URICARUL SAU CARE POT SERVI LA ISTORIA ROMÂNILOR DE THEODOR CODRESCU VOLUM. XXIII. IAŞI Tipografia «Buciumului Român» 18 9 5 www.dacoromanica.ro PREFAŢĂ O mică lămurite pentru cetitorul curios. Acest volum al XXIII, variat în cuprins, îşi datoreşte fiinţa următoarelor împrejurări. Cunoecînd încă din 1887 pe Dl Iorgu Sion Brăteştî, care pe atuncia îşi mai adăuga şi epitetul de Ghcreî, am avut ocaziunea a-i vizita moşia sa, Brăteştî, unde î-am cetit şi răsfoit biblioteca, bogată în cărţi vechi şi mai ales în documente parte de-a familiei, dar maî multe adunate. In grabă am înjghebat micul rnieti studiu, publicat în apul 1887 în Romî-nul, „0 vizită la Brăteştî şi Familia Sioneştiloru (Iunie, Iulie 1887), şi în care studiu, scris în grabă ca pentru ziar, am spus multe, ce azi nu le mai pot zice, mai ales în urma celor zise de mine despre Izvodul Im Clănău (Uricar Vol. XVIi). Dar cetitorul a văzut acolo că alăturea cu studiul am dat şi o listă de aproape 40 de do-•cumente, pe unele în rezumat, pe altele în întregime. De cîte ori mă întîlneam cu prietenul Iorgu Sion, mai totdeauna amintea părerea că ar fi dispus să facă o ediţie în facsimile a documentelor sale, pentru a să pomeni de numele bunului săti Antohi Sion şi a să da impuls şi altora pentru aşa ceva. Dar s-a scurs vreme www.dacoromanica.ro II la mijloc şi abia după 5 ani, reuşii a aduoer la viaţă scopul săti, dar ciuntit nu aşa cum doream la început. In vara anului trecut, fiind Sion în Iaşi, reuşirăm a încheia cu bătrînul Toader Codrescu un contract, prin care Sion Bă obligă a da material pentru 3 volume de Uricar, în schimbul unei mici bonificaţii materiale Editorului Dricarului. Etl mă însărcinasem a întocmi materialul spre publicarer dus nu de alt dor de cît de a vedea o dată publicate lucrurile cele mai interesante din Arhiva Sion. Din nenorocire n-am găsit material pentru 3 volume, ci abis pentru douăr din care documentele le-am pus în Voi. XXIII, iar manuscriptele şi relaţiunile de voiaj în VoL XXIV, căci din sacul de cărţi şi hîrtii vechi n-am putut alege mai de samă, de cît aceia ce am dat în aceste 2 volume. Odată cu aceste 2 volume cetitorul va avea în mînă cît de curînd şi Voi. XXV, cu care bătrînul Editor al Dricarului e hotărît a-şî încheia seria volumelor de Dricar (XXV la. număr). Cărui interes datorim noi întreaga colecţie de Dricar, care, ori-ce s-ar zice, are' mare valoare istorică? Nu greşesc cînd zic că numai unei nebunii personale. Trebue să fii maniac, pasionat peste măsură, ca să-ţi faci a plăcere deosebită în a scotoci hârţâloagele-vechi, a le cumpăra, a scoate bani din pungă pentru a le publica, şi la urmă a nu avea altă mîngîere de cît aceea că ai contribuit şi tu cu ceva la mărirea neamului tătt. Dnde e în- www.dacoromanica.ro III demnul în ţara Romînească pentru muncă? Unde e suflul pentru o activitate literară? Nimic ; o apatie generală ne domină 5 iar rarii scriitori cari I avem, au pe lingă talent şi o energie fărăsamăn. Dacă Uricarul ar fi căutat să să conformeze interesului, ce are publicul pentru el, n-ar fi avut azî de cît un Volum; dar nu; el numără azî 25 Volume, o colecţie bogată de peste 2000 documente, de toată mina, dar care vor servi viitorului istoric ca inte-teresant material pentru a face istoria socială a Romînilor. Publicul nu s-a interesat de Uri-car, pentru că nici Uricariul nu-1 interesa. El fiind o colecţie specială de documente, noi n-avem azi în ţară la noi 10 oameni, care să Bimlă interesul unei colecţiunî de documente; dar bătrînul Codrescu nu sa desperat; A muncit cu rîvnă, şi numai stăruinţil lui, eu sic nebuniei lut, datorim azî 25 Volume. In special aceste două Volume (XXIII, XXIV) îşi datorese existenţa la 3 maniaci ; lui Sion, că a scos şi parale şi documente, îmboldit de o ambiţie nobilă în sine, ceia ce azî găsim la tare puţini ; lui Codrescu că a dat cheltuiala materială de tipărire, şi mie, că am pus muncă plicticoasă şi obositoare, ca aceia de a descifra documentele, animat numai de dorul de a lucra şi eh ceva în cîmpul documentai al Istoriei. Volumul XXIII cuprinde documente slavo-romîne, nu ca Volumul XVIII, care are numai doc. slavone, ce merg pînă la Vasile Vodă Lupul. Nu toate sînt din Arhiva Sion, ci par- www.dacoromanica.ro IV te din Colecţia mea, parte din a D-luI Th. Codrescu. Varietatea de obîrşie a documentelor 5 graba în tipărire, cum şi lipsa de timp atL făcut ca documentele să nu fie puse în ordin strict cronologic, pe care nu l-am ţinut de cît atîta cît mi-a fost cu putinţă. Sînt mul-ţemit şi cu atita, căci multe oare de odihnă le-am consacrat Uricaruluî corectînd şi orîn-duind materialul. Uricarul fiind o colecţiune de documente e potrivit a vorbi în prefaţă despre ce e documentul în sine, studiindu-1 atît din punt de vedere istoric şi arheologic, cit şi punt de vedere paleografie. CE E DOCUMENTUL ? I Supt numele general de document să în-ţâlege orişice hîrtie veche eşitădin cancelaria gospod, cum şi orişice act public sau privat, care priveşte o afacere dintre una sati mai multe persoane. Cele mai multe să referă la vînzărî şi cumpărări, la Bchimbun de moşii, la danii şi miluiri, la judecăţi, la întoarceri de moşii, la vînzărî de robi şi numai rar şi incidental amintesc şi de cîte un fapt politic, cînd oca-ziunea vine. De aici urmează că valoarea politică propriii zisă a documentelor e slabă faţă cu însemnătatea lor istorico-socială, înţăle-gînd prin aceasta că documentele nu ne spun fapte politice, ca Cronicarii, ci mai mult fapte sociale. www.dacoromanica.ro V Documentele ne spun pe lingă fapte şi nume de oameni; de aici interesul lor îndoit. In ele cetim care ati fost boeril în trecut, pe lîngă că ştim care ati fost daraverele vieţii lor ca oameni; prin ele aflăm înrudirile dintre familiile boereştl; dar interesul lor cel mare stă în faptele, ce ne spun. Origina satelor, preţul pămîntuluî, valoarea muncii, raporturile dintre proprietari şî muncitori, robia ţiganilor, şerbia sad rmnnila, scene singuratece din viaţa socială, în fine toată viaţa poporului romînesc să oglindeşte în documente, marture oculare şi imparţiale a trecutului strămoşilor noştri, spunîndu-ne cine aii fost, cum au trăit, ce limbă ati vorbit, ce' obiceiuri ati avut şi cîte şi mai cîte altele. Faţă cu acest mare interes orice document nod îşi are importanţa sa, căci e o verigă necunoscută la lungul lanţ istoric al trecutului poporului nostru, lanţ a cărui verigi nu toate s ad aflat pînă acum; şi ori cît de monotone şi ascmăluitoare ar fi cele mai multe în cuprinsul Jor, totuşi valoarea lor nu să pierde, 6ăcl altul e omul, satul sad lo-. cui despre care să vorbeşte, şi dacă ca fapt nu ne spun adesa ceva nod, ne vorbesc însă despre alte persoane. Documentele sînt nenumărate; nici a mila parte nu s-a publicat; sutimi de mii zac ascunse prin lăzile particularilor, boeri şi ră-zăşî; mii B-ad pierdut şi să pierd pe fie ce zi. Documentele sînt bîrtil în care domină stilul oficial. înainte însă de a vorbi de acestea d bine a pomeni ceva de numele, Bupt care ne sînt cunoscute. www.dacoromanica.ro 1). Uric. Cu acest nume să numesc hîr-tiile eşite din Cancelaria gospod, scrise mal adesa pe pergament şi prin care să regula în mod definitiv dreptul cum şi succesiunea la moştenirea unei proprietăţi. Cuvîntul Uric a întrat în gura l’omînu-lui de mult, aşa că a suferit o schimbare de înţăles, ba a format şi derivate. Aşa Uricar era cel care scria uricele, adică scriitorul, diia-cui, gramaticul, piserul, slujbaş în cancelaria Gospod. Cunoaştem mal multe nume de Dricari, din care acelea a lui Axinte Uricarul, Nicoară, Nebojatco, Vasile Hăbăşescul, (Vezi Uricarul Voi. XVIII) sînt mai celebre. Uricele eraţi de 2 feluri: mari şi mici. Să ehiema Uric mare (KptriKUH, fortis), actul eşit din cancelaria Gospod, şi în care să cuprindeati toate moşiile unei mănăstiri sad a unul boer. Aşa ieesă din Uricul dat de Radul Voevod în 1618 April 15 (Uric. Voi. XVIII, p. 285), prin care să întăreşte mănăstire! Solea toate proprietăţile, anume înşirate în uric. Prin di-ferenţiare cînd uricul cuprindea numai o moşie satt un petic de pămînt să chema uric mic sad numai uric. Ou uricul mare sad puternic să stabilea în mod neîndoios proprietatea cuiva şi era cel mal crezut în procese. Cuvîntul Uric e slavonesc, irecut apoi la Unguri într-o accepţiune, care o găsim şi la noi în textele vechi, dar pe căre azi am pierdut-o. Astăzi prin Uric înţălegem hîrtia eşită din cancelaria gospod, prin care să recunoştea cuiva dreptul de proprietate. Zicem azi: „posed un www.dacoromanica.ro V AX. Uric de la Ştefan cel Mare44; adică un document; şi cînd zicem aşa ne ducem cu mintea la un act scria pe pergament, cu peeete atîrnata, iar nici de cum la ideia de proprietate, şi mai a-les de moştenire. In slavoneşte cuvîntul oypo«z mase, însemnă sententia, supplicatio ; aşa în oypoKM jRHmHhiia, wmx pemehato oypoKA domina înţălesul de sentinţă, hotărîre. Hotărîrea luî Vodă era totdeauna întrupată într-un înscris (şArme) mal adesa o carte (KtiHra) sad foae (AHcmz) domnească, şi să lua în cele mai multe cazuri în daraverî de proprietate, fie ca cumpărări, fie ca moşteniri. In înţălesul acesta îl găsim la Unguri, şi Ruşi, unde Uric însamnă heres, hereditas, hereditare, deci a moşteni, moştenire, moştenitor, (8roc=oro-cinic, Srocina, d'roJcuvoti). Cu acest înţăles am putea traduce stereotipa frază din documentele noastre slavone: „kako &a eciti (h *m hac) ems (hm) o v p h k h ca bzcem ^o^o/vom44 unde Uric nu pre ţ însamnă propriu zis hîrtia (Uricul), ci moştenirea la proprietate, săd în genere dreptul fie proprietate: „ca să-î fie lui şi de la noi moştenire (uric) şi cu toate veniturile.44 Mai apoi liotărîrea lui Vodă, dată într-o fiaraveră de proprietate, înscriindu să într-un act, actul acela prin care să recunoştea supt pecetea şi iscălitura lui Vodă dreptul de proprietate, cum şi dreptul de moştenire la proprietate, s-a numit Uric ; cel care-I scria s-a numit Uricar, nume care mai apoi s-a dat co-lecţiunii de documente, din care Volumul a-cesta numără al XXIII a. Părintele Mellxisedee zice că cuvîntul uric e www.dacoromanica.ro vm numai Unguresc, şi că ar fi însemnînd 1otdeaunar adică că dreptul de proprietate să recunoştea pentru totdeauna, dar faţă cu familia sa dată mal sus reese în mod clar că cuvîntul e slavon, împrumutat mal apoi de Unguri şi de Romînl. 2), Ispisoc. înainte ca cuvîntul Vrie să a-jungă a însemna hîrtia oficială, prin care să recunoştea pentru totdeauna dreptul de moştenire la proprietate, numele, cu care eraţi cunoscute hîrtiile oficiale, era acel de ispisoc~ Cuvîntul îl găsim în mare întrebuinţare în suta aXV-a. Ispisoc e slavonul h t n h t a, mase., apographum, înscris, de la HcnHc.\mH-a înscrie. Sufixul oc e un adaus romînesc, de şi de origină slavonă, şi-l găsim la atîtea alte cuvinte-tăbultoc, urmoe, dobitoc. E curios de constatat că pe cînd documentele ne daţi aproape unanim fraza a e c m hm 8 p h k“, cînd însă e vorba a cita hîrtiile, după care să pretindea dreptul de proprietate să zice adesa nu wm 8pHK şa , expresiuner care o găsim mal tîrziu, prin seci. al XVlI-a, ci mw totdeauna ,,wm hciihcok, wmşAnMC, wm NAp'fcAENÎE, wm Ht(ipHBHAhi'Ea ,,din ispisocul, din zapisul, din dresele, din privilegiile“. etc. Şi că lucrul aşa a fost e faptul că scriitorii vechi îşi zic diiac, gramatic, piser, iar nu uricar, nume ce l găsim pe la finele secol, al XVI a şi începutul secol, al XVII-a. Ispisoc dar e termenul vechlii, prin care să denumeaţi hîrtiile eşite din cancelaria domnească. www.dacoromanica.ro IX 3) . Zapis, slav. şaiihcz mase. y(>apfiaTeiovr libellus—scrisoare, de la verbul nHCAimi, 5*1111-c.vmH=a scrie. Să, numea zapis orî ce hîrtie privată, care regula afacerile dintre 2 persoane. Avea cineva de vîndut o moşie, de împrumutat bani, de cumpărat ceva, în fine de făcut un angajament, trebuia să să facă înscris, zapis, pentru a să şti cum a curs lucrul. Zapi-sele eraţi în mare uz între particulari, pe cînd is-pisoacele eraţi hîrtiilece eşîati din cancelaria gos-pod. Ispisoacele multă vreme s ati scris,4n sla-voneşte, ca fiind bîrtiî eminamente oficiale, pe cînd zapisele, scrise de oameni puţin cărturari, să scriau în romîneşte. ţăranii noştri, răzeşii, toate afacerile lor le însemnaţi în zapise, şi multe din ele sînt de un interes capital pentru istoria limbii. Scrise fără multă pretenţiune literară de oameni puţin cărturari sînt inferioare ca stil şi caractere ispisoacelor, dar tocmai prin a-ceasta cîştigă mult ca limbă. Tntre dînşit oamenii făceaţi zapise; cînd să duceaţi însă la divan î£i scoteatt ispisoace şi urice. 4) . Priviliî sad privilegii (slav. np ns/VEn h, npn-BHaiH, ^(ioro/ita, TiQovofuov, TzyoTeorj/jtu, privilegi-um), era alt nume prin care să desemna orice act oficial eşit din cancelaria gospod. Cuvin tul pri-vilie nu figurează în Dicţi''nărui Iul Miklosich; e dar străin de limba slavonă. Păr. Melhisedec crede a fi întrodus la noi din cancelaria Polon ă, [unde să întrebuinţa limba latină în cancelarie, probă documentele Polone scris© în latineşte] şi că însemna actul primordial, prin care să acorda un drept de pro-- www.dacoromanica.ro X prietate (Cr. Rom. I, 202). Adesa în documente întîlnim acest cuvînt, denotînd un act mal vechitt oficial. Aşa într-un doc. din 1520 April 23, cetim că: a iuk n p h b h a hIe tpo HMAA WITIELţ HX GniAN IlAOmSN WID . . . . HAHAWA H WITI CmE(|)AHA .... A WHtf EH H§riEHAHU .... (Ur. Voi. XVIII, pag. 86), unde prin (iphbhahYe să înţă lege actul primordial prin care lliîaş şi Ştefan recunoşteai! pe Stan Plotun proprietar pe Sa-rata a locului, numit maî apoi Plotuneşti (v. Arhiva laşi 1. No. 4-- 5 „Istoria unei Moşit“). Cînd a venit cancelaria greacă cuvîntul pri-vilii s-a înlocuit maî adesa prin hrisov. 5j. Direas pl. direase, e un cuvînt des întrebuinţat de vechii traducători de ispisoace slavone, ea acel vestit dascal Evloghie de la Neamţ, pe care îl găsim ca traducător între anii 1735 pănă prin 1789. Cuvîntul direas pare a traduce b'terar pe slavonescul nap^eiihIe (slav. NApAJKAANHÎE=di8positio), cuvînt iar des întîlnit în documentele slavone, tot cînd e vorba de a să cita acte mal vechi, pe baza cărora să dădea noul urie. Nareadenie (direase) îl găsim adesa întrebuinţat în locul lui (iphkhahîe şi HcmtcoAHE (hciuicokh), şi să înţălegea prin el, ori ce act, prin care Vodă orînduîa într-un fel satt altul o afacere *). 6). Carte. Supt acest cuvînt înţălegem toate ordonanţele care eşlati din cancelaria gos- NOTĂ *). Cuvîntul direas vine de la verbul a drege, vechii! a direge; partioipial dres, dires, luat ca şubatantlv, In înţălesul vechii! Ins&mna un aet, ce cuprindea o dispoziţie domnească (nareadenie). www.dacoromanica.ro XI pod. Să. întrebuinţa următoarea frază, cînd era vorba de a să adresa oficial unul slujbaş inferior, „Şi cum vei vedea Cartea Mării sale“, adecă adresa, am zice noi în termen nod. Alt© ori Domnul scria chiar unul Vlădică „Popo, ce nu judeci drept cum îţi poroncesc cărţile mele11 adică adresele mele, circulările mele.— Să în-tîmpla, de pildă, o hotărnicie de moşie. Cel cu pricina făcea jalobă cătră domn, cerînd tot el boen hotărnici anume. Domnul după jaloba primită trimetea carte la Isprăv-nicie; Ispravnicul conform cărţii gospod. trime tea adrese la bocril rînduiţlde Vodă fără a uita să amintească că îndată ce vor vedea cartea gospod de sîrg să meargă la faţa locului şi să •cerceteze de cum stă afacerea. In documentele slavone găsim aceste 2 cuvinte ; knh rz şi ahcoik din care ahcuiz e mal des întrebuinţat, it h c m z mase. d-vlXov— folium, epistola, scrisoare, iar knhpa f. yQappa— littera, epistola, carie, setisoa-re. Traducătorii vechi puneaţi alternativ carte şi scrisoare, în loc de list şi cniga, cuvinte ce le găsim în formularul documentelor în raidul întăid şi ultim : „ŞHAMEHHmo hhnhm hchm hauihm A M t (1) 0 m“ şi „ . . . JTpHB'fctHmH KCEAAB A H ( IO g haujemB haluv riEMAm. 7). Hrisov mai des întrebuinţat în documentele munteneşti şi mai ales în terminologia cancelariei latine Chrysobulltm (sl. pHtosoi ax mas. chrysobullum, xphccbz) ; are acelaşi înţă-les ca şi o y p h k, şi hcohcok, era deci act eşit din cancelaria domnească. Cuvîntul hrisov îl găsim mal des întrebuinţat în cancelaria seci. al XVm-a. www.dacoromanica.ro XII II Intru cît priveşte afacerea, pe care Domnul o consacra şi o îutărea prin cartea sa domnească, era de mai multe feluri. Şi în această privinţă documentele sînt constante în a observa felul actului pe care Domnul vine de-1 întăreşte. Intăritura ţinea mare rol în vechime. Domnul lega straşnic actul săti nu numai cu vorba, dar cu întreaga sa autoritate (urgio), ba chiar şi cu blăstăm şi afurisenie. Era obiceiul ca supt ori ce domnie nouă proprietarii să vină şi să-şi scoată hîrtiî de proprietate. Şi dacă lucrul să întîmplă rar pentru proprietarii particulari a căror proprietate de la sine era recunoscută, ca fiind una şi acelaşi persoana proprietarului, lucrul era absolut necesar pentru o corporaţiune saU mănăsti -re, a cărei avere fiind căpătată prin danie, satt prin un privilegiu domnesc, trebuia să fie recunoscută şi de noul Domn spre a fi valabilă. Să întîmplă foarte adesa ca un lucru statornicit supt un Domn să nu fie recunoscut de Domnul următor, mai ales în cela ce priveşte cu procesele. Cel rămas la judecată supt un domn nu perdea definitiv dreptul, ci îndată cu schimbarea domniei putea redeschide procesul, şi chiar să cîşti-ge, căci dreptatea de azi putea fi nesocotită mine şi deandoasele. Find astfel lucrurile, particulari şi corporaţii să grăbeau să şl întărească privilegiile lor, căci, în nesiguranţa zilei de mine, nu ştiaU ce avea să să întâmple- www.dacoromanica.ro xni Cînd răsfoim pachetele de documente ne surprinde acest fapt : existenţa a o sumă de documente de întărituiă, ceia ce nu mai este în obiceiul timpului nostru. Aşa între documentele mănăstire! Probota găsim o sumă de acte de întăritură de la diferiţi domni din anii 1409, 1410, 1439, 1442, 1444, 1447, 1448, 1452, 1453, 1471, 1472, etc. (Arhiva Istorică fi Ur. Voi. XVIII, pag. 193 nota). Mănăstirea Solea are şi ea un şir întreg de documente de întăritură (Ur. Voi XV III). Tot aşa Satul Fa-raoanil, corporaţia şaugăilor de la Tîrgu Ocna (Arhiva Iaşi II No. 10 -12), breasla Calicilor din Iaşi (CJricaru II) etc... Cînd totul în ţara aceasta, avere ca şi persoană, mai mult încă dreptatea, atîrna de la Vodă, existenţa uri celor de întăritură îşi are esplicarear sa. Era o mare nesiguranţă în ţară faptul schimbării domniei; un mare zdruncin pentru oameni şi pentru mersul regulat al afacerilor : cheltueli nesfîrşite ; şi dacă ne gîndim între multe altele numai la cbel-tuelile iscate cu scoaterea hîrtiilor de întăritură încă găsim adevarat proverbul „schimbarea Domnilor bucuria nebunilor44. * Cînd cel interesat venea la domnie şi-şi scotea un uric de întăritură el venea sprijinit pe nişte acte. Totdeauna Uricul pomenea felul actel or, în virtutea cărora să cerea întărirea. Acele acte purtau numele general de zapise, direase, priviţii şi scrisori (nareadeniî)- Domnul zice că întăreşte şi împutereşte (nomBpzat^^mH h gKp’kirfenut) acele direase, care după cuprins eraţi: a). JDe daanie (5a /\a. sl. ^ahhîe, n. fidoig www.dacoromanica.ro XIV datio, danie). 2)acă moşia cineva o avea de danie de la o rudă sad de la un străin, sati chiar de la un Domn, Vodă în actul de în-tăritură spunea că are acel sat din uHc de danie de la cutare Domn. Dania să confunda a-desa ori cu mila, căci mila domnului să arăta prin dania ce făcea cutărui sad cutărui boer. Din milă Domnul întărea actul (hho mu BHA'feB- IIIH Ero flpABOW H R'bpNOlO CAV35BOIO j\0 HAC A-A 0 B A A H E uni Ero W C 0 E N 0 10 N 1 111 E W MHAocmîn h n om b e p |\ h a h) ; din milă să făcea totul, de i?i adesa serviciul, pe care cel miluit îl făcea Domnului, era un servicii} real. Dania forma veche daania, ea saat, jumd-taate, daat, sămânaat, a jucat un mare rol în ţara noastră. Mai toate mănăstirele îşi datoresc averile lor daniilor pioase a Domnilor şi boe-rilor din trecut, cari animaţi de sentimentul evlaviei creştine aii îmbogăţit peste măsură de tare elementul grec, care să încuibase prin mănăstiri. b). De miluire (şa aahaobanIe *). Intre a da danie şi a face milă, (jkaaobaiiih h aahaobaciih,) este o deosebire. Mila cuprinde în sine ideia că cel miluit este lipsit de mijloace; pe cînd dania cuprinde în sine ideia de a lăsa moştenire, fără a te nreocupa de ideia, dacă cel căruia îi faci danie e lipsit sad nu. Biserici ca acea a Sf. Spiridon de azi, sad ca acea din mănăstirea Neamţului erati prea bo- *). Mhaobxhhie. h iX eoq misericordia. www.dacoromanica.ro XV gate spre a fi miluite, ele care număraţi, moşiile cu zecile. Boeriî lăsaţi danie averea lor mănăstirilor, duşi de idela de a satisface unul sentiment creştinesc. Dania era un puternic mijloc de îmbogăţire, şi în cetitul documentelor de cîte ori nu am dat de cazuri, cînd o Tîoeroaîcă bătrînă lasă danie averea Ba unui nepot de soră sati de frate, dacă nu chiar u-nuî străin, copil de cosa, în schimbul slujbei lui, de multe ori cu condiţia ca să i să poarte de grijă pănă la moarte, să i să facă parastasele şi să i să pomenească numele la Leturghie, dacă dania era făcută la vre-o biserică (v. pomelnicul Bisericanilor, pag. 350...). Danie fără un scop pios nu s-a făcut nici o dată, pe cînd mila totdeauna Domnul a făcut-o în urma unui serviciu re«,l adus domniei de cel miluit. Fraza documentelor e stereotipă : w;ke mornw HcrriHNNhiH caStm naijjm . . ca 8-ac H a np'kiKAE cm'ono'iHBUioAAOv wmijov naweaaB n p a- B0 M B'kpHO. A ANEC [ A 8 iS H m (c A B ÎK "k IjJ e) NA MS iipabo m b *k p h o. Cel miluit era un boer, un curtean, un militar, un om de casa lui Vodă; une ori găsim chiar c:te o femee de casa Doamnei că e miluită. Aşa Vasile Lupul milu-eşte pe boerul sătl Iurga visternicul Capechihae cu satul Bozieştil; (Ur. Voi. XXIII, pag. 191). Tot el milueşte pe sluga sa Ivan Ţurlic şi pe femela sa Gaftona, “pentru că amîndol ati slujit în casa Domniei mele" (Ur. Voi. XXlll, pag. 2. etc. etc... In adevăr Domnul avea de unde milui. Toată ţara era a lui, şi în vechime cînd Dom-v www.dacoromanica.ro XVI nul zicea ţara noastră a Moldovei (ov hauieh §emah oy MoA(y\Kcnvf5n), cuvintele aveaţi înţălesul lor real. Nu eraţi pe atunci legi organico de stat, care să îngrădească omnipotenţa Domnului. Nu numai locurile libere, sate şi tîrgurl eraţi domneşti, ci el dispunea de persoana ori cui, de averea Iul, şi la nevoe putea să-l răpue şi capul. Exemplu ilustru avem cu decapita* rea lui Miron şi Velicico'Costin, cu a Iul Luca Arbure, portar de Suceava. Era un obiceiii zicem— căci articul scris de lege nicăirl nul găsim - că un boer, care s-ar fi hainit contra domniei să şi piardă averea. Averea era confiscată de domnie pe sama sa, şi Domnul pu-^" tea dispuue de dînsa cum voia. Prin acest uz Domnul a yea drept de proprietate şi asupra proprietăţilor particulare, plus că el putea refuza întărirea unui drept fie unei corporaţii, fie chiar unul particular. — Dreptul său era nelimitat în ţara, atita numai că era foarte şubred faţă cu Poarta şi faţă cu Validele! e din haremul Sultanului. Multe sînt documentele care ne spun de moşii luate în hicleşug (bs \*h-nufiNcniBo). Supt Domnii Stefăniţă cel tînăr, Alexandru Lăpuşneanu, Movileşti D. Cantemir s-aîl întîmplat multe răscoale între boerl; mulţi şi-aii pierdut averea; unii ah pîerdut-o pentru totdeauna, alţii şi-ati luat o înapoi, dar după multe judecăţi şi trăgănăn. (v. Qr. Pol. XVII, p. 144; Cr. Rom. I, 187). Chiar cuvîntul viclean, vechili hitlean, cuprinde în sine o pagină interesantă din trecutul nostru social. A fi fost cineva hitlean era considerat în vechime ca a fi www.dacoromanica.ro XVII un om hîtru, isteţ, priceput, ager, căci numai •acela avea nebunia, viclenia dea nu să mulţami de starea lucrurilor. Numai un om oportunist, care ştiea să împace şi capra şi varza, putea sa trăească, ca un lonaşco GrhiangMa. Dar isteţimea, deci faptul de a fi hîtru, hitlean, era nesocotită de Vodă, fiind ca adesa ori ea să tnanifesta contra lui, prin comploturi şi asa-'sinate, de aici persecuţia pe cel hitleni, adică ■pe boerit revoltaţi şi isteţi (nemulţeiniţi . Sie-faniţă Vodă a avut de luptat mult cu d nşii: pe mulţi i-a răpus*, la mulţi le*a luat averea; tot aşa şi Lăpuşneanu Vodă; dar în definitiv tot ei învingead, căci boerii hitleni şi pribegi complotaţi la Poartă şi reuşiau a răsturna dom -nia, aducînd alta nouă, spre a să bucura numai ei, nebunii. Cuvîntul hitlean vine din slavonul xw-m p a, de unde romînescul hîtru. Forma de azi viclean e căpătată prin analogie, ca movilă •din moghilă. S-o zis o dată hitrean, apoi hitlean, hi-tlcnie, hitleşug; apoi hiclean, hiclenie, Mcleşug *, mai apoi ficlean, ficlenie, ficle.şug şi în fine viclean, viclenie, vicleşug, (Melhisedec, Cr. Dom. I, 191). —Mila Domnească mergea mai departe. El nu numai că dădea pămînt slugilor sale, care pămînt sad era din cel liber ţgospod), sau era •cliiar cumpărat de Vodă de la particulari şi dat slugilor sale. Aşa a făcut Ştefan vodă •cumpărînd Scanţireştii de la Vaslui de la lvul şi dîndu-1 aprodului săd Ioan ; tot aşa a făcut Ştefan Tomşa cumpărînd Fârăoanil de la pro- www.dacoromanica.ro XVIII prietarii lor şi dîndu-1 mănăstirii Solea. Ade-sa Domnul scutea pe un individ de dările că-tră domnie; scutea pe un sat de dări cătră visteria gospod ; scutea o corporaţie de o samă de dări. Cazurile sînt nenumărate. Nici o dată însă Domnul nu putea scuti de bir, de sferturi pe cineva, de oare ce birul era al ţării şi nu întră în punga Domnului, pe cînd el putea scuti de iliş, podvadâ, cal de olac, de beimânr branişte, văcărit, cuniţă, desetinâ, gor.ştină, etc. etc, de oarece acestea eraţi veniturile domniei. Nu trebue însă a crede că dacă Domnul scutea pe un sat dăruit unei mănăstiri de a-numite dări, apoi satul nu plătea de fel acele dări. Nu: el le plătea, dar în loc de a veni ilişarul sati dăbilarul gospod să strînga dăriler venea omul mănăstirii de încasa venitul. Vom vedea apoi şi în cuprinsul documentului înţă-leşul frazei: ,,să fie lui uric cu toate veniturile “• Şi cînd ne gîndiin la sutele de cazuri de scutiri şi privilegii, ce eraţi în ţara aceasta, ne vom explica graba, ce puneaţi acel privilegiaţi de a veni la noul Domn să le recu--noască dania, căci să putea întîmpla că ceea ce un Domn a miluit din punga sa, altul mai zgircit să vină şi să şteargă, şi atunci aman de cel miluiţi. După cele zise vedem importanţa faptului de a să aminti în actul de întăritură, dacă cela ce să întăreşte e dat de danie sad de milă (şahhc §.\ ^ANMie h mhaobihhie). Milele eraţi multe mal ales cu sălaşele de ţigani, marfă vie şi de prost preţ. www.dacoromanica.ro XIX b). De cumpărătură (gAmtc KtfriemNo, hah BHKSn,\EniE *). Cumpărături de moşii să făceaţi pe un cap, fie că nevoile sătenilor eraţi mari şi-l sileaţi a-şî vinde pămîntul, fie că ambiţiunea unora din boerl era de a-şl mări moşiile şi cumpăraţi pe întrecute, cum a făcut serda-rul Cantemir, care a cumpărat mal toate moşiile de pe valea lalanuluî. Actul de cumpărătură era în acelaşi timp şi de vînzare, căci să spunea în el că cutare a vîndut (npo<\AAn)a sa ocină şi moşie cutăruîa pe preţ de o sumă anumită de zloţi, iar el s a sculat şi a plătit deplin banii. Actul care să încheia consemna amîndouă faptele; iar oînd să aducea la întărire nu i să mai zicea act de vînzare (z,\ npo-(\amhie), eaei nu-1 aducea vînzătorul, ci cumpărătorul, şi atunci actul să chema act de cumpărare (şa khkSpaenYe) In actul de întărire să spunea de la cine1 a cumpărat, cu cît a cumpărat, aşa că chiar de s-ar fi pierdut originalul ştia de el din actul de întărire. Nu să zicea uric de cumpărătura, pentru că era mai adesa un simplu zapis particular neîntărit de Vodă. Cele de mai multe ori să citează direa-sele de cumpărătură prin termenul de HcnpMBHUE (direase) adică hîrtiile, scrisorile. d), Deschimb (5* HjvrfeNS**). Documentul ne vorbeşte dese ori de schimburi de moşii, lu- *). BX kochaiehkie n. emtio nya'/hg venditio. **). HŞAA'kNA f. avallayua, commutatio; H§- AA'bmEHHie n dXko wmg mutatio (HgAA'kNpmw, verb. permutare) de aici romînul izmene = schimburi, şi verbul a izmeni în înţăles de a-şl schimba părerea. www.dacoromanica.ro XX cru care azi nu să, mal practică de cît foarte rar. bă întîmpla ca proprietatea unul boer, saii a unei mănăstiri să fie prea departe ceia ce provoca cheltuieli multe. Era silit atunci proprietarul s-o vînză, sad dacă găsea pe cineva s-o schimbe. Adesa sa făcea schimb pentru schimb (n§,wkN8 şa Hgiwkits); aceasta să în-tlmpla, cînd moşiile eraii deopotrivă de mari, aveaţi acelaş venit sad că aşa să împăcase cel ce făceau schimbul. Uricul de intăritură prevedea faptul, şi fraza HŞAickHS şa MŞ/vcfcHS o găsim nu arare ori. Alte dăţl schimbul să tăcea mal dîndu-să o mică sumă în bani, sad. în capete de vite, 3au une ori în haine şi în multe altele. Uricul de întaritură nu uita a aminti deafirapărul cum s a făcut schimbul. Chiar cumpărătura să făcea nu numai cu bani, ci şi cu lucruri în natură. De mulie ori în documentele slavone găsim tocmai la acest punt, cînd să vorbeşte de adausul la schimbul unei moşii, nişte construcţiunl Romîneştl, ca eqiEas ah a h npw-AAA=incăawa4 adaus etc. (Ur. Voj. £VII1, p. 241). Cind un particular număra moşiile cu sutele, era cu putinţă a face schimb dintr-o moşie şi alta; să satisfăcea mal bine interesele prin aceasta atît a unuia cît şi a altuia; azi însă, cînd fiecare abia îşi are moşioara lui îm-bucâtăţită, e gred a să mai întîmpla schimburi de moşii. Cînd pe un Miron Costin îl găsim că are 150 de moşii, pe Duca Vodă aproape 100, pe Balica Hatman vr-o 70, pre Miron Barnovski vr o 50, iar mal apoi pe Sturz eşti vre-o 60, nu ne miră dacă un petec de moşie www.dacoromanica.ro XXI din cutare judeţ îl vedem schimbat cu altul din alt judeţ, căci era o combinare, ce satig-fâcla amîndoră părţile. Faptul schimbului ne explica în istoria moşiilor noastre modul rum a curs proprietatea. e). De împârţenlâ (§a pAş/ţluENiE *). Caruri de împărţeala să întâmplat! mal des între urmaşii unul bătrîn. Pămîntul să îmbucăţia cu vremea, că era nevoe de o împărţeală spre a şti fiecare oît are. Aceasta să îutîmpla eînd era vorba de a-şi vinde cineva partea. Cumpărătorul în asemenea caz, cînd venea să-şi scoată act de întăritură spunea de la cine a cumpărat, eît anume a cumpărat şi mal mult de cît atîta arătă şi de unde avea persoa» na vinzătoare acea bucată de pămînt, şi găsim a-desa fraza wm HcnpHBHAHiE şa paşa'Ijaenie, arătînd felul originii proprietăţii. Cind cineva avea moşioara lui după drese de împărţeală noi mal trebue să înţâlegem că acela era urmaşul legitim şi că dar moştenea de drept parte la un bătrîn de pămînt. Mergînd mal departe cu înrudirea dintre urmaşi răpede ne suim la obîrşia proprietăţii în cutare sat, inspectînd spiţa. De pildă în 1587 unul Lupul cumpără de la Dumitra fata Marenil cu preţ de 150 zloţi a 10 a parte din satul Muncel, partea din sus dinspre apus, pe care bucată de pămînt o avea din dresele de împărţeală de pe mama *). pAŞA'kMEHHiE neutru divisio (pAŞA'fcmmH, fieyignv, dividere). www.dacoromanica.ro XXII ei Marena. Spiţa a jucat şi joacă încă mare rol în daraverile de pămînt dintre răzeşi; numai ea dezleagă o sumă de încurcături pentru moşie. Cu spiţa te sui şi afli înaintaşii familiilor răzeşeştî pînă ce ajungi la bătrînit satului. Numele de bâtiin, ce des îl găsim are un înţăles special; în documente bătrîn e latinescul veteranus, care a dat neologismul veteran, un om, care a luat parte la un războiţi, la o revoluţie; aşa zicem veteranii de la 48; veteranii de Ia 1877. La UomanI veteranus era soldatul eşit din armată, dar fiind că pe atunci să făcea urmata aproape toată vilaţa, soldatul eliberat era un om bătrîn (senis), şi poporul Iiomîn a păstrat în-ţâlesul de al doilea, fiind că cel întăiti despă-ruse odată cu încetarea organizării Romane în Dacia. Cînd a venit vorba de a să hotărnici moşiile răzăşeştl, răzeşii ştiaO că în spiţă să înrudesc după cutare satt cutare strămoşi (npfi-npfctfHK). Vechil proprietari al satului, des-păruţi de mult, eraţi în ochii tinerilor nişte Dătrînl, răposaţi de veacuri. Dar acel bătrînl posedau şi pămînt în sat, şi din partea lor ..trăgeau moştenire urmaşii. Cu vremea s-a făcut o schimbare de înţăles: pentru a- să numi cu un termen mal propriu porţiunea de pămînt pe care o avusese cutare bătrîn, arătat de spiţă, s-a numit locul după numele bătrî-nulul. II chema pe el bâtrînul Fronie, şi pă-mîntul lui, în întinderea cari-1 avusese, s a numit bâtrînul Fronie; şi dar vorba documen-tală : trag parte de pe cutare bătrîn, însemna şi www.dacoromanica.ro XXIII tfiliaţiunea după spiţă şi moştenirea la pămînt din pămîntul bătrînulul, dat de spiţă. De aici trecerea la expresiunea generală: „Am vîndut un bătrin de pâmintu e uşoară, înţelegîndu să proprietatea bătrînuluî din spiţă neîmpărţită la urmaşi, sati toate părţile urmaşilor, care la un loc formaţi întreg bâtrînul. Cîte nu ne spun cuvintele în lungul lor traiil în limbă, şi cu cît sînt mai vechi, cu atîta ne spun mal multe. Vom vedea mai pe urmă înţălesul acestor vorbe I a 10-a parte din partea de •sus“. etc.. f). De judecată (51 ffrkmS *). Procesele erati. nesfîrşite fie pentru moşii, fie pentru robi. Adesa ori prin pierderea hîrtiilor cineva era •silit în judecată să invoace mărturii, sati alte probe doveditoare, şi dacă cîştiga, actul emanat de la Domn şi de la Divan pu'ea servi ca dovadă autentică despre dreptul săil de proprietate. Cazurile sîntnlulte, cîndsă invoacăfaptul că cutare stăpîneşle o moşie, sati nn sălaş de ţigani după un ispisoc de judecată. Nu ştim dacă să zicea wm HcnpHBHAiE §a rn-feasS; mal totdeauna găsim fraza wm hciihcok 5* m'fcsKS, ceea ce arată că ispisoacele eraţi acte oficiale eşite din cancelaria gospod, pe cînd hc(1[>hbhaie, HAp'k^EHie, ■chiar şmihc eraţi acte particulare neinvestite de caracterul oficialităţii. Pricinele, eare veneati în judecată, eraţi adesa ori foarte curioase, şi studiul documentelor §a mtaîi ar fi foarte im- *). mASKA {. judicîum, r.aifia, lis; I^XV pugna, «nua, res! etc. www.dacoromanica.ro portant, făcut numai din acest punt de vedere* Oiţe obiceiuri juridice nu ne descoper documentele, şi despre care n-am şti nimic, daca n-am avea documente! La judecată multe hîr-tii să aflaţi rele, făcute cu vicleşug, (ca aakab-citibo *), şi dacă divanul le afla, le rupea sati le străpungea cu suliţa (v. Ur. Voî. XXIII, pag. 156, nota). Asemenea hîrtiî rele şi falşe, odată dovedită falşitatea lor, să ziceaţi şi hîrtu răsuflate. Cind putinţa de a pune mina pe o moşie era uşoară, eînd era lesne a făuri un şir de documente falşe, ca acel vestit Si-meon ?troici, Chiţiga sau paharnicul C. Sionr cînd mărturii să găseaţi tare lesne spre ajura pe suflece că aşa aii apucat din bătrînî, cum-arătă cel interesat, eînd totul să sprijinea pe buna creditfţă, pe cuvînt, nu ne miră faptul dacă si actele falşe eraţi foarte multe. Ba a-de&a erati aşa de bine făurite că venea tare-gred celui mal cunoscător boer de divan a deosebi documentul adevărat de cel falş. Cfe r dreptul jurămîntul era straşnic legat în lumea veche. Nu era numai o formulă rece ca azi, eînd cel ce jură nu face nici o legătură între jurămîntul depus şi ceia ce depune ca martur, ci era îngrădit de o practică consacrată prim uz, şi unde credinţa şi teama de blăstăm eraţi unite. Să cunosc ce sînt cărfile de blăstăm, date-de Vlădici«pentru persoanele chemate ca martur i în procese, cum şi contra acelora, care- *). A/K>aBhC(TiBO. n. maliţia. www.dacoromanica.ro pe n< dreptul e'ştigase procesul. Mărturii juraţi serveaţi în proces cu Jurătorl, (koîkhahhuh) şi numărul lor era de 6, 12, 24, 48. El jurati. pe Sfmta Evanghelie şi pe cruce, in biserică, in faţa E-piscopuluî şi alumel întregi. Practica jurătorilor aduce cu Juraţii de azi; Cuvîntul ior era băgat în samă la judecată, şi numai el puteatt da det gol falşitatea unui act, dacă alt mijloc de controlare nu era. >-a discutat la noi origina Jurători-lor (HajdeU „Arhiva Istoricâ“ III pag. 141 ; Xe-nopol „Convorbiri Literare44 Voi. VIII, pag. 137, Gr. Tocilescu în Foaea Romînismului 1871, No. 10—12); numele lor să trecea în dosul actului de blăstăm, arăt'nduaă şi locul, de- unde sint fv. Uricar XVIII, pag. 391); Arhiva Iaşi I, 37#. g). De mărturie (ja * cK’k/yfemeAcrtiBo *). In legătură cu cele zise mai sus avem zapisele de mărturie. Adesa o vînzare, o cumpărătură satl un schimb să încheia înaintea unul boer, înaintea Şolţuluî cu pîrgarii săi, satl chiar a mai multor oameni de toată mîna. Actul încheiat avea valoare, dar nu definitivă ; trebuia să fio întărit de Vodă, sau autentificat, cum am zice astăzi. Pentru graba afacerilor şi după cum bunul simţ cerea să putea încheia un act într-un sat. Aveam eh de cumpărat mal multe răzeşii, mă duceam în s.it, intram în vorbă cu oamenii, dispuşi de a vinde, rupeam preţul, şi pentru a avea zapis la mînă pentru fie-care puneam un scriitor, piser, care cele de maţ *). czct^hmEAbcmBO n. uaiirvoia^ testimomuin m. /i«(jrrc, teBtis : CBB'fc/ţ'feHHiE monium czB'fe^'fcffiEAhcriiBOBAtnH, yerb; testări. www.dacoromanica.ro XXVI inul te ori să găsla eu greutate, scriitorii fiind rari pe acele vremuri, şi zapisele de vînzare eraţi gata. Să găsesc cazuri cînd aceste zapise să scriaţi pe aceiaşi coală de hîrtie, chiar de scriitori deosebiţi, cum sînt cele publicate în Voi. XXIII, pag. 128, în număr de 5 şi scrise pe aceiaşi coală de mînî deosebite. Mal adesa insă Bă scriaţi deosebit, cum găsim în pachetul de documente al Urlaţilor (Ur. Voi. XVIII, XXIII, Arhiva Iaşi I. No. 45), unde ni să arată pe Cantemir serdarul cumpăr.nd pe un cap răzeşii mici pe Valea talanului. Toate aceste înici vînzăn să făceaţi în faţa mărturii or, oameni din sat, megieşi de prin prejur (wkoanwh mejkhiaujh), tineri şi bătrîm, sah chiar străini, vâri s-ah tîmplat să fie faţă la acea vînzare. Numele mărturii or să trecea în zapis, aceasta într-un mod constant, şi jos sati sa iscăleaţi «au îşî puneaţi degetele şi peceţile, dacă le aveaii. Cumpărătorul, înarmat cu asemenea zapise de vînzare, dacă voia să-şi scoată Uric pe întregul Bat, venea la divan şi prin jalobă a-nume , mar-tyr; de la amishihh-v. torquere, punire, excru-ciare), pe de alta cuvîntul comun mărturie sad dovadă (v. sl. a dovedi, cognoscere), de unde verbul veehîu a mârturi (mărturim), azi a mărturisi, cu sufixul isi, introdus prin seci. XVII de Grecii fanarioţi (v. N. Istrati, Babilonia B omînească). Cuvîntul mărturie îl găsim ca nume propriuţ aşa în 1636 găsim o ap& numită Mărturie(Ur. Voi. XXIII,p. 122). Piseriul slavon traduce însă cuvîntul în slavoneşte şi găsim fraza: „haiiemoiţtnaphiiaemom tapta M a p m 8 p î ta“, lucrul des întllnit în documentele slavone, cînd oraşul Piatra e numit K i-m e h, Tîrgul Frumos, K p a c n o « Tpar, iar Roman, Hoiorp^. b). De întăriiurâ (§a nomBp*a5^ENiE *). A-cestea eraţi totdeauna urice saU ispisoaee, ca u* nele ce eraţi eşite din cancelaria gospod*. Am* văzut în ce consta faptul întăriturii. Acum u- *). nortlBpiîK^EHMiE n. confirmatio. **). întunecarea lui a în. cuvintele, unde nu are accentul pe el, nu e un fapt general la Romînl; Slnt regiuni, unde şi astăzi vorbirea nu cunoaşte pe & (z)j. ci numai pe a clar, cum sînt satele de pe valea Bistriţei în sus, de la/ Sabdsa la Dorna. să rosteşte pe a<-colo, cair>, mămăligă, bătut, lăut. etc. www.dacoromanica.ro XXIX ricul de întăritură servea ca proba cea mat e-videntă în dreptul de succesiune la pămînt, şi cînd cel interesat venea la un nod Domn Bpre a-şl înoi întăritură, aducea ca dovadă micul vechiu de întăritură de la Domnit anteriori. Faptul să prevedea în uric şi să zicea că are moşia cutare din uric de întăritură de la cutare Domn (spMK z\ nomBpzxAEHiE, wm . . boebo^a). l'oate documentele ne daţi. stereotip fraza: am dat şi am întărit slugii noastre (/\aah h nom-Bpz^HAH ecmh cASa'b naujemS) ; iar la urmă Domnul obligă şi pe urmaşi să ţină în samăa-ceastă întăritură, şi să n-o strice, căci va avea a-şi da samă lui Dumnezeii de va strica-o (mom gh eaa8 NEnopgwHA iuuieto aiahia h nomBpzsK • Aenia, \ wm Shj em8 SuiBpz^HA h tfKp'fenHA). Fraza avea înţăles atunci, cînd Domnul nod putea strica tot ce făcuse Domnul anterior. De multe ou Domnul venea şi reînoia întăritură dată cu un an maî înainte, fie că cea veche să pierduse, fie că cel ce venea să ceară înoirea întă-rituriî, mal cumpărase încă altceva şi acum _a-vea nevoe ca în uricul nod de întăritură să să cuprindă toate cumpărăturile. Domnul spunea faptul, că a înoit ((iomobhah *) uricul, pe lingă că a dat şi a întărit (a<\ah h nomBpz/\HAH); la aceasta recurgeati maî ales corporaţiunile şi mănăstirile, care, ameninţate poate cu procese, erati nevoite a-şî reînoi întăriturile spre a arunca colb în ochii pretendenţilor că n-ati dreptate. *). noNOBHmH=RAUK,v. veovv, renovare. www.dacoromanica.ro XXX i). De Intorsetură (§a bz^peiiienie) ’(v. s. a-BzţspAUjmEHHXE n. reversio). Precum să întîmplati des schimburi de moşii, fie în preturi egale, schimb pentru schimb (Hjuj’bHS şa Hş.vt't nS), fie în adausuri de bani satl de lucruri în natură., tot aşa să, puteati întîmpla cazuri, cînd o moşie luată în putere (bz (Mao, în tărie) satl vîndută fără ştirea rudelor şi răzeşilor să întorcea celui care a vîndut-o, luîndu-şî banii înapoi. Intre alte particularităţi ale obiceiului pă-mîntului era şi acesta: Nu să putea vinde o parte de răzeşie de unul din răzeşii, ce figuraţi pe spiţă, de cît satl la rude saU la comunitatea râzeşască. Conform acestui obiceiti pă-mîntul nu să putea înstrăina, dar nevoile o-meneştî fiind mai mari de cît obiceiurile, mulţi răzeşi şi-ah vîndut moşioara lor la străini. Trebuia însă sa să întrebe rudele şi i*ăzeşiî, şi documentele ne aduc fraza: „şi am întrebat rudele şi alţi răzeşi şi nimene nu m a ajutat şi la nevoe bani nu mi-atl dat; atunci a venit Dumnealui.... şi mi-a dat. . . zloţi pe a mea parte de ocină şi moşie . . . .“ mal la urmă să zicea: „iar dacă cineva din rudele noastre şah din răzeşii noştri *s-ar rîdica şi ar încerca să strice a noastră vînzare să n-aibă nici un drept, căci la zi de nevoe nu m-ail ajutat. . In asemenea caz vînzarea era bună şi nu putea fi infirmată prin rude satl comunitatea răzeşilor. Dar eraţi cazuri, cînd cineva îşi vindea casa satl moşia prea în pripă. Vînzarea era rea şi să putea întoarce banii oii cînd şi a să lua înapoi proprietatea. www.dacoromanica.ro XXXI Intre multe altele un caz curios. In 7269 Decembre 8 (1760) femeile Mariă şi Iliana, nepoatele lui David diaconul, daîi hîrtie că vreati să-şl scoată îndărăt casa lor vîndută boeruluî C. Gîndul, şetrarul. Lucrul să petrecuse astfel. Şetrarul Gîndul îngrijise pe cele 2 femei şi dîndu-le rîndurl-rîndurî ban cîte ban. uneori şi făină şi vin cu ocaua, ca la nişte femei nevoeşe, a pretins la urmă să-l dea casa, căci destul l a ţinut pe el îngrijirea lor ; fără multă judecată casa e luată în valoare de 250 lei, tocmai cît arătase el la judecată că a dat femeilor ban cîte ban, făină şi vin cu oca : Trec la mijloc vre-o 18 ani, în care timp un moş de a vînzătoarelor să întoarce din Tarigrad şi află de vînzare ; el să hotărăşte s-o la el. Maria şi Ileana, instigate de moşul lor Mihălachi Coste să jăluesc Domnului să le scoată casa de la Gîndul, zi-cînd că ati fost înşelate şi că vînzarea s-a făcut rea, căci n-ati întrebat pe rudele lor. Divanul hotărăşte că Maria şi Ileana ati dreptate, şi aşa scot casa de la Gîndul. Dar adevăratele urice de întorsături să dădeai! boerilor hainişi hitieani. Cînd din cauze politice un boer era silit să fugă din ţară, căci s a hiclenit contra Domniei, moşiile sale să luau de domnie, unele pe sama el, altele să dărtuati boerilor credincioşi. Boerul expatriat avea putinţa lă reîntoarcere în ţară să-şl ceară moşiile îndărăpt, bine înţăles altul fiind pe tron domnul, care era dispuB a-1 întoarce moşiile. Aşa a fost cazul cu Ion Neculce. AmeB-. www.dacoromanica.ro XXXII tecat în politica lui D. Cantemir, a fost silit să fugă în Polonia; moşiile sale au fost luate de Domnul N. Mavrooordat, şi date vornic Lupul Costachi, unul din protivnicii luî Neculcea. Trec vremurile ; Neculcea să întoarce în ţară. Era V odă l\iihai Racoviţă rudă cu Neculcea: Neculcea face jalbă la divan şi Divanul dă în 7228, luli l, uric de întorsătură luî Neculcea; pentru moşia sa Boianii iar Gr. Ghica în 7235 Ghenar 21 da uric de întăritură (do<*. inedit, col. Tanoviceanu). j). Uric de Domnie. Despre acest soid. de urice nu vom găsi nimic în documente. Cronicarii însă ne spun ceva. Aşa Miron Costin vorbind de Domnia Ieremieî Moghilă Vodă zice : .,Iar despre partea Hanului eraţi aceste pon-turî“, steagul şi tulurile să le dea pre mina Ieremieî Vodă şi de la împărăţia rl urc ului să-î scoată Uric de Domnie, neschimbată în zilele lui, care uric în limba lor să cheamă berat“ (Gog. I2 251). Intâritura de Domn în Moldova să făcea prin beraturile Turceşti, ce şi azi joacă mare rol faţă ou provinciile supuse Turciei. Tot Miron Costin vorbind mal jos despre vrajba şi lupta dintre ficeorii Ieremieî vodă zice: „Nu l-ah fost lui Costantin vodă Uricul ce-i rămăsese de la tatăl sâă leremia Vodă de domnie veşnică lui şi ficeorilor lut, şi nepoţilor lut, că Turcul cu vreame dă cu vreame la ; precum îaste, şi vreamea, aşa lasă ; blînd cînd "iaste ^rreme de blîndeţe, simeţ şi ager, cînd are vreme de sime-ţie. Creştinului nici o dată cuvîntul nu-1 ţine, nici este a-1 amăgire ruşine; toate precum îaste vremea le face. - (Uric. Voi. XXIV pag 392). www.dacoromanica.ro XXXIII k). Drept şi părintesc Uric (wm npABiro h •nsmo/WAro 8pwKi). Adesa în documente ni să. spune, cînd e vorba de unul, care îşi vinde moşia, că o are din drept uric, din uricul tatălui său («m npARAro SpHKA. wm 8p««A witieli ero). Inţălesul acestei fraze e că vînzâto-rul moştenea după sînge pe părintele săli, deci proprietatea era a familiei, şi-n întăritură să pomenea lucrul, dacă moşia o are ca dreaptă •ocină şi moştenire sad nu, şi dacă acea ocină •dreaptă şi adevărată o are din cumpărătură, din schimb, din judecată, sati de moştenire. Căci •ce alt înţăles are fraza „Uric din uricul tatălui săti“, de cît că o are moştenire din averea moştenită de tatăl săti de la părinţi. A-desa pe lîngâ expresiunea wm npABAn să mal adaugă şi nwnoAiuro 8phka, cuvînt care-1 mal găsim în documente, cînd e vorba de-a. să arata cu ce bani s-a cumpărat moşia, că cu al săi ■drepţi şi curaţi bani (npABiH h ohiiiomih flHN'ksH'). Ouvîntul nHmjNia. (sl. nwnoMa adj. oirevrog, sa-ginatus, q'ju.epog, cicur, de la verbul ohiiiaiiim TOMpeiv, alere, educare) a căpătat în documentele romîneştl un înţăles cu totul deosebit de acela ce ni-1 arată tulpina. Cînd să zicea în documente că are moştenire moşia din al săti. •drept şi pitoni uric, sati că a cumpărat cu al .săi drepţi şi pitomi bani, însemna că atît a-verea cît şi banii nu sînt împrumutaţi de la nimene, ci moşteniţi de la părinţi, adică bani •din casă, din familie, nu străini; mal mult încă că banii munciţi, ştrînşl, eraţi economisiţi de ■cumpărător, căci dacă fiHimmH însamnă educare^ www.dacoromanica.ro XXXIV apoi şi banii cresc şi să Înmulţesc prin> muncă şi economie. Noi am tradus pitoin prin adevăraţi, dînd cuvîntului un înţăles larg, de bani proprii, curaţi, nu străini. In documentele muntene mai des, şi în. cele moldoveneşti mai rar, vine euvintul ohab-nic (wxaknhk), spre a arăta că moşia o are moştenire părintească, adică de baştină *). Cam la acestea să reduc felul hîrtiilor, ce-ni le spun documentele. Acum spre a complecta studiul nostru vom intra în analiza lor-internâ. Pentru a procede în mod sistematic-vom aminti ceea ce să cere la o scrisoare fie particulară, fie oficială, adică: hîrtia, scriereaT titlul, cuprinsul, încheerea, data, iscălitura, pecetea, limba, supt aceste rubrice cuprinzînd a-proape tot ce să poate .spune despre documente, ca scrisori oficiale si de afaceri. In legătură cu acestea vom spune apoi ceva despre Arhivele vechi, mersul hîrtiilor în cancelariile noastre din trecut, interesante din punt de vedere al urmărilor, ce aii avut în societatea noastră romînească. III A). Hîrtia. Documentele să scriaţi pe htr-tie şi pe pergament, adică pe piele de viţel-Pergament numele ce să dâhîrtieî de piele, vine de la oraşul Pergam, unde în vechime să lucra cu multă măestrie pielea de *). Cuvîntul baştină e slavon ba wmmtz adj. pos. napţfdg, patris, SdijitfHA gEMitm ’y de aici romînescul baciu (bahio) în legătură cu bulg. KAipA=tată. pater _ www.dacoromanica.ro XXXV viţel. Să scriaţi pe pergament şi manuscriptele, ba să imprimaţi şi cărţi, dar mai rar. De ordinar să scriaţi pe pergament numai hîrtiile eşite din cancelaria gospod, şi care purtat! apostila Domnului ; acelea eraţi uricile. Ele costati foarte scump, de aceia cam nu multe găsim prin arhivele particularilor. Uricile' scrise pe pergament sînt cele mai vechi acte, (seci. XIV, şi XV-a), fie că s-ati putut păstra, fie că cancelaria de pe acele vremuri avea puţine hîrtii de emis. In ori ce caz noi credem că ati fost acte scrise pe hîrtie chiar în suta a XV-a, dacă nu şi a XlV-a, dar s-ati pierdut, prin deteriorare. Actualminte nu să găsesc documente scrise pe hîrtie în tot decursul veacului al XV-a; abia în jumătatea a 2-a a seci al XVI apar cele întăi documente hîrtie, supt Iliaş şi Ştefan Rareş ; lăsăm viitorului să descopere originale hîrtie din veacul al XV-a. Cum ca aS fost în -uz în cancelarie hîrtia, chiar prin secolul al XV-a, e faptul că la scoaterea unul uric, preceda o adresă a Domnului, scrisă mai adesa pe hîrtie, şi în care Domnul spunea pe scurt afacerea şi la urmă poroiicea logofătului să facă uric. Fraza de încheere era Shhhhiiie emov 8pHn. Acum dacă cel interesat avea parale scotea uricul pe pergament, dacă nu, nu; cartea domnească servea ca probă şi dacă a,/i îa pachetul de1 documente a unei moşii găsim a-semenea carte, cârd nu e Uric, sigur că nu s-a mai scoâ uric. (Verii Urle. Voi. XVIII, p. 433 ţ .Arh. Ist. 1, 1, 66). Luînd-. această practică şi pentru secolul .al XV-a, .probabil că şi www.dacoromanica.ro XXXVI atunci să obişnuia ca scoaterea unui uric să fie precedată de asemenea cărţi domneşti, scrise pe liîrtie. Dar unde sînt păstrate ? Sigur că s-ati perdut de vechime şi numai acest fapt aruncă bănuială asupra pretinsei scrisori autografe a lui Ştefan cel Mare scrisă pe hîrtie eătră vornicul Boldur în ajunul luptei de la Racova. Noroc că s-a aflat că acest autograf e un falşificat a autorului Arhondolo-giei, a paharnicului Costantin Sion. Nu ştim unde să fabrica pergamentul ; credem că Polonia oferea tîrgul cel mai mare, dacă nu cumva va fi fost şi în ţară fabrici unde să să lucreze pielea de viţel. Mărimea pergamentelor varia; aşa din pergamentele, ce mi atî trecut pe supt mînă, şi pe care le-am publicat în Volumele de Uricar XVIII şi A.XIII, am dat de unele mici avînd lungimea de 24- *“, şi lăţimea de 20cm, mai ales cele vechi de la Alexandru cel Bun. La unele lăţimea e mai mare ca lungimea, care n-are de cît vre-o 20cm , pe 50, sati 60cm , lăţimea, scriindu-să pe latul documentului nu pe lungul. Dar sînt şi pergamente, colosale de 70c“ lungimea pe 65 cm lăţimea, dacă nu şi mai mari. E bine cînd ai pergamentul în mînă să-i iai măsura spre a să şti lungimea şi lăţimea ; aceasta ne ajută a cunoaşte lungimea rîndurilor, căci adesa un rînd de pe un pergament mare îl transcrim pe 4 sati 5 rînduri de azi de tipar. Am admis şi noi sistemele de a nota prin două linii verticale ( || ) locul, un- www.dacoromanica.ro XXXVII de să isprăveşte un rînd în original (Uric. Voi. XVIII, XXIII). Calitatea pergamentelor variază. La unele pielea e groasă, rezistentă şi abia să poate jndoi, la altele din contra pielea e moale, bine lucrată, cela ce arata că nu eraţi lucrate de una şi acelaşi fabrică. Cu cît scrisorile emise de cancelarie s-ab înmulţit, cu atîta şi numărul Uricilor pergament s a împuţinat. Deja in seci. al XVII pergamentele sînt mal rare şi apar mal des documentele pe bîrtie, chiar pentru afaceri capitale, care înainte cereati a fi scrise pe pergament. Scumpetea pergamentelor a contribuit şi ea la rîndul săb pentru a le împuţina întrebuinţarea. Credem însă, şi spunem aceasta sprijiniţi pe inspectarea documentelor, că dacă în Eecl, al XV-a s-a întrebuinţat hîrtia, asta a fost pentru scrisori oficiale de a doua mină ca : cărţi gospod, ce eşlau în ţară, 'adrese, circulări, dar care azi toate sînt pierdute. Cînd era vorba de-a să da un act. de proprietate, acela să scria totdeauna pe pergament. Cu vremea însă s-a simţit nevoe de bîrtie, căci cancelaria luase o mai mare extensiune. Probabil că pe acea vreme s-a înfiinţat în Moldova şi o fabrică de hîrtie, dacă ne luăm după marca fabrice!, ce o găsim la cîteva doeumente de pe vremea lui Petru Şchiopul.' Aşa e un document publicat de noi în Uricar Voi. XVIII, p. 194, scris pe hîrtie şi cu marca ţării, capul de bou ; documentul nostru n-are data sigură, să ceteşte abia www.dacoromanica.ro XXXVIII cifrele ^ş.a, dar şi acestea abia abia să zăresc; dar el fiind de la Petru Şchiopul ne ajută la coraborarea datei alt document publicat de D-l B. P. Hăjdeti în Columna lui Traîan 1877, p. 272, purtînd acelaş semn de fabrică : marca ţării, capul de boii; şi documentul acela e din 7091 August 4 (1583). Forma hîrtiel nu era riguros păstrată, ca azi, cînd toate hîrtiite oficiale să şerifi pe hîrtie in folio. Găsim fiţuici numai de-o şchioapă, şi care poartă pecetea Domnească. Apoi lungimele cele maî deosebite : unele lun-găreţe şi înguste; altele late şi scurte. Avem însă şi documente scrise pe hîrtie mare turcească, luînd adesa proporţiunile unul pergament, ba şi mal mare cît o uşă de casă, a-proape 1“’ 50, lungime şi lăţime. Ba am văzut un document de la Sandu Sturza scris pe 12 coli de hîrtie, avînd lungimea de 8 metri şi care transcris şi tipărit singur ar forma un volum respectabil de 10—12 coli. Dar asemenea hîrtie era scumpă, de acela găsim cazul că stricată fiind o coală cu un document, ce nu şi-a avut fiinţa, piserul nu să oprea de a nu scrie pe cealaltă filă alt document, pe care Domnul îl legaliza (vezi Ur. Voi. XXII I, p. 170). Cu cît documentele hîrtie sînt maî vechi (suta a XVl-a) cu atîta le găsim numai de o singură filă; încetul cu încetul în secolul al XVII începe a să scrie documente pe o coală întreagă, aceasta pentru a conveni esteticului, care şi el s-a introdus pe încetul în cancelarie. Calitatea hîrtiel era în deconum proastă. www.dacoromanica.ro XXXIX Găsim acte răzeşeşti scrise pe hîrtie foarte groasă, poroasă, neşlifuită, şi afară de hîrtia zisă turcească, mai toate documentele sînt scrise pe hîrtie rea (c^. Col. Traian, 1876 Maiti „O pagină din Istoria Tiparului la Romîni în seci. al XVI-a“). B . Scrierea. Caracterele, cu care s-a scris la noi pînă în 1860, sînt cele cirilice. Puşi supt influenţa slavonă, atît de la sud cu Bulgarii, cît şi de la nord cu Ruşii, noi am fost nevoiţi a le împrumuta nu numai caracterele de scris, dar şi organizarea de stat, alcătuirea proprietăţii, cum şi cuvinte în limbă (în o proporţie de 2/5 faţă cu lexicul limbii), ba chiar şi limba lor pentru multe sute de ani in serviciul bisericii şi al cancelariei. Timp de aproape 700 de ani am stat supt influenţa slavonă, iar caracterele cirilice, cunoscute mai apoi supt numele de scrisoare moldovenească, au rămas pănă pe vremea lui Cuza (1860). Schimbarea alfabetului să datoreşte înriuririi apusului şi ideilor de latinitate, pentru care părinţii noştri ah avut să lupte mult, pînă ce aii reuşit a convinge Europa cultă. Nu voiţi stărui aici asupra alfabetului ci-rilic. Cetitorul curios îl îndrept la studiul nostru „Grafia cirilică la Romîn'ti\ Bîrlad 1889, cum şi la studiubjl-lui Sbiera „Codicele Vo-roneţian“. Voiu aminti însă felul scrisorii şi particularităţile caligrafice a documentelor, bine înţeles mai mult verbal, neputînd litografia modele. Cu cît documentele sînt mai vechi cu a-tîta caracterele sînt mai unciale, şi samănă cu www.dacoromanica.ro XL cele de tipar. In tot seci al XV, şi XVI nu găsim document scris cu cursiv 5 era în obiceiul timpur lui şi al cancelariei de pe atunci de a să scrie cu caractere ca de tipar. Fără alt indicii! poţi cunoaşte un document din ce veac este, inspec-tînd scrisoarea. In secolul al XVII începe a săa-mesteca scrisoarea. Deja în zapiBelerăzeşeştl găsim mal mult cursivă, şi încetul cu încetul şi în cancelaria gospod începe a să întrebuinţa cursiva. Să înmulţise afacerile, căci să înmulţise populaţia; hîrtiile care eşatl din cancelarie eraţi mal multe, şi departe de a fi deajunşi numai cîte treî-patrii diecl la cancelaria gospod, cum era la începutul secolului al X\ -a, numărul lor începe a să Înmulţi din ce în ce-şi odată cu înmulţirea lor începu a să întrebuinţa şi cursiva. Curioasă era şi breasla asta a piserilor. Toţi eraţi ficeorl de boen, logofeţi de a doua şi a treia mînă. Eraţi unii şi străini, ce e dreptul, ca Nâdâbaico, Nebojatco dar, odată admişi scriitori în cancelaria Domnească, ei întratAîn rândurile boerimiî noastre. Toţi să imitati unul pe altul şi departe de a crede că şcoala era acela, care-I deprindea a scrie uricial, din contra aşa era praxa^cancelarieî ; şi nicaîrl aiurea ca în scriere imitaţiunea nu joacă un mal mare rol. Scrisoarea în genere e ceteaţă, cuvintele serise bine; numai să ştii a le descifra. Era în uz. pe atunci scrisoarea cu cerdace, adică azvîrliturl pe deasupra. Eraţi anume litere care să scrieatL deasupra, ca: c, a, h, m, mp, jr, etc. De multe- www.dacoromanica.ro XLI ori un cuvînt era scris pe deasupra, aproape jumătate aşa că la cetire te încurcă, mal alee cînd at a face cu un document slavon. Dăm aici citeva rîndun dintr un document slavon, spre a vedea, care eraţi literile azvir-lite ne deasupra, cum şi prescurtările: H# Bacmaie Boebo^' eîkiio Avumuo rCn^pz §eM\» b Aa MwAckoh. wK' (ipin^oui'b nptA naaau |] m tip** ha- lUHMH KOA'kpH. EOA’fepH*' r^BAMil. B'bPH0Mg H nO^mE- H0MV CaBH.H npXaţECKiA BEAHKÎH || ftBO^HH8 M . V UI,„AH P K §E AE. H ^ A\HmpA KO LUo ftA BEAHKÎH j\BOrHH . Rh.|U,NrfîH §EMAH H /lh’n8A IIpZJTÎEC |) KVA KM0HVP H [Ia- mpA,UKo Motoa^ naPKZAAK XoiiihHckih. h Iwha^ko it ^ „1 C A K ii 11M p p fTI llp&a; k8 no itie hh || bzcki haemehh^ Laahu Te - h , U . A c A MA H mlîrAUil §\ AH np'E r ll"B.Ylh.l. C* tA80» UI n Ui j,A HA LUinpA KO il KOrnA . . . Apoi eraţi în uz prescurtările, cari iar în* greue eetitul, şi numai o practică îndelungată cu documentele te pun în stare a şti cuvîntul scris pe scurt. Faptul acesta nu era numai în cancelaria noastră. Era în spiritul Evului de mijloc a să scrie prescurtat, ba chiar a să tipări textele clasice. Cind luăm cîte un autor latin sau grecr tipărit la Veneţia pe la 1500, ne surprinde’ faptul colosalelor prescurtări, pentru care să www.dacoromanica.ro XLII •dădea adesa la început cîte o filă două de dezlegare. Dacă prescurtările te încurcă cînd ceteşti un document romîneso, dar încă cînd ai în faţă ud text slavon; pune la aceasta şi sistemul eu totul opus nouă de a deosebi cuvintele şi nu ne vom mira dacă pe ici pe colea să fac greşeli în deosebirea cuvintelor, dacă nu şi în cetirea lor. La ce altă ne serveşte în scrisul frazei noastre deosebirea conştiinceoasă a cuvintelor unul de altul, de cît că ajutăm la claritatea frazei scrise. Dacă în scris ne lipseşte tonul, gestul şi pau zele, care daîl frazei în vorbire mal multă claritate, în scris a trebuit să să recurgă la alte mijloace artificiale pentru a le înlocui, l’nul din acele mijloace e şi deosebirea cuvintelor unul de altul, aşa cum ni le dă gramatica. Vom scrie, de pildă, proverbul aşa : Toată paserea pe limba el piere (Toim» natEp'fc iie ah.vvea sfi nfopE). Nu însă de la început s-a admis acest sistem, care azi e foarte riguros. Astăzi întrebuinţăm în scrisul nostru limuţa şi apostroful spre a deosebi elementele gramaticale cele mal mici, pe care graiul le Ia drept un cuvînt. Ex : m-am dus; gînditu-m-am ; dă mi- le; etc. In scrierea Veche din contra nu numai că nu să deosebeaţi nici o dată elementele mici gramaticale, encliticele, scriindu-să la un loc ca^Sc, kz3*na8a, i\8ait)8aa8, etc., dar să scrieati prepoziţiile la un loc cu substantivele în locuţiunile adverbiale, şi cu cît ne suim mai sus, 'cătră primele cărţi romîneştl, cu atîta cuvintele să scriu mal legate, cum le găsim în Co- www.dacoromanica.ro XLIII dicele Voroneţian şi în Psaltirea Şcheiană. Pentru scriitorii de atunci nu era nevoe de a să. deosebi cuvintele, lăsîndu-să la dibăcia cetitorului de a şti cum să cetească. In schimb eî aveaţi accente şi spirite, care arătatl unde cade Ionul, aşa de variat în limba romînă. Dar în aceasta eî urmaţi pe Slavi, cari şi el la rîndul lor au luat obiceiul de la Greci, unde ştitn ce rol mare joacă accentele şi spiritele. La noi era un lux, mal ales cînd să tipăreau cu cerneală roşie spre a să deosebi de restul cuvintelor. Apoi să întrebuinţa într-un mod cu totul deosebit de cel de azi puntul. Adesa să scriea cu roş, mal ales în documentele mari, scrise de Uricarî ca Axinte şi Hă-băşescul; apoi să puneaţi nu la isprăvitul frazei, ci după grupuri de cuvinte, unde azi nu punem nici virgula. Cităm un period din acelaş document, dat mai sus [anul 7143 April 14]. - - • AaAaX° H §\K0 . Ş,X EO || Xh -. CXBl. ak>" A I1H , . c - r' KOXH HH* . 8 cm OE Iţp KBbJ. HA CfTI Ol t\‘ A». H NA- „cm c . mH x 'III ha Kp mz. KAKO || HEBZŞ'RAH mo (1H «H, mA KZ EHAO HM ftH*K WHM lipiMAOlli-f; JlA.Whl. CZ ezck.vuj. II eoxhanh . le-am dat lor lege. ca să jure. cu 12. oameni jurătorl. în sfinta biseri -că. pe sfînta Evanghelie, şi pe cinstita cruce, num n ah luat acel bani. şi iarăşi cînd le-a fost lor zi ati venit înaintea noastră, cu toţi j urătorii. In inscripţii puntul să punea după fie-oare cuvînt. www.dacoromanica.ro XLIV Ca particularităţi grafice notăm întrebuinţarea a o sumă de desenurl mal ales în rîndul întălii. Totdeauna la un uric să punea o cruce mare la început, ca o deprindere din prax& şcolară. Cînd sistemul de a învăţa carte era de a începe cu Cruce-ajutâ buche-az ba f a, k, nu ne miră faptul, dacă piserul, cînd începea a scrie un document, operă grea şi anevoioasă, trebuia să pună la capăt semnul crucit, mal a-les că şi formularul începea cu mhaocitih» eo-jrîe», lîngă cave semnul Crucii să acomoda foarte bine. Aici vedem dar o înriurire religioasă. In facsimilele publicate cetitorul special a putut vedea felul ornamentelor din capul documentelor, ornamente, care mergeaii la o perfecţiune de executare în manuscripte, mat ales în Evangheliarele oferite de domni la diferite biserici. Documentele noastre s-aii scris cu slovă cirilică pînă în timpul nostru, la 1860, de şi caracterele suferise o transformare. Supt influenţa curentului latinist scriitorii noştri laici tineri eşiţl de prin scoalele noastre din laşi şi Bucureşti, saii din străinătate aii început a împestriţa alfabetul cirilic cu litere latineşti; a-ceasta între anii 1840 —1860; pe acest alfabet noi spre deosebire de cel vechîîi îl vom numi alfabetul civil, (orăşenesc, mixt), cum aii numit Ruşii alfabetul modificat de l'etru cel Mare, grajdanin (orăşenesc), faţă de cel bisericesc. Cărturarii noştri de acum 50 de ani în urmă în tendinţa lor de a ne arăta lumii de latini ati. aruncat haina cirilică, unii de-odată www.dacoromanica.ro XLV şi cu totul, alţii în parte şi mai pe încetul. In deconum să rotunzise caracterele, din col-ţurate ce eraţi mai înainte; apoi acele slove. care găseaţi echivalentul în alfabetul latin s-ah înlocuit pe dată, ca b cu &; a cu d; m cu tn ; h cu n; p cu r; c cu c; m cu t, etc. Să mănţinea însă r, k, k, a, ui, iţ, *k, g, jr, s, ţ, * etc, litere despre a căror valoare nici azi încă nu ne-am înţăles cu toţii Intr-un fel. Ci. Titlul. Supt titlu înţălegem cuvintele de adresă, ce să pun la scrisori în Vedetă. In petiţiunî să pune totdeauna expresiunea Domnule:, însoţită de funcţiunea acelui cătră care ne adresăm: Domnule Primar, Domnule Director-etc. iar cătră capul statului să pune Sire, Majestate, sati în vechime Prea înălţate Doamne, cum găsim prin jalobe şi adresele vechi cătră domnie, In cărţile gospod sati în hîrtiile' care eşiati ■din cancelaria domnească, titlul era altul. Azi .Regele pune în fruntea unui aet oficial titulatura. „Noi Carol I prin graţia lui Dumnezeii şi voinţa naţională Rege ai Romîniei“, aceasta spre a să conforma spiritului Constituţiei, că naţiunea e suverană pe dreptul săti şi ea are puterea de a-şi alege pe capul statului ; iar expresiunea prin graţia lui Dumnezeu, (Dei gratiâ) rămînînd numai ca o formulă, consacrată prin uz, fără a avea vre-o valoare reală. Formularul vechii titulaturi era acesta: AlWocmîw kojrîiw mu (H«, Iw) (G m e «ţ> a h) Bo«-b«a&, rocnoA&P* jemah Moaaauk«m.=„Cu mila lui www.dacoromanica.ro XLVI Dumnezeii Noî Io (Ştefan) Voevod, Domn ţării Moldovei14, asupra căreia avem a face următoarele observaţiunl: Ne fiind atunci sistemul constituţional, voinţa naţională nu-şl aveai, locul săli în titulatură. In dosul însă al acestei formule să ascundea un gol şi trist adevăr. In locul milei Dumnezeeştî Istoria ne spune de1 acel trafic neruşinos, ce să făcea cu tronurile ţărilor RomîneştI; şi dacă azi am aduna toate sumele cheltuite cu prilejul schimbărilor de Domnie, am rămînea înspăimîntaţl de miliardele cheltuite La Turc nu mila lui Dumnezeii avea trecere, ci banii, spetele şi injluinţele politice. Un Brancovanu s-a mănţinut 22 de ani pe tron graţie nesfârşitelor daruri date paşalelor şi vizirilor; tot aşa Vasile Lupul, Matei Basa-rab. In schimb tot acel Turc lacom, cînd a văzut că 'e o cumpănă grea în politică faţă cu elementul Rus de la nord, care începuse a-şî arăta puterea, nu a dezistat de a numi ca domn pe Dumitru Cantemir, scutindu-1 de toate chel-tuelele de Domnie nouă (mucareru), ba chiar şi dîndu-î bani de drum. Ţara ştia de toate acestea, că Domnul a fost numit din mila Turcului, dar tăcea, căci în o hîrtie oficială nu să putea pune de cît din mila lui Dumnezeu, mai ales cînd era şi biserica, care de la înălţimea amvonului predică că toată puterea de la Dumnezeii vine. Domnii ziceaţi Noî (Mu), moştenind prin aceasta un uz al cancelariei vechi * Romane. Cţud împăraţii Romei concentrară în mîna lor toate puterile din stat, fiind consul, tribun, îm- www.dacoromanica.ro XLVII părut tot o dată, aveaţi dreptul de a-şl zice Noît căci numai era unul singur, ci o pluralitate de atribuţiunî şi puteri în stat. 0 dată ajuns a şi zice Noi, urma numai de cît ca in adresă să i să zică. Voi; De aici acel plural de Majestate, care azi îl are şi ţaranul în vorbire, cînd vine faţă cu o persoană străină, zi-cîndu I Dumnevoastră, şi luînd ca tueş, năuc, nebun, pe acel care tueşte pe toată lumea, adică zice la toţi tu. De la Capul statului formularul a trecut la slujbaşii inferiori şi azi a ajus la o întrebuinţare generală. Aceasta e explicarea istorică a pluralului mkî, ce-1 găsim In titulatura Domnească. In hîrtiile date de boerl găsim fraza Eto az „adică eii“, dacă unul era boerul, oare adeverea actul, sati fraza Se ubo mi „iată deci noî“ „adică noi“ dacă actul era adeverit de mal mulţi. Dar alăturea cu mki, găsim şi pe misteriosul lw~, scris adesa 0«, şi I.vii ba şi Ioanz şi asupra înţălesulul căruia nu s-a convenit pănă acum în mod definitiv. Nu toate documentele publicate pînă acum (punem pe cele slavone, ca unele ce merg pînă în 1670, deci sînt cele mal vechi), ne daţi neştirbit pe Iw". Din inspecţiunea făcută în colecţiunile de documente (Ulianiţki, Arhiva Istoric^, Uricarul XVIII şi XXIII) am găsit acest raport. In Ulianiţki din 60 documente slavone, 59 ne daţi pe ,viu=noi, şi uumal unul ne dă. pe I*f, scris şi atunci I o a n z. Documentul e din anul 1484, deci d$ la Ştefan cel Mare» www.dacoromanica.ro XLVIII In Arhiva Istorică lucrul e mal pestriţ. Avem acolo publicate documente muntene şi moldo* vene din seci. XIV, pănă în al XVlI-a. Apoi titulatura nu era In totul acelaşi la curtea Munteană şi Moldovenească; ea a variat în decursul seculilor; şi de unde la început găsim des pe mu, mal ales în Moldova, mal pe urmă începe a să îndesi şi Iw alăturea cu m k i, nu numai alăturea cu *5-=etl, cum vine în doc. secol, al XV-a şi XVI-a* Intr-o sumă de acte vedem că Domnii să Intitulat! fără mu şi „Iw, ci numai I#an Boeboa b. m. r. 5. M. (1572)“. fioeBoft, k. m. r, 5. M. (1591). „Gme(J)XH Boebo^, b. m. r. ş. Al. (1494) etc. Poate aceasta atîrna de la scriitorul actului, care, săturat de Btilul oficial, uita adesa a mal pune pe mu sati I«, sat! că hârtia emisă nu purta un caracter strict oficial ca marele urice. In alte documente vedem oscilînd 15 cu Mki. Aşa în documentele, cari cuprind danii pe la mănăstiri observăm că formularul titulaturii să deosebeşte de al celorlalte documente. Ele incepeati cam aşa: In numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntulul Duh, Troiţă sfintă şi nedespărţită. Iată eu robul stăpînulul meu, Domnului Is. Hr., închinătorul Treime!, Io (Ştefan) Voevod, cu mila Iul Dumnezeii Domn ţării Moldovei (Ungro-Vlahiel), [sx mm* «miţa h* AH) BoEKOftA C. M. r. 5. Al. [î5rrpo-BiuxMUJCKOH]- In asemenea formulare «ă punea aş, nu nu, căci nu vorbea Dom- www.dacoromanica.ro XLIX nul ca autoritate, ci persoana donatoare, şi a-tunci faţă, cu Domnul Hristos, cu Troiţa sfîntă, Domnul ori cît de mare ar fi fost faţă cu ţara, nu mai era MW=noi, ci un umil aş-=eO, închinător Troiţei şi rob stăpînulul şi Domnului saQ Isus Hristos. Find astfel ne explicăm faptul pentru ce nu găsim aşa de des pe aş alaturea de lw' ci mai totdeauna deosebit prin alte cuvinte. Zic în cele mai multe cazuri, senzul frazei cerînd cuvinte intermediare. Dar găsim şi pe aş I w la un loc. întrebuinţarea lui Lv e mai deasă în documentele munteneşti în veacul XV şi XVI, şi nu greşesc, cînd zic că cu 80 °0 vine mai mult în documentele munteneşti de cît în cele moldoveneşti, aceasta pentru secolul al XV-a. In secolul al XVI-a încep a se egala în întrebuinţarea lui lw, Iar în al XVlTa şi XVIII-a devine aproape generală întrebuinţarea lui Io atlt în Moldova cît şi în Muntenia. Probabil dar că aici e o înriurire venită de la. Sud prin Muntenia, Bulgaria influenţînd întîiîi Muntenia şi apoi Moldova. Ce însemna acum acel lw' (Ha") ? Că nu însemna EH, rezultă în mod doveditor din textul documentelor. Ar fi un noii sens a crede că în mm lw', aş Hjv, trebue să cetim pe no't eii, eii eă. Cancelaria deja dăduse alt în-ţăles lui I w". Era un termen consacrat prin uz, şi care îşî pierduse înţălesul săli nominal, dar rămăsese ca zicere în titulatură. Că era un obiceiti în cancelarie formula cu lw satl lw nu mai încape îndoială, dar de unde şi-a luat naş- www.dacoromanica.ro L tere acest obicelti ? După cum noi am imitat pe vecini în port, în administraţie, în organizare de stat, tot aşa cred că am împrumutat şi ceva din formularele oficiale. N-am avut prilejul a vedea colecţiunl de documente vechi ruseşti, bulgăreşti sati sîrbeştl spre a spune dacă nu cumva găsim şi la ei acest parazitic şi misterios Hw. Domnul A. D. Xe-nopol (Istoria 11,212) ne aduce cîteva inscripţii de pe un Evangeliar slavon din 1356. în care cetim în titulatura ţărilor Bulgariei pe Io : Costantin Despot zeat velicago ţarea I' w Alexandra ... ; I ‘w a n Alexandra vă Hristea boga; I'w Şişman ţar sin velicago ţar I'w Alexandra; l'w Asean ţar sin ţarev........ In ort ce caz e probabilă, dacă nu certă pînă acum, părerea, care vede în lw (Hw) o prescurtare din Ioan, mal ales că unele documente ne daU forma Ioank, Ivh, (Ulianiţki, Hăjdeti, „Arhiva Istorică”) şi aceasta în secolul al XV a; nu ştim însă dacă să găseşte forma Ion în secolul XV [l ■i XVIII, dar chiar dacă ar fi e foarte rară. Scrierea lui Io variază; îl găsim scris cu Iw şi Hw. Cuvîntul grec I(oicnn]g, Ioannes (Iohannes) sună în slavonele Hi&nx şi Iwannz. Mai adesa i să întrebuinţa în scrisul cuvintelor greceşti, ce începeau cu iau cu >; icmopiA; dar uzul n-a fost constant şi fiind doi i («, î) scriitorii au scris unul drept altul, cum şi găsim în documente Iw‘ şi Hw*. Din cauza scrierii cred că s-a ajuns mal degrabă la forma Iw sati Hw din lwn sati Hwn. Nu putem în facsimile arăta lucrul, dar crdd că aşa s-a petrecut. Slova u- www.dacoromanica.ro LI (naş) să azvîrlea de multe ori de-asupra riadurilor, ca o virgulă (") în documentele cu caractere cursive, satl răsturnat în cele cu caractere unciale; a?a Iwn să putea scrie şi de unde apoi s a ajuns la forma Iw'. Că aşa a fost lucrul, e prezenţa, e constantă a acestui semn i pus deasupra lui w, care nu-I nici accentul, perispomen nici spirit, ci o abreviere a lui h răsturnat în x. Cu vremea cărturarii ao pierdut conştiinţa despre ce însemna x deasupra lui T«, dar ştiatl că I ^ jjn titulatură aşa să scriea, şi aşa îl şi scrieaQ. Publicarea în facsimile ne-ar arăta minunat de bine, cum s att petrecut lucrul cu transrormarea caracterelor, cum tot prin prescurtări s-a ajuns în secolul al XVIII a să confunda apoape h cu i, redus la o simplă a-progietură ( •). Ruteanul îa în loc de aş n-are a face nimic în chestia lui I*> pentru loan. Romînul rosteşte mal mult Jow, de cît loan, formă veche bisericească şi literară, şi care în graîti să aude numai în Vocativ: Ioane. Ce-I dreptul mai apoi s-a ajuns la acest înţăles, ca lo (I"«) să însemne ~eu} căci îl întrebuinţat! şi particularii în notiţele lor pe ceasloave şi psaltire, şi am greşi dacă I am da înţălesul din titulatura documentelor. Cîtă vreme actele să scrieati în slavoneşte satl să conserva încă practica slavonă în cancelarie, să punea az1 Eto az, Se ubo cînd însă s-aii dus şi aceste urme de influenţă sla- www.dacoromanica.ro LII vonă, a rămas în picioare numai Io: atunci cărturarii ati. pus pe Io în locul lui az, şi iată cum prin uz s a pierdut senzul vechia a lui Io în loc de Ion. Inţălesul de Ion, ce avea I'w ne duce la împăratul Ioniţiu, scris I n a h, şi prin X z prescurtare Ia 11 Iw Hw, şi a cărui nume îndemna pentru Slavi Oaesar, lmperaior, Ţar, Kaiser. Titulatura are importanţă istorică, căci în ea cetim adesa extensiunea puterii Domneşti; şi încă pînă acum titulaturile unor Domni nu ne sînt pe deplin explicate şi lămurite. Aşa Alexandru cel Bun să întitulează Boebo^a H rOCflO^HHZ RZCEH MOAA'.'BAAXJ.HCKOH (6936 Iuli 8, Arh. ist. 1,1,121): iar Ştefan fiul săh săîntitu-lează în (7147) 1439 Mai 10, Boeboaa h Tocno-Aflpa AIoaaobaaxihckom şe.wah. (Ur. Yol. XVIII, pag. 17), pe cînd fratele săli Elia să întitula numai rscno^Apz şemah iMoa^abckoh şi chiar singur Ştefan cu cîţîva ani mai înainte în (6942) 1434 April 21 (Ur. Voi. XVIII pag. 8). Roman Voevod (1392 Mart 30) îl găsim că să întitulează obaa^aa şemaeio Moa^abicrow w m n a a h h ii u fto /v\op A=de la munte la mare. Tot aşa domnii Munteni pun în titulatura lor rOCnO^HHZ BZCEH ŞEMAH KrrpOBAAXIHCKOH H şaiiaanhnc-KUM Cm pAHAiVI, fi.VAAAUlS H (J)i\rpAUl8 Xipl^Er 6tC. Cum vedem dar în titulatura Domnilor noştri cetim şi cunoaştem, care att fost marginele teritorului ţării cum şi puterea Domnilor ; şi la noi trebue să luăm lucrul ca real, nu ca o formulă oficială, cum găsim la împăratul Austriei că şi azi îşi zice Rege de Ierusalim. Domnii noştri ah fost modeşti, şi tocmai în faptul că titulatura nu să repeta acelaşi la toţi dom- www.dacoromanica.ro LIII niî, vedem că acolo, unde găsim deosebirea în titlu în realitate era aşa. — In întăia jumătate a secolului al XVTl-a apar documentele romîneşti, vorbim de cele oficiale eşite din cancelaria gospod. Un A-lexandru şi Radu Iliaş, un Barnovaki, ohiar Tomşa, Moise Movilă, mai apoi Vasile Lupul iscălesc acte romîneşti. După 1680 nu maî găsim acte slavoneşti, cel puţin în Moldova, unde să cunoaşte pînă acum mal bine lucrul. Totuşi titulatura a continuat de a să scrie în slavoneşte pînă cătră anul 1780, cînd începe a să zice Cu mila Iul Dumnezeii, în loc de Eoffii'eio Mwvocmîio T. 3. M. Dacă piserii uitase Blavoneasca, ştiatk. însă să scrie titulatura slavonă a domnilor. Cătră sfîrşitul seci. al XVIII să întîmplase mari schimbări în cancelaria noastră. Sa schimbase calendarul, adică însemnarea anilor, socotindu-să pe anii de la Crist. în loc de cei de la Adam ; să înfiinţase condici de înregistrat actele publice, să introdusese în cancelarie pecetluiturile tipărite adică ţidule tipărite, nu cum eraţi mai înainte numai manuscripte. Intre toate aceste modificări a fost şi acea a titulaturii. Nu ştim care a fost domnul, care a făcut cel mal întăitl aceste schimbări, venite probabil după luarea Bucovinei. Odată cu schimbarea titulaturii s a adus o modificare -Jn practica cancelariei. S-a scos titulatura din corpul documentului şi s-a pus sus în vedetă, scriindu-să adesa cu roş şi cu caractere mari şi aşa de încurcat şi vîrîte literele unele în altele, că constitue o lungă monogramă. Unele www.dacoromanica.ro LIV din aceste monograme sînt de o execuţiune caligrafică, ce te uimeşte, aşa că mal îţi vine a zice că eraţi anume scriitori însărcinaţi ca să scrie numai titulatura. Să scriea de ordinar cu cerneală roşie, dar era şi aurită mai ales în documentele mari. îndrept pe cetitor la documentul din 1789 Iuli 1, facsimilat în Cartea de cetire a lui Lambrior Ediţia III, Iaşi 1892. Vom da aici o altă titulatură, spre a vedea cum vin literele unele supt altele : ,X K. m a A “ mh>8 Ha,sa p8 IfA»* Dn 8 " J kAAA,hHHKa) rudele vînzătorului (iiae-mehhijh), de unde are moşia (wm şaiihc, wm* HCnilCOK, «im HApiAEN'E, «m 8pHK ŞA (pAŞA’kAEHÎE, KSnEaiHOE, hşmI’hS, nomBpanrAEHiE, iiohobaehîe, bzş-bpaijiehîe) unde vine moşia, liotărînd-o totdeauna după apa, pe care să află, (ha nomon'fca ha H(ţ\E.woM8 hk8a, ha p'fctţA), după ţinutul sad ocolul (BOAocm, c^AcmBo, wkoa), adesa după numele unor vechi juzî ( r&E Etm bkîa mhkcuaa jkc>\^e) sad chiar după casa proprietarului (r^E sidA Xsc8a, r^E scm AOMa eto, r^E Ecm Mh.ua wm Ga^h8, h r^E Ecm Ea* aahz wm CmpkiMKA etc. etc.J, în line după localităţi şi tîrguri vechi, despărute pe vremea cînd să scriea documentul (r/\E bki,\ mpxr nrfm-heeh. P(5,e kkia mpxr CxpAinx) ; apoi spune preţul cu care a vîndut pămintul, arătînd felul banilor, zloţi tătărâşti aati turceşti, ughi (galbeni ungureşti), taleri de argint, şah lei bătuţi, [. .. ca>ta ha ui ... H ca BpAin (cEcmpA) Ero ... (BHSlţH. np'bAHO» LţH) . . . H npOftlA (pAŞ^AAA, HŞ-M'feHHA, m'ferAAH etc.) CKOlO npABClO- WrfiNHNS H A'^A-hhh8 wm npuuro (u nHmoMAro, wm hciihcok şa ^AAHIE, H MHAOBAHIE, K-flEJKHOE, pAŞA’kAEHlE, HŞwbHi etc.), 8pMKA «mi h.vua wniEij (np'b cfc^x, baba, ovhkx, nphovHKZ, etc.) fro (hj) wm wiheij (BpAm.\, ovhka) rOCHO^BAMH . . . Efyt.\ CEAO ... HA pfeiţA ... mi npo -^AAH CASa'b HAUIEM8 .... ŞA ... ŞA.Ufl (mAmApCKhlx)J- — Partea aceasta din document care ne spune de vînzâri şi cumpărări, cum şi numele celor ce vînd şi cumpără e cea mai interesantă, căci cite nume de oameni nu aflăm, spu-nîndu-neîn acelaş timp de-părinţii şi rudele lor, deci ne arată filiaţlunea familiilor. Cînd să vor- www.dacoromanica.ro LVII ceti toate documentele, ce există în ţară, vom şti atunci despre toţi oamenii, cari atl avut dara-verî pe la divan, şi în acelaş timp, le vom afla rudeniile şi vom putea înjgheba ceva spiţe genealogice, lucru azi abia început pe ici pe colea. *). Treeînd Ia moşia care să vinde, cîte nu ne spun documentele. Să vindeati adesa moşii întregi, dar nu arareori găsim fraze, care ne spun de vînzarea a mici părţi din trupul unei moşii. Asta în seci. al XVI mal rar, şi"maî des în cel al XVII7 eînd deja proprietăţile incepilse a să împărţi la urmaşi, şi deci a să îmbucăţi şi a evalua. Aşa cetim în unele documente că să vinde a şesea parte din a patra parte din jumătate de sat jumătate (uiecmS» hacui wm HEmBpsm8io 'ucm wm no<\o bhna ceao noAOBHm). Inţălesul acestei fraze stă în legătură ou un obiceîd. social, cunoscut şi azi în comunele răzeşeştl, cu aşa zisa spiţa neamului. Dacă vînzâtorul a spune că vinde a 6-a parte din a 4-a parte din jumătata de sat jumătate, arată că atîta avea drept în sat faţă cu rudele sale, căci satul fusese împărţit la început în două părţi (noAolHN.v, ^b\ haciti), doi fiind urmaşii vechiului proprietar. Aceştia formau bătrînil satului. In a 3-a generaţie o jumătate de sat *). In diferitele note, ce însoţesc documentele publicate în cele două Volume de Uricar, am avut prilejul a da cîteva schiţe genaologice despre familia Baltaj, Balş, Sion, etc. Cel care a adunat cele mal multe notiţe asupra genealogiei boerilor e D-l Ion Tanoviceanu, a cărui Btudîu e în preparare. www.dacoromanica.ro Lvm s-a împărţit în 4, patru fiind copiii cu «Wc, adică cu drept la moştenire. Din a patra parte din jumătate, vînzatorul avea uric, adică drept la a 6-a parte, şi din acela el vinde o iumătate. I ’acă moşia ar fi avut 1000 fălci de suprafaţă, jumătate venea 500 fălci; a patra parte din 500 venea 125 fălci; adesea parte din 125 venea 20 r,/6 fălci, iar jumătate din a şesea parte venea 10 *“ fălci, deci a 96 parte din' întreg satul, adică 10 96=1000. Era acum liotârilă sad nu această parte din trupul moşiei ? Credem că nu, căci ho-tarnicitul să făcea adesa chiar în ajunul vîn-zării 5 de aceia nu ni să spune ce mărime a-vea pamîntui, ci să determina după succesiunea în spiţă. Acest formular din documente corespundea dar unei stări reale de lucruri, şi ne ajuta la interpretarea a o suma de fapte sociale în ceea ce priveşte felul proprietăţii răzâşeşti (mirul sad proprietatea in comun). Tot odată formularul acesta ne arată că proprietatea era de baştină, de oare ce vinzătorul moştenea partea lui după spiţă. In legătură cu aceasta cetim şi obiceiul pămîntului, observat strict la răzeşi, că adică să mănţinea proprietatea în comun a familiei răzăşeşti, neputîndu-să vinde la străini, de cit după întrebarea rudelor şi a răzeşilor. Era la noi o proprietate individuală, dar fără a-şi pierde şi caracterul colectivismului familiei răzeşeştl. Ştia răstrănepo-■tnl că are drept la a 9€-a parte din moşia www.dacoromanica.ro LIX moştenită de pe străbunicu-so, dar care anume e acea bucată n-o ştia în mod hotărît * cultiva cl o bucată anumită de pămînt, despre care zicea că t-al său, dar numai la hotărnicit să afla drept cit este; şi hotărnieitul să făcea cînd să vindea acea parte. N-avea drept de a cumpăra mal întîitl de cît o rudă (frate, văr, nepot, etc.), sati un răzeş, ce figura pe spiţă, fie chiar mai îndepărtat cu filiaţiunea, ca Giohodâreştv, faţă cu Sioneştiî. Numai cînd nu voia nici unul, să putea vinde 3a un străin, cum a făcut serdarul C. Cantemir în moşiile Plotuneştî, Berivoeşti, Vlădeşti, Urlaţi, Silişterl, (ihiţivoeşti, etc. etc., toate pe valea Elanului şi a Sărăţii. Cîte procese nati curs din cauza râlelor vînzărl, în care să călca obiceiul pămîntului şi cumpărături după 20 de ani le vedem că sa strică, din cauză că să făcuse fără să să fi întrebat toate rudele v'nzătorului, cum şi pe răzeşi, de aceia să punea în documente fraza : „iar nimene din copiii, nepoţii sau rudele lor să nu să amestece1-, (h mhl wm mx, m.\m wn SH8iţM mx «AH HHKIH wm flAEMENHLţH H)[ NE 8MHIUAEIT)). Acestui obicei ti primitiv, de a stăpîni ne-stîlpită şi nehotâţnicită o moşie să datoreşto în mare parte uşurinţa, cu care să putea lua în tărie (b& chao) bucăţi întregi de pămînt, neştiin-du să bine cît anume, de cit după ce să chemaţi mărturii la judecată să jure pe sufleţie şi pe Sfînta Evanghelie, că hotarul a fost pe anumite locuri, pe unde să mersese cu brazda in cap, sati se păruise la hotar, etc. etc.. In deosebitele pachete de documente găsim hîrtil, care ne in-sturyssc în această privinţă. www.dacoromanica.ro LX — Satul, care să vindea, să preciza spu-nîndu-să părăul, pe care să află aşezat, (ha no-moLţ'k B8i\xoB-k, mpmSpiA, HImîkia) ţinutul in care să află (8 bhocit») ocolul de care aparţine (bz wkoa) ba adesa să spune că e intre 2 judeţe (mer;h baociti EAKOB'b h TpomSiu). Sînt de un interes capital aceste precizări pentru a să şti locul şi a putea croi astfel un început de geografie istorică, ce la noi nici nu î urzită (Uric. Voi XVIII, prefaţa). Din documente, şi numai din ele, putem afla extenziunea teritorială a vechilor judeţe ; tot din ele aflam numele judeţelor, ocoalelor, care eraţi altele în trecut. Aşa cetim ţinutul Hîrlăti cu ocolul Botoşanilor, ţinutul Cirligăturiî, Adjudulul, Tro-tuşulul etc.; aflăm apoi care a fost numele-vechîti a o sumă de sate, căci multe şi au schimbat numele. In „Moşiile fondului Buco-vinean“ Cernăuţi 1865 cetim că unele sate şi-aQ schimbat numele; aşa Ostriţa s-a numit odată Chişcăuţî; Măhăla să numea înainte Ostriţa ; iar Capul Codrului să numea Bucureşti. (pag. 14). —Alt nfijloc de precizare a satelor e pomenirea vechilor jtizi, de unde vine numele de judeţ, după cum ţinut e traducerea rusescului ^spxm de-la AP3*SAniH- xoareiv, tenere, a poseda, a ţinea,. de unde ţinut. Nu ştim pînă acum, care e fenomenul Semasiologic al acestor cuvinte, nici cum prin cuvîntul traducerea literară a cu- vîntulul ţinut, s-a denumit o porţiuue de pămînt.. Fost-a oare adevărată Btăpînire politică şi administrativă, ca acele paşalîcurl, în care is- www.dacoromanica.ro LXI pravnicul era mare şi tare fără nici o răspundere, satl a fost numai o simplă derivare verbală, explicîndu-ne faptul prin imitaţiune plecînd de la capul Statului. Domnul ştim că să întitula nu numai Goero^a ii rocno|\HH%, ci şi CAMOftEpjKEiţa, autocrat, monah, de sine stâpînitor. El avea putere nelimitată în ţară, adică de la sine (c.\mo), pe cînd boerul însărcinat cu administrarea unui ţinut, stăpînea nu cu de la sine putere (camo), ci prin numirea de cătră Domn, prin punerea în boerie (funcţie), deci eraţi numai ^eptreijn (sl. imperator), stăpî- nitorh Asemenea derjeţi, numiţi de Vodă, luaţi numele de vornicii de ţara de sus şi de jos, [ropN'N h" AOAN’fcH şemah) parealabî de cetăţi (rpA(\x , starosti, numiţi mai în urmă Ispravnici. De la numele boeriei ca funcţiune a, luat apoi nume teritoriul, peste care era mai mare, cutare boer, numindu-să jţinut, după cum pe altă cale poporul începuse a numi aeelaş lucru cu cuvîntul judeţ de la jude, vechii boerî care a-veau autoritatea judecătorească pe anumită întindere de pămînt. Asupra cuvîntulul judeţ, a-vem a observa că în limba veche însemna judecată (judicium) cum vine la fiecare rînd în Pravila lui Vasile Lupul şi Mateiti Basarab ; dar începuse a însemna şi ţară, pămînt, căci Is-tratieLogofătul vorbind de Ijdernia Moldovenilor spune că ar fi zis împăratul Rîmului cătră Laslău, care-1 cerea ajutor contra Tătarilor. „Efi. sînt jurat, eind am stătut la împărăţie om de judeţul mieii să nu piae“. (Let. I2, 377). Inţăle-sul de judicium e mal vecblii: şi ne arată că www.dacoromanica.ro LXII puterea judecătorească, a iost luată la Început ca mijloc de delimitare a ţinuturilor, şi numai mal tîrziti cea politică, după ce statul să organizase bine politiceşte. — Tot în documente cetim— mal mult printre rîndurl—chipul cum s ah format unele sate. in trecut populaţia nu era aşa de deasă ca azt; apoi satele eraţi mal rari; cea mai mare parte de pămînt era acoperită cu imense păduri. Mulţi proprietari posedaţi pămînturl fără nume, căci nu să botezase încă toate locurile. Boerul proprietar îşi clădea casa, unde credea că e locul mai potrivit. In jurul casei lui să strîngea cu vremea lume, oameni muncitori, romînl satl străini. Adesa singur boerul coloniza locul cu străini, cum a făcut Antohi Sion la Coman, chiar în seci. nostru. Dar locul cum sasă denumească ? Sătenii l-ah botezat după numele boerului; iar Domnul, eînd venea vorba de a întări uricul de proprietate, nu putea să con-sfinţască acest uz nefiind la început de cît local în întrebuinţare ; nevoit de a-1 preciza punea fraza rAE ec'ii (kuiv) Ero „unde I casa lul“. Mulţi boerl şi-ati clădit case prin anumite locuri, dar nu toţi att putut lega numele lor de vre-un sat, căci prin împrejurări, ce nu le cunoaştem, nu s-a putut forma sat. Aşa de la Gug avem Gugeştiî\ de la Plotun avem Plotunedi, dar de la Husul şi Roman Blîndul nu s-atl putut forma satele Huseştii, Romaneştii pe locurile, unde documentele ni-î daţi c-att trăit, (v. Ur. Voi. XVIII, pag. 161), făcînd escepţie de la regula generală. In vederea aceasta n-am admis. www.dacoromanica.ro LXIII teoria Păr. Melhisedec, care luînd faptul ea general, a pus ca fundator tîrgulul Hupî pe acel boer Bus, pe care documentele ni 1 arata ca trăitor pe valea Elanului nu a Drăslevăţuluî, fără a fi putut da naştere la un sat nici în suta a XvII-a, de şi tîrgul Huşii ezista încă din suta a XV-a ca domnesc. Dar multe sate, pe car© Domnul le dăruia cuiva, eraţi deja întemeiate ; îşi aveaţi numele lor; oamenii de acolo îşi a-veati proprietate veche, moştenită din neam în neam, şi dar satul nu-şl putea lua numele de la boerul proprietar. Insă ce să întîmpla; adesa ort boerul introdus de curînd ca proprietar, pentru a-şl avea o bucată de pămînt a lui, punea şi deschidea poene, în imensele păduri. După obiceiul pămîntului, pădurea nu era a nimărui, şi cel care reuşea a deschide o poeană într-o pădure, poeana era a lui. De aici faptul ce-1 găsim în cele mal vechi documente, că poeana deschisă purta numele celui care a făcut-o. Acum boerul întîmplîndu-să să-şi facă casă pe locul deschis, reuşia ca nu după multă trecere de vreme să mute vatra satului, dacă la aceasta vcneati în ajntor şi alte împrejurări exterioare. Astfel ne-am explica în multe cazuri pentru ce s-aii mutat Ia multe sate vatra, schimbîndu-să odată cu aceasta şi numele. —Tot aici ni să spune de preţul pămîntului. Ce era un pămînt? Adesa în documente ni să z‘ee că cineva a vîndut 7 păminturi pe preţ de 1 leii pămîntul, atunci cînd leul era în valoare de un galbăn. Pămîntul nu era o mă- www.dacoromanica.ro LXIV sură fixă, Să măsura cu funiia şi cetim în u-nele documente că un pămînt avea 12 funii de cîte 20 paşi funia, deci 120 paşi în lat nu şi în lung. Am aflat că la Odobeştl supt numele de pămînt să înţălege un loc de 10 pogoane. Ţaranul în graiul săti înţălege prin pămînt, ogorul lui; porţiunea de pămînt din cutare loc, fără a să interesa cîtuşi de cît de mărimea lui. — Preţul pămîntulul a variat în cursul timpurilor. Aşa o moşie Rădărâeştii de pe Bîr-lad în 1497 să vinde cu 200 zloţi, cam 2500 franci; tot aceiaşi moşie după 25 de ani să vinde din nou în 1522 cu 250 zloţi, deci cu vre-o 800 de lei mai mult ^cf. Ur. Voi. XVIII, pag. 102). In cela ce priveşte banii, cu care să cumpăra vedem Iarăşi o mare deosebire. Eraţi zloţi tâtârăştl, turceşti, zloţi ungureşti, taleri de argint, (seci. XYl-a şi XVll a şi lei bătuţi. Cu-vîntul zlot însamnă galbăn, aureus, şi Slavii ati botezat ca şi Romîniî banii de aur după coloarea aurului, că e . galbăn (sl. auvxmz adj. ţai'Aog, flavusH de unde sKAimmţA f. inunus aureus, scris şi ş m a). Deci zloţi eraft galbeni. Piaţa noastră a avut totdeauna monedă străină, ca galbenii Tătărăştî şi Turceşti în uz în seci. al XV şi XVI-a (§aanu maihapcKKi\*), mal apoi zloţi ungureşti zişi numai Ungureşti, şi prin prescurtare ugM (sl. *rpHNZ m. hungarus, o'Tpri ovrpH, de unde o v r h, 8 ); a& fost mai apoi galbeni Olandezi, (ducaţî), apoi aii invadat piaţa banii turceşti, bani bătuţi (KHmuix). Valoarea banilor www.dacoromanica.ro LXV -vechi nu e pe deplin stabilita. Studiile de •numismatică sînt la Început şi afară de lucrările D-lor D. A. Sturza, M. Suţu, nu putem -cita altele. Cronicarii ne amintesc ceva de banii vechi, cînd vin şi spun de unele dări, ce domnii puneaţi pe ţară. Cele mal multe notiţe ni le daţi documentele şi condicele de visterie, din care puţine s-ati publicat (P. Rîşcanu. „Lefile şi veniturile boerilor Moldovei în 1776“). In documente ni să daţi cele mal multe nume de bani (ort, aspru, tult, potronicî, costandâ. gri-vină, zlot, taleri, lei, bani roşii, bani bătuţi, etc.), cum tot ele ne spun şi valoarea lucrurilor, lucru interesant în a afla raportul dintre banii veclu şi noi (vezi Lupta din 24 luni 1892 „cheltu-elele făcute în ziua de 12 Decembre 1772 cu serbarea patronului Sf. Spiridon). De cursul banilor şi de finanţele ţării putem ceti multe notiţe în Carra, Vaillant, Melhisedee, „Cronica Huşilor“, A. D, Xenopol (Revista -de Istorie şi Arheologie I. 1, 45—73). etc. — După ce să spuneaţi acestea în documente, să urma altă frază, ce des vine; „şi s-a sculat sluga noastră... şi a plătit deplin toţi acel bani mal sus zişi :.. . zloţi tătăreşti în mînule slugilor noastre mal sus zise..... (M gCITIABUIE CASTA HAU) , . , H ţAIIAAITIHA SCE HCflOANA momit IhlUIEflHCAHHIH flHH'ksH . . . 8 pSKN CASTHM HA* iiihaa vbiuiEpEMEHHNM . . . Fraza aceasta este de-o plasticitate ne mal pomenită. Verbul şi s-a sculat este de-o mare forţă vizuală, în cît mal că ne putem închipui cum era afacerea. Veneati -cel Interesaţi la divan * în spătărie să judeca www.dacoromanica.ro LXVI pricina; Domnul încunjurat de boeriî săi di-vaniţi cerceta afacerea: să, întreba de numele-vînzâtorului; cu cît s-a vîndut moşia şi dacă, vinderea e de bună voe (ftospow bomo); la răspunsuri afirmative, Domnul da pe dată ordin diîa-culul de logofeţie să scrie actul. Pergamentul* era faţă: diiacul să punea să scrie, şi scria mărunţel şi legat de parcă era un cuvînt tot documentul. Uînd venea vorba de plata banilor, boerul cumpărător să scula şi număra de faţă înaintea tuturora (ga ahij namh h RXCHMH NAIUHMH KOAIApH ŞAMAVOIMAH 8CH llIOmH nHH’kaH) banii, zloţi cu zimţi în rnînule (b» p8kh) vîn-ză torului. E sigur că prin secolul al XV-a şi al XVI-a, jumătatea dintăiti, faptul cumpărării să făcea dinaintea lui Vodă şi a boerilor, şi fraza h 8c-niABuiE ca8ta nuu era o copie a adevărului, o expresiune, care spunea un fapt real. Mal apoi devenind formulă de cancelarie s a şi şters şr în secolul al XVII-a o găsim foarte rar, ca o reminiştenţă a trecutului, despre care scriitorul avea ştiinţă, ca unul ce era silit să înveţe formulare de documente, dar de care nu mai era de lipsă a face uz. — Mal ‘departe formularul ne dă stereotipa frază, de mare valoare în stilul documentelor, că Domnul văzînd vînzareade bună voe, cum: şi numărarea tuturor banilor întăreşte vînzarea, repetînd -din nott frazele de mal sus, priit care să arătă numele satului . . . etc. (mha mut IHA’fcllUH AOKpOK» BOAIO H mriKMEJft H IIOAHCIO ZAnAAfTltf.. A Mkl mAKdXAEpE ECMU H «m HAC ftAAH H nOftlBpftAHMfc www.dacoromanica.ro LXVII moina . . . kako aa tem cASs-fc haiueui8 . . . h wm HAC 8 p H K H CX BZCEM A>>X0AOM EMOV H ^'fclTIEAA El\> H Oi'NOyMAmOM Ero H flp'feo'UIOy'IAmOM Ero H npAipS-p'kmoM Ero h kxcemS pO(\8 Ero Kmo rk e,v\8 HjKEpem «AHKAHÎKHMH HIIICpSllIEHO EM8 HMKOAHffiE HA B^KH). Cuvintele acestea vin neştirbit în cele mal multe documente. Intăritura Domnului să făcea pentru toţi urmaşii cumpărătorului, să le fie lor uric, adică dreaptă moştenire, şi e^p iilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi răstrănepoţilor .şi la tot neamul mai de aproape în vecii vecilor. Tocmai această Frază arată nestabilitatea întă-riturii, căci ce siguranţă avea fapta unul Domn, ce valoare avea vorba luî, cînd legi nu eraţi în ţară, care să asigure trăinicia şi stabilitatea lucrurilor! — Asupra frazei h c» sxceaa ^xo^om avem de făcut următoarea observare. Cînd Domnul întărea dreptul unul boer de proprietate asupra unul sat, cumpărat de la un altul, sigur că satul acela avea locuitori, din care unii poate răzeşi proprietari de mult acolo. Satul însă aducea venit proprietarului, ca erbărit, desetină, bezmăn, etc., pare la un loc constituiad veniturile satului (^oxoftz). Cînd Domnul zic6 că dă unui boer un sat cu toate veniturile, îl da în realitate el pămînt sati numai dreptul de a folosi venitul" de la locuitorii aşezaţi în acel sat ? Cred că şi una şi alta, pentru că vedem mal tîrziti fiinţînd alăturea în aceiaşi moşie parte boerească şi partea răzăşească. Dar oare Domnul să lipsea de veniturile, ce-1 putea aduce Domniei acel sat, în fo- www.dacoromanica.ro LXVIII losul noului împroprietărit, sati. nu ? Credem că nu, de oare ce documentele ne spun a-nume, cînd e vorba de a scuti de dări pe un sat în folosul unei mănăstiri, dar nici o dată In întăriturile acestea nu să vorbeşte de scutiri de dări. In seci. al XVIa şi XVI l-a începe fraza a fi mai lămurită. Partea din sat vlndutâ cuprindea vatră de sat, ţarină, livezi, loc de fînaţ, priseci sau locuri de prisecî, giadină, pădure, iaz, he-leşteu şi moară pe iaz, sau numai loc de moară. (c% BAITIpS CEAO H ta NHR 8 (JApHItS, H ta CHHOJKAfUH, h ta lUtHK (jwfctmA şa nAtiiK) h ta ca^obe h ta Aocra, M ta MfetlDk 5A tmAB, H 5A MAHH H ta BXCEM A°X°~ Aom). Deci un sat avea venit de la pădure, de la iaz, de la moară, de la grădină şi boe-rul împroprietărit să bucura de venitul tuturor acestora, cînd cumpăra satul, de şi poate proprietatea de fapt era a sătenilor. Documentele încă ascund multe lumini a-supra felului proprietăţii din suta a XV-a şi a XV I-a şi mulţi din termenii documentall sîntem departe de al înţălege în totul din cauza necunoaşterii amănunţimilor vieţii din acel timp. In orice caz nu trebue a vedea numai formule seci în frazele stereotipe a documentelor, ci nişte probe doveditoare a unor stări reaie de lucruri consacrate prin fraza de cancelarie, mal ales în documentele vechi. — După ce să consacra întăritura, venea fraza stereotipă, care prevedea hotarul satului. Mal adesa găsim cuvintele: a pniAp . . , a * • cm mm oycNx cmoptfH no cmApoMS goniAp8 no k8^a www.dacoromanica.ro LXIX. hş B'bKA wjkhbaah „iar hotarul ... sa le fie din toate părţile după vechiul hotar, pe unde din veac a umblat (s-a apucat, a fost).u Alte dăţl uricul întră şi ne arată anume hotarul, mal ales dacă delimitarea era necesara, cînd moşia avea încurcătură ; şi asemenea hotărniciri găsim în cele mai vechi acte. Mai apoi lucrul s-a sistematizat, căci s-ab specificat în cărţile hotarnice, scoase de boerl hotărnici Ja faţa locului. încă din secolul al XV-a ni să amintesc numele unor boerl hotărnici, a carora lucrare servea de bază la facerea liricului. ,,»? p- map . . . <\a ecm .... no Ktf<\A pmApHAM...... Asemenea frază ne dovedeşte de existenţa şi altor acte. afară de urice, dar care azi snt pierdute sab încă nedescoperite, şi că dar cancelaria secolului al XV-a nu era chiar de tot săracă în acte, şi că poate asemenea hotărnicii să scriiab pe hîrtie, iar nu numai decît pe pergament. Adunînd de prin toate documentele hotarele diferitelor sate, lucru care să poate face foarte lesne, studiind în grup pachetele de documente, ne vom desluşi mult asupra unor chestiuni de Geografie politică şi administrativă veche a ţarii noastre. — Ilo KfyA k^ka wjrhbaah, frază ce o găsim reprodusă şi în Dicţionarul lui Miklosich, caută a fi explicată; wjkhbaah vine din verbul w«HBAmHr=vivere, şi aici are înţălesul de a fost adică pe unde din veci a fost. Traducătorii vechi ab pus au umblat, expresiune care consacrată prin uz am adoptat-o şi noi in traducerea documentelor slavone ; alţii 1-ab tradus www.dacoromanica.ro LXX cu om trăit, au apucat, de şi senzul e altul.—Dar importanţa acestei fraze stă în următoarele. Cînd într-un document din 1420 să spune de hotare pe uncie din veci aii umblat, sigur că acel sat e foarte vechio, anterior descălecatului, petrecut cu 2 generaţiunl mai înainte. De acela dar acel hş k^ka wjrmbaah ne duce cu mintea prin veacul al XIII, safl al Xll-a, dacă nu şi mai sus. Hotarele să stîlpiatl cu petre hotare, (hameii §.\ xomAP) cu stîlpi (cmoAti) şi cu semne (şmamenh, KEA'fera), cu movili, (McrkîAA), cu şanţuri, cu semne de bour în stejar (a*k). etc. etc. Adesa unele semne de hotar le găsim durînd sute de ani. Aşa în 1480 Ştefan cel Mare cumpără satul Scanţireşti de la Ivul, cînd îl şi hotărniceşte : după semnele hotară de atunci Duca Vodă regulează din noU în 7177 (1669) hotarele Scanţireştilor, şi aceste semne erad. încă bune în 1784 la facerea hotărnicii din nou a Canţălăreştilor (vechiul ScanţireştI). —Rare ori în cuprinsul acestui formular să spun fapte nouăţ din cînd in cînd cite o aluziune la un fapt noii, la un eveniment politic, pe care ni-1 tspun şi Cronicarii; dar arunci mal totdeauna documentele să deosebesc în stil şi nu mai samănă formularului comun. — După arătarea hotarelor vine formula obişnuita a autentificării, cînd Domnul spre a valida actul pune ca chizeşă credinţa sa, a copiilor săi, a fraţilor săi, cum şi a boerilor săi mari şi mici, înşirîndu-le şi numele gu funcţiunea respectivă. Partea a-ceasta din document formează în sine o unitate de mare interes pentru istoria politică a ţării, www.dacoromanica.ro LXXI -căci ne dă cel mal bogat material pentru cunoaşterea instituţiunii boerilor. Noi am încercat a înjgheba o listă complectă de boeriî ţării, pe un răstimp de 240 de ani (Uric. Voi. XVIII „Boem Moldovei1'). Sînt prea multe de spus asupra acestei părţi din document pentru a nu lungi studiul nostru. Enumerarea boerilor, cari a-deveresc actul, ne ajută la stabilirea funcţionarilor mari de divan din ţara noastră : ne spune apoi de familia Domnilor, de copiii şi fraţii lor, de înrudirea .dintre familii, şi cîte punte -obscure din Istorie nu să vor elucida prin documente! Nu arare ori adevereşte actul şi capul Bisericii, Mitropolitul şi cu Episcopii săi, cari de drept figuraţi în Divan alăturea deboen şi aveaţi mare putere prin cărţile de blăstăm şi afurisenie, ce scoteatt. Mai adesa ei figurează în documentele, ce regulează soarta unei mănăstiri sati Episcopii, satl în actele mari făcute în numele Divanului. — După înşirarea numelui boerilor vine blăstămul, scris aproape uniform cu aceiaşi frază, Bau cîte o dată mai mărit prin blesteme religioase, cînd era vorbă de o danie făcută unei mănăstiri. „Iar după viaţa noastră •cine va fi domn ţării noastre din copiii noştri sati din neamul nostiu satl ori pe care altul Dumnezeu îl va alege să fie Domn în' ţara noastră a Moldovei, acela să nu strice dania (mila) şi întăritura, ci mal vîrtos s-o întărească şi s-o împuternicească, pentru că......“ (a no haujhm JKHBonvk smo b^eiti www.dacoromanica.ro LXXII rocnoAAjtz halueh 51MAH hah wm a^item naiuhx ham Am HALUErO pO^A. HAH nAK B8^ KOTO KOTX HgEEpEIP Fcc-IlO^ApEM KKîmK HALUEH iUoA^ABCKOH ţEAAAH, mom KKI HM HEH0p8lIIHA HAUlEPC ftAAHÎA H UOmBpXJK|\EHÎA. AAHKhî . . . . OvmBpZ^HA H OyKp'blIHA, 5AH835E Nu arareori găsim adus blăstămul celor 818 părinţi din Nicea asupra lui Arie ereticul; blăs-tămul prea curatei maicii Precistil, a celor 4 Kvangheliştl, a tuturor sfinţilor ; să ameninţă cu muncile Iadului,‘cu întunerecul cel mal din lă-untru, să blastămă să aibă parte cu Jidanii, cari au strigat la Isus: sîngele Iul asupra noastră şi asupra copiilor noştri etc. ete. arătîndu ne prin. aceasta că cancelaria oficială era îmbuibată de idei religioase, cărturarii fiind pe atunci oameni duşi des pe la biserică. Repetarea aceleiaşi fraze-de blăstăm in stilul documentelor ne ajută la ce tij e, cacî fiind documentul ros, şters sati chiar rupt pe aici putem şti ce conţin rindurile şterse, şi adesa nu e nici o ştirbire dacă ne lipseşte blăstămul, lucru care 1 a şi făcut D-l Hăjdau în publicarea documentelor slavone din Arhiva Istorică, unde o sumă de documente sînt puse în prescurtat, lăsînd de o parte frazele stereotipa. Amintim cu prilejul acesta următorul lucru. 1 radueătorii vechi în mare parte necun'os-cînd valoarea istorică a documentelor, luase râul obiceîti de a lăsa la o parte în traducere nu numai blăstămul, care la urma urmei e o formulă, ce nu priveşte de cît cancelaria veche, dar şi şirul boerilor; prin aceasta s-ar fi adus o mare ştirbire cercetărilor istorice, dacă n-am avea la cele mal multe şi originalele, eăeij www.dacoromanica.ro LXXI1I acea goală înşirare de boerî funcţionari e singura amintire, ce ne spune de cel ce ati fost oamenii zilei, stîlpii zişi şi ţârii.—Din fericire traducerile vechi (cele mai multe din jumătatea a 2-a a seci. al X Vil l-a) nu sînt multe ; apoi la unele găsim şi originalele ; dar tot te stinghireşte de multe ori cînd în unele pachete dai numai de traducere şi aceia ştirbită. E). incheerea- Nu e aceiaşi în toate documentele. i n urice multă vreme a fost următoarea : a ha boaujSio Hp'fenocm h nornep'/aţ^EtuE moAtS baeems BhimEUHCAHHO wS BEaIîAH ECMkl HAIUEM!? B'fepHOAlS ...A0- rov\ciţA HoEM, a'1’)- 8) Biserica de la Dobrovăţ a început a să zidi în 7011 April 27 şis a săvîrşit în 7012, iar al Domnie! sale al 40 şi o lună din al 8-a curgător. Să ne încercăm a coordona datele. In inscripţia biserici! Sf. Gheorghe din Hîrlăti să spune lămurit că Octombre era în acelaş an 7000 ca şi Maitî, deci anul s-a socotit după cel civil (Ianuar). Ştefan cel Mare să sue pe tron în 6965 April 14, Jo! mari, şi moare în 7012 luli 2, Marţ! la oarele 4 din zi (BAm. mcua Ioa b ANK, BZ AHk BfflopHHfCZ BZ HEIflBpZniKIH HAC ANh), CUD1 ne spune acoperemîntul de pe mormântul săti, după ce a Domnit A*km. h mpw mcijh. bcăzînd din 7012 luli, 2, ce! 47 de an! şi 8 Iun! (drept 2 Iun! şi 3 săpt.) găsim anul 6965 Apr^ 14, nu 12, cum e dat de Cronicari şi Letor www.dacoromanica.ro LXXX piaeţul putnean. ('„Paacalia şi Cronicarii Arhiva Iaşi, I,). Acum de la 6965 Apr. şi pînă la 7000 April Ştefan cel Mare domnise 35 de ani încheiaţi, Iar 7000 Mal venea pentru el al 36 an ■curgător, tocmai cum ne spune Inscripţia de la Hîrlăd. In 7061 Apr. Ştefan cel Mare domnise 56 de ani; Iar în 7002 Oct. 12, lună care vine înainte de April, anul nod înce-pîndu-sâ de la Sept. era al 38 an curgător, •cum ne spune inscripţia Bisericei din BîrzeştI (A H OCMOE fTIEKSlţlEEK In 7002 April 14 Ştefan cel Mare împlinea 38 ani de domnie ; iar în 7003 Noembre 30 era al 39 an curgător. Dar în inscripţia Episcopiei Huşilor cetim 7003 Noembre 30 şi al 38 an curgător (a m oowoe m£Kxi|ie£). Aice e o greşală la cetit, şi credem că D1 T. Burada a cetit răii sad veleatul sad numărul anilor curgător: căci trebue să fi fost sau 7002 Noembre 30 şi al 38 an curgător, sad 7003 Noembre 30 şi al 39 an curgător. Tot cu data de 7003 Noembre 30 căpătăm anul civil 1494 Noembre 30, din care scăzînd 37 ani buni de domnie ne ese 1457 Noembre sad 6966 în ani vechi. Dar un lucru ne încurcă din 6964 April pînă în 7002 April să împlinise 38 de ani de domnie, şi deci 7003 Noembre 30 trebue să fie al 39 an curgător, căci numai anul 7002 Noembre 34 era al 38 an curgător. Dacă din 7003 Noembre 30 scădem cei 37 de ani 'buni de domnie ne ese *4966 ca an al suirel, Iar nu 6965, cum l-am www.dacoromanica.ro LXXXI -văzut mai bus ; iar dacă scădem din 7002 cel 37 ani buni avem 6965. In ori ce caz o în* -curmală (vezi Studiul nostru „Origina Huşilor“ pag. 72). In 7003 April, Ştefan cel Mare împlinise •39 de ani de Domnie, şi în 7004 Sept. 30 era în al 40*a an curgător, (jum ne spune Inscripţia de la Popăuţl. Acelaşi încurcală ca la Inscripţia de la Huşi, o găsim şi în Inscripţia -de la Războenl, care poartă două date : Războiul de la Valea Albă u fost în 6984 luli 26, Luni, în al 20 an curgător; iar biserica s-a zidit în 7004 Noembre 8, al 40-lea an curgător. Data de 6984 corespunde anului 1476, din care scăzînd cel 19 ani buni de Domnie ne dă ca an de suire pe 1457 (6965). Luînd însă anul 7004 Noembre 8 şi scăzînd pe cel 39 de ani buni ne dă tot 6965 (1-157), dar probabil că anul noti (7004) s-a calculat de la I lan. căci 7004 Noembre 8 corespunde după socoteala ştiută, scăzînd 5509, anii lui 1495 ; dar în 1495 Noembre 8 Ştefan nu domni-.se de cît 38 de ani şi era în al 39-lea an -curgător, pe cînd el spune că e în al 40-lea an -curgător, deci 7004 Noembre 8 corespunde lui 1496 toamna nu lui 1495 toamna (v. Melhisedec. Anal. Acad. VII, II, 171). In 7004 April, Ştefan avea 40 de ani de Domnie, şi în 7005 Noembre 8, era în al 41 -an curgător, cum ne spune inscripţia de Ia Tazlăd, şi de la Neamţ (7005 Noembre 14, anul al 41 curgător). In 7005 April, împlinea 41 ani de Dom- www.dacoromanica.ro Lxxxn nie, şi în 7006 Noembre 11 era în al 42 an curgător, cum ne spune inscripţia de la Piatra. In sfîrşit în 7012 April împlinise 47 de ani de Domnie ; iar de la April—Iulie, timpul cînd moare, merge pe al 48-a an curgător, cum ne spune inscripţia de la Dobrovăţ. De multe ori cetim însă în inscripţii că o biserică începută în Maid să isprăvea în a-celaş an (sa moromi în Octombre sati Noembre. Aşa mănăstirea Secul s-a întemeliat în 7103 luni 7 şi s-a săvîrşit în acelaş an Octombre 5, etc. Calculul dar al anilor vechi nu e aşa de uşor cum să crede, şi adesa te loveşti de greutăţi mari, pentru lămurirea cărora trebueştl înarmat cu alte cunoştinţl critice. , — Tot referitor la dată avem de ob- servat că anii să scrieatl nu cu cifre, ci cu slove, care pe lîngă valoarea lor fonetică, aveaţi şi valoare numerică (vezi al nostru Studiti „Grafia cirilică“). Cifrele arabe-nu încep a fi cunoscute de cît în seci. al XVII, şi mal întăiti numai prin peceţl, ca acea a Iul Vasile Lupul şi a altor Domni (v. L.-Col. Năsturel, Stema Rom miel, Bucureşti 1892). In seci. al XVIII, în jumătatea a douar încep a să întrebuinţa cifrele în cancelarii şi a fi dar întroduse în socotelele visteriel mal tot o dată cu tendinţa de a schimba Calendarul în ani de la Crist în locul anilor de la Adam ; aceasta cam după 1770 şi mal ales după luarea Bucovinei. Dar trecerea de la slove, ca numere, la cifrele arabe a fost întovărăşită de mari greutăţi, ca ori ce lucru noti. Zero s a întrebuinţat mul- www.dacoromanica.ro Lxxxm tă vreme cu stingăcie ; iar unii scriîeatt cifrele în seria cum scrieati numerele cu slove; aşa găsim scris 41 drept 14, luîndu-să după vechiul ; apoi 181 drept 1801 luîndu-să după ; etc. (v. Ur. Voi. XXIII, pag. 170). O). Iscălitura. In uricile vechi din seci. al XIV, XV şi XVI, jumătatea întîîa, nu era obicetU în cancelarie de 'a să iscăli uricile nici de domn, nici de boerî. Cel întîltt domn, care a început a iscăli actele oficiale să dă că a fost Ion Vodă cel Cumplit, domnul democrat în vederi şi care a introdus mal multe alte schimbări în ţară. Iscălitura era înlocuită prin punerea peceţilor. De la 1580 şi mal ales din seci. al XVII Domnii regulat iscălesc actele emanate din cancelaria gospod. Ar fi interesant a da aici în facsimile iscălitura mal multor domni, dar mijloacele nu ne-ati permis. In Ur. .Voi. X, D-l Codrescu a facsiinilat cîteva iscălituri de a domnilor şi a boerilor, lucru care s-a făcut şi în alte publicaţiunî ca „Istoria Mitropoliei Moldovet“ de D-l C. Erbiceanu, „Condica Sfîntău a Mitropoliei de Bucureşti de Păr. Ghenadie Enăceanu, cum şi „Miron Costin“ de V. A. U-reche. Amintim cu această ocaziuue că D-l N. Roiţi, şeful Arhivei Statului din Iaşi, are cea mal bogată colecţie de iscălituri de a Domnilor şi boerilor în facsimile, dar editarea unei . asemenea publicaţiunî e cost'sitoare şi nu de la iniţiativa unei persoane atîrnă asemenea lucrări, fie acea" orfcâre ar fi, ci de la a unei societăţi avute ca Academia sati de la Minister. Iscăliturile joacă un mare rol din punct www.dacoromanica.ro LXXXIV de vedere paleografie la constatarea faldurilor în materie de documente. E lesne a-ţl mclxipui un fapt în trecut, a-1 lega de un nume, şi a-1 da lumel ca lucru adevărat; dar cind vine critica ştiinţifică şi vrea să judece valoarea textului, pe lingă alte mijloace de control are unul puternic în iscălitură. Iscăliturile vechi aii un caracter imposibil de imitat. Nede-prinşi azi a scrie cu slove, falşurile ar fi grele de făcut, dar chiar în trecut falşificatoriî să opreaţi la iscălituri, grele de reprodus, şi aici să dă de gol falşul lor. Be lîngă Domni iscăliatl şi boeril; şi nu puţine sînt documentele, mal ales cărţile de divan, date în pricini de judecată, unde iscăliturile trec cifra de 20, dînd prin aceasta actului o însănmătate mare paleografică. Unele iscălituri luaţi proporţiuni colosale; îmi a-mintesc pe cea a lui Ştefan lomşa, ce vine mal totd6auna aurită. Vlădicii mal ales eraţi speciali în iscălituri mari de-o şchioapă (vezi Condica sftntă a Mitropoliei din Bucureşti). Tn actele răzeşeştî iscăliturile autografe sînt mat rari ; să obişnuia punerea degetelor, cînd vînzătorul, cumpărătorul sati mărturii nu ştieati scrie. Formula era aceasta, cu mici modificări în stil: „şi pentru mal mare credinţă nlam pus deagetele şi am iscălit ca să să ştie“. Să făcea cu cerneală o cruce, care fiind încă udă, să i aplica deasupra buricul degetului mic; cerneala să întindea în mod neregulat pe hîrtie; alăturea de această feşteliturâ, cel care scrisese zapisul iscălea pe martur, punînd ades a în dreptul nu- www.dacoromanica.ro LXX XV melui şi calitai ia lui, cu care figurează în act; vinzător, cumpărător, martur, frate cu (vîiysă-torul), etc. etc. Dacă un martur ştia să iscălească zapisul spune : „la această tocmalăm-am tîmplat (prilejit) şi eti. faţă . . . u. La urmă de tot nu uita şi scriitorul să-şi spună numele: „şi am scris zapisul acesta cu zisa lor . . . Chiar în uricele vechî pergament dilacul îşi punea numele la urmă,, după fraza de încheere : mira/v (nHc) GmEiţKO . . . 8 . . . Prin acest chip cetim numele diecilor vechi, cum am şi făcut în lista dată în Urioar Voi. XVIII, p. 526, şi cum a făcut şi . I)-l V. A. Ureche (Istoria Şcoalelor Voi. I, p. 12). Mal apoi uzul cancelariei a scos numele scriitorului din corpul documentului şi l-a pus jos la colţul din dreapta, pastr'ndu-să şirul a-Cesta : Domnul a zis (rocno,\HHZ pEH, BE.vka, 8ka-şa\), după care urma jos iscălitura, nu însă totdeauna. Ceva mal la dreapta iscălea marele logofăt, întrebuiuţînd fraza: (Toderaşco) vel logofăt ucil i isQaal (be\ \ororne pecetea Domnească (N&iutf nesAm) la cartea sa((. Să îndoia pergamentul în 4 părţi în latul săh, pe două părţi de sus să scriea afacerea, despre care avea a vorbi documentul, iar celelalte două să străpungeaţi cir cuţitul în formă de romb la mijloc şi să www.dacoromanica.ro XC cuseati cu şnur gros de mătasă în formă de cruce; să răsucea bine şnurul şi capetele să mulat! in ceară galbenă smolită, care după ce să făcea boţ, în greutate de peste 200 grame, dacă nu şi mai bine, venea logofătu1 cu pe --cetea mare sad mică (eaaiuoio hi\m maaoio) şi după ce o aplica deasupra unui strat gros de ceară roşie, lăsa să să acufunde în boţul de ceară galbenă. Operaţiunea eşia perfectă, căci şi azi după sute de ani peceţile acestea ati încă o con-zistenţă foarte tare, putîndu să ceti foarte bine literile imprimate -pe ceară. Studiul peoeţi-lor e mteresant în sine şi D-l V. A. Ureche l-a început în a sa monografie asupra Sigilografici Romîne. Alăturea cu pecetea Domnului Eă punea în seci. al XV şi al XVI peceţile boerilor ; sînt documente, cari aii pănă la 20 de peceţî atîrnate, cum e aqtul de închinare a lui Petru RareŞj cătră regele Poloniei, din anul 7035 Octombre 21 (inedit). Pe pecete era gravată marca ţării: Capul de bou{r), sad aquila : între coarnele bourului era pusă o stea, ‘iar de o parte soarele şi luna. în jurul scutului stătea inscripţia, care ne spune de la ce Domn e pecetea. Forma era cam a-ceasta: „nmm Iw [(Iwah) ((hie^ah] Boeko^a b. m. r. ş. M.“ La unele să punea şi anul; aceasta din secolul al XVII încoace, de cind începe în mod regulat a să însemna şi anul atît în slove chirilice şi de la Adam, cit şi în cifre arabe şi de la Hrist. (vezi Uric. Voi. XXIII, ,pag. 194); D-l Lt.-Col. Năsturel în studiul săd www.dacoromanica.ro XCI Stema RomînieV' ne dă mai multe peceţî de la Domnii din Muntenia şi Moldova şi care cuprind în ele anii în cifre şi de la Hristos (Istrate Dabija 7170; Io Istratie Dabija 1662, Antonie Ruset 1676 ; Mihal Racoviţă 1703; Matei Basarab 7141 ; Grigore Ghica 7180 {1672) ; Costantin Brancovanu 7197 etc.). Pecetea Domnului, cînd era a să pune a-lăturea cu a boerilor să aplica pe ceară roşie, Iar a boerilor pe ceară neagră, imprimate toate în -ceară galbenă. Peceţile boerilor eraţi mai mici în dimensiune de cît a Domnului, dar îşi a-veaU şi el blazonul lor pus pe pecete. Studia-rea blazonului de prin peceţile boerilor ne-ar «pune mult asupra puterii clasei boereştl în trecut, cum şi asupra organizării statului vechitl, cu nobleţă sa, dar în ori ce caz nu trebue exagerat lucrul. Dacă am avut o nobleţă creditară, acela a fost sprijinită pe avere, nu pe drepturi politice. Totul atîrna în ţara aceasta de domn, care dădea boeriile cui vrea, bine inţăles că tot în familia boerească. Titlurile de boerie la noi nu eraii ereditare, -ci să stîngeatl o dată cu moartea. Fiul trebuia aă treacă prin toate treptele boeriilor pentru a ajunse sus, de la copil de casă pînă la logofăt şi ban. Alăturarea peceţilor boerilor, şi mal apoi a iscăliturilor lor la uu act eşit din cancelarie şi emanat de la Vodă era un uz, pentru a să da mal mare autoritate actului. In documente chiar cetim fraza stereotipă, ce ne dovedeşte acest fapt. A tu. cjauiee www.dacoromanica.ro XCII nomBpzxAEMi'E mouS bzcemS BbJUinHCAHHOMi? .... „iar spre mal mare întăritură a tuturor celor zise mai sus ... “. iar ceva mal la deal, cînd &• vorba de a să aduce 'Credinţa boerilor, să începe cu fraza : il ha mo Ecm B'fepA tb'a.... h B’kpx KOIApZ HAIIIHJ . . . H B'kpA B* C KOtapZ HAUJ H)( i\\oA-AA8CKUX H BEAHKklX H iVUAbJX* Cu vremea puterea boerimel a scăzut, pe cînd uzul de a iscăli alăturea cu Domnul a continuat de a să mănţinea în cancelarie pînă. în seci. al XIX, mai ales a boerilor de divan. Peceţile eraţi de deosebite mărimi, de la 12om diametrul pînă la 21/2e”. La pergamente să aninaţi peceţile cele mari, şi să aplicaţi, pe ceară. Cînd însă să alăturat! şi peceţile boerilor găsim altă pecete mai mică. Probabil eraţi 8 serii de peoeti : mari, mici şi do mijloc. La cărţile gospod scrise pe hîrtie să a-plieali peceţî mici şi mijlocii, şi eraţi aplicate-în chipul următor : Să tăia o hîrtie în formă romboidală; jos, supt iscălitura logofătului, dacă nu şi peste dînsa să aplica ceară roşie, care fiind încă moale şi caldă Bă punea deasupra ei hîrtia, apâsîhdu-să cu pecetea. Caracterele şi marca sigiliului să imprimaţi pe hîrtie destul de bine, putindu-Bă păstra oricîtă vreme. Hîrtia să putea desprinde; de multe ori să punea vată la mijloc, cînd hîrtia romboidală era cusută cu matasă albastră, pentru a să păstra pecetea mai bine. In documentele Muntene, mai adesa găsim peceţi aplicate pe hîrtie romboidală, cusută cu matasă albastră. Studiul peceţilor ne arată pînă la un punt. www.dacoromanica.ro XCIII •şi arta grafică la noi în ţară. Multe sigilii eraţi făcute de fer, unele însă eraţi şi de lemn. Să-jpătorul în fer, de era meşter, săpa caractere ifrumoase ; la multe însă găsim caractere prea .grosolane (vezi Uric. Voi. XVIII, p. 37). Emblema de pe scutul peceţii iar era lucru de artă. Nu ştim de să va fi păstrînd undeva exemplare de sigilii, cu care să imprimaţi pe-ceţile pe ceară ^ toate s-ati pierdut cu vremea, nefiind interesul de a să păstra. I ncă din seci. al XVI găsim la documente hîrtie aplicat sigiliul cu tuş roş. Iar nu cu ceară, şi ajunge o vreme in seci. al XVIlI-a cind sigiliile să imprimaţi cu tuş roş. In actele particulare, cînd un martur, vînzătorul sau cumpărătorul voiau a pune şi pecetea o aplicaţi cu fum de la luminare. Pentru a putea studia cu folos documentele din punt de vederepal eografic ar trebui Facsimilate şi numai atunci vom putea cunoaşte formele deosebite ale peceţilor, fie domneşti, boereştl, satt de ale particularilor, cum şi blazoanele lor. Peceţile tîrgurilor ati importanţa lor, căci ne arată care ati fost mărcile Judeţelor, •adesa altele de cît cele de azi. Aşa vedem pecetea oraşului Piatra, a tîrgulul Birlad, deosebite de cele de azi, şi nu e lucru uşor a da o explicare complectă înţălesulul figurilor de pe pecete. La multe din peeeţile particularilor vedem figurînd fel de fel de blazoane ; nu ştim Intru cît însă constituiati acelea un act de nobleţă, luîndîn băgare de samă rangul boeriel 1569). Bogdan Vodă sin Ale* xandru Lăpuşneanu întăreşte cumpărătura ce Lupul Vatah şi Ion Dodiş tac în satul Mă-neşti de pe Tazlăă, a treia parte din jumătate de sat pe preţ de 180 zloţi tătăreşti. Vînzător este Drăgan, ficiorul lui Anittu, nepot lui Dă* măncuţ stolnicul............................ 7081 Mart 4 (1573) loan Vodă dă lui Toa-der şi Nastasiel, copiii lui Alexa, jumătate din a 6-a parte din Potlogenî, sat cumpărat de tatăl lor Alexa şi de mama lor vitrigă Mica. Nepoţii Alică! tăgăduiau dreptul lui Toader zicînd că partea > iq Potlogenî ar fi cumpa at 0 numai Mica, ştergînd din uric numele lui Alexa 7088 Mart 24 (1580). Jupîneasa Dîngoae şi cu fiii săi lonaşco şi Grigoraş, a ti proces cu călugării de la Slatina dsupra moţii lor Cocoră-nil şi Loeştîl ot flîHău. Difagoaea cumpărase aceste moşii de la Idnaşco ficeor Ianculul biV parcalab, cU 70 zloţi tătărăŞtî, dar uricul l-a dus cu sinfe Grumaza ginCre-săU, după pelrea lui lonaşco Vodă. In acest timp lonaşco vindfe de a doua oară moşiile călugărilor. Iancul Vodă (Sasul) da dreptate Dingoaeî, Iar călugării să-şi Ia paralele înapoi de la lonaşco. . . . 7095 Mart 21 (1587) Petru Vodă întăreşte lui Gavrilaş logofătul satul LetoiHşlea Visterni-culul, de la JDorohoI. cumpărat de la Ivanco diiac leşec, pe preţ de 250 zloţi tătărăştl. căruia şi lui li fusese dată ds V6dă, asupra cărui rămăsese satul din ‘cauză: că să omOrîăe Un grec pe hotarele acielul Bftt............... 7095 Mart 24 (1587). Petru Vodă întăreşte lui lani din Hotin cumpărătura ce a făcut în Bătui Visternica de la Ivanco piser leşesc, pe preţ de 20(WWţf^tffi$p#nka,ro. . . . Pagina 9 12 14 1T 19 27 cxm Anul Pagina 7095 Mai 8 (1587). Petru Vodă recunoaşte lui Mihaiîescu Uricar şi soacrei sale Sora dreptul de a stăpîni locul de moşie din Bucşana, Btăpînit pe nedreptul multă vreme de Rumă-nul Uşerel, care va plăti pentru aceasta. , 37 7099 April 30 (1591). Petru Vodă zis Şchiopul dă boeriuluî săii Stamati stolnic satul oroştenu de la Dorohoî, tost sat domnesc şi a-tîrnător de ocolul Ştefăneştilor ; aceasta pentru «ă l-a slujit cu credinţă cît timp Domnul a fost prin ţări străine, adică înainte de ajunge Domn în Moldova.................................'30 7103 Mal (1595). Ştefan Râzvan dă Mănăs-tirel Moldaviţa 2 mori din tîrgul Bala, o crîş-mă şi o berărie, cum şi 4 posluşnicl, pe care ÎI scutsşte de toate dările mărunte, ce sîpt puse asupra tîrgulul Baia. , ..................35 7110 Iulie 6 (1602). Iuraş ’o Drace staroste de Cernăuţi, adevereşte cu zapisul săli că Ma-rica fata lui Petru Moişescul, a vîndut partea sa din Uleneştl (2 părţi din a patra parte din jumătate de parte) lui Cracaleî staroste şi fe-meel sale Elena, pe preţ de 25 taleri. ... 30 7112 luni 20 (1604). Irimia ''odă hotărăşte în pricina asupra satului Roşcanil din Basarabia. pe Cogălnic, împărţ,ndu-l în două; jumătate să o stăpînească Simion Bîrzul, Gherman şi Ivan, nepoţi de a lui FâJor Gwr, iar jumătate Nistor Vatah, Iuraşco, nepoţi de a lui D. Roşea......................................41 7115 luni 10 (1607 . Simion Moghilă dă lui . . . . a 5-a parte din Borleştl din partea lui Braţ..........................................44 7118 Iuh 31 (1610). 'Costantin Moghilă Vodă întăreşte vînzarea ce Lazor Cumpătă face cătră Boul visternic, în satul PotlojenI a 6-a parte din jumătate de sat, partea din jos pe preţ de 44 taleri bătuţi, parte care fusese cumpărată de Lazor Cumpătă de la Mărica fata Ghieruşel, cum şi de ginerele săli Nicoară tot de la Mărica. 46 www.dacoromanica.ro CXIV Anul Pagina 7119 Noembre 10 (1610). Costantin Moghilă Vodă dă şi Întăreşte nepoţilor lui Ghidion Papei Dragola, şi Iucsa Pitiş o bucală de pă-mînt din hotarul satului Borîle şi Jevertilan, luată de mult de Joldeştl........................48 7120 Ghenar 30 (1612). Ştefan Vodă Tomşa dă şi întăreşte mila cătră mănăstirea Moldavi (a, a două mori în Bala şi cu crişme de vin şi cu berărie şi cu 4 case de posluşnicl, seu-tindu-I de toate dările, ce să vor pune asupra Tîrgulul Bala.................................... 50 7120 Mart 6 (1 12) Condre feceor lui Gay-vrii din fcăcuenl vinde popel lui Avraam partea lui din Piticent, un bătrln de pămîot pe preţ de 25 lei de argint. La tocmală aii fost faţă o sumă de oameni buni şi bătrinl. . . 53 7124 August 20 (1616 . Ionaşco StroicI fiul lui Lupul StroicI şi a Pascalinel, dă danie mănăstire! Dragomirna următoarele sate : Drujeştil şi Tăistrenil de la Hîrlăil, Blrsăneştil de la Do-rohol şi Boriscăuţil de la Cernăuţi, cum şi 2 vil de la Cotnari lingă Rediul Domnesc; aceasta pentru a fi pomenit ca mare ctitor..............54 7125 Septembrie 20 (1616). Radu Vodă în- tăreşte mmâstirel Dragomirna satele dăruite el de răposatul Lupul StroicI vel logofăt, şi anume Drujeştil şi Tăistrenil de la Hîrlătt, Bîrsăneştil şi Dimidtnil de la Uorohol, BroscăuţiI de la Cernăuţi........................................59 7126 Octombrie 20 (1617). Teodosia şi 0-dochia fetele lui Roman Cueoranul vlnd lui Nieoară, vornic mare de ţara de jos şi jupîne-sel d-sale Todosia, partea lor din CucorănI jumătate de sat, şi jumătate de silişte Loeşti de supt codru la BotoşenI, pentru 600 taleri de argint.......................................63 Document fără dată de an, August 6. (7030 ? j Pavel Ureadnicşi soltuz de Blrlad cu 12 pîrgarl, www.dacoromanica.ro cxv Anul Pagina •mărturisesc că Ursul Vartic a întirs lui Păn-telel 30 de zloţi, cîţl luase Fănteleldela Samfira sora sa, pentru nişte ţigani: o ţigancă cu trei f< ciori, vînduţî în lipsa lui Vartic.......... 65 7083--7090, Septembre 12 (1675). Boeril Burcă vel vornic, t-lăvilâ hatman şi parcalab Sucevei, Gaţe vornic d** poartă, Ilie vel spatar, etc. datt mărturie lui Filip din LărgenI, că a cumpătat de la Gavre a lui Călcâi din Briţeanl a 4-a parte din satul Briţcanil, pe preţ de 3 epe cu mînzl şi 24 zloţi şi o dulamă de postav. 66 Document fără dată. Eivtnia Moghilă întăreşte lui Berezan vatag şi Grozav Hotnog şi Pîrlea pâhărnicel cumpărăturile de la nepotul lui Ia rnat, jumătate din partea mamei lui Urîta pe preţ de 50 taleri..................■ . 67 7130 (ihenar 12 (1622) Ştefan Tomşa Vodă porunceşte vătămanilor şi vecnilor din satul Tăistreanil şi Tărnauca de la Soroca să asculte de sfînta mînăstire Horoneţul cum a fost şi mal înainte vreme......................... . . 70 7131 luni 25(1623). Miron Bîrnovskie dă de la sine mănăstirel Solea următoarele sate; Mlenăuţiî şi Plopeniî de la Dorohoî: Uricanil de la Cirligătura ş; Căcăceanil de la Neamţ, de pe Cracăii. Documentul e scris de însuşi mîna lui Barnovskie............................ 74 7131 luni 28 (1623). Ştefan Tomşa întăreşte mănăstirel Solea daniile Iul Miron Barnovski hatman şi părcălab de suceava anume satele Mlenăuţil şi 1 lopenil de la Dorohoî; Uricanil la Cirligătura şi ( ăcăceanil de la Neamţ, foste o dată a unchiului sătt Simion S troici vister- nic.—întărirea e făcută cu mare blăstăm. 73 7132 April 20 (1623), Radul Voevod dă glu-pănesel • răposatului Dumitru Gola biv postelnic satele şi viile şi moş ile ca să-I fie spre hrană : Iar dăbilarilor ordonă sa lese în pace vecinii şi bucatele el................................. 85 www.dacoromanica.ro CXVI Anul Doc. fără dată. (7154) Safta fata lui Alb 3-tin, împreună cu bărbatul el Istratie daţi zapis că att vîndut partea lor din sat din ForăştI de pe Mileatin, ţinutul Iaşilor lui Mihal Arbînaşul cu 23 ughl bani buni, preţul unei jumătăţi din a patra parte din tot satul................ 7133 Iuli 1 (1625). Radu Voe rod ordonă ca Arsenie logofăt să lese fn pace pre Marilca, glupăneasa Eremiel parcalab, pentru un caftan ce rămăsese la Eremla, de ctnd aii tălhuit Agapia supt Alexandru Vodă. Tot acum Vodă Îndepărtează pe Arsenie de la pretenţiunile ce avea în satul Potlojenî, de oare ce n-a dat nici un ban nici Marii nici lui Popa Drăguş. . . 7134 Octombrie 14 (1626). Radul Vodă în- tăreşte lui N colal vel stolnic moşia lui din Potlogenl zălogită de Simion Bertil pentru 140 taleri pe termen de la 27 Iunie până la 14 Octombrie, care parte fuaese a lui Eremla ot tam. S’mion Fertil n-a plătit banii la termen şi Nicolae stolnic i- a luat moşia............. 7134 Octoravrie 20 (1625). Radul Voevod scrie lui Neculal stolnic că s-a jăluit ArsenD logofătul contra sa pentru partea glupănesel lui Eremila din Potlojenî şi a lui Simion Ber-tila, care parte femela lui Eremla o vînduse lui Simion Bertila, ca fiind mal de aproape rudă. Simion aduat de la Neculal Stolnicul bani cu vadea pînă la 14 Octombre şi nedîndu-i moşia a ramas a lui Neculal stolnicul. Domnul chîamă din nofi la termen pe Necul&I stolnicul. 7137 Mal 17 (1629). Petrea Hotnogul şi alţi răzăşî din Piticeai daă scrisoare că afl. venit înaintea lor Pavel şi Nastasia nepoţi de fie HaragăI şi ş-afl. vîndut partea lor din PiticenI lui popa Avraam în preţ de 14 taleri hani buni. 7137 Mal 17 (1629). Petrea Hotnogul de PiticeanI împreună cu alţi răzeşi daţi scrisoare Pagina 9G 89 91 94 91 www.dacoromanica.ro CXVII Anul Pagina ipentru vînzarea ce Pavel şi soru-sa Nastasia, fac părţii lor d n PiticeanI, partea Haragăl, cătră I'opa Avram din PiticenI şi Iul Savin pentru 20 zloţi.....................................99 7138 Februarie 24 (1630). Boeril Pătraşco Başot visternic, Gh. Roşea visternic, Patraşco Ciolpan şi Gheorghie Dilac, dall mărturie pentru schimbul tăcut Intre Gligorcea visternicel sin Matei ot TatomireştI, cu Toma post. dînd Gligorcea partea lui 1 , din 'l3 din jumatatea din sus din BudeştI pentru 2 părţi din 3 părţi din jumătate sat din TatomireştI. . . 100 7139 Septemvrie 2 (1030. Moise Mogfiilă Vodă întăreşte Mănăstirel Uragomirna. ce are hramul l ogorîrea Stîntulul Duh, satul Soirea> dat danie şi milă de Barnovski Vodă din al Băii pămînt domnesc, atiDgator de ocolul tîr- gului Sucevei..............................101 7139 Septemvrie 2 (1630). Moise Movila întăreşte mănăstirel Dragomirna satul Fărcea-nil ot Dorohol, făcut danie de Miron Bar-novskie Vodă..........................■. . 104 7139 Septembrie 30 (1631). Moise Moghilă Vodă întăreşte boerulul sătt Fortuna con is şi femeii lui Crîstina cumpărătura ce atj făcut în satul Liudi ştii ot Vaslui, pe preţ-de 100 taleri curaţi de la MihocI şi Tudora fata lui Patraşco păhărnicel.........................72 7140 Mal 26 (1632) Arhip biv cămaraş vinde lui Marco de Brătila partea sa de răzăşie din Măneşti, pe Tazlătt, mal în sus de Zeameş a 4-a parte din sat de MâneştI, toată şi lui cumpărătui ă de la Gligorie Şaiidru şi de la sora lui Marga, fiii lui Sandru cel Bătrîn pe preţ de 60 zloţi bătuţi; tot cu acest preţ o vinde şi el. Tot atunci mal vinde lui Marco a patra parte din patru bătiînl, cu 10 galbeni. «fostă şi lui cumpărătură de la Greaca fata Savuluî de MâneştI şi nepoata Comşăl. . . 107 www.dacoromanica.ro CXVIII Anul 71-41 Mart 24 (1635). Vasile Lupul întăreşte pricina dintre Eremiîa cu lacob Moţoc pentru o parte din Tîmpeştl ot Roman, anume 2 părţi din a 3 a parte din jumătate de sat. Cîştigă Eremiîa din cauză că lacob Moţoc n-a venit la termen, şi-a pus /ierte în vi*tiîarul gospod. . . 7143 Mal 15 (1635). Gligore şi Dumitru Şandru vînd lui Ionaşeo Căpăţină, birăuluî di Ocnă, partea lor de ocină din sâliştea Mânecilor pe preţ de 22 ughl buni................. 7144 Februarie 28 (1636). Vasile Vo ă în- tăreşte cumpărătura ce Balan postelnicul a făcut In satul Forăşti, Ia gura Mileatinnlul de lîngă Mălăeştî, de la Vasile Ralşe sin Gh. Balşe logofăt, pentru 120 uglii................. 7144 Mart 8 (1636). Vasile Lupul întăreşte schimbul ce aii tăcut între dînşil Bălan Postelnicul şi- călugării de la Bîrnova, şi anume Balan dă călugărilor ocina sa din Forăştî, jumătate de sclişte, peutru o sălişte Rădeaniî de lîngă CrăeştI ot Hîrlăfi, mal dînd încă 50 ughl bani buni. Seliştea Rădeaniî o aveaţi dată de Barnovski Vodă, care o cumpărase de la fiii lui Procop Caraiman visterncul supt (\ Movilă Vodă..................................... 7144 April 26 < 1636). Vasile Vodă Lupul dă mănâstirel Dragomirna un loc de prîsacă în acele hotare cum a fost dăruit de t'imeon Moghilă Vodă. Prisaca vinea pe apa Sveadenie zisă şi Mărturia................................ 7144 August 31 (1636 >. Vasile Vodă hotărăşte in pricina dintre Lac sin Ionaşeo Avraam şi Gligori Ureache vel spatar asupra satului Vlădeştii, numit mal înainte Mănăeştil, pe care l-a cumpărat Ionaşeo Avraam. dar cu banii lui Nistor Ureache vel vornic................... 7 145 Mart 21 (1637). Vornicul Tănasă cumpără mal multe proprietăţi în Ţigăneşti de la Pagina 108 115 110 117 122* 124- www.dacoromanica.ro CXIX Anul Putna, şi anume : a), Un pămînt cu loc de casă în silişte drept 7 lei, de Ia Crăciun şi Todora; b), Un răzor de la Patraşcan şi Marta cn 7 lei bătuţi, cum şi nişte vii cu 4 galbeni; c) Partea lui Ion Darabanul şi a Armancfil cu 6 lei; d^ Un pamîut de la Todosie şi Elinca cu 7 taleri bătuţi; şi e), Jumătate de pogon de vie cu 4 galbeni, de la Gavril sin ’iomel călugărului.................................... 7146 Decembrie 20 f 1637)* Cîrstea cu fe-meea lui Marca, răzeşi din MăneştI vînd partea lor de moşie 3 părţi în selişte la nuci lui Gheorgbiţă Câpăţină din Ocnă pentru 6 galbeni buni. .................................... 7146 aî 10 (1638). Vasile Lupul întăreşte lui Iftimie următoarele 3 zapise de cumpărătură : a), Prin care Iftimie cumpără de la Mateiil sin Stoîan din GăneştI a patra parte din Drac sini pe preţ de 45 ughî; b), prin care tot el cumpără de la Ionaşco sin popa Gavril din GăneştI a patra par e din DracsinI pentru un cal bun, o iapă, şi un măgar bicîuluiţî în 40 ughî; c), Prin care Iftimie cumpără de la Ne-culal sin Balţatul biv pitar părţile fraţilor săi Gligore şi 'I oader din DracsinI pe preţ de 90 zloţi, atît cît şi el I-atl vîndut partea lui Ne-culal din Lehăcenl............................. 7147 oembre 26 (1638). Vasile Vodă în urma cererel ce-I iac călugării de la Solea, că fetele Iul Pomşa ar fi umblînd să le Ia Fâ-răoanil, Domnul le întăreşte oin noii acest sat ca sat mănăstiresc, luîndu-să după dania lui Tomşevicî............•......................... 7149 April 22 (1641). Vasile Vodă judecă pricina dintre . Draco Postelnicul şi Doamna lui Maria, cu mănăstirea Dragomirna pentru nişte sate şi vil, şi dă dreptate mănăst rel Dragomirna. . . r-^........................ Pagina 128 133 134 141 144 www.dacoromanica.ro oxx Anul Pagina 7149 Mal 21 (1641). Vasilie Vodă judecă pricina dintre Antemila glupîneasa lui Durni-traşco Mihul zis şi Tureatcâ, asupra unei a şesa părţi din BâiăceanI, sat pe care Dumi-traşco i l-a lăsat el după moartea sa; Antemila l-a vîndut altora ; asupra acestui pet c de pă-mint nepoţii lui Dumitraşco: D. Dobranski, Stratulat, Mălălasa şi Gorcea cer parte; dar nevenind la zi de soroc, omnul îl dă rămaşi din legea ţării................................158 7149 Mai 25 (1641). Vasile Vodă dă dreptate Antemiel de a stăpîni toată averea bărbatului săă Dumitraşco Mihul, faţa cu reclama-ţiunile nepoţilor lui Tureatcă; aceasta pe te • meiul unei învoeli, ce şi atl făcut eî în viaţă că-şl laşa averea unul altuia In caz de moarte. Averea lui I ureatcă era în satele Răneaţi, Bă-licenî, Vlădmi, Culiceni, Besericanl, Moscova, Levcăuţi, Vasileu, Nuhoreni, Tureatca şi Cotnari, tot părţi de ocină.............................159 7150 Septembre 2 (1641). Vasile Lupul ho- tărăşte pricina de jude -ată dintre răzeşii din PlâviţenI şi SiliştenI asupra unei bucăţi de pă-mint din hotarul Siliştenilor. La judecată ră zeşil din FlăviţenI sînt bătuţi, iar cel din SiliştenI pun ferie 24 zloţi pentru a nu să mal întoarce judecata............. ................176 7152 luni 20 (1644 . Notiţă de pe o carte . 171 7163 Septembre 28 (1644). Vasile Vodă întăreşte vîn?area ce Toader Moţoc şi cu fiul sătt Ştefan tac cătră Evlogiiie Episcopul de Roman a unei bucăţi de pămînt lingă ărăoanl din Cleja, situată între judeţul Bacătt şi judeţul Trotuş, pe preţ de 100 lei bătuţi şi un cal bun...............................................172 Document fără velet. Anica sin Chiţei vinde popel lui Ionaşco partea el din SiliştenI 1a o bîrşia Elanului, drept o vacă cu viţel, 2 capre cu ezl şi un lett bun.................................184 www.dacoromanica.ro CXXI Anul Pagina 7153 April 4 (1645). Vasile Vodă dă lullor- făclii viaternic Capichihaîa la Ţarigrad satul lozieştiî de sus de la Tecuci, fost a Doamnei lui Teodosia, prima soţie a lui Vasile Lupul. . 188 7153 August 24 (>645) Dumitru Roşea, vornic de Botoşani, să înţălege cu Roman, Egumenul de la Golia, asupra hotareh r satelor Pipe-reştil şi Tomeştil din hotarul satului CristeştI; după ce să arată hotarele, convin că acel care ar călca invoeala să plătească 50 bol lapoai- ta Domnească...................................196 7154 Decemrbe 15 (1644). Vasile Vodă întăreşte următorul act de la mal mulţi boerl, cari mărturisesc că Mihai Arbă»aş a cumpărat de la Safta şi de la bărbatul el Istratie din a patra parte din ForăştI de pe Meletin jumătate, partea lui Albotin, tatăl Saftel pe preţ de 25 ughi, bani buni şi gata. Vodă văzînd actul de mărturie eliberează acest act de proprietate. . . ..*... 198 7)54 August 6 (1646). Vasile Vodă scrie lui Dumitru vornic de Botoşani şi Iul Dumitraşco Şandir să cerceteze pricina pentru Pomîrla, dintre CăzăceştI şi Patraşco Clogolea. . . . 381 7154 August 11 (J646) Vasile Lupul întăreşte Antemieî, femela lui D. Tureatcă. un loc cu jinat din hotarul satului Tureatca, sers cu mare judecată şi multă cheltuială de la btroicl logofăt. . ............... ................202 7155 Mal 12 (1647> Vasile Vodă întăreşte lui Isac din PribeştI, şi rudelor sale lui lfrim şi Iul Toader cumpărătură, ce fac în Popeşti şi Vocreaca, silişte de la Vaslui pe preţ de 250 ughi de la GligorI Urmeziul şi femela lui Can-dachia o răstrănepoată de a lui Tăutul logofătul cel bătrîn şi anume: Isac va lua 3 părţi din 4, iar lfrim şi Toader numai una. . . 204 7155 Iuli 20 (1647). Dumitraşco Gheuca www.dacoromanica.ro CXXII Anul cumpărase cu 75 zloţi o jumătate de sat din Dragsini de pe Studeneţ de la răzeşi, pentru care a luat act de mărturie de la Ureadnicul de Bîrlad. Tot în Dragsini stăplnea cealaltă jumătate de sat Iftimie vatah. El jălueşte contra Iul Gheuca, şi îl obligă a-şl lua banii înapoi, că răti a făcut de a cumpărat. Să împacă să întoarcă moşia; Iftime dă lui Glieuca 75 galbeni ungureşti şi Ia moşia lui Gheuca. Domnul întăreşte aceste două acte şi dă uric de stâ- ptnire lui Iftimie.............................. 7156 Mart 4 11648). Vasile Vodă întăreşte lui Andrei Murguleţ 2 acte emanate de la Pa-traşco Ciogolea biv logofăt şi de la alţi boerl, prin care să adevereşte că Murguleţ a cumpărat de la Nicorici Brahâ şi de la femela lui Catruşca a patra parte din satul Lăcina ot Dorohol, pentru 6 poloboace de miere, preţe-luite a 10 galbeni ungureşti. Totodată şi altă carte de mărturie pentru alegerea acelei bucăţi de pămînt din Lăcina şi punerea lui Murguleţ îu posesiune................................ 7154 luni 11 (1648). Vasile Vodă întăreşte Ântemiel, fata Salomiel, strănepoata lui Stănil, cumpărăturile şi ocinile sale din l.eucăuţi, Tu-reatca, Ştăneşti, iN ăhoreani şi Culiceam, tot a 3-a parte din partea de jos ; apoi Vodă mal întă reşte nişţe cumpărături din Tureatca şi SeleşeO, făcută de Salomia, mama Ântemiel, a 24 je-rebil de pămînt pe preţ de 100 galbeni ungureşti şi 230 ta'erl bătuţi...................... 1159 August 3 (1651). Vasile Vodă întăreşte Ântemiel soţia răposatului Dumitraşco Mitul zis şi Tureatcă, proprietăţile sale în hotarele cum le-a hotărît Ştefan Murguleţ şi Nicorici Brahă şi anume din satul Ture itea a 3 a parte şi 15 jirebiî de pămînt, din Nă^oreani a 3-a parte şi din Stăneşti tot a 3 a parte. . . Pagina 210 215- 220- 226- www.dacoromanica.ro CXXIII Anul Pagina 7160 Noembre 13 (1652). Enachi şi Vitolt mărturisesc de hotarnica unei a patra părţi de ocină din Săcuianî, a lui popa Mirăuţă, nepotul lui Calotă............... ................233 7161 Ghenar 12 (1658). VasiJe Vodă dă lui Ivan Ţurlic şi femeii sale (iaftona o parte din satul \iînzeştil; din ţinutul Iaşilor, fostă mal Înainte vreme proprie a Domnului, care şi el o avea cumpărătură..............................234 7162 Mart 23 (1654). Gheorghe Stefau Vodă, văzînd că mănăstirea Dragomirna a fost prădată de Timuş Hmilniţki cu Cazacii şi Tataril lui şi că î s-a luat toate dresele şi moşiile, întăreşte din notl dreptul de pn prietate asupra acestor sate: S'ecşaniî Brătineştii, lîiiscioriî, Salcea şi Bîrnova.............................236 7162 Inii 6 (|H.')4). Gheorghe Ştefan întăreşte lui Andreîaş biv vel medelnicer, ginerele lui Gavril bata an, fratele lui Vasile Lupul, dreptul de proprietate asupra Corj&uţilor ot Hotin pe apa- Vilia, tn proces cu Jăvertian Iuzbaşa şi rudele lor, ce pretindea!! că satul e al lor şi că s-a luat în tărie de Gavril hatman. 241 7168 April 9 (1660). Vasile Soldan biv jitni- cer vinde 2 fălci şi jumătate v.e din ţarina de la Vacoia, fostă dreaptă cumpărătură a tatălui sătt ( oldan vonreul, de la fata lui Gîozu. Acea vie o vinde Ducăl visterniculul cu 120 lei bătuţi................................- . . 248 7169 Mal (166M. Pomelnicul Bisericanilor; luat din Arhiva Sion....................... 309—375> 7170 Septembre 4. Maria cu feciorul săă Gheorghe Căzan vînd lui Patraşco MibocI pe preţ de 30 de lei a 3-a parte din jumătate sat Rădueştit pe Stemnic ot Vaslui După 11 ani această parte de moşie va fi răscumpărată de rudele Măriei (Tudosă Dub&Q logofătul) şi dăruită mănăBtirel Dobrovăţulul................. 250- www.dacoromanica.ro CXXIV Anul Pagina 7170 luni 20 (1662). Istrate Dabija Vodă Întăreşte lut Luca ce-aO fost pârcălab, următoarele cumpărături tăcute ; In- Jfălf oeştl de la Fălcitt de la nepoţii popel Gligăî, partea lor de la obîrşia Lileaeî drept 25 taleri: idem ’/s din FîlfoeştI dintr-un batrîn de la Hartenie cu preţ de 30 de lei; */3 dintr-un bătrîn din OdobeştI de la JVazaria drept un cal preţeluit a 30 de let calul; idem partea lui Irimia din OdobeştI drept 16 galbeni. Actul e dat »n romîneşte...................................257 7175 Septembre 8 11666). Isac croitorul şi femela sa Ştefana vînd un loc de casă în Iaşi pe lîngă Biserica lui Ghenghea (Slîntu Ilie) "i 12 lei bătuţi lui Blănariul.............249 7178 Decembre 25 (1669). T. lordaohi biv spatar şi D. Malaîii nepoţi lui Coste Bucloe vornic, împart cu Doamna Rucsanda, glumăta te din satul Găozeni fost a vărului lor, tVJoţoe. 260 7178 (1670). Crăciun şi cu fraţii săi jură înaintea a o sumă de preoţi ca să împacă cu maştihă-sa şi că nu afl pretenţiunl de cît la averea tatălui lor, pe care promite că o vor împărţi împreună.............................263 7181 Februar 1 11673). Tudosă Dubău biv logofăt şi cu cumnatul s-ltl G. Albota biv ci-pitan, fac danie mănastirel Dobiovâţului două părţi din tnoşia Rădueştil pe Stemnii ot Vaslui, iar a 3 a parte o întorc de la MihoceştI, pentru 30 de lei, cu cît a vîndut o rudele lor fără ştire şi o dafl tot sfintei mănăstiri 251 7185 Decembre 5 (1676). Antonie Rus t Vodă ordonă să să cerceteze pri“ina d’ntre Pavel Uricar ginerele lui Zamă şi cu Ştefan ficeorul Stolniceasel asupra unor părţi de mo- şie din 1‘iticenl....................................253 71r5 Maitf 20 (1677). Varvara femeea !ul Ion a Jdegrulul pitarului vinde un loc de casă de lîngă biserica Ghenghel din Iaşi cu 8 lei Bătuţi lui Vasile..............................