Idei (nofiuni) generale din invaefaetura
musicala.
Mai riainte de ce vom pa^i la espunerea iuvsetseturei proprie a armonici musicale, credem a nu fi de prisos, dacse vom vorbí aicía pe scurt despre toate sernnele §i mijloacele de rsespicare, de carile se §er-vesce musica in {liua de asise-<Ji.
Dospre note. — Tonurile musicale se ínfsefi§aü use dinioarae prin litere, mai tser$]iü insse futrarse in us alte semne de foarme fettunte, cari se numìau note. Nótele dintru ínceput aveaü figurse patrun-ghiularise ebj , ♦ , <C> > f? % ? B 5 din ^cestca se desvoltarse nótele de astse-^li, carile constati din nisce verigufe ovale ìmplute sau neimplute (¿? #). *)
Nselfimea si josimea tonurilor infera-te prin note se poate eu-noasce 1) prin sistemili liniarìu; 2) prin sernnele numite c h ì e i, §i 3) prin sernnele s t r se m u t se r i i.
*) ín timpurile cele vechíe se infae^aü tonurile cele singuratice cu litere anu-mite din alfabct, a§á d. e. ínssemná la Grecí litera Y (yapa) dupae pusse-tura eí diferite tonurí. Abíá ín anuí 1022 a venit abátele beneclictin Guido din Arezzo la ideea, ea ín loe de litere sa3 se intrebuin^ecje alte semne (patrunghíu-laríe), punínclu-le atít intre linií cít §í pe linii. De atnncía se trage, de §i cu totul maí deplinit, sistemul notelor din <jliiía de astae-$í. A§á numita solmisa-$iune, adeea?, ínssemnarea tonurilor cu urmastoaríele silabe: ut (do), re, mi, fa sel, la si, ínese se aserie luí Guido din Arezzc. Damini s a chinea, adeca? ín-ssemnarea tonurilor cu silabele: da, me, ni, po, tu, la be, aü íntrebuin|afo maí íntiíü insaemnatul music Graun
1
Despre sistemili untarla. — 1) Sistemili liniariü de astse-$i se compune din cinc! Unii paralele, adecse:
Liniile §i intervalele (spatrile) lor se nurnserse din gios in sus, adecse Liniile : íntervalele (spatrile) :
		
		
		
		
0 0		
Aceste cincì lini! insse nu-'s de ajuns pe'ntru scrierea tuturor notelor; de aceea saü mai luat íntr'ajutoriü §í alte linii, ce se numesc 1 se tu rale saü aj ut or i al e, carile se pot pune saü de-asupra saü de desubtul sistemuluì liniarìu, precum :
linií ajutoriale
linii ajutoriale
Pe aceste linií lseturale §i prin íntervalele lor se a§ea$se nótele dupse cuna urmea^se:
—
Despre clilel. —   2) Se afise trei feliuri de chieì:
a) Chieea G, numitse §i chieea violine^ adecsessemnul care aratse, cae pe linia a doaüa trebue se stee nota tonuluì g;
b) Chieea F savi a basului, infseti§aise prin  ssemnul ^» 9 care stse  pe linia a patra §i aratse, cse pe aceastse ^ -linise stse nota tonului f al optavei celei mice; §i
c) Chieea  C, infseti^atse prin ssemnul   —j^^— saii aratse nota tonului c al optavei cu use linise.
Chieea C se poate pune pe mai multe linii, §i anumea-1) pe linia primse §i atuncia se numesce   chieea supranului
care
saü adisca.ntului, precum:: 2) pe linia a treia, §i atuncia  se chiamse   chieea   altului, precum :---B— , §i
3) pe linia a patra, §i atuncia se numesce chieea tenoriliui, precum :
- Eatse aicia nótele, ce se cuvin fie-cseriì chíei índeosebiü, §i nu-mirea lor:
efgah cdefgahcdefgahcde
GAHCDEFGAHcd e f g ah cde f g
' "fLi"|~|~t"
1
iti*
cdefgahcdefgahcdef gahe
1
o
33
m
iré-
f 6AH c d e f galicdef gahcdef
---i--H—+ T^--^" * .
:tzt
DEFGAHcdef gahcdefgahc'd
Despre solimele straemutaerii. — 3) Sera n eie str senili t se rii si ut crucea: ^ §i Be: ]?. — Crucea ìnnal|se nota, inna-intea cseriia stse ea, cu use jumsetate de ton, §i la numele de mai nainte al note! se adange silaba is, precum:
"IT"       TI TI ,
c   cis, d dis, e eis, f fis, g gis, a ais, h bis c.
Ssemnul Be coboare nota, ínnaintea eseriía se aflse, cu jumsetate de ton, ¡=>i numeluí de maí nainte al noteí 'i se adauge silaba es, numaí tonul h cu ssemul straemutserií Be se numesce b, §i ín loe de aes se ^ice as, precum:
c ces, h be, a as, g ges, f fes, e  es, d des. Cind trebue sse se innalfe un ton de doaüe ori (sau cu un ton intreg), atunci se pune ssemnul crucii duple (X) innaintea acelei note, ear' notei 1 se adaug silabele i s i s, §i a§& se face din c, cisis; din d, disis; §. m d., precum:
egal egal egal
fr
g gisis, g_a      c cisis,  c—d      d disis, d—e
Doí Be (iH?) cobor asemene de doaüe ori tonul (cu un ton intreg), ínnaintea eseruía se aflse; ear' notei 'i se adaug silabele eses, §i a§á se face din c, ceses; din d, deses;    m. d., precum:
egal
egal
egal
			\ ^		-—&—ia i
	h		------------		
e  eses, e-d,     a   asas,  a—g,     d deses, d—c.
Cind cere trebuinja sse se suspindse ínnselfarea saü coborírea notei, atunci se pune ínnaintea eí ssemnul restituirií, adeese B pse-trat (J¡j_), precum:
§=0
±
1
Use cruce du pise X saü doaüe Be W se suspind saü se restituesc prin doi B psetra|i ítfíf); precum:
cisis   c,   disis d,
eses
asas a.
ín cachiri cínd n'are sai se restitueasese intreagse ínnselfarea saü coborírea cea de doaüe orí, ci numai jumsetate, se pune mai íntíiü ínnaintea noteí un simplu ^, ear dupse dínsul un simplu sseinn de innselfare saü de coboríre, precum :
			
		ite.	
cisis cis, disis dis, ceses ces,   deses des.
Despre durata notelor. — Pussetura notei in sistemili liniariu ni aratse innselfimea sau josimea tonului ìnfsefi^at printr'insa, ear' figura ei feliuritse durata mai lungse sau mai scurtse a tonului.__
In musica modernse se deosebesc note: ìntrege O; jumse-t se f 11 e |   ; psetrite | ;  optite!,;§esesprse$iecite/; atrei-
^leci §i doaìia parte de nota intreagse ^; a^ese^leci §i patra parte de nota intreagse ^ ;  a u se s u t se doaue^leci^iopta parte
de nota intreagse n
9
Valoarea notelor se învedereaçlie prin iirmœtoarîa infettare. Nota întreagse
\ note
r r
0 0 9 9
f
I
J
»»00
0 0
\_I
........ fc±a
nncn nuuuu
iiiii
i W»P
- ■ m m ® m
»espre ole. — Asemene distingem §í grupe de cite 3, 5, 6, 7, 9 §i 10 note, carile issi capaete numirea dupa) numsernl notelor, ce se cuprind intr'üse grupa). A§á se numesce use grupae de trei note triolse, de cinci note cinciolae, de §ese note §esolse, de §epte note Reptóla?, de noafie note no veni ola) §i de $lece note ^1 e cimo lae. Preste fie-care grupae se pune cifra numserului notelor dintr'-insa, d. e.
novemolse
çlecimolse.
ÛH3 triolse în privinfa durateï sonuluï sseu este egalse eu doaûe note de aceea-'§ï figura. Cincïola, çesola çi çeptola sînt égale eu patru, novemola §i decimola eu opt note de aceea-'§i figurse, d. e.
¿Sí
í=a±t±¡
f>e$pre pause. — ín scrisoarea notelor se mai aflse seniue, carile arata) use durate anumitse de tecere; de aceea se §i numesc semne de taecere saü pause; eie se numesc, ca §í nótele, pause íntrege, juinsetefite, psetrite, §. m. d. §i se infsefi^ea^ae dupse cum urmea^lse :
P a u s se
		- > -			—3—	*<
		—Η	—			
				1	/	t=2=i
16a 32a
64a
intreagse, jumsetefitse 7a 8a
Acele pause, cari íntrec valoarea unuï tact, se ínseamnse cu nu-mserul tactelor, ce aü sse se treaese sub tsecere, çi aü figura urmse-toarise :
4        5       6       7        8       10      30 etc.
3
l*espi*e puntut de ling-ae ùae iiofse saù pausa). —
Dacse se pune un punt lìngse use patisse sau lingse use note, ìnseamnse prelungirea duratei pausei saìi a notei cu jumsetate din durata de mai nainte, d e.
-0^
Modul scrieriï:
=6:
m
Esecutarea:
De se aflse doaue punturi lingse use note sau lingse use pausse, atunci durata ìnssemnate prin puntili prim se mai prelungesce incse pe jumsetate, precurn :
-V
scneni :
\
8
9
Despre taci $i feliuriìe lui. — Cunoascem acuma figura, numele, valoarea, durata, nael{imea §i josimea notelor ; insse cind vedera un §ir mai lung de note, bunas oara3 dupse cum ni infie-\i^eafa esimplul de fafse:
i
4=4=
:tzd:
atnncí ni lipsesce un prospept asupra lor; pre acesta ni-'l putera cse^tigá, dacse despaerjim prin linií veríieale únele de áltele tot cite doaüe sau cite treí note de aceea-§í valoare, d. e.
		* m     à ê     m m \		
^----				r i ....."i
	Ft2:			• •** i
Aceste despserjituri se numesc ta cíe, ear' nótele dintr'insele pserticele de tac te, §i liniile verticale, ce sínt trase ín sistemul liniaríu, linií de tact.
Tactul se ínsamnse prin cifre ín foarma frínturilor; numaí tactul de | se ínsamnse cu lit. C, §i tactul de \ saü tactul Alia breve prin — Numsersetoríul frinturei aratse din cite pserticele trebue sse constee tactul, ear' numitoríul frinturei ni spune, ce valoare aií acele pserticele. Numsersetoriul mai ínsarnuse íncse §í numserul semnelor tac-tului, ce le face diregaetoríul musicei cu mina saü cu vsergufae, §i a§á are tactul de £ doaüe, tactul de f treí, tactul de f patru semne fsecute cu mina saü cu vsergufa.
Dacse íntr use despserfiturse de tact se aflse note de use valoare de doaüe psetrimí, atuncí tactul se numesce tact de \, d. e.
-3-
%. a.
Ear' dacaj într'fiaî despsertituraj de (act se aflœ note de use valoare de doaüe juui£ota3tí, atuncT tactul se nuruesce alia breve saü de d. e.
6-
2
2 7
3ES
atei
§. a.
Dacse íntr use despserfiturse de tact se aflse note de use valoare de treí psetrimí, atuncí tactul acesta se numesce tact de f, d. e.
* # »
-1—i—i—;—i—
mm--\~mm~-
m
s. a.
ear' de se afla? într'uas despasrtiturse de tact note de ü¡e valoare de livï optimi, atuncí tactul se chiamai tact de jj, d. e.
2 * * »
ataía=
i
9. a.
De íntrunlocsem intruse despser|iturse de tact cite doaüe saü cite treí din aceste tacte simple, atuncí se nasc tacíe compuse §i anume:
saü tactul de f, compus din doaüe tacte de cite f, d. e.
sau tactul de f, compus din cíte doaüe tacte de f, d. e.
i4r_
saü tactul de f, compus din cite doaüe tacte de §, d e.
isa
=?M-
F=F=-P
saü tactul §, compus din cite treí tacte de f, d. e.
ema**»0
ï}\ ín fine tactul de y, compus din cite doaüe tacte de §, d. e.
12
in coni"
» 9     qi* l'I
i ?    8   Y 1
10
Tactele se iinpa3r(esc dupa) numserul pserfilor, din carile constati, in tacte psereehiate §i ncpa)rechíate; tacte pa3recbíate sínt ace-lea, cari constati din pserfí psereehiate, ear' tacte nepa)rechiate saü stinghíarie sìnt acelea, ale cserora palicele compunsetoarie n'aü pse-rechía).
Intre tactele ímpserechiate se nuniserse tactul de \ saü tactul alia
breve (£, tactul de £, tactul de f (C), tactul de f, tactul de §, tactul
de |, §i tactul de y .
íntre tactele ne'mpserechíate se mirasene tactele f, f, f, £, I ?i i9e • Aceste felíuri de tacte se mai ímpart ín simple §i
puse. Tactele de \, f, | sínt simple, ear' tactele de £, f,
sínt compuse.
Dupse cum vedem, diferitele tacte nu sínt compuse tot de-a una din particele de aceea-§i valoare; íntr'un tact pot fi note de valoare diferitse, saü §i pause, ínsse valoarea lor totalse nu poate fi nici mai mare, nici mai micie, decít preserie fríutura felíului de tact.
Despre accentui saii pitiitul mii§¡c¿l. — De §í prin tact se face ordine íntre tonurì, totu^i se ivesce use monotonia» íntr'un §ir de tacte, dacse pserfile lor se esecutse cu aceea-§i apsesare saü intonare. Cbiar §í in vorbire se róstese únele cuvinte saü silabe de cuvinte cu un ton mai apsesat decít áltele, §i aceastse procedurse dse vorbirií varietate §i grafise, §i o face plsecutse. Cu atíta mai necesaria) este aeeastae varietate de intonare in arta musicala), care nu sufere nici use monotonise. De aceea este de neapaeratae trebuin^se, ca únele paerjí ale tactuluí sse se esecute mai apsesat, cu mai multse taerise decít áltele, §i aceasta se numesce accentuarea musicalae saü §í ritmul musical; a§à darse ritmul constsé ín sebimbarea regulatse §i rínduitse dupse nisce legí anumite a pserticelelor intonate ale tactul cu cele ne'ntonate. Partea accentuata) a tactuluí se numesce timpul cel bun saü greü (tesa), ear' cea neaccentuatse timpul cel u§or saü rseü (arsse). La tacte compuse numai tesa cea dintiíü se accentuea^lse pe deplin, ear' cele urmsetoarie tot cite ee-va mai pu|in. Tesa §i arsa se ínfseji^eajlse ast feliü:
La tacte cu doaüe pserticele
La tacte cu treí pserticele
11
Spre a ínvederá accentuarea tactelor diferite, eatse aicía cite-va e simple :
-HS3Í
m
sa—«--
Cind se ímpreunse cuvinte cu tonuri musicale, precum la cintare, atuncí trebue sse se iae sama, ca ín timpul cel bun al tactuluí sse fie silabe lunge, ear' ín cel rseü silabe scurte; contrariiil ar produce use disarmonise íntre tactul musical §i cel prosodie.
I>espre sincopan §\ a^á iiumiíul sformai. — Cu tóate ese accentui stse pe use parte anumitse a tactuluí, totuíjí compunsetoríul poate pune accentui §í pe ori care altse notse din tact, dacse aceasta o recere scopul, ce-'l urmseresee. Aceastse strsemutare a accentuiuí se face maí intííü prin sincopse, adeese: un ton din arsse trece accen-tuindu-se §i ín tesa urmsetoarise, §i aceasta se aratse prin saernnul — ; prin sincopse accentui propriü se slsebesce, se sterge;  d. e.
h^~' ~ J ---
-i
1
00-
sau str se mutarea accentului se face prin apsesarea deose-bitse a vre unei note, carea, dupse pussetura sa din tact, nu s'ar csedé sse aibse accentui, §i aceastse apsesare se aratse prin ssemnul^ saii ^ pus de-asupra notei, sau §i prin literele sf (sfor|at) sau rfz (re'nforfat), d. e. sf sf rfz sfsf sf sf
13
Despre in i <jcarea musical^. — Na tóate compusaecíunile musicale se esecuía) cu aceea-§i repejune, ci únele mai lin; ear' áltele mai repede. ln privinfa aceasta se deosebesc trei felíuri de mi§cserí; una inceti^oarai saü lina), alta mijlocise §i a treía repede. Gradui repejunií acestor mi§caerí se ínssemnea^he mai ales cu nisee cuvinte, luate din limba italianas, carile se pun ín fruntea compusse-eiunii. *) Adese ori use compusaacíune foarte frumoasae si iscusita) perde din frumusea|íB §i valoare sa numai din causa3; pe'ntru caá esecuUetoriul o propune intr'un tempo fals; pe'ntru aceea este de nevoe, ca com-punaetoríul sae ìnsemne timpul, adeeae gradui repejunií ín compusaecíu-nile sale intr'un mod acurat §i esact.
I Cuvinte pe'ntru ínssemnarea miscíerü line
Largo ~ foarte íncet §i tnegaeuat. Larghetto — cara íncet §i trsegaanat. Adagio zz íncet.
I.ento = lin, ce-va mai repede decít adagio. Grave zz greü.
II. Cuvinte pe'utru ínsaemnarea mi§cserii mijlocie.
Andante zz mergínd.
Andantino zz mergínd ce-va mai repede.
Moderato — moderat, msesurat.
III Cuvinte pe'ntru ínssemnarea migcserii repelí.
Allegretto zz: ce-va vioíü, in^aa u§or. Allegro zz vioiü.
*) Spre a defige de tot acurat durata tonurilor tn deferitele lor mi^cseri, aaflat^ Meißel din Vieana un tnstrumtnt, numit metronom. Acesta are uà? pendute, tinpaer^itae tntr'uae sutae <Jece grade, (tnccpind d<ia 50 ~-160 ìn ordinea urmaetoariae: 50, 52, 54, 56, 58, 60, 63, 66, 69,72, 76, 80, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108. 112, 116, 120, 120, 132, 138, 144, 152, 160), cu Tue linte mi^caetoa-riae. Dupae msesura, tn care se sue saü se coboare lintea, pendula se lungesee saü se scurtea^te, §i de la aceasta) lungime saü scurtime attrnoe §i numamil legaenaeturilor penduleì tn acclami timp. De se afte ìn fruntea uneì com-pusaecium musicale, d. e. saemnul J = 80, atunci p 83 trini ile notelor din acea compussecìune se esecuta3 tn aceea-^ì durata) dupse cum arata) leg^ena)-turile penduleì, ctnd lintea se alla) astata) pe gradui al 801e.
Vivace zz infocai, de tot vioiu. Presto zz repede. Prestissimo zz de tot repede.
ìnsusi|ive (adiective), cari precisea<^e mai de aproape mi§carea
assai zz foarte; d e. allegro assai zrr foarte violii.
un pocco = pu^in.
più = mai.
meno — mai pujin.
troppo rz: prea, foarte; non troppo — nu prea. molto — de tot. -Cuvinte, ce ìnssemneadse, ca miscarea prescrisse      fie tot
mai ìncetisoarse.
ritardando m intserjlnind, tra)ga)nind. rallentando — a merge tot mai incet, realintind. ritenuto — refinut rilasciando zz relaasìnd, incetind.
Cuvinte, ce ìns^emnea^se, ca miscare prescrisas sse fie tot
mai repede.
accelerando = accelerind, tot din ce in ce mai repede.
off retando z=z tot mai repede. *
stringendo — stìngind.
-precipitando — precipitind ; alergind cu repejune.
Dacaa este, ca timpul dintr'ua) compusaeciune sae fie tot mai repede, se intrebuin|ea$ae cuvintul più stretto (tot mai repede). Dacae este sae incete^e ritmul mai mult saìi mai pu|in, atunci se intrebuin-^ea^lse raespicaeciunea tempo rapato (timp rupt), senza tempo (faerae tact), a piacere, ad libitum (dupae plac).
Dacae este, ca cornpusaeciunea se pse§eascae mai departe, mi^cin-du-se ca mai nainte, atunci se pune asupra notelor cuvintul a tempo.
Alte cuvinte, cari raespicse mai apriat modul esecutori!.
abbandonandosi, con abbandono = abandonìndu-se,  cu devotaemint. accarezzevole     cu fraege^ime, lingu§itorÌu. adirato = mìnios, cu niiniae.
H
affabile = afabil, cu bunaevoinfae. affettuoso, con affetto — cu afect, afectuos. afflìtto ^ cu maehniciune. amichevole = amicai. amoroso = amoros. agitato = agitât.
allargando (la voce) = 1 aergi nd (voacea).
amabile = amabil.
con amarezza = cu amarea|se.
angosciato, con angoscia = cu spaìmae, spaeriat, cu ìngustiae.
animato, con anima = cu inima, inimos.
anticipando = antecipìnd.
appassionato = pasiunat, cu pasiune.
arioso = arios.
ardito = cu ardoare.
audace = cu cuteçlare, cu audaciae.
brillante = sfraelucit, brilant.
brioso, con brio = cu strigset, cu freamaet.
con bravura = cu brsevurae.
burlando = çaeguind.
burlesco = comic, burlesc.
bruscamente ~ bruscat, cu asprime.
calando = domolind.
calmato = domol, liniscit.
cantabile = cìntabil, sonor.
capricioso = capri|ios.
commosso = miçcat, a|i|at.
comodo = comod.
compiacevole = eornplaecibil, cu complaeeere. concentrato = concentrât, puternic. cZec^o = decis.
declamato = dechïaernat, patetic.
delicatamente, con delicatezza = délicat, cu delicaetea|ae.
delirando = delirind, aïurînd.
determinato = déterminât.
discreto, con discrezione = discret.
divoro = divot, cu devotare.
doice, con dolcezza = dulce, cu dulcea^ae.
dolente = cu vaeerare.
t5
doloroso, con dolore = dureros, cu durere. elegante — elegant.
con elevazione ---= cu ìnnael^are, cu raedicare. enfatico, con enfasi = apaesat, cu apaesare. energico = energie. eroico ~ eroic. espansivo = espansiv.
espressivo, con espressione = espresiv, cu espresiune. fastoso = fudul. feroce = saelbatic.
jfe'o, con fierezza = cu ìndaeraeptniciae, cu  selbaticiae, cu falae.
flebile = trist, scaerbit.
fresco ^ voios.
funebre " maehnit, funebru.
con fuoco = cu foc.
furioso — furios.
gro/o — cu cbïef.
garbato, con garbo = cu politea|ae, politicos.
generoso ~ generos.
giojoso, con gioja — voios, cu voe.
con grandezza = cu maere|iae, cu graendeafae.
grandioso = grandios, inaeresti.
grazioso, con grazia = gra|ios, cu gra^iae.
gustoso = cu gust.
impetuoso, con impeto = ìmpetuos, cu ïu|ime, aprig.
incalzando = mînînd repede ìnnaeinte.
innocente — nevinovat, sìmplu.
irresoluto ^ neresolut.
lagrimoso = cu lacrimi, lacrimos.
lamentoso, lamentabile = vaeerìndu-se, lamentìnd,
languente ~ cu galeçiae, galeçu.
leggiero, con leggierezza — cu u§urea|ae, cu uçuraetate.
lugubre = lugubru, trist.
lusingando = linguçind.
maestoso ^ maeestos.
malincolico ~ mélancolie.
mancando ~ cu ìncetare.
marcato = marcat.
martellato = cïocaenit.
16
1
17
con mezza voce = cu juniaatata de voace. mesto = fri st. minacciando = m eri n {ind. morendo = murind. mormorando = murmurind. con moto = cu miseare. nobile = nobil. parlando = vorbind. con passione = cu pasiune. patetico = paté ti e.
pastorale — paastorese, elobanesc, femeesc. pesante = apsesat. piacevole ~ placibil, cu plaacere. piangendo = plingind. picchettato =
placido = placid, impaecat. pomposo = pompos. rapido = repede. ravvivando ~ re'nviìnd. religioso = relegios. W</orc (senza) = faerae rigoare d. e. deZ risoluto .-= resolut. risvegliato = redesceptat, voios. sbalzato — sbael{at. scherzando = §aeguind sciolto = cu indaeminare. slanciato = cu sbor. semplice = simplu. con sentimento = cu simjsemint. smanioso = minios. smorzando = stingindu-se. soavemente = suav, plaecut. solenne = solemn. sostenuto — susjinut. sotto t;oce = cu voace demolitae. con spirito — cu spiret. stentato — cu ostenealae. strascinando, strascinato = traegaenind. tenero, con tenerezza — cu tenereafae, cu fraege^ìime.
faerae rigoare la rancare.
tempestoso zz teropestuos. tranquillo = liniscit. con transporto zz cu fntusiasm. tvj/oce zz iute.
vigoroso, con vigore = cu vigoare, puternie. oro = vili.
Da 6V/po zz din capaet.
19« CW/?o zz din cap^et pina) la cu vìntili „fine.u
Da Capo al seguo § = din eapaet pìrne la saeninul §. ,S7>Zo = singur. Cile me da he se aflae pria horuri locuri de solo, cari
au sae se esecute de fie-care voace   indeosebiti, §i aceste loeuri
se numesc inca) solo, tatti zz tofl (cind cinta) top cintaerejii din bor).
Despre fiaccato. — Cuvintele staccato si superlativul ace-stuia staccatissìmo, arata), cel dintìììi prin punturi, col de al doile prin linit, cari stati de-asupra notelor, ca) durata prescrisse a tonurilor are sa) se scinle^e incit-va, d. e
staccatissìmo t   ?   ?    i   ?   f f
~ -0>-
De§pre ledalo. — Contrastili insaemnìn$ei acestor doaùe eu-vinte il arata) cimatili legato; saemnul lui este un are, pus de-asupra notelor in foarma ~— . Acest sa)mn arata), cse tonurile trebue sa) fie inarate unele dup<o altele intr'un mod asemene §i lin, ca esecutarea sa) se poatae asemaeiui cu ita) lume ne'ntreruptae de tonui'i, bunae oarae ca . ear nu ca ,____________, d. e.
Despre ^eanaiieSo clisaassiiee. — Preeuni unele tonuri siu-guratice, asà si compusaociuni ìntregc se pot esecutà cu un accent mai mult sali mai pufin aptesat, si accasta produce in esecutare varietate si espresiune.
Urniaetoariele cuvinte nespica) aceashe putere in esecutare: ./. pianissimo = pp : de tot domol.
2. piano ~ p : domo].
3. mezzoforte = mf: pe jumse tate de tare (foarte). L forte —f: tare, foarte, puternie.
ó. fortissimo = ff': de tot tare, de tot foarte s. puternie.
Pe'ntru ìnsiemuarea trecerii nemarcate din trini grad de intonare la aitili se ìntrebuin^eacUe urimctoariele sonine si cuvinte: sammul aratte trecerea din piano in foarte §i se insanirne cu cuvintul crescendo creso, (crescine]); car' saeninul aratte trecerea din forte in piano si se insanirne prin cuvintul decrescendo zzz decresc- (decrescìnd), saìi si prin cuvìntcle: perdendosi (pertjìndu-se) , smorzando (stìngìndu-sc), morendo (murind).
JDe^pre niaislerele a§iti^ic*alcft. — Mai sìnt incse nisce figure de note, de cari se serbesce compuiuetoriul spre ornarea (ìnfru-musetarea) linei melodii. Aecstea se numesc maniere musicale si sìnt tre i : 1) p reta etul sa ti acni sa; 2) prctactul tripla, §i 3) trilerul.
I)e§pre prefaet. — 1) Pretactul salì acrusa este tue nota mielite, ce se pune inmeintea ori eterni ton, §i sta) saìi cu jumsetat^ de ton de desubtul, savi cu jumsetate de ton ori cu un ton intreg de-asupra notei principale. Pretactul interdite incìt-va esecutarea tonului principal prin esecutarea sa propria),
Pretactul este sati lung, saìi scurt sali duplu. a)   Pretactul cel lung nepesce din nota, ce se peate impaciai cu dot, jumaetatc din valoarea ei, cara) dintr'ìue nota), ce se poate impanai cu irei, doafle treimi (]) din valoarea ei.
Modul Seriem:
^--
EEEt
-ÍS.-
-N---1
____Jt____^--
1 !-. _^
Esecu- I \^B^sr\
,v pretaetul cel scurt scurtead* durata notet principale crt *e poate b)   Pre: .1 „n*te sta si mai deportai dela nota pnnc.pahe. d. e.
mai putin, el poate sta si
X
Modul so rieri! ;
tz:p'
._L_U-«--—1—-[--------. _
Ti ~—s->0L I : ..-áÉ?*#..-
0     fí trf-^
^ >^
c)   Pretactul duplu se compune
ie din doaue note micute asedate irmi*.-iotea notei principale, a carora esecutare Beurteilte loarte pupn durata acesteìa, d. e.
pune
Despre pretactal tripla. - 2) Fretactnl tripln .se com-din tre! note miente addate tmueintea notei principale s, se
ínfíe^eada; prin urrmetoariele senme
vì jv: puse (lc-asupva notei. ti. e
ííí§ÍE
	7			■i	** > >** '	
						X \
		z^z:				
			i	-......    4P —	" -'V -	—.....—
^ 1 ri-
2*
20
Pretactul tripla stse adese orï între doaue note saìi si dupa» note puntate, d. e.
1
<5/5>
Esecutarea :
Despre íriler. - s) Trilerul nu-'í alta nemic» decít repetirea repede si egate de mal multe orí a noteí principale dimprenn» cu cea mai de aproape nota3 de sus. El se ínfasfaead» prin literele tr • • sau tr~ tras preste nótele, ce compun trilerul. Nótele cele de pe unme ale tnleruluí se numesc finalul sau maniera fínate a trileruluí, d. e.
( Trilerul, ce se esecuteadao pe doaue note de-fi» date, se chiama tnler duplu, ear nu sir de trilerl, esecufafï pe mai multe tonurï dife-rite, se numesce triler tenait, d. e.
I
Modul scrierií:
tr
tr
tr
Esecutarea ;
21
Modul scrieriï :
Esecutarea :
	ir K>	
		fttr 1
		
