URIOARUL
SAU
C0LECŢ1UNE de DIFERITE ACTE
CARE POT SERVI LA
ISTORIA ROMÂNILOR
VOLUMENUL VIII
DE
TU. CODEESCTJ.

i a a si
‘TIPO LITOGRAFIA BUCIUMULUI ROMAN
— 4. STRADA COD11ESCL' 4. —
18 8 lî.
www.dacoromanica.ro
Predai acestuivolum este de 8 lei.
www.dacoromanica.ro
DOMNILOR CITITORI.
După un scurt timpu, vi» dau spre lectură Voi. al VIII din Uricariu. Cred că materia este îndestul de importantă. Am făcut tot ce am putută. Luxul nu pre-domnesce în lucrările mele. căci a face lux, înseamnă că cineva are de unde să’l facă. Eu sunt mulţămit că fac aceia ce videţi, căci mijloacele mele sunt foarte macre. Deprinderea este o adoua natură, ceia ce am inveţat la tinereţe, o fac şi la bătrâneţe. — încurajarea îmi lipsesce cu totul.
Tli. Codrescu.
•^AA/WWw.
www.dacoromanica.ro
TABLA MATERIILOR
A VOMJSHILUI vm UJV ukicauiD.
Jnul	fag.
1370.—Acte istorice de Ia Laicii Vodă Domnul
Moldovei..........................................104
1495 (7004) Sept. 30. — Mănăstirile şi bisericile vechi, cu veleatul şi numele zidirilor, aseminc şi alte lucruri de însemnat, aflătoare în cuprinsul ţinutului Botoşani...................................19
149(5 (7004) Noem. 3. — Inscripţia pietrei ilc la biserica din Resboenî..............................14
1497 (7005) Evangelia din Mănăstirea Ncamţu,
manuscrisă pe pergament ..........................22
1522 (7030) Noem. 0.— Inscripţia dc pe piatra Serbeascn, aflătoare pe uşa eătră mcarjă-noapte a bisericoi Sf. Glieorgbe din Mitropolia Sucevei .	15
lp39 (7047) Noem.— Inscripţia pietrei deasupra
uşeî de la llorod ................................10
1542 (7050).—Ctitorii mănăstire! Bistriţa, şi Pe-tru loan Voevod şi soţia sa Elena, cari atl început a zidi biserica sfintei Paraschiva..........21
1558 (7000) Martie 15.— Hrisov dc la Alexan-
dru Voevod Domn Moldovei ............................10
1597 (7075) April 9.—Inscripţia clopotului celui
mare de la biserica din Horod.....................17
1(511 (7119) Martie 12.—Carte de la Constantin
Movilă Voevod........................................11
1(541 (7149) Iunie 13. — Inscripţia ce sc află în limba slavinească săpată în marmură sub racla cuvioasei Paraschiva din Monastirea Trel-Ierarhl. 17 1(3(57 (7175) Ianuar 21.— Zapis de la Popa Ni-eoară şi de la Simion din Silişeă....................12
1709 (7217)Noemv. 18.— Hrisov dc la Ncculal Racoviţă vodă .	..........................235
www.dacoromanica.ro
II
Atiul	Paf).
1737 (7247)) Maitt 20.—Hrisov de la Gr. Gbica
Voevod . .	.'...............................337
1744 (7252) Maiu 25.—Hrisov <lc la loan Necu-
laî Voevod	.................................238
1746 (7254) Get. 10. — Hrisov de la loan Ne-
culal Voevod......................................1
1759 (7267)	Iulie 25.— (Jarte de hotărnicie . .	5
1762 (7270) Iunie 17. — Carte de la Grigorie loan Voevod.......................................8
1803.	—Condica Liudilor în care se cuprinde
restul statisticei, din voi. al 7-le, al ţinuturilor Moldovei ............................................241
1803	Falciii	242
Grecenil	254
Codru	256
Hotărnicenil	258
Orheiu	260
Soroca	282
Herţa	297
Dorohoiu	300
Botoşani	309
Hănlăă	319
Târgul Hărlătl	329
Cărligătura	331
Ţinutul Iaşi	337
1804.	— Vânzarea bisericel din Herţa împreuna
cu târgui Dorolioiu	pentru 30,-000 lei ....	27
1821.—însemnarea Bibliotecii Istorief Bisericeşti. 203
1821 Mart 3.—Contele P. JJ. Kisseleff şi epoca sa ;	Eteria din	Moldoya.........................  309
1828	Oct. 8.—Copie d’nn Office de S. E. Mr-le Comte de Pablcn, adresse â M-r de Minciaky, en date de Bucbarest, No. 4445	..............., 102
1828	Oct. 11. i— Conununication de M-r Min-
ciaky aux Curateurs des Ecoles de Jassy . .	. 103
1829	Avril 7.—Communication de Mtt Minciaky
adressde îi l’Aga Asaki pour la publication du Journal	periodique	k	Jassy ..........................105
1829	F<5 vriei1 20, ■— )VL<5moire adresse k Mr. de
www.dacoromanica.ro
ni
Anul	Pag.
Minciaky par l’Aga Gr. Assaky, redactcur de la
Gazette Moldave..............*...................103
1829	Iunie 1. — Prospectul Albinei Românesc! (gazetă politicA-litcrară) împreuna cu abonaţii sel. 107
1829	Iulie 10. — D^part de l’Aga Assaky pouv
Bneharest..........................................115
1830	Janvier 15. — Journal toucbant la redac-
tion du Regi. orgnnique............................112
1830	lYvrier 8.— Demission de M-r Constantin Conaky.............................................116
1830	Avril 19. Depart do M-r G. Assaki pour
S.-lYtersbourg ....................................115
1831.—Revisia reglementului organic .... 190
1831	Avril 29. Ordre â l’Aga Assaky de sou-mettre li Mr. Minciaky Ies rectifications nouvelle-ment introduites dans le projet du Regi. organnpie. 118
1831	Iunie 10. Corespondenţa Contelui Kisseleff, adresata Cancelarului Nesselrode .... 384 1831 Sept. 3.— Kisseloff lui Nesselrode . . . 386 1831 Oct. 12. Jurnal de măsurile luate pentru
pavarea oraşului Iaşi..............................198
1831	Oct. 29. Kisseletf lui Nesselrode . . . 390 1831 Decemb. 21. — Rescrit de l’Empereur Ni-colas adressd au general Kisseleff.................118
1831	Decemb. 22. Kisseleff lui Nesselrode . 393
1832	Ian. 15.—Cenzura Gazetei din Iaşi „Albina" 201 1832 Janvicr 17.—Oomuiunie. au Metropolitain. 119 1832 Februar 19. Epistolele lut Kisseleff eă-
trk Nesselrode şi Butenev .......................396
1832 Maiîî 3 L. — Mine şi Cariere.............24
1832	Iulie 4.—Sfatul Administrativ al Principatului Moldovei, pentru o serbătorire lui Kisseleff. 166
1832	Noemv. 10.— Un proces-verbal în Aduna-
rea Sfatului Administrativ, pentru întocmirea unul buletin oficial......................................167
1833.-“—Dosarele judecătoresc!, împreuna cu condica Abecedar^ făcută în anul 1833 .................. 41
1833 Maia 27. — Tipărirea codice! Oalimah	. 202
]834.— Sfinţirea Steagului Miliţiei Moldovei , 195
www.dacoromanica.ro
IV
Anul	Fag,
1834 Iunie 27.—Postelnicia Moldovei cătră Aga Asaclii, trimiţindu’l programă pentru primirea I.
S. lui Vodă Sturza de la Galaţi pană la Iaşi . 171) 1834 Iulie 5. — Rescriptul împăratului Neculaî, pentru liarazirea ordinului St-, Ana clasa I, Voc
vodulul Miluit Sturza.................... .	. 1(J 1
1834 Iulie 10. Redacţiei Albinei Românesc! din Moldavia, atingetoare de încetarea Guvern, rusesc. 100 1834 Iulie 22. — Respunsul Mitropolitului Mol-
dovei, pentru pregătirea programei înscăunare!
Domnului...........................................185
1834	Aug. 25.— Postelnicia Moldovei şi Departamentul pricinelor din lanntru, ambele recomandând persoane pentru a li primite la ceremonia ungerei înălţatului Domn, în biserica Sf. Nicolaî. 180
1834	Sept. 13. Programă de serbările ce aii a
se face în rţiua întronare! Domnului Mihaî Sturza V. 187
1835	Noemv. Plângerea boerilor celor mari al Moldovei, eatrâ ii. Sa împăratul Rusiei Neculaî PavlovicI, contra abuzurilor Domnitorului M. Sturza. 120
1835 Noemv. 0. — Memuarul oposiţiel boerilor
Moldovei ......................,................124
1836 April 25. îndepărtarea a (î Deputaţi din
Adunarea Moldovei...............................102
1830 Noemv. 8. Felicitarea Profesorilor Aea-demieî din Iaşi......................... 204
1837 Oct.— Epistola Domnului ţarc! Românesc!
Alexandru Gliica Voevod, eatră Gh. Asaehi .	.170
1838 Iulie 21.— Epistola lui Oostaehi Negruzzi. cătră Gheorgbe Asaelii, atingătoare de literatură
şi teatru ........................................218
1840 Sept. 17.—Epistola lui Conaehi, eatra Mitropolitul Veniamin, pentru descoperirea unor bilei
cu gingincle, dinţii şi înăsclile lor.............2^0
1840 Noemv. 8. Hrisovul de la M. S. Miliai G. Sturza Voevod pentru înfiinţarea Biblioteccî . 205 1842 Mart 30. Sfatul Carinuitor al Moldovei, pentru înjghebarea unei comisinnî cu cercetarea spiţei şi marea familiei Costăcheştl .	... 208
www.dacoromanica.ro
V
Anul	Pag.
1842	Septemvrie,— (Jătră Sfatul Administrativ,
căruia se face aratarea localităţilor unde se găseşte sare curată	. ... ,...........................2 IU
1843	Februar 18, — Propunerea lut Mihalic de Hodocin spre a se înfiinţa cuptoare de potase . 215
1844	Ianuar 19, — Raport la Sfat sub No. 13,
tăcut de Arhiva Statului ,......................97
1849	Iulie 1. —■- Tablott general de toate actele
adunate în Arhiva Statului de la 1832—1849	. 99
1850	Ianuar 29, — Departamentul din lăuntru,
eătră Post, Gheorghe	Asachi ......................178
1852 Decemv, 22, Secretariatul eătră Comunitatea Armeană.................................  179
1850 Maitt 24. — Adresa Logofctulnt Georgie Lăţcscu-Boldur, prin cure arată că aă aflat fragmentul Iul Hitru............................  209
1850 Iunie 3.—Epistola Domnului Moldovei Ghi-ca Voevod, adresată Iul Fuad-Paşa . , . . , 172
1850 Iulie 15,— Căimăcămia Principatului Moldovei, eătră D-lul Post.	Gh. Asachi...............171
1850 Sept. 10.—Ofisul Caimacamului Moldovei,
adresat sub No. 10, eătră Sfatul Administrativă extraordinar, pentru punerea în lucrare a introducere! cenzurel.................................  172
1850 Decemv. Meinuar pentru totalul actelor depuse în Arhiva Statului de la l Ianuar 1832-50. 101 1857 Febîv—Estras din Monitorul Universal . 173 1857 Febr. 9.—Estras din Independenţa Bclgică (aceste ambe corespondenţe sunt confirmate de Victor Place) . . . . ..............................177
185^ Ianuar 9.—Epistola Consulului Englez Snr-cil, eătră fostul caimacam St. Catargiă .... 178 1800 Febr. 14. *— Profesia de credinţă a D-lul Mihail Kogălniceanu..............................225
Fără «lata
Lista de mănăstirile $1 slciturîlie din Moldova . 230 Feliuriml . .	... 232
www.dacoromanica.ro
Noi loan Neculai Voevod Bojiiu milostiiu gospodar Zemli Moldavscoi.
Fentru toate cCtte se cuprind într’această carte de jude-catăfJăcCndu-se hotărire înaintea Domnie) mele, am întărit şi cu a nostru iscălituri şi pecete.
(Le.) lom V. V.
L. if. gospod.
Facem ştire cu această carte de judecată că înaintea luminat Divanului Măriei Sale Stăpânului Domnului Nostru, Noi loan Nicolae V. V. fiind şi noî faţă, s’aii judecat D-lui Vasile Macri biv vel Pit. şi Toader Curt cu popa loan de pe Ciuhur, şi cu vărî-seO popa Andrei din Botoşani, şi cu alt neam a lor anume Pieşca Diaconul ot tam, şi loan Pitic ot tam, pentru o moşie anume satul Şilişeul de sus, ce este pe apa Jijiei la ţinutul Dorohoiului, zicând popa loan şi vărî-seu Popa Andrei cu neamul lor, precum au şi ei parte de moşie intr’acel sat in Şilişeul de sus, de pe un moş a lor anume Da-maschin Diaconul, şi mal arată ei şi alte numiri de oameni, carii zicea că sunt tot moşi ai lor, fraţi cu Damaschin, şi acum D-lul Pitarul Vasile Macri şi Toader Curt cu nedreptate i’ar fi dănd afară din moşie, iac D-lui Vasile Macri si cu Toader Curt aO dat samă că acşst sat Şilişeul de sus, este tot satul întreg cumpărat de Miron Costin logofătul şi de Andrian Paharnicul de la răzaşil -de acolo, şi ziseră c& cumpărăturile lui Miron Costin Logofătul le VOL. VIII AI» uricarului.	c. i.
www.dacoromanica.ro
— 2 —
stăpâneşte D-luî Pitarul Vasile Macr?, fiind neamul D-sale : iar cumpărăturile lut Andrian Paharnicu le Stăpâneşte Toader Curt, fiind ginere de pe acel neam, şi fiindu’t date de zestre, a-rătănd şi o parte şi alta, zapise de cumpărăturile acelor boieri de mat sus numiţi, cineşt pe părţile sale şi ispisoace Domneşti de intărăturâ pe zapisele vânzătorilor; şi după toate alte scrisori aQ mal aratat D-lui Pitariul Vasile Ma-cri şi cu Toader Curt şi o mărturie hotamică din vlefc^ 7176 Iunie 12, de la un Ursul Vornicul si de la ntî Rugină Şătrariul, şi de la un Vasile Holovca, in care mărturie aşa s’afi aflat scriind: că vrănd Miron Costin Logofătul a’şl alege părţile sale de cumpărătură, ce aQ avut intr’acel sat Şilişeul de sus, despre Andrian Paharnicul, din poronca gospod au mers aceşti rânduiţi hotărnici de mal sus numiţi, şi după obiceih strângând oameni buni împrejuraşi, şi luănd sama pe zapisele vînzătorilor, au făcut satul jirebiî, şi s’au venit eumpărăturile lui Miron Costin Logofătul 27 de jirebie ; şi cumpărăturile Iul Andrian Paharnicul s’au venit 15 jirebie pol, şi din tot satul arată mărturia liotar-nică, că aQ mal remas numai trei jirebiî a unul răzâş a Diaconului, ficiorul lui Gheorghe Ceor-nohut, necuprinsă in cumpărăturile acestor bo-erl, care acest Ceornohut încă se află unul din numele acelor oameni ce’î face popa Ioan şi popa Andrei cu neamul lor că le sunt moşi, şi aşa de pe scrisori, ce s’ati aratat, incheind tot . satul, aQ ales a fieşte căruie părţi, unii de cătră alţii, precum acestor boerl de mal sus numiţi
www.dacoromanica.ro
— 3 —
aşa şi a rezăşulul acestuia a lui Ceornohut, «şa după cum arată maT sus pe jirebie, puind şi semne de hotar pe unde s’au căzut, inclieind tot satul imprejur cu samne, insă şi pe acele treî jirebii acescuî răzăş, de mal sus numit, ce rămăsese necuprinse atuncea la liotărăt in vânzările acestor boerî, au aratat Toader Curt ose-sebit zapis şi pe acele trei jirebii, precum că le-ah cumpărat Andrian Paharnicul, mal in urmă după hotăritura moşie!, şi s’au incheit tot satul întreg in stăpânirea acestor! boerî de maî sus numiţi; pentru care luănduU-se sama cu amăruntul pe scrisori ce ad aratat D-luî Pitariul Vasile Macri şi cu Toader Curt, toţi ace! oameni pe care ’î făcea Popa Ioan şi Popa Andrei cu neamul lor că le sunt moşî, s’ad aflat vânduţi in cumpărăturile acestor boerî de mal sus pomeniţi.
La cari! şi Popa Ioan şi popa Andrei cu neamul lor văzându-se retnaşi jos, şi ne mal având alta a respunde, s’ad lasat de pricina altor moşi, ce numai pentru acel Dâraaschin Diaconul de mai sus numit, ad stătut la pricină, adică negăsindui-se numele in scrisorile cele de vânzări, zicea că el nu este vândut, şi ar fi avănd moşie, arătând eî şi nişte mărturii de pe la nişte oameni, cari! mărturisea intr’acest chip. precum c’ad auzit din bătrânii lor, cum că ar fi avut acel Damaschin Diaconul moşie acolo in Şilişeul de sus, lucruri resuflate fără nici o temelie,- de vreme că şi din mărturia hotarnică s’ad cunoscut lucrul căn’ad avut acel Damaschin Diaconul nici o moşie acolo in Şi*
www.dacoromanica.ro
4
lişeul de suf, căci s’au aflat şi el iscălit ia mărturie, şi mărturia nici intr’un chip nul arată pe dănsul, precum şi alte scrisori se fi fost el frate cu alţi moşi ce’î mai trăgea popa Ioau şi popa Andrei cu neamul lor, sau se fie el moşinaş intr’acel sat, ce este iscălit un martur ca şi alţi oameni ce s’ati intămplat acolo la acel hotărăt, macar că şi această pricină mal arată el de zicea că n’ar fi iscălitura aceia a moşului lor, ce ar fi iscălit cu altă slovă streină, dar şi acesta fiind respuns fără cale şi fără dovadă, nu li s’a dat ascultare, căci de la hotărâtul acel moşii aflăndu-se 70 de ani şi mat bine trecuţi la mijloc, care nici ei precât s’att socotit la vârsta lor, pe atuncea nici unii n’aU fost făcuţi, cum putea se ştie ei saO se cunoască că nu este iscălitura aceia a moşului lor, apoi că şi dintr’o carte de judecată a Măriei Sale lui Mihai Vodâ, se dovedeşte lucrul că n’au avut acel Damaschin nici o treabă in Şilişeul de sus, căci la vlet 7012 August 13, atl mai fost Btărnit pricină tatul popii lui Ioan de mal Sus numit pentru această moşie Şilişeul de sus, trăgând iarăşi o parte de loc, şi cu pomăt de pe acest Damaschin Diaconul ; şi avănd răposatul Dimitrie Macri Banul, tatul D-sale Pita-riulul Vasile Macri judecată cu dănsul la Divan s’aO dovedit inaintea Divanului, că n’are nici o moşie şi Taţi dat judecata remas ; precum şi cartea de judecată intr’acest chip arată; ce cu toate aceste dovedindu-se Popa Ioan şi vărî-seu popa Andrei cu neamul lor că umblă rău şi fără cale şi acolisitorl numai cu gurile lor www.dacoromanica.ro
şi cu nişte mărturii mincinoase de moşii omi-neşti, şi negăsindali-se nici un chip de dreptate, s’aQ dat remas din toată judecata, şi li s’a luat şi acele trifăloage mincinoase din măna lor, iar D-lui Pitariul Vasile Macri şi cu Toader Cuit indreptăndu-se cu adevarate scrisori pe tot satul Şilişeul de sus că este dreaptă moşia lor, s’atl dat ca se’şî stăpânească moşia cu pace, cineşî partea sa, precum arată mal sus că i s’ati ales, şi de această pâră se nu se mai pârască. U las let 1,48 Octombre 10. (Isc.) Xel Logofăt.
Din luminata poronca prea înălţatului Domnului Nostru Ioan Teodor Voevod, am mers la sat la Cilişeul de sus in ţinutul Dorohoiulul pe apa Jijiei supt codrul HerţiI, care acea moşie este a D-sale Costantin Macriu Yel Jignicer şi a lui Toader Curt, mazil, cerşind Toader Curt ca să’şî aleagă partea lui de cătră D-luî Costantin Macriu Jignicerid, şi după poronca Măriei Sale am mers acolo şi am strâns oameni buni împrejuraşi, fiind faţă şi D-luI Costantin Macriu şi Toader Curt, şi scoţindu-şl scrisorile cineşi pe câtă parte are, deci ne-au ara ta t D-luî Jigni ceriul o mărturie de hotărîtură din Velet 7176 Iunie 12 de la Şatrariul Rugină şi de la Ursul Vornicul şi Vasile Holovca, fiind ei a-tuncea hotărnici, dintru care m ărturie s’au adeverit că ad umblat acel sat in patru zeci şi patru şi jumataie jirebiî, şi au ales aceşti boerî D-sale Vornicului Miron Costin cumpărăturile cead cumpărat Galica Hatmanul şi CosinVor-
www.dacoromanica.ro
— 6 ~
nic 26 jerebiî şi acele jerebiî le stăpâneşte D-luî Costantin Macriu jigniceriti, fiindu-I cumpărătură de moşul D-sale Dimitrie Macriu banul, de la Neculai Costin jigniceriti, iar 18 jerebiî pol s’aQ venit lut Andrian Paharnicul ; insă cu 3 jerebiî ce le-aii cumpărat de la Diaconul ficiorul luî Grigorie Ceornohut, şi acestea le stăpâneşte Toader Curt, fiindu-1 de zestre de pe Andrian Paharnicul, şi s’aQ inchiet tot satul cu aceste cumpărături a acestor 2 boeri, şi fiindu-le nealese jerebiile, s’au învoit acum amăndoî să-şl aleagă fieşte care partea sa de o parte, şi după învoiala lor, am făcut funie de 30 stânjeni, şi stănjenul de S palme, şi intăi am măsurat capul moşiei din jos despre Cilişeul de jos, incepănd a măsura din 2 pietre ce sunt hotar in culmea dealului deasupra văiî Fomărlel, unde se despart Cilişeile de Pomărla, şi am mers curmeziş spre apus peste Jijia, şi peste Grobişte, pănă subt codru intr’o limbă de pădure, şi s’aQ aflat 53 funii şi impărţindu-se pe jerebiî, s’aO venit dejerebie căte 35 stânjeni şi 6 palme, şi s’au venit in partea D-sale Jignice-ruluî Macriu pe 26 de jerebil 780 stânjeni, iar lui Toader Curt s’aQ venit 555 stânjeni, şi unde s’ati venit drept, s’aQ pus piatră de hotar : ^1 doilea s’aii măsurat pe mijloc, incepănd din marginea codrului şi peste nişte topile de lănr -gâ Mihalău şi pănă in fundul Timcii in marginea părului din jos, şi s’ati aflat 26 funii, ia-stănjeni 1105, şi impărţindu-se iarăşi pe jerebiî ■s’aO venit căte 25 stânjeni pe jerebie, şi s’aQ venit D-sale Jigniceruluî Costantin Macriu 650
www.dacoromanica.ro
7
stânjeni, iar in partea lui Curt s’au venit 460T şi unde s’aO venit drept, am pus piatră, şi măsurând şi fundul, Începând de sub codru de lângă Bivolărie despre apus in curmeziş, spre mează noapte până in marginea pădure! despre opcina Timcil, şi s’a aflat 23 de funii, şi s’ati venit in partea D-sale Jignicerului Costantin Macriu pe 26 de jerebil 390 stânjeni, iar lui Toader Curt 318 jerebil pol s’ati venit 300 stânjeni, şi impărţindu-le moşia, am pus piatră prin mijloc, începând hotarul intăl dintre. 2 pietre ce sunt a Cilişeulul din jos, despre câmp, am pus piatră hotar intr’o zăpodie cam costişă, şi de acole in sus peste muche şi la vale pe din sus de vadul cel de moară a D-sale Jignice-rulu! Macriu in lungul moşiei precum merge Ji-jia, şi pe costişă in sus până in muchea dealului Corjăuţilor şi acolo s’a pus piatră hotar, şi de acolo la vale peste gura văii Corjăuţilor şi pe de la deal de mormântul Uriaşilor şi tot in bus pe costişă şi cam pe muche pană in curmătură la un drum sapat, şi s’a pus piatră de la deal de drum şi peste un ţiclău ce este a-proape de Jijia şi pe şes până In malul Jijiei unde dă Timca in Jijia, şi acolo s’ati pus piatră in malul Jijiei despre mează noapte, şi de acolo trece peste Timca şi pe şes şi pe costişă până intr’un holm şi acolo s’au pus piatră hol-mu şi s’ati făcut şi bour intr’un stejar, şi de acole la vale şi pe şes s’ati. pus piatră in malul Jijiei lăngă nişte scursuri ce vin pe luncă, şi s’ati făcut şi bouri intr’un stejar, şi de acolo in sus pe şes şi peste părăul Bivolul şi pe supt
www.dacoromanica.ro
— 8 —
costişă alăturea cu poiana Turbată, intr’un pisc s’au pus piatră şi bouri intr’un stejar, şi de a-cole in sus până in codru, s’au făcut 2 bouri intr’un stejar lăngă un părăG adănc, şi aceste sunt hotarele care-le despart prin mijloc partea despre Pomărla a D-sale Jigniceruluî Costan-tin Macriu, iar partea despre Dersca a lui Toader Curt; iar in codru in lung se stăpânească până unde se hotăresc cu alte moşii, iarăşi aseminea cineşî pe partea sa in codru şi o parte şi alta, iar pentru vadul cel de moară ce s’aG numit a D-sale Jigniceruluî Macriu, care este din jos tot a D-sale se fie, asijderea şi pentru Schit, viindu-Se in partea lui Curt i’aG dat Schitului, 30 de stânjeni in lung şi 30 de stănjenî in lat, şi după cum s’au învoit şi s’atl aşazat, am făcut şi de la noi această mărturie hotarnică D-sale Jigniceruluî Constantin Macriu iscălită de noi şi de toţi căţl s’aG intămplat, şi cine aG ştiut carte s’aG iscălit, iar care n’aG ştiut carte ş’au pus peceţile numelui. şi după mărturia noastră să-şi facă şi direse Domneşti, aceasta înştiinţăm. Vlet 7267 (1750) Iulie 25. Şi aseminea mărturie s’aG dat şi la o parte şi la alta.
(Isc.) 7anată Mâeyhi vornic de poartă hotarnic, şi Toader Cart rezăş.
Noi Grigorie loan Voevod Bojiiu milostiiu gospodar Zemli Moldavscoi.
Credincios boeriul Domniei mele D-ta Ior-dachi Canano biv vel Medelnicerid, ispravnic
www.dacoromanica.ro
- 9 —
de ţinutul HârlăuluT, îţi facem ştire că Domniei Mele ati dat jalbă D-luI Costantin Macri jigni-cerid, cum că are o bucată de moşie din Hili-şeul de sus, Iar o bucată este a lui Toader Curt, şi pe partea luî Curt, şăd căţi-va oameni şi sunt cuprinşi de vite, şi jignicerul poprîn-du-şî locul D-sale pentru trebuinţa fănaţulul, acei oameni de trei ani 'I calcă iarba de pe moşie in silă, şi de trimete vre-un ficior se’i gonească se nu strice iarba, ei încă ’l şi bat, şi ’î calcă iarba şi locul in pizma, şi se păgubeşte in tot anul ca de 48 de lei, şi de la acel oameni, nici un ajutor n’are, şi au remas să-şt părăsiască moşia de reul lor; pentru care iată că’ţî scriem D-tale, viindu-ţi cartea Domniei Mele, se trimeţî se vie acei oameni de faţă şi se fie şi D-luî Jignicerul, şi să-le ei sama cu bună dreptate, şi de va fi după cum je-lueşte, să-le vil de hac, ca unor oameni nesupuşi, şi ce-or fi făcut stricăciune pe locul Jig-niceruluî, ce s’a dovedi cu dreptate, se’I împlineşti de la dănşil până la cel puţin, hotărând şi pricina prin carte de judecată, şi să-le dai tare poroncă de acum inainte, să-şi pue păstori la vite, şi mai mult pe moşia Jignicerulul se nu mai calce cu vitele, iar de nu vor înţelege şi-or mai calea, şi ni s’a mal jelui Jignicerul, vom trimite om gospod de-î va aduce aicea şi î-or pedepsi cu certare, şi asupra D-tale incă vom fi cu banate, că nu i’aî supus se înţeleagă. Aceasta scriem.—Let ^5 Iunie 17.
Procit. Vel Logofăt
L. P. gospod.
www.dacoromanica.ro
— 10 -
Cu mila lui D-zeu NoT Alexandru Voevod, Domn ţârei MoldovieT.
Facem ştire cu acest Hrisov al Nostru tuturor carii pre dânsul vor căuta,riSaQ cetindu-se, vor auzi cum că acesta, adevarată sluga noastră Dragota, si cu surorile lui Magda şi Neau-şa, Copii a Neaghinel, nepoţi Anuşcăl, ne-aQ slujit nouă cu credinţă şi dragoste. Drept aceia noi văzând a lor dreaptă şi credincioasă cătră noi slujbă, i-am miluit pe dânşii cu osebită a noastră milă, şi le-am dat şi le-am întărit lor de la noî in pământul noBtru al Moldavieî, a lor dreaptă ocină şi moşie din Ispisoc de intă-ritură ce-afi avut străbuna lor Anuşca, de la strămoşul Nostru Domnul Ştefan Yoevod, un sat anume Şilişeul din sus de Dorolioiu, ca .sale fie lor Uric şi cu tot venitul, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, şi tot neamului lor, care li se va alege lor mal de aproape, nestremutat nici odinioară, in veci : iar hotarul acelui de mal sus zis sat anume Şilişeul din sus de DorohoiQ, se fie din toate părţile după hotarul vechia, pe unde din veac au apucat a fi: iar la aceasta este credinţa Domniei mele a maî sus scrisului Noi Alexandru VV: şi credinţa prea iubiţilor fii a Domniei mele Bogdan şi Petru şi Ioan, şi credinţa boerilor noştri : credinţa D-sale Vornic Moţoc, credinţa D-sale Neaguluî, credinţa D-sale Mogilel Parcalabî de Piatra, credinţa D-sale Petrea Cărcovicî, credinţa D-sale Bodrea, credinţa D-sale Veveriţă, credinţa D-sale Ioan Danciul, credinţa D-sale Cărstel Parcalabi de Neamţ, credinţa D-sale
www.dacoromanica.ro
— 11 —
Vârqan, credinţa D-sale Standul Parcalab! No-vogrâduluî, credinţa D-sale Portarid de Suceava, credinţa D-sale Liciu Postelnic, credinţa D-sale Andreîca Spatariul, credinţa D-sale loan Visternicul, credinţa D-sale Coste Paharnicul, credinţa D-sale Bolia Stolnicul, credinţa D-sale Paşcu Comisul, şi credinţa tuturor boe-rilor noştri aî Moldovei celor mari şi mici, iar după viaţa noastră cine va fi Domn pământului nostru, din copil noştri sau din fraţii noştri, sad din neamul nostru, sad iarăşi ori pre cine D-zeu ’l va alege de a fi Domn pământului nostru, acela se nu le strice lor a noastră danie si intăritură, ci mal vârtos să-le întărească lor, şi să-le împuternicească pentru că le-am dat lor şi le-am intărit pentru a lor dreaptă slujbă ce ei ne-ad slujit nouă, pe a lor ocină şi moşie, iar spre mai mare tărie şi intăritură a acestor tuturor de mai sus scrise, am poroncit credinciosului nostru boer logofătul Movilă de a scris şi pecetea noastră a o spânzur^ cătră acest adevarat al nostru Hrisov. Aîj scris ioan Bonomă in Hărlăfi, la anul 7066 (J.558) luna Mart 15 zile.
Noî Costantin Movilă V. V. cu mila luî D-zeu Domn ţăreî Moldavieî.
Iată ad venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri sluga noastră Nicoară Uricarifil cu un zapis de mărturie de la boerii noştri, vătajii cei mari din ţinutul Lăpuşnii, şi de la ŞoltujI, şi de la 12 părgarl din tărg, aşa mărturisind intr’ănsul precum au venit înaintea
www.dacoromanica.ro
12 —
lor Condrea fiul lui Petrea Taistra şi nepoata lui Deţa, fiica Iui Toader, tij nepoata Taistrei, de a lor bună voie de nime siliţi nici asupriţi, şi au vândut dintru a lor dreaptă ocină şi moşie, un loc de prisacă in hotarul Perenii in pădure, la fântâna Bătrânului (a moşneagului) pre acela 1’afl vândut de mai sus scrisei slugii noastre lui Nicoară XJricariu drept 20 taleri, pentru ca să-şi aşeze loru-şi acolo prisacă in-treagă in pădure.
Deci dar noi văzând acel zapis de mărturie, şi noi aşijderea am dat şi am intărit slugii noastre lui Nicoară Uricarul, pre acest de mal sus zis loc de prisacă in pădure, la făntăna Bătrânului, pentru ca să’I fie lui şi de la noî o-cină şi cumpărătură cu tot venitul, şi altul se nu se amestice peste acest al nostru Ispisoc. S’au scris in Iaşi, la anul ^ Mart 12.
__________ L. P.
gospod.
Eti Popa Nicoară şi soacrămea Ana şi fata me Antimia, fata Popii lui Ionaşcu, ce-aii fost de Şilişeul de sus, noi mărturisim cu scrisoarea noastră, cum noi de voia noastră, am văndut toată partea noastră de ocină două jirebii din sat de Şilişeul de sus, ce-au fost moşia fetelor mele, de pre părintele lor Popa Ionaşcu, ce-au fost de Şilişeul de sus, noi o am văndut rudii noastre lui Ghilan şi lui Gavrilaş, ficiorii lui Grigorie ce-aQ fost de Şilişeul de sus drept 30 de lei, cu tot ce se va alege două jirebii in vatră, şi cu tot venitul in tot locul şi in câmp şi in pădure şi in apă. Noi o am vândut de
www.dacoromanica.ro
13
mare nevoie pentru ea se putem rescumpara pre fata me Ioana (lin robie preuteasa popii lui Nicoară. Şi plata am luat deplin cum ne-aă fost tocmeala ; şi intr’aeeastă tocmală tămpla-tus’ati Dămian Vornicul de Dorolioiti, şi Popa Gheorghe de acolo şi Cazacul Şoltuzul cu păr-gariî şi căţi-va oameni buni, Gociul de Doro-hoifi şi Sima şi Cornea, şi Malăi şi Grigoraşcu Scripeştiî, şi Ionaşcu ficiorul Albului, şi spre mai mare credinţă, văzănd tocmală de voie şi plată deplin, ne-am iscălit şi ne-am pus şi peceţile.
(Urmează iscălituri neceteţe).
Adecă eti Simion din Şilişeu scriu şi mărturisesc cu acest zapis al meu, cum eU de nime silit nici asuprit, ci de a mea bună voie, am vândut a mea dreaptă moşie şi danie, o jirebie din Şilişeul de sus, care jirebie afi dăruit Me-lenteana unul cucon al meu, drept sufletul unui ficior al ei, această jirebie de moşie o am vândut D-sale lui Miron Costin marele Dvor-nic de ţara de bus, şi jupinesel D-sale Ilenei drept 15 lei, ca să-le fie D-lor sale dreaptă moşie in veci şi acest zapis l’am făcut dinaintea D-sale Neculai Buhuş marele logofăt, şi înaintea D-luI Toderaşcu marele Spatar, şi înaintea D-sale Ur-sachi marele Visternic, şi dinaintea D-sale Ga-vril Neaniul al doile logotăt, şi dinaintea altor oameni buni, şi eti pentru credinţa, am iscălit să se ştie. U las let 1‘6J Ghenar 21.
(Isc.) Simion, Neculal Buhix Xel Logofăt, Toderaş Vel Spatar, Gavril Nianivl rtorl Logofăt.
Documentele cuprinse pană aice 'mi le-afi ilat nepotul meu 1. M. Kodrescu, din colecţiunea sa.	Tll. ('.
www.dacoromanica.ro
14 —
Inscripţiunea Pietrei de la biserica din Rezboeni.
In filele biuecredinciosului şi de Hristos iubitorului Domnii Ion Ştefan V. V. cu-mila lui D-zeu, Domnul pământului Moldo' vei, fiiul lui Bogdan V. V. în anul 6984 [1476], ear al domniei lui 20, anul curgând, s’au ridicat puternicul Mohamet, împăratul turcescu, cu toate puterele oştilor sale ale Resăritului, încă şi Basarab V. V. chiemat fiind la resboiu, au venit cu dânsul, cu toată puterea pământului lui Basarab, şi au venit să robiasoă, şi să iee pământul Moldovei, şi au ajuns pană aice la locul ce se chiamă Valea-Alba, şi Noi Ştefan V. V. cu fiul nostru Alesandru. am ieşit înaintea lor aice, şi am făcut cu dânşii mare resboiu, in luna lui Iuli in 26 de $i-le, şi după judecata lui Dumnezeu, biruiţi au fost creştini de păgâni, şi an căţlut a-ice multă mulţime din ostaşii Moldoveni. Atunce au luat şi a treia parte din pământul Moldovei, despre acea lăture.
Pentru aceia au bine voit Ion Ştefan VV* cn a sa bună vrere, şi au zidit biserica aceasta intru numele Arhistrategului Mihail, şi intru rugăciunea lui şi a Doamnei Sale Maria, şi fiilor sei Alesandru şi Bogdan, şi
www.dacoromanica.ro
— 15 —
intru amintirea sufletelor lor, drept-credin-cioşilor creştini carii aice au perit.
In anul 7004 (1496), iar al domniei lui anul 40, curgend, in luna lui Noemvrie 8 <jlile.
Iaoia Ieromonah am Bcris de pe piatra care este aice ţi zidită de aBnpra uşei bisericei Hezboeni, de la Ştefan VV. ţi l'am scos de pe sarbie p6 moldovenie.
# *
Inscripţia de pe piatra sîrbiască, aflătoare pe uşia cătră mează-noapte a bisericei sf. Gheorghie din Mitropolia Sucevei.
Cu voirea tatălui, cu ajutorul fiului şi săvârşirea Duhului sfînt, cu voirea bine credincioşilor şi iubitorilor de Hristos Ion Bogdan VV. cu mila lui Dumnezeu Domn ţerel Moldovei, s’au zidit această biserica Mitropolie Sucevei, unde este hramul sf. marelui mucenic şi purtător de biruinţiă Georgie, iu anii de la facerea lumei 7022 [1514], şi neajungand ca să o sevîrşiască, iar-fiifil seu Ştefan VV. cu mila lui D-zeu, Domn ţerei Moldovei, cu dumnezeiască a-jutorinţă, de sub fereşte in sus. au zidit şi au sevărşit, la veletul 7030 (1522), noem. in 6 $ile, iu curgerea anilor al şaselea al Domniei sale, şi s’au sfinţit cu
www.dacoromanica.ro
16
mâna preosfinţitulul Mitropolit Theoctist.
Pomelnicu Bogdan YV. Ştefan VV. A-lesandru YV. Ştefan VV. Maria Doamna, Petru VV. Ileana Doamna.
Aceşti Domni Bogdan .şi fiul seu Ştefan sunt intăil ktitorl a acestei biserici; iar Petru VV. au tăcut biserica sf. Dimitrie şi biserica Voakres ce au cuprins’o acum catkolicif.
*
*
Spre amează-apus 1000 stînjăni de la canalul ce incunjura politia:' Suceava este o mănăstire, acuma a Armenilor, care mănăstire in vremea lui Sobieţki s'au cunjurat de şanţuri, şi au fost o tărie tare, ce şi a-cum se numesce Zamk» (?).
* *
*
Biserica sf. Procopie, pe Milişeuţi lângă Rădauţi-moşia Suceviţel.
*
Castelul Sucevil are in sus ca 150 stănj. împrejur; in biserică se află pe zid zugrăvit Bogdan şi Petru VV. Asemine şi Mitropolitul Theoctist, in haine de monah.
•|C
*
Inscripţia Pietrei deasupra uşei bisericei de la Horod
Cu voirea Tatălui, ajutorul Fiului şi lucra-
www.dacoromanica.ro
— 17 —
rea sf. Duh, au cugetat iufru sine şi au bine voit Pan Mateiu, biv. vel Visternieu* a zidi această biserică in numele hramului : Pogorîrea Duhului Sfănt, prcste sfinţii sei ucenici, in zilele blagocistivului Domnu Ion Ştefan VV. ştăpanitor pământului Moldovei, şi in filele Mitropolitului Sucevei kir Theofan, şi B’au săvârşit in anul 7047, Noemv. 8. calendarul vechiu, ear cel nou 1539.
*	iî-*
Inscripţia clopotului celui mare de la biserica din Horod.
Acest clopot l’au făcut Ion Alesandrâ VV. cu mila lui D-zeu Domn pământului Moldovei, şi l’au dat sf biserici din Ilorodui-ceni, la anul 7075 (1597)- 'fipril 9, şi după aceia stricănduse l’au incit Iordoki vel Vis-ternic, in filele lui Vasile VV. Domnu ţe-rei Moldovei, in anul 7148, ear veletul nou 1640.
*	*
*
Inscripţia ce se află in limba slavinească săpată in marmură sub racla cuvioasei Paraskiva din Monastirea Trei-lerarhi
Cu 8latuirea Tatălui, cu buna voirea Fiului, şi cu confaptuirea sf. şi de viaţiâ făcătorului Duh, Acelui iu sfînta de o fiinţiâ şi nedespărţita Treime, inkinat şi slăvit Dumnezeu, bine credinciosul şi de Hristos
Voi. al VIII al Uricaralul,	Cola 2.
www.dacoromanica.ro
— 18 —
iubitorul Ion Vasilie VV. cel din dumnezeiasca milă, Domn a toata Moldova, răv-nitorul şi ocrotitorul Dreptei (sau bine slă-vitoarei,) credinţiă a Kesăritului, care din providenţa dumneziasca şi diu multa dorîn-ţiă şi poftă ce avea, au mutat diu Cons-tautinopoli acest cinstit şi sfânt trup al Cuvioasei maicei noastre Paraskiva Tărno-veanca. Această mutare este cea de a treia oară (*). Drept aceia prea stîntul şi prea fericitul a toată lumea patriarh Domnul Parteuie, cu tot buuul sfat şi voinţa Bise-ricei, au trimis cătră dînsul acest sfînt şi prea cinstit trup, ca pre o dumnezeiască comoară, din preună cu prea fericiţii trei Mitropoliţi, adică : Domnul Ioanikie Iraclie, Domnul Partenie Andrianopoli, şi Domnul Theofan Paleon-Patro, in filele prea sfinţiei sale Domnului Yarlaam Mitropolit Sucevei şi a toată Moldova.
Iară bine credinciosul şi iubitorul de Hristos, cel din a lui Dumnezeu mila stăpânilor şi Domn a toata Moldova Ion Va» sile VY, eşiud din casă, cu cinstire din tot sufletul, au primit nepreţuita aceasta comd-
(*) Se zice a treia mutare, numerând poate, l-a pre cea de la Tîrnova la Beligrad, 2-a de la Beligrad la Constantino-poli, şi a 3-a de la Constantmopoli la laşi.
www.dacoromanica.ro
- li) —
ra, şi in înadins loca puiuduo o au păzit, in cel din nou zidit locaş al sfinţilor Trei Ierarhi şi a lumei invăţiâtori Vasilie cel Mare, Grigorie Thcologu şi Ion Hrisostomu, spre cinstea şi gloria celui in Treime laudat Dumnezeu, şi spre pururelnica rugăciune a cuvioasei Maicei Noasţre Paraschivei pentru lăsarea păcatelor sale, şi a tot strălucitului seu neamu : în anul de la Adam 7149 (1641), iar al Domnirei sale in al 8-le, la 13 Iunie. — Intr’acest anu s’au născut şi prea iubitul seu fiu Ion Ştefan VV. căruia deil Domnul lungime de $ile şi via-ţiă îndelungată Amiu.
S’au tălia&cit din elinesce in romineşte de	Scriban
V V #
Ştiinţiă despre mănăstirele şi bisericile vechi, cu veleatul şi numele zidirilor, asemine şi alte lucruri de insemnat, aflătoare in cuprinsul ţinutului Botoşani.
Moilăstirea PQpăujţîî, cu hramul sf. Ierarh Neculai , făcută de -cătră Ştefan VV. diu leat 7004 (1495), luna Sepfcem. 30 zile. Lengă această biserică au fost şi curţi domneşti a Domnului Ştefan, din care a-cum temeliile se cunoscu ceva.
Biserica Ospenia, chiar in mizlocul ora-
www.dacoromanica.ro
— 20 —
şului Botoşanilor, făcuta de Doamna Ileana f-ocia lui Petru W. fiica lui Ion Despot VV. din kt 7060, luna August 15 ţlile, şi inoita de Ion Mihai Racoviţiă VV. la anul 7233 (1725).
Biserica cu hramul sf. Georgie, in Boto-şîani, zidita” de^Heana Despotova la anul 7049 (1541), Octomv. 1.
Biserica cu hramul sf. Georgie in tîr-gul Hârlău, făcută de Ion Ştefan W. Ia anul 7000 (1492) luna Maiu.
Biserica cu hramul sf. Dimitrie din târgul Ilarlău ; data zidirei ei nu se scie. — In Ilârlau se află o temelie de casă, ce se ţlice că ar fi făcută de" -Ştefan VV. pivniţa şi feredeul sunt risipite; aseminea şi doua hrube pe sub păment foarte lungi.
Biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva, in târgul Ştefâneşti, făcută de Ştefan VV. iar la zidire au fost afierosită sf. mucenic Procopie, după istorioara ce am găsit la un Kostaki Vartic din tîrgul Ştefâneşti.
Pe moşia Stăuceştil sub poalele padurel este o risipitura de cetate de păment, unde în anii trecuţi s’au găsit afine stricate. De oine sa fie făcută nu se scie.
Gang Spatar.
www.dacoromanica.ro
— 21 —
Ctitorii Monastireî Bistriţa sunt ceî însemnaţi aice din familia lui Alesandru VV.
Alesandru VV.— Bogdau VV. fratele lui.— Anastasia Doamna maica lor.— Ana Doamna.— Maria Doamna, şi fata ei Ana. Maria Doamna.— Vasilea Doamna.— Anastasia Doamna.— Ilie VV.— Ştefan VV. Maria Doamna lui.— Alesandru fiiul lor.— Alesandra fiica lor.— Anastasia Doamna maica lor.— Roman VV. a lui Uieş.— Petru VV. ficiorul lui Alesandru VV. — Bogdan VV.— Alesandru Vodă cel tîner.
* *
$
Cu voinţa Tatuluî, eu ajvtoriul Fiiuluî şi cu sevîrşirea Sf. Duhu, închinătorul Sf. Treimi, Mărirea sa Ion Petru VV. cu mila lui Dumnezeu Domn ţerei Moldaviei, împreună cu de Dumnezeu cununată a sa Domnă Elena, şi eu de DumneZeQ dăruitele lui odraste Ştefan şi Constantin, s’au început această Sf. biserică tocmai din fundul temeliei intru numele Sfintei prea ouvioasei maiceî noastre Paraschivei în anii 7050 (1542), şi ajungând pănă la săvârşit, au adormit intru Domnul, cu somnul cel de obştie, pănă la învierea şi viaţa cea viitoare. vecin ica luî pomenire.
Iar după sevîrşirea mai sus pomenitului, prea iubitul, al luî fiii iarăşi Petru, cu mila lui Dumnezeii, primind schiptrul şi scaunul, împreună cu de Hristos iubitoarea sa maică Elena, şi cu prea iubiţii fraţii sei Ştefan şi Constantin, sau zidit şi s'au severşit biserica
www.dacoromanica.ro
aceasta spre pomenirea lai, şi a părinţilor şî a fraţilor seî. Si tot in cailele fericitei stăpi-nirî a Domniilor sale, purtarea de grijă a-ceasta de a fi pristav asupra gătireî bisericei, din poroncă sau incredinţat mie smeritului intru sfinţiţi Macarie Episcopul al acestei de Dumnezeu păzitoare casă, pentru care s’au şi scris aceste aice.
Ear sfîrşitul lucrului tuturor acestora s’ai luat la anii de la zidirea lume! 7058, iară de la naşterea lui Hristos 1550.
S’au scris această tălmăcire de cătră profes. 6. Seu-eseu din poronca prea sfinţitului Episcop al Romanu-ui K. K. Meletie la anul 1832.
* *
•ţ:
Evangelia din Monastirea Neamţu, manuscrisă pe pergament.
Prescrisus’au această Sf. Evangelîe, din ordinul Mitropolitului Theoctist din Suceava, şi sub îngrijirea egumenului acestei Sf. Mănăstiri Neamţu, în timpul pe când se zidea această Sf. biserică, din ordinul iubitorului de Hristos Domnii al pământului Moldaviel, Ion Ştefan VV. In acel timpii au venit Albert regele Poloniei, cu mari puteri, de la care mult au suferit cetatea Sucevei, dar n’au putut’o lua, şi el s’au întors fără ispravă. Stefau VV. întărindusă tare cu armata lui, 1’aQ bătut cumplit la Kozmin la anul 7005 (1497) în al 40-lea an al Domniei lui,
www.dacoromanica.ro
— 23
în luna Octombrie 26 zile în ziua Sf. Dimitrie.
După care întorcenduse din resboiu, au sfinţit această biserică în acelaş ânu la 14 a lunel Noembrie (câte-va cuvinte neînţelese). — Prescrisus*au această tetraevan-gelie după cuvântarea Mitropolitului Teoc-tist, şi s’au dat aceasta Evangelie acestei Sf. Monastirl Neamţu, spre ruga lui, de a se citi pe ea, şi a fi ascultata cu osirdie. Prin urmare ori cine ar îndrăzni a o lua din acest Sf. lacaşu, sau a o duce undeva aiurea, acela sa nu fie ertat de Domnul Nostru Isus Hristos, şi de smerenia noastră.
S’au isprăvit de prescris în timpul bine cinstitorului Domn al pământului Moldavieî Bogdan VV. fiul lui Ştefan YV. şi în timpul egumeniei Kir Partenîe, cn mâna Gramaticului Dimitrie in anul 7020 (1512) curgător.
După. o copie slavona din annl 1843, Dl. Dimitrie Mnleglii au bine voit a face aceasta traducere, de pe dialectul sîrbo-bulgar, iu romanesce.
însemnez că de la pagina 14 şi pănă aice, toate inscripţiunele ce le-am imprimat, se cuprind din copil autentice, prescrise de amatori de documente vechi.
Aceste copii se află în păstrarea mea.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
MIXE ŞI CASIERE.
Credem de datoria noastră a aduce la lumină ceea ce şcim despre minele noastre, acum cănd corpurile legiuitoare au primitu in discu-ţiune proiectul Minelor şi al Carierelor (1886).
In anul 1832, luna Mai 31, s'au supus guvernului provisor rusescu, ce administra atunci Moldova, o notiţă asupra Minelor ei, pe care o inserez in volumenul al VIII al Dricarului.
In anul 1843 Fevruarie 18, cu ocasiunea in-fiinţărei Scoalei de Arte la sft. Ilie, directore-le ei Mihailicu de Hodocin, vestit montanist, au supus Comisiei Centrale de Agronomie, un devisQ pentru înfiinţarea unei fabrice de ste-clă. Acest document face parte din materialul Volumenului al VlII-a al Uricarului.
In anulu 1855, fiind numitu membru in Co-misiunea de Esposiţie de la Paris, am avut ocasiunea de a primi de la Mihailicu de IIo-docin o relaţiune despre nomenclatura meta-leloru din munţii Moldovei. Această lucrare s’au făcut, atunci cănd Logofătul Costaki Co-naki au pus ceva capital spre a se înfiinţa pe moşia sa Negrişoara, o fabrică de fier. Pentru a nu se pierde o atare lămurire m’am grăbit a o tipări in Foiletonul Zimbrului pe anul 1855 din 29 Mai, No. 19.
In anulu 1879, cu ocasiunea discutărei art. 7 din Constituţiune, am mai reprodus acea lu-
www.dacoromanica.ro
— 25
«rare şi in tjiarul Zimbru No. 55 din 22 Martie 1879, provocat de Observatorul d-lui G. Ba-ritz, care cuprindea un insemnat articul despre montanistică.
Iată cuprinsul acelei notiţe asupra Minelor tipărită şi in „Gazeta de Iaşi“ No, 14 anul 1886.
„Metalurile iacă din inrechime s'au esploatat in Da-„cia; ceea ce se adirerează prin mărturisirea clasicilor,carii arată că Romanii scoteau de aice pe tot a-„uul până la zece mii funţi de aur
„Esploataţia Minelor in munţii Karpaţi urmând şi „astăzi din partea Bucovinei şi Transilvaniei; prin singura analogie am pute crede fiinţa metaiurilor şi in partea Moldovei, care cu atâta se pare a fi mai preţioase, cu căt vinele mineralurilor se apropie de coasta orientală a acestor munţi, fiind că la obârşia riului „Maremurăş, chiar pe marginea apel Moldovei, s’au a-„flat diamanturi curate cu puţină deosebire din cele ale „Indienilor, precum se adiverează la rarităţile Ungariei „§ 146.
„Netăgăduite dovezi ale esploataţiei Minelor să infa-„ţoşază la Baia (*) pe nu1 Moldova, din următoarele late şi argumente :
„1) Pentru că Romanii, după numele anticei politii „Baia, aşazată lăngă Neapoli, unde sunt ape minerale „şi metaluri, la colonisaţia lor in Galia, au numit ase-„minea loc Baiona, şi in Dacia ei pe acest temeiu au dat „nume de Baia la toate locurile unde au aflatu asemine „oroducte. De aceea in Ungaria şi in Transilvania, „mai toate minele se chiamă Banja (Baia), după care „Românii au numit moneda: Bani, precum Italienii de „aatăţli, o numesc in chip măritor: Bajocco.
*) Acest loc este insemnat in anuscrisele Moldovei prin bătălia urmata la luna Ini Noem. 1467, intre Ştefan cel Mare şi intre slavitul Mateiaş Corvinus, craiu al Ungariei, carele la aceasta imprejnrare, rănit fiind de o săgeata, abia au putat scapa din mâna Moldovenilor, precum şi de fierul linei săgeţi înfipte, tocmai după 4 ani s’au mântuit.
www.dacoromanica.ro
— 26 -
,2) Baia^in Moldova, au fost in epoha veche, politie „Însemnată şi locuită de Ut-guri şi Saşi Transilvani, „carii nu putea fi alta de căt mineri. „Aceasta se ade-„verează din ruinele aflătoare astăzi la Baia, din bisericile şi mormânturile săşesci, din care acel cu inscripţia din auul 1652, este al unui Lupu Bănariu, adecă „lucrător de bani; de aseminea au foBt şi aproapele „sat Şasea, locuit de mineri saşi. Se pare incă că ei „au dat numele lor şi Târgului Neamţ.
„Aceste nu remăn supute indoelei, dacă săîea aminte „că colonisaţia Saşilor, in părţile noastre, cade in e-„poha domniei lui Vasile Lupu; cunoscut prin colosalele sale averi, prin care s’au aţiţat zavistia Domnitorilor invecinaţi, şi cu aceste ajutoare, Domnul acest „energic, in curs de 20 ani, au intrebuinţatu some. in-„semnătoare spre făptuirea asezemintelor plăcute lui „Dumnezeu, şi iu cheltuelile resboailor neîncetate, când „nici prin agricultură, nici prin negociu, nu au putut „aduna visterii înseninătoare, pe carele contimporanul „seu Grcmdlea,-in Cronica turco-tartară (Francfort 1640) „o preţuieşte la $ece miloane de galbeni adunaţi, eo-„mă foarte însemnată, ce nu o putea câştiga alt-feliu „de căt chiar din minele ţerei sale, a cărora esploata-„ţie, pentru cuvinte politice, se pare a fi părăsită la „începutul domniei dinastiilor Constantinopolitane.
„Pre l&ngă aceste, lucrul dovedit este, că iatru vechime căţi-va Domni ai Moldoviei, au tăiet monedă de „argint şi de aur, precum Iacob Despotul la 1561 şi „Vasilie Vodă la 1634. Din aceste monede, foarte puţine şi drept raritate, se află in Cabineturile de Medalii iu Transilvania şi Ungaria. Se crede că Domnii „Moldoviei spre a favorisa cursul monedei, au tăiet „bani cu stemă streină a Ungariei şi a Poloniei.
Iaşi, 31 Mai 1832.
împărtăşit de TU. Cotlreseu.
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIX HEUŢA
Cu mila lut B-zeu Noî Alesandru Constantin Muruz Voevod Bomn ţerel Moldovei.
Se face ştire, că eu D-zeescd adjutoriti, domnind de al doilea rănd întru această ţară a Moldovei, ad dată cătră Domnia me jalobă un <5reşi-care neguţitoriu arman Ovanez Apiczade, ai’ătănd şi inştiinţind, că un văr a lui, Hogea Bogoz Apiczade, avănd a lua treî-^ecl mii lei de la pre luminatul Domn Micbail Suţu Voevod, au luat de la pre luminarea sa pentru a-ceşti bani cu desevărşita vânzare, biserica ce este în Herţa, înpreună cu tărgulti Dorobo-i ilui şi cu cele-lalte averi a eî, şi că numitul vărul seu l’au orânduit Epitrop din partea sa, ca se stea să se vănze numita biserică, prin Sultan mezat, şi au cerut prin jaloba sa se i se dea ţidulă gospod ; care jalobă orănduinduse la cinstiţi boeril Divanului Domniei mele, ca se facă cercetare eu amăruntul, atăt pentru scrisdrea de Epitropie a numitului Apiczade, şi pentru cele ce se arată în jaloba, şi pentru biserică, cumd şi pentru averile acestei biserici. Şi după poronca domniei mele cercetând d-lor Veliţii boeri cu adâncime pentru toate, au fă-iutd aratare cătră Domnia me, cum că numita biserică din Herţa, înpreună cu cele înfiinţate a sale avuturl, la 1794 Iunie 17, s’au făcut
www.dacoromanica.ro
— 28 —
metoli a bisericii Sfântului mergătoriuluî înainte loan, ce este la Curu-cişme, dănduse danie de Ilinca Holbăniasă, fiica lui Gheorgha Holban că ati stătutti baş-capiogolan, şi că s’ati întărit această danie tot la acel an la luna lui Iulie in 28 4^®? Şi de prea luminatul Mihaiii Suţul Voevod, domnind întru acea 'vreme întru această ţara, şi că pe lăngă alte avuturi ce avea mai înainte această biserică, a mai miluito şi Domnia sa cu tărgulă Dorohoiuluî şi cu mortasepia acestui tărgu, şi cu alte eăte-va mortasepii de pe la alte târguri, încă şi cu mortasepia de la târgul Focşanii. Dar a-ceastâ mortasepie de la târgul Focşani fiind, că cu căţi-va ani mai înainte încă la 178-1 Septemvrie 20, dăruită cu Hrisov Gospod de domnia sa Alecsandru Constantin Mavrocordat Voevod, iubitei fiicei domniei sale, luminatei Domniţe Ralo Mavrocordat, şi ccrşinduse de domnia sa, s’au căzut a se lua de la biserica Herţei, căci după pravell, şi după obiceiurile pământului, cele mai vechi hrisdve sunt mai tari şi mai puternice de căt cele făcute mai în urmă; deci după acestă orănduiaiă şi hrisovul domnului Alixandru Mavrocordat Voevod, ce este pentru această mortasepie a Focşanilor, are mai multă tărie şi putere, de căt acesta ce ati dat domnia sa Mihai V odă, pentru această mortasepie la biserica Herţiî, mai arată dumnelor boeriî că ati v^ut şi zapisul domnului Mihai Vodă prin care vinde biser.ca aceasta la neguţitorul Hoge Bogoz Apiczade, pentru trei- 4eci mii lei, ce ’i este datorit!, scris fiind acel zapiş la 1801 Oct.
www.dacoromanica.ro
— 29 —
1,	in care mărturisesc şi trustelile beizadelile Domniei-sale, cum şi cartea de epitropie ce au dat numitul Hogea Bogoz Apiczade scrisă fiind la anul 1802 Septemvrie 23, prin care face vechil pe vărul setl Ovanes Apiczade, ca să stăpânească numita biserică şi avuturile el, şi se urmeze după a sa orândueală, arătând cătră Domnia me şi socotinţa D-lor sale pentru a-ceasta. Vădind şi Domnia me aceste cercetări, şi aratări a D-lor sale veliţilor boeri, şi cu intregime luănd sama, şi cu căzută răvnă, şi cuviincioasă sprijinire ce să cuvine la cele Dumne<joeştI şi la sfintele lăcaşuri, ne găsind a fi nici după lege, nici după plăcerea Iul D-zeti, a se da dajnică biserica Herţii la neguţitorî, şi mal vârtos fiind si ne pravoslavnicii, şi fără cuviinţă, şi urât a se vinde lăcaşul lui D-^eu inivală, strigăndu-se prin oraş şi preţuindu-se (făcându-se şi această o râ pildă cătră alţii) lucru hulit de cătră dmenî, şi vrednic de t6tă judecarea. Lângă aceste socotind Domnia me că şi veniturile dintru avuturile acestei biserici este mal temeinic, şi cu curgerea anilor merge spre sporire, prin sprijinirea şi ajutorul a pravoslavnicilor luminaţi Domni, şi cu ajutorul şi dăruirile ce facă iubitorii de D-zeti creştini, şi cu buna purtare de grijă a iubitorilor de D-^eO epitropî, şi cu ce spre t6tă credinţă, vrednicie, şi silinţă acelorti orânduiţi la biserica aceasta a Herţii, şi la a-verile el, şi că dintru aceasta p6te a se face vre un ajutor, şi folosire la vre una din bisericele obştieî. Am făcut Domnia me cuviincioasa in-
www.dacoromanica.ro
— 30 —
•sciinţare, că de va voi cine-va dintru cei de aice, sad din boerî, sau din mănăstiri, sau din biserici, să îea asupra sa această biserică a Herţei, cu avuturile, şi cu veniturile sale, şi să plătească datoriile ce să cer, şi ne vrănd nimine; am socotit să se lipească această biserică a Herţei cu toate cele ce are, la biserica Sf. Dimitrie ce este la Curu-cişme, şi au fost primit epitropiî acei biserici, ca să plătească banii ce are a lua Apiczade, şi doue mii şepte lei, ce sunt datorie la cei ce ţinea biserica Herţei, şi să îea biserica Herţei cu t6te ale sale, (afară de mortasepia Focşanii ce este dată luminatei Domniţei Kalu Mavro-cordat, după hrisovul de danie a Domniei sale Alexandru Const. Mavrocordat VV.) După care această aşazare in trecutul an 1808 in luna lui Decemvrie s’au făcut şi hrisov gospod al Domniei mele, dar mai arătăndu-se şi alt datornic al Domniei-sale Mihaî Vodă, cu vre-o doue c[ec/ mit let, anume Efstathie Petru Pencovicî sudit austricesc, cerşind şi acesta ca să se plătească dintru această biserică, ca unul ce o avea a-manet pentru aceşti bani, şi ţine în mănile sale scrisorile bisericii. Deci, venind epitropiea iSf. Dimitrie de la Curu cişme că s’au îndoit datoria ce trebuea a se plăti din biserica Herţii, s’ad lăsat de a primi asupra lor, şi de a lua biserica Herţii, neputănd a plăti atăta mare sumă de datorie, şi pentru această pricină aO remas ne pusă în lucrare orăndueala ce să făcuse prin hrisovul Domniei mele.
In vreme ce să făcea aceste, intămplatus’aO
www.dacoromanica.ro
— 31 _
ca şi obştea neamului creştinescti din Ţarigrad a vedea cea de obşte patrierşască şc61a a Ţa-rigraduluî, ne avSnd cuviincidsa orăndueala spre sporirea invăţâturiloru şi folosirii ucenicilor, cu t6te că are nu puţine venituri, pentru cele trebuinciose cheltuelî, a plăţii dascălilor şi a hranei ucenicilor, şi adunăndu-se la un loc atătti Preosfinţitul Patriarh, şi Sf. Sobor, şi toţi cel întăî aî neamului, şi făcând căzuta socotinţă pentru mal buna stare a acestei şcoli, toţi de obştie au găsit cu cale, şi de trebuinţă a muta şc61a de la Fanarul Ţarigraduluî la Curucişme, fiind sat pre chibzuit pentru învăţături, şi găsindu-se loc acolo bunii de zidirea unei case, şi de alcătuirea acdleî, şi cerşind trebuinţa a se cumpără sfcest loc cu mare sumă de bani, şi nea vând de unde a da această sumă, după multa socotinţă negâsind alt prilejti şi lesnire pentru săvărşirea acestui folositor lucru, fără numai sâ economisască această sumă de bani, din darul de pe moşiea Hotărnicenii, ce s’ati fost făcut la această scdlă a Ţarigraduluî, de fericitul întru vecinica pomenire părintele Domniei mele, D-sa Constantin Muruz VV, intărit prin hrisovul gospod al înălţime! sale, şi făcăndu-se această hotărâre prin patri-arşeştî şi soborniceşti cărţi, aii scris cătră Domnia mea, poftind ca să primim şi noi această hotărâre, şi se dăm la obştea neamului creştinescti această trebuincidsă sumă de bani, ca să nu remăie ne inplinit acest de obştie folositor lucru, şi intru nimică întrebuinţat folosul din Hotărnicenî, in vreme ce nu se face
www.dacoromanica.ro
- 32 -
la această scdlă nici un rod de învăţătură, precum au fost pănă acum, pentru că nu aii fost bine chibzuită. Drept aceasta, vSţlind şi Domnia me această deobşte poftire şi hotărâre, şi rugăminte, am scris la prea luminatele biezadele fraţii Domniei mele, Dimitrie Mur uz VV. Panaghiotache Muruz VV, şi iubitul fiiul nostru Constantin Muruz Voevod, ca să se silească a lua acest loc trebuincios pentru zidirea şcdleî, plătind banii ce să cer, numai ca să se săvărşască cea de obşte cerire ce să face, pentru folosinţa neamului nostru. Şi luminarea lor cu mare răvnă facănd tot chipul, ati rescumparat acel loeu cu mare sumă de bani, pe car® l’ati. şi dat la obştiea neamului, luănd pentru acest loc Hotărniceniî, după hotărârea ce s’au făcut mai ’nainte de toţi, şi după patrierşască şi sobornicească scrisdre de in-tăritură, trecănd dar moşia Hotărniceniî după ehipul cel mal sus arătat, la stăpânirea luminatelor beizadele fraţii şi fiul Domniei mele.
Maî cercetând Domnia me am aflat, că din venitul ce ave moşie Hotărniceniî la ace vreme, s’ati fost orânduit de fericitul intru pomenire părintele Domniei mele, să se dea o parte şi la spitalul ce era să se facă din noti in Mănăst. Sf. Spiridon din Iaşi, orânduit intru acest chip ; ear ceelaltă jumătate luăndu-o e-pitropiî spitalului de aice, să indatoresc a in-timpina trebuinţele cheltuelelor de peste anti a deosebitului spital, ce se va zidi intru această Monast. pentru odihna şi repaosul a celor maî cinstiţi dintre bolnavi, sau streini, safl ne-
www.dacoromanica.ro
pntincioşi, a suteri stramtoreala şl nevoi1 in spitalul obştiel, saft cari într’alt fel se vor întâmpla scăpătaţi, nesuferind Domnia me nici de cum. a remăne nelucrată şi fără de folosire orăndueala ce au făcut prea fericitul părintele Domniei mele. Socoti tuam o datorie neplătita, ceia ce fericitul nu afl apucat a face spre 6reşî care măngăere de obştie celor pătimaşi, după cel cu iubire de 6menl şi de D.zeu cuget ce afl fost pus, casă împlinim noi, invrednicindu-ne de două ori a lua părintesc scaunul acel de D-zeii păzite! Ţeri a MoldavieT, şi puind gănd ca să facem cu a noastră cheltuială intru a-ceastă Monast. a Sf. Spiridon, o casa pentru bolnavi : şi voind a da maî cu immulţire a-cel mal nainte orânduit a, enit din Hotărniceni, î^i fără nici o amestecare şi mal cu statornicie. Am socotit Domnia me a fi mat cu priin-ţă, să se deîe numita biserică a Herţii cu tote averile şi veniturile sale la acest nou şpital ' e se va face in Monast. fcf. Spiridon, in locul acei părţi de Hotărniceni, pentru care am şi scris Domnia me cătrâ luminatele beizadele indemnănduî să se indatorească a plăti banii <-e ave a lua Apicoglu şi Pencovicl, ca să scape biserica Herţiî din streinele mănî, şi căştigăndu-se, să se deîe danie la spitalul ce se va zidi de cătră noî; ca să lea veniturile şi milele a acestei biserici, şi să fie pentru grija seracilor şi a neputincioşilor, şi pentru pomenirea fericitului nostru părinte şi a noastră, şi primind luminarea lor această îndemnare, s’au insercinatti. cu t6tă suma a acelor datorii, din care sumă VOL. AL VIII AL URICARULUI.	C61a 2.
www.dacoromanica.ro
— 34 -
luminatul Beîzade Dimitrie Muruz, scoţind banî, au plătit douS părţi, şi luminatul Beîzade Pa-naghiotachi atl plătit o parte, şi două părţi au plătit iubitul fia al Domniei mele Constantin Muruz (după care analogie şi pentru cumpărarea locului pentru şcoala Ţarigraduluî, ase-mine ati numerat bani fieşte carele beizade) şi cu acest iei ce s’ati zis mai sus, au plătittt. şi lui Apiczade, şi luî PencovicI suma banilor ce au avut a lua, şi aii trimis cătră Domnia me scrisori de isbrănire ce au luat de la fieşte carele, luănd şi deosebită scris6re de la Domnia-sa Mibai Suţul VV. in care arată că nu are nicî o împărtăşire din această Biserică a Herţif, nicî din avuturile, nici din veniturile acestei biserici, nicî insuşî pro luminarea sa, nici iubiţii fii, nicî urmaşii preluminăreî sale.
Deci sfărşindu-se această pricină după a ndstră voinţă, şi spitalul zidindu-se de cătră Domnia me, luănd de la luminatele beîzadele Biserica Herţiî cu t6te a le sale, am dat’o danie la acest noii spital, in locul părţii acel din Hotărnicenî, bine voind Domnia me, ca să şi mai inmulţim folosinţa acestei miluiri, ce dintru inceput s’au fost făcut de fericitul părintele Domniei mele, şi se’l şi mal înlesnim, de la loc curat şi fără de amestecătură, şi slobod, şi cu putinţă a Be spori, cu ajutorul iubitorilor de D-zeti şi de bunătăţî, şi prin grija şi silinţa a epitropilor Sf. mănăstiri şi a spitalului. Intru acest fel acum cu ajutorul lui D-zeu sfârşind şi zidirea spitalului ce s’afl fost cugetat atunce de fericitul Domnu părintele
www.dacoromanica.ro
— 35 -
Domnieî mele şi părintescul dar ce s’aQ fost făcut la acel spital maî sporindul şi inteme-indul prin chibzuirî şi dare de maî mult venit intru incredinţarea maî cuviincioasă deosebită câştigare şi maî cu folos.
Aducând inaintea Domniei mele pe D-loru epitropii Sf. Spiridon, şi dăndule in mănile D-lor sale cinci spre-zeee mii lei dintru a ndstră Domnească camară, pentru zidirea a acestuî nou spital, şi orănduind ca să fie D-lor purtători de grijă la zidire, şi epitropl aî acestuî spital, am dat la D-lor şi hrisoavele şi alte scrisori a bisericii Herţii, dând şi stăpânire a acestei biserici cu toate averile şi veniturile sale, şi poruncind să pdrte de grijă pentru buna orăndueală a bisericeî precum se cade, şi pentru mal inbunătăţirea acaretelor şi pentru sporirea şi strângerea veniturilor, ca se fie pentru cele trebuincidse a acestuî noQ spital, şi D-lor luănd această bună vestire, şi primind această facere de bine şi purtare de grijă a zidirii, aQ şi inceput cu mare sirguinţă şi râvnă;— Drept acesta puind in orăndueală, ce s’au aratat t6te aceste de maî sus, am dat şi acest al nostru Domnesc hrisov, prin care întărind, şi intemeind, dăruirea ce s’au făcut mai inainte de fericitul părintele nostru, şi cea de cătră Domnia me cu sporire din bun cugetu spre schimb; hotărâm ca biserica Herţii cu toate ale sale, (afară de mortasăpia Focşanilor) care maî nainte s’au fost pus zălog, de D-sa Mihai Suţul VV. la numiţii neguţitorl Apiczade şi Pencovicî pentru baniî ce era lu-
www.dacoromanica.ro
30 —
minarea sa datoria, şi apoi s’au rescumparat de luminatele beizadele, fraţii şi fiul Domniei mele, prin ajutorul ce le-am dat Domnia me, la plata datoriilor cătră acel neguţitorî, şi fă-căndu-se câştigare a luminărilor sale, iar a-cum prin schimbul părţii din HotărnicenI, viind la stăpânirea spitalului ce s’att ziditu de cătră Domnia me, in Sf. mănâstire a Sf. Spiridon, să aibă de acum inainte a fi supt stăpânirea acestei Sf. monastirl, ce are intru a sa cuprindere spitalulu, stăpănindu-se după economia şi orăndueala epitropiloru Sf. Spiridon şi a spitalului, de cătră cari are să se aleagă cel după vremi egumen, sau purtător de grije la această biserică. Iar cele înfiinţate acareturi ce are numita biserică a Herţii acum, sunt aceste ce mal jos se scriti.
a)	Tot locul pe care să află zidirea biseri-cel şi toată ograda ce este trebuincioasă pentru îngroparea morţilorti, datu danie de reposat. Logof. Georgie Ghica, la anul 1795 Ghenarl8.
b)	Trei case, adecă douS pe locul reposat. LiOgof. Georgie Ghica, dăruite fiind de alţii spre pomenire, ear una apr6pe de biserică, care este şc61ă, şi făcută cu cheltueala bisericel.
c)	Una dugheană mişcătoare pe roate.
d)	Venitul de la rufetul ciobotarilor ce s’ad data danie de însuşi acest rufetu.
e)	Patru sute le! milă pe an din răsurile ţiganilor gospod, care să lea de doue ori pe an, adecă jumătate la Sf. Georgie, şi jumătate la Sf. Dimitrie, cu hrisov al preluminatului Mihaî Suţul VV. din anul 1795 Iulie 28.
www.dacoromanica.ro
— 37 —
f)	Mortasapia de la târgul Tuzora ot ţi-nutulu Or hei ului, prin carte gospod totd a a-cestuî Domn. şi tot dintru acel an, August 2.
g)	Două-iecî lei pe toată luna de la carva-saraoa vămii gospod pentru făclii, unt de-lemn şi tămăie la biserică, şi una sută cincî-^eei lei la ojiua hramului bisericei, luăndu-se de la camara gospod din ven’tul Ocnei, şi 20. dou6 ţleci scutelnicî posluşnicl bisericei, şi inca să scutească de va ave trei dugheni şi dou6 cărciume in tărgul Herţii, eară cu hrisovuld acestui Domn din 30 Iulie, tot acelui anii.
h)	Doue (\ecî salaşe de ţigani, cu hrisovulu acestui Domn din 28 Septemvrie tot a anului aceluea.
i)	Mortăsăpia de Ia tărgul Folticenii prin carte gospod tot a acestui Domnu din anulu 1795 Ghenarie 7, care intru acest anii s’ad vândut trei sute lei pe anu.
j)	Mortăsăpia târgului Dorohoiului prin carte tot a acestui Domn, din 17 Ghenarie, tot a acelui anQ.
k)	Mortăsăpia tărgului Kişinăuluî la ţinut. Orheiulm, prin cartea totd a acestui Domn, de la 18 Aprilie, tot a acelui and, şi s’au văndut intru acest an in şese sute cincî-^ci lei.
1)	Mortăsăpia târgului Stroeştii, prin cartea totu a acestui Domn, din 5 April, totd. al acestui an.
m)	Vatra târgului Dorohoiului cu tot venitul ce are de să iea venit, după cum şi de la alte târguri ce s’ad rănduit la alte obraze, de eătră alţi luminaţi Domni, dată eară prin cartea a acestui Domn din 14 Aprilie tot al acestui
www.dacoromanica.ro
— 38 —
an, care împreună cu mortăsăpia tot a acestui tărg s’au vândut aeum drept una mie lei intru un an, iar moşia Vărvul Câmpului, cu toate că s’au fost dat danie Ia această biserică de numitul Domn prin hrisov, dar s’au şters din numerul averilor bisericeî, pentru că pe urmă pornind jalobă D-luî Stoln. loan Cheşcu pentru această moşie, şi făcăndu-se judecată s’au aratat prin anaforaua D-lor sale veliţilor boeri, scrisă din anul 1795 Decemvrie 12, şi întărită de Domnia sa Alexandru loan Calimah W. şi iar prin hrisovulu Domniei sale din anul 1798 Aug. 10 se arată că numita moşie, este dreaptă a d-sale Stoln. loan Cheşcu, iar nu Domnească.
n)	Două sute lei din Ocnă prin hrisovul ti Domniei mele din anul 1803 Noemvrie 2.
Şi din toate aceste aratate, adecă mortăsăpii, şi Tărg. Dorohoiuluî, şi din Ocnă, din vamă, i din răsurile ţiganilor, intr’acest an curgătoriu, s’au făcut suma venitului, douS mii nouă sute patru-cjeci lei; drept aceasta hotărâm şi intă-rim Domnia me, ca toate aceste ce s’aă pomenit a Bisericii Herţii, să fie spre ajutorulu şi trebuincioasa cheltueală a bolnavilor ce vor fi in spital. Poftim şi pe cei ce vor fi in urma ndstră luminaţi Domni in scaunul Domnieî a acestei ţeri, se bine voească a da această milă la acest spital ajutorind ighemoniceşte, şi sprijinind toate aceste, ca se ne invrednicim toţi inpreună Dumnezeeştilor resplătirî. Spre a-ceasta am dat acest al nostru Domnesc hrisov, cu credinţa a insumi Domnieî mele Noi
www.dacoromanica.ro
39 —
Alexandru Constantin Muruz VY. şi a prea iubiţi fiilor Domniei mele Constantin VV., Di-mitrie YV. şi Nicolae VY. aşijderea şi credinţa Preosfinţitului Mitropolit al Moldaviel Chirio cbir Veniamin, a iubitorilor de Dumnezeu, chir Gherasim Episcop Romanului, cbir Meletie Episcop Huşului, şi a D-lor sale veliţilor boerî al Divanului, D-lor Costaclii Gbica vel Logofet de ţara de jos, iloan Razul vel Logof. de ţara de sus, i Nicolae Bale vel Vorn. de ţaradejos, i Alexandru Ianculeovel Vorn. de ţara de jos, iGavriil Conache vel Vorn. de ţara de sus, iDimîtrie Sturdza vel Vorn. de ţara de sus, iDimitrie Ghica vel Vorn. al ob-ştiel, i Alecsandru Maurocordat Hatman, iLuca vel Post. i Nicolae biv vel Post. Epistat cămăreî, i Iordachi Roset vel Vist. i Alecsandru Balş vel Aga, i Grigorie Ghica vel Vornic de A-prozî, i Dimitrie Bogdan biv vel Spat. Epistat comisiei, i Neculae Balşl vel Spat., i Va-silie Roset vel ban, i Neculae Dimaclie vel Căminari, şi credinţa tuturor boerilor Domniei mele a mari şi mici, ca se fie de incredinţare şi de vecînica intăritura.
Scris’saQ acest hrisov in scaunul Domniei mele în cel de D-zeu păzit oraşu al laşului, întru al doilea an al Domniei n6stre al doilea, la anul de la Hristos 1804 Mai
Aoî Alexandrii Muruz Voevocl.
Contra semnat
Iordachi Roset Vel Visternic.
www.dacoromanica.ro
15.
Sigilulu Dom-nescu cu enuru de mătase şi cutie tic argint.
40 —
S'aii trecu*; şi la condica Visterieî
(semnat) Constantin Veisa 2Iedi 'niceriu-
bîTIi. Sfc inpaniiia s>pre îndreptare, că la pagina 38 radul 37 a acestui hrisov, ,’uu I tro'urată siuiu'.-, du oaii.u ra a’au i'opi.uă ou gruşală, dit-ăndu—«a ^acesta-n lu ă do ., *arteau ; ear la pagina 3) la rândul 11, >u locă da 8 07 loi, să *,e căiască 21U0 loi.
Originalul acestui lirisovu, sa pustraaza intre documentele Epitro-piel .Spitalelor hf. Spiridon din Iayr, de unde l’ara luat spre publicare. Acest actil nu pre recomanda pietatea Domnitorilor Fanarioţi, care nu aveau nimica sacru, numai ca să’ţjl ajungă do-rinţile lor; credem ca uitne nu va aproba ca un Domn ortodox, sa vinda pentru bani o biserică creştină.
DOSARELE JUDECATORESGI
Din împrejurări, ne-am procurat ceva notiţe şi despre dosarele Arhivei Statului din Iaşi. Socot că voiu face un serviciu acelora ce după timpuri vor voi a se ocupa cu ramura judecătorească; de aceia voiu publica Condica abecedară No. YII a Dosarilor din 1833,— raportul la Sfat No. 13 din 19 Ianuarie 1844 a Arhivistului StatuluiTabloul general de toate Actele adunate în Arhiva Statului, de la 1832 şi pană la 1 Iulie 1849, cum şi Memoarul pentru totalul Actelor depuse îu păstrarea Arhivei Statului, de lb 1 Ianuarie 1832, şi până la 8 Decemvrie 1S3C.
www.dacoromanica.ro
CONDICA ABETEDARA
I
Pentru a sluji la impărţirea Delelor, in ramul judecătorescu, după inrătundirea făcută la anulă 1833.
