URICARU SAU CARE POT SERVI LA ISTORIA ROMÂNILOR VOLUM. XXI DE THEODOR CODRESCU Pretiul acestui volum S lei. IAŞI TIPOGRAFIA BUCIUMULUI ROMAN —7 STRADA OODRESCU 7— 1892 www.dacoromanica.ro ANUSCRISUL MOLDOVEI. I)e şi în acest manuscris lipseşte pagina 1 •şi 2, cum şi paginele 15 şi 16, totuşi pentru însemnătatea sa, îl reproducem cu speranţă că poate că aceste lipsuri se vor afla undeva, pentru ca mai apoi să se poată complecta. Numi le autorului nu se vede nicăiri. Domnul r. IlilEŞ VOEVO» A, 1S58. Vornicul Ureche, 11 numeşte pe a-cesta ftiu lui Sas Voevod, dar Oante-mir şi Mirou Logofătul, i alţi hrouografi ai Moldovei, îl arată ca Văr lui Sas Voevod. Acesta primind scaunul, au lărgit hotarele stapînirei sale câte puţin, cătră Basarabia, şi pe une locuri în partea de jos a Moldaviei, şi domnind 8 ani, au murit într-o vreme cu Ne-culai Voevod al Valahiei. VOLUMUL XXI DIN URICARIU C. 1. www.dacoromanica.ro — 2 — Domnul a. BOGDAN VOEVOD A 1366. Nimeni din scriitori nu însemnează al cui fiu au fost acest domn, de cât că este din rudenia arătaţilor mai sus,, şi au primit domnia într-o vreme cu suirea în scaun a lui Radul Voevod B, Bassaraba, de la Valahia, domnind 6 ani, şi puţine luni, s-au săvîrşit din viaţă. Domnul e. PETRU VOEVOD A, 1378. Acesta au fost fiul unui Muşat Voevod, ce-au domnit înaintea lui Bogdan Voevod, carele domnind 16 ani, s-au săvîrşit din viaţă. Să minunează Vornicul Ureche, şi pentru aceasta, de atâta tăcere a istoricilor, care în o asemenea îndelungată domnie, nu însemnează nimic, precum şi pentru cei dinaintea lui. Pentru aceasta ’şi închipueşte că nu s-au fost întins încă la câmpii, de frica năvălirilor Tătarilor, ce era strînşi între munţi, neavând împărtăşire cu locurile învecinate, pentru aceasta nici se www.dacoromanica.ro — 3 — ştia de lucrările domnilor. Iar Stricof-sclii atât numai arată: că acest domn multe resboae au avut cu Leşii şi Tătarii, din Basarabia, iar mai mult nu lămureşte. Pentru aceasta nici au putut să facă mai multă înaintire. (Din Letopiseţul ţârei Moldovei.) Domnul 3. ROMAN VOEVOD a, 1388. In al patrulea an al domniei lui Mirza Voevod, în Valahia, au domnit şi Roman Voevod a, în Moldavia, carele au fost frate lui Petru Voevod. Acesta au mutat şi scaunul domniei de la Suceava la Roman, lărgind în destul hotarele domniei sale. Dosoftei Mitropolitul, pomenind pentru acest domn arată, că după mărturisirea lui Ureche, de la acest Roman Voevod, au luat numire şi tîrgul să se uumiască Roman, precum şi tot ţinutul, dar amîndoi sunt înşelaţi, pentru că această numire i s-au dat în-nainte de una mie ani din descălică-toarea Romană, pe care au trimis-o a-colo împăratul Romei Karacala. Şi acest www.dacoromanica.ro — 4 — donm au avut fii, pe «Stefau, Petru. A-lexandru Bogdan, şi alţi doi, precum se adiverează dintr-uu hrisov al său, ce se află la monastirea Pobrăta, în care însemnează şi hotarele Moldaviei, din hotarele Poloniei şi ale Ungariei, pâua la Marea Neagră, pe care prescrie şi fiul său Alexandru cu de amăruntul. Şi domnind trei ani, s-au săvîrşit din viaţă. (Letopiseţul vechiu ai Moldaviei.) Domnul §. STEFABT VOEVOD ft, 1891. Acesta au fost cel mai mare fiu a lui Roman Voevod, pentru care istoricii nimic nu însemnează, din pricina scăpărei diu vedere urmată de scriitori, precum se va arăta mai jos, la sfîrşitul domniei lui Petru Voevod. Mai aa stăpîuit scaunul Moldaviei, şi au făcut alcătuire de pace sub jură-mînt cu Cazimir Craiul Poloniei, carele i-au dat lui Petru Voevod şi câmpul numit Unguresc, pentru care pricină însă nici de cum nu se ştie. Acesta au isgonit şi pe Tatari cu multă stricăciune a lor, carii atunci www.dacoromanica.ro — 21 -- întîiu au năvălit, şi prăda împrejurul Mol da viei. Domnind 5 ani, s-au săvîrşit din viaţă. x (Letopiseţul vechiu localnic.) Domnul Ie. ŞTEFAN VOETOB r, După moartea lui Petru Yoevod s-au suit în scauii cu puterea Polonilor Ştefan VV. r, nepot lui Ilieş şi Ştefan Voe-vo iB. ANCE 1517. Acesta au fost fiiu lui Bogdan Voivod, carele după ce s-^au făcut domn, -au năvălit cu toate puterile sale, în protiva tătarilor, care prăda Moldova, şi sfărmând pe Hanul lor Altmngherpi, rău l-au isgonit şi era .om vărsătorii] -de sînge, pentru că sub cuvint de viclenie, cum ijicea, au tâeat capul Hatmanului de la Hirlău, anume Arbure, jărtfind după puţin şi pe nevinovaţii săi doi fii Teodor şi Nechita. Iar ceilalţi boeri s-au înspăimîntat, din care Postelnicul Şerban, au fugit în t-ehjia. Nesuferiud însă boerii tirania acestuia, .s-au rid' V în protiva lui cu toţii, ci el rîdi norodul îa protiva lor, i-au împraştiet şi au fugit care unde şi cum au putut, iar pe câţi au prins din ei, fără milostivire i-au junghiat în oraşul Romanul: pe Consta Parcalabnl, Ivaşcu logofătul, Sima Vistiarul, şi alţii. După aceasta năvălind şi în Valahia spre ajutor lui Teodosie Voevod, fiiu tui Jtfeagoe Voevod Basaraba, şi a moşului www.dacoromanica.ro — 62 — său Preda, în protiva rîpitorului Radul Voevod, af. ajuns până la tîrguşo’r, ci luând veste pentru moartea Iul Preda şi fuga lui Teodosie Voevod, şi tot-o-dată pentru venirea lui Mebmet Bei cu oşti, de la NicopoU, carele au omorît pe rîpitoriul Radul Voevod, au prădat şi el pe unde se întorcea, şi au venit în Moldavia. (Letopiseţ moldovenesc, Letopiseţ Valah iei). Şi îaforoendu-se 4000 Turci, din prădăciunea care au făcut’ în Polonia, aii eşit Ştefan Voevod, în protiva lor la rîul Prutul, şi atâta i-au sfărînat în cât foarte puţini au scăpat de moarte, şi au luat toate prădăciunile care ducea cu dînşii. Acesta avend pace cu Zicmon Craiul Poloniei, au făcut tocmai a între ei, ca Polonii să între neguţitorincl cu slobozenie în Moldavia, şi moldovenii asemenea în Polonia. (Anul 1524). Iutr-aceastâ vreme au întrat şi Sultan Suleiman r, în Ungaria, şi omorîn-du-se Craiul, ei Ludovic b, în războiu^ au pus stăpînire pe Buda, şi alte cetăţi; iar Ungurii au rîuduit vremelniceşte în locul Craiului Ludovic, pe Ioan Zapos-chi, carele năvălind în protiva turcilor, www.dacoromanica.ro — 63 — an luat înapoi Bucla, ei pe urmă âdu-nându-se Ungurii cu Maria, soţia ucisului Craiu, au ales cu obşteasca hotă-rîre Craiu Ungariei, pe Ferdinant întîiu. Pe urmă însă iarăşi s-au statornicit Ioan Zaposchi, în scaunul Ungariei, de Sultan Suleiman, iar Ferdinand s-au isgonit. Anul 1526). Ştefan Voevod, aflăudu-se în cetatea Hotinului, au murit după ce-au domnit 13 ani, au fost otrăvit însă de chiar Doamna lui, care nu mai putea suferi atâta vărsare de sînge omenesc. (Anul 1530). Intr-aceasta vreme au murit şi Zie-mon Craiul Poloniei, şi au rămas in scaun diadoh fiul său Avgust Zicmom Domnul kr. PETRU VOEVOD CE S-AU PORECI.IT RAREŞ. AVUI. 1530. După moartea lui Ştefan Voevod, cel tînâr, adunându-se boerii au ales domn pe oare-care Petru, poreclit Rareş, ci se tragea şi acesta din neamul marelui Ştefan Voevod. Iute-această vreme www.dacoromanica.ro — 64 — afiându-se $i iQân Zaposchi îa Polonia, carele mai înainte au fost depărtat (lin scaunul Ungariei, cam s-au tîmplare, trecend rîul Prutul, s-au aşezat www.dacoromanica.ro - 84 — iarăşi în scaun Saxon Voevod, şi boe-rii cn Mitropolitul au fugit în Polonia. Iuştiinţându-se însă Poarta de proasta stare şi împrăştierea ţârei de fuga Mitropolitului şi a boerilor, au isgonit pe Saxon Voevod, ce-au domnit trei ani şi 7 luni, şi au rînduit iarăşi pe Petru Voevod Şkiopul ; iar Saxon Voevod năzuind în Polonia, au fost prins de Craiul Ştefan Bator, şi i s-au tăet capul. (Letopiseţ local). DOMNIA A 3-a A Illl PETRU VOEVOD ŞKIOPUL. ANUI. 1584. După ce-au venit acesta de a doua oară în domnia Moldaviei, s-au adunat toţi boerii pentru a-1 primi cu nemărginită bucurie, dar de cozaci iarăşi n-au fost în pace; cu toate aceste de multe ori i-au biruit şi i-au isgonit; iar în al 3-lea an al domniei sale, au însurat pe nepotul său. Vlad, fiul fratelui său Miloş, cu fiica celui mai dinainte Domn Valahiei Mirza Voevod. Pentru aceasta au venit la nuntă şi moşul său Mihnea Voevod, cu toţi boerii Valahiei în Mol- www.dacoromanica.ro 85 — do va, unde s-au făcut strălucită nuntă, şi Domnii s-au veselit împreună, şi au făcut chef la Tecuci; ci pe urmă ce-rend Poarta Otomanicească, mai multă sumă de bani, de cât legiuită darea a-nului, şi neprimind el un aşa fel de neoterismon, au părăsit stăpînirea domniei sale după 6 ani, şi s-au dus în Polonia, cu mare întristare şi neplăcere a tuturor boerilor şi a supuşilor săi; pentru aceasta nici înainte de el, nici după el n-au mai fost domn mai drept şi cu nemărginită blîndeţă şi milostivire la supuşii săi. Şi de aceea s-au numit obştesc părinte. Acesta când judeca, avea lângă sine şi îndestui bani de plătea datoriile săracilor ce se judeca. Acesta au zidit şi biserica Galatei, în oraşul Iaşii. (Letopiseţ local şi a ValahieD. Domnul a^. AABOX TOEVOD a- AX LX 1501.' După mergerea lui Petru Voevod, au rînduit Poarta Otomanicească pe Aa-ron Yoevod, carele pentru primirea www.dacoromanica.ro ■domniei s-au îndatorit cu multe sume îu Ţarigrad; viind insa în Moldova, a-fară în ţara făcea mare rîpire pentru dări, iar în lăuntrul capilaliei petrecea ou jocuri, muzici şi precurvii, silnicind îu toate 4ile^e cinstitele femei a boe-rilor, au rînduit şi o dare la toţi supuşii săi, câte un bou de fleşte care om, şi strînge toate dările prin zapcii, sau Ipistaţi turci. Aceste toate nesuferite, au întărtat pe boerii Lăpuşneni, Orheiani şi Soroceni, şi sculându-se au vestit de Domn pe oare-care Ionaşc, .numit şi Bogdan, ci năvălind în protiva lui Aaron Yoevod, au fost biruiţi, carele şi dintr-aceşti boerr -au omorît pe mulţi, şi din alţii nevinovaţi, sub cu-vînt că au avut masonie; înştiinţându-se dar pentru aceste Poarta, l-au isgo-nit după un an. (Letopiseţ local şi a Valahiei). Dar creditorii lui în Ţarigrad, fiind oameni însămnaţi, îndată ce-au aflat de isgonirea lui, au că(]nt Cll rugăminte la marele Vizir, ca să nu se isgoueascâ acesta şi să peardă împrumutările; deci Vizirul făcendu-le hatîr, au isprăvit înnoirea domniei sale prin poronca împă- www.dacoromanica.ro — 87 — răteascâ, carea i s-au şi trimis înainte do a ajunge sa între în Ţarigrad, şi a-f'lâudu-se el în cale, întorcendu-se iarăşi în Moldova, au trimis înaintea sa pe Oprea Armaşul, cu tainică poroncă, ea şă prindă cu chip mulţi boeri; ci hoerii înţălegend aceasta, au fugit în Felonia, iar Aaron Voevod viind în scaunul şâu, au încărcat pe ţară cu mai multă răutate, şi tiranie de cât întîiu, si pe urmă răşvrîtindu-se de supunere catră Foarta Otomanicească, s-au unit în aleaţie în protiva turcilor, cu Mihail Viteazul Voevod Domnul Valahiei, cu Bator Zicmon Sighismund Domnul Transilvaniei, şi cu Kesanil Austriei Ru-dolf. Iar Sultan Murat r, au dat poroncă lui Cazaughirei Hanul Crîmuluî, ca să între cu toată puterea sa într-amîndouă domniile Valahiei şi Moldaviei? ci Aaron Voevod cu UnguriL biruind pe Hanul, l-au isgonit cu amar. Pe urmă pî-rît fiind Aarou Voevod, ca viclean a-leaţilor, de câtra Hatmanul Rezvan, şi ca vra să se întoarcă in partea turcilor, l-au ridicat fără de veste din Moldavia Dator Zicmon, şi l-au adus în Transil- www.dacoromanica.ro — 88 — vania, unde au şi murit arestuit (închis), carele au domnit 3 ani, şi în locul Iul au rînduit pe oare care Vornic Ştefan. Radul. Domnul ae. IKOII4 YOEVOD VIXTILA. AML 1595. Iutr-această vreme un boer mare-din Moldova anume Vornicul Irimia Vin-tila, aflândtf-se fugar în Polonia, şi în-ştiinţându-se de isgonirea lui Aaron Vo-evod, şi de închisoarea ce i-au făcut Bator Zicmon, au luat oşti leşeşti, şi s-au pornit în următorul an în Molda-via, cu Hatmanul Zamoschi, carele era sâ-1 statornicească în domnie: ci Poarta Utomanicească, au rînduit pe Cazan-ghirei Hanul Crîmului, cu toată puterea sa şi cu oaste de eniceri, spre a întina pina mişcările leşilor, şi să rîndu-ească domn Moldaviei pe cine va socoti. (Hronici locale şi leşeşti). Incaerîndu-se dar războiu tare între-Hanul şi Ieşi, şi moldoveni la Ţuţora,. au ţinut 3 jurămînt alcătuire cu dînşii, pentru câte Viziriul au fost chizăş, fâgăduindu-le şî mai multe de cât aceste. Viind însă în scaunul lui, n-au luat nici o schimbare fireasca lui destrămată şi înrăutăţită plecare, şi mai aducându-şi aminte şi de goana lui acea despre boeri, avea ho-tărîre perfjetoare, şi socotea să ucidă pe mulţi din ei, căuta însă vreme îli-demînatecă. Intr-această vreme ve^eiid Abagea Paşa, carele era rînduit în părţile de pe lângă Dunărea, catahrisurile urmate de Leon Voevod al Valahiei, şi multele răle ce pusese pe ţară, l-au pîrît la Poartă şi l-au isgonit; iar Alexandru Voevod au lucrat pe sub cumpăt, a se rînduit fiul său Radul' Voevod la Yala-hia, cu groasă dare de bani; ci boerii lo- www.dacoromanica.ro — 105 — cului cu unirea Ini Abagea Paşa, au a-Ies domn lor pe Matei Voevod Basa-raba, care era fugariu de demult îa Transilvania, lângă oblâduitoriul Gheor-gliie Racoci, şi viiud Matei Voevod în Valahia, s-au deosebit în două părţi boerii, şi cea mai mare parte a lor cu toate oştile, vrea pe Matei Voevod, iar cei mai puţini care nu-1 voea, au fu-git dincolo de rîul Siretiului în Molda-via, şi cum au ajuns şi Radul Voevod din Ţarigrad, s-au unit cu dânsul, şi aducend oşti moldoveneşti şi tătăreşti,, au intrat în Valahia, unde s-au îucăe-rat înfricoşat şi tare războiu între aceşti doi Domni, afară de Bucureşti, cu mare varsare de sînge dintr-amîndouă părţile, ci dovedind Matei Voevod, au isgonit pe Radul Voevod cu fugarii boeri români, care neliniştindu-se s-au dus la Tarigrad cu boerii moldoveni, şi cu cărţi recomenduitoare a lui Alexandru Voevod, împreună şi o scrisoare câtră însuşi împăratul, care au şi dat-o cu o-sebită a lor jalbă, în care anina nenumărate ocări în protiva lui Matei Voevod; ci mergend şi Matei Voevod în persoană la Tarigrad, şi dezvinovăţin- www.dacoromanica.ro — 106 — du-se, s-aă intors în scaunul lui împreună şi cu fugarii boeri, carii că^end înaintea lui cu rugăminte i-au ertat. In vreme ce Alexandru Yoevod gîn-dca sâ pue în lucrare de mult gînditul percjetoriul său scopos, a ucide adecă mulţi din boeri, carii era: Vornicul Lupu, Hatmanul Sava, Visternicul Buhuş, şi Spătarul Ureche, au apucat ei mai în-nainte, şi sculând în protiva lui toată mulţimea, l-au isgonit din scaun, carele domnind doi ani şi puţine luni, s-au dus la Ţarigrad. Atuncea Sultan Murat A, au scris lui Miron Voevod Barnovschi, carele se afla în Lehia, încredinţându-1 câ-1 va aşeza domn iarăşi în Moldavia, şi că să arate fără frică supunere la chemarea ce-i face, şi cât de îngrabă să vie la Ţarigrad. Deci înşelându-se şi viind în Ţarigrad, îndată i s-au tăeat capul, şi s-au rînduit de al doilea Domn Moldaviei Moisi Voevod Moghila. DOMNIA A 2-a A LVI MOISI VOEVOD MO-OIIII.A. ANI I. 16»». Acesta cu a doua domnie cum au ajuns în Moldavia, îndată au fost silit www.dacoromanica.ro — 107 să se pornească cu oştile, dimpreună <'U Abagea Paşa şi Matei Voevod Domnul Valahieî, în protiva Poloniei, carii când batea cetatea Cameniţei, s-au făcut veste de cătră boerii moldoveni, că vin mulţime de oşti cozăceşti în protiva lor, întru ajutorul leşilor. Deci te-mendu-se Abagea Paşa, au purces cu fiomnii înapoi; pe urmă însă cunoscend minciuna şi inşălăciunea boerilor moldoveni, şi prepuind că aceasta au fost prin lucrarea Domnului, au scris în protiva lui la Poartă, carele isgonit fiind mai după un an, s-au dus în Ţarigrad, şi s-au rînduit în locul lui, Vasilie Voevod. (Letopiseţ local). Domnul me. VASILIE VOEVOD A. AIVL 1634. Acesta au fost de neam arnâut, carele câte puţin prohorisind în cinuri aâ ajuns şi Vornic mare în Moldova; a-flându-se însă în Ţarigrad pentru trebi locale, în vremea ce s-au isgonit Moisi Voevod, au luat acesta domnia cu bani. Intr-acea vreme toate trebile împărăţiei www.dacoromanica.ro — 1Q8 — Otomaniceşti, lua început şi sfîrşit prin două persoane: prin Sililitar Agasi, *) şt Cîzlar Agasi, **) care prea nmlt avea putere lângă Sultanul. Deci Vasile Vo-evod al Moldaviei avea ajutor şi sprijinitor pe Cîzlar Agasi, încă şi pe Vizirul al câruea era casnic, iar Matei Vo-evod al Valahiei, avea pe Sililitar A-gasi; viind dar Vasile Voevod în Mol-davia, şi ueîndestulându-se numai cit această domnie, au lucrat prin Cîzlar Agasi şi Viziriul să se rînduească şi fiul său loau Voevod în domnia Vala-hiei. Dar Sililitar Agasi au răsturnat şi au desfiinţat rînduirea lui Ioan Voevod,. în cât Viziriul ridicând pe Vasile Voevod, au pornit război în protiva lui Ma- 1 tei Voevod, şi avend Vasile Voevod gineri : pe Timuş fiul lui Hemelişki Hatmanul eozacilor, şi pe Ragivil unuî din Voevo^ii Lehiei, i-au chemat cu oşti într-ajutor lui, cu carii năvălind în Valahia, şi îngînfându-se în oastea lui cea multă au greşit, pentru că nu numai odată, ci de 2 şi 3 ori au fost bi- *) Cel întîiil Spatar al Sultanului. **) Arap epistat şi păzitoriil femeelor cui ţel Împărăteşti. www.dacoromanica.ro — IC 9 — mit de Matei Yoevod, şi s-au întors fără lucrare. Intr-acea vreme şi tatarii îndestulă parte a Moldovei au prădat, pentru că ^iu ucis Vasile Voevod, vr-o câţi-va tătari pentru neorînduele în satul Brătu-lenii fără îngăduirea sau ştirea Hanului lor, cu carii pe urmă iarăşi s-au împăceluit. Unindu-se în urmă cu tînă-rul Sînan-Paşa, al Isacciei voea să facă iarăşi călătorie în Valah ia, ci Matei Voevod, prevăzând aceasta, s-au unit ’ou Racoci Domnul Transilvaniei, şi trimiţând amîndoi oşti în Moldova, au is-gouit pe Vasile Voevod, şi au pus în scaun pe marele Logofăt de atunci Gheorghie, pe care l-au poreclit Ştefan; iar Vasile Voevod năzuind la ginerele său Timuş Hatmanul cozacilor, şi în-torcendu-se cu el în protiva lui Gheor-ghie Ştefan Voevod cu oşti, l-au