Trilerul mordinte este cel mai scurt dintre trilerí §i se compune numaì din §ese, patru sau doaüe note, linde vine sse se esecute trilerul acesta, $i mai ales cel din §ese saìi patru note, acolo se serie de-asupra noteí urmaítoríul síemn ^^v, ear cind se esecutse trilerul cel compus din doaue note; atunci se pune ssemnul     , d. e.
-VV AlV A^V
Esecutarea :
Despre coroana?, $1 «emítele liieliíeíaerií. — Cassenin de repaus se intrebuin|ea$se a§á numita eoroanse sau fermata : f J"L ^ . Acest ssemn se ía §í ca sa3mn de inchìeìare, numaì atuncia 'i se dse urmsetoaria figurse IT. Doaiíe linií verticale || sínt ssemnul íncbíeiserií
unei pussecìunì musicale.
Despee sentitele ' reperirli.-—   Semnele reperirli au ur-
msetoaría figurse:
w // *
7/ \\ //
Cele doaue semne dintîïu aratse, cíe partea premergsetoarìse a compusœcïuniï musicale are sa? se repefeasese; ssemnul al treile aratae repefirea pœrjiî urmsetoarïe, ear ssemnul al patrule repetirea amîndu-ror pserjilor.
1
22
5£
Ssenmul ind e gelse r r
sau
Acest ssemn se
ss
pune tot de a una de doaue ori íjí aratse, ese acolo, unde vine el a doaua oarse, afi sse se mai repe^eascse nótele dela ssemnul dintìiu.
.Despre IT f$i volta. — Aceastse inssemnare cu prima íji secunda volta ni arata), ca3 la repefirea psertii premergsetoarie avem sse sserim preste acel taci, ori preste acele tacte, cari sint inssemnafe cu IT volta, si sa> esecutsem nnmai pre cele inssemnate cu 2l\? volta, d. e.
Ir volta
2la volta
w
Despre scemimi 8™. — De-asupra unor note se mai aflse ette fise data) cifra 8vr~. Aceasta ìnsamnse, cse aceà parte a compusse-ciunii musicale are sse se esecute in optava mai naltse, d. e.
87 "
r adecse :
Despre arpeggio. — Ssemnul arpeggio j> aratse, cse acoar-
dele afi sa) se esecute rupturit saü cu intrerumpere. Cuvintul arpeggio vine dela itselienescul arpa, si aratse, ese tonurile aü sse urme£e unul dupse altul ca la arpse, d. e.
Mociul scrierii :
±1 j*# >
<
Esecu-tarea:
te
§. m. d.
Despre asiaerusae. — Daese se incepe use compussecìune musicalse cu un tact nedeplin, atnnci acest tact se numesce an acni sse, (tact trunchìat) §i atuncìa tactul cel de pe urmse al compussecìunii musicale trebue sse formede cu anacrusa un tact deplin, d. e.
fia
m. d.
Despre  abreviature. —   Hata) aicia in fine inca) únele abreviaturì intrebuinfate in scrierea musicala*: Modul scrierii:
\G¿1
Esecutarea:
-'saàtmslr—ásk^d--rasas»—i.....immiii—
¿tó»1—¡¡¿«2--«ansa'--SS—
04*0.0. ®&@®.„M9.0M.....00.00:
___
i
griffe
3 *
^—^
—- *
■■fi fl"!
Inlroducere in ínva?$aetiira despre armonia musicali».
!>espi»e musiche. — Cuvìntul „m asiere" í§i trage originea dela nuisele antiee. Ornsemintul muselor era use cununse de laur pe cap; in minse aveaü use lirse, pe carea eíntaü cinticele sale. Greci! in-felegeaü sub cuvìntul musiese (¡jt,o-ücri%Y¡) a§à mimitele arte ale muselor, mai ales arta musicalse, poeticse §i ritoricse; mai tser^íiü primi cuvìntul musiese ínssemnarea, ce o are astse-$i, adeese: aceá art se, carea se § e r vesce de ton uri spi* e a - ' $ i rsespicá s í m {u a 1 ideile sale, § i carea desceaptse tot prin ton uri in inima oran-lui  feliurite sìmfsemin te.
Musica se poate trsetá din punt de vedere teoretic §i practic.
Teoria se ocupse 1) de modul, cum se nasc tonurile, adecse do a cus ti cse, §i 2) de regúlele, dupse cari se combina tonurile in ar-monise, adecse cu invsefsetura despre arta de a compiine; de aceasta din urmse se fine invsefsetura despre armonise §i despre fórmele musicale.
Pracsa musicalse se ocupse de infse|i§area tonurilor. Aicìa se destinge earse-§i: ìnventarea (nsescocirea) §i e secutar e a. Inventarla este impreunarea tonurilor in compussecìuni musicale (compusse-cìunea proprise musicalse); esecutarea ínsse este propunerea compusse-cinnilor musicale. Esecutarea se poate face in doaue moduri: saü prin voacea omeneasese (musiese vocalse saü cintare) san prin instruminte ne'nsufletite (musiese ínstrumíntalse).
ín fine dupse diferitele stiluri, saü dupse localitsefile, unde, ori dupse scopurile, spre cari ae esecuteajlse, se imparte musica in: musiese
26
bise ri ce asese, in musiese tea trai se saü o perse, in musiese con-eertala), in musiese mil i tari ai, in musiese de j o cu ri §i in musiese pop orai se.
Musica, in genere, se imparte in doaüe ramure principale: in
melo di se §i in armo ni se.
Melodia. — Melodia *) este in§irarea plsecutse §i ingenioasse a tonurilor singuratice unul dupse altul; §i ìnvsejsetura, carea ni aratae, din cari §i din cite psertì are sse constee use melodise saü $i compu-sseciuni ìntrege musicale, se numesce: i n vse fse tur a despre fórmele musicale.
ìn opu^orul nostru de fafse nu ne vom ocupa de aceastse parte a musicei, ci numai cu ìnvsefsetura, carea ni aratse, ce armoni a3 se cuvine unei melodi! anumite, §i carea se numesce: invalse tur a despre armonia musicalse.
Armonia. — Sub invsefsetura despre armonise se in|elege use propunere sistematicse a regulelor, dupse cari este omul in stare a concorda armonie, esact §i corect ori ce melodise.
Cuvìntul „armonise" se deduce dela numele $inei egiptene „Er miona", saü dela al cele! romane ^Armonia", carile represìntau armonia universului. —
Armonia, in infeles musical, este :
1) unirea mai raultor tonuri deosebite §i anumite intruse consuninfse plsecutse saü intr'un acord; §i
2) ìnsu^ietatea une! compusseciuni ìntrege musicale, cìncl se privesce aceasta ca use urmare a acoardelor.
Compiisaecmne. — Sub compiissecìune se infelege com-binarea tonurilor §i a armoniilor ìntre olaltse a§à de nimerit, incit sse producse use artse, carea, esecutindu-se, desfsetea^se ausili, mi§cse inima, aduce mintea ìntr'use pusseciune plsecutse §i inviepseea^se fantasia.
Basul general — Une ori se aflse preste use notse musicalse (a§á numitul bas fundsemintal) nisce cifre, carile insamnse ìntervalele
*) Cmtarea primitiva) era te verbi re cìntìnd* , un recitativ far eie mei u* reguke savi art» ; melodia adevaerat®, ea te combinare de tonuri, spre un tntreg deplin, o aù aflat'o monahul Ludovico Viada^d^antua ta tace-putul seculului al l71e, precum ne putem tncredinfà din opunle 91 concitele lui bisericescì.
27
acoardelor, din carile se poate compune use armonise intreagse anumitse. Aceastse ìnssemnare cifrai se se numesce cifra basului general, ear invsefsetura despre ínssemnarea acoardelor cu cifre: se cbìamse invse-| se t u r a despre basul general.
Music practic, virtnos, teoretic, coiiipunaetoriu. —
Cine e in stare a esecutà ine compusseciune musicalse dupse regúlele prescrise, acela se numesce: music practic. Dac' aü devenit un music practic in privinfa intrebuinfserii ínstrumíntului saü a voci! sale la use deplinsetate ìnssemnatse §i la use deprimiere artiíicioasse, se numesce: artist musical saü virtù os.
Cine studiea^se ínvse|seturile §i regúlele, dupse cari se compuue use compusseciune musicalse, acela se ocupse cu teoria musiceí saü a modului compusseciuni!, §i se numesce,  music te ore tic.
Cine poate produce simfseminte §i idei noaüe musicale intr'un mod genial prin tonuri, se numesce co mpunsetorìu, ear' produsu-rile luì: compusseciuni musicale.
Teoria compussecìuniì musicale are un folos duplu;   ea face pre musicul practic sse infeleagse bine §i sse pre|ueascse produsurile musi-cale ìn toatse privinfa, §i sse guste dintrìnsele use adevseratse plsecere; apoì ii dse §i indemnul, de-a nae$ui insu-^ì spre compunerl proprie. Teoria insse poate dà numaí regúlele, dar' nu si spiretul creatorìu; pe'ntru aceea teoria sìngurse, fsera) talan tul saü geniul natural al omuluì, nu poate produce artisti compunsetorì.   Noi putem ave sím|ü §i amoare pe'ntru musiese; ni putem insumí un studifi cuprin^setorìu §i adinc, — dar fser' de geniù, fser' de talant, nu putem produce nemicse dessevir^it.   Ciue poate face pre cine-va poet, dacse nu 'i-'i dat acestuìa de la naturse un talant poetic, saü geniü? Armonisti mari §i temeìnicì putem fi cu tofii, dar' nici use datse nu putem fi compunsetorì mari; csecì „spre a fi cine-va artist (compunsetoriü) adevserat, trebue sse fie nsescut spre aceasta."
Darse chìar §i acela, care intr'adevser po^ede darul produeeriì musicale, are trebuin|se de nisce regule, ce se referesc la artse §i carile il feresc de rsetsecirì in compunerile luí. Arta rsemine artse, §i cine nu o cunoasce bine, nu se poate numi artist.
Istoria musicei ne invalse, ese pracsa aü mers tot dea una ìnnse-intea teorieì. — Aceasta ni aratse §í metoda, cse musica teoreticse se poate desvoltá potrivit numai pe basa eeleì practice. Din aceastse causse in opu^orul nostru teoria va pse^i tot dea una minse 'n minse cu pracsa.
28
Despre tonurile in ubicale. — Vorbirea omeneascse este limba mìnfiì, mijlocul impsertse^iriì sìm|semintelor §i al pasiunilor. Cine studise cu de-amseruntul limba omeneascse dupse toatse fessetura et, se deprinde a cugetà mai drept, mai ager §i mai repede; ear cine a ìnvse^at cu temei u musica, se deprinde mimai decit a sim|i mai fin, mai vioììi §i mai profund.
Limba vorbiriì ornenescì se compiine dintr'un numser anumit de su nete sìmple, prin a cserora combinare rsespicse use lume intreagse de idei. Limba musicei asemene constse din tonuri, adecse din nisce son uri de tot proprie. Cine voesce a$à darse sse studie musica, trebue mai ìntìiu de toate sse cunoascse tonurile, elemintele, din cari se compiine ea, precum §i semnele (notele), prin carile se ìnfse|i^ea^se acelea.
Tonul, in ìnfeles musical, este un son produs prin un numser anumit de vibrsecìunì regulate ale unuì eorp elastic; piceni, regulate, csecì altmintrea, dacse vibrsecìunile cor-pului elastic sìnt neregulate, amestecate, mai inceti^oare sau mai reperì, nu se poate nasce un ton musical, ci mimai un vuet, un streapset, un sunet, etc.
Diferin|a ìnfre tonurile musicale o face innselfimea §i josimea lor. Aceasta depinde earse-§i dela numserul vibrsecìunilor, ce le face un corp elastic ìntrun timp anumit. Cu cit mai pufine vibrsecìunì face el in acclami timp, cu atita mai jos este §i tonul produs printr'ìnsele, §i cu cìt mai multe, cu atita mai nalt §i tonul
Tonul cel mai jos, ce-'l putem sìnici, este produs prin 14 — 15 vibrsecìunì sìmple intruse secundse, ear' cel mai innalt este produs prin 48,000 de vibrsecìunì intr use secundse.
De aicìa ar resulta use munirne de tonuri musicale diferite; dar' mi toate diferinfele de innselfime dintre tonurile musicale se pot cu-prinde prin simjurile noastre; de aceea snma tonurilor, cari se desting de au^ul nostru in privinfa innselfimii lor, este numaì de use sutse doaue^ecì. Dar' §f aceste 120 de tonuri musicale nu sint toate fiin-Jial diferite unele de aitele, ci mimai doaìiesprse^ece dintr'ìnsele, pre-cind celealalte represìnta) de 10 ori tot pre aceste |2, insa) tot de-a una cu ìise innselfime dupla) de mare. Numele celor 12 tonuri musicale, furiai diferite, sìnt: 1) c; 2) cis sali des ; 3) d; 4) dia sali es; 5) e; 6) ir 7) fis sau ges; 8) g; 9) eis salì as; 10) a; 11) ais salì b; 12) h.
C&D? EF^G£A?B H.
Ear' semnele sensoriale, prin carile se infera*» aceste 12 tonuri musicale, adecse notele lor, sìnt:
9.
cis des D %s es E F   fis ges G  gis as
dptavae. — Àcest §ir de 12 tonuri fiinfial diferite este privit in musicse ca unitate musicalse, §i poartse numele de optavse. §i de ce optava) §i nu dodecadse sau doauesprse^lecime? Pe'ntru cse, spre sìmplificarea sensori! musicale saìi a notelor, cele 12 tonuri s'aù impaerfit in originarie §i in derivate (dar mimai cu privire la noate). Originarie se numesc acelea, pe'ntru a cserora infse|i§are sint semne (note) proprie, precum: pe'ntru c, d, e, f, g, a, li; ear' derivate sint: cis sali des; dis sau es; fis saii ges; gis sau as; ais saìi b, pe'ntru cse notele acestora sìnt derivate din ale celor 7 de mai nseinte.
ìn scrisoare, aceste 12 tonuri se infse|i§ea$se asà, darse ninnai prin §epte spafurì diferite din sistemul liniarìu; ìn spa|ul al optule stse tot dea una ssemnul (nota) tonuluì ài treìsprsedecele, cu carele ìncep din noi! cele 12 tonuri, ìnsse intruse innselfime duplse
A§à darse use optavse nu-'ì alta nemica?, decit ìn§irarea celor 12 tonuri musicale diferite ìn §epte spafurì din sistemili liniarìu pìnse la repefirea tonuluì ìncepsetorìii ìn ìnnselfirne duplse, dela carele cele 12 tonurì urmsetoarìe se numesc optava mai naltse a tonurilor premer-gsetoarìe.
Cele 120 de tonurì musicale se impserfesc in 10 optave, carile se deosebesc unele de altele prin use innselfime de son , ce se defige dupse proporcìunea de: 1 : 2 : 4 : 8 : 16 : 32 : 64 : 128 : 256:512.
Optava cea dintììu se numesce de 3 2 de pe ciò are, a 2a de 16 pecìoare saii  contr aoptava); a Sii4 cea mare s. joasse;
30
a 4a cea mi ere; a 5ia cea cu il se li ni se; a 6a cea cu do ali e linii; a 7a cea cu t r e i Unii; a 8a cea cu p a t r u Unii; a 9a cea cu c i n c i 1 i n i ì ; a 10 cea cu § e s e 1 i n i ì.
Despre §cara diatoniche. — Cum venim la cunoscinfa diferinfeì tonurilor musicale? — Eatse cum! Este lege fisicalse: cse iia3 coardse intinsse vibrea^se ìntr'un timp anumit cu atìta de ma! multe ori, cu cit este ea mai scurtse, mai subire, mai ìnfepenitse §i mai putin deasse, prin urmare produce tonurì mai natte, §i din contrae.
Sse lusem acurna instrumìntul a§à numit monocord *) §i sse-'i atingem coarda intinsse. Ea incepe a vibra. Vibrsecìunile se impsertse-§esc aeruluì invecinat §i printr'ìnsul ajung ca ton la auflul nostru. Dacse scurtsem tot trepti§ii coarda intreagse pìnse la jumsetatea ei, pu-nind'o in vibrare $i ìnssemnìnd bine tonurile produse, ne incredinfsem u§or, ese intre tonni produs prin vibrarea coardeì intrege §i intre tot acela-§ì ton duplu de in^alt, produs prin vibrarea coardeì injumsetse-fite, se mai aflse ìncse §ese tonurì diferite cu oare cari ìntervale deferte. Aceste §ese tonurì diferite dimpreunse cu tonili cel dintìììi se privesc ca imitate musicalse §i se numesc tonurì diatonico, ear' girili lor regulat scarse diatonicse. Scarse sali scalse se numesce acest sir, pentru cse acele §epte tonurì ale eì se suiti §i se cobor in privinfa ìnnselfimii lor ca pe lise scarse.
Eatse aicìa aceà scarse diatonicse san iu^irarea melodiose a acelor §epte tonurì:
						
#^ -						—&--
		L—&-J	& ■ -	Gr-		
c	d	e	f	S	a	li
Dacse numim tonul produs prin vibrarea uneì corde intrege d. e. C, atunci cele §epte tonurì cursespun^setoarìe ale scseriì diatonice vor fi: C, d, e, f, g, a, h, cari apoì se tot repefesc, insse tot de-a una cu ìnnselfime duplse (optavse mai naltse).
Numele acestor tonurì §i proporcìunea numseruluì vibrsecìunilor, prin carile se produe, sint:
C,   d,   e,   f,   g,   a,   h, c.
1 9        i       4       3       S       15 9
J?       8>       4?      3>      27      3? 8>
*)  Monocordul este un ìnstrumìnt numaì cu use coardse, care ^ervesce spre dr-figo rea referinfelor ìntervalelor dintre tonurile musicale.
:si
Aceastee proporcìune a niimserului vibrsecìunilor are valoare pentru tóate optavele §i pc'ntru toate tonurile produse prin ori ce instru-mìnt. Proporcìunea dintre numerili vibrsecìunilor a doaüe tonurì, ce se urmeaçla) in §ir, nu este aceea-§i. Frintura de numser, pusse intre lite-relè urmsetoarie, ni aratse, cu a cita parte este mai mare numserul vibrsecìunilor fie-eseruï ton urmsetoriü fafse cu al celui ce premerge:
C d i
e   f  g a
i_   i   ì .
í      15      8 9
X
15
Adecse : tonul d este produs prin un numser de vibrseciuni cu 1 ì mai mare decit tonul C; tonni e cu 1| mai mare decit tonul d; tonul f cu ljl5 mai mare decit tonul e, §. m. d. ; adecse: dacse tonul C este produs prin un numser de 32 de vibrseciuni intruse sccundse, atunci tonni d este produs prin 36 de vibrseciuni ìntrua) sccundse; tonul e prin 40; tonul f prin 42| ; tonni g prin 48; tonul a prin 53| ; tonul li prin 60; tonul c prin 64, adecse optava unuì ton se produce tot dea una prin un numser duplu de vibrseciuni ìntr'aeela-^i timp.
Locul, care-I ocupse un ton in scarse, se numesce treapta scseriì, $i asá. stse C pe treapta Ia; d pe a 2a; e pe a 3a; f pe a 4a, m. d. sau C este tonul fundsemìntal saìi prima san unisón, d secunda, e ter fa, f cuarta, gcuinta, a sesta, b séptima §i c optava, care numire, cu privire la tornii cel fundsemìntal C, se poate prourmà in urmsetorìul cbip: al 9lc ton se numesce nonse, al 10lc decimse, al llle undecimse, al 12,c duodecimse, al 13le trideciinse, al 14le cuartdecimse, al !5lc cuintdecimse.
Tonul fundsemìntal
Prima Secunda Terfa Cuarta Cuinta Sesta Séptima Optava
-&
Nona     Decima Undecima DuodecimaTridecim Cuartdecim.Cuintdecim.
Despro intervale. — Interval in musiese se numesce de-psertarea unui ton déla altul, saü spaful, care se aflse intre doaue
32
saü mai multe tonuri, precum §í referinfa acestor tonuri unul csetrse altul cu privire la nselfimea í^i josimea lor. Calculínd aceastse referinfse de tonuri, ce am numit'o ínterval, íncepem tot de-a una cu tonul cel mai jos §i numim fie-carc ínterval unul dupse altul cu numele fie-cserui ton, adecse: primse , secundse, terfse, s. m. d. — Deci pentru defigerea tuturor íntervalelor se ìa de basse §irul tonurilor din scara diatonica?, unde tonul cel de desubt este tonul fundsemíntal.
Tóate ìntervalele, pe língse numirea sa de prima), secundse, tertse, etc., se mai numesc inca) ínteivale mari, ear únele din ele intervale curate. Orí ce schimbare hromaticae a acestor tonuri, atít a celui de de-asupra cit §í a celui de desubt, nu li scbimba) nici de cit treapta, pe care se aflse, prin urmare nici numirea d. e.
g este cuinta tonuluí fundsemíntal c-, gis este asomene cuinta luì c, numai ese aceastse din urmse poaría) alt nume, de oare ce este mai naltse.
Secunda, terfa, sesta, séptima, nona unuí ton fundserníntal anumit se chìamse mare; ear prima, cuarta, cuinta íjí optava luì cu r atse, d. e.
T^^C &
PmnaSecunda Terfa Cuarta Cuinta Sesta Septìma Optava Nona canata) mare   mare curata curata) mare   mare   curata* mare
De coborim tonul cel de de-asupra. al ìntervalelor mari cu Tue jumsetate de treapta), atuncì se nasc intervale mi ce, d. e.
4h~--		..... i,			—	1
						\
Secunda
Terfa mica?
Sesta     Septima Nona mica)      mica)       mica)       mica) mica)
Ear' de suini tonul cel de de-asupra al ìntervalelor mari ?i curate cu jumsetate de treapta), atuncì se nasc intervale morite sau prea mari, d. e.
Prima Secunda Cuarta Cuinta Sesta msentae    mseritas    maeritae  mseritae inserita)
r
Terfe, septime     none raa)rite nu se aflse in musicse.
De siiim tonul cel de desubt al celor raai multe intervale curate sail al intervalelor mice cu use jumsetate de treaptse, atunci se nasc intervale micturate, d. e.
Terta        Cuarta      Cuinta    Septima Optava micsurata)  misurata) misurata) misurata) micsuratse
Prime, secunde, seste, none micturate nu esistse in musica). Ocbire asupra intervalelor celor mai usitate.
Septime mari     mice micturate
Optave curate micturate
None mari mice
Consimili^ tfi dissimilile. — tnvsefsetura despre consumile §i dissunínfe o vom trsetá-o mai pe larg la vale; aicia ajuuge sse scim numaì atìta, cse ìntervalele se in part in con su ninfe §i in dissuninfe. Consuninfe se numesc toate ìntervalele curate, pre-cum §í terfele §i sestele cele mari §i cele mice. Celea dentiìu se nu-
3
1
43
mescci consunte depline, ear' celea din „rm«3 consunte „ede-
a) Consimile depline
i9- i&
b)__CüDsnninie nedepline.
«■
Di ss un in |e se numesc secnndele cele mari si cele mice senti melo cele man si cele mice, precum f| toate Ìntervalele cele nL^fs cele micturate, d. e. Retine 91
inserite
morite  misurate      mserite micturate
mari      mice maarite
micsurate
rasente
mari mice micturate micturate
Intoarcerea ìntervaleloi». - C este tonul cel fuudie-mintal §i e este terfa luì. De strsepunem pre e sub tonni fundasmintal, adeese cu use optavse mai jos, atuncì e nu este mai mult terta, ci sesta cea mica) a tonuluì fundaBmintal. — Atuncì scara diatonica) se strse-foarmse dupse cum urmeadse:
ìntervale de de-asupra
prima secunda ter£a cuart.cuint.sestaseptim.optava i        2      3     4    5     6       7 &.
optavasepiima sé^taeidnt.cutrtateVsecundapíima ìntervale de desubt.
Din aceastse strsemutare saìi ìntoarcere resultse urmsetoriul §ir de numere:
3 _ 2 -~ 3 — 4 — 5 — 6 — 7 — 8 8_7 — 6-5 — 4 — 3      2 — 1 care ni aratse, cse prin intoarcerea ìntervalelor din prima de mai na-inte s'a fsecut optavse, din secunda, septimse,     m. d. Aicìa sint de observat doaüe regule principale:
1) toate ìntervalele cele curate rsemìn tot curate §i dupse strsepunerea lor in optava de jos;
2) toate ìntervalele cele mari devin mice, toate cele mice mari, cele mserite misurate, si cele misurate mserite.
ín tabela urmsetoarìse se aflse infse|i§ate toate aceste strsepunerì:
Prime curate mserite
mari
Secunde mice
mserite
		—75—P—	..... ' /	10—	^ S	
		- c ' -	Ä , Y			-
Optave curate micturate
mice
Septime mari
micsurate
■#
mari
TeriT
mice
micturate
curate
Cuarte mserite
micturate
	0	: >	0		1-	r	: fe  ^ \
		_... .......-				—Ä-1--	- -1— -|
mice      mari      mserite      curate micturate
mserite
5
Cuinte
curate    mserite micturate
_
mari
Seste mice mserite
_h
Cuarte
curate    micturate   mserite          mice mari							mic§ura		te	
	. H--									1
				^-id—				ti*		
V)) &	1	r -								I
i
I
36
man
:t:
Septime mice
mics urate
_f2_
it-
Optave curate micturate
± \±
mice
Secunde mari
ma3rite
curate
inserite
							
	—£2—		- r*5' Y	-P-£2.--			\
Despre §cara hromaticae. — Nu fie care treaptse a scse-rii diatonice are use depsertare asemene de mare una de alta; adese orí se formea^se íntre doaiíe trepte cite un ínterval, unde se poate in-trepune íncse alt ton, §i íntervalul acesta se numesce ínter val ín-treg; cínd ínsse depsertarea dintre doaüe tonurí este a§á de niicse, ín-cít nu-'i cu putinfse a pune intre dínsele alt ton, atuncí se numesce íntervalul acesta un semiínterval, d. e.
C d
g a
v2
ín esimplul scserii diatonice formate pe tonul fundsemíntal C, se poate pune intre tonul fundseiníntal §i intre secunda d, un ton noü ; tot aceasta aflse loe §í intre d §i e ; íntre f §i g ; íntre g §i a; §i intre a §ih; — ínsse íntre tonurile e §i f; §i intre h §i c nu se poate interésela nicì un ton.
Din fenomenul acesta resultse : cuín ese ín fie care scarse diatoniese este íntre tonul celfundsemintal §i intre se-cundse, íntre secundae §i terese, íntre cu art se si cui ntse, íntre cuintse §i sestse §i intre sestse §i septirase un ínter-val íntre g, — e a r' íntre terese §i cuartas §i íntre septi-mse § i o p t a v se numai unsemiínterval.
Dacse implem tóate íntervalele intrege ale scserii diatonice cu acele tonurí, ce se pot íntrepune, atuncí esepsetsem pre tóate acele 12 tonurí diferite, despre carile am vorbit mai sus, §i carile Ja un loe se mímese tonurí hromatice, ear' §irul lor regulat, scarse hromatiese. Eatse aicia aceaste scarne hromatiese;
37
10    11 12
* it* , fir i
~    Tl—    d    dis   e t
CIS
fis
a    ais b
A ceste 12 tonurí ale seserií hromatice, cari se repélese ín feliu-rite ordini de optave, fac fundsemíntul lumii celeí nemsesurat de avute
a musicei noaue.
Tonurile din spatul unei optave daü alfabetul deplin al limbei
musicale.
Acú ne-am fsecut cunoscuti cu alfabetul musicei; acú scim, ce sínt intervale curate, mari si mice, inserite si micturate ; cari intervale sìnt consumile saü dissunin^e; ce urmseri are intoarcerea intervalelor ; ce sìnt intervale intrege §i ce semiintervale ; ce este scara diatoniese >si cea hromatiese. Deci acum putem pse§i| cursegios innseinte, ca sse ne facem cunoscufì §i mai bine cu limba musicei. Dupse cum am vse^lut, avem in íntreg imperial nemaerginit al musicei mimai 12 tonurí. Cu aceste pu|ine eleminte musicale putem produce cele mai minunate va-rietsejí; prin combinserile lor diferite putem aduce pre muritori atit la cea mai strseordinarise bucurise §i desfsetare, cit "§í la cea mai tristse melancolise §i durere
ARMONIA MUSICAL/E.
I. Despre basiti fundsemìntaL
Precuni fle-care pserìu ì§ì are isvorul saeu, a§à are §i fie-care armonia) de tonuri un ton, din care se deduc toaíe tonurile eí, §i carile staü esetrse acel ton in acca referiese, in care stsé produsul esetrse producaetoriul sseu. Musica insamnse tonul acela cu numele de „bas (ton) furi dse min tal." Basul fundsemintal este a§á darse acel ton; carele ni aratse, cse preste dìnsul, ca pe use temelise, se poate rsedicá use {Udire ìntreagse armoniose. Pser^ile principale ale acestei {li-diri'sint: basul fundsemintal ínsu-'§í, ter fa §i cui n ta luí. Musica dse edificiuluì acestuìa numirea scurtse de trison.
Dacse este, de esimplu, tonul c basul cel fundsemintal, atuncì trebue sse punem preste dìnsul terfa §i cuinta lui, adecse tonul e §i g. Prin aceastse procedurse cse^tigsem urmsetoriul trison rsedicat preste basul fundsemintal c.
tu::iil funclamhital C.
Spre infelegerea mai usoarse a acestei procedure ínfsej;i§sem aieia mai multe trisonuri compuse dupse feliurite basurì (tonuri) fundaemintale'ì
D E Tonuri fundsemìntale.
Es
¡22-
F
G
H
C
40
Fie-care trison are íncaí treí pus «31 urì de os eb i t e, d. e.
I
a)
b)
c)
=1-
Sub a) ni se ínfsefi§ea$ae 1% sub b) a 2a? §i sub e) a 3a pussetu-ra3 a trisonuluí ; la Ia pus» turse tonul e e 1 de d e s u b t este tot d e - a una b a s u 1 (t o n u 1) f u n d se m í n t a 1 ; la a 2a i n s se te r I a, e a r' 1 a 3a .cuinta 1 u ì. Eatse aicTa cite-va esimple despré aceste trei pusseturi ale trisonuluí.
la pusset. 2apus, 3apus.
—
la pus.   2a pus.
fi—«—
3a pus,
la pusset.   2a pus 3a pus.
D
Tonul fundgem. F
G
La fie-care trison are ìncse sse se adaogse optava tonuluT fun-dsemintal, prin care ì§i primesce trisonul, sau acordul, deplinsetate mai mare; d. e.
Acordul deplin asupn^tonulni fundsemintal.
c
G
E
F
D      ^ TT
P H
in toatae musica avem numaì treí ton uri fund se min tal e, adecse :
1) B af[s u 1 Jf u n d se m i n tal tonic;
2) B a s u 1 f u n d se m i il t a 1 dominant; §i
3) B a s li 1 f u n d se m i n t a 1 s u b d o m i na n t.
Basul tonic fundsemíntal este tot de-a una tonul eel d e ' n-tííü.al f p e - c se r i i s ese ri, d. e. in scarea tonuluí C este c basul eel tonic ; in Es este es;  in A este a; in B este b §. m. d.
Basul dominant fundsemíntal este tot de-a una al cincile ton, cuinta fie-cseriì scseri, d. e. in scara tonului C este basul dominant g; in D este a; in F este e; in G este d; in E este h §. m. d.
Basul subdominant fundsemíntal este aceitón, care s t se cu ü se t r e a p t se i n t r c a g se  s u b b a s u 1  dominant al fie-
41
cseriì scseri, d. e. in scara tonuluì C este basul subdominant/; in G este c; in D este g; in A este d ; in E este a,      m. d.
Aceste trei basuri fundsemintale sint -intr'adevser fundsemintul edi-ficìuluì musical; eie sint ". isvoarele cele nesecavere ale pseraelor celor minunate, fsermsecsetoarìe §i dulcì ale armoniilor.
II. Cari slot basii rile fiinda&mìiitale ale toimrilor singiiratice din seara diatonica ?
tn privinfa aceasta este urmétoaria regulse principalse: Tonul cel de'ntììù al fie-cserii scserì diatonice se acom-psenie^se cu basul tonic fundsemintal ; tonni al doile cu basul dominant; al treile ear' cu basul tonic; al patrule cu basul subdominant; al cincile ear''cu basul tonic; al sesele cu basul subdominant; al septele cu basul dominant si al optule ear1 cu eel tonic.
Mai lsemurit ni va arsetà aceasta esimplul urmsetoriu:
Basul tonic
	j----,	srj.......	£2						1
									
