. 4990.
BUCĂTURĂ
*6
8270 Fă bueătura cât ţi-e gura.
Sem in. Btic. el. VI prin l-·.
r:ÂRBOVICEANU, prof
Ve<;li DU1I1icat, Imbucatură.
1° Nit li! lacom.
2° N II le încerca peste puterile tale.
l�J bisoqnio [ar i bocconi a misura delta boccorş.
Proo, ltal.
Marin muss den Bissen nicht qrăsser machen,
als das Maul 2).
Pron. Germ.
-1) Trebue făcute bucăturlle după măsura gur ei.
2) Nu trebue făcută bucătură mai mare de cât gura,
[498]
488
PROVJi:RBELE ROlJÂNILOR
$6
8271 Cu bucăturs mică se prinde pescele mare .
.G. POBonAN. inst., J. Olt.
Vegl lrnbucătură ..
Acelaş înţeles ca la No. R254.
$6
8272 Bucătura mare se pune în gât.
Gn. ,I\U:XANDHESCU, maoisir. J.
Putna.
Veg.l lmbucătură,
Acelaş înţeles ca la No. 8255.
8273 Celii mai buri bucunele cace de familia 1).
Fu. MlKLOSICH, Bum. Unter . 1
1'. 8.
Cele mal bune se cuvin celor mal marî.
1 majo bucconi zi dei parowi 2).
PJ'ov. Rov.
$6
8274 Il numără bucăturile.
G. POBORAN, insi, J. Olt.
'1° Il dă puţină mâncare.
2° Când unul tot spune cât mănâncă un altul.
BURDUF
Vesl1 Brânza, Câ/Je,
Carte.
$
8275 A lega burduf pre cine-va.
]i'n. DA�lE, I, p.1B8; II, p.263.
Vec,ll Cobză.
A leg-a cu putere.
1) Cele mai bune bucături tatălui de familie.
J)\ r{'\!A lY\!'Ii mari bucăluri sunt pentru stăpâni.
[499]
8276
MÂNGAR1':, m;;U'l'URĂ
*
A '1 face burduf de bătate (bătăî).
G. rOBORAN,1:nst. c. Slatina, J.
Olt.
A '1 umfla în bâ tăl ; a '1 bate fara milă.
8277
o să '1 facă ptelea burduf.
IOf\D. GOLESGU, MS8. II, p. 10.
Adică o să '1 căznescă Iară milă (GOLESGI1).
*,0.
8278 A se umfla burduf.
G. I'0I30RAN, inst. J. Olt.
Din mâncare pre multa.
BURETE
VeqI Cap. II Se VI, c.
Burete, Drac, Poftă.
*,0.
8279 Doar neam mâncat bureţi.
ILm HOGlo'!'Ă, teol. c Seiişte,
comit. 6ibit'l, Transilvania.
Vec;ll Ctnpercă, CI Mânca,
Păstrăr;
Doar n'am înnebunit.
*,0.
8280 Par'eă ai mâncat bureţi.
MOISE ['OPOVICIU, peda,qolJ, e.
COV1'Oq'l, rom it. HUJ1fdiora, Tron­
siloonio .
1° A '1 înnebunit, aîurczf.
20 Se dice CelUI slab la tru p.
BUTILCĂ
[500]
l'HOVERBEL E n.O:VIÂNILOR
Ve<j.I Saltea.
Pentru vin şi, mal ales, rachiii.
CANĂ
CAIMAC
G. MUNTEANU, p. 30. - BIN­
TESCU, p. 24.
Ve<;lr OI, 1'ivgă, Ulcior, U/·c'im·.
Caimac.
Câna până atunet merge la Iântână, până se
sparge.
Adică ce e mal hun.
CAFEA
E 1. PATRICJU, înv. c. Smltlţl,
J COVW·/tVIU.
81>81 )J
*.6
8281 Cafea rusescă.
8282
Prov. Franc.
CÂNCEU
Nu de multe orf inşelă, fură, minte, etc. cine-va, in cele
din urmă trebue să se prindă odată.
ANA ROŞCA, c. Topâl'cea, comit,
Sibitt, Transiloani«,
Tant va la cruche a Teau. qu'a la fin elle se
brise.
Când e omul het,
V er.!I Oi�gii.
*.6
8283 E reu
De câncău ;
E betegă
De oiegă.
1
q
[501]
M�NC."'RE. BI�UTURA.
CAPAC
8284
Capacul după olă.
lORD. GOLESCU, ]Jfss. II, p.
'103.-S. 1. GROSSMANN, Dict. p.
2::H.
Adică orî-ce după cuviinţa sa (GOLESCU).
*�
8285 Si-a găsit capacul.
,
Vegf Drac, 61a, Tingire.
Se dice despre căsătoriile potrivite in răutate.
8286
Se arueati căpaehea �î-află tingirea 1)
Gazeta. Macedon. 1, p. CI.
Se-arucuti căpnca, di s-aţlă tuuizcrlu'"}.
PER. PAPAHAGl, Zweit. Iahres.,
p.16'i.
Ve�ll 'l'il1gil'e.
Când miri! sunt amîndoi urîţl,
Kein Top{ so schie], e1' findet seinen Deckel3).
Prol'. Germ.
II n'y a point de pot si laid qui ne irouoe son
couoercle.
Prov. Franc,
Non vi e pentola si brutta che non si troui il
sua coperchio 4).
Pro». Itai.
*�
8287 A'i găsi capacul.
A. PANN, III, p. 42.-D-NA Z .
.!UVAHA, c. Feâesci, J. Tutova,
1) Se rostogoli capacu şi află (găsi) tingirea.
2) Se rostogoli capacu, de'şt află tiugirea.
3) Nici o 61ă cât de strîmbă, să nu'şi găseseă capacul.
4) Nu e 61ă câl de urilă care să nu'şt afle capacul.
[502]
PROV�RB8LE ROM��[LnR
�-----------------
Găeesce capac la tate.
1<:. I. PA'1'RICIU, ino. c. Smultt ;
J. Coourluiă .
�1 o A g'isi cusuru vorbei.
2° A nu lasa farâ reSPUl1S, a face respunsul cuvenit.
"1:',, loc 'Îi găSt capacul".
*6
8288 .!'i pune capac.
l; A V. ONIŞOR, prof, c. Dobrooeţ,
J. Vasluit1.-GR. ALEXANDRESCU,
1Jtagistr. J. Putna.
l'' A'i inchide g'ura cu un repuns hine potrivit.
2" A acoperi, a ascunde fjTeşelile eul-va,
«Fug'i de linguşitort c.ir: i\l vorbesc tot pe plac, puindu'ţ; la
t;Te�elI capac».
CARACUDĂ
8289
*
Caracudă.
Locot. C. CmS'1'ESCU, o. Vale(�-
R. a, J. Vaslui ii.
Om de puţină insemnatate, şi cum dice francesul : le menu
(retin.
«A reiuas numar curacuda, �eJil at"l IUbit cu toţil».
CÂRCEAG
*6
8290 Cârceagu merge de multe ori la fântână până
se sparge.
0\ VR. COHCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat,
Vec.li Ulcior.
Acela? înţeles ca la No. 8282.
[503]
)lÂNCARE, BI;:UTUR�
-- -- --�_._------- .---�----�------
503
Se uumesce cărceaq, in Banat, un ulcior de pămînt în care
se ţine apă de beut.
GÂRciuMĂ
Ve�lI a ss, e«, es«.
turii.
*6
8291 Nici cârelumă 'n drum
Nici parale 'n pungă.
T. I:L\L:\'iEL, înv. c. Steţnneeci ;
J. Vâlcea.
Se dice când te intilnescî cu vre-o ruda ori pri et in, într'un
loc unde nu ai cu ce face cinste.
Acesta dicere se obiclnuesce a se dice mal mult d'andoselea :
Nic; cârctu.mă "n pungă
Nici parale 'ii drum.
*6
8292 Cine te vede intrând în eârctumă nu 4ice că al
intrat să te închini.
.\ .. I'ANN, Edit. '11:)8V, Jl. ')�,; 1,
p. -In. - HIN'j'ESCU, p. 27. _. P.
ISPlRESCU, Rev. lst.lI, p. '1fi5.­
DOBRE MARINESCU, înv. e. Ptrou­
Roşu, J. Argeş.
Se dice pentru beţiv] precum 'Îi pentru acel' carii se adună
cu cel re], car il şi dinşif tot rei se socotesc.
Pentru omcniî beţi vî.
8293
Popa tocă şi îl CMIDă
La biserică să mergă,
Ei la cârcîumă alergă.
A. PANt-.', 1, p. HO.-HIN'j'ESCU,
p. -1'.0.
*6
8294 Cine pune urechile la crăclmă multe aude.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesct; .J.
Tutoca.
[504]
Pro», Franc.
Adică lucrurl ne-plăcute pentru dînsu.
Qui ecoule aux portes entend souoen: plus
qu'il ne âesire.
PROVERBELE ROMÂNILOR
Ve�ll Uşă.
504
ehi sta a scou«, pocli de bii el seniirti+].
Pron, Itai.
Ouien escuclia, su mal o1Je 2).
Prov. Span,
De l' Horcher an der Wand Hort seine eig'ne
Schand 3).
Proo, Germ.
*6
8295 Cine intră în crâclmă nu intră ca să se în-
chine.
GR. ALEXANDRESCU, mapist»: . J,
Putna.
Pentru cel a căror rea purtare se dovedesce după ore-cad
semne.
*6
8296 Crîşma ort O vindl, ori te vinde.
G. P. SALvru, în". c. 8mulţ"
J. Cocurluiu:
Arată vrednicia omului in negustorie. In loc să vindf mar-fa,
daca nu eşti vrednic te vinde ea, adică rămâî calic, perdend
şi ce al avut.
*6
8297 Crîşmă (birtul, îăgădăul, ospătărla) eul îl place,
boii 'n jug baiă nu 'I face,
V. SALA, dasc. c. Vaşcoii-Bă­
j'(18C;, comit. Bihor, Ungaria
1) Cine stă de ascultă, puţin bine va audi.
2) Cine ascultă, răul seu aude.
3) Cine ascultă la uşă aude pentru sine o ruşine.
[505]
MÂNCARE, B1\UTUR.�
CUI îl place să mănânce şi să M bine, sărac ajunge.
CÂRNAT
Veqr Datorie, Şagil,
Socotelii.
8298
Cârna tul, când se 'ndesă, începe a crăpă.
IORD. GOLESCU, Mss, II, p , :'\(; ;
Asem., p. 76.
Adică cel lacom (GOLESCU).
8299
Mal multe �ile de cât cârnaţf.
K.\.ROLY Ăcs, p. 8'1.
*6
Mat multe dile ca cârnaii,
IULIU GROFŞOREANU, duse, c.
Golşa, comit. Arad, Unqaria.
Nu e în tate dilele Lelşug, folose, petreceri. Acestă dicere,
de care se folosesc Româniî din Ungaria, pare a fi o traducere
a proverbuluî similar maghiar.
Ogni qiorru) non e testa 1).
PrOf!. tua.
Es is nicht alle )'ctg Sonntag 2).
Pl'OV. Germ.
T6bb nap mint l\'olbdsz 3}
Pl·OV. Ung.
8300
*
De când ploaă cârnaţi.
A. PANN, Fab. 1, p. 126. - L.
ŞĂINEANu, Semas., p. 363. - 1.
fi RBORE, ing. J. EI/zeu.
'1) Ftc-care 'li nu e sărbătore.
2) Nu e fie:ce 4i Duminică.
3) Mai multe qi1e de cât cârnaţl.
[506]
HAIWNZI, P- 47.
De când ploio. cu cârnaţi.
P. ISPlHl,SGU, Rev. u«, II, 1'.
156.-A. PANN, Fab., 1, p. 1'17.­
FR. DAME, III, p. 233.
Ve�[l Cioc.
De mult, într'o vechime iudepărtatâ când orî-ce se putea in­
timpla, şi chiar lucrurile cele mal de ne-crcdut.
Lorsque les aloueiles uoue tombaient toule ro­
tiee dans la bouche.
A. fi de c/uul cu pl6ta cu cârnatu,
A'!'. PETHESCU, ing. c. Curtea­
de-.Aj·geş, J . .Argeş.
*6
Pe când ploaii cârnaii şi lipi; calde.
Pro». Franc.
In tot-de-una poporul a credut in asemenea ploi ne-ohicî­
nuite. Pliniu, în istoria sa naturală, .ne vorbesca de plot cu
lapte, cu sânge, cu fer, cu lână, cu cărămidî, etc. Ve\li A.
PANi':, Pab., I, p. 117 la 126 şi J.. ŞX.INEANU, Basme, p. 121,
917, 839, 881 şi 997.
i
, I
*6
8301 Cârnatul lung nu e bun.
E. 1. P.\TI\lCIIJ, ilHI. c. Smulţi,
J. Coou.rluiii,
A ţine treha de scurt.
*6
8302 A lungi cârnatul.
C;n. ALEXAIWHESCU, maqistr, J.
Putlla·
Adică trcba.
*6
8303 Ca un cârnat.
G. POBOHAN, inst, c, Slatina, J.
Olt.
Plin, gras de plesnesce,
[507]
,rANCAf\E, BI':U'l'l:nĂ
CARNE
Ve<,ll Os, Parale, Pe­
ele, Beii.
8304
Carne tînără şî pesce bătrân.
Iono , GOLESCU, Mss. 11, ['. '103.
Veql Viţel.
Adică. ore-ce după cum se cuvine.
Jeune cluiir el uieuo: poieson:
Prov. Franc.
*Li
8305 La carne lesna e rea zama.
V. SALA, clase. c. 17aşc0'I1-Bă­
l'escl, comit. Bihor, Ungaria.
Tot ce e eftin nu e bun. Carnea mal eftină este slaba.
*Li
8306 Carnea cea ef'tină câinli! u mâeă.")
ILIE Grucu, prof. c. Abela 5\: Bit­
âs«, Epir.
Pentru cele rele şi fara preţ.
8307
Alavdă f:îsulili, s-mâeă carui."]
•
P. PAPAHAGI, Zmeit. Iaht·. p. 'l4,B.
Pentru cel cari, Între două sau mal multe lucrurî, laudă pre
cel mal prost,
Lolie die Berqe, und bleib' in cler Ebene.3)
Prov. Germ.
Praise tlie sea but keep 012 land."]
ProlJ. Engl.
1) Carnea cea eftrnă, cânil o mănâncă
2) Laudă fasolele şi mănâncă carne
3) Laudă rnunţii ŞI stă la câmp.
4) Laudă marea şi locuesce pămîntul.
[508]
PHOYEHBELE ROM.�l\ILOH
Il (aui louer la mer el se tenir en terre.
Proo. Franc.
Hoblar de la mar, y eslar en la tie?'ra.1)
8308
Prov. Span .
*
NicI carnea să ardă, nict frigarea.
A. PANN, sa«. 181l0, p. 6r;;
III, p. 77. - HIN'j'ESCU, p. 27.-­
AL. MAHTINIAN, J. I{fov.
Acelaş înţeles ca la No. 8308.
Să nu fii nicj prea sgărcit, nicl prea cheltuitor.
Adică cu îndurare să urmăm la tate (GOLESCU).
HIN'j'I';SCU, p. 27. - BARON!'I,
p. 60.
Ver;ll Miel.
Nici carnea ne-friptă, nici frigarea să se arqă.
IO!�D. GOLESCU, Mss. II, p. 'lUtI.
NicI carnea cu 6se, niet frigarea arsă.
*
A nu arde nici carnea nici frigarea.
M. CAI\IAN, public. J. Laşi.
*
NicI carnea, dar niel frigarea.
8309
8310
8311
ELIODon VERUATTI, c. Balş, J.
Romanaţt,
Potrivit, nicî prea mult, nici prea puţin.
,.
I
I
II
«Nu CIOll' nici carnea, dar nici .frig tren»,
*L.
8312 Tocmai carne pe 61ă.
G. POBORAl'i, inst, J. Olt.
'A) A vorbi de mare .�i a sta pe uscat.
[509]
G09
�1.;;'NCARE, BEUTUn.�
--------------------
S'a ajuns tocmai ce era.
*6
8313 Carne fără ctnlan nu se pote.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci , J.
Tutooa - K 1. PATRICIU, înv. c.
Smulţ'i, J. Coourluiă,
*6
Carnea [ără de ase nu se vinde.
G. MA DAN, c. Trw;en'i, ţin. Chi­
şenMl, Basarabia -.
*6
Carne fără ase se pote?
I. G. SIMION, c. Bâsesci-Tânia­
şent, J. ssia«
NLl e carne fără ase.
FR. ])AMI<;, III, p. '163.
Nu e om fără cusur, folos fără pagubă, plăcere fără sup(­
rare, într'un cu vînt: printre multe lucruri bune trebue să fie
�J ce-va reu.
»o: vin sans u«
Prov. Franc.
l{ein Fisch oh.ne
Jtăl1gel! J
Grăie. Kein Mensch. oh ne
Prov. Germ.
8314
Un c'e carne senza osse 2 J.
Pl'GV. Cors.
*
Carnea de lângă os e cea mal dulce.
D-NA E. B. l\'[AWH, p. 86.-D-HA
DIDINA ZANNE, c. Berlaâ J. Tu­
too«.
'10 Cu înţelesul seii natural.
'1) Nici un pesce fără ose, nicî un om fără cusur.
2) Nu e carne fără ose,
[510]
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pro« Germ,
Prov. Franc.
Proe, Germ.
LAUHlAN & MAXIM, 1, p. 454.
Carnea face carne.
FIei scl! maclit Fleisch ă).
PTor. Port.
Carne carne cria 3}.
Carne l'a carne, pegce l'a ve,'lce 4).
P,·ov. Itai.
Chair ţ'ait chair, el poieeon poisson,
La carne pil� vicina all'osso e pili saporita 1).
p,·O". iua.
Prou Franc.
2° Pentru părinţt �I copil.
La chair la plus pre« des Oi; est la plus iendre.
le năher dem Bein, je siisser das Fleisch; P
Carnea este cea mar hrănitore mâncare.
8a15
CAŞ
Veqr a Lua, Pân�,
Pesce, Sătaş, Ter'Ciil.
*6
8316 Na, câine, caş
NumaI că scăpaşt.
1" GXRBoVIC��ANU,jJ1'Of. J. GMj.
'1 j Carnea mat aprupe de O!5 e mai gus tosă.
2) Cu cât e mai nprope de pi clor, cu atât e mai dulce carnea.
3) Carnea face carne.
',) Carnea 'ace carne şi pescele.
�)) Carnea face carne.
[511]
MÂ.NCAHE, BI�UTllH,\
Se dice atunci când, trimiţend pe cine-va să facă o trebă,
din care şi el urmeză sa se folosescă, caută numai ca să scape
de ea.
*
8317 Vede glinatlu şi Ji si-pare grunghe di caş ').
G. ZUCA, stuâ., c. Caoaia, Al·
bania .
Pentru cel prost.
8318
Caş bun tu foIi di câni 2).
PIeR. PAPAlIAGI, Zioeit, Iahres.;
r- 16!.L
*
CWj bun tu chele di ccîne 3)
ILIE GHIGU, c, Pericoii ; Epi1' -
1. COYAN, prof. c. BMsa. Epir.
1" Acelaş înţeles ca la No. 9228.
'2" Om deştept, inima bună, într'un corp pocit.
8319
*
Oaş bun tu ohele di porc 4).
1. COYAN, prof, c. Turla, Epir.
Acelaş înţeles ca la No. R3IR.
8320
*
Caş bun tu chele ampuţită 5).
1. COYAN. »rot- c. Perit'oli, liJpi'l·.
Acelaş inteles ca la No. R3Hl.
8321
*
Di chele di porc, Iole di eaş nu s'fa()e 6).
1. COYAN, prof, c, Abela , Epir ..
'1) Vede găinaţ �i 'I se pare bucată de ca�.
2) Caş bun în f61e de căn e.
3) Caş bun în pele de căne.
1» Caş bun in pel e de porc.
r,) Caş bun in pele împuţită.
H) Din pele de porc, f61e de caş nu se face.
[512]
PROYERBELE ROMÂNILOR
Vegl Vâtâlah.
Acelaş înţeles ca la No. 2864.
*L::.
8322 .Asa teă si ursucasu.
" ,
CA V. ONIŞOR, prof, c. Dobrociţ ;
J. Vasluiii.
Adică pe furiş,
*L::.
8323 Cas la stână.
,
*L::.
Pesce 'n baltă, cas la stână.
AL. ALEXANDRESCU, c, Htrşooa,
J. Conetanţ«. - T. Si'ERANTĂ, 1,
r 6.
Se dice despre acele lucrurt carf se află neapărat şi cu bel­
şug, în anumite Iocurî.
Ve�ll '1'. SPERAN'j'IĂ, Tiganul la stână.
8324
Ineă cu caşul la gură.
IORD. C:OLESCU, Mss. II, p. ro.
*L::.
Incă nu "i-a cărţut coşul de la gură.
Cn. JU'ESCU, Opinc. p. H2.-
P. ISPIRESCU, Re!'- Ist.l, p. 231.­
HIN'j'ESCU, p. 30.
*
r1 ţi Lncă cu caşul la qură,
LAURlAN & MAXH'l, 1, p. 50'!.
L::.
Tot cu casu la gură.
GR. JIPESCU, Opinc. p. 1�;U.
*
A ave coş la bot.
A. GOHOV.I,I, c. Folticeni, J. 811-
ciava.
[513]
�lÂ.'1CARE, BEUTUFL:t
A. fi incă puişor cu caş la gură.
P.ISPIRESCU, Rev. 18t. III, p.
878.-LAURIAN & MAXIM, I, p. 241.
A Il incă puişor cu caş la botişor,
HINTESCU, p. '156.-P. ISPIRES­
cu, Leg. I, ·1872, p. n3.
Nu 'i-a picat coşul ele la gură.
BARONzr, p. 86.
Adică încă copil pănă acum, după asemănarea pâserilor ce,
pănă puii au caş la gură, el îmbucă mumele (GOLESCU)'
A fi încă tiner şi a nu pricepe lucrurile vieţel.
«E ! e ! Măre Dane ! tot cu caşu la gltrtl păl ! N'aI audit vorba
alea că femela are noue gur1...»-JIPESCU.
Bejaune.
Proo. Franc.
Gelbsch nobel 1).
8325
*
A deşerta caşul.
Prov. Germ
G. POBORAN, insi, c Slatina; J.
Olt.
A o sbughiă, a fugi.
A cĂscA
Ve<,lI Cap. V, c, (t
C(lSC(!..
8326
Unul cască, ş'attul înghite.
A. PANN, 1, p. '167.-HINTESCU,
p. 29.
Unul cască gura şt altul 'înghite.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 1'1.­
GR. ALEXANDRESCU, prof, J. Put­
na.-l\f. STÂNCEANU, ino. c. Piria ;
J. lJ!Iehedinţ'i.
1) GIOC zalnen.
[514]
�14
D. J\'IILESCU, Gazei. ],faced. I.
p. ;�).
Se <;lice e&ml altul ne lea îmbucătura dia gura ce o aşteptam
pentru nOl (1 ;"I.r:"r�u).
Pr01'. Piem.
f
,
I
8327
PER. PAPAHAGI, Ziceit. lahree.
p. 'J'I,\).
Acelaş î,) I e I.c:; C;, 1" .\ o. 8:32(�j.
8328
AJtn lulşa;;, ş-altu s-oumnică."]
l'ER. PAPAHAGl, ZIOe'it. lahres,
1" 'l4H.
fI W. I;".c'.;i).. alţi s' cumănică. 5}
n.lVIILI<;;;cu, Gaz. Maced'J .\, [>. 3.
Acela� inlel,'o ,�:, h No. R328.
1) Alţii L'a��:'I, -rlti i i",�llii.
2) Unu] f3 . ...::t' '-"II:' ...:j 1111 �Hul n mănâncă,
3) Altul ,·,,, .. :1. ,01[,,1 ee riJ['.so""e (citşLigă).
4.) Altul \.:;���.;'l. .�i :dtni i1-\;'ţ ;.;-rijania.
;) Altii cn�·_:;�. al ti l ii�;' o:rij,wia.
�) Tn ef>Sc:i ",i ;,1:'111 �:; ',I11\,,)j·t;jţ:esce.
8329
1'jll i hxşoi. ş-altu paşci, ")
PER. i'AI·.HIMa, Ztreit Lalires.,
p. ng.
[515]
51')
CAŞCAVAL
*.6
8330 A se (prea) întinde la caşcaval.
L:A\'. Ui\I�On, prof c, Dobroveţ,
J. Vasluiîi - T. BXLcl.ŞEL, înv. c.
Şt�jl}ne8ci, J Vâlcea.
*
A se indulci la caşcaval.
Adică la vorbă sau la purtare. A se obrăxnicl. A vorhi S,lI'l a
face ce-va nc-cuviincîos.
8331
*.6
Nu te 'ntinde la cascaval.
,
IJIN'!'ESCU, ]'. 2!1. - I'. ISPI­
HEseD, Leg. 1, '1872, ]J. '160.-1.
IOH(;uLEseu, in». c. Baiu-de-Ara-
111<'1, J. 11fehedinţi. -- GAl. ONJ'iOR,
prot: c. Bătâbâneecţ, J. Tutoua.
*.6
Nu le tirule la caşcaval.
1. Pr;�eAmU, c P. Mernlll', co­
mit Fi.'tg<'traş, Transilvania.
Acelaş înţeles ca la No, R3:10, suh formă de oprire.
*.6
8332 A se dli caşcaval.
C;n. ALLX'-\;\/])[1ESCU, maqistr, J.
Putna,
*
A fi cascaval.
D-NA Z . .IUI'.U:A, c. Fedesci, J.
Tutora.
A fi mole, a fi prost.
*
Mal bine aş mânca caşcaval.
Când ore-ce nu ne viile' la socotela.
[516]
516 PROVERBELE ROMÂNILOR
*
8334 A trăi in (ca într'un) caşcaval.
Adică bine, în belşug, prinalusiă la şorecele din fabulă.
Vi'Vre dans son [romaqe.
P'·Ot'. Franc.
8335
*
A ave cascaval de ros.
•
Adică de unde să se folosescă.
CASTANĂ
*0
8336 A scote castanele din foc cu mâna. altuta.
D-NA E. B. MAWR, p. 57.
Ve<.lt Cărbune, Foc,
Jeratie, şerpe.
A se folosi de ajutorul altuia pentru a îndeplini ce-va pri­
mejclios, în folosul gijii.
Dicerile în adevăr Românescî, se �'ăsesc la No. :304, 673 şi
2509.
Bem suam aliena perieulo curare.vi
Pro». Lat.
Cavar la casuuţna dal [uco con la zampa al­
tnâ2)
Proo, Ital.
Tirer les marrons du (eu pour les auires.
Prov. Franc.
Au] anderer Leule Riicken lragel1.3)
Prov. Germ.
1) A'�i îndeplini lucrul seu cu pr imejdia altuia.
' 1 ... ,lin f,,� C.1l mana altuia.
[517]
MÂNCARE, BF;UTUR:\
517
ivlaking use Of' a Cat's Paui ta get the Chest­
nuls out of' the .F'ire.1)
Pmv. Engl.
CASTRAVETE
VCt}I Cap. 11, c. C08-
trauete.
*6
8337 Â.ulică, bine 'mi pică,
Orăstăveţî cu mămăligă.
IUL. GROF.-;;OREANU, dasc. c. Gol­
fa, comit. Arad, Ungaria.
In deriderea celui sărac, când vrea să se parte ca bogatul,
8338
*
'Nă moşe, In'i.aqă-arnă, câstrâveţ! căftă! 2)
I. COYAN, prof, c. 'Iueşa, Epir.
Când cerf un lucru care nu se pa le dobândi.
CADC
VcSll Şofet«.
A CEN.ATDI
Vel,ll (/ Cinătui.
CEPA
*6
8339 Cine mănâncă numai capă, dă mâna cu vîntu.
V. Irnm, stuâ. c. Coroâesci, J.
Tutooa,
Tâlharul trebue să se descopere. Cine e prins, gTell se des­
vinovăţesce.
1) A se sluji de laba pisicel pentru � trage castanele din foc
2) O bătrână in mijlocul Ieruel, caută castraveţl !
[518]
PHOVEI\BELE ROMÂNILOR
1) Imi aduce o cepă,
Vel,ll a Frămîntct,
Muiere .
[JAHONZl, l' [i';.
B. P. 11:l..şDEu, Cuvint. sn«,
II, p. 4Dfi.
Cine cerne t6tă dioa e semn că n'are gust să.
,
frămînta.
A da eul-va cepa.
Cine mănâncă cepă şî nu Iăcrămeză �
IOHD. GOLESCU, MS8, Il, p. tllL
A nu'I dă nnruc .
.I.l!l'i 'mpcriat su: azu.1)
Prov. 8((1"(1.
A CERNE
A nu ishuti Într'o afacere, a nu o duce la un bun sfîrşit,
AL. VASILlU, înt'. c. Tătdruşi..
J. Suciaoa,
Acelaş înţeles ca la No. 3139.
Adică cine greşasce şi nu se călesce (GOLESCU).
Ee. ,5!.?:IIAN, înv. c, Adam, J. Tu­
tava,
8344
*6
8343 A mânca o cepă degerată.
8342
*6
8341 A(}! o eepa, mâne o Iepâ, po'imâne herghelia
totă.
Vorba tig'anulul când a furat Cep;'!, şi prindenrlu'! Homanul;
l'a intrebat: Ce cauţi în grâdină, mei ţigane ?- Vintul m'a aruncal.­
Dar de ce al pus măn.i pe cepă '! - Ca să nu me dea vintul ,jos,­
Dar in traistă ce al pus? - Asta-! asta, şi tăcu ţiganul»,
8340
I
1111
t
I
, i
;�
•
[519]
Acclaş înţeles ca la 1\0. JW�q .
• 1{.b.
8345 Cine cerne totă 4iua, nu mănâncă mămăligă.
l:AY. j.I�{I:;'('fI •. I'n)/. c. Dobrooe],
J. Va,,"!<-':';'
Cine-şî perde vremea numaî cu pce;.;:\l.irile, 1<lI isprăvesce
nimica, şi, prin urmare, nu pote traS'e nicî lUI fr,I{/.< din munca sa
CEŞCĂ
8346
;;;
Nu ti hârsia, hârsită : nu te-hrvi rina, înviri-
nată, că scafa ;ine de-unvârIig-s l).
N. S'r. tI. NiioJ.!ole, . Macedoni«.
fericirea, ca şi nenorocirea, cerceteză de-o' riu-Iul pe fie-care
dintre nof.
CHEAG
CI-IEFTEA
8347
*
Nenorocită cheftea.
Acelaş înţeles ca la N o. ;3H.
CHIAG
8348
*
A fi un chiag sbtrcit,
1. 1:1<1':,\1";.<, (:'>111.'. Liter., X,
p, :'\81 ; 1'0'1'. 1', ·I�Î.
Adică betrăn şi fără putere.
1) Nu te bucură, bucurato; nu te mâhni, rnăhniro , ''':;:1 ",'�:jC:·1 dlleiJllpl'cjur.
[520]
PrlOVErlBI::LE nO:Vl.\NILOn
520
------------------------
·1
I
8349
*6
Are chîag (cheag).
P. IsPlRE;lCU, Bev. 18t. 1, p.
232.- Gn . .TIPESCU, Opinc . p.28
S: G5.-T. BXLĂ�EL, în!). c. Ş'te­
ţănesct, J. Vâlcea.
Are chtag (cheag) la inimă.
j-l!NTESCU, p. 32.-A. PAN!\, Ill,
p. 'lO,S.-FR. DAME, 1, p. 228.
Are cheag la pungă.
GR . .IIPESCU, Iieur, Oraş, p.
2GG.
Om cu dare de mână, eu avere.
«Sănătos lucru e s:\ aoeţ; cheoo« vostru şi la păs să lqnnniţl
elin ee aţl pUS».-JIPESCU.
*6
8350 A prinde chfag.
LAUHIAN S: MAXBI, 1, p. 3'14.­
GR. JIPESCU, Opinc., p. 7'1 &
105.- S. 1. GROSSMANN, in«. p.
'152.-G. POBORAN, inst, J. Olt.­
G.I v. ONI�on, prof, c, Gherl}/('j·
nesci, Tutona,
A prinde putere, a se îuavuţi.
«A prins şi. el o lecă ele clcuu]»,
Tot acelaş lucru �i lucru de nimic.
CHISELIŢĂ
,B
1 I
8351
CHIFLĂ
*
Tot trei chifle dece bani.
,
CA V. ONl�OP" praf c, Bedad,
J. Tutoua.
.,
•
Vel}l Cap. 11, c. Apă,
Piper, Tărîţe, Uliţe),
[521]
MÂNCARE, BEUTURĂ
-------------------
521
8352
TreI ape în chiseliţă.
Ionn. GOLESCU, ]l{8S. 11, p. 71.
*6
Trei ape ;in chiseliţă şi o brâncă ele tăriiă.
IuL. GROI"ŞOREANU, dasc. c. Gal­
fja, comit. Arad, Ungaria.
*6
Sepie ape 'in chiseliţă şi o mână de ţărî{ă.
P. ILlE�, c. Haţeg, Transilvania.
Ve<;l1 No. 409.
Adică rudeniile de departe, în cât nu se mal socotesce de
rudă. (GOLESCU).
*6
8353 TreI brânci de tărîţe într'o olă de chiseliţă.
IUL. GU"FŞOREANU, dasc. c. Gal­
şa, comit. Arad, Unqoria.
*6
A face trei ape in chiseliţă.
G. POBORAN, inst. J. Olt.
Trei ape şi o chiseliţâ.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Smuiţi;
J, Coourluiă;
Vesti No. 409.
Atât preţuesce lucrul ori vorbele cut-va, ca să arate că ce
se dice de cine-va e aprope de nimic.
8354
*
A face chiseliţă.
V. ALEXANDrU, Teatr. p. 236.­
A. DE ClHA(;, I,]'. 50.-FH. DAME,
I, r- 235.
A bate rM.
«A face chisitliţli de hătaie>.-ALloXANDRI.
[522]
522
8355
*
Chisălită •
.
PROVLRBELE ROMANILC>F
Amestecătură, talmeş-balmeş.
,<I�r;((1 tote lucrurile nruuul o chiseliţl[ •.
CHIŞLEAG
8356
*
A fi. gustat la ola cu ehişleag.
Adica, unde nu trebue, el fi greşit.
CIMBRU
*6
8357 Se amestică ca cimbrul.
E. 1. PA'J'HJ�':JU, "i"/n.:,
J. Covurtu!«.
*6
E CCt cimorul Ln iotc.
l�. P. SAL,Vltj� iUll. c. Srnutf-l: J.
Coourtuiit.
Se amestecă in to te.
CINĂ
A CINA
V,',.tl Jl:1/JwiU'/H1.
A CINĂTUr
*L.
8358 Am să'! cinătuesc (cenătuesc).
G .. l'. SM.VJU, 'i'l"I'. ( . .'),nulţr,.J.
Coourluiii.
[523]
523
Ameninţare; a cinătui insemnă a scote intestinele de la o
pasăre şi a o ttilă hucăţî pentru a " pune la olă.
CINSTE
Ve(Jl a Be, Cap XV,
c. Cinste.
*6
8359 Ia fă cinste, popo Brat,
C'al luat banit pe tocat.
T. U.�L;Î.:;;EL, in», c. Ştefitnesci,
J. Vâlcea.
Se dice preoţilor, prin cc'll'ciuffil, de către cel glllluep şi CII
jind de heutură, dând a se inţelege că preotul are haniî IUi\ţ.l
fără muncă.
Acestă Iocuţiunr: se găsesce într« haladă p"porellă din jude­
ţul V:llcea:
Verde fl'UllZii ş'o lalea
flar;i l iadu că 'rnl grala.
Să mergem la popa Brat
C' a luat bani .. pe tocat.
])';1 tocat, de n'a tocat
C;'[ săr.rcu tot '�1-::L dat.
*6
8360 Dă '1 cu cinstea să pîeră ruşinea.
I. CllI·:Al\'/:.:t, Pov. 1-" 2;:,8.-1<;.
HAICAN, Bineţec t«. 'lO.--GAv. 0-
NIŞOR, prof, J. Tutova.
Când îndemnăm la supt.
8361
*
Cinste ţigănescă.
Când se cinstesc unul pe a ltul, pe rind ŞI fără sfirşi t. V e<;lI
No. 8363.
8362
*
Cu Românu si cu lăutaru trebue să te cinstesc!
,
ca să te einstescă.
Majol' P. BUDIŞTJ':ANU, J. I�fov.
[524]
524
PROVI>RBGLE RC,MÂNILOR
---------------------
Ved! Cap. XV, c. Cinste.
Trebue să bel cu dînşii, eăcî numaî ast-fel le hagă în sema.
A CINSTI
*L:.
8363 A cinsti ţigănesce.
T, R�LĂ�EL, înv. c. 5teji1nesc'i,
J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 8361.
CIOB
Ve11 Caz). XII, c. cu«;
Hh·b.
*L:.
8364 Rîde clobu de hîrb.
1. ANTONESCU, c. Puunes,«, J.
Rîmnicu-Sc'trat - Sem. BUG. Ci.
VII prin P. GÂHBOVICEAl\U, nrof .
VeSI! Hirb.
Când unul îşI bale joc de altul pentru un cusur pre care '1
are şi dînsul.
E de observat ca cu vintul hirb, arata hucâţils unul vas de
lut spart, Iar ciob, bucăţile unul vas de lemn. Acest din urmă
cuvînt se trage de la persanul c6b, lemn, bucata de lemn, a­
schie. In limbagiul curent nu se păzesce acesta deosebire, în­
trehuinţându-se ambele cuvinte, unul în locul celui-l-alt.
*L:.
8365 Rîde ctob de 6lă spartă.
Semin, Buc. ci. VI prin 1'. (;/-.n­
BoncEANu, ]i1·Of.
Acelaş înţeles ca la No. 8364.
8366
Amîndoi mâneaţt dintr'un ciob.
A. PANN, II, ['. 107.-,I-I!"TEs­
cu, p , 3.
[525]
"IÂNCARE, BEU'l'URĂ
------
l'' Când dOI inşl sunt ne-despărţiţî.
2° Când sunt ele o panură, cât unu cât altu.
CIOLAN
Vec;lf Carne.
*6
8367 Umblă cu ctolane legate la gât.
525
-
ALFRED JUVARA, c. Bsrlad, J.
Tutova,-GA v. ONIŞOR, proj. J. Tu­
too«.
A innebunit de tol.
8368
A fi cîolan.
A. PANN, 1, p. 55.
A fi rEn'i, varvar.
"Cât de hun să 'ţ! pară, tot el ctolan este».-A. PANN.
*6
8369 A 'I da un clelan (de ros).
8. 1. PA '1' RlC!O, in». c. Smulţi,
J. Coourluiu,
VeSli Os, a Rade.
Adică o slujbă.
<A rel11as filră ctolan ele ros».
CIORBA
V esli a se Arde, Bu­
cătăI'e.�ă, a se Frige, So­
fra, Strachină, Vorbă.
*6
8370 Cu momele cu sosele nu se face ciorba.
, ,
E. 1. PATRICIU, în". c, Smul ţi ;
J. Coourluiu,
Ve<;l1 OW, Vorbă.
Acelaş inţeles ca la No. 6385.
[526]
:-;26
8371
PHOVJi:HBELE nOMÂNlLOn
Par'eă se pune la ciorbă
Una într'alta tot să sorbă,
Ast-fel nu 'ţi dă pas la vorbă.
A. J'ANN, 1, p. 'l;,.-HIN'j'ESCU,
p. 35.-HAnoNzl, p. 57.
Despre cel vorbăreţ.
8372
Ciorba încăldită mult strică la stomah.
,
JOI\]). C;OLJi:SCU, .1188. II, p. 84.
\"eejI Cap V 11, c. Manestra.
Adica pacea cea de �ilă mal mult ne vatămă (GOLESGU).
Amilie rom.pue n'est jamais bien souâee.
PrOl1. Franc.
La mneslra a.rscaldcda la sa d [om 1).
Prov. Rom.
Geţlickle Freundschaţt uiird selien urieder ganz2)
Pro». Germ.
8373
*
Ciorbă încăldită.
\' ,,�f Cap. V 11, c. Manestr«,
10 Lucru de nimic, far;l nicî o valore.
20 Lucru deja spus şi, prin urmare, sciut.
:-\0 Acclaş ln!ele, ca la No. :'.;:;72.
C'est tiu. reclwu/le.
l'roo, Franc.
8374
Ciorbă lungă, să ne ajungă.
IORI!. (�ou:SGU, Mss . II, 1'.8'.;
Asenl. p. '13�1.-P. ISPJRESCU, ReI'.
Isi. II, 1'. '1:",6.
1) Ciorba lncăldită are gust de fum.
2) Prietenie cârpită rare ori se face întrcgă
[527]
\IÂNCAIU:, BF:UTUHĂ
Aci ie:t 1, ,.�,'" pros 1. (L:·OLESCU).
527
zz:
8375
Clorh;j lungă.
I'n. UA�ll�, 1, 1'. 247.
JO :Vi<i.ncal·"'I'l'i,� 1.:1 şi mal mult 'l,emă.
']0 V ol'lii I'/" ':;,re n il se mai sfirşescs.
8376
JJ-NA KL. (;R. c. Bucuresct, J.
Il;fov.
J\,ral.;) UIt Ilnffl!�J· mare.
ClORIC
:::6
8377 A ÎJlcJlelet'o ca baba de la eteric.
C. 'J'E:O])OHESCU, in!>. c. Lipooa,
J. YasluÎ'lt.-GH . .i\ LEU, stu.d. c.
Scliinenş, J. Tutova.
Dac« :tI f�'.c,,1 :';I.·e;:(�la IlU al decât să rabgl, că nu mal e chip
de SC.iAJ';1.r·,;, ,l"pi. elim babele nu pot r6de cîor icul de porc.
CIREŞĂ
Ve'.!l Cap. IX, c . Mare.
CIUPERCĂ
VCIJl Cap. II, c. ci«.
percă.
A uli r,,,i.'iI.::i n nn rc. Cîupercile nil !in la Iomo.
8378
,4 ".IÎLIlcă la cluperet.
M. CANJAN , public. J. 1aş1.-2111'o
tor, P. BUJ)[�TEANU, J. Ilfov,
[528]
ILIE H ocrOTĂ u, teol. c. Selişte,
comit. Sibiii, Transilvania.
528 PROVERBELE r:OMÂNILOR
����-----�---
*.6
8379 Par'că mănâncă numai ctuperci fripte.
FI1. DAME, III, p. 15.-S. MI­
HĂILFSGU, Şeeăt: Il, p. 47.-:8.1.
PATRICI!! înv. c, Smulţr, J. Coour­
luiu,
*.6
Par'că a mâncat numai ciuperci Fripte.
GR. ALEXANDRESCU, rnaqiet, J.
Putna.
E slab, fără sânge în ohraz.
*.6
8380 Doar n'am mâncat cîupare),
V cq.I Burete, a lffânca,
Păstrăv.
Nu sunt nebun să fac cutare lucru.
CLISĂ
VeeJl Slănină,
*.6
8381 Din câne nu poţi face clisă.
*.6
Din câne nu {aci clisă.
lUL. GHOFŞOHEANU, tn». c. Gal­
o7rt, comit. Arad, Ungaria.
Din omul reCl, stricat sau leneş nu poţl face om bun, C1l1-
stit sau sirguincios.
AVHA)l COnCJ<:A, paroh, c. COo7-
teiu; Banat.
Ve<;ll Cânt.
Kutyab6l nern lesz szalona 1 l
Pro». Ung .
: l
.6*
8382 Clisa întregă şi eurechtul uns.
IUL. GROl?:;;OREANU, î1W. c. Gal
şa, comit. Arad, Ungaria.
1) Din căne nu se face slănină.
[529]
li Â:'\ C AlU:, BE:U'r UH X
:129
L.*
Nu potc fi cu curechiul uns şi cu clisa in-
treq«.
IUL. GROFŞOHEAN[j, comit. Arad
Unţjaria.
\'ee,ll Sl(�ninti.
Cănd unul ar vre două lucruri de odată, carii nu se pot
impaca: să'�l facă interesele şi să nu'I coste.
CLONDIR
.6*
8383 A se pupa cu clondiru.
«. I-'OBOHAS. l:n8t. J. Olt.
cocA
8384
*
A se face cocă.
.\. PAl\N, 1, 11. '164. - P. [SPI­
RESCU, Rev. i«; 1, r- ,'toL-FR.
DA;I!I�, 1, 1'. 26/1.
A "e imhdi't.
A C6CE
*.6
8385 S'a face, nu s'a face; acu dacă s'ar c6ce!
(;. P. :)ALVIU. înv. c. Smulţt, J.
Coourluiil.
Arata (j dorinţă prostescă.
::; x /l V A
Cl-c(l HJ1ll1 dupa ce �j-a i,'pril v it de semănat ogorul, in loc să <,liciî,
cuui e obicetul : ,,,le acum �;I ele Ilurnne,}e(i să se J;lciî,», el nind
,"",�·,,«l,':� ........ r •.• ,� .'; ":1:" • "n' .. � .. j'.-.r-,:. ,'H-, '-'�"P r·,ro" '-,r'r. ,-1<""1 ..... ) <::,1"10 r.(;,..,.,�,
[530]
Lut nu'] era frică ciî nu Re va tace .... îl era rn.u
coce!
*6.
8386 A O coce cui-va.
J'ricc'( că nu se va
I
1
A. PANN, III, p. 25. - P. ISPI­
RESCU, Leg., p. 24.7; Basm. p.
79.-G. 1. MUNTEANU, p. 72. ­
Fn. DAME, 1, p. 236.- G. POBO­
RAN, inst, J. Olt.-BARONZI, p. 45.
Ve�ll P1ăântă, 17trtlt.
A'i pândi pentru a'I întorce reul făcut, a'ş! resbună.
«Fecior-it de boier! nu putură mistui vorbele ctobânaşulur , Isi
puseră in gănd sit '-;-0 l:oc(1 şi se clllcariî ».-ISPlRESCU, p. 247.
8387
6.
A coee pre cine-va.
C:. 'J'EODORESCU, înv. c. Lipovn,
J. Vaslu{u.-GH. POPESCU, îm'. c.
Drl�guşmpi, J. Su.ciava.-GAV. 0-
NIŞOH, prof. c, Avrltmesci, J. Tu­
tona,
Acelaş înţeles ca la No. 8380.
«Ah! inşclătorul, cum m'a am;'îg·i.t, �lice:, Păculă. 1�1 ! âa'! voitl
coce MI •. -Şezăt. III, p. '13'1.
«De mult îl cocdt>.
COCONARA
8388
*
Alandala coconara.
Pentru vorbe proste şi fără rost.
cocoş
VeSll Cap. 111, c. Do­
coş.
8389
*
Bruma este pi brumar, ş-cocutlu pi-alunar 1).
G. ZUCA, c. Eţbassan; Albania.
1} Bruma este în Brumărel (Noembrie) şi cocoşu (se mănăncă) în Alunel (Iulie).
[531]
MÂNCARE, BEU'1'UnX
Fie-ce lucru la vremea Iui.
CODRU
531
VestI Câne, FIămând,
Fome.
8390
Nu e vrednic codrul să'şl plătescă,
A. PANN, II, p.48.-HINTESCu
p. 208.-Fn. DAME, IV, p. 235.
Pentru cel leneş.
Il ne vaut pas le pain qu'il mange.
Prov. Franc.
E interesantă transiţiunea logică: codr-u. = padure, trecut
în accepţiunea de tel''itol'iii delimitat, s'a luat apol in înţelesul
general de bucată, de unde astă-dl dicerea poporană COd1"U
de pâne=bucaLă de pfme.-1UşDF.U, C'Uv. Bet«. I, P: 16:=:.
8391
*
Cât codrul în mâna flămândulut.
Ioan. r,OLESCU, Mss. II, Ase1/!.
p. 4.:'.
Pentru cele de puţină vreme.
*L>
8392 A visa codri.
T. B.:\LĂŞGL, tnv. G. Stefănescs,
J. Vâlcea.
*
A viset codri verr,l'î.
LAURIAN & MAXIM, I, ". 764.
VeSll Furne.
'1° A. simţi o fome ne-spusă de mare.
«Mănuncă hine ca să nu visezf la nopte codrit »erqt»,
2° A mânca înfricoşat •
e Ce spuf tu '! Hall viscd! codri venit ,?"
[532]
5:32
PROVERBELE ROMÂNILOR
------
COJA
*6
8393 A prinde cojă.
c. POBORAN, inst, J. Olt.
Vegl lJ;Iala, Unghie.
A mal înviora.
COLAC
Vegl Câne, cap. XIl.
c. Colac, Femeie, a Luă
(1 11'Iânccl, Pâne.
*6
8394 Oolacu nu'I a cUI se menesce, îl a cUI îl mă-
nâncă.
M. LUPESCU, in», c, Broşceni,
J. Suc'lava.-l. 'rEODORESCU, înv.
c. Cotîraa« . .1. Suciava.
Când un lucru pregătit pentru unul, îl capătă un altul.
*6
8395 Din colacul mele, ce cojile trudit se alege!
IuL. CHOFŞOREANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Ar'ad, Ungaria.
Când nu remâne nimic din trun lucru.
1'e pruncul ti:pnulLll l'a IJ;l'Ul tatâ-seu, pentru c(, a iuăncat medul
de la noue colaci. Pl.mgen.I purdclul l'a intrebat, Ul1 Roman , de ce
plilnge. Spunendu't pricina, Homunul l'a in h-elra t, 111al departe, ce a
răcut cu cojile: «Dor din colacii moi, ce cojile trudi; se alege !. fu res­
punsul erorotulur.
*6
8396 Asta''i. lapte cu colac.
IUL. C:HOFŞOHEANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
Vec.!! Lapte.
[533]
MÂNCARJi:, B1�UTUR Ă
Pentru o întîmplare plăcută, fclositore.
*6
8397 Umblă ca cânele cu colaci în codă.
'1·
C. 'J'EODORESCU, înv. c. Lipoc«,
,.' J. ŢTasluiu.
Pentru cel bogat, care are mal mult de cât îl trebue.
*6
8398 Noi n'avem pâne şi cânii umblă cu colaci în
codă,
GR. ALESANDRESClJ, maaistr.,
J. Pu.tna,
Când unil nu al'! ce mânca si alţi! se resfaţă în averî şi hu­
nătăţî.
8399
A umbla după colact caldl,
V. A.LJE\:ANDRl, Teat?·., p. 720
*6
A aştepta colaci cal�lL
C:.\V. ONI':;'OR. proJ: J. Tutow.
*6
A venz la colaci cal�li.
G. P. SALVIU, înv. J. COVUi'­
uua-: ALI'·R. JUVARA, c. Berlad,
J. Tuto1Xt.
Adică după lucru bun, plăcut şi de-a gala.
84:00
*
A duce pre cine-va la colact ealdt.
,
M. CANIAN, public. J. IaşI.
Lucru bun, plăcut, Intim plare fericită, pleşcă.
A'l duce cu vorba, cu fagăduell, a'l purta pe la ic6ne.
fi
I
j
84:01
Colac.
V. ALEXANDRI, Teat?'., [l. ;)15;').
[534]
PROVERBELE ROMÂNILOR
Adică nimic.
G. POBORAN, insi, J. Olt.
Columna Traian, 1882-83, P .
. -,i':i;).
COSTĂ
A mâncă c6ste fripte.
COVRIG
VeqI Câne, CI Jl1ânca.
A VIC COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
N'are minte, vorhesce fără socotelă.
Cotărezsu. este un fel ele mâncare ce se face, din lapte, făină
COLÂREZ
COLEŞA
Acelaş înţeles ca la No. D7G.
8404
*Ll.
8403 A află. spini în coleşă.
Şl orez.
*Ll.
8402 N'are colărez în cap (la vorbă).
«Domnul l,hiftul me iul.esce peste Jllesură, şi me rogă să'l ieu,
Cel piere. Ce �licj ele asta, moş Fluture'! :'Şi[ colac .... » , - Doi morţi
eu.
J
'.
1
II
*Ll.
8405 Cu un covrig tot calic.
1<:. 1, PATRIGIU, inv. c. Smulţ;,
J. Coourluiii.
Cu un lucru de nimic tot sărac remâf.
[535]
L&� =
\IÂNCARE, BEUTORĂ
*b.
8406 A scote la covrigI.
1, CREANGĂ, Amint., p. 154.­
V. ALEXANORI, Teatr., p. 145. ­
I�. L PATRICIU, înv. c. Smulţ), ,1.
Covurluit'i. - DAM�, IV. p. :1:'1.
*b.
.1 duce la covriqi,
V. FORESCU, c, Folticenî • .1. Stt­
ciava.
*b.
A eşz la couruţi,
.-1 ajunge la covrigi calCl'lr.-
l:. P. SALvru, in». c. SI�IUlţt, J.
Coourluia;
A ajunge reci de tot, a săraci, a calici .
• Ctocoismul să trătescă, şi 1:18 pe dinşit, că ne scot ei la co­
vrigi>. - 1. CREANGĂ.
8407
*
A se face covrig.
A. DE CII-lAC, II, p. 78. - C;R"
ALEXANDRESCU, maqistr, J. Puma.
1" ). se ghemui, mal ales de frig.
2° A slăbi la trup.
·,Te·'tl sbircit p:mă te al făcut covrif»,
CRĂCANE
Vcc,li l�f((laii7.
CRÎŞMĂ
[536]
530
CRUD
*
8408 Merge cruda cu ne-sărate.
Maio1' P, IlUlJIŞl'E.\:,\u, .r. II/o/),
*A
Cruda cu ne-săraia,
G, POBORA.:\, iust. J. Olt,
Bine cu 1'i:'['1 amestecat, dar mal mult 1'13(1,
«Trăesce .')i el cruda cu ne-săraia »,
CUHNIE
*.6
8409 Rîndueala când e bună, rostul cuhni marge
strună.
Ee, ::;1,!MAN, in», c, Adam, J,
Tu/ova,
Pentru cele cu rinduîală.
8410
Lângă cuhnia cea bogată, sărăcia gata,
TORI!, GOLEseu, 11Is8. n, 1'.'13.
Adică cel ce petrece in desl'ătărl, curind sarăcosce (GOLESC\.)
A. grasse cuisiue, pauurete uoisine.
PI'OV, Franc,
8411
Cuhnia bogată lasă diată pr6stă.
lORD. GOLESCU, 11188, II. p, 81.­
P. ISPIHESCU, Rev. 18t, II, p, '1.:'9.
Vcc,ll Bucătârie.
Adică cel ce petrece in desfătărf, prostă stare lasă (GoLESGU).
Grasse cuisine, maiqre testament.
PI'Ol', Franr,
[537]
8412
MÂNCAHE, BitV'l'l;n.\
Greu la cuhnte.
ii
10fID. Gor�Escu, lYJss. II. p. �n_
Adică cu anevole se mişcă (GOLESCV).
CURCUBETĂ.
*
8413 Curcubete herte 1).
(�. Zucx , c. Samarin«, ],"P:'J'.
In Vorbesc! minciuni.
2° SPUI prostii.
*.6-
84,14 Curcubeta încă merge cât merge de asupra a-
pel apoi dar odată se cufundă.
ION NICULA, preot, Vaşcoti, co­
mit; Bihor, Ungaria.
Acela� înţeles ca la N o. 8282.
8415
*
Multe-orl s'duce curcubete la fântână, ne-oră.
vă-s frângă 2).
V.llr.BIANDI:, c. Arminciu, Ma­
cedonia.
V,)r)1 Ca}', ou, Ulc-im·.
Acelaş Tnţeles ca la No. 8114.
CURCUT
Ver;ll CI Frige, Piper,
CURECHlu
VeSli Slănină.
*.6-
8416 Il mal trebue ş'o căpăţină de curechlu în mână.
S. MllIĂILESCU, Şezăt . II, p. 7:3.
1) DovlecI fiert].
2) De multe ori se duce tivga la fântână, odată se Irâr ge.
[538]
538
PROVERU"LIC ROM�jLOR
---------�--------
f$
I
Ca să rîdă de cel ce merge călare în timpul friguros al er­
uel. Când degera picerile sau mânile, românul le invelesce în
tot de curechru verde.
DEMÂNCARE
Ve<;,lI Câne.
DROJDIE
8417
:!:
. A fi pe drojdii.
Ve(�l Vin.
P. ISPIRESCU, Rev. i«. III, p.
378.
Despre acel care a fost odată bogat, ŞI nu mai are de cât
remăşiţe din averea sa.
*6
8418 A fi cu drojdiI în cap.
(:. IJOBORAN, inst, J. Olt.
*6
.Li umbla cu cl1"ojcli'î în cap.
C:. TEODORESCU, in», c. Lipooa.
J. Vashttu.
Adică het.
8419
*
Drojdie.
Ce mal reu, scursorea, lepădătura.
Drojdia HocieWlel = La lie du peuple.
DULCE
Vc<,li Amar, (1 Gusta,
1lPiel'e, Pa ha}'.
*6
8420 Ce-a fost verde s'a uscat,
. Ce-a fost dulce s'a mâncat.
A vn. C:OHcr-:A, paroh, c. COIite"U,
Banat.-GAV. ONl�oR.prof. ci Sir­
bit, J. Tutoo«.
[539]
Ve<;ll Verde.
�\lÂi\CAHE, BEUTUH.�
539
Arată timpul frumos, traîul huu, fericirea de odinioră, care
a dispărut.
8421
*
Dulce la limbă, amar la inimă.
V. ALEXANDRl & LASCAH Ho­
SET'!'!, Mss.
Pentru cele cariî d'intăiu ni se pal' plăcute, la urmă însă ne
aduc necazurl multe şi superărî.
8422
Dulce le înghiţi, amar i să le scoţI.
IOHD. (;OLESCU, Mss. II, p. D1.
Se dice pen Iru jăfuitorf (Got.sscu).
8423
Dulce 'I-a fost la mâncare
Dar acre (acru) la scărpinare,
A. PANN, II, p. ;32.-HINTESCU,
p. 5'1.
.L\celaş înţeles ca la N o. 8422.
*6
8424 Cum 'i-a fost dulcele şi amaru!
A VII. CORCEA, paroh, c. Coşteiii,
Banat .
. Adecă cum a primit binele trebue să primescă şi reul.
8425
Unul gustă, qice: dulce!
Altul gustă, qice: acru!
A. PANN, II, p. H8.-HIN'j.'ESCU
p. 51.
*
Unuia îi vine gust dulce, altuia H vine
gust acru.
Gn. ALEXANDRESCiJ, maqistr, J.
Putna,
Ara tă deosebirea de gusturI la omenî.
[540]
fi40
Ver,l'i A. PANN, II, p. 148-10-;0,
8426
*
Omul are un dulce şi un amar.
VestI Amul'.
Are şi bune şi rele. Om fara cusur nu se po te.
Vec,l'i morala fabuleî : Nu. e nimic (arCi C'nsu)', din A.
Fab., II, p. 52.
No gh' e d6r;e senz' amăo,l)
Proo, Lig.
P.\NN
,
8427
A trăi cu cine -va dulce şi amar.
A. PANN, Moş Alb, I, p. fiiI.
Adică împărţind împreună reul şi binele, bucuriile precum
şi necazurile vicţe).
DULCEŢĂ
8428
*
Apă si dulceti
, '
Cu capu de pereţi,
Cafe amară
Şi pe u�ă afară.
Ver}1 Lingura.
CI{. ALEXA?\DRESCU, IJlagistl'. J.
Putna,
Pentru o primire prostă.
8429
Dulceţa aduce amareaţă,
M. BOJADSCHl, l'P'I.p" P"'I'JI .. p.
197.
Binele aduce 1'erl, bucuria scirhă, ş, c. 1.
Ver,ll povestea din Bojadschi.
8430
Dulceţa cât de dulce, după morte însă, nict (]I
poftă mai. aduce.
lORD. GOL1':SCU, 11188. Il, p. 90.
1) Nu e dulce fără amar.
[541]
54'1
Arată că ori-ce la vremea el se cuvine cad, in urma, în za­
dar se socotesce (GOLESCU).
8431
*
Inghite (la) dulceţă.
D-NA Z .. IU\'ARA, J. Putna.­
FR. DAME, II, p. '18;-).
Se bucura de ceea ce vede Sai] Re in tim plă.
Il boit du. lait.
Prov. Ei·ane.
A DUMICA
8432
*
Cum durnicaşt aşi mâcaşt.")
N ST., c. Nijopole, Macedonia,
*
Cum va-s dirhid, aşi va-s mâl/i.2J
ILIE Grucu, prof, c. Abela & BIJ.
âea, Epi1'.
Cum î{i dirnieaş, acsi mâeă-ţ'î.3)
PER. PAPAIIAGI, Zroeit, Lalires ..
p , 1G�.
Dupa cum al muncit, a�a vei dobâudi,
lIVie man's einbrocki, mucli man's essen.'l)
P1·OV. G erm,
As 1 breui, so 1 must drink,"]
Prov. EI1f)7.
1) Cum al dumicat aşa al mâncat.
2) Cum vet dumică aşa vei mânca.
3) Cum îţi dum icî, aşa mănâncă'tl,
4- -) Cum o elumiel aşa trebue să o mănâncI.
c,) Cum torn aşa hcă, .
[542]
5·i2
8433
PHOVEHBI,Llc HOMÂNlLOR
Qui {'ait la [auie la boit.
1"1'01'. 1""1'(1110.
ehi Pha conciaia, se la manqia+)
Prov. Itai.
El que hace la soma, este la como.2)
Prol'. Span,
Unii dumică �î alţiI mănâncă.
IOHD. (:OLESCU, ,HS8. II, p. '11.
Unii mănâncă şi alţii dumică.
P. ISPlRESCU, Leg., 1, '1872, p.
nL - ]-JINTESCU, p. 99.
*
Unul
dumică
şi
altul
mănâncă.
1. AHBORE, ing . .1.
Buztii.
*6
Cine
dumică
şi
cine
mănâncă!
1. POPI'SCU, tn». c. Dobrenţ, J.
l1;fov.
Vel,!l Boii a Căscă.
Arată că unil pentru alti! muncesc, lUI' nu pentru insu'şi ei
(GOLESCU).
*6
8434 Cine dumică nu mănâncă.
1. ANTONESCU, c. Vii/cele, J. Ai'­
peş.
Acelaş înţeles ca Ia No. R4.'I:1.
8435
Cine dumică scie, cine mănâncă nu scie,
A. PANN, tiu«, '1 88!l, p. ():3;
III, p. 77. - HINTESCU, p . 5'1.
1) Cine a pregătit'o, ° mănâncă.
2) Cine face franzela, acela ° mănâncă
[543]
MĂ NCARE. Bl�UT URĂ
Numai cel ce dumică scie cum şî ce du­
mică, iar cel ce mănâncă n'are sciinţă
cât de mică.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. �u.
*
Aţel ce diâsică scie, nu şi aţel care maş
(sadi) mâcă.l)
D. DAN, c. Nevestă, Macedonia.­
ME'l'A CONSTANTIN, c. Molovifte.
�Macedonia.
Adică cel ce muncesce, acela scie cum se câştigă, Iar cel ce
mănâncă d'a g'ata n'are nicî O sciinţâ (GOLESCU).
DUMICAT
*Ll.
8436 Dumicatul să ţi'l facI cât îţI încape în gură.
E�!. POPESCU, înv. o. Ciocănesot,
Mi11:qlnent, J. Ialomiţa,
Ved: Bucăturâ, Imbucătură,
Aceleaşi inţelesurî ca la Na. R270.
DUŞCĂ
*Ll.
8437 Din duseă în duscă se face tus, că.
, ,
I:R. ALEXANDRESCU, magist1'. J.
Putna.-H . .lUVAHA, c. Băsescş, J.
mu-«:
Pentru cel beutorî.
FĂCĂLEŢ
Veg.l Gol, Jlo1'M.
1) Acel ee dumică scie, nu şi acel care numaI mănâncă.
[544]
PHOVERBELE HOMÂNILOR
A FĂCĂLUI
1
l-
I
Adică a bale.
8438
*
A făcălui,
LAZ. >�INEANU, tu«. p. 3'13.
FĂGA.DĂU
Ve(,lf Cârcium/i.
FĂINĂ
\'0<,11 Dt'ac, Dumne­
iţeu, a Frămînta. Leneş,
Mont, o-u« Tădţe.
*6
8439 Din codină rea făinii.
G. 1. 'J'OOIESCU, in». c. Broscari,
J. J'Iehedinţ-i.
Codina este cel mal de pe urmă grau ce remânc la vintu­
rat, şi, prin urmare, cel mal rău , Bine înţeles, că şi faina fă­
cută dintr'un asemene grâu nu pote fi hună.
Se aplică celor cariî sunt dintr' un nern rei't sal"t cu obiceîurt
rele, din fire.
*6
8440 Fie-care grăunţe are făină, dar are şi tărîţe.
v. FORESCU, c. Ji'olticen'T, J. Su­
ciaoa,
Tot omul are şi bune ŞI rele.
I
I
I
f
8441
Şî din făină parte, şî din tărîţe merinde.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. \)9.
Se (;lice pentru cel ce cer parte diu tote (GOLESCU).
8442
Atât făina, cât �î aluatul, tot cu împrumutare.
IOHD. (·:OLJ;;SCU. Mss. II. P .. i ,
*
Şi fâina ş' aluat,
Tot imprumut le-a luat 1).
A. PANN, 1, p. ·133.-1IIN,!,ESCU,
p. ;')7.
1) Acestă (Fcere se află tipărită, într'un mod greşit, atât in Povestea vorbeî cât �i
in Hinţeseu.
[545]
'IÎNCARE, BI':UTURI
545
Se dice pentru cer de tot scăpătaţl, ce trăre8c tot cu impru­
mulare. «(:OLEscu).
8443
Vre să fie şi grâu scump şi făina eftină.
G. ESARCU, Bacatt, Monit. Ofie.
No. 26, 1898.
Cere lucrurI peste putinţă.
*6
8444 I-a (mi-a) trecut făina prin traistă 1).
A. PANN, Ediţ. '1889, p. 155;
III, p. '125.-HINTESCU, p. 56.­
G. POBURAN, inst., c. Slatina, J.
Olt.-I. POPESCU, in», c. Dobl'eni,
J. IlfoIJ.-Semin. Buc. a. Vin,
prin P. GÂRBOVICEANU, prof,
*6
I-a trecut [aina prin etraua.
v. SALA, îno, c. Vaşcou-B!tl'eSci,
cont. Bihor, Ungaria.
*6
.4. trecut [cina prin traista;
(:AI". ONIŞOR, Junimea No. 16.
A fost când a fost, clar acuma mIlllaT Însemnă nimic, şi.-a
tr/cit traiul; .�'Z-Cl nuincat rnolaiul.
*
8445 S�a spulberat făina din covatn,
S'a 1'1 dus folosels.
1. B�NESCU, prof J. Roman.
*
8446 Altă făină se macină acum la moră.
1. C:HEANG.�, Amint. p. Î.
S'a schimbat rostul lucrurilor.
1) Hinţescu scrie din în loc rlp m';"H
[546]
546
PROVEHBELE HOMÂNILOR
«Şi părintele mc ieă Ia dragoste, şi Smarundiţa începe. diu
când în când, a mc fura cu ochiul, �i hiîdiţa Vasile me pune să a�­
cult pe alţit, şi alti: fi1ini1 se macină acum la m6ră,,,-CRE!\NG:\.
8447
Ca făina orbului.
Unirea (ziar), c, Blaj. Tron­
silnania.
*.6-
Se perde ca făina orbului,
G. PETRICĂ, c. C01'?UI, comit.
AllJa-h!ferioră, Transiloania.
Adică împrăştiat, fără nicî o legătură.
«Afirmăm sus şi tare că inlundarea causct naţionale n'a făcut'o
mCI Stan, nict Bran , ci a Iăcuto pasivitatea. Suntem desorganisan,
imperechiaţt, hnprăstiaţ: ca făina o rbului sc=-Unire«,
8448
*
Oanda Zi m'că gumarlu fărina! 1).
I. C:OY!\N,1Jrof. e, Periooli, it"p;/'.
Pentru cel care stă supărat. Se dice mal ales când un om
fără pricină bine-cu vîntată, se dă la o gândire adâncă sai] la
o rnâhnire inexplicabilă.
Măgarilor li se dari, de ohiceiii, tărîţele Iar nu făina.
8449
*
Ţi m'cară gumarli fârina 2).
G. ZUGA, c. Ca uaia, Albania.
Acelaş înţeles ca la No. 8448.
FĂINELĂ
*.6-
8450 'I-a tras o făinelă.
G. P. SALVIl:, înv. c. Luncariţa,
TJ. ulceo,
1) Par'că 'I-a mâncat măgarul făina.
2) 'Ţi măncară măgarii făina.
[547]
M;\.NCAHE, Bl1uTUHI
---------
*,0.
L'a inţăiniu,
I-a tras o bătae sdravenă de l'a făcut, cum e făina de mole.
FĂRĂMITURĂ
Vc(,li Bucată.
8451
Cu O fărămitură, mare pesce prindem.
IORD. GOLESCU, 11188. II, p. 28.
VeSll Bucăţiclt, Pesce,
Pitic, Rîmă.
Adică cu O vorbă viclenă şi pe cel mal mare inşelaş, şi cu
o momelă de mită mult dobândim (Uor.sscu).
8452
Fărămiturile ce �ţl remân, dă le şi tu pe rai
tel eâăni, că sî el să mănânce aşteptă de la
. .
stăpân.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p_ '114.
Vcsl! Câne.
Adică cu cele de prisos ajută pe cel săraci (GOLESCU).
Vegl No. '15n & '1585.
8453
Şî câinii mănâncă din fărămiturile ce cad de
la masa domnulul.
Ioan, GOLESCU, Mss, II, ]'. !17_
Se dice pentru cel mici şi scăpetaţî, ce se ajută din cele ce
prisosesc de la cel mal mart (GOLESCU).
*,0.
8454 Din casa lUI N*** n'o să mal esă popa cu fă-
râmăturt în barbă.
(:A V. ONIŞOH, prof, J. Tutova.
Pentru cel sgărcit.
FARFURIE
VC(Jl Frumuseţe.
[548]
54.8 PROI'ERBELE RmlÂNILoR
*6
8455 Par'că calcă în farfuriI.
G. A.LBU, stuâ. c. Schinent, J.
Tutova.
VegI Strachină.
Calcă cu grija, Încet ŞI pe-a furişul ca să nu '1 audă ni­
rnenea.
FASOLE
Ve\lI a S8 Arde, Bu­
cate, Carne, Cap. 11, c.
Fasole.
8456
*
Nu ţI-e fasolea fiartă.
A. 1'A1\N, 1, p. n.
Te înşeli, nu al nemerit'o.
Ba, ha vere, me cam iertn
Cii nu ţ-e faeole« hiel·tă;
Eli am mâncat ce �e chernă
Un mezelie de pastrărnâ.
l'A:'\N,
*6
8451 A rămâne de rîs ca fasolea în <liua de Pascl,
l:. P. SALVIU, înlJ. c. Smulţi; J.
Coourluiu;
*6
Se louesce ca [asolea in l,liua ele Pasci,
Ve'.,ll Bragă.
(:. HĂNULESCU, iu», c. Pietro­
şiţa, J. Dlmbooiţa.
După post cine mal mananca fasole ,) Când e un lucru ne-
11011'1vit, sali nu e la locul lUI ci fără nicî un temeîu.
*6
8458 Chef! făsul teci în cârnelegl.
IuL. VULCĂNi<:SC:U, stud . c. Pe­
resei, J. Dolj.
I
r
j
[549]
MÂNCARE, BEUTUR,�
Pentru o vorbă la locul el.
FEDELEŞ
8459 Pe porc nu poţI a '1 face sa ba apă. din fedeleş.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, '1.872, p.
'16�.
A se adaogă la No. 2361.
Ci e pesce terna all'acqua 1).
Prov. Sicil,
Seiz einen Froscli au] qoldnen Stulil,
E1' hiip!,t docli uiieder in den Pţuhl 2).
Proo. Germ.
The (rog carmoi oul al her bos] 3).
Prov. El1g1.
*L>.
8460 A '1 lega fedeleş,
HARONZl, p. 200.-A. DE CIHAC,
II, p. 497.-P. ISPlRESCU, Snâre,
p. 9.--FR. DAME, II, p. 'W.-I;.
POBOHAN, iust. J. Olt.
A 't lega ţideleş.
S. FR. MAR/AN, Tradit. Pop.
1'. 17'1.
A legă cu putere, tepen, vîrtos.
FELIE
8461
*
Val păţi ca cânIle, (fi vre filie ma mare.")
G. Zuox , c. Berat , Albania.
1) Cine e pesce se întorce Ia apă.
2) Sne o broscă pe un scaun aurit, sare iarăşi în baltă.
3) Brosca nu pote trăi În afară de baltă.
4) Vei păţi cu cânele ce vrea o felie mal mare.
[550]
550
PROVlmBELE ROMÂNILOR
Când cine-va nu se mulţumesce cu puţinul co'I are. Alusie
la fabula bine cunoscută, In care cânele scapă bucata ce o avea
in gură, vrend să dohândescă alta mal mare ce i se părea că o
vede in apă.
FIDEA
8462
*
Fidea cu apă.
IORD. GOLESL:U, 1\1lss. II, p. 72:
ASM1., p. 47.-LAURIAN & MAXIM,
Glosar, p. 247.
Adica om de nimic, Iară nici un dar, fară nici o destoînicie
(GOLESCU).
A FIERBE
VegI Apă, OIă, ss:
FIERT
*
8463 Al făcut'o (o făcuşt) flertă.
1>. ISPlRESCU, Rev. Ist., r, p.
228.--FR. J)A�LE, II, p. 6.-E. 1.
PATRICID, înv. c. Smul(t, J. Co­
'Vurluiu.-G. POBORAN, insi. J. Olt.
Nu al isbutit, al stricat o trehă.
*
8464 Par'că '1 fiert.
Vesti ou.
'10 Slab, iară sânge in obraz.
2° Fără vlagă, abătut în urma unor nenorociri, pagube, in­
timplărf displăcute, elco
FIERTURĂ
Ve�ll Sare.
'f
I
I
[551]
8465
Când fiertură în 6lă,
Şi când mămăligă grilă,
A .. PAN:", 1, p. '15'1.
Carul. [eriură în 6lă
Şi când mămăluţă g6lă.
HJN'j'ESCU, p , 59.
Despre omul sarac care, dintr'o di într'alta, nu maJare ce
mâncă.
FLĂMÂND
VeSli Atft, Capră, Co­
dru, Lup , Pâne, Sătul,
a Sătură; Vară,
*6
8466 Plămândul codri viseză.
A. PANN,/<.,'dit, '1889, p. 50. -
1. G. VALENTINEANU, p. 12.- V.
FORICSCU, c. Foltlcen't, J. Sueiaea.>«
T. BALAŞEL. ino. c. Ştejetnesc'i, J.
Vâlcea.
Flarnnndul codri uisesă ş'i vrabia rneiii.
.\. PANN, 1, p. 'l28 -HINTESCU,
1'. 60. - P. ISPlHEscu, Rev. 18t.,
III, p. 382.-S. FL. MARTAN, 01'­
nit., p , M2.
Flarruuulul codru visezcl şi erabia mei 'LI,.
A. DE CllJAC, oi«, p. 649.
*6
FWmrînl}H coclri viseză.
1. ])UMITRESCU, $1111. c. Ganctooa.
J. Dolj.
Pita-a gî unl u şi-tnviseâză. 1)
.-l.NDREIu il L BAGA v , Cart. Aleg.
p. IÎ2.
1) Plăcintă Ilămăndul viseză.
[552]
552
PHOVEHBJi;LE RO�I�ILOR
Aâjunlu. curnăi învisedzâ.1)
PER. f'APAHAGI, Zlce't. Lahres.,
r- '148.
*
Adjrunlu curnăti în,viseclzd.2)
C. Ioxsscu, c, Netlsta, Moce­
donia.
Veq! Fome.
Tot omul de ce'I aminte, de aceea vor] .. E'''CE', �! ceea ee nu
are, tot de aceea doresce.
Il porco soqna qhiande»]
Prov. u.a.
lVenn der Hurui trâumt, so is't van B?'od.�)
Pro». Germ.
rono/�Hirr I,ypnr�'L npoco CHIITCJI 5)
P1·OV. Hus-Mico;
*L:l.
8467 Cine ''i flămând, pânea '1 (e) în gând.
HL'i'l'ESCU, p. 11,0. -- H. D. K­
NESCU, în/'. c, Zamostea, J. Doro­
hoit/.- V. SALA, dasc. c. Buel1·igiil.
comit. Bihor. Ungaria.-ILIE Ro­
efOT;;', teol, c. Seliştc, comit. Sibiă,
TJ'al1silvania.-N. Rusu, c 19hir­
d01·t; comit. Ttrnavtl, Transih:a­
nia, - I. CUHCUBET,:I.., c. Vlăden),
comit. Făgr7mş, Transiloanio,
*L:l.
Cinei ţlămând,
Pita'i in gl1ncl.
Avn. COHCEA, paroh, c, Coşteiâ,
Banat. - IUL. GROFŞOHEANU, ino­
c. Galsa; comit, Arad, Uuqoria.
1) şi 2) FIămândul bucăţi (de păne) \'isez5.
�) Porcul vlseză ghindă.
1) Când cănel e viseză este de pâne,
5) Puiul llămănd meiă vise ză.
[553]
*,0,
Celui ţlămând,
Pita't 'in qârul,
V. SUA, dasc. c, VafCO'ii-B(I'
resei, comit. Bihor, Unaaria.
Flămtindului pânea '1, 'în gând.
Abecedar l1tIS'f1', p. 20,
*,0,
Ceha ţiăuuirul
Pânea ''[in [J(Î,nd.
1\'. Cusu", c. Godinesct, comit,
Hunediâra, Transilvania.
*,0,
Omului ţiămârul
Pâneo. 'l-e ,în gCÎ,nd.
I. PUŞCARJU, e. Potana-Miruiiu,
comit, Făg(tl'aş, Transilranio.
VeSll Pline.
Acelaş înţeles ca la N o. iH6G.
*,0,
8468 Bolnavul doresce sănătatea şi flămândul pânea ,
V. SALA, in», c. Băiţa, comit.
13ihm', Vllgan:a.
Acelaş înţeles ca la No. 8407.
8469
Plămândit visez mâncând
,
Si setoşil apă bend.
A. PANN, Fab, II, p. '12:J:.
Acel:ţ� înţeles ca la No. 8468.
8470
Plămândulut îi pare mtere, codrul cel uscat.
S. 1. GROSS.\IANN, ])icţ. fJ. 1�,:�.
Pe omul flamănd ori-ce mâncare îl \11 ulţumesce.
[554]
PROVERBELE ROM1NILOR
----------------
"Cel sătul oalcă in plclOre fagurul, darii celu; ftămânâ tâte amă­
răctunile du le', i se par», - Pro». 27, 7.
8471
FIămânqilor nu le trebue poftire multă.
S. 1. GnosSMANN, Dicţ .• p. '153.
Pentru cel Ilămăndî, precum şi pentru cel cad rivnesc mult
la un lucru.
*6
8472 Plămându n'aşteptă coptu, nici golu nălbitu.
A. \'R. CORCEA, paroh, c. Coşteiii,
Banat.
YeqI F6me.
Acelaş înţeles ca la No. 8171.
*6
8473 Cine se culcă flămând se sculă fără datorie.
GR. POIENAHU, ing. J. Bl/zeu.
Inversul \licel'ilor de la No. 8%9 şi 8410.
8474
Cel flămând n'are urecht de ascultat.
IORD. GOLESCU. Mss. Il, p. 77.
VeqI Pântece.
i
Adică tometea n'ascultă nici o poruncă. (GOLJ.:SCU).
S'a 1i8 de uniî ca acesta dicere a fost întrebuinţată, pentru
întă iaşî dată de un favorit al Imperatuluî 'I'itus, pentru o E­
vreică, numită Maria care, împinsă de Iome, şi ar fi mâncat
copilul, in vremea când Ierusalimul era asediat ele acest im­
perat, Acest proverb era însă cunoscut cu mult înainte. In a­
dever Catone, vorbind poporului la o fcimete a 1i8 : "Ard'uum
est, Quirites, ad »entrem o.uribue carentcm »erha. [accre».
Prov. Elin
VenlC1' non babei a·nres 2),
Pro». Lat.
'1) Pântecel e nu are urechi
2) Pântece!e nu are urechi.
I
II
[555]
8475
\IÂNCARE, BF:UTUR.A.
Ventre al/ami n'a pas d'oreilles.
Pro». Franc.
L(� lam no la ţţhe »eâ, ne la ghe sent 1).
Prov. tua.
Ein liuruţriqer Baucb hal keine Ohren 2).
Proo. Germ .
. -1 h ungry belly has no ears 3).
Pro», E'ngl.
Calea flămânduluî e cea mai lungă.
555
SLA VICI, Con!). IX, p. 122. -
P. ISPlHEscu, Rev.lst., I, p. li55.
Căcl nimic nu'I p6te race să'şI ulte de f6me.
*6
8476 De cât îneercelată, mărgelată şi flămândă, mai
bine clulă si sătulă.
,
M. S-rĂNCESCU, îrw. e, Piria, J.
Jlfehedinţi.
Intăiii mâncare Şi traiti bun şi in urmă, numar, gateră.
8477
*
A da flămândulut scobit6re.
A da eul-va un lucru care nu'! Iolosesce la nimic.
A FLĂMÂN:QI
Vel,l! Cal, Copil, I?i,
a Găti.
*6
8478 Poftim! nu flămând! ca a-casă!
GA V. ONJŞOR, pr·of. Junimea,
No.1U.
-1) Fomea nu vede, ci simte.
:}) LJn pântece Ilămând nu are urechi.
;3) Un pântece f1ămilnd nu are urechi.
[556]
556
PROVERBELE RO�IÂNILOP.
Indemn, glumeţ, la mâncare.
F6IE
Ve(li Plăcintă.
F6ME
Ved! Bogat, a Dorm),
Flămând, Găină, Gota­
tale, Lup, Maţe, Pâi1e,
Urechie, Var,), Cap. VII,
c. Vas,
*L:..
8479 Când ţI-e fome nu caţl că malaiul e în cuptor ..
CA V. ONlşoR,pr/{f. c. s'llul!i, J.
Tutol!a.
Acelaş înţeles ca la No. 8472.
Nihil contemnit esurieus 1)"
Proo. Lat ..
Qui a {aim mange ioui pain.
Proo, Franc.
A buona [ame non vi e caltivo pane 2).
PI·OV. Itat.
Dem hungrigen Baucb schmecki Alles uioh! 3).
Pron, Germ.
*L:..
8480 Out-e fome codrii viseză.
[ORD. (:OLESCU, MS8. II, p. 27.
BAHONZI, p. 5;., - BINTESCU, p.
6L-P. ISPInESCU, Rev, Ist. II, p.
'1;:)9.- ElI, POPESCU, îll1l. c. Cio­
cănesct JlI/ărginenr, J. lalomiţa.­
GAV. ONl:;;OR, Junimea, II, No,
36.-G. DKtIl. TEODOHESCU, Cercei,
1'. �iO. - I�. 1. PA1'H1ClU, inr, c,
Snuilţt, J. Cocurluiti.
1) F'lărnândul nu dispreţuesce nimic.
2) La o bună Iome nu ţi este pănea rea
3) Păntecele flămând iubesce ori -ce .
[557]
)IÂNCARE, BEUTUR.�
557
*6
OUt e [ome, codrii viseză.