No.		No.	Asiei
L	Adăşeniî. ţinutul Dorohoi, ocolul Bişău		31
2	Avrătnenil	, ,	32
3	Agaftonu schit ţinut. Botoşani ocol. Sâtnii		8
4	Albeştil	. ocolul Ştefăneşti	13
5	Andrieşeni	. ocolul Jijiei.	27
6	Arghire	. ţinutul Su :evei ocol. Şomuz.	23
7	Agapiea	. ocolul Cracăului.	3
8	Alina şui	,	23
9	Ajudcnii	. ţinutul Roman ocolul Mol-	
		dovii de Sus.	38
10	Arămeştii	. ocolul Moldovii de Jos	30
11	Avereştii	. ocolul Şiretului.	H
12	Arşiţa cu Giurţeniî		32
13	Ardeoani	. ţin. Bacău ocol. Taslău Sărut	15
14	Albile.	. ocolul Trotuşului	20
15	Agiudu-Vech'tl ţinut. Putna oc. Răcăciuni.		15
16	Angăleştii		20
17	Avrămeştii	. ţinut. Tutovei ocol. Simila.	4
18	Armăşenii	. ţinut. Vaslui ocol. Şacovuuu	7
1»	Avereşti	. ocolul Prutului	15
20	Armăşenii	. ocolul Racovei	5
21	Albeştii	, , >	24
22	Albeşti i	. ţin. Iaşi ocol. Cărligătura.	23
23	Aron-Vodă	. ocolul Copoului	13
Agiudul-Tărg ţinutul Put iei
www.dacoromanica.ro
— 42 —
15
No.	Ho delei
1	Bucla de sus. ţinut. Dorohoi ocol. Herţa. 6
2	Buda de jos.	.	.10
3	Beceştii .	.	.12
4	Balinţii, Odaea. ocolul Prutului	.	14
5	Bivoiu lui Balş	,	.	25
0	Btvolu lui Paladi	.	.	26
7	Bivoiu Penoaiei	.	.	27
8	Bajura Ghicăi	.	. 4l
9 Bajura lui Balş r	.	.42
10	Borcţeştii Odaea, ocolul Başeului	.	10
11	Bunenii	.	.	.17
12	Bunenii Odaea.	.	•	16
13	Brâteuii	.	.	.20
14	Borole	.	33
15	Brăeştii Kavacului ocolul Koşulei .	25
16	Brăeştii Etnandioaei	.	.	26
17	Buhaiul	.	.38
18	Broscăuţii	.	.	.39
19	Bareştii	. ocolul Berhometele	.	13
20	Botoşăniţa	.	.	.18
2t	Băliieştii.	.	.	.	22
22	Burdujeni	sat, ţinut Botoşani, ocol. Şiretului 3
23	Bursucenii	.	.11
24	Băloşănii	.	.	.13
25	Brehueştii	.	.	.29
26	Bucecea	.	.	.34
27 Botoşianca Odaia lui Manoii, ocol. Sătnii.	7
28 Băicenii, ţinutul Botoşeni, ocolul S&tnii.	12
29	Bătrâneştii	.	.	.21
30	Buzenii .	.	.23
31	Băloşenii .	.	.25
32	Botoşianca Vornicul Kalimah	.	31
33	Bătrâneştii! Odaea, ocolu Ştefăneştil .	5
34 Băbicenii Herescului	.	.	14
35	Băbicenii lui Gherghel .	.	15
36.	Buhăiceni	.	.18
37	Bivolarii Odaea	.	.	24
www.dacoromanica.ro
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
•53
54
55
56
57
59
59
00
fii
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
74
74
_ 43 —
J\o. delei
Bărăneştii .	.	.23
Broştenii Lăcjoaei	.	.	29
Bobuleştii .	.	.32
Bâdăuţii .	.	.33
Brăndeştii Pităresei,	ocolul	Hărlăului .	3
Brăndeştii Kristei	.	4
Brăndeştii Teutulul	.	.	5
Brăndeştii Veliscului	.	.	6
Bâznoasa ocolul Jijiei	.	.	4
Buimăcenii	.	.6
Broştenii	.	.24
Băacăcenii .	.	.35
Băscăcenii lui Morţun .	.	36
Bădărăii	.	.41
Broştenii şi Holda, ţinut.	Sucevei ocolu'
Muntelui	.	.	3
Borca şi Socii.	.	.	6
Bistricioara	.	.	13
Buhalniţa ţinut. Sucevii,	ocol. Muntelui 16
Baia şi Bogata ocol. Moldovei	.	5
Bogdăneştii.
Boroia	.	.11
Bîrăştii .	.	.19
Brusturii. .	.	.24
Blebia	.31
Buciumenii ocolul Soinuzului	.	7
Blăgeştii şi Eăntana	Mare.	9
Basarabia .	.	.22
Brâtenii .	.	.30
Buneştii	.	.	.40
Boişte ocolul Kracăului .	.	6
Bălţăteştii	.	.17
Bodeştii Preeistei	.	.	25
Bărgâienil	.	ocolul Siretiului	.	7
Bourenii	.	.15
Breteştii	.	.	.33
Bicazul	.	Pipirigu,	ţinut.	Roman ocol
Pietrei	.	.	1
Bistriţa şi	Plopuşoru	.	.	7
www.dacoromanica.ro
_fio.
75
7G
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
— 44 —
jVo. (lele
Boţeştii .	.	.23
Boteştii ocolul Fundu Taslău	.	12
Balanul .	.	.18
Burleştii .	.22
Beţeştii .	.	.23
Blăgeştil .	.	.25-
Bălcanil .	.	.29
Borşăştil, ţinutul Roman; ocolul Moldovii
de sus	.	.4
Bărgăoanii .	.	11
Bălâneştiî .	.	.14
BozieniT .	.	.10
Budeştii Ghicăi	.	.	17
Boteştii .	.	.27
Băloşeştil ocol. Moldovii de jos	.	1
Bîrcul	.	.7
Brânişteniî .	.	.12
Bogzeştii. .	.	.1.3
Butnareştii .	.	.15
Bahna şi Urzicii	.	29
Broştenil şi Ţuţcanil	.	.	32
Bâra Ocolul firetului	.	,5
Brăteştii cu Cotunurile	.	10
Boloşeştii	.	.	.14
Bătrâneştii de sus	.	.	22
Bătrâneştii de jos	.	.	23
Bradul skitu	.	.21
Buciumil	.	.	.31
Băbnşa	.	.	.35
Bâceşti	.	.	.36
Bozienil	.	.	.38
Băloşeştil	.	.	.44
Bănăşenil ţinutul Bacău,	ocolul Tazleu-
Sarat	.	.	2
Bucşeştil .	.	.16
Baseştii ocolul Bistriţei	.	1
Boşotenil ţinutul Bacăului ocol Bistriţei.	3
Baraţii	.	.	15
Bereştiî	.	,	.22
www.dacoromanica.ro
Ao.
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
f23
124
123
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
446
147
148
149
150
45
A'o. delet
Berbincenii ocolul Fundu-Răcătâului		4
Bogdftneştil		12
Buhociul .		15
Budeştil .		31
Bogdăneştil ocolul Trotuşului		7
Bahna		8
Borzeştii .		16
Brăteştii .		19
Bărsăneştii.		21
Berzuntul .		23
Bereştii		25
Bălăneasa ocol. Şiretului.		4
Brătila de sus		7
Brătila de jos		8
Bibireştii ocolul Berheciului		3
Eilişeştii .		10
Băloteştii .		34
Buciumul ţinut. Putaei, ocol, Răcăciuni		2
Bogdana .		3
Boişte		5
Bereştii		9
Boşcaniî .		10
Burghioaia		17
Bâlca		26
Buciumenii ocol. Zeletinu		12
Buda		15
Bălăneştil .		22
Boceştil		24
Bîrsăşti ocolul Vrancei .		3
Băloteştii ocolul Gârlilor.		31
Bătineştii .		36
Branişte ocolul Tecaciului		17
Buda		20
Blăniasa .		26
Biziceştii . ocolul Milcovului		6
Bdieştiî .		18
Bahnele de jos.		26
Boteştii		33
Blânzii ţinut. Covurluiului ocol. Corodu		17
www.dacoromanica.ro
No.
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
46
No. dtlei
Br&tuleştii.	18
Borodeştii .	. 23
Băniasa ocolul Prutului .	2
Bursucanii .	7
Bâlenii	18
Bălinteştil .	34
Bereştii	36
Brăneştii	42
Barca ocolul Şiretului	2
Blăjerii	7
Buceştii	10
Belciugul	21
Blehunii	. 26
Brchoaia	. 28
Branca ocolul Lozovii	6
Branişte	9
Bărboşii	12
Bolbocenii ţinut. Tutovei ocolu Similei 6	
Băliţeşti	. 18
Berceştii	21
Bogdana	. 27
Buda	32
Bogd&ueşti ocol. Bârladului	5
Bilahoiu Cotuna	8
Borăştii sloboziea	. 17
Bogdăniţoae .	. 20
Bărboşii ocol. Elanului	18
Băsăştii	22
Bozia	. 29
Berzunii	32
Bumb&ta	. 34
Boţeştii ocolul Tutovei	7
Băcănii	. 32
Banca ocol. Zorleuii	4
Brădit ştii .	. io
Bursucanul Odaiea	18
Bălă băneştii	. 19
Băloşeştii .	23
Bursucii	28
www.dacoromanica.ro
— 47 —
No. delei
190 Bârlăleştii ţinutul Tutovil, ocol. Prut .	o
191	Blâţăşti .	.	.21
192	Bogdăneştii	.	.	26
193	Borăştiî cu Cotunurile, ţinut. Vasl. oc. Şacov. 30
194	B&loşeştii Popăuţi ocoluRibrico . n
195	Băloşeştiî Voineşti	.	.	12
196	Buhăeştii de sus	.	.14
197	Buli&eştil de jos	.	.	15
198	Butucariea .	.	.21
199	Boroşăşt.l .	.	.27
200	Bodeşti	.	.	.28
201 Boţoae.	.	.	.37
202	Beriaşa	.	.	.38
203	Bi uşorii ocolul Prutului .	.	12
204	BrădiQtstii .	.	.18
205	Boţăştii	.	.	.19
206	Bunpştii	.	.	.20
207	Bohotinu	.	.	.29
208	Bogza	.	.	.31
209 Bi oştenii părăul Boului, ocolul Racovei	13
210	Băleştii	.	.	.26
211.	Bărzăştii	.	.	.30
212	Băltenii	.	ocolul Vaslueţu 7
213	Broriocul	.	.	.8
214	Baba-ră.	.	.	.11
215	Burgheleşţii.	.	.14
216 Bahnari	.	.	.16
217	Busteştii Branişte ţinut. Vasl. Ocolul Vaslueţfil8
218	Băneştii ocolul Crasnei .	.	1
219.	Balţaţii	,	.	.3
220	Broştenii	.	.	.23
221	Budeştii	.	.	.29
222.	Boldeştii ţinutul	Eşil, ocolul Bahluiului U
223.	Buţlnia	.	.	.13
224	Belceştii	.	-	.24
225 Băloşăneştii	.	27
226	Băîcenii	.	.	.29
227 Bulbocanii ocolul Turiei .	.	&
228	Borşă	.	.	.21
www.dacoromanica.ro
— 48 —.
No.		No. âclei
229	Brătuleştii ocolul Carligăturei	6
230	Boghiuia .	9
231	Brâeştii	17
232	Burleştii ocolul Copoului	1
233	Blăndeştii Ră«lă^e	28
234	Băltenii	29
235	Burueneştii	35
236	Băcăloara .	38
237	Bojăla ocolul Stavnicului	1
238	Budcştii	lt
239	Baciul	15
240	Bogdaneştil	20
241	Bărnova ocolul Corodului	6
242	Buciumi! .	20
243	Bumboteştii	28
244	Bereştii ţinutul Eşă, ocolul Braniştei	29
1.	Botoşani Târg . . ţinutul Botoşanii
2.	Burdujemi Târg . 3. Bucecea Târg
4.	Buliuşoaea Târg, ţinutul Romanului
5.	Bacăul Târg, ţinutul Bacăului
6.	Bârladul, ţiuutul Tutovei
■V.
1 Vlădenii ţinutul Dorohoiu, ocolul Başăului 7
2	Vicolenii răzăşi	.	.13
3	Vlăsăneştii .	.	.23
4	Volovâţu lui Boldişor	.	.	38
5	Volovâţu lui Lupaşcu	.	.	39
6	Vornicenii ocolul	Coşulil .	.10
7	Vâculeştii .	.	.30
8	Vlădenii ocolul Berhometile	.	4
9	Verpoli .	.	.20
10	Vorona lui Krupenschi, ţinutul Botoşani
ocolul Siretiu	.	.19
11	Vorona lui Lupaşcu	.	.	20
12	Vorona Posluşuicii Mănăstire!	.	21
www.dacoromanica.ro
— 49 —
No.	No, delet
13	Vorona lui Mustiaţă		22
14	Vorona Schitu		23
15	Ylădenil		31
16	V itoreniî ocolul Ştet'âneştiî.		8
17	Vicoleoiî		23
18	Vlâdenil ocolul Hărlăulul .		13
19	Vânătorii Neamţului ţinutul	Sucevei o	
	colul Moldovei		28
20	Valea Glodului ocolul Somuzulul		35
21	Vultureştii	,	37
22	Văraticul ocolul Cracăulul		1
23	VerişeOiI ocolul Siretiului .	.	18
24	Volintireştiî	.	29
25	Verşăştiî, ţinutul Romanului	ocol. Pietiei	16
26	Vânătorii Pietrei .		25
27	Vadurile		30
28	Vălenii ş< Moreniî ţinutul Romanului ocol.		
	Moldovei de sus .	,	22
29	Vlădenii ocolul Moldovei de	jos	3
30	Vărlanul		6
31	Vovrăeştii ocolul Siretiului	.	41
32	Văsăeştii ţinutul Bacău, ocol.	> Taslău Simit 2L	
33	Valea mare ocolul Bistriţei	.	9
34	Valea Sacă		10
35	Vedelenii cu cotuu urile, ocol. funduRăcătâului 19		
36	Viforenii		28
37	Verşăştii ocolul Trotuşului		24
38	Vidraşcul ocolul Siretiului	.	1
39	Valea-Sacâ		13
40	Valea-Ră		27
41	Vălenii ocolul Berheciului		4
42	Vulturenii		29
43	Vizantia de sus ţinutul Putnei ocolul		
	Răcăciuni ,		29
44	Vizantia de jos .	,	30
45	Varniţa	*	35
46	Valea-Sărei ocolul Vranc.l	.	18
47	Vidra	.	22
48	Voloşcauii	■	24
VOL	VIU AL UEICABULU		C. 4
www.dacoromanica.ro
— 50 —
No.	No. delei
49* Vităneştii de sus ocolul Gârlelor .	26
50	Vităneştii de sub Măgură	27
51	Vizureştii ocolul Tecuciului	.	5
52	Valea-Ră .	.33
53	Vadul Turcului ocolul Milcovului	.	12
54	Vănăşăştii	.	.	.35
55	Vizurenii ţinutul Covurluiului, oc. Corodului 24
56	Vîrlezul ocolul Prutului .	.	9
57	Vulturenii ocolul Siretiului	.	8
58	Vulturul	.	.	.H
59	Vadul-Ungurului ocolul Lozevii	.	15
60	Voineştii ţinutul Tutovei, ocolul Simiki 2
61	Vlădeştii ocolul Bârladului	.	3
62	Vălenii	.	.	.22
63	Viltoteştii	.	.	.23
64	Vitcanii ocolul Elanului .	.	2(1
65	Vicolenii	.	.	.30
66	Vulpăşănii ocolul Tutovei .	.	29
67	Valea-lungă ocolul Zorlen i	.	O
68	Vindereii	.	.	.15
69	Vădenii ocolul	Prutului .	.	33
70	Vultureştii ţinutul Vasluiuluioc.Ribrico. 13
71	Valea-Ră	.	.	.40
72	Valea Siliştii ocolul Prutului	.	11
73	Valea Cănipil ocolul Racovei	.	12-
74	Valea Oanii	.	.	.16
75	Valea lui Bosie ocolul Crasnei	.	9
76	Văscanii ţiuutui Eşii, ocol. Bahluiului .	7
77 Viagula	.	.23
78	Vlădenii ocolul Turiei .	.	22
79	Vladimira lui Ciornei .	.	37
80	Vladimira lui Savin .	.	38
81	Voineştii ocolul Stavnicului	^ .	2
82	Valea Adâncă, ţinutul Eşii, ocol. Stavnicului 14
83 Voroveştii	.	.17
84	Vocoteştii	.	.	.18
85	Vişanul ocolul Codrului	.	3.
86	Vlădicenii	.	.	.22
87	Valea Satului	.	.	36.
1	Vasluiul t&rg, ţinutul Vasluiului	.	»
www.dacoromanica.ro
No.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
ti
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
— 51 —
No. ăelet
Gr.
Godineştii. ţinutul Doroboi ocol. Herţii 11 Gărbenii ocolul Prutului	.	16
Ghitcăuţii	.	.	.18
Gherenii Pităresei ocolul Başăului	.	30
Gherenii Curtoaei .	.	46
Găuriana ocolul Coşulei	.	.21
Goroveii schit .	.	.27
Grimeştii ocolul Berhometele	.	21
Grigorenii ţinutul Botoşănii, ocol. Siretiului 8 Gorbăneştii ocolul Sitnii .	.	36
Guranda ocolul Ştefaneşti	.	27
Gârbeştii ocolul Jijiei	.	12
Găurenii lui Donici	.	.	38
Galu ţinutul Sucevei, ocol. Muntelui	.	12
Găineştii ocolnl Moldovei	.	1
Graşii	.	.33
Gulia ocolul Şomuzului	.	.	25
Grumăzăştii ocolul l'rai&ului	.	15
Ghindăoanii	.	.	.18
Ghircina ţinutul Romanului, ocol. Pietrei 10 Gnra Doainnii .	.	.29
Gura văii .	.	.32
Goşmanii ocolul Fundu Taslăului	.	4
Ghigoeştii ocolul Moldovei de sus	.	10
Gherăeştii	.	.	.31
Galbenii	.	.	.34
Ghîdinţii ocolul Şiretului.	.	9
Glodenii ţinutul Romanului, ocol. Siretiului 21 Grigorenii ţinutul Bacăului, ocol. Bistriţii 4 Glodurile lui Konachi ocol. fandu-Răcătăului 25-Glodurile lui Botez	.	.	26
Grozăştii ocolul Trotuşului	.	9
Gropile ocolul Siretiului	.	11
Ghiţănii	.	.23
G&nştenii	.	.	.24
Gherdanul ocolul Berhecmlui	.	12
www.dacoromanica.ro
No.
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
— 52 -
No. ddet
Grădeştii	.	.	.23
Gkil&veştii	.	.	.25
Găiceana	.	.	.26
Glăvăneştiî	.	.	.40
Găurile ţinutul Putnei, ocolul Vranei! .	17
Gâţeştii ocolul Gârlelor .	.	30
Grăhăşăştii ocolul Tecuciului	.	30
Gălbenii	.	.	.32
Goharul	.	.	.35
Gugeştii ocolul Milcovulul	.	28
Groz&ştii	.	.	.36
Ghidigenii ţinutul Covurluiului oo. Corodului 8 Gărţeştd	.	.	.29
GorneştiT	.	.	.33
Golăşăiî ocolul Prutului .	.	30
Gura-Ezerului ţinutul Tutovei, ocol. Similei 15 Gălţăştil	.	.	.19
Gura-Idriciului ocolul B&rladului	.	25
Gura-Păliniî ţinutul Tutovei, ocol. B&rladului 30 Grumăzoaea ocolul Elanului	.	8
Guşăţănii	.	.	.12
Gura-Similii ocolul Tutovei	.	28
Ghikanii	.	.	36
Ghermăneştii ocolul Zorlenii	.	2
Grăjdeniî	.	.	.11
Gibărţenii	.	.25
Ghiroasca skitu	.	.	27
Grozăştii	.	.	.30
Gâgeştii ocolul Prutului.	.	2
Găneşti	.	.	.18
Grăpenii	.	.	.20
Gol&ia	.	.24
Gâurenil ţinutul Vasluiului ocol. Sacovei 4 Grieştii şi Kotunu	.	.	15
Glodeml-Gândnluî	.	.	19
Găunoasa	.	.	.24
Glodeniî-Cuzel ocolul Ribrice	.	8
Gofenii	.	.	.16
Ghergkeleul	.	.	.32
www.dacoromanica.ro
— 53 —
76	Gârmăneştil ţinutul Vasluiului ocol. Prutului 24
77	Grozeştiî	.	.	.37
78	Gura-Bohotinulul	.	40
79	Cărcenil ocolul Racoveî .	3
80	Golgofta schit .	.	.10
81	Golăşăiî	.	.	i9
82	Gugeştil ţinutul Vasluiului, ocol. Krasnil	11
83	Gugia ţinutul Eşiî, ocolul Bahluiulul	20
84	Gropniţa ocolul Turieî .	.	9
85	Gropniţa şi Forăştil	.	IO
86	Găurenil lui Beldiman .	.	26
87	Găurenil Gheucăl	.	27
88	Goeştiî ocolul Cărligăturei	.	II
89	Gura* Sâr căi .	.	.19
90	Găneştil .	.20
91	Găurenil-Socolei ocolul Stavniculul .	24
92	Grajdurile ocolul Corodulul	.	35
93	Golăeştil ocolul Branişte!	.	3
94	Gorunii	.	.	.11
1 Galaţii tărg ţinutul Covurluiulul .	„
I>
1	Dămilenil Buznii ţinutul Dorohoiulul ocol.
Prutului	2
2	Dămilenil lui Murguleţ	3
3	Dămilenil Cristil	.	.	4
4	Darabanii .	.22
5	Drăguşănil ocolu Başăului	.	1
6	Durueştil	.	.	.14
7	Dolnicenil	.	.	.19
8	Dnmăşănil lui Fliondoră	.	.	40
9	Dnmăşănil Odaia	.	.	41
10	Dumăşănil Manolesil .	.	42
11	Dumenil ocolu Koşulel	.	.	7
12	Dragomaneştil	.	.	18
13	Derţca ocolu Berhometelo	.	5
14	Dobronăuţii	.	.11
www.dacoromanica.ro
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
— 51 —
No. dtlei
Dumbrăvenii cu kotunurile ţinutu Botoşanii
ocolu Siretiul	.	.	10
Dăngeniî ocolu Ştefăneştil	.	19
Dobîrcenii	.	.	.26
Dracsinil ocolu H&rlăulul	2
Drac? anul .	.	9
Delenil	.	.	.17
Drăgănestil ocolu Jăjăeî.	.	20
Durneştil	.	.	.32
Dămidenjl	.	.	.37
Dorneştil	.	.	.40
Dornaşoru ţinutu Sucevil, ocolu Muntelui 1 Orăceni! ocolu Moldovil	.	.	2
Dumbr&viţa de sus	.	.	13
Dumbrâviţade jos ţinut. Sucevil oc. Moldovei 14 Drăgăneştil	.	.	.25
Dolheşţil ocolu Şomuzulul	.	24
Dolliasca şi Burla	.	.	31
Dobrenil ocolu Kracâului	.	24
Dumbrăvelile	.	.	.26
Davidenii	.	.	32
Drăguşănii ocolu Siretiului	.	11
Dărmăneştii ţinutu Romanului, ocol. Pietrei	9
Dumeştii	.	.	.13
Dragomireştii ocolu Moldovei de	sus .	8
Dulceştii	.	.	.18
Dolgeştii ocolu Siretiului	.	1
Dialul Nou ţinutul Bacăului, ocol. Bistriţii 11 Dămieneştii ocolu Fundu Răcătău	.	2
Dragomireştii	.	.	.36
Doaga	.	.	.38
Dărmăneştii ocolu Trotuşului	.	1
Doftiana	.	.	.4
Drăgogeştii ocolu Siretiului	.	5
Delenil	.	.6
Drăguşanii	.	.	.20
Drăgeştii ocolu Berheciului	.	14
Dămikuşa	.	.	-41
Dămcenii ţinutu Putnii, ocolu Zeletinu 19
www.dacoromanica.ro
55
No.	No delei
53	Domneştii ocolu Gârlelor	.	1
54	Domneştii Unguri	.	.	2
55	DioeheţiI ţinutul Putnii, ocolu Gârlelor	.	10
56	Dobrineştil ocolu Tecuciului	.	8
57	Dimaciul ocolu Milcovulul	.	21
58	Diokeţiî ţinutu Kovurluiulul, ocolu Prutului 12
59	Drăguşenil	.	.	.13
60	Drăgâneştil ocolu Siretiulul	.	1
61	Dracainil tinutu Tuto vil, ocolu S'milil	.	24
62	Deleniî oculu Bârladului	.	4
63	Docolina	.	.	.26
64	Dolhenii	.	.	.31
65	Deleniî ocolu	Elanului	.	17
66	Dialu Mare ocolu Tutovei	.	26
67	Drujeştil	.	.	.30
68	Docaniî ocolu	Zorlenii .	.12
69	Docăniasa	.	.13
70	Daghăţa ţinutul	Vasluiului, ocolu Şacovii 1
71	Dumeştiî	.	.8
72	Drăgeştil	.	.	.13
73	Drăguşănil ocolu Ribrice	.	3
74	Dracsinii	.	.	.23
75	Dămucşenii	.	.	.25
76	Dăneştii	.	.	.31
77	Dolheştii ocolu Prutului .	.	21
78	Dumbrăvenii ţinutu Vasluiului, ocol. Racovii	4
79	Deleştii	.	.	.25
80	Dobroslăveştl ocolu Vaslueţu	.	2
81	Duda ocolu Crasnil .	.17
82	Davideştii ţinutul Vahluiulul, ocolu Krasnil	27
83	Dudeştil ţinutu Eşiî, ocolu Bahluiulul	.	16
84	Draga ocolu Cărligătureî .	.	18
85	Doroşcaniî	.	.	.26
86	Dumeştiî	.	.	.31
87	Dărjănil ocolu Stavniculu	.	19
88	Drăgoeştii	.	.	>	21
89	Dobrovăţul Slobozia ocolu Codrului	.	15
90	Dobrovăţul	.	.	.27
www.dacoromanica.ro
— 56
.No.	A’o. detei
91	Duraasca Lipoveni .	.	29
92	Dumasea Moldoveni .	.	30
98	Dimitreştil ocolu Braniştii	.	1»
1	Dornhoiu Târg ţinutul Dorohoiulul
2	Drâguşănii ţinutu Covuiluiulul
JE
1	Eşiţiî din MoJniţă ţinutu Dorolioi, oc. Heiti 21
2	Eşiţiî luî Bosie ocoli) Coşuleî	.	34
3	Epurenil ţinutu Botoşăniî, ocolu Stefănpştl 22
4	Epureni! ocolu Jijiel .	.	25
5 Epurenil ţinutu Tutoviî, ocolu Znrlenil	29
6 Epurenil ţinutu Vahluiuluî, ocnlu Crasnil	19
7	Erghicenii ţinutu EşiI, ocolu Turil	.	7
8	Epurenil ocolu Copoului .	.	25
9	Ezerenii ocolu Stavnxu .	.	16
1 Eşiî oraş ţinutu EşiI
J.
1	Joldeştiî ţinutu Dorohoiulul, ocolu Bsşeulul 22
2	Jăvărtenil .	3i>
3	Joldeştiî ţinutu Botoşenii, ocolu Şiretul	24
4	Jihale ţinutu Sucevii ocolu Moldovii	.	6
5	Jirovul ţinutu Romanului, ocolu Pietril 19
(i Jideştil	.	.	.22
7	Jăvreuiî ţinutu Bacăului, ocolu SiretiuluT 13
8	Jarişte ţinutu Putnil, ocolu Milcovu .	11
9	Joreştil .	.17
10	Joreştil ţinutu Covurluiuluî, orolu Prutul 1
11	Jăgălia ţinutu Tutoviî, ocolu Zorlenit .	34
12	Jegorenil ţinutu Vasluiului, ocolu Şacoviî 20 1 2
1	Zahorăniî ţinutu Dorohoj, ocolu Başăulai 34
2	Zvorşte o^olu Berliometrle	.	16
www.dacoromanica.ro
No.
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
— 57 —
No. delei
Zamostia .	.	.23
Zâiceştiî ţinutu Botoşenii ocolu Setniî	22
Zagavia ocolu H&rlăulol	.	19
Zlătunoaia ocolu Jijiel .	.	3
Zbereştil ţinut. Romanului, oc. Fundu Tazlăa.10 Zmulţii ţinutu Covurluiuluî, ocolu Corodulul 32 Zăzenca cu Bolbocoasa ţinutu Tutovil, ocol.
Bârladului .	.6
Zorlenil Slobozia ocolu Tutovil	.	27
Zberoaea ţinutu Vasluiului, ocolu Prutului 38 Zâpodenil ocolu Vaslueţu	.	3
Zbereui ţinutu Eşi ocolul Bahluiului .	1
Zaboloteniî Şcorţeşti ocolul Turii	.	28
Zaboloteni! Foţii	.	29
Zabolotenii lui Bezede	30
Zahorna ocolul Copoului	.	17
Zahorna Răzăşască	.	18
Zania Braşovanului ocolu Codrului	18
Zania lui Âron Vodă	.	19
1
Ibăneştiî ţinutu Doroboiului ocolu Herţii	32
Işnovăţul ocolu Prutului .	.	33
Ivancăuţiî	.	.	.39
Rumenii Pităresiî odaia ocolu Başăulul 26 Icbimenil lui Pisoţchi odaia	.	27
Ionăşenii ocolu Coşulil .	.	22
Ionăşenii ocolu Berhometile	.	12
Icuşenil ţinutu Botoşenii, ocolu Siretiulu	26
iDOteştil ocolu Setniî .	.	4
Ionăşenii ocolu Ştefăneştil	.	11
Ingăreştil ţinutu Suceviî, ocolu Cracăulul 9 Ioniasa ocolu Siretiulul .	.	1
Itrineştil ţinutu Romanului, or. Moldov. de sus	.	.	.15
Rieştil ţinutu Bacăului, oc. Tazleu Sarat. 11 Iteştil ocolu Bistriţii .	.	23
www.dacoromanica.ro
— 58
No.	No. delei
16	Iţcanii ocolii Funda Răcătăul	.	32
17	Ireştil de sus ţinutu Putnii, ocolu Gârlelor 20
/8	Ireştil	de jos .	.	.	21
19	Ivănceştiî .	.	.35
20	IoDăşestii ocolu Tecuciului	.	9
21	Ijeştii	ocolu Milcovului	.	.	8
22	Iriasca ţinutu Covurluiuluî, ocolu Corodului 5
23	Izdileniî Slobozia ocolu Lozovil	.	26
24	lbăneştil ţinutu Tutovii, ocolu	Slmilii .	31
25	Uriciul ocolu Bârladului	.	24
26	Iţeşti!	ocolu Prutului	.	.	22
27	Ipatile	ţinutu Vasluiului,	ocolu Şacovii	31
28	Isaia ţinutu Vasluiului,	ocolu Prutului	41
29	Ivâneştil ocolu Racovii	.	11
30	Ivăniţeştiî ocolu Crasnii .	.	5
31	Ivâneştil	.	.	.30
32	Iosopeştii ţinutu Eşii, ocolu Bahluiului 31
33	Izvoarile ocolu Copoulul	.	24
K.
1	Kulicenii ţinutu Dorohoiului, ocolu Herţii 15
2	Kotul Sinikâului	.	.18
3	Kristieneştii ocolu Prutului	.	1
4	Kotul SnharSului	.	.	6
5	Româneştii	.	.7
6	Konceştil	■	•	.20
7	Korneştii	.	•	.23
8	Koţuşca	.	.	.28
9	Krasnaleuca	cu odaia .	.	30
10	Krăiiucenil	.	.35
11	Kuzlăul	.	.	.38
12	Kăcăcenii ocolu Başeului	.	3
13	Kălugărenil odaia	.	.	8
14	Kordărenii Mănăstire! ocolu Koşulii .	8
15	Kordărenii Gafeuculul	.	9
16	Karasa	,	.11
17	Kotărgaşii odaia	.	.13
www.dacoromanica.ro
5S —-
•A'o._	Ao. âelei
18	Kostineştil	.	.	.24
19	Kobîla	.	.	.33
20 K&lineştiî ocolu Berhometile	.	10
21	Kăudeştil	.	.	.25
22	Korăcăeştii ţinutu Botoşeniî, ocolu Şiretului 12
23	Kornil	.	.	.28
24	Kăliueştil .	.33
25	Kucorenil ocolu	Setnil	.	.	1
26	Kătăroăreştil	.	.	.5
27	Kurteştil	.	.	.10
28	Kurteştil LiuzI ţinutu Botoşenil, oc. Setnil 11
29	Ktisteştii	.	.14
30	Koşulenii	.	.	.24
31	Kosteştii	.	.	.32
32 Kucutenil reieşi ocolu Ştefăneştil	.	30
33	Kucutenil lui	Golan	.	.31
34	Koşula ocolu	Hărlăulul .	.	1
35	Kopălăul	.	.	.10
36	Kiţovenil .	.20
37	Koşugeniî ocolu	Jijiet	.	.	1
38	Krăciuneniî .	.9
39	Kobicenil	.	.	.16
40	Komăndăreştiî .	.	.18
41	Kornul Npgru	.	.	.43
42	Kruce şi Kirilă ţiuutu Sucevii, oc. Muntelui 2
43	Kotărgaşil	.	.	.4
44	Krăpăturile	.	.	.11
45	Kârnul	.	.	.17
46	Kotu Băi! ocolu Şomuzulul	.	8
47	Kămărzaniî şi Măetăcănaril	.	14
48	Kornil	.	.	.33
49	Kurikeştiî ocolu Kracăuluî	.	14
50	Krac&ul Negru	.	.19
51	Kracăoanil	.	.	.20
52	Kapul Dialulul	.	.	.35
53	KăbujiI ocolul	Şiretului	.	9
54	Kristeştil	.	.	.14
55	Kozmeştii ca cotunurile ţinutul Sucevii oc.
Şiretului	.	.	32
www.dacoromanica.ro
— 60 —
No ■	No. delei
56	Konţeştil .	.	.	35
57	Kriveştii Ciuril	37
58	Kriveştiî Pităreştil	.	.	38
59	Kuejdiul ţinutul Romanului ocolul Petrii n
60	Kărligil	.	u
61	Kăurciuleşti	.	•	15
62	Konţeştil	.	.	18
63	Kalul ocolul fundu Tazlăul	14
64	K&ndeştil	.	.	>24
65	Kărligul şi Breţcanil ocolu Moldovei de sus 20
66	Kurd unul	.	.	-	34
67	Kuibariul ocolu Moldove!	de jos	.	2
68	Kotul Vameşului	.	.	17
69	Kuciulaţiî	.	.	.22
70	Korneştiî .	.	•	.	27
71	Kărligil	.	.	-28
72	Klimeşti!	.	.	.35
73	Kotul lui Balan ocolu Şiretului	12
74	Kiliile	.	.20
75	Kucil	.	.	-37
76	Krăeştii ,	.40
77	Kucueştil ţiuutu Bacăului, oc. Tazlăul Sarat 1
78	Cornitul	.	.	.13
79	Komăneştil	.	.	.23
80	Kămpenit ocolu Bistriţii .	2
81	Kălugăril Liuzii	.	.	12
82	Kălugării Osebiţi ţinu tu Bacăului, oc. Bistriţiil3
83	Kălugăram&re	.	.	14
84	Kăţăleştil .	.26
85	Kânenil	.	.	.33
86	Kălineştiî	Mlgla ocolu Fundu Răcătăul .	1
87	Kăutuşenil	.	.	.1!
88	Kâmpenif	.	.	.29
89	Kaşenul ocolu Trotuşulul	.	11
90	Kăiuţul	.	.	.12
91	Karaclăul	.	.	.18
92	Kucova ocolu Siretiulul .	.17
93	Kiriţonil Liuzi	.	25
94	Kleja de sus .	.28
www.dacoromanica.ro
Ho.
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
<30
131
132
— 61
No. delei
Kleja de jos	.	.	.29
Kăuia ocolu Berheciulul .	.	22
Eoloneştil	.	.	.31
Krăeştii	.	.	.35
Kaşenul Mănăstirei ţinut. Put nil, ocolu Băcăciuniî	.	.1
Kooţăştil	.	.8
Eop&ceştiî	.	.	.14
Kopăceştiî .	.	.22
Eorniţălul	.	.	.24
Koţofăneştil	.	.	.25
Kâmpurile	.	.	.31
Kornil ocolu Zeletmulul .	.	2
Eălimăniasa	.	.	.25
Eoza ocolu Vranei!	.	9
Eolanul ţinutu Putnil, ocolu Vranei! .	20
Eălimanul .	.	23
Kălimăneştil ocolu Gârlelor	.	3
Erucea de jos	.	7
Erucea de sus	.	.8
Eucueţil de joB	.	23
Eucueţil de sus	.	24
Elipiceştil .	.	.25
Eodril Sîrbilor	.	.	28
Kăpoteştil .	.	.34
Koasta Lupii ocolu Tecuciului	.	1
Eosmestiî .	.	.10
Eucoreştil .	.	.15
Ivosăţenil .	.	.34
Eălimăneştiî ocolu Milcovuluî	.	31
Eăpătaou de jos	.	.	38
Eăpâtanu de sus	.	.	39
Eriveştil ţinutu Eovurluiuluî, oc. Corodulul 7 Eorodul	.	.16
Eărâpceştiî .	.	.19
Eorlomăneştil .	.	.21
Ivotoroia .	.	.27
Eăueştil .	.	.30
Eudalbil .	.	.37
www.dacoromanica.ro
— 62 —
No.		No. delii
133	Eâşla TofliI ocolu Prutului	5
134	Krăeştil	8
135	Kornii	17
136	Kuca ţinutu Covurluiulul ocolu Prutului	20
137	KiraftăiI	24
138	Kirileştii	37
139	Kondră ocolu Siretiutul	6
140	Kracul	13
141	Eălienl	16
142	Kostienil	22
143	Kotul Poştil Şărbeştii ocolu Lozovil	10
144	Rostii	18
145	Eostel Slobozia	19
146	Kăşla Cişmelile	20
147	Eristeştil din dial. ţinutu Tutovil ocolu	
	Similiî	3
143	Kălimăneştiî .	8
149	Eristeştil de jo3	10
150	Korodeştil	22
151	Kosteştiî ocolu Bârladului	7
152	Kiţcauil	10
153	Eorlăteştil de sus	12
154	Eorlăteştil de jos	13
155	Koroeştiî	21
156	Eurtenil ocolu Elanului .	3
157	Eâşla	9
158	Eoţmăneştiî ocolu Tutovil	5
159	Kărjâoanil	8
160	Kilienil	10
161	Eetreml	11
162	E&beştiî	12
163	Eoroeştii de sus, ţinutu Tutovil, ocolu	
	Tutovil	14
164	Eoroeştii de jos	15
165	Eotul Podului	34
166	Româneştii ocolu Prutului	17
167	Kavadineştiî .	19
163	Eârja	29
169	Ereţana	32
www.dacoromanica.ro
— 63 —
No.	No. ddt'i
Tar Koticul ţinutu Vasluiului, oc. Sacoveî 17
171	Kăscăeştil	.	.	.18
172	Kotunu Morii lui Ciornei	.	23
173	Kăueştil ocolu Ribrice .	.	2
174	Kăzăneştil	.	.	6
175	Krăciuneştiî	de	sus	,9
176	Krăciuneştiî	de gios .	.	10
177	Kăvleştiî	.	.	.22
178	Kodăeştiî	.	.	.35
179	Korobăeniî ocolu Prutului	.	3
180	Kirceştil	.	.	.6
181	ICotul Arsurii	.	.	22
182	Kozmeştil	.	.	.27
183	Ketrosul sau R&duc&nenil	.	30
184	Kovasna	.	.	.33
185	Kozia	.	.	.34
186	Kolţul Korniî .	.	.35
187	Kursăştil ocolu Racoviî .	.	2
188	Koşeştiî	.	.	.17
189	Kozmeştil	.	.	.28
190	Kălugărenil ţinutu Vasluiului, oc. llacoviî 32
191	Kănţâlăreşfiî ocolu Vaslueţu	.	1
192	Korniî şi	Albeştil	.	.12
193	Kordeniî ocolu	Krasnil .	.	4
194	Krăsnăşeniî	.	.7
195	Korniî Ungari	.	.	20
196	Kărligaţil	.	.	.25
197	Kăpoteştiî	.	.	.26
198	Kreţăştil	.	.	.28
199	Kârjoae ţinutu Eşii, ocolu Bahluiuluî .	2
200	Kotnariul	.	.	.3
201	Rosteşti I	.	.	.8
202	Kriveştiî	.	.	.15
203	Kucutenii	.	.	.28
204	Kăminăreştil ocolu Turil	.	15
205	Kăueştiî	.	.	.34
206	Kristeştil ocolu Kărligâturil	.	21
207	Kosăţenil	,	.	.27
www.dacoromanica.ro
No.
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
1
1
2
3
4
5
6
7
64 —
No. âelet
Ităcărăzănil Liuzi	.	.	30
Kucutenil .	.36
Kogiaaca vechi	.	.	37
Kogiasca Nouă ocolu Kopoulul	.	5
Kărligul .	.	.15
Hărniceai! .	.	.30
K&rnicenii .	.	.31
Kărnicenil .	.	.32
Kărnicenil .	.	.33
Kândeştil ţinutu EşiI, ocolu Copouluî .	37
Kotu lui Ivan.	.	.	40
ICiiia ocolu Stavniculul	.	.	4
Korntştii .	.	.22
Kurăturile ocolu Kodrului	9
Kotunu Ciurului	.	.	12
Kărbunaril .	.	.13
Kozmoae	.	.21
Kişarăil ocolu Braniştii	.	.	1
Koada Stâncii	.	.	4
Kristeştii .	.6
Ki pere ştii .	.	,7
Komarna de Sus	.	.	17
IComarna de gios	.	.	18
Kostulenil Rotari	.	.	19
Kostulenil Gălăţil	.	.	21
Kotul Ţuţoriî	.	.	26
Kăiuţul Tărg, ţinutu Bacăului
L.
Locoviţa de gios ţinuţu Dorohoiu, ocolu
HerţiI .	.2
Locoviţa de sus	.3
Lişna ocolu Prutului	.	.10
Livenii lui Rosăt	.	.	11
Livenil lui Vărnav .	12
Livenii MitropoliiI odaie,	ocolu Başeulul 45
Livenil Giansezului	ocolu	Coşulii	.	2
www.dacoromanica.ro
65 —
No.	No (Ulei
8	Liveuii ocolu	Berhoraetele	.	8
9	Lozna	.	.9
10	Lireniî Ră tundă şl Korr.il ţiuutu Botoşeniî,
ocolu Şiretul	.	.16
îl	Levărda lui Velişcu ocolu >S;tniî	.	2
12	Levărda lui Gozmiţă	.	.	3
1 3	Lehneştii odaia, ocolu Ştefăneştiî	.	40
14	Lehneştil	.	.41
15	Lătăii ocolu	Hărlăului	.	.	23
J6 Lămăşenii ţinutu Suceviî, ocolu Şomuzului 3
17	Lămăşenii Ciurii	.	.	4
18	Leucuşăştii	.	.	.16
19	Leţcaniî ocolu Şiretului .	.	8
20	Lipovenii Bomiţa şi Măliasa	.	13
2!	Leţcaniî ţănutu Romanului, ocolu l'undu
Tazl&u	.	.	.15
22	Luţ<a ocolul Moldovei de sus	.	30
23	Lunca Onicicanilor ocolu Moldovei de jos 26
24	Lucăceştiî ţinutul Bacăului, occlaTas’âu
Sarat	.	.0
25	Leontineştiî	.	.	.14
2b‘	l.eurda	.	.	.	22
27	Luncanii ocolu Bistriţii .	.	19
28	Lete cu Cotunurile, ţinutu Bacăului, ocol
Bistriţ’! .	.	.34
29	Lipova Mănăştiri, ocol JFundu Răcfităulni.	39
30	Lipova Răzâşască .	.	40
31	Litikîşănil ocolu Berheciuluî	.	30
32	Lumea Dokd ţinutu Putnei ocolu Râcăciuni 23
33	Lespezii ocolu ZeletinuluT	.	7
34	Lamnicul	.	.	.14
35	Lărgăşenii	.	.	.18
36	Li< ştii ţinutu Covurluiului ocolu Corodului 3
37	Lieştiî ocolu	Şiretului	.	.11
-38	Luugociul	.	.	.18
39	Lozovu ocolu	Lozovii	.	.	8
40	Lăleştii ţinutu Tutovii, ocolu Similii	.	9
41	Lunca	.	.	.17
43	Limbăeştii, ocolu Bârladului	.	2
VOL. VIII ĂL URICAROJLUI.	ft
www.dacoromanica.ro
17
10
11
13
21
10
G
31
6
15
C
7
26
30
41
42
5
4
7
2
n
i
T
8
20
25
8
17
4
5
(>
47
12
4
30
— <j6 —
Nr.
Lunţ^ştiî ocolu £orl6uiI .
Luţeştil de suş ocolu Prutului
Luţeşiiî de jos
Lupeştii
La za ţinutu Vasluiului, ocolu Racoviî . Lipoveţul ocolu Vaslueţu Leoeştiî ocolu Crasnii Lunca
Laiul ţinutu EşiI, ocolu Baliluiulul Lunganii de sus ocolu Cărlig&turil Leţcaniî Vechi ocolu Copouluî Leţeanii Nuoî şi Câcărăzenit Larga ţinutu EşiI, ocolu Copouluî Luceai!
Lucşeiiiî Luceuiî Sturzii
Lunganii de jos ocolu Stavniculuî Lunca Cetăţei ocolu Codrului Lunca Bârimvil Lăzăreniî ocolu Braniştii
Lespezii Târg, ţiuutul Sucevir
31.
Maraorniţa ţinutu Dorohoiului, oc. HerţiI
Mogoşeştil
Mikor&nil
Molniţa
Movila şi cotunu Baranca Mlănăuţil ocolu Prutului Milianca
Mătienil lui Manoli ocolu Başăulul Mătienil Ganil Mătienil CogălniciţI Mitocul
Miclăuşenil ocolu Coşulii
Mitocul ţinutu Botoşeoii, ocolu Şiretul
Mândreşm
www.dacoromanica.ro
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
2 a
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
67
■No. delei
Mănăstirea Doamnjî ocoîu Şătniî	.	9
Mănăstireniî	.	.	.34
Măşcătenil oco.u Ştefăneştiî	12
Mihălâşenif	.	.	.38
Movila ruptă	.	.	.39
Macsutul ocoîu Hărlăulul	18
Mihăiliasa odaia ocoîu Jijiel	29
Moîşa ţinutu Suceviî, ocoîu Moltioviî .	10
Manestil	.	.	.32
Mannli ocoîu Şomuzuluî	17
Măreşti!	.39
Movilemî ocoîu Şiretului	.	3
Miroslăveştiî .	.	.17
Miteştiî ţinutu Suceviî, ocoîu Şiretului	19
Mogoşeştiî	.	.20
Muncelu	.	.22
Mirceştiî .	.	.24
Miclăuşenii .	.	.26
Mitocul Dăueştiî ţinutu Romanului, ocol.
Pietril	.20
Mitocul Troiţa	.	.	21
Mitocul Izvoarele	.	.	24
Măriţenil Tataru ş	.	.	27
Măriţenil peste vale	.	.	28
Mitocul Ivâneştilor ocoîu Fundu Tazlău	2
Măstacăuul .	.17
Măstacănul ocoîu Moldovil de sus	.	9
Mârgiuenil ocoîu Moldovil de jos	4
Micşuneştif .	.	.10
Mirceştiî .	.	.2*
Misăhăneştiî ocoîu Şiretului	27
Muncelu Fundu Şăştarulul	.	28
Muncelu	.	.29
Mărmurenil	.34
Măgireştil ţinut. Bacăului, oc. Tazlău Sarat 10 Mărginenii Unguri ocoîu Bistriţii	.	17
Mărginenii Munteni	.	18
Mărâştil cu cotunurile ocoîu Fundu
Răcătăul .	.	.27
www.dacoromanica.ro
— 68 —
_No_
b2
53
54
55
56
57
58
59 6(1 61 62 <53
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73 '74 ‘75
76
77
78 '79 ,80 81 82 •83 ■84
85
86
87
88 89 .90
No. deleX
Măndrişca ocolu Şiretului		16
Milfştii ocolu Beiheciulul	.	7
Măgdăreşti!	.	20
Meleşcaniî ţinutu Bacăului,os.	Berbeci ului	28
Motoşenii	.	37
Munelul		36
Mărcştii ţinutu Putnii, ocolu Iiăcăciumi		33
Moviliţa ocolu Gârlelor .		12
Mănăstioara .		13
Muncelu		16
Miera	r	39
Movileniî ocol. Tecuciului		12
Movileni Slobozia		13
Malurile	t	22
Mărintştîi ocolu Milcovulu	.	1
Morile Cozmiî	,	4
Mirceştii	.	14
Morile lui Conachi	.	23
Mândreşti!	,	25
Matca ţinutu Covurluiuluî, ocol. Coroduluî		15
Mândreşti!	.	34
Măcişeni!	.	35
Mănastirenii ocolu Prutului	.	11
Măstecanii	.	23
Mălăştenii	r	33
Malurile ocolu Şiretului.	.	15
Mănjena	.	29
Macsimeni! ocolu Lozovit	.	7
Movilă odaia .		13
Movilă Slobozia	.	16
Mârăşeşti! ţinutu Tutoviî, oc.	Similil	5
Mice şti! . . •	e	23
Mânzaţil Răvăşeşti	f	29
Mănzaţi! lui Palade	t*	30
Mălâerti! ocolu Elanului	*	19
Muşata . , .	.	25
Măscureil ocolu Tutoviî .	.	2
Movileniî		9
Mărgiucanil .	»	29
www.dacoromanica.ro
— 69 —
No.		No.	Aulei
91	Miroasa ocolu Zorletiil .		14
92	Mănăstirea Crucianu		16
93	Micleştiî		38
94	Murţeniî ocolu Prutului .		23
95	Marţane ţinutu Vasluiului oc. Şacoviî		16
96	Mogoşeştil Slobozia		29
97	Măcreştil ocolu Ribrics .		20
98	Micleştiî ocolu Prutului .		7
99	Moşna		28
100	Munteneştii ocolu Racovil		29
101	Mărăşenil ocolu Vaslueţu		6
102	Măajeştiî		12
103	Muntenii de jos	V	17
104	Moara Grecilor		19
105	Muntenii de sus		20
106	Moara Domniască		21
107	Moara Volosenil ocolu Crasniî		21
108	Movileniî ţinutu Eşii, ocolu Baliluiulur		14
109	Muntenii ţinutu Eş’l, ocolu Bahluiulul		17
110	Mădărjacu odaia		21
111	Mădărjenil		22
112	Moara Prefectului		32
113	Mălăeştil de sus ocolu Turil		11
114	Mălăeştil de jos		12
115	Miseştil		13
116	Mădărjacu ocolu Cărligăturiî		16
117	Muntenii ocolu Gopoulul		10
118	Moara Danculul		11
119	Mărzeştil		16
120	Moineştil de jos		19
121	Moineştil de sus		20
122	Movileniî		27
123	Mironiasa ocolu Stavnicu		8
124	Mogoşeştil .		10
125	Mănjeştil		12
126	Miroslava lui Beliliman .		23
127	Miroslava GălâţâI		26
128	Mirceştil ocolu Codrului .		32
129	Mănzăteştil Fălfâeştii ocolu Braniştii	-	r>
www.dacoromanica.ro
No.
30“
31
32
33
1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
IO'
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
— 70 -
N’o. delei
Măcăreştil	.	,	20
Moronii	.	.	23
Mănzăteştil Vechi	.	.	30
Medelenii	.	.	33
Moineştil Tărg, ţinutu Bacăului
IV.
Novosuliţa ţinutu Dorohoiulul, oc. Hertil	5
Nikitenil ocolu Prutului .	t	29
NiculiţiI Odaia	.	.31
Nikşenil ocolu Coşulel .	.	14
Nikşăuil Cotecu	.	.	15
Novaciul ţinutu Botoşenii, oc. Hârlăulul	25
Nemţăşoru ţinutu Sucevil, oc. Moldovil 29 Negreşti! ocolu Oacăulul	.	22
Negoteştil ocolu Siretiuluî	.	2
Neguleştii ţinutu Romanului, oc. Fundu Tazl. 16 Nistoreştil de sus ocolu înoldovil de sus ?5 Nistoreştil de jos	.	.	26
Negreşti! ocolu Siretiuluî	6
Năsoestil ţinutu Bacăului, oc. Bistriţii	6
Nadişa	.	..	7
Neguşenil ocolu Fundu Râcătăulul .	3
Negoeştiî ocolu Trotuşulul	.	13
Năneştil ocolu Berheciuluî	.	6
Neguleştii	.	.11
Negrileştil ţinutu Putnii. oc. Vrancii .	2
Nistoreştil	.11
Neruja	.	.	.12
Nerujul	.	.23
Nicoreştiî de sus ocolu Tecuciu	.	3
Nămăloasa	.	.	.16
Nărteştiî ţinutu Covurluiulul, oc. Corodului 6 Negrileştil	.	.	.11
Năneştil ţinutu Covurluiului, oc. Siretiuluî 17 Nămăloasa	.	.	.24
Negreşti! ţinutu Vasluiului, oc. Şacovei .	12
www.dacoromanica.ro
— 71 —
Ho.	jVi aelei
Bl .Novacii ocolu Crasnif	.	18
32 Nămendriî ţinutu EşiI, ocolu Turil .	1
33	Nelipeştii .	,2
34	Nidienil ocolu Stavnicului	.	3
1	Niamţu Tărg, ţinutu Sucevil	.	„
2	Nicoreştvî Târg, ţinutu PutiwI
3	Nămâloasa Tărg, ţinutu Covurluiului .	„
O.
1	Oroftiana de sus ţinutu Dorokoiuluî oc. lL:rţiI 23
2	Oroftiana de jos	.	.	24
3	Orăşenii ţinutu Botoşenil, ocolu Sătnil .	*3
4	Oaiaga Schitu	.	.13
5	Orâşănil Schitu	,	.17
fi	Oncanil	.	.	.18
7	Oncamî Liuzi	.	.	.19
8	Onţenil	.	.	.	3»
9	Ostopcenil	ocolu Jijiei .	.33
10	Orţeştiî ţinutu Sucevil, oc.	MoldovI .	20
11	Oglinzii	.	.	.27
12 Oprişenil ocolu ŞomuzuloI	.	fi
13	Onceştil	.	.	.41
14	Oaucea ocolu Cracăulul .	lfi
15	Oşlobenil .	.	.21
16	Onicenii ocol» Siretiulul .	.10
17	Oanţul ţinutu Romanului, ocolu Pietrei 3
18	Onicenii ocolu Siretiulul	.	33
19	Odobeştiî ţinutu Bacăului, oc. Ricătă'il 8
20	Onceştil	.	.	;	20
21	Oţălenil	.	.22
22	Oneştii ocolu Trotuşuluî.	.	17
23	Orăşa Iul Avram ocolu Siretiulul	.	2
24	Orăşa mare	.	.	3
25 Orbenil	.	.	.19
26	Oteştii ocolu IWh ciu'uî	-	1
21	Opnşeştiî	.	.	36
www.dacoromanica.ro
No.
26
29
30
31
32
33
34
35
30
37
38
39
40
41
42
43
44
45
43
47
43
49
50
51
52
?3
5J
5o
56
57
1
2
1
2
3
— 72 —
No. (iele»
Okeniî ţinutu Putnei, ocolu Ziletinu ,3 Oleşeştiî ocolu Gârlelor .	.	32
Odaia ocolu Tecuciului .	.	23
Orbeniî ocolu Milcovulul	.	27
O lobeştiî Bat	.	.	37
Ocliis&ştiî ţinutu Covurluiuluî, oc. Corolulul 14 Odncea ocolu Prutului .	.	39
Oasile ocolu Lozoviî	.	1
Odaia Manolachi	.	.	17
Obârşenil ţinutu Tutoviî, ocolu Sitnilil .	26
Orgueştil ocolu Bârladului	.	1
Onţeştiî	.	.	.16
Oltăneştil ocolu Elanului	.	2
OţăleniT	.	.14
Obârşenil ocolu Zorleniî .	.	-8
Oşeştii ţinutu Vasluiului, ocolu Şacovil 34 Onceştiî ocolu Ribrice-	.	19
Odaia Popii ocolu Prutului	.	14
Ormăşenil .	.	.17
Olăneştiî odaia ocolu Vaslueţu	.	4
Odaia Voloseml ocolu Crasnii	.	22
Oneşti! ţinutu Eşii, ocolu Tnrii	.	3
Oboiocenil de sus ocolu	Cărligâtura .	2
Oboroceniî de jos	,	.	3
Oţălenil	.	.8
Obrijăuil	.	.13
Osoiul ocolu Braniştii	.	.16
Oprişănif de jos ţinutu Eşii, ocolu Braniştii 24 Oprişănii de sus	.	.	2»
Odaia lui Bran	.	.31
Ocna Târg, ţinutu Bacăului	. n
Odobeştii Târg, ţinutu Putnii	.	*
P.
Pilipăuţiî ţinutu Doroboiulul, oc. Herţiî 22 Proboteştil .	.28
Pomărla Hatmanului B şotă	.	30
Pomăda Ralil .	.	.31
www.dacoromanica.ro
o
6
7
H
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
2i
22
20
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
3*s
39
40
41
42
— 73
	J\o.	delei
Paltinişu ocolu Prutului		24
Plopeniî odaia ocolu Başeulul		11
Plopeniî		12
Popenil hat. Başotâ ocolu Coşului		1
Popenil lui Cracalie		3
Popenil lui Mavrodin		4
Popenil lui Vârgolici		5
Popenil lui Vărnav		17
PituluşeuiI		20
Pnsteştil		23
Prilipca Ghiţăsculuî		20
Prîlipca Telimănesiî		31
Pârâul Negru ocolu Berhometile		26
Plopeniî ţinutu Botoşenil, ocolu Siretiujm		2
Poiana Pustie		5
Poiana Lungă		25
PopăuţiI ocolu Sătuli		28
Prisăcaniî ocolu Hărlăulul		21
Pieioroganii		22
Prăjemi		24
Petreştil ocolu Jijiel		7
Pogorîştil		28
Perişcanii Odaia		30
Pârâul Cărjil şi Medeul, ţinutu Sucevii		
ocolu Muntelui		5
Pârâul Pântil		9
Pipirigul		18
Poiana Prisăcii ocolu Muldovil		23
Preuteşti		35
Preuteştil Adămoael ocolu Şomuzuloî		20
Preuteştii Breţcani		21
Probota		27
Poiana Reftivauulul		32
Pelia		i%
Pleşeştii Săniaschii		44
Pleşeştii Ganiî .		45
Pleşeştii Hermeziului		46
Petricanii ocolu Cracăulul		7
Păstrăveniî		34
www.dacoromanica.ro
No.
43
4-t
45
46
47
48
41)
50
ol
52
53
54
55
56
57
58
50.
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
74
73
74
75
76
77
78
79
80
81
— 74 —
No. ăelei
Purceleştiî ocolu Siretîuluî	.	31
Paşcanii cu Cotunurile .	.	34
Păngăraţll ţinutu Romanului, oc. Pktriî	5
Pângărăciorul	.	.	6
Podoleni! ocolu Fundu Tazlăulul	.	3
Polobocul .	.21
Parte din Uscaţi, ocolu Moldoviî de sus 3 Pildeştil	.	.	.24
Prăjeni! şi Bîrjoveniî ocolu Moldovii de jos 9 Porceniî	.	.	.24
Poeuile Oancii ocolu Siretîuluî	.	3
Pâdurenii	.	.25
Poenile ţinutu Romanului, ocolu Sirctiului 30 Pănceştîl	.	.	.42
l’oenaril	.	.43
Prăjeşti! ţinutu	Bacăului, ocolu Tazlău Sarat 8
Probozeşti!	.	.	.18
Podurile	.	.	.19
Pastiana ocolu	Bistriţi! .	.	3
Peletuciî	^	.25
Poiana lui Iuraşeu ocolu Funda Răcătăul 5 Păticeniî	.	-	6
Prăjeşti!	..	.13
Pietrişul	.	.	.17
I’lopana	.	.	.30
Poiana Pietriî	.	.	.37
Plopul ocolu Trotuşuluî ..	.	3
Poiana	.	.22
Petrăşcaniî ocolu Siretîuluî	.	\2
Parava	.	.	.21
Părince ocolu Berheciuluî	.	5
Petreştiî cu Cotunurile	.	8
Pănceştil	.	.9
Popenîi ţinutu Putnil, oc. Răcăciuniî .	4
Pănctştiî	.	.6
Păune şti!	.	.	.18
Poenari! ocolu Zeletinulul	.	8
Ploscăţmii	.	.9
Poiana	.	^11
www.dacoromanica.ro
No.
"82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
• 96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
1 IO
tll
112
113
114
115
116
117
118
119
120
No. fleleY
Poiana ţiuutu Putnii, ocola Vrancii	.	4
Păuleştii	4	.7
Praboda	,	.	.13
Paltinul	.	.	.14
Purcenjî	.	.	.IC
P odunle	.	.	.19
Pădureniî ocolu Gârlelor	.	5
JPurceleştiî	.	.	33
Piscul Corbului ocolu Tecuciu .	.	2
Poşta Teeaciu .	.	.18
Peni	.	.	.21
Poşta Berbeciu .	.	29
Pomii Străjesculul ocolu Mileovul	.	2
Pădureniî	.	.	.10
Paranpanii	.	.	.15
Pănticeştii	.	.	.30
Păţăştii
Poşta Pereskivul ţinutu Covurluii», oc. Co Priponeşti!
Pochii
Puţenii	.	a
Puţichioae ocolu Prutului Paşcanii
Podolemi ocolu Siretiul P rivalul Piscul
Pechia ocolu Lozovii Pineu ţiuutu Covurluiulut, ocolu Lozoviî Popeştii ţinutu Tutori!, oc. Simîlii Pueştiî Pătrăşcanii
Pârveştii ocolu Bârladului Pîhna
Platoneştiî ocolu Elanului Piţivoeştii Praja ocolu Tutovil Poliţeniî Putrădenil Prisăcanii
34 odu 1 4
26
36
26
41
3
25
27
3
N
1
14
33
li
29
6
10
1
3
13
17
www.dacoromanica.ro
No.
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
13D
14o
141
142
143
144
145
14(3
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
— 16 —
Pleşeştiî Polocinul de jos Polocinnl de sus Pogoneştiî Perierii!
Puţul Olariuluî
Poşta Strămtura ocolu Zoileniî Pleşa Popeniî Pupăzeniî Pochişcauil Peicaniî
Popeniî ocolu Prutului .
Pănăşeştiî
Pojoreniî ţinutu Vasluiu, ocolu Rtbrice Parpaniţa ţinutu Vasluiului oc. Ribrice Petreştiî sau Sasova Pocreaca şi Trestiana ocolu Prutului Pribeştil Popeştii Porcişeniî Podoleniî
Poeneştil mănăstireî oqoIu Racoviî Pungeştii
Poeneştil Străjesculuî Poeneştil Răzeşi Poiana RăşniţiI Pietreştil
Portâriî ocolu Vaslueţu Plochil ocolu Crasniî Păhneştiî Pătrimăneştiî ,
Pietrişul de sus ţinutu Eşiî, oc. Bahlui Pietrişul de jos.
Prigoreniî Poienii
Potăngemî ocolu Turil Perienil Păuleniî
4,'o. dtlet
19 22
23
24 31 35
1
5
6 22
26
32
4
14
5 T
24 1 2 8
10
26
7
8
14
15 20 22
5
13
16
33 9
10
19
25 »4r
20
www.dacoromanica.ro
77 —
Iv>. 100	Popeştii ocolu Cărligâturei	Na	ti el ti 14
161	Păuşeştiî	.	32
162	Popricaniî ocolu Copoului	.	21
163	Poiana de sus ţinutu Eşii, oc. Stavnicul		0
164	Proselniciî	.	27
165	Pietrăria şi Niţile, ocolu Codrului		5
166	Picioru Lupului	,	11
167	Perjn	,	17
168	Poiana cu Cetatea	,	23
11.9	Potropeştii Ducâi		24
170	Potropeştii Cujbei	,	25
171	Potropeştii Glodencii	.	26
472	Poenilc, ocolu Braniştii .	,	12
173	Poiana Cârnului		lt
4.74	Prisăcanii		22
175	Petr oştii	.	32
1	Piatra Tărg, ţinuta Romanului
2	Podu Turcului Târg, ţinutul Putnei
3	Panciul
4	Porlul Eloaeî, ţinutU Eşiî
H
1 Jiădăuţii cu odaia ţinutu Dorolioiu oc, Prutu 34
2 Răpicenif ocolu Başeulul	.	37
3 Ruşii lui Ciomărtan ocolu Berhometile .	17
4	Rădeştii .	.	^	19
4) Răchiţăle ţinutu Botoşenii, ocolu Sătniî 30 fi Rogojeniî • odaia ocolu Ştefan eştii	.	10
7	Ltăşca odaia	.	.	42
8	Râderiii ocolu	Hârlăului,	.	14
9	Răusenil ocolu	Jijiei	.	.17
Rădiurile	.	.	.19
11	Rănghileştiî	.	.	.31
12	Răzeşd Qstopceni	.	.	34
43	Reşcăi Cotul, ţinutu Suceviî, oc. Moldovii 8
44	Răuceştii	.	.	.26
www.dacoromanica.ro
78 —
Ar0-	Js'o. delei
15	Rotopăueştii cu cotunurile, ocolu Şomuzuluî 2
16	Rădăşeniî .	.	. '	5
17	Rădenii ocolu Cracăului	.	36
18	Roşiorii ocolu Siretiului	.	5
19	Roznovul cu cotunurile, ţi nu tu Romanul
ocolu Fundu-Tazlău	.	l
20	Romînii	.	.6
21	Runcul	.	.	.11
22	Rediul	,	.20
23	Războenii ocolu Moldoviî	de sus	.	1
24	Roşiorii	Satu	.	.19
25	Răchiteniî	.	.39
26	Ruptura şi Vărliţiî ocolu Moldoviî de jos 31
27	Rădiul cu cotunurile, ocolu Şireţi ui	2
28	Recia ţinutu Romanului, ocolu Siretiului 13
29	Rocna	.	.	.39
30	Ruşii	.	.	26
31	Radomireştil	de sus	ţinutu Bacăului, or.
Bistriţii	.	.29
32	Radomireştil	de jos	i	Fundul	30
33	Ruşii Ciuţii	.	.35
34	Rusănii cu Slobozia Străchinoaiî oc. Fundu
R&cătău	.	.33
35	Rădenii	.	.35
36	Rădianul	ocolu	Trotuşul .	.	14
S7	Răcăuţil,	.	.	.15
38	Rîpile ocolu Siretiului .	.10
39	Răcăciunii	.	.22
40	Răcătăul, ocolu Berbetiului	,	11
41	Răgoazâle	.	.	.15
42	Răstocii	.	.	*	21
43	Răchitoasa	.	.32
44	Rugineşti! ţinutu Pulnii, ocolu Răcăciuni 21
45	Rotileştil	.	.28
46	Ricoasa	.	.	. “ 34
47 Rădăcineştil ocolu Zeletinul	17
48 Repide, ocolu Gârlelor .	j9
49	Râduleştil, ocolu Milcovului	16
50	Râştoaca	.	.24
www.dacoromanica.ro
w o.
5l
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
1
— 79
Xo. tleUH
Rogojeniî ţinutu Covurluiu, ou. Prutul. 38 Roşcauil	.	.	.40
Ruşii lui Păvălaşcu ţiuutu Tutova, oc. Sini1 Iii 20 Rădiul Ulii ocolu Bârladului	.	15
Rediul ţiuutu Tutovii, ocolu Bârladului 27 Roşieniî	.	.32
Răncenu Păspercocenit ocoiu Elanului .	26
Răncenii	.	.	27
Rădeştii ocolu Zorlenil	.	.	20
Râşcanii .	.	.35
Raiul ocolu Prutului	.	25
Rănzeştil	.	.27
Ringoae ţinutu Vasluiului, ocolu Şacovii	6
Roşcoae	.	.22
Recia	.	.28-
Rădhil Mogârdi-ştilor .	.	32
Ruginoasa	.	.33
Rafaila	.	.35
Rădiul, ocolu Ribrice	.	.	34
Râşcauiî	.	.	{	3 >
Roşiorii, ocolu Prutului .	.	16
Rădueştil ocolu Racoviî .	.	23
Rădiul şi Puşcaşii ocolu Vaslueţu	.	9
Răpile ocolu Grasuii	.	.15
Răşeştii	.	.35
Ruginoasa ţiuutu Eşii, ocolu Bahluiulul 13 Rădenit ocolu Turiî .	.18
Roşcanil de sus.	.	.	32
Roşeanil de jos	.	.	33
Romăueştil, ocolu Copoului	,	4
Rădiul lui Tatar	.	.	ii
Rediul Aldii ţinutu Eşii, ocolu Copoului 12 Rădiul	.	.22
Rătuuda, ocoiu Codrului	.	16
Busenii ocolu Braniştii	.	8
Rombul târg, ţinutu Romanului
www.dacoromanica.ro
— 80 —
No:	No. drtef
1	Slobozia Streşcăi ţinutu Dorohoiu, oc. Herţii 4
2	Slobozia Rupte .	.9
3	Slobozia Ilieseulul	r	.'13
4	Sinihăul	.	.	.17
o	Suhareul ocolu Prutului	.	,	5
6	Sârbii, ocolu Başeulul	.	.	24
7 Sâvemi	.	25
8	Sauciniţa ocolu Coşulil	.	.	21*
9	Stâneşti! ocolu Berheciulul	.	2
10 Sinăuţii	.	.3
11	Slobozia lui Talpă	.	.	24
12	Salcia, ţinutu Botoşanii,	ocolu Siretu .	X
13	Siminice ^	.	.9
14	Sâreţelu	.	.17
15	Sarafineştil	.	.	.27
16	Stănceştil ocolu Sătniî .	.	6
17	Slobozia Secăturii	.	,	15
18	Stăucenil	.	<	.27
19	Silişcanil .	d 37
20	Starosilţa, ocolu Stefaneştir	.	6
21	Socrujenil	.	.	.7
22	Strakotinul odaia	.	.	21
23	Silişcanil lui Mâgistan	.	.	34
24	Silişcanil lui Nastasă	.	.	35
25	Silişcanil Coştianulul	.	36
26	Silişcamî lui Păun	.	.	37
27	Stânca lui Baluş	.	.	43
28	Stânca lui Paladi, ţinutu Botoşănii, oc,
Ştefăneştiî	.	.	44
29	Storeştiî ocolu Hăr’ăulul	.	12
30	Stăneştil ocolu Jijieî .	.	2
31	Stroeştiî	.	.	.5
32	Schinenil	.	.	.26
33	Soloneţul	.	.	.44
34	Stejarul, ţinutu Sucevil, ocolu Muntelui. 7
35	Sabasa	„	.	.8
36	Si,ha şi Mâlaniî, ocolu Moldovei	..	3
www.dacoromanica.ro
81
No.	No del i
37	Şasea	.	.4
38	Slătioara	.	,7
39	Săveştiî	.	.	.18
40	Sîrbj	.	.36
41	Spăl&reştil ocolii Şomuzulul	.	13
42	Stolpicenil şi Slobozia .	.	29
43	Siliştea	.	.34
44	Strâmbii şi Cornii, ocolu Cracăuluî	27
45	Socii	.	.28
46	Spăeştil	.	.33
47	Săcuenil, ocolu Şiretului.	.	6
48	Stroeştil cotunu	.	,	12
49	Socii	.	.	.16
50	Scăuleţu	.	.	.28
51	Stolnicenii	.	.	.30
52	Stejarul, ţinutu Romanu, ocolu Pietriî .	4
53 Sarata Bistriţii	.	. g
54 Sarata Pângăraţilor	.	.	J2
55	Silişte şi Bărjovenil, ţinutu Romanu, oc.
Fundu-Tazlău	,	5
56	Socii	.	.	.19
57	Satul Mănăstirea Tazlău .	.	26
08	Sâbăoauii ocolu Moldovil de sus	.	32
59	Simionestii	.	.	.33
60	Stîrpul	.	.	.35
61	Sofrăceştil ocolu Moldovii de joi	.	18
62	Săcuenii .	.19
63	Stăoiţa ocolu Siretiulul	.	4
64	Sagoa	.	.8
65	.Săcăleuii	.	.39
66	Solonţul, ţinutu Bacăului, oc. Tazlău Sarat 4
67	Stăneştil	.	.7
68	Scorţănii ocolu Bistriţii .	.	5
69	Sohodoru	.	.	.16
70	Sohinenif	.	.27
71	Săuceştii	.	.	.28
72	Silivestriî, ocolu Râcătăului	.	9
73	Sla tarii .	.	.18
74	Slobozia Pungeniî .	.	34
TOL. VIII AL URICARULUI.	C. 6
www.dacoromanica.ro
82
No.		No, delei	
75	Slobozia Vărmeştiî ocolu Trotuşul	.	2
76	St.roeştiî		26
77	Slobozia Miluluî, ocolu Şiretului		9
78	Scurta		18
79	Slobozia Condrăchtştilor. oaolu Berheciulut		13
80	Scărişoara		16
81	Stănişăstii		33
82	Sascutul ţinutu Putniî, ocolu Răcăeiunii		7
83	Slobozia Boului.		19
84	Sofeja		27
85	Slobozia Găieştii ocolu Zeletiuul		6
8G	Slobozia Arţoaeî		10
87	Satu podu Turcului		20
88	Sîrbil		21
89	Săcătura Văseuluî ocolu Vranciî		5
90	Spineştii		6
91	Săcătura Părosului'		15
92	Slobozia Huipeştir, ocolu Gârlelor		4
93	Slobozia Modrigeştil		6
94	Spărieţii		1 1
96	Strănanii de sus		17
96	Străoami de joB		18
97	Sârbii ocolu Tecuciu		6
98	Slobozia .Mândrii		7
99	Satul Nod oco’u Milcovul		3
100	Slobozia lui Pătraşcu		7
101	Slobozia Precistii		9
102	Sasul		19
103	Slobozia Dimaciirl		20
101	Suroae		21
105	Slobozia lui Vidraşeu		32
106	Sloboz a Cornii, tin. Covurluiuluioc. Corodul 10		
107	S'obozia Blânia°a		12
108	Slobozia Ungurii j		13
109	Sălcenil tinutu Covurluiului, oc. Corodului		22
110	Slobozia Răee .		28
111	Slobozia Fundianului		31
112	Slobozia Băniasa oi-olu Prutului		3
113	Slobozia Tălpăloaeî		6
www.dacoromanica.ro
No.
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
I3fî
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
14)
150
151
— 83 —
No chlet
Slobozia Ghinceştii	.	.10
Slobozia Bălţaţ’t	.	.	14
Slobozia Mileştiî	.	.	16
Slobozia Vei tur î	.	.	19
Stdncaniî	.	.21
Slobozia Buznoasa	.	.	27
Slobozia Dămienii	.	.	28
Slobozia Moscul	.	.31
Siivna	.35
Sloi ozia luî Ciucâ	ocolu	Şiretul	.	20
Slobozia Clucerului	.	.	23
Slobozia Clieti osui	ocolu	Lozovii	.	2
Slobozia Conathi	.	.	4
Si'ăntiaştiî	.	.25
Strâmba ţinutu Tutoviî, ocolu	Simjlii .	11
Stăucăşemi	.	.25
Sucevenii ocolu Bârladului	.	18
Stuhuleţu ocolu Elanului	.	28
Simmeştil	.	.	.33
Susănii ocolu Tutoviî .	.	33-
Slobozia ocolu Zoilenii .	3
Slobozia Oonca	.	.21
Stoeşâ'-tii ţinu tu Tutoviî, ocolu	Zorlenii 36
Spineiiiî ocolu Prutului	.	8
Sărăţenii	.	9
Sipeniî	.	.	.	12
Slobozia Onciul	.	.	ÎS
iSohnleţu ţinutu Vasluiului	o	olu	Şa~ovn 3-
Scânteia cu Posta ocolu Ribrice	.	26
Soleştiî ocolu Prutului .	.	13
Sâlăg^nii	.	.	.36
Scoposenit	.	.	.39
Stângacii ocolu Racovii ,	.	9
Strocştiî ocolu Crasnii .	.	10
BÎâiiueşii .	.32
Scobinttî si Bădeniî, ţinutu Esii, oc.
V Buhluiu	.	.34
St°clăria	.	.	.	35
Sărgeriî şi Muntenii ocolu Tmil . o
www.dacoromanica.ro
No.
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
1
2
3
4
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
84 —
No. delei
Schinoasa Odaia	.	.	6
Stăngăcenil	.	.16
Stăngăcenil Mitropolii	,.	17
Stolnicenil	.	25
Storneştil ocolu Cărligătureî	.	10
Sineştii	.	.12
Scorţeştil	.	.	.22
Scobinţeniî	.	.25
Scopos enil	.	.	.35
Stănca şi CîrpiţiI ocolu Gopouluî	43
Ştavnicul ocolu Ştavnicul	.	6
Socola ţinutu Eşil, ocolu Codrului	.	1
Spărieţil	.	.	..14
Schitul Ducâî ocolu Braniştii	.	13
Sîvenii Tîrg, ţinutu Dorohoiuloî Stefăueştil Tîrg, ţinutu Botoşăniî Suliţoaie Ttrg „	»
Sculenii Tîrg, ţinutu Fşii
T.
Tirnauoa ţinutu Dorohoiu, ocolu Herţiî
Tătărăşeniî ocolu Prutului
Teioasa
Tăuteştil Odaia ocolu Başeului Tpşcurenii
Teişorii din Vale ocolu Coşulei Trestiana cu Strahova .
Turiatca ocolu Berhometile
Tudura ţinutu Botoşenii, ocolu Siretulu
Tiascul ocolu S&tnii
Tohilenil şi Perelipca Odăi
Tălgăreştii
Tomeştii Paharniculut Laon, oc. Ştefăneştiî Tomeştil Spatariulul Rosăt Tomeştii BănesII Vîrnav Tomeştii Pahar. Fotia .
27
15 40
9
43
16 40
1
ÎS
20
26
38
1
2
3
4
www.dacoromanica.ro
- g5 —
No.	No. delei
17	Truşeştil .	.	.	16
18	Trăisteniî Odaia ocolu Hărlăuluî .	26
19	Todireniî ocolu Jijiei	.	.	14
20	Topala	.	.22
21	Tabîra	.	.42
22	Tărzîia Niamţuluî ţinutu Suceviî, oc. Moldovil2l
23	Tărzîia Rîşcăî .	.	.22
24	Tirnişăşti, .	^34
25	Tămpeşti! ocolu Şomuzul	.	10
26	Tăbărţoaniî Liozi	,	.	47
27	Topoliţa ocolu Cracăulul	.	5
28	Tărgu Nou sat, ţinutu Sucevif, oc. Cracăulul 10
29	Tărpeşti! .	.	.11
30	Toineştiî şl Negoeştil .	.	30
31	Tupilaţiî .	.	.31
32	Tătăruşll ocolu Şiretului	.	36
33	Tarcăul ţinntu Romanului,	oc. Petrii .	2
34 Tataraşii Bistriţi!	.	.	26
35	Turtureşti! .	.	.31
36	Tîmpeştii ocolu Moldoviî de Sus	.	6
37	Teţcanil	.	.	.30
38	Tămăşenil .	.37
39	Tatomireşti! ocolu Moldoviî de jos	.	11
40	Trifeştii	.	.	.16
41	Tălpălăiî ocolu Şiretului	.	45
42	Tărîţă ţinatu Bacăului, ocolu Tazlău Sarat	3
43	Tazlăul	.	.	5
44 Teţcanil	.	.24
45	TămaşiI ocolu Fuudu Răcătăul	.	16
46	Tainiţa	.	.21
47	Tiseştil otolu Tiotuşuluî	.	5
48	Tăvădăreştil ocolu Berheciulul	.	27
49	Tătăreştii ţinutu Putniî, ocolu Zeletinu .	1
50 Tecucelu	.	v	.13
51	Tulnicii ocolu Vranei! ,	.	1
52 Ţichirişul	.	.	.21
53	Tofli! Cotunu ocolu Tecuciu	.	31
54	Tălpigi! ţinutu Covurluiulu! oc. Corodu 9
55	Tăplăoanil ţinutu Covurluiă, oc. Corodulul 20
www.dacoromanica.ro
No.
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
6b
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
J
2
3
4
— 86
No. deUi
Torceştiî ocolu Sirâtiuloî	*	9
Tuluceştd ocolu Lozoviî	.	21
Tâtarea de jos.	.	.	22
Tâtarea de bus	.	.	23
Tămăoanii	.	.	29
Tulisâştiî ţinutu Tutovir, oc. Bârladului 19 Tâlhăreşti!	.	.	.28
Târzii ocolu E’anulut .	.	1
Talaba	.	.	.15
Tupilaţu	.	.	.23
TreenaşiI	,	.	.31
Tomeştiî ocolu Tutoviî	.	.	4
Tăbăceşti!	.	.	.18
Tămăşemi ocolu Zorleniî .	.	37
Tansa şi Boţea ţinutu Vasluiu, oc. Jjacoviî 2 Todireştiî răzeşi	.	.	9
Tudireştiî Roiului	.	.	10
TatOraireştii ocolu	Ribric,*	.4	4
Tătărănii	.	.	.17
Telejăua cu Poşta	.	.18
Trohanul ocolu Racov î	.	.1
Toporăştiî	.	.	.6
Tâcmaneştii	.	.	.31
Tanaku ocolu Vaslueţu .	.	15
Tfioaştii ocolu Crasnii	.	.	2
Tâtăreniî	.	.	.8
Tâbălieştii ţinuta Vasluiu, oc.	Crasnii	.	14
Todireştii ţinutu Eşiî, ocolu	Bahluiului.	5
Tnfeştiî lui Păun ocolu Turiî . .	31
Trifeştil Vechi	.	.	.36
Totoeşţiî ocolu Copouluî	.	.	2
Tâuteşti! .	.	.8
Todiielu ocolu Codrului	.	.10
Tufeştil de jos	.	,	33
Tifeştil de sus	.	.	34
Tofueştiî ocolu Branişti! .	«.	10
Tîrgul Nou ţinutu Dorohoîulul Tecuciul tîrg, ţinutu Putnl Tîigul Frumo-, ţinutu Eşiî Tîrgul mahalaua Oraşului Eşiî
www.dacoromanica.ro
— 87 —
No	No. deM
TJ.