									
									1
Basul dominant
Basul tonic, dom.    ton. subdom.   ton. subdom. dom. tonic.
fc v/v<-			—		—£?—	—p .	1
3tE (a. :	I_____	- f=H					
Dacse scriem de-asupra nVcaerui bas fundsemintal trisonul curse-spunjlaetorìu, csepsetsem urmsetoaria scarse diatonica armoniatse :
42
Din acest esimpln al scarni diatonice armoniate ne putem con-vinge, cumcae un ton din tactul premergaetoriu se repefesce §i in cel urinsetorìu; asá d. e. se aflse tonni g in lltì, in al 2le si in al 3le tact;-tonul c al tactului al treile se afte si in al 4le, in al 5le §i in al 6le tact; in al §eptele tact frisse nu aflse m nici un ton, care ar sta si in al sesele tact. Fenomenul acesta produce in audui nosiru un efept neplae-ent, pre care musica il numesce paralela cea falsa) a cuintei § i a o p t a v e i, §i *) anume pe'ntru aceea, cae doaüe cuinte §i doaüe optave paralele propsesesc la un loc. Acordul tactului al Resele nu stae in nici üae legaeturae cu armonia tactului al ^eptele; ne aflaem a§4 ^li-cind in doaüe feliuri de tonurì de tot strseine unul de altul, adecae in F §i in Cr. Unde provine aceasta, se nasc tot de-a una paralele false de cuinte §i de optave. in in^irarea a doaüe acoarde neafine unni dupae altul $ace eausa opririi acestor paralele. m
Prin nici un interval nu se caracteriseajlsè üae armoniae mai muli, decit prin cuintse $i prin optavae. De urmea^lae a§á darse doaüe cuinte, saü doaüe optavo, saü doaüe cuinte si doaüe optave de fue datae una preste alta, carile daü doaüe acoarde diferite §i carile nu sínt afine ín privinfa armonieí: atuncí ast felíü de urinare este falsae sub tóate pri-virile §i trebue evitatae. De staü ínsae acoardele, unde vin cuinte si optave una preste alta in vre use afinitate armonicse, atunci paralela (urmarea) cuintelor §i a optavelor este conceasae, d. e.
Paralela (nr-marea)conceasse a cuintelor si a^ optavelor.
*) Cumcae doaue consuntive depline, adecae: dcaûe cuinte saïi doaue optave, saù doaìie cuinte ci doaue optave nu pot urmà de use datse ìntr'ìise armonise, au observât chïar îu seculul al 141e în scriptele sale Marchettus din Padova ^i Ion de Mûris. Adese on este necesarïu, ca melodia sae se duplexe, §i atuncïa voacea cea de desubt esrcuta> tot aceea ce §i voacea cea de de-asu pra, însso cu lise optava? mai jos. Aceastae paraleîse a optuveï poate prinde loc, csecï voacea cea de desubt nu esecutae sîngurae de sine, ci înta?rosce numaï melodia, s,i aceasta produce un efept placent si încîntaetorïii.
Paralela cea falsse a cuintei §i a optaveì este cea mal periculoa-sae stincse in marea armoniilor. Ea cere cea mai mare luare aminte, fiind cse foarte u^or se poate trece cu vederea. Deci se cere a fi la acest fenomen si la dolseturarea luí cu cea inai mare bsegare de sania?, pe'ntru cae §i teoretici bsetrinì si musici cserunti gre^esc de multe ori chiar §i faerse §cirea lor in aceastse privin$ae.
Paralela falsse a cuintei §i a optaveì se delseturea^ae in urmse-toriul mod :
Optava tactului al Resele rgemine §i in al sep-e 1 e t a c t, e a r se c u i n t a s e   coboare cu un grad mai
Optava tactului al sesele / sunse §i in tactul al çeptele ; cuinta c a tactului al sesele se coboare cu un grad mai jos, adecae la tonni h al tactului al §eptele, prifsecindu-se in terta basului fundsemìntal ; insse fiind cse in armonia) se afiae acii terfa h, putem laesà tonul h ca sae siine prin jumaetate de tîmp çi apoi il putem innseltà la cuinta basului fundsemìntal, adecae d, d. e.
al 6le tact
al 7le tact
---—			£2	
		h		
Inn aceastse procedura se prifaco tonni / al tactului al sesele, carelesnn* si >n tactul alatele in septima principale adec» in acel ton, care sto cu un toh fntreg sub basai fundamintai (inm dm optava maY Innato); ea se numesce si a ep ti mie ad ausai,
44
pe'ntru ca? se poate adauge Ia fie-care tr
■son. TactuI al §eptele a'afi
_---- -----j      • j
prifsecut ín acordul septimeí prineipale; acordul septimeí prin-cipale ínsse se desface tot de-a una ín urmsetoriul mod:
Séptima acordul uí cade cu un grad m a i j o s (semiínterval) §i se p rifa ce interese, asemene sí c u i n t a (cu un í n t e r v a 1 i n t r e g) i n o p t a v ge ; t e r \ a i n s ¿e se' sue cu un grad (semiínterval) prifsecíndu-se í n o p t a v se , d. e.
íntreaga scara .armoniate a fonului fund^míntal c,
Cìnd se sue basul fundsemíntal n u m a I cu un grad, de cum era íh al pésele §i in al §eptele taet, se nasce tot de-a una paralela cea falsse a cuinteí §i a optavei, deci este necesario a luá pururea seama la propse^irea basului fundsemíntal.
III. Despre acordul septimeí principale cu privire la armonia de patru voci.
Din armonia de patru voci ni Qse§tigsem~privirea cea mai bimse preste tóate fenomenele (ivelele) armonice ; deci cere trebuinja, ca sse ne facem cunoscufi cu aceastse armonise de patru voci. Mai departe trebue sse ínssemnsem, ese use melodise frumoasse, propusse cu injelegere §i gust de use voace omeneasese, suprinde inima cu use duio^ise §i
45
plsecere nespusse, §i pe'ntru aceea tuturor artelor frumoase se preferesce cíntarea, esecí ea este in stare mai mult decít ori care artse a ni desvolíá símfsemintele noastre.
Spre a ne face conoscici pe deplin cu armonia de patru voci, este necesariii sse cunoascem mai íntiíü vocile. Se deosebesc mai íntiiü voci de bserba^í §i voci de fe mei; la acestea din urmse se nu-niserse §í vocile copiilor. Fie-care din aceste doaüe clase principale de voci se impser^esce earae-^i ín trei subimpser(,iture, adecúe: in voci joase, mijlocie §i nalte. Aicia decide Innseinte de tóate cuprin-sul, in marginile eseruía se mi§cse dupse sistemili nostru de tonurí fie-care classe de voci. Cea mai j o a s se voace bserbseteascse este basul; cea mai joasse voace femeeasese este al tul. Voacea cea mijlo-cise bserbseteascse se numesce bariton; ear' cea mijlocise femeeasese supran mijlociü (mezzo soprano). Cea mai naltse voace bserbseteascse este tenorul, ear' cea inai naltse femeeasese este supranul (discanto).
Mai departe se deosebesce ín clasa vocií bserbsetesci basul pro-fund (basso profondo, serio, cantante) de basul comic (basso bufo, parlante) Basul profund desvoaltse mai multas tserise $i demnitate §i mai multse estindere spre afund, precind basul cel comic mai multse vio^ise,, mai mare nsehjime §i mai multan vervse.
Asemene se aflse doaüe felíurí de bariton, adeese baritonul bas si baritonul tenor, dupse cum se apropise cíntseref ul cu voacea sa saü de bas saü de tenor.
Vocile tenoare se ímpart ín tenor e r o i c (tenore eroico, robusto) §i ín tenor liric (tenore lirico, contraltino). Diferin|a acestei impser|ele se radimse parte, ca la bas, pe particularitaíea acestuia, parte, ca la bariton, pe nselfimea mai mare saü mai miese a vocií.
§i intre vocile femeescí §i copilseresci in ese se aflse diferiré. A§á se aflse b. o, un c o n t r a a 11, adeese un alt profund, §i un contraalt mijlociü (mezzo contra alto), adeese un alt, ce se mi§cse vioiü, §i carele ajunge pínse la tonurile supranului mijlociü (mezzo soprano).
ín fine se mai aflse un supran nalt, carele se numesce §í supran dramatic §i ínfocat (soprano sfogato) §i carele se mi§cse ín tonurile cele mai nalte, §i desvoaltse mare gra^iositate §i vio^ise.
Orí din cite voci ar consta use armonise, tot de-a una se aflse use voace mai naltse §i alta mai joasse (profundse). Cea de'ntíiü se numesce
46
voacea de sus, ear' a doaua voaeea de jos; amíndoaüe se nu-mesc voci m verginale.
De consté armonia din mai multe voci decit din doaüe, atunei se numesc toate celealalte voci, mijlocie, cseci tot de-a una se mi§cse numai intre cele doaüe voci mserginale. La aceste voci mijlocie, cìnd armonia este prea deplinae, se numserse incse sí asá mimitele voci i n t r e g i t o a r ì e. Vocile íntregitoarie constaü din duplicarci intervalelor armonici.
Melodia se afe m&i tot de-a una in voacea cea de sus. mascar cae poate sta §í in vocile cele mijlocie sail §i in voacea cea de jos. — Voacea cea de jos defige singurae caracteriul armonie! proprie; ear' vocile cele mijlocie daü acestuí caracteriü mai multae Isemurire §i chisersetate.
Acestea ar fi toate vocile. Spre a cunoasce insse cercai tonurilor fie-caerii voci ìndeosebiu mai de aproape, se cere sse aveni fise privire chiarse asupra intregeì cimpii a tonurilor tuturor vocilor la un loc. Aceastse cimpise de ton uri cuprinde in sine patru optave intrege, dintre carile cea mai joasse poarta) mímele de optavse mare; aceea, care incepe cu al doile c, se chiamse o p t a v se m 1 c se ; ear' optava a treia §i a patra se numesc optave cu una § i cu doaüe lini i. De aceastse címpise de ton ari se mai \m incse trei tonuri din optava nemijlocit urmsetoarise, care se numesce o p t a v se cu t r e ì 1 i n i i, d. e
Optava mare
c
D
E
Optava micse
F   G   A H
d
f
Optava cu IJaTTirdaT^
Optava cu doaüe linií Optava cu trei liniì
			
			= 1
e d e f g a li c d e f g a li c     d e
Tonni cel mai ìnnalt din cintare cursespunde la 992, ear' eel mai jos la 80 de vibrseciuni intr'üse secundse, Mariraea §i particularitatea organului vocal daü nu numai vocìi, care are use estindere dela doaüe
47
pínse la doaiie §i jnmsetate de optave, un caracteriü saü timbru propriü §i deosebit, ci sint §i causa cea principale a diferitelor feliurì de voci. Din cele urmsetoarie se invederea^lse estinderea fie-cseriì voci,
Supranul inualt cìntse	de la	c	— e
Supranul rnijlociu „	)) »	a	— a
Altul         — „	57 »	f	— f
Tenorili      — „	j; "	c	— a
Baritonul    — „	il 3?	A	— 8'
Basul —	77 »	E	— 1'
__Supranul ìnnalt _____
Supranul rnijlociu_____
Altul__________
E,F,G,A,H,c,d,e,f, g,  a,  h, c, d,e, l g, a, h,c,d,e, f,g,a,h, c.
i        ! ili
!    !____Tenorili___
Baritonul .Basul___
Tonurile cele mijlocie ale supranului dela f—f le.poate ìntrebuinfà compunsetoriul mai mult decit pre celealalte, pentru ese ele sint cele mai puternice ale supranului. Cìntseretii de solo cintas incse únele tonuri mai innalte §i mai joase (decit acelea, ce saü arsetat mai sus), cari ìnsa) in genere nu se pot numserá la estinderea vocaise a supranului.
Cele mai firesci tonuri ale altului sint tonurile dela li — li. Acestea trebue sse se intrebuinfede mai mult decit celealaltele.
Cele mai firescì tonuri ale tenorului sint tonurile dela f — f, ear' basili are cea mai mare putere in tonurile dela A — li.
Sub musica de patru voci infelegem acele compusseeiuni, cari sint intoemite pentru cele patru voci principale, despre cari vor-biram pìnse acú, adecse: pe'ntru supran, alt, tenor §i bas, cari
i
48
la olaltae fac ■ h o r u I' c e I universa 1. Avem incse si compusseciuni pe'ntru urmsetoariele voci: tenorili ile, tenorul 2le, basili tle §i basul 2le carile se ìnsaninse cu numele de bor de patru voci bserbsetesci.
Compusaeciunile de bor bserbsetesc sint mai grele decìt acelea pe'ntru homi universa!, pe'ntru ose estinderea vocilor bserbsetesci e mai inicse decìt a vocilor borului universal. Sint horuri §i de 5, 6, 7, 8 §i 9 voci ; eie constati din ìntervalele duple ale compusseciunii de patru voci, §i numai acoarde de ciuci tonuri (d. e. acordul nonei) se pot aù$i in deplinsetatea sa.
Compusaeciunea poate sse fie cìntec, baladse, romanfse, doÌna3, borse, a ri se a. Nnmirea ei mai atìrnse incse §.i dela numserul vocilor. A§à bunse oarse se numesce use compusseciune isìtr'use voce: Solo; in doaiie: duet; iii trei: ter|ct; in patru: cuartet: ìncincl: ci ne et; in §ese: §estet; in septe : §eptet; in opt: optet; in noaue: nonet. De are intruse compusseciune fie-eare voace de escutat cìfe use melodise sepseratse, atunci compusseciunea aceea se numesce polifonica) sau c oncer tan tse, ear' de se aflse numai ìise singurse melodise, pre care o esecutea^se numai use singurse voace, precind celealalte voci o insorse ninnai armonie, atunci eompusseciunea se numesce acornpaniatse. Fie-care voace se finesce ìntru use compusseciune ìntr'un mod deosebit, pre care-'l ìnsamnse musica cu numele de clausulse fi naia). La lìnea linei compusseciunT, adecse cìnd trece basul fundsemìntal dela cel dominant la cel tonic, atunci psesesce:
supranul tot de-a una saù suindu-se dela ter^a basului dominant, saù coborìndu-se dela cuinta acestuia drept la optava basului tonic;
altul tnsse rsemtne ca optavse a acordului dominant pe lo cui sseù si se priface in cuinta acordului tonic ;
ear' tenorul se priface in ter|a acordului tonic saù cobo-rìndu-se ca septimse, saù suindu-se ca cuintse a acordului dominant ; §i in fine
basul se misere nemijlocit dela basul dominant la cel tonic, adecse se sue ca cuartse saù se coboare ca cuintse.
Mi§carea aceasta finalse a vocilor este use normse nestrsemutatse pe'ntru finirea fie-cseriì compusseciuni, d. e.
49
CIau- /' siila supra riuluì
altuluï
Acordul dominant tonic
Acordul dominant tonic
Aicia vora vorbi pe scurt §i despre mi^carea generalse a vocilor. Vocile se pot mi^cà saìi fie-care ìndeosebiu numai cu privire la suirea §i coborìrea tonurilor ei, saìi cu privire una la alta.
In ca$ul de'ntìiu se deosebesce:
1) mise a re a suitoarzae, d. e.
2) coborîtoarïa), d. e.
Èmm
3) suitoarïse çi coborîtoarïa), d. e.
1
4) sseritoarise, d. e.
--J/-
0.
i
50
§i 5) fia» miscare, unde accla-sl t on se rcpefesce de mai
multe ori, d. e.
"tT--
1
tn cadul al doile se deosebesce: 1) fi» mi scare as emene, carea se nasce, de cite orí doaue voci
se sutìi sau se cobor de use datai, d. e
2) fi» minare con tra rìse, carea se íntíropl», cìnd fi» voace se sue, ear' ceealalt» se coboare, d. e.
...¡25-
3
3) fi» mi scare l»t«i?», carea provine de cìte ori me voace ramane pe treapta sa, ear' ceealalt» san se sue sali se coboare, d. e.
fr^V.. a--
Mf2
r
-9
2(SE
4) si fi» miscaVe parale!», carea se nasce de cìte ori vocile cele asemene misc»toane stati tn aceea-sì deportare anele de
áltele, d. e-
ti
\
Eseursiunea aceasta pe cìmpia vocilor era pe'ntru depliua ìn|ele-gere a celor urmsetoarie de neapseratse trebuinfse. Acum sse ne ìntoar-cem cara-si la obieptul trsetajrii noastre, adecse la acordnl septimei principale.
ìn scara tonurilor a lini tot de-a una miniai un ton de-iise datai, si aceastse urniare a tonurilor unni dupse altul se numesce orìn dui-re a melodiose a toL arilo r.   Se poate insse imbinà, precum am
51
au^lit, $í 2, 3, 4 si maí multe tonurí, si a§a- se nasc consiininfe de tonurí san acoarde, carile dupse mi m senil tonurilor sale pot fi triso-n u r i, p a t r u s o n u r i si c i n c í s o n u r T. La patrusonurt se numaerse acordul septimeí principale, pe'ntru cíe acesia consté din patru ínter-vale deosebite.
Acordul septimei principale se nasce, cínd séptima se adaoge la un aeord dur, adeese la un acord cu tertse mare, d. e.
f
.<C—5&
99r
5f
Acordul septimei principale se nasce §i de eite ori basul fun-d se min tal, ce p rem erge, oste dominanti! 1 celili u mi sete ri ìi, d. e.
• • • •
Secunda fie-eserii scseri diatonice are de bas fundseniintal pre eel dominant; tonni d din tactul intuii din voacca superioarse este secunda scurii diatonice C, prin urmare trebue sse aìbse de bas fundseniintal pre eel dominant G. in tactul al doile se aflse tonul c, adecse optava seserií diatonice C; acesíeia 'i se envine tot de-a una de bas fundseniintal basul cel tonic, adecse C.
In esimplul de mai sus ani desvoltnt de asupra acestor basuri fundsemintale acoardele cursespun^setoarie.   Aicia basul fundsemintal al tactului intuii  este bas dominant la basul fundseniintal al tactului al doile; deci acestui aeord dominant ii putem adauge séptima princi palse /, d. e.
Adseugind séptima principale /, acordul dominant G s'a prifsecut in acordul septimei principale;  ear7 fie-care acord al septimei princi-
4*
52
pale se poate desfaee in urmaetorìul mod: ter£a lui se sue, ear' cuinta se coboare cu un grad si devine optava acordului tenie; optava acordului dominant rsemíne pe lo cui sseü gi devine cniota acordului tonic; séptima acordului dominant se coboare cu un grad si devine ter|a acordului tonic ; in fine basul fun-dsemintal trece dela cel dominant la cel tonic ori suindu-se ca cuartee, ori coborìndu-se ca cuintse.
Am $is? cae, unde basai fundasmintal trece dela cel dominant la cel tonic, putem adauge acordului dominant séptima principal as; ínsae de aicia sae nu se urme^ie, cae ín ast felíu de caduri tot de-a una tre-bue sae desvoltaem acordul dominant al septimei principale, ci aceasta atirnse numai dela bunul gust estetic al compunactoriului.
Spre mai deplinae infelegere a regulei despre introduceva septimei principale, §i despre nórmala desfacere a acordului dominant cu séptima principalae daem aicia mai multe esímple.
7
_-<s?___
Acordul septimei principale constaé din patru intervale deosebite; deci darae poate sae aibae patru pu sae tu ri diferite; in la pusae-turae tonul cel mai jos este tonul cel fundsemintal, in a 2a ter fa, in a 3a cuinta §i in a 4a septima, d. e.
Ia pus
2a pus
3a pus.      4a pus.
							
-						—	
^LYL---&--1.	J---L						
Fie-care acord al septimei principale se poate intoarce in trei feliurL Sub aceastee intoarcere se in|elege luarea unni interval
din acordul septimei principale gi punerea lui in locul basuluì
fundsemintal, d. e.
za
b.
/---fi
\>1
-*%-
%
fi 4 2
Sub a. ni se iufse^eajlae acordul septimei principale faerae donici ìiae intoarcere ;
sub b. ani luat terja e din acordul septimei principale si am pus'o in locul basuluì, adecae am efeptuit intiia intoarcere a acordului septimei principale; acordul acesta se numesce: „Acordul Cuintsestei", pe'ntru cae intervalle dintr'insul se compun acurna din cuinta si din sesta basului celuì noti;
sub c. am intrebninfat a doaua intoarcere a acordului septimei principale; aicia am luat cuinta g din armonia acordului septimei principale si am pus'o in locul basuluì fundamental. Acordul acesta se numesce: „Acordul terfcuartsesteì": §i in fine
sub d. vedem a treia intoarcere a acordului septimei principale, care s'aü intimplat luind septima b din armonia acordului septimei principale §i punindu-o in locul basuluì fundaemìntal. Acordul acesta se numesce: „Acordili Secundeì."
Fie-care intoarcere a acordului septimei principale are trei pu-s a; tu ri deosebite, cari se vsed in esimplele urmaetoarìe:
Ia  intoarcere a acordului septimei principale. Acordul Cuintsestei cu cele trei pusaeturì ale luì.
—Ài--ir---	
=# % =:	--k&--te^— ---
	*     -bs -f?6 L6        ^5 /r,
	&  _ & ..... --f.---#--_
54
IIa   íntoarcere a acorduluí septimeí principale. Acordul terjcuartsesteì cu cele irei pusaeturì ale lui.
f
Ia pusaet. 2a pus. 3a pus.
r X--1	1          1 ^
	----------
t^2   g1	J—&—---u LG L6 74              3 3 3
	&          & &
	--f.-fL----
IIIa  íntoarcere a aeordului septimeì principale.   Acordul Secundeì cu cele treì pusaeturì ale lui.
Ppus 2apns. 3apus.	
/--k	
	----£2-<ffl__--- --^-^-^---
	3    £     f 6 6         4 4 4        g 2 ^     |to |fcS>
	
>—«---	--r-—p—f----
Acordul septimeì principale e pulsili musiceì, e cel mai important acord al armonie! musicale. El se nasce tot dea una, de citre ori adaugem la un acord cu ter|a cea mare séptima luì, adecae acel ton, care stae cu. un ìnterval intreg sub basul fundsemintal (insae in optavae mai naltae). Prin adaugerea septimeì insae perde trisonul cel armonios sunarea sa linae, pe'ntru cae prin adaugerea septimeì trisonul armonios s'aü prifaecut intr'un acord dissunaetorìu, care tot de-a una trebue sae se desfacae intr'un acord consunaetorìu.
Aceastae desfacere se timplae dupae urmaetoaríele regule: Regula 1. Séptima principalse se coboare tot de-a una cu use treaptse, si se priface in terese in acordul cel consu-nsetoríü; optava ramine pe locul sseü prifsecìridu-se in cuintse; ter|a se sue c'üse treaptse la optavse; cuinta se coboare c'un grad la optavse; ear' basul in fine ori se coboare ca cuintse ori se sue ca cuartse d, e.
55
Regula 2. Voincl a introduce in compusseciunea de patru voci séptima principalse, trebue sse se lase din armonise un interval afane, si anumea acela, care in accrdul cel urmse-torifl, adecse in acordul consunsetorìu, n'are propsesire cuve-nitse, d. e.
Aicia trebue de tesai afar» cuinta d ?i c, C;e numaì atuncìa va fi deplm. compus^cìunea de patru voci.   De voim insa3 « sune si omnta o putem introduce in juma3tatea intiìa a snnierif, ear' a 11 Jétate a aeordului trebue s» o impte séptima princi ate circa desface in terfae in acordul cel consunatorlB, d. e.
Regula 3 Séptima principalse are s*e stee in aceá voace, unde m acordu cel conannatorlù se afte terfa, d. e.
56
Supranul
Altul
Tenorili
Basili
	r	i--¿^íí-i		1----.				
								
								
■ V \	1							
I
--A—-			---										
											. ... fri.		
													