P. ISI'IRESCU, Leg. r, 1872, p.
'177; Rev. i«. III, p. 382.-1. Io­
NESCU, II, p. H5.-Abecedar ilus­
trat, p. 26.-A .. GOROVf>I, J. Su­
ceava.
v ec,lî FUimând.
tu Adică la aceea ce poftim, la aceea ne gândim (GOLf>SCU).
:L" Pentru acel eă ruîa i se pare vorba tot despre ce doresce el.
Hladooe nu. chleb na mysli +].
Prov. Ceh.
\" e(,ll Sete.
8481
Când mi e fome să'mi dai pâine
Iar nu 'mi 4ice: vino mâme,
A. PANN, 1U, p. '139.
Când mi-e [ome să-mi dat pâne
Iar nu (,Zice: vino 1nâne.
lIINTf>SCU, p. 61.
Să fad bine la vreme căcl, mal târdiu, nu preţuesce nicî
un Lan,
8482
Fomea se UItă la părta omuluI muncitor) şi nu
îndrăsnesce să intre.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 4/,;
1, p. '1;)5.
Fomea se uită pe [eresiră in casa omului
muncitor, şi nu intră nici de cum pe uşe.
HINTESCU, 1'- 62.
*6
Fomea se uită la porta omului muncitor,
dar nu pote intra.
V. SALA, ino. c. Vaşcoă-Băresct ,
comit. Bihor, Ungaria.
1) CUI l-e furne, e cu pânea in gând,
[558]
55tl
I>ROVERBELE ROMÂNILOR
Fomea se uită doar pe uşe, în casa muri­
citorului, dar nu lrulrasnesce să intre
înăuntru.
P. [)ULFU, Albina, 1, p. :::90.
*L>
Fomea se uită la uşa munci torului, dar
nu cuteza să intre în casă.
I. G. VALENTINEANU, p. 42.
Prin muncă se înlătură lipsa şi saracia.
La [aim regarde it la parte de Thomme labo­
rieucc, mais elle n'ase pas enirer.
Prov. Franc.
/1. [ome chega it porta da oţţicial, mas new
pâde ld enlrar 1).
Prov. Port.
Dem Fleieeiqen quck: der Hu,n!JM· uiohl :::-u­
weilen in's Fensier, aber in' s Ilaus dar] C1'
nicht kommen 2).
Pron, Germ.
8483
*
După f6mea fi vai al, ahtare mcare val fa(jl 3).
(:. ZUCA, c, Cusina, Albania.
Dupa rîvna şi activitatea ce vei desvoltă intr' o întreprinclere,
va fi şi reuşita ce vei ave.
*L>
8484 F6mea e cel mai bun bucătar.
P. ISPIREsc(), Rev. Ist., III, ]'.
:38:3.- A.L. DUilllTl\ESCU. Galic,
jl. 140.-D-RA Ee, ŞrşMAN, in», c.
Adam, J. Tutoo«. - CI-IlBICI-HÂ\,­
NEANU, Conv. Liter., XVIl.- Gre
POIENARU, ing. c. Rassa, J.Ia­
lomiţa.-C. MElSSNER 8: V. DOGAR
Lect, II, p. :'\0. -- V. SALA, daec.
c. Fînaţa, comit. Bihor, Ungaria.
1) F6mea se uită la părta lucrătorului, dar nu p6te intra.
'2) Fornea se uită pe ferestră în casa flărnânduluţ, dar în casă nu In drăsnesce să
intre.
�) După fornea Ce o să ai, atare mâncare vei face.
[559]
MÂNCAnE, m'i:[J'J'unX
559
-----------
*�
Fomea e bucătarul cel mai bun.
G. MUNTEANU, p. :30.-KAHOLY
Acs, p. 82.-J-lIN'j'ESCU, p. 6'1.­
I. G. VALENTINEANU, p. 20.-1<:.
1. .PATRICIU, în". c. Smulţ'i, J. Co­
!lul"lttiil. ])-NA E. H. MA \\'R, p. :;6.
*
Bucătarul cel bun e [oinea.
V. FORESCU, c. Ji'Glticeni, J. Su.­
eiana.
Ve�ll Pâne.
Celui flămând orî-ce mâncare i se pare bună, şi precum �lice
Horaţiu : p ulmentaria quiere 8udando.
Este sciut că măncarea naţională a :::lpartanilor er:'l un fel de ciorbă
neuricrosă, compusă: dup:'i unit din sare, oţet, s:inge, şi bucăţele de
carne; dupij alţii elin grăsime ele porc, sare şi. oţet. Dionisie Tira­
nul, fiind de faţă la o inasâ publică, h Lncedeuiona, gustă elin ;1-
cestă ciorhă şi () găsi. forte rea. "Nu JI"�; iuir, disc bucntarul, căct
lipsesc drcsurile. -- Ce dresurr '!-Alerg:1tul'a, sudorea, ostenela , 1'0-
mea, setea, acestea sunt carit dari g'ust munoarilor nostre».
Optimum condimenium [ames 1 J.
Pro1!. Lat.
Il n'est sauce que d'appetit.
Frov. Franc.
Ira megghiu cocu e lu pititiu. 2).
Prov. Sard,
Huruţer never [ail« of a qude cook 3).
Prov. Scoţ.
Huruţer isi der bcsle Kocl, 4).
P1·01!. Germ.
1) Cel mai bun dres e fomea
2) Cel mai bun bucătar e Iomea,
3) F6mei nu'i Iipsesce niei o dată un bun bucătar.
r.) Fomea e cel mai bun bucătar.
[560]
8485
PHOVEHBELE ROMÂNILOn
Nejlepsi kuchar jest hlad IJ'
Proo, Cech,
Legjobb ezakâcs az ehseg 2).
PrOf). Ung.
T.lIa;IJ;'l> e Haii6oJI'l:.iiI !''yBap'l, 3).
P,·ov. ss«
F6mea face bucate bune.
S. 1. GHOSSMANN, Dic!. p. '153.
*6
Fomea face bucatele bune.
GH. ALEXANDHESCU, maqistr, c.
Focşani, J. Putna.
Acelaş inţeles ca la No. 8484.
8486
F6mea e soră bună cu setea.
LAUHIAN & MAXIM, 1, p. '1220.­
P. ISPIHEscu, s«. 18t., III, p. 383.
l:eutura şi mâncarea merge împreună.
8481
F6mea si rusinea
, ,
Nu se pot de loc uni,
Intr'un loc a locui.
1\.. PANN, IlI, p. :�2.-HINTI'S­
cu, p. '190.
*
Fornea si ruşinea nu se pot impreuna.
Vegl GoUltate.
Acelaş inţeles ca la No.7131.
Nescii plebs jejana timere+i.
Pro», Lat.
1), �) şi 3) F6mea e bucătarul cel mai bun .
• ) Poporul flămănd nu se leme de nimic.
[561]
8488
Mal tare şi mal vrăjmaşă jigănie de cât ro­
mea alta nu teste.
Dar. CANTEMIR, Ist. Iel'ogl. p.
'l3L
�I\imic mal reu de cât a fi flămâncl.
8489
*
E mare necaz
Când f'omea nu 'ţI dă ragaz.
V. Fonnscu, c. Foiticent, J. Su­
c/ava.
Acela? înţeles ca la No. 8488.
*6
8490 Boerul când îl e fome se primblă, Românul flue-
ră, 'iar ţiganul cântă.
L '['ACU, in». c. Braniscea ; .r. Co­
ourluiu.
6
Tiganul carui t-C [orne cântă, boierul se
primblă cu rruiinile dinapoi, iarţeranul
nostru iş1, arde luleua şi mocnesce în­
tr' insul.
I. CHEANG.:\. Amint, p. 54.
Nisce l-lom:lI1! coseă Ieu la UD Turc, care se elice Cel era fort,"
fi !'�lf)pt. Un flc'ic,'iu, mal tiuer , mereu Ilucra, ca sit nu '1 tradeze o
slăbiclune, cunrl ascuţia cosa, shl elin ilucr.u. Turcul, care cr« <lpr0l'c,
,1 u.le ghiorăind matele lIăcii.ulu1.
- Hre, Ivane, ce tol Iluerl tu '?
- Ca s� tae casa bine, Aga, �i s,1.lacclII spor la lucru.
- .M:aţcle laIc ce tot ali de IlJerell glt10răesc '!
- MI-e dor de tuta oare bine mal scie ascuţi casa.
- Bre, Ivnne , nu spu: drept. It orruurul flueră c.mrl ii e 1'01118.
Dupa ce o�pi�tară, Turcul vede C:l flăcâul ni! mal Jlucră.
- Acum nil 'tt rn.u e dor de tata, bre, Ivan '!
- �u, :\.go !
[562]
t
502
l"ROVERBELli: ROM�NILOH
-------------------- ---------
Se cer fapte Iar nu vorbe gale.
*6
8492 S'a întîlnit fomea cu setea.
8491
*
Nu muri moş a di sboră că muri de fome 1).
G. IONESCU, în". c. Neoeeta, Ma­
cedonia.
C:. TEODORESCU, înt'. c. Lipoca,
J. VilsluJu.
IOSe dice mal ales pentru soţî când amlndoî sunt săraci.
2° Rare ori când dOI nevoîeşî se întovărăşesc pentru a face
ore-ce.
C'esl la [airn qui epouse la eoit,
P?·ov. Franc.
*6
8493 O murit de fome ca ţiganu între pânl.
CA V. ONlŞOR, prot: o. Dobro­
veţ, J. Vaslwlu.
Nu a ajuns să 'ŞI vadă visul cu oehiî.
[\',nea veche se isprăvise, Iar cea nouă eră ne-coptă, şi tocmai
atunc! more ţiganul.
*6
8494 MI-e Iome de nu te văd,
f:. POBORAN. inst. J. Olt.
Arată o Iome cumplită.
*6
8195 De fome i se lungesc urechile.
P. ISPIHESCU, Rev. ]st. Il, p.
'lf>8.
A se adăogă la No. 4772.
'1) NU muri baba de vorbe că muri de rome,
[563]
8496
MÂNCARE. BEUTUHĂ
De f6me se învîrtesce,
Sub eălcâfă locul găuresce.
A. PANN, 1, p. 134.-HIN'j'ESCU,
p. 6'1.
Pentru cel sărac cu desăvîrşire, care nu are nicî ce mânca.
F6METE
Vedr Să1·ăcie.
8497 -- Tu, f6mete lungă, unde ai ernat �
- La săracu 'n pungă, şi mal mult sub pat.
A. PANN, I, p. 135.-HINTEseu,
p. 62.
Căcî unde s'ar incufbă fomea daca nu în casa săraculuî.
FRAGĂ
Vegl Cap. II, c.F1'Ct!J(f,.
*6
8498 Pentru fragă,
Şi frunză ţi-e dragă.
P. Ir.nsş, c. Haiep ; Tronsiloania,
Acelaş înţeles ca la No. 711.
*6
8499 In dorul fragilor rod! cot6rele.
,
D-RA Ee. ŞI,!MAN, ino, c, Adam.
J. Tutova.
Acelaş înţeles ca la No. W�98.
*6
8500 Nu e d'o fragă ci e d'o desagă.
G. i'OBORAN, inst . J. Olt.
Nu e dintre cel carI se mulţumesc cu puţin. Nu se satură
aşa lesne.
*6
8501 Vii (te duel) cu gura la tragt.
C POBORAN, inst . J. Olt.
[564]
l
r
I
ne-pregătit,
PI10V ERBELE RO'lÂNlLOR
10 Adică fără să scil la ce, fără nici un rost,
ne-socotit.
2° Credl cii e mare scofală acolo.
�,I)'-1'
�---�-----_._-----�------_ ... _---
A FRĂMÎNTA
8502
Frămîntă făina cu picerele �î lutul cu mâtnile.
IORD. GOLESCU, Mss II, p. 74.
Se \lice pentru cel ce tate le urmeză pe dos (GOLESGU).
*6
8503 Cine nu va să frămînta, t6tă 4ioa cerne.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p.80.-­
DINI. CANTEMIR, 18t. Ieroql . p.
372.-GR. ALEXANDRESCU, maqist ,
J. Putna .
*6
Cine nu vre să [răm inte, totă (liua Ce1'nC.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 60:-l.�
"R. DAM�) 1, p. 22:3.-H. D. E·
w!:scu, înv. c. Zamostea, .J. Do­
rohoiu .
Cari nu va eţrimint», iuiă dzua 'n�;erni I}.
PEH. PAPAI-IAGI, Zweit. Iahres .
p. 'lG2.
*
Cari nu va s' ţir miiă, tulit dziua 'ncerne '2}.
C. IONESCU, prof. c. Neve8ta,
Macedonia.
*
Care li-u leni sţrunită, iută dzua incern: 3}.
N. 0'1'. c. Nijopoli, Macedonia.
i J şi 2) Care nu vre să Irăminte, totă diua cerne.
3) Cărela 'l-e lene să frărninte, tată diua cerne.
[565]
51:;5
*
Care nu va să-aloză, dziua cernă 1;.
V. J)IAMANDY, c. Arminciu, Mo­
cedoni«,
Ve�ll a Genle, J?eme'ie,
Mlimăligli, 111u'ie1'e,
a Plămăd),
1° Se dice când nu vrem să savu-şim ore-ce, şî dăm gi piste
gi, găsind feluri mf de pricini (GOLESCU).
2° Pentru cel ce nu Iuoreză, şi se fălesce numaî cu vorba.
8504
A tot cerne si a nu mal frămînta.
,
G. I. lVJuNTEANU, p. 12'J.
Pentru cel care tărăgănesce mereu o trebă şi nu o mal dă
gata.
FRAMÎNT Ă TURĂ
Ve�lr Aluat.
FRIGARE
Vcc,lî Carne , fi'mlt,
Gâsdi, Iepure, �Miel.
8505
Foc mare si frigare mică.
,
IORD. GOLESCU, Mes. II, Aswl.
p.1'16.
'10 Trebuinţe mari şi folose puţine.
2° Nume mare şi slujbă mică.
*6
8506 Epurele din frigare e mal bun decât gliganul
din pădure.
V. SALA, dasc. c. Vint eri &: Bu­
dureasa; comit. Bihor, Ungaria.­
D. POPOVICIU, in», c. Cuoin; co­
mit. Arad. Unqaria.
1) Care nu vre să frămînt •• (Jiua cerne.
[566]
PROVERBl<:LE HO�La ,,[LOE
Go6
----------------------------------
Aceleş inţeles ca la No. -1!:J08.
Ppb PIJ:t.·�r; IJ.O�IJ.YEtY t·�y ),01t,zoC/. 1)
P,·ov. Elin.
Anle lenlem auqere ollam.2)
Proo. Lat.
*6
8501 Altul (unul) ţine frigarea, şi altul mănâncă
friptura.
K. A. ZAMFIRESCu-DIACON, tn»,
c, Stiubieniî, J. DorohoiU.-D. J<:­
NESCU, in», c. Zamostea, J. Doro­
hotu,
*6
Cine o învîrtit [ruţarea �i cme mănâncă
friptura.
G. MADAN, c. Htrtopu-Mare, ţin.
o-tut«, Basarabia,
Unul lucreză şi altul se tolosesce.
Tariro ikhan nemene djetere okho okâ, tsang
ni singgeri elemaruţqa ţouniclieiele djekou bi 3)
Proo, Montcho«.
*6
8508 Par'că '1 pune în frigare.
G. POBORAN, inst, J. Olt.
*6
Te frige ca cu [riqarea.
MOISE POPOVICIU, c, RI/pt, comit.
Hunediâret, Transilvania.
A superi! pre cine-va.
1) şi 2) A mări Ma înainte (de a ave) Iintea.
3) Dacă pe de o parte boul care ară nu are Ierbă să mănânce, pe de altă parte so­
recul din pod are mâncare cu prisosinţă.
[567]
567
MÂNCARE, Bii;u1'un.�
�------- ---�---� ------�-----
A FRIGE
Veq! Linte.
8509
Nu se pote, nicI de cum,
Când frigi să nu lasă fum.
A .. PANN, II, p. 31.--J-frNTESGU,
p.64.
Adică când fad re-va retl să nu se afle.
FRIPT
Ve(lI a Mânca.
*6
8510 Int6rce-o că s'a fript.
CALIN IORDAclm, stuâ. J. Argeş.
Pentru unul leneş care stă lungit la sore, sai'! pe lângă foc
când alţiî muncesc.
FRIPTURĂ
Ve<,lI Frigare, Vin.
GĂLUŞCĂ
*
81)11 Cine face găluşca trebue s'o şi înghită.
AL. MARTINIAN, o, Bucuresci, J.
Ilfov.
Cine a greşit trebue să rabde urmăririle acestei greşelI.
*6
8512 A înghiţi găluşea.
J. CHEANGĂ, Amint ., p. '1(;7.­
P. ISPIRESCU, Pov. Dnch., p. iti;
Leg., p. 207 & 248; Rev. lst., 1,
p. 229.-L. ŞĂINEANU, Semas., p.
360. - FH. DAME, II, P: 52. - S.
I. GROSSMANN, Dicţ., P: 36. - E.
1. PATHICllJ, înt'. c. Smulţ'i, J. Co­
vurluUL-LAURIAN & MAXIM, Glo­
sar, p. 257. - V. ALEXANDHI,
Teatr., p. '1079.
[568]
56�
------� ----
PROVERBELE RO.\L\NILOR
--����--����-----_.---------
A înghiţz la qălusci,
Rom. otu«; 1, p. 4�.
Ve\lr Gutuie, Nap.
10 A păţi ce-va ne-plăcut, o batjocură.
2° A răbda, în tăcere, o păţanie, făcăndu-se că nu pricepe.
3° A fi în�elat.
«Ve lnsuratî '1 ... (in parte). Şi eli, ca un prost, îl fac curte şi
me calicesc plătind ! Scit că 'ncep a crede că 's neghloh?.. Să nu
'ntrch eli ale cUI sunt datoriile! Ce să fac acum? Si1înghit, mal hin«
g{tluşca cat e de ferbinte, şi sii tac». -- Creditorii,
In einen sauern Apţel beissen.1)
Pro». Germ.
GÂscĂ
Vegr Cap. 111, c. CMs­
cit, V (tj·Z(!.
8513
*
Şi O gâscă friptă sboră.
M. CANIAN, pubt ic, J. laşi.
VeeJ! Raţă.
Când se povestesce un lucru de ne-credut.
A GĂTI
Vegl Cap. XVll, Oi se
oso.
8514
Cum îşi va găti, aşa va prânzt.
A. fJANN, II, p. 21.-HINTE�CU.
r (:;8.
Cum 'ş-a gcUit, aşa a prânzit.
A. fJ:\NN, II, p. M.--J-II:i'Jncu,
p. 68.
1) A muşca dintr'un mer acru.
[569]
M� NCAR��, m';UT URĂ
Oum u; uei gălZ, aşa uei prânsi,
S. 1. GROSS:IlANN, Dicţ., p, 90.
92 1\: '158.
*
Cum mdghiripsi, s-mâcă.l)
1. COYAN, pl'Oj. c, Turia, J!,'pi1'
Vc�li a Asterlle, a Si1nt.
Adică răsplata după fapte.
Camine an [ai; san lit, ovi se couche.
Pro», Franc,
8515 Singur cine îşI gătesce,
El mal cu poftă prânzesce.
A, PANN, II, p. 42.-I-IINTESCU.
p. 68,-1\. DUMI'l'RESCU, Galic., p,
12G.
Vc<;ll L!tp.
Cine se lasă în nădejdea altuia more de fome, nu dobâu­
desce.
Qui s'altend d. l'ecuelle d'auirui, a souueni mal
dui«.
PI'OV, Franc.
8516 Cel în] oIept îşi gătesce
In că pân nu flămândesce.
A. PANN, 1, p. 150,-1IIN'j'ESCC,
1" ta,
Pentru cel prevedetor �i econom.
*
8517 Mu�ţi buharaq'j' afumă, la puţînî (psînl) mâg hi-
ripsesc 2)
I. C:OYAN, prof c. Periooli, Epi/".
t) Cum gătescl, se rnananca.
2) Multe coşuri fumegă, la puţini gătesc,
[570]
I'ROVERBELE HO.\IÂl'ILOn
VeI,!! Hoqeac.
Nu toţi cei cariî se landă mult, fac trehă bună.
GĂVAN
*b.
8518 In tăină dă cu găvanu şi scote cu c6da.
A VR. CORCEA, paroh, c. COfteiu,
Banat.
ln zadar iţ'i face hine, te cinstesce, te omenesce, căci după
puţin ip: face re11. şi te batjocoresce.
8519
Până i se umple găvanul.
G. DEM. TI':ODORESCU, Poes,
Pop., p. 296.
Până nu mal pa te răbdă.
Dar crocotul, Ca orocotul,
C'aşu 'l-e firea şi solul,
Se dete pe lângă car,
Şi scose, măre , d'un biciu ,
Şi-l trase vr'o patru-cinci.
Dar ţeranul, ca ţ&'anul,
Pân 'i se umple găvanul.
Dete cea pe Ungă bol,
Şi scose d 'o tufă grasă,
Tufă grosă, nodorosâ,
Şi-I trase vro cinct şi şesc.
Poes. Pop.
La coupe est pleine.
Prof'. Franc.
8520
*
Ghiveeiă.
GHIVECIU
Amestecătură de fel de fel de Incrurl, adunate la un loc şi
cariî nu se asemenă una cu alta.
GOGOŞA
Ve\ll Cap. II, c. Go­
gafă.
[571]
8521
MÂNCARE, Bii:UTURA
*
A vinde gogoşi cui-va.
LAURIAN & MAXIM, Glosa,.., p.
27'1.-·G. POBORAN, I11St. J. Olt.
A'I spune flecurî, nirnicurî, mincîunî, a'l amăgi.
CUt ving,i tu. gogoşi? adică: pe cine vrei să înşel! '!
8522
*
Gogoşi!
.LAURIAN & MAXIM, Gloscw, p.
271.-M. CANIAN, publ. J. IarT.­
G. POBORAN, inst, J. Olt.
10 Secături, nimicuri, flecurl.
20 Minciunî,
GRAS
GUST
Vc(Jl Cap. XIII, e,
Gust, Mas(t, lJ1usât.
8523
*
Cel ce a mâncat'o îl scie gustu.
GR. ALEXANDRESCU, JnafJist1·,
c. Focşani; J. Putna .
Adică cel ce a păţit'o sau a dobândit ore-ce.
8524
Gust mălăeţ.
Veq.l Muscă.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, '1872, p.
175.-FhN'j'ESCU, p. 73.
Adică prost.
A GUSTA
Ve<;ll Amal', Dulce,
Lămâie.
8525
*
Care cum gusta, crăpa.
CA v. ONIŞOR, proj. c. Berlaâ,
J. l'utovo.
[572]
572
Pentru cele rele.
PROVERBELE ROM.\NILOR
*6
8526 Mal gustă pân s'o c6ce.
G. J3ĂNULESCU, ino. o. Pietroşiţ«,
J. Dâmboviţa.
Acelaş înţeles ea la No. 7'11.
*6
8527 Gustă apoi mâncă.
V. SALA, dasc. c. Sedişte, co­
mit, Bihor, Unţraria,
Să nu te apucî, de vre-o trebă, de cât după o matură chib­
zuinţă.
GUSTARE
Vec.l1 Mâncare,
8528
La gustare
Câ.t cal mare,
Si la prânz
,
NicI cât un mânz.
*
La gustare
Un cal mare,
Şi la prâns:
Un mânz.
A. PANN, III, p. 69.-lfINTESCU,
p. 73.
t:R. i\ LEXANDHI,SCU, maţiistr, c.
Focşani, J. Putna.
Pentru cel lacom Ia mâncare.
GUTUIE
*6
8529 Â înghiţ) gutula.
GAV. ONI�Of{, prof. c. Dobroost,
J. Vasluiu. - E. 1. PATRICIU, înt.
c. Srnulţf, J. COVUJ·lui�1.
[573]
MÂNCAIlI<:, BEUTUR.�X _
Veg.I r;i1lufci1, Ha[J,
l'raisti1.
Acelaş înţeles ea la No. 85'12.
Aualer la pilule.
PI·O!'. Franc.
HÎRB
;;73
*6
8530 S'j'-a găsit hîrbul capacul, tigva dopul si lelea
, bărbatul, '
A. PANN, ltdiţ. '1889, p. 40; I,
p. '157; !lI, p. 'li); Moş Alb. II,
p. 62.-1hNTESCU, p. 11.-H. D.
I�NESCU, in». c. Zamoste«, J. Do­
rohoi, -- DOBRE MARINESCU, înv.
c. Ptrou-Roşu: J. Argeş.
Ve<;li Lele, Tingire.
Se dice când un prost î�l găsosce tovarăş, şi mal ales pen­
tru soţii cari sunt de o potrivă reI.
Ver,lI în privinţa inţelesulul precis al eu viutelor hirb �i ciob,
nota de la No. 8364 şi Arhiva Istorică, II, p. 676.
*
8531 Hirbul stîrp, chiar dacă e de aur, nu e bun de
cât de topit.
lentru cele cart JIU sunt bune de JJUDle. Se dice mal ales
pentru fetele care şi-au perdut fetia.
853�
*6
Sede hîrbu 'n drum si rîde de olă I
,
*6
Sede ltirln: "n cale
,
Şi ride de rjle.
V .. \LE:\.ANDIU S: L. HOSI<:TTI,
Mss.-l. OnĂcAN, stud . c. Coşula­
Miletin; .J. Botoşani.-C. 'l'EODO­
l\ESCU, in». c. Lipoca, J. Vasluiii,
Semin . Buc. CI. VllI prin IJ.
GÂHBO\"jCEA�U prof. - C. IIlRDĂ­
CIlESCU, Scol. In», c. Cristesci , J.
Botoşanr.-E. 1. PATRICIU, 'Î11t', c.
Smulţi, J. Couurluiii,
[574]
PROYERBELE RO.\IÂNILOR
Ve(,ll Ciob.
Când unul ride de altul mal mare, mal bun, mal deştept de
\;â t dinsul.
La pelle se moque du fourgon.
Proo, Franc.
La padella uuol dir nero al paiuolo, 1)
Prov. Ital.
The ketlle calie the pot black.2)
Prov. Engl.
Der Topţ lacht iiber den J{essel.3)
Prov. Germ.
8533
Şadi 'fi cali un ţueal,
Di ş-artdi di bucal ").
PER. PAPAHAGI, Z1IJeit. lolwes.,
p. 15'1.
Veql Cjeb, l-1îrb
Acelas înţeles ca la No. 8:'532.
*6
8534 Rîde hîrbul de ciob.
'1'. m.LxŞEL, îlw. c. Ştefânesci,
J. Vâlcea. - FR. DAME, II, p. 99.
Când unul ride de altul pentru un cusur pre care '1 are şi
dinsul. Vegj No. 8:3fi4.
*6
8535 Rîde hirbul de 6la spartă.
I. BOLDI';A, c. Crilialna, comit.
Tirnaoa-Mare, Traneileaui«,
"1) Tigaia vre să dică cazanului: Negre.
:!) Căldarea dice 6lei: ne�ro.
3) Oala ride de căldare.
4) Şade in cale un hlrh, de ride de Ull ulcior.
[575]
57[)
*�
Ride hîrb de 6lă spartă"
1. BÂRSAN, c. Şoarşul- },fIJI'e, co­
mit. Tirnaoa-Mare, Transilnania .
Acelaş înţeles ca la N o. 8531.
8536
*
Ş-cluvaniul s' bate pedza di sut 1).
D. A. MILESCU, stud. c. Gopefi,
Macedonia,
Acelaş înţeles ca la No. 8:')35.
8537
Şade hîrbul în drum şî rîde de cei. ce trec.
IORD. GOLESCU, Mss. II, P 95.
Se dice de cel proştî, ce se socotesc Că'�l bat joc de cel
mari cu rîsul lor (GOLESCU).
*�
8538 ImI qici. hîrb, îţI qic etob.
A. J'ANN, Ediţ., '1889, p. 1;;8 ;
III, p. 127.-HINTESCU, p. 7:'). ­
DOJ3RE JV[ARINESCU, tn», c. Pirou­
Hoşu, J. Arqeş.
Vesti Urît.
Pentru cel cari nu se lasa �i întorc, ne-intârdiat, batjocura
ce li se aruncă.
Calla tu, y eallaTc !l0 2).
Proo. Itoi.
\!Vie du mir, So icli dir 3).
Pl'OV. Genii.
Ee iiini uicersin, eltiini bulursin 4).
Prov. Turc.
1) Şi "la crăpată lşi bale joc de DIa fără codă,
2 I Taci tu, şi voiu tăc« şi efi.
3) Cum tu mie, aşa eu ţie
4) Imi <jici hirb , lţi Ilie ciob.
[576]
571) l'!{QVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş inţeles ca la No, ;:'">384.
*.6
8539 \li-mi hîrb, până nu'ţt qic ciob.
GR, ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Putna,
8540
*
A fi hîrb,
FR. DAME, II, p. 99.
Ca un turb de olă,
IORD. GOLESCU, Mss. Il, Ase1/!.
pi39.
A fi bătrân, istovit, fara putere.
<Dinsa acuma e hîrv şi istovită»'
HRANĂ
HRĂNACIU
*.6
8541 If bălat hrănactu, pântecele nu coşu,
CAV. ONIŞOR, prof'. J. Tuiona,
Xlănâncă mult, dar nu are vlagă, e tot slab.
A HRĂNI
Ve(J! Linpur«.
A SE HRĂNI
*.6
8542 Reu te hrănesc! cu mâncarea în traista altuia.
l;. P. SALVIU, in», c. Smulţi, J,
Covltrluh7.
I
[577]
:lrÂr-;CARL:, BfUTUR\
--------------
VegI Cap. VII, c. Apă
Acelaş înţeles ca la No. 8067.
577
8543
Omul cel înţelept se hrănesce ca să vieze.
DIM. Tîcl-/INDEAL, Fab., p. 142
Ve<;ll li lvlânc(t.
Adică să mâncărn cu măsură.
*
8544 A se hrăni cu vînt.
M. CANIAN, public. J. laşi.
A nu avea ce mânca.
Viure de I'air du temps.
Pro». Franc.
HREN
*6
8545 Mănâncă-ţi hrenul
Că tI ai dat banul.
C. IORDACt-IESCU, stud. c. Cris­
tesei, J. Botoşani.
Cine face o greşelă trebue săI sufere urmările.
Se r;lice când te-al păcălit la ce-va şi mergf înainte.
HUŞTll
Ve<;lf Putina.
IAURT
Vegl a se Arde, a se
Frige, Piper.
*6
8546 A turna iaurt peste smântânâ.
GA v. ONIŞOR, pl·Of. J. Tutoca.
Arată ne-priceperea unel femel ne-gospodine.
[578]
578
PROVI<:RBEU; HO)rÂNlLOR
��--�-�---------- -��- _ .. _-- ---------
ICRE
8547
*
După icre ver4i alergă,
Ionn, GOLl:cSCU, M88. II, p. 01.
L. Ş.:tINEANU, Semas, p. 360. -
VR. DAME, Il, p. 1.18.
Umblă după tere ver�ti.
P. ISPIRL,sCU, Leg. p. 28'1.
Se dice pentru cel fermecaţî, ce umblă ne sciind unde meq,;'
(GOLESCU) şi după nimicuri sau lucrurt ce nu există.
«Gazda îl poveţul să ieâ, pe sema lUI, o tocitore de bant, din
care îl lăsase, să se apuce şi_ el ele ce-va, şi s(� nu ma-t umble, ea un
perde-vară, dupii icre ver·qi>.-IsPlREscu.
8548
A trimete pre cine-va după icre verdi.
,
S. I. GROSSMANN, Dicţ., 5D.­
G. POBORAN, tnst, J. Olt.
Vcq.l Cal.
A'şl rîde de cine-va trimiţendu'I după un lucru care nu
există.
Einen in den April schiokeu.
Proo . Germ.
*,0,
8549 A visa icre ver4i.
Adică lucrurî peste putinţa.
P. GÂRBOVICEANU, prof; c. R(�­
tesei, J. Arţre«.
8550
*
A spune icre ver4i.
Adică minciuni, poveştl.
A ÎMBETA
ASE IMBETA
Ve<;lI a Cap, VII, c.
Apli, aBi, Beţia.
[579]
57!)
*.6.
8551 Nu te îmbătă până n'ai băut.
GAV. CRISTEA, preot c. Fm'reii,
comit. Bih01', Unqoria .
Pentru cel care vorbesce intraîurea.
8552
Cine odată s'a îmbătat, anevoie se desbată,
IORD. GOJ-Eseu, MS8. II, p. 79.
Adică cine se învaţă cu năravuri rele, anevoîe se desvaţă.
(GOLESCU).
8553
*.6.
Omul se îmbată si de inimă reasi de inimă bună.
, ,
A. PANN, 1, p. 114. '- HINTESCli,
p. 'l:35.-GAV. ONlŞOR, prot; c. Si­
mila, .1. Tutooa,
Vet;ll Necaz.
Orl-ce pretext e Imn pentru cel beutor,
IMBETARE
Vegl o Ee.
A IMBUcA
8554
Stă, îmbucă lăeomesce,
Ca un lup când se pripesce.
A .. PANN, In, p. 69.-HINTESCU,
77.
Pentru cel lacom şi hâlpav la mâncare.
8555
Imbueă de pare că se bat lupiI la gura lui.
P. ISPlREseu, Leg. 1, '1872, p.
'l70.
A se adăogă acesta variantă la Nu. 20,31.
[580]
580
8556
PROVERBELE ROMÂNILOR
--------- ----------
*
Cât al îmbuca odată.
P. ISPIRESCU, UneI!. Sj(Jt., p.
H.-FR. DAME, II, p. 128. - G.
POBORAN, iust, J. Olt.
Iv Intr'o clipă.
�o De loc .
• El n'avea rude, nici cât at tmbucă odată»,
IMBUCĂTURĂ
VegI Citlug(1r, G1WiJ,
fffâncl, Pâne. Vorbit.
I
(
I
Nu fi lacom; nu te încerca peste puterile tale.
8557
După cum ţi-e gura
Să-ţi fie şi îmbucătura.
BARONZI, p. 65.
I
I
'"
E bisoqno [ar i bocconi a misura delta boccasş.
Prov. ltal.
Ma»: mtlss den Bissen nichi gr6sser machen,
als das Jlaul2).
Proo, Germ
8558
Imbueătura mare strică stomahul.
lOR D, GOLESCU, Mss. II, p. 17.
Se �lice pentru cel lacom! la avere, insernnănd că mult il
vatămă lăcomia (GOLESGU).
8559
Imbucătura cea mare.
Se înghite cu 'nneeare.
A. PANN, I, p, 'l4.-IlIN1'ESCU,
p. 77.
1) Trebue să faci îmbucătura după măsura guni.
2) Nil trebue să faci îmhucătura mai mare de cât gura.
[581]
jIÂNCAHE, Br.:UTUH.\
VegI Buci! ţiei!.
Acelaş înţeles ca la No. 8272.
8560
Imbueătură mare sî vorbă mică.
,
IOHD. GOLEseu, M88. II, p. '102.
*
Muşcătură mare, soore mici,']
D. A. MILEseu, stud, e. Gopeş",
Macedonia.
Vegl Inghiţit1�rit.
Adică să ne ferim de vorbe marî şi superătore, suferind cele
d'impotrivă (GOLESCU).
8561 Imbueătură mare poţi băga în gură, dar vorbă
mare să nu scoţt din gură.
IOHD. GOLESCU, M88. I, p. 17�.
Imbucăiură mare să îmbucăm, dar vorba
mare să nu (licem.
P. ISI'lHESCU, Leg., 1, 1872, p.
180.
*.6.
1 mbucăiura mare s'o vîri, in gură, da vorba
mare sa n'o scapi din gură.
1. I. ])ONCA, stud, e. Cârja. J.
Tutova.
Imbucăiură mare să 'nghiţ'î
Şi vorbă mare să nu rjic'î.
A. PANN, sau. '1889, p. 6; I.
P- 14. - !3,IRONZI, p. 57. - )-}I'\­
'j'ESCU, p. 77.
Vedt Inghiţi/unt.
Acelaş înţeles ca la No. 6319.
1) Muşcătură mare, cuvinte mici.
[582]
.')1)2 PHOVErml:LE ROIJÂNILOR
8562
Aşteptă îmbucătură
Să t-e de mură în gură.
A. PANN, I, p. '106.-I-IIN'J,'ESCU,
p. 77.
Ve�ll No. 901.
Pentru cel leneşî cari aşteptă să dobăndsscă orI-ce de-a gata
�I fără muncă.
8563
*
A sc6te şi îmbucătura din gura omuluI.
A. PANN, II, p. 125 .
.4.'1 lua îmbucătura din gură.
A. PANN, III, p. 20.
[o A. fi vrednic.
�o A trăi pe spinarea, din avutul eul-va.
A INCHEGA
*.6.
8564 Le 'ncMgă numa-aşa.
D-NA L. LINDE, c. Berlad; J.
Tutona, - AVR. CORCEA, paroh, c.
Coşteit1, Banat.
Adică minte.
,
A INCHINA
*L.
8565 Cu ce 'mi închină, cu aceea ''i închin.
I. Ojotu, teoloq., c, Aeiliu: Tran­
silvania.
Cum mă cinstesce aşa '1 cinstesc.
INGHEŢATĂ
Ve(.lI Bragă.
[583]
�IÂNGAHE, Bi':U1TnĂ
A INGHIŢI
583
Ve<;lI Ac, Ai/achi, a
Căsca, Dulceţit, Gitluşcit,
Gutuie, Hap, Răbdare.
*.6.
8566 Mal bine înghite bucăţica mare.
D-NA Z. JUVAHA, c. Feâesci, J.
Tutona.
Sub înţeles: de cât să dicî vorhă mare. Acelaş-inţeles ca la
N'o. 8;'56L
Il ne tau: pas dire: [oniaine je 11,e boirai pas
de ton eau.
Prov. Franc.
*.6.
8567 Inghite cât poţi mesteca.
K 1. PATHICIU, în», c. Smttlţ-i,
J. Coourluiă.
1° Nu m lacom.
2° Nu încerca peste puterile tale.
8568 Se ţineă ca să înghiţă un bivol, şî d'abea în-
ghiţi o muscă mică.
IOHD. GOLESCU, Ms«. II, p. (j6.
Se dice pentru cel ce se socotesc la lucrurf mari, şi d'ahea
dobândesc cele mal mici (GOLESCU).
*.6.
8569 Inghite şi tacî
Că n'af ce să fact.
AL. VASILlU, fnv. c. Tătănt1/1,
J. Suc-tava.
Cânrl trebue să răbdăm un ne-aj uns, ne-a vend în cotro.
8570 Inghite la nodurt, cât pumnul,
Si sufere în nas, fumul.
,
A. PANN, 1, p. B5.-HIN'j'ESCU,
p. '124.
[584]
584
PHOVERBI;LE ROllÂNIL()R
Ve<;1J Cap. IV, c, Nod.
Acelaş inţeles ca la No. 8569. A. Pann, lntrebuinteza IJiCE:'l'e;l
mal ales, pentru săracî.
*""
8571 A înghiţi Noduri.
LAURIAN & i\fAxBI, Il, p. 424.-
1. CREANG.l, Pov., p. 38, '110 &
260; Cono, Liter., IX, p. 453. ­
!i'R. D.\}II�, III, p. 'BO.
A 'Înghiţ), la noduri .
. '\. PANN, 1, p. '135.-H1STESCl!.
p. '124. - P. ISPIRESCU, S1l6�'e, )1.
'1'J;).
*
A -înghiţi cu noduri.
*""
A înghiţi [la) noduri seci.
IUL. GHOFŞOHEANU, înv. G. Gol­
şa, comit. Arad, Ungaria. - Ave.
CORCI.:A, paroh, o, Ooştei« Ba­
nat. - G. POBOIHN, inst, J. Olt.
VeSll Găluşcă, Cap. 1 V,
c. Nod.
'1° A duce dorul, a ave mare dor de ce am perdut sau ne
lipsesce.
In Banat arată mal ales, pofta de mâncare şi lipsa de bucate
29 A răbda cu supărare.
«Ncvesta, ne wa! avend in cotro, tăcea şi îngliiţia noduri>. ­
CREANGI.
«Craiul şi acesta ° 'llghiţ-j cu noduri», - A. PANS.
Aualer des poires d'angoissl}.
Pro», Franc.
*""
8572 Când n'at, înghiţi gol.
N. \:,ANDRU, c, Geoqul-Superior,
COJI/it. Alba-Inf'el'i6ră, Transilco­
n ia,
[585]
MÂNCARE. BF:UTUR.:(
Acelaş înţeles ea la No. 8.')69 S: 8,,)70,
58;'.
*6
8573 A înghiţi în sec.
*6
A înghiţ:" în sec.
FR. DAME, IV, p. 47.-G. Po­
BOHAN, inst . J. Olt.
T. 13.:\.LXŞEL, în», e, Ştefănesct,
J. Yâlcea.
Când cine-va se uită la altul, când mănâncă, si lui nu '1 da,
saîi când doresce ce-va şi nu '1 pote dobândi.
*6
8574 A înghiţit ne-mestecat.
K 1. PA'fRIC:[U, înv. c. S1llulţi,
J. Cocurluiit,
L'a batjocorit.
8575
*
A înghiţi şi cu ochii.
I. SBmRA, P01J., p. 107.
Arată pofta mare de a mânca ce-va.
<Tot nurnat tr ipturt şi copturI ca acelea, de le-ai fi înghiţit şi
OM ochii>. - SBIEHA.
8576
*6
A '�i înghiţ) limba.
T. BXLX�EL, înv. c. Stetănesci,
J. Vâlcea.
Când mănâncî ce-va prea gustos.
INGHIŢITURĂ
8577
*6
Inghiţi tură
dicl.
,
mare să înghiţi, vorbă mare să nu
V. SALA, înv. c, Vaşcoil, comit ..
Bihor, Unqaria .
[586]
pnO\',mBEL'� nmIÂNILOH
V"<,ll Imbucătură,
Acelaş înţeles ca la No, 8566.
,
A INSETA
.\. PANN, 1, p. 'lH.
8578
N6ptea când însetoşaaă.
Sticle si 61e viseză.
,
Noptea când inseioşeză
Sticle şi ale uiecz«,
l1LN'j'J<:SCU, p. '124.
Pentru omul beţiv.
8579 Când înseteză curtea ta,
Apa, 'n drum, n'a lepăda .
. \. PANN, III, p. n.
Când inseteză curtea ta,
Apa, 'n drum, n'o lepede!'.
Ve<;ll Sete.
HINTESCU, p. SO.
Ne învaţă să ingrijim intâîu de al nostri, când se găsesc in
Iipsa.
LACOM
Ver}.1 Cap. XVI, c.
Lacom,
8580 Lacomul, şi sătul, flămând este.
nIiI!. CANTEMIH, I8t. Iel·ogl. p. 'I.�,.
Arată ne-saţîul celul lacom.
*.6
8581 Omul lacum e ca şi calul care, cum trece dru-
mul, ear flămândesce,
V. F onusou, c. FolticenJ, J. Su­
c/avcI.
[587]
587
Vec.l1 No. 1410.
Acelaş înţeles ca la No. 8580.
8582
Lacomi! sunt de unde n'are mărul c6je şi cire­
sa sîmbure.
,
lIINfESGU, p. 86.
Ve(�l su«
Acelaş înţeles ca la No. 879.
LĂMÂE
LAPTE
V c11 Colac, a se Fri­
ge, Judecată, Cap. III,
c. Lapte, Jfinj8, OUl, 0-
parit, Păsat, a se Ruga,
Usturoiu, Vin.
*LO.
8583 Laptele şi a vacii frum6se, ca şi a vacii proste
face eoraslă.
A. HAţ;OTA p1'in V. F'ol·eSC1t. c.
Folticeni, J. Suciaoa.
HlJlerif ca ŞI ţeraniî fac greşelf şi fapte rele.
*LO.
8584 Pune laptele 'n sticlă şi întinge pe din afară,
1. Gh. SIMION, c. Băsesct-Tă-
11l(llJeni, J. nas«.
Vesll Brânză.
Pentru omul sgârcit.
*LO.
8585 Umblă ca mâţa pe lângă laptele ferbinte.
GAV. ONl�OR, ]11'0[. c, Dobl'oveţ,
J. Vasluiti.
Al' dori �I se teme.
[588]
;')88 PROVJGHBELE RO�IÂNILOR
*.6
8586 li învăţat ca mâţa la lapte.
GA V. ONIŞOR, prof, c. Dobrooşţ,
J. Va�luil't.
VecJr Smântânii.
Adică e rei1 nărăvit.
*.6
8587 Pune straje mâţa la lapte.
V. SALA, dasc, c. VaşCOI{, comit ..
Bihor; Ungaria.
Incredinţezî paza unul lucru acelut care de sigur îl va
prăpădi.
*.6
8588 Pentru lapte, că nu't brânză.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi,
J. Coourluiă.
Respuns ce să dă acelui care întrebă pentru ce s'a făcut cu­
tare lucru, �i intrebatul nu vre să'şl descopere taiua.
*.6
8589 Ce folos
De lapte gros �
GAV. ONIŞOR, prof: c. Dobrores,
J. VetSIl/ii1.
*LO.
Ce folos de lapte gros, câ'i in burdu] de
câne.
V-RA Ee. ŞIŞMAN, in». c. Adam,
J. l�etol'a.
Pentru omul deştept dat' cu năra vurf rele.
8590
Lapte numai de veI mulge, veI dobândi �î unt.
IORD. Coi.nscu, JYIs8. II, p. 106.
Adică, puţin de la supuşi de vom lua, mult vom dobândi.
(GoLEseu).
[589]
MÂNCARE, BEU'fUnX
---------
589
A. PANN, II, p. 34.-HIN'fESCU.
p. 87.
8591
Laptele, până nu '1 baţI, smântânâ nu poţI să
scoţr,
Fără bătae adeseori nu poţî face trebă.
859�
*
Până nu baţf laptele nu ese unt.
Gn. ALEXANDRESCU, maqietr, J.
Putna,
Acelaş înţeles ca la No, 8591.
8593
Lapte dulce
OchiI ţi se duce.
V. A LEXANDRI, Teat,·., p. 898.
Arată cât de mult îl place Ilomânuluî, laptele dulce.
8594
Il sporesce ca laptele ţiganulul.
BOGDAN, Poe.; 1'. '138.
Când credî cii dat de vm Colos şi te alegl cu pagubă.
Intr'o şatră
Stil pe vatră
O olă cu lapte
Pe jumătate;
)'0 pâzeă un ţigan buzat
Şi lăhărţat,
Că ţiganca se dusese la crîşmă,
:):1 Cllmpere pentrun lin crijrnă.
Şi Iacă cum Iocu ardea
1)la se 'nlerbinta
Şi laptele 'ncepu a se umfla !
Tiganul ochi 'n olă şi '1 boldosce
Şi vede cum laptele sporesce !
Şi de bucurie Bare În SUR jucănd ,
Şi aşa strig:'tnd:
Dă DOIl1Jll'! dă Domne ' elă Demne mereu l
Să curgă tot laţ.te, pău' şi '11 heleşteu !
[590]
590
-------
PBOI'ERBELE ROMÂNILOR
Şi elim laptele sporea
.:'ii din olă afar dădeft
Tig'anu Iute se repedi,
O covată de nu'ş' unde găsi,
Şi de vatrăolipi,
Să curgă 'laptele in ea,
Măcar cat a încăpea.
Dar cât lapte 'u vatră it curs
In covată n'a ajuns,
Şi căud cată Jn cea olâ,
O găsesce rlanciu g61;1 !
Atunct htetul gl'elt oJ'tc1.ă
Şi pre cerurt cuvinteză :
- Domne, Demne, mare eşti
Cănd laptele ne sporescr !
Dar când Iaşr 61a deşartă
Nu Iaer nicr o veşcă spart«,
*6
8595 A fi un papă-lapte.
Adică copilăros şi prost.
V, ALEXANDRI, Teatr"p. 1112,­
Gn. JIPESCU, Opine .. p. 7'1.-AvR.
Concux, paroh, c, Coşteiîi, Ba­
nat. - EM. POPESCU îllV, c, Oio­
căneSCt-Mărginen;, J. Ialomiţa. ­
E. 1. PATRICllJ, înv. c. Smutţi, J.
COl'urluitt.-Fn. DA\!E, III, p. '181.
LAPTE ACRU
VeI}! a se Frige, Lo­
lJofi!t.
*6
8596 Tare'} lapte acru.
Gn. AU:XANDRESCU, maaistr, J.
Putna,
Adică displăcut, gre!'1 de apropiat.
*6
. 8597 Lapte acru în călimar,
Chiu şi val prin buzunar.
V. JFRLlI, stud, c. Corodesct, J
TutolJa.
[591]
MÂNCARE, Bl�UTUR\
Veg.l Logojet
Pentru cel carI, cu totă înveţătura lor, nu aii ce mânca.
Se dice mai ales, în bătaie de joc, pentru acel cari, fugend
de o meserie bănosă, se îndesă la slujbele statului, unde ahîa
lŞ'î agonisesce pânea de tote dilele.
LAPTE COV ĂSIT
Vc<,lI a se Frige.
LEGUMĂ
8598
Mai bine legumă puţină �i dragoste multă.
A. PANN, II, p.92.-JIIN"j'ESClI,
p. 88.
In căsătorie mal hine e să fie dragoste de cât avere multă.
LEORCĂ
*
8599 A fi leorcă.
LAZĂH �.�INEANU, Dicţ., p. Mi.1.
Udat până la pîele.
LEURDĂ
8600
An Il mâncat leurdă, �î testimp îl pute gura.
IOHD. GOI.ESCU, Ms«. II, p. :3.­
P. Isrmrcscu, Rev. i«; 1, p , 23().
Ve�l( Usturoiii.
Se dice pentru cele ce nu se potrivesc la vremea lor. «;OLE�CU).
LINGĂ-U
*6
8601 A fi Iingăă.
T. m.LĂŞIOL, tnu. c. Ştefănesct,
J. Vâlcra.
[592]
592
PROVERBELE ROMÂNILOR
�[o 1\ măncă mal mult pe la alţiî, şi a fi ceea ce numesce Iran­
cesul : un pique assiette.
:l0 Linguşitor.
LINGURĂ
Vegr Ban, a Be, Ge­
metură, Gur(t, Nebun,
VIă, Omenie, a Sorbi,
a Suf/it.
*6
8602 Cu lingura îţi dă duleeţă şi cu coda îţI scote
ochiI.
A. PANN, Ediţ., -1889, p. 88;
1II, p. 65.- HINTESCU, p. 91. -
V. FORESCU, c. Folticeni, J. Su­
ci(l!J�.-EcAT. Şlş�rAN, c, Aclam,
J. Tutova.
*6
Cu lingura î1, dă să 1nănânce, şi cu coda
ii sc6te ochii.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., Il, p.
160.-H. D. ENESCU, înv. c. Za­
mostea, J. Doroliot.
Cu lingura te hranesce,
Eal' cu c6da te chioresce.
EL. SEVASTOS, PO!J. p. 85.
*6
Dat cu lingura şi 'i scoţi ochii cu coila,
.IL A. ZAMFIRESCU-JJIACON, îi/v.
c .• Stiubienit; J. Dorohoi,
*6
Cu lingura te hărănesce, cu c6da îţi scule
ochii.
IuL. GROFŞOHEANU, dasc. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
I
f
"i
[593]
*
Ca luuţur« ti 'ntric« şi cu coila ţt SCI)te
ock 1).
x. :)T., jVljopole, Macedonia.
*
Cu luuţur« 'fir in (Lr;l ciurbaiu, ş-cic ceda
,'rIl!: scoti oeli 2).
(:. IO:\E�cu, praf. c. Neoesta, ]J1a­
cedoni«.
Pon lni omul t"aţarn le.
8603
Liugură cu cadă mare şi cu lef'ă mică.
LAURLIN S: .\Lu-:m, Glosar, [1.
:i'i13.
Când tragem puţine folose dintr'o muncă, dintr'o meserie
sau dintr' o slujbă ore-care,
8604
:l:
.' Aqel <ii Z-ea lingură mare mâcă ma pţin (ptin) 3).
l:. lec.-\., v. Georae«, Coriţ«, Al­
ba uia,
Cine 1) lea prea lată nu ishutesce.
8605
*
Iu maghirie şi ea lingura 4).
ILIE (;JflCU, prof. v. Abela S; Sa­
nuirina; Epil·.
PIC' II Iru I'emcl caril, de oliicefu, trag la a vere.
*6
8606 A '1 atîrna lingura de gât.
C. Ponnt:AN, iust: J. Olt.
1) Cu lingura te nutresce şi cu cada îţi scote ochii.
:!) Acel ce ioa lingură mare, mănâncă mal puţin.
B) Unde sunt bucate si ea lingura.
4) Cu lingura îmi mă�âncT clorba şi cu co-la vrei să-mi sC0ţi ochii.
4U
[594]
594
PROVEHBELE ROMÂNILOR
. �.
.
*.6
A 'i aiirnă linguri le ele gât.
T. BALĂ�EL, înv. c. Stefănesci,
J. Yâlcea.
*.6
A pune liruţurile la gUŞă.
AYR. COReEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
*.6
A 'i pune luuţura de briii,
IVI. CANIAN, public. J. Iaşi.-G.
POBOHAN, inst, J. Olt.
A ''î spînzura lingura de briii.
v. ALE\:ANDRl, Teatj' p. 40.
A''î pune lingura în hT'Î11.
C. 'J'EUDORESCu, înv. c. Lipooa;
.1. Yas/uitl.
10 A nu da cui-va de mâncare. Se dice celor care intârdie
la masă �i, prin extensiune, celor carif vin, după vreme, în
orI-ce. imprejurare.
2° A perdut ce era să dobândescă.
«Cclnrl. să ne dee bucate, g'lupânu bucătar ne spânzură linqurile
de brâu, şi se duce la primbl.u-e. EI, apoI S;I l1n'lhaţ1 'h.--�ANDU
NAl'OlLĂ.
0x' '�)Jjsc; ;X)),&, Y'Slc; r.OI,W'lO'l lSCiO 1).
Pro», Elin.
Sero venisti, sed in colonH1n ilo 2).
PJ'OV. Lat.
*.6
8607 A'şI pune lingura de brîu.
D-NA. 1.. LE\,!)]':, c. BiMad J.
Ttltovu.
1) �i 2) Tâl'ziu venişr, dute însă in colonul.
l
[595]
MINCARJc, BitUTUR.�
A ispravi de mâncat.
S93
8608
*
Se-aştepţi cu lingura 'n brîu 1)
G. LUCA, stud, c. Coriţa, Alba­
nia.
Sa fi! gata adică pentru primirea unu! ordin, pentru o slujbă,
s. c, 1.
*6
8609 A început de la lingura de lemn.
GAV. Oxrşon, Pl'of c. Mlwpen·t,
J. TI/tora.
Adică de jo" sărac.
8610
*
Li si uscă Iingura").
G. LUCA, c. Bileso, Epir & Et­
bassan, Albania.
Nu are ce mal aşteptă, s'a isprăvit.
*6
8611 Cu lingura.
Gn. A LEXANDrmSCU, moţ/istr .,
J. Putn«.
Adică mult.
<M:ln;ll1cii l.ani: cu lingum •.
LINGURIŢĂ
8612
*
Iţl dă cu linguriţa şi �ţl scote cu furculiţa.
(;n. PO'tENAHU, ing. J. Bwzet'i.
Te îndatoreza cu ee-va, apof ne-Încetat îţl amintesce face­
rea de hine.
1) Să aştepţl cu lingura în brâu .
2) Li s'a uscat lingura.
[596]
591}
8613
PHOYERBELE ROJIANILOR
LINTE
Vec,ll Cap. II, c. Linte.
*
Linte vidus'f, linte spunt 1)
, ,
I. C:OYAN, pl'O/ c. Periooli, Epil'.
r
..
Când cine-va povestesce cu interes mare Şl cu laudă, un
fapt in sine ne-Însemnat.
8614
*
Pentru un blid de linte.
Pa/oda, ziar, xiv, N o. 25.
Adică pentru un lucru de nimic.
«A'şI vinde drepturile pentru un blid ele linte".
E83U saii Edom, fiul cel mal mare a ILLl Isaac şi al Reheceî,
vindu drepturile sale ca prim născut, fratelui ::,efi. Iacob, pen­
tru un blid de linte.
8615
VecII .\JOlSE I, 27>. 3'1. :j.'1.
*
Frige-linte.
.\. I'ANN, lII, p. 77.-V. ALt;­
.\ANDTII, Teatr, 1'. 279; Conv.
Liter. V, p. 'l6!,. - BARONZI, p.
UG.-K 1. PATlUCrU, înv. c.Smulţt;
J. Cr>vurluii:i.
i
'I!
r
"
Om sg,ll'ci t,
«Trehu« ,,�i Jic un jÎ'lye-lillte Ca I 'oiuuul Ifursutlcscu, pentru ca
ca să LIC�1 ::;'ur<l pentru un strugur» .lJER"]'A HitZ1C:ŞUL.
i
,[
8616
*
Spală-linte.
v ec}l Va}'zet.
Adică palavragiii.
'1) Linte ve(!u�i, linte spui.
G. POE OHAN, iust, J. Olt.
[597]
8617
...
LIPIE
*
Când se bă teil onieniî cu Iipir peste gură.
Ve(Jf Cârn«: .
Adică de demult.
MAHMUR
*6
8618 De câ,t să daf de pomană la calicl Sâmbăta
mal bine ce-va de băut mahmurilor Marţea.
1':. 1. V.HRICIU, inv. c. 811111/(1,
J. C01'UI'ZUÎ'lt.
Adică să nu dai cUI nu'I face trebuinţă; când Iael un .lar,
să cauţi unde se simte ne voia, ca să fie primit eu mulţumire.
Sâmbăta la ţeră, mal de obiceiii la tomnă, se fac praznice,
pomenî şi toţi caliciî sunt sătui ; aşa că la urmă după ce parte
din el să şi ameţesc de heuturâ te şi înjură în loc să mulţu­
rnescă. Sâmbăta dar calicul nu are aşa nevoie de pomana D-Lale:
pe când mahmurul, adică omul după beţie, îl arde gâtul de
heutură, 'Il cere stomacul, şi dându'I să heao cană ele vin îp
fad mare pomană cu el.
MAIA
8619
*
A prinde mala. ,
«. I'OBORA:\, insi. J. ou.
Ve�ll C�HI, Unghie.
A mal Înviora.
MALAI
v l:Sll sua«, Drum,
FaUr, 1I1a'ln, M61'11, ou,
Fi:pă, Pung(l, neas,
Traiu.
[598]
598 PROVERBELE ROJIAIiILOR
*.0,
8620 Val, val, vai,
De cin' n'are malai!
N. ŞANDRU, c. Geoaoiui-Super,
comit. Aiba Inferiâră; Transiloa­
nirt.
Adică cine nu are mâncare. Arată tot de o dată rolul in­
semnat pe care'l are mălaiul iu nutrimentul Romănuluî de la
ţeră.
8621
*
Ci-că mălatu nu'I copt,
Si el înfulică cât opt.
,
s. FL. lIiARIAN.
Pentru cel lacom şi vecinic ne-mulţumit.
*.0,
8622 Coce-te mălai
Pân la Sfântu Niculai.
G. POBOP,AN, inst, J. Olt.
Dice cel căruî se face o fagădnială deşertă,
8623
*
Mălaiu
Din rafu.
v. ALEXANDRI, Teatl'., p "198.
Arată cât de mult il place nml1C1Jllllul.
8624
*.0,
SI-a trăit traiul,
,
ŞI-a mâncat mălatul.
s. FL. l\lAIUAN, Lmmorni., p.
40. - Semin, Buc, el, VIII. prin
P. l:ÂRBOVICEANU, prof.-A. Go­
Rani, public. J. Suctaoa:»: E. I.
PATRICIU" îm,. c. Smulţi , J. Co­
vu1"luHi. - V. SALA, in». c. Vaş­
coa-Barseci, comit. Bihor, Ungaria.
[599]
599
'>lÂNGARE, BEUTUR.ii.
-----------------
Si-o. trâit traiul
,
St-o. păZJat malaiul,
V. ALEXANDRI, l'wtr., p. 2HL
*6
Ţi-o: irăii traiul
Ţi-o; mâncat malaiul.
v. ALEXANDHI & L. ltUSE'l'TI,
11188. - V. ALEXANDRI, Teatr., ['.
77.3. - 1. CnEANG.A., Poe., 1, p.
319. - GAV. ONIŞUR, 1)1"oj: c, Do­
brooşţ, J. Va8Iuh'i.-GR. ALEXAN­
DRESCU, maqistr, J. Putna.
*6
Mi-cun trăi: traiul
Mf-am m/incat. vnaloiul,
V. ALEXANDRl, Teatr., p. 941.­
C:. TEODORESCU, înv. c. Lipooa, J.
V(lsluitt.
6
Ne-cun trau. tratul
Ne-ani vruincui vnălaiul;
1L PX.sCULESCU, la lntîln .• p. 4.
6
Ş'i-amdncat molciu.
Şezătârea; UI, p. '110. - VAS IL[,
ALI::XANDRI, l'eafr., p. 633.
10 A. trăit şi a vecuit, nu e pecat "â mori.
20 A irnhătrâni t, nu mal e hun de nimic.
30 A murit.
Ta lpâ . - Gblu.i betr.ln., eu'!
Ghiftui. -B"tr;'ll1. da cum '? nu ţi·ai mâncat niâlau: de cfmd !
Doi Morţi cii, p. 633.
[600]
(iUI)
La nOI în popor, se g'ăsesce amiutire ca altă dată, în tim­
purf vechi, pe vremea deselor năvălirf şi a farnete]; cel tinert
trimeteau ca să mara în padure �i in codri] secularî, pre cel
betrânl şi istoviţi, cari nu putem"! lua parte la reshoiii �i la
muncă, dăndu-Ie drept provisie, câte un m.ăl::lil�l ca să '1 ma­
nânce. Când se isprăviă mălaiul trchula sa moră Rornâuul. A­
tâta era viala lui, cât ţineă acel ma laii}.
Se crede că acest oliiceiri harbar, a fost desfiinţat în urru a
iuttmplărel de mal jos.
Ci-cii el losto VrCIJIe de mult, de iuult, că �UlJliQi.n;a puruuci s« SJ
Llk pe ou.eni! cd lJdr;'m1. Un om ave;'1. un tab1 IJelr<llJ, şi de lhc<l ca să
nu'! talc, ]'a ascuns într'o talw1 in eaBă, şi '1 el fI. iuanc.u-c acolo,.le
nimenj 1111 soi». C::md vin« o Iomete rn.rre, .le nu ,�" lual ::;'<I,ii1 ,ijJ1lill­
lUr! de nicl un fel de p.uie. Omul �" duse la tat-so �i'J intrehă : dac;)
tat;l, ce se facem, că nu mai e nicl un fel de ,�etJlilJţă, în ţară». Tat-so
il .,liS0: «N"alea grijă. Du-le, le;', 1'1UgTI, �i ari! tole drumurile, şi an,
să răsad1 Iel de fel ele seminţe: orz, ovez, grc\i1, f? el». E) aşa mei!.
"1 )npă ce ar;'i tote .Irurmu-ile, prinse a rcsări tok l'elurilc Lle ,;eminţurl.
AtuncI sWl':mir''<1 prinse pe om, �i. '1 întreln'l: că cine '1 a în­
v6ţat pe I�l s;I are tote drlll11uriJe.l�l ;[ rljsJluJJ,� că tat-so l'a îl1\"�lat.
<d)a Tll1de'l tat-to. - L'cuii ascun., ca ,�{l J] u' J taTe resplll1se OlflUl». ::;1
atunci s(:{lp;'m,irea a d;,t porunc�l, ca să nu mal (aŢe pe cel ],etr;'mi, cii
dacă nu eril. hiHr:mul cela, ele 1\l1,k erit S;l mal ;lrlncil el ,�emin\llr1.
Şezăt., III, p. '1'10.
o suava identica :::e �ăsesce �i la AromânL
Ye\ll LAZ. :;;ĂINEANU, Basme, p. !)U7-!!68. - DOBl\OGEA"Ili I:HE­
BEA, Literat. :;;i Sciinfa, No. 2, }'. /27-·128.
La Homanl întttlnim atât il! leg1, dU şi la literaţi ,rern{l�i­
ţele unor credin!,e sa1'l ohice'iurl similare.
Ovidili. de pildă, face alllsiune la acestă datină in Fa:3ti, V,
p. fî23.
Corpoya post decies seJ/os 'lui credidit ann08
]lissa neei, sceleris crimilte damnat at!os.
Acel care ajul1;j'eit la vîrsta de 60 an1, perdea la HomanL
dreptul de a voL't. Ve<,li Festus, Y, Scxagenar'iHs; 1\1acrolJ, Sat.
I, V şi Pliniu, J!.,'pisl. 1 V, �.n :ipsae lcgcs monent quae majo­
j'cm LX emnis ot'io l'ecldunt. La fî5 an! eraI scutit ele a plati
capita [.ia. Ulpiall, Dig. 4, 1:-j, :l, lJJ'rem.
nupă scriitorii din vechime. multe popore harl,al'E' din Asia
[601]
şi (lin Europ«, păstrara până în timpurile istoricc, obiceiul de a
ucide hetrâniî şi caliciîv Erodote ne spune că la Masageţî, când
un om ajungcă la ° vîrstă prca înaintată, tote rudele lUI se
adunari, îl ucideu, şi cu carnea luf preg'ătell ° mare masă. In
credinţele acestui popor, acestă mode era cea ma! fericită.
Elien povestesce că in Sardinia legea silia pre fi! ca să ucidă
pre păr inlil lor, Cll hnzduganul, când. aceştia îmhi',trânel\ pen­
tru-că, în ideile acestor l'()p6re, h�tJ:iÎ.;le.tele craii ° ruşine, Cii iar
după ce ai'I primit ho tezu], Sluviî î�'l omorau ca înainte ]H�Lrâ­
nil �i caliciî. "\Yen<;lil, ca şi Masageţiî, Il frigel'! şi se nutreri cu
carnea lor.
In Tvlol' vedem că pentru sălbaticil autoclrtonl din America
de Sud, uciderea holnavilor şi a betrănilor era privită ca o da­
torie sfântă. In unele casurf îl şi mâncaii. Itelaţiile căletorilor
sunt pline uână în dilele nostre, de asemenea povestiri. Vom
cită numaî cartea lUI Samuel Baker, Albcrt N!Janza, şi l1cla­
iiil.c asicp ra Ausf1'alici, ale părinteluî Salvado,
86.85
*
A aproptat mălalul din traistă.
FI<. I)A\I1�, III, 1'. 12
1° Acelas inteles ea Lt :\0. :::;(i21 ..
2° Ş'a cheltuit to tă averea.
*.6
8fi26 Nu e nebun cel ce mănâncă şepte mălae, ci e
e nebun cel ce i le dă.
en. ALEXA'(DHESCC, rnaţristr.,
J. Put na .
VE-(,li Pâne, Pitit.
Pentru cer cari sărăcesc dând mese altora.
8627
Mălai dulce împrumut se dă.
1\1. LTJPI:;SC;U, Şezi!t., V, p. ;;2.
JYI(11(t'Iul dulce �I; l'ace a�a: se leit l'iîinii de p;'\pu':'ol, se cerne în co­
vat1t; seop;\l'esce CII ap:\ fel'],inte, se ij·ămîntii. ClI apă rece �i tot:t-
1.1I1lcl Re n1'1lle nf� lonaLii si .Sle d,i în rnnl.ol'. li:1 .SP 1',1('.1". "II l.t. i l'{' 1 �T,,-
[602]
602
PHOVERBELE HOMÂNILOll
latul dulce JIU se pune la dospit de loc. In Iliillai dulce se [lun şi le­
gllllluri: frunze de siecle, rnărar, ştir roş, 1'01 de cepă , carton, ş. el.
Mălaţul dulce se face lUai mult vara, cand sunt ruuncitort mulţt la
lucru c.uupulm, �i prin postul Săn-Petrulur, cind nu prea este cu
ce PORti. Millaln! dulce e minnnat de bun cu Ilor� cu ştir.
VCI.ll Sare.
8628
*
Când mălal are, sare n'are ;
Când sare are, mălalu n'are.
A. PANN, E'diţ. isss, p. .H R:
Fi8, 1, p. 155; m, p. 12:). ­
HINTESCU, p. 97.- P. ISPlRESCU,
Re!). 18t., I, p. 47.7.-- Fn.nAM8,
III, p. '12.
Când mălai are, sare n'are; când are sare
şi malai, n'are legumă.
P. ISi'IRESCU, Leg., p. 3'13. ­
IAZ. ŞEINEANU, Scmas., p. 351.
'1° Când scapă de o belea, il inhaţă alta.
2° Il Iipsesce în tot-de-una câte ce-va.
'3° Pentru omul sărac.
«Cdnd l1utlaJ a"811, n'aveii sare, când (wt!t'i sare �i iuălat, n'aveu
legumă. Trătar; şi el ele ;u;11 pană Ht;'llne» .-ISl'IHESCU.
Qnando la brie ca ouole, l'asino non puole ;
quando Pasino puole, la bricca non ouole
P,·ov. Itai.
Iorden er altid [rossen. tor ireune Svin1).
Pro», Danez.
8629
*
A tăia un fir de mălat în opt.
A 11 forte sgârci t.
V. ALEXANDrU, 'reatr., p. 827..
,,!<; in stare S,t taie un fi;' de j}utlal În opt».
1) Pămîntul este in tot-de-una îngheţat. pentru porcul ostenit.
[603]
)IÂNCARE, BCU'rUnX
*6
8630 Zamă de mălai.
GAV. Oxrşou, 1)1'01 c. Dobroreţ,
J, Ţ1 asi uiii.
Ve;,!! Niculae.
1° Lucru de nimic.
2° Om fară cluh, prostănac.
MĂMĂLIGĂ
Ver,lI Arniinden, ns-.
bat, a Cerne, Dan, Fată,
Fiertură, GospodarHar­
ţag,a Juca, Pesce, Ptemn,
Pipel', Prost, Tăciune,
Zcm<'l.
Jlfămăliga, măliga, mr'imăliguţa, culeşa, e temelia hranet \;,ra­
nulul. «E grdî de câftigat mămăliga>, iusemnâ că hrana se c;\�tig'iI cu
greu, cu anevoe. Cănd ţeranul are mămăligă, udâtură uşor găsesc».
Cel mal mare pecat face cine-va, duel insultă 01'1 injur;'! mămăliga.
«Nu călca rnărnăliga in piciorc, lUii ! că te-a hate la pântece!"
Mămâliga se face din făină sali fărinil de păpuşot.
La morâ, pentru măcinat plătescr vamă. Face mare pecat acel
ce inşelă pe moral' şi nu-t dă vuma ; pe ceea Iunie, căte tire ele Hlinil
sunt în inesuru cu care l-a iuşelat, toto le va c;\!·;\ cu genele ochilor,
in genunchI, inşclătot-ul.
Făina înainte de a se pune in lfItlllJ�tlig;l se cerne prin sita,
C;\wl faCI mămăLigă cu f;l.im'l neceruută şi in ea se allă spurcat de fO­
rece, de mănânc) asemenea mămăligă, Iact bube pe Limbă.
Fie-care ţijran are sita lui. Sita nu se d;\. cu imprumut; şi cund
se dii vre-odată, să se ciucii ueoperită cu ceva, c;1cl e ri�u de dihănii,
�ita pote li mal dcsa 01'1 mal rară, �i se hlce 01'1 ti in eZrot (sîrmă sub­
ţire) 01'1 elin p;'llll.ă de jlt)r de cai. C;H de s;irac lie ţ;iranul, el nu-ţI
lm'lnc'mc,'l mălmUiga cu [;jine\. necerllHtă; cine face aşa, miin;'mc;'i lucru
spurcat şi tnlge a siir;'icie.
Ceea ce rem;\ne după cernerea făineI, se 1111111,-,sec tăl'îţe. 'rii­
riţele nu se sl'îrl, ci. se fac cu ele Ilwlte altelucrul'l: cu tărîţe se umple
horş; tc'irîţe opărite (cu apă clocotitiî) se da II gi.linelor ca hran;l, c;lcl
j�IC ou/� IlmLte; ;lI11estecate (inclulcite) cu sare, se dalI \' i.teLor şi oilor
duel f�ltcl; ferte cu urzi.eI şi Tiuflte 1) se hee mînjală, cu care se ung
natrele2) de la P;'lJ1I.i1 de cîlţ (cinep;'i) ea s;'( nu se SelrllOşel.e I1relr de
1) Huştele sint tăriţele, cu care s aii făcut borş.
�) Natră e locul dintre sulul de dinainte şi cel de dinapoI.
[604]
fii)}
----
PHOYJmBI-:LI'; HO)IA:\JLOR
-----------------
l
r
1.01'1. �i ��l s� rup.i : hiritu dcsc.intatc se <larl v.icclor ca sii li" 11f((J1('I:iC"
.uucstecatc cu p'lclosii piS,ltii c.i ri1i.n:'i se d.aCI viu-lor Care lu''''sc, 'iî
in line ol'iirite �i. .uuestcc.uc cu slccle .luuucate, se dati vacilor. ca sii
aibii .lapte u.ult şi JJUl1, �Ililate CII Ild ,il: lemee insrreunat.t, SI' dati
",iiine;l()r ce 11101' ,1," holer:'),
l,'i1ina ,ksc'tnt:lli; �i rurucnitâ-prăjită-e JJllll:1 cIt, orbalţ ; c inc are
şulu'tn:e 1) sti trag-;'l 1'8 n;l.S flllH rle r�li.Lli1 tI" 1':'iPll�ol �i.-l trece. Fiiilla
dl, I'ăllll�oî g'i1sit, e lJlllJ:i de negel; iar presi1rată 1"; rnuelc ce (';[I,,:'lii
C,'lt'-Ot! ,lUi ;o'iiiJl,'le; se tii IIl�id uesc.
'\L111l:llig';[ se fac': in ceaun, c.u:c e (;1.[ aht mal lIun" CLI c:'tl simt
IIJ:1I1ci1torT mat lilUlţr 1:1 g'osJlotliî.1'ie. I ::'m"l se IHLue ccunul lle Wiiillii­
Ilg�i, se lea de SIli) lai.ţii unde c IOCLtI. lul , se sllmi şi se �t'-'!'g'e CII ID:'m,i·
cu s�l Jlli !ie colbos, şi. apoI s:l torn:1 apil, iJi1t;':tnd cle s(�lIlii s:l nu lil'
în "el pozul'i') Or! pujuli'i"). ['esle ap:î, <lupii ce ,s'a ['us s.t!'", ,s,� pre­
strii o HI�'U1:1 111' I'Ji.nii. Cilllcl se ultă lu:'iIl1:'ilig'a nes:\ratc1 e Il IJill". 1.:('11-
nlll CII IIl'i\ se PUI1', l"� ]lil'ostii, ,�llb can: se tL'clg'P, foen! orI in CI(ibl'!4)
sat'l vÎrtej o). Cuil,a ,.'1 melesteul 0) (culi�enll) ])II Hl" i.eu ,lin locliiunde
s'a Ci.cIll liliîln:lli,�'II, ci.iel ellleT siir(lcia (OII tine.
Făi,na i'8J1lrll InăltJillig'iî s(, line in $l'lculeţe tle.' ]I,'uF�l cir- cilţ
(l';lllzi\ :,:Tos:l) or1ill burdufuri de OI' S:llj (.'al'l'ă, iar Sâr<:a în ,'<:kllkle
l!li.ci, in solniţl, cornurl inl\lJ1dat<:, 01'1 in ci1şiţ;').
C:'lUd apa clixl ceaiUl incepe a se Ullln:t, SL.' pune. f:iinl cu l'IIJUJllt!
,uLi cu SC;d';I, potrlvindll-SL.' a se p1ll1L.' 1111l11l11 r;;,l tl·obuc:. - C,'uHl llin
IJlilllliilig'ii se le:l si cir (zeilliij, allulc1 SL.' pune aptl lJlultă �i r,lin!i m'lI
l'uţin:1. TluPI). ce lJI,illliilig'lI a liert Jli(JI�, se tae CII cllli�Ql'll1 si IIJal li\·
'<ln<lll-�le puţinlel, se IllestL:că.
C,inll lJliilllăli!,'1l e g'aLl de Illest"c'lt, Se tepoeşte cu l�j'a') uri cu
dosul lin;:'lIl'el, c(lHhnd. Il nll () t"l"i Ile tot, ,hc� vre! S:I nu-ti r;LIJ];Il.'
copi.i.i chelboşL ]\filllli]Ji:,;cJ. Re r:'lslornll ori pc fund orî 1'8 ma::;ă, [;.ll'
ceaunul se rade CII 1 et'a , IlLlcilţi.le <l.e pe ,lc-a,�llpl'a llliillJ:lligel, s:1 llU
He Iniîn;'mce, ciic1 e 1'<'(l de niipastc.llac,l după ce l'I'stornl IlttlIYJăli�'a,
e'l crapiî, vel face un ,lrulIl. r::'md fundul Ceâlll1ulul arCle, \'a vrellllll.
M:ill1ăliga se tac CII o aţtl ori cu un cuţit de lelllll, în ,Ioui', �i
a\,o[ in patrII 1':'lLr:ll'Î. :\ţll lIl�lInăligc1 S<: lCg:'l orI. Ia stilpul. JJOl'nltlllI
urI la cOlla i'ullCllllnl. Il" lu:ll11:'iligil. M,i1Illăli.g'a in zile ,le posl se prii,­
jese,; pe foc. !I1orea ,1" clircelJl si. horşul CII [',,,sol,' ]'L'C", l' mal blln
CII 1li111l1:i1igil l'rii,ji.t:l,
e:iud C,lR,\.siJ s,' 1'1111 Li Illasii, nil inel'I' lotii lllii!ldJii"a, ('1 IUI-
1) Şuhăl'ie sau gutun ....
:2) Gozul'i sau gun6e.
ă, Gujulii sali insecte -ii veI'mL
!!) Cujbă e un cârlig de lemn indoiL.
") Vîrt.jul e un istrument anume făcut pentru ţinut ceaune pe loc
Il) Melesleul salI culişcl'ul e un băţ de lEmn de alun, cucare se mestecămămăliga.
7) Căsiţele sunt nî.?t.e cutii orI de lemn, orl dec6jede mest6c3.11J în care se ţine s;J.te,
S) Leafa e o lopă!ică,
\�
i
�
I
[605]
m.u ll'll'k din IC,l. Inainte ,li) a se pune la mas", cel "la'( Iilulti dintre
ţ,'r'tJli se sl"tiil pe IIlilill �i-şl fac cruce ; ,lul'i! 1IJ'lsil c.uul se scolii, l:U:
bl I'ac cruce, ',lic'''nd: «ruulţumcseu-u \i" Uouuie , �i de hune si ,h�
l'l'II' .. �i de .luul slinţi,'l talc».
"[:'(lolili,,';) n�lllas:'I, se COI"'I'I) eli O (;';1'p:'[ �i Se pune p" poli\:[
Cit tot CII Iun.l , ciict acolo nu ajll.l1ge 1l1;lţa, nict .ilto gTljuli.i s'o spurclo.
C;I11.11 în mi(mi'i ligii ţi-o pune cine-va l'i1in:\ .lc cart, ver�l rle d:\ 111"­
ţd,' .l iu tim'.
Uel.CCI ri�m'mc IIIUlt:'( 1l1:'LIII,l1 i.g:] rece, se pune 'iar in ceaun, c.ind
["ICI ,tlUI IIiCUlliili:<:l ca 8'1 nu se tucâ risipit. �LillliiJi:;a in care SI) pLllle
ti,. CI;i!. rece trebue Illt'8hocatil liiuc, s�. nil lie cu boţul'l.
Teranul race cam de ;) 01'1 IIliillt:llig''l 1"0 IP; c.rnd .u:e 111CI':1-
tor: IIwlţr race 1II:llI1i(\i:;1 1il11It", Pe la hourt, 1''' vremea araLlL1lll, se
Iac la plugarI lIJ:'[II1;lli"l la otac, Ill:lrl, in cilldilrî c.rt rotita pl.lI!:(ulnl ,ll�
h]'�'l in tlog·:\. JYItllnă I igit rClcllt,"t rcpe.l«, e crud iL iVGllllil!iija erudit HU­
lllit;l ,�i telci, letW ori: clic e ]Jine s:l selll,in;'mcil, cii el in::;TclS�l. -- In
mălai,", se pune liliiliiiiligii c1'urlJ. C:l să dospesc:l. M:'imăliij" Cl'llcl�t e
Imnă şi ,le bo(fe. MiilIlăli.g·ele luarI sunt iulille d.e lu;tl1căeioşl şi prosti,
de unde şi zicala: "Îă m:l1l1iili.ga Il1Clre, mii! Ioane, fie crud:l, lie luole,
lllll(nl mare». Fata care nu şei.e a face lll:IIlI,Uig'c'\ bună, lie c;ll ,10 st<l­
tu tit (iJetr,inii) nu'i de mirat. lI!i'imi111:ga C/I, ba1'llbulc (cartofi) 01'1 CII
blliughene ,10 lace V;lra dupii ee incep CI ie�i cartofiI. I':a se race lllltlt
in vrel1li' Ile scumpete. M'-îlliilliga cn Jlll'abll.lc s'') rac,; a�'t: se leat"1 lu­
l'nJJIIlc, �e s[lal�, se curii!� de coj�, si. se Imn h fert in ceaunul ele
m:Î111,lligii. C:'tnd :lll J'ert I,ine so jiecues(;l) cu melesteul ori cu lel"t şi
s" i'L1l18 peste de minii de pilpll�ol �i S'll'e; SI; lasă apoI de l'erh I,ine
se lilcstecă, se topesce şi se resl.orn:\ pe fund, Millll,llig-Cl il" Jura-
1111'" se IIliln'll1cii �i g61ă, ori cu ll1LljileiLi, S:HI pl':ijit:\ pc fuc.
In Vrellnlrl gTele - de I'omete 01'1 scumpete - .se face l1Iămi.έ
Iig'ă si din r;lin':( ,le hrişcă .�i. orz ') l\[�tm,lligil. ele 111'isc� 01'1 (le orz se
[lce Cit .�i Cll:l ,le p:'ipU�Ol; 0;[ " lliigr'l, mOte, lipicitisă �i s�lei,� Ll gust.
�I:11l1i1.li,'i:J. pl'ipiti1 10 11ll111:11 pf!ntnl l,�c, Ea A" face pUl1<�nd in al"'(
(,lucotită !'clin,i �i l1lestecimd-o in una. C;'ll1d. s'a îni-!;l'oşat, se rCAtorn�.
l\Lilll�t1ii-!;;l pripitil uns:l cu IIlcduvil din falcil 1110110]'(' şi. eli unt-du-nal'l,
'o blll1�t de holJ'c. Mălllilliga pră.iiUi şi. rece se 11l1l11eSCe şi. hrincil. I-Il'inea 1)
III(wimcă lucrătorul <l.e lI'lultf! ori g'oI;'i, inting0nll.'o în oS;]rc, 01'1 cu llS­
lmoI �i c'�p;l. C;inll IIlilllliili,,;t se l�ICC pre;l vÎrtosrl �i m;lre, se llll­
III,-,sce cri!tan ,si talcan ; Lt mlU1te, mămăli::;'('l virtose i se Slic" şi troş­
Jileit1, l:nel bueăţ1 mari de m:llllali:s(" tcraniI de \;t I1I11Jlte îl r]Îc haZell,
hr cel (le la \;11':'( şteap.
i\ElInăJ i,,';1 pripit5 Se ['ace Cll apli ne-începu/(� �i se m'!s(ec:'( en
1) Se mestecă sall se sfarmă bine,
�) l\Iămiliga de hri5că şi de orz e cunoscută numaI de sătenI de la ţară; cei de
la munte- spun beti fnfl- ln vremea uneI fome13 cumplite, de demult, au mâncat
mămăligă de �c0rţă de fag, măcinată.