1	Ungurenii lui Roman ţinutu Dorohoiu, or.
BaŞâul .	.15
2	Ungurii Cuciureanuliil .	,	16
3	Uriceml ţinutu Botoşanii, ocolu Sătni( .	33
4	Unsa ocolu Harlăul ,	'	.15
5	Urikeoiî ţinutu Sucevil ocolu Cracăul ii 8 6" Uscaţii ţinutu Romanului, ocolu Moldovei
de sus .	.	.2
7	Unghiul	.	.5
8	Ungheştiî ocolu Moldovei de jos	.	14
y Urmiuişul ţinutu Bacăului, oc. Tazlâu Sarat 20
10	Umheştiî de sus ţinut. Putnii, oc. Râ' ăciuniî 12
11	UrLheştiî de jos	.	.13
12	Ungurenii ocolu	Zeletinul	.	4
13	Ursoiul ocolu	Gîrlelor	.	„	9
14	Uileştii ţinutu Covurluiti, ocolu Prutul 15
15	Umbrăreştiî	.	.	.29
16	Umbrăreştiî Slobozia ocolu Şiretului .	4
17	Umbrăreştiî	.	.	.5
18	Urlaţii ţinutu Tutoviî, ocolu Elanului .	5
19	Uimii ţinutu Eşiî, ocolu Bahluiulul .	26
20 Uricauiî ocolu Stavnicu	.	23
21 Ungherul ocolu BianiştK	.	28
F.
1	Fundoae ţinutu Dorohoiu,	oc. Herţiî .	14
2	Fundul Herţiî .	.	.29
3	Fântănelile şi Roşc&iiil ţinutu Botoşăn.î, oc.
Siretiuluî .	.	15
4	Flămînzil ocolu Hâilâul .	.11
5	Feredieniî .	.	.16
6	Fărcaşit ţinutu Sucevil, ocolu Muntelui 10
7	Filipeştil ocolu Moldovii	.	16
8	Fălticenii sat ocolu ŞomuzuM	.	11
9	Filioara ogoIu Cracăuluî	.	2
www.dacoromanica.ro
No.
10
li
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
3o
30
37
38
39
40
41
42
43
44
45
- 88
No.
Forăştil ocolu Şiretului Faurii de sus, ţinutu Romanului, ocolu Fundu-Tazlău Faurlî de jos Frumoasa Schitu Frumoasa
Făntănelile ţinutu Bacăului, oc. Bistriţii Fundul
Fundenii otolu Fundu Racătăulnf
Frunteştil
Filipenil
Fundul Racovii.
Filipeşti! ocolu Trotuşulu Faraoaniî ocolu Siretiuluî Floreştiî ocolu Berhedul Frumuşelu y
Fiiioneştii ţinutu Putnii, ocolu Gîrlelor Furcenil cu poşta ocolu Tecuciului Focşa
Fâurenji ţinutu Putniî, ocolu Milcovulul Floreştiî .
Foite ştii ţinutu Covurluiuluî, oc. Prutului Fârţâneştil
Fundenii ţinuta Kovurluiu, ocolu Şiretului
Fileştiî ocolu Lozoviî
Frumuşiţa
Făntănelile
Făntănelile şi Glodenil ţinutu Tutovir, or. Similil .
Fâtăciunil .	.	.
Floreştiî cu Mănăstirea .
Folteştil ocolu Bătladului Fichiteştil ocolu Tutovil Fruntişenii ocolu Zorlenii Filimonu Cotunu Fădeştil ocolu Prutului ^
Frănciugil .ţinutu Yasluiu, oc. Şacoviî . Fereştiî ocolu Ribrice
(lelei
4
7
8
27
28 20 36 14
23
24
6
30
18
39
14
11
19
5 29 22
25 19 14
27
28
7
13
28
14 16
7
24
4
27
39
www.dacoromanica.ro
89
Ko-_	No. deM
46	Făatîciî ocolu Răcorii .	.	.	27
47	Fărcăşenil ţinu tu Eşiî, oc. Gărligătureî 4
48	Fedeleşăniî .	.7
49	Făcuţir odaia .	.24
50	Frăaulenil ocolu Copoului	.	36
51	Focşasca ocolu Codrului	.	31
1	Frumuşica ttrg ţinutu Botoşanii
2	Fălticenii tlrg ţinutu Sucerii
3	Focşanii tîrg ţinutu Putnii
4	Fălciul tîrg ţinutul Tutorii
1 Hriaţca ţinutu Dorohoiu, ocolu Herţil .	16
2	Havărna odolu Prutului	.	.13
3	Hudeştiî Mari .	.	.21
4	Hudeştiî Mici .	.32
5	Horodiştea Doftorului	.	.	36
6	Horodiştea lui Başotâ	.	.	37
7	Hăneştil ocolu Başeului	.	.	21
8	Botcâuţ I Dimitriulul .	.	28
9 HotcâuţiI Panaitoaei	.	.	29
1Q	Horlăceaiî ocolu	CoşuliI	.	.	32
11	Hilişlu Curteştilor ocolu Berhometile .	6
12 Hiliş&u Gafenculul	.	.	7
13	Hăuţestil din vale ţinut. Botoşeniî, oc. Şiretul 6
14	Hânţăştil din dial	.	.	7
15	Hancia şi Băneştii	.	.	14
16	Hreşcami	.	.	.32
17	Hljpicenil ocolu Jijiel	-	.15
18	Hangul Schit ţinutu Sucevil, oc. Muntelui 14
19	Hangul	.	.15
20	Homuleştiî ocolu	Moldoni	.	30
21	Horodnicenii cu cotuuurile oc, Şomuzuluî 1
22	Huşii	.	.	.15
23	Hărtopul	.	.	.19
24	Heciul	.	.	.26
www.dacoromanica.ro
JVo.
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58'
59
60
61
62
63
— 90 _
i\o. de]ei
Hartoapile.	,	.	28
Ilriaţca	.	.43
Hălăuceştii ocolii	Şiretului	.	23
Hârliceştil ţinut. Romanului oe. Fuuclu Ţazlău 9 Hlăpeştiî ocolu Moldovil de sus	.	7
Hă rt opul	.	.	.13
Hotănceniî .	.23
Holsăştii ocolu Moldovil de jos	.	5
Hărţeştii	.	.	.8
Hooiungil .	.23
Hărleştil .	.	.25
Hărmăneştii	.	.	.33
Holpăşeştiî ocolu Şiretului	.	7
Hăuinenil ţinutu Bacăului, o o, Tazlău-Sarat 6 Hălăsenil ocolu Bistriţir	.	31
Hîrja ocolu Trotuşului	.	.	10
Helteul ocolu Şiretului	.	.	14
Huţul ocolu Berheciulul .	.	24
llăulişca ţinutu Putnii^ ocolu Vranei!	8
Heresteul	.	.	.10
Hănţeştiî ocolu Tecuciului	.	4
Hâlăreştiî ţiuutu Tutoviî, ocolu Similiî.	16
Hurduciî ocolu Elanului	.	. 11
Hocenl	.	.13
Hliza Gibaniî	.	.16
llliz.i Ţepenii	.	.21
Hliza Sîrbii	.	.24
Horga ocolu Prutului	.	.	5
Hrânicenir	.	.	.28
Hănăaeniî .	.	.30
Hliza Maţa ţinutu Tutoviî, ocolu Prutul	31
Hucul ţinutu Vasluiu, ocolu Şacovei	.	11
Hliza Ghidişenii oColu Prutului	.	23
Hliza Drăncenii	.	.	25
Hiliţa	.	.32
Hlrsova ocolu Racoviî	.	.18
Hruţca ocolu Crasnii	.	.	24
Hliza Odobeştil	.	.34
Horodiştea ţinutu Eşil, ocolu Baliluiul	.	4
www.dacoromanica.ro
- 91 —
Î.O. dalei
64	Hărmâneştiî	.	.	.12
65	Hoclora	.	.30
66	Hălcenil ocolu Turil .	.	23
67	Holeştieni*, ocolu Cărligătui'l	.	1
68 Hăbăşestii	.	.	.5
69	Hărpăşeştiî	.	.	.28
70	Hoisfştii	.	.	.69
71 Horileştil cotonu	.	33
72 Horileştjjt	.	.	.34
73	HăscăşeiTii	.	.	.38
74	Flolmul ocolu Copouluî .	.	3
75	Hadîmbul ocolu Stavnioul	.	7
76	Horpazil cotunu ocolu Codrului	.	2
77 Holboaca ocolu Braniştii	.	9
1	Herţa tî>g ţinutu Doroboiuluî
2	Hărlăul tîrg ţinutu Botoşenii
3	Huşu Tîrg ţinutu Vasluiului
1
2
3
4
5
6
7
8 9
10
11
12
13
14
15
16
T-
Ţinteşti ţinutu Dorolioiu, ocolu HerţiI 26 Ţolice Văraticului ţinutu Sucevii, ocolu
Cracă ului	.	.12
’olicea	.	.	.13
'ăbucaniî .	.29
'ăftştii ţinutu Putniî, ocolu Gîrlclor .	29
'ăgăneştii Vechi ocolu Tecuciului .	24
’agămştil Nuol	.	.	25
’îpul de jos	.	.	.	27
Ţîpul de sus	.	.	.	28
Ţuţcanii ţinutu CovurluiuluT, ocolu Prutului 32 Turnanţi ţinutu Tutovil, ocolu Zorlenii .	31
Taful	.	.	.33
'ibăneştii ş! Buhnil ţinut. Vasluiul, oc. Şatovil 5 'ioăn şui	.	.	.2!
ipileştiî ţinutu Eş Y, ocolu Copouluî .	23
uţora ocolu Braniştii	27
www.dacoromanica.ro
1
2
3
4
5
6
7
H
9
10
11
12
13
14
45
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
37
28
29
30
31
32
33
34
35
— 92 -
No. delet
Ciorbeniî odaia ţinutu Dorohoiu, oc. Prutului 19 Cerviceştil ocolu Coşuli! .	.	1&
Cişmeaua ţinutu Botoşanii, oe. Şătnil .	29
Cişmăneştiî ocolu Stefâneştiî	.	25-
Cerkejeniî Banului Gherghel oo. Hărlăulul 7 Cerkejănil Comisului Rosăt	*	8
Cerneştil ocolu Jijieî .	.	13
Cornohalul odaia	.	30*
Ciumuleştil ţinutu Suceviî, oc. Moldovil 15 Ciahlăeştil ocolu Cracăuluî	,	4
Clohorăniî ocolu Şiretului	.	21
Certienil ţinut Romanul, oc. Moldov. de sus 12 Cernul ţinutu Bacăuluf, ot. Tazlău Sarat 17 Ciumaşil ocolu Bistriţii	.	.	21
Ciutureştil	ocolu Fundu-Răcâtâu	.	7
Ceitioaniî	şi Strimbiî .	.	10
Ciokanii ocolu Şiretul	.	.	26
Ciurukul ţinutu Putnil, ocolu Răcăciunil 32 Ciolăneştil	ocolu Gîrlelor.	.	15
Cernicanjî	ocolu Tecuciu.	.	14
Ciuşle ocolu Milcovul	.	.	13
Ciorăştiî ţinutu Covurlmu, oc. Corodului 2 Ciureştiî	.	.25
Cimbju schit ocolu Prutului	4
Ciokanii ţinutu Tutovil, ocolu Tutoviî .	6
Ciortolomu .	.	.21
Cernaţil	.	.	.37
Ciomaga ţinutu Tutovil, ocolulu Prutului 1 Ciocărleştil ţinutu Vasluiului, oc. Ribrice 1 Ciorîţa	.	.33
Ciortaştil ocolu Prutului .	.	4
Ceplemţa ţinutu Eşiî, oc. Bahluiulul „	33
Cioara odaia ocolu Turil.	.	4
Cerbeştil ocolu StavniculuX	.	13
Cercul ocolu Codrului „	.	8
www.dacoromanica.ro
— 93 —
No.	No. delei	
	ş.	
1	Şfărcăuţii ţinutu Dorohoiul, oc. Prutului	9
2	Şărbâcuţa odaia oc. Başeulut	36
3	Şărpiuiţa odaia.	44
4	Şipotenil ocolu Coşulii .	6
5	Săndriceniî lui Gherghel.	35
6	Săndriceniî de jos	36
7	Şândricenil de sus	37
8	Şărbăneştii Slobozia ocolu Berhometile	14
9	Şărbăneştii	15
10	Şoldăneştii ţinutu Botoşanii, oc. Ştefăneştir	9
11	Şătrărenii ocolu Jijiel	8
12	Şold anul	21
13	Şoimâreştiî cu cotunurile ţinutu Sucevii	
	ocolu Moldova .	17
14	Şoldăneştii ocolu Şotnuzuluî	12
15	Şcheia ocolu Şiretului .	27
16	Şărbeştii cu cotunu Unguraş ţinuta Ro-	
	mauului, ocolu Pietriî	17
n	Şcheia Davidul ocolu Moldoviî de sus .	21
18	Şărbeştii lui Talpă	24
19	Şăsurile ţinutu Bacău, oc. TazlăuSarat	12
20	Şărbeştii luî Istrati ocolu Bistriţii	24
21	Şărbâneştiî	32
22	Şişcanii de sus ţinutu PutniT, oc. Răcăciuni	10
23	Şişcanii de jos .	11
24	Şăndreştir ocolu Zăletinul	5
25	Şărbăneştii	16
26	Sârbeştii ocolu Gîrlelor .	22
27	Şăndilaril de sus	37
28	Şăndilaril de jos ţinutu Put nil, oc. Gîrlelor	38
29	Şărbăneştii ţinutu Covurluid, oc. Şiretului	12
50	Şăndreniî ocolu Lozovil .	11
31	Şiviţa	24
32	Şăndreştii ţinutu Tutovii, ocolu Similii.	12
33	Şchiopenii oc. Elanului .	4
34	Şişcanii	7
35	Şuletea ocolu Prutului .	3
www.dacoromanica.ro
— 94 ~
No.	M. delei
3(T Şipotile	.	.16
37	Şofrăceştii ţinutu Vasluio, oc. Şacoviî .	14
38	Şcheiu	.	.25
39 Şăndrenii	.	.	.26
40	ŞurâDeştil de jos ocolu Ribrice	.	29
41 Şurăneştiî de sus	.	.	30
42	Şărboteştiî .	.	.41
43	Şârbeştiî ocolu Prutului . '	.5
44	Şătrilreniî ţinutu Eşiî, ocolu Turil	.	19
43	Şipotile	.	.24
46	Şorogariî ocolu Copouluî.	.	14
47 Şăndrenii	.	.	.34
ŞT.
1	Ştrianga ţinutu Dorohoiu, ocolu Ilerţiî. 19
2	Ştiubieniî ocolu Başeuluî	.	2
3	Ştirbăţul ţ’.nutu Suceviî, ocolu Şomuzului 38
4	Ştiudo’reştiî ţinutu Vasluiu, ocolu Prutului 9
IU.
1	Iureştiî ţinutu Botoşeniî, ocolu Jjjieî	11
2	Iuganiî din vale ţinut. Suceviî, oc. Şiretului 25
3	^ţiganii din dial ţinutu Romanului ocolu
Moldovu de sus	.	29
4	Iucusăştiî de sus ocolu Siretiul	.	15
5 lucusăştiî de mijloc	.	.	16
6	Jucusăşt'î luî Nkîman .	..	17
7	Iucusăstiî de jos cu Spindoneşsîî	.	18
8	Iuganiî ţinuta Tutovil, ocolu Tutoviî	.	20
IA.
1 Irccbenii Coşuliî ţinutu Botoş&niî, ocolu
■Ştefâneştil .	.17
www.dacoromanica.ro
95 —
No.	No, delei
2 Iacobeniî Coştianulul	.	.	20
3 Jacobenix Sf. Ioan oeolu J jiei	.	23
4	Iapa ţinutu Romanu oeolu Fundu-Tazlâuluî 15
O.
1	Giumătăţeaiî ţinuta Botoşanii, oc. Jijieî 10
2	Giuleştiî ţinutu Sucevil, oeolu Molrfovd 12
3	Giuleştil oeolu Şomuzuluî	.	18
4 Giurţăniî	.	.	. CG
5	Giuleştil ţinutu Romanului, oc. Moldovei
de jos	.	.	-20
fi Giosăuiî ţinutu Bacăului, oc. Berheciul ’J
7 Georţenil’	.	.	.17
8	Giurţoaniî ţinutu Putnil, oc, Zeletinul .	23
9	Giurţeştiî ţinutu Yasluiu, oeolu Crasniî 12
www.dacoromanica.ro
96
A.
B. V. G".
D.
E.
J. Z. I.
K.
L.
M.
N.
O.
P.
R.
S.
T.
U. F. H.
IA.
G.
23	1
244	6
87	1
94	1
93	2
9	1
12	11
20	
33	31
233 .	\
62	1
133	1
34	3
57	2
175	4
85	1
165	4
91	4
21	13
51	4
77	3
16	J?
35	V
47	
4	11
8	11
4	11
9	!>
,922	40
Această condică fiind scrisă cu litere cirilice, alfabetul au fost intocmit după usul din vechime, de aceia s’au şi păstrat acea inşirare., spre a nu se atinge originalul.	Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 97
RAPORT LA SPAT
No. 13.
Anul 1844 Ghenarie 19 clile.
După cuvîntarea, a dresului cinstitei Postelnicii din trecutul au 1Ş43, No. 256 intemeiet pe hotărî-rea Sfatului, însemnată pe referatul Visterieî de sub No. 388,atinggtoarede a înpuţina delele Arhivei Statului, m’am adresat către arhivarii o-sebitelor DepartamenturI, pentru ca să se lămurească care dele după firea lor, ar trebui să aibă Statornica păstrare la această arhivă, şi care s’ar pute desfiinţa. Asupra cărora, unii prin scris au respuns, că nu pot închipui asemine proect, iar alţii că acturile ce vor fi legiuitoare de aşâ-zpmînturi şi înbunătăţirî, precum şi acele particulare, ce s’ar socoti mai însemnate, şi în care ar fi dislegări a cărmuirei, care dislegărl ar sluji în aplicaţie şi la alte de asemine pricini, Se rămîie în statornica păstrare, iar acele ce se vor socoti sfârşite, şi acele particulare, în care ar fi formalnic act de închierea deleî, precum şi acele ce ar fi sfârşite pentru tot deauna, să s& deie în obser-vaţiea comisiei ce s’ar rîndui întru aceasta, şi şi de pe care, comisiea ar găsi de cuviinţă a se desfiinţa, să se oprească estract cu arătare când s’au început pană cînd s’au trăgănat, şi în ce s’au mărginit, care estract să se păstreze spre ştiinţă. Eu însă, socotesc că ce se atinge de actele ramului giudecătoresc, precum pra-velile legiuesc paragrafiea de 30—40 ani, apoi actele de avere nemişcătoare să se păstreze VOL.YIII AL URICARULTTI.	C. 7.
www.dacoromanica.ro
— 98
atîta timp cît sloboade pravila, pentru căutarea de proces, adică 40 ani, socotiţi de la zioa sfârşi reî g'iudecăţiî; pricinile criminali ceşti, acele mai însemnate, iarăş să se păstreze 40 ani, iar pricinile de avere mişcătoare giudecătoreşti, şi administrative, să se păstreze cel mult 10 ani, şi la a lor desfiinţare, să se opriască numai un estract de pe fieşte care cu arătare când s’au început, cînd s’au sfârşit, şi în ce s’au mărginit ; dar aşăzemînturile şi dezlegările ce ar fi în acele dele, să se scoată şi să se păstreze pentru tot deauna, socotinduse originale a pravi-lilor, precum şi Condicile de hrisoave, anafora-le şi jurnale a divanurilor şi a giudecătorii-lor, iarăşi să se păstreze, după cum comisiea ce s’ar rândui întru aceasta, ar găsi de cuviinţă.
Acestea fiind socotinţile închipuite, după po-ronca cinstitului Sfat Administrativ, cuvîntată în pomenitul mai sus adres al Postelniciei, cu tot respectul se supune cinstitului Sfat, spre a da cuvenita dislegare a urmărel ce are a se păzi întru regularea şi înpuţinarea numărului celui însemnătoru al actelor Arhivei.
(Iscălit) Arhivist Statului şi cavaler
Aga George Asachy.
Secretar, Sardariu Panaite Hfalcoci.
Această lucrare este scrisă şi subscrisă de secretarul Arhivei Moldovei dl. Malcociu.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 99 —
dâ
Toate actele adunate in Arhiva Statului, de la 1832, pănâ la 1-iu Iulie 1849.
No	lnxtanţiile	Vechi Nouţ
91430 Judecătoreşti	însă :
21,761 Instantiile căpitaliei . . . Adecă :
1244 Foasta rusienească	oîrmuire.	1183	61
87 Logoieţiea		12	75
4596 Domnescul Divan		394	4202
374 Desfiinţatul Divan Judeoătoresc		363	11
4647 Diyanul Ţării de	Sus	435	4212
2598 „ „ de Jos		77	2521
627 „ „ Apelativ			627
622 Departamentul Străinilor .		622	
483 Foasta vornicie a	obstiel	483	
335 Comisia Epitropiceasoă		90	245
1 Foasta Comisie a Consultaţiei		1	
4845 Criminalul		1208	3637
2 Yornicia de Aprozi			2
1300 Trib : de comerţ		6	1294
21761		4874	16887
Judecătoriile ţinutale.			
4663 Judecătoria ţinut.	Sucevil	130	4533
2928	Neamţu	7	2921
4943	Romana	575	4368
6871	Bacăul	288	5883
7023	Putna	141	6882
4597	Tecuciul	1	4696
3739	Covurluitt	229	3610
3254 „ „	Tutova	16	3238
2407 „ „	Vasluiul	5	2402
5171	Fălciu	340	4831
136	Herţa	103	33
3113	Dorohoiu	240	2873
	Botoşănil	409	5201
164 jud. ţ. Hârlăul			164
28 „ Cîrligătura			28
7337 „ Eşii		3912	4426
2420 „ Ajutătoare			2420
2767 ,, Secţia. I			2767
3198 „ Secţia II			3198
69669		5396 64273	
www.dacoromanica.ro
100 —
No.	Tot instanţiile	Ttehi	Ntue
49742 Administrative însă			
26840 Fosturile din căpitalie . . . Adecă			
12564 depart. Trebilor din lăuntru		639	11925
3831	Visteria	914	2417
455 Postelnicia		455	
2844 Hătmănia		1432	1412
47 Depart. Besăricescu			47
488	Comitetul sănătăţii	347	141
2646	Controlul		2646
3927 Agia şi Poliţia			8927
443 Comisia dizrob. Ţiganilor		9	434
95 Desfiinţată obş. Adunare		95	
26840		3890	22949
22902 Dregătoriile ţinutale			
5619 Isprăv. Suoevil		138	5481
903	„ Neamţ	262	641
1871	„ Romanul	86	1785
2857	„ Bacăul	220	2637
2	„ Futna		2
265	„ Tecuclu		265
1355	„ Tutova		1356
2646	„ Vasluiul		2646
1615	„ Fălciulf	182	1433
1608	, Dorohoiă	806	802
321	„ Hărlău;	309	12
731	„ Cîrligătura	70	661
2659	,, Ţinutul Eşiî	367	2292
450	Eforia Gălaţiî	2	448
141172 22902		2442	20460
1049 Publice	însă		
119 Obşteasca obicinuită Adunare			119
80 Dela osăbite locuri		35	45
850 Peceţi judecătoreşti şi administrative 9			841
141221 1049		44	1005
A D U N A R E A
îl,430 Judecătoreşti	Insă
10,270 Vechi înaintea reglementului 81160 Nouă de la reglement 91430
49,742 Administrative	însă
6333 Vechi 43409 Npue 49742
www.dacoromanica.ro
— 101 —
1049 Publice	Insă
44 Vechi 1005 Nouă _______ ~1049
142,221 Adică: una sută patru zeci şi două mii două sute două zeci şi una acte, sînt depuse în Arhiva Statului pănă la l-iu Iunie 1849.
No. 229 15 Sept. 1849.
MEMUARU
Pentru totalul Actelor depuse în păstrarea Arhivei Statului de la 1 Ghenarie anul 1832 pănă la 8 Decemvrie 1856.
110968 Judecătoreşti.—	însă:
10356 Vechi dinnaintea Reglementului, 100612 Nouă de la Reglement.
TT09687
80383 Administrative.—	însă:
6360 Vechi dinnaintea Reglementului. 74023 Nouă dela Reglement.
80383
1165 Acte Publice. .	însă:
167 Vechi dinnaintea Reglementului.
998 Nouă de la Reglement.
______1165
192516 Adecă una sută nouă zeci fi două mii, cinei sute şesespretece Acte depuse în Arhiva Statului pănă la 8 ale următoarei luni Decemvrie 1856.
Secretar If. Maico ci, Comis.
Toate actele reproduse pănă aice sunt autentice, împreună şi cu condica No Vil; amatorifl Ie pot consulta cu siguranţă, trăgând din ele conclnsiunele ce li vor fi necesare.
TU. C.
www.dacoromanica.ro
— 102 —
Copie ti’nu Offf ce de 8, E. Ilr-le Comte de Palilcn, aili'essfe â îr de îlinciakj’, eu date de Bucharest le 8 Octobre 1828, Xo. 4445.
Je m’accjrde entiârement avec l’opinion e-noncde par V. E. dans la d^peche No. 990, relativement au secours de 25000 piastres que Ies Curateurs des £coles reclamentdes Monast&res Grecs. Et je pense eomme vous, Mr, qu’il n’est pas dans Ies attributions de la commission etablie pour radministration des couvens de prononcer sur une pareille allocation.
La commission doit se borner â verser dans la caisse desecoles la somme de p. 5000, par an, conformement aux usages £tablis.
Neanmoins eomme l’iotdret de l’^ducation exige une. attention particuliere de Ia part du Gouvernement, je me fais un devoir d’appeler sur cet objet la bienveillanee du Ministere Imperial. Je ne tarderai point de lui soumettre le rapport, qui vous a €t€ adresei par Ies Curateurs des Ocolea de Yassi, et je solliciterai Ies decisions de Sa MajeSte sur tous Ies diffărens points que cette piece renferme.
Je prie V. E. de vouloir bien annoncer cette d^marche aux Curateurs de l’âcole, particu-liărement â Monsg-le Metropolitain, et lui t£-moigner combien je sais apprdcier, et combien je partage avec lui, l’jnt^ret qu’il accorde aux €tablissements d’instruction publique.
_________ (Pour copie conforme) Minciafcy.
Această copie autentică este în pastrarea mea.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 103
No. 1118 Iassy le 11 Octobre 18£8
A Messieur3 Ies Curateurs des Ecoles de Jassy.
Venant de recevoir de la part de S. E. Mr-le Comte de Pahlen Ia rdponse au memoire que Messieurs Ies Curateurs m’avaient presentd sur differens objets relatifs aux dites Ecoles, je m’empresse de transmettre, â Messieurs Ies Curateurs, une copie de la dite răponse pour leur connaissance.
Originalul se păstrează de mine.
Minciaky.
Tli, C.
Copie d’un memoire adresse â Mr. de Min-ciaky par I’Aga G. Assaky, redacteur de la Gazette Moldave, en date du 20 F^vrier 1829.
La propagation des prineipes salutaires et celles des notions exacteS chez un peuple qui a be8oin d’âtre instruit, ne sauroit s’obtenir sans le gout de la lecture. Pour inspirer ce gout, Ie soussigne pense que la publicaticm d’un £crit pdriodique seroit le moyen Ie plus sur. Anim£ du dâsir de pouvoir contribuer â Faccomplissement de ce but ausei bienfaisant, il prend la liberte de soumettre â V. E. le projet etles conditions d’apres lesquels ii s’offre de publier â Jassy une feuille periodique.
1). Cette feuille seroit intitulee „Albina Românească^, c’est-â-dire l’Abeille valaque. Jusqu’â l’dtabUssement d’une imprimerie que Mesrs Ies
www.dacoromanica.ro
— 104 -r
curateurs des Ecoles nationales ont soliicite en faveur du soussign£, cette feaille seroit im-primee â la Mâtropole.
2)	. Le soussigne propriefcaire responsable de cette feuille, en confieroit la rddactîon â un collaborateur qui travailleroit sous la direction du soussign6.
3)	. L’Abeille Yalaque paroi trăit deux foia par semaine in 4. de quatre pages chaque fois; en certains eas, elle seroit accompagnde d’un feuilleton extraordinaire.
4)	. Cette feuille pdriodique contiendroit des nouvelles politiques, tirdes des journaux officiels, et semi-officiels, on s’y borneroit â des faits interessans, â des bufletinS de l’armee, suivant Ies Communications du gouvernement local. La source de toutes ces nouvelles seroit toujours indiqude.
5)	. Elles seroient alternativement suivies des notions instructives, comme celles de l’his~ toire, de g^ographie, de physique, de littdra-ture, de morale, de commerce. On y inscriroit-les dispositions que Ies gouvernemens limitro-phes seroient dans le cas de faire relativement au commerce avec la Moldavie.
6)	. Le gouvernement local pourroit faire ins^rer â ses frais, des ordres, des decrets, des publications, des encans et autres, et Ies par-ticuliers quelques avis ou annonces. A cette fin un supplfiment seroit annex6 k cette feuille.
Outre l’avantage inapprdciable d’âclairer le public moldave, il est certain que cette feuille 6tant râdigde avec circonspection et dans la
www.dacoromanica.ro
-- 105 —
langue valaque correcte, ne manqueroit d’ob-tenir de nombreux abonnâs parmi Ies Yalaques, qtli habitent Ies provinces limitrophes de la Moldavie, et deviendroit aussi sous ce rapport un objet avantageux pour ce pays.
Persuada que V. E. voudra hien accueil-lir un projet qui tend au bien-âtre des habi-tans de la Moldavie, le soussignâ supplfe V. E. de l’appuyer de sa protection et de lui accor-der pour cet effef, un privilâge exclusif pour lui et ses descendans, afin qu’il puisse entrfe-prendre k ses frais cette entrepris'e utile, qui devra sa naissance et sa durâe â la haute protection du gouvernement de Sa MajeStâ l’Empe-reur.
Pour copie conforme, le directeur de Ia cliancellene Iranoff,
Acest Memoar este in franţuzeşşe, subscris de Aga Glie.orge saky, jude in Departamentul Afacerilor streine.
Th. C.
2232.	Iassy le 7 Avril 1829.
Monsieur!
Son Excellence le President Pldnipotentiaire des Divans de Moldavie et de Valachie, ayant pris en considdration la sollicitation, que vous lui avez faite au sujet de la publication d’un Journal p6riodique â Iassy. Mr. Le Pr6sident pl6nipotentiaire m’a charg6 de vous faire con-naître qu’il a acc6d6 â votre dâsir, en vous ac-cordant la demande que vous lui avez adressde, conformâment au plan et sur Ies bases que
www.dacoromanica.ro
— 106 —
vous gvez 6onses vous mâme, dans le mâmoire que vous avez fait parvenir â ce sujet. Toutefois avec la r^serve, que Ies feuilles de cette gazette, avant leur publicit£, fussent prealablement sou-mises â la censure, de Mr. le conseiller d’Etat Paul Pisani, charg6 par Son Excellefice, des ordres nâcessaires pour l’execution de cette tâcbe.
Le but d’utilit£ publique, que vous vous etes ' proposâ dans la publication de ce Journal, ne peut certainement laisser aucun doute sur la puretâ des principes, que vous einettrez dans sa redaction. Je crois cependant devoir vous engager â y observer toujours la plus grande v£n£ration envers la religion, le respect du au gouvernement, et â ne vous ^carter jamais de la plus stricte observation des lois, concernant Ies moeurs et la d^cence. Votre travail bas6, sur des fondenrens aussi solides ne pourra nâ-ceSsairement que râpondre â l’attente que l’on doit s’en former.
J’ai l’honneur d’etre avec une consid6ration distingude, Monsieur,
Votre tr&s humble et tr&s obeissant serviteur,
Mircovitsc.
A Monsieur l’Aga Assaki.
Originalul acestui act este in păstrarea mea.	Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 107 -
No. 1	Iaşu ml Iunu 1^2$.
ALBINA ROMANEASCĂ
GAZETA ¥OLITICO-LITERALA. înainte euvîntare.
Epoha în care trăim poartă semne însuşite de mirare 1 Dorul învăţăturilor nu numai că înfrăţeşte pe locuitorii unei ţări întru cîştigarea acestei moralnice avuţii, prin care o naţie să face puternică şi fericită, ci încă şi oameni ne ăsemănaţi cu religia, cu limba şi cu legile sînt ÎDSuflaţi tot de aceiaşi simţire lăudată de a pofti unul altuia gradul deplinireî moralice al invâţ&ture! şi al măestriei. In zilele de acum ori care înbunătăţire şi aflare a vre unei naţii trece în posesia tuturor spre tolosul oraenirel. De asemine cugetări, povăţuiţi să vadu in Evropa mulţi învăţaţi, carii supt umbrirea Guvernului şi cu ajutorul ctdor avuţi, unii lucrează în patria lor pentru sporiul bunelor îuv&ţături, alţii fără a se teme de ostinele şi primejdii, petrec luciul mării, călătoresc ţări necunoscute înpărtăşind pretutindenea razile moralului, ale politicirel şi ale ştiinţelor. Prin asemine mijloace în Egipet, în India, în America, oarele odinioară era întunecate de negura vărvăriel, videm astazi pre aciî sălbatici lăcuitori dumesniciţl polilicindusă, în-văţîndusă şi supuindusă dreptelor legi. Oare putem m i privi la aceste bunuri urmate înaintea ochilor noştri, fără a ni întrista că numai naţia noastră în cea mul mare parte este lipsită de aceste Inbunătăţiri şi înapoetă de ilt toate neamurile Evropei, şi de dt multe altele ce lăcuescu pre cele lalte părţi ale pămîntulul? CiDe nu simte îa ţara noastră lipsa aşezâminturilor prin a cărora lucrare, precum sîntem politiceşte, se ne putemu face şi moraliceşte mădulărl folositoare ale familiei Evropiene, a căria raze de învăţătură de atîtea veacuri să refrîug pre orizonul nostru ?
In aseminea innapoiere, deacă astăzi ne povăţuim de mal înalte cugetări, deacă voim a urma în lucrarea
www.dacoromanica.ro
— 108 —
noastră paradigmei aducătoare statului de folosuri, şi de nume ştrălucit, şi carea revarsă tudestulare asupra fieşte cărui ea, să cuvine cu îndoite păsuri şi sirguinţe a ni porni spre cîştigare tn parte a celor întîrziete.
Precum măestriile Îndeplinesc lipsa vtrtutel omului, aseminea şi noi spre a pute spori In scopusul nostru, trebuie a ui folosi de uneltii?, ce spre aceasta s’au cunoscut şi să mărturisescu a fi cele mal nemerite. Dorinţa celor ce demult poftesc înfiinţarea unul mijloc înlesnitorifi, prin carele să poată naţia noastră cunoaşte înb unătăţirile şi înnaintirile minţel omineşll, precum şi cursul întlmplărilor lumei de carele tot omul atîrnă, astăzi să plineşte prin publicaţia acestei Gazete, ce supt prea puternica Paveză a împărăţiei Roşiei s’au privili-giat, şi prin ajutorul Evgenistilor Compatrioţi s’au înfiinţat. Namile binevoitorilor prenumeranţi păstrate în filile aceste, vor fi cunoscute tn Evropa şi în toată Lumea politicită, şi trăitoare în Istoria Naţiei, iar nepoţii noştri, carii deplin vor gusta rodul acestei bunătăţi, vor bine cuvînta lăudatul lor nume.
„Albina Românească" astăzi intâifi vede lumina zilei şi tinerelile sale aripi le cearcă în oscinitoarea sa călătorie, mii şi mii de flori cu felurite văpsele şi mirezme îupodobesc cîmpul, pre carele ea va să zboare, înse numai acele flori ÎI vor fi plăoutP care aduc mană şi vindecare, de însăşi a el blîndă fire povăţuită, se va feri de cele ce supt amJgitoare frumuseţe ascund farmăo şi venin in sinul lor.
Âsemine şi Redacţia Gazetei, nu se va abate de la acele ce privesc cătră îubunătăţirea inimei şi a minţel, dogmele sfintei noastre Religiei ortodoxă, sevasă cătră oclrmuirea şi Legile ţării, o vor povăţui întru a sa lucrare, înştiinţări adevărate, pre cit vor agiuDge la cunoştinţa b», şi învăţături folositoare vor cuprinde filele sale. Fiind însă că tot lucrul la începutul său nu poate ave deplinătatea care să cîştigă numai prin o î îdelun-* gată pracsis, drept aceasta şi bine voitoriul cetitoriu va îngădui la nesgiunsurile ce poate intimpina în această Gazetă, şi spre a el întocmire, Redacţia pururea va priimi cu cunoştinţă, Înţeleptele îndreptăţi, atît ale celor din lăuntrul tării, cîtşi a celor străini, ce prin chipurile cuviincioase le vor înpârtăşi Redacţiei. www.dacoromanica.ro
109 —
Numele bine voitorilor prenumeranţi din carii o samă au dat şi osăbit ajutoriu.
Iaşii.
Mitropolitul Veniamiu Costaki.
Arhiepiscopul Varlaam Sardion.
Arhimandritul Isaia Socoleanul.
Arhimandritul Sofronie.
Arhimandritul de la Trei Erarlii Serafim. Arhimandritul şft. Ilie Daniil.
Arhidiaconul S-tel Mitropolii Veniamin Rosei.
Spat. Vasile Alixandri.
Corn. Adamache.
Sard. Andronachi Băltag.
Logof. Teodor Balş.
Hat. Costache Balş.
Vom. Lupul Balş.
Post. Teodor Balş,
Aga Alecul Balş.
Coms. Toraa Bantoş.
Poik. Poliţmaistru Baroţi.
Hat. Nastasache Başotă.
Spat. Andrei Başotă.
Spat. Vasile Beldiman.
Neculai Bibire.
Spat. Raducauu Botez.
Coms. Dimitrache Brauu.
Post. Casindra Burşenoasca.
Com. Costache Burghele.
Aga Mateiu Buliuţ.
Ioan Vasiliu.
Aga Mihai Velsa.
Pah. Costin Velsa.
Domnul Vincler,
Ioan Vrabie.
Camr. Dimitr. Gane.
Vist. Dimitrie Gliica Hat. Alecul Ghica.
Post. Iordache Ghica.
www.dacoromanica.ro
— 110 —
CC-na Catinoa Ginea.
C.C-na Elencu Ghicu.
Aga Alecu Ghica.
Aga Neculai Ghica.
Banu Enaeache Gherghel ■
Pah. Na^tasache Gribencih.
Sard. Costache Grigoriii.
Stol. Ştefănache Grigoriu.
Spatr. Dimitrie Danu.
Logf. Audronache Doniei.
Teodor Domeanul.
Vom. lordacho şi Aga Costachi Prăghici Spatr. I«an Duca.
Pah. Costache Jan.
Vom. Jancu Jiirge.
Dimitrie Zamfire viei.
Doctor. Mthail Zota.
Cavaler Ivau Ivanovicl.
Pah. Enuţâ loanu.
Vi3. Costache Cantacuzino.
Post. NecuLai Cantacuzino.
Aga Ioan Carp .
Vist. loi’dache Catargiu.
Vor. Ştefanache Catargiu.
Călin Chirilovici.
Aga llie Cogâlniceanu.
Spa. Dimitrie Cod^eanu.
Spa. Grigorie Codreanu.
Pith. Cost«che Cozone.
Georghie Cozmiţa.
Vor. Coetache Conake.
Cămin. Vasilie Costin.
Dragom. Tudurache Cruşovanu.
Matos Crîrolău.
Spat. Costache Lipan.
Secr. Gr. Ivunovici Lucescu.
Vornic. Ioan Luca.
Aga Costache Lăţescu.
Post. Alexandru Mavrocorlat.
Post. El* ncu Mavroghen
www.dacoromanica.ro
—111 —
Spat. Iordache Miclescu.
Spat. Sandulache Miclescu .
Com. Mihăiţă Mihalache.
Com. Hagi Mogîrdicl.
Com. Costache Negruţi .
Gheorghe Dimitriu Negului . Vorn. Ioan Neculce.
Gavril Neculau.
Hatm. Cobtandin Palade.
Pahar. Alecul Paraschiv.
Ban. Mihalache Pascal.
Vornk. Dimitrie Plaghino.
Pahar, Costache Platou .
Pahar. Costache Popovici.
Ioan Pădure .
Aga Manolache Radu.
Spat. Jancu Ralet.
Aga Evstatie Rola.
Vist. Iordache Roset Roznovanu. Hat. Raducanu Rosăt .
Vornc. Drarache Roset.
Vist. Neculai Roset.
Hat. Alecul Roset.
Post. Petrache Roset (Bălănescu). Spat. Antohi Sion.
Alecul Soroceanu.
Com. Panaite Spartali.
Camr. A. Pavlu Spiru.
Camr. Jancu Stamate.
Camr. Gavril Stamatin.
Logof. Dimitrie Sturza.
Vist. Sandul Sturza.
Vist. Alecul Sturza.
Vorn. Costache Sturza.
Vorn. Mihalachi Sturza.
Vorn. Ghiorghie Sturza.
Aga Costache Sturza.
Aga Alecu Sturza.
Beiz. Aleea Sturza.
Medl. C s* andin Sucevanu.
www.dacoromanica.ro
112 —
Comis. Grigorie Tufâscu. Agent Cari Fon Udriţchi. Camr. Dimitrie Filipescul. Vorn. Vasile Hrisoverghi. Sard. Hriste Ciucă.
Com. Iordaciie Teodoru .
Am crezut, în interesul istoriei literare, ca să reproducu în toata întregimea articolul de fond al N. 1 din Albina Komăniasca anul 1829, din preună cu abonaţii care au îmbrăcioşat aceasta primă Gazetă romăniască.
Th. C
Journal arretă le 15 Janvier 1830.
L’office sub No. 1 en date du 29 Decembre 1829, avec Ies annexes y relatives qui furent communiquâes au comite Moldo- Falaque de la part de Son Excellence Monsieur le Prâsident Pi^nipotentiaire, touchant Ies trois premier» chapîtres du reglement de reforme, ont ât6 pris en mure considâration, ainsi que Ies prin-tipes salutaires enonc6s dans ces observations, suivant lesquelles Ies amendemens nâcessai-res furent apportâs tant aux diverses disposi-tions, qu’â la redaction des chapîtres susmen-tionnâs.
Far ces modifications, qui sout autant de marques de la sollicitude de Son Excellence, en faveur de la prospâritâ des deux Principau-tâs, le comite pense avoir atteint le but pro-posă, en ce qui est applicable aux usages du pays, et croit en meme temp devoir emettre son opinion sur Ies points suivans.
1). Les dispositions du septiâme chapître
www.dacoromanica.ro
113 —
tiu râglpment de reforme, concernant l'orga-nisation des tribunaux, l’arpeutage g6n£ral, et l’institution de livres d’inscription de dots, de dettes hypobecaires et de tout act de transac-tion, semblent avoir obvi6 suffisamment aux in-conv^niens de l’esprit processif. Far cons6quent lintroduction du papier timbre, ne pourrait etre envisag^e que comme une branche des re-venus publics, que froisserait en general tou-tes Ies classes des habitans et toucherait sen-siblement Ies intârets de chacun. Uetfce inno-vation n’aurait aucun resultafc d’utilnd reelle du moment, ou Ies charges indispensables de l’etat ont 6t6 couvertes par d’autres revenus publics, d’apres le principe salutaire emis par Son Excellence relativement a la consommation, principe formant la base du systeme fmancier des gouvernements Ies plus e ‘lauG*.
2). L’impot foncier n’est pas une qu^stion qui se rattache seulement h la classe nobiliaire, ii toucherait en gănâral aux intârâts et droits saci'6s de propri6te d’ou d6pend l’agriculture et l’industrie de ces pays, elle est en meme temps la source productive des principaux revenus de l’Etat. La propri6t6 se trouverait ainai doublementfrappee d’imposition. tandisque FEconomie politique tend â Ja d<$grever gra-duellement par des impots indirects sur la consommation, comme il a 6t6 dit plus băut.
L’impdt foncier estd’autant plus inadmissible dans ces pays, que le villageois n’est point exempt de capitation ni d’imposition. En outre le propriâtaire, dans un autre ordre de choses, VOL. 'VIII AL TJRICARTJLTJI.	C. 8
www.dacoromanica.ro
ne pourrait efcre tenu â faire des coneessions territoriales an villageois qu’h la suite d’un ac-cord passd de grd-â-grâ, ainsi que cela se pra-tique dans tous Ies pays oii l’impât foncier est etabli; car imposer au proprietaire des obliga-tions envers le villageois pour mettre celui-ci en etat de payer son impot, et imposer en meme temps la propridte fonciere, ce serait faire re-tomber sur celle-ci un double impot, sans lui laisser aucun des avantages donfc elle jouit aii— leurs.
3). Relativement aux journ6es de travail, dues au proprietaire par le villageois, cette ques-tion est inhdrente d’apres Ies instructions tnâme, au chapitre de finan^es, comme tou^hant Ies intârâts des contribuables et comme tendant â combiner le sisteme fmancier par rapport d la Derception de l’impot avec Ies droits de propri6te. Quant â la quotitd du travail de cliaque jour-nde fixee par le reglement, le comite ose croire s'etre conformi en tout â l’esprit de l’in-struction, en determinant d’une maniere 6qui-table ce travail, comme il appert par Ies an-nexes comparatives ci-jointes sub lettres A. 13. Quant au conseil administvatif, Ie cornit6 posera Ies bases de la formation dans le 8-me chapitre des dispositions supplâmentaires, qui contien-dront aussi la division des autres branches du gouvernement. Ce conseil administratif sera compo. e des chefs de diffdrens dâpartemens. La chancellerie de chacun sera partagee en secţiona, dont Ies sdcretaires contresigneront tous Ies offices et ordres respectifs, et partagerout
www.dacoromanica.ro
la responsabilii de chefs de leurs ddparte-ments. (Suivent los signatures.)
Vestiar Ci. Catargi.
Vornic 31. Nlourd/.n.
Vestim- c. C'atilacn/.Cne.
Vornic Italiano.
Vornic PllilipCSOH.
ITetman llalaoiaiitt.
Hetman Villara.
Moi le vornic C. Conaky d’accord en ce qui concerne le papier timbrâ, l’impot foncier et la formation du conseil administratif;—quant â ce qui a rapport aux tribunaux et aux jour-n6es de travail, je me râserve de soumettre mes observations.
Sigue : le vornic C. (oililUj.
Acest jurnal este scris pe o coala in jumătăţi de pagine, ,i se pastreaza de mine.
TU. €
A Monsienr l'Aga Asssiky,
Ayant appris votre nomination au comite de Boukarest en qualitâ de secitaire, je crois nâcessaire de vouş inviter â, partir d’ici, pour votre nouvelle destination le 19 du mois cou-rant, ce meme terme âtant fixâ pour le dâpart de Mr. Conaky.
Vice-pr6sident du divan de Moldavie, le g^-n6ral Major et Chevalier.
Jlircovituc.
No. 5718, le 16 Juillet 1829, Iassy.
Originalul se păstrează intre manuscrisele mele. TIl. C.
www.dacoromanica.ro
— 116 —
 Son Excellence
Monsieur le gâneral lieutenant de Kisseleff, aide de câmp general de S. M. î'Empereur de toutes Ies Russies, Prâsident pMnipotenciaire des Divans de Moldavie et de Valacliie, cheva-lier grand croix de plusieurs ordres etc. etc.
ExctUcncc!
Les indispositions frequentes auxquelles je suis assujeti depuîs le commencement de cet hiver, ayant dernierement eclat6 par des sym* ptornes alarmans, m’imposent la ndcessitd de re-tourner dans ma patrie, sous l’influence de Pair natal, et de m’y soumettre â une cure soignde, que je ne pourrois suivre ici.
Dans ces circonstances, je recours aux senti-mens bienveîllans de Votre Excellence pour la supplier de vouloir bien m’accorder la permission de retourner en Moldavie, vu que mon sejour dans cette viile ne pourroit se prolonger qu’au detriment de ma sânte. Â l’âgard de ma delega-tion au comite special, lequel vient de termi-ner tous les chapitreS, jai charge Monsieur l’Aga Assaqui, comme mon fonde de pouvoir, auquel j’ai communique mon opinion concernant les points sur lesquels je n’ai pas ete d’accord a-vec mes honorables collegues.
J’ai l'honneur d’âtre avec le plus profond respect de votre Excellence.
Le trâs humble et tres ob&ssant serviteur Constantin Conaky Yornik. _________ Buccarest le 8 Fâvrier 1830.
Acest act este scris şi subscris de Conaky- Originalul se p is-treaza intre documentele ce am.	Tli, C.
www.dacoromanica.ro
— 117 -
No. 2876.	lassy le 19 Avril, 1830.
Mousiem*
S. E. Monsieur le president plenipotentiaire, me fait connoître par son oifice du ii, de ce mois, que Mr. le conseiller d’Etat actuel Minei-* aky se rend k S. Pătersbourg, par ordre supreme, et que vous ete3 destină â vous y ren-dre aussi, en votre qualite de secrătaire du comită.
II m'ordonue en meme temsde vous enjoin-dre de vous mettre en route immediatement pour S. Petersbourg, afin de vous trouverdans cette capitale le 15 Iuin prochain, en passant par la Bessarabie.
S. E. vous ayant laissă le choix de recevoir ici k votre depart, avec votre podorojna Ies frais de poşte pour six chevaux, qui vous se-ronţ comptes par la Vestiarie, ou que ces frais vous soyent payăs avec Ies autres dăpenses de voyage, par le Ministere împănai â S. Păters-bourg; je vous engage â me faire connoître sans delai votre răsolution â cet ăgard.
J’ai l’honneur d’etre avec une considăratiott tres distinguăe.
Monsieur, votre trăs humble et trăs obeis-sant serviteur.
T. Hirrovitsc.
A Monsieur l’Aga A^saky.
Acest act original se află in păstrarea mea.
TIi. C.
www.dacoromanica.ro
No. 10
Iassy Ie 29 Avril 1831.
Monsieur,
Vu l’arriv<5e prochaine de Mr. le conşeiller d’Etat Actuel Minciaky, appeld k remplir Ies fonctions de vice-prdsident de l’Assemblee gd-ndrale extraordinaire de revision pour la Mol-davie, je vous invite, Monsieur, par ordre de S, E. Mr. le president pldnipotentiaire des di-vans, de soumettre k Mr. de Minciaky, Ies rectifications nouvellement introduites dans le projet du Reglement organique, par la section du comitd special de reforme.
Mircoviteo.
A Mr. l’Aga Asalcy.
Originalul este in păstrarea mea.	Tll. C.
Monsieur l’Aide de Câmp general Kisseleff.
J’ai regu avec plaisir Ies adresses que Vous m’avez fait parvenir successivement de la part du clergd et des Boyars de la Valachie et de la Moldavie, râunis en Assemblees, et dans les-quelles ils m’expriment leur reconnaissance pour Ies rdglemens d’administration interieure, dont la rddaction et la revision viennent d’etre ter-minees, conformement k l’acte separe du Trăită d’Andrinople relatif aux Principautds.
II m’a dt£ dgalement agr^able d’apprendre par Vos rapports, que dans ce travail si important pour le bien-etre de ces Provinces, on a
www.dacoromanica.ro
— 1111 —
d’une part soigneuBement consulte Ies besoins des habitans de toutes Ies classeS, et de l'autre fidelement observe Ies obiigations et Ies ^evoirs du pays envers la Sublime Porte Ottomane.
Je me plais â, reconnaitre votre coop^ration active et votre z6le eclaire dans ce resultat, qui r^pond â mes voeux, commej’aime aussi â ex-primer aux Boyars des principaut^s, ma satis-faction pour Punanimite des vues qui Ies a guidd, et le patriotisme dont ils oot fait preuve.
Remerciez-les aussi des assurances qu’ils m’of-frent de leur dâvoument â ma Personne, et di-tes leur, qu’ils aquerront de nouveaux titres â moninrârât etâ ma protection, par l’union qu’ils maintiendront entr’eux, et le bon ordre qu’ils ^tabliront dans leur pays.
Sur ce, je prie Dieu, Monsieur l’Aide de Câmp General Kisseleff, qu’il Vous ait en sa sainte garde.
(Signe) Nicolas.
St. P6tersbourg le 21 Decembre 1831.
Pour copie conforme, ie Comte P. Kisseleff.
Aceasta copie autentică se afla în păstrarea mea. Sunt dator sa notez, că râpos. Filaret Scriban, Arhiereii, m’aii încredinţat ca el aii vezut cu ochii sel Actul separat al Tratatului de Andrianopoli, în bruilon, compus de celebrul Alesandru Sturdza, care şedea în Odessa, bucurandusă de o mare vază la Curtea Împăratului Nicolal
Tli. C.
No. 11)8	Jassy Ie 17 Ianvier 1832.
Monseigueur,
Je me fais un devoir u’intormer Votre Emi-ncnce que le rescrit Imperial adresse â Monsr.
www.dacoromanica.ro
— 120 -
1 aide de câmp general Kisseleff, et dont la communication vient d’âtre faite a l’Assemblee des Boyards moldaves, reunis en s^ance Extra-ordinaire le 17 de ce mois, devra etre depose â la Metropole, en attendant que. Ies archives du pays soient convenablement organisees, d’apres Ies ba8es du nouveau Reglement.
A cette fin, j’ai l’honneur de vous transmet-tre ci-preş, la copie vidimee de cet acte important, et je Vous prie Monseigneur, de von-loir bien prendre Ies dispositions necessaires ă ce sujet, en m’en accusant l’exacte repeption.
Je suis avec un profond respect, Monstigneur, de Votre Eminence, le trds humble et tr6s o-beissant serviteur.	Mircovitsc.
A. S, Etninence MonSgr. le Metropolitain Benjami n.
Acest act original se păstrează de mine,
_________ Tli.
Plângerea Boerilor celor mari al Iloltlo-▼el cfttră II. Sa fiuparatul Roşiei leculai Pa vio viei.
Sire !
Catahrisurile carile s>a alunecasâ în cel vechiu aşezămînt al acestei ţări, de demult au fost vădit Moldovenilor nevoea, de a se face o re-
ADRESSE DES GRANDS BOYARDS DE LA. MOLDA-VIE Â SA MAJESTE L’EMPEREUR DE TOUTES LES RUSSIES.
Sire /
L»s abus qui s’etaient inttoduits dans Ies ancienncs inslitutinns du pays, avaient fait sentir depuis long temps
www.dacoromanica.ro
formă administrativă. Urmaşuluî şi clironomului genieî Petrului celui Mare au fost dat a înfiinţa dorinţa unei ţâri, pe care Pronia de demult au aşăzat'o supt Egida scutitoare a înpărătesculuî tron de Roşia.
Organicescul Reglement, cu carele sîntem datori strălucitelor arme a Impâr. Voastre Măriri, era menit a fi temeiul fericirei şi bunel petreceri a Moldovei. Organizaţia cea noue, ră-zămată pe statornice închizăşluiil, şi numirea unui domn pămîntean s’au primit cu mărturisiri unei vecinice cunoştinţe cătră Mărinimosul Monarh, a căruia scoposuri filantropice şi făcătoare de bine, ţîntea numai de a siguripsi prin un statornic chip, norocita viitorime a locuitorilor acestei ţări. Pătrunşi fiind de simţirea îndato-
aux Moldave» le besoin d’une reforme administrative, il appartenait au descendant et â l'heiitier tiu geuie de Pierre lo Grand, derealiser le voeu d’un pays que la Providence a place depui-* long temps sotis l'Egide pro-tectrice du tiâne imperial de llussie.
Le reglement organique que nous devons aux arm**» glorieuses de Votre Majeste Imperiale, etait destine ă devenir le fondement du bien-etre social de la & oldo-vie j la nouvelle oi ganisation basc» sur des garantics stables, et la uomination dun hospo Iar indigene, ont ete accutillies ave*- le temo'gnage d’une âtirnelle re-connaissance pnvers le Monarque Mugnanime, dont Ies vues huuiaine-j et bienfaisantes ne tendaient qu’â as-surer d’une maniere durable le bonbeur avemr «ies lia-bitans de cette contree; intimement ^enetrds du sentiment de nos devoirs, nous avons ete gujdes par une pensee unique, et nos efforts reunis, ne tendaient qu’â sontenir dans la voie de l’ordre et des ameliorations
www.dacoromanica.ro
- 122 —
ririlor noastre, noi ne am povăţuit de o singură cugetare, şi întrunitele noastre sîrguinţe, ţintea numai întru a sprijini pre calea orînduelei şi aîn-bunătăţirilor o Administraţie născătoare. Ferice de Moldoveni, dacă cursul trebilor cu atîta ni-merire început de cătra Exel. Sa Geueralul Ki-selef, s’ar ti urmat cu acea dreptate, cu acea moderaţie şi neinteresateţâ, cu care s’au strălucit a sa Administraţie.
Dar optsprezece luni de pătimiri, însămnate de călcările cele mai deadreptul şi cele mai vădite, în protiva duhului şi cuprindereî reglementului, ne-adus la nevoe, Sire, de a depune tînguirile noastre la piciorul tronului Imp. Voastre Măriri, O adunare abătută în principiul ei prin numeroase nelegiuiri, Dregătoriile puse Ja mezat, Dreptatea vîndută la acel», care da mai mult, cinstea, proprietatea şi toate soţialnicile îu-chizăşluirî, călcate fără mustrare de cuget, prin
uue administration naissante; heureux Ies Mold&ves, si la marche si kabilement trace" par S. Excellence le general Kialoff eut ete suivie avec cette justice, cette moderation et ce desinteressement qui ont carauterise son administration.
Mais 18 mois des souffrances, signalees par Ies in-fractions Ies plus directes et Ies plus patentes contre l'esprit et la teneur du reglement nous obligeat, Sire, u porter nos plaiiltes aux pieds du trone de V, M. I. Une assemblee faussee danB son principe par deB nom-hreuses illegalitds, Ies emplois mis aux enclieres, la justice vendue au plus offrant, l’honneur, la propriete et toutes le» garanties sociales violees sans scrupule, au mepris du reglement des lois et des formes; tel eşt, Sire, notre dtat deplorable sous le rdgime du hos-
www.dacoromanica.ro
123 —
jignirea reglementului, a legiuirilor şi a formelor. Aceasta este, Sire, a noastră vrednică de tînguire stare, supt Ocîrmuirea Domnului Mihail Grigoria Sturza, şi cuvîntul carele au îndato-rit pe mai mulţi deputaţi de a întruni glasul lor cel slab, carele prin uneltiri s’au făcut ne-lucratoriu în sinul Adunării, cătră glasul compatrioţilor lor, noi sîntem toţi proprietari şi cu familie, pentru care sîntem foarte înspălmîntaţl de suferirea interesurilor noastre celor moralice şi materiale, şi numai puţin toarte îngrijiţi despre a noastră viitorime. Jigniţi fiind în cele mai sfinţite a noastre drituri, supuse şi rugătoare jertve, în toate zilele de nenorociri adăpate, noi cutezăm a depune la Tronul Imp. Voastre Măriri, Memoarul alăturat ca o slabă zugrăveală a jignirilor ce urmează, şi care îndestul sînt adeverite de public.
Binevoiţi, Sire, a arunca o duioasă căutătură
podar Miohel Stourdza; et la rause qui oblige plusi-eurs deputes de reunir leurs faibles voix rendues, k force des maclimations, impuissantes au sein de l’As-sembele, â celles de leurs compatriotes; nous sommes tous proprietaires ct p£res de familie, par consdquent trcs alarmă cîe la souffrance de nos interets moraux ot materiei», et prdoccupds avec une grande inquietude de notre avenir. Lesds dans nos droits Ies plus sacres humbleB et suppliantes victime», poussde3 par Ies mal-heurs dont nous sommes abreuvea tous Ies jours, nous osons ddposer au trone de V. M. I. le memoire ci-joint, faible expose des violations qui se commetteut et que la notoridtd publique constate suffisamment. Daignez, Sire, jetter un regard bienveillaut sur le pays que vo-tre sollicitucie paternelle a tire du chaos des abus et de
www.dacoromanica.ro
- 124 -
spre ţara, pe care părinteasca Voastiă îngrijire au scos’o din haosul catahrisurilor şi a samo-volnicieî, şi în care răutatea şi lăcomia, voesc pe tot deauna larăş a o arunca.
Un singur cuvînt a Impăr. Voastre Măriri va fi îndestul, spre a ni tuîntui de soarta cea tristă, care ni ameninţează, şi spre a înturna fiinţa şi pacea acestei Provinţii.
Nu are data. acest document; se crede ca este de la Noem. lbo."> El este scris de banioilti Botezatu, profesor de limba germana in şcoala din Trei-Erarlii. Actul se află la mine.	Tli. C.
MEMOAIt.
Organicescul Reglement al Moldovei statornicind drepturile şi îndatoririle fieşcăruia, au şi hărăzit închizăşluirî şi forme păstrătoare pentru rînduiala soţială. El aii însămnat puterea fieş-căruia ram administrativ, şî au hotărit atributu-rile Tribunalurilor. Fieşcare om particular a-flînd în această fonda mentală legiuire mijloacele unei legiuite apărări, s’au deprins a o socoti ca o siguranţie a familiilor, şi ca o menire a unei fericite viitorimT.
Numirea unul păruit)tean la treapta cea de căpitenie a Statului, au înfiinţat dorinţele cele mai vil a lăcuitorilor acestei ţări. Iî nădăjduiaii
l’arbitraire, ou la malveillance et la cupidite, veulent la faire retomber sa na retour.
Uu mot de V. M. I-le, suffira pour noua arraclier au triste sort qui nous menace, et renclre la vie et le repos â cette province.
Această traducere a plănsorel Boierilor moldoveni, făcută la 1833, am socotit că poate face parte din colecţiunea de faţă. Tll.
www.dacoromanica.ro
a videa în Domnul lor, un duşman al cataliri-surilor şi norocit următoriu Administraţiei cei îuţâlepte a Ex. Sale D. Plenipotente Gen. Adio-tant de Kiselef. Insă abea s’au îmbrăcat cu puterea, acest MoldovaD, uitînd că se trăgea din rangul celoralanţîBoerî, că giurămînturile sale îl leagă cătră acea cu amăruntul păzire a legilor, că îndatoririle unui Domn cer cumpenire, înţelepciune în sfaturi şi neinteresateţă în Administraţie, cu defăimare au călcat la picioare toate dasurile fără osăbirp, au jîgnit interesurile private şi publice, şi fără a să stânjeni de vre o greutate, fără a se înspăimînta de vre o piedecă, el au h >tărît numai de cît a îndestula nesăţioasa sete de a aduna aur, avînd ambiţie de a însuşi pravila în a sa persoană, de a să înnălţa mai pre sus de toata buna cuviinţă şi prin o trep-telnică slăbire a Reglementului aî pierde creditul, surpîndui temelia prin uneltiri, şi prin lipsa încliizăşluirilor fâcîndul zadarnic.
O cercare de optsprezece luni de nenorociri, ne au făcut cunoscut, că nu ni mai rămtnea altă scăpare de cit acea, de a aduce la cunoştinţa avgustuluî nostru Protector, vederata jignire a legiuirilor, şi vrednica de tînguire stare, în care ne aflăm. Noi vom împlini a noastră însărcinare, dacă vom putea dovedi, cum că reul acesta are adinei rădăcini şi că numai o vindecare grabnică şi lucrătoare poate scăpa ţara de sigura eî surpare.
C^L.!3 XX
Art. 49 Lit. B şi 6. Art. 53.
Scoaterea samovolnică a Deputatului de Boto-
www.dacoromanica.ro
12 G —
şenî Comisul loan Gherghel, este o însămnătoare călcare a celor mai scumpe închizăşluiri, pe care se întemeiează reprezentaţia ţării şi cea mal deadreptul jignire a principiului. generalnic< î obşteşti Adunări, carele cere: ca mădulările ei să nu să poată scoate, de cît prin a el mijlocire, şi la întîmplărî numai prevăzute de reglement. Domnul au întrebuinţat acest chip pentru de a înriuri asupra rămăşiţei acestei Adunări, in-suflîndui îngrijire, de a se vide în asemine chip cu deiaimare şi alţii depărtaţi de la o Adunare, în care au întrat pe temeiul dorinţelor compatrioţilor lor. Rezultatul nemijlocit al acestei călcări au fost despre o parte alegerea uneltită a Deputatului noU de Botoşeni, şi despre alta a sa primire în Adunare, unde s’au făcut mădular, şi au votarisit fără a i se adeveii mai înainte titlurile sale.
Vornicul loan Paladi cuprins de damla şi înaiatit în vrîstă, au fost cerut a să slobozi din obşteasca Adunare, ne ertîndul starea sănătăţii de a mai fi mădular. Dar Domnul te-mîndusă de o alegere nepriitoare scoposurilor sale, au îndatorit pe D, Vom. Paladi de aşi lua îndărăpt a sa demisiune, şi' în acest chip au nimicit un glss în protiva duhului Reglementului, carele cere, că tîngură Adunarea numai să aibă drit de a hotărî asupra unor asemine ceriri. Uneltirile cele tainice a slugelor priitoare Domnului şi a Miniştrilor ce el ş’au urzit, precum: Nicolaî Kanta şi Lupu Balş, oameni, carii în destul sînt însemnaţi în duhul obştiei, pentru a lor rîpirî şi a lor nemoralitate, foarte mult au agiu-torat de a strica principiul votarisireî cei slobode.
www.dacoromanica.ro
Ameninţarea şi ademenirea prin făgăduinţe folositoare pe rînd întrebuinţate, pentru de a ţine pe majoritatea Adu nării în o necurma ă robie, avea drept scopos, de a înstrăina barni scutelnicilor, a opri dritul slobodei es porta ţii, a împiedeca fabricuirea rachiului, hărăzind tot odată o privilegie ecselusivă Ministrului Canta, a mări lista civila a Domnului, a votarisf de -păgub'rea cheltuelilor nemăsurate de la Con stantinopole, a întări un budget, ce s’au încuviinţat de cătră o comisie, care mai cu samă şi înadins era alcătuită de dregătorii finansuluî, şi în sfirşit a sfinţi nenumeroasele nelegiuin, urmate în ramul giudecătoresc. Tagma măreaţa a obşteştii Adunări, demoralizată prin atîtea învăluiri, au pierdut pan şi simţirea a însu 1 cinstire! sale, şi au înfăţoşat ţării o vrednică de tînguire privire de două părţi, care să sirguia a să întrece prin slujbe îngiosite şi prin plecare de a votarisi numai decît nişte proecturi încă nu îndestul chibzuite, însă tăînuitoare scoposurilor de răpire şi de interes personalnit . De acest fel este proiectul obşteştii hotărltuii, carele abea s’au înfăţoşat Adunării, îndată s’i u şi încuviinţat de maioritaoa, a căria iscălituri au fost silnicite, sau prin înşelăciune pe a casă luate, spre a să feri de luminile, care debataţi i ar fi aruncat asupia scoposului celui tăinuit. Cu toate aceste oeărmuirra însuşi care între-buinţasă toate chipurile pentru primirea acelui proiect, s’au văzut silită de a să trage îndatăpt înnaintea strigărilor obşteşti, care s’au rădicat asupra nemăsuratelor cheltuele, pricinuite par-
www.dacoromanica.ro
— 128 —
ticularnicilor, şi îaaintea urmărilor care neapărat avea se aducă punerea în lucrare a acestor măsuri.
Voind a lua aminte tactica, pe care Domnul au întrebuinţat’o, spre a pute înfiinţa cu înlesnire planurile sale, să va videa, că Îndată după în turnarea sa de ia Constantinopole, întrunind ecstraordinar Greneralnica Obicinuita Adunare, el îî face zugrăveala cea mai întristată de starea ţări?, i o înfăţoşează ca si cum ar fi îngrozită de toarne neaparată în urmarea n rodireî, jeleşte starea ţăranului, pre carile îl arată, ca şi cum n’ar li în stare de a se îndestula cu hrana cea de toate zilele, şi hotărăşte nevoia, de a îndestula ţara cu piovîanturî cumpărate preste hotar, încît prin aceste mijlociri uneltite, i să dă o parte din baoii scutelnicilor, supt cuvînt de înprumutare. Prin această măsură, el aduce pe obşteasca Adunare în vederată nepotrivire cu aşezămîntul ţăre?, care cu sfinţenie s’au înfiinţat, căci privilegiul scutelnicilor fiind odaţă pe tot deauna schimbat în bănească agiutorinţă, nu era nici în puterea Domnului, nici in al A-dunăril, de al întrebuinţa în alt feliu cu vătămare de şi vremelnicească, acelor cu dreptatea scutelnicilor. Supuind deci această Adunare naţională la obştească neîncuviinţare, el au sfârmat toate legăturile, care o leagă cătră a e? încrezător?, şi prin o nepotrivire numaî puţin însemnată, şi care dizvâleşte adivaratile scoposuri ale aceste? măsuri, Domnul tot odată cînd lipseşte pe Boerî de bani? scutelnicilor, prin o măsură legiuitoare, pune în sarcina proprieta-
www.dacoromanica.ro
— 129 —
iilor îndatorirea de a hrăni pe aciî din a lor lăcuitorl, carii n’ar ave mijloace de a îndestula a lor familii. In acest chip însărcinează tot pe acele persoane cu a doua povară grea şi sa-movolnică, pentru că cea mai mare parte a proprietarilor să alcătueşre din Boerl.
Cu toate aceste, asetnine măsuri în loc de a avea de scopos binele ob?te*c, ascundea numai un personalnic interes. Căci nu numai câ nu s’au cumpărat nimic peste hotar, dar încă hanii scuteluicilor în somă de : 600,000 lei s’au abătut de la • scoposul, câtră care Adunarea au fost hotârît’o ; de vreme ce Comisia închegată supt cuvînt, de a să îndeletnici cu interesul indes-rulării, au primit de la Ocârmuire numai soma cea măsurată de 190,000 lei, care s’au întrebuinţat în cumpărăiură făcută în ţară, din care fă vede nemerirea şi scoposul cel adevărata al acestor dispoziţii, de vreme ce despre o parte banii scutelnicilor nu s’au întrebuinţat întru îndestularea lăcuitorilor, şi că de şi s’au adunaţ puţine îndestulări, tot încă au eşic o rămăşiţă de 2000 kile neîntrebuinţate, cînd despre altă parte prisosul sotneT până astăzi nu s’au împărţit în că între persoanele, ce au drit de a primi banii scutelnicilor. După trecere de patru luni, Domnul acoperind cn un des hobot duioasa zugrăveală, ce făcusă de starea ţăreî, avînd acuma alte îngrijiri şi cereri de un nou feliu, înfăţoşează ţara tot la această Adunare, ca şi cînd prin farmăc s’ar fi prefăcut în starea cea mai fericită, şi pune de a i să votarisî o adăogire la lista civilă, precum şi o despăgubire de neade-
VOL. vni AL UBICARIULUI.	C. 9.
www.dacoromanica.ro
- 130 —
vârâtele cheltuele, ce ar fi f&out la Constanti-nopole. Spre a înplmi Scoposul seu mai cu înlesnire, el nu uită, de a încredinţa pe Deputaţi cum că întru aceasta ar fi primit mai înna-inte învoirea înnaltei Curţi proteguitoare, şi tocmai după ce i s’au împlinit această cerere vătămătoare, el au înfăţoşat Budgetul cheltue-lilor, prin care prea târziu s’au aflat, că Ex. Sa Frezidentut Kiselef iau fost slobozit 5000 galb» înnaintea călătoriei sale la Constantinopole, şi că îndată după înturnarea sa în Moldova, el au mai tras alţi 7000 galb. din Visterie, cu singură învoirea Sfatului său, care face somă de
2,000	galbini, ce nu s’au scăzut din acea care drept despăgubire i s’au fost votarisit. Cu toate aceste câţiva Deputaţi bine cugetători, de şi au înţeles mărimea îngreuerii, cu care să îopovo-ra ţara, totuş s’au înduplecat a votarisi acea despăgubire cu singurul scopos, vrednic de laudă, de a înlesni şefului Ocărmuireî mijloace mai îndestulătoare, pentru de al depărta de ori care faptă ţîntitoare a jigni binele obştesc, şi spre al pune în poziţie, de a ocărmui cu dreptate şi cu cinstire. Dar o crudă cercare de optsprezece luni îndestul au dovedit, cît era de zădarnice nădejdile lor, şi nefolositoare jertvele care au pus asupra ţării.
Fără îndoială mâhnit lucru este, ca vorbind despre obşteasca Adunare, să fie nevoe de a vorbi şi despre al ei Prezident. Mitropolitul din vremi învechite purure s’au socotit a fi şeful ta girul boereşti, ai el reprezentant şi îndatoritul apărâtoriu al privilegiilor şi al dri-
www.dacoromanica.ro
— 131 —
turilor ţării. Pentru asemine cuvinte reglementul iau hărăzit Prezidenţia statornică a Adunării, însoţîndul pe Episcopii Eparhioţî de Roman şi de Huşi, de şi celelalte mădular! sînt supuse unei de noti alegeri. Cu toate aceste Preosf: Sa plecîndusă la înriurirea ce are asupra duhului seu rudenia sa Logofătul dinlăuntru, cel de acum Nicolai Canta, urmează pe calea ce acesta şîau făcut pentru de a ajunge 1» scoposul seu. Aceastăîmpregiurarestatorniceşte o vătămătoare unită înţelegere între Domnul şi Mitropolitul, şi foarte au uneltit a face din Adunare un orb instrumental voinţelor sale. O sînguiă pildă va fi îndestul, spre a înfăţoşa adevărul acestei încredinţări. In anul trecut D. Nicolai Canta fiind Vistiar, avea să înfăţoşeze Obşteştii Adunări bugetul cheltuelilor, însă, fără a aştepta deschiderea Sesieî, Mitropolitul cheamă la sine pe Episcopii de Roman şi de Huşi, li arată în taină un izvod de persoane mai nainte însemnate pentru alcătuirea Comisiei budgetului cheltuelilor, şi cere de la dînşil de a sprijini prin a lor glas şi a lor in-fluenţie în Adunare, numirea mădulârilor însărcinate prin acel izvod. In faptă Comisia a-leasă după chipul cel cerut, peste nădejde, au înfiinţat nădejdile Ministrului de Finanse.
CAP ~^7~.
Art. 148, 151, şi 161.
Cercetarea ramului Administrativ ni înfâţoşază următoare rezultaturi: Reglementul sfinţeşte slo-
www.dacoromanica.ro
— 132 —
boda ecsportaţie a producturilor în totă vremea şi în toate împregiurărî; dar acest drit carele învîază negoţul şi înmulţeşte bogăţia obştească, s’au oprit. Cu toate aceste de s'ar cerca a se des-vinovăţi această măsură prin o părută lipsă, noi sîntem întemeieţl a crede, că ţara s’au îndestulat prin îosuş a el mijloace, fără să fi simţit Ocărmuirea nevoe de ori ce importaţie. precum să mărturiseşte de comisia îndestulării, care n’au făcut cumpărături în ţară, şi maga-siile unui mare număr de proprietari pline de popuşoi neîntrebuinţaţi, şi care sînt rodul acelui an, pe carile s’au sîrguit a să arăta ca un semn a neapăratei foame. Afară de aceasta povole-niile date cu titlu de mulţămite, sau în altfeliu, la deosăbite persoane, vădesc îndestul nefolo-sinţa acestei măsuri, care nu s’au putut primi în aceste împregiurărî, decît pentru scoposuri particularnice. Paveaoa Oapitaliel şi facerea drumurilor celor mari au a să lucra cu plată şi după o sistemă de dreaptă împărţire a lucrului între toţi lăcuitorii, care s’au şi încuviinţat de obşteasca Adunare, şi s’au întărit de Domnul. Aşa dar beilicurile sînt pe totdenuna 'desfiinţate.
C^IE3. XXX.
SECŢIA. II. AHT. 74 §. 15 şi 16.
Toate satele înse a ţinuturilor ţării de sus, ■a’au indatorit a lucra la facerea drumurilor, în-cepînd de la tîrguşorul Mihaileni, ce este pro-prietaua Domnului, aşezat pe marginea puco-vineî, pan Ia Eşi, fără învoirea Obşteştii Adunări,
www.dacoromanica.ro
- 133
şi fără a despăgubi pe săteni cu vre o plată pentru facerea acestui nelegiuit beilic. Mai mult de giumătatea lăcuitorilor fieşiăruie sat (afara de un mic număr a proprietarilor tavoriţl) s’au răpit de la lucrul pămîntului în timpul culesului pinilor, şi prin aceasta au pătimit păgubi neîntocmite. Acea mai mare parte a produc-turilor nu s’au putut culege de pe cîmp, şi a -ceastă nenorocită măsură n’avea alt scopos, de cît de a înmulţi venitul moşiei Mihailenl. Tot în numărul beilicilor vom număra şi acele toc-mele, de un felin cu totul nou, pe care Domnul prin mijlocirea Ispravnicilor şi altor Dregători mai mici, închee cu ţăranii, spre al aşeza la a sa casă de desfătare de la Socola, ca să lucreze cu preţuri hotărîce şi păgubitoare pentru a lor mieşurătate ; keresteaoa, varul şi alte ma terii trebuitoare pentru zidirile ce se lucrează In cursul verii trecute peste şeasă sute ţărani şi un mare număr de lăeşl domneşti, era în-datoriţl de a săvârşi la Socola acele mai în-greuete lucrăii.
Afară de aceasta cil mai mulţi ţărani aî ţinuturilor Neamţului şi Suceviî erau îndatoriţl în curs de două luni de zile a lucra drumul pintie munţii Carpaţî păn la băile de Ia Borca, ce sînt proprietâoa Mănăstire! Slatinei, unde D. Nicolai Kanta au făcut aşezai î în urmarea unei alcătuiri făcute spre al său folos cu Mitropolitul. Un alt număr nu mai puţin însămnătoriu de ţărani s’au întrebuinţat întru dregerea drumurilor, pe unde Domnul avea să treacă în a lui călătorie pin ţară, şi întru tăietul de m:î de
www.dacoromanica.ro
brazi din pădurile pardcularnicilor şi mănăstireşti, spre a împodobi drumul pe unde trecea, şi spre al face arcuri de triamv.
Noi nu avem scopos de a înşira toate materiile, care ni înfăţoşează răpirile de acest feliu, destul este de a statornici călcarea prinţipiu-luî, lăsînd apoi asupra altora îngrijirea de a socoti urmele acestei călcări.
O^IE3. II.
Art. 60 şi 63.
Proiecturile cele nouă de contracturi alingfS-toare de veniturile Obşteşti, este Domnul înda-torit pe tot anul a înfăţoşa Ia obşteasca Adunare, unde mezaturile au să se şi facă. Spre acest sfîrşit s’au fost hotărît, că Adunarea să va întruni pe Ia 1 Decemvrie, pentru ca să aibă vreme de a în plini formalitalele cerute. Dar Domnul zădărnicind legiuirea, au scos la mezat vînzarea vămilor înnaintea deschiderii Sesieî, şi aceasta numai în fiinţa Sfatului sed. spre scopos personalnic au depărtat pe cumpărătorii carii să înfăţoşasă cu folositoare propuneri, şi prin aceasta au adus Visteriel o cunoscută pagubă de tril mii galbini pe an, care să sue la nouă nul, pentru vadeaua de tril ani a contractului. Băcalul Solomon, ueguţitor rus, unul din căpiteniile aceşti! tovărăşii, poate îndestul să mărturisascâ acest adevăr.
Importaţia rachiului din Austria urm£ză fără nici o piedecâ, ba încă făţiş, cu toate că este oprită de aşăzămîntul ţării. Simţitoarea pagubă, care lăco-
www.dacoromanica.ro
— 135 —
mia pricinueşte inceresuriior materiale a tuturor clasurilor, este pre simţitoare, î icît cu neputinţă este a nu o vădi aice cu toate ale sale impre-giurărl. Importaţia acestei băuturi nu fără cuvânt în toată vremea era oprită, pentru că norodul cel prost, care mai mult o întrebuinţează, să vede lipsit de banii săî, carii să scot afară din ţară. Numărătoarea făcîndusă mai rară între acest clas de oameni, înmulţeşte a sale greutăţi îutru plata birului, şi spre a să feri de asprimea legilor, îndatoreşte pe ţărani de a vinde vitele, ce au al sluji pentru lucrarea pămîntuluî. Această pagubă ÎI pricinueşte îndoită sărăcie, despre o parte înstrăinîndui de sîngura avere ce au, şi despre altă parte prin neputinţa de a să îndeletnici cu lucrul pămîntuluî, care singur îî aduce înlesnire la chipurile vieţuire!. Netăgăduit este că lucrarea pămîntuluî pătimeşte în analogia directă a împuţinări! vitelor, care vederat stirpeşte izvorul avuţiei ţării, şi înnimiceşte al său comerţ. O liiare aminte, prin care mai bine se va înţelege această simţitoare vătămare, este, că în Austria să întrebuinţează cartoflele întru facerea rachiului, în vreme cînd neîndeplinirea velniţelor moldoveneşti, şi încă neîndestularea cultureî acestui product, îndatoresc pe proprie-tarlul şi pe posesorul de a întrebuinţa păpuşoii şi săcara, care lucru face cu neputinţă de a vinde rachiul cu preţ îngiosit, precum urmează vecinii din Bucovina şi din Galîţia, carii cu toate cheltuelile lucrului, a transportului şi a contrabantuluî, tot încă sîut în stare de a vinde această băutură cu un preţ mai jos de cîtacel
www.dacoromanica.ro
—136 —
ce costiseşte în Moldova, chear numai productul din care să face rach:ul. De aice urmează ueîndemnarea, părăsirea agriculturel şi sigura însârăcire a ţării. Spre a dovedi cît de însemnată este această oprire, vom adăogi, că Ex. Si D. Genei al Kiselef voind să agiute pe nenorociţii, carii la anul 1833 au pătimit de focul urmat la Eşi, după propunerea Sfatului Administrativ, au înfăţoşat un proiect la Obşteasca Gener. Adunare, spre a câştiga voe, de a aduce în ţară în folosul acelor nenorociţi o soma ho-tărîtă de treizeci mii vedre rachiu. Dar Deputaţii răzămîndusă pe cuvintele cele mai însăm-nătoare, de care sus s’au pomenit, de şi încu-viinţînd vrednicele de laudă simţiri ale acestui Şef de Administraţie, totuş n’au socotit de priinţa a da o pildă vătămătoare. De vor fi trebuitoare nescaiva dovezi pentru aceste katahrisuri, destul va fi de a vădi, că în anul trecut preţul rachiului în ţară era mai jos de al productului. După nişte asemine adevăruri cunoscute, de pri-.cs socotim de a cerceta izvorul acestui rău spre a dovedi, că Ocărmuirea, care avea întru a sa dispoziţie mulţi slujitori şi jandarmi, fără a pune cea mal mică piedec-ă, îngăduia companiei privilrgietă de contrabandierl, carii în public cumpăra rachiu în Bucovina, şi’l trecea în Moldova, spre al vinde aice ca un product eşit din fabrica D-sale Necolaî Canta.