\ . 254 www.dacoromanica.ro cxxv Anul Pagina Document ţâră dată. Dinga sin Şerbăneasă nepot lui Trăneschi şi Albotesou vinde lui Diinis partea lui din Bălteşti pentru 7 capre cu ezl, 7 stupi, 9 chite de cinepă, 2 cămeşi. 255 7190 Octombri 26 (1681). Popa Vasile cu neamurile lui vinde o casă gata de pe uliţa Parvuleştilor, lui Alexandru Armaşu! cu 53 lei bătuţi.........................................378 7l9j Decembr« 10 Ştefana şi Profira, fetele lui Ion Morariul, vînd luîCantemir Vodă partea lor din Siliştenl a 3 a parte din sat drept 20 lei bătuţi................................185 7197 April 30 (1689). Iacob patriarhul Ţarigradulul, fiind !n Iaşi în 1689, dă a t la mina Iul \ Cantacuzino pab. nepotul Domniţei Kuxandel şi ficiorul lui T. lordachi vist. pentru schimbul făcut cu biserica Triisfetitele şi Golia a satului Preuteştil cum şi a bucatelor lasate pr in diată de domniţa lluxanda bisericii Golia şi Treîsfetitelor. . . 383 7198 Februar 28 (1690). Vatvara fata lui Nicoară şi nepoa'a Giurgii Coşăscul, vinde luî Cantemir Vodă partea sa d n Căpşăştl, jumătate dintr-un bătrîn, pe preţ de 11 lei bătuţi. 264 7200 Iulie 2. Constantin Cantemir Vodă dărueşte mănăstirel sale de la SiliştenI, mal multe bucate şi o scuteşte de mal multe dări. 186 7212 April 15 (1704). Trifan şi cu femela lui Sofiica şi cu copiii lor, dăruesc lui Tanasâ nepot lui Gînsca părţile a 3 fraţi din Armeneşti. 265 7214 luli 15 (1706). Gligince ficeorul lui Fronil de PlopenI vinde lui Antioh Cantemir Vodă partea lui de moşie din PlopenI de la Falcifl, cu 30 lei bătuţi.......................267 7217 Ghenar-20 (1709). Carte de la Mihal Kacovită pentru moşia Suloae de la Vaslui, gura Teleajin, cumpărată de la Patraşco Buznea. 387 7217 August 10 (1709). Alixandra dă hîrtie de împăcăciune lui Toader sin Vasile But* nariul pentru un loc de casă din Iaşi. . . . 269 www.dacoromanica.ro CXXVI Anul 7218 Noembrie 22 (1709). 12 boerl după răvaşul Iut Costantin Basarab (Brancoveauui-Domnul Ungro-Valahiel, merg să hotărască partea razăşilor din bâteni ot Dîmboviţa, despre partea Mitropoliei, ca una ce are parte acolo de cumpărătură şi danie................. 7218 Mal 20 (7710 . Silion vinde lui Popa Ion de la biserica răposatului Iordaclii biv visternic, un loc de casă în Iaşi pe Uliţa strîm ă. 7222 (1714). Notiţe pe tartajil um! cărţi 7224 Ghenar I (1716 . Postolachi Coşăscul dă hîrtîe la mîna Lupului Costachi vel vornic de ţara de jos, că I a vîndut părţi de moşie din IvăneştI şi VlădeştI pe Racova, pentru că 1 a scăpat de 60 lei .datorie eătru Crucereasca Catrina Solomoneasca. . ............... T233 Mal 19 (1725). Acsana fata lui Urau Murguleţ dă lui lonaşco logotăt de visterie un ţigan anume Gavril. . .................. 7240 Mart 30(1732). Scrisoarea autografă de la Constantin Cantemir comis cătră vechilul sătt Băisan, pentru Urlaţi............. 7241 Ghenar 12 (1733Costachi, Dumitru şi Ion ( antemir, fiii răposatului Antioh Cânte i ir daţi surorii lor Aniţa moşia Urlaţii de la Făl--citS, partea ce i s-a venit din diata părintelui lor. 7241 Ghenar 15(1733) Grigore Ghica ordonă boerilor Manolachi Costantin comis şi Soar-Jat Costachi să vie la 23 Aprilie la divan spre a să curma odată procesul dintre el şi al de Luca pentru NegrileştI şi OriţcanI. . 7248 luni 19 (1740). Doamna Ana, soţia lui Mihal Racoviţă, dă danie lui Dediul Codreanul 2 ţigani, un făt şi o fată.................... 7251 Mal 10 ( 743), Roxanda domniţa, fata lut Mihal Racoviţă şi soţia lui Grigorl Costalei comis dărueşte ueadiulul spatariulul vel că-măraş un sălaş de (igani, din ţiganii domneşti de la Căliani, Tecuci......................... Pagina 270 379 382 294 273 275 276 277 278 279 www.dacoromanica.ro CXXVII Anul 7260 Mal (1752). Pomelnicul Fruntişenilor. 1754 Iuli 22. Domniţa Ruxauda Racoviţă •dărueşte Dediulul biv armaş doi ţ’ganî, ca unul ce a fost crescut în casa bărbatului săil Racoviţă Vodă. . . ............ 7272 Noembre 26 (1763) Gr. I. Vodă serie boerilor săi U. Sturza şiEnaebi, ispravnicii de Tuto va să Ia btitiile din mina lui G. Bujora nul mazil şi să le dea lui Gh. Bută, de oare ce Bujoranul n-are nici un drept asupra Fruntişanilor . . . . ............ 7285 Ghenar 1 (1777). Costantin Ghibanul şi cu fraţii săi CarpU şi Gligoraşcu vînd lui Ion Cantacuzin vel visternic partea lor din EţcanI ot JPălcifl, a 5 a parte din trupul moşiei pe preţ de 101 lei........................ 1777 Decembre 1. RezeşiI de Plotuneştl dafl mărturie răzeşilor Andril Lie ciobotar şi alţii că el att stăpînit în SacoteştI, zis şi Curlnegri, Iar nu ştefan Luca............................. 1777 August 25. Mici notiţe despre Uricul şi hotarul satului Canţireşti'or............ . Document fără dată. învoiala diotre Patraşco biv stolnic şi cu Vasile Golăe pentru un loc de prisacă; Golăe dă voe «Iul Patraşco să-şi ţie stupi la Făget ori cît l-ar fi voea. . . Document fără dată de an, Mart 9 Notiţele unul boer necunoscut asupra merţelor de grîu, date din jicnicerul sâO lună cu lună. . . . Document fără dată de an, Noembre 9. Gheorghe şi Dima Safir mărturisesc pentru satul Eţcaniî, numit înainte Socoteşti, Curinegri şi înainte de a fi sat să zicea Hîrtopul lut Cenyhirî. . ................................ Document fără dată de an, Decembre 3. Ştefan Anastasă clucer jălueşte Domnului contra şătrariulul Ştefan Găluşcă pentru nişte cumpărături râie făcute în UanţireştI de la Poponeţ, însărcinatul săil de afaceri în ale moşiei. Pagina 280 877 282 284 285 411 287 288 876 414 www.dacoromanica.ro CXXVIII Anul 1779 April 10. C. D. Moruz Vodă dă carte la mina glupinesel Zolţa Aoastasă clucereasa, de a lua dijmă din venitul moşiei sale Canţireş-til şi adetiil la casă, după ponturile stabilite. . 1786 August 29. Hotarul satului Scanţireştil, azi Cănţălereştil, de la Vaslui, proprietate a cluceresel Zoiţa, soţia lui Ştefan Anastasie biv vel clucer........................ . . . . 1800 Mal IV». Mărturia răzeşilor de Spîrco- cenl şi Kîncenî ot Fălcitl de cum a curs proprietatea Luculeştilor in SpîrcocenI............. 1801 Iuli 20. Hotamica Coşăştilor, Stoeneşti-lor şi Broştenilor de la utova, făcută de Gheorghe Talpiş, vornic de poartă . . . . 1820 Mal 9. Agentul francez scrie departamentului afacerilor străine din Moldova în pricina unei afaceri intre Coradin şi Bucşanescu pentru o trăsură, care fiind a Pitarului Nicoli supus Otoman s-a dat contrar legii unul supus rus, lui Bucşănescu. Pagina 412 390 292 296 www.dacoromanica.ro 1. Document din 6970 Maî 15 (.1462). Sumar. Ştefan Vodă întăreşte dania ce Marena, fata Ulin'lf face cătră mătuşa eî Stana, femela lui Sima asupra unei jumătăţi de sat Sperleştii, cum şi vînzarea cătră Sima Turluî mul, bărbatul Stanei pe preţ de 70 zloţi Turceşti a siliştii hă Conian cu poiană. Domnul întăreşte aceste două acte deosebit; adică urmaşii femeii vor moşteni numai partea Stanei; urmaşii bărbatului numai partea Iul Sima. AAhaoctîio Eojkîew Mki Cte^iah Goeboa» Tctn?-jţapx 3emjh Moa^abckoh. 3iIAMEHHT0 'IMNHM cam ahc- TOM HAU!HM BZCAVV KTO HAM SŞpHT. HAM tro 8CAH-U1HT || MT8MH. K0TH5K TOTO EM8 KSftET flOTpEEH §HA. U nAH HcAHA HEMlţCRATO. ...H nAH h A M A- K 8 LI).* H nAH [IE Tp H________ H nAH G A K K 1 IU CnATAp'b. nAH I O r A || BHCTHAPHHKA. H IlAp T O A E p MAIUHHKA. H nAH E 8 W p t H KO || MHCh. H HHhl £ 0-C H T HALUHX EOAtpO MoAftABCKklX. BEAHKBIX H MAAbJX-il HA E8AU1EH KP'bnOCT T0M8 BXCEAI8 BHUimiCA || hom8-BEA'kAH ECMhl HALUEM8 B'fcpHOMS ^ O E p 8 A8 AWTO-AET8. nHCATH. H HAU)8 nEHAT. H EOA'bpO HA || LUM^ npHB'fecHTH KCEM8 'IHCTO HAUJEM8 AHCT8. nHC C T E l{ K O 8 EaBObIj BAtTO. ^siţo Mah gî. www.dacoromanica.ro TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ştefan Vodă, Domn tării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor, cui vor căuta pre dînsa, sau o vor auzi-o cetindu-li-să, cui va fi de trebuinţă să ştie. Iată ca a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Marem, fiica Ulinei, şi a dat de a ei bună voe şi de nime silită mătuşei sale Stanei, femeia lui Sima, jumătate de sat din Şper-lestî, pe pârâul care este (curge) prin mijlocul satului din jos (din vale), şi care este a lor dreaptă ocină; şi iarăşi cu aceasta împreună şi un sat ce l-a avut Marena fiica Ulinei, şi ea de ai bună voe a vîndut şi din al ei drept uric o silişte, numită Siliştea lui Coman, aceasta cu poiană, pentru 70 zloţi turceşti, slugii noastre lui Sima Turlulanul, cu ai lui bani drepţi şi curaţi, ce erau deosebiţi de ai femeii lui Stana. Deci noi vâzînd între dînşii . .. şi noi le-am dat de la noi (ca să fie) şi uric acelei jumătăţi de sat din Şperleşti ce-i pe apă ce (curge) prin mijlocului satului din jos, şi să fie www.dacoromanica.ro — 4 — de la noi uric cu toate veniturile ei însăşi şi fiilor ei şi fraţilor ei şi nepoţilor ei şi răsnepoţilor ei şi la toate neamurile ei, care îi vor fi ei mai de aproape neruşuit nici odinioară în veci. Iar această numită Siliştea lui Coman, a-ceasta cu poiana, care i-a cumpărat-o sluga noastră Sima de la Marena cu ai lui bani în deosebi de femeia sa, să-i fie de acum de la noi uric (pentru totdeauna) slugii noastre lui Sima şi copiilor lui şi fraţilor lui şi nepoţilor lui şi răsnepoţilor lui şi strănepoţilor şi la tot neamul lui, care i sa va alege din neamul lui mai de aproape, neruşuit nici odinioară în veci. Iar hotarul acelui sat, care-i jumătate din Sperleşti să fie pururea pe jumătate, iar pentru cealaltă jumătate din silişte, hotarul acelei silişte şi poene (să fie) pe unde din veci a umblat. Iar la aceasta este marea mărturie chiar a domniei noastre mai sus scrise, Ştefan Voevod şi a Mitropolitului nostru Kir Teoctist şi a boerilor noştri (cari) SÎnt: pan Duma Braevid . . şi pan Standul şi pan yiaicul şi pan Goian vornic şi pan Ştibor şi pan Coste Dano-vitii . . şi pan Eodco Creţevici şi pan Isaia www.dacoromanica.ro — 5 — de la Neamţ ... şi pan Damacuş şi pan Petri şi pan Sacfoş spatar şi pan luga visteruicul şi pan Paşco postelnicul şi pan Zberea stolnic şi pan Toader paharnicul şi pan Bourean comis şi a altor în deajuns, boeri ai noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar spre mai mare întărire a tot ce s-a scris mai sus am poroncit credinciosului nostru boer Dobrul logofăt să scrie şi pecetea noastră şi-a boemilor noştri să le atîrne la această adevărată a noastră carte. A scris Steţco în Bacău la anul 6970 Mai 15. KOTE. 1. Documentul e scris pe pergament; are 4 peceţî, din care a Domnului e cu ceară roşie, Iar a boerilor cu ceară neagră ; să ceteşte nEMT Kocte ^ahobh'i. Pergamentul e legat frumos in ramă şi făcea parte din colecţiunea lui Antoki Sion. E ros pe la încheieturi, de acela nu să pot ceti cîte-va cuvinte, cum şi cîteva nume de boeri. Există în Arhiva Sionească o traducere făcută îu 1820 de Ion Stamati Pitar; Iar traducerea aceasta s-a mal tipărit in ziarul Iiomînul 1887, 11 luni şi in Uricar Voi. X, pag. 147. 2. Modul cum întăreşte Vodă dania şi vinzarea Marenel e curios. Stana femela lui Sima Turluianul, era soră cu Ulina mama Marinei. Ea căpătă danie de la nepoată-sa jumătate din Sperleşti Vodă întăreşte dama zicind că nu o va moşteni de cit rudele el, fraţii şi nepoţii el, Iar nici de cum bărbatul el sau rudele de pe barbat. Tot atunci Sima cumpăra siliştea lui Coman cu 70 zloţi Turceşti, de la Marena, nepoata www.dacoromanica.ro 6 — sa de pe femee, dar Vodă în întăritură să zice că pa Sima îl va moşteni rudele lui, fraţii şi nepoţii lui, Iar ou femela lui sau rudele el. In 1777 Ghenar 20 a fost un proces între Cozma monah şi Petrea şi Gherghe Cotor, asupra poenil Iul Coman. Cu ocazia acelui proces să vede sfada dintre urmaşii lui Sima şi al Stanei; şi anume în 7077 luni 30 (1569). Neaoşa fata lui Petrea Turluîanul, nepoată lui Sima şi a Stanei vinde poiana lui Coman lui Oroş Uşurel; fiind astfel Cozma monali, care sa zice şi el urmaş lui Sima Turluîanul, nu mal are dreptul de proprietate în Coman, după ce să vînduse lui Orăş în 1569. Sima şi Stana aii avut o fată pe Drăyălina, ce dă nepoatei sale Nastasia moşia Coman; Nastasia apoi o vinde lui Cloran, a cărui urmaşi o stăpîneaă în 1768, pe vremea procesului dintre Ioniţă Cloran şi Marcu Diacon, alt descedinte din Sima şi Stana. 3. Inspectînd boeril cu titlu găsim aceasta serie; Sachiş spatar, luga visternicul, Paşco post, Zberea stolnicul Toader paharnic şi Bourean comis ; aceasta în 6970 Mal 15. Presenţa lui Toader paharnicul în 6970 ne lămureşte asupra datei documentului publicat In Uri-cariul Voi. XVIII, 30, pe care noi l-am pus supt anul 6969. Acolo cetim pe Negrilă ca paharnic ce vine în această funcţiune după Toader 6965—6970, Deci trebue a pune în loc de 6969 April 22, anul 6971 28 April, satl 6972, căci în 6970 Mai 15 era tot Toader paharnic. 2. Document din 7016 Mart 22 (1508). Şwmar. Bogdan Vodă întăreşte lui Petru Soho-leţ şi fratelui său Marcu cumpărătura din jumătate Bi-lişte de pe Hulubăţ, în glos de Soholeţ, făcută de la Oană Istăvoiii sin Qiurgea Istăvoiă, pe preţ de 70 zloţi tătărăştl. înştiinţare' facem prin această carte a noastră tuturor cui vor căuta asupra ei, satl o www.dacoromanica.ro — 7 — ■vor auzi-o cetindu-să că iată aii venit Înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri a Moldovei sluga noastră Oanâ lstâvoiu ficeor lui Giurge Istăvoiti şi de bună voea lui de nimine silit nici asuprit şi-au vîndut dreaptă ocina sa din drept uricul său din uricul tătîni*său a Giurgei Istăvoiti giumătate de silişte de pe HuluMţ, din gios de Soholeţ la fîntina cu bu-dăiul mal din sus de gura Muşateî partea ce din gios, aceasta au vîndut-o slugilor noastre lui Petru Soholeţ şi frăţine-săii lui Marcu drept şapte zeci zloţi tătărăştl. Sfeulîndu-sa dar slugile noastre Petre Soholeţ şi frate-său Marcu aii plătit deplin acei de mai sus arătaţi bani şapte zaci zloţi tătărăştl în mîna slugei noastre Oane Istăvoiti, ficeorul Giurgei Istăvoiti, din naintea noastră şi dinaintea boerilor noştri. Deci văzînd noi această de bună voe între dînşiî tocmală şi deplină plată noi încă şi de la noi aşijderea am dat şi am întărit slugilor noastre lui Petru Soholeţ şi frăţine-săii luî Marcu acea giumatate de sîlişte de pe Hulu- băţ din gios de Soholeţ la fmtîna cu budă- iul şi mal din sus de gura Muşatel parte cea din gios, pentru ca şi de la noî să le fie uric cu tot venitul Insă să le fie în două acea giumătate, din ce giumătate de sîlişte să fie lui Petru Soholeţ însă parte despre Istăvoiti, unde este şi casa lui, iar cealaltă giumătate din giumătate 'de sîlişte să fie frăţini-săîi luî Marcu însă partea cea dinspre Prut. Asemenea şi fiilor, nepoţilor, strănepoţilor, preastră-nepoţilor şi la tot neamul lor, cuî li se va a- www.dacoromanica.ro — 8 — lege mai de aproape nestrămutat nici odinioară în veci; iar hotarul acelei gîumatăţi de silişte, ce-i pe Hulubăţ din glos de Soholeţ la fîntina cu budaiul mai din sus de gura Muşa-tel, părţii cei din gios din tot hotarul să fie giumatate, iar pintre dînsele Istavoi să fie păna unde ati însemnat Petrică paharnicul. Iar despre alte părţi să fie după vechiul hotar* pînă unde s-ati apucat din veehiu şi spre a-ceasta este credinţa a mai sus numitei Domniei noastre Bogdan Voevod şi credinţa a tuturor boerilor noştri aî Moldovei a mari şi a mici şi spre mai mare tărie şi întăritura tuturor acestor de mai sus scrise, am poroncit credinciosului boeriulul nostru Tăutul Logofăt să scrie şi pentru adevarată cartea noastra a-ceastă pecete a noastră să lege. Suret de pe hrisovul veehiu pe sîrbie de la Bogdan Voevod Domn ţărel Moldovei, scris de Văscan în Huşi, din 7016 (1508) Mart 22, întocmai de pe cea adevărată tălmăcire a D-sal6 Clucerului Pavel Debrin, la leat 1809 (scris 189) April 3. Beldiman ban 1815 Ghenar 28. S-ati văzut şi de cătră mine ce-1 adevărat sîrbeso ispisoc şi copia sa şi această copie este întocmai scoasă de pe copia acea tălmăcită de clucerul Pavel şi s-ati adeverit şi de Cătră noi- Hristoveghie vel vornic. www.dacoromanica.ro — 9 — Copia aceasta fiind că este scoasă Întocmai de pe adevărata copie ce este la mine a-deverită de boeril arataţî sa adivereşte şi de cătra mine. Ioan Catargi, 1827 luni 19. NOTE: 1. Documentul în copie l-am transcris din actele casei Codreanu de la Bîrlad, ce cuprinde peste 110 paquete cu fel de fel de acte. D-nul Pau. Chenclu, unul din Epitropî, ml-a pus la îndămînă toate actele din care am extras o sumă de note referitoare la familia Codreanu. Originalul lipseşte. 3. Document din 7054 Mart 31 (1546) Sumar, Petru Vodă Rareş întăreşte boerilor Colac, Frăţilă şi Andrelca cumpărătura ce aii făcut-o de la Muşa fata Crăstinel, în satul Zorileşti a 4-a parte şî în Văcăşeni tot a patra parte pe preţ de 200 zloţi tă-tărăştî. Rareş Vodă strică ca răle dresele ce să vor găsi asupra Vâcăşenilor de la Ştefan Vodă zis şi Lăcustă. lata att venit înaintea noastră şi înainte» boerilor noştri a Moldovei Muşa fata Crăstinel de nimene silită, ce de a ei bună voe ş-ab vîndut a ei dreaptă ocină dintr-al său drept uric şi dresă şi cumpărătură ce ab avut mai-că-sa Crăstina de la părintele Domniei mele Ştefan Voevod' a patra parte de sat din Zori-Ieşti şi al patra parte de sat din Vâcâşani, unde aii fost gîudele Frumuşelul pe aceiaş 1-ab vîndut slugile noastre Iul Colac şi Iul Frăţilă şi www.dacoromanica.ro — 10 — luî Ândreica drept 200 zloţi tătărăştî şi sc.u-lîndu-să Colac şi Frăţii ă şi Ândreica î-aii plătit toţi acel bani de mal sus arătaţi 200 zloţi tătărăştî în mînule Muşei fetei Cristinel, dinaintea noastră şi dinaintea boerilor noştri, deci noi văzînd a lor de bună voe tocmală şi *plată deplin aşîjderea şi de la noî le-am dat şi le-am întărit slugilor noastre lui Colac şi luî Fră-ţilă şi Ândreica pe acele de mal sus a patra parte de sat din ZorileştI şi a patra parte de sat din Yăcăşani, unde aii fost gludele Fru-muşălul ca să le fie lor de la noi uric cu tot ■venitul lor şi fiilor, nepoţilor, strănepoţildf preastrănepoţilor şi la tot neamul lor, cine să va alege mai aproape nestrămutat nici o dini-oară în veci, Iar hotarul acelor de mal sus scrise a patra parte de sat din ZorileştI şi a 4-a parte de sat din Văcăşani, unde aii fost gludele Frumuşelul să le fie din tot hotarul ■cîte o al patrăle parte, iar dintr-altă parte ■după hotarul cel vechiil pe unde din veci s-aii apucat şi iarăşi de să vor mai găsi niscaiva din dresuri de a le luî Ştefan Vodă, ce să mal numeşte, Lăcustă, acele dresă sa naibă nici o lege, înaintea dresurilor noastre şi spre aceasta este credinţa Domniei mele de mai sus numite noi Petru Voevod, şi credinţa a prea Iubiţilor fiilor Domniei meale a lui llieş şi a lui Ştefan şi a lui Constandin şi credinţa tuturor boerilor noştri aî Moldovei a mari şi mici şi spre mai mare tărie şi întăritură tuturor acelor de mal sus scrise am poroncit credinciosului boeriulul nostru D-sale Mateiaş 1 ogofăt să scrie şi pe- www.dacoromanica.ro 11 — cetea noastră să o lege catră această carte a noastră. Suret de pe uric vechia pe sîrbie de la Petru Vodă Domn ţărel Moldovei scris de Lnca Popovici în Bîrlad la leat 7054 Mart 31 1546, (Din limba sîrbească pe limba moldovenească s-a tălmăcit de mine Ioan Stamati biv vel pitar în Eş. 1813 Mai 10). NOTE : Documentul în copie l-am transcris din actele casei Codreanu de la Bîrlad. Originalul au l-am găsit între hîrtiile casei. E Interesantă numirea de Lăcustă ce să dă lui Ştefan Vodă de la 1539 ; porecla aceasta care ne o dă şi Cronicarul Ureche există pe la 1546. In Cronica lui Macarie, scrisă cătră 7050 (1542—1543) de Episcopul de Roman, Macarie ne aminteşte de Ştefan, dar foarte pe scurt: . . „lăsînd drept locţiitor al împărăţiei pe un Ştefan Vodă, care nu mult după aceea lingă patul domneBC a băut neînduratul pahar al morţii." Macarie nu dă lui Stefau nici o poreclă; proba» bil o cunoştea, dar nu putea el, cronicarul ales a lui Rareş să scrie în cronica sa despre VoevozI, dîndu-le porecle populare, ca Lăcustă, Papură etc. Din contra piserul Luca Popovtci, care a scris uricul şi-a permis spre a aminti porecla de Lăcustă (slav. capiM'lA), spre a-1 deosebi de alţi Ştefani, pe care diecil îl numeaţi stara şi mlada (bătrîn şi tînâr). Aceasta în 1546, 5 la 6 ani după omorîrea lui Lăcustă. Faţă cu aceste arătări documentale nota pusă de D-nul I. Bogdan (Cronici Moldoveneşti înainte de Ureche, pag. 277), să explică tare lesne. Era o tradiţiune vie despre porecla acestui Vodă -Ştefan, pe care Cronicarii contemporani cu Rareş n-aă însemnat* o, dar pe care Ureche, posterior cu un secul, a găsit cu cale a o însemna îq traducerea sa făcută de pe cronicile vechi. www.dacoromanica.ro — 12 — 4. Document din 7077 Iulie I (1569). Sumăr. Bogdan Vodă siu Alexandru Lăpuşnea-nu întăreşte cumpărătura ce Lupul Vatah şi Iou Do-diş tac în satul Muneşti de pe Tazlău, a treia parte din jumătate de sat pe preţ de 1*0 zloţi tătăreşti. Vîn-zător este Drăgan, ficiorul lui Aninu, nepot luî Dă-măncuş stolnicul. Cu mila luî Dumnezeti Noi Bogdan V. domnul ţării Moldovei, facem ştire tuturor cui să cade a şti că viind înaintea domnieî mele şi a veliţilor boerî aî domniei mele, Drăgan fi-ceorul Iul Aninu, nepotul Lui Dămăcuş stolnic, de a luî bună voe de nime silit nicî asuprit şi au vîndut a luî dreptă moşie din ispisoace ce au avut de danie de la moşii şi strămoşii luî anume Dămâncuş stolnic din 1/2 de sat din Măneşti, ce îaste pe 1 azlăQ a 1/3, aii vîn-dut-o slugilor noastre Lupului Vătali şi luî Ion Dodiş drept 180 zloţi tătăreşti şi aii dat slugile noastre Lupul \ătali şi Ion Dodiş toată plata aceasta deplin, adecă toţî banii ce mal sus scrie 180 de zloţî tătăreşti în mmule slugii noăstre luî Drăgan ficiorul lui Aninu, nepot luî Dămăcuş înaintea noastră şi a boerilor noştri mari şi micî. Drept aceia şi noi văzînd a lor bună învoială şi toată plata deplin am dat şi am întărit şi de la noî ca să fie slugilor noastre luî Lupul şi a luî Ioan Dodiş aceasta de maî sus zisă a 13 din 1[2 sat din Măneştî, ce îaste pe Tazlăii ca să aibă şi de la noî uric şi cu tot venitul lor şi ficiorilor luî, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi a tot neamul lor ce www.dacoromanica.ro — 13 — să va alege mai aproape, neruşuită nici o dă-naoară în veci. Iar hotarul acestei părţi a treia •din jumătate din sat din Măneşti să fie de pre toate hotarele din acea 1sat din Maneşti ce vor fi slujind acei părţi a 8-a după hotarele cele vechi, care umblă din început. La aceasta este credinţa Domniei mele Io Bogdan Yoevod pentru aceasta de mai sus scrisă şi credinţa iubiţilor fraţi at Domniei mele Mihaî, Petru şi Costantin şi credinţa boerilor noştri credincioşi boerului nostru Zbtarâ vel vornic, cr. lui Crăciun vornic, credinţa lui Ion Caraghiuzeal, credinţa boerilor Sav& şi Turcea parcalab Hotinului, credinţa panilor Pr/şco şi Tudor parealabî Neamţului, credinţa panilor Cărsti şi Gorliî parcalab Novo-grad, credinţa panului Vasile portar de Suceava, credinţa panului Toader spatar, credinţa panului Gitirgi Teţcanul vel visternic, credinţa panului Dinga postelnic, credinţa panului Mo-ghilâ paharnic, credinţa panului Vâscan stolnic, credinţa panului Arvat comis, şi credinţa tuturor boerilor Moldovei a mari şi a mici. Iar după viaţa noastră pre cine va alege Dumnezeii a fi Domn în pămîntul nostru din fiii noştri sau din fraţii noştri ori din neamul nostru şah dintralt neam tot să întărească aceBt uric al nostru spre această dreaptă a lui cumpărătură. Şi pentru maî mare credinţă şi întă-ritura am primit credinţa boiarului Domniei mele Gavril vel logofăt de a legat pecetea noastra de acest adevărat uric alnostru ca să iie de mare credinţă. Scris la anul 7077 Iuli 1 (1569) www.dacoromanica.ro — 14 — NOTE. 1). Documentul iui s-a îumîuat de d-f Gozmiţa institutor fn laşi. Originalul Slavon lipseşte ; dar nici anul In care s-a făcut traducerea, nici cel care a tradus nu s a notat după obicevul din vechi. 2. Ni să aminteşte în 1569 de urmaşii lui Dâmăcuş stolnicul. Din lista boerilor Moldovei (Uricar Voi. XVIII) vedem pe Dămacuş stolnic supt Alexandru cel Bun (6917—694 O. E posibil ca după 136 de ani nepotul Bău, om bătrîn de peste 80 de ani să vîndă răzeşia Iul din MăneştI la alţii. Dămăncuş are ficior pe Aninu şi nepot pe Drăgăn. 3. Bogdan Alexandrovicl pomeneşte de aceşti fraţi al săi, copi'I lui Alexandru Lăpuşneanu: Mihai, Petru şi Costantin, (cf. Cron. Rom. I, 201). Ni să mal aminteşte de alţi copil al lui Lapuşneanu Ion (Cr. Ruşilor 24) zis şi Ionaşcu (Let I, 177), şi Soltana călugăriţă, care face mănăstirea Socola în Codru lîngă Iaşi (Cron. Rom. I, 197.) 5. Document din 7081 Mart 4 (1573) Sumar: Ioan Vodă dă lui Toader şi Nastasiel, copiii lui Alexa, jumătate din a 6-a parte din PotlogenI, sat cumpărat de tatăl lor Alexa şi de mama lor vi-trigă l^ica. Nepoţii Micăi tăgăduiau dreptul lui Toader zicînd că partea din Potlogeni ar fi cumpărat-o numai Mica, ştergînd din uric numele lui Alexa. Havan KoEBOjţv 1îo;kYk> mhaoctîew Tocnj/ţap şemah Moa^abckoh. wffiE npîHftE np'feft hamh [| h tipt/ţ hauihaah MoAftABCKHAAH KOA'kpH. WHb’KOBE M H K H H T'ferAAH HA i o || AftEp H HA GhSBE fi A E 3 H ŞA LUECTO10 MACT CEAO WT tloTAOîKAN IJ10 TOE U1ECT0E || MACT WT IIoTAO-IfiAHH KHAO KVflAEHJE flAEjH H 2KHHH ErO M H K H. H HEHAAAAH Ch"oBE || BXKSfvfe. A fiAEjA HAAAA CHy”BE CA HH- www.dacoromanica.ro — 15 — U1EI0 5KEHO H lipHAV'IHAOofe HM CZMpTZ. A BIlSKO || BE Mhkh bzctaah cb h hoihcaah il\e$v iiş 8pHKA qio HMAAH ŞA BHKSllAEIUE || flAE^A CZ ÎKHHO CBOIO CZ MhKOK) WT P O A H T E A ’b, r 0 C n 0 A B A M H WT M A A-A A r 0 G T E $ A N A BoEBOAa||a TOCnOABAMH HC-KA^OM H WKp’bTOX'OM CZ HAUJH.UH GOA'bpH H CZ HA-U1HMH Avujamh || A?RE KHAO KV'IIAEHÎE ^AEijll H MhKII BZ KSlvfe. T'bMJKE TOCnOABAMH AaA°X ToAAtpOBH H CECTpH Ero IÎACTACÎA CH\‘m flAE^H (10AOBHIIA WT UIECTOK) HACT WT IIoTAC'TKAHH || KAKO A* KT HM H WT HAC SpHK » cz bzcem a°X°A0M* h hh Aa ce he wmhuiaet np'b/y CHM AH || CTOM HAUIHM. IIhc 8 Iacwx baeto ^şnA Mapt a- ToCIIOAUZ KAŞAA. Bea dor. vhha. fABpHA. TRADUCERE Ioau Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldovei, iată a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Moldoveneşti, nepoţii Micăî şi s-au judecat cu Toader şi cuiiii lui Alexa pentru a 6-a parte din satul Potlogenî, car» a 6 parte din Potlogeni a fost cumpărătură a lui Alexa şi a femeii sale Mica, şi ei n-au avut copii împreună, dar A-lexa a avut ficiori de la altă femee, şi venindu-i lui fără veste moartea, nepo- www.dacoromanica.ro — 16 tii Mioai s-au sculat şi au şters pe A-lexa din uricul ce l-au avut de cumpărătură Alexa cu femeia lui cu Mica de la părintele Domniei mele de la tÎQărul Ştefan Vodă. Dar Domnia mea am cercetat şi am aflat cu ai noştri boeri şi cu sufletele noastre că a fost cumpărătură a lui Alexa şi a Micăi împreună. Pentru aceia Domnia mea am dat lui Toader şi surorii sale Nastasia, fiii lui Alexa jumătate din a 6 parte din Pot-logeni, ca să le fie şi de la noi uric şi cu toate veniturile. Şi nimenea altul să nu să amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris in Iaşi la anul 7081 Mart 4. Insuşî Domnul a arătat. Vel logofăt a învăţat. Gavril. ÂOTE. 1. Doc. original e scris pe hîrtie bine păstrată. Pace parte din Arhiva Sion Brâteştl. Are pecete aplicată cu ceară roşie : Mhaocthw Eojkîew Ioah fioEBOftA H rOC'lOftIINX. 2. Proces. Documentul ne spune de un proces asupra Potlogenilor. Iată afacerea pe scurt: Alexa să însoară de a doua oară: Din întăia femee are pe Toader şi pe Nastasia, îar din a doua nu are nici uu copil. Să întîmplă -că cu a doua femee cumpără împreună a 6-a parte din Potlogenl; murind Alexa, nepoţii Micăi,femeia de a doua -a Iul Alexa, caută a rîpi ficeorilor Iul Alexa din întăia www.dacoromanica.ro — 17 — căsătorie asupra Potlogenilor, s-apucă şi şterg numele lui Alexa din zapisul de cumpărătură şi astfel să puneaţi ea drepţi moştenitori al avere! Micăl, mătuşa lor. Să vede şi pe atunci era obiceiul că atunci ctnd nu sînt copil în căsătorie moştenesc rudele femeii, dacă averea e numai a femeii. Domnul cercetează şi vede ştersătura numelui şi hotărăşte : de oare ce a 6-a parte din l’otlogenl a fost cumpărată împreună (bxkSdho) 'de Alexa şi Mica, aii dreptul a moşteni pe jumătate atît copiii lui Alexa cît şi nepoţii Micăl: şi Iau fiecare ■cîte a 12 a parte din I’otlogenî. 3. Ion Vodă zis cel cumplit să arată a fi fiul tină ruliu Ştefan Vodă; adică a lui Stefăniţă Vodă (1517—1526), de oare ce numai el poartă titlul de mlada laţă cu bunicul sătl Ştefan Vodă (1457—1504) numit în documente star a. 6. Document din 7088 Mart 24 (1580). Sumar. Jupîneasa DîiujO'ie şi cu fiii săi Ionaşco şi BHAA § O C m A A A P O C n O fi A p- CKA p A H E H H A ^VUJErvEHHV Ijl O (E 8-K H A H Ep N r p A I) H HA m H X |] X 0 nl A P H- A CA^A HCKVITHA A Win HbaHKO. H HCIIHCOK gA BMCAVAU MIE IjlO HMAA | HbaHKO ftl'tAB /HjHKÎH WOI HAC EIJIE ETO ^AA OV pSKH CAVSH HAIUEAAV B'fcpHOAW PARpHAALLI || AoTO-<ţ)EmV. KAKO \X Ecm EMV H «im HAC CA BACEAA <\0-XOftOM. IIhc o'- Iac BAmo ^şhe MApm kh. PocnOftHA pEM. GmpOMM BEA dwrOAm VMHA h hckaa. Mhxahaeckva. TRADUCERE Petru Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn tării Moldovei, iată a venit înaintea noaatra şi înaintea boerilor noştri slyga noastră Ivancopisţir leşesc, de a lui bună voe de nime silit nici asuprit şi a vîndut a sa ocină din ispisoc de sluj- www.dacoromanica.ro — 21 bă ce l-a avut de la Domnia mea, o selişte la ţinutul Hotinului numită Leto-viştea Visterniculul (Văraticul) între Liven-ţi şi între Medveja şi între Varticăuţt şi Petricăuţi, aceea a vîndut-o slugii noastre credinciosului Gavrilaş logofătul pentru 250 zloţi tatărăşti, şi s-a sculat sluga noastră credinciosul Gavrilaş logofăt şi a plătit lui toţi deplin acei mai sus scrişi bani 250 zloţi tătârăşti dinaintea noastra şi dinaintea boerilor noştri. A-cea silişte numită Litoviştea vistemîcuiul a căpătat-o sluga noastră credinciosul Gavrilaş logofăt Şi CU uricele; dar fusese rămasă domnească pentru o deşugubină, de oare ce s-a omorît un grec pe acele hotare, iar acum a răscumparat-o de la Ivanco; şi ispisocul de slujbă, ce l-a avut Ivanco ăiiac leşesc de la mine încă l-am dat in mînule slugii noastre credinciosului Gavrilaş logofăt, ca să-i fie şi de la noi cu toate veniturile. Scris în Iaşi la anul 7095 Mart 28. Domnul a zis. Stroici vel logofăt a învaţat şi iscălit. Iscălitura, proprie Mihailescul. www.dacoromanica.ro NOTE. 1. Documentul original pe kîrtie bine pastrat. Face parte din Arhivă tiion Brăteştî. Pecetea în ceară roşie e desprinsă. 2 Să spune aici de omorul unul grec pe moşia * Letovişlea visternladm ; şi că din această cauză moşia a ramas pe Bama Domnului. 3. ^VUJervBHHV (ftOV'UJErov KhNK adj=animans perdens, homieidium) era aspru pedepsită prin lege ; eraţi anumiţi funcţionari, cari încăsad dările deşugu-binei, şi să numeaţi deşugubinari. Aceşti funcţionari umblau cu limba scoasă după crime şi ori unde constatat! ceva de asemenea natură, punea la amendă groznicâ şi încasarea să făcea adesa în urma unor munci grele. Contra abuzului deşugubinarilor să rîdicâ în 1618 Miron Barnovski cu întreg statul său şi ordonă ca deşugubinari! nu vor mal umbla de cît o dată pe an In Septembre, sad orlşl cînd vor fi trimeşl prin ordin expres de Vodă. Legea veche şi practica obiceiului pămtntuluî pe-depsa nu atît pe cel ce a tăcut omorul, lucru greu de găsit în multe cazuri, ci pe acela pe a cărui pă-mînt să găsta cadavrul. Raţiunea acestei legi, sad acestei practici ar fi că prin acest mijloc s ar afia mal bine pe omorîtor, cadavrul neputîndu-se transporta ori şi unde şi mal ales departe. — In cazul cel mal bun să confisca pentru [domnie întreaga moşie. De ori ce lege ar fi tost cel omorît obiceiul era unul. Documentul de faţă ne spune de omorul unul grec (e^HH rpatp ) In urma acestei descoperiri a cadavrului Domnul a luat sştul Letoviştea Visterniculul, şi mal apoi a dat o lui Ivanco pisar şi difac leşesc prin anumit hrisov de slujbă («criHcoK §<\ bhc,\8;kenîe), a căror formular era că „boerul nostru" (Ivanco) slujind Domniei noastre cu credinţa i-am dat şi i am miluit un sat (Letoviştea) fost al nostru domnesc........“ Acest Ivan- co o vinde lui Gavrilaş logofătul (al doilea sad al treilea). Găsim şi alte documente, unde ni să spune asemenea lucruri. Pe moşia satului Cuciur să găsăşte in www.dacoromanica.ro — 23 — 1707 Decembrie 17. Cadavrul unul Evreii, Domnul află şi cit pe ce era Bă confisce moşia pentru Domnie, dacă nu se răscumpăra cu bani de această faptă (v. Romîjiia Liberă 1886 Octombrie 19). 8. Document din 7030 luni 24 (1522) Sumar. S te ian Vodă întăreşte lui Dragotă şi Nea-gul, cumpărătura a unei a 4 a părţi din Rădueştiî pe Stemnic, şi a unei a 4-a parte din o moară pe preţ de 200 zloţi tatărăştl, de la Dragae fiica lui Toader. iYVhaocitiiio eo*;mew mki CmE<ţ>AH Boeboj\a rocno* A*P ŞEAUH AloA^ABCKOH. ŞNAAAEN MITIC HHIlHM HCHUAHC-mOM HAU] MM KXC'bM KIT10 HA HEM || BXŞ| HT HAH Hm VMM Ero SCAHllIHT. WXH flpi'H/ţE opl^ HA.MH H np'k<5, HA* UJEMH KOArapE (\pSTAE /ţOHAA T 0 A /ţ E p tlO EH |j ^OBpOiO BOAH HEKH.M HEnOHtiffiEHHA A HEIlpHCHAOBAHA H npC^AAA CB0I0 npABOlO W1I1HHS Win CBCEro npiBAI’O SpHKA || ipo WHH HiMAAA WIT1 KSllE/KE «m /ţ'k<ţĂ rOtnO^BAAUJ CmE(|)AHA EoEBOjţA HEIllBpXITlA HACffl CEA6 WITI P X fi 8-C 1)1 H HA C III E E II H K H HEinBpXITl V HACIH H Wm MAHHA HH3TNAA HACm SlIKWM CBOHM CASrAM HAU1HAA ^paroniz h iiaeaaehhkS Ero JN te r 8 a 8 şa jţB'b || CITIA ŞAAm mAITlA|,CRKIJţ H ŞUIAAmHA HAUiE CA8rH ^>A* romx h fiaemenhk Ero IHcrSA sch mornw BbimEiihcahh || UHH'kSH ^BA CmAA ŞAm mAHIApCKKIX 8 p8KH ^parAE flOHKA To.\/ţEpA np'kft HAiMH H np^jţ HAUJEMH KOIApE. HHO || MKI BH^'kRIUE «X jţOKpOW B0AI0 H mXKMEffi II nOA-HA ŞAHAAm8 A Mbl IIIAK07Kt\EpE H Wm ECMbl jţUH H iiomBpx^HAH || ca8tam naujhm ^pAromx h iiaemehhkS Ero IHcpSaS momv HEmBpxmoio haciti ceao wm Pxjţ8- www.dacoromanica.ro — 24 — ilţlH HA CmCEHHKZ ţţ H HEIT.BpZmA HACITI Wffl MAHHA HHffiHAA HACm KAKO A4 Etm EMV wni HAC SpMK H C'A-BZCEM A°X°A0a/v HIW H A'fefntiw HX H SHSHAmOM «X |j H np-kSHb’HAmOM HX H BXCEM8 poftv HX Kflio ffe HM H§-BEpEIH IIAHEAHffiHH HEnopb'UIEHHO HHKOAHffiE HA B*feK H. A X^>T14P || mOH MEmBpzmOW HACm CEAO PzAKEgiH HA GfTlEKHHKZ H ^EmBpZITIA HACIU W(T1 MAHHA HHîfiHA 'UCITI' AA Ecm wm 8ccro goimpA II 'lEmBpzmA Hdcm. i! ha mo Ecm Bfcpx HAIUETO TOCIlOflBA BKiLUEIlHCAHHArO MKI CmE(ţ)AHA BoEBOAA H B'fepA Hp’feBZŞAIOEAEHAro || KpAITIA l'OCIIO(\BAMH IlEmp\ H B’fepA KOlAp HAUJHX. B. n. HcAHA.. B. n. IlEmpA aB0PHHK4- b- n. Netphaa || R. n. rpmiKo-BHHA. H nANA TaAAKA XomilHCHHAl. B. n. dVKA flpEvpE-nopmAp’fe Gvhabcaoaxv. b. ti. Xpaha |[ cnArmp'fe. b. n. SpEMIA BHem’feHpHKA. B. 11. lUApnE IlOCItlEAHHKA. B. IU GzkVIAHA 'IAI1JHHKA || g. n. GmpZHA cmOAtIHKA. B. II. KziJEA’feHA KOMHCA. B’fepA BZCfex KOlAp HAlUH\* iWoAftAB-CKHM BE'HHHX H MAAHX- || A nO HAUIHM JKHKCIjrfe KmO> sS^Em rocncAApz wm <\’femHE haujhx hah wm hauieto* P0(\A HAH IlAK R8<\ K>TO sorz HŞKEpEJTl EHftlH || rotnc-ftApEM HAUIEH MoA^ABCKOH ŞEMAH. mom EH HM HEIIO-pSlllHA HAIUETO A44H1E H AAHEH HM SRp’fcflHA M 0\ frt-BpZ^HA ŞA || ŞA (sic) HYÎKE ECMH HA\ ^d AH H IlOmBpZ-&HAH ŞA^giO ECm HM DpABA WITIHn'a ŞA 1)10 WHH KVIlHM» HA CBOH npABH T HH’feŞH. || A HA EOAUIEH Kp’feilCCm H nomBpZ/K^EHYE mo MV BZCEMV BkiuillHCAHHOMV bEA^AI» ECM Bl HA IDEM V B*fepHO || MV n AH V TompVUlAHV AOl'OljlEmV llHCAItlH H HAUIV IlEHAm npllB’fecHmH KCEMS AHcmv HA— U1EM0V. IIhcaa- Ghmhwh. 8 XpZAOE. BA*femO v;ŞA I«hYe www.dacoromanica.ro — 25 — TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod, Domn tării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui pe ea vor vedea-o sau o vor auzi cetindu-să, adică a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Drăgae, fiica lui Toader, de-a ei bună voe de nime silită nici nevoită şiavîuduta sa dreaptă ocină din al său drept uric, ce dînsa l-a avut de la moşul domniei mele Ştefan Voevod, a 4-a parte de sat din Rădueşti pe Stcbnic şi a 4-a parte din moara partea din jos, partea unchilor săi, slugilor noastre lui Dragotâ şi rudei sale Neagul pentru 200 zloţi tătărâşti şi a plătit slugile noastre Dragota şi ruda sa Neagul toţi acei de mai sus 200 zloţi tătărâşti în mîuule Dragaei, fata lui Toader, dinaintea noastră şi dinaintea boerilor noştri. Deci noi vazînd a lor de bună voe şi tocmală şi plată de plin, şi noi aşijdereaşi de la noi am dat şi am întărit slugilor noastre lui Dragota şi rudei sale Neagul acea a 4 parte de sat din Rădueşti pe Stebnic şi a 4-a parte din moară partea din jos ca să fie lui www.dacoromanica.ro — 26 — şi dc la noi uric şi cu toate veniturile lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi la tot neamul lui, ce i se va alege mai de aproape neruşuit nici odată în veci. Iar hotarul acei a 4-a parte dia sat din Radueşti pe Stebnic, şi a 4 parte din moară partea din jos sa fie din tot hotarul a 4-a parte. Iar la aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrisa Noi Ştefan Vodă şi credinţa prea iubitului frate al Domniei noastre Petru şi credinţa boerilor noştri credinţa panului isac, credinţa panului Petru vornic, credinţa panului NegrUa, credinţa panului Grincoviti, şi pan Talaba de la Hotin, credinţa panului Luca Arbure, purtar de Suceava, credinţa panului Hrean spatar, credinţa panului Eremiia vistemic, credinţa panului Şarpe postelnic, credinţa panului Săcuian paharnic, credinţa panului Stârcea stolnic, credinţa panului Căţelan comis şi credinţa tuturor boerilor noştri a mari şi a mici. Iar după viaţa noastra cine va fi domn din copiii noştri, sau din neamul nostru, sau pe ori care altul îl va alege Dumnezeu să fle domn în ţara noastră a Moldovei, acela să nu le strice dania noastră, ci www.dacoromanica.ro sa le întărească şi împuternicească, de oarece noi i-am dat şi întărit pe cea ce este lor dreaptă ocină, pc care au cumpărat-o cu ai lor bani drepţi. Iar spre mai mare tărie şi împuterire a tot ce s-a scris mai sus am poroncit credinciosului boeriului nostru pan Totruşan logofăt a scrie şi pecetea noastră s-o a-tîrne la această carte a Doastră. A scris Simion în Hîrl&ti la anul 7030 luni 24. NOTE. Documentul e scris pe pergament bine păstrat e în proprietatea D-luî 1 Negrea, preprietarul Râdueştilor de la Vaslui. Are pecete mare atîrnatâ cu şnur roş cu inscripţia : 11 emAmx lut CmE(ţ>Aha GoEBOjţk rocnoAApz §eaaah Mca^abchoh Se mal păstrează un suret făcut de Dascălul Oh, EvJoghie în 1784 Decembre 14. 9. Document din 7095 Mart 24 (1587) Sumar. Petru Vodă întăreşte Iul Iani din Hotin cumpărătura ce a făcut în satul Visternica de la Ivanco piser leşesc, pe preţ de 200 zloţi tătărăştl. IlEmpz fjoEBOA-- kojkiio AIhaoctjio rotnoAApz ^caaah Moaaabckoh. wxe npiHAt nptft hamh h np'fcA vchaah na- fUHAAH |] AloA^ABCBUAtH EOA'fcpH. CA'te’k H.\U1 HBANKOflH- www.dacoromanica.ro — 28 — t A p ii 1 A 1 IA II K 1 H no Ero /\OKpoiO BOAIO hhkhaa HEnOHOJKftEH |] AHHnpHCH.VOBAH H npO^lA CBOlO npABOH» wnnîNV wrn ncnHcoK i|io mwaa <#m rocno^BAMH vn BlICWJKEHÎE II E^HA CEAHl)IA HAHAvfc flHCITlApNHKA LJJO ECdl 8 BOAOtm XcmHHCKCH MEîKftO CEAO /I E B H N Lţ H H ,V1EÎK(\0 i\\ E B E || ÎK A H 6 A p III H U 8 l| H H II p x k a 8 4 h, mA npo^AA cA8siî haiuemS I a h h w m XomMH'fe şa ab^ cT-fc || ŞAAm mAm vpcKHjf h b&citiaa cb CASst HAUJ IaHH M ŞAI1AATHAH E.V\8 SCH HCnOAHA momii BHUirmcA || hh nHH-ksH c" şahii nunupcKHX b& P8kh tAyai'k haujhmv Hbahko nncApt jIaahiahkih np^A HAM» || H np^A HALUHM» KOA'fepH, HHO MH BHA’kBUIH AOEpOH BOA IO »X H mOKAAEJK H HCnOAIlOH ŞA (| nAAmAPE' A H E 1)1 H M K\K0 ftA KZ-ţEITI EMIT wm POCnO^BAMH WfUHHHS EMV H jţ'kfîlHM EMV H 8H8» MAFJ10M ETO. H nptSHOHAmOM H npA(JJPp.\mOM H)[, jl -Krno CE HM H^EEpcm HAHEAIIffiHlH HEDCpSlUHHA Ha» HHKCAHffiH HA B^KH. fi XorriAP BHUKIHCAHHM CEAO Epo- ip'kiiYh <\a Ecm vvm«z. 8ch\- cmopouHx nocmipoM \'o~ mAp no KS/ţA H5 B"kKA W/BHB\AH. îl HA ITIO || ECm B’lipA www.dacoromanica.ro — 31 — rOCnO|\BAHIt BHlUHHCVHHArO hh Iw ITempA BoEBOftS h B'fcp.V llp'feKZCUOKAENNArO CN*A rOCnO^BANH Iw CmE(^HA GoEBOftS H B'fcpV GoA’fepH HAUJH\-. B-fe/ A I1ANA S p E M ÎE B E A H K 1 H B O p N H K A Ot H 'k H J E «IU H, BtpA 11 A H A fl H p E A |! BEAHKIH ftBOpHHKA r O p~ H ’b H § E (VI A H. B'bf'A 11 AHA Te W p THE II I’a-E P II A A UI HpZKZAAEOBE X O Ol H H I Kl H. B *b p A n A H ^Tviî BAHIIAH ^pATCHH (I p Z K 2 - AABH H E M E l| K H )[. B "fc p A (IA II A ii II p E H K X H HWHAUIKO HpZKZAAEOBE 11 OBOrpAft- c k i h. |] b. n riwpriM no p nup’fc Cshah-c k a r o. h. n. H o c m e noimii nhka. b. n, IlZAZBAHKO C n ! m A p t B. 0. 6 A ( H A I E SAUIHHKA. K. n. I A N E BHCITIEpHHKA. (I. Ga BA C m O A H H K A. B. II. ] O m A H KOAAHCA. M B'flpA O' CH\' EOlAp HAUIH\' MOA|\ABCKH]( BEAHKH)f H MA- AHjf. fl Kmo cb noKScHm pH§^mH cie hauj h (iomhaobamIe mz Ecm npoKA'bm h mpzKA'km wm ta' ea' czmBopuiAro hheo h şemah h ^a || hmaeit wm B'km np'fcA cmpAumljM cz^'feijjHM xb'^m. ^ no M ujeaiv jKHBomb Kmo bz/^eoi rocnO(\\pz hvuieh şemah Moa-AABcmtH wm (ykmH\- uauihx ham wm po^A haiueto. HAH ((IAR) EOI^S KOI’O Ez' HŞEEpHm rOCflO^ApEAA EHITII» HAU1EH gEAAAH ll\oAftABCKOH. mom EH HEnop^lOHA HA-UlErO AAAHÎE M n O Al H A O B A H î E. AAEAEH EiW mHJK Snp'fcnMA h Smspz^HA. no vino oSieha haaa npABo H B'kpHO B Z M 10 fK î IA X 5 E M A H X- I) fi HA EOA- ujem Kptnocrn itiem szckM bhuieiihcahhaa bea^ah ECMH * NAUJEAlS B'kpHOMS H nOMHITlENOAAV EOA'kpHHV nAH8 ZlSnSA GmpoHH beahkomS Aoro(|>em HHCAmH h haii» HEMAin MpH ll BEŞAITIH KZ CHMV HCmHHHOAAV AHCmV HA-IUE.MOV. (IHCAA EopHARHHIO. OV IaUI BAmO O, AIUlţA flnpHA A frUH. www.dacoromanica.ro — 32 r-TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Yodă, Domn ţării Moldovei; Iştiinţare facem cu această carte a noastră cui va căuta pre dînsa sau căruia cetindu-i-să o va auzi, că această a noastră adevărată slugă credinciosul Stamatt stolnicul a slujit nouă cu dreaptă şi credincioasă slujbă. Deci noi văzînd a lui dreaptă slujbă cătră noi ne-am milostivit şi am dat şi l-am miluit pre el cu un sat în ţara noastră a Moldovei numit Broşterdî în ţinutul Dorohoiului, care acest sat Broşteniî din ţinutul Dorohoiului a fost al nostru drept sat domnesc şi ascultător de ocolul Ştefăneştilor, să-i fie lui de la DGinnia mea" ocină lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi răsnepoţilor şi răstră-nepoţfior şi acelora care să vor alege rude mai de aproape neruşuit nici odată în veci. Iar hotarul mai sus scrisului sat Broştenii să fie din toate părţile ■după vechiul hotar pe unde din veci a umblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Noi Ion Petru Vodă şi credinţa prea iubitului fiu al Domniei noastre Io Ştefan Voevodşi www.dacoromanica.ro 33 credinţa boerilor noştri, credinţa panului Eremiia marele vornic al ţârii de jos, credinţa panului Andrea vel vornic ţării de SUS, credinţa panilor Gheorg'ie şi Gavrilaş pârcălabi de Hotin, credinţa panilor ioan şi Draggin parcalabi de Neamţ, credinţa panilor Andrele a şi Ionaşco parcalabi de Novograd, credinţa panului Gheorcjhe portar de Suceava, cr. pauului Coste postelnic, crediuţa panului Nădubaico spatar, credinţa panului Vasile paharnic, credinţa panului Iane visternic, credinţa pauului Sava stolnic, credinţa panului stan comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar cine s-ar cerca să strice aceasta a noastră danie şi mila unul ca acela să fie proclet şi trecleat de Domnul Dumnezeu, făcătorul ceriului şi al pamîntului şi să aibă a răspunde înaintea straşnicului judeţ a lui EJristos. Iar după a noastra viaţa cine va fi Domn ţării noastre a Moldovei din copii noştri sau din neamul nostru sau pe ori care altul îl va alege Dumuezeu să fie Domn ţarii noastre a Moldovei, acela să nu strice a noastră danie şi milă, ci mai vîrtos, să i-o în- VOLUMUL XXXII DIN DRICAR. C. 3. www.dacoromanica.ro — 34 — tareasca şi împuternicească, de oare ce ne-a slujit nouă cu dreptate şi credinţa în târ) străine. Iar spre mai mare tărie a tuturor celor de mai sus scrise am po-roncit credinciosului şi respectatului nostru boinr pan Lupul Stroici marele logofăt să scrie şi pecetea noastra sa a-tîrne la această a noastră adevârâtă carte. A scris Borceavici, în Iaşi la anul 7099 luna April 30. NOI A 1. Documentul e scris pe pergament, e-bina păstrat; are 35 cm. lăţime şi 39 lungime. Are pecete atîrnată cu şnur roş, pecetea e cam stricată; să ceteşte pe ea aceste cuvinte. iWHAOCllliw CoauEW . . -5E\uH Ă\o.\\jbck:h. 2, Stamati nu era vel stolnic, de oare ce între boerl iscăleşte Sa va Stolnicul ; dar sa vede că era persoana de încredere a lui Vodă. Nu ştim care a tost slujba lui Stamati faţă on Petru Vodă cît timp acesta a tost prin ţari străine (br §fciYWE\') ; dar simplu această notiţă ne lămureşte asupra faptului că mulţi din Domnii noştri trăiau şi călătoria!! în ţări străine, fie ca interesul politicei cerea aceasta, fie că gustul de călătorie era înrădăcinat în membrii familiilor domnitoare. 3. Familia lui Petru Şchiopul. El era fiul Doamnei Cbîajneî şi a lui Mircea Ciobanul ; avea aceşti fraţi şi surori: Miloş Vodă, care moare la Cafa în 1577, 20 Februar (Col. Traîan 1876, 270), Alexandrii 11 Vodă, ce Ia în căsătorie pe Caterina Ţarigrădeancă (Col. Traîan 1876, 275, Rev. Romînă II, 1862. 375) www.dacoromanica.ro — 35 — Ancuţa căsătorită cu Androuic Cantacuzin, şi a avut aventuri amoroase cu Radu Socol (Doamna Kiajna de A. Odobescu); Petru Mircea şi altă fată căsătorită cu Stamalin Paleologul. Petru Şchiopul avu aceşti copil : Maria căsătorită cu Zota Ţigara (Cuv den BatrunI I, 183), Jluxajida căsătorită cu Alexandiu III Vodă (1593, Revista ’fo-cilescu II, 77), Tudori\a şi Ştefan Yodâ (Revista Toc. II, 63 ; Anal Acad. 1985, 275) Acesta e cel amintit în document, că dă credinţă documentului. Oare Stolnicul Rtamatin, căruia i să dă Broşte-nil, nu e cumnatul lui Vodă şi i să zicea şi Paleologul? 11. Document din 7103 Maî 17 (1595) Sumar. Stetan Râzvan dă Mănăstire! Moldaviţa 2 mori din tîrgul Bala, o crîşmă şi o berărie, cum şi 4 posluşnicî, pe care iî scuteşte de toate aările mărunte ce sînt puse asupra tîrguluî Bala. Hw GmecţnN Gceboa' kojkieio MH.\ccmno Tccnc- ^ApX ŞEMAE AÎoA/ţABCKCH. W5KE rOdlO^B AMH AaA°X H nomBpxAHx | Ntuirk cm'a a aia'ka aaohacthp Moa^abhija. h^eîk Ecm XPAAA cm'ro EAArcB'kiptNiE Eoropo/ţMLţE cx ftB'b AAAIIII |) S mpxr E A A EjţHN no cp'feft mpxrA. d ftpb’rA HA KONEH mpXI’A. H CX nOBApHE H CX CAA^HHlţS. H CX || 'lEFTIHp noCASUJHHHH 'imO m«X BHînnHCAX AAAHHH H nOBApHH H CAA^HHLţH H HEmHpH nOCASlilHHHH || KHAO AAAH1E cm ■feH MOHACmip H n6mBpXKt^EHlE Wfll lÎEmpA Eoebo^h h wm IankSa Egeb^h || kako ^a Ecm cnrfeH MONAcmHp cx bxcem a°X°A°m. H mAKOift^EpE irnix HE-mHpH noCAVHH || HE «MAEm ftAdlH kohh şa waak a HH nO^BOAftE NH *0Aft8. A NH HHHX MNOrHX || APOKNHX nmo c8m . . . mpxr. m x k m o /ţ v h m a e m a www.dacoromanica.ro — 36 mH /van iţ p c k a. npomoas nhkitio || wm haujhx c/vvrH hah LUoafth'§oke /va ne ciwkim hx baaobachh HfJ't'A CHM AHCmOM NAUIHM. CAM Tocno/VHN BEAiîA nHC V I.\c A'km ^şpr Mah şî. (a. n.) KoKOPANVA HCKAA. TRADUCERE Io Ştefan V oevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei; iata Domnia mea am dat şi am întărit sfintei noastre rugi, mănăstirei Moldaviţa, unde este hramul sfintei Bunei-Vestiri a Născătoarei de Dumnezeu, cu dona mori în tîr-gul Baia, una din mijlocul tîrgului, şi alta în capătul tîrgului, şi cu crîşme (po-varne) şi cu sladniţă (berărie), şi cu 4 posluşnici, care cele de mai sus scrise mori şi crîşme şi berării şi patru posluşnici, 'au fost făcuţi danie sfintei mănăstiri şi întărire de la Petru Voevod, şi de la Iancul Voevod, să fie sfintei mănăstiri cu toate veniturile. Iar cei patru posluşnici să nu mai dea cai de plac, şi nici podvezî, nici jold, şi nici alte mă-runţuşuri cesînt asupra tîrgului; numai să aibă a da dare împărătească; CÎt pentru www.dacoromanica.ro — 37 altele nimene din slugile noastre sau soltujii să nu îndrăznească a-i învălui înaintea acestei cărţi a noastre, însuşi Domuul a poroncit. Scris în Iaşi la anul 7103 Mai 17. (L. P.) Vn coranul a scris. NOTE. 1. Do&umentul e scris pe hîrtie, e bine pastrat şi poartă No. 15 Lit. B, vizat în l8lT Mai 30, de o comisiune nemţască rinduită pentru cercetarea actelor. Sa păstrează şi o traducere din 1811, subscrisă de IsaYa Bâlăşescul arhimandrit. Face parte din Arhiva Sion Brăteştt. 2. Documentul dat e posterior cu 6 zile celui publicat în Arhiva istorică li. I. 181) din 11 Mai 7103. 3. Documentul ne spune despre mori ce eraţi în Baia, şi în centru şi la margină, apoi de crîşme (noBApNE) şi de o berărie (cAAftNHiţS). 12. Document din 7095 Mai 8 (1587). Sumar. Petru Vodă recunoaşte lui Mihailescu Uricar şi soacrei sale Sora dreptul de a stăpîni locul de moşie din Bucşana, stăpînit pe nedreptul multă vreme de Rumânul Uşerel, care va plăti pentru aceasta. IlEmpK E0EB0&A K0JK1I0 MHA0CUUI0 romOj\Ap ŞEAAAH Moaaabckch. w;ke npiH^ouiA np^A naaam P 8 m k n 8 a î) Iii E p E A || H MhJ[SHAECK8A 8p H U p H m^lţJA Ero C 0 P A M nomoKMHAHCA no (BOEH <\°SpCH BOA H. pAj\H EftHH || MACIT1H ŞA WfTINHNH HffiE HAAAIOm K8 fi HO 8 CEAH E 8 K UI A H A H A0C2Aa APZJKAA mH)( www.dacoromanica.ro — 38 — HACmH || §A WIT1HHH8 CBE PtfMXHtfA î5u]EpEA E1JJ6 Wm ^HH ^IftE^AH^pA RoEBO^H. A CKftA HMAEfTI || JAnAAmHA PSMZHSA WI11KX A/\hX2HAECK8A îîpHKAp h wm rnXljlA Ero CopA HX HACm H H r 0 II HiMAIOm BX mOM ceah. & Mh-X2HAECKVA H IHEljlA ETO GopA ftA HMAIOfTl EMS HgEpAfTIH wm bxca^x || wm noBxtHX cmpAN x^niAp moiuv /vrkcmv £A WITINHNV. H 'UUfTlH Mmo EV^vm (HM\mH emoE A A || HA EH . . , ?) IIhc S Iac B.mno ^şhe Mah h'. Gaam rocnoAHHX pEH. (A. n.) fif A AOTO(ţ)Xm V'IHA. MxmHt&m. TRADUCERE Petru Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, adica au venit înainte a noastra ifofwawwZ U*erel şi Mi~ Jiâilescul Uricar şi Soacra lui Sora şi S-au învoit de buna lor voe pentru o parte de ocină, care au avut-o impreuna în satul Bucşana şi pană acum a stăpânit toate acele părţi de ocina Rumănu U-şerel, încă din zilele lui Alexandru Vodă; iar acum sa aibă a plăti Rumânul cătră Mihailescul Uricar şi soacra lui Sora acele părţi ce le-a avut în acel sat. Iar Mihailescul şi soacra lui Sora www.dacoromanica.ro să aibă a-i alege de acum înainte din toate părţile hotarul acelui loc de ocină, şi părţile ce vor fi avînd acolo să fie a ei. Scris la Iaşi în anul 7095 luna Mal 8. însuşi Domnul a zis. (L. P.) Vel logofăt a învuţat. Mâtiiaş. NOTE. 1. Documentul original pe hîrtie ; e proprietatea Domnului Roîu, şeful Arhivei Statului Iaşi. Pecetea e ruptă; era aplicată cu ceară roşie. 2. Mihailescul Uricar e des înttlnit în documentele de Ia finele secolului al XVI-a. Numele lui complect era Cristea Mihailescul şi timp mal bine de 20 de ani a fost uricar şi dilac în cancelaria gospod. Documentul de faţă ne spuae că el ţinea pe fata unei Sora, soacra lui (ma,ip.\). 13. Document din 7110 Iulie 6 1602). Sumar. Iuraşco Drace staroste de Cernăuţi, a-devereşte cu zapisul săii că Marica fata lui Petru Moi-şescul, a vîndut partea sa din UleneştI (2părţi din a patra Jiarte din jumătate de parte lui Cracalel staroste .şi emeei sale Elena, pe preţ de 25 taleri. Ce Sko aş lopauiKo ^ p a h £ cmapoc-nu M e p h o b c k i h cBit^HmEacrn r8em (j cum ahc- fllOM H IIHCANÎEM MOHM WffiE npiHftOUJA np*b^ţ NAMH Al a p î h k a (ţhipEp j] noKOHHaro II e m p •k M oh- www.dacoromanica.ro — 40 — UI E C K V A no EH jţoEpAA BOAA HHKHM NEIlf HIM.ÎK^ENA |f A HHIlpHCH AOBAH \ H flpO^AAA MACHI WUINHIIA CBCIA 8 tEAO Î5 A E H E IJI H KpAKAA'llEBH || cmApOtUVfc H CZ?EHniEAHH(ţA Ero @aena ke m.\A i^ea'hh^. Komopx maciti ecui || t» wmA'feAEHA wm HEmBpamoH wm wm noAOBHiiA macii* b* maciti. ha cin moH jWapjhkh || h mac m kpaiha eh noKOH- HHKA 1 W A HA. npH Bomop . . . mZKMAA'b EHCIT1. E A-XpHII B A m A r || H E O K P H K B A IT1 A r H (J) H A-U ^ 1 IA K H § p E M 1 IA III O A m 8 ^ H E p H O B-c B i h h cz bi‘ nzprAp || itia;k.v\h 8BH(vkxo,v' iiiobaaaaa «X A^KpAA 1’A’bAH (1UIEH B+pA npHAOSBHXOAA nEMAITIH || HA-UIHX KBCEAA8 ŞAnHCS. ŞA mo <\A CE ŞtlAEIH . . . BAmo ^şpi I8ah 3. IopAUlKO CmApocmA pKKA BAACHA HCKAA. TRAD UCEBE Adică eu Iuraşco Drace staroste de Cernăuţi mărturisesc cu această carte şi scrisoare a mea, cum a venit înaintea fioastră Mariica fata răposatului Petru lloişescul, de a ei bună voe de nimeni silită nici asuprită şi a vîndut partea ei de ocină din satul uimeşti lui Cracalei staroste şi femeii lui Elena în preţ de 25 taleri. Care parte este ei împărţită1* din a 4 parte din jumătate de parte 2 părţi, partea acelei Mă-riici şi partea fratelui ei răposatul Ioan; www.dacoromanica.ro — 41 — la care iocmală au fost Bakrin vătag, şi Bobric vătag, şi Filcea diiac şi Eremila şol-tuzul Cernăuţului cu 12 pîrgari Deci şi noi cum am văzut tomnala lor bună am spus de a scrie şi spre credinţă am pus pecetea noastră pe acest zapis. Aceasta ca sa să ştie. (L. P.) Vlet 7110 Iuli 6. Iuraşco Drace staroste eu mîna mea proprie am iscălit. NOTE. Documentul original e scris pe hîrtie î e bine conservat. Face parte din Arhiva Sion Brăteştl- 14. Document din 7li2 luni 20 (1604) Sumar, Irimia Vodă hotărăşte în pricina asupra satului Roşcanit din Basarabia, pe Cogălnic, împăvţin-du-1 în două : jumătate să o stâpînească Simt'on Bîrzul, Ghermun şi Ivan, nepoţi de a lui Fădăr Gug, Iar jumătate Nistor Vatah, Ioraşco, nepoţi de a Iu* D. Roşea. Hw Uremia A/Whaa Gceb &a Ecattio MHAOrmilO rocno^Apa şemah Moaaabckoh. wjke npiHAcwk || npfyv HAMH H np'kft NAUIHMH KOA’fepH. HAIXJII CASrH G H-mhwh E x p ş ' a h r e p m a h h Hbah t* HH || HÎH H\” pXŞ’fclUH BXCH BNVLţH T V T. H ITlErAAH HA HAUIN CAVrH H H C m O P BXTAJf H HA IopAUJKO|l H HA BXCH HX flAEMEHHKOBE. H CX E^HH VpHK ŞA MAp- mopiH, nmo hmaa 2EHHK 8 MipA^EipH H ŞOC-niAA hx mor^A h (ţnpno iioc(iiaehah h nomo.vi || (iakhib 'HmaA‘1 mta; h cx Tom a b x m a x '•mo eha k8- nESBHK 8 MiEBEpm'kHM HA mOA EVKA1TIV || ŞE.\AA't\ HX HI AH riAriE/X H HO KmO EH AH ŞA fti(\,NHHV. fTIOrc pA^H KAKO A A Etm HAA H «m HAC || WmNHNX H nOHlBpX^E-111E CX BXCEM ^0\’O^0M H HH fi,& CE HE VMHIUAEdl. IIhc oy Iac (bis) baitio ^şpai Hoembphe î. ToCnO^HHK pEH. (ii. II.) KoCmAHdlHH Boebo^. HsEoaumKo. traducere Io Costaadia Moghilă Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domu ţării Moldovei, am dat şi am întărit slugilor noastre tuturor nepoţilor lui Ghidion Papei şi lui Dragolâ şi lui lucşea Piteş, şi oame -uilor lor pe a lor dreaptă ocina şi moşie pe o bucată de pămînt, ce este în hotarul satului Jeverteani şi a fost luată de Joldeştî; deci cînd a fost în zilele lui Petru Voevod, s-a sculat Buzdugan şi VOLUMUL XXIII DIN URICAR, C. 4. www.dacoromanica.ro — 50 — Fraţii an Şi Avraam Şl Gavril şi Mihăil şi alţii, toţi nepoţi mai sus scrisului Ghi-dion Papei şi lui Dragota şi lui Iucşa Pileş şi au tras în judecata pe Joldeşti,. pe popa llea, ce a fost cumpărător înJol-deşti şi a ramas atunci şi a pus şi ferîe: şi după aceea iarăşi a avut judecata şi cu Toma Văiah, ce a fost cum părător în Jevertiaui pentru acea bucata de pumint, pe care a luat-o Papei, de oare ce i a fost de moşie. Pentiu acea sa fie lui şi de la noi ocina şi îu-taritură cu toat» veniturile şi altul să nu să amestice. Scris în Iaşi în anul 7119 Xoembrie 10. Domnul a zis. (L. P.) I 'ostanth\ Voevod. Nebojatco. KOTE. Docuniantul original e scrib pe iiîrtie. Pecetea, rf rupta. E proprietate a D lui Rom, ş>etul Arhivei din Iaşi. ^ ls. Document din 7120 Gbenar 30 ^6121. Huutur, ştefan Vodă Tcţinşa dă şi «întăreşte mila oătrijl mănăstirea Hlnldaviţa, a două mort în Bala şi cu crîşme de viu şi cu berărie şi cd 4 casa de poduşnicl, sdutin'dU I de toate dările, ce să vot pana asupra H’îr-gulul Bula. Mw OmE^AH Boebo<\a Bomiiw MHAocinno rocno^Apa §EAAAH /UoA/\.\BCKOH. WJKE rOC(10(\BAMH ftAAH M IlOMCRHAH |[ www.dacoromanica.ro — 51 ECA1H HAU/E Cnri?H MA'kH MCHACIIIHp pEKCAAAA MoA^OB«H. EftEJK Ecm XPAM c,n’rO || GAArofcfcipEHlE. CX .wahhh v mpxr Caia. e^ha no mpxrA. a ftpSrA || ha KOHElţ mp'ACJ. H CX nOROApilE ŞA nHBO. H CX CAAft* HH14 H CX MEIIlHpH (\OAWBE | I10CA8I1IHflIţH. I1AKKI3K POC-(10,4 li A UH. 'WCmA8H\' H\' cm'^ll MOHACmHp ŞA KOHH Ş\ WA\K H || ŞA IIO(\B0A4E H Ş\ /KvA(\S’. H ŞA HHH)f AUI0rH\' nO-E35E CV(D HI 1 pXP pA5 Bx||,\AH IJlpHCKA. Mmo mH\’ BHînnH.AiiHjf H jŞB\ awhhh cx nosoApHE h cx caaahhijv || h mH)[ HEiiiHpH nocAb’uniHMH wm mpxrEwA. KHAO 4AAHIE II MHAOBAHÎE WIT1 || jlAE^AH^pA IjOEBO^A. cmtH AicNAcmnp AA0A40BH14 h wm iiphbhuiax Mmo h- MAAH cm A A | AAOHACIllHp BH11II1HC.,HA. H Wm HcnHCOK Mmo HAAAAA cm'A A\OH \CITlHp flOITIBpXîKAE | h!e «m IaH KVAA H WIII $1[WH Eo(BO(\\. TocnO^BAMM I1A- KHflî H Win HA" 4A4VX H SfllBpX || ,\HX mOE BACE KlllU-11HCAIIHOE (\A Etm H Ain HAC Cm'l>H MOHACIIIHp CX l>X-cfcitt 4 OXO,\OA\ HEnC;VIIIEHO HHKOAHiKE HA Bi’HH. (ip'feA CHA\ AHcmOAA IIUUHAV. FIhc « Iac baiij'o ^şpK Tehap a. (Ja.U l’OCnOftHH pEMf. Rohko Aorot|)Xm vmh\. (\\ApAWpE. TRADUCERE Io Stefau Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţapii Moldovei; iată Domnia mea am dat şi am înoit înşine siintei noastre rugi, mănăstirii numilă Molda- www.dacoromanica.ro — 52 — vi{a, unde este hramul sfintei bunei Vestiri, cu două mori în tîrgul Baia, una din mijlocul tîrgului şi alta la capătul tîrguluişi cu povoarne de vin şi ou sladniţă şi cu patru case de pos-luşnici; la rîndul mieu Domnia mea i-am scutit sfintei mănăstiri de cai de olac şi de podvoade şi de jold şi de alte multe mărunte dări, ce sînt pe tîrg afară de darea împărătească. Iar a-cele mai sus scrise 2 mori cu povoarne (cu pivniţe de vin) şi cu sladniţă. şi a-cei 4 posluşnici, din tîrgul Baia fusese danie şi miluire de la Alexandru Vodă, mănăstirei Moldavija şi din privileghii-le ce le-a avut s-ta mănăstire Molda-viţa şi din ispisoc ce l-a avut sft. mănăstire întăritură de la Iancul Sasul Vodă şi de la Aron Vodă. Domnia mea la rîndul mieu de la mine i-am dat şi i-am întărit acele toate scrise mai sus, ca să fie şi de la noi sfintei mănăstiri cu toate veniturile neruşuit în veci înaintea acestei cărţi a noastre. Scris în Iaşi la anul 7120 Ghenar 30. însuşi Domnul a zis. Voico logofăt a învăţat. Marmure. www.dacoromanica.ro — 53 — NOTE. 1. Documentul e scris pe hîrtie, e bine păstrat; are pecete aplicată cu ceară roşie, dar aproape toată sfărmată. Face parte din Arhiva Sion BrăteştI. 2. IIOBOApNE ŞA nHBO M CZ CAA|ţNHLţ. Inţălesul a-cestor cuvinte e greu de dat. nHBOE romînescul piv~ niţii, locul unde să ţine vin ; Jiouc£==potus, vtxrag— nectai,=:=băutură; noBApKHZ f. ixayeigtiov culina co-quina, bucătărie şi cuhnie, magherniţă ; Iar CAA^HHLţ e CAAA&—liordeum. lostum=băutură de orz, slad de miere. Sigur că Vodă a dăruit mănăstirii pe lingă mori şi nişte locuri de ţinut vin (pivniţe, crîşme) cum şi altele uude să tăcea sJad, mursu, sigur bere, Baia fiind oraş industrial şi plin de Saşi, Dania aceasta o căpătase mănăstirea de la A-lexandiu Lăpuşneanu, şi supt fiecare Domn călugărit scoteai! hîrtil de întărire şi înoire. Tineail mult la a-cele băuturi de vin şi bere. 19. Document din 7120 Mart 6 (I6|2) Sumar. Condre ficeor lui Gavril din SăcuenI vinde popel lui Avraam partea lui din FiticenI, un batrîn de păiuînt pe preţ de 25 lei de argint. La toc-mală au fost faţă o sumă de oameni buni şi bătrînl. il(\EK EV KoHAIE (ţ)HH0p AVH TABpHA jţEH Gzkv-ENH. CKpiV IUH || MZpmSpHCECKO KV MECIJ1V ŞAUHC .VA MHV KVRA EV ftE || NHAAEHE CIIAHm UIH NE VCSrif Hm 'IE fot EVIIZ GOE ME AMB7N || jţSmo nApmE ME ftE VII BZmpZH HE CZ BA A A E 1,1 E (| /\HH C\m [Tuni HMENH. nCIlEH AVH fi-ftE AKOAE || KV mOITl BHHHUI8A ftEH KZNflS (sic) l8 iiZMZHmvpii aeh <|iznau || AEnrnpAnz. uih aeh nz^cpE. KV mom BHHHITIOA UIH || UIH AV .ţ*™ tiE AHEA AOK „KEK www.dacoromanica.ro — 54 — ae (\e ApgHHmv. ujh mhv || rtAxmHm ka cy. <|)Te avî ApEdfTlX WHEHX UIHE AAOWHE || UJH (|)HMOpHAOp AOl UJH HEJlOlţHAOp UJH cmp2HEriO(ţHAOp |j HEmpEKVIţH BEHH. UJH ^NmpAHACmX mOKMAAX A HOC (| mpZL \V (J)vicm MOAlţH WMENH KOHH ANOME. ITempE || foi ITHm MEHH UJH Ga^HN AE AKOAE. UJH AENAHN || fîlE |f|OA\EH AKOAE UJH HAHIimE A8Î nxmpAUJKO || wm ITIAM UJH AEHAHHmE Aâ! TAHropî (J)pArv\ wm Kpxvaeijjh || ujh a av HrNAm wm fUAAA. UJH AEHAHHmE A AAV'AMVAlţH (sic) |] WMEHÎ EHNH UJH BXmpXNH MEyÎEUl U)H nENUlpS KpE || AHNlţA HE1W noc AEI,IErnEAE CX <ţ)ÎE ae KpEAEHIţX, /Ieri ^§pK. i\\ech 14 MApm 3 ai,h’ Q IlEmpE. ®ni0MA> 0 Gaehn. £ rAiropîi (|)pArx. ţ) llxmpAUJKO. £ HrHAm. NOTE. Documentul e scris pe hîrtie şi e proprietatea D-luî Codrescu. 20. Document din 7124 August 20 iii3vwu h WHmvH wavauiHVod h XnmvH nVvd Xq.dj va || HlU)OVHW ’LUOI WH vV H ’LUDOVMW 0J3 HH ANhVoiDOJ H) VII8LU)3KHV38 UJA H atdlDH LUHdoatUX) dlUDVHOW || vviu) lua HdaJAvra HtuiiM aaa) uioi wii \V -jhuyŞ HTHHV3HII AXXd HTIIV08 SdaoV mVH 333 || OU H 3IN3VII8H -H8 H HNHNV4V HI8Vdu WVH am^3 380V33 HNN Y)H UIT1H3 hujou) oiiih || ian3dvVcu30J Vad vS dvNuiog uia VvdJOHHa v2 H K V V (|) VaVS3 H HI'lJKgXHda J, UI3AXA8 s HJ,tlSXH3Hd -og j| ova) h 'oiojodoy udavos g •iirîiaNXJdzg ol a) h aov -xdx uj)ovoa g h jh d uj 3 h s 111 ova) s) h || sj.80vy.dX UDAvoa & h di a jk s d Y ova) y.) a,ţNavug»H8 h hhhh -Vq.V Xnavdu Xhiiivh x) VHdnw || ojvdY awn dnunvHow vvju) vvuj ’iimvii HivauiHVod aiVy,d)A h nşlyou hujhu -q-dag h l| HLUvaovHwou X^vaVSxs ij,vos vvdsoV vow v£ XN NYSOV3) idUHHV H3VîK8H0U3H LYHHHN Sv H l| aVjKOHVIU ‘H,ţ8)8.Vh8Q UIHVOUOdUJH^y H 11 AH3HU3HlXd|^ h H 8 O H -w h d g a.i)vui)\Hp dAH \hiuA || 0JVNN3if))Asj,du OIVH x) h HVaujnVod nmvii uja mVSx) hvsj.ujh» -A VV^UI) vrui 3JK3 || |HVUJ)U]^ H HHHHHhCJ VJ8.LUK VH asea vXaY ojvujo viatujamz) wvdX iu)a sk3Yh ■vNdHwoj -VdY A W j| \tJHdVH V3UJHSA VV UJ) X'H •HHHVVH)VJJ OJ3 HNHJŞNM H UJaiJ'OJAV V38 hHOdllJj) V8U8]/ [| IIVU XhITI -vh HivauiHVod ajţVzd)8 h aiHVJHvoaîH affjvsj.diuvwx) Sv AHVM UJ)Vh Otu «a |j VJHVHhOIVHHdU HldOlUOH H V H 2 v w H HdfJ.VOS HWHHH VşdlJ LUA H YHHJdŞJ MVII Vjj.01* uja h || 3HHIUVK ana hokkjj auoog hvu Vsj.du uia h> LU3(ţ)OJOV HISIHV38 VJHŞ.J HVU V^.dlJ UJA H NVEm hckaa. A\nmpo<})AN SnHCKon. (/I. II.) Rochie Ezhok hckaa. (A. n.) TRADUCERE Iată deci eu ionaşco Strokî mărturisesc cu acest zapis diuaiutea părintelui nostru Episcop Mitrofan şi dinaintea boe-rilor pan Gheanghea vel logofăt şi diua-intea lui pan Coste Bâcîoc biv paharnic, şi înaintea lui pan GheargMn, şi înaintea altorboeri şi mazili, care s-au înlîmplat tn această parte, cum eu privind ne-voinţa şi osîrdia născătorilor noştri paa Lupul Stroic> vel logofăt şi Doamna lui Pascalina Cătrâ sfînta locuinţă Dragomirna, undeeste hramul Pogorîrei Sfîntului Duh, deasupra sfinţilor Ucenici şi Apostoli; care sfîntă locuinţă s-a zidit de părinţii www.dacoromanica.ro — 57 — noştri cu preaslăvitul părintele nostru Anastasie Crimcovici, Arhiepiscop şi Mitropolit Sucevei, aşijderea şi eu de nime silit nici asuprit, ci de a mea bună voe m-am apucat a milui şi a împodobi pomenirea şi osîrdia părintelui nostru a-celei sfinte mănăstiri numită Dragomirnay cu a noastre drepte moşii şi cumpărături, cu satul DrujeştU de la ţinutul Hîr-lău şi cu salul Ttnstreanii de la ţinutul Hlrlăului şi cu salul hîrsăneştiî de la ţinutul Dorohoi şi cu satul Broscâuţa din ţinutul Cernăuţului §i cu 2 fată de vie de la Cotnari lingă Rediul domnesc; care toate acele de mai sus scrise sate au fost a noastre drepte moşii şi cumpărături ; şi după acestea noi de bună voea noastră scriind zapis cu mina noastră ca să aibă şi părinţii călugări de la sfînta mănăstire să-şi facă îndreptare şi de la mila cea mare a Domnului nostru şi sa aibă a ruga pe Domnul Dumnezeu, pentru greşelele noastre şi a părinţilor noştri şi pomenire să facă pentru părinţii noştri şi pentru noi în fiecare an ca la marii ctitori. Iar după moartea noastră de va vroi cineva să se încerce să radă sau să poticnească aceasta a noastră danie www.dacoromanica.ro — 58 — şi milă din copiii noştri, cîţi ne va da Dumnezeu, sau din neamul nostru, acela sa fie neertat de Domnul Dumnezeu făcătorul ceriului şi al pămîntuluî, şi de toţi sfinţii şi sa fie lui protivnic la înfricoşatul judeţ al lui Hristos, llie I^ro-rocul şi Inoh şi Ion Gura de aur. Iar spre mai mare credinţă eu m-am iscălit mai jos cu însuşi mîua mea, şi pecetea mea am pus-o pe acest zapis. Scris în Iaşi la anul 7124 August 20. Eu lonaşco Stroicl iscal. (L. P.) Eu Gheanghea vel logofăt iscal, (L. P.) Mitrofan Episcop. G’oste Băczoc iscal. (L. P.) NOTE. 1. Documentul în original e scris pe hîr-tie ; e bine păstrat. Are iscăliturile autografe, cum şi peciile boerilor ; actul e scris de însuşi mîna lut Mitrofan Vlădica de Roman. 2. Dragomirna e tăcută de Anastasie Crimca şi •de Lupul Stroicl, a cărui temee se numea Pascalina. Lupul Stroici vestitul logofăt de la finele secolului al XVI-lea a avut ca frate pe Simeon Stroicl vis-ternicul, Iar ca s>ră pe femeia lui Vasile Barnovskie tatăl lui Miron barnovskie Vodă. Lupul Stroicl are ca ficeor pe acest lonaşco; Iar Simeon titroici are pe Vasile. (Let. I, 330). 3. Draţfomim«. Asupra fondatorilor acestei mînăs-tirl 8înt păreri deosebite, lonaşco Stroicl fiul lui Lupul Stroicl spune că a făcut-o tatăl sătt împreună cu Mitropolitul Anastasie Crimcovicl. www.dacoromanica.ro — 59 — Anastasie Crimcovicl e flu( Iul Ion Crimca şi a Cristincî (Revista ist. fii. şi arheologie II. 70) ; El a păstorit scauriul Mitropolie* Sucevei între 1609—1630 (Analele Academiei VII. II, 290) şi vine al 15-Ida Mitropolit în seria lor. (Neofit Scriban „Scurta istorisire şi cronologie a Mitropoliei Moldovei, Iaşi 1857.) Dragomirna e întemeiată în 1602, şi refăcută în 1609 de Crimca, care după o notiţă a lui Petru Movilă ar fi îmfrumuseţat-o cu banii lui StroicT logofătul, care nevoind a fi lăudat de oameni a lăsat averea sa lui Crimca, obligîudu-1 a tace o mănăstire (Biserica ortodoxa VII, 691—69o). Aceasta ne explica pentru ce ficiorii lui Lupul Stroioî îşi măaţin dreptul de a în*es« tra Dragomirna ou moşii şi averi. 21. Document din 7125 Septembrie 20 (1616). Sumar. Radu Vodă întăreşte mînăstirel Dragomirna satele dăruite el de răposatul Lupul Stroicl vel logofăt, şi anume Dru'eştil şi Tăistrenil de Ia Hlrlău, Bîrsăneştî şi Dimidenil de la Do-obof, BroscâuţiI de la Cernăuţi. Iw Pa^8a Boeboa KOtRito Mhaoctiw rocno(\Apz gEAAAH MoAflABCKOH. WffiE r;cnO(\8AMH AAH H nOUlBpZ-.ftHAH ECMH MOABH NAU1EH CHI’ltH || MOHAdlHpH /\p4T0- M H p n h r^c Ecm XpAM cziiieciubie cmAro ^Xa-- CE0A HpABlIA WmHHNH II MHACBANÎE, E35E ftAA §A /(VLUA CB0I0, Smckoenhki || ilSnSA GmpoHs bea Aoroijizni h bz iiameiti ■CEEA H po^HmEAEM Ero H HA(\0M EPO, ClH CEAOBE IIAH-M'fc ^ p 8 îfi E tjl I H H f[[ « H C m P t N i H Win || B0-Aocm XpZAOB'fe HfipzCZNEipiH H H H M Hft t H 1 « wm BOAocm ^opoxon\CKom8. h E o (i o c k j 8 h i h wm SOACCin <]EpNZ8lţHM. Romopllft CEAOBE EHAH || E,\\8 HpABIlA WmtlHHH. wm lipABlIA 8pHK0BE H HCnHCOKH wm llptaţ(\ ««x rocno^tpî'e. h^e H.wfeA wba wm cbjem wm www.dacoromanica.ro — 60 — MHCmB'k, WBAÎKE KbflAENH HA flpABlH [| CBOHX IVfcHAS» (H (1AK (\p8r CEAhilJJE NAHVI'fe rpXSEIJIIH BX B0A0CI11 XpX-aob-Iî ha p'kLţA CHmuoH. «omopAA ceahijie kh,va nocnn-BAEHA ŞAKAAA || 8HET pAftH LIIECIII COID SrApCKMX Wm CHHOBE ^pXTAHOBE AOrO<|>EnU. HAHAA'k ToA/^Ep H lopAUJKO» KomopiH ehah §wcmAAM bx BHcnvkp rOCflO^ApCKH || CX X SropcHHX wm e&ha AEC'kmHHv şa nHEA wm BOAocm CoHABCKOH BX H SpEAAlH fjOEB>AH. H ŞAI1AAITIHA WfJ» mAA AAxrocmBA) moro pA^H || Bxcfe BkiiunHCAHHAA ceaobe BXKSni: (h cx mAA ceamijje) a* cvm cm+H aaohacftihptt m wm rAcnoABAMH a'nh h Sihbpzaehh ix BxrkMH xo- mApAA\H HX H CX BXcbMH AOX°Aamh »ÎKE HA HMX EJKE AljJE Hmo KVAtm HA KXXAkî. cihabcbe H AAAHII H AA'kc • IHOBE ŞA AAAHII I10AEAA H cfcHO || JKAfTlMH H BX A*kCAX » bx caaobîax h bx Bxckx npoMiHx. aa £vm cm'feH aao- HACHIHpH HEKOAiîKAEHH H HEflOpSUJEHH HA B’k'IHIlA B'fîKH. H HH || HHKIII A’JK A& c*k HE SAAHUIAEm HHl’^E^E lipt^ CMAA AHCmOAA rOCHOABAAAH. AIJJEAHÎKE KmO H'kKOTA A nO -KSCHmCA pAŞOpHITIH KITIHITICpCITlGA ,| H IlAAvkm IDOAAS 8-nOKOHHHOAAb’ E.A'fcpHNb H HpEŞ HALUETO AiaH1E H nom-BpXffiAEHlE H BXŞAAEITI Wm m^X BhilUnMCAHHMX CEA HA» CEAHLAIE || wm Cm*AA AAOHACHIHpi ITIAKOBhl ECm mpX-KA'km h npoHA-km h mj.XKA'fem. Ahac.eaaa, aaapaham wm rA Bota h wm np’bncmAA sro AAAmEp |j h wm Bxcfex cmki;( H A* HAAAEin HACmk CX mpXKA'kmHM tfpiEEAA H cx I^AOIO np'lîAAinEAEM. H cx @B|jEHE EJKE BXŞXnHLUA |] HA rA* HALUErO lv Xa* IWArOAAElJJM KpXB ETO HA HMX H HI HAAAX HX‘ H tX mÎEmAHOAA np*kH:nOAHEAA R-feCWAA BX EEŞKOHEMHIA AAXKH || BX B'kllki B+KJAA AAAHH. IThc 8 Iac ba iii m ^şpKş mci^a CtnmEMKpiE k ah'e* CaAM rOCHOAHHX pEs. H# Paa^a Boeboa. ^MHITipS din Ipoteştl ţinutul Boto-penilor. Originalul nu l-am văzut. www.dacoromanica.ro 23. Doc. fără dată de an, Aug. 6. (7030 ?) (1622—1630)' Sumar. Pavel Ureadnic şi soltuz de Bîrlad cu 12 pîrgarl, mărturisesc că Ursul Vartic a întors lut Păntelel 30 de zloţi, cîţl luase Păntelel de la Samfira sora-sa, pentru nişte ţigani: o ţigancă cu trei feciori, vînduţt în lipsa lui Vartic. fl^EKX ev II A B H Î5 p 'fe H H K U1H UI 0 A-m v § v a Ki bi* npaiwpH ujh kv moiţH «pa iiahih || &hn mparv.i EpAAjţvAVH, kvm av behhiu .jwiNAHunrk NOAcmpx. II a m ui e a e io ujh || kv î> p c v a 6 a p m h k na-pamvav ujh fit cţtAiţ nEiimpv hhlji” hhtan* he.,v (ţ)ocm || BiH^Vm fi A M <ţ> H p A COpVCA. W IţHrAMKX KV mpEH <ţ)EH0p”, ftEH KXHftV AV || <ţ>0Cm BBN/ţVIll COpVCA fiAM(ţ>HpA, VpCVA ftE (|)Mţ' H.V 4'0C ", UJH MAH AIJOH VpCVA|| HAV «pvm ca aac" AH'k moKMAA*. he cav npHncv ca ^ah-inOApKX BAH1H || MEAV Aftm IlaNmtAEIO J^H MX NA GaM-tţtHpiH a §Aom ujh eo t&v nvc || cxh jţmmoApKx eah'îh (ţlNNAHUin-b NOACmpa. UJH A AVH GHMHVN || MApEA* AAE* ^EANHHAp, fit* KXN|\V A'bv (ţjOCJIJ iYW CXH fik BAN 1H, «ENHCflAV || VpCVA UJH AV ^AJTI AHEH (npEH Ş.XH fit ŞAOlţl J|JN MXNA AVI riaNmEAEIO KVM || A^V (|)0Cm JTIOKMAA*, ■UJH AMEIft 4HTAN fit AK.WV CX <ţ>lE A AVI VpCVA* fixp-uiHK || ,]jNmpv B'k'i, up ca ba <|>h ujh mah ^.uti Ilan-iJTIEAEJO NHfKAp BANI ,^N MX || NA CAMljjHpiH CX A1KX 11aNIIIEAE10 A a-fepE fit AA GAM(|>HpA. fit A HA CITI A fi%M ipHpE UJH AAXpmVpHCHM KV AMAtma A NOACmpX CKpM-•COApl || UJH AM nvc UJH nEHAUl mparVAVH IlENmpV 4Em 8»iha h hckaa. TRADUCERE Io Eremiia Moghilă Vodă, Domn tării Moldovei, iată aâ venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri slugile noastre Berezan- vătag Şi Grozav Hotnog şi www.dacoromanica.ro 69 — Pîrlea Tâliamicul şi au adus uii zapis de mărturie de la slugile noastre de la . . . . . Hănsari şi Mălai pitar de Pilipeşti şi Simion vătah de . . . şiVăşcau, cum înaintea lor a cumpărat o bucată de o-cină de la ... . nepotul lui Cernat jumătate din partea mamei ei Urîta din ........