[606]
eoe
PROVERBELE RO�!ÂN[LOH
r
I
I
un IJi�ţ de alun, de SI' pote cu aeei cu ea re s'a ucis vrun �(,.rpe». -
ŞEz.�TI)nEA .
8631
*.6
Stai (sedi) mămăligă să te mănânc.
, ,
G. BALLY, c. Cârlomănesci, J.
Tutoca. - GAV. ONIŞOR, praf. c.
Dobrorăţ, J. Vasllli!l.
Se dice de omul trândav,
*.6
8632 E greu de câştig at mămăliga.
Şe:nttârea, Y. 1'. 3.
Hrana cu anevoîe se câştigă.
_;: .6
8633 Bostanul nu şede în cui,
Dar nici mămăliga unde o pul.
V-HA Ec. ŞIŞ�IAl'i, îi/V. c. Adam,
J. Tutooa.
Arata firea ne-statornică a omului fie cât de mic.
*.6
8631 Nimene nu'ţt pune sare în mămăligă.
K 1. IJATRICIU, înv. c. Smulţi,
J. Cornt7'luh'i.
Sa nu le Iaşf în nădejdea altuia, cacî nu e unul sa ingri­
jescă, ca tine, de treburile tale.
*.6
8635 Mămăliga ne-sarată e ca nunta fără Iăutarl.
IOf\GU HEHEA, c. Urlatt, J. Fălciu,
Pentru cele cari nil sunt după orînduîela lor.
*.6
E636 Mămăliga e mal bună la moră de cât a-casă.
D. DHXGliESCU, J. Llfoi.
I)ice omul mâncâcîos şi es'olst. A-cu"ă, toţi luând câte o hu-
!
J
[607]
MÂNCARE, BEU"J'UnĂ
----------------
607
căţică, când dai să iei nu mal :,;'ăsesc'î nimic, pe când la moră
mănâncî singur.
*.6
8637 Mămăligă, mei Ione ; fie crudă, numai mare.
Tae hrinet si adu aici!
,
CAI'. ONl:;;OH, p1'of. c. Dobroreţ,
J. Jlasluiu .
.6
Fă mâmâligâ mare, nun Ione ; ţie crudă,
fie 1n61e, numai mare.
Şezătore, v, p. 6.
F6mea şi graba. Temerea că nu se va sătura. Pentru cel mân-
CăclOŞI.
Hrincă se numesce dupe locurt :
a) mamaligii prăjită şi rece.
h) bucăţile de mâmăligă, talate cu aţa în paturi suhţit'l ca
să răcescă mal repede.
8638
*
La mămăliga mare, vin multe hatmanale.
GH. ALEXANDHI':SCU, Badea Tra­
ta 11 , p. 18.
La folose mulţi s'aduna,
*.6
8639 Fie cât de crudă, numai să fie mare.
C. 'I'sononnscu, îlw. c. Lipoc«,
J. Vasluiu,
Adica măma ligu. Se �ice, În glumă, de cel cart se pun la
masă cu gândul sa mănince mult, când gazda cere ertare ca
bucatele nu sunt tocmai bune.
8640 De cât să mănânc mămăligă cu unt,
Şi să mă ul t în pămînt;
Mal bine să mănânc pâtue cu sare
Şi să mă uît la el (ea) ca la sore.
A. PANN, sa«. -l8�U, p. 11)5 ;
II, p. 'l2D.-Gn. JIP��SCU, Lum.I,
p. 262.-HINJl'SCU, 1'. �1\l.
[608]
60ti
PROVERBE LE r:OllÂNfLOH
De ccU i;(l mănânc mCi,IJu1,ligâ cu uni
Şi sâ me uU;�n ptimini,
Jlal bine sâm.ânânc pune cu sare
Şi sd me uel i« SUTe.
}'. lSPfRESCU, s.« i«. u, p.
1.�,7 .
De cât mâmâligâ cu. unt
,�i să me ui: in păniini,
JloJ bine perne cu sare
�C;i .s(L mi! uit ln. sore,
li. P. l'lA?DEU, ziar Traian, :\0.
i:H, p. 25fi.
Vel,l'l P1Îne, Sare, o«.
In casatorie se cauţî dragoste rar nu avere. De cât urită �l
avuta, mai hine serrnană şi frumosă, �i precum dice Solomon,
Hî. -17: mai bine est tm prdnz de legume cu iubire, ele cât
nn ba (i îngJ'Ctşat şi ura cii dinsul.
slieu:c uaui en paio: an oeu], qu'en querre
nn boeu],
Pr(jl!. Franc.
Piii vale Hn pa» con amore, che un cappone
con dolore 1)
Prcv. Ir)sc.
sle« ual pCL ;; ce ba eii amor', que qalline: ab
dotor 2).
Proo, Val.
Besser ein Gericlit Eraui mit Liebe, ale eui
gemâsteter Oclise mit Haes "].
Pl'OV, Germ.
1) �flj bine o păne cu dragoste; de cât un clapon cu durere.
2) slai bine păne �i cepă cu dragoste, de cât găini cu uurere.
il) :'Ilai bine o farfurie de varză cu dragoste, de Cât o cir0dă de boi cu ură,
[609]
(jug
*L:>.
8641 Ca dorul de mămăligă nici un dor nu te strică
:;CLJRUU, re»ie. şcol, J. Baca«.
*L:>.
Nimic . lut te strică ca dorul ele mă·lnăligâ.
E. I. l ' ATHICJU, înv. c. Smulţi;
J. Coourluiii. -- I. 'rACU, in», c.
Braniscea, J. Covurluii:i.
Il" Dintre late ne-ajunsurile tornea le intrece pe tote.
2.> Pl8SPUll;; ce se da celuî care se vaetă că '1 e dor ele ce-va.
s x o v s
llu ti'i"lJ1 umbla cu meşteşugul lut prin sat .. La o vreme tlăm.mdl ,
dar nn a vcă ce muncă, cJcl nu'şt luase nimic dc-a-casă, .�i nu c:tŞ­
ti�as,o inc:'i nici un ban. 'rol mergend el prin sat, diresce nisce 0-
ruenr carit Iucr.u; la o pOiată . .1)10 departe incepe Să':jl laude marfa
SPlil1'·'.IIl[ că ar" de vlndare suie, ardele, pretc.uc, slredele, ladite, �.
c. L Ouienit 'şI vedeti de lucru. Tiganul se tna! apropie, dă Lună
[}iua şi incepe a se mira gic,'nd: "de lrebă omcnt �i bună casă; dadi
n'ar'- coş !» Ve'J611cl că nimeni nu'l leit în sem:l,ţig'anuI, pre CC(l"I;
se ve.le că '! găsise ruşinea, se rlepiirtb,ă diccn.l , mirat sin.rur r.IIIIi
d" sa putul rusina: «Ca dorul de mi1.nH'tligilnid un dor nu te strică»:
*L:>.
8642 Mămăliga "I stîlpul casei,
Pânea't cinstea mesei.
P. [LU:'!, c. jfaţeg, Transileania.
I'entru ]y,îed �i li_,ranL
8643
Bullt'L e şi mămăligă, când ne lipsesce pâinea.
10nu. C;ULESCli, j1J.�s. Il, p. 86.­
Fn. [IA\18, 111, l'.l�l.
Adica c,tnd ne lipsesc cele ma'i hUlle, ne folosesc �î cele Jna'i
prriste. iGOLESCU).
rJ"O�'. Elin.
[610]
Pl·OV. Lat.
Si non adsunt carnes, to richo conienios esse
0])01'1 et.
1
I
I
Fewte ele !Fives on" pretul des merles.
p!,OV. Franc.
*6
8644 Când omul n'are să facă O mămăligă mare, face
două mal mici.
(J. l'UBOHAN, inst, J. Olt. ­
ENIU HALTEANU, Lumin . 1, p. R7.
Câud un om e nevoit să se lipsescă de un folos ore-eare,
dar îl vin altele cel puţ.in tot aUlt de bune.
S N () V j\
Acelaş î'lţele� ca la No. RG03.
(;. 1. 'J'O�lESCU, În!>. c. Broscari,
.7. Meliedinţ"i.
*6
8645 Mămăliga cere alb în oăpestere.
Nu scie încă cum se mănâncă mămăfiga.
P. ISPIREscu. Leg. p. 177.
,8647
YeSli Femeie, a Fra­
mînttl, llbl'ieJ'e.
Când vreî ce-va trebue să dispui de cele de lipsă pentru a
ajunge la ţintă.
*6
8646 Femeia care nu vre să facă mămăligă t6tă 4iu�,
cerne.
1'. G;\HBOVIGEANU, J.J1"of. (;� Şero
bănesci, J. Al·,qelf·
U preotesă relu:'isese veduvit, şi se ph'tuge:\ �i �u văeui groz�t\ d'l
ruurise bărhatul, şi untle mal gtlsesce '::l un on. de potriva repo­
satulut, care er:\ d� patrLH;lecl ,le anl, Iar tumeile cart o cercetau
aii Illflllg�tiat'o slic<'nrl; «la tncl mamă preol!'�s;l ; nu mal pUnge, c;1
dacă nu vei �"ăsl unul de patrn-sleci de ant, 1 .. 1 dot (il; e;Î.tp rloni�-
,�ecl» .
Il!
[611]
\(\.,\CC\HE, BEUTURĂ Mi
---- ._--_._---_._--._" -_ .. _-------. -----------�--
*1::.
Nu scie nici cum se vnananco. mămăluţa,
P. ISPlRESCU, Le.q. 1" 14.-G.
POBORAN, inst . J. Olt.
'10 A fi prea tiner, lipsit de experienţă.
2° A fi prost.
«- Ia spune-ne .�i nouc, C[l clară ,l'om putea să 'ţI dăm vre-un
ajutor.
«-- Ca ce ajutor aţI putea, vOI, să-mt dap, VOI car'I nu seif!
Znât cum să mănâncă mămăliga». -IsPInEscu.
Il n'a pas inuenic le ţi; ci couper le beurre.
P1"OV. Franc.
*1::.
8648 Caută nod în mămăligă.
Iur.. GHOl',!OHEANU, duse. c. Getl­
şa, comit. Arad, Unţiaria,
A celaş înţeles ca la N o. 970.
*1::.
8649 Mămăligă ne-fertil.
IUL. GHOVŞOHEANU, îmi. c. Oalşa,
comit. Arad, Unţruria.
Om nătărău, ne-isteţ.
I
I
!
Adică sărac lipit.
A'ş] câştiga traiul dilnic.
*1::.
8651 A rămâne cu aţa mămăliget.
*
A'şi seote mămăliga.
«'facI, măJlu'lUgil ne-fertă »]
t:;A V. ONI�OH, proj. c. Dobroueţ;
J. Vasluiît. - D-NA L. LINDE, c.
BIt-dari, J. Tutol'a.
8650
[612]
612
PEIJI-ERBIiL8 RO"-'\:\ILOR
--------
1
1
*6
8652 A prins mămăliga c6jă.
L CREANIJĂ, Conv. xr, p. '17\) ;
Pov., [1. 209.-P. ISPlRESCU, Le!).
r, '1872, p. '176; Rev. lst., 1, r-
2:32.-I1INTESGtJ, p. 36.-]�. 1. PA­
TRlCrU, înv. r, Smulţi, J. Couur­
luitt. - V. ALEXA.'DRI & L. Ho­
�El'TI, 1I1ss.-N. GH. Ionescu, înv.
c. Jlamol'uiţa, J. Dorohot.s-A«, A.
ZAMFlRESCu-DIACON, înv. c, Stiu­
bienit, .7. Dorohot. - GA v. ON1şon,
prof, c. Dobl'oveţ, J. Vaslultt.­
V. FORESCU, c. Folticeni , J. Su­
ctaco: - 1"1\. DAME, m, p. '13. ­
C: .. \LEXANI)RESCU, c. Alexenii ; J.
Lalomiţo:-: C. IORDÂCI-IESGU, sirul,
c, Cri.stesci, J. Botoşani.
*6
rL:t P I'I,I/S Iil.clmiil i!Ja c6jel.
H. D. EXESCU, [Il/). C. Zamostea,
.J. DomllOi.
*6
AJi. prins mâiiu'Uiga la C(ll'ja.
(� . .\IAD_\S, c. 'l'ru.�eni. ţin. Clii­
f6i1if-lt, Bosarobia.
*
.4 prins c6jrL
Ye.,li Boston:
Arata pe bogatul, ridicat dintre nevoîeşî şi toL de odată fudul.
"I�i, �Li'OL.. \li c,"[ 11u'I lumea .le "pol. ::;ă le Ierescă LlUlIH1t,<;lcLI
ctmd prinde l1u(,miîl(!J(t ('ojă. Vorba ceea: l iămt l roume ee n\t111 avut,
�,1 ][te mir ce m'a g-,t�it». - I. CUEAl\I,A.
*6
8653 Mămăliga când prinde c6jă se impute.
L VXLCOF, stud, c. Craioou, J.
Doli
Adică saracul cind se fmb'lgaţesce. A se vede No. 86;';2.
I
. !
I
�
,
I
l.
[613]
*6
8654 A (01 pune de mămăligă.
1. CHEA'IGX, Pov. ]J. 16'l.-])-l\A
Ee. Z., c. Bsrtad, J. Tutora. ­
Maior I).· BUDIŞTEANU, c. Bucu­
resct, .7. Ilfor, - G. P. SALni::,
înv. c. SmulţI, J. Cocurluiă. - G.
PODOIUN, inst. c. Slatina, J. 01t­
N. J\AR1,ALEcm, ing. c. Câmpin«,
J. PI·aho!)a.-K L Pxrnrcră, îJlv.
c. Smulţi, J. Covu1"luit'L-EN .In L­
'1'EA"1U. LUni. 1, p. 80.
10 A nu face nimic, nid o ispravă, a Stil cu mânile în sîn.
2° A sta pe loc, a zăbovi mult un-le-va.
«Ce, vret sit )JU'I d� rnitllu'lligiJ de nu te mal d ucts ?
3° A sticat o trebă, a sfeclit 'o, a păţit'o.
«l\fI�l Chirică , apof seir că �i boter li, c;lt il de Loter, a pus'o
de J1l('imăligă •. - CrmANGA, p. 1.61..
4° A'ş! lua gândul de la o treh:ă ..
5° A suferi o pagubă.
*6
8655 A pus'o de mămăligă cu lemne ver4i.
GA v . Oxtşon, prof, c. Dobl'OVi!ţ,
J. Vaslldil.-C. Tuononzsct., in»,
c. Lipora , J. Va81U1:li.
A umblat în zadar.
8656
J ocă pe mămăligă.
[ORD. GOLESCU, ],185'. Il, Asem.
p. 52.
Se răsfaţă în avere, în bunetăţl.
8657
Mămălig'ă 'n traistă.
Gn. JIl'J':scu. Opinc .• p. 12!J.
Poreclă ce se dă ţeranului, în bătae de joc.
[614]
(1'14 PROVERDELE HOlIÂi\lLOR
*6
8658 A fi (O) mămăligă.
*
A IL mă1nâligâ mare.
T. SPERAN'PA, .Epoca, IV, No.
780.
Veql Bali')(�.
Om fără iniţiativă, care aşteptă totul ele a gata.
"Clmenil cer-l-alţi H'all dus la .iuclee'tt,'( şi ali scăpat. Iara (;heo)'­
ghe al nostru, mc'îmăligiî nuire»,
8659
*
Mămăligă mole.
T. SPErtAi\'PA, Epoca, IV, No,
781).
Om fără vlagă.
*6
8660 Par' că e cu mămăliga 'Il gură.
P (rÂRBO\'ICEANU, prof, c. Poe­
narit, J. GOIj.
V orhesce ne-desluşit.
*6
8661 E bun de tăiat mămăliga.
I;n. ALE\.ANDRESCU, maqistr, J.
Putna,
E prost,
MĂMĂLIGAR
*6
8662 A fi mămăligar.
D. OLL.�NESCU, l.'eatr., p. 85.­
CR. JIf'ESCU, Reu». Oraş., p. '137.­
s. FL. i\'[ARIAN, Ornit., 1, p. ')4D.
[615]
\1 1KC.\11E. BE:U'lliHX
,[" Prost, nesăhuit, nătăng, bădăran, care ]JU se pricepe cle­
căt să mănânce mămăliga.
«Pe nOI orăşenir, ne credea l'ân(l b o vre LI re poporu, că sun­
tem urarr, grmmvl, Iulnicj, citin ; ucu mi �I' parc c;'i ne leit drept
nisce mămăligct1'i», - JII'ESCU.
A MANCA
V e�l \ el Alcrţj«, a B';,
Bogat, Bolnav, Bou, Bu­
cate, Cal, C<'ipuşă, Cap.
1 V, c. Carne, a Câştigi},
Cepa-Clorei, Chel, Copil,
Cremene, Curcă; a Du­
micc{, Găină, Grec, Gu­
ni, III, Jidan, Lăcusta.
La/ti', Linqur ă, a LuoT"I"
�. JYIăgct1', Mâţă, 1lfc�tJ'(l!lu­
nă , M·'ere, a ][unâ, (.5ie,
Olâ, Ospăţ, Ospc, Pâne ;
Pântece, Papură; Piiriu­
te, Plilcintlt, Post, (t Pos­
a, Băbdare, Rahat, a
S,}1'(t, a Sbură, Sfânt, CI
Sluji,Strachini1, Ci Strîn­
-'fe, a Tocă, 1.111'0, U8-
turoiîi; V((nl, VorM, r.I.
Vorbi"
*6
8663 Reu mâncaiă,
Bine mă săturaiii ;
Nici nu fuse,
Nici n'ajunse ;
Daca mai era,
Tot nu strica.
l�. BK"ULESCU, c. Pietroşiia, .J.
Dârubooiţo:
După o masă mal mult prostă �i sărăcacîosa.
[616]
PROVERBELE RI)�(INILOg
----�-------
8664
6
Omul când n'are
pul fripţi.
ce să mănânce, mănâncă şi
G. POBOR,IX, inst . J. Olt.
Se dice în :.;lumă când sunt bucatele mal bune de cât cre­
deam.
8665
*
CarI nu-are di putin, mâcă ş-di gae 1).
1. Covxx. prof'. c. Turla, Epir.
Când nu poţî dobândi cel bun, te mulţumesc! şi eu mal
prost.
8666
*
Să facem ce-om face, şi pe urmă Iar om mânea.
Major P. BUDIjTEA:'it;, J. If;lov.
'10 Pentru cel desfr-înaţi.
20 Pentru cel cari sunt tol cu g',lndul la mâncare.
Ci-că unul s'a însurat odată. In sera nunţit, voind ��I.-�,( incerce
nevesta, ]i. să vadă ce fel rle pornă este, o intrehă : Acui., ce laceru,
nev(�Rt;l '? Muncăm ori ne culcnru ? «Şi ea 'j a respuns : .S�l facpm ee
0111 Iace , �i pe llrliJiî iar om măncn ».
6*
8667 Mâncaţi cu bine
Şi fără mine.
C. ]'eODuRESCl.:, ·Înv. c. Li­
])02'0, J. Vasluiă .
Se tjice de cel ne-poftit la masa altuln.
8668
*
Si a mânca încă e greu.
,
6
e)" A.. Ii v 'v v .1 '
I�L a manca enea � greu că, ctacâ nic i. '/!nes-
tecii te frigi.
S. MIII.\ILESCC, Şezăt. L p, 219.
1) Care nu are de pulu mănâncă _:1 de ciură.
[617]
G17
Pentru cel leneşf şi mOI Ia muncă, cart se plâng că un lu­
cru este gTei't de făcut.
8669
Mal bine ar tot mânca
De cât ce-va ar lucra.
A. 1'A:\1\, 1., p. J06.-HLYfESGU,
I'.OD.
*�
1I1.C[t bucuros CI" mânc« ele cât ar lucra.
Gn. ALEXA"EnESCU, niaoist«, J.
Pulna.
Pentru omul 10Ile�.
*
8610 Omul nu trăesce să mănânce, ci mănâncă să tră-
Iescă.
A. PAKN, eau, '1889, p. Ml; I,
p. 129. - H. CONSTANTINESCU,
Cart, cu., lll, p. '14.-AL. 1\IAn­
'J'INIAN, J. Il;lov.
Omul nu trăesce ca să mli.nânce, C1. '/1/11,-
nAnccl, c« 8rt tr â.lescă..
Set mănrlnc'l. ca s(I, trăesci, ta?' nu sâ iră­
esei ca să ul.â.nâncL
L G. VALl':NTL'iIAN, p. 47.
Vedt a se Hrăni,
Să mâncăm Cu cumpătare,
Il [aut maruţer pour uivre el non pas uiure
POU1' manqer.
NIoLIr:n E, Aran.
Ede ut v'ivas, ne vivas ut cdes. Origina acestei maxime care
În Evul-Mediii se scria sub forma: E. U. F, N. V. U.E. se
atribut' lUI Socrat.
[618]
618
PROVERBl::LE nO'.IÂNILOI\
Bun precept de igienă. Precum dicea Latiuul e hine 'Of'sui
citr« salturitatcm. eăcî, altrninterea, după energica espresiune
a lut Diogene. stonuxh.ul. devine prăpăstia vieţe7. Dar e atât
de dulce să 'ţi sapi gl'upa cu dintii.
Iruiurnerabilee rnorbos esse mii'al'is? Coquos numem. ­
SEN"CA, Epist. xcv.
*6
8671 La mâncare nu grăbi
Că sîngur ţi bănui.
V. SALA, dasc:c. Vaşcoa-Baresci,
comit. Bihor, Unparia.
llegula de igiena.
*6
8672 Nu e prost cine mănâncă, ci e prost cine îl dă.
Semin, Bucur. Cl. Vl1I, prin P.
G�RBOVICEANU, prof,
\'el,lî Prîne, Pită.
Se dice pentru cel prea cu mâna largă.
Les [ous lant la /de et les sagent la mangent
Pr'ov. Fr·anc.
1 motii [anno le {este, 'i savi le qodono 1).
Pr·ov. Ital.
Os dondos [a.zem. a testa, e os sesudos qostao
delta 2).
Pl'Ot·. Pert.
Narren bauen Iliiuser, der j{luge l.auţt sie 3).
PI'OV. Germ,
Fools build liouees arai wise men bU!J them 4).
Prov. Engl.
1) �i �) Nebunii fac petrecerea (sărbătorea) ,�i cuminţi; o mănâncă.
3) Nebunii clădesc casele, deşteptul le cumpără,
1·) Nebuniî clădesc casele �i omul cu minte le cumpără,
[619]
)IÂ.NC.U:E, Bt�UTUn.:\.
--------�----------------
Vl�J
8673
*
Mâcă ti pranzu
Ve(� I JJlânca're.
s-minduesce s'ti sera, 1).
, ,
Il. A. MILESCU, stud,
peet, l11acedonirt.
C. Go-
Sa fim cumpătaţî �i preve�letoI'L
8774
ăstă-dt să măuânct cât un bou, mâine ceri să
,
mănânc! cât doi.
A. PANN, Ediţ. 'lt;89 , p :">0; t,
p. ·12n.
Astâ-I,h sâ mân6nd cGÎt un bO'Ct,
Mane cert -'iâ mân(�ncl din noii,
I-IIl\TESCU, J1. '18
Pentru cel lacom la mâncare.
8675
Cine mănâncă puţin mănâncă mal de multe ort.
A. PANN, Ediţ., 188\1, p. 4U,I,
p. '12U,-l'JINTESCU, p. 157.
Pentru cel cumpătat şi prevedetor.
Jlal .<;mtpe qtti tout âisne.
Prov. Franc.
Die utai eet en 'LUat lael siaen,
.f{an iuiee mael ter laţel gaen 2).
Pro». Oland,
8676
Cine mai puţin mănâncă, are �î mâine ce măncă.
IOHD. (;OLESCU, Mss. II, ]'. 80.
Adica cine se iconomisesce, are tot-ele-una (GOLESCU).
Qid qarde de son dîner il a mieuo: h sou.per,
Prov. Franc.
1) Mănâncă la prânz ,�i gândesce-te şi la seră.
�) Cine mănâncă şi mvî lasă ce-va pute să se pue de două ori la masă.
[620]
8677
S'e' si desina, e'uii si cena 1).
r-», Florent.
J.rlan muss die Morgensu]jpe nicht czz g i'OSS
machen, dase man Abends aucli ioas hot 2).
1'1'0". Germ.
Ein skal so haida lol, ai ein Iieue not»! iil
Paasl .. a 3).
PI'OI1. 11'01'11.
Cine mănâncă mult, mănâncă mal de puţine 01'1.
A. J'ANN, ss«. '11)1)9, 1'.49; 1,
p. '12\1.-HIN"rESCU, p. '1'1:3.
Pen tru cel lacom la mâncare saîi ne-cumpătat în eheltuell.
8678 Daca n'at să mănânc]',
Muncesc'i. până caqi pe brânci.
/\. PANN, I, p. 13.).
Daca n' at sâ mănânci,
Muncesci de car,l1, pe brânci,
Dăscăliţa sărăcia hrvaţă pe om sa muucescă.
8679
Mâncat, ne-mâncat
Sculat
Dumnedeă săturat.
,
1'. Isi'lBESC1.;. Basme, [1. 7().
Cine rruincat, mâncat,
Cine nu, sculat,
Durnnedeă săturat.
1'. Isi-mzscu. Basme, p. 80.
't) Cine mănâncă lot la doue- spre-dece, nu mănâncă nimic sera.
�) Nu trebue să f'acl prf mare supă de d irninetă, ca să al şi pe scrii,
3) Trebue lul să ţie atâta, ca să mai al �i la Pascl.
[621]
1;:21
Se �li(;e in �lLlmli, celor cad mănâncă puţin la masă.
L'n Sirl! se cununuse CU o l tornâucă �i o .ul uscse in casa p.i­
rinulor. _,ei tote �TcutăţiJe �ospo<liil'ier căduse În sarcina el; chiar
c Ind se aşec,Llll la masă ea trehut« să aducă mancarcu pe masă, ea
�:i scl.iml.c blid urile, cu să aducă de beut, şi c.rte şi eate. C;ltea, 80-
crul el se plme:, Jruruos pe mâncare �i f<'iră 8;1 mal aştepte pe nora
sa , curu iSI'l'itVI:l. SLO sCIlI:, (licl�n(l :
Mâncat, ne-mâncat,
Sculat
DWnnri?el1 săturat.
"i IJI.llcl nora rcin.mca Ilillll;\ndă. _\�li "�", iu.uie a.�il; i';lm'�
(" m.I aj unse vestea la urechile părmţilo» I'elcl. Aceşti«, vrend si\ in­
\"\1' pl'" Sil'lJ cum trebue sii stea omul la iuusă , il poftesc la dinsii
s i il oSl'iitedl cum se cade. Sir!lu bleotu dă cu cotu, mănill1că Line �i
de tote , dar de unde sti l'ricl:p:l g;"tndlll rorn.milor .
. vtuncr fratele ncv.-ste! Illerg'e il rlou.r fF la :-:irJ., asupra inesej ,
ti '1 ţine ,,," \,01'1,:'( I';lll:'( ce miin;mcii cel-l-alţl comvsenj. Allll1Cl s,'
p(�(il::i r,lic,\nd
.11Illncat, ne-1IlitI/Cat,
Sculat
Dumneqeu săturat.
�il"iJll n'"vl'l Încolro �i. se senl;'l. J:Ol lI'U1.lI 1 rClJlilSe sii tlOl"llJi( ;,­
,;"j,1. !'usle Jlopte, liiJlclu'i I'ome, bIetul Sirll u<' JlI'tl iI,\,,"11l1 ce m:ll1c;,
,,': d,lec in fundlll gddi,ncl să-�l potol,'",eil J\illlca elI t;i,te-Yil foI tic
\;[1"1.;' • .ltOll1;' uni , c:tre'l P:llldi:l, incep" sii asvirl,' CII 1'010\;[111 il1.­
tI"' insltl făcenl1u-se :t cred" eii vetlc ,) J,i \'0 lil:\ c,u'" priipiidesc," V:tI·z:,
p'JtTnllll. ,,(:;"ttCil 'n varză! Ci,lea 'u v;u·z;j'" il "optesc« incet Sir]'ulc;,
("lre seia sireteni" hICl"llJn1. Fl:1ciiltl, SI' ['ac" cii nu pricept: si dă d"
lut �i slrig'ă: <d:;'tte, ne-c,,'tlc, el:1 nu s(·i(l .• \.tilla-;ciLi {'il j,i\oliţel,' 1'1";\­
\,;idesc varz;! s()(',J"lllnl!» l.ll sfîrşit liiJII 1 lr'c,S('" lucrul. «Tu o I}i nil al
I'lllnt rill,dil de I'ome; tI"r ;;111'11 J'lt'a cum ('.]"eII<":J rii (J să tr;îll�sciî. ll<!­
l",illC'l[;λ, (Jiee I{OI1l;lJ1111 ill'eW],'-Şl ciiell":l "j dll«t,ndu-�e h tr(·I,;( In\.
8680
Mănâncă gh'i.ofghinele şi Îngână măslinele.
A. lJANN, Edit. 'INS!),]'. '1't,7;
Iii, p. 11\1.
MtÎJ1âwă ghlol'!Jhinele �i l�n!J6n(i, olivclc.
Illi',,!E:;CU, p. 0\1.
[622]
Il
I
.It
ji
r
1
li
1" Pentru cel care nu scie sâ preţuescă valore» lucrurilor.
2" Când, În lipsa unul lucru bun, te mulţumescr şi cu mal
prost.
8681
Marânca, ser (se ver) viîu fi 1).
Fn, lUJKLOSICll, Iium . Unter. I,
p. '1:'1.
Omul trebue să îngrijescă de trupul setJ.
8682
Marânca ce clestru dale 2).
Mulţurnesce-te cu ce ţi se dă.
Numar cel care nu face nimica, nu greşesce Hiel odată.
*6
8683 Cine mănâncă şi nu se picură?
FI. D. ENESCU, in/!. c. Ztnnoşteo.,
J. DorohoJu.
I<'n. �IIKLOSIC:H, Bunr. Unt er , 1,
p. 13.
*
Ce ai mâncat
De ne-ai uitat �
Ce-al Mut
De ne-al urît 'ţ
8684
p, ISPl!:ESCU, Re?;. Isi. II, r­
J1,G; Leg. 1, '1872, p. nH.-(;R.
JIPESCU, Lumina, 1, p. 2ti1.-HIN­
'.!'ESCU, p. 14.
Când ne cerceteză unul care nu a venit de mal multa vreme
pe la noi.
8685
Ceea ce s'a mâncat s'a sî uitat.
,
IORD. (;()u:scu, MSO'. II, p. 75.
*
Ce s'a mâncat s'(l fi uuca.
1) Mănâncă, ds vrei să fii viu (să tI ăesci).
2) Mănâncă ce dă monăstirea,
[623]
�l'\l\CAnE, Bi�l/ruRĂ
'10 Adică ceea ce s'a cheltuit (GOLESCU),
2° Nu se mal ţine socoteala de ceea ce a fost.
Morceau. avalr! n'a plu« de goM.
Proo, Franc.
il pan maiuţiato presio e dimeiulicaio 1 J.
1'1'01" ItaI.
Gegessen Brot ist bald uerqesset: 2)
1'1'0". Germ.
Eaten bread is 80011, [orqotien 3).
Proe, Bn91.
pâo comido, companhia âesţeiia "}.
1'1'Ov. 1'01·t.
623
8686
*
Ce âmbli tu nu se mănâncă.
P IsPlImSClJ, Snuv. p. 4'1 ; Rev.
Ist.,II, p. 'i·MI.
Dicpii ce âmblâ (cutare) nu �e mănâncâ.
I. CREANUA, ConlJ. iu,«, X, r,
H-i ; Pov., p. 99.
Ve(Jl a Sbudt, Tiner.
Iţî Iacî păreri, ce cauţt nu vel găsi, după ce umbli tu nu'l
vef dobândi,
«Bahorniţu cum .nule acesta, pe loc trimite s'o clneuic, q.ie(�nd
in g,\ncl1l1 s,'li: Dup(� ce IÎmblll ea nu se m/tnâncIl».-CHEANG.\.
*.6.
8687 Au mâncat ŞI cel ce au perdut vacile.
I. VULcANESCU, elev. Se. Iuo. c.
l'elesc-r, J. DoU.
Se iertii gTe�ala omului şi, cum dice Francesul : it tout pe­
cli« m-is(jl"ico1'l.le.
1) Pănea măncată repede e uttată.
�) Pânea mâncată e iute uitată.
:î) Pănea mâncată o iute uitată.
4) PUnea măncată, compania desfăcută.
[624]
Pentru gazdele proste.
1. POPESCU, luv. c. Dobreni, J.
Ilfov.
PROIERBELE RO.\lÂi\lLlIH
Da tu, Folteo, ce-ai mânca?
Apă aş M.
624
8689
*6
8688 Ai la noi, să mâncăm nimica.
Cacî, pentru. omul sugaeiu, mâncarea e fudulia, băutura e
ce'], fie chiar şi apă ... , cu tate că nu'I bună nicî in cizme.
Porecla Folteo., de la fole, să dă unul om gros sau cu burta
mare. Ve�ll 1Jicţionaj'ul romruio-qermo« de BAHCIAN, p. 218 şi
AUf:EL CANDf\EA, Rev. Nouă, VII, 8, p. 301.
8690
*
A mânca ca miresele.
I
1:
IORD. UOLESCU, Mss, II, Asem.
p.UJ7.
Ad ică forte putin.
*6
8691 Mâ,năncă cât patru.
C. TEODORES'::C, c. Lipoca; J.
Vaslui11.
Adica forte rnul t.
*6
8692 Mănâncă cât şapte.
.'.1. HUIBAN, c, Acrăniesct, J. Tu­
toca.
Acelaş .inţeles ca la ;\0. 8(J!ll.
*6
8693 Dă în palme când mănâncă.
V. H\illBU, c. Brănesei, J. Dnui­
bOV1:ţCt.
s ... dice de 1lI1 om ea re HI.l mal are rJid dillţl nici masele.
[625]
025
*.6
8694 Bun, reu, copiii mănâncă.
N. MA'l'EESCU, Î//'V. c. Mooiiiţa;
J. Putna, - ALFRED JUVARA, c.
tu-u«, J. Tatova.-l:. TEODORES­
CU, in», e, Lipoo«, J. Vaslula.
Ca va fi Line, ca l'a fi reu, trebue sa încerc. Se dice atât
pen tru mâncare cât şi cu înţeles mal în tins,
*.6
8695 A mânca şi din barbă a nu mişca, nu se pote.
'1'. n\LĂ�EL, in». c, Stefănesct;
J. V(llcea.
A face LtO lucru �t a nu căsni, nu este cu putinţa.
*.6
8696 Invaţă-ţl copiii a mânca spurcat cu tată-su.
A. CnROVEi, c. Folticeni, J. Su­
ci(lvrt,
Un fel ele ocara. A se apropiă de dicerea ele la No.1,9D3 pen­
tril a se complectă înţelesul.
*.6
8697 Mănâncă, numat să nu te mănânce,
1·:.1. PATRICIlJ, (IlV. c. Smulţi ; J.
Cocurluiii.
Vrend ,:a arate ca nu trebue sa [inern a'ia de mult la felul
de mâncare,
8698
Cu: "dzî că mâcaş'' nu s'umpli pântica 1).
PER. PAPAHAGJ, Zn·cit. Lakres.,
p. '1.',5.
Câud ni se fagăduesco în loc ele a n l se CUl.
Le parole non empiono il corpo."]
Proo. Tosc.
'1) Cu: eJi că al mâncat, nu se um p!e păntecele,
�) Vorbei e nu urnplă pântecele.
[626]
8699
I'HOV LB.Bj;;LL HiDIAXILOI{
Palavras nao enchem barriga.1)
PI'OV. Port.
VVorle liillen den Baucn 1Jicht.ll)
Prot;. G erin,
N'am ce mânca!
- Culcă-te de dormi.
!VI. STÂNCEANU, tUV. c. Ptrşa, J.
Meheclinţi.-MaiOJ· P. BUDl.';'TEANU,
J, Ilfon.
Se dice omului leneş care caută să trăîescă din munca altora,
A se apropia de �licel'ea Irancesă : q Iti dort dine.
8700
El mănâncă un purcel
S'altul' dă un puricel.
,
A .. PANN, Ill, p. ("il}.
h'llnănâncâ un purcel
Ş' altuia dă un purecel,
HJNlESCU, ". 1.55.
Despre cel lacom şi ne-darnic.
8701 Unde unul mănâncă, mănâncă si dor,
,
IORD. GOLLSCl', MS8. lI, p. B.
Unde mănâncD, dO'î,mal, ]J6le mânca şi un
al treilea.
1. C:REANG.I, Amint., }I. '1.14.
Se diee când unul cu altul se îngăduiesc (l:OLESCU).
Quanclil !I en a pour deiuc, il?l en a ponT irois.
Prof.'. F}'((1'/c.
'1) Pântecele nu se satură cu vorbe,
2) Cuvintele nu satură păntecele,
[627]
637
*6
8702 Halal de ce mănâncă şi păcat de ce portă,
1. BĂNESCU, prof, J. Roman.
Vcc,ll Copil.
Acelaş înţeles ca la No, 3017.
8703
Noi n'avem ce mânca, şî câinii să plimbă cu
colaci în eodă,
IORU. (;OLESCU, l1fss. II, p. 't:l.
Ve(,ll Câne, Pâne.
Se
dice
când
norodul
n'are
ce
mânca,
şi
boier il
se
răsfaţă
in
desfatărt.
(GOLESGU).
S
N
()
V
A
Ci-că llll copil de ţigetn. IllergimLl pentru lntilla�l dalti la tirg', �i
vedend un căne cu cod« bîl'lig'atiî" a credut că uveâ un colac în codii.
De aci s'a(1 născut totc dicer ile în cart- Re al\;'[ acest;l idee ,
*6
8704 Şi a mânca e greu.
E. 1. P.HRICIU, înv. c. Sl1/Ulţi,
J. Couurluiii.
Hespuns ce se dă celui care :;ă�esce că o treba, ce i se cere,
e grea de făcut.
*6
8705 De veI mânca, 'mi vel fi ca un frate; Iar de
nu, ca dor,
C. TEU])ORESCU, ino : c. Lipora,
,1. Vaslaiii.
Pentru cel care dă fără plăcere, şi ar fi bUCllI'O�: să nu �e
prindă vorba.
A se observă in partea d'intăiu a I,lieerej o 1'8sfrân;6'ere a le­
găturilor carî se nasceu, în vechime, din ospitalitatea dată �i
primită.
*6
8706 Biteagu mănâncă şineagu.
A vn. CORCEA, paroh. c. Coşteiit,
Banat.
[628]
II
I'f\OYEf\BELE f\OlIÂl\ILUH
Când vre-unul se preface a fi holna v la lucru, dar la mân­
care ţine cu ce! sănătoşi.
----- �-----_.----------- --------
6�8
Acelaş inteles ca la No, ;-377�.
*6
8107 Nu scie ce a mâncat a-seră.
ANDRE'[U l\IAf\INESCU, i1!v. c. Hu­
melc, J. Arqeş.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., 1, p. ::3U.
*
A mânca nu e ruşine.
8108
A mânca nu e rusine,
Canâ 'Inânânct cum se cuvine.
A. PANN, 11[, p. 33.-HINTESCU,
p. '164.
10 Când �e ruşmeza cine-va Iară pricină bine-cuvîntată.
'2' Se dice ca o imbierc la mâncare.
870�
*
DOI cânt, t'ună cupante, nu pot s'mâcă.")
o. ZUCA, stl/d. C. Pe1'ivoli, Epir.
Veql a se Cer/a.
Acelaş înţeles ca la No. 1.334:.
La stână, dacă se aruncă zer in tr o singură trocă, pen Iru
mâncarea mal multor cânf, se bat între dinşiî de se omor.
-1) Doi căni într'o albie, nu pot mânca.
l'enInl cel cari se ruşineză Iară nici o pricină.
Se dice pentru cel ce nu '�! ascund greşalele lor (COLESCU).
A. J.'ANN, III, p. 33.-IhN'fEscu,
p. '164.
Mănâncă şi nu se şterge.
10RD. U<JU:SGU, Mse. II, p. 4(5.
li este ruşine
Să mănânce bine.
8110
8711
[629]
MÂNCARE, BhHTRĂ
*
8712 Nici ehipărat, niel sărat)
Cum 'i mai bun de mâncat.
GR. ALEXANDRESCU, maoist», J.
Putna .
[O Pentru cele potrivite.
2° In deosebi când unul a fost bătut.
8713 A mâncat până în cât
'1 a venit până la gât.
A. PANN, I, p. 1U7.
Pentru cel lacom la mâncare.
*
8714 Mănâncă până dă din el.
A. 1'ANN, Ediţ., 188�1, p. 73:
III, p. 100. - BINTESCU. p, !)P.
Ve<;II No. 1411.
Pentru cel lacomî la mâncare.
8715
*
Tiganu mănâncă când are, Românu când îl e
,
fome si boeru când vre bucătaru.
,
J11alo1' P. BUDIŞTEANU, J. Llfor,
Satiră la adresa boîerilor,
8716
*.c,.
Mănâncă la mine si muncesce la tine.
,
1. POPESCU, înv. c. Dobrenţ; J.
un«.
Pentruceî Epsiţi de recunoscinţă.
*.c,.
8717 A mâncat cogl de lup.
G. P(lBORAN, iust. c. Slatina, J.
Olt.
[630]
PRl,\'EBBELE l:(I,\L�:\lLUn
E tare in gură.
*L.
8718 Par'că mănâncă gheţă friptă.
Sr, TU'j'loseu, stari. c. Catanele,
J. Dolj.
Celul slab şi galben la faţă.
8719
Frunză verde, cepă coptă,
Şi -aş mânca zăpadă friptă.
P. ISPIRESCU, Leg" 1, '1872, p.
'J(j'.l •
A se adă aga la 1\0. G2K
8720
*L.
Ar mânca si cu ochit.
,
J. SBlUIA, Po"., p. '147.-]J-NA
Z . Juvs nx , c. Eeâesct, J. Tutova.­
G. P. SAL VIU, înt'. c. Smulţl, J.
Coourluiii,
�t o li e tare fome,
2" Când ce-va pare bun şi 'ţi face poftă să '1 rnănâncî.
"Erati calde şi, molcuţe C:lt le a, fi mâncat şi cu ochi'i".-I. AL
Lei SBIEn.'I.
8121
*
Să '1 mănânc! cu ochii.
Gn, JIl'ESCU, Lumina, 1, p.2'.19.
E forte hine gătit felul de mâncare.
*L.
8722 A mânca (be) ca în codru.
( :. P. SA L VIU, în". c, Smulţ:;, .1.
Cocurluiit.
Adică fara a impărtăşi celor de prin prejur, ca şi când n'ar
fi nimeuî. Arată s�,lrcenia mare.
*L.
8723 A mânca (b8) ca în tîrg.
G. P. SALYIU, tu», c, Smulţ;
J. Coourluiă.
[631]
6::1'1
Acelaş inţeles ca la No. 8722.
Sa scie că omenif de la tirg' sunt mult mal puţin darnici
decât ţeraniî. Aceştia nu pot mânca sau M nimic, fără a im­
părtăşi şi pre cel de prin prejur, pe când tlrg·oveţ.ul te trimite
să 'ţl cumperI, daca se întîmplă de '1 cert.
*L),
8724 Iubesce tot-de-una a mânca bine.
t:. 'fEODORlcSCU,tnv. c. Lipoua,
J. J1 aslttit!.
Om de uem bun, inveţat cu un trairi mal ales.
*L),
8725 Par'că a mâncat scurmuş de găină.
G . .P. SALVIU, înv. c. Smulţi , J.
Coourluiîi.
Despre cel cart nu pot păstra o taînă, ca şi eâ nd li s'ar
scurmă ce-va in 111Ima, şi ']-ar indemna să vorbescă.
Scus-mueul. găinel este laba pictoruluf cu ee le patru degete.
*L),
8726 J\iănâncă lut şi pămînt.
E. 1. PATRICIU, in», c. 8i1mlţi,
J. Coourluiă,
Adică tăgăduesce cu orî-ce preţ.
Origina acestei dicerî pare a veni de acolo că, pentru a des­
coperi adevărul, sel scie că se recurge la bătae; şi s'all vegut
casurf când unit al\ fost hătuţî atât de crunt încât se svirco­
lE�IYI şi muşcau cu dinţiî din pamin t, de durere şi tot nu. <11\
marturisit.
A se asemăna eu dicerea francesă : lui [aire mordre ia POHS­
siere.
*L),
8727 A mânca cu muci.
T. 13 � L.\?Er" înv. c. :jtcflillesc'i,
J. Vâlcea.
A mânca turta 01'1 mărnăliga făra bucate.
[632]
63�
-----------
*.6
8728 A mâncat cât un Turc de cei caliot.
��. 1. Pxrnrcră, îJw. c. Snsulţ),
J. Coturluiii .
.6
A mâncat cât un TU1'C de cei sâracL
S. }fnLl..ILESCU, Şcrăt., 1, p. 218.
Ve(�l 'Turc.
Adică forte mult ŞI cu lacomie.
8729
*
A mânca de-a gata.
10:\ A Lut SBlEnA, Poo., p. 25�.
A se folosi de un lucru fara munca, fara g;reutate.
«-- lJa cum nu m'aş Învoi eu 8(t niă nâuc de-a [/ata. dar BC'Î0
cum J II r -(1 mergea "!
- Să narbr grijii.»
8730
*
A '1 veni să '1 mănânce,
tu De prea mare dragoste.
2° De bucurie.
Acestă idee se esprimă în românesce, prin o serie de locu­
ţiUllJ ca:
A O sorbi intr'o lingură de apei.
il o mânca din ochi,
il sorbi cu privirea.
A '1, veni se/, '1 înghi!â.
"Puii nu vreau s;j '1 spună pentru-că se tellJe�l(1 ca ŞI) uu'] în ..
tlhiţit de al:!l;t bucurie>. - SBIEIU, Pov., ]>. tlti.
8731
*
Când mâncat, când ne-mâncat.
II. PA:\:\, 1, p. 1::H.-HI!\TES'�r.r,
p. 11!11.
Despre omul sărac.
[633]
*
8132 A mânca pe sponel.
s. 1. GROSS)JAX, Dicţ.Germ., p. !,.
A cruţa, a economisi.
8733
*
A mâncat masalar.
E nebun.
*
8734 A mâncat cucută.
v. ALEXAl'(DRI. Teat!"., �). 1187.
Acela� înţeles ca la No. 87;1:3.
*6
8735 Işl mănâncă de sub el (dînsul).
E. l. Pxrnrcră, in», c. SlIIulţr,
J. CotJurluiiL-UR. ALEX.\CiDRES­
cu, nuurist», J. Pu/net.
Ve�ll Talp(l, UngMe.
De .,;gâl'cit ce este.
*6
8736 A mâncat ce nu'l place.
VecJî Mâncare, Rahnt,
A păţi t-o reu. Vedî N o. liDD:).
*6
8737 Nu mânca ce nu 'ţI place.
J. POl' Eseu, in». c. Dcbreni, J.
llfov. - E. I. J'ATRlCIU, ino, c,
Smulţi ; J. Covnrlui'11.
Nu te amestecă unele nu te privesco şi mal ales nu căută
certă.
8738
De par'eă mănâncă numar Vinerea.
P. ISPlRESCU, Lg., p. 101.
[634]
6:34
PROVERBELE ROYÂNILOR
-------
*.6
Ilo" câ mânâncâ numai Mercurea şi Vi-
nerea.
(;A V. ON1�OR, pl·Of. c. Simil«, J.
Tutova.-I�. L PA'l'RICIU, in». c.
Smuiţt; J. Coourluiâ,
l
I
Se (Jice despre omul slăbăuog, slab la trup.
«O uruhră de 0111, un betr;'m eu harhu piinii la g'enunchl, sluh
�i pipernicit vi cocoşat, de par'ci; mănâncă nUJ11Wt Vinerea. »-1'. Is­
P1RESCU.
8739
*
Tuţi câţl s-Ia, cu dispotj mâcă � 1)
1. CO\'AN, ir«: c. Ianina, Epil'.
Acelaş înţeles ca la No. 782n.
*.6
8740 A mânca ne-spălat.
P. ISPIHE;sc:u, Rev. Jst., r, 1'.
23U.-G. P. SALVIU, îlW. c. Smuiţ«,
J. Coourluiă,
*.6
.4'1: mâncal' o ne-epolet.
N. MmON, dud. c, Oneşti, J.
Bacălt,
1) A perde o afacere, a saraci.
2" A o păţl de tiner, des de dimineJa.
;=p A fi bătut.
In vechime la nOI, ca şi astâ-dî inca la 'l'urcî, orneniî obi­
cînuind a mânca mal mult cu degetele, se spălau pe mainî
înainte de a se pune la masă.
8741
*.6
Te-a mâncat si te-a băut,
,
IJ-NA Z. JUVAHA, 1;. F'ede8c'f, J.
Tutora,
1) Câţi se spală, Cu episcopul mănâncă.
[635]
Te a'I dus; să nu mal ai nici o nădejde.
*.6
8742 A mânca fript pre cine-va.
Gn. Jn'ESCU, Oplnc. p. 2;:;.-1'.
ISPIRESCU, Leg., p. 'W5 & 224.­
G. P. SALVIU, 'Înt!. c. Smulţi, J.
CODudaU/.
*
ft mc1ncct pre cine-va.
'-\"1 inving-e, a'l nimici, a'l pierde.
«Da pă săracu liornnu Teorloi- fi 'lllItnc((răji'ipt tot străinil>.­
.IIPLSC:U.
8743
Când mănâncă îi trosnesc fălcile.
A. PANN, II, r- 48.-HJN'j'Eseu,
1" fi.
Pentru cel care mănâncă hine.
8744
Il face de mănâncă şi mere pădureţe.
1. CnEANGX, Con», XI, p. 184;
POD., p. 230.
A '1 sili la ascultare.
«C�tlld ved că 11141 face m;u',lI:UI'Y, 'ţi-o �tl'ing' de codit de
1//(ll1cÎncă şi mere piuiureţe », -I. CnEANc:X.
8745
*
Scie numar să mănânce.
Adică e prost.
8746
*
Mănâncă ca dintr'al seu.
Fără nici o jenă, nici o sflelă.
*
A mânca cât un lup.
LA r.;f\lAN & MAXIM, I, p. 545.
[636]
PllO\-EI\BELE I\OIIA:\'ILOl\
----
Veq.l No. 2052.
ţ
A mânca mult.
8748
*
A mânca ca un lup.
*6
A mânât lupav.
LAUnIA:\' &: M_'\XDJ, II, p. 2iJ1.
C:. TEODOI\ESCU, [n», c. Lipouc,
J. Vasluh'1-.-GI\. ALE"AXDRESCU,
maqistr. J. Putua,
I
l
\
A mâncă mul t şi cu lăcomie.
MÂNCĂcIos
Ver).I Grec.
MÂNCARE
Vee}l Cap . VlI, c.
Apă, Arfat; Biilltlt/'ii.
Bolnav, Dulce, Lene, t.«.
CI·It, Lup,Pâne. Sare, ,),1-
rutare, ,!Vgănes!', Vm·b(1.
*6
8749 Mal bine două mâncărt de cât o bătae.
HINTESCU, p. '!On.-R. D. ENU'
cu, -iII-V. c. Zamostea, J. Dorohoî,
*6
Doue mcîncăr'î nu strică; doue bătăi siriei),
E. 1. PATnICIU, îm,. c. Smulţ»,
J. Corurlulii,
*6
Doue Mtă'i strică, clar doue mcîncăr1, nil
strică.
A .. PANN, III, p. 'lUO. - HI:\f­
TESCU, p. H.-P. ISPIRESCU, Bel.'.
lst., III, p. 162.-C. TEODORESCT.i,
în". c. Lipooa, J. Vasluh'i.-Semin.
Bllc. a. viu prin P. r;;\I\B()\'l­
CCA:\'U, prof
[637]
�I.�NCARE. BI�UTUH_:;'
-------
Doue Mtă'i strică, nu doui: mâncăr'i.
(B7
D-NA �OFIA NXDE.JDE, Nuv ]1.
'iiH.
*�
Doue MteH strică, dar doue mâncăr'i nu.
P. ISl'Ir\ESCU, Leg. I, '1872, p.
165.-GAV. ONIŞOR. prot'. c. Do­
hro�'cţ, J. Vaslui-tI,.
Pentru cel lacom la mâncare.
8150
Doue mâncărl nu strică, ci nici una strică.
LAUfIlAN & l\1AXl:I!, II, I': 'I:J()4.
Acelaş înţeles ca la No. 874V.
*
8751 Două mâncărt strică, dar doue bătăi!
�i una �i alta sun t de prisos.
*6
8752 La mâncare leu si la lucru bou.
,
A. PANN, sau., '1888, 1). .1::>;:).
H1NIEscu, p. tI!l. - h. 1. MUN­
TEANU, p. 121.-Semin. Buc. U.
ViIZ [JrinP. GÂItBOVICEANU, prol
A. PANN. II, p. 48.
Pent ru omul leneş ŞI măncău.
8753
La mâncare lup dar la lucru codacîu.
P. ISPIr\ESCU. Leg. 1, 18n, j"
'17'1.-lIINTESCU, p. D9.
*L::.
Laln(Înco re lup şi la treb« vulpe.
E. 1. PATItlCIU, in». c. Smulţt,
J. Couurlui il.
[638]
638
PHOVEHBELIi: RO)I�NILOn
*6
La mLÎn�are lup, la trebâ vulpe şi la somn
butuc.
GA v. ONl�nR, pro]. c. Banca, J.
Tutova.
Acelaş înţeles ca la No. 8752.
*6
8754 La mâncare lup şi la învăţătură butuc.
Semin, Bue. a. v u, prin P.
G;\RBOVIC�;ANU, 1Jl·o.r
Pentru cel leneş la in veţătură ,
8755
*
La mâcare bârbatu, ş-Ia lucru fili'ior.1)
C. IONESCU, in», c, NeIJesta, JJ10-
cedonia,
Acelas întele� ca la No. 8753.
, , �
*6
8756 - Sco lă, Ione, de fă foc.
- Batu, că nu pot.
- Scolă, Ione, la mâncare.
- Unde '1 lingura mal mare '?
Ava. (:ORCI<;A, paroh, c. Coşteiă,
Banat.
VeeJl Lucru.
Se dice când omul leneş se preface a fi bolnav la lucru, dar
la mâncare ţine CI[ cel sănătoşî.
*6
8757 Mâncarea de dimineţă e ca însurătorea de ttnăr.
\. J>ANN, ua«. 188!), p. �LU7;
II, ]'. H8.-HrNIESCU, p. '100.­
['. Isvmuscu, Leg. I, 1872, p. 'l7�.
- Gn, ALllX:ANDRIi:SCU, nuutistr, J.
Putna. - ECAT. ŞI�\IAN, înr'. «.
A,{(/})/, J. TU.tOH/.
1) La mâncare bărbat �i la lucru copil.
[639]
MÂNCAlm, BE:Unm,\
6:39
*6
Mâncarea ele deminciă e ca tnsurăiorea de
tinel'.
V. SALA, inv. c. Cârpinet, co­
mit. Bihor, Unaaria.
*6
Mancarea de eliminaţă e ca insurătorea de
tim-puriu:
C.:\LlN IORDACHE, stud, J. A1·geş.
Mâncarea ele ti'mpuri/t e ca insurăioreo. de
tinăr,
L C:. V.HENTINEANU, p. 38.
*6
Măncarea de dirnin(;ţă şi insuraiul de tî-
ner nict odata nu strică.
S. MlI-IAILESCU, Şeeăt, 1, p. 2'1::5.­
V. F'OIIESGU, c. Fotticeni, J. Sti­
C'iava.-H. l i. ENESCU, 'înv. c, Za­
niostea, .1. Dorohoiu, - 1<:. 1. PA­
TIUCIU, ·lnv. c. Smulţ·t, .1. Couur
ua«.
*
Mâncarea de diminefă şi insurăiorea de ti-
ner sunt lUCTUTt bune.
Gn. POIENAHU, in!l . .1: Putna,
Ver,111I/surat, Insurătâre,
M(incat.
1° Mâncarea de dimineţă este cea mal plăcută şi cea mal
fo lositore.
2° Treba f'ăcută de vreme nu sti-ică, ci din potrivă e de mare
folos.
*6
8758 Mâncarea de demineţă lungesce vieţa,
P. ILIE,!, ·ing. c. Bata-âe-Criş,
Transilrania. - V. SALA, înv. c.
Văşcoit-Băresci, comit. Bihor, Un­
oari« .
[640]
64·i)
PHOI'EHBELE HO:ll.il.NILOH
Acelaş inţeles ca la No. 8757.
*1:::.
8759 Vorba puţină şi mâncare a puţină, nicIodată nu
strică pe om.
V. SALA, în". c. Vaşcoa-Băresci,
comit. Bihor, Unaari«,
A se adăogit acestă varianta la No. 6396.
*1:::.
8760 Mal bună 'i mâncarea lungă de cât vorba lungă.
C. TEUDOHESCU, î1W. c. Lipona;
J. Vasluiu.-Gn. ALExANDnEscu,
mooistr, J. Putn«,
*
�li{(â bine mâncare lungă de cât vorbă Lunqă:
Acelaş înţeles ca la N o. 87r;U.
*
8761 Mai bine mâncare puţină de cât b6lă lungă.
Mâncarea prea multe aduce şi hola.
8762
Mâncarea de dimineţ ă lasă-o pentru seră.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 49; I,
p. 0129. - HINTESCU, p. °WO.-S.
1. GROSSllAN, Dicţ. p. 1;')2.
10 Sfat celor ne-cumpătaţf la mâncare.
�o Să Iim cumpetaţf şi prevedetori în tote.
8763
La mâncare să aibi cumpătare,
Si la băutură să fii cu măsură.
A. PANN, Arcliir, )'. 11.
Acelaş înţeles ca la No. 87,")9.
*1:::.
8764 Sunt unii. cari se Iăfăesc in bunătăţi şi li se
strică dinţii de mâncare, iar altora li se ru­
ginesc dinţil ne avend ce se mănânce.
Ii. SCURE'iu, l·ev. scol. J. Bacait .
[641]
Uniî aii prea mult şi alţiî te mirt ce �l mal nimica.
8765
*
Ma cu gust este mâcarea di la mesa alântui ').
D. DAN. stud, c, Neocsca, Ma­
cedonia.
Ve�lI Bucate.
Pentru cel stj'ârcit care tol-ele-unit e gala să primeseă de
la alţir, dar nici decum sa dea la rîndul Set"!.
8766
S'hibă mâcari pri mesă, ş-las Iipsescă şirvetlu.s)
PER. PAPA!IAGI. Ziceit. Iahres ,
p. �159.
Când avem lucrul principal, cele ele mal puţin însemnătate pot
si" lipsescă.
Si67
*
'llâcarea disvalită u mâcă eătuşa,")
D. A. MlLESCU, stud; C. Gop�ş',
Macedonia. - II. J lAN, c. Neoesca,
Macedonia.
Când vrei să ishutescl într'o afacere, Iucreză în taînă.
*6
8768 Mâncarea e nude e, dar băutura e fudulie.
CALIN rORDACIIE, stud. J . .11"­
yeş.
VerJl BiJutul'ă.
Ne iuva!.a sa fugim de heutura care nu e folositore ornuluî.
8769
Orf-ce mâncare satură pe om, ca ori-ce apă
stinge pe foc.
TORD. UOLESClJ, Mss. Il, Asem.,
p. �WU.
Se ne mulţumim cu ce avem, �i mal ales pentru mâncărî.
'1) �laJ cu gust este măncarea de la masa altuia.
2) Să fie mâncărl pe masă, :ii Iasă să l ipsescă şervetul.
3) Mâncare 1 desvalită o mănâncă pisica.
[642]
G42
8770
*
Mâncare g recescă,
Ve�1 a Mânca, Rahat.
Adică escremen tele omulul.
*.6
8771 Mâncare serbescă.
U. 1. 'J'OMESCU, înv. c. Broscart,
J: JIIJehedinţr.
Când mâncarea constă mal mult din verdăturl, zarzavaturj.
8772
*
A'i tăia pofta de mâncare,
A ucide pre cine-va.
Lui [aire paseer le gatit du pCJ,ÎlI .
.P1'ov. Franc.
8773
*
A''i. trece pofta de mâncare.
Adică a murr.
*.6
8774 A strica mâncare a de geba,
1. CHEANGĂ, Con»: uu«, XI. p.
174; .POl'., p. 188.
. A nu fi bun de nici o trebă, de nici un folos, de nicî un
ajutor .
• Din trei Icciort c'lţl arc tata, nict unul Sol nu Iie hun de ni­
mica? Apoi d rept să ve spun, că atunct de geba ma, stricaţi 1IltÎl1ca­
rea, d1'Clgii mei ..... - 1. CREAN(�Ă.
MÂNCAT
8775
Mâncatul de dimineţă şi 'nsuratul de vreme ....
V. l'U,EXAN!)RI, Teatr, p. 9;-)5.
[643]
�JÂNCAP.F., Bl�U'fUP.A
Vedt Mâncare, Insurat,
Insurătâre.
Acelaş înţeles ca la No. 8757.
MÂNCĂTOR
8776
Mâncător.
NIC. COSTIN, Letopie. lUo/d. II,
p. 89.
Slujbaş ne-cinstit, hol.
«Stă tirgul mine! ozit de p.uie in Late părţile; eftinătate şi hil­
�ug in tate bucatele, Nnrnat inâncătorii avMi vote rea, că nu puteu
nuuica ca în d ilele de-nainte altor Domnt». - N. COSTIN.
MÂNCĂU
*6
8777 Mal bun mâncău de cât călăreţ.
C. 'I'snnonuscu, în1J. c. Lipoo«,
J. Vasluit'i.-Gn. ALEXANDHESCU,
magistr. c. Focşani, J. Putna,
Mal harnic la mâncare de cât la trebă.
MANDALAC
8778
A cătă păcate în mandalaet.
Fn. DAME, 111, p. '10.
VegI Papură, S6,'e,
A căuta un cusur, o g'l'eutate acolo' unde nu pote fi; a hîrfi
in potriva celor bune.
Cherclier midi h quaiorze heures.
Prov. Franc.
MANESTRA
8779
Manestra poteplita nu 'l bura za munca')
FH. lVhKLOSICH, Rum. ua«; 1,
p. is.
f ) Ciorba Ineăldită nu 'I bună de mâncare;
[644]
FROVERBELE ROMÂNILOR
6�14
--------------------------------------------
Acelaş înţeles ca la No, 8372
jvlinestm riscolâada nu val gneinte.1)
Pr'ov. ROti.
Un diner rechaufle ne valut jamais rien.
Proo, Franc,
M.ĂNUşA
Ve<;li ou; Urcior.
*6
8780 A'i pune mănuşa.
G. I. MUNTEANU, p. 72.-1. Io­
NESCU, Cart. Cit., III, p. 230. ­
E. 1. PATRlCIU. înv. c. Sniulţt, J.
Cotnirluiii.
*
A pune manusa.
G. l'OBOf\AN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
*6
Ii pune mănusa 6leL
C:"LlN IOf\DACHE, siud. J. Argeş.
'10 A'l potrivi bine.
2° A'l repune.
:]0 A incheîa, a isprăvi, a drege Line sGrşitul.
*
8781 A pune mănuşa unde ,'( place.
Ve<;l1 Olar'.
EN. HĂLTEANU, Lumina, I, 11.
87 .---:G. POBOIlAN, inst. J. Olt.
..
I
A drege lucrurile şi vorbele după plac.
1) CIorba incăldită nu preţuesce nimic.
[645]
MÂNCARE, BI�UTlJRA (j4fi
-------�---- -�------------
MĂRAR
8782
Te amesteci ca mărarul în bucate.
BAHONZ[, p. 59. - S. 1. GRuS::::­
MANN, Dicţ. Germ., p. 2'14.
*
Te amestecaşi ş'i tu ca măraru. 'În bucate.
G. POBOHAN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
*
A .se amesteca ca=mărarul (în ioie],
G. POBORAN, inst, J. Olt.-I�H.
ALEXANDRESCU, maaistr., c . Foc­
şani; .1. Putna.
Când unul se vîră unde nu are ce căuta, şi mal ales se a­
msstecă ne-poftit în vorba altora.
8783
Nu te amesteca ca mărarul în tote bucatele.
A. PANN, Edit., '188\l, p. 6; 1.,
p. 2/,. - S. 1. GROSSMAl':N, Dicţ .
Germ., p. 35.
*6
Nu te amesteca ca mărar'îuîn bucate.
HIN'j'ESCU, p. 3. - Iui.ro UHO!!'­
ŞOHEANU. -11111. c. Galşa, comit. A­
rad, Ul1,qw·ia.-·D. POPOVICIU, înt"·
c. Cuvin, comit. Ar'ad, Unga1'l:a.
Veqr Cimbru, Pdtrwnjet,
A.celaş inteles ca la No. 8782, sub formă de povaţă.
Pidrisin d'ogne mineslre 1).
Prov. Ital. (Bari).
Er ist die Petersilie in alleii S1�ppen2).
Pro», Ge1'1n.
'1) Pătrunjel in ori-ce supă.
2) Manăncă pătrunjelu in t ote supele.
[646]
646
PROVERBELE nOllANILOH
�����--------
He will ha ve an oar in every mans boat 1)
Pro». Engl.
MAsA
Vc(JI Annen, Bucate,
Casă, Coconiţă, Lup, Mi­
resa; Ne-chemat, Prie­
tin, PU]JiIZă, a_se Spăla,
a Tăce, '{eră, tnu«.
I
I
(
*.6
8184 Când esti poftit la vr'o masă
Pleeă sătul d'a-casă.
A. PANN, EiZiţ. 1889, p. '14'1 ;
III, 1'. '105.-P. ISPlRESCU, lieo,
Ist., 1, p.157. -- HINTESCU, p.
'l48.-B. P. HXŞDl�:U, Etym. Magn.
p. 123.-.1\ .. Gonovnt, c.Foiticeni,
J. Suciava.i--Semin, Bue. ci. VIII,
prin J>. GÂRBovrcEANu, 1)1"0;:
1° Nădejde mare să l1LI pUI in cel-l-aljJ.
2" La masa altuia să mănâncî cu cumpătare.
*.6
8785 Cel cu masa e dator să poftescă, cel străin să
nu îndrăsnescă.
V. IFHlM, stud. c. Corodesct, J.
'Tuiora,
::\e învaţă cum să ne purtăm în lume.
8786
'l'ot el la masa altuia, şi la masa lui nimenea.
.\.. l'ANN, Ediţ. '1889, n. 65 ;
HI, jl. i::>1.-IIIN'fESCU, p. '1O:�.
Despre cel :;;gftrcit.
*.6
8781 Cine '1 întâlu la masă, e pe urmă la lucru.
K 1. PATHlcru, înv. c. Sunuţ«,
J. Coourluiă.
1) Vrea o lopată în luntrea fie-cărui.
[647]
Pen tru cel care umblă cu şiretenie şi se codesce când e
vorba de a munci.
8788
Veniti înteleptilor să mâncati la masa nebunului.
't " ,
Iorm. COLESCU, "MS8. n, p. '19.
Veniţi înţelepţilor' de mâncat; la masa ne­
bunilor,
HlNTESCU, p. 8'1.
*
Poltiţi înţelepţilor la masa mebunului,
GR. POIENARU, ing. J. Bttziftt.
Se �lice in pofida celor ce eŞI resipesc averea în desfătăr-I cu
mese alese. (GOLESCU).
Les fols font les banquets el les sages les manqeni.
Adages Frang. XVI-e Siecle.
*6
8789 La masa gată se adună mulţi muşteriî.
GAV. UNI�OR,prof. c. Avri/mesei,
J. Tutova.
'I'oţf alergă la lucrul gala, la Iolose fără muncă.
8790
NebuniI dati mese şi îoţelepţiI mănâncă.
L G. VALENTINEANU, p. 4',.
Acelaş înţeles ca la No. 8788.
*
8791 La masa nebunilor s'adună cei cu minte.
Aceleş înţeles ca la No. 8790.
Le tol [ai: la feste el convy,
Et le sage s'en paist et resjouit,
Prov. XVI-e Siecle.
*6
8792 Masa întinsă
Te lasă cu punga Iinsă,
tON MCDIC)l, c. Cluj, Ungaria.
[648]
64t;
PROVERBEL� ROMÂNILOR
CUl il plac mesele bogate, sărăcesce.
8793
AjungI la masa altuia, cum ţI-e gustul nu poţi
mânca.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 175.
Ajungi la masa altuia, nu 1nănând după
cum ţi-e gustul.
A. PANN, 1, p. 1:3Ci.-HINTESCU,
1'. 'lU3.
*
Ajun!iî la masa altuia, nu poţi in â,n cit
cum îţi place.
F;şt'î adese-ori înşelat în a'iteptările tale când te la�'î în nă­
dejdea altora.
Male aqiiur qui alieno nuiriiur arbiirio 1).
Pron. Lat.
Oui s'attend li T ecuelle d'auirui a souvent ?nelH­
vais dtner.
P'·OI!. Franc.
ehi minesira cl'altri aspelta, ţ'redda se la
mangi(2).
PI'01'. Ital,
Quem h mesa alheia come, [anta e cea cam
[ome 3).
Proc, Port.
JIe tliai waits on anoilier man's irenclier, ma­
l.e» many a late dinner 4).
1) Reu o duce acel care e hrănit la voia altuia.
2) Cine aşteptă supa altula, o mănâncă rece.
3, Cine merge Ia masa attuta, mănâncă la două spre-dece şi sera cu forne,
J) Cine a�tcptă Ia taleru altuia mănâncă de multe ori târdiu Ia m asă,
[649]
8794
\1 :\NCARF:, Bji;UTUH�
Bună masă, coc6ne.
EşI afară, ţigane.
649
\
',;
I
,
li
1. DU�UTRESCU. in», c. Oânctooa,
J. Dolj.-D. ST.:I.NCESCU, Basme,
p. 9'1.-'1'. SPERANTI.A III, p.2.13.
Bună masă, Bane.
Ieşt afară, ţigane.
IORD. (;OLESCU, Jl[S8. 1, p. 743,
Când unul uu'şf ajunge scopul, şi rernăne înşelat în aştep­
tăr ile sale.
Urrnetorea snovă ne da origina acestel t:Jicerl:
Un ţi.gall, Cit să şileU la masă cu stăp.mul siil\ ;t socotit să II1cxgă_
tocmai asupra mesei, şi ,�ă'l �liccl : « Bună masă, Bane /» socotind că -�
St�lPCll111 SeLl o Sil '1 <;fic;) : «Şeiţ{ la masă, ţigane». Aşa se duse asupra
lIieseI şi '1 dise : "Bu1U1 1na;:;c'I, Banc 1» Stilp;inul il <;li,sle: «Leş; (�fanl,
ţiqane» .-COLESC:U.
- Bună masa, <"acu ne Bane !
- Poftim la masă, nene Iane.
A�a era planul ţiganuluî când era să se duce la hoer
Pofta buna, cocone Bane !
EşI afarii mi! ţigane.
Aşa s'a intimplat tiganuluî după ce s'a dus la hoer.
E. HA'!r:AN, Binete, p. 111.
8795
Omul la masă când sede
,
Să mănânce Cum să cade.
A. I'ANN, IU, p, 33.-HIN'j'ESCU,
]'. 'J;J;:.
Adică să nu fie nici ruşmos Ilie! obraznic.
8796
Unde masă şî pahare)
Acolo sî Stau călare.
,
IORD. (,OLESCU, JJ!S8. II, p. 13.
[650]
Se dice pentru ling'eli! ce alergă după mese d'a gata (GOLESCU).
*
8797 In mesă, ş-ea cn lingura 1).
E. C:OYAN, prof: c. BIUsa, Epir.
Acelaş înţeles ca la No. 8796.
8798 Poftim la masă
Cu ce ţI-al adns d'a-casă,
HINTESCU, p. '103.
Când cine-va sosesce pe ne-aşteptate, asupra mesei, unde
nu e nici poftit nici dorit.
*,0,.
8799 Poftim la masă.
Dacă ti-al adus d'a-easă.
,
C:. TEODOru;SCU, înv. c. Lipoca,
J. Vastuiu. - E. HAICAN, Bineţe,
p. '10.
Acelaş inteles ca la N o. 8788.
*,0,.
8800 Poftim la masă
Dacă ţi-al adus de-a-casă;
Că masa n'are gard,
Nici pumnu lăcat.
M. ALBU, stud, c. Lnescţ; J. Tu-
toca,
*,0,.
Poţtim la masă,
Dacă ii-a; adus de-a-casă ;
Că masa n'are gard,
Nic'î pumnu lăcat,
Ei: te poţteec că mi-e ruşine,
Dar tu nu fi, porc de cdne.
C:. P. SALVlU,Înv. c. S1Iut/ţi,.7.
Coourluiu,
1) Unde e masă, .:ii ea cu lingură.
[651]
Acelaş înţeles ca la No. 8799, cu o ameninţare pentru cel
care s'ar obrăznicl,
8801
*6
NicI masa
căţi.
n'are gard, da nici pumnu n'are Iă-
V. hmlM, stuâ. c. Corodescî, J.
li.ttova.
Aeelaş înţeles ca la No. 8800.
8802
Mese întinse, pahare pline.
IOHD. l:OLESCU, 1l'Is8.�I1,�[l�.4.
/
Se dice pentru desfătările risipitorilor (Cor.eseu).
*6
8803 Asta e mal reu de cât : poftim la masă.
1. CnEAl'\GĂ, COnl'. Lit, XI, p.
+rt ; PO!!. p. 2UL-Gn. ALEXAN­
DHESCU, maqistr, c. Focşani ; J.
Putn«,
La o Intimplare displăcută.
«- Pttu ' drace, lecă in ce incurcătură am intrat. Asta 't mai
1'<1u de cât poftim la rnasă, d ise el.» - 1. CHE.'�NG,:>'"
*6
8804 Şede la masă cu ne-poftiţii.
V. '[FHIM, eleo. Se. Norm, c. Co­
rodesct, J. littow.
Vel,ll Ne-poftit.
Pentru cel ruşinoşi, care stau la masă ŞI nu îmbucă.
*6
8805 Pune-te, masă;
Bcolă-te, masă.
IOHD. L:OLESCU, 1ltss.lI, 1" 5;').­
]\AHONZI, p. 5J.-JllNTESCU. p. ']."'0.
Pune te, masă ;
Hidicrl-te, masa.
P. ISPIRESC:U, Leg. ]'. 351.
[652]
552
PROVERBELE RO"I.�l'\"rLOR
Intincle-te, masă;
Riclicc'î-te, masc'î.
V. A. UREGlllE, Leg. p. '1B5.
Aşterne-te, măsuiă;
Stdnl)e-te, măsuiă.
LAz.'\n Ş,HNEANU, Basme, p. 860.
BASM
*
Intinde-te, (masc'î.
1° Se \lice pentru heI ce '�l risipesc averea 'n desfatărl
(C;OLESCU). \,
2° Dar mal al�s "C�],lil, li li al ,decftt să poruncescf pentru ca
un lucru sa se Iacă fa}'a zabava.
«Tale lucrurile, in )eestă casă, erau cu şart. Nimic nu Iipse».
TaLe catrafusele esl nveu . LLaful lor, şi nimic nu crăue-rostit. C,mt1
voiea ce-va, ern d'estul D"umal să poruncescr, si indată se mce;'1. A ci
("rit in adever : punle masă, ridică-te masă »: - Istuazscn.
Origiua aceste{,<;licel'l se găsesce în povestea beţivuln'i 'In'i­
iou « DU"7"""
Un ţeran sărac porni să-�I rcshune impotriva lut Irumne.leu,
ciîci ,Ui la unit prea mult şi alţi! prea puţin.
In c.rle intilni pe DUlilJleslel'1 in chip de orn, Lrăg-end un usin
de Iunie, şi ntl.uid de la ţi,ran unde merge, il dărui asinul care hă­
lig-;l galbeni. Dar abătcndu-se la un l.irt, c.u-cnun.u-usa iI schimhă ,,­
sinul cu altul. .\ .loua oră păli LoL 'l'�;[ cu ° JIIas;\ care, b poruncii"
se a�t"rne;'l cu m.urcăr! �i ;),:uturI.
In cele (lin urmă Dumnedef il dărul un I,iiţ care, la poruncii.
pisai:'lh pe .luşruanii stiip;'U1UluL Sell. Teranlll insuşl il simţi 111,,1 in­
t;'tIlt erecLul pentl'll slll1wţia ]111; apoI hiJ'ta�j,l earl se Yegllcii nevoiţI
a '1 inapOI;" lucrurile luate,
Aceslă val'ianta bănăjeană a basmulul, precum şi multe al­
tele, atât de la l',omânl cât şi ele la alte pop6re străine, se vor
aflit in Ba8l1wle flomeinilor de L. Şă'ineanu.
Ve\ll, de asemenea, ,'Şe:,Cil(j)'ea, 1, p. 201-207 ŞI L Creallt!ă,
1'00'e�t-'i, Danilă Prepelec.
[653]
�IÂNCAHE, BEO'fUHX
653
8806
*
Tu îl ehemî la masă, şi el se bagă pre sub
masă (ca pisica).
LAURIAN & MAXI\J, II, P: 270.-
1. ]l�NEsco, ]l1·Of. J. Roman.
Tu il traq: la masă, şi el se oiră sub masă.
E. I. PATRICIii, înv. c. Sniulţi,
J. Conurluiu,
*
Il poţtesci la masă, şi el se bagă sub masă,
Gn. ALE:\:ANOHESCU, magÎstr. J.
PutllCl.
1" Arată pe cel care, 01'1 căte j s'ar spune, tot pe a lUI o
ţine.-E. PA'l'HlCIU.
:la Despre cel prost care nu scie să preţuîescă cinstea sall
h in ele ce i se face.
O ghici tore a cărui de sle şare es te cu vin tul : po re ul; sună
ast-fel :
Et1 îl trag la masă,
El se /i'tl'ă sub masă.
8807 De te vor pofti la masă, tu nu te trage sub
masă.
C. NEGHUZZI, 1, p. 2i.d.
N II fi ruşinos. Acelaş înţeles ca la No. KKOG, suh formă de
povaţă,
c:
8808 A'i lăsa sub masă.
/y'ezt'lt6rert, IY, p, -J7L
A.'l necinsti, a nu 'l băga în sernă.
8809
*
A pune masa cu toţii.
P. ]SPInESCU, Rev. Ist., III, ]1.
3i7.
[654]
654
( PROVERBI<:LE ROMÂN[LOH
/
Ved: Bragă.
A se împrieteni cu totă lumea.
«EI este de cel care cu toţi pune masa".
8810
*
A se pune la masă (mare) cu cine-va.
D-NA ECAT. ZANNE, c, Bsrto«,
J. Tutol'a.
*
A întinde masc"î cu cine-va.
A fi bun prietin cu dînsul.
«N'am întins masă cu el».
*
8811 A ţine masă deschisă.
LAURlAN & !\'fELII, 11, p. 276.
A ave în tot-de-una ospeţî la masă, a fi primitor.
P,·ov. Franc.
*.6.
8S12 A fi (cam) după masă.
Veql Pnînz.
A fi cam chefuit.
P. ISPIHESCU, Rev. t«, III, p.
:i79.--Fn. DAME, III, p. 29 - G.
POBORAN, inst . c. Slatino i J, Olt.
8813
*
A fi ca după două-spre-dece.
M. CANIAN, public. J. Iaşi,
Acelaş înţeles ca la No. 8812.
6.
8814 Nu't apucă s6rele sfărimitura de pe masă.
H. SI�IU, c. 01'1at, Transiloania,
apud. B. P. IUŞDF:U, Etym. l"\![ag-
111/111. p. '1392.
[655]
MÂNCARE. BlhJTUH.�
Pentru omul sgârcit.
*.6.
8815 Cu ne-pus în masă.
655
l. CnEAN(:A, Conv. ui«; X,
1" '113, XI, jl. '1\)2, XII, p. 268;
1i:l,{; Pov. p. 9i:l, 26'> 8-: 310.- V.
ALExANDru, Teatr. p. 4(}l, 424 &
462.-P. ISPIHEscu, Rev. 1st., II,
p. 16'1 ; Snâoe, p. 7i:l. - T. SPE­
HAN'pA, I, p. 208.- E. I. PATR1-
CU], tn». c. Sm.ulţ't, J. Coourluiu,
*.6.
Cu ne-pusă masă.
13. 1'. Il A�Ul'i; U , Trei Crai, Il.
51.-J'. ISPIRESCU, Snâoe, p. 78.­
V. ALEXANEP"I, Teatr., p. 503.­
E�I. POPESCU, înv. c, Ciocdnesct
MăI'.'!I:nen·i, J. Ialomiţa, - G. P.
SAJ..VIU, îllveţ{1t. c. Smulsi, J. Co­
»urluiii.
Ou ne-pusă în masă.
S. L"L. MAJUAN, Nuntă; p. 21 ;
Trudiţ. Pop., p. 18, 22 & 187.­
P. ISPIRESCU, Leg. jl. 209, 3'11.
8;; :�22.
Cam cu nu prea pus 'în masă.
T. SPEHANTIA, III, p, 28'1.
1° De o dată, Iară veste, pe ne-aşteptate.
«Se treziră inconjurau din tate ptu'tîlc de l{olU:tnl cart, Iuăn­
du') cu-nepusă masă la ],�lrlllaIă, ii si măcehlI'iră pc jumătate»,-S. FL.
MARI.\N, 7i'acl. p. 22.
«Am scăpat din Focşaur (:. Il Ii'. am putut, cu ne·pus în mas{l»,-ALE­
XANIlHl, p. 40'1.
:iO Ingrabă, Iară in târdiere.
« 'ţeraJ1uJ intră cu aminrloue (Iânc) in m�1I1ă, �i butnind şi 1'1\8-
[656]
6;')G
PROVERBE LE ROMÂNILOH
hurnin.l pe �ărăcie, o porti Sit lesă afară cu ne-pusă în masa», - 1'.
bPlHESCU, Leg. p. 20().
«De ar veni a�l Să-IIi! aducă paşporlll, m'a� porni cu ne-pusi!
11IaS(I».- ALI<:XANDHI, p. fi03.
3° Ne-pregătit, înainte de vreme.
«�'a sculat cu ne-pus in nucsă, căct nu mal eru chip să dormă ,
cUtII dormea alte <lilţ!, p;"u� pe la amia<,ll».-CREANG.;;', ]1_ 26/1.
4° Fără vale, cu sila.
"Să vie şi ea, S:t vie .�i ca, �lise iUlper:Hesa. O aduscra cu-ne­
pusă în masă, căct el nu'I prea er:\ vota s;\ se tl{� la ivelă, îml,riical:\
in ptelca rle măgar».-IsPlREscU, p. :\H.
:-)0 Fără pricină.
8816
L:,
A'l lăsă sub masă.
Şezllto1'ea, IV, p. '17'1.
Adică a'l necinsti.
«- Dragil tutet, l,lisu imperatul , am s;l dai\ jUlliăt�lle din nu­
I"jr:tţi.:t mea aceluta care 'mi Va «duce l'ils:'lrea aceea.
« - Pentru ce, (cJise el, să ne laş; pe ual sub masă si allill lUal
rt:ll, să sle la 1 uasă '? Ne ducem nOI, de ee Hă ne ne-cinstesct».
8817
A fi la cap de masă.