Tagma Nobililor din vechime purure au a-vut privilegii, pe care curţile Proteguitoare şi Suzerane, au binevoit a le întări. Tractaturile, Hatişerifurile şi convenţiile mărturisesc acest a-
www.dacoromanica.ro
— 137 —
devăr. Dar Domnul de acuma, uitînd, că eu încă să afla In această tagmă, din care au eşit, spre a fi înnălţat la vrednicia Şefului ţării, nu numai că nu păzeşte nici o deosebire cuvenită viratei, meritului şi slujbei, ce încă îndrăzneşte a călca cu samovolnicie privilegiile rangurilor. Paharnicul Ioan Ciornei, de familie nobil, avînd giudecatâ pentru un zapis de posesia moşiei, au câştigat înnaintea Divanului Domnesc o liotă-rîre cu mulţimea glasurilor în al său favor.
Domnul, după ce prin observaţii împărtăşite acestui tribunal, iau stricat hotărlrea giudecă-torească, au avut îndrăzneală prin un buîurdiu, plin de ziceri defăimătoare şi neîntemeiate, a poronci, ca numitul Paharnic să se pue în închisoare la Poliţie, unde nu este pildă, ca vre un Domn să fi fost osîndit pe vre uu Boeriu măcar de un rang şi mai mic, această închisoare fiind hotărîtâ numai pentru vagabonzi, b<-ţivî şi înşălători. Prin aceasta au voit să arăt* tagmei Boereştl cită urâciune are asupra el, şi cît de puţîn stimarisăşte a ei privilegii.
C-^IE3. IX.
Secţia I, Art. 399
Una din tînguirile care au pricinuit cele mai mari reclamaţi în potriva Ocîrmuiril fostului Domn Ioan Sturza, era Boeriile cele numeroase, numite Paelîcurî, care le împărţea persoanelor ce nu era în Dregătorii, eâtră care acele raDgurî era legale. Spre. a împiedeca înnoirea unor asemine catahrisuiî, reglementul au ho-tărît, ca în viitorime nime să nu poată primi
www.dacoromanica.ro
— 138 —
vre un rang, fără a să afla tot odată in slujba. !a carele acela răspunde. Drept aceia este ho-tărît, că Domnul va recomendui Obşteştii Adunări de a face un înadins reglement, în care- trep-tăluirea rangurilor, potrivită cu deosebite slujbe a ţării, se va statornici într’un chip hotărîtorid.
Secţia II, Art. 190.
Capulatingătoriă de ramul giudecătoresc au lămurit în ce chip au a să face înnaintirile şi anume: incepînddela slujba cea de jos ascrii-toriuluî, păn la slujba Prezidentului de Tribunal de ţinut, de unde numai după o slujbă neprihănită de şansă ani dea rînd, va fl singurului merit deschisă calea de înnaintire la Tribu-nalurl mai înnalte seau Divanurl. Improtiva acestor prinţipii, de care însuş Obşteasca Adunare nu avea dreptate a să atinge, ca unele, ce sînt o parte temeinică a legiuirei, Domnul au pus pe Obşteasca Adunare, cu totul plecată voinţelor sale, de au votarisit un reglement atin-gătoritt de ranguri, în care asâmănîndule la slujbe potrivite, i să lasă dreptate de a da, sau a re-fuzarisi Dregătorilor aflători în slujbă titlurile atîrnătoare.
In acest chip duhul reglementului s’aty schimbat, fiind că el cere ca Domnul să aibă dreptate de a rîndui la slujbă, însă nu a refuzarisi titlurile, pe care rînduirea în slujbă de sine le aduce.
Cu toate aceste, Domnul nemulţămindusâ cu privilegia cea mare, ce şi-au însuşit, şi prin
www.dacoromanica.ro
— 13 J —
«are poate pui ta pe unii prin făgăduinţe de ranguri, iar pe alţi! prin frica de a fi lipsiţi de aceste, şi de a le pute da la alţii prin mijlo-cirea alcătuirilor băneşti, n’au pregetat a sfărma cele de pe urmă piedeci a legiuirel, care îl supăra. Drept aceia au împărţit titluri la persoane, care nu să află în nici o slujbă, şi la alte persoane au dat ranguri mai înnalte de cît acele, ce sînt potrivite cu a le lor posturi; în sfîrşit deodată au rînduit la deosăbite slujbe atît din cele de gios, cît şi Ia Tribunalurî şi DivanurI (vederat împrotiva cuprinder I art. 400), persoane, care nu trecusă prin treptelnice înnaintirl cerute de legiuire, şi care pe lingă aceasta nu înfăţoşa nici condiţiile orînduite de celdlante dispoziţii ale reglementului, lncepînd dela cea de pe urmă treaptă a Ierarhiei rangurilor s’au văzut de o dată răsărind o nenumeroasă ceată de Boerî înnaintiţl (prin stratigema numirilor dea-dreptul, iar nu teptelnice oătră postnrile mai înnalte) după trecere numai de trei sau patru luni de slujbă, din rangul de Sardan la rangul de spătari, de la SpatarI la acel de Vornic, şi din Vornic la rang de Mare Lngofăt, petrecînd cu o singură săritură toate rangurile mij oei-toare între şirul celorlaltora ranguri, bo rind şi multe persoane, a cărora nume nici au figura-ris't în foaia Dregătorilor Statului. Aice ni se înfăţoşează o luare amiDte foarte firească, adecă de a şti, deacă duhul şi cuprinderea Reglemen-tolul ni întoarnă iar la vremile Administraţiei fostului Domn, carele întru aceasta atîta s’au descu viinţat, sau samo volnici a Domnului de astăzi*
www.dacoromanica.ro
— 140 —
Cu neputinţă este de a trece cu tăcerea simp-tomele înspâimîntătoare, care înfăţoşează finan-sul ţăreî, mai ales cînd ni aducem aminte de a lui bună stare în vremea provizorniceî O» cârmuiri.
III.
§ 75.
Visteria nu întimpina atuneea nici o îngre-uere pentru îudeplinirea îndatoririlor sale, şi plătea cu cea mai mare sfinţenie şi regulateţâ; celelante case publice înlimpina asemine a loi cheltuele, şi sporea încă pe tot anul casa rezervei, în care Plenipotentul Kiselef a lăsat o somă peste cinci sute mii lei. Dar numărătoarea nu să mai vede astăzi, deşi adunarea daj-diilor să împlineşte ca alte daţi, plăţile să află. întărziete cu cîteva luni. Oşteanul şi Ofiţirul Miliţiei neprimind a lor plată, întimpînă greutăţi, care pot în urmă să pricinuească demoralizaţia acestiî trupe interesante. Toţi Dregătorii deosăbitelor ramuri administrative, afară, de ale finansuluî, deopotrivă se jăluesc de întârzierea ce li să pricinueştb intru plata lefilor. Spitalul <Sf. Spiridon, care este singura scăpare a acelor săraci, îmă n’au primit somile, ce îi sînt rînduite de cătră Reglement. Această lipsă îi face cu neputinţă de a pute împlini scoposul pentru care să află aşezat, şi‘1 îngrozeşte cu o de istov desfiinţare.
OAP III.
Secţia VII, Art.. Anexa • G.
Prin Reglement este aşezat, câ Administraţ:a
www.dacoromanica.ro
— 141 -
«caselor publice în fieşcare an să va supune cercetării Obşteştii Adunări. Dar Ocărmuirea înadins au întărziec înfăţoşarea acestor semî obşteşti păn la închierea Adunării, lncît Adunarea abea au avut vreme materialnicâ de a numi numai pentru formă Comisii, şi de optsprezece luni, de cţnd Domnul de astăzi ocărmueşte ţara, tiu este ştiută nici cum întrebuinţarea somelor publice. Inse noi avem temeinice cuvinte de a încredinţa, că o cercetare cu amăruntul a socotele-lor deosebitelor case, ar descoperi multe ierosiri, precum şi lipsuri simţitoare, despre care Dregătorii Statului şi vorbesc ca de o- împ regi ura re, care va sili a se spori birul în ţară. Cătră a-ceste să află legată şi interesanta trebuinţă a scoalelor. înzestrate cu îmbielşugare, învăţăturile publice au fost izvorul, din care lăcomia Domnului au tras mari folosurl.
In loc de a întrebuinţa banii pentru învăţătura tinerime!, şl pentru de a formarisi a el moraluri, el au protimisit ai trage în folosul săfi. Supt cuvînt de a cumpăra o casă cu scopos de a aşeza în Eşî o Academie, Domnul prin o singură lucrare au tj*as banii scoalelor şi au jignit dreptatea. Avînd a primi de la familia Cazimir o somă de bani, amanetarisită atît cu nişte moşii din Besarabia, cît şi cu o casă a-flătoare în Eşl, după ce au pus pe Divanul Domnesc a i să cunoaşte dritul asupra acestor case, el le au scos la mezat prin competentul Divan de Apelaţie, şi fără a aştepta vadeaoa publicaţiilor cerute de legiuiri, Domnul grăbeşte pe Divan, şi i trimete poroncă de a păşi cătră
www.dacoromanica.ro
— 142
cea de istov hareclluire, însărcinează pe două. din a sale creature. pentru de a spori preţul acestor case, care s’au suit la şeasă mit cinci sute galbinl, ce scoalele iau plătit supt titlu de cumpărătură. Tot aceste case, pe care văduva Cazimir leau fost scos la vînzare, după însuş învoirea creditorului eî, (fiind că acele case sînt o parte a zestrii sale), s’au fost dat de cătră această Cucoană Hatmanului Costachi Balş cu somă de trii mii cinci sute Galbinl. Aceste au urmat cu totul în protiva inte-resurilor scoaleî, în vreme cînd două alte case mult mai mari, şi mult mat potrivite pentru un asemine aşezămînt, să vindea cu un preţ» mai jos, precum casele Consilieriuluî de curte Georgi Balş, pe care le vindea cu somă de patru mii galbinl, şi casele Agăl Alecu Balş cu preţ de şeasă mii galbinl. Să adăogim încă că starea cea proastă a caselor lui Cazimir au cerut încă mari cheltuele, pentru de a le face potrivite cu trebuinţa. In acest kip povăţuit numai de personalnieul său interes, Domnul prin o singură lucrare, au lipsit pe Scoale de o soma însămuătoare, care putea qu folos fi întrebuinţată, şi au călcat sfinţenia Fravililor. La cîte ierosirl trebue -să fie supusă ocărmuirea banilor Scoalei, a căriea alte cheltuele fiind mărunte, înlesnesc foarte mult răpirea, mai ales cînd a-ceasta s’au făcut prinţipiul Ocărmuirei ?.
Dreptate?, care este acea întăia şi mai frumoasă închizăşluire pentru avuţiele particular-nicilor, nu înfăţoşează astăzi, de cît un haos încâlcit, în care samovolnicia şi voinţa Domnului au sîngura^ypj^ţeoromanica.ro
— 143 —
GA.SP vm.
Secţia VII. Art. 363.
Reglementul rîndueşte ca Divanul Domnesc să fie alcătuit din şepte mădulări, din care patru împreună cu Prezidentul să fie numiţi de cătră Domnul, iar ceialanţl trei să fie aleşi de Generalnica Obştească Adunare. Domnul cu scopos de a alcătui acest divan, carele giudecă cu desăvîrşire. despre avuţia, viiaţa şi cinstea particularnicilor, din persoane priitoare şi plecate voinţelor sale, asemine au răpit acest privilegiu al Adunării, însuşinduş şie sîngur dreptul de a numi toate mădulările acestui Divan, un drit, care această Adunare plină de încredere în simţirele şi înţelepciunea PlenipotentuluT Prezident Kiselef, vremelniceşte au fost hărăzit Ex. Sale, şi care hărăzire fireşte avea să se sfîrşească. cu ocărmuirea provizoinică.
O-A-F. "VZ.XT
Secţia VII. Art. 363.
Legiuirea hotăreşte încă, că atuucî, cînd Domnul însuş va prezidui la acel Divsn, el nu va avea drept de a da a sa gnomie, şî că numai la deopotrivă împărţire a glasurilor, el va avea dreptate de a să uni cătră socotinţa, care o va cunoaşte mal dreaptă şi mai legiuită. Pe lingă aceste, legiuirea mai dă Domnului dreptate de a face observaţii asupra unei din hotărîrile, în care ar descoperi oare care lipsă de forme, seau o nedreaptă aplicaţie a Pravililor, şi aceasta numai cînd giudecata nu se va încheia cu unirea tu-turoi glasurilor. In această de pe urmă întîm-
www.dacoromanica.ro
— IU —
plare, precum şi în aceia, în care ruaioritaoa s’ar întemeia în a e-i hotărîre. Domnul es‘e datoria de a 'întări giudecata, şi de a o pune în lucrare fără nici o încungiurare. Dar Domnul nici cum nu ae povăţueşte dupre vre una din aceste legiuiri, şi în loc de a împlini hotărîrile caie nu răspund scoposurilor sale, de şi închi-ete în urmarea Reglementului, el din a sa par-ticularnică voinţă supune acele giudecăţi la o deiznoavă revizie, supt a sa Prezidenţie, să face Advocat părţii, pe care voeşte să favorisască, cu tjate că este oprit îutru aceasta de cătră pravili, şi prin influenţia poziţiei sale, dînd gnomie cel întâi, dă procesului cursul ce voeşte ai da. Giudecata între D. Seulescul şi Spat. Roset, aceia între Spat. Gherghel şi D-neî Scor-ţasca, precum şi multe alte, mărturisesc acest adevăr.
OA-E9 VIII
Art. 279 şi 287.
Cu defăimarea legiuirtî fondamentale, care îngrădeşte atributurile tuturor instanţiilor, şi însemnează persoanelor particulare locul care este competent spre primirea jeluire! sale, Domnul dă cea mai înspăîmîntătoare întindere dreptului, ce are de a primi ja lobe, să face samovol-nic giudecătoriti al tuturor pricinilor, şi numai prin rezoluţii, adecă buiurdiuri dictarisite în al seu cabînet, fără a lua aminte la hotărîrile ce s’ar fi incbeiet de cătră Tribunalurî, şi adeseori fără să fi petrecut pricina a ei curs regulat, hotărăşte soarta procesului, şi însămnînd mai
www.dacoromanica.ro
— 115 -
na iute cursul ce are a urma judecătorul, hotărăşte după a şa voinţă, despre averile particula micilor, sărăceşte şi nenoroceşte familii ne-t inovate !
Intr’un cuvin® Domnul hotăreşte şi au hotă-rît după a sa voinţă în favorul persoanelor, oârif au nimerit organul cel simţitoriti al lăcomiei sale. Actu-rile arhivelor a tuturor Tribu-nalurilor vor înfăţoşa ori < înd dovezi nenumărate.
Secţja i, Art. 281,
Alegerea judecătorilor de şi e^te o însuşime a Demnului, totuş să află supusă Ia oare-care «ondiţil, care cer, ca judecătorii să se aleagă între Boeriî pămîntenl, proprietari averilor nemişcătoare, cunoscuţi prin a lor practisire şi dragoste pentru dreptate^ Aliătuirea-tuturor Tri-bunalurilor înfăţoşează îndestul cît de puţin întru acesta s’au păzit Reglementul. Boerl fără averi, fără cunoştinţa sarcineî pusă asupra lor, străini formelor celor nouă judecătoreşti, persoane a cărora educaţie s’au făcut în tinda stăpîoilor lor, persoane cunoscute prin lipsa moralului, seau prin a lor nevrednicie, acesta este personalul, căruia s’au încredinţat cumpăna dreptăţii, în care au a să cumpeni pricinile tuturor particularnicilor.
dAP. TTXXX.
Secţia 1, Art. 284.
Judecătorii tuturor tribunalurilor sînt rînduiţl pe trei ani, şi nu se pot scoate, de cît Ia în-VO L. Vin XL, URICA.RIULUI	C. 10.
www.dacoromanica.ro
— 116 —
tîmplare de înnaintire, de dimisiune sau ie-rosire. Schimbările urmează pe toată ziua, sînt povăţuite numai de interesul ce are Domnul de a depărta pe judecătorii, carii să sirguesc a rămîne credincioşi îndatorire! lor, spre a rîndui în locul lor sau oameni fără averi, carii nu sînt greoi întru paza cugetului lor, sau pe alţii recomenduiţl de persoane, ce au interes de dînşil. Noi nu socotim de cuviinţa a numi pe nimene, dar pildele sînt foarte numeroase.
CAP. XX.
Axt. 58.
Reglementul cere, ca toate proiecturile de legiuiri sau de reglementari noue, care ar trece hotarul unei simple poroncî, să fie mai nainte supuse la cercetarea obşteştii generalniceî A-dunărl. Dar Domnul, socotind că puţîn lucru este numai de a hotărî după a sa voinţă despre Judecători, şi de a ţnriuri toate procesurile, voeşte a să întrarma încă şi cu puterea lege-dâtătoare, a da înfiinţatelor legiuiri tîlcuirea care’I place şi’l foloseşte, şi a urzi nouă pravili pentru apărarea nelegiuirilor Sale.
c^-■f> vni.
Secţia 8. Art. 365.
Reglementul cere încă, ca la întâmplare neprevăzută de legiuire, sau la întîmplare cînd tecstul Pravilei ar fi neînţelesd şi aplicaţia sa îndoelnică, atunce Divanul Domnesc să facă lămurirea, care i să pare mai potrivită, şi să
www.dacoromanica.ro
— 147 —
înştiinţeză pe Domnul pentru ca sfi o reco-menduiască la cercetarea şi luarea aminte a obşteştii Adunări, şi numai după ce îi va lămuri înţelesul, această legiuire va avea putere de Pravilă, bine înţălegândusă, după ce se va încuviinţa de Domnul.
Dar în loc de aceasta, Domnul au restur-nat acel mai vechiu şi mai sfinţit aşăzămlnt, adecă hrisovul Sobornicesc, care la anul 1785, s’au dat de cătră Domnul Alecsandru Mavro-cordat, document de preţ mare, carele este închizăşluirea şi temeiul a tuturor averilor, şi pre carele Reglementul Organic de asemine au sfinţiţ.
Aplicarisind cătră tecst oarecare samovolnice lămuriri, el au dat articulilor despre dănuirî, şi alte puneri la cale acel feliu de tîlcuire, care s'au părut mai priîtoare, spre a sfinţi învoiala, care au răpit de la Logofătul Teodor Balş, şi prin care acesta îi dărueşte toată a sa avere. Părâ a căuta ca să dovedim nelegiuirele ce pot cuprinde acele sholiX, destul este a zice, că acel hrisov, lămurit în acel feliu, s’au tipărit şi s’air publicat cu poroncâ cătră Tribunalurî, de a sluji drept pravăţ Ia toate pricinile judecătoreşti, cătră carile ar fi avînd aplicaţie, fără să fi lucrat întru aceasta cît de puţin obşteasca Adunare. De asemine au adunat un Sfat alcătuit de Miniştrii săX şi de Prezidenţii acelor trei Divanurf, în care debatarisind în taină dec-săbite dispoziţii legiuitoare, cu aîngura învoire a acestui Sfat au închiet hotărîrl, le au prifăcut în legiuire, şi le au publicarisit spre a fi întocmai
www.dacoromanica.ro
— 148 —
urmate. Obşteasca Adunare n’au avut deiprc aceste nici o ştiinţă, şi de şi Reglementul cere neapărat împreună lucrarea a acestei Tagfrie la facerea legiuirilor, voinţa Domnului au fost de a zădărnici această rînduialâ.
Spre a apăra o călcare aţît de vedeiată, voind să urmeză în această împregiurare numaî o măsură, pe care Administraţia Rosiană au fost socotit de cuviinţă, el au luat drept t^meitt o predlojeme, care acea Ocărmuire au fost dat cu scopos de a uşura Tribunalurile de împa vorarea ce i să adăogea prin necontenita înnoire a procesurilor, fără a să lua acum aminte, că asemine măsură au fost atunce numai pro-vizornică.
Administraţia Rosiană puind îngrijirea faderii legiuirilor asupra generalniceî obşteştii Adunări cu împreună lucrare a Domnului, aipol numai uceastă Adunare avea drit, de a hotărî despre nişte asemine pricini, iar aeehstă Adunare legiuitoare de UÎV nou feliu, alcătuită de Miniştri şi de Prezidenţî de Domnul rînduiţl, nu era competentă pentrtt asemine materid. Inse' scoposul cel tainic, dar adevărat ale acestil măShrf era>dea feri de toată jignirea, vânzarea, nelegiuită a casei lui Cafeimir^ cu acest scopos s’au şl p’iis Arc. 8,^ în aee&stă nedeplinită Pravilă, a cărîea cuprindere este, că toate vînzările' la mezaî făt cute. şi tocmele de ori cart feliti, despre caHd nu s’ar face reclamaţie în cursul mezatului, său in cursul publicaţiilor, să rămîe nejignite. Prin aceastăTineliîre vfederat să înţelege, căDorft'hul voeşte"asi isigfcrfipsî sotriâ dfe: şdaăă mift cinei
www.dacoromanica.ro
— 149 —
sute galbinl, care shoalele au trebuit" să’i plătească pentru casele lui Cazimir, fiind că ni-mtne n’au protestuit, aflîndusă aci! cu drib în neputinţă do a pute protestai, din pricina grăbire! ce! marî^ cu care s’au săvîrşlf mezatul, şi fără publicaţiile cerute, ce este singurul mijloc, prin care publicul să înştiinţează de vînzările ce se fac.
Oare cuvinisa «ă se mai adaogă, că sîntho-tărîrî puse în lucrare, care să întemeiază numai pe poroncl verbale, date Logofătului Dreptăţii, şi de cătră acesta împărtăşită tribunalului competent. Oare cuvinisă spre cea mai mare nenorocire a mărtuii«i, căActuri însemnate, procedură şi jurnalurl iscălite In conglăsuire, s’au înstrăinat de la delă? Aflîndune în neputinţă de a număra călcările cele multe de acest fehu, a re s’au făcut, noi ni vom mărgini de a în-sălnna numai izvorul, unde să pot găsi nenumărate dovezi. Delele cele mai multe a tribunal urilor ciuntite îu acest chip nu mai lasă nici o îndoială. Ar pute cineva socoti, că asemine călcări s’ar face de Dregătorii cil mai de jos .. Dar firea procedurilor, în care aceste au urmat, dovedeşte, cura că s’au făcut din interesul deadrept al Domnului, precum în pricinele Bra-t'şuluî, şi a Doinei, ş. c. 1.
Aşa dar scandalul împrestirânî dreptăţii de-cătră Domnul, este pre vederat, şi puterea judecătorească în Moldova este chear num?l umbra de însaş ia.
Numele de Brafş s’au r03t't mai sus în privirea uiitl pretenţii drepte a Post. Georgie Ghica
www.dacoromanica.ro
— 150 —
lasă împregiurarea, care au înspăimântat pe proprietari/, şi care adeverează a lor frică,'de a se vide odinioară lipsiţi de moşiile care ar plăcea Domnului, este chipul cel samovolnic şi înşălăto-rid, prin care i s’au nimerit a câştiga proprietaoa Bratişuluî. Această proprieta aflătoare în apropierea Galaţulul, să alcătueşte din un mare lac şi de un pămînt alăturat, de îndestulă mărime.
După rezboiul cel de pe urmă, după care tot locul cuprins mai nainte de Turci, sup nume de Raia de Braila, s’au înturnat Principaturilor, a cil adevăraţi proprietari al Bratişuluî, mici Boerf Cernetăşti avea să între în a lor driturl cunoscute, mai înnainte atît de Comisia micstă, întru aceasta rînduită la Bucureşti, cît şi prin Obşteasca Adunare a Moldova. Domnul dorind a câştiga această frumoasă proprieta^ n’au pregetat de a întrebuinţa toate chipurile, ca să o ia. Logofătul său al Dreptăţii Lupu Balş, trimis fiind la Galaţi, în puţine zile prin uneltiri viclene, şi înşălatoare făgăduinţe pentru proprie-tarid, au împlinit voinţa stăpînuluî săfi. Cu toate aceste, spre a apăra pe Domnul de pretenţiile, pe care proprietarii mai tîrziu ar putea să facă asupra persoanei sale, s’au hotărit a se face un schimb între dinşiî şi între gineri-le numitului Logofăt. Acela trece îndată prin Zapis de vînzare proprietaoa Bratişuluî asupra Domnului, în vreme cînd tot odată socrul său rescumpără moşiile date în schimb, spre ale vinde din nod, sau mai bine <Jicend spre a le înturna iarăş ginerelui sed, carele în această răpire s’au aflat a fi numai o unealtă.
Toate aceste tocmele făcute în curgere de
www.dacoromanica.ro
— 151 —
cîteva ceasuri, s’au înfăţoşat fără îndoială înna-intea Tribunalurilor, spre a fi supuse formali-talelor, cerute de legiuiri.
In acest chip averea aceasta mare, s’au făcut proprieta a Domnului, pentru soma cea mică de 70,000 lei trecuţi în zapisul vînzeriî, în vreme cînd cîştiul posesiei de peste an ar fi îri-trecînd această somă; şi încă foarte de îndoială este, dacă soma arătata prin zapis s’au numărat; lucrn sigur însă este, că unul din proprietarii dispoeţî de această avere, s'au orînduit în o mică slujbă la Galaţi. Un alt chip nu mai puţîn nelegiuit, carele întrebuinţează I)omnul, spre a mări proprietalele sale peste cele adevărate hotare, este împresurarea cu care calcă pe ai săi megieşi, fără nici o judecată şi fără formă de proces.
Drept aceia el rîndueşte a să trage linii, şi în acest chip cuprinde moşia altora, precum aceasta au urmat cu Dei: Elena Sturza, născută Catargiti, pe moşiia el de Păstrăvenl, a caria venit din aceasta s’au înpuţinat la atreia parte din soma cu care mai nainte era vîndută. Prin un feliQ ue alcătuire numită învoială cu Mănăstirea Neamţul, Domnul şiau însuşit o parte de loc îndestul de mare. Dar asupra acestui punct, noi vom fi datori a vorbi mai în urmă. Cu toate aceste, oarecaie cercări mai mari, vor pute să înfăţoşeze multe alte împregiurărî de aseraine felitt. Acea mai mare parte a tîrguri-lor, ce slnt particularnice proprietale, s’au statornicit pe temeiul îm-hizăşluirilot din auibe părţi, date atît din partea lăcuitorilor, cum şi din partea proprietarilor prin plata de bezmăn,
www.dacoromanica.ro
— 152
cătră care s’au supus. Tocmele de acest feliu sfinţite prin hrisoave domneşti, siguripseSc pe părţile contractuitoare despre orî care pretenţie.
Tirgul noQ (astăzi numit Mihailenl de la numele Domnului), fiind parte a averii Logofătului Teodor Balş, şi prin dânuirea mai sus arătată trecînd în stăpînirea Domnului, au avut asomine drituri sfinţite prin vechi hrisoave. Cu defăimarea unor asemme închizăşluiii sfinţite, Domnul, orbit de al său interes întru atîta s’au înjiosît’ că in persoană au mers la ucel tîrg, şi prin îngioziri şi bătăi au silnicit pe lâ-cuitorî, de au răpit hrisovul lor şi documen-turi prin care să vădea îndoiala asupra mărime! moşiei acestui tîrg. Jidovul Marcu Zwharia, bf>-trîn, slăbănog, şi unul din fruntaşii acestui lo % după ce în public de însuşi Domnul s'au defăl-n at, cu toate că tste sudit Austriecesc, au văzut casa sa noaptea călcată de Adiotantul Petru Asach', carele au facufc acea mai cu deamâ-runtul cercerare, cu nădejde, de a descoperi do-cumenturlle suâ însămnate. Fiiul săo, rădicat din sînul familiei, sa 1 pus Ia închisoare, din care n’au scăpat de cît numai prin o scrisoare, ce au dat părintele săii, prin care se înaato-reşte, de a da îa mîua Domnului documentu-rile însămnate. A sale tînguiri primite d'» A-genţia Austriei din EşI nu lasă nici o îndoială asupra adevărului arestel pricini, şi care noi însămnăm aice, nu pentru ca să apărăm intere-surile particularnicilor, ce întru încredere, ci asemine urmări jignesc a noastre îuchizăşluirf cele mai scumpe.
www.dacoromanica.ro
— 153 —
Acest Memoar cam pre mare, nn ne iartă de a vădi un mare număr de alte călcări; cu toate aceste ru neputinţă este de a trece cu vederea cîteva urmări cunoscute de răpire, prin care să vădeşte neBăturata lăcomie a Domnului, pentru că noi aflăm întru aceasta cuvîntul şi scoposul nelegiuirilor nenumeroase, care s’au făcut, şi întrarmaţi de această mărturie pîrîtoare, noi vom statornici fiinţa acestor lapte, care în parte sînt lipsite de dovezi materialnice, fiind că des-frânarea luînd măsuri de ferire împrotiva jertvii sale, se îngrijeşte de a înnimici toate persoanele, care ar putea să dovediască fapta cea ră fddlit).
Episcopul Kparhiot de Roman au dat trei mii galbini pentru întări tura procesului ce au avin cu politia Episcopală de Roman.
Spat. Mihail Cantacuzioo de asemine au d'»t trei mit galbini pentru întăritura unei hotărîrl a Divanului Domnesc, la prilejul judecăpi c-* au avut cu lăcuitorii tîrguluî Fălticenii.
Logof. Costachi Cantacuzino pentru o pretenţie asupra casei repos. Hatm. Paladi, au numărat cinci mii galbini.
Ura mie gălbini au numărat Spat. Dimitrm Cantacuzin, spre a fi numit mădular a Diva* nulul Domnesc, şi a primi rang de Vornic, care i s’au împlinit după slujbă numai de patru luni.
Una mie galbini Belzedâ Petrachi Mavroen’, spre a desface cu paguba Visterieî contractul, cel înkiese pentru apaltul tiutunuluî.
Pos, Tudurachi Gliica deasemine au plătit Uomnuluî soma de trei mii cinci sute galbini,
www.dacoromanica.ro
— 154 —
pentru ca să’l facă a se lepăda de folosul contractului a pavelii oraşului Eşii.
Mărginindune de a însămna cîteva din so-mele ce sînt la ştiinţa noastră, noi socotim de datorie a însămna şi acele ce sînt adeverite de glasul obştesc. De pildă: Treizeci mii gal-bini dintr’o tovărăşie de Jidani, pentru ca să facă nepedepsit contrabantul rachiului. Acele ce mai sus am zis în pricina aceasta, se par, că adeveresc aăemine auzire, şi aceia cei dă încă şi mai mult razăm, este că, după înturnarea Domnului de la Constantinopole, tractarisindusă în Sfat pricina contrabantului, supt cuvînt, că marginea n’ar fi îndestul păzită, el au uşurat de această grijă pe Ministeria din lăuntru. a căriea Şef era pe atuncea D. Logof. Alecu uhica, spre a o încredinţa făvorituluî seu Canta, pe care Tau făcut Visternic, ca să rînduiască întru aceasta ai săi revizori.
Pe lingă aceste au mai luat o foarte însemnată somă, pentru de a înnainti pe acest Visternic la Ministeria din lăuntru, în locul căruia au rînduit pe Pos. Alexandru Balş. Nu’i nime carele cunoscînd poziţia şi mijloacele aceste de ■ pe urmă, să poată crede, că a lui numire de Visternic nu s’au făcut pentru bani. Pe lîngă aceste Domnul au luat două mii galbini de la Protopopul Iftimie pentru o judecată, care au avut cu Vist. Nicolai Roznovanu. Apoi opt sute galbini de la Camn. Morţun, spre an .rînduit Prezident la Tribunalul de BacăO. încă şeasă mii galbini de la Aţanasie Episcopul de Hangu, şi încă douăsprezece miî galbini de la contrac-
www.dacoromanica.ro
— 155 —
tul Ocnelor, închiet cu însărcinatul din partea prinţipulul Miluş, şi spre a nu mai prelungi aceste supărătoare arătări, destul este a zice, cum că obştia socoteşte, că Domnul ar fi acum arvonit soma cea mare de trei pân la patru sute mii de galbinl, Numai o cercetare foarte aspră, şi încliizăşluire despre o prigonitoare răsplătire, vor putea străbate hobotul, care tăînueşte a-semine urmări. Cu toate aceste măhnicios lucru «8te, de ar şi fi arătările aceste încărcate, de a videa pe căpltenia ţărel aflîndusă supt povara unul pripus arît de defal'mătoriti. Nici mai puţîn de mâhnire este pentru părinţii familiilor, carii se sirguesc a păstra cinstea şi buna reputaţie a casei lor, de a să videa defăimaţi pan in sîuul casnicei lor petreceri. Buna cuviinţă ne împiedecă de a numi persoane, care ca nişte Moldoveni ni sînt tuturor scumpe, dar pilda nemo-ralitalel publicarisită cu neruşinare, cu adăogire de îngrozire cătră necinstire, au aruncat spaimă între toate persoanele cele îmbunătăţite.
Oare cuvinesă, ca tineri de bune familii, pe carii părinţii lor s’au grăbft de al aşeaa în miliţie, pentru de a arăta a lor supunere cătră Aşezămîntul cel no fi, şi carii să socotea cinstiţi prin slujbă de Adiotant pre lîngă Domnul, -să fie aceştiia întrebuinţaţi în soliile a desfrânatelor Sale pofte? Inspăimîntarea obştească n’au fost mai mică atuncea, cînd tot oraşul s’au înştiinţat, că Domnul au poroncit Adiotanţilor săi, de a necinsti prin bătăi, fără osebire de’l tînăr sau batrîn, de'i barbat sau femee, pe ori cine
www.dacoromanica.ro
— ioe -
ar cuteza a. ocări a sale urmări, pau a să tinguî de ele.
Aşa dar în prijma tuturor închizăşluivilor celor scumpe, cu care Moldova s'au înzastrat de marinimoasa îngrijire a Monarhului protector acestui principat, scurta petrecere de cîteva luni au fost îndostulă, de a înfăţoşa o măhnicioasă privire de veghete călcări de tot feliul. Aceasta era lucru unui singur om, carele ca uh Moldo-van trebuia să respectuiască aşezămîntul ţereî sale, iar ca un împreună lucrătorii al Reglementului, trebuia mai mult de cit ori cine să’l pă-zascâ cu amăruntul.
Insă orbit de patimi, el s’au îacun°riurat de cîţîva oameni fără harartir, precum . Nicolaî Canta, Lupu Balş, fraţii Asachi şi, abea eşîttd de la Altariul unde jurasă păzirea Reglementului, el n’au gîndit la alt ceva^ de cit ia mijloacele, de al călca. 0 împregiurare foarte grea au trebuit a să lăzleţî din şirul celoralante dovezi şi a să însemna îndeosebi cu toate a sale încungiurărî, pentru ca prin al săă adevăr şi mărime, să slujască de sholie la această scurtă arătare. Mănăstirea Neamţul este una din cele mai vechi, şi cel mai cuvios adăpost pentru evlavioşiî călugări. Mîngîerile cu care să adapă acolo inimile evlavioese. au întrunit de demult mulţi călugări, carii să adună mai din toate ţările a Bisericu cel Ortodoxe, şi mai ales acil din Roşia, s’au jeitvit la o viiaţă hărăzită întru rugi pentru rttîntuirea lumei. Ao-*st sfînt lăcaş adăpostul pătimirilor şi » nenorocii ilor, să ţitre prin dănuirl, care în deosăbite vremi i s’au făcu
www.dacoromanica.ro
— 157 —
de râtră Domnii şi milostivi! particularnicî. E-la\la şi inarinimik Monarhilor Roşie! purure au riiiluit pe Această xfiănâstire, care spre mulţumită unor asemine faceri de bine, zi şi noaptea se roagă, câ sa bifiecuvintezâ ceriul pe Avgus-lii protector! a! Moldovei. Soborul aceşti! mS-năstiu, următoriu Sfintelor sale îndatoriri, s’au respectuit în mijlocul tulburărilor anului 1821, şi de însuş! Eniceriî. oaste varvarâ şi nedi^ţi-plinată, care dădusâ Mănăstire! şi o pază, spre a o feri de supărările, ce iâr fi fost putut pri-cinui vre o mină nelegiuită. Cine ar pute sâ’şl închipuiâscă, câ un Domh pâmintean şi creştin, în loc de a urlhâ pildei procatohilor săi. şian făcut plan, de a răpi de lă acfea^tă Mănăstire prin silită alcătuire o parte â dănuirilor 8âle, nemulţăiiundhSă câ iau luat mai nâinte o pkrt?e d6 loc din #dtul Daviden! prin o îmvoialâ me^tb • şUgită, inchietă cu procatohul Stareţului de acum. Dar diri nenorocire niifiic nu’l măi adevărat de clfc aceasta vinovăţie.
Ou scojioS dfe a lăţi mdşiile, ce are Domnul în apropiereâ Sateldf Mo^oşe^ti! şi Voldntirbştiî, ptSprietale a Mănăstire'! Ncamţvll, decuiînd aii (‘£rut de lar Stadfţul, că să i le dee în protivi altor ihoşîl, ce propuiie^ în schimb. Stareţul văzînd- că acbst schimb ar fi împbvorâtdrih pentru Mănăstire, s’au ferit de a să îfîdvlplectt laf a'beaSta, ’ăsîhd â hotărî ăbborul întru ă-cbafetâ, cafele întrufiit fiind şl încredinţat dfe £af-gtibile ce întrur âtievâr âVed sk se riaseă Mănăstire! din âfceastâ dlcSftlirej ilu răs^iftis în chlpf neptfmitoHtl. Dar Dotixnul, stgiutdrât dd
www.dacoromanica.ro
— 158
Mitropolitul în proiectul de care cu neputinţă era sa se lesă, au trimes astă vară pe omul său Sard. Phtos împreună cu Părintele Velişcolco-nomul Mitropoliei, carii au mers la acea Mănăstire, spre a învita tulburări între mădulările soborului, şi a rădica pe călugări asupra Stareţului nesupus, ca să se pue în locul său un altul mai îngăduitorul şi mai primitoriu cerereî Dom nului. In această neplă ută împregiurare vă-zîndusă St‘reţul, jertva urgiei din partea pu-t rii bisericeşti şi acei politiceştî a Prinţipatu-lui, şi plin de încredere în îndurarea cerească au socotit de cuviinţă a face rugăciuni în toate Mănăstirile Bupuse acestui sobor, pentru ca Dumnezeu să depărteză de la inima Domnului acest proiect nelegiuit, şi să’i insufle s’mţirî de neînteresateţă şi de omenire. îndată ce s’au auzit aceasta, Mitropolitul au poroncit numi» tuluî Stareţ de a veni la Eşi, împreună cu ciţiva alţi călugări. Sosind aceştiia, Mitropolitul au înnoit a sale îndemnări cătră Stareţ, spre al îndupleca cătră cererea Domnului, şi apoi mîni-indusă de a lui nătîngie, îi > poronceşte a da demisiune şi a eşi îndată din Mănăstire. Umilită jertva a supunerii sale, acesta au împlinit poronca Şefului său celui bisericesc, de şi, după aşezămîntul mănăstiresc, Stareţul nu atîrnă de la Mitropolitul, ci să face prin alegerea soborului, carele singur are dreptate, de a. scoate din post pe acel Stareţ, care s’ar abate de la a sale datorii, avînd şi dreptul de a numi p.e alţii în locul lor. lnspăimîntat însă de a să videa izgonit în mijlocul erniî din lăcaşul săli,
www.dacoromanica.ro
— 159
unde era deprins cel puţîn de treizeci de ani, au cerut harul, de a putea petrece măcar ca un prost călugăr rămăşiţa vieţii sale în această Mănăstire. Igumenil Mănăstirilor de Socola şi Frumoasa au mijlocit în favorul săiî, şi s’au nevoit a arata Mitropolitului, că purtarea Stareţului în loc de a fi desnuviinţată, agoniseşte a fi lăudată şi însufleţită; dar Mitropolitul eşind atuncea din cumpenirea, în care s’ar cuveni deapurure să rămîe, au zis în glas mare, că de vreme ce Stareţul nu se supuue scopusuri-lor şi interesurilor sale, apoi cu neputÎDţă ar fi, de al mai îugădui în mănăstire. Pripit de deznădăjduire şi de o deplină părăsire, acest cuvios bătrînvoinda îndeplini acea de pe ut mă datorie cătrâ soborul cel îngrozit, prin o for-malnică declaraţie s’au văzut îndatorit a pune interesurile mănăstire! Neamţul, şi a sa persoană supt nemijlocita protecţie a Impăr. Consulat al Roşiei. O.-Vaşcinco s'au grăbit de a mîngîea pe nenorocitul bătrîu, şi de al da slobozenia, de care Mitropolitul l’au fost lipsit, cu Scopos de al sili, de a 'desfiinţa protestul său.
Eşiî JLNoemvrie 1835.
Acest Memoar scris foarte frumos de profesorul de limba germană Samoil Botezatu, pe jumătate din pa gina Întreagă acoalel de hărtie, se păstrează de mine. Sunt convins că cititorul „înţelege ţinta pentru care am reprodus. acest document, care cuprinde icoana vie a stărel Moldovei din anul 1835.
Mă cred obligat'a'afirma că în tinereţa mea. toate faptele enumerate în acest Memoar se purta din gură în gură în toate casele. Pe aceste fapte s’au rezemat
www.dacoromanica.ro
- 160 —
răposatul traducător al Enriadel lui Voi tai re, de au brodit şi tipărit celebra poezie. în foaia pentru Minte & intitulată : Neain vine şi neam se trece *) . —Se mai vorbia câ Inginerul Petru Asaki, la fiecare moşie ce ivea de hotărîc din partea DomuitoruluT M. Sturza, după ce făcea mai întăifi. cîte un paraclis lung din naintea icoanelor ce le purta cu densul îutr'un ieono&tarfl, în care smirna ţine locul principal »e ducea apoi la câmp spre hotăritură; resultatul, tot deauna era că câteva ^ecimi de fălci de pămCnt, sau pădure, dacă nu şi sute, să răsluiafi în partea moşiei domneşti, spre îndreptarea liniei.
Acum regret că m’ain lasat pe tîujală de nu mi am procurat noţiunele cu care mă imbia protocolistul Di • vanului Domnesc llaralambie Cernea, ca să mi le deie ; ei îmi spunea că este în stare ca să’ml spuie causa de departe şi cea de aproape, a emiterel mai a fiecăruia din ofisele date în partea judecătorească, şi cunoscute sub denumire de Colecţie. Interesul material al Domnului Sturza, juca rolul principal. Astăzi numai Dl. Dimitrie Meleghi, ar putea îndeplini, macar în parte, această lacună din istoria ramului judecătoreseii.
Tot aice cred ci este bine a atinge un incident istoric pe care 1‘am auzit spuindusă în copilăriea mea de mai multe persoane competente.
După arderea palatului Domnesc, cu ocasia focului de la 19 Iulie anul 1827, tSmplatâ de la facerea dul* ceţilor şi vutcii care se pregătiau pe a doua zi, fiind onomastica lui Ilie Zmeu (Burki), Domnitorul Joniţiă Sturza Vodă, au luat cu kirie casa lui Petrachi Cazimir, unde au fost Academia, şi astăzi Liceul Naţional. Aga oraşului au raportat VoevoduluT Sturza că prin locurile publice şi casele boieresci se poartă în civil, un colonel rusesc numit Liprandi, care face mulţime de întrebări despre starea iconomicâ a Moldovei. Nu trecu mult timp, şi Vodă Sturza dădu ordin Agăî ca să siliască pe Liprandi de a eşi din oraţii.—In luna lui Aprilie 1828, de odată, se lăţi prin Iaşi, vestea, că
*). Veiji Foaia pentru Minte, Inimă şi Literatură, X. 25 din 18.39.
www.dacoromanica.ro
1G1 -
Buşii au luat pe Ioniţiă Sturza şi l’au trecut Prutul. Iată ce se povestea atunci despre aceasta. Vodă Sturza avea obiceid de a se scula foarte dimineaţiâ, şi se spăla tot deauna în sala cea rotundă a casei lui Cazimir. De odată Colonelul Liprandi se înfăcioşiază înaintea sa, cînd se spăla, şi’I anunciă că are ordin să'l însociască până peste Prut. Nime n’au făcut nici o împrotivire, fiind că toată garda de arnăuţl şi de seimeni, au fost surprinsă de o sotnie de caz&ai, care aa> venit toată noaptea tiptil pănă sub dealul Copoulul. In facia barierei unde au fost casele lui Timofte Cofetarul, cazacii s’au întocmit, şi au plecat la vale, pănă ce au ajuns răpide în Curtea lui Petraki Cazimir.—Consulul rusescd avea pregătite toate trăsurile de drum de la Lipoveni.—-JJespre această casă vorbesce Memoarul de sus, la pag. 141,142.148.
Sperez că în volumenul al 9-le ăl Uricariulul, voiu putea da macar o parte din refutaţiunea ce s’auînkipuit în combaterea acestui Memoriă.
Th. C.
PAR LA GRACE DE DIEU, NOUS NICOHS PREMIER, EMPEREUR ET AUTOCKATE DE TOUTES LES RUSS1ES & & &.
A.	notre tres affectionne Hospodar de la prin-cipaut6 de Moldavle, Prince Michel Stourdza.
La coopdration z£lee que Yous avez pret6e â toutes Ies dispositions du goavernement pro-visoire de la principautd de Moldavie, et par-ticulierement â la mise â exdcution des nouvel-les institutions, ainsi que vos travaux pour la r^gularisation de la pârtie financiare, Vous out donnd un plein droit â Notre bienveillance toute particuliere, en t^moignage de laquelle Nous Yous nommons tres gracieusement chevalier de
VOL. VIII al URlCARIUliUI	C. 11.
www.dacoromanica.ro
— 162 —
Notre ordre deS-te Anne de la premiere classe, orn^edela couronne Imperiale. En Vous trans* mettant ci-joint Ies insignes, Nous sommes â jamais avec Notre bienveillance Imperiale Vo-tre affectionnA
(Sign6) Nicolas.
(L. S.)
(Contresign^). Le chancelier des ordres Impe-riaux et Royatix Russes, le Prince Alexandre Galitzine.
P^terhoff le 5 Juillet 1834.
Această copie autentică este in pastrarea mea
TU. C.
N. 9.	1836 April 25.
Prea înălţate Doamne t
Adunarea primind cu supunere ofisul In. Voastre din 15 Mart cu No. 10, adresat cătră dânsa, asupra cazului a 6 bocrî Deputaţi ai acestei Adunări, şi anume: D. Logof. Grigorie Ghica, Hat. Costachi Balş, Post. Alecu Mavro-cordat, Post. lordachi Ghica, Post. Costin Ca-targiu şi Aga Alecu Roset, la 17 April s’au chemat faţă la Adunare, pe D-lor numiţii boerî, şi în fiinţa Ddorsale s’au citit numerarisitul Ofis, tot odată înfăţoşind D-lor boeriî Miniştri cu doclad şi înscrisurile în copil, care mai sus numiţii 6 Deputaţi, împreună cu alţi bocri, au urzit, cu cutezătoare clivetirl împrotiva In. Voastre a Domnului Stăpînitoriu, pe care înscrise Adun ea voind a le citi în fiinţa D-lorsale,
www.dacoromanica.ro
- 1G3 —
D-lor au dat răspuns că nu sunt datori a le asculta, nici a da răspuns asupra lor, pentru că le socotesc de hârtie albă, nefiind iscăliturile D-lorsale; li s’au poftorit de cătră Adunare ca să le asculte, întă! se vadă cuprinderea lor, şi apoi se deie răspuns de au făcut el nişte asemine înscrisuri, căci neascultîndule şi ne dînd rgspuns, ar fi o inoire de greşalâ din partea D-lorsale, pentru nesupunerea la acele ce Adunarea găseşte de cuviinţiă. D-lor însă nici după aceasta nu s’au supus a le asculta, dând acelaş respuns, şi că ascultîndule ar fi ca să între în dopros, şi că numai atunce ar pute să li asculte şi a răspunde, cînd ar fi cu iscăliturile D-lorsale, şi aşa îndată au şi eşit din sala Adunărel, lăsînd pe masă o hîrtie adusă cu D-lor, cu cinci iscălituri, în care au zis că se cuprinde tot răspunsul D-lorsale. Această hărtie citindusă s’au văzut că nu numai răspunsul nu este la întrebarea ce li s’au făcut de cătră Adunare, ci mai vârtos din protivă s’au văzut, că este o hărtie cu loviri în driturile Stăpînirel şi Adunării. După care Adunarea au întors luarea sa aminte şi cercetare asupra urmărilor şi a lucrărilor D-lorsale, pomenite prin mai sus arătatul Ofis, şi întru încredinţare că înscrisurile mai sus zise ce au înfăţoşat D-lor Miniştrii, sînt copil de pe cele adevărate; majoritatea Adunării Sesiel, vede că numiţii mal sus şase boerî prin urmarea D-lorsale de a întinde înscrisuri cu cutezătoare clevetiri în protiva In. Voastre şi a lucrărilot acestei Obşteşti Adunări, întemeietă pe conglăsuirea şi pe majoritatea în care au fost (şi D-lor
www.dacoromanica.ro
— 164 -
iscăliţi cu unită socotinţă), au căzut în aplicaţia legiuire! prescrisă la Art. 53 din organicescul Reglement, şi că după asemene urmare, nu pot a mai fi mădular! al acestei Adunări. Cu toate aceste, majoritatea spre a da o vie şi pipăită dovadă a sentimentului de care ea purure se povăţuoşte în lucrările sale, cunoscînd fireasca bunătate şi milostivire a In. Voastre, mijloceşte cu rugăminte cătrâ In. Voastră şi cere ertarea acestor mai sus arătaţi şase boerl.
A In. Voastre smeriţi rugători şi plecate slugi.
Acest act bb păstrează între hârtiile menite spre a face parte 'din Uricarifi.	Tli. C.
NOTITIE ISTORICE.
Al III-lea Domn al Moldove! au fost Laţco fiiul lui Petru Vodă sau Sasu. Acestuia axr urmat în Domnie la anul 1370, şi de la Biserica Răsăritului el au trecut la acea Catolioească, prin mijlocirea călugărilor minori ţi învăţaţi, ce se aflau pe lîngă el. Laţco au cerut de la Papa Urban al V-le, ca să aşeze o Episcopie Cato-’licească în oraşul SiretiO, ce era dreapta sa moşie. Această a sa cerere s’au plinit, şi mulţi Moldoveni au urmat pildei Domnului lor. Bespunsul Papei au venit către Arhiepiscopul de Praga şi către Episcopii de Bratislav şi Uracovia, cu cuprindere: „Nobilis vir Latzko „Dux Moldaviae sium putium seu nationis „Valahiae nobis perdilectoB, filios Nicolaum de
www.dacoromanica.ro
- 165
„Melsac et Paulum de Svidnioz ordinis frateuont „minorum professores notificare curavit, quod „ipse ed suus populus ducatus seu terrae „Moldaviensis licet Christianitatis nomine glo-„riantur, tamen ipsa et eorum progenitores „ schismatici fu erunt habemus edoxistiunt(î!)(??)& „(Tom. XVI, 1370-453-485, în Annal.Ecclesias. „Raynad).“
* *
Doamna însă a lui Laţco n’au îmbrăţoşat legea Apusenilor, pentru care Papa Grigorie au scris lui Laţco Vodă de la Roma din 8 Noem-brie 1372, hiritisindul de o parte pentru îm-brăţoşarea legei nouă, şi . . . sociel sale . . . ... să întoarcă şi el.......................
In locul acestei Episcopii catoliceşti a Şiretului, s’au făcut la anul 1400, în vremea Papei Bonifacius IX, Episcopia Bacăului.—Mai mult despre aceasta se află în cartea: das Ungrische Magazin, Presburg 1783, 8°; fila 90—109.
*
* *
1506. Bogdan fiiul lui Ştefan VV. cel Mare înkeind pace cu Alexandru craiul Poloniei iau trimis trei soli spre a se înoi cererea de a se căsători cu Elisabeta sora Craiului, dar aceasta numai cu acea condiţie au voit, dacă el va îm-brăcioşia religia catolică, şi dacă se va face un episcop catolicesc pentru orânduirea Bise-riceî Apusenilor. Kremer 595.
*
* *
In biserica Catolică de la Kotnar se află mormînturî cu pietre, cu veleturî din al doi-
www.dacoromanica.ro
— 166 -
epre<Jecilea veac, mai ales al unui Rector (paroli) din 1170.
*
* *
Biserica Catedrală a Catolicilor au fost la Bacău in malul Bistriţei, care s’au surpat; ea acum se află aproape de Bacău, x[4 de ceas, la Baraţi.
Cu anevoie am descifrat manuscrisul de pe care am copiatQ datele istorice ; această hârtie este foarte deteriorată. Tragem atenţiunea amatorilor care au mijloace băneşti spre aşi procura Analele autorilor indicaţi mai sus, cum şi de a face esploraţil prin Muzee, unde poate s’ar afla vre o piatră de la Kotnar cu anul 1170. Dacă hazardul ar face ca să se afle nisce aşia documente, atunci Cronica lui Huru, stă mândră cu fruntea sus, spre a spulbera toate basmele a unora din cronicarii noştri, atingStoare de descălecatul Statului Moldovei.
Analele Academiei Romăne pe anul 1882—83, Sect. II, la paginele 189. 190 atinge ceva despre corespondenţa lui Laţko cu Papii Urban şi Grigorie al XI.
Th. C.
SFATUL ADMINISTRATIV AL PRINCIPATULUI MOLDOVEI.
No. 1666.
Anul 1832, Iulie 4, Iaşi.
Câtră B-lor Hatm. Nastasie JBaşotâ, Alecu Kanta, Aga Gh. Asaki, şi Parucicul Sungurof.
Buna cunoscinţiâ a înaltului cliros şi a obştiei boiereşti, cătră facerile de bine cele pe toată <Jiua reversate în patrie, din partea D-Iui Ple-
www.dacoromanica.ro
— 167 —
nipotent, îndemnîndune pe toţi a aduce o pîrgă a mulţiămirilor noastre cătră E. S. prin obştească conglăsuire s'au găsit de cuviiuţiă ca la sosirea E. S. care se aşteaptă fără întîrziere, să se facă o prăznuire, alegânduse şi locul anume la Şocola în viea D-sale Vist. Mihalaki Sturdza.
Aşa dar după o aseminea punere la cale, Sfatul alegând pe Dv. v6 însercinează cu direcţia acestei prăznuirY, şi poftesce pe Dv. ca ■după primirea aceştia, să vâ îndeletniciţi a alcătui din vreme un smet, alât pentru pregătirile trebuincioase la aceasta, precum şi pentru întocmirea drumului, cerând de la Visterie carăle câte ar fi trebuitoare, pentru cărătura materialului la asemine lucrări, căci Visterieî tot odată cu aceasta s’au poroncit ca să împlinească cererile Dv. pentru această trebuinţiă.
(iscăliţi) Sturdza Logofet........vel.Logofet.
Theodor Balşu. N. Sutzu.
Această comunicaţie oficială se află la mine.	Tli. C.
PROCES-VERBAL
Astăzi la 16 ale luneilui Noemvrie 1832, în Adunarea Sfatului Administrativ Estraordinar, lulndusă în băgare de samă trebuinţa ce este de a se Întocmi un Buletin pe sama Sfatului, prin care să se publica risască de două ori pe 8ăptămînă, în cîte o filă, toate cele din partea oblăduirii acestui Principat, puneri la cale, măsuri,
www.dacoromanica.ro
— 168 —
orânduiri în slujbe, hotărîri de judecăţi şi po-roncî ce vor eşi de la fieş care ramură de Dre-gătorie, care trebuesc a fi ştiute de obştia, precum şi legiuirile ce să va face, ca după acele să 8e povăţuească fieş care; s’au ho-tărît ca acest Buletin să se pue în lucrare, şi să se tipărească pe sama Statului trei sute trupuri, pentru care sa se plătească Tipografii cîte doi şi jumătate galbini pentru fieş care trup, respunzîndusă aceşti bani din soma de lei două zeci şi patru lei, ce prjn Organicescul Reglement, la tabla cheltuelilor a slujbelor publice este însămnată cu litera A, sînt hotărîţi pe tot anul pentru cheltuiala unui a-semene Buletin; numărul acestor exemplaruri s’au socotit după întinderea trebuinţei spre a se pute înpărţi cîte unul la toţi supt ocărmuitorii de prin plăşi, cîte unul la fieş tare căpitenie de judeţ, ca să se deie la Ocărmuire, la Tribunal, la Poliţmaister şi la protopopul judeţului; trei la Departamentul Marei Vornicii din lăuntru, trei la Visterie, două la Secretariatul Statului, cincisprezece la Dumnealui Şeful Miliţiei pâ-mînteştî, două zeci la Marea Logofeţie a Dreptăţii ca să se împartă atît la Divanurile i Tri-bunalurile din Bucureşti, precum şi la divanurile din Craiova, şesă la Logofeţia pricinilor Bisericeşti cuprinzîndusă întru aceasta şi Eforiile, şesă la Agie, şesă la Vornicia Temniţilor, cincisprezece la Comitetul Qarantinilor, şi unul la Visteria Politiei; Iar la întîmplare de a cere trebuinţa ca să se adaoge vre o dată cîte un Suplemer.t, nu se va cere de Tipografie altă
www.dacoromanica.ro
-- 169 —
deosăbită plată pentru aceasta, însă pănă la număr de cincisprezece Suplementuri, în curgere de un an, şi Suplementul de cîte o coală a-samănată cu a Gazetei. Iar pentru trupurile ce Tipografia va pute scoate peste soma de tret sute, pe acele li va vinde în folosul său, cu preţ ce însuşi va chibzui pentru particulari.
Asupra acestui Buletin se va orîndui pe lăngă Secretarul Statului, un Redactor carele va fi însărcinat a primi cîte li se vor trimete din partea fieş cărue Departament, supt iscălitura Şefului sau Directorului, adică: poronci ce vor privi de obştie, feliuri de puneri la cale, sau măsuri administrative, condiţii de otcupuri, întăriri de judecăţi, orînduirî în feliuri de posturi şi înnălţări în ranguri, carile va îngriji a închipui întocmirea Gazetiî, înpărţită în partide, după firea pricinei la zilile hotărite pe săptămînă.
Acesta va ave leafă pe lună cîte cinci sute lei din paragraful cheltuelilor extra-ordinare.
Acest acta, cu traducerea în franţuzesce, alăturea, este în păstrarea mea,	Tli. C.
REDACŢIEI ALBINEI ROMANEŞTI IN MOLDAVI A.
Jos iscălitul alăturând aice copie întocmai de pe ofisul D-lui General-Maior de Mircovici, adresat In. S. Domnului Moldovei, atingătoriu de contenirea Ocărmuirei roşieneşti în Molda-via, şi care s’au primit la Sfat cu poronca In.
www.dacoromanica.ro
— 170
S. sub No 2.— După insercinarea pusăasupră’I cu cinste face cunoscut acei Redacţii ca îndată să pue la cale tipărirea ei in Foaia Gazete! şi a Buletinului.
No. 4
Anul 1834 Iulie 10.
(Iscălit) N, Sutzu.
Acest ordin să păstrează de mine.	Tll. C.
Iubite Arhon Agă.
Acu primit cu mulţiămire pe lângă scrisoarea dumitale, vrednicile de laudă producte a le tinerime* moldovene, şi m8 bucur privind păşirile Românilor, şi cinstesc atât pe cei ce pregătesc drumul, cât numai puţin şi când ve<J pe român a privi din toate părţile, la acelaş scop, şi a alerga într’o unire la luminarea şi fericirea lui.
Primeşce încredinţarea adevărate* noastre stime şi osebite* cinstir*.
(Iscălit), Alexandru Gliica
Secretarul Statului, Constandin Cantacuzino.
No. 545.
Bucureşt*, Anul 1837 Oct. 24.
Parafa acestei comunicaţiuni domneşti este de observat, căci samănă a note de musică. Originalul este adresat AgăI Gh Asaki, cu ocasiunea primirol Tabloului lui Stofan Vodă înaintea cetăţel Niamţu.
Tli. V.
www.dacoromanica.ro
--171 —
Căimăcămia Principatului Moldovei.
D-LUI POSTELNICII GHEOEGHIE ASAKY.
Postul de Director Departamentului Cultului şi al învăţăturilor publice aflânduse vacant, Eu după cunoscinţa ce am despre meritele Dv. personale, şi despre serviţiile folositoare ce aţi făcut ţereî, mai cu samă în ramul învăţăturilor publice, am găsit de cuviinţă a vă kiema la acesr post. Nu măîndoesc dar că Dv. intrând în asemine îndatorire, nu veţi lipsi de a întrebuinţa toată sirguinţa trebuitoare, atît pentru înaintirea lucrărilor atârnate de acest post, după instrucţiile statornicite, căt şi pentru propăşirea învepiăturilor la toate scoalele.
(Iscălit) Tli. ISalş.
Secretariul Statului, A. G. Sturclza.
Sect. II din Secretariatul de Stat.
' Şef secţiei Spat. J. Antoniadi.
No. 8.
Iaşi, 1856 Iulie 15 qlile.
Originalul acestui Ofis este în păstrarea mea. Apropo, de a-coastă numire în serviciil, socot să spun şi eil ceva. Colonelul Petru Skileti, îmi spusă că Caimacamul Thodiriţă Balch, voiesce să mă vadă. Ea m’am dus la Palat, E. S. Caimacamul m’au primit cu multă afabilitate, şi după mai multe vorbe ce mi-au spus, ml-au oferit Directoratul de la Lucrările Publice sub Ministrul N. Istrati. I-am mulţiămit de înalta sa bună voinfiă în privirea mea. I-am spus că pot pune în serviciul seu, atât 4iarul Zimbru, cât şi alte cinci (Jiare mari, din Paris, Colonia, Bruxela şi Viena, însă cu o mică restricţiune, ca să nu mi se impueca să scriu contra Domnitorului Gr. A. Ghica Vodă şi contra Unirei. La această ultimă dorinţiă, mi s’au respuns, că se va videa ce este de făcut. Pe mine nu m’au mai kemat la Palat, dar nici ett nu am călcat scările în tot cursul Căimăcămiei.
Th. €.
www.dacoromanica.ro
— 172 —
O	liftul Caimacamului Moldovei, adresat snb Io. 16, cătrA Statul Administrativ Estraordiuar.
împărtăşind Sfatului Administrativ în copie partea unei depesiă oficială a E. S. Fuad-Pacha din 10 Septem. 1856, prin care îmi face cunoscut spre punerea în lucrare a disposiţiilor adoptate de înalta Poartă în privirea Presei; punţi înaintea Sfatului ca, pe temeiul celor cu* prinse în această depeşiă, să kibzuiască măsurile cuvenite pentru suspendarea Legiuire! actuale a Presei, şi restatornicirea Aşăzemîntului de mai nainte, atingetoriQ de censură.
Pentru întocmai: Directorul Poştei. A. Fotino.
Pe temeiul acestui ofis, comunicat mie de Aga oraşului Iaşi, Grigorie L. Balş, am suspendat publicarea farului Zimbru.
_________ Th. C.
Excellence !
Je viens de recevoir lat lettre que V. E. m'a fait l’honneur de m’adresser en date du 11-23 Mai, en r^ponse â la mienne, parlaquelle je lui exprimais le d^sir de quitter le pouvoir.
J’ai 6t6 vîvement touclid â la lecture de cette d^peche, des expressions bienveillantes qu’elle contient â mon egard, tant sur Ies preuves de devouement que j’ai pu fournir pendant mon administration au Gouvernement Imperial, que sur Ies Services que j’ai rendus â mon pays.
Le t^moignage Eclatant d’une approbation aussi complete, rendu â ma conduite politique
Această epistolă scrisă şi subscrisă de insuşi M. S. Vodă Gr. Ghica, este in păstrarea mea.
Tlt C.
www.dacoromanica.ro
— 173 —
et administrative, m'a combld de joie et de bonheur, et je ne trouve pas d’expressions suffî-santes pour remercier le Gouvernement Imperial, d’avoir bien voulu me transmettre par votre organe des paroles aussi affectueuses et bienveillantes, qui m’ont ^mu profonddment et ont largement compensâ toutes mes souffrances et mes labeurs.
J’accepte avec reconnaissanee l’obligation de continuer â g6rer Ies affaires de la principaut6 qui m’est confid, mais je desirerais beaucoup que ce terme ne depassât pas le mois d’aout pro-chain, afin que je pusse avoir Ie temps, d’aller aux eauxpour soigner ma sânte, qui est fortement ddlabr^e et parceque, selon mon avis, il ne faudrait pas pour bien des raisons, que Ies Princes se trouvassent sur Ies lieux â. l’dpoque de la nouvelle organisation des principautes, et des âlections futures des Hospodars.
Agrâez, je vous prie, â. cette occasion l’assu-rance de ma tres hau te considdration.
Signe G. Gliyku.
Iassy le 3 Juin 1856.
.A S. E. Fuacl Pasha, Ministre des AJfaires Etrangfres de la Porte.
Extrait du Moniteur Universel
du 5 Fevrier 1857.
Le Gouvernement de I’Empereur a toujours dt6 inspird par une double pensâe dans Ies affaires d’Orient: s’il a entendu, dans un int^ret gdnâral de politique â la fois franpaise et eu-ropâenne, assurer J’ind6pendance et le maintien de l’Empire Ottoman, une de ses non tnoins
www.dacoromanica.ro
174 -
constantes pr^occupations», a £t6 de voir s’a-miliorer le sort des populations chretieunes qui relevent de la souverainete ou de la suzerai-nete du Sultan, il regarde comme un des re-sultats Ies plus heureux de 3a politique et des efforts de ses armes, d’avoir contribui â relever la condition de ces nombreuses populations en leur faisant obtenir l’£galit6 des droits et des: avantages de la liberte religieuse.
Le Gouvernement de l’Empereur £tait d’autant plus port£ â tenir cette conduite, qu’il a vait la conviction de servir â la fois la cause de l’humanit^ et de la civilisation, et de seconder Ies dispositions £clair£es et bienveillantes du gouvernement ottoman.
Parmi ces populations chretiennes, celles de Servie, de Valachieetde Moldavie âtaient dans une position particulare. En possession d’insti-tutions propres, elles jouissaient de franchises et de privilâges anciens: il ne s’agissait donc que de leur assurer le maintien de ces avantages, en Ies pîapant sous la garanţie du droit euro-p£en, et d’y puiser de nouveaux 6l£ments d’ordre et de prosperitd pour le pays. C’est en se met-tant â ce point de vue que le Congres de Paris a ddcidd que Ies Prîncipautes Moldovala-ques seraient appeldes â nommer deux Assem-bl£es, ou Divans ad hoc, ayant pour mandat special d’exprimer Ies voeux de ces provinces, et d’indiquer Ies modifications qu’il convien-drait d’introduire dans leur organisation.
Au pTemier rang de ces modifications 6ven-tuelles, figure sans doute celle qui consisteraît â r^unir sous une seule et m§me administration.
www.dacoromanica.ro
la Moldavie et la Falachie. Le Gouvernement de l’Empereur a saisi l’occasion naturelle que lui ofFrait le Congres de Paris, pour se pronon-cer tormellement en faveur de cette combinaison. Dejâ, dans Ies confărences de Vienne, le plă-nipotentiaire de France avait opposă que la re-union ătait la combinaison la plus propre â assurer â la Moldavie et â la Valachie la foroe et la consistance necessaires pour devenir d~ ce cotă une barriere utile â l’independance du territoire Ofctoman. Le Gouvernement de l’Em-pereur avait donc, des le dăbut, nettement exprimă sa maniâre de voir sur cette importante question. II n’a pas cessă de la professer, et Tăchange de eommunications qui a eu lieu der-nierement entre lui et Ies cabinets qui pensent diffăremment, â I’occasion des mesures â prendre â Constantinople pour la convocationdes Divan-, n’ait fait qu’affermer ses convictions. Il ne dă-sespăre pas de Ies voir prăvaloir dans Ies con-seils des puissances, ear il lui parait difficile que celle de toutes qui est la plus direcîement intăressăe dans la question ne reconnaisse pas, quand le jour d’une dăiibăration approfondie sera venu, que Tunion des Principautăs, qui sera pour elle un gage nouveau de săcurite et d’independance exterieure, et pour Ies popu-lations un ălăment făcond de prospărită, n’a rien qui ne soit complătement d’accord avec Ies droits de suzerainetă actuellement exercăs par la Sublime Porte, â l’egard des provinces danubiennes.	Pour extroit conforme
Victor Place.
www.dacoromanica.ro
- 176 —
Extrait de I’IndOpcndance Belgc dn 9 Ffevrier 1857.
«Nous prenons plus au s^rieux, pour notre «part, la d£claration que le gouvernement fran-„ţais fait par la voie du Moniteur, et nous cro-«yons que si son intention n’dtait pas de don-«ner un appui efficace au projet d’union, il «aurait continui & garder le silence, que rien «ne l’obligeait k rompre, et il n’aurait pas ra-«vivd des espdrances que lui mâme aurait, en «quelque sorte, condamnees â l’avance.®
Pour extrait conforme, Victor Place. (*)
(*) Am reprodus aceste doue articule de jare, confirmate de Consulul francez Victor Place, ca să putem zice ceva despre acest diplomat energic şi cu tact. Toată lumea din Iasî, cunoştea foarte bine activitatea acestui bărbat în timpul Călmăcămiei lui N. Vogoridi, pe când au a\ ut loc şedintile memorabile a le Divanului Ad-hoc. Domnul Bimitrie A Srurza, ca fost Secretar al Călmăcămiei de Trei (Sturza, Panu şi Catargitt) cred că îşi aduce aminte de graba ce am pus eu în publicarea Listelor, care s’au zeţuit cu diverse litere, numai ca să se poată afişa mai in pripă pe strade. In sara îu care am terminat toate Listele, Di. D. A. Sturza au dus câte un exemplar de Liste la teatru unde se afla Bl V. Place. El văzând toate Listele au esclamat: Dieu soit loue, nous sommes sauvdsl— Itestul aparţine istoriei spre al înregistra.
După căderea lui Napoleon III, neamicii sel au căutat nod in papură, la toţi amicii împăratului.—V. Place a Căzut victima mai multor maşinaţiuni; după mijlocirea fratelui seil Episcopul" de .... au căpătat gra-ţiarea sa. Bin cei ce au lucrat cu Place, D-nii M. Kogălniceanu, P. Mavrogeni şi D. A. Sturza, sciţi că Place numai venal nu era, căci dacă ar fi avut sete de aur, neamicii Unirei puteaă săi potoliască setea.
www.dacoromanica.ro
177 -
Dace revenind din Fra^cia în Moldova, ş'au stabilit domiciliul într'o modestă locuinţă de ţeară la Căscoeşti in ţinuţul Vasluiului, o moşioară proprietate a cumnatului seil Ballif. Petrecerea sa acole au fost vr'o doi ani, retras cu totul în sinul familiei, unde’şi găsea a-Jinarea durerilor morale, câuzate din lovitura sdrobi-toare, ce pe nedrept an suferit de la compatrioţii sel, republicanii de astăzi, de care fusese crud calomniat. Nu după mult, iu amărăciunea sufletului, Place au încetat din viaţă, şi remăşiţile corpului seu sunt astru cate in cimitirul catolic din Iaşi. Duioasa socie se aflfi in Paris, incunjurată de patru copilaşi — 3 băeţi şi o fetiţă— cearcă să le deie o modestă educaţiune, îa raport cu modestele sale mijloace.
Cu toţii seim, că dacă aventul TJnirel, dat de Ghica Vodă, au avut un rcsultat norocit, se datoresce în par ticular numai lui Place, care încuraja în tot modul pe partidul Unirei. DD. Kogălniceanu, Mavrogeni şi Sturza, singurii care mai stau în picioare din pleiada Comitetului Unirei, pot să facă mult pentru amintirea lui Place şi ajutorarea familiei sale. Este sciut că Românul numai ingrat nu e9te. Recunoscinţa este o mângâiere dumnezeiască.	_________ Th. C.
Jassy, January 4, (n. s.) 1859. H\v9
I	deern it necessary to tmnsmit to your Kx-cellency, as one of the Kaltnakams of this Principality, the copy of a letter X have this day addressed to your colleagues Mess" Basil Sturdza and A. Pano in auswer to a commu-nication made to me by these gentlemen. reapecting the decision tkey had come to of excludius your Excellency from the KaX-inakamie of Moldavia, and appointing Mr, Jean Csntacuzâne as Kaîmakam in your stead, vot, vm Ah uRicABiybUb	c,n
www.dacoromanica.ro
178 —
It is greatly to be regretted Sir, that, you did not, when first I advised you on the part of Her Majesty’s Ambassador, afford your co-operation to your Colleagues, ia tbe prosecu-tion of the busines8 devolvins on the Kalma-kamie, of tohich you are a distinguished member.
I have the honour to be:
Sir,
Your anost obedient liumble servant.
Ilenrych Chnrchlll.
His Excellency
Mr. Etienne Catargi.
Această notă este scrisă pe hărtie groasă aurită pe margini' Originalul este in pastrarea mea, subscrisă de Consulul Engleză Churoliil din Iaşi.	__________
Cinstit D sale Post. Gheorghie Asnchi.
Departamentul Averilor Bisericeşti şi al învăţăturilor Publice prin adresa lui, No. 383, îm-părtăşăşte acestuia, ca au încuviinţat propusa alegire de alte persoane din naţia armeana, ea să fie comisari, inpreună cu d-ta şi Cămin. Seu-lescu spre cercetarea	abuzurilor şi	a socotelilor urmate Ia	şcoala	armeană din	capitalie,	şi
anume pe d-lor cluceriu Garabet Cristea şi To-diraşcu Solomon din Roman, inpreună cu D. Ştefan Matos din Bacău, in locul d-sale comisului MăgărdicI Buidiu şisulgeriu Ilie Popovicî. Pentru care se face cunoscut d-tale spre cuvenita regulă.
Direct. Depart.din Lâuntru ScarlatBoset Vornic.
Secţia 2-»	Şef secţiei, G.	Melinescu.
No. 1518.	T f
18(0, Ianuarie 29 «jtile.
Iaşi.
www.dacoromanica.ro
— 1Î9 —-
Onoratului, Secretariat de Stat.
Eforia Coruunitiiţeî Armene din Moldavia.
Naţia Armeană din veacuri aşezată in acest Principat, mal cu samă in timpul din urmă, s’au fericit de o protecţie părintească a Guvernului Moldavieî, carele pentru desvoltarea intelectuală a junime!, au binevoit a octrua un hrisov şi alte instrucţil atingătoare de organizarea ramului de învăţătură) acte ce se află de mai înainte publicate in Foîele Oficiale. Dorind, ca fie-care Armean din acest Principat, se cu-uoască aceste binefaceri şi Îndatoririle sale, şi să se pătrundă de simţiri de recunoştinţă cătră înaltul Guvern, în astă privire, Eforia aU încheiat hotărărea a se tipări la unu locu pe a el samă, in o mică broşură, acele acte in limba Romănă, spre a se împărţi intre a! se! connaţionalî. Drept care cu căzuta Supunere se cere autorizaţia Onor. Secretariat de Stat.
Prezident Ef. Com. armene Klucer Garabet Kriste. una nrmenesce. Isaia I. Trancu.
No. 348.
Iaşiin 22 Decemvrie	Secret. A. Popovici.
1852.
Aceste doue acte originale sunt in pastrarea mea. Tll. C.
Marele lostelnicfl Secretar de Stat
al Princip. Moldovei. Cătră dumnealui Aga Gheorghie
îio. 1838	» i •
1834 Iunie 27 dile.	ASOCIlt.
laşi.
Statul cercetând programa alcătuită pentru intimpinarea, primirea şi petrecerea Domnului pănă in capitalie, au incuviinţat’o, aşa precum
www.dacoromanica.ro
fie înfloţesce d-voastră aice in copie, care ase-minea s’aii împărtăşit, atăt Hătmănieî căt şi Departamentului din lăuntru, spre povâţuire şi cuviincioasă punere Ia cale. Insă după însărcinarea pusă. asuprâv’8 de oătră Sfat, jos iscălitul poftesce pe D-ta ca să bine voiesct a a-vea generalnica iuspecţie pentru împlinirea a-cestor dLposiţii şi împodobirea lor după răii-duiala cerşutâ in drumul înălţimii Stde pănă la Iaşi, precum şi in capitalie. Iară in căt, pentiu intrarea I. S. in Iaşi, in ce chip are să urme-ză, şi pentru iă,uluiala ceremoniei, la aceasta se va cere insaşî a Ioălţimeî Sale dizlegare. Cu toate aceste, gâtirile urmează a fi lăcu'e de mai inainte după programă.
(Iscălit), N Suzzu.
Programă pentru primirea I 8. lui Vodă de la Galaţi pănă la Iaşi.
Sfatul va însemna doi din a sale mădulaiî, care vor merge la Galaţi spre intimpinarea I S. cu insuşime de mcbmindaii. şi anume pe D-lui Hatm. Todiraşc Balş, şeful Miliţiei, şi pe Vorn. Lupu Balş, împlinitor datoriei de Vel Logofăt al Dreptăţei.
La fieşte care politie pe unde are. să treacă I
S.	se va alcătui o deputăţie de doi boieri, de prezidentul Eloritî şi de doi neguţitorî, care vor purta de grijă a se înfiinţa acele orânduite pentru locul lor.
La Galaţi. Direcţia carantinei va avea nn vas de avfzo carele va insciinţa pe deputaţii din Galaţi de apropierea I, S, in acea skelc,
www.dacoromanica.ro
afund vadele de pază Şt acele negustoresc! vor inalţa bandierile lor, împodobind cafargurile cu pavoazele, şi după obiceiu marinarii vor ura venirea I. S. cu salve de lovituri de tunuri.
La punctul debarcărei 1. S. se va primi de dregătorii carantinei, in a căruia curte va sta in paradă o companie de mi li fie, comandantul va înfăţoşa raportul setl, Iar Directorele Carantinei raporturile carantinei, a Eforiei şi ale altor locale dregătorii 1) după care I. S. va intra cu a sa suită, in mijlocul sunetului clopotelor politiei, in carantină, unde se vor afla pregătite înadins apartamenturî cu orănduială, însemnate de obştescul Inspector.
In toate filele petrecere! I. S. in carantină, se vor face pe la toate bisericile rugăciuni pentru păstrarea sânâtăţei I. $. In <jiua eşirei din
1) So cuvine să, adaog şi ett ceva, in acel timp e-ram primul şcolar 2) in şcoala primară din Galaţi, intiinţată do Toma Giuscă, seminarist al So-colel. Din ordin, ş’aft făcut la 120 şcolari cămeşi şi pantaloni dc hasa incinşî cu o corde albastră, după modelul arcaşilor din tabloul lui Ştefan Vodă din naintea cetăţci Niamţu; ett aveam o lentă mare albastră cu o stea de argintii; la Ţiglina. după ce ett am presentat I. S. raportul din partea Comitetului fScolar, corul dc şcolari, au intonat o căntarc compusă de profesorul Giuscă, intitulată „ Acji Moldova se renaşcc, arji slava el străluceşte",
Tli. €.
£) In anul al 2-le al Buletinului Oficial No. 16 din 4 Vâri ie 18S4 se citeşte următoarele •• '„Kpitiopia inveţ&lurilor publice No. 41.........Eminentul dinlre scolerl au fost Th.
„Codrescu, carele s’au încoronat de cfttra Dreg&toriile localnice cu o cununa de fiori".....
www.dacoromanica.ro
182
carantină toate vasele vor fi gătite ca şi in <Jiua intrărei.
Incunjurat de Ofiţerii Ştabului, şi de a sa suită, L S, eşind din carantină, va merge cu sunetul clopotelor la biserică, şi inaintea căriea va sta o companie de miliţie in paradă, iară in năuntru vor fi adunate dregStoriile politice, dumnealor deputaţii ţinuturilor, boierimea, ne-guţitoriî. Arhiereul va intimpina pe I. S. la uşă, şi aducăndul in lăuntrirva incepe Tedeum, după care vasele vor face obicinuita urare.
La un loc potrivit vor sta scoleril, şi tinerimea cu profesorii, care la eşirea din biserica, şi trecerea Ia cvartiră, vor ura pe I. S. cu un engomion. Iar la cvartiră I. S. după a sale disposiţil, va primi pe dregStoriile locului şi pe deputaţi.
Pentru venirea I. S. de la Galaţi la Iaşi, se vor afla pregătite de faţă două carete, încăpătoare de cate patru persoane. Purcederea din Galaţi va urma iară cu sunetul clopotelor.
La Ce-care staţie de postă, se vor afla Pri-vighitorul ocolului aceluia, fruntaşii de mazili, Postelnieeil, precum şi posesorul, sau vatavul moşiei aciea.
La fie-care politie, pe lîngă Dregătorii şi boierii insercinati, cu direcţia primirel, se vor pofti şi pe boierii orăşeni, precum şi pe tinerimea nobilă ca să se afle de faciă.