"ini-					.... ^ -			\					
	7				7			7			6 4		
											■  ¿2 -		
													
									j£¿ -				
i_, —													
Intruse melodise ariumitse trebue sa3 se serine mai intííü basurile cele fundaemintale, s'ae se desvoalte preste ele acoardele, ¿se se departe paralélele cele false ale cuintei §i ale optaveí, si abíá dupse acestea tóate se poate cerceta, unde sar esedé sse fie introducá? séptima principals.
Observseciune* Cu buna3 seamas se va mira ínvae^aecelul cel sirguincios, pe'ntru ce stas preste basul fundsemintal cifra 7 saü síngurac saü cu saemnul b. La acrastae nedumerire íí rsespundem: cínd voim sas íntroducem intr'un acorcl séptima principal», trebue sse punem de-asupra basuluí fundsemintal cifra 7 dnpt ssemn, cas aicia avem sas desvoltasm acordul septimei principale» De oare ce ínsa3 adese orí trebue saa coborSm acc astas séptima?, de aceea punem pe'ntru marcarea coboririí eí saemnul b.
IV. Regale pe'ntru armoniarea fie-eaerii seaeri diatonice.
Dupse cum am v»{lut mai sus, prima regula pe'ntru armoniarea unei scaeri diatonice este:
Tonul al 3le, al 5le §i al 8le din fie-care scarce
diatonicse are de bas fundsemintal pre eel tonic; insse al 2le §i al 7le pre eel dominant, ear' al 4le §i al 6le pre eel sub-dominant
57
Pe lingse aceastse regulse principalse pe'ntru armoniarea fie-cserii scseri diatonice mai avem inese §t alte regule, cu carile trebue sse ne facem cunoscu|i.
Regula 2. De se coboare tonni al 4le al scurii diatonice cu lise treaptae, attuici 'i se poate pune de bas fundsemìntal basili dominant in locul celili subdominant. Prin aceastse schim-bare a basului fundaemintal se nasce tot de-a una acordul septimeì principale, d. e.
i
Regula 3. Cínd se repefesce íntr'üse melodise adese ori optava scserii diatonice, 'i se poate pune de bas fundaemìntal basul subdominant in locul celili tonic. Prin aceastaa schimbare se nasce tot de-a una acordul basului subdominant, d. e.
-&—&-
~&—sr-
—&-
											0 A	-&f-J	
				.........        . i						l			
				d									
L_          . ., ......				i							—i-1__.		
Regula 4. Cínd se repefesce de multe orí íntr'üse melodise treapta a cincia a seserii diatonice, 'i se poate pune de bas fundseraintal basul dominant in locul celul tonic, §i a§á se
nasce acordul basului dominant, d. e.
.....^mm.
58
I
A
aia.
f2—(Œ-
ai
In esìmplul acesta am faecut ìntrebuinfare §f de regula a 2% §i in tactul cel de pe urmae am faecut ìntoareerea a 2^ a aeordului septimeì principale.
Regula 5. §i atuncìa cìnd treapta a patra, mai uainte de a se desface, psesesee nemijlocit la un interval al aeordului septimeì principale, ìncse 'i se poate pune, de si nu se coboare tonul cu use treaptse, de bas fundsemìntal basul dominant, ca-psetìndu-se de asemene acordul basului dominant, d. e.
Aceste regúlele se pot aplecá numaì in mijlocul unei compusae-ciuni (dar' nici üae datai la finea eì) çi mai ales cìnd nótele aü üae sonoare mai duraetoarìae ci se repefese mai adese ori. Dupae aceste regule sintem in stare a armonia ori ce rnelodiae simplae §i uçuricae; însae uainte de toate trebue sae cercetaem deplin çi acurat, la cari to-nurì s'ar puté aplecà mai nimerit vre una din aceste regule, caecì mimai a§à vom puté veni la resultate dorite.
V- Despre genurile torni rilor.
Fie-care acord cu ter|a mare se numesce acord dur, ter|a cea mare are delà tonul fundsemìntal use depsertare de patru ínter vale, de.
59
i
De are ìnsse acordul terese micse, atunci se numesce acord moale, si aceastse terese are dela tonul fundsemìntal use depsertare numaì de irei intervale, d. e.
1--2 3
Asemene se numesce durae fie-care scarae de tonurì, unde se afte use terjae mare, ear' moale, unde se gaesesee üae terese ra i cae. ín orì-ce scarae durae se aflae íntre tonul al §esele.§i al §eptele mimai un ínterval intreg; in scara moale ínsae este afarae de terfa micae, íntre tonni al pésele si al §eptele, un ínterval de un ton §i jumaetate *), §i acestea sínt semnele caracteristice ale unei scaeri moí. Esimple in scara durae ^i moale.
*) Teoreticiï mai noi afirmas, cas sasrîtura aceasta nu este d re aptas $i de aceea innatas tonul al 6le din scara moale suitoarïas cu fias jumaetate de ton, §i prin aceasta prifac intervalul de un ton s,i jumábate într'un interval intreg.
Scara moale, in care se aflae între tonul al 6le §i al 7le un interval de un ton
s, i jumaetate.
17-- ~--:
Scara moale, in care se aflae între tonul al 6le §i al 7le numaï un interval de
		í> L	
			
			
au¿   ■        „ & œ - . i . 1			
In música modernas se íntrebuin^ea<Jas scara cea moale atít cu intervalul de un ton intreg-, cit si cu intervalul de un ton jumaetate íntre tonul al 6le s,i al 7le. A caerora pracsae insae este mal justa? in astas pri vincas, noi nu putem decide, de oare ce dupas teoría seasrií moi §1 üae parte §í alta are multe arguminte pe'ntru sine.
íu decursul anticitsefii §i pinas 'ntr'al 15le secul d Cr. se íntrebuin^aü scasrile moi, in carile drept cas se aflá terja cea micas, darás íntre séptimas §i opta vas nu era un semiton, ca ín scara dinas, ci un ton intreg, s,i de aceea
60
Scara duras, format» pe tonul fundsemìntal C.
Scara moale, formatée pe tonul fundsemìntal C, în carea s-e aflae între tonul al 6,e §i al 7lü un ínterval de un ton çi jumœtate.
Scara moale, format» pe tonul fundsemìntal C, în carea se aflae între tonul al 6le çi al 7le un ínterval ninnai de un ton întreg.
Fie-eare .scarse durae are ninnai doaüe semiîntervale între terseci cuartse, între septimae çi optavse Scara moale cuprinde în sine treï semiîntervale, între secundae çi terese, între cuintse çi sestae, între septimae çi optavse. Ea se numesce scarse moale, pe'ntru cae tonul al treile dintr'însa e use terfse moale; trisonul eï ionie e un trison moale.
Prin scara cea moale si acoardele eï se rsespicae melancolía çi întristarea, ear' veselia inirneï çi voïoçia eï se aratse prin scara cea durae eu acoardele eï. Aceastse deosebire acá de mare o causeadse numaï mica varietate a sonuluï terfeï, çi distan fa cea neînsaemnatse dintre tonul al çesele çi al çeptele al scserii moi. Terja cea miese çi distança dintre tonul al çesele §i al çeptele al scaeriï moi sînt açâ darse
aceste scasri nu erau practice, §i se ìnlocuiras mai apoì prin scasrile moderne moi, in carile septima este innaspata? cu un semiton.
Scasrile cele vechi moi aveau urmastoariele tonuri:
Scara dóricas:
frigicas ;
hipodoricas.
fes
^ Zarìino, scriitorffi musical renumit din seculul al 16Ie, sas fi fost cel dentini, carele a précisât cu aeurasteafas raportul terrei mari çi al celeï mice. Cu toate acestea a esistat tot de-a una oare care indoealas despre caracteml ace-stuï întprval, asá încît Palestina, marele componisi bisericesc, si urmasiï lui s au ferit de a întrebuint l terfa micas la finea uneï compusascïunï musicale.
61
acele tonurï, cari, la melodiï esecutate pe tonul moale, ne pun intruse pusaecïune melancolice, ne întristeaçlse çi nu arare ori ni store si lacrimi ferbintï din ocliï. Acordul dur este buenria, liniscea çi pacea, ear' acordul moale dnrerea çi tristeafa musiceï.
Precum în lirnbaî se aflae doaüe gemili, adecae cel baerbaetesc çi cel femeesc, acá çi în music» se gsesesc doaüe genurï de tonurï, cel bseirbaetesc, vîrtos saft dur, çi cel femeesc san moale.
Ce este însae un gen saü use felíurime de tonuri? Un gen san üae felïurime de tonurï este cuprinsul tonurilor uneï seserï diatonice (fise ea durae saü moale) în armoniile eï, carile se baseadae pe un ton fundsemìntal común.
Fie-care gen dur de tonurï are un gen moale cursespun-çlsetoriu saü paralel, care stse cu use terese miese sub tonul fundsemìntal al seseriï dure, dupas cum se poate vedé din Pímplele urmaetoarïe:
1. Genurï dure si moi de tonurï cu cruche .($).
C-dur G-dur
D-dur    A-dur     .E-ckir     H-dur Fis-dur
Fis-dur
~a-moale e-moale h-moale fis-moale cis-moale gis-moale dis-moale Scara totiuluï C-dur.
Seserï
paralele
Scara tonuluï a-moale.
Seserï
paralele
Scara tonuluï G-dur.
-
Scara tonuluï e-moale.
62
Scara tonuluï D-dur.
Scserï
paralele
Scserï
te
-¿s^-
Scara tonuluï b-moale. n ^
Scara tonuluï A-dur.
paralele
Scserï
paralele
m
Scara tonuluï fis-moale.
33-
1
Scara tonuluï E-dur.
Scara tonuluï cis-moale.
Scser
1
Scara tonuluï H-dur.
paralele
Scserï
paralele
Scara tonuluï gis-inoale.
i
Scara tonuluï Fis-dur.
Scara tonuluï dis-moale.
63
2.   Genurï dure §i mol de tonurï cu k C-dur.    F-dur.    B-dur.    Es-dur.   As-dur    Des-dur. Ges-dur.
i
9-
k
tel
a-moale. d-raoale. g-moale. c-moale, f-moale,   b-moale. es-moaîe, Scara tonuluï C dur.
/r
Scserï
paralele
—ri— "—			
			
■-ffcs			
	✓2'	es ——	
1
Scara tonuluï a-moale.
Scserï
paralele
Scserï
Scara tonuluï F-dur.
^-<2±
Scara tonuluï d-moale.
Scara tonuluï B-dur.
7g—
<
paralele
1
Scara tonuluï g-moale
Scara tonuluï Es dur.
Scserï
paralele
Scara tonuluï c-moale.
1
64
Scara tonuluï As-dur,
-e
Scserï
paralele
Scserï
paralele
Scserï
paralele
Scara tonuluï Des-dur.
Scara tonuluï b-moale. j®*™]
^eara tonuluï Ges-dur.
lìa-
Scara tonuluï es-moale.
Ite
^   —-—
Ce se atinge do caracterul sca3ril moi cobori to arie, ea se coboare intra ce laI mod, tot una on de are ea intre tonul al tjie §i al 7lc un interval intreg sail unul §i jumsetate, adeca?: intre tonul al 8le §\ al 7le, si intre tonul al 7le §i al 6le se aflse cite un interval intreg, precuni:
spi
65
Se aflse insse unii componisi!, cari! ìntrebuintea^Ise tonul al 7Ie fjerse sebimbare §i la coborirea scurii moY; darse aceasta nu provine din caractenul seseriì, ci mimai din al armonici, ce o disfsesurge.
Musiciì cei mari aflse in fie-care gon de tonnri un caracterìu deosebit ; insse acesta nu se poate  defige cu securitate matematica, pe'ntru cse marginile efeptului fie-cseruì gen de tenori si insusiile lui nu se pot determina destul de ehìar; de aceea se lasse alegeréa gemi luì de tonurì pe sama gustuluì estetic al compunsetoriuluì.
Wotie. Grecií coi vechí M iinpaerpaü tonurile ini mimai in semitonurí, ci sj in tonurì (íntervale) psetrite, §i scara o numíaü apoí scarse enarmonica^ san ìngustae. Deepre caracteríul sj compunerea eì ìnsae nu scim nemici© in (Jiña de asta3-clì; numaí numele ci a ajuns pinae la noi. Astaci se numesc e n armonice doaüe tonurì, carile se deosebesc unul de altul mimai in scrierea lor, dar' carile •aü aceea-si naetyime, d e. cis este egal cu des, eìs dis = cv, s, m. d., d. e.
If
±EE±:
Ci genurì de tonurì se numesc enarmoniee, prrcum: Cis-din* Des-dur; Dis-dur — Es-dur; Fis-dur = Ges-dur; Gis-dur •-- As-dur; Ais-dur -~ K-dur. — Aeeste genurï enarmoniee de tonurì se pot întrebuintâ cu mare succès imuï în locul celuïalalt, cl. e. : B-dur în locul lui Ais-dur, pe'ntru ca3 este mai uçor de ese-cutat si se poate avé mai curînd un prospect asupra lui.
VI. Despre modulœcïune, §i despre afi-iiitatea genurilor de tonurï.
Dacse in decurgerea armonici unni gen anumit de tonurï nu se aflse necï un înterval strsein, çi dacse ne miçcsem neîntrerupt într'ace-la-çï gen de tonurï, atuneï nuinim aceastse procedura propseçirea fi reascse a armonici. De trecem însse priu întrebuinfarea acordu-luì dominanteï eu septima principalse la un gen non de tonurï, se elice, cse ni o du! sein, §i întreaga învsetseturse despre modul treceriï delà un gen de tonurï. la altul se numesce învsetsetura despre modu-1 se ci une. Aceastse învsefseturse e de mare cumpenitate, csecï prin ea cseçtigsem mai raultse varietate in armonia noastrse. Precum vieafa omeneasese fserse scliimbœcïunï se priface intruse vieafse monotonse §i trista?, açâ întocmaï si compussecïunile musicale fserse de nicï use mo-dulsecïune se prifac în monotoniï fserse vieatse pulssetoarïse.
Fie-care gen de tonurï ici are cîmpia sa propri» ; el se bseseaçise pe use scarse diatonica).   Pînse cînd se tot aude într'use compusseeïune
5
66
musicalse tonul fundsemìntal al aceleïa-çï seserï diatonico ca ton tonie, saü pînse cînd se referesc toate tonurile çi armoniile la acela-çï ton fundsemìntal: pînse atuncïa domnesce genul tonurilor desvoitat pe acela-çï ton fundsemìntal. însse dacae se ïa ait ton, ca ton fundsemìntal si >i se desvoltse toate armoniile lui cursespundaetoarïe, atuncï am presit pe altse cîmpise de tonurï, am eçit din genul tonurilor de mai nainte çi am trecut la altul noü, în scurt, am fsecut aceea, ce arta musicate numesce modulsecïune saü trece re.
în privinfa modulsecïuniï esistse urmsetoarïele regule:
Cînd voim sse facem modulare de la un gen de tonurï la altul, trebue sse întroducem nemijlocit înnainte de modulare acordul dosïiinatateï eu séptima priucipalae din genul tonuriloi*, la care trecem. Cînd voim, de esîmplu, sse trecem din C-dur la F-dur, trebue sse facem aceastse trecere în urmsetorïul chip :
—<S—
i>7
Cu întervalele acorduluï tonic, cînd desvoltsem pe dînsele acordul dominante! cu séptima principals^ putem modula dupae cum urmea^ae:
Sub a. am luat optava toniceï de dominantse çi am trecut la genul tonurilor subdomiuanteï;
67
sub b. s*aü întrebuinfat terta acorduluï tonic ca dominantse çi am ajuns la genul moale paralel de tonurï; si
sub c. am luat cuinta acorduluï tonic ca dominantse çi am ajuns la acel gen de tonurï, în care ne-am af lat, adeese la C dur.
Din toate acestea urmea^se, cumese optava fie-eseruï gen de tonurï luatse ca dominantse, pe care se desvoaltse acordul dominante! cu séptima principalse, ne duce la acordul subdo-minanteï; ter|a ne Suce la genul paralel moale de tonurï; ear' cuinta la acel gen de tonurï, din carele am purees.
Aicïa n'ar fi de prisos a vorbí ce-va despre afinitatea genurilor de tonurï, pe'ntru cse la modulare este foarte de trebuinfae a sci, cît de aproape saü cît de departe stse un gen de tonurï de celalalt. Cumcse unele genurï de tonurï staü maï aproape urde de áltele, saü ese sînt maï afine, uçor ne putem convinge. Sse cîntsem numaï use melodise în C-dur çi în datse dupse aceasta sse trecem în F-dur, çi apoï ear* se maï repefim aceá melodise în C-dur si sse trecem apoï la As-dur çi în datse ne vom încredinfà, cse Às-dur stse mult maï departe cu afinitatea sa de C-dur, decît de F-dur. Acá darse eu cît maï multe cru ci fe saü cu cît maï multe b are în fruntea sa un gen de tonurï, în carele se face modularea, fafse eu genul de tonurï, din carele trecem: eu atîta maï pufinse afinitate aü ele între olaltse, §i din contra.
în cea tnaï mare afinitate eu genul dur de tonurï staü cincî al-tçle, çi anumea:
1) genul paralel moale;
2) genul dur al dominanteï çi genul moale paralel al acesteïa; çi
3) genul dur al subdominanteï çi genul moale paralel al eï.
în cea mai mare afinitate eu genul moale de tonurï staü earse-çï çineï áltele, çi anumea:
1) gehuf paralel dur:
2) gçnul moale al dominanteï çi genul paralel dur al acesteïa; çi
?i genul Paralel dur al eï.
Eatse aicïa to tabdfe de afinitate între genurile dure çi moï:
5*
68
69
e-moaíe
é-raoaíe
F-dnr
d-moale
G-dur
d-moale
CU
a
te
F-dur.
între aeesíe cincï genurï de tonurï se poate face modularea sáü mijlocit saü nemijlocit. Nemijlocit se face modularea-, cínd lusem tonul al cincile din acel gen de tonurï, ín cávele voim sae írecem çï desvolíaam pe dínsul acordul dominante! cu séptima principal». Astee modulare se poate efeptuí sí cu basurï íu toarse, d. e.
Mijlocit ínsae se face modularea, dacae înnaintea acorduluí mo-dulsetorm, adeese al septimeï principale întrepunem unul saü mai multe acoarde afine din acel gen de tonurï, in carele ne aflaem.
Prin áceastae pr.ocedurse se înlesnesce maï mult trecerea saü modularea, d. e.
i*
4
&---
32-
6 5
5¿1
=5=
:=1
Modulsecïunea nu se intinde numaï preste aceste cincï genuñ de tonurï, ci adese orí cere trebuinfa, ca sae modulasm in genurï niaï de-psertate'de tonurï, ca sse producem efepte strseordinarïe si ferméeese-toarïe; csecï fie-care sîmfsemînt, fie-care miçcare a sufletuluï nu atîrnaè sîngur numai delà ritm ci §í delà caracterial deosebit al genuluï de tonurï. Esperiinfa çi rutina sînt aicïa ceï maï bunï învaefaetorï.
Cite va esîmple de modulsecïunï între genurï mai depsertate de tonurï.
1. Modulsecïunï din dur în dur. din G-dur la B-dur. din C-dur la-Es-dur. din C-dur la As-dur.
:J£>
	4-=:		---1			
		W j+j.	■?77		H     i -	
						
din C-dur la Des-dur.
din C-dur la Ges-dur.
70
ï
din C-dur la D-dur.
din C-dur la A-dui\
--
Ni
8
! !
din C-dur la E-dur.
I „
din C-dur la H-dur.
±
		s	3			
					lis	
2. Modulsecïunï din moale în moale. din a-moale la g-moale. din a-moale lac-moale. din a-moale laf-moale.
ï
se
3
J2M
din a-raoale la b-moale.       din a-moale la fis-moale.
71
3. Modulœcïunï din dur în moale. din C-dnr la g-moale. din C-dur la b-moale.
1\ fl
9&~
1^
5
din C-dur la h-moale.
din C-dur la gis-moale.
es?
S:
4. Modulaecïunï din moale în dur. din a-moale la Es-dur. din a-moale la Des-dur.
ISS
9+
mi
382
I T
:2it
din a-moale la D-dur.
din a-nioale la H-dur.
-|_---,
Cu cit e compusasciunea' mai mare, cu alita ni stse mai liber a modula in alte genur'ì mai deportate de t.onun, ca sa3 nu fie compu-sseciunea noastrse monotonaa si neplsecutse Ca use modulsecìune in ge-nurT mai deportate de tornir! sse nu fie cu totul bsetsetoarise la odi!, se peate alinà prin note hromatice §i enarmonico, §i prin unisonurì, d. e. Giacomo Mayerbeer in opera sa „Robert diavolul" moduleacW ast feliu:
					
			- h -1 -	—é-	l9-
Cind voim sse facem use modulsecìune, trcbue se ni punem mai nainte de tóate intrebarea': pe ce cale sse paisim, ca sse venim dela un gen anumit de tonurí la altul strsein, csec! adese or! se aflse csei foarte felTurife, dar' numaí unele din eie sìnt cele mai simple §i mai firesci, §i tot use datse §i cele ma! drepte.
La modulsecìune trebue a§á darse sse deosebim urmsetoariele pa^rfì : 1) genul tonurilor, din carele e§im ; 2) gentil tonurilor, in carele trecem; 3) aruioniile, prin carile trecem, sau annodile mijlocitoarìe, §i in fine 4) armoniile, carile compun genul tonurilor, in care ìntrsem.
Trebue aicia ìncse sse amintim despre afinitatea generalse a tutu-ror genurilor de tonurì atit dure cit §i moì.
Simbolic ni se ìnfseti§ea$se referinfa afinitsejii genurilor de tonurí in urmse^oriul inod; literele cele mar! insamnse genul dur de tonun, ear' cele mice cenili moale:
es
Tóate genurile de tonurï, cari sìnt deportate unele de aitele cu use cuintse, sìnt afine; ^ceasta se cunoasce din acá numitul cere de
		A					fis		
	d	— D —	h			D —	h —	H	
B	— g	- G —	e	- E	g	- G —	e —	E -	cis
E»	— c	— C —	a	— A — fis	Es — c	— C —	a —	A —	fis
As		— F -	d	— D	f	_. F —	d —	D —	h
	. h	— B _	g			B —	g —	G	
		Es					c		
cuinte Literele cele mar!, ce se aflae pe din afarae de-cero, inssem-neadíe genurile dure, eara literele cele mice din tountrul eerculu! ge-Dtirile cele mo!, ?i anumea cele dintre linií genurile paralele. Cífrele cele en ¿ ?i ^ ni arate- cite jf san > are genul anumit. ünde se aflse doaue genur! de tonurí, ele sínt genur! enarmonice.
încotro modul ea^se întervalele unuï acord moale? Dacse se desvoaltae pe ter fa fie-eseruï acord moale acordul septimeï principale, venim în genul dur de tonurï, in carele terfa acorduluï moale este cuinta curatse.
Optava acorduluï moale moduleaçlse în genul moale de tonurï al subdominanteï ;
eu cuinta însse ajungnm la acel acord, din care a m eçit. Ma! vederat ni va arsetâ aceasta esîmplul de maï la vale. Sub a) am modulât eu terfa la As-dur; sub b) cu optava în f-moale çi sub e) cu cuinta ne-am întors ear la c-moale:
2—.
m
A
JSL.
JZ¿___
	• •		1
	c ...		1
	•	...	1
			1
74
Cu întervalele acorduluï dominante! modulœm
precuni ni aratœ esîmplul :
Sub a. am modulât cu cuinta d în G-dur; sub b. eu terta h ta e-moale ci sub e. cu optava g ne-am tutors înapoï la C-dur.
		
	• -fS>~	• • -r--4^--
Cu tonurile acordulut subdorai ri ante! putem modula in ur-msetoartele genurl: sub a. cu optava f in B-dur, sub b. cu terfa a in d-moale §i in fine sub c. cu cuinta c ne'ntoarcem la F-dur.
Din ìnvse$setui;a despre modulaeclune cse§tigsem mijloace de ajuns de a introduce varietate cuvihicìoasaB in armoniile noastre; acoardele, in carile putem modula, se prifac in fioricele frumoase §i mirositoarìe ale graedine* noastre armonice; pufin gust §i use minse bine orìndui-toarlse pot acó ìmpleti use cununse armoniose plaecutse.
Fie-care acord dur se poate priface intr'un acord moale §i vice versa, adecse prin innselfarea sau injosirea terrei, cind numal se aflse in compusseciunea noastrse use legseturse bunse intre acoardele cele urmsetoarie; aceastse prifacere mic^nreatise adese ori asprimea, carea se nasce, cind modulsem in genurl mai deportate de tonurY, d. e.
75
Sub a. s'au prifsecut terfa cea mare în terfse miese ; sub b. terfa cea miese în terfa cea mare.
Dupse ce am trecut (modulât) într'un gen mai aproape saû mai depsertat de tonurï, atuncï trebue sae lusem la melodise aeele basurï fnndsemîntale, cari se cuvin aeestuï gen noù de tonurï. De am modulât, d, e. din C-dur în Es-dur, §i daese avem de euget a rseniîné §i a scrie cîte-va motive saû çi période în Es-dur, apoï trebue sse lusem basurile fundsemîntale din Es-dur, nu însse §i acelea din C-dur. Prin modulseeïune ne aflsem ca intruse farae straeinse, în carea trebue sse ne acomodsem legîlor §i açeçlsemintelor fseriï aceleïa. Precum fie-care cselsetorïû doresce eu ardoare mare a se reîntoarce mai curînd §i a-'çï sselutâ patria, unde sunae scumpa §i dulcea limbse a maïceï sale, unde sau nsescut, unde au ïubit §i s'au desfaetat §i voesce ca ssB §i moarse acolo : a§â întocmaï se 'ntîmple §i eu use compussecïu-ne musicalse, — csecï de §i am modulât în genurï maï depsertate de tonurï, totuçï cere unitatea compussecïuniï, ca sse ne întoarcem earse-§ï la acel gen, di n care am eçit, ca sse finim tot întru acesta compnsse-cïunea noastrse.
VII. Despre consunînfe çi dissimilile,
Tonurile, ce le-am cunoscut pînse acuma, erau armonioase çi limpeçlï, ca çi cerïul senin de primsevarse; nicï un nour nu nï-afi în-tunecat oriçlonul musical, §i armonia noastrse rsespirâ bucurise, plsecere çi dulceafse. însae neapserata trebuinfae cere sae cunoascem §i nouriï oritîonuluï musical, durerea §i rseul cel necesarïu în paradisul tonurilor, adecse dissunînf eie. Vieafa omuluï este supusse la schimbaerï ne-întrerupte ; astse-çiï sînifesce omul bucurise, acum saltse çi se desfsetea-mîne însse se trece de nespusœ durere §i întristare, vœrsînd la la-
crimì cu profusiune; aceastse scbinibseciune dse viefeì varietate; ea s'ar priface prin bucurise neintrcruptse intruse vieafse uniformse §i fserse de nici use plsecere. Ìntocmai a§á este §í in musicai. Cìud va propse§í use compusseciune numaì in acoarde consunsetoarìe fserse vr'üse scbinibseciune, fserse modulare §i fserse dissunìnfse, audul nostra s'ar obosi, §i musica cea divinse s'ar priface intr'use monotonise seacse. Diregsetoriul sorfií omenescì, originea cea eternse a indurserilor in pserinteasca §i prea ìnfeleapta sa ìngrijire au infrumsefat intregul §i marele univers cu variacíuní minunate? el n'a lsesat, ca musica cea divinse sse se prifacse intr'use somnulinfse adìncse ; infelepciunea dumne^eeascse a dseruit mu-siceí dissunìr^e, osia lumií celei musicale, rseul eel necesariü §i estetic al musiceì.
Se nasce deci ìntrebarea, ce sint consuninfele §i ce dissuninfele? Consunin|ele sìnt acele tonu-ri, cari produc prin sunarea lor comunse un efept liniscit in ausili gi 'n inima noastrse; dissunìn|ele insse sìnt acele tonurì, prin a cserora simare comunse se causearse in au$ul §i in inima omuluì use nedume-rire §i turburare nespusse.
Consunin|e adevserate sint: prima, ter|a, cuinta §i optava; Dissimile: secunda, cuarta, sesta §i séptima. Regula principalse pe'ntru dissuninfe :
Tóate dissunín^ele aü sse se introducse ca consimile, adecse : acel ton, care se priface in dissuninj;se, trebue sse se fi au$it mai nainte ca consunìn|se ; ear' dissunin|a trebue mai departe sse se prifacse, desvoltindu-se tot pe acela-gi bas fun-dsemíntal §i coboríndu-se cu un ton, intr'use consunin|se, d. e.
Sub a. vedem consuninfe, sub b. fise dissuninfse.   Sub b. trece tonili e suniud §i in al 2Ie tact fserse de a ni fi scbimbat basul fundse minta-i ; prin acest esperemint am ìntrodùs use dissuninfae in trisonul armonios, §i 'l-am prifsecut prin aceasta intr'un acord dissunaetorìu.
In referinfse cu basul fundsemintal se nasc prin aceastse procedura acoarde de tot felìurite, cserora teoretici! musicali lì-au dat diferite numirì, mima! spre a-'§i ìntunecà ma! mult doctrinele sale ; no! insse $icem, cse prin acest esperemint ara ìntrodus in armonise numaì nisce dissunìnfe, neschimbind nicì de cum firea acoardelor. De §i cunoscinfa numelor diferite ale acoardelor, cari se nasc prin introduceva dissu-nìnfelor, nu e mima! decìt de trebuinfse, totu§! vom aminti aicia, spre evitarea oare cseror ne'nfelegeri, pre cele mai principale.
c.
Sub a. este cuarta dissnninfíe, care se priface tot pe ace-la-sí bas fnodaimíntal ín te-rf»; si acordul se numesce acordul Cuintcuartei, saft al Cuartcuintel;
78
sub b. este nona introdusse ca dissuninf se, ce se disface tot pe acela-§ì bas fundsemfntal in opta v se ; §i acordul produs se nu-mesce acordul Secundei ;
sub c. este sesta ca dissunìnfse, ce se priface tot pe acclami bas fundsemintal in cuintse, ear' acordul produs se nuraesce acordul Seste?.
Dissunìn$a are sse se infse$i§e$e tot in aceà voaee, in care s'aù audit ca consunìn$se, si tot in aceà voace are sse se §f disfacse mai departe in consunìn^se, d, e
s'ar puté face §í a§á
	