S. I:L. lVl.AHIAN, Nasc .. p. 5::.
*
A fi (pune) în capul mesei,
1. NECULCE, Letop. jliold., p.
402. - LAUHlAN & l\IAXLlJ, I, ]>.
423.
Ver}! Bucate, 'fenl ..
Adică l« locul cel mal bun �i mal de cinste.
«la priviţI prc V·rile megieşi.lor, cum ţi.n jlrc cel străint ; li dau
de m.mcat, erei la sfat S:lI"i în capul mesei nu '1 pun, nict il auiestecă,
şi pentru aceea trăesc prostimea lor pimii acuiu ne-călcată». - 1. ]'\]';­
CuLCE.
[657]
8818
,IIÂXCARE, Bi':UTURX
*
A ave ce pune pe masă.
HINTESCU, jl. '[03.
637
A ave ce mânca, cu ce trăi.
MASLINĂ
VecJI a Mânca.
8819
*
IţI dă o măslină şi 'ţi cere un butoiu de unt-
de-lemn.
N. CARCALECIll, c. Câmpiua, J.
Prahooa,
Când cine-va, în schimbul unei slujbe miel ce ţl-a făcut, cere
alta mult mal însemnată.
MAZERE
VeeJl Bob, Cap. II, c
lYlazerc.
*6
8820 Ferbe mazirea (mazerea) şi tact.
C. NEGlHJZZI, I, p. 250.-K I.
PATRICIU, înv. c, Smulţ i, J. Co­
VUl'lttJ:â.
Sfat ele a nu te amesteca în multe, şi mai ales unele nu te
pl'l vesce.
*6
8821 Il cerci de mazere şi (el) se face bob.
C:. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
J. V Ctslttii'.-GR. ALEXANDRESCU,
nuujietr. c. Focşani, J. Putna, ­
C. POBORAN, inst.J. Olt. �
Vec,ll Cap. VIl, c. Bob.
:II in veţl hine �i el face rel\.
i
1.
I
I
I111
I
[658]
658
*L:.
8822 Catără '1 de ma zere şi el cacă bobu "ntreg.
G. P. SALVIU, îllV.C. Smulţt, J.
Covurlui�'l.
Vec;lJ Bob.
Se dice despre cine-va când i s'a spus să nu facă cutare lu­
cru, că '1 reu, şi el face alta mal pe sus.
*L:.
8823 Hodorosc-trosc, mazare de post.
IULIU GROFŞOHEANU, înv. c. Gal.
şa, comit. Arad, Ungaria.
Vec).l 111arglvi6liî.
La vorbe ne-potrivite, şi când-unul se amestecă intr'o dis­
cuţie fără să scie despre ce e vorba,
MEDUVĂ
VC{,l1 Cap. V, c. �1N·
duvă.
8824
Măduva de miel.
lOR)). GOLESCU, Mss. Il, p. se.
Adică cea mal bună demâncare, �î cel mai bun lucru (GOLEeiCV).
MELEŞTEU
8825
A linge meleşteul.
V. ALEXANPIU & LASCAR !:<l­
SETTI, ][88.
Arată sărăcie mare şi sgârcenie, mal mult cea din urma.
MER
Ve�l Marica, Cap. Il
c. llie1', Nevoe, Pitit, Sil­
t.« 7.
[659]
65\:1
GR. CORBlŞ, c. Cândesci, J.
*.6.
8826 Nu strica merele cu cel deprins a mânca pădu-
reţe,
Nemţu,
Când nu scie să preţuescă o atenţie, un lucru mal bun ce i
se dă. Cu alte cuvinte: nu strica. or�iul pe gâsce.
*.6.
8827 Merele frumose, pot fi şi vermănose.
V. SALA. înv. c. Voşcoa-Băresci,
comit. Bihor, Un(Jan:a.
*.6.
Merele [rumose adese sunt uerrneruise.
V. SALA, ino. c. Petrâsa, comit.
Bihor, Unoaria.
Vegi No. 871.
Infăţişarea adese-ort ne înşală.
8828
Alţî mâcă meri, ş-altor l-amurtă dintîZl. 1)
PER. PAPAIlAGI, Zweit. Iahres.,
II, p. '149.
Unul peeătuesce şi altul o păţesce .
8829
.6.
Şi-a pus mărul,
S. FL. lVIARlAN, Nunta, 1-'. 749.
Când unul, prin vre-o întreprindere ne-chibzuită, îşI aduce
o pagubă însemnată, materială salt morală.
Punerea merului, care ohicînuesce a se serba în 'I'ransil va­
nia, cam după un an de la diua cununiel, rare-crl În prediua
cununiei, a dat nascere aceste] rJicetorL
După C", S':l uuplinu unul de cils;lt:orie, se pUU(' uterul sau 1'0-
iuul de cununie, "pentru ea s�i all)c L,1 si l';llJlilia celor c,'[s;'(tori\1, jJt'
cea-l-altă lume un )10111 1'12 c.ue S�l se od ihncscâ». Asr-Iel in tomnu
unulul urmelor, cam pc la �;lnta-!V[aria cea mică, ori �i Jt1al t:'trrjil'l,
c.uid aLt vin nou,insur;lţeil cumper« vre-o .louc-spre-dcoc vase ,le lut.
cum de comun ulcrore, lumini d" cerii, lin scaun de brad, mal multe
1) Unii mănâncă mere, şi altora li sa strepezesc dinţii.
[660]
Pf\OVEI\BELE RO,lÂi\'lLOR
speciI el<; porno ,�i tot felul de turte; apo î lac purastas «capete», a ta­
lea, eate nlclore alI cumperatvfăcend pentru preot şi cantăreţ dense­
hit 111a1 Irumosc, precum e datina la pomenI, si chemă pc Duminica
urrnătore, pe preot .si ctmt�lret la punerea merulut ele cununie, la cart'
mal lall parte si na�ii de cununie si alţI consăngenl mal ele uprope ,
Mal chcrnă .�i d out-sprc-dece oment săraci, cart sunt vreduict de po­
m,m,"" 'ii in Duminica aceea, tlnp{l ce 'lll esit din biserică, tott cel
chemaţi impreună cu preotul �i cântareţul se adună la casa celui, car,'
t1,'( pomul de cununiev juninte de a lH,tnca de prânz , de <Llll'i:l'.!r.
Insurăţeit, cu ajutorul nasulur, pun în �ur:l, 01'1 suh alt coperj�,
nlill multe mese laugă olultîi , le acoper cu feţe de lllasă ; apOl în Iruri­
te,l rneseî, unde sade proo tul cu cantâreţul, pun un pOl ti stufos, pe
c.u-c vl sapă in l'�ÎlnÎnt, să stea a�:1 cum ;1 stat în grădină, .)l '1 incnrcă
cu tot felul ,le llt)llle, elite incap pe el. JJnp(1 aceea impletesc din lu­
mint de c("r:!, un şerpe mare, cu un mr'Sr în gur:l, apol lea li o Lucută
,[.-, p;lm<'l alM (glolglu), invcluită la olaltă si legată. cu o lilril .le ar­
nicill ro"u, turte, luai multe lumini de CerCl. Acestea tate it;' pun, CII
şcrpe cu tot, pC' pomul de cununie, c,[lrC insenmcztl pomul lui A(lam
din raUL L,îng'(l pom pun scanJIul cel ti," brad, ele care am amintit
!Ilal sus, �i impreglurnl l11es8l01', a.Se',lă l:niţe pentru ospeţ1. Pe me�e
pun ulclorele, �i. J,tngi"l He-CCLre ulclor, se pline Ull parastas cu pom in
d, "i i.ncilrcat ,le POIJlO, .lumini de cerii, covrigi �i turte. Pentru !le­
care piireche de orncJ1l, hiirlJal si muiere, S8 lllllle c,'tte Ull ast-f01 de
parast.'l,S, iar pentl'Ll preot �i cântăreţ se pun," deosebit, �i suh POIl1U 1
]01' se pune �i dte ° ntill'il1\tă llOll�l rle llI,tnii, S�ll't ŞI-o lllcriJ1rleţ,'( I'ru­
masă, eare <11'01 totc rem;'lll proprietatea respectiviloJ' .inaintea ciirol'<l
,,'au. pus.
La Jllas�\ �cd după r,U1g', c.ondiţiullC "i J,etri'll1eţe, în Ul'lfl�l c,�l
,lol-spre-r,lece s,\rae1, avend inainte, lie-care pereche, c,'tLe un lllclOl"
�i cţlte 1lI1 pa1'aslas cu pom, Singur pentru năn.l�l nu 8e pnne nicI IUl
]larastas, nicI pom, ciiclpcnt1'n al c pus pomul cel 10a1'e, adic{l tne­
ntl. d,� c11.nuni,· cu tate cele rle pc el.
Pentru preot mal pun �i o p1ele ll,� al'; "tlic:i J,c\esc o oe �rasă,
din carne" el fac (le 11\,\l1care la masa l'0llllLllll de cununie, iar pIele"
indoitii in dOIU� SI' pune pe paie, sall pe un 1°1, suJ, Ficlorele preo­
tulUI care, elllpii ce s'" iSl'rii\'it cercmoni'l mi'nllui de cllnnaie, o tri­
](lele a -casă�
Veg1 mal multe desluşid: S, FI. Mal'ian, Nunt(� [lI Romdn�,
l,ag;ina 7 415 �l nrme16rele.
8830
li cere şi lUI inima mere acre (acri).
A. PANN, IlI, p. 'l50.-HIN'j'ESCU,
p, 'lU2. - P. ISPIRESCU, Leg., 1,
'1872, p. '163.
[661]
MÂ:-<CARE, Bf;U'J'unĂ
------------------- �-------------------
VeSll Dinte.
Pentru omul betrâu 'fl care tot poftesce lucruri ne-potrivite
pentru vîrsta şi puterile lul,
8831
A poftit lalea Guţă la mere acre.
Acelaş Înţeles ca la No. RS:30
*L'.
8832 Ar mânca şi mere pădureţe.
Semin, Buc. -i. VIIJ, prin. P.
G � RBOVICEA�U, 2)1'0(.
Ve<;ll a llfândt.
E lihnit de fome,
8833
Ca nisce mere pădureţe.
IORD. GOLESCU, .bf.';8. II, Asem_
r- 1.09.
Adică lucru Pl·OSt.
*L'.
8834 A fi bun de mere.
G. POBORAN, iust. c. Slatina, J.
Olt.
Adică a fi prost.
*L'.
8835 Trenca-flenca mere acre.
G. P. i:lALYIU, înv. c. Smul ţi; J.
Covurlui't'1.-T. B.�L.'(ŞEL, înv. c.
Ştefănesct, J. Olt.
*L'.
Tranca-ţienca mere acre.
P. ISI'IRESCU, Leg. 1, '1872, p.
165. - I�. 1. Pxrnrcm, înv. c.
Sm7tlţX, J. Coourluiă . - Semin,
Euc. CI. VIII prin P. G?lRBOVI­
CEAl\'U, prof,
La vorbe ne-potrivite. A se adaoga la 1\0. R8;".
[662]
1362
8836
PROVERm:LE ROMÂNILOR
Prov. Elin.
Falces posiulabam 2).
Prov. Lat.
*
Nici două mere degerate.
N. POPESCU, Calend, '1881, p. 25.
Veq.r Cep<'t.
i
"
I
I
Adică nimica tot. Arată puţin a insemnătate sali preţ a unul
lucru sau a 1.I11Ul om.
«Nu'! tare capu nici doue mere deqerate»,
8837
Pân la măru-rosu.
,
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 909.
Forte departe, la marginea lumiî. Locuţiune luată din basme.
MEŞNIŢĂ
VeeJl Sat.
MESTECĂU
Veq.i Arminden,
AMESTECA
*1':,
8838 Mestică cât poli înghiţ),
K I. PA1'H1CIU, in», c. Sntulii,
J. Coouriuiă,
*1':,
S,J, nu mesieci de cât cât poţi înghiţ�.
G. P. SALVI1J, înv. c. Smnlţ'l,
J. Couurluiii.
Veq.l a Inghiţt.
Să nu fi] lacom.
1) & 2) Ceream cose,
[663]
663
8839
)1:\l\CARE, BEUTURk
���������--
MIEL
Ve!,lI Cap. III, c .
Miel.
Şî mielul bine fript, şî frig area să nu se arqă.
IORD. GOLESCU, 111s8. II, p. 98.
VeCIl Carne.
Arată că piste putinţă să nu sufere norodul, când se ehi­
nuîesce de cel cumpliţî. (GOLESCU).
MIERE
Vc<;lr Ac, Agu1-idi1, Al­
bini1, Bueă, Deget, Fată,
Gură, Ini-nă, Muscă, O­
ţet, Pasat, Pesce, Stup,
Tăcere, Trântor; Urs,
Vară, Viespe.
*6
8840 Se scote miere din ori-ce flore.
GR. ALEXANDRESCU, maoisir. c.
Focşant, J. Putna,
Să nu dispreţuim pe nimenî, căci orf-es om îşI are hunul Iuî.
8841
Ori să fil cu mierea 'n gură,
Ori cu mâna 'n buzunar.
A. PANN, III, p. 28.--HINTESCU,
p. ,!O!).
*
Ori cu mterea 'n qură ori cu mâna 'n bu-
zunar.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. J.
Putna.
Nu căuta pricină şi gâlcevă daca nu vreî să dai globa,
8842
Am venit la mtere
Şi ne-e ruşine a cere.
LA UHIAN S: lVfAXIM, II, p. '1002.
[664]
664
Am venit la miere
Şi mi-e ruşine a cere ;
Dar murături mai ţine 'ţi[, ('
I'arzâ acră 1nat ave[L
P. ISI.'lI\E:scu, Rev.lst. I, p. 231.
Pentru cel carî nu ne mal slăbesc cu cerşitul, �l tot ar vroi
să credem că le e ruşine .... de ne-ruşinarea lor.
*.6.
8843 Numai: miere,4icend gura nu se îndulcesce.
A. PANN, Ediţ. 'J889, p. 'l46 ; IJl,
p. '1'18. - HIN"j"ESCU, p. 105.- Y.
SALA, înt,. c. Va9cOt't-Bărescl, co­
mit- Bt"lI01', Ungaria.
*.6.
Numai a �ice: miere, gura nu se indul-
cesce.
li:. A. ZAMFlm:scu-DJACO!'\, in».
c. Stiubient; .1. DOI·ohOt.
A fag-ădui nu e de ajuns, trebue să te ţ.iI de cuvint.
Turcul dice de asemene : Qicend : miere, miere, gtwa 1W
sc uidulcesce.
8844
1}icend numaf : miere. gura se face dulce.
B.U10NzI, p. '160.·-HTN·!E:SCU, 1'.
'!Of).
Omul, în nevoe, se bucură şi de o făgădulnlă.
8845
A băga mâna în miere şi a nu'ţî linge dege­
tele nu se pote 1).
A. l'ANN, Ediţ. 1889, p. 82; IIl,
1', :-�O.-I-JINTJ>:scu, p. !04.-H. P
IiAşmi;u, EtY1n. Magn. p. 23'18.
*.6.
A. umhlă cu mâna prin miere şi a nu luuţe
nu se p6te.
Seniin, Buc. el. 'VIlJ, priu P.
GÂRBOVICEANU, prof'.
1) Hinţescu scrie deget"t in loc de degetele.
[665]
*6
Umbli cu măinile Ln miere şi să nu dat
la gură nu se p6te.
G. DEM. TEODORESCU, înv. c.
Broscari, J. Mehedinţl.
Să'ţi bagI degetul 'în m�[ere, ş' apoi să nu
vei să'l lingi, ar fi o prostie.
[-IELIADE-Rt\DULESCU, Biblie, ţ.
104.
Sâ umbli cu mieTe şi să nu te lingi V
degete, nu se p6te.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
*6
Cel ce (cine) umble; cu m'ieTe îşi linge de-
getele.
LAUHIAN & MAXIM, Il, p. 169.­
K L PATHICnJ, înv. c. Smulţi, J.
Coourluiti.
*6
Girle umblă cu miere îşi linge deqetile.
V. FOHESCU, c. Folticeni, J. Su-
cîaoa.
*6
Cine umblă cu mâna în miere, trebue se!,
'Şi liruţă degetele.
H. D. ENESCU, in». e. Zamostea ;
J. Dorohotu,
A âmbla [umbla] cu mainele 'în miere, şi
a nu 'şi (nu 'ţ'i) linge degetele, nu se p6te.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 'J872, p.
168; Rev. 18t. I, p. 235.
*6
A Mger, degetele in miere şi a nu le linge,
nu se p6te.
P. GÂRBOVICEANU, prof c. Ra­
tesei, J. Argel1'
[666]
066
PRO\'ERBELE ROMÂNILOR
----------------
Cine 'ş'i bagă mâna în mtere, :işt linge de­
getele.
BARONzr, p. 53.-I-hNTESCU, p.
J05.
Cine bagă manete vn miere îşi linge de­
getele.
l. G. VALENTINEA:-/U, p. 9.
*.6-
Cine umblă (cu mâna) prin miere,îşt linge
degetele.
AL. DUMITREscu,Galic. p. '134.­
C. TEODORESCU, înv. c, Lipova, J.
Vasluiu.
*.6-
Bagă deqeiul în miere şi nu 'l linge!
1. STANESCU, elev. Se. Inv. J.
Argeş.
*6
Set ela'i CU destul prin miere şi să nu 'l
lingi!
CĂLIN IORDACHE, stud. J. AI'geş.
*
Care 'ş'i mola d.zedzetlu. tu n'îare va 'l-a-
liruţă"},
ILIE GHlCU, ]J1·of. c. Abela fi
Bctesa, Epil·.
Ca1"i-îş'î bagă mâna "n. nari, elzl:cl-itli va-«
alingă 2).
PER. PAPAHAGI, Ziceit; Lahres,
p.170.
'10 Ori-cine se îrn părtăşesco din ceea re '1 intră in mână.
1) Care 'şi moie degetul in miere, il va linge.
2) Care '§i bagă mâna in miere, degetul îşi va linge.
[667]
)IÂNCARE, Br:Un;R'\
667
Se dice mal ales pentru slujbaşi cari, avend pe mâna lor
h aniî publici, caută să şi '1 insuşescă.
2° Când trăescî în intimitatea uneî femel e greii să nu cauţi
a dobândi dragostea el.
POVESTEA vonsn
Dane PlSICI dintr'o casti, surorl fraţi vret si'i le (Jid,
[U cămară, dupa masă, intrând ca nisce pisict,
Mirosiră, cotili.ră din taler intc1leraş
Şi intre alte găsirii si o felie de cas.
Sar amlndoue do dată, asupra '1 să grămădesc,
Pentru el vor �ă se bată, fac gură, să gfdcevesc.
,Şi una şi. alta rele, mîrilil şi miută,
Sii '1 îrnparţă intre ele nici de cum nu se 'nvorâ ,
Şi ca să nu se mal certe merg la cototu, cer la el
Ca prin drep tă , .i udcca tfl să le lmpace la un fel.
Cotetul ca un cu minte le-a d ls : nu ve mal certaţi,
Ce folos mi: de cuvinte'! cLi sciLî cum ve irnpăcaţ).
Care le împacă tate C cumpena pre p;{I11Înt,
Şi impotriva '1 nu pote niment să (!ică cuvint.
Diceud aceste apucă şi cum penele pe loc.
Ceru caşul să '1 aducă, îl rupe drept prin mijloc,
Pune intro parto �'al ta caşul cel În doue frint,
Jnalţă cu muna Îndată cumpăna de la părnin t,
Dacă vede că intr' o parte atîrnă Ifla! grell niţel,
lea elin cea-I-altă parte şi muşcă ce-va din el.
Il pune Iar, laI' ridică, acum dincoct greii ve�end,
MU5Că şi dacl niţică ca S�l potrivesct vrcnd ,
Apo! Iar şi Iar �i Iurâ, cilnd aci când colea greu,
Vrend lor reii s:i nu le parii el il muşcat tot mereu,
P,in' să sâtură pe sine şi lils,'[ părţile miel.
Atuncr le potrivi bine �i le rlete la pisicf ,
Ele clar silite fură ast-fel il se mulţăml,
Dacă minte nu a vură singure :l '[ împilrţi.
A. PANN, Edif. <[889, p. 83.
Qui manie le miel s'en leche les doigts.
Prov. FI·one.
Qnem cOln mel trata, sempre se lhe apega 1).
Pro". Portug.
1) Cine umblă cu miere, în tot·de·una i se Iipesce.
[668]
668
8846
\ /
PROVERBELE Ro:\lÂNILOR
Quien la miel menea, siempre se le pega de
ella 1}.
Prov. Span,
Die olie meei, Krijgt smeeriqe handen 2/.
Prov. Oland.
He that measurelh. oii, shall anoint h'is (inge?'s 3).
Proo, Engl.
Bal baribaso« khourouqluni dcliyakhott4}.
Prov. Mongal.
Cine e�i bagă mâna în mIere şî nu eşi Iinge
degetele �
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 84.
*6
Cine bagă mâinele in. m'i,ere .;;i nu le linge?
GR. ALJo:XANDRESCU, maqist», J,
Putna.
Cine bagă degetele 'în m'iere [ărăca SLt le lingă?
HJO:LIADE-HĂDULESCU. M01!v. de
1848, p. '166.
*6
Cum a umblă cu mlere prin mânâ şi nu
şi-a linge degetele?
M. LUPESCU, înv. c. Br08CfliJ,
J. Suci aua,
*6
Se pa te să umbli cu miere şi set nu te ling'[
pe degete?
GAV. ONIŞOR, prof :c. Dobroceţ,
J. Vaslui'u.
i) Cine umblă cu miere, în tot-de-una i se lipesce dintr' insa.
2) C ne măsoră unt-de-lemn, căpătă mânf unsurrise.
3) Cine măsoră unt-de-lemnul, îşi unge degetele.
4} Când ai luat miere, îli lingi degetele.
[669]
MÂNCAHE, Bl�O'l'On\
--------- ------------
669
6
Se pote să âmblt cu mten prin 'mână şi
să nu 'ţi lingi degetele?
s. MIHĂILESCU, Şezăt. 1, p. 219.
Umblă cu miere în mână şi să nu se mân­
[ască pe degete!
1. POPESCO, înv. c. Dolnent; J.
llfo".
*
Care s'm'intesce cu meTe şi nu 'şi alinqze
dzedittli? I}.
N. SI'. c. Nijopoli, Mucedoni«,
Arată că piste putinţă a nu S0 împărtăşi ore-cine elin ceea
,;e '1 intră in mână (GOLESCU).
8847
Ca să simţi dulceţa mierit, trebuie să lingI de­
getul ce '1 bagf în mIere.
IOHD. GOLESCU, Mss, II, p. 1U3.
Adică când te vel folosi din munca La, a tuncî veî cunosce
dulceţa muncel tale (GOLESCU),
8848
Bagă mâna în miere şi degetul îţi linge.
HELIADE-IUDULESCO, TancZal, p.
'18.
Când ămbl: cu miere linge 'ţi degetele.
C. NEGRUZZI, 1, p. 249.
Acelaş înţeles ca la No. 8840 sub formă de povaţă.
*6
8849 Linge mIerea de pe degete, dar să nu le roql.
A. GOHOVEI, c. Ji'oltieen;, J. S11-
elctL·a.
t) Cine se atinge cu miere şi nu 'şi linge degetele?
[670]
670 PI\O\'ERBELE nrJÂNILOR
Impărtăşesce-te de ceea ce 'ţJ Iptră în mână, Însă într'un
mod mar potri vi t. l\
il [au: plumer la pa le sans la [aire crier.
ro», Franc.
8850 Mierea e m6rtea mu celor.
BAnONzr, p. tio. - G. 1. Mul.';­
TEAN�. 'l30.-I-lINTEsCU, p. 105.
Acelaş înţeles ca la No, 2167.
*6
8851 Cu mlere se prind muscele.
V. Ji'OHESCU, c. Folticent, J. Su­
ciaoa,
Acelaş înţeles ca la No. 88:::;0.
8852
Unde este miere acolo şi musce,
HEINSBEHG-[)UnINGSFELD, Il, jJ.
'136.
*6
La mte1'e se strîng niuscele.
V. SALA, dasc, c. Tarcăiţ«, co­
mit. Bih01', Vugaria.
*6
Musca se trage la 1Yt1,ere
V. SALA, dasc. c. Vaşcoit-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
*
lJ1uşcile ningă isiare se-adună I}.
1. GOlAN, lJ1Of. c. Periooii, Epir.
Şi ornenit unele ved folose şi câ-rtigurf,
Ad sa mele curret sa musca 2 J.
Prov. Surd,
1) Muscele lân;:;ă mlere se adună.
,>, Ln mip.l'A :l.,prf!:i, musca.
[671]
671
Iluor Houninq er, der eankes Fluer 1).
Pl·OV. Danez.
8853
Lipsesce mierea, se duc muscele !
V. ALEXANDnI, Teatr. p. 1449.
A sărăcit omul toţî îl părăsesc şi, precum dice poetul latin:
Donec eris felix, multos nuinerabis amicos ;
Tempora si fuerint nubila, solus eris.
8854
Când daI piste miere, nu mânca piste măsură,
•
că şî ce n'at mâncat aţI scote din gură.
IOHD. COLEseu, Mss. II, p. '105.
Adică să ne s tăpanim J.a tate, ca să nu pătimim (Gor.zscu),
8855
Cine eŞI bagă mâna în uletu de miere, pentru
puţină miere, mâna 'mpunsă o sc6te.
IOHD. GOLESCU, Mss. Il, p. 84.
Adica pentru lin nuc folos ne băgăm înşine in primejdiî
(Gor.sscu) ,
8856
*
Care fură ftină cu filare, are musca pre nare 2).
ILIE Gal CU , praf. c. Abela & 8a­
marina. Epir,
VeqI JJ1usâî.
Acelaş înţeles ca la No. 2178.
8857
Miere 'n gură e plăcere
Dar la inimă durere.
A. PANN, In, p. [j9.-I-IIlYfES­
cu, n, '105.
*
i\lHerea e dulce la mâncare, dară pricinu-
esce durere laini mă.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, c.
FocşanT, .7. Putna .
'1) Unde e miere, acolo se adună musce!e.
2) Cine fură borcanul cu miere, are musca pe nas.
[672]
072
PHOVEHBELE RO\IÂNILOR
-------
Pentru cel lacom la mâncare.
8858
Cin' va mânca multă miere
El o să verse si flere.
, '
A. PANN, II, p. 51.
Cine va mdncâ miere,
El o să verse �i ţiere.
JIIN'l'ESCU, p. ']O.',.
Pentru cel lacom. Să fim cump8taţl în tot e. (!
Inţeleptul Solomon dico : De găsesc'i m7.cl'c mânâncă n'U­
ma'i cdt'U 'ţi este destul, ca să nu te prea sat uri ş'i sel o vcrşi.­
Pro», XXV, 1(;.
Mel satietatem gignit.
p)·O'V. Lat.
8859
*
Care mâcă miere, ş-mâcă ŞI Iârmaclu-).
N. ST. c. Nijopole, Macedonia.
*
Cari mâcCl. merea, mc1că ş-/(lrinaclu 2}.
1. COHN, prof'. c. Bilesft: Epil·.
Cine s'a bucurat de un bine sa nu '1 pare l'el\ când 11 va
ven 1 �l un roii.
8860
A mâncat astă vară prea multă mtere,
Si acuma are la inima durere.
,
A. PANN, II, p. 1l>3.-1-IINTESCU
p. 105.-Gaz. S(lten. Dec. '1897.
Acelaş înţeles ca la No, SSD9.
8861
*
NiCI mtere am mâncat, nict inima ,me dore,
Ionu. GOLESCU, JJ1S8. II, P: MJ.­
GR. ALEXANDRESGU. c, Focşani, .1.
Putna.
1) Care mănâncă mIere, î.şI mânânca �i otrava.
�---� �\'n"o .... mtiniinc:ă si otrava.
[673]
l.IÂNCARE, BElHUH.�
673
Nic! n'am măncat m�ere, nici la inimă am
durere.
A. PA:\'N, IIl, Il.lU3, - Il rn­
TESCU, p. lUj
Se .lice pentru cei ne-vinovaţi, cum �t pen tru cel ce nu le
pasa de u imic. ',GOLESCU).
8862
*
Intre miere amestecă ftere.
D. t:ANTC\][R, ht. lerogl., p. 381.
Ye(}! 11'0. 1251].
A spune vorbe superâ tore, intre altele mal plăcute.
/)0 P" il dolce ne v ien I'ama ro 1)
Proo. It al,
8863
Nu e mtere fără fiere.
1'l1 e hine fara 1'81\, 'placere rara supărare, �i precum dice Eu­
r ipid :
o;)'/� ;;.'1 '(E'!fJlTO '/.Ol[)[<;; S0"'.(J. XlJ.t X!J.'l.,z,
A),f-.' E'Jrt ne; GOrX[)(//Jt<;;.
Prov Elin.
Plus aloe» quam melli« habet. 2).
Prov. Lat.
No ÎW!J miel sin liiel+]
P/'OD. Span,
Un va 1n1:i ben senza mel+],
P/'OD. Rollt.
1) După dulcel� ne vine amarui.
'2) Are mai mult sabur de cât miere.
3) Nu ar miere fără fiere.
[674]
674
8864
pr:on:RBELE r.o;l.\!'i\LQH
*
'EşI, şile, dintr'ocli, că vine, paplu c'niare 1).
1. COYAl'i, prof, c. Periroli,
Epil'.
Un gunoiu intrase în ochiul unul copilaş, si '1 supera mult,
Tocmaî alune! ve�lend pe moşu seu, că vine sa'l de nis c« mîere.
uită durerea de la ochii), şi o mănăncă cu mare plăcere. Odata
mîerea mâncată, copilul Iar simte durerea �i începe a ţipil �i
mal tare.
Dicerea se aplică cind cine-l'a, însăi-cinat cu săvîrşirea nnet
Iucrărî, o neglijeză, indată ce ocasia se presintă, pentru o albi
lucrare mal plăcută �i mal usoră.
8865
*
A da baut pe mîere.
1. NEGHUZZr, Con»; Liter. XII,
p. 18. - B. P. lUşDl':u, Et!11iI.
1I1a[!u., p. 2424. - '1'. �l'EnANTIA,
1,1" 8:),-}iH. Il MIt.: , I, p. 'H8.­
şez(Yt., lll , p. '187. -- S. l\ĂDE.JDE.,
N/I'I'., ]1. '120.-A. (;OROVE'f. J. s«.
dam.
ia A critica, a mustra,
2° A batjocori, a ocări.
3° A'I hate, a 'l face la Iel,
«Aicc în ţer(l, (le la o v reruc , (lepj'in�G.-;e negnţ:)torii Tnrcl n«­
rnrlcstuluţt cu mteren, cu ceră, cu alte ne,g'oţt' CI' precunuui. cu oi\!­
ghcnc prin tirg-uri, "el}l'nd şi \�r�l �i hoierimea lipsit!', de :_j r�\(>l·,\(1
circ!,l! de Jlol negoţ».-Nlc. COSTJN, Le/o/!. Mold . li, 1'. 7".
Cât de ne-popular e1',1 in vechime darea asupra mierel, u­
nul din principalele veniturt ale săteuilor, ne-o arată Nic. Cth­
Un, II, p. 46 când povestesce cum Constantin Uuca Vorl«, cu
Arhierii ţeri! şi cu tot sfatul SM1, a(l Icgat cu mare lJlp>'lem
şi văcăl'itul şi cera �i miere să nu mal fie.
Niculae l\luste scrie la rîndul seu, Leta!,. In, p. 78 :
«Scos'al"t Mihai (nacoviţă) Vod,'( Întru t\cesliî a doua Jomui,)
1) E�i, gunoiul din ochiu, că "ine moşu CU mIere.
[675]
_______________ �_I_Â_N_C_A_R_E�, __ B_E_U_'I'_U_n_Ă R,7�
d,'scli.nă de stupl : sel de �i bnicrit mari şi uiicr, �i monăstii-ilc, şi e­
J1i�copil c, şi ţilrClnil, care ob.cciu nici odată n'au mal fost. Cu urit
;t(l ciislut acest lucru tuturor hoteritor , l:'[cewlu-se obicciu nOLI, şi
J1"ste vota tuturor părulntcnilor. Ci) tottl agonisita acestui părnint. stu­
pil simt, si cu acestit î�l pJ;ltcsc horeru şi monâstirile birurile, si î�I ţin
(:asd,· .lJcră cu desetina ce alt scos Mihat Vodă multe case de hotert
.�i monăstirt ali sărăcit. PreC1l1l1 ni el un 0111 fără greşelă sau pricină
nu l'l)ll1fmc. aşa �i lUI Mihar-Vodă îl dăm pricină că peste votea tu­
turor aLt filCllt acest ohiceiă ce n'aCl mal fost nicj odată »;
Precum ne arată Melchisedec, în Chronica Husilor, agenţ.ii
neguţătorilor Turci, respândiţi prinţeră, arvuniau de timpu­
riii, mîare de pe la locuitori! ce aveau prisăcî, cu condiţia că,
la termenul pLlS, cătimea angajată să fie la dispositia Turculul
rinduit. Daca, din causa timpului nefavorabil stupilor, mierea
nu era predată la timp,lncepeu sa curgă ocărî, schingiuirj
Iară cruţare pe capul bietul Itomăn. Din aceste ohiceiui-I s'a
născut dicerea,
*�
8866 n curge numai miere.
C. [>oBOnA.N, insi. c. Siatina, J.
Olt
E vrednic, se pricepe şi 'j merge bine.
*�
8867 A dat peste mierea ursulut.
V. FORESCU, c. Folticeni, J. Su­
c7ava.
A dat peste noroc, peste bine, pe!'\te treburI folositore dar
mal ales: a luat o sojle huni Şl C\l avere Sal"l o lii16re frum6:::a
(51 plicută.
8868
*
A dă de mIere.
V. ALEXANDR1, 'l'eatj', p, 637.­
D-:\A EUGENTA I:A:;;NE, J. 1(fot'.
Acelaş înţeles ca la �o. 8807.
*�
8869 A înnotă în mIere.
G. POBonAK, inst. c. Slatina, J
Olt.
[676]
676
A sta forte bine.
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
8870 A'l tăia cuvîntul cu miere.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 288 8;;
330. - E. I. PATRICrU, înv. c,
Smul!,i, J. COVLwIWtH.
Când oprescî pre altul din vorbă spre a vorbi tu, aducen­
du'I o veste plăcută.
- «Şi ce trebuinţă am eu Ore să şciu daca stăpânul teu, �!(ă­
tăhur Imperat, n'avea noroc la vînat».
- «Să-ţ; laiu cuniniul cu 1n1.M·e, boterule ; dară, daca vet voi
să mă asculţi pănă la sfîrşit, vet aflâ că solia mea are să-ţt aducă ve­
selie». - P. ISPIRESCU, Leg. p. 288.
i
1.
I
8871
Poţi linge miere în casa Iul.
D-""A Z. JUVAR\, c. Feâeect, J.
Tutooa,
Acelas înţeles ca la No. 5:395.
*6
8872 A băga ac în mîere,
A. PANN, Edit. '1889, r- 6j·; 1.
p. 54.-G. POBORAN, insi, c. Sla­
tina, J. Olt.
Yec)J Cap. III, c. Ac.
A viri zizanie între ornenl. Acelaş înţeles ca la No. '1265.
Cand veqll că prinse putere.
Şi are mijloce ac să bage in miere,
A. PANN.
8873'
A unge cu miere.
V ALE'-ANDf\I, Teatr, p. 1:370,
Ye�n Ocliiu:
A cumpără pre cine-va cu ham, saii dându'î un folos ore­
care: a'l mitui, a'I împăca cu puţin.
[677]
MÂNCARE, BEU'l'URĂ
----------------
G77
<Trebue să desohidt haer ile pungii ; să verşi baniI cu pumnul,
ca să 'nfrupţt pe toţI, şi pe cenuşert, şi pe şefi1 de masă, şi mat cu
semă pe ispravnict ; după ce, mal intăiu, îr unge cu miere pe [ude­
cător!».
*
8874 A unge la inimă cu miere.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 538 &:;
591.
.'1'1 face o mulţumire.
8875
*
A mânca mrere.
VezI Cidş(l.
M. CANJAN, publicist; J. laşi.
A se bucura de ceea ce aude sali i se întîmplă.
*Lo.
8876 - De par'că era mtere.
Şezăiâre, II, p , 32.
VegI Zahar.
Arată bunătatea unul om.
*Lo.
8877 Par'eă 'i cu mIere în bot,
GAV. ONIŞOH, p1'of. c. Dobrooă ;
J. Coourluiă .
10 Il plăcut la vorbă şi în tale.
2° Se gice mal ales când Iubesce cine-va peste măsură, fără
ca, după părerea altuîa, acestă Iubire să fie meritată,
A MISTUI
8878
*
A nu pute mistui pre cine-va.
1. CHEANGĂ, Pov, p. 2-10.
A nu'î fi drag.
Ne pas pouuoir digerer quelqu'un.
Prov. Franc.
FINELE vOLmWLUI AL THEILEA
[678]
r
. i
II
[679]
GLOSAR
RO JY.[ Â N O-F R A NOE S:::)
A
A, anxiliaire dn [iuur presant,
forme elidee pour va, p. 7. 5;).
0J 199. 241. 299. 320.
A, pl'. Ilem. [em. celle, b2. 80. 133.
174. 587.11 celle, la, 179. 184.
2154. 423.
A, prÎ;P, indiquant l'infinitif pre­
sent.: passim. II pnip_ a«. 23.
9J. 176. 205. 4G9. 4(;6. 5'U. il
caui abeţ, faire ce q u'il faut
pour etre battu, p. J3. II n'i mi­
r'jsl. a cllt1'inţâ, commsncer a
courir les filles, P: 9J. Il1IIiJ'rJse
c; qropă, il sont le sapin, p.
17n. II traqe a sâl'ricie, attire la
pauvreta, p. 2C\G. II bc a gol, il
boit it credit, p. 450. II a Ce/JCII
a tet, etre ivre, 4li6. II H (t cui,
il ei' t �t celu i Il ui, 4iD.
Abale (a se), v. 1'. se cletourner,
s'8\:arter, p. 46'±'
Abea (d'), ((elv. it peine, pl'esque
pas, diffidllel11en r, p. 583.
Ahia, adv. it pein8, pres'1 ne pas,
difficillement, p. 147. 18{5. 19:3.
Ac, s. n. aiguille, 6,(;. -.FJ. ace.
A'casă, adv. a la maisoll. eh8z
lui, p.1. 7fî. 77.79. K4. 87. 2112.
:;03. 33:3. 3;38. 470. 5t,5. 00(3. II
de a-casâ, de chez soi, p. 87.
C±6. (j,')(). II a veni de-acasii, y
btre, comprendre, p. 88. II (! It
a-casă, cOJllprendre, p. 80. II {/, o
gr'isi a-CaSl!, la troLlver vierge.
p. 89.
'\cătă (a se), v. '1'. s'accrocher. se
crarnponner, s'agripper, p.301l,
839.
Acea, adj. det: [ein, cette, p. 55.
=Pl. acelea.
Aceea, pr. dbn. pour cela, POLU'
cette raison, p. SOl.
Aceea, ad]. dem. fell!. celle-lă, p.
55 .. '.l98. 582. - PI. acelea.
Aceeaş, adi- et pl'. âem. la m8111e,
p. H6. -- PI. aceleaşi.
Acela, pl'. dc11/.. n. cela, p. 6.
Acela. adj. et pr. dcu», celui-la,
ce ..• I;L, p. 83. 1')6. ::)21. 4D.
-.FI. acei.
Acelaş, acU. et pr, dCII!. le merne,
6:2. - P 1. aceiaşi;
Aci, ad», ici, 336.
AcîoliL Ca se), v. 1'. s'abriter, '.l89.
i Acolo, (tel·v.la, la-bas, y, 10. Il.
. 649. (i70. II de twolo, c'est de !it
'Jue, Il.
Acoperl (a), v. couvrir, cacher, i!J.
55.
ACI'u, adJ. aigre, âcre, Stl!', vert
(en parlant d'nn frLlit), 437.
438. 6(j(). 601. II 'Îl vine CICl'U ele
cine· va, ni se face acru ele cil/e-t'a,
quelqu'un lui porte sur les
nerfs, l'lJOlTipile, 43i'l. II dep]aj·
sant, desagreatle, 53,1. II vll1'ză,
acră, choucroute, CG4c. - Fem.
aC'I'ă; pl. ((cri, acre.
Acu, adv. a l'instant, maintenant,
6J9.
[680]
ACU
- 680-
ALT
Acum, ad», presant, maintenant,
de suite, 88. 206. 485. 545.
Acuma, adv. maintenant, a pre­
sent, 390. 672.
Adăpa (a se), v. r, s'aoreuver,
438. 446.
Adese, adv. souvent, frequem­
ment, 659.
Adesea, adv. souvent, frequem­
ment, 157.
A�T, ad». aujourd'hui, de nos jOlUS,
200. 518.
Adînc, adj. profond. II fig· oorbă
adîncă. mot profond, 353.­
Fem. adîncă; pl. adînci, adince.
Aduce (al, 'V. amener, apporter,
faire venir, 265. 607. 650. II
arnener, produire, procuror, p.
540.
Adună (a), 'V. amasser, recueillir,
69.
Aduna (a se), v. 1'. se reunir, se
rencontrer, 325. Il s'assembler,
647.
Afară, adv. dehors, hors de, 19.
54. 87. 402. 540. II pc din afm'ă,
a I'exterieur, exterielll'ement,
491. 587. II din aţară, hors de,
en dehors de, 321.
Află (a), v. apprendre, savoir, 421.11
savoir, decouvrir, 40. II trouver,
346. 534.
Afuma (a se), v. 1'. s'enfumer If a
se afitma cu luleaua, se gri ser,
209.
Afumat, a(U jauni par la fu 111 ee,
par le temps, enfumee, 43.­
Fem. ofwnat(( ; pl. afumati, afu­
ma te.
Ager, adj. prompt, alerte, rapide,
31. - Fem. age?-ă.: pl. age1'1"
age1·e.
Agul'idă, s. f. verjus, raisin vert,
438.
Ai, intel]. a]]ons, 624.
Ala, p1'. dbn. et ailj. cela. II de aia,
c'est paUl' cela, 289.
Aibi (să), palU SI! ai 2. pel·s. subj.
pres. du verbe a ave, qne tu
aies, 640.
Aici, adv. ici, 169. 607.
Ajunge (a), v. atteindre, 251,257.
293. II atteindre, alTiver n, 227.
310. 311. 314. 382. 535. II de­
venir, an-iver a otre, 255.2(;4.
397. II arriver\ parvenir, 80.
281. 282. 648. I parvcnir, 10.
174. 340. 341. Il suffire, 1S1-
218. 269. 303. 526. 615. II rat­
traper, 474.11 valoir, 207. II ve­
nir, 92. II a ajunge la, en arri­
ve:' a, 398_ II a oj�tnge la lulele ..
devenir pauvre, :,lll. II a ajunge
de la mUl'ă la j'�iniţâ (11I01'işcă),
devenir d'eveque meunier, 246.
247. II a adnns V1'emea, les ternps
sant venus, nous eommes n
une epoque ou, 60.
AI, adj. et pren, dC1Il. le, la, les,
celui, '2.7. 367. 547. 626. 635.
v -Fem. a ; pl. ai, ale.
AI, adj. et prim. âem. ce, celui,
] 60. 318. 344.
Alagea, s. f. etoffe, sorte d'in­
dienne. II a'şi căpeta olaqeu«,
etre trompe, dupe, 1.
Alandala, 7. ad». pele-mele. II alars-
dola cocon-am, sornettes, 530-
Alăturea (pe), ad». a câte, 491.
Alături, ade. a. câte, 491.
Alb, adj. blanc, 38. 59. 204. 374.
388. 389. 433. 439.11 farino : CI
vede (adun«) alb in căpestere,
vaii' de la farine dans la huche,
s'enrichir, 68. 69. 70. 610.­
Fem. albel; pl. au, albe.
Alba, adj. b lanche. II farine: a
vede alba în câpestere, voir de
la farine dans la huche, 8'en­
richer, (;8. 69. 0;0. - Pl. albe.
Albiiţă, S. r blancheur, 359.
Albi (a), V. blalJchir, 388. 389.
Albie, S. f. auge, baquet, berceau·1I
din albie, de3 le berceau, :.>·11
(t'l (ace alMe dc porci, ]'injurier
gros8ierement,1. 2. - Pl. allJl:i.
Albină, S. r 8 beille, 385.- Pl. al­
bine.
Ale, ad). et p?"l!l1. clhn. les, Ti. 260.
Alege (a), v. choisir, 2:.'5. 269.270.
344.
Alege (a se) V. 1'. rester, gagner,
369. 532. II se separer; etre se­
pare, 479. 490. II a se alege SCI'UII/
de, ne rien rester, 369_
Alerga (a), V. courir, 82, 83. 277.
503. 078.
AhlSă, adj. remarqnable, bien, de
choix, 84. - Pl. alese.
Alt, adj. et l)j'on. autre, autrui;
passim.
Allilă, s. /. partie superieure de
la mallche des chemises pay·
sRnnes, sur l'epaule, qui e,3t
[681]
- oS]
ALU
toujours couverte d'une riche
broderie, 2. 25.
Aluat, s. n. levain, 439. 54,4.-
P J. aluaturi.
Aluneca (a), v. glisser, 4] 2.
Ama, inier}. quel! tel! 105.
Amănar, s. n. briquet 3. II cât ai
sciipăru. din amănar, en un elin
d'oail, rapidement, 3. - Pl. a­
mâl are. - VedI Amnal·.
Amar, adi· amer, 440. MI. II triste,
penible, dur ti supporter. 355.
539. II malheur, ennui, 540. II
omul Q1'e un dulce ŞI: un amm',
tout homme a du bonhour
(de la joie) et du malheur (des
ennuis) 540. II a t1'ăt 'Împreună
dulce şi amal', supporter eno
semble les bons et les mau­
vais jours, 540. - Fem. (('I1lal'â;
pl. amari, amare.
Âmbla (a), v. [Mold.], rnarcher,
aller, G23, 665. II Il ârnbla cu,
mettre le main ă, (dan:;), 669.
- Ved! a Umblâ.
AmeaQ!, - adu. [Ung), midi, 216.11
la amcarJi, â midi, 216,
A mesteca (a), V. meJer, melange;',
673.
Amesteca (a se), v. ". se meler.11
se fOllrrer, 64,5.
Amestica (a se), v. 1'. [Mold.], se
l1leler. II se founer, 522.
Amlallă, adv. midi, 216. il în omi((�/ă
'1/aI'e, en plein midi, 216.
Amindoi, odj. et pron. tous les
deux, l'un et l'autre. 213.478.
524. - Fem o11lîndoue.
Amna .. , S. n. briquet, 3. II cât ai
ela în 0111 n <11', en un clm d'mi J,
3. - Pl. aml'IOI'e,
An, s. m. an, annee, 31'\9. 691. II
la anul, dans un all, l'annee
proehaine, 389. 1/ an, il y a 11n
an, ]'�nnee derJllere, u91·llpânâ
la an, jllsqu'ă, l'anl1ee pro­
('haine. 38. -- Pl. nnl.
An de (d'), aci). înv. parei.!, sem­
blable, 282. 1/ ca, cl'an ele tine,
des gens eomllle toi, 282.
Anevoe, aci). difficile, malaise, 75,
Anevoie, adv. difficIJement, il,
grand peine, 177. 412. 579. II
cu nnevoi[e, avec difticulte, avec
peine, 343.
AngHe, s- t stofă de bumbac,
stofA prostă, 3. 179.
APC
An!al, s. n. fut, futaille, 624.- Pl.
antale.
"'Antereu, s. n, jjl![oldJ vetement,
a Jong pans, porte immediate­
ment sur la chemise et serre
a la taille, 57.
Anteriu, s. n. mănie sens que le
precedent, 4. 57. II mai ap1'upe
câmasa de cât anieriul, la che­
mi se' m'est plus proche que
le pourpoint, 4. 57.
Aofeo, intel}. ah! bel as ! 4-74. 475.
Apă. s. f. eau, 23. 34. 47. 129.
174. 241. 243. 244. 266. 3�5.
358. 442. 443. 444. 445. 446.
447'. 448. 456. 458. 459. 47l.
473. 487. 521. 537. 540. 549.
550. 553.586. 624.641. II riviere,
445. IIZa apă, sur l'eau, 129. 1:
a nu mai be apii rece, etre mort,
446. 1/ a se întrece în apii j'eee,
devenir impertinent, 446. II a'!
îmbetit cu apă rece, lui dire des
mensonges, le Lromper, 447.11
nu plătesce nic! apa cal'e o bt, il
ne vaut pas la eorde pour le
pen dre, 447. II n'are dupâ ce be
apă, etre tres-pauvre. 447. II
îl /!31'be fârâ apă, il le fait gril­
leI' ă, petit fen, 448, II apă g6lâ,
de l'eau pure, rien qui vaille,
448. II a lace cui·va apă, le rui­
ner, J'enterrer, 448. - PI. ape.
ApOI, adv, puis, ensuite, apres,
011. 383.537. 572, 665, II alo1's,
ensnite, 38. II 9i apor, et puis,
83. II de joi până. apo'l, t1es-peu
de telnps, 178.
Aprinde (a), v. allume!', 212. 213.
275·11 alJumer, mettre le feu,
138.
Aprinde (a se), v. r. s'alJull1er, s'en­
flammer, 177, 214, /1 prendre
feu, 83,
Aprins, acV en flamme::;, qui brllle·
82. 8'). -Fem. ap,'insă ,; p1. a,
prinşi, (I,pj·in"e.
Ap .. ope, l1rep. pres, aupres, 56. [i,.
58. 105-
Apropia (a), V. approcher, rapprc,­
eher, II terminer, ne plus avoir,
601. II a apropiat malaiul din
traistă, il a depense presque
tout ce quj] avait, 601,
Apşoră, s_ f- diminutif de ap(l, eau,
�43, - Pl. apşoj·e.
Apuca (a), V. surprenclre, trouver)
[682]
- ()8�-
APD
G;j1. II nu apucă sorcle ... , le soleil
ne trnuve pas ... 054.
Apucit (a se), v. 1'. se mettre it,
entreprendre, 265. II se saisir,
s'accrocher, s'agripper, 81.
Apus, s. n. coucher (du sol ei!) 270.
Aramă, s. n. cui vre, airain. \1 ca­
ractere. 11 a'ş·t areta amina,
montrer ce que I'on vaut, 468.
4f59. 1\ a'şl de! arama pe (atri,
montrer ce qne I'on vaut, 469.
- Pl. arame.
Arde (a), v. bruler, s'enflammer,
40. 04. 82. 83. ies. 208. 218
214. 231. 232. 233. 255. 300.
301. 429 508. 56l.
Arde (a se), v. 1'. se bruler, G08.
1)63.
Ardeiu, s. 11/. piment, poivre rouge,
449, 481. II a 'i det CI! amleiu. pe
la nas, l'exciter, le faire mettre
en colete, 4'19· \1 a ptme ardei«
peste 1'Clnă, jeter de I'huile i:lUl'
le feu, 4·49. 1\ a 'i pune arde'! în
bol'ş, l'excJtr,r, le faire mettre
en col ere, 481. - Pl. Mder.
Ardid (a), v. relever, H:i0 .
. AriH,1, (a), v. montrer 4.73. \1 mon­
trer, prouver, 59. 258 :]71).
A relil (a se), v. 1'. se montrer, 468.
Argea, s. f. sorte de cave 0(11'011
risse le lin, 4.
Argint, s. n. argent, 98.
Aripă, s. (. aile, 234. - Pl. al'ipe.
Arunca (ai, v .. ieter, laneer, 133.
:l:H. 291. 360. 407.1\ a al'unet't,
CII, jeter des, 360.
Aş, forme opt. l-e1' pers. sing.
elu verbe a ave. \1 aş iJ{;, je bOl­
rais, 1524. \1 C!Ş mâna!, je man·
gerais, 63U.
Aşa, adv. ainsi, de la Rorte, COI11-
me cela, 4. 5. 6. i. 88. ::l44.
0-}5. BoO. G 1'2. 56H. 5l5S:1. G8:3. Il
tel, semblabl8, 31. 41.4:3. 10"
3�}!). 371. \1 a�a ele, 'ii, J38.
Ascultil (a), 'V. ecouter, 14-9. 236.
,;,:311.
Ascultat (de), pOUl' eCOl1t0l', pOUl'
entelldn', lJ'J4.
Ascuns, aclj. cache, dissimule, :3:JJ.
- Fem. ascuns(l; pl. ascunşI,
ascunse.
Aşe�a Ca;. v. placer, :3,)9.
I\şella (a se), v.)'. s'aBseoir. II it se
aşer.l!i. pe muie şi lc! Gâlclunl, se
mettre il bien vivre, '2:30.
A·seră, loc. adv. 11 ier soir, 4(50.
628.
Asmaţuchl, s. n. cerfeuil, 4;')0. II el
lIIâncet asma�uchl, s'attraper soi­
merne, 450.
Asta. adj. et pron. dem .. , <ta, cela,
97. 245. U27. 532. 651. Il celle­
la, 17\). 1\ cet, 072. II asta e, c'est
cela J15.
Astă'lll, adi: aujourd'hui, 380, 0FI.
Aştepta (a), v. attendre, 69. 75.
209. 451). 554. 582.
Aştepta (a), v. 1'. s'attendro 2,
(avoir), esperer, 493. 533. 547.
Aşterne (a), v. faire le Iit , 4. 5.
6. 7. 8. II cum -itI vei aşterne aşa
veI dormi, comme on fait son
lit on se couche, 4. [j. fî. 7. II
a '1 asterne bine la C'lne-va, le
recornmander a quelqu'un (en
mauvaise part), 8.
Aşterne (a se), v. 1'. be mettre (eu
parla-nt 0'1111 COllvert, d'une
table), (j52.
Aşternut, s. n. couche, ]iterie, 8.
- Pl. asternuturI.
Ast-fel, ari} inel. ain;;i, 526.
Astrlnge (a), [Banat], amasser, reu­
nir, meLLre en tas, 238.
Astupa (a), v. boucher, 120.
Astupat, ac/j. bouche, 154. - Fem.
astupedă; pl. astupc!II, astupate.
Asupra, prep. sur, 29. il ele asupru,
au de�sIl8, el! haut, 254. II ele
asupra. Sili' 537.
Asvlrll (a), v. lancer, jeter, 49.
265.
Aţă, ;;. (.fil, 8. 9. 10. 11. 12. 13.
J '1. 1\ fiI de !in, 372. II CI rem1Îne
cu ata măII/ăhgd, etre comple­
tement ruine, till. Ii nu întinde
ata cei se l"u]Je, trop tirer rompt
la corele, 8. \1 s'a mai lw�git atCi,
il 1 ui a allfll1ge la corele, 12.11
C! ''1 strînqe ata. lui selTer la
corde, 12. II ((''l tâla ateI, lui
renelre 1:1 lIberte, le laisser
par tir, ] 2. II se line într'un fi1' rlr
aţâ, ne tient qu'it un fiI, 1:3·11
pânel. Ia un cap ele aţâ,jusqu'<'l
une tete el'epingle, 13. 1\ nid clÎ t
un fir ele att(, absolument rien.
13. 1\ pentru' un IiI' ele uţâ, POUl'
un nen, 14. Ii ca pe a{â, tout
c1roit, 14. \1 alei, tOut droit) 14.
A.tat, aelj. ci P1': tant, autant, :28.
:39.77. II aUZla tot, c'est tout 2.0�·11
[683]
- 68:3
ATI
atrit ... clît, et. .. et, aussi bien ...
ju», 6H. - Fem. atâtii; pl. auui,
ett,Î/e. o
Atinge de (a se), v.r. toucher il.
:�87.
Atlrn (a), D. pendre, 2J. II ac­
crocher, suspsndre, 97. J:.lG.
'"l)3. 69+.
Ba, tulo. non. II ba ... ba, lorsque
deux persounes sont d'un avis
contraire, ou hien lorsque quel­
'lu'un change e1',wis, 142. 280.
:ci:31. 332. 414. 415.
\labă, s. [, vieille fernnie, 38.300,
:.0], 4t')1. 527. - PI. babe.
Sade, s. 1/1. terrno d'amical res­
pect, s'emploie envers un frcre
ai..e, une personne plus âgee,
erc., 25. 38. 39.
Bae , s. [, [Mold.] bain, baignoiro,
L:J.-Pl. Mi.
Baer, s 11. cordon, !ien, 14.- Pl.
I,·/cre.
Băga (a), v. mettre, fotHl'er, in­
Lrodlllr8, taire entrer, 15. 31i
+i). 73. 74. 1:61. 132. 135. 188.
:.l18. :2] D. '3511. 28U. :'liH. 348. 35:-L
:3G4. �08. �m �.SS. 581. 6G'l. 06G.
1:5I:5ti. iJG8. 66\), 671. b7li.
BăgiL (a se), v. 1'. se fourrer, 339.
,.10. 15Zj8. il '3e placer, s'accor­
der, 106.
Băgat, (ul;j. mis, 349. II introcluit,
-[82. - Fem. bâgaleL; pl. IJiiga('i,
/;âgate.
Bagău, s. n. ,rT((ms. Ung.), cillot
de pipe, F,. 207. 8U3. II n'ajun.cr
niel cLÎt o lulri, el/) bel gtlii, il ne
vaut pas Ulle pimee de cen­
dres, :l07.
Băta (a se), 'o. r. / ,Iiold.j se baig·
ner, S8 laver. 10.
Băial, 8. 111. gar�oJl, ,-'76. - Pl.
b,(cp on bâiefL
Bale, s. f'. bain, lG. II baignoire,
15. II a trimite la b,de. eli vo yer
promener, 12. I Pl. bei'/,.
Balu, s. n.[Unq.j tmvaiJ, ouvrage,
60±.- PI. baiw·1.
Balu, inte·l}. (Banat), non, 638.
Balama, s. f'. gond. c;]mrnii.,re
penture. 16. 17. II fi BCrJ{e elin
bala1lwle, irriter 'jl161qu'lln, lli. il
BAS
ătunct, odo. alers, :21:2, 238, GOU.
Au4î (a), v. entenclre, entendre
dire, 20. 4:l0 5ila.
Aulică, inter]. ah! 517.
Aur, s. n. or, 'lI. 98. G73.
Ave (a), v. avoir, posseder; passim.
Azimă, 8. [, pain non ferrnont.e,
fouace, 4;'>0. - PI. azime.
It eşI, elin balamale, sorti r de ses,
gouds, Iti. II a i se slăbi ua«:
molele, ne plus avoir ele forces,
Hl. II It strînge în bolamale, ac­
cuier, 17.
Balarniş-balamuş, S.lII. macedoine,
olla-podrida, 450. VOIr talmeş­
halme».
Bălegar," s. n. fumier, ] 7. - PI.
IFi leqare,
Baligă, s ţ'. bouse, 1G5. [1 a trân­
t.it'o ca balig,! in qr!1'll, il a parls
pour ne rien dire, 165. -- Pl.
balige.
Baltă, s. f'. lac, etang, marais,
512. - PI. uiilţi.
Ban, s. m. ban .. allcÎen titre de
nobles�e, l:i+9. -- PI. banI.
Ban, s_ rn. argent en gel1eral, 179.
338. 577. ti74. !I r;entime, JO.
179. 327. 5:l0. 5:23. -PI. uan!.
Bănul (a'şi), v. [Ung. et Trans,f,
se repent-ir, regretter, 618.
Barbă, s. f barba, :-128. 335. 40l.
5+ 7. G2G. Ii ''!-ct cam eşit bl'LÎnze(
'12 barbă, li vieillit.--l'I.IJal'be.
Bărbat, 8. 11/. 1101l1me, :2�. 46+.
474. G73. - PI. băruall.
Flardacă, s. r cruche, hÎ'oc, .JG8 Il
s'o uei cu o bW'cZaceL de opâ, elle
est tres-bellfl, -158 -PI. bar·
clate.
Bariş, s. n. harege, fichu de l}<l­
rege, 17. Il a'şi ela barişul pe
cefii, .ieter SO!1 bonnet par dos­
sus les ll10uJins, 17. - Pl. t!CI-
1'Iş'UrL
Basamac, s. n. melange d'eau- 'e­
vie et d'eau, elul.
Basma, s. f. mOLlchoir, fichu, 17,
18. II se cluce la vie Cit PUII/el în
uasma, li porte de reau il la
riviore, 18. 1lllas/I/1l c1t1'Otâ, ill1-
l11a�uh!, 18. II II eşi basma cu­
ratei, sortiI' blanc CCJl11me neige
[684]
BAS
- 684 --
BER
(d'une accusation) 18. - Pl.
basmale.
Baston, s. 11. băton, calme, 19. II
e un fluent baston, h0111111e sans
valeur, HJ. - PI. bast6ne.
Bat, adj. Ofald. et Banat 7, ivra,
451. 462. 463. - Fe111. boiă.
Voir bet.
Baţ, s. n. [Ung.], gourdin, 20. II
?'cmânr bdtcnd pe, bâţ, tu restes
sot, tu ne reussis pas, 20,
Bată, s. f. lisiere (du drap, de la
toile). II ceînture etroite, 19. 20.
492. il a'l dct pe bete (aţară),
chasser, jotor a la porte, 19·11
a d(� pe bete faptele cui-ca, di­
vulger les actions (mauvaises)
le quelqu'un, 20. II brânză 'n
bete, homme de rien, sot, 49:3.­
PI. bete.
Bată, s. n, gourdin, 20.21. II coup
de baton, 20. II J'cmârd bătend
pe bâiâ, tu reste sot, tu ne
reussis pas, 20. II să'� l!aţ� t!rma
cu bâta, que tu ne le rencontres
plus dans ta maison, 21.-PI.
bâte.
Bătae, s. f. coup, rossade, 636.
637_ - PI. Mtăi.
Bătale,s. f. choc, henrt, 421.11 coup,
1'ossade. 499_ 636. 637. II a'l face
bunlur ele băta�e (bâtâ-l), ba ttre
COlll111e plâtre, 499.- Pl. bătăI.
Bale (a), 1'. frapper, 20. 21. 264.
315.316.426. 477. 478. II battre,
34. 35. 211. 257.302. 354. 404.
426'11 frapper, heurter, cogne1',
426. baratter, 589. II souffle1',
137. 234. 410. 360. II aboyer.
279. II bate-'! unna cu ciama.!Ju,
comil' apres quelqu'un sans
pouvoir I'attraper, 112. II a bate
la papuc, depenser, 276. II (�bate
la lJingea, depense1', 302. II a'l
7Jate ţol, lui secouer ses puces,
404. il bate Ic! u�â, est aux por­
tes (proche), 4:;6. II a'� bate în
strună, ne pas le contrarier,
flatter sa manie, 465.
Bate, (a se), v. j'. lutler, 249 II se
battre, 381. 578. II se frapper,
597.
Băte:ură, s. f. cour, :l1. II tral11E',
269.270. Illa ]J(Înza urzită, Dom­
nul ne dâ bâ.tetunj, â toile our­
die Dleu donne le tiI, 270.­
Pl. Mtettw!.
Batistă, s. [, batiste (toile), Ilmon­
choir, 21. 32. II a eşi batistă cu­
rat«, sortir blanc comms ne­
ige, 21. - PI. batisie,
Bătut, adj presse, foule, tasse,
486. - Fem. bătuiă ; pl. bâtuţi,
băxuie.
Bazma, s. r- [Vâlcea], mouchoir,
fichu, 17. II luaşi basmaua? tu
as ete paye pour cela, 17.-PI.
basmale.
Be (a), v. [Molâ.], boire, 451
Ba (a) v. boire, 35. 322. 32G. 443.
444. 445. 446. 447. 448. 451.
452. 453. 454. 455. 45li. 4G�.
4�,8. 459. 471. 478. 474. 484.
549. 552. 579. 622. 624. 630.
634. II cine a beu: o S(I be, q ui
a bu, boira, 45b, il a be ca în
codru, boire tout seul (sans don­
ner aux autres), 457. II a I,e
ca în tîrg, meme sens que le
precedent, 457.11 a 'ŞI bt şi că­
maşa, boire jusqu'a sa chemi se,
457. II a'şi b6 minţile, s'ennivrer,
457. II IJe cât septr, il boit C01111l1e
un trou. 457. II be de 'i trăsncsc
tlrechile, il boit a se griser,
4,58. II a 'ŞI bt3 şi câdula din cap,
boire jusqu'a son demier sou,
458. II s'o bei întj"un pahar ele
apâ, elle est belle â damner un
saint, 458. IIZ'ar b(; intr'o lin­
gurâ de apel, il ne peu past
le souffrir, 458. II cât (11' be
o lingu1'ă de apâ, en un ;clin
el'ceil, 459. II be a gol, il boit a
cnidit, 459. II be a dMplu, il boit
â credit, 459. II a bfJ pre cine-va,
boire au cOll1[Jte de quelqu'un
459.
Beclu, s. n. cellier, sons-sol, 2::l.
- PI. beciuj·i.
BelCiug, s. n. Hnneall, 22. II a 'i
pune belciug în nas, le mene1'
par le hOUL du J\ez, 22. - PI.
beldt!qe.
Belea, s. f. ennui, desagrement,
200. - PI. belele.
Ben, (a), v. 6corcher, 4v4.
Beltea, s. r L )JIold. / geloe de frllit.
Iii/citea, cliscour filanclreux, 459.
Berbinţă, s. f". [Molel.] gerle, ti­
nette, jatte, 485. - PI. beJ·binte.
Berblnţă, s. f. [lliold]. gerle, ti­
nette, jatte. 4.85 - PI. berbînte.
Bere, s. t: bie re, 409.
[685]
- 685 -
POG
Bet, s. n. bâton, 28. 24. 199. 410.
411. II clrI la om {ânt beţ, c'est
un impertinent, 23. II cută abeţ,
meriter une correcuon, 23. II a
st« ele bet cu cine-va, sui vre
quelqu'un comme son ombre.
:23 II a merge pe beţ, s'en aller
sans tambours ni trompettes
et pau vre cornne Job, 23. II a
vorbi de-a bi!{ul, menacer, 24.
- Pl. bete.
Bel, acU. iVl:e, 309. 460. 461. 462.
.163 . .164 . .165. 466. 471. 472. II
s'a uitat be: el'a-seră, il ne de­
griss pas, 466. II a se câcc't bet
şi a mâncci tres, qui Iait. la faute
la boit, 466. II a câleii a bit,
donner des signes d'ivresso,
.166. II bi: mort, ivre mort, 466.
II bet frânt, ivre mort, 466. II
bet turtă, ivre mort, 466. -
Fem, betă ; pl. beţi, bete.
Beţie, s. [, ivrognerie, 467.468. II
rvrogneris, ivresse, ebriete, 466.
467. 468. 469. 470. 471. II beţie
la turtă, orgie, 470. li beţie ln ca­
ta'l'a1Jlâ, 470. - PIr beţii.
Beţiv, aelj. ivrogne, 464.470.471.
4'72. 473. 474. II beţiv împerâtesc,
se dit de l'homme qui se grise
royalement, 474. - Fem. be·
ţivă; pl. beţiv!, beţive.
Betivă, adj. f. [Banat.] qui grise,
476. - FI. beţive.
Behlg, aelj. [Tmns.] mal ade, 500.
- Fem. betC,r;ii; pl. I)eteg�, be­
tege.
Belr'an, s. et etdj. vieux, ancien, 154.
II âge, 507. - Fem. uetrfÎnâ;
pl. lletrCÎn'i, betrâne.
Belraneţe, s. f. vleillesse, 154.310.
4(H Pl. betrâneţi.
Beule, (de), loc. it boire, 445. 597.
Beul, s. n. le falt de boire. II ha'l,
la beut, allons boire, 474. 475.
Beulor, s. 111. buveul', ivrogne, 47G.
- Fem. Muiol'e.
Bculură, s. f. boisson, ±7:). 476.
477. 640. 6-11. - PI. beutul'L
Beu!lIrieă, s. f. diminutif de beu­
ttt1'ă, 476. - Pl. betttwl'ele.
Biclu, s. n. fouet, 24. II a plesni
elin bidu, reusslr,8tre joyeux,
24. - Pl. bice, et bidw·1.
Bielul (a), v. fouetter, fus ti ger, 24.
Biciuşcă, s. f. cravache, petit fo­
uet, 2.1. :217.
Bine. ado. bien, 79. 192. 225. 295.
296. 416. 417. 453. 517. 615.
62tl.631. 663.11 mai bine, mieux ,
28. 76. 79. 115. J 27. 258. 314.
32111 plutot, 617. 583. 636.llplu­
tol. mieux vaut que, 41. 74.
116, 129, 160. 224. 253. 258.
274. 406. 495. 515. 555. 597.
607. 608. 591. II ma: bine'i pare,
il est plus content, 76. II cu
bine, souhait ele bonheur, 616.
Biniş, s. n, vetsment (de pay­
san) il. manches fendues ou
sans manches, 24.-PI. binise.
Bîrnă, s, f. solive, poutre, 25. :...
PI. bîrne.
Blrneţă, s. f cein ture elu pan­
talon, 25.-PI. bîrnt'ţe.
Birl, s. n. restaurant, 477, 504.­
P 1. birturi,
Biserică, s. f. eglise, 503. - PI.
biserici.
Bihlg, s. m.[Banat], malade, 627.­
Voir bcteq,
Bivol, S.!Il. bufle, ::>83. - PI. bivoli.
Bizare, s. f. lisiere el" la chemise
autour du cou, 188. - Pl. bî­
zăr'!.
Blană, s. f. fonrrure, 25. 26. 7l·il
a", scutUTCi, blana. lui se x couer
ses puces, 25.-'Pl blân'.
Blană, 8. f, plauche mince,26.­
PI. blăn!.
BIănl, (a), v. battre, 26.
Blejdă, s. t: mangsl' imaginaire,
477.-- PI. bl�jcle.
Blid, s. n. plat., ecuelle. terrine,
477. 478. 479. 596. II n' ((Te ce
ptme în blid, il n'" pas quoi
manger, 478. II it linge blide, pi­
que assiette, 478. II an!'Îneloi se
spnnâ într'un blid, manger a
la me111e ecuelle, 478. II a intrat
nora 'n bliele, il brise tout ce
qu'i! touche, 479.- PI. blicle.
Bob, s. 171. feve, pois, 479, 480.
Gm. 658. II a mâncat bob, elle
est enceinte; il ou eIle ment,
480.
Bobou, s. m. [Tmns.] sorte ele
manteau ele paysan, :'6.
Bodapl'osle, s. n. merci, remercie­
menL, 474. 475.
Boer, s. m. seignelll', nable, 56l.
629.- Pl. boel·l.
Bogat. acl.i. riche, 536.- Fem. bo­
gată: pl. bogatE, bogate.
[686]
BOI
- G80 -
BRI
Boier, s. 1//. seigneur, noble, 4:.n.
i)()] .. - P 1. boieri.
B6Iă, s. f. mal, maladie, 45:2. 040 ­
l' 1. bule pt, 11071.
Bold, s. f. [iVlold.) opiug!c, :20.­
PI. bo/du?"!.
Bolnav, aâ], malade, 553. Fern.
bolnavă; pl. bolnavi, bolnave.
BolnavI, Ca se), v. 1'. devenir ma­
lade, fairo uue maladie, 474 475
'[Boltă, s. f. magasin voute, cave
voutee, 27. - Pl. /,olti.
Bombă, 8. f. (Ung] grain, 291.
PI. /Iumbe.
Bordejă, 8. n .. cabane, hutte dont
le toit seul depasso la terre, 27.
28. 29. II n'ai ueă la bordeiu,
ta hutt.e n'a pas de pone; se
dit il celui qui entre sans
fermor la porte, 29. Pl. borele'le.
Bortaş, s. m. [Molâ.] filou, tire·
laine, 29.- P1. uor(ilşl.
Borfoiu, s. m. [lI.foldJ, poussah,
homrJle gros, 29.
Borş, s. n, borş (eau aigrie par
la fermelltation du son), 48(1,
i81. 482. II bo1'ş, piquette, mall­
vais vm, 481. II bo1'!] cU şti?',
;;hose de [leu a,importan(:e, de
pell de valeur, 481. II a 'ccni ca
la bor", entrer et sortiI' de sui�e,
J81. II'a pW!e ardei'l} in uorş,
l'exclter, le mettr8 en cuiere,
J81. Ii a suflil in bOJ':�, ronf1er,
481. II a 'i SUflC} în borş, lui
.iouer un manv"iq tour, se lllO'
qller de lui, 482. II a mânwt
1)01'8, il s'est mi" ded�ns. 482.
II (( Wllplut'o ele borş. il n'a p<tS
rellssi; OII <o'est mOCjlle de lui,
+82. il {(tCrt bOI':: cu." qi'i1 t'clsse
I;e Ciu'll vOlld!'a elc-". +82.
Bostan: s. m. citrouille, 006 -PL
bostan-L
Bol .. <, 1n flgure, l1111SeaU, 512.
677.-Pl. uoturl.
Botă,s, r barilld, 483111!otâ, rien,
483.-PI. lllJlc.
Botă, s, (. / Uit!!.] gourdill, 30.­
Pl. b6te,
Botez. s. n. hapt6me, 171. 1\:12.
:260.- PL botezurI.
Botişor, s. rn. diminutif de bol,
flgure, museau, 513.
Boii. s, m. bCBUf, 146. 1G5. BUi.
(519. 637.-PI. uo1.
Brăcinar, s. 11. ceinture, courroie
pom tenir IA pantalon, 30. II
({, fi tare în l.răcinnr etre riche,
BII.- [JI. brăcinori.
Brăclnarlă, s. 11. meme sens q ue
le precedent, 30.
Bragă, 8. f. boisson faite du jus
de millet "uit, broye et fer­
merite, 48:3. 484. II a be Magii
C·U cineua, corn pere et corn­
paanou, etre a tu et il toi, 484.
li 1l1'agâ, boisson de mauvaise
qualite piquetra, 4,8+.
Brabă, 8. f. [Molâ.] 1116111e sens
qUA ie nrec0dent, 48'1.
Brăncă, s. [. membre (bras, pied).]
po.gnee, ,321. Ii n câde 1Je' bl'ânc'l,
tornber de fatigue, 620, - FI.
urând,
Branţ s. 'In. ernpiecement Ilui se
met aux chaussures usees. II
1-(11)1 IJlIS /Jr(l?!!u, je lui ai el""
le bec; je me suis )li1ye sa
t ete, 30. - Pl. branţu?'1,
Brânză, s. f. f'l'omage, 2�4, 300,
4B4, 4'�G, 4B6. 48" +88, 480,
490, MJl, ,JY?, 588 Il burr/u( de
l>riÎnză in sema câInilo/', lai::;spl'
ati el' le chat an fl'orJlage, 48SI1
il cere bl'ânzâ de 'IepurI, l'jmpo­
sible, demander la lune., 488 il
u!tri brânză, c'est une al1tre
paire clemanches, 488. Ils'a bd,fjlr!
bn{nZ'a în pntină, e' est. fiII i,
488. II a n1l fi bun de nicIo !mÎ/u:ă.
n'etre bon it rien, J8\1. II a nu
tace Il1'ânză C!I. cine-va, Ile pelS
renssir, 4S\:l.II lII',ti wnplut de
brânză, lorsq ne t10tre atL8rlte
est trolllP(,a IHIO, li'! strica ul'unzâ
Llcher, +\)1). " I;a împuţit brânz([
11 l1e liant plns amis, ;WO. II ,,'a­
leqe brânzn elin zer, separer IA
hOll grain de l'ivraie, 4�HI. Il
'I a C{{/I! (sit brli.nm în '''Irud,
il comme:lee :'1 vieiliir. 491. II
"1 a cel?:!!t bnÎnzrt În ba1'iJi'i. ii
vieillit,4\11. II brânzri '11 slic76
grippe-soll, 4\ii. il Si/liric (mînzr)
<-,vare, 4\1�. II brânză 'n bet:e,
llammde rien, ,sot. J9:l. - Pl.
b'fânză.
Brat, s. m. Brat, nom propre [,2:1. II
anl,iennement: frl:re,
Brăţară, s. r bracelet. 30. - PI.
bl'ăViri
BI'iceg, s. n. ca.niL 30.1,1, - Pl.
bricege.
[687]
EHI
- 68, -
ECZ
Briclu, s. n. r asoir, 31·3�1.-Pl·
brice.
Brlnlşor, s. n. diminutif de brinişor
cernture ; ceinture tres etroite
portee surtout par les femmes li
a'fl "dă brinişora], s'allier it
que lqu'un, s'entenbre avec lui,
<:\2. - 1'1. brânisore.
Brlu, s. n. ceinture, 32·33,] 1:.l. :no.
594. II .a stă de briu cu cine-ca,
etre 11 tu et :\ toi, 3:2. II a 152
luă de briu. cu cine va, etre une
paire d'arnis, 32. I! pânâ in brîu,
jusqu'a IA ceint.ue, (scionce
inoyenno), :};} II tirie -brÎu, flâ­
neur, faincant ;33, -Pl. brie.
8r6scă, s. f. grenouil!e, 444. 491).
- PI. brosce.
Brâseă, s. f. serrure, i14. 99. - Pl.
brosce.
Brumă, s, f. frimas, ge1ee blan­
che, 143.
Bucală, s. f. l110rceau, MI]. MJ3'
- 1'1. lJUcât'l.
Bucătar, s. m." cuisinier, 558. 55\l
(j2fJ. - Pl. /Jucl.!lar1.
Bucătărie, s. f. cuisine, ;::JG. Mn.
4\.J4. "- Pl. bltcâtăI1:i.
Bucate, s f. pl. mets, plats, 3uf).
494·. 49G. ·l')(j. '1\17. 5(;11. (145. II
a fi în capul bucatelor, t,enir la
queue de la poele, avoir 1':1>:;'
siette au beurre, 4'l(j. II bUCI/te
grecestI, chose sallS villeur, M17.
Bucăţea, s. f. petic ll1o]'eeau, 439.
- 1'1. bucâ{ele.
Budlică, s. r petit morce:1ll, pe
tit fragment, 492. il�)J. GS;:;.-
1'i. bucclţele.
Bucătură, 8. r bouchee, 49,. 4%.
II mOl'reau, 4\18. - PI. bncâtwi.
Bucluc, s. n. confusion, embarra:3,
enlluis, 51. - Pl. bUC1itClld.
Bucura, (a se), 'V. 1', se reiouir, 82.
Bucuresci, s. 1'''' Eur;arest. 33l.
Buhos, (uf:j. lJerisse, hirsut!', 26:).
.F'em. buh6sâ; pl. buhoş'I, Im­
hUse.
Bulendră, s. f. [M�old-7, guenille,
haillon, chiffou. II bltllmdrâ,
femme de mauvaise vie, 34.-­
P 1. bule?? cl'l'e.
Bumb, s. 111. (Mold. et 'I'1'ans.],
bout,on, 34. 182. - Pl. bnmbL
Bun, adj. bon, bienveiJlant. lG.
40. 90. 117. 147. 178. 184. 203.
218 22G. 235. 25G. 269. 2\17.
7Jns. 31G. 3Gf). 3t)5. R70. B8;).
4·11. 442. 4G3 486. 487. 489.
4 �12. 4\16, [JUG. 530. 559. 5fjf 1.
:)i3. 6U9 b14 6i5. f.:i39. 64fl.
ljf51. II bon, honnăt=, 201.11 bOII,
solide, 158. J 59. 1,8. IIII/al bun,
rnoilleur, 96. :'lIiO. 428. 45lJ. 47l1.
558. 55\1. 565. 60ti. 629. 640.
li43 II nume Imn, bonne renorn­
mee, 455. II soră bună, SCBur
du meme pere et de la merne
mere, [j(-jO. II bun ele clanţâ, qllÎ
a bon bec, beau pariem', 117.
II de inimii busui, parce qu"l
est heureux, gai, 57\:" - Fern.
bună ; pl. buni, bune.
Bunătate. 8. f. bonne qualite, va­
leur. 38G .. - Pl. Luuărăt).
Bunătăţi, s r pl. bonnes 'choses,
G40.
Burduf, s, n. out re, sac fait de
pe au Cl'Lle, 48(j 488. 498. 4m1.
G88. II a '1 leg,i /np'duf; l'att,,"
(;her solidement, 4\18. II a'l fiice
burduf de biitd) .. battre COnl\11�
plâtre, 499, II a se umflii bur­
âuf, manger it en crever, 4"':.
- FI. bUTClu(uT'i.
Burduh, 8. 11. {i1'[old.j, out!'e, 431.
-Pl. uU1'Clufml.
Burduş, s. n. LBanat], out!'e,48("\.
- Pl. b,A1·du8e.
Burete, s. '/li, eponge. 34. 35. 3G.
28�:1. II (t trece ('71 buretele peste o
;,ireşa/â, p,\RSel' l'eponge Sl1r une
fAute, 35. II .mge ca un burete:
il hoit comme une epouge, 35·11
îl storce ca p'un bnl'ete, le mettre
it sec (d'arg'el11), Ro.
Btll'cle, S III. ch'1mpigllon, 49P. II
cloa)' n'wl! mlÎncat blt1'eţ�, je Ile
Silit; pas fOI1. 4\)fJ. II pal"câ a�
lluî /lcat IJlweti, co l1l1J1e tu es
lllaigTf', J\19: - PI. bureţi.
Bute, g. f. fut, tonne:1L1, 175. 30j.
- PI. uaţJ.
Butilcă, 8. f. [Molii.!, bouteillf',
flacou, .:J/l\j.- Pl. IJII,iilcl.
BUIOiu, s. 11. tonneau, fut, b57.­
PI. uuto[e.
Butuc, s. m. sOllche, 172.419. (i38.11
gras but/tc, maigl'e comme un
clou, In. - Pl. bntucl.
Buzunar, s. n. poche, 3ti. 07. 15:.l.
5UO. 663. II pa1"cr1 o scuse din
bUZUnC!T, flueI mensonge, qmdle
sottise, 37. II a'l avea În /Juzu·
[688]
css
CA
nar, avoir quelqu'un dans sa I
bourse, 37. II a fi tot cu mâna
c
CAI
la bueunar, etre depensier, 37.
- Pl. bueunare.
Ca, couj. COl11l11e; passim, II pour,
[,5. 82. 148. �14. 230. 232. 233.
::l58. 289. 297. 364. 399. 455.
504. 577. 617.11 afin que, 523.
669. II que, 58. 71. 505. II ca şi,
COl11l11e, de meme que, 586.
587. II ca şi când, com rne si, 2J1.
Că, conj. que; passim. II ea!', parce
que, 8. 40. 43. 59. 76. 83. 144,
179.188.189.200.260.269.299.
305.365.400.411.422.444.445.
457.463.473.547.583.588.650.
II parceque, 510. II că ce, quelle
sorte de, 59. II de, 583.
Căca Ca). v. ernbrener, ernmerder,
479. (j58.
Căc it (a se), v. r. ehi el', 279. 362.
466.
Căcâcea, s. m. Foirard (nom pro­
pre), 43.
Căca!, s. 1n. oxcreruent, merde,
J08. - Pl. cdcaC!.
Căca!, adj. embrene, emmerlle,
309.- Fem. C(lwla; pl. caca te,
cacafL
Căci, conj. car. parce que, 293. 325.
Căciulă, s. f'. bonnet de fourrure,
37. ;:;8. 39. 40. 41. 42. 48. 44.
45. 46. 47. 48. 49. 50. 85. 128.