şi iarăşi de la Tâbuci fiul lui Tecuci nepotul lui Pilipăscul din partea tatalui său, acestea în preţ de 50 taleri curaţi din dresele ce le-a avut moaşa lor...........de la . . . Voevod. Deci noi văzînd acel zapis de mărturie de la cei de mai sus scrişi boerii noştri şi noi ne-am încredinţat şi aşijderea de la noi am dat şi am întărit slugilor noastre mai sus scrise iui Berezan vatag, şi lui Grozav Hotnog şi lui Pîrlea păhărnicel partea lui . . . Pilipescul jumătate, şi partea lui Tecuci tatăl . . . . . să fie lui Berezeanul vatag şi Grozav Hotnog jumătate. Iar (sa fie) şi de la noi uric şi ocină cu toate veniturile şi nimene altul sa nu să amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Domnul a zis. Vel logofăt a învăţat. www.dacoromanica.ro 70 — NOTE. Documentul In original e scris pe liîrtie foarte deteriorată; ruptă în 8 bucăţi, să păstrează numai 2. de aici greutate de a întregi textul şi deabea să cunoaşte afacerea din act de cine e făcută cum şi preţul cumpărăturii. Face parte din Arhiva Sion BrăteştI 26. Document din 7130 Ghenar 12 (1622) Sumar. Ştefan Tomşa Vodă porunceşte vătăma-nilor şi veciuilor din satul TăiBtreanil şi Tărnauca de la Sorcea să asculte de sfînta mănăstire Horoneţiil, cum a fost şi mal înainte vreme. Hw GmîtţtxH ToMurb Eoebo^a eoskîio MHAocmiio recnOjţAp şemah Moa^abckoh dhuiem rocno^BAMH bx-mZiVA [| nhm h Bxcb.vt coyAcl»M wm ceao TxHcmp'feHH H wm CEAO TpXNOBKA HmO CVm 0»’ BOAOCm GopOCKOH. A A EM || BAAA ŞNAUIM BO rOCtlO^RAiUH AaA°X°A0M HA BAC. IAK03K ^A EX^Efn CREfTli’H lUONACfTlHp. IAK02K EHA H |] M A M np^JEftE Bp'biVlEHA. moro PA&H ItVKO VŞpHITlE CEC AHCm roCtlOABVMH BHSK HMAHITIE npHCHAOv^AmH ŞA || ErO'fMEH H ŞA RXASrEpH «m CBITIAA MOHACITIHp pEKOMA XOpOHEtţVA. ŞA BXCbx ^mo no^Acrn |ţ baah iiobeaehia HA VBA. A KOmopiH H2 EZft (lpHCMACV^ArilH ŞA HHX< A. moE HA'bEK A HAAAEm .... ŞA A^AH- BAAA nHllJEM H HAK HE VMHNHmE Ov Iac BAEmo ^şpA Tehap bI. Cam rocno^HHX BEA'feA . . . riAHrt BEA AOrO(ţ)Em V'IHA H HCKAA. www.dacoromanica.ro — 71 — 1RA DUCERE Io Ştefan Tomşa Voevod, cu mila Iui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, scriem domnia mea Vâtâmanilor şi tuturor vecinilor din Satul Tâistreani şi din Satul lîmâuca ce-s la ţinutul Sorocei, dăm vouă ştire, căci Domnia mea v-am dat pe voi, ca să fiţi sfintei mănăstiri, cum aţi fost şi mat înainte vreme. Pentru aceia .cum veţi vedea această carte a domniei mele totdeauna să aveţi a asculta de egumen şi de călugării de la sfînta mănăstire numită Horoneţul, la toate cele ce se va da vouă poroncâ după instrucţia lor; care nu va fi ascultător cătră dînşii, acel om să aibă.............. Vouă scriem. Şi altfel să nu faceţi. In Iaşi la anul 7130 Gheoar 12. însuşi Domnul a poroncit. Ghianghea vel logofăt ucil i iscal. NO IE. Documentul îd original e scris pe htrtie, Pecetea în tuş roş cu inscripţia: I.v GmE(j>.XN Tom-tUAro Ecero^a ha §EMAH MoA^ABCKOH. E proprietate a Domnului N. Rolll, şeful Arhivei Statului, secţia Iaşi. www.dacoromanica.ro — 72 — 27. Document din 7139 Septembrie 30 (1622). Sumar. Moise Moghilă Vodă întăreşte boeruiulr sătt Fortuna comis şi femeii lui Crîstina cumpărătura ce a ti făcut în Bătui Liudeştil ot Vaslui, pe preţ de-100 taleri curaţi de la MihocI şi Tudora fata luy Patraşco păhârnieel. Hv Movch AWhaz Boebo^ kosr'io AHiocmiio rOCnOJţApK ŞEAAAH MoA^ABCHOH. WÎKE npÎHjţOUlE iip^ NAMM H b’CHAAM || NAIUHAAU MwA/ţABCAHAIlKl EOA'fepW' BEAHKSIX H AAAAU\ CASTA HAUI ... Mh^OH H XEHA E T 0 T V * 0 p A || ftXLţJH [1 b IH p A UI K O flO «X AOKPOKA BOA IO HEKHAA NEflONSiKjţENH AHEnpHlE \CBAHH » npO^A H H\ npABAA jj WfTINHHV H BHK8nA( N IE WU) SpHK ŞA KHKStlAEHÎE Mmo HUAA WHKţZ HA\ II Z m p A U) K O II s ][ z p ii unea wm|| iiokoii | HAro 8hka rotnoft- J5AAAH lîp'AAIta fjOEBO^A WID fflpf fTlAA HAtm CEAO /I K>-A E qj H IA m BOAOtm B A C A V H C K O AA 8 nOAOBHHA || wm mpEmim HAtm . . . moA npo^AAH BOA'kpHH roc-nO^BAAAH (]) 0 p m V N A KOAAHCA PAAH E^HO CIT10 || mAAEpH AHNHHX, HHO AAH lAKCiB VBM^'fexcM Ad??RA0 NHA1W AOEpCBOAHOlO ITOKAAEÎB H (1CAN0I0 ŞAnAAlTlV || A TOtnOft-BAMH EljlEiB H Wni HAC AA&C\0AA H mBpZ^HXCAA rAAV. m'bAA pA(\n rroA bhuiiihcahhaa iioaobhna »m || mptmita HACin CEAO /ilOA'ipH C'A BpOft ŞA AAAHH V BpXAA^ H CZ AutcmO §A tmAB H (Z AA'fccmO ŞA flACHK || IAKO A bz- AEm h wm rocncj\BmH KOA'tpHH hauieaav BziuinHCAW (|)0 piT.VHA KOAAMtA. H KN'fcrHH’fe E TO Kzp(|cmHNV. llpA-BO IO cmHHV H p.’bftHHHV H BHHVI1AEHIE H SpHK H n:m-Bp Zîtx^ENlE CZ BZCEAA A°X°A0M II NEflOpSUJEN NHKOAHJKE www.dacoromanica.ro — 73 — HA B'feKH. H «IH ft A CE Hf SMHUIAEIH np’feft ^tHM. AHCmOM HAU1HM. Î5 XpxAxS Bvkmo ^5PAA CenmewBpie a. Gaanv rotno0HHa bea^a. (d. n.) TRADUCERE Io Moisi Moghilă Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţarii Moldovei, adică au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri Moldoveneşti amari şi a mici sluga noastră Mihoci şi femeia lui Tuăora fata lui Patraşco de a lor bună voe de nime s'liţi oici împresuraţi şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi cumpărătură din uricul de cumpărătură, ce l-a avut tatal lor Fătraşco păhărnicel de la răposatul Eremiia Moghilă Vodă, din a 3-a parte din sal Liudeşti de la ţinutul Vasluiului jumătate din a treia parte, aceia a vîndut-oaboierului nostru Fortunâ comis pentru 100 taleri curaţi. Deci noi cum am văzut între dînşii de bună voe tocmala şî plata de plin iar Domnia mea încă şi de la noi i-am dat şi i-am întărit pentru acea jumătate mai sus scrisă din a treia parte din satul www.dacoromanica.ro — 74 — Liudeşti ca vad de moara în Bîrlad şi cu loc de heleşteu şi cu loc de prisacă ca sâ-i fie şi de la Domnia mea boe-rului nostru mai sus scris lui Fortuna cumis şi doamnei lui CrâsHna dreaptă o-cină şi moşie şi cumpărătură şi uric şi întăritură cu toate veniturile neruşuit nici odinioară în veci. Şi altul să nu să amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris în Iaşi la anul 7139 Septembrie 30. însuşi Domnul a poroncit. (L. P.) tv OTE. Documentul în original e scris pe hîrtie, se află în foarte rea stare, rupt pe la îndoituri şi căptuşit cu altă hîrtie proastă, totuşi şirul să păstrează. Pace parte din Arhva Sion BrăteştI. I’ecetea are a* •ceastă legendă: Hw Mcvcmw Mophaa Socbo^ roc- TlOftApX §E\UH /V\Wă^AR(K0H. In dos să cetesc aceste cuvinte: bzhe Gwim ndemit Ero MH\ocm& || bea Aoro<ţ)Em v ab°P .■•<*§ ÎIabea Bmopin Awro([)fm hckaa adică: în curînd să va aduce milet sale vel logofăt la curte. Eo Pa-vel ftori logofăt am iscălit. 28. Document din 7131 luni 25 (1623). Sumar. Miron Bîrnovskie dă de la sine mănăs-tireî Solea următoarele sate : Mlenâut,iî şi Plopeniî de la Dorohoî ; Uricaniî de la Ctrligătura şi Cacăceaniî de la Neamţ, de pe Cracăfl. Documentul e scris de în” «uşi mîna Iul Barnovskie. Ge 8ko a§ M m p o h EapnoBCKiH xEm* AH H nZpKZAAK GShabckîh Ga.w ha ce www.dacoromanica.ro 75 — SE, CE ŞHABAIO || CHiW HCITIHHHAA MOEJVtS ŞAI1HC0AA KAKO AŞ IIHKH.U HEFIOHO^^EH A HHnp’bcHAOBAH, HO HO CBOEAA || ftOEpOlO BOAIO H VUTI BZCEAi CBOEA AAHAOCIII CZpZlţEft A FIOBAOHHCA Cm'fcH AAOHACITlHp || NOBOCZŞAAHH'feH CoAKA HMEHOBAHHAA. f>Ataî XPAM Cnf'fex np'bXBAAHHX H flpABO np'kcmoA || hhx h bz,xobhhx AnocmoA flEmpA h IIabaa. a (\a^oxom cnrkH MOHACmHp wm moeto || (irrkffiAHiH h VIU AAOHX HCnpABHX WIT1NHNHX H KtfnEÎKHHX P^AH rP^X WmiţEM H POAHITIEAHM || HALUHX H ŞA pA^H rptx HA-UIHX E^HO CEAOIJEAO 8 ROAOCITIM ^OporOHCKOMS HAHMA || M A E H & 8 lf i H ca ABOPOBE H CZ MAHH H CX EOAOITIHMH pHEEHHMH, M IIAK nOAOBHHA CEAO || Wm fTlOrOîfî BOAOCIHH «AHME II A O n E H H H CZ EpOft ŞA MAHH 8 JKiîKIA H HA I O E X H t C ] H || MECdlO ŞA MAEHHIţ 8 CfTIAB. H CHX ftBA CEAO BE BHLUnHCAHÎH. AŞ ftAA°X0M HHH'b || H HCIlpHBHAiE K8-HEîKHOW Mmo HMAXOM HA ITIAX CEAOBE. EIJJEJK BX |'| pOKH KAASrEpEM WIH (m” AA MOH ACfTlHp GWAIJH H fllHÎBE EIJIH iV\AIO ftArilH. ABA || CEAOBE CnvfeH MOHACIDHp €wA4H. HAHME CEAOBE Î5 p MKAH î H, HA BaX&8IO CZ A^OpO -BE || H CZ MAHH 8 BAXA8IO H CZ IIACHKS HUI O 8 ROAOCm HzpAHrzmjph hibe ecih moe npA || bo koiiaehîe. h iiak Appro CEAO HAliAlE K z i£z m e h 1 H HA KpAKZS nmo 8 BOAOCm HE || MEtţKOH. H CZ AAAHn 8 HpAKXS H CZ ftBOpOBE H I1ACHKO MfTIO mOE CEAO BHIU11HCAHO || ECMH AAAHlE wm AAOEpO 8HKA IIOKOHHIH GhMHVH CmpOHH BHCmipHHK. ŞAHEffiE WH -i || HE HWAA WUI CBOE mEAO. AA'b CHX AKA CEAOBE &,,HKAHH HA BaXASH. 8 BOAOCITI || KpzAHrzm^pH h KxBZH,feniH 8 boaociuh Hhmehkh aa HAUAA AŞ rOAOBAmH CEC || HHHAAH A° CBO/1» JKHBOmA A <10 hAtu czAAZpmH im aa cSm cbeiuee mohaciiihp |] C0A4H H CZ BZCEAAH A°X°A*M‘ A nAK cm EH HHOIţî KA-AOTEpH wm RHIHEIIHCAIUA || CII1AA AAOH A CITI Hp CwAKA Aa MAAAIOm HAIIHCAIHH WmtţH H pC^HITIEAli HAUI H HA || HAC www.dacoromanica.ro — 76 — H »nka haiu Gmaahwh Cm;.OHH bx cnfnx h be(ah)khx (no) me(a)nmk h bx KOJREcmxB'fcNH JKHpmB jj iihk. h MMAEm H IIAMEITI CBmBOpMmM HAM H wmiţEM MALLIH.W wm roft fto ro^ bă anx cm*a j| ro beahko Mbhenhka XB*a ^HMHmpiift. (fimopîM a no hauje JKHBomE Kmo CE HŞKEpEm || wm NAUIETO n<\'f'MEHHLJH H CBpA^NHlţft XomEijiH pAşopHmn haui aaahYe h gompoENîE || hjke kx cin” a a MOHAcmHp mom aa ECm h e n po ui e h wm ta* ka* cxmBopniAro heko h şemaIj. h wm np'k || mhcujaa eto AAamEp. h wm bxcex cm'Hx h ^a Ecm mp'feKAMm h npo- KAHm H A A MMAEm MACm CX ISftOlO Jl flp’fy\AmEAEM roc-IIC^HHAM. BX KEŞKONEHflÎE BX B'feKH AAAHH. îî Iac BA'hmo v<§daa Joh he. 7* MHpon CxpHOBCKlE XEmMAtl H npBKBAAK Go'IABCKiE. pXKX MOA BAACmHAA HCKAA. TRADUCERE Adică eu Miron Barnovslde Hatman şi Pârcălab Sucevei însuşi de sine, iată înştiinţez prin acest zapis al mieu cum eu de nime silit nici asuprit, ci de a mea buna voe şi din toată a noastră milosîrdie am închinat şi am afie-rosit sfintei mănăstiri din nou zidită numită Solea, unde este hramul sfinţilor preaslăviţilor şi întăi şezătorilor şi văr-hovnici Apostoli Petru şi Pavel, şi am dat sfintei mănăstiri din ale mele pro- www.dacoromanica.ro — 77 — prietăţi şi din ale mele drepte ocini şi cumpărături pentru greşelile părinţilor născătorilor noştri şi pentru ale noastre greşeli, un săticel în ţinutul Dorolioiu iui. numit Mlenăuţa cu curte şi cu moară şi cu bălţi de peşte; şi iarăşi jumătate de sat din acelaş ţinut anume Plopenii şi cu vad de moară în Jijia şi în Iuba-neasa Iqc de moară şi heleşteiii şi a acestor 2 sate mai scrise eu le am dat acum şi dresele de cumpărătura, ce le-am avut pe acele sate, încă le-am dat în mînule călugărilor de la sf. mănăstirea Solea; şi iarăşi încă am mai dat 2 sate sfintei mănăstiri Solea anume satele Uricanii pe Bablui cu curte şi cu cioară în Bablui şi cu prisacă, ce-i la ţinutul Cîrligăturei, care este a mea dreaptă cumpărătură: şi iarăşi alt sat anume Câcăceann pe Cracău, ce-i la ţinutul Neamţului şi cu moară în Cracău şi cu curte şi cu prisacă, care sat scris mai sus îmi este danie de la Unchiul mieii răposatul Simion Stroicî visternicul de oare ce dîn-■sul n-a avut copii din trupul său; iar acele 2 sate Uricanii pe Bablui, la ţinutul Cîrligăturei şi Cacâceanii la ţinutul Neamţului să am eu a mă folosi cu dînsele în www.dacoromanica.ro — 78 — timpul vieţii noastre, iar după moartea noastră să fie a sfintei mănăstiri Solea şi eu toate veniturile, iar ştiuţii ceilalţi călugări de la mănăstirea scrisă mai sus, de la sfîntă mănăstire Solea, să aibă a scrie pe părinţii şi născătorii noştri şi pe noi şi pe unchiul nostru Simion Stroici în sfîntul şi marele pomelnic şi la Dumnezeescul jertfelnic şi să aibă şi pomenire a ne face nonă şi părinţilor noştri în fie-care an în ziua Sfîntuluî marelui mucenic a lui Hristos Dumitrie dătătorul de mir. Iar după viaţa noastră cine s-ar-alege din neamul nostru şi din rude s-ar grăbi sa strice dania noastră şi aşezarea cătră sfînta mănăstire, acela sj fi» neertat de Domnul Dumnezeu făcătorul ceriului şi al pămîntului, şi de preacurata lui maică şi de toţi sfinţii şi să fio trecleat sau procleat şi să aibă parte* cu Iuda Vînzătorul Domnului în nesfîr-şitul vecilor, amin. Scris In Iaşi la anul 7131 luni 25. Miron BarnovsMe hatman şi pârcălab Sucevei, cu propria mea mînă am iscălit. ________ (L. P.) NOTE. *1. Documentul în original e scris de însuşi mîna luî Barnovski; prezintă nişte caractere urîto www.dacoromanica.ro — 79 — şi grosolane, ceea ce arată că viitorul Domn era cant puţin cărturar, dar chiabur. Pe lingă iscălitură are ţi pecetea lui Barnovski, cu iniţiale n. J.. puse în mijloc vertical , i -..ii E. (n) P. apoi pe de lături iniţialele, g ^ g adică Barnovski, puse în nişte flori. Face parte diu Arhiva Sion BrăteştI. 2. Simion (s troici venea unchia lui Barnovski, de oare ce era ^frate cu mama lui Barnovski; Barnovski mal venea şi nepot de sor lui Lupul StroicI logofătul 29. Document din 7131 luni 28 (1623). (sumar. Ştefan Tomşa întăreşte mănăstire! Sole» daniile lui Miron Barnovski hatman şi pârcălab de-Suceava, anume satele Mlenăuţil şi Plopenilde la Dorohol; Uricanil la (.îrligâturaşi Căcăceanii de la Neamţ, fosta unchiului săă Simion StroicI vistemic. — întărirea e făcută cu mare blăstâm Ez H.wk wmiţA H chiu h ciiuro Tpomţx Cm*.\A 8j\HHCC,mpHAA H HEpA^^'kAH.UAA. CE A£ pAE || BAAjţHKKI riT EA* H cn*CA AAOETO lv* Xa~ HCITlHHHhlH (10-AAOHHK ClirlvH Tp.'HlţH Iw 0(11E(|)AH BoEBOftA EcBilEIO || MHAocmiK) rocnoAApx 5EMM1 McA(\\bckc>h cn'z Eaato-vEcmHBAro C i e8U)EH0 HM HHKOAHX HA B^Kkl BAHHiH. îl ErSMEH H www.dacoromanica.ro — 81 CIJj'ON || HHlţH HA1I&KWNH H BZCHfAX Wm XpHCNl'k BpAfTHA nptEKiBA.IU|iEH HXOHCxmH BX CBtmEH H BEI HM H H K H BX AA A A f H. H BX EOÎRHcmXBHtJM JRpXinXBHHK. H NA pW || ^HITIEAH ETO. H fi,\ CZmBOp'fc-Eom hm naMtm wm ro^ ro/\ h pw^HmEneM ero bx ftNZ . . , . || M AA DOMHHAWm CA N' CBOK1H ftlfx NA BEVEpNH H NA (lABEMEpHHIlH H HA 8(ţ1f XHH H NA AHmvp* TIH H 8 || c'lTIOH npCCKCMHAlH. mRCSK ecih w k k i h a h l|p'kbh no np’kftANi'H cm'x» wimjz II mA m aha fi, \ j\oc»mx aahaex cm a a mohacoihp. il no np-kmE'iEHHAtni Ero h no wihecitibIh || acHEonU Kmo rk noK8'CHm wm ckpwanhijh Ero nrkrAmH ham p*-ţopHfDH ero a^anIe h mhaobanîe nAwfcm ero || easeuz vl X8*^iV> B& ECS* «ONESNkifX M&Kkl AMHH. IIhc 8 Iac BA*mo ^gpAA I8hîe kh ^nz. Iw CmE(f>AN fioEBO^A. ^SMHmps. TRADUCERE Iu numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, Troiţa sfîntă de o fif'nţă şi nedespărţită. Iată eu robul Btâpîuului Domnului Dumnezeu şi mîntuitoruluî nos^ VOLUMUL XXIII DIN URICAR. C. 0 www.dacoromanica.ro — 82 — tru Isus Hriatos, adevăratul închinător al Sfintei Troiţe, Io ştefan Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldo/ei, fiul bine credinciosului Ştefan Tomşa Voevod, iată acest adevărat şi credincios al nostru boer Miron J.amovsMe Hetman şi pârcălab Sucevei, a venit înaintea noastră şi'înaintea tuturor boerilor noştri Moldoveneşti a mari şi n mici, de a lui bună voe de nimene silit nici asuprit, ci cu bine-cuvîntarea lui Dumnezeu a toate stăpînitor, şi cu bun cugetul milei sale a dat şi a întărit sfintei uoaslre-rugi şi mănăstiri de curînd zidită numită Solea, unde este hramul sfinţilor prea slăviţilor şi întâi şezătorilor şi varhov-nicilor Apostoli Petru şi Pavel şi a celorlalţi sfinţi Apostoli, cu 4 sate din ale sale drepte ocini anume: Mlen&uţii co-s la ţinutul Dorohoiului cu curte şi ca moară şi cu bălţi cu peşte; şi iarăşi jumătate de sat Plopeniî din acelaşi ţiu ut şi cu vad de moară în apa Jijiei, şi în apa lubăneasa cu loc de heleşteu; şi a dat şi dresele de cumpărătură, ce le-a a-vut pe acele sale tu mînule rugătorilor noştri călugări de la a noastră mănăstire zisă mai sus, Solea. Şi pe lîngă a- www.dacoromanica.ro — 83 — ceste încă a mai dat un sat numit Uri-caniî, ce-1 la ţinutul Cirligâturei cu curte şi eu moară pe Bahlui, şi ou prisacă, care (sat) îi este dreaptă cumpărătură; şi iarăşi a dat un sat anume Căcăceanii ce-i la ţinutul Neamţului. Iar în timpul vieţii sale să uibă dînsul a stăpîni acele 2 sate mai sus zise Uricanii şi Căcăceanii: iar după moartea lui să fie din nou sfintei mănăstiri mai sus acrise, Solea, cu toate veniturile. Şi acel de mai sus zis sat Căcăceanii, cu curte şi cu moară şi' cu prisacă, nu i-a fost lui cumpărătură, ci a raposafuluî -unchiul său St-mion Stroicî visternicul, care n-a avut copil din trupul 8ă&. Pe acelea le-a dat sfintei mânii ştiri mai sus zisă Solea ca &ă-i fie spre cinstea şi slava Domnului Dumnezeu făcătorul ceriului şi al pămtntului, pentru sufletul lui .şi a părinţilor săi, şi a moşilor şi strămoşilor săi. Pentru aceasta să fie şi de la noi sfintei noastre rugi mai sus scrise mănăstirea Solea ispisoc şi ocina eu toate veniturile din cîmp şi din pădure şi din apă pe unde va fi, neruşuit nici odinioară în veci. Iar Egumenul şi Sfetnicii ^i Diaconii şi toţi fraţii întru Domnul trăitori în acea www.dacoromanica.ro — 84 — sftntă mănăstire să aibă a-i scrie numele la sfintul şi marele pomelnic şi la cel mie şi la Dumnezeescul jertfelnic şi pe părinţii lui şi să le facă pomenire In fie-care an şi păriuţilor lui în toate zilele şi să se pomenească şi pe rude ziua la vecernie şi la pavecerniţă şi la utrine şi la liturghie şi la sfinta Pros-comedie, cum este oUceaî sfintei şi Dum-nezeeştii biserici, după tradiţiunea sfinţilor părinţi; iar acele să rămîe cit timp va dura biserica; iar după petrecerea lui şi după săvîrşirea lui din viaţă cine s-ar cerca din neamul lui să se judece sau să radă a lui danie şi milă, pomenirea lui cătră sfinta mănăstire, unul ca acela să fie procleat şi trecleat de Domnul Dumnezeu, făcătorul Ceriului şi al pămîntului şi de prea curata lui Dumnezeu maică; şi de sfinţii verhovnici Apostoli Petru şi Pavel, şi de ceilalţi Apostoli, şi de cei 4 Evanghelişti, şi de cei 318 părinţi şi blăstămul lui Arie să vină asupra capului său şi să aibă parte cu Iuda vînzătorul lui Hristos, în ne-sfîrşitele munci amin. Scris în Iaşi la anul 7131 luna Iunie 28. Io Ştefan Voevod. Dumitru. www.dacoromanica.ro — 85 — NOTE: Documentul original e scris pe hîrtie cu o cerneală aproape ştearsă. Face parte din Arhiva Sion, Brăteştl. 30. Document din 7132 April 20 (1624). Sumai'. Radul Voevod dă glupănesel răposatului Dumitru Goîa biv postelnic satele şi viile şi moşiile ca aă-I fie spre hrană ; Iar dâbilarilor ordonă, să lese fn pace vecinii şi bucatele el. Hw Pa^Sa Boeboa eojkhio MMAotmHK» rocno^Ap £EMAH Moa&.VBCKOH A^EKX ^OMnifA j) MA MAM AAHAOCUIH- înm ujh am aat y8n»HttEH pxjixvcatvavi ^ v- M H T p V j| r O (A SAV (J)0CT IJOCTEANHK. TOATE CA-TEAE UJH BlHAE UJH MOUJÎHAE CA || CRfl \IE EH WMHNE UJH KVMnXpXTVpH ME AV ABVT KA CX CX. XP®' JffeCKX Kk UJH (ţ)E || 'JOpTjt EH CAOKO^X UJH KVH IlAMf. ^Hll HtnHCOK (\l ftApE UJH frt MHASHpE || MFAV ABVT A AE AA ilAEJAHAPV Goft.V A*PenT AS-fe HHME CX HV AHKX A W ţHBXOSH || CAV A CX AMECTEKA jfNTPAN'fc AE CATE. UJH BOH TOIţl A'^6H || AApÎH KXl(H BEL|H ţtJKAA K8 CASJKKEAE A^MHin M^AE nEHTpAH’feAE CATE JfNTpV || HEA\HK CX nVH .JkJJBXASHLţH BEHHHH EH UJH HJIHH E8KA-"e\H BESHUHAWp EH KA CX || HV AE AVAlţH nEHTpV AAIJH WAMEHH CAV nEHTpt „.'.7: . . . ME KA CX X1E (ţjOApTE || ^ nAMH. UJH HHME KA CX HV AHEZ jţVNTpV HEMhn. . .. •ţkHBKAVH CAV ftO || KHTOKVA CXA TpAP f H HAHNT’k KXp-IIOACTpE. H HAK UE EZ^ET. 8 Iac ^şpAB flnpHA k. Cam rux bea^a. 1*1 PăftV SoEBOAA. www.dacoromanica.ro — 86 — NOTE. Documentul e scris pe hîrtie bine păstrată. Dumitru Goia biv postelnic e amintit ca postelnic în 7129 (1621) şi a luat parte cu V. Şepteliei la o-morîrea lui Gaspar "Vodă (Let 1, 273 . Să vede că din cauza asta i s-a confiscat moşiile; dar nici a trăi n-a trăit mult, căci în 7132 el e mort, cum spune documentul de faţa răpăusatuhn. Acest Dumitru Goia era eomis în 7123 (1615), şi în acelaş an cumpără satul Doljeşti ot Roman, de la mătuşa lui Anghelina şi fratele săfi Vasile, ficeoril Lupulyl, nepoţi Anghelineî Goioaeî. Iată nişte strămoşi, care să rîdicâ la începutul secolului al XVI. Dumitru <3oîa devine proprietar în FaraoanI, de la care cumpără ijtefan 'l’omşa în 1615 întreaga partea lui. (Vezi Uricar Volumul XVIII pagina 272). 31. Document fără dată de an, lună fi zi (7154?) Sumar. Safta fata lui Albotin, împreună cu bărbatul el Istratie, datl zapis că atl vîndut partea lor din sat din ForăştI de pe Mileatin, ţinutul Iaşilor Iu* Mihar Arbînaşul cu 23 ughl bani buni, preţul a unei jumătăţi din a patra parte din tot satul. Adie* eu Safta fata lui Albotin nepoata . . . . şi cu bărbatul mied. Istratie || şi cu feciorii noştri, scriem şi mîrturisim cu cest zapis al nostru cum noi de bun || voia noastră nice nevoiţi nice asupriţi şt am vândut a noastră dreapt ocin şi moşie din || sat din Forîştî ce sint pre Mileatin în ţănutul Iaşilor lui Mi-haiu Arbînaşul din a patra parte j) din tot satul cel partea lui Albotin gmmtăte (sic) drept www.dacoromanica.ro — 87 doăaecî şi trei vr bani buni (| cu vatrl de sat şi cu pămînturl în ţarin şi cu fănaţ şi cu loc de stupin şi cu pornit şi Cu |) loc de hăleşteu şi de moar în valea satului, şi în W:ileatin şi în nacea (natL;) Mihaiti Arbînaşul neati j| dat banii toţ da plin ce mai sus scrie 23 ug, buni toţ, bani gata, întru mânule noastre şi || în naceast tocmai ati fost Ţica (Urna) ceati fost postelnic şi Savin şat Vorunt'ieas şi lonaşeo Kupîrel || şi Toderaşco sîn Jorea şi Necoar Dupniţ şi alţi feciori de boiari şi oameni buni pentru acea j şi noi toţi văeănd de bun voe tocmai şi plat •cu bani gata noi încă, am iscălit şi peceţile neam pus |] pentru credinţa ca să să ştie. Şi eii lftimi mam prilejit la ceastă tocmală* NOTE. 1. Documentul e scris pe hîrtie bine păstrată. Ni s-a înmtnat de domnul Enculescu. Are 6 iscălituri a boierilor marturl cum şi a Saftel vînzătoarea. 2. Data. Documentul nu poartă nici odată de an, lună satl zi. Ştim tnsă cînd a fost scris luîndu-ne după documentul ce dăm mal jos supt anul 7154 Decembre 15, că şi acesta e tot din acel an satl 7153 vara, căci tn Decembre 15, Mihaî Arhînaş vine şi-şi Întăreşte două acte de cumpărătura de la Vodă. 3. Traducerea. Documentul acesta prin care să arată învoeala dintre Safta şi M. Arbînaş e scris In romîneşte, ca unul ce e făcut la ţară şi scris de un cărturar puţin satl de loc procopsit în ale Slavoniei, acel Iftimie care s-a prilijit la ceastă tocmală. Scriitorul acesta Iftimie; care nu putea alcătui dectt zapise romineştl, ştia formularul unul act de vtnzare, care nu diferea de loc de cgle slavone. Interesant e că la cancelaria Domnească, cînd veneaă oamenii cu întăritul actelor, scriitorii de aici le dâdeatt actul in slavoneşte, www.dacoromanica.ro — 88 — cum a făcut Ionaşco scriitorul documentului din Decembre 15, 7154, care a tradus in slavoneşte tot actul de mal sus, schimbînd construcţia în stil indirect. Iată îu paralel cum a tradus: Eti Safta fata lui Albotin nepoata.... Cadmiu ARiţiA Hakoiiihn knk«a , . . şi cu bîrbătui mieii lstratie şi cu ficeoril M (2 A/lZiK (EH=)eI) HcmpAmiE H CZ CHHOBE nCştri scriem şi mărturisim cu cest za-(HM=lor) (nHCAtaipH) h (cbeuhiheacuibSiaiph) b% (moE) şa-pis al nostru (.............. ) "Ht..........(...............) cum noi de bun voia noastră nice ne- (k'AKO........AOEpOH BJA» EH) HEKHM HEH0— voite nici asuprite şi am vîndut a noastră HftKAENH H AHEnpHCHAOBANH H (d pO^A Ah) (lB0.\) drept o.in şi moşie din sat din Fo- . . . . wmuHuv u ft-bftHHHV wm ceao «m (ţ>o- răşiî ce slut pre Mileatin în ţinutul Iaşilor pZip Nmo ECm HA MHAEfllHN S BOAOCm Iackok lui Mibai Arbnaşul din a patra parte din . . A/1h)(AK> flpEZNAUJ wm HEmBpzmAA HACm wm-R»t satul cel partea lui Albotin gîumătate BZCEro CEAO wm HACm . . . flAKOmHN nOAOBHHA drept doazecl şi trei ughi bani buni cu va- PA^H ftBAftECEdl H (nEm) 8r [lHN'feŞH ^OKpHJf CZ BA- tră de sat şi cu pămînturl în ţarin şi cu mpS . . CEAO H CZ (4HB 8 IţApHIlS H CZ fînaţ şi cu loc de stupin şi cu pomît şi CHN02KAITIH H CZ AAECmo ŞA nACHK H CZ CV^OBE H cu loc de băleştetl şi de moar în valea sa- CZ AAECmo ŞA rlTIAB H ŞA AAAHH HA ptipfc CE- tulul şi în..................Mileatin; şi înna- Ao h (cz Ap8r AAECmo şa aaahh) ha Mhae(Tihh h (bzc- www.dacoromanica.ro 89 — cea Mihal Arbînaş ne-ati dat banii toţi de- niAAce) Mmxah fTpGgHAiii h tiaattiHA . . Hce mc* plin ce mai sus scrie 23 ughi buni toţi nx/\n v mtx BhiuinHCAiiHx (ke) 8r...................... bani gata în minune noastre..................... . . , . . romoKM sa jiî?k (Ga^hih)........................ . Iată cunjL|^ncşl&,rja romînească continuă pe cea slavonă, şi cum să schimbă lucrurile f Curioasă epocă, acea a secolului* 'ăl XVlI în iar*ă erhfl 2 curente, 2 limbi în oficie, 2 rîndurt de scriitori { Frfeza romînească influenţa fraza slavonă şi scriitorul care alcătuia în slavoneşte numai cu puţină rutină putea înşira cuvinte slavone, dar construcţiunea frazei era cea romînească ; de aceia nici urmă de cazuri, nici urmă de acea bogăţie de forme, care ni le oferă limba slavonă. 32. Document din 7133 tuli I (1625). Sumar. Radu Voevod crdonăca Arsenie logofăt Bă lese în pace pre Marii a, glupăneasa Eremiei parcai» b p*pţm ur nfiftan ce rămăsese la Eremla. de cînd aii tălhuit Agapia supt Alexandru Vodă. Tot a-cum Vodă îndepărtează pe Arsenie de la pretenţiunile ce avea în satul Potlojeni, de care n-a dat- niei un ban Mariica şi lui Popa Drăguş. Io Hâdul Voevod bojiîu milostiu gospodar zemli Moldavscol, adică att venit înaintea domniei meale şi a tot sratul nostru Măriica, giupăneasa Bremiel, ce-au Cost pârcălab şi sati părăt de fa{ cu Arsenie logofătul pentru un caftan (kzo.ah) ce-ati zis Arsenie că ati fost acel căftan la Eremiîa de cînd aii tălhuit mănăstirea www.dacoromanica.ro 90 — Agapla în zilele \ul Alexandru Vodă. Deaci Domnila mea şi cu tot sfatul nostru gîudeca-tu-i-am gludeţ drept după obieeaiul ţării şi le am afla leage de vreme ce nu ş-au cerşut Ar-senie caftanul din zilele lui Alexandru Vodă, căci domni atl fost pănă acum şii 'pănă aii fost Eremila viii, să albă a o lăsa ţdărte în pace, întru nepiica să fu o învalppască; Iar să va fi făcut Arsenic vre un zapis pentru acel căftan să nu să crează. Şi Iarăşi aşişderea s-aii pîrît de faţ înaintea noastră Mârilca giupăneasa E-remieî şi popa Drăguş cu Arsenie logofătul pentru sat pentru Potlojem pentru o tocmală ce au fost făcutu să-I vînză acel sat, într-acea el nu î-a plătit banii cum 1 au fost tocmala, ce au făcut un zapis fără ştirea lor cu mu I-ad plătitu. Deaci Domnia mea şi cu tot svatul nostru am socotit şi am aflat că nu i-ad fost datu nimica, dereptu acea le-am datu domnia mea ca să-şl ţie satul cumu l-au ţinut pănă acmu; dar Arsenie să nu aibă nici un amestec acolo la acel satu şi de acmu înainte să nu mal pîrască Arsenie logofătul pre gîupîneasa Ieremieî şi pe popa Drăguş nici odănăoară în veacl; şi să va scoate cânduva nescari zapise să nu să crează înaintea cărţii noastre. pis în Hîrlău vleat 7133 luli 1, Sam Gospodin veleal. Io Hâdul Voevod. Vlasie. www.dacoromanica.ro — 91 — NOTE. 1, Documentul priginal e scris pe hîrtie ; « scris^ roipineşte de acelaşi Vlasie Mînzul, care are scrise atîtea documente slavoneştl. Face parte din Arhiva bion, BrâteŞtT 2. KzftAH $i rtlXRJfgHm. Pricina dintre Arsenie şl MaViicii) 6ra un caftan, care efatl în mare uz în vremurile Vechi, cînd să dădeaă aaftatudn domnie,/de boierie* Arsenie ţinea mult la căftanul lui, care să yede că îl împrumutase de vre-o 5 ani în urmă lui Eremla fost parcalab, fără aii mal cere. Murind Eremla Dl. găseşte cu cale că nu mal e nevoe a I da îndărăft caftanul, ci să rămîe bun pierdut pentru că domni att mal fost (între 1620—1625) şi pană a fost Ere-inia viti Tot acest Arsenie logofăt pierde pretenţiile asupra Potlogenilor, el care cu cîteva luni mal pe urmă, în Octombre 20, va trage In judecată pe Nectilal stolnicul. 3. De cînd ati tălhuit mănăstirea Agapia în zilele lui Alexandru Vodă. Aice să face amintire de mănăstirea j^gapia din deal, veche din secolul al XVI-a, pe cînd biserica din vale e făcută de Hatmanul Gavril şi de doamna lui Liliana în anul 1646. „Şi s-a început a să zidi în 7150 Iulr 16 şi s-a săvîrşit în 7152 Septembrie 3, şi s^a Bfinţit in 7155 Septembrie 12“ (Melhi-aedec. Notiţe istorice pagina 29). 38. Document din 7)34 Octombrie 14 (1626). Sumar. Radul Vodă întăreşte lui Nicolai vel stolnic moşia lui din PotlogenI zălogită de Simion Ber-til pentru 140 taleri pe termen de la 27 Iunie păni la 14 Octombrie, care parte fusese a lui Eremila ot tam. Simion Bertil n-a plătit banii la termen şi Nicolae stol • nic i a luat moşia. Hv Pa^8a Eoeboa eoîriw Mtuocmiw rocno^p §em-AH MoAftABCKOH. WJKE npÎH^E HAMH || H npt^ www.dacoromanica.ro — 92 — HAUIHMH SOA'fcpH. BEAHKHMH 8 MAAHMH HAUI B'bpHÎH KOA'kpHH Jj. NHltVIUE BEA (IHOMTHK ttC2 E^HM xaiihc şa cB'bftEniEAcmBo wm Kpxim|0 www.dacoromanica.ro — 94 n-a dat lui nici un ban; pentru aceia Domnia mea am dat şi am întărit bo-erului nostru mai sus scris Nicolae stolnic pe cea de mai 3us zisă parte de ocină a lui Eremia din Fotlogeani, ca să- i fie lui şi de la noi dreaptă ocină şi uric şi întărire neruşnit nici odată în v^ci. Şi nimene să nu să amestece înaintea acestei cărţi a noastre. In Hîrlătl7134 Octombrie 14. Însuşi Domnul a poroncit. (L. P.) Via sie NOTE. Documentul original e scris pe hîrtie bin» păstrată. Pecetea aplicată cu ceară roşie e desprinsă azi şi pierdută. — Face parte din Arhiva Sion BrăteştJ. 34. Document din 7134 Octomvrie 20 (1625). Sumar. Radul Voevod scrie lui Neculal stolnic că s a jăluit Arsenie logofătul centra sa pentru partea glupănesei Iui Eremila din PotlojenI şi a lui Simion Bertilă care parte femela Iul Eremia o vînduse lui Simion Bertilă, ca fiind mal de aproape rudă. Simion a luat de la Neculal Stolnicul bani cu vadea pînă la 14 Octombre. şi nedîndu*! moşia a rumas a lui Neculal stolnicul. Domnul chlamă din notl la termen pe Ne» culal stolnicul. H.v Pa,\K\ Eîoeboa. kojkiw MHAocmiw rocno/t.vp ŞEMAH MoA^ARCKOH. CKpHEM ftCMHIIA wk A A AA NCCITipi? www.dacoromanica.ro — 95 — KpEftHHMOt Q1H HHHCfDHm KOtApHN IIekSAAH C[PCANHK8A HEAMApE (\ÎM Vl|H IpHpE KX CAV'iiîEAVHm KOfApHHSA HOCIIIpS îl, czhîe Aoroc()zm8A npE AV’MN'bmA. «hkzhav kz av tţ>ocm ABZHA A VW nzpz MAHNIDE AMAITIAC Bp'txAlE. KS y8nZN*bCA SpHMHEM Ae IIoniACp'feHH U)H «8 CHMHWN Ee! fîlHAZ KApS WHHNZ (ACIDE ,\8H As MOIlIXE flNIlpESNZ «8 CHMHWI» EfpoiHAZ iiiav <|)ocm Elimin ^hbzh^ape ae AH-k yvnz-N’fecZ Afx| tAV AljlAAm MAH AlipOAllE GhMKWN CR • mOApKZ A'lfc W :HHX HE KANH H VV AB8(D 'IF. AV a8MD AE AA (TIHNE BANH A^V -]\Hmp 8 A'lfc WTHNZ U1H UI A V (l8c 0H (1ZHZ AA SfHEp’k MApE. CZIJH fr'k KANÎH (Ap AE N8 BOp XH KANÎH A1 3H. CZ IjHH A'k AOrOljlZITlSA CAV AAIDE CZAIENlţÎH A* A A8H. AEMI EZNftV AV ({)OCm AA *H kanXh iiav (}>ocm ae Av Eîpmniz nhi npE Aoro-<ţ>xm8A aai ^NrnpEBAm nhi npE aaitie czmeni^îh a aop ApE KANH 'IHNEBA AV NApE CZ IJÎ'H ^NIDOApKZ ME Al UIE- svm mom ae 4*'h c|)zk8id hoihcoame ae PZMac uih kacz n|/E A MEA AWK UJH ApH 'IE IţlH BMA AK'A’fe <ţ)XpZ t|J p'k HHH A VIIÎH (ZMENLţÎH ae * HEA8H \7M A^KA BEH BEA'k KAp I *k A0MHÎHM‘*iAE cx Al HI WMHNA .]\H riAHE. uih cz bîh cz ciHAii Af 4>Aiţx AoroaM. V) XpZAZV ^SPAA WKlDOMBpÎE k". Cam rocnoftHNZ BEA'bA, Hv Paa8a Boeboa- [|Ie(|>aii. \OTE. 1. Documentul Or g nai pe htrtie e BCris roraîneşte, de dilacul Ştefan, care cum să vede nu era ■Slavist, ci un ccnţepist romin. Face parte din Arhiva www.dacoromanica.ro — 96 — Sion Brăteştî, Pecetea e sfărîmată, era mică, de ceară roşie ; dar documentul poartă iscălitura lui Radu Yoevod, 2. Piseriî rotnînî şi slavi. Cancelaria gospod prezintă un interes foarte mare in întăla ju mai a te a secuiului al XVII. Eraţi două tagme de diecl, unii cari scri-iatt actele in slavoneşte alţii uumal în romîneşte. Numărul slaviştilor durează pină pe vremea Ghiculeştilor, Iar a celor ce scriiatl in romîne-te apar ici şi colea cîte unul supt TomseştI, Radu Mihnea, etc., supt Va-«ile Lupu încep a fi mal pe jumătate, şi apoi a să «pori numărul lor pănă clnd slaviştii dispar. In această creştere gradată a piserilor romîul nu putem vedea oe cît cursul vremel, care a adus cultivarea pe o scară mal întinsă a limbii romîneşte. Pentru fcţele oficiale, domni şi boieri, era ceva comun faptul că din acelaşi cancelarie eşiafl 2 serii de acte şi că Domnul punea iscălitura lui pe acte unu în romîneşte şi alţ’I in slavoneşte, fără a fi mişcat de aceasta. Aşa Radu Vodă a iscălit în 7134 Octombre 14 documentul slavon scris de Vlasie Mînzul, Iar după 6 zile în 20 Octombrie, documentul rominesc scris de Ştefan. Vlasie JVIlnzul, dilac des venit în documentele timpului scriea şi în romîneşte, cum e actul dat mal sus din 7133 Iu li 1. 3. Procesul. Pricina cu Potlogeanil stătea aşa: In Iunie 17 anul 1625 Simion Bertilă răzeş din Po-tlogenl să Împrumută cu 140 taleri bătuţi de la Ne-culai stolnicul cel mare. pe termen de 4 luni, pănă Ja 14 Octomvrie, Vinerea mare, cu condiţie că la caz de neplată a banilor moşia să rămîle a lui Neculai. Vine ziua de 14 Octomvrie, Simion Bertilă nu dă banii, ■şi partea Ini din PotlogenI rămîne pe sama lui Neculai Btolnicu, care îşi scoate act de deplină stăpînire în ziua de 14 Octomvrie acelaş an, iscălit de Vodă <(vez! actul dat mal sus No. 33). Cum vedem Neculai stolnicul s-a grăbit de apus stăpînire pe PotlogenI, căci imediat în ziua de 14 Octomvrie el îşi scoate act de la Domn, care să grăbeşte a i-1 da, mal ales că era boer de divan. Dar nu trecu două trei zile şi să scoală Arsenic logofătul rudă www.dacoromanica.ro 97 — -cu Simiou Bertilă şi avtnd şi el parte In Potlogeni şi protestă la Domn pentru graba, care a pus-o Ne--culal stolnicul In punerea tn posesiune, de oare ce fără să întrebe pe vre-o rudă de a Iul Bertilă de are bani să întoarcă, şi-a făcut ispisoc de rămas, ba încă -a plecat să-şl facă şi casă. Arsenie logofătul în virtutea dreptului răzeşesc că nici un petec de pâmînt nu să poate cumpără de străin, pînă cind nu să întreabă •familia răzeşilor,, rudele lui satl comunitatea răzeşască a satului, cere că rea a fost cumpărătura lui Necuiai, om străin de Potlogeni. Domnul ţine samă de aceste -drepte pretenţiunl a lui Arsenie logofătul şi cheamă din noQ ia divan pe Necuiai. Iată model de stil vechiîl: ,,DecI cînd a fost la zi banii n aă fost de la Bertilă, nici pre logofătul l-al întrebat, nici pre alte seminţii a lor, are bani cineva -att n-are să-ţi Întoarcă, ce ai şezut tot de te-al făcut ispisoace de rămas şî casă pre acel loc şi ori ce ţi-I voia, fără ştirea nici a unii seminţii de acelui om. Deacă vel vedea cartea domniei mele să laşi ocina în pace şi să vil să stal de faţă cu logofătul Arseni şi cu ruda acelui om; deci dacă vel rămînea atunci vel ara şi-ţî vel face casă şi-ţî vel agonisi ce ţi va trebui, Iar pănă atunci să fie pămîntul în pace, nici al tău etici al lor, pănă nu vă veţi rumpe. Aceasta-ţl acriţi într alt chip să nu facl“. 35. Document din 7137 Mai 17 (1629). Sumar. Petrea Hotnogul şi alţi răzăşl din Piti-cenl datl scrisoare că aii venit fnamtea lor Pavel şi Vastasia nepoţi de fie HaragăI şi ş atl vîndut partea lor din PiticenI lui popa Avraam în preţ de 14 taleri bani buni. Ge oyso mh. (Iată, deci noi) Petrea Hotnogul, dePiticeani şi Gostantin vis. deacolea şi |] Toma, Volumul xxni din ubicar. c. 7. www.dacoromanica.ro — 98 — Sulgerul deacolea şi Andronic visternic de Sele-vestri şi Păuteleiii |j de Pitieeani şi Mihail deaeo-lea şi Gligorie deacolea şi Savin deacolea || şi Dilmitrichi sin lăcomie Rusigoei şi Sa va de || Selevestri dăm ştire că această scrisoare a noastră cum ati, venit înain || tea noastră Pa-vel şi cu sorusa Nastasila nepoţi de fie Hă-ragăl || fecior Rusei de bună vota lor de nime nevoiţi şi neîmpresuraţi || şi ati văndut a sa dreaptă moşie şi ocînă ce să aleage partea lor || din sat din Pitieeani partea Haragăi cu tot venitul al ceala parte o aii |) văndut. popei Iul Avraam din sat din Pitieeani denaintea noastrî a toţi cîţî mai || sus simtem -sorişi derep-tu 14 taleri bani buni drept aceaîa noi vâzîndu a lor || de bună voe tocmală şi deplin plătin-du popa Avraam lor făoutu (| lam noi popei lui Avraam această scrisoare a noastră ca să-l tie popei lut Aram || de mărturie (pănîş va face şi dires domnescu pre cea ocină, de aceasta) || dăm ştire cu scrisoarea noastră şi pre mal mare credinţă pusuneam şi peceţile noastre-pre cest zapis şi mărturie ca să să ştie. pis u Rusigoei. Vleat' 7137 meseţa Maitt 17. 3 peceţlL în' fum. Dumitracbi iscal. Şi eti Ionaşco Vartic Diîacul am scris acesta zapis de mărturie. NOTE. Documentul scris pe hîrtie e proprietatea Dojnnulul Th. Codrescu. www.dacoromanica.ro — 99 — 36. Document din 7137 Mat 17 (1629j. Sumar. Petrea Hotnogul de Piticeant împreună cu alţi răzeşi daţi scrisoare pentru vînzarea ce Pavel şi soru-sa Nastasia, fac părţii lor din Piticeanî, partea HaragăI, cătră Popa Avram din PiticenI şi lui Savin pentru 20 zloţi. Se ubomi (Iată deci noi) Petrea Hotnogul de Piticeanî şi Costantin visternic deacolea || şi Turna sulgeriu deacolea şi Andronic visternic de Se-levestri şi Pănteleiti. || de Piticeanî şi Mihul deacolea şi Gligorie deacolea şi altu || Gligorie deacolea, dăm ştirbe cu această scrisoare a noastrî cumao venit jj înaintea noastrî Pavel şi sorusa Nastasiia nepoţi de fie Hă || ragăl, feceor Rusei, de bună voia lor de nime nevoiţi şi ne-împresu || raţl şi ati vândut a sa dreaptă moşie şi ocină ce să aleage par || tea lor den sat din Piticeanî partea Hăragăl cu tot venitul aCeala parte [| o ati văndut denaintea noastrî a toţi căţi mal sus simtem scrişl || popel Iul Avram den sat din Piticeam şi Iul Savin deacolea dereptu || 20 de zloţi, jumătate de bani a. popel Iul Avram glumătate a Iul Savin. || Drept aceaia noi văzind (bisaha) a lor de bună voe tocmală şi plătindu el de || plin fă-outuleam această scrisoare a noastră ca să hie de paărturie (| pănîş vor face şi deres domnescu, prea cea ocină deacasta dăm ştire cu J| scrisoarea noastră şi pre mal mare credinţi neam www.dacoromanica.ro — 100 — pus şi peceţile || noastre întraceastî mărturie ca să să ştie. Leat 7137 (1629) meseţa Mal 17 î^i eQ Ionaşco Vartic diîacul am scris această mărturie. NOTE. Documentul scris pre hîrtie este în proprietatea Domnului Th. Codrescu. 37. Doeument din 7138 Februarie 24 (1630). Sumar. Boeril Pâtraşco Başot logofăt, Gheorghe Başot visternic, Gh. Roşea vis temi c, Patraşco (iolpan şi Glieorghie Dilac, datl mărturie pentru schimbul făcut între Gligorcea visternicel sin Matei ot Tatomi-reştî, cu Toma post. dînd Gligorcea partea lui ’/, din din jumatatea din sus din BudeştI pentru 2 părţi din 3 părţi din jumătate sat din TatomireştI. t IIsmp&ujKo Eawoiii Awroiţizm. h THwprlE Ea-moui Bhcmi'rtvpHHK. h THwprlE Pouika BHcmîrtvpHHH h HzmpauiKO loanAH h THWprlE Eom ^Tiuk ckpIem uih A‘AM t|l HpE KV A HOACmpZ CKpHCOApE KVM AV RENURI HA.-HHnrk HOACmpZ rAHrop'Tb BMCmEpNHMEA d>EN0pVA AVH MzHIEH j\EH TAmOMHpElţlH AE K«NZ BOIA AVH &E HHMI NEHEBOHITI NHHE J|UipECVpAZKVm CKHMBZmVpZ KV (jipAITIEAE NOCmpV KV ^ţVMH'fe- avh kv Toma nocmEAHHKvA ae rav aaiti a^mhcaae nap-nik a ca ae whhhz aeh yvMxmAme ae cam aeh Ev-Aeijjh aeh nApnrk aeh cvc AEHrT1PAmPEra n*PmE ţiv -mzitiaiue ne iacide nApm'k Evaeh kv baa Ae moapz ujh www.dacoromanica.ro — 101 — &Etţ BAJJlpA CAfTIVAVH U1H ^EH KZMJ1V UJH f\EII nXftVfE KV molii BENHI11VA. mp ^VMH'kAVH ToMA nOCmEAHHKVA AV Am TAHropHEH ^EH CA(n AEH TAmOMHpEl|JH |\EN yvMamAmE a* cam aeh mpEH nzpiţH /\ow flnzpiţH kv XKAEljiEV ftEH BAITIpA CAIUVAVH U1H flEH KXMflV UJH ftEH naftvpE uiH kv mom BEHHinva k\ ca ae \'Ye ckhmkx-mvpa UJH WMHNZ UIH CXUJ <ţ)AKZ UJH ^H^CE AOAAHEIjlH AEM HOH GZ8ZNAV EVHA JJiOKAAAAZ ftE GVHZ BOIA AOp. HOH npE MAH AAApE KpEAHHIţZ H*feM flHC UJH UlHEl^llAE HOACmpE UJH EV HwHAIUKO ftlfAUVA ,ţlHCVAAH AM CKpHC CX CE I|I1E. fiA'mo v;§pA'H (pESpb’ApÎE ka”. IlAmpAUJKo EiAUioma Aoroaia czujecitibie cm*Aro wm h npABiH h nHmoivuH hcfihcokh Hmo hmaa cm’a a AAOHACmHp §A AAAH1E H MHAO || BAAH1E H CZ BEAHKOE KA^fllBO n HCAELJJE BZ HEAA WKI MHpON EApNOBCKOE fioE-80<\A EftHO CEAO HAHAA'k GdAHt '111)0 171001 CEAO RHUI |] flHCAH E'klUE npABO HAU1 TOCnO^ApKO (îpHCAVIIlNO KZ WKOA mozr GtfH'feBCKOH. HhO rOCnO^BAAAH IAKOX BH^'fe-XOAA mbx HApE^EHlE £A <\AAH1E H AAHAi BAAH1E || WH1 Edp* H0BCK1E GoEBOftA H CZ BEAHKOE KA'kmBO BZ HEAA ECm flHCAHHO. rOOlOABAAAH EL|JE7K H Wfll HAC H nomspZAHXOAA crrrkH || AAOHAcmnp bhihiihcahha ^pAroMHp-HA. mbM pâj\H mom CEAO BHUJnHC.lH GAA'Tfe CZ BzebAAH ^OXOftAAAH. IAKO AA EZ/^Em h wm rocno^BAAAH || moH Cm'tH AAOHACIHHp BHLU flHCAH A ^pAPOAAHpHA (îpABA ^AANlE H AAHAOBANÎE H SpHK H flOmBpZfft^EHTE CZ BZC'kAA frO-XOftOAA HEnopVlUEHIIO NHKOAHflt HA B^KH B'kHN III, H HH AA CE HE SAAHUIAEm np^A CHAA AHCIDOAA HALUHAA. n..C S XpZAZS. BA'mO ^SPAO. GeOIftEAAEpÎE B. Gaaa rocnoAHHZ bea^a. Hw Aîovch Mothaa fioEBOA* MzHact. TRADUCERE Io Moisi Moghilă Vodă. Cu mila Iui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, iată Domnia mea a dat şi a întărit rugei noastre măuâstirei numită Dragomirna, unde este hramul Pogorîrei sfîntului www.dacoromanica.ro — 103 — Duh din drepte şi adevărate ispisoaee, •ce le-a avut sfînta mănăstire de dauie şi miluire şi cu mare blăstăm scriind Iu ele de la Miron Barnovskie Vodă un sat anume Salcea, care sat mai sus scris fusese drept al nostru domnesc atîruă-tor de ocolul tîrgului Sucevei. Deci Domnia mea cum am văzut acele drese de ■danie şi miluire de la Barnovski Vodă şi cu mare blăstăm în ele scriind, Domnia mea încă şi de la noi i-am dat şi întărit sfintei mănăstiri mai sus scrise Dragomirna. Pentru aceasta acel sat mai sus scris, Salcea, cu toate veniturile să fie şi de la Domnia mea acelei sfinte mănăstiri mai sus scrise Dragomirna dreaptă danie şi miluire şi uric şi întărire cu toate veniturile neruşuit nici odată în vecii vecilor. Şi nimenea altul să nu să amestece înaintea acestei cărţi •a noastre. A scris în Hîrlâti la anul 7139 Septembri 2. însuşi Domnul a poroncit. Io Moisi Moghilă Vodă. Mînjea NOTE. Documentul în original scris pe hîrtie e bine păstrat. Face parte din Arhiva Sion Brâteştî. să păstrează şi o traducere din 1811 făcută de comisa nemţas- www.dacoromanica.ro — 104 — că de reviduire şi adeverită de Isaia B&Iuşescul Arhimandrit. Are pecete aplicată pe hîrtie cu iuscripţia Iw1 Movchio MorHAa Eoeboaa rocnoft.\p şemah Moaaabckoh- 39. Document din 7139 Septembrie 2 ‘,0630). Sumar. Moise Movilă întăreşte mănăstire! Dra-gomirna satul Fărceanil ot Dorohol, făcut danie de Mi. ron Barnovskie Vodă. Iw /VIcvch MerHAA Boeboa eoikiio MHAocmnoroo noftApz iemah AVoa^abckoh. wire rOCnO^BAMH A'A°X0M H IlOmBpZl H\'0M MOABH NAIUEH CfTrfeH MOHACmHp NAŞIt* BAEMArO || ^pArOMHpHA r^E Etm CZWEClllBlE CRIArO ^S\\ wm HX lipABlH H llHmOMIH HCflHCOHH Smo HiVXAA C111A A MONACmHp wm MHpOH EaPHOBCKIE II Eoeboaa. E^HO CEAO Hmo HM'feHVEdl (|) î p H ■(! H 1 H 8 BOAOCflt ^OPOXOIOCKOM CB Ep\'A CfT)AB ŞA AAAHN BZ p*feI4*k JKlJKlA.. Huo rocnoABAMH iakosk 8BHA*bxoM nvfex maP^a6*116 wm Eapnobckie || Eoeboaa dhcaeijje cz beahkoe KA’bmBo BZ HEM ŞA AAAN1E H MHAOBAN1E Cin'^H MONACITlHp || BHUJ-I1HCANNA ^pArOMHpNA. rOCnOABAMH Eipf/K H WOI HO C AOXOM h nomBpzAHXOM cm'iH MOHAcmHp nvbM pAj\w mom ceao BHUini cah (pzpstHiH, cz sp\'A |( şa mahh cz Bcb a°X°Aom Ad KSAim h wm rocnoABAMH cm'bit MOHACmHp BHUinHCAHHA ^pATOMHpHA fipABOM WCI1NHN8 H A*bAHHH8 h spHk H nom || BpziBAfH1E h a^ahIe h mh- AOBANl'E CZ BZcbM A°X°A0M* HEnopVUlEHHO NHKOAHftt www.dacoromanica.ro — 105 — HA B'fcKH B’k'tHHH H HH fl,A CE HE VMHtUAEHI np^fl *«1» AHCOIOM MAUIHM. IIhc 8 XpzAzS BA*mo ^§oA®, CEnmEMspiE b» Hw Movch Mothaa Boebo^. (/I. II.) MzHHt'k. TE ADU CERE Io Moisi Moghilă Vodă cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei; iată Domnia mea am dat şi am întărit rugii noastre sfintei mănăstiri numită Drago-mirna, unde este hramul Pogorirei sfîn-tului Duh, din a ei drepte şi adevărate ispisoace, ce le-a avut sfîntar mănăstire de la Miron Barnovskie Voevod, un sat ce să numeşte Fărceaniî din ţinutul Do-rohoiului, cuheleşteu, şi cu vad de moară în apa Jijiei. Deci Domnia mea cum am văzut acele drease de la Barnovskie Vodă scriind cu mare blestem în ele de dania şi miluirea sfintei mănăstiri mai sus scrisă Dragomirna. Pentru aceasta şi Domnia mea Iacă şi de la noi am dat şi am întărit sfintei mănăstiri, acel sat mai sus scris Fârceani cu vad de moară şi cu toate veniturile să fie şi de la Domnia mea sfintei mănăstiri mai www.dacoromanica.ro — 106 — sas scrisă Dragomirna dreaptă ocină şi moşie şi uric şi întărire şi danie şi miluire cu toate veniturile neruşuit nici o dinioară în vecii vecilor. Şi nimenea altul să nu să amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scris în Hîrlâu la anul 7139 Septembre 2. însuşi Domnul a poroncit. Io Mo’si Moghilă Voevod. (L- P-) Mînjea. NOTE. 1. Documentul în original scris pe hîr-1ie e binişor pastrat. Face parte din Arhiva Sion, Bră-teştî. Are pecete identică ca cea de mal sus atârnată pe hîrtie romboidală. 2. Hîrtia pe care e aplicată pecetea, fiind ruptă ALţ .^HHAHHm'k ftOM- HlH A/rbAE ^VMHfTIpV E [ţ]0- ..... v Kzmvrn ^e iav (ţ)XKvm kxiiieba bxhxitixh (Ap AAmVA SopHAZ ........CZ IA §ZA0\gE^E (Ap EA E\ CAV npH- AEffiHm sim. aem av czpim ........tu AVA II nAmpV ECV. riENITIpV AM'li B&mAE ^HpEnmv. a ..... *fcA. tAp BOH CXH A'lţH mom .JCHHAnoH ME BEljH )[H AVAm, U1H www.dacoromanica.ro - 107 — „ .... cav CB8(\nin newiipv aajrae. «a Aomhi» AVfc NV BOK) . AH ncHinpv aa2KAe mah mva'H jkaavk cz HV BIE Ad ftOMHm ..........8 XzpAzv ^§PA«. CEnrtiEMKpie a* 40. Document din 7140 Mai 26 (1632). Sumar. Arhip biv câmăraş vinde lui Marco de Brătila partea sa de răzăşie din Măneşti, pe TazlăQ, mal în sus de Zeameş, a 4-a parte din sat de MăneştI, fostă şi lui cumpărătură de la Grligorie Şandru şi de la sora lui Marga, fiii lui Sandru cel Bătrîn pe preţ de 60 zloţi bătuţi; tot cu acest preţ o vinde şi el. Tot atunci mal vinde lui Marco a patra parte din patru bâtrînl, cu 10 galbeni, fostă şi lui cumpărătură de la G-reaca fata Savulul de Măneşti şi nepoata Comşăl. Eto az Arhip ce am fost Cămăraş însumi pre mene j| mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu |] de a mea bună voe de nimene nenevoit nici în || presurat am vândut a mea di-reaptă moşie ce mi || au fost cumpărătură în sat în Măneşti pre || Tazlâu mai sus de Zeameş a patra parte de sat de || Măneşti ce mi au fostu cumpărătură de la Gligo j) rie Sandru şi sestra ego (sora lui) Marga sinove (fiii) Sandru || Starago ce mi ati vândut ei mie dereptu şase (| zăci de zloţi bătuţi. Aceaia (am^a) cumpărătură am văndut | eu lui Marco de Brătila dereptu aceşti şase | zăci de zloţi bătuţ cum o am cumpărat cu tot veni [J tul în vatra satu- www.dacoromanica.ro — 108 lut şi in cîmpu şi în pomăt || şi în pădure întră trapă cu tot venitul acea |) îa am văndut lui IVI ar cu şi fămei. sale. Aşi) || derea îam văndut altă parte ce am avut cumpărate cum || pără-tură de la Greaca fata Savuluî de Mâneşti || nepoata Comşâi am văndut partea sa a patra parte |) din na patru bătrâni dereptu zeci galbeni cu tot veni || tul cum scrie mat sus. A-şijdere lui Marco de Bră jj tila şi fămeei sale. Ca să le fie || lor direapta moşie şi cumpărătură neclă || tită în veci. (7140 (?) Maiu 26) Arhip. retro: tij zapis lui Arhip. NOTA. Documentul scris pe hîrtie, nu să ceteşte biue data de an. E proprietate a Domnului Ed. Cozmiţa, institutor în Iaşi. 41. Document din 7143 Mart 24 Sumar. Vasile Lupul întăreşte pricina dintre E-remiia cu lacob Moţoc pentru o parte din Tîmpeşti ot Roman, anume 2 părţi din a 3 a parte din jumătate de sat. Ctştigâ Eremila din cauză că lacob Moţoc n-a venit la termen, şi-a pus ferîe în vistnarul gospod. Noi Vasilie Voevod, bojiio milostîio gospodar zemli ftloldavseoî. Precum au avut zi înnainte Domniei mele Eremiîa cu lacob Moţoc, www.dacoromanica.ro — *09 — pentru o parte de ocină din sat din Tămpeştî, ce sănt în ţânutul Romanului din giumătate de nat din a treia parte 2 părţi. Deci cănd aii fost la zi Eremiîa aii venit, şi aii aşteptat piste zi, pănă a şasă zi, iar lacob Moţoc n-aii venit, ce aii rămas şi din toată lege denaintea Domniei mele, iar Eremiia s-aii îndreptat, şi ş aii pus herăia. Drept aceia ca să fie taie, şi puternic cu carte Domniei mele aş ţăne acele doao părţi de ocini din Tămpeştî cu tot venitul. Iar lacob Moţoc să nu mai aibă nici o treabă a să mai amesteca la acele părţi de ocini, a să mai pără de această pără nici o dinioară în veci.... ................ Let 7143 Alai 24. (Locul peceţiî gospod). Toderaşco Başotă vel logofăt. Dumitru. De mine saii scos copie aceasta de pe cel în original, precît sad putut dezlega, fiind tare fărmat. 1820 Mart 10. Teodor Gaşpar diiac. NOTE. Originalul e în Btare deteriorată; rupt In 3 bucăţi, lipite pe o cămeşă străină, scrisoarea e ştearsă, htrtia e mucegăită. Nu putem controla afacerea spre a vedea cum stă adevărul. De familia Moţoc vezi documentul din 7153 dat mai jos. www.dacoromanica.ro — 110 — 42. Document din 7144 Februarie 28 (1636) Sumar. Vasile Vodă întăreşte Cumpărătura ce Balan Postelnicul a făcut1 în 'satul Forăşti, la gura Mi-leatinuluî, de lingă Mălăeştî, de la Vasile Balşe sin Gh. Balşe logofăt, pentru 120 ughT.' Ha1 Gachaîe Goeboa kojkiio Mnvocmno rocno^ap 5EM\H MoAAABCKOH. WXE UpiH^OUJ'k np'k^ HAA1H h np'fe^y OVCHMH HAUJHMH KOA'kpH |j BEAHKHM H AAAAHM. Ga8|\V HAU) E A C H \ 1 i GaAUIE CH"z P E W p T X E E A A- ui e /Io roi|»xm bmvk E p z a z a 'k >J s a Aorc<ţ>zm no Ero AOSpOlO BOAtO HEKHAA || HEII0H8X^EII ANEnpHCHADBAW h npo^AA ceoEro npAKoio wihhhi h A'kAHHV. iioaabhha wm C E A H 1)1 *i\ (|) O p Zl|l H M HA 8Ctnb |J AlHA'femHNV nOftAH MzA SE 1)1 H CZ CHH.'XAm H CZ BEC flpHAO\' Hmo 6CIJ1 8 BdACCm JACK0AA8 mOA npO^AA ECA’kpHH# rBAAlOf B’kpHOMV || E Z A A H 8 nOCdlEAHHKA ŞV Ej\N\ CH10 t> ABA AECAm 8rH IIHSH A0BPhX- BZCCTlAACk HAUI KOA'fepHN BHUJEnHCAH E Z A A H IIO CI IIE A H H K || H ŞAflAAmHA IIC-iiazha bzchx nmx BHUinHCAHH\‘ iih'sh p«' vr mt'sH AO-kphjf, bz pvK GachaIe Eaauje cn'z. PewpriE Eaauie Aoroi|)zm || am np^A namh h wm np'feA BZcfeMH hauieau» KOA'kpH. MHOÎR MH BHA'kBUJE H\' ^OKpA BOAHOIO ITJOK- me?k HcnAZHAX nAAmS hz p8« caSsh ii a iu Gachaîe Eaauje ch'z TEwprtE Eaauje Aoroijizm a aui jiiakojka^ H Wm HAC AaA°X0M- H nomBpZA^XOM KOA-kpHHV | NA-uie,w8 Ezaah8 nocmEAHHK hako a^ tem em8 h wm hac npABOJO WmHHV H KSllEJHHO H 8pHK H IlOllIBpX/K^ENIE CZ. BZCEM || AOX°AOM- H HH AA ce HE «MHUJAEm. rine 8 Iac BA'kino ^şpMA <ţ>tBpBapîE kn. Gaaa rccnoAHii beaIia. (ii. H.) IlzmpAiuKo Eauiorn bea Aoro<ţ>zm. EopZA'kHVA. www.dacoromanica.ro —111 — TRADUCERE Io Vasile Vobvodcu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei; iată a venit înaintea uoastră şi înaintea boerilor noştri mari şi mici, sluga noastră Vasile Balşe Sin Gheorghe Balş logofăt, nepot Bîr-lădeanului logofăt, de a lui bună voe, de nime silit nici asuprit şi a vîndut a lui dreaptă ocină şi moşie jumătate din se%-tea Forăştilor la gura Mileatinului lîngă Mă-lăeşti cu fineţe şi cu toate cuprinsurile ce sînt la ţinutul Iaşilor *, acelea le-a vîndut credinciosului nostru boer Bălan postelnic pentru 120 ughi, bani buni; şi s-a sculat boeriul nostru Bălan postelnic şi a plătit deplin toţi acei bani mai sus scrişi 120 ughi bani buni în mînule lui Vasile Balşe fiul lui Gheor-gho Balşe logofăt, dinaintea noastră şî dinaintea -tuturor boerilor noştri. Deci şi noi vâzînd a loţ* de bună voe toc-mală şi plată deplină în mînule slugii noastre lui Vasile Balşe fiul lui Gheorghe Balşe logofătul, şi noi aşijderea şi de la noi i-am dat şi i-am întărit bo-erului nostru Bălan postelnicul, ca să-i fie lui şi de la noi dreaptă ocină şi www.dacoromanica.ro 112 — •cumpărătură şi uric şi intăritură cu toate veniturile. Şi altul să nu să amestece. Scria în Iaşi la anul 7144 Februar 28. însuşi Domnul a poroncit. Pătraşco Balotă vel logofăt. Borăleanul. NOTE. 1. Documentul scris pe hîrtie e bine conservat. Ni s a înmînat de Domnul Enculescul, profesor în Iaşi. 2. Vasile Balşe vînzătorul jumătăţii din seliştea Forăştilor e un vechia descediate din familia Bălşeşti-lor. Tatăl său Gheorghe Balşe visternicul îl întîlnim în documentul din 712.4 Mart 24, (L615). Vasile Balşe să dă ca nepot BMădeanului logofăt; probabil că după linie femenină, adică ca > heorghe Balş să fi ţinut vre-o fată de a lui Bîrlădeanu logofăt, a cărui copil sînt aceştia: lrina, Agafia, Isac, Gaftona (Uricariu Volumul XVIII, pagina 451). Bîrlădeanu apare ca logofăt în 7100 Mal 8 (1592); spatar în 7095—7096 (1587), şi membrii acestei familii aii jucat rol în istoria Ţării în secolul XVI şi XVII. Bălşeştl în suta a XV-a găsim pe un Băloş paharnic în 6941—6947 (podceaşnic); în alt document din 6999 Octombre 15 ni să face amintire de un alt Balş, căruia Ştefan Vodă îl întăreşte dania ce Hastea fiica lui Ioan Băsdîg face nepotului săil Balş în satul Drăguşenil pe Podagra (Arhiva ist. I. 1, 156) Asupra originel acestei familii paharnicul C. Sion în Arhondologla Moldovei, cum şi-n izvodul lui Clănău face din JBaişe vechi veterani din secolul al Hl-lea după Crist, cînd cu retragerea legiunilor; Iar tra-tradiţia familiei o leagă cu. Balduin de Flandra, dacă nu şi cu unul din cel 3 magi de la Hărăsit, cari att ■venit la naşterea Iul Crist. (vezi Romînul 29 August 1886. în art cuiul nostru ,0 vizită la Băducâneniu) www.dacoromanica.ro — 113 — Am o copie fidelă scoasă după spiţa de neam Bălşesc, cu ocazia ducerii mele la Răducănent în ziua de 6 August 1886. Spiţa începe cu un Balş, cneaz sîrbesc, înainte de 1350. Acest Balş cneaz şi samoderje\ (stăpînitor) a a-vut 3 fii: Stracimir, Prinţ Dalmaţiei în J 368, Gheorr/he Graf, mort în 1349. şi Balş Graf. In a treia generaţiune ni să dă ca urmaşi al lui Stracimir pe Gh. Stracimir graf, care s-ar fi căsătorit cu văduva lui Şiştnan, Voevod Serbiei, cu care a avut aceşti copil: Goîcul graf mort tînăr, loan graf idem, Balş mort în 1421 şi altul a cărui nume nu 1 arată ■spiţa. De la a treia generaţiune spiţa sare tocmai în secolul al XVII-lea, cîod ne dă fără legătură directă aceste 3 nume : Ion logofătul (cum arată inscripţia sîr • bească de la Rişca), Teodor logofăt, şi Cîrstea vornicul (1594 căsătorit cu Evdochia, fata Ruxandel Doamnei). înainte de a ne ocupa cu aceste 3 persoane e bine a aminti că spiţa Bălşească tace timp de 300 de ani, tocmai cind documentele ne spun de un Balş paharnic, în 6941—6944, şi de alt Balş, nepot lui Bîz--dîg, amîndol persoane istorice documentate. Ori cît de mari să fi fost strămoşii lui Baioş paharnicul, totuşi nu credem a fi fost cneji sîrbeştl. mai ales că rude de a lor din Moldova să cbiemati Bîzdîg, nume nu tocmai ■de cnejv Ion Logofătul aii fost în timpul cît tace spiţa vre-o 43 la număr : Ion Tăutul tatăl şi fiu, 1479—1511; Ion Movilă (1552--1558), Ion Golăi 1573, şi Ion Solomon 1584. Nici unul Balş! !! Crîstea Vornicul, pe vremea care arată spiţa găsim pe Cristea Ghenovici 1602 ; dar Ghenovicl nu -I Balş ! Teodor logofătul • îl găsim prin 1530, supt Rareş, iar pe la 1590 era vestitul Lupul Stroicl. Alt Teodor Logofăt nu găsim în documente, de cît poate să fi fost un flori sati t*eti logofăt. Cristea Vornicul e singurul, care continuă neamul Bălşesc. El a avut aceşti copil: Manteş (1598), Lupul VOLUMUL XXIII DIN URICAR. C. 8. www.dacoromanica.ro - 114 — sulger, căsătorit cu Magdalina, fata Drăguţii, Grigore Paharnic, amintit în 1642, Teodora, trăitoare pe la 1598, Gheorghe logofăt şi Antemiia, căsătorită cu Albotă. Lupul JSulgerul, pe de o parte şi Gheorghe Log. pe de alta continuă neamul Bălşesc; noi urmăm spiţa lui Gh. Logofăt. Gh. Logofătul (ftori), trăeşte în jumătatea întîia a secolului al XVII lea. El a avut de ficeor pe Vasile Balş despre care vorbeşte documentul nostim, că a vîndut seliştea sa din Forăştl lui Bălan. Spiţa de neam nu ne spune cu cine era căsătorit Gheorghe Logofătul ; luînd înbă în vedere documentul de faţă, credem că el să înrudise cu familia lui Bîrlădean logofăt, Vasile Balş-trăeşte pe la 1640; el a avut un singur fecior, pe lonaşco, căsătorit cu fata comisului Şarban. Din Ionaşco-să nasc 6 copil: Buxanda căsătorită cu Lupul Costachi,. Paraschiva căsătorită cu Saul Cerkez, Alexandra căsătorită cu visternicu Toader Cantacuzino, Aniţa căsătorită cu Drăguţescu, Acsinina căsătorită cu vister-nicul N. Başotă, Vasile vtori logofăt căsătorit cu Maria fata lui Ştefan Hăjdău. Toate aceste sînt amintite pînă pe la 1742. Mal departe spiţa dă urmaşi pînă la 1820, timpul cînd e -făcută, dar dă o dezvoltare mare ramurii din Lupul sulger, cu a cărui urmaşi să înrudea Kăducanu Roset hatman, întemeietorul Băducăneniloc (1832). Răducanu Roset hatman, ţinea în căsătorie pe Ileana, fata lui Iordachi Balş visternic 1779, care lor-dachi era căsătorit cu Maria, fata lui C. Mavrocordat Voevod, nepoată lui Lupul Balş, căsătorit cu Safta fata lui Iordache Cantacuzino ; răsnepoată lui Ion Balş vornic, căsătorit cu fata visterniculul Isaki, strănepoată lui Bejan Balş din 1642; răstrănepoata lui Lupul sul— gerul, frate cu Gheorghe logofătul din 7123 (1615). www.dacoromanica.ro — 115 — 43. Doeument din 7143 Maî 15 (1635). Sumar. Gligore şi Dumitru iŞandru vînd Jur Io* naşco Căpăţină, birăulul di Ocnă,, partea lor de ocină din Băliştea Măneştilor pe preţ de 22 ughl buni. Adecă ed Gligorii şi Dwmtru Şcmdru scri-imo şi || mărturisimo cu acestu adevărat şi drept zapis al nostru () precom am văndut driapt moşie şi ocin a noastră || a trei parte din sâlişt din Mămşt şi din gruapa (r p 8 a ii a) || ha mari parte noastră şi am văndut Dumsale luî || Ionaşco Căp\in birăuluî di Ocnă drept 22 ug bani || bon% şi am văndut di a nostră bon voe nisilit nici as [| prit dumsale şi coconilur dumsale săi rămăe moşie || în viei (bhh!) şi la tucmala noastră sad tănplat omi || ni bon şi prioţî car ni am pos şi degite || le mai gios ca sa să crîaz şi văzdu plat deplin am iscălit, let ^şpMr (1635) AiciţA Maio eI Eu Gligore Şandru am văndut. Eu Dumtru fratso Şandru0noî am văndut. Eu Popa Arsenie0mart. Eu Nicolai am scris. Eu pupa Nicolaî0mart. Eu Drăgan Cu-pacian0mart. Eti Ghiorgbie Surka birău di Ocnă mart. NOTE. 1. Documentul original scris pe hlrtie j e proprietatea Domnului Erluard t’ozmiţă, institutor în Iaşi. Caracterele sînt foarte grosolane, ceea ce arată că Jficolai era prost caligraf. www.dacoromanica.ro — 116 — 2. Ionaşco Căpăţină birău de Ocnă. Pe cît cunosc aceaBta este cea mal veche dată documentată despre existenţa birăilor de Ocnă in secolul al XVIl-lea. Din documentele corporaţiunel şaugăilor publicate înUricar Voi. 1*, cum şi din cele studiate de noi in monografia Tîrgu Ocna (Arhiva Societăţel Ştiinţifice şi literale din Iaşi anul II), să vede că cel mal vechili act ce probează drepturile corporaţiunel Şaugăilor e din 7242 (1734). Exista însă de mult această corporaţiune, credem că chiar din suta al XVi-lea, luîndu-ne după vechimea bisericel Sfintei Paraschiva din Tîrgu-Ocna, biserica specială a Corporaţiunel şaugăilor, cum şi după datele documentate externe. Cine era birăul de Ocnă ? Birău) era şeful corporaţiunel ŞougăPor, adică a celor însărcinaţi cu tăerea sării. El era autoritatea judecătorească, care judeca pricele iscate între şaugăl. Ca administrator general al Ocnelor găsim pe Cămă-rciş, care adesa era un boer ce lua în vînzare satt în credinţă Ocnele. Organizarea rufetulul Ocnei s-a făcut după modelul unguresc, încă din suta a XVI-a. Domnii de pe atunci în dorinţa de a exploata în folosul cămărel gospod Ocnele, alt organizat corporaţiunea după modelul celor din Transilvania, poate aducînd la început chiar element unguresc, dar care răpede a dat loc elementului romînesc, căci un lucru tiebue notat: de şi modul organizării rufetulul e unguresc, însă nu să păstrează amintirea de existenţa Ungurilor în corporaţia rufetulul, ci tot elementul şaugăilor e curat romînesc, încă din neaoşii romînl, plăeşl de pe la Dofteana, vechi Pleşeştl, Trotuşenl şi locuitori de pe la Gfrozeştl. Birăul corporaţiunel era totdeauna ro-mîn de neam, şi ştim din documentele corporaţiunel că rufetul Ocnei era asigurat cu o sumă de privilegii faţă cu domnia, sşa că atrăgea pe mulţi oameni a-şl lăsa satul şi a intra în corporaţie. Pe la 1635 Ocna nu ni Bă aminteşte ca tîrg, ci cu mult mal tîrziti ajunge a fi tîrguşor, care să rivalizeze cu tîrgul Trotuşulul. Sigur că în suta a XVI-lea şi a XVII-lea Ocna nu era decît o mică adunătură a www.dacoromanica.ro — 117 — celor vre o 100 de şaugăî, plus a altor oameni meseriaşi şi comercianţi, ce loculati mal mult valea Văl-cicâl. la poalele dealului n. v. unde să afla Ocnele vechi, părăsite de mal bine de 100 ani, şi pe unde să află biserica Sfînta Paraschiva, ce exista pe la ld80, cum atesta mal pină erl o peatră mormîntală slavonă, azi stricată în bucăţi. (Vezi Lupta din 8 August 1891 şi din 23 Xuli 1892). 44. Document din 7144 (1636) Mart 8. Sumar. Vasile Lupul întăreşte schimbul ce aii făcut intre dînşil Bălan Postelnicul şi călugării de la Bîrnova, şi anume, Bălan dă călugărilor ocina sa din Forăştt, jumătate de selişte, pentru o sălişte Râdeaniî de lingă Crăeştî ot Hîrlătt, mal dînd încă 50 ughi bani buni. Seliştea Bădeanil o aveaţi dată de Barnovski Vodă, care o cumpărase de la fiii lui Procop Caraiman visternicul supt C. Movilă Vodă. H.v Ga cm Ai'e GoEBOft, Eoamo MHvocniiio rocno^ap ŞEMAH iYloA/ţABCKOH WîKE fipiM^E np’feA HA V1H tt fipt^ b’CHMH. NAUJHMH [] i\loA^ABCKHMH EOAkpH BEAHKHMH H MAAHAAH. NAUJE B’fcpNNÎH EOA'fepHN B X A A H n 0 C 01 E A-H H K. nA ETO ftOEPOW |J BAAIO HEKHM HEnONVftî^EH & NE-(ipHCHAOBAH H H 5 (A ’fc H 8 A CBOETO (lp.VB.UO W/DNHV n Kb’llErKHO wm HCflHCOK ŞA || BHKb’flAENÎE smc hmaa wm . . . . rsXMH flOAOBHHA Wm E/ţNA CEAHIJJE HA ({) 0 p X IJI î H BX SCUlt ffl H A t m H H A | nOftAH CEAO M x a x e yi h 8 BoAoom (ackom8. Mmo moi noA CE-ahijie Cj)opxiţin\\ cx CEHoa;vm A0KPHX hşavIjnva cx m'aEBHH^H || HAUI KAASrEpH VID Cfll'AA AAOHACfTIHp WU1 www.dacoromanica.ro — 118 — E Z p M O B A Mmo ECm8 E O K o B H H IaCKCMS HAHWk ilAŞOp SJritAEH M# O AA A (1f)0 || Ep8AASH H SpAAOHA fi A p M A B H EpMOHAJf Mh (AHA H EpMOHAX & A-pHW'tl. H (| M 6 H C A p 1 W H KAHCHIAplUM. HpOftltaKOH CeAEB Z C m p 8 HpO/yilAKOH I A K O E ^Smenidîian. h npoHÎH KA.\8rEpH. wm moA || Cm~AA AAOHACITlHp. A flAK KAASrpH AH HŞAA'k HO. ŞA HŞM'fcHO Ej\HA CEAHLJJ HA HAA'fc P Z t H I H L10t\ K p A E IJJ 8 BOAOcm XapAXBt |j nrno moA ceahiji eh\o ^aahîe h AAHAOBAH1E 011*1x11 AAOHACITlHp WIH EzpHOBCKÎM fiofBO^. Ero AAA mz EHAO K8 || flEîKHA mOA CEAHIJI «Dl CH*BE IIpoKon K z p z h au h bhc nrfc phhk wm 8- f)HK. ŞA AAANÎE H AAHAOBAHÎE M(TI0 HAAAA W*(JZ HAA IlpO-KOn || KzpZHAAAN Wm KoCmAHmHH MorH\A fioEBOftA. moA CEAHLJJ HŞAA'kHVA CZ BOA'kpHH HALIIE EZAAH I10C-mEAHHK. H MîlH npil^AA KA\8rEpOAA ELJJELK HEm ftECAm 8r I1H3H (\0EpHY- HUO AAH BH^tBlUE AAEHÎJţH HHAAH H)f ^OEpO BOAHOLO mOKAAEîK H AAftIOHOH (| HŞAA'k NE II IE A rBAMH ... HAC ftAft0\0AA H llOmBpZ,\IIXOA\ AAAEHHlţH HAUJEAA KAASrEpOAA Wm AAOHACCnup EzpHOBA || mOA noAO-KHH . . CZ BZCEAA ftOXO^OAA .... CLlT'fcH AAOHACITlHp H .Wm HAC || npABAA WITIHHV H HŞM'bHEHlE H SpHK H fiom-BpZTK^EHlE CZ BZCEAA ftOXOftOAA H HApZftEHÎE HHIO HAAAA EZA^H nOCHIEAHHK || ŞA BHK8nAEIllE HA mOA IIOAOBHHA (pOpZqiHAA ELJ1EJK ftAAOCtTI BZ pVK KAASTEpOAA mlîAA pift H HH HHKmO (\A CE HE’JAAHUIAEin. IIhc 8 Iac baeltio ^şpaaa MApm h ^hî. Gaaa rocno/\HHZ bea1?a. EopA-feHSA. To^EpAiuKo Ea mo m bea Aoroijizm hcbaa. www.dacoromanica.ro - 119 - TRADUCERE Io Vasile Yoevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei; iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boarilor noştri Moldoveneşti, a mari şi a mici, credinciosul nostru boer Bălan Postelnicul de a lui bună voe, de nime silit nici asuprit şi-a schimbat a lui dreaptă ocină şi cumpărătură din ispisocul de cumpărătură, ce l-a avut de la însuşi Domnia mea, jumătate din o silişte nnume Forăştii la gura Milealinului, lingă satul Măl^eşti, la ţinutul Iaşilor, care acea jumătate de silişte Forâştii cu fîna-ţuri bune a schimbat-o cu rugătorii noştri călugări, de la sfînta mănăstire Bîrnova, ce-i în pădurea (codrii) Iaşilor anume Lazar Egumen şi Toma proegumen şi eromonah Vîrnav şi eromonah Misail şi ■eromonah Iosif şi eromonah Teodosieşi eromonah Larion şi Visarion clisiar; şi Iordachi Selevestru, şi irodiacon iacob DumetUan, şi alţi călugări de la acea sfîută mănăstire. Iar călugării au dat schimb pentru schimb, o selişte anume Rădeanli lîngă Crâeşti, din ţinutul Hîrlău-lui, care acea silişte a fost danie şi milă www.dacoromanica.ro — 120 — aflatei mănăstiri de la Baraovskie Vodă^ iar milei lui îi fusese cumpărătura acea selişte de la fiii luiProcop Cărăimanvis-teruic, din uricul de danie şi milă c& l-a avut tatal lor Procop Caraiman de la Costantia Movilă Yoevod; acea selişte a schimbat-o cu boerul nostru Bălan postelnicul şi a mai dat călugărilor încă 50 ughi bani buni. Deci noi văzînd întră dînşii de a lor bună voe tocmală şi deopotrivă schimb; iar Domnia mea (încă do la noi) le-am dat şi întărit rugătorilor noştri călugări de la mănăstirea Bîr-nova acea jumătate din selişte anume-Forăşti, cu toate veniturile, să fie sântei mănăstiri şi de Ia noi dreaptă ocină şi schimb şi uric şi întăritură eu toate veniturile, şi dresele ce le-a avut Balan postelnic de cumpărătură pe acea jumătate de Forăşîi, încă le-a dat iu mî-nule călugărilor pentru aceasta. Şi altul sa nu să amestece. Scris în Iaşi la anul 7Hi Mart 8 zile (1635)* însuşi Domnul a poroncit. Toderaşco Başot vel logofăt iscal. Borleanul. JîOTE. 1. Documentul e scris pe bîrtie bine păstrată, ni s-a inmînat de Domnul Enculescu, profe- www.dacoromanica.ro — 121 sor ţn IaşT. Are pecete aplicată cu ceară roşie cu inscripţia CUnOSCutâ : Iw fidCHAÎE COEBO^A GOTKIIO (WH'-Aoconio rocnoA^p §emah IWoa^arckoh ^şpMB 2. Mănăstirea Bîrnova bine zidită în codrii Iaşilor, ('imo Ecm Bokobhu IackomS). Cuvîntul Eokobhn,. care în romîneşte este un nume propriu, şi numeşte cele 2 judeţe rîpite de Austria în 1777, era în trecut un nume comun, şi sa referea la ori ce codru, care să compunea din copaci de fag (sl. govkobz adj. fagi, de la EO' KXI-KZBE fagus). In trecut codrii Iaşilor eratt foarte întinşi. Mănăstirea Socola zidită de Soltana, fata lui Alexandru JJl-puşneanu, vinea în secolul al XVI-lea în codru, care sigur că ajungea pînă în Babluî, laşul fiind foarte re-strîns pe colinele de deasupra Bahluiuluî. Curtea Domnească fiind deja la marginea tîrgulul, iar în vale întin» zîndu-să un mare loc gol. Cu vremea tîrgul s-a întins fiind capitală, codrii s afi tăiat, aşa că astazî întreg satul Bitchimiî, dealtmintrelea vechili, e între vil şi livezi, Iar codrii încep din dealul Rapidei şi ţin păn deasupra Poenilor, sat deschis la finele secolului trecut, (vezi Uricaru Volumul XX). 3. Procop Vărăimun visternic. In lista boerilor găsim pe Caraiman (Procop) ca paharnic între 1602 -1608, apoi visternic în 1611. Documentul de faţă aminteşte de fiii-săi, dar nu le spune numele. (Vezi Uricaru Voh XVIII, lista boerilor, unde trebue îndreptat la Caraiman anul visterniciet sale 7119, în loc de 7100, căci nu putea fi întîitt visternic şi apoi paharnic) 4. Forme Romîneştî KAHCHiapiuio, mah. Forma clisiarşî, ne aminteşte alte forme de prin tipăriturile timpului, care ne datt ut pentru X: Trei-Er ar şi Pa~ trier şi, fiind aceasta o particularitate a graiului moldovenesc, destul de vie şi în suta a XVII a. Adverbul mai în locul lui Eip e ?k (lEiumE) l-am găsit adesa, ba la un loc şi cu slavonescul corespunzător, cum vine chiar în documentul acesta (h ,v\ a H npH^AA KAA8-rEpOM E yj E îk) ce traduc exact fraza romînească : ,>Şl a mai dut călugărilor încă (50 ughl). www.dacoromanica.ro — 122 — 45. Document din 7144 April 26 (1636). Sumar. Vasile Vodă Lupul da mănăstire* Dra-gomirna un loc de prisacă în acele hotare cum a fost dăruit de Simeon Moghilă Vodă. Prisaca venea pe apa Sveadenie zisă şi Mărturia. Hw 6 U II M E GoEBOftA K07BIEH5 AAHAOCffllIO TOC- noj\ApK şem\h Moa^abckoh. W/BE rocnO|\bamh ^aah h nomBpZ^HAH ECAAH HAU1EH AAOAEH Cnf'feM j MOHACfTl Hp pur omh p h i Ecm XP^M czuiEcmBiE cmaro ^V\A. HA HX npABAA wmNN'v ŞA ftAAHlE H AAHAOBA* HlE || Win nOKOHHATO H Cm'onOHHBUJArO G E aa e w h MorHAA 1Î0EB0AA. HA EftHO M'fccmc ŞA H.UHKV HA nO-m.Mţ'k HApHlJAEAAOAA CB’k/V'tvHlA CMp^H AA A P m 8-p 1 IA. KAKO <\A Ecm H WITI HAC BHUinp’k^pEMEHH'kH Cm*'kH AAOHACmnp ^pjrOMHpHH npABA £Ai\NÎE H flOMH-A0BAH1E H 8pHK H flOmBpX/fi^EHÎE H\ mOE AVkOTIO ŞA flACHK. HA nomol^'k HApHlJAEAAOAA |j CB’k^'kHlE. «im HC-fipHBHAll&X EffiE HAAAEm C(T]*AA AAOHACmHp HA mOE M'fec-mo şa nACHKV. wm cBkmonoHHBUiAro Hw Ge j| aaewha MorHAA Boebo^a. şa /jaahie h noyihaobahîe ehihh cm'kH IţpKBH ŞA n; OCB'kgiEHlE. H KAASPEpOAA ŞA no-ÎKH || BAEHÎ'E CX BXCEAA XOmApOAA mOH nACHKH ftA Ecm «VKW/K Ecm H HHHHAA nACHKAAA AAOHACEDHpCKHAA. H CX BX-CEAA AOX°AOM II m0E wfetmo ŞA n\CHK HEnop8UJEHHO HH-KOAH/KH HA BitKH. H HH ck HE SAAHLUAEm np'kft CHAA AHCmWAA HA IU HM. îî Iac B.vfemo ^şpAA/j flnpHA ks. Gaaaa rocnoAHHX bea^a. (/I. II.) rABpH\Ampo bea Aoro(J)xm. Iahakh. TRADUCERE Io Vasile Voevod cu mila lui Dumnezeu Domu ţării Moldovei, iată dom- www.dacoromanica.ro — 123 — nia mea am dat şi am întărit înşine rugei noastre siintei mănăstiri JDragomima, unde este hramul Pogorîrei Sfîntului Duh, pe a ei drepte ocini de danie şi miluire de la răposatul şi sfînt odih-nitul S'mlon Moghilă Voevod pe un loc de ' prisaca pe apa numită Svedenie adică mărturia, ca să-i fie şi de la noi mai sus zisei mănăstiri Dragomirna dreaptă ocina şi miluire şi uric şi întăritură pe acel loc de prisacă, pe apa numită Sveadenie, din dresele ce le are sfînta mănăstire pe acel loc de prisacă de la sfîntul răposatul Io Simion Moghilă Vodă de danie şi miluire să fie sfintei biserici pentru întreţinere şi călugărilor spre hrană cu toate hotarele acelei pri-seci să fie precum este a altor priseci mănăstireşti şi cu toate veniturile acelui loc de prisaca neruşuit nici odata în veci. Şi nimene altul să nu sa amestece înaintea acestei cârti a noastre. Scris în Iaşi, la anul 7144 April 26. însuşi Domnul a poroncit. (L. P.) Gavrrtaşco vel logofăt. lanaki. www.dacoromanica.ro — 124 — NOTE. 1. Documentul original pe hîrtie bine păstrată, Pace parte din Arhiva Sion BrăteptI, 2. HA nomon'k HApH4\EAA0AA G B tî A E H ¥ E CH-„p'fc'i M a p m 8 p 1 r&u pe apa numită Sveadenie adică Mărturia. Aici găsim o traducere a cuvintulul slav Suea-denie prin cuvîntul romînesc mărturie, care e de origină greacă, dar împămîntenit în gura Romînulul. Probabil aici este o traducere literară a numelui topografic, cum des găsim prin documentele slave. 46. Document din 7144 August 31 (1636). Sumar. Vasile Vodă hotărăşte în pricina dintre Isac sin Ionaşco Avraam şi Gligori Ureache vel spătar asupra satului Vlădeştiî, numit mal înainte Manăeştil, pe care l-a cumpărat Ionaşco Avraam, dar cu banii lui Nistor Ureache vel vornic. Iw GacMiUe Goeboaa kaxjio MHAQcmito rocno^Ap ŞEAtAH MoA^XBCKOH. WXS npiHAOUrk np^ft HAAAH H np^ft || 8CH.VUI AAOAftABCKHAtH KOA'fcpH BEAMKHMH H AAA-AHMH CASTA HAUJ || H C A K CH*R XwHAUlKO fl B pA A AA H UlErAAMCfe AHlţOAA CZ HAUJH B’kpHlM BOA'fepHH TpH-ropÎE Sip-kKE || BEA CnAIOAp pA^H E^NA CEAHipE HAHAA-k M Z H Z E yj H EXE HAAEHtiEmfk HH*h G A Z E ip H BZ 8cm. || iAApHN 8 BAOCm (pAAHHlOCKOAAS pEKXqiE HcAK axe moA cEAHipE Ecm npABAA kSiiexha || WmEI(8 CB0EAA8 IwHAIllKO flBpAM Wm KwCITIE XpAHA H 8KAŞ0BAA H 8-pHK ŞA nOIDBpZX^ENlE || Win TAUinAp GoEBO^A. XI BHUI flMCAH EOA'fepHH HAllJ TpHrOplE îîptKE CnzmAP WH flA-KHXE || 8KAŞ0BAA 8pHK ŞA nomBpZXftEHlE Wm Paj\8A www.dacoromanica.ro —125 — £oebo/\a Mhxhobhh H5 n,r>pB0A rocno^BO || m npHNEcm CRE^HfTlEACmBOBAHlE HA /ItfllAH EHB C8A[/Ap & CfTIABXp SHB ^BOpHHK H HIHUHX ii AI0AM A0BPH H ^ITIApH CBEftH-(TIEACIHBSlAyiH CX CBOHAAH j\8UIAMH A5KE KOr/\\ K8F1HA || IuHAlUKO ^Bp\AA W111 EH HcAKCB fllOA llp'fe|\pEWEHHAA CE-AHL/iE BAX^EIJJHH j| E35E HAA'feHSHmc'Iî HAH np-fejKftE Mx-HXEIJIH WH HE KSflHA CX CBJHAAH llHH'fîŞH || H,X KSllHA CX ÎIHH'bgH nOKOHNOMS II HcmOp îîp'feKS EHB1IIH BEA ABOptlHK jj H WKptmOXOAA HtmHHHOIO. KAKO HE HAA \EIT1 HH E|\HO ^AO ÎWHAUIKO flspAM |) HH C*H ETO HcAK IHOA CEAHljlE H CXMAfTip,fex°M H J\p8r 8pHK. E5KE WHH H- MAiom 1| h hniuhx ceaax (wm)rAtnxp Eoeboj\a. iiakhike flHCAEIJJH ... , . . IA BHUinHCAMHAA || CEAHljlE H HEI.... *X0M wm 8pHK rj\E IIAnHCAA H (MX ?) mxn CEAHljlE fiAX^EgjH || EfKE HAAAH8ÎAIT1 tfe H§ ftABHO MxHXEIJiH. mo-ro pJ^H BHUinHCAX IcAK CXH IWHAUIKO || flBpâM ŞOCIT1AA wm BXCETO 5AK0HA jEMCKAro. îl KOA'kpHH HAU) TpurO* pÎE îîp’feKE || BEA CnXlUAp 8llp ABHACfe H MOCIIIABHACE CEE'fe <ţ)iEpocm nxpKZ A AK. IUN AEHAHHfTI'b AVH MaKOBEH flHN KpSHE. UIH ftt-H.lHlim’b AVH A^HXXHA ftHH UarXHEIjJH. UJII ^EHJHHfll'b A' H IIzmpAUlKAH ft'feKOA'fe UJA AVH ©Kp'fcajlE ^'kKOA'b. UIH ^EHAHHtl'b AVH HwH ^pArcrTIZ ftHII ExACUJEIJlH. ujh ^ehahhJTrb avh Tv^op Bxitixmanva ;,e Bzaoiiiei)ih ujh AEHAHHirrb avh Hwh Bxiuxwahva (\e Cnxpii^H AVH TllWprYE ft'bKOA'fe UJH nPE MAU MApE KpE^HHqX •H^AI IIVC IIEHEAE (sic) CX CX 1|IÎE. UIam iţ)ccm ujh ev KocniAHmHH Fîapaheauj ae <[)OKUJEMH. (pxpx BEAEfT) UJH 3ŞM. (/i. n) (/i. n.) (â. n.) (/i. n.) (d. n) TAHropAUJKO. Makcbeio. 