Dregătorii ţinuturilor respective, se vor afla la marginea ţinutului lor, împreună cu slugi-foril călăreţi şi uniformaţl, şi aşa vor petrece pe I, S. pană la altă margine a ţinutului lor.
www.dacoromanica.ro
— 183 —
lecuciut. La marginea Tecuciului, sati la alt loc potrivit vor ascepta pe I. S. Dregătorii cu boierii locului, şi făcănduî cuviincioasa u-rare, in mijlocul sunetului clopotelor, vor merge impreună la biserică, şi apoi la cvartiră unde
I.	S. va primi.
Bârladul. D-lor Dregătorii şi boierii vor fi aice de faţă. Prezidentul Eforiei va face un cuvînt de urare; tinerimea scoale! va îufăţoşa un engomion. I. S. va merge la biserică cu Buuetul clopotelor, si de aice la cvartiră, unde va primi.— Iar cu generalnica inspecţie a impli-nirel acestor dispoziţii, se va inSercina peD-luf Aga G. Asachi.
La Vaslui ca şi Ia Tecucid,
In Iaşi. Pentru neimpedecarea drumurilor cu grămădirea şi îmbulzirea trăsurilor, Poliţia va avea întru aceasta cea mai întreagă îngrijire pe la locurile unde cere trebuinţa. Iar pentru ştiinţa privitorilor, adecă : boieri, dame şi negi uţitorî, se va face cunoscut că s’au pregătit îndemânate locuri pe piaţă lăngă curtea I. S.
Oraşul se va curăţi şi se va inpodobi căt se va pute. Trei lovituri de secăluşe vor vesti sosirea I. S. tn prejma Gălăţeî. La barieră va sta Aga, Eforia impreună cu prezidentul, carele rostind un cuvînt va înfăţoşa, I. S. pe o tabla înscrisul cuprinzător de urarea tuturor locuitorilor capitalieî, iscălit de cei de frunte.
I.	S. va merge la Monastirea Frumoasa unde va face a sale rugăciuni, şi unde se va priirni de înaltul cliros şi Mădulările Sfatului.
De aice se va porni alaiul in mijlocul sune-
www.dacoromanica.ro
tulul clopotelor şi de musicS; asemine se vor slobodi şi 101 secăluŞe, insă aşa ca să ţie pană la intrai» In. S. in Palat.
Alaiul va incepe cu arnăuţit Agiel, slujbaşii deosebitelor dregătorii, corpotaţiile, după care urinează Eforia cu steagul eî, un peleton de călărime, Ştabul, după aceia Postelnicia şi pagii călări; urmează careta In. S. împrejur a-diutanţiî, şi in urmă svita, după care un peleton de călărime.
In prejma bisericei sf. Trei Erarhi, corpo-sul scolastic şi Bcoleril vor infâţioşia a lor u~ rare, după care vor petrece pe In. S. cu sta-gul pănă la sf. Mitropolie, unde se va faoe Tedeum, înfiinţa înaltului cliros, a boeiilor şi a dregătorilor Statului, după care toţi, afară dc svita In. S. vor merge pe joa, prin grădina In. S. la piaţiă, in prejma Palatului.
Această piaţă va fi gătită pentru Dame şi boeril şi străinii mai însemnaţi, ce vor voi să privască la trecerea paradei; alăturea acestei pieţe, se va cuprinde de miliţia naţională, aşezată in front cu musica.
La scara Palatului, dregătorii curtizani voi primi pe In. S. şi pe Doamna, şi îî vor duce pe la apartamentele respective, unde Mădulările Sfatului şi înaltul cliros, vor avea audienţă.
După aceia vor urma preaentaţiile după o-rîndulala înadins făcută. Seara politia va fi iluminată, şi pe la pieţe vor suna bande de musică.
întocmai cu originalul, Moldon.
Aceste acte originale se a fi ii in pastrarea mea. Pil. C.
www.dacoromanica.ro
- 183 -
Mitropolitul Moldovei No. 257.
1834, Iulie 22 (Jile, laţi.
Câtră Comisia alcătuită pentru pregătirea programei inscănnărci
Domnului,
La adresa cinstitei Comisii din 20 Iulie cu cinste respundem ; că in acturile păstrate aice la Mitropolie, nu se găsesoe nicî un feliu de sciintă pentru aceasta, de căt obiceiul ceremoniei bisericescl ce s’ad urmat r-şa prerum in snmiăm.
După ce purcede Domnul cu alaiul sefl de la Ghilata sau Frumoasa, vine drept la biserica Sf. Neculal, unde Mitropolitul cu tot clirosul bisericesc şi toată boierimea sta asceptând, şi sosind Domnul îl întimpina Mitropolitul cu E-piscopi! la usa din afară, îmbrăcat in toate o dâjăiile bisericesc!, Iar Episcopl cu mantiile, şi sărutând Sf. Evangelie, sprijinit de Episcopl intră in Sf. b'Serică. Mitropolitul înainte, căti-tănd pisalţil, şi mergând pană in mijlocul bi-seiiceî, face trei închinăciuni, şi apoi mergând la Icoana Mântuitorului, face iarăşi trei închinăciuni; după aceia la Icoana Maicei Domnului iaiăşl aseniine, şi sărutând Sf. Icoane. După aceste doue închinaţi, tot sprijinit de Episcopl, el intră in Sf. Ollar pe dvera cea mare, şi fâcend trei iu-chinăciunî, in genunchi înaintea Sf. Pristol, puind amândoue manele pe Sf Pristol şi fruntea capul ut deasupra, Iar Mitropolitul puind omoforul de asupra creştetului, citesce molitva, şi apoi îl unge pe frunte cu Sf. Mir, şi iarăşi sprijinit de Episcopl se duce iu strana domnească, şt cântăud psalţil «Mulţi ani facă Domnul Dun»-
www.dacoromanica.ro
186 —
neţleu pe bine credinciosul Domnul nostru*.— Şi apoi cu acea rănduială esă din biserică şi merge la Palat, unde acolo se fac ceremonii'e obicinuite, precum despre aceasta şi la eartea Domnului Cantemir fila 127 cap. 3, arată vechile obiceiuri.
(Iscălit), Veniamin Mitropolit Motdaviei.
Acest original se păstrează la mine.	TIl. O.
Marele PoBtelnic Secretar de Stat al Moldovei No. 309.
1834, August '25 cjile. laşi.
Cătră Comisia prcgătirei întronării Prea înălţatului Domnii,
După adresul acei Comisii cu No, 31, intru ceia ce se atinge de slobozirea bileturilor, pentru intrarea in biserica catedrală la 26 a următoarei, Secretariatul, impărtaşesce in alăturare aice listă, de numele mai însemnaţilor sei amploiaţi, pe a cărora nume, Comisia este poftită a slobozi bileturile cuvenite, in primirea aducătorului.
(Iscălit), N. Suzzu.
Şif secţiei V. Dobrovici
Acest original se'pastroazâ la mine.
Tli. C.
Departamentul Pricinilor din lăuntru. Secţia a 2-a No. 13,215. Aug. 25, anul 1834.
Cătră Comisia ceremoniei In-tronărei.
Intre amploiaţii Departamentului acestuia, so> cotiuduse vrednici de intrat in biserică şi de
www.dacoromanica.ro
—187 —
privit ceremonia şi însemnaţii in jos cinovnicl lucrători in cancelarie, anume : d-lui arhivarui lordachi Fundăcescu, Tudurachi Arabolu, Iere-mia Bodescu, Dimitrie Vasilievici, lordachi Gaimacanu, Medel. Teodor Apostolovici, Hara-lamb Băloşescu, Ioan Simionovici, lordachi Ciu-rea, Feodosie Aroneanul, registratorul Toma Vartic, Fotachi Măcărescu şi Alecu Alcaz. Se poftesce pe Comisie a slobotji şi pentru aceştir cuviincioasele bileturi.
(Iscălit), Director, Scarlat Krupenski.
Originalul se păstrează ele mine.	Th. C.
PROGRAMA
de serbările, ce au a se face iu ziua întronării prea înălţatului şi prea Luminatului Dow». Mihnil Grigoriu VVd.
SECŢIA I.
Pregătire.
§ 1. In ziua aceia trei salve slobozite la răsăritul soarelui, vor însemna serbarea ce are se urmeză, iar în curs de 15 minunte vor suna toate clopotele bisericilor Capitaliel.
$ 2. M. Sa Vodă va asculta Sf. Liturghie în Paraclisul Palatului seu,
$ 3. In ziua aceia la 8 ceasuri dimineaţă, pe şesul Frumoasei se va face Sf. Liturghie, după chipul oştinescu pentru toţi acii, carii aii să alcătuiască cortejul M. Sale, şi în urmă, după
www.dacoromanica.ro
««• i 88
ee se Va face oştîneascS cercetare de câtră Hatmanul, cortejul şi ostaşii se vor porni la 9 ceasuri după rînduiala mai jos la § 6 însămnată.
g 4. Toţi Dregătorii Statului păn şi Şefii de Secţie, Deputaţii Obşteştii Adunări şi Boerimea, se vor pofti a se afla la 10 ceasuri în biserica Sf. Nicolal cel Mare, unde urrn^ză ceremonia uugerel.
$ 5, Asemine se vor pofti şi E-lor Consulii şi Agenţiî puterilor Streine cu a lor staturi şi soţilp a veni la acea biserică, unde se va pregăti pentru aceasta un loc cuviincios.
§ 6. O ceată de a Poliţiei va deskide cor-tejul, după aceştia urmează:
A.	Giumătate d'n numărul Slujitorilor, cu Şefii lor, a tuturor ţinuturilor după rangul în-sămnat, începând de Ia acel al Sucevei şi săvârşind aci! al EşuluY, fitş care ceată avînd doi Irămbiţarî şi un stegiiţcu semnul ţinutului seti
B.	Armaşi! cu al lor Şefi, şi Armaşul cel mare.
C.	Corporaţiile cu a lor steaguri,
D.	Agia şi Eforia orăşenească cu Aga şi Prezidentul Eforiei.
E.	Aprozii cu ai lor Şefi şi cu Vornicul de A prozl.
JF. Deputăţiile Scoalelor cu a lor steag.
G.	Departamentul Postelniciei, cu Dregăto-riui, Şefii de secţie şi slujbaşii.
M. Departamentul Vistericî cu Dregătoriul şi Şefii Secţiilor şi slujitorii.
1.	Logofeţîa cea mare cu Directorul şi Şefii şi slujitorii.
K.	Departamentul din Lăuntru cu Directorul, Şefii secţiilor şi slujitorii.
www.dacoromanica.ro
— 189 —
Lt O companie de Infanterie cu C donelul şi muzica.
M. Un Escadron de câlărime, cu Hatmanul şi muzica.
$ 7. Acest cortej păşind de la Frumoasa în paradă, va trece pe uliţa mare, acea a lin Dracaki Baston, pe lăngă feredeu, şi treeînd înaintea Pahtuluf M. Sale. va face cuvenite semne de cinstire, şi se vor înaioti prin uliţl. . . spre a cuprinde postul lor, pe unde are Bă treacă M. Sa, înşiiîndusă pa arabe laturi a uliţilor.
g 8, Aglungend Hatmanul în prejma Palatului Domnesc, va întră singur în Palat, şi va ra-portui M. Sale, cum eă cortejul au cuprins posturile orînduite.
feF.Cţ'fA 11.
Pornirea 31. Sale.
§ 9. La un semnal dat vor începe salvile, detunînd la fieş care minută cîte o lovitură, şi cortejul Curţii va păşi după compania Infanteriei, mal sus însămnată în următoarea rîn-duială, trecând între şirurile eortejulul însemnat.
Marele Adiutant al M. Sale, cu sarcină d<-Directorul Curţii, cu Pagii şi Dregătorii, carii vor duce pe perinuţe de catife: Sabia, Buzduganul, Pecetea şi Fetmanurile, sub escorta a 12 sub-ofiţeri cu sabia scoasă.
M. Sa calare înoungiurat de Miniştrii cu Şefnl Miliţiei, Ştabul ş» Adiutanţîl.
Un escadron de călărime încheie cortejul M. Sale.
$ 10, După ce M, Sa vă trece pintre firu-
www.dacoromanica.ro
—190 —
rile paradei, apoî cătră cortejul M. Sale al vor întruni Dregătorii ce se vor fi aflînd cu paradă, şi toţi respectivii Directori al Depar-tamenturilor păn şi Şefii secţiilor, şi vor întră după M. Sa în biserică, cuprinzînd postul ce li se va însămna, iar compania de Infanterie va cuprinde în piaţa Sf. Nicolaî postul orînduit.
SECŢIA 111.
Sogirea in biserică, ungerea şi Întronarea.
§ 11. In acest chip M. Sa petrecând uliţile sus însămnate la § 7, în mijlocul sunetului clopotelor şi vuetul salvelor, va sosi la vechea Catedrală Sf. Nicolaî, unde va discălica pe piatra porticului, întimpinîndusă aice de Preosf. Mitropolit în toate a sale Bisericeşti veşminte, şi de Freosf. Episcop! Eparhioţî numai în mantie, şi după ce va săruta sf. Evanghelie, M. S, sprijinit de Episcop!, întră în biserică, păşînd Mitropolitul înnainteşi cântînd cîntăreţil.
In mijlocul bisericel M. Sa face trei închinăciuni, după aceia la Icoana Domnului şi a Maiceî, asemine, şi sărutînd aceste Sf. Icoane, tot sprijinit de Episcop!, întră în sf. Altar prin uşile cele mari, unde făcînd trei închinăciuni, va pune minele pe Şf. Evanghelie, şi va rosti următorul jurămînt, după cuprinderea reglementului organic, kap. I, secţia IU, art. 46; înaintea Sf. Pristol, pe carile pune amîndouS mînele şi fruntea capului său, iar Mitropolitul puind Omoforul deasupra creştituluî, citeşte rugăciunile obieiuuite la încoronarea drept Credincioşilor, şi apoi îl unge pe frunte cu sf. Mir.
www.dacoromanica.ro
—191 —
«Jur în numele prea sfintei şi nedespărţitei Treimi, de a păzi cu sfinţenie atîfc legile, cît şi aşezămînturile Principatului Moldoviî, după reglementul statornicit, şi de a stărui Ia a lor pază şi urmare întru toată tăria”.
§ 12. După aceBtea rădicânduse Domnul în picioare, sărută St. Pristol şi Icoanile, şi sprijinit din partea dreaptă de Preosf. Mitropolit, şi din acea stăngă de Episcopul de Roman, să sue pe tron, cântăreţii cântă: «Facă Domnul Dumnezeu prebine credinciosu Domnul nostru".
§ 13. Muzica militară cântă afară, iar com-pauia miliţiei sloboade din arme o întreita salvă, după care urmează detunările.
§ 14. După aceste, Preosf. Sa, va rosti un cuvînt bisericesc în scurt, încheindul cu următoarea formulă de jurâmînt a tuturor Dregătorilor Statului aflători de faţă, carii rădicînd douS degite a mîneî cei drepte, vor poftori în cuget următoarele cuvînte:
«Jur în numile /Sf. Treimi, că voiu sluji în Dregătoria ce mi s’au încredinţat, cu sirguinţă, credinţă şi curăţenie, fără a me abate de la datoriile orînduite, păzind legiuirile şi respectând Instanţiile patriei mele*.
După aceasta urmează un molebin.
SECŢIA IV.
lntnrnarea la Palat.
§ 15. Incheindusă ceremonia bisericească, M. Sa cu asemine rinduială esă din biserică, şi încălecînd cu tot al seu cortej, pe unde au venit
www.dacoromanica.ro
să întoarnă la Curte urmînd sunetul clopotelor şi salvele. Iar compania miliţieî să se aşeză iară în piaţa Palatului.
§ 16. Agiungînd la Palat, M. Sa se va trage în ale sale apartamentulI.
§ 17. In saja Tronului se vor aduna întru acest chip :
A.	Ofiţărimea va face un semicircul înnaintea tronului, şi mi spalir pan la uşile apartamentului M. Sale.
B.	Spre dreapta tronului va 8ta Preosf. Mitropolit cu Episcopii.
CI. La stânga Miniştrii, în faţă Prezidenţii şi mâdulările Divanurilor şi Deputaţii Obşteştii Adunări, după carii Dregătorii şi Boerimea.
§ 18. Alăture cu tronul, ceva înainte, voi fi aşezate pe două pedestalurl insigniile domneşti şi Fermanurile Împărăteşti, supt privigherea Dregătorilor, ce li vor aduce şi a Arhivistului Statului.
§ 19. Propăşit de Directorul Curţii şi întim-piuat de Miniştri la uşa saleî, de Ministrul din lăuntru şi de Marile Logofăt al Justiţiei, M. Sa suinduse pe treptele tronului va ura pe adunare, va poronci a i se îmfăţoşa fermanu-i ile, pe carile sărutîndule, va poronci a li citi în auzul tuturor, după care M. Sa va şede pe tron.
§ 20. Compania pedestrimei va face o întreită salvă, iar M. Sa va rosti un cuvînt.
§ 2L Preosf. Mitropolit respunzînd, va veni să ureză pe M. Sa, apoi bine cuvîntînd pe a-ceastă adunare, va face de asemene, după care M. 5a va trece în apartamentul M- Sale,
www.dacoromanica.ro
—193 —
§ 22. Prezentatia Corpusului diplomatic va u.ma în deosebite zile, întru aceasta hotărîte.
§ 23. Seara toată politia se va înlumina.
secţia v-
Desfătările publice.
§ 24. La 4 după prînz vor începe desfătările publice pregătite în o piaţă la Copou, după a-lăturata însemnare.—Aceste desfătări se vor alcătui :
A.	Circul gimnastic.
B.	Din reprezentaţia unei bătălii, cu foc de artifiţie.
C.	Din un bal dat în cuprinsul pavilionului întru aceasta pregătit, pentru care va urma o înadins regulare.
SECŢIA vi.
Serbarea de a doua zi.
§ 25. A doua zi la 10 ceasuri dimineaţă, va fi la Copou mare paradă militară.
§ 26. Aice se vor afla şi toţi slujbaşii, atît al Capitaliel cît şi ai ţinuturilor.
§ 27. După paradă toţi vor merge la circu, unde ofiţerimel se va da un ospăţ în pavilion, iar ostaşilor pe mese întinse pe afară.
§ 28. Aice se va face o privelişte de Co-cagni, adică de asalturi a trei catargurl, carii vor avea în vîrf premii.
§ 29. Iar pe la cvartalurile Capitaliei, se vor înpărţi la acei săraci bani, sub privigherea rînduiţilor întru aceasta.
§ 30. După prînz va fi preumblare în piaţa circului, iar muzica va cînta înaintea pavilionului.
VOL. VUI AL I’RICARIULUI.	C. 13
www.dacoromanica.ro
- 194 —
§ 31. Seara va fi la Teatru o reprezentaţie în cinstea M. Sale, prin care se vor încheie serbările întronării M. Sale.
§ 32. Asemine toată politia se va înlumina.
Todiraşc Balşii, Neculai Balşti vornic, G. AsaJci, V. Beldiman, Alecu Cantacuzin (frate cu lancu Kantacuzin bătrânul).
Această programă este in păstrarea mea.	Tli. C.
Cinstiţi credincioşi boierilor ce au fost insercinaţi, cu imptinirea programei ceremonialului intronârei
Noastre.
Buna orănduială ce au preziduit la toate dis-posifiile făcute in prilejul întronărei Noastre, urmată la 26 August, au adus numai puţin şi Noue toată mulţiamirea aceia, pe care Comisia s’au sirguit a respăndi in toate ramurile ceremonialului. însemnarea acestei serbări, prin cea mai stăruitoare îndeletnicire a Comisiei, va fi pentru Noi, obiectul unei plăcute gândiri. Şi dar mulţămind pentru toată sirguinţa, in parte şi in totul, a mădulărilor Comisiei, Noi o încredinţăm de desăvârşita Noastră dragoste.
(Iscălit) Noi Mihai Sturdza W.
No. 41.	Vel Post procitoh.
1834, Sept. 13 (jLile.
Originalul se p&stroază la mine.	Tb. C»
www.dacoromanica.ro
— 195
SFINŢIREA STEAGULUI MILIŢIEI MOLDOVEI.
Cu ocazia onomasticei M. 8. M. Slurdza Vodă, în de sf. Arhangeli Mihail şi GavriL 1834, au rostit la Palatul seu din Iaşi, cuvîntul următor:
„Privind cu osebire întrunirea de astăzi in scopus de a ne hiritisi, vă mărturisim acea mai vie cunoştinţă şi mulţămire.
«Diua astăzi in care s’au săvârşit sfinţirea Steagului, va fi însemnată in analele Moldovei.
«Acest Steag, precum şi pavilionul slobodei plutiri1, in favorul negoţului şi a industriei pământeşti, sînt din numărul bogatelor hărăziri a împărăteştii Sale Măriri Sultanul Mahmud-Han, a căruiea slavă fie vieţuitoare ; roditoare sunt pentru Moldova, fericitele isprăvi ale înaltelor învoiri.
„In acest prilej cu plăcere ne este a vă mul-ţămi tot o dată şi pentru actul din 26 a trecutei luni Octomvrie.
„El aeve rosteşte simţimentele cu care aţi întovărăşit suirea Noastră pe scaunul Domniei acestei ţerî: însă precum fiinţa politiceascâ a Patriei, au răsărit din înalta bună voinţiă a amînduror prea puternici Suverani, apoi lor se şi cuvine toată lauda şi mulţămirea. A lor pomenire va trece prin veacuri, pănă la cea mai depărtată moştenire, şi spre a sta în ivală, a-ceste simţiri de care toţi împreună ne aflăm pătrunşi, Inalţise Monumentul,, nu Nouă, ce în strelucita memorie a induraţilor Monarhi, carii
www.dacoromanica.ro
— 196 —
pe temeiuri sfinte au statornicit binele tuturor stărilor acestei ţeri.
,Mărire! lor, începînd de la Domnul, se cuvine slava şi mulţămirea.
.Iar a noastră carieră, avend drept singur pravgţu, împlinirea înaltelor bune voinţi, iubim a nădăjdui, că vom afla pe viitorime în inimile urmaşilor, Monumentul unei plăcute pomeniri.*
V adus8 şi pag1. 387 pănă la 391, a Uricariulul, Voi. 1 ediţia a II-a din 1873. Copia acestui Cuvînt, scris de mîna inginerului Fetru Asaki, se păstrează între hîrtiile mele, TU. O.
REVISIA REGLEMENTULUI ORGANIC.
Medulările Obşteştii Adunări-Estraordi-nare, cari n’au fost faţă la fie-care din. sesiile urmate (1831) pană acum, în re-visia Reglementului Organică.
8	Maia sesia l-a. D-lor Logof. Dimitrie Sturza, Vist. Sandu Sturzal Vornicii: Ştefan Oatargid bătrânul, Grigorie Gbica, Gostaki Ma-vrocordat.
9	MaiO, sesia 2-a. Au absentat toţi membrii de la sesia l-a,
12	Maia sesia 5-a. D-lor Logofeţii: Constantin Catargiu, Dimitrie Sturza. Vornicul Ştefan CatargiQ bătrânul. Vist. Sandu Sturza.
13	Maia sesia 4- a. —Logofeţii: Grigoraşcu Sturza, Dimitrie Sturza. Vist. Sandu Sturza.
15 Maia sesia 5-a.— Preosfinţitul Mitropolit,
www.dacoromanica.ro
— 197 —
Logofeţii: Grigoraşcu Sturza, Di mi trie Sturza. Visternici!: Sandu Sturza, CoBtaki Kanta. Hatm. Teodor Sturza. Spat. Alecu Vîrnav.
16 Maia sesia 6-a. — Logofeţii: Grigoraşcu Sturza, Dimitrie Sturza, Constandin Catargiu. Visternicu: Sandu Sturza, Alecu Balş, Alecu Sturza. Hatmani: Alecu Ghica, Teodor Sturza, Nastasaki Başotă Vornicii: Grigorie Ghica, Costaki Conaki, Ioan Grecianu.
19	Maiu sesia 7-a.— Logofeţii: Grigoraşcu Sturza, Dimitrie Sturza. Visternici!: Sindu Sturza, Alecu Balş, Alecu Sturza. Hatmani: Costaki Balş, Teodor Sturza. Vornici: Costaki Mavrocordat, Stefănică Catargiu tînSrul. Aga
G.	Cuza.
20	Maiu sesia 8-a. — Logofeţii: Grigoraşcu Sturza, Dimitrie Sturza, Constandin Catargiu. Visternici! : Sandu Sturza, Alecu Balş, Alecu Sturza. Hatmani : Alecu Ghica, Nastasaki Ba-şotă. Aga George lamandi.
22	Maiii sesia 9-a.—Preosfinţitul Episcop de Roman, Egumenul de Rişca. Logofeţii: Grig, Sturza, Dimit. Sturza, Teodor Balş, Constandin Catargiu. Visternici: Sandu Sturza, Alecu Balş, Alecu Sturza, Hatm. Teodor Sturza. Vornici : Costaki Mavrocordat, Ioan Paladi, Ştefan Ca-targid bătrînul. Aga Georgie lamandi.
23	Maia sesia 10-a. — Episcopul Romanului, Egumenul Rişca. Logofeţi: Grigoraşcu Sturza, Dimitrie Sturza, Teodor Balş, Constandin Ca-targid. Visternici!: Sandu Sturza, Alecu Sturza. Hatmani: Alecu Ghica, Teodor Sturza. Vornici : Constandin Mavrocordat, Ştefan Catargiu
www.dacoromanica.ro
— 198 —
bătrânul, Vasilie Hrisoverghi, Sandu Krupenski. Agi: Georgie Ghica, Enaki Krupenski, Geor-gie Cuza, bolnăvindu-se din sala sesieî, Georgie Iamandi. Banu Ioan Miclescu bolnăvindu-se din sala sesieî. Căminarul Iordaki Başotă.
(Isc.) N. Kanta, Postelnică.
Această listă originala se păstrează de mine.	Tll. ©.
JURNAL
Seama din 12 Octombrie 1831. No 55.
Astăzi luni Ia 9 ceasuri dimineaţa s’a deschis seansa în sala Adunării sub preşedinţa Eselenţeî Sale D. Vice-Preşedinte Minciaki, faţă fiind 32 mădulări
S’au ascultat jurnalul No. 54, şi fiind primit cu unire obştească, s’au iscălit de cătră Eselenţia Sa şi D-lor Boeril secretari ai meselor statornice.
D.	Yice-Preşedinte ad făcut cunoscut Adunării, că amandamentul asupra art. 413 din al 9-lea Cap al obşteştilor puneri la cale, s’au primit de cătră D-nulu Plenipotentul.
După trataţia ce s’au făcut de cătră Adunare, asupra proectuluî Municipal al oraşului Iaşii, s’au hotărât pentru banii trebuitori întru facerea pavelil cu piatră pe uliţile mal jos însemnate, şi pentru soşelile pe la mahalale, după următoriul chip propus de cătră D-luî Vister-nicul lor dac hi Roset.
l-iu. Uliţa Mare, uliţa S-tului Spiridon, Tăr-
www.dacoromanica.ro
gul de Sus, uliţa consulatului Rusesc, uliţa Sf. Ilie, uliţa Golieî, Târgul Cucului, uliţa Razului, (*) Podul VechiU, uliţa Sf. Vineri, Târgul de jos. Aceste toate uliţe sa se pardosiască cu pietre tare, după pruba ce s’aO făcut mal înainte anume pe uliţa Mare, Plata kirieî caratului pietril trebuincioase şi naimala lucrătorilor şi salahorilor, va urma după ruptoarea ce se va face de cătră Obşteasca Obicinuită Adunare, după art. 74-, § 14- al capuluial 3-le al finansuluî.
Toată suma banilor ce vor trebui întru facerea pavelilor, se va analoghisi pe suma stăn-jinilor, ce va ave fieşte care proprietar pe uli-ţile pomenite mai sus.
Asemine după chipul mal sus aratat, se va urma şi întru facerea şoselilor prin mahalale, făcându-se ruptoare pentru plata lucrătorilor i salahorilor şi a câraturel materialului trebuincios, şi plătindu-se sumile ce vor trebui după analogie, pe suma stănjinilor ce va cuprinde faţa locului, pe unde va fi eşirea fieşte căruea proprietar.
2-lea. Plata banilor după chipul mal sus a-ratat, va urma precum în jos se însemnează.
(*) Astăfji strada Primăriei; se spune din bătrâni că curtea Razului, astăzi a bancherului Vainzingrin, ora inprejmuită cu un gard împletit cu mai multe cununi de nuele. Când Razul dormia la amează, doi ţigani robi, sta de straja, unul lănga paraclis, şi altul drept uliţa ce da in cea Nemţiască, in cât nici un trecătorii n’avo voie să treacă cu trăsura, ca să nu supere pe boier când dormia. Dacă din întîmplare vre uni trecătoriu, pe cînd tina era la genunchi, ar fi avut ninorocire ca să se caţere pe gard, sau să se rupă vre o nuie, atuucea vai şi amar de capul lui, căci amîndol ţiganii seriau pe el, şi’l saturau de bataie.
lata adivSrata origină a espresiel moldovenesci: 7T lua (lin gardul Răzoaet.	Tli. C.
www.dacoromanica.ro
— 200 -
Statornicindu-se un termin de şepte ani întru săvârşirea lucrării pavelilor şi a soşelilor, fieşte care proprietar este dator a plăti pe fieşte care an câte o a şeptea parte din suma banilor ce se vor analoghisi, şi cu acest chip, până la terminul hotărît, se va face tot istovul, Imn* du-se masurile cuviincioase spre a se săvârşi câte o a şeptea parte din lucru, pe tot anul.
3*lea. Fiind că spre întemeerea pardosireî uliţelor cu piatră, cere neaparat trebuinţa a se face mal întăî şosele, care pot sluji de temelie pardosireî; acele şosele se vor face mai întăl, şi în urmă peste dînsele se vor aşeza pavelile.
4-	lea. Suma de 125 mii lei hotărîţl prin art. 74, § 14 din al 3-lea cap al finansuluî, pentru întocmirea uliţilor oraşului, va sluji pentru facerea deosebitelor canaluri, pe la locurile ce se vor socoti pentru scurgerea apelor, care canaturi odată făcându-se, acel venit de 125 mii lei, va sluji în viitorime pentru întocmirea şi ţinerea In bună stare a uliţilor oraşului şi a mahalalelor, precum şi a canaturilor.
5-	lea. Sumile ce vor cuprinde cheltuelile fa-cerel pavelilor şi a şoselilor, fiind o jertvire volnică a proprietarilor, pe zisa vreme de 7 ani (precum mal sus s’au aratat), sub nici un fel de închipuire, nu vor putea fi vre odinioară supuşi proprietarii la a doua asemine dare.
6-	lea. Spre săvârşirea pavelilor şi a şoselilor, se va orândui o eforie de cinci persoane alese de cătră Adunare, şi anume:
Preosfinţitul Mitropolit.—D-luI Vist. Iordachi
www.dacoromanica.ro
— 201 —
Roset. — D-luî Vornicul Mihalachi Sturza. — D-luî Spatariul Mihalachi Cantacuzino. — D-luî Spatariul Vasile Alîxandri, împreună cu epitro-pul casei podurilor.
Această eforie va publicarisi pentru facerea paveliî, pe temeiurile de mai sus aratate, spre aflarea de muştereî cu cel mai înjosit preţ, şi după alcătuirea ce se va face cu acei muştereî, se va analogisi suma banilor pe numSrul stăn-jinilor după chipul aratat, după care se va face şi plata şi lucrul.
Această eforie va primi baniî împliniţi prin stăpânire şi’î va slobozi, avînd privighere a nu se face vre o rea întrebuinţare din acei bani. şi a se face lucrarea pavelilor şi a şoselilor întocmai după analogia banilor ce se vor slobozi.
Această disposiţie se află in păstrarea mea.	Tll. C.
Marele PosteIni.cn
Secretar de Stat al Princip. Moldovei.
„„„-T No‘ 73,= j.. Câtrâ D-lui Aga Georgie Asaki.
1832 Ianuarie 15 (Jile.	9	9
laşi.
In urmarea resoluţiel pusă de cătră Dl. Vice-Prezident asupra jalobel Dv. adresată cătră E. S. pentru censura jurnalului din laşi, după trataţia ce s’au făcut în presustvia Sfatului Administrativ, s’au încheiet socotinţă : «că această censură să se încredinţeze la Epitropia Scoale-lor, unde presustviesce şi Prea osfinţia sa părintele Mitropolit"—pentru care se face cunoscut D-tale.
_________________ (Isc ) N. Kanta Vel Postelnicii.
Originalul acestei disposiţil este la mine.	Tll. C.
www.dacoromanica.ro
202 —
a i)°«pft|s«i în^M“dov« Câtrâ cinstit D-lui Aga Georgie Asaki.
1833 Maiu 37 dile, Iaşi
Pentru înlesnirea dislegărilor judecătoresc!, E. S. Domnul Deplin împuternicitul Plenipo-tent, prin oficia sa de sub No. 4591, aii rânduit tipărirea în limba patriei a Condiceî Poli-ticescî, care după cuprinderea organicesculul Reglement, are a el putere, până la reformarea Condiceî, rânduită prin acelaş Reglement : şi această tipărire, fiind provisornică, pentru efti-nătate s’au. fost înkipuit a se face în litografie, pentru care lucrare, Logofeţia s’au învoit cu D-ta, cu preţ de 12,000 leî, a se face 200 esemplare.
Acum însă vădind că de şi acea lucrare urmează după tocmeală, totuşi înfâcioşiază o temeinică îngrijire, ca nu cumva textul acelor pravilî, care prin litografie s’au făcut, în asemănarea scrisoare! de mână, încăpând în mâna viclenilor, pe alocure, după trebuinţă, să skim-be noima prin răsăturî şi îndreptări, şi prin aceasta să aducă nedumerire părţilor, şi învăluiri în trebile judecătoresc!. Logoieţia în ase-mine îngrijire, face D-tale propunere, dacă, spi'e întimpinarea unei asemine smintele, nu vei voi D-ta a tipări cu acelaş preţ, prin tipografie, acea Condică, în cerutul numSr de 200 esemplare, şi spre oare care dispăgubire a 2200 coaie în litografie, pănă acum tipărite, şi a sporire! keltuielelor ce urmează din tipariul tipografiei, se tipărescl pe sama D-tale un numer de 100 esemplare, care se poţi vinde la parti-
www.dacoromanica.ro
203 —
cularî, cu un preţ măsurat. Care propunere de este de D-ta primită, sa împărtăşesc! acestei Logofeţii, păşind tot odată şi cătră punerea ei în lucrare.
Marele LogofSt al Justiciel: C. Sturza.
Originalul acestei impartaşiri, se aââ la mine. Tli. C,
IHSEMNARE
aBiblioteca Istoriei Bisericesci, spre folosul tinerilor ce se învaţă pe la scoale Duhovniceşti, de prea cuviosul Arhimandrit Filaret, îndreptată şi a doua oară tipărită in St.-Petersburg 1819.— Iară acum mutată pre limba românească spre acelaş folos, tinerilor Români, ce se învaţă pe la seminariile cliricesci, sfinţin-duse a fi slujitori Bisericei. S’aii ostenit la a-cest lucru prea cuvioşia Sa Leon Asaki, Arhimandritul Mitropoliei Moldavieî, pe nenorocita epohă a Daco-vlahieî, iu pribegirea cea de obşte, şi cu inalt prea sfinţitul Veniamin Cos-tachi, Mitropolitul Moldovei, in satul Colincăuţii, ţinutul Hotinului la anul 1821.
Aceasta Însemnare am gâsit’o pe un inceput de traducere, care se Începe cu: „Intrarea la bisericiasca Istorie*. Manuscrisul este la mine.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
204 —
Felicitarea Profesorilor Academiei din laşi.
Prea înălţate Doamne!
Aşezemîntele sfinte şi acele lumeşti, înoesc aducere aminte a acelora carii mai nainte de sute de ani le afi fost urzit, şi într’o zi a anului depun tributul evlaviei şi al cinstirel publice cătră ai lor făcători de bine.
însufleţită de asemine principii. Epitropia învăţăturilor, înplinitoare înaltelor Voastre cugetări, de datorie au socotit a statornici, ca de astăzi înainte în ziua Sfinţilor Arhangheli, biruitorii întunericului, se sârbeză pe lingă ziua onomastică al. Voastre, şi aniversara fundaţiei Academiei Mihailene, atît spre a Ve mărturisi publica recunoştinţă a contimpuranilor, cît şi spre a întipări acel felin de simţiri în inimele tinerime!, care respectează în I. Voastră, nu numai pe Domnitorul ţăreî, ci şi pre lumină-toriul şi pe întemeietorul bunelor învăţături, ce este cea mai sigură închizăşluire a fericirel patriei.
La îndoita această serbare, binevoiţi Prea înălţate Doamne, pe lingă urările înaltului cliros, a Epitropieî, a dregătorilor civili şi militari, a primi acea din inimă dorinţă care face corpo-sul Academic pentru îndelungarea zilelor şi fericire! I. Voastre şi strălucitei Voastre familii.
Iaşi, 1836 Noem. 8.
Această felicitare se păstrează de mine.	TIl. C.
www.dacoromanica.ro
— 205 —
Hrisov de la M. S. Miliarii G Sturza YY.
Omul este cetăţan a doue lumi, a pămîntu-luî şi a ceriului, a sale însuşiri avînd a ţinti cătră înplinirea acestui scopus îndoit, în învechi-me părinţii povăţuîa pre fiii lor spre aî înzăstra cu învăţăturile trebuincioase, iară mai în urmă ocărmuirile au aşezat scoli publice pentru tine-iime, precum şi unii din Procatohii Noştri s'au fost îngrijit pentru asemine aşezeminte plăcute lui Dumnezeu.
Cercarea multor veacuri au vădit pre acel oameni mai fericiţi carii au cîştigat şi au practi-sit cu sfinţenie îmvăţăturile Dumnezeeştil religii, şi feliurite cunoştinţe traiului folositoare. De aceste principi! povăţuindune Noi încă fiind sin-Epitrop al scoalelor, nu am pregetat a pregăti viitorimea scoalelor în patrie, întrodu-cînd în ele limba naţională, ca un organ mai lesnicios al răspîndirel cunoştinţelor elementare şi positive, aplicînd aceste cătră industrie, arte şi meşteşuguri.
Cu introducerea Legiuire! Organice s’au adaos şi pe Ia ţinuturi asemine scoli, iară în capita-lie, pre lingă şcoala Vasiliană s’au îutemeieto colegie pentru învăţătura ştiinţelor Umanitare şi a limbelor clasice, precum şi din moderne a celor mai politici te. După propunerea Epitro-piei Scoalelor, încredinţîndune că propăşirea tinerime! cere o întindere mai mare a învăţăturilor, cu agiutoriul Proniei, luminătoare Iumel, la anul 1835 am urzit Academia, pentru ac&rieu povăţuire am întărit şi un înadins Reglement, înzăstrînd această a noastră Academie cu cabinet
www.dacoromanica.ro
— 206
de instrumente Matematice, Fizice, Hemice, A-gronomiceşi cu o Bibliotecă publică (*). Apoi pentru Introducerea şi întemeerea cunoştinţelor aplicate, s’au mai subordinat Academiei alte ramuri speciale, în cît învăţătura publică în Moldova se compune astăzi din: I. Scoli începă-toare în capitalie şi la ţinuturi, II din colegia din Eşî, III din Academie cu trei facultăţi: Filosofie, Legi, şi Teologie, ce este orînduit a se învăţă la Seminaria Veniamină ; iară pentru cunoştinţele speciale, care vor deschide tinerime! o carieră folositoare, s’au urzit: a) Şcoala Ingineriei civile, b) Şcoala de zugrăvitură,
c)	Şcoala pentru învăţătura fetelor, în cunoştinţa elementară şi în lucru de mînă, d) Institutul de arte şi meşteşuguri, îngrijindune a înfiinţa în viitorime şi acel de Agronomie, ţîntitor a povâţui lucrarea pămîntuluî ce este izvorul înavuţire! ţărel. Afară de aceste lîngă şcoala Va-siliană şi Academie, se ţin în două Instituturî deosăbite, cu cheltuiala Statului, însămnător număr de tinerime, parte fii al dregătorilor Statului, parte orfani şi de părinţi scapataţi. Pen-
(*). In anul 1844 D-lor Al. Sturza Vornicul, Al. Donici şi C. Negruzzi, au adresat Epitropiel inveţfiturilor publice, o comunicaţie in care se dice : Din Satirele Pr. A. Kantemir eşite la lumină prin keltueala şi osteneala subiscâlitilor, se trimit la acea cinstită E-pitropie 20 esemplare, pe care este rugată a le impărţi acest fel:
10 la scdlele ţinutale, 4 la Academie, 2. la gimnasiul Vasilian, 1 la Seminaria Socolei, 2 la bibliotecă, 1 la scdla de Fete.
Pe acea comunicaţie, se vid primirile următoare :
S’au primit pentru bibliotecă 2 esemplare, Iulie 5 Şile, Th. Codrescu.
S'au primit la Institutul Fetelor 1 esemplar. In 4 Iulie 1844, Samoil Botezato Caminar.
S’an primit 4 esemplare, la bibliotecă, Th. Codresco.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 207 —
tril organisirea şi încăperea acestor deosâbite ramuri, afară de zidirile şi averile cuvenite scoa-lelor, dupre documenturî şi rostirea Cap. IX, Art. 419 din Reglementul Organic, Noi am mai adaos prin cumpărare din venitul scoalelor în Capital.e: a) Palatul Academiei, b) Institutul pentru creşterea tinerilor, c) Casa scoalei pentru învăţarea fetelor, d) şi a scoale! de arte şi meşteşuguri, din nou zidite în cuprinsul îngrădire! acestui din urmă, care aceste toate le întărim de vecinică proprietaţe a scoalelor, dupre documente şi hotarnicile fieş căria din casele sus numite. Asemine pentru întimpinarea cheltue-lelor la ţinerea şi îmbunătăţirea a tot ramului de învăţătură, pe temeiul celor mai sus zise, şi dupre rostirea Aşezemîntulul special, se vor întrebuinţa cu cea mai mare scumpâfate veniturile ce sînt orînduite prin Reglementul Organic Cap III, secţia II, Art. 74, § XII, a Cap. IX Art. 423, puind îndatorire asupra Epitropieî de astăzi şi acel după vremi, nu numai a păstra şi a întrebuinţa cu folos aceste venituri, ce a se şi îngriji cu a lor sporire spre întimpinarea cheltuelelor, ce va cere înbunătăţirea propăşitoare a ramului de publică învăţătură, în Patrie.
Oiînduind în acest chip organizaţiea şi ţinerea scoalelor publice, poroncim a se păzi cu sfinţenie în veci toate legiuirile, pronomiile hărăzite acestor Aşăzemînturî, tagmei profesorilor şi a şederilor, şi poftim pe urmaşii Domni a le păzi şi a le spori, în cît prin putinţă, ear compatrioţilor Noştri! le punem îndatorire a fi
www.dacoromanica.ro
208 —
cu rîvnă în priinţa acestui aşezamînt, din care se vor săcera rodurile unei trainice fericiri pre pămînt şi a uuntuirel sufleteşti.
Scrisus’au în rezidenţia Noastră Eşiî, în ziua Aniversară a sfinţilor Arhangheli 8 Noemvrie 1840 ^e la Hristos, şi în al 7-lea an al Domniei Noastre.
Acest hrisov l’am publicat de pe o copie. Manuscrisul este in păstrarea mea.	Tk. C.
Sfatul Cârmuitoriu al Principatului Moldovei
Cătră cinst. Domn Aga Gheorghi ksachi.
Prea înălţatul Domn priimind înscrisul sub No. 1403, din partea preosf. Saleproin Mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi, cu cerire de a se cerceta spiţa şi marca familiei Costă-cheştî, ca întărindusă prin Domnescul hrisov, să rămîe spre lămurirea pogorătorilor din a-ceastă familie, au binevoiţii a’l recomendui spre cuvenita lucrare a acestui Sfat. După care el au însărcinat pe D-nu Hatmanu lordache Costache, ca în preună cu dom-ta şi cu D-nu paharnic Gheorghi Seulescu să se îndeletnicească întru alcătuirea spiţei familiei Costăcheştf, după documentile ating£toare de ea, ci 8e vor cere de la mădulările familiei, şi de pe ori unde se vor afla, precum asămine şi pentru marca aceştil familii. Şi o aşa lămurire să se înfăţoşeze Sfatului spre înaintirea c -lor de cuviinţă.—Deci,
www.dacoromanica.ro
209 —
făcîndusă înpărtăşirea cuvenita d-sale Hatmanului şi d-sale Paharnicului Seulescu, Sfatul în-cunoştiinţază şi pe dumneta spre antreprinderea lucrărel, precum s’au zis.
(Iscăliţi), N. Suzzu, Todiriţiă Balş, Alecu Slurza \ ornic.
Şef Secţiei Spat. Dobrovici.
Secţia a II din Postelnicie.
No. 427.
1842 Mart 30.
Originalul este la mine.	TU. C.
Adresa D-sale Logofătului Giorgie Lăţescu-Boldur, şef Miliţiei Moldovei şi cavaler.
Onorat D-sale Fost. G. Asalcy.
Incăpînd în mînile mele un vechia fragment de o însemnătate istorică, am socotit de folos « o înpărtăşi doritorilor Istoriei naţionale, pentru care v£ poftesc al ppblica în socoteala mea, în număr de una mie esemplare, adâogînd cătra tecst şi o faţă de fac-simile a manuscrisului original, şi următoarea prefaţă.
«Acest fragment al cronicei vechi latine, carea se citează de Cronicarii ţerel, şi carele astăzi încă nu este reaflată, leagă şirul Istoriei aţin-gătoare de Moldo-Romînl, te era întreruptă şi acoperită de nourii vechime! şi de pulberea încursiet preste noi a varvarilor, începând de la 274, d. Hs. adecă de la trecerea legioa-
VOL. vm AL URICARIULUL	C. 14
www.dacoromanica.ro
— 210 —
nelor în Misiea, dopre mandatul Imperatorului Âurelian, şi pănâ la a doua descălecare a Iul ■Bogdan-Dragoş, de pe cănd datează Hronografiî noştri, restatornicirea Domnilor în principatele Române.
„Lumina ce poate produce în filele Istoriei acestui tratata, lasă a se dejudeca şi a se comenta de cătră literaţi, eQ mulţemită în conştiinţa mea a putea contribui la un rezultat atăt de însămnătoriti pentru istoriea Patriei, mg măgulescu că nu l’amd lasat a zecea ca pană acuma în întunericu, supusd fatalităţeî, a peri ca multe şi foarte interesante alte manuscripte, ce dintru începută s’att compus de scriitori; în osebite epoce, carele, dacă s'ar fi dat la lumină, s’ar fi putut perde, şi atunce de bună seamă că periodul de la 274 — 1274, nu ar fi atafc de întunecat şi similitorid pentru noI“. laţi, Maia 24, 1856
I.	Kostaki.
Acest acta în original eă păstrează de mine.
Tit. e.
Către cinstitul Sfatii Administrativ.
In urmarea cercetărilor geognostice făcute de către iscălitul la căţl-va munţi în apropiere de Piatra, cu cinste se aduce Ia ştiinţa cinstitului Sfat, că în acei munţi aproape de Piatra, se află într’o întindere însemnată, straturi mari de sare cristalinică, curată, şi foarte bună .
Spre ameaţli ţii în depărtare de un ceas şi
www.dacoromanica.ro
— 211 —
jumătate de la Piatra, pe moşia monastirească Săvineştiî, şi la malul vestic al Bistriţii, la p'6-lele muntelui Bouru, ca de opt stînjenî peste nivela Bistriţei, se află un isvor de slatină destul de mare, care este rezultatul unei necontenite desfaceri de sare, ce trebue să se afle acolo, acoperită cu pături de pămgnt şi de piatră.
Mai departe spre a miază zi, ca de 600 stîn-jeni de la acest isvor de slatină, tot pe malul vestic al Bistreţii, ca de 12 stînjenî mai sus de căt faţa apei, la poalele Boghina a muntelui Bogoslov, se mai află alt isvor, de şi cu mai puţină apă, însă cuprinzătorii de mai multă cătimu de sare. Cu un stînjen mai sus de asupra a-cestui isvor am pus să se facă o săpătură, şi în adîncime abia de 3 sad 4- palme, am descoperit un strat de sare, ce se întinde nu numai în adîncime, dar şi în sus în munte.
In rîpa dintre muntele Bogoslov şi Bouru, şi anume subt vârful muntelui Bouru, cel puţin 150 stînjenî opreşte supra-faţa apei Bistreţu, şi ca vr’o 400 stînjenî în depărtare de dînsa, se află al treilea isvor de Slatină, deci este o dovadă, că straturile de sare se întind pănă la a-cest punct, şi fără îndoială şi mai departe.
Drobul de sare, pe care l’am aflat lîngă is-vorul de la Boghina, este ca şi toate droburile de sare, pe deasupra necurat şi amestecat cu lut sarar, iar cristalurile de sare curate şi albe, din care se alcătueşte, precum şi însuşi posiţia şi în8uşimea muntelui in care se află, dovidesc, că sarea intr’o adîncime neinsemnată trebue 8& fie forte curată şi albă.
www.dacoromanica.ro
— 212 -
Întinderea cea peste măsură dQ mare a a~ cestui strat de sare, se vederează după geog-•nostică, şi se dovideşte din întinderea cea peste măsură de mare a păturilor de ipsos cuprinzătoare de sare, ce se întind de la Ocnă peste valea Iapa, Bogoslov, Ghircina, Slatincea Ungă Neamţu, Ivonie din Sus de Stefâneşti lingă Prut, şi fără îndoială că şi peste Prut în Basarabia.
Intre aceste pături de ipsos, în întinderea sus aratatS, se află isvoră de Slatină pe la mal multe locuri, precum : în valea Iapa, Bogoslov, Ghercina, Bălţăteşti, Slatincea lîngâ Neamţu etc., care dau îndestulă dovadă, că în sinul a-cestui pămlnt în o adîncime mai mare sau mai mică, se află straturi întinse de sare.
Foîosurile cele peste măsură mari, care ar câştiga ţara, dacă s’ar deschide o ocnă de sare îna-propiere de Piatra, se vederează din următoarele :
1)	Posiţia acestei ocne de sare, ar fi pentru Moldova cea mai favoritoare in ori-care privire, de vreme ce aşezată fiind mai la mijlocul ţerei, într’un loc şes, ce nu este despărţit de cealaltă parte a ţării prin munţi îngreuetori comunicaţiei, apoi toată partea nordică a Moldovei ar cumpără de aice sarea trebuincioasă, cu un preţ mai jos, adecă de 5 lei la suta de ocă, pentru ca şi preţul carăturel se scade cu atăt; sau şi mai potrivit scopusului ar fi, ca Visteria statului adăugând la vînzare scăderea preţului cărătureî, se vîndă sarea cu acel preţ, şi prin aceasta se-şi sporească foarte mult veniturile ef.
2)	Până şi partea sudică a Moldovei ar că-
www.dacoromanica.ro
— 213 —
păta din această ocnă de lingă Piatra, sarea trebuitdre, cu mal multă înlesnire, de căt acum*
Şi fiind că această ocnă de l£ngă Piatra ar fi aşazată aproape de Bistriţa, apoi sarea trebuitoare pentru partea sudică a Moldovei, s’ar putea mult mai lesne şi mai eftin a se trime-te cu plute la multe locuri, aproape de Şiret, unde aşezinduse magazii, s’ar îndestula înpre-jurimea cu sare în toată vremea.
3)	Asemine şi pentru exportaţia sării la Basarabia, iar mai ales la Turcia, ar fi poziţia ocnei de lingă Piatra mult mai favoritoare,. de căt aceia de la Ocnă, fiind că pe Bistriţa s’ar pute trimete cu plute la Turcia, cele mai mari cătimî de sare, cu cheltuele după analo-ghie, puţin însemnate, deci şi prin acest chip s’ar înmulţi foarte veniturile Statului.
4)	Acele mii de cară ce se întrebuinţază a-cum întru carătura sarel de la Ocnă la Galaţi, Bacău, Piatra, şi altele, s’ar putea iconomisi pentru ţară, şi s'ar întrebuinţa cu mai mare folos la lucrarea păinîntului.
5)	Fiind că straturile de sare de lîngă Piatra în munţii Bouru şi Bogoslov, se află nu numai in adîncime, ce şi spre munţi în sus, apoi mal lesne s’ar pute scoate sarea prin sepăturl şi gropi orizontale, deci şi cheltuelele scoaterel sării ar fi mal mici de căt la Ocnă.
Dacă se vor lua în bagare de seama aceste înprejurări, apoi negreşit trebue se urmeze şi deschiderea acestei Ocne de sare lîngă Piatra, la care îndatoresc şi pildele nu numai a staturilor mai mult civilizate (care unde află pături
www.dacoromanica.ro
— 214 —
de sare le întrebuinţază ca Ocne) dar şi pilda Valahiei învecinată, care scoate sare nu numai în Valahia mică aproape de Rimnic, dar şi în partea ostică a ţeril aproape de Băleni la Ocna Slă-nic, spre a cruţa în această parte a ţeril cărătura cea depărtată de la Râmnic. Cum că ocnele de sare, potrivit şi după cuviinţe întrebuinţată, sînt acele mal însemnate izvdră de înavuţire în fiecare ţară, este un adevăr netăgăduit. Inse tot o-datâ de tănguit este, că groapa de sare de la Ocnă, şi astăzi se lucrează ca şi înainte de 2 sau 3 sute de ani, fără metod ştiinţific, cănd lucrănduse mai potrivit şi cu mal mare deplinătate, ar putea a duce ţeril mult mal mare folos.
De şi întinderea cea mare a stratului de sare în munţii Bouru şi Bogoslov, după geognos-ticâ este evidenta, totuşi spre a urma după regulă şi plan, spre a se deschide şi a lucra o Ocnă de sare cu folos, căt se poate mai mare, atăt pentru timpul de acum, precum şi pentru cea mal depsrtată viitorime, este neaparat de trebuinţă a se cerceta acest strat de sare, cu sfredel de munţi, în felurite depărtări la pdlele despre răsărit a munţilor Bogoslov şi Bouru, iar mal ales pe planul A, ce are întindere cel puţin de 12,000 stîngenl patraţl.
Sevărşindusâ această cercetare, jos iscălitul după poronca înaltului Sfat, este gata a face şi a înfăţoşa un plan lămurit, despre cea mal nimerită deschidere şi lucrare a acestei Ocne.
Iaşi, Septemvrie 1842.	Mihailic de Hodocin.
Director.
Acest act in original se păstrează de mine.	TIi. C.
www.dacoromanica.ro
— 215 —
Cătră cinstita comisie centrală de Agronomie.
întemeierea comisiilor agronomice vederează îngrijirea ce are guvernul de a îmbunătăţi a-cest ram al îndeletnicire! poporului moldovinesc, de unde se răvarsă îmbelşugare şi înflorire asupra obştiei. Dar, aşa precum însăşi cinstita comisie s’au încredinţat, că punerea în lucrare a măsurilor pentru dobîndirea acelui scopos, cere afară de aşezarea unui institutu agronomic, şi multe mijloace băneşti. Pătruns de dorinţa de a fi folositoriu ţărei, m’ail îndemnat a supune cinstitei comisii spre cercetare şi luare în băgare de samă, următoriul proiect, acăruia înfiinţare ar îndemăna obştiex sătenilor un venit necurmat, spre a se întrebuinţa numai în a lor înbu-nătăţire materială.
Acest proiect este a se face pe la ţinuturi, o potaşerie naţională.
Sunt provincii în Germania, care de şi sunt sărace de păduri, totuşi ati mat multe fabrici de steclă, şi spre a le îndestula pe aceste cu potaşa ce este ne apărat de trebuinţă, ca mijloc de topire şi limpezire, s’aQ introdus răn-duiala ca, fieş-care vatră de focti, să fie datoare a da pe anu căte doua coreţă de cenuşe, cu un preţ hotărât.
Socotindusă, în Moldova numai 120,000 familii birnice sati vetre de foc, şi făcenduse rănduială, ca fieş-care vatră se deie pe an numai 36 ocă de cenuşe, fără plată, apoi din
4,320,000	ocă de cenuşe strânsă, s’ar scoate
www.dacoromanica.ro
— 21G —
528.000	ocă de potaşă, care socotindusă numai câte un led oca, s’ar aduce 528,000 lei pe an. Şi fiind c& cheltuelele fabricârel acestei potaşe s’ar sui cel mult la 180,000 lei, aşa dar ard remănea obştiilor pe an un folosu curata de
348.000	lei.
Această sumă anuală, s’ar putea întrebuinţa la întemeierea unei bance naţionale, ca un capital fundamental, iar procentele acestui capi* tal, pentru Îmbunătăţirea iconomieî rurale
Din cercetările ce am făcut la mai mulţi ţe-rani din deosăbite locuri, m’am încredinţat, că fieş-care vatră de foc poate da pe an cel puţin 6 dimerliî de cenuşe, afară de aceia, ce se în-trebuinţază de dânşii, pentru casnica nevoe, şi anume ad aratat că pot aduna de Ia vetrele lor şi da pe an :
Locuitorul Toder Moroşanu din Poenarî 6 dimerliî cenuşe „	Manoli Ioan din satul lîaeea 7	„	„
„	Andreî Catrin din Dobrovăţ 24	„	„
„	Mihalacbi Bra.şovan din Mi-
roneasa..................12	„	„
„	Simion Burlacu din Dobrovăţ 12	„	„
,	Sini. Păduraru din Dobrovăţ 14	„	„
„ Yasile Ungureanu dinFostiş 12	„
Din care arătare după analoghiea mijlocie ar putea eşi 12 demerlii.
Avănd însă numai cătimea sus aratată de 3 dimerlii seau 36 ocă de cenuşe, foarte lesne fără impovorare simţită pe an, de la fieş-care vatră de focti, se poate socoti, că fieş-care familie birnicâ de bună-voe şi fără asuprire s’ar îndupleca la această dare fără plată, mai ales dacă s’ar face cuvenite îndemnări de cătră
www.dacoromanica.ro
— 217 —
preupî saîeloru, şi s’ar lămuri cum că această dare ţinteşte numai spre folosul clasei birnicilor.
Pe lângă scopul mai sus arătat, prin înfiinţarea acestei fabrici naţionale de potaşă, şi a-verea naţională ard spori pe an cu 348,000 lei, şi tot odată s'ar îndămăna în ţară înfiinţarea unui ram nod de industrie, adică fabricarea de Steclă, socotinduse ca lucru sigur, că îndată ce s’ar organiza o obştească şi bine întocmită fabrică naţională de potaşă, apoi s’ar înfiinţa şi mai multe fabric! de steclă, care ar produce în destulă steclă, nu numai pentru trebuinţa ţârei, ce şi peDtru exportaţie.
Pentru producţia potaşei din cenuşa adunată, ar fi destul pentru fieş-care ţinutd câte un cuptoiid la un loc îndestulat cu lemne.
Facerea unul asemine cuptoriu foarte simplu, ar fi o bagatelă pentru cutiile săteşti ale ţinutului, căci cele mai însemnate lucruri trebuitoare sunt: 3 căldări mari de fier vărsat, 2i căzi de lemn pentru leşie, şi un cuptoriu de calţinat, de o construcţie simplă.
Asemenea toată lucrarea cerută la fabricarea potaşei este atît de simplă, în căt mg îndato-resG a învăţa pe ori care ţaran cu pricepere, în vreme de zece zile.
Pe lîngă aceste sînt gata a înfăţoşa lămurite descrieri şi socotele asupra acestui obiect, precum şi a lua asupra me, fără cel mai mic interes, organizaţia acestei fabrici naţionale de potnşe, împreună cu respunderea pentru norocita ei ispravă, de vreme ce eu socot de cea
www.dacoromanica.ro
— 218 -
mal plăcută a mea datorie, a confâptui cu toate puterele şi a arăta folositoriu pentru binele acestei ţări.
(Iscălit) Mihalic de Bodocin.
Iaşi 18 Fevruarie, 1843.
Bruîlonul acestui referat se păstrează de mine. Ar fi de dorit ca consiliile judeţene, să vizeză la infiinţarea unor atare cuptoare de potaşă, şi apoi la ridicarea mal multor fabrice de steclă, spre a scăpa odată de importul macar al steclăriilor ordinare şi al jamurilor de ferestre.
___________ Tli. €.
Domnul meii I
Am primit cu toată cinstea scrisoarea d-lale alăturată cu relaţia istorică asupra scoalelor naţionale în spaţiu de zece am, pe care ai bine voit a'ml o comunica.
Am jălittt, domnulu meu, că datoria însăr-cinărei mele m’au lipsită de a ii faţă la seansa examenului urmat in Academia Mihai-leană, solemnitate atîtu de preţioasă pentru inimi romăne ; dar e ştiutu că omulă trăind în societate nu poate fi pururea al seă 1 Din cetirea însă a acestei relaţii, am cunoscut cîtă înaintare au făcut elevii în învăţături sub nişte buni profesori, cîtă rîvnă spre acest înseninător ram al traiului social aă avut ciuBtita Epitropie a scoalelor naţionale, cătă stăruinţă şi ostineală ai întrebuinţată d-ta!
Nu e multă vreme de cînd să socotea că Moldovanul este Iasat pe lume numai ca sa
www.dacoromanica.ro
— 219 -
vegeteze ghemuit îotr’o groasă neştiinţă, ase* mine selbaticulu! ce să închină unu? idol cioplit, fără să ştie pentru ce ; mănâncă, bea, doarme şi moare, ne avănd idee pentru ce se născu. Dar acest norod primitiv păstra sub acea păclă deasă tot sîngele şi agerimea duhului stră-moşescG : 11 trebuia numai o rază a soarelui ca se învie, şi regulamentul organic, acestO aşăzemlnt mântuitor întemeeat de marinimiea a doi Monarh!, au aratatQ ce poate fi o naţie ocrotită de legi.
Cu cincl-spre-zece ani în urmă, limba noastră se socotea o stafie grozavă: «Ce’mi trebuie se învăţ moldovineşte, dacă ştiu greceşte — zicea tinerii noştri beletrişti— au doar am Se vorbesc politică cu vatavul meu, safl literatură cu posesorul?”
Ast-fel oropsită şi difăiinată fiica latinei, a-junsesă a fi un fantom spăîmîntător pe care toţi îl alunga. Falnică, ovilită, ne avînd unde'şî pleca capul, negreşit ar fi perir, dacă Preosfin* ţitul Mitropolit Veniamin nu’î ar fi dat o spe-ţială ocrotire îu mănăstirea Socoleî, puindu-o ca într’un asii subt adăpostirea Sfântului lă-caşti, şi ascunziudu-o între înflorite costişe subt aburirea zefirilor lini.
Isprăvile scoalel de la Socola, nu le ştiti, căci eram prea tănăr atunci; dar putea ele fi înseninătoare cănd nici o carte elementară îu limba noastră nu aveam ? Cănd afundaţi îu labirintul limbeî eleneştl, atăt de grele şi înalte, ne învăţaserăm de la al noştri loghiotati a despreţui nu numsl limba mumească, ci şi
www.dacoromanica.ro
— 220-
toate eăte nu se apropiea de sublimitatea lui Omer? 7rd$ /x-tj *EX\t]v, ŞaQ(iaţ>og, era o deviză ce ne se făcuse proprie. Iar cănd întâmplările anului 1821 şi urmările lor ad adus o folositoare pri-facere în ţară, căţi-va bărbaţi patrioţi—pintre care era^ şi d-ta—pătrunzăndusâ de adevărul macsimel că ,o naţie fără limbă numai este naţie”, şi simţind că pentru o nouă epocă, tre-buesc nuoi oameni, şi pentru a să face 6meni, trebuesc scoale, s’ati stăruit spre restatornici* rea Gimnaziei Vasiliane. Atunci Preosfinţituld Mitropolit ad prefăcut şcoala Socolel în Se-minariu peDtru învăţarea clericilor, institut folositor menit a forma preoţi Teolog», cari prin ştiinţa şi pilda faptelor lor, 6ă sădească în i-nima norodului dragostea creştinătăţii şi cunoştinţa de Dumnezeu, ce sunt temeiul civilizaţiei, şi prin urmare a fericire! unui popor.
Curînd după aceea, d-ta întreprinzănd redacţia unei foi periodice al început a ne face cunoscuţi cu lumea civilizată, învăţăudune că Madritul este oraş nu omti, şi Rinul rîd nu cetate, căci pe lingă ştirele din streine ţări coloanele Albinei romîneştî ne da şi mici învăţături istorice şi geografice.
Pe urmă întemeearea Academiei, a scoalelor normale prin ţinuturi, a institutului pentru fetele orăşenilor, toate încredinţate de cinstita epitropie subt a d-tale preveghere: şi isprăvile ce s’aG văzut de la ele, mărturisesc neobosita d-tale osârdie.
Ar fi de dorit însă ca ostenelile acelor puţini ce se strădănueşc pentru folosul obştescd
www.dacoromanica.ro
— 221 —
se fie cunoscute. Ar fi de dorit se vedem scoale prin toate târgurile Moldaviei. Ar fi frumosd ca sfintele Episcopii se urmeze blagoslovitei pilde a Arhipăstorulul nostru, statornicind Se-minarii prin respectivele lor Eparhii. Ar trebui ca cuvioasele mănăstiri Moldavo-Greceştî să fie îndatorite a ţinea scoale după puterea şi veniturile fieşte-căria, ca ge împlinească voinţa şi scopul dănuitorilor ce au hărăzit averile lor acestor cucernice lăeaşe spre a se întrebuinţa în lucruri plăcute Iul Dumnezed. In sfârşit ar fi de laudă cănd boeriî proprietari aru aşeza scoale începătoare pe la satele lor, unde copiii muncitorilor să înveţe dogmele religiei, cetirea, scrierea şi cele patru reguli de aritmetică : atunci ţaranul romăn cunoscând pe D-zefi şi faptele lui ar fi bun creştin, supus, ne leneşu şi econom. Dar aceasta cu prilejulu umblărel mele prin ţinutul Iaşi, cu bucurie amti văzut’o începută la moşia DD. Vornicului Ioan Luca şi Aga Alecu Ghica, şi nu e îndoeală că mulţi vor urma acestei frumoase pilde a DD.
Căt pentru cabinetul de- Istorie Naturală, Intemeeat prin sîngura voinţă şi stăruinţa d-tale şi a doi învăţaţi cosmopoliţi DD. Ci-hac şi Bell, s’afl văzut căt era vrednică de rîs rătăcirea celor ce zicea : ce ne trebui gângănii umplute cu căiţi ?
.Iml remăne a vorbi de Teatrul Naţional început earăşî subt a d-tale preveghere, şi prin care ne ai aratat că limba noastră nu e mal puţin priimitoare de armonie de cît Italiana. Sermanul Teatru ! El semăna cu pruncul mic, fru-
www.dacoromanica.ro
— 222 —
muşel, nevinovat şi—bolnav de strîns (Iartâ'mî mâ rog această comparaţie băbească); şi unde avea trebuinţă de o bună căutare, de abea i-vindusă ’şjC au stârnit în cap o droae de duşmani straşnici şi puternici: jumătate de lojile rangul I, parte din benuaruri, ba încă duşmănia asupra lui începu a molepsi şi lojile de sus, şi amerinţa ^ se sui pană la paradis. Putea el 8ă seinprotivească la atîţa vrăjmaşi? ad tre-trebuit deci se moară, şi precum fecioara luî Euripid s’ad sevărşit.
nolX^v (s){)6voiav	........... nedrjv
Trebui se ştii, domnulu meu, că noi sîutem de o fire foarte deşănţată; ne place a maimuţi pe streini şi a ne defaima pe sine. — Aşa dar, am fost pe rînd turcomanî, grecomanî, sad domnul ştie ce încă; acum, din mila lui Dumnezeu, sîntem franţezomanî : poate curînd vom trece şi manha în vr’unii balon aerostatic, şi atunci ne vei vedea anglomani.
Gsnd la 1832, fraţii Furo au facutti la noi o sală de teatru, ’(! aduci aminte cum ne grămădeam la intrat ? cum râdeam cănd vedeam pe Piero mâncând luminare, şi cum oftam văzind manechinul lui Arlechin împroşcat dintr’un tun de lemn Buuuuuu ! — Ştii cum resuna sala de aplaude cînd juca M-me Vartiste pe funie-pasul numit Nec plus ultra ? îndată insă ce s’ad representat vodevilul Derlindindin n’amd vroiţ se mai vedemd nici Piero nici Arlechin nici pasul numit Nec plus ultra î am cerut vodevile. Bieţii francezi tre-buiră să ne facă pe placă. O, atunci era de
www.dacoromanica.ro
— 223 —
minune l Nişte versurele potrivite pe cadenţa unei galopade ne încânta. Arieta : «Te souviens-tu*, ne făcea se lecrămăm. Privind pe grenadi-rul francez pe scenă, ne făcuserăm napoleonistf; am început a ceti pe Segur, şi de n’ar fi fost aş'i departe insula St. Elenii, în entusiasmul nostru, am fi alergat, eşind de la representaţie, se disgropăm cenuşa Marelui om pentru ca s’o a-ducem s’o depunem subt clopotniţa Triesfetitelor!
Intr’o asemene ecsaltaţie aflăndune, am uitat ca sîntem Ia Iaşi, şi am început a pofti opere şi drame monstruoase. Am omărît şi pe Scrib cum omărăsem pe Arlechin. Apoi cum socotea cineva c’a se ne placă un teatru românesc?
Rezoanele noastre era mai tot acele ce le avea parte din parterul Bucureştilor pe care cu mult gust ne le spune un tânăr poet romîn : «Până acum nu sînt nebună—zice d-na B. câtră d-na A. care o întreabă de aU fost la reprezentaţiile romaneşti —
„Până acum nu sînt nebună ca se hotăresc se merg îl, „La un loc unde bacaliî şi cismarii toţi alergă.
„Fi donc! cu astă idee poate vrei ca se glumeşti,
„La Paris se daă vr’o dată vodevile româneşti? „Caliope, Andronescu, se pot socoti actori,
„Vrednici ca se mulţemească nişte nobili privitori? „Ş’apol ce se vezi acolo? Se asculţi pe un actoră „Care face româneşte declaraţii de amor!
„Quelle horreur!—aă el idee ce va se zică bonton ? „N’al auzit, soro dragă, că Iul Jean îl zic Ion! etc“.
Ce mai poate remînea cvî-va a zice după asemine rezoane?
Un teatru unde merg bacaliî,
Unde se vorbeşte de amor româneşte,
Unde Iul Jean îl zică Ion!! ! Ce groază !
www.dacoromanica.ro
— 224 —
Pentru ca se avem înse un Teatru Naţional, pe care îl doresc cinci părţi din publiculu ce merge la teatru, ara trebui ca municipalitatea care dă pe an opt sute galbeni se fie îndatorită a da odată pe trei ani banii înainte, şi cu suma aceasta cumpărîndusă de veci localul şi zidirea Teatrului, ar rămânea acaret a Statului. Atunci teatrul moldovan închipuindu’ş! un venit statornic de la închirierea bufetului şi a odăiloru de jos, de la reprezentaţiile pe seară a atăţî Ercoli, fantasmagoriştî, baletişti, danţaşî pe funie şi alţii care plouă la noi, şi alSturîndul pe Ungă venitul abonamentului şi a antrelii, ard putea ţinea actori şi unti conservatori pentru învăţarea lor ,* ar putea cel puţin de doua ori pe septâmînă reprezenta piesile sale, piese alese şi potrivite cu gustul publicului, elegante nu triviale, comice nu bufoane (căci romînul ne fiind măscăriciu, nu’i place bufoneria), tragice nu sîngeroase, far’a fi împănate de o cam dată de cînticele, căci nu vrea cântec moJdovanul pentru că n’are poftă de joc.
Iar cit pentru a şăsa parte a publicului teatral, pentru lumea frumoasă (le beau monde), de vreme ce trebui numai decît un teatru francez, te întreb, care trupă, dai de care am avut pănă acuma, n'ar fi bucuroasă şi mulţămită a juca cînd i se va da gratis sala teatrului, be-nefjsul balurilor măscuite, decorurile şi celelalte accesuarurl ? Apoi după trei ani, municipalitatea va putea iarăşi da cîte 400 galbeni unei trupe streine sau româneşti, şi isprava acestui proiect ar fi că, Statul ar avea o sală de tea-
www.dacoromanica.ro
— 225 —
■tril, publicul o petrecere care se’î împrăştie alte gândinI rele. Municipalitatea un folos de 400 galbeni pe an, o trupă româneasca s’ar forma, şi de actori streini n’am duce lipsă.
Aşi avea se mai zic ceva, dar văz că abea ’mî au remas loc spre a vă reînnoi simtimen-tele deosebitei mele consideraţii cu rare am plăcere şi cinste a me însemna.
A D-talo prea plecata şi supusă sluga.
K. Negruzzi.
Mădular obşteştii obicinuite ndunarl.
21 Iulie 1838 S. V.
D-Sale Agăi George Asachi, Cavaler ş. c.
Originalul scris şi subscris de K. Negruzzi, este în pastrarea mea.
Th. C.
PROFESIE DE CREDINŢA.
1.	Sînt şi voia ii toată vieaţa mea pentru Unirea Prineipatelor-române. Voturile din 5 şi 24 Ianuarie 1859, prin care am înălţat pe Alecsandru loan I, pe tronul Principatelor-Unite, nefiind de cît sublima espresie a eternei dorinţî a Romînilor, voiu susţine cu ori ce preţ tronul la acăruia fundare am participat şi eu, 'Voiţi reclama îmbunătăţirea guvernului,' voia combate ori ce act ai Miniştrilor care mi se va pâre contrariu principiului ce representează Domni-toripl; în ochii naţiei; dar voiţi prigoni cu toată energia ori ce planu, ori ce partidă ţîntitoare VOL. vm AL URICARI(JL(JL	C. 16
www.dacoromanica.ro
— 226 —
de a aduce resturnare ; căci dacă sunt pentru iubunătăţire nu sînt, şi nu voiţi fi pentru resturnare.
2.	Sînt pentru întemeierea guvernului Constituţional representativ în toată puterea şi întinderea cuvîntulul, precum şi pentru toate libertăţile care’î sînt sufletul şi consecuinţa: libertatea conştiinţei, a presei, a întrunire!, a petiţiei. Sînt pentru statornicirea legilor care din apărarea onoaref, vieţeî şi propriefăţeî fie căruea cetâţan de ort ce clasă ar fi, să facă un adevăr pre care nimine să nu îndrăznească al călca. Sînt pentru supremaţia Adunăreî, pentru că numai o adunare neatîrnată poate introduce în ţară libertatea, legalitatea şi sigurifatea, pentru că numai o Adunare neatîrnată poate da putere! esecutive tăria şi energia trebuitoare spre a face binele şi a stavila reul, făcînd din puterea esecutivă organul lege! şi espresia voinţei naţionale.
3.	Sînt pentru reforma legei electorale actuală care este defectuoasă şi esclude de la represen-taţiea naţională majoritatea naţiei.
4L. Sînt pentru leg°a necompatibiJităţilor, ne putînd cineva fi tot odată bun deputat şi bun funcţionar, şi fără o asemene lege, ar fi confundate puterile esecutive şi legislative.
5. Sînt pentru aşăzarea dărilor pe un sistem de dreptate pentru toţi cetăţenii, adică ca fie care să eie parte la sarcinile statului în proporţie cu averea sa. Sînt însă tot o dată pentru sporirea dărilor numai într’uncliip uşor, treptat, şi numai întru cît se va cere de adevăratele
www.dacoromanica.ro
— 227 -
interese ale statuluT. Sînt pentru controlul cel mai aspru asupra întrebuinţăreî banilor ţerel.
Dări mart şi împrumuturi nu înţeleg de cît atunce, cînd mijloacele ordinare nu ar fi îndestulătoare, de cît atunce cînd s’ar atinge de un mare interes al ţăreî.
6.	Cu atita mai mult sînt pentru întemeierea de Bancă, şi de Institute de credit, fiind că numai aceste pot ridica agricultura, comerţul şi industria.
7.	Sînt pentru organizarea marilor lucrări publice: drumuri de fer, canaluri, porturi, cît aceste vor îndoi avuţia naţională şi prin urmare şi averea fie-căruea particularii!.
S. Sînt pentru cea mai mare răspîndire a învăţăturei publice, astfeliu în cît fie-care oraş Să’şî aibă gimnastul seu, şi fie care sat să’şi aibă şcoala sa primară, astfeliQ în cît fie-care Romîn să ştie scrie, ceti, şi prin urmare a cunoaşte şi a apăra drepturile sale.
O.	Sînt pentru cea mai întinsă disvoltare a instituţiilor municipale. Socotesc că nimine nu cunoaşte mai bine interesele locale de cît localii; de aceia sînt pentru ca toate interesele locale tă se caute de autorităţile locale; de aceia sprijin neatîrnarea municipalităţilor Urbane şi Rurale.
IO.	Sînt pentru libertatea industriei şi a co-merciuluî, care astăzi şi sînt aşa de libere, încît străinii au ajuns a fi mai favorizaţi, de cît toţi pămîntenil. Insă întru cît vom fi încunjuraţl de staturi, cu sistemurl protecţionate, întru cît vom ave iurisdicţie consulară, voiti stărui pentru ocro-
www.dacoromanica.ro
— 228 —
tirea eomerciului şi a industriei naţionale, * care de abia născînde, au trebuinţă de o deosebită îngrijire din partea guvernului. Au însuşi copacii şi florile, cînd sînt tinere, cînd se răsădesc, nu se ocrotesc de grădinăriţi, nu se udă, nu se apară în contra atşiţei sau a gerului?
11.	Sînt pentru emancipaţi» ţeranilor prin desăvărşita lor înproprietărire pe pământurile astăzi în stapinirea lor, aceasta însă cu întreaga şi deplina înainte plătită despăgubire a proprietarilor de moşii.
13. Sînt pentru neatîrnarea şi neamovibilita-tea corpului judecătoresc; sînt pentru introducerea juriului în procesele criminale, de presă şi politice.
13.	Sînt pentru reforma şi înbunătăţirea clerului.
14.	Siut însfîrşit pentru cea mai strictă şi temeinică responsabilitate a Miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor Statului; fiind că fără o reală responsabilitate a acelor care au putetea şi legile în mînă, este cu nepu.inţi de a ave legalitate.
Eată. principiile care le am profesat deapîi-rurea, şi pe care şi în viitoriu le voiţi apăra în orî ce ocazie, şi în ori ce posiţie mă void afla.
M. Kogâlniceanu. j
14 Fevruarie 1860. Tipografia Buciumului Român,
i
Iteproducerea acestei Profesiuni de Credinţă este făcută în amintirea zilelor de 7 şi 9 Octombrie 1857, ca tânăr oii iluzii am avut o bucurie ‘nespusă când am auzit pe geniul Moldoviei în divanul ad-hoc.’ Toţi ti-
www.dacoromanica.ro
— 229 —
neril, carii ca şi mine, fârmăcaţî de dorul renaş-terei ţerei noastre, au păşit cu bărbăţie pe calea trasă ei de bine făcătorii sei. Din nenorocire sfântul a-vânt al Unire!, molipsit de egoistele patimi au apucat o cale cu totul în dauna fereî. Dacă d nul Mihail Co-gâlniceanul, sufletul încarnat al tinerimel ar fi ştiut se aleagă cu preciziune neghina din grâul cel frumos, de bună samă că lucrurile nu ar fi ajuns acolo, ca toţi ace! care au avut o înfocare sfântă, să se căiască de cele trecute, numai din cauză că le-au lipsit câpitenia. Eu*ca unul ce am jucat un rol destul de însemnat aşi pute se zic multe, înse aceasta fiind treaba unu! Istoric, lui se va cuveni se spus şi sfântul adevăr. Eu unul sunt dator se spun că numai politica cea adese ori greşită a D lui Cogălniceanu, m’a făcut se părăsesc sfera acţiunei politice în 1868 Dechemvrie, şi să mă retrag în viaţa privată unde vegetez şi azi.
Tli. C.
Cinstit de D-zeu pomăzuit şi al meu după darul Sfântului Duh părinte sufletesc Preaosfinţief saie Kirio Kir Veni-amin, Mitropolit Moldovei şi Cavaler a feliurî de ordine, cu fiiască plecăciune şi multă evlavie, ... la laşi.
Preaosfivţite Stăpîne!
Intr’un pustiu sec şi lipsit cu totul de apă în cît nici păsciune de vite nu ridică, vrînd a face un puţu, şi eăpând în păment tare hleios şi vîrtos ca fierul vre o patru Stînjîni domneşti şi mai bine, au ajuns de o vîrstă de pruu-diş năsip cu petriţe in grosimea nucii, de o palmă gospod, unde s’au găsit impietrite aceste fălci cu ginginele, cu dinţii măsele, şi cu rădăcinele lor, i cu osul fălcii impietrite precum le veţi videa.—Pe cît am luat seama sunt de un dobitoc care rumegă ; o bucată este par e din falca
www.dacoromanica.ro
— 230 —
din sus, iar douS bucăţi falca de jos, care se şi alcătuiesc la un loc; vgzândule şi cercetând din ce dobitoc au putut fi, v£rog a poronci să se aşeză la cabinetul raritalelor.
Al preaosfinţiei voastre, fiii sufleteecu şi plecată slugă.
(Iscălit) Con st. Konaki Logofet, Cavaler.
1840 Sept. 17.
Această scrisoare originală, trimisă de pe la Tecuciu, cu paharnicul Vărlănescu, este in păstrarea mea.	Tll. CI.
Listă de mănăstirile şi skituri/e din Moldova.
EPARHIA MITROPOLIEI.
Ţinutul Sucevei. M. Rîşca, Sk. Brăteştiî, M. Slatina. M. Burdujeni, M. Probota, Sk. Broşteniî.
Ţinutul Neamţului. M. Bisericani, M. Pîngăraţi, M. Niamţul, M. Secul, Sk. Vovedenia, Sk. Pro-cof, Sk. Sâhăstria, Sk. l)ur£ul, M. Âgapia, M. Văraticul, Sk. Gherenţa, M. Mogoşeşciî, NL Bistrizza, A), duhalnifa, Sk. Hangul, Sk. Alma-şiul, Sk, Cibucaniî, Sk. Itesboieni.
Ţinutul Botoşiani. M. Vorona, Sk. Agaton, Sk. Oniaga, Sk. Orăşenii1, M. Popâuţit, Sk. Go-rovei, Sk. Zossin, Sk, Jorovna.
Ţinutul Hărleului. M. ^agavia, Sk. Deleniî, M. Koşula. Sk. Unsa, Sk. Baloş, Sk. Zlatundia .
Ţinutul Iaşii. >f. Galata, M.. Czetaţuia, M, Frumoasa, M. Hlincea, M. Aron Vodă, M. Soco-
www.dacoromanica.ro
— 231 —
la, Sk. Târlii, M. Birnova.— Oraşul Iaşi. M. Trei-Ierarhl, Mitropolia, M. Goiia, M Săntu-Sava, M. Bîrnovsky, M. N’icoriţn. M. Sf. Ioan, M. Sântul Spiridon, M. Săntu llie.
EPARHIA ROMA.NULUI.
Ţinutul Putna. Sk Valea-Neagră în Vrancea, Sk. Tarniţa, Sk. Scânteea, Sk. Mira.
Ţinutul Covurluiului. Sk. Gkereasca, Sk Pâ-riuşeniî, Sk. Mâluştenit, M. luî Adam, M. Ma-vromolnl, M. Precista, M. Sântul Dimitne, M. Săntu Gheorghie.
Ţinutul Tutovei. M. Floreştiî, Sk. Lipova, Sk. Rusnluî, Sk. Kîrgi-başa, Sk. Golgota, Sk. lorgueştiî, Sk. Cruceanu, Sk. Grajdenil, Sk. Bog-dăneştil, Sk. Pirveştii, Sk. Visautia.
Ţinutul Tecuciului. M. Răkitoasa, Sk. Saha-stru, Buciumenil, Buzdugan, Posleţul, Năneştiî, Giogletu.
Ţinutul Bacăului. M. TazlăuluY, Sk. Pralea, M. Caşinnl, ~M. Berzunţu, Sk. Măgura, Sk. Buciumi!, Sk. A săi, Sk. Nilatulul, Sk. Lapoşuluî, Sk. Savlu, M. Precista, M. Bogdana, M. Ră-ducanul.
Ţinutul Romanului. Episcopia Romanului, M. Precista, Sk. Giurgeni, Sk. lissa, Sk. Tabăra, Sk. Dealu-Mare, Sk. Bradul.
EPARHIA EPISCOPIEI HUŞTJLUI.
Ţinutul Faldului. Sk. Fundul Crasnei, sk. Câr-ligaţil, sk. Vladnxcul, sk. Brădiceşti, sk. Bursu-» cil, sk. Grumezoaia, Episcopia Huşii.
Ţinutul Vasluiul. Sk. Malineşti, sk. Cetatea
www.dacoromanica.ro
- 232 -
Mică, sk. Nacului, sk. Miera, sk. Fafailă, sk. Fisticii, sk. Boroseştiî, sk. Leestiî, sk. Stiobo-reni, M. Dobrovăţul, sk. Porciuşeniî, sk. Li-povăţ.
Manuscrisul acestei liste, în româneşte şi franţuzeşte, făcută, în timpul Guvernului lui Kisselev, se află în pastrarea mea. Pe ea se vede însemnat ca ar fi fost 138 aşezăminte bisericesci, înainte de întronarea lui MiliaiQ. Sturza \V. in 1834.
Tli. C.
FEL1UBIMI
Damian Mitropolitul Moldo-Vlahiei au fost la Sinodul de Florenţa. El mai nainte au fost chemat la Constantinopoli înadins de împăratul Joan Paleologul, care iau poioncit 8a stea de lucrul Sinodului. Intru aceasta s’au îndatorit şi de câtră Biserica Konstantinopolitanâ prin epistolă sinodală, atît pe Damian cît şi pe prinţul raoldovan. - Sirupulus în secţia a Iii a Si nodului de Florenţa capă 11.
* *
Vactiria cap. 31, fila 1192, sub slova H.—
Bărbatul sau muierea ce va să se călugărească, se despart, măcar de n’ar şi vra o parte ; numai întâi 0 să se tundă partea ce va să se câlugariascâ şi să se îmbrace cu rasă, şi atuncea partea ce va remânea, să aibă voie a se însura după lege. Cel care va remânea parte miră-niagcă, să aibă de la partea ce s’att făcut câ-
www.dacoromanica.ro
— 2H3 —
lugăr, tot ce ar fi fost să aibă şi de la moarte* lui. Căci partea ce s’ati călugărit, cătră partea ce au remas mirean, c» un mort să socotesce. Că muierea are voie să se facă călugăriţă, şi tară voia şi sfatul bărbatului el, şi nimene nu o poate popri: şi pentrn călugăr aşia este, Iar nu într’alt feliu.
*
* *
Cuvîntul boier este compus din doue cuvinte slavoane boî-îaril, ce înseamnă, luptător în-drâsneţ-d. Acest cuvînt este rusescu, nici Le-şiî nici SîrbiT n’ul ad.
Cuvîntul voievod, se compune îarăş din doue cuvinte slavoane voie-vod, adecă conducător de oştiri. Acest cuvînt de voi-evod îl aveau şi Leşii.
Cuvîntul Hatman este luat de Moldoveni de la cazacii Zaporogeni, care numiau pe şefii lor Hetman.
Cuvîntul boier, care in zilele noastre a încetat de a mai fi titlu de distincţie socială, nu provine, precum se credea, de lă moşinaşil înavuţiţi cu cirezi de bol. ce din timpurile, când proprietarii de moşii erau îndatoriţi în timp de resboid, a contribui cu joldănarl lor Ia formarea cetelor înarmate pontru apărarea ţeref. Intre familiile însemnate din acea epocă, se cuvine a se aminti : Toran, Zbera, Tantur, Ghen-ga, Negru, Spena, Movilă, Konde, Boldur & &.
* *
* *
Descrierea Ceahlăului, cel \naî înalt munte din
www.dacoromanica.ro
— 234 —
Moldova, în privirea mineralogică,—~ Muntele C6h-lău cuprinde cel mai înalt punct al Carpaţilor Moldovei acărora vîrf desgolit întrece nourii. Părţile vârfului acestui munte, şi mal vîrtos sfirşitul acestuia, se alcătuiesce din conglome-rarea ce formează acolo coloane verticale în kipul cilindrului, sau suleticti, înalţi de 25 stîn-jăni, şi pănă la 4 stînjăni în diametru, aşezaţi sau împărţiţi împrejurul muntelui iără nici o rânduială.
Coloanele acestea puţin căte puţin se apleacă cătră dărmare. Arare ori această conglomeraţie se amestică cu mari şi groase bucăţi alcătuite din mici fărmăturî de piatră năsipoase, informând pe a locuri ca acoperemînt, ajungînd la o înălţime intocma ca coloanele cu care se pă-zescQ de risipiri. In alte locuri unde nu sînt a-cestea, urmează prifaceri mari. Apa lucrează cu puterea împreunată a aerului, ea moloşează legătura cimentului, trage cu răpegiune o mare mulţime de lucruri, din care o parte se preci-pitează pănă jos, şi alcătuiesc o intreagă grămadă sub poalele muntelui. De acole se trag in jos in albia apei; mai înainte stăteau măreţe in fiinţa lor, Iară acum gradat, se derăpă-neazâ sau să desfiinţază. — Vrednică de luare ainiutâ este că in părţile vîrfului Ceahlăul se in-cepă pirăe cu apă limpede, a cărora temperatură in zilele călduroase ale vere! este pănă la 2X[2 grade după arătarea termometrului. — După urmarea barometrului s'au hotărît inălţimea Ceahlăului la 1200 urme peste nivela Mărei.
* *
*
www.dacoromanica.ro
— 235 —
Agapia. in numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sf. Duh, iată robul lui D-zeu Gavril Hatman şi princesa luilliana, au zidit şi au se vîrşit Mănăstirea Agapia de iznoavă, in filele prea ală-vitului şi de Hs. iubitorului Domnului nostm Vasile Vv. Alvanitului. Au inceput a zidi in anul 7150 (1642) Iulie 16, şi s’au sevîrşit la 7152, sept. 3. şi s’au sfinţit la 7155 sept. 12 — S’au scria de Ivanka a Episcopiei de Rădăuţi.— Teofan de la Mănăstirea Putna.
Th. C.
Reproducem trei Hrisoave Domneşti.
Hol Mix<u Pakobhjz, Goeboa, EoaiHEib’ AiUaoct'iS TocnoAap 3e,maî Moaaabckoî, A'h Aomm'a mea mam
MÎAOCTiBiT iui AM MiAb’iT Ulj AM .JUITZpÎT CcJ>iHTCi Ml-HZCTipî, SE CZ KÎEAM MzHZCTÎpEA ^OAMHEl, SE ICTE A<T»HrZ T*prfiA CoTOUlEHi, KApi ECTE METOK J^HKÎHAT AA CUANTA TopA, AA Clj^HTA MZHZCTÎpEA (P8Uli), 8HAE ECTE XPAMSA MApEASl MSSEHiK HAHTEAEiMOH, KApi C(f><*H-tz MziizcTipE a8 (jiocT nScTiiTz a'h BpEAiiAE HEnzsiî: EApZ AM8 BMHA pSrZTOpiSA HOCTpb nzpiHTEAE BapAAAM ilpXiMAHApiT8 Uli ApZTAH^bHE Spi'lE Uli ApEnTZljî AE MiASipE iui ae .^HTzpiTbp) aeaa pxnocAijiî ,\omhi se A§ (ţ)OCT M\l ^HAÎHTE AE NOI. llEHTpS ASEEA ^OMHÎEA MEA JfHKZ MAM MÎAOCTiBiT, Uli ftZM, mi MÎA8ÎM, Uli JfkHTZpiM C(ţ>iHTEZ MZHZCTÎpî, SE CKpiCZ MAI C8C, KA CZ (|>jE H OASE AE TOATE A^piAE Uli AHTZpiiAE KZTE BOp Xi ui iţApz mi nE aate MZHzcTipi. Illi cz <J>îe .flHmsE AE aecetîhz ae CT8ni, mi ae roipiuz ae °h 1111 AE MACKSpl. Uli MAM MiAOCTiBiT ^OMHÎIA MEA mi SAM Eţ-
www.dacoromanica.ro
— 23 G
TAT, Uli IIOCAb’UJHi'lil KlCX (|>ÎE •fHITA'IE fri TOATE ^X-pÎAE Uli AHrXpiiAE KXT£ Kop (|>i nE IţApX, hHaaaî El CA (|»iE (\E • nOCA8ui VH■ E C(|»inTEl cttXHXCTipî. fluii^^EpE A llli K8KATEAE AIXIIXCI’ipEÎ IHAIIIIE CA I|8ae TpATX, Uli ^SMIlEBOACTpA EoÎApil llli BOI CA8/KiTCpi, Uli CAb’yi fÎAXfti'iEijrrl mi Ropui'iii ae Rotouiehi, sui opxuiENi
flE AKOAO, TOLţl CX BX <|»EpilţL AE KSKATEAE Uli AE IIOCASumiHiL AIXUXCTipiî. HiMÎHE IliuiKX CX Hb’î .pil-KXA8EACKX. HÎH1 AA KAX'll ^OMHEipf. NÎHL AA AS’KpXpl ^OAMIEipi, ftE TOATE CX A1KX IIA'IE. iluii/KAEpE UE AIO-
uiiiAţ A\xuxcTipii ui,vie cx hS ApE ; ui'ii cx kocackx (ftxpx ,pHTpEK.\p£ ilp\-iMAHApiT8A8l, HÎ'll C,r«î CTpi'IE 110-meij<m, ni'ii c*i kSaeatx iioaaieae, ui'iT cai tu iume\ nxASpti me ecte ^unpiîKAU «XHXCTipii, me npE kxt -pi BA X* A0K8A CXA AflEpS, Uli ,\E KZTpX BOpIliMl, Uit ,\E KXTpX TXprOKEIJl, llli AE i:XT(X TOIţl AXKb’iTOpiî AE AKOAO, EApX npE Klpil Opl flpÎHAE TXilIA iui CTpiKXH,\ CAil AE5KP'',E 1111 c'Vtl HApTE. nuli/KAEpEA HÎ'll KA1 Hi-AlilIE CX ll8 EU AE OAAK, HÎ'll KlpXKS BOT, C.\§ KXpSlJl AE nOAKOAAE, HÎ'll npE 0\A\EHil AlAHXCTipEf, HÎME AA HiAliKX CX llS AE (|)AKX B\A, HÎ'll AA KOHIHil, HÎ'll AA AATÎ HEBOÎ CX HS AMECTE'IE AIXHXCTipEA, llhl K8 TXpr8. Il'm K8 4\p\. HE Ae KXTpX TOlţl CX AÎRX niME, KX 'IÎHE CAp icniTi Al <1>A'IE KXT AE nSlpH RAA IliCTE K\p-TEA ^OAMliEÎ AIEAE BA (|>i AE M\pE HEpTApE. lI'IECTA CKpîî.Vl JpH SAUI BAETr^3C3I (170!», HoEMBpÎE jpii Ut Z,ÎAE
NoT Mî\'AÎ PAKOBilţX Roeboax.
GaBÎII ÎÎHT-KSpAT,
ii. n.
www.dacoromanica.ro
Hoi rpiropiE Hka Coeboa CoituEi^ .iiiAdc’riiă focno-A*p ?,EMAi AlOAAABCKOl, <|>ANEXl IjîpE K8 ANEACTX KAp -TE A ^OMHiEI MEAE TS'rSpOp K8l CX KX^E A Ifli, IIEIITpS C(|><T»HTA KiCEpiKX AE AA OKOA8,\ l]#TOD)EHiAOp NE CX HSAIEIJJE MXHZCTÎpEA ^OXMHEl, SHftE ECTE XpAAlSA t8/KNT8A8l mi .WXpEASÎ A\8'IEHiK IIAHTEAEi.WCH. ^E KApE J|lHlţKAEr<KHA ^O.UIliEl iV\EA, npEK8.ll EACTE 9 KiCEpÎKZ AE TOT CXpAKX, HÎ'll O KiBEpiliCAAZ, HÎNl 8H AffiSTOpi î Hist CATE, HÎ'IÎ IţXPAHl HÎSÎ OAMENI AE HOCASUi UliE, LUI EACTE ,ţlNKiNATK A\ Clj)<T»HTA TOpX. IlEHTpS KApE EATX BX ^OMHiEX AAEX MXM MiAOCTÎRiT (lEHTpS Tpil OlMEIIl
crpEiui (Jtxpx ae bani se uixp a<J>aa ptfrZTopiî iioippiî KXASrxpii ae akoao ka cx ae cjiiE nENTpS n ocaKiii a ii i e <(|tiHTEl BiCEpiNil. 6aTX KX ^OA\ni£A AXE A AU Al MÎAOC-TiBiT Uii EAM EpTAT AE 'IKEpTSpl llli AE TOATE A^pÎAE mi AHrxpiiAE. opt kxte mxp (j)i nE iţxpx tţip.i ^o.vi-VliEÎ MEAE El IliAlZpSEl HÎAliKX CX 1)8 AE •* HiSI CSAI^S, NINÎ i.lilUÎ, NÎNI KX1 Ae MEj'lA, NINÎ KA1 HnXpXTElfll, U’lHÎ KApX AE KpAHilJli, HÎ'll BOt AE CEAÎIJH, HÎ'IÎ EAAO-8 i Iţ X AE KONAN1, HÎ'll nOABOŞ AE	mi ae ®P5 Ae
AlEgiA, HÎ'll AEMH ^OMIIECK, HÎ'll AA 8h (ţtEAiS AE AH-rxpil. <J)XpZ AEKXT H8aU1 KXHA c\p .ţlHTAiAinA.l CX EACX X'XpTiE, AT8HNE 80p A* LIJî El KXTE 8h TAABXH Ae OM. txp mxî mSat c8n vp.\ 1 ţl ax HiMiKX cx h8 <|)iE, mi cx aîbx iiane mi ae cx'iEpE mi a? »1>*n ^omneck, uii ae
AATEAE Ae TOATE EEÎAiK8piAE ; HÎAIE Al Hi.MiKX CX H8f CSnEpE. IlEIITpS ANEEA A*>MHEBOAC rpX EOEpl mi BOÎ 1X8-iniTopî, KApi 8E14I Şaibax op! k8 ne cfiEAiS' ae caSjrbe A ^OMNiEÎ AIEAE AA ANEA l(ZH8T, Al'KX BEtţt KEt\E KAp-TEX TOlţt CX BX (j>Epitţt AE A*HU1'> EX A0 ^JU(t B8HZ
niNi. Hîme -jihtpS HiMiKX cx H8î cSnxpxiţî,* HÎn!' TpX-t8px nEHTpS aaljxî cx dS ae (JuNiiţi. ilmi^AEpE uii bO! topuinf ae'Eotowen! eatx’ kx bx nopoHNÎM aa HiMiKx
www.dacoromanica.ro
— 238 —
ItE AHEIJIÎ OAMENI C'A N8jL CSnZpALţl KZ Opî MÎHE AEAp <ţ)AMi Opl KZT Ae nSl^ZN BAA niCTE KApTEA ^OMHiEÎ MEAE, GÎHE CZ IJIÎE KZ 8Nil KA AHEEA BOp <J)i MApE HEpTApE j\E AA ^OMNÎEA MEA, JfNTpS AAT8 KÎn N8 BA 4>i - ^HECTA nOpONHÎM ^OMUÎEA MEA, ^N SaUJ AET
^3Cm6 (1737) Mai .jh k.
Hoî rpiropiî Thka Goeboa.
a. n.
Ks MiAA a8î ^8mhe56» Hoî Ioan Hîkoaae Goeboa ^OMH HZpil MoAftOBEl.
.ţVHLJJiilUţApE (j)AHEM T8T8p0p, K8Î CZ KA^E A l|li, ^iH BpE.ME KZ C(|)iHTEAE MZNZCTip! lili GÎCEpiHE A IIpA— BOCAABiEl, KApEAE CANT ^SMNEŞEEIJJÎ AZKAUiSpî, HA$ Bp8T ^8MNE5e5 CZ CE CKiBEpHiCACKZ K8 AAT Mi/KAOK, (ţ)ZpZ KftT HSMAÎ K8 AAÎAOCTEHiEA [IpABOCAABHiniAOp KpELJlini fNTpS aHEEA A-'P lili ^OMHiEA MEA COKOTÎNA KZ MiAA HÎNE BA <|)AHE KZTpZ AHECTE Cl|)iHTE KiCEpÎHÎ K8 K,*T MAI MSAT Uli nAATA AOp f\E AA ^SMHEŞES BA ({)i ; MZ-KAD KZ ClţlMHTA MÎAOCTEHiE EACTE O pOA^Z C8(ţ<AET£ACKZ ^NTpEKZHA IIE TOATE GSHSTZLţi AE :	A8nx KSBZHTSA
ţHCSlUÎ ^OMNSASÎ HOCTpS licsc XpiCTOC, HAti pZCnSHC AHEA8Î HA$ ^NTpEGAT, KZ AE BEI CZ <|>il ftE CZBApUIÎT ^NTp8 MiZNTSipE, BiH^E ABSLţiEA TA, Uli O &Z CZpAHÎ-AOp, iui BEI ABEA KOMOApZ HEpii, Uli ^HTpAAT AOK EApZIU (])EpiMELfJE nE A'iEl MiAOCTiBl KZ AHEEA CZ BOp MIASi. ^pEllT AHEEA AE BpEME KZ MiAOCTEHiEA A^SHE ATZTA <ţ>OAOC C8(|)AETECK8j ^H^EMN/ZNA npE TOT KpE-ipiH?A CZ AAEpyE KZTpZ A*HCAr B8 KZT AaP* N0A8Z cm KAAE HE AAPpMiT A HEpHETA <{>iElJie K+pSAE K8 TOA'
www.dacoromanica.ro
— 239 —
Ta oc<zpAi«A, mi a nAÎHi nopoHKA ^omh8a8î ka ca KayiirxM anea c8<J>aeteck8 ^apS, kapeae eacte (jizrzASiT
SpMXTopiAOp ftE tjUflTE S8llE IU i ANEAOp MiAOCTiBl : A A KApE Uli ^OMHÎEA MEA A'H AA8ATA EBAABiE, SpMXTOpiS a he ApXTA no(ţ>TiHA:	iui aîn Â8mme5EEack* P^khx
<ţ)iiHA jjihaemhat : cokotîtam ^omhîea mea iui tiEHTpS C(ţ)<T>HTA MZHZCTjpEA HE CZ KEAMZ MXNXCTipEA ^OAMHEt NC «ACTE AA OKOA8A EoTOUiEHiAOp, 8HAE CZ HiHCTIIjlE Uli npZţH8EAlţlE XpAMH’A HEiE VpEi ^OMI|8A8i H«CTpS
IicSc XpicToc.
HapE A(ţ)AXHA^CX AA HEn8TiHlţZ Uli AA CAAEZ CTApE, Uli HE AB<ZHA AE HiKZiSpl HÎNl 8N AgiSTOptâ Ae MiAX nEHTpS CKiBfpHiCAAA Et, Uli Ei UE BoiHA ^OMHiEA MEA Uli IlEHTpS AMEACTX ClflAHTZ MXHXCTipE KA CZ H8 cţliE AE OCZKiTX Ae M!AA HOACTpZ Uli COKOTÎHA ^OMHÎEA MEA, KX i CZ KAAE CZ AIEZ 8II OBiHEij Ae A'iAX riEHTpS Ay8-TOpiHlţA Uli KiBEpHiCAAA Et. MaM MÎAOCTiBiT ^OMHiEA MEA ACSnpA El iui EAM (JiXKST ANECT nSl^ÎH Ag8T0pi8 AE MÎAZ KA CZ AIEZ A CK8TÎ (J)iElJlEK<*NA AHECTE B8KATE, A-Aekz : aa BpEME AECETini* AE tTSni 300 ae ctSiiî mi aa BpEME roipiHi! ae ot 300 ae oi iui aa bpeme BZKXpiT8A8t 50 BiTE AE BXKXpiT, Uli A<H K*T BiH BAp (flANE CZ CK8TEAC-kz 300 BEApi BiH ae BZApxpiT; npE ahecte eSkate npE Hinl 8HEAE ni'11 8H EAH CZ 1)8 AE*, 'IE CZ (|)ic CKSTiTE AE AecETiHZ, ae roipiHZ, AE BZKxpiT, ae BZApxpiT a8(1X K8M MAt CSC CKpiEM, KXHÎ AEAM AXCAT ^OMIliEA MEA. Uli AEAM EpTAT AE AAiKAEA AoP KV CX <1' E AE KiBEpHiCAAA ANflJIEl C(ţ) HTEl MZHZCTjpil ; Uli AHACTA AM -fHTZplT ^OMHiEA MEA, K8 ANECT AA HOCTpS /^OMHECkS XpiCOR, KA CZ CT6A ANACTZ MÎAZ HE M8TATZ Uli HE CTpZMS-T.ITZ JfH BENA :	NC AaP nCHTp8 ANECT8 A8Kp8 I1AZK8T
a8I ^SmhejeS ; noiţmM /^omhîea mea uti p8rzM kS AparocTE ^Smhejeeackz uii nps ^oMiiit kapi .pn 8pMA
www.dacoromanica.ro
240
■HJACTpX fiop UEHi „Jltl CK\8N£A IţXpii AMELfJE.	IIpEK8M
.Hol XpiCOABEAE KApEAE AEAM PXCÎT 4‘*K8TE • £E SEÎ «Al .]VN\iMTE npABOCAARHi'll ^OAUU :	AEAM .JINOÎT LUi HE
.CTpSMSTAT AEAM nZŞXT, A UI A LUi ^OMNÎEA AOp rZţill^ AHECT XpîCOB A ^O'MNiEl MEAE ftE AHACTS nSuZNZ MÎAS HAM lj»aKST KS AHACTZ C(|>*HTa MXNXCTipE ^H^EMHXM iui no4>TiAA KA ca N8 CSpilE AHACTa llKlţ'AHX AliAa ; HE mai BapToc ca ^NTapEACKa. mi ca MiA8E\CKa nEHTpS A CA BEMNiKa nOAlENipE. flsECTA (j)AHEM IJjipE. HflG’ BAET
3Ghb : (1744) iu Mah kg.
Hol JoAH fiOf-BOft.	/I II.
IlponiTox Kocma Gt8p5\ : F: /IoroifiaT.
Cu această ocasiune. credem că facem un servicitt publicului amator de istorie, mal spunăndul că in anul 1873, în Kiest bt, Tniiorpa<n‘n KieBonenepcKofi YcneHCKOiî JIaBpi. satt imprimat o carte îatitulată : Acta, praeser-tim Graeca, Rossici in monte Athos mo naşterii,
AKTbl
PYCCKArO HA CBflTOMT» AOOH'B . MOHACTblPH
CB. BEAHKOiUy 4EHKA H HtAHTEAH nAHTEAEHMOHA.
In această colecţiune de documente se vădii acte cu data 1030, 1034. 1048, 1057, 1071, 1143, 1169, 1312, 1347, 1349, 1350, 1353. 13587 1363, 1377- 1380, trişorul lui Despot Dragoş cu: fratele seQ Constantin, după care urmează îşi altele, pănă ,1a anul 1795. Primele .documente sunt In limba grecească,, apoi vin in :cea serbeasc.ă, rusască şţ romăniască * toate cu traducţiunea lor rusască în privire.' Vom căută ani folosi'de această Cărte istorică,- publicând unele<! documente,'atingătoafe de - ţara noastră, !n partea .a faoua & Uricariuluir
Aeum am reprodus hrisoavele ţie ,1a pag ;.454p474 Ko. 72, 73, 74,	Xb,, C-
www.dacoromanica.ro
Condica Liuclilor pe 1803.
In volumenul al VlI-le de Uricariu de la pagina 242 şi pană la 377, am reprodus o jumătate din acestă condica; acum in volumenul al VlII-le după cum am promis, reproducem şi restul din a-cea condică manuscrisă, foarte rară.
Dorim ca cei ce se ocupă cu cifre statistice, să le aibă in videre, la compa-raţiunele ce vor face in diferite studii ştiinţifice.
Th. C.
•o-=©K>°-
16
www.dacoromanica.ro
No.	imanii unui		Suma pes-		F A L C 1 1)	Cei	
ome*	sfert noii		te tot a bi-			ţâră	De cîiti ă cine să
nilor	de 8 luni		nilul au ulm			bir	• scutesc.
Li urli	Lei	B.	Lu	Ii.	OCOLUL PO DO LENU ' ^	Littd't	
5(i	354		1416		Moşna a mănăstirii Făstăcil cu vii, po-		
					măt, loc puţin.		
128	025		2500		Cozmeştii tij a mănăstirel Făstăcit, vil,		
					pomăt, loc îndestul.		
92	400		1600		Podolenil tij a mănăs. Făstăcil, asemine.	2	De oatra mănăstire
21	94		376		Novacii Moldoveni tij a mănăstirel Fâs-		
					tăcii, asemine.		
44	450		600		Novacii bulgari, tij a mănăstiiil Făstă-		
					cil, asemine.		
144	660		2640		Crhermăneştiî tij a mănăstirel Făstăcil,		
92	413		1652		asemine	 Duda, a d-sale vorn. Vasile Roset, a-	4	Insa: 3 stoln. Ion ChcsOe, 1 clucer. Marcu,
					semine.		
42	142		568		Călăraşii tij & d-sale vom., asemine.		
71	307		1228		Răşăştil a Episcopiei Huşulul, cărăuşie,		
					loc îndestul		2	De cătrâ Episcopie.
161	745		2980		Stălineştil tij a Episcopiei, asemine. .	2	t j de câtră Episcopie
145	660		2640		Cornii tij a Episcopiei, vil, livezi, loc		
			1		îndestul.		
www.dacoromanica.ro
66	330		1320		Broştenil tij, a Episcopiei, vif, livezi,	
					loc puţin.	
168	602		2408		Petrimăneştil a d-sale vist. Iordache	
					Balş, cărăuşie, loc îndestul		6
12	24		96		Vierii d-sale vist. asemine.	
80	283		1132		Epurenii a casei stoln. Vasile Iatnandi,	
					vii, livezi, loc puţin		2
7	21		96		Breslaşi ot tam a lui Costaclii Iamandi,	
					asemine.	
60	260		1040		Păhneştii a cămin. Constantin Roset	
					cu vii, pomăt, loc îndestul ....	5
40	189		756		Lunca răzăşască, asemine.	
9	24		96		Papile răzăşeşti, loc att puţin.	
1147						23
					Ocolul Crasnii	
16	130		520		Dollieştii a pitar. Gafencu, plug, loc	
					puţin.	
95	413		1652		Buneştil a Ep:scopiei Huşului, plug şi	
					cărăuşie		2
41	130		520		Boţăştii a stoln. Ioniţă Codrianu, plug,	
					loc puţin.	
o7	107		428		rlocliii a caminar. Constantin Rose*,	
					plug, cărăuşie, loc îndestul.	
De catra insusl.
»
Inşii: 1 clucer. Mii'CU, 1 Xunijâ Colinii.
De cutra înbUst.
Do cătră Episcop e.
www.dacoromanica.ro
243
No.	Hanii unul		Suma pes-		v A 1/ c i u	Cei	
6me-	sfert noii		te tot a bi-			fara	De eătră cine să
nilor	de 3 luni		rulul anului			bir	scutesc.
Liudi	Lei	B,	Lei	B.	OCOLUL CliASNJI	Liwîî	
28	107		428		Leoştil răzăşeştl, plug, loc puţin . . .	2	De cătriî banul Stavru
37	201		804		Iviniţăştil răzăşeştl, asemiue.		
129	481		193G		Creţăştiî a Episcopiei Huşii, vil, pomât,		
					loc puţin		3	De catru Episcopie
96	330		1320		Târzii a spat. Aleco Greceauu, lutru		
10					pământului, vil, loc destul.		
	36		144		Păhua râzăşascâ, cu plug		2	De e5tră spat. Aiecu Gre-
65	283		1132		Cornii răzăşeştl, vii, livezi, loc puţm...	2	De catru spat. Aiecu Gre-
98	354		1416		Albeştil răzăşeştl, aBemiae		10	De cătra spat. JIatel Neg**!
27	154		61G		Idricjlu, a stolnic. Costaclie Iamaudi,		
75					plug, loc îndestul		3	De catrâ insuşi
	224		896		Roşieciî a spat. Mateitl Negel, asemine..	14	De eătră inBUşi
7	12		48		Armăşănil răzăşeştl, asemine. . . .	2	De calră medoln. Vasile Raclis
16	65		260		Dolhenil răzăşeştl, plug, loc puţin.		
11	24		96		Tâbălăeştiî răzăşeştl asemine. . . .	4	De eătră cămin. Costantin, lloset.
3	12		48		Valea lui Bosie răzăşască, lucru pă-		
25					meatului, loc puţin		
	71		284		Olteneştii răzăşeştl, asemine		6	Insa : 4 gpnt.Şarban Negel, 2 spat. Iordaohi Catargiu.
www.dacoromanica.ro
4
7
7
4
20
10
11
32
10
1
1
1
1
1
1
1
2
1
1
2
32
Stroeştîr răzăşeştî, asemine............
96
72
48
284
96
96
428
120
8
28
40
20
16
20
20
20
20
16
1G
14041
Tâtărănil răzăşeştf, asemine.
Cordenii răzăşeştî, asemine. Giurgeştiî răzăşeştî, aâ loo îndestul. Crăsnăşănii răzăşeştl, loc puţiu. Budeştil a paharn. Neculi, asemiue, Curtenii răzăşeştî, asemine. Brâdiceştii a Episcopiei, cărăuşie. Ungurenii ot Budeştil de gios. Moscul jidov, ot Curteni.
Leiba ot tărzii.
Solomon ot tam. -Nusin ot Budeştî.
Sapşa ot Corni.
Anton ot Olteneşti
Moscul ot Buneşti
Herşcu, i Leiba ot Brădiceşti.
Leiba ot Roşieci Cerbu ot Dnlheştl.
Avere ştii răzăşeştî, loc puţin.. . .
4
lueă : STreti poet. Grigoria Codreaun 1 spat. Şarfcan .Negel, i Episcopie
N5
Cţ
5
59
Cămin. Constantin Robit*
www.dacoromanica.ro
No. ima- nilor	Banii linul start noii de 3 luni		Suma peste tot a birului anului		F A Ti C I U	Cel iâra bir Liiup	D« Cutră cine să scutesc.
	Lei	B.	UI | B.		OCOLUL MIJLOCULUI		
3	12		48		Cătligaţil bulgari răzăşeştl, plug, loc		
					îndestul.		
65	289		1156		Ivăneştiî a Episcopiei Huşii, asemine.		
47	210		840		Şişcanii răzăşeştl, plug, loc puţin. . .	1	De eătră spat. Şarban Nc-
61	142		568		Bărboşii a cămin. Neculai Cuza, plug,		
					• loc îndestul.		
80	197		788		Mălăeştil a spatar. Şarban Negel, ase*		
					mine.		
93	282		112»		Văscaniî răzăşeştl, asemine . .	5	Insa: 3 spat. Şarban Neg I
i5	36		144		Şckiopeniî răzăşeştl, plug, loc puţin..	2	Do catră spat Iordaclii Ca-
75	272		1088		Hocenii răzăşeştl, vii, livezi, loc în-		targlu.
					destul		3	De Catră stoln. Dumltraclil
32	142		568		Ilordujenii răzăşeştl, vii, livt\lî, loc puţin		Beldiman.
62	236		944		Căşla răzăşască, loc Îndestul.		
8	18		72		Guşăţăiî, a bănesel Măriei Sturza, lu-		
					cru pămentulul.		
11	36		144		Căpoteştii, i Davideştii răzăşeştl, ase-		
					mine.		
3	18		72		Grumăzoae răzăşască, asemine.		
www.dacoromanica.ro
ii	94		376
6	18		72
14	36		144
1	12		48
i	7		28
1	8		32
b95	2065		8200
28	166		664
40	189		756
62	236		944
57	177		708
52	260		1040
27	83		332
Delenil rttzăşăşti, asemine....................
Tulaba a casei sulg. Alexandru Lucr, asemine.
Cărligaţii Moldoveni a Episcopiei, plug, loc îndestul.........................
Avram jidovul ot Mălieşti.
Iosup ot Burdujeni.
Isac ot Urlaţi.
Ocolul Roşiecii
Găgeştil a d-sale spat. Iurdache Catar-giu, plug, cărăuşie, loc îndestul . . Bâsăştii râzăşăşti, asemine.
Liurlil ot tam cu 20 breslaşi, a spat. Catnrgiu, asemine.
Tămăşănii răzăşăşti, vii, livezi şi loc puţ. Popenil răzăşeşti, plug, Ioc îndestul. Fideştii, a tnedeln. Constantin Lara-brino, lucru pământului, loc puţin.
www.dacoromanica.ro
Insa :
6 Bpat. Şarban Negel 3 cămin. Nocalai Cuzbl O
io
30
Insă : 7 Episcopie, i spat. Şarban Neg>*lt 1 spat, baul, 1 post. Ionită Vi-col.
3
De cătuu insual
4
De cătrâ inausl
t\3
I
No.
ome
uilor
LiufJ)
Banii unui sfert nod de 8 luni
Lei \K
Suma peste tot a birului anului Lei ~F.
36
19
31
29
13
53
30
52
35
142
71
106
106
41
212
168
18
225
129
568
284
424
421
164
848
G72
72
900
516
FilCIU
___________OCOLUL ROŞIECll ~ ~ ~~
Şulete răzăşască, asemine.............
Vălenii răzăşăştî, plug, loc Îndestul. Stoişăştiî, a postelnicel. Mateitt Cos-
taclie, asemine.....................
Micleştil a stolnicesel Teodosikăî, vil,
livezi, Ioc puţin...................
Bursucii a schitului Bursucii, asemine. Sărăţăniî răzăşeştî, asemine.
Barlăleştil a vom. Vasile Costache, a-semine.
Ţăful, a stolnicesel Teodosilcăî. asemine..................................
Spineoi! î’ăzSşeştl, asemine.
Lăţăştil a d-sale spat. Mihalache Costache, asemine. .......
www.dacoromanica.ro
Cei
fara
bir
LindX
Dl vatra chte sa scutesc.
losâ: 5 casa banului Iam-brlno, 2 spat. Gngorie Costacbi.
De catra însuşi De cătră însuşi
Q Insă.
3 spat. Iordaohi Catargiu 2 stoln. YrsUb Potlog 2 post. Matei CostacUi 1 stolnîciasa Teodosiîoa.
Insa : 3 de oatrS. însuşi, 1 tjpftţ. Sarban Jicgc).’
248
40	118		472
16	83		832
45	212		848
135	282		1128
30	177		708
19	36		144
31	154		610
10	36		144
95	425		1700
1012	3852		15408
68	225		900
57	260		1040
30	154 i		616
Gherinăneştii a stoln. Vasile Potlog, asemine.
Jîgălia a salg. Iordachi Gafencu, ase-mine....................................
Epurenil a d-sale spat. Grigoraş Cos-tachi, plug, loc îndestul.
Liucjii ot tam cu 29 breslaşl a d-aale spat. asemine.
Tupilaţil a d-sale spat. Şarban Negel, asemine.
Liu^il ot Banca, cu 12 breslaşl a fiilor banului Lambrino, loc puţin.
Viltoteştil răzăşeştî, plug, loc Îndestul..
Brăiţămii.
Ţurcaniî ce afi fost neferî.
Ocolul Prutului
7
Insa :
4 spat. Grigoraş 3 sulg. Gafcncu’.
Costaohc
7
3
44
De cutra stolnicîasa Tco-doshra CostacUî
to
CO
Muşata a d-sale vister. Iordaahe Balş, plug, cărăuşie, loc îndestul....
Berezănii, tij a d-sale vist. Balş, asemine.
Troenaş, tij a d-sale vist. Ba1?, asemine.
2
De către, Însăţi
www.dacoromanica.ro
No.	Banii unul		Suma pes-		FÂLC1U	Cei	
ime-	sfert no&		te tot a bi-			far&	De cătră cine să
nilor	de 3 luni		rulul anului			bir	scutesc.
Iau<11	1 ti A		Lei	B.	OCOLUL PRUTULUI	Liwli	
6	24		96		Spărcocenil a medeln. Dumitrachi Iaco-		
51	177		708		din, lucru p&mentulul, loc destul... Bogdâneştil a d-sale spătăriasa Eliana Sturza, asemine. Simineştii a d-sale Torn. RaK t, asemine.	4	Insa: 2 viat. Falş, 1 spat. Catargiu 1 fii Yeninoae*.
160	767		3068				
60	201		804		Falciiu a d-sale spatar. Şarban Negel,		
					loc aii puţin.		
43	166		664		Rânzăştiî a mănăstirel Iul Aron Vocjă,		
134	566		2264		asemine	 Cărza răzăşascâ, vil, şi livezi-	2	Insă: 1 spat Şarban, 1 spat Grigore Costaobi
85	354		1416		Raia a caminar. Iordachi Micleseu, loc		
			332		puţin	 Bozie a d-sale spat. Dimitraclu Bog-	3	De cătră insuşi. Dc cătră spat. Iordachi Catargiu
23	83						
					dan, plug, loc îndestul		2	
73 35	307 124		1228 496		Creţana răzăşască, asemine. Murgeniî Moldoveni i Bulgari, a d-sale spat. Ştefan Sturza, asemine. Isac jidovul ot Troeneştiî.		
							
							
1	5		20				
www.dacoromanica.ro
250
1	10		40		Marcu ot Simineştî.	
4	20		80		Jidovul ot Faloiiu.	
840	3443		13372		Adunarea sumelor	13
1447					Ocolul Podolenl		23
937	3511		14044		Ocolul Crasua		59
595	2065		8260		Ocolul Mijlocului		30
1012	3852		15408		Ocolul Roşiech		44
840	3443		13772		Ocolul Prutului		13
4831			51484		Mazili.	169
245	647	30	2589			
143	370	60	1482		Ruptaşi.	
70	818	15	1636	30	Rupte de visterie, care plătesc de 2	
					ori pe an.	
97	732	60	1465		Sirbil asemine.	
42					Jidovii ot Târgul Huşii, care plătesc pe toată luna.	
3781						
					Bresle ce nu plătesc bir.	
					Litiţlii	
					125 Slujitori isprăvniceştî.	
					1 Portărel.	
www.dacoromanica.ro
251
Sa. ome- nilor	UaDÎI unul sfert nod de 3 luni		Suma peste tot a birului anului		fAlciu	Cel fără bir	De cStră cine să scutesc.
Li urii	Lei	B	Lei	B.	OCOLUL PRUTULUI	Liudi	
					G Aprobi. 1 Copil din casă, 25 Postelniceî şi alţii cu cărţi de ertare. 121 Preoţi 104 Dieaconi. 383		
					G1ÎECEMI		
					Satele		
93 81 76 94	339 215 339 350		1356 860 1356 1400		Vadul lui Isac, răzăşăsc, lucru pământului şi vil. Pelinei Moldoveni a d-sale vist Iorda- chi Balş, plug, şi vite	 Manta răzăşască, asemine. Frumoasa, a clirosului din Bacovina, www.dacoromanica.ro	1	De catra înflusi
2.') 2
5	14i		56		Sjutelnicil Sămeşieî, asemine.	
54	249		996		Zămeştil a m&năstirel Bărnova, asemine.	
69	260		1040		Larga a comis. Constantin Sturza, ase-	
					mine.	
16	34		136		Vlădeştil lij a comis. Sturza, asemine.	
61	268		1072		Goteştil a d-sale paliarn. Petraclii Ca-	
					zimir, asemine.	
8	23		92		Slobozia Goteştil tij a pahar. Cazimir,	
					asemine.	
16	45		180		Ţiganca a d-sale spatar. Grigoraş Cos.	
					tache, asemine.	
38	150		600		Pelineiî-Bulgarî ce au fost neferl.	
68	170		680		Grecenil, asemine.	
33	150		600		Baurcel, asemine.	
1	6		24		Leîba jidovul ot Larga.	
1	G		24		Grigoraş Huzun ot Goteştl.	
1	5		20		Mateiu Cojocarîu ot Manta.	
718	2623		10492			1
7	16 60		66		Ruptaşl	
3	40.60		81		Rupte de visterie care plătesc de 2 ori	
					pe an.	
29	194 60		390		SirbI tij.	
757	2874|60		11029			
www.dacoromanica.ro
No.	Banii unul		Suma peB-			Cel	
ime-	sfert nott		te tot a bi-		« U E € £ N I I	fără.	De cătră cine să
nilor	de 3 luni		rulul anului			bir	scutesc
Lhtdi	Lei-	n.	Le)t			Liuă'i	
					Bresle ee nu plătesc bir.		
					Li ud ii		
					74 Slujitori isprăvniceşti.		
					16 Preoţi.		
					2 Dieaconi		
					92		
					C O 1> K U		
198	679		2716		Tigheciul a d-sale logof. Costachi Gliica.		
39	69		270		Cadânţica tij a d-sale logof. Ghica.		
68	265		1060		Copcuiul tij a d-sale logof. Ghica . .	1	De cătră insuşî
119	437		1748		L°ova tij a d-sale logof. Ghica. . . .	5	tij
37	150		600		llănăsănii noi a mănăstire! sf. Savs.		
17	75		300		Vetrişoae tij a mănăstire! sf. Sava. ..	2	De cătră mănăstire
48	190		760		Tocenii a d-sale vorn. Teodor Balş. ..	2	De cătră însuşi
46	184		736		Larga ce au fost slujitori isprăvniceşt'.		
58	212		908		Ilurag&şila d-Bale logof. Costachi Ghica,		
www.dacoromanica.ro
254
58	127		508
45	200		800
32	92		368
32	115		460
1	3		12
1	9		3 ti
]	9		36
1	5		20
1	5		20
1	4		16
1	3		12
1	5		20
1	4		16
1	3		12
1	3		12
1	4		16
1	4		16
810	2886		11544
20	64 60		258
2	16		32
832	2966 60		11834
Hănâşăniî vechi răzăşeştl,
Caniea .	.	|
Macreştil ...	>	ce	ati	fost	neferî.
Capaclăe ... j
Ion Mocanu ot baba Ioana.
Avram jidovul ot Leova. lani jidovul ot Tigheciil.
Iosif jidovul ot.
Ific jidovul ot Copcuid.
Şlomn jidovul ot Tigkeciu.
Ioaif croitoru ot tam.
Aron ot Hânăsăniî noi.
Şoimul ot Tecenî.
Haimul ot Leca.
Marcul ot Măcreştî.
Moi să ot Harag? ş.
Pascal ot Hănăsenil vechi.
Să chivirnisăsc cu plug şi chirii. . . Mazili.
Sirbî care plătesc de dcue ori pe an.
10
I
www.dacoromanica.ro
255
No.	Banii unul		Suma pes-		
6me-	sfert noa		te tot a bi-		COI>RU
nilor	de 3 luni		rului anului		
LiudX	~xa	\V.	~~ LeX	-\B.	
					Bresle ee nu plătesc bir.
					LiuiX 59 Slujitoiî isprăvniceştî.
					11 Preoţi.
					6 Dieacouî.
					76
					IIOTĂKXICEXlI.
					Satele.
4 76	1292		5168		Saramărza.
117	259		1036		Mingiriul.
155	522		2088		Gangura.
205	584		2336		Căinariul.
63	201		804		Giadărul.
62	126		504		Oracul.
195	539		2156		Giamăna.
71	144		576		Coşcalăe.
105	145		580		Grădişte. . .
Cei
fara
bir
Liitdi
De cntra cine se scutesc.
tO
CJ<
05
84	223		892
195	260		1040
98	108		432
128	123		492
83	96		384
11	19		7(‘>
1	5		20
1	3		12
183	396		1581
1	4		16
1	2		8
1	4		16
1	3		12
1	3		12
1	3		]2
1	2		8
1	2		8
1	3		12
1	4		16
1	4		16
1	4		10
1	2		8
2206	5085		20340
Bujorul.
Moleştiî.
Sahăidacul.
Sărăţica.
Curuluiu.
Raţii ot tatu.
Mariţa.
Constantin Rtispopa ot Cainar. Caracuiul.
Lelba ot Moleştiî.
Iţăc ot Ocra.
Solomon ot Caracuiii.
Iancu ot Sărăţica.
Moşcul ot tam.
Avram ot Grageştl.
Lelba hahamul ot Galbann.
Herşcul ot tam.
Laca ot Săhăitlac.
Avram ot Gangura.
Avram ot Giamănn.
Meer ot Cainar.
Aron ot Coşcalie.
Acărora alijveriş este vite, lucru pământului şi chirii.
www.dacoromanica.ro
Ho.
6me-
nilor
Banii unul sfert noii de 3 luni
Suma peste tot a birului anului
Liudit
2
2
2250'
14
Lei B.
G 7 60
Lei | B.
24
30
5098 60] 20394 129	258
2264
5227 G0 20652
86
595
2380
76	505
2020
IIOTÂBSICEMI	Cel farâ bir
SATELE	Liudt
Mazilii.
Kuptaşi.
Rupte de visterie.
Bresle ce nu plătesc bir.
Liudt.
135 Slujitori isprăvniceştî.
24 Preoţi.
___3 Dieaconl.
162
OBHEI tJ.
Ocolul Cogâlniculuî.
Ciuciuleniî răzăşeştl, Btupî, cherestea, loc puţin.
Drăguşenil răzăşeşti, asemine. www.dacoromanica.ro
De cătră cine sd scutesc.
to
tu
00
199
113
65
73
W
sJ
50,
79]
22
36
81
33
IO1
5320!
2460
2018
1080
1000
800
664
2100
204
424
1932
640
128
Lăpuşna a sf. Ioan; plug, ol, stupi, loc îndestul.
Şăşcaniî a d-sale logofiteseî Răzoae, asemine.	•
Păşcanit răzăşeştl, plug, şi Ioc puţin.
Cărpinenil a d-sale spat. Matei Cos-tache, asemine.
Crăsteştiî a căminar. Mihaî Razu, şi* a lui Nastasă Panu, asemine.
Galbăna răzăşască, plug, cherestea, loc puţin.
Săcărenil răzăşeşt*, asemine.
Lohăneştil răzăşeştl, plug, cherestea, loc îndestul.
Bolţunu a stoln. Ioan Cheşco, plug, loc Îndestul
Iorceniî răzăşeştl, plug; cherestea, loc puţin....................................
Boghicenil a m^deln. fodiraşcu Măcă-rescu, plug, cărăuşie, loc destul,
LiuiJiI ot tam a medeln. Măcărescu, a-semine.
Breslaşiî stoln. Ioan Cheşco, ot Bulţunu.
2
De cătri Iftimlt Bosuiccot visternic.
www.dacoromanica.ro
259
No. ima- nilor	Banii unul sfert nod de 3 luni		Suma p te tot a rulul anu	3S- bi- lin B.	o it li E I li	Cei fără bir Liudî	De cătră cine tă scutesc.
Liudl		B.	Lei		OCOLUL C0OALN1CULU1		
189	710		2840		Hănceştii a d-sale hatman. Alexandro		
					Mavrocordat, plug, Btupi, ol, loc puţin.	6	De catra insuşî
46	224		896		Perenii răzăşeştî, plug, ohereBtea, loc		
					îndestul.		
9	51		204		Jidovii de prin Bate.		
1256	6785		27140			8	
					Ocolul Botnii		
64	325		1300		Costeştii răzăşeştî, plug, loc îndestul.		
33	192		768		Bardarul răzăşeşc, chirii, vii, loc puţin.		
24	96		334		Malcociul, a mănăstire! Căpriana, che-		
					reste şi loc puţin		1	De cătrii pitariul Caalan
34	112		448		Mimorănii a d-sale spatar. Dimitrache		
					Bogdan, loc an îndestul		1 De cStri insuşî	
' 18	64		256		Câpriiana a mănăstire! Căpriiana, loc		
					puţin		2 De cittră mănîst/re	
50	245		980		Ulmul răzăşeşc, asemiup.		
74	495		1980,		Văsienii răzăşeştî, vil, cherestea, loc		De câtrS spatariul Uaaola-
						*1 ohi Donici	
www.dacoromanica.ro
260
49	262'		1048
51	220		880
39	190		760
23	130		520
79	294		1 76
29	88		35‘2
61	212		848
60	240		960
99	360		1440
23	128		512
6	19		76
70	390		1560
88	576,		2304
26	186		74 4
1	5		20
37	77		308
5	38		152
1039	4944		19776
Rusâştiî răzăşeştî, asemine.
Milcştii răzăşaştî, loc puţin.
Scoreniî a mănăstire! Capriiana, cherestea, loc puţin,
Pojorănii răzăşeştî, cărăuşie, loc puţin. Sângera a banului Constantin Canta, cărăuşie, loc îudestu'.
Negreşti! răzăşeştî, loc puţin.
Budăiul răzăşesc, loc Îndestul.
Gărlile răzăşeştî, asemine.
Horăştii răzăşeştî, asemine.
Văsieniî banului Miclescu, loc puţin.. Breslaşiî pitar. Bie Botezatu, ot Mole şti.
Dănceniî a stoln. Ioan Vârnav, loc îndestul.
Ialovenii răzăşeştî, asemine.
Suriceniî răzăşeştî, loc puţin...........
Constantin Branzîlă.
Puhoiul răzăşeşc, loc îndestul.
Jidovii de prin sate.
1
Do oătrr insuai
6
Do oătră piUrul. Caaian
i
to
Cî
www.dacoromanica.ro
No. 6me- nilor	Banii unul sfert nott de 3 luni		Suma peste tot a birului anului		OKHEir	Cei fără bir	De cătră cine tă scutesc.
Liudî	Let~| B		Lei	B.	—		—		1						 ■ ■■ ■	Liudi	
					Ocolul Băcovăţuluî.		
84	525		2100		Ştr&şănii a sfintei Vineri, plug, chferes-		
					tea, loc puţin.		
108	691		2764		Nisporeniî răzăşeştr, loc puţin.		
25	154		616		Doina a d-sale vorn. Ralet, asemine.		
99	685		2740		Lozova a mănăstire! Capriiana, cherez-		
					tea şi loc îndestul.		
70	430		1720		Vornici nil tij a măn. Capriiana, asem.		
33	115		460		Curlucenii a stoln. Manolachi Vărnav,		
					asemine.		
92	518		2072,		Truşănil a sard. Vasile Onofrel, cheres-		
			!		tea, loc puţin.		
29	77		308		Mănceştil a Mitropoliei, loc Îndestul.		
101	570		2280		Durlcştil răzăşeştî, asemine.		
58	335		1340		Volosenil răzăşeştî, cherestea, loc puţin.		
1	13		52		Vasile Ciolnac.		
6	23		92|		Argaţii stoln. Manolachi Varnav.		
www.dacoromanica.ro
21
6
733
67
37
65
13
58
11
59
136
16
102
Miclăuşeniî & mănăstire! Capriiaua, che-reste, loc puţin,
Jidovii de prin sate.
Ocolul faţa Bacului
Sadova a mănăstire! Capriiana, chereste, loc deBtul.
Părjoltenil ti j a mănăstire! Căprieana. cherestea, stupi, loc puţin.
Ciorăşti! tij a mănăstire! Găprienil, a-semine.
Buda tij a mănăst. Căprieni!, cliereste
loc puţin.
Bahmutie a medelnic. Iacovache Carp, asemine.
Liudi! medelnic. Caip, cu breslaşil ot Grebleşti.
Sipotenii a d-sale spat. Manolacbi Do-nicî, asemine.........................
Vălcineştil a mănăstire! Fâstâcii, asemine-
Neşcani! răzăşeştl, asemine.
Bărăiacul răzăşăsc, asemine.
www.dacoromanica.ro
8
De cStră îneuel
I
ro
05
co
No. ome- nilor Liudt	Banii unul sfert noft de 3 luni =Lei | B.		Puma peste tot a birului anului Lei | TT.		O H 1IEI tT OCOLUL FAŢA BACULUI	Cel fai’u bir Liudt	De ciitră cine să scutesc
65	3'4		153(3		Vărzăreştiî răzăşoftî, aaemine.		
42	147		588		Păuleştil a paharn. Toma Carp, ase-		
					mine.		
38	227		908		Găieştii răzăşeştî, asfimine.		
60	352		1408		Roşcaniî răzăşeşti, stupi, loc puţin.		
59	346		1384		Highidişul răzâşesc, plug, loc puţin.		
68	490		1960		Visternicenii a stoln, Răşcanu, plug, oî,		
					loc Îndestul.		
78	320		1280		Tătărăştii a d-sale spat. Manolaclii Do-		
			|		nici, chereste, loc destul.		
62	410		1640'		Ilorodişte a mănăstire! Căprienif, stupi,		
			1		cliereste, loc îndestul.		
10	23		104		Tuzara a stolnic. Mateitt Răşcânu, loc		
					puţin.		
7	25		100		Argaţii căpit. Ianaclie Ismanâ.		
33	1 io		460		Ilărjauca a mănăstire! Hărjaucn, che-		
					reste, oî, loc puţin.		
30	69		276		Liuflii stoln. Dimitrachi Răşcanu cu 9		
					breslaşi.		
www.dacoromanica.ro
264
16	50		200
1	7		28
20	128		512
1173	0453		25812
50	292		1168
3 o	237		918
37	180		720
21	77		308
45	232		928
20	96		3S4
43	270		1080
30	154		GIG
4*	2S2		1128
50	275		1100
16	52		208
Petrecanii a vameşului Gheorgliie Ţigara.
Ştefan Goţa ot Sadova.
Jidovii de prin sate.
Ocolul /chelului
Steţcaniî a şatr. Reiman, stupi, cherestea şi loc puţin.
Micleştiî a d-sale spat. Manolaclii Do-nieî, chereste şi loc puţin.
Camince a medelniceresel Catrinil Do-nicioae, asemine.
Telişău răzăşssc, asemine.
Cobălca râzăşască, asemine.
Grebeleştil a medeln. IacovacheCarp, plug şi loc puţin.
Răcea răzăşască, stupi, cherestea, loc puţin.
Voinova a portarului Marcu, asemine.
Zubreştil răzăşeştî, asemine.
Rădeniî şi Borzăştil a pahar. Ion Carp, asemine.
Liudil paharn Carp Cu 13 breslaşi, www.dacoromanica.ro
8
to
No. dme- nilor	Banii unul sfert nod de 3 luni ~TPTJB.		Suma peste tot a birului anului LeX~~\B.		OBHElt	Cei fără bir	De eătră cine se scutesc.
Liudi					OCOLUL 1CHELULU1	Liwfl	
27	165		660		Mităuţiî tij a paharn. Carp, chereste,		
					loc puţin.		
20	93		372		Paşcanii a şătrăresei Ilin a Carp, lo:		
					puţin.		
71	400		1600		Işnovăţul a stoln. Matei DonicI, stupi,		
					chereste, loc Îndestul.		
16	47		188		Liudiî stolo. DonicI cu 9 breslaşl, a-		
					semine.		
34	135		540		Stanca a d-sale spat. Constantin Do-		
					nici, chereste şi loc puţin ....	6,	De eătră casa spat. Coatan-
8	38		152		Pocşăştiî răz&şeştî, loc puţin.		
13	45		180.		Ţigăneştii a sulg. Lupu fiul baronesil,		
					chereste şi loc puţin		4	De eătră înflasl i
24	160		640		Belieştiî, a d-sale spat. Manolache Do-		
			1		nici, loc puţin.		
39	125		500		Liu^il spat. DonicI -u 20 breslaşl, a-		
					semine.		
45	115		460		Lohăneştil a caminar. Panaite Cazimir,		
					asemine. . j	.			
to
cn
o
20	128	512		Oneştii răzăşeştl, stupi si loc puţin.
11	20	80		ZamcioţiI a d-sale spat. lordache Cru-
				penschi, loc puţin.
5	13	52		Liucjii ot Scurteştî a lui Constantin
				Bantăş, asemine.
12	16	64		Argaţii şâtrăresel Elinca Carp, asemine.
10	64	256		Jidovii do prin sate.
751	371 li	14S44		
				Ocolul Băutului de Jos
40	385	1540		Siliştea banului Grigoraş Băşcanu, clic-
				reste, loc îndestul.
30	95	380		Jălăbocul a Iui Ion Rusu başciauş, loc
				puţin.
52	145	580		Furcenil lui Ilie Carp, asemine.
81	500	2000		Maşc&uţiI răzăşeştl, tutiun, loc îndestul.
51	200,	800		Trebujănil a mănăstire! Golia, Ioc în-
				destul.
1	13	52		Ursaciie Gulii.
30	140	560		Jăvrenil răzăşeştl, tiutun, şi loc Îndes-
	•			tul.
51	256	1024		Răculeştil răzăşeştl, tutiun şi loc puţin.
91	486	1944		Izbeşte a d-sale logof. Constantin Balş,
	1			cărăuşie, loc tndestul.
www.dacoromanica.ro
No. <5me-nil or Liudi	Danii unul sfert notl da 3 luni		Suma p te tot a î'ulul anu LSi ~	es- )i- lnl	O 11 II E I U	Cei fava bir	De ctitvă cine *o scutesc.
	Lei \B.			~F.	OCOLUL BĂUTUL DE JOS	L iu di	
58	230		920		Ivance a lui Aleco Carp, loc îndestul.		
77	465		1860		Păhărniceniî a d-sale logof. Constantin		
					Balş, cărăuşie, loc îndestul.		
54	295		1180		Hărtopul răzăşăse, loc îndestul.		
29	115		460		Brâneştiî a stoln. Matein Donicî, loc		
					puţin		4	De cătră insuai
23	120		480		Băloşăştii râzăşeşti, asemine.		
117	285		1140		Moldovenii ot Orheiii a casei comis.		
					Iancu Ghica, asemine		18	De cătra o»să
70	186		741		Ruşii ot tam tij, asemine		2	Dc catră monaătirea Keamţ
14	45		180		Armenii ot tam cn negustorie.		
18	51		204		Streinii ot tam croitori.		
6 >	141		576		Vaticil răzăşeştl, chereste, loc îndestul.		
32	210		840		Piatra a d-sale spat. Ramadan, asemine.		
49	141		564		Slobozia Doamnei a casei comis. Iancu		
					Ghica, var, loc puţin.		
l	10		40		Tbader Slănină ot Orheid.		
47	108		432		Liucliî d-sale banului Grigoraş Rlşcanu		
					cu 17 breslaşi, ot Sileşte.		
www.dacoromanica.ro
8	25		100
5	13		52
5	1SJ		76
1	10		40
45	96		384
35	83		332
1	■ 13		52
8	22		88
7	45		180
1205	4951		19804
37	260		1040
4.1	154		616
41	195		780
29	83		332
51	230		920
Argaţii lui Ilie Carp.
Ot Păhăruicenii a d-sale logof. Constantin Balş.
Liudii ot Cuhurluc, răzăşăsc, loc destul. Constantin Bobeica ot Maşcăuţii Ohrince cu liutlil ot Drănceni a stoln.
Ioniţă Codrianu, loc îndestul.
Răşca a banului Grigoraş Răşcan, che-reste, loc puţin.
Ion Băluţul.
Scutelnicii i breslaşii, pitar. Costache Leca.
Jidovii de prin sate.
Ocolul Culii
24
Isacova răzăşască, cherestea, loc îndestul.
Dişcova a d-sale ban. Iordachi Milu, loc îndestul.
Puţintel, răzăşeştî, cbereste, loc îndestul.
Holboca răzăşască, aseraine.
Săsăniî răzăşeşti, aaemine.
to
Ci
«2
I
www.dacoromanica.ro
No. ima- nilor Liuiţt	Banii unul sfert noii de 3 luni Lei B.	Suma peste tot a birului anului Lei B.		OKHElt	Cei fără bir Liudl	De cătră cine să scutesc.
				OCOLUL CV LII		
33	147|	588		Meleşăuil răzăşeştl, asemine.		
90	330	1320		Ţibirica a sard, Dimitrache Jora, ase-		
				mine.		
34	115'	460		Hoţeneştil răzăşeştl, asemine.		
50	25 O1	1000		Oneşcanil răzăşesti, asemine.		
23	102|	408		Cornova răzăşaseă, asemne.		
1	6	24		Nrculal sin Gh^orghe Ch:riiae.		
34	141	5r4		Năpădenii răzăş şti, asemine.		
22	90	360		Rădeniî i Derenetl, răzăştştî, cu rotărie..	6	D-iale logofiteajtt Catrin»
70	192	76S		Morozănii răzăşpşti, cherestea, loc în-		Stnr^ii
				destul.		
5G	145	580		Slobozia-Hoţeneştiî, a schitului Hărbo*		
				văţl, cherestea, loc Îndestul. . . .	5	Insă: 3 schitul. 8 jlcnfce-
42	128	512		Ghetilova răzăşaseă, asemine.		riul Iordachi Ha’tă.
1	13	52		Gheorghie Budul ot Dişcova.		
37	131,	521		Bravice răzăşaseă, cliereste, şi loc pn-		
				ţiu.		
10	64	256		Jidovii de prin sate.		
702	2776	11104			11	
www.dacoromanica.ro
270
					Ocolul Rău tu lui de s us.
78	205		820		Brianova răzăşască, loc aii îndestul.
78	460		1840		Braviceniî, răzâşeştî, aBemine.
45	270		1080		Ghermăueştit r&zăşeştl, asemine.
16	70		280		Cornpcenii a d-sale logof. Costachi Ghi-
			1		ca, asemine.
16	70		280		Clişnva răzâşască, asemine.
25	136		544		Cioeăltenil răzâşeştî, asemine.
88	3S4		1536		Seretenii a d-sale vorn. Costache Stur-
					za, asemine.
32	125		500		Verejăniî răzăşeştî, asemine.
25	122		488		Indărăpniciî, a mănăstirel Golăî, ase-
					mine.
40	20 '■		S20		Chiţcaniî a d-sale vist. Grigoraş Stur-
					za, loc puţin	
23	110		440		Ni gureniî tij, loc îndestul.
45	162		618		Câzăneştiî a casei ban. Costaclie Stur-
					za, asemine.
41	141		564		Vadul L°eăî a medel. Sandala* he Teo-
			1		dosiu, asemine.
1	9		36		Mateiu ot Bravic *nil
1	6		24		Toader Baciul ot Ciocălteniî.
11]	58		2J2		B jănaril ot Sărătenî.
4
D« cătră
Însuşi.
ro
i
www.dacoromanica.ro
No. ima- nilor Liuâ¥	Banii Ui efert » de 3 Iu	iui oft mi B,	Suma peste tot a birului anului Let B.		O 11 11 E I f	Cei tură bir Liudl	De cătru cine să scutesc.
	Let				OCOLUL RAUTUL DE JOS		
9	36^		1441		Zâhăicanil a d-sale vist. Sanrlulache		
					Storza, asemine.		
3	19		76		Jidovii de prin sate.		
»77	2588		103)2			4	
					Ocolul MăeienUor.		
24	80		320		Bogzâştii a casei logof. Mihaid Sturza,		
					loc îndestul.		
51	185		740		Văsienii a d-sale spat. Şaiban Cana-		
					nău, asemine.		
22	77		308		Crăsnăşeitir a casei logof. Mihaid Stur-		
					za, asemine.		
53	205		820		Budăiul răz&şesc, asemine.		
43	335		1340		Harişănit, asemine.		
35	240		960		Hirova răzăşascâ, asemine.		
15	54		216		Beşănil răzăşeştî, loc puţin.		
29	192		768		Mândreşti! răzăşeştî, loc Îndestul.		
33	154		616		Ciulucanil a casei cămin araşuluî Mih&î		
			• 1		Razu, asemine.		
www.dacoromanica.ro
272
3S	134		3 16		G'iiliceuil a boului Iordachi Militase-	
					minn.	
23	96		334		Cucioae răzăşască, asemiue.	
41	170		680		Mihal.işa a camiaar. Râlucaiu Roset,	
					asemiue.	
50	270		1030		Ineşdî răzăşeşll, loc îndestul.	
58	218		872		Teleneştii a luminatei Domniţă Ralu;	
					1 >c de mijloc		5
78	221		881		Tîi'goveţii ot Telincştî, tij a lam natei	
					Domniţă, loc puţin.	
18	42		168		Liuţlil luminatei Domniţă.	
10	32		128		Z^ărdeştii răzăşeştî, loc î idcstul.	
]	1G		(»4		Simio.i şi Alexi ot Cucioae.	
50	282		1 128'		Leuşănii a mănăstire! Dancu, asemine.	
7	47		180		Jidovii de prin sate.	
(19n	3048		12192			5
					Ocolul Câmpului.	
8G	493		1930		S.vmăş.-aniî a lui Neculai Greceanu, loc	
>-*					ele mijloc.	
x 52	230		920		Ignăţănil răzăşeşti, asem ne.	
22	122		438		Mâşanii răzăşeşti, asemine		G
29	215		800		Chiştelaiţa răzăşis ă, loc puţin.	
17	74		296		Bravicemi razişeşiî, loc îndeitul.	
www.dacoromanica.ro
No. ome- nilor Tiiudt	Banii unul start nod de 3 luni Lrt li.		Suma peste tot a birului anului L,‘f li.		O K Hlîlll OCOLUL MA ELENILOR	Cel ţâră bir Li mp.	De cat ni • ine ia scutesc.
37	179		716		Sirota răzăşaacă, asemine.		
33	16G		661		Curlenii răzăşeştî, loc puţin.		
(if)	307		1228		Chipirceniî răzăşeştî, loc de mijloc.		
2G	122		488		Beeştiî răzăşeştî, asemine.		
11	50		200		Slobozia-Hodorogii răzăşască, loc des-		
					tul.		
74	560		2240		Suslenil răzăşeştî, asemine,		
79	450		1800		Şărcaniî a d-sale spat. Manolachi Do-		
					nici, loc de mijloc.		
5	22		88		Ciohorăniî răzăşpştî, loo îndestul.		
1	G		24		Dumitraşcu Besie.		
53	280		1120		Berezlogiî răzăşeştî, asemine.		
3>	166		664		Pohnbeniî a d-sale vist. Grigoraş Stur-		
					za, asemine.		
44	280		1120		Voroteştile a d-sale spatar. Manolache		
					Donicî, loc de mijloc		4	De oatra ineusî
32	192		768		Cunîzăuca răzăşască, loc îndestul.		
28	110		440		Cogălnioeniî a tl-sale logofitesiî Răzoae,		
					asemine.		
www.dacoromanica.ro
274
De calrâ spui, Manohche Bonici.
27	166		664
37	180		720
43	192		768
29	128		512
43	301		1204
36	186		744
31	192		768
9	20		80
28	106		424
5	13		52
35	90		360
9	31		124
6	20		80
12	77		308
1077	5728		22912
142	810		3240
38	195		780
Buşăuea a d-sale vorn. Costachi Stur-za, loc de mijloc.......................
Ghinduleniî tij a d-sale vorn. Joc îndestul.
Perenii tij a d-sale vorn. asemine.
Trifeştii a sf. Sava, loc puţin.
Horghineştil răzăşeştl, loc de mijloc.
Peceştiî a spat. Diboulu, asemine . .
CăcărăzăniT răzăşeştl, loc îndestul.
Cruceşti! a vorn. de poarta Toader Vâr-golicl, loc puţin.
Scorţănil răzăşeştl, asemine.
Argaţii şatr. Iordache Sirghie, saracî.
Mancenil răzăşeştl, loc puţin.
BreslaşiI d-sale post. Mihalacke Mânu, ot Samâşcaniî.
Liu^tiî ot Pipirceniî breslaşl a Sămeşiei.
Jidovii de prin sate.
Ocolul Nistrului de sus.
1
4 misă : 2. spat Saul, 2 schitu l’eci ştc
13
Oleşcanil răzăşeştl, loc îndestul. Lipovenii ot Sircova’de sus, a OncuţiI, asemine.
www.dacoromanica.ro
275
No. imanilor L iuc/t	llanil unul sfert nod de 3 luni		Suma peste tot a birului anului Lei B.	O lt 11 E I V	Cel fura bir L im] 7	De cătră cine set sen ţese.
	Lei	1B		OCOLUL XISTItULUI DE SIS		
53	120!		480	Sircova de jos a mănăstire! Birboiu,		
				asemine.		
3 >	70		280	Ruşii ot Sircova de sus, asemine.		
102	106		064	Ruşii ot Sircova de jos, asemine.		
84	282		1128	Ţaretl a răzăşască, asemine.		
1	6		24	Andrei sin Vasile Pătraşcu.		
53	205		820	Lipicenii răzăşeştl, asemine.		
88	205		820	Răjmuţiî a mănăstire! Căprieuiî, ase-		
				mine.		
151	301		1204	Cenuşăuţii a cămin. Andoni Zlota, ase-		
				mine.		
87	3 “5		1540	It'himăuţii a păhărniceseî Smărandii Lă-		
				zoae, asemine.		
21	65		260	Stobnae a d-sale logof. Costache Gbica,		
				cu plute, loc puţin.		
72	218		872	S< liarna a păhâruicesei Smărandii Lă-		
				zoae, asemine.		
09	435		mol	Horodişte răzăşască, loc îndestul.		
7	22		881	Liudii ot Schitul Horodişte, asemine...	3	De cutr» 3’ Uit.
www.dacoromanica.ro
276
39
08
17
70
75
5
108
65
75
52
71
4
64
58
Lopalna a pitar. Ilie Botezata, asemine.
Lalova a casei căminari.şuiul Miha u Razu, asemine.
Hrabova a cl-aale hatm. Rădueanu Ro-set, asemine.
VăşcăuţiI a sulgerulul Ioniţă Silion. tutun, loc puţin.
Ocsiutiî a mănăstire! Golăl, tutun, loc îndestul.
Vadul Iuhurluculuî a lui Ioan Crupen-sclii, asemine.
Moloyata tij, asemine.
Horelcaniî a mănăst. sf. Sava, asemine.
Şoldăneşti! a AncuţiI, loc îndestul.
Jora de sus răzăşas' ă, tutun, loc îndestul.
Buciuşi-a a Mitropoliei, plutii", loc Îndestul,
Liuţli! ot tam a clucer. Constantin ot Mitr< polie, asemine.
Ustie a măuăstirel Bărnova, tutun, loc Îndestul.
Fărcamle a mănăstire! Căpriiana, loc îndestul,
www.dacoromanica.ro

No. dme- iiilor Litip	Banii unul sfert nou de iJ luni Lei B.		[ Suma pes-| te tot a birului anului La B.		O « 11 E I C OCOLUL MSTIiULUI DE SUS	Cel fără bir Li lup	De elitră cine să scutesc.
2	13		j2		Gavril şi loan Hobjilă.		
1	10		40		Lionte Timuş.		
42	166		664		Ciorna a d-sale vom. Alecu Ghics, Ioc		
					puţ'D.		
54	230		020		Stodolna a d-salc liatm. Răducanu Ro-		
					set, loc Îndestul.		
32	150		600		Marcăuţiî răzăşeştî, loc de mijloc.		
28	180		720		Jidovii de prin sate.		
1936	7580		30320			3	
					Ocolul Nisipului de jos.		
7*	400		1600		Vădeniî a sard. Vasile Onotreiii, cară-		
					uşie, loc puţin.		
43	243		972		Goianu a d-sale Bpat. Constantin Donicî,		
					cărăuşie, loc puţin.		
50	256		1024		Boşcana a d-sale spat. Diboulu, cără-		
					uşie, loc Îndestul		2	Dc tulru insuşi
44	147		588		Malu Tohatinuluî a d-sale vom. Teo-		
					dor Balş, asemine.		
www.dacoromanica.ro
oo	315		1260,
68	350		1400
117	5G5		2260.
39	130		520
133	294		1176
52	260		1040
48	142		568^
3G	CO		210
45	96		384
6	38		152
845	3290		13184
i 33	220		680
44	16 5		660
177	3 bă		1540
Corjovul, a Iul lordachi Balş, cărăuşie, loc puţiD.
Merenii răzăşeştî, chitii, loc îndestul.
Budeştiî a d-sale vist. Gn'goraş Stui-za, asemine.
Hruşova ajicnicer. SimiOD, loc îndestul.
Mihuţăniî. i Vadul lui Vodă, a banului Ştefan Başotă, i a paliarn. retrachi Oazimir, asemine.
Onişcaniî răzăşeştî, asemine.
Cobusca răzăşască, asemine.
Teliţa a bregadirului Ilil Catargiu, a-semine.
Bilacău a d-sale vist. Grigoraş Sturza, asemine.
Jidovii de prin sate.
Târgul Cft/şindu.
Moldovenii birniiî
Armenii birnici.
www.dacoromanica.ro
No. ome- ailor LiutU	Banii unul slert noii do 3 Inul Lei li.		8 uma peste tot a bi-mlul anului Lei B.		O li 11 E 1 i	Cel fura Lir Liu<n
					Adunarea sumelor	
1256	6785		27140		Ocolul Crgâlnicu		8
1039	4944		19776		Ocolul Botna		13
733	4289		17156		Ocolul Băcovăţul		77
1173	6453		25812		Ocolul faza Bâculuî			8
754	3711		14*44		Ocolul Icliclului		10
1205	4951		19804		Ocolul Răutul Ca jo		24
702	2776		11104		Ocolul Culiî. 			11
577	25*8		10352		Ocolul Rautul de sus		4
690	3048		12192		Ocolul Măetinilc		5
1077	5728		22912		Ocolul Câmpului		15
1936	7580		30320		Ocolul Nistrului de sus		3
815	3296		131-4		Ocolul Nistrului de jos		2
177	385		1540		Târgul Ch:ş'nău. . 			71
12164	565341		226136			103
648	213530		8541		Mazilii.	
185	592 60		237c		RuptaşiI,	
12997	59261 90		237047		www.dacoromanica.ro	
Dl vatra vine sif scutesc.
rc
GO
I92i
EC5
149
2215 15 1014
44f0 30 80-8
906
6229 15j '2188
Rupte de vist. cure plătesc dc 2 ori pe an
C ! mK ii «f / \	nnniViînn
Sirbiî ot Orhpiâ, asemine.
Jidovjî din târgul Chişinăâ, Orheiâ Teleneştii.
Ş'
îa satele Coşuşna, i Perisaclna, Ba-' cioiu, SireţaT, şi Buiucanil.	'
Bresle ce nu plătesc l»ir
330 Slujitori sărdă-
reşti..........
50 Slujitori a polcovnicului de Chişinăd.
604 Slujitori că,iităneşti în».: 115 Spcia.
Dubasarii vechi. Crâulenii.
Jora.
Răzina,
Băţăidî.
2
50
412
121
114 127
95
76
77
604
Calaraş de Ţarigrad.
Posteln. şi alţii cu cărţi dc citare Preoţi.
Dieaconi.
1569
I
I
ro
cc
www.dacoromanica.ro
No. om e-niloi Linei i	Banii unul sfert noii de 3 Inul Le) \ti.	Suina peste tot a birului anului Lu ~~J7.		S O Iî O € A " 0COTAI. MIJLOCULUI	Cel fără, bir Linii)	De cifirct cine in scutesc.
130	5is|	2072		Birniciî ot Soroia a d-sale vist. Iorda-		
				clie Roset, loc îndestul.		
43	180	720		Liubleniţa tij a d-sale vist. Chirăl loc		
				ludestul		
46	183	732		Cureşniţa răzăşasca, loc puţin.		
50	238	952		Volofcemţa a cămin. Ioniţă Başotă, loc		
				îndestul.		
77	48-	1952		Hristicil răzăşeştî, cărăuşie, loc Îndestul.		
45	183	732		Vădeniî a d-sale hatman. Sandulache		
				Sturza, loc puţin.		
32	170	G80		Ocolina a Iul Ion Nemeş, loc Îndestul.		
30	152	608		Cirişnovăţul a mănăstire! Golăe, asemine.		
41	183	732		Parcanile a banului Costache Lazu, a-		
				semine.		
CC	427	1708		Pripicemi tij a banului Lazu, asemine.		
30	241	970		Ciripcăul a d-sale spat. Ioniţă Sturza,		
				asemine.		
52	314	1250		Soloneţul a d-sale logof. C, Ghicii, i a		
	i			banului Lazu, loc puţin.		
282
so	457	1828
54	214	976
38	122	48b
30	183	732
i	12	4*
1	12	48
1	12	48
215	116	4(54
5	(5	24
11	30	120
10	24	96
25	76	304
1	12	48
2	12	48
(i	6	24
(i	3	12
	90	360
962	4697	18788
ftacovăţul a spatar. Grigoraş Costaclie, asemine,
Trifăuţiî a banului Miclescu, loc îndestul.
Rădiulenil a căpit. Parascliiv, asem ne..
Zastânca a d-sale vist. Iordachi Roset, a mănăstirei sfintei Vineri, loc puţin.
Ştefan Mornială.
Nechita Ipati.
Tăuasio Irodoid.
Stoicanil a pahar». Petraclii Cazimir, loc îndestul.
Li.U(JLil ot schitul Iorjăniţa sărăci. . .
Liu^lif ot Cosăuţi a banului Beldiman, loc puţin.
Liuţlii argaţi a casei lui Ioan Nemeş.
Liucţii ot Vasilcău, a mănăstirei Golăi cu plug.
Tanase Subul.
Vasile Coşciug i Andronache ot Răduleni.
Argaţii lui Vasile Boţan.
AigaţiI căpitanului Ştefan.
Jidovii de prin sate.
2
Pe cîitrH itiausî:
24
in»îi: 17 Vasile ttoţan," Banul Aiecu BoUiman.
26
www.dacoromanica.ro
283 -
No.	Hanii umil		Suina pos-		Cei	
6 mo-	sfert noii		to tot a bi-	■ S O K <> <J A	fa vu	De vatră cit e se
nil or	(le 3 luui		rulai anului		bir	scitUsc.
Liu<ji\ T7ei		|B.	Lei | B.	OCOLUL XI STB ULUI DE JOS	LJlidt	
96	601		24041	Sănătăuca a mănăstire! Golăî, loc în-		
				destul.		
28	159		6)6	Cerlina tij a mănăstire! Golăl, loe [U-		
				ţin.		
32	152		6U8	Zaluşcenii tij a mănăstire! Golă!, ase-		
				mine.		
45	159		636	Climăuţii tij a mănăstire! Golăî, ase-		
				mine.		
23	116		464	Soeolul tij a mănăstire! Golăî, ase-		
				mine.		
63	378		1512	Nemereuci a d-sale spat. Ştefan Ro-		
				set, asemine.		
58	318		1272	Vărtt-jeniî a sard. Costin Carp, loc în-		
				destul		5	De catra <n&usi
45	230		920	Tim'lâuţiî a caminar. Ioidadii Ţorţu,		
			|	asemine.		
39	189		756	Văscăuţil a d-sale vorn. Dimitraihi Ghi-		
			|	ca, loc puţin.		
to
cx:
Ltifc
7r>	3o6	1464
4(5	293	1172
44	180	744
20	73	292
33	244	070
30	83	340
21	97	388
47	207	828
k;	Iii	244
54	299	1196
41	1*3	732
40	140	584
14	«1	241
80	152	608
2	12	48
	B 0	400
1012	4v(,7	10468
N&padova a clisosului Bxcoviniîlocî' -destul.
J pca răzăşiîcă, asemine.
Salcea a mănăstire! Rachitoasa, ase-rnine.
Lăraanova tij a mănăstire! Răchifoasa-lo • î> destul.
Poiana armnşulul Petraclii Catargiu, loc puţin.
Turasova tij, asemine.
Soloncenil tij, usem:ne.
Alcidarifi răzăşăscU, asemine.
Boşărnita a mănăstire! Sfintei Vineri, loc îndestul.
Matiuţijî tij, asemine.
Glinţ- nil tij, asemine.
M.hulenil Iul Vasile Miclescu, asemine.
ŞătreniT a Buzneştilor, loc puţin.
Birnici! ot Rnşcov, a mănăstirel Golăi, loc îndestul............................
L uţjil ot schitul Curătura, Sarau.
Ji lovii de prin sate.