1	!
	—&—»
1
Cind, §i care dissunìn|se se poate introduce intruse armoni»? La aceasta rsespundera:
Cìnd se^ sue basul fundaemin- ca dissunfntse 4tapreparatseprin8T* tal cu use cumtse, sau se co- I ftt.       ■ ot*
boaro cu use cuartse, putem ì "      " " *
introduce in armonia      ] 8afi ?f amindoaue la un loc, d. e.
Cìnd se sue. basul fondamin-tal cu use cuartse, saü se co-boare cu Ü» cuinte, putem introduce in armonías
eadissunínjae 9n"preparata prin 51-sao si amindoafie la un Joe, d. e.
79
		Ä-,			
		—			
5 -        9 - 8
7 -        4 - a
-iSr
ì
Cìnd se sue basul fundsemintal cu use secundse, putem introduce in armonise
cadissunirrfse 9na preparatse prin 3tw saü §i amìndoaue la un loc, d. e.
		(a1										I
												I
												I
												1
Se ínjelege de sine, cse nu in flecare melodise se pot introduce tóate di8sunín|ele. §í aicia trebue sse decidas alegerea potrivitae §i gustul estetic. Dissuníujele se intrebuinfeajUe mai rar, cseci altmintrelea s'ar introduce in tabloul nostru de tonuri mai multse umbrse decit luminae.
Aceasta este ìnvsefsetura despre dissunínfe, carea o fin mulfi teoretici de use greutate nespusse, propunindu-o intr'un mod mistic, ca ssa arete lumií, csb numai eì s'aü apropiat cu un pas mai aproape de sactuariul cel misterios al musicei. insse nici un lucru nu e mai uijor decit acesta. Fie-care poate sse injeleagse, dupse use citire atentse a teorici acesteìa, intreaga invsefseturse despre dissunínfe ! Fie-eare obiept, fie el §i cel mai greü, trebue sse se arete u§or dupse un studia sìrguin-cios §i sisteraatie, cseci tóate regúlele acestea decurg din natura musicei insedi. Cu pufinse sìrguinfse §i rsebdare vom invinge greutsefile teoriei acesteia §i ni vom nete4i drumul, carele duce la edemul sciin-fei, unde ne putem índulcí cu nectarul cel dulce §i cu mana fericirii lumesci.
80
Vili. Despre armoniarea seserii coborl-toaiie diatonice.
Precum am vse$iut din armoniarea scserii suitoarie diatonice, se formea^a? tot de-a una ìntre tonul al 6le §i al 7le use paralela? falsse a cuinteí §iaoptaveí; din cele trecute scira; cum se delseturea^la? aceastse paralela? falsse. Se nasce deci íntrebarea, cum sse delsetursem §í paralela cea falsse a cuinteì §i a optavei din scara coboritoarìa? diatonicse?
Paralela falsse a cuinteí §i a optavei se delseturea^a? din scara coboritoarìse diatonicse in modul urmsetoriü : basul funJsemintal din tactul al 6le (adecse al tonului al 6le al scserii diatonice), in loc sse se coboarse, se sue cu un grad, d. e.
a. b.
7 ^		¿2						8
								1
		%						1
vi								1
V				1T<S> 7		7		
		• *^				-		1
	CS							1
i---					L-&-1		L—^__J	1
safi mal bine, dacse prifacem tactul al doile (sub a.) ìntr'un acord mo-dulsetorìu, trecind a§à la e-moale din tactul al treile (sub b), d. e.
ín care tact al scserii coboritoarie diatonice se poate introduce pe acordul dominante! séptima principalse? ín tactul al 2le, modulìnd in e-moale, in tactul al 5le §i al 7le, modulind in G-dur. Trecerea dela e-moale din tactul al *óu la G-dur din tactul al 4le sunse cam aspra; aceastse asprime se poate depsertà, dacse introducem in jumsetatea a doaüa a acordului e-moale ca bas fundsemíntal terfa de jos a tonului
91
e, adecse tonul c, cseci ast felíü se produce use afinitate mai aproape ìntre acoarde, d. e.
Acestea sínt regúlele pe'ntru armoniarea scseriì coboritoarie diatonico. Cumca? §i aicìa se pot introduce dissuninfe, se infelege de sine, d. e.
2		2:	1	^9		- 1 è		-	I	-     J"J J	
			W -	S-m~							
				Jp.— i--h~			3		C-rf'...... 5?---	*-ftr	-i 1
-lyzít—~j		4		_i__..........		9			4	T2J r 4   7 9 4	
				* •						P	
				1 |_		-^--					
IX. Despre íntoarcere.
De mult ne-am convins, cumcse basul fundsemintal se mi§cse tot de-a una numai cu pa^urí mari si large. De ¡jí basul fundsemintal in msersul sseu eel maestos trebue sse impunse mai mult decit celealalte voci, totu^i el s'ar priface prin pasagie nefiresci in ridiculositate mu-sicalse §i ar deveni monoton, dacse s'ar mi^cá, tot de-a una numai in cuarto, cuinte saü secunde. Aceastse ridiculositate §i monotonia? se poate delseturá, prin asá numita in toar cere a basului fundsemintal, adecse: prin punerea intervalelor din armonise in locul basului.
De §i scbimbsem basul eel fundsemintal, carele este basa edificiu-lui armoniei, el totu^í ni rsemine ca use steá conducsetoarise in legse-tura armónica? a acoardelor, luminindu-ni la fie-care pas §i ferindu-ne la intimplare de alunecseri §i rsetseciri.
93
92
Fie-care interval al acorduluì se poate pune in locul basuluì fun-dasmintal, dar' pre acesta niei use datse nu trebue sse-'l scsepsem din vedere, §i de aceea e bine de a-'l inssemnà cu note mai mice ìntr'un rìnd deosebit, precum ni aratae esìmplul urmseforiu :
Melodia r\=4F^=^=^^
Basul intors \ p¿--
Basul fun dsemíntal
total   V-L—\ J fundsemintal ramine afar* din
tntervalul cel pus "^^to comune cu patru voci
valutai, care s'ali luat de bas, d. e.
Fie-care trison  curat se poate intoarc*, d- e> _-s r~--a-moale.
numaì de doaüe
1-	—£—
1 <£t	
	__»—~—
1 ^	
p	6 4
1 o	
r	
1—	
11" ..-	
6 4
i __1—-—1
Sub a. am luat terfa, sub b. euinta acorduluì §i le-am pus in locul basului ; sub a. ni se ìnfse|i§ea$se acordul tonic in fntiTa sa ìn-toarcere, §i ' se numesce acordul sestei ; sub b. se aflse in a doaua ìntoarcere, §i acordul se numesce acordul cuartsestei. Cìnd insse n'ar suferi propse§irea armoniose aeeastee strsemutare, adecse: punerea note! (tonuluT) basuluì in locul intervaluluT strsemutat, atunci putem indeplini acordul prin optava note!, carea acum se aflse in bas. Insse cind pre aceastse strsemutare n'ar suferf-o armonia, atuncì e mai bine de Isesat basul fundsemintal la locul sseu, decìt a intrebuinfà ìntiia in-toarcere cu terfa duplse, pe'ntru cse terfa estc ìntervalul cel mai pufin sonor ; mai curìnd se poate intrebuinfà acordul cuartsestei cu cuinta duplse, d. e.
a.
I
SÌ
b.
Acordul cuartsestei sub b. cu cuinta duplse sunse mal plsecut, decìt acordul sesteT sub a. cu terfa duplse.
Acordul dominante! cu septima principalse constse din patru tonurì deosebite, §i anumea : din terese, cuintse, septimse §i optavse. Aieia avem patru intervale separate : deci nu-'i de trebuinfse a duplica vre un interval. Acest acord se poate intoarce de treì ori, d. e.
Aicìa vedem acordul dominantei cu septima principalse de la F-dur.
Sub a. am luat din armonise terfa §i am pus'o in bas: aceasta este íntíía intoarcere a acorduluì dominante! cu septima principalse, §i acordul se numesc acordul Cuintsestei;
94
Sub b. stse cuinta armonie! in bas, acordul se numesce acordul TerfcuartsesteX, §i aceasta este a doaüa ìntoarcere a acorduluì dominante! cu septima principal».
Sub c, ni se ìnfseti^eajlse a treìa ìntoarcere a acorduluì dominante! cu septima principalae ; in bas stse septima armonie!, §i acordul se mímese acordul Secundcuartsestei.
ín toate aceste acoarde, cari se nasc din intoarcerile ìntervalelor acorduluì dominanteì cu septima principalae, nu-*§ì perei regúlele des-facerií nicì de eum valoare sa ? ter|a, de-ar sta ea in or! ce voa-ce, se sue tot de-a una cu un semiìnterval la optava acorduluì urmsetoriü; septima din contrai cade tot de-a una cu use treaptse, si se priface in ter|a mare ori in cea micas, dupse cum propsesesce melodia saü in genul dur san in cel moale (in armonia durse se coboare septima cu un semiìnterval, in cea moale insse cu un interrai intreg) ; optava acorduluì dominanteì cu septima principalse rsemine in locul sseü prifsecindu-se in cuinta acorduluì urmsetoriü; ear' cuinta acorduluì dominanteì cu septima principale ori se sue ori cade cu un grad, prifsecindu-se ori in ter|a ori in optava acorduluì tonic.
Esímplul urmsetoriü ni aratse toate modurile intoarcerilor §i ale desfacerilor legìuìte.
>—■..............■■■■■■...............s^JZ-^
Acordul Cuintsesteì in F-dur/
^_._—nrA,............................. „,.......,„ „
Acordul Terfcuartsestei in F-dui\
6 5
§3!
9&-
6 4
,--w    N,-———
Acordul Secundcuartsestel in F-dur.   Acordul Cuintsesteì in d-moale.
2	
	
6
5
i Se
~<S>---
95
Scordili Terfcuartsesteì in d-moale.   Acordul Secundcuartsestei in d-moale.
■<S-i
6 4
	—
	
	
	
	
	
li*	
%	—izr
■2	
	—&
	
	
1
X* Despre caedinte indeobsee.
Subt use ssedinfse se ìn^elege puntul cel de rsepseus al uneì piese musicale. Sìnt csedin|e depline si nedepline. Use csedin^se deplinse este propsesirea neintoarsse a acorduluì dominanteì cu septima principalse csetrse acordul tonic, si are un caracterìu liniscitoriù ; ea se numesce §f csedin|se auten-ticse, d. e.
1--1		
		-&-
-it?-s^J 7		L—&—
¿v™--		
J k '---&-		
J2-
4
MS
_¿2-MS
	__£2__
	
	
	
	
MS
Ü¿e c¿edinf*e nedeplinse este propsesirea acorduluì dominanteì csetrse cel tonic, insse cu basurì ìntoarse, §i are un caracterìu neliniscitoriü. §í atuneìa este use csedin|£e nedeplinse, cind propsesesce basul fandsemintal dela cel dominant csetrse cel tonic, insse acoardele n'aü pussetura necesaria spre a forma use csedinfse deplinse. d. e. ^ ^
96
97
Sínt íncae §í alte feliurí de caedinfe. 1) Caídin|a mare saü plagalse, d- e.
( ^ 1
/7\
í
_£2_
—1_«—
___^
éíéíéé
								
		^   ■ -1					--1	
5^		- -I. p		^-				
2) Csedin|a ínsebetoarise, d e-
m
-&r^\----®-s¡-
f7\
6 6
6 7 4
			?\					-P-	A
1--			L_L_			&—	—PH-- - h- 1—	1-	-Íer-\
té
--r
8 5
6 4
3) Semicsedin|a, carea nu se poate íntrebuinfá nicí use datse ca ínchíeíare la use compussecíune musicalse, d. e.
4) Csedin|a neregulatse, d. e.
6
l >7
■6*
6
								1
	-—--		>^—	P P		&---		\
¡—    . i   ...i...,	P						\—0—1	
5) Csedin|a trsegasngetoarise, dacse se pun modulseciuní íntreacor-dul dominanteí §i íntre eel tonic, d. e.
1   ,      + + ^
7       I?7     ?7     W Í?7       K       H 2 7
■<s>-
r I lili
6) Csedin^a íntreruptae, d. e.
i
3á:
3Í=
4
§. na. d,
f-
7) Csedin|a hromaticse lsen|RÍtse. Ea sq nasce atuncía, cind se desface neregulat terfa acorduluí dominanteí cu séptima princi-palse, adecse: cind terfa nu se sue cu use treaptse, ci se coboare cu un semiton, prifsecindu-se ast felíu ín septimse. Acordul urmse-toriu este tot de-a una acord desfsecut §i tot de-use datse §í acordul dominanteí cu séptima principalse. Aceste esedinfe hromatice lsen|uite se pot intrebuinfá in tóate íntoarcerile, d. e.
99
98
Aeestea sínt feliurile tuturor csedinfcelor, cite so pot íncbipuí, msecarcse nu le am scris ín tóate fórmele §¡ ínfa3fi§serile lor modificate, din lipsa spafnluí. ínvanjseeelul cel sirguincios va puté, dupse un esercirti consciincìos, deosebí foarte u§or tóate esedinfele, orí de sínt ele depline, ín§elaetoaríe sau semicsedinfe. De mare ínsseninsetate ínsse este regula: fie-care compusseciune trebue sse aìbse la fine use csedin|se deplinse.> ca §í compussecíunea sse poatse fi cu totul deplinse.
XI. Despre eaedinfele din modulaecíuiie*
Precum scirn, fie-care modulseciune se face prin introduceva acorduluì dominantei cu septima principalse din acel gen de tonuri, in care modulsem. Dacse iiitrebuinjaem in acordul modulsetoriu, adeese in acordul dominantei cu septima principalse, un bas ìntors, se nasce use nelinisce, care trebue delseturatse mimai decit. Aeeastse nelinisce se nasce prin use csedinfse nedeplinse^Acoardele cele ìntoarse se pot ìn-trebuinfà numaì in decurgerea compussecìuuii. Dupse ce am modulat cu basurì ìntoarse ìntr'un gen strsein de tonuri, trebue sse urmedle dupse csedin|a cea nedeplinse alta deplinse, §i fie-care voace trebue sse 'aibse clausula sa* cuviincioasse, adecse : s u p r a n u 1 esecutse savi cuinta sau ter^a acorduluì dominant, trecindu-o la optava acorduluì tonic; altul esecutse ori terja trectndu-o la optava, ori septima trecìn-du-o la terfa acorduluì tonic, ori esecutse optava acorduluì dominant, care rsemine ca cuintse in acordul tonic ; tenorul esecutse ori sep-lima trecindu-o la ter|a, ori cuinta trecindu-o la optava acorduluì tonic; §i ba s ul in fine se sue ori se coboare dela basul fundsemintal dominant la eel tonic, d* e.
Csedinta in modulseciune se face mai deplinse, dacse pu-nem acordul basuluì subdominant innseintea acorduluì basuluì dominant din acel gen de tonuri, in care am trecut prin un acord intors, d. e. dacse modulami de la \C-dur in F-dur prin use intoarcere a acorduluì basuluì dominant dela F-dur, §i dacse voim sse csepsetsem in modulseciune use csedinjse deplinse, trebue sse ìntroducem acordul subdominante! dela F-dur innseintea acorduluì neìntors al dominantei dela F-dur, d. e.
Csedinjse in modulseciune
cu acordul subdominante!
fserse de acordul subdominanteì
¿2-
\
—□					—&—	1
		(St				1
intra acest chip se peate trece in genurl depuriate de tonuri, numai trebue de cutat tot de-a una, ori de se albe tntre «menu legara cea necesaria, Cínd avem de scop trecerr,e dm B-d. ta C-dur, atañe! vom efeptui trecerea aceea mai potnvit m urm* toñul mod:
■íÍH^----"tonfili ~
100
Cumcœ çi aicïa se pot  introduce dissunînfe,  se   întelege de sine, d. e.
Esîmplul uneï csedinfe depline în modulœcïune.
1^1
as
XII. Despre propae§irea melodie» a basului.
Dacse voim sse armonisem use melodise, §i dacse este scopul nostra de a delseturà uniformitatea basulu! fundsemìntal, punìnd in locul lui basuri ìntoarse §i producìnd ast felììi use melodise formatse in bas, tre-bue sse ne finem de urmsetoarTele regule:
Regulse prineipalse generalse:
Basul trebue sse facse pasuri cìt se poate mai mice si sse se misce in direpeiunea contrarìse a melodie! esistinte, ce in musicse se numesce miscare contrarise
Regule speciale:
1) Paese se afise in melodise cuinta acorduluì dominante!, attuici se poate luà in bas saù ter|a sau septima, dupse cum ìngsedue rogula de sus.
2) Dacse se nflse in melodise ter|a acorduluì dominante!, atunsi se ìa in bas septima ori cuinta;
Í01
3) Dacse se aflse in. melodi» ter^a acorduluì dominanteì, si dacse mi se poate introduce in bas septima saù cuinta, atuncì se conservse basul fundsemìntal;
4) Dacse se aflse in melodise septima, se ia in bas terfa saù cuinta ;
5) Dacse se aflse in melodise optava acorduluï dominanteì, atuncì se ìa in bas mai cu succès ter|a.
Tabela celor cincì regule speciale.
terfa
Dacse se aflse in me- cujuta \ lodia  delà acordul
dominanteì septimaj
optava
i
J septima ori cuinta
se poate \ terj.a orj septima íntrebuintá
ì -cabasintors ) terfa ori cuinta
J terfa
Cu cìte am invsetat pìnse acum, putem produce resultate destul de frumoase; cu aeeste cunoscin^e sìntem in stare a invseli fie-care melodise nu prea complicatse intr'uu vestmint musical plsecut, bunse oarse : melodi!, cintice poporale mai u§oare § a. ; in sse trebue sse observsem aiete, cumese nu toate melodiile aS insusiile nècesarie, ca sse se poatse pune in bor. Acele melodi!, al cserora curs melodie propse^esee firesce §i fserae sseriturì prea deportate, sint cele mai acomodate pe'ntru hor. Sint melodi! ìnsse, cari se cìntse numaì de use voace, §i acestea se numesc: melodi! saù ariì de solo; eie se acompanieadse de ìnstru-minte musicale cu acoarde sìmple, <5ari cursespund caracterìuluì melodie^ §i numaì foarte arare ori se pot arangìà pe'ntru un bor deplin. Spre esimplu, ar fi mare cutedare a pune in hor use doinse sau use horse, care ar cuprinde in sine sseriturì prea mari; vocile de jos ar veni sse stee de multe or! de-asupra melodie! §i prin aceasta s'ar sterge cu totul caracterìul melodie! anumite.
Acele melodi! insse, al cserora curs melodie propse^esce fserse sseriturì prea depsertate si in cari nu se aflse tornir! armonice strseiue, sìnt cele mai acomodate pe'ntru hor. Sse facem dar' use ìncereare cu cìte-va cintice romìnescì poporale.
à
102
103
Franose verde de bujor.
Allegretto.
Basul
Frun^ae verde       de bu - jor,
1 Franose
am avut un
-0--0-
-ÍZ—tc
-0-0-
-53
pu   -  i   -   $or     puììl, puìu, punì, puíü, puiü, vinae 'n cinese
r
sae    te 'ncuìu,      vinse 'n
CU§C33
sse  te 'ncuìu.
	—-—é a-0.-_	—m—h-f— \
■ *s tí , w r 1   h* r ■	I -$~	VA/
Vi sul copile!.
Moderato animoso.
<
Tenorul Basul
Era   noapte    'n-tunecoa  —  sae alba
U—f=—^-tt--
lu   —   n33 lu - mi - ntnd era 'n      vale reco-
<
<
A
, I
A
4
roasae glas de  bucium  raesunìnd,     era 'n     va - le reco-
2A±Ì ±ll ÀAAl
-0*—0-
104
j       , rit.
/TV
mf | roasse
glas de
bucìum
Y23
su   — nind
I   h   ( i
La mormìntf ti! amorisaiei
Adagio con sentimento.
Tenorili I. §i II.
Basul I. §i IL
<
Pe   locul cel    se - cret    in   cìmpfoarte ver-
ina   a        ^ i n ri hh
■F-r—-B-#------r---—#-Hj-#-h--
<
jurul cer - cu    la  - .riu pe
SS
ir
§e<;lucu   fiori pom-
106
sa
in    jurul cer - cu - lai ìli
pe  $e$u  cu fiori pompos.
Vai de cela ce iufoesce.
Andantino, k ----
Tenorul
i. ?i il |
{
Basul I I. ?i IL ^
mf Vai de cela      ce ìubesco,      puiculifa        mea !
106
±:
sf '      * mf
• nu-'I tiene - see,  puieu li {a
ce be
--h—1^-!--[—h,-^-^—C—F-.-J-----
nu-'i fo - lo - se - sce,      puì cu - li - fa
mea.
Mi
Adio Patrie!.
lupi
Adagio con dolore.
Supranul / Aitai
TenoruI Basul
Eii te las
farse     ìubitae      de-al taeu cerìu
io?
scendo i        i     k i       i i
f=tfTr
<
clepaerte^lü     dar' cu   i - ni - ma ne - gri - ta3  plìng amar, a-
531
m
mar
ofte$u, dar' cu i - ni - ma negritae pling amar, a-è  -J-   \LÀll\4_ À^ÀÀ. H^t^i
ä        T--------•-' —^ *—r--
Suo
2EÈ
§
mar of
ma  ne-gri-ta3     pling a-mar, a-
ì
&     , »h.T Ü , 1 J -i hJ
te^lu, dar' cu i-ni |    ^  I i
-AL
ss
/TN
sì
ofte<Ju, dar' cu i - nima negrità pling amar a-mar ofte<Ju.
]
9^
iÛ8
i ingioili lui Iancu.
Adagio gracioso.
Tenorul I.-çi II.
Basul I. ?i II-
Audifi  a - co - lo     un bucïumra - sunse,
Vedi coló pe     Murasti -    un voïnic a   - duna?
' mi       .   I. MI    I I
j2-
±±
<
f sboarse    trece     co - dri cete       de voi - nicï aï
dealurï     §i cîm - piï,
109
ear' cu dînçii Iancu, Iancu cel vi - tea<Ju,
Iancu cel vitea<Jìi, h  3 N fc^
Cari basurï ìntoarse, cari modulaacìuni §i dissunìn|e am ìntre-buin|at la aceste melodi!, le poate fie-care uçor cunoasce, cînd numaï a urmserit invasatura aceasta cu sirguinfa? çi infelegere. Ctimcae mi§-carea basuluï prin ìntrebuinfarea altor întorsurï poate caepaetá use pro-pa3§ire cu total alt felïu, se ìn{elege de sine, caecï dupa? cite scim pîn* acuma, putem forma la uà? melodia? data? mai multe melodiï în bas.
XIII. Despre armonia împrae§ciatae.
Acoardele, ce le-am cunoscut pin' acum, aü fost toate acoarde de armoniï strìnse, adecse: toaurile trisonuluï basuluï fu^dae-mîntal pin' la tonul melodieï au fost rînduite unele dupa? ^Jtele ast felïu, încît nu era nicï un loe pinfre dînsele pe'ntru vre un îatfrvaL
EsîmpJe în armoniae strînsse :
Noï scim, cae trisonul se poate întoarce de doaüe orï, car' aoor-dul dominante! eu sentima principali© sau patrusouul de treï orï, d. e.
5
6 4
no
Noi putem strsepune tonurile singuratice ale une! armoni! pe alt loc? nu pe acela, carde li se csedeà dintru ìnceput, adecse noi putem dà tenorului tonul altnlui, ear' altuluì tonul tenorului, d. e.
b.
c.
Supranul Altul
Tenorul Basul
i
ì
Sub a. am dat tenoruluí terfa, carea se cuvenià altulu!, §i altuluì 'i-am dat optava basuluT ; sub b. a csepsetat tenorili, in locul altuluì, cuinta, §i acesta in locul teuorului terfa; §i in fine sub c 'i s'a dal tenoruluì optava, carea se cuveniá altului, ear altul a primit dela tenor cuinta.
Intra aceasta cönstse sta3mutarea linei armonii strinse intr'uae armonia imprcesciatae. Intervalle nu sìnt mai mult strinse, si ìntr'aceastae armonia impnesciatse se pot pune in spafurile cele deserte internile armonice.
Prin aceastse strsemutare ca)§tigsem nu inijloc noìi, spre a introduce in compusaeciunea noastrse musicalse use varietate mai mare, §i vocile mijlocie capsetae use minare mai plseeuta) §i mai melodica). Altul vine cu use optavse mai jos, §i prin aceasta se nasce use intoar-cere áíntervalelor in urmsetoaria ordine :
1 2 3 4 5 6 7 8 8   7   6   5  4   3   2 1
adecse : prima se priface in optavse, secunda in septimse, terfa in sesta), §. ni. d. , §i aceastse íntoarcere o insamnse teoretici! musicali cu mímele de Contrapunt du più in optavse. *)
Voind a priface use armonise strinsse ìntr'alta imprsesciatse, trebue sae hncm sama, ca sse nu propse^eascse cite doaue voc! in cuarte, ca3c! se prifae in propiesirea sa in paralele false de cuinte; tot a§á ?í basul nu poate sse se apropie de alt ma! mult, decit cu uà) optavse, csec! tenorili ar veni sub bas, ce nu se poate concede nie! üa3 data).
*)  Despre contrapunt mai pe larg ve<Ji XXVIII.
ìli
Din invsefsetura aceasta nu urmea^se insse, cae ar trebui sse se scrise use compusseciune musical» tot de-a una intr'use armonise imprsesciatse, ci ìmbele modini de compunere se pot combina intre use laltse dnpse placul §i scopili compunsetorìulu!. Ca docuraint la aceasta eatse aicia use bucseticse din horul pescarilor din opera „Muta din Portici" dela Auber, §i use bucseficse din horul opere! lui Mozart „Fluerul fsermecsetoriu."
Auber.
4^
--*—e
TT -i
I
ff   f f '
gm
Mozart.
i
J2L-ß-
m
-À
H±- ü ± All_jj
-m—T—m—m—I—=—2—>—a-T---Rp-*
ü
XIV. Característica genuini dur §i moale in privinfa armonie!.
Precumam arsetat ma! ìnnseinte, scara genulu! dur se deosebesce de scara genulu! moale prin terjse; cea dintiiü are terfa cea mare, ear' a doaüa terf a cea miese. Afarse de terese, prelucrarea armoniose a amín-duror seserilor este de tot asemene ; basurile fundsemíntale, formarea acoardelor § c. rsemín neschimbate. Compusseciunea musicalse nu se mi§cse numaí in genurile dure, ci §í in cele moi, a§á darse sè cere ca flecare, sse poatse prilucrá cu u^ursetate use armonise atit ín genul dur cít §í in cel moale. ínsse de oare ce íntr'fise armonise ín genul moale nu fie care acord are terja cea miese, eise aflse ^íacoarde
112
cu terja cea mare, pe'ntru aceea trebue, spre a ne feri de raetaecire, sae avem tot de-a una ínnaeintea oehilor urmaetoaria regnlae:
Dacse íntr'üse armonice rnoale basili ei fundaemíntal íl forrnea$se dominanta basului fundsemintal urmsetoriü: atuncí acordul cel de-asnpra dominante! are ter|a cea mare.
Aceastse terese mare din acordul dominante! este tot de-a una a§á numitul ton conducaetoríü, adecae séptima cea mare din scara moale, care duce Ja optava tonicae; ea direge acordul §i se numesce semitoníul genuini (semitonium modi), d. e.
Paralela cea falsae a cuintei §i a optavo!, carea se nasce íntre acordul al 6le §i al 7le, se. dehetureajiae din armonia moale tot a§á, ca §i ín cea durae, numaí trebue de observat, ese séptima principale dintir'üjge ^rnaonise moale nu se coboare la terese nùmaì cu nn semiínterval, ci cu un ì|iterval ìntreg, d. e.
Scara suitoariae moale.
Luind íq \ocul optave! séptima, in locul cuintei terfa, cíeriía-'í ppate urina $ cjiint^, saü dind tenoruluí partea altuluí, ear' altului partea tenorulaí, delaeturaem paralela cea .falsa a cuintei $i a optavei din tactuj al §le §i al 7le.
113.
Scara coboritoariae moale.
La scara coborítoaríae laesaem, precum scim, basul sae se suiae din tactul al 7Ie la al 6le cu üae treaptae, precum la a, b. La scara coboritoariae moale ne putem foiosi ma! ales de . regula : ese dacse cade t*nul al 4le al unel seseri cu use treaptse, atuncí se la de bas fundsemíntal nu subdominante ci dominanta, d. e.
íntr'üae armoniae moale se aratae íncae acoarde, al caerora baS1 fundaeminíal este faerae índoealae dominanta urmaetoriului bas fundaemín-tal, ín care ínsae nu seaflae terfa cea mare, ci cea* mi cae, §i pe'ntru aceasta nu se poate introduce séptima principalae, ^precum suba, in esímplul urmaetoriü.) íntr'üae armoniae moale se poate introduce séptima numai acolo, undfc esté bastil fufad^míntai dominanta urmaetoriului bas, §i undé acordul íngaeduesce sae fie preste aceastae dbmi¿ minantae terja cea mare; ín ast felífi de ca$ü mai tot de-a una se aratae terfa duplae ín acordul consunaetoriü, precum sub a. §i b., d. e.
114
115
Basul fundsemíntal al tactuluí a 5lc este dominante la basul fundsemíntal urmsetoriü; acordul ínsa3 de preste basul fundsemíntal C era un acord moale cu terfa cea micse; noí ám introdus séptima, ínsae.am strsemutat terfa coa micse íntr use terfa mare, eare s'aü faecut ton con-ducsetoríü la acordul urmsetoriü, adeese la f-moale.
Intipserirea caracteristicse a uneí armonií moí o produce nu numai ter|a cea micse de preste trisonul tonic, ci sí terja cea mare, adeese tonul conducsetoriü al acorduluí dominante!; aceste doaüe tonurí fac, ese use melodise moale produce ín sufletul nostru atita tristeafse §i melancolías.
ín fie-care armonise moale se desface acordul dominante! cu séptima principalse tot a§á precum ín aceá dura, numaí cu aceá deose-bire, cae séptima nu se coboare cu use jumsetate de treaptse, ci cu un interval intreg §i se priface ín terfa micse.
XV. Despre acordul noneí mice.
Acordul noneí mice se íntrebuinfeao'se, de §í are terfa cea mare, ca acord dur numaí ín armonía moale.
Nona micse este acel ton, carele stse cu use jumaetate de ton preste optava basuluí; a§á este nona mices déla e, des; déla cis, d* déla d, es; déla dis, fes; déla e, f; déla f, ges;     m. d., d. e.
b,.    bb»   b»   ^f.^f. ,f.,g_
4*
ggg]
Nona cea micse este íntervalul cel mal dissunsetoríü 'ín acordul noneí fi trebue sse se coboarse tot de-a una cu un semitoñ, si mai ales ín aceá voace, in care se arata? ca nona?, (]. o.
Acordul noneí mice.
í
JS1
9 7
\
I
Un interval dissunsetoriu nu poate nici use datae sse se arete impreunse cu tonul, in carele se disface; din acordul none! mice trebue a§a darse tot de-a una sse se elase optava. Nona as cade cu un semiton In ear1 g din acordul none! ca optava basulu! fundsemintal trebue sse se lase afarse, d. e.
\
-----
\
9*
7—T*-
Noi putem Isesà nona sse sune jumsetate de tirap, ear* ceealaltse jumsetate de timp o ocupse optava; aceasta ramine pe loc,§i se priface in cuinta acordului tonic. Dupse invsefsetura despre introducerea dissuninfelor este nona preparativa optavei §i pse§esce tot preste ace-la-§! bas fundsemintal, d. e.
i
Nona cea micse o putem adaoge la fie-care acord al dominante! cu séptima principale, §i atuncìa acesta se priface ìntr'un acord al none! mice, saü cu alte cuvinte: nona cea micae se poate introduce acolo, unde basul fundsemintal premergsetoríü este dominanta celuí urmsetoriü.
Dacse íntr'üse melodise cade tonul al 6le al une! scseri moi cu un semiton, adecse : cind urmea^lse tonuluì al 6lfi tonul al 5le, atuncì putem dà tonuluì al 6le de bas fundsemintal dominanta in locul subdominante!; prin aceasta se nasce tot de-a una acordul none! mice, d. e.
10
in;
J2I
Fie care acord al noneì mice se poate iatoarce in patru modini, §i adeese:
Acordnl ncmei -—e--«-	micr.
	