265. 437. 455. J58. 462. II cu
cădula înt1"0 pa,.te, a la .ilO
m'en fiche, 44. II a p�t1·tit căciula
pe-o ureche, meme sens que le
precedent, 44. II a îudeSiL căciuln
pe u;'ech'î, ne preter allCUlle
attention a ce que 1'on nous
dlt, 44. II a pune câciula p'o
sp1'incenâ, etre fier, 44 II a fi Clt
musca pe câdulă, ne pas avoir
la consCienee tranquille, se
;;entir roupable, 4411 e altâ că·
ciulă, c' est une autre paire de
manches, 45. II a schimbat că­
ciula, il a change son fu::;j[ c1'e­
panle, 46. II tot dinl1"0 câciuW
scoşi, du meme avis, 46. II doue
capete înt1·'o c<1ciulc'i, deux tete::;
dans ue chRperon, 47.11 a tim·
bici cu câc'�ula 'n patnt, s'hu·
milier; chercher avec persi·
stance, 4Î.11 a'ş! lua căCiula,
etre humble, s'humilier, 47. II
n scăpa; căciula pe apă, iI a
perdu ce qu'il avait ; elle est
enceinte (se dit surtout des
fii les-meres) 47.11 a i se duce
căciut a pe apă, perdre, 47. II
pe sub căciulă, tout bas, a 1111
voix, 48. II a sta sub căciulă,
loger a la belle etoile, 48. II
a fi vecinic cu căciulo. pe cap,
etre fier, ne faire sa cam a
personne, 48. II a elit cu căciul«
în cânI, etre ivre. II până dă ca
căciula 'În [J'/'indâ, j usq u'ă ce
qu'il soit ivre, 49. II de qeba mai
portă căciulă, c'est un sot, 49.11
ele căciulă, par tele, 49. II cel CI.!
căciula roşie, le diable, 50.­
Pl. câciuli.
Căciuli (a se), v. r. faire des cour­
bettes, s'humilier, 50.
Câde, la), v' choir, tornber, 38.
52. 77. m. 95. 96. 97.132.157.
158 159. 185. 193. 306. 424.
43U. 463. 467. 491. 512. 547.
620. II descenclre, 13411 tomber,
8tre reu verse, 159. II il câde
elrăguş la cauş, venir en sup­
plmnt, 92. II "t'a cc'irjţut b1'ânza
în ba1'bâ, il a vieilli, 491.
Căde (a se), v. r. convenir. II cum
sti cade, bien, fortement, 377.
li CU/II se cade, con venablemeut,
649.
Cadră, s. f'. tableau, 50.-PJ. cadre,
Cafe, s. f. [Mold.] cafe, 54U.-Pl.
cafele.
Calea, s. f. cafe. II cafea rnscscâ.
eau-devJe, 500. - PI. cafele
Caltan s. n. caftan, robe d'hon·
neur; 51. II a îmbrăw cctftanul,
etre ennobli, 51. II a lua un caf­
tan, etre battu, 51.-PI. caftane.
Caftăni (a) v. battl'e, 51.
CăI. (a se) v. 1'. regretter. se re­
pelltir, 468.
Calm ac s. n. creme (du lait), 500 II
ia creme, ce qu'i] y a de meil­
leur, 500. - Pl. CCtImacc.
Câine, s. m. chien, 462. 486.488,
510, 547, 627, - PI. câini.
[689]
CAL
- 689 -
CÂN
Cal, s. m. cheval, 174.572.586.­
Pl. cai,
Calal:lal1c, s. n. effets, paquet
bagage, 51.407, II embarras, 51.
- PI. calabalicuri,
Călare, adv. ici cheval , 649.
Călăreţ, s. 111. cavalier, 6/,3. - PI.
cit/âl·efi.
Călcil (it), v. marcher, mettre le
pied sur, 179. 260. 275. 306.
362. 391. 406. 548. II a c/ilcă din
pod, manher fiărernent, 30G.11
a călca a bet, donner dss'signes.
d'ivresse, 466.
Oălcălu, s. n. talon, 190. 5(j3. ­
P J. călcâi, câlcâie, câ/citIe, câlcâc.
Cărcăn, s. n. [Banat] talon, 426.
PI. ciilcâ'{}�.
Că/cat, adj. sur lequel an a marclie,
309. =-Fem, caicata ; pl. cdlca�'/',
călcate.
Cald, adj. chaud, 137. ] 82. 183.
431. 506.11 frais (en parl ant du
pain) 533. 535, - Fem. caldă j
pl. cal�z.t, calde.
Căldare, s. f. chauclron, 52. 93.11
par' câ"t fert 'tntr' o celldaTe, i /
est tout honteux, humilie, G2.11
a căde din căldm'c în {ac, tom bel'
do la puole d:ms la braise, 5211
cct/dare ne-spoitâ, noir comune
un chaurlron, 62.- Pl. câldăI'/"
Căldăruşă, s. {. petit chaudron,
53. 93. - PI. căldăruse.
Căldură, 8 • .1. chaleur, chclud, 230-
Pl. căldul'L
Călduros, adj. chaucl, 14,7. -:B'em.
căldul'osă; pl.' cc'ilelUTOŞt, dUdu·
1'08e.
Cale, s. f. chemin, route, 399.
464. 5G5. 573. - Pl. cat.
CiLIiHOI', s. In. vayageur, J 98. -
PI. căletor:;'.
Calic, acid. [Mola7- pau vre, 634,
632. - Pl. ca/ido
Calic, s. In. mendiant, pauvre, G97.
--Pl. ,calid.
Călimar s, n. encl'ier, 590,
Calţavetă, S. f. [Mold] jarretiere,
53, - PI. caltavcte.
Călugar, s. In. moine, 184. 33c1.
335. - Pl. călugc'il'�.
Calup, s, n. pain de savan.11 a
mâncii calupul, etre mis cledans,
53. -Pl. calupttrL
Cam, adv. un peu, en quelqe sar te
quasi, 182, 26':l. 29'3. Mil. 654-,655.
Camară, S. f. charnbre 54. - Pl.
câmăr-t.
Cămară, s. f. charnbre, 54·11 tresar.
chambre du tresar, 54, - Pl.
câmări.
Camaşă, s. f. chemise, 339. - PI.
cămăsi,
Cămaşă, 8. f. chemise, 54, 5G GC.
57. GS. 59. 60. 61. 62. 63. 64.
65. 66. 170. 455. 4ii7 II nu te
încrede nic1. în cămaşa ta, que
ta chemise ne sache ta guisc,
G9. II pe unele scoţi cămaşa ? que
vas-tu faire ? 61. II a'şi rup e.
că.masa, s'arracher les cheveux,
03. II �! remân« în cămaşâ. pauvre
C4, II a'şt a« şi cămaşa, donner
jusq'ă son dernier sou, G4.11
arde cămaşa pe el, il est amou­
reux, 05. II nu'l încape cămaşa,
il ne sait ou clan ner de la tete,
65. II P 1. câ.meş-t.
Cămeşă, s.], [Mold]. chemise, GG, G7.
58.59.60.61. 62. 63, II 'l-a uscat
câmeşile, ils ant garrle les paUl'­
ceaux ensemble, G2. il o {acut
cămeşa ismene, il s'est tl'ompes,
63, II ca pemÎmeca câmeşe'i, fa­
cilement., G3, II a (lice lJC {jUI'a
ciil)l{;şei, il, mi-voix, 63. - 1'1.
cămest.
Cămi/ă,'s. (. chRmoau, 9C. -- Pi.
căm'ile.
Camilalcă, s. f. vaile noir qui re­
cau vre la toque des maineR et
retambe sur les epaules, 66,
335. -' PI. c(l)lIilatc'L
Cană, s. f. brac, canette, CruChOIl,
458. 472. 500. - PI căni.
Ca.nceu, S. '/11 •• [Trans.] br0c, C;l­
nelta. 500, - Pl. câncee.
Când, adv. et cOllj. quand, lorsqne,
3G. 38. passim II si, dans le cas
al], 83.11 când ... când, tant6t ...
tantât, 189. 314. 551. 632. II ele
câncl Cll, du temps de (que),
506, II de când, depuis que, 137'11
de când, alars que, 505 G06,
pe când, larsque, 506.
Candelă, s. f. velileuse, 66, (;7-
PI. candele,
Canc, S. 1/1. chien, 2. 20. 1,1,9. 70.
81. 139, 163. 2 i9. 381. 382.421.
422. 1124. 485. 486. 487. 488.
533. G88, II porc de câne, rustre,
homme da rien, 650. - 1'1.
r.rl/n?'.
[690]
CÂN
- 690 -,
CAS
Cânta, (a), v. chanter, 283. 375,
453. 56l.
Cântă, (a), v. [Ung]. regretter, se
plaindre de ne păs avoir, 37L
Cap, s. 11l. chef, Uite. 20. 28. 31.
38. 41 42. 46. 48 49. 67, 106.
128. 183 18G. 180. HlO. 208.
217. Z30. 253. 26G. 275 278.
280. 202. 304. 312 317, 318.
81\) fl20 321. 370· 374. 377.
B9G. 396. 398. 401. 408. 416.
Lifl3. 444. 451. 458. 465. 534.
538. 540. \1 bout, 112, II bont,
morceau, 13. II sommct, 298. II
în capul mesei, a, la place (l'hon­
neur, 656. II a fi În capul buca­
telor, t enir la queue de la poele,
4913. -Pl. capete et capite.
Capac, s , n. couvercle, 501. 502.
573. II şi-ti găsit capacul, il it
t.rouve son pendant, 501, II n'i[
pune wpac, lui river son clou,
502. II qâsescc capac la t6te, il a
reponse a tout, 502. -- PI. ca­
pace.
Căpeneag, s. n. [Tmns. el Unq.],
rnanteau, cape, 67. 102. 103 II
dupii pl6ie câpeneag, de la mOll­
tarde apros dfner, 102 II şi·a
întors câpeneagnl, il a chfln.te
son fllSi.l d'epaule, 103. - Pl.
căpenege.
Căpestere s. f. [llflie, huehe li, fa­
rine, 68. 69. 70.
Căpestere, s. f. l11f1ie, lmche a
farine, 610.
Capel, s. n. bout, 13. fl61.- Pl.
cctpete.
Căpela, (eL). v. aCCjuerir, obLenir,
1. 14G.
CăpelâTu, s. n. chevet, oreiller, G7.
68. 112. II a umbla fără că]Jl'lâi/�,
aller it l'aventurr, G8. Il a fi
fără că.petâiii, etre "ans mOYt311S
d'existenee, e8. - Pl. căpeltU,..
Căpetâ.1U, ,q. n. bout·, 213, II pointe,
278.-PI. căpetâ'ie.
Căpeţtnă, 8. ('. pomme (de chou),
537.-- Pl. cllepfîne.
Căpisterc, s. f. maie, hncho it fa­
rine, G8. f39. 70.
Căpisterle, s. f. maie, huche il fa·
rille, 69.
Capră, s. f. chevre, 485. - PI.
cal/re.
Căptuşală, s. f. jMold.] doublme,
- �c,.-,. "'1 _ ":' .•. 1_ •• , A1:1'
Căptuşelă, s, [. doublure, 71.-PI.
căptuşeZi.
Car, s. '11. char, chariot, 352. -Pl.
care.
earacudă, s. f. carassi Il. II men Il
fretin, gens de peu d'irn por­
tance, 602. -- Pl. carnwr1e.
Câl'ceag, s. n. [Banat) calle, broc,
50�. - Pl. crirceqe.
Cârciumă, s. f. cabaret, 4GJ. 46:.1.
47(5. 503. Pi. clÎl·dume.
care, pl'. rel; des /2 qenre-, qui,
lequel, ce lui qui; passim. II quel,
quello, 55 II que, 447. II chacun
5 6. 336. 571-
Oărnat, s. m. saucisse, 50G. 506.11
a hmgl, cârnaiul; allonger la
sauce, 506. II cet un cârnat,
comme un boudin, 5013. - Pl.
cârnap.
Carne, .i: f. chair, vianrle. G07.
508. 509. 510. - Pl. c(T1'1iw'L
CâmelegT, s. f. pl. careme, jou rs
do maigre, 548.
Cârpă, s. f. chiffon, loql1o, tordloll,
38. 71. 72. 128, II cârpă, rou­
leu8e, ehiffe, 72. II a '1 (ace cur­
pă, le dechir('l' il belles dents,
72. - PI. cârpe.
CârpI (a), v. reparer, recoudrc, ',h.
376.
Cârpit, adj. raccoml110de, 274. ­
Fem. CâI1Jitc(,; pJ. cârpi�i, CCÎ,I'­
pite.
CărUia, 1)1'. l'elat. dont, 83.
Caş, s. n. fromage ti, la pie,355.
G10. Gn. 512. 513. II încă Ctt ca­
şul la gură, blam-hec, 512. II CI,
deşerth caşul, fller, G13. - Pl.
COŞUl'?'
Casă, s. f. maison, elell1flllrR, 10-
gement, 22. 72. 73. 74. 75.76.
77. 78. '19. 80. 81. 82 83. 84.
S6. 86. 87. 88. 89. 90.101. un.
142. 1% 206. 213. 228. 2UG.
�tlO. 288. 2D7. 301). :\22. :184.
3D1. 400. 421. 423. 432 G4.7.
bG7. 5G8. 609. G76.11 dmmbre.
75·11 menage,' 8D. II beaucoup,
90. II la casa, chez, dans lil, mai,
son de, 177. II casă de păiajc/I,
toile d 'araignee, 178. \1 î� n1'lc'i
cânii la casă, il n'a rion il se
mettre sous la dent, 81. II al'C
cas[t sub caciulll, il log!? it la
be11e etoi1e, 85. II C(!sa o a1'e sul!
�'<Ol11n rnn7n.,.i�J. il n'a nas de
[691]
CAş
- 691
cxu
do micile, 85. 11 mi-o pu» [oc la
casă, il m'afait des iutr.aues,
85. 11 n'are casă, n' m'e ma SI', il
n'a ni feu ni lieu, 86 II nici tu.
casă, nici tu masă, il n'a ni Ieu
ni lieu ; maison mal tenue; sou­
dainernent, 86. II n'a stricat
Dumne�!el1 doue case, les deux
font la p lire, 87. II casa [ără
clopot, maison sans fernme,
88. il a se p01'nt ca de la o ca sit
pustie, filer �t l'anglaise, 88. II
nou i-s porci; acasă, il est de
mauvaise hurueur, 88. II a ven�
de-a-casei, comprendre, 88. II CI o
.IJăs?' a-casă, la trouver vierge,
89. II Ci {ace casă, se marim', 89.11
a face casr'i Cit cine-va, vivre en
bonne intelligence avec quel­
C[ U'UI1, 90. II c C1t casă, il >1 pig­
non sur rue, 90. II a ţine (fi) ele
C(lsa cui-oa, etre client de quel­
qu'un, 90. II a sparge (stricii)
casa cui-tia, semeI' la discorde
d>tns un menage, 90. II a fi
smpul alse·t, etre la pierre an­
gul>tire d'une maison, 90. Ii o
casă de capi", be>tucoup d'en­
fants, 90. - Pl. case.
Căşărie, s. f. fromagerie, 485.­
Pl. câsăl'iL
�ăsca (a), v. ouvrir la bouche
toute grande, 513. 514.
Caşcaval, s_ n. fromage, 515. 516.11
a se întinde la Crtşcav(tl, viser
trop haut, etre impert.inent,
515. 1/ a se da caşcaval, etro
moui etre sot, 515. II a tl'ă't în
caşcaval, vi vre dam; son fro­
mage, 516. II a ave caşcftvctl de
ros, avoir un os a ronger, 516.
- fI. caşcaval'/wl.
Caşcovă, s. f- plat, manger ima­
ginaire, 477. - PI. casca ve.
Castană, s. r. châteigne; 516.-­
Pl. castane.
Caştigit (a), v. gagner. II ele câşti­
gat, a gagner, 606.
Castravete, s. n. concombre, 290.
517. - PI. castraveţ�.
cat, (t(1:j. adv. et p·r. comme,
[i\18. 635. II de q uOi, 120. II t>t'l t
(jue, 137, 341. II snivant., 313,
497- II plut6t qne, 73. II au­
tant que, 11. 182. 278. 293.
451. 457_ 474. 531. 583. 619_
624. 632. 635. 662. II comme,
anssl grand que, 26. 543.572.
583. II co inbien, 120. 202. 270.
306. 378. \Ile temps de, 3. 254.
459. 580. 1 tant que, le temps
de, 8. 185. 135. 136. 537. II cât
de, si, 27. 55. 428. 438. 439.
543. II fie ctÎt de, si, 54. 1 io. 259.
540. II c/u. .. ateU, autant ... nu­
Lant, 28. '77. II cu cât ... cu atât,
plus ... plus, 456-11 de cât, que,
11. 12. 28. 5C). 57. 58. 71. 105.
115. 127. I3i. 151. 206. 2153.
387. 495. 505_ 561. 565- 573.
636. 643. 651, II de cât, que, 4l.
57. 128. 129. 274. 555.11 ele cât,
seulemeut, 662. 1\ nici cât,
moins que, 13. 120. il de cât,
plutot que, au lieu de. 28_ 110.
160. 224. 406, 476. 597- 606.
607_ 608. 617,640. II câte odatâ,
parrois, 441. II câte un, q uelq ue,
un, 156.
Cătit (a), v. [J.Wolcl.] chercher, 139.
207. 406.643_ II reg arder , GCi6. II
catei abeţ, faire ce qu'il faut
pour etre bat tu, 23.
Cataligă, 8. r [N[olcl.] et:hRsse,
\)O.-Pl. catalige_
Cataramă, 8. f. boucle, agrafe, fer­
moi!', 91. 470.11 be�ie la cata­
j'amâ, org-ie, 490. - PI. cala­
j·amc.
Căţei, s_ m. petit chien, G8. lGO.­
PI. câte!.
Catenă, s. f. [7.lrans.] chaîne, 91.­
FI. eatene.
Câte-va, adj. quelqL1es, 367,
Cat1, pl'. pl. de cât, tous eeux
qui, 262_ 2�3. 379.
Cala-afuse, s_ f. pl. paquet, bal11chon,
9l.11 Il'şi IU(I, catm{t!seZe, prendre
ses cllques et S'"S claques, 9l.
Catrinlă, s. f. [Malel} cotte, jupe
de paysanne, 92. II a',t mij'os?' a
cal?'inţă, il COll1ll1el1ce ii, courir
les filles, 92.-Pl. catrinţe.
Cauc, s. 1?-. [Banat}, casse, puisard,
gobelet, G17-Pl. câuce.
Căuş, s_ n. caSS8, pui::mrd, gobeJet,
92. m). II a l!til, cu câu§ul de la.
inimă, consoler, caimer rapi­
dement, 93_-PI. câuse.
Căuta Ca), v. cherr:her, '121. J R\).
207. 210- 348. 428.611. II s'effor­
cer ele, chercher a, 131· II fig.
chercl1er, 4. 104. II re,�hercher,
125.
[692]
CĂU
- 692 -
CErE
a se), v. 1'. examiner, re­
chor, 180.
'şi), v. r. s'occuper de, 254.
, s. f. vogue, considerat-ion,
In d'ol.re recherche.122.­
.ăutăr).
s. n. chaudron, marmite,
14.- PI. cazane.
: a se) v. 1'. s' efforcer, 9G.
rei. qui, 75. us. 138. Fi6
214.377.453.471.543547.
575· 601. 62:-1. 665. \1 que,
, 4. 40. 81. 174. 175. �30.
448. 451. '154. 622.669. Il
, 40. 103. 588. II quel!e, 59.
370. 446. Il quoi, 125. 2W.
640 657. \1 ce qui, 38. 76.
179. 201. 202. 335 349.
441. 462. 475. G38. li3il. II
[ue, 406. 4.68. 47l. 473. G28.
628. 050.
'. inter. quoi ? 62.
m]. que, 298. II pourquoi,
· II de quoi, filG. 619. G2G.
· II dnpâ ce, non seulerneut ,
mi. pour ci, mais, 38ii.
ld}. et pl'. elcm. celle, la, 17i5.
:, 212. 2.4. 226. 254. 26G.
· 'H2. 485. 509. fl8U.-PI. cele.
s. n. heme, 94. II horloge,
- PI. ceasuri.
1, s. n. chaudron, mal'lllite,
\1 ftmd de cca�Ln, noir comme
e taupe, 95. - PI. ceaune.
ce, ce qui, 622. II ce que,
7. Ll71.
, pl'. dem. celle·la, 488.
s. f. Duque, 17. - PI. cefe.
adj. et pr. dem, ce, cel ni, le,
'. 54. 112. 115. 123. 138. 15G.
7. 1138. 169. 180. ] % 20l.
4. 273. 289. 2D3. 320. 088.
;9. 398. 408. 411. 4G3. 4G3.
i7. 471. 543. 553. 558. 559.
i9. 571. 601. 623. 632. 646.
)5. - Eem. cea; pl. cd, cele,
Itui, (a), v. [Mold.j prepal'E'l'
la vollaille, du poisson), [l17.
22.
lşă, s. r. eendre, 211. 385. 430.
- Pl. cenuşe.
uşer, s. 111.. L Mold,) mauvais
cribe, 95. - Pl. Cem!şc1·1.
uşeresă, s. f. souillon, femme
e mauvaise vie, 95. - Pl. ce·
'"spre.Of.
Ceoricar, s. '111. paysan, villageoi,
95.- FI. ce01·ictt1"t.
Cep, s. n. broche, tape, fausset,
474. - PI. cepuri.
Cepă, s. f'. oig non, 517. 518. 630.
\1 LL ''1, da cep«, ne lui donner rien
([ui vaille, 518. \1 a mânci: o
cepă clegm'(/f;r, ne ritS reussir,
518. - PI. cepe.
Cer, s. n. ciel, 134. 365. 3(iG.,­
Pl. ceruri,
Ceră, s. f. eire 151.
Cerc, s. n. eerele, 175.391. - PI.
cercuri.
Cerca, (a), 'Il. essayer, 96. II ro­
chercher, exarniner, 446. 479.
657.
Cercei, s. m. boucle d'oreille, 96. II
aste! l' cercei la ureche, cela n'a
pas d'importanee; il ne l'ou­
bliera pas, 97. II n'o să o aur»
cercei la ureche, je n'ai pas be­
soi li d'un objet de luxe, 97.
1Il! rcmâne cercei fârâ tortă,
cnose gâtee, bonne a .ieter au
rebut, 97. - Pl. cercei.
Cere, (a), v. dernander, sollieiter,
0\)0. 406. 456. 493. 619. 657.
(i60. 664. 1\ exiger, 476. 610. II
'11endier, demander, 130.
Cergă, s. r COLlverture, 9S. 221.
- PI. ccnfe.
Cerne, (a), v. tamiser, cribler, 518.
5m 564. 5G5. 610.
Certă (a se), v. se dlsputer, 65.
Cescil, s. f'. tasse. 519.-Pl. cesce.
Celera (al, 'V. [MalLi.] repl'imander,
gronder, 658.
Ce-va, P?', 'incl. quelque ehose, 3[,.
1lU. In 379. 391. 597. GI'?
Cheag, s. n. coagll1ul1J, eaillot,
52U. II are cheag, il a de l'os,
521). - Pl. cl!e((!lnr't,
Chee, s. f. / Mold.] ele, SlR 09.­
Pl. c7uL
Chef, s. n· bOlJl1e disposition, bo­
nne hurneu!', 438. 548. \1 (1 fi
Cl! chef, etre gris, .woir son
plllrnet, 460. - PI. cheful'l.
Cheftea, s. f� boulette de vianc1e
h�cMe, 519. - PI. cheflele.
Cheie, s. (. ele. 83, 98. 99. 100.
101. 202. 1\ (u'e (loue che'b pent1"t!
o încnet6re, e'est une fine 1110U­
ehe, 100. \1 elâ cheile Mariucdi:,
livre toi pieds et poings \ies,
1 00. II a dd cheile pe rnâna cu�-v a,
[693]
- 693
CRE
contle!' sa fortune il quelqu'un,
100. 1/ nu 'fi elit cheia pe mâna
altuia, il ne faut pas se depouil­
ler avant de se coucher, 10I.
a fi cheia, etre la cheville
ouvriere, 101.11 a fi cheia şi lacăiu.
ctt1,va, conaître les pl us sscretes
pensees de quelqu'un, 101. ­
PI. chei.
Cheiet6re, s. f. [Mold.] gond. char­
niore, panture, 10l.-Pl. cheie­
tort.
Chel, ad]. chauve, 397. 398. ­
Fern. chel« ; pl. chei, cheie.
Chelbe, s. f. ţ Mold.] teigne, 230.
Chelbos, ad]. ţMolâ.] chauve, 149.
- Fern. clielbosă ; p1. chelbosi,
chelluise. '
Chema (a), v. appeler, inviter, 54.
245. 503. 653.
Chepeneag, s n. cape, manteau
iL capuchofl, 101. 102. II a
'*� 'înt6rce chepenea,qul pe elos,
clJangr son fusii d'epaule ; se
f,,\cfWl', 103. - PI. chepenege.
Chepenlag, s. n. [Banat], cape,
manteau :i, capuchon, 102. 103.
Cherestea, 8. f. bois de charpente,
103. - PI. chercstele,
Chet6re, s. f. [Bucov.], goud, ehar·
niere, panture, 101.-Pl. che·
tor'!.
Chlag, 8. n. eoagul um, raillot, 519.
520, 1/ panse, 519, 1/ {( fi un
eMail 8bircit, c'est une vieille
baderne, 519. 1/ {(j'e eMa,q, il est
riehe, 520, " a prinde chillg,
s'enrichir, 520.-P1. chiagnrL
Chiar, aelv. miime, 573,
Chibrit, s. n. allumette, 103. 104.
" e chlurit, il s'enflamme com­
me la poudre, 104. - Pl. ehi­
, bril'fU·f.
'Chichirez, s. n. babillard (tcnne
de meunerie), 104. -- Pl. chichi­
j·cj't.
Chichită, s. f. petit compartiment
separe dans i'interieur (rUne
boite; boîte situee sous le si­
ege du cocher, 104. lOG. II a
căutcl chichiţe, ehercher la pe'
tite bete, 104. II a wnbZ,t cu ehi·
chiţe, ehereher :i, tromper, 105.
- P 1. chichiţe.
Chiflă, s. f- croissant, 520, - PI.
chifle.
Chilug, s. n. [1vlold.], pilon, 172.
cm
II gol chilug, nu eomme la main,
17\:1.
Ohlmeşă, s. f- [Banat] chernise,
65. 105. 157.-PI. chimese.
Ohlncă, s. [, sous-ventriere, 262,
1'1. chinct.
Chingă, s. f. sous-ventriere, 262.-
1"1. chingL
Chior, ad}. borgne, 404. - Fern.
chioră , p!. chiori, chiore.
Chiorl (a), v. eborgner, 592.
Dhlpărat, ailj. [Mold.] poivre, 629 .
Fern. chipera tă ; pl. chipem[t,
ctiiperate. .
Chiseliţă, s, f. potage quel'on aigrit
avec des cerises ou des pru­
nes, 520. 52l. 522. Ii trei ape
în chiseUţă, cousin a la mode
de Bretagne, 521. /1 trC'l ape
şi o chiseliţă. objet de peu de
valeur, 521. II a face chiseliţă,
red uire en bouilJie (battre),
1121. II chiseliţâ, macedoine, 522.
Pl. chi8cliţe,
Chiseliţă, s. f. meme sens qne le
precedent, 521. 522.-Pl. ehi·
seliţe.
Chişleag, s. n. [Mold.] lait caille,
522
Chilie, s. m. [lYlold.] fretin, petit
poisGon, 40.-PI. chitid.
Chiu. s. n. eri pergant. II chiu şi
vai, rien, 590.
Chiu) (a), v. ponsser des cris c!'a]]e·
gresse, 452.
Chiui, dans l'expresiol1 a"t t1'C/ge
chhdu, le tromper, 105.
"'Chiulaf, s. n. bonnet, 105,-PI.
ch'tulafurL
Ci, conj. mais; passim.
Cibotă, s. f. [Mold.] botte, 106.
442.-PI. cibote.
Ci-că, loc. conj. on dit que, 01',
sans donte, 598.
Cimbru, s. 1Jl. thym, sarriette. 522.
" se amestică ca cimbml, il se
fourre partout, 522.
Cimitir, s. n. cimetiere, 106."
păzesce c-i1nith'n, il suce les
pissenlit par la racine, 106.­
P1. cimitire.
Cin, Pj'. ind. qui, celui (Jui, 233.
598.
Cină, s. f. SOuperj cEme, 522,­
PI. cine.
Cina (a), v. souper, 522.
Cinătul (a), v. [J1101d.] preparer
[694]
- 694
CJN
(do la volaille, du polsson),
522.
CincI, adj. nttm. earâ, cinq, 24.
208.
Cine,p1'.inel. qui, celui'qui: passim,
II quelqu'un, 6.
Cine-va, Pt- ind. on, quelqu'un
89. 118,. passlm.
Cinste, 8. f. hormeur, considera;
tion, 310. 609. II present, don
tournee, regalado, 523. II a [ace
cinste, payer une tournee, re­
galer, 523. II în cinste, au C'OIl1-
pt.e d'un autre, 454.
Cinsti (a), v. honorer, 181. II valoir
il quelqu'un de la considera'
tion, 334. \1 payer il boire, 524.
Cinsti (a se), v. r. regaler, payer
il boire, 523.
Cinstit, a el}. honnăto, 201-]'em.
cinstiiă ; pl. c?;nst'iţ1, cinstite.
Cinlură, s. f. [Ung] chaînette,
303. "PI. ciniure.
Ciob, s. n. tet, tesson, debris,
524. 574. 576.-PI. eloltuTi.
Ciobotă, s. f. {iliald.], botte, 106.
107. 108. 110. 113. 142. II ele
dobote, poul' ses bottes, 107.
II a ttrnblcl cu c'f,ouote 1'oşi!f, nu
piec1s, 110. II ctt tiobote 1'oşii,
chel', 110. II Ş'Ct pus fen în eio·
bote, il a ou foin dans ses bol­
tes, 110.-Pi. c'lol/ote.
Ciocârlie, s. f'. alouette, 397.-PI.
docâj'li't.
Clochină, s. f". cror-het que le mOI1·
tagnal'd porte ii, la ceinture.
II a o spînzunl la C'toch'inâ, pen­
dre au croc, llO. - Pl. do·
chinc.
Clola", s. n. os, 509. 525, II !!l1!ulâ
cu dolclnc legate de atU, il est
rau, 52G. II a fi eiolan, mauv::LÎs,
[)25. " a'i dc't un dolan (ele 'ros),
lui donne!' un os a ronge]', 525.
Pl. dolane,
Ciomag, s. n. gros bâtOIl, gvurdin,
111. 112. 113 111Ja?"câ e cu do·
magH la bTit'i, il a la tete pres
du bonnet, 112. II a merge pe
clomag, s'en alIer pauvre, sallS
le sou, 113.-PI. ciomage.
0161'11, s. f. corneille, 279. - 1'].
<:'1.0,'[,
Clorbă, s. {. soupe, potage, 375.
525, 527.11 dorM încă.lzitâ, du
rechauffe, 626. II dorM hmgâ,
eLO
discour filandreux, 527.11 dOT'
ia, beaucoup, 527.
Cloric, s. m. a mâna ce-oa dOl'ic,
parler vite, 113.
Cloric, s. n. couenne, 527.
C\oricar, s. m. {]Jiold.] paysan,
113,-Pl. d01·ica1'�.
Cil'eşă, s. f. cerise, 527. 687.­
PI. ci1'eşI.
Cluber, s. n. [Motâ.] baquet, 113.
PI. duberr.
Clubotă, s. f. [Mold. ei Basarab.],
bot.te, 106. 107. 109. 110. 113.
219. 442. " a [i dobotâ, etre un
sot, 113.-P1. c111bote.
CIubuc, s. n. pipe il long tuyan,
114. 407. il a fi chtlmc, etre (1'
moureux, 114.-PI. ciuuuce.
Ciucure, s. n. frange, bouttette,
houppe, 114,
ChIlă, adj. [em. essorillee, 556.­
PI. ciuie.
Ciupercă, s. f- champignon, 627,
628. II a mânccÎ, la ciulJerd, Yivre
de l'air d'u temps, 527. /1 pcw'
cii mănâncă numai c'l.uperd, il
est tres maigr8, 528./1 doa?' n"'am
mâncat dupc1'ci, je ne suis pas
fou, 528. -- PI. dupcrc'i.
Clupic, s. 111. {MolcT.j bottine, HA,
PJ'.c'l.upid.
Cizmă, s. f. botte, 114. 115. 116.
A42, II c�'i linge cizmele, lUI ler;hel'
les bottes, 116. II e CiZ)JIă, r;'est
linG bete, 116.-Pl. ciz/Ile.
Clădi (a), v. bâtil', 116.
Clanţ, s. 1Il. clinthe, 10(juet, 117.
" bOuche, 117.
Clanţă, s. f- clinche, loqllet, 117.
118. II bun ele clanţă, ba vard,
11 ? II e 1'iHi dc clanţâ, mau vaise
langue, 117. II Clctnf/i, bav<1l'de,
1l8.-PI. clanţc.
Clei!, ac\j, eolie. 362.11 treime ele'it,
cloit etl'e colle, �ll52.- Felll.
ele'dâ; pl. cle'iti, cleitc.
Clin, s. In. biais, les, eIl1pieC81l1enL,
J 18, 119. II a n?t ave nic� In clin
nici în mânecâ cu cine·va, n'a­
voir l'i811 ,de COll1l11Ull avec
quelqu'un, 118. -1'1. elin'!.
Clisă, s. f. [Ung. şi lhl?/s.j lard
528. 529·-PI. dise.
Clocotit, etilj. bouillant, en ebulli·
tion, 456. - Fem. cZocotitd,; pl.
clocotitt, clocotite.
Clondir, s. n. bouLeille, 52D.
I
f
[695]
- 695
COL
Olop, s. m [Ung.] chapeau,119.
" nu portă el clopul, c'est el le
qui port.e la culotte, llD.-PI.
clopuri.
Clopot, s. n. cloche, 88. 120.-1'1.
clopote.
Clopoţel, s. n. sonnette, D�O.-1'J.
clopoţel.
Cocă, s. f. pâte. II a se face cocă, se
griser 3, ne pas pouvoir se
tenir debout, 4[,5. 52\.l.
C6ce (a), v. cuire au four, 529.
(;30. Il a o coce eul-va, lui gal"
der un chien de sa cuienne,
avoir une clent contre lui, 530.
"(ţ coce pre cine-va, m em e
sens que le precedent, 530.
C6ce (a se), v. r. murir, veuir il
marunte, 5:29. II cuire, 299. 572.
5\)8. II penă s'o cu ce pet1'ott'i,
quand. les poules amont des
dents, 299. II m.al gustâ l)ân s'o
c6ce, tu as le temps d'attendre,
aie patience, 572.
Cocină, s. f. soue (etable il po1'cs),
120.-1'1. cocine.
Cocon, s. 111.. seigneur, monsieur,
649.-1'l.coconL
Coc6nă, s. f. madame, dame, 166
1'1. cocone.
Coconară, s. f. pignon, pignofl
doux, 530. " alandala coconm'ă,
galill1atias, 530.-1'1. coconarc
Coconiţă, s. l. diminutif de coconă,
jeune dame, madame, 148.-­
P1. coconife.
Cocoş, s. 1n. cOCj, 530. II cocoş-ele­
vînt, girouette, 120. - 1'1. co­
COsi.
Coc!işesce, aelv. com me un coq,
â la maniere des coqs, 283.
C6dă, s. f. queue, 81. 401. 425.
533. G92. 593. 627. 629. " mall­
ehe, poignee, 153. 227. 570.-
1'l. co�li.
Codaclu, ael). subs. renard, 637.
Codină, s. /. cribJ ure du graiu,
544.
COdorisce, s. (. petiL manche, 120.
Codru, s. rn. foreL sGculaire, 457.
630. - Pl. codri.
Codl'U, s. m· CJuignon, de paiu, ()31.
551. 553. 556· 567. II nu e vreel
nic codrul să.'şi lJZatcscă, il ne
vant pas le paiu CJu'i! mallge,
531. II cât COd1'U în mâna /Iă­
mân(luhu, un instant, 531· II
a visa codri venţt, avoir trss­
faim, 531. - 1'1 codri.
Cotă, s. [, L Mold.], seau (eli bois
avec auso), 121." a căut« cofe
ele moşi, chercher il obtenir
pour rien, 121. II o/l pusie în
coţ'ă, le mcttrs dedans, le trorn­
per, 121. II iornă cu coţă, il
pleut a:verse, 121·11 ca elin coţă,
Si111S difficulte, 121. - Pl. coţe.
Colită, s. ţ: [Mold.], diminutif de
cof ti. II a'l lovi peste coţii« Ctt
ouăle, mettre le doigt sur la
plaie, toucher le point sensi­
ble, 122. Pl. - coţue.
Ciijă, s. r ecorce, 182. 532. II
croute, 612. - Pl. cojI
C6je, s. [, pelure , 587.
Cojoc, s. n. bisquain, vetement
fourreque portentles pay,;ans,
58. 59. 122.123.121. 12G· 126. II
şapte frctfi pe un cojoc, pauvre
coml11e Job, 123. II a'ş1 întorce
cojocul pe jos, se fâcher tout
rouge; chang-er d'avis, chan·
ger son fusi! d'epaule, 124. II
a cun6sce CWt de ce î·! e cojocul,
conn::tître ce qu'il vaut, 125. II
0.'1 întreba de ce ,.! e cojocul, le
rosser, 125 II a 'ş'! teme cojocul,
avoir peur meme de son om­
hre, 125. II a 'l scut�tl'ii cojocul,
lui secouer sas puces, 126. II
a'l Tupe elin cojoc, le hattre
d'importance, 126. II a 'ş'! pâzi
cojacul, prendre garde â sa
peau, 126. II cât H pate cojocul,
ce qn',l peut faire, 120. - Pl.
coj6ce.
Cojiică, s. f. bisquain, 124. 125.
126. - PI. co,f6ce.
Colac, s. 1n. [Molel.} pain en cou·
ronlle, gimblette, 111. ,i72. 532.
533. 627. II astă'i lapte CII colac,
dlOse agreable, 532. II umblâ ca
cânele cu colac'i în c6dă, il est
tres·riche, 533. II a umblit elupă
colaci cal�i, rechercher des
avalltag-es, 533. II a'l el�tce la
colati cal�li" promette po ur faire
patientel' quelqu'un, 533. II co­
lac, aV�"lntage, 533. - 1'1. co­
laci.
Colăl'ez, s. m. houillie eomposee
de lait, riz et [arine, 534. II
n' are cohkcz în cap, c'est un
sot, 534.
[696]
COL
- 696
CRA
Coleşă, s. [, [Banat], bouillie de
sarrasin, 534. \1 a afla spin1 în
coleşă, chercher querelle ă quel­
qu'un, 534.-Pl. coleşe.
Colibă, s. ( cabane, chaumiere,
127.-Pl. colibe. .
Colţ, s. n: coin. 127. 197. II a dc!
din colţ în colţ. ne plus savoir
a quel saint se vouer, 127.­
PI. coliur).
Oomanac, s. n. [Mold.] ancienne
coiffure d'hornrne, 128. 1\ a fi cu
comanac. etre un hom-ne, etre
brave, 128. - PI. conumacuri.
Comaş, 8. n. coupon d'etoffe. \1
hornme de rien, 128.
Conciu, s. n. coiffure (paysanne)
feminine, 128.-PI. conciur't.
Condur, s. rn. soulier, pantoufle
avec talon, pour fernme, 128.
129.-Pl. conduri,
Copae, 8. r. auge en bois, 129.­
Pl. copae.
Copare, s. f'. auge 8n bois, 129.
Pi. copdi.
Copil, s. rn. enfant, 59. 90. 164.
371. 625.-PI. copiL
Copl, s. n. maturi te, 544.
Copt, adj. bouilli, 598. II cuit, 450.
630. - Fem, captă ; pl. copti,
capte.
Coptor, s. n. four, 129. 137. 138.
- Pl. coptare.
Coptoriu, s. n. four, 137. - PI.
copt6re.
Corabie, s. f. navire, vaisseau,
23'3.- Pl. cl'1'âbii.
Corasl ă, s. f. colostrum, premier
lait, (apres la delivrance), 587.
PI. comsle.
C6rjă, s. f. [Basamb.] eeorce, 612.
- Pl. cOl'J·i.
Cort, s· n. tente, 130. 314. 1\ a
umbli! mt cortul, n'avoir pas de
demeure fixe, 130. II a se certâ
ca la tI.şa cortulu'!, s'injuriel'
comme des porte·faix, 130. ­
PI. cortud.
Coş, s. n. choll1inee, 130 II tremie,
131. 132. II panier, 129. 131. II
cavite thoracique, 576. II a şlel"S
coşttl f'ârd să vre, il s'est tl'om­
pe, 130. II a scris pe coş, il a
pris note de, 130. II a aruncll
la coş, .ieter au panier, 131. II
am băgat şi eu în coş, mOll
tour est venu de, 132. II 'i a
căiJut (picat) elin coş, il est ru­
ine, 132.-1'1. COSU1·t.
Onşar, s. n. etablc, 132. 133. \1 a
irurat luţn» în coşar, le loup
est entre dans la bergerie, 133.
II a început a ntpe ca purceii
la coşere, il commence il, balbu­
tier (se dit des petits enfants) ;
il essaye de nous faire du tort
sans trop y reussir, 133.-PI.
cosere.
Case; (a), v. coudre, 234.
Coşniţă, s, t. panier, 133. 134. II
(1 pune (anmcci) la coşnită, je­
tel' au panier, 133. II n'a căcZut
cii coşnita elin cel', il n'est pas
sorti de la ouisse de Jupiter,
134. - Pl. coşniţe.
Costă, s. f. câte, 5:34. II CI mânc(r.
coste fripte, ne rien rnangor,
534. - Pl. c6ste.
Costică, s. 111. Constantin, 22.
Cot, s. ?Il. aune, 26. 390.--PI. coţi.
Colar, s. m. jaugeur, velteur, 217.
- Pl. cotMi.
Colcă, s. r pelote, peloton, balle,
echeveau. 1\ a stl'icit cotcC! cui-va,
brouiller les echeveaux, gâter
son affaire, 134. - Pl. cotce.
Coţcă, s. f'. pelote, peloton, eche,
voau. II Ct st1'1:cit eoţca ctt'i.-va,
brouiller les echevenux, 134.
- Pl. cOfee.
Coleţ, s. n. soue, etable il, porcs,
134.- PI. cotete.
Cotor, s. n. queue. tige, 563.­
Pl. colore.
Cotl'O (din), adv. de quelqlle câte
que, partout ou, 23,1. 419.
Cotruţă, s. f. [Molel.] espace Jibro
entre le poele et le mur. II in­
trigante, 134. - Pl. cotnlţ/'.
Covată, s. f. [Molel.], m:tie, huche,
135. 439. Ii petrin, 4::)9. 545. II
a'l MgCL s(,!b covată, 10 tromper,
135. II s'a spalbeutt (ăina elin
cova.tă, il a perdu les aval["
tages qu'i! avait, 541i. - Pl.
covăţ'I.
Covrig, s. 1n. craquelin (rond.),
534,. 535. II ci, BCate la covrigi,
rednire a la misere, 535. 1\ a
se face covl'iq, S8 ]'ecl'oqueviller;
maigrir, 535. - Pl. com"iil1.
Crăcan, s. n. trepied avee eremail­
liere a laquelle on suspend
une mannite, 535.- Pl. C1'(lcane.
l
l'
li
l'
I
1
[697]
eRA
Orăctmă. s. f. [Mold.], cabaret,
503. 50i. - Pl. crâcimc.
Crăciun, s. n. Nocl, 59.
Crâng, s. n. lanterne (terrne de
meunerio : roue en bois corn­
posee d'une serie de fuseaux),
135. - PI. crângur'î.
Crapa (a), r, [Mold.] crever, meu­
rir, 571.
Crede (a), v. croi re, 70. 486. II a
crede la, avoir confinnce en, 59.
Crede (a se), v. 1'. se croire, Mil.
472.
Orcdet, s. n. credit, 5\).
Cremene, s n, silex, pierre it rusi],
135. 136. II cât ai da în cremene,
rn nne seconde, en un clin
d'reil, 135.11 a sta C1'emene, de­
meurer petrifle, 136.
Crepa (a), I!. crever, 505.
Crepal, adj. creve, 362· - ]'e111.
crepotă.
Ore], adj. fronce, 154. 310.-Fem.
creţă; p 1. crcţi, crt{c.
Crişmă, s.f. [Jiold.], cabaret, 504.
- PI. c1·isme.
Crlşmă, S. f. "[Mold.} cabaret, 504.
-Pl. crisme.
Crud. ad). cru, non cuit, 536. 607.
- j<'em. cl'udă; ])1. crurp, crude,
Cruta (a), v epargner, economiser,
340.
Cu, prep. avec; passim. II avec,
du, 145. II de, 522 II h, au, 38.
544. II par, 394. II contre, 24P. II
a da (arunca) CI!, jeter, lancer
le, 48. 360. II de cu vam, des
]'ete, 122.
*Cucă, 8. f. bon net princif1l", 136.
Cucoş, s. 111. [Mold.], coq. II cu coş­
de"vînt, girouette, 120. - Pl.
cucoş'l,.
Cuculala, S. j". []Jiolel.] cimetiere,
136. - 1:'1. cucuiete.
Cucumelciu, s. 111. [Bllnat.}, escar·
got, colima<;on, 86.-1'1. C!!CU­
melcL
Cucută, S. f. grande cigue, 633.
II a mâncat Gucută, il est fou,
033. - PI. cucute.
Cufunda, (a se), v. 1'. s'enfoncer, 537.
Cuhnie, s. f. cuisine, 536. 537.
Pl. cuhni't.
CuI, pl'. 1·el. de celui qui, 76. II
h qui; passim.
Cuiu, S. n. clou, 35. 226.339. 606.
- PI. cuie.
697 -
CUR.
Cur-va, pl'. rel. il quelqu'un, 51.
62. 105. 125. 126. 180, passirn.
II de quelqu'un, 65.71.90. 100.
10l. 116.126.134.219; passim.
Culca (a se), v. r. se coucher, fi.
6. 305. 399. 400. 554. 626.
Cules, s. n. cueille, cueilletts. II
culesul vid, les vendanges, 407.
Cum, ado, comme, 377. 380. 417.
II comment, de q uelle facon,
135. 345. 539. 543. II cornme,
suivant que, 4. 5. 6. 7. 80.
293. IlIe ternps de, 4.59. II aussi­
tât que. 310. 571. 586. II cum ...
cum, cornme .... ainsi, 345.
II după cum, selon que, 103.
344. 346. II nid C!!'III., du tout,
34. 159. 337. 397. II cum fi e,
selon ton, 648.
Oumaş, s· n. coupon d'etoffe. II
hoinme travailleur, 137. -Pl.
cumasuri:
Cumelră," s. f. commore, 4.50. ­
PI. cunietre.
Oumpăra (a), V. acheter, 96. 252.
269. 357. 396.
Cumpera (a se), V. r. s'acheter,39.
Cumpe!are, s. f. mesure, moelera­
tion, 640. - Pl. cWJ7petă1·�.
Cumva adv. par hasard, pom une
raison quelconque, 148.
Cun6sce (a), v. connaître, 273.
391. 44.0. 469. II counaître, re­
connaître, 314. II savoir, se ren­
dre compte, 125.
Cuprinde (a), v. cont.enir, 389.
Cuplior, s. n. [lVIolel.] four, 137.­
Pl. cupa6re.
Cuptor, s. n. fom, 137. 138. 42(J.
4.75. 556. II a t1'ă� pe CUpt01', pa­
resseux, 138. II a fi la gură de
cuptor, etre le maître; soutl'rir
une mesaventurf1, 138. II pe
cnptOI', dans la maison, dans
le poele (Descartes), 138.-Pl.
cuptare.
Cur, s. 11/ .. cuI, c1erriere,156. ][j7.
177. 339. 368.-Pl. cunwt.
Cural, adj. propre, 18. 21. 377.­
Felll. curata; ]1]. cU1'aF, curate,
Curcubetă, s. j". . [Ung.] courge,
gourde, 537.-Pl. cU1·cubete.
Curcut, s. n. eau melangee a vec
ele la farine de mals et qui
commellce a bouillir, 537.
Curea, s. f. coulToie, cordon de
cuir, ceinture etroite en cuir,
[698]
- 698
CUR
130. 14 O. 141. II a î!1nbli� cu cu·
rCt!et, chercher a trom per, 130.
li nu '1 fin curelele, il n'ose
pas; il ne peut pas, 140. II dacă
te tine CUl eaa, si tu l' oses, 140.
ii et 'si lungi CltnJUa, allong or
sa courroie, 141. II a''! da clll"ilua,
oser, 141. II a st7'înge în curele,
tenir en bnde, 141. II îl strînge
cureua, il est tcnu en frein,
141. - PI. curele.
Curechiu, s. m. [Molâ.], chou, 528.
520. 537. - PI. curcchi'i.
Curge, (a), v· couler, affluer, 203.
230. 273. 297. 675. II se deta­
cher, glisser, 255.
CurInd, tui». rapidernent, 343. 348.
368.
Curmătură, s f. entaille, pli, 142.
- PI. curmătur'i.
Curie, s. f. cour, 142 II maison,
gens, 142.586. II a tine de eurten
DA
cutăruui, etre le client de un
tel, 142. - 1'1. C1.t1"ţ'i.
Ouşmă, s. [, bonnet , 85. 14:3. -1'1-
eusmc.
CusUt (a). v. [Ung] durer, exister,
188.
Cutare, acU. et pj'. ind., un tol,
U2. 268, G23.
Cuteza (a), v. oser, 558.
Cutie, s. [. boîte, 142, 143. II ci
umbi« cu cutia, mendier, 142. II
par' că e scos elin cutie, on di­
rait qu'il sort d'une boite, tire
â quatre epingles, 143. - Pl.
cutii.
Cuvenl (a se), v. 7', convenir, etre
du. 136. II convenir, fa.lloir,
417. II cum se cuvine, convena­
blement, 628.
cuvtnt, s. n. parole, 676. - 1'1.
cuvinte.
Cuza, 'J1. pj'. Cuza, ,)31.
D
Da, con]. pour dar, mais, 485.
u81. (524. 651.
Da (a), v, donne]'. 32. (j5. 60. 64.
!J3· 163. 105. 196.198.225.257.
270. 275. 287. 327. 357. 390.
Mii. 407. 518. 519. 525. 547.
G55. 557. 570 577. 582 592.
595. 601. 618. 626. 647. 657.
674. II t'rapper, 3. 112. 135. 136.
145. 263. 278 444. II jeter, lan·
cer, 49. 228. 292 /1 clon ner, re­
meUre, 100. 483. II confier, 100.
101. /1 s'elancer sur, �3. II met­
tre, placer, 55. 65·11 echanger,
271. II aHer, marcher, 173. II
butte!', se cogner, 164. \1 lais­
ser couler, fournir, 34. 1 (� drt
p'iste, (peste) trouver, G7l.675·111
CI, lÎel, peste, tomber sur, 277. ,
a dit prin, entror danf\, moLtro
dans, 277. G(j(j. II a dtl în, en°
trol' d,ms, 156 157. II a ela cu,
�e cogner la, se frapper la,
164. 318. 319. 320. /1 a dct etl,
jeter, 426. II a ud ele, roncontre!',
trouver inopinemont, 348. 354.
ti75. II clă elin el, il vomjt, 62911
a ela pe scmă, confier, 488, /1 a
clel, voe, permettre, 280. II a da
râgaz, donner du repit, 561. II
a ela pas, permettre, 526. II a
dit foc, mettre le Ieu, 82. 138.
232. 233. II a da pe f'afd, divul,
gLle]', 4G9. /1 a d,t pe la nas·
mEJttre sous le nez, 103. 449. II
a eldîn nas, souffler au visage,
209.11 a clit la gUTă, gOLlter â,
605. II a da, promener, 211. II a
d,i, de lJomană, fai re la cl1arÎte,
597. II a da ocol, evite!', 1fi1.11 a
ela de gol, devoiler, reveler,
172. II a ela mâna cu, ren con·
trer, trouver. 517. II a dct cu
mâna prin, prenclre, voler, 120.11
a eZit fitil, exciter, 151. II a '.�
da de fund, connaître ses plus
intimes pensees, 153. II a 'i d,i,
meşi'[, oser, 229. II a di� la moră,
boire sec, 249. II et ''! d[� pi'l1geuCl,
repousser sa demande, le Ghas­
ser, 302 II a '[ cZa lJe uete, le
vainere; le chasser; le trompel',
19. II a',! dd faptele pe llete, de­
voile]', revelel' ses actes, 20.11
(t da s/a1'c'i, in ţC1'ă, repandre
nne nou velle, � ;)72. II dă în petl,
lIIe când mănâncâ, il mange
sans pouvoir mâGher (n'ayant
plus de dents.) G24. II a dri cu
cinstea, boire bEJaucoup, 523. II
a cli� din colt în col�, ne pas
savoir �L quel saint se vouer,
[699]
DA
- 699
DES
courir cornrne .un rat ernpoi­
sonne, 127. II a '� (la cun!na,
oser; pou V 011', 141. II a 't dn
tavă, battre, 394.
D:L (a se), v . r, se mettre, RO ca­
cher, 287. II (l, se di" eaşcaool;
0Lre mo.t ; et.re ROt. 515. II Il
se da ele gol, se trahir, 160.
172. II a se elc/' în lături, evite)',
,W4.
1):1 (a'şf), v. rejeter, 17 II a'şl da
polele pes!« cap, jeter son bon-
118t. par 'desslls les moulins,
312 II a'şt dCL în petic, retom bel'
it son natural, reLomber en
taute 294.
Dacă, con). si, en cas que; passim.
Daca, conj. voyez dacă.
Dar, s. n, don, present, '167. II de
tla», donne, bon a etre donne,
71. - Pl. darurI.
Dar, cond. mais, or.; passim.
Oară, conj. mais, or, 671. Yoye'f,
(Im·.
Dat (a fi), f. pas. de a da, j l1CSl11'
be]', etl'l3 du, 184.
Dat, ad). clonne, 406. - Fem. dată.:
pl. du{i, date.
Dată, s. r fois. Ilo clatd, une fois,
245.
Dator, (ldj. rerlevable, oblige. II a
fi dator, devoir, 221. 6!ta ­
Fem. (latură; pl. datori, elatare.
Dator (In), aelv. â credit, 454.
Datorie, s. f'. dette 45i. II în data·
j'ie, â cred il, '154. II pe dittorie,
il credit, 211. - PL (latol'·it
De, prcp. de; passim. II au point
cle,09.1! jusqu'â â cequc, 458·11
de, en, 160. 595·11 pOlU' ce qui
est de. 438 ilie, 111. II it causo
de, 289.327. 328.453. 454 562·
563, 640. II comme, pom, 238.11
par. 32. '19 81. 15�). 179 219 Il
pom, \:16. 199. 2·18, 249. 451.
454. 477. 563, 614. 622 626.
627. II depuis, J 78. ,160. II en,
:)7;3. II contre, 289, II quo, 213,
II !lOUl' l]U0, :':;60. Il pal'. 213.
473. II pour, 82. II au ['oiut
do, 562· II â, au, 1. 2. 22, 51.
80. 122. 126. 1li2. lli3, 318.
320 368. 383 +01. 445. 516
025 073. 593. 594. 597. 598.
629. II contre, 540. II dG la, du,
192, 260. II de l(/', par, 595. II ele
la, SilI', Q3. II de cu, dos, 122, II
de cu S(;1'(I, des le soir, 399.11
de asupra, en haut, par des­
sus, 25·i. � de cât, voir câi,
De, canj. si, 27. 41. 73. 174. 26G
441, 460. 627. 633. 647. 653.
De, prep, de; passim. Il ă, 318.11
pour, 554. II ql1i, 190.11 de cum.
qUE, 15i. II ele cât, vorr, cât" II
de tot, completement, entiere,
meut, 159.
De conj. si 421. 588.
De-a, do sur, A, 24, 632.
Qece tul]. nwn. cord. dix : passim.
Dă-desupt, loc. ad». au dessous,
dessous, 148.
Defaimă, s. [. blăme, clirI"t!llation,
420.
Oegerat, rulj. gele, 518. 6(j2 .. -.
Fem. dcqcrală, pl. degerat?, (le­
qera!«.
Deget, s. n. doigt, 170, 251, 367.
473. 487. 664. 665 660. (ili8.
669. II gol ca dcgctul, nu COl1llEe
la l1lain, 170, - PI degete.
Degi!. s n [Mold.) doigt. II (jol ca
degitul, llU comme la main,
170. - Pl. degite.
Dejuga (a), detelel' (dos boeufs),
otel' le joug, 240. 246.
Dem:lnc3l'e, S. f. no mriture, 538.
Deminelă, S. r [Ung.] matitl. 6:39.
Deochla (a se), v. 1'. etre frappe
par le mauvais oeil. Ich7G.
Depărlil Ca se), v .1'. B'eloigner, '154.
Departe, adI'. loiu, au loin, l1n. II de
departe, de loi]], 38.
Deprinde (a se), v. 1'. ::;'l!abituer,
479,
Deprins. adj. habit.ue, 659. -l"elll.
depl'inSci i pJ. dcprirl'j-t, deprinse.
Des, adj. llombrpux, presse, '16]. �
epais, 484. - ]i'em. dcsâ i pl.
des� dese.
Desagă, s. r. besa e, bissac. ua.
:352 406. fi6el 1'1. desag�
DesbetiL (a se), v. j'. se degrber,
[j79.
Desbrăcit (a), 'v. mettre iL l1l1,
clcshabilJer, 168,
DesbrăciL (a se), 'D. r. se deshn,·
btller, 113.
Desbrăcat, (((lj. deshabil10, U a.
17B - Fem. dcsbrdwt'l; 1>1.
,lcsbl'âcaţ-!, tiesbj·dcate.
Descălţat, atij. dechausse, lH. -
E'etl�. descellţală; pl. desccU{aF,
dcscC/ I{Cltc.
I
I
II'.'
I
�
[700]
DES
- 700
DOM
Deschide, (a). v. ouvrir. 98. 315.
316 427.
Deschide, (a), v. ouvrir, 98.
Deschis, adj. ouvert, 422· II a (1:nc
uiasă dcscliisă; j enir table ou.
verte, 654. Fem. dcschisă: pl·
� tleschisi, deschise.
Desc6se, o (a), v. decoudre, 71.
Descură (a), v. ouvrir, 98.
Desculţ, IId}. nu-pieds, dechausse,
142. 144. II un va-nu-pieds, 144.
- Fern. dcsculiă, pi. desc/llţI.
desculţe.
Descurca (a), v. demeler, 269.
Deşert, ad}. vide, 343. -- Fem ele.
: sertă; pl. deşert!, deşerte.
Deşerta, (a), V. vider. II a deşcrt«,
coşul, fui!', s'en aller, 513.
Desface (a se), v. 1'. se defaire 204.
Desfătare, S. f. joic, pl atsir, 200.
- PI. desţăiărt.
Desjugă, (a), v. deteller, (les boe­
urs). enlever le joug, 2W.
Deslega (a), v. delier, detacher,
165. 352 II a desleg Il sacul, vider
son sac, 3Ţ)2.
Desi egat, adj delie, det'ait, 198.
353. - Fe111. cleslegatâ; pl. des-
legaţ'!, dcoiegate. . .
Desmăniit ( a se), V. ) .• L Mold}, se
det';lcher, 55.
DespOia (a), V. [Ung.] d6ponilleJ',
tont nu, 168.
Despoiat, oclj. [Ung} tout nu,
189. - Fem. despo'tatâ; pl, des·
polaţ'!, cZes]lo!ate.
Despuet, adj. depouille. tout DU,
173. - FEirn. elespuetă; pl. des­
]Jue{i, pl. elespuete.
Despuiat, adj. depouille, tout nu,
145. 168. 189. 223, - 1<'em. des·
]Juiată j pl. despu-tctF, despuiate.
Deşt, s. ?n doigt, 473. 666·11 a Il
((1'Uat C1t deştul, etre mOlltre
au doigt, 473. - PI. clcJle.
Destul, adv. assez, suJIlsant, 439.
Dcsuper;l (a se), v. T. se d0fcicher,
55.
Desvell (a). v. devoiler, deL:onvrir,
196.
Qi, s. f. jour, jOLlrnee, 117.216.
140. 261. 483 505.518 548.561-
610. II jour (de la vie). 354. II bu­
nâ 'li/t(!, boujour, 40. II în tj'iua
cle, le jour de, 483. - Pl. tjile.
*Diată, 8. f. testament, 536. - Pl.
dia te.
Qice (a) v. dire, 460. 503. 557. fi81.
585. 664. II dire, parter, 63. 331.
415. 539 II appoler, 575. [>76.11
dire, traiter, 315.
Dlmlnâţă, s. [, matin, 256, 354.
G38. 638. 640. 642.- Pl. dinti
11cte.
Din, prep, de, du, de I a, des;
passim. II de sur, 458 II de, hors,
de, 16, 34. 37. 52. 54. 74. 132.
143. 186.' 230. 255 .. 283. 360.
402. 403. 464.516 581.11 de, qui
est dans, 54.180. !Ila, 625. II des,
2. 147. 205. II it cause de, 259.
II avec, de, 260. 293. 544. II sor­
ti de, 263. II une partie de, de,
126. II din ce ... din ce, plL1S
. .. plus, 456. II pe din aţară,
en dchors, 587. fi elin aţoră, hors
de, 321. II din tăuntr«, en de
dans, 190. II din cotro, du cote ou,
234. II elin slm1'at, au vol, 444. II
din urmă, it la suite, par der­
riere, 173
Dlnapor, ado, par derriere, 4.07.
561-
Dinăuntru, ael-v. it l'interieur, de·
dans, lS9.
Dlnsu, pl'. pers. 3, pe1'$, Si11g. il.
lul, 59. 6i). 76. 118, 178. 201.
202, 456. 633.
Dinte, s, m. dent, 207. 312. 438.
(i40. - Pl. dinţi.
Dintru, ]Jl"ep. de,' 36. '16. 107. 153.
H9. 461. 478. 524. 635. II dintj"
însa, d'elle, 232.
Doă, adi. ?ntill. card. deux, 87.
Doar, (tclv. tout a11 moins, peul·
etre que, 499. 528.
Doară, aelv. tout au moins, peut­
etre Cjue, 134.
Dob:indl, (a), v. obtenir, 434. 588.
Dobitoc, s. m. animal domestique,
] 62. - Pl. dobit6ce.
Doi, aelj. mtm. eMil. deL1x; pas­
:,Jim. II cel d'al eloilea, le second,
l12.
Domn, s. m. Dieu, Seigneur, 87.
13::l. 270. II D6mne pâzesce, Dieu
pl eserve. 191. ,
Domn, S. 1Il. prillce, roi, 78. - 1'1.
domnL
Domn, s· m. maître, 54,7. - 1'1.
dornnt.
Domnesc, adi. princier, de prin ce)
331. - Fem. domnescă; pl. elom­
nesd, dQmnesce.
[701]
- 701
DOM
Domnesce. ad». prinoiarement, 191.
Donită, s, [, seau en bois avec
anse, 145. 146. II a turnă cu
doniţa, il pleut it verse, 146. ­
Pl. doniie.
Dop, s. n. 'bouchon, 573. -- Pl.
dopuri.
Dor, ad», pOUI' doară, tout. au
nioins, peut-otre que, 229.
Dor, s. n. desir d'arnour, 07. II al"
petence, souhait, 609· II ce fi'e
der, ce que tu desires, 260. II in
doru, par desir de, 562. - PI.
doruri.
Dori, (al, v. desirer, 553.
Dormi (a), v. dorrnir, reposer, 4.
5. 6. 7. 281. 388 II dorrnir, re·
poser, 80. MiI). 621j.
Dos, s. n. derrrsre, 427. II pc dos,
tI l'envers, 103. 124.
Dospl (a), v. rormenter, lever, 439.
Doue adj. num. card. tem. deux;
passim.
Doue-spre·�ece, o il). ?1.um· card.
midi, 264. 654.
Drac, s. m. diable, demon, 15:3.
352. :�G3. 472. II It se el!lcc dra·
eului, lie perdre, 232.-P1. drad.
Drag. ad;j. eher, chel'i, aime, 25�.
253. 464. 563. - Fern. dl'agâ:
pl. dTet,lJl, drage.
Dl'agosle, s. r tendresse, amom,
G91. - P 1. dragoste.
Drăguş, adj. plecat, smerit, 92·
Drept, aelj. droit, tout e1roit, 212.
217. 343. 367. II tout druit, en
pleill, :1 64. II ele-a dreptul, e11rec·
tement, tout droit, 173. - Fem.
dreptă; pl. drepti, drepte.
Dres, s. m. lie (en parJant d'une
BauclJ), fard, 4%. - Pl. elresU'rl.
Drojdie, s. r lie, G38. II a fi pe droj
ela, vivre SilI' SOI1 Ieste, 538. II
a fi (�n dro,jtJii 'in cap, etre iVIE',
G38. Il drojdie, le rebut, ce qu'll
y a de pire, 538. - Pl. droj(Zi'l.
Drum, s· ?Il. route. cbemin, 40J.
� 34. 46;:. G03. 573. 57G. G8G. II
a scurtei din drum, diminuer le
chem in �L parcourir, 399. - Pl.
dnt1l!UT'I.
Drug, s. 1n. bane, baneau, 146·11
a se ţine drug dr, travailler
e1'arrachepied, ne pas q llitter
e1'une semelle, 146. II a o line
drug înainte, aller ele l'avant,
aller dl·oir. devanr. soi, 14,6.
DUP
Duce Ca), v. mener, couduire, 394.
533. II em parter, 169. II a duce
la [eredeă, l'envoyer coucher,
14R. il a duce la copriqi, cond uire
3. la ruine, 535. II il duce casă
cu, t.e nir ma ison avec, vivre
en bonne inteUigence avec,
8' entendre aVRC, 90.
Duce (a se), v· r. s'en aller, parti!',
18. 47. 76.87.96. 233. 245.2M;.
382. 401. 46 . 56311 aller, 14S.
le9. 232. 4,08. 589. 671. II a. se
duce cu, chaUSS81' des, 11U II a
se duce dracului, disparalt.re,
etre dotruit , 232.
Duqhenă, s. (. magasiu, 208. - Pl.
duqhcne.
Dulap. s. n. balancoire rotati ve,
105. ] 46. 395. II a întorce dula­
]Juri, chercher �L trornper, L05.
-- P J. dulapu?'!.
Dulce, ad;j. doux, 440. 441. [)oU.
538. 539. 540. «64. 671. II de
dtllce, gras (qui se mallge les
jours cJlj gras, 265. II luple dulce,
lait, 361.589. - 1<'el11. dulce; pl.
ilulcl, dulce.
Dulceţă, s f. COli firme, G40. G41.
5\)<!. /1 înghite (la) cluldtă, il boit
du lait, G-i-l. - 1'1. dulcele, dul·
cefu?·1. •
Dulclită, s. (. douceur, G(m.
DumlciL (a), 'V. 0l11iettel', J11Gt.Lre
en miett.es, G42. G43.
Dumica!, s. n. bouclle�, 543. - l' 1.
clu?J/.iwle.
DummJta, pl'. pers. vous, 299·
DumneQeu, s. ?J/,. Dieu, 49. 77.87.
88. 130. 2U9. 6'20.
După, l))'{jp· a prss, 3\). 101. 174.
J'J7. 222. 533. GiO. Gi8. 623.
654. II cI'aprss, 182. 395. II cJ'a­
pres, 8elol1, �2G. :344-.347. 389.
50J. 11 eontre, 265. II de: risre,
12. 164 2�8. 269. 287. �92. 426.
426 II h, au, 314. II ponr, 83. II
pOIIr de pe, de sur, 446. II dupâ
ce, non seulement, 90.11 după
C!tJn, se1011, 580. II clupa. cum,
selol1 que, 103. 334.34,6.388·11
d�tpă cum, de meme, Clue. 487·11
a fi Clt ochi'!, stâlpiii după ?lşe,
reg'arcler fix:ement derl'lere la
porte, 425.
Duplu (a), L Ung.] în a be a clltplu,
boire it credit, 459.
'Dupre, pnjp. e1';],pres, 223. 299.
[702]
702 -
(
DUR
Durmr Ca), v. [Ung]. dormir, 4.
Durere, s. f. douleur, souffrance,
(-;71. 672. 673. - Pl. (Zu.rer�.
Dus, aâj. parti-II a fi dus, qui a
ete, 245. - Fern. dusă.
Duş, s. m, douche, 543. Il il căpetrt
un. eluş, eprouver un desagre­
ment inattendu. 146. - 1'\.
Ilnşuj'/'
E, 3. pers. ind. p«, du verbe a fi,
etre, 10. 11.
Ea, 1Jr. pers. elle; passim.
Eal' adv. mals, Landis que, 592' II
de nouveau, 586. - Voir Ia1'.
Eaz, s. n. [Moul-] etang, 480.-
1:'1. eazuri. Ve\;!\ Iaz.
Eltin, (tel}. bon marche, 54G.­
Feru. eţiină ; pl. ef�'ini, efline.
Ei, pr, per». lui, a lui, 12. 174.
212.11 a elle, 253.
El, p1'. pers. il, le, lui; passi m.
EI, p1'. pers. il, le, ,ui, 36; l'assim.
Ele, pl'. 1)(1'8. elle,,; p;tssi ID.
�mL pl'. pers. me, 206. 252. 438.
Ene, s. 111'. m. Enee, 208.
EIJUre, s. ?n. [Ung.) Jievre, 50G.
-PI. epul·'i.
Ernil, (a), v. hiverner, 563.
EşI (a), v. srlrtir, 16. 62. 70. 7G.
147. 186. 233. 403. 422. 4GG.
FAC
Duşcă, s. f. [Mold.] gorgse, 543.
Duşman, aâ]. ennerni, 258. - Fern.
duş11!ancă; pl. duşlnan�, duş­
mance.
Duţă, n. rn. abreviation du dirni­
nutif de Alexanrtre, Alexan­
ell'utâ, 144.
461. 474. 491. 535. 547. 649.
/1 sortir, se former, 589. II sem­
bler, paraître, demeurer, 21. II
CI e81, batistă curată, etre 1'e­
cormu innocent, 21. 1/ i-a eşit
lmînza în !JaTbd, il a vieilli, 491.
" II eş� la cooruţi; etre comple.
tement ruine. G3fi. " a'i eşi în.
nninle, se presenter �I lui, 472. II
CI eş1. la ivelă, apparaitre, se
montrer a tous, 474.- Ve�H
a Ies),.
EşI, PI: pers. son, sa, [1 lui, [t elle ;
passim. Vc(Jl îşI.
Esle, s. ( s. [Ung.] creche, man·
, geoir, 146 .. - VeQI tesle.
�tă, iJnip. / Molel] VOiEI, 385.
Eli, Pl'. ]1CI·S. a toi, te, etc.;
pâssim.
Eu, ])1'. 11CI-S. moi, je; pflssim.
F
Făcăleţ. s· n. bâton qui sert n
remnerla bouillie de ll1als. 172.
543. II gol (acâleţ, nu comme la
main, 172. - PJ. (âcdle[e.
Făcălu! (a), v. redllire en bouiJlie.
II batl,re, 544.
Făcău, s. n. petit mouJin de mon·
tagne, 147. 246.
Face (a), v. faire, construire, r,reer;
p>tssim. II valoir, Il. 182. " f<tire
r!evenir, rcndre, 180 181. 182.
304. 334. 1/ traiter de, 1. 2. II
decrire, representer, 26. II n'l
!'<Ice câr'pă, le traiier p's que
pendre, 72. II a'l face ferj'cni[d,
le traiter pis que pendre; le
1,,,HrR. -14-9. II rasa nu face pe
le moine, 334. " t'eşmîntul nu
(nce pc om, l'habit ne fait pas
l'homme, J31. 432." a (ace CIt
ocM-u, cligner de s ycux, 438.
a (ace nodnr?, se emmeler, se
nouer, 9. 1/ eL {aee CCtsă cu, vivre
en bonne intelligence, 89· II a'l
(ace de, le foreer â, 635. II a face
înainte, avancer, 475. /1 eL ave a
('ace cu, flvoir flfraire avec, 118.
Face (a se), v. r. sa' faire, 3(ll, 1/
deveni!', 15. 211.295. 441. 4['".
520. 543.664. II venir, 2\3 II s'a
facut n6pte, Il fait nnit, 138 II
a i se face ac/,[t de cine-va, ne
pas pOllvoir souffrir quelqu'ull,
43811 a se (nee ghem, se pelo'
, -� --� -lor; II r>t1 I'nr·/) ,J.i'll.fC lp
[703]
FĂG
703 -
FER
jour se leve, 400. Il a se {ace
scară şi punte, Iaire fleche ele
tout bois, 365. II mt se pute face,
on ne peut pas faire, 301, II a.
se [ace cOllri(/, se pelotonner;
lnî11gTir, 535.
Făgad5i:i, s. n. [Unq 7 aubcrgr , [,()4.
[,44.
Făină, s. ţ'. farine, 131. :238. 207.
340. 544. 545. 546. 504. II i-a tre­
cut: [iiin« prin traistă, il :t
mange son p aiu blanc le pre­
mier, 545. II s'a spulber«: [ăin«
din cooată, il a perdu les avau­
teges qu'il avait , 545. Ii altă
/c'îină se -macinc'î (lcum la 111on/,
les temp« son t changes, ce
n'est plus la merne chose,
045. il ca [ăina o1'buluL, eparpillo,
S<iIlS cohesion. Sl'ms aucllnlien,
.54(j. -- P 1. fl.iinL
Fiîinelă, s. (. J'action de se pou·
dr!)r. II semonce, 546. -- Pl. fii­
ineli.
Falcă, 8. f. mâchoire, 6%. -- Pl.
fă7d.
Fălincă, s: f. [Banat],'de li\. a făI'':,
a greşi, i\. smiliti: faute. elom­
m::tge, 2fi9. - PI. fâlincL
Fântână, s /'. sOllrce, R2G. 500.
082. -1'1. /"întânc.
Fal)t, 8. n. acte, fait, 20. - Pl.
fapte.
Flî.ră conj. sans; passirn. II (Mâ
de, sallS, 61. 509. II (tin! ca, sans
qne, 666.
FlÎrămitură, 8. f. miette, 131. G4-7.
- PI tarâmit�t?'r.
Fărâ.Il'Iătură, s. (. miette, fi47. -
Pl. (ârâmăluri.
Farfurie, s. f. as�iette, 547. 548·11
pm"că calcă în ('ar(!l?'ii, il mar.
cho sur la pointe des pieds,
M8. - Pl. f(o'furi!.
Fărinll, s. (. [Bonatj, fnrine, 296,
- PI. farine.
Faşă, s. t: lange maillot (d'enfant),
147, 153. II nu mai eşti în (afjâ,
tu f1'es plus Uil enf<tnt, 147.­
Pl. (aşe.
FaşTe, s. j: []J[old.], lange, mai1·
lot (cl'enfant), 147,11 încâ din
făşk, des le berceau, 147. - Pi.
făşii.
Fasole, s. f. harirolc, 485.548. II nu
fi-e fasolea {i.b·tr1, tu t.e trompes,
G48. - Pl. fa.gole.
FKsulu, s. 111. [Gltenie], hancot,
5i8, - Pl. [ăsui,
FăsuIă, s, [, LUng], haricot, 291.
Pl. [tisulc.
Fată, s. f. fille, 2G6, II [aui mare,
pucelle, jeune fil le, n - 1'1.
fete.
Faţă, s. ţ'. face, visag e, 11. 12. 71.
147.11 aspect, 2G9.11 a âa pefa(â.
montrer, reveler. 46V, ii de faţet,
temoin, present, 485. - 1'1. (ele,
Fece. (a), '1). [Ung]. taire, J 67.
Fecior. s. ?I!. fils, enfant, 164-. -
PI. feciori.
Fedeleş, s. ?n. barrillet oval dans
Iequel les paysan mettent lour
eau, 549 II a 'llegâ ferleleş, le lier
fortsmon t, - Pl. [ciiclcşe
Fel, s .. n. espece, sorte, 48G_ II a­
fu.ngl în felul lut, tu fini" par­
lui ressombler, 397. _.- 1'1. (eluri,
Felenar, s. n. lanterne, 147. 14S.
- Pl. relenan
Felie, s. r: tranche, 54(). 1'1
felii.
Femee, s. f. femme, 208. Pl.
femeL
Femeie, s. f. femme, 8J. IG3. l�ll.
(j10 - 1'1. (emeL
Fiin, s n. foin, 110. u;:�. -- Pl.
fennd.
Fer, s. n. fer, 262.
Ferbe (a), '1). [Mnldov.] bouillir,
52- 448. 11 f,llre cuire, 657.
Fel'binle, ac{j. [Mold.], bouillanL,
587. - P 1. (C1'bin!i, ferbinte.
Feredeu, s. n. [M�{)lcl.] bain. 11 a
trim'ite la lercdeu, envoyer pro­
l11en81', 148. - 1'1. fej·edee.
*Feregea, s. f. manLeau pOlte piLI'
les femmes turq ues, 1"18.
Ferestră, s. f. fenetre, 81. 82.148.
149. 288. Iia asculta ICI, !iTcstm
altu·ta, homme tie rien, S,1llS
feu ni lieu, 149. - 1'1. rerest re on
fcreşti [JYlold.j.
Ferfeniţiî, s f. / Molel.] loquo, gue­
nille, 1I<1I1IO!I. 11 CI'1 (ace ferf'e­
nifâ, le gl'olldel'; le battre, 1 t}.\l.
- Pl. fcrfenifc.
Fer) (a), 1). g';ll'der, preserver, 77.
Ferl (a se), '1). 1', eviter, se lllerrer.
73-
Fericire, s. (. bonheur, felicite,
joie, 54. - Pl. ferici'ri.
FeriCit, aaj. heureux, 20G. - Fum.
ferici/el; [li fcriciţi, fcririt.c.
[704]
-- 704
FER
Ferit, adi. preserve, 159. - Fern.
[criiă; p!. feriţ'!, [criie.
Fertura, S. f. [Ung.], les paysans
appellent f'iertură tout met,
bouilli, qui Ile cont.ient pas de
viande, 551. - Pl. {ierturi.
Fes, s. n. tez, 14\:). 150. II a'i turti
[esul, faire honte, 150 - P!.
fesuri.
Feştell (a), 1). [.'Ilo/el.] salir, 31.
Feşlilă, 0. [, [Molâ.], moche, 150.
1[,1. 215, - Ve<JI fitii.
Fi (a), 1). etre ; passi 11l. II (("l fi
[rică, avoir peur. 249. Ilo fi
una ... o ţialta, c'est ceci... c'est
c- la, 4.14, 415, \1 a''! fi, lui sem­
b1er, 252.
Fidea, s. f. vorrnicello, 550.11 fi·
dea CIt apă, propre h ritm,
G50
Fideleş, s, n. [Bucoo.], mă.ne sens
que [edele», 549. -
Fie, 3-e pers. ,�ing. su�j. pl'. elt!
verbe a (i, soit, 'l u'j] soit, 428.
II meme, 609. \1 fie şi, q \J'il soit
merr.e, 184, Il fie cât de, Cjll'il
soit aussi, 54. 115. 259. (j07.
Fie-care, lJr. inel. chaque, chacun;
passim.
Fie-cine, pr. 'ind. n'importe 'lui,
un ehacun, 73. 74.
Fierbe (al, 1'. bouillir, 93. 429.
550.
FIere, s. f. fieI, bile, 672. 6'/3.
FIert, acU. bouilli, 548. II a făcut'o
fUrld, il a echoue, 550. II par'
cel''! f!ed, il est p:î.le; il n'a
pas d'energio, il ost abattll,
550. - Fem. fif"rtă; pl. I!er!i,
fie1·te.
FIertură, s. f. memo sens ([U'a
{ertu.l'â, 550. G5l. -- PI. {'icr[u1'e,
Fieşte-cine, p1·. p. n'importe qui,
74.
, Filigea, s. f. ve<}î {crrgea, 150.
Fimee, s. f. fMo/(l.j, rom mo, 84.
- PI. (imd.
Fine, s. n. bout, 361.
Fir, s. n. fiI, brill, ] 2. 13. 14. 284.
285. II grain, 602. II (lin fi1' în pt1-,
on detail, avoc soin, 284. 28fi.
- Pl. fixe.
Firidă, s. f. niche, 150. - Pl. fi­
?"irlc.
Fitil, s. n. meche, 151. II a'·! eltl
fitil, exciter, 151. - Pl. (itilu1'�.
FI5.mând. ((rZi. nni a faim. affame,
teRA
531. 551. 552. 553 554. 555.
586.- Fem. flămândâ; pl. flă­
mânqi. ţuimânde.
FIăman\!l (a), v. avoir faim, otro
affame, ot re pres se par la faim,
555. 5(i9. 586.
Fliş, (a face), cinglor, 217.
Fl6re, s. r fleur, 663.-Pl. florii.
Fluera (a), v. siff'ler, 561-
Flueră-baston, 8. m, un pas grand
chos>, 19.
Foc, s. n. feu, 40. G2 98. 160.
166 221. 27G. 282. 336. 395.
418. 423. 429. 456. 480. 5]6.
565. 62.8. 641. II mcsnd.e, 77.
II a clli (ac, mettre le feu, in­
ceudier, 82. 138. 232. Q33. II a
pune foc, mettre le fen, 8:,.
160. -- P!. focurr.
F6îe, 8. f. concl.er, feuille, 556.
- PI. [o),
F61c, s, ui. entrailles, vl"ntre,
309. II outre, vessie, 'J86. 487_
- PI, foi et (âlc.
Folos, s. n. profit, avalltage, 588.
II uti\ite, 168.
Foitea, s. 1/1. Foltea, 110111 proprE',
624.
F6me, s. f. failll, 173. S56. 5G7.
[;58. 509. 560. [;6l. iiG2. 568.
629. II fomca e cel mat uun u1,rcâ­
tm', Il n'e81. "auce 'lne d'ap­
petit, 558. II întîlnit f6mca cu
setea, c'est Lt faim 'lui epouse
la Roif, 562.
F6mcte, s. f. famine, 563. - Pl.
{vmete.
Forfă, ade. [JJIolel.] lllai habille
en guenilJes, 151. II f61'fii la
[jU/'(I, rnauvaise langue, 15I.
Fodec:\, (a), 11. taillader. II gronder;
bat.tre, 151.
Fol'iecătură, s. r coupure, 14.2. j ii2.
II semonce, rossade, 152. - PI.
forfecât�t1·e.
F6rfece, s. n. pl. cise,"ux, lGS,
F61'1e, adv. tres, 438.
Fragă, s. f. fraise, 563.- Pl. fragf.
Frâmbie, s. (. [Banat], reinture
de iaine, 152.- PI. frâmbi'!.
FrămlnHl (a), v. petrir, 518. G6"-.
565.
Frămlntătură, s. r. pâte (petrie),
439. 5(j5.-Pl. frărnîntăturf.
Frange (a se), 'i. 1-. se rompre, se
briser, 193. 412.
Frant, (tr(j. brisa.IITJet (rânt, ivrc
[705]
FRA
mort, 466.-Fem. [râmtă ; pl.
frâl1ţl, frânte.
Frate, s. m, 1'1' ore, 43. 123. 627.­
PI. fraţi.
*Frenghie, s. f. trocatelle, 397.­
Pl. fl·enghi'!.
Frică, s. f. peur, crainte, 249. 260.
II nici de [rică; du tout, 442.­
Pl. [rici:
Frigare, s. m. broche, 508. 565.
566. 663. II a'l pune in friqare,
le mettre sur le gril, 566.­
Pl. [riqâri:
Frige (a), v. rotir, 566. 567. II [ri­
ac-linie, avare, 596.
Frige Ca se), v. 1'. se ro tir, 51i7. II
etre attrape, 616.
Friguri, s. f pl. fievre, 36.
Fript, add. rot), grrllă, brule, 528.
534. 568. 610. 630. 635. 663.­
Fem. {riptă ; pl. fi'ipţi, fripte.
Friptură, s. f. roti, 566.-Pl. (rip·
lurL
Frumos, adj. beau, 116. 200. 2[,2.
f87. 659.11 bien, 226. -Fem.
[rumosă ; pl. frumoşi, frumose.
Frunte, s. [, front, 383. 474. II om
de frunte, notable, parmi les
premier>" 175. II a fi în [runtca
!Jucate/OI', avoir l'assiette au
belll're, tenir la queue de la
p081e, 4\17.-PI. frunfl.
7115 -
(JAR
Frunză, s. f. feuille, 278. 630.­
PI. [rumzc.
Fudulie, s. f. ostentation, pose,
475. 476. 641.-PJ. (udulii.
Fugi (a), v. fuir, se sauver, 452.
II fui]', 60. 220. 285. 312. 313.
389. II a fug'i de, fuir le, 111.
Fuior, 8. n. poigr.ee de chanvre
qui garnit le quenouille, tortis
de filasse, 271.
Fum, s. n: fumee 186. 567. 583.
Pl. fumuri,
Fund, s. n. fond. 152. 153. 340.
341. 342. 348. 349. 351. 354. II
eul, fond, 95. II a dat de fund,
il est au bout de son rouleau,
153. II a',! a« ele fund, le con­
naître EL fond, 153.- PI. funduri.
Fundătură, s. [, oul-de-sac, im­
passe, 21.-Pl. [undăiuri,
Funie, s. 1'. corde, 338 - Pl. junii.
Fură (a), v. voler, 155. 174. 210.
456
Furculiţă, s . .f. fourchette, G95.­
P 1. jurcuute.
Furtună, s, r. orags, tempete, 158.
PI. furtune.
Fus, s. '/1, arbre de couche, arbre
moteur, 234.-PI. fuse,
Fustă, s, f. jupe, jupon, 153.154.
II cotillon, femm'C', 154, - Pl.
fuste.
Găină. s. f. geline, poule, 238.
f\31.-Pl. gâin'l.
Găitan. s. n. sou tache, ganse, 134.
II acZv. ('omme sur desroulettes,
154.-PI. găitane.
Glaben, adj. jaune, 274. - Fem.
qalbe,'u; pl. galbeni, galbene.
Gălbinare, s. f. jaunisse, ictore, 36.
Găletă, s .. f: seau, 154. II barillet,
485. II tOTnă C�t yăU:ta, il pleut
,\ verse, 154,-Fl. găleţi.
Găluşcă, s. f. boulette, quenelle,
567. 568. II a înghif1' găluşca,
itvaler la pilule, 568.-'Pl. gc'i.
lusce.
Gând, s. n. l,ensee, idee, 552, G53.
II a'şi pune în gând, se fîgurer,
�36·11 a'l fi gândul, penser, 471-
(1 fi la un gâncl, avoir la meme
pensee que queJqu'ull, 46.­
Pl. gânduJ't.
G
Gândi (a), v. penser, 96. 282.
Gard, s. n. cl6ture, haie, palis­
sade, 62. 143. 148. 155. 156.
157. 138. 150. 160. 161. 162.
163. 154. 165. 166. 288. 324.
4J3. 434. G50, 651. II îl pa1'e
pa1'du pirleaz, il fuit comme
un der" te, 162. II a lega Za gaTd,
abandon ner, ne plus s'occupf'r
de, 162. II a'l legll la gaTd, le
tromper, se moquer de lui,
162. II sâ'l legI la gard să',! dai
fen, ii est Mte EL manger du
fain, 163. II il legat cânele de
gaTd, il Jl'", pas reu8si, 163. II
(1 pot1'ivit'n cu oiştea în gard,
il a fait lme sottise, il a mal
mlleule sou a:ffaire, 164. Ilfe­
eio)' dednpa gard, bi'ttard,164.11
rleslegcq, iCpa de la gur'd, ]'3-
conte ton affaire, 165.11 pa1"că
47
[706]
GÂR
� 706 -
GHĂ
',! a tăiat vita de la gard, il
est făche, 165. II a tl'ântit'o ca
baliga în gard, il a dit une
sottise, 165. II a sări peste gal"
(ZUj'i, courir apros les filles, 165.
II un sal'e gard1tri, etre un COl]·
reur, 165. II rădăcină de gard,
merde, 166.-PI. aardur).
Gărlă, s. ţ, riviere, 174.310.-1'1.
gâde.
Gâscă, e. f. oie, 408. 568. - PI.
gGÎ5ce.
Gâsi (a), v. trouver, rencontrer,
221. 222. 266. 272 293. 316. 325.
346.347.350.354.406.445.501.
502.572.
Gât, s n. con, 51. 339. 525. 593.
59(1. 629. il gorge, 4,3. 498.­
PI. gâtu,1'i.
Gata, od». pret, 61. 536, 647. II pret,
termine, 132. II tle.a gata" tont
fait, sans effort, sans peine, 632.
Gătă. (a se), v. n. [Ung.], se ter­
miner, Fie fini]', 188. 445.
Gătî (a), 1). preparer Ca diner),
568. 569.
Găti (a se), v. 1'. se preparer, 477.
II se falre beau, se parer, 166.
Hlil. II se tormine]', se finir, 188,
Gătit, od;j. pare, ntt.Jfe, 163.-Fem.
gătitâ; pl. găti!!, geltile.
Galll'ă, s, f. trou, 15!. 293. 4.54. 1:
\ troll de la tlerrure, 166. II rt
C'S1((li� lJe grtură, ne pas pouvoir
• rentrer Ghez soi, croqubr le
r,'I, marmot, 166, - Pl. gâur'l.
Găuri (a), 1) •. trouer, 563.
Găvan, 1'. n. creux (de la cuil­
lere), mo. - PI. gClvnne,
Geba (de), loc. adv. inutiJement.
ScH1S profit, 49. 139. 423. 642.
Ghem, s. n. ]JlJloton, peloto, 160.
167, II par'că''i molie de ghem,
lent GOll1me 11n tonue, 166. II
It se race ghem, se peJotonnel',
167. - PI. ghemu1·i.
Ghemotoc, s. n. gros reloton, ta·
pau, 167. - PL ghemo16cc.
Chetă, s. t: bottille, 167. 171. 192.
- Pl. ghete.
Chetă, s. f'. glaee, 446. 630. - Pl.
gheţurL
Ghiorăl (a), v. gT{)uiller, produire
rles sons, 1l4.
Ghiorghinil, F. f. georgine; fruit
ele J 'aub8pine, 621. - PI. ghior.
ghine.
Ghiveciu, s. n. sorte de pot-pourri,
olla podriela (plat), 570.
Glrliciu, 8. n. echappee, antrce ele
la cave, 168. - Pl. gârliciuri.
"Giubea, s. ţ, long vetement de
dessous, 168. 451.-PI. g!ubele.
"Glubeliu, s. m. porteur de qiube«.
II retrograde, 168. - Pl. qiu­
»a«.
Gligan, s. m. [Unq.] sangliel',505.
-P1. gligani.
Glod, s. n. [Mold«] boue, fange,
38. - PI. qloâur«.
Gog6şă, s. f. pâtisserie legsre, sorte
de pot de norme, 570. 571. 1\ Il
vinele go,!Joş-! cui-ou, lui conter
des bourdes : essayer de le
trornper, 571.11 des riens, des
.ueusongcs, 571. - PI. gogoşi.
Gol. adj. nu, 41. J 68. 169. 170.
171. 172. 274. 387.11 nu, non
meuhlo, 81. 170. II vide non ha­
bite, 73. 74. 554. II vide, 185,
313. 344. 381. 406. 410. 477, II
pur, sans melange, 448. \1 sans
rien avec. tout seul. 487. 551,1!
in pele golei, nu, 5G II a ,!Jof, a
ererlit, 459. II a în.r;hiti gol, ava­
ler sa sallVll (at rien d'autre),
G84. II a da dp (joi, denoncer,
!l1ontrer ce qu'i] a fait, r6veler
sa condnite, 172. \1 a se da ele
gol, se faire voir tel Cjlle ['on
est, 169. 172, li gol ca degetul,
nu eomme lfl. maill, pauvre,
170. II gol nap, meme sen,; llLle
le precedellt, 170. II Doi pislol
(puşcâ, şuşrtnea), mell1e sells
r[ue le prer;ec1ent, 170. 17l. Ii
gol chilug (fâcâleî, teeti), memfl
sens ([ue le prec8denr" 17:J
,în gol, Sdn� sLj(�GiB, 172.-l"i'em.
(lola,- rl. ga1, Fl6le.
Golaciune, s. f. [MoTrl.), nudite,
173. -PI. (folâciunf.
Golan, s. 1/1. gll8IlX, pMI Vl'e diable,
173. 196. - Pl. golcmL
Golătate, 8. r iMold.] guensailie,
1'73.
Gon (a), v. vider, 406.
Golî ta se), 'V. 1'. 'se vider, 348. 1:
tie deshabiller, 174.
Goni (a), v. chasser, 232.
Gospodărie, s. (. menage, 303.­
-- Pl. gospodi/l'ii.
Grăbl Ca), 'V. se hâter. se presser,
oi8.
[707]
GRĂ
/07
H1R
�rădină, s. f. jardin, 174. - PI.
1J1'ădini.
Grăl (a), v. parler, 236.
Grajd, s. n. ecurie, 174. 227. - FI.
grajduT�.
Grămăgi6ră, s. f. patit tas, 39. ­
PI. grănutg�6re.
Gras, adj. gras, 21. 172. 402. 571.11
riche, abondant, M14. - Fem.
qrasă; pl. graşi, qrase.
-Grau, S. n. bie, 545. - Pl. !Jrâe,
et griÎne.
Grăunţe, 8. n. pl. grains, 131. 238.
4l0. 544.
Grecesc, adj. grec, 497. 642. - Fern.
qrecescă ; pl. qrecesei, qreceece.
'GreşaIă, s. f. fante, 293 412. -­
P 1. g1·eşeli.
Greu. adj. difficille, malaise, 1fJ8.
159. 240. 537. 606. 616. 627.
desagreab!e, penible, 86. - Fem.
qrea ; pl. gre'!, grele.
Greu, aclv. diff.cilemeut. 313.
Grier, S. m. [Molâ], grillon, 375.
- P!. gried.
GrijI. (a), v. prendre soin, 341,
Grindă. s. f. pOl1tre, soli ve, Ml.
175. 176. II a pltne ochi'l în g7'in­
dr!, etre il, l'article de la m{\rt,
175. II a încrcsta în .lJrindâ, mal­
qLl::lr POUI' ne pa'> oLlblier, 170.
II a tâ!a tit grind(!, ne faire riell
qni va il le, 176. - PI. grin[Zi.
Gr6pă, s. f. fosse, 170.-PI. gropi.
Gros, adj. gros, epais, 260. 48"1.
583. - Fem. gr6sâ; pl. g)'oşi,
g,.6se.
Grozav, aei,}. t.errible, 41)/. - B'em.
9 ro.zavâ; p 1. g roz .!V�, g ;,ozave.
Gulerat, (lclj. qui porte un col,
II fier, insolent, 176. - Fem,
gltleratc'i; pl. guleraţi, quleraie.
Gmotu, S. m. ordure, 177. 228.11
furnier. 17'7.-- PI. qunoie.
Gură, s. [, bouche, 40. 104. 117.
120, 151. 207. 237. 240. 248.
253. 288. 303. 305. 462. 474.
493. 497. 543. 563. 574. 580-
sst. 582. 591. 597. 614. 663.
r'J64. 66;).671.11 ouverturo, 61. 272.
310. 341. 342. 349. 350. II g ueule,
138. II bec, 512 513. II a sc6te
din qură, dire, 471.
Gurgulată, s. f. cimetisre, 177.
Gurguiu, s: n: bout de la sandale.
(opincă). II a luci pe qurquiu,
chasser, 178.
Gllriţă, S. (. diminutif de gttl'â,
4{)2. - FI. quriie.
Guş ă, s, ţ • [Banat], con, 594. Ii a
'i pune Liruţurile la gttşâ, ne pas
lui donner il, manger, 594.­
Pl. quşe.
Gust, S. n. gout, 225. 440. 4%.
5:�9. 571. 648. II a ave qust, VOl1-
loir, avoir envie, 518. II cum
(i-e gustul, �I, ton gOLit, comme
il te plairait, 80. 648·11 a fi mai
CIt gust, <1-VOII' plus de golit,
eLre plus ag-reable, 495. - PI.
ql(.stu1'i.
Gust,I Cii), l'. g01)ter, 440. 441.
522. 539. 571. 572.
Guslare, s. f. gOLlter, 572.
Gustat, p. p. gOlite, 4Gel.
Guţă, 'J1. p. diminutif ele Georges,
(jo 1.
Gutuie, s. f. coing, 411. II a înghiţI
f}utUtlt, avaler la pilule, 572. ­
PL mitul.
I-I
Hai. intetj. allons, 474.
Haide, intelj. allolls, 331.
Haimana, s. f. vagabond, batteur
de p<1-ve, 607. - PI. ha!lItanale.
Haină, s. r vetement, habit, 5G.
58. 169. 178. 179. 180. 18l. 182.
183. 184. 185. 458. II haina nit
fi !Ce pc om, J'habit ne fait pas
le moi ne, 181. II haina fo,ce pe
om, la belle pliltne fait le bel
oiseau, 182. - Pl. haIne.
Halal, s. n. profit, 627.
Hambar, S •• //1. magasin, grangr,
185. - Pl. hambare.
Hărănl, (a), v [Ung.] nourrir, 592.
Hartie, s. f'. pa[>ler, 483. - PI. hâ1·tii.
Haţmaţuchi, s. f· cerL,uil, 4GO. II a
lIIânciL haţmnţ,(chi, etre attrape,
450.
';'Hel'ctisi, (a), v. salum', 293.
Herghelie, s. f'. banl,s, 518. - Pl.
herghelif.
Hiii! inte?j. oh! 406.
HlrlJ, s. n. tes5011, tet, 77. G24,
[708]
- 708
HÎl1
573. 574. 575. 576.1I1'îde hîlbul
de ciob, la pelle se moque lh
fourgon, 574. II îmi iJici hî1'b, îF
rJic ciob, je te traite comrne
tu me traites. 575. II a fi hîrb,
etre brise, 576. - Pl. hîrburL
Hlrzobat, ad:i {1Ylold.J perce, 262.
II a fi opincă hireobată, etre
un rien qui vaille, un pas grand
chose, 263. - Fern. hîrzobaUi;
pl. hîrzobatr, liir zooate.
Hodor, bruit, 305.
Hodorog-trnnc, inierj. patatras, 237.
Hodorogl, (a), v. sonner la feraille,
237.
Hodorogit, adj. abime, detraque,
237. 248· - I'ern. hodm'ogil(! :
pl. hodorogiţi, hotloroqiie.
Hodoronc - tronc, inier]. pat·,; 1· ,',
237.
Hodorosc·trosc, -intelj. [Ung], pa­
tatras, 6G8.
Hogeac, s. n. {]JIold.]. tron de fu·
mee, chemlllee, 185. - Pl. ho­
gec;,ct!l"t.
Hogeag, s. n. [Mold.] trou de fu­
mee, che111inee, 186. - Pl. ho­
geogur'l.
Hop, inter}. hop, 45l.
Horn, s. n. [JYJold.] tuyau de lit
cheminee, 186. II abia a eşit din
horn, c'est UII morveux, 186.
PI. hornuri.
lEl1
Hoţ, s. m. voleur, 201. 47B.--Pl.
hOl!.
Hoţie, s. [, val, Iarcin, 473. - PI.
hoţi?.
Hotar, s. n. limite, finage, 144.
II septe hotare, de loin, 144, ­
Pl. hotare,
Hrană, s. î- nourriture, 576, - PI.
hrâni.
Hrănaclu, adi. [Mold.] vorace, 576.
- Fem. hrânacle; ])1. hrămuci;
hl'ănace.
Hrănl Ca), �,. nourrir, 576. 592.
Hrănl Ca se), v. 1'. se nourrir, 5'(}.
m7. II a .'6 lran» cu vînt, vivre
ele l'air du temps, 577,
Hren, s. n. raifort., 577.-Pl. lir« ..
nurL
Hrincă, s. [, [Ml)ld.] tranche de
mămăligă, 607. - FI. hrincL
Hrlştl, intc1:j. ou;;t, (tir el' vive­
ment), 221-
Hristos, S. pl'. Ohrist, 464.
';'Hudiţios, odj. {Mold.} qui daune
sur la rue, 288. - Fem. hudi­
{'!6să; ];lI. hudiţ'Loş'L, hudi{lose.
Huştii, s. f. pl. [Molel.] son ClUj,
a servi h faire le bol's, et que
1'on emploie ensuite; comm(!;
fennent, pour faire un aUlre,.
borş, 577.
1
I et '1, â lui, 8. elle, SOI1, sa;
passim.
1, paUl' este, est, 530.
'1, 171'. rei. le, 278,1\ ies, 274.
'1, .'J·e pers. sing. du verbe este, est,
10. 38. G2. 58. 59. 70. 77. 78,
81. 84. 9U.113. 132. 144. B7.
166. 178. 186. 202. 203. 207.
224 226. no. 240. 209. 303.
339. 349. 355, 3t\0. 422. 431.
411. 451. 484. 532. 550. 552.
553. 5a8, 590. G08. 609. 629.
038. MO. 640. 677.
'1, paul' vei .2·c pers. sin.q. elu verbe
a vOI. 5. 441. 444 445, 016.
Ta, intel}. allolls, 523.
Taca, s. f. collet, col. !I a 'i 'rt!lJe
-racaoa, insister vivemellt au­
pres de qnelqu'un, 186.
Iad, s. n. enrer, 7(;.
Iar, adv. et conj. mais; passim,
II tandis que, 173. 381. 475-
o Fi40, II de nouveau, 92. 616.
Iară, adv. et conj. tandis que,.
o 173. 309, II de nouveau, 298.
!arăşl, con}. ele nouveau, 395.
latac, s, n, ch,\lJ1bre a coucllGl',.
187. - PI. 'ktlc(Cu,l'i.
Taurt, s. n. lait caille, 577.
Iar, s. n. digue, barrage, 480. -
FI. iazw·i. Ve<;ll, eaz.
Ibl'iam, s. n0111 propre, 43.
Ibrişim, s. n. fiI ele soie, so;e torse,
187. It CI ''1 trage un ibrişim pe
la 1/00',. faire allLlsion 8.; gron­
der, 187. II 'merge luc1't! ibrişim,.
l'"ffaire va comme sur des
roulettes, 187.- PI. ibrişillmrr.
Ibrişin, s. n. [Mol(l} fii de soie�
soie torse, 187. -- VaiI' il,rif·ill11.
[709]
ico
�conomisi (a), v. econornlser, 340,
342.
Icre, s. [, caviar, 578. II a umhli:
după icre Vel·�n, tenter l'Hl1POS­
sible, 578. II a spune icre ve?'!)'!,
faire des contes ti dorrnir de­
bout, 578.
.Iee, s. 1'. chemise de paysanne,
188. II ca ieea de sacră, pret;
mal fait, 188. II ca o î-!e fără bi­
eărs, chose non terrninee, in-
o complete, 188. - Pl. î·!.
Iăpă, s. f'. jument, 165.518. - PI.
o iepe.
Iepure, s. III. lievre, 304. 4:l2. 488.
.0 - Pl. iepuri:
Jerbă, s. f. herbe, L42. - PJ.lCI·-
buri,
lernă, s. f. hiver, 92. 122 - PL
o Hwni.
Ieşl (a), v. sortir, 15. G67. II a 'teşi
înainte, venir a la rencontre
df'. 47<l. il a ieşi arm'ă, sortir,
649. II 1mde o ieşi să icsă, ad­
vierme que pouna, 415. 416.
o - Voi1' a eş't.
restimp, adv. cette annee-ci, 591.
Igrasie, s. r hUll1idite, 189. II a
ave igrasie la cap, etre sot, to·
A que, 189.
IT, pour vd, 2-e pers. si.ng. du verbe
a w't, 1"0.
,Îi, pr. pel's. a lui, ti eIle, son, sa;
, passJm.
Ii, 3·e pers. sing. du verbe a fi ;
est, il est, c'est, 38. 58. 77.91.
205.387.417. 4H. 465. 5'i2.588.
fie, s. f. chemise de paysanne,
A 188. 189. Voir ·iee.
II, pl'. pers. lui, 10; passill1.
Ilie, s. 11 • .iustaucorps; manteau
• tres·10ng, 18\).
Imbăia (a se), v. se baigner, pren­
, dre nn bain, 1t>.
!mbăta (a), v. grisor, 447. 578.
Imbe!a (a se), v. r. se griser, 45�.
454. 471. 472. 578. 579.
ImbC\arc, s. (. ivresse, 455. G79,
- Pl. îmbClări.
imbătr1\nl (a), v. vieillir, 430.
Îmbrăca (a), v. mettnl (un habi!),
5l. II mettre, se vetir de, 178. ii
emporter. 424. Iillahiller, ve­
ter, J 89. II a 'ÎmbrâcI1 UŞct, 8',on
A aller 42J.
Imbrăca, (a se), v. 1'. s'habiller,
14'::' 180.
hiT'
Îmbrăcăminte, s. [, vutemeut, 1 �U,
- Pl. îmbrăcăminte.
Îmbrăcat, adj. habille, 14'1. 145.
171. 189. 190. 191. II îmbrăcat
pistol, nu comme la uram, 171.
190. - Fem. imbrăc.iiă ; pl. îm­
brăcati, imbrăcate.
Îmbroboin (a), v. emmitoufler,
envelopper la t ei,e d'un fichu,
19J. 1D2. II ct 'l imbrobods,
l'entortiller, 191.11 a imbrobodit
treba, ii est bien dans ses af­
faires 19:1.
Îmbrobodit, ad]. la tete couverte
·\'un fichu, 1\)2. Fem. imbro­
bodită ; p]. îlllbmbodiţI, imbro­
bodite.
îmbuca (a). v. manger rapidement,
mall ger g]ouLoJ1nemenL 579.
580,581. fi mettre dans la bou­
che, 581. I cât ai îmbnccl odată,
=n un cltn d'oeil, 580. /1 nic; cât
a·t îmbucic odntă, rietl, 580.
Îmbucătură, s. r bOLlchee, 580.581.
582. - Pl. îmbucâtw''L
Îmburda (a), v. [Ung.] ren verser.11
îI îmburd.at cu lCgănul, il est
, toqne, 20[,. .
Imburda (a se), v. 1'. [Ung.] sn
, r'"n verser, etre ren verse, 159.
Imi, pr. pers. it moL mOll, me,
pour moi; passim.
!mpărtl. (a), v. se partager, 431.
Impătura (a), V. laife �es bagages.
plier. II a o împ âtu 1'11 , p1'endre
sos cliqlles oc ses claqllos.
s'enfu:r, 192.
Împerat, s. m. empereur. 77. 4n.
, 461. 4.71. 4;2. - PL îJl1pcra!·!.
Impih:Ltese, ati}. imperial 474. -
I<'UIl1. 'Îl1IjJerătcscă; pl. împel'â­
, tesd, împerâtesee.
Impodobi (a), v. omer, embellir,
387.
împrejur, prep. alltom, 161.
Impreunil (a se), '1'. 1'. VIVl'e ellsem­
, bIe, r:;'unir, SA n�.ioinclre, 50U.
!mproptl (a), 'V. [Ung.] repare1', ] 6U.
lm�rurnut, s. 11. emprunt, 431. l'
pret, 601. II a credit, G44. /1 luat
împrnmnt, emprunt6, 43]· - Pl.
, împ1'umulzwl.
JmprumuliL (a), v. preter, 390.
lmprumutare (cu), it credit, [j·j.4.
Împrumutat, af�j. emprlll.Le, 11)2.
�83. - Fe!!;. �illpl·wnutnt({ .. ]II.
'J1J/nl'II111'1,fnfl '1 '1I'Y11'IIH1,,1 "Jn
[710]
IMP
710 --
INC
Împunqe (a), t'. piquer, 192.
Impuns, adj. pique, 671. - Fem.
, impunsă ; pl. im,PUl1Ş�, impuns».
Impuţr (a se), v. r, se găter, 612. il
s'a împuţit b1·ânza, leur amine
, est iompue, 490.
In, p1·Cp, en, dans ; pnssim. II a,
:'11l, 22. 33. 47. 50. 51. 59. 74.
202. 207. 224. 22c. 240. 247.
250. 203. 266. 279. 298. 305.
311. 321. 361. 366. 3PB. 405.
426. 444. 533. 566. 607. 608.
627.656. \1 eno avec, 273. II avec,
entre, 312. II dans, vetu dp,
179. II en, faite eri, 81. \1 sur, 3.
21.38.49.86.98.128. 135. 160.
175. 176. 200. 230. 275. 2/7.
278. 2î9. 291. 292. 30/1. 312.
317. 321. 368. 370. 395. 3%.
398. 444. 474. 503. 573. 575.
586. 655. [ţ le, 483. 548. II pom,
20. II a fi tare în brăcinar, avoir
de quoi, 30. II a îw ăpe cu calm
'n portă, ne pas avoir la te' e
plus grosso que la larg eur de
la porte, 41.11 a strînge în ba·
lamale, tenir en bride, 17. II a
da cu căC'lula în grindci, .ieter
son bonnet au plafonrl (etrA
ivre), 49.11 înpelea g61ă, nu, 55·11
î'F slob în cutan/mel. il n'ose
pas, il est faible, 0l. II a slr-înge
în ctlrele, tenir en bride, 141·11
a dei cu picion! în dOn1ţă, re­
pousser du pied le baquet,
145 II lână în lânâ, tout laine
(sans melange), 203. II 'i a su­
flai în lumînare, (il lui a eteint sa
cbandelle) il s'est moque de
.lui; il l'a tue, 214. II a iOV1, in
mânecă, donner dAs coups de
bâton dans l'eau, 220. II (�'l
pune în 11·aistâ, le metre de­
dans 410. II pune'o în tmistci,
met le dans ta poche et ton
mouchoir par dessus, 411. II
p'în, a travers, 70. 81. 1\ în g07,
sans succes, 172.
Inăcrl (a se), v. i'. s'aigrir, suriI.
II s'a înăcj·it ca borştll, cela va
mal, 481.
lnainte,p1"(}p. devant, 147.11 avant,
174. 213, II au devant, 472. 1\ (1
o ţine drug înainte, aller de
l'avant, 146. II a face îna'inte,
passer devant, aller, 475.
. . '-'---��+ "(V7
Înălbit, o eZi. blanchi, 2/3. - Fern.
'il/ălbitii; pl. înălbit!, inălbite,
Inalt, odJ. eleve, 412. - Fern. inol­
tă , pl. înalţi, înolte.
InăI\a (a se), v. T. monter, s'elever,
193.
Înăuntru, od'/:. dedans, 558.
Încă, adv. encore, en outre, de.ia,
davantage, au 1110111S ; passim.
II tout ele menie, 91. 258. Il
incă până nu, avant ele, 569.
II aussi, 537.
ÎncăI91 (a), v. rechauffer, te nir
chaud, 387.
Încăll!l (a se), r. r. se rechauffer,
374.
lncăldlt, or1;j. rechauffe, 526. ­
Fern. încâ/g,ită; pl. îl1Cdlg,it�,
ineăltlitc.
Incăleca' (a), v. enfourcher, 3'12.
Încălţa (a), v. rhausser, 192. Il CI
încălţa pe cine-vo, le tromper,
le battre, 192.
Incătţă (a se), v. 1·. se chausser,
193. Il a se ineălta Ctl cine-va,
s'embarasser ele Ljuelqu'un,
193
Ind,ltal, ar1;j. cbausse, '143. 144.
171. 192. 273. - Fem. încăI­
tntci; pl. încăl!a{�, îneciltate.
Încăpe, (a), 'o. Fntre]", pouvoir.
entorer, 349.543.11 passer a tra­
vers, 41. 42ti. II eontenir, 65. II
nuîncapepeuşă, c'est un ge,mt,
426. II nu'l încape cămaşa, il
est inquiet; il est accable,
ele travaux, 65.
Încăpulat, adj. [Mold.], remonte,
(en parlant de bOttASl, 116.­
Fem. încc"iputatcZ; p1. încăputatl,
încâptltate.
Încât, adv. que, 438.
Începe (a), v. commencer, 133.
340. 349. 5(;5. 595.
Început, s. n. ctebut, commence·
111 f n t, 381. - Pl. 'inceputu1''[.
Încerca (a), v. essayer, faire l'essai
de, 3I.
Incerce lai, etilJ: qui a des boucles
Q'oreille�, 555. - Ji'em. încerce­
latâ; p1. încc1·celaţ'l, incer-celate.
Închega (a), v. congeler, figer·11
1 'ncMgă nUllla-l aşa, il ment,
582.
Încheia (a), v. [Mold.], ci ore, ter­
miner. II a încheiet'o, il y a
l·�nr.n(·A .':"')7.
[711]
7]1 -
ING
Închide (a), v. fei mer, 174. 421.
422. 471. II enfei mer, 382.
Închina (a), v. boire il la sanie
de quelqu'un, 1)82.
Închina (a), li. 1'. prier, 503. 504.
Încinge (a se), v. 1'. mettre sa te­
int ure , se ceinturer, 193.
lncinqătâre, s. f. ceinture, 194. -
Pl. incinqetor).
lncol\1 (a), v. acculer, mettre au
pied du mur, 194.
Încrede (a se), v. 1'. avoir confi­
ance, 59. 60.
lncreslă (a), v. enc oc her, Iab e
une entaille, 176.
Încuet6re, s. j. serrure, 100. 194.
- Pl. incueior).
lncunjură (a), o, tourner ani om,
Jaire un detour, 173.
Incurca (a), v. meler, emmeler,
269.
Incurcă (a se), v. 1'. s'embrouiller.
s'em barasser, 365. II se n elsr,
272.
Îndată, adv. de suite, 2:17. :;99.
439. II 111tmaHndată, a J'instnnt,
RaIlS iarder, ; 65.
Îndesa (a), v. enfoncer, tirer, 44.
Indesa (a se), v. 1', se bourrer, se
1'emplir, 505.
Îndo) (a se), v. 1'. se plier, 369.
Indoit, adv. doublement, 454.
Îndrăsn) (a), t·. oser, 557. 558. 646.
Îndrepta (a), v. diriger, onelJtu,
:234.
Îndrugit (a), v. fileI' grossiere­
ment. II a înd'rug{L ca 7a 11101'17,
dire des riens, 236.
Îndulc) (a se),·v. T. s'adoucir, C64.
II a se îndulci, la caşcaval, a voir
HOP de pHilentions, 515.
Inel, s. n. fl.IllleaU, bague, 194.
367.11 tras ca pn'n ?'nel, minte,
svelte, 194. - PI. inele.
înfăinâ (a), v. couvrir de farjn8·11
, battre comme pliitre, 547,
Infăşâ (a), v. emmailloter, 195.
înfige Ca se), v. r. se planter, s'en-
foncbl', 278.
Înflorilură, s. f. dessin, 385. - Pl.
înflorituri.
Înfulica (a), v. f JJ1oZd.] devorer,
A manger avec avidite, 598.
Jngăla (a), v. fagoter.11 g:onder,
195.
Îngana (a), v. rire, se moquer de,
(-i21.
IN'}
Îngheţată, s. f. glace, 483. G82.-­
A Pl. inght{ate.
Inghi!) (a), 1). avaler, engloutir,
devorer, 411. 513. 039. 541. 567.
568. 572. sso 583. 584. 585. 662.
II a i11gh* cu noduri, desirer,
584.11 a înghi{� în sec, desirer,
585. II {I înghii� şi W OI hii, de­
sirer, 085. II a'*-I îngh'iţ1, limba,
se lecher les Iovres, 585. II a
înghift ne-mesu cat, avaler de
travers, 585.
înghiţitură. s. f. bouchee, 585.- Pl.
• înghi (iluri.
Jngrădl (a). v. enclore, cloturer,
195. 196.
ÎngrădI (a se), v. r. s'entourer,
, 196.
Ingrijl (a se), v. 1'. se premunir,
• se precautionner, 122.
Ingusl, adj. etroit, 188.-F6m. în­
gttstă j pl. î11gU:;tl, înguste.
Inimă, S. ţ'. CCDur, 93. 205. 462.
WO. 539. 660. 677. II de inimă
rea, de ch agrin, 579. Ii de inimă
Imnă, de joie, de contentement,
579. - Pl. inimi.
Inimă, s. r ventre, estomac, 671.
672. 673. - PI. inimi.
Înneca (a), v. noyer. 455.
Innecare, s f. etouffemellt. [80.11
cu înntCa1'e, difficillement, 493.
-PI. innecăd.
Înnegr) (a), v. noircir, relldre noir,
3138.
Innoti! (a), v. nager, 675.
Insă, C01?j. mais, cepel1dant; pas-
s;m.
înşela (a), V. tromper, 2G9.
Inşela (a se), v. r. se tromper, 299.
Insela (a), v. etre altere, a voir
soif, 586.
Insetoşa (a), v. [Tmns], MIe a1-
tere, avoir soil', 580,
înşl, s. pl. gens, 24.
Insurat, S. n. [JJio/d.] mariage, 639.
642.
ÎnsurăI6J'e, s. f'. mariage, 638.639.
- PI. inSU1·ălor'!.
înlâlu, acU. ord. premier, 646.­
Fem. întâia.
Întalu, adv. d'abord, 69. 174. 227.
283.
Inţelege (a), v. comprendre, 149.
înţelege (a se), v. 1'. s'entendre,
• reconnaître, admeUre, 138.
Intelept, odj. sage, intelJigent, 5(;9.
[712]
iN'l'
712 -
IŞL
577. 647. - Fern. înţeleptă; pl.
, înţelep{i, înţelepte.
Inţepă (a se), v. 1'. s'embrocher,
, se piquer, 157. 277.
Intllnl. (a se), v. 1'. se rencontrer,
562.
Înttmplă, Ca se), v. r. arriver 325.
Întinat, ad}. crotte, tache de boue,
309. - F'etn. întinată; pl. in­
, tinaF, întinate.
Intinde, (a), v. etendre, :l57. 338.
II tirer, allonger, 8. 250. 262.
293. 356. II a întinde mese cu,
faire npaille avec, etre bons
amis 654.
Întinde, (a se), v. 1'. s'allonger, 8.
313. 6G2. II tenter au dela de
ce qne I'on merite, ou de ce
que I'on peut, 387. 51G. II a se
întinde la caşcaval. avoir trop
, de pretentions, 515.
Jntinge, (a) v. trernper, 491. 587.
Intins, adj. dresse, 647. 651. II pe o-
ecarii întinsă, sur une grande
echelle, 366. - Fern. întinsâ;
pl. întinşi, întinse.
tntola, (a se), v. 1'. [lIf.ehedin{'i], se
nipper. II s'enricbir, 196.
înţoli, (a se), v. 1'. se nipper. II s'en
, richir, 196.
Int6rce (a), v. tourne!', 419. II re·
tourner, mettre a l'envers, 1O::l.
437. 567. II faire tourner, 395·1!
a înt6rce chichi{e ş'i dulapt/d,
essayer de tromper, 105. II a' şi
înt6rce mantaua după vînt, ch:m·
ger a tout vent, 223. II îşi -(n­
t6rce :'Iuba elupâ cwn suflă v·in·
tul, meme sens que le prece­
dent, 1)88. II a înt6rce pe dos, re·
, tournel', 124.
Int6rce Ca se), v. r. tourner, :247.
II revenir, 25. II 8'en retourner,
235. II s'a întors crângul '/IIol·ii.
les telllps sont ehanges, 133.
II s'a intors r6tl', meme selJS
que le precedent. 338.
întră (a), !'. entrer, 15. 75. 1?'8.
15G. 334. 422. 461 L170. c03.
504. 557. 558. II tie retrecilJ,
, rentrer, 377.
Intre, pTCp. parTId. entre; passim.
, II au 111 1] ieu de,5G2. II dans, 425
lntreb:\ (a), v. demander, ijl1estion'
, ner, 40. 125. 379.
Intrece (a), v. clepasser, smpasser,
45G.
Întrece (a se), v. 1'. dcpasser, les
bornes, 446. 4<17.11 a se întrece
în apă rece, devenir im pert,i­
nent, 44,6.
Întreg, ad). entier, 258. 5:28. 529.
G58. - Fern. întregCi; pl. inireqi,
• intreqe.
Intru, prep. en, dans; nassim. II de,
44. II avee, chausse de, 274. II
într'insn, dedans, en lui, 368.
661.
Întuneric, s. n. obscurite, tenebros,
212.
!nvell, (a) v. couvrir, 3B7.
Invell (a se), v. 1'. se couvrir, 196.
, 107.
Invelit6re, s. f. couverture, 196.­
r 1. în celito ri.
Învelit, adj. enveloppe, sene, 274.
- Fem. îrwelitâ; pl. 'bnveliţi,
tnoeliu,
Învăţă (a), v. apprendre, 473. II ap­
· prendre ă, habituer a, 625.
Invăţă, Ca se), v. 1'. s'habituer,
, S"\Ccouttumer, 143. 145. 473.
Inveţat, acU. habitue, 144. G88 -
Fem. învr!tatâ; pl. înveţaţl, in-
• veţate. •
lnveţătură s. f. lecon, travail paUl'
s'lIlstruire, instmction, 638. ­
PI. învetătul'e.
Învll'li (a) v. faire, tom'ner, 81·
566.
Învlrtl (a se), v. 1'. tourner sur
soi-meme, tomner, n23. 563.
Ion, s. m. Jean, 245. 607. 638.
10niţă s. m. Jeannot, 19B.
Ipingea, s, f. mantea\) paysan (paUl'
la pluie) sans manche et avec
capuchon, 197.419. - PI. ipin·
gele.
Iplngea, s. f. me111e sens CJne le
· precedent, 197. - Pl. iptngele.
[s, S-c pers. pl. de a fi. [Molcl.,
Ung., Banat] sont, 179. 2fiO.
!şi (a) v. sortir, G4.
[Şl, pl'. per. fi, soi, it lui, it elle,
pour soi, ::lon, sa; passim.
*Islic, s. n. bOllllet de fourrure,
qlle porta1!mt les boyards,
197. II (t 'lcâle,i pe coIful işlicnlul,
lui mareher sur la queue (le
fache]'), le contreGarr8f dans
seR entreprises, 197.·- Pl.
i8lice.
'Işllcar, s. m. retrograde, iL idees
arrierees, - Pl. iilicar!.
[713]
IS.M
Ismene, s. f. pl. calecon, 62. 63.
198. 199, 4.55.1/ uşor de ismene,
mau vais sujet, 199.11 cu isme­
nele pe bel, sans-culotte, ] 99,
Isprăvl (a se), v. 1". finir. se ter­
miner, 66. 249.
:Istov) (a se), v. 1', s'eteindre.Bâ.
fti, pr. pers. te, ton, a toi, POUl'
toi; passirn.
Jiqănfe, s. f. animal, bete, 56l.-
Pl. jig(mi'l.
Joc, s. n. danse, 460.-PI. jocuri,
Joi, s. [. Jeudi, 178.
Jos, ad], bas, 175. 318. 319. 3'20.
364.11 ma'b [osă, inferieure.d Lz.
Fern. jasă; pl. [osi, iose.
Jos, adv. en bas, 73. li in jos, en
bas, 175. 364. 412. 1/ pe jos, �L
terre, 310. II cea mat de jos, d'en
bas, 412. II de ioe, de par terre,
412. II a se cl(L jo<, descsndre,
283.
LÂN
lubl (a), v' airner, 5.t, 477. 631.
lutt s. n. cuir de Russie , II a re·
mânc iu/t:de, ne pas avoir de,
199.
Iute, aâ). rapide, 323. - Pem.
iute; pl. infi, iute.
Ivan, s. n. Jean, 463.
Ivelă, s. f. apparitlOl1·11 a eşi la
iodă, se montrer, 474.
J
Juca (a), v. danser, 613. II jouer
397.
Juca (a se), v. 1'. jouer, 397 398.
Judecă (a), v. juger, 389.
Judecată, s. [, [ugernent, enten
dernent, mtelligence, 307.­
PI. ,judecăţi.
jug, s. n. joug, 504. - Pl. jttgU1''i,
Jumătate, 8. f'. moltte, 184. - Pl.
JumătăţI.
Jupăn, s. m, maître (ironiquement)
43. - Pl. jll.pânI.
L
'L pl'. per. le, 1 ui; pa8sim.
ta, p1"l!}J. �L, au, aux; passim. II
vers. sur, 28. 81. 37. 93. 123.
14(1, 243. 607, II chez, 9:J 202.
282. 306. 360. 437. 450, 624.
629. II ;;OllS, 292, II a, dans, 159.
189. :299. 534. II pUlIr, 213, II en,
59, 101. 122. 2U, 210 . .J-SG,
579. 1/ cle h de la pan de, 43.
il ia ce, oi], 415.11 des, 527. II
a fi la ttn gâl'ld, avoir la meme
Jdeo, 46. Ilie, 123.11 la atnea�/Î,
en plein ,iour, 316.11 înghite la
dulcilâ, il avale des confiwres,
541. Iii de ZII, dfl. 237.
li!. (a), v, laver, 1\:10. 200. 3JG.
Ut (a se), v. 1'. 8e laver, HHJ. 200,
Lacăt, s. n. cadenas, 201. - 1'1.
lacăte.
Lăca!, S TI, cadenas, 6[i1J. G51.-
Pl. 7ckale. '
Lacată, s, f. f Mo7el.}, caden<1s, ng.
101. 201.
Lacom, adj. glol1toll, gommand.
ins,ltiable, 5HI). 587,-Felll. la·
comă; pJ. lacomi, Lacome.
lăcomesce, udu. a videmen t, 579.
Lacră, 8. f'. coffre,201.-Pl.lacre,
Lăcrăma Ca), v, pleurer, 518.
Lacum, adi. [llfolel.] glollton, vo·
ra(;e, 086. ]<'em. lacltmă; p \.
Irnwni, lacume.
Lada. 8. f. caisse, coffre, malle,
201. 202. 203, II ce e pe dînsul
şi in ladă, il ror�e tou te sa
fortune sur son dos, 201. Ii
laela lct mine, şi che'ia la tine,
etre a la mel'ci de qLHllqu'un,
302. il a nu ave ladd cu cme·vu,
vivre en mallvais tp,rme avec
qlleJqn'nn, 203. - p\. lâ(7f.
Lae. wlj. f. fIlmUlI), Iloi!', 204·,
LaiFL, s, f. [Molel.] banc, 20;;,-
1,'1. lnlte,
ULmae. 8.' f. citroll, liS?, - 1'J.
lâmr'd,
Uln1î, s, f laine, 203 2U4. II lânâ
'n lânâ, per în per, bon net
l)hwL', blanc bonnet, 203, ii nu
]J(ite purtli lâna sa, c'est 1:1,
mal'CJuis de Oarabits, 204, ii/ace
din lână llle. lânii alM, il vous
ferait voir la June en piei li
.iour, �04. -- PI, lcîne.
[714]
LÂN
-- 714 -
LIN
Lângă, oii». auprss de, 161. 382.
434. 536. II aupres, 50\-). il pe
lângă, aupres de, 234. 587.
Lanţ, s. n: chaine, 204. II a se ti11C
lanţ, saus interruption, 204.­
P 1. lanfurt.
Lapte, s. n. lait, 532. 587. 588.
589. 590. Ii lapte dulce, lait,
561. 589. II lapte acru, lHit caille,
590. II lapte covăsit, lait caille,
591. Ii îi în1)ctat ca 11) cîţa la lapte,
il a pris de mauvaises habitu­
des, 588. 111June st1'O.ie mâfct la
lapte, recevoir l'ennemi dans
la place, rJ�8. II a fi un papă·
lapte, un sot, 589·
Lăpt6să, adj. r. bonne laitiere (en
parlant d'une vache, etc.) 145.
- PI. lăptose.
Larg, a el). large. II grand, 74. II cu,
mâneC'i la1'g'1, it bras ouvert s ;
avec impatience, 220. - Fem,
la1'gii; pl. larqi; la1·.(JC!.
Lăs�, la), v. laissl?J',116. 226. 231.
2,(0. 316. 356. 363. 400. 463,
4,f16. 536. 640· 647. 653. 656,
IllaissEer, abfll1donner, Cjuitj er,
198. 327, II permeUre, 279 280.
II a Iăs(J. el'in, lâeher la, 91. II
faire naître, produire, 432.
Lat, a doi. lfIrge, plat, 184. 188. 218.
La!. s. n. cât e, II în lătur'i, Cle
e6te, 464.--Pl. lături,
Lătrit (a), v. aboyer, 462.
Lături, s. f pl. eflux grasses, eau
de vaissel1e, 204,
Lăuda (a), v. louer, 77.
Lăuntru (din), adoi, en deelans, 390
Lăutar, s. m. men8trier, violo-
neux, 453 454, 5�3 h06 -Pl.
lâul(lri.
LaviFi, s. f. pl�J1(he, rayon eta·
gere, 205.-Pl. 1avilc.
Le, 1'1'. pC1·. les; passim.
Lea (a), v. Javer, laver la tele,
199.
Lea (a se), v. n· [Malel,} se laver,
se Javer la tete, �OO.
Lefă, s. f. creux de la cuilJcn e,
593.
LCfăi (a se), v' 1·./JJ101d.j s'etaler,
se carrel'. II jouir ele, 640.
Lega, (al, v. attacher, 53. 110. 162,
163. 254. 340. 341. 549. II a'l
legc! bunlv}; l'attflcher sollele·
ment. 488. II a legi! gura pânze'!,
1,;on f'(,mmAnr.er une affaire
(parfois, sans la terrniner) ;
s'enrichir, 272.
Legăn, s. 11. berceau, 205.-Pl.le'­
gâne.
Legat, aâj. lie, attache, 368. 465,
525. II he, ferme, 349. -l<�em.
legată; pl. legati, legate.
Legumă. s. I. tout met cuit, sans
viande, 591. 602.-Pl. legume.
Lele, s. t. se dit it la ('8111r agne,
it une fCDUl', a une amie, a
une femme plus âgee, 25. 230.
II femme de mauvaises 1110-
eurs, fille la joie, catin, 200.
573.
Lemn, s. n. bois, 137. 138. 196.
595. 613.- Pl. lemne.
Lâna, s. f. Helene, 22.
L\\nca, s. f. Belene, 205.
Leorcă, exp». î1'IV. mouille, trernpe,
591.
Lepădâ (a), v. jeter, rejet.er, 71.
492. 586.
Leşie, s. f. lessue, lessive, 205 -
PI. Ieşi?
Lesra, adj. f. [Ung.]. lllfligre, 507.
Pl. les11e.
Lesne, adi î1W. fflci1e, 75.
Lesne, adv. facilement, 327. 412.
417.
Leu, s. 111. ancienne monmtie,
valant 37 centimes de la mon­
naie actuelle, 110.- PI. Iei.
Leii, s· 1n. lion, 637.- Pl. lei.
Leurdă, s. l ai 1 d' ours, ail des
bois, 591.
Li, pour le, 640.
Limbă, B. f. langue, 539. 585.­
Pl. limlA ..
Lingăii s. et adj. pique'asRieUe;
flagornEur, 591.-Pl. lingă1,
Linge (a), v, leehn, 116. 402. 4.8.
658. 664. 665. 666. 668. 669.
676.
Linge (a se), v. 1', '3e le<:1Ie1', 668.
lingură, s. f. cui1lere, 458. 459:
477. 478. 592. 593. 594. 595.
638. II a". atînd! lingw'a de gât,
ne pas lui. donner a elîner,
593. il a'ş� pune lingu1'{/, de briu,
finir de manger, L94. II a înce­
put de la lingura de lemn, il
est venu en sabots de son vil­
lage, 595. II cu linqtfHf, beau·
conp, 59G.- PJ. lingu1·1.
linguriţă, s. f. petite cuiJlere,
595. -Pl. lil1[Jtll'i(e.
[715]
- 7IG-
LIN
lins, aci). lisse, uni. II cu punqa.
linsă, fi, sec, 047. - Fem. lins«.
Linte, s. f'. lentille, 696. II pentru.
u.u. blid ele linte, pom un plat
de lentilles, [l96. II frige-linie,
grippe-sou, 590. II spală-linte,
bavard, 5>J6·
L lpa-lipa, loc. ad». en trainant les
savat es, 274.
LipI (a se), v. r. se colier. 59. 2Cl1.
II a se l'ip� de, s'approcher de
pres de, 73.
Lipie, s . .f. pain sans levain, en
forme le galette, fouace, 5C 6.
597.-PI. lipi,-
lipsă, s. f'. manquo, defaut. II mut
bine lipsă, plut ât s'en passer,
1,6. II în lipsă de, lorsque I'on
n'a pas, 483.-PI. lipsur).
Lipsl (a), v. manquer, 145. 148.
206. 223. 257. 406. 609. 671-
Loc, s. 11. place, endroit, 206.
563. II în tot locul, partout,
en tout !ieu, 79. II tot un loc,
la miime cbose, 282. II de loc,
du tout, 560. 1/ în loc, a la
place, 367. 390. II într'un loc,
au miime endroit, ensemble,
560. II la un loc cu, avec, en
compagnie de, 382.-PL locud.
Locaş, s. n, demeure, hab Lation,
206.- PI. locoljurt.
Locul (a), v. habiter, 560.
Lopată, s, j. peJlc, 467. 468.-Fl.
lopeţi.
Lor, pl'. pe1'. lem, it elles; passim.
LOVI (a), v. frapper, 94. 217. 220.
266. Ii Gogner, 122.
LOVI (a se), v. 1'. se cogner, 318.
320. 321. II s'harmoniser, s'ac­
comoder, 548.
Lovit, aci). frappe 320 417,-Fem.
lovită; p]. loviţi, lov'ite,
Lua (a), v. prendre, 17. 22. 36.
B8. 64. 93, 99. 131. 178. 210.
215. 24-2. 243. 270. 275. 334.
348. 359. �65. 393. 404. 407.
408. 411. 418. 423. 431. 523.
GM. II prendre. acheter, 357. II
enlever, 93. 512. 582. II obtenir,
51. II mettre la main sur, 279.
II enlever, tirer, 363. II relâcher,
91. II ma'! lasă d,:n calammd,
Jache la bride, 91. II l'a luat
la hu,qeog, il a mis la main
sur lui, Il s'en est rendu maî­
tre, 186. II lt luat'o pe meînecc1,
il n'en merre pas large, 219.
II a 'r! 121(1. paputii.prenrlre,
sex cliques et ses claquos, 275.
II (1. '1 luă cu o nerdea 1110.-1 sus,
lui couper le sifflet (la chique),
287.
Lua (a se), v. r. se ten il'. II a se
la« de, se tenir par, 32. 1/ a se
lua cu, s'oublier avec, 209. II
a se luă ele In'hl cu cine·va, etre
a tu et it toi avec quelqu'un,
32. 1/ a se lui!, cu luleua, se gri­
ser, 209.
Lua (a 'şi), v. enlever, oter. II a
'şlluri, căciulă, s'humilier, prier,
47. II a ':�'1. lua polele în cap,
jeter son bonnet pardesus les
moulins, 312.
Lucra (a), v. travailler, 270. 617.
Lucrat, aci). travaulo, Iaconne ,
184,-Fem. lucrată; pl. lucl'aţI,
lucrate.
Lucru, s. n. travail, 637, 646. 1/
affaire, 154. 187. 252. /1 chose,
97. 379 639. II lucru 1I1e1'ge găi·
tan, l'affaire va comme SilI'
des J oulettes, 154.- PI. lucnlrt.
LUI, pl'. pe1"s. it lui, son, sa; pas­
sim.
LUI, ])1". pej·s. de, du, 136. 177.
209.
Lulă, s. f. [Ung.], pipe, 207, 303.
- Pl. lule.
Lu/ea, s. f. pipe, 207. 208, 209.
210. 211, 551. II tj'ei lulele 'în
doue zarnbile, pauvre (se dit
des l1egociants), 208. /1 râd lu·
leaua nu ''[. anle, il n'a pas de
chance, 208. II a 'i da cu lu­
leaua în nas, le mepriser, se
moquer de lui, 209, II luleaua
luI Dumne\!eii., IA vin, 209. " (l se
lua (ofwnit) cu lulea'lla, se gri ser,
209. Ilo. fut'at luleaua Nemţuluz,
il est gris, 210. 1/ a turtit lu·
leaua Neam.tuluI, il est ivre
mort, 210. Ii lt ajuns la lulele,
il est pau vre comme Job, 21l.
" a se face In lea, iitre gris, 211.
II a 'i d(1. hlleoua p1'in cenuşă,
se moquer de lui, 211. 1/ a "t
bate h�le(l'lla pe datorie, 1 e fâcher
par nos dires, 211.-PI. lulele.
Lulia, s·l !JY[olcl.j, pipe, 207. 303.
- PI. luNele.
Lume, s. l monde, 137.166.200
301.309. 'lO8. 453. 454. 45G, 4r.r·
[716]
LUl'i1
-- 716
MĂM
'lumenare, s. f. [Banal] lumiere,
chandelle, 217. 1\ d1'ept ca lume­
na1'ea, droit comme unt> chan­
delle, 217. - Pl. lWllenă,·i.
"Lumină, s. f. Iumiore, 354. 1\ chan­
cele, 212" - Pl. Inmin'L
Lumina (a), v. eclairer, 67. 147.
148. 213. II eclairer, briller,
212.
Lumina (a se), v. r. s'eclairer, 213.
Lumlnare , .'. f. lumiere, chandelle,
212. 213. 214. 215. 216. 217.
269. 270. Iilt/minarea e pe .�fîrşit,
il est il, I'article de la mort,
212.11 a scris pe lumînare, il a
la momoire courte, 213" II 'i a
suflat în lumînare, il s'est mo­
que de lui; il l'a tue. 214. II a
1Iiânca mucul lurnîniiril, se trorn­
per; etre en dang er, 215. II a "
mânca luminarea, le tuer, de­
sirer sa. mort, 215. II 'Icli !nucu
lumînârit, prenclre peu de chose,
215. II are lnmînăr''i la. nas,
c'est un morveux, 2lo. II a fi
Măcar, ad», meme si, 216. II nu/car
ele, meme si, 27. II tont au
moins, 321.
MăCiucă, -' . .r. gourdin noueux,
217. - PI. mâciuce.
Măcina (a), v. llloudre, 234. 235.
289. 295. 2% 297. 545.
Mahmur, mlj. etourdi, Ci ui a. la
tete alomelie par le vin, 597.
Mai, arlv. plus; pass[m. II encore,
12,139. 174. 40�412. 537. 572.
615.664·11 encore plus, 91. Ii en·
core,aussi, 626. il cemaL.quel ..
103 Il până ce &e ma.i tlep1'!:nde,
jllsqll'a ce qu'elle en prefllle
l'habitllde,479·11 mo'lmult, plus;
voir 1/1.ult" Il 1/1.a'l pn!in, l1wins;
voirptlfill·ll ma'! bun, lJlBi!leur;
voir bun. Il ma'l bine, miellx.
j)lutot; voir bine. il şi Jl/lli tare,
/ Molel}, encore plu,;, lin. Il ma.t
cu, phJ'i, 4"')5.
Maia, 8 • .r presure, fennent, II a
J!7'inele maiCI, prenell:e des ror­
ces, 5H7.
Maimuţă, s. f. singe, 4G�J. - Pl.
maimuţe.
'M�lnp ndl� rlAnl�iJ1, ni)7. (n�).
ca IU1I1Înar'ea, droit comme un
i, 216. II drept ca lzunîrwl'ea în
sac, tordu, plie, 217.
Lună, s. f. lune, 265. II mois, 411.
li lulU! 111'1 tmistă în birt, I'epo­
que des moissons, 411. - Pl.
lmlt.
Lung, mII long, 9. qd. 151. ] 79.
183. 218 307. 308. 336. 500.
555. 56�. II prolongo, 36. MO.
II ciorbă lunqă, discours qui n'en
finit pAS, 526. 527. - Fern.
lungă; pl. lungL
Lung) (a), v. allonger, 141. 506.
639
Lung) (a se) v. r. s'allongcr, 12.
502.
Lup, s. 111. loup, 133 381. 382.
579. 629. 635. 636, 637. 638. li
a mânciL cât tin lup; devorer
cormne un loup, 635. 636.
Lupav, eul], I Mold.}, cornme un
loup, 636.
Lut, s. n. argile, terre glaise, 504.
631.
MăIăeţ, aelj. farineux. II gll8t mâlâeţ,
mauvms gOttt, 571. - Fem. mâ­
Iăi:{ă.
Mălaiu, s. n· pain de farine de
mat3, 131. 235. 296. 303. 556.
597. 098. 599. GOO. GOl. 002.
603. II (t apl·opia.t· rnala'!!II de
tmistâ, il a c1epense toute sa
fortune, il n'a plllS longtemps
iL vivre, GOL II mâlaIu dnlce,
pain de fanae ele mals san'<
levain, tiOl.11 zarnâ de m(Hain,
choşe s<lns valeul'; L1t1 I:;ot,
603.
MalaiU, s. n. [Mold.), millet. Ii CI
tăia un fir- ele mala'tu in opt,
cou per llrl fii en q llatre, 602.
Mamă, & I mere, 59. 190. - Pl.
'1Iwmc.
roJ\ămăligă, sJ, bonillie .epaisse de
t'arille ele mals, 429. 4t:ic,. 517.
U I \el. 551. 603. 004. GOG. GOb.
ti07. 608. li1l9. 010. tiU. Gl:6.
Gl3. 614. li cU/tiri nod în mânw'
Zigâ, (,;[18I'(;her llliel i ;1 (1 Llata rze
heures, fiiI. II 7IIămcUiganc-jel'lâ,
belJet,611. II a'si sc6temd/Jwliga,
Q'ilinw!' SOIt ÎlCtin ([ Llotldien,
[717]
- 717 -
MĂN
611. Ii (t rell/âne Cl! a�a m"I/'llti·
geI, etre completemerrt ruine,
611. II a prins mămăli.qa cojă,
parvenu insolent, 012. II n o
pune de 1IIămliligă, ne pas reus­
sir dans une entreprise ; y
renoncer; souffrir une perte,
013. llivcâ pe miimăliqă, il roule
sur l'or, 613. II m.ămăligii 'n trai
slă, paysan, 613, II e o mâmii·
ligă, c'est une chique, 614,11
p(l1"că e Cit rnăniăli qa 'n qură,
il a de la bouillie plein la
bouche, 614. II e bun de tăiat
niănuiliq«, c'est un sot, 014.
- PI. mănuiliţţi,
Mămăligar, s. m. rustre, 6lL1.
Mână, s. f. main, 37. 47, 129.
:lOc'. j;24. 280. 003. 379. 408.
430. 48:3. flIG. 531. 537. 5(-)].
G64. G63. G64. oG5. 6Go. 6fiS.
069. II a elit mâl,(! CI!, renC')[j­
treI', 017. II poigllee, 521. II (1
ela pe mânit cui-va, confier it,
100. 101. - PI. j)/(în!, 1Ilâ'!nt,
mâine.
Mâna (a), v. mener, conduire,
diriger, 113. 243.
Mâncf1 (a), v. manger, 53. 80.
204. 205. 215. 260, 357. 375.
JI )9. 438. 450. 4,,2. 454. 4Go.
457. 466. 480. 482. 485. 487.
49(i. 4-91:l. GIG. 517. 018. 019.
524. 521'. 5âl. 532. 5:54. 542.
1',47. 553. 5(j6. 571. 577. 091.
')92. [,98. 599. 601. G06. Li07.
6U8. 610 Ci 11. (j15. 616. 617.
618. 019. 020. 021. 022. 623.
624. 620. (i2G. 627. 028. 629.
li00. 031. 03:2. ti33. 034. 635.
0:36. 047. lil8. 019. 659. 0(31.
1371. 6'12. 073. G77. Ii alllânut
mucul, ell'e att,!'<lrJe: perdre
tO:lt (;reclit, 251. II ce s'a mâncat
s'a şi nitat, lIlon;e�IU nvale n'a
plus ele gOlit. G:22. II ce âmbli
tu nu se milnâncel, tu ne IeUS­
siras pa", (;ela n'8st pas
pOU\' ton IWZ, 023. II aiî mâncat
şi ce! ce aa, pierdut vacile, a
tont. pe(;he misericorde, 623.
a 'IIlanc,t ca mi1'escle, fail'e la
petite bouche, 02-4. II mănâncă
ct.Î,t patm (şeple) il mange com·
me dix, G2J. II unde unul 1IIct·
nânc(t, 1IIctnâncâ şi do!, quancl
il y 811 a ponl' un il y en a
pom deux, 626. II şi a lIIânc[�
e qreii, rien ne se fait sans
effort, 62 •. II biteaq« mânâncc&
şvncaqu, il fait semblant d'(\tre
malade, (par paresse), 628.11
'I1lânâncâ. până dă din el, il
mange comme un porc, 629.
II (1, mâncat coiJ� de lup, il f(i\it
te convaincre, G29.11 ar mânca
şi cn ochii, il meurt de faim,
600. II par'că mănânc!! qhelă:
friptă, il es t m il igre COIl1DJ e
un clou, 630 II a mânca ca în
codr-i (tirţţ), manzer tont seul,
680. 11 ]1(11" ca a mâncat sC!!l'11!UŞ
ele găină, incapable de garder
un secret, 631. Ilmelnâncâ lut
şi pămint, il nie effrontement ,
631. II a uuinc« cu muci; man­
ger du pain sec, 631. II a mân­
cat c,ît un Turc de cei colicr,
manger comme Ull ogre, 032.
II a mânca ele a gata, profit el'
du travail d'antmi, 632. II îm'b
vine sâ'l mănânc, je I'adol'f',
(532. II când mâncat, când ne­
mâncat, il ne mange pas tous
les jours, G32. II (L mânc(/' pe
sjJond, mange1' peu, 6tre eeo­
llome, 633. II (t mâncat masaltu',
il est fou, 0:33. II a mâncat cu··
cutii, il est fOll, 633. II îş'l l1HI­
nâncă de sub dînsul, c'est lin
avare, 633. II CI mâncat ne nu-�
lJlat;e, il lUI en a cuit, 003.
li ele llar'câ mănânc! nUllla� Vi·
nerea, il est tres rngigre, 03-1.
II a mâncd 1w-spălat, etro 1'0;;­
se; perdre son avoi!', 634. II (1
mâncit f1'ipt pe cine·vi', le per­
dle, le vaincrr, 635. II câncl
rnâlltÎnClt il trosnesc /âlcile, c'est
unG bon ne fourehette, 635. II îl
(ace de mânânu'i şi mC;'e pâdu·
Tele, il le force d'ob8ir, 605.
il st;ie nWl/ai sti lIIânâ11Ce, (;'est
u])e ole, 63G· 11 <1 n;ânc(r cât un
la]!, devOl'er e0n1111e un 101lP,
630. II CI 1IIânciica un lup (lllpav),
manger gloutonnement, 636.
Manca (a se). v. 1'. He manger, se
mnrure, 381. li etre rnange, 638.
MâncăCIOS, adj. gOllrmand, glou­
ton, 6;)6. - Fem. mâncăd6:;â;
pl. 1IIâmcăcioş1, lIIdncăd6se.
Mâncare, s. f. mall ger, mets, plat,
nourritulE', 444. 475. 476. 576.
[718]
- ';'18 ---
MÂN
eia eso. 637. 638. 639. 640
641. 642. 671. Il/a mâncare, au
ru ,.n g er, 539: il rnâncare [J recescă.
uierde, 642. II mâncare scrbeecă,
manzer compose de legumes,
642. II a'i tăia pofta de mfin­
care, I'Ji faire passer le gout
du pain, 642. 1\ a', trece pofta
de mânca·re, inourir, 6i2. II (t
strică rnâncal'l!a de [Jcba, n'eLre
bon it rien, 642.-PI. mâncâr-b.
Mâncat, s. In. mang er, 642.
Mâncat, aâ]. qui a mauge, ras­
sasie, 6�0. (i32.-FeJl1.mâncată;
pl. mâl'!ca�i, muncate.
*Mâncător, s. m. q ui mang e beau­
cou p, II malhonnete, 643.-PL
'IIIâ/1.câtori.
Mâncău, s. m. [lJ!Iolcl.], gros man·
g8tlr, o43.--PI. mâneâi.
,Mandalac, s. m. terre-noiL II a altii
Jlâcate în 'Ilwnclalaci. chercher
midi it quatorze heures, 643.­
Pl. mandalac!.
Mândl'ă, s. f. belle·fille; catin, 452.
- P l. mâncll·e.
Mândru, s m. beau gars, galant,
bien aime, 452.-Pl. lnânclri.
M;âne, adv. denl<lin, 518. 557. 619.
\M.ânecă, s. f. manche, 63. 118.
218. 219 220. 311. 41�·11 (t o
uigil, pc mânecii., ne pa:,; en
menel' large, 218. II a nlpe mu·
'//.cca (l1ulnecile) CI.d-va, ilJsister
aLl[ll'ils de quelqu'llll pom ob·
teniL' q'lelque chose, 2HJ. II tact'h
'lnrîneca şi jurII, fAir\) un legel'
sil,U'ifice pour echapper il" 220 II
,,'şi !jtc'l'iJc nasul cu 'IIuîneca, etre
llHl eleve, 220. II a lovi, in 111îη
Hecă, essayor de Ll,ire (Iu tort,
dire les insanites, 2�0. II l'C
sub 'mânec!.!', ell sous m,.in, 220.
II Ctt mu'wc'f, ll11'iJ1, c�veG pLtl8ir,
2:20. - P 1. lIlfînecl.
,Milnia (a se), 'u. '1'. [li laicI 7, se fâ·
.. her, se courroucer, 55.
Mânica, 8. f. JllAnche, 61. 113-
Pl. 11lrÎnicf
'Mânjî (a se), v. 1'. se salir. II a sa
lIuîl1jll)/', s'; salir l!:ls, (J(j9.
IManta. s. f. rtldrtl.eau, 221. 222.
22;3. II clapâ 1JI61e mi/nta, dA ];.,
ll10uLarde "Pl'il; dill!:ll', 222·1\
a'şl gii)�l/l.a ntau,(l. cu cine-Vii, Sd
faire unealf,dnî <l.Vec; qnelCju'lln,
22:2, II a p((ne c(()·va o l1Vtntn,
MAS
le trornper, 223. II mantet de
vreme rea, bonc emissaire; corn­
uie pis aller, 223. II monta,
merne sens que le precedent,
223. II et'ş'l. înt6rce mantaua d/t]Jre
vînt, tourner a tont vent, 223.
- P 1. mantale.
M inuş ă, s. ţ. gant,223. 22+. II par­
că "b cu mănusi în mună, c'est
lin paresseux, 224" II a arunc!,
?nănuşa, jeter le gant, 224. II a
l·iclic[i mănuşa, relever le gan t,
221.-Pl. mânusi.
Mănuşă, s. f "n8e", ooignee, 644.
M�nuş'i, s. t. g ant, 145.-Pl.rnă·
nuşi.
Mă.nuşiţă, s. f. petite main, 28\1.
-t>I. l1u'i,nu§iţe.
Mânz, s. 11/,. ponlain, 572.-PL
mun]'!.
Mărăcine, s. 111. ronce, 73. 74.-1'1.
?J!cf1·ăcinr.
Maramă, s. f. longo voile dont les
fenlll1f.lS :,;e COl! vrent la tele.
224,. -PI. marame.
MăI'ar, s. m. aneth (botan.), G4G.
Mare, adi. grand, 54. 73. 7J. �m.
134. 1e7. 186. 216. :lQ3. 3\(;.
421. 47::;. 47i5. 402. 4,93. 4(18.
5n. 5Cl. 565. 57:2. 580. 58l.
581. 535. fl\J3. 607 blO. 6\4.
(;;)8. 654. li cei mal"!. les grands,
()el. - B'em. metre; pI. maTl.
Mare, s. f. iTI"r, 3(j'). - Pl. '/Iutrl.
M.irgelată, adj. 01118 de perJes de
vene, de verroteries, G55.
PI. ?l!ăriJelatc.
Marlucă, S. f MarieUe, 100.
Marţi, s. f. mardi, 597.
MăI'unl, adi. petit. m(3nU, peu, 307.
- ji'ell1. miirnnlâ; pl. 111rl'rltni!,
lIulruntr<
Masă, S. f. table, 77, 225. 484.­
Pl. mese.
Masă, s. f. re pas, (liner, oi!' 8(;.
878. 4}IG. Gel';'. 60!} 6Hi· (;47.
(j�,S. Ci4\) (J5U. b51. (j52. 65l .
(j:j4. 055. C:)(j. 6-,7. Iln'(l1'c casd,
1L',"J'e masâ, il n'a ni feu, !lI
1 ieu, SG. 1\ bunei, llV1SeI" bon appe·
Cit, 6+9. Ii eL '1 lâsli,·ub lIUtSr(,
ne pas aVOlr ele consideratiol1
pom 1 \l;, G53. (iGo. II a pune
1I!cl8l1 CIt toţii, 6ere ]1len avec
tout. le monde, 6'13. II a tine
masti rleschisii, tellir tablB ou­
vt3rle, li.)�. II a f; (ealll) dupâ
[719]
MAS
-- 719 --
MES
masă, etre ernăche, 654. II Ci fi ca
după dOlle-spl'e�ece, er.re pom­
pette, 654. II nu. 'i apucă sorele
sfărărnitura de pe masă, c'est
un grigou, 654. II cu. ne-pus în
masă, brusquement, inoptne­
ment, de but en blanc, 0 j6. I!
a fi la cap de masă, occu per
le haut bout de la table, 656.
II a ace ce pune pe masă, a,VOII'
de quoi, 057. - Pl. mese.
Masala, s. f. torche, 225. - PI.
masalale.
Masalar, s. ?n. jusquiame, 633. II a
mâncat masalar, II est fou, 633.
Mască, s. f. rnasque, 225. - Pl.
nutsce.
Măsea, s. f. dent molairs. 4'J8.­
Pl. măsele.
Maslinii, s. I. olive, 021. 6u7. ­
Pl. măsline.
Mâţl\, s. f. (Iliold.], chatt«, 81. 228.
::::37. 349. 31i6. 46u. 587. 588.­
Pl. mâţe.
Mătase, s . .f. soie, 225. 330.-PI.
mâtăsuTi.
Maţe, s . .f. pl. entrailies, 1 U. 30\1.
!(J;i,
Materie. s. f. matiere, etoffe, 231i.
- P 1. milteri!.
Mătură, s. f. balai, ramoll, 3:Y;.
�26. 227. II mătu1'a nane mătură !
vine, toul; nouveall, touL be,,",
225. II a vede de cadet măture!,
>;'OGGllfjer de son menage, 327.
II şi-a fdcut nasu.l miitnrâ, ,!e�t
lin p·CjLle·asslette, 2-'7. - Pi. '
măture.
Mătur� lai, v. b,t!ayer, 1(j1. 220.
32(3. 227. 228. 3(i4. II a Jl/Iltura,
ch,lsser, SSR.
Mătuşă, 8. f, tante. II tie dil, par
respect, aux f'e11ll118S âgties,
422. - Pl. J/uituşe.
Mazere, 8. /. P01S, 291. "1-;:'1, 'k81i.
6:)7, G58.
Mazere, s . .r. pois, 6;)1. 6;;1").
Mazil'e, s. /. ! Mald./, ]lois, ii·)7.
Me, pl'. }Jos. me. IltOi· pm;sim,
Mil, intel;j. s'emploiA en �'alh8"sail t
aux hommes, 189.
Mea, Pl'. pos, f. ma, mienne; pas·
sim.
Meduvă, s. f. moelle, 66'3. - PI.
II/ăduve.
.Mei, intel:j. f;'ell1ploie en s'adres­
"Lut <lUX 1l01l1mes, (iOl.
Meiu, s. /11. millet, 552.
Melc, s. 111. escarzot, colimacon,
'36. - Pl. mrlci.
Meleşteli, s. n. bâton servant iL
rernuer la mămăligă. II it littge
meleşieul, etre pauvre; etre
avare, 6�JR. - Pl. meleşiee.
Menl Ca se), v. 1'. etre preparee,
pom, destine 3., 532.
Mer. 8.111. pomme, 587.635.658.
Gfi9. 660. 661. 662. II şi-a Jl'�S
merul, il s'est fait du tort,
659. II î'! cere şi lui inima mere
aCTC, il a des envies incompa­
tibles avec son âge, 600.11 ar
lI1ânci� şi mere ţiădureie, il est
mort de faim, (3(iL II a fi Imn
de mere, etre un sot, ti61. II
t1'im,ci�-flenca me're acre, il d iL
des sottises, 661. II nid (lone
mere deqerate, cela ne vaut pas
les quatre ters d'un cheval,
663. II pân. t« mi!1'!!-l'oŞ!t, au dia­
bie Vauvert, 662. - PI. mere.
Mereuri, 8. f. Morcredi, 634.
Merge (al, v. aller, 147. 154. 2'16.
407. 412. 4GO 500. 502. 503.
iJ3G. r,37. II s'en alleI', partir, 23.
4(11. II aller, chevaucher, ll3. II
aller, Vflrs, 140. Ii aller, mar·
eher, 274. II (t lIIerge lttC?·/t 1:bri­
'iin, cela V,L cOlnme SUI' el",;
rouletLes, 187. il îl mcrqe gura,
il bavarde, il jacasse, 337. II
Ile '-l-rt 'I1leT.' pctece/i', fOl'tt:ll1ent,
l'apid8ment, 294.11 a merge in,
,,;e servil' de 273. II a lIIerge in
-</lS, '11onter, 412.
JIIIel'indă, s. f. pl'oven<Je, 131. G44.
- Pl. merillcl".
Mersle, s· '11. cofl're, 228. II (t dr,
,iu.pă 'll/crsic, voIe!', 228.
nlleş!, s. ?I/.. pl. cham;sure en .fen­
ue blanc que les Turcs met­
tent, par dessus leurs bas,
,�vallt de chausser los babon­
ches, 229. II a ela meşi'i cn�-va,
convelli1', 229.
Meşină, s. n. bas�,n8, 229.-PI.
'1II,esine.
MeşnÎţă, s. f. sorte ele plat, fjrj2.
MestecfL (a), v. mâcher, 583. (io2.
II remuer, 016.
Mesteca (a se), v. r. se mele1', 20.1.
Mestecat, ad). m;i,cl18, 493. IIIJleI6,
battn, M15.-Fem. mcstccatâ;
pl. mesteca!!, mesteca/e.
[720]
- 720 -
MES
Meslecău, s. 1/1. [Mold.], bâlon
servant a remuer la bouillie
de mars, 662.
Meslica (a), v. [Molâ.], mâcher,
662.
Meşlină, s. m. basane, 229.-Pl.
meştine.
Mesura (al, v. rnesurer, 37lo
Mesură, s. f mesure, \\ cu mesură,
moderernent, avec reserve,
EHO. II piste mesw'ă, sans me­
sure, trop, 671.-Pl. mesure.
Meu, pl", pos. mon, mien; passim.
'Mî, p'I". pos. ma, moi, il moi;
passim.
Mi, pj'. per. me, moi, mon; pas­
sim.
Mic, a il). netit, 16i. 258. 316. 37G.
439.48:.'. 493. 493. 543. 565.
581. 58i:!. 593. 1\ mic şi mare,
petits et grands, 93. - Fern.
mică; pl. miel:, mice.
Mie, pr. pers. il moi, 241-
Mie (o), s. r. mille, 168. 179.
Miel, s. m. agneau, 658. 663.-
Pl. mid.
Miere, s. f· miel, 440. 553. 663.
664. 665 666. 667, 668. 669.
670. 671. 672. 673. 674. 675.
b76. 677.\1 'intre mIere amestecă
f�(re, cacber l'epine sous la
fleur, 67:3. Ii nu e m'lere făj-ă
{tej'e, il n 'y a pas de rase sans
epilles, 073. \1 a el(i IHln� pe m�e-
1'e, critiquer, injurier, battl'e,
674. 1\ îi curge numai miere, tout
lui reLlssit, 675. \1 a elat peste
mIej'ea twsulu1, il a eu le gros
lot, 675. 1\ a di! de miere, meme
sens que le precedent, 675. \1
a innotii in m'�ej'e, avuir de
la fortune, 675. \1 a'1 teHa
cuvîntul cu miere, couper la
parole il quelqu'un paul' lui an·
!loncer une nouvelle agl'eable,
('j713. 1\ poti l'inge mrere în casa
lui, sa demeure est tres-pro­
pre, 671;. \1 a bâgcl ac în mIere,
faire d s intngues, 676. \1 a
j'!n.ge cu m1ere, graisser la patte
il quelqu'un 6.13.11 a unge la
'inimă cu m'icj'c, meLtre un
baume SUl' le coeur, 677.1\ a
mânca mtere, etre content, 677.
\1 dp, por'că era miere, il est
tres-bon 677. \1 paj"eă 'i, cu m'le­
re 'in bot, sa t:onversatioll est
agreable, il aime qui ne le
merite pas, 677.
Mijloc, s. n. milieu, 74. [ţ moyen,
206. - P1. mijloce.
Milă, s. f. pitie, 179.
Mine, pj'. per. moi; passim. II la
mine, chez moi, 629. 1\ în mine,
� moi, pom moi, 20.
Minie, s. [, esprit, intelligence,
183. 307. 303. 336. 369. 408.
455. 457. 474.11 cu minte, sage,
465. 647. - PI. minţi.
Minliă, s. t: [Banat], douillette II
doar nu mi' o scurta miniia, jlj
m'en moque, 229. - Pl. mintii.
Mirancea, s. 1/1. Mirancea, nom.
propre, 453.
Miresă, s. f. fiancee, 43. G24.
Pl. miTcse,
Mil'OS, s, n. pet, 73. - Pl. miro«:
MirOSI, (al, v. sentir. 1\ a mirosi a,
sentier la (le), 92. 176.
iVlir6zna, s. f. parfum. II îi cu?'ge
elin mână numaI mil'orme, il ('st
('apable, 110mme de bien, 230,
- Pl. mij·ozl1C.
Mişca, (a), t. remuer. \1 a mişca
d'in, remuer la, 625.
MistUI (a), v. digerer. 1\ il nu pute
mistui pre cine-va, ne pas pou­
voirdigerer (souffrir) quelqu'un,
677.
Mitilel. adj. tont petit, 160.­
Fem. miiiticd; p1. mititc'!, mi­
titele.
MocnI, (a), V. se taire (en faisallt
llU effort paUl' se cOlltenir),
561.
Modă, s. f. mode, 230. - Pl. mode.
Mojic, s. m. rUfitre, vllain, 175.
- Pl. mojic!.
Miile, adj. mall, 281. 607. 614. II
tendre,532. \1 a se aşerJ,â pcm6lr,
llleDer un vie exempte de sou­
Ci8, 231. 1\ a nu'� fi m61e. cela ne
lui plaira pas, 231. - Pl. mof.
Molie, s. f. mite, teigllP, 106.
PI. molii.
Momeală, s. t� tromperie, 525. ­
PI. momele,
Momiţă, s. f. tromperie. II a umbla
CI.I momită, e::;"ay.�r de trom­
per, 105:- PI. l1;oJlli�e,
M6I'ă, s. f. mOlllin, 1011. 135. 153.
231. 232. �33. 234. 235. 236.
237. 238. �39. 240. 241. 242.
243. :l44. 245. 246. 247. 248.
[721]
.MOH,
- ,:31 -
MUR
249. 297. 349. 545. 606.llmârâ
de vint, moulin iL vent, 247.
�4D. II "'1 face o uuiră de vint,
se moquer de queJqu'un, 247.
II hodoroqesce ca o moră stricată,
brairies de moulin. 23i. a
811'111ge ca găina la morâ, il
e parpil J e, il gaspille, 238. II pe
rind ca la uioră, le premier
venn engreue, 239. II unul ma­
cină la morii, un seul a tous
les av.mtaaes, 2B9. II la. rea
morr"l aII! dejugrtt, je me suis
trornpe daus mes calculs, 240.
II par'că 'i fâcut la 1I1.o1'â, c'ost
LI n bavard, 240. II a'i umbla gu­
ra morii, c'est un moulin il
paroles, 240. II las că o să traqă
la murei, il aura besoin de
moi, :.l40. II i-a venit apa la mură,
l'eau est vnnue il son moulin,
241. II mi-a veni (şi mie) ((pa la
morii, il peuty avoir un retom
du matin, 242. II a luii (tăia)
cu·t-va apa de la moră, rompre
l'ean il quelqu'un, 242.11 par'câ
"-am, tăiat apa ele la 111U/,((, il
est triste, 243. IImâ.nâ apc'i la
mura lui, il tire l'ean iL son
moulin, 2·t3·11 lunte CCt murn
fcil"! apel, il se tait, 244, II îi
lI/llblâ. mora, ses aff,lires vont
l)ien, 24J. II s'a pnrnit JIlum, jl
a ou vert son robinet, 2-13. 1/ s'a
dus de ln maret la 1'îsnitâ, il
n'est pas sorti de soon 'trou,
2J5 "a fost pâ.n ln 11101'(7 ! il ne
eounait rien, 2�.5." ajunge ele
In moră la r'îşniţă, il est plus
mal 'lans ses [lJfilires, 246. " a'l
t/'im ite ele la moră la. rîşniţă,
envoyer de Ca/pile it Pilat.,
247. II a se întOrce ca mUTa în
vînt, toumer a tous vent, 247.
II morri st/'icatâ, bavarcl, 2<18 ti
al'e de morti, il a de quoi,248.
" s'a iSP1'ăvit de maret, il n'a plus
rien, 249. II '.� a stat mara, il a
perdu les avantages qu'il avait
2/19 "[t drl la m6râ, boire bien,
219. - Pl. mori.
Morişcă, s, f. petit moulin a bras,
247. 250. -Pl. morisce.
MOI'mInt, s. n, tombeall, 250. -J>1.
morminte.
Mort, adj. mort, 289. 466. - Fem,
mortet; pl. l1W1'ţt, morte.
M6rle, s. f. mort, 334. 540. 670.
Moş, s. m. vieux, vleillard, 406.
451. II pere (titre qui se donne
aux personnos âgees), 245. ­
PI. mosi,
Mosafir, i. ni. [Moiâ.], hote, 75,
- Pl. mosa{iJ"t.
Moşi, fete des Morts, 12l.
Mosor, S. n. bobine, 250. - Pl.
11I0surc.
Moştenire, s. f. heritage, 494. --Pl.
moşteniri,
Muc, S. 11/. morve, 631. - PI. muci,
Muc, S. '11'1, moucheron, mo uchure,
212.213,215. II meche, fl.uume,
213. 215. 251. " bour, 398, " a
tcHil mucul, mourhor, 212. ii
scrie pe mucul luininarii, c'est
un ingrat, 213 II II mâna/. mucul
luminării, il li ete trompe ; il
a perdu tout credit au pres de
quelqu'un : il est en granu dan­
ger, 215. - Pl. inucuri,
Muere, s. r fel11l1le, 191. 4'75. ­
Pl. maerI.
Mula (a se), V. 1'. faibl ir, 16,
fl'llIiere, s, f. femllle, 73. 128, 191.
:)69. 270. 309. 310. 495, - Pl.
111 U'te1'f.
Mutge (a), v. traire, 588.
Mult, [trll). et adj. beaucoup, tfes;
passim. II mat mult, surtout,
plut6t., 563. II m.at mult, plus.
11 .. 66. 128. 147. 158.212,257,
264. il87. 456. 505, II mai multă
ureme, plus longtel11ps, 60. II
//Ia'i.multe, plusieurs, 157. IIp1'e
mult, trop, 672. 1/ ele multe or't,
souvent, 502. II mai de multe 01'1,
le plus sOllvent, 619. - Fem.
multă; pl. mulţi, multe.
Mulluml (a), v. remel'cier. 132.
Munci (a), v. travailler, 620. 629.
Muncilor, adj. travaiJleur, 557.
558.-Fem. muncitore ; pl. 1/mn­
cit01"i, 1nuncit01'e.
"MlIndir, s. n. manteau, �51. 293.
- Pl. 1Il'ltnclire.
Mură, s. t: mure. II mură 'n gU1'c'i,
travail tout fait, 582, - PI.
mure.
Murătură, s, f. legume conf:it dans
la saumure ou dans le vinai­
gre, 664. -Pl. murâturi.
Murdar, ad,j. sal(�, 338. - Fem.
murrlaret; pi. murdari, murdare.
Murga, s. f. norn de j1ll11ent, II o
[722]
Mun
- 72:2-
NEN
?JUli veni lnul'ga la traisui, il ne
taut pas dire: fontaine je ne
boirai plus de ton eau, 409. li
s' a băgat lItuj'ga în in! istă, il
n'y a plus rien il gaguer, 410.
Murgu, s. m. nom de cheval, 409.
Muri (a). v. mourir, 231. 232. 249.
�92. 422. 453. 562.
Musafir, s. 111. note, invite, 252.
- Pl. snusaţiri.
Muşama, s. ţ'. toile ciree, 252. II a
I'emâ.ne lucnt 11'1,Uşama, propre,
252. II a (ace ZUCI'U muşama, pas­
ser l'eponge sur, 251. - PI. IIm­
samale.
Muscă, s. [, mouche, 44. 583.670.
671. - PI. 11lusce.
Mustaţă, s. n. moustacne, 3:W. -
PI. musttiţ!.
Muşterlu, 3. '11l. amateur, 64'1. -
Pl. muştel·ii ..
Muta Ca se ), v' 1'. dcmenager, 130.
N
Na. inierj. voila, tiens, 510.
Nădejde, s. f. espoir, esperance,
339.
Nădragi. s. 11l. pl. chausses, culot­
tes, 252. 25:3.
Nainte, (ldv. devanl .. II din naintea,
au devant, 228. Il mai nainte,
plus tot, 94.
Nalt, adj. haut, 368. - F'em. naUâ;
pl. ?laZ!i, nolie.
NăliJil, s. n. le blanchiment, le
blanchissage, 554.
Nap, s. m. navel, 170. 190. II gol
nap, nu comme la main, pau­
vre, 170. - Pl. napL
Nas, s. m. nez, 22. 187. 209.216.
220. 227. 39'1. 583. II a da pe ltt
nas, pa:;ser SOLlS le nez, faire
senti!', L03. 449. - Pl. nasnr!.
Naş, s. 'IJ1. parmin, 277. 426. 437.
496. ..- PI. nas'!.
Nasce (a se), v. 1:. naitre, 55. 265.
Nascut, (ta}. ne, 370. 398.- Fem.
născutl/.; Pl. născu{i, născute
Nat, s. m. [Banat], homme, 13'1.
- PI. na!'L
Nate, s. 111. nom pl'opre d'hornme,
207.
Năuntru, adv. dedans, 190.
Ne, pr. P"l·S. il n011S, 25. 76. 107.
147. 198. 270. 298. 4G4. 483.
526. 609. 663. Il pour nous, 6.
II nOI,te ne, ponr nOI1S, 147.
Ne, adv. non, 154. II pretixe qni
donne, aux mots auxqnels il
est join t, un sens neg,ltif;
passim.
Nea, s. rn. terme de resPect, se
dit en parlant it on d'un frere
aîne, parent ou ami plus âge,
274.
Nebun, adj. et s. fou, 118. 315.
433. 601. 647.- F'em. nelJUnii;
pl. nebun'!, nebune.
Nebunie. s. f. folie, 403. 467.
Pl. nebunii.
N�caz, s. ennui, chagr!n, 561.
t'J. necazuri.
Ne-ferecată, tul]. f. nou rhabillee
(t. 'IIleUl1) , 2:37. 248. - Pl. ne­
[erecaie:
Ne fert, adJ. q\li n'a pas bouilli,
611. - Fe m. ne-ţeriă ; p 1. ne­
(el'ţi, ne-ierte-
Ne·fript, udj. pas roti, 508.-Fem.
neIriplli,; pl. 1w-(rip('!, ne-fripte.
Negi') (a), v.noircil·, rendl'e n.oir. 389.
Negru, u.aj. noiI', 388. 389 -}<'em.
ncqJ'ă; pl. neql'i, n"g'·c.
Ne-guslând, en n'y goutant pas,
M�.
Neica, s. m. pour nene, 66l.
Ne·[mbrăcat, adJ. sans (le) mettre,
181. -Pl. ne-îml)l'âcate.
Ne-mftncat, adj. qlli 1\',\ pas mange,
affame, 460. 620. 632. - ]<'em.
nc-m1Înce\Ui; pl. ne'lIlânca�!, ne·
,uâncate.
Nc-mâtul'at, aclj. non balaye, 'Ic,.
253. - FelII. ne-mâ/urată; pl.
ne-m,r1tura{i, ne miiturate.
Nemer) (a), v. atteindl'e juste, par·
venir, renco[lLrel', 164. 310. 420.
Ne-mestecat, aaj. non mâche, sans
mâr;her, 635.11 a înghiţ'i ne·mes·
tecat, avaler des couleuvres,
585. }<-'em. ne,me.,teclltă ; pl. ne·
mestecaţz, ne·medccate.
Nemt, S. m. Allernand. II Il fUj'clt
lulcetue\ Nbntului, il est gris
COn1me un Polonais, 21.0. ­
PI. Nemţi.
Nenal, tu n'as pas (argot Bohe·
mien), 438.
[723]
NEN
- 1�3-
NOU
ilt, aâj. malheureux, 513.
�rn. ne-norocită ; pl. ne-no­
, ne-norocite.
t ad], qui u'ost J!8S convie,
i, G:) L. - Fem ue-poţtilă ;
�-porti(f, ncpoftiic.
pul, ad], incapabl«, sot.,
- Felii. ni-pricepută; pl.
:erpli (i, uc-price JIu te.
1, ad}. qui II'·., P,IS ele
, 181.- Fern , ne·purtati!;
�-plf,rtflF, nr-ţniriui«,
«it]. 11011 mi». II Cit ne-pus
'�ă) 'in /ll/U'Cl, de but eli
.brusq u-rucut, av.mt l'he­
Ion prO[lare, 403. GrJ:).­
ne-pusă i pl. ne-puşî, 'fIe-
�(!i. 'lui n'cst pas rase,
l34. 111'1ls, ne-ras, tel qll'i1
:\IIS [lI \1;; t.nder. 333. 334-.
, (/fl;j. nou sale. 5BG. bOG
ula I'n ncsă ra!«, joio el;
in, hion el, m.i! rnel:lngo�,
- 1<'elll ne-Si/Ta III ; pl. ne·
, ne-sl/rafe.
1, orlj. non lave, 23,). 874,
I {( li nn nl'-il/iii/ltl, Iln vi·
2;)�L II e u 11 1l ('- "prt lat /,11
II dli, d!',; sOLt.iscs, 20'1.
III. ?tp-sl'lill!fă; pl. ne·s/)(/-
1,('-s/II/la!I'.
, ({'I,j. IlOII h1V8, 634.
'IIc·,,"J/(tf ă.
adj. Il <1 11 relflllle, 52.
n"'81JOitâ j pi. ne-splli(i,
ilc.
odt'. nel.tement, 197.
(!Iti. pa;; Londu, 253. -
lIc-lw/8((; pl. neluf'/ş'l, ne-
, s. f. 118 pas ollbller.
,'(( 'ile i{!lore, I'ollr se :-;OIJ'
s,' i"1.[lIH'ler, 213.
s_ f'. I','llllllf', tlJ!O\]SO, 2:2G.
7,1. - PI. neveste.
'. r malhollr, infortullO,
I'nj qrclc, ctan;; des t.emps
('�, J 59.
({t/v. 1111110 part, 78.
a, ((dv. 111111e part., 73,
1'1 j. L Ung)) ni, ue, Jl011
8;.
j. Ili, ne, non pllls; pas­
pas miil1le, 18. 59. 60.
�(). 186. 207. 208. 302 ..
29, 430. 442. 447. 463·
5n. 611. 662 Il nici,... nie;
ni .... ni, 25. b8. 8�. �7. 118
13l. 175. 188. 269 270, 283.
31':1, 442 503. 508, 615. 629.
G51. b72. 678 II nici n (una),
aU"I111p, 39. 412. t!89. 540.637.
II nict un, aucl1rl,10L 108.462
0U9, II nici odată, jarnru 13, 157.
049, ;371. M3. 63U, 640. II nit!
CUIyl, null eure nl , aucunoment,
34. 159, 'JGi. 397, II nid de cum,
iLlIi:llllell}l)llt, uulteru ont, . 557.
G67, II nici cât, pas merne, IR.
��iculae, s. ))7. Nicolas, 598.
Nime, IiI'. per. [Mold.], personne,
Il ii.
Nirnene, J11'. per. [Mold.], personne,
809 6U6 640.
Nimeni, l'": PC!'. persorme, 309.
1!82.
Nimer] (a), v. f Molâ.], atteindre,
reuconl.rer, 164.
Nimic, ad». rien, Hi9, 307. 348.
()(J9.
Nimica, ado. rion, 305. 624.
Ninge (a), v. ueige]', 1.99, II neiger
;;111', 188.
Nisce, pron. 'ind. certain, q uel­
qlH1, des, 661 et passim.
Nisip, s. n. s.tble., 11G. - Pi. ni­
sipu.ri.
Nl)d, s. n· lloelld. II cautii noduri
in '!!lt!J1/f'liqâ, chcrcller midi a
CjilaLu\z,) Ilemes, 611. II a (ace
nod'ld, SH nouer, s'elflmeler,
D. II a Înljhiţi lI! noduri, a vaJer
ues pOlre,; d'angols:-;e, 583.
G84.
Noi, pl'. pers. 1l011S; passim.
Nojiţă, s. r !acet,laniere de san·
dah " cât ţi-a� lege! nojiţele,
e.n un elin d'oeil, 2G4. - P1.
noji/;e.
Nomol," s. n. boue, bOUl'be, 161.
- 1'1. l1IJl!lol,ur'L
Nopte, s. ('. nl1it, 213. 269. 270
',8b. Ii -inainte de a se face napte,
avantque la llllltne tombe, 213.
- PI. nopţt
Noră, s. f. bru, belj,.�-fiJJE', 479.
II aint'mt 1'101'(( 'n blide, il brisEl
tout, 479. - Pi. l11.1I'OI't.
Noroc. s. n, chance, bonheur, 470.
- PI. nOToce,
Nostru, ad). pos. notre, 214 j pas­
sim.
Nou, ad). neuf, nOllveau, 73. 178
[724]
o
- 72-±
! •
I
1
II
NOU
182. 188. S25. 226. 390. 1\ din
nOu, de nouveau.Ul.â - ]<'em.
nouă; pl. no�, noue.
Noue, adj. nwn. ca1·d. neuf, 424.
Noue, pl'. p08. nOUB, pOUI' nous,
147.
Nil, adv non, ne . .. pas; pas'
sim.
Nucă, s. [, noix, 337. - Pl. raId.
Nuea, 8. [. baguette, verge, gaule,
195. - Pl. nude.
Nuia, s. [, bag net.te, verge, gaule,
195. 254. 11 a pleri: pe nuia, fi-
0, ad]. nwn. card. devant UIt
adjectif ou un substantif, une ;
passim.
0, pl'. pers, [ein. h]" imrnedlate­
ment a câte d'un verbe; am
ve4ut'o, o 'Oerl; p,l'3sim,
O, »: neut: le, 0, 50,
0, pour '0(1, 3·e pe1'8. �inf), [ui,
38. 92. 18G. 229. 24,�. 3115. ,336.
40D. 455, 572.
0, pour, au [Molel.], ils ont, '185
0, POUl' Ct. [JJ1old, Ung.], 03. Se).
215. 277. 29-l.. 3::\1. 340. 423.
4 U. 562. !'j66.
Obadă, s. f. jallte, 264. 3DL,-1"J.
obclJ:ţ.
Obelă," .�-f. [Molel., Banf/t cii' Ung.],
dliff0Jl dont les paY"cll1B S'811'
veloppent les piecl" 011 glllSO
de b'lS, 254-. 255. il a''}'!. cii.utit
de obeZe, ,,'occnper de "0" inte' i
r8Ls, 25411 me (lUZ obeZele, .ie
sllis gene, 255. 1\ a fi o lJi:l1l ,
homme S'111" canl.l;1 ere, ele
pel! d'importallce. 205. II lîrîe·
ulleZii, maUVa!8 cOl1c1wl1t·, v,,­
nu'pieels, 255.--1"J· n/Jele.
ObTala, s. ('. ll1ellle ><:\m: qlte obel'!,
193. 251 255 236 II a !icate din
ob fa le, elever �, une (',ondiLioa
pl us hall te un hom me du reu·
ple, 255. \I-tl Cttl'g obielele, c'est
nn va-nl1-pieds, 255. II (1 'intinde
ca pe o obialr1, baLtre, 256.
Obiceiu, s. n coutumA, habitude,
29. - PI. obicctul"i.
Obraz, s. m. visage, 31. 103.263.
279. 355. 369.- PI. obraji, o­
bl'azc.
OrE
ler sans demauder 'son reste,
et sans le sou, 254.
Numa, adv. seuleiuent, 582.
Numai, adv_ se ulement, ne ...
que ; passim. II pourvu CF16,
seulemsnt, 141. 231. 232.625.
II mais, 27, II numai îndată, de
suite, 365.
Nume, s. n. IlVn1, II nume bun, bon
re Il 0111 , 4,5,5.
Numărâ (a), v. compter, 4.91;.
Nuntă s. [. mariago, 606. - PI.
nunti.
"Oca, s. f. an vionno mesure de
capacito, 472.-PL ocale.
Ochelari, s. m. pl. 111111'LLes, :250.
Ocbtncă, s. (. [Moul.] s'lllel,lIe des
pays.m«, 257. :J6�j. Voir onincă .
Ochru, s. 'III. rod, 148. 15'). 11:).
282. 28". 28(; 288. 425. �{l.
585. 589. 592 630. II a fOCI, CIt
ochi//,. dlg-nei' de j'roil, 40:-;-­
Pl. ochi.
Ocol, s. n. tom, cireuil�. 1\ a clli
ocol, eviter, lfll. II fiirâ S(i'I di;
ocol, ",LI1S elewUl'", 1Wl.-PI.
ocolit}'·,.
OdlÎe, s. f. chambre, 257.-1"1.
o clâl.
Odată, une fois: j)assill1·11 tont
cI'un conp. 5:17 II de l)(la1â, il
LI fois, 41�. \1 CIU" o Illt tii, par­
fvis, 44.1. 44:5. II nici orla.lt7 j;1.­
l1uis,lG7 3409. B71. 4�13. fJ::\l 640.
Odihnă, s. f. reros. II în ocllhltll, eli
p.\IX, tmnql1ille, 281.-PI. ()­
dtlLI'IC.
Odihni (a), v. se reposer, 160.
OdihnÎ (a se), v. 7'. f5e repasa!', :J4..
Odinl (a), v. i:ie reposer, 160.
Oghel, 8. m. [lITOld.], (;0l1V,"1"ture,
2--"7. II a privi el,! snb ogltet, nl­
g'ardel' avec inclifference, 2:Ji.
PI. oghi'lul'L.
Oghelă, o. r. [Molel.] memo sens
qLHl ob'la.1ă, 255.-PI. oghcZe.
Oglindit, 8. f. miroir, 257. 25�. -
1'1. oglin'.li.
Ogt'adă, 8. Î: [Molcl.] cour, 338.
, -Pl. o[Jl'tlt.}i.
Oîe, s. r. 1l10uf,on, 39. 41. 2�2. 383.
485. - PI. oi.
[725]
OIE
- '/25
PAI
Olegă, s. f. [Ung.] bonteille, 500.
Pl. oieqe.
Oişte, s. f. timon, 164.
I)iu, POUl' vOlu, 327. 328
OJă, s. f. pot, marrnite en terre,
81. 170. 472. 501. 508. 52[. 522.
524. 55L. 573. 674. 575. 576.
586. 644. II şede hirln: 'n druin­
şi ride de 61ă, la pelle se mo­
que du tourgon, 573. '1 ride hir
bul de ciob, ride hirbul de ola
spurtă, il sorme le I'ele, merne
sens que le precedent, 574. II
ca un hî,.b ele olă, il sonne le
fele, 576. - PI. 61e.
Olan, s. 111. tuile, 258. - Pl. olane.
O/ivă, s· [, [Ung.], oi i ve, 621. ­
PI. olive.
Om, s. in, crea ture, h0111me, gens,
6. 15. 23. 39. 49. ee, 60. 68. 75.
76 77. 78.83.90. 107.111. 115.
118.161. 175. 116. 118, 180.
181. 18�. 190. 201. 245. 204.
265. 289. 314. 323. 351. 371.
3"<7. 339. 429. 431. 432 444.
460. 461. 464. 465. 467. 468.
409. 471. 472. 540. 553. 557.
577. 5,9. 582. 586. 597. 610.
616. 617. 640. 641. 649. - PI.
6meni.
Om, POUl' vom. 1-Cl·. pel·s. pl. {ut.,
108. 616.
OmorI (a), v. tueI', 406.
Opincă, s. f. sandale des paysans,
259. 260.261. 262. ::'63. 267. 273
274. M2. 1/ fie care. scie unde '1
strînge opinca, chacun sait en
le bât le ll[esse, 261. II îl strînqs
opinca, il est fâche, il est dan­
ses petits sOL1Jiers, 262. II îl în]
tinele ca p'o opincă scuTtâ, ii
le bat, 262. II a fi opincă hîl'­
zobatâ. c'est lln rien qui va·
ilJe, 262. 1/ '.! (t pus opinca, il
lui a rive son clou, 263 II a '�
pune opinca în obraz, meme,
sem, que le precedent, 263. II a
fi elin opincă; otre paysan de
naissance, 263.- Pl. opinei,
Dpincar, s. m. paysan, 264. - Pl.
opincari.
Opri Ca), v. arretor, empăcher,
243.
Oot. aelj. num. card. huit, 598. 602.
Oră, S. [. Iois, 245· 246. 4540.502 ..
1/ mai de multe ori, plus de fois,
plus souvent, 6t9. 1/ mai ele
puţine ori, moins de fois, moins
souvent, 620.
Oră, s. [, heure, 264. - Pl. ori.
Orb, adj. aveugJe, 214. 257. 546.
- Fel11. orbă ; pl. orbi; orbe.
Ori, conj. ou, ou bien, 51. 213.
280. 351. 416. 418. 454. 504. Ii
ori că ... ori că, soit. .. soit. 416.
/1 ori cine, n'importe qui, 74.
136. 422. 1/ ori-ce, n'importe
quoi, 98. 23ii. II ori-ce, n'Import e
quel, 142. 641. 668. II ori-câti,
n'importe combien, 253.
Orologiu, s. n. horloge, 264. - Pl.
ol'ologiltri.
Qs, Il. n. os, 508. 509. - PI. ase.
Ospe, s. m. hâte, 75. 450. - PI.
6'pcţi.
OSpiJiiI (a), v. S3 mettre a table
POUl' manger, 378.
Ospetărie, s. f. hâtellerie, restau­
rant, 504. - PI. ospetării.
(lţel. s. n. vinaigre, 378, - PI.
oţetllri.
Otrep, 8. n. torcholl. 1/ a ajunge
otrep ele vase,' c'est un chiffon,
homme sans caractere, 264.­
Pl. otJ·epe.
Olrtlpă, s. {. torchon, 264. - Pl.
o t?'epe.
Oii, s. n. CBuf, 122.378. - PI. ouc.
Pace, 8. f. paix, 463.
Păclie, s. r p. 265.
Păduche, s. m. pau, 474. - Pl. pi.i­
duchi.
Pădure, 8. f. fOl'et, 288.565. - PI.
pâelu-ri.
Pădureţ, adj. sauvage, non greffe,
635. 659.661. 1/ pomrne :1 cidre,
p
659.- J?el11. pâcl!weţc'ij pl. pă­
chel'eţi, pădureţe.
Pahar, s· m. vene a boire, 458
649. 651.-PI. pahan
Pă'Iajen, s. m. araignee. 178. /1 casâ
de paiajen, toHe d'araignee,
178.-1'1. pă'iejenL
[726]
rAt
- 726 -
P.rl.H
Pâine, 8. (. pain, 487. 557. 608.
609 - Pl. pâ!nL
Paipan6ge, s. [, e,�h>tsse", 265. 273.
- Pl. paipctlloge.
Palu, s. n. retu ji) paillc, 163. 344.
428. 1\ a căui.: pac şi oerqctc,
remuer des p rod s et u>!,:; m.uus,
428·- L'[. p ate el; par.
Pălărie, e: [, chapeau, 83. 265.
267. 303. II a ţuut« pălăria, por'
tel' culou.e, 265. \1 pân(t rrsL'Îrlâ
CI! pă1ă·ri.t c/f![Jâ /u1/ă, il boit
jusqu'ă t'ivresse, 265.11 a looit'o
in pc'ilârie, (;'e<;t touche, c'est
,bien tape, 266. II a 'ş� Uăsi pet
Iăria, les deux font la paire,
266. II a scăp a: p âlăria pe apti,
POUl' une peri Il involontaue,
266.-PI. pă/(InI
Palat, s. n. pa lais, 28. 127. 267.
42\:1. - Pl. palate.
Păli Ca se), v. j'. [Mold.] se heur·
ter, se <;oguer, 318. ;;19.
Palmă, s. (. paLlme ele la main,
62·1. - Pl. palme.
Pămlnt, s. n. tene, 51. 137. 278.
607. 608. (rn. Ii " .se uita ill
pâmînt, rester I�s yellK flxes
it terre, 6U7. 608. - PI. pămîn­
tud.
Pân, conj. POUl' pând, jusque, 193.
2iv. 455.598. Ii jnsqu'i1 ce Ci ne,
2\:19 57:l. \1 aVdnt que (de) 569.
Pâni. ronj. jllSqlll', j1l8l1u'it, 13.
33.38, 51. 178. 19['.285.341. 4Ul
600. 629.I\.illsqu'it ce quP, �.
34. 44. 49. 6:l. 70. 16U. H;(3.
189. 193. 2:.'1. 231. 250 205,
'277. 2bO. 314. 318. 319. '156
458. 500. 502. 570. (',20. 629.
II ]lână în cât, tont qne. 629.
II }lsqu'i1, 111eme, 6l.385·llavant
que, 310. 318. 3L5J. 578. 58'J.
II lant lJue, 3JO. 341. 3i3. g76
441·11 până îl/tr'un. jusqu'u UII,
i3 II pânâ ce, jlbqll'u ce qlllJ.
479. 1\ până nit, aVilllt de. 57e.
Pană. s. (. pluille, 39,-· - PI.
pene.
P.1ndar, s. m. gardien, 106. - Pl.
pând07'l,
Panait, s. n'o P<ln�iot, 42,1.
Pâne, s f. [1I101cl.] pain, 428. 552
553. 557. 562. 608. 609. - Pl.
pâ/J'!.
Panglicii, S. (.ruban. 267. II a scate
panglice pe nas, avaler des et·
011 pes enflarnrnees, 267. - PI.
11 inqiice.
Panqticar , 8. m. ch arlatan, 267.­
Pl. panglir,ari.
'Pantalonar, s. m. ho mme il idees
avancoes. 267. - PI. pantalo·
nari.
Pântece, s. [. ventro, estomic. 4J4.
576.
Pantof, s. 'IJl. pantoufle, soulier,
267. - Pl. pantofi.
Panură, s, f. [Mold. Trans.] serge ,
268. 1\ c( fi tot (le o pcnură, etre
du meme acabn , 209. - PL
pănure.
Pânză, s. (. totle, 218. 269. 270.
27 r. 272. 273. II fi/te-ce lJâl1zfl,
Srl nu te rupi, saus treve. 271.
1\ a d,;, ptine« pe [uiore, pordre
au changv, 27[, il s'a îl!WrCflt
]Jâw:a, i'affaire s'est embrou.l­
les, 2n. II a ţese pânzele, Ollrc!lr
UlllJ intriglle, 272. II (! legfl,l]/!7'a
plÎJ/zei, bien 1,;0 111 ll1enetl l' line
atraire; s'enrichir, 272. II Cl fi
pcînză, tous d'accord, 273. II p,în·
ză, san". intel'l'1l pLion, :l7i\. li
pândi în.r'ilbitâ, tl'e,,·propre, 273.
- Pl. pdllZr.
P{ll'a, (a), v. manger, 5'J9.
Papain6gă, s. f. echasses, 27. 273.
1\ a merge in papain6gc, avoir
des ailes, 273. - l' 1·1)((!),!in6.'je.
Papă·lapte, S. 711. sot, o')0,
P.ipară, s. r. panade au fl'oillage
487. - Pl. pr'ip(t)'e.
Papuc, s. n. pantotlfl,', 2'13. 274,
275. 276. II a'şI pre1'cle papuciI.
laisser ses !tollseallx, �75. II Ci
o şterge li! jlaplle, prendre ele
la poudre d'es�:\lllp"tl.P, 27G. i
a'ş., lua papucd, 1110mll sem;
qUt3 le preceUetll, 275.11 a'! tia
papuci'!, chasser, 2;G. II a balA
ln papuc, depellstlr, 27U. II a fi
SU/I pupuc, eLre SOL1S Lt pau·
tonfll) d"" 276. - PI. papuci.
Papugiu, S. m. foul'be, 276. - PI.
papugi!.
Par, s. m. pien. 156.157.277.278.
27D. 317. - PI. pur!.
"'Para, s. r para, c8oLime, 3D. !
pl. parale, argent, 357. 503.
Par'că, contract. paur purt·că, on
dirait quP, comme si, 37. 38;
pit'3sim. II il sem bie que, 4·[j:2.
Păre Ca), v. sembler, paraitre,
[727]
PAR
461. 47l. 553. II pare că, il sem­
ble que, 579.11 pare mi se, it ce
qu'i! me sernble, 452.11 a pâr!!
1'i!!!, regretter, 83. II mai bine' i
par", il prefere, il auue rnicux,
76.
Păre (a se), v. r. sembler, 84. 162.
282.
Parere. s. m. [Trau «] mur, 291.
-PI. pare!".
Părete, x, 1/1. 1l111r, 270. 288. 289.
:390. 291. 292. II a cort» intre pa­
tru păreF, parter ent re 'lLlatre
yeux, 289. il siunănă castraoeii
pe pârel", il travaille pom lo
roi de Pruss«, 290. il ca :�i când
ai pune-o III perete, SetOS 1:lUCCeS,
J91.11 s'o pul în părete, tres­
belle, 292. II a j'(Jlnâ"e scris pe
}J((1'el(!, rester petrifie, 292-
PI. purei).
Pareii, s. 111. [:'II'Jld.] ruisseau, 311.
--1'1. pâj·ee.
Parte,. s. t. câte, 462. II într'o parte,
de cote, 44.
. Parte" s. f. part, 131. 227. 5±4. ­
Pi. pă1·a.
Pas (a da): loc. lai,;ser, permettre,
520.
Pasee, s. r pl. Pâques, 59.
Pasce Ca), v. sllI'veliler. II a'l pasce
Cl! prâjina, le battre, 3:22.
Pasei, s. f. pl. Pâques. 483. 548.
Pasere, s. r oiseall, 444.-P 1. pâ.ser�.
paşi (a), v. marche!', a van cer,
mOll tel', il("\4.
paslă, s. f. feutre, 279. il O/Haz (le
pâs!l7, ehonte, 279.-PI. pâslc.
Păstra (a), v. con server, 184. 31ti.
II economiser, 340.
Pat, s. n. ]it, 80. 81. 193. 279 280.
281. 282. 283. 563. II (!'/ ul.(qîi
suu pat, le faire rentrer sous
tene, 283. II nici în prlt, nici
sub pat, toujours meconteot,
233. II s' a d�t jos din pat întâia.
Cit piciorul stâng, il est pa!"1 i
du pied gauche, 283. - PI. pa­
turi.
Păţ] (a), v. supporter, 1.
Piltiml (a), v. pati]', souffl'ir, 36.
Patru, adj. nit/II. cara. 46. 289. 290.
(:î2i.
Pătul, s. n. grenier ou magasin
iL t11ai:3, 21.-Pl. ]Jătule.
Pătură, s. r COLI verture, 283.-
1"1. pâlure.
/2'1 -
PEH
paz) (a), v. g-arder, veiller sur,
surveiJler, 148. 169. 340. 34.1.
375. II piizescc cimitiru, il suce
les pissenlus par la racine, lOG.
II a'şi pâzi cojocul, preserver
S.I. peau, 126.
Pe, prep. sur, 17, �2; passlm. II
pouG 225. 623. 67411pour, au
sujet dp, 6'.>. Ii sur, au beut de,
178. II par, 61. 63. 81. 267. 540·
557. II eno dans, 2l8.219. 220. �
que, 73. II iL travers, dans, 166.
II fixe snr, ;282. II POUl' avoir,
contre, 271·11 au bout de, 199.
II it, 184. 340·1: le long do, 14·11
pe cine, qui, 15. II pe picior, de­
bout , 44-4.11 Iormant l'accusatif,
sans "e tradulre en fraucats,
2. 00. 48. 162. 168. 174. 180;
passim. II pe unele, Iă ou, 10 60.
109.11 p'in, a travers, 70. 81.
455.
Pe, plOp. Voir pe.
Păcat, 8. n. domrnaze, 49.11 mal­
heur, 037. 643.-Pl. pecatc,
Pele, s. f. [Molel} pean, 5;). 56 .
L69. II pele golri, nu, 55. -Pl. pei.
Pentru, ]lJ"ep. POUl', 14. 40. 55. 98.
100. 122. il �L eause ele, 563
Pep!ena (a), v. [Jfold] peigner.1I
baLI re, 283.
Peplena (a se), v· 1'. /J.lfold.] se
[leigner, 30U.
Per, s. 111. cheveu, 70. 455. II poil,
fii, ilO. 203. 284. 285. 490 II
per în per, lorsqu'on ne g'agne
rien an change, 20:3. " în dai
pet'b, chang.la"j, 284. II a siLi în
do� peri, indecis, 284·11 a fi în
do! peri, etre pris de vin, 284"
II de a li/' (( pcr, par lG menu,
avec soin. 284. - PI. per'!.
Perde, (a), v. L Ma' il), peru re, 96.
3G9. 410· 623.
Perde, (a se), v. )'. [Trans.], se
perdl'p, 546.
Pel·dea. 8. f. rideau, 8J. 285. 286.
287. II a '.! ]June [Jcr(lec! la och'i,
le trompe", 286. /1 cu J!f'1"dea,
en g<lZant, 286. II a de), Cllt va
o ]Jo'dea, lni laver la tete, 287. II
CI '/ lltli cu o pCl'clm ma'i 8U!;,
lui COLlper le tii, 287. II a se dct
dupâ perdea. eu SOllS mai,',
::;an� se monLrer, 287.11 a rldicrl.
jlcrdeaoa, lever le voile, 287.­
Pl. perdele.
[728]
PER
Perdul, aâj. perdu, 2131. 271. -
FElin. perdute!; pl. perduţi, per­
dute.
Pereche, s. f. paire, 110. - PI.
perechi.
Perechie, s. f. paire 913. - PI.
pcrcchL
Perele, s. 1Jl. mur, 35. 50.81. 287.
288. 289. 291. II par'că spui la
perete, parler 8," un sourd, 290.
II a riâic« patru pereţi, se Iaire
un abri, 290. - Pl. pereti.
Părete, s. m. mur, 34. 30. 148.
155 288. 290. 540.- PI. pereţi.
Peri (a), v. perir, 231. 301. 453.
451.
Perină, s. f. [Molel.] coussin, 292.
- Pl. perinc.
Perire, s. f. perte, 367. - FI.
periri.
Pernă, s, f. coussin, 292. - PI.
perne.
Persic, s. n. dans la locut : a !li!,
după persic, cacher pour voler,
292.
Pers6nă, s. f. personne, 258. - Pl.
persone.
Peruca s. f. perruque, 293. - Pl.
peruce.
Pesce, 8. m. POiSSOll, 480. 492.
493 498.507.512. 547.-Pl.pesci.
Peschir, s. n. serviet.te de toilette,
293, -- P l. peschire.
Pesle, prep. sur, 35. 413; passim.
II pilr desslls, 157. 160. 165.
312. 3135.
Pelec, s. 11. lambeau, chiffon, 10-
q lle, 184. � 93 294. 205. 344.
345. 316. 347. 348. II pieces,
179. 344. - PI. petece
Peleeiî, s. f. [Mo/el.], torchon,
213. 295. II a 'i ('ace pe/ccă, le
traiter pis qlle pendre, 295. II
a se face petecă, s'effrayer, 295.
- PI. petece.
Petic, s. n. lambean, chiffon, 10'
que, 184. 293.294.295. 34'l. 345.
3113. 347. II a cose petic la petic,
etre avare, 291. 1\ a 'ş� da în
petic, revenir iL son naturel,
retomber en faute, 294. - PI.
petice. -
Pelicos, s. I/!. enf,mt dans les
langes. 1\ morveux, 295. - PI.
peticoş�.
Pelră, s. f'. pierre, 288. 298. 299,
424. II grele, 360. - PI. petre.
7�S -
PÎR
Pell'a, s· f. pierre meuliere, meule,
295. 2913. 297. - Pl. petre şi
petri.
Petroiu, s. n. gros caillou, 299.­
PI. pet1·o�e.
Piaplena (a se), v. 1'. se peigner,
300. 301. 417.
Pica (a), v. tomber, 22. 13:2. 310.
:138. 3138. 513 517.11 a pici, cu,
faire tom bel' sur lui des gout­
tes de, 2113.
Picior, s. m. pied, 1113. 145. 257.
2130. 214. 276 283. 321. 363.
367. 368. 3139. 387. 412. 464.
5134.1\ inpicere t piciore), debout,
342. 34,3. II pe picior, debont,
444. - ]='1. piciore el. picere.
Picura (a se), v. 1'. se tăcher, 1322.
Piele, s. f. I,eau, 56. 613. 499. II
cuir, 2130. II o să '� [acă pielea
burduf, il le battra fortement,
49Sl. -- Pl. piele.
Pleptenâ (a), 'v. peigner, 289.
Pleptenă Ca se), v. 1'. se peigner,
300.
Pieptene, s. ('. peig ne, 301. - Pl.
pieptent
Pierde, (a), v. perd re, 913· 184. 275.
Pier) (a), v. perir, disparaître, 157.
200. 301. 523.
Pildă, s. f. exemple. 1\ par exem­
ple, 400 - PI. pilde.
Pilug, s. n. []JIo/d.], pilon, 172.11
gol pill/g, nu comme la main.
299.
Pingea, s. f. demi-semelle, 30l.
B02. II a'ipunepingeoct, trc,mper,
tirel une carotte, 301. 1\ a'i dci
pingcua, le repousser, 302. II a
bate la '{linga!, depenser son
avoir, 302. II a tine la cine· va
cet la pingele, ne pas tenir il.
quelqu'un, 302.-1:'1. pingele.
Pingell (a), v. troD1per, voler, 302.
Pingelui (a), v. tromper, voleI',
302.
Pipă, s. f. [Untr] pipe, 207. 303.
P]' pipe.
Pipolă, s. ('. estomae, 455.-PI.
pipote.
Plrleaz, s. n. ecl1alier, 162. 303.
304. II (! sări, pîrleazu, jeter Bon
bonnet par dessus les mOLl­
lins, 303. II (! fi iepU1'c de pî1'leaz,
vagabond; vouloir men8ger
la chQvre et le ChOll, 303.- Pl.
. pîrlcazw,·t.
[729]
PIR
- 729
POj�
Piron, s. n. gros clon, 34. 35.­
Pl. pirone.
Plrustif, s. f. pl. couronn e que
l'on met RUl' la tete des epoux
pcndant la ceremonie religie­
use dLI mariage, 30i.
Pirnstru, s. f. pl. rneme sens que
le precedent, 30 r.
Ptrţ, s. n. vent, pet, 411.'- Pl.
pÎl'ţul'i.
Piscoaie, s. f. anche (rigole) qul
relie la tremie iL h\ huche,
297. 30J.
Pisică, s f. chat, 228. 366. 469.
653.-P 1. pisiti.
Pistol. s. n pistolet, 170 171.
190. 344. 11901 pistol, nu eomme
la main, 170. 171· II imbrăcat
pistol, nil cornme 1,\ inain ElO.
PI. pistele.
Pilă, s. t. pain, 552. 553.-Pl.
pite.
Pitescr, s. n, Pitesci (ville), 404,.
Place (a), v. plaire, aimer, 438.
504. 633. 044. 048. II cum î{'!
plac;, iL ton g01H, eOll1me tu
voudras, 80.
Plăcere; s. f. plaisir, 671. - Pi.
plăcel'l,.
Plânge (a), v. pleurer, 300.
Plapumă, s. f. couvertuH", 304.-
Pl. lJlapume. .
Plăti (a), v. payer, 40. 108 109.
451. 452 458.531.11 vfLloir, 447.
Plăti (a se), v. T. s'acquitter, 167.
Pleca (a), v. partir, 254. 399.646.
Pleca (a se). v. l' penelle!', 17[:,.
Plesni (a), v. frapper, atteindro,
266. /1 f,�ire claqner son fond,
24 ii claq uel' (en p:wlant du
fOllet) 3()l.
Plimbâ (a se), v. r. SA promener,
627
Plin, O((j. plein, relllpli, 208.233.
340. 341. 343 38l. 472. 494.
651. - J.'el1l. plină; pl. plini,
pline.
Plivit, 8. 11. sarcbge. 475.
Pioesci. s. n. Dom ele viile, Plo­
eSt;l, 408.
Ploe, s. f. pluie,39- 102.-Pl. plot.
Pl6ie. s. f. pluie, 39. 101. 102.
197. 222 419. [JOt). - PI. ploI.
Ploşchiţă, s. f· diminlltif de 1)108-
cii, gourele, 452. - Pl. ploş­
chiţe.
Ploua (a), v. pleLlvoir, 154. 199.
444. 505. 5U6. II mouiller par
la pluie, 188.
Pluti (a), v. flotter, 235. 238.
Poe, inierj. pan l 217. 373·
Poeil, adj. diforme, 257.-]<'8111.
pocită ; pl. lJocil�, pociie.
Poem (a), n. claquer, 361.11 frap- .
per, att.eiudre, 266.
Pod, 8. m. grenier, 81· 202. 305·
305. II pont, 365. 4-15.-PI. po­
duri,
Pofta, s. f. envie, 540. 6i2. II ap­
pertt, 569.-PI. pofte.
Pofti (a), V. desirer, 449. 661.11
invite]', 646. 650. 653.
Poftim, formule d'invltation, je
VOllS en prie, 555. 650. 651.
Poftire s f. invrtat.on, 554.-P 1.
poftiri:
Poltîţl, venez, 647.
Pnlmâne, loc. ade. apres-dernain,
518.
Pâla, s. f. giron, pan, d'une robe,
188. 306. 307. 308. 309. 3LO.
311. 312. sis. 389.lla'şz ditp6-
lele peste cap, .ieter son bonnet
p:1r desslls les moulins, 312. II
a'ş! lw(, paiele în cap, meme
sens que le preeedent, 312. II
a'ş'! llta paiele în dinţi, meme
sem: que le precMent, 312. 1/
să tai polele şi să rug!, (;on­
sentil' a perc\l'e quelq1l8 'chClse
poul' se debarasser ue, 31:2. II
a se ţine ele p6lele Citi-va, ne
IJM! le Jâcher el'une semelle,
313. II a fi în pola cui-va, etre
h la merci de qLlelqu'lw, 313.
II a purta poZe, etre un esprit
taible, 313-PI. pOZe.
Pom, s. m. arbl'A, 182.-PJ. pom·l.
Pamă, s. r [Molel.], raisin, 18.­
Pl. pOme.
Pomană, s. f. aum6ne. II a dL!' de
pomană, faire la charite, Ga7.
- Pl. pomcne.
Poneavă, s. f. [Ung.] couvel'ture,
313. - Pl. poneavc.
Popă, s. In. p!'etre, 463. 503. 523.
547. - Pl. pop!.
Poplrnăi:i, s. n. [l'rans.] cercueil,
314.
Poponeţ, s. m. lumignon, 2:?5. 314.
II dă masala,ua pe un poponeţ,
II a perdu au cl1ange, 225.­
PI. poponeţe.
Porc, s m. porc, 1. 2. 21. 88.134.
[730]
- 73J
POE
204.413 4069.549.11 pOl'c-rle-cÎine,
coq UIl1, drole, 650. - PI. porci.
Porcesc, aelj. it porc, 2 - Fern,
porcescă ; pl. porcesci, porcesce.
Porni (a se),v. 1" partrr, 8811 se
mettre en marche, 24-4.
Port, s. n. costume, facon de s'h i­
biller, 314.315·11 alJ1u!rip0l'tlll
cuf-vet, ressembler it quelqu'uu,
315.- Pl. porturi.
Portă, s. [. port.e, 41 315. 316.
557. il lJe purta mare, par LI
grand porte, lE' front haut, 316.
-Pl. porţL
Portiţă, s, [, peti te porte, 316. II
a'şi păstnl, o lJOl'tiţâ de scăptu:c,
se g.uder une p orte c18 uer­
riere, 316.- PI. pUrti!e.
Porumb, s. 11. mars, 21. - Pl. po·
rumbi, porumburi,
Pospăalâ, s. r vernis, 317. - Pl.
posJ!liieli.
Post, s. n. careme, Il1fiigre, 658
Posta'Iă, s. f. hll�he, 0,1IIS laljuelle
tombe la fMine dans le ll1oulin,
13 I. 317.
Pot cap, s. 11. \Jon lIet de lI1oine,
317. II (l }June !I!)t,;apu in ]Ja1',
jet('l' le frol; a,1X 11Orties, 317.
- PI. }Joi/capi.
Poticr,i (a se), V.1·. bronchel', buL·
ter, 664.
Pote, '(/(10. peul·elrp, 59.
Potrivi (a), v. arrangel' de lelle
sorte quP, 104.
Poveste, s. f. conte, fable, recit,
�37. 450. --- PI. poveşli.
Praf. s. n. poussi8l'P. 220. 253.
Prag. s. n. senil, ilJ..�. 319. 320.
:321. 822. II (t ela Cit (;(t}Jul de
p1'ag, acquerir de l'exl,erience
it se� prol'res depens, 3;l0. II It
lJune plciorl! in vrag, reslsLer,
s'opposer, 321. II elin araret de
prag, de loin, 321.11 CI 1.,,; pelltrn
pl'aglll uşl!i, bOire <lUX ;wges,
322. il a ti pragul casei, etre la
cheville ouvrret·e. 322. -- PI.
pragll1'i.
Prăjină, s. r. perche, gaule, 322.
323. II a încălee(1, p}'(�jin(l. p8rLn',
322. II (l'l pasce cu l)/'ăJina, le
surveiller, 322. II o pntjină ele
om, (;'est. une perche, 323.·­
PI. lJ1·ăjini.
Prăjit, adj. râti 449. - B'em. lJrâ­
jitil; pl. llrâjifi, prăjite.
PRO
Prănz, s, n, repas de midi, S72
-PI. prtinzur i.
Prănzi (a), v. dtnor, 379. 568.569.
Prăpădi Ca se), v. 1'. perir, 231.
Prăşit, s. n. binagr-, s::trl:lagp.474.
Pre , prep. sur,6. 65. 299; passim.
il forrn.mt l'accuaat.if san-. Sq
r.raduire en fri1,nţais, 1. 2. �4.
74. 12[. 135.151. 167. 19� 250.
276. 283. 3:)3 354. 359. 3iR 402.
410.424.459.498.530.538. S78.
635. 677.
Prea, ado. t res, trop, 31. 315. II
1))'(11 mult , trop, benucou p trop,
�."�72 il nu. vre«. pas trup, 452.
6')')'
Precum, adv. commo, ains! que,
6. Ii de merno que, 155. 288.
Pret. s n. prix, valour, 184.-.1:'1.
lJreţuri.
Pretutindent, ado. paltou!:, 79.
Pricinui (a), v. <.;i\1l8''i·, o�,ca;ioll­
ner, G71.
Pridvol', s. n. terras.3e, 323. - Pl.
Jiridvure.
Primbla la se). V.1·. se pr0!l1131ler,
561.
P"imenele, s. f pl. h;tbit de re·
changr. 323
Primi (a), v. rGl{8voir, adll18ttre,
74. <12:2.
Prin, 1)'c/). P'IJ'. 427.11 d,l,ns, 12�1.
2:�3. 5(1). 664. (oti. 668. Citi\) ii
,,\ tr;LVer�, au traverc; de, 62'
81. 82. 1940. :dll. '131. S4f5.11 au
,nili(JL! ele, ,t';cl'Oclte it, jJMtl1i,
203.
Prinde (a), v .. '1ttl,<l.peJ', 3:)3. 408.
425. 4\J2. 498. 5:�2 547. 'J97.
670. II attachet·, 272. 520. II se
formeI', 012. II a prinde c!t i a!} ,
s'enrJ(;hir, 620 II (( prinele c'Jjâ,
s'enrichir, devellir plLt� fort,
532.
Prinde (a se), 'V. )'. s'appliquer.
se collet', 291. il.;'agripper,81.430.
Pripi (a se), v. -ro Se h;'tter, se
prBs:::;8r, �l'::-9.
Prisacă, s. t: n.t;her, 3J3.
PI'isnel, s. n L\I tteme' (Lerll18 de
ll1eunerie). il a fi prisne', c'est
un Vlf' i\lgOllt, 32:�.
Prlsnel, s. n. {lilold}, meme sens
qne le precedent, 623.
Privi (a), v. regarder, 257.
Propea, s. t: [MoILI}, etai, eLan<;on,
158. 160. 4iH. - Pi. propele.
[731]
- 7�1
PIWP
PUT
Propla, s. f. etai, etancon, 159.­
P1. proptcle.
Proptea, s. f. eta.i, etancon, 157.
158 Ui9. 160. 323. 324. II a ace
proptele, avoir des soutieus, des
I,rotecteut"s, 3M. II nu. 'l ţin
proptelele, il e-t tont casse,
,324. 1\ pro/llCua grm'lalui, pare::;­
seux , b.ttard, 324. - Pl. prop­
tele
Pruspăt, adi. nou veau, Ir.ris, 485.
- j<'em. jJr6spClâ; pl. pru;pe(i,
prospetc.
Prosl, (/(1). sot, bete, 118. 164.
,loel. G18. il mau v.u s, 55. 536.
,)87. - Fem. prosui ; pl. proşti,
prost c.
Proslie, s. (. sottiss, 6(ri. - Pl
pro-t.«.
Proţap, 3.11/.. 101lg băton fourchu,
3M. - PI. pro�(lpuTi.
Prunc, s. I/t. vnfaut , llourrissoll,
53. - Pl. lJl'unci.
PUlU, s. 111 ponlet, 616.--PI. Tin?
Puişor, s. m. petic d'L111 oiseaL1,
f) 1.3. - Pl. [)lâJort.
Pulpani, ". r. IJ'L::;qIW J'UIl !labit,
324 .. - Pi, pn/11((rle.
Pumn, s. m. POIIIg', '1,l:�. 583. 650.
li5l. - PI. PU!lII1l.
Pune (a:, u. ll1�tLre, poseI', 22.30.
38. 44. li7. 74. 9u. 97.98. 110.
12l. i3l. 136. 151. 160. 175
lT7, 200. 22l. ��3. 2J4. 286,
25:2. 26:3 2U9 276. �82. 283
285. 286 281. 292. 298. SOL
302. 3U:). 31.1. 3Ll Bl7. 321.
336. 348 B3l. 352. :3')(i. 36f).
302 365. 3i9. 395 'ilO. 411.
42 L 44D. 45':3 478 qt:l. 491.
502 503 5Ci15. 587 588. [)9�·.
li06. Cil3. 6M. 053. 606. 057.
eFi9 II ll1eltre, log,�r. 133. II
!11BLt le, a';.r,)I'her. 50. 405. II
attll'llel', 401. II a plUie (o';,
met.lre le fou, 85. II serVil, 496.
1Ill1ettre, bettlre, �7�';.
Pune (a se), v. 1'. s, mdlrr, 6l.
131. 201. 298. 321. 6'>1. 051.11
S'ilI'leter, 408. :1 s'c) llJ8Lt:re it
mallgel', 520
Pune (a 'Şi), v. se nwttt·,,, 118.
Pungă, s. r bours!', 36. 39. 179.
5u3. 520. 563 6i? 1'1. pling'/.
Pun le, s. 1/1. pont, 365. 471. - PI.
1"·mţL
Pupa (a), v. embrasser. II a pltlJat
In/cart NellltI/11t?, il s'est grise
counne UII Polonais, 210.
Pupa, (a se), v. 1'. s'curbrasser, '129.
Purcel, s. III. porcclet, 68. 133.
620.'- 1'1. ]Jure t.
Purecc, s, m. [Molâ], puce, \)8.
- 1"1. purcel.
Purecel, s, in, [Mo'il.], dimin. de
purcce, 620.
Purice, 8. m. puce, 2��1. - PI.
punti.
Puricel, s. 111. dimin. de purice,
62(j.-l'I. Jlltricd.
PurtiL (a), v. parter, 44. Ml. SG.
9G. 115. W). 149. 20 ±. 263. 230.
313. 315. vn II I.ure ;lll"r, 24�.
II terur, dirrger, 28'1. II porter
sur soi. 325. 335.11 meuer, 71.
Purta (a se), v. 1'. se porter, 4l.
II s'hab.ller, 311.
Purtat, ad]. (jili a e�e, qui a vo­
Ydge, 2J5. 4:l9. - Felll. ]Jar·
tat'; [li. ]JI/Tt/1(i, }Jurtale.
Pururea, adu. t"ll}Hlrs, 319.
Pus, aclj ll1is, ti55. - F'eul. 1'ltsâ;
pl. pu:�[, puse.
Puşcă, s. (. t'llsil. II .!jol pUşei!, nu
t;Ol1llne la maln, 171. - 1'1.
P'I-'CÎ.
Pustiu, (/IU. vidp, 38. 75. II aban­
<lOlllle, �:jJ .. II IIOtl IltLbile, 81.
88. l:J'J. - 1'"elll. ll1t�tic. pl.
jlttst/t. jJllslie.
Put, 8 n. l'llit, l51. :325. - Pl.
j)u(uri
Pllle, (a), v pOLI voir, 3cL ;Y5. 38.
8i). \)8. 125. 14.J. ICi\). Hio. 175.
204. �3U. 2:38 2U. 28[. 282.
2% 2%. 3 [2. WiO. %i. 3() l.
'lOG J5L. 528. 0:.l'') iWJ. 557.
560. 58L G8:). 51:») (,:ZEi ti38.
(j4ci. ti!),) 662. rri'6. (jÎi.
Pute (a se l, v. r. 8Lre poosi bl e,
15. 21. 3J. :y,. 1:-\?'. W). ,325.
�65. 38.'\ il8\). 0U9. :)0'. 625.
fi6J ti,;Ci. W8. (j69
Puţi (a), 'O. pueI', s,'ntll' m::lU vais,
5\)1.
Puţin, (!iV· eL aeZu. 1'''11, 18�. 180.
307. 61\!. (jJU 07l. II lin peu,
409. 485. \1 11/(/'1 pUtin, !1l,Jins,
61.9. II 111 a·! il,: pn(ille ud, moins
SOL! vent, 621).
Putină, -'o r OOtl, tonlleall a g-ueule.
bee, ']'8,3.483. G91.-PI. lJUti11'b.
Pulreo, adj. pOllrri, 383. WJl.- fem.
pntreehi; pl.z;ntrcIJI,lilllrcde.
[732]
B,AB
Răbda (a), v. patieriter, supporter,
452.
Răboi, s. n. taille, enclioche, II pe
răbo], it credit, 359. -- Pl. Tii­
bojuri,
Rădăcină, s. f. racine, 166. - 1'1.
rădă cini,
Rade (a), v. rasor, 326. 327. 328.
329. 330. 331. 332. 333. 334.
414. II a rade pre cine-ca, battre
quelqu'un, se tromoer, l'empe­
chel' de reussir, 328. " a 'i TII de
o 'lJ!!tst(l�ă, se moquer de lui.
329. II a'lj'(lJlc cu briciu domnesc,
l'ennoblir, 331.11 tuîir,lic'i rasă,
ea îi� ':tiee tunsă, se dit des geus
qui ne sont jarnais d'accord,
322, IIj'(/s, jte-'ra." vite, sans plus
d'apprets, .:132,
Rade (a se), v. 1'. se raser, 326.
327. 334.
Radu. 8, in. Rorlolphe, 143.
Ragaz, s. 11. repit, 561.
Ragea, s. f. etais, 159. - Pl. raqel«.
Halu, s. 1'1. paradis, 76· 598. - Pl.
j'(I,iuri,
Rană, s, f. blessur8. 449. - P1.1·ăni.
Rar, ael;. rare 327. -- J<'ell1. rarâ;
pl. rari, ?'Cere.
Ras, acl;i. rase, 330. 331. 332. 333.
33'1. H4. 415.416.418.- Fem.
mst!; pJ. raşi, j·ase.
Rasă, s. f. froc du moine, 334.
335. II rusa nu te face ciiZagâr,
j'b,.bit ne filit PclS le moine,
3i14. - PI. rase.
Răsălură, s. t- aCLe de raser, 335.
- l:' 1. r-âot.l turi.
Răşniţă. 8. r eg-rugeoir, ll1oulill.
it bras ou it mar-:ege, 245. 336.
- 1'1. l'rtsnite.
Rată, s. f. ean'"rd, 409. - Fl j·afe.
Rătăcl, (a se), v. j', egarer, se
perd re, 148.
Razimit (a se), v. j'. s'appuyer,
368.
Re, adj. (em. rAfald.] POUl' rea.
mauvaise, 397.
Rea, etdj. tem. manvaise, 223. :240.
254. 428. 467. 544." de inimGt
rea, de chagrin, 579. - PI. l·ele.
Rece, adj. froid, 358, 445. 44l5.
447, - FeU1. l'ecc; pl. 'reci, rece.
Recorl (a), v. rafrakhlr, 483.
Rccorl (a se), V.T. se rafraiL:hir ,445.
732 -
nÎS
R
Redidt (a), '1). lever, 2(J. 31l.
Bămăne (a), v, rester, demeurer.
20. 38. 55. 64. 96. 97. 99. 15'1.
169. 199. 203. 252. 256. 2Q2.
299. 380 384. 387. 390. 401.
047. 548. 611. II rester, avoir
de resto, 1 U.
Resfăta (a se), v. r. vivre heureux,
fier, l,a.
Resturnft (a se). v. j'. se renverser,
368.
Reu. etdJ. mauvais, 15. 223. 500.
507, 625. IIj'eu de ctaniă, mall­
vaise langue, 117. II mai j'ci!,
pire, 55. 314. 467. " a pâj'c j'ci1,
regretter, 83. " cât de j'I311, meme
tres mauvais, 27. II deplaisant,
88. "violent, ]58. - PI. rei.
Reu, s, n. mal, 182. 271. 297. MJ6.
57(\. 615. 6f)1. - 1'1. rCw·i.
Reu, adv. mal, c'est mal, :38. 1;
beaucoup, 377.
Reutăţi, s. [', pl. vices. 46".
Rezema (a se), v. j'. s'appuyer, 383.
Rezemat, atl]. appuyo, 21. - Fem.
rczematâ.
Rezima (a se), v. r. s\.ppnyer, 383.
Ride (a), v. rire, 101. 309." rire,
se moquer de, 524. 573. 574.
57fi.
Ridica (a), v. elevHr, 160. II elever,
eriger, 290.11 relever, 22. 224.
287, 310. Iilever, 225.
Ridica (a se', v. j'. se lever, 051.
052.
Ridicat, adj. releve, 309. II Fem.
j'ielicată; pl. 'rid/cafi, j·idiwte.
Ridiche, s, f. radis, 416. - PI.
'ridicM.
Rljniţă, s. f moulin ;\ bras ou it
manege, 246. 24';'. - 1'1. l'îJnife.
Rind, s. n. etage, 73. - P1. rîndu-ri.
Rind, s. n. rang, tou!'." pe l'înd,
ch .. cull 13011 tour, 23'). "a �ine
j'îndn, atLenclre SOil tour, \l38.
- Pl. rînduri.
Rind, 8. n. ordre." Oln fârc'i 1'Încl,
homml3 qui n'a rns d'ordre,
351,
Rlnduelă, s. f. organisation, ordre,
ltlsposit.lons prises, 536 - PI.
j·îndueli.
Rlndunea, 8. f. hirondeJle, 444.­
j··indunele.
Ris, s. n. rire. "C! j'emâne de 1'Îs,
[733]
ms
- 733 -
SAC
rest el' la risee de, 5+8. - Pl.
1·îsu'r'i.
Risip't (a se), 'D. 1'. etre detruit,
�31.
Hlsniţă, P. (. moulin it bras ou il
mal lege, 2�5. 21.6, 247.335. ­
Pl. Tîsni(e.
Rtii s. n. riviere, 310. - PI. riuri,
Rochie, s. f- robe, 336. 337. 111'0-
chie »umesă ; fernme devergon­
de", 337. - Pl. rocliii.
Hochlţă, s. [. diminutif, ele rochie,
336, - PI. rochii».
Rode (a), v. roriger, 139. 553.
669.
Rogojină, s. (. natte de roseau,
::;87. II (t't trtuje roqojina de sllb
piciore, le vaincre, 3:37. Il a
sparge mica pe j'O(Jnjind, perd re
S<\ virgtnit«, 337.11 CL! mâţa pe
'fogojinlr, CjIJ,lwl uue aIfaire va
ma I, 3:37. II traqe I/IIÎţit pe j'O­
[j0jlnii, ii g'agllC) diflki lement
'ia "i(', 337. - Pl. 1·0,rJ0)ine.
Rogojină, s. r naLte de roseall,
837. - Pl. 'I'O,IJojine.
Român, s. 111. HOUIl1,liil, hOlllll1e,
49. 46S, -le6:). 5�3. Glil. 629.­
Pl. j'(Jliuîni.
Ros, adj. 1'Ol1ge, II de ?'Os, it rOllger,
510, 525. - Fem. j'()SI(; pl. TOŞ't,
rv,e.
RoşiI!, (IIlj. rouge, 50. 109.-F6m.
1'Oşie; pl. 1·0.ş/!,
Rost, $. n. ordre, arrangement,
5::30.
'S 3-e 1)crs. ind. pl. [Ml)td.], POIl"
îs (sunt). SOIl t, 88. 154. 4W 4,73.
Sa, acU. 1)OS. tem .. sa, sianne, 77.
78; passinJ.
Să, conj. que; p,\ssilll.
Sac, s. ',II. eia(;, 181. 217, 3:39, :340.
341, 3-le2. ;][;1. HH. 34". ;j.k6.
347. 3c18. 3MJ. 850 351. 352.
353. 35i. 35G. 390. II după sac
şi pptiC1l7, tul pied, tel ::;olliier,
'145 II (! grlsit sac ele biwlte, il
a trollvG ce Cjl!'Jl cherduiG,
8:)0. Iilomit CI! 'înt'r'un Site spart,
i! devore eomJDe Ull gOlllI're,
3:':0. II (! (î sac (ără (un,l, etre
un pallier perce, 351. II CI fi sac
spart, etre un panier perc;e,
Roşu, adj. rouge, 433.-Fem. roşe.
Rotă, s. f. roue, 92. 237. 338. 391.
- PI. raft.
Rotund, ad]. rond, 341. - Fem.
rotundâ ; pl. j'otun(ri, rotunde.
Rotunjor, adj. dim inuti f de rotund;
rond, 39. - Fcm. rotunjoră.
Rouă, s. [, rosee, 143.
Rudă, 8. (. parent, 4:38. - Pl.
rude.
RuIă, s. f. linge, 3:38. 339. II CI usccl
ruţote la un sare, vi vre ensem­
bie, 339,-PI. ru]e.
Rugini (a), v. se rouiller, 100. J73.
Rugini Ca se), v. 1'. se rouiller,
040.
Ruginosa, n. 111'. Ruginosa, 149.
Rumpe (a se), v. 1', {Ung.] se
ro mpre, se briser, 8. Ll .
Rupe (a), o. rornpre, casser, +';G.
II dechirer, uscr, 44. II dechirer,
63. II arracner, dechtrer. UG
185. 219· il casser, briserJ 133.
II ;;'arrac;her, 493.
Rupe (a se), 1), 1'. se rompre, ;;e
bnser, 8. 10. Il, 20+. 48:3. Ii se
dechirer, 260. :]70. �71. 2\)3.
356. 411.
Rupi, (alj. dechi re, 2Gl. 390. -
l�el1l. 1'lIpldj pl. 1'U11('i, n/pte.
Rusesc, nilj. rmise, 500. - l"tlll1.
rIlSCSc((; rl, HWcscl, j'u"esce,
Ruşine, s. (. hOllte, 523. 560. II
II parti os genil,ales, 54. 5G. II Ct',�
ti 'l'!lş/;nc, avoir hOIlLe, 143, 1405.
ti:38. 630. 003. (j(j.i,
352. li ş-n pus saci� in caT, il a
fait son alf,tire, 352. II il clcsleg!6
sacul, vider sou S,tC, 35;l. II cU
miÎna în SIIC, lfl main dallsltl
sac. 3G3. II n Mgal'o în 8ac,
il COlll,llence llile qnerelle, 3;:);3.
II a'l liâ,rJitÎn sac, le mettre
dedaus, 363. II [!'� wnple SIIC,
s'elll'ichll', se rassasiel', 354.
II [t bIIgat lumina în Site, c'est
lin illlbecile, 354. II i1·1 găsl CII,
dimineţa în sac, le trOLlver Jeve
de gmlld matll1, 354. II a"! intm
�lllelc în .sac, momit', 354. II a
d'! de ('tlnd"t siteulu!, ;;e rui ner,
3,,>+. II cu saw, a la pelle, :354-
- Pl. saci.
[734]
SAF
- 73J -
soĂ
Salii an, 8. n. maroquin, 355 il a
ave urechl. de soţt.ian, a voir l'o­
rei Ile d ure, 355. II a ave obrae
de soţ'iia», avoir I'epiderrne peu
sensiblo, 3')5.
Sălaş. 8. n, dcrneure. habltatton.
II dememe ruduueutaire dfllO
nătres dam; les montagnes,
;355.
Salbă, s. r collier, 355. %6. II/a­
să'! în salua lu�, 1<lISSe le avec
SI,,; III an vaises hubi tudes. ;);:jlj.
-Pl. salbe.
SăI\<6 (a), v. snuter, danser, 472.
Saltea, s. [, matelu s, 356. II a stit
(ocili) pe saltea; ne rien faire,
3"5(i. II de pe saltea, sans se fel'
tiguer, 356. II a pnne sub saltea,
rm;tLro de cclUi, 350.-1'l.salttle.
Şalvarl, s. f. pl. large pantalon
eles Turcs, solle ele hrales, '13.
il;)7.
Şalvaragiu, S. 1/1. port.elll' de şal·
vari. II SllJ'Illlln qUR I'on donne
allx 'j'ures, 3G7.-1'I. şoli'varallir"
Samă, s, f. L Mliltl.] garde. II a da
în /iil//ul, (;ollfier, 488.
Samana I a), 'V. [Mold.7 :,;elner, 290.
�âmbătr\. s. f. �,t1lledi, 597,
Samnf\ (a), 'V. [B'I'rult.], lll:l.rqller,
hurI' I1lle entailJe. 17(j.
Săn,1tate, s. I 8�l1te, 173. 553.
Sănătos, uclj. lJion porLallt, 15, II
portlJl'-VOllS blOII, 256. II (t se
.fIIce sliniitos, recou vre,r la "anUl,
15.-l,'8111. sârllltu�d; VI. sawl­
to"" sână/(} .. <c.
Sam{rama, s. f. barf\C[ue. II c o
s(twlralllll, (;'est une ruine, 357.
Pl. ,,(tlulrulI/alr,
Sapă, �. r: llOue, sape, 467, 408.
47::3. - P 1. silpe.
Săpa!, s. n, pioeh�gE', 475.
Sapte, olii- num, card. sert, 123.
Săpun, R. '11. savon, 320, 307.358.
35U. II Il ,tritjâ la ,>Ii pliU, crier
�t tue lele, 358. II (t''l {-rage nil
sii1J1.\n, l/li elonner nn tHlVull,
358. II (t'l f'ICC Cl! �ăpun şi Cit
opâ rece, ll1eme seus qlle le
pl (w8c1ellt, 359. -Pl. sâpltne.
SăpunI (a), v. s<wonner. II gl'ondm',
il59.
Sărac, adi. pall vre, 69. 167. 168.
33�1. [)o3. 6:12. II in for tu 118, mal­
hl3l1]'ellX, 2(jj,-l<�em, saracei;
p l. sâraC'!, sărace,
Sărăcie, «. t. pauvrete, 142. 265.
4fj7. 477. 494, G3G.
Săral, tulj. sale, 62\l.-Fem. Se/'
rat ă ; pl, sâraţ·'. sărate.
Sare, s. f. sel, j 28. 362. 602. G06.
G07. 608.
Sar e-qar dur i, 111. c. mauvais sujet,
165,-PI, sore-ţţarâuri.
Sări (fi). V. s.uu.or, L6. 157. J60.
165 277 303. 306 32·). 403.
412. 404. II (l', Slll'e câmaşa pe
dînsa, a grosses larmes ; tI eru­
bler de troid, ou de peur, 65.
Sarică, s. f. manteau d'hiver a
long- poils, 359. - Pl. sarice,
Sării, adj. sorti, nors de, 403, ­
Fern. săriui ; pl. sărÎft, sărite.
Sărită, s. (. saul., hallteur d'lIne
chute el' eau, 359. 360: II a sc6te
pre cinc,va din săroitl', !',ure sor­
tir qJl(-'lqn'lll1 de ses g,mrJs, 360.
II ({ 'şi perde sări/a, rerdre la
teLe, 3G9. - PL să'rite.
Săruta (a se), v. r'. s'embmsser,
250,
Sai, s. n. village, 167. 173. 300.
473. - Pl. sale.
"Şatră, 8. f'. [anc.] tente, ne s'el11'
J!loie plus acLnellement qne
pour designer les tentes eles
bolHîllliellR, 360. - Pl. şetl'c.
Siltul, alU. mssaRiG,37l. 441.55:).
586. Ci46. - F6m. seilulă; pl.
sâlltli, sMule,
Sătura (a), v. rassasier, 620. 6,n.
Sătura (a se), v r'. se rassasier,
443, 615.
Sban�, s, n. rieco qni SI3 met at:x
ehallssures, II 'i am ZJ!t,9 sbanflt,
.ie I'ai fait tail'{o; .ie me sllis
lllCql18 ile lui, 3fiO,
Sbiciu, s. n. [U"q] J'onet, 361.
Sbircit, ad}. ride, ;,19. - Fell1.
sldrdâ; p1. sllîrC'i{'1, sllîrcitc.
Sbor, s. 1'1. voi, vo168, 44,1. - Pl.
sborUl i.
Sbura (a), v. volvJ', GCiS.
Sburat (din), an val, 444.
Sburatură, s t' mor"eau de bOJs,
:301. - Pi: sllltl'dtur,).
Scalu, s. 1/1. Cn'll'lloll, 4:B. - FI.
stxti-urL
Scălda (a se), v, r·. se haigner,
361. 3Ci\J:
Scăldat, (tr(j. baign8, 36L-Feru.
scaldnW; pl. scălrla�l, scă/date.
Scăldăt61'e, 8. f. salle de bain,
[735]
SCÂ
362. " s'a căcat in scăldătore, il
s'est Iait du tort. a lui-meme ;
il est heuronx, 362. " 'l-a pus
sare în scătdătore, il est intel­
Iigent, 362. - PI. scăldători.
Scândură, s. t planche, 362. 36il.
364·11 a '1 lăs!! scându.ră, ruine
ou tres-Iaible, 363. II scândură
d·, scăpare, planche de salut,
3li3. Pl. - scândul·i.
Scăpa (a), v. s'echapper, 47. 427.
510. II lăcher, Iaisser s'echap­
per, 47. 266. 581. II se sauver,
330. 417.
Scăpăra (a). v. battre le briq uet,
fain' jaillir des etinlOell,es, il.
Scăpare, s. [, salut, 3l6. 363. II a'şI
păstr« o portiţă de scăpare, li
se r eserve toujours une porte
de ci .rriere, 310.
Scară, s f. ecuclle, SoR. B6b. II iL
se [ace scară şi punte. donner
cles piecls et des md,i n�, 36�,.
\1 'l s'a lJItS o sGctră bună, il eL
en un bon mardlepied, 365.
II i s'a lnat (triiat) scara, on
lui a cOllpe J'herbe iOOUS le
pied, 366. II pe o scarâ intinsâ,
sin Uile l;'Irge echelle, 366. ­
PI. scăd.
Scară, s. (". e�calier, [i4. 3beL 365.
;J66. II a sui scările c/lI-va, ;';01-
licit.M, s'hull1ilier, 306. - Pl'
sdi1't,
Scărpina (a se), v. 1', se graLter, 197.
Scărpinare, s. f. act.ion ci e se graL­
tHI·. 539.
Scarţăl (a), v. gl'incel', 114. 428.
Seatolcă, s . .f. cassette, coffre. II
gilf1e, 31i7. II vleille felllme, 367.
- PI. scat6lee.
Scalulca, s, f. Cilssette, II vieille
IOlllll1e, 3Ci7.-Pl. sc/du/cf.
Scaun, :;. 111. siog-o. 367. 3CiS. 36!).
iI,t, şede -intTe tloue scrwne, elI'
Ire t],,11X ;';13110';, 368. II pe!r'că
i,'«. ţintuit de SW 1/, II, il semble
Vi'he Sllr sa c11aisp, il68. II a
fi cu SC/l,un In minte, etre in­
telligent, 369. - PI. swune.
Scăunaş, 8. 'iii. tabomet, 069. ­
Pl. seănnase.
Schimba, (a). ·v. ehanger, 46. 480.
Schimburi, s. f. pl. [Mald.], linge
do rechilDg'e, linge, 303.
Sel (a), 'D. Sal'Olr, 61. 106; pas­
<ii1l1. II eonnaitre, 571,
seu
Se iinţă, s. f. savoir, 534. - PI.
stiinţe.
Scnbl (a se), v. 1'. se creuser, II
It se scobi în măsele, se curer
les d euts, '148.
Scobitcr e, s. f. cure-dent, 555. ­
PI. scobitori-
Scurtă, s. [. natte. II obraz de
scorţă, ehoute, qut a toute
honte bue, 369. II se îndaie ca
sc6rţa, il plie it tous vents,
369 - PI. scarte.
Scos, ad]. tire, 46. - Fern. sco·
eă ; P 1. scoşl, 800se.
scote ia), v. faire sortir, chasser,
74. II tirer de, Iaire sortir de,
34. 143. 2,)5. 267, 348· 3EîO.
402, 5iti. 53". mo. 595. ssi.
58:2. 589. 563. 671. II 6 ter, 60.
II crever, G92. II rendre, 539.
II obtenir, 089. II a'! «cote bas­
ma curată, le laver c!'llne ac·
ellsation, 1'3. II a scote din ba­
la/llcle, r,tire sortir de ses gonds
16. II pa.r··Cct o sc6se dh� uuznnar,
il sait bien mentil'; il !le re.
flechit pas beaucoilp paUL' lâ,
ehel" des bourdes, 37. II a sc6te
(Un 911,1'(1, dire, 471. II a sc6te
la covri!}'1, mener a la ruine,
S3u.
Scale (a'şi), v. a ':jl scate mâ/lul­
ti,lja, gag'nel" so 1 pain, 6U·
Scrie (a), v eerire. 130. 2l3.
Scris, acU, peint, des,;ine, 292 -­
F'e'!1. scrisâ; pl. ,crişt, sC1"ise.
Scrum, s. n. c8nclre. II a se alege
scrwn de, ne rien rester cit,
369
Scufie, s.f. coiffe. bon net, II nâscut
cu seufiil, ne cOiffe, 370. - Pi.
sw(ii..
Scuipi! (a). v. cr'lr.her. 325.
Sculă, s. {. bijol1, joyau, 870. 371.
II ce 1nfli sculă, qll811e bonne
piece, 070. - PI. scule.
Scula (a se). v. 1'. SI) lever. 554.
688. 601 II se l"elever, 412
Sculal, adj. leve, II que tu te lel'es.
6'0.
Scump, ael}. cher, 12. 71. - Fem.
scumpă; p1. scumpi, scumpe.
Scurmuş, s. n, [Mold.] patte (o 'oi·
sec\l1) 63'. -- PI. scu1"lnuşe.
Scursură, s· r fange. resiclu. II o
scnrsurii de om, Ull etro abject,
371. - Pl. SCUi'sure.
[736]
seu
,36 -
SlN
Scurt, adI court , peu, 183. :162.
307. 308. 336. - Fern. seurui ;
jJ 1. scuTţi, scurte-
Scurta (a),o. raccourcir, 229. 309.
Scurtătură, S. f. bâton court. II
(t'l 11/.eSUTCi Ct! SC!/Tttitn1'Ct, le
batlre, 371. - Pl. scurtoiurc.
Scurtelcă, s. [, manteau de ferume
fourre et a larges manches,
371. - Pl. ecurteu:e.
Scutura (a), v. secouer, i'Fi. 38.
126. 253.
Sculurătură, s, f. frisson, 36. - Pl.
scuturături.
Sdrenţă, s, [. loque, haillon, gue­
nilte, 371. 3n. II a nu. se tine
scll'llnţc'i ele sdTcnţă, eue tres­
pau vre, 372. II a fi sdrcntâ, cou­
reuse, t'emme de l11aUV,lISe vie,
372. - Pl. selrente.
Sdrenţos, [1 cU. [Un/;.] loqlleteux,
163. 372. - 1<'e111, silrcnt6sâ,.
p 1. sdrcntoşt, selr-en(6se.
Se, pran. pas. 3-e pers. se, soi,
tt SOl; passim.
Se, pom sei, 1'011, 112.
Sec, aelj. ' ide, 342. II CI inghiţi în
sec, avalel' sa sal!ve, 58,i­
Pl. seci.
Sec, adj. sec, 584 .. 580. - PI. sec!.
Secret, (tclj. silendellx, 2GO.-Fem.
secl'ctei.
Şede, (a), v. rest.er, demeUl'er,
161 279 356. 401. 573 5�5.
606 04\). 651. II s'asseoir, 80.
:168. 378 II etre ,,;,sis, 381.
Semă, s. f. compto II ,în seuut, it
la garde de, 488, II pe sCtnlt, it
la gMde de, 4i:)b.
Seminţii, s. f. semell(;(). 477.-- P1.
seminţe.
Semn, s. m, signe, 518. -P1. semne.
şepte. (telJ. ard, c((ni, sept, U·±'
457.
Şepte, ctCV. ard. :card. [Mold.] G21.
601. 624.
Seră, s. r soir, 399. 6,10. - P1.
sCl··L
Serbesc, etdj. sel'be, 642. - ]<"ern.
scrbescâ; ])1. sur!;esci, sel'ucsce.
Serman, (ulj. pallvre, 27. - Fem.
sermanc'i,. pl. Sennill'tt, :;ennane,
Şerpar, s. n. ['1 I'o,ns.] , cHintul'L'11
a fi cu şerpa1' de t1ţâ, et,re pau·
vre, 372,-P1. şel·pet1'e.
Sete, s. f. soif, 560. 562. II cu sete,
avee foree, 112.
Setos, eul]. q ui a soi f, 553.­
Fem. setOsă; pl. setof!, sct6se.
Seu pr.-pos. SOli, sien ; passim.
Sfădi, (a se), v. 1'. [Mold.] dispu­
te)', Ci uereller, 38l.
Sfânt, s. m. saint, 598.-P1. sfinfi.
Sfară, s . f. traineo de fumee. II a
cl(� 4arâ în (erâ, repandre une
nouvelle, 37:2.
Sfărâma, (a se), v.,-. se briser, 238.
Slarmitură, s. f. [Tronsţ, miet te,
6fi4.-Pl. sfărmituri,
Sfeşnic, s. n. flambeau, charide­
lier, 373. - P1. sfeşnice.
Sfichi, interj. vlan l 373.
Sfichiii, s. n. [Mold.] meche el Il
fouet, 373.
Sfichiul, (a), 'D. se moquer.Tancer
un mot mOI'dant, 373.
Sfinţi, (a), v. se coucher (en par·
lant du soleil), 166. 193.
Sffrlez, 8. n, betUl lIard, (t. de
melm.) 373. 432.-]>1. d'irleze.
Sl1rşl, (a se), v. 1', se terminer, G6,
Sfîrşit, s. n. fill.II ZJP- sfîrşit, pres
rle sa lin, or:i. 212.
SlOril. s. f. conle, ficelle., 29D.
3J2.-PI. 8'/01').
Sgârie-bl·:tnzâ, '/11. c. avare, grippe­
BOII, 4D2.
Sgrabăla (a), 'D. [Ul1,Q,j gl'aLtel', 228.
'Şi, pl', pas. poUl' SOl, 13011, sa;
pH;;silJl.
Şi, con,j. et; passim. il flnssi, meme,
,iLl;;q Il 'il, 51. (-)O. 04. 82 8 j. 97,
101. 132. 133. 13D. 155. 160.
174, 185. 100. 197, tu8. 199.
201; passirn. II en(;Or0, 1,9 II
(t�(t şi, memE', 5. 6. II cum şi,
aussil6t qne, 310.
ŞI, pl'. pos. pom lui, 184. 669.
ŞI, conj. eL; passim. II ,wssi. 199.
235, 483. 588. G1�). II fişe! şî, de
monw, 6. 11 fie şi, mome, 18'1. II
deja, 622.
Şic, 8. n. clillqnant, fil d'or. II (!
((ve şic la vorbă, :-;a p,trole a
du poids, de la v itle U 1', 37+.
SimbUl'c, s. 1n. noyall, pepin, 587.
- Pl. sîmburI.
Simţi (a), 'o. ressentir, GJ. 669.
Şîndl'ilă, s,.r, bardean, ednndole,
374. - Pl. şinelrile.
Sine, p7'an. soi, 65. 213. 252.
Şineag, s. III. [Bannt.] anr,ienne
mesme q lli com pre!!d cinqj'âl'­
ta,?, 627. - PI. şineagur'!.
[737]
S[::l"
Singur, aelj. seul, tont seul, 169.
201. 463. 496.569. - Fern. sin­
gm'ă; pl. sinquri; singure.
Singur, ndj. seul, lui meme, U18.
- Fem. sinqură.
Şiorec, s. ni. f Ung.] souris, 185.
- PI. sioreci.
Slab,' ailj: faible, 10. 16.91. II mai­
gre 494. - Fern. slabă , pl.
slabi; slabe.
SIăbl (a se), v. 1'. Iaibl ir. II Ci i se
slăb� balamolele, perdre ses for­
ces, faiblir, !fi.
Şleau, s. n. trait, courroie, route. II
pe şleau, sans am bages.
smăntană, s. f. creme, 224. 483.
577. 589.
SminWă, s. f. [Banat] difficulte,
269. -]='1. sminieli,
Sobă, s. f. po61p, 374.375. II a tl'ă� cu.
capu. �n scb«, ne jamais sortir
ele chez SOI, ne rien savoir,
374. II H cântâ grierul în sobei,
il est toque, 375. - PI. sabe.
Socotiilă, s. (. compte, 208. 214.
22.1. - Pl. socotelf.
Bocoll (a), v. supposer, compter,
298.
Socoll (a se), v. 1'. etre pris pour,
etre regarele comme, 75. 238. II
faire ses comptes, 321.
Socră, s. f. be]Je·mere, 61. 188.
- Pl· socre.
'Sofra, s. f. table UL manger),
375.- PL soimle.
Somn, s. m. 80mmeil, 638. - Pl.
somnU1·![.
Şomolag, s. n. bouchon de paille
II nabot, 376.
Soră. 8. f. soem. 560. - FI. sti1'01'L
Sorbl (a), v. hllmer, 59Ci.
Sore, s. 11l, soleil, 62. lGn. 193.
270. 339, 607. 608.
Şorece, s. m. souris, 82. 85. 231.
232. 6M. - Pl. şO/'fef.
Şoric, s. m. ,;ouris, 231. 232.-Pl.
surie!.
Soroc. s. m. terme, 390 - Pl.
soroce.
Sortă, s. f. sort, 321. - PI. surle
et SOl'p;,
Şoşelă, s. f. chuchotement, 525.
- PI. şoşele.
Soţie, s. r femme, epouse, 270.­
Pl. soţiL
Spăla (a), v. laver, 123. 338. 359.
Spăla (a se), 'V. 1', se laver, 15.
!::iPU
Spală-linte, m. c. bavard, G96.
Sparge (a). v. casser, 185. 337.
451. II dechirer, 55. 274. II ele
molir, renverser, 438. II dissou­
cre, briser. 87. 88. 90. II a sparge
o casă, troubler une familie, de­
truire I'harmonie qui y rogns,
87. 88. 90.
Sparge (a se), v. r. se briser, ,')00.
502.11 se dethirer , 270.
Spart, s. n. fin, 331.
Spart, ad], casso, g-âte, 248.52411
casse, 574. 575 II perce, 350.
352. 495.- Fem. spartă; pl
sparţi, sparte.
Spărtură, s. t: dechirure, 370.­
PI. spurtur».
Spală, s· f. rot. (du metier it tis­
ser), 269.
Spate, s. n. dos, HJ· 86.185.423. il
a lua uşa '17 spate, par-tir, 423.
- PI, spate.
Spela (a), v. laver, 377.378, 473.
Spela (a se), v. 1'. se laver, 318.
379. 380.
Spela!, s. n. lavag-o, 377. - PL
spc/âtu.1'i.
Spelatore, s. f. [Ung] lavage,
380. - PI. spClâtor'b,
Spilcul (a se), v. 1'. [JlI[olelJ s'attif­
fer, 3SU.
Spin, s. In. epine, 534. II ronr,e, 74.
203. 423. - PJ. spini.
Spinare, s. f. do�, 59. 8G. - PI.
spinăr'l.
Spînzura (a), v. accrocher.ll0. 594.
Splină, s, f. ar8te, aretier, 29.­
Pl. spline,
SpOIala, s. f. bac1igeon, verni,
380. -FI. spote7!.
Sponcă, s_ ('. [IVIold.] agrafe. II a
renllîl1c pe spolld, rester sur
la paille, 380. II a şede lJe spond,
rester sur une pelotte d'epin­
gles, 381. II pcsponci, peu, 381.
633.- Pl. sponci.
Sporl (a), v. allgmenter, 589.
Spl'incenă, s. f. soureil, 44. 84.­
PI, sprincen'l.
Spulbera (a se), v. r. s'en aller
en poussiere, "e disperser, s'
envoler, 545.
Spune, (a) v. dire, parler, 6:-::.290.
468, 480. 578.
Spurca (a se), 'v. r. se souiller,
mang-1jr '1. q. chose de sale, 478
Spurcat, ael}. souiJle, impur, 625.-
[738]
STA
738 -
S:'R
Fem. spurcaiă ; pl. spurca!i,
epurcate.
Sia (a), v. rester, derneurer, 21-
48. 13b. 284. 3u6. 367. 393.413.
425 480. 570. 600. II S6 tenir,
217. 224. 342. 343. 368. 373.
11 se tenir (rester) debout, 159.
11 s'arreter, 238. 243 249. 482.
\1 se itrouver 462. \1 consister.
resider. 885. 1\ otre assi«, 368.
11 a sta de băţ cu cine-va,' se
tenir a sesţtrousses, 23. 11 etre
supporte par, 27. 1\ a sta de
b1'îtt cu cine-va, etre a tu et
a toi avec quelqi'un, 32.11 etos!
arrete l 180
Stambă, s. f. indienne (etoffe),
pour siamp/i, impression, 381.­
Pl. stambe.
Stan, s. m. Etienne, 649.
Stână, s. f. bergerie, 381. 382.
512. II a inchide pe lupul în stâ­
nă, enfermer le loup dans la
bergerie, 382. 1\ s'a dus ş', el la
stână şi a ajuns Yinerea, il n'a
pas de chance, 382.-1'1. stâne.
Stanca, s. ('. E�iennette, 483.
Stănică. s. m. diminutif d' Etienne,
274.
St:l.ng, etdj. gauche, 283. - Fem.
stângă.
Stăp:l.n, s. m. maitre, 40. 59. 73.
77. 80 260. 38\. 4.34. 547. -
PI. stăpân'!.
staul, S 11/. [1\1old.], etable, ber­
caiI, 388.-PL slaule.
Stăvill,,-, s· (: / Banatl, bal'l'iere. II
n' are stiivCliJ. il n' ,l pas d; repos,
383.
Stea, s. f. etoile. 083. - Pl. stele.
Stejar, s. ?I/.. chene, 100. - Pl.
8t�jarL
"Stemă, s. f. eOUl'onne. cliademe.
II (t fi cu stemâ în jnt1?ie, etre
de noble origine, 6lre un hom­
me remarquable, 38i]. - 1"1.
.steme.
Sterge (a), 1). essuyer, l:îl!. :220.
258. Il et o ştel'pe la papuc, filer,
:27G. il eff<tcer, !3[) 1: a sterge
cu buretel� peste, passer l'e·
f>onge sur} 35.
Sterge (a se), v. 1'. s'essuyer, G28.
Sterget6re, s. f. [Ung.] e:OSllyage,
380. - P1. stergeto!').
Sterp) (a se), 1), 1'. avorter, deve­
nil' fit6rile, 44(J.
Sticlă, s. f. bouteille, 491. 586.
587. - Pl. sticle.
Stil, s. n. style, 2\)9. - PI. sti-
11Wi.
Stîlp, s. n. poteau, pilier, 90. 383.
884. bO\). II stîlpii ţe1'it, les no­
bles, 384·1! stilşn: C(!SC'b, le mari,
le personnag e important de
la maison, 384. II a fi stîlp, le
premier, le soutien, 384. II (!
I'emâne stîlp, rester petrifie, eba­
hi, 384. - Pl. stîlp'!.
Stilpii, adj. fixe, immobile, II CI
1'emâne stilzlit, demeurer petri­
tie, 385. II fixe, 423. - F'em.
stîlpită; pl. stîlpiţi, siilpiic.
Stinge (a), v. eteindre, 82. 83.
83 i. 641. Il detruira, aneantir,
476.
Stinge (a se), v. 1'. s'eteindre.Tdx.
Sllnge (a se), v. r. [Molâ.] s'ete­
indre, 177.
ştir, 8. m. Amaranthus sangui­
neus, 481.
Ştirbi (a se), v. 1', s'ebreeher, 31-
Ştirbină, s. f. br&.che, laeune, 92.
- PI. stiJ'bine.
Stlrp, aii/. bIise, 573. - l!"em.
stîrpd.
Sliubeiu, s. n, l'I1che creusee dans
un tronc d'arbre, 385. - Pl.
sUuTJee.
SI ojă, s. f. eLoffe, 385. II are stofă
bună într'insul, il a de l'etoffe,
38'). '- Pl. store.
Siomah, s. n. estomac, 526. 580.
- Pl. st01JWhIL·J·i.
St61'ce (a), v. presser, 34. 36.
Strachină, s. f. ecuelle, terrine,
491. - Pl. st1'achine.
Străin, s. 'In. etranger, 74. 289.
646. - PI. stl'ăint
Străin, adj. d'autrui, etranger, 179.
183. 202. 206. 44:3. - Fel11.
sh'ăinâ i pl. stUt'int, străine.
Strai!ă, s. f'. LUng.] besace, 886.
G4G. pj: stf((ite'
Straiu, s. r (Mold. Unq.J, vete­
ment, hilt)it, 386. 387. 474. II
(111 tl'as slminl de sub el, il eşG
mort, B87. - Pl. stme.
Siraje, s. f. gardien, garde, 588.
Străluc1 (a), ţi. briller, 77.
StraniU, s. m. [Banat.], I,;o\\ver-
ture, 387. - Pl. stranii.
Straşină, s. f. avant-toit, auvent,
388. - PI. straşine.
[739]
STR
- 739 -
TĂC
1
Strein, adj. etranger, d'autrui, 365.
L140. - F e 111. strcină ; p 1. sire­
in" etreine.
Ştrtlng, s. 'II. corde, 51. - 1'1.
sh'engul'L
Strepezl (a se), v. 1'. etre azace
(eli parlent des dents), 438.
Strica (a), v. g,1ter,. 87 .. 90. 134.
485. 490. 580. 615. 640. 642. II
iaire du mal, 526. II a slri­
cit casa cut-va, gâter le me­
nage ne quelqu'un, 90. II et
stricd b1'linzII, se fâcher, 490.
II faire du mal, 609. 636. 637.
639. II depenser eu pure perte,
G59.
Strica (a se), v. T. se gfl,t,er, 640.
Stricat. adj. gâte, 237. 248. II gâte,
manque, 495. - Fem. stricată;
pl. stricaţi, stricate.
Striga (a), v. crier, 83. 358.
StrInge (a), v. presser, couiprirner.
17. II serrer, 141. 342. 424. II
serrer, gene!', 63. 106. 107.115.
139. 152. 167. 261. 262. II a
sirinq» cu 'Uşa, mette au pied
du mur, 424.
StrInge (a se), v. 1'. s'assembler,
670. II ramasser, lever (en par­
lant d'un couvert) 652.
Strins, aclj. 881'1'e.11 )Jaj"câ 'i strîns
cu uşa, tres-maigre, 425.-Fem.
str'insel,.
Strugur, 3. ?n. raisin, 407. - 1'1.
strupw·".
Strună, s. (. corde (d'lll1 arc ou
d'un instrument de musique).
------- ,--------II et llIerae strună, aUeI' comme
sur des" roulettes, 536.
Sub, ]Jrep. :;;�us; passim. J des­
ROl1S, sous, 81 28fJ. 33'/.
Subt, ZJd.:p. SDUS, 224.:181). 282. 283.
Şubă, s. f� longue pelisll8 fourree,-
105. 388. - Pl. sube.
Subţire. acU. fin, d�licat, 10. ll.
- Fem . .subtil·c.
Sucman, s. m. rlrgpş.] salTau, saie,
388. 389. - Pl. SltC11lane.
Ta, adj. pas. jelll .• ta, tienne, 40.
59; passim.
Tabac, s. n· tabac iL priser, 208.
Tablou, s. n. tctbleau. II a I'cmâne
Suferi (a), v. supporter, 231J. 583.
Sufla (a), v. soutflar, 103. 166.
214. 388. 481. 482.
Suflet, s. In. ărno. II din suflet, de
tout coeur, 54. - PI. suflete.
Suge (a), v. teter, sucer, 189. 205.
II boire, ;)5.
SUI (a), v. montor, 366.
Suman, s. n. [Mold., Trans.] sar­
rau, saie, 58. 388. 389.-Fl. su­
"ma ne.
Sumes, adi. retrousse. 111'ocMe su­
mes«, courtisane, 337.- Fem.
sumcs«,
Suna (a), v. sonner, tinter, 36.
18<l. 1/ rosonner, 259. II a sund
cui-va cojocul; lui se couer ses
puces, 126.
Supera Ca se), v. se fâcher, 55.
Supt, 'PrCP. SOLlS, 188.- Voir sub,
subt.
Supţire, aaI fin, dalie, 10. 54.­
Voir subtire.
Sură, 8. f, [Motâ.] hangar, remlss,
269.-PL şure.
SUI'cea, s. f, copeau, 197. -1'1.
surcele.
Surd, aelj. sourd, 257.-1'1. 8tmp.
Surluc, s. n. redingote, 389.-1'1.
SUl'tuce.
Surtucal', s. tn. porLeur de reclin­
gote, bourgeois, 389.-Pl. sur­
tucari.
Sus, aaj. haut, 287. 318. 319. 320.
364. II en haut, 73. 144. 175.11
el! haut, en l'air, 162. II în sus,
811 haut, 413. I! în sus, en l'air
464. II cea ma't de sus, la plus
elevee, 412.
Suşanea, s . .f. long fusi! albanais.
III gol şuşanea, nu COl1lme la main,
171.-P1. susanele.
Sulă., s. f. ceont, centaine, 168.­
�PJ._sute.
Sutman, s. n. [Bfold.] sarrau, saie,
58. 390.-l']. sutmane.
lab7m'i, rester obahi, 390.-'--Pl··
tablouri.
Tăce (a), v. se taire, garder le
silence, 452. 583. 657.
[740]
740 -
'[Ăc
Tăclune, s. j. tison, 429.
Tafta, s. f. taff'etas, 390.
Taltă, adv. entierernent, 390.
Tăgllrţă, s. f. besace, sac a pro-
visions, 39:-.- PI. tă,qârţe.
Tăia (a), v. couper. [2. 30. 96.
1bO. 212. 220. sn. 3l2. 313.
365. 389. 602. 607. 614. 642_
676.\1 detacher.165. [ţ marquer.
faire une encoche, 170. \1 dotour­
ner, couper, 242. 243.
Tăiat, adj. con pe, 253.-Fem. tă­
iaiă ; pl.letia!'!. tăinie.
Taină, s, j. secret, 40. 570.-Pl.
taine.
Taler, s. n. assiette.480.-FI. talere.
Talhar, s. m. [Mold.] voleur, 168.
473.-PI. ttilhari;
Talpă, s. f. semetie, 107.11 semelle
(poutre), 260. 391. 392.- FI.
ta/pe et tălpi.
Tălpotu, s. n· g rosse semelle (pou­
tre), 392-Pl. tălpoie,
Iămbătă, s, rn. pour Sâmbătă, sa­
medi, 200.
Tandur, s. n. chaufferette. II a, sta
pe tandul', ne rien faire, 393.
Ţap, s. rn. bouc, 464.-Pl. tap'!.
Tărăbuţă, s_ f. bagage. II a'şt lua
tărăbuţele, prendre ses cliques
et ses claqlles, 393.-Pl. tă1'ă­
bute.
Tare, adj. fort, 30- 561. II dur,
230. 295. 296.
�Iare, adv. [Malel.] fort, tres, 590.
II şi ma'l tare, encore plus, 179.
Tărlţă, s. f. son, 131. 521. 5M.­
P 1. tâ1'îţe.
Tas, s. n. plat pour qlJeter. II n
wnbla cu tasul, qlJemander,
394. - P 1. tasul'-t.
Taşcă, s. f. sacoche, 394.
Tată, s. m. pere. \1 tat'ta, ton pere,
451. II tală-su, son pere, 625.
Tatar, s. rn. tartare, 454. - PI.
tatari.
Tătar, s. m. tartare, 453. - Pl.
tătarL
Tavă, s. f. plateau. 1\ (t dit lavă
]Jl'e cine-va, battre queJqu'un
394.-PL tăvi.
Tăvăli (a se), v.?'. se vautrer, 472.
Te, 171'. r·efl. te, toi; passim.
Ţe, pl'. nifl. te, toi, a toi, 270.
280. 395.
Tecă, s. f. gousse, cosse, 548.­
Pl. ied.
Teică, s. f. auge en bois, 394.­
Pl. teici.
Telu, s. m. tilleul, 29.-Pl. td.
retu, s. m. lieu fa it en fibres de
tilJeul, 139.-Pl. tee.
Temă, s. f. crainte, peur, 473.
Teme (a se), v. r·. se mefier.Bf O.
Teme (a, v. [Molâ.] etre jaloux,
125.
Temelie, s. f. foudatiou, 395.-­
FI. temelii.
Ţeră, s. f. pays, terre, controe,
260. 301. 372. 384. 392. 453.­
PI. ţer'!.
Ţăran, s. 'In. paysan, 561. - PI.
tcranii.
Te�chea-berchea, s. compr. propre
a rien, 110.
Tedă, s. f, chiffon, loque. II cour­
tisane de bas etage, 39;;.­
PI. terţe.
Ţese (a), v. tisser, 272.
Tese (a se), v.?'. [Moiâ.] etre
t.isse, 269.
Ţesetură, s. f. [Mald.] tissu, tra·
vaiI dll tissu, 3%. - FI. ţe­
seturi_
Tes!ă, s. J. hfll'lninette, 153.­
Pl. {esle.
Ţest, s. n. four de campagne,
395. 396. II cu {estul în cap, sot,
396.
Test, s. n. four de campagne, 39[).
39611a fi CLt ţestu, travail1e1lI', 390.
Teu, li?', pas. ton, tien; passim.
Tesut, adj. tisse, 271.-Fem. {e­
sttill; pl. ţesut!, ţesute.
Ţi et 'ţI, pl'. te, POUl' toi, 22. 36.
73. 96 ; passim.
Ţi POUl' si, et, f,rononciation eno
fantine, 200.
Tichie, S • .r. :;alotte, 396. 397. 398.
II născut cu. tichia în cap, ne
coiffe, 398_ II cel ezt tichia, le
diable, 398.-Pltic7lii.
Ţie, pr. pas. a toi, 132.
Tigan, s. m_ bohemien, 47. 130.
437. 450. 561. 562_ 589. 629.
649.-PI .. ţigan'!.
Ţigancă, S. j. bohemienne, 314.-
Pl· !ig(tnce. '
Ţigănesc, adj. de bohemien, 523. -
Fem. {'igănescă; pl. ţigănesc'!,
ţigănesce.
Ţigănesce, adv. comme les bohe­
miens, 524.
Ţigară, s_ f. cigare, 398.-PI. ţigă1''!.
[741]
TIG
- 741 -
TOP
Tigvă; s. f. callebasse- gourde,
573.-Pl. tiqte.
Timp, s. m. temps, 159. 1/ în timp
de, pendant, 158.-Pl. timpus«.
Ţimpul'iti, ad]. precoce. il de tim­
pur'tU, de bon matin, 639.­
Fem.timpul'ie.
Tindă, s. f. entree, vestibule, 398.
399. 400. 401. II a se duce până
in tindă. laisser un t.ravail ina­
cheve, 401.-Pl. tinde.
Tinde (a se) v. r, [Trans.] s'al­
lonzer, 515.
Tine, pl'. pos. toi, 200. 202; pas­
sirn.] d'an de tine, de ton espece,
282.
Ţine Ca). v. tenir, 140. 141. 182.
183. 27(,. 368. 566. 654 II ten il',
avoir, 664. II tenir, garder, 184.
274. 349. 425.11 tenir, rosister,
159. 1/ tenir, soutenir, 324. 1/ te­
nil' a, ai mer , 302. 1/ couţer,
71. II durer, 66. 158. 178. II a
Une hani, coutsr, 40. II daca te
ţine bI'ăcinll1'u, si tu le peus.
30. II a o ţine drug, aller droit
devant soi, 146. II a ţine de, de­
vendre de, 90. 142. 431. II a
ţine cZanţa Ctt, tenir tete a, 117_
II a fine j'îndu, attendre son
10ur, 238.
ŢIne (a), v. tenir, 183. II nu'l ţine
cămaşa, il est impatient, 65.
Ţine Ca se), v. r. Re tenir. 75. 159.
201. 204. 270. 271. 372. II a se
ţine că, parieI', se faire fort
ne, 583 II a se ţine ele, se tenir
a. s'accrocher a, 32. 146 313.
324. II (1. se ţine întru, tenir a, ] 2.
Tîner, aelj. jeune, 73.507. II jenne
hom�ne, 4,76.11 de tiner, eles
J'ellfance, 638. 639. - Fem. ti­
neTă; pl. tined, t'Înel'e.
Tinereţe, s. r jeunesse, 403.-Pl.
tinereţi.
Tinichla, s. f: fer blanc, 401. II vase
en fer blanc, 401. II a j'emâne
tin'ichea, etre ruine, 401. II 'i-CI
pus tinicheua ele coelel, il s'est
moque dtJ lui, 401.-I-inichele.
Ţinlu) (a), v. elouer, 368.
Tipsie, s. f· plateau, 401 402.11
şeele cu capul pe tipsle, il fuit
le monde, 402. II linge tipsia,
il est mal eleve, 402.-Pl. tipsie.
TIrg, s. n. viile, 245. 457. 630.11
marehe, 96.-Pl. tir[jU1'i.
Ttrte-brtă, s. comp, querelleur, 33.
Tlrte-ohălă, s- comp. q uerelleur ;
pauvre, 255,
Ttrte-oqhele, s. comp. [Molâ.] que­
relleur, pau vre, 255.
Tiri1 (a se), v. 1'. se traîner, 12.
Tlrn, s. n, balai ele bouleau, ra­
mon, houssoir, 402.-Pl. tîr­
nttri.
T1rnui ta) v. battre, 402.
ŢlţTnă, s, f. zond, 402. 403. II a
scote din ţîţine, faire sortir de
ses gonels, 402. II a SăT� din ţî­
ţîni, perelre patience 403. II a
fi sări: din ţîţin?, etre fou, to­
que, 403.-Pl. ţîţinf, ţîţînc.
Titirez, s. m. ba biliard (t, de meun).
II a ttmblit Ca titiresui, ne pas
rester en place, 403. II petit
enfant, 403. - Pl. tit1:rejl.
Tobă, s. f. tam bour, 257. 416.­
Pl. tobe.
Toca Ca), v. hacher, II a toca la
papuc, depenser tout son avoir,
2.6.
Tocit Ca), v. annoncer le service
elivin en frappant sur une solte
de tam-tam en bois, 503.
Todt, s. f. planche sur laq uelle
on frappe pour annoncer la
service divin, l'ang-elus, etc. II
gol tacă, vide, nu, 172.
Tocal, s. n. action ele battre la
t6că, 523.
Tocmai, adv. jLlste, precisement,
508.
TOIag, s. n. longue canne,403.-
1'1. tolClge.
Ţol, s. n. [Molel.] couverture, 403.
404. II a oetle ţol pre cine·va,
rOLler de coups, 404. II CI trage
tolu, t.irer a soi la co II verture,
404. - Pl. tOIUTi.
Ţolină, s. f'. femme devergonelee,
coureuse, 404. - PI. {"line.
Tombateră, s. f. hommo �\ ielees,
retrograde, 404. -- Pl. tomba­
tej·c.
Ţop, s. n. ruban, 404. 405. II nu­
mai ţopi îi lipsesce, il ne lui
manque plus 1'ien, 405. -- PI.
ţopi.
Ţoplrcă, s. f. paysanne, 405.
Ţoplrlan, s. m. rustre, 405. - PI.
ţopî1'la'l/i.
Topil (bun de), bon a fondre, 573.
Toporisce, s. f. manche elu fouet.
[742]
- 742
TOR
TRE
Ilo pune în toporisce, il u'en
dernord pas, 405.
Torlă, s. f. boucle, 197. II beţie la
tortă, orgie, 470. - Pl. tovte.>:
Tol, aaj� et adu: tout, 1�8. 193.
206,202; paserm. II en ,out· lieu,
79. !I mal gre tont, er fin de
com pte, 277. 428, 438. 451. 534.
II tout entier, 116. )l17. 204.
258. :1 encore, toujours, 51:l. II
chaque, tont, 77.�13. 98. 107
115. 139. 147. le . 347. 348. II
sans cesse, cons mment, 37.
�1�. �30. 348. 1,,6. 4'11. 47�
026. 617. II toujours, 10, 38 46.
57. 58, 213. 396. 367.520.565.
646.11 de tot, completement,
159. II atât tot,c'est tout, 202 II
cn tot, ent ierernent, 210. 215.
23:1. 488. II lot un. loc, la merne
chose, 28;!. II tot una, lrt meme
chose, tout 1111, 282. - Fern.
totă , pl. toti. tote.
Tolde·una, adv. tOll.iours, ':011;3-
trtmment, 112, 297. 631.
Trage (a), v. tirer, '8, 107. 113·
219, 252. 304. 337. 367. 373,
387. 894 404.546.653 II a trage
cu, passer. 35. 11 a 11'age la,
s'arr€ller a; 240.409.11 elldurer,
supporter, 327.328.11 a traqe (1,
provoquer, amener, �65. II tra­
ge''!, vas-y, 144. II a'i tmge o
(orf'ecâtul'ă, le gl'onder, le hrtt­
tre, 152. II a"t f1'age un sâpun.
Ini flanqller un savon, B5t>. II
a'i t1'(lge chiulu, 1 e mettre de·
dans, 105
Trage (a se) v. 1'. se retirer, se
t'onITer, 653. II a se trage la, allel'
ver�, 670,
Trăi (a), v. vivJ'f', 1 a8. 250. 260.
367. 374. 406, 516. 540. 098.
599. 617.
Trainic, aclj. durablr, 260. - Fem
t1'lli1licâ.
Traiu, s, 11. E'xistencp, geme de
vie, 206. ::;98. - PI. tmhl1'L
Traistă, s. f hpsace, muselte, 406.
407. 408. 40r), 410. 411. 488,
54["1. 576. fjOl. 613. II numai t1'ai­
sta 'i trebue, .i 1 veu t p<lraître
plu>; qn'tl Dtl vaut, 407. Ilie a-
1·ttncn în traista dinapo't, il
n'ell tient pas compte, 407. II
a se duce ca 1/rpus în traistei,
fileI' sans appr0ts, 408. il a'şilua
lumea)n traistă, s'en atler fâ­
gP&;- 408. II a' ş! bclgei minţile în
<traistă, se l.runquilliser, 408. II
a prinde cu mâna în traistă,
l'attraper la main dans le sac,
408. II cel cu qâsc« 'n traistă,
le coupable, 408. II ii mănâncă
?'atele în traistă, c'est un nabot,
un sot, 409. \1 a iraqc la traistă,
courir ou il y a a gagner, 409.
II o ma:t veni murq« la traistă,
tu viendras de nouveau me
prier, 409.11 s'a băqo.t murqa în
traistă, il n'y a plus rien a
gagner, 410 II îi betie »iniu în
traistă, il est a sec, 410.11 a
perde traista cu ,!Jl'e!un{e, pera re
sa place, 410. II (! fi truietă (uo·
lei), etre trespauvre, 410 II .CU
traista în lllJţ, mendiant, 410, Il
a'l pwne i" traistă, le tromp-r,
410 \1 pune-o în iratsiă, avale­
moi cela, 411. II a scote 'Vorbe
din tra isiă , rnentu·, 411. II luna
ltd tmiste! in be{, la f'aison Oll
l'on lmvaille, 411. - PI. tmiste.
Tranca-flenca, m. comp. sornett es,
661.
Trântî (a), v. lancer, .ieter, 165.
Trân\l (a se), v 1'. se .ieter, 161.
Tras, adj. Lire, lD4, II trl18 prin
inel, d'l1ne taille elance:ie, 481.
- Fem. t1'Cl8â; pl. traşi, trase.
Trăsnl Ca), v. pour tl'08n'i, craquer,
eclater, 458.
Trtlbă, s. f. travail, occupation,
60. 89. 192, 101. 470. 687.
638. \1 mar de t'l'f!bc7, meiileur,
180. 181. Ii a fi treba pc, s'agir
de, 112.
TrebUI (a), t'. falloi", €lt.re neces­
saire, 137. 257. 297. 315. 340.
357. 376. 407. 523. 537. 50')4.
567. 665. 069, II devoir, 15. 39.
66. 2(i\J. 389.
TrebUI (a), 1'. {Ung.}, falloir, %2.
Trebuinţă, ,0. f. bl:'soin, 27. 169.
;.77. -- P 1. t1'fbuinţe.
Trece (a), v. passer, 2B4. 471.
475. 476. 545, 575. .586. 642.
II a trcce cu, passer, 85. M13.
Treccl'c, s, {. il1fluenc;e, i 42.
Trei. (/C\7' nu 1'11. cw·cl. troi", 81.
110. 208 218. 368. 400. 520.
,521.
Treilea (al), ae�j. 'IW/JI. cllnl. le
troisiG'lle, 626.
[743]
- 743 -
'l'RE
Tremura (a). v. trembler, ] 91-
Trănca-flenca, 'In. comp. sornettes,
661.
Trenţă, s. f. [Mold.], loque, 41 J.
- Pl. trenie.
Trăptă, s. f. echelon, 412. II O1a]'­
che, 364. 412. - Pl. trepte.
Trez, s. 'In. q Lli n' est pas ivre, 4GO.
462. 466. - Pl. treji,
Trezie, s. f. la treeie, lorsq u'il se
degrise, 468. 471.
Trtmbă, s. f. piece de toile. II en
longue file, 412. - Pl. trimbe.
Trimite (a), v. envoyer, 15. 148.
198. 247. 578.
Tr6cc" s. f. auge, 413. - Pl. troce.
Tronc, interj. patatras! 23. 2:n,
Troncăn) (a), �'. ba varder, jacasser,
bruire, 75.
Trosnl (a), v. craquer, 104 6%.
Tu, pl'. ,9·e pel'.s. tu, toi; passim.
Ţucal, s. n. pot de chambre, va"e,
413. - Pl. fUGaluri.
Tufll (a), 1). [Moiel.], renfoncer,
enfoncer, 44.
Tulpan, s. n. tiehu de mousselitl(',
38. 413. - Pl. tttlpamtrL
Tunde (a), v. tandre, 41'l. '117. II
tunele-o, file, <117.
Tunde (a se), v. 1'. se tondre, �)27.
2028.
Ţundră, s. f'. [Tmns}, O1anteall.
II lovit Ct! mâneca ft!n(lrei, sot,
417.
Tuns, adj. tonclll, 331. 332. 333.
414. 415. 416. 417. 418. II a
scâpct tuns, etre battu, 417.
II 01'1, tt!ns, 01'1 Tas, n'importe
comment, 418. !I nit'!, tuns, nici
Uda (a), v. moniller, 123. 152.
II arroser, 174.
Uiiil (a), v. an blier, 303. 622.
Uitil (a se), v. 1'. regarder, 63. l79.
258. 3E). 452. 557. 558. 607.
608. II regarder, considerer, 58.
359. II s'a u'ltat uet d'a-scrâ, jl
ne degrise pas, 4,66.
Ulcior, $. n. cI"llche, broc, 31):3.­
PI. uldure.
Uleiu, s. n. ruehe, Ci71. - Pl.
ulei e.
Uluc, s. n. tuyau pom l'ecoule­
ment des eaux, 418.
UMB
ras, sans gain, et sans perte,
416. -- Pem. tunsă , pl. tunş�,
(unse
Tup, inierj. vlan ! 289.
Tur, s. m. fond du pantalon, 418,
- PI. turi,
Turbat, ad]. enrage, ,162. - Fem.
turbată ; pl. tUl'baţi, turbate.
Turc, s, m, 'I'urc, 344. 682. - 1'1.
turci.
Tureac, s. n. [Unq.], tige de
botte. Ii a fi la tureac, etre re­
unit au desespoir, 418.
Turâtcă, s. f. [Molâ.]; tige de la
botte. II (! luat foc în turctci,
il a ele trompo, 418, " turetc«,
vieille savatte (vieillard), 418,
- Pl. turciei.
Turn, s. n. tour, 418.-Pl. turnuri.
Turna (a), v. verser, repunere,
205. 379. 577.1/ tOl'nâ cu cofa,
il pleut iL verse, 121. II lurnâ
cu doniţa, il pleuta tonEmts,
416. II tornâ cu gâ1eta, il pleuţ
des hallebardes, 154. II tUl'nâ
ca înt1"'un sac spart, il mange
comme un trou, 350.
Turlă, s. f. g::tlette, 487. II bet
tUTUI, ivre mort, 4Eic. - .Pl.
turte.
Turl1 (a), 'V. aplatil', eCraSel', ],0.
�10.
Turii (a se), v. 1'. se griser, 45G.
Turul (a), v. jacasser, 244.
Ţuşcă s. f. [Molel.], a se face {uşcâ,
se gri ser, 543.
Tuluror, de tous, 101. 408.
Tuzluc, s. m. jambiere, gll(jtre,
419. - 1'1. luzluei.
Umbla (a), v. aller, marcile\', (J.i.
408. '[62. [)2G. 533. " circuieI'.
303, II alJer, tourner, 288. 244,
338. 403. 587. II v01lloir, essa·
yer, 96. II vaq ller, 68. Il umblă
gol il a pas quoi mettre SUl'
lui, 170. II a vmbZli cu lU11lîn.a­
rea, se servil' d'une J umiere,
216. II a umblet. cu cctcwla 'În
patru ((lece), s'llUmiiier, M5. II a
nmbl(t în. cămaşâ, se promener
el1 chemise, 5\J. Ii ((, wriIJlâ, CI!,
<bilet" le, se servil' de, circul er
<bve�, mettre la l11din danp,
li
il
li
II
li
[744]
UMB
- 744 - .
UŞĂ
etc. 59. 105. 110. 130. 139.
142. 152. 262. 394. 664. 665.
066. 608. 669. II a umbli: dupa,
chercher a obtenir, courir a­
pres, 533. 578. It a umbla prin,
circuler dans, aller dans, 233.
II aumblit 111'in u.nghIuri, aller
de droite et de g-auche, 420.
II î'l umblă prin gurii, il jacasse,
Il parle, 104. 240. 248.
Umblat, atl], q ui sort, 100. II a fi
umblat, avoir vu du pays 395.
Fem. umblaiă ; pI. umblati, um­
blate.
Umbră, s. f. om bre, 164. 383. 419.
- PI. umbre.
Umbrelă, s. f. ornbrelle, 41').-Pl.
umbrele.
Umăr, s. n. epaule, 311.--Pl. umere
et umeri,
Umfla (a se), v. r. s'enfler, se gou­
tler, M)9.
Umple (a), v. emplir, rempl!r, 66.
Jfj4. 351. 482. 489. 490. II sali]',
198, II a uinplut'» de borş, il n'a
rien rait de bon, 482. " m'o'[
umplut de brânză, quelle sottise '
tu ri'as falL riell qui vaille,
489. 490.
Umple (a se), v. r. se remplir,
050. 354. 570. II se saliI', 233
Un, adf num. c(l1·d. un; passim.
II una înt1·' alia, san s alT8t, 526.
/1 meme, 62. - Fem. unâ.: p].
uni, une.
Unde, odv. Oll, la OI'], 10. 11. 5l.
87; passim.1I de unde, d'Oll, 10.
Il. 87. II pe ttnde, la 011, 10.
139; par Oll, (:îl.
Unge (a), v. graisser, 234. II oindre,
ti76. 67'7.
Unge (a se), v. 1', se oindre, se
pommader. 199.
Unghete, s. n. [Dolj.} coin, 395. 419.
Unghie, s. f. ongle, ·187. - PI.
un.r;hiL
Unghiu, S. 1'1. angle, 208. 1 coin,
419. 420. II a wnblei prin 'un­
ghitt?"b, enel' a l'aventure, 4·20.
- P!. ttnr;hiu?'i.
Un) (a se), v. r. se mettrc d'ac·
cord, s'entendre, 560.
Uns, adj. oin t, graiss6, 136. II
gras, 528. 529.-Fem. unsii; pl.
unşi, unse.
Uni, s. n. beUlT8, 588. 589. 607.
608.
Unt-de-lemn, s. n. huile (j'olive,
66. 67. 657.
Urcă (a se), 'i'. 1'. monter, 280.
364. 365.
Ureche, s f.orei1le; Voir urecliie.
Urechie, s. f. oreille, 96. 97. 148.
. 155. 182. 288. 355. 434. 458.
554. 562. II pe o urechie, sur
l'oreillo, 44. II a pune urechia,
ecouter, 503. - PI. urechi.
Url (a), v. detester, 454. 662.
u-n, ad,i. laid, 224. 258. 467.
Fem, urită ; pl. t/.?'î{t, urîte.
Urlii Ca), 'U. hurler, 81.
Urmă, s. f. trace, 21. 112. II în
urmă, a la fin, 157. 321. 421;
apres eJle, 226. /1 pe urină, en­
suite, a la Silite, 173. 616;
le dernier, 646. IIZa urmă, a la
fin, finalement, 469.-P!. urme.
Urs, s. ?Il. curs, 512. 675. - Pl.
urşi. •
Urzit, adj. dont la trarne est pre­
paree, 270.-Fem. urzită; pl.
ur.zlţi, urzite.
Uşă, s. f'. porte (de maison), 29.
81. 98. 130. 198. 201. 227. 278.
399. 420 421. 422. 423. 424.
425. 426. 427. 468. 540. 557.
558. II ca la uşa cortulu·t, se dis­
puter, gross:erement., 139. 1!
?tşa (t mea şi casa a to, je m'en
vais, tu n'as qu'a rester, 423.
11 mi-a pus (ac h� uşă, il a seme
la dlscorde, 423. II a'i pline sea·
tul (spinul) la uşâ, le mettre
sur la pali le, 41.3. II {/ lua 11şa
'n spate, S'dl aller, 423. /1 (t
îmbrâcu UŞ(t. filer, 424. Ii uşa,
Panail,e! tile! 424. 11 a 'i eâde
pCtră la uşă, elre COll8tamment
sur 80n dns, 424. II eâne de doue
(noue, �Lece) uşi, 7agabonc1, 424.
II a 'l st?'Î?1ffC eLI uşa, l'acculer,
le forcer ele frLire une chose,
424. II pa'rcâ "! strîns CIt uşa, iI
est malgre COl11me un cent de
cJous, 425. II a ',! tine t/şa, etre
son complice, 425. " a stit dupâ
uşii, ne pas erre pris en con·
",ideration, 425. I! a fi' e!t ochii
Btîlpiţ'! dupli uşă, etre a l'article
de la mort, 4251! l'a prins el!
c6da înt?'e u8â, il l'a couvaincu
de mensong'e, 425. II bate j�­
şele il frappe a toutes les por­
tes, 426. II bate la uşa, est a
[745]
- 745-
UŞA
I ii
68. 69. 70. 214. 252. 318. 319.
352. 352. nCl2. 422. 446. 453.
465. 471. 503. 562. /1 a vede de
s'occuper de, 227.
Vede Ca se), v. 1'. se voir, etre Vl1,
68. 70. 258. II reconnaître, 182.
VeI, 3·a pers. sinq de avoi, forme
le fu tur : -vei face, tu feras, 160.
Veni (a), v. venir, 20. 87. 88. 92.
94. 144. 1<.;9. 173. 197. 241. 24,2.
245. 254. 385. 1390. 409. 411-
419. 421. 438. 4Cl2. 481. 533.
5il9. 557. 563. 607. 629. 647.
663. 664. /1 ariver a, atteindre,
251. 629. II a'i veni, avoir en vie,
632.
Verde, ad]. vert, pas sec, 160.
638. 613. II vert (couleur, 531.
578. 630. - Fem. -verde; pl.
vm;ţi.
Vergea, S. f. baguette, 4. 428. ­
Pl. ve1·qele.
Verigă, S. f. anneau, chainon, 204.
431. - PI. ve1'ige.
Vermenos, (lel,!. [Unq.] verreux,
659. - Fem. ve1'1nenosâi pl.
ve1'menoş'i, vcrmenosc.
Vers!1 Ca) v. vomir, Cln.
Versa (a se), V. 1', se repandre,
se renv8rser, 343.
Veselie, s. f. joie, 128.- veselii.
Vesell (a se), v. r. se rejouir, 4fi4.
472.
Vesmint, S. n. [Ung.} vetement,
432. - Pl. vesminle.
Veşmlnt s. n. vetement, 431.
FI. vesmînte.
Vestmint,' s. n· vetement, 431.
Pl. vestminte.
Veţi, 3-a pC1·8. pl. formant le fu tur:
veţi mel'qe, vous ire7., 160.
tre a sa porte, aller le voir,
427.
Usca (a), v. secher, 62. 339.
Usca Ca se), v. 1'. se secher, 339.
II se dessecher, 452. 538.
Uscat, adj. seche, 160. II sec, 553.
-Fem. uşoră; pl. �ISCllfi, uscate.
Uşernlcă, s. f. femme devergonde,
427. - FI. usernice.
Uşor, ati]. leger, rapide, 199. ­
Fem. �t8oră; p 1. uşori, uşore.
Uşor, ari). facilement, 11.
Va, 3-a pers. ind, sinq. du verbe
a VO't, s'emploie pour le futur ;
passim. II il veut, 66 218. 564.
Vacă, 8. ţ • vache, 88. 107. 145.
189.305.487,587. 623.-PI. vad.
Val, inierj. helas, 591. II malheur
a, 80. 12Cl. 598.
Var, s. n. chaux, 298. 427. - FI.
van/J·i.
Vară, s. f. ele, 4l. 92. 122. 672.
- 1'1. ceri,
Văruit, adj. blanchi it la chaux,
250. - Pern. căruită; pl: oăru­
iţi, văruite.
Vargă, s. f. verg o, baguette,427.
- FI. vergL
Varză, s. t, chou, 664. 111'arză acră,
choucrout.e, 664.- P 1. V€1'ze.
Vas, s. n. vase, vaişselle, 264.­
Pl. vase.
Vatră, s. f. foyer, 428. 429. 430. II
1w'i anle niCI {acu 'n vat1'ă, il
est tres pallvre, 4,29. II a se
prinde cu mânile de 1!atră, co­
mmencer it etl'e bien dans ses
aff,Lires, 430. II a sta pe val1'(l,
ne pas sorti]' de chez soi, 430.
II a îmbiitdin'! în vatră, coiifer
saimte C'ltherine. 430. II a'i ca·
de în vatră, iui tOll1ber sur le
dos, 4S0. - 1'1. veh·e.
Ve, 1)1'. pa1·S. vous, 454.
Ve chiu, 8. et. ·a!l,j. vieux, ancien,
E,5. 177. 182. 227. 367 - PJ.
vechi.
Vecin, ac\j. voisin, 82. 155. 174. II
proche, 494. - Fem vecină; pJ.
vecini, vecine.
Vecinic, adv. tou:iours, eternelle­
ment, 48. 497.
Vede (a), v. voir, considerer, 44-.
nos portes, 426 II a nu încape
pe uşă, c'est un geant ; il 11e
sait pas ou filer, il a perdu la
tete, 426. II a mi nemeri uşa,
memo sens que le precedent,
426. II î� nlpe călcânîle cu uşa,
il le· flanque a la porte, 426.
II a 'i da cu uşa în nas, lui
[eter la porte au nez, 427. II
a scăpa prin uşa din dos, se
sanver par la porto de derriere,
427. II a 'i deschide uşa, bat-
[746]
VI
- 746-
ZrD
Vi, [Modl.] pour t·c, vous, 250.
Via (a), v. vivre, 577
Vie, s. r vigne, 18 . .107. - Pl. vii
Vieţă, s. r vie, 639-Pl. cieie.
Vin, s. '11. vin. 471. 472.-Pl. rinurf. \
Vinde (a) v. vendre, 504. 509· 671.
Vindeca (a), v .. guenr, .167 . .168.
Vineri, s. t- Vendredl, 382. 633.634.
Vinovat, ail], coupable, 422.-Fem.
vinovată; pl. 'Vi novafi, »inocatc.
Vint, s. 1/1. venl., 103. 137. 158.
223. 234. 247. 249. 343. 360.
388. 410.517. 577.-PI. fÎn/ud ..
Viri, s. n. ::;0111 met, 82. II baut,
251.-Pl. Vîlj!t1't.
Viri (a), 1'. mettre, fourrer, 581.
Viri (a se), v. 1'. se mettre, ::;e
fourrer, 389.
Virtute, s. f. [Bannt], vipueur, 476.
Visa (a), iăver, 531. 55l. 553.
556. 557. 578. 58Ei.
Vilă, s. [, bete �L corues ; au plu­
nel, vite, betail, bestiaux, 165.
Viţel, s. m, veau, 133. 189.-PI.
vlţer.
Vlad, s. 111. Vladislaf', 193.
Voe, s. f. permission. II a (la voe,
pArmettre, 280.-PI. vor.
VOI (a), v. vouloir, 96. 412. 456.
Voie, s. f'. volonte, permlssion. II
cu vare, voulu, 467. II CUII/. ţi·e
vo'iea, ['omme tu V(ludras, 80.
281. 282
Voinic, s. m. et aaj. urave, B'25. II
voleur, 168.-Pl. voinic?
Vorbă, s. f. parole, 2B7. 353.477.
526. 534. 581. 585. 640. II lan­
gage, expression, 374. - PI.
vorbe.
Vostru, pr. pas. 'latre, 214.-- Fern.
vost1'ă; p1. ioştri, vostre.
Vorb) (a), v. parler, 289. 290. II (!
vorN de-a betul, menacer, 24
Vrabie, s. f. momeau, pierrot, 162
551.-PI. orăbi«.
Vrăjmaş, (lei). ennorni, 82. 561.­
Pl. vrbjnwşI.
Vre, p7·. indef. quelqu-, 89. 370. 646.
Vrednic, ad]. digne, 531. II a fi
vl'ednic, marrter, 118.- Fom.
oreânică ; pl. crctlnici, vrednice.
Vrednicie, s. f. activito, merite,
capacite, 314.- PI. vrednicis.
Vreme, s. [, ternps , epcqiie, 60.
94. 158. 223. 271·11 moment,
272. II de t'reme, de bonne heure,
jeune, 642. II din vreme, ăt.em ps,
67·11 cu vreme, avec le temps,
298. II m(l� multâ V7'eme, POUl'
plllS longtemps, 66.
Vroi (a), v. vouloir, 130. 134.330.
368. 378 406. 441. 545. 564.
610. 629. 665.
Vulpe, s. f. renard, 637. 638.­
PI. vulpi.
z
Zabavă, s. f. rei ard, 4m. - Pl.
zaba.ve.
Zace (a), v. [Banat] dormir, 6.
Zadic, s. f. [Ung.] cotte, jupe,
43:'.-1"1. zodii.
Zăgaz, s. n. digue, 1!32.-Pl. ză·
.II (!ZU?"!.
Zahar, s. n· sucre, 440. 4M.
ZaIă. s. (. ch8înette, 210. - Pl. zale.
Zamă. s. f. [iliald. et Ung.] sallce,
507. 603.-Pl. zdmnd.
Zambil, s. n. panier en vannerie,
208. ±32.-Pl. zambile.
Zăpadă, s. r neige. 630.- PI. zâ·
per,U.
ZarveI, s. f. tapage, vacarme, 432.
Zdvori (a), v. ouvrir, 54.
Zegh:e, s. f· souquenilie, 433.­
PI. zerjhil.
Zem�, s. j. sauce, 496.- Pl. zemuri.
Zembil, s . .f. [1I1olel.] panier en
vannerie. 438.-PI. zembile.
Zena, s . .f. [Ung.] nom propre,
Zena, lR9.
Zer, s. n. [Banal] petit bit., 490.
Zid, s. n. 111ur, 155.288.299.433.
434. - P 1. zl:dm·I.
Zidi (a), v. batir, 395. 434. 435.
Zidire, s . .f. constrnctiOll, batisse,
298. 3\15. '135. -- P1. zidi7·;Z.
Ziditor, s. 111. ]11a90n, 298.-1'1.
zlelitIJrl.
[747]
GLOSAR
A.. R o JY.I Â. N"" O-F R A.. N"" C E S
A
A, pr. denr. la, elle, 80. 83. 127.
186. 232. 256. II celui, 461.
AleI, p;'. dem. celui, 206.540.593.
- Pl. aQeU.
Acşi, adv. ainsi, 5.541.
Adamc, s. m, ecurie, 175.
Adare v. faire, 393.
Adare (5'), v. '1". se faire, 196.
Adjiun, ad]. :1 ffam e, 552.
Adjun, adj. affame, 552.
Adu�ere, v. apporter, produire, 540.
Adunare, v. reuni]', 1 amasser, ras-
sembJer, 111. 139. 310.
Adunare (s'), v. se rassembler, se
reunir, 670.
Adzundzere, v. arriver, pa rvenir,
310.
Alese, s. 1'1. fes, 150.
Aflare, v. trouver, rencontrer, 501.
Af�mare, v. fumer, produire de la
fum ee, 185. 569.
Agiun: (lelj. affame, 551.
Agiungere, v. arriver, entrer, 80.
I! arriver a el1'e, deveni1', 461.
Aglundzere, v. sufftre, 122.
Agiulare, v. aider, venir en ai ele,
206.
Agudere, 'v. frapper, 264.
Ahlare, aclj. tel, 42. 150. 558. ­
PI. ahtăTi.
AhUl.nd (cu), adv. d'autant, 278.
AI, det. le, celui, 41.
Alăcsit, tulj. pare, bien habille,
1. 190. - Fern. a/â.c8'itll.
AIăgare, v. aller, courir, sauter,
277.
Alân!, oii]. autre, autrui, 641.
AIăsare, v. laisser, 53. 206.
AIăvdare, v. louer, 507.
Allchere (s'), v. 1'. se coller, 94.
Ali;;'gere (s'), v. se lecher, 666.
Alingzere (s'), v, se lecher, 669.
Alin, s. n. aii, 439.
Al6zăre, v. pclrir la nât e 565.
Altu, ocU. autro, 80. 83. 114.208.
250. 439. 514 659.
Alunar, s. m. Juillet. 630.
Amar, tulj. amer, 441.
Amareaţă, s. f. amertunme, 540.
Ambar, ac7j. droit, 186.
Amiră, s. 11/,. roi, em pereur, 461.
Ampuţit, ad]. pourri, qui 'lent 111"U'
vais, 511. - Fern. ampu{ită.
Amurlare, t'. etre agace, 659.
Amurzare, v. etl'e agace, 439.
Anvârliga (de-),pl'cp. (tout) auton!,
519.
Apă, s. f. eau, 244. 311. 445.477.
Apitrusere, 'V. recouvl'ir, 77.
Aprindere, 'V. allumer, 208.
Apl'indere (5'), v. r. s'allumer, s'en·
flammer, allumer, (son, sa, ses)
83. 114. 208.
Apropea, prep. pres, 58.
[748]
ARA
748 -
CAR
Arăchire, v. enlever, prendre, 111.
Ardere, v. bruler, 83. 301.
Ardere (5'), v. ?'. se bruler, 114.
324.
Arldere (5), v. rire, se rnoquer,
574.
Arucatire (s'), v. rouler, 50l.
Aruculire (5'), v. rouler, 501.
As, c01�j. que, 127.
Ascapare, (5), v. s'echapper, se
sauver, 232.
Aşi, CI, {v. ainsl, de meme, 4. 7.
541.
Aşteptare, v. attendre, 595.
Aşternere, v. faire le lit, 4. 5. 7.
Astindzere (5'), v. r. s'eteindre, 66.
Asvarna, adv. tîrîind, 53. 206.
Aţ, s. m. cheval hongre, 175.-
Pl. ali.
AtunQe, ado. alors, 320.
Aumbrare, v. enfermer, 139.
AvQlre. v. entendre, 234. 23!).
Avere, v. avoir, 18. 36. 42. 53.
73. 113. 127. 149. 156. 185.
195. 349. 350. 386. 393. 434.
455. 558. 616. 671. II ş·â-m·i
se croire, 461.
Băgare, v. mettre, 122.152.310.666.
Băgare (5'), v. r. se mettre, etre
mis, 298.
Barbă, s. f. barbe, 114. 208.
Bărbat. 8. m. homme, homme
Iart , 638.
Bâseat, adj. sărutat, 190.-Fe01.
bâseată.
Basmal, s.], mouchoir, 18.
Batere, v. trapper, battre, 278·311.
320. Il ş'baie peclza, il se moque,
575.
Bere, v. boire, 455.
Birbec, s. m. belier, 382- Pl. biT'
be9).
B
Bitisira (5'), v. r. se terminer, fi­
nir, 66.
Biutură, «. f. boisson, 477. - PI.
bit!t�t1'".
Brln, s. n. ceinture, 39. 310.
Brîu, s. n. ceinture. 595.
Bruma, s.f', gelee blanche, frimas,
530.
Brurnar, s, ?1l. Novernbre, 530.
Bucal, s. n. pot, 574.
Buharadă, s . .f. t.uy au de la che­
minee. 569. - PI. blthm'(f(U,
Bun. acl;j. bon, 511. .
Bunii, aclj. bOllDe, 235. 298. 455
c
Ca, co�i. (;oIl101e, 36. 169. 248.
549. il pom, POUI' qne, 386. II si,
235.
Câ, conj. que, ] 22.
Că, conj. qU8, 195.461.625.11 car,
388. 510. 562· 674.
Că<;.iuIă, s . .f. bon net de fourrure,
42·--PJ. cdyiul1.
Câr.uIă, s . ./. bonnet de fourrure,
41. 42.-PI. câQulL
Cădere, v· tomber, 77.
Căftare, v· (;her(;hel', 36. 517.
Câine, s. m. chien, 507.
Câlâbâliche, s· .f. fou le, beaucoup
de travail, 235.
Căldură, s· f chaleur, 336. 428.
Caii, s . ./. chemin, roule, 574.
Călivâ, s. f. challmiere, hutte,
li7.
Calţâvetă, s. f. .iarretiiJre, 03.-
P 1. c(fltâvete.
Cama, aclv. plus, 58.
Cămaşe, s . .r. chemise, 58.
Cămeşe, s . .f. t.:hemise, 58.
Câad, aclv. Jorsque, 80.
Canda, on dirait que, cnmme si,
540.
Candllă, s . .r. veilleuse. 66.
Cându, adv. lnrsque, �35. 320.
Cânduşe, s . .f. sorLe de manteau
fouiTe, 58.
Câne, s. ?n. chien, 53. 511. 549.
628.
Cap, s. m. Uite, 42. 149. 150.311.
320.-Pj, capete.
CfLpaca, s . .r. couvercle, 501.
Că[Jachea, s. f. cou vercle, 501.
Care, pl'. ?·el. qui, lequel, celui,
[749]
- 749-
D
Di, prep. et cOllj. de, 53. 58. 85. 150.
161. 169. 196. 206. 240. 277-
298. 311. 320. 382. 392. 393.
4Rl. 465. 501. 511. 562. 574.
575. 616. 641. II a, 161. 232.
348. II si, 310. II de telle sortr..
que, 79.
Di cât, conj. J,lutât que, 477.
DIG
II qnel, 150. II quoi, 169.11 ce,
44I.
Ciclor, s. 111. pied, 274.
Ci6ră di lipudă, j arretiere, 206.
Ctrchea, S. f. anueau, 113.
Ciubuchea, s, f. pipe a loug tuyau,
114.
Clurba, s. f. soupe, 593.
Cfuvanlu, S. m. tesson, 575.
clele, S. f. elef, 100.
Clin, s. n. biais, le, 1l9.
Cloce, S. f. poule couveuse, 169.
Clopot, 8. m. cloche, 234.
Cocut, S. m. coq, 530.
C6dă, s. f. queue, 111. 59:l.-Pl.
c6de.
Ooahe, s. f. angle, 298.
Cohe, s. f. foyer, 122.
Crepare, v. crever, eclater, 93.
Cl'(lSCere, v. croître, 414,.
CSenă, s. f. el,rangere, 428.
Cu, prep. avec, 18. 32. 75. 100.
127. 194. 350. 364 379. 382.
434.593.595.625.634.641.650.
669. 671. 674·11 cn cât, plus,
278.
Culcare, (5'), V. se coucher, 7.
Cultave!ă, S. r jarretiere, 53.
Cultuvetă, S. f- jarret.iere, 53.
Cum, aclv. comme, de l11eme que,
4. 5. 80. 150. 347. 541. 569.
Cumă!. S. 11l. qUigUOll, 552. - Pl.
cumăţ?:.
Cumănicare (s'), v. comrnunier,
514.
Cumnicare (5'), V. communier,
514.
Cupiri'ie, S. f. aug'e, 628.
Cur, S. 111. derriere, cuI, 277.
Curăl, s. f. pl. lanieres, ceintllres,
139.
Curcubetă, S. f. potirOll, 196. 537.
Cuşar, s. n. parc a brebis, 3:2.
- Pl. cuşarL
Da (a), v. donner, 256. II frapper,
316. II cogner, 320. II z-dcdi foc,
i1l11it le feu, 232. II dedirii, ils
donnerent, 445.
De, conj. de, 386.
Deam, conj, l11ais, 186.
Descurmare (5'), v. 1'. se reposer,
264.
CAR
qui, 234. 235. 277. 320. 441-
043. 56 t. 568. 666. 669. 671.
672.
CarT, pl". rel. qui, lequel, celui qui,
139. 149. 392. 441. 564. 616.
606.
Carne, s. n. viande, chair, 507.
Oarni, s. n. viands, chair, 507.
Cas, s. m. vieillard, 195.
Casă, 8. f. maisou 73, 75. 77.80.
83. 84. 85. 122. 30l.
Căşare, s. [, parc a brebis, 382.
Cascare, v. on vrir la bouche, [)14.
Câstrâvete, s. f. concombre, 517.
-- P 1. câ;t1·âve{'i.
Cât, adj. el, ade, combien, autant,
autant que, 73. 379. 634.11 d·.
cât, plutât que, 477.11 cu cât,
plus, 278.
Cata, pnip. selon, 42.
Clităn, s. n. chaudron, 111 arrnite, 94.
Căthi-un, 1JI'· chacun, 214.
Cătuşe, s. f. chatte, 64I.
Câzan, 8. n. chaudroll, marmite,
93. 94. - PI. câzane.
ge, pl'. 1·cl. qui, 36. 93. 185. 543.
II que, 66. 94. 195386. II ce qui,
441·11 ce que, 350.
Ce, pl'. 1·cl. que, 42.
gea, pl'. -rel. f. ceHe, 507.
gel p1'. rel. mase. celui, 36.
gernere ·v. tilmiser, 565.
Ohatră, 8. f. pierre, 36.
Cheaden, s. n. fiI, 303.
Cheie s. f. peall, 51I.
Cheptinare (5'), v. 1'. se peigner,
301.
Chetră, s. f. pierre, 75, 206. 235.
:'98. 434. - PI. chdri et chet-rî.
Chicută, S. f. auvent, 388. - PI.
clncute.
Chiplinare (5'), v. r. se peigner,
300. \
Chiuşe, S. f. angle, 298.
9i, p1'. 1·cl. qui, 185. 206. 519.593.
[750]
DIJ'iI
- 750-
GHI
Di�care, ,/:, emietter , 541.G43,
Din, prcJ), de, du, 33L
Din:' prcp, de, du, 320.
Dinlt, s . [, dent, G5a.
Dintru, prep. hore de, 674.
Diparti, ade. loin, 310.
Dlspotî, s. 111. eveque, 379. 634.
Disvalit, aii]. decouvert, 641. -
Fem. disoaiita.
Dit, prep, du, 112.
Doi, atl]. numi card. deux, 175.
628.
Oooă, aclj. nltm. m1'cl. doux, 274.
Dor;ire (s'), V. 1". s'endormir, do
rmir, 4. 5, 7. 80.
E
Ducâre (5') v. r. s'en aller, aller,
186, 234. 235. 298. 537.
Dulcăţă, s. f. douceur, confiture,
540.
Du;icare, v. emietter, 541.'
După, prep, apres, 348. 392. 432.
il selon, 42, 558. II după ge, apres
que, 66. 94.
Dzădet, s. n. doigt, 666.
Dzedit, s. n. doigt, 666. 669.
DzepiT, s. m. poche, 36.
Dzicere, v. dire, G:l5.
Dztcere, v. dire, 236.
Dziua, s. f. jour, 564. 565.
Dzua, s. f. jour, 564.
E, :J·c pers. s. 'inel. pl". du verbe
etre, 150. 347. 441. 46l.
Ea, p1'. pers. elle, 100. 593. 650.
Ea, S-a pers. s. inel. P": du verbe
preruls:«, 593.
Eavdare, v. entendre, 316
Eftină, aâi. bun marche, 507.
ErIL, 3·(( pers. s. imp. du verte
etre, Hl5.
Fa<;ere, v, faire, 3SG 393, 558,
Faţere (s'), v. r, r»ire, se faire,
41. 75. 155, 169. 175. \]89.382.
434. 455. 511.
Fântână, s . .r. fontaine, 537.
Fără, conj. sans, 152.
Fârină, s, f. rari ne, 546,
Fâl"ină, s. t. farine, 546.
Fârmaclu s. 111. poison, 441, 6,2,
Făsule, s. f. haricot, 348,
FâslÎli, s, f. haricot" 507.
FătăI, s. m. voile, 18.
Fe\,ere, v. filire, 161.
Fese, s. ?Il. fes, 149. 100.
.resi, s, 1n. fes, 150.
Fi\,lor, s. m, enfaut, 638.
ErfL, aâ». de nouveau, 298.
Ernă, s . .f. hiver. 517.
�să (5'), v. qu'j] sorte, 186.
EşI, 'o. sors, 674.
Este s-« per« .. s. ind. pres. il est,
80. 235. 364. 530. 641.
Eu, pl'. pers. moi, 41 i.
Filie, s . .f. tranche, morceau, 540,
FiI'ea-ţl, surveille tes, 386.
Firmitare, v. pEitrir, 564.
Foc, s. m. feu. 232.
Foii, s. f'. vessie, 511.
Feme, s. f. f'aim, :'508. 562.
F6l'iice, s. f. ciseaux, 152,
Fr:lndzere, v. rompre, briser, 9+.
190,
Frângere, v. rompre, briser, 53,.
FI'imintare, v. petrir, 564,.
Frimitare, v. petrir, 564.
Ftină, s. f. pot, 671-
Fudzire. v. fuir, 465.
Fum, s. ?Il. fumEie, 186 .
Furare, v. voler, 671.
G
Gae, s. f. corneill8, 616. I Gilrnu!, s. m. grain, 318.
Gard, s. 11l. c10ture, palissade, 155. Ghilii, s. f. pl. lUllettes, 256.
156. 161. :289. I Ghlos, adj. bas, 320.
[751]
GJL
- 751 -
LUN
Gilire, v. regretter, pleurer la
perte. 18.
Gios, adj. bas, 320.
Grumltate. H. f. moitie, 386. - PI.
qlumitdt'L
Glinat, 8. �. dejections d'oissaux.
fiente de volailles. 511.
Gog, s. m. diminutif de Gear­
g es, 41.
Grăn, s, m. ble, 349.
Grănuţ, s. 1Il. grain, 348.
Grunghe, s, f. morceau, 51I.
Gulişan, adi. nu, depouille, l6R.
Gumar, s. 111. âne, 546.
Gust, s. 111. gout, 80. 641-
Gustare, v. gouter, 441.
I-I
L
Hârşlare (s'), v. 1". se reiouir, 519.
Hărşlat, a el). joyeux, 519. - Fem.
harşit«,
Hascare, v. ouvrir la bouche, 514.
Hârbere, o, bouillir, 93. 94.
, 1, B-e pers. sinq. ind. pr, est, 112.
}, JJT. it 1 ui, sa, 324.
II, Pt> pC1·. le, 414.
lmpiticat, ad]. rapiece, 39!.-Fem.
• impiiicatâ ; pl. impiiicate.
Imprumutare, s. f ernprunt, 386.
In, JJ1'{,Jl en, dans, se. 122. 277.
310. 320. 595. 666. II SLll', 264.
î;;' PTlW sur, 573.
înt;eroere, v. tamiser, 564.
!nQernire, v. tamiseI', 5fH.
lnchicutal'c, 'o. avoir Ulle attaqu8
cl'apoplexie, 388.
l, p1·. per. le, Jlli, 17. 122. 277.
278. Ci5C!, 606.
la, p1·Cp. �L, 234. 235. 236. 298.
320. 537. 638. (\Ll1.11 chez, 185.
500. " de la, il, all, 53.
lare, (5'), v. 1'. se laver, 379 634.
lapte, s. 1/!. lait, S'i.
lasare, v. Jaisser, 186. 641.
legat, aiU. lie, attach0, 350.
l�ni, s. {. paresse. 564.
li, ]11' pe1's. �L lui, a elle, lui, eJle,
83. 11a. 114. 150. 266. 445.
461. 511. 546. 564. 595.
lihonă, aelj. en couche, nou veI·
lement accouchee, 195.
Hărt, ad]. bouilli, 537. - Fem.
Iiertă : pl. lierie.
Hire, v. &tIe, 127. 186. 206. 394.
641. " s'hibă, qu'Il soit, 127.
186. 394. 641.
Horă, s, f. village, 84. 300.
I
Îndrept, a el). droit, 186.
!ngÎiţire, v. a valer, 514.
Intrare, v. entrer, 274. 277. 278.
Întreg. adj. entier, 119. -- Eern .
• înt1'i;gă.
[nvlrlnare (s'), v. r: s'attrister. 51').
Invirinat. acIj. triste, 619. - Fem.
învi1'inatâ.
ÎnVisare, v. rever, 551· 552.
hl, pl'. p08. son, sa, ses, 006.
gJ, pl'. pos. ton, ta, tes, 5. 5Jl.
Iu, (t(k OL1, 593. 650.
lingură, s. f. cuiller, 593. 595
650.
Linte, s. (. lentille, 596.
lipsire, v. manCJller, faire elefant,
119.
Lipsire (5'), v. J'a.ire elefaut, 392.641.
Lipudă (clotă di), jarretiere, 206.
Loc, s. n. place, 264. " enclroit,
p,ltrie, 206. 391.
Lu, 111'. per. son, 2J4.
LurLrc, v. prendre, atteinclre, 311.
lucru, s. m. travaiJ, 638·
Lule, s. f. pipe, 208
Lung, adj. long, 308.'- Pl. lunelzi.
I
1','
I
I le
It
II
1·,1
I
I
[752]
MA
- 752 --
M
NI.'!
Ma, conj. mais, 94. 119.122.1:27.
II plus, 278, 477. 549. 593. 641.
Mâcare, s. manger, 628. 64l.
Mâcare, v. manger, 73. 80. 379,
439. 507. 541, 543. 569. 5\)3'
616. 619. 625. 628. 631. 641.
659. 672.
Mă91nare, v. moudre, 235.
Maghirie, s. f. plat, nourriture,
5\:13.
Mâghiripsire, v. cuisiner, faire la
cuisine, 569.
Maghiripsire, v. cuisiner, faire la
cui sine, 185.
Mână, s. f. main, 379. 666.
Mânică, s. f. manche, 393.
Mare, adj. grand, 549. 581. 593.
Maş, ad». seulement, 543.
Maşi, adv. mais, 127.'
Maşi, ad». seulement, 127.
'iVIbela! adj. ivre, 461.
'Mbilat, adj. ivre, 461. 465.
M'care, s. f. mang er, diner, 558.
M'care, V. manger, 441. 546.
Me, pl'. pers. me, moi, 16l.
Mea, pr. pos. mienne, ma, 127.
Mere, S. f. miel, 441.
Mere, S. f. miel, 672.
Meri, S. f. miel, 659.
M!să, S. f. table, 6H. 650.
Mi, pr. pos. ma, mien, 58. 206.
394. 593.
Mfa<,!ă, s. f. milieu, mi, 517.
Mic, aclj. petit, 434. 581.-Pl. mici,
Miere, s. f'. miel, 672.
Minduire, v penser, reflechir, 619.
Minti, s . .1: pensee, 308.
Minlire (5'),'0. toucher, se salir, 669.
Misură, s. f. mesure. II fără mi-
sură, sans rnesurer, avant de
me surer. 152.
MOilere, s. f. trernper, 66A.
Miiră, S. f. mouJin, 234 235.236,
240. 244. 248.
Mormint, s. n. tom beau, 250.
Miişă, adj. vieiJle (femme), 195.
300. 301. G17. 562.
Mula, s. f. muie, 36.
Mull. adj. beaucoup, 236. 392.
569. II ma mulţi, plus de gens,
477. II multe ori, souvent, 537;
maintes fois 537.-Pl. multe,
1n'ulţi.
Muma,' s, f. manteau d'hi ver �L
longs poils, 119,
Munte, s. rII, montagrie, 84.-Pl.
nmn{L
Mur, s, 11l. mur, 155. 156. 251.
289. 434.
Murire, v. momir, 562.
MUSC't, s. f. mouche. 670. 671.-
JOI. 11lusd. .
Muşcătură: s. f. boucMe. 581.
Mulal'a, v. deplaceI', 84.
Mutare ('s), v. changer, 434.
Mutrire, V. regarder, faire at.ten·
tiou fi, 320.
N
'N', prÎ!P' pour, în, dans, 36.
'I\Iă, adj. num. ca rit. une, 127.
517. il nă·6ră, une fois, 537.
'Nă, pl'ep. pOUl' în, dans, 94.
Nare, s. f nez, 671.
Nari, s. f miel, 666.
Nâs, pl'. PC!'. lui, 461.
Nasu, pr. per. lui, 414.
Năunlru, adv. dedans. Ilma năuntnt,
plus profondement, 278.
'Ncacere, v. se disputer, 100.
'Nchirdtsire, v. gagner, obtenir, 514.
Ne, pr. pCl·S. nou!:', 32.
Necare (s'), v. r. se noyer, 477.
Nel, S. m. anneau, bague, 194.
!IIevestă, s. f. femme,e pOllse, 161.
'Nfăşare, v. emmailloter, 195.
�, non, 190.
Ni, pr. per. me, â moi, 431.
Nlare, S. f. miel, 666. 6',0. 6740.
Nicare (s'), v. 1'. se noyer, 100.
Nicuchir, 8. 111. maître, 77.
NicuchiraIă,s. f. menage, bonnead-
mmistration dOll1est.ique, 185.
Nlere, S. f. miel, 669.
Ni·grită, adj. (mot-â-mot, non par-
18e), apportee sans que 1'0n
ait paI'le, 445.
Ningă, ado. aupres, 760.
'Ntricare, V. nourrir, 593.
[753]
- 753
NU
Nu, adv. non, ne pas, 73. '/5. 77.
80. 84. 91. 119. 139. 152. 161.
17G. 185. 191i. 2f16. 2�4. 235.
:JGD; etc,
SAC
!\lume, s. [. n0111. II nume lnină,
bonne renommee, MiG.
o
O, pr. per. fim. la, 305.
Oadare, v. faire, 80. 84 ..
ocÎiu, s . .r ce il , 155. 156. 289.
593. 674.-}'J. ocÎit.
Om, s. ni. hornme, 320. 386. 134 ..
O"ă, s. f. fois. II n â-61'â, une fois,
537.
Or;\, s f heure, 264.
Orb, adj. aveugle, 2f:i6.
6rfăn, adj. pauvre, 127.
Ou, s m. ceuf, 36.
p
Pălur, s. m. branche d'epines,
ronce,80
Până, p1·ep. jusqu'ă ce que.] până
nu, avant de, 311.
Pâne, s. f. pain, 379.-1:'l. pâni.
Păntlca, .8 [, estomac, ventre,
625.
Papa, s. m. vieillard, 674.
Papucă, s. f. pantoufle, 274.
Par. 8. 111. pieu, palis, 277. 2'/8
Paradis, 8. m. paradis, 112.
Parathiră, 8. f. fenetrs, 316.
Parere, v. sembler, 461. 511.
Paşcăre, v. communier, 514.
Palere, v. souffrir, supporter, 549.
Patru, ad]. num. card. quatre, 364.
Pedza (ş'bale), se moqnet' de, 575.
Petic, s. n. pieee, lambeau, :347.
Pi, prep. sur, 250. II par dessus,
161. II par, a travers, 240.
II dans, a l'epoqlle de, 530.
Pignisire, v. louer, 77.
Pită, s. f. galette feniJletee, 551.
Plandzere, v. pleurer, 250.
Plocă, s. f. pierre (du tom beau),
plaqne, 30G.
's, pr. pe1·. POUI', îşI, se, son, sa,
ses, :3:0. :36. 42. 66. 94. 1(1).
208. 264. 379. 66G. (j69, 672.
Ş', cond. et; voir şi.
Pl6ie, s. r. pluie, 392. 432.
P61e, s. [: giron, pan de la robs,
308. :310. 311. - Pl. prile et
poa.
Porc, s. tu, porc, 382. 511. - Pl.
porci.
Portă, s. f porte cochere, 85.
316.
Portare, v. porter, 42. 150.
Prag, s. m. seuil, 320.
Prănză, s. m. dîner, 619.
Pre prep. sur, 611.
Pri, prep, sur, Bl.6. 641.
Prindere, v. falloir, devoir, 32.
Psatha, s. ţ, natte de roseau.
:324.
Psln, adJ. peu, 569· - PI. Jlsîn1.
Plin, a�j. peu. 59:3.
Plin, adv. peu, 693.
puÎiu s. m. oiseau, 85. 616.
PUIu, s. 'In petit pOlllet, 169.
Putere, v. pouvoir, 86. 155. 2Wl.
628.
Pulln, adi· peu, 569. - Pl. .1Ilt­
fîni.
Putrldzit, aei}. pourri, I (j 1.
S' conJ. qne, G3. 73. 80. 130.
S:l, con). que, 42. 235. 310. 386.
Sac, s. 1/ .• sac, :347'.348. 849. :350.
Avee I':nticle, R(lClll.
[754]
SAC
- 751-
UD.J
Slie, s. f. sac, 384. A vec l'article.
săcul«.
Sbor, s. m. mot, parole, 236. 350.
562. 581. - Pl. sbore et sb01"lJ.
SburTre, t'. parler, 248.
Scala; s. f. tasse, 519.
Scândură" s. r planche, 364.
Scire, v. savoir, 94. R60. 441.
543.
Şcop, s. m. bâton, 112.
Sc6tere, v. Iaisser cou ler, pro­
duire, }J4. II arracher, [;')�L
Scurt, a(�j. court, 308.
Şedere, v. s'asseolr, rester, 80,
[;4::1. m4.
Seră, s. f. soir, ()l9.
Sgâmire,v. egratigner, 194.
Şi, con;}. et, 42. 100. 111. 122.
149. lGI); passim.1I aussi, 23;)
672.
Şi, con}. que, \14.\ R0. lsr;. RU.
4iH. 595.
Si, coni et, GOl.
SÎiă, 8. f. impureto, fetu, (;74.
T
Ta, 1J1'. pO,,:, ta,. tiennel 127. 3B3.
T:lmbare, s. m. tambourin, 392.
39B.
TâI'uhă, s. f. sandale, 262. 394.
__ o P. tânth'! et Wruhe.
Te, 11": per. te, toi, tu, 7. 235.� 393.
Tendă, s. f. couverture, 196.
Ti, pl'. p. te, toi, 18. 139. 161.
311. 388. 393, 519. 593. II a, au,
619.
Ţi, pl'. pos. ton, ta. 311. 546.
'Ţi, Pl'. p. ton, ta, tienne, 100. 194.
'Ţi, POUl' îţi, te, 7. 78. 80. 119.
139. 262. 593.
Ţlfune, s. j: coursier (t. meunerie),
210.
Ţigarrl, s. f. cigarette, 83.
Timp, s. n. Lemps, 264.
Tindere, v. allonger, etendre, lGG.
289.
Tindzira, s. f. casserole, GOL
Tine, pj' . .2', toi, 386.
Şirvel, s. '111. serviette, essuie­
mains, 641.
Solu, s, m. espoce, 150.
Ş6ric, s. m, souris, 232. - 1'1.
ş6r'ic�
Spart, adj. gâte, 24S. -- FY'Ill.
epartă.
S'proti, selon , H-.o.
Spunâi e, v. dire, 305. G96.
Stână, S. [, berg erie, parc fi mou-
tons, 384.
Stare, v. rester, demeuror, 2r;�.
Stisma, S. f. mur, 385. 43,1.
Strania, s. t: vetsment, 386.
Stra.;lu, s. m. v6tement, G8. 3S(,.
Sh'igare, 'O. crier, lOi).
Strtmb, adi. tordu, de travers\ 11.
18G. II băton noueux, 111.:
StrIngere, 1). serrer, 262.
Surcel, 8, m. eclat ele hois, copenu,
1Q4.
Sus, ({dv. (711 haut, dossus, 3211.
Sut, alV. pot sans anse, mf •.
ŢInere, V. tenir, se t.enir, 32. :JGl,
428.
Tingire, s.-f. casserole, GOL
Tini, pl'. toi, 514,.
Tră, pd;p. pour, 386.
Tradzere, v. tirer, 80. 244.
Trat, prep. vers, 244.
Trecere, v, pas ser, 431.
TreT, adj. num. cat·el. trois, 364.
Tri, p1'lfp. pom, 393.
Tricut, adj. passe, 113. 240.-
Fem. tj'icutâ.
Tru, pd;]J. dans, 80. 175. 274-.
Tru, pl'ep. dans, 477.
Trup, s. n. corps, 80.
Tu, prep uans, 122. 127. 206.
210. �98. 477. 511. 628. G6G.11
sous, 388.
Tucal, s. n. vase ebrecho, GU.
Tundere, v. tondre, 4,14,.
Tul, adj. tont, lEG. 564. G34.­
Fem. tutâ; 1'1. tuti, tu.ţi eL t!!te.
u
U, pl'. n. la, S07. 1)11. I (le la clleminGe, 18fl.--rl. uel·
Udare (s'), v. l' se mouil\er, 311. jaytwl.
'... �L�,,,;nc;� M-.n,lllitH Udieac. s. n. clJeminGe, conduite
[755]
UDJ
- 755-
ZUR.
de la cherninec, j 80. --1' l. eul­
. [eacuri.
Udjiac, s. n. chominee, couduil.o
de la cheminee, 185. -Pl. ud­
jtaeul't.
Umplere, (s') o, 1'.;;e reniplir, 340.
seo. 0�5.
Un, adi. JtW/!. cani. 1/1, uu, 00.
:J08. mI.
Va, Se per. sing. du verbe, orerc,
VOUlOlf, RO. 114. 122. :li}1 235.
fiOi. 50f),
Va, indique le futur, 4. [,. 7. ,1 J.
:Wil. fi4·]. lj(j6· II va u spiu», je
la dirai, J05.
Vă, POUI' va, ind. le Iutur, r)�17.
Va"!, POlII' indic. le futur, 5. \J'l.
04. 150. 23G. 298. 549. GoS
Vftrdâche, s. [, babillard (t. meun.)
235.-1'1. oârdăcl«
Valră, ,. f. ătre, royer, 1:lo.
Veră, S. [. eLe, d.31.
Unit, ad]. nit/IL canl . feni. une, 75 .
sr. \)0. 127. 175. 274, 4ilJ. 628.
Unlulemn, 8. m. huile, 6 G.
Ureei;;, S. t: oreille, 156. lGG. 28D.
431. 43L--PI. !treci!.
Uscare (s'), 'o. so secher, sechor,
[IDG.
v
Videre, V. voi!', II 'vetj.'l, tu vois ,
235. II ciule, il voit, 511. II veti
zui, j'ai vu, J 61. Ilvirj.u*,l, tu as
VU, 596.
Videlă, s. [. vuo, 2f,o.
Vimlu, s. ui. vent, 235.
Vlncre, v'· veni!", 5J 9. 674.
Vrere,v. vouloir, 139. 310. 549.
Vre re, s. [, vouloir, volonte, 80.
II cum ţi-este vre reu, comme tu
le voudrais, comme il te plaît,
:::;0.
ZahăI', o. n. SLlcre, �AJ. I Zudu, udj. fou, 46[,.
Zărcu"i, 8. /. capudl011, baeiloIic,
432.
[757]
ISTRIO-PE. AN0;ES
GLOSAR
f
Anca, adv, encore, 8J 7.
Apetit, s, n. appotit, 449.
Bad, v. boire, �58.
Bire, adv. hien, 226.
Bucunela, s. pl. bouchses, ij 98.
Ca, adj. dem: celui, 213.
Cace, S. 'In. pere, 498.
Când, conj, lorsque, 422.
Carele, p. r. pour carele, qui, celul
qui, 8:3, 1740.234.
Casa, s, [. maison, 78. 83.
A
lAI. adj. irul- autrs. /1 Ul' lu, al,
l'un (it) l'autre, 258.
13
\ Bura, a�j. f. pl. bO�HlS, (�d�:
Sur, ad], bon, 498. Pl. bu1t.
c
Ce, p. j'. que, qui, 218. 622.
CelU, p. r. celui, 498,
Cii, est, 422,
Clos!ru, s. m, couvent, cloître, 622.
Coromac, s. m. chapeau, 129.
Cumpera, v. (il) achete, 83.
I
D
na, p1'(;p. ă, 258. \ De, prep. de, 498.
Da (a) v. donner, 258.11 deie, il
donne 622. 1/ da«, donnent, 258.
Esac, [11'. pos. sa, 78.
E
I 'En, pre», dans. 78. 174.21 R. ��,L
[758]
FAC
- in8-
ROB
Face (a),v. ['alre, �;00.
Face (se), 'v. r. se faire, fMe Iail.,
1 :.l9.
Facuta, ad]. t. faite, bătie, :)3.
1
Familia, s· r. Iauiille, elD:).
Fi (al, v. otre, 317. 022.
Frataru, s. ui. frero lai, moiuc,
336.
'1, 3 .. c pers. ind jJL du verbe I Iapna, s. f'. chaux, 83.
etre, est, 643.
t.ocu, G. In. eudruit, pl8,,�e, 17J. I Lu, l1rejJ. a 258.
Ma�re, .t-c lJC1·S. stng. incI. pl'. il
va, 17rJ. 218. 234.
Mal, adu. plus. II mat buri, muil-
leurs, 4U8.
Manestl'a, s. [, :::OllPO, 043.
Maranea, 'O. ill![i. mange, '022.
Mareea, s. f. inanche, 218.
Me\;';c, v. (oile) balaye, :�26.
Metura, 8· f'. bala i, 226.
Molta, s. [, sabie, 8,:.
Mora, s. f rnoulin, 234.
Munca (za), 'v. a manger, ()cI3.
Muneand, 'O. en mangeaut, 14�).
Muşala, adj. jolie, 317.
N
N� ... ne, 1J. neg. 11i ... ni, 8i). INova, ail], f. neuve, 226.
Nepresse (se), 'V. r, il se sulit., Nu. P: neg. non, ne ... pas, 83. 12\:l.
234. 218. 33G. 422. 643,
()
O, o/i]. suuu. ellrei. Uite, 129.
Plate, :le pers. suu]. ind. 1)1'. il
paye, 83.
Pl'icrde, 3' pers. "in!]. iiui. 1I1's. il
pord, 17,[.
Plola, s. f'. pluie, 120.
Roba, s. f. robe, 336.
POI'CII, S. uc, porc. !1.Z:.l.
Postola, s . f. pantoutle, 317.
Potc, ac pe1'l;. si)I!]. inel. pr. il peLlL
218.' )
Polcplita, (Id). jeul. rechaull'ee, 613.
[759]
SAL
Salbiin, s. n. sabie, 83.
Scapat, adj. sauve, echappe, 422;
Se, )11'. )1. se, 12'). 208. II si, (;22.
Sepovidescu, .';" pers. 'ind. pl'. i I.�
7,AV
cammandent, il sant les mai­
tres, 78.
Ser, cont. si, 022.
Sir, s. III. sein, G22.
Sllpţl, s. m. p7. tniios, 2c)f{
r],
Tot, tul]. tont, 78. - PI, t,oţi.
UI', tuij. num. cari', un, 2,,8.
Va, 3 )1ers, sin«. 'ind. Jl1', il veut.
317.
Ver, ind, le futur.j] vel'fi, tu sera",
(;�1:J.
I Uşă, s. t. parte 42:].
Vi1l1, arlj, vivant, en vie, 022,
Vire, 3-c 11C1'8, ind, .1)1', il v ient,
449.
Vrt, s . 111 .. jarrlin, ]74,
Za. pl'Cp. pour, 129. 013.
Zacl1ide, v. ferme, 422.
z
Zavala, s. f. savate, 317.
[760]
[761]
linia
E R R A TAi)
Pag. 12, pro v, 6550, \lrăe în loc de urae.
ii după în loc de d'uJii!.
1\ se intercala Între liniile 7 şi 8: Ti-a făcut
nil reu; să uu'I ll1:11 vel11 pe-acasă.
ii\ a se pline titlul Bătetură, îndată de-asupra
pro verbu hu Go80.
Ge, prov. 6708, de sm îniă în Io c de desmănia.
fi9, 6717. s'a în loc de sa.
77, 6783, cad în lOG ele ca i.
78, » 6784, sepovidesc» în Ioc de se pooidescu.
S1, linia 30, "'ukl în loc de nunut.
88,,, 9, a se ac1ăoga: sau făl'l1 nevestă.
112, prov. 6906, căpătăle în loc de căpătăie.
120, linia l�O, Cocină în loc de Colină.
1�3, pro v. 6946, cojoc în 10: ele joc.
14 7, 7039, 11/U nun in loc ele nH11u,1.
I f,\) 7079, C<I rJu: în loc ele cazut.
ll)\): 7114, Fără în loc ele Până.
/! 193, " 7208, linia 1::l trcburo intoicalată Între liniile 10.şi 11.
19\), linia 8, Buft În loc de Luft.
200, prov. 7236, Ui-me în loc (10 la-mă.
200, 7260, ş' în loc de s'.
J) 22lJ, 7342, Dor în loc de dar.
2:"8, 7436, Sterge·ţi în l ac de Stel'geti.
2(j2, 7452, [âruhile în loc de [trutule.
262, 7454, strîns In în loc ele str lnsln,
270, 7481, lucrat în loc de luat.
371, " 7434, ţesută în loc de ţesuta.
282, li n ia �+, norod, în loc de: norod.
29U, 1, nu. macină în loc de macin«.
::lOl, 1, moşa în loc ele m6sn,
335, '27, R ăşti1lită în loc de Rîşnită.
l) .\l';u';Î, de miel e xcepţ.lf, :we:-:;L en-ua nu lud rept.âzu (le e,iU :,,";l'eşclIle sau om is.iunilc elin
proverh;, f-i�\'u din tocutnuu. Oef e-l-n lte, ne pre.siu tâud Uit tu.orc , deosebit" e'nu trecut Cit
veden-«.
[762]
Pag.348,
B68,
369,
381
389:
" 434
443'
475:
537,
570,
" 654,
656,
- 762-
prov, 7105, săcula în loc de săcnla.
" 7190, să în loc de sa.
linia 22, 41 în loc de' J,
prov. 7842, stănil în loc de stănile.
linia 1, Sucmanul în loc de 8mnan111.
prov. 8051, stismile în loc de stiemile.
linia 11, sa- în loc de s-.
a fie pune înainte de prov. 8185 titlul BEUTOR.
prov. 8415, nă-oră în loc de ne-oră.
8518, taină in loc de tălnă,
8814, ş6recele sfărmitura în loc de sărele sfărlmltura.
8816, este deja pus la prov. 8808; trebue suprimat.
[763]
SCARA.
TITLU; CHIPUL LUI P. ISPIRE8fOU
J3IBLIOGll.AFIl':, , • ,
SI<:M�E CONVEWfIONALIl ,
CAP. VI. DI<:SPHE VIETA 1'ISICĂ.
Obiceturl. -·Imbrăcăminte. - Oase si olădirt
diverse. -- Gospodăria caseI,', . . .
CAP, VII. DesPICE vlETA FlSICo\.
Mâncare, - Băutură.
GL08AR ROMÂNO-FRANCES •
GLOSAR AROjYLÂ.NO-FHANCE8
ERRAL\ , •••.• ,
Pagina
�------�---
I--VI
YII-XXVllI
XXVIII--XXIX
l-436
437--678
679-746
747-756
757-760
761-762