08 ©flpE AM CKpHC. il^EKZ HOH IIxmpXUJKAM UJH i\\ A p rn A Ae HnrXHEijlH. ^IHILIHME AXXf, JTIVpHCHM NWH. KV 'lECm JjAllHC AA NDCmpS1. KVM EVHX BOIA NOCmpZ, AM eXH^Vm VH P x ş o p .fu (Jipviimi .jui c\m .]vu UHrzNEipn, nApui'b QpEVAVH. aHI1 cvc AE cam npE Axurx nApnvb avh Hau. KV mom BENHUIVA UJi' J|XN KXMflV IUH ,ţN nx^vpE HE OCm nvt ,\EpEnm ^ taaeehh ujh Mapiua <\e evhx boia Hocmpx am BXii^vm ujh .jin moKMAAA iiocmpx AV <ţ»ocm nonx ^pxrHn ^eh TpzroBHM ujh Gaba bzitiabva ^E XxHCApH. UJH HwHAUJKO K'AAkVA UJH ^VMHmpV /IviJ-rvA ;\e UHrxiiEijjH ujh GOnpt hav (ţiocm nxpKXAAE ujh jWhxXHA P'kHLl'k (\E UHrZHElJIII UJH fx)Ep'fea5ÎE, UJH IaÎLE. \7OLUMUL XXIII DIN UKICAlilU. C. 9. www.dacoromanica.ro - 130 — UIH rABpHA, LUH npE MAH AUJ E HpE^HHlţK N'iiM nVC (ie'ieae (sic) ca ca ljiie. (ii. n.) (ii. n.) (n n.) (/i. n.). IIonA ^parH'i. IIzmpAKÎE. aş Gaba hckaa. îllUHJK^EpE EV HwH fa Z p Z K A H 8 A UIJ* H8 (j)EWbA jwk ilpMAHKA UJH B8 UlOlţ (ţ> E H O p T M VVHEH UIH K8 C O A K p ih M ’ti K 8 M Z p 8 UJ K A J|\NUJHNE npE NOH MZplUSpîCHM flN HECJTI8 ŞAJ1HC AA Nocmpv. ftE HMiWE NEBOHIţ UHH ^HnpECVpALţ AE A NOACIJIpZ KVNAA boe bSm am Bzii^vm w yiOMzmAn.e. ^oHcnpzş'h'iE jiaiu AHptrunz whhhz ujh mo iu ie a Nocmpa ^eh caiti ^eu IXHrzHELjiH. ae npE rzpA\ ae cvc. npE azhtz mpm'k AVH IIzmpZUJKAH. ftEN 4>pVHIUE nZHZ VNftE M'lipIJE p-mApSA aeh KZMnv ujh aeh nzftvpE kv mom behhitiva ME W AV BZHAVI11 AVAAHCAAE BOpHHBVAVH TaHACYE Ae' pEliniS UltcE AEH GZmVI4 KANH rAIJlA UJH MH AV 1IAZ-mHm aeiiahn AENAHNnrk avh YIah NErvLţiimopivA ae r ZAALţH Ulii A AVH MaBWBEH Aen KpS'IH. UJH A AVH TwAAEp MEJJJE[,VA ^EN BZMJlSpH UJH A L\p8ASH ftE Ez-AWlllElJIH. UJH AEHAHNIU'k AVH HwNALUBW (BOpNH?)KVA UJH A AVH IIzmpZUJHAN ftEH IIhpZHEIJJH. UJH A MVALţH WAMENH BVNH ftEN ... BA CZ1 <ţ)ÎE Av'WHCâAE AHpkuma whhnz ujh mwujîe ujh kvkonhaop asmhcue flN B'bn AE cbn. UJH MAH npE MAH MApH BpEAHNI4Z NOJt NE AM IJVC J1EHEAE. t\A CE ŞNAEm. GaEIJI ^ŞpAJE M Ap 111 BE. (/i. n.) (/i. n.) (a. u.) Mabobeh. 6v ToftOClE ^ÎJAB AA\ CBpHC. ilUJHJBAEpE EV ToaOCÎE IJHNEpEAE KapCrTIEH UJH «8 «fiiîfnEAE AvbAE KAmpHNA UJH GmANBA NEJIOAUIEAE Kzp- www.dacoromanica.ro — 131 — CrnEH. CKpÎEM CJJH MXpm8pHcH,V\ ,|MJUJHHE npE hOH k8 MECm 5in c ,\a Nocm.8 «8m ui» hoh ^e a HOAcmp/ii k8nx BOE (\E HHME ^NflEAANAlJH NH1H ACSnpHLţH IAp AM BXN - 8m aSmhcaae bopnhk8ao\-m TxnacTe 8n nxMXNm8 j|\n (ţjpSNiTiE ^vh canion UnrxHEipH j^n iiApnvfe ^ec8c8n-fi,t a8 (ţtocm MOLUÎA MOUJHAOp HOlJJpH <\E J|VH AMA IISlTIHEH AA HXMni npE ,]IN CHAEljlE UJH «8 BA& A* MO.vpX 'IE CX ba renh nvpmt aheciiiSh nxMXitm k8 mom benhitiSa nXHX 8h^e ba xhX0i,i,v'8a CAmSAoyH aheaa nxMXHm8 ME MAH c8c CKplE A AM RXNA8m j\8MHCAAE BOPHHK8A8H Txnacîe A^pE uns urknmE ihaaeph K'mbiţH uih ^oh AEH BA HH AE Af y M HIT1 fi K8M ftE AKM8 ipNAHNIPE CXH J(ÎE ftSMHCAAE AEp'knmX .VMHNX UJH (J)E'IOpHAOp £8MHCAAE J|WI B’k H H. A A III 8 HHME CX NS CX AM’feciTlE'll UIH ITlOKM'feAA N'kv (|)ocm AEHAHum’fe » m8auh wamenh ^i-MHmpS fInoemOA ftE UHTXNEipH. ToiţUN KXASrX'SA <ţ>EMOp8A MEA'bH'IEH mHîK (xlEp'feîKÎE UJH HaÎE UIH TpHtţ) UJH KoŞMA (jjEHOpÎH A8H rpO^lB mHSK HxmpXUJKAN mHJfv. Mh^AHA P'feHU'k. ^SMHlTlpAUJKO ftîlAK. Xll'HMON uih CaXBHA ,\E r AHTOpEljlH UJH MAH npE MApE KpE-AHHUX uih (JE'IElţHAE AE AM n8C K8 A'IEIJIH WAMENH K8 IIIOtţH CX CX UIÎE. LUh A^EKX UJH E8 BhJ.HAA (\E PxMHHS’ N*feM flpE-AEffiHITl AA AHACmX UIOKMAAX. {i\. n.) (/I ii.; (ii. n.) @ 0 ^8MHITip8. Tc(J)AN GOBp'fcîKE To^OCÎE KAmpHHX 0 GmAHKA. 9 nxmpXUlKAN. @8 ^HMH.TpAUJKO HCKAA. ilş (ett). Saxap'ia Ua>\ , . . naiihcaxomc. (am scris) hckaa. www.dacoromanica.ro — 132 — iltUI'ffi^EpE EV r<\BpH.\ (ţ)EHCp»A ToMEH KZASrzpS-a8m ae Uhtxneijih av\ BXNA8m e8 be \ M'k e8nz boe A« NHME HEBOHm NH'IE ^IH^EMNAITl ftVMHttAE BOpiIHKi?- a8h TznacYe iau BXN(\8m ySMzrmmf a t no ton ae rIe ^hcx hav ccm aehahh gvMZfnAWE kv hviihn AEP£nm* ilAtlipS’ TAAEHHH KAHH rAITIA UiH Awfe EVKAiTIZ /\E B IE taciTiE npe azntz bîia mzmZNEMÎEV Tomeh npE (\e Jf. cvc KVM ae ak.v\8 ^vnahnitie cxh xie avmhcaae AEP^nfnx w- MMHZ UiH AAOUI1E A'l'fc EVKAUIZ ftE BlE ,\VMHt\AE UIH KOKOHHAO[J A&WHCJAE JţH B't\MM UiH AMD HHAAE UiH flE AH NOIjlpH WAMENH CZ Hb CZ MAH AlVVkcmEiE ,]\N (HOK MAAA HOACmpZ KZ'HH A,VI h aa hvsh ^psnm 3 |) TAAKHH GVN 1 UJH AM BZH^Om /ţVMCAAE AVH THOprH Kx-nx || IţHII UJH CVJţVAVH ^VMCAAE UJH KVKV || HHAOp UJH AA mVKAMAA HOACmpX || CAV mZimAAlTl WMHHH EVHH UJH npsv {l'tţH KAp ujav nSc ujh nSmeae mai yvc |j ka cx cs KpAAţ. jIeir ^5 m3 ^ekhbpe k. Kxpcms ^njiewn kv ceiţvA mev am exu^Sm. Q8v Maphka. Q8v nonA flpcHHH MApm. Sv Han KonHAii MApm. Q6v nonA Hiikvaa Mjpm. 8v THwprH Copia EHpXV > • WKHX MApm www.dacoromanica.ro — 134 — NOTA. Documentul îmi e dat de Domnul Eduard Cozmiţa, institutor în Iaşi. E scris pe o fâşie de hîrtie. 53. Document din 7146 (1638) Maiu 10. Sumar. Vasile Lupul întăreşte lui Iftimie următoarele 3 zapise de cumpărătură: a) prin care Iftimie cumpără de la Mateiă sin Stolan din GăneştI a patra parte din Dracsini pe preţ de 45 ughi, b) prin care tot el cumpără de la Ionaşco sin popa (iavril din GăneştI a patra parte din Dracsini pentru un cal bun, o iapă, şi un măgar bicluluiţl în 40 ughi, c) prin care Iftimie cumpără de la Neculal sin Balţatul biv pitar părţile fraţilor săi Gligore şi Toader din Dracsini pe preţ de 90 zloţi, atît cît şi el l-aă vîndut partea lui isiculal din LehăcenI Hw flAtMAÎE fioEBOA KOJIÎIW MHAOCfTUK) roeno<\.\p ŞfAllAM MoA^ABCKCH, WÎRE npÎH^E MpA(ţ HAAIIM H fipAft 8CHMH HA || UIEMH A/loAftABCKMMM GOA'kpE BEAIIKHJţ H MA-Al X C\Sr\ NAUJ HftHMÎE ts HAHH ŞAIIHC ŞA CB'fe^A || mEAcmBo wm S p c g 6 a p m h b jţBopNHn h wm ruii LUo p m 8 ş wm mir Iaui h am rHwprmjM wm Ex prxwAHH h wm M a k c m h ]j h wm G5 h h v a wm npxfKEyj. h wm hhhx MNorH mc^h ^oepu h cm.\pH H CHtţH nHCAI&yJE H CB'fcft'fcinîAtBoiaiJlE BX mOM fl ŞAIIHC HAKO flpIMfţE npăft HlViVIM UEM CN*X G III 0 IA N Wm TzHEyiH am «x (ţospoH boao nekhm he || nonU/B^En h npOjţAA CBOhX flpABA WHIHHIlS H fttyţHMHS MimBpXIIIA HAtm wm CEAO ^ P A B C H H II tX BZct A°X°A0M || M wm cmABoBE nmo dc hşeepeih hiaa npo^AA caStam HAIU H A H ,« I E pA/ţH HEmHpH ftECfcm H nEm 8r. H www.dacoromanica.ro — 135 — IXCIÎUB || CE CASl’A I/5.HMÎE H I1A A (TI H \ ŞA llCnAXHOAY mMH IIH9H ME‘ Vr 8 18KH Mi(|)mE» Cll*0 CmOlAH MîKE II «kim (cm nHCAii, h m.\Koa?^Ep 8kaşoby.; n hymh h ApSrA şaiihc şa cBEA’bmEACiiBo wra 8fc8 wm (ÎHpcgxA || « wm (,‘nnmiE KSnEg wm mpxr Imii h wm rnwpriH Eo4va h wm Tabpha Chv\hhhhah8a h wm Hwhauiko Eaahs Rxmvx || m wm IJJsiţnH Efeick h wm hhhx AAHOTH AWj^H ^OBpH H CITlAp H CH|(H flHCAIAI|IH H CB'b-^mEACBOIAlllH BX mOE ŞAHHC || KAKO fiplEfte dpAj\ HHMH lopAIIIKO CHO non T\BpHA wm rXHE'j’H Wlll H\' ftOEpOH <50 A IO HEkHAY HEIIOHOÎKj\EHH || A HEII pHC HA06A H H H npO^AA CBOMX (IpABA WmHHNS’ H HEmBpXmA WVCflimHJB wm moro ceao apa^chni || cx bce npHpft h ca mAcm wm CUIABOBE H cx WmMHlJIENlE H CX MAC 1110 ŞA mCHKH mAA npO^AA CA8TAM HAUIEM || HaHMI’E pAj\H H.AMH KCH ftOKpH H K O K ftOEpH H Hj\HH K A p A Iţ H V H «H'IOAOBAN HEmHP || (\ECfem YT H BXCITIA \ CA8TA na uj H&haaiebS h ii a Am ha şa HcnAXiix h^hn koh acePh H H^IH KCK H H^lll || KHpA4l8 GIIHVA ''BAH M 8?" 8 pSKH IopAuiKo cho non Tabpha hibe bhui Ecm iihcah. H mv-KOSK^IIp 8KAŞ0BVA nptp, HA || MH HH ^ptfrA 5-YnHC ŞA •cB'bA'bmEACBO wm Hwhauiko IIbpau bhb ^bophhkh h wm ?5pc8A EftpmHK kophhkh h wm flH^piH || cmo\- HHK Win [IoAHlţ'kHH H Wdl flUftOHIE Wfîi mdM H WIT1 Hhauiko (sic) EomKOBHM h wm Hwhauiko 38hk8 h wm rABpIlţA H WmKoCmAHmHH H wm || HHHX MNOTH AIO/^H ^OEpM H CmAp H CIIUH nHCAIAqiH H CB’b^'hmEACBOIAgiH *X mOE ŞAnHC KAKO npiH^E npbft HI ll mh HekSaae cho EXAlţAmSA BHB IIHmAp Wm HX AOEf.OH BOAO HEKHM HE-nOHOm^EHH AHHIlpHCHACBAHH || H HpOftAA DpABA WfTIN UNS •EpAmOBE CBOHX TAHrOpiE H ToAftEp 'imo C'b HŞKEpEm wm moro ceao ^pakchhh j| pA/\H ^EB’bm /\Ectm ŞAom ®Hmhx Kmo npoftAA ToA^Ep h TAHropiE wjcm ero wm ilEXX'ltHH H BXCniAB CE CASfA HAU! || HaHMIE H IlAAmHV www.dacoromanica.ro — 136 - şa Hcn.uw m«x iihîh m şaohi 8p kh !I c8,ue cnz EzAiţ.xnm kmb nHm\p. || Huo rocno/\Ba,wH h bx-cero HauiEro cb' Berna mi.om BH^'kxoM momiH hcitihnih> şaimc şa CB'b^'kmeacmBo wm || m> x moah .A^KpH maKom nhcaiaijih h cB'fc.y'-msacBortkijiH ro (io^bamh B,fep.B\\'oM h wm hac eipen A*X°A0M h nomKpzjK || a*X0M caSraM iiauj Hahmhebo h> moa bhui np'kApEM\NA MacinH şa WI11MHN8 || wm CEAO ^pAKCHHH KS^EfTl H «im rnj\BAMH-npVBA WmHHHS H BEr»8llAEHiE H 8pHK H nOmBpZJKAEMle CX BXctM AOXOftOM HCn-pSUlCIIO HHKCAHSRE HA B'fcKrt BtMHIH. H HH fta CE HE 8MHUiaEm. î5 Iac sa-femo ^şpm-S Maro 1. Cam rocnoAHHx penh. rappnA bea aoro<ţ)Em8 hckaa. Iah siv. 1RA DUCERE Io Vasile Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei; iată a venit tuaiutea noastră şi înaintea boerilor noştri Moldoveneşti a mari şi a micir sluga noastră iftimie cu un zapis de la Ursu Vartic vornic şi de Ia panu Şortnz din tîrg diu Iaşi şi de la Gheorghiţâ din JBărgăoant şi de la Mucsin şi de la OnciuT din Prăjeşti şi de la alţi mulţi oameni buni şi bătrîni şi tineri scriind şi mărturisind în acel zapis cum a venit înaintea noastră Matern fiul lui Stoîan din Găneşti că de a lor bună voe de nime www.dacoromanica.ro — 137 — ne siliţi nici asupriţi şi au vîndut âlor dreaptă ocină şi moşie a patra parte din satul Dragsini cu tot venitul şi din iaz ce li să va alege, acela a vîndut-o slugii noastre lui Iftimie pentru 45 ughi; şi s-a sculat sluga noastră Iftimie şi a plătit deplin acei bani 45 ughi în mînule lui Mafteiu liul lui Stoian, care este scris mai sus. Şi aşijderea a arătat înaintea noastră şi alt zapis de mărturie de la Ursu din Sireţel şi de la Statie negustorul din tîrgul Iaşi şi de la Ghiorghi Boiul şi de la Gavril Siminiceanul şi de la Io-naşco Bălici valah şi de la ştefan Beachea şi de la alţi mulţi oameni buni şi bă-trîni şi tineri scriind şi mărturisind în acel zapis cum a venit înaintea lor Iuraşco sin popa Gavril din Găueşti de a lui bună voe de nime silit nici asuprit şi a vîudut a lut dreaptă ocină şi moşie a patra parte tot din satul Dragsini, cu toate cuprinsurile şi cu parte din iaz şi cu ceer (?) şi cu loc de prisacă ; aceia a vîndut-o slugii noastre lui Iftimie pentru un cal bun şi o iapă bună şi un măgar biciuluit (preţăluiţi) 40 ughi. Şi s-a sculat sluga noastră Iftimie şi a plătit deplin un cal bun şi o iapă şi www.dacoromanica.ro 138 un măgar preţaluit 40 ughi în mînule lui Iuraşco fiul popei lui Gavril, care-i scris mai sus. Şi iarăşi a aratat înaintea noastra un alt za pis de mărturie de la Ionaşco Avram biv vornic şi de la Ursul Vartic vornic şi de la Andrei stolnicul din Poliţe ui şi de la Andronic tot de acolo şi de la Ionaşco Juncu, şi de la Gavriţă şi de la Costantin şi de la alţi mulţi oameni buni şi bătrîni şi tineri scriind şi mărturisind în acel zapis cum a venit înaintea lor Neculai sin Balţa-tul biv pitar, de a lor buna voe de nime silit nici asuprit şi a vîndut dreapta ocina a fraţilor săi Gligore şi Toader, cît i se va alege din acelaş sat Drag-aini pentru 90 zloţi bătuţi (cu) cît a vîndut Toader şi Gligore partea lui din Lehăceaui, şi s-a sculat sluga noastră Iftimie şi a plătit deplin acei bani 90 zloţi bătuţi în mînule lui Neculai sin Balţatul biv pitar. Deci Domnia mea şi cu tot sfatul nostru cum am văzut acele adevarate za pişe de mărturie de la acei oameni buni, cum scriind şi mărturisind Domnia mea m-am încredinţat şi de la noi încă am dat şi am întărit slugei noastre lui Iftimie pe cea de mai www.dacoromanica.ro — 139 — sus zisa parte de ocină din satul Drag-sini să-î fie şi de la Domnia mea dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric si în-tăritură cu toate veniturile neruşuit nici o dinioară în vecii vecilor. Şi altul sa nu să amestece. In Iaşi la anul 7146 luna Maitl 10(1638). Domnul a zis. Patraşco vel logofăt. Ianuş. NOTE, 1. DXm HCKAA. EopXvbH8A. TRADUCERE Io Yasile Voevod, ca milalui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, iată aceşti adevăraţi rugătorii uoştri Egumenul şi tot săborul de la sfînta mănăstire de la Solea, am dat şi am întărit lor de la noi tn ţara noastră a Moldovei a lor dreaptă ocină şi danie şi miluire din www.dacoromanica.ro - 143 — dresele ce le-au avut de danie şi miluire de la Ştefan Tomşevici voevod, satul anume Faraoani cu vii şi cu toate veniturile, ce este la ţinutul Bacăului, care acel sat Faraoani este dreaptă o-ciua şi cumpărătură a lui Ştefan Tomşa Yoevod cu ai lui drepţi bani, şi a dat şi miluit acel sat manastirei sale mai sus zisa Solcăi, cu toate veniturile lui. Pentru aceasta acel de mai sus zis sat anume Făraoaniî cu vii şi cu toate veniturile sa fie şi de la uoi sfintei mănăstiri Solcăi, dreaptă ocină şi daanie şi miluire uric neclatit cu toate veniturile, în vecii vecilor, şi sa n-aibă nici o treabă la acel sat nici una din. fetele iul ştefan Tomşa Vodă, dar nici la viile lor, de oare ce n-au nici un drept pe acel sat Fărăoauii nici pe viile lor; tocmai au călugării de la mănăstirea Solea dresele cu mare blestem danie şi mila acestei sfinte mănăstiri. Pentru aceasta nimine altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. Scria în Iaşi la anul 714" Noembre 24. însuşi Domnul a poroncit. (L. P.G.) Gavrilaş vel logofăt iscălit. Borleanul. www.dacoromanica.ro — 144 — NOTE. Documentul ne vorbeşte de fetele (AXijJEpH) lui Tomşa, nu ştim cine att iost; femeia Iu! Tomşa să chema Ginevra, rar a lui Leon Acsanina (Pomelnicul meşeilor din Roman). 55. Document din 7149 April 22 (1641) Sumar. Vasile Vodă judecă pricina dintre Draco Postelnicul şi Doamna luî Alaria, cu mănăstirea Dra-gomirna pentru nişte sate şi viî, şi dă dreptate mănăstire! Pragomirna. .V\i Eonuno mm Hw Eîachme Goebo^a. rec- IlO^lpX ŞEYIAH A\WA(\ABCKCH. gNAMEN HI1I0 MHHNHM CX e m a. «I ffl'brjAHCA AAHOrOKplinH CX MOAEEHHlţH NUJIH KAASPEpH. «m fm" A A UJOHACUJHp ^pArOMHpHA. r^EIKE ECm XPAM «WECWBIA eniAro ^V\A. pAftH N'bBHX CEACBE. NAHM'fe || ^pSaiEipÎH. CX Cin.iBH H CX aaahnh NA plm hş -^ A li HO ftAAHÎE CITrkH AAOHACITIHpH j\pAro,XXHpHH. W1T1 W1T1HX «X 1*>HAU)K0 CmpOHH. A BHUIEnHf H II ^p&KO IlOCmEA-HHK. 5‘klfl lu'HAUJKO CmpOHM. H KH'fePHN'fe ETA MâplA. A>T>l|U IVHAU1KO CmpOHH. WHII KAţAAH K\KO HE ftAA A HM AXHA08AA WmiţX IVHAUIKO CmpOHM. m'fîX CEAO. SE H BHHOrpAftH jţO mOA CfH*AA AlOIIACfTIHp iTAMHpHA, H || 5\ EAHlţH KpifTH mtrAAHCA HE MorAH CESl* HŞ- 5 AHHfTlH cita m b/K. nOHEffi KAA8PEPH MŞ M/T>pBA HE CAA'kAH 8KAŞ0B\fTlH N'bKhix HCmHHHHX JAnH.'E Vino WNH H-MAIOm wm CiAXArO Iwhauiko CmpOHH. h,t, skaşobaah-HHIUHX- N.\ || p'b^EHlAX- H WlllB'klJJ.XAH K.XKO HE C*m nrfex S^nHi rx p,x>KH hx- nomoAA^E bx iiocaa^hoa VHH KAA'rEpH nAKHHtE npHHftCUIE np^ HAAAH H 8Ki\ŞO- 6 XAH E,\HH ŞAHHC WfTI CXMATJ IWHAUIKO CmpOHM CXm -BOpEH MŞftARHO, CX BEAHKO.li || KAAfTIBO EtfiE fiptaţ^E poaţ^EcmBo ^.xijJEpH Ero MapiA KH'krHH'h ^pako noc-mEAHHK. nncAEijJH wm np’feft MHmpoiţhxH. khbuixto 8-(lHCKOfl PoAXAHCKH. H Win npA& nOKOHHÎH fYlAHPA RE.X yioroi()Efn h wm iipis^ Rkitie Exhok bea ab-Phhk- h wm || irpAA AAtiorHx sox'fepH. no^nncxH şa uxuro Iw-HAUJK'1 GmpOHM. CX CBOEIO p,T»KOIO. H mH7T»E flO^llHCAH ŞA mHX BHHJEnHCAHHX* OnHCKOn H niH\* ECAApH. KOfnrpÎH npHKAtOHHAHCA U10r^.X BX IHOrO H.XC8. (BE^HmEACIII B8AI|IH || bx mom şaiihc, ca.aa ha CEK'fe Iwhauiko CmpoH'i. kxko CXMAmp’kAtjlH 8CHA0BAH1E H WCEp/\IA. pO^HlTlE'AM ETO 8 n 8 a C m p o H h Aoro flOMHACBAA. H SKpAllHA Cdl'AA MOHACIIIHp ^pArOMHpHA CX IDHX BHUiEnxCAilHX CEAOBE H BHilOTpA^H. m'lîMffiE Mhî CXMAmp'l?X0M mom 5AnHC Ba BEAHKbiH ftHBAN || rOCnO(\~ BAMH. H WBp'hmOXOm HCmHNHO H nfjABE^NO CX RXCfr KOAApH rOCnO^BAMH KAKO ECm mOITI ŞAflHc HCimtHHH wm CAAAATO nOKOHHAI’O IwHAUJKO GmpOHl. H BbJAO SfipA-bhahca KAvSrEpH .vni bec şakoh IlomoA/UKE noc\Hmoro HAOJErO O^/yiA || BXC.TIAACA BHLUEI1HCAH ^pAKO IIOCillEAHHHL H KN’fcrHH'fe ETO iYV\pÎA. H Skaşobaa e^hh ŞA I ic cxm- BOpEH CX AAKVBCITIO (1HCAEIJIH A’m CA.W0 ilNACITI ACÎE BMBuiAro /V.\H(nponoAHin, cx n eh a m h cx no/yciHcAHi^ E/’O nHCAElJJH CAM HA CEK lv KAKO BMA |] VVCITIABHA dtf-llSA CmpOH1! MHOTHX JIHH'fcaH BX ptfKH ETO. SrApCKMX-SKOAmHX H HHUI.IX CpBp'HHX- KOr^A ScmpANH- UIECA 8 ;1a,\CK0H ŞEMAH. U|iE ETj\\ (UKII npllH^ECR BX wnmcinBArc 8 iWoa^abckoii şemah a \ hmaehi ^abaitih idhx nhH'k3h, bx pSKH || cmApov\8 Grnpoms AoroKA\ IIVCAHIE ŞA AV vvaoauiîvau-HV || aas -0|mv3HU ga'i'd «3093 y.3 wp: hm wctL'L v uiMvoiiodiUHţ/y a.ţsvuisvn -0 shiuM vh •amvvv\H aad'A'iu \Vjom -KHodujQ oamvii -mţ vmiHKg ovina oiusap.s’vv S3 r-as ohvh woXoii'q.da -M 3'i.'3hou -uj^dq.a hn V3 tV hjnvshu XHHq.ii iuoiq.va -vuodu h SHq,LU v\aq.N HiuvSHaV'îsa uj^.ia h [| vidv^y oja h NHNvauneu onvdY luaNviussa hvh arhj^ ■orVaidu ou Xii woXhVxo woSvdaM 3shwh3 jaw h hVvJ ojolu •gvvaoa; ghqiM ajNaodLU) h ajnvvV HiUHdoSvd iu ja -ow an Hdaths’V hvh HnVa hh 3skhvo. hn oh\h 'ivcXcui q.dam om viu h waiV*3 WHNVaavdu Xh woXhVss |) gaoN -&xa |aw asuwciL «a •raMse'vv W3amoiuq.(/3M vidvyy oja q.NH.iq.H'* h HHHvauisou oavd^ vvaoSvas w\n oluk vohîkvh’V vS VTHP3HU vviu \ ,vv3hu 'i'oau'd 'raoas S3 WV3 hm oh va -oja vdauiHV woXynSou h woXotuq.dsM n 3ilEp.VIO BX BMcra-tip rOCnO^BAMH. KAKO «fllCHtH ha n p a U m-bx ceaobe ^pSasEipiH h TxHcmp'kNiH H JjXpCXHEIplH H H m^X BHHOrpAftll KAKO HMAICITI ^ZpiKAmH KlAS’rtpH WIH CITl'AA MOHACIIIHp ^pArOMHpHA. H A-\ HE HMAIOITI HAH ITI'krAmHCA pA^H CIIA fnAfK ii,r> ^a Hvwiom kkiihh m-k\- ceaobe h cx nrkx || BHHOrpA^H Cm'AH AAOHACIIIHp ^pArOMHpHH DpA BÎH «11)1-HHHH H MHAOBAHIe H KpHK H nomBpXJttyEHÎE CX BXCbAA ^OXO^OM HEIlOpSlUEHHO NHKOAHJKE HA B^KH B"kHH 1H. fi XOITlAp IHHM np'k^pE'IEIIHAA CEAAAA HAHMk ^pb'JKEipi'H H TxHCITipbHÎH H E/TtpCXHEIjllH H ^IIi\AH^."feH1H H nvfcx BHHorpAAH || ^ Ecm ha\ \'om\p no crohaah cihapaaah XomapH wm bxchx cmopOHH, noKfyA h§ bIjka wîkhbaah. îl HA mo Ecm B'kpA HAIDE rOCnOftCIIlBA RHUlEnHCAHHArO mi Hw BaCHAIE SoEBO^H . . . H HpkBXŞASBAEHHArO H CXpAE'IHArO CHHA rOCnO^BAAAH CmE(ţ)AH BoEBOftH N ti pA KOAAp HuliiHX- B'kpA IIAHA || T O E p A UJ K O BE-AHKATO ABOpHHKA ^OAH'kH §EAAAH. H B'kpA IIAHA T O A-^ E p 11 E III p H M *k H K O BEAHKATO ^BOpHHKA f’OpN'kH glAAAH. H B'kpA nAHA F A B p H A XEmMAH « HXpKX-AAK CKHABCKH. H B'kpA nAHA KocmAHITlHH GpXHA II (IonXCKSA OXpKXAABOBE XomHHCKH. H B'kpA nAHA Gabhh II p x [| ikeckBa h IIznipAmKo nxp- KXAASOBE HeMEUCKH. H B'kpA nAHA TlWpf H||S H ii A A\ E p H H O nXpKXAAEOBE PoAAAHCKH H B'kpA IIAHA il.no c mo a K a m a p i) h 8 a nocmEAHiiKA. h R'kpA flAHA rpHTOpHE ftpAKE CIIXfllApA H B'kpA nAHA FîWprÎE MAUIHHKA. H B'kpA OANA lopTAKH BHClnApHHKA. B. n. T O A|\ A errOAHHKA. II B'kpA nAHA E X A A H KOMKCA. H B'kpA BţCHX BOA'kp HAUJHX BEAHKHX H AAAAH\\ îl nO HAUlHM TKHBOmA H rocnO^CBOBAHÎE. KmO BOTb H^SEpEfTI wm a km h hauihx mah wiîi iiauietcj po^8. han pak b8a www.dacoromanica.ro — 149 — Koro Bora HggEpEm rotno^Apa Btimn 8 hauiem £emah || Moaaabckoh ^a HEnop8ujHm hm ^aanie h mhaobvnîe. H HAUli cmpOEHÎ'E H/V» AAEEH HM ftAAH II SKpAflHAH H IIOAOBHHH. HONEÎKE EC(TI lipABAA ^AAIIIE H MHA0BAH1E Wfll KIJIHmcpH Cm'AH MOtfACmHpH. fl HAH E8.U11E KpAnOCITI H nornEpa^fteHiE whm bzchm bhuiiihcanh.u |) beaaah ecmh HAUIEM8 B'fepHOMS H nO'fHmEHHOM^ KOA'fcpHH’? nAHS T A-B p H A A IU 8 M A m 1 l& UI 8 BEAHK0M8 A0r0(ţ>fin8 nil -CAfflH H HAIDE IIESAII1 DpHB'kcHITIH KX CEM8 HCITI HNNOAlS AHCmS HADJE.M8. î> Iac BaA'kmo ^§pM& .mc'i^a ilnpHA kb ,\h'h. II mc\a rpHropiE IUahahp. TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu Noi Io Va-sile Voevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui pe dînsa vor căta sau cetind-o vor auzi-o: iată că a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor bo-erilor noştri Moldoveneşti a mari şi a mici, boerul nostru Draco Postelnicul şi doamna lui Marin fiica lui Ionaşco Stroici, nepoata bătrînului Stroici logofătul, şi s-a judecat de multe ori cu rugătorii noştri călugări de la sfînta mănăstire Dragomirna, unde este hramul Pogorî- www.dacoromanica.ro — 150 — rei aflatului Duh, pentru nişte sate, a-uume Drujeşta cu heleştee şi cu mori pe apa Putnei şi satul Tăistrenii pe apa Mileatin, ce-i la ţinutul Hîrlăului şi satul Bîrsăneştî, ce-i la ţinutul Dorohoiului şi satul Dimideaniî la acelaş ţinut şidoă fălci de vie în rediul Domnesc de la Cotnari, care sate şi vii toate sint de mult danie sfintei mănăstiri Dragomirua de la tatăl lor Ionaşco Stroici; iar mai sus scrisul Draco Postelnicul, ginerile lui Ionaşco Stroici şi doamna lui Maria, fiica lui Ionaşco Stroici a arătat că n-a dat nici n-a'' miluit tatăl lor Ionaşco Stroici acele sate şi vii cătră acea sfîntă mănăstire Dragomirna, şi de cîte ori s-a judecat n-a putut să-şi aleagă această judecată-, pentru că călugării dintăi n-au vrut să arăte nişte zapise adevărate, ce le-au avut dînşii de la însuşi Ionaşco Stroici, ci au arătat alte dresuri, şi au răspuns că nu sînt acele zapise în mînule lor. Mai apoi în procesul următor călugării iarăşi au venit înaintea noastră şi au arătat un zapis de la însuşi Ionaşco Stroici făcut de mult cu mare blestăm, care-i (făcut) cu mult mai înainte de naşterea fiicei lui Maria, doamna lui www.dacoromanica.ro - 151 — Draco Postelnicul, venind înaintea lui Mitrofan, fost Episcop de Roman şi dinaintea răposatului Ghianghea vel logofăt şi dinaintea lui Coste Bă cioc vel vornic şi dinaintea multor boerî, subscris \v (j>octn AM'liAtf CAm A AVH ^VMHmpAlUKO |j VNKIOA Acp. UJH AKM$ îlnitihamia av BaHftSm Aste (ja( mE /\e caijj. aeh avaahua Mte j] mm yro^EKAtn <ţvna Ad*y* iţapan. iiEMinpv k as h ilxmEAMiA av ApainAm şaiihc j\E U aa ^vmh-mpAUJKo kvaa j\vna .uwApniE ca. mwAma wminhse ,\sm ca <ţ> 1'6 A Eî ca f || BWIA. ftEHÎ j\VAth 1 ia M'k (AiVt n8c OH £\K AV BXHjţVm flumEAtUA. AMte nAPinE II CAm UJH Allî AAUIUJHÎ Awp. CXHmOVpKV. El AM'k nApmc ae awk jţWAW canmxAVAHH || caî a te Kahî ftpEnmv ham av t|)*cm BaH^vm. mp ei aa oh ijav be-num ca AjţvK ea hi ujav AtjiEnm ll aui JÎNmuA\im ^vna oh r' canmaMam ujh mwm hav aui b uwm. jţemi av pXAAAC El || iţEHAHHmE ftOMHHÎ AA’lîAE JUH flHN IJIWAIJij Ateyte qapai. mp flNmHAAim ujav nvc 4>h || pam BHcrntep ^wmhhi avIjai ujh cav ^M^pEiimAm. ka ca hv www.dacoromanica.ro — 159 — MAH AIEX El HHH1 W mfEEZ j| J]\N GxVXH'feHl. mOl nnuiEM. V Iac BA'bm ^jpmo. Mai ka. Gaaa rocno^HHz beaIîa. f.I, II. T.) NOTĂ. Documentul e scris pe liîrtie, are pecete cn inscripţia : Iw Gachaie Goebo^a eohUIO AAHAOCdlliO rocno/^ap §emam Moa^abckoh. E proprietatea D-luI Th. Codrescu, 57. Document din 7149 Mai 25 (1641). Sumar. Vasile Vodă dă dreptate Aatemieî de a stăpînl toată averea bărbatului să fi Dumitraşoo Vlihul, faţă cu reclamaţiuDile nepoţilor Iul Tureatcă ; aceasta pe temeiul unei învoeli, ce şi-au tăcut el in viaţă că lăsă averea unul altuia în caz de moarte. Averea Iul • Tureatcă era în satele Sclneucî, Bălicmi, Vladeni Culi-ceni, Besericnni Moscova, Leocăuţl Vasileii. JS'uhoreni, Tureatca şi Cotnari, tot părţi de ocină. Hw Eachaie Goebo^a boîkiw mha.ciiiiio rocnojţAp gEAAAH MoA,ţ\BCKCH. WJKE nplH^OUit flpAfţ NAiVtH H fipAft nauihaah KOA'kpn caSvsam rocno^BAMii G tn p x ni 8-a a m (| ^ o ţ p a h c k ii H Ă v m n m p a ut k"3 $ °* * B p H C K H II T 0 & A E p /lyOXAmKO M H«X (lAE.Wfi- HHLţH H\’ BXCH BHS’lţH ^SMHmpAUJKO TSp'femiCO M (HA TAAH.A £A AtUţH fipAA rOCnOftBAMH |[CZ ilHlltHMl H MmO BHA KHtrHH'k Ă8mjHtn AUIKO TSpAITlI.X. EXE pEKSlptt BHVLţH H flAEMENHlţH falitAt mpAUlKO KAKO fJlimEAAIIA KHA- rHut ^SMHmpAujKo || ft'kmH ne hmaeiti KVnNO cs ^v- www.dacoromanica.ro OJ’BDŢUeUIOJOOep-MMM -hwaY hhhnui a HUIVVodUSJ WIWHU1 - N UJ 3 rfl Q X O W H 0 OJ - IU 3rhoX SK8WOH II HtlIHdOSUJZ) LU3YWH vV H HNVWH v5 H HIUOH3 v5 H HNHN \S OJ3 SKfldV OHmvdUIHWAY HIJlîYh V3SS HlUIXdzVvf UJ3VW -h vV h || cdaadaî Hdavuu V» HwiaVousoj dvuiîHa ao w s d 3 X XhsvuI30u h HwvaVouscj Vadu vaiivHVsvdu -A O HVOaillîdjî^ HIWHUIHj^ JJ,HHJŞ.Ha Jî -H«va AO || SatHVOHHH HUJtaHSoVv HVH HUiVUIHWA V •CHfTIvdUl hwaY hnhnVwV h hhhh vS hujîvk sî va^dui hhVs HH 1U3VWH 3H vV YVHÎWîS VNO>IV§ (| OJ3JSH H HWVS - Voii 30 j Vvdu uim oHiuadsj, oamvdtuHWAY HtiHHawavu h Hti&Na H3xa h oauirXoY daVvo^ h uivvsujsdui^ h H»3N3daoY camvduiHWAY vvujîoa sVatoj || oui *ui a tfi •oX 8W0H 3THVWH V S H VHHNV^VvS H V H H H V § X H UI 3 r k UI 3 V V V V SHU UJ 3 U! -O W OHXU V\M3W35 ynohvS Vou woXhVzj h woXndiu II 0W3 H\WaVoil30J ^ •\JJIW3UIHp hhhnV^V h HNHM Z3 a^dui hhVa hm ujsvwh 3h vV ojh sko V oamvdui •hwaY Vvdu uiadWA vV îhuvS moiu za nrfivivsHU 31 -aVasoaviu || vmvaujH^ h -HdaoV hVoiv hjmmw V^du uim HSJJVwVH H0HHV3H Y.D OHITIVdlUHWAY HU13VK MH HUJ3VniH\V^ Va a îj, d IJl H H V 3 HM UJ3VWH 3II vV ntlHN3W3 VU H H093 HtlAHa V || 'H093 VH3SJI H 31 W 3 UI N UiaVza vV OHmvdlUHWAY HUJÎVK UJ3H3 OLUK HHHIlVvV H H^HMUJrt' \S hujîvk i|.3Xa uiaVza vV Hca: 4HHJ4HH «iwatu || uy Vvdu oamvdmHWAY wadwA \V ojivm Xu uioaHUJ ui» Xnoaî ZH3ÎK Z3 OamvduiHWAY VJHVHWHOUJ oava 3HUVZ 3CIU za HiflVIY3HU HH3 Xh UJOaHJK UJM || HaOHITlVdUJMWgY HHgd iiim HidoauJZî ohuv5 hhVs HivvaVouJOj Vvdu vca •oSvaAo oamxduiHwsY ş'ihjşm» viiwatiiHj; *Xh htiHh j\v •avu h oamvduiHWAY utiANa [| Hiu\sudV\X uiavwH vV h HaoamvdujHWAY hmhhVvV h hhhh HUJvaidzVvS vmvaujH^ u,3vwh 3H \V h *Xh sk o d V oamrduiHW — 091 — - 161 HIpAUJKO A A HF M O ffi E m H H HJ m 8 ÎK A H C ZK 3 II H m H n P A A n t E iU E H H l| II ^ V \\ H tn P A UI B O E H. || fi 'lACfllH §\ NHNH ^VMHlftpAlIJKO ECm «ŞKEpEni wm Kp URH CBOH NAHiWfc UIECCTINC MACITI i BHUI \vm CEA) C 4 H E V Iţ I H W II BOAOCm GS'UBvKIH H (IIh îK iiiecuiha '•ncm nu ui wm ceao Ezahmahii wiu t%H-~h \b.\. h mptmH.v 'i vcrn bhiu win ceao G \ z a "k •< i h h mEtinAA haciti wm Ks» H'i'fe hh wm (ÎBhska. H UlECmNA M.\cm wm CEAO BECEpEKAHH W»BO- Aocm K\uick:h 'lACin bhuihh |] h mpEiriAV ncm wm H v- A IIU II H H B'ACH CEA* M O C K O BA Wm BOAOCin GopOKA CZ ABA AAAEH H ncA CEAO 71 E B K Z V H II Wdl Gopon mwK. cx ea hm aaaeh v iiomoiţic || u noA ceai G A C H A E V C'A AAAEH 0\ MEpNZb’HH M Aba m P ^ K H wm ceao Hv^opAH h wm Gm.vba smo Kbimm B'tiHo cz îl111nh vsiia h nEm ncrksiH wm T 8p e m k a j| nitio KviiHm mHm KSnHO h iieiti .... §.\ BHHorpAA v Hom-«ApH 0 rw,0 rzpAOK H BACH )(.\«llMLţllT.VHH A’m UHIMNH MhxSaSH. H Ai H.UAEfTI ilNmH,V\llA (| §AA*l'îKVmH BZC'b MACmH 5VNHNH 'imo BHIU CZm I1HCANH H CZ BXckiVI fcO-XOAOAA HEnopSUIH.wS HHKOAEÎK oy BAKH. H HH Ai CE HE VAAHUIAill H npIjA CHH AMCm.'M roCMOABAMH. Oy Iac BAEmo ^şpaad. aacua A/IaI kb. Cam rocnoAHHZ beaaa. (71. U.) r*BpHA MzmEIALU BEA AWrO 8 A A, BtpA (1AHA ^ p 4-ro 111 4 j\ B W p H H K 4, BtpA IUHA T O A I p A || H MANA H Erp HAA (lApKA4ARH WT XoTHH, BtpA l'AHA 8 p E AA I A H (1AHA (J) p 8 H T E UI 4 (lApKAAASH WT HeAUJA, BtpA fi \ HA UI A H p A IloB0TflA^CKOTO || B'bp \ 11AHA fl p E 8 P E nepTApt G8H\BCKOIV, KtpA flAHA M O r H A H. BtpA nAHA ^ A H A CflATApt, BtpA 11AHA HcAKA BHCTEpilHKA, BtpA 11AHA III A p fl E flCC || TIAHHKA, BtpA MAHA II ETp H K A MAUJHHKA, B'kpA 11ANA KoCTE KpZIRE CTOAHHKA, BtpA 11AH\ IlETpHKA KO-AAHCA, H B’bp \ Bxctx KOlAp || HAUJHX iWoA^ABCKHX BEAHKHX H A4AAHX. fl n3 HAIUEAA XHBA'rt KTO KtyET rOCIIO^Ap... HAHWm j\tlHH HAUJHX HAH WT IIAlUErO pO^S’ HAH || KOTO KZ* HţBIpET rocno^xp» KKITH . . . HHIOpSlUHA HCUJEro ^AAIIIA H mhaobahîa . . noTBpZjXha h j| ecmh hm ^a «x ca8jkk8. 41 §A gio ECT HAA npABAA WTHHHA. fl HA EOAUJEE nOUI-BpZHCAEHl'E . . . KEAtAH ICMH HAIUEAA8 utpHOMS || nAllS Tx8t8a8 AOro(ţ»ET8 nHCATH. H ŞABtcHTH nEHAT HAUJ8, KCEM8 AHCT8 IIAUJEM8. IlHCAA IjACKAH 8 GaCASh B|\tTO gţŞ'i (pEKpSAp'lE ăî. TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeii Noi Bogdan Voevod, Domn tării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră, tuturor cui vor vedea-o sau cetiudu- www.dacoromanica.ro — 167 — i-să o vor auzi; adicâ aceşti adevăraţi copii ai lui Isaia ot Bacatâti, a noastră credincioasă slugă Huhule postelnicul şi fraţii săi Dantiti şi Cozma ne-au slujit nouă cu dreptate şi credinţă; şi noi văzîud a lor dreaptă slujbă cătră noi, ne-am miluit cu deosebita noastră milă de le-am dat şi le-am întărit lor în ţara noastră în Moldova a lor dreaptă ocină un sat pe Racatău anume Gorjeştit şi jumătate de sat pe Racatău anume JSfâneştiî, unde a fost Galeş; toate acele să le fie lor şi de la noi uric cu toate veniturile lor şi surorilor lor Stana şi Marena şi Irina şi copiilor lor, şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi răstrăuepoţilor lor, şi la tot neamul lor, ce li să va alege mai de aproape neruşuit nici o dinioarâ în veci. Iar hotarul satului Gorjeşti, ce-i pe Racatău să fie după vechiul hotar; şi iarăşi hotarul jumătăţii din satul Năneştu, unde a fost Galeş, pe Racatău să fie din tot hotarul jumătate şi după vechiul hotar. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrisă Noi Bogdan ’Voevod şi credinţa boemilor noştri credinţa panului Şteful, credinţa panului JDragoş vornicul, credinţa panului Toader www.dacoromanica.ro 168 şi paliului Negrii parcalabi de la Hol iu, credinţa panului Eremia şi panului Frun-teşa parcalabi de la Neamţ, credinţa panului Şnndru de la Novograd (Roman), credinţa panului Arbure portar de Suceava, credinţa panului jsloghilă, credinţa panului Dan spatar, credinţa panului Isac vislernic, credinţa panului Şarpe postelnic, credinţa panului Petrică paharni *, credinţa panului Coste Cvje stolnic, credinţa panului Petrică comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti w mari şi a mici. Iar după a noastră viaţă cine va fi Domn (acestei ţări a noastre a Moldovei) sau din copiii noştri sau din ni a mul nostru, sau pe ori care altul îl va alege Dumnezeu sa fie (domn acestei ţări, unul ca acela) să nu strice dania noastră şi miluirea (dc oare ce) le-am întărit-o pentru a lor slujba şi pentru ca este lor dreapta ocină. Iar spre mai mare întâritură (a tuturor celor de mai sus zise) am poroncit credinciosului nostru pan Tău tul logofăt să scrie şi să atîrne pecetea noaştrâ la a-ceastă carte a noastră. A scris V&scan în Vaslui, la anul 7016-Fevruar 16. www.dacoromanica.ro — 169 — NOTE. 1. Documentul în original slav, pergament, îos pe la îucbeeturl. E proprietate a bătrînuluî profesor d n Bacăil, Domnul Plafon, înmînat nouă prin Domnul 'I h Codrescu. Are j ecete atîrnată cu şnur roş de mă ta să ; pecetea e însă sfArmată, că numai un sfert să păstrează. 2. Isuia de la Jlncatău, boer din suta a XV-a, contimporan cu Ştefan cel are ; el a avut 6 copil, 8 băeţl şi 3 tete: Stana Marena, Irina. Cozma, Dauriii, şi Huhulea postelnicul. Jluhulea nu era vei post Inie, ci un simplu postelnic, al doilea săli al treilea, rangurile de boerie stabilindu-să Încă de pe atunci. După documentele publicate pîn-1 acum s ar putea înjgheba o listă de boerl cu titluri mal miel, adică nedivaniţl încă din secolul al XV a. Un Huhuti găsim stolnic în 7660 Mal 5 tUricar volumul XII, pag 87 ; volumul XVIII, pag. 520), sigur vre-nn urmaş de-a lui Huhulea postelnicul. Intr-un pomelnic slavon al Biserk anilor cetim de un Huhulea următoarele şiruri; Xc)fiM\ H siuha iro C.vaomia m HA \ H)f. H A^A0BE HX T«T>BT0 A AOTOlţlET. H T0AAE1* .\oro<ţ>ET. h ^HMHTpS abo|>nmk. H /^OKM.a. — (Hohulea şi femeea Iul Solomiîa şi copiii lor şi moşii lor Tău-tul logofăt şi Toader logofăt şi Dumitru vornic şi Dochia. •'cliiţa de pomelnic, în care găsim pomenit do Huhulea e de pe la 1620, dacă nu şi mal înainte, şi fără a şti care e legătura dintre cel 3 Hohulea vedem îneă că eiafl în legâiu> ă cu Tăutul logofătul de supt Ştefan şi Bogdan, probabil prin linia femenină. 3. liacatăii parau în ţinutul Bacăului, plasa Bistriţa de jos; pe părăul Răcătăii să află azi satul cu acelas nume HăcStăn. Din cele două sate amintite în documentul Gorjeşttî şi 1Văneşt i. nu să cunosc azi do cit unul, băneştii, sat în ţinutul Bacăti plasa Bistriţa de jos, azi o moşie a statului, (cf. Frunzescu „Dicţionar topografic" sub voc.) 4. PAE KW' r\UEUi=unde a trăit Galeş.—Sînt interesante frazele aceste tipice de prin documente, ce ne aduc lămuriri asupra vechilor locuitori de prin u- www.dacoromanica.ro 170 - nele sate. Intr-o vînzare a unor sate de pe Ialan ce copiii lui Clinciu fac în 1561 cătră unul Ion, intîlnim acelaşi frază, analogă (ftB'b ceaa ha Iaaah'Is r^E EKIA PoAAAH li A Z H 8 A HA CzpATO H APbroE «eao r e EbJA X8c8a). (Uricar volumul XVIII pagina 156 . Care să fie înţălesul ? Credem că vechil proprietari al acestor locuri nu reuşise a da numele lor satelor Întemeiate pe proprietăţile lor. Aşa locul pe unde a trăit Galeş nu s-a chemat Găieşti, ci Năneştî ; dar în respectul vechiului proprietar să pomenea numele lor în documente. Acel Galeş putea să fie şi na jude al satului, dar totdeauna găsim am.\ha. 6pa\ona\' rEpACH \\ HlHiR 1 VftOCKA. H hI^H. ,,Această sîntă pravilă îaste a popii Iul Istratie de la Beseareca ce îaste hramul Prea-padomna Paraschiva ot trăg Vaslui vă dnil (în zilele) Yasile Voevoda. Vă leat 7152 meseaţa luni 20 dni. Şi sad dat la beseareca domneasca păn cănd va trăi, iar preutul carile va hi sa aibă, a pomeni pre preutul Istratie i Paladie, maica. Tofana, Ermonah Oherasim, tij Tudosca i cea-di (copiii). Observare.—-Popa Istratie avea în 1644 Pravilă tipărită. Nu putea fi de ctt Pravila Canonică de la Govora 164Q. de oare ce Pravila c’vilă de la Iaşi să tipăreşte în 1646. Noti(a ne-a fost împărtăşită de Domnul A. Roş-culescu litograf din IaşT. 60. Document din 7153 (1644) Septemvrie 28 Sumar. Vasile Vodil întăreşte vînzarea ce Toa-der Moţoc şi cu fiul sâîl Ştefan fac cătră Evloghie Episcopul de Roman a unei bucăţi de pămînt lingă FarăoanI din Cleja, situată între judeţul Baeăfl şi judeţul Trotuş, pe preţ de 100 lei bătuţi şi un cal bun. Hw flACHAIE f|0EK0|ţA K0351IO MHAOCfTIUO l’OCnO<\ApX ZEMAH iWoAftABCKOH. WiRE npiHjţOUJE np'■ HAMH H np^ft www.dacoromanica.ro — 1?3 — «XtHUH HAIUHAAH iW WAft \ BCKHMH || EOA'kpH. BEAHKHMH H AWAH \\H. (ÎA8TA HAU1 ToA^EP MoiţOK H CX CHHX «TV 1{J E (ţ) A H 110 «X^OGpOH BOAA j| HEKHW HEdVHbSK-AEH1 a IIHMpHCEAOBAIlH II llpO^UN CBOV IipABl WmilHA. h (yk^rnu. e^ha svK,unj ş\ şemae || n o a a h (|)a-jia vanh w m k a Kaeika u(H! ba o cm G a k o- B *fe H A\ E JK TompKUl Wm 8pHK ŞA KSnEJKHHNO ’imo HMAA A'kft HX || K O § AA A K A M A p A UI BHB, mom whh npo^AA wnm>’ h moaegnhk nune.w8 Kvp 8- x.xwrÎE EiiHCKonx Poaaanckwh |] [aam e\ha cmo aevkobh ChimHX H E A H II KW II AOKpo. H IlOMEHUlHCA \0 mAp 1110E K V K A in V ŞA || ŞEMAE WIH BpX N HLţ A-NV- KVAOBH-npABO AA'kcmo A^'f'A0 BEAHKIX P ,T> B4H H H. « mAAlo ca Avfccmo ş\ | ceao. h M'kcmo şa mahh ha j.'felţA P a K X M_H ti. A WIII rnOAA Ax5KA° K a e jr a HEAHKA1. H Wm flIOAA A1,ÎKA° KaEÎRA MHOB A wm moAA Ai5KA° A11"3? 5a*nkv EorioAWBH. h a o r a o a ca c e a io. a wm taoa como aoîKE A° 4HAS ^pAMEBH. A wm mOAA mHiti A° KpXHHl^H HV-KVAOBH. H ^0 AAK CX AO |j ŞOBE. A W01 OIOAA IlO^AH P.T.-KAE!tl EM8 h wm HAC npABAA WmHNA H BHKSnAE |) HÎE H o’pHK H IlOinBpXSRAE-MIE CX BXCkilA ACX°Aom HEnJpVlilEHHO HIK0AH35 HA B’kh'H «tMHÎH [1 H HH Aa CE HE 8MHIUAE.II np+A (HM AHCmOM MAUJEM8. IIhc 8 Iac BA'kmo ^şpNr GEnrnEMBpi'E kh anh* ToAEpAUlKO BEA AWro^Xm HCKAA. ^8MHmpAUIK0. www.dacoromanica.ro TRADUCERE Io Vasile Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovii; iată a venit înaintea noastră ?şi înaintea tuturor boierilor noştri Moldoveneşti a mari şi a mici sluga noastra Toader Moţoc şi cu fiul sau ştefan de a lor buna voe de nime siliţi nici asupriţi şi a vîndut a sa dreapta ocină şi moşie o bucată de pămînt lîngă Făraoani din Cleja, între judeţul Bacău ;«judeţul Trotuş, din uricul de cumpărătură, ce l-a avut moşul lor Coma biv Camaraş, aceea a vîndut-o dînsul părintelui şi rugătorului Kir Evloghie, Episcopul Romanului, pentru 100 lei bătuţi şi un cal bun. §i să începe botarul acelei bucăţi de pămînt din Cîmiţa -- Nucului— drept loc pana în marele Ricâciuni şi acolo cu loc de sat şi cu loc do moară în apa Racacium; şi de acolea piua în Cleja cea mare, şi de acolea pînaîu Cleja cea mica, şi de acolea în lungiş Î11 lunca Boghilllui şi pîna în glodul cu sare şi din glodul cu sare pîna în valea lui Dracea, şi de acolea iarăşi pîna la Cîr-niţa Nucului şi pînă la lacul cu trestie» şi de acolea pînă la Rîcâeiuni, cît este www.dacoromanica.ro — 175 — vechiul hotar al acelei bucăţi de pămîut. Şi s-a sculat părintele şi rugătorul nostru Kir Evloghie Episcop de Roman de a plătit toţi deplin acei mai sus scrişi bani 100 lei bătuţi şi uu cal bun în mînule slugii noastre lui Toader Moţoc şi fiului său Ştefan dinaintea noastră şi dinaintea boerilor noştri. Pentru aceasta să-i fie lui şi de la noi dreaptă ocina şi cumpărătură şi uric şi întărire cu toate veniturile ueruşuit nici o dinioara în vecii vecilor şi nimene să nu să a-mestice înaintea acestei cărţi a noastre. Scris în Iaşi la anul 7153 luna Septembrie 28 zile. însuşi Domnul a poroncit. Todera.şco vel logofăt a iscălit. Dumitraşco. NO TE. 1. Documentul în original să află îu proprietatea Domnului Th. Codrescu. E bine păstrat de şi e sciis pe htrtie. Ni sa aminteşte aici de T. Moţo ■. laiă o schiţa a familiei Moţoc. cum a înjghebat-o Domnul Hâj-dăii (Arhiva ist. J, 2, 20). Toader Moţoc era ficiorul lui Ion Moţoc vornicul, care a avut mare rol politic între 1554--1564, râstur-nînd 6 domnii în Moldova, şi nepotul Iul Gheorghe Motoc Uîiear. loader Moţoc avea de frate pe Onciul Motoc, a cărui fată Ileana o ţinea Vornicul Cujbă, pomenit în documentul din 1643 Ghe iar 14 (1. c). Toader Moţoc www.dacoromanica.ro 176 — a avut 2 copil, pe Qheorghe Motoc vornic şi pe Ştefan amintit în documentul de faţă, 3. WmifX KyETRA METR Rltccm GiKOR'L H METR To-mp8m. In 1645 există încă ţinutul Trotuşuluî cu capitala Trotuş, tîrguşor la 2 kilometre de Tîrgu-Ocna. iptirl despre vechile judeţe ale Moldovil n;x ni le pot da de cît documentele, Redacorul Polon al Cronicei polone din 1566 pomeneşte de ţinutul Trotuşuluî, care dura încă şi supt V. Lupul. Pe la 1684, vre nea cînd Mirou Costin scrie Poema Polonă, ţinutul Trotuşuluî să desfiinţase şi să alipise la Bacăă. Cu căderea Trotuşului să rîdică Tirgul-Ocnel. pe ca e Miron Costin nu-1 aminteşte ca tîrguşor în ţinutul Bacăului, căci era de ahla sat mic. 4. Evloghie Episcopul Romanului a păstorit între anii 1642—1651 şi el a luat parte la tiinodul de la Iaşi (I642j (vezi Cronica Romanului de Par. Melhise-dec şi ,,Le Quien“ OrLns cristianus I, 1246—1257. Ed. Paris 1740. 61. Document din 7150 (1641) Septembre 2. Sumar. Vasile Lupul hotărăşte pricina de judecată dintre răzeşii din i’lăviţenl şi Siliştenî asupra u-nel bucăţi de pămînt din hotarul Siliştenilor. La judecată rezeşil din Plaviţeni sînl bătuţi, iar cel diu Si-liştenl pun ferîe 24 zloţi pentru a nu sa mal întoarce judecata. H# BachaIe Goebo^a koîrieio mhaociuîio rocno^Apz 5EMAH MoAftiBCKOH. WTRE lIplHftCUl'k liptA HAMH H flpt^ BZCHMH NAUJHMH momH MH || KOA'fepH BEAHKHMH H MA • ahmh Bănie, h cz Pomuuko h KpznSH h non Chahwh M HHMX flXEMEHH. H)f H intrAAM [| JAAHlţ np^ft HAMH CZ IIabza h cz (poAm'b h cz H'krSA h cz flAnuHAcie ka- www.dacoromanica.ro — 177 — j\Hrep h ca bzch iiaemehh h\ wm ceao IlfizRZirbNH |) pa,\M E(\ha kSk\iu8 §a jemxh axe ec ■■ meîkh ^ohhmh. ptKaijjE niHX aio^h BkiiunHcAHHH fi.vniE h Pom A Ul KO || h rfpzHiOH. m nou Ghahwn aîke seina nu KSit\m8 5a ţEMAE wm xomip CEAO HM GHAHt|rfeNH H b’np'bCEAOBAEfn || HM fTIH)C AIO^H WIII IlAXBHH'bHH EEŞ N'bKOE ft^AO. H- ho mu ca bscei’o iiAiUEro caB’kma rz^H^oM ni hu\* |J ca NAUJHM npABHM CZftOM H mAKO WBplkm'\’OM Hm SAXON no 5AKONUA §EMCKAl’O KAKO A4 hMAEIII A’HH ^'Ap-HCAmil CBOH npABlH AmNHNA H A'feftHHHA CEAO GlUHlJl'feNH ca bzcem x0|UApoM no cm p.\ro xomAP4 no «S^a h§ BtnA | WîKHKAAH. HUO H\BE > CZ BZCI.X I1AEMENHX HM wm CEAO II\ZBIU|ZHH A NH ŞOCII AA Wm llpift HAMH H lip'k/V HAIUHMH ll EOA'kpH H Wm BCE gAKCIIA ŞEMCKAPO- *1 caSpa nauj BaniE h Pomaiuko h Kpzhion h non Gh AHWN H ca HNHX nAE || MENHH H\‘ U'IIH HnpABHAH H IIOCmABHAH COBH (|>EpZEIO Kft SAxUl UIA mApCKlHX S BHC-mTtt» Pocno^BAMH. Huo || wm CHcte ha np^A A4 hmaem whh A^P^amn cboh npABAA wrmiHttS h a^AhHhm4 bce ceao GHAHiptHH ca bce x°nupEM8 no cmipoMH X^UlApH IAKOJKE BHU1 nHLIIEM H A4 IIE HMAEIII IIAN inferAUl l (IaZ- BziţzgjlH ll ha c AHgrbNH pA^H ... camAftE nhkoahxe HA B’fexH B-felNAH H HH A4 CE NE «MHUlAEm. 25 Iac asm ^§pn MciţA GEnmEMBpîE b. r&BpHA A/VamEIAUl BEA AOrOtjlZir. ^«MHmpAlliKO. TRADUCERE Io Yasile Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţârii Moldovei, iată că a VOLUMUL XXIII DIN UBH7ARIU. C. 12. www.dacoromanica.ro — 178 venit înaintea noastră şi înaintea tuturor a lor noştri boeri mari şi mici Vapie şi CU Romaşco şi Crăciun şi pop Silion şi cu alte rude a lor şi s-au tras la judecată înaintea noastră cu Pavăi şi cu Peltea şi CU Neagul şi CU Aftanasie călugăr şi cu toate rudele lor din satul Plăviţeni, pentru o bucata de pamînt, ce-i între dînşii, zieînd aceşti barbaţi de mai sus scrişî Vapie şi Romaşco şi Crăciun şi pop Silion, ca este acea bucată de păniînt din hotarul satului lor Silişteni şi ca le-a împresurat-o acei oameni din Plăviţeni fără nici o treabă. Deci noi cu tot sfatul nostru i-am judecat pe ei cu a noastră dreapta judecată şi aşa le-am aflat lor lege după legea ţării ca să aibă a-şi ţinea a lor dreaptă ocină şi moşie, satul Silişteni cu toate hotarele după vechile hotare, pe unde din veci au umblat. Deci Pavai şi cu toate rudele lui din satul Plăviţeni a rămas dinaintea noastră şi dinaintea bo-erilor noştri şi din toată legea ţării, iar sluga noastră Yapie şi Romaşco şt Crăciun şi pop Silion şi cu alte rude a lor s-au îudreptat şiş-aupus loruşi fe-rîe 24 zloţi tătârăşti în visteria Dom- www.dacoromanica.ro 179 — niei. Deci de acum înainte să aibă a-şl stapîni a sa dreaptă ocină şi moşie tot satul Silişleni cu tot hotarul după vechile hotare, cum e scris mai sus; şi sa nu mai aibă a 1 rage la judecată Pla-viteştii pe Silişteni pentru judecata (făcută) nici o dată în vecii vecilor; şi nimenea altul să nu să amestece. Tn Iaşi la anul 7150 luna Septembrie 2. Gavril Mateiaş vel logof&t. Dumitraşco. NOTE. 1. Documentul e scris pe hîrtie mare lustruita. Face parte din arhiva Berea din Huşi; pecetea în ceara roşie e stricata de vreme şi de îndoi-tura hîrtieî. Observaţie,— Coala de hîrtie are 2 file; şi a servit mat întaitl pentru facerea uuuî alt document, căci cetim pe a doua foae a colii următorul act neisprăvit, ce-şl scosese Gavrilaş atelaş logofăt pentru nişte moşii ale sale. Nu ştim de s-a făcut satl nu cumpărătură, de care ne vorbeşte al doilea act în persoana logofătului Mateiaş, dar să vede sigur că logofătul a uzat de hîrtia, ce căută a-şl scoate pentru el la facerea u-nul alt act pentru o altă persoană şi cuprinzînd alte afaceri Hîrtia stricată pe o pai te se întrebuinţa ca bună. scriind pe dos. Şi cînd ştim că nu tocmai eftin costau actele oficiale pe acea vreme, ne putem expli ca economia făcută, dacă nu şi negustoria necinstită a boerulul logofăt, care văzînd că vin oameni de la Făk itl cu afaceri, le a scos înainte hîrtie întrebuinţată, punîndu-I insă a plăti preţul întreg al unei hîrtil noua. Şi cît costa oare preţul unul act pe hîrtie ? Fe un document analog de la Vasile Lupul din www.dacoromanica.ro — 180 — 7152 Fevruar 28 (1644) cetim că s-a plătit 25 lei pentru scoaterea actului la o cumpărătură de 80 lei. (Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literale laşi I, 403^.— Am putea dar zice fără a greşi că logefeţia a cîştigat ■de la răzăşil din Siliştenî 25 lei pe nedreptul, plata unei liîrtil uzate. Iată cuprinsul celui de al doile*. a;t,, ce-1 cetim pe fila a 2- a din coală: Hw Eachaxe Eoebo^a Eoffiiew mhaoctiio rocno^apx ţEMJVH Moa^abckoh .v?ke npiH^oujE np'kft naaah h np-fc/ţ BXCHAAH H ALUHAAH MoAftiBCKlIMH EOA'fcpH f| RfAHKHUH H M.UHMH fll’A&TONA XRENA (ţ»Sp^81'0 ftOWKA AAApHKSlţA BN^KA GoxJxîhka no «x ftespoia boa-Iî nehaa NEno || n&raena A HtinpHCHAOBAH.V H (lpC/ţAA CBOA n, ABA WTNHNS M ft'kft-H MU A #T 8pHK MTO HAAAA BABA EH Goiţ)HHKA WT IlfiTp» fi0EB0(\A || nET MACTH WT CEAO KZSHH'IjUH »ITO 8 BOAOCT8 , ... TA WUH npOft AH EI’O AAACT. OAMV FABpHAAUlS MiTEKUlJ BEAHKOAAV || AOrO<|lETV pAftH Util ftEClîT TAAEpH CpEGjiEHXX H BXCTA.Vfc ETO AAACT IIAH8 TABpHAAlli EEAH-KA TO AOrO<ţ)ETA H nAATHA 8CE HCOAXNA THX riHN'fesH n TAAEpH CpEEf XN Hy BX pSBH FA(|)T HA ftO^IBA iVUpiKtfLţH WT nplxft HAAAH H npt^ NAUIHAAH EC'A’kpH. H THSK ^A-EAA || H nOTBpXiK^AEAA Ero AAACT. nAMV FABpHAAUltf MTO WN HAAAA X,.\ flA |j AHÎE H AAHA0BAH1E WT MHpWlt EAp-N08CKIE EoEBC/ţA T[ H HACTH WT TOTOffiE CEAO BHUinH-CAHHH KXEELJJH HTO THX j 'IACTH §3 VTHN8 EHAA npABAA KSnEÎKHA EApHOBCKlE ficEBO^A AAT Efp'IIOA H WT TaH-rOpiE BpAT IlHCOCKH H WT........... TRADUCERE „Io Vasile Voe/od, cu mila lui Dumnezeu Domn ţiiii Moldovei,^ iată a ve- www.dacoromanica.ro 181 — nit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici Agaftona, femeia lui Furduiu, fata Mâricuţei, nepoata Sofiicâi, de a ei bună voe deni-me silită, nici asuprită şi-a vîndut a sa dreaptă ocină şi moşie din uricul, ce l-a avut bunica (ras\) ei Sofiica, de la Fetru Voevod, 5 părţi din satul Căbicenî, ce-i la ţiuutul .... pe acestea le-a vîndut Singură graţiosului pan Gavrilaş Măteiaş marele logofăt pentru 80 taleri de argint, şi s-a sculat graţiosul pan Gavrilaş marele logofăt şi a plătit toţi deplin acei bani 80 taleri de argint în mînule Gaf-tonei fata Măricuţei, dinaintea noastră şi îuaintea tuturor boerilor; şi iarăşi dăin şi întărim milei lui panului Gavrilaş marele logofăt din a lui drepte şi . . . dreasuri, ce le-a avut de dauie şi miluire de la Miron Barnovski Voevod, 2 părţi din acelaş sat mai sus scris băbeştii, care parte de ocină fusese dreaptă cumpărătură a lui Barnovskie Voevod, de la Berciul şi de la Gligore fratele lui Pisoski şi de la............ Eşind rea cumpărătura şi dania, hîrtia s-a stricat şi pentru a mat servi şi la facerea altul act, s-a lipit cu ceară roşie cele 2 file, www.dacoromanica.ro — 182 - ca cum coala ar fi numai din o filă groasă şi s-a scris documentul dat de noi mai sus. Cu vremea ceara s-a fărîmat şi aşa noi cetim an două documente pe aceiaşi coală de hîrtie. Cîte amănunţimi din viaţa trecută a lio-mînilor nu ni le relevă documentele, marture inconseiente a trecutului! 2. Nume de persoane : Buiîe, Poaaaujko, Kpz- '•ion, nou Chahwn, IIabza, (poAtn*, H-brSA, î1o.\nacîe, HrA(ţ)IllONA, (J)8p^8lO, MApHK8nd, Go(j)ÎMKA. 3. "Sume (/eografice: IlAZBHiţ'feNH, GHAHejrbuH, Ka-KHH’bNH, şi KzEEIJIH. 4. KzBEipn scris şi K^BHM'bNH, cu toate că documentul ne spune că e acelaş sat (moroate ceao), e în ţinutul Tuto vel 5. (pEpZEÎo. Ştim ce era Jertfa. [)ocumentul însă acesta e explicit; el ne arată că partea care învingea la judecată trebuia să pue cheză-ie Ja visteria gospod o sumă de bani (12 saă 24 zloţi) pentru a să închide judecata şi a lua dreptul de a reîncepe procesul supt alt domn. Cităm fraza de la urmă, ce-î foarte frumoasă: H A* NE HM.iEin NAM fli t TA IU H n.\%BZlţZ(piH HA GhAM-IjrfvNH pA/ţH . . . (ZniAKE NHKOAMJKE HA BtKH B'fe'IH lHU şi să nu mal aibă a ti-age la judecata Plăvăţeştil pe $i-liştenl pe' tru această judecată nici o dată în vecii vecilor. 6. filistenii Există asupra acestui sat o hartă de la finele secolului trecut Siliştenil ni sînt daţi ceva mal în sus de Urlaţi, pe acelaşi vale a Elanului la obîrşie, ce pleacă din culmea dealurilor ce despart valea Lohanulul cu Creţeştil pe de o parte, si Codrii Do-brinel ce domină Huşul şi vechiul sat Broştenl. azi mahala a tîrgulul pe de alta Episc pia îşi întindea hotarul moşiilor sale tocmai pînă în creasta dealurilor, de unde în vale izvorăşte Elanul. www.dacoromanica.ro — 183 — Azi satul Siliştea! nu mal este. Toată valea Ela-nulul de la Urlaţi în sus e şes gol, şi a-a rămas de cî Scliitul vechiti ce era pe hotarul Sil ş’enilor, iar acum, vîne 1n sferă d<* satul Grumâzoaea. In cuprinsul acestui sat aţi dispărut şl-a văzut zilele Dumitru Cantemir Domnul Moldovei, căci de pe cînd C. Lantemir era serdar cumpărase de la râzăşl mal multa răzăşil intr-o sumă de, site, şi-şl tormase un mare trup de moşie pe valea Elanului şi a Sărăţeî. Prin 1491 trăia Petru Silişteanul, care cumpără şi Măneştil de Ja nrmaşil lui Vlan Luîndu-ne după nume trebuie presupus că şi satul exista, ca selişte, sati loc de sat. Moşia Siliştmilor venea împărţită pe 3 bătrînl,. la care moşteneaţi toţi răzeşii. Unul din acel bătrînl era a lui Petm Silişteanul, altul a lui Ion Morar iul, altul a Feteai. Probabil C. Cantemir moştenea un trup de moşie de pe unul din aceşti bătrînl, şi sigur def pe bătrîoul lui Petru Silişteanul. Dumitru Caitemir ne spune că tatăl săti Constantin s-a născut în satul SiliştenI pe la 1612, şi că acest sat era p/lrinţ'sc de pe strămoşul sătl Teodor Silişteanul, trăitor în secolul al XV-a. El cumpără în SiliştenI ca răzeş, de oare ce nici un act de cumpărătură nu ni-t arată că ar ii strein de sat, ca atunci cînd cumpără în Urlaţi, în Plotuneştl saQ în alt* sate (vezi studiul nostru. Istoria Plotuneştilor în Arhiva ştiinţifică şi literară Iaşi I,). C. ('antemir slujind multă vreme prin oştile Polone tir/.ifl să întoarce în .ţloldova şi acum serdar fiind să gîndeşte a-şl cumpăra răzeşii pe Elan. Actele •de cumpărătură ni-1 arată şi ca serdar şi ca Vodă. In 7195 Decembre lOosamă de răzeşi urmaşi a lui Ion Vorariul vînd lui Constantin Vodă a treia ţ arte din S liştent cu 20 lei bătuţi. A treia parte din sat era un bătrîn întreg (bătrînul Peteal). Jn 7197 Iuli 10 Gheorghe sin Cocea vinde ’ 4 din bătrînul lui Petrea Silişteanul lui Constantin Vodă. Astfel Cantemir Vodă era stapînul a doi bătrînl întregi; www.dacoromanica.ro 184 — rămînea al treilea, cai’e pe jumătate era vîndut luf Ramandi Iar cealaltă jumătate răzeşii Petru, Costachi, Sayin. Neculal, Dimitrie o vînd tot lui Cantemir Vodă în 7198 Septembrie 15. tată că după 200 de ani moşia Siliştenilor, care forma un trup în mîna lui Petru Silişteanul, să înjghea-bă tot ca un trup în mîna lui Cantemir. El tăcuse şi o mănăstire, pe care o înzestrează cu averi şi o scuteşte de dări, în 7^00 luli 2 <1692).. Fiul săli Antioh Vodă a închinat-o măoăstirel Mira făcută tot de Cantemir Vodă, aceasta din canza râlil îngrijiri (7208 Fevruavie 25). Azi porţile moşiei Si'iştenilor s-afl înturlucat în moşia Urlaţilor, proprietate a Domnului Uim. Berea. Iată cîteva acte de a Siliştenilor. 62. Sumar. Âniţa sin Chiţel vinde popel lut Ionaşco partea el din >iliştenf la obirşia Elanului, drept o vacă cu viţel, 2 capre cu ezl şi un bun. i Scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru preacum am vândut parte me de moşie ce mi să vine cu tot venitul parte den fîn de loc de prisăci de grădini den pomi de tot venitul ce mi sa veni parte me de pre acel loeadecî eu Anniţa faţa Iul Chiţi am văndut de nime siliţi de a me buni voe cu ficiorul mieu cu Andrei denainte lui Grligoriţî şi denainte lui Va-silie Mocanului denainte Savei-sină(fitl) Tudosi ot Timotneşti, Andronacliie ot Micşincşti, Cos-tantin ot tam . . . Pavel din Dobîndoe, Gli-gorie ot Micşîneşti şi denainte a mulţi omeni buni şi o am vîndut am luat o vacă cu viţel şi 2 capre cu ezl si un led bun, anume moşie www.dacoromanica.ro — 185 — la Siliştenî în obîrşie Elanului ca să. să ştie» Şî o au cumpărat popa Ionaşco ca să-î fie pomeni lui şi ficeorilor lui şi nepoţilor lui şî cine va fi de întîi şi am scris popa Gbiorgbie tot Guzari. Fără velet. ^Gbeorgbe.ţUVasile.^^ava.^ Androna-chi.^Costantin.^Pavol.QGbiorgbi. 63. Sumar. Ştefana şi Profira, fetele lut Ion Morartul, vînd lut Cantemir Vodă partea lor din Si-lişteDî, a 3 a parte din sat drept 20 leî bătuţi. Adecă e0 Ştefana şi Prohira fetele lui Ion Morariul împreună cu mătuşa noastră cu Gabia cumnata lui Ion JMorariul, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru precum noi de nime silite nici asuprite ci de a noastră bună voo am vîndut dreaptî ocinî şi moşie a noastră ce am avut de la părinţii noştri în ţinutulFălciul, pre apa Elanului, a treia parte de sat de Silişteani cu vad de moară în Elan, cu loc de fînaţ, aşîjderea şi partea de la mănăstire de la Silişteani, ce ati avut tata nostru Ion Morariul am vîndutul Măriei sale lui Constantin V odă drept două zeci de lei bătuţi, ca săi bie Marii sale dreaptă ocină şi moşie şi cuconilor mării sale, nepoţilor şi strănepoţilor mării sale, care Dumnezeu îi va a-lege din sămînţa mării! sale, şi pre tocmai ce scrie mal sus măria sa ne-a făcut plata de- www.dacoromanica.ro — 186 — reaptă în mînule noastre şi aceaste tocmeieşi aşezâturt sati făcut denainte sf. părinte Mitri-fan Episcopul de Huşi, şi * preutului Ion de la sfinta Episcopie şi denaintoa lui Enaki Pe-nişoara de HurdugI şi Timoltei liceorul lui Vreame de Gu'.ari şi aiul Arhirie ficeorullul Gligoriţă ot tam şi Vasile Safir de Răneeni şi denainte a mulţi oameni buni şi bătrînî, carii pentru credinţa ş-ati pus toţi peceţile. Let 7195 Decemvrie 10. (Iscălitura proprie) Mitrofan cu pecetea E-piscopiei. Erei Ion iscălit. Enaki iscălit. Arhire iscălit. Yasile Safir martur; pecete: (Gachahe Cai|>.) limofti iscal. 64 Sumar. Constantin Cântam ir Vodă dărueşte mănăstire! sale de la SiliştenY, mal multe bucate şi o scuteşte da mal multe dări. Ga iiV\A WffilţA H CHA M cmro ^X'A CE pAKX BEAHKH M0EM8 rv' BV* H cnc'v NAUJEM8 Ic. Xc. TpoHlţ EftHHO-c A H B O E B O j\ A, H 1 W A H G O E B O A A, H B'fepA BOA'fep HAUJHX, B'fepA || nAHA TpHroplE Spt K E BEAHKATO ^BOpHHKA ftOAH'kH Z,EM,\H, H B'fepA I1AHA <6* W AA A S E A H K A T O ABOpHHKA, (’OpH'feM ŞEAAAH, H B'fepA nAHA r A B P H A X E m M 4 ", H nZpKZAAK GS'IABABH, H B'fepA TIAHA T O A E p II E m p Kl H ’fe H K O || H T p A H- A A <ţ) H p npZKZAAKOBE XomHHCKH, H B'fepA nAHA ^ A- -AAACKHHHA H...............nZpBZAAEOBE NEAAEtţCHH, www.dacoromanica.ro — 190 — H B'kpA nANA F E W P r î F, H................npZKZAA- KOBE PoMANCKH, H B'kpA NANA IopTAKIE K A fii A-K O 5 O H N O nOCmEANHKA l| H B'kpA I1ANA ^ 8 AA H m p 8 B 8 x s uj cnzmApt, h BkpA hanv F e w p r i e maui-NHKAj H B'kpA nANA IopTAKht BNCITIlApNHKA, H B'kpA nANA..........CmOANHAA, H B b p \ nANA K O C 01 E KONIHW, II B'kpA BZCHX EO/vkp IIAIUHX || REAHKHX H M\-ah^. i\ no naiiihaa ffiHKom'k h rocno^cmBANÎE K HO BZ-AEin rotno^v z wm ^bmH hhuihx h\h wm naiueto po^A, hah niK koto Eorz H^EEpEm,' rcnA;z EhYiHH 8 NAUIEH 5EMAH AUvA^ABCmt H, j\A HEnOptflUHm, NAUIE ftAANÎE || H (MHAOBANÎE, NZ AAFKKI EAAS1 ftAMI H 8Kp'fc- nHAii, no nmo echi eaa8 npvba vanYe h aahaobvnIe, wm rtn^R/VlH, pAftH ETO npAKAA H BkpNAA CASffiEA 'imo N\AA CA8JKHA, H ZEAAAH NAUIEH. H NA BOAUJE Kpk- notm h nomBpzm^ENiE ij itioaaS bzceaaS buujhmcanhoaa8, BEA'kAll ECMhi, NUJEAA8 B'kpHCAAS H nO'imt NN0AA8 EOA'k- PHnS an8 To j\ e p auuo IanobH'iio aoto^eitiS nHCANIN H NAIUE NENAm flpNKkcHfTlH KZ CEMS HCNIHNHOAA'i AHCmS NAUIEAA8. îî IaCOX BAinO ^ŞpNr MClţl dnpHAÎE (S, ftNZ. IIhCAA ^8.V\HinpAUJK0. TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeii Noi Io Va-sile Voevod, Domn ţării Moldovei; înştiinţare facem cu aceasta carte a noastră tuturor cui vor căuta pe ea sau vor anzi-o cetindu-să; că acest adevărat ai www.dacoromanica.ro — 191 — nostru credincios boer lurga visternicul Ca-pechihala a slujit Domniei mele dinrtinereţa sa în vremea de mal înainte cu dreaptă {,i credincioasă slujbă; după aceia iarăşi, cînd Domnul Dumnezeii s-a milostivit cătră noi şi ne-a dat nod sckiptru şi domnia spre a fi stăpî-nitor şi oblădnitor ţării noastre a Moldovei, îaraşi a slujit nouă şi ţării noastre cu toată inima şi rîvna sa; şi acum iaraşi la Ţarigrad nouă şi ţării noastre slujeaşte. Pentru aceasta şi noi vazînd a lui dreaptă şi credincioasă slujba că-tra noi l-am miluit pe el cu a noastră deosebită milă şi i-am dat şi i-am miluit lui de la noi în ţara noaslra a Moldovei un sat numit Bozieştii de sus, ce-s la ţinutul Tecuciului, cu heleştee şi cu mori gata în apa Bîrladului şi cu vii şi cu toate cele ce i sa vin acelui sat, fost dreaptă ocina şi moşie a răposatei Doamne a Domniei mele Teodosia; iar mai apoi cînd şi-au împărţit intre ei i s-a venit în partea ei acel sat Bozieştii de sus de la alte rude ale ei. Pentru aceasta acel de mai sus sat Bozieştii de sus cu mori gata în apa Bîrladului şi cu vii şi cu livezi să fie mai sus scrisului credinciosului nostru boer lurga www.dacoromanica.ro — 192 — visternicul Capechihaîa, dreaptă ocină şi danie şi miluire de la Domnia mea şi uric şi întărire cu toate veniturile, lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi răstrănepoţilor lui şi la tot neamul lui, care i să va alege mai de aproape neruşuit nici o dala în vecii vecilor. Iar hotarul acelui de mai sus zis sat Bozieştii de sus cu mori şi eu vii de la ţinutul Tecuciului să fie din toate părţile după ale sale vechi hotare, pe unde din veci au umblal. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Noi Ion Vasile Voe- Vod şi credinţa prea iubiţilor şi din inimă fa -ai domniei noastre Ştefan Voevod şi Ion Voevod, şi credinţa boerilor noştri, credinţa panului Grigore Ureacke, marele vornic ţarii de jos, credinţa panului Toma, marele Vornic de ţara de sus, credinţa panului Gavril hatman şi parcalab Sucevei, şi credinţa panului Toader Petriceicu şi Trandafir parcalabî de Hotin, şi credinţa p'iuilor Damaschin şi ... • parc I bi de Neamţ, şi credinţa panilor Gheorfe şi . . par-falabi de Roman, şi creţi iţa pmiului Torgache Catacozono postelnic, şi credinţa panului Dumitru Buhuş spatar, şi cre- www.dacoromanica.ro — 193 — dinţa panului Gheorghe Ceaşnic, şi credinţa panului iorgachi visternic şi credinţa panului .... stolnic . . . şi credinţa panului Coste comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri mari şi mici. Iar după viaţa şi domuia noastră cine va fi Domn din copiii noştri sau dia neamul nostru, sau pe ori care altul îl va alege Dumnezeu să fie Domn în pămîn-tul nostru Moldovenesc să nu strice a noastră danie şi milă, că mai ales i-am dat şi l-am miluit ca una ce-i este aiul dreapta danie şi miluire de la Domnia mea peatru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă, ce-a slujit nouă şi ţârii noastre. Iar spre mai mare tărie şi împuterirea tot ce s-a scris mai sus am poroncit credinciosului şi respectatului nostru bo-er pan Toderaşco lanovici logofăt să scrie şi pecetea noastră s-o atîrne la această adevărată carte a noastră. A scris Dumitraşco, în Iaşi la anul 7153 luna April 4 zile. NOTE. 1. Documentul e scris pe pergament, foarte bine conservat. Pergamentul are 55 cm. lungime, şi 35 cm. lfiţime. Pecetea mare atîrnată cu un şnur gros de mătasă, are un diametru de 11 cm. şi VOLUMUL XXIII DIN UR1CAR. C. 13. www.dacoromanica.ro — 194 — o greutate de 265 grame. Să ceteşte pe dînsa: nEMftm Iw Each.ue (Bceb>a kîkiw MHAo)cmiio rocno^Ap ŞEMAM Mwa^aeckoh. BAtin ^§pAAB (1633). Să află în posesiunea Domnului Alex. Suţu, profesor în Iaşi. 2. Data din pecetea lui Vasile Lupul merită o atenţiune. El pe pecete pune în ani de la Adam 7142 (*5P,v\b) şi în're coarnele bourului din maica ţării pune tn cifre arabe 1633. Ar urma după socoteala a-nilor vechi că dacă Vasile Vodă pune 7142 drept 1633, el s-a suit în scaun iarna în 1633, de la Septemvrie la Ianuar, de oare ce numai acele luni din 1633 corespund Iul 7142, anul vechii! începînd după cum ştim la L Septembrc. Dar noi avem documente de la Moise Movilă din 7142 Mart 18, adică din 1634 Mart 18.— Cum rămîne dar cu 7142 cetit drept 1633 ? Cronicarul Miron Costin ne poate spune ceva. In adevăr Miron Barnovskie e omorît în Iunie 7141. tă-indui-să capul în Ţari grad. Tn intervalul pînă la punerea de Domn noii, Vasile Lupul vornicul umbla cu limba scoasă şi era cel mal sigur de a căpăta domnia, mal ales că el uneltise contra lui Barnovski. Tergiveselele pentru domnie ţin de la Iunie pînă la August, cînd Moise îMovilă intră ca domn în Iaşi, după ce deja căutase să prindă pe Lupul vornicul, care sa furişase din ţară şi fugise la Ţarigrad pentru a face intrigă contra lui ft.oise Movilă. Iarna anului 7142 Lupul vornicul a făcut o în Ţarigrad şi pe cînd Moise Movilă era ocupat cu Abaza Paşa în lupta contra Polonilor (7142 Sept.—Noembre), Lupul a reuşit a stoarce de la persoanele influente făgăduinţe sigure de domnie, şi dacă n a căpătat caftanul de domnie, cel puţin în măgulirea ambiţiune! sale şi-a făcut pecetea cu 1633, punînd cel întăl pe cît ştim cifre arabe pe pecete gospod. Abaza Paşa să întoarce în Noembre 7142 ; prietin fiind cu Lupul vornicul şi corupt de dînsul prin bani, -Moise Movilă e pîrît la Sultan, şi în luna lui Mart cătră fine, reuşeşte a mazili pe Moise Movilă şi a da îndată caftanul de domnie lui Vasile Vodă, de la care şi a- www.dacoromanica.ro — 195 — vem document din 7142 Mal 20 (Wick. Mold. 106).;— Astfel cred că a fost cursul faptelor, pentru a ne explica prezenţa unei peceţl Înainte ca Domnul să fie în scaun. Vasile Lupul venise din Ţarigrad cu pecetea gata, făcută încă de cu iarnă, prin Decembre, cu 4 luni Înainte de a domni. 3. Visternicul Iorga era şi Capichihae Ia Ţarigrad ; cade de la sine ca nefundată ambiţiunea ce pa» harnicul Costantin Sion a avut de a-şl face pe un străbunic de al săii Andreica Sion sol al Moldovei la Ţarigrad supt Vasile Vodă!— (Vezi al nostru studii! „E-pilogul Izvodulul Iul Clănăil, Uricar Volumul XVII). 4. Teodosia, doamna Iul Vasile Lupul era din familia Bucloc ; ea murise în 7145 (Let. I, 309), cum spune şi Miron Costin : „Nu apoi peste alţi ani, în-tr-acestaşl an şi-a Bfîrşit viaţa şi Doamna Iul Vasile Vodă cea dintâitl, fata Iul Bucloc. leodosia zisă şi Tudoxa era copila lui Bucioc vornicul, din căsătoria sa dintăl, căci din a doua căsătorie iu Candachia fata lui Patraşco goldan a avut 2 fete, din care una căsătorită cu Iordachi Cantacozino vist. (I. Tanoviceanu „începutul Cantacuzineştilor în ţările romîneştl“ Arh. şt. şi Iit. III, 27). După moartea Tudoscăl, Lupul îndată să căsătoreşte cu Circazianca, Iată copiii săi: Din întăia căsătorie cu Tudosia a avut pe Ion Voevod şi pe Ştefan Voevod (1659—1663), cum şi pe Alexandra. Din a doua căsătorie făcută cătră 1638—1639 a avut cele 2 fete vestite de frumoase : Maria căsătorită cu Radzivil, şi pe Ruxanda căsătorită cu Timuş (Pap Calimah , Gheor-ghe Ştefan 29; Misail ,,Epoca Iul Matei Basarab şi V. Lupul 329). Încă fiind Io viaţă Tudosia, Vasile Lupul zideşte biserica domnească din Birlad, deci înainte de 7145. www.dacoromanica.ro — 196 — 66. Document din 7153 August 24 (1645). Sumar. Dumitru Roşea, vornic de Botoşani, să înţălege cu Roman, Egumenul de la Golia, asuprâ ho ' tarelor satelor Pipereştî şi Tomeştil din hotarul satului Cinsteşti; după ce să. arată hotarele ; convin că acel care ar calea învoeala să plătească 50 bol la poarta domnească. Ce Seo a§ ^SMHmpS Pouika abopnhk Eoidkiiuac- KklH. CB’k^HUlEăCrTIBSlO CZ CHM nHCAHIEM || MO HM. KABO nomoKAVH xoMck ca Poman SpSmep h ca bce czsop wm cm a a mohacdihp ro a k i e b h || wm mpar Iackih. p<\e Ecm \PaM bz$heceiiie ta' bi‘ h cii'ca ha> uiEro Ic. Xa*. no haujeh || AcspcH boah. hhkhm ne- nONSîKAENNW A NHnpHCWAOB VHHKl H CZEpAAHCH.U A»ăH ^QKpBIH || H cmAphÎH WKpZCHBIH MEXHIAUJH. H H^EpA^OM XOITlAp BZ ŞNAMEN1E CEAS II H 11 E p E 1)1 H M || H CEAS Tom e ip h m wmuz x^mips ceas haujemS K p z c m e-|)|HM. 8 BOAOCRI Iackoh. h idako || nOCOKOmHBUJH ca mbiiVIH AWftH ^OBpkiMH KOmopbÎH X°AH,H « EOpOgNAMH HA TAABAX || H IlOCmABHAHCMH. E/\HN K\MEH S KZpNHIJH Mhxaamebh h *im mAM ^oahhom S ^oa || bx schia BZAMH. nOCUIABHXOM ftpSrÎH HAMEII. r^E MHHAEm BApA-B»£EA. H «m mAM || &£0A UJECOM HpEŞ npEBAAZ. H (HAMO nocmABHxoM kameh. h wm mAM S aoa 8 bpep || JKhskhio ^0 beahkapo MocmS h h s h 1: p o c m a p i- P 0 P E npHXOftHAH KAPA8UJÎh|| mAKO HŞBPA-XOM XOfflAP IUBIM BklUlnHCANHhlM CEAWM. A BRIO WU1 HAC PA ^opum ci» mOKMEHC || HAH A§ HAU HZftSrZpHM ^A H-MAEm AA(nH nAm ftEckma BoAki fto Ilopmv Tocno/^Ap. CBS. || fi HA EOAUlS» stpS H POmBpZJK^EHlE nO^llHCA^ www.dacoromanica.ro — 197 — îSKOto m:eYo h nEHim || mok> iiphaojkhx. kx ceai V hc- mHNMOMS nHCANItO MOEtVW. CA gNAEfTl. îî Iac a cm *5PNr flBrtJcm anx. IItHEmE BOpH. (ii. n.) fi H UI A H. (^VAOC 'O’ES BICiANOC BjpilHKOC). TRADUCERE Adică eu Dumitru Roşea vornic de Botoşani, mărturisesc cu această scrisoare a mea cum m-am tocmit cu Roman Egumen şi cu tot soborul de la sfînta mouastire Golia din tîrgul Iaşilor, unde este hramul înălţării Domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos, de a noastră bună voe de aime siliţi nici asupriţi şi am adunat oameni buni şi bâtrîni megieşi de prin prejur şi am ales hotarul în semnele satului Pipereşti şi a satului Tomeştu din hotarul satului nostru Groteşti de la ţinutul Iaşilor. Şi aşa socotind cu acei oameni buni, care au mers cu brazde în cap şi am pus o peatră în Cîrniţa Mi-halcei, şi de acolo Ia vale în jos în gura văii am pus altă piatră, unde a www.dacoromanica.ro — 198 — trăit Caraghiuzel, şi de acolo în josul semnului pe9te vale şi acolo am pu9 pea-tra ŞÎ de acolo în jos în malul Jijiel la vechea punte cea mare din jos, pe unde trec cărăuşii. Astfel am ales hotarul acelui sat scris mai sus. Iar cine din noi ar strica această tocmală sau eu sau călugării să aibă a da 50 de boi la Poarta domnească sau spre mai mare credinţă şi întărire am scris cu mina mea şi pecetea mea am pus-o la această a-devărală scrisoare a mea. Să să ştie. In laşt leat 7183 August 24 zile. Pecotea vornicului Vişan. (/(VAOC 'O’ES BlCIMHOC BOpHIKOc). _________ A^a»*- NOTE. Documentul scris pe hîrtie bine păstrată face parte din Arhiva Sion. 67. Document din 7154 Decemvrie 15 (1644). Sumar. Vasile Vodă întăreşte următorul act de la mal mulţi boerl, carii mărturisesc că Mihai Arbă• naş a cumpărat de la Safta şi de la bărbatul el Istra-tie din a patra parte din ForăştI de pe Meletin, jumătate, partea Iul Albotio, tatăl Saft'I pe preţ de 25 ughl, bani buni şi gata. Vodă văzînd actul de mărturie eliberează acest act de proprietate. Hw Bachue Boeboa soatiio MHAOtmuo rccnc/ţap JEMAH MoAOABCKOH. WffiE npiH^E npt^ HAMH H nptft www.dacoromanica.ro — 199 — BZCfe || MH HAUIHMH EOAEf! H BEAHKHX H MAAH)f CASrA HALII M h x a io il a b z h a ui h skaşwbaa npt|\ j| hamh EftHH ŞAflHC ŞA CBE^HITIEACITIBO Wm 1| H K A BHE I10C- m ea n hk. h wm Cabhii ş e m SopoHmap. ii wm || Hwhauiko cn'z KfliiAp h wm Sahmhi eziiur. h wm To^epauiko îKop* h wm T a h-roplE n o p o x || h wm Hhkoap ^ 8 ii h h h h h wm hnhx boiinh np'k^HH wm ^Bop rnftpzcKiH eto MA. GHH IIHCAKWJIH CRE^HmEA || CITIB8EIJJ BZ mOE ŞAflHC kah.0 nDi'Hftoui’b hhmh Gua ^zijia 0 a b o- m h n bhSka ||..........h cz M'Am eh Hem pumni H CZ CHRE Htt HEKHM HEIlCHPJKftENHH AHEflpHCHAOBAH H fipo || ftAAH CBOA wmHHV H ft'k(\NHV wm BZCETO CEAO WOÎR mH H CZ AAECmO ş\ || nACHK8 h cz ca^be h cz AAECmo Ş\ CITIAB. H ŞA AAAHH HA pElţ'fe CEAO. H CZ ft'-b’r || www.dacoromanica.ro — 200 — MECinO 5A MAHH HA MHAEIItHH. H C'A RZCEM A°X°A0/V* KAKO ECm CASj'fe HAIUiMi? || MhXAER flpBZNAtll H W()1 hac npABAA wmnHAA h kSiie]Khhaa h 8pHK h nomBpZK- (\E I) H1E CS BXCEV\ A°X°A0M HEflOKOAEEHAAO HHK.'AHffi HA BEKH. H HM fi,\ CE HE gMHWAErîl. îî Iac BAEIflO ^5pN<\ AACLţA ^EKEMBpl'E El AHX* Cam rocnc^HHS beaaa. To^EpAUJKO BEA AorO(ţ>Zll1 HCKAA. HwHAUIKO TRADUCERE Io Vasile Yoevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţârii Moldovei *, iată a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri mari şi mici sluga noastra Mikaî Aibânaş şi a arălat înaintea noastră un zapis de mărturie de Ia Ţica biv postelnic şi de la Savin ginere lui Vorontar şi de la lonaşco sin Cupar şi de la Eftimie va-tag şi de la Toderaşco Jorea şi de la Gli-gore Foroh şi de la Nicoarâ Dupniţă şi de la alţii, militari mal înainte la curtea domnească, aceasta scriind şi mărturisind cu acel zapis cum au venit înaintea lor bafta fiica lui Albotin nepoată lui .......şi cu bărbatul ei Istratie şi cu copiii lor, de nime silită nici asuprită www.dacoromanica.ro — 201 — şi a vîndut a sa dreaptă ocină şi moşie din tot satul Fo căşti din a 4-a parte jumătate din partea lui Albotin, ce-i pe Mitetin la ţinutul Iaşilor, cu vatră de sat şi cu livezi îu ţarină şi cufînaţ şi cu loc de prisacă şi cu pomet şi cu loc de iaz şi de moară în apa satului şi cu alt loc de moară pe Miletin şi cu toate veniturile’, aceia a vîndut-o slugii noastre mai sus scrise lui Mihai Albă-naş pentru 25 de ughi, bani buni; şi s-a sculat Mihai şi a plătit toţi deplin acei mai sus scrişi 25 ughi bani gata în tnînule Saftei, fiica lui Albotin şi bărbatului ei Istratie şi fiilor lor. Deci Domnia mea şi cu tot sfatul nostru, cum am văzut acel zapis de mărturie şi de buna voe tocmala şi de plină plată ae-am încredinţat şi de la noi i-am dat şi întărit slugei noastre mai sus scrise lui Mihai Arlănaş pe acea mai sus zisă din a patra parte de sat din Forăşti jumătate din partea lui Albotin, cu vatră de sat şi cu livezi în ţarină şi cu fînaţ şi cu loc de prisacă şi cu vii şi cu loc de iaz şi de moară pe apa satului şi cu loc de moară pe apa Miletin şi cu toate veniturile, ca să fie slugei noastre lui www.dacoromanica.ro - 202 - Mihai Arbănaş şi de la aoi dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric şi întăritură cu toate veniturile neruşuit nici o dinioa-ră în veci. Şi nimeue altul să nu să amestece. Iu Iaşi la anul 7154 luna Decembre 15 zile (1646). însuşi Domnul a poroncit. Toderaşco vel logofăt iscal. Ionaşco. NOTA. Documentul e scris pe hîrtie bne păstrată ; e proprietatea Domnului Eaculescu, pr fesor în Iaşi., Vezi mal sus pag 88. 68. Document din 7154 August II (1646). Sumar. Vasile Lupul întăreşte Antemieî, femela lui D. Tureatcâ, un loc cu fînat din hotarul satului Tureatcâ, sc >s cu mare judecată şi multă cheltuială de la StroicI logotăt. Hw Bachaie Boeboa ll.'îKiEio MH\otmiio rocno^ap Z.EMAH Mu’AftABCKOH frWH H nomBpXftHAH ECA/UI || KHEHIHE îl H m E M H E IIOKOHHArO ^VMmpAUlKO T V -p'tniKA. HA EH lipABAA WITIHHA H KV || I1EJKH0I0 E^HH (tHoxA m 8 xoro'tp ceao T v p -k m k a '«mo 8 BAOCITI CvMEBCKOH. Mmo WHA K8nHA || C% flAH EH ^VMHmpAUiKo Tvp'hmKZ. KomopH cfenoasim HţBA^HAOrk ta (lvfcffiKS H ca AAHOTO || KEItmOBiHlE www.dacoromanica.ro - 203 — CmpoBH'i a o r w <ţ> e m bota* xomAPHAH E A A UI E. AAA EA^V E j\ H H KOH ^OEpO. H || ApSrA KEAITIOBAH YE gA ABA ftEC+m m&AEpH BHnihiX- H mAKOJK-AEpE KHErHH'b fl M m E M i A WIIA CAMA [| ctmBOpHA KEAmOBAHÎE ftEcfem HlAAEpH KHdlKlX- KOrftA WNA IIMAAA nrfc?KK8 CX ^AHORHM. H KH(I) HM X° |l mApHHK TlampAiuKo CmajKxp'feHH bea b x m a x w m BOAocm Cvhabckoh hno av tim eh h «in hac npAB \ wmHHX h bh [) KvnAEHYe h SpHK h nom-BpzmAEHYE cx bxcem a°X°A0M h hm Aa cte ne 8- MHUIAEm. îî Iac BAcm ^şpNA flBrScm ai. Cam rocnoAHHX bea^a. ToAEpAUUKO BEA AWrOtţlXflI. TRADUCERE Io Vasile Vodă, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, am dat şi am întărit Doamnei Antemieî a răposatului Dumitraşco Tureatcă pe a ei dreaptă ocină şi cumpărătură cu fînaţ în hotarul satului Tureatca, ce-i la ţinutul Sucevei, ce l-a cumpărat dînsacu Domnul ei Dumitraşco Tureatcă; care loc de fînaţ gi l-a scos cu judecată şi cu multă cheltuială (KEAmoBANYE) de la Stroic* logofătul, cînd l-a hotărît (xohiaphah)JBalşe. A dat lui un cal bun şi altă cheltuială cam In www.dacoromanica.ro — 204 — 20 taleri bătuţi; Aşijderea doamna Ante-miia singură a făcut cheltuială 10 taleri bătuţi, cînd a avut judecaiă cu Danovirf şi i-afost hotarnic l'atraşco Steje-rean vel vatah din ţinutul Sucevei, deci să fie şi de la uoi dreapta ocină şi cumpărătură şi uric şi întăritură, şi altul sâ nu să amestece. In Iaşi la anul 7154 August 11. însuşi Domnul a poroncit. loderaşco vel logofăt. NOTE. 1. Documentul scris pe hîrtie, E bine pastrat; să află în posesiunea Domnului Th. Codrescu. 2. Documentul de fată complectează pe altul din 7136 (Uricar volumul XVIII, pagina 419). Dumitraşco Tureatcă i să zicea şi Mihul, femeea lui Antemila era fată Salomiel, nepoata Măgdălinel, răsnepoată lui Stănil. 69. Document din 7155 Mal 12 (1647). Sumar, Vasile Vodă întăreşte lui Isac din Pri-beştl, şi rudelor sale lui Ifrim şi lui Toader cumpărătura ce fac în Popeşti şi Pocreuca, silişte de la Vaslui pe preţ de 250 ughl, de la Gligori Urmeziul şi femei lui Candachin o râstrănepoată de a lui Tăutul logofătul cel bătrîn şi anume : Isac va lua 3 părţi din 4, iar Ifrim şi Toader numai una. Hw SachaTe Bceso^a lîoauio MHAOcuiiio rocnojţApK ţfMAH MoA(ţ\BCKCH. WffiE nplH/ţE nptft HAMH H nptjţ www.dacoromanica.ro — 205 — HAIUMMM KOA-fcpH BEAHKHM M AAAAHMH CftSrA HAUI rpHTOpH îîpAAE0H8A H KH'fcrHN b ETO K A H-fyA K I E A o H K A N A C (TI A CÎH B N 8« A @ p H H î h r E H riWA E np'kSHgKA }1 r A X I H E SE EH ( Dl A O M K A G^AOKÎH MOHAXÎH b h 8 k a. cin-p o m 8 T a 8 m o y a a w r o ({> e AH f A AH ABA tmo h nem AEcbm SrApcxHx. hnoxe bhiue(ihcahh Hcakv H XENA Ero mS^OpA H flAEMEHHlJH HM H(bpHM H EpAfTl Ero HIeiJiah Bacmaace h iiaa/tiha bce hceiaoho Ba p8KH HA m'fcx BHUIEflHCANH (lHH'fcsH CN* SrApCKHX Ba p8KH Hp-kApEHEHH rpHTOpH BpMEŞÎVA M KHETHN'fe ETO KaN^A-K1E moro pAftH H MKI IAKO 8BHA'feX0M MEX^O HAME HX Aospo boahoio moKMEX h HcnoANOEO ŞAfiAAmoy ITIAKOX-A«P« h wm hac aa oxom h nomBpZAn\'oM bhuie(ihcahh CA8THM HAIUE HcAKY wm npHBEIJIH H XHHH ETO TSftOpA H (1AEMENHIJH HM H(ţ)pHM H K P A (TI ETO l]ÎE(ţ)AH HA mo www.dacoromanica.ro — 206 — npEftpEHEHA CHAHLţJE IIonEIJjiH H ApSrOE CEAHIJJE IloKplAKA CZ MECmO 5* MAHN 8 BaCA8H H CZ MECmO ŞA I1ACHKH AAE f,A BZ^Ein HM HA HEHlHpH HACdlH mpH MACIHH KZ^Em HcAKOB H ffiHHH Ero Ts^opin H EjţHA HAC (TI £A ECffl H(J)pEMOBE H BpAtll ErO Uittyxu npABAA W(HHH8 H BHKVnAEHl'E CZ BZCEM H HH ftA CE HE SMHUIAEm. IIhc 8 Iac' bahio ^§pNE MciţA Mak> bY. Cam Tocno^HHZ kajaa. To^CpAUJKO REA AOrO(ţ>Em HCKAA. KopAAm. TRADUCERE Io Vasile Voevod, cu mila Iui Dumnezeu Domu ţării Moldovei, adică au venit înaintea noastră şi înaintea boe-rilor noştri mari şi mici sluga noastră Grigorie Urmeziul Şi Doamna lui Kandachia fiica Nastasieî, nepoata Erinet Ghenghioaîa, stră-nepoata Agahiei, care a fost fiica Odochiei monahiei, nepoata bătrînuluî Tăutul logofătul şi a lui Toader Pisarîul de a lor bună voe de ni-me siliţi nici asupriţi şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie, din a lor drepte ispisoace de schimbâturi, ce ne-a arătat de la Petru Voevod, cînd a schimbat strămoaşa lor Agafie şi nepoţii săi de frate Ionaşco Huhule şi cu surorile www.dacoromanica.ro — 207 — lui Magdalina şi Varvara fiii lui Pe teu Huhule nepoţi şi strănepoţi lui Tăntul logofătul cel bâtrîn şi lui Toader pisar o silişte auume Popeştii de la ţiuutul Vasluiului, la capătul (obîrşia) părîului Vaslui şi altă silişte lingă acelaş hotar anume Pocreaca cu loc de moară în apa Vaslui şi cu loc de pri3aeă în sus de mănăstirea Trestiana în cîmpul de deasupra Vaslueţului, şi cu o prisacă pe care mai întăi a fost cumparat-o Petrişor aprod, iar după aceia a cumparat-o Grigori Urmeziul din acelaş hotar; pe acele le-a vîndut slugii noastre lui Isac ot Pri-beşti şi femeii lui ludora şi lui lfrim şi fratelui său Ştefan pentru 250 ughi. Deci mai sus scrisul Isac şi femeea lui Tu-dora, şi rudele lor lfrim şi cu fratele său Ştefan s-au sculat şi au plătit toţi deplin în mînule lor acei de mai sus sorişi bani 250 ughi în mînule mai sus scrişilor Gligori Urmeziul şi afemeeî sale Candachia; pentru aceia şi noi cum am văzut între ei a lor de bună voe toc-mală şi plată deplin aşijderea şi de la noi am dat şi am întărit mai sus scriselor slugilor noastre lui Isac ot Pribeşti şi femeii lui Tudora şi rudelor lor I-frim şi cu fratele său Ştefan pe cea de mai www.dacoromanica.ro — 208 — sus zisă siliştea Popeşti şi altă silişte Pocreaca cu loc de moară în Vaslui şi cu loc de prisacă, dar să le fie lor pe patru părţi, 3 părţi să fie lui Isac şi femeei lui Tudora, şi o parte să fie lui Ifrim şi fratelui său Ştefan dreaptă ocină şi cumpărătură cu toate veniturile; şi altul să nu să amestece. Scris în laşi la anul 7155 luna Mal 12, Însuşi Domnul a arătat. Toderaşco logofăt iscal. Corlat. NOTE. 1. Documentul original lipseşte, dar textul 1 am dat după o copie curata scrisă de mult; e-xistă şi o traducere făcută cam pe la 1825, de oare ce găsim pe dos notele : la 11 zile Mal s ati căutat judecata Pocreciî, însă sftrşit nici la o parte nu s-atl dat. Supt Sandu Sturza a fost mare proces pentru Pribeşti şi Pocreaca (Volumul XX din Uricar). 2. Kandachia să dă ca rasnepoată lui Tăutul lo -gofătul. Acest Tăutul logofătul a fost supt Ştefan cel mare, şi a zidit mănăstirea din satul Bălineştn ot Dorohoi la finea secolului al XV-a. Acolo ni să dă mal multe epitafuri a copiilor lui Tăutul logofătul. Bătrlnul Ion Tăutul logofătul moare în 7009 (1501). Tînărul Ion Logofătul moare In 7019. Unul a fost logofăt supt Ştefan, altul Bupt Bogdan. In 7002 Septembrie 20 moare Petrea Tăutul; în 7002 Septembrie 22 moare Teodor Tăutul amîudol fii al lui Ion Tăutul. In 7007 Mart 23 moare eboeaghiua Maria, care avea ca fii pe Dragotă TăutulovicI; în 7003 Septembrie 18 năoare Vasilca altă fată a lui Tăutul logofătul. Jn 7008 ^Septembrie 29 moare Maria soţia lui Ion Tăutul ; iar www.dacoromanica.ro — 209 — In 7125 Mal 30 găsim epitaful Cneaghineî Anghelinel soţia lui Drăgan Tăutul. In'Volumul X din Uricar (pagina 91—101) găsim iar cîteva acte re eritoare la familia Tăutul. Aşa în 7109 Iunie 12 (1601) să pomeneşte de Zaharia, Toader şi Mărica. ficeoriî Tăutulut biv logofăt mare. Afacerea e în 1601, pe cînd Tăutul logofătul cel bătrin moare în 1501, iar fiul în »511 ; e la mijloc un interval de 90 de anî, şi e dar cam greu a zice că aceşti 3: Zaharia, Toader şi Mărica eraţi ficeorl lui Ion Tăutul logofătul de supt Bogdan. In 7137 luni 3 (1629) ni să aminteşte de Lupul şi de a't frate al săii, fiii lui Toader Tăutul din 7109 ; cum şi de Gavril ficeor Măricăî. Tot în 7(37 ni să aminteşte de Isalc Cazacul nepot Iul Tăutul logofătul, ion lăutul logofăt a avut o fată, pe JNastasiica, şi 2 copil Lupul Andrieş. Anărieş are ficeor pe Lupul; Nastasiia pe ltak In 7154 Octombrie 15 (1645) !-ă pomeneşte de Isac ficeorul lui loader lăutul, nepot lui Tăutul logofătul, şi de Tăutul biv logofăt. Toader Tăutul a avut 2 soţii : Marica sora Pinţel şi Tiulosca. — In 7165 Mart 9 ni să aminteşte de Gr. Gherman ginerele lui Grigori Tăutul, care avea frate pe Neculai Tăutul, şi soră pe Todosii, Antemua şi Nastasia. Aceste date împrăştiete nu le putem rîndul în mod genealogic, de oare ce lipseşte legătura; să vede însă ca neamul Tăutulesc a continuat în toate secoli-e pănă azi, perzînd din vaza lor politică, aşa că din mari boerî în secolul al XV*a şi XVI-a, cad mat apoi la răzăşî şi boerănaşî. Documentul dat de noî ne' arată mult pentru o genealogie în linila femenină. *Ji a-nume: Bătrînul Tăutul logofătul, care avea de frate pe un Toader pisar, a avut o fată Evdochia, care s-a călugărit la bătrîneţe şi e amintită în documente O-dochia monahia; eâ a avut o fata, pe Agahia, nume tot călugăresc ; o fată de-a aceştil Agadi, a ţinut-o Ionaşco Ghianghea, anume pe Irina; Irina a avut o fată pe Nastasia, mama Candachieî, soţia lui Gr. Urmeziul, trăitor pe la 1647. VOLUMUL XXIII DIN URICARIU. C. 14 www.dacoromanica.ro — 210 — Candachia era în a 6-a generaţie de la bătrînul T&utul logofăt mort In 1501 ; puntnd de la 1480, data aproximativă a naşterii Odocliiel monahiei, cîte 30 de ani pentru fiecare generaţie, ne ese anul 1630, naşterea Candachiel, soţia lui Gir. Urmeziu In 1647. 3. De Huhulea vezi mal sus pag 167. 70. Document din 7155 luli 20 (1647). Sumar. Dumitraşco Gheuca cumpărase cu 7& zloţr o jumătate de sat din Dragsini de pe Studeneţ de la răzeşi; pentru care a luat act de mărturie de la Ureadnicul de Bîrlad. Tot în Dragsini stăpînea cealaltă jumătate de sat lftimie vatag. El jălueşte contra lui Gheuca, şi îl obligă a-şl lua banii înapoi, că râtl a făcut de a cumpărat. Să împacă să întoarcă moşia ; Iftime dă lui Gheuca 75 galbeni ungureşti şi Ie moşia lui Gheuca. Domnul întăreşte aceste două acte şi dă uric de stăpînire lui lftimie. Ho Eacmaîe Boebo/v koîkie» AAMAOcmiro rocno^Ap» ţfMAH A/VOA^ABCKOH. WJRE llplH^E (lp'fcft NAAAH H Hp^^ lîCtMH HAUINAIUI KOAEpE BEAHKMJţ H || AAAAM)( CASSCfe HAU» Ha h mic ezmAr h Skajobaa np'bjţ namh eamm şa-HNC 5A CBE^NmEACmBO Wm C\8SH HAU1HX HcAK 25-p t A H H K |) wm BzpAA^S H «IRI PaKANUI KXMHfTlAN ţX BiprtrbHH n wm I o n 8 a kSheu h wm Hwnauik» E x a m a r h wm 25 p c 8 a fl n p o a h wm 3 m n-nv h h || h wm MHorH a»/\h /ţocpu ca8ph rccnoABAMin. FI h ca ret iji h m CBEAHmEAcmBSnMjJH bx moE §amhc kako bha» K8(1 HA CA8rA HAUI ^8 M N m |U UI K« j] T I V K A H-fc-KMJf HACmH 5* WmHHH8 wm CiAO ^pirtHHH Mffl» Km HA pll|ă Cmv/ţiNHlţ 8 SOAOtm T8IT10BCK0H. m«A. www.dacoromanica.ro — 211 — WHH EHA KSriHA WIH j| © fi p H H A flZIJIA G m A H K M h wm hnhx Ep&mHtAX GmflHKH wm G9ao k 1« h wm T o a c p EzAiţAmvA h wm Nhkoaan ch'be Spc8||nHfllAp BZCH HACrilHM HOIO CE HţKHpAEm m-kx 'lAcmM cicaobiiha şa moro ceao. il CA8rA haui BhillinHCAHHlH H A H M H E WNH |] BpAfflHA BZCH flHefh'î ^ZMHmpAUJKOBH FeVKH BZ m’fe KOAHKO KHA WHH pAftH mOH BkiUinHCAHHX HACmH. noH'kntE HMAA Hah-MHE || mOA ApSrAA nOAOBHNA CEAA lipABAA K8nE7KHA HA npţffiAE A CASst HAIUEM8 ^SMHmpAUJKOBH Tevkh he-nO^OKAAO || CE E.V\8 KSflHfHH BA mOE CEAO ^pArCHHH. KAKO K8nHA cA^rA haui Hahmhe ha np'kncAE mAA (\p8r« noA CEAO wm ^pAr || CHHH. H BKŞEA COBH ^SMHmpAIUKO rEVKA ETO npABH nHOBX KOAKO EHA WH \&\ WIB Ho.H-MHE. CEftHH |\ECEm H film || SrAApCKKl’x nH3B1 rOIIlOBH. HhO rOCnO^BAMH CZ BZCETO HAUlErO CXBEfTIA I&K02KE 8-BHftEXOM mOE HCItlHHH || ŞAF1HC ŞA CBE^HIDEACIIIBO H BpA-mEHlE K’fepOBAAH ECMH H Wm HAC CIJ1E3R £AAH H nOIft-BpZftHAM CASst HA || UJEM8 BhiUlIlHCAHHOAAS 1ÎO.HMHE BZ-mAr HA ^pArCHHH || NrtlO CE HŞEHpAEIIl nOAOBHH CEAA wm BA(iTp8 ceao wm noAE h wm chhosraiiiah h cz EpO& ŞA MAHH HA ptlţA || GmS/VHHEIţ H CZ MECflIH ŞA IIACHKA HC BCE npHXOft MfflO ECm EAA8 npABAA kSEJKHO H BpAmEHÎE KAKO ECm EAA8 || H Wm HAC CipABAA WmHHHAA H KSnEBCHAA H BpAmEHÎE H nomBpZlR^EHlE H 8pHZ CZ BZCEM ^0\df,QHA HEnOKO||AEEHMO HHKO* AHffiE HA BEKH. H HH ftA CE HESMHOlAEm nptft cHAA AHCmOM HAUJHM. îî Iacox BAEmo ^zpnr MCiţA Ioaîe k GaAM POCnOftHHZ BEAAA* To/yEpAUJKO BEA AOFO<ţ>*m. Hwhaiuko. www.dacoromanica.ro — 212 — TRADUCERE Io Vasile Voevodcu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei-, iată a venit înaiutea noastră şi inaiutea tuturor boerilor noştri a mari şi a mici sluga noastră Iftimie vătag şi a arătat înaintea noastră un zapis de mărturie de la slugile noastre îsac Ureadnio ot Bîrlad, şi de la Racliş căpitan de Curteni şi de la Lupul negustor şi de la Ionaşco Baltag şi de la Ursul aprod şi de la Zmiianî şi de la mulţi barbaţi, slugi bune domneşti scriind şi mărturisind în acel zapis cum a cumpărat sluga noastră Dumitraşco Gheuca cîteva părţi de ocină din satul DragHm, ce-i pe apa Studenet, îi ţinutul Tutovii. Aceea dînsul a cumpărat-o de la 6pri-na fiica Stancăi şi de alţi fraţi şi rude a Stancai, de Ia Odochia şi de la Toa-der Baltatul şidela Niculai fiul lui Ursul pitar, toate părţile ce li să vor alege lor din acele părţi jumătate din acel sat. Iar sluga noastră mai sus’ scrisă lftimie a întors toţi banii lui Dumitrâşco Gheuca, cîţi a dat pentru acele părţi de mai sus scrise, fiind că a avut lftimie cea- www.dacoromanica.ro — 213 — laltă jumătate de sat dreaptă cumpărătură de mai înainte. Iar sluga noastră Dumitraşco Gheuca n-ar fi trebuit să cumpere în acel sat Dragsini, că a cumpărat sluga noastră Iftime, mai înainte cealaltă jumătate de sat din Dragsini. Şi a luat înapoi Dumitraşco Glieuca ai lui drepţi bani cîţi a dat, de la Iflimie 75 galbeni ungureşti bani gata. Deci Domnia mea cu tot sfatul nostru, cînd am văzut acel adevărat za-pis de mărturie şi de întoarcere, neam încredinţat şi noi şi de la noi încă i-am dat şi i-am întărit slugii noastre mai sus scrise lui Iftimi vă-tag pentru cele de mai sus scrise părţi de ocină din satul Dragsini, ce i să va alege jumătate de sat din vatră de sat şi din cîmp şi din fî-naţ şi din vad cu moară pe apa Stu-deneţ şi cu loc de prisacă din toate părţile, ce-i este lui dreaptă cumpărătură şi întoarcere, ca să-i fie lui şi de la noi dreaptă ocină şi cumpărătură şi întoarcere şi întărire şi uric cu toate veniturile neclintit nici o dată în veci. Şi nimene altul să www.dacoromanica.ro — 214 — nu să amestice înaintea acestei cărţi a noastre. In Iaşi la anul 7153 luna Iuli 20 zile. însuşi Domnul a poroncit. Toderaşco logofăt. Ionaşco. NOTE. 1. Documentul e scria pe htrtie bine păstrată, are pecete aplicată pe hîrtie romboidală. Originalul e proprietate a D-lul Th. Codrescu. 2. Familia Gheuca apare în documente pe la începutul secolului al XVII, cînd găsim pe un Simeon Gheuca (Fzvka) comis (1620). 3. Ionaşco Baltag. Despre această familie putem da o mică schiţă, după cum o găsim într-un dosar de la Arhiva Statului Iaşi, (Dosar IV, 194). Membrii acestei fam Iii, cari aii dat cîţl-va boerl prin suta a XVI-a şi XVII, aă trecut apoi la călugărie lu suta a XVIII-a; şi azi continuă unii această familie în tagma bisericească. Cel mal vechiil ni să dă unul Baltag, care ar fi trăit pe la 1600, şi care poate fi chiar acesta din documentul de faţă, ionaşto Baltag. El a avut 3 ficeorl: Ntcolai parcalab de Lăpuşna, Costachi clucer (7177 Mart 31) şi Petru Baltag parcalab de Orhel (7177 Septemvri 1). Din C. Baltag clucer să naşte Ştefan căminar, ce trăeşte la începutul secolului al XVIII. Din Ştefan Baltag să naşte Arkiri, Andrei Baltag şatrar şi 2feculai Baltag. Din Andrei Baltag să nasc: Iordachi Baltag preot, Macarie Baltag lerodîacon şi egumen la Precis-ta din Roman, Vasile Baltag protopop, Gr. Baltag preut, Costaehi Baltag preut, Onofrei Baltag protoered ; toţi aceştia aă trăit pe la finele secolului al XVIII-lea. Din Vasile Baltag Protoeretl s-aii născut Gh. Baltag Ierodilacon, Andrei Baltag preut Sava Baltag, Zamfira, Safta, Andronachi Baltag sardar şi C. Baltag medelnicer. www.dacoromanica.ro 71. Document din 7156 Mart 4 (1648). Sumar. Vasile vodă întăreşte lui Andrei Murgu-leţ 2 acte emanate de la Patraşco Ciogolea biv logo-fet şi de la alţi boerl prin care să adevereşte că Mur-guleţ a cumpărat de la Meorici Brahă şi de la femela lui Catrufca a patra parte din satul Lăclna ot Dorohol, pentru 6 poloboace de miere, preţeluite a 10 galbeni ungureşti. Tot odată şi altă carte de mărturie pentru alegerea acelei bucăţi de pămînt din Lăcina şi punerea lui Murguleţ în posesiune. Hw Eachaie Goeboaa Eojkiek» mhioctiio rocno,\Apz ţEMAH MoAftABCKOH WSKE npiH/ţOUlE np'kft NAMH h np’bjţ «ZCHMH NAUIHMH MoA^ABCKHMH BOA’fcpE BEAHKHMH M A/IAAHMH CAgrA NAUI fl H f, p E M MSprSAElţ tZ t/ţHH şaiihc Zf\ CB-k^ || mEAcmso wm BOA'kpHH ha in IIzmpAUiKo ^orOAt bhîb a o r o <ţ> e m h wm T z v m 8 a c ii a m a p. h wm c,\«ra haiu H a- «8a nZ p || K Z A A K GBHABCKIH H ^ 0 H V) A C K i B HAIU NH K H ^SlWHmpAUJKO Wm Kz-AHHElţlH H K« C m E WfH mAM H GpamvAAni ^ 0 || E p E H C K 1 H H wm EOA'kpHH HAUI QhKA B h i B (lOCmEAHHKA H Wffl ToAftEp ^ 0 )[ 4 K 0 «wm r p e k v a BbiBuioAmSşwm mpzr € h p 'k m || h wm hnh mhoth aw^h aoePh h b o m-«4 H np’kftHH H CHlţE nHCAIAlflE H tB'kft'kmEACmBg'fclJJE «z mou ş.uihc [| kako HplHAOurk np-kjţ hamh Neko- P HH E p A X Z H JEEHA ETO K A m p 8 UI fc ftZIJIA Hwhauiko T o a o m k w h ll r a <ţ) X a || hekhaa HEnOHSXjţEHH AtIHnpHCHAOBAHH HZ 110 H\ JţOEpA BOAÎO H npo^AAH HX npABAA WHIHHHA H A'kANHNA xe II IDBZp-«IAA HACm CEAA Wm C(A0 il Z H H A 8 BOAOtm Ă°P°X0* «CK0M8. Gz Mtcmo ?A cmABH Hmo CA HJSEpEm BZ www.dacoromanica.ro — 216 — rn o a 'ucm | KcmopAA MAcm eciti hm ^aamIe wm fto-JTIEAUA IIhUUOAE ftiljlA TOAOMKO H flrA<ţ>iA (TIOA WHrt npO^AAH BHUIE I nHCAHHOMS CASst HAUJEA\8 lln^' EIO Mvp-r^AElţ pAftH UI E C IU noAOEOHKH ME|\V H^HO-BuHH no AECbm STApCKH || H ftAA l)M gAll \A[Tl8 HtnSAHK). H mH/K SKAgAA np'feft TIAMH CASTA HAU! iln/\pEH Msp. rSAEl| EftHH AHCITI gA CB’k^AiDEACmBO j| Wm HAU1 EOA-fe-pHH n%mpAllJKO HorOA'b EKIB. AWTWlţlEm KAKO Cnp'fcmAA WHH Ci AHCITI r^BAMH MHOTH AMA» ftOEpH H WKZpcm-HÎH M E g ] IA UI H (T10M8 CEAO /IZMHA H HgEpAA CA8SH HAQJEIWS ^HftpEEK M8pr8AE(ţ IU0A MEfTlRpZmAA MACm CEAA || WmKi HN11JHX MACIDH. mOTO PA^H rCfl^BAMH IAKO Sbh^'IvXom mom hcitihhhIh gAiiHc h mom ah cm gA Hg- EpAHHO b’B'IcpOBA || AH ECAABI H WIII HAC mHîK . . npZB^HXOAA 8HIUEI1HCANH0A\8 CAbst HALUEAA8 ^IhAPEIO-M8pr8AEl| H Ci aCHIIIEA l| HHIţH E,V\8 . . . (HEITIBpi)zfn A \ MACII1 CEAA yiiMHA Wfll BHLUHAA *ACIT1 Ci AA'fecmO gA CmABOB-fc MmO CA HgEEpim || HA IHOA MACfll £A ECITI rt wm HAC (IpABAA WmHHHA H ^t^HNA H K8nEH5HO H 8-pHK H nomBpiîRAEHiE Ci BiCEM A°XCA0IV' l| HEnOpSlIJEHO HHKOAHHCE HA B'lcKH. H HH ftA cfc HE 8AAHU1AE01. î5 Iac BAtmo ^gpna MApm a. To^epaujko bea AwrocjiEm hckaa. Iahakh IlAon. TRADUCERE Io Yasile Voevod, cu mila Iui Dumnezeu Domn ţârii Moldovei, iată a ve** nit înaintea noastră şi înaintea boerilor www.dacoromanica.ro — 217 — noştri Moldoveneşti a mari şi a mici sluga noastră Andrei Murguleţ eu un za-pis de mărturie de la boerul nostru /V traşco Clogolea biv logofăt şi de la Tăutul spătar şi de la slugile noastre Nacul parca-lob Sucevei şi Doctul biv paharnic şi Du-mitraşco ot Călineşti şi Coste tot de acolo şi Strătulat Dobrenshi şi de la boerul nostru Ţica biv postelnic şi de la Toader Do-liadco şi de la Grecul biv Şoltuz de tîrgul Sireat şi de la alţi mulţi oameni buni şi foşti militari mai înainte, şi aceasta scriind şi mărturisind în acel zapis, cum a venit înaintea lor Necorici Brahă şi femeia lui Catruşca fiica lui lonaşco Tolocîco şi a Agafiei de nime siliţi nici asupriţi, şi de a lor Tjună voe şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie a patra parte de sat din satul L&cina din ţinutul Dorohoiului cu loc de iaz ce i să va alege în acea parte, care parte îi este Iui danie de la Antemiia Popşoae, fiica lui Tolocico şi a Agafiei. Acea de mai sus a vîndut-o celui de mai sus scris slugii noastre lui Andrei Murgu-leţ pentru 6 poloboace cu miere, pre-ţeluite drept 10 galbeni ungureşti şi a dat lor plata deplin. Şi iarăşi a arătat îna- www.dacoromanica.ro — 218 — iuţea noastră sluga noastră Andrei Mur-guleţ o carte de mărturie de la boerul nostru Patraşco Ciogolea biv logofăt cum a adunat dtnsul cu cartea Domniei mele mulţi oameni buni şi megieşi de prin prejurul acelui sat Lăcim şi a ales slugii noastre lui Andrei Murgulet acea a patra parte de sat despre alte părţi. Pentru aceea Domnia mea cum a văzut acel ade /ărat zapis şi acea carte de alegere ne-am încredinţat şi de la noi aşijderea (i-am dat şi i-am) încredinţat mai sus scrisei slugii noastre lui Andrei Murguleţ şi conveţuitoarei lui . . . . acea a patra parte din sat din Lâdna din partea de sus cu loc de iaz, ce i să va alege pe acea parte, să-i fie şi de la noi dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătură şi uric şi întăritură cu toate veniturile neruşuit nici o dinioară în veci. Şi nimene altul să nu să a-mestece înaintea acestei cărţi a noastre. In Iaşi la anul 7156 Mart 4 (1648). însuşi Domnul a poroncit Toderaşco vel logofăt a iscălit. Ianachi Plop. www.dacoromanica.ro — 219 - NOTE. 1. Documentul e scris pe hirtie, bine păstrată. E proprietatea Domnului Th. Codrescu. Are pecete in ceară roşie, cu inscripţia : Iw 6ACHME fioEBOA Eoffil» MHAOCmiN rocno^Ap jemah Moa^abckoh ^gpMB. 2. Patraşco Ciogolea biv logofăt în 7156 (1648) era mare logofăt in 7142 Qhenar 5, şi să vede că a fost inlocuit în logofeţie îndată cu venirea lui Lupul In domnie. Era în obiceiul ţării că boeril, ori care ar fi fost, dar mal ales acel ce eşise din funcţiuni, puteai! să dea acte de mărturie în afaceri de vtnzări şi cum* părărl, dar nu cu putere de act definitiv, ci provizor, căci toţi acel care făceaţi cumpărături scoţind act de la diferiţi boerl, ce să întîmplafi mal pe aproape de locul cumpărăturii, trebueatt să să ducă la Domn, ca să li să întărească actul. Dar ori cum fie. Domnul ţinea samă de mărturia boerulul săfl şi fără altă cercetare autentifica actul. Iată dar o practică cu totul deosebită de azi. Boeril serveaţi ca organe administrative, judiciare şi chiar executive în o sumă de cazuri: fie că eraţi eşiţl din funcţiuni. Aceasta ne mal arată puterea şi autoritatea mare de care să bucurai! boeril faţă cu populaţiunea. 3. Andrei Murguleţ. Asupra acestei familii avem o sumă de acte publicate în Arhiva Istorică Ui, ad finem. Murguleţ nu apare între boeril mari de divan, de şi erai! înrudiţi cu al de Şeptelicl. Aşa St. Murguleţ ţinea în căsătorie pe Zlata, fata lui Dumitru Şeptelicl; aceasta în 1646, (Arhiva istorică UI, 226). Andrei Murguleţ era ficeorul lui Toader Murguleţ mort în 1670 (Arhiva istorică III, 248); el avea aceşti fraţi : Eremiia, Lpatie, Ştefan, Murirea. Andrei a avut doi copil, pe Dumitru şi pe Maria. www.dacoromanica.ro — 220 - 72. Document din 7154 luni II (1648). Sumar. Vasile Vodă întăreşte Antemieî, fata Sa-lomiel, strănepoata lui Stănil, cumpărăturile şi ocinile sale did Leucăuţî, Tureatca, Stăneşti, JVahcream şi Cu-liceriî, tot a 3 a parte din partea de jos ; apoi Vodă mal întăreşte nişte cumpărături din Tureatca şi Seleşett, făcută de Salomia, mama Antemieî, a 24 de jerebil de-pămînt pe preţ de 100 galbeni ungureşti şi 230 taleri bătuţi. Hw Bachaie Boebcaa Eoauro MHAocmiio rocnoftAp ŞEMAH MoA,\AKCKOH. WiRE rOCflO^BJiV\H ftAAH H notMBpX-j\AAH ECMbl Du mEMIE KH'krHH'k ^ V A\ H- mpAuiKo TvpHtamKS a z ip a Caaomhh||^ bhvka h nptVHVU cnupjro Giushh-a z. h M a c m a c i h h M a " a h h h. ha EH npABKI WITINN'H H ^AHHH* Wm EH npABkl H llHmOMHH HAPE^EHIIA ŞA no m BpXTft^EH i E Mmo H- •waa np^^AA EH Cm&NHAz wm Iahkvaa Boeboax h wm IlcmpA Boesoaa h wm hhhu\' rocno^Apa noAOBtiHA CEAO A E B K X V Iţ H MIPO Etm HA HaCAABMA 8 BOAOCm GopOMCKOH H CZ MAHH BX HaCAAB- ma || h mpEmAA HAcm wm ceao T v p ia m k a cx mpw CmABH H (2 MECHIH ŞA MAHHOBE. H CZ CAftORE HHffiHAA HAcm Mmo Ecm 8 Bo.xocm Cvmabckoh. h mpEmAA macijv wm ceao GmzHEipiH cx Airfecmo şa cmAB h cx CAftOBE || HHXHAA MACm Wm morOÎK BOAOCm. H mpEmAA MAcm wm ceao Hzx9P^HH cx ca^obe h cx cnut HHXHAA MACm. H mpEmAA HACm wm CEAO KvAHM'bH» cx CAjţOBE HHJRHAA MACm Wm moro BOAOCm. H 8 mOM 8KAŞ0BAAA || np’fe/ţ NAMtd riHinEMlE ftXlJJA GaAOMIA Ht-KH\- ŞAHHCE ŞA CBE/ţEmEACmBO Wm AAOAEBHHKH HAIU FIOR ToMui'k h wm non <|>cka H wm non Hwh h wm noi» www.dacoromanica.ro - 221 — Etfj^pKA. wm mpxr Gnp-bm || ckaro h wm T p h y k a K H B B V H m (?) H wm Bl' nXprAp H wm MHHHjf MHOTH AIO^H fcORpH H CmApHX. CHLţE HHCAEIjlE BX nvfex §*nHCE. KAKO KV(1HA.\ MiUIIH CH GaACAAIA n E m iK E p E G i E Ij wm csao TvpHiAmKA wm cEp*k/\HAA maciii wm Mxphha H wm Kp.\m EH rpHropiE ch'obe MxpHKXH w.t: IUeae-juev nhsk pAj\H nem AEckrti \ta;ckh mncfcsH romoBH. H mAKOK^EpE COEH Ki || (1HAA GaAOAAU ftpVrlVi nEm /T5E-P'kBH. wm moro cea a Tvp’kmKA wm bhwmja m a cm wm HEKOAp cVa BAHnAH BHVK lopAUlKO Wm Ilx\'0p'kHH p.\(\H nem ^ECEm vr asoAmid nHH'ksH romoBM || h mAnoa^E-pE KVIIHAA COEbl /Ih(TIEi\MA BXKSn'fe CA I1AN EH ^VMH-mpAuiBO Tvp-kmKX nEm auipEGiH gx mom ceao Tv-p*kmKA Aba JKEpEElH KV(1H\H Wm KoCIIIHN H Wm EpAm «ro jj lLletf»AH ch'be Toaaa wm Gaaobv wm cepe^naa NA cm pApjH mpH ftECfem mAAEpH KMlfl H. H ^BA SEHpEEl'H WHH KVnHAH wm HaHNKH ftXlJJA rAHTOplE BHVKA IcpAUJKO itihîk wm cepe^ha NAcm || wm morosKE CEAO TvptmRA pA^H mpH ^ECEm mAAEpH SHmU. H EftHA MACm WHH KvnHAA wm Hoptjoxv? wm cepe^haa NAcm wm morost; ceao TvptmKA pAftH nEm ha ftEctrn miAepH ehetim. || il x^rnAp moroc Ao Tvp'bmKA aa ex^eiti noKV x°niApHAH GxcmpOBHN Aoro<ţ)Em. h mABoac^EpE whx coeh kv-ţVIIAA flit MlEiVMA CX IIAH EH ^SMHmpAUiKO WC EA) JBHpE - sin 1| Win ceao IUeaeluev bhujhw Mino ECm b BOAoern ^OpOXOHCKOAAV. ^BAA SCMpEBlH WITI Taa4 pA^H mpH frt- c4;m rFiAAEp Giimn. h ^ra' ampeerH wm Hamnkh khvka Taaeh pA^H |] mpH^Eckm waaeph bhhih. h aba jkepeeh cx chiab wm MHmpo<^4HA Hahnkh ,m«aî mpH- AECEm niAAEpH EHmH. H ftBA fKHpEElH Wffl KxŞABVA Ch’x rpHPA jj BHVKO CABH ,pA^H mpH(\EC'km _ ITIAAEp EH-mn h Nmo ce ~H5EEplm N\cm ilmne,vaîh şa ft'k^iiHHv wm moro ceaa IUeaeujev bhiuha. Hho rocno^EA§M.i, uih ahh upHii npEyop mi yn ia ui c\v maii-nMm 0\ks ^hh Oh'ieijjh uih H(j)mOj\iE ftiiii PoMa* heijih uih amI? riApmE cav aaec uiH na.vtziimvpHAE AHOME A,O.JI flAOUIIJIE'IH AA BlA \E npE AZHTZ W CIAITIZ. UlH 8H na.uaiimv npHH iihmvpSa rponiEu npE Aawra vh na-AiaHinv a JjEiirbmiEH ihh tiu nzAiatnrv /\hii mhhitih^ mtAEAE npE AZHra pniAp, 1UH VH nzAiatimv cSnmv 3epiiE()iH npE axhta a avh PaiiaBAC uih vii naMaHOiv ftHII AVIIUEAE MEAE MAApE AA UlplHAE flE AA XomAP, UlH vh na.viaHmv /\hh wroptvAE uih vh naMatimv APErrmv ka a ca ©AmvAvi. Hi ca ca ijiîe. fiaAl m ^ipj HoEMBpîe ri ^hh. £plH HcmsAH AM HCKaAHm. (71. n.) (/I. n.) A)am mhhh posin MapHEH caae avh Go^a : Shakh uih gHmoAm. (j. I(.) www.dacoromanica.ro — 234 — NOTE. Documentul e scris pe hîrtie bine conservat. E curioasă forma documentului, iscăliturile şi peceţile. Originalul e rupt în 3 bucăţi. Face parte din Arhiva Sion BrăteştI. 75. Document din 7161 Ghenar 12 (1658). Sumar. Vasile Vodă dă lui Ivan Ţurlic şi femeii sale Caftona o parte din satul MînzeştI, din ţinutul Iaşilor, fostă mal înainte vreme proprie a Domnului, care o avea cumpărătură. Hw flACHAÎE BoEROftA K0JKÎK5 AAHA0CITI1K) rOCn^ApX ŞEAAAH MoA^AKCKOH. WJKE rOCIlO^BtAAH SMHAOCmHBH^OM CA j| H nOMHAOBAX- HA CASTA rofnc^BAMH H B A H U 8 p-AHK. H KH'krHH'k EroTA^mOHA. CX EftHO MAcm şa wmhh8 || wm ceao M h a e ijj h 'imo Ecm 8 RAocm IauikÎh mbij moA Macm şt wmHHi E'huiE llpABAA 8HK8UAE || H1E roCMOftBAAAH Wm H t K H X AK>AH. A roCnO^BAAAH nAAAHAOBAX'VtOH M \ CASTA HAU1E BHUIEnH - Cahnato ||HbahU8pahk. h KH'krHH'k Ero r A (J>-moHA. imo CASiKHA W B H & H I A Bl O M 8 rocno^BAAAH. || Ecin wm hac iipabaa wmhh8 M AAHAOBAHl'A H 8pHK H nomBpX?K^EHÎA HEnOKO || AtBHAAO «HKOAHJKX HA RAKhl. H HH ftA CE CX HE SAAKIUIAEm. 75 Iac aeiu ^şpjt MCiţA FeHApiE bî. Gaaaa rocno^HHX beaaa. Hw Bachah Boebo^. (71. II.) TopOBEH. www.dacoromanica.ro — 235 - TRADUCERE Io Vasile Voevod, cu mila lai Dumnezeu Domn ţării Moldovei, iată Domnia mea m-am milostivit şi am miluit pe sluga noastră Ioan Ţurlic şi pe Doamna lui Gaftona cu o parte de ocină ■din satul Mînzeşti, ce-i la ţinutul Iaşilor, care acea parte de ocină fusese dreaptă cumpărătură a domniei mele de la nişte oameni; iar Domnia mea am miluit pe sluga noastră mai sus scrisă Ivan Ţurlic şi pe doamna lui Gaftona, cari aii slujit împreună amîndoî la casa Domniei mele, să fie de la noi dreaptă ocină şi miluire şi uric şi întăritură nestrămutată nici odinioară în veci. Şi nimenea altul să nu să amestece. In Iaşi la anul 7161 luna Ghenar 12. Tnsuşi Domnul a zis. Io Vasile Voevod (autograf). Gorovei. NOTE. 1. Documentul e scriB pe hîrtie, bine con» servată, are pecete mică aplicată pe hîrtie romboidală. E proprietate a d-luî Th. Codrescu. 2. nume; Iaujkîm, Hban IţSpAHx r*<ţ>moNA. 3. Documentul e dat cu 2 luni înainte de detro- www.dacoromanica.ro — 236 narea lui Lupul, cela ce arată că limba slavonă perzista de a fi în cancelaria lui Lupul pînă în ultimele zile a domniei sale. Eraţi, anume piserl, ca acest G oro vel, care cu pretenţiune că ştîtt slavoneşte îşi stilizaţi gîn-direa într-o limbă imposibilă ca corectată, dar simţul lor era mulţumit, căci treceai! de cărtuiarl aleşi, cu-născători al unei limbi, ce era pe ducă din cancelaria noastră. Pentru noi e foarte curios şi important tot o dată faptul fiinţării în cancelaria gospod a două curente deosebite. In adevar ce-I mal curios de cit a vedea fi-gurînd în acelaşi cancelarie logofeţel, cari unii scrieail romîneşte, alţii slavoneşte, Iar Domnul, cu acea indiferenţa, cu care de ordinar sînt tratate de cel de sus oficiile, punea iscălitura lui şi pe actul romînesc şi pe cel slavon, fără a- fi interesat de ce unii acriţi în o-limbă, şi alţii în alta. Era aceasta pentru timpul de care vorbim ceva prea comun, prea de toată ziua, pentru a mal fi observat şi a mal jigni pe cineva. Nu numai documentele erau scrise împestriţat, dar şi manuscriptele eraţi scrise şi in slavoneşte şi îa romîneşte, ca Varlaam şi Iosaf, manuscript slavo-ro-mîn, fost o dată proprietate a lui Udriste Năsturel, cumnatul lui Mateiii Vodă. 76. Document din 7162 Mart 23 (1654). Sumăr. Gheorghe Ştefan Vodă, văzînd că mănăstirea Dragomirna a fost prădată de Ţimuş Kmil'-niţki cu Cazai ii şi Tataril lui şi că i sa luat toate dresele şi moşiile, întăreşte din noii dreptul de proprietate asupra acestor sate. Necşanii, Brătineştiî, Bus* ciorii, Salcea şi Bîrnova. Hw THwprH Gimtţnn Eoeboaa Eojkiio mhaociuiio rocno^apa §e,vuh MoA^vKtKoH. w?ke npiH/ţourb np^ft www.dacoromanica.ro — 237 — HAMH H np'b^ HAUIHMH || KO.'.'fepH BEAHKHMH H MAAHMH WIIIlţH H MOAEENHlţH NAUJH KAAVTEpH WRI CITIAA MOHAf-fTI Hp rAACOAEMAA ^pATOAAHpHA. HftEX ECIH (| XP*M CZU1EUTIBIA COIAro ^\'XAA. H XAAOBAAHfk HAM CZ BEAM-KXA XaAIOEV H CZ MNOTAA CB'kA’femEACmBO || H CHlţE p£-KVUI*fe AXE npHBHAlEX H APvrHX NApt^’tlHE ŞA ft'UNÎE H ŞA MHAOEAHÎE H ŞA flOmBpSîK^EHXE Wfîl HHHHX || CmO-noHHBiiiH rocno^ApcKîH npfcxAE hac ekîbuiîh h wm KmHmopS CBJHM nOKOHHArO Mhpwh Eapnobckjh Boe* BOftA HA CEAO Hek[|(UAHH 8 BOAOCII1 X Z p A Z V-no mv npHuiAViiiH? kz wkwa GomouiAHiH H Epzm H H E IJj H IDHX CZ CITIAB « CZ BCE XOmifK H f V UI H IO p i M || HA p’bLţA GvHABCKlH H CAAH'fe mHX HA pfclJA GVHABCITltH HllZpHOBA IT1IIX 8 BOAOCm GSMAECKIH CZ BpS^OBE ŞA AAAHH || H ŞA CIDABH. A 011H llpHBHAlE H ftp\TH HAp'feAEHÎfE IlOrHEOIUH H CKAXEHH bzch şa Koşakz KOI^A |] IipiHAOlU'fe Th.vwui Xmha- HHlţKH ŞA BOCKH KOŞAKH ŞAUOptiXlH. KVIIHHO CZ ITIZmA- pWM. aaxao Gvhab rpAA'bM |j a* hmaehi bzşhaaahih rocuoxAA Bachaierh fior boa a. Hnno morAA T hm viu Xmhahhi{kh nouiKA cz cbohmh Roşakamh || citiaa AAOHACTUHp EXE BHUinHUlEOI ^pATOMHpNAA. H EHIOITI H AOEHBAEm CITIAA AAOHACmHp. H BZŞ8MAA BZCk HM'feHlE H W^ZX^H H CZ^ZI cmtH MOHACIUHp H CEpEEpO H ŞAAIIIO U E H C E p ŞA MHor Iţ'kHH. H WITI HHHHM A»^H J| H KynqH. KOmOplH IlpHKAtf'IHAC'fe IT1JAW BZ CITIAA MOHACmHp IAKOX CAM rOCIlOZBXMH ŞH*AH H BH^^AH. ŞA HE-80A*k || HJf. H (IIHH llpHBHAlE CKAXEHH H SpgBAAH. HlIHO MH IAKOX 8BHA‘kA^X0M HM H CX BZCHMH EOA'bpH HAIJIH MwA || A&BCK1H mOAHKA XAAOSV. H MHOIU CB’feA'femEA-cmBo rocnoABAMH Smhaocitihbhxomca h a*A°Xom h P°- MH || AOBAXOM H (lOmBpZAHXOM BZiUIpEHEHHH Cltl^H MO-HACmHp. HAŞHBAEtllCA ^pATOMHpHAA. HH Hltx BbiUIHH* www.dacoromanica.ro 238 — CANNlH || CEAAX- CX EpfyOM ŞA AAAHHH H Wm IlOA'fe H WRt BCE npHXOft. IAK0 (\i Ecm CnvfeH AAOH ACID Hp H Wff1 POC' nOftBAMH flpABH WIHHh'h |j H 8pHK H HOmBpZJK^EHil Cg BXCtAA AOX°AOM HEnOp8UlEHHO HHKOAHJKE HA B^KH. HNHO tAl|IE npoÎABVb || EmCA BX H'feKAA Bp’feiWI H'feKMX NApt^E wm nrkx cnvbH mohacitihp ev^ koaw ev^eiti && hmaeik BSţ+mH wm mHX || h ^a ^xEm rx p^k wmiţA err-mehaa. wm ciiha MOHAcmHp EavE BHuinHuioM. H no HA— UlEAA JKHBOmA vmo Ct nOKVCHm pAŞopHIIlH || HAIDE ftAAHÎE h nomBpxsKAEHÎE mx ^a ecm HEnpogiEH wm ta' ea CXmBpXUJAPO HHEO H 5EMAE H «m np’k'tHCmiA ETO MA- mepx || ţi wm Bxcbx crT)HX amhh. S IaCWX BAEmO ^Şp-iB AACl|A /V^Apm KT Cam rocno^HHX bea^a. ...........BEA AWrO(ţ)Em hckaa. ^VMHmpAUlKO. TRADUCERE Io Gheorghe Ştefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, adica a venit dinaintea noastră şi înaintea boeriior noştri mari şi mici părinţii şi rugătorii noştri călugări de la Sfînta mănăstire numită Dragomirna, unde este hramul Pogorîrii Sfîntului Duh şi s-au jăluit nouă cu mare jalobă şi cu multă mărturie şi aşa zicînd cum privilegiile (documentele) şi alte direse www.dacoromanica.ro — 239 - de danie şi de miluire şi de întăriră de la alţi sfinţi răposaţi domni, ce-au fost mai înaintea noastră şi de la ctitorul ei răposatul Miron Barnovski Voevod pen-tra satul Necşani de la ţinutul Hîrlăului, atîrnâtor dc ocolul Botoşanilor şi Brăti-neşti tij cu heleşteu şi tot hotarul şi Musdori pe apa Sucevei şi Salcea tij pe apa Sucevei şi Bîmova tij în ţinutul Sucevei cu vaduri de moară şi cu heleştee; iar acele acte pi alte drese le-au pierdut şi au povestit toate despre Câzaci, cînd a venit Timuş HmilniţU cu armata sa de Cazaci Zaporujenî împreună cu Tataril pînă la cetatea Sucevei ca să aibă a lua Uoamna lui Vasile Voevod. Dect atunci Timuş Hmilniţki cu aî săi Cazaci a venit la Sfînta mănăstire, care s-a scris mai sus Dra-gomirna şi a fost şi a cuprins-o şi a luat toată averea şi odăjdiele şi vecinii sfintei mănăstiri şi argint şi aur şî mărgăritar de mult preţ şi de la alţi oameni şi negustori, cari s-ait prilejit a fi acolo la sfînta mănăstire, cum însuşi Domnia mea am ştiut şi am văzut nevoea lor şi acele drese arătate şi scrise. Deci noi, cum le-am văzut şi cu ai noştri boeri ai Moldovei atîta jalbă şi mare mărturie, Domnia mea m-am milostivit şi am dat şi am miluit şi am întărit mai sus zisei sfintei mănăstiri numită Dragomirna pe acele sate scrise mai sus, cu vaduri de moară www.dacoromanica.ro — 240 — Şi din cîmp şi din toate cuprinsurile, ca să-i fie sfintei mănăstiri şi de la Domnia mea drepte ocini şi uric şi întâri-tură cu toate veniturile neruşuit nici o dinioară în veci. Deci dacă s-ar găsişi s-ar arăta în vre-o vreme (vre o dată) niscareva drese din acele ale sfintei mănăstiri la ori cine ar fi să aibă ale lua de la acei şi să să dee în mînule părintelui Egumen de la sfinta mănăstire, care e scrisă mai sus. Iar după viaţa noastră cine s-ar cerca să strice dania noastra şi îutăritura acela să fie neertat de Domnul Dumnezeu făcătorul cerului şi al pâmîntulul şi de prea curata lui maică şi de toţi sfinţii amin. In Iaşî la anul 7162 luna Mart 23 zile. Insuşî Domnul a poroncit. Vel logofăt a iscălit. Dumitraşco. NOTE. 1. Documentul original scrie pe hîrtie « binişor păstrat. Face parte din Arhiva Sion Brăteştî. Are pecete aplicată cu ceară roşie pe hîrtie romboidală, cu inscripţia Hw THwpriE LJlE(ţ)AH Boibo^x Eo jkiio MHMcmiio rocnoftftpz şemuh iWoa^abckoh. £§|>3a. 2. Documentul ne spune o pagină din istoria ţă. ril, anume prâdăciunile făcute de Cazacii şi Tatari www.dacoromanica.ro — 241 — Iul Timuş la Dragomirna. De aceste lucruri ne povesteşte şi Miron Costin în Letopiseţul sS.1l. Prădăciunea credem că a fost cea de pe vremea chiar a domniei Iul Gh. Ştefan, cînd Timuş vine ca protivtiic Domnului apărînd pe socrul săO. 77. Document din 7162 luli 6 (1654). Sumar. Gheorghe Ştefan întăreşte lui Andrelaş tiv vel medelnicer, ginerele lui Gavril hatman, fratele lui Vasile Lupul, dreptul de proprietate asupra Cor-jouţilor ot Hotin pe apa Vilia, în proces cu Javertian Iuzbaşa şi rudele lor, ce pretindeau că satul e al Jor şi că s~a luat îd tărie de Gavril hatman. Hw rWprH GmEcţuH Boebo/\a BoauEW \\H\ocrrmo Tocno^apz Şemuh Moa^abck'h. wjke npiH^cuiE n •b/ţ tlflMM H (lpAft KZCHMH (| N.UUhMM M0A^\B(KH.V IIAKHX wm BHUJHA IIOAOBHHA Wm mOTCXE CEAO IlEmA. NACm |j nAK KVIIHA l\\BpitA FeIHMAH Wm THWprH H wm Ghaahwh ch’be Ahapeikh pzcnon. h hihx wm biujha noAOBHHA wm || mopox ceao wm e^hh ciiiab nmo ca. HŞBEpEm HACITI Go(J)pOHA. nAK KVnHA FaBPHA rEmA\AH> wm Hwhauiko h wm BachvYe || ch'obe Mahvhitia bhvijh 2iopXrTv8. H wm nAEAAEHHlţH HM EHAXE H HaCITIACKA. ch'be ^pXrHHA mHX BHVlţU || KopXOEBH MKOX 8KAŞ0-BAA HAM H HApt^EHÎE ŞA KiJdEXHO Wm BaCHAIE BoE BO(\A H mHX E^HHA HAcm ||ş\wmiiHS wm morox CEAO CZ spv^ ŞA MAHH H ŞA CmAB HA p i\ A B H A I I. smo moA HACm şa wmnnv ehao Fab || phaobh Feih- AAAH npABA ftAAHÎE H ŞAŞOBAhYE Wm OAHA To^EpAllIKO- www.dacoromanica.ro OJ'BDIUBUIOJODEp’MMM •mviuNoy •(•j] T) ’Voaiog HvtfiafJ] HJdMHj mH •v^vaa ehhVoujoj wvvq •shV s aivoj vtuw afîdS^ ouutvs Xojvj Aq 'uiavmHwg 3H 3) vV hh fj 'vjuiavasd -g vV zh ui3Adq.a 3H V) vV ihgostdojj ova) cjouj vh aws HtiHH3W3vu [| Xhhh oVos v •vmvaSw HVJidaazg' mvH vjgv) oV amaVşdvH Xhh^h vw^da vvh^h za V)UJ3 -^.vavodu arfiv chjj (| ‘la^a vh stHvoaiH skvui vid vS «linului uiavwH an vV Vvdu vh şvh) lum nVvd ojoui •nuivvS HdHUiah h uiv)3V vaV hwvbVoujoj dVJlUDHB za 0izd3l({) ISO) VH8VUD0U H V)VH8Vdug HM dVKHNViV -3w aia mvjadVHjj whnvjh umua zmvH HHdvvos \j, || hw -vaVou)oj hvbhV ujm Xhh uim woXtj.Sua h naist -ii z v LUA) stoMvt woXouivdsM Xvui h ivvaoSvHs HHM WVH OUJK 3IHV)HU XHJgoV H j] *3IHaVşdVH XhUVH H *H0H) -WaS HOavS )38 UIM H ’DWVH VtfdU UJM HVVUJ)oS HHM StVUI * ’ OVJJ.V Sas HHM UlvVoX U'H WH || HtlHH3W3VU Xhhhh h hvhSzjt • * z.h) • • • h vmrsSoi HVJiuidaa • zjg Hihgostdojj ova) ojoui za |] gs^dui onVa hh uiavwH 3H St OH VI OHHUDII Z) WoXouivdsM OHVUJ H •dVKJHVaVaW ais mviadVup whhv)huiiih9 || mdş.vos vvaoSvng wvh ouik waTHaVşidvH woXviduivwz) nwvaVoiDOj uivaz) )3a z) HWvaVouaoj ohjj ’vVosaog || vvhjow h/vhwhj) UJM DVVWH THM OUIK OUd3I(|) VS H StVUI vS Sldg UIM THM HVVVodll HHV)HU UJA) 3SKH PltlHH || vVstOdU XhUJ uim H\wui3j vndavj vhua» iso) ouik ‘wamHumiia asta AHHUJM vS HIIIJVK X3.UJ p 'HHHV)HUniH8 UJA) 3StH OHVU || houj uim a.ţHV)HU wvh vvaoSvag h •mvdzwsta ishh) -HZSOV HtlAHa WH HtlHH3W3VU XHHHH UJM H ’HHH'IobV fj Hnmais hvVvm[|j z h) HVifcaujg ujm h •svvwdvu vk -uvujg HHWKvuj)og ujm h 'ui3<ţ>ojMV HvXajj hnaoavj uim h »HHdvmu)HS || isvVdMg ujm h vaiHdoaV ojvaivaa — 244 — 1RADUCERE Io Gbeorghe Ştefau Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, adică a venit înaintea noastră înaintea boerilor noştri moldoveneşti a mari Şi a mici Sluga noastră Mvertianluzbaşa, fiul Ţigancei, nepot Ini Teţescul strănepot lui Lăziian şi . . fiul lui Lăzian, nepotul * ... şi alte rude ale lor toţi nepoţi şi strănepoţi bâtrînului Lăziian şi Mihului şi s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele cu boerul nostru Andreîaş biv vel medelnicer, ginerele lui Gavril Hatmanul, pentru satul Corjouţu, ce-s pe apa vuia în ţinutul Hotinul, zicînd slugile noastre Jăvertiîan luzbaşa şi . . . fiul lui Lăziian nepot .... şi cu alte rude ale lui, cum acel sat Corjouţu este lor dreaptă ocină şi moşie, şi l-a fost luat Gavril Hatman, fratele lui Vasile Vodă qu multă sila. Iar boerul nostru mai sus scris Andreiiaş biv medelnicer dînsul aşa a arătat 'îuaintea noastră că acel sat Corjouţii, jumătate de sat a fost de cumpărătură socrului lui Gavril Hatman, de la Gligori Pelipovski şi. de la femeia lui Mitrofana, fiica lui Solomon biv vis- www.dacoromanica.ro — 245 — ternic şi de la Batco şi de laPatraşco,. fiii Petricăi, şi de la sora lor Elinca. Aşijdorea din a 4-a parte din acelaş sat din. partea, de sus a 5-a parte însuşi Gavril hatman a cumpârat-o de la Cosfantin şi dc la Isac şi de la Simeon fiii lui Gînscă şi de la Yasile, toţi nepoţi Marincăi şi strănepoţi Greacăi-, şi iarăşi din jumătatea de mai sus din a-celaş sat dintr-un heleşfeu a 5-a parte . ... ce a cumpărat-o Gavril Ghetman de la Patraşco şi de la fratele său . . . . -. fiii Marincăi ... şi iarăşi din a- celaş sat........din un heleşteu a 5-a parte a cumpărat-o Gavril Hatman de la Moise şi de la Eremiia şi cu sora lor Bilea, Uii lui Hilip Râspop, nepoţi An-dreicăi.... Greacăi. Şi iarăşi din jumătatea de mai sus din acelaş sat a 5-a parte iarăşf acumpăraf-o Gavril hatman de la Gheorghi şi de la Simiou, fiii lui Andreica JRaspop, şi iarăşi din jumătatea de mai sus din acelaş sat din un heleşteu, ce se va alege partea Sofr6nei, iar a cumpărât Gavril hatman de la Ionaş-co şi de la Vasile, fiii lui Mânu ut, nepoţi lui Rorjăti şi de Ia rudele lor Bi-lae şi Nastasia, fiii Drăghmei, 1ot ne- www.dacoromanica.ro — 246 — poţi Corjăului, cum a arătat nouă şi dresele de cumpărătură de la Vasile Voevod; şi iarăşi o parte de ocină din acelaş sat cu vad de moară şi de he-leşteu pe apa Vilie, ci acea parte de ocină a fost a lui Gavril hatman dreaptă danie şi milă de la boerii Toderaşco vel vornic şi de la Iordaki visternic, şi de la Racoviţă Cehan logofătul şi de la C. Stîrcea parcalab şi de la Ştefan sin Şoldan biv dvornic, şi de alte rude ale lor, nepoţi lui Lozonski cămăraş şi a arătat nouă scrisoarea de la boerii de mar sus scrişi. Iar acele părţi de ocină, care s-au scris mai sus, pe care singur le-a cumpărat Gavril hatman de lavîn-zătoriî, cari sînt scrişi mai sus, le-au vîndut ei din uric de judecată şi de ferîe, ce ei le-au avut de la Simion Moghilă Voevod. Deci Domnia mea cu tot sfatul Domnesc am văzut dresele, ce ni le-a arătat boerul mai sus scris Andreiaş biv medelnicer, şi aşa am aflat cu adevărat ca să nu aibă nici o treabă îu acel sat Corjouţii sluga noastră Jăvertiian Iuz-başa şi .... sin .. . Laziian şi alte rude a lor, ci să să ducă ei fără parte (delă), astfel ei au rămas dinaintea noastră www.dacoromanica.ro 247 — şi din toată legea ţării, şi niscareva drese şi alte scrisori, ce ei au arătat nouă şi acele ce le-am văzut că sînt falşe şi le-am luat de la ei din divan ■domnesc. Iar boerul nostru mai sus scris Andreiaş biv medelnicer s-a îndreptat şi şi-,a pus ferîe în vistearul domnesc 24 zloţi; pentru aceia de acum înainte să nu aibă a sa mai pîrî despre această judecată nici o dată în veci. Deci dacă s-ar afla întru-vre-o vreme niscare drese la sluga noastră Jăvertiian Iuzbaşa, sau la ori care rudă a lui pe acel sat Oor-jouţii să nu să crează, ci să să ia. Şi altul să nu sa amestece. In Iaşi la anul 7162 luna Iuli 6 zile. însuşi Domnul a poroncit. Io Gheorghe Ştefan Voevod. (L. P.) Contăş. NOTE. 1. Documentul original scris pe hîrtie bine păstrată. Face parte din Arhiva Sion BrăteştI. Are pecete cu inscripţia ca cea de la documentul de mal sus tot de la Gheorghe Ştefan. 2. Andreiaş biv medelnicer era ginere lui Gavril hatman, care era frate cu Vasile Vodă. Femela hatmanului Gavril să chema Liliana, cum să ceteşte în inscripţia de Ia podul înalt dîn Cănţălăreştl- Vaslui. Hatmanul Gavril avea ca cumnat şi pe Dumitraşco goldan. www.dacoromanica.ro — 248 — 78. Document din 7168 April 9 (1660)- Sumar. Vasile Şoldan biv jitnicer vinde 2 fălci şi jumătate vie din ţarina de la Vacota, fostă dreaptă cumpărătură a tatălui săti Şoldan vornicul de la fata Iul -Gîozu. Acea vie o vinde Ducă! visterniculul cit 120 lei bătuţi. il/ţEKă EV EaCHAÎE HlWA(ţAH MAM <ţ>0cm ffiHfllNH -MAp, MApniSpHtKCK KV MECm ŞAnHC AA Ml EV KV.Vt i»AA> BAH^vm .\ H'Acm ik AP’knin>r> whhhv ^oa/ aahm ujh gvM^maniE /ţe bîe K.xpE r&cme jjii iţApHiu» aa Eakoitia,. KAps H*kv <ţ>ocm hoa v (ţp'l nm.x k j0C(Tl KAV-M*fe p8. îlEH.TpV AX AH MApE KpE^HMIţZ AM UJH HCKZAHUl.- IIIh ev KotmAHjţ.vu MA.vx tjjocm A\vro(ţ)zm axa tKpHc cz AUJKO tlpZJKZCKSA KA«MEp. HekSAAH LiS)f VIII MEflEANHMEp. www.dacoromanica.ro — 249 - NOTA. Documentul în orig nal să păstrează în Arhiva Sion BrăteştI. El poartă iscăliturile proprii a lui Ion Prăjescul vornicul, £>eculal Racoviţă spatar, a lui 'foderaşeo l'răjescul clucer şi a lui Neculal Buliuş medelniceriulul. 79. Document din 7175 Septemcre 8 (1666). Sumar. Isac croitorul şi femela sa Ştefana vînd uu loc de casă tn Iaşi de lingă Biserica lut Ghenghea (Siîntu Ilie) cu 12. lei bătuţi lui Blănariul. Adecă eti Isac Uroitoriul dea laş, şi cu fămeaia mea Ştefanjtia şi cu îmămea Mica, şi cu sorumea Tudora scriem şi mărturisim cu acestu zapis -al nostru cum noi de nime silit nici asuprit ce de a noastrî bună voe am vândut un loc de caas care loc iaste den sus de Vătaţea alăturea cu locul lui Gligore cepră-garîuluî ce iaste lîngâ besearica Gheangbei lut (Blă)narlului şi femeeî saale (rupt) şi ficiorilor lor direptu doispreaci lei bătuţi şi miati făcut toată plata deplin, şi la cesta zapis căndu sail făcut sad prilijit mulţi oameni buni bă-trîni anume Dumnealui Gheorghe Vornicul de, poartî şi Ursul Bogbirlan şi Vasilie nepotul Boteşancăi şi Lazor ginerele lui Gligorie şi alţi oameni buni şi atL fostu şi Vătaţea şi gineriJe Văscălinei, deci şi noi văzăndu fcoc-maal de. bună voia lor- noi încă am iscălit www.dacoromanica.ro — 250 — şi neam pus peceţili şi degitili ca să fie de mare mărturie şi de credinţă acestu zapis. Şi «ii Toader de la Solomon Yornic am scris za-pisul să să ştie. U las 7175 mesţa Septembre 8. ^Ştefaniîa. £Tsac croitor. ^Lazor. ® Ursul Boghirlaan.^Gligori zlat (ginere) Văscalina. Az Toader Diiac iscal. NOTE. Documentul e din pachetul hîrtiilor casei şcoalel de arte din laşi şi a Academiei Mihăilene, ce să păstrează la Biblioteca Universităţii de laşi, catalogat supt No. 42. (manuscripte). 80. Document din 7170 Septembre 4. Sumar. Maria cu ficeorul săfl Gheorghe Căzan Tind lui Patraşco MihocI pe preţ de 30 de lei a 3-a parte din jumătate sat Rădueştt pe Stemnic ot Vaslui. După tl ani această parte de moşie va fi răscumpărată de rudele Măriei (Tudosă Dubătt logofătul) şi dăruită mănăstirel Dobrovâţulul. Âdec etî Mariîa şi cu ficeorul meu Ghior-ghi Cazan, scriem şi mărturisim cu cestu a-devărat zapis al nostru cum noi de nime siliţi nici asupriţi ce de a noastră bună voe am vândut partea noastră de ocină din sat din Rădueştt din glumâtate de sat a treia parte din partea de sus deci această parte de ocină o am vândut Iul Patraşco MihocI şi femeail www.dacoromanica.ro — 251 — sale Saftel, drept treizeci de lei bătuţi ţi miati. dat toţi banii deplin cum serie mal sus şi am neguţat pămîntul eîte un zlot bătut. Deci a-ceastă ocină de mal sus o am văndut Iul Pa-traşco Mitoc! ţi femeii sale Saftel ca săi fie dreaptă ocină şi moşie în veacl Iul şi ficeori-lor Iul şi nepoţilor Iul, şi la Jacmala noastră prilejitueafl molţl oameni buni bătrînl şi tineri megilaşl di pin prejur anume Dumitru Grecul şi Toader ot Albeşti şi popa Ghiorghi ot Vaslui şi Toader Clurlan ot Albeşti şi Tudora . . . . coşea featelelul Gavrilşi Aniţa Ghera-simoae şi pentru mal mare credinţă pusunlam şi peceţile ca să să ştie. Leat 71(70) Septembre 1. 0Dumitru Grecul, %Mariia, QGheorghe Cazan. 0Toader. 0Erei Gbeorgbie. 0 Toader Giurlan. NOTE. Documentul în original e bine păstrat ; e în posesiunea Domnului Ion Negrea, proprietarul Rădueştilor ot Vaslui. Vezi mal sus doc. din 7030. 81. Document din 7181 Februar i (1673). Sumăr. Tudosă Dubăă biv logofăt şi cu cumnatul săă G. Albota biv căpitan, fac danie mănăstirel Dobrovăţulul două părţi din moşia Rădueştil pe Stern-nic ot Vaslui, iar a 3 a parte o întorc de la MihoceştI, pentru 30 de lei, cu cît a vîndut-o rudele lor fără ştirea lor, şi o daţi tot sfintei mănăstiri. Adecî noi Tudosila Dubăti biv logofăt şi ou cumnatu mieu Gheorghie Albptî ceau fost www.dacoromanica.ro — 252 — căpitan ce ţine pre suremea Tofana, nepoţi Iui Dragotă vornicul, scriem şi mărturisim cu cestu adevarat zapis al nostru, cum am dat a noastră diriaptî ocină şi moşiia din giumataate de saat de RădueştI, ce sănt pre Stemnic, în ţinutul Vasluiului, de o parte acela o am dat sfinţii mănăstiri Pobrovăţuluî, să hie pomană moşilor noştri Drăgoteştilor ce o ati agonisituo, iară* o a treia parte ce rămîne dintracestî giumataate de sat o am văndutuo nişte rudi a noastre fără ştir noastră, dici şi aceaia săntem să întoarcem Mihoceştilor triî zăci de lei şi să t ie la un loc cu cele doo părţi ce să fac o gîumătaate de saat întreagă stălpitî şi aşazatî di dimult cu locuri de prisăci şi cu vad de moară în Stemnic, şi cu tot venitul dresî bătrâni cea avut pri acea giumataate de sat nu leam dat mănăstirii că scriu şi alte ocini întrînsăle ce leam făcut de la noi ca să aibă ai face direasă domneşti pre acest adevarat zapis, şi eti Tudosî Dubău biv logofăt am scris. U las vlet 7181 Februar 1. Az lonaşco Balşe vel vornic iscal. Az Tudosi Dubău biv logofăt iscal. Az Gheorghe Albotă NOTE. Documentul original e a^ris pe hirtie, foarte b ne păstrată; e scris de însuşi mina lui Tudosă Dubătî, un urmaş de a lut Dragotă vornicul în linie j'emeninâ. E proprietate a D-luI Ion Negrea proprietarul Rădueşiilor ot Vaslui. 2. Notiţa, ce-I scrisă pe cămeşă e contimporană cu data www.dacoromanica.ro 253 — actului, deci de prin 7181, ea e scrisă de Egumenul Zaharia de la Dobrovăţ. Iat-o: GhH 5APHC ŞA JRSMZlîlAfTIE CEAHIJJA l|10E HA HŞ CmEMHHKS ino ctAtgiE noKAOHHAH mhe htSmehS 3appin Toa^ca ^8ea8 adică : „acest zapis pe jumătate de se-v liştea, ce-î pe Stemnic, acea selişte a închinat o mi& Egumenului Zaharia Tudosă Dubătt logofăt". Călugărit de pe la mănăstiri obişnuiau limba slavonă în scris tîrzie vreme după ce cancelaria gospod o lăsase, ba chiar şi în serviciul divin începuse a să rări practica cotitului cărţilor slavoneştl. Ba mal mult îu J784 Ittimie Egumenul Dobrovăţulul, subscrie tot in slaveneşte. In acest an Mănăstirea Dobrovăţulul prin Egumenul sâă Iftimie schimbă moşia dăruită de T. Dubăă, pentru un loc de casă din Iaşi cumpărat de Ârghiii Cuza de la Braşoveanul. Si. Document din 7185 Decembre 5 0676). Sumar. Antonie Ruset Vodă ordonă să să cerceteze pricina dintre Pavel Uricar, ginerele lui Zamă şi cu Ştefan ficeorul Stolniceasel asupra unor părţi de moşie din Piticenl. Io Anton Rusăt Voevod bojiîu milostielu gospodar Zemle MoldavscoX, scriem Domnita mea la bolarîul nistru || la (lac gol) dămu ştire că sad părăt de faţ înaintea Domniei miale Pavăl Uricarîul |j cu Ştefan ficiorul Stolnicea-săl zicăndu Pavăl că are moşie la' PiticeanI de pe Socrusăii Zamă (5<\wx) || iar Ştefan aşa aii dat samă cum iar hie văndut socrusăii partea lui . . . toţi şi apoi să o hie || văndut tot lui Ştefan, pentracla deacă vel vedea cartea Domniei meale, iar Dumneata să, străngi l| pe toţi răzeaşiX cari aii moşie în Piticeani şi pe (alţi) nepoţi a luî toţi carii au văndut (j lui Ştefan. www.dacoromanica.ro — 254 — Deci să pui să şi glure nepoţii Iul toţi şi să arăte şi zapis de la măna || Iul Zamă pe cum să hie cumpărat toţi şi partea Iul Zamă din Piticeam, foarte să socoteşti (| dumneata pe dreptate cu acel moşinaşl că el vor şti şi vor hi înţăles deş va fi văndutu || Zamă şi partea Iul căndu au fostu vândut toţi partea Iul din Piticeam Iul Zamă jj deci precum ve afla . . T ...........cu acel moşinaşl şi megiaşl să faci o mărturie || încredinţată şi iscălită de Dumneata şi de acel oameni buni || cu peceţl şi cu iscălituri şi să ne dai ştire. Aceasta facem ştire Dumitali. U las anul 7184 Decembre 5. (L. P.) în .......Vel logofăt. NOTĂ. Documentul original e hîrtie. Proprietate a d*luî Th. Codrescu. Forme vechi gramaticale: Sa hie cumpărat) ar hie vândut, să hie vândut. 63. Document din 7185 (1677) Mald 20. Sumar. Varvara femeealul Ion a Negrului pitarului vinde un loc de casă de lingi biserica Ghenghel -din Iaşi cu 8 lei bătuţi lui Vasile. Adecă eti Varvara femela lui Ion a Negrului pitarului şi cu ficiori mii anume Ar-săni şi Todosca scriu şi mărturisescu co cestu www.dacoromanica.ro — 255 — aderato zftpis al nostru precom amu văndutu un loc de cas care loe este den bus pe Voto-ţie alăturea co locul Iul Gligori ceprăgariului ce laste lâgă mesearica (sic) Ghenghil de nime să-litu de nime asupritu ce de bonă voe nostră lam vândut acel loc de cas derepto opto liî bătoţl Dumisale Iul V asilii şi femei Iul şi coconilor săi ca săi fie lui dereaptă ocină şi moşie Iul şi co ficeorilor săi şi câd satt făcut za-pisul sati prilej itu Dumnealui Gavril Vătav de butari şi Ion biv vătav tij de butar şi Gavril Mărcuş butar şi Arsăni ficeorul leneşei şi Gligori fratele Iul Ion şi Mariţa vecin de a-proape şi preutul Neculal de la besărica Gben-ghiî, şi eti Tănasi ginerile preutesil amu scris zapisul să să ştie şi să fie de marea credinţă. U las ânul 7185 MaitL 20 ^G a vrii vatav. 0lon tij. ^Gavril Butnar. ^pArsăni. ^Gligori. NOTE. Documentai e din pachetul hîrtiilor ca» selor Academiei Mihailene şi a Scoalel de Arte din laşi. (a. Biblioteca Univ. Iaşi No. 42 secţia manuscriptelor). 84. Document fără an, luna Avgust 25. Sumar. Dinga sin Şerbăneasă, nepot lui Trănos-chi şi Albotescu vinde lui Diinit partea lui din Bălteşti pentru 7 capre cu ezl, 7 stupi, 9 chite de cînepă, 2 cămeşi. ©V ^HHra <ţ)EMVpVA LLlipE&H'fecEH HHflOfîlOA Tpx-HOCKH UJH AA UaBZIUHCHVASH flHH CAmv ANH EzAmEipl, www.dacoromanica.ro — 256 — MZpmopHtECKV KV MACIliZ KApITlE A iwfc KVMV AMV BZH-, Avmv a Avfe mpmE ae whhhz ahm wmv a* h BzAmEijiH, AE HEME HEHEBOHIT1, UIH Ae ME.WE HECEAEIH, ftE KOHX BOA Mi: Ahh «ZMI1V UIH Ahh CEAE^IH UIH Ahh nOHHE Aemhhae a* Cep-fem AECnpE pzczpHmv, necmE mom avkva MÎV ME CZ BA BEHH V.v IlOMZmV Kg rîlOmVA ,\VH UIH (|>eme]lcaae} ^ckheh a^h c.\mv aeh Ezauieiiih, ae' pHnmV Ş" KAflpE KV H§H, UIH AEPHnmv 5 CmOllH UIH AEpnnmv a. khitih kzhehz uih a PHnmv b* kzmeui, AEHAHHmE] AVH ToAAEp nHUlAp UIH AEHAHH(nA nonEH OhmHWH AhH risoCKVI^iîNHj uih AHHmpH Cab\ nznv-PAp III Ha: UIH AHHHipE <}>pAmECZV 8pCA UIH AHHmpH Bpvuimor inhm uih AHHmpH Apzkuuh mnm uih AHHmpH Hvmz muiK uih AHHOCm JKIimHH'lAp, UJH IIaHXHAYe VOLUMUL XXIII DIN UEICAMU C. 17. www.dacoromanica.ro — 258 — IiXpAAI UiH rABpHAÎH M-E AV (jlOCm KZJlHmAN, UJH TorA ME AV 4>Otm KOMHC, 1UH PABpHA'Tfc KKIIHIDAN ftE ©p-XEK), UJH îîpCVA XomHOr, UJH UIepAmEAE ApMA-U1VAVH MEAVH MApE UJH AAlţH MVAlţH WAMEHH K^HH. CKpÎHH^V UJH MZpjUVpHCHH^V .ţUIipAHEA gAJlHC BVM A\T BEHHIJ1 ^HAHHJU'h AOp XApmEHlB UIH K8 (ţlEM'bA CA H.VAHA <|>AIJU XApHmOHEH, HEnOAIJlA AVH Th VprH IJ\MnZJf ftE HHME HEBOHIU OHM ACVnpHm UJH AV EZN^Vm A AOp-AHpAnmZ W-JHNX UJH MOUJIE AMU CAJTI ftHH (J),T;,V(ţ>5E[JJH> Ahh mom cajhva a mpEA nApmE vh Kxmpan nApin AVH THWprH IţAlVtn&V KV BAJTIpS Ae CAU1. UJH ftHH IţApH’ A UJH 4>EHOpVA HwprSH, UJH fjAtHAÎE KorAAHimNKA AHmK CKpHC KV MiKNA AVH, AUlt CKpÎNH^V IBM MrftpfTI VpHCHNAV (lpE AHE\ JAI1HC KVM AV BEHHfTl •flNAHNITI'fe AOp HpHMÎA (ţjEMOpVA UIeeJjAHEH (J)EMAA AVH LUe<|)AH KHpKX AE ©AOEEIJJH NE-noAniA Kaji'pmneh npEvmACA nomH avh H\*nhijx ae AOBEJţJH ftE HHME HEOBHII1X HHSH CHAHUJX, ME A AVH E8HX BOE LUH AV BXH^Vm A AVH AHpAJimX WHHNX UJH mouiYe ahh cam ahh O^ckeijjh, m.'Am.r. mpniA avh UJH A 4>p2[ţHAop CXH MHME BOp )(H KAPE ECmE AA^CX UJH CmXAUHUIX AHrt MAflUU BXEH 8H^E KVpX An.\ AA A«AA CnpE p.MXpHITI, Jl.BNX JJVM AAOBHAA AVH âN^pEH. flstA AV BXH^Vm EA AUJHJR^EpE AVH ACWyEH HOACJTIpE CKPHEAA MAH CVC /l8KA DXpKXAAB ftEptnmV Wnm Cnp^AMH l'AAKHHH. IlEHmpA'rfeA UJH AOMHÎA A^HAAA BXŞVffl AH’feAE E,AIINCE MXpmvplE A» M M8aI^H EOApH UJH WAMENH E8NH, AM HpE^VITJ UJH AE AA A°MH1a AAA ,JU«X AM AAm UJH AM J|imxpnm CAV1.IEH HOACmpE AVH Kxnx-IţHUX AAEVA npE N'kAE HXplţH AE W'IHNX HA CXH (f)ÎE AVH AHPAnn)X WIHHX UJH KVMIlXpXmVpX, UJH 8p>IK UJH ţmxpHmvpx kV mom benhui va, h hh a* c4 ne Smhuiaew. V Iac aeoi ^şpo* Ion k ah»* ^5 Pakorhij Hexan bea Aoro^Em hckaa. [hmpo tlMmpKmKo ^anobh'im mpErnw Aoro<ţ)xm. KopAAm. NOTE. 1. Documentul original sciis pe hîrtie mare, e bine păstrat ceteţ ; Iar pecetea e deslipită. Face parte din Arhiva Siou Brăteştl. 2. Să aminteşte de un Vasile (Jogălniceanu dilae în 1662. Probabil acesta e cel mal vechitt Cogăluicea-nu, cunoscut din documente. Credem că nu e tot ace- www.dacoromanica.ro — 260 — laşi persoană ca V. Cog&lniceanu vel căpitan de Iaşi, tatăl cronicariulul Enachi Cogălniceanu (Let. III, 174). Acest Vasile Cogălniceanu dilac în 1662, probabil tî-năr pe atunci, cel puţin de 20 de ani, nu putea să trăească şi să facă copil, îu 1730 anul naşteret lui E-nachi. Poate să fie tatăl lui V. Cogălniceanu căpitan de Iaşi. Asupra numelui de Cogălnic, vezi ce spune Dl. Alexandru Pap. Calimah în Ana'ele Academiei II. VIII, 157), făcîndu-I originari din Basarabia, de pe apa Cogălniculuî, nume cuman (negustor). 86. Document din 7178 Decembre 25 (1669). Sumar. T. Iordachi biv spatar şi D. Malaiu nepoţi lui Coste Bucloc vornic, împart cu Doamna Ruc-sanda, glumatate din satul Găozenî fost a vărului lor Moţoc. Adeo, Noî Toderaşco Iordachi biv spătar şi Dumitraşco Malaiu ficeorul lui Simion Mălaiu ceti fostu visternic, nepoţi. Iul Ooste Bucioc ceu tostu vornic, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi de bună voia noastră de nime nevoiţi nici asupriţi, ce de a noastră bună voia am vândut a noastră dreaptă ocină şi moşie gîumătate de sat de Fzwşenh ces în ţănutul Sorocii cu vecini şi cu tot vinitul a-clasta o am vândut Dumisal Iul llie Sturza marele Stolnic drept sute de lei bătuţi, ce această gîumătate de sat de Găozenl neu fost noa* dreptă moşie de pre moşul nostru de pre Bucloc vornicul şi la înpărţal sati venit Dumisal Iul Moţoc ce neu fostu noaă văr www.dacoromanica.ro — 261 — premare, Iar după moarte lui Moţoc neavînd cocon! luatam noi ooinele carele au foBtu de pre Bucîoc şi lem înpărţit cu vară noastră cu Doamna Rocsanda, deci adastă giumatate de sat satt venit în parte noastră, deci noi de bună voia noastră am vănduto Dumisali Iul ilie Sturzea vel stolnic precum scriem mai sus drept doaî sute de lei denainte Dumisal lui Ursakie vel visternic şi a dumisal a lui Lupaşco vel jicnicer şi a Roşcat şi a Irimicei şi a lui tiosmal vornici de poartă şi pentru mal mare cridinţă am iscălit ca să să ştie. U las leat 7178 Decembre 25 (1669). Az Irimicea iscal. Az Toderaşco spatar iscal. Az UrBachi vel visternic iscal. Az Di-mitiu Roşea vornic iscal. NOTE. 1. Documentul în original scris pe hîr-tie, e bine păstrat. Face parte din Arhiva Sion BrăteştI. 2. Înrudire. Documentul de faţă are o mare însemnătate pentru a arata înrudirea cîiorva familii. Coste Bucîoc vornicul, pomenit aici, îl găsim ca vornic şi 1618 şi 10)9, (Vezi Uricarul volumul XVIII, pagina 476), el care fusese păbarnic în 1612. Acest Coste Bucîoc, s-a însurat de 2 ori; din prima căsătorie a avut pe TudoS/a, doamna lui Vasile Lupul moartă în 7145 (1637) cum ne spune cronicarul Miron Costin. In a doua căsătorie a avut ca soţie pe Candachia fata lui Patraşco goldan vel logofăt în 1610. Cumnaţi şi cumnate de pe Candachia avea pe loadert Dumitraşco vel vornic, Tudosca căsătorita cu Ptsoski, Tofana căsătorită cu Racoviţă Cehan vel logo-iăt şi Anghelina căsătorită cu Costea Stîrce. Din a doua căsătorie a avut 2 fete : pe Alexan- www.dacoromanica.ro — 262 — dra căsătorită cu Simion Malai, şi Catrina căsătorită cu lordaehi Cantacuzino vel visteruicul. Aceşti 2 boerl Simiou Malaitt viaternic şi Iorda-chi Cantacuzino visternicul sînt părinţii lui Toderaşco lordaehi biv spatar şi a lui Lumitrasco Malaiu, pomeniţi tn acest document. El eratt veri primari de pe mamă, căci Alexandra şi Catrina, mamele lor eratt surori, amîndouă fetele lui C. Bucloc, care venea moş (bunic) lui T. lordaehi şi D. Malaitt. Documentul ne mal spune că Motoc era văr primare atlt lui T. lordaehi cit şi lui D. Malaitt. Dacă acest Motoc, a cărui nume de botez nu ni-1 spune venea văr primare lui attt T. lordaehi cit şi lui D. Malaitt, urmează că mama lui Moţoc a fost tot una din fetele lui Bucloc, fie din prima căsătorie, fie din a doua. Dacă mama lui Moţoc ar fi fost soră numai a unuia din taţii lui T. lordaehi şi D. Malai, nu putea veni el văr primar la amlndol. Despre Moţoc vezi mal sus documentul din 7152 tieptembre 28, unde ni să aminteşte de Toader Mopc şi fiul săli Ştefan, pe lingă Gheorghe Moţoc vornicul, alt copil a lui T. Moţoc. Probabil de unul din aceşti doi MoţocI: Gheorghe şi Ştefan e vorba aici, căci era mort în 7178 (1669). Dar vară le venea şi Doamna Ruxanda, fata lui Vasile Lupul, căsătorită după Tiipuş Hmelnitki, fiul hanului Cazacilor Zaporojeni. Despre această Rue-sanda a scris mult Domnul V. A. Ureche In mcpioriul cetit la Academie. „Biserica din cetatea Neamţu şi documente referitoare la Vasile Lupul şi la Doamna Ruxandra“ (Au. acad. II, XI, 115 . Acolo arată că Ruxanda a murit tlrzitt după domnia lui Vasile Lupul, Tar nu pe vremea asediului Sucevei, cum zicea tradiţia. Documentul de faţă ne arată că trăeşte in 1669, şi că împarte cu verii săi Ţ lordaehi şi D. Malaitt jumătate din Găozenl, partea vărului lor primar Moţoc. Ruxanda fata lui V. Lupul din ce mamă s^-a născut? din Tudosca satt din Uircazienă ? Ţudosca e moartă Sn 1637 ; nu putea Vasile Lupul să mărite în 1651—1652 pe Ruxanda după Timuş, căci n-ar fi a- www.dacoromanica.ro —• 263 vut de uit vre-o 12 ani cel malt, de oare ca Mărit căsătorită după Razloil era mal mare Ruxanda era fata Tudosc&I, nepoata lui Bucloc, numai aşa putea veni vară nepoţilor lui Bucloc, lui T. Iordachi şi D. Malâiă •şi a lua parte la impărţala averel lui Moţoc, alt nepot a lui Bucloc, ca unul care n-a avut Copil. 87. Document din 7178 (1670) Sumar. Crăciun pi cu fraţii săi jură înaintea a o sumă de preoţi că să împacă cu maştihăsa şi că nu aă pretenţiunj de cît la averea tatălui lor, pe care J promite că o vor împărţi împreună. Precum s-ati păcîoit Crăciun cu mahsteşa şi cu fraţii Iul anume Ion şi cu fraţii Iul cu Toader denainte pope! Iul Lăpădat aşe şi den ■casă de- Ia popa L ăpădat şi şi-ati cerşut ertă-■ciune de bună voia lui nesilit de nimerii© precum ştiu şi oamene bune anume Popa Ştefan de Crăuleşti şi Zaharia ottam şi Pavel ■de Băicenl şi Capitanol de Udobeştl din sat de.............. ottam, eu blăstăm să nu mal ţie mînie onul înspre altoi, că de va mal lua eti mal mult o cap de aţă Crăciunu la denşil să fie dodală denainte hie au ce giudeţ ab atîtea oamene ce au giurat el denainte a lăţi omene pe cela muşila ce va ave maşte-băsa să nu margă, numai unde v% avea • . . . . . . prea tatăsătL acolo să margă şi moşie . . . . arătoră acolo . . . numai de prea ta- www.dacoromanica.ro — 264 — tă-săti şi să împart cu toţi fraţi de preaună. Alta mai multo neam pos şi credinţa. Vălet 7178. ®Pop Ştefan ot Cărăuleştî. Pop Mihail, Toader căpitan. Pop Zabaria, Pavel, Popa Lepădat. QCrăciun, Ştefan, Căi ian, Toan, Catrinay Andronie, Pa văl, Toader cu aceşti fraţi cu toţt depreună să să împarţâ toată moşie depreună. NOTE. Documentul original foarte deteriorat, e desfăcut în 9 bucăţi, ce cu greu le-am putut alătura. Documentul e scris unic în felul sâtl şi ne spune o scenă din viaţa intimă a lui Crăciun faţă cu maştebăsa. Face parte din Arhiva Sion Brăteştî. 88. Document din 7198 Februar 28 <1690). Sumar. Vărvara, fata lui Nicoară şi nepoata. Glurgii Coşâscul, vinde lut Cantemir Vodă partea sa diu Căpşâţtl, jumătate dintr-un bătrîn, pe preţ de 11 lei bătuţi. Adecă eti Vravara fata lui Necoră nepoata Giurgi Coşăscului scriu şi mărturisescu cu cestu adevaratu zapia alT mieu, de nime silită nici asuprită ce de a me bună voe am vândut a me direptă ocină şi moşie ce am avut în ţinutul Fălciuluî pe apa Elanului în sat în Căpşaştl din hliza Hurduzăilor diutr*un bătrîn www.dacoromanica.ro — 265 — giumatate de bătrîn din tot locul giumatate:. Această ocină şi moşie am vîndut mării sale lui Constantin Vodă dreptu unsprezece lei "bătuţi şi plata deplin la mina me făcutumiau şi răzeşi cine am avut întreba tam şi acesta zapis sati făcut denaintea părintelui Varlaam Episcopului ot Huşi, şi denainte dumisale agii Mihail şi denainte dumisale Iul Arhirie şi denainte Iul Andronake ot Şişcani şi denainte Egumenului Ghidion ot Sălişţenl şi denainte Iul Ti-mofte şi denainte popei lui Moilâ ot Şâşcam şi denainte lui Gliginco ot Grumazoea şi de* nainte Iul Mihailache sin Penişor ot Hurduglr şi pentru mal mare credinţă am iscălit. Şişcani 7193 Februar 28. Varlaam Episcop de Huşi. Varvara care se numeşte monahia Vasilida. Arbure iscal. Andronaki iscal. Mihail aga. Ghedeon ermonah iscal. Ti-mofte iscal. Erei Manoilă ot Şişcani iscal. Az Gliginco iscal. Ermonah Macarie ot Goescul. mam tîmplat. Mihail PenişorQ. NOTĂ. Documentul original e scris pe hîrtie, şi face parte d n Arhiva Berea de la Huşi. 89. Document din 7212 April 15 (1704’. Sumar. Trifan şi cu femeia Iul Sofiica şi cu copiii lor, dăruesc Iul Tanasă nepot Iul Grtnscă părţile a 3 fraţi din Armeneşti. fl^ESZ E8 T p H (J) 4 h UJH KV 4>E«EA ma G 0-<ţ) 1 K A UIH KV tJîE'JOpi MÎH AHVME HwH 1UH H p H- www.dacoromanica.ro — 266 — MÎE UJH 6 AC IA K A CKpiEM UIH MZpTVpiM KV MECT A^EBZpAT 5*nMC Aft HOCTpV ftE HlME CIAllţ N1M AtVnpHlţ ME jţE A NOACTpZ BOH& BOE A,VI flZpVHT nApTE HO.'CTpZ ^6 MOUI1E Ull nApTE GTpATVAVH Ull A AVI IWHIKIE (jipAlţl AVI T p I $ A H MApTE A TpEl (ţipAlţl ME CZ BA AAEgE ftE CAT ftE lIpMENEI)ll ftlH nApTE AltOUIVAVÎ HOCTpV ^ p V H H G V E 1 A1H nApTE AECnP* P2CB-f HT AAA A*PV«T AVH T Z H A C î E HEnOT AVI TzHCKZ (JlEMOpVA AVI T A B p H A Ull (ţlEAAEl frStAlt&M T 0- A H E 1 Ull (jlEMOpiAOp A*mhcaae W HEnOtţlAOp Ull CTpZHEnoiţlAOp AVMHCAAl. IÎM A^pVHT nApTE HOCTpZ ME ZHAH 1111 A1H TOT AOKVA Ull KV TOT BEHITVA ME CZ BA AAEgE, KA CZ <|>ÎE A AH IE BEM HEKAZT1T* Ull KZHA CAV (TZHnAAT) (sic) ZKVT amectz 5'fihc cav <|>zkvt aenahte avi Hwh CkZHTEA Ull AEHAHHTE 3oTEH Ull AVH ^SMHTpAUlKV rpZIRAAN Ull A^HAHHUIE AVI rEWprHtţZ <ţ>EMOpVA AVI HwHAUIKO Ae GzAOUIEIJU UI] AEHAHHTE AVI TIAHCAHAPV gEHEpEAE AVI GKZHmEA UIH AEHAHHI1IE A MVAlţl WAMEHl KVH1 KApl AAAH CV( CKplEAA Ull AEH TpAMICT ţAIIlC AE aaouiTe cav azPVHt avmhcaai avi Mhpoh chz Kv§e VH AOK Ae nplCAK A>H HZAVpE ^VHTpET. m 1 EV BpAAOHAX UhTOHÎE AM CKpHC ŞAniCVA KA CZ CZ IjllE. Hwh Ckzntei. Baet ^ŞCBÎ ilnpHA El Ahh* 3ota ţj) rpZIKAAH. NOTĂ. Documentul e în proprietatea mea. www.dacoromanica.ro — 267 — 90. Document din 7214 luii 15 (1706). Sumar. Gliginoo ficeorul lui Fronil de PlopenI vinde lut Antioh Cantemir Vodă partea Iul de moşie ■din PlopenI de la Fălciu, cu 30 lei bătuţi. Adică eti Gliginoo ficeorul Iul Fronil de Plope&nl scriu şi mărturiaeBCu cu acest adevărat zapia al meti preacum Bă să ştie că de ni~ me siliţi nicea asupriţi ce de a mea bună voe am văndut am văndut (sic) a mea dreaptă •ocină şi moşie. Mării sale luminat Domnului nostru Ion Antioh Constantin Voevod carea moşie iaste la Plopeanl la ţinutul Fălciu, şi cind am scoso vânzătoare nevâztnd măria sa cătă parte am, miail făcut cinstita carte mării sale la Ambrosie Egumen de Silişteanl de ia mănăstirea mării sale de aii strîftâ răzeaşl şi megieaşi din prin prejur şi ah socotit şi miafi ales parte mea din locul Plopeanilor despre toţi răzeşii care parte din gios să hotărăşte cu locul Dăneştilor, care moşie iarăşi afl cumpărat Măria sa de la Strâtulat Focşea, iar din sus să hotărăşte cu Siliştenl. Deci sau aflat în frunte locului zăcea-funil cîte 20 de paşi funea, iar în dealul Clanului despre răsărit, iară zăcea funl şi despre apus iar zăcea furnicare fac 20 de pămînturl, cîte 10 paşi pămîntu, şi cu vad de moară pe apa Clanului din gios de Gura văel Grumăzoaea, şi la această alesătură ah fost din răzeaşl mie Tolondan sin Ţohilpt şi Mi-ron zet Tobilat şi Ţeodosie călugăr ot PlopenI şi Mihaî Penişoarăşi NeculalPenişoarăşi Groază şi www.dacoromanica.ro — 268 — Yirlan vornic de Viitoteşti, şi T. Romaşco de Căpoteşti şi alţi oameni buni cari sad făcut şi mărturie la măria sa Vodă. Deci acest loc de moşie precum sati ales de aceşti răzeşi parte mea făr alţi fraţi, cu vad de moară şi cu silişte, şi din tot locul cu tot venitul prea măsura funelorce mi sati ales şi sati întărit numai cu măsura funelor precum sati scris mai sus am văndut mării salo lui Vodă drept 30 lei bătuţi denainte Domniilor sale boearilor celor mari cari sati iscălit mai gios şi mi-ati făcut măria sa Vodă plată deplin la mănule mele. Pentru aceia ca să fie de amu înainte dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătură în veci măriei sale. Şi pentru mai mare credinţă miam pus degetul şi am iscălit ea să să ştie. Gliginco sin Froni (L. P). Ion Bubuş biv vornic logofăt m-am tîm plat 1706. N. Costin vel vornic, lanaki vel spatar. Dumitru biv vel paharnic. Savin vel ban. Gheorghe vel comis. Ilie visternic. Ştefan Luca visternic. Heldiman camaraş cu mîna mea singur am dat de la camară 18 lei lui Glicinco, iar în zapis după obiceiitl sati pus mai mult" trei zeci lei. NOTA. Documentul original scrii pe hîrtie să află in Arhiva Berea de la Huşi. 2. Pămîntul era o măsură nesigură şi neegală. Aici pămtntul venea zece paşi adică lulnd pasul a 0,75 cm. găsim ca pămîntul venea în lungime de 7,50 metri, cam 3 8tînjenl vechi şi ceva. www.dacoromanica.ro — 269 — 91. Document din 7217 August IO (1709). Sumar. Alixandra dă hîrtie de împăcăciune Iul Toader sin Vasile Butnariul pentru un loc de casă din Iaşi. Adică eii Alixandra nepoati luî Popărşoc, Şoltuzuluî din Iaşi acriţi şi mărturisescu cu cestu adevărat zapis al mid la măna luî Toader ficeorul luî Vasilie Cotnariul şi a Dochi-ţiî—Triboliceoae—precum am avut multî pri-cin amtndoi cu Toader pentru un loc di cas cîau fostu a luî Vasilie Botnariul şaafămeaeî luî Dochiţiî- pentru un zapis cîatl fostu căzut la măna mea acelui loc, decî acmu trăgând etl pără cu zapis ul acela asupra luî Toader şi neputănd eti dovedi cu nimi cum acel loc îas-ti cumpărat de sorumea nam avut ce maî faci neam împăcat cu Toader dinaintea Dumi-lor săli vornicilor di poartî, cum de acum înainte ca să nu mai aibu eu a maî scorni părî asupra luî Toader în toatî viaţa mîa şi iam dat şi zapisul cîatL fost la mâna mia la măna luî Toader cari acel zapis scriîa numele Iul Vasilie Butnariul şi a fămeiî luî Do-■chiţii părinţiî luî Toader. fâr căt mi aii dat Toader doi leî colacul aceluî zapis. Iar de acmu înainte de sar mal scula cineva orî din fraţii miei, orî din nepoţii miel, ori din se-minţiia mîa ca să mai scornească părî asupra lui Toader pentru acel loc di cas ca să nai-bă nici unu credinţî căci acel zapis nici eti nu Ştiu de undi ati căzut la măna mîa. Şi pen- www.dacoromanica.ro — 270 — tru mai mare credinţa miam pus degetul şi alţi ca mine ci s-aii prilejit niam pus dîagi-tili şi Dumnealor vornicii de poartî aii pus pecetia porţii ca sa să ştie. U las 7217 August 10. ţAlixandra nepoata lui Ştifan Popăroşo Şoltuzului. ţNeculai Dirvici biv staroste di făcliîari martur. Bejan Hudici vornic glotnii martur. ^Az Iordacbi vornic martur. lonaşco Angliei diîacul di cămară am scris zapisul şis martur. (II h) neHEITIe (n p) flOpiţlH NOTA. Din hîrtiile casei Academiei Mihailene. 92. Document din 7218 Noembrie 22 (1709). Sumar. 12 boeri după răvaşul lui Costantin Ba* sarab (Brancovanu). j omnul Ungoro-Valaliiet, merg aă hotărască partea răzăşilor din Săteni, ot Dîmboviţa, despre partea Mitropoliei, ca UDa ce are parte acolo de cumpărătură şi danie. Noi doisprezece boeri cari sîntem luaţi cu revaşile Domneşti din porunca mării sale Domnului nostru Io Costandin Basarab Voevod de sfinţia sa preasfinţitul părintele nostru Antim Mitropolitul Ungro - Vlahiei şi de moşneni www.dacoromanica.ro — 271 — din Săteni de Kostandin Fotescu cu părtaşi lui ca să le alegem şi să hotărîm fieşte căruia parte de moşie din Săteni din judeţu Dîmboviţa ce o are Mitropolia de cumpărătoare şi de danie. Deci noi după porunca Mării sale neam strînsu cu toţi acolo la acea moşie fiind şi sluga Mării sale Vasile veiu posteînicu şi fiindu şi popa Danul dikeu Mitropolii şi moşenl toţi de faţă şi în-tîiu leam cetit tutulor cărţile cine ce ati avut, apoi am tras moşila din hotar pînă în hotar după obiceiii în trei locuri şi saii găsitu la capul moşii despre Ialomiţă din hotaru Ani~ noasi pînă în hotarul Bărbăteştilor stînjini ^*o=1070 şi la mijlocul moşii la curmătură, iar din hotar pînă în hotaru stînjini 475 (yoâ), şi la căpătîiul moşii despre Solomon stînjini X«e (625), şi făcîndu aceste trei trupuri masă satL găsit de toţi âtînjenî ^spo şi dintraceastă moşie am alesu Mitropolii la căpătîiu moşii despre Ialomiţa stînjini w'o şi tutulor moşnenilor şi altor cumpărători stînjini c' la mijloc la curmătură am alesu Mitropolii ye şi moşnenilor st'njinî o. şi la căpâtîiii moşii despre Şo-lomonu am alesu Mitropolii stînjini 4>ae şi moş nenilor stînjini h, şi am lipit moşia Mitropolii din Săteni alăturea cu moşia Âninoasei care eşti iar a sfintei Mitropolii moşie lăngă moşie dupe obiceiii şi moşnenilor tuturora leam dat Îiarter lor ce li sati cuvenit pe din sus pe îngă hotarul Bărbăteştilor. Iar pentru viile ce au moşneni şi alţi cumpărători ce aii cum-păratu de la moşneni de mal nainte de cum-părătoarea Mitropolii anume lordake Creţu www.dacoromanica.ro — 272 — velu . . . i Şerbanu velu logofătu, i Corma Măicanu, i Radul Cocoşu i Dumitru fratesu i Baraţîa i Dragia vornic i Vasile Abagiu i Ra--dul căpitan, Fasole i Iani cupeţulu. Faraonu i Iane zaraful, i Radul 1 Costandin Foteşti, i Tudoran i Nicolae abagiu, i Dragonea mătă-saru, pentru că aceştia fiind cumpărători vechi maî dinainte de cît cumpărătoarea Mitropolii şi acum călcîndu la hotărnicie pe aceste viî pe toate hotarile Mitropolii noi am adaosu moşia Mitropolii cu stînjinî w" din părţile moşnenilor ca să aibă aşi ţinea iei viile şi cu li~ ■vedea vil în poale înfundate şi fără de vinericî de cătră Mitropolie precum scrie şi zapisile Mitropolii cele de cumpărătoare; însă acel w* stînjini sîntu puşi fn suma ce scrie maî sus, iar afară dintraceştia săşi caute Mitropolia dijmă din toată partea ce sah ales, veri din ce şi am pus pietre de cătră moşneni după obicei în patru locuri din sus, iar de să va mai în-tîmpla care cumva să să mal scoale cineva vreodată cu niscaiva scrisori să aibă aş căuta la moşneni iar cu partea Mitropoliei să nu aibă nici o amestecătură, Şi pentru aceasta am dat această scrisoare a noastră să să afle la Sfînta şi Dumnezeiasca Mitropolie de tărire şi de credinţă ca să stăpînească această moşie precum scrie mal sus cu pace şi noi încă neam iscălit cu toţi mal gios. Noemvrie 22 leat 7218 (1709), leh Negoiţă logofătu ot Tîrgoviştea. Constantin postelnicul Bucşanu. www.dacoromanica.ro — 273 — leii Oprea, ieti Ion răspopa, ieti Lupu, ieti Costandin Ceauşul sin lene Dumitru, ieti Iane tiv căpitan, Statie feceor al Procăi. Ştefan sin Vasile otu Răsvadu. Şi am scris această copie după condica ■Sf. Mitropolie asemenea din cuvînt în cuvînt. Neacşu logofătu Sf. Mitropoliei. NOTA. Documentul mi s a dat spre copiare de Domuul Sc. TănSsescu, telegrafist în Iaşi, care mi-a apus că priveşte nişte vil, proprietate a părintelui Uu-misale, de loc din Tirgovişte. 93. Document din 7233 MaT 19 (1725). Sumar. Acsana fata lui Ursu Murguleţ dă lui lonaşco logofăt de visterie un ţigan anume Gavril. Adecă eti Acsana fâmeaea Iul Gligoraşco JBontâş di . . . . fata Ursului Murguleţu de Vismeasti scriu şi mărturisascu cu acestu adi-vărat zapis al mied la mănule Dumisale lui Jonaşculul logofătului de visterie precum să să ştie că eti de bună voe mea de nime silită nici asuprită cea dea mea bună voe î-am văndut Dumisale al med dreptu şărb un ţigan anume Gavril fieeorul lui Simion ţigan, care tatăl acestui ţigan a lui Gavril Simion mi-aîl fost mie de cinste de la părintele med Ursul Murguleţu şi ţiind pe o ţigancă a Dumisale VOLUMUL XXIII DIN UfilCARIO C. 18. www.dacoromanica.ro — 274 — logofătului Neculaî iam vîndut şi ţiganul cu partea lui de ficeor drept . . . . leî . . . pentru aceaea făcăndumî Dumnealui plată deplin Iam făcut acest zapis ca săi fie Dumisale şi giupăneseî Dumisali şi cuchililor Dumisali drept şărbu ţigan în casă, însă de sa întîmplâ acestu ţigan sa aibă vro gălceavă să zică cineva că nu laste al mied să aibă al întreba cu mine şi de mar remănea să aibu ed ai da ţigan pentru ţigan dintr-alţî ţigani al miel. Iar Dumnealui săşi stăpînească ţiganul pe cum î lam vîndut şi acestu zapis Iad făcut denainte a boeari şi a mulţi oameni buni cari Iad iscălit mat gios; şi să aibă Dumnealui aşi face şi dris domnescu pe dînsul şi pezapisul mied şi Iam dat Dumisali şi zapisul ce am avut ed de la părintele mied şi mărturie de la alţi oameni buni pentru acest ţigan şi pentru credinţa mlam pus degeţel şi pecetea mea ca să fie Dumisale de bună credinţă. Şi eti Vasile Pop*a Uricariul am scris zapisul cu zisa Du-misali Acsania, să se ştie. U laş let 7233 Mai 19. Insă mam socotit că avăndu acel ţigan Simion şi alţi ficeorl nu sad dat Dumisale za-pisele cele veachi, ci leam poprit la mine. Vasile Zmăul care am scris. (L. P.) (o steluţă). Acsana fata Ursului Murguleţ fămeaea Iul Gligoraşco Eontăş. Iscălituri neceteţe. www.dacoromanica.ro — 275 NOTE. Documentul e din actele casei Codreanu din Bîrlad. 94. Document din 7240 Mart 30 (1732;. Sumăr. Scrisoarea autografă de la Constantin Cantemir comis cătră vechilul sătl Băisan, pentru Urlaţi. Ezhcan c'ANxmam AnmA mHmpv carim SpaaijYh ram kz aam ^am kvmnaiiiSavh IIzaaa ban8a8h, ^eh ^akvmv camvA amhayh aa c xm z n z n î uih ^MHAVH BEH ACKVAIT1A tU mv UI WMHNÎH KZ AlilE AM COKOmHffl UJ AAM ftAm CVpOpHMH AAEAE flNHIţlH UI AKVMS J^HAHHm ftMHAOp AOp CIPZflZHH iap nENinpS npHCZHHA HE AM AKOAE AUIE MIM mOHMHfTl KV KVMHA-mvA tz tme akoao cz hv cz pz^hh (\ e ako (sic) nZH *E AIA UI pZftlKA EV UI mom (Z nOplţH rpHIIt AHEAOp mpu npHcZM ui a npuczKApHAop lap nEumpS şaiihcSa ^PAAlţHAOp HE ({)1HHA AKVMV ^NflZMXNZ N# A (AM /ţsm mp MAH (IE VpMZ Ai'«i ftA flVMCAA. flsACrflA KV AAIIIE- czAHqi fte npE npEVVp cz «Jih czumoc. aem ^şcm A/lapm a. KoHcmAHmxH Komhc. NOTĂ. Documentul e scris pe hîrtie, face parte-din Arhiva Berea Huşi. www.dacoromanica.ro — 276 — 95. Document din 7241 Ghsnar 12 (1733). Pwwar. Costaki. Dumitru şi Ion Cantemir, fii11 răposatului Antioh Cantemir datt surorii lor Aniţa moşia Urlaţii de 1% Făicitl, partea ce i s*a venit din diata părintelui lor. Constantin Cantemir vel comis, Dumitraşco Cantemir Beizade, feceoriî răposatului Antohi Vodă, facem ştire cu această scrisoare a noastră ia mîna d-sale aurorei noastre Aniţa. Precum ştiind noi că şi la căsătoria Dumisali fiind şi noi rămaşi de părinţi nici o zestre nati luat şi după dilata părintelui nostru avtnd Dumneaei parte cit în moşiile părintelui nostru aşa şi în casele din Ţarigrad şi văzendune Dumneeî şi pe noi la cît ne aflam învoituneam pentru toată partea Dumisali şi lam ales şi lam dat un satu anume Urlaţii cu toate alte silişti din prejur acestui sat ce sînt la ţinutul Fălciulul ca să fia Dumisali moşie vecînică neavînd noi nici un cuvînt a mal pomeni şi pentru aceasta şi fratele nostru cel mal mare Ioniţă Be-zede măcar că nici nu sad tlmplat fiind în ţara Romînească numai nici D-luI la aceasta nu poate să aibă cuvînt de netocmire din vreme ce Dumneeî sora noastră Aniţa după diata părintelui nostru de ar fi vrut a cere şi mal mult de cît atîta i sar fi venit el aşa cu dragoste frăţască şi Dumneeî primind lam dat de la noi această încredinţată scrisoare ca să navem noi de acum înainte a ne mal amesteca la acestu satu ce scrie maî sus Urlaţii şi www.dacoromanica.ro — 277 - să avem ai da Dumisali şi toate zapisele cele vechi de toate acele silişti. Insă pentru moşia Ţigani ce sar veni de pe Ciureştî parte mamei noastre răposatei Doamnei Catrina dintracele ce sar veni dreaptă parte Dumisali să aibă Dum-neei a cere şi aşi lua aşijderea şi de sar afla niscari ţigani din parte părintelui nostru încă să avem ai da paite şi Dumisali şi după învoiala ceam avut iam dat de la noi această scrisoare în care pentru credinţă am iscălit şi noi şi alţi boeri mari ce satl întîmplat; şi etl Yasile căminariul am scris. U laş 7241 Ghenar 12. (Iscălitura autografă) C. Cantemir vel comis. D. Cantemir. Ion Neculee vel vornic martur.—Iordachi Cantacuzin vel spatar. — Sturza hatman. —C. Bazu vel spatar.— Costantin .... logofăt.— Ant........visternic.— . . . biv vel paharnic. NOTA. Documentul original scris pe hîrtie să află în Arhiva Berea dm Huşi. 96. Document din 7241 Ghenar 15 (1733 . Sumar. Grigore Ghiea Vodă ordonă boerilor Ma-nolachi Costantin comis .ţi Scarlat Costachi să vie la 23 Aprilie la divan spre a să curma odată procesul dintre el şi al de Luea pentru Negrileştl şi Briţcanl. Hw rpnropiE rhka fioEKo^d Eojriek mh tocui no rocno^apa ^em«h AAoaa&bckch. Ckphew ^omhia mea www.dacoromanica.ro — 278 — GOApiH HOqipH MaNOAAKE KoCmAKH KOAAHCVA UiH GKZpAAIH KoCrtlAKE. (pAMEAA IJIHpE nENinpV NEIjJE AflOUMH ANVAAE IIe-rpHAEtplH UIH GpHlţKANHH BV EAA(T1A ţlEAAENEAE UIH 111 0-MVA^ASAESEABE UIH KV GOAplOA NOCflipS rf^AAt dvK. CvAţiEp uih kv N;nomvA cz8 Mhxaaakh /Ivka nocm. UIH KZIHERA pZNftV'pH AV ABVm IlApH UIH yWjţEKAfTIE UIH KV nzpiNIJIH ^VAAHAOO BOACUipE U|H mOfTl NV CAV aaa! KvpAAAm, uih ^MNABOAcmpz mom CmZnZNHIjH AHO-UIÎAAE UIH AA yiO^EKAmZ NV BElţH CZ CmLţH ^EMH IAU1Z KZ BZ CKplEM UIH BZ lIVNEIjH A A C<|>E(I1VA TlA’prlE CZ BZ A(ţ)AA[|H AHME KV mOAIUE CKpHCOpHAE HE BEL{H ABS KA CZ CZ KVpAAE A'IACmZ yiO^EKAUlZ KZ NE BEMNft AA 5H BH CA mpHMIimE VM rOCIIO^ ^HAUIIA CKpYhm. î> Iac 7241 (1733) Tenap 15. tlpOHHmOX TzNACZ îîpHKAp. NOTĂ, Documentul e din bîrtiile casei Codreanu de la Birlad. ________ 97. Document din 7248 luni 19 (1740). Sumar. Doamna Ana, soţia Iul Mihal Racoviţă dă danie lut Dediul Codreanul 2 ţigani, un făt şi o fată. Gospod. Arma. Cu această carte arătăm precum am dat şi am miluit pe sluga noastră Dediul Codreanul carele sati aflat lăngă noi sluj in du ne cu dreptate, den copilăria lui deci şi noi pentru slujba lui şi aflănduse şi la mazilia Domnului nostru în Ţarigrad l-am miluit cu doi copil www.dacoromanica.ro - 279 - de ţigani un făt şi o fată ca de 15 ani pe.. . ficeorul ... lui şi pe .. . .fata lui . . . din ţiganii reposatel maiceî noastre Rocsanda spă-tăroae ca să-I fie slugei noastre robi şi nîamu-rileluî neclătiţi, pentru care am dat această •carte a noastră de danie şi nime din neamul nostru să nu strice pomana ce am făcut cu dânsul preacum arătăm mai sus. Leat 7248 (1740) luni 19. Ana Doamna. Pecetea în fum, cu iniţialele : II. E. „Ana cu mila lui Dumnezeii doamna M. T. ţerei Ungro-Vlaliieî.“ 3. 8r. NOTĂ. Documentul e din actele casei Codreanu din Bîrlad, pachetul lOS. 98. Document din 7251 Maid 10 (1743). Sumar. Roxanda domniţa, lata lui Mihal Raco-viţă şi soţia lui Grigorî Costachi comis dărueşte Dea-diulul spatariulul vel cămăraş un sălaş de ţigani, din ţiganii domneşti de la Căliani, Tecuci. Cu adevărata scrisoarea noastră voitam cu toată inima deam dăruitu Deadiuluî Codreanului Vel camaraş un sălaş de ţigani a-nume Ştefan ţigan feceor lui Stingă ţigan şi •cu ţiganca lui Tofana fata...........ţigan şi aceşti ţigani săntu din ţigănia noastră de la www.dacoromanica.ro — 280 — Căliant den ţinutul Tecuciului den ţara Moldovei, care ţigani îi avem şi noi de danie d& la Dumneaei răposata jupăneasa (Huxamia) spă-tăroae moaşa noastră. Să aibă ai stăpînl ei şi fiii lui cu bună pace şi nestrămutat de cătră noi şi de către tot neamul nostru şi săi fie-robi ohabnicl în veaci, pentru că aflîndus© dentru mică vărstă cu dreaptă şi credincioasă slujbă în casa prea luminaţilor noştri Domni atît. în străinătate cit şi în pămîntul nostru şi întru toată curgerea vrem el aflînduse către noi în slujbă, voitam de lam miluit cu acest sălaş de ţigani săi fie de chiverniseală şi de slujba casei lui ; întărim scrisoarea aceasta cu peceatea şi cu iscălit inie noastre pentru mal bună întemeîare. Maitt 10, 7251 (1743). Gr. Costachi biv vel comis. Pecetea lui Gr. Costachi cu o pasere în vîrful unei crăci,, stema familiei. Roxanda Domniţa. Pecetea Buxandei cu marca ţărel boii şi aquila cu crucea şi iniţialele- P. 3. A- H. NOTA. Documentul e din actele casei Codrea-nu, Bîrlad. 99. Pomelnicul Fruntişenilor din 7260 Mal (1752 ) Cel ce aii stătut Domni ţării Mold. şi cel. ce aO Domnit pe moşia Fruntişanilor lui Mateiu www.dacoromanica.ro - 281 — Roşea şi în urmă Balomireştl faptă alăturata-bucată din loc şi urmaşilor ati dăruit sărda-ruluî Dediul Codreanul adormiţi. Radu Voevod şi Doamna. Alexandru Voevod. Ilieş V oevod. Mihaiii Racoviţă—Ana. Constantin Racoviţă Voevod — Soltana. Ion Beizadea—Smaranda Doamna. Ştefan Rac - Ruxanda Doamna. Mihăiţă beizade- Anastasia. Ruxanda domniţa —Grigore Costachi comis- Manolachi. Dumitraşcu Anastasia—Iordaclii Gbicavel logofăt. Răposaţi vechi ctitori al Biserice! şi stăpînitorl a Fruntişanilor. Mateiti Roşea—Anastasia. Gn'gore Koşca.—Maricuţa cu fii, Ion—Ma-ricuţa ou fii lor Lupu, llinca şi Simeon ; Ga-vril—Călina cu fii lor ; Aniţa—Ştefan Cerkez comis, Zinica Fârvu), lanachi, Ştefan, lorga, Balada, Toader, Balaşa, Costachi, Joiţa, Iordachi, Ion Anton, Vasilie, Urau, Gheorghe, Ştefan, Va-silca, ’J oderaşcu, • iftir cu femeile lor ; Ruxanda—Dediu spatar cu fii lor Ana.—M. Racoviţă Voevod, lorga Monah, Paladi—Vasilca, Costachi Ecaterina, Manolachi cu femeia, Neeulai - Ruxanda şi fii, Balaşa lorga cu fii, Mihal—Ecaterina şi fii; Mâriuţa—Costin şi fii, Alexandru—E-eaterina şi fii; Smaranda Gheorghie şi fii; Toma cu femeia, Fetrachi—Smaranda şi fii. V i i Gheorghe Ion cu fii, Maria —Neeulai şi fii săi: Folidor, Ruxanda, Neeulai, Csenie schi- www.dacoromanica.ro — 282 — znonaha, Safta—Costantin şi fii săi, Casandra cu fii seî. Ctitorii ce aii prefăcut biserica din Frunti-şani la anul 7260 Mai (1752) (urmează o listă de nume de săteni). NOTĂ, Pomelnicul acesta al bisericeî din Frun-tişanl ni s-a înmtnat de preutul bisericeî din Frunti-şanl, C. Tudoran, de loc din Huşi, din mahalaua Ră-eştilor, şi cu care am petrecut copilăria mea şi am înva« ţat din clasa 1 primară pînă in clasa a 4-a la Seminarul din Huşî Pomelnicul e făcut din lemn, are 3 canate, din care 2 servesc ca uşiţe, ce să închid. E scris bine, şi să vede că e făcut în 7260 cînd s-a reparat biserica. 100. Document din 7272 Noembre 26 (1763). Sumar. Gr. 1. Vodă scrie boerilor săi C. Sturz a şi Enacbi, ispravnicii de Tutova să îa hîrtieie din mîna lui C. Bujoranul mazil şi să le dea lui Gb. Buta, de oare ce Bujoranul n-are nici un drept asupra Fruntişanilor. Noî Grigorie loan Voevod, Bojio milostio Gospodar Zemli Moldavscoi credincioşi boerii Domniei meale Dumnealor Constandin Sturza biv vel medelnicer, şi Dumnealui Enacbi biv vel sulger ispravnici ţinutului Tutoveî facem ştiri că Domniei meale aii datăjalubă Gheor-gbie Buta şi Vasile Zălui din Micleştî ot Fălciil asupra unui C. Bujoranul mazil din Simila de la ţinutul Tutoveî zicînd jăluitorii aceaştia că mai In anii trecuţi fiind el trăitori www.dacoromanica.ro — 283 — la ţinutul Cohurluiulul şi fiind toate scrisorile de moşiile ce ad el la mîna lor aii mers acel C. Bujoranul şi aii cerşut la dînşiî uricul care îaste făcut peste toate moşiile fiind că şi el îaste răzăş cu jăluitoril întrune moşii zicînd că va săş dezbată părţile Iul de moşie pe unde are şi arată într-acel uric, zicînd că după ceş va dezbate părţile lui îl va da iar la mîna jăluitorilor şi el fiind oameni săraci n-ati pututu ca să meargă cu uricul şi laţi dată socotind căi Ya da larăş la mîna lor după cum zicea şi luînd el uricul de la jăluitori nu-1 mal dă, şi nu numai că întră cu stăpînirea şi în care moşie nare el treabă fiind uricul la dînsul ci Înc3 ziseră că leali şi văndut o moşie de la acest ţinut, anume Fruntişanil pe Horaiţa, în care moşie ziseră jăluitoril că el nice . . nu îaste acolo, nici are treabă pe care moşie ziseră jăluitoril că atl dreasă şi scrisori şi aemu. la mîna lor osăbit de uricul ce Iad dat acelui Constantin Bujoranul şi să plînseră că ad strîmbătate de9pre dînsul, atîta că lead YÎndută moşie cît şi că uricul nu le mai dă, de care cerşînduş dreptatea de la Domnia mea Iată că scriem să aduceţi şi pe acel Constantin Bujoranul de faţă înaintea Dumisale şi să cercetaţi pricina aceasta cu a-măruntul şi de să va dovedi că îaste uricul drept al jăluitorilor şi-l ţine el numai în tăria lui şă-1 1 uaţî di la dînsul şi să-l daţi la mîna jăluitorilor, cum pentru numita moşie ce ziseră că ad vîndut-o el, de să va dovedi că îaste dreaptă a jăluitorilor şi el ad vînduto rău www.dacoromanica.ro — 284 şi fără cale, iarăşi să o daţi Ja stăpînirea jă-luitorilor, iar ţiind pricina intr-alt chip toate să judecaţi şi să aşăzaţî după cum a fi mai cu dreptate, iar neodihnindusă vreo parte cu giu-decata şi aşăzarea ce le veţi face Dumneavoastră acolo, să le daţi zi soroc şi dinpreună cu mărturia Dumneavoastră să-î trimeteţi la divan, aceasta scriem. Leat 7272 (1763) Noembre 26. (Locul Peceţei) (Iw 1761 6 fi.) Frocitoh vel logofăt. NOTA. Documentul e din actele casei Codrea* nu, Bîrlad, paquetul 93. 101. Document din 7285 Ghenar 10 (1777). Sumar. Costantin Ghtbanul şi cu fraţii săi Carpu şi Gligoraşcu vînd Iul ion Cantacnzin vel visternic partea lor din EţcanI ot F al citi, a 5-a parte din trupul moşiei pe preţ de 101 lei. Adecă ett Constantin GMbanul împreun cu fraţii mei Carpu şi Gligoraşcu datam adevarat zapisul nostru la cinstit mîna D-sale Ion Canta-cozinoul vel visternic, precum să să ştie că avîndu noi moşie la Eţcani ce este la ţinutul Fălciului pe apa Elanului împreună cu D-lui Enachi Sava, cari această moşie sad botărît întracestu anu la leat 7284 IVlai şi stîndu la www.dacoromanica.ro — 285 — împărţal şi la învoial făcînd moşia în 5 părţi, a 5-a parte este a noastră cari această parte noi de nime siliţi nici asupriţi ci de a noastră bună voe am vînodut ca să fie dreaptă ocină Dumisale şi giupînesei Dumisale şi cuconilor Dumisale în veci neclătit şi D-lui ni-aCt făcut plata întru mînule noastre o sută un leit şi noi încă cu toată inima am vîndut Dumisale, şi la această vînzare sad întîmplat mulţi oameni bătrîni şi tineri oameni cinstiţi cari mai gios sau iscălit şi pentru credinţă am iscălit şi scris. Let 7285 Ghenar 10. Sofronie Arbure mazil ot Şişcani. Gavril Romaşcu mam tîmplat. ^Constantin Ghiban. QCarpu braţ ego (fratele lui). QGligoraşcu. braţ ego. Şi ed diaconul Ioniţă nepot Vlădică! am scris zapisul cu zisa lor şi am fost faţă. Enache Sava răzeş (autograf). NOTĂ. Documentul original e scris pe hîrtie, face parte din Arhiva Berea, Huşi. 102. Booument din 1777 Decembre I. Sumar. Rezeşil de PlotuneştI datt mărturie răzeşilor Andril Lie ciobotar şi alţii că el atl stăpînit în bacoteştl, zis şi Curlnegri, iar nu Ştefan Luca. Adică noi oameni cari am trăit pregiur acestei moşii ce să cliiamă Sacoteştî şi le zic www.dacoromanica.ro - 286 — şiEţcani am făcut aîastă mărturie a noastră 1» mîna răzeşilor care mai gios ne am pus şi degetile noastri pentru credinţa Saviî Lie ot Şişean, i lut Toader Gociu ottam şi Vasile sin Diacon ottam, i Dănilă Ciomagă ottam şi altor răzeşî tot de ace moşie precum ştim şi iam apucat stăpînind acel loc din zilile măriei pale lut Mihaid Vodă pe un Parfeni Tarcoschi şi pe un Andrit Lie Ciobotar i pe Opre Ţurchi tar pe Enachi saîi pe tatăl săti Sava» nu l-am apucat stăpînind nece o dată. Eu (^) Chirii a om bătrîn de 80 ant, aşe ştiu şi aşe mărturisesc înaintea lut Dumnezeii şi a jude-căţet. Eh (@) Iftimie Doni om de 60 de ani am apucat stăpînind tot pe aceşti răzeşî cari mai sus sad numit. Eu (©) Ion Doni om de 50 de ani tot pe aceşti răzeşi iam apucat stăpînind, iar pe Enachi sad pe- tatăl săd Sava nu lam apucat stăpînind nici o dată. Şi ed (©) Nestor Ghindar am apucat ţarina tatălui -med pe acel loc şi nead luat dijmă Andrii Lie ciobotar de pe acel Ioc iar pe Enachi sad tatăl săd nu lam apucat stăpînind, şi ed (£) Ştefan Briniveg ţin minte din zilele măriei sale lui Mihaî Vodă că tot aceşti răzeşî ad stăpînit iar pe Enachi sad pe tatăl săd nu iam apucat stăpînind aşa ştiu şi aşa mărturisesc^ şi ed (O) Neculaî Cioban de cînd am venit în Plotuneştî sînt 30 ani şi tot pe aceştî răzeşi iam apucat stăpînind, iar nu pe Enachi şi pe tatăl săd Sava aşa ştiu şi aşa mărturisesc, înaintea lui Dumnezed şi a judecăţei, şi noi aceştî mai de sus care neam iscălit aşe- www.dacoromanica.ro — 287 - ştim şi mărturisim înaintea lui Dumnezeii şi a judecăţelj Leat 1777 Decembre 1. Şi ed. Simion Buzalan am scris cu zîsa lor. Martur ce spune tot acesta e şi Romaşcu mazil. NOTÂ. Documentul original bîrtie, scris cu caractere foarte urîte, se află îu Arhiva Berea, Buşi. 103. Document fără dată de an, laşi, Mart 15. Sumar. învoiala dintre Patraşco biv stolnic şi cu Vasile Golăe pentru un loc de prisacă; Golăe dă voe luî Patraşco să-şî ţie stupi la Făget ori cît i-ar ti voea. Adecă eu Pătraşco biv stolnic scriu şi mărturisescu || cu acest adevărat zapis al meu pe cum mamu rugat eu lui Vasilie || Golăe pentru loc de prisacă a lui ce laste la Făget sămu ţiiti. (| stupi acolea pănă căndu le va hi AOla şi le va trebui şi || lor îarădîacindea eti stupi şi el săş bie volnic cu locul cel [| de prisacă şi în tocmala nostră salt tămplat An-dronic Buzdug || şi Vasilie Căpăţină şi Ignat ot Cărăuleşti şi Barbul ot OdobeştI || şi Andrei Măcică şi Ionaşco Bănitul ot laş şi această scri-so || re satl scris în casa Bănitulul ce mal sus scrie şi pentru |j credinţă neam pu9 degetele şi www.dacoromanica.ro — 288 — Iscăliturile ca să-î hie lui de ere |j dinţă şi •eu . . . ditacul încă mam tămplat acolo şi am scris || acest zapis ca să să ştie. U Tas miasiţa Mart 15. Patraşcu stolnicul iscal. ^Andronic. ţVasilie. 0Bănitul. 0Bar-bul. 01gnat. ^Andrei. NOTĂ. Documentul original e în proprietatea D-luI Th. Codrescu. Alăturind documentul acesta ca •cel publicat mal sus din anul 7184 Val 21, pare a fi mal dinainte, deci din secolul al XVII. 104. Document fără dată de an. Mart 9 zile. Sumar. Notiţele unul boer necunoscut asupra merţelor de grîu, date din jicuicerul s3.il lună cu lună. lzvod de grăti ce sau găsit în jicnicer şi ■saii dat pre măna lui Burdujil. Mart 9 dni. 34 merţ grăti din area să să ştie. 11 merţ grăti au spalat şi satt ales. 7 merţe, deoî 3 merţe sati trimes la Pe-triş, 4 merţe sati mîncat în casă la Joldeştî. 5 merţ grăti. de la Calmăş sati mîncat In casă. 51 mirţ de orzu sau samanatu. ?3 mirţ de hrişcă den are ce a i găsit Burdujilr www.dacoromanica.ro 41 de merţe de mălaiu din (ea)re sati luat să (să) ştie. 7 meiţ de săcară sati dat pe sare. 5 merţ de săcară sad mîncat în casă. 6 merţ de mălaiti la ogari. 2 merţ de malaiti la găinî. 6 merţ; de fânină ţiganilor. 9 merţ de săcară sad m in cat în casă la gunoi n. 3 merţ de sacar ţiganilor. 1 mert de săcară lui Precup meşterul. 1 merţ de malaid la găinî. 1 merţ de mălaiti tij la găinî. 10 merţ de săcară lui Ştefan de Petriş. 2 merţ de săcară luî Ţipi ic. 2 merţ de sacară Crainicului. '1 merţ de sacara Găina nulul. 2 merţ de săcar lui Murgocî. 2 merţ de săcară Condriţii prisecar. 2 merţ de săcar grădinarilor. 1 merţ de săcar luî Miron Vezeteul. 3 merţ de orz în beare. 12 merţ de sacară- în bear 2 merţ de sacară priseearului Prăjii. 50 merţ de sacar am trimes la Petriş. 1 merţ de mîlai la găinî. 4 merţ de rnâlaid luî Şepţeliş. 1 merţ de rnâlaid ţircovniculuî. retro, 1 merţ de mălaiti la găinî. 6 merţ de mălaiti la Petriş, cănd ati dus Vladul Cpriş. VOLUMUL XXIII DIN UiUCARIU C. 19. www.dacoromanica.ro — 290 - 15 merţ do sacară şi de malaiti de dires în curte. 1 merţ de malaiti la găini. Mesiţ Avgust. 2 merţ de sacară crainicului. 2 merţ de sacară Iul Ţiplic. 2 merţ de sacar M urgocl. 1 merţ de sacar Vatamanul. 4 merţ de grâu la Săntâmarie. 4 merţ de sacar tij In casă. 1 merţ de malaiti la găini. 2 merţ de săcar găinarului. 2 merţ de săcar grădinarilor. 1 merţ de mălaiti la găini. 4 merţ de grîu în casă. 10 merţ de sacar în casă. 3 merţ de malaiu la ogar. Mesiţ Septemvrie. 11 merţ de sacar în ci-rte. 2 merţ de sacar Ţiplic. 2 merţ de sacară Murgoş. 2 merţ sacară Crainicului. 3 merţ de mîlaiti la găini. 2 merţ de săcar găinarului. 2 merţ de sacar grădinarul. 1 merţ de malaiti la găini. 2 merţ de sacară Iul Vataman. 8 merţ de orzu sati mîncat eu caii. mir ţa cea mare. 8 merţ de malaiti tij la cal. are www.dacoromanica.ro — 291 7 merţ de sacar sau pisat la păni (?) 8 merţ de malaiti tij la cai. 7 merţ de sacar satt mîncat în curte. 2 merţ malaiti sati vândut Ursului. 3 merţ malaiti la găini. 7 merţ sacară ce mare Avram. 8 merţ ovăs la cal. 1 merţ ovăs tij la cai. 1 merţ sacar, 1 merţ hrişcă la purcel. 16 merţ sacar sau făcut fânină şi sati trimes la laş. 1 merţ sacară lui Kirilâ ţiganul. 1 merţ sacar Kolţ:. 1 merţ................. 1 merţ sacar Opriş. 1 merţ de sacar ngapie. 2 merţ de sacară grădinarului. NOTE. 1. Aceste notiţe sînt scrise pe o filă dî hîr-tie pe amîndouă paginele în 2 coloane pe pagină. Această filă a servit ca cămeşă uuuî alt document şi era plin de aluat de t’&nină. Face parte din Arhiva Sion BrăteştI. 2. Proprietarul să vede că trăia în Joldeştî. Avea gospodărie mare de oare ce găsim: găinar, grădinar, prisecar, crainic şi ogari. Aceste notiţe îşT aă însemnătatea lor economică: boerul necunoscut ţinea cont exact de tot ce sa dădea din chelariul săfl; şi credem că notiţele sînt destul de vechi: a) pretutindenea să zice mnlaiu, în loc de păpuşoi, care nu vine nici o dată în aceste Însemnări; b) apoi forma făninrt, veche faţă cu fămâ ' fărl-nă). Nu greşim dacă o punem înjumătăţea sec. al XVII-a, luînd în vedere caracterele cum şi forma cuvintelor. www.dacoromanica.ro — 292 105. Document din 1800 Maî 19 t'umar. Mărturia i'azeşilor de Spîrcocenî şi Rîn-eenl ot Fâlciu de cum a scria proprietatea Luculeşti-lor în bpîrcocenf. Noi care mai gios nana pus numele şi degetele adeveremu cu aciasta scresoare alu nostru la mâna Dumisale Ionu Codranu Şâ-trar precum să să ştie ca adueănudune liurn* nialui carte de blastam ca să mârturesăm înu freca lut Dumne/ăd adevăr in ce chip am a-pucat şi ştem ppntru pârţăle de moşăi ce ad avut răposat Stolunicu Toma Luca înu mo-şâe Spăreocenii şâ Hănceniî întâia de ad fostu dreptu răzăş Vasile Safer alu doile de ad avut Stolnecu I'oma Luca stăpânire pe a-cele părţâ eu Costandenu Roraaşcu ot Delene omu de 75 ani ştiu şî marturesăscu că pome-net Vasile Safer şi namulu luî att fostu dreţ răzaşâ în Sparcoceni şi care denu neamulu acesta au traitu pană mai în anii trecuţi tot mârturisâ că parţâle lor den Spârcocene santu vândute Luculeştilor iar pentru stăpănere în-nainte celoralanţâ moscale aceste locur era maî mulut pustei nu să căuta nu să lucra şi neee ave ce stăpâne căci să afla oi şi epe tă~ târăşte cu câşle dar după acee înainte prăzăi lui Crănghere stolunecu Toma Luca ad arat grău şi mălaiu pe părţâle arătaate maî sus şi păne ad carato la Tălabă cum şâ fânu ad co-sât şi Iad adus la Tălabă şi râzâşei nece o înpotrevere nati făcut apoi stolnecu Toma www.dacoromanica.ro — 293 — Luca sad râdecat denu ţănut Făluciului ou totu !?i sau dus în ţanut Romanului şi după prada lui Crânghere, unii den oamenel stol-neeului Tome Lucăi de la Tâlaba au şâ arat pe moşâi dejinâ nu Iad luat ceelalţâ răzâşa. Eu Isaie monah pe vreme auee mam tamplat de eram în plug ou Danelă Ciorna.ra şi viindui răndulu lui să are, mau dus ou plug pe moşâe Spareocenil de şati arat cat Iau fostu voe şi bănuind ui Iul de ce mau dus atăta locu depărtat au răs Danelă Ciomagă pentru că este moşâe stapanesău în Spîrcoeene şi în Tlăncene şi nu ia luat dejmă neme pentru ace* sau du«â să are acolu hu Toa-dej Cireş ot satu Câşîa în vreme ce aii a~ ratu stolnecu loma Luca de la drumulu Fâ-1 u ci ului la vale între Spîrcoeene şi Rancene în vreme acee mă aflam trăitor la Talaba şi am mersu la saeeratu şi cărat grăulu de pe aeelu loeu şi aşa auzamu că este moşâe a Tomel Luca! apoi sad tămplat şi stricare pâ-oei şi neee stolnecul Toma Luca nau mal ve-net pe aice iar de la mosealei acee în coco ad început a să lucra şi pe căt am ştdut adevăr mărturisăm pentru această scrisoare a noastră. 800 Maia 19, Eiî Constantin Romaşcu mărturisesc şi am iscălit. Eti Isaie mărturisescu şi mam pus degetul. Eti Toader Cireş ot Câşle. Aeiastă mărturie am scris eu zisa acestor arătaţi mal sus Vasile Glnbanu. www.dacoromanica.ro — 294 — Maî jos şi fiul lui Iordachi Bâdrod măr-turiseşte că a auzit pe tatăl săd spuuînd de moşiile Luculeştelor, dar nu să lucrau pămînturile. isprăvnicia de Fălcid întăreşte actul in 1800 Maiti. 21. NOTĂ. Documentul e din actele casei Codi\ anu Bîrla'l. 106. Document din 7224 Ghenar I 1716). Sumar. Postolachi Coşăscul dă hîrtie la mina Lupului Costachi vel voinic de ţara de jos că I a vîn-dut părţi de moşie din IvăneştI şi Vlădeştl pe Racova, pentru că l-a scăpat de 60 lei, datorie cătrâ Gruce-reasca Catrina Solomoneasca. Adecă ed Postolachi Coşăscul, fac ştire cu această scrisoare a me, la mînile dumisale Lupului CostacLe marele vornic de ţara de jos, să să ştie precum fiind ett datorid cu 60 lei dumisale crucereseî Catrinel Solomonesăl, şi neavînd ed cu ce plăti, am vîndut dumi-sale visterniculuî Lupului, juu.atate de sat de IvăneştI, ce este pe apa Racovel, partea din gios, cu vad de moară în Racova, şi cu loc de prisaeă, aşîjderea am mal dat dumisale şi parte din Vlădeştl ce mi s-alege pentru drept acel 60 lei. Iar din surorile mele sad din răvăşii mei de ar ave cineva ceva întrace jumă- www.dacoromanica.ro — 295 — tate de sat din Ivăneştl, s-T-şî eie de aiurea de pe unde mal am moşii, tot pe Racova. Iar a-colo să naibă treabă şi dumnealui maţi plătit, de dumneil cruceroae, şi ml-a scos şi ?apisul de la dumnei, cel de 60 lei, de acum înainte să fie dreaptă moşie a dumisale şi jupăneael du-misale, şi cuconilor dumisale de a vre să o ţie. Iar de a vre să o vînză să fie volnic a o vinde cu zapisul metl, cui ar găsi, şi penti u mal mare credinţă am ţi iscălit şi cu alţi boen mari şi marturl cari Ie sati întîmplat. Let 7224 Ghenar 1. Iscăliţi: Postolachi Coşăscul am vîndut. Jlie Catargiu vel logofăt.— I uroitraşeo R acoviţa Dări Donicî vel visternic, şi alţii care nu sau putut deslega iscăliturile. Această copie sati scos întocmai de pe zapisul cel adevarat, din liîrtiile mănăstireşti şi fiind în tocmai s-ati încredinţat de mine. 1836 Ghenar 25. Glierman Arhimandrit Floreştilor. Copia aceasta fiind întocmai cu copia ce este la actele supt iscălitura Arhimandritului Glierman s-ati încredinţat. Dumitrachi .NOTĂ Actul să păstrează în copie în Arhiva Sion, anume în marea Condică de acte, legată frumos cu titlul : Acti no«î a moşiilor Cosăfti etzttra de la ţinuşi Vasluiului fi de ţigani. Serdar Teodor S>on Co fâs cu. 1851 I anuar 1 Tom. 1. Pagini scrise numerotate 151 şi pe atitea albe. Actul e la pagina 99. www.dacoromanica.ro 296 - 107. Document din 1801 luli 20. Sumar. Ilotarnica Coşăştilor, Stoeneştilor i,i liroş-tenilor de la Tuto'a, tăcută, de Gheorg i« Talpiş, voinic de poartă, Hărţi et' sau venit răzăşilor de moşia Co-şăştii de pe Raeova ţinutul Tutovel, care sati împărţit Petrei bătrînului anume lonaşcu Co-şâseul i Avram şi Todosca Horcioae, însă numai partea o.mpuluî fără de codru, măsurin-dusă cu stînjîmil do 8 palme domneşti diu fundul văel Coşăştilor în jos pînă în moşia Stoeneştii însă moşia Coşăştilor să în» epe din păriul Coşăştilor spre apus pănă în zare şi eă întîlneşte moşiile Vlădeştiî i Stingacii şi Toporaştii ce vin din japa Raeoveî. 1801 luli 20. NOTĂ. Doeuineuiul în copie să păstrează îa Ariiiva Sion, t ondica ( oşăjtilor pagina 132 Tot atun-ce Talpeş injgheabă unnâtoaree spiţă a răzăşilor din Coşăştl, unde întră şi Sioneştil. Spiţa e înt resantă că ne spune adevărul înainte de a se is odi genealogia falşă Tătărască de cătră paharnicul Costamin Sion, autorul Arhondulogiel Moldovei. Iată această spiţă. • el mal vechi ce ni l dă Spiţa înjghebată de Gh. Talpiş. vornic de poartă silit aceştia : Todosia Porcioae, lonaşco Coşăşcul şi Avraam. Generaţia I. lonaşco CoşăSCUl a născut pe Mereu\ă Cotăscul, lrimia Coşăşcul. Vasile Coşăşcul şi pe Războean. Gen. II. Mereuţă a născut pe Costin Coşăşcul şi Toader Coşăşcul; — Războean a născut pe Sion (Găluş.ă . Gen. III. Sion a născut pe Amlreiu Sion Tu-4osia Cărâcăşoae, Aniţa Tironvisa. — Toader Coşăşcul www.dacoromanica.ro 2ÎI7 — a născut pe Postoiachi Coşăsad, Tu/una Zelăriţa, Ştefan Hil'nioae (şi pe Mămt\a Chh icea&a. - Măriuţa Chiri-ceasa a născut pe Ţo ider Chiri e vândut.) Gen IV. Postoiachi Coşăscul a născut pe Marin Ciohodariu, Unica Utrăjas a, >'uf tu Cujbuleasa ; — Tofana Zelăriţa a născut pe Marin Grecideasa şi pe lănasă Ceprâgar (vîndat nu Găhişcâ). — Ştefana Hi-Ijţoae a nas ut pe Vnsile Hiliţâ ; — (Ir in a Măriuţa.) Andreiu Sion a născut pe loniţă 'ion, Toader ^ion, l'as'lea G devie, >ofta flp/ruţoae ; Tudosca Cărăcăşoae a născut pe loniţă Găluşcă, Dumitru. Maria Ghignlcaza ; Aniţa Tironeasa a născut pe Gheorghe Tiran, Jf-timie 2tron. Gen. V. Maria Ciohodariu a născut pe Toader Cwhodariu Ursii, Gheorghe Cost-vdin. Tofana, Cutri-na Tironeasa Aniţa; — llinca Străjasca a născut pe Ion, Necnlai, Softa • tubnleasa a născut pe Catrina ;— Maria Greculeasa a născut pe Postoiachi, Vasile, Cos-tantin Grecul, Anira, ludoriţa ; — Vasile Hiliţă a născut pe Safta Buşiloae, Catrina I rotopopone ;— irina a născut pe llinca lui Bufă); - Toader Sion a păscut pe Andrei *ion; — Vasilca Galerie a născut pe Lupul, Cos'andarhi, Gheorghe, o >iţă Juverdian; Safta Negruţoae a născut pe GUgnre, loniţă, Jiiducanu, To-iana jălpişoae; — loniţă Găluşcă a născut pe Ştefan pitar, Iova y as> >s ea Păsutoae : — Dumitru a născut pe Gheorg i, Vasilca, Vaţinea, Mariica;—Maria Ghi-ga a născut pe Gheorghe şi Catrina lanculeasa, — Gheorghe Tiron a născut pe Marin Machidoneasa llinca Beneasca ; — Iftimie Tiro" născut pe Constantin Tiron Gen. VI. Toade* uhodarlă a născut pe o fată măritat» cu Gligore rut; — Catrina Tironeasa a născut pe floria Muchidon şi llinca Benesca ; — Andrei Sion a născut pe \ordachi Sion baş eauş; — Gligire Negruţu are pe lot» Lima de ginere. Gen. VIL Ion Dima a născut pe Maria; — Maria Machidoneasa a născut pe Ion preut, şi Andrieş. i^e aci tno lo sotţa tace; ştim însă că din Ior-dachi Sion Baş ceauş s»0 născut tr« ţh Sioneşti, din www.dacoromanica.ro 298 cari Constan' n autorul Arhondologiet. — In lftOl I^r* daclii Sion era însurat de 14 ant, avea vre-o (i c pii şi să vede că Oh. Talpiş nu mai in lă in amănunţimea spiţ lor contemporanilor b£u. Iată, acea hoturnica: Coşăştu. Stmjini Palme palmave 50 3 4 50 3 4 10 77 4 10 7* 4 10 77 4 10 77 4 10 77 1 12 5 u 12 5 12 5 7-7 T 2 77 5 57 75 1 4 C onstantin JL'iron cu sora Sa Uinca, însă 101 baştină şi 173, stînjini 2 p. cumpărătura din bă-trinul Porcioae. loniţă sin Andrei Sion din ba-trînul Coşăscului baştină, din oare au să să împărtătascâ toţi răză-şii lui Andrei Sion. lordachi Sion başceauş sin Toader Sion tas *ul şi a lui Războian aii sa-şi ţie şi părţile din codru după analo-gliia eîmpului, iar poene ce sînt făcute păna acum pin capetele hlizelor sa le stăpînească acei cu hlizele, fiind aceasta moşie mai mult codru fiind că Iordachi Sion başeeauş nu ah adus luminată carte pre In al ţa t Domnului nostru măria sa Costandin Alexandru Epsilant www.dacoromanica.ro - 308 — Voevod, poroncitoare ca să să aleagă părţile ce are baştină în moşiile Coşăştii, Stoineştiî şi Hroştenii de la ţinutul Tutoveî, osăbite de că-tră alţ'f răvăşi stîlpindule şi cu petre hotare. După poroncă mergînd la starea numitelor moşii, unde adunîndu-se faţa toţi răvăşii aii primit cu scrisoare de învoială unul la mîna altora ca să să aleagă şi să să osâbească partea fieşte-căruia, şi făcînd stînjîn de 8 palme domne?ti, întăi am măsurat şi am împărţit moţia C'oşă&tii stîlpind o cu petre hotară cum mai sus să arată; al doilea am împărţit şi moşia Stoineştii, parte numiţilor răzăşî (fără de partea ce iaste din vechi aleasă Iluşănilor), atît partea din cîmp pe valea Coşcii cît şi locul cu spini ce este din sus de sat dinspre răsărit din părîul Ooşăştilor, şi asemenea sau împărţit şi moşia Broştenii partea numiţilor răzăşl (fără de partea Iluşănilor) şi sati pus petre hotară după cum mai sus arată pe la ce locuri sad pus hotarăle şi sati dat ţidule fieş-te căruia răzăş pe pai tea ce i sau ales, arătătoare de suma stînjinilor. GheorgJie Talpiş vornic de poartă. www.dacoromanica.ro — 309 — 108. Pomelnicul Bisericanilor dini 769 Maî (I66i). Pagina 1—2. 3noMHHA^mcA PocnWAAp'b §emah rio.wkHH PH‘ ftUI*A pAK CBJHX- Iv d\E3ANApV GoEBOA', CIHApln, Iv GfflE(f)\HK SoEBOAA crmpl >, H cn'k ero IlEmpa Goeboaa, Got^ank Goeboaa, I« Ortie<ţ>Ahk Roe-boa nxixaa, Iv Ib mpa Soeboaa, H pn^^A ero /VUpTA, h rn^mv Ero Saeha, Iv G*tie(J)ahb Goebo.x, a/xxaa, Iv ^Iae^ahapx Saeboa h ronA^A Ero PoţIxnaa, h cjj’b Ero EorAAHk Goeboa, IVANk Goeboa», H rn^JKx Ero #EV- AOCl'A, H HAA «X, Iv SpEMÎA iWorÎAA SoEBOA, H A\m» Ero, MapIa, h rnAffiA Ero Saiicaaa, Iv KocmxNimiN fioEBOA, Iv Ghaahvh Roeboa, h rnAXx Meaamîa h TRADUCERE Aici să pomenesc Domnii ţării Moldovei. Pomeneşte Doamne sufletele robilor tăi: Alexandru Voevod bâtrînul, Ştefan Voevod bătrinul şi fiii săi Petru Voevod, Bogdan Voevod : Ştefan Voevod tînârul, Petru Voevod şi Doamna lui Maria, şi Doamnaîuî Elena, Io Ştefan Voevod tînăr.il, Io Alexandru. Voevod şi Doamna lui Ruxanda, şi fiul său Bogdan Voevod; Ion Voevod şi Doamna lui Teodosiia şi co^rnlor; Io Eremia Moghi-lă Voevod, şi mama lui Maria, şi Doamna lui Elisafta, Io Costautin Voevod, Io Simion Voevod, şi Doamna Melania şi www.dacoromanica.ro — 310 HAA H\’, Iw CfTlE(ţ>.\Nk fiOFBO^ H pWAfmEAEH ErO H 'JAjţ h\- /IhbYhhk, h rnAffix Mai’aaamha, Po3anapa, fiANABpA, IIaCIIIACIA, IlV MhOOH GApNORCKklH fioEBOA, H pW^HIlEAE Ero ^O'MMmpg, G\&a m maa^X’ copiii lor, Io gtefan Voevod şi pariaţii lui şi copiii lor Liviia şi Doamaa Magdalina, Rocsandra, Geana vra, Nastasia, Io Miron Baruovsehie Voevod, şi părinţii lui Dumitru, Safta şi copiii lor. Scris de altei mină. Ia/ KwncmAHmHk Gceboa, h ch'u ero, Iw flNmHWX fiOEROA, L.v ăHMHmpîH GoEBOA, H (OAHItlEAE ero, Toy-AOph, AiftKpHHA MOHAX'l'A, rflAKA /Inhhiu, Mjpl'A, fl-ae^ahapa, rocnoa»AA Skaipephha I hea «x, lw ^Ska Gce-boa, h rnA?t>A Ero HaciiivcIa, h haa «x, Ia/ Hei.oaae Boeboa, h ronAAN «m §j\E, ilpXÎEflMCKCnb I1aXOA.\Te «IE 5A*, fîllHCKdllK ^AHHHA wm ş^e, SnMCK'.n SwpEcm, hnHCKcn Teivewh. Aici să pomenesc Arhiepiscopii. Pomeneşte Doamne sufletele robilor tai Arhiepiscopi: Arhiepiscopul Anastasie, Arhiepiscopul Nil, Arhiepiscopul Afta-nasie, Arhiepiscopul Nicolai, Episcopul Ioan, Episcopul Evloghie, Episcopul Do-soteiu, Episcopul Anastasie, Aritona, E-piscopul Mitrofan de aici, Arhiepiscopul Pahomie de aici, Episcopul Dauiil de aici, Episcopul Eorest, Episcopul Ghedeon. Pagina 5—7. 3,\e noMHHA,r,mcA ci|iemhohmcl^h. [Um^nm ni ^U«A pAS CBOHX- SpAAOHAX SpOftE», (ÎEpAflHWH, '0'EWK-(Tlicmb, riEmpOHÎE, ©BCmpAiniE, 8<ţ>pEvUE, SpOA-EIO, Aici să pomenesc eromonahii. Pomeneşte Doamne sufletele robilor tai eromonahi: Erofteiu, Serapion, Teoc-tist, Petronie, Evstratie, Efremie, Erofteiu, Teodosie, Âzaria, Visarion, Sinion, www.dacoromanica.ro — 312— ’O’eW.yKYE, fl^JkpYA, (jHCApHWN, GHMCNb, GHAlWAHb, i\W KAplE, ITEIUpOllYE, MhCAHVK, Fe/\EA'N, ^AMACKHH, Fe^EWN, Temv^Ye, IIa[)0.ehîe, /Iab, EHmYe, Iwah, ■O’EW^jfK, fi-pE.VtYA, 6(|)p:CHHb, X^pHITIOII, Gaba, TAAHpY , Gaba, PepmAH, ’0’EW(ţ)ANb, Ic.HS, TEpAft.VHh, Uh\K, /loyKYAHb, ^ocoftE», §(fipEMb, î1m/\'mYe, •0'EWftOcYE, FEvprTE, lwCH(|)b, TEtlA^lE, MHCvHA, ^AHYHAb, [iApAEUÎE, I\VAI<«‘ kYe, ICAHA, IaYE, YIavhacYE, '0’EO^Of b, IlAp^EMlE, GEpA- <ţ>MMH, Mhiî pO(ţ)AHh, ’O’EWlJiHAb, flNAC ' AC1E, ^SMEU-m iAHb, CflHpH^ONK, To\ H \.\ ITI, [WHHKElimiE, JCAHA, Makap'i'e, KvAHcmpAm. IIabea ,vm rismia, IIhko^hm, IIhkcaae >.vm Ehciiij mija,, Fepuah, MHmpo(|aNb, YIhaohie Am GiKb’A, ZlHKEpYE AfllTAŞA«T>8, GHAlWiNb Wm N^AMţ, ilrAftoHb, flHAcm ciE wm Taşx^v, Cepa^haa, ■O’EW • Siliou, Macarie, Petroaie, Misail, Glie~ deou, Damaschia,-Ghedeoa, Gheaadie, Parteaie, Lavreotie, Ioau, Teodor, Ere-miia, Efroaia, Haritoo, Sa va, Galirie,. Sava, Ghermaa. Teofau, Isaiia, Ghermau, Nil, I ukiau, Dosofteiu, Efrem, Aadonie,. Teodosie, Gheorghie, Iosif., Gheaadie,. Misail, Uaniil, Parteaie, Ioaaichie, Isaiia, Ilie, Ataaasie, Teodor, Parteaie, Sera-fim, Mitrofau, Teofll, Aaastasie, Gemea-tiaa, Spiridoa, Toliilat, Ioaikeatie, Isai-ia, Macarie, Calistrat, Pavel de la Pataa,. Nicodia, Nicolae de la Bistriţă, Gherman, Mitrofaa, Aadoaie de la Secai, Licherie, delaTazlău, Silioaade la Neamţ, Agafton,. Aaastasie de la Tizlău, Serafim, Teodosie- www.dacoromanica.ro 313 — <\OCÎE wm ^pATOMHpHA, HaP&EH'E AII1 tlHCtnptlll'V, A'WNHcYe A»mUK flpCEHÎE ■fo*,\Opk WIN MoAftOBH^K, dp* ceii Ye \vm ilr.ui'1'A, rtiiAcnucîE, flpCEiiYs wm 5A*t rEAAtif wni 5ftE, Uhu» wm n&HrApAiţH, Teae'*,h wm Pa.uj a, Oh\ebecihpo'- wm i\\o\aabm4<î>, ^b'" KVpb, PeP VCH.VX, Hvn, 11 HAU, ilpKAA^E, IwxHHK, Ie-HAj\iV. Pam(|)HaIe, ’O’Ew^ah, AIapaapîe, UocHiMA, lft’EWij)AMK HwBb, lloiJ'H < b, ĂlAKApYE, TE.VPPÎE, 6b\-apTej l EprEHrnÎE, L vcH(ţ>b, 8,u ceh, IIahcYe, 1 otţ)HAK, Xap mc», Tabpiaie, CmE(ţ>Anb, TpHropîE, ■0’EWAopb, ’O’EA'aocYe wm Coaka, MapaapY , I'ewppîe, Hcaki'e, SAE>Vi 1E, I .V(H(ţ>h, nAXtMÎF, ToAOCYe I'EWprYE, l\\Ap-AV|Ye, g(J)p C>|||, ilpCEHÎE, IwakVM, PeAACYe, TARpHAÎE, 8bvO!’Ye, }1h A CRI AC1E, (VlAKApÎE, PipO^lE, HcilipAHI Yf, de laDragoinirua, Parteuiede la Bistriţa, Uionisie tatăl lui Arseuie, Feodor de la Moldoviţa, Arseuie de la Agapia, Anastasie, Arseuie, de aici, Ghelasie de aici, Nil de la Păngaraţi, Ghedeou de la Rî$ca, Sile-vestru de la Moldaviţa, Avaour, Gherasiru, lou, Nil, Areadie, Ioan, Ghenadie, Pam-filie, Teofan, Mardarie, Zosiuia, Teofan, lov, Neolit, .x aearie. Gheorgliie,Evlogliie, Gherglieulie, losit*, Elisei, Pai sie, Tofll, Ha-ritou, Gavrilie, Ştefan, Grigorie, Teodorr Teodosie de la Solea, Mardarie, Ghe-orgliio. Isacliie, Eftimie, Iosif, P aho mie, Todosie, < iheorghie, Mardarie, Efrosin, Arseuie, Ioachim, Ghelasie, Gavrilie, Evloghie, Anastasie, Macarie, Glierondie, www.dacoromanica.ro — . 14 — fiENÎAAAHNK, IIa\0.\\YE. YIh^ONY'E Win EhCITI Hlţtfv, TrtBpÎHAK, fiHCipîWN. ll.vmpHKWF, Prt(ţ).v A, ^H(NOHÎE) (ÎEpAllîWNK, KAAHcmpAm, îIaaiiacYe \m CxkSa, ^emehitiîah'a, l’cp-B'd’f, TEpoH^îe vrn A\oA(\\BM4,r», IIhkoaae wm Chhiumaie, AaAAACKHII, pAtjlAHAh Wm 5,\E, 8i|)pE\\ Win XoAAOp, fol tf-nhcYe, wm IloBpAmx /IdpYwn wm Moa^vemiia, HnpYdKh, Bochaa, Tewppîe, H<ţ). ocnh, Hmae, tîBAorl'E, TpaSp, IV AfpÎE wm Camiihhx II o^opx wm Tîşaa.v, Iwahb, /IftpittH, Ko5,wa Ani îlpon fîoft», iY\h(\eh wm 5/\e, A op 0.EIO. wm ţ^E. Istratie, Veniamiu, Paliomie, Audonie de la Bistriţa, Gavriil, Visariou, Fatriehie, Ralail, Am oaie, Serapiou, Calistrat, Af-tana-ue delaSăeul, Dementiau, Gliervasie. Gheroudie de la Moldaviţa, Nieolai de la Sfintui llie, Damasehia, Rafail, Efrem de la Hoinor Dioaisie de la Pobrata, Lari-011 de la Moldaviţa. Iviriiak, Zosiin, Ghe-oi'g’hie. Ifrosiu, Nil, Evlogliie, Graur Galerie de la Slatina Prohorde la Tazlău, Ioau, Larion, Cozma de la Arou Vodă, Mihei de aici, Dorofteiu de aici. ! agina 8— 2 albe Pagina 13 —1(3. y^E IIOA\HHA,r.mtA EOA'hpH. n.NWhHH rn" ^IU'a pAEK EKOHX'tt’EWA pB, flrdAJHA, H MAA H\\ H WllUţ'i EPO flAE^A M MAmMETO AM HA H 'IA* H\‘ KoHftP'k, Usiipa H KHATHH'fe Aici să pomenesc boem: pomeneşte Doamue sufletele robilor tai. Teodor, Agaftona şi tatăl lui, Alexa şi mama lui, www.dacoromanica.ro _ 315 -- tro K05MA, MapiNA, TaBPHA, MhX«A. S,\pAOAOMfH} ^HMHUipiE, ’O'OMA. IWANNb, illlOCITIOAAKY*, H KHA/RH'I.. ^CM'MHmpAUJKO, rf.HPO|il'E, Ga,V\(|)HPA. npOKOnl'f, fluHCi'A, HHtmopb, Mhiiipo((uha h haa hX nEmot, Sbh'kU, CuMlWNb, KaIDEP^HX, TpH(f)AH MAr/^A'HHA, Iwhk, Ch-AAÎ.VHK, SftHAAÎA H MAft H\b. AUf ÎA, HtmpAUlÎE, fl-NFCÎA, GhMÎWHK, CHHKAHmHKi'A, IJjElţUHb, HpHNA, IJiopg'l-. gvrtMÎA H MA/V Hx Kp7tmhHA, ^OVAAHmpX. Âa^Aph, r.\Hropîe, • vana, AIapIa, Iwhb, IlampAuiKo BoAASCKVA GO(ţ>pOHiA, H pWftHmEAEH HX flnm, ToVftEpb, flrAX'lA H HAA «X, TAMPOpiE,, iiHUIHMl'A H *IAft «X, HAtmAtÎA h haa £<*• Gmt(J>.\Hb, A/1a>phka, /hşopb, Kpacmmn h hx, HMKHijio'b, îIhna h hx, Gara, HpHHA, KocmAliniHHb, IfHNA II MA^ «X AA«XAHA, KoC- Aua şi copiii lor, Coudrea, Petru şi doamna lui, Cozrna, Marina, Gavril, Mi-hul, Vartolomei, Dimitrie, Toma, loau. Apostolachie şi doamna. Dumitraşoo, Grigorie, Zamfira, Prooopie, Auisiia, Nistor, Mitrofana şi copiii lor, Fe-trea, Evdochiia, Simion, Caterina, Tri-fan, Magdalina, I011, Simion, Eftimia şi copiii lor, Maria, Istratie, Anesia, Simion, Sincliticliia, Ştefan, Irina. Giur-gea, Evghenia şi copiii lor, Crastina, Dumitra, Lazâr, Gligorie, Ioana, Maria, Ioan, Pătraşco Boldescul, Sofronia şi părinţii lor, Ana, Toader. Agahiia şi copiii lor, Gligorie, Autimia şi copiii lor, ISastasia şi copiii ei, Ştefan Mărica, La-zor, Crăstina şi copiii lor, Nichifor, Anna www.dacoromanica.ro 316 - IHANITIHN, (ÎHM1WHK M MAft H)f, Ilemi.t GwiJOITMi, MaP'IA, II A* HA M MAft MHpANk. MApYlU. H^MApAr^A, ’O'OAU, flOCITIEANHK §VftHAUA, /InMA, H MAA. M)(. I#p/\AKME BMC-m'bpHHK, KwTIEpMNA, H\CfT]ACÎA M MAft HX? AMMMrnPIC Gcaomch. Hacitiacia h hX) To*ao;a, ilAEăAN^px, 1'AHropÎE, iUiăHHh, flpBACÎA H MAft «Xk. HHK0Ap,T>, Te-WpriE, AHMKmpÎE, L|1e KoCIlUNHlMNk, Aovv'HrnPS UIoAftAH, Ga&a h 'ia^ mx, GacmaTb, Alvpi'A, UnSuika, Hachiacia, GaCHAÎE, ^H.VWWipÎE Khpii4A, MiplA. IWHk. 'O'EKAl, 6k^okia m maa hx- rEopcîH KAmApyHSA, Go<ţ>i'A, Huila şi copiii lor, Mihail, Costantin Simi-oii şi copiii lor, Petrea Başotă, Maria, Ileaua şi copiii lor, Miroa, Marica, Iz-maragda, Toma postelnic, Evlimia Anna şi copiii lor, Iordachie vistearnic, Ca-teriua, Nastasia şi copii lor, Dimitrie, (Solonion), Nastasia şi copiii lor, Tndo-ra, Alexandra, Gligorie, Macsia, x\rva-sia şi copiii lor, Nicoară, Gheorghie, Dimitrie (Ştefan), Maria şi copiii lor, Ioan Crimca, Crâstiua, şi copiii lor, Nistor, Anglielina, Alexa, Maria şi copiii lor Patraşco logofăt, Antimia şi copiii lor, Costaatia, Damitru Şoldan, Saf-ta şi copiii lor, Vasilie, Maria, Annşca, Nastasia, Vasilie, Dimitrie (Chiriţa), Maria, Ioa, Tecla, Evdochia şi copiii www.dacoromanica.ro — 317 — KoyAA Kaitiapyhsa ^Ecna, ^hma KpSkaa, BvcmpAmYe Aoro-<ţ>Em, ^ovM\H«npoy, Iwannh, Toaocîa, Mapi'HKA, fAHrop'iA, ilnrEAHiiA, Bachaîe H-kroE, Kvhaakxa h sa^ h^, Epncnvk EbXSlUk, IwAHK K'&pAlEMAN, NaCIIIACXA, ^OVMHmpAUJKO, Sa^na h ma/\ «x, HrNAm Mvhoaeu, JWzpîhka, Tab h\ Hac- (IIA CI A H pW^mEAE»! H\*. IIaH Ti BMCITI t pNHK, MxpÎA, Iw-HAUIKO, ToflCCÎA H SAft «X, IlEmp'k) ToA^Ep (lHITlAp, Iwana, rewprÎE flpinSA, HacidacYa h maa h\', Kocitiah- (TIHN, llpEKOyn, HEft‘bAA H HAft «X, RoCfllHN (lOCmEANIIK, €au.a h saa «x, TEwprîe Komh, fÎNMA h saa MXa* Toa/veph AorocJiEm, Caaomîa h ha^ «x, TEA/prÎE EAU»omA., HACimciA « MAft HX- lopAUiKO E.\IXJOITI,T., 8pOCHNA, Baw.wîe Gvf.lTIA,, şi copiii lor, Sava, Iriua, Costantiu, Iri-lor, Gheorghie Catargial, Sofiia, Zicala Catarginl, Pespa, Dima Cruila, Eustratie logofăt Dumitru, Ioau, Todo-sia, Măriica, Gligorcea, AngheliDa, Yasi-lie, Neagoe, Candachia şi copiii lor, Cîrs-tea Buhuş, Ioan Cârăimau, Nastasia, Du-mitraşco, Blena şi copiii lor, Ignat, Ma-noleţ, Mariica. Gavril, Naslasia şi părinţii lor, Panavisternic, Maria, Ionaşeu, To-dosia şi copiii lor, Petrea, Toader pitar. Ioana, Gheorghie Arapul, îSJastasia şi copiii lor, Constantin, Pricop Nedelea, şi copiii lor, Costin postelnic, Safta şi copiii lor, Gheorghie Cocea, Ana. şi copiii lor, Toader logofăt, Salomia şi copiii lor, Gheorghie Başotă, Nastasia şi copiii lor, Iuraşco Başotă, Efrosina, Ef- www.dacoromanica.ro — 318 — To^ocîa h 'iaa «x, PAHropie Gvpm*, CAp'rfe, Anteahna h va^ hx, 1 oa^e h. lilOAftAH, HaCIJIACTA, TAHrop'IA IIhCOBCSH, To^OCIA H MA,\ «X; Pkkcbhhav MexAHh, ÎoiJiaha h »iaa hx, Tabpha Aoroopiv /ISn^’A, n.\p\CS.\ •• MAft HX, ^ AUlIlipAUlKO Cm:AHHK, tt timie Surtă, Todosia şi copiii lor, Gli-gore Surla, Zamfira şi copiii lor, Cos-laulin Stîrcca, Angheliua şi copiii lor, Toader Şoldan, Nastasia, Gligorcea I i-sovschi, Todosia şi copiii lor, Racoviţa Cehan, Tofana şi copiii lor, Gavril logofăt, Stauca şi copiii lor, Negrea banul NIariica şi copiii lor. Lazăr Nădabaico Nastada şi copiii lor, Nicoara Prajăscnl, Maria şi copiii lor, Coruilie Lupaşcn, Prajasoul, Snfla şi copiii lor, Dumifaş-co Ştefan, Iouaşco Botuş, Draghina şt copiii lor, Nicolae Ciolpan, Simian Ma-lain, Alexandra şi copiii lor, Iacov din Cotuari, Ioan Chicoş, Anglieliua şi copiii lor, Nicolae, Ioan, Stăjaranul, Pe-lagfiia şi copiii lor, Nechifor Lupul, www.dacoromanica.ro 3onn.\ h ha,v h\, h f>DAHmE\En «x, Mhxaama kwk ean, Aoc(ihha h haa «x, H'fepoi naj(\pnHK, ^ecru m maa «x, rewprl's cnximp, A0GP' H hXj Mavcii cnamAp, BaeNA H 'lAft HX, U’bKUJA, Pa^X BEAU KOAXMC. (\>11, fin HA H HAft «X, iVlHXAHAli (J)S( mCUIA, A'lApÎA H MAA MX, Te VpPE, Hh-KCVAAE, IlABEAh, CmWTlif, KpXCfTIHNA, H pO^I M1EAE HX, ClIlABrl.p, HpMMA H MAA HX, TEA’pPM H CX CHH EI’O, KdcmAiimHii mpEiiiH Aoroiţ>Ein, MapIa. Parasca. şi copiii lor, Dumitraşco stolnic, şiZouna şi pariaţii lor, şi copiii lor, Milialcea biv ban, Dospina şi copiii lor, Neagoe paharnic, Despa şi copiii lor, Gheorghie spăl ar, Dobra şi copiii lor, Moisi spatar, Elena şi copiii lor, Neac-şa, Radnl vel comis, Soiiica, Miron Buhuş, Maria, decalai logofăt, Ana şi copiii lor, Mihail Furtuna, Maria, şi copiii lor, Gheorghe, Neculai, Pavai, Staţie, Crastina şi părinţii lor, Stavăr, I-ritia şi copiii lor, Gheorghe şi cu iiul lui, Constantin logofăt al treilea, Maria . . . Pag. 17—20 albe. Pag. 21. 3ae nowHHArTimcA HiiwKMit’k : Svahuîla, iWakphha, llpomACiA, •0’E#a°P', Maciiiacîa, Mxa ha, 11«.|xnpîA, Aici sn pomenesc Călugăriţele : Ef-limia, Macrina, Profasia, Teodora, Nas-tasia, Madona, Porhiria, Pelaghia, Ste- www.dacoromanica.ro — 320 - [lEMXrÎA, Cim<ţ)ANA, MftpÎA, fiviipAKCÎA, M.VpÎA, N\II-înpotfMNA, drAA'NA, Cam(J)Ipa, Sb^okia, H^anacIa, CaaomYa, 6iţ>potnnA, CmE(j)»ii.\, Mnmpo(J)AHA, PeaacYa, Pa\'Mi\Ya, A\Ap^Api'A^ -O-EW^epA gvAÎ.MÎA, ’O’EWft'pA, }1-hhcYa, SahmYa, K vmepHNAj -O-ew^aha, Cam»|h p.v, Tocana, CAA\(ţ)HpAj IIopXÎpiA, ’0-E\V(j)ANA, To^OtÎA, îlftA- HAC1E rapHHii, 8b^okîe. i’ana, Maria, Epracsia, Maria, Mitrofaua, Agaftona, Zamfira, Evdoehia, Aftanasia, Salomia, Efrosiaa, Ştefana, Mitrofana, Ghelasia, Kahilia, Mardaria, [Foodora, Eftimia, Feodora, Auisia, Ef tini ia, Ca-terina, Toofauu, Zamfira, Tofana, Zamfira, Prohiria, Teofaua, Todosia. Afta-nasie Gărcin, Evdochie. Pag. 22 alba. Pag. 23—31. 3^E nOMHHAA.niCA iVAHpCmiH C'A CqiEMHH(4H ) EpEH. ĂlHXAH\h, KpacmMH' H MA,\ H\', GacMAYe, dN-ApOMHK îp£M M HAft H\', dfl§«ph M H\'. HHKOAprt, TpH-rop'lE, HbANK, TeBHA, WNb, Hb\II, ’O’EWftOpb, fiv.Ulb, drAXÎA H H\-, A\H\WHAb, TumYvNA, ChvAÎVIHK, HrHAin, /VUpl'A, ^ano^a, Iwahk, MapI'mka, TePACHAA, Aici sa pomenesc oamenii mireni cu sfinţiţii preuţi: Miliail, Crăstina şi copiii lor, Vasilie, Andronic, preutul şi copiii lor, Lazâr şi copiii lor, Nicoară, Grigorie, Ivan, Ghevcea, Ioan, Ivan, Teodor, Ioan, Agafla şi copiii lor, Miliail, www.dacoromanica.ro — 321 — KitmepHtn, h hA:\ «y, CmEi|>AHh, Gachaî^ Gaaomîa. ■©•EiVAOCÎE, îlBpAAM, iVUpÎA, IWAHb, ilHflKMlHftA H MAft «X, M\pîA, (wanb, (JJAcp'fcj MnxoyA, Mapîa h HAft «X, ToA^Epb, GaCHVÎE. KAmEpHHA H HAft HX, fivCHAÎE, GaAO.VUA. IWANh, fllirEAHNA, NACm\CÎA, ToA^Ep, ^ANÎHAb, YIaT^AAHHA M MAft M\, ilApîWHk, rpHPOplE, SAXApÎA, Ko§VU, HaHHKA. IlApACKA, (WApîUKA *\ HAftiXj Kpacmt, IIapacka h ma^ h\-, Pahpa, Tabphx, TAA^Eph, i\\.\plA, ilrAftOHA, IlEm i’lx, A'\ »pIA, /LxŞXpb, ToM\, GopA M MAft HX, GaBA, IjApBApA H MA^ «X, Mmxama, AbpamÎa, IIh^pohh, 7 Ch.uiwhb, Hbau, ^Ihpe-•AMNV, IWH, ’G’EKA\} 8A.HWÎA H HAft Hy, TEp.WXH, l’o - Titiaaa, Sitnioa Iguat, Mafia, Daaul, Ioau, Marica, Glierasim, Cateriaa şi copiii lor, Ştefan, Vasilie, Salomia, Teo-dosie, Avraam, Maria, IoaJ, Antonidaşi copiiii lor, Maria, Ioan, Floarea, Mihul, Maria şi copiii lor, Toader, Vasilie, Cateriaa şi copiii, lor, Vasilie, Salomia, Ioaa, Auglielina, Nastasla, Toader, Da-ni'l, Magdaliaa şi copiii lor, Larioa, Grigorie, Zaharia, Cozma, Iliaca, Paras-ca, Mariica şi copiii lor, Crîstea, Paras-ca şi copiii lor, Gliga, Ştefan, Gavril, Toader, Maria, Agaftona, Petra, Maria, Lazar, Torna, Sora şi copiii lor, Sava, Varvara şi copiii lor, Mihail, Avramia, Aadronic., Sirnioa, Ivaa, Anghelina, Ioii, Tecla, Eftimia şi copiii lor, Ghermaa, VOLUMUL XXIII DIN UKICARIU C. 21. www.dacoromanica.ro — 322 — AOpA, [hllipt, ilNAONlE, IlAIUKO, SAXApii, IVUpÎA h M-kA «x, Gmpoe, (pAHh, BaHNKA, MAH’fc, GhAAÎWN, Go<ţ>ÎHKA H HAft «X, iVUpÎA, llHKH^Op, HHKHfTIA, HHKl(ţ)Alph, ilAplWH, îln-TEAHHA, flNECÎA, HhkUTIA, GaPBAPA H HAA «Xh- MflpÎA TAHropiE, MpYka, Ghmîwh, Kocme h haa hx, HpiHi/ ToaOCÎA, flpBACÎA, I WAHh, ihpAM, HApACKA H HAA «x’ TpH<ţ)h, MxpHHA H HAA HX> I-VH> ®BAok1* H '•Aft hX’ ^pairÎA, Toaaepb, SvftHMÎA « HAA HX) dăEHfTIÎE, PepbacIe’ M^pÎHKA H HAA HX> tl%H(nA, XhaHOK, ÎInHCÎA, ^AgApI*’ JWatAAAHHA^ IwH, GhmIU’H, IJJe^AN., YIhha H HAA MX7 » tei, Silion, Dumitra, Gheorghie, Sofro-nia şi copiii lor, Ion, aria şi copiii lor, Tudora, Iou, Evdochia, Gavril, Maria, Ion, Onofrei, Frăsina şi copiii lor, Con-drea, Obreatena, Ioan, Ştefan, Ilinca, Manea, Simion, Sofiica şi copiii lor, Maria, Nichifor, Nechita, Nichifor, La-riou, Anghelina, Anesia, Nichita, Var-vara şi copiii lor, Maria, Gligorie, Ma-rica, Simion, Costea şi copiii lor, Irina, Todosia, Arvasia, Ioau, Avram, Parasca şi copiii lor, Trif, Măriaa şi copiii lor, Ion, Evdochia şi copiii lor, Draghici, Toader, Eftimia şi copiii lor, Acsentie, Ghervasie, Mârica şi copiii lor, Pîntea, Filip, Anisia, Lazăr, Magdalina, Ion, Simion, Ştefan, Ana şi copiii lor, Mihail, www.dacoromanica.ro — 324 — Tm^PK, HpHNA, /ImNA, TaBPHV, i\\/Y>pHKA U 'IA/\ «X, IEf EH I\VHK, TcVftOpA, IjACHaI'E, Pa^ITI A, IV B HA, HpWNA, Ha^NA, HcmpAml’E. GoYKA If '10«XIj, TEWprl'f,’O’ea’aocî'.a, AAeaoaîe, lUmpt. Thhia m ma^ mx, ^o'MHmpo , AlapKO, Iwh\uiko, ({)p,*.£HN.\, Gachaie wm EM£mpMl4A, KvpH*, ilEmpi?, FpHrOplE nO£ASllIHHK, flnNA, iTh^pohmkk, IlEmp'b, H hn\ m ma^ mx, Mapîa, Pa^ova, S.'HKA, (|)HAHAAOM, C.\AHţ)ipA M MA,\ «X, TABpMA, flHHCÎA, ToAftEpK, ilApÎE, i1nmH\>ÎA M HAft HX, FEvVprj'E HpHHA, nxmpAUl 'O, IWAHK, fluNA H 'IA* HX, ^OVA\MmpA, AAŞap, AV'piHKA H MA(\ H\', AF\p'lA, IwAHA, ivVAN, H.UHIAC1A, h ha<\ hx, AUaehitue, ilriocmoAh, AlapiA h maa «X, UEmp'b, Tao.a, A\hxahak, IIaiea, Iîk^okYa, Fah-ropîE, JajtTiana m ma^ hx, Aura h maa hx, lîe- Toader, Irina, Ana, Gavril, Marica şi copiii lor, Erei Ioan, Tndora, Vasilie, Safta, Gavril, Irina, Ileana, Istratie. Voica şi copiii lor, Gheorghie, Teodosia, Me-todie, Petra, Tita şi copiii lor, Dumitra, Marcu, Ionaşcu, Frăsina, Vasilie de la Bistriţa, Chirii, Petru, Grigorie posluş-nic, Ana, Androuic, Petru, Irina şi copiii lor, Maria, Radu, Zoica, Filimon, Zamfira şi copiii lor, Gavril, Anisia, Toa-der, Larie, Antimia şi copiii lor, Gheorghie, Irina, Patraşco, Ioan, Ana şi copiii lor, Dumitra, Lazar, Mariia şi copiii lor, Maria, Ioana, Ioan, Nastasia şi copiii lor, Melentie, Apostol, Maria şi copiii lor, Petru, Safta, M hail, Pavel, Ev-dochia, Gligorie, Tatiana şi copiii lor, www.dacoromanica.ro — 325 AATÎA H HA\ Hy, NaCITIJCYa, K-HAP'k, BBftOKlA H HA<^ «X, rEWpri'E, i\\A p Y H K A H HA|\ IIemp’fe^ Ba| BApA ft NAft HX, ^OAiWHmpOV, ilNtTlHMÎA H HAft «X, l'VAHK, H- banaiuko, îWeuiha fi maa hx, KpzcmHm iwm'H flpcENÎE h ha a hx, r»HropÎE, dcriHt, TAftoHfl, I’pHropîf, Fe-wpriE, TiiBpHA, Kakchihna, rAHrop'ffc, To^ocYa îlBHHHA, MhXAHA, TpH(j)Atl, H1e(J)A,hYa H HAA HX, ToyftOpA, ^OVMHmpA, BaCHaYe, IWAHh, MAplA H HAft «X, M.\p?A, h haa hx, ^okYa, Tov^opa, A/\»phka, f\o» MHmps, Bap- BApA H HAft HX, SvcmpAITlTE YEpEH, HjHNlA H HA,\ «X, Kp.TAMlOH, HfAH.VUA H HAA «X, BapBApA H HA^ H\, /Ia -AJApK lEpEH Wdt PogNiB, To^OCYa H HAft M\', llHKÎfllA, Aua şi copiii ei, relaghia şi copiii ei, Nastasia, Coudrea, Evdoehia şi copiii lor, Gheorghie, Mariica şi copiii lor, Petriş, Varvara şi copiir lor, DumPru, Ăntemia şi copiii lor, Ioaa, Ivanaşcu, Anghelilia şi copiii lor, Crăstiaa mama lui Arseuie şi copiii lor, Gligorie, Loghiu, Gaftona, Grigorie, Ghcorgbie, Gavril, Crăstiua, Gligorcea, Todosia, Acsinia, Mihail, Trifau, Ştefauia şi copiii lor, Tudora, Dumitra, Vasilie, Ioan, Maria şi copiii lor, Maria şi copiii ei, Dochiav Tudora, Mări ca, Dumitru, Varvara şi copiii lor, Evstratie Erei, Acsinia şi copiii lor, Craciuu, Iftimia şi copiii lor, Varvara şi copiii ei, Lazăr Erei de la Roznov, Todosia şi copiii lor, Nichita, www.dacoromanica.ro — 326 — HACmACYAH HA/\ H)(, Ha^, MipllKA, flNITlON, Mfcty/TvAHNA, HA-b, IWAN A MHXO'IOAE, ToA^ept IlBpAM, IInHCÎA H h%, Mapaa, Toacei1, Mapko îepeh, Iwana h sa^ mjj, tlsMIIIEAEH, ^IhTEAHnA H HA& «x, dovKA, NAcnvb, Gh-Ml#Hb lEpEH wm Ha^HUIA, '6’E*»AOpb EpOAUKON, il -TAX^A H MAft HX, ^OVAAHmpOV, '0’EKAA H HAA hX) Ba-CHAÎE XaKHK, M April A H HAft HX, IvVH, 3'\'Ap'U, Gh-AAÎNA H HAA HX, IWANh, H'kKUJA H WAft HX, ^AHb, MaPAA H HAA H\', IlApACKA, pOH?A H MA^ HX, IlEmp'fe, GAAA, NHKl(ţ)Oph, Co<ţ)lHKA n haj\ hx, KocrpH-t, HachiacIa, KociuakYe, Ivh, PÂcm'fc, NaCITIAcYa H HHX, BaCHAÎE, HftHNKA H HAft H^ De- mp'b îepeh^ jIhhcîa h haa hx, Movuja, Pa^vae, '0vw(\opAJ Nastasia şi copiii lor, llea, Mărica, Anton, Magdaliua, llea, Ioana Mibocioae, Toader Avram, Anisia şi copiii lor, Magda, Toader, Marca Erei, Ioana şi copiii lor, Pantelei, Angbelina, şi copiii lor, Luca, Nastea, Simion, Erei de la Nadişa, Teodor Irodiacon, Agafla şi copiii lor, Dumitra, Tecla şi copiii lor, Vasilie Habic, Marta şi copiii lorr Ion, Zaharia, Simina şi copiii lor, Ioan, Neac-şa şi copiii lor, Dau, Marta şi copiii lor, Parasca, Floarea, Porhiria, Ion, Sofro-nia şi copiii lor, Petru, Safta, Nichifor, Sofiica şi copiii lor, Costin, Nastasia, Costachie, Ion, Nastea, Nastasia şi copiii lor, Vasilie, Iftinca şi copiii lor, Petru Erei, Anisia şi copiii lor, Muşa, Radul, www.dacoromanica.ro — 327 (pHAHIl, IIHEdlpA H MHJ(, flNApOyUJKO, CmANA, 11»- mpHKÎe, Ilgmp'b, Iwani» Pschn, JVUpîA h ma^ hx, ^AftOriV, ^OKpA H HAft IWAHk, M/*AHNA H MAft «)f, IWAHh, H MAft HX, doriNk, ^Ih^OHÎE, BaCHAJE, CmANA, AnIU H MAft HX, ^IpAAAN, H'feKUlA H HX, lUmpt wm JîpHciS h maa «x, Bmpa, flr\xîA, ToAftEp wm IlEmEA'fc, AhNA H 'U& HX, IV\hXAIIA EpEH, froSK<* H 'lAft HX, flNNA, liVHh, djINA WID NaAHUIA H MAft HX, HpHHA, Iwilh GeK8A, iVUpÎA. MhxA H MAA «X, IWNb, Ghiahka h HAA «X, PEWpPÎE KoKO'A, flApACKA H 'IA^ «X, IWN, K.AtÎA, IwHh, Mhxaha, IlampAUiKo, UlE(ţ>AH, rixmpAUiKo, Iwana, A/Ihxaha, KpÂtnrb, Tc^cxia wm BopHEijiH h maa hx, IWlHh H HAft HX, BzcYlAHh KZAAApAUl H MAft HX, B» . . Teodora, Filip, Pietra şi copiii lor, Andruşca, Stana, Patrichie, Petrea, Ioan Rusia, Maria şi copiii lor, Dădui, Do-bra şi copiii lor, Ioau, Măliua şi copiii lor, Ioan, Vasilie, Staaa, Aua şi copiii lor, Armau, Neacşa şi copiii lor, Petru de la Urisâu şi copiii lui, Blaga, Agafia, Toader de la Petelea, Ana şi copiii lor, Miliail Erei femeia şi copiii lor, Ana, Ioan, Ana de la Nadişa şi copiii lor, Irina, Ioau de la Secul, Maria, Miha şi copiii lor, Ioan, Stanca şi copiii lor, Gheoxghie Cojoacă, Parasca şi copiii lor. Ion, Chelsia, Ion, Mihail, Patraşcu, Ştefan, Patraşcu, Ioana, Miliail, Crîstea, To-dosia de la Borceşti şi copiii lor, Ioan şi copiii lui, Văsian câmăraş şi copiii www.dacoromanica.ro - 328 — ch 1*€ h hx, iWhxamv h mhx, Kjşjmx, Naciuacîa h maa Hx, npoKonîe Tvbpha ILni» Hvkiu » MA(V HX, IIh-KOAJE, IfEmp’fc, flHftpEIO, lIlIANlA, flăHNÎA. h haa mxk, Bahmia h 'ia^ hx, ITemi *fr, ilt bxcia h maa HX, HaIE, MaI^A H MAft HX, flNftp.-'HHKh, fiVCMAÎE, AtH-XAHA, HAtmAcYA, Toma, (jO(J)pOHÎA, ToA^EpK, /pHlHA, HpHHA H MAf\ «X, MapiA H HA,\ HX, SaCHAIE ÎEpEH \*W1 CoKCA, IaK i B 1’oAOtl‘A, TimilAN.X wm (î8m.xbAMh, fi.xCHAK X, flHITIOIIK, Iwil,. ToAA*P, ^HmH.VXÎA H 'IAA HX, GhXXÎWH, ^XVMHIIipA H HAA HX, IlEmp^, flu^pEIO, lU(V'pHK.X H MAA HXK5 Ga-t‘A1E H SAA HX, fro\ MMflIpO' , KaHAAKÎA II MAft HXr l«VANk K8nEL(K, KaIIIEJ.HNA. 'O'OMA, fi.XpBip', illOU, lor, Vasile şi copiii lui, Miliail şi copiii lui, Cozrna. Naslasia şi copiii lor, Pro-copie Bodea, Gavril Popa, Ileana şi copiii lor, Neculai, Petrea, Andrei, Anania, Acsinia şi copiii lor, Eftimia şi copiii eîr Fetrea, Arvasia şi copiii lor, ILie, Magda şi copiii lor, Androuic, Vasilie, Mihail, Nastasia, Toma, Sofrouia, Toader, Daniil, Iriua şi copiii lor, Maria şi copiii săi, Vasilie Erei de la Secul, Iacov, Todosia, Titiana de la Suceava, Anglieliua şi copiii lor, Ştefan, Vasilca, Anton, Ion, Toader, Antemia şi copiii lor, Simion, Dumitra şi copiii lor, Petru, Audrei, Mărica şi copiii lor, Vasilie şi copiii lui, Dumitru, Caudachia şi copiii lor, Ioan neguţitor, Caterina, Toma, Varvara, Ana, www.dacoromanica.ro - 329 — Me&oAÎe Tp«<| aiuSai», Jlumhmîa, rpwjA, Hwnvfe, I- pllMÎA PpOŞABb, iVUpl'A H HAft H\% IJ!EANH d8n8A, Pe vprîe wm ©kn/i, PpHropîE poAHmE'E Eochebh, 8-cJ'pOCHNA II MA A H)(, BAXApÎA SdMX IEpE H, A^OUJ Eunko, IIxnitia, Hahnka, nempHWAM, Hocnr\iij\A h naa M\', GaAlYE, rfBpHA, I1\CIJ1ACÎA, OhAKKI Wm CSMABrti, Thitiîaha, Pexpiîe, GekH(|>oph HErpA, il\.r,p8uiK.\1 Toa- AEptx, MA [I IA H MAA H\'; U PpHropîE pO^HinEAE fl'CNEBH, 6, Ghmîwnk «mfţK IIepjkSa, ^SMiimpS, Iwhk Kaexah, T8,\opA, Te .vprl'e KoN<\8pani, GAM(ţupA, I vahk, Mhxaah ItanApft, Iane, /^8Mnmp8, NaciuacIa h 'jajv h\', A\h\-ak3, IIl£$AHh XapATA, NacmACXE, Hpxcm'b EpZHA-feHSA, ]\VAHA, H MAft HX, SaHMXE, GmAHKA H NAj\ HX, CHAt, (IemKA M HX, Hek8AA«, GmANMOVA, ^oyMHinpA H MA,\H HX, gpEH TEpACHM, fl^HHÎA H HAft HX, TAHrOplE, ĂjHHlA H MA,\ HX, flACHAJE, HACmACYA H HA<\ HX, HvEHZ H- pnmoHA, flnocmwA ch'k Eokahhe. tatăl Iul Perjul, Dumitru, Ioau Cle-jan, Tudora, Gheorghie Coudurat, Zamfira, Ioau, Miliali Păparâ, Iane, Dumitru, Nastasia şi copiii lor, Mihai, Ştefan Haraga, Nastasia, Orîstea Brăileauul, Ioana şi copiii lor, Iftimi, Stanca şi copiii lor, Silea, Petca şi copiii lor, Ne-culai, Stanciul, Dumitra şi copiii lor, Erei Gherasim, Acsinia şi copiii lor, Gligorie, Acsinia şi copiii lor, Vasilie, Nastasia şi copiii lor, Ioan, Aritona, Apostol fiul Bocancei. Pag. 32—34 albe. www.dacoromanica.ro - 331 - Pag. 35. Scris de altă mîna. f Ha KA'roB'kijJeNle npftcrh'uA Eq-rf bzcîh an'i» _5ftE nOMEHHK ECllI fi N A flACHAlA IIaEIIIKA r’ AWro^Em. BA-fem £§ce"î mt'qA /VÎApm ke' ^h'b. V 3A6 *M«WX : *** Bachaîe, Mapîa. •Bea Mpm*Bi»t: ^SMHmpa 1 ko. IaHE, HacIIIACÎE, âNTEASUJA, Anna, KoCmAHmHH f]rA(j>i'A, NeKSAaH, HcOTHHA, ftAA M* flHAA. IIoAA'kHH r/\H pAK (TIBOH tÎM ’. IwH, H JKEHA ErO HeACYa ^/WOH'XÎA- MOHAXÎA MipÎA, dSflAWKO, H fttEHA r Ma|jîa, aaa w tanz. — Hwh a\a b koh. La Bunăvestirea prea sfintei Născătoarei de Dumnezeu, în toate zilele este aici pomenirea lui pan Vas le Pleş-ca treti logofăt. văleat 7215 luna Mart 25 zile (1708)* *** (Aici a viilor) *** Vasile, Maria. (Aici a morţilor): Dumitraşco. Ilie, Nastasia, Angheluşa, Ana, Cos-tantin, Agafia, Neculai, Istina a dat 50 stupi. Pomeneşte Doamne robii tăi aceştia: Ion şi femeia lui Chelsia monahia, monahia Maria, Lupaşcu, şi femeia lui Maria, a dat o iapă, Ion a dat 2 boi. www.dacoromanica.ro — 332 — HwANb KAimUKO§HN, AUpi'E, IaÎE, Ga<|>ITIA H MX, ToAA^P KaNITIAKO^MN, Ha^NA H MAft M\*, M BCE pOft &AA p I1MBA. JVtApiTIH KE*. riOMEHHpE IHHITIOfHVCp KApE C\V ^HHOHm aa KofifpHmKA ehcephhYh: Hahhka, H BEE pOft, MOHAX To(ţ>AN, SpM0HA\' GabHN, BHCEpHKAN, ftAA H" A EH. Pagina 36. A\.\f>mne Kj’. ÎIOA/lEHHpE KmHJT10pYH KApE CAV JfH-NOHflI A\ KOnEpEM2HITlSA EHCEpHHlH î fjACHAE, HWHA H BCE po^ 8pMOHAX ^ApAAM BHCEpH»AH>-'A ftAA A\* AEH. 1 AH MzpHKKl|A, I A’HHlţE. MapmiE-r.H'5=IIOAAEHHpE KfTlHmOpH KApE CAV J|V-NOHflI AA AKOnEpEiMZHinVA BHCEpHHlH, 8p,MOHAX flApAAVl, IIIomZpKZ; MOHAX iw HA, M0NA\ÎE ^OpOAl'E ^AA K* AEH. A\\pmHE K3‘ IIomenh Tah” ftui'e Scncrn paei rriROHx 1 rpEH Pehaahe, Cana*, IIapackhba, HhkSaah, mohax JWNHKH, 1'EpEH '0’EVVA'PA, (IaBAK, TEWprHE, AfUpHE, SpMOHAX H.|\ErriK, AAOIJINO CX nA>pACmACb, H KOAHBOA, H CITl'AA Anm8prY\, no oycmvB cm*biv\ a'miţEAAb, a wiih, aaAa‘ KAEmh, wmB'fcmb bx ah'b cat.auwh h bxch cm'biH CXnEpHNLţH EAAO» Aa K*AEmh nP^A Br0Mli? AAAHNb. Cil învoirea Talalui şi cu conlucrarea Fiului, şi cu sâvîrşirea Ştiutului Duh şi cu ajutorul Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, ori cine s-ar afla stătător sau stareţ sau clisiarh în locul acesta după a noastră viaţă şi n-ar face pomenire aceluia căruia i-a venit ziua, cum sa cuvine cu parastas şi colivă şi Sfînta Leturghie după aşezarea sfinţilor părinţi ; unul a acela să-şi dee samă în ziua de judecata şi toţi sfinţii să-i fie protivniei lui înaintea D-lui, amin. www.dacoromanica.ro — 334 — Pagina 51. MciJA GEflfTlEBplE. H flAMAIIlh lipn^EHArO W4*A HAUIETO CvMEtfNA CITI AZflNHKA, fi AM A (TI b. I A'AHh SoEBOA, N TA3KA ETO '0’EW(ţ)ANA, p" Vr, H W^EfR^A BZ 4pKbl. sf SwAcm'ro Mh^ahak flpXANfr'AA, iuaaaiii. %em Ba-chaîe, (îaaoaaîa, @pEH TEWprÎE wm EpAUUglţ, MapÎA H MAA HX BachaYe, BvpBApA, \\\ A* boh, B* BAMH, B* KIBOAH, K* AEH. h* PoAXhcmBO np'fccmhi.n Eii*;z n amari cniApEiţz §-pOAEIO, 8(()f)EMÎE, MhXAHAZ, SpOAE». Pagina 52. CK*AHHH, n^HmEAEIO EorftAN, KpacmÎAHh fl- şi pariaţii lor au dat 50 lei, 4 epe, 4 vaci, şi O ancurâ mare (koiuea bea) '). 13 Aflarea Ştiutei Cruci a lui Hristos, Dumnezeul nostru, şi a sfîntului mucenic Cornilie Sutaşul, Petru şi pariaţii lor, Pătraşcu, A* nuşca şi copiii lor, Nicoară, Er-monah. Teodosie, Dementian, Daniil, Iriaa, Maria, Cornilie, Gavr 1, Coz-ma, Tiron a dat 200 zloţi şi au făcut un iaz la Troiţa. 23 Conceperea Sfîutului şi Slăvitului proroc şi înainte mergător şi Botezătorul Ion, pomenire: Istratie Dabija, Păscălina, Pănteleiu, Bogdan, • 1). NOTA. Aceste nume sînt scrise de altă mină în locul altora şterşî, nu ştim din ce cauză, din pomelnic ; să cunosc însă urmele răseturilor. www.dacoromanica.ro — 336 — PEAHNA, 1.VAN, MâpHKA H HAft H\', ft.VA p' II 'IEA. K6* np'kcfTIAB ,ENÎE CIH r0 IaIAMNA Er'otBAO, nAAAAm, SpiWONAX II.VP0.EHÎE, Iw.VNK (JlAop'fe, CfflANA H 'lAft «X, H J> AftHmEAEH H)JK, ftAA I1ACHKA, CZ p* flHE.VH. Cristian, Anghelina, Ioaa, Mariica, şi copiii lor, au dat 100 stupi. 26 Adormirea Sfîntului Ion Bogoslo-vul (EvaL ghelistul) pomenirea : Ermonah Partenie, loan Florea, Staua şi copiii lor şi pariaţii lor, au dat o prisaca cu 100 de stupi. Pagina 53 KM* np^nBM.PO w'lţA HAUIEPO X'PHmctn H inoBi’ft-hhka, nvuAm Spusii'x SvpA.viM, mohax Hhko^haa, MaPHKA, KocmAH^A H 'IAj\ «X, OaHNKA H 'lAft Ero, epEh Tepach/vv h iuiiuaYa Ero, YIshnYa h i x, MzpiSlJA AAA M* flH EA, H K* WBlţH, H nAK ftAA H 11HEA. (Scris de altă mina). 28 Pomeuirea prea Slăvitului părintele nostru Hariton mărturisitor ilui. Ermonah Yarlaam, Monah Nicodim, Marica, Costanda şi copiii lor, I-linca şi copiii săi, Erei Gherasim, şi preuteasa lui, Acsinia şi copiii lor, Măriuţa, au dat 40 stupi, 20 oi, şi a mai dat 10 stupi, (scris de altă mina). www.dacoromanica.ro — 837 — a* Mciji\(x)xmoBpiE, cm'ro AnocmoAA’bumKi, naiwAm, Hekh<{)jpk, 11.\packa k ha^ «x, AHwHmpAUiKO, H SoNNA H NAft HX, H BZCH pO^WTIEAE h\, ftAAK H* WBlţH II B* KOHH, H K' n'IEAH. a* Gm'ro \nocmoAA Iakwba /I.\E ^ b ., h nptno^oK-HAPO *'lţ’j H.UUtrO flHftpONHK. 6 Luna Octombre, Pomenirea Sfîntului Apostol Toma; Nechifor, Parasoa şi copiii lor, Dimitraşcu şi Zoina şi copiii lor, şi toţi născători, lor, au dat 50 oi şi 2 cai şi 20 stupi. O Pomenirea Sfîntului Iacob a lui Alfeu şi a prea slăvitului păr. nostru Androuic. Pagina 54. ai' noriAiMAmn cm ro, AiK'cmoAi (piAHnm, he^ah cm'uxB wm’qz, niMAmK, Toa^epk EiUiioma. /Inte-AHHATEWprÎE, NaCITIACIA, IcpUIlBO, H(bpOCHHA, czm-BOpHA E* KEAYh, H i BOAH, H ]* KpA&ÎH, H BO§B, CZ A* KWIIBI. 11 Pomenirea Sfîntului Apostol Filipî pomenirea Dumiuicei Sf. Părinţi; Toader Başotă; Anghelina, Gheor-ghe, Nastasia, Iuraşco, Efrosina,au făcut 5 Chilii, (au dat) 18 boi, 8 vaci şi o trăsură cu 4 cai. VOLUMUL XXIII DIN URICAEIU C- 22 www.dacoromanica.ro — 338 — Af IIp'knoAOEHu^ mitTpE naiu* IIapackebh, nAMAm, Iw, CmE(ţ)AHb faOEEOftA H pa^HIHEAEH ETO H rAJKA ErO, â^AHHHA H HAA H\'b, AAA CEAO TpOHlţA, H W-AEXA>% BX LţpKOBh. hi" Gm"ro AnocmoAA 1 £vrAHcrtiA /IayKbi, iiamam fipoAI-IAKOH TeAACIE, MOHAX ^AAAACKHII, MApfA H HAA Hţ, ToAOCIA, H PARH GmÎH ToftOCIE, MApiA, ToAAEpW -H HAft HX- 14 Pomenirea prea slăvite! Maicei noastre Paraschiva: Io Ştefan Yoe-vod şi părinţii Ini şi Doamna Ini, Acsanina şi copiii sal, au dat satul Troiţa şi odăjdii Bisericii. 18 Pomenirea Sfîntului Apostol şi E-vanghelist Luca: Erodiacon Ghe-lasie, Monah Damaschin, Maria şi copiii lor, Todosia şi robiii lui Dumnezeu Todosie, Maria, Toader şi copiii lor, Pagina 55. kb” Hibe bx cmwx wii"a hauieto kepkia, h cmux i WmpOKK HîKE BX E(j)Ecfe, [UMAHl. Kr" Gnfro AnocmoAA Iakwba EpAinA rV'k, (iamaiti, I*>an, KSnEi^h Aim UIaox^^A) Kaitibphha, Aaa p" 22 Pomenirea acelui dintru Sfinţi părintelui nostru Averkie gi a sfinţilor 7 copiii cei din Efes. 23 Pomenirea Sfîntului Apostol Ia-cob fratele Domnului; Ioan Adam www.dacoromanica.ro — 339 — 8rH, h ei" a o jk k u, a" KCKop, Mh](a, rewprti, ^EtllA, ANE, Aaa P* nHEX. KS* Cm'ro BEAHKO M8MEHHKA, H MVpomoHHNKA mpia, iiamaiti. ^Iae^a, rUmpHNiu h ma,\ h\'k, ftAA C' 8P, IwHK, HaMUA» M «X, Ga- BHHh, (VUpiA AAA (loc gol) GfTUB.*'», HpHHA H MAj\ HX, J\AA p" flMEA, EpWONAX HekSAAH, MOHAX Gepa(J)h,w, SehobYa, IVUpiiA, ToiftEp, Taaoha H MEA HXi A'A PH WB*4H, K* KOK/BAHKA. Gm'ro mSmehhka llecmopa, nAMAm 6pEH8 Tepachaa, ^hnIa h maa >% rAMPopîe ESaob $3mnYa h haa «x, EachaYe, H acid aci a H HAj\ HX, Aaa A~ B0A) a' KpABh, a' KANAHA CpEEpO. W KpSHE <ţ>EpEKATTI. neguţător de la Şarhorod, Caterina au dat 100 galbeni, şi 12 pături, un covor. 26 Pomenirea Sf marelui mucenic si purtătorului de mir Dimitrie: Alexa, Petrinca şi copiii lor, au dat 200 uglii, Ioan, Ilisafta şi copiii lor, Savin, Maria, au dat....................... Stavir, Irina şi copiii lor, au dat 100 stupi, Ermonah Neculai, mo-nahSeraflm, Zenovia, Maria, Toader, Gaftona şi copiii lor au dat 15Q de oi, 2 epe. Pomenirea Sf. mucenic Nestor : Erei Gherasim, Acsinia şi copiii lor, Gligorie Budov, Acsinia şi copiii lor, Vasilie, Nastasia şi copiii lor, au dat 4 oi, 4 vaci o candilâ — 840 — Pagina &6. ft' McitX HoEB,)ÎE. Cm'hJXBEtpEKpXHHK H MIO^mBOpElţZ KcjMhJ H ^AMÎANA, nAMAm, TAHrOpÎE IIpZiKXC-K8A, GaO-A MMAft MX, TEWpriE *IWAnVH. MApÎA, BaCIIAÎE, Ha^NA, HpHMMMHA, Ma^AAMNA, MWH, IlApACKHBA, GmE(ţ>AH, TABpHA, HAITIf HNA, Ga^NIA, IhpACKAj fABpHA H MAft H\’, ^AA CEAO /IXLţKAN HA' GEpEdl E^HH LţHTAN, CX ffiENOE H CZ XAon4H HX- r” Gm'ro beahko mShenhka rE.vprÎA hjke bx aH^'k H(\e?k Ecm noAOJKENÎE cm'oro m’feft aeto, nAMAm IwprA BEA nOCmEAHHK KhpAUA H MAft «X* 1 Luna Noembrie. Pomenirea Sfinţilor celor fără de argint şi făcătorilor de minunf Cozma şiDamian; Gligorie Prăjăscul, Safta şi copiii lv,r, Gheor-ghie Ciolpan, Maria, Vasilie, Ileana, Irimiuuea. Măgdalina, Ioan, Paras-chiva, Ştefan, Gavril, Catrina, Safta, Parasca, Gavril şi copiii lor, au dat satul Liţcani de pe Seret, şi un ţigan cu femeia Ini şi copiii lor. 3 Pomenirea Sf. Marelui mucenic Gheorghie, care-i în Lidea, unde este mormlutul sfîntului său trup. Iorga vel postelnic, Kiraţa şi copiii lor. dHM'k AA COBOpSA C(ţ)HHLţHAOp jp^EpH CX nOM'k(HE)l|)E UIH pOBSA A8H ^«MHHŞEV EpMOHA^ IwpECmk. ÎIa-A'ia (preuteasa) Gah^a a8 ^aoi ^oh eoh uih ke'wh. www.dacoromanica.ro — 341 — KocmANAHN, MipÎA H HAft «X, To4>AH, UNA H HAft HX, IhpACKHBA ftAA B' BOAH, TABpHA, MipÎA H HA<\ HX, Hahe, Iwn, Snakh, IwH, Hwp(\AKH, HwH, MipÎA AAA W 41 rdNKZ KV iJlEMOpH EH, nA-AAtm TdAnZ, AAOHAX &0CO.O.E8 AAA A n'IEA- Costantin, Maria şi copiu lor, Tofan, Ana, şi copiii lor Paraschiva, a dat 2 boi, Gavril, Maria şi copiii lor. Ilie, Ion, Euachi, Ion, Iordachi, Ion, Maria, a dat o ţigancă cu feciorii ei; pomeneşte pe Talpă, monah Do-softei a dat 30 stupi. Pagina 57. h' Gzswpz jlpxicmpAmirA Mhxahaa, h npoMinx bec-nAXmHUIX CHAk. IIAAAAifl, AAOHAX XdpHmOHh, ^oy-AAHdlpA, KpZCmHHA, lliECpAHb, KdH|\AKklA, H p il-ftHmEAEH HX H 'lAft HX, MEdlBAipitlA HACITI CEAO ©pBHKk H f KOKiTiA, H AA tlHEAH, IWH UUKW KoBpHr, TfyOpA H MAft MX, A*A nACIIKA p' n'IEA -TI A* HAUI 8Z epEBpO, HwNAlUKO, fţoKlA. Ha’H, Hhkvavw, Tah- 8 Pomenirea Săborului Arhistrati-gului Mihail, şi a altor puteri fără de trup; Monah Hariton, Dumitra, Crăstina, Ştefan, Candachia şi părinţii şi copiii lor, au dat a patra parte din satul Orbie şi 10 epe, şi 40 stupi.—Ionaşco, Tudora şi copiii lor, au dat o prisacă cu 100 stupi, şi o ceaşcă de argint, Ionaş- www.dacoromanica.ro — 342 - rwprle, HAcmaciA, aaa p' nMAAH k' wsiţH r” KpABH, riAAAEm Bhkoa, TpHroplE, MapÎA, Iaîe, mohax IwNHKIE, ^QKHIţA, HrAllHlţA, TEWprlE, ^OKHE, H BCE pOft HX. Bi' Hjke bzcihux wij'a HAiiiiro Iwaha Mc'mHBAro, HpXlEnHCKOnA tfAE^AN^pZCKArO, IUMAII1, ToA^EpK, fiHrEAHHA, JopA&KO XEmMAHb^ HtţlpOCHNA, CZIDBO-PHA E* KEAÎE, H 1 BOAH, Hi' KpABÎH, G3.VNMA A*a p~ Vr, rî Hjkebx cmbix wiţA haujeto Iwahha ^nmooycmAro, (lAMAITI, EpMOHAX GEpA(ţ)HM. filCHAlE, Oo.HMIA H HAft HX, H pO^HIHEAE HX, ftAA I1ACHKA, CZ p* (1MEAH, H CZmBOpHA ABA MAHN CZ nHW, HA LIoymNOH co, Dochia, Ioaa, Nicolai, Gligorie, Nastasia, au dat 100 stupi, 20 oi, 3 vaci-, pomeneşte pe Vicol, Grigorie, Maria, Ilie, monah loniche, Dochiţa, Agahiţa, Gheorghe, Dochia şi tot neamul lor. 12 Pomenirea acelui dintru Sfinţi părintelui nostru Ion Milostivul Arhiepiscopul Alexandriei, Toader, An-ghelina, Iuraşco hatman, Ifrosina, au făcut 5 Chilii şi 10 boi şi 10 vaci Oancea a dat 100 galbeni. 18 Pomenirea acelui dintru Sânţi părintelui nostru Ion Gură de aur, Ermonah Serafim, Vasilie, Eftimie şi copiii lor şi părinţii lor, au dat o prisacă cu 100 stupi, şi au făcut 2 mori cu pio pe Putna, Oan- www.dacoromanica.ro — 343 — ©anma aaa P" Vr> GmAmîe, KpxcmHiu h pw-ftHmEAE HX, ftAA CHAO SpKCEIJl^ dCKM, B* AiT IVIEAH, NÎ WBIţH, T KpABH, E* BHBOAH. Pag. 58. frl Gm'ro h cAABturo Anocmo aa (pHAHnnA, nAAAAm. aao-HAX §(J)pOCHHh, MOHAXÎA SvnpAÎjÎA, AAONAX*A GoAW-MOH1A H pW^HdlEAEH «Xh, ftAA HACHKA, CA p' flMEAH^ H E* ftECAm (IIA A. AHHHbJH. ai' Gm'ro AnocmoAA fivrAHcmAMArtiAEA, ruMAm, Iw-HAIIIKO 1 IpXTK.T.CnSA, /VUplA H HAft HX, ^OyAAHIllpOy rAHr-fe^ ftAA Ar KOK.T.A, /hpi‘6, flnmHAAÎA H MAft HX AAA p' (IlAA, AHMNbJH. KA' H?KE BX Lţp KOBK BxBEftHlE (lpCmBIrK BAH^lţ/K Ha- oea a dat 100 ughi, Statie, Crăs-tina şi părinţiii lor, au dat satul Urseşti de la Iaşi, 2 vii, 40 stupi, 40 oi, 10 vaci 2 bivoli. 14 Pomenirea Sf, şi Slâvitului Apostol Pilip, Monah. Efrosin, monahia Epracsia, monahia Solomonia şi părinţii lor. au dat o prisacă cu 100 stupi şi 50 de taleri curaţi. 16 Pomenirea Sf. Apostol şi Evanghelist Matei, Ionaşco Prăjăscul, Maria şi copiii lor, Dumitru Ghen-ghea, au dat 14 epe. Laria, An-temia şi copiii lor, au dat 100 taleri curaţi. 21 Pomenirea intrărei (Vovideniei) în biserică a prea Sfintei noastre Năs- www.dacoromanica.ro —344 — LUA Elţ'.*, nftMAITI. MOHAXÎA ToftOtÎA, flAfgANftpA, M*pHKA, HpHHA A UI P* vr, MOHAX IwpECItlK, H*-tmatiH, îI^hnîa h MAjV «x. A* Cm'po AnOtmOAA H llpZBOŞBANNArO flNftpEJ, nA.WAm, SpMOHAX I«.Hi|>h, KoernE, M'HAXÎ’A ’O’EA^OpA H HAft «X H P «X, ftAA I1ACHKA, CZ p* IIMEAH, h* nEmpaxHp, cz wkpaşe. cătoare de Dumnezeu, Monahia To-dosia, Alexandra, Mărica, Irina au dat 100 ughi, monah Iorest, Nas-tasia, Aesinia şi copiii lor. 30 Pomenirea Sf. Apostol şi întâiul chemat Andrei, Ermonahlosif, Coste, monahia Teodora şi copiii lor, şi părinţii lor, au dat o prisacă cu 10O stupi şi petrahir cu obraze. HWNHKiE SnHCKWn PoMANSAJM, ftHH Kg nzpiiHLţiH avh, 6pEH Tfy\op, Hwha h epvrriH Ero. iîpEH K„CV'A, AnHIJA EpEH TEp\ClE, Tc(J)\HA, Ep-mohsx HekSaaio etViWEh ^hh Hamij, (ÎAiţmiA npESiii'bcA. Pagina 59. €* Mtlţh ^EHEBpiE. IlpAnKHAPO H Kr*0 HOCH TO Wl^A HA-IUEP GaBKI, IIAMAOT, @pM0HAX MHilipO(ţ>AH^ ţpMOHAX 5 Luna Decembrie. Pomenirea prea slă-vitului şi purtătorului de Dumnezeu părintele nostru Sava: Eromo-nah Mitrofan, Eromonah Ioan, Ne- www.dacoromanica.ro — 345 — Icaha, Hematia, NacitiacTa h ma^ hx, Fepbacîe,. M HacIUAcTA H HAA HX, IWiHk, GaAOMÎA, ToAAEpk, GAAOMfo, UDIBOpHA nOAHKAHApOy, H A B E P H H || A, A A A p" M* 8r. ho” CxKopa npt cm'ki* kh‘,r, nAMAm, monaxIa ’G’ew^aha, /hşapk, KpacmHHA h haa hx, Aaa r' (|)AAMA §A BHHOrpAA. 25 Pomenirea acelei în scutece naşterea D-lui şiD-zeului şi mîntuitoru-lui nostru Isus Hristos: Ermonah Nicon, Monah Nicanul, Vasilie, Ca-terina, Sofronia, Var vara, Parasca, au dat o prisacă cu 100 stupi, şi 50 zloţi şi 3 Cruci ferecate. Pomenirea Duminicei după naşterea lui Hristos: Dumitru, Nastasia şi copiii lor, Ioan, Salomia, Toa-der, Salomia, au făcut un polican-dru şi dverniţă (o uşă) şi au dat 150 galbeni. ^6 Pomenirea Săborului prea Sf. născătoare de Dumnezeu: Monahia To-fana, Lazăr, Crăstina şi copiii lor, au dat 2 fălci de vie. www.dacoromanica.ro — 847 — kş' Gm'ro npZBO mS'iehhka GmE(ţ)ANA, nAMAm, OrHAmk K8IIELţ, MipÎA, Niicmopb, ^IhtEAHHAj H MAft «X, AAA p' vr. 27 Pomenirea Sf. şi întâiului mucenic Ştefan: Ignat neguţitor, Maria, Nis-tor, Anghelina şi copiii lor, au dat 100 galbeni. Pagina 61. G^b'no po^A^cniB'k xs'^, nAMAm, Tabpha Bzahh, IWHB, HACmAClA, lA'fcNA, HjVNAmKO, [{lE(ţ>ANlA, AAA p“ nHEA, TEWprlE PoUlKA, flHBHA H SAft «X, Ii A AH b, flHITIHMÎA H NA^ «X* a* MACtţb rENoyApb. Hxe bz cm'ux wif a hauiet fi ac h a î a BEAHKAArO, fi AMAtTI, KoCmAHmHHh, HpMHA, ftAA p‘ VT, /IhBEpA, IWHB, IVUpÎA, flH^pEfAHB, Go(ţ>pOHÎA H HAft HX. a" Gm'ro BP'otABAEHÎA TA H BA HCn’CA HAUIETO Iv* Xa* Pomenirea Sîmbetei după naşterea lui Ilristos: Gavril Balici, Ioan, Nastasia, Ileana, Ionaşc, Ştefania, Gheorghie Roşea, Anina şi copiii lor, a dat 100 stupi. 1 Luna, Ghenar. Pomenirea acelui dintru Sfinţi părintele nostru Vasile cel Mare: Costantin, Irina, au dat 100 galbeni, Livera, Ioan, Maria, An-drian, Sofronia şi copiii lor. 6 Pomenirea Sfintei Bpifanii a D-lui şi D-zeului şi Mînt. nostru Isus Hristos, www.dacoromanica.ro — 348 — flAAAAm, M H p O H k [ÎApMOBCKH fi O E B O A, Hekm^ok, mohax ^amYma, a*a p" ihea, b" kobsa. ^ovAAMmpoy, Oaaa h maa h^b, aaa noA'kHW, ja Kpov^, H AA* IWAH, M l" BOAM, ĂnITIOM, A/bîipHKA, [IaBKA, T8ft0tKA. ş" GzKopx (îm'ro m caabhato npop'KA npAnnA m Kp'inA’fc IwAHHA, fUAAAIfl, AAOHAXH ©NO(|>pEIO, <ţ)AO-p-fe, /VUpiA h maa «x, cxrniîopMA e keaîm. @pEH HwAII, HvCmACÎA H HAA IX, AAA El' WBIţH. 8pEH GaCHAÎE flNA H HAA MX, A*a EÎ’ (1MEA. TEvprH Mane h khhtm Ero KAmpHHA « haa «x, AAA B' BOAH. Mirou Bamovaki Voevod, Dumitru Safta şi copiii lor, a dat poene do vaduri şi 40 stupi, şi 10 boi, Ni-chifor, monah Daniil, a dat 100 stupi şi 2 epe Autou, Mărica, Pavai, Tudosca. 7 Pomenirea Săborului Sf. şi slăvi-tului Proroc şi înainte mergător şi Botezătorului Ioan: Monahul Ono-frei, Florea, Maria şi cop ii lor, au făcut 5 Chilii. Erei Ioan, Nastasia şi copiii lor, au dat 15 oi. Erei Vasilie, Ana şi copiii lor, au dat 15 stupi. Gheorghe Maae şi femeia lui, Ca-trina, au dat 2 boi. www.dacoromanica.ro — 849 — Pagina 62. GEm, ^okia, ă°YIWHmPcY AOPocfEm, Mapîa h ma^ H\-, IW -HI l\; GAAOMÎA, GHMHWNh, G0(|)ÎHKA H HAft «XI», Ac"/,|WMmP°Yî HaIîNA H hAa 1 \i cz'' BOpHAh DHpPh, A* (J) AAH6 ŞA KHHOPpAj\, FABpHAAlUKh, IjACHAÎE XAIT1MAH, HpHNA H MAft ll\. He/\ nonpocB'bgjEHÎH. miwArn, aaohax Tepachmb, IwANA, H\t, M.KpÎKA, flNmONB, MrRPftrRAHNA H V|AA hxb. Al" HpftnKHArO Wlţ'A HAIDErO ■0’EWftOC'ÎA OkIJIEîKE mEA'k, fiAMAm, Mh\ahak, Toa^epk, Co<ţ>ponÎA h HA A «Xh, MOHAXZ HACnUCÎE, llHHA, MOHAXh IV BpHAÎE, MH[TipO(ţ>AHHA, ftAA B* (ţ)AAHE, ŞA BHHO- Pomenirea Sîmbeteiluminate; Ştefan Logofăt, Dochia, Dumitru Logofăt, Maria şi copiii lor, Ioau Sa-lomia, Simion, Sofiicaşi copiii lor, au făcut un turn, 1 falco de vie, Gavrilaşc, Vasilie Hatman, Irina şi copiii lor. Pomenirea Duminicei luminate, monah Gherasim, Ioana, Ilea, Marica, Anton, Mîgdîlina, şi copiii lor. 11 Pomenirea prea slâvitului părintele nostru Teodosie monahului: Mi-hail, Toader, Sofronia şi copiii lor, monahul Nastasie, Ana, monahul Gavril, Mitrofana, au dat 2 fălci de www.dacoromanica.ro 850 — rpty, H o' §A0I4M, M §5' WBlţHj H BOAH, H KpAB. vie şi 70 galbeni, şi 67 oi şi 4 boi, si o vacă. Pagina 63. si. IJokaonenI'e 'T(iihmu bephpam Cm'ro h rzce xba_ AHHATO AnoemOAA IlEmpA, 11AMAIT1, EpMOHAX Ka-AHCmpAmh, MapIa, Toaaa, Go^pOHIA H HAft «X, II AMUŢI A, ©Nte, iV\MpA h ma^ h^, 20 Pomenirea prea slăvitului şi purtătorului de Dumnezeu părintele nostru Eftime cel Mare: Ioan ne-guţitor, Caterina, a dat 100 ughi; Gligori Surtă, Zamfira şi copiii lor, www.dacoromanica.ro — 352 - @ah.v\îe G8pm,v, To(\ocia h maa «x, h p,Ah na- CHKA, ca p' flMEAH, E^HIl (J)-kAWN gEA'lîHb. «e" Ha?E bx emu wifa Hauiero TpHropîa kt ocaoba, nAiMAm, SaCHAÎE BĂII, flAE^ANAI.S, IlEmpI?, M,*pH«a H 'lAft «X, ftAA noacBHHa CEAO HAH.Wb XaCMaiUAHM ca Avkcmo ^a n chka, m ca BHiiorpaft, Tanacie KopiiH, jVlapiA ava b' a\ahhh ca avkcmo ha noaii HA n^dlHOH. np'fenECEHlE AAWIJJE, HffiE Ba CdlBIX W4 A HAUlErO Iwahha gAAmaScmaro, nawAm, Iwh, diiApcw Kae-7KAH, HpHNA H 'lAft «X, ftAA p' AEII, IJABEA, I.VANA, Iftimie Surtă, Todos a şi copiii lor, a dat o puisacă cu 100 stupi şi uu felon verziu. 25 Pomenirea acelui dintru Sfinţi părintele nostru Grigori Teologul: Va-sile Ban, Alexandru, Petru, ârica, şi copiii lor, au dat jumătate de sat, uumit Hăsnăşeni, cu loc de prisacă şi cu vie, Tanasă Corne, Maria a dat 2 mori cu loc la vale la Puţna. 27 Pomenirea aducerii moaştelor acelui dintru Sf părintele nostru Ion Gură de aur: Ion, Andrei Clejan, Irina şi copiii lor, au dat 100 lei, Pavai, Ioana, a dat 80 stupi, Io-naşcu, Avramia . . . Nechifor, www.dacoromanica.ro - 353 — flACKoyA, IvNAUJKk, AbpamI'a, am n nsEAj HekhiJjjp, Coiţ)l HKA H HAft »% KoCmAKl'E, FeWprE H HAft HX« Soflioaşi copiii lor, Oostachi, Ghe-orghi şi copiii lor. KM* Hp(\nKHA Wlf<\ NAUJErO 6lţ)pEV\\ CH,,HNA, flAMAm, Pagina 65. «A* GaŞBpAIJIENl'E a\wijieai\ cm'ro cljj'ehho mShenhka HnamiA sr’eNocijA, nAMAm, Iwan, To^ocî'a wm ^AZromAH, AIhxma, HachiacYa, Ma3hh, p* wBLţH. EpEH TaBpm, '0’euAoph, Hempa, ilHmcHK, OvcmpAml'E, MapiA am |a\" mh, m «pe -AOH H CmEXApK h mp.uiianoA. \ Gftiux nipîexK cm'AK BatMAÎi beahkapo, rpuropi'a Br'cAOBA, IwaNUA ŞAAmAVCmArO, nAAAAflI, AAOHAX Te- 28 Pomenirea prea slăvitului părin-tele nostru Efrem Sinii. 29 Pomenirea îatoarcerei moaştelor sfintului sfinţitului mucenic Igaat purtătorului deD-zeu. Ion, Todosia de la (Cîmpu-lung): Miliail, Nastasia, Maxim, a dat 100 oi, Erei Ga vrii, Ileana, Teodor. Petru, Anton, Ev-stratie, Maria, au dat 140 lei, şi felon, şi stihar şi tetrapod. 30 Pomenirea Sf. Trei Ierarhi Vasile cel mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de aur: Monah Gheorghie VOLUMUL XXIII DIN URICARIU C. 23 www.dacoromanica.ro — 354 — wprîe Momuh, h\cnmÎA, Aa-ahacIa, TAHropie remM.\H, ^HmHAnîA, I aiahb, ^oYMHinpoy AA.\ t" WBlţH, H KOKHAbJ, H KpAKÎH. R* Mt4A CpeBpovAph, Cp*bineHÎE ta' h ka' h t(Tc<\ ii a tu ei-o Iv* Xa*^ nAMAm, Tabpha Aoroiţ)Em, iYUpiA, rAHTOpiE, gpEAAÎA, Epm.'MAX AlAKApÎE, MOH&X Hc-mpAm'l'E, fllIftpCNHK, ^OKÎA H MA H\', Al Ap] A . , . H MAft HX, ftAA I1ACHKA p' EHEAM. AAHpOHk, CAO.riU H HA(\ HX H pc^umEAE HX, fris p* vr, @HAKÎE, MftpJA H ciţ\ TEAiprXe, iumaiu, Ghmhain, §ah- Luna -April 23. Pomenirea sfîntuluişi slăvitului marelui mucenic şipurtă- www.dacoromanica.ro - 355 — mia. Hpxtm-b, ItfANhKap^HMan, Naciiiacîa h ma^ «X, ftAA B* <ţ)AAOHEj A~ CfllHXAph. iC Gmr'o H BZCEXBAAHdrO AnocmOAA Iakwba EpAITIA IWANNA Br'oCAOBA, (jAMAITI, Fi\BpHAh WITI CH'IAB.H, NACmAClA, @HAKU, THmÎAHA, TEWprÎE ftAA A* JA §A EMNOrpA^A, A* KA^HAHHLţ/K, H ftpAXMh. b” Mciţ\ Mah, Hine b& cmw\ wij'a nauieto /IaanacTa, BEAHKATO ilpX'lEllHCKOflA flAE^AH^pZCKArO, flAMAm, SpMOHAX MHXAHAhj I*TnB, TEOBACÎA, L|JE(ţ>AHbj flNTEAHHA, TAHropiE, ToA^Epk, P.XBpHA, ftAA HA- chka cx p' rmvH. bf np'fenO^OBHAro Wlţ'A HAIUErO IIaXOMÎE BEAHKArO, flA- torului de biruinţă Gheorghe, Simion, Iftimia, Crîstea,Ioan Căraiinan, Nas-tasia şi copiii lor, a dat 2 feloaue şi un stihar. 30 Pomenirea Sf. şi în tot lăudat A-postol Iacov, fratele lui Ion Bogos-lovul; Gavril do la Suceava, Nas-tasia, Enachi, Titiana, Gheorghe au dat o falce de vie, o Cădelniţă şi 4 drahme. Lma Mai 2. Pomenirea acelui dintru sfinţi părintele nostru Aftanasie cel mare, Arhiepiscop Alexandriei: E-romonah Misail, Ioan, Ghervasie, Ştefan, Anghelina, Gligorie, Toader, Gavril, au dat o prisacâ cu 100 stupi. 15 Pomenirea prea slăvitului părin- www.dacoromanica.ro — 356 M*m, flpxîEmicKona fi atomic #m ş^e, w'qx h maitih Er*l, EpMOHAJf ilAŞAp, M0H.V\' lYlApKO ^AA m* CmO IflAAEpH H fnjjEfTVW-EVBl’EAHCrn, H E/\MN KpCITlX O' KOi BĂII, H IIErnpAXHp, II r' korhae, a' koh iuh nxiiţA AA'CXH, r’ ipEprAp, A* (ÎACHKA CBtjJNHKWB IţpKBH, A-km ^5tA wa eî (scris de altă raînă). tele nostru Pahomie c?l Mare: Arhiepiscopul Pahomie de aici, tatal şi muma lui, Brmouah Lazăr, monah Marcu, au dat 300 taleri, şi un treta Evanghel. Şl O cruce ferecata, şi petrahir şi 3 epe, un cal, şi pînza mesei, 3 ştergare, o prisacă, sfeşnice în biserică, la anul 7230 Iuli 15 (1722). PagiDa. 67. H* Cmr'o H B2CE\'BAANArO AIlOtmOAA ÎEVI’AMCmA Ia’AHHA Kr'oCAOBA, IIA AIA (TI, HaMIIK, IwAHh KhBOUJ, JIhTEAHHA, UhKOAAK), EpMOHAJf I.VAII, MoHCEH, MONACI.* HaHMÎA, I’OA^Ep H H\', (\AA A* BOAH, A' KpAB, r WBIţH. 8 Pomenirea sfîntuluî şi In tot lăudatului Apostol şi Evanghelist Ion Teologul : Călin, Ioan Chicoş, Anghelina, Nicolai, Ermonah Ioan, Moisei, monahia Iftimia. Toader şi copiii lor, au dat 4 boi, o vacă, 10 oi. www.dacoromanica.ro - 357 ka' Cmwx beahkmx Up*eh h pasho anotmoAz Koh- CI[)AHfnÎHA H 0AEH.T,, O.VMAm, MnpOHK, MzpHKA, Hş,vup.\rAA, ’O’O.vu iiocsiieaiihk, SahmIa, Anha h MAA MX) NiHpOHh, ^OVMHmpOV, flH^pOHHK, TaH- rOpÎE, /VJapÎA II EpAflI ero [iip^AKÎB, K.WTIEpHNA H MA^ «X, CZmB0|H.\ CdlABh, h nMpri» ToaA*P, BaCHAÎE, CaaA II MAft MX> KE' (xtep’femEIIÎE mid'hma taabki, HAMAITI, BachaTe, Ta»A, £pA\OHA\- Una, illIApOHHK, Amu, MOHAX NHKHljlOp, IltAArlA, EPMOHAX H-BEA H pW^HmEA* «X H HAft ll\, ,\M p* Vr, H CZITIBOpHA KAHIAnEirA^M^. 21 Pomenireasfinţilor marilor împăraţi şi în tocmai ca Apostolii Costantin şi Elena: Miron, Mărica, Ismarag-da, Toma postelnic, Iftimia, Ana şi copiii lor, Miron, Dumitru, Audronic, Gligorie, Maria şi fratele eî Ior-dachi, Caterina şi copiii lor, au făcut uu îaz, şi turn, Toader, Vasilie, Safta şi copiii lor. 25 Fomeuirea aflării cinstitului Capi Vasilie, Gafta, Eromouali Nil, An-drouic, Aua, monah Nichifor, Pe-laghia, Eromonah Pavel şi părinţii lor şi copiii lor, au dat 100 ughi, şi a făcut Catapeteazma. www.dacoromanica.ro — 358 — Pagina 68. M* Mtgi IovNh, Gmr'o BEAHKO iwSMEHHKA •O’EWAOpA CmpAmHAAma, nAMAm. a." Gmr'o KvpHAA flpxienHfKoiiA flAEX-»HAPXCKAroî IIAAAAm. Al Gm*KIX AnoemoAK fjAp/MAWMEA H fjApNABW, ru-MAm. Luna Iunie 8. Pomenirea Sf. marelui mucenic Teodor Stratilat. 9 Pomenirea Sfîntului Ivirii patriarh Alexandriei. 11 Pomenirea sfîntului Apostol Vartoi-meî, şi Varnav. Pagina 69. Kft PojKAHcmBO cmr'o Iwahha Kp'mA'k h np^mMA, nAAAAITI, EpAAOHAX Mhxe», epmohax Mao.ek> H pAKU HjOiHNVÎEj CmAHKA“ H HA/V, H)(, H pO^HmEAE HX, A A A DACHKA CX p flMEA» K.O.' G l KIX »■ BpZXVBHhIX AflOtmoAS tlEfllpA H IIaBAA, nAMAm, mona'x Tepachm, Iwahha, Ha^, Mzphka, 24 Pomenirea naşterii Sf. Ioan Botezătorul şi înainte mergător: Ero-monah Mihei şi Ermonah Matei, ro-biii lui D-zeu Iflimie, Stanca şi copiii lor, şi părinţii lor, au dat o prisacă cu 100 stupi. 26 Pomenirea Sf. şi Varhovnicilor A-postoli Petru şi Pa vel: Monahul Gherasim, Iorna, Uea, Mărica, An- www.dacoromanica.ro _ 359 — finmoHj MxrA-KAHNA h maa Mjf, axa P vr, ca^ CX flACHKA. SdHCKOn MHITlpO<ţ>AN «(TI Ş{\f, rEwprÎE, AIankxui, $okîa, Mapi'A h haa Ibhac h pO(\HmEAE, ETO H MAft H\*, A4X C AEHJ X K0H A KpAB, KoCfflAHJflHH, To^OCKi H MAA HXj AAA A **pAB. a~ Cxsoph ABAHAAECAmb AnoctnoA*. nAMAm, A/1h- XAA'IA KHB K.UI, (Mh\’«X,\MEIJJÎH WIH tlAAUlKOH gEMAM), ^ECnHHA H MAft H)(, H’fcrOE MAUINHK, ^ECflA, !H;rHA, GmANBA h maa h^, A*a r KANAHA cpEKK, a" vr, H KOmEA BEA. ton, Măgdălina şi copiii loc, au dat 100 galbeni, o livadă cu prisacă, Episcopul Mitrofan de aici, Gheor-gheMancăş, Dochia, Maria şi copiii lor, Tanasă, şi părinţii lui §i copiii lo^, au dat 200 lei, un cai, 4 vaci, Costan-tin, Todoscaşi copiii lor,au dat 4 vaci. g oPomenirea săborului celor 12 A-postoli; Mihalcea biv ban, (Mihâlceş-tii de la Ţara Muntenească) Despina şi copiii lor, Neago° Geaşnic, Despa, Keagul, Stanca şi copiii lor, au dat o candilă de argint, 30 galbeni şi o ancoră mare. Pagina 70. a' totiţA Ioab, Cm'wx HwjVomBopinK BECf.EEpXHHKh Kşmki h ^aavîaha, fiamami. Luna Iulie 1. Pomenirea Sfinţilor făcătorilor de minuni fără de argint Cozma şi Damian. www.dacoromanica.ro — 360 — g' Ilpn^vEHarj wqfa NxuiEro Aaah.uîa, flawNCKAro, rmum, Hhkoaa», Hphna, Tkhacîe, j\aa a' rfî- 148,^ KwClflAHITlHNh, ^OAKA H HA^ H\’, M pO^H-mEAE MX, ftAA cmoilk flMEAh. 5 Pomenirea prea măritului părintele nostru Aftanasie de la \ton: Neculai, Irina, Tauasâ, au dat un felon, un stehar, o cădelniţă. 8 Pomenirea Sf. marelui mucenic Procopie: Drăguţul, Costantin, Doica şi copiii lor, şi părinţii lor, aft dat un stup de albine. Pagina 71. (ri CzKopx ilpxArrrAA Tabpihaa, ruivum, Bachaîe, ^Iae^ahapa, nEmpfc, M.kphka h naa h\, ,\\\ no- AOGHHA CEAO HAHM'lî XxtHHIIIAHÎH CĂ M^CmO ŞA (1ACHKA H CĂ BHHOrpAA-) gi' Gm'ux aah'ka Kvphka h Ov-AHmu, (iamait*. 13 Pomenirea Soborului Arhanghelului Gavril. Vasile, Alexandru, Petru, Marica şi copiii lor, au dat jumătate de sat numit Hăsnăşeani, cu loc de prisacă şi cu vie. 15 Pomenirea Sf. mucenici Kirica şi Iulit. www.dacoromanica.ro —“361 — k' Gm'ro h cAABHdro npopoKA Iai/K, ruAum, flpxiE-nHcKonb Hhkjvaak», 1 g' S p t m î a 6 o e t o ^ AYxpl'A, Hahca&a h ma^ hx, a« noA'ktiKi no<\ *IjXA.r,ov, h t* niAAEpH ah'mnwh. ke' 0»'tnEnlE tmw* îIhmm A\m'ps cnfu,* ei|~/Ti, (iama m, KocmAHmHH Kaitukoşeheiph, wm fi.uc şea\ah, Gaa\ h */aa hx, Mmxah, Ma;>ika, •©•eu^opA m 'IAA HX? KocmAHmHH, Sahnka h 'IA\ HX, UIe;.*ah^ lUdpÎA, AYipÎA H MAft HX- 20 PomcMiirea Sf. şi slâvitului prooroc Ilie: Arhiepiscopul Neculai, io E-remia Voevod, Maria, Ilisafta şi copiii lor, au dat o poeanălîugâ Ceahlău şi 200 taleri curaţi. 20 Pomenirea adormire! Sf. Anei, mama Sf. Născătoare de D-zeu: Costautin, Catacozeuejtii de la ţara Valahiei, Safta şi copiii lor, Mihai, Marta, Teodora şi copiii lor, Costautin, Ilinea şi copiii lor, Şerban, Maria, Maria şi copiii lor. P&ginsţ 72. K§~ Gm'ro BEAHK3 MH'HA IIaNIIIEAIAAOH, (lAMAdl. MO* HAX I ApECfTIh, dHAPOHHK, Sv^WKlA, UdCmACÎA H '•AA Hx? M P0AHm*AE HX, AXA a’ «0AH; 8 KOpOBE, h eiachka c» cmo hhea 27 Pomenirea Sf. marelui mucenic Pantelemon: Monah Iorest, Andrei, Evdochia, Nastasia şi copiii şi părinţii lor, au dat 2 boi, 2 vaci,, şi o prisacă cu o sută stupi. www.dacoromanica.ro 362 - e MciţA flBroYcmb, cnfoe np’kwKpAŞNl'e r h ea' h cn’cA hauiepo Iv' Xa", fiamaui, II'AnipAUJKo Aorocjiim, flNinHMl'A H HAA H\'X, KoCfTlANmHN, TpOHIJA. Ei' O yen hîe np’kctli'hi.r. ba^h LţrTi ha uj a. siţ'/i., iia-MAm, I*f CmE(|>AHh fioEBOA h rn^KA Ero Mzr- ftrV.AHNA, Po^AH^A, HACIflACÎA, ţllNABpA, /IH B Y N N b, fioEBo/\, /\aa p' vr. «A* O» C^KHOBEHl'E VHCfTNblA r.VABbl, IlAMAflI, EpMO-HA\' TEWprYE, EpMOlUX AopOAEW, MaPKO, tlibpACKA H 'IA/\ H\\ CfTlANHWAb, ^OVMHmpA H .\ AHE, ŞA BHNOrpAA H KOBAA, H ^ BOAH, H fl" kpabYh. He^, MAConoycmHAA, iiamaiuk, KocmE Eshok, Kah/\ak¥a, HşM.vpAr^A, IwpflAKÎE bhc.rn■fephhKa-mEpHHA, NacoiacYa h HA(\ h^k, h Epain eto, <6*0MA, SjOlHMÎA H MAji, HX, tamBOpHA nHKHHlţA h mpanEŞApE, h npHmsop cm'ux tţp'KBhj, h ke’ aî«k şa rocmHHiţ, ToAftEpu, EachaYe, Ga&a h ha^ «x- Pomenirea Sîmbetei lăsatului de. carne, eromonahul Andonie, monah Macarie, monahia Maria, Si-mion, Petru, Gligorie, Andronic, Antemia, Varvara,Gavril, Nastasia şi părinţii lor, au dat o falce de vie, şi 4 epe şi 4 boi şi 4 vaci. Pomenirea Duminicei lăsatului de carne : Coste Bucioc, Candachia, Ismaragda, Iordachi visternic, Ca-(erina, Nastasia şi copiii lor şi Tratele lor, Toma, Eftimia şi copiii lor, au făcut o pivniţă şi trapezare şi pridvor sfintei biserici, o Chilie pentru oaspeţi, TOader, Vasilie, Saf-ta şi copiii lor. www.dacoromanica.ro —364 — HemBpzmoK (Hek') cHponcncmN.u, ruMAmk, IIz- mpAUJKO HoAllAN, Go^pONlA H NAf\ HX, H pW^HmEAt HJ(j NhkOAAE, rEWpr'lE, AAA a' cmor, ŞA HUlENHlţ*, H p” WBIţH, H a' KAEHAU, H K* lISFAbl. Pomenirea Joii lăsatului debrînză (ckiponatmHAA), Patraşcu Ciolpan, So-fronia şi copiii lor, şi părinţii lor, Neculai Gheorghe, au dat un stog de fin, şi 100 oi şi 4epe şi 20 stupi. Pag. 74. fia t«KK* CblpHAA, IlAAUtll, OpEH ăA£Ap, MOHA)fÎA PaXHAÎA, Efl.Vi^HAXK H\ÎE, iVtHXAHAh, 8aa$ÎE, ^AA I1ACHKA CZ |f flHEAH, EpES iWnpWN, flHmHMÎA H '•AA HX- Bhea cuponoycmNAA, imum, ^o'MHmpoy G^x^ui, Ha^ha h hx, IwAiik, Kpxcm’fe, Haciuacîa, HaI?, MaPÎA H 'IA,\ HX, CZmBOpHA rpZHHLţ'Ti, H llHBHHlţ^ H KAHCApHHlţ/X. Pomenirea în Sîmbăta lăsatul ii de brîuză,: JScei Lazăr, monahia Rahilia, Eromonah Ilie, Mihail, Eladie, au dat o prisacâ cu 100 stupi, Ereu Mirou, Antemia şi copiii lor. Pomenirea în Duminica lăsatului de brînză, Dumitru Buhuş, Ileana şi copiii lor, Ioan, Crîstea, Nasta-sia, Ilea, Maria şi copiii lor, au făcut un coşer (cazan ?) şi pivniţă şi clopotniţă (clisierniţâ). www.dacoromanica.ro — 365 — UeA •0’WMMNA, (1AMAD1, GaCHAIE ](Am.V.AII, IIpHNA H '•AA H)f> A** P* VP, rABpMA. lUft r* MvpOHWCHtţK. flAMAHl, AoV’MHmpov LLIoa^ah, Ga«.a, h ha^ hx, nxmpAuiKO, <1ii(tihmYa, [.vahk, Hac-(DACIA N MAj\ MX, CZmBOpHA rpZNHIţ.K, H (1HB -HH|ţ, H K.VHCApHHIţAî, flACIIAlE, KaH^AKYa H HAj\ H^. Pomenirea Duminicei lui Toma, Vasile hatman, Iriua şi copiii lor, au dat 100 galbeni, Gavril. Pomenirea Duminicei a 3-a a Mi-ronisiţilor, Dumitru Şoldan, Safta şi copiii lor, Patraşcu, Antemia, Ioan, Nastasia şi copiii lor, au făcut un coşer, o pivniţă şi o clisierniţă, Vasile, Caudachia şi copiii lor. Pagina 75. He£ A*, OpACIABAEH'tM, MAMA 1(1, IWNAUJKO UaIN kSa, To^ocia, I'EWpriE, UaciiiacI'a H 'IAA HX, H pW^HDIEAE ^AA p' Vr, H o' £AOI{H. Gp^t nptnoAoBEMÎE nAin^ECAiniiHH^H, iiamaid, Pomenirea Duminicei a 4-a a Slăbănogului, Ionaşcu Paicul, Todo-sia, Gheorghe, Nastasia şi copiii lor, şi părinţii lor, au dat 100 ughi şi 70 zloţi. Pomenirea Mercurei înjumătăţirii Pente costei, (cinzeci zecimei): Pan www.dacoromanica.ro — 366 - nAH GaBHH, H KNHPHHE ETO Ga^UIA H HA^ «X, FlUI rop'l'H FeHPH, H b&\ p‘ AEH. Nea E* CAMAptHKIHH, IIAMAITI, EpMOHAX IlApAE-NÎE, JOVHA, HHKH(j)Oph, ^IrpHflKIHA H HAj\ «X, ^AA h‘ vr, /lAŞAph HrT>(\XKAHKO, NACITIACÎA H NAA «X, ToftOClA H NA/V «X. Nea 3" OcA'bniţH, riA.UAm, Gaba, Rochie, Hpac-II HHA H HAA «X, Aaa c* OBlţH H P* KOEXA, IaKHM, IIeaa riA h naa «x, Ghmîwh, Nmkoap*, Tovaopa m MAA HX, G(flE(ţ>ANh, A4' p" WBlţH, KoCfTIANmHH Pa-AAAHAH, GoAITIANA II HAA HX, H pCAHIHEAE HX. Savin şi femeia lui Safta, şi copiii lor, Gligorie, Ghenghe, au dat 100 lei. Pomenirea Duminicei a 5-aa Sa-marinencei,Eromonah Partenie, Lu-ca, Nichifor, Agripina şi copiii lor, au dat 50 ughi, Lazâr Nădâbaico, Nastasia şi copiii lor, Todosia şi copiii lor. Pomenirea Duminicei a 6-a a orbului : Sava, Coste, Crîstina şi copiii lor, au dat 200 oi şi 3 epe loachim, Pelaghia şi copiii lor, Si-mion, Nicoară, Tudora şi copiii lor, Ştefan, au dat 100 oi, Costantin Kamandi, Soltana şi copiii lor şi părinţii lor, www.dacoromanica.ro — 367 — Pagina 70. 6hEk(bZ MEmBpZniOK) BXŞNECENÎA TA* HAl|JEro‘Ir‘ Xa", nAMAm, ^hmhmp ie MApÎA, AAlV ceao 6xnAmopÎE, Ko inAHm h, Goaiuana. Me^ 5* rm'ux wifa, nAMAm, monax Thha^îe, Iwahb, ^oki’, riErnpHMAHb, ăBA- Ha^ha h ha^ HX, ţAA pM' «BlţH, K* AfM, H KONk. G.KK* Cm'klA h'L|A (ntmH(\ECAfTIHHIJA), nAMAm, nzrnpAuiKO AoroiţtEm, Map'ia, Ha tu a h ma^ hx, H p.V^HfTlEAE HX, CZmBOpHA nHprb, H n" flMEAM. He/v h‘ cm'kiAs Hiţ'E, nAMAm, Nhkc>aah, 0nna, HhK.'AAE Esxvw H HA(\ HX, ^HMHmpiE^ OaEHA H Pomenirea în Joia în alţărei D-zeu-lui nostru Isus Hristos, Dimitrie Chiriţa, Maria, an dat satul Vînă-torii, Costantin, Soltana. Pomenirea Duminiceî a 7-a a sfinţilor Părinţi, Eromonah Ghenadie, Ioan, Dochia, Petriman, David, I-leana şi copiii lor, au dat 150 oi, 20 lei şi un cal. Pomenirea Sîmbetei Sf. Treime (Rusaliile, Pentecostei*.) Patraşcu, logofăt, Maria, Ileana şi copiii lor şi părinţii lor, au făcut un turn şi 80 stupi. Pomenirea Duminicei a 8-a a Sfinte! Treimi (Rusaliile) *. Neculai, A-na, Neculai Bahuş şi copiii lor* www.dacoromanica.ro - 368 — '■AA MXl AlMX nptaîA6 Barfcjf tmwx, hamaiii, AIaaew Poujka \vm GxpAAA; NachiacÎa h ha\ hj(, ^aa bi" KOK.T.A, CZ ffiptKlţH. ţ Hea ezcfex cnfwx* OAMAfn, foA^epA Aoroi|iEm Gaaoaiîa m haa hx, fi,\\ r i|>a/vse şa RiiNorpA^, WOHAX HhKAM8A, rAHTO/JÎe, rEpEKl.A, HwH, IIhNA, Bachai’e, AhvpÎA, Bachaka, ^aa p” rm\, rEWprÎE, Gme(ţ)AN, flgHHÎA, A\apîa, Ka»;^c\kYa, SehorYa, ]\VAHA. Pomenire în Sîmbâta dinaintea tuturor Sfinţiloi;, Matei Roşea de la Bîrlad, Nastasia şi copiii lor, au dat 12 epe cu mînzî. Pomenirea Duminicei tuturor Sfinţilor, Toader logofăt, Salomia, şi copiii, lor3 au dat 3 falei de vie, monah Nieanul, Gligori, Ghervasie, Ion Ana, Vasile, Maria, Va silea, au dat 100 sttipî, Gheorgho, Ştefan, Acsinia, Maria, Oandachia, Zen'o-yia, Ioana. Pagina? 78. |&dâus de altă mînă). ^ek. a a,,h- Cmp'o h abitir'pLţA Nhkoaae, BsxSiu Xam.viAH, Iwn h KHHrHHi; eto Ga<})itu, Decembre 6. Ziua sfîntului şi făcătorului de minuni Necolai, Buhuş hatman, Ion şi femeia lui Safta şi VOLUMUL XXIII DIN UKICARIU C. 24 www.dacoromanica.ro - 370 — H NAft HX, KAAHtmpS Po^AH^A H MAfc HX, FaH-repÎE, ^MApAT^A H NAft HX, A/UpHE. copiii lor, Calistru, Ruxanda şi copiii lor, Gligore, Smaragda şi copiii lor, Maria. Lipsesc pag. de la 79—82. Pagina. 83. Ma* npotjjENft şa rp’fexu boahua h hc biahkja^ Fh* lv" Xe' BE* HAU1K, CH*e H CAOBO EA* JKHBATO, flACrTIMJIO M ATNb'IE GnflH. BXŞEMA/SH rp'fexbl MHpO'V HS5E ^ASTb &BOHMA ^ASJKNHKOMA WIIlftAAh ECH, h rp'fcw-H'kH jKEH’b «mnoyqiEHÎE rptxoM no^ABh, h pacaabae-HHOMOV HCtţ'kAEIIlE ^ApOB\Ab ECH, C& WCIUABAEhYE rp*k -XOBb EM8, mbl CAM BAftKO ma'ko awbmi, «caakh. ocitiabh npocmH rp'fextxîHîe h ke§akohÎa, m ckbpmhaake v&aa, ROAHAAffiE H HEBOAHAA, (BSCk BURE BS pAŞO^Ant, H BS REŞ8MÎH H BS np’kcmrT.flAENH, H (iptCAOVUJAHH,) Ebl-BAEMAA «m pAKA niBOETO, HM HpKS H1RE IAKO Na'kS (lASftlb HOCA (H ESCEMb MHplî npAEKIBA*) fiptcnUUlH, HAH CS-rptuiH, HAH CAOBWM, HAH fe.\«M, HAH flOMblUIASNÎEMb,. BS pA50\/'MA‘fe, H BS NEpAJOVM'fc, (BS NOIJIHJKE H BS AN'h) HAH npOKAAin Kbicm * «Horo, HAH wm ApXÎipEA WmAAHE* Nb BbICm, HAH WHI lEpEA, HAH CAM CEKE ANAAEMHCA, HA» KAAmBOA ŞAKAACA HMEHEM BaflHMb, H CE np’fccnVSnM, (hah caoba’m rapvcmH, «m XP m*AHK Koro ahaaeaaaiiih-CA, HAH npOKAA, HAH WCAOBA HAH OVNHMHJKH, HAH gem WC/SftHA, HAH WKAEBEflIA, HAH WŞAOCAOBH, HAH II05AE» ft-t, HAH CASTA, HAH tm-fcşAO flOMN'kNÎE, HAH pAŞb. mpHCA h wrirkBH k*to, hah gem Bsşrps/\,kAb,) hah aa;-KABCmBO CSmBOpHAb, ŞAAHXO H MCmBO, (HAH pAŞAlîNHCA, www.dacoromanica.ro — 371 HAH {cm mZIJIECAABHAfc, HAH BRIU^E BZ CpSCpOAMElE,) HAH OIUIBCA H H^SAZBA, HAH KZ MApO^'bHlţAM, H BAZX~ ROM H WlflpABHHHKWM, H IDBOpAIJIHM WEAAH1A, II IlOAO-KHAA CHM CM^CHCA, HAH CXfTIIOpHAk, HAH np^AMBOA^HcmBO, HAH p*HHhlH CXfRBOpHAk {Cftl HAH OmpOWA pACIHAHAK,) HAH CO^VAACKAA CKmBOpHAh, (HAH CKOmOAOXCmBO CXmBOpH, HAH BZţAOXHpAHkl HA-Koro, HAH §AOVIUH, HAH BZ C\KIITIH, HAH (f OVKpAAk, HAH WmjRE cmo CpZA'ta H CK,T,nOCmH, CfllrICHE.* pj.lţ'k O' KOrkl,* HEIIOMA'OBA, IIHJRE H)( flApOBA IIOCHA'b CBOEH, HAH MhICAH.T. INOVAM, HAH HESHCIIIklA nOMUCAH nOMKIC-AHBk, HAH CEH^t, HAH EpAIDA WCKpXBH, HAH np’feţpl?, HAH OHOpMH, HAH CIDOiZlJJOy EMOV HA MA*mt H HA rvfcnilH, OVMIt Ero BZAAKAEAA H 7KHIT1EHCKAA OEXOIR^AAIUE, HAH AIOEA nARITIb, H Mp'fcBHKIH pAEX EklCmk, HAH I1AHE AVkpkl OBhlAAECA^ HAH CKpOBHO tt,\E, HAH TA*A CX ApZJOCUIÎ.T,, HAH EEJOVMA BZCMHIAC, HAH A-fenom* COytlDHMA BH^^Bk, H WHIHEIA Oy tAŞBHCA, HAH HEI10|\EHAA BXJAOV^OBA HAH CMtcHCA cz ApoyrKi nrbAWMk, h cbohm nrbAVM cxm -BOpH HCHIHlţAHXS HAH IlAKkl MAAh rp*bx BH^Bb Ep.UIlOV h wc*»(\h Ero A* (boa czrp’biuîHÎA np'b osn^-b h np’feţp’b, HAH O MA'mB'b CBOEH HEEp'bTAk £ H 5AnOB'b/\ WHIlf* CBOEr A8X°*HAr0 HECXXPAHH, HAH BZţHEEp'bffiE, HAH ovhhbax, hah mpzn’bnlE itEHM'b, hah ezşbeahhhca iako UiCAO M.x^px £ MH'b CEEE, BXCO' E WmZIjlIfnHRCA, H H npAŞNO CAOBHAk (f,) HAH HI1A\ ftOSTAA. A.KKABXA CAm-BOpHAZ 6', «BZCfec CHX CKBpZHklX, H 110^ CENklX CH,V\k^ H rwpujHX cmp'mEH, paea cboeto, HMKpz, ma’ro amehe rn', mBOErO pAftH HE ţpE'IHHAro HfţAOElA H BArOCWH, llpOCIDH H nOMHAOVH, Elt BAftKJtf PH* EE* MOH, OyCAkllUHMA MHAgAlpO»'MMCA (URC £ H EAArOCfDH. JA pAEA IIIBo ' «ro HMpKZ (np’b 5pH MKOEA*rZ, H HEgAOllOMHHRk BZcb CZrp'buiEHlA Ero. (îkbpzhhaa h he mhc paa eeşa www.dacoromanica.ro - 372 - KWH1A, MffiE IAKO NA*KZ CKmBCpH, HAH ncMWCAH mZH- e.v h cnoB’bA^Em np^A mBOHM m cmefEMb iakone a~ emOHHb (TIBOH pAEb. IAKO tÎA BZffe H AANU'îKAMUJA CZA'lîAA, N,T> AAA'lIlH pAA UIBOE*, O' CAklLUHMA pAK.V (TIBOtrO, M HJBABH EI’O WITlB'fe'INIil^ AU>Kb, H CXJKHITIEA'fc CZdlBopH EPO irBOH B'feHUfc.lJf BA'rX, H CX BZCfeAAM Wm B'lîK.\ KA*PO O» rOA^KIUimH,) H CltO^EMEro NE WC«AA<*m pAŞP'feAWENA na' H HEE ECH IAKO mu ECH 6AHNk EES rp’klUEHh; H Morhl wcmAB.vkmH rp'k\Ki, h mEfite caaba noAOEAEmb Nhcmb M IIOKAAHEIIÎEj CX EE£NAHAAHH vh . mB.'HAA WlţEAAh, H CX np'mUM H EAThlAA H XHBOinBv'pAljJM.Vl IT1H ^\" WAl, NN''!; H npCHO H BZ R'feKbl B'fcKW.U AAAHH ^5pgO,. TRADUCERE Molitfa ce o ceteşte Arhiereul pentru ertarea păcatelor devoe şifărăvoe, la sfînta mâr jturisire^ cum şi leu panahidâ. Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Fiiule şi Cuvinte al lui Dumnezeu, Păstorule şi Melule, carele ai ridicat păcatul lumii şi ai ertat datoria celor doi datornici, şi femeii celei păcătoase i-ai dat ertare păcatelor el, cela ce ai dăruit vindecare paraliticului împreună cu ertarea păcatelor şi nele-şi urgiile greşalele cele de voie şi fără www.dacoromanica.ro 373 — de voie, cele din ştiinţă şi cele din neştiinţă, cele cu călcare de poruncă şi neascultare, ce s-au făcut de servii tai (Cutare); şi cîte, ca nişte oameni purtători de trup şi vieţuitori în lume, s-au alunecat de au greşit, cu fapta ori cu cuvîntul, cu ştiinţa ori cu neştiinţa, noaptea uri ziua, sau au căzut sub blăstăm şi afuriseni? de la Arhiereu ori de la Preot, sau însuşi ei pre sine s-au blas-tămat şi cu jurămînt pre numele lui Dumnezeu s-au jurat şi l-au călcâi, sau din mînia cea fără samă au dat anatemei pre vre unul din creştini, sau au blăstămat şi nebuneşte au vorbit, sau au osîndit şi au clevetit, sau vorbe spurcate au vorbit, sau au pizmuit, sau au minţit şi au ţinut minte răul, sau cu mînie s-au pornit, sau s au mîndrit şi au viclenit sau camătă au luat, sau s-au trîndăvit, sau în deşert s-au mărit şi In iubire de argint au căzut, sau s-au îmbătat, sau au alergat la fermecătoare, la vrăjitoare şi descîntătoare şi la alţii asejnenea; sau în desfrînări au căzut, sau alte reutăţi au făcut, sau au scuipat, sau au lovit, sau au răpit, sau au furat, sau fără milă şi cu scumpete au în- www.dacoromanica.ro — 374 — greuiat pre cine-va, sau n-au miluit pre săraci şi nu le-au făcut bine după puterea lor, sau cu gîndnl au defăimat şi au pîrît, sau strîmbătate au făcut şi pre fratele lor l-au întristat, l-au urît şi l-au amărît; sau stîud la rugăciune şi la eîntare miatea lor s-au abătut la viclei.ii şi la deşertăciuni lumeşti, sau s-au făcut robi pîutecelui şi de frumu-seţă âtrăiuă şi-au rănit inima, sau au vorbit semeţ şi necuviincios, sau nebuneşte au rîs de păcatul fraţilor lor şi i-au osîndit, iar păcatele şi nelegiuirile lor nu le-au socotit, sau nu s-au iu-grijit de rugăciune şi poruncile Duhovnicilor n-au păzit, sau s-au lenevit şi răbdare n-au avut, sau cu îndrăzneală crezîndu-se a fl înţelepţi, deşărtâciuni au grăit, sau alt-ce va rău au făcut. Tentru toate acestea, şi altele asemiue acestora, cunoscut» şi necunoscute, cîte ca nişte oameni au greşit servii tăi, aceşti fraţi ai noştri, iubitorule de oameni Doamne, milueşte-i şi-i iartă pre dînşii. Aşa, Stăpîue Doamne Dumnezeul nostru, auzi-ne pre noi, cei ce ne rugăm bunătăţii tale pentru servii tăi, şi treci, ca un neţiitor aminte de rău, www.dacoromanica.ro — 375 — preste toate acestea, ce le-au făcut, sau s-au gîndit ca nişte oameni. Că ei singuri nenorociţii mărturisesc acum înaintea împărăţiei tale, că acestea şi mai mari de cît acestea au făcut. Dar după mila ta ascultă-mă pre mine servul tău, şi scapă-i pre dînşii de muncile cele vecinice *, fâ-i moştenitori viacinicilor tale bunătăţi, împreună cu cei ce din viac ţi-au bine plăcut ţie, şi învredni-ceşte-i fără osîndă a se împărtăşi cu înfricoşatele şi nemuritoarele tale Taine. Ca tu ai zis, Stăpîne: Cîteveţi lega pre pămînt, vor fi legate şi în ceruri, şi cîte veţi dezlega pre pămînt, vor fi dezlegate şi în creruri. Căci numri tu u-nul eşti fără de păcat şi puternic a erta păeatele, şi ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinăciunea, împreună şi Părintelui tău celui fără început, şi prea sfîntupii. şi bunului şi de viaţă făcătorului tău Duh, acum şi pururea; şi în viacii viacilor, Amin. 71(19 (1661). www.dacoromanica.ro — 376 109. Document fără dată de an, Noembre 9. Sumar. Gheorgheşi Dima Safir mărturisesc pentru satul Eţconii, numit înainte Sacoteştl Curînegri şi îna-inte de a fi sat sa zicea Rîrtopul lui Cen ,hirî. Făcutam mărturii uoastră la mina reze-şilor de Sacoteşti precum ştim şi mărturisim înainte lui Dumnezeii şi marele Judecător, cu sufletele noastre precum am apucat acel loc zicîndu î Hîrtopul lui Cenghirî cîtă-va vreme, dar apoi pe urmă sad făcut un sat pe acel loc şi le ad zis Negrii multă vreme. Iar de la o vreme în coace am auzit zicîndule Sacoteştiî, iar acum de la o vreme încoace am auzit zi-cîndu-î şi Eţcaniî şi ed D ma fiind copil învăţăm carte şi mi sad rugat o babă Gaftona să merg cu d:nsa să iad parte el ce i sad venit din partea Codren.lor, de la Ion PenUoară, tatu] Zaharief, în zilelepre înălţatului şi luminatului Domn Mihal Voevod, aşa şt m şi mărturisim (cu) sufletele noastre înaintea lut Dumnezeu şi a judecăţii şi de om trebui şi faţă om merge, şi pentru credinţă mal gios ne am şi iscălit şi ne am pus şi degetile. Noembre 9. Gheorghe, Dima Safir. Coman Ciulei pecum am arat pe acest loc şi tot aceBta l-am dejmuit. P. Andrei am avut arătură şi tot acesta. 1-ati dejmuit de 12 ani. www.dacoromanica.ro — 377 — NOTA, Documentul original e scrie pe bîrtie, să află în Arhiva Berea, Huşv. 110. Document din 1754 luli 22. butnar. Domniţa Ruxanoa Racoviţă dărueşte Dediulul biv armaş doi ţigani, ca unuia ce a fost crescut in casa bărbatului sâtt Racoviţă Vodă. De vreame ce stăpânii cel ce cunoscu pre slugile sale cu dreaptă şi credincioasă slujbă, datorie netăgăduită ati a milui şi a dărui cu ceale ce să ndură dintru ale sale stăpîncştl daruri. Socotitam dara noî pentru sluga noastră Deadiul Codreanul biv vel armaş, carele din vârsta copilăriei lui ati slujit în casa prea luminaţilor Domni părinţii noştri cu multă osteneală şi cu bună dreptate, precum şi acum nelipsit să află tot în casa noastră cu aceiaşi dreaptă şi credincioasă slujbă; de lam dăruit şi lam miluit cu doi copii su doao copile de ţigani anume Stan s n Mihaila ţigan şi l'oader sin Covrig şi Catrina sin Aniţa din ţigănila noastră de 1a. Căliiani ca să fie de acum înainte a Dumisali veacinici robi, ca o danie bună ^i dreaptă ce din bună voea noastră i-am (hi&m) dăruit întărindui cartea aceasta cu înşine iscălitura şi pecetea noastră. Iulie 22 1754. Roxanda Domniţa Racoviţ. NOTĂ. Documentul face parte din actele casei Codreanu, Bîrlad, pachetul 108, unde s& află şi un suret al acestui act, scos în 1780 luni 12. www.dacoromanica.ro — 378 — 111. Document din 7190 Octombri 26 (1681). Sumar. Popa Vasile cu neamuvile lui vinde o casă ga£a de pe uliţa Parvuleştilor, Iul Alexandru Ar* tnaşul cu 53 Iei bătuţi. Adicîeb Popa Vasilie ficeorul Popei Gligor-cil de trăgul laşilor, de la biserică de la Rojdes-tvo bojiţi şi cu cuconul mieti cu L'rsachie şi cu surorile meale cu Prohira şi cu Alexandra. Scriem şi mărturisim cu acesta adevărat al nostru zapis precum noi de nime siliţi nici asupriţi ce de bunî voia noastrî văndutam a noastrî adevărat! ocini şi moşie o cast gata cu tot locul casei pre uliţa Parvuleştilor între casa Petrii Căpitanului şi între casa Dumisali Iul Gheor-ghiţî Albotî sărdarul peste drum de casa Iul Ştefan (Ferilî). Aceasti casî văndutuoam Du-misale Iul Alexandru ai-maşul şi glupăneasel Dumisale Irineî drept cincizeci'rei de lei bă tuţî bani gata ca săi fie Dumisali armaşuluî dirlaptî ocini şi moşie şi giupăneasel Dumi--sale şi cuconilor dumilorsale neclătitî cumpă-turî în veaci şi această tocmalî de bunî voe vânzare făcutusati cu blagoslovenila şi cu voia svinţii sale prea o sfinţitului Părintelui nostru ibitropolitului denaintea a mulţi oameni buni aleşi, anume dumnealui Lupul ginerele Pope! Gligorcil şi molitvasa preutulul llie şi diîa-conul Vasilie de la besearecî de la Rojdestvo-bojiţl şi alţii mulţi oameni buni cari sati tăm-plat la scrisul zapisului şi pentru credinţa noi carii mal sus scriem Pepa Vasilie iscăli- www.dacoromanica.ro — 379 — tain şi toţi oamenii noştri şi martorii ciţl în zapis BÎnt sorişi iscâlitati şi peceţile sale dea* getele pusau şi eti Pătraşco scrisam zapisul ea să să ştie. U las leat 7190 Octombre 26. Az popa Vasile iscal sin Ursachi iscal. Az Lupul iscal. Az Vasilie Diiacon iscal. Az pop llie iscal. 0Prohira ^Alexandra. NOTA. Documentul scris pe hîrtie e referitor la oasele Academiei Mihăilene (Biblioteca Universităţii Nastasie din Yicoleani .şi || Căzâceştii cu- Patraşco Ctogolea ce aii fost logofăt pentru o moşie din Pomârla de la ţinutul Doroboiulul zicăndn Tanasie şi cu Că-zăceştil în || naintea Domnii meale că le împresură neşte loc a lor la sat la Pomărla şi aii || zis că nari -Ciogolea nici o treabă acolo şi ati scos de aii arătat înaintea || Domnii meale nişte direasă de la Irimila Vodă făcute cumu spunea [| întrăceale drease direaptă ocină şi moşie a lor, iar Patraşco || Ciogolea a scos înaintea domnii meale un zapis de cumpărătură ce aii cumpărat || Balica hatmanul de la Grozav şi de la Simeon de acolo de la răzeaşi lor || .Pentru acea deacă vel vedea cartea! Domnii meale, Iară voi să meargeţl acolo la acel sat || de astăzi din Noembre din şease iile în {orice ?) săptămînă şi să strîngeţl oameni buni şi bătrînl megilaşî de pren pregîuru şi să so--cotiţl cu acel oameni buni să împărţiţi acel loc din satu din Pomărla pre aceale direase www.dacoromanica.ro — 882 — de la Irimila Vodă, şi || deacă veţi împărţi acel loc totu, Iară voi să puneţi stâlpi de pre toate părţile j| şi să socotiţi să îmbiaţi pre di-reptatea nemăruili să nu f&ţăriţî şi cum veţi | afla cu acei oameni buni să faceţi o scriesoare (s;c) să daţi ştire Domnii moale |). Toe pişem Gospodvami inac ne budet. Saam Gospodin văleat. U las valeut 7154 Noembre 6. NOTA. Documentul în original e scris pe hlrtie. Bine scris, dar a servit ca cămeşă altul document; de acela e acoperit cu un strat gros de aluat de grtu, şi numai cu o udare cu stupit ajungi a-1 ceti In între* gime.— Face parte diu Arhiva Sion BrăteştI. E primul docmnent în care cetim ceva de Bătui Pomîrla, unde azi e Institutul Başotă. 114. Notiţe pe tărtajiî unei cărţi. t Această svăntă Evanghelie avu legatto Ion Diiacu şi avu dat păntru ce o am legatta 4 lei Vlădica Sava. Vlet 7222 (1714). Ştefan Diiacu. Simeon Stareţ ot Păngăraţ, să să ştie de căndsaă mazilit Gligore Ghica$ leat 7250, pis Ion. www.dacoromanica.ro — 383 —* Să să ştie de eînd aii petrecut Ştefan Diiac carte aceasta, leat 7235 Septembre 20 zile. NOTĂ. In Biblioteca Sion să păstrează 2 scoarţe de cărţi Vichl, de lemn ţi învălite cu pele, cu care fusese legată o Evanghelie, proprietate a Pingăraţilor. Multe alte mizgăliturî vedem pe acel tîrtajl, încercări de condeifl, rugăciuni şi irmoase (ca Hristos anesti,. Hristos voscris), dar cele mal interesante sint cele date mal sus. Forma avu (ab* ftErAintno) in loc de au e curioasă ; probabil o fonologie proprie a adnotatorului; mal ales că în graîtt găsim pe acest v în să aivu, să aivi, Bă aivă. 115. Document din 7197 1689) April 30. Sumar. Iacob, patriarhul Ţarigradulul, fiind tn Iaşi In 1689, dă act la mîna lui V. ( antacuzino Pab. nepotul Domniţei Ruxandel şi ficiorul lui T. Iordachi vist. pentru schimbul făcut cu biserica '1 riistetitele şi Golia a satului Preuteştil cum şi a bucatelor .lasate prin diata de Ruxanda bisericii Golia şi Trelsfetitele. Iacob cu mila lui Dumnezeu ce am fost Arhiepiscop Ţarigradulul fi a toată lumea Patriarh. Facim ştire cu această carte a noastră cum tîmplîndu-să mare primejdie răposatei Doamnei Ruxandel, fata răposatului Vasile Voovod,. că viind Craiul Leşesc prin ţara Moldoviei,. lovit-au o somă de Cazaci la Cetatea Neamţului, şi fiind acolo închisă l’oamna Ruxanda, dovedit-au cazacii Cetatea şi au luat toată a-vuţia Doamnei Ruxandel şi iau tăet şi capul, mai pe urmă înţelegînd nepotul săti Vasilie Cantacuzino Paharnic, feciorul răposatului Toa- www.dacoromanica.ro 384 — der Iordachi Visternicul, de perirea el, veni-t-au la sat la Preuteştî de au luat bucatele şi pîfne ce au aflat de a Doamnei Ruxandeî, de le-ati dus la casa dumisale, şi într-acea, scu-latu-s-att călugării de la Momstirea de la Golia şi de la Tre.-fetitele şi aii făcut jalbă pe Va-silie Paharnicu înaintea Măi'iel sale Domnului nostru Io Constantin \ oevod, cerşîndui călugării bucate şi'pîinea ce ad ramas de la-Doamna Ruxanda. Deoî Măria sa Vodă înpreună cu tot Sfatul Măriei sale au judecat într-acest chip : cum pîinea şi bucatele ce au ramas de la Doamna Ruxanda să le de dumnealui toate pre mîna călugărilor de la Golia şi de la Trisfetitele, şi, pentru sat iar să fie după cum au aşazat Doamna în diata sa^ iar pentru satu Preuteştil aşa au scris Doamna în diata sa ca să fie rreuţeşţiî ia răposatului Toader Iordachi visternicq, părintele dumisale lui V asii o' Pa -harnicu, şi Toader visternicu să de un sat la Golia pentru Preuteştî, pentru aceea dumnealui Vasile Pahar.)icu după judeţul ce Iad fă--cut Măria sa Vodă, datad la m'na'sfinţiei sale Grigori Rroin Mitropolitul Laodichion- ce era atuncea la Golia şi la Andonie Egumenul ■de Trisfetitile li boi şi vaci mari i cinci go-nitoare şi 9 bivoli mari şi 9 bivpll gonitorl, şi ad jnai dat 7? oi mari şi 12 cîrlanl, mal dat 15 epi mari şi 60 strîjnicî; aceBtea le-ad dat la mîna călugărilor ce sad zis mal sus, şi au mai ramas la Vasile Paharnicu să mal de acestor călugări 400 merţe grîd şi maz:rea şi două sute opt merţă sacară şi mala!, însă să i www.dacoromanica.ro 385 — să ţie în samă şi luî Vasilie Paharnicul o sută şi trei zeci de lei dintr-această pîine pentiu ce aQ cheltuit la nişte sărindare a Doamnei Ruxandel şi la alte trehi, ce a& dat samă înaintea Măriei Sale lui V odă, într ace dată ce ati fost paharnic ace pîne, tîmplatu sati Dumnealui de att lipsit din ţară şi satt dus în ţara ftomînească şi ati făcut acolo un an şi mal bine, mai pre urmă ati venit Dumnealui Vasilie paharnicul iai în ţară, şi am poftit noi ca să dea cu ce ati rămas mănăstirilor pentru acea după poronca, şi judeţi ce ati făcut Măria Sa Vodă împreună cu boeril ţărel, mal înainte vreme, venita Domnealul Vasilie paharnicul înaintea Patrierhiei noastre, şi au dat la mîna noastră şi la mîna dintru Ermonah popa Eremia egumen de i reisfetitele 200 lei bătuţi şi 100 merţâ grîu, şi să plăti ască 40 lei Sfinţiei aale lui Grijjorie Proin Mitropolitul iaodiohias, şi să mai plătească h0 lei la un zapis ce are Doamna Ruxanda la Egumenul de Galata, care bani n ati fost datori Doamna Ruxanda Egumenului de Galata, ce ati. fost Iul Balaş Hartofilacs, iar o sută şi trei zeci lei iam ţinut Dumisale în samă pentru ce ati. cheltuit. Pentru aceea dînd Dumisale Vasilie paharnicul bucăţile şi pîine şi alte tot ce ati fost de a Doamnei Ruxandel, facutuiam această scrisoare a noastră la mîna Dumisale cum să nu maî aibă Dumnealui nici o asuprire despre călugării noştri!, nici despre alţii. Iar pentru 50 lei ce mal ceri to Egumenul de la Galata iar cu acel zapis a lui Balaş VOLUMUL XXIII DIN UKlCARIU C. 26’ www.dacoromanica.ro — 386 — Hartofilaxi, de n'am pute noi să. scoatem numai pe acel 50 lei ce sati zis mal sus să-l dea Vasile Paharnicu, şi tot ar mal ceri şi ceilanţl 50 lei, atunce să avem noî al da de la Golia 25 lei şi de la Trisfetitele, tar 25 lei, să să plătească acel 50 lei, iar dumnealui Paharnicu Vasile să naibă nici o supărare nici despre un datornic, căci ce att fost de a Doamnei Ru-xandei, nimic la dumnealui nau ramas; adj-derea şi pentru satu pentru Preuteştî iar sau lasvt după cum au scris răposata Doamna Ru-xanda ca să fie a dumisale Paharnicul vil Vasile, şi dumnealui ne ati dat aice la mănăstire la Golia satu Lăzăreniî ce sînt pe Jijia cu to^ locul, după cum ne au făcut şi zapisu. Pentru aceia şi despre noi să fie dumnilorsale satul Preuteştil schimbătură şi aşazare, şi să-şi facă şi dres Domnesc pe satul Preuteştil să fie moşie ne-clătită în voci, si pentru mal mare încredinţarea noastră, am iscălit şi am pus şi peceţile sfintelor monastiri Golia şi Trisfetitile, să fie încredinţat în tot Judeţul, întralt chip să nu fie. U las leato 7197 (1689) April 30. Iscălit Greceşte. Iacob Proin Arhiepiscop a Ţarigradulul şi a toată lumea Patriarh. (L, P. M-rel Golia). (L. P. M-rel Treisfetitele). Copia aceasta după posleduirea ce s-atl făcut, fiind întocmai cu originalul să încredin-ţazâ cu iscăliturile cuviincioase. No. 6. 1837 Ghenar 2 zile. www.dacoromanica.ro — 387 — NOTĂ. 1. Această copie să găseşte in dosarul de Intăriturt u Tribunalului Neamţ pe anul !837. (Vezi Arhiva Statului Iaşl)- 2. Documentul acesta întăreşte cele zise de Ne-culce în Cronica sa, cum şi complectează cele zise de Domnul V. A. Ureche în studiul sătt „Biserica din Cetatea Neamţului şi Doamna Ruxaoda“. 116. Document din 7217 (1709) Ghenar 20. Sumar. Carte de la Mihai Racoviţa pentru ino-şia Bulooe de la Vaslui, gura Teleajin cumpărată de Iordacbi Rusăt biv vel vornic de la Patraşco Buznea. Cu ocaziunea aceasta locul să hotărniceşte, stîlpindu-să cu pietre hotară cu funie de 20 paşi funia a om de mijloc. Io Jfihail Racoviţă Voevod, bojilh milos-tiiu, Gospodar hernii Mildavacoi. Adecă Domnia me am dat şi am întărit cinstit şi credincios boerinuluî nostru dumnealui lordachi Rusăt biv vel vornic, pre a dumisale dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătură, o bucată de loc din gura Tealejin de la ţinutul Vasluiului, anume locul Buloaei ce ş-att cumpărat dumnealui, de la Pătraşco Buzne drept. . lei bani de argint, deci fiind nealeasă această bucată de loc, sah rugat Domniei mele de iam dat hotărnici pe boerinul nostru Bejan Hudiciu, vornicu Glotnil şi pe sluga noastră Axinte U-ricariul, şi cu Apostol Coşăscul de ah mărs acolo şi au strîns megieşi de pin pregiur a-nume care scrih mal jos, şi împreună cu toţii ah mers de ah măsurat locul şi l-ah şi stîlpit de cătrăniţi răzăşî, pe unde liah arătat hota- www.dacoromanica.ro — 388 — rul, Crkoiun Chihae de- Băliţănî şi Toader sin Cbiriţoae om bătrînu de Zăpodiav, începîndu-să hotarul dintăl din drumu din vale&Tealejinii, sad pus un stîlp de piatră din sus de siliştea Bu-loaeî, să prinde din deal de drum, de acolo de la stilp drept la deal spre răsărit, pe nişte dîmburî, pe din sus de siliştea Buloae, şi In deal lac căpiţele jj&mînturilor sad pus un stîlp de piatră^ moaşei lor -a Maruşcăi ţ Iar de s-ar tîmpla să. www.dacoromanica.ro - B93 - se scoale cineva să zică cum le iaste lor seminţie şt să se facă cu dînşiî moşanl în Sean-ţireşti, să dea pace lul-Neculal să-ş ţie moşia precum aii cumparat-o de la dînşiî, şi de la răzăşil lor cel maî din uainte, iar el să vie săşt răspunză cu dînşit, căci el nu mai ştiti se fie cineva din seminţia lor, şi răzeş* cu dînşiî la Canţâreştî, iscăliţi fiind la acel zapis şi boerl mari dintr aceiaşi vreme, let 7213 luli 7. Satul întreg Scanţireţtil de la Neeu-lat neguţitoriul aii rămas în clironomia u-nul fecior al Iul Ioniţă, de la carele la urmă pentru datorie de bir, aii întrat în stăpînirea a doi fraţi nepoţi ai săi. Veniamin călugărul şi Ştefan Anastase clucer, cum arată o scrisoare a Sandei fata Iul Manolac’ i Tudori de Galaţi, soţia Iul Ioniţă ş a fiicăsa Safteî, din let 727 I Mai 25, întru care sînt iscăliţi şi boerl Manolachi (Jostachi fiind vel logofăt, şi Lupul Başet fiind vel vornic ş-alţil. Apoi clucerul Ştefan Anastasie luînJ cu danie şi partea fratelui săii a lui Veniamin, aii rămas tot satul în singură stăpînirea sa, Insă în puţină vreme ce n-aii putut eluceriul Ştefan Anastasie săş facă căutate moşiei aceşteia fiind a-supra oştire!, se făcea moşenl pe dînsă unii ce nu aveaii nici e treabă păn în anul 1777 cînd clucerul Ştefan dîndjalobăla răposatul Domn Grigori Alexandru Gbiea Vodă saiî rînduit d-lul Banul Sandul Mclescul fiind ispravnic la ţinutul Vasluiului, ca după Scrisori sal aleagă şi săi hotărască moşia, care mergînd însuşi la faţa locului şi cercetînd o parte din moşia www.dacoromanica.ro — 334 — aceaBta sati aflat vîndută (de un Ştefan Cara-caş şetrar, şi de o fată a unul 'liron ce ati fost vornic de Poartă), la răposatul spatar Cuza, iar o parte de loc din gîos bo afla stăpînin-duso de un Toniţă Ciopată şi cu nişte veri ai săî, cu toate că mo?ia fiind dreaptă a clucerului Ştefan Anastasie din scrisorile sale în potriva cărora acel acolisitori n ati avut cu ce şi ce să răspundă dumnealui banul Mxclescul, ati botărît Scanţireştil din giur împregiur, stîl-pind şi cu pietre flotară prin semnele ispiso-culul de la Duca Vodă, încă şi petre vechi ce sati găsit faţă cum toată cercetarea şi dovada pricinilor de la faţa locului să arată prin mărturia flotarnică, ce ati dat la mîna clucerului Ştefan Anastasie după care mai în urmă sati dat şi carte gospod de stăpînire de la măria sa Gostandin Moruz Voevod, let 1779 April 10.— Pricina a nedrepte! împresurărî, de atuncla şi cum s-ati descoperit tot adevărul mal pre larg se arată prin cartea de giu-decată de la dumnealor veliţii bo.'rl din 1781 ce în doauă rîndurl sati învăluit dumneel clu-cereasa Zoiţa de cătră dumnealui pitar Ar-gflirie Cuza pentru cumpărătura părintelui du-misale din Scanţăreştl, cînd acea cumpărătură prin judecata divanului, dovedinduse de rea, pe dumnealui paharnicul Cuza sati dat rămas ca nici o dată să nu să mal amestece în moşia Scanţereştil, Iar dumisale cluceresei Zoiţeî i sati dat toată-dreptatea, să-şî stăpînească satul întreg Scanţireştil după vechi scrisori ce are şi după mărturia hotarnică de la dumnea- www.dacoromanica.ro — 395 — lui banu Miclescul fiind bună şi dreaptă ho-tăiîtură. Acel loniţă Ciopată şi cu cîţl-va de al săi de la doi ani in coace, iarăşi ati început a da supărare, întrînd cu stăpinirea singur ide sine în moşia Scanţireştil pe o bucată de loc din gios, de unde sati cunoscut că eî ad scos şi petrele care le-ati pus dumnealui banul Miclescul, şi ati stricat cu plugurile şi un nămaş care era hotar vechiti despărţitori între Scanţereştî şi între o moşie a lor, ce l zic Mehedia, cu chip adecă ca să-şî lungească Me-hedia lor pănă în apa Bîrladuluî şi după jalba ce aii dat măriei sale lui Vodă dumneel clucercasa Zoiţa, în anul trecut s-ad scris cartea gospod la dumnealui Neculaî Canta vel paharnic fiind ispravnic la ţinutul Vasluiului, ca să-I aducă de faţă să cerceteze pricina cu amăruntul, şi dovedinduse că fără dreaptate fac acea împresurare să le dea poroncă ca mal mult să nu îndrăznească a întră în moşie, şi pietrele ce le- vor fi scos să le pue iar la locurile lor unde ati fost, şi venitul ce vor fi luat să împlinească de la dînşil şi să dea carte de gîudecată. Dumnealui paharnicul Neculaî Canta, prin cartea ce ati scris cătră dumnealui Neculaî Ruset fiind vel logofăt, arată că după poroncă ati cercetat şi iati spus lui Alexandru Baroni din Zepodenl, că cu adevărat s-ati scos două petre hotară însă ati zis cum că le-ar fi scos şe-trariul Ştefan Caracaş, iar pentru intrarea lui Ciopată într-acea parte de loc, el ati arătat o scrisoare care sati cunoscut de dumnealui paharnicul că cu acea scrisoare nu are nici o www.dacoromanica.ro — 396 — dreptate a îrtra cu stapînirea la acel lor, dar zicînd el atuncea că mai are şi alte scrisori şi dovezi care ar fi la alte neamuri a lui, s-att pus soroc pân întro lună cum că se va afla la divan să se judece cu acele scrisori şi pentru aceia nici pietrele flotară nu le-ah pus dumnealui paharnicul la locurile lor de unde s-ati scos, nici dejma ce o luase el de pe acea parte de loc n-ati împlinit de la dmşii ne-ştiinduse cîtă ati fost, lăsînd păn se vor judeca la divan. Atum la trecuta lună luli fiind aduşi la divan numitul Ciopată cu alţi ai săi, la cercetarea cte s-au făcut prin judecata divanului. fiind vechil din partea dumisale elu-ceresel, logofătul Miron Scorţescul ginerele dumisale, cînd acel Ciopată el nici o dovadă n-aO avut să arăte asupra cerere! sale şi după ce s-ah văzut şi ispisocul acel de la Duca Vodă, întru care ărată Jpre larg semnele hotarului a moşiei Scanţireştiî, el ati răspuns că se mulţămesc ca să se urmeze stâpînirea în tocmai pe unde se vor dovedi semnele acele veqhl arătate prin ispisoCul acela, şi aşa după giudecată şi după însuşi răspunsul lor, prin luminată carte gospod fiind Tînduit şi poron-cindumisă să Cercetez cu amăruntul şi pe unde se voi4 afla acele vechi şi adevărate semne a Canţerpştilor, pe acolo să aleg şi să hotărăsc/ După ce am venit la starea numitei moşii, unde fiind faţă vechilul dumisale cluce-resel anume Ilaşcu cu toate scrisorile, am chemat faţă şi pe răzăşil de Mehedia anume pe Ioniţă Ciopată, şi Costandin Solomon, şiCarpu www.dacoromanica.ro — 397 — Eălăuţe, şi Neeulai Blanariti, şi Pavăl Iftimie, şi Ianachi Buhuş, cu care împreună, mergând şi luând întăi pravăţul a stărei moşielor după. însuşi a lor arătare, apoi am cercetat semnele acele vechi după ispisoc. Acel ispisoc de la Duca Vodă, let 7177 Ghenar 24, scrie într-arestaşi chip, adeca au venit înaintea dumniisale şi-a boerilor un Ianachi cead fost vornic, ş-ad aratat nişte urice de la Ştefan Vodă cel bătrân care întru unul aşa scria şi mărturisea, cum aii fost venit înaintea lui Ştefan Vodă Ivul J/indrea cu ai săi nepoţi cu Trif şi Furdui şi Toader şi nepotul săii Dragotă ficiorii Anicăi ş-atl vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie dintru a lor drept uric un sat anume Scanţâreştii pe Bîrlad, acesta sat I ad vîndut ei lui Ştefan Vodă celui bătrîn, drept 100 zloţi tătărăşti. Aşijderea ad fost mal vîndut,o slugă a lui Ştefan Vodă anume Avăr, o bucată de sat de Scanţăreşti iar lui Ştefan Vodă celui bătrîn drept 30 zloţi tătăreşti. Apoi acele părţi de ocină toate liati dat Ştefan Vodă şi-att miluit pe sluga sa, Ion aprodul casei fie lui driaptâ ocină şi moşie şi feciorilor şi nepoţilor lui cu tot venitul, şi hotarul acelui sat şi acelei bucăii de loc, ca să J&e despre toate părţile pe hotarul cel bătrîn per unde ad ţinut Irioţia stolnicul şi Ivaşcu Turcul sulgeriul, începîn-du să hotarul de la ruptura din gios drept în vîrful dealului îu hotarul cel bătrîn, şi dea-colo peste deal păn în liotarul Bărzeneştiţor, deacl pre culmea dealului păn la ulmi, iar de www.dacoromanica.ro — 398 — la ulmi peste Zepodie, şi deaoolo dumbrava în sus păn în drumul lui Răcilă, deacî de la deal păn în drumul Hădărăeştilor, deacl pe drum cătră Bîrlad la unghiul ţarinei, iar de acolo în vîrvul dealului, iar da. acolo la movilă drept la drum, iar de la movilă în Bîrlad, acestal hotarul acelui sat şi acel bucăţi de pămînt. Aşijderea scriia şi mărturisea şi în urieul al doilea a lui Ştefan Vodă celui bătrîn cum ăh venit Lupul sluga Iul Ştefan Vodă, şi cu sorusa Maruşca fraţii lui Ion a-produî, şi s-ah împărţit el a lor ocină şi moşie satul Scanţăreştil. Deci Maruşcăl i sau venit giumătate de sat partea din gios, iar Lupului i sah venit giumătate de sat partea din sus. După aceste 2 urice vechi, şi după zapis de cumpărătură de la Irimia Vulpe, ce aii a-rătat acel Ianachi ce ah fost vornic, iah întărit Duca V odă stăpînirea. Semnele arătate prin ispisocul acesta a hotarului Scanţereşti-lor, fiind semne care nu pot a se mistui toate liam găsit şi eh, pe unde şi dumnealui banul Miclescul li-ah găsit şi atl hotărît (încă dumnealui banul Miclescul numai la un loc n-atl mers după arătarea ispisoculuî drept unde ispisocul zice de la Zepodie dumbrava în sus păn în drumul lui Răcilă, şi deacolo la deal păn în drumul Hădărăeştilor, ce pentru nişte petre ce sah văzut atuncea puse despărţitoare unei părţi de moşie din hotarul Condreştilor a spat. Cuzel, dumnealui banul ah abătut linia deacole, de lingă Zepodia drept la deal cam spre apus, şi au dat colţu Scanţireştilor www.dacoromanica.ro - 39W — ]a alt loc, cu care cotitură ce sati făcut acolea se tae un colţ al moşiei Scanţireştilor), iar 2 părţi hotară vechi, pre care le arată mărturia hotarnică a dumisale banului Mielesculuî că atuncea sati găsit, însă una la capul hotarului din gios în marginea unei rîpl ce cură din ruptura dealului unde să despart Canţire7tii de moşia Făstîcilor, şi una la capul hotarului din sus în drumul Hădărăştilor, şi un bour ce ad făcut dumnealui banul acolo, cum şi alte 2 pietre ce li-ad pus dumnealui banul colţ In capul unui nămaş, despre moşia 13u-loaia şi despre Mehedia, acesta acmu nu saîl găsit. Acel loniţă Ciopată şi cu al săi, după scoposul lor de sus arătat că umblă ca să-şl lungească moşia lor Mehedia păr în apa Bîr-ladulul, el şi acmu ati pricinuit la cele vechi, şi adevărate semne a hotarului Scanţereştilor, care după ispisoc se află defaţă, precum cel mal întăî sămn, care laste la începutul hotarului, adecă ruptura, mi-ad arătat-o a fi mal sus în ţărmurile părăulul Bîrladulul, lucru care nici de cum nu se poate asemăna nici se poate crede se fie semn de hotar, de cît că iaste o ştirbătură a ţermurilor cum asemenea ca a-ceasta, mîncăturl de apă sînt pe ţărmurile a-pei Bîrladulul, şi mal în sus şi mal în gios de acolea, iar cea adevărată ruptură care o grăeşte ispisocul, iar defaţă acolea unde se în-tllnesc Oanţireştii cu moşia mănăstirii Fisticilor, anume Băltenii, şi aceasta se poate zice ruptură, potrivită după ispisoc, pentru că din surpătura dealului sad prăbuşit locul, şi sad www.dacoromanica.ro 400 - sepat, în asemănare de hindichtu, iar deosebit, fiind că ispisocul zice la ruptura cea din gios, ruptură mai este una din «us, la podul de piatră, adecă numai două rupturi fiind pe hotarul Scanţereştilor, şi apoi zicînd de la ruptura din gios, drept în vîrvul dealului, în hotarul cel bătrîn, aicea hotarul bătrîn se cunoaşte a fi nămaşul, care (din ponoarele ce slnt în vîrvul dealului), începîndusă (merge drept spre răsărit despărţind între hotară păn in culmea dealului deasupra văii leleajinil, precum arată că trece peste deal, (adecă peste dealul cel ce laste deasupra BîrJadului), iar că zice, păn în hotarul Bărzăneştilor se înţelege cum că moşia cea răzăşaseă ce să zice acum jl/ehedila în vremea veche sa fi numit Bărzăneştii, şi iarăşi zic'nd de a-colea pe culmea dealului în sus unde fiind alt nămaş întors pe lungul moşiei »e adeve-reazâ că aceste nămaşurl sînt semne vechi de hotară şi pe aceste le numeşte hotar bătrîn, mal ales ca şi alto semne de acole înainte cum ulmii şi zepodia şi celelalte aici într a-cest drept sînt de faţă toate şi apoi daeă moşia Zapodenil cari 1 alăturea cu Mehedia pe din sus nu trece peste năma; se margă mai înainte, cum asemenea pe din gios de Aîehedia altă moşie Buloaia a dumisale vornices^î Ca-trinel Rusetoael, iarăşi aici la acest loc se întîlneşte. cu moşia Bălteniî a mănăstirii Fisticilor se cunoaşte că numai singură Mehedia uraţi putut să iasă din rinduiala altor moşii ca să ajungă în apa Bîrladului, şi măcar că www.dacoromanica.ro — *01 — Ciopată ca al săi aii mal arătat acmu şi două pietre una în costişă supt muchea dealului despre apa Bîrladuluî, şi altă piatră de rîşniţă pe culmea dealului, despre Teleajna în nămaş zicînd cum că ar fi despărţitoare între Mehe-dia lor, şi între Scanţireştî păn la apa Bîrladuluî, la locul unde fac ei a fi ruptura. Insă fiind ca le-am cercat şi nimic cupt dîn-eele n-am găsit, şi dacă el la hotărîtura du-smisale Banului Miclesculul aii fost faţă şi a-tunei aceste pietre nu le-atl arătat cum însuşi •dumnealui Banul prin mărturia hotarnică că nu i leah arătat, adeverează, şi coa mal de pe urmă că numai ei cu gurile lor le zic a fi pietre hotară, iar nu cu vre-o adeverinţă nici cu vre o dovadă apoi se cunoaşte dar cum că ei le-aii '“'pus, în urma hotarîturii dumisale Banului, precum sati cunoscut şi alte meşte-şugiri a loi* de acmu că mal fiind o piatră îngropată tot pe acel nămaş de la piatra cea de rîşniţă mai în gios el acoperindo cu iarbă în ziua ce ati mers pe acolo cu cercarea semnelor, şi după spusul a unul om din Zăpodia căutînd-o am găsito, şi apoi întrebîndu-1 ce lucrare are piatra aceasta el au zis, cum că ar fi fost despărţită o hliză care o numesc Drâ-ganul, deosebit că şi pentru acea hliză numita Drăganul, şi altă hliză numită Teleaga ce acestea sînt Intre Mehedia lor, şi între Ze-podia, căt i-am întrebat să ml spue din care hotar sînt despărţite, nici un fel de adeverinţă de la dînşii n-am putut să iati, unif zicînd că VOLUMUL XXIII DIN URICARIU C. 26 www.dacoromanica.ro — 402 — acele hlize ar fi din hotarul il/ehediei, alţii zieînd că ar fi din hotarul Zepodieî lor. şi apoi fiind că şi hlizele aceste să opresc într-acel nămaş deasupra Teleajneî într-o potrivă cu Zepodem'i, n-am putut să aflu nici un adevăr pentru pietrele acealea, de care hotar ar fi, si ce lucrare să aiba. Cu toate că pe hotarul 8eanţereştilor, sad mai găsit acum şi alte trei pietre care iarăşi oamenii aceştia nu le-au arătat, din caro numai una sad cunoscut adevărată piatră de hotar, fiind în capul moşiei în vîrful dealului, deasupra Bîrladuluî, în dreptul Şi-a unii movile unde şi ispisocul arată, şi găsinduse şi cărbuni şi zgură supt această piatră. Iar o piatră ce iastepe piciorul dealului din sus de podul de piatră, şi altă piatră ce iaste în dreptul aceştia supt muchea dealului celui mare supt acestea nimic semn de hotar adevărat nu sad găsit, şi ce ar fi pricina lor nu se poate şti, iar cum că râzăşii cei de demult ar fi avut între dînşii împărţiri după scrisori, şi după zapise se poate crede, dar şi pe cînd în moşia aceasta intrase cu stăpînire unii pre carii h arată cartea cea de judecată a Divanului, iarăşi nu iaste îndoială cum că sad putut şi la dînşii a să face deosebire unii de cătră alţii, în cîtă vreme de cătră cei adevăraţi stăpîm ai ei au fost necăutată. Acel Ciopată neavînd nici scrisori, nici alt fel de dovadă la aceaia care el voiaşte ca să-ş lungiască moşia lui, păn în apa Bîrladuluî, ad zis că va dovedi cu scrisorile altor me-giaşi ai săi, şi mai ales cu hotarniea moşiei www.dacoromanica.ro — 403 — Băltenii ai mănăstirii Făstîcilor, ce-ati zis că ar fi răspunzind hotarul alăturea cu Mehedia lui, păn în apa Bîrladuluî, de pe care aCL a-rătat el suret acmu, din let 7232 Iuli 2, şi acea hotarnică se arată a fi de la un Severin clucer, şi Vasile Popa Uriear, carii după ce hotărăsc moşia Baltenii a lui Mihat Voevod, de pre alte părţi pe de ceia parte de apa Bîr-tadului despre apus. Apoi arată că trece Bîr-ladul în iasta parte, şi iea în sus pe apa Bîr-ladulul, despre drumul cel mare împărătesc păn la unghiul strimt, şi din unghiul strimt drept la dial peste drumul cel mare, şi din deal de drum att pus o piatră mare hotar, şi drept la deal peste rîpile Macriî, şi din malul rîpilor se începe un troean de hotar, şi tct troianul pe dial păn la ariea Mihulul, unde sah sfârşit troianul, şi în capul troianului aO pus o piatră mare hotar, şi deacolo merge în gios peste cîmp pe hotar, tot pe dîlmă, alăturea cu hotarul vornicului Iordache, pe deasupra fundului unii vâlcele ce să începe despre Teleajina, şi tot în gios peste cîmp păn deasupra unii văloele ce iaste izvor, unde aii pus o piatră hotar, din sus de drumul morii, ce merge la apa Bîrladuluî, pe a-colea tot în gios pe cîmp pe din dosul dealului despre răsărit, pintre obraţele pământurilor, ce sa împreună cu hotarul vornicului Iordache, iar aii pus o piatră hotar, de acolo tot în gios peste cîmp, păn la aria lui Darie, şi tot în gios păn la iazul, care iaste în Teleajina, unde să numeşte moara Ungurului, şi a- www.dacoromanica.ro — 401 — colo drept iar în deal ati pus o piatră hotar, şi tot în gios pe malul apel Teleajiniî, unde ati pus altă piatră hotar, şi în gios pe Te-leajina până în apa Bîrladului, şi trece peste Bîrlad şi tot în gios pe apa Bîrladului prin lunca păn la Alunaş în piatra de supt piscul unde sad început hotarul dintăî. Deci aicea arăt de plin cum scrie sure-tul hotarniceî a Băltenilor, şi nu iaste după cum au zis Ciopată. Am văzut la dîn-şii şi alt suret scriind cum că iaste de pe is-pisoe de la Mihalţ Vodă din 7217 Ghenar 20, ce aii întărit lui Iordachi Ruset biv vel vornic pe o bucată de loc din gura Teleajiniî ot Vaslui, anume locul Buloae, ce ati cumpărat de la Pătraşou Buznea după hotarnica de la Bejan Hudioi vornic de poartă, şi AcsinteUri-car şi Apostol Coşăscul, şi arată ca se începe hotarul dintăî din drum din gura Teleajănii, unde aii pus un stîlp de piatră din sus de siliştea Buloaeî din deal de drum, de acolo de la stîlp drept la deal spre r ăsaiit pe nişte dîmburî pe din sus de siliştea Buloaeî şi în deal la capetele pămînturilor ad pus stîlp de piatră din sus de ruptură de 12 funii de departe funia de 20 paşi, de acolo de la stîlp pnste valea d/ehedieî şi în marginea pădurel au făcut bour intr-un ulm tînăr, de acolo prin pădure tot le deal spre răsârit pe din vale de un loc de prisacă până în zarea dealului, decî în gios prin pădure păn la hotarul Mărişeni-lor, de acolo se pogoară prin pădure drept la vale spre apus, şi în marginea dumbrăveî att www.dacoromanica.ro făcut bour îutr-un stejar pe valea lui Boor, de acolo de la Boor tot la vale pe un nămaş şi trece peste valea Mehedieî şi în muchea dealului Teleajinii, iar un nămaş hotar din gios de ruptura care sau ais mat sus, de acolo tot muchea dealului dîndu-şl coaste cu hotarul Mărişenilor, care este a mănăstirii Sfete Saveî, pănă unde se obărşeaşte dealul Telea-jiniî, păn în apa Bîrladului şi pan la vad ce să chiamă Brodoc, ') deacolo ia apa Bîrladului în sus şi trece gura văet Teleajenii păn la hotarul Băltenilor, păn drept un izvor ce iaste în costişe în buza dealului Bîrladului, şi din sus de izvor ah pus stîlp de piatră în costişă din vale din drumul ce sa sue pe buza piscului, de acolo în sus pe deal dîndu şl coaste cu botarul Mehediel, şi iar ati pus stîlp de piatră între hotară, deacolo să întoarce drept la vale iar spre răsărit dîndu şî coaste cu hotarul Mehediel pe un hat pintre obraţele pă-mînturilor, şi trece peste matca Teleajinii, şi peste drum, la stîlpul cel din tăi de unde ati început a hotărî, (şi apoi zice) şi într această bucată de loc şah aflat 280 pamînturî, pămîn-tul cîte de 20 paşi de lat a om de mijloc. După aceste două hotarniee n-am putut cunoaşte eh nici un chip de agiutor ca să poată aceşti oameni a-şi lungi moşia lor din muchea dealului Teleajinii mal înainte nici cît de puţin după cum nu trece nici alte moşii, ce sînt din sns şi din gios de aceasta ce acolea se întîlnesc. Precum şi după măsurarea '). Cuvîut slavon vad, uimha care aii mers dumnealui Banul Micles-cul de la pietrile Gondreştilor de supt păr, întorcîndu-să spre apus păn unde au făcut colţu, îu drumul Hădărăeştilor peste pădure despre apus. Iar prin linie dreaptă după is-pisoe, de la Zepodia în sus, tot spre miază- www.dacoromanica.ro — 409 — noapte păn în drumul Hădărăeştilor supt pă«. dure despre resarit, se află, lungul aceştiî margini de opotrivă cu ceaia lalta marginea, adecă stînjini 1082. 714 Latul la capul cet din sus despre miază noapte, însă : 462 Din colţul ce au făcut ^anul Miclea-cui pe drumul Hădărăeştilor, drept spre apus peste valcea păn în vîrvul dealului, deasupra Bîrladului, la o piatră hotar vechiti ce sad găsit a-colea în vîrvul dealului în drum. 25'2 De acole drept de vale spre apus pe la movila de lînga drumul cel mare ce o arată ispisocul, de unde am în-oeput îctăi a măsura, şi din movilă drept în apa Bîrladului. 714 Aşa sad aflat latul la capul acel din sus din apa Bîrladului, păn în colţul ce-au făcut dumnealui banul ^iclescul în drumul Hădărăeştilor, supt pădure despre apus. Iar prin linia dreaptă a marginii, ceai despre răsărit, care după ispisoc sad făcut acmu cercare, făcîndusă colţu moşiei, în drumul Hădărăeştilor, supt pădure despre răsărit să mal lăţeşte capul acesta, de c't cel din gios eu 136 stînjinî. Meh edita. 1394 Lungul pe marginea cea din gios, din colţul Cănţireştilor, din culmea dealului cel deasupra Teleajineî, spre răsărit peste Teleajina, şi peste valea yl/ebediel, www.dacoromanica.ro — 410 - păn în virvul dealului, în codru în hotarul Fereştil 104 Lungul pe marginea cea din sus iarăş din hoiaruj Seanţireştilor, de la piatra eea de rîşniţă din nămaş, spre răsărit păn în vîrvuL dealului în codru în hotarul Fereştilor. Tot Mehedia. 248 Latul la capul despre apus, din hotarul Buloael în sus, alăturea cu Scanţăreştil, până în hotarul Zepodiei lor, la piatra de rîşniţă. 294 Latul la capul despre răsărit, iarăşi din hotarul Buloaei, alăturea cu Fereşti! pănă în hotarul Zepodenilor. Pentru o şuşiniţă de loc ce las te între Mehedia şi între Mărişenl care şi acela acmu să află tot supt numele Buloael, n-am putut să adeverez din care hotar ar fi fost mal înainte de vreme, dar după stare mal mult se prepune a fi scoasă din hotarul Mehediel, şi lipită de bucata acea de loc care se zice Buloala. 766 Latul Zepodenilor cît ţine din hotarul Mehediel de la piatra acea de rîşniţă în sus, păn în hotarul Condreştilor, la pietrele de supt păr. 432 Latul Condreştilor, din hotarul Zepodenilor de la păr păn în hotarul unde se numesc Ciofenil. Prin cîtă cercetare am făcut, atît după www.dacoromanica.ro — 411 — semnele ceale vechi a ispisoculuî pre care le-am găsit faţă, cum şi după măsurare şi după Btare şi curgere, că toate moşiile să întim-pină pe culmea dealului Teleajinil, nici un chip de asămănare n-am cunoscut ca să poată il/ehedia să ajungă păn în apa Bîrladuluî, de cît că starea el laste după cum staă şi alte moşii dealăturea cu aceasta, din sus şi din gios, şi toate arătările Iul Ciopată şi a rudelor Iul sînt numai cu gurile lor, fără nici o scrisoare, şi fără nici o dovadă. Iar fiind că Ciopată nici acum nu sati. odihnit zicînd că are să se giudece cu dumneaei clucereasa la Divan, "pentru aceasta pietri hotară nam pus. Ce după cum am aflat, am dat aceasta mărturie şi hartă, după starea locului, la mîna du-misale clucereasel L oiţei pre care le-am iscălit. 1786 Avgust 29, loan Ursiian biv treti logofăt. NOTA. Documentul e un caet întreg hîrtie; e în proprietatea mea. Făcea parte din actele casei P. Cazimir. 118. Document din 1777 August 25. Sumar. Mici notiţe despre Uricul şi hotarul satului Canţireştilor. Satul Canţireştil şi cu altă bucată de loc ce sînt stllpite tot într-un hotar pe apa Bîrladuluî în ţinutul Vasluiului la podul de piatră cel înalt şi din sus de pod şi din gios de pod, după cum pre larg arată ispisocul răpăo-atului Duca Vodă semnele pe unde umblă www.dacoromanica.ro — 412 — hotarul aceşti! moşii, de giur împregiur care isp'isoc este din Vlet 7177 Ghenar 24 care moşie mergînd din neam în neam acum să află la stăpânirea dumisale cluceriulul Ştefan Nastasie, nepot de frate Iul Neculal neguţitor din Iaşi. 1777 August 25. Hotarul acelui sat Cânţireştiî şi acelei bucăţr de loc ca să fie de toate părţile pre hotarul cel bătrân pre unde atl ţinut Irimia stolnicul şi lvaşco Turcul sulgiar, începînduse hotarul de la ruptura din gios drept în vîrvul dealului în hotarul cel bătrîn, şi deacolo preste deal pără în hotarul Bărzăneştilor, deci! pre culmea dealului păn la ulmi, iar de la ulmi preste Zăpodie şi de acolo dumbrava în sus pănă în drumul lui Răcilă, decie de la deal pără în drumul Hadărăeştilor, decie pe drum cătră Bîrlad la unghiul ţarinei, iar aeacolo în vîrvul dealului iar la movilă dirept la drum, iar de la movilă în Birlad. Aeesfa-î hotarul acelui sat, şi acei bucăţi de păm