9 1	
	
	. 22 -
Y-
_fL.
ì
Prin íntíia íntoarcere a acorduluì none! mice, unde se aflse terfa acorduluì in bas, se nasce acor dui micsurat al septimeì; prin a doaua íntoarcere, unde se aflse cuinta acorduluì in bas, se nasce acordul mic§urat al cuintsesteí; prin a troia íntoarcere, unde se aflse séptima acorduluì in bas, se nasce acordul t er fc u ar t eì, cseruia trebue sao-'ì urmejie acordul sesteì; §i prin a patra íntoarcere, unde se afla3 nona acorduluì in bas, se nasce acordul secun-deì prea mari, carole tot'de-a una se disface in acordul cuart-se s t e ì. *)
Acordul noneì mice se intrebuin|eadse mai ales atuncia, cind voim a trece dintr'üse armonise durse la alta moale, esecì prin sunarea inter-valului nonei mice se anun|se cit se poate mai apriat §i caracteriul acorduluì moale. •
Fie-care acord al noneì mice constse din cinc i ton uri. Dacse voim a-'í conserva basul fundsemíntal, elsessem in compussecìunì de patru voci intervalul cel mai nefiinfial, adeese cuinta. ìntoarcerile
Numele acestor ìntoarcsiì ale acorduluì noneì nu-'s de neapaeratse trebuin^e spre a le cunoasce, dacse numai scie ínvaejaecelul la prima ochire, care din aceste ìntoarcerì o are innaintea sa*
Í
117
acordului nonei mice constaü numal de patru tonu'ri; a§á darse ín íntoarcere nu-'§í poate aílá loe nici use elsesare. ín fie-care armonise moale putem introduce, spre mai mare efept, ínese §í dissunínfe. Dacse basul fundsemíntal se sue cu use cuarta, sau dacse cade cu fias cuintse, atunci se poate introduce §í sesta ca dissunin(se, care este 9 preparatse prin nona cea miese §i se desface ín cuintse, d. e.
ín acest ca^ü poate fi §í cuarta ca dissunín^se, care este prepara tai prin s-ptimsé §i se desface in terese, §í cuinta, carea se aratse peste acordul tonic ca nonse §i se desface in optavse, d. e.
1—1				~^-ri
				
		_C^__K-0-IM 9         4 3 9 8 6 5		
			r i	
			* 1	
Cu acordul nonei mice se poate modula in diferite gènurì de tonurí, precum:
din C-dur la g-moale.     din c-moale la f-moale.       din C-dur la       din C-dur la din C-dur la
d-moale. a-moale. es-moale.
De mare ínssemnsetate este acordul noneì mice, in care s?a ètèà-sat b&sul fundsemíntal. Acesta se cbìamse acord mic§urat al sep-timei; el] w Mffebuin$ea£sg cu rattlf succes la müdtíl^cíüüí, Wfà:
A
printr'ínsul mult mai u§or se poate face trecere §i la cele maí depaer-tate gemir! de tonurí decít prin acordul dominante! cu séptima prin-cipalae. El se fine de genul moale de tonur!; in timpul ma! noü ínsse musicií íl desfac atít ín genul dur cít §í ín cel moale.
Acordul mic^uratal septime! are pusaeturae duplae, §i anurnea, pe treapta a §eptea, dacae se desface regulat, saü pe treapta a patra m ae r i t se , daca3 se desface neregulat.
Acordul mic§urat al septime! de pe treapta a §eptea se desface ín modul urmsetoriu: basul fundsemíntal de pe treapta a septea se sue cu un semiton, arsetíndu-ni genul urmsetoriü de tonur!; séptima acestuia ínsse se coboare cu un semiton, prifsecíndu-se ín cuintse; cuinta se priface in ter$se coboríndu-se saü cu un toníntreg, cind desfacem acordul íntr'un gen moale de tonurí, saü cu un semiton, dacse íl desfacem íntr'un gen dur; ín fine ter$a se sue cu use treaptse gi se priface in ter|a acordului urmsetoriü, saü §í se coboare cite use datse si se priface ín optava basului fundsemíntal; d. e.
moale. dur.
-P-r		9
-fe-%—ta«^ -		\
~tr-g-9&<s>—J	1-g----1	J 1
^:---		
	& <2	\
Acordul mic§urat al septime! de pe treapta a patra maeritae se desface neregulat dupae cum urmea^se: basul se sue cu un semiton; ter|a se cobore cu un ton íntreg, cuinta rsemíne pe lo-cul sseü arsetiii du-ni genul urmsetoriü de tonurí, §i séptima rsemíne pe locul sseü in genul moale, ear' ín cel dur se ín-nal^se prin ssemr.u! strsamutserií cu un semiton ; ín scurt, acordul n3Í<?$urat al septime! de pe treapta a patra maeritse se desface ín ín-tpàroerea a doaüa a acordului tonic, adecae : ín acordul cuartsesteí, d* e.
A.       B. A. B.
•__J___-1™.--k^=-
	-■Jig -					1
		& -- -&--			—0--	Ì
6 4			6 4			
			f			1
			f			1
						i
Tonul fia din bas este in scara C a patra treapta) inserita^ §i pe dinsa este desvoltat acordul mic^urat al septime!.
Aceasta3 desfacere curioasse a acordulu! mic^urat al septime! ìncae n'a esplicato bine pinse acuma niei un teoretic; celebrul music Dr. A. B. Marx nu vorbesce neraicse despre aceasta; ear' Sechter $ice, cse intre acoardele A §i B s'au trecut cu taecerea nisce acoarde. Fie esplicarea or! cum va fi, atìta rsemìne constsetat, ca3 acest acord mie-§urat al septime! de pe treapta a patra mseritse, desfaecut neregulat, este armonios §i se intrebuin|eaa1se adese in musica modernse.
Cu acordul mic$urat al septime! de pe treapta a §eptea se poate modula in or! care gen de tornir!. Desvoltìnd pe treapta a §eptea a acelu! gen de tonur!, in carele voim sae trecem, acordul mic^urat al septime! §i desfsecindu-'l regulat, ne aflaem in respectivul gen de tonun, d. e.
Din C-dur.
la D-dur.      la Es-dur.      la F-dur.      la Fis-dur.
Se ínfelege de sine, cae §í cu incarcerile acestu! acord ine» pu-tem modula, bunae oarae: din C-dur la G-dur saü g-raoale.
i
120
í
				
—				
--u-_4_-^- '      1 1		H t-r1		¡ i
Modulaecíuní cu acordul mic^urat al septimei de pe treapta a patra maeritae.
la G-dur. a.
Din G-dur la D-dur.
la F-dur. a.
			y —1——I— —wr-±-			
	*:	ft— 6 4	i-	6 4 -A-	■-44-	-í 1
Observseciune. Acordul desfaecut nu se poate fntrebuinfa nici cind ca inchiefare, cseci acest acord nu-'i alta nemicae decit Intoarcerra acorduhri tonic, adrcae acordul cuartsestei (£). De-am voi tusae saemchMsein tot cu acest acord, atunci trebue numal decit sae-'i mai urme<Je incae acordul dominantei cu septima principal si acordul tonic.
Cu aceste doaue feliuri de acoarde micturate ale septimei putem modula nemijlocit in opt genuri de tonuri, dacae luaem fie-care ton din acest acord sail ca treaptae a §eptea, sau ca treaptae pnmae. Aicia ne putem folosi foarte mult §i bine de invsefaetura despre tonurile §i acoardele enarmoniee.
Cind luaem fie care ton din acordul mic§urat al septimei de pe treapta a §eptea, ca treaptae a §eptea, atunci trecem in urmaetoanele patru- genuri de tonurl; in acordul desfaecut se aflae tot de-a una terfa duplae, d. e.
121
Luindu-se de treaptae a §eptea tonul c, tonili a, tonul c,
ISSI
_£2_
tonul es, enarmonie dis.
321
-Me
ges, enarmonie ges s,i bb, enarmonie in loc de fis,    in loc de fis §i a.
Cind luaem fie-care ton din acordul raic$urat al septimeí de pe treapta a patra maeritae, ca treaptae pritnae, ajungem earse-§I in patru genurí diferite de tonuri. Acel ton, ce s'a luat ca treaptae primae, rae-míne acela-§! §í ín acordul desfaecut, arsetindu-ni tot üae datae §i genul tonuluT, ín care trecem. Aicía sae ne finem de urmaetoaría regulae ¡ase se caute mal nainte de tóate a patra treaptae maeritae déla acel ton, ce s'a luat ca treaptae primae; apoi sae se desvoalte pe dinsa acordul miesurat al septimeí, desfaecíndu-'l in triso-nul trepte! prime.
ín acordul prim (a) raemín nesebímbate tóate tonurile, numaí doarae cae se pot serie §í enarmonic. ín acordul desfaecut se aflae tot de-a una cuinta duplae, d. e.
tonul c,
te
Luíndu-se de treaptae primae
tonul fis, tonul es, enar-
armonic dis.
tonul es. Í22
mi
2
fe
fe
131
aicía sìnt tonuri ^ enarmoniee dis s,i his.
tonul enarmonie ges ín lo<5 de fis.
Aceste doaue acoarde micturate ale septimei sint de aceea de mare insaemnaetate, pe'ntru cae prin ele^ aplecindu-se nimerit, se pot cae^tig^ cele mai buue resultate.
122
XVI. Despre acordul none! mari.
Dacse íntr'üse melodiae desvoltatse pe scara genuini dur se coboare tonili al sesele cu use treaptse, atuncì se poate luá de bas fundsemìntal in locul subdominante! dominanta, si prin aceasta se nasce tot de-a una acordul none! mari, d. e.
	
	
1-----0--o_-------------u	
Aceastse nonse mare stse tot cle-a una cu un ton intreg preste optava basuluì, d e.
m
4W—f-
ç. m. d.
§i aceasta este deosebirea intre imbele acoarde ale none! miceli mar!, in celealalte privinfe aceste doaüe acoarde sint de tot asemenl. Eatse aicia cele patru ìntoarceri ale acordului none! mar!. Acordul noaeï mari, la întoarcere. 2a întoarcere. 3a întoarcere. 4a ìntoarcere,
Z25I
f3
f ± A £
Cu acordul none! marí íncse putem modula ín diferite gemir! de tonuri, ca §í cu acordul none! mice, nuraaí cu acea deosebire, cas séptima nu se coboare cu un ton íntreg, ci numa! cu jumsetate.
Din acordul none! mar! se deduce acordul septimel.de pe treapta a § e p t e a , carele nu-'í alta nemicae decít acordul dominante! cu séptima principal», csecí aicia se adauge nona mare §i se lasse afarse basul íundsemíntal, d. e.
123
Acordul none! mari.
Dacse eliminsem din acest acord al none! mari basul fundsemîntal G, luind in locul lui tonul h, atuncï se nasce acordul septimeï de pe treapta a çeptea, d. e.
Este de observât, cas la aeeastse pusseturse a acordului septimeï de pe treapta a çeptea terja acordului urmaetorïû trebue sse se duplexe, csecï altmintrea s'ar evi Tue paralela3 falsse de cuinte. Acest acord are atuncïa ma! mare efept, dacse se aflse septima luïîn voacea superioarse; celealalte pusseturï aie lui însse încse se pot aplecâ, de §i nu sînt atît de chiare §i armonioâse, d. e.
bune,
nu- s
I
de
chïare   §i armonioâse.
-JÇ>_£2_
m
3 6 4
i
-&-
Afane de tonicse, de dominant» çi de subdominante n'avem ait bas fundsemîntal, çi cu toate acestea cîtse varietale se produce in armonia noastrse! Dominanta, unni dintre cele treï basurï fundsemîntale aie musiceï, s'aü fsecut earae-§ï originea  pe'ntru noaue acoarde fruii
. i i
124
moase §i minimale. Acesté tre! basar! fund»mintale : tonica, dominanta §i subdominanta sint osia, in giurul cseri!a se invìrtesce toat» musica ; eie sint isvoarele, din carile se scurge in music» c»ldura, frigni, umbra, lumina, intunerecul, nourii §. a.
XVII. Despre acordul sestei mari.
Acordul seste! mari se nasce prin íntoarcerea a doaüa a acordului dominante! cu séptima principale, linde cuinta, care stse in bas, este ingìositse cu un semiton, d. e*
b.
f ~ f
Sub a. este a doaüa întoarcere a acordului dominante! cu séptima
principal», carea se numesee, precum scim, acordul terfcuartei; sub b. ara îngïosit cuinta din bas cu un semiton si prin aceasta am c»p»tat acordul seste! mar!. Acordul acesta îns» este foarte dur, ba chïar disannonie, trebue acá darse sse-'ï elimin»m cuarta d ; prin aceasta însse se face acordul numaï de treï întervale çi ca sse-'l facera de patru, trebue s» lusem ter|a duplse, si pe'ntru cae se aflse in acord doaüe terfe, prin car! se nasce paralela cea falsse a optaveï, trebue, la desfacere, ca una sse cadse, ear' ceealtse sse se suïse, d. e.
■m.
-&1
Cu acordul sestei mari putem face treceri minunat de iu}i. Dac» la use trecere d. e. dela Des-dur in C-dur ne-am tmé de regúlele afìnit^ii acoardelor, n'am puté modula asá de repede, d. e.
ear' dacse intrebuin^m acordul seste! mari, atunci trecerea este cu iwult mai repede, d. e.
Ma! p»trun£»toriü §i cu mai mult farmec lucrse acordul sestei celei mari, cind se introduce într'use armoni» moale, unde avem s» rnodul»m in acordul dominante!, d. e.
-S>-
Acordul sestei mari modnlead» tot de-a una in acel gen dur de tonuri, carele atee cu un semiton sub cuinta îngïositse din bas ; d. e. de este' cuinta îngïosiîœ din bas tonni b, apoT trecem la A-dar; ear' de este des, la C-dur; de este as, la G-dur, ç. m. d.
21
1
127
tn acordul sestei mari putem incse introduce nona cea micse, nu-mseratse dela basul fundsemintal neìntors; aicTa frebue sse se eliminerò terta cea duplse, dar' pentru cse aceastse non se face apoì cu basul fun. dsemintal papiri de cuinte false, trebue spre delsoturarea acestora sse Isessem sse sune in intiia parte a timpului nona, intr'a doaüa insse sse duplsem ter|a §i sse elsessem nona, d. e.
XVIII. Despre acordul unsprae^ecimií.
Acordul unspre^ecimií se nasce, clace lusem la acordul
dominantei cu séptima principale de bas fundsemìntal tonica
in locul dominantei. Aeest acord propsesesce tot de-a una la trisonul basului sseü, d. e.
Acordul unspi^ecimii poate fi p r e g ae t i t safi n e p r e g » t i t.
El se pregsetesee prin acordul dominantei cu séptima principal», in carele se §i dccíace precum sub a ; el.este-nepregatfit, dac» nu-'í preraerge acordul dominantei, ci sunse numai sìngur pe basul cel tonic precura sub b. ?
Cumcse se poate modula §i cu acordul unspra^lecimii, ni aratse esìmplul urmsetorìu, in carele modulami prin acordul unsprse^ecimiì dela C-dur in G-dur, d. e.
9 7 4
•re
Cumcse se poate ìntrebuinfà acordul unsprse^ecimii in horurì de cinci, de patru §i de trei voci, ni aratse esìmplul urmsetorìu:
a.
-<Sr
22.
n
Sub a. ni se infse|i§ea$lse acordul unsprse^ecimii cu cinci voci, sub b. cu patru, sub c ear' cu patru insse fserse de nonse, §i in fine sub d. cu trei voci.
XIX. Despre acordul treìsprae^ecimii.
Dace dem acordului sìmplu al noneì tonica ca bas fundsemìntal, se nasce tot de-a una acordul treìsprse^ecimii ; in el se aflse §f optava acordului noneì, carea trebue m se lase
128
afane Acordul treíspr^Iecimü se desface tot de-a mia ín trisonul basuluí fundsemíntal.
Acordul nonel.      Acordul treispradecimii.    Acordul treíspraecle-
cimií §1 desfacerea luí.
«--f—
Acordul treispraejlecimií §i al unspraedecimií nu se daü in-toarse, pentru cae ele sínt nurnaí acoarde deduse ; totu§í ínsae se pot aflá ín felíurite pusaeturi; d. e. acordul treísprse^ecimií :
-e—■—«--1	-r>--		
m—%—£			
-S2--^—=i			^ -ti
Acordul treísprae^ecimií se poate íntrebuinfá cu patru §i cu treí voci, precura am araetat la acordul unsprasjlecimií.
Noi putem acompaniá íntreagae scara diatoniese nurnaí cu un bas fundaemínral ; prin aceasta se nasce a§á numitul punt organatic (Orgelpunkt), carele se íntrebuinfeajíae cu mult efept la finea compu-saeelunii musicale. ín esímplul urmaetoríü al scaerií suitoaríe moí §i armoniate vedem, in care chip putem intrebuinfà in armonia noastrae puntul organatic.
i    i w %
129
Acum sò nasce intrebarea, care dintre tonurile scaerií este mai acomodat a fi tonul puntului organatic? Nurnaí doaüe tonurì sínt apte spre aceasta : tonica si dominanta, fie-care índeosebíü sari si amìndoafie la un loc d. e.
	
	l|                  1        ^ -O
____I___N.^ .--—¿1-1	
•5- •—
1
u^.——		
		
Puntul organatic nu trebue sae $acae tot de-a una in bas, ci el se aflae une orí §i in vocile superioare, ba chiar §i in cele de mijloc, d. e.
6---
t-
.S^¿-$--1---i!.
-e-ffi-
»4
Puntul organatic este ín privinfa teoreticse use arsetare foarte nri-raculoasse. Cit de tare suprinde puníul organatic, care-'í compus bine, inima omului, va fi observat fie-earele, au$indu-'l iu simfonií, uverture, fuge, preludii, §. a ín íirea luerului dace asá darse, ca eompunsetoríul sse facse dintr'un inijloc artificios atít de activ use íntrebuinjare ínfe-leaptse, ear* nicí de cum un abus. Fiind ese eompunsetoríul se íntere-sea$se mult intruse compussecíune de use fine puíernicse, pentru aceea se a§ea$se punturile organatice maí cu samse cara eseírse fine, saü §í la finea compusseciunii musicale.
A
XX.  Intrebuintarea modulaecíuiiií in compussecíune.
Fie-care tabloü musical, fie el orí §í care, trebue sse fie pus inü'un gen anumit de tonurí. Aceasta este use lege, care ese din unitatea unuí op artistic. Fie-care compussecíune musicalse poate sse aibse pserfí tellurite; totusí ele trebue sse facse un intreg deplin. íntr'üse melodise trebue sse stee un gen principal de tonurí; cu tóate acestea ne putera miseá pentru cít-va timp §í ín alte genurí §i toemai ín aceasta constse modulseciunea dintr'üse compussecíune.
Dacse se íntimplse intruse melodise un ton de gen strsein, apoi el modulea$se in alt gen de tonurí, si aceastse modulare se efeptuesce, dacse punem sub dinsul acordul dominantei cu séptima principal» déla acel gen de tonurí, la care modulsem, d. e.
a.
b.
ín esímplele acestea pse^im déla C-dur.
Sub a. ne conduce tonul strsein gis la a-moale (saü §í la A-dur); sub b. tonul strsein fis ne duce la G-dur (saü §i la g-moale).
Cumcse modulsecíuní se aflse §i in cinticile poporale romínescí, ne putera íncredinjá din frumoasa baladse „í n t r'u se p eatr a de tun at se." Melodía din cele §ese tacturi de'ntiiü se mi^ese ín C-dur; ín tactul al ^eptele se afise use notse strseinse, fis adeese, care ne conduce la G-dur unde rsemíne t}í ín tactul al optule. Melodía celor opt tacte de pe urmse nu propse^esce in G-dur, ci íl lasse §i trece la c-moale, producínd ast feliü maí mare afinitatecu acel gen de tonurí, din carele a purees melodía, adeese cu C-dur.
Andante nationale. C-dur.
Íntr'ü® peatra?    de - tn-natse     ?í-al sa - ha * stru - luì pecìor
G-dur
veflí ü£e stili - ese, ce-aüfost fa - t» de un ma - re rit____ c-moale
P n •     _ "I „ „,,1
domnitor'; . a - coló de rea
fortu - nae     e   lo - ca - §ul
........Z      M>      1A Ac
cd cumplit
lo  -  ca   - ^ul
cumplit* 12
Fie-care compussecíune trebue sse stee íntr'un gen principal anu-mit de tonurí; dacse se íntíraplse ín decurgerea compusseciunii use mo-dulseciune íu alt gen de touuri, atunci trebue sse rsemiise armonía cu-viincíoasse a§á de lung ín acel gen de tonurí, pin se se aflse carse-^í use notse potrivitse modulsetoaríse, orí altse causse spre a face íntoarcerea la acel gen de tonurí, din carele am purces.
ín cari genuri de tonurí putem modula cu tonurí conducsetoarie strseine, se vede din urmsetoaríele regule: 1, Cu tonul, carele se sue cu un semiton, putem modula ín acel gen de tonurí, carele stse tocmaí cu un semiton peste dinsul, fie acesta un gen dur saü moale; cind ínsse este el dur, atunci putem modula sí ín genul luí afin moale, d. e.
Sub a. moduleaçlse cis ori csetrse D-dur,  ori csetrse d-moale, ori csetrse h-moale, ca gen afin delà D-dur.
Sub b. moduleaçlse fis csetrse G-dur, ori csetrse g-moale, ori csetrse e-moale.
Sub c. moduleaçlse gis ori csetrse a-moale, ori csetrse A-dur, ori csetrse fis-moale; se înfelege de sine, cse sub tonul conducsetorìu strsein (cis, fis, gis) are sse stee acordul dominantei cu septima principalse a acelui gen de tonuri, in care modulsem, çi care se poate întrebuinjâ §i cu basuri intoarse.
2. De cade nota modulsetoarise cu un semiton, atunci se poate modula ori la acel gen dur de tonuri, la care tonul ur-msetorîû dupse nota modulsetoarise este ter|a mare, §i nota modulsetoarise formea^se in acordul dominantei cu septima principalse septima, ori gf la genul lui afin moale, in <Barele tonul urmsetoriù dupse nota inodutsetoarise e$te cuinta, ear' tonul niodulsetorïû este in acordul dominantei cu septima principalse nona miese, d. e.
Sub a. moduleadse tonul conducsetorìu strsein be csetrse F-dur, ori csetrse d-moale; sub b. moduleaçlse tonul conducsetorìu strsein es csetrse B-dur, ori csetrse g-moale; sub c. moduleaçlse tonul conducsetorìustrsein des csetrse As-dur, orí csetrse f-moale.
3. Tonul acela carele cade cu un ton ìntreg, poate modula ori nemijlocit csetrse genul dur afin, carele stse sub dinsul cu un ton ìntreg, ori csetrse genul moale afin al genuluï dur, ori in fine si csetrse acel gen dur de tonuri, carele stse cu use cuintse intreagse sub acel ton, la carele se co-boare tonul modulsetorìu, d. e. "
Sub a. avem use melodise ín a-moale; nota d cade cu un ton ín-treg la c; desvoltind sub d acordul dominantei cu septima principalse ajungera la C-dur;
sub b. se mi^cse melodía ín C-dur; nota d píese cu un ton íntreg csetrse c; prin desvoltarea acorduluí dominantei cu séptima principalse sub nota d ajungem la a-moale, carele este genul afin déla Cdur.
Armonía de sub c. se mi^ese ín a-moale; voind apse^í la acel gen de tonuri, carele stse cu use cuintse íntreagse sub nota modulsetoaríse, desvoltsem sub nota d acordul dominantei cu septima principalse §i ajungem de la a-moale la F-dur. Nota modulsetoaríse d este ín acordul dominantei eu septima principalse nona mare.
134
*35
Cínd se sue un ton eu use secundse întreagse (adece cu un ton întreg), putem modula cu el ín acel gen dur de tonurï, de la care tonul ce urmeaçlse dupse nota modu-lsetoarïse este clepsertat cu use terese mare, d. e.
J A    ^     i      ¡C.      _ d.
								1
					1		1 ÏÏr	
Sub a. am ajuns delà c-moale la B-dur prin aeordul dominanteï eu septima principalae desvoltat sub nota c; sub b. am ajuns delà C-dur la F-dur; sub c. am ajuns delà F-dur la Es-dur;   §i sub d. am ajuns delà b-moale la As-dur. 5. Cînd se repe^esce un ton de mai multe orï, §i voind a modula, putem face aceasta spre acel gen de tonurï, în ca-rele tonul modulsetorïû ce se repefesce este use cuintse curatse, d. e.
6, Aceá notse, carea se sue cu use cuartse purse, ori cade eu use cuintse, modulea^se în acel gen dur saü moale de tonurï, în carele tonul acela este optava ori cuinta, d. e.
			CL	' 'M		I
	- % -	1-&-.--J	-&--	- §1 M	\& -	
				L	' P    &     1     ^ il
-4^-!—l—					
Prin aceste regule am cae^tigat nijjloace noaüe spre aínfrumusetá §i spre a ínsuflefí compusaecíunile noastre musicale. ín care cbip aü ele sae se íntrebuinfede, aceasta este lucrul gustuluí estetic. De-ara ave §í opurile artistice ale unuí Rafael, Leonardo da Vinci, Rubens, Michael Angelo §i ale altor pictorí recunoscufí, §i dacae le-am pune ín locuinfa noastrae faerae gust §i faerae oriuduealae, acele opurì artistice '§í-ar perde pretxil saeü, §i noi am fi oamení faene de gust estetic §i faene de ideea frumusefei. Tot a§á-'í sí cu musica ! Dacae am íntrebuinfá tóate cite am invaerai, faerae orínduealae, am stricá unitatea cea firmae a eompu-saecíunií, si am vaersá ín idéele noastre musicale atíta pleava, incít nu s'ar puté aflá gremitele. De aceea trebue tot de-a una sae avem ninas-intea ochilor unitatea compusaeciunií, §i dupae esteticae sae ni índreptaerá gustul §i orínduirea a§á, íncít sae cae^tigaem tot de-a una resultate fru-moase §i efepte bune.
XXI. Bespre acoarde alterate.
ín fie-care acord putem ínnaelfa saü cobori prin semnele strae-mutaerií cite ui\ ton anumit; aeeastae innael{are saü coboríre a tonuluí se numesce alterare saü schimbare hromatiese a armonieí fun-dsemíntale. ;
La aeeastae alterare urmarea acoardelor trebue sae raemíiae tòt aceea, care ar fi fost §í faerae de alterare.
ín fie-care tri son numaì cuinta se poate altera, §i anu-mea prin ínnael|are, d. e.
í
{
-*-1 ~l		--------- ' —- '    ^ ...... 1
	............-. íSL. i , ...... ----<2-	
i-y- ——s—1	1 i JK ^ 6	J-_^—C¿-JJ 6 4
U V-,--.--s>--		
		=-4:- j
ín acordul dominanteï cu septima principaba numaï cuinta se poate altera §i anumea prin coboríre §i suire, d. e.
b.
75
\
fe
ÉV-—-&--	---&-	----w-
^......_ r?		
136
137
Acordul dominanteí cu séptima principal» se íntrebuinfeajlse mai ales cu cuinta coborítse, §i numaí a rare orí cu cuinta ínnseljatse pre-cum sub b. Tóate in ter vale le mi epurate se desfile co b or indù -se precum ges la f sub a, car' cele m se rite numaí suinda-se precum gis la a sub b.
Cele treí íntoarceri ale acorduluí dominanteí cu séptima principal», avínd cuinta coborít».
9&-
JSL.
6 4 3
Cele treí íntoarcerí ale acorduluí dominanteí cu séptima principal» avínd cuinta ínn»lfat».
6
fe
ìn acordul miesurat al septimei numaT terja se poate aiterà §i anumeà coborindu-se ; cu dìnsa nicT use data) nu intrsem in genul moale de tonuri, ci numai in cel dur, d. e.
Acordul mic^urat al septimei.   Cu terf» alterai».
m
Accst acord nu se poate íntrebuin^á nici use datse cind séptima lui se aflse in voacea superioar», cseci atuncia se nasc cuinte false;
ínsse cind séptima luí nu se aflse in voacea superioarse ci in cea mij-loci», atunci se poate íntrebuin|á acest acord, pe'ntru cse cuintele false se pot delseturá prin strsepunerea intervalelor, d. e.
í
rseu.
bine.
bine.
íntorcindu-se ínsse acest acord, se nasc ear»-§i cuinte false, cari cite use datse sínt concese, precum se vede ín esímplele urmsetoarie:
intiía intoarcere a acestui acord. Aicía se aflse cuinte false concese ín vocea altului §i a basului.
r»u.        de intrebuinfat.       cuintele sint elimínate.
OC k	-—btí^-Tto^—-	tií5 &	& 1
			:W^p-=l
		6	1 !- h ir JJ
	-h^zm^-		—fe---1
		---JZS-&--	--JAS--&--J
acordul maerit al     ín altse pusae-      Acordul inaerit      tot acest acord cuintsestei. turae. al sestei. ínsse indreptat.
A doaiía intoarcere a acestui acord. Aicía se aflse cuinte false concese numaí in vocile mijlocie, d. e.
bine, cu cuinte false concese.
cu cuinte false eliminate.
Acordul míerit al terjcuintsesteí.
139
A treía intoarcere a acestui acord, d. e.
Acordul maerit al secunde!.
XXII. Despre consecin$e musicale (Seguenze).
Consecin|se sau urinare musicala se numesce ìntr'uae com-pussecìune repe|irea acuratee de use datse saù de mai multe ori a unui motiv ritmic sati combinar! de acoarde
Eatse aicìa use consecinfaì sau urinare de tris onuri diatonico, adecse de acelea trisonuri, carile se pot compune nuniai diu tonurile unei scseri diatonico anurnite.
motivul
3t=
-<g-
À X
jg-tg-
\
Ori ce consecinfse nu se poate intrerumpe decit numai dupse ce ajunge la tonul fundsemíntal al gennlui saíü de tonurì, unde conse-cinja íntreagse í§i aflse rsepausul sseu.
Consecinfele se pot «§i íntoarce, insse nu toate intoarcerile lor sint destul de armonice. ìn esimplul de mal sus numai prima íntoarcer?, adecse cea fsecute prin acordul sesteì, este armonioasse, precìnd cea fsecutse prin acordul cuartsestei, nu prea, d, e.
	■ /2\			r-&-A--i	d 1	i
				- 3=1 -	—^——	
			1—&——J			■
f •		¿5?--	-^-				r—S>—&--			J
			- h			1	- '			
Consecinfe musicale de acoarde diatonico ale sepfimeì, d. e.
imotivulj   ™UMI,,tm™]   §. m. d. |  | |  j .
1
±
Consecinfele musicale nu se pot numai sui ci §i coborf, d. e. in trisonuri diatonifte.
i
Consecinfele musicale constai! nu numai din acoardele genului respectiv de tonurì, ci eie pot cuprinde in sine §i acoarde din alte ge-nuri afine csestigind prin aceasta mai multse varietate, d. e.
¡=H ■ ■
Rr3—1—9—f~	r—           -,--                U, n		
			13
140
ín acoardele dominante! cu séptima principals.
Consecinfele musicale pot fi ?i ornate, ?i se pót aflà saü in voa-cea superioarae saü in cea de gios.
Eatae cíte-va esimple de motive, cari se pot íntrebuintá de consecin{e.
motivili
motivili
raotivul
3ülb	motiyul	9~r	--* * a-	
"  4 i—1—UI <J				r—m-
§. m. d.
? m. d.
§. m. d.
XXIII. Despre armonia secundaria.
Cind esecut» Ù» voace §f alte intervale din armoni», afar» de tonni propria al steù, se nasce u» armoni» secundaria, de.
141
fjerae armoni;©    cu armoniae secun-secundariae dariae
saü §i a§á.
-fe----*^zzszii
Acest esperemint se poate face in fie-care voace, numai trebue sa se'frf® sama de aceea, ca sic nu sae iae un ton strain armonie!, d. e.
I
1 h¡ll
te
1
Ast feliü se poate ínfrumusejá fie-care melodiae simplae; prinastae lucrare se cae^tigae mai multae curgere §i pkeeere in compusaeciunea noastrae musicalae. Acestei armonii secundarie 'i se pot adauge $i dissuninfe, d. e.
XXIV. Despre re ntser^iare (retai danfae)é
Tóate disstinínjele, cite le-am cunoscut pin' acunla, se desfac i ti tonuri, carile $ac sub ele, §i se ií uniese simplu dissunínfe; re'n-tfieí-giarea (retardanj;a) ínsse nu este alta nemic», declt ü» dis* sunínjse suitoari», d, e.
Dacae requiem ter fa acordului dominante! mai naeinte de ce trece ea la optava acordului tonic, atunci se priface ea tntr'uaè d i s s u n í n \ ae s u i t o a r i se, saia in a§à numita re n taerv $ i a r e (retardante) ; in trisonul tonicei se aratse ea c a s e p t i m se mare, ear' acordul senumesce alseptimei celei mari. Tot aceasta se poate face §i cu cu in ta acordului dominante!; atunci acordul tonic se numesce acordul septimsecundei, d. e.
Aceste rentser^iseri se pot face $i amindoaìie de use data?, numai irebue sse fie preparate ìu aeeea-§i voace, d. e.
Dacae propse^esce compusseciunea musicalse dela acordul toni cella al dominante!, se poate introduce cuar ta ca r e n-1 serbare; ea se pregaotesce in acordul tonic prin optavaa, d. e.
--i---
C u i n t a ca retardarse se poate ínnseljá §í cu un semiton, prifae-cindu-o ast felíü intruse s e u n dse m se r i t ae, cseriia trebue sae-'í ur-me$e terfa;   tot aceasta se face §i cu cuarta, carea se sue ca cuartaemseritae la cuinta acordului dominante!, d. e. Cuinta ca re'ntaerjliare Cuarta
	
t I-_¿o-	---f2--1
\
.!>:c
te-
1
i "
Spre íntroducerea re'ntser^iserilor (retardanjelor) §erbeascae urmse* toártele regule:
1) Cínd propse§esce basul fundsemíntal de la dominante la tonicse, se poate introduce ca re'ntser$iare séptima cea mare §i secunda, orí §í amíndoaüe de use datse; §i
2) Cínd urmea<jse dupse acordul ionice! acordül dominantei? se poate introduce ca re'ntser<Jiare cuarta.
XXV. Propae§iri false de voci
Intre propaghile false ale vocilor se numaerae nu numai paralelele false vederaté ale cuintelor §i optavelor, ci §i cele a s c u n s e, precum §i referinja nearmonicse a vocilor (relatìo rion harmonica, fausse relation), §i tritonul.
1. Cu in te §i opt a ve false ascunse se ivesc daéae propae^esò doaue voci din diferite intervale tn aceea^i direpciune eaetraa fi»
14*
cuintse saü optavse, precura ni arai» punturile din esîniplul ce urrneaçlse:
Cuinte false ascunse, b.
	à S3		p ¿2	& ...	&   f    & -	J
	f—				fp -	
		• &		t &	t	I
				1 iS	1 CìS	1
Optave false ascunse. a.
			& S3			J
	r-  & ■•		es	! CS		1
						J
m—_ .		..p4^ -	L--Ç-p-n--'-	P ' •		
în compusaecïunï pe'ntru doaüe sau treï voci sînt oprite paralélele false ascunse, caecï sunse neplseeut; ear' in compusaecïunï pe'ntru mai multe voci decît treï sînt îngseduite une orï, çi anumea, dacae voacea superioaráe se miçcae treptiçu, precînd cea înferioarse numaï swrind ca sub a. §i b. Mai fie-care caedinfse deplinse are optave false ascunse ca sub a) Cuinte ascunse sînt ìngseduite in vocile mijlocie, caecï sînt adumbrite de vocile marginale. Causa opririï aeestor paralele false ascunse nu-'ï destul de vederatae; se çlice numaï atîta, „cse se aflse propseçirï de cuinte çi optave ascunse, carï nu ni plac." Cu tóate acestea se aflse totuçï únele parálele false ascunse, ce se pot între-buinfá bine; evitarea saü întrebuinfarea lor este lsesatse pe sama gu-stuluï §i a tendin^eï compufîeetorïnluï; învsejsecelul însse va face bine, de se va ieri de ast felîu de propaeçirï, ce se pot delseturá prin miçcarea contrarïse saü laeturalae a vocilor.
2, Referinfa nearmonicae a vocilor (fausse relation) se nasce de cite orï acela-çï ton, suindu-se sau coborîndu-se hroinatic, ur-mcaçise nemijlocit §i in altae voace, d. e.
J¿ZZZ---1-ITZld—
în esîniplul de fafse stau tonurile e, es çi h din voaôea stipcfloa-ïae în referinfae nearinoniese csetrse tonurile es, e §i b din voacea înfe-ïioafœ. Àceasfc& feferinfse nearraoniese se poate delseturá, dacae se schimba) hromatic de aceea-çï voace tonul e în es, çi b în h, d e.
145
2   '    >% 1
I
^f íf
De referinta nearmonicaB a vocilor se fine §i ca^ul, cind doaHe voci se mi?cse treptisu in doatie terf-e man, sau, intorcindu-sc acestea, in doaue seste mice, pe'ntru cse prin aceastse mifcare vocile se aflse in doaue genur! neafine de tornir!, d. e.
+ +
tu cele maï multe ca$ur! referinta nearmoniese este cacofoniese çi evitatse, in altele însse o întrebuinfeaçlse chïar çi ce! ma! bunï componiti
3. Tritonul se aflse in scara diatoniche durse §i cuprinde spaful dintre tonul al patrule si al çeptele, d. e. în scara durse a tonuluï fun-daemîntal C cuprinde cuarta maeritse f — h. Spaful dintre tonul f §i h cuprinde în sine tre! întervale (tonurï) întrege, de unde çi tritonul îçï are nuraele sseii, d. e.
Tritonul este de aceea ncmelodios, pe'ntru cse fie-care ton dintr' insul cere use propsesire deosebitse, care se pare a fi ìmpserfitse ìntre doaìie voci diferite, dintre carile una raemine trecutse cu vederea in propse-§irea sa; tonul f s'ar c»dé sse se coboarse la e, ear' tonul h ar trebui sse se suìae la c.
Tritonul se poate si ìntoarce, fi in aceastse formse se intrebuin-fea^se adese or!, d. e»
146
XXVI.   Despre compusaeciuni pe'ntru doaüe saü mal multe voci.
Dintre tóate compusaeciunile musicale, cea mai saeracae este cea pe'ntru doaüe voci, pe'ntru caá fntr'aceasta trebue sae se elimínele unul saü mai multe intervale ale acordului ; la trisonurí se climinea$lae cuinta saü tonul fundaemíntal ; ínsae cínd se íntrebuinfea^ae acordul septimei, atuncí nu se poate elimina nici decum séptima. Optave §i cuinte sae se intrebuinfe$le numai arare ori, caeci ele sint prca seci.
Propae^irea acoardelor pe'ntru doaüe voci.
3d:
4
Compusrccïunile pe'ntru treï vocï sînt mult mai depline, csecï într'însele se întregcsc acoardele adœugînduse intervalele ce lipsesc. Trisonul este aicïa deplin, §i numaï în acordul septimeï lipsesce un ton, d. e.
La compussecîunile pe'ntru patru v o c ï.sînt depline întervalele acoardelor; în trison se dupleadaj tonul fundœruîntal, d. e.
tue
La compussecïunile pe'ntru mai multe vocï decît patru este de deosebit, orï de compun toate vocile numaï un sîngur corp, adecae un sîngur hor, saü doaüe orï mai multe ho r uri imbuiate între olaltae, însae sepaerate unul de altul. Cele de'ntíiü se mímese compussecïunï poi if onice, ear' cele din urmae compusaecïunï p o 1 i b o r a 1 e.
147
Aicïa numaï arare orï se ivesca necesitatea de a laesà nedepline armoniile, pe'ntru cae maï tot dea una trebue sae se duplexe întervalele acoardelor spre a pune toate vocile esecutaetoarïe in lucrare melodicae. La aceastae duplare însae trebue bine de luat sama, ca un cum-va sae easae vocile din pusaetura sa cuviineíoasae, §i ca sae nu se nascae paralele false. Aceastae duplare a întervalelor acoardelor are sae se facae în urmaetorïul chip:
Propaeçirea acorduluï tonic în cel subdominant.
Propaeçirea acorduluï tonic în cel dominant
5 voci.   6 voci. 7 voci. 8 voci.  5 voci. 6 voci. 7 voci. 8 voci.
Mai adese ori decit corapusaeciunile polifonice se intrebuinfea^ae cele polihorale, mai ales in opere. Horurile pot ave toate tot atite voci, saü miele mai multe ?i áltele mai puf ine; unele pot fi simple, ear> áltele figurate. Fie-care hor in parte, §i toate la unloc, trebue sae facae cit cu putinfae un intreg deplin §i armonios.
XXVII. Despre figurai iunea armonici».
Un acord, precum scim, este împreunarea în terfe a treï saü mai multe tonuri. Aceste tonuri nu trebue numaï decît sae se auçlae toate de ü33 datae, ci se poate auçli un ton dupae altul, §i aceastae urmare melodiose a unor saü a tuturor tonurilor unuï acord unul dupae altul se numesce figuraecïune armónicas; printrînsa devine compusae* cïunea maï vioaïae. Figurseciunea armónicas se numesce §i arpegiü, adecae acoarde rupturite, dupae cum se produc pe arpae»
14
148
5=F
e.
Sub a) b) se esecutse tonurile aeorduluí tóate de use datse; sub c) si d) am íntrebuinfat figuraecíunea arinonicse; ear' sub e) se aflse a§á nuniita figursecíune metriese, adeese unde tóate tonurile aeorduluí se esecutse de use datse, ínsse ímpserfite ín maí multe timpuri.
Figurseciunea armonice se poate introduce in fie-eare voace, saíí de use datse ín tóate sau nurnai ín únele, d. e.
t> iy   iy f
d.
4,t4
149
Sub a) se esecutse de use datse toate tonurile acorduluì; sub b) se afla) doaue voci, dintre carile cea inferioarse cste figuratse; sub c) se aflse earse-sì doaue voci, dintre carile voacea superioarse este figuratse ; sub d) sìnt treì voci, dintre carile cea mijlocise este figuratse; sub e) se afla3 patru voci cu use voace mijlocise figuratse ; sub f) se afise patru voci cu amindoaue vocile mijlocie figurate; sub g) se aflse patru voci, dintre carile treì sìnt figurate; §i sub h) sint toate patru vocile figurate.
La introduceva figursecìuniì armonice u§or se pot nasce paralele false, mai ales la schimbarea acoardelor. Use figursecTune armoniose introdusse in modul urmsetorìu ar produce paralele false: a. a. _ b.
Sub a) sìnt optave §i sub b) cuinte false.
Figurseciunea armoniose constse dintr'üse varietate minunatse; ea afla3 cea mai bunse aplecare in musica ìnstrumintalse, §i ¡se poate ìntrebuinfa pe fie-care ìnstrumint, numaì trebue, preemw am dis in cele trecute, sse nu lipseascae §í aieia mina cea bineorinduitoarise §i gustul cel estetic, pentru cse almintrea prin fia) íntrebuinfare nepotrivitse a
150
figuraseïuniï armonice s'ar produce mai multas daunas decît folos, mat multas timbras decît luminas.
©bservaecïune. Tonurile musicai se produc orï prin voacra omuluï, orï prin instrumente musicale. Pe'ntru aceasta se impart-* musica dupse cum scim în doaïïe ramurï principale, în musica vocalse çi înstruniîntalse. Instiumintele musicale se impástese: 1) în înstruminte cu coarde, 2) în înstruminte, din cari prin suflaiv, si 3) în înstruminte, din cari prin batere se produce tonul.
De categoria cea de'ntîïu se \m: Pianul, Harpa, Guitara, Violina (scripea), Vioara (viola), Cobija, Laeuta, Violoncelul, Contrabasul, ¡=f. a. ; d<> a doaüa catégorise însae: Flauta, Oboul, Clarineta, Fagotul, Trîmbi^a, Cornul, Cornetul, Posauna, Tuba, Telinca, Fluerul, Naïul, bucïumul, Cimpoïul, Organele ç. a. ear' de categoría a treïa se Jin: Doba mare §i micae, Pauca, Basenul, Cinelele, Triungliïul, $ a.
XXVIII.  Despre transitili regularïu §i neregularîû al notelor.
Fie-care melodías este ori simplas orï ornatas. Melodia cea simplas constas mimai din întervalele acorduluï, cea ornatas însas are §í ínter-vale, carï nu se cuvin acoardelor, §i nótele de ast felîu se numesc note ornastoarïe, la carï se numasras transitili regularía çi neregu-larïu al notelor. Prin întroducerea acestor note se împlinesce scopili cel adevasrat al uneï compusascïunï musicale, care le este : a apropia únele de áltele tonurile deportate ale melodici simple §i a dâ în modul acesta melodieï întrege m aï multas elasticitate §i curgere maï plascutas.
Transitul regularïfi (transitus regularis) este un ton, care mijlocesce împreunarea a doaüe tonurï melodice, §i care nu se fine de respectiva armonías ; el nu se afbe la începutul acorduluï, ci nuraaï în mijlocul luï; çi se introduce numaï treptisu. De aceea nu este el ne-melodios, pe'ntru cas voacea, care îl aduce, purcede de la un ton la altul din tot aceea-§ï armonías, d. e.
Sub a) smt i umaí tonurí armonice; sub b) tonul d nu se fine de armonías, este a?á darás un transit regulara!. Sínt doaüe feliurí de transite regularle, cel diatonic ?i cel broma tic, Transite regularle
151
diatonice se numesc acelea, carï se |in de scara diatónicas, earVhro-niatice acelea, unde tonurile armonici se întregese §i cu tonurï hromatice.
H—4-
it it
m
Tonurile ínsasmnatas cu o sínt transite regularte diatonice; tonul A, n'are ínnaintea sa un ton armonie, §i ast felíü de ton, care stas ínna-intea linei note armonice, se numesce transit neregulariü, notas sebimbatas (nota combiata, transitus iregularis). Transitul neregulariü este a§á darás üas notas melódicas, care stas in tesas cu un ton íntreg saü cu jumsetate de ton de-asupra saü de dcsubtul notei armo-monice, §i face ca nota armónicas sas treacas in arsas.
Nótele transitoaríe se pot introduce separat in fie-care voace saü §í ín tóate de üas datas. Fie-care terfas dintr'üas voace se poate íntregí cu üas notas transitoarias regularías, fie-care cuarta? cu üas notas transi-toarias regularías §i cu alta neregularias, d. e.
Pretutindene unde ìngasdue pusastura gi propas§irea unei voci, se pot introduce note transitarle, numai trebue sas se iae bine sama, ca nu cum-va sas se prea incarce armonia §i sas devitas nechiaras. La schimbarea armoniilor trebue sas ne ferini tare de-paratele false, precuni:
§i note transitoaríe diatonice duple, saü ci triple incas se pot întrebuin^â, d. e. ^...........
\
352
S«b a) sínt nótele transitorie ' ine» ?i figurate ,r *     7   .     IU,UIII1<-  c §i e.   lonul mylociu dm tre c si pqìp
^/cs: f-d — -
ei
«-Es ¿2t?;¿i:,M,e in,"™,ei« —« **"« —
o © © o ■
i
í Ss
íntorcindu-se noteje transitoarie, numai in timpurile accentuate ale tacfului trebue sse aibse vocile intervalle armonici respective; de alt-mintrea nu se ia prea mult sama la consimile §i dissuninfe, numai propse§irea vocilor sse fie consecinte §i sa? se intrebuiufe^le cu deose-bire mi^carea co ut rari se. Cacofonia cea adese ori aspra? a notelor tran-sitoarie, cari nu stau in nici use referintae armonica? únele cu áltele, nu o simfim a§á de tare, daeae vocile aü use propae^ire regúlate §i mclodioasae, ci din contra, aceá cacofonte ni se pare mai mult fise inavutire a armonie!, csecí acele asprimì armonice se perd din allelui nostru urmaerind cu luare aminte propse§irea vocilor §i ni apar ca ùte ínvio^are puternicse §i interesante a melodiei.
Transitili neregulariu nu se afte tot de-a una in partea accentuate a tactulni,
ci urmea$ae adese orí ca secunda superioarae saü ínferioarae dupas nota armonicae ín locul repefirií acesteía de maí multe ori; d. e.
o ín loe.
-----1 —
accentar";" ,»Tf        """^      M°máK toferi-™ <« W
atcenruatae a tactuluí are narfienlaritíifpa a« „ a , V
tonni armonie, d. e. Par,ÍCU'aritatea de a fi secunda- mie* la
		O j	
1	ft------ 1 r J	■	g===í 5
Transitai neregnlarlB se poa,e tnlroduM
---^i-gzzznzzzizz-S-^--—
^ ». ig-----
I
Sub a) sint transite neregularie pe de-asupra notelor armonice; sub b) sint transite neregularie pe de desubtul notelor armonice.
§1 doaüe transite neregularie íncae pot urmá unul dupae altul ínnaintea noteí armonice, unul pe treapta superioarae, ear' celalalt pe cea ínferioarse ín locul repefirií de maí multe orí a noteí armonice, d. e.
o o        o c      o ó
155
ín loe.
g¡j- -f-		0 r     m m m		••P    - - -      —-T	
		\- V-			--
Ü<e melodiae símplas se poate orna cu transite neregularie íncae §í ín urmaetoríul mod:
Melodiae símplae. Ornatae.
afe
H—I—i—h
Adese orí se aflae transite neregularie §i ín doaüe voci, d. e.
J¡--gtf	■h		y—t-^i-f--i
	-—1-- —*--	-ps *   --   • " • P	í2
I
de
Esímplul urmaetoríü ni aratae, cum se poate face íntrebuinfare transite regularle si neregularie.
f
	A)	1 I-	f T " —(*—i	f» P	
Zt^fSÍ--			—i—   • —i		
					
156
Precum sciin, fie-care melodia? simplse se poate orna prin întrebuin-|areanotelor transitoarïe într'un felïu minunat çi variât. Melodiile urrose-toarïecu înfrumusefaerile, eu figuraecïunile lor armonice, eunotele lor transitoarïe, eu variacïunile lor *), eu schiinba?rile sunœriï çi aie ritmuluï, cu palisele lor ç. e. ni arata? îndestul, nu numaï cae sîntem in stare a orna orï ce melodiœ, ci ese çi însuflsem in melodiï simple dispusa?cïunï spire-tuoase minunate çi felïurite.
*) Variacïunea nu-'ï alta nemiese, decît use reperire schimbata? în diferite modurï aurieï propusœcïunï musicale simple çi uçoare, care semimesce tema?, çi în care se întrebuinfeaçlai spre a o ínfrumusefá tóate mijloacele melodice, ar-monioase, contrapuntistice çi ritmice ab figiir»cïumï4
Melodía? simplse. Ornarea eï.
1.
2.
t±r-
10.
15?
(1.
_—e***----
12.
Melodia simpla? poporala?.
	—^-- —M—1-	"TTTL"	-]—^—I--M      I 111 1__			
	^4		[• *%* 4	J ^	as	
Ornarea eï eu note transitoarïe 1
Ornarea eï eu figurœeïunea armonie»
#
8 >
108
Ornarea ei in modul variacíunií. 3.
3 6
XXIX. De§pre contrapunt.
ín seculul al i4le §i al 351 se numíau nótele punturí; eínd se scrieaü a§á darse in sistemili liniaríu note pentru doaüe voci, atuncí se numíau ele punctum contra punctum, adecse punt csetrse punt saü notae csetrse notae; de aicia í§í trage §í contrapuntul numirea sa.
Sub contrapunt in genere se ínfelege orí-ce compusaecíune polifónicas, ear' ín ínfeles maí strins : arfa ele a aflá la use melodiae datse altse melodiae noaiue saü §í mai multe. A§á darse contrapuntul nu-'í alta nemicse decit arta de a produce use compussecíune polifonicae. saü imbinarea mai multor melodií, ce se esecutae de üaí datas.
159
Partea fiinfialse a contrapuntului este melodia datse §i prin aceasta se deosebesce el de armonise, cseci intr'ínsul melodia este lucrul fiinfial, care condifiuneajlse armonia, ear nu armonia conditiunea^ae melodia. De aicía sse nu se deducse, ca cum contrapuntul ar fi dispensai déla legile armonice, ci diu contra ín fie-care combinsecíune contrapuntisticse írebue sse se afle §í use armonise, ínsse aceasta nu-ì nicí decum partea fiinfialse saü condijiunalse a contrapuntului, ci se nasce abíá maí tser^iü din combina-rea 'diferitelor voci spre un íntreg armonie. Cu toate ace-stea componistul trebue numaí decit sse cunoasese foarte bine ínvsefse-tura despre legile armoniei, cseci altmintrea nar fi in stare sse contrapúntese ; din aceastse causae se pertrsetea$lse in teoria musicei moderne mai íntiíü ínvsefsetura despre armonise §i apoi aceea despre contrapunt, precínd la cei vecbí era contraríul. Contrapuntul nu este supus nicí ínríuririlor modeí, nicí capriciuluí componistuluí, nicí caracteríului nse-cíunal, ci este §i rsemíne acela-^í sub toate impregínrserile, |iníndu-se de nisce legí proprie nestraemutate.
Melodia datae, dupae care se contrapunteaba?, se numesce cíntul firm saü^subíept (cantus firmus, canto fermo, soggetto, plain chant, chant donne), care se numesce a§à déla melodiile horale alecintaerií bisericescí gregoriane, cari pe'ntru nesebimbabilitatea lor se numiaü cantus firmi.
Contrapuntsetura melodici date se numesce saü simplu contrapunt saü §í contrasubiept (Contra soggetto).
Cantus firmus.
i-.
Contrapunt.
Contrapuntul saü contrasubíeptul poate stá saü de-asupra cintu-luí firm (sopra il soggetto, Contrapunctus byperbatus), saü de desubtul lui (sotto il soggetto, Contrapunctus hypobatus). Cíntul firm insae poate stá §í íntre doaüe contrasubíepte, §i atuncia se numesce el bordón fals (falso bordone, faux bourdon).
Dupae pusaetura vocilor din contrapuut se deosebesce: 1. Contrapuntul simplu, dacae vocile nu se intorc, ci fie-care rae-niíne in pusaetura sa, adecae voacea superioarae rsemine de-asupra, ear' cea inferioarse de desubt.
r
160
2. Contrapuntal d u p I u, daca3 vocile se pot permuta, fa*® de a-§ì schimbà propaesirea §i faerae de a-'si perde eufonia, adec® dac» fie-carevoace poate fi sau superioarae, sau mijlocne, sau fnferioarae, ?i aceastae procedurae se numesee permufarea (intoarcerea) con-trapuntului (evolutio; rivolgimento).
Contrapnntui simplu se imparte in:
1. Contra punt egal (contrap. aequalis, vulgaris, planus), daca3 notele atit ale contrapuntului cit §i ale cintului firm, aü aceea-§i valoare, d. e.
Cantus firmus.
	J		SJ			——			a
		--^--	CS	——				---	J
IS -ita.			L J	—¿5?—	L—^_—1				1
Contrapunt.
77
2, Contrapunt ornat (contrap. figuratus, floridus, ornatus), dacae n'aü tot aeeea^i valoare, d. e.
r
3
3. Contrapunt gradativ (Contrap. gradativi^,   alla diritta) dacae vocile propae^esc trepti^u, d. e.
H	4	<2        • A	<5>	-&--.	p-^--]			1
i								1
Aj^Z.-&-J		Z2 J		7?			-^-J	1
4. Contrapunt sseltaetiv (Contrap. saltativus, di salto, in saltarello), dacae vocile propae^esc saerind, d. e.
5 Contrapunt legat (Contrap. syneopatus, ligato), dacae vocile sint imbinate intre olaltae prin saemnul lcgaeturei, d. e.
161
\
P P
6. Contrapunt fantastic sail me%stecat (Contrap. fantasticus, mixtus), dacae propaesirea vocilor este tiae combinare a speciilor dc mat sus, d. e.
Cantus firmus.
Contrapunt eu paetrimï; aicïa se pöt întrebuinjâ çi tonurï bromatice. Contrapunt cu a opta parte a noteï întregï.
m
Cantus firmus.
Contrapuntul simplu se mai imparte incae dupae numaerul vocilor ce-'l compun, in contrapunt cu doaìie, cu trei §i cu patru voci.
Referinj;a propae^irii a doaiie voci una caetrae alta este de trei feliuri: a) propae^ire par alelae, dacae amìndoaue vocile se suiu sau se cobor de ùae potrivae ; b) propaesire 1 ae t u r a § ae , dacae uae voace ramine pe locul saeii, ear' ceealaltae sau se depaertea^ae dela dinsa sau se apropiae de dinsa ; c) propaesire contrari®,- dacae amindoaue vocile sau se apropiae sau se ìndepaei tea$ae una de alta. La contrapuntul cu trei sau patru voci se pot introduce doaue sau §1 toate spe* ciile acestor propae^in. Propae§irea contrariae este cea mai usitatae, caeci ea feresce vocile de paratele false; propse^irea paralelae ìnsae nu sa ìntrebuinjea^ae prea adese ori din causae, cae u§or poate duce vocile in paratele false, §i vocile ì§i pot perde ear' u§or nedependìnfa sa. La propae§irea paralelae vocile se mi§cae mai ales in terfe sau seste, insae sae nu se tntrebuinjejie mai multe terfe sau seste dupae olaltae decit trei, c^eci contrapuntul devine atunci monoton.   Propaetjirì in cuarte
162
curate nu síot ingaeduite. Dacse propálese doaüe voci dintr üae consu-ninfae deplina? saü nedeplinse caetrae alta deplina?, atunci se intrebuin-feaote mimai propa?§irea contrari» saü tetura§a?, nicí uà? date cea parálete. Fie-care voace contrapuntate trebue sa? se deosebeascae prin melodia? §i ritm nu numai una de alta, ci §i de cintili firm. Dissimulale se pot intrebuin{& numai ca note transitoarie, caeci altmintrea eie trebue sae fio prepa?rate §i desfaecute dupa? legile respective. Figura?ciu-nea armoniose nu se poate íntrebuinfá la contrapunt, pentru cae nu-'í melodica?. Pentru ca vocile sa? propse§easca? tot de-a una melodios, este une ori de nevoe, ca sae se elimínele din trison cite un interval, ear altul sae se duple^e. ìntiia intoarcere a trisonului, adecae acordul sestei, se poate íntrebuinjá in compusaeciuni contrapuntistice, a doaüa intoarcere insae, adecae acordul cuartsestei, nicì fiae data?.
Contrapunt simplu ornat pe'ntru trei voci dela Cberubini.
--,-^--,-GL.
§Ser=
Mult mai insaemnat decìt contrapuntul simplu este ce! duplu, caeci printrìnsul se poate dà §i celei mai simple conipusaecìuni musicale cea mai interesante varietale.
íntr^üae compusaeeiune musicala? pot fi duplu contrapúntate doaüe, trei saü mai multe voci, §i atuncia se numesce contrapuntul duplu, triplu, patruplu, §. m. d. Specia cea mai usitate a contrapun-tului duplu este contrapuntul duplu in optavae, adecae unde voacea superioarae, permutindu-se cu fiae optavae mai gios, devine infe-rioarae, ear' cea ínferioara?, permutindu-se cu use optavae inai sus, devine sitperioarae, d. <*.
193
Permutarea in optavae.
, Contrapunt.
Spre a nu ne prea tergi cu vorba, nu ne vom ocupa aicia de
contrapuntul duplu in decimae §i duodeeimse, ci numai de cel in optavae.
Permutarea contrapuntului duplu in optavae se face dupae uroHe-toaria tabete de cifre:
1   2   3 4   5  6   7 8
8   7   6 5   4   3   2 1
A§à darà? la permutarea contrapuntului duplu prima devine optava?, secunda séptima?, m. d. Consumicele raemin eonsuninte, numai cuinta deviue cuarte dissunante ; tot a§á §i dissuninfele raemin dissuninte, numai cuarta devine cuintae consunante.
Vocile duplu contrapuntate trebue sae fie ìntocmite ast feliu, ìncit permutindu-se, sae nu se nascae nisce abnormitsefi musicale. Spre a evita aceasta, este neapabrat de trebuinfae, ca vocile sae se misce mai mnlt in cercul uneì optave, caeci prin permutarea vocilor toate inter-valele se prifac in intervalo contrarie, §i atunci vocile, cari mai ìnna-inte aü stat prea departe una de alta, ar stá acuma prea aproape §i sar conturba prin aceasta.
Unisonurile san optavele se intrebuin$ea$te mai ales la inceputul §i la tinca contrapuntului duplu. Optavele ìli sae sae se ìntrebuinfe^e numai cu multae baegare de samae, eaecì permutindu-se, se prifac in uni-sonuri §i slaebesc armonia. Contrapuntul duplu nu sufere semnele strae-mutaerii hromatice; vocile sae nu se ínceapse de üae datae, ci in diferite pser|i ale tactului. Doaüe cuarte curate sa? nu propae^eascse nicì use date paralel, caeci permutindu-se, se prifac in cuinte false, afarae de doaüe cuarte coboritoarie, dintre carile una este curate, ear1 alta ma?rite, d. e-
ertatae,
neertate.
_Á---■---1	T     22     &     ^ "1	T--J V"*--	
	::  =>       § z	* Í # « ] —Í------;]	
5
r
194
La un cìnt firm se pot serie doaiie saìi trei contrapuntnrT duple, §i atunci toate trei saìi patru vocile se pot permuta in optavae. Con trapuntai tripla se poate permuta de sese ori, ear' cel patruplu de doaiie-$eei §i patru de ori §i ninnai prin aeeastae singurae procedura, faerae de alte ornaeminte, iiae simplae nropusaecìune musicalae devine variata? §i ìnteresantae.
Contrapunt dupla iu optava? pe'ntru doaue voci. Contrapunt.
0—Ï
-0—P-
Cintul firm. Cintul firm.
-M-
-<s>—
\
Contrapunt.
u^—ujJ—J-zz—t_tr—hffiztz
I
fiubïep?rtraPUnt dUPlU în °PtaV^ Pe*nfrn treï V0CÏ' CU doarie conira"
Cintul firm
Contrapunt
Contra-•punt
	* • & :	0-* 0-m-0 0	W-0—~-
¡--ti)—r i ..'—P-^ ^ -	. tri: r   ' ■		
i			Vf*	t "i-«*fc5-l
			—1—1---	
195
XXX Despre imitaeciune §i despre canon.
Imitseciunea nu-'f alta nemicae dccit repetirea de ìiae datae saìi de mai multe ori a une! cintaeri scurte saìi figure melodice, care se aflae in diferite voci pe aceea-^ saìi pe diferite trepte de ton. Spre a produce uae imitaeciune, se cer doaue salì mai multe voci. Cìntarea sau figura, ce se imitea^ae, se numesce model, temre, propusae, subiept (Proposta, Guida, vox antecedens), ear' cìntarea vocìi, care imitea^ae, se chiamae imitaeciune, raespuns, voace consecinte (Risposta, vox consequens), d. e.
modelul.
imitaecïunea.
Sint doaue specii de imitaeciune: imitaecïunea rigoroasaeçi imitaecïunea liberae. La imitaecïunea rigoroasae modelul se imiteaçlae acurat întocmaï, ear' la cea libera? se ia sama mimai la asemaenarea ritmuluï §i a propaesirii melodice, acá darae modelul se poate modifica aicia nefiinfial. Nu-'ï numaï decît ca imitaecïunea sae se ìnceapae in aceea-§i parte a tactului, ci modelul se poate ìncepein tesae, ear' imitaecïunea in arsae. Imitaecïunea se poate face in secundae, terese, cuartae, cuintaç etc. în fie-care înterval; imitaecïunile faecute in" unisón saü în optavae sint cele mai simple çi chiare, caecï în ele se recunoasce foarte bine modelul; nu acá în imitaecïunile faecute in celealalte interrale. Modulaeciunile joacaá la imitaecïunï üae rola? mare. în compusaecïunï de mai multe voci imiteaçlae saü numaï doaüe voci, saü §í mai multe, ear' celealalte toate acompaniea^ae, orï contrapunteaçlae imitaecïunea.
Iraitaecïune în doaüe voci.
modelul ,
m J ÌIIUUCIUI
5
! modelul
-S-L-í^---
Ü 1 tftï
♦    P f
I I
imitaeciune liberae
196
Imitsecïune pe'ntrn patru voci.
rr
it
-■:W.f\.--£^-_
etc.
în esîmplnl urroœtoriu vedera scara diatonic* suitoame armo-niate; nn interval din acordul de'ntîïu este prifœcnt într'un model, care se îmiteadse îneetul eu încetul în fie-care voace.
1/.
197
tat
C a n o n u 1 sau fuga canoniche sau fuga totalae (fuga canonica, totalis) este use compusaecïune contrapuntisticae, în carea mai multe voci ìntroduse una dupae alta esecutae aeeea-çï cintare imitindu-o rigoros dintru inceput pînae 'n fine.
Canonul poate fi de doaue, de trei sau de mai multe voci ; el poate fi esecutat sau numaï de doaue voci, precind celealalte il aeom-panieaçlae, sau §i de toate de use datae.
Canonul este maerginit sau nemaerginit ori perpetua (C. infinitus, perpetuus). La canonul maerginit se face ua^ caedinfae, ear' canonul nemaerginit sau perputuu se poate ìncepe faerae întrerumpere earae-§ï din inceput ci repefi dupae plac de cite ori voesce esecutaetorìul. iticele canoane sociale cunoscute sînt de felïul acesta.
Notarea canonuluì poate fi sau inchisae sau deschisae. Dacae canonul este notât numaï pe üae liniae, se nuinesce închis, çi atuncïa vocile paeçesc înnaeinte numaï pe rînd, una dupae alta, fie-care la saem-nul ^; eâr' dacae canonul este scris deplin în partiturae, atuncï atît notarea canonuluî cît çi canonul însu-'çï se numesce deschis.
Eatae aicïa unele esîmple de canoane:
Canon maerginit pe'ntru doaue voci.
ì Csedinfa
			?^===:			r—	
-Çtfdw*----			W  ■      CS M é		^ « é m»		--1 ---J
	^--						ff3
198
Canon nemaerginit pe'ntru trei voci.
tVf^--rS-r
ESSE
---—¡st"
¡w~f-
Canon nemaerginit pe'ntru cese voci.
3Í
l4
1
XXXI. Inchíeiare.
Finind, de§í foarte pe scurt, pertraetarea ínvae^aeturei despre armonia musicate, credein a nu fi de prisos, daca? vom desfae§urá aicia mascar in treacaet §i elemintele invae|aeturei despre fórmele musicale, precum §i genurile mai principale ale musicei vocale.
Prin cuvintul „f o a r m ae m u s i c a 1 ae" in^elegem mai ales íntreg cuprinsul linei pi ese musicale cu privire la durata ei mai lungae saü mai scurte; mai departe §í organisvwul tehnic al linei compusaeeìunì musicale, saü, cu privire la estetiche, §i modul infae^aeriì uneì idei artistice musicale. Fie-care compusaecìune musicate, fie-care cintic símplu, se compune din mai multe propusaecìunì musicale, carile stati unele cu aitele in aceea-§ì referirla?, ca §i propusaeciunile uneì periode mari din vorbire. Nu esiste musicae adevaerate faerae propusaeciuni bine distinse §i formate dupae legì anumite. Elemintele originale ale acestor foarme musicale le-a creai genìul poporului ìntipaerindu-le in cìnticele poporale §i in píesele jocurilor luí. Elemintele originale ale foarmelor musicale sint : motivul, frintura, propusaeciu-nea §i perioda.
Dacae scriem ton arile numai simplu unul dupae altul faerae de nicì üae impaer|eate, atunci naü nici üae viea|ae. ìmpaer|eala tonurilor se face, precum ara vae<Jut mai sus, prin tacte. Un tact ìnsae, dacae ar
199
sta numai sìngur sìngurel in musicae, n'ar ave nici uae ìnsaemnaetate; lui îï trebue numai decît sae 'i se mai atetureçle incae alte tacte dupa? nisce legi anumite,   §i abià prin aceasta se nasc foarme rifmice musicale.
Motivul nu-'ï alta nemica? decît tofimea notelor unuï tact. Motivul se numesce simplu, dacae se afte numai uae notae în tact, ear' compus, cind sint mai multe. în esîmplul urraaetoriiì sint sub a, b, c motive simple, ear' sub d, e, f motive cornpuse.
a.
b.
e.
e.
Üae particeá din motiv se numesce maedularea lui; acá sint in esîmplul urmaetorìu a, çi b. maedulaeri de motive.
ìntr'un motiv nu se afte numai note, ci pot fi ci pause, d. e.
Z » «f «
I—F I J ^--&
Motívele nu se maerginesc tot de-a una în cuprinsul unui tact, ci adese ori cuprind si jnmsetsB^I din doaüe tacte, ce se întîmplse mal aies îu acele compussecïunï, cari ìncep cu use anacrusaì, precum:
•j .ri
În melodia cìnticului:   „Pe üae s tinca? naltae" urmaetoariele note fac un motiv :
200
F r î n t ii r a (seetiunea) rausicalas se compiine din doaue motive; este açâ darse use figurse de doaue taete. Din cînticul de ma? sus urmsetoarïele note fac use frìntura musicala} :
motiv
Propu8»cìanea musicalse este ìmpreunaroa a patru motive saù a doaue frinturi musicale. ìn cinticnl de mai sus uvinaQ-toanele note fac use propusseciune musicalse:
frìntura.
motiv.
IS *:'
motiv. I
■ frìntura.
motiv.
Propussecïunea.
Use periodse musicalse constse din opt motive, sau patru frînturï sau doaue propusaecïunï, precum ni aratae urmaetoarìele note din cînticul de mai sus :
frìntura.
frìntura
j motiv.       |        motiv.     [   | motiv
Propussecïunea
P e r i-
frìntura.
g   I   motiv.   I  I        motiv.       I   I motiv.
Propussecïunea.
o d se.
201
Periodele se uuraesc regalarle, dacse numserul tactelor, din carï se compun, este împserechïat, n e r e g u 1 a r ï e din contrse. Eie se mai ìmpser^esc in période simple çi in compuse sau grupe de période. Compussecìunile mai man constau din grupe de période.
Periodele simple pot consta une ori ci din mai pujine sau mai multe tacte decit opt.
Genurile  principale   ale  musiceï vocale.
ìntre genurile principale ale musiceï vocale cel mai siraplu çi maï cunoscut este cìnti cul. Cînticul este use melodise acomodatse sfrofelor diferite ale unei poesiï lirice. Dacse aceastse melodise rsemine aceea-çï la toate strofele, atuncï cînticul se numesce simplu, ear* dacse variea^se ea în fie-care strofse, atuncï cînticul se chïamae compus.
Se aflse cîntice relegioase çi lu mesci. Cintice relegioase se numesc acelea, carile scoposesc desceptarea çi afifarea simjsemintelor relegioase. Cel maï înssemnat felïu dintre cìnticele relegioase este h ora lui.
Cîntice lumescï sìnt acelea, cari înfaefiçeaçlse alte sîmfseminte decìt curat relegioase, d. e. amoarea, sperinfa, amicia, dorul, tristeafa, tìn-guirea, bucuria, etc. Confinoarea unûï cîntic lumesc se caracteriseaçlse adese ori pria chïar numele cînticuluï, d. e. cîntice poporale, de mìn-gseïare, de adormire, de primsevarse, de peregrinare, de culesul viilor, de seceriçû, cîntice haïducescï sati voïnicescï çi militane, cìnticele pescarilor etc. etc.
Se maï aflse çi cîntice ocasiunale, d. e. colinde, cu steaua, cu aratul, cîntice de nuntse, bociturï, cîntice de beuturse, etc.
La Romînï sînt doinile çi h or eie cìnticele cele mai plsecute çi mai universale.
Doïna este un cîntic mélancolie, prin carele se înfse|içeaçiae un stm^semînt de durere, de duïoçise çi de tinguire. Cele maï multe doïne au un timp (tempo) lin; çi genul tonurilor esternai tot de-aunamoale, çi numaï arare orï se aratse modulsecïunï in genul dur în doïne este raspicat caracterïul elegie al Romînuluï, care suspinse dupse timpurï perdute de glorise çi de fericire. Un farmec mare çi uïmitorïû $ace în aceste melodiï duïoase ; Roraînul, ascultîndu-le, se înnaljse pin la cerïurï -Ou sîmfaemintele sale çi-'çï rsecoresce aicïa inima, versînd lacrimi fer-i)in$ï. La esecutarea doïnelor cîntsere^ul trebue sse aïbse cea maï de-Btyu* dibœciœ în coloritura, în fioritura, în pasagïe, în modularea
17
202
vociï, în portaemîntul vocìi (portamento di voce), in voacea mijlociae (mezza voce) , în creseerea çi decrescerea vocìi (in crescendo, decrescendo), caecï numaï atuncïa efeptul doïneï va fi încîntaetorïû.
Hora este un cìntic maï aies de bueuriae, de joc, de ìndepaer-tarea tristefeï. Aicïa se schimbae ìntr'use melodiae frumoasae çi minu-natae tristea^a cu bucuria ast felïu, încît bucuria predomnesce deplin asupra simfaemintelor de tìnguire.
Hora are un timp (tempo) maï repede (obicïnuit § sau f) çi gemi] dur de tonurï se sìm^esee aicïa mai mult de cît la doïne. Hora este maï mult un imn (cìntic) de bueuriae la Romînï, pre carea însae nu o înfaefiçeadae nicï use datse de tot curata?, ci tot de-a una cu oare care còlorit de melancoliae, Hora este çi un cìntic de joc; dupae melodia ei minunatae îçï saltae Romìuul jocurile sale caracteristice naecïunale.
Esecutareà horelor nu-'ï açâ de greâ ca a doinelor.
Fie-care cìntic se poate acompaniâ çi de ìnstruminte musicale. La Romînï mai nicï un cìntic draegaelaçiï poporal, mai nici uae doinae duïoasaev çi plingaetoariae, mai nici iiae horae saeltaetoariae nu raesunae faerae 4'e a fi ìnso|itse de laeutae salì vioarae ori de cobsae (mandolinae). Ce-aû fost Trubaduriï în Frîncia, Cintaere|iï amoruluï (Minnesanger) în Germania, aceea sint la noï Lseutariï cei cu „fes roçiû çi cu gïubeâ lungae", cariï î\î trag din arcuçu, de te farmecae. Pufinele coarde ale Cobsei çi voacea laeutarilor cea adese orï scîr^iitoarïae çi asprae ni reproduc ca prin farmec timpurile cele de aur ale treculuï glorios çi ferice, çi ca prin visuri fantastica trec pe din naintea noastrae maeri-mile, gloriile çi fericirile trecutului, cari, amaegindu-ni numaï ca iiae „Fatae-morganae" .çi storcìnd din ochii nostri lacrimi ferbinjï de sìnge, ni lasae ca suvenire numaï nisce suspinuri lunge si duïoase scoase din afundul sufletuluï nostru. Miï de miï de cîntice draegaelaçe çi sonoare s'aù paestrat ca iiae traditiune scarae prin geniul acestor Trubaduri ro-mînescï, dovedind, cae poporul romîn este unul dintre popoarele cele maï cîntaereje çi mai avute în cîntice!
Cìnticele nu se acompanieaçlae numaï de ìnstruminte musicale, ci adese orï se însofesc maï multï la un loc spre esecutareà lor, dacae într'însele se raespicae nisce sìmfaeminte, ce le pot mitri maï multe persoane faerae privire la etate saû la secs, saìi carile sînt în stare sae însuflefeascae cbïar çi un popor ìntreg. Din aceastae însofire a maï multor persoane spre esecutareà cînticelor s'a naescut horul. El este aceâ foarmae^musicalae, unde mai multe persoane se dedaìl la acelea-fi
203
reflecsiuni, ci carile cìntìnd raespicae çi esecutae ìmpreunae ce-au cugetat ' çi aü sìm|it cu tofií.
Foarma musicalae cea maï aproape de cìntic este r o m a n f a çi bal a-da. Romanfa stae, in privinfa foarmei, ìntre cìntic çi. ìntre baladae ; ea raespicae un sìrufaemint în .forma naeraecïuniï ñerae a se depaertá prea tare de cìntic; în romanfae nu se înfaefiçeaçlae numai sìmjaeminte, ci se nae-reaçlae çi întîmplserï. Romania se poate esecutá §1 de üae singarse voace; esecutareà trebue sae fie sîmplae çi plaecutae, çi efeptul principal sae sa straepuïae într'acel loc, unde este dricul naeraecïuniï. Lucra principal la esecutareà romanfeï este, ca cuvintele sae fie raespicate laemurit, cá ascultaetorii sae nu peardae çirul naeraecïuniï. Acele tradi|iunï poporale çi eroice, ce aü foarma cînticelor, dau romanfei materia eea mai potri-vitae; a naerâ acele traditiuni cîntîndu-le aü fost tot de-a una plaecerea çi bucuria cea mai mare a poporuluï, çi aceasta din causae pe'ntru cae cìntarea lor naeraetoarie nu recere nicï üae complicare artisticae vocalae çi pe'ntru cae acompaniarea -cîntaeriï este as;\ de sîmplae, încît prea uçor o poate deprinde ori-cine. Feliul traditimi çi sîmtaemintele repro* duse printr'însa determinas caracterïul romanfeï; de aicïa vine, cae únele sînt maï posomorîtse, ear' áltele maï voïoase.
Balada este maï eomplicatae în esecutareà eï decît romanfa; are adese orï propusaecïunï musicale intercalate din genurï straeine de tonurï; ea are üae acompaniare maï pitoreascae çi maï artisticae in privila modulaecïunilor, carea se acomodeaçlae cu diferitele paerjjï aie naeraecïuniï. Balada trebue sa? aïbae üae melodiae compusae curaespun-çlaetoarïae fie-caeriï strofe; elemîntul poetic precumpenesce într'însa; melodia trebue sae curaespundae din pas în pas eu naeraecïunea, çi sîmfae-mintele diferite raespicate în decurgerea baladeï trebue sae naeçiueascae cîntaereful a le înfae|içâ eu acursetea|se. Atït componistul cît çi eîntsere-ful sa? catite a concentra ca într'un focularïu toate momintele de efept, ca sae poatae înrîuri eu putere magicae asupra inimeï ascultaetorilor*
De cîntice se maï |in încae : barcarola, carea-'ï de origine vene^ianae çi napolitanae; gond oli era; cìnti cul (chansons) francés; cannona çi canyon e ta itali an ae.
Ariae (aria, air) se numesce aceá compusaeciune, in carea se ^ raespicae nu numaï un simfaemìnt, ci un afect complicai al inimeï, în carele diferite sìmfaeminte, mai mult saü mai pnjin contrarie, ;$e sebnn-ba? únele cu áltele. Disposifiunea lirica?, ce se înfeiiçase prin çînliç numai in general, prin aria? se raespicae de üae persoana? a^umitae, sp
204
205
aratse a§á darse mai individuate, mai caracteristicse §i mai subiepfivse. Aria insse se esecutse Diimai de use voace. Aria are de repulse doaüe paerfì, una mai traegaenatse, pre care Italianií o numesc cantabile, ear' alta mal repede, numitse cabale ttse; adese ori are aria mimai use singarse parte §i atuncia se mimose intre marginile formale ale cìntieului. Ciad aria se compune numai din ü¿e singurse parte §i se esecutse lin §i trsegsenat, atunci se chiamse cava tinse. De se cuprinde ìntr'aceastae arise use cerere csetrse Dumne^eu saü use rugseciune, atunci se numesce preghierse §i nu-'i alta nemicse deeit revsersareapioasse a unei inimì curate dupse cum provine adese ori in operse.
Ariae de bravurse se numesce aceá arise, care este deplin ornatae cu pasagie §i inflorituri de tot feluil, avind de scop a dà cin-tserefului ocasiunea de a-'§ì arsetá cìt se poate mai vederat virtuositatea Sa in intrebuintarea vocìi. Variaciunile § i due tele debravurse urmseresc acela-§ì scop, §i provin mai cu samse in opere italienesci §i frincesci. Arii mai mice de bravurse se numesc §i ariete; arioa-s se (arioso) ìnsse se numesce aceá melodise din mijlocul unei recitative, care are ìmpser^ealse de tacte, ìnfsefi^ìnd use propussecìune de-plinse musicalse.
Can t il e n se se numesce orì-ce melodise, afle-se 6a in cintic saü in arise, in musica bisericeascse saü in cea dramaticse, care numai se esecutse prin cintare neíntreruptse; recitativse ìnsse se numesce aceá melodise, care n'are nicì use formse musicalse ritraicse, nici nu este constrinsse de regúlele tactice, ci in esecutarea eì fine, a§á $ieìnd, calea de tnijloc intre cintare §i vorbire. Se deosebesce use recitativse seacse (recitativo secco s. parlante) §i alta cintatse s. oblegatse (obli-gato s. sgomentato).
Recitativa se cìntsé mai mult vorbind; aicia trebue sse se iae Sámá mai ales la chìsersetatea §i ìufeala rostirii. Recitativa cintatse saü oblegatse face cele mai mari pretensiuni la dechisemsecìunea musicalse §i la arta propunerií cìntseretuluì. Nimicse nu-'i mai potrivit de a cunoasce virtuositatea, cultura musicalse a cìntserefului, priceperea lui in poesise §i compussecìuni musicale, adincimea sìmfsemìntuiuì §i sborul intasici lui, decit modul, cum ìnfelege §i cum esecutse el use recitativse. La recitativse precumpenesce cíntarea s i 1 a b i c se , adeese flecare silabse capsetse cite un ton ; mai arare ori se aflse in recitativse cìntarea melismaticse, in care mai multe tonuri vin sse stee pe aceea-§i silabse.
Use compusseciune musicalse, ce se esecutse de mai multe voci de solo de use datse, se numesce multet (ensamble), care í§T capsetse numele dela numserul vocilor : d u e t, t r i e t s. t c r \ e t, patret s. cuartet, m. d. Adese ori §í doaüe horurì pot sse se schimbe unul cu altul (horurì duple).
Poesia dramaticse resultse din impreunarea colei epice §i liricecu aefiunea, §i dse musiceì testul (libretto) pe'ntru o p e r se. Opera, ca compusseciune musicalse, este compusse din mai multe compussecìuni musicale scurte, carile, prin use aefiune oare care, se fes ìntr'un ìntreg. Opera nu-'í alta nemicse decit use dramse san ìnfsefi^area unei intìm-plserì dupse caúsele §i efeptele eì, numai cu aceá diferirse, ese testul se cintse mai mult, decit sfe vorbesce, §i cìntarea este acompaniatse .§i de ìnstruminte musicale. Lucrul principal la operse este musica, care ímpreunse cu arta dramatice §i cu pictura luerse la ìnfsefi§area unei intìmplseri.
Se aflse diferite feliuri de opere:
1) opera seri o asse saü ero i ese, care are caracterìu mai mult tragic;
2) opera comiese, cu §cene §i aefiuni cornice ;
3) opera romanticse,  care are caracterìu eroic comic §i trse-tea^se materii romautice din timpul calarilor, trubadurilor, etc.
in musica operei se aflse treì feliurì de stil: italienesc, frìncesc §i germinesc. Cel de'níiíü ìnriuresce mai cu samse asupra s í m { u r i 1 o r prin mai multse melodise §i virtuositate; stilul frincesc apeleajlse mai ales la minte prin ritmicse deosebitse §i decliisemsecìune ìngenioasse ; ear' stilul germinesc ìmpreunse afecturile melodiei §i ale ritmului cu sìmfsemìntul §i ìnriuresce asupra i n i m e i omenesci.
Opere de un cuprins mai restrìns se numesc opérete, §i intermezzo, dacse sint de tot mice.
V o d e v i 1 e 1 e (vaudeville) desfse^urse use aefiune incoarse dra^-ìnaticae trasse din vieafa poporuluì, in carile se aflse cintice acomodate ariilor poporàle saü chíar §i ìnse-'§i cintice poporale.
Use poesise dramaticse dechìsematse §i acompaùiatse icì colea $í de musiese ínstrumíntalse se numesce melodtamse.
Use dramse bisericeascse, care ìnfsefi§ea^se use intìmplare bibliese prin cintare ìnsse faerse actiune, se numesce o r a t o r i ü. Oratorìul este a§á jlicind use operse bisericeascse, sacrae, cseriia nu-'i lipsesce nimicse, alta de a fi operse, decit aefiunea dramaticse. Oratorìul este trecaetoarea
206
dela operse la musica bisericeascae. tn musica biserieeasca? trebue sa? se raaspice seriositatea, saerbsetoria, sublimitatea §i demnitatea; artifi-ciositsefT profane, pasagie §i colorituri mal grele, melodi! lumescT, duJeT, bulace, pasiunate sau §a?gacie, trebuese. evitate din musica biserieeasca?.
Musica biserieeasca? orientala? se compiine din cintaari dumne-$eesci, cari se narnese h or al e si se cìnta? in decurgerea sfinteì liturgia la mominte mai insa?mnate. Aceste horale drept ca? sint de un stil serios bisericesc, insa? n'aìi aceà deplinaetate artistica? musicala?, ce o recere timpul de fafa? §i ìnsaemnsetatea cinta?rii in biseriea?. Stergindu-se amorjeala de pinse acuma din vieafa bisericei orientale §i ocupin-du-'i locul ìia? activitate curà3spun^a?toarìa? cu desvoltarea de astaci, nu ne indoim, cse §i in biseriea orientala? se vor ivi geniuri musicale, cari vor .rodici musica biserieeasca? orientala? latreapta ce 'i se divine.
fini
Moderato.
STs     f!\ /CS
Supra-nul Attui
Tenorili Basul.
te
0-0 -----*—^-F-^-^-i—
tr
j . i   \   1 1 1 i    \- fj " <i i
Siînt, sfìnt, sfìnt   Domimi Sava —  oft      plin este cerïul,
-=r^^.....h   I j
ir
-V-y-
v&/
cedui çipsemîntul    de mserìrea    ta, de maerirea
	9-					
			*■—*— t _		1	
0 - sana, 0
sana!
dolce i     í   i     d f
e - ste       cu - vìntat    cel ce  vi - ne întra nu - mele
^—_—_---: P-,>f i.
zgzp—
Dom - nuluï,     0 - sana, ce - lui  dintru   înnael-^i —
Little