1 7 In^ii :	^
II d»* ca tril Miuiăsl re
0	j»0'.telnicel Ion’tS lănescn
1	srli 11 Japca
22 <7
I
CC
www.dacoromanica.ro
No. ome- nilor Liiult	Hanii unui sfert noii de 3 luni Let ~ B.		Suma peste tot a birului anului Let B.		SOROCA OCOLVL CÂMPULUI DE JOS	Cei tărâ bir Li tuli	De elitră cine să scutesc.
51	281		1124		Ciorniţa a d-sale logof. Costache Glii-		
					ca, loc îndestul		10	Do câtru însuşi ;
81	390		1560		Coşărniţa tij a d-sale logof. Gliica, că-		
					răuşie, loc Îndestul.		
55	354		1416		IJărtopul a d-sale spat. Ioiiiţă Roset,		
					asemine.		
31	122		488		Uncheteştii tij, a spat. Roset, loc în-		
					destul.		
3	12		48		Harbuţcaniî a d-sale logofăt. Costache		
					Ghica, asemine.		
34	134		536		Pohoarnele a lui Mihalaclie Grecu, a-		
					semine.		
32	189		756		Bodeştil răzăşeşti, loc puţin.		
89	165		660		Zahorna răzăşască, loc îndestul.		
7	15		60		Breslaşii şătrâreseî Varticesiî, ot tam		
					asemine.		
43	220		880		Răceşti! răzăşeşti, loc puţin.		
61	317		1268		Târşiţăiî a d-sale vist. Grigoraşco Stur-		
			1		www.dacoromanica.ro		
286
35
70
35
26
32
37
22
37
60
4!)
34
85
52
53
Chipeşca râzăşască, asemine.
Cotiujănil a casei logof. Miliaifi Sturza, asemine.................................
Găizănil a medeln. Costache Paleolo-gul, asemine.
Cobăle nouS a paliarn. Neculaî Catargiu loc îndestul.
Cobăle vechi a urmaşului Petrachi Catargiu, asemine.
Breslaşiî i scutelniciî paliarn. Neculaî Catargiu, asemine.
Brrslaşil i scutelniciî urmaşului Petrachi Catargiu, asemine.
Şiştaciî răzăşeştî, asemine.
Glăvăneşt'i a d-sale spatar. Grigoraş Costache, asemine.
Coşmirca de sus răzăşască, aseminea.
Coşmirca de jos a polcov. Anastasie Ciaca, asemine.
Schitul Cunice a d-sale spat Iordachi Catargiu, loc îndestul.
Lipovenii ot Cunice tij, asemine.
Cuhureştiî de jos a şatr. Vasile Carp, aseminp.
3
de tatre o*he
www.dacoromanica.ro
287
~ No. ome-uilor Li ml!	Biinil uia.I sfert noii de 3 luni Lei \ B.	Suma peste tot a birului anului ==7»f ( TT.\
10	37,	1 148
46	244'	1 970
5	12	48
7	45,	180
ti	12	48
«	12	48
o	43	172
2	2	8
	■ 130,	520
1152	509	2275(1
74	366	1464
45	226)	904
S	O li O ( A
OCOLI'L CAM PUIA J DE JOS
Scutelnicii i breslaşiî şatr. Carp, ase-inine.
Cuhuieştii de su3 a vorn. de poartă Di-mitraclu Meleglii, asemine.
Liuţliî breslaşl a Radului Bogdan.
Lipovenii ot Cuhuicştii de jos, cu oloiu.
Breslaşii Tofaniî ot Zahorna.
Liuilîi ot Schitul Dobruşa.
S	utelnic'î sulgor. Vasile Anastasiu ot Coşărniţă.
Aigaţiî luî Mihalacho Greru, sărăci.
Jidovii de prin sate.
Ocolul Băutului.
Sevirova a d-sale logof. Costaclie Grhi-ca, loc puţin.........................
Floreştii tij a logof. Gnica, Ioc îndes
www.dacoromanica.ro • • •
Oel I fără I bir $ Li iirfîj
De aitru cim scutesc
13
£ do cătră însuşi
i
4 de atrîl InauSi
288
18	91		5t) 4
3	ÎS		72
15	37		1 ÎS
20	fii		211
31	159		63(1
3«	241		97fi
43	232		928
31	131		53fi
45	250		100,)
93	473		1892
92	48o		1052
78	47d		1901
20	91		3R1
22	73		292
110	4 >7		1988
Măr cule ştii tij a logof, GUiea, asemme.
Perepetca tij a logof, Gbica, ascmine.
Vadul ţeri'i râzăşesc, asemiue.
Ghideştii a clucer. Iuiache, asemine.
Gura Caminciî a cămin. Iorda’ lie Mi-cleseu, cărăuşie, loc puţin.
Gvuzdul a şatr. Vasile Carp, loc îndestul.
Gura căinariulul a Iul lanaclie Grecu, ascmine.
Coşciugeml a spat. Ioniţă Fioset, asemine.
Isvoarelea catnin. Vasile Balş, loc puţin.
Câinariul a păhărn. Maiiel Costache, cărăuşie, loc îndestul.
Hăsnăşinil a d-sale visteraicesoî. Ca-tinca Ianculc, asemine................
Săiigurenil a mănăstirei sf. Spiridon, chirii, loc puţin.
Drojdhşiî a post. Ioniţă Canta, loc Îndestul.
Rogoşinil a Vărnăvo'e, asemine.
Slobozia Meiincrog'u, cărăuşie, loc îndestul.
25
De cătră însuM
ro
OC
www.dacoromanica.ro
No. 6me- nilor Liudt	Banii unul sfert noii de 3 tuni		Suma peste tot a birului anului		S O R O C A	Cei fora, bir Liudt	De cffti ’ă cine tS scutesc.
	Lei		Lei	B.	OCOL Uf, R AUTULUI"		
10	30		120		Liucjiî ot Odaea Isaeesculul.		
	80		320		Jidovii de prin sate.		
7 jO	402u		16104			33	
					Ocolul peste Răut.		
17	73		292		Văzălăî răzăşeştî, loc puţin.		
57	210		840		Prepeliţa, a Măriei-Sale Doamnei Zoia		
					Moruz, loc îndestul.		
82	372		1488		Copă'.enil tij a Marnî-Sale Doamnei,		
					asemine.		
57	261		1041		Pepenii tij a Măriei-Sale Doamnei, a-		
					semine.		
126	530		2150		Sângerii tij a mărieî-Sale Doamnei, a-		
					semine.		
206	566		2261		Drăgftneştil tij a Mâriei-Sale Doamnei,		
					asemine.		
120	306		1164		Târgul Bălţile a p&liărniccsd Mărit!		
					Costacbe, loc Îndestul, . . ....		
						4	Do nutri însuşi
www.dacoromanica.ro
OBS
25	98		392
123	647		2588
GO	378		1512
49	226		904
43	174		G9G
99	634		2536
10	244		976
25	104		416
27	61		244
30	98		392
6	12		48
4	12		48
6	18		72
10	24		96
36	149		596
3	12		48
«	80		320
J 280	5358		21432
Bresliişil i scutelnicil păhărniaseî Măriei Costache.
Heciul tij a păhăroicesel Măriei Costache, cărăuşie, loc puţin....
Glingenil a d-sale vom. Dimitr&che Sturza, loc ÎDdestul...................
Ţipleştiî gospod, asenaine,
l’ravila a sulg. Vasile Chiriac, asemine
Ciutuleştil a d-sale logof. Glii ca, asemine...................................
BahrineştH tij a D-sale, loc puţin....
Borodnicenil tij a d-sale, loc îndestul..
Btânzănil a d-sale spat. Neculal Balş, asemine.
Liuţlil ot Câşla lui Hristodor Radu.
Liuţlil ot Câşla lui Ianache Grecu.
Liuţlil ot Oaia, vom. de portă Meleghi.
Liud'i b°jănarl ot Chistrienî.
Liudil ot Odaia lui Meleghi.
Vădurelile.
Căşla lui Dumitru Sangiu.
Jidovii de prin sate.
1 De catra insusl 2i De câtrâ tnsuşî
(5
îl
D* catra î isurT De calra însuşi De câlra însusl
15
www.dacoromanica.ro
No. ome- uilor Livill	Banii unui sfert noii de 3 luni Lei B.		Suma peste tot a birului anului hei B.		S O li O t .1	Cel fără bir	De ctilrit cine să scutesc.
					OCOLUL CÂMPULUI DE SUS '	LiudX	
47	201		804		Dnrcăuţiî a Mitropoliei, loc îndestul.		
24	110		440		Malcăuţii răzăşeştî, asemine.		
4!)	281		1124		Visoca a mănăstire! Neamţii, asemine...	6	Dc lâtrâ Nanîmttrp
37	207		828		Sudarea a mănăstirel Niamţu, asemine.		
32	159|		630		Brancăul a clirosuluî din Bucovina, loc		
					puţin.		
50	317		126«		Gliizdita tij a clirosuluî, cărăuşie, loc		
					îndestul.		
50	207		828		Climăuţii a d-sale spat. Neculal Balş,		
					loc Îndestul.		
58	274		1096		Ciornolettca a d-sale agâi Aleco Balş,		
					asemine.		
53	256		1024		Corbul tij a d-sale, asemine.		
G7	403		1612		Horodiciul, a d-sale spatar. Iordache		
					Sturza, loc puţin		4	De eatra înausT
58	329		1316		Târnova a casei clucer. Caeiureanu, loc		
					îndestul.		
63	403		1012		Mândcâcul vechifi a lui Petrachi Petro-		
			I		vid, asemine		4	D# cfi.tra îfttarî
www.dacoromanica.ro
De catră Însuşi
21	128		512		Mândâcul uoti tij, asemine		4
102	695		2780		Olietrosul a mănăstire! Sf. Spiridon,	
					aBemine.	
74	62 2		2488		Bulboacele tij, asemine.	
62	366		1464		Măcăreuca a paharn. Ioan Cârstp, loc	
					puţin.	
47	183		732		Băcsaniî râzăşeştl, loc Îndestul.	
95	610		2440		Bădicenil răzăseştl, asemine.	4
57	351		1416		Treisteniî a d-sale spat. lordachi Stur-za, loc puţin. Liuţliî ot Cărcăceuţî.	
5	18		72			
6	24		96		Câşla Iul Petrovicl.	
3	8		32		Argaţii post. Hristea ot Visoca.	
	100		400		Jidov» de prin sate.	
1060	6255		25020		Ocolul Nistrului de sus.	18
61	354		1416		Crimenciucul a Buzneştilor, loc îndes-	
					tul.	
33	146		584		Iarova tij a Buzneştilor, asemine.	
22	91		364		Tătărăuca veche răzăşască, asemine.	
45	177		708		Tatărăuca nouă răzăţasi-ă, asemine.	
43	195		780		Rugliil răzftşeşll, asemine.	
www.dacoromanica.ro
- UZ
No.	Banii unul 1 Suma pes-		Cei
dine*	sfert nod 1 te tot a bi-	8 O It O € A	fără
nilor	de H luni pului anului		bir
I.iiul'i	TPf | B.i Lu | B.	~ OCOLUL M ŞTII ULUI DE SUS	Uudl
De cfiiru ciut se scutesc.
111
52
61
43
39
567
220
171
262
159
2268
8S0
684
1048
63 G
Ariont ştii a m i ăstireî Sf, Sava, ase-mine.
Ungurii tij a nănăstirei sf. Sa va, loc puţin.
Câlărăşăuc» t j a mănăstire! sf. Sara, asemiue.
Sauca a mănăstire! Niairţu.
Codrenil a d-sale vom. Alrcu Gliica, loc Îndestul.
1 Di cătrâ însuşi
73	357
41	183
6	12
124	525
46	177
12	30
10	18
1428
732
48
2100
I
708
120
72
Lincăntd amândoi, astmiie.
Gârbova a mănăstirii tf. Sava, ase-mine.
Breslaşii i Ecutelnuî. sulg. Gheorghie Ciuhureanu ot Crimenciuc.
Târgu Movilălulu! a d-sale vom. Ale-cu Ghica, loc îdestul.
Slobozia-Vălcinaţul tij, asimine. Breslaşii jicnicer. Ioan Buliuş.
Liudiî ot schitul Călărăşăuca.
16 In»i :
13 Stf.l. V. L^onard 3 .ligii. I Uurlma
“7 6*
www.dacoromanica.ro
I
294
6	61	24
4	li1	24
2	6	24
3	12	48
O	8	32
	4	16
2	4	16
4	y	30
	90	360
348	8789	15156
	4697	,8788
	4867	1S468
	5089	22756
	402G	16104
	5 J o 8	21432
	6255	25020
	3789	15136
	34681	138724
124	402	1608
47	146 80	585
| 35229 30! 140917		
1(!2	1685 60	3371
680!		
Liuilii ot schitul Bugliii, Lisnicii iconomulul. Liuijiii preotului Grigoraş. LiurjLiî ot Somolema. Argaţii stoln. Vasile Leonard. Argaţii Barbului Gheorgiu. Argaţii cap tanului Sandu. Liu^lii Iul Ursu Druţă. Jidovii de prin sate. Adunarea Sumelor	17
Ocolul Mijlocului	■ . .	26
Ocolul Nistrului de jos,	22
Obolul Câmpului de jos.	13
Oco’.ul Băutului.	33
Ocolul peste Ilăut.	15
Ocolul câmpului de sus.	18
Ocolul Nistrului de sus.	17
Mazili. Ruplaşl.	144
Bupte de vist. care jdătesc de 2 o i pe an.	
Jid, vii ot Svirecn, as'inine.	141
www.dacoromanica.ro	
cr,s
î<0. <5me- nilor	Banii unul sfert noft de 3 luni Lei B.	Suma peste tot a birului anului	S O K O C A	Cel fără bir Li iuţi	Dc eu tril cine sfi SCIlttSC.
Liuăi		Leî B.			
			Bresle ec nu plătesc bir.		
Li mii.
129 Slujitoi! isprăvniccştl,
398 Slujitor! lăpitămştî ..........Insă :
71 Raş tivul.
88 Vasikăul.
114 rostuiţii.
33 Bălţile.
92 Movilăul.
398
2	Călăraş! de Ţarigrad.
30 Postelnici1! şi alţii cu cărţi.
228 Fraoţi.
43 DieaconT 830 Fac
N3
ca
a>
www.dacoromanica.ro
				II E Ii Ţ A Satele
85	270	1080		Fundul Herţa a d-sale Vornic Grigo-ri Gliica, chirie, loc puţin. ....
57	173	692		Movila râzăşasca aseminea		
182	5 ?1	2201		Tilipăuţil a Clirosului Bucovinei, ase-mine .... 	 .
51	162 |	648		Oroftiana a casei căpit. Tanasie Vasi- le, aseminea	 Eşiţiî din moluiţa, a Cluc. Ştefan Hol-ban, aseminea	
26	65	260		
41	130	520		Moltiiţa a Pali. Vasile Holban, aseminea
45	108	432		Ştrianga a jignic. Hagi Manole. . . .
179	540	2160		Sinăhău a Cămin, Ioniţă Sturdzn, ase* minea 	
65	162	648		Gndineştii a Stoln. Mihalache, aseminea
37	92	368		Mamorniţa razăşasca, aseminea. . . .
27	76	304		Lucoviţa de jos a Slug. Vasile Chi-riac, aseminea	
41	108	432		Lucoviţa (le sus răzăşască, aseminea . Slobozia a casei lui Vasile Strivea vt. Paharnic, chirii )oc în lestul. , , , www.dacoromanica.ro
35	81	321		
6 Da cătră însuti
3	Dt eătrE însuţi
4	De catră iusun 3 De cătră însuşi 2 Di. catră însuşi
12 De cătră inauşi 2 De catră însuti
Q Insă: 3 pottrlnrcrlul ftai Ban Potloţr, % Marin Samiş,
2 De catră însuţi 2j De vătiă ras^
• 16?,
No.	Bmiii unui		Suina pes-			Cel	
ome-	sfert nod		te tot a bi-		11 E 1< T A	fala	De ciitră cine gă
llilor	de 3 luul		rulul anului			bir	scutesc
Li mit	Lei	B.	Lei	TT.	SATELE	Li tuli	
43	91		368		Novoseliţa răzăşască, chirii, loc puţin.	\ t) luau: 3 Şafr Suva Voi ci nuc Iii	
27	76		304		Buda de sus a Pah. Yasile Holbw, a-	i şi i C&tiioa Volei n-t'Iu.	
8					semiuea		10	De cîîtră îusu$I
	22		88		Bieslaşir Pah. Ilulban, ot tain. . . .		
35	92		368		Buda de jos a Iul treti Vist. Damian		
					Holban, aseminea		6	IriBu: 2 Ioan Holbaţi.
7	11		44		BreslaşiI lui treti Vi8t. Damiau Hol-		2	l’oadr*r II H> o. fi 3	Toatler Itîptn. *
					ban ot tam, aseminea			
55	102		648		Beceşti» răzăşeştî, aseminea		10	Iii8k: 3 Vai’lrt ttraliâ.4 Cost.
73	169		756		Mogoşeştil a duc. Ştefan Holbau, chi—		Hruba, S Miha» Hruba »1 l Toader Ylad.
					riî, loc îndestul		4	De cutră însuşi
47	135		540		Fondoae a lui Ioan Holban, aseminea	6	De cătiii Insi.sî
67	162		648		Culicenil răzăşeştî, aseminea		§	
254	637		2548		Tarnauca a Pităresiî Zoiţa Potlog, ase-	20	
30					minea			De entrn înauş*
	43		172		Luzii şi breslaşii Pităresoi ot tam, ase-		
					minea			
171	497		1988		Bobroteştii tij n Pităresei Zoiţa Potlog,	20	
	i				asemiwWw.dâeoromanica.Fo* • •		De citră însuşi
298
23	54	216
58	173	692
99	238	952
108	270	1080
24	1301	520
2002	5501	22004
2	530	21
10	16 00	66
2014	5522 90	22091
4	36 60	73
300	» r>	n
Ţmteniî răvăşeşti, chirii ţi loc puţin. Hriaţca a Monast. Sf. Spiridon, ihinl,
loc indestul..........................
Târgoveţii streini, alijverişul târgului. Mahalagii târgoveţi, chirii şi Ioc puţ'n. Jidovii de prin sate.....................
Maz !i...................................
fi optaşi................................
(> luaa : î PitâreAsa Zoita f'o-
Itlog.	"	'
1 ram. luniţu RaaolA. 3 bi seri na din tainul Hei ta
128 ~ '
Rupte de Visterie care plătesc de două
ori pe an.............................
Jidovi Hrisovoliţî din târgul Herţa. .
Bresle ee nu plătesc l»ir
Liintt
44 Slujitor! Isprăvniceştî.
6	Postelnicci şi alţii cu cărţi de ertare.
49 Pieoţî,
7	Diaconi.
106
I
www.dacoromanica.ro
G6S
No. oine- nilor Liudl	Banii unul sfert noii de 3 Inul	
	LeX	B7
130	526	
7	24	
2	11	
2	11	
5	14	
211	C71	
17	50	
370	1320	
172	594	
60	226	
10	33.	
80	363'	
I
Smna peste tot a birului anului
LeX ZT
1) O K O II O T t
OCOLUL TARGVLVJ
Cei
ferii
bir
Liudl
De etitră cine lă scutesc.
2104
90
44
44
56
2684
200
5280
2376
Birniciî ot Dorohpiu, cărăuşie, loc puţin.
Liuţlil negustori ot tam.
Breslaşiî spat. Mihalache Coslaclie, ot tam.
Breslaşiî Cămin. Ioniţă Başotă, ot tum.	|
Liuţlil a Semişieî, ot tam.
Pomîrla a Cămin. Ioniţă Başotă, cărăuşie, loc indestul.
Breslaşiî ot tam, asemiuea.
Ibăneştil a Clirosuluî din Bucovina, a-seminea.
Dimilenil de jos a Buznoştilnr, aseini-nea.
904
132
1452
Dămileiuî de sus a Paliarniceseî Catri-na Creştea, aseminea.
Breslaşiî ot tam, aseminea.
Comăneştii a d-sale Spat. Inan Cana-
10
De cătră îniuşi
'^'V^Wff^fcromanica .ro
300
5 a	242		068
120	470		1916
35	110		440
84	385		1540
10	44		176
350	1100		4400
35	143		572
30	110		440
12	33		132
18	60		261
9	22		88
8	33		132
5	17		68
Cotul Suliarăuluî a mânăst. Buvdujeniî, aseminea.
Sfărcăuţiî tij a Mănăst. Burdujeniî, a-seminea.
L'şnaa cl-salo Hal. Sandulaclie Sturdza, aseminea.
Mlenăuţil a casei Sulger. Toader Mano-le, cosirea fălcilor, loc puţin.
Mlenăuţit răzăşeştî, fălcile, loc îndestul.
Uudeştiî a d-sale Spat. Michalache Cos-taclie, cărăuşie, loc puţin.
Oroltiana răzăşească, aseminea.
Popeniî lui Crac aii, aseminea.
Popeniî lui Văvgolici, chirii şi loc îndestul.
Breslaşiî spat. Miclialaclie Costachi ot Hudeştî.
Breslaşiî stolnic. Iordache Murguleţ, ot Damileniî de jos.
Breslaşiî Armaşului Ioan Costaclie, ot Hudeşti.
Breslaşiî Clucer. Neculai Cerchez, ot cotu Suha răului.
10
De catră ÎD3USÎ
CO
0 !—l
1
www.dacoromanica.ro
No. ome- niJor Liadf	Banii unui sfert nofl de 3 luni ~Lei B.		Suma peste tot a birului anului Let~\B.		1> OH O 14 O 1 tl OCOLUL TÂBGULU1	Cei tără bir Liudl	De catră cine să scutesc.
4	u		44		Breslaşil şatr. Anton Biune, ot Dami-		
					lenii de jos.		
4	11		44		Breslaşil lui Vasile Buzae, ot tam. .		
4	il		44		Breslaşil lui Cost. Manole, ot Mlenăuţî .		
2	6		24		Breslaşil lui Vasile Vargolicî. ot Popeni.		
1	8		32		Ioan Beli bou, it Ibăneşti.		
n	83		332		Jidovii de prin sate.		
1875	6757		27028			20	
					Ocolul de sus.		
CU	165		660		Conceştil de sus a lui Ioniţă Iamandi,		
					cărăuşie, loc puţin.		
4	11		44		Breslaşil ot tam, aseminea.		
5S	220		880		Conceştil de joş a IPncăi Iamandi, a-		
					Seminea.		
4	U		44		Breslaşil ot tam, aseminea.		
;u	352		1408		Baţura a d-sale Agal Iordachi Balş,		
1					aseminea.		
www.dacoromanica.ro
302
70	374		1496		Darabanii a d-sale Logofăt Constantin
					Balş, cărăuşie, loc îndestul.
50	132		528		Corneştiî tij a d-sale Logofăt, aseminea.
70	259		1030		Tenoasa a lui loniţă Murguleţ ftori
					Pah, cosirea fălcilor, loc puţin.
2	0		24		Freslaşii ot taro, aseminea.
150	550		2200		Păltinişul a Mitropoliei, cărăuşie, loc in- flpcflîl
G5	286		1141		Ut oLUL Ivancăuţii a Monasticei Barnovsrhi, a-
					seminea.
35	132		528,		Cuzlăul a lui Abxandru Luca, vite, loc
					iudestul.
00	2 20		S80		Criniceniî a sf. Spiridon, aseminea.
30	no		440		Horodiştiaa lui Ştefan Ţintilă, otVis-
					terie, cosirea fânului, loc indestul.
<3 >	no		440		Işnoveţul a armaşului Inrn Costacbe,
					vite, loc îndestul
40	88		352		Redăuţii a d-sale Vist. Sandulache Stur-
					dza, aseminea,
120	359		1436		Hudeştii mici a d-sale Ilatm. Răduca-
					nu Roset, aseminea
03	352		1408		Bivolu a d-sale Vornic Costantin Ba-
					lade, aseminea.
4 D- cS.:râ însuşi 4 De câtra însusT
cO
CC
I
www.dacoromanica.ro
No.	Banii uimi		Suma pes-		]> O K O 11 O 1 t	Cei 1	'
ome-	stert nou		te tot a l)i-			tur»	Di cutră cine iii
nilor	de 3 luni		nilul anului			bir 1	scutesc.
LilĂT	Lef	Ti.	L<1	B.	OCOLUL TA HG r LUI	tiiudii	
65	352		1408		Coţuşia a d-sale Spat. Neculae Strati-l;tt, aseminea. Crasnaleuca a Ştolnicesei Micliascăi, a-		
55	231		924				
					serainea.		
120	3(59		1476		Mitocul a dascălului Theodosie, ase-		
					minea.		
3	11		44		Liuţliî ot Gliireui		
19	88		352		Jidovii de prin sate.		
1253	47S8		19152		Ocolul Başeu/ui	6	
50	198		792		romărleniî a clirosului din Bucovina, cărăuşie, loc indestul Vornicenil a cliiotu’u! din Bucovina, a-		
150	616		24(54				
					seminea		
130	605		2420		Miliauca a d-saie logof. Costai lie Ghi-ca, vite, loc indestul. Tataraşeniî a d-sale logofăt. Ghica, a-	5	De cutia tnsusl
80	330		1320				
					seminea ,		De cătiă tnsusl
www.dacoromanica.ro
304
$u	369		1476
90	341		1364
20	66		204
9	33		132
75	330		1320
15	55		220
12	44		170
6	‘22		88
53	198		792
85	347		1388
15	55		220
10	35’		220
2	li		44
3	11		44
3	11		44
3	11		44
11	50		200
910	3758		15032
Drăguşenii a d-salo Hatman u Reeduca nu Cosei, asemiue
Sovenii a d-sale Spatar Luciii. Vite, loc pufcin
Breslaşii ot tam, asemiuea Breslîişiî ot SirbTt, a Stolaic. Ienache Co-drescu
Răneşti! a casei Logofăt Miliai Sturza, asemiuea
Liu^lil ot moara luî Scobihorn, loc îndestul şi vite
Vicoleniî lui Negrufi, aseminea Vicoleuiî Isăceştilor, asemiuea Movila ruptă a Sard. Dimache, aseminea Căpieeniî a casei clucer. Tanasă Cuciu-rianu, aseminea Lozneştiî răzăş şti, aseminea Volnvăţulul Boldişor, aseminea Borole
Odaia lui Lupaşcu Odaea lui StiLi Odaia Iul Turculeţi Jidovii de prin sate
5
De
rât rit
tlIHlUÎ
www.dacoromanica.ro
305
No. ima- nilor Linii)	Banii ui sfert nc de 3 hi ~75*	IUI >0 ni	1 Suma p | te tot a rului ani	es- Di- îluî \n.	D O R O 11 O I t	Cei făril bir	Ei cii/rii cine se scutesc.
		|/i.j Lei			OCOLUL COS ULEI	Liitilî	
156	ti 1G		2164		Derţ a a clirosului din Bucovina, co-		
					8;rea fălcilor!, loc indestul		
HO	ti 1G		2464		Ililişeu lui Curt, cărăuşie,-loc puţin.		
125	39C		1584		Tlilişeu lui Gafencu, cosi rea fălcilor,		
					loc indeBtul		
65	374		1496		Buhaiul a monast. B&rnovei, aseminea.		
60	286		1144		Ş ndricenii a Pităres. Mariuţa Gliprghel,		
					aseminea		
5	11		44		Breslaşii ot tara, aseminea		
25	66		264		Eşiţiî lui Bo«ie, aseminea		
65	259		1036		Trestiana i Stracova a d-sale Spat		
					Ioan Sturzi, cărăuşie, loc îndestul.	4	Di catra însuşi
120	715		2860		Brosr&uţii a d-sale Vom. Constantin		
					BalşT, aseminea		
56	176		704		Cobălele lui Cuciuc, cosirea fălcilor,		
					loctt indestul		
60	220		880		Prilipca Stroiceştilor, aseminea.		
22	6(>		264		Horlăceni a lui Constantin gtroici, a-		
			J		BpRiineiwww.dacoromanica.ro		
150	583		2332
60	220		880
9	33		132
38	132		528
35	HO		440
9	33		132
50	253		1012
35	100		400
50	132		528
17	55		220
6	22		88
2	6		24
2	6		24
2	6		24
13	55		220
1399	5547		22188
Văculeştil a clirosului din Bucovina, aseminea	‘
Brăeştiî de sus a Paharnicefr. Crâsti-oae, aseminea.
Breslaşiî ot tam, aseminea
Brăeştiî do jo3 a Iui Iamandi, ase minea
Popenit stol. Toader Vărnav, cosirea fălcilor, loc puţin
Breslaşiî ot tam, aseminea.
Berbie a clirosului din BucoviDa, aseminea.
Levărda a Cosmiţiştilor, aseminea.
Cerviceşlil a ban: Constantin MicleBeu, loc indestul
Breslaşiî ot tam, asemine
Breslaş î ot Mâtiemi a Stol : Constantin Manole
Breslaşiî lui Curt ot Hilişău
Breslaşiî Pit. Stroici ot Prilipca.
Breslaşiî căpit. Constantin Stroici ot Horlăceniî.
Jidovii de prin sate
I
www.dacoromanica.ro
307 -
No. «ma- nilor	Banii unul sfert noti de 3 luni	Suma peste tot a birului anului		1» 4» H O HOlt	Cei fără bir	I)i cfftră cine ta scutesc.
hindi	" hei \B.	hei	h.		hindi	
1875 1253 910 1399 5437 15 5	6757 4788 3758 5547	27028 19152 15032 22188		Adunarea Sumelor. Ocolul tărgului. Ocolul de 8us Ocolul Başeului. Ocolul Ooşulei	20 8 14 4	
	“20850 3160 1430	83400 12G 57		Mazili. Ruptaşil		
5457 3 150	20895 90 33 > » n	83563 66 n		Rupte de vist. care plătesc de 2 ori pe an Jidovi! care plătesc pe toată luna Bresle ee nu plătesc bir hindi 96 Slujitori Isprăvniceşti 10 Postelniceî şi alţi cu cărţi 145 Preuţl 21 Diaconi www.dacoromanica.ro	46	
					B (» T OŞ IXI	
					Ocolul Târgului	
64	303		1212		Dracşenil a luminat: Beizade Dimitrie	
					Mavrocordat, loc puţin	7
114	530		2120		Drsgşanu tij a luminat. Beizade, loc	
					iudeBtul	39
169	611		2414		Crâsteştiî a cluc : Neculae Crisfescu,	
					loc puţin	2
1G	40		160		Liuţln ot tam, cu 7 breslaşi, aseminea	
G5	227		908		Buzeniî a Pahar : Toma Cozma, asemi-	
					. nea.	
22	71		284		CoşulenO a Capit. Gavril, loc indestul	
7G	344		1376		Gopălău a Monastirei Coşula, loc puţin	
20	101		404		Tulbureml a Stol: Iordachi Gioan, a-	
					seminea	2
10	20		80		BreslaşiI ot tam, aseminea	
45	222		888		Zeiceşti a Sluger Macoveib Ţîatilă, a-	
					seminea	2
85	273		1092		Stânceştii a Păhărnicesei Ruxanda Ca-	
					limah, aseminea	7
15	35		140		Breslaşi i ct tam, aseminea	
"0	232		928		Pitulaşeniî a cămin, Petraihe Vărnav,	
					aseminea.	4
l)e cătră îttsusî
De cutia însiui
Dc cătră TuduraiUe Uri* tescu
I
De călră Instihî
Insa, unul Sulgcrului Fm-tiiă, uuul Pit. Iordichi Popa.
De cătră insuM
De cltru însuţi
www.dacoromanica.ro
309 •
No.	Banii unul		Suma pes-			fel	
oine-	sfert nou		te tot a l>i-		IÎ O T O Ş 1 Jf I	fără	Di cuti a cine să
nilor	de 3 luni		rulul anului			bir	scutesc
rjuin	Lei	B.	Lei	7T.	OCOLUL TABGULU1	Lhtdl	
15	35		140		Liuzil ot tam, aseminea.		
70	323		1292		Cucorătiil a cămin. Iordache Buc^enes-cu, loc indestul. Breslaşiî ot tom, aseminea. Găuriana a lui Grigorie Stroescu, loc		
13	30		120				
13	30		120				
					puţin.		
10	4L		164		Piăsteştiî a lui Şei ban Gherghel, ase-		
					minea.		
70	242		968		Sauceniţa a Zojţel Dimitroale, loc in-		
					destul.		
12	30		120		Breslaşiî ot tam, aseminea.		
4	5		20		Oamenii Măriei Isăciasca.		
80	334		1536		Popâuţiî a Monastirei Sf. Neculae, loc		
					puţin.	3	Do catri mănăstire
54	172		688		Oamenii Monastirei ot tam, aseminea.		
15	46		184		Ti&scul tij a Monastirei, aseminea.		
22	8(3		344		Băiceniî a Zaliariei Gioan, aseminea.	2	De călră însuşi
13	30		120		Oamenii Zaliariei Gioan, aseminea.		
www.dacoromanica.ro
310
40	117		468
22	38		152
67	273		1092
1	3		12
9	2		8
3	8		32
17	51		204
26	71		284
6	20		80
49	192		768
6	15		60
y>	40		181
	5.99		21196
110	551		2204
Curteştii a Ciauşului Dimitrache Cârs-tian, aseminca.
Liuziî Stoluic, Gkeorghe Critico
Cişmeaoa a Mănăstire! St. Neculae, a-seminea.
Aigatu Armaşulul Neculae Ismană
Bres’aşii othuc a Lincăl fiica pali. Go-san, seracl.
Argaţii Jignie. Dimitrache Salcianu.
Teişoriî a Mănăstirel St. Agura, loc îndestul.
Costeştiî tij. aseminea.
Drsgomăneijtiî, a Vornic, de poană lo-uiţă Carage, seracl.
Monastirea Doamnei a St. Agura, loc pufiu.
Argaţii Monasticei Doamnei.
Jidovii de prin sate.
Ocolul Câmpului.
2
D*t eatra îtfsusl
70
Truşeştiî a Monastirel Treisfet telor, loc îndestul.
www.dacoromanica.ro
No. bine-itilor L iutii	Banii unul sfert nod de 3 luni Le X B.		Suma peste tot a biruim auulul LvX B.		» «> T O .S A X I > ~ OCOL(JITCÂMPULUI ~	Cei fură bir LudX	De citiră cine să scutesc.
54	141		561'		Şoldăneştiî a D-sale Banului Iancu Mi-		
					clescu, Ioc puţin.	5	De eatră îupusT
21	61		244		Sncrujeniî râzăşeştî, aseminea.		
G8	3?3		1332		Gurbăneştiî a Mănăs'irei Goliri, loc iu-		
20	131		524		uesiui. Tomeştiî lui Fotea, lo; îndestul,	2	De cStră lordaohî Fotea
16	61		244		Tomeştiî lui Leonte, aseminea.	2	De călve GraumMcul
40	162		648		Epureniî D sale Spatar. loan Cananău,		
					loo puţin.	4	De călră însuşi
9	41		164		Epureniî Păliârniceseî Ruxandeî Gali-		
					mah, aseminea.	3	De oîîtră ÎosumI
62	268		1072		Mănăstirenii a clirosuluî din Bucovina,		
					loc în destul.		
80	379		1516		Onţeniî, t'j aseminea.		
13	56		224		Brăndeştii Cristiî râziişeştî, loc puţin.		
21	81		324		Brăndeştii Velişceseî, asemenea.		
27	106		424		Cercliejăniî a d-sale Vornic Vasile Cos-		
					tac Im, loc indestul	1	De c&trn însuşi
www.dacoromanica.ro
312
Jîi, cătiă insrtţf
112	455	1820	Câcăceniî a D-saH Vornic Manolathe	
		'	Dimache, loc puţin.	4
98	500	2024	Necşaniî a clirosului din Bucovina, loc	
		|	indestul.	
50	242	9G8	jMiclăuş°nii a Pitar: Panaite, loc puţin	
CO	303	1212	Cordărenil Mo. asdrei Doljeştiî, loc in-	
		|	destul	
40	222	888'	Şipoteniî tij a Monastirei, aseminea	
(i3	270	1080	Ipoteştil rezeşeşii, lucru pământului	
5	12	48	Orchejenii luiCostache Gherghel, sărăci	
•13	131	524	Vlădenii răzăşeşti, loc puţin.	
40	253	1012	Duineniî a D-sale Spat : Manolaclie Do-	
			nici, loc inde3tul	
167	077	2708	Ilavorna a D-sale logofăt Costache	
			Ghica, aseminea.	4
48	232	928	Li venii a Iul Vasile Vărnav, aseminea.	4
0	25	100	BreslaşiI Pitar. Constantin.	
1	♦ > O	12	Odaia Armnşului Neculai Ismană.	
*	30	120	Oamenii Vormcesii Elenei Tăutu.	
3	5	20	Odaia Smarandei Cogălnicianu.	
42	172	088	Cordărenil lui Gat'encu, loc indestul.	
0	15	60	Oamenii lui Inrdache Bantăţî	
n	81	324	Jidovii de prin sate.	
1 0005		2 1020		*9
Du că Irit însuşi 1 o cStră îiit*ufj
www.dacoromanica.ro
No. ome- nîlor	Banii unul sfert nod de 3 luni Lei B.		Suma p te tot a nilul ani Lei	os- ti- lul	K O T 4» S A X I	Cei tară Lir LiutJX	Dl citiră cine (ti scutesc.
Liiiiir				B.	OCOLUL SIRETJULU1		
130	545		2180		L zna Stolnic, Vasile Potlog, ioc puţin.	2	De cntră însuşi
130	465		1860		Jiânţeştiî din deal a Sulgereseî Zoiţa		
					AI jiu, Ioc indestul.	5	De cutră însuşi
70	172		688		Ilânţeştiî din Vale, tij loc puţir.		
9	20		80		Breslaş I ot tam, aşeminea.		
172	636		2544		Ducecia a lui Teodor Mijstiaţă., aseminea.	4	De cătră însuşi
53	152		608		lonăşenii răzeş^ştl, aseminea.		
78	278		1112		Şerbăneştiî răzâşeşti, aseminea.		
2	5		20		Litigii Ilineăi Motinceseî.		
30	101		404		Slobozia Şerbăneşll a Pităreseî Climin-		
					tioae, aseminea.		
114	4s5		1940		Grigoreştiî a banului Ilie Canta, ase-		
					minea.	2	De cătiă însuşi
62	182		728		Bursu. eniî a d-sak* Vist. Iordaohe Bulş,		
					loc indestul.	4	Dt. cătră însuşi
110	354		1416		Berlioi ştii tij loc puţin.	7	De câtru însuşi
55	131		524		Hrişcanii a d-sale Cămin. Panaite Ca-		
					zimir, aseminea.	5	De cătră însuşi
5	13		52		Breslaşiî ot tam, aseminea.	■	
www.dacoromanica.ro
314
40	131	624
7-2	308	1232
ICO	518	2072
28	61	244
70	167	008
18	47	188
ol	120	480
52	172	688
15	30	120
28	76	304
27	71	284
1	3	12
V	81	324
n	5324	21296
30	152	608
30	152	608
Câlineştii a D. Banului Constantin Mi-clescu, loc indesul.
Mândreşti! a clivosulul diu Bucovina, aseminea.
Curmi a d-sale spatar. Şaiban Cananău, loc puţin.
Liuzii (t tam, aseminea.
Iucşonil a schitului Vorona, aseminea.
Schitul Vorona, tij aseminea.
Poeana lungă, tij aseminea.
Vorona a Pahar. Vasile Crupenschi, a-semmea.
Breslaşil ot tam, aseminea.
Vorona lui Costache Musteată, asemine.
Voiona Ciureî cu breslaşii, aseminea .
Tanase Strălucic.
J.doviT de prin sate.
Târgul Botoşanii
Mahalaoa Morăreştil, meşteşugu Cibo-tăriei.
Mahalaoa St. Ghcorghe, Cibotari şi Croitori
47
De OHtrâ însuftl
De cătră înstiil
De cătiă însuşi
www.dacoromanica.ro
315
No. ome- nilor Liudt	Hanii «nul sfert nod de 3 luni Lei li	Suma peste tot a birului anului Lei L.		U «TON A XI TA liG CL LOTOSA.\ 1	Cei fără bir Liiuli	De ccltră cine ta tcutesc.
50	232	928		Mahulaoa Viăbienii, aseminea.		
44	222	888		Mabalaoa Tărgu nou, aseminea.		
90	350	1430		Haimanalile fără nici o stare.		
8	20	80		Breslaşil fdedelnicer Neculai Aslan.		
18	40'	100		Oamenii Do torului Samurcaşî.		
10	35	140		Liu(lii Stolnic. Constantin Manele cu 3		
				breslaşî.		
14	30	120		Oamenii serdăresii Casandrel.		
17	30	120		Breslaşii Vornic. Manolaclie Dimacbe.		
3	8	32		Liuzii caminar. Vasile Balşî.		
2	8	32		Breslaşil banului Ienache Vărnav.		
14	51	204		Scutelnicil d-sale Banului Constantin		
	f			Miclescu.	2	Cămin. Iouiţă Basota
3	10	40		Liuzii ce aâ fost a Măriei Sale Beiza-		
				de Mavrocodat.	2	Bunul Ianou Miclescul
3	5	20		Liuzii Banului Armagu.	2	Logof Cosfcaohi Ghicn
8	10	40		Liuzii Pitar. Ioniţe Brăuiştianu.	2	Logof. Cost. Balşî
3	5'	20		Liuzii Diaconului Vasile Scântei.	1	.Stoln. Icnită Văroav
1	5	20		Liuzii lui Gheorghe Blanariu.	4	FitaruJ Cost.
www.dacoromanica.ro
316
{	3		12,		Liuziî a lui ÎYuinfoaie.	2
1	3		12		Ion Croitoriu.	2
3	8		32		Liuziî Polcov. Ioniţă Prâjvan.	6
12	In		GO		Liuziî Pahărniceslî Rucsanda Calimah.	2
						2
						2
						3
						2 1 1
						2
						2 1 1 1
365	1403		5612		Adunarea sumelor	43
	5299		21196		Ocolul târgului.	70
	6005		24020		Ocolu câmpului.	29
	5324		21296		Ocolu Siretiuluî.	47
365	1403		5612'		Târgul Botoşani!.	43
»	18031		^2124 1			189
l'it. lordachi Clucer. 2Î. CriaUscu Vibtern. fJrigoraşcn St uit.* Stoln. Saftft Cuffaluiceanu Smttrandi CoffiUnlceanu Illnca fiica pahar- Ooaan Clucereapa lui Manole Spat. Toadcr BatşT Sulger. Ştefan Manole Stoln. Iordacht Gioan Dimit- Talianu TretevUt Smaranda nepota Vlădică! Ilinea fiica RăhtiTanuJul Cămin. Pctrachî YSrnar. Pitar. Naeulai Dalania
www.dacoromanica.ro
No,	Hanii unui		Suma pes-			Cel	
«Sine-	sfert nou		te tot a bi-		11 O TO $ A X 1	tării	De elitră cine să
nilor	de 3 luni		nilul anului			bir	scutesc.
Linii)	Lei	B.	Lei	B		Liwll	
7	16	«0	66		Mazili.		
6	15	r>	60		Ruptaşi.		
	lb062	60	72250				
77	903	30	1806	60	Rupte de Visterie. 1		
20	200		400		Negustori Hrisovoliţi, |de două ori pe an		
62	1150		2300		Briasla Armenilor. ]		
350	y>	V	Î5		Jidovii care plătesc pe toată Inna.	189	
					Bresle ce nu plătesc bir.		
					Liudil 		t 			 138 Slujitori Yorniceşti.		
					40 Ciocli.		
					10 Postelniceî şi alţii cu cărţi. 153 Preoţi.		
					22 Diaconi. 363		

www.dacoromanica.ro
318
					11 A K 1j A V
					Oco/u Bahluiului
100	405		1G20		Totoeşti! i E şit a d-sale logofitesei Elin-
	1				răl Pa Iade, loc îndestul.
10	27		108		Breslaşiî ot tara, aseminea.
36	108		432		Biirleştii a bănest i Maria Sturdza, a-
					seminea.
7V	37b		1512		Iurgliicenil a d-sale logofitesei Elin ăi
					Palado, cărăuşie, loc Îndestul.
95	594		23'G		Bdieştiî a Mănăstire! Galata, Vite şi
					loc do mijlocu.
1)	32		128		Bejanaril ot tam, aseminea.
4 2	2GD		1060		Ulmi! a Mănăstirei Frumoasa, loc de
					roijlo.u.
1	5		20		Iosăpeştiî răzăşe,;tî aseminea.
1"	65		260		Cărjoaia a Medelnicesei Rux radei Hur-
					muzacho, loc puţin.
20	76		304		Vierii Banuluî Toader Başotă.
40	102		04*		Ilorodistia a Ilurmuzecheştilor, Vi! şi
					loc de mijlocu.
10	60		240		Breslaşiî ot tara, a Medelnicereseî Ruc-
					sandei Ilurmeza- h®, aseminea.
2' cîitrft îmsusÎ
3 Dc cîîiră însuşi
)
G
3
De cutră Sard, Anastasie Dalamac
Ini'tt unul miluastiroa, <(ol 2 Şatra-ul Flip Banta*
6
De cutre Schitul
SberânlT
(> Insa 4 Mtd<l. Itucftandft, I	uiiul Scitul sbcrămî u-
I	nul Poatelmcelul Hui*
I mu achj.
www.dacoromanica.ro
filC
Na. •ma- nilor IJlMtf}	Bani) umil start nou de 3 luni		Suma peste tot a birului anului Lei ~~\ Ii.		ii X n 1j X t		Cel făr;i bir	l)e vatră uite tă scutesc.
	~Le r	B.						
10	27.'		108		Breslaşii lui Viori Post. Alexandru			
	1				Hurmuzache aseminea.			
8	22		88		Bejănaril ot tam, aseminea.			
32	119		476		Vierii d-sale logof. Costa-	O O		
					che Gliica.			
27	97		388		Vierii d-sale logof. Sandu-	o		
					laclie Sturdza.			
29	108		432		Vierii d-sale Vornic Dumi-	on		
					trache Gliica.	CA .		
24	86		314		Vierii d-aule Vornic Teodor	— 5		
					Balş.			
6	22		88		Vierii d-sale spat. Constări-			
					tin Crupensciii.			
22	78		312		Vierii d-sale spat. Iordache	a		
					Crupenschi	x		
1	4		16		Clielar d-sale spatar. Stra-	C		
					tulat.	O O		
15	54		216)		Vierii stol. Tanase Gosan.			
2	8		*2		Vierii Casei Cftpit Radu .			
www.dacoromanica.ro
320
21	86		344
174	485		1940
166	626		2504
18	54		216
12	32		128
1026	4085		16340
5	16		64
12	32		128
220	669		2676
66	205		820
13	38		152
50	162		648
Zbevftuiî a Schitului Zberftnil, loc in-		
destul.	2	Do oXtri Schit.
Cepleniţa i Fiteştil a d-sale logof. lor-		
dache Canta, aseminea.	24	Do cătrâ însuşi.
ScobinţiI tij vil şi loc de mijlocu. Zagaveiu, a Schitului Zagaveiu, loc pu-	12	De catrS ineuşT.
ţin. Breslaşii ot tam, aseminea.	2( De citrâ Schit. 141 moara prsfootcralull 67, Steelirl» Log. lor. Cant.]	
Ocolu Miletinu/uî Maxutu a Stolu. Neculai Balşi, loc	19 166	SteclXrla Loffof. Coftt.l Ghica |
indeBtul. BreBlaşii ot tam a d-saln Păhârnicesel Catrina Sturdza. Dtlenil i Buşii a d-sale logăf. Costache	2	De catrS însuţi.
Ghica, cărăuşie, Ioc îndestul. Feredienil i Viea a d-sâle Spat. Iorda-	15	De outră însuşi
chi Crupensclii, aseminea. Bădenil a Stolnicului Neculai Balşi,	12	De cătiS însuşi.
loc îndestul. Vl&denil a luminat. Beizade Oimitrie	7	Do cătra însuşi.
Mavrocordat, aseminea.	6	De r&trîî Însuşi.
I
www.dacoromanica.ro
cu Hrisov
No <5n e n iloi	Banii u sfert n de 3 1	nul ofl ini _L?	Suma p te tot a rului an	es* bi- iiluî i*	Ii A u li Ă ti	Cei fără bir	De cătră cine se • scutesc.
L-iudrl Lei			~~~Let		OCOL VL MILET]A UL VI	hindi	
02	389		1556		Storeştiî i Chiţovenii tij, asemine.i.	26	De cStrâ însuşi.
152	552		2208		Flămânzii a clirnsulul din Bucovina, a-		
					seminea.		
29	97		388		Prisacanil a d-sale Spat Neculai Stra-		
					tulat, aseminea.	4	De oătrl InsuBÎ.
16	65		260		Picioroeanil a d-aale Spat. Theodor		
					Balşî, loc puţin.	15	De eăfcră Idsubî.
25	86		314		LătâiI a d-sale Spat. Constantin Cru-		
					pensolit, aseminea.	16	bo catra Insuşt.
34	173		692		Prftjănil a Mitropoliei, loc îndestul.		
4	11		44		Nilipeştiî râzăşăşti, loc puţin.		
24	82		328		Oneştii a d-sale logofăt. Costachi Ghica,		
					cărăuşie, loc ii.destul.	6	De oătră lotuşi.
85	486		1944		Sipotele a Monastireî, Bîrnovscki, ase-		
					minea.		
16	120		480		Jidovii de prin sate.		
843	3183		12732				
						100	
www.dacoromanica.ro
322
No. dme- nilor LiudX	Banii ni sfert n de 3 lu Cet	UI JA nî "B.	Suma peste tot a birului anului "=Lct~ŢB.		11 Ă li Ti A t OCOLUL JIJJE1					Cel fer& bir Liu$l	De cătră cine ti scutesc.
21	76		304		Vlădenil a d-sale Spat. Grig, Başota,			
					loc indestul.		1	Do către însuţi.
22	81		321		Iacobeniî a Paharoicesei Teodosilcăl			
					Leoniasa, loc de mij'oc.		2	De cătră insuţî.
1	3		12		Petre ot Şoldana.			
10	22		88		LiufliI Clucer. Ioniţă Roşea			
					aseminea.	, ot DragâuBBtî		
5	11		44		Liufliî Capit. loniţe Ciorneiii			
					aseminea.			
2	5		20		Pascal şi Onofreiii ot tam.			
18	49		196		Rădiurile a jignic. Petrache Buzilă, a-			
					seminea.		2	De către însuţi
9	32		128		Com&ndareştil a Rlonastireî Dancu, loc			
					indestul.			
80	346		1384		Răusenit a d-sale Vornic. Dumitraclii			
					Ghica, aseminea.		13	De către intmţl.
18	54		216		Cobicenil a Ţintileştilor, loo de mijloc.			
92	312		1248		Todirenil a D-sale Vister. Sandulaclie			
					Sturdza, cărăuşie, loc Îndestul.		43	Oo oătra Însuţi.
www.dacoromanica.ro
Sf.fi
16	65		260		Cerneşti! a Vârnăveştilor, aâethhbea.	
35	167		668		Iureştii a banul. Costacbe Lazu, cărău-	
					şie, loc puţin.	2
4	11		44		Jumătăţenil a sulg. Iftime Stamati, loc	
					Îndestul.	
4	11		44		Cr&ciunenil răzăşeştl, loc puţin.	
11	32		128		Liucjil Sulger. Vasile Chiriac, ot tam,	
					aseminea.	
1	3		12		Argatul Brăesculul ot tam.	
19	65		260		Şetrărenil răzeşeştl, aseminea.	
24	65		260		Petreştil răz&şeşti, aseminea.	
17	65		260		Buimăceniî a Pahar. Vasile Crupens-	
					chi, aseminea.	1
46	227		908		Coşugenil răzăşeştl aseminea.	
1	5		20		GrigoraşI MancaşI ot tam.	
89	422		1688		Albeştil a D-sale Vornic. Neculae	
					Balşl, cărăuşie, loc îndestul.	17
35	162		648		Muşcătenil a lui Gheorghi DonicI, ase-	
					minea.	15
77	410		1640		Ionăşenil a Cămin. Vasile Bal şl, loc de	
					mijloc.	10
15	54		216		BreBlaşiI ot tam, aseminea.	
24	81		324		Buhăicenil a Banul. Coatin DonicI, loc	
					www.dacoromanica.ro	12
Se cătr& tnsnţl.
De outre insujt.
De către Însoţi. Se către Însuşi. De către InsusT.
Se oătre InsusI»
I
03
CO
tP-
I
Na. ome-nilor Liud)1	Banii unul sfert nod de 3 luni		Suma peste tot a birului anului		niniAt	Cel fără bir Liudî	De cătră cine sfl scutesc.
	Lei	B.	LeX	TE	OCOLUL J1J1E1		
12	38		152		BreslaşiI ot tam, aseminea.		
35	184		736		Dăngenil a sluger. MacoveW Ţintilă, t -		
					seminea.	1	De outră iflauşi
10	43,		172		BreslaşiI ot tam, aseminea.		
26	92		368		Stăneijtiî răzăşeşti, loc puţin.		
47	367		1468		Zlntunoaia a CI rosului din Bucovina,		
					loc de mijloc.		
40	270		1080		Stroeştil a Monastirel sf. Sava, loc tn-		
					' destul.	12	Spat. Iordachl Lucki
20	108		432		Jidovii de prin sate.	101	
«97	3938		15752				
					Ocoh Prutului		
34	119		476		Dolnicenil a Cămin: Ioniţă Sturdza,		
					loc de mijloc.	2	Do către iniuaî.
40	151		604		Brătenil a Paliarnices: Măriei Joroaia,		
					loc puţin.	8	De către lnsuei.
83	443		1772		Cişmăneştil a casei Ban. Iordaclii Ca-		
					nan&u, aseminea.	4	De către tas*
www.dacoromanica.ro
4	8		32		Bejan&ril ot Salişcani.	
64	313		1252		Dobărcenii a lui Vasile Staiuati, cărâu.	
					şie, loc îndestul.	2
16	59		236		Bărsineştii a lui Ioniţă, B&rsenescu, a-	
					seminea.	
41	194		776		Bobicenii a Postelnicel. Ioniţă Cuza, a-	
					seminea.	
22	81		324		Cucutenii lui Holban răzaşeştî, loc puţin.	
8	54		216		Răzeşii ot tatn, aseminea.	
20	97		388		Cucutenii Medel: Manolachi Andrieşi,	
					aseminea.	
16	54		216		Breslaşii ot tam.	
1	11		44		Toader Ciobotariii ot tam.	
27	108		432		Durneştif a casei lui Ioan Pascal, loc	
					de mijloc.	
19	49		196		Stânca a Logofitesei Elinca Paladi, loc	
					puţin.	
149	610		2440		Stefăneştil birnicî tij, cărăuşie, loc În-	
					destul.	
25	151		604		Streinii ot tam, aseminea.	
12	32		128		Breslaşii ot tam, aseininea.	
1	11		44		Canta Grigorovicî.	
45	151		604		Bâdenţii a bănesei: Parascluva Iamandi,	
					www.dacoromanica.ro	10
co
IO
Ci
I
Da oltră Jnauşî,
No.	Banii anul		Humapes-			Cei	
dme-	sfert nod		te tot a bi-		II A 11 L A IJ	ferit	De cătră cine să
nilor	de 3 luni		rulul anului			bir	scutesc
Ji'mcli	£i?	B.	LeX 1®:			OCOLUL PRUTULUI ~~	Li uft	
IOC	583		2332		Bobuleştiîa d-lui Vornic, Costachi Stur-		
					dza, aseminea.	6	De cătră însuşi
2G	97		388		Ostopceniî rîzeşeştl, aaeminea.		
70	356		1424		Burcăceniî răzeşeşti, loc puţin.		
42	216		864		Ranghileştd a Vornic* Dimitracbe Stur-		
					dza, loc îndeatu'.	22	De outra însusl
4	11		44		Liuţlit ot BudeştI.		
14	76		304		Jidovii de prin sate.		
889	4035		16140			51	
					Ocolu Coşulei		
25	97		388		Băloşeniî a Başoteştilor, rotârie, loc		
					puţin.		
65	2t6		864		Bret-laşii ot tain, aseminea.		
84	302		1208		Goşula a inonastirel Coşula, aseminea.		
23	59		23o		Coştenil r&zeşeşti, loc puţin.		
30	135		510		Oncanil a Sluger. Costachi Uiechi, ro-		
					tărie, loc de mijloc.	1G	D* cătră tnbuai
2	108		432		Breslaeil ot tam, asemiuea.	1	
www.dacoromanica.ro
327
10	54		216
f)	32		128
o «i	li		44
65	308		1232
1	3		12
31	135		540
28	81		324
25	77		308
50	194		776
12	32		128
20	77		308
4	8		32
14	38		152
10	54		216
531	2021		8084
Litigii ot Orăşeni a slug; Ştefan Ma-noli, aseminea.
Catămi1 reştil răzăşcştî, loc puţin.
Liuzii Balaşiî ot tam, aseminea.
Costineştil a lui Ioniţă Arapu, cărăuşie şi vite.
Toader Lazer.
Tălliăreştil a Tălpeştilor, loc puţin.
Uricenil a Sorocenilor, aseminea.
Ungurenii a casei Clucer. Tanase Cuciu-reanu, loc îndestul.
Ungurenii a Româneştilor, loc de mijloc.
Bătrâneştii răzăşpştl, loc puţin.
Starosîlţa a casei sulger. Dimitrachi, aseminea.
Breslaşil ot Starosîlţa, Ioc puţin.
Yiforănil a lui Ftori postelnic. Ioniţă Cuza, aseminea.
Jidovii de prin sate
8
4
*8
De oătră
De catra tnsuşl
CO
to
GO
www.dacoromanica.ro
No. ome- nilor	Hanii unui sfert noii de 8 luni		Suma peste tot a birului anului		TiRGUL HÂRLlt	Cel tără bir	De cătră cine să scutesc.
Lititft	Leî	B.	Let	B.		Liwlt	
5 9 4 4 5 70 GO	11 32 14 11 16 238 270		44 128 56 44 64 952 1080		Breslaşil Pâh&rnicesai Ca-] trina Sturdssa. Scutelnieil Medel. Meriacri. Argaţi! Iul Gheoighe Holban.l . Liuijii Iul Enache Râut. si.m8p"ridon! Liuvjil Semişiel. Birnicil creştini. Briasla jidovilor. Negustorii chivirnisala lorii, locii aii puţin.	15 2 2 1 2 3 1 3 1 2 1	Spat. Iancu Racorljă. Lum. Beiaade Mavrocordat Logof. Cost. Ghioa Spat. Cost. Raoovijă Spat. Cost. Mavrocordat Spat Th. BalşI Spat. ConBt. Krupcnachi Spat. lord. Krupon&chi Cum. Alecu Calimah Clucer. Elefterle Ttori Comis. Constant!*.
157	592		2368			33	
00
»o
OD
www.dacoromanica.ro
					Adunarea Sumelor.	
1026 S43 897 889 531 157	4085 3183 3938 4035 2021 592		16340 12732 15752 16140 8084 2368		Ocolul Bahluiuluî. Ocolul Miletinulul. Ocolul Jijiei. Ocolul Prutului. Ocolul Coşulel. Tîrgul Hărlăti.	166 109 101 54 28 33
4343 20 17	17854 39 36	90	71416 156 147		Mazili. Ruptei.	
4380 16 136	17929 140 P	90 45 »	71719 280 »	90	Rupte de viBt. care plătesc de 2 ori pe an. Jidovi ot tărgu Stefăneştiî ce plătesc pe toată luna.	
4532	r>	P			Bresle ce nu plutesc bir, Liutfît	491
					120 Slujitori Isprăvnicfşll. 10 Ciocli. 20 Poştei, ţi alţii cu cărţi de ertarr. 130 Preoţi. 13 Diaconi. 293'	
www.dacoromanica.ro
330
No. dme- nilor	Banii unul siert notl de 3 luni	Suma peste tot a birului anului	CiRLIOÂTUBA	1 Cel iSră, bir
Liudi	Lei B	Lei | B.	OCOLUL DE SUS —	\Liuât
De cătră cine ăs scutesc.
49	77
41	157
5	14
10	28
8	30
3	8
1	3
1	3
5	14
1	3
308
628
56
112
120
32
12
12
56
12
Muntenii a Serd. Dimitrache Jora, loc puţin.
Târgoveţii birnicl ot Tărgu-Frumos.
Liuijil Stoln. Iordacbe Gliruca ot tam.
Scutelnicil şi breslrşil sulg. Vasile Negură i a Saftei Bantasji Ftori Pab. ot tam.
Liu^il Polcovnicului Ioan Bosie, ot tam.
Liuţbl d-sale Vist. Sandulacbe Sturdz. ot tam.
LiurţiI Ban. Iordache Milu, ot tam.
Liuţlil Ban. Ioan Neculcea, ot tam.
LiuiţiI Cam. GbeorglieBuhuş ot tam.
Liucjil a casil stol. Constantin Ghica ot tam.
35
Insa :
2 Casa Logof. Mîhai Stnrza 1 Vorn. Dimltraohl Stuiza S Bnnul Ioan Neculcea
6 Banul Toader Basota # Snrd Dim. jora *
II Casa Spat. Mili. Luca. 4 Casa Sloi. Canat. Gheuca 2 Stolnicul Gocaa
49	136
9	28
544
112
Găneştila casei stol. Constantin Gbeucs, loc Îndestul.
35
4
citrS oa«a:
:a.ro
13	34		136		Butna a bănesil Maria Sturdza, aseminea.
6	17		68		Popişcanil a Monastireî Doljeştil, ase-
					minea .
69	220,		880		Prigoreniî a d-sale Spătâresil Iliana
					Neculcea, aseminea.
27	73		292		Breslaşil ot tain, aseminea.
14	34		136		Scorţeştil i Albeşti! a Medel. Ruxanda
					Scorţeasca, aseminea.
21	51		204		Cărsteştil a Sardar. Anastasă Scorţescu,
					aseminea.
4'*	119		476		Brăeştiî a Bănesiî Măriei Sturdza, a-
					seminea.
5	17		68		Breslaşd ot tam, aseminea.
49	113		452		Goeştil a logof. Iordache Canta, ase
					minea.
29	57		228		Lunganii de sus a clucer. DrăghicY,
					aseminea.
8	31		124		Balţaţll a Visternicesil Gatinca lancu-
					leo, aseminea.
1	6		24		PrisacarI ot Codreştt a clucer. Dimi-
					trache Florea.
25	68		272		Mădărjecil a sulg. Grigore Dramă, a-
					seminâa.
14
De oătră inau»î
De cătra însuşi
De căfrâ însuşi
De catrâ îpsusT
De câtru însu|î
De câtri întatT
l
I
www.dacoromanica.ro
332
No. ima- nilor Liudl	Banii unul sfert noa de 3 luni		Suma peste tot a birului anului		CÂRLIGiTIIBA	Cei fără bir Liudi	De cătră cine »ă scutesc.
	~LeX~jB		LeX	B.	OCOLUL DE SUS		
37	113		452		Gara Sircăl a logofitesel Elinca Palade,		
					aseminea.		
54	165		660		Storneştil a Mitropoliei, aseminea»	6	Dq catră Mitropolie.
59	168		672		Sineştil tij, aseminea.	18	De oătr& Mitropolii*.
51	183		732		Popeştii, Râdenil şi Mădărjacu a lngo-		
					fitesel Păl&doaia.	7	De oatră însuşi
35	l'>0		600		Liuţhl ot tam, ca trei brealaşl.		
74	170		660		Doroşcanil i Frumuşeii!e a pahar. Toa-		
					der Balşl, aseminea.	6	De catră însuşi
28	62		248		Scobinţenil a pitar. Anastasie Papalii, a-		
					eeminea.	2	D » cătră însuşi
5	12		48		Holmu a Capit. Manoîache Rughl, a-		
					seminea.		
6	17		68		Cosiţenil a banul. Andronacke Donicl,		
					aseminea.	10	Do cătră inauşl
18	50		200		Obrejenil a paharnic. St&vri, aseminea.		
11	28		112		Rotarii ot MazRrenl a Mitropoliei, cu		
			1		rotărie.		
873	2459		98361			120	
www.dacoromanica.ro
2	6		24
51	172		688
17	45		180
21	57		228
32	63		252
5	12		48
8	13		52
64	136		544
103	316		1264
7	21		84
21	57		228
Ocolul de gios.
LiuţLit ot Româneştii reze^eştl.
Hoiseştil a d-sale Spat. Iordache Ra~ madan, ioc îndestul.
Breslaşiî ot Hoiseşti, loc îndestul.
TodireştTI a fiilor stolnic. Neculce, loc puţin.
Chilişoia i Mladina a stol. Catrina Sandului Ilie, loc Îndestul.
Chirileştii a lui Ştirbăţ din Cordun.
Mitocu a Sf. Ioan din I^şî.
Păuşeştd i P&uşasca a d-sale Bun. Iancu Miclescu, loc îndestul.
Dumeştil a d-sale Yister. Catinca Ian-culeo, aseminea.
Broslaşil ottam, aseminea.
Hăsnâşenil a Sardar. Iordache Miclescu, loc puţin.
11
Inaă, 4 loffofiteftsa Pal&dl Spat. Ioan Cananau 8. Spai. Iordaohi Rainadan 1. Paharnicul Petrachi Ca-zlrair
Pit. An«stahie Papalii.
TT
Oc cătrâ insiisî
I
4
14
1
Dc cSlră îububî Insa : 5 Banul I. Mlclraou, 6 Sard. lord. Miclesou, 3 Spat. Rainadan,
Banul Iancu Miclesou.
i
7
Do câtră însuşi
6
De eStrS însuţi
4
De oStri lneuţî
www.dacoromanica.ro
t28
Ko.
ime
nilor
lĂuĂX
Banii unul sfert noa de 3 luni
LeTJir
Suma peste tot a birului anului Let ~T1T,
CĂIIIiIGAtURA
OCOLUL DE JOS
Cei
fără
bir
hiwn
De eătră cine fă scutesc.
327
5
48
46
24
13
26
49 2
4
12
5 30 21
943
1017
li
113
113
57
25
85
113
8
8
34
10
88
119
2G99
4068
44
452
452
228
100
34»
452
32
32
136
40
352
476
10796
Cucuteniî cu cotunurile & casei Comis.
Iancu Ghica, loc îndestul.
Lunganii de jos rezeşeştî.
UricaDii a d-sale Vornic. Alecu Ghica, aseminea.
Corneştil a d-sale Bauuluî Alecu Bel-diman, aseminea.
Proselnicil a d-sale Vornic. Constantin Palade, aBeminea.
Nedieniî a pit. Ileana Climent, asem. Văcoteştii a Mitropoliei, aseminea. Voineştil a Sard. Alex. Voinescu, asem. M&njpştii a Monastirei Galata, aseminea. Budeştii t>j, aseminea.
Mogoşeştil tij, aseminea.
Liuijil ot tam trecuţi, aseminea. Had&mbul tij, aseminea.
Jidovii de prin sate,
www.dacoromanica.ro
22
4
96
De cStra oasă.
Insă î 1 Spat. lord aci» i Ca-targiu, 1 Pit. loan Jan 2 Beliitul Tunsa.
De cătru însuşi
Do catră InsuPi
Da cătră însuşi Do catră lususl
Do c*<ră însuşi
333
873	2159		9836
943	2699		10796
1816	5158		20632
4	6	90	27
4	5	30	21
1824	5170		20680
8	65	60	131
70	V	r>	r
1902	»	7>	7>
Adunarea Sumelor,
Ocolul de sus.
Ocolul de gios.
120
96
Mazili.
RuptaşI.
Rupte de ViBterie care plătesc de doue ori pe au.
Jidovi hrisovoliţl ot Tărgu Frumos. Bresle ce nu pliUesc bir
49 Slujitori Iapravniceştl,
89 Simeni HStmaneeti.’
18 Simeni Agieştî. * t fi Darabani Agieatî
1	Tulumbagiu, *
2	Calarasi do Ţarigrad.
1 Lipcanu.
1	Din Rufetu Pitariel. ^
9 Din Rufetu Ispravnici*! Curbii gospod.
6 Armânei.
24 Darabani de temniţe.
9 Portărel,
2	Copil din case,
10	Aproal.
9 Fustail de divan i de Harem.
6 Postelnloel i alţii cu cărţi.
59 Preoţi,
11	Diaoonl.
264
vi 06
I
os
os
o.
www.dacoromanica.ro
No. ome-nilor Li mii	Banii umil şfert nou do luni Le, B.	Suma peste tot a birului amilul Lei B.	( IM Il Lfi IAŞI. - OCOLUL C1UIIURE1 DE SUS.	Cel tar» bir Lhup	])t cttră rine să scutesc.
40	155	620	Dangeniî a Monastice! Cetăţuea, cara-		
			uşie, loc în lestul.		
29	120	480	llrinăuţiî a Mănăstire! Burtlajeniî, a-		
			seminea.		
43	162	G43	Dondăşeniî a d-sale Visteraic. Grigo-		
			raş! Sturdza, aseminea.	i	Do e.itra însuşi.
44	150	000	Rădiu inare răzeşesc, loc puţiu.	1	Cluc. Nec Cerchez
77	320	1280	Scăenîî a casei clucer. Tanase Cuciu-		
			reanu, aseminea.		
3	10	40	Oneştii răzeşeşti, loc îndestul.		
40	133	532	Făntăna Albă a Mănăstire! Cetăţuia,		
			cărăuşie loc puţ'n.		
130	473	1900	Zahăicaniî a d-sale Vornic. Costache		
			Sturdza, vite, loc puţin.	i	De cutia n nu
43	132	528	Stangăcenil, tij. loc îndestul.	2	I>e ou ti a (ii î a
28	120	480	Duvuitoarea a Mănăstire! SI. Neculai		
			din Botoşani, aseminea.		
71	2t>5	10GO	Pătruşeniî a Mănăstire! Bogdana, 'ito		
			loc putm.	r>	ou 1 eu
www.dacoromanica.ro
71
28
44
58
24
80
17
13
80
20
70
48
8j6		Gălăşeniî a su'ger. Glieorghe Ciuhur,	8
		ascminea.	
500		Mălăeştiî răzăşeştî, cărăuşie, loc în-	
		destul .	
644		Hiliuţir a d-sale Vornic Costache Sturdza,	
		vite şi loc puţin.	1
948		Caraunca a Mănăstirel Bogdana, ase-	
		minea.	6
400		Boteştiî lui Velişco răzeşeştî, loc în-	
		destul .	
4300		Cobaniî a d-sale Vistern. Grigoraşeo	
		Sturdza, vite, loc puţin.	3
192		Breslaşii ot tam a d-sale Spatar. Aleeu	
		Ghica, asemiDea.	
168		Boteştiî Iui Stavru răzeşeştî, loc in- fl oo tnl	
1072		UcotUi. Vasiliuţiî mari a ds. Vister. Grigoraşro	
		Sturza, cărăuşie, loc îndestul.	3
340		Balotina râzeşască, loc indestul.	1
880		Vasiliuţiî mici a Mitropoliei, vite loc	
		indestiil.	6
664		Tomeştii a d-sale \isternic. Grigoraş	
		Sturza, eăiâuşie, loc Îndestul.	2
		www.dacoromanica.ro	
De cătrS însuşi.
De elitră uuuşi-
De cătră Vom Iuncu Leu.
De cătră ît «u$T
Dş cătra insufei
De cătra tspnt, Iartcu Ra-dovici,
Jlgn. Gheorghi.
De cătră însuşi.
338
No.
{mo-
liilor
hindi
70
31
3
37
20
31
1
—25 1328
32
G8
41
75
Banii unul şfert nod de 3 luni Lei I Ii.
Suma peste tot a birului anului Lei B.
TIMTIJ.fl lASt
OCOLUL CIUHURU DE SUS.
Cei
tara
bir
L iutii
325
107
14
107
48
110
11
_230
5000
107
250
139
300
1300
428
56
428
192
440
44
020
”20000
428
101)0
556
1200
Bisericanil râzeşeştl, vite, loc puţin.
Chilia răzeşască, loc îndestul.
Căşla lui Racilă., loc îndestul.
Cnhneştiî a Paharn. Stavri, asemenea.
Căşla Stolnic. Matei Răşcanu, asemenea.
Cucueţil răzeşeşti, asemenea.
Borosenil.
Jidovii de prin sate.
Ocolul Ciuhuru de gios.
Chetrişu a Monastirel Cetăţuia, loc îndestul.
Slobozia Iionceştil a Mănăstirel Golă’, cărăuşie, loc puţin.
Drnjnenii a d-sale logofăt. Iaucu Razu, aseminea.
Slobozia Năvărneţu a Serdar. Grigoraşl Arghirie, asemmea.
47
De cfllră cine să scutesc.
De oătrS nunţi. Dc catiE însuţi.
OC
Oi
co
De câlrn Nt'cola Ţigara.
De cătiâ însuţi D« cătrâ însttai
www.dacoromanica.ro
5o
41
45
19
78
84
62
22
95
91
10
14
50
Concern! a Mănăstirei, Sf. Vinere, ase-minea.
Sarata a d-sale Visternic. Iordache Ro-set, cărăuşie, loc îndestul,
Slobozie, Foleştii a d-sale Spatar. Di-mitrie Bogdan, aseminea.
Frijeniî a d-Sale Vist. lordachi Balş, vite şi loc îndestul.
Pănzereni! tij, aseminea.
Oişeniî tij cărăuşie, loc îndestul.
Năvîrneţu a Serdar. Grigoraşi Arghirie, loc puţin.
LiuţlilSerdar. Gngoraşr Arghirie ot Nâvărncţu, loc puţ'n.
Obreja a casei comK Iancu Ghica, loc ind estul.
Glodenii a stolnic. Tunase Gosan, i a pitar. Caliuuţclii, vite, loc îndestul.
Liutjii ot Câşla stolnic. Gosan, asem.
Morile Cojocărenilor a banului Ioan Necnlce, loc îndestul.
Limbenii a Logofăt. Constantin Balşt,
asemenea.
5
3
3
5
4 4
1
De cntra însuşi.
De patra înausî.
De catra însuşi,
De catiâ InsuBÎ.
De cătra caaa.
Do cutră atoln. Gosan.
De catru sard. Arghirie De piatră însuşi.
www.dacoromanica.ro
340
Wo. tme' nilor Ziudl	Banii unui şfert nou de 3 luni Ief~]TT		Suina pes" te tot a birului anului		ŢIXITIL uşi	Cel iară bir hindi	De vatră cuie fă scutesc,
			Lă~		OCOLUL C1UJWRE1 DE SUS.		
33	75		300		Târgoveţii ot pâuzereni a d-sale Vister.		
					Balşi, cu tărgu.		
H6	289		1156		Mahalaua ot tatu, tij- vite, loc îndestul.	19	De ciitră Însuşi,
126	b42		2568		Bâcea a d-sale Vister. G-rigoraşi Sturz»,		
					asemenea.		
125	637		2548		Corlatenit tij. asemenea.		
61	300		1200		Bălţile a Mănăstirei Sfântului Spiridon,		
					aseminea.		
73	320		1280		Bilicenil a Paharnicesiî Iul Panaite, a-		
					seminea.		
6j	250		1000		Pârliţii Gosnod, cărăuşie, Ioc îndestul.		
132	575		2300		Ciucîule a Măriei Sale Constantin Ip-		
					silant V.V., vite. loc îndestul.		
19	43		172		Morile lui Osmache, tij, a Măriei Sale,		
					aseminea.		
4	11		44		Liu^lil ot câşla lui Aslau.		
80	363		1460		Duşmanii, a Mănăstirii Cetăţuia, vite,		
					loc puţin.		
www.dacoromanica.ro
39	145		580
43	160		640
52	160		640
lr	180		720
1962	7530		30120
Cl	246		984
8	22		88
86	492		1968
138	600		2400
30	97		388
39	170		680
103	370		1480
31	95		390
34	115		460
29	85		340
00	330		1320
24	60		240
Dumbrăvi ţa răzeşască, loc Îndestul. Măgurelile cu vite şi loc Îndestul. Măgura răzeşască, aseminea.
Jidovii de prin sate.
Ocolul peste Prut.
Brătulenil a Pitar. Vasile Coroifi vite, loc îndestul.
Breslaşil ot tam aseminea.
Vârzereştiî răzeşeştî, aseminea. Boldureştiî a casei Pitar. Cerchezi, a-seminea.
Pălăneştiî răzeşeştî, vil, loc tndestul. Pănăşeştll a Mănăstire! Fâstâcii, che-reste, loc îndestul.
Rădeniî a Mănăstire! Probota, aseminea. Bobletici! a Saigiulul, loc îndestul. Mirceştil a Mitropoliei, loc puţin. Sineştiî răzeşeştî, cliereste, loc îndestul. Ezerenil a d-sale Banul Alecu Beldi-man, vite, loc îndestul.
Găurenil răzrşeştl, chereste, loc îndestul.
www.dacoromanica.ro
64
4
30
De cutră spat. Dim. Saul.
De cutră Stol Zarafi* aclie.
De cutră Vorn. Alecu Iancu Leu
De eătră Viat. Sandutachi Stiliza.
De cutră. Pali. Toina Staruati.
Dc cutră Maioru Tvan Voş-tini.
De cătru însuşi.
Insă :
8 Vist. Sandulaki Sturz*. 1 Cămin. Pansite Cazimir.
I
i
342 -
No. dine-nilor Li mit	1 Banii unul şfert noii de 3 luni 1 'LeX | TI.		Suma peste tot a birului anului LeX | TT.		ŢIM H I. IAŞI '= OCOLUL PESTE PRUT.	Cei fura bir LinâX	De cat vii cine stX scutesc
45	161		044		Teţeurenil a d-sale banului Alecu Bd-		
					diman, vite loc Îndestul.	2	De cat.a însusi.
53	139		556		Ciuciueniî a casei Ingof. Micliai Sturdz.i,		
					aseminea.	3	De cătru cfthă.
109	353		1412		Bumbata a Şetrăresii Gocioe, chereste,		
					loc îndestul.	2	Do catra însuşi.
34	100		400		Măuzetişt I răstşe.tî. ascminea.	8	De cutra M ijor Iva* Vob-
65	235		910		Zămbrăooii a D-bale Voinic. Dimitrailn’		tmi.
					Sturdza, c&răuşie, loc îndestul.		
77)	268		1072		Tiiurelile tij, aseminea.		
98	347		1388		Corneştiî răztşeştî, chereste. loc în-		
					destul.	20	Do cu felii Major Ivau \os
59	2G8		1072		Siliştea Banului Vasil? Itoset, loc în-		
					destul.		
12	32		128		CondiăteştU răzpşcştl, astniinea.		
11	22		88		PLlr6>a a Pahar. Teodor Balşl, ase		
					mintă.		
28	64		256		Bursucenii a Postelnicilului Dumitru		
					Hernie ziu, aseminea.	2	De eatiă J o Luaţii Dau.
www.dacoromanica.ro
8	16		64
4	11		44
4	11		44
ti	16		64
28	62		248
12	37		148
16	37		148
16	54		216
4	12		48
6	16		64
8	15		60
21	210		840
1395	5168		20672
18	48		192
21	54		216
34	110		440
18	55		220
Breslaşiî stoln. Zamfirache, ot Ciutcştl.
Mănăileştiî a Stoln. Tanase Gosan, a-seminea.
Onţeştiî îăzăşeştî, ascminea.
Breslaşiî sulger. Pascal ot Florinţoain, aseminea.
Hîrccştiî răzoşeştî, aseminea.
Breslaşiî banului Beldiman, ot Ezerenî.
Breslaşiî Setrâresiî Cocioe, ot Bumbata.
Bejenariî ot Brătuleni, a Pitar. Vasile Coroiu.
Coşcodaniî.
Cîşla luî Lazer grecu.
Breslaşiî serdar. Ionică Crupensilii, ot Bumbăta.
Jidovi de prin sate.
Ocolul Turiei.
I iusa : 1 Pitaruî Iurft3cu>2 O Stolnicii Ooaan.
l)c cătrâ spat laniţa Ca-nfuiău.
80
Floreştiî răzăşeştî, loc îndestul. Stolniceniî a Mănăstire! Aron Vodă, a-seminea.
Isvoarele a Sulg. Băntăşoaia, aseminea. www.dacoromanica.ro
2
De catrâ însasi
I
344
No omo- uilor Ltudi	Banii unul .sfert nod do 3 luni LeX \L.		Suma peste tot a birului anului ~ LeX | B.	ŢIM TUli IAŞI.	Cei far» bir	De ciitră cine se scutesc.
				* OCOLUL TUR1E1	HtudX	
27	100		4001	Eşiţil din Trifeştl a Mănăstire! Niano-		
				ţului, asem nea.		
10	20		80	Ltiuţlii Casei satrar. Nicola, ot tara, p-		
				seminea.		
28	86		34 4	Ghermanu a Sulgeresei Scorţascăi, loc		
				de ajuns.	4	insa ;
9	21		84'	Liucjil Sulgeresi Scorţascăi, ot tam, a-		1 Logofăt Bal?. 1 bard. Congt. Vurgolicf, 8
				seminea.		Sulg. Seorjasea.
19	50		200	Frăsuleraî a Postelnicelului Toader A-		
				nastase, aseminea.	10	De uătrâ însusi.
117	200		800	Sculenil a d-sale visternic. lordaehe		
				Roser, loc puţin.	30	J)e catiă Inbusi.
35	86		344	Zabolotina Sulgerul. Alecsamlru Fote,		
				loc îndestul.		
44	120		480	Zabolotina serd ir. Dimaclie, aseminea.	G	Do catrS însusi*
30	107		428	Spinenil a Mănăstirel Golăe, aseminea.		
128	550		2200	Tabăra a MoiiH'tiiit Cetăţuia, vite şi		
				loc puţin.		
www.dacoromanica.ro
13
13
12
20
44
22
51
33
107
5
6
24
Găurenil a s'ol. Iordache Gheuca, loc îndestul.
BreslaipI sardar, Dimath ot Zaboloti-na, aseminea.
Eşiţii din Găur< ni a lui ftoril. Taliarn. Ci ste, as minea.
Roşcanil a Pităresei lui Panaite Stro eseu, aseminea.
Căueştil a Medeliiicer. Rursandel Scor* ţascâî, aseminea.
PăulcDil a d-sa!e logof. Constantin Bălţi, aseminea.
Slobozia Cornu Negru a d-sale Logof. Iamu Razu, aseminea.
Cornul Negru, ti', aseminea.
Caminăreşt l i Băltcnil a Pahar. Tod- r Carp, aseminea.
Liuţll ot Răsipeni a sulgeresel Bântă-şoaia, aseminea
Breşlaşil slugeresei Bântăşoaia ot Ra-sîpenî, loc îndestul.
Cândeşt I a d-sale Spat. Todi r Bal^I, asen inea.
V Dc cătra tnstisi.
^ Dc catră însuşi. 4. Dc cătră în«usi.
4^ De eătră însăşi. 3 De cătrS înau,i.
6| De câtră îususi, iOj De cătra î os uşi,
12 De <âtru însuşi.
5 insă :
3 Ii • cătra însuŞf,
I vist. Sandu Sturz a 1 spat. Teodor Bala.
De «atriu. înausî
I
www.dacoromanica.ro
346
						
No.	Banii unul		Suma pes-	ŢlM TlI.f IAŞI	Cei	
ome-	şlert noO		te tot a bi-		fara	De cătră cine sil
uilor	de 3 luni		rului anului		bir	scutesc.
Liu(11	Lrf	fi.	LeT fi.	OCOLUL TU fi IEI	Liuiit	
(50	181		724|	PerieDÎI tij, asemiQea. Şetrâreniî a Medel. Costache, asemene	6	De către însuşi.
19	43		172		4	De cutre însumi.
37	120		480	Trifeştiî Vechi a Clucer. Furculiţii, a-	2	
				setninea.		De oătra însăşi.
23	65		260	Trifeştiî lui Păun, a Portitresiî lleiil		
				Bali, aseminea.		
14	32		128	Bres’aşiî Pnunesel ot Trifeştî, aseminea.		
50	106		424	Cărniceniî Răzeşeşti, aseminea.		
3	9		36	Medelenii a Banului Vasile lloset, a-		
				senrinea		
11	32		12S	Tocsobeniî răzeşeşti, aseminea.	2	tusa 1, suit?. Fortlaclie ( o zonaclii 1 Stilgeruas» Scor Jasca,
11	32		128	BfmdeŞtii a Sard. Mihai Gani, aseminea.	11	De cplii îusuşl
8	24		96	Lucăcenil a casei stol. Constuntio Gheu-		
				ca, aseminea.		
18	60		240	Mirceniî rezeşeşti, aseminea.		
12	43		172	Breslaşiî Spatar. Toader Balşi ot Pă-		
				uleni.		
www.dacoromanica.ro
11	33		132
11	33		132
4	11		41
7	17		«8
26	90		360
9	21		84
7	16		64
4	11		44
2	5		20
21	210		840
1256	3711		14844
45	171		684
21	40		160
Câşla serdar. Iordacbe ot Stoluioeni, a_ seminea .
Câşla h'ab. Toma Stamate ot Durneşti useminea .
Slobozia Sulgerul Ştefan Vârcolici, seminea.
Argaţii ot Rddeni.
Slobozia Căpitan. Andrei Buşilă, ase-minea.
Liuzii ot Vlătenii, aseminea.
Breslaşil Clucer. Furculiţă, otTrifcşti.
Câfjla lui Pomitcu.
Câşla lui Apostol grecu.
Jidovii de prin sate.
Ocolul Branişte}.
Măcăreştiî a d-sale Vist. Grigoraş Sturdza, loc puţin.
Breslaşii d-sale Vist. ot tara, aseminea. www.dacoromanica.ro
8
In»a ;
5 Serdariu Iorda hi.
1	Casa logofăt. Mânu.
2	VormcDumitrathe Ghica 8
1
1‘aliar. Cazimit
130
10
De Catră tosusi
I
348
No. uma- nilor Liudt	Hanii unul şfert noii de 3 luni Lei B		Suma peste tot a birului anului Lei B.		ŢIXTJTUIi IAŞI | -OCOLUL BRANIŞTII	Cel fura Inr Li ud)	Bc rateu cine sa scutesc
2!)	107		428		Colţul Cornii a d-sale Hatman. Rîtducanu		
					Roset, loc îndestul.		De eu ti u însuşi.
G4	214		856		Bazea a Monastirii Agapia, aseminea.		D * oătru H tm. Kădueanu.
11	21		108		Vierii Paharnic. Cazimir ot tam, ase*		
					minea>		
32	116		404		Scoposeniî a Monast. Neamţu, asemene.	16	
84	20-		1072		Mănzeteştil a sf. Mormânt, aseminea.	2	De cuirii !*»"• Uluca
91	332		1328		Bohotinu a boerilor. roseteşti, aseminea		Do «uhu Ilatm Kuducunu
30	140		560		Valea Tiăistenilor Răzeşaşcă, aseminea.		
43	144		570		Unghenii a d-sale Post. Costache Ca-		
					rage, aseminea.		
r>4	278		1112		Oprişanii a MăDăstirei Golăe, aseminea.		
82	332		1328		Ponceştiî a Fahar. Ioniţă Negrea, a-		
					seminea.		
32	150		600		Moreuif a Mănitstirei Cetăţuia, aseminea.		
45	140		560		Costulenil Galaţeni a Mitropoliei, ase-	7	
					minea.		Do tutu» M trupolie
59	205		820		l’risecanil tij, aseminea.	•)	
41	1G1		044		Salageniî Răzâşeşli, aseminea.		De utru sardar. Ionlache.
www.dacoromanica.ro
142
2j
70
21
4
40
149
69
10
6
9
10
13
Grozeştiî a d-sale logofitessi Răzoia, loc îndestul.
Titienil a mămistirei Bărboiul, loc puţin.
Costulenil Rotari a Mitropoliei, loc îndestul.
jMânzăteştiî Vechi a sardar. Vasile O-nofreiu, asemiuea.
Frăsineştu a Enculeştilor, asemiuea.
Ţuţora Veche a d-sale logofăt Constau-tin Balşi, aseminea.
Zberoaia a d-sale Agăi Alecu Balşi, vite, loc puţin.
Ţuţora nouă a Căminar. Răşcanu, loc îndestul.
Cozia a stolnic. Iordache Gheuca, a-seminea.
Hemeiosn a d-sale Hatman Răilucanu Roset, aseminea.
Liuziî ot Bobul a d-sale Agăi Alecu Balşi, aseminea.
Liuziî ol Coluneşti a Medelnic. Urso-îanu, aseminea.
Slobozia Bogdăneştiî a Sulger. Ioan Bran, aseminea.
www.dacoromanica.ro
6
12
4
8
16
De cStra însăşi.
De vatră Spat. nanău.
De vatră iususi
De vatra înaubî. De vatră fnbusî.
3oan Ca-
3
Do cutia însuşi
2	De cătră 1
3	De tătiă Însuşi.
I
350 -
No.	Hanii unui		Suina pas-		Cel	
ome	ţjfert nod		te tot a bi-	TIXlITlUj IAŞI	tura	De cat vă cine sa
nilor	de 3 luni		ruliil anului		bir	scutesc.
Limfă	Leî	B,	Lei B.		Liurtf	
9	21		841	Dânuteniî a d-sale logofăt. Constantin		
			1	Balşi, aseminea.	12	De catră îniual.
87	333		1328	Comat ua a Monastirei Slatina, loc puţin.		
8	31		84	Căşla Spatar. Cauanău.		
3	11		44	Argaţi! sulgeriul. Dramă ot Seoposeni.		
3	8		32	L'uziî ot Oioiu.		
14	128		512	Jidovi! de prin sate.		
1489	5480		21920	Ocolul Cop ou lui	117	
86	225		900	Tomeştir a d.sale Vornic. Neculai Balşi, C&'ăuşie, loc puţin. Epureni! a d-sale Cămin. Pauaite Ca-	27	De către Insusi.
51	119		476			
				zimir, loc îndestul.	G	De către însuşi
15	43		172	Căşla Ini başi Ciauşi a Clucer. Diiui-		
				traclie Flui'p, aseminea.	6	De către însuşi.
18	83		260	Mâlăeştil a Ini Tdnase Feştilă, aseminea.	4	De cătru intuiti
2)	75		300	IUdiu Mitropoliei, aseminea.	2	Pahar. Tom» blamaţi
t>4	246		984	Lucenil a Monas. sf. Vineri loc puţin.	3	Inse: 2 Visteru c lord ltoset I Polc v. Alauul. Bal*
J
www.dacoromanica.ro
De eatrS însuM.
15	37		148	Lăzârenil a d-sale Vornic Vaaile lio-	
	1		1	80t, loc îndestul.	6
32	118		472	Cotu lui Ivan a Banului Toadcr Başotă,	
				loc puţin.	10
22	«4		?5fi	Tăuteştiî a d-sale logofăt. Constan-	
				tin Grecianu, loc îndestul.	8
17	64		256	Coarba a Monasticei Slatina, aseminea.	
49	140		5(>0	Liţcanii Vechi a logofuesil Pălădoaia,	
				cărăuşie, loc indestul.	8
14	32		128	Ţipileştiî a cămin. Anton Ziloti, loc	
				indestul.	3
110	18r>		710	Liţcanii i Căcărăzeniî a Polcovnicului	
				Manolache Balşi, aseminea.	14
16	43		172 1	Copou a Mănăs. Tril-sfetitelo, aseminea.	23
De catrn însuşi.
De cutra însuşi.
De rnlrii îrv«n?î
l>e » ătiâ însuşi.
D <' calrîl i îsuşi.
Insa :
1	Clucer Dfmitrache Flore.
1	Kami Andronarhe Doniol. 3 Vist* Gr.goraşl Stur^a.
S Mcriclnircriasa Scortasra.
2	Logolitias» Ră/oia.
I Clucer. Neci lai Ilacovîţâ I Casa Şat. N« cola.
I Sanlar I rdatlii.
1 l'jsiiarnic asa Crustîoia. f Vornicul Vas>ile Koset.
1 Logofăt. luncu ii»/u.
1	Şntr. FiL|* lîantnsi.
2	Paharnici».sa UucsamJa Caii urnii.
1 Stolnic C« n^t. Catirlu.
3	Vornic Todirasct *Rnlsi 32
1
CC
O*
i.O
www.dacoromanica.ro
No.
ima-
nilor
TAv,n
2'
21
27
3
16
35
35
Banii unnl şfert noQ de 3 luni		Suma peste tot a birului anului		ŢIMTUIiC; IAŞi
LeX~\	B.	Lei	b:	OCOLUL COPOULUI
75		300		Vierii ot Copou a d-sale Vist. Bălţi,
				loc îndestul.
. 54		216		Vierii d-sale Hatman Răducanu Roset,
				ot tam, sseminea.
120		480		Gropuiţa a Gândulesei, cărăuşie, loc
				indestul.
5		20		Liuzil ot Zahorna a Sardar. Botezatu,
				loc indestul.
43		172		Liuzil ot tam a sardar. Botezatu, ase-
				minea.
75		300		Popricanil a d-sa'e logofăt lordache
				Cant», cărăuşie, loc indestul.
118		472		Rădiu lui Tatar a Mănăstirei Tirel-Sfe-
				titele, vitP, loc iudestul.
Cel
fără
bir
Liuqli
De cătră cine să scutesc.
7
Dc cilrS îitioBl.
10
Insă
IVorn Manolft hc Dim c q I Vorn. Aloou Ghica.
I Sard. Na Ună Scorţescu 4 Dragi mano Ru orc.
1 \orn. I>u ut he Ralet. 8 Poet. Ion ta C nta 10
I
CC
Ol
CC
I
www.dacoromanica.ro
91
22
39
52
10
52
18
29
44
235		940.		Holboca i Ruseniî a Monasticii Cetâ-	
		1		ţuia, cărăuşie, Ioc îndestul.	16
70		2hO		Bulbucaniî a casei Pitar. Cerchezi, a-	
				seminpa.	2
118		472		Chişarăel a d-sale logofiteseî Răzoaia,	
				loc îndestul.	2
182		728		Iucşenil a Mănăstirii Agapia, loc puţin.	
10 i		64		Cârsteştiî a d-sale logof. Constantin	
.„1				Balşl, loc indestul.	16
139		556		Proselnicii a Mănăstirel sf. "Vineri, loc	
54		216		puţin. Şorogariî a Mănăstire! Dancu, viile,	
				loc indestul.	8
95		380		Petreştil a d-sale Poştei. Ioniţă Canta,	
				aseminea.	
118		472		Rădiu Alde! a logofitesil Răzoain, a-	
				s°minea.	2
De e&tră spat. Cananau De cătru CItic t. Grigoraşi De catră însuşi.
De cStră însuşi.
Insa.
3 Vist. lordaohe Ro6et.
1 Bard. Mihai Gane.
I Banu Ioan îieculce.
I PaharniciasaPanaltoaia. I Slugcr. Alexandra Fote. X Vornic. Kalet,
S
De iS'râ însuşi
Ox
4-
I
www.dacoromanica.ro
No. ima- nilor LhM	Bani! unu! şfert nod de 3 luni Ieî~~\lL		Suma pas" te tot a bi’ rulul anuluî		ŢINUTUL IAŞI	Cei fără bir Liudî	De cătră cine tă scutesc.
			Le i |	B.	OCOLUL COPOULUI		
60	246		984		Simenii a Mănăstire! sf. Viuerl, ase-		
					minea.		
13	30		120		Liuz'I Post. Constautin Costache, ot		
					Căcărăzenl, aseminea.	3	De CHtiă însuşi.
4	11		44		Moara Danculul.		
5	JO		40		Moara Sfântului Ioan.		
2	3		12		Liuziî ot Moimeţti.		
1	3		12		Vieriti Medelnicer. Constantin Yeisa.		
8	11		44		BreslaşiI D-sale Caminar Caziroir ot		
					Epureni.		
12	90		360		Jidovii de prin sate.		
1156	3377		13508			195	
					Ocolul Codrului.		
30	85		340		Toderelu i Bârnova a Mănăstire! Bar-		
					nova, loc indestul.		
38	128		512		Ezerenil a Mănăstire! Socola, sseminea.		
35	107		428		Voroveştiî a Mănăstiiei Galata, ase-		
minea.
www.dacoromanica.ro
355
Ciorbeştir a Mănăstire! Bârnova, loc puţin.	'
Liuţli! ot Tomeşll a Mănăstire! Golia, v.l, loc îndestul.
Buciumir a Mănăstire! Dancu, aseminra.
Vlădicem! a Mitropolit!, vii şi loc îndestul.
4
18
Insă.
3 Mănăstirea Neamţ.
1 Sulger. Iordachi Lo-___zonscht.
Iusă.
3 Viat. Grigorasi 8turza, 1 Yorn Yoeile Rosefc.
1 Pahar- loan.
1 Model. Yasile Racii si.
I Stolnic. Mihalachi. **
1 Si uger Toader.
Mitropolia.
3 Mănăstirea Dancu.
3 Satr. Ionn Flore 1 Sard Panaite Loonard 1 Sard. Alexandru.
1 Banul Stavăru.
18
6
Insa.
3 Casa logof. Mânu. 3 Spat. Saul.
6~
www.dacoromanica.ro
356
No.
6me-
nilor
Banii umil şfert no a de 3 luni Lei | B.	Suma peste tot a birului anului		ŢINUTlII.tl IAŞI
	Lei	B.	COLUL CODRULUI
Cel
fără.
bir
Lixidt
De cătră cine *<* scutesc.
21
58
23 2
Hlincea a Mănăstire! Cetăţuia, ase-minea.
14
Insa
1 Vornic. Manolachl Di-machi.
1	Pitar. Chifiao Bibire,
2	ComiB. Costachi Conachi 1 Bnnu Toader Başotâ.
1 Vist. 8andulaohi’Sturza. 6 MănâFtiroa Cotajuia I Banu Vasile Roset.
I Clucer. Gr/g-oraşi.
U	'
co
Or
58
120
480
8oi,o!a a Mănăstire! Socola, aseminea.
14
Insa.
1 Vtorî VîBt. Toma Gane 8 Cămin Bucşinescu.
1 Vorn. Alecu Ianouleu l Spat, Alexandru RE»-canu.	'
I Sard. VaBilache.
1 Stol. Dim. Clîmont.
1 Casa Stol. JTeculoa.
1 Pali. Toador Carp.
I Slug-, Ioau Carp.
1 Sard Onofreiu 1 Vi t. Or goraşî Sturdza. 1 Stol. M chala' h .
1 Spat Iordacbe Catarg u.
www.dacoromanica.ro
11
5
4b
16
32		128		Ciorcheştii a Mănăstire! st’. IoaD> loc	
				îndestul.	
36		152		Valea adâncă a Mănăstire? Cetăţuia,	
				aseminea.	
25		100		Bâlciul a Mănăstire! Socola,loc puţin.	
11		44		Vierii d-sale Vornic Manolacbi Dima-	
				ehe, ot Tom eşti.	
35		140		Cărbunarii a d-sale Vister. Iordache	
				Balşi.	
100		400		Mirosi ava a Mănăstirii Galata, loc in>	
				destul şi vil.	19
42		168		Liudil a Mitropoliei, aseminea.	
înse:
9 Vornic. Lapu Balşi,
1 Dftscalu Teodoaie.
1 Lugof. Greciann.
1 Sulgeralul BantaşI.
I Vornic. Todiraşco Balşi. 1 Comis. Coatache Cona-che.
1 Slug. Iordachi Gafcnca, 1 Luminatu bclzade Ma-vrooordat.
1 Spat. Iordaohe Darie.
I Bana Ţarţache.
19
I
www.dacoromanica.ro
358
No.	Banii unui		Suma pes*			Cel	
<5me-	şfert nod		te tot a bi-		ŢINVTVTi IAŞI	iară	De cătră cine tă
nilor	de 3 luni		rulul anului			bir	scutetc.
Liuâl	Lct	B.	Lei.	B.	OCOLUL CODRULUI	IAudl	
34	107		428		Tărguşoru a Mănăstirii Galata, loc	6	
					puţin.		* Vist. Sand. Sturdsa 4 Spat. lord, Catargiu.
							* Yoru. Mânui. Dîmachr. » 6
5	8		32		Vierii sard. Panaite Păun.		
4	11		44		Vierii banului Beldiman ntSocola.		
11	27		108		Vierii spat. Cananău ot tam.		
5	11		44		Breslaş.l Mănăstire! Socola.		
4	7		28		Vierii d-8aie Caminar. Pănaite Casiinir.		
5	14		5G		Vierii Cast! logof. Miihaifi Siurza.		
12	54		216		Sirb i.		
22	50		200		Vierii d-sule Voinic Neculai Balşi.		
9	22		88		Vieiil d-sale spatul-. Mavrocordnt		
19	64		25b		Vierii d-«ale logof. Costaihe Ghi a.		
(112	1544		6176			81	
www.dacoromanica.ro
1328
1962
1395
1256
1489
1156
612
9198
312
104
9614
34
30
40
9718
A <luiiurc<i	Sumelor.	
Ocolii Ciuhuru de sus. Ocolu Ciuhuru de jos. Ocolii peste Prut. Ocolu Tunel. Ocolu Branişte!. Ocolu Copou. Ocolu Codru.		47 64 89 136 117 195 81
Ma zilî. Ruptaşî.		
Rupte de Visterie bejănar! ot Cordon, Jidov! . . .	• de doue ori pe an.	729
Bresle ce im plătesc bir, Hvdiî. 234 Slujitor! isprăvnicfşti. 126 Podari. www.dacoromanica.ro		
360
No. Omenii or LiudX	Banii unul şfert noii de 3 luni LerjD.		Suma peste tot a birului anului ~Lei B.		jl\l l l l, IAŞI	Cei fără bir	De ccltră cine »ă scutesc.
					ADUNAREA SUMELOR.	Liudt	
					65 Cărbunari a curţii gospod. 85 Comişei a Comişiei, i a Pităriei. 61 Slujitori a Vornicului deobştie. 121 Ţmiiraşi. 11 Simeni. ] 76 Calaraşî. [hăimăn^şti 18 Lifegil. J 23	Simeni. j 9 Darabani 1 A„ipst, 24	Roşii. [ A°e?M-8 Căpitani de baltagăl 5 Lipcani. 3	Aprozi. 4	Calaraşî de Ţarigrad.. 22 fustaşi de vartă. 1 Armăşăl. a armăţiei 16 Darabani.		
www.dacoromanica.ro
6	Copii din casă.
21 Fustăsi de divan i de barem tl Portărel.
2 teslai 1.
12 simeni
18 tăetor! de lemne. 51 joldonarl.
•a curţii gospod.
100 Dărvaii a Comişiil i a pităritl. 35 Postelnic, şi alţii cu cărţi de ertare. 276 Preoţi.
51 Diaconi.
1687 fac.
www.dacoromanica.ro
No.	Banii unul		buma pes-				Cei	De căiră cine să
<me-	şfert nod		te tot a bi-		ŢINUriIL IAŞI		fără	
nilor	de 3 luni		rulul anului				bir	scutesc
Uv<n	Lei	B.	Lei	B.	' UAHALATALE.		Liuăl	
u	71	102	287	48	Hngioae.			
8	34	99	139	36	Podul Vechiu.			
5	2.	6	100	24	Chirvăseria,			
2	9	96	39	24	Fre< ătt.			
19	85	114	343	96	Bărboiul.			
17	82	99	331|36		Târgul de jos.			
4	17	48	6972		Mânjele.			
6	28	36	113 24		Uliţa Mare.			
76	333	12	1332 48		BroŞteniî.			
33	133	iii	535	84	Muntenimele.			
8	33	90	135		Feredeile.			
11	47	108	191	72	Câcaina.			
17	64	33	257	12	Bufei»!.			
22	89	42	357	48	Tataraşif.			
12	45 96		183	24	Ciurchil			
142	692		2768		Pitarii.			
91	558	r	2232		Plăcintării.			10 Mitropolia.
487	23§2 12		94TSI8					1 Episcopia Koma uuhii.
www.dacoromanica.ro
363
187	2354	12	9416	48
4«7	2354	12' 9416		48
LITJZI FAIîX BIR, DE CINE SE SCUrESCC.
7	Vlădica Sardion. 10
2	Vlădicaleropolios.
1	Vlădică Tripolios.	8
11	Beizade Mavro-
cordat.	6
2	Beizade Micbai
Bacoviţâ.	17
5	Beizade Scarlattt Gliica.	3
34 Logofăt. 8tefan
Sturdza.	21
15 Log. Necul. Boset	13
i	Vist. lord. Boset	8
15 Logofăt. Iordacho
Canta.	H
19 Logofăt. Constantin Balşl.	12
8	Casa log. Mie.haiu
Sturdza.	5
19 Ca»a logof. Scar-	2
lat Mânu.	1
3	Log. lancu Bazu.
3	Logof. Constantin	3
Grecianu.
12	Vist. lord. Balşl.	11
13	Logofăt. Costache	12
Chica.
39 Jyww.dacor
om
Vornic Noc. Balşl i spat. Gr. Balşl. Vornic Constantin Balşl.
Vornic Constantin Palade.
Vornic Aleea Ian-cu Leu.
Vornic Dimitrachi B let.
Vom. Lupu Balşl. Vornic Dimaclie. Vistern. QrigoraşI Sturza.
Hâtra. Băducanu Boset.
Vornic. Dimitrachi Sturza.
Vornic Yas. Boset. Post. Ioan Canta. Vornic Costache Sturdza.
Vornic Grigorie Ghica.
Spatar Saui. Spătar Alesandru Băşcanu.
onstantin
dstacne.
2	Spatar Toder Balşl
1 Spatar Stratulat.
3	Spatar. Ioan Ca-nanău.
6	Spat. Iordacbe Ca targiu.
1	Spatar Costache Canta.
2	Spat. Nic. Balşl.
2 Spat. Alecu Ma-
vrocordat.
1 Spatar Cost. Ma-vrocordat.
1	Spatar Grigorie Canta.
2	Banul llie Canta.
1	Banul Andronachi Donicl.
3	Banul Stavru.
2	Banul Zurzacho.
7	Banul Alepu Bel-diman.
1 Casa Comis. lancu Ghica.
10 Banu Ioan Nocul-ce x Corn. Cost. Neculce.
1 Comis. Cost. Co-nache.
364
JNo.
ome-
nilor
Liuâl
BauiI unul şfert nod de 3 luni
Hei | B,
Suma peste tot a birului anului
ŢIM TUI.f; IAŞI.
LIUZI FARA UiR, DE OiNE SE SCUTESC 0.
Cei
ftlrâ
bir
Liwîî
De catră cine se scuttsc.
487
235412	941648
4X7
2354
12* 9416 4§'
2	Căminari Neculae Hrisoverghi
6	Căminari, Iordachi Bucşinescu.
2 Pah. Toma Cozroa
8 Pahar T6der Carp.
8 Pah. Petrache Ca-zimir.
8 Căminari Panaite Cazimir.
10 Sardariu Onofreiu.
2 Sardar Nastase Scorţescu.
2 Sard. Sandulache Anastasiu.
4	Sard. Costin Carp.
1 Sard. Panaite Cos-tantin.
1 Sard. Ioan zetu Dărm ăncscu
1 Pahar. Ioan.
1	Sard. Michai Gaue.
2	Sard. Dimache
3	Pahar. Ioan Tăutn-
1	Stolnic Neculae B&lşl.
2	Stoln. Matei Raş-canu.
1 Stoln. Alexandra Hrisovergbi.
3	Pah Ienachi Păun.
6	Stol. Zamfirache.
7	Stol. Michalachi.
1	Medel. Constantin Veisa.
2	Medel. Sandulache Teodosin.
1 Medeln. Todiraşc M&carescu.
1	Clucer, lordache DrfighicT.
2	Clucer. GrigoraşI. 2 Clucer. Manole e-
pistat Podurilor.
1 Sardar. Constantin Yărgolici.
1 Sluger. lordache Lozonschi.
1 Slug. Ioan Bran.
1	Slug. Ioan Carp.
2	Sard. Al. Yoinescu
1 Slug. Toader.
1 Clucer. Manole Per cui aci.
1	Pitar. Vasile Co-roiu.
2	Pitar Dinu.
3	Sard."" Constantin Burghele.
2 Pitar. Angheli.
4	Stoln. Tunase Go-san.
4 Jignic. Ianache Danu.
6 Stolnic. Dorac.
1 Grig. Scorţescu.
1 Gh. LoizY\ 0t
1 I. Ciornei! visur a
1 Portariu Enacu.
www.dacoromanica.ro
48"
3354
121 9416
48
22
3
~5ffi
67l
51
8
2lÎ4, 671	7Q3
90
30
12"
105*
207
33
"9568
1407
LIUZI fXrA BIR. de cine se scotescu.
4	Spit. Sf.Spiridon.
1	Mănăstirea Dancu
2	Mănăst. Sf. Ioan.
3	Logofitiasa Catri-na Razn.
3 Logofitiasa Elin-ca Palado.
5	Yisterniciasa Ca-tinca Iancu Leo.
1 Vorniciasa Catri-na Rosot.
1	Baniasa Safta Ro-set.
5 Comisoaia Catin-ca Balşî.
3	Pahar. Leoniasa.
4	Stolniciasa Efro-sina Cogălnicisnu
4 Stolnioeasa Maria Râşcanu.
3 Cluc. Drăghicî.
3 Setrariasa Cocio-'a.
2	’Măriuţa Ghorghe-loia.
Mazili.
Ruptaşi.
48
90 Ruptele Visterieî.
www.dacoromanica.ro
o Cu
CD
H O
O &D
3	Pali. Lazâia.
8 Sai'd. Aloc-sandru Spi-ţeriu.
2 Calfa An-doni.
5	Melcon tutungiu.
2 Divan Efendisi.
8	Baş besli Agasi.
1	Husein Efendi.
4	Polcovnic Mnno-lache Balşî.
6	Maioru Măcăres-cu.
2	Maioru Ioan Batistă.
11 Cap. Iacob Bulicî.
9	Dumitru Ofiţeriu.
7	Anton Ofiţeriu.
5	Ibraim esanciu Consului.
65o
366
No. (Sirie- nilor Undi	Banii unul ştert noii de 3 luni ~Uî~B.		Suma peste tot a birului anului Lei B.	
106	795		1590	
ŢIXUTIXt IAŞI.
Neguţitorii Hrisovoliţt îose:
C01
fără
bir
hindi
De
cine sa cătră c. scutes
Lei.	Bani.	Liuzî.
202	60	27
592	60	79
367
1052
starea întâia, starea a doua.
795	—	106
Jidovi care plătesc pe toată luna.
Bresle ce nu plătesc bir.
Liuzii.
76 Simeni.
8	Darabani. i3 Roşi.
10 Căpit. de baltag. 31 Tnlunubagiî.
9	TrămbiCi, Doboş 24 Apail.
a Agiel
1
I
www.dacoromanica.ro
367
13	Simeni.
1	Lefegiii.
2	Calaraşi.	a Hatmăniel
4	Trombacii Doboş
2	Apari.
20 Fustaşl de Divan i de Harem.
3	Copil din case.
1 Comişel.
27	Portărei.
9	Beşlii.
3	Darabani.
14	Mehteri creştini.
7 Topcil.
9	Trombacii Doboş.
30	Lemnari,	teslail, i	clietr.)	a isprăv
5	Şetrării,	>
7	Apari.	j
34 Calaraşl de Ţarigrad.
30 Lipcani.
| Vel Portari
a Armăşieî.
niciel
Curţii.
60 Simeni a curţii.
7 Suilgil.
•2 Podaiî.
9	Ţimiffaşî.
28	Mărgineni i Cantaragii a Vămii. 33 Ca’apî.
289 Sudtţl ra8eştl, lnse 232 Creştini.
57 Jidani.
"289"
243 Sudiţl Austrieceşti, înse 102 Creştini.
141 Jidovi.
HW
86 Ciocli.
112 Postelnicel şi aiţii cu cărţi.
104 PreuţI 9 Diaconi.
1371
www.dacoromanica.ro
368 -
— 369 —
CONTELE P. D. KISELEV
Şi
EPOCA SA (*).
Mon Gânâral
Skuliani, 3 Marş 1821.
De grâce ne vous effrayez pas de la loogueur de ma lettre, mais j’avais trop peu de tems pour en âcrire une plus courte.
Arrivâ k Kichineff, j’ai trouvâ le gânâral Sabanâyeff dâjk reparti pour Tiraspol, ce qui m’a empâchâ de lui remettre moi-meme le papier du gâneral-en-chef et Ia lettre de Votre Excellence ; mais l’un et l’autre ont âtâ expedies le mâme jour par un courier que le g-1 Poucht-chine a envoyâ & Tiraspol. Je me suis prâ-sentâ chez le g-1 Insoff, qui n’avait aucune nou velle officielle sur rien. Les bruits qui couraient âtaient tres nombreux, et souvent mâine contra-dictoires. Je les ai pourtant trâs fidelement re-cueillis; et apres avoir longuement conversâ sur l’âtat actuel des cboses avec m-rs Insoff, Poucht-chine, Katacazi et autres, j’ai pris une lettre de recommandation de la part d’Insoff pour m-r Navrotzky, chef de la quarautaine â Skuliani, et je suis arrivâ ici hier matin, prâcâdâ du vice-gouverneur Kroupensky, bomme d’esprit. Toute la journâe d'hier et toute la matinâe de celle
*). Pin opul citat, imprimat la Petresburg, in 4 volume anul 1882, estragem din cel al 4-le, epistola celebrului Pestei in franţuzesce. Vom urma a reproduce in acest voi. numai câteva documente, restul se va insera in voi. al 9-le al linearului. Fie-care romăn va aprecia importanţa acestoril acte.	Tli. C,
VOL. vm AL URICARIULUI.	C. 24.
www.dacoromanica.ro
— 370 —
d’aujourd’hui se sont passăes & rasBembler et k classer Ies nouvelles concernant Ies ăvânemens qui se passent dans Ies provincts europeennes de la Turquie. Je crois pouvoir vous asîurer de la vărită des nouvelles que je rn’en vais avoir l’honneur de vous eormnumquer, car Ies sources eu sont tres dignes de foi et portenfc un caractere de veracită tres dătermină.
Le 13 janvier 1821, Alexandre Suzzo, hos-podar de Ja Valaehie, est mort. Sa femme et toute sa maison prirent Ies plus grands Bo'ns pour cacher cette nouveile â la viile de Bukarest et k tout le pays, dans l’espoir de voir le lils du dăfunt nommă par la Porte pour remplncer la pere. Cependant cette nouveile transpira, et le 19 du mâme mois elle fut connue de tout le monde. Alors un nommă Wladimiresko, grec(? ?) d’origine, qui avait servi autrefois dans Ies troupes du prin ce Ipsilanty, rasse rubla k Bukarest 38 Arnaoutes, auxquels dans I’espace de trfes peu de tems se joignirent 500 Pandour3 (hab.tans des montagnes de la Petite Walach'e), Grecs, Alba-niens, quelques Serviens et autres. Avec tout ce monde Wladimiresko quitta Bukarest et prit son chemin vers la Petite Walach'e, dans la-quelle il se retira ayant passă l’Olta, petite riviere qui săpare Ies deux Walachies. Sur ce passage son monde augmenta jusqu’k 3,000 horn-mes et leur nombre augmente journellement. On dit meme qu’il a maintenant dăjâ de 6,000 k 7,000 soldats, tors bien armăs. Vladimiresko a publie une proelamation*) dans laquelle il dit
(*). Ve<Ji Uricariul Tom. 6, pagina 26.
www.dacoromanica.ro
que le but de aes dâmarches n’est point la re-bellion contre la Porte Ottomane, maia l’oppo-sition aux horribles vexations auxquelles la malbeureuse Walachie est livrâe de la part des autoritâs constituâes, qui enfreignent Ieura pou-voirs et accablent le peuple de toutes Ies injus-tices imaginables. 11 a envoyâ un rapport au divan de Constantinople, dans lequel il parle dans le mâine sens. J’aurai demain une copie de cette proclamation de Wladimiresko et ;e vous l’enverrai. Le divan de Walachie ecrivit alor» k Wladimiresko pour lui demander compte de sa conduite et des motifs qui le fesaient agii de la sorte. Sa rdponse fut analogue â sa proclamation. La-dessus notre consul-gânâral Piny ecrivit egalement k Wladimiresko et lui repro-cha sa râbellion. Sa râponse fut extrâmement peu mânagee, et entre autres choses, il y âtait dit que m-r Piny ne prenait le parti des oppres seurs de la Walachie, que parce qu’il parta-geait avec eux, et surtout avec le dernier hos-podar, Ies dâpouilles du peuple. La-dessus m-r Piny âcrivit une dâpâche k Laybach dans la-quelle il nomme Wladimiresko un carbonari. Depuis ce tems Wladimiresko reste toujours derriere I’Olta, et s’occupe k organiser sa petite armâe, Le divan de la Walachie voulut âcrire aux pachas des forteresses du Danuhe pour leur demander du secnurs et des troupes contre Wladimiresko; mais m-r Pîny s’opposa k cet acte, parceqne dans le dernier traitâ condu entre la RuSsie et la Porte, il est d.it que lea Turcs ne pourront jamais faire entrer destrou-
www.dacoromanica.ro
— 372 —
pes en Walachie et en Moldavie sans le con-sentement prâalable de la Russie, et que s’ils le font, cet acte sera considârâ comme une in-fraction au traitâ, et meme comme une hostilitâ envers la Russie. Par suite de cette opposition de m-r Piny, le divan de Walachie se desista de sa demande. La dâpâche de m-r Piny pour Laybach est encore sans râponse, du moins elle l’âtait il y a deux ou trois jours. II parait que Wladimiresko n’est autre chose qu’un hom-me mis en avant, mais que Ies veritables roua-ges sont cachâs et inliniment plus importants; le ci-devant hospodar Jean Karagâ peut bien y âtre pour quelque chose, puisqu’il a âtâ obligâ de s’enfuir en Autriche, pour âviter d’avoir la tâte tranchee. Le divan de Walachie, en faisant son rapport â la Porte Ottomane sur Ies âvene-mens susmentionnes, en aurait en mânie tems donnâ connaissance au hospodar de la Moldavie, au prince Michel Suzzo, neveu du dâfunt hospodar de la Walachie. Celui-ei loua leur conduite, leur conseilla de faire tout ce qui depen-drait d’eux pour apaiser la râvolte, et Ies en-gagea de donner k la Sublime-Porte des nou-velles aussi frâquentes que possible sur Ies 6-venements. Lorsque Ies âvenements de la Walachie parvinrent k la connaissance des habi-tants de la Moldavie, Ies Arnaoutes et Ies Grecs habitant cette province ouvrirent une souscrip-tion volontaire, dans laquelle presque tous Ies Grecs et Ies Arnaoutes de la Moldavie s’inscri-virent en promettant de s'armer et d’âtre prâts k, marcher aussitdt que l’appel serait fait. D&s
www.dacoromanica.ro
— 373 —
que Ies boyards Moldaves eurent connaissance de cette espece de confed^ration, ils se rendi-rent le 19 fevrier chez Michel Souzzo, ayant le metropolitain k leur tâte, et lui parlant k ce sujet, lui demandkrent s’il avait connaissance de l’existence et du but de cette inscription. Les reponses du prince furent evasives et ne purent dissimuler le plaisir qu’il en ressentait. Le len-demain 20 fevrier, le prince Souzzo fit appeler le metropolite et six des principaux boyards chez lui, et prie le mătropolite de leur faire preter k tous le Serment de garder le silence. Ceci fait, il leur dit que les evenemens les plus important» sont â la veille d’eclater, et que dans des circonstances aussi difficiles, il est urgent que lui. prince Souzzo soit soutenu par tous les boyards, et que tous les boyards peuvent egalement compter sur lui. Ce discours enigma-tique surprend tout le monde. Mais le prince ne donnant du reste aucune explication, on se separe et la crainte commence k se r£pandre partout. Maintenant îl faut vous dire. mon g6-neral, que dans chaque viile un peu importante, il y a une police grecque et une autre police turque.
Le 21 fevrier, de grand matin, Ies Grecs et Ar-naoutes (Albaniens) de Galatz se reunissent au nombre de 700 individus sous les ordres de Ka-ravia, chef de la police grecque et dt Rama dan ispravnik grec de Ualats, et attaquent les Turcs. Ceux-ci( au nombre de 80 seulement, se retirent dans la maison du chef de la police turque, et scutiennent le combat pendant qua-
www.dacoromanica.ro
374 —
tre heures Les Grecs amenent des canons pris des vaisseaux quî etaient k Galatz et inettent le feu â cette maison. Tous les Turcs părissent, et 16 Grecs perdent ăgalement la vie.
Le vacarme et la terreur produits par cet ăvănement engagent un grand nombre d’habi-tants â fuir la viile, et la frayeur gagnant les campagnes, produit cette fuite nombreuse qui a dtă aperşue par nos avant-postes, et dont vous avez regu les nouvelles officielles. Outre 1’impreS-sion produite par le massacre de Galatz, l’appră-hension que les Turcs de Braila ne viennent venger leurs compatriotes, avait engagă les ha-bitants de la campagne â. venir chercher chez nous un asile, contre la fureur trop connue des Turcs. Cependant comme ceux-ci n’out pas bougă, la majorită des habitants est rentree dans leurs foyers, pr&ts năanmoins â les quitter de nouveau au pvemier signe d’alarme. Sur ces entrefaîtes, le pacha de Braila ayant appris ce qui venait de se passer â Galatz, prie le consul autrichien â Galatz, m-r Monsoli, de passer chez lui, et s’informe aupr&s de lui des ddtails de l’ăvenement. II lui dit en mâme temps que rien ne serait pour lui plus facile que de pu-nir les auteurs du dăsordre, car il a suffisamment de gens pour cela; mais qu’il a l’ordre de son gouvernement de ue jamais entrer en Molda-vie, sans ordre prăalable, et que cette dispo-sition de son gouvernement est basăe sur le trăită de paix avec la Russie. Le pacha d’Isaktchia, autre forteresse tout preş de Braila, ăcrit k Monsoli et lui dit la m&me chose, concernant
www.dacoromanica.ro
— 37. —
l’impoasibllitâ dans laquelle il se trouve de ven-ger le ruassacre de Galatz. La garnîson de Braila est compos6e de 300 artilleui'8 qui occupent la forteresse, de 400 hommes degar-des aupres du pacha, et de 1,000 janissaires habitants de la viile en 6tat de porter Ies ar-mes. La garnison d’îsaktchia est un peu moindre, sans grande diff&rence pourtant. Le 20 F6-vrier â 7 h. du soir, le prince Alexandre lp-silanty, accompagn^ de ses deux freres, Geor-ge et Nicolas, et du prince Geo-ge Kaataku-zene, fit son entr6e â Jassy. II avait 6te regu â la frontiere par un d^tachement de 300 Ar-naoutes, et le prince Michel Souzzo vint lui rendre visite aussitot qu’il fut arriv6. II 6tait descendu chez la princesse Ralou Kantakouzene, m£re du colonel prince George, qui avait 6te aide-de-eamp de Bennigsen. Le prince Alexandre Ipsilanty (le g6neralj a pass6 la front ere avec unpasseport qu’il avait, sign6 par le comte Nesselrode. Kantakouzene avait pris un pareil passport chez le gouverneur & Kichineff, avant qu’on eut la moindre nouvelle de ce qui se passait en Turquie. Mais Ipsilanty, aide-de-camp de Raâwsky, a passâ la frontiere en ca-chette et comme deserteur, si l’on veut appeler Ies choses par leur nom en bon frangais. Aussitât arrivâ â Jassy, le prince Ipsilanty a 6crit une lettre au gfinâral Insoff, danB laquelle il s’excuse de lui avoir fait un mystâre de ses projets, mys-tere auquel il a 6t6 contraint par l’importance des circonstances et du secret, et dans laquelle il recommande â sa bienveillante bontfi sa mere
www.dacoromanica.ro
— 376 —
et toute sa familles festde â Kichinefîf, ainsi que Ies familles des personnes qui l’ont suivies.
II a egalement 6crit une lettre â S. M. I. l’Empereur, dans Iaquelle il dit que 1’amour de la patrie 6tant le premier devoir de tout honnete homme. il compte sur la bont6 de S. M. qui voudra lui pardonner I’irr6gularil6 de sa dâmarcke aetuelle en faveur du but. Peu d’heures ap5s l’arriv6e d’Ipsilanty â Jassy, com-menga le massacre des quelques Turcs qui s’y trouvaient. Vingt personnes furent passâes au fii de l’6p6e par Ies Arnaoutes, et l’on ne sauva que Baehe-Bache-Si-Aga (chef de police turque) et deux janissaires qui 6taient arrivâs, comme couriers. Pour sauver leur vie, ils ont demandâ â âtre baptist, mais la i6r6monie ne s’est pas encore faite, et on Ies garde pour Ies soustraire â la fureur des Grec1», et surtout des Arnaoutes, qui ont assassin6 tous Ies Turcs qu’ils ont pu attraper, sans aucune distinction. En tout il en a deja p6ri 120, pas plus. Comme preuve de la rage des Arnaoutes et des Grecs, je vous citerai ce qui est arriv6 le 23 fi&vrier matin â la foire, qui avait lieu hors de la viile. Sept Turcs qui ne se doutaient de rien, y 6taient venus pour faire des achats. Les Arnaoutes l’ayant appris, sont tomb6s sur ees malheureux et les ont tous exterminâs. Ipsilanty a publi6 plusieures proclamatioRs*), queje mesuis pro-curdes toutes, mais queje ne vous enverrai que dans quelques jouis, car il faut les faire tra-
(*). Veiji Uricariul Voi. 6, pagînile: 24, 27, 28, 29 34, 35, 38,41.
www.dacoromanica.ro
— 377
duire, puisqu’elles sont, pârtie en grec et pârtie en moldave. II ne s’est mâld d’aucun objet d’administration â Jassy, et ne s’est occupd que d’organiser sa conscription, qui augmentait tous Ies jours d’une maniere prodigieuse. Tous Ies Grecs des environs et un grand nombre d’autres gens aussi, surtout Ies Arnaoufes, ve-naient prendre du service chez lui. Les Grecs d’Odessa viennent en tres grand nombre, et la rumeur â Odessa est prodigieuse.
Mr. le comte Langdron en a ete tellement effraye, qu’il a demandd â lnsoff son avis, mais comme on n’a aucune raison de leur refuser des passeports qu’ils demandent, ils ne cessent de passer en Moldavie journellemenr, disant tous sincerement qu’ils vont ddlivrer la Gr&ce du joug odieux des musulmans. Cet dtat de cboses dura jusqu’au 1 marş, jour du ddpart du prince Ipsilanty. Pendant cet intervalle sa troupe avait grossi jusqu’â 3000 hommes. La msjeure pârtie a des cbevaux, et ceux qui n’en ont pas, tachent de s’en procurer de toutes les manieres possibles. Ils achetent et payent cher. Ipsilanty a en outre deux canons qu’il a pris â Jassy, et deux eaissons de poudre. Ils ont arbord la cocarde tricolore bleu, rouge et blanc, et ont sacrd des drapeaux en grande cerdmonie. C’est I’Iaoumene du monastere des
o
Trois Saints qui a accompli lacdrdmonie. Les drapeaux sont de toile cirde noire avec une croix en or, et l’mscription: ăelivrance, d’un cote, de l’autre on voit un amas de cendres d’oii sort la flamme et le feu qui produisent
www.dacoromanica.ro
— 378
un phenix renaissant de ses cendres. Ils ont â peu preş un milion cinq cents miile piasttres, dont six cents milles ont ete pris de force chez le banquier Andr6 Pavli, auquel ils ont donn6 un regu. Le reste est le fruit des sacrifices faits par Ies Grecs et Ies autres personnes du m£me parti. II y a encore un incident qu’il ne faut pas que j’oublie.Le 27 fevrier, Souzzo fit venir des boyards, /et Ies engagea k prendre toutes Ies mesures necessaires pour le maintien de l’ordre. Le 28 au mantin tous Ies Arnaoutes se mirent k courir la viile et â prendre des chevaux par force partout ou ils en purent trouver. II en resulta comme de raison un d6sordre qui ne ressemblait pas mal â un pillage. Les boyards se presentârent alors chez Suzzo et lui portârent leurs plaintes d’une maniere fort am&re. Suzzo leur fit sentir par sa răponse que ces messieurs ne devaient pa$ le prendre sur un ton si haut, car il pourrait bien se faire qu’ils s’en repentiraient. Cependant Ipsilanty donna ses ordres, et la tranquillite fut retablie, une pârtie des chevaux fut meme payee. Le 1 marş Ipsilanty partit avec son monde. Miile hommes furent diriges par Berlade sur Fok-chany, et le reste marcha avec Ipsilanty, comme găn^ral-en-chef, et Kantacouz^ne comme major-g£n6ral, sur Sereth et Fokchany, points de r^union,, d’ou ils veulent aller rejoindre "Wla-dimiresko, pour se porter ensuite avec lui en Serbie, qui parait etre le point ddsignd pour base de leurs operations ulterieures. Chemin faisant, non lom de Jassy on amena 7 Turcs
www.dacoromanica.ro
379 -
â. Ipsilanty, qui de suite Ies fit mettre a mort. J’avoue que je n’ajoute pas beaucoup de foi au recit de cet 6v£nement, qui me parait d’une atrocit^ par trop gratuite. II partit le 1 marş au matin, et le metue jour vers le soir Souzzo regut le rapport de son ispravnik de T^koutsch que 3000 k 4000 Turcs âtaient arrivâs â, Brăila, venant du Dobrodja, province entreWarna, Basardjik et Galatz, et qu'ils annongaient l’ar-rivee de 6000 autres Turcs qui Ies suivaient de pr6s. Vous pouvez vous imaginer, mon general, la frayeur que cette nouvelle a produit â lassy, surtout parmi Ies Moldaves qui craignent d’âtre des victimes innocentes des Grecs et des Ar-naoutes. Depuis le depart d’Ipsilanty, c’est Souzzo lui-mâme qui fait aller ia conscription, et qui s’occupe de continuer l’armement com-mence par Ipsilanty. La journ^e d’bier n'a ap nort6 aucune nouvelle, ni aucun changement. II est â remarquer que Souzzo, £tant entr6 plei-nement dans Ies int6râts d'Ipsilanty, ne fait plus cause coinmune avec Ies Moldaves, qui detestent Ies Grecs encore plus que Ies Turcs. Cependant Souzzo a fait au pays la remise d’une petite contribution qu’il aurait eu le droit de lever comme hospodar. Cette condescendance n’a pourtant pas fait grand effet, car elle est plus que compensâe par la frayeur qu'inspi-rent Ies Turcs, qui pourraient croire que Ies Moldaves sontd’accord avec le prince Souzzo, qui est lui meme, un Grec. Voilâ, mon g6n6-ral, le r6cit fidele de ce qui s’est passd jus-qu'au 3 marş inclusivement. Mr. Pisany que
www.dacoromanica.ro
— 380 -
j’ai vu hier soir & la quarantaine, et avec lequel j’ai eu une entrevue conGdentielle, et pas off-cielle, ni’a confirm6 tout ce que je viens-d’avoir l’honneur de vous 6crire; cependant c’est eu-* core d’une autre source que je tiens toutes ces nouvelles detaillees. Quant â, cette source, je vous en parlerai de vive voix. II y a beaucoup de ddtails minutieux et mânie tout â fait inu-tiles parmi ceux que je viens d’avoir eu l’hon-neur de vous soumettre ; mais j’ai pr6f£rd tout dire,* au risque de vous ennuyer et de vous effrayer â la râception de cette lettre. Veuillez egaiement me pardonner Ies incorrections du style et Ies ratures, mais je me ddpâclie tel-lement de vous donner ces nouvedes au plus vite, qu’il m’est tout â fait impossible de tirer une seconde copie de cette lettre. Veuillez 6-galement avoir la bont6 de la garder et de me permettre â mon arrivde â Toultchine d’en pren-dre une copie pour moi-mâme. Le general Sa-bandyeff en envoyant Ies 4 bataillons dans leurs nouveaux cantonnemens sur la frontiere, avait ordonne d’annuler Ies 6aTajrioHHtin yqeCwLifi KOMaiubi de ces 4 bataillons ; mais comme ces bataillons n’ont fait pour ainsi dire que clian-ger de cantonnement, et comme Ies localitâs, d’aprâs Ies informations que j’ai prises, ne s'y opposent pas, j’ai pris la libertd de prier le g6-ndral Pouchtchine d’ordonner aux bataillons de râunir leurs commandemens d’exercice de la meme maniere, comme iis l’dtaient auparavent, et d’ordonner la continuation de ces exercices.
Le gândral a acquiesce â mon opinion, et l’or-
www.dacoromanica.ro
— 331 —
dre en est donne, de maniere que ce change-ment de place ne produira aucune diminutiou dans ces occupations des yie6riLifi KOJiaH^u. Cetor-dre est ddjâ mis en execution par le bataillon de Skuliany. Je crois que le general Pouch-chine a donnd cet ordre, sans en faire part â Sabandyeff. J’ai tres longtemps caus6 avec m-r Pisany, qui me parait etre parfait galant hom-me, mais trop doux et trop peu actif pour Ies circonstances actuelles. II m’a dit qu’il dtait «xcessivement embarass6 de faire connaître aux Moldaves la rdponse du g6ndral-en-chef â leur lettre, par la persuasion qu’il a, que cette r6-ponse plongera dans la plus profonde conster-nation, dont la suite pourra bien etre, â son avis, une fuite prdcipit6e de tous Ies habitans et des desordres ins6parables d’une telle fuite. Mais comme le gdndral-en-chef est dans l’impos-sibilit6 de donner une autre r^ponse, je l’ai en-gag£, en parlant aux Moldaves, de leur faire sentir le peu de fondement de leurs craintes, car Ies Turcs n’oseront jamais enfreindre le trai-t6, et du moment qu'ils ne l’enfreindront pas, la Moldavie est sure d’etre â l’abris de leur vi-site. C’est le point sur lequel il doit le plus appuyer. II veut en outre, dans le cas ou Ies Turcs viendraient pourtant en Moldavie, leur envoyer de suite une note pour leur faire sentir toute la gravit6 de la demarche qu’ils ten-tent en agissant de cette maniere contre le trăite, dont je tâcherai de vous faire parvenir un «extrait ou mâme une copie, pour qu’il ne vous manque plus rien, mon g6n6ral, pour juger dans
www.dacoromanica.ro
— 382 —
votre sagesse de la gravitâ du moment actu-el, qui peut devenir fort important par la suite, mais qui, quant â. prâsent, me parait âtre plus tait pour alimenter une simple curiositâ, que pour exiger aucune mesure de consequence. Je dis qu’il peut devenir fort important par la suite, parceque Ies raisons qui ont influenc6 la conduite d’lpsilanfy sont dignes d'une tr£s hau-te considâration. Xl me faudrait encore parler avec quelqu’un â Kicheneff, pour pouvoir vous donner avec quelque certitude de nouvelles â cet egard. S’il y a 800,000 carbonaris Italiens, il y a peut-âtre encore plus de Grecs fraterni-s6s dans un but politique. Voila tout ce que je puis vous dire pour le moment. Ipsilanty lui meme n’esf, je crois, que l’instrument d’un pouvoir occulte, qui pe sert de son nom comme d’un point de ralliement. J’ai communiqu6 â Pisany l’emplacement des 4 bataillons, placâs sur la frontiere, et qu’il y en avait autant qui pourront venir renforcer ceux-ci meme avec de l’artillerie. Je lui ai dit que d’aprâs Ies confe-rences qui avaient eu lieu entre Ies gen6raux Saban6yeff et lnsoff, et d’apr^s Ies instructions qui âtaient 6man6es de l’6tat-major de Ia secon-de arm^e, il etait ordonn6 aux troupes: 1) de laisser entrer dans Ie pays toutes Ies personnes qui en fuyant le massacre des Turcs viendraient se presenter, pour entrer dans le pays afin de sauver leur existence. 2) Que ces personnes seraient surveilldes par Ies troupes, par pr^cau» tion contre toute maladie, et seraient tenues â subir la quarantaine selon l’ordonnance. 3)
www.dacoromanica.ro
383 —
Que si ies Turcs poursuivaient ces personnes, Ies troupes Ies arrâteraienf, et s’il le fallait, em-ploieraient meme la force contre ceux quis’ob-stineraient, â poursuivre. 4) Que comme notie but n’est que de secourir 1’humanitE, toute per-sonne qui passerait, devrait etre dEsarmEe, car si nous permettions de passer â des personnes armEes, ce sprait prendre fait et cause contre Ies Turcs d’une maniere, ii est vrai, indirecte, maia pas moina efficace pour cela. 5) Que si parmi Ies personnes qui auraient passE, il se trouvait des ctimjnels et des coupables, elles seraient livrEes au gouvernement turc, de la meme maniere comme cela se fait maintenant, et que sous ce rapport Ies circonstances actu-elies n’auraient aucune influence. M-r Pisany a 6te enchante d’apprendre tout ceci, pour pou-voir maintenant tenir un Iangage conform aux attributions de sa place, voyant que Ies mesu-res preparees 6 tăiem entiErement conforrnes a l’attitude que son devoir lui commande. Les mesures que vous aviez ordonnEes sont d’autant meilleures, qu’elles sont absolument dans l’es-prit du îraitE par lequel la Russie est dEclarEe protectrice de la Moldavie, et qu'en meme temps leur tendance â conserver la meilleure harmo» nie possible avec les Turcs, est tout â fait Evidente et manifeste. C’est la dessus que se fonde ma conviction que S. M. ne pourra que loucr en tout point ces mesures preparatoires. . . *)
*) Această naraţiune este la ţag. 10 din voi. al 4-le, scrisă de celobrul P. Pestei, oare au juoat un rol insemnat la întronarea împăratului Nicolai al Rusiei.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 384
Corespondenţa Contelui Kiselef adresată Cancelarului JYesselrod.
Jassy, 10 Juin 1331.
Monsieur le comte, j’ai eu l’honneur d’infov-mer V. E. par mes derniers offices, en date du 3 juin, de l’apparition et des ravages du cho-ldra-morbus, tant â Jassy, que dans quelques districts. Aujourd’hui, je me trouve dans la triste obligatlon de porter â votre connaissan-ce, que cette dpidămie, loin de cesser depuis, n’a fait que prendre plus de consistance. Les ravages qu’elle exerce â Jassy, sont, je puis dire, sans exemple depuis son apparition en Europe, ce dont vous pourrez vous assurer par.le relevă ci-joint des dâcăs du 1 au 9 juin exclusi-vement. Ce n’est pas sans peine que je suis parvenu â faire evacuer cette viile infecte et insalubre de deux tiers de sa population; ce-pendant les 8 â 10 miile habitans qui y res-tent, prăsentent le chiffre de 150 â 180 vic-times par jour, et dans ce nombre la distinc-tion de classes n’est nullement k remarquer. Les plus riches, comme les plus pauvres sont con-fondus et ne peuvent ni rester, ni se garantir de cet horrible fleau. De tous les mădecins, un seul continue â donnerquelques soins aux ma-lades, cinq sont morts, et les autres se sauve-rent avec ceux qui ont eu la possibilită de le faire. Enfin, il n’y a pas d’axageration â dire, que depuis le boyard le plus opulent jusqu’â
www.dacoromanica.ro
— 385 —
l’artisan le plus năcessiteux, tous sont frappăs d’une consternation felie qu’aucun acte de per-suasion, ni de juste săvărite, ne peuvent Ies ren-dre plus attentifs â Paccomplissement de leurs devoirs. Aussi, les tribunaux ayant cessă de rendxe justice, faute de juges et de plaideurs, j’ai du Ies proroger pour un terme indăfini. Et dans cette absence complete d’employăs moldaves, j’ai du confier la police gănăra-le du pays au gănăral Băguidoff et â ses co-saques, la pârtie sanitaire au col. Makaroffet â quelques employăs russes de bonne volontă, et l’approvisionuement au g-1 Mircovitz et â sa chancellerie particulare. Quant â l’Assemblăe gănărale extraordinaire, ne voyant pas la pos-sibilitd de Ia răunir pour le moment, j’ai ac-cădă â la demande du mAropolitain, ea lui permettant d’aller dans quelque couvent de district, jusqu’k cessation entiere du fleau, que Ies solns humains, disait-il, ne peuvent arreter. Cette opinion est gândralement partagăe par tous Ies Moldaves.
Les prdcautions et Ies soins, dont Ies troupes confiees â tnon commandement, se trouvent en-tourăes, ont produit des răsultnts tres satisfai-sants, comparativement â la mortalită qui af-flige les hopitaux civils et la popula tion en gănăral. Pour preserver la Valachie, ou em-pâcher l’extension du mal, qui s’est dejk manifestă â Braîla, j’ai fait etablir un cordon et des quarantaines sur la frontiere de cette Principaută, et une seconde ligne va etre tirăe sur le Bouzăo. Bukarest est dans les memes a-
VOL. VIU AL URICABULUI	Q. 25.
www.dacoromanica.ro
— 386 —
larmes, et moi dans Ies memes apprăhensions â l’dgard de l’administration indigfene, qui pro-bablement ne râsistera pas nou plus k Ia ter-reur que cette maladie inspire â toute la po-pulation,
Je ne renoncerai point â l’honneur de remplir mes devoirs, tant que je me verrai sur pieds. En cas d’accident le l-t.-gdneral Dietrichs me i'emplacera.
Si Ies affaires ăprouvent quelques retards* veuillez l’excuser et croire, m-r le comt°, que je fais tout ce qui d6pend de moi pour Ies activer, avec l’aide des employAs qui restent â ma disposition. Je ne laisserai pas ignorer & m-r Bouteneff, notre envoyâ â Constantinople, Ies circonstances ci-dessus mentiondes, et si je parviens â. terminer le travail pour la Valachie, je le lui expddierai independamment de celui de Moldavie, qui selon toute probabilii n6-cessitera d’autres arrangemens etsur lesquels, au premier moment loisible, je ne manquerai point de demander â, v. e. des directious.
Agreez etc.
Kisseleir lui Nesselrod.
Buearest, 3 Septembre 1831.
Monsieur le comte. D'apres Ies d^pâches, que ■vient de me faire parvenir m-r de Bouteneff en date du 22 aout, je suis autorise h croire qu’ind^pendamment des dernieres instructions qui lui ont adressees par Yotre Excellence, il s’est trouv<* dans le cas d’en solliciter de nou-
www.dacoromanica.ro
— 337 —
velles, â l’effet de connaître si le syst&me di-latoire suivi par la Porte n’apportera point de changement aux răsolutions ministărielles, tou-chant l’ăvacuation complete des Principautăs.
Yous avez toujours accueilli, m-r le comte, avec une indulgence si bienveillante Ies dif-ferentes Communications confidentielles que j’ai eu l’honneur de vous soumettre successive-ment, que je n’hăsite pas â livrer â vo-tre examen Ies reflexions qui me sont suggă-răes dans un moment, ou Ies dâterminations du ministere relativement aux affaires des Prin-cipautăs, seront probablement aussi importan-tes que dăfinitives.
Les Turcs ne remplissent pas Ies clauses du trăită d’Andrinople, parce qu’ils attendent la solution des affaires de PEurope; ils tempori-sent, tout en ăvitant une rupture, parce qu’ils ne reqoivent rien d’officiel, et de bien precis de la part des ennemis de la Russie.
Une guerre offensive contre laRussie serait, parmi les Turcs, toute naţionale et populaire, et d’autant plus avantageuse pour Ie gouver-nement, qu’elle ferait cesser la guerre civile que le Sultan redoute avec raison.
Si ces prăvisions peuvent avoir le moindre fondement, touteS nos cotnplaisances pour la Porte, loin de la desarmer, ne la rendraienfc que plus arrogante. C’est Iâ Ie caractăre turc.
En nous hâtant de replacer Ies Principautăs sous leur ancien răgime, nous perdrions une position avantageuse qui, elle seule, şuffirait pour retarder Ia guerre, si elle devenait inăvi-
www.dacoromanica.ro
— 388 —
table—ou bien, pour forcer le Divan d’ex^cu-ter le dernier trăită, şi l’ătat de paix en Europe pouvait encore âtre maintenu.
En consequence, il est permis de croire, que l’occupation des Principautes jusqu'au mois de mai, terme demandd par la Porte, pour effectuer Ie dernier payement de rindemnitd de guerre, se-rait, sous plus d’un rapport, essentiellement utile, et ne saurait fetre raisonnablement contestâe.
Elle serait utile, parce qu’indâpendamment des interets mâine du pays, nous eD profiterions pour aeKever le ravitaillement de Silistrie avec Ies ressources locales dont nous disposons au-jourd’hui; elle le serait encore plus, parcequ’au mois de mai, nous saurions â quoi nous en tenir sur Ies affaires du Continent, et particuliere-ment sur la politique, que la Porte adopterait â notre âgard. Elle ne saurait etre conteste, parccqu’elle est prâvue par la Convention de Pâtersbourg, et que, sans prâciser la durâe de l’occupation, l’on pourrait ndgocier la promul-gation du Hatti-Cherif concernant Ies regie-mens, et plus tard celui de la nomination des Hospodars. D’ailleurs, cette nomination, indâ-pendamment des lenteurs d’une correspondance entre Ies deux Cours, sera nâcessairement en-travâe par Ies intrigues de quelques ambitieux, dâbris de l’aristocratie du Fanar, qiii, en de-sespoir de cause, chercheront du moins â ga-gner du tenis, et ces dâlais ne peuvent que nous etre avantageux, puisqu’ils nous mettraient en droit de garder, jusqu’au printems, une attitude imposante 8ur le Danube.
www.dacoromanica.ro
— 389
Mais, si le ministere avait des assurances positives que, quels que soient Ies £v£ne-mens en Europe, une rupture avec la Porte ne pourrait avoir lieu, dans ce cas l’on ne saurait trop se hâter d’evacuer non seulement Ies Prin-cipautâs, mais aussi la forteresse de Silistrie, qui, priv6e de l’appui de la rive gauclie du Danube, exigera de grands sacrifices en hom-mes et en argent, sans avancer d’un seul jour, le payement de l’indemnit6 de guerre.
A u reste,—quelles que soient Ies d6cisions
e la Cour Imperiale, je puis assurer votre excellence, ainsi que j’en ai d6jâ prdvenu m-r de Boutâneff, que l’administration russe est en mesure de terminer Ies liquidationset Ies comptes en trois semaines, â partir du moment que Ies directions qu’elle a cru devoir solliciter de m-r Daschkoff lui seront fournis. Mais, pour ce qui concerne l’6vacuation militaire, elle ne sera que nominale, car nous avons â peine dans le pays le nombre de troupes indispensables pour la garnison de Silistrie. Ces troupes, faute de lo* gemens dans cette place, doivent necessaire-ment rester pendant l’hiver en cantonnemens sur la route militaire. et par consdquent, l’at-tente de la Porte, prise dans son acception lit— tărale, ne saurait etre remplie.
Je me suis fait un devoir de vous sou-mettre, m-r le comte, me3 id^es sur uneques-tion qui me parait de la derniere importance, et qui se rdsumerait ainsi: Faut-il, tout en poursuivant Ies n^gociations relatives aux Prin-cipautăs, fl’assurer de la politique ottomane,
www.dacoromanica.ro
— 390 —
par la conservation, jusqu’au printems, de notre position actuelle ? ou bien, dans le cas ou Ies dispositions de la Porte n’offriraient plus la moindre appr£hension, se hâter d’6vacuer non-seulement Ies Principaut6s, maia aussi la for-teresse de Silistrie, en tâchant de s’assurer de la dette turque par une hypotlieque moins ondreuse, et nommdment par Ia garanţie de PAutriche, ou de toate autre puissance qui in-terviendrait dans Ia question.
Si dans le cours de ces reflexions, unique-ment relatives aux affaires des Principaut^s, je me suis permis de vous entretenir, m-r lecom-te, d’objets qui, se rattachant au systeme general de la politique europdenne, sortent, pour ainsi dire, du cercle de mes attributions, j’ose me flatter que votre excellence voudra bien rendre justice & mes motifs, et apprdcier le but que je me suis proposd.
Veuilîez agrier etc, etc.
Kisselev lui Hesselrod
Bucarest, 29 Ootobre 1831
J’ai eu l’honneur de recevoir la dăpâche secrete, que v. exc. a bien voulu m’adresser le 29 Septembre dernier, en rdponse â ma lettre du 3 (15) du meme mois.
Les ddveloppemens et Ies reflexions que vous avez bien voulu, m-r le comte, me communi-quer â cette occasion, me font croire que je me suis mal 6nonc£ dans Pexposă des motifs, d’apres lesquels je croyais avantageuse la pro-
www.dacoromanica.ro
— 391 —
longation, jusqu’au printems, de Pătat actuel des choses dans Ies Principautds.
En emettant cette opinion, j’etais loin d’a-vancer que l’occupation de ces pays devait âtre maintenue, alors mâme que Ies Turcs rempli-raient leurs engagemens : je disais seulement que nous pourrions profiter des lenteurs pro-bables de la n^gociation, confiee k m-r de Bou-tâneff, pour conserver jusqu’au printems sur le Danube une attitude qui nous mettrait k metne a’en imposer â la Porte, dans le cas ou Ies affaires de Pologne et une complicatîon en Europe obligeraient la Russie â porter toutes ses forces vers sa frontiere occidentale. Cette der-niere hypothâse ne me paraissait pas d£nu6e de fondement, â Pdpoque ou j’avais l’honneur d’adresser ma lettre â v. exc., d’autant plus que je crois Ies Turcs beaucoup plus propres k une guerre offensive sur la rive gauche du Danube, qu’k se ddfendre d’une maniere opi-niâtre contre nos arm6es.
Au reste, mon opinion toute conditionneile. fond^e sur le systkme dilatoire suivi par la Porte elle-meme, et sur l’inexactitude qu’elle mettrait k remplir ses engagemens, n’admettait, dans aucun cas, celle d’exiger foreâment le maintien de l’dtat actuel de9 choses, en all£-guant l’insalubritâ de Silistrie, et la difficuli^ de rantaillement de cette place. Encore moins, ai-je pu croire utile la reunion des Principau-tds k l’Empire de Russie, si jamais la Porte venait â renoncer k leur suzerainerâ, comme il est â prăsumer que cette question se pvgsen-
www.dacoromanica.ro
- • 392
tera tât ou tard dans nos ddbats avec Ies Turcs, surtout si la Russie est dâcidee â ne pas voir d’un oeil indiferent Ies empiâtemens qu’ils ne manqueront pas de faire sur Ies privilâges ga-rantis aux Principautds.
Quant â la route militaire depuis le Pruth jusqu’â Silistrie, elle est d6jâ tracde et une pârtie des troupes de la garnison se trouvent cantonndes dans Ies 6tapes, ainsi que j’en ai ddjâ pr^venu, d&s le mois de mai dernier mm. le ministre de la guerre et notre envoy6 â Gonstantinople. C’est le seul moyen que nous ayons de combattre Ies incouv6niens del’occu' pation de cette place, inconv6nienS qul me fai-saient dâsirer l’ăchange de cette hypotheque contre une autre, moins onSreuse.
En soumettant v. exc. tous ces dclaircis-semens, je me fais en mâme tems un devoir de lui offrir l’assurance, qu’en attendant l’ad-ministration n’a rien n6glig6 pour remplir d’une maniere scrupuleuse Ies intentions du ministere Imperial, consigndes dans la correspondance suc-cessive de v exc.
Ainsi que j’ai ddjâ eu l’honneur de vous en rendre compte, la Valachie presente d^jâ, sous le rapport des rdformes administratives, des resultats tres satisfaisants.
D’un autre cot6, le reglement organique vient d’âtre rdvisd et sanctionnd en Moldavie ou il pourra etremis en vigueur, autant que nous le permettra l’installation plus ou moins rappro-chde du nouveau gouyernement. En gândrsl, l’6tat de prospdrit6 oii se trouvent actuellement
www.dacoromanica.ro
393 —
Ies Principautăs, et la promptitude avec laquelle nous serions â mâme de reraettre Ies rânes du gouvernement, attestent que Ies intărĂts du pays, ainsi que Ies directioas de v. exc. n’ont pas ăte un seul instant perdus de vue.
11 me resterait â vous entretenir, m-rle comte, d’uu article de votre dăpâche concernant la surveillance răservee au prăsident plănipoten-tiaire sur Ies Hospodars nouveaux. Mais comme cette question se lie intimement â ma position et & mes affaires personnelles, je prendrais la libertă d’en faire plus tard I’objet d’une com-munication particuliere, sur laquelle j’oserai appeler l’attention de v. exc. et la haute appro-bation de notre Auguste Maître.
Veuillez agreer etc.
Hesselrod lui Kisselev.
St-P6tersbourg, Ie 22 Decembre 1831.
Monsieur le gendral. Vous trouverez dans le rescrit, qu’il a piu â l’Empereur de vous adress r aujourd’hui, un tămoignage de Sa haute satisfae-tion pour I’acbăvement et la rdvision du reglement organique des Principautăs^
Je me felicite, monsieur le gănăral, de pou-voir ajouter, de mon cotă, que Sa Majestă Imperiale, toujours disposee â reconnaître votre dăvouement et vos Services, a accueilli avec un văritable plaisir l’occasion que Lui ont fournie vos derniâres dăpăches h Son ministere, rour vous exprimer Ses remercimens, et vous appeler en rneme tems â etre l’organe des assuran-
www.dacoromanica.ro
— 394 -
ces Ies plus bienveillantes envers le Clergd et la Noblesse du Pays, et plus particulierement envers ceux qui ont coopdrd avec zele et loyautd k la rdorganisation de leur patrie.
Nous attendons incessamment de Constanti-nople la ratification que notre Envoy6 a dtd chargd de demander k la Porte. II est possible que le ministere Ottoman y apporte quelques ddlais, ou qu’il veuille recueillir quelques in-formations spdciales sur certains artieles du reglement. Mais quand merne quelque retard surviendrait & cette occasion, il ne saurait dtre de longue dur6e, et dans tous Ies cas Ies habitans des Principautds ne sauraient en concevoir aucune alarme, puisque leur pays et Ies r6-formes introduites dans son administration, se trouvent placds sous Ies auspices d’un traitd solennel, dont la Porte Ottomane, autant que la Cour Imp6riale, ddsire le maintien et l’obser-vation fidele.
Recevez, monsieur le gdndral, l’assurance de ma considdration trâs-distingude.
Nesselrode.
Rescriptul împăratului cătrâ Kisselev.
Monsieur Paide-de-camp gdndral Kisselleff.
J’ai reţu avec plaisir Ies adresses que vous m’avez fait parvenir suceessivement de Ia part du clergd, et des boyars de la Valachie et de la Moldavie, rdunis en Assembldes, et dans les-quellei ils m’expriment leur reconnaissance pour Ies rdglemens d’administration intdrieure dont
www.dacoromanica.ro
- 395 —
la rădaction et la răvision viennent d’âtre ter-minees, conformăment â l’actc săpară du Trăită d’AndrinopIe, relatif aux Principautes.
II m’a etă egalement agrăable d’apprendre par vos rapports, que dans ce travail si important pour le bien-âtre de ces Provinces, on a d’une part soigneasement consultă Ies besoins des habitans de toufces Ies classes, et de l’autre, fidălement observă Ies obligations et Ies devoirs du pays envers la Sublime Porte Ottomane.
Je me plais â, reconnaître votre coopăration active et votre zâle eclaire dans ce răsultat qui răpond â rnes voeux, comoie j’aime aussi â ex-primer aux Boyars des Principautes ma satis-faction pour l’unanimită des vues, qui Ies ont guidăs, et le patriotisme dont ils ont fait preuve.
Remerciez Ies aussi des assurances qu’ils m’offrent de leur devouement â ma Personne et dites leur, qu’ils acquerront de noveaux ti-tres â mon interât et â ma protection, par l’u-nion qu’ils maintiendront entre eux, et le bon ordre qu’ils ătabliront dans leur pays.
Sur ce, je prie Dieu, monsieur l’aide-de-camp gănăral Kisselef. qu’il vous ait en sa sainte garde.
Nicolas.
St.-P<Stersbourg.
le 21 Decembre 1831.
La pagina 118—119, am mat reprodus acest res-cript, din colecţiunea de acte oficiale de care dispuneam; insă după ducerea mea la Odessa, in luna Iulie, procurăndu-mi opul comtelui P. Kisselev, am ince-
www.dacoromanica.ro
— 396 —
put a reproduce corespondenţa avută de el cu diferite personage. Spre a nu ştirba numărul acestor acte, am continuat a reproduce de arăndul, o parte, in voi. al VHI-le al Uricariului.—Sunt dator să spună că acestă împrejurare me-au sugerat ideea, că la editorul sau autorul acestui Opă, trebuie să se fi aflând o mulţime de documente atingBtoare de Moldova şi Valahia, insă editorul sau autorul crecjendule că nu ar merita să facă parte din scrierea sa, le-au lăsat la o parte. Bine ar fi, dacă din Domnii români, ce au făcut şi facă parte din ambasada română la Petreburg, ar voi să încerce pe lăngă Dl. A. P. Zabloţkago-Desea-tovscago, autorul acestui Opă, dacă nu ar afla oare care acte privitoare la Români. Cu aceasta s’ar face un mare servicifi Istoriei Contimpurane.
Epistolele lui Kisselev cătră Hesselrod şi Butenev.
Bucarest, 19 Fevrier 1832.
La convention *) de St. P6tersbourg n’est qu’un supptement au Trăite d’Andrinople, dont elle a pu modifier quelques articles, sans avoir certainement en vue de paralyser l’exdcution des autres.
La Porte n’a rien fait jusqu’ici, ni pour Ies affaire» de la Servie, ni pour celles des Prin-cipaut^s, et si maintenant que l’occupation de ce8 provinces et l’attitude imposante qu’elle nous donne sur le Danube, devraient Tengag^r â une Scrupuleuse exactitude, si maintenant, dis-je, la Porte se permet sur toutes ses tran-
*) 11 A vrii 1830.
www.dacoromanica.ro
— S97 —
sactions un systeme evidemment dilatoire, qu’en sera-t-il, Ion,que l’evacuation opăree, ne Iaisgera â Ia Russie que Ia ressource des ultimatum et d’une rupture que certes, elle n’a pas lieu de dăsirer, ni de provoquer ?
Je n’hăsite pas â dire que lors de la con-vention de St. Petersbourg, on a peut-etre usă gratuitement envers Ies Turcs, de la generosită qui en fait le fond, car, Surtout avec eux, cette gănerosită ne devrait âtre que la suite et la recompense de l’execution des engagemens pris. Mais, la chose etant faite, îl faut tâcher de tirer le meilleur parti possible de notre posi-tion actuelle.
Comme la Porte decline l’execution du trăită d’Andrinople sous de frivoles pretextes, il fau-drait, ce me semble, lui declarer que Ies eon-cessions renfermees dans Ies clauses de la con vention de St. Pătersbourg, ne sont que la con-săquence des assurances solennelles donnăes par Ies ambassadeurs turcs, sur l’exactitude avec laquelle seraient remplies Ies stipulations d’Andrinople, et de la juste confiance que ces pro-messes formelles ont dft inspirer â la Cour Imperiale ; que la Porte, bien loin de răpondre â des procădăs aussi gănăreux, n’ayant jusqu’ici rempli aucun de ses engagemens concernant Ies Principautes et la Servie, la Russie se voit dans la năcessită de lui dăclarer que si, jusqu’au 1-r de mai 1832, toutes Ies transactions exis-tentes n’ătaient point exăcutees, l’Empereur ne saurait considerer une pareille inexactitude que comme un dăsaveu des engagemens contractă:»
www.dacoromanica.ro
— 398 —
â St. Peterâbourg, et s’en tenir â la lettre pure et simple des stipulations antârieures.
Cette d6claration une fois faite, loin de pres-ser le payement du premier million, l’on ne parlerait que des affaires des Princjpautâs, de la Servie, de la Grece etc., etc., et comme Ies Turcs ne s’empresscront probablement pas d’etre exacts dans l’acquittement du premier million, et que le terme du payement du second milion sera dejâ atteinr, l’on pourrait des Iors, Ies Trai-tes â la main et en vertu de la convention mfcme de St. Pdtersbourg, d^clarer, le 2 de mai, que l’occupation est maintenue jusqu’â l’ex6cution pleine et entiere du Trăită d’An-drinople.
L’adoption de cette marche serait d’autant plus essentielle, que, şi l'on fesait d^pendre l’ăvacuation des Principaut6s du payement exact du 1 million, je Suiş portd â croire que l’on devrait alors renoncer, sans retour, au reste de rindemnit6 de guerre, comme â. I’execution de toutes Ies autres transactions d’Andrinople, je dirai meme â toute notre influence sur la Porte, qui sait tr£s bien qu’une guerre nouvelle serait impossible et que, x^occuper Ies Princi-pautds serait non seulement un commencement d’hostilitâs, mais un motif de guerre gânărale, que l’on ne veut pas sans doute provoquer.
Ainsi Ies complaisances de la Russie envers la Porte, Ies preuves reit6r6es qu'elle lui a don-nees de la puret£ de ses intendons, n’auront peuc âtre servi quâ, la mettre â la veille de perdre Ie fruit de ses victoires et Ies avan-
www.dacoromanica.ro
— 399 —
tages acquis au prix de tant de saorifices.
Quant â Ia conservation des Principaut6s, qu’il me soit permis d’exposer ici Ies idâes de feu le mardchal Diebitcb, qui avait stipuld dix ans d’ocoupation, 1° parce qu’il la croyait pro-pre â soutenir la forteresse de Silistrie, qui, â elle seule, nous coutera plus d'une garnison pendant le cours de huit ans; 2° parce que cette occupation est genante pour la Porte, et j’ajouterai meme pour l’Autriche, qui, lasse de la gnerre, au lieu d'enteaver nos ndgociations, comme elle le fait, Ies soutiendrait dans l’es-poir de nous voir hors d’ici, et 3° parce que dans le cas ou Ies Turcs ne voudraient point s’acquitter de leurs obligations, malgrd l’occu-pation, l’on aurait, dans la possession de ces provinces m6me, un dddommagemenf qui, a pr&s dix ans d’occupation, ne serait peut-etre pas contestde par l’Europe, accoutumde qu’elle serait de voir la Russie 6tablie dans ces pays.
Si l’on objectait, que le but de la politique de la Russie n’est point celui d’une extension de territoire, je repondrai que la marche des choses est plus forte que Ies previsions, et que la Russie n'a point tnarchd depuis plus d’un siecle, des rives du Dniepre, pour s’arrâter sur celles du Pruth. D’ailleurs, pour ne point sor-tir de la questioa, je reviendrai au but que je me propose, en me râsumant ainsi.
1° Qu’il y a danger de se laisset circonve-nir par l’astucieuse politique de la Porte, sou-tenue des conseils de nos soi-disans amis.
2° Que la convention de Pdtersbourg sup-
www.dacoromanica.ro
— 400 -
pose Texecution du Trăită d’Andrinople et qu’il i'audrait se prâvaloir de l’inexactitude des Turca â remplir Ies clauses de cet acte complâmen-taire, pour rentrer dans l’exercice du droit râ-servâ par l’art. IV de la mânie convention.
3° QuM faut garder en hypotheque Ies Prin-cipautâs jusqu’k l’exâcution des principales sti-pulatioDs d’Andrinople, si l’on ne veut pas perdre le fruit de la guerre, et toute influence sur le ministere Ottoman.
4° Ou’en attendant le râsultat de toutes Ies dâmarches, qui seraient faitea eu consequence, il faudraifc tâcher de tirer le meillcur parti poss'ble de l’occupation des Principautâs,
5° Que de cette seule maniere nous oblige-rions la Porte et l’Autriche elle-meme â marcher 4ans l’esprit de notre dernier Traitâ, et qu’â tout âvenement, la ligne du Danube est un pis-aller qui ne serait point â dâdaigner.
In Voi. al IX-le al Uricarului, vor urma cele-l-alte corespondenţe, împreună cu mai multe raporturi, atin-gStoare de Administraţia Moldovei şi Valahiei, de că-tră Kisselev. Ultimele raporturi sunt in limba rusască, cai*e au a se traduce spre înţelegerea cititorilor.
Tta. C.
— Finea VoL VIII-=—
www.dacoromanica.ro