isgonit •din scaun, şi au stăpînit iarăşi Vasilie Voevod, ci şi atunci neliniştindu-se au intrat iarăşi în Valahia, cu ginerele său Timuş, şi cu mulţime de cozaci; băten-du-se şi de a patra oară cu Matei Voevod, la satul Finta, lângă nul Gliia-lomiţa, după multă vărsare de sînge ia- www.dacoromanica.ro 110 — răşi s*au îutors eu Timuş îu Moldova ruşiuat. Iar Ghcorghie Ştefan Voevod, ce-au fost fugariu în Transilvania înştiiuţân-du-se de perderea lui Vasilie Voevod» au venit îu Valahia, şi au rugat fer-biute pe Matei Voevod ca să-I deie oşti să inearga îu protiva lui Vasile Voevod, carele fiind ascultat, au luat îndestulă oaste româuească, şi luând si de la Racoci Domnulu Transilvaniei» alta oaste ungureasca, s-au pornit îu Moldova, şi bătendu-se cu Vasile Voevod, au biruit ; iar Vasile Voevod» au fugit în Basarabia unde se afla Hanul Crîmului cu mulţime de tatari. Deci cum au pus stăpînire Gheorghe Ştefan Voevod pe cetatea laşului, au adunat şi altă oaste moldovenească şi leşască, pa care unind-o cu cea din mână romanească şi ungureasca, s-au dus şi au închis cetatea Suceava, unde se afla Doamna fui Vasile Voevod, cu fiul ei Stefanuţa şi cu toată bogaţia er, tiiud-îusă acolo spre ocrotirea cetaţei şi ginerele ei Timnş Hatmanul, cu 800(1 de co/aci, eşia afară îu toate filele şi bă-teudu-sc cu Gheorghe Ştefan Voevod www.dacoromanica.ro 111 — făcea nu puţină stricăciune. Şi băltea cetaţei au ţinut 3 luai, ci întru una din e de neaşteptatele întristătoare ticăloşii a casei sale, (peste carele ca şi când ar i căau unit prin împărătească poroncă cu dânsul, şi în-torcendu-se cu 20,000 tatari în Iaşi, au făcut războiu tare cu Gonstandin Voe-vod, mai jos de cetate la Bahlui, multe ceasuri s-au împrotivit românii şi ungurii cu vitejie, dar pe urmă neputând suferi năvălirea iute a tătarilor, carii întră ca lupii în miei, s-au împrăştiet în glodoasa vale a Bahluiului-, deci a-colo au tăeat tatarii peste 2000 oaste pedestrime românească, şi încă atâta că-lărime românească şi ungurească; şi au luat robi peste 3000, iar ceilalţi câţi au fugit cătră codru, să scape cătră Valahia, îi tăea moldovenii, în cât de abea /aii scăpat fugind eu puţini oameni Constandiu Voevod Basaraba în tara -co-zacilor, iar Spătarul Dimitrie Sîrbul în Valahia. Vornicul Gheorghe Săteanul însă luându-se rob, au fost duslaOrîm, Stăpînind dar Gheorghe Ghica Voevod domnia sa, s-au pornit «cu popoueă împărătească la Valahia, dimpreună şi cu Sultan Galga al tătarilorţ de aceasta cum -s-au înştiinţat Mihnea Voevod, ne- www.dacoromanica.ro 118 — fiind în stare să se împrotivească la puterile turcilor şi a tatarilbr, au fugit iu Transilvania; şi Sultan Galga cu turcii şi tatarii s-au întors la ale sale, iar Gheorghe Ghica Voevod după ce-au domnit în Moldova doi ani, s-au rinduit de Poartă în domnia Valahiei, ca să iacă şi acolo punere la cale de bune rîudueli, şi în locul lui s-au rînduit in Moldova, fiul lui Yasile Voevod, ce se numea din dezmerdătură Stefâniţă. (Din înfelurite hronici şi din cele locale). Domnul mh. ŞTEFAN VOEVOD î. ANEI. 1660. După mutarea lui Gheorghe Ghica Voevod în Valahia, au rînduit Poarta în domnia Moldovei, pe fiul lui Vasile Voevod Stefăniţâ, carele de şi era tî-năr vesel, dar puţin la minte, şi când nici se aşezase bine în domnie, au venit şi în protiva lui, Constandin Voevod Basaraba cu cozaci, însă şi atuncea fiind biruit au fugit. Iutr-acea vreme trimiţend Poarta pe www.dacoromanica.ro — 119 — 43endi Ali-Paşa, cu oşti îu protiva lui ■Gheorghe Racoci Domnul Transilvaniei, au trimis din poroneă şi Ştefan Voevod acolo oaste moldovenească cu Serdariul Leaşcul; şi încâerându-se războiu în care s-au ucis Racoci, au biruit turcii cu laudă; pentru aceea au şi ridicat în Transilvania după alegere alt Domn pe Alihail Abali. După aceste mergend Ştefan Voevod, din poroneă împărătească catră rîul Nipru, întru şpiouarisire a oare-cărora cetăţi, unde era şi alţi Paşi, şi Hanul Crîmului, s-au bolnăvit îu cale şi au murit la Beader, domnind 2 ani. (Letopiseţ local şi al Valahiei). Domnul mo.. EVSTRATIE VOEVOD DABI.TA. ASCL 1602. Acesta au Jost boer chiar din Moldova în cin mare Vornic, pe carele după moartea lui Ştefan Voevod, alegen-•du-1 boerii cu obştească socotinţa au mers la Ţarigrad; deci s-au întărit el şi de Poartă după Arz-magzariul ţârei • era om cu bune plecări, şi peste măsură «drept, ci beţiv; 4iua fâeea divan de 2 www.dacoromanica.ro — 120 — ori, adecă căuta pricini la sfat, iar divanul ce se făcea după prînz nu plăcea norodului. Iu filele acestuia au făcut şi arămârie, adecă loc în care tăea monedă de aramă în cetatea SuceveL Acest Donm au statornicit întîiu pogo-năritul viilor, care este dare pentru pâ-mîutul viilor, afară de zăciuiala roader. au zidit şi biserica numită Bîrnova. A-cesta au mers cu oşti turceşti la Unc-var al ţârei Ungureşti, dimpreună cu. Grigorie Ghica Voevod al Valaliiei, pe-urmă la cetatea JLeviţ biruiudu-se turcii s-au isgonit, iar Vizirul trimiţend Domui cu poroncă să steie la Beligradv şi iîind că numai Evstratie Dabija Voevod s-au supus, i-au înoit domnia lui,. îmbrăcându-1 şi cu caftan, iar Grigorie Voevod intorceudu-se fără voe la domnia sa, şi temendu-se să nu-i vie în. urmă asupră-i urgie, au fugit îu Austria. Şi Evstratie Dabija Voevod boluă-vindu-se, nu tîr^iu s-au săvîrşit din viaţă, domnind 4 ani. (Letopiseţ local). www.dacoromanica.ro — 121 — Domnul h. DUCA VOEVOD 1 ANUL 1665. Acesta se trăgea din neamul ama-uţilor, s-au hrănit şi au crescut din mica sa copilărie în casa lui Vasile Voevod, în a căruia domnie au pro-horisit la un mic cin. Dar pe urmăcu-nunâudu-se cu o fiică a doamnei Daf-nei lui Dabija Voevod, s-au suit în cât au ajuns şi Visternic mare în aceluiaşi domnie, după a căruea moarte prin a-legerea boerilor, l-au rînduit Poarta Domn Moldovei; şi dintr-untîiu s-au a-rătat bun şi îmbunătăţit, ci domnia lui fiind că nu s-au prelungit mai mult de cât jumătate de au, (pentru că s-au is-gonit) n-au descoperit această scurtă vreme la dînsul alt ceva mai mult. (Letopiseţ local). Domnul ha. ILIEŞ VOEVOD A- Acesta au fost fiul lui Alexandra Voevod e, şi aflându-se în Ţarigrad cu sărăcie petrecend, au dat jalbă Sulta - www.dacoromanica.ro — 122 ~ nrlui Mehmet, cerend pentru mila părinteasca sa domnie, în care s-au şi rinduit îndata în locul lui Duca Voevod; ora însă om drept, blînd şi milostiv în-tr-atîta, în cât dacă cineva înaintea divanului se osîudea la închisoare pentru datorie, însuşi el îndată plătea în locul lui, şi alte prea multe milostenii în toată 4iua făcea, peste măsură însă avea în-greuere, pentru că nu ştia nici de cum limba ţărei; in cjilele acestuea au fost nemărginită linişte, şi îmbelşugate în toată ţara. Domnind însă doi ani şi 6 luni, s-au isgonit, şi în locul Iul iar s-au făcut Duca Voevod. DOMNIA A S-a A JLUl DUCA VOEVOD. 1660. Ajungend Duca Voevod de al doilea în domnia Moldovei, îndată au zidit biserica Cetăţuea, dar fiind că ţara s-au însărcinat cu grele dări, sculându-se Haina Stolnicul şi Durac Sărdariul cu toţi Orheianii, Lăpuşnenii, Sorocenii şi alţi întărăfuiţi, în protiva Domnului, l-au Isgonit din scaun, carele au fugit din-• colo de Dunărea: ci pe urmă puind bine www.dacoromanica.ro — 123 — la cale cu Poarta pricinile lui, s-au întors iarăşi la domnia sa cu turci şi tătari rînduiţî de împărăţie, şi au sfărmat şi pe pricinuitori vrajbei, şi pe sfadnici, în care vreme mulţi oameui s-au ucis, şi vinovaţi şi nevinovaţi. Pe urmă însă trecend prin Moldova la Cameniţâ Sultan Mehmet al 4-lea, au pîrît boerii pe Duca Voevod, învitaţi fiind mai mult de Grigorie Gîiica Voevod, ce avea patimă şi vrăjmăşie asapră-i, şi fiind că Sultanul l-au găsit vinovat la multe, a-junsese mai în soarta morţei, carele cu groasă dare de bani, au scăpat primejdia vieţei, s-au isgonit însă în al 3-lea ^n al domniei sale. (Letopiseţ local). Domnul nb. «ŞTEFAN VOEVOD î* PETRECESCFE. Intorcându-se Sultan Melimet de la Cameniţă, şi aflându-se la Hotin, au dat boerilor poroucă să aleagă Domn dintre ei. Pentru aceasta cu alegerea lor, s-au rînduit Domn oare-care boeriu Ştefan PetrecescuL, pămîntean drept, ci fiind că www.dacoromanica.ro — 124 — acesta era om blînd peste măsură şL fără ton, nimeni nu se temea de dînsuL In anii aceea prin poruncă împărătească s-au dus IaHotin în protiva Poloniei Petrecescul Voevod şi Grigorie Ghica Voevod Domnul Valahi ei, cu Caraiman Paşa Serascheriul, şi fiind că Polonii au biruiţ, Domnii amîndoi coresponda-risindu-se prin taină cu Sobie3chi Craiul Poloniei, s-au alcătuit să se răzvri-tească de puterea Otomanicească, şi să se unească cu dânsul, ci Grigore Voevod, căindu-se pe urmă, s-au întors şi ş-au dat îndreptări înaintea Vizirului, iar Ştefan Voevod după un an al domniei sale, temendu-se au fugit în Folo-nia, unde aii şi murit. Domnul un. DIMJTRAIŞC VOJ.VWI» dmCAJ/UI. 1674. Acesta au fost grec Ţărigrădeanr capuchehaghia lui Petrecescul VV. carele de sine fugind în Polonia, au luat domnia Dimitraşc Voevod, ou bani, prin puterea Megbislanilor; era însă om fără rîndueală şi fricos, carele diu pricina www.dacoromanica.ro — 125 — râlei sale ocîrmuirî, au fost îupilat ţara iu cea mai de pe urmă slăbire. Pe lângă altele, apoi era fără saţ, rîpitor şi lacom până la cea desăvîrşit prăpădenie; liiud însă că în acea vreme turcii nu erau liniştiţi despre Ieşi, acesta au a-•dus de frică mulţime de tatari, şi au er-nat în ţară, din care faptă a sa, sunt neputincioasă a să prescrie ticăloşiile urmate, care bieţii moldoveni, au suferit munciţi fiind, cu înfeliurite pedepse, dintre care şi pe mulţi lua robi. Acest domn întîiu au scos hîrtiile pecetluite în ţară şi alte grele dări, în-tr-această vreme mergând şi Sultan Meh-* met în pămîntul cozacilor, au bătut cetăţile lor, pe care le-au şi rîsîpit până în pămînt, ca să le stîngă şi cuibul a-cestora. După aceste au mers Şişman Ibraam Paşa, dimpreună şi Selim-GM-rei Hanul Crîmului, cu oşti la Giurana, în protiva Lehiei; ci sfîrşindu-se pacea, când se întorcea Şişman Ibraam-Paşa, pentru multele jalbe a ţârei, au luat cu sine în mare urgie şi pe Dumitraşc Vo-evod, pe care l-au şi adus la Ţarigrad, isgonit în al doilea an al domniei sale. (Letopiseţ local). www.dacoromanica.ro 126 — Domnul n^. AXIOME AOEAOU A IIOSET. 4XCL 1070. Aresta mai înainte se numea Ki-riţă Dragau, era însă om foarte bun,, milostiv şi iubitor de Dumnezeu, carele viind în Moldavia, au îuoit biserica sL Nicolai, s-au apucat şi de alte multe faceri de bine, ci întîmplările vreme! l-au împiedecat de a cîştiga răsplătire şi mulţumire boerilor şi a norodului; pentru că Viziriul de atuncea Caca Mus-tafa Paşa, au mers la Taliriu, unde luând în stăpînire cetatea de la cozaeir o au rîsîpit-o până în temelie, iar la întoarcerea sa, sa cerca Duca Voevod să se mute în domnia Moldovei. Pentru aceasta învitându-se de dânsul boerii moldoveni, câţi-va înrăutăţiţi au pîrît pe Antonie Yoevod fără vină cătrâ Viziriul. Deci l-au şi isgonit, după ce-au domnit 3 ani. (Letopiseţ local). DO!L\IA A »-a A I.tJI DUCA VOEVOD. 1079. Mutând Poarta pe Duca Voevod din. Valahia în a treia domnie a Moldaviei^ www.dacoromanica.ro 127 — i-au dat multă împuternicire, pentru că avea multă credinţă într'însul; ci neschimbat fiind de fireasca lui cătră bogăţie lăcomie, au pus pe ţară atât de grele dări, în cât au golit oamenii. Deci câţiva din boen vecjend acest feliu de nesaţiu, al Domnului, s-au alcătuit cu Lăpuşneuii, Orheianii şi Sorocenii în conjuraţie, ca să facă răzvrîtire în pro-tiva lui, ci nimic n-au isprăvit, pentru că Domnul înştiinţiudu-se, au prins pe boerii începători vrajbei, pe Teuca Vis-ternicul, Bogdan Jigniceriul, şi Lupu Slugeriul, cărora le-au tăeat capetele, pe urmă mult au pătimit şi alţi boen pentru bani, mare sumă de bani au luat şi de la Visternicul Ursache, cu închiderea lui în temniţă până când l-au şi omorit, asemenea şi pe alţi cei mal întîi boeri, pe care îi osîndea ferecaţi cu fer în pază, cucoane erau legate la stîlpi; închisorile toate gemeau de bărbaţi şi femei, şi în scurt mare tiranie şi Dumnezeiască urgie au fost câ B CANTEMIR «A-TltÎM I.. i.M I, 1085. Patria acestuea au fost locul uumit Tobac îu Moldavia, şi trâgendu-se diu părinţi proşti, diu satul Fâlciei, au fost întîiu îu Valaliia ceauş Spătăriei, pe urmă mare căpitan, şi maî pe urmă s-au provivasit mare Clucer; şi înlorcendu-se îu Moldavia, au ajuns la cele întîiu dregătorii; era om viteaz tot odată şi cu bune plecări, cu totul însă fără ştiinţă de carte, dar iscusit la minte şi practisit, în socotinţele sale foarte temeinic. Când s-au făcut Domn, venitul ţârei era foarte puţin, pentru că era pustiită şi stricată de oşti, şi partea de sus era stâpînită de Ieşi. Pentru aceea Cantemir Voevod avea trebuinţă să ţie slujitori, adecă oaste cu plată spre apărarea cetâţei laşului, căci se afla mulţime de talhari. Trecena pe urmă şi VOLUMUL XXI DIN URICAKIU C- 9. www.dacoromanica.ro Craiul Poloniei Sobieski prin Moldavia^ pentru a bate pe tatari, nu puţină pă-gubire şi stricăciune au pricinuit şi a-cesta ; iar la întoarcerea sa au luat cu sine şi moaştele St‘t. Ioan cel Nour din Mitropolia laşului, după care au mers şi Dosotei Mitropolitul. Acest Domn au deosebit şi darea preoţilor, de a locuitorilor mireni; au tâeat capetele şi la doi fraţi boerimari: a lui Miron marele Logofăt, şi a fratelui său Velişc mare Hatmau, pe carii i-au şi îngropat îiitr-un mormînt, fiind că se arăta cu totul împrotivitori lui, şi-l prihănea cu mare nebăgare de samă defăimându-1; pe lângă aceste prepunea că avea corespondente cu Constandin VoevodBran-covanul, şi lucra pe sub cumpăt ca să-l isgonească din scaun. După aceasta câţiva din boerii moldoveni au fugit în Va-lahia, şi cerend ajutor de la Constandin Yoevod Brancovanul, ca să meargă la Ţarigrad, să pîrască pe Cânte mir Voe-vod, pentru nedreapta moarte a celor doi boen, şi întovărâşindu-se cu ajutătoare scrisori a acestuea, s-au dus la Ţarigrad. Dar Lascarache Spatariul Ca-pucheliaea de acolo al Moldaviei, înşti- www.dacoromanica.ro — 131 — inţându-se de mişcările lor, au făcut toate chipurile ce-au putut, şi primjen-du-i i-au îuchis, pe urmă i-au trimis îu Moldavia; însă Domuul uu le-au fţi-cut aici ua râu, ci după ce i-au ţiuut puţină vreme închişi, i-au slobozit plă-tindu-le şi toate chcltuelile ce-au făcut Îq călătoria prigoni rei lui. Mare vrajba însă s-au iscat între aceşti doi Domni, şi de nu erau înconjuraţi de mulţimea oştilor turceşti, care se mişca necurmat în protiva Austriei şi a Poloniei, s-ar ti înteţit între ei înfricoşate râzboae-, cu toate aceste se prigonea cu groase dări de bani priil Meghistanii împărăţiei, până ce-au murit Cantemir Voevod, în scaunul lui, după ce-au domnit 8 ani. (Letopiseţ local şi al Valahiei). Domnul H3. COXSTAJÎDIX VOEVOD DUCA. AXUL 16»«. După moartea bătrînulul Constandin Cantemir VV. al Moldaviei, au ales boerii pe cel mai mic fiîu ai lui, diadoh domniei, pentru care au şi scris lui Samdarabuz Aii Viziriul la Adrianopoli, ca să lu- www.dacoromanica.ro — 132 — treze cele de cuviinţă spre a se îiitări §i de cătră Sultanul, şi să i se trimită semnele domniei; ci Constandin Voevod Brancovanul, carele aştepta acest prilej, •să statornicească Doinu pe ginerele său, fiul lui Duca Voevod, cu carC avea logodită pe fiica sa Maria, au scris îndată prietinilor lui, şi Capuchehaeale, şi mai ales caimacamului, carii stăruind la Viziriul, au isprăvit a se da domnia lui Constandin fiul lui Duca Voevod; iar pe Dimitrie fiul lui Cantemir, viind împărătesc Capugibaşa, l-au rîdicat din Moldova şi l-au dus la Ţţirigrad, unde se afla şi cel mai mare frate al său Begzade Antioli. Constandin Voevod Duca, au grăbit mergerea sa în Moldavia, cu socotinţă să prindă pe ginerele lui Cantemir Hatmanul Bogdan şi pe Vis-ternicul Gheorghe fiul Cuparlui, ci n-au vimerit, pentru că aceştia cum au luat uestea, au năzuit în Lehîa. Deci Constandin Voevod, au pus stăpînire pe toată averea lui Cantemir Voevod, şi a boerilor fugari, câtă au putut afla, asemenea şi pe a celoralalţî boeri ai lui; iar veniturile moşiilor lor vindea, şi femeile lor le silnicea în tot chipul, în- www.dacoromanica.ro — 1^3 — chiijendu-le sub pază, lucru cu totul nepilduit până atuncea îu Moldova. Pentru aceasta norodul şi boerii erau cu totul desgustaţi, căci nu era acesta mal jos în plecări de cât tatăl său; au însărcinat ţara cu grele dări, şi au făcut multe neoterismosuri; el întîiu au scos în ţară văcăritul, povăţuindu-se întru toate de sfătuirile Brancovanuluî. Intr-această vreme au pus stăpînire leşii pe cetatea Neamţul, iar boerii ce era fugari în Polonia: Gheorghe Visterni-cul, Bogdan Hatmanul, Moisi Serdariul, Manole Slugeriul şi alţii, s-au alcătuit prin taină, şi au gătit un trup de oaste leşască ca să meargă cu Moisi Serda— riul la Iaşi, carii unindu-se şi cu Plaeşiî,. ce era ceată de oşteai moldoveni prea cu bărbăţie, au năvălit fără de veste şi au rîpit un Capugibaşa împărătesc, ce venea din Ţarigrad la Constandiu Voevod Duca pentru dări; asemenea şi un Mangibaşa a Hanului de Crîm, şi alţi turci aflaţi în Iaşi, pe carii i-au şi omorît, ca să deie pricina, întru a învinovăţi Poarta pe Domnul, ca pe un nevrednic îu paza scaunului său, şi sâ^l isgonească. Tot îutr-aeea vreme şi bo- www.dacoromanica.ro — 134) — crii moldoveni, n-au pregetat a încredinţa şi pe Salimghirei Hanul Crîmului, • că cu voiuţa Domnului au venit leşii şi au luat pe cinovnicil turci din Iaşi, carele au scris împăratului şi mai multe de cât aceste, liind prieten lui Cautemir. Pentru aceasta au şi ales Poarta Domn Moldovei pe Antioh fiul lui Cantemir, iar pe Constandin Voevod Duca, isgo-niudu-1 în al treilea an al domniei sale, l-au adus cu cinovnic turc la Ţarigrad. (Letopiseţ local). Domnul n§. ANTIOH VOEVOD CAlfTEMIB. ANUL 1696. Acesta au fost întîiu născut fliu lui Constandin Cantemir Voevod, carele îndată ce-au ajuns în Moldavia, au fugit boerii lui Constandin Voevod Duca în Valahia; şi fiind holteiu Antioh Voevod, au cerut să eie soţie pe una din fiicele lui Şerban Voevod Cantacuzin, carele se afla cu maica şi fratele lor Begzade Gheorghe în Transilvania; ci Constandin Voevod Brancovanul, carele era văr, au întrebuinţat toate chipurile a împe- www.dacoromanica.ro — 135 — dcca aceasta; deci şi Antioh alegeudu-şi din Moldova o prea frumoasă fiică a u-nui boer Dimitraşc Ciaurlog, s-au cununat cu ea; nu contenea însă Constantin Voevod Brancovanul, întru a lucra cu puterea averei sale, să schimbe Domnii Moldaviei după a sa plăcere. Pentru aceasta şi Antioh Voevod, au trimis pe Hatmanul Bogdan, ca să se împăceluească între sine, şi după ce s-au împăceluit, au pus şi jurămînturi amîndoi Domnii, spre a nu se amesteca unul în domnia celuilalt. Ci pe urmă Constandin Voevod Braneovauul, au căl-eat jurămîntul său, căci prepuind că Antioh Voevod ar socoti să pue Domn Valahiei pe fratele său Dimitrie Voevod, iarăşi au cheltuit îndestul bani, şi svîr-lind pe Antioh Voevod în al 5-lea an al domniei sale, au isprăvit a se da domnia ginerelui său Constandin Voevod Duca. (Letopiseţ local). XOXKIi A S-a A ETl CONSTANDIN VOEVOD DUCA. ANTE 1701. Acesta luând a doua domnie, precum şi cea dintîiu, prin ajutorul socru- www.dacoromanica.ro 136 — lui său Coustafldiu Voevod Brancovanul,, s-au arătat pe urmă nemulţainitor pen-tru că împreună cu ceilalţi vrăjmaşi a socrului său, au invitat şi el pe Vizi-riul Ramiş Mustafa Paşa, să-l cheme la Ţarigrad ca să-l isgonească; mai avea şi alte apucături cu totul uecuvioase, încărcând pe ţară cu multe prea rele adetiuri, iar boerii urîndu-1 pentru că nu se purta bine cu dînşii, au fugit din. cei întîiu mulţi în Valahia, pe carii i-au ajutat şi Constandin Voevod Brancova-nul, ca sa isgonească pe Constandim Duca Voevod, lucrând a se da domnia lui Mihail Voevod Racoviţă, iar Constandin Voevod Duca au domnit 3 ani. (Letopiseţ local). Domnul nh. MMAIIj VOEVOD RACOVITÂ. A MIE 1704. Acesla au fost boer pămîuteau cu cin Spatariu mare din satul Racova, a ţinutului Vaslui, carele statornicindu-s& Domn de Sultan Ahmet al r, prin alegerea boerilor, s-au arătat cătră toţi lin, chema pe fieşte-care pe nume, u- www.dacoromanica.ro — 137 — şele casei sale erau deapururea des-chise fără grijă sau prepus. Acesta au mărit şi biserica curţei, zidind diu nou şi biserica de la vamă, ci domnia lui au fost scumpă, pentru că împărăţia l-au isgonit, după ce-au domnit un an. (Letopiseţ local). DOMIVIi A 3-a A I.UI AM'IOir YOEVOD CANTEHIR. AML 1705. Viind Antioh Voevod de a doua oară în domnie, se purta atât cătră boeri, cât şi cătră norod, în deobşte cu multă iubire şi dragoste; era pe lângă acestea milostiv cătră cei bisericeşti, în judecăţi prea drept şi cu ştiinţă întru toate, ca şi părintele său; şi când judeca vre un boer cu ţeran, şi mai ales pentru pro-timisis de megieşie, să pleca foarte lesne, ca să cîştige dreptăţile cel prost. Intr-aeeastă domnie a lui au zidit şi biserica Mira la Milcov. Acesta întîiu au rînduit vădrăritul, adecă darea vinului, câte doi bani la vadră; asemenea şi fumăritul, adecă darea cîrciumilor, şi a cîrciumarilor în toată ţara; ci după doi ani ai domniei sale, prin poroncă www.dacoromanica.ro împărăteasca, s-au dus la Bender întru facerea cetăţei, unde era şi Sarasche-riul Iusuf Paşa; împlinindu-se însă tri-iania lui, s-au isgonit. (Letopiseţ local). DOMNIA A 2-a A T,UI MIIIAII. ItACOl ITĂ VOEVOD. ANUL. 1708. îndată ce-au venit Mihail Racoviţa Voevod de a doua oară în domnie, au stricat vechiul obieeiu al văcăritului, a-decâ a dărei dobitoacelor, şi au hotărît obştesc văcărit de la mic până la mare la toţi; pe urma singur l-au supus sub jurămînt şi afurisanie, să nu fie mai mult, ci pe urmă însuşi iarăşi l-au scos; acesta au adaos şi la pogonărit (care era un leu la pogonul de vie) încă 30 parale. Asemenea au adaos şi la vădra-rit câte doi bani încă, şi s-au făcut 4 la vadră. Intr-această vreme au biruit la Bender şi marele Petru Alexievici împăratul Roşiei, pe Cari Craiul Sfeţiei dimpreună cu Hatmanul cozacilor Ma-zepa, carele au fost înşelat pe împăratul Petru, unindu-se cu sfezii; un general anume Ioan Lavidovschi, mergea www.dacoromanica.ro — 139 — si emeze la Cernăuţi, unde un brigard rusesc bătendu-1 din pripă, şi princjend pe toţi sfezii i-au omorît. De la acesta eşind vorbă şi de la duşmanii lui Mi-tiail Voevod Racoviţă, că prin ştirea lui nr 11 venit ruşii, s-au isgonit în al doilea an al domniei sale cu mare urgie, şi adus tiind în Ţarigrad, s-au închis la cele 7 turnuri, ci din buna lui norocire fiind atuncea Vizir Numa Paşa Kiupruli, l-au slobozit de la închisoare. (Letopiseţ local). Domnul na. MCOIAI VOEVOD A MOVMOCOKDAT 1710. Acesta au fost fiiu lui Alexandru Mavrocordat, ce fusese mare dragoman a împărăţiei Otomaniceşti, iar maica lui Sultana, au^fost nepoată lui Alexandru Ilieş Voevod, ce se trăgea din vechiul şi mult lăudatul neam al lui Alexandru Voevod ceP’bătrîn*, şi când era dragoman Nicolai Voevod, se afla pe mârgi-uele aceste multe turburări, din pricina cărora şi pentru credinţa care avea Poarta cătră dînsul, i-au învrednicit www.dacoromanica.ro — 140 — domnia Moldovei. Dar pentru că s-aii întîmplat moartea părintelui său Alexandru, au întîr^iet îndestulă vreme până se ajungă la domnia sa; era om foarte învaţat, procopsit în filosofie, şi deprins în istorie, şi cu ştiinţă de toate câte se cuvin se cunoască un domn o-sebit de aceste plin de cucernicie că-tră monastiri, şi milostiv la sărăci, în scurt grijîliv părinte al sirimanilor, a văduvilor, şi a străinilor; drept în judecăţi atâta, în cât cei mai mulţi fără a se judeca îndeplineau datoriile lor. Ţara era mulţămită şi de nimeni nu era ispitit, afară de câţi-va boeri, carii au a-rătat nemulţămire; şi fiind că s-au întîmplat să aibă duşman pe Davlet Ghi-rei Hanul Crîmului, ce se afla atuncea în Ţarigrad, au fost isgonit prin a lui prigonire, după ce-au domnit un an. Domnul 3. DimiR&ŞC VOEVOI> B CAXTEMIK. 1711, Acesta au fost fiiti lui Constandin Yoevod Cantemir, carele domnind prin Davlet Ghirei Hanul Crîmului, au venit www.dacoromanica.ro — 141 în Moldavia eu mare grăbire ca un curier, pentru silitoare trebuinţi a multor poronci împărăteşti; şi stricându-se a-tuncea pacea între Turcia şi Roşia, în-nainte încă de a se aşeza el bine în domnia sa, îndată s-au corespondarisit cu marele Petru împăratul Roşiei, şi s-au fost unit cu dînsul, asemenea şi Constandin Voevod Brancovanul Domnul Valahiei, acesta însă cbibzuea lucrul, pentru că în aratare se părea că era cu turcii, iar într-aseuns era în partea ruşilor, carii îndată ce-au ajuns în Moldova, Dimitraşc Voevod fără să întîr-4ie s-au tras cu toată gătita sa oştire îa partea lor, în care vreme era Vizir Baltagi Mehmet, întîlnindu-se dar oştile ruseşti cu acele turceşti, au făcut bătălii la Stinileşti, şi s-au bătut 3 (Jile, ci biruinţa era în cumpănă. Cu toate a-eeste însă oştile ruseşti fiind mai puţine la număr, s-au arătat mai pe urmă şi mai slabe. Pentru aceasta Petru împăratul privind primejdia ce-i putea fi dintru a-ceasta, şi învoindu-se îndată au făcut şi pace cu mare pagubă a sa, căci au dat cetatea Azacul, după ce-au râsîpit până în pămînt şi altă o cetate de la www.dacoromanica.ro hotarele despre Crim, ca să 1111 se afle •mai mult. Deci când se întorcea oştile ruseşti, au urmat lor Dimitraşc Voevod*) după 7 luni a domniei sale, şi alţi mulţi-Intr-nceaslă vreme atâta au pradat tătarii ţara, în cât au ajuns în cea de pe urma treaptă a peirei sale. Şi pustiin-du-se întru atâta scaunul ei, au venit un Curt Paşa mai întîiu, fără nici un fel de poroncă, şi au stătut în loc de Domn mai mult de 10 4ile, puind şi boeri în slujba şi ce-au putut au rîpit din ţară, până ce-au venit Lupul Vornicul Caimacam, adecă ţiitoriu locuim de domn rînduit de Viziriul, ci fiind ca şi acesta nu s-au purtat bine, l-au ridicat Viziriul cu mare urgie în feră,. dimpreună cu Antonie Jora şi Maxut Postelnicul, aducendu-i în temniţă la Varna, şi îndată au trimis pe Ioan fratele Domnului Neculai Mavrocordat, ce era atuncea dragoman mare a împărăţiei, ca să epitropevsască domnia Moldovei, până se va rîndui de cătră Sultanul alt Domn. Atuncea s-au umplut *) Acesta aii fost vestit Ja muzica turcească şi per-sienească, ciuta în tot teliul de instrumente, şi aii lăsat multe cîntice, în dialectul turcesc. www.dacoromanica.ro 143 de bucurie tot împraştietnl norod al Moldovei, cu nădejde ca va veni Domn Nicolae Voevod. Pentru aceasta s-au şi adunat ţara la locul ei îndata, şi au rămas în domnie Ioan Mavrocordat, până când au venit Nicolae Voevod. (Letopiseţ local). IMMIMl A 2-a A TiUI VIXIXAI VOEVOD 1UVROGOKDIT. A.VIL 1711. După desbinarea lui Dimitraşc Voevod, însuşi Sultan Ahmet, au cbemat ca pe cel mai credincios pe Nicolae Voevod, şi i-au dat a doua domnie, carele mergând îu scaunul lui, s-au în-tîlnit cu Viziriul Baltagi Paşa, şi cu Davlit Ghireî Hanul Crîmului, aproape de Adrianopoli, pe care rngându-i pentru dragostea care avea cătră dînsul, au scăpat pe acei 3 boeri închişi la Vama: pe Lupul Vornicul, Jora Logofătul şi Maxut Postelnicul, iar după ajungerea lui la scaun, stăruind au scăpat şi mulţi robi prin firman împărătesc. S-au îu-tîmplat însă atuncea sa lie multe tur-burâri pentru rîpirile care au făcut moldovenii de la turci; pentru care domnul www.dacoromanica.ro 144 iarăşi de aproape stăruind i-au ocrotit tare pe moldoveni, liniştind cu pace atât pomenitele turburări, cât şi alte multe de asemenea priciri, care tatarii nogaiţi avea cu ţara, pentru că hanul nu strica nici o cerere a lui Neculai Voevod, pentru nemărginita dragoste ce avea asu-pra-I. Şi este vrednic de mirare, când ţara se afla încurcată în aşa ticăloşii, să erneze şi oştile leşeşti a lui Haleţld în ea. Atuncea şi Craiul Stanislav, fiind prostit în Iaşi s-au întîlnit necunoscut cu Domnul, însă după aceasta cuuos-eendu-1 Domnul, mare cinste şi căutare i-au făcut. Intr-atâta au chibzuit Neculai Voevod toate poroncile împărăţiei cu puţine dări, şi n-au scos nici un neote-rismos, mai ales au desfiinţat toate relele angărîi, pogonăritul, ţigănăritul, doi bani de la vădrărit, văcăritul de la bo-eri şi de la alte multe trepte; au ertat darea Arhiereilor, a preoţilor şi a mo-nastirilor, supuindu-o în aşezămînturi întărite cu blăstămuri şi afurisenii de cătră aflaţii faţă atuncea în Iaşi Patriarhi : Samuil al Alexandriei, şi Hrisantu al Ierusalimului; era pe lângă aceste şi www.dacoromanica.ro — 145 — slobod la mână şi statornic în cuvîntul lui, cinstea pe boeri, pe săraci nimeni nu-i îustrîmbătâţea. Pentru aceasta era ţara în deobşte mulţămită, era mare îm-belşugare întru toate rodurele şi sămă-miturele pămîntului în (jilele lui. Intru •această vreme au zidit turcii şi cetatea Hotinului, unde era rînduit şi Nicolae Voevod, cu Apte Sarasclier Paşa, şi cu Hanul Crîmului, carii au vroit sa u» nească şi ţiuutul Sorocii, îu raeaua Ho-tinului, ci domnul au catortosit cu mare greutate a se opri. Şi fiind ca Nicolae Voevod, au bine plăcut Forţei întru toate slujbele sale, ia l-au mutat din Moldova la Valahia, după ce-au domnit 4 ani şi 4 luai. (Letopiseţ local). DOMNIA A 3-a A UI MIHAII. VOEVOD RACOVIŢA. AML 1710. Făceudu-se acesta de a treia oară Domn şi viind în scaunul lui, în vremea -ce-au fost stricat turcii pacea cu Austria, fără de veste oare carii boeri locali: Vasile Ciaurul Stolnicul şi alţii, VOLUMUL XXI DIN UR1CABIU C 10. www.dacoromanica.ro 146 biruiţi fiind de nălucire şi de reaua slavă au fugit în Ungaria, şi de acolo strîng^nd o sumă de catane cu cornan-diriul lor anume Franţ, s-au dus şi au. pus stăpînire pe cetatea Neamţul, şi casinul de acolo. Deci prădând nu puţin ţara, au venit şi în protiva lui Mi-hail Yoevod, cu nădejde să-l prindă *r ci domnul avendu-şi păstrată oaste tătărească supusă lui, au bătut pe catano Şi biruindu-le, au prins viu şi pe co-mandiriul lor Franţ, căruia în urmă i-au tăeat capul. Mitiail Voevod de 3 ori au împrăştiet tatarii în toată ţara, ca să, isgonească pe Ardeleni şi catane din cetatea Neamţul, din casin şi de lat Mira. Dar tatarii lenevindu-se intru a-cşasta şi alergând, prăda bieata ţară până şi peste rîul Siretiului, robind tot odată şi multe mii de oameni. Pe urmă Mihail Voevod s-au mai dus dimpreună cu Şultan Serascher şi cu oaste tătărească în Ungaria, unde au pricinuit mare stricăciune. După aceasta fiind că ţara era împilată de prădăciuni, năvăliri şi treceri a oştilor, neavând Domnul de unde se strîngă bani, au scos aşa fei de rele angărîi, precum nici odată au www.dacoromanica.ro 147 — mai fost, adecă săcărit, mo rărit şi căr-cimărit, strîngea desătiaă vărvăreşte, în-tîiu una, pe urmă a doua, au scos vă~ căritul care era desfiinţat cu blăstămuri şi afurisenii. După toate aceste au strîns şi nenumăraţi bani, cu împrumutare de la neguţitori şi boeri *, ci fiind că oare carii boeri români au fugit în Moldaviav pe care cerendu-i Neculai Voevod Ma-vrocordat, ce atuncea putea mult pentru credinţa şi ipolipsis a lui la Poartă» n-au vroit Mibail Voevod să-i deie în-napoî, de şi au urmat împărătească po^-roncă întru aceasta, pe loc s-au izgonit în al 11-lea an al domniei sale, la a-nul 1727, şi în locul lui s-aii rînduit Grigorie Voevod al 2-lea Ghica al 3-lea. (Letopiseţ local). Domnul 3v. GRIOOBIE VOEVOD B GHICA r. AATI 1797. Acesta au fost fiiu lui Begzade Matei Ghica, şi nepot lui Grjgorie Voevod &, şi strănepot lui Gheorghie Voevod Ghica a, iar maica lui au fost fiică marelui Dragoman de taină Alexandru Ma- www.dacoromanica.ro 148 — vrocordat: şi fiind acest Grigorie mare dragoman al Porţei Otomaniceşti 11 ani, pentru slujbele lui i s-âu dat domnia Moldaviei, şi s-au aşezai Dragoman mare în locul lui, fratele sau Alexandru. Ajungând dar în scaunul său Grigorie Ghica Voevod, au mulţămit pe norod şi pe boeri, şi întru toate i-au odihnit, ocîrmuind ţara cu multă bună orîndueală şi înţeleaptă purtare de grijă, şi numai latarii nogaiţi îl ură, pentru că se purta oare cum posomorit şi ager oătrâ dînşii; pentru aceasta şi în toată domnia sa au fost neliniştiţi despre ei. Intr-această vreme râzvrîtindu-se un Sultan Galga Ardei cu nogaiţii, în pro-tiva lui Minglin Ghirei Hanul Crîmului, ca să-l isgonească din scaun, n-au putut în sfîrşit se aducă lucrul la ţâlul său, şi ţara Moldovei se împrăştia de frica nogaiţilor; au fugit şi oare-care boeri: Hatmanul Dimitraşcu, şi Gheorghie Stolnicul, şi unindu-se cu tatarii, au pricinuit înfeliurite turburări, cu gînd ca să isgonească Poarta Otomanicească pe Grigorie Voevod; însă ,ace3ta primjend în urmă pe Gheorghe Stolnicul, i-au tăet capul, ca la un vînţjetoriu şi vi- www.dacoromanica.ro — 149 — clean. După aceasta s-au pornit Domnul prin poroncă împărăteasca cu oastef în protiva nogaiţilor, ci ajungend până la codru, unde ajunsese şi Hanul Crîrnu-lui cu alte oşti turceşti, s-au supus tătarii tară războiu, şi aşa s-au întors cu pace fieşte-carele la ale sale. Acest Domn au scăpat şi partea Moldovei, ce-au fost călcat-o şi o stă-pînea Banderliii şi tatarii de mulţi ani, puind hotar cu mare greutate unde au fost din învechime. Iar în al 5-lea au al domniei sale, răzvrîtindu-se în Ţa-rigrad gheniceriî, şi pogorînd din scaun pe Sultan Ahmet, au rîdicat pe Sultan Mahmet e, în care vreme a aceştei răz-vrîtiri, au răsărit în mijloc un casap numit Buţiugau, şi prin puterea înce-pătoriului răzvrătitorilor ce se numea Patrona, s-au făcut Domn Moldaviei, îm-brăcându-se înaintea Viziriului şi caftanul; ei domnia lui au ţinut numai 5 4ile, până când s-au liniştit cei ce se răzvrîtise, căci i-au tăeat capul noul Sultan, tot într-o vreme cu sprijinitoriul lui. Rămîind dar Grigorie Ghica Voe-vod liniştit în Moldova, au făcut îndestule bune fapte şi îndreptări ţârei; au www.dacoromanica.ro — 150 — înoit biserica Arhanghelilor, au zidit turnul despre poarta curţei Domneşti, au adus încă şi apa acea dinaintea pomenitului turn-, iar în al 7-lea an al domniei sale l-au mutat împărăţia în domnia Yalahiei, şi în locul lui au trimis pe Constandin Voevod Mavrocordat în Moldavia. Domnul 3b. COUTSTAXDIUr VOEVOD MAVROCORDAT. 1733. Acesta au fost fliu lui Neculai Mavrocordat Voevod, pe carele după un an şi 3 luui a domniei sale din Vala-hia, mutându-1 împărăţia în domnia Mol-daviei, s-au întîlnit în cale cu vărul său Grigorie Ghica Voevod, la Focşani, unde rămîind amîndoi Domnii, s-au veselit între ei 2 4ile- Această întîmplare a unei asemenea schimbări şi prefaceri a domniilor, nu s-au întîmplat altă dată ca la aceşti doi Domni. Şi dar Constandin Voevod, viind în scaunul său, şi domnind 2 ani şi 6 luni, s-au isgonit, şi în locul lui au venit de al doilea Grigorie Ghica Voevod. www.dacoromanica.ro — 151 — Anul 1735. A doua domnie a lui Grigorie Ghica Voevod, 6 ani şi 6 luni. Anul 1741. A doua domnie a lui Constandin Mavrocordat Voevod, un an şi 11 luni. 3r. Anul 1743. Domnia lui Ioan Mavrocordat Voevod, frate lui Constandin Mavrocordat, 4 ani. Anul 1747. Domnia a treia a lui Grigorie Ghica Voevod, 9 luni. 3a. Anul 1749. Domnia lui Constandin Voevod fiiu lui Mihail Racoviţă, 3 ani şi 9 luni. be. Anul 1753. Domnia lui Matei Voevod fiiu lui Grigorie Ghica, 2 ani şi 7 luni. Anul 1756. Domnia a doua a lui Constandin Voevod Racoviţă, un an şi una lună, 3s. Anul 1757. Domnia lui Scârlat Ghica Voevod, un an şi 5 luni. 35. Anul 1758, domnia lui Ioan Ca-limah Voevod fiiu lui Teodor, 3 ani. 3h. Anul 1761; domnia lui Grigorie Voevod fiiu lui Ioan Calimah, 3 ani. Anul 1764, domnia lui Grigorie Voivod al 3-lea Ghica, 2 ani şi 9 luni. Anul 1766, domnia a doua a lui www.dacoromanica.ro — 152 — Grigorie Voevod Calimah, 2 ani şi patru luni. Anul 1769, domnia a treia a lui Constandin Yoevod Mavrocordat, 5 anL Anul 1774, domnia a doua a lui Grigorie Ghica Voevod, pe care robin-du-1 ruşii, l-au trimis la Petersburg,. 2 ani şi 10 luni. ga. Auul 1777, domnia lui Constau-din Voevod Moruz, 4 ani şi 8 luni. o. Anul 1782, domnia lui Alexandru Voevod Mavrocordat Delibei, 2 ani şi 8 luni. oa. Anul 1785, domnia lui Alexandru Voevod Mavrocordat Firară, 2 anL ob. Anul 1787, domnia lui Alexandru Ipsilant, carele s-au robit de ruşi după ce-au domnit 5 ani. Anul 1788, stăpînirea ruşilor şi & nemţilor 4 ani şi 8 luni. op. Anul 1792, domnia lui Alexandru Voevod Moruz, 8 luni. oft. Auul 1793, domnia lui Mihail Voevod Suţul, 2 ani şi 4 luni. oe. Anul 1795, domnia lui Alexandru Voevod fiiu lui Ioan Calimah, patru ani. www.dacoromanica.ro 153 os. Anul 1800, domnia lui Alexandru Voevod Suţu, 2 ani. Anul 1803, domnia a doua a lui Alexandru Moruz Voevod, 3 ani. Anul 1806, stăpînirea ruşilor 6 ani. Domnul o§. SCART.AT VOEVOD CAT.mtlI. AXUL 1812. Acest hine credincios Domn au fost fliu iubitoriului de Dumnezeu Domn A-lexandru Calimah Voevod, carele în trecutul războiţi aflâudu-se cu urdia turcească, au căc[ut rob la ruşi, ci în-torcendu-se iarăşi amîndouă domniile Porţei Otomaniceşti la anul 1812, s-au rînduit în Moldova Domn, acest plin de înţalepciune bărbat, iubitoriu de Dumnezeu, îmbunătăţit, blîndul şi linul, din fire milostiv şi iubitoriu de oameni, carele s-au mazilit după ce-au domnit cu pace 7 ani. *** Xotă a au’oruluî necunoscut al acestui Anuscris. Las altor patrioţi de la această epohâ încoace, a se îndeletnici cu aflarea şi darea la lumină a administraţiei Domnilor şi a veliţilor bo-eri, de la 1819 şi până astă-cţi fiind multe întâmplări nepilduite în analele Moldavieî. www.dacoromanica.ro 154 — Acegt letopiseţ scris pe la începutul secolului al XlX-le*, se află Sn dispoziţia mea. Mulţi din ctl deprinşi cu letopiseţele Moldovei, ati admirat unele însemnări istorice cuprinse îa acest manuscris. Th, C. ZAFIŞUL LUI SOFROHrifi ŞI A LUI IOAAŞCO TALABA. Adecă eu Sofronie şi cu femeea mea şi cu ficiorii mei, şi eu Ionaşco Tâlabă cu femeea mea şi cu ficiorii mei. Facem ştire cu acest adevărat zapis al uostru la mâua dumisale Ştefan Luca Visternicul al doilea, precum noi de bună voea noastră, de nime siliţi, nici asupriţi, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie dumisale toată partea moşului nostru Mui Tălabă Sulgeriul, care loc este o bucată despre apus pe valea Oţelenilor, între Gbiţivoeşti şi între Deleni, stîlpită şi aleasă de moşul nostru de Tălabă Sulgeriul. Iară o bucată de loc se începe din pîrîul Şîşcanilor şi merge înspre răsărit până în Saca, unde sunt hotarăle şi astă~4b de-i stîlpită şi aleasă de cătră alte părţi. Aceasta o am vîndut-o dumisale Ştefan Luca Visternicul al doilea, şi jupînesei dumisale şi cuconilor dumisale drept .... lei, www.dacoromanica.ro — 155 Fiind dumnealui şi răzăş alăturea cu locul nostru, am vîndut dumisale, care mai înainte am fost negnţat şi cu dumnealui Gligorie Vornicul acest loc-, şi când au fost la datul banilor n-au avut să nii dea, deci noi ne-am lăsat de negoţul dumisale. • Şi făcendu-ne dumnealui plată deplin, am dat-o dumisale că ne-au dat bani gata. Şi într-această parte i satul To-meştil, la ţ nutul Tutovei, cu vil, cu rîmnic, şi a treia parte de Dumeşti, la ţinutul Cîrli- www.dacoromanica.ro — 260 — gâtureî, cu două heleşteie * şi iarăşi s’aQ mai venit lor, dimpreună cu sora lor, cea mai sus scrisă Scfiiva, fata CîrsţeY vornic, şi a treia parte din Dimaceni, ce este la ţinutul Tecuciului, şi s’au venit in partea MăricuţeY CernătoaeY, iar fata CîrsteY vornic, şi feciorilor eî, şi fetelor ei, şi toţY nepoţii Cîrstel vornicului, satul Mo-vileniî, la ţinutul Neamţului, cu vad de moară in Ciornei; şi a treia parte din Dumeştî, cu helcşteu, din gios, şi giumătate de sat de Iaco-vem, ce sunt tot la acel ţinut, şi Popîrşocii la ţinutul Bârladului : şi a treia parte din . . . . . satul Ţigănenii, de la ţinutul Tecuciului, şi satul Popeştii, din ţinutul FălciuIuY, cu vad de moară in pârâul Elanului; şi a treia parte din DimăcenY, ce sunt la ţinutul Tecuciului, şi cu tot venitul. Pentru aceia domnia mea, dacă am văzut de a lor bună voe tocmală, şi împărţeală, de bună voe, şi de la domniea "mea, am dat, şi am intărit, ca să le fie acele ce mai sus scrise sate şi părţi de ocină, drepte şi moşii, şi urie, şi intăritura, cu tot venitul lor, şi feciorilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor, şi a toată seminţeniea lor, ci se va alege mai aproape, neclătit, nerăşluit, in vecî, altul nime să n*aibă a se amesteca, şi într’alt chip să nu fie. Let 7273 Mart 22. Acest suret l’am scos eu, de pe un su-ret ce era iscălit de dumnealui Iordachi Can-taeuzino vel logofăt, şi am iscălit. Grigoraş Huştilă. www.dacoromanica.ro — 261 Tspisocul cel vechili ce este de la Vaşile vodă, este la Lupu Bujoriănul, şi am iscălit. Ioan Morţun comis. Acest suret este în proprietatea mea. Th. C. ION MIHAIL RACOVIŢĂ VOEVOD. Bojiio, ililostiio, Gospodar Zeinli Mcldaoscoi. Dat’am cartea domniei meale, dumisale Simineî Gheuculeasă, visterniceasă, şi pe cine va trimete dumneaei, să fie volnici cu cartea domniei meale, a merge la Ţigăneşti şi la Mă-neşti, ce de pe toate moşiile ce sunt la ţinutul Tutoveî, şi de pe moşiile ce sunt la ţinutul Covurluiului, la Gosăşti şi la Zosiani, şi să aibă a lua de al zecea din pâne şi din fe-naţ, şi din grădini, şi din prisăci cu stupi, şi din toate ce ar fi pre acele moşii, pre obicei îi. Iar carile ar avea ceva a respunde, ori dintre răzăşî, ori dintr’alţil, să vie să stea de faţă, la Divanul Domniei meale, şi să’şl aducă dres, zapif, cine ce ar fi având, şi nici să nu cuteze a sta in potriva cărţii gospod. Pis let 7231 (1723) Inlie 16. (L. P. mici) Acest original se află tn proprietatea mea. Th. C. www.dacoromanica.ro — 262 — ION MIHAI RACOYIŢĂ VOEVOD Jiojiio MUottiio Gospodar Zemli Moldavscoi. Scriem domniea mea, la credincios boiarul nostru dumnealui Gavril Costalei, vel stolnic. Facem ştire că aice s'axi pârât de faţă Sidor, şi Gligorie, şi Ion Mateieş, moşinaşi de sat, de Giosăni, de la ţinutul Covurluiului, cu răzăşii lor, cu Costantin, zicând aceşti oameni pecum acest răzeş a lor Costantin, nu ş’ail pus casa in silişte, ce au făcut’o in ţarină, cu care li face multă stricăciune, că cu casa lui ce este in ţarină, şi cu bucatele lui calcă şi blizele cestoralalţt răzeşi, şi vitele când le duce la adăpătoare, iarăşi peste moşiea acestora le trece, păn la adăpătoare, şi ar avea multă stricăciune. Iară Constantin răzeşul, că acolo intr’acela loc au fost şi casa tătâni-săti, şi a moşu-săo, şi nici o stricăciune nimă-ruî nu face. Deci pentru acesta lucru să te scoli dumneata să mergi păn acolo, şi să vezi cumstati hlizele, şi cum stă casa, şi să socotetşl cu foarte bună dreptate, şi de’i socoti dumneata, cum că face vre-o stricăciune acest om Costantin, cu casa lui, căci ar hi pus’o in ţarină, şi este lucru nesuferit altor moşiani, să’i strici dumneata casa, să ş’o mute in silişte pe obiceiă. Iară de’i socoti împreună şi cu alţi megieşi, pe cum că nu face nici o pagubă, nici o stricăciune nimărui, să'i laşi casa să stea tot in-tr’acel loc, numai foarte cu bună dreptate să socoteşti, despre îmbe părţile, şi pe cum vei afla www.dacoromanica.ro — 263 — să faci şi mărturie, că de a’ar mai trage la divan să avem ştire. (L. P. mari) Let 7231 (1722) Octomvrie16. Vel logofăt iscat. Acest original se afla in pastrarea mea. Th. O. ZAP1S DE MOŞIE. Adecă efi Ionaşco Tălabă, şi cu văru med Sofronie şi fraţii mei Petraşco i Dumitraş-co şi Obreja. Facem ştire cu acest zapis a nostru, la mâna dumisale vistemiculul Ştefan Luca, ca să se ştie pentru o moşie ce am vîn-dut’o noi dumisale, pe valea Chiţivoeştilor ce se chiamă locul lui Tălabă sulgeriul, a moşului nostru, care loc trece despre răsărit peste valea Ghiţivoeştilor, pănă unde se împreună cu alte hotare; şi despre apus iarăşi trece de să sue la deal alăturea cu Ghiţivoeştil şi cu De-ienil, pănă In hotarul după deal, unde se loveşte alte hotare, precum arată semnele- hota-rălor strămoşului nostru, lui Tălabă sulgeriul. Aceasta o am vândut dumisale, cu vad de moarâ, în apa Ghiţivoeştilor, care vad de moară, atl fost moara strămoşului nostru, tul Tălabă sulgeriul; iar părintele nostru, ati fost dat o dată. acel vad de moară Petrului pârcălab, ca să'şl facă moară, s’o ţie pănă când a .vrea să'I lese să se hrănească, apoi iarăşi să răm&e a noastră. Iar după moartea tătâ www.dacoromanica.ro ne-nostru în zilele lut Constantin Cantemir Voevod, ne am dus noî ş’am pârât pe ficiorul Pătrulul şi am propit pe ficiorul Pătrulul din moară, şi l’am dat afară. Pe urmă, iarăşi att căzut cu oameni bătrâni din Glii-ţi voeştl şi l'am lăsat pănă s’a strica moara, să se hrănească. Iar de ce’î să nu o mal tocmească. Aceasta o am vîndut'o dumisale şi cuconilor dumisale, ca să’x fie moşie în veci. cu tot venitul drept..........Pentru credinţă am şi iscălit şi alţi boerl cari s’aQ tâmplat, zicând dumnealui că i s’aQ răsărit zapisul ce*l făcusem întăl, când au spart tataril pe tabăra Fălciilor din Strămine în venirea moscalilor, l’am făcut acest zapis de iznoavă ca să’î fie de mare credinţă. Let 7233 (1725) Fevruarie 1. IQonaşc, SQofronie, PQătraşco, D^umi-traşco, OQbreja. Panaite armaş martur. Stamati vel căpitan martor. Ştefan Med. martur. Gheorghie Zarman căpitan martur, m’am întâmplat faţă» Acest original se află in proprietatea mea. Th. C. ION CKIGORIE GHICA VOEVOD Bojiio, Mdosliio, Gospodar, Zemli Moldavscoi. Scriem domniea mea la boierul nostru Neculai Jora, ftori logofăt^ Facem ştire dumnitale, că la domniea mea www.dacoromanica.ro — 265 — s'atl jăluit sluga noastră Beşliaga zet banului de Şerbăcanl, ruptaş de cămară, pe Ho* ripont Tăbuşcă, pentru o bliză de loc, dinPo-găcini, de pe apa Elanului. c° este la ţinutul Fălciiulul, care ace bliză, zis că au fost dat’o danie Iacodim călugărul, socru*său banului, şi acel Tăbuşcă s’ar fi sculat împreună cu alţi trei oameni, anume: Ionaşcu Zbanţu, şi Che-sarie şi Iftimie, şi ar fi scos pe Beşliagă din acea bliză, zicând precum n’au avut acei călugăr parte in Pogăcinî, şi zicend că au şi el un zapis tot de la acel călugăr, făcut mai dinainte de danie, ce se cbiamă partea Doldăreştilor, din partea Foceştilor, şi Beşleagă, zis’aO că are şi zapis de danie de Ia acel călugăr, şi o carte de la . . ............................... care zis să adivereşte, precum acea bliză au fost a lui Iacodim călugărul, şi acel Tăbuşcă^ n’ar ave nici o parte, şi s'ar fi sculat de ar fi dejmuit şi pe Beşliaga şi pe alţi răzăşî de câtă-va vreme. De care lucru iată că îţi scriem du-mitale să’î cbemî faţă, şi să le el sama cu bună dreptate, pe dresurile ce or arăta, şi de a fi avend şi acel Tăbuşcă niscaiva direse, şi s’ar afla şi el moşan acolo, cu Beşliaga, vor ţine împreuna cu Beşliaga şi cu alţi răzăşl. Iar de s’ar afla acea moşie c’au fost numai a Iul Iacodim călugărul, şi au dat’o danie Beşlia-găi, şi acel lăbuşcă iar fi dijmuit răti, să’l plineşti toată dijma, ce le-âr fi luat acel Tăbuşcă, de la Beşliagă, şi de la răzăşil lui, şi să’l aşezi precum $r fi mai drept, şi să faci şi o www.dacoromanica.ro — 266 — mărturie încredinţată, că de s’ar mai trage la giudecată să avem ştire. U Iaşi let 7240 (1732) Iulie 16. (L. P. mari) Vel logofăt. Acest original se află în dispoziţiunea mea. Th. C. ION GRIGORIE GHICA VOEVOD. Bojiio Milostiv) Gospodar Zemli Moldavscoi. Facem ştire; cu această carte a domniei mele, precum s’atl părât de faţă, sluga noastră Tofan căpitan, şi Ioniţă Darie, şi Posticu ficiorul Şotropeî, cu Simion Agapie şi cu frate-său Gligoriţă şi cu ficiorii lor, jăluind Tofan căpitanul, cu fraţii săî, zicând precum acest Simion Agapie şi cu frate-său Gligoriţă, n’afl moşie cu dânşii, în sat în Delenl la ţinutul Fălciulul, aaa într’alt hotar ce se ţine de Delenl, la câmp pe Elan, ce ou rugăminte l’ar fi-lăsat Albul, tatul căpitanului Tofan, să-şl tacă-o colibă şi să se hrănească pe partea Albului, cât le-a fi voea lor să’l primească, şi când lear fi voea Albului şi a neamului sătl, iar să’l scoată. Iar acel Agapie ş’ati făcut casă şi li-i vecjl de pomi, de aşezare pe moşia lor, aşe— a domnit ani 15. — 1462. 20 Vladislav al V Ţepeş a doua domnie) pus de cfttră Ştefan al V Domnul Moldovei, în locul Iul Radu al IV —; macar câ Miron Logofătul zice, că pre un Basarab Vodă * pus domn, însă după DIugoş şi Cromer nu poate fi de cât Vlad al V Ţepeş, care a doua oară a domnit 16 ani.— 1477. 21 Eadu al V cel mare fiul lui Vlad V* A domnit 15 ani. — 1493. 22 Mihnea Vodă sati Mihaiu al 111,— al cui fecior nu se ştie — dar după analii Vala-hiel, fiul armaşuluî Dracea, după Siger, fiul lui Dracula şi după doctorul loan Sakie, din sămânţa domnească. —  domnit 2 ani şi 9 luni. 1508. 23 Vlăduţu sau Vladislav al VI adus de www.dacoromanica.ro — 279 — Părvultşti de Ia Ţarigrad, — a domnit 1 an şi 6 luni. — 1510. 24 Mircea al 111 ciobanu a domnit câte ■va luni numai —1511. 25 Neagu Basarab voevod ; — acesta a făcut şi a înzestrat mai multe mănăstiri nu numai îu ţară, ce şi afară din ţară. după cum mărturiseşte loan Comnenul : loannes Comne-nus apud mont fauconium in Paleograjahia Graeca p. 453. Vestita mănăstire Argeşul pe al cări* arhitect legenda populara îl cântă şi pănfi astăzi, sub titlu de Meşterul Manole, este făcută de acest domn. A domnit 8 ani şi 8 luni. — 1512. 26 Radu vodă al Vil ce a fost călugăr despre partea Buzăului, cât a ţinut domniea a-cestuea nu să ştie sigur; rfcnumit îdcustă, pus în domnife bhiâr de Soleiman îifrpăraţul Turcesc in Suceava. A domnit ani 2 şi luni 3 şi mur! ucis in aşternut. — 1539. www.dacoromanica.ro — 302 — 26 Alexandru 111, a domnit câteva luni — 1541. 27 Petru IV Rareş a 11 domnie — astă dată a domnit an? 5 şi muri. 28 Iliaş (Elia) 11' fiiul lu? Petru Rareş la 1550 Poarta acuzăndu’l de proditor, el fu silit a se turci pentru a nu perde domnia şi viaţa ; nu mult insă şi fu chemat la Ţarigrad de unde fu esilat in Asia. Donmitau ani 6.1546. 29 Ştefan al VII (Vili) fiiul Iul Petru Rareş. In cele din urmă acest domn ş’a atras ura boerilor din pricina răutăţilor Iul şi fu omorît la Ţuţora. Domnind an? 2 şi luni 4 — 1552. 30 Joldea Vodă. Ales de o facţiune de boer?, inBâ pe când mergea la Suceava să se cunune cu doamna Rusanda, se prinsă la Şi-pote de Moţoc vornicul, care dându’l Iul A-lexandru Lăpuşneanu, alesul domn de boeril pribegî, îl insemnă la nas şi’l aruncă xntr’o mănăstire. — 1554. 31 Alexandru al IV Lăpuşueann ales domn de boeriî pribegi in Polonia ş’agiutat de craiul Leşesc, căpătă domnia Moldove?. — A domnit ani 6, şi se fugări de un aventurar poreclit loan Eraclide Despot. — 1555. 32 loan Eraclide Despot; prin înşelăciune că ar fi din sămânţa Despoţilor, a răpit domnia Moldovei cu ajutorul Iul Ferdinand, insă nu domni de cât 2 anî şi se tăeară de Ştefan Tomşa. — 1561. 33 Ştefan al Vili (IX) Tomşa fiind hatman s’a ales de o samă de boeri a fi domn şi i’a depus giurământ că vor lucra impreună spre www.dacoromanica.ro — 303 — a Se curăţi de Despot, aceasta se şi făcu; — cu toate aceste Ştefan fugi in Polonia când auzi că Alexandru Lăpuşneanu vine a doua oară domn/domnitau Ştefan Toraşa numai vr’o 5 săptămâni — 1563. 34 Alexandru al IV Lăpuşneanu a 11 domnie; îndată ce se aşeză in scaunu pentru a doua oară, Alexandru îşi răsbună asupra boerilor in modul cel mai crud — el se făcu că a uitat toate, şi chemând la masă un număr de boerl din cei mai insemnaţi, îl dede apoi pe mâna gădelul, 47 de capete boereştî căzură la acel ospăţ — Aproape de moarte îl călugări, după zisa Iul, fiind leşinat, indată insă ce se trezi şi se văzu călugăr, ameninţă pe boerl şi pe doamnă că-i va călugări şi el, de se va insănătoşa ; atunci insuşî doamna Rusanda soţia sa, îl adăpă cu venin. Domnitau a doua oară 2 ani. — 1564. 35 Bogdan al IV fiiul Iul Alexandru IV. Acesta era numai de ţ5 ani când ţara l’a ales de domn, pentru aceasta doamna Rusanda muma lui guvernă in locui prea cu înţelepciune de şi era femeie •— la 1569 muri, insă doamna Rusanda şi tânărul domn abia de 18 ani, voind a sta in mai strânsă legătură cu Polonii, hotâră a se căsători cu o damicelă Polonă. Pe când el se dusă in Polonia ca să’şî aducă mireasa, Poarta numi in locui pe Ionaşcu, un a-venturar ce se zicea a fi fiu natural a Iul Sfe-f»A ,aJ VII şi intră in ţară cu 20,000 de Turci. Ast-fpl Bogdan perzind domnia, in cele din urpâ fugi la Moscova, la lvan Vasilievicî, a-.qesţa sub pretecşt că ar fi lepădat de credinţa www.dacoromanica.ro 304 ortodoxă, îl pusă intr’un sac şi’l aruncă in apă de se inecă. Domnitad singur nuaiai un an şi 8 luni. — 1566. 36 lonaşcu Vodă, Acesta se intitula fiu natura] a lui Ştefan al Vil, ori cum atl fost, cl bătu pe Turci in mai multe rânduri, şi nu voîră a indoi tributul ţării după cum i se cerea de la Poartă. In cea din urmă însă Se vîn-du de Cerneţki hatmanul, şi fu tâet de Turci. Domnitau ani 3 si câteva lunî. — 1572. 37 Petru Yll Şchiopul; se sui pe scaunul domniei privind cu ochit săi jacurile şi prădăciunile 'furcilor care’l introduse. Nu trecu insă mult şi la 1577 —un loan Potcokvă «trângend ca la 400 de Cazaci, trecu in Moldova pe la Soroca şi strângând poporul se problemă domn, de unde plecă cu mai mare număr spre Iaşi; in drum se intimpină cu armata lui Petru şi bătând'o, Petru fugi Ia fratisâtt in România. Poarta auzind de aceste inpreju-rari trimisă nouă ajutoare lui Petru şi astfel înturnându-se la laşi, loan Potcoavă vâz4nA că nu mai poate sta împotrivă, trecu la Nieme-rov — In cele din urmă i se încheiară sfârâitul la Lemberg prin t&erea capului din ordiriul lui Batori. După mai multe turburărî Petfru se mazili in anul 1580, şi se duse la muntele A-tos, domnind ani 8. — 1575. 38 loan “Saşu un derbeder din Constan-tinopole — de ritul Luteran, numit d’adreptul de Poartă. Acesta indatâ ce se aşeză în scaun spre a stoarce ţara mai binet introdusă dări nouă şi puse dâcimă pe vitele corhute. Boeriî www.dacoromanica.ro — 305 — Xiâpuşnenit se recoltară şi’şl alesă alt domn tot Ioane, insă se inecară in Prut cu domn cu tot. Nu târziu însă se mazili de Poartă Ioane Sasu, după ce a domnit ani 3. — 1581. 39 Petru Vil Şchiopul a doua domnie. Astă dată Petru domni cu blânduţâ şi guvernă ţara prea înţelepţeşte. In anul 1591, Vizirul Ferhat cerând de la Petru 15 mii galbeni peste tributul anual, el strânsă pre boeriî ţârif şi le zise că de cât se’ngreueze ţara cu aşa sumă, şi să’şi tragă blestem asupră’şî, mai bine se lasă de domnie; şi aşa plecă din ţară*in-soţit dî câţi va boerl linguşitori, care trecură in Polonia şi de aici in Germania. Domnita a -două oară 7 ani. — 1584. 40 Aron Vodă, — om de viţă proastă, dar care făgăduind că va plăti duplicat tribut, Poarta’l numiră domn. Boeriî Lăpuşnenî nemul-ţămiţî de el, vrură a pune domn pe Ionaşcu Bogdan, însă uu li se sfeti spre bine, căci A-ro’n prinzând de veste tăerâ pe boerî şi lui Io-rtaşcu puindui belciuge în nări îl călugări; A-ron însă nu domni un an deplin şi fu chemat la Constantinopole. — 1591. 41 Petru ce se zicea fiul lui Bogdan, făcând o irupţiunc cu Cazacii în Moldova usur-pă domnia pre neaşteptate. Poarta auzind a- (* )Sub Petru Schiopu se tâmplă un act foarte însemnat în privirea autonomiei Moldovei şi a Corner--ciului. (Să se vadă Uricariul voi. IV paginile 394, 395 şi 396, cam şi voi. al XV tot din Uricar, paginile 29, 30 şi 31). In. C. VOLUMUL XXI DIN UBICAMU. C. SQr www.dacoromanica.ro — 306 — ceasta dede un corp de 50,000 Turci lui Aron şi’l trimise în Principat. Acesta prinse pe Petru îi tăeară nasul şi'l trimise sultanului care decretă moartea nefericitului în modul cel mai barbar. Domnitafi acest Petru două luni de zile. —1592. 42 Aron Vodă a doua domnie. — Cu o-caziunea instalărei lui Aroo in a doua domnie. Turcii rupserâ 12 sate din trupul Moldovei, şi astfel formară regiunea Tighinei (Raeoa). A-ron pus de a II oară domn, îşî vărsă tot veninul asupra boerilor — el tăeară pe cei mai mulţi dintre buerl, şi înecă în Dunastru pre învăţatul Brut. Luă lângă sine pe Ştefan Răz-van de origină ţigana care mai în urmă îl vîn-du lui Sigismund, şi se făcu el domn. Domni-tau Aron 3 ani şi muri în închisoarea de la Vinţi. — 1594. 43 Ştefan IX Răzvan ajunse a fi domn prin ajutorul lui Sigismund, căruia îî şi giu-rarâ credinţă. — Domnitau acest ţigan numai câte va luni, şi iarăşi se duseră de unde a venit — la Sigismund. — 1595. 44 Ierimia Movilă. Acesta se aleseră domn de cătră boerii ţării prin influinţa generalului polon Zamoiţki. Ştefan Răzvan se încercă cu ajutoare din Transilvania a căpăta iarăşi domnia Moldovei, însă fu bătut, şi prin-zendu-se de cătră Ierimia vodă se trase în ţa-pă. Aşa o păţi ţiganul unguresc. — Domnitau. Ierimia 5 ani şi alungânduse din scaun prin Mihail Viteazul domnul ţărel Românesc!, fugi la Poloni protectorii seî, ear domnia ţărel www.dacoromanica.ro — 307 — Moldovei o încredinţa Mihail Viteazul lui Mari? fiiul fostului domn Moldovan Petru, însă lucrurile 'nu târziu se schimbară, şi în toamna anului 1600, Ierimia veniră a doua oară în Moldova cu ajutor Leşesc şi Căzăcesc şi căpătă domnia. — 1595 45 Ierimia Movilă a doua domnie. Aată dată domni ani 7 şi muri, lăsând domn pe fratele seti Simion. — 1600. 46 Simion Movilă. Acesta nu domni un an deplin şi muri. — 1607. 47 Constantin Movilă fiiul lui Simion Movilă, ales de ţară şi recunoscut de Poartă. Acuzat de Batori, Poarta îl mazili la 1612, domnind ani 4. — 1608. 48 Ştefan X (XI) Tomşa, a domnit ani 6 şi s’a mazilit de Poartă. — 1612. 49 Gaspar Graţianu de origine Italian, acuzat fiind la Poartă de Becleanu, că ţine cu LeşiI, sultanul Osman 11 îl mazili. Domnitafi Gaspar ani 2. — 1618. 50 Alexandru V Iliaş. Acesta peri ucis diu ordinul lui Osman 11, împreună cu 400 Moldoveni sub pretecst de neascultarea ordi-nilor împărăteşti. DomnitaO Alexandru numai un an. — 1621. 51 Ştefan XI Tomşa a doua domnie. Domnitau astă dată numai un an şi intrigat fiind cu Polonii, aceştia mijlociră la sultan scoaterea lui. — 1622. 52 Radu Vodă, supranumit cel mare. A-cesta domni cu multa înţelepciue şi dreptate, pentrn aceia şi ţara ia dat numele de Radu www.dacoromanica.ro — 308 — cel mare. Muri de podagră şi lăsă unicului săti fiţi Alexandru, numai un milion de galben! bani în natură. — Dorunitau Radu trei an!. — 1623. 53 Miron Barnovsohi Movilă, ales de ţară şi recunoscut de Poartă. Nu domni însă de cât 4 anî şi Poarta îl mazili. — 1625. 54 Moisă Movilă. Acesta earăşî nu o dusă de cât un an în domnie, şi o perdu ca şi predecesorul seri. — 1630. 55 Alexandru Vili fiul lui Radu cel mare. Acesta fiind prea tânăr nu domni de cât 5 lunî şi se mazili. — 1631. 56 Alexandru Vil lliaş a doua domnie numit d’adreptul de Poartă, pentru care sfârşit o samă de boerî s'ati şi dus la Constantino-pole cu rugăminte de a scoate pe Alexandru, însă nu izbuti. Alexandru îşi răzbună asupra acestora. După doi anî prorupsă o răscoală a-Supra lui Alexandru şi fu scos din domnie. Moldovenii alese domnii pe — 1631. 57 Miron Barnoschi, dară Poarta che-tnândul sub pretecst de ai conferi domnia, îl tâleară acusat fiind de Alexandru Eliaş, că el ar fi făcut răscoală în Moldova. — 1633* 58 Moise Movilă a doua domnie, însă cătră sfîrşitul anulu! acestuia muri, domnind numai câteva luni,— 1633. 59. Vasile Lupu ales de întreaga ţară şi recunoscut de Poartă. Acest domn avu mari talente şi frumoase dorinţe pentru ţară. El făcu mai multe institute de învăţătură în ţară, între care cel mai lăudat şi care constă şi pă- www.dacoromanica.ro — 309 — nă astăzi este Academia Vasiliană împreună cu biserica Trei-Erarhi. Intre curtezanii lui Vasile vodă era şi un Logofăt Gheorghe Ştefan ; — acesta înţelegându-se cu Racoţi craiul .Ardealului, într’atâta au lucrat pănă ce răs-turnă pe domnul şeii. — Domnitau Vasile Lu-pu an! 19 şi câte va luni. — In cele din urină fu chtemat la Constantiuopole şi aruncat în Edicule. — 1634. 60 Gheorghe Ştefan XII, prin puterea armelor lui Matei Basarab şi a lui Racoţi să sui pe tronul Moldovei, dar în cele din urmă acuzat fiind la Poarta de proditor, sultanul decretă scoaterea lui, după ce a domnit ani patru. — 1654. 61 Gheorghie Ghica, Albanez, numit d’a-dreptul de Poartă — insă nu domni de cât un an, şi in Noembri 1659 il strămută in ţara Românească cu domnia. — 1658. 62 Ştefan XIII fiiul lu! Vasilie Lupu vodă, numit d’adreptul de Poartă. Domnitau Ştefau Lupu ani 3. — 1659. 63 Eusfratie Dabija. Ales de ţară şi recunoscut de Poartă. Domnitau Eustratie Dabija ani 4 şi a murit. Iu cursul domnirel lui au bătut şi monedă naţională de arama la Suceava. — 1662. 64 Duca Vodă, de origine Arnăut, ginere lui Dabija. Acesta nu domni de cât jumătate an, şi se demisă din domnie. — 1666. 65 Elia sau lliaş 111 fiiul lui Alexandru Iliaş, cumpără domnia de la Poartă cu o e-normă suină de bau!, almintrele se zice a fi www.dacoromanica.ro — 310 fost bun domn, numai nu ştie limba ţeriî. Domnitau ani 2, şi a murit. - 1667. 66 Duca Vodă a doua domnie numit d’adreptul de Poantă. — 1669. Duca Vodă având ministeriul compus numai din Greci, şi aceştia jecuind ţara fără mi-sericordie, provocă poporul la rescoală — astfel Duca in 29 Octombri 1671 te văzu încungiurat de popul şi după trei zile isgonit cu ruşine din scaun ; dar in primăvara anului următoriu se întoarse cu ajutor Turcesc, şi restabilindu-se in domnie tăîeară capetele revoltei. După a-ceste întîmplări mai domni în ă câteva luni, şi acuzat tiind la Sultanul de Grigorie Ghica domnul Românii, ca proditor, fugi la Constau» tinopole. Domnitau Duca asta dată ani trei şi câteva luni. — 1669. 67 Ştefan Petriceico (XIV) ales deboeri şi recunoscut de Poartă. Acesta unindu-se cu domnul Romnesc şi cu Sobieschi Regele Poloniei vrură a scutura jugul Turcilor, însă ne reuşind trecu cu ai seî in Polonia. Domnitau ani 1 şi 4 luni. — 1672. 68 Dimifrie Cantacuzen numit d’adreptul de Poartă. In espediţiuuea ce se făcu asupra Leşilor în 1676 Caplan Paşa rădică pre domn din scaun şi’l trimise la Oonstandnopole. Domnitau Dimitrie CantacuziD ani doi şi jumătate. — 1673. 69 Autoniu Roset. Acesta fu agent la Consntatinopole. Domnitau ani 2, şi se mazili de Poaită. — 1676. 70 Duca Vodă a treia domnie, strămutat din ţara Românească prin stăruinţa- lui www.dacoromanica.ro — 311 - Şarban Cantacuzin. In 1680 Duca fiind chemat la Constantinopole i se dete şi Ucraina sub domnia sa. El numi locotenent pe Dorotet care se aşeză la Niemirov. — 1678. In espediţiunea cea mare ce Turcii făcură asupra lut Leopold Imperatorul Germanilor, luară parte şi Duca cu 2000 de Moldoveni. In absenţa sa însă, Cuniţchi hatmanul cazacilor, alungă pe Doroteiu (locotenentul Iul Duca) din Niemirov. — Apoi unindu-se cu Petriceico trecu iu Moldova. Petriceico trase la sine pe boeriî maltrataţi de Duca şi pe popul. Astfel el bătu pe Tătarii care > se opuneau şi pe Turcii din Cameniţa 5 intre aceste Duca se in-turna de la impresurarea Vienii, şi când fu la Domneşti (un sat in ţinutul l’utnei) se văzu împresurat de 500 de ostaşi, ne prinse de Ba-inschi vărul lui Petriceico şi se «spedeiară in Polonia unde muri înveninat. A domnit Duca şi astă dată ani 6. Ear in totul in Moldova aproape la lO ani, şi in România 5. In mai multe privinţe Duca Vodă au fost om cu mare capacitate: specialitatea sa era geometria şi arhitectura, insă din nefericire om foarte lacom, grabnic la mânie şi cumplit asupritor. 71 Dimitrie ('antacuzin a doua domnie numic iarăşi d’adreptul de Poartă. Astâ-dată Cantacuzin nu domni max mult de 11 luni şi se espedui la Constanţi nopole de Seraschierul •de la Dorostor, unde muri de scârbă. — 1684. 72 Constantin Cantemir. Numit tot d’adreptul de Poartă, însă prin recoinandaţia Se-raschieruluî şi pentru meritul că a scapat ha- www.dacoromanica.ro — 312 — remul^Sultanului in 1672 la bataia de la Ho-tin. Cu toate aceste guverna ţara destul de bine şi uşurâ mult dările, impuse de predecesorii 8ei. Avu insă ţi el nefericirea de a ţinea lingă sine un vistiar Grec, care îl indemnă de ucisă, pe istoricul Miron Costin Logofătul şi pe Velico hatmanul fratele Iul Miron. — Dodi-nitau ani 8, şi bolnăvindu-se greu recomăndă • boerilor pe fiiul şeu Dimitrie pentru domnie, apoi muri în 17 Mart 1693. Boeril in adevăr aleseră pe Uimi trie Cantemir, insă Poarta nu încuviinţă alegerea, numind d’adreptul pe Constantin Duca. - 1685. 73 Constantin Duca Ciul Iul Duca Vodă, om foarte erudit in literatura elină. Doninitau anî 3 Şi simţind că Poartă o să’l mazilească,, să lăsă înspşî de domnie, şi se duse la Con-stantinopole. — 1693. 74 Antioli Cantemir fiiul cel mal maro a Iul Constantin Cantemir. După intrigile ţesute de BrancQvanul, Poarta demisă pe Antioh din domnie cbemându’l la Constantinopole im-preuna cu fratele său Dimitrie, domnind ani doi. — *■ 1696. 75 Constantin Duca Vodă a doua domnie pus d’adreptul de Poartă prin mijlocirea socrului seu Conştantin Brancovanu domnul ţarii Româneşti. Domnitau astă dată Constantin Duca ani 3 şi se mazili de Poartă.— 1701- 76 Jdihail Racoviţă. Acesta de şi ales de boeril ţeriî, cu toate aceste nu domni un an deplin, şi prin intrigile fraţilor Cantemireştî se-depuse din domnie.'— 1704. www.dacoromanica.ro — 513 — 77 Ântioh Oantemir a doua domnie numit şi astă dată tot d’adreptu] de Poartă (Ser-mană Autonomie !) Abia domniră însă 2 ani şi se scoasă din domnie.— 1705. 78 Mihail RacOviţa a doua domnie numit tot d’adreptul de Poartă, insa acuzat fiind de cătră Carol al XII Regile Sieziel că ţine cu Ruşiî, Sultanul decretă scoaterea lut din domnie. Domnitau astă dată Racoviţă anî 2.— 1707. 79 Nicolae Mavrocordat fiiul Iul Alexandru Mavrocordat, om crunt, avar şi inimic neîmpăcat al Românilor, graţie Iul Dumnezeu că astă dată nu domni de cât un an şi să mazili. — 1709. 80 Dimitrie Gantemir Ciul Iul Constantin Cantemir numit tot d’adreptul de Poartă. El însă nemulţumit de purtarea Turcilor voiră mal bine a se supune Roşiei. Ţara în.-ă nu consimţi qu el, şi astfel în cele din urmă Ruşii perzind rezbelul cu Turcii, Cantemir scăpă în carul împărătesei Ecarerineî. Trecend apoi în Roşia împreună şi cu alţi boerl ca la o mie, Petru 1 numi Principe al Imperiului pe Cantemir şi i dete Harcovul în Ucraina de posesiune. Domnitau Dimitrie Cantemir anî 1 şi câteva luni.— 1710. 81 Nicolae Mavrocordat a doua domnie intr’acesta Turcii aveau toată încrederea, căci în adevăr şi el era cu totul închinat intereselor lor. Astă dată domni 4 anî şi se.stremută de Poartă la ţara Românească. — 1712. 82 Mihail Racoviţă a triea domnie. Nimic însemnat in domnia acestuia de cât jacuri www.dacoromanica.ro — 314 — şi dări grele pe ţară, contribuţiunî none şi peste toate aceste şi ciumă înfricoşată. Dom~ nitau anî 11 şi se mazili de Poartă. — 1716. 83 Grigorie Ghica fiiul lui Mateiu Beizadea, fostau Dragoman 11 ani la Poartă, şi pentru credinţa lui i s’au dăruit domnia Mol* doveî. Au domnit anî 6 şi s’au stremutat in ţara Românească cu domnia. — 1727. 84 Constantin Mavrocordat, stremutat de rău din România în Moldova, unde aduse cu sine sistema contribuţiunil pe cap şi Arendarea finanţelor. Născendu^se însă neînţelegere intre Rusia şi Turcia, politica ceru ca Gritrorie Ghi-ca se vie iarăşi in Moldova, astfel Constantin Mavrocordat nu domni de cât 2 ani, şi trecu ear la Valahia. — 1733. 85 Grigorie Ghica a doua domnie. In 12 Septemvrie 1739, Ghica fugi la Dunărea şi făcu loc lut Cantemir ce irupsâ in Moldova cu armată rusă, pentru a fi domn. insă încheind pace cu Turcii, Ruşii se retraseră din Moldova şi Ghica iarăşi luă domnia. Domnitau in acest rînd ani 6 şi se mazili. — 1735. 86 Constantin Mavrocardat a 11 domnie, ştrămutat den ţara Românească. — Domni şi astă dată 3 ani, apoi ear să strămută la ţara Românească. — 1741. 87 Ioan Mavrocordat fratele lui Constan~ tin Mavrocordat. Acesta nu domni de cât 3 ani şi se scoasă din domnie prin intrigile şi banii lui Grigorie Ghica. — 1744. 88 Grigorie Ghica a treia domnie, care după un an să strepusâ în România. — 1747. www.dacoromanica.ro — 315 — 89 Constantin Maviocordat a treia domnie . Astă ună dată Constantin Mavrocordat emancipa pe ţaraniî din Moldova şi regulă zilele de lucru şi celelalte condiţiunî eu proprietari!. După 3 luni se scoasă din domnie prin banii lui Constantin Racoviţă. — 1748. 90 Constantin Racoviţă fiul lui Mihail Racoviţă. Acesta după ce domni 4 ani să strămută în România.— 1749. 91 Matei Ghica fiul lui Grigorie Ghica strămutat din România în Moldova. Domni şi acesta ca 3 am aproape şi se mazili. — 1753. 92 Constantin Racoviţă a 2 domnie, strămutat de rătl din România în Moldova, dar nu domni de cât un an şi se mazili. — 1756, 93 Scarlat Ghica fiul lui Grigorie Ghica, care după un an se strămută şi el în România. — 1757. 94 loan Calimah numit d’adreptul de Poartă, care însă după 3 anî îl mazili, numai şi numai pentru a mai stoarce ban! de la noul domn.— 1758. 95 Grigorie Calimah fiul lui loan Calimah numit d’adreptul de Poartă. — După 3 ani se revocă şi acesta din domnie. — 1761. 96 Grigorie Ghica 11 fiiul lut Alexandru Ghica numit tot d’adreptul de Poartă; insă cu toate aceste a fost un domn plin de patriotism, nenorocire că nu domni de cât doi ani, şi se mazili. — 1764. 97 Grigorie Calimah a doua domnie, nu domni de cât 3, anî şi punăndu-se in fiere de catră Turcit ce ocupa Principatul, se trimise www.dacoromanica.ro — 316 — la Ţarigrad, unde nu târziu i se tăieară ş£ capul. — 1766. ■ 98 Constantin Mavrocordat a 4 domnie* insă astă dată nu domni de cât câteva luni şi muri in 4 Dechemvrie 1769. Murind Constantin Mavrocordat, Principatul Moldovei s’a ocupat de oştii e ruse, până după inchierea pâceî de la Cuciuc Cainargi 21 Iuliu 1774. — 1769. 99 Grigorie Ghica 11 a doua domnie,, numit şi astă dată tot d’adreptul de Poartă, macar că prin tractatul de la Cainargi se regulase odată ca Principatele să'şî aleagă ele domn. In 1777 Iuliu Poartă vîndu Bucovina Austriei, fără a intreba pe ţară; Grigorie Ghica protestă in contra acestui act, şi din această cnusă i se tâieară capul. Domnitau Grigorie Ghica ani 3 — 1774. 100 Constantin Moruzi fostul dragoman la Constantinopole. Acesta domni 5 ani aproape, şi se scoasă din domnie. — 1777. 101 Alexandru Mavrocordat fiul lui Constantin, domnitau şi acesta un an şi se demisă.—— 1782. 102 Alexandru [psilante. Acesta fu numit Jărăşi d’adreptul de Poartă. El fusese mai înainte domn în România, de unde se lăsase de voe din domnie din cauza fiilor săi — Domni-tad Alexandru 2 ani şi se mazili. — 1784. 103 Alexandru Mavrocordat firariu, văr cu Alexandru Mavrocordat şi prin urmare nepot de frate lui Constantin Mavrocordat. Nu apucă să domnească un an, şi 'Poarta avend prepus asupră'i că ar fi un proditor, trimise www.dacoromanica.ro — 317 - un turc spre a’i lua capul — simţind aceasta Alexandru fugi în Rusia. — 1787. 104 Alexandru Ipsilante a 11 domnie. Pro-rumpând însă resbelul intre Rusia şi Turcia, în luna lui April din 1788, Alexandru se prinse de oştile austriace, care eraţi aliate cu Rusia, şi se espediară la Cernăuţi. De la 1788 April şi până la Decern. 1791, Principatul Moldovei se ocupară de oştile Âustro- Ruseşti. -* 1788. 105 Alexandru Moruz, numit d’adreptul de Poarta, care însă spre a stoarce bani după vechiul eî obiceiu, nu lăsă pe acest domn 8& împlinească anul şi’l Schimbă în Romănia — 1791. 106 Mihail C. Suţu strămutat din Romă' mia, care după 3 ani, se depusă din domnie. — 1792. 107 Alexandrul Calimah numit d'adrep-tul de Poartă, şi apoi tot de ea după 2 ani se depuse din domnie. —- 1795- 108 Constantin Ipsilante fiiul Ini Alexandru. Domni şi acesta 3 ani şi se scoasă ca şi ceilalţi predecesori ai seî. — 1797, 109 Alesandru Suţu, numit d’adreptul de Poartă, dar, in cele din urmă acuzat fiind de consulul Rusesc de atuncea, că ar fi partizan francezilor, Poarta decretă scoaterea Iul din «iomnie. Domnitau ani 2. — 1800. 110 Alesand. Moruzi a 11 domnie, numit d’adreptul de Poartă. Cu această ocazie Poarta publică un hatişerif prin care statornici ter-minul de 7 ani pentru domnie, dar din nefe«* ricire, şi ca tot d’auna Poarta nu’şî ţinu nici www.dacoromanica.ro - 318 — astă dată promisiunea, căci după 4 ani revocă şi pe acest domn. — 1802. 111 Scarlat Calimah numit tot de Poartă,, insă constrînsă astă dată de Rusia, ea’l revocă peste 10 zile şi vrură a reinstala earăşi pe Alexandru Moruzi, insă Rusia păşisă in Moldova, şi cu aceasta Îşi Însuşi dreptul de a numi domn peste amîndouă Principatele pe Constantin Ipsilante. — 1806. 112 Constantin Ipsilante esercită dreptul de domnie peste amîndouă Principatele ca doi ani aprope, apoi se depuse tot de curtea ce’l numise, şi in locu’i se compuse un Comitet din Mitropolitul ţării, din un Episcop şi «incî boeri, sub Preşedinţa Generalului Rus Cosnicov. Ast-fel Principatul se guvernă timp de 4 ani. — 1807. 113 Scarlat Calimah a 11 domnie (căci In cea dintăiu tot a domnit 10 zile). După împlinirea terminului de 7 ani, Poarta îl scoase din domnie. —1812. 114 Mihail Suţu a 11 domnie numit d’a-dreptul de Poartă. In 1821 Alexandru Ipsi-lante trecând Prutul cu o turmă de Gred şi Arnăuţi, şi venind la laşi, Mihail Suţu ca Grec se uneşte şi el cn Ipsilante. Din această cauză când văzu că in cele din urmă Ipsilante nu reuşeşte, şi că Turcii înaintează cu putere, Mihail Suţu părăsi scaunul domniei şi trecu în Basarabia. Domnitau ani 2. De la fuga luî Mihail Suţu 13 Mai 1821, şi pănă la 20 Iulie 1822. Principatul se ocupară de armata Turcă. — 1819. www.dacoromanica.ro — 319 — 115 Ioan Sturza ales şi numit tot de Poartă, însă astă dată din 7 candidaţi ce trioriseră ţara. După 6 anî de domnie se prinse de oştile ruse. De la 7 Mai 1828 Principatul Moldovei se ocupă de ruşi până la 1834, în care timp se prelucrară regulamentele organice sub pre-şedinţa întâi a consilierului Minciaehi şi în urniă a generalului KLiselev sub care se şi terminară lucrarea. — 1832. 116 Mihdil Sturza, numit prin consimţi-mîntul ambelor curţi suzerane şi protectrice. Dornnitau 15 anî, in care timp fâeu multe în-bunătăţiri în ţară. El dede lustru învăţătureî şi făcu cele întăî şosele. — 1834. 117 Grigore Ghica numit d’adreptul de Poartă prin învoirea .Rusiei după convenţia de la Balta-Liman. Acest domn dotat de natură cu o inimă bună şi un suflet plin de pietate, sevărşi mai multe fapte pline de umanitate. El regală relaţmnile dintre proprietari cu locuitorii. emancipă ţiganii, tundă institutul pentru creşterea copiilor lepădaţi, cu o secţiune pentru învăţătura moaşelor — încuragiă literatura română cumpărând diu caseta sa Cronica Românilor de G. Şincaî, pe care o dede la lumină prin tiparu, desfiinţă censnra, introdusă telegraful şi alte fapte destul de lăudabile.— 1849. După 4 anî Rusia abia eşisâ din principate, sub none pretecste, earăşî le ocupă, astă dată însă drept amanet; din această câuză domuul se văzu silit a încredinţa frânele Guvernului în mânile miniştrilor, şi el se duse la Vienă, de unde după nn an reînturnânduse, mai www.dacoromanica.ro — 320 — domni până î.u Iuli 1856, când inplininduise terminul de 7 ani, eşi din domnie şi 9e duse la Paris, unde după 2 ani se săvîrşi din viaţă, ră-rnăindul mai- mulţi fii -— şi un nume nemuritor în inima Românilor. Acest Domn a bine meritat de patrie. De la 1856 Principatul Moldovei stătu sub diverse Căîmăcămii pănă la 5 Ianuarie 1859, tând Adunarea Naţională aleseră în u-nanimitate pe : 118 Alexandru Ioan Cuza, care după 19 zile alegenduse şi de Adunarea din ţara suroră, i se dede titlu de: Alexandru loan I, domn Principatelor-Unite. Această Cronologie a domnilor Munteni şi Moldoveni o am reprodus din Almanahul ce s’an tipărit în anul 1861 în Tipografia Comisiunel Centrale din FocşănI. Intrensul am găsit importanta lucrare făcută de dl. Costachi Rojniţă, tmpiegat In cancelaria acelei ComisiunI. Acest articol va putea servi acelora ce vor voi să’şl dee osteneală de a face o lucrare corectă, întemeetă pe letopiseţele, documentele şi hrisoavele ambelor ţerl. Th. C. DE LA DIVAN. Câtră dumnealui Panaite Buzdugan biv vel jignicer şi câtră Ştefan Giogole vornic de poartă. Prin jaloba ce au dat la divan Zoiţa, soţia răposatului Nastasă Ciurea, ce au fost baş www.dacoromanica.ro - 321 — •ceauş au arătat că la ţinutul Vasluiului ar fi avînd o moşie anume Şcheia care s’ar fi împresurând de cătră moşia mănăstire! Bărnova şi de catră moşia Tatomireştiî a dumisale căminarului Arghiri Cuza. Deci cerşind ca să o hotărască, iată vă rinduim pe dumnevoastră •ca să mergeţi la starea numitei moşii, unde fiind faţă atât egumenul numitei mănăstiri, cum şi dumnealui căminarul sau vechilii diu partea dumisale împreună cu scrisori, dovezi ce vor ave, i alţi meg!e?î împregiuraşi, să faceţi cu a-măruntul, cercetare scrisorilor ce vor fi de âm-be părţi, şi după cuprinderea scrisorilor îălui-toarei să’i alegeţi şi să’l hotărâţi moşia Şcheia, măsurăndu-o cu stlnjinul în lung şi în curmeziş, şi pe la locurile ce a fi trebuinţă, şi adadrep* tate, să o stîlpiţi cu pietre hotară, după care să’i daţî şi mărturie hotarnică în semne şi in stînjem, iscălită pe obiceiu 5 iar dacă l’a hotărât va naşte pricină, cu pietre să nu stâlpiţi, •ci facend mărturie cu arătarea pricinel, pre larg şi hartă asămine de starea locului, le veţi da la partea ce să va căde, cu care viind la divan, li sa va da hotărâre. 1795 Mai 17. (Iscălit) Ştefan Canta Logofăt. — Mihal Sturza spatar. — Paladi spatar. — Mihal Luca ban. Gheorghe . . . stolnic. — Andronachi Donici medelnicer. Acest act în original este în poprietatea mea. Th. C. VOLUMUL XXI DIN URICAB. C. 21 www.dacoromanica.ro — 322 — Cu frăţască dragoste mă închin dumitaie lele Zolţ» Vorniceasă. Find că eu din poronca gospod, mă aflu rînduit hotarnic, ca să hotărăsc moşia Budeştiî, la pricinile ce sunt între mănăstirea Galatar şi între răze>il de Budeştî, şi fiind că şi moşia dumitaie Şcheia, să Aotăraşte cu moşia Budeştiî, şi pentru ca să nu’ţl pricinuiască vr’o-impresurare moşiei Şcheei, la cercetarea ho-tarălor dumitaie, să’ţî rîndueştl vechil din partea dumitaie, cu hotamica şi cu alte dovezi din scrisorile ce vel avea, şi să vil aice la. mine la Budeştî, ca sa stai de faţă la cercetare, să nu, ţi să facă vr’o împresurare, şi mâne negreşit să se afle vechilul dumitaie, aice, căci eu nu pot să fac zabavă aice. Aceasta, şi fii dumneta sănătoasă. 1800 Dechemvrie 29-A dumitaie ca un frate ; iscălitura: nu s’au pus, fiind că nu s’ati putut descurca. Acest original este în proprietatea mea. Th C. Milostive şi Luminate Doamne să fie Măria ta sănătos^ Facem ştire măriei tale, viind aice la. Tâmpeştî şi la Balasăneştî din poronca măriei tale, în care îmi scrii măria ta, ca să alegem toate părţile dumisale Sandului Sturzăl vel Logofăt, şi a Săcăreştilor, şi a mănăstirii Probaţii, care sunt la ţinutul Romanului, şi după. www.dacoromanica.ro — 323 — poronca măriei tale, s’ati strâns toţi răzăşiî dintr’amendouă siliştile, anume : preutul Paladi, şi frati-sâtt Andrii, sinovî Ştefan Sacară, şi Ilie cu fraţii săi, sinovî Ion Săcară, şi Mihalachi şi fratele lui Ilie, şi surorile lor sinovî Ani-ţiî sora lui Ştefan Sacară, şi Toader cu fraţi-săti Ştefan, şi Ioana sinovî Irinii, sora lui Ştefan Sacară, toţi nepoţi lui Teodosie călugărul, strănepoţi Onacăi şi Petrii diaconu, şi Paraschiva, şi frati-săti Ioan, sinovî Maria, nepot de soră Savii călugărul Hoiunguluî, şi Lupaşcu sîn Sofronie, şi ou alte săminţenii a lor din Hoiunjeşti, strănepot Irimiei Moţoc şi lui Iacob Moţoc, şi luându-le sama, pre amănuntul, s’au aflat, că aii îmbiat pe şăsă bătrâni, satul Tâmpeştii şi Balasăneştii, şi s’ati măsurat siliştea Tâmpeştilor, osăbî de câmp, bez siliştea pe doi bătrâni, a dumisale lui vel Logofăt, ci aii venit în fruntea funiilor, şapte funii pol, şi aii rămas silişte la răzăşî, pe patru bătrâni, şi am purces cu măsura frunţit locului în curmeziş, dintr’un bour ce este într’un stejar, diasupra Xinoasăî în dreptul fântânii teiului de unde se desparte Săminicenil şi Bărbăteştii în gios, şi am apucat drumul păn în-tr’un stâlp de piatră, ci este în marginea siliştii dumisale Sandului Sturza vel Logofăt, şi s’ati aflat 15 funii, funia de 30 stânjini, şi stân-jănul de 8 palme, şi s’ati ales un bătrân Ona-ca a Săcăreştilor din jos, cu trei funii, 28 stân-jinî, cu 3 stânjini ce att dăruit dumnealui Ion Sturza vel stolnic, fiul dumisale vel logofăt; şi cu 3 stânjini ci aii dăruit Petre diaconu www.dacoromanica.ro — 324 — şi Lupaşcu şi cu alţi fraţi ai lor; din partea Hoiunjeştilor din cei doî bătrâni ai lor, din sus, însă între dânşii s'ati despărţit pe jumătate a doi fraţi, luat’ati o funie, 29 stânjinî, preutul Paladi şi frati-său Andrei şi cu surorile lor, I-rina sinovi Ştefan Sacară, ^i Ilie şi cu fraţii săi sinovi Ion Săcară, şi unde s’au plinit funia, s’ati pus piatră, care caută chezâş în spre apus, fiind locul de la vale, şi din sus mai lat, şi de acole din sus aii luat Toader şi cu fraţii saî Ştefan şi Ioana sinovi Iriniî, sor lui Ştefan Sacară, şi Milialachi şi Ilie şi Dumi-traşcu şi surorile lor Maria şi Brănduşa, sinovi Aniţii sor lui Ştefan Sacară, şi unde s’au venit o funie, 19 stânjinî, s’ati pus piatră, ce caută jdrept la vale, şi de acolo dintr’acea piatră, ş’ati venit iarăşi pe a 4-a parte de un bâtvân a mitocului, de acolo ce li-ati făcut Teodosă moş Săcăreştilor, ce este închinat Probaţii, ce iad fost cumpărătură lui Teodosie, de la Da vid sîn Boţului, şi de la Ana şi de la fata ei Sofia, nepoata lui Burduh, şi s’au venit 3 funii. 22 stânjini, şi unde s’au plinit s’ati pus stâlp de piatră, lângă drum din vale, şi caută drept la vale, şi de acole în sus aii rămas 7 funii, 12 stânjini, pe doi bătrâni a I-rimiei Moţoc, şi a lui Jacob Mo Joc, care sânt bătriniî lor, şi sunt dintr’aceştia Hoiunjeştii, şi Hărbâzeştii, bez 3 stânjini ce aii dăruit Săcăreştilor. Deci pe această aşăzare, ce Ii s au stîl-pit siliştea, pe bătrânii lor cu pietre, să’şî stă-pînească cine unde aşijderea li s’au măsurat şi câmpul Tâmpeştilor pe fruntea locului în cur- www.dacoromanica.ro 325 — meziş, iarăşi dintr’acel bour, ce s’au pus într’a-cel stejăr, şi am purces alălure cu diurnul siliştii Tâmpeştilor, păn în fruntea locului, curmeziş, păn ÎDtr'un stelp de piatră, unde s’ab pus bour într’un păr Iengă drum, din gios unde disparte Torneştil de Tem|_eşfci şi s’au aflat 31 funii, 13 stânjini, şi s’au scos pe 2 bătrâni al Zăicului, dumisale Sandului Sturza vel Logofăt, ce iaij cumpărat de la lordacbi Săvinel, şi s’au stâlpit din gios cu piatră, unde s’au plinit 10 funii, 13 stenjinl, din deal drumul a-colo aproape lângă casa lui Andrei Sacară, iar parte de drum a ramas silişte pău în vale, în pîrăul Bunel, în fruntea funiilor părfei dumi-sale, şi au venit şi pe un bătrân a Săcăreştilor bătrâni, anume Onaca precum scriu mai sus, cel din ce sunt 5 funii, 2 stânjini, bez 5 stân-jini ce aîi dat Probaţii, pentru un păment ce ab fost dat moşul lor Teodosie, mitocului săd, şi s’au lipit această a şăsa parte, pe lângă partea dumisale lui vel Logofăt, şi s ad pus piatră din sus de drum in muchea dealului, şi caută în sus, şi tot merge alăture cu partea dumisale lui vel Logofăt, păn in dumbrăviţ, unde s’au pus piatră in muchea dealului, unde s’ab plinit 4 funii, 10 stânjinl, unde să înfundează Tămpeştii la Bălăsăneştl, aflendu-să curmeziş pe fruntea locului Kalasăneştilor, dintr’o piatră unde este bour într’un stpjar, în marginea ră-diului in piscu, între rîpî şi in gios s'ab măsurat şi s’au aflat 27 funii in piatra Corneşti-lor, unde disparte Tempeştiî şi Balasăneştî, bea 5 stenjinl ce s’au scos de s’au dat Pobratil www.dacoromanica.ro — 326.— pentru un pământ ct\ au dat Teodosie mitocului, care au mers aceşti 5 stânjinl, din cap în cap şi s’au dat şi dumisale vel Logofăt, 9 funii din gios din piatra Săcăreştilor, pe 2 bătrâni, care merge din cap in cap lungul locului, din fruntea Tâmpeştilor şi păn in fruntea Balasăneştilor, peste valea OrzeT şi peste Holmuleţu şi peste Halmă şi peste Piscu la vale unde să infundează in moşia lui Toader Buhuş, şi bătrânul Săcăreştilor, iarăşi aşa merge din cap in cap, iar pietre Săcăreştilor la câmp pe Balăsaneştî, nu s’au pus, şi s’au ales pe un bătrân partea Probaţii, ci este a Mitocului de TempeştI, care s’au venit 5 funii, 12 stânjinl pol, cu 5 stânjinl ce iau dat Săcăreştiî din bătrânul Onacă pentru un pământ ci au dat Te-odosă moşul lor Mitocului şi s’au stâlpit alăturea cu partea Săcăreştilor, şi s’au pus stâlp de piatră in muchea dealului, din deal de drum aproape de siliştea Tâmpeştilor, care caută peste câmp la alt stâlp de piatră in dumbră-viţă, unde să desparte Balasăneştii de Tâm-peşti, care s’ati venit, şi de acole din 27 funii, fruntea locului 4 funii, 20 stânjim, cu 5 stân-jinî ce iati dat Săcăreştiî in frunte păn. acole, unde să infundează Tâmpeştii păn la Bălăsă-neşti, care merge tot alăturea cu partea Săcăreştilor peste valea Orzei, şi peste Holmuleţ, şi peste Halmă la vale, păn unde să infun dează Balasăneştii in mojia, lui Toader Buhuş, şi mai având Teodosă călugărul moş Săcăreştilor, cumpărătură jumătate de bătrân din a şăsa parte, giumătate din bătrânul lui lacob www.dacoromanica.ro — 327 — Moţoc din Balasăneştl, ct aU cumpărat de la Ioana şi de la fata el Sofia, nepoata lut Bur-duh, şi alt bătrân a şesea parte ce au cumpărat de la David sîn Boţul, şi de ia Ana, şi de la fata el Sofia, nepoata Iul Burdub, i s’au ales aceste două părţi, adecă un bătrân şi jumătate din Balăsăneştî i s’au stâl-pit cu piatră, şi s’au pus şi altă piatră de in-fundează BălăsâneştI de Tâmpeştî, din piatra Săcăreştilor in sus tot la un loc, care i s’au venit pe un bătrân pol, şese funii 20 stînjenî, bez 7 stînjenî pol ce au lasat Hoiunjeştilor pentru siliştea ce au luat Probota, fiind silişte pe funiile lor din sus, şi merge partea aceasta cum s’au zis mai sus, pănă in hotarul unde să infundează Bâlasăneştiî in hotarul lui 1 oader Buhuş, iar la câmp nu s’au pus piatră şi au ramas şi Hoiunjeştilor 7 funii pe un bătrân pol, şi s*au măsurat siliştea Bălăsăneştilor din pârău, din râpl de la fântâna pana in marginea despre câmp, s’au aflat fruntea siliştel 4 funii, 16 stinjeni, şi lungul la vale pănă in pârău 5 funii şi unde s’au plinit funiile s’au pus stâlp de piatra, in marginea siliştel din jos, şi s’au venit partea Probatei pe un bătrân pol una funie, 21 stânjeni din jos şi s’au pus piatră, care au dat peste această parte de silişte, 7 stânjeni pol din câmp, din fruntea locului cum s’au zis mal sus Hoiunţeştilor, şi s’au venit şi Săcăreştilor pe un bătrân din silişte, 1 funie 4 stenjenî, in fruntea locului din sus de l’robată, la mijloc in dreptul Pomeţilor şi la vale păn in pârău in 5 funii lungul, şi www.dacoromanica.ro — 328 - s’au pus piatră,, iar pentru partea siliştilor fiind pe funiile Hoiunjeştilor le-au dat pământ in-câmp 3 stânjeni ce leaus dăruit dumnealui Ioan Sturza vel stolnic, fiiul dumisale Sandului Sturzel vel Logofăt, şi un corn de loc ce l’au lasat dumnealui Toma Luca, din partea Si-minicenilor, partea ce li se vine Săcăreştilor le-au lasat Hoiunjeştilor, şi fraţilor sel pentru silişte şi pentru pomeţii lor de Bălăsăneşti, aşa s’au invoit şi s’au aşazat intre denşii, iar pădurea le-au ramas afară din măsură câmpului să o ştie cu toţii pe şese Bătrâni, dumnealui vel Logofăt şi cu dânşii, iar pentru o poiană de la Bahluî, din capul hotarului Tâmpeştii, despre JurgeştI, s’au masurat şi 8’aîi aflat 11 funii, 19 stenjinl, şi s’au venit duinisale lui vel Logofăt, 3 funii, 26 stenjinl, şi s’au dat din jos u s’au pus bour, iar alte funii au rămas silişte pe un bătren Săcarcştii, şi pe un bătrân l’robota, şi pe doi bătrenî Ho-iunjeştil şi Hârhăzeştiî, şi cu alţi fraţi ai lor, iar pentru alte poem ce or mai hi in păduri, să le ţie toţi bătreniî, iar pentru pomeţi şi cu locuri de trier, ci or hi făcut in păduri razaşii, fiind pădure ne împărţită, să’şl ţie cineş pomeţii cu locurile cele de prisăci, iar siliştea în Balasăneşti, nu i s’au dat dumisale lui vel Logofăt, fiind siliştea mică, ce tot câmpu ş’au luat, şi silişte ş’au luat în Tâmpeştî, in fruntea funilor dumisale, fiind aproape siliştile una de alta, iar pentru puţin câmp ce este în dreptul silişte! Tâmpeşitlor din sus de la vale de drum, s’au lasat Hoiunjeştilor pentru spini, ce este www.dacoromanica.ro — 329 — pe partea lor, fiind la acest bătrân din jos câmp curat, şi pomeţ ce să vor veni pe funia altu-ea, să aibă a stăpîni cel cu pomii, pănă iar pune alţi pomi împrotiva acelora, şi când ori fi de o potrivă în roadă, atunce sâ-’şl meargă în pomeţi în funia sa, şi Mitooul să’şi stăpînească mănăstirea Probota fiind în pădure. Deci pe a-ceastă aşezare ce s’au făcut, au fost cu voea tuturor, ca sâ’şî stăpînească cineş părţile. Aceasta facem ştire măriei tale, să fie măria ta sănătos. Robul măriei tale: Costandin C'ucoran biv vel pitar. Toma Luca medelnieer. — Ioan Pisoţki. In Balasineştî, let 7252 (174L) Iunie 2. Eu Monah Lazor proin egumen ot Probota. — Toader sîn Irinii, nepot lui Ştefan Sa-cară din Tâmpeşti — Petre diaconu sîn Aba-ruţul din Tămpeşti şi din Balasăneşti. Lupaşcu sîn Sofronie, nepot lui Tanasă Hoiungului ot Tâmpeşti i Balasăneşti. Ion Harliaz sîn Mărie, nepot Hoiungului. Parascbiva sîn Maria nepoată Hoiungului. Sandul sîn Mărie Hoiungului. Andrei Sacară, Mihalaki sîn Aniţa. — eu preutul Paladi sîn Ştefan Sacară. mea. Ac-st document în original se află în proprietatea Th. C. www.dacoromanica.ro — 330 — DE LA LOGOFEŢIA CEA MARE. Cătră cinstita isprăvnioie de \inutul Vasluiului. Dumneei Zoiţa Cioroaei, prin jaloba cătră măria sa Vodă, aii făcut arătare că mănăstirea Bârnova cu moşia Oăputeştil, ar fi cuprins o bucată de loc din trupul moşiei $cheia cu împresurare, şi jeluitoarea in câte-va Tînduri ar fi luat botarnic, şi din pricina egumenului că n’ar fi mers cu scrisorile la starea locului, rînduitul botarnic n’afi dat sfîrşit botărîtuluî, şi ati cerşut ca venitul de pe locul de pricină, să se oprească pără când Divanul va da sfîrşit, şi atuncea cui dreptatea va da, acela va lua şi venitul de pe locul de pricină. Deci dumneavoastră veţi rîndui din mazilii acelui ţinut, ca la vremea strîngerei venitului, să meargă la starea locului, să facă izvod de fieşte-ee anume, şi cât venit au eşit de pe locul cu pricină, care izvod să’l încredinţaţi şi dumneavoastră, de unde să se dea la mâna jăluitoarei, ca după ce divanul va da sfîrşit, să se ştie şi ce venit aii eşit ; şi de punerea la cale ce veţi face să trimiteţi înştiinţare aice. 1805 Iulie 22. Constantin Greceanu vel logofăt. Acest act în original se află în dispoziţia mea. Th. C. www.dacoromanica.ro — 331 — flăzeşiî şi megieşii ce trebuesc la hotărîtul ŞcheeT. Vechilul dumisale banului Sta văr cu scrisorile Şcheei, şi cu hotarnica moşiei Căueştil. Vechilul din partea părintelui Gălătean, cu hotarnica moşiei Budeştilor, ce să hotărăşte cu Şcheia, şi cu scrisorile mănăstirel Hadâm-bului din Dealul mare. Vechilul din partea dumisale banului Ar-ghir Cuza, cu hotarnica moşiei Tatomireştilor. Jigniceriul Pelraehi Buzâlă cu scrisorile cele vechi şi cu hotarnica moşiei Şendrenilor. Eăzăşiî de Mogoşeştî cu scrisorile Mogo-şeştilor şi cu hotarnica lor, care să se apuce pe Radu Handoca din Iaşi, să se ceie la dînsu. 1806 Iulie 28. Dumitraşcu Iacodin medelnicer. Această listă în original se află în proprietatea mea. Th. C. Prea înălţate Doamne, La ţinutul Vasluiului avem o moşie anume Şcheia, şi fiind că in trupul acel moşii mal sint şi alţi răzeşi, şi nu ne sunt părţile alese a fieşte căruia, mă rog înălţimel tale ca să se rînduiască un vornic de Poartă, pe care se va socoti, de cătră dumnealui vel Logofăt ca să meargă, şi după scrisorile ce avem pen- www.dacoromanica.ro - 332 — tru această moşie, sa facă alegere şi despărţirea părţei ce li se va veni după scrisori,, de cătră părţile celoralalţl răzăşl. Pre plecat la mila înălţime! tale, Costantin căpitanu, ginerile Zoiţei Cioroael* * * * La dumnealui vel Logofăt al ţerel de jos* 1806 Iunie 3* vel Logofăt. NOI ALEXANDRU CONSTANTIN MORUZ V0EV0D. Cu~mila. lui Dumnezeu domn ţerei Moldovei. „Credincios boeriul domniei mele dumneata Bumitraşcu lacodin biv vel medelnicer, sanatate“. Din j alo ba aceasta vel inţelege arătarea şi cererea ce Tace numitul jăluitoriu Constantin căpitanu, ca să i să aleagă şi să i să ho-tărească partea ce ar fi avend şi el in trupul numitei moşii Şcheia, de osebit de părţile ce-loralalţl răzeşi. Deci domnia me te rînduim şi’ţi poroncim să mergi la starea locului, unde strângând pe toţi răzeşii şi megieşii impreju-raşl, faţă fiind şi jeluitoriul, peste care cu toate scrisorile şi dovezile ce vor fi având, mal întăiti să faci cercetare ca să afli şi să dovedeşti cele adevarate margini a numitei moşii, despre fieşte care parte, după cum îi vor fi umblat hotarâle din vecbiti, şi ne fiind nici o pricină despre megieşii împrejuraşi* www.dacoromanica.ro - 333 — apoi partea jeluitorului de să va dovedi că are după scrisori să i’o alegi şi să i’o hotăreştl, deosâbit de părţile celoralalţl razăşi, stâlpin-du’o şi cu pietre hotară; de nu va rămâne pricină de nemulţămire despre vre o parte, după care să’i dai la mână şi mărturia ho-tarnică arătătoare in sămne şi in stânjeni, iscălită şi de toţi răzeşii şi megieşii împrejuraşi ca pe obiceiu. Iar născend pricină de nemulţămire despre vre-o parte, cu pietre hotară să nu stâlpeşti, ce dinpreună cu mărturia şi harta de starea locului ce vel da la partea ce se va cădea, prin zi de soroc ce le vei pune după vremea a tot lucru, vor veni la ■divan ca să li se dea hotărâre. 1806 Iulie 9. (L. P. mici.) vel Logofăt. S'ati trecut. Acest act în original este în proprietatea mea. Th. C. CATRA CINSTITA LOGOFEŢI EA CEA MARE. De la Spătarul Arghire Cuza, şi căminarul Iordachi Bâşcanu. Dumneaei pităreasa Iliana Climintoai, a-vând o parte de moşie cumpărătură din moşia 'Şcheia, de la acest ţinut al Vasluiului, în care moşie avend şi Catrina Ciolăciţa fata CiuriT, www.dacoromanica.ro — 334 — baştină, de la tatăl săli, la anul 1813, prin giu-decata divanului, au tras numita Catrină o a cincea parte, din partea ee o avut cumpărătură dumneaei pitâreasa, cu cuvînt că a fost a tatălui sătt a Ciurii, şijncă i s’aii mai înplinit tot din această cumpărătură, a pităresei, şi partea ce i s’ar fi căzut să mai tragă Catrina dintr'altă cumpărătură a Ciurii, ce s’ati numit a Sărdăroai, cari s’aii vîndut de cătră maştiha Catrinef, soră fiind pităresei, prin Sultan Mezat, răposatului banului Stavru, acele în urmă, dumneaei pităreasa după jaloba ce aii dat, ia-răş cătră măria sa vodă, cerând ca să se siringă pe toţi răzăşii înpregiuraşi, şi pre toţi cei ce trag dintr’u această moşie, cu toate scrisorile ce vor fi având, şi să se hotărască a fieşte caruia parte după scrisorile ce vor fi a-vând, ni aii adus luminata poroncă a mării sale, ca să venim la starea locului, şi strângând pe toţi megieşii şi înpregiuraşii, după ce vom afla cele adevarate margini a moşiei, după dreptate să o măsurăm, cu stânjinu domnesc în lung şi în curmeziş, şi să stâlpim partea jăluitoareî, şi cu petre hotară, dacă nu va naşte vre’o pricină, de nemulţămire, despre vre o parte. Noi dar după poroncă am mers la starea locului, şi fiind că tot trupul acestei moşii din vechio, s’ali înpărţit în două, numindu-să o parte Căpoteştii, şi alta Giurgeştiî, şi Căpote-ştix din vechili sunt a mănăstirii Bârnovei, iar Giurgeştiî ce să numeşti Şcheia, mai din vechili s’ah înpărţit, în mai multe părţi, şi pe www.dacoromanica.ro — 835 — răzăşî, iar acmu să află numai la treT stăpîni-torl, adecă la dumneaei pităreasa, i la Gatrina Ciolăciţa, şi la dumnealui spatariul lordachi Leon. Şi flind că stăpînirea le urmează tuturor, intr această moşie, nu după orînduiala ce să urmează astăzi, ci după două hotărnici vechi, una din let 7172 luli 22, a lui Poiană urica-riul, când ş’ati hotărît un Toma vameşul părţile ce aii avut cumpărătură, şi. alta din let 7204 luni 5, a unul lonaşcu căpitanu, şi Apostol Rînciu căpitan, când ş’ati hotărît un Neculai nepot acestui Toma părţile ce ati avut, de pe moşia sa, cari părţi sunt acmu "baştină Catri-nei Ciolăciţei, care ace hotarnică amândoi ati urmat cu hotărîtura, numai pe unde au fost lumină de câmp, şi poenl, împărţind bucăţi de loc şi ştânjinî cum mi s’att părut şi s’au înlesnit la vremea aceia, după cari acmu nu este cu putinţă a să urma, nici a să înţe-lege, şi fiind că şi din partea mănăstirii nu au fost nime cu scrisori, şi trebuinţa cere ca să fie to^te părţile, întăl înfăţoşerea cinstitului divan, ca să se dea hotărîre prin giudecată, cum trebue să li se împartă acest trup de moşie, dispărţindu să întăl partea mănăstirii, cum va socoti cinstitul divan, şi mai vârtos că dumneaei pităreasa arată că s’ati înstrâmbătă-ţit cu giudecata de la 1813, şi că voeşte iarăşi sti tragă giudecată cu Catrina Ciolăciţa, pentru aceste pricini, dar noi nu am putut pune în lucrare poronca, şi înştiinţăm cinstita Logofeţie, ca dându se la toate aceste hotărâri www.dacoromanica.ro — 336 - prin giudecată, vom ii şi noi următori poronceî şi povăţuiriî, ce atunce ni să va da, va vede cinstita Logofeţie, şi harta de starea locului, şi se va pliroforisi, în ce chip le urmează stapînirea. 1816 luli .20. (Iscăliţi) Arghir Cuza Spatar. — lordachi Reşcanu Căminar. Acest document în original tea mea. se află în proprie ta-Th. C. Nous, par la grâce de Dieu, Ţhăodose Barbofski Mă- tropolitain de Soutzava, Agathon ]£vâque de Romano, Jean Illveque de Radaoutzi, et Phi-lothăe 6veque de Househe, nous ăerivons, et faisons sa voi r par notre prăsent acte que, quelque temps avant, la Dame Anne, ăpouse de feu Boyard Jean Golia, grand Logothăte, s’ătant prăsentăe devant nous avec son fils Mi-chel, a declară de sa propre volontă, et sans que personne l’ait violentăe ou forcee, qu'elle a donnă et dediă k sa sainte lilglise, honorăe par la mămoire de l'Ascension de notre Sei-gneur et Sauveur Jăsus Christ, et bâtie pai’ elle-meme avec son argenterie, Ies habits sa-cerdotaux, tous Ies livres ecclăsiastiques, toutes Le Sceau du Mitropolilam Thiodose. www.dacoromanica.ro — 337 — Ies maisona, et Ies villages et vignes, au Saint Monastâre Imperial nommâ Vatop&di, situ6 -dans le mont Athos; et â, toute la Congrega-tion y installâe, pour le repos de l’âme du feu Boyard susmentionn6, de sa propre âme, de celle de son fils, ainsi que pour le repos des â-mes de tous Ies Chr6tiens, qui vont en p6l6-rinage \ la Sainte Communaut6, conform.6-ment au contenu du Chrysobulle, od ceci est mentionne ; afin que la ditc âglise et tout son srevenu appartienne aux Saints P6res, sans que personne ne remue eette donation pendant tous Ies siecles. Quant aux saints P6res, ils doivent avoir soin pour le repos des âmes des dona-teurs, en officiant chaque annâe, une commâ-moration solennelle, selon Ies statuts eccl6-siastiques, et enregistrant leurs noms dans le grand Pomelnik, pour qu’ils soient r6eit6s, jainsi que Ies noms des autres fondateurs, d’fieu-reuse mâmoire, pendant tout le temps que la la sainte eglise durera. De plus, durant toute la vie de la dite Dame et celle de son fils, qu'aucun de leurs petits fils, ou de leurs pa-rents, ou qui que ce soit du clerg6, ou des Bo-yards, n’ait nas le droit de s’immiscer â eette Mâme apres avoir abandonnâ la dite Dame et -son fils de ce monde precaire, et passâ ă, meil-leure vie, oii le bon Dieu aura bien voulu la placer, si quelqu’un tenterait d’annuller sa donation et charitâ faite â. la sainte Congrâga-tion susmentionn6e, qu’un pareil soit sous l’a- paşi, 4 palme, şi s'au pus piatră hotar, şi din piatra lui Ion Gianes tot în sus pe drum, am dat 4 pământuri şi giu-mătate Iul Merăuţi Gianes, şi Floare! şi lu! Ion Gianes, schimbatura lor ci ati avut cu Hurjueştil, şi am făcut sămn cu o groapă, şi de aice în sus, ah rămas 12 paşi, a lui Gri-gori Hurjuiu, şi a Sandului, şi am făcut bour într’un stejar, ce este în colţul viei Lupului diaconului, între poem, jşi aice s’ati încheiet 18 pământuri, 23 pa;?i pe zarea piscului, şi peste vii şi ne-am întors, iar la bour şi piatră unde sunt în stejar, din care stejar în gios, www.dacoromanica.ro — 347 sâ hotărâse Musteştix şi Stănueştii, şi in suş hotaru Mohorâţii, şi am purces drept la vale şi spre apus, până în .marginea văel Fundăturii, şi în costişa văi, despre soare răsare am găsit un bour într’un stejar, la care stejar din bour rămân în gios Stănueştii şi în sus Mohorâţii, unde am pus şi noi o piatră, fiind bour vechili, şi din bour şi piatră am dat în sus 1 pământ, 12 paşi Marghioleştilor, şi am pus piatra hotar, şi din piatra Marghioleştilor tot în sus, am dat 2 pământuri, 11 paşi Silii, şi am pus piatră hotar, şi din piatră Sălii în sus, am dat 12 paşi llăeştilor, şi le-am pus sămn o groapă, şi din groapă tot în sus, am dat 2 pământuri, 9 paşi, 3 palme Floare!, de Ia 7 ficiori a lui Merâuţă Gianes, bez 3 paşi, 5 palme, ce s’aQ scos dintr’aceasta parte, partea lui losup Gianes, şi s ad pus piatră hotar, din gios de biserică, şi în colţul ogrăzii, şi dintr’aceasta piatră a Kloarei, tot în sus, şi pe de la vale de biserică, am dat lui losup Gianes, 5 pământuri, 19 paşi, 5 palme, şi i-am pus piatră hotar, şi dintr’aceasta piatră a lui losup Gianes.in sus, pe coasta înfundăturii, am dat 1 pământ, 6 paşi, 4 palme, lui Ion Gianes, şi i am pus piatră hotar, şi d intra-ceastă piatră a luî Ion Gianes. tot în sus pe coasta fundăturii, am dat 4 pol pământuri lui Merău'ă Gianes, şi Floarii, şi Jui Ion Gianes, şi le-am tăcut sămn o groapă, şi dintr’aceastâ groapă în sus, afl ramas 12 paşi a lui Grigori Hurjuiu, şi a Sandului Zotiî, până din sus de ocoale şi în marginea ocoalelor, şi aice s’au www.dacoromanica.ro 348 — închieet şi valea fundăturii, adecă : 18 pămân-tun, 23 paşi, dar pe această mo7ie ce o arătam, Mohorâţii că o etapînesc Gianesăştiî, să află la mijlocul ci, din stejar în sus, casele lor şi livezi moşăşti, şi părinţeşti, şi săpături făcute cu toporul din codru mereu, pentru care casă şi livezi, şi săpături, fiind că’s făcute de moşi şi de părinţi şi de dânşii cu toporul din codru mereti, s’aîi lasat ne înpărţit să’l stăpînească, fieştecare fraţii frăţeşti, adică : feciorii lui 1^ erăuţă Gianes, şi ficiorii lui Ion Gia-nes, şi a Floarei surorii lor, fie7te-care frate şa’şi stăp'neasca, atât casa cum şi livezile a lor, şi a moşilor, şi a părinţilor lor, cum şi în săpături, aseminea ţiindu’şi fie-te cine săpătura sa, cum şi locul ce l’am lăsat ne înpărţit să-! stăpînească frăţaşte, îl aratăm, de unde\ şi pănă unde l‘am lasat ne înpărţit, de la vale de ca-că şi de livezi şi de supt poalele rădiulul ce este alăture cu livezile, şi la apus pană supt poalele costişei, cât le este locul cu livezi şi cu casa, şi cu puţine săpături. Iar de supt poalele costişii şi la apus pana în zarea dealului, unde să hotărăsc Mohorâţii cu moşiele ce vin de la Berheciti, să’şi stapineasca fie7te cine del-niţa sa ce i s’ati dat şi î s'ati stâlpit cu petre hotara, iar mai mult să nu se întindă cu stăpânirea unul peste altul, cum şi din rădiul ce este din vale de casa şi merge in sus a-lăture cu livezile, şi la vale pănă în apa Dobrotvorului, iarăşi să’şî stăpânească fîeşte carele delniţa sa, ce i s’au hotărît şi i s’au stîlpit cu pietre hotară, iar mai mult să nu să îm- www.dacoromanica.ro — 349 — tindă cu stăpînirea unul peste delniţa altuea; iar cât pentru 1 pol pamînt ce’l arătăm că l'am dat Marghioleştilor pe din gios, şi 2 pă-mînturî, 11 paşi, ce iarăşi aratăm că am dat al de Sâle, aceste pămîntun sa le stăpînească Sâle şi cu Marghioleştii, din apa Dobrotvoru-lui, şi la apus până în zarea dealului, unde să hotăreşte cu moşiele ce ' in de la Berheciu, de vreme că nu întră în vatra ce s’au lasat y6upt stapînirea satului, iar- vatra satului ce •’au lasat ne împărţită, aceasta este în curmeziş, din piatra fcâliî cea din sus, în sus pănă în groapa ce o arătăm că amfăcut’o sămn peste 4 poli pămînturl ce le arătăm că le-am dat lui Merăuţă Geanea şi Iui loan Gianes, şi Floare!, iar cât în lung, de supt poalele costişă! şi la vale peste sat şi livezi, pănă în poalele rădiulul ce merge în sus alăturea cu livezile şi despre casă, iar din poalele rădiulul la vale pănă în apa Dobrotvoruluî, fiind loc de câmp şi de hrană, s’au împărţit delniţa fieşte căruia, atâta şi de supt poalele costişei şi la apus pănă în zarea dealului, unde să hotărăsc Mohorâţii şi cu moşiile ce vin de la Berheciă, iar s'au împărţit locul delniţă, să.’şl stăpânească fieşte cine delniţa sa, după cum şi mal sus arată. Şi după alegerea şi hotărârea ce le-am făcut, le-am dat şi de la noi această mărturie hotarnicâ, iscălită de noi şi de câţi s’au întâmplat la hotărât. 1776 August 10. Ştefan Abaza biv vel medelnicer. loniţă Marghiolu. Eu Iosăp Gianes monah răzeş. — Eu Toa- www.dacoromanica.ro — 350 — der Gianes răzeş. — Eu IIie Gianes răzeş. — Eu Vasile Gianes răzeş. — Eu Ioniţă Gianes răzeş.—Eu Yasilo sîn Floarea răzeş. — Eu Pascal sîn TJrsul ot tam străin. — Eu Lupul diaconu. — Eu Maria lut Alexandru răzeş. — Eu Ga vrii Hau răzeş. — Eu Tudosie răzeş. — Eu Ioniţă Ciochină răzeş. — Eu Ştefan Dărăban ot Stănăeşti străin. — Eu Ursul ot străin. — Eu Ioniţa Dărăban străin. — Eu Ştefan Nacul străin. — Eu Ioniţă Nacul străin. ■— Eu Anghel Mutu străin. * * * Copia aceasta cu cea adevarată mărturie, poslăduindu-le noi din cuvînt, în cuvînt s’au aflat întocmai cu acea adevarată. fIscălit) Cliirica ban. — INTIMPINARE La cele ce mă vor întreba giudecata, pentru gm-decata -e cere zăstre dumneaei vorniceasa Catrina ca să dau eu şi fiul meu Vasile 1779 Dechemvrie 18. 1) Eu respund că după moartea răposatului am rămas cu copil mic şi cu fată mare, într’o chilie în sfintul Spiridon, scoţîndu-mă ră-posatu paharnicul Ilie din -toată moştenirea răposatului boeriului meii, căci dumnealui a fost clironomu moş strămoş tuturor pe toate a răposatului, şi împărţitor pe toate, atât la luat c‘t şi la dat, şi dumnealui este dator să răspundă la dat, precum şi la luat au fost, iar de este ca să dau eu zestre, bucuroasă sînt www.dacoromanica.ro — 351 — să dau, când aşi fi rămas eu dreapta clironoa-mă pe toate, şi împărţitoare pe toată casa ră-păosatului, dar pe mine m’au depărtat precum arată diata răposatului, cari eu atât am fost de nici diata răposatului nu m'am putut învrednici să o văd. 2i Pe fata care am ramas cu dînsa în casă, eu am măritat’o eu al meu şi cu al copilului, şi pe mine nu m’au ajutat la măritatul fetei cu un ban nime, căci do la tatăl său numai 7 pungi de bani i-au-dat. 3) Nu numai că am rămas înstrăinată din moşiile răposatului, ce au fost a sale, ce şi moşiile care au fost drepte a mele de la părinţi, acele iarăşi răpaosatul le au luat şi le-au dat zestre fotelor sale, cum şi nişte vil, ce am avut de la părinţi zestrea me, iarăşi răpăosatul le-au vîndut zicînd ca nu le poate lucra, şi în locul viilor n’am luat ni-mică. Eu de a rapăosatulul stăpînesc numai nişte ţigani care şi dintre acia după izvodul ce mi-au dat paharnicul Ilie, lipsesc la patru zeci suflete. 4) Pentru casele care mă odihnesc eu în trînsole aceste le am făcut eu, iar din casele răpăosatulul, eu partea ce me-au dat, pără a-cum nu stăpînesc. Eu viaţa mea o petrec a-cole la ţară împreună cu ţiganii, numai să nu se prăpădească a copilului acestuia, cele ce -s’au îndurat de i-ati dat ee au vrut răpăosatul, căci nici copilului nu bau făcut parte în dreptul după cum au luat dumnealor ; deo-săbit că dumnealor au rămas în stare şi în. cinste de la răpăosatul, iară acesta au rămas www.dacoromanica.ro — 352 — în alghie de ţâţă, şi nici de la mancă nu l’au plătit râpăosatul, ce iarăşi eu l’am plătit, şi îl crescu şi îi. port de grijă, pără când se va rădica de vrăstă, şi atunce iarăşi se vor lua de copil toate, şi voiţi rămâne fără de nici o stare. Şi la aceasta eu mă rog dumilorvoastră boeri, ca unii creştini şi judecători ce sîn-teţi, atât casalor dumnclorvoastre, cât şi pă-mîntului acestuia, ca să aibu şi eu dreptate, însă nu cu hatâr, ce după cum va lumina Dumnezeii la dreptate. (Iscălită) Safta Hătmăneasă. Ufn vechil ca să administreze moşia PânzăreştiT Cu această carte a noastră adeverez la mâna dumneaei mătuşâmel î^aftei hătmănesei, precum să se ştie, că avînd eu o moşie anume Fânzăreştil în ţinutul Iaşilor, şi ne avînd pe cine pune să’I caute venitul, m’am rugat de dum-neel ca să pue omul dumisale să caute venitul acestei moşii, atât de acum înainte, cât şi venitul de 3 ani trecuţi, încă sâ’mi eie de la -aoeî ce nu vor fi plătit; fiind că această moşie o am răscumpărat de la dumnealui unchiul meu Lupu Balş biv vel Logofăt; şi câte scrisori sînt la dumnealui pe numele a-cestei moşii, încă să’mî dea dumneaei mătuşă-anea Safta hătmăneasă, aceasta Mart 22 1770. (Iscălit) Panaite . . . biv vel clucer. Documentele de la pagin. oij păn& aice le am ■de la D-nul Boia, care au bine-voit a mi le da spre publicare. Th. C. www.dacoromanica.ro - 353 — Spitalul Sântului Spiridou Sama de veniturile şi cheltuelile Epi-tropiei SântuluY Spiridon din Iaşi de acum 120 ani (1772). (N. B. Biserica s’atl fondat la 1755, ear spitalul la 1757), Venitul monastirei Sânt. Spiridon, ce s'au luat de rânduiţii Epitropi întrun an. din let 1772 ghen. 1 fi până la let 177Z ghen. 1, precum se a-rată mai jos; Lei B 1257 90 ce au prisosit din anul trecut 1771, îns£ cu 500 lei ce s’au lasat bani pentru acoperirea Monast. Proroc. Samoil.—745 lei 89 bani ce sunt datorii la Constantin Ţigara cu zapis. 115 * S’au luat dobândă pe aceşti 500 lei \ ână la let. 1772 Dechemv. 15. 2000 lei Din venitul Ocnei pe acest an 1772 ghen. I şi până la anul 1773 ghen I, iiind vendute d-sale Hatm. Yasîle Razu, câte 191 Iei 81 bani pe lunâ. 1000 Jei Din mortâsapia cea mare a laşului ce s'au vendut într’acest an din 1772 fevr. I şi pânâ la anul 1773 fevr. 1 poroşnicului Cozma Ban. 17 60. Un şfert din Părcălăbia Soroceî pe trei luni dechemv., ghen., fevr. ce au fost din an sâ se înearce la sama aceasta. 600„ Din părcălăbia Sorocei pe un an 1772 mart 1 şi pănă la anul 1773 mart I, ce au fost vândută lui Neculai Sirghi Căpit. şi tovarăşilor lui. 145 10, Din Părcălăbia T.Frumos, d-sale Lupul Vat. ce au rămas din anul 1771 să se in-«arce la sama aceasta pe 5 luni ghen. fevr# VOLUMUL XXI DIN URICAR, C. 2$ www.dacoromanica.ro — 354 — mart, apr şi mai, din 350 lei vânzare din 1771 iunie I. până la 1772 iunie 1. 550., Din Părcălăbia T. Frumos pe un an. din let 1772 iunie 1 şi pănă la anul 1773 iunie I ce s’au vândut Lupului Vât. 594„ Din venitul vămii cazacliilor, ce s’au. luat într’acest an 1772, după isvodul iscălit de Patraş. 2544., Din venerarea moşiilor pe acest an; 1772 mart,-înse: 230 (în 1892-19000) Bor?a, ţinutul Iaşii d-sale Ion Nicolau, bez moara ce s’ati dat caselor. 200 (în 1892-20300) Dumescii ţinut Vasluiului d sale. Atanasie Bacalbaşa. 300 (în 1892-25000) Blăgenii ţinut. Bacăului d-sale Ion \ ât. 350 (în 1892- 30360) Hârlâul i Cotnarul dumisale Gheorgbe Ban. 300 (în 1*92-30360) Sărăuţii de la Cernăuţi lui,. 150 (in 1892-13010) Hreaţca la ţarani tij Cernăuţi. 120 (în 1892-13010) Băncilă ot tam la Costaclii Cuceronu. 130 (in 1892 8510) Ci'ăinicenii, Aramoni, i Sirbii de la Dorohoiu. 320 (in 1892-83790) Petrosul, ţinutul Sorocii. 20 (in 1892-83790) saptilici ot tam la Ursachi vorn. 46 (in 1892-83790) Hălcenii de la Hărlău lui Cost. Papalii. 100 (in 1892-56010) Bălţile ţinut. Sorocii lui Sandu Panaite. 20 (in 1892-21010) Târgu-Frumos, Lupul Vât- www.dacoromanica.ro — 355 — 60 „ Crâşma cu o dugheană de lângă *idul monâst. lui Gh. Ban, într’acest an 1772 ghen. şi pănă la anul, bez trei dughene i cu o pitărie, ce au şe^ut marchitanţii şi n’au dat nimica, şi s’au dat pităria pe pol an se o in-tocmească, şi chirie să nu dea, începanduse a-cest pol an de la let 1772 fevr, mart, april, mai. iuni şi iuli. 30 „ De pe această pitărie d. Satcu pitaru pe pol an, de aicea păna 3’a împlini un an, pe pol înse, dă ear 30 lei. 30 „ Scuteala crăşmei Dimici Sinulgiului pe acest an 1772 ghem I si pănă la anul 1778 ghen I. De aceia s’au scutit crăşmele monâst. de pe aceasta nu s’au mai luat nimică. 20 „ Depeo dugheană ot Târgul de Sus, de la Vas. Blanaru pe acest an 1772 maiu I şi pănă la anul 1773 maiu. 12 „ O dugheană ot tam de la d-lui Visternicu pe acest an 1772 maiu I şi pănă 1 an. 1773 mai 1 ot Tălmăci jid. 6 „ Bezmănul de pe o dugheană ot Târ- gul Făinei de la Mar cu jid. pe acest an 1772 maiu I pănă la 1773 mai I. li „ De pe o dugheană ot Botesci, ot Calistru Egum. pe acest an 1772 Iunie 1 şi pănă la anul 1773 Iuni 1. 9 „ Bezmănul pe trei dughene de la poar- ta mânăst. ot Gr. Ban, după sinfonia ce are pe acest an 1772 40 „ Chiria crîşmei ot Cuieranu pe a- cest an 1772 ghen. I. şi pănă la anul 1773 ghen. i de la G. Ban, pe patru vase cu vin, www.dacoromanica.ro -356 — cătă 10 lei de vas. 80 lei de pe pităria din Târgul fainei pe acest an 1772 Iunie 1 si până la let 1773 Iunie I ot Ioniţă pitarul. 12 ,, t>e pe o dugheană ottam, pe acest an 1772 luni I şi pănă la anul 1773 luni I. ? - „ Moşia Bolotina ţinutul laşii (din Basarabia), s’au cosit fân împărătesc. ?— Moşia Cârhane ot Greceni să dea banii Paharn, Vasili Ruset, pe 3 ani 1771, 1772 şi 1773 ghen. I ?— „ Moşia Târg. Hârlăului, să dee samă pe acest an 1772 ghen. 1.... iar pe anul 1773 s’att vândut 18 lei. ?— ,. Moşia Dapcenii ot Lăpuşna, se dee samă d-lui Pahar. Vasile Buzet, pe 3 ani pănă la 1773 ghen. 1 ? — ,, Locul dughenilor lui Ioan Căpit. se dee samă de besmen femeia lui, din let 1769 şi pănă la let 1774 ghen, I 300 „ Din venitul cotăritului, fiind vendut lui Const. Ban poroşnic i tovarăşilor lui pe acest an 1772 maiu I. pănă la let 1773 maiu 1. 756 „ Din venitul cântarului pe acest an 1772 ghen. 1 pănă la 1773 ghen. I, înse 637 60 din cântarul laşului ot loan Mungiu, fiind în credinţă, let 1772 ghen. şi pănă la 1773 ghen.—I 42 60 Din cântarul Roman, ot Pav&l Grecu fiind în credinţă pe acest an 1772 ghen. I şi pănă la anul 1773 ghen.—I—26 Din cântarul Sucevei ot Caz. grecu fiind în credinţă pe acest an 1772 ghen. I şi pănă la let 1773 ghen. I.—50 din venitul cântar, Sorocii i Mo-vilău i Raşcovul pe acest an 1771 Decernv. www.dacoromanica.ro -357— şi până ia let 1772 Dec. 1 fiind vândută lui Sirgbi Căpit. 150 „ De pe carăle cu lipscănii căte 15 lei de car. într’acest an 1772 gb. I şi până la anul 1773 ghen. I însă; Lei B. 15 ,, 1 Ghiorghie ot Galăe (?) 37 60 2 7-2 Cară Toma Sândulachi 15 w 1 Costea Avram 22 60 1 l/., Dimitri (Jîormeîu, 60 ,, 4, Cons. Papafil 200 Din venitul postagilor i postavurilor ot jid. ce au fost vândut pe an lui Fels în 400 de lei păna la qU întăl a lui Sept. let 1772, bez 200 lei ce sănt arataţi la sama a-nului trecut, şi de la sept. tot 1772, şi pănă la let 1773 ghen. 1 nu s’au luat nimica; ear de la acest velet 1773 gben, 1 s’au vândut lui Ştefan Feştilă in 250 lei, cu care să se încarce la sama viitoare. 45, 45 De pe 11 vedre miere, ce s’au vândut lui Rei jid, vadra căte 4 lei 15 bani, pe acest an 1772 pe... ce s’au bătut, bez pe cei de sămănţă. 652 „ De pe vinul ce s au vândut într’a- cest an 1772 bez un poloboc ce s’au dat părintelui, i bez două poloboace ce s’au băut la mănăst. pe 326 vedre, căte 2 lei, bez 180 vedre, trei poloboace s’au băut, i bez 20 vedre scădere. 41 80 Rădicătura de goştină pe anul 1772 pănă la let 1773. 53 „ De la Ocnă din venitul rachiului i www.dacoromanica.ro —358— a holercii cu măna, Căpit. Gavril Derobaţ,. fiind în credinţă pe acest an 1772 şi pănă la let 1773 ghen I, şi s’au dat în sama camaraş. ■de Ocnă Papandopulo pe anul viitor. 253 60 Din venitul cerii, ce srau luat pe acest an 1772 căte 11,2 bani de toată oea, înse: 102, 105 din 237 lei 20 bani ce au cuprins câte 2 bani de ocă, 1 I/.i bani a sfânt.. Spi-ridon, 1 '|2bani pol ban aSinai... Sf. Spiridon 102 lei 105 bani. 34 „ 35 ... Sinai i bez 60 lei 35>bani pe- 4 luni ce s’au dat 1 ce au păzit la vamă după sama ce au dat Temeli de 11, 830" ocă ceară, 59 75 Pe 470 ocă ceară ot Toader Braşov.. 9! „ Tij ce au dat Temeli, de care se dă isvod de cătă ceară si a cui. 11. 675. 75 fac, adecă unspre Şece mir şese sute şepte (jleci şi cinci lei 75 bani. Cheltuelile mănăstirei Sf. Spiridtm ce s'att făcut de rânduiţii Epitropî. într'acest an 1772 ghen. 1. şi pănă la let 1773 ghen. /„ precum se arată: Hacul şi cheltuiala oamenilor Mănăstire),. Lei. 102 Preotul Stati pe acest au 1772. înse 42 lei pe 6 luni câte 7 lei pe lună, i 60 pe 6 luni câte 10 lei pe lună. 90 „ La al doilea preot. 75 „ Lui Nechifor diacon pe 5 luni a 15 lei. www.dacoromanica.ro — 351) ~ 35 lei Lupului diacon pe 7 luni a 5 lei. 180 „ Lui Mariş psalt pe acest an 1772. 60 „ Lui Toader eclesiarhul a 5 lei. 65 „ Lui Scarlat pe acest an 1772 a câ- •te 5 lei pe lună, i cu b lei ce i s’ati. dat la vremea ciumei.' 20 „ Preotul Yasile aldoilea, afară de hacul lui pentru imiclic, ce au păzit biserica la vremea ciumei astă vară. 10 « Diaconu Lupu tij imiclic, 'afară de ha-cu lui, câta-vreme au fost ciumă, păzind biserica astă vară 1772. 26 „ Panea ce s1au cumpărat la oamenii •casei din Iunie 1, let 1772 pănăla ghem 1 let 1773. 5 lei 60 mâncarea lui Neculai băetul, eşit fiind afara asta-vară, velet 1772 la vremea ciumei. 58 lei 60 îmbrăcămintea băet. Neculai într’un an 1772; strae, ciubote, papuci, i bani de ras. 20 lei 60 Măriei femeii din casă, ce face bucate la omenii casei pe acest an 1772 a câte 1 1/._> leu pe lună cu 2 ]/‘2 lei ciubote, o pă-reche ce i s’au luat. 680 „ Samişului mănăstire! pe acest an, 1772 a câte 50 lei pe lună. 40 . Călugărilor ot schit din Codru Iaşii, Insă 20 rămăşiţă. din anul 1771, şi 20 pe acest an 1772 până la 1773, 20 „ Călugărilor ot schitul Stavnicul pe .anul 1772. 32 « Pentru bonişlicurî t Sameş 1 Psal- tului, 1 diacon., 1 la ecleBiarh, www.dacoromanica.ro — 360 — 35 lei Neculai dascălul, ce au învaţat pe baet pe Neculai pe 7 luni câte 5 lei pe lună. 10 • S’au cumpărat o psaltiehie pentru învăţătura baetului. 6 60 Pe dou8 cădelniţe, 1 s’au dat la l îr- gul-Frumos, I la schitul Iliescei. 14 60 s’au cheltuit ou o faţă de pristol, ce s'au făcut la Manast. dintr’o belacoasă ce era, i c’un cot atlas cu fir, ce s’au cumpărat. 43 « Pe doi boi si un car pentru treaba mănăstirei. 1568 60 fac. Cheltueala bisericei peste an, şi a doue schi-. turi, let 1772 ghen. 1 şi până la 1773 ghen. 1, 29 « Pe 9 l/., oca ceară, s’au cumpărat şi plata ce s au dat de au făcut luminările toate in biserică la Paşti. 45 60 Unt de lemn ce au ars la candele într’un an la 1772 pana la 1773, Iunie, 28,ocă. '10 * 4 ocă tamăe tij pe acest an 1772 la Monăstire. 11 a Lumini de ceară, tămăe, unt de lemn peste an, şi la prasnicul schitului, ot Stavnicu pe anul 1772. 12 « Lumini de ceară, unt de lemn peste an şi la praznicul schitului din laşi pe acest an 1772. 107 60 fac. Cheltueala ce s'au făcut la praznicul Sf. tipi-ridon anul 1772 dechem. 12. 54 lei 26 Ys ocă ceară ce s’au cumpărat şi plata ce s’au dat de s’au făcut luminele. 1 « Smirnă. 3 60 o ocă şi 1/2 cofeturi. www.dacoromanica.ro — 361 — 8 “ 3 ocă vutcă 2 60 4 ocă hplerck Un curup dulceţi 2 ocă cafe ) 5 ocă zah.)1*1"" 30 o ocă cafe) 2 60 6 60 8 40 3 4 3 60 2 1/2 ocă zahar ) la mitrop. 30 O ocă cafe pentru casă. 12 60 500 păni la sărăci 15 « Vlădicăi de Huşi 4 « oamenilor S. i^ale 10 « lui Parteni <200 « S’au dat bani milostenie la sărăci cu isvod rânduit de Epitropi. 338. 100 fac. Lefile ce sau dat pe acest an 1772 gen. i. şi până la let 1773 glien. 1. 840 « D-sale doctorului Draeachi pe acest an 1772 glien. 1 şi pănă la 1773 căte 70 lei pe lună 280 « S'au dat lui Hristodor spiţer pe 9 luni de la let 1772 câte 30 lei pe lună. 102 90 Tij lui, imiclic pe 5 luni, let 1772 mart, april, maiu, iuni, iuli, tot let 1772 pe 4 luni căte 20 lei, pe o lună 22 lei 90 bani. 105 „ La- slugile din spiţărie pe 11 luni. 120 „ Spiţerul de la Ocnă pe un an 1772. 360 u Şatr. Gioan pe 9 luni. 1807 lei 90 fac. MUe ce s'au dat pe anul 1772 glien. 1. şi pănă la let 1772 ghen. 1 540 « Eepos. Pan Negel pe 9 luni let 1772 câte 60 lei pe lună, de la april pănă la www.dacoromanica.ro — 362 — sfirşitul anului. 105 „ Gramaticiţii pe 8 luni de Ia maiu până la sfârşitul anului câte 15 lei pe lună. 32 a Tofănesii sora Pafului pe 8 luni, căte 4 lei. 120 « Căpit. Vas. Raţa pe un an căte 10 lei pe lună. 36 a Mumei lui Neculai băetul ce au fost la spiţărie pe un an 1772, căte 3 lei pe lună. 24 a Măriei fata Poroşn. Neculai pe anul 1772 căte 2 lei pe luna. 120 « Muriei Botezatu, cate 10 lei pe lună. 21 ., Mumei băetului Neculai pe 7 luni căte 3 lei. 50 „ Milă prin mana lui Grig. Ceauşul la o fată saraca. 30 „ Stolnicului Cogalniceanu prin mâna vtori logofăt. 20 „ Milă Măriei Cucoraniţa, 20 „ Milă lui Huni. 20 „ La două fete sarace prin mâna lui vtori logofăt. 10 ,, Ilenei a lui Panaite, milă. 16 60 La îngroparea popei Petrea. 20 ,, Milă casei preotului acestuia. 60 „ Ilenei r6bă, cu 3 fete pe 6 luni căte 10 lei. ' 7 60 Lui Teodosie călugăr, bolnav. 15 „ Ajutor la 2 clopote ce s’au cumpă- rat la Tărgu-Frumos. 12 „ Milă la săhăstriea Ursoaea. 5 ,, Luî Lefter capikibaea. 15 17 S’au cheltuit cu doi bolnavi în trei luni mâncare, cămeşi, aşternut, pănă s’au tă- www.dacoromanica.ro — 363 - xoăduit. 12 „ Ruxandei cu 6 copii pe 6 luni a 2 lei. 12 „ Lh două femei sarace cu mâna lui Ghiorglii Ban. 9 „ Ilincăl femeie saracă cu 2 copii, li s’au făcut înbrăcăminte fiind goli. 10 „ La o femeo cu trei fete, milă. 1349 17 Fac. 51 3 „ S’au daţ lui Başa Const. Fapafil, însă 500 lei căpiţe ce au împrumutat pe mănăst. cu zapisul părintelui Irinepolios la lucrul zi-direi mănăst. din velet 1764 şi 13 lei, din dobănda bez alţi bani ce i s’ati dat dobănda .acestor bani, care sunt arataţi la sămele anilor trecuţi, şi s’au ras zapisul. Cheltueala lucrului viilor şi culesul lor în-,tr'acest an 1772, 222 18 Pe 8 pogoane de la Odobeşti des-gropat. hărăgit, praşă, îngropat, i cheltueala culesului după isvodul lui Calota iscălit. 81 „ Pe 4 pogoane ot Gărle, aseminea du- pă isvod iscălit de Calotă ce au dat la mănăst. 62 15 Pe 4 pogoane de la Cruce, rseminea după isvodul lui Calotă, ce au dat la mănăst. iscălit. 12 „ Două căn giumătate de sat 253 stânjinî, care fac 502 stânjinî, după alegerea veliţilor boeri, şi fiind că dumnealui Iordache Lazu biv vel paharnic această sumă de stânjinî are să o ia şi din partea de sus, şi din partea de gios. Deci învoindu-să răzăşil cu dumnealui cu primirea a tuturor, i s’ati dat dumisale, toată această sumă de stânjinî din partea care după suma stânjinilor a toată moşia, i s’ati venit dumisale giumata-te de sat partea de sus, fără de 25 stânjinî ; şi măsurând capătul moşiei despre răsărit din movila Găonoasă şi păn la mijlocul moşieî, s’au găsit 670 stânjinî şi scoţindu-să 25 stânjinî, au www.dacoromanica.ro — 373 - rămas 645 stânjinî, partea dumisale paharnicului lordachi, şi aice am pus două pietre hotar, lângă un stejărel mic, una caută in curmezişul moşiei, pin capăt, iar una caută în lungul moşiei ce desparte partea dumisale Iorda-chi Lazu biv vel paharnic, partea din sus despre partea razăşilor, partea din gios, şi de acole am purces înainte pin dumbravă, In lungul moşiei pănă ce am eşit în câmp, u de acole tot înainte pin câmp, păn la o movilă mare x ce să numeşte Oetaţuia, şi alăturea cu movila pe din gios la deal în muche, şi de acole tot înainte pin câmp asupra TopoliţiI, pin câmp, în lungul moşiei, şi la mijlocul moşiei în podiş, iar s’att măsurat moşia dea curmezişul, şi s'au găsit 655 pol stânjinî, pănă la giuma-tatea moşiei în curmeziş, şi scoţindu-să 25 stânjinî, aQ ramas G31 pol s ânjinl partea dumisale, şi aice am pus o piatră hotar ce desparte partea dumisale lordachi Lazu biv vel paharnic, despre partea răzăşilor din gios, şi de acole înainte pe câmp la vale, lângă un drum vechia sapat, să numeşte drumul Teiului, şi s’au pus o piatra hotar, şi de acole tot înainte la vale lîngă alt d.rum, ce se numeşte drumul Arinilor, şi iar am pus o piatră hotar, şi de acole tot la vale peste drumul ce vine de la laşi, iar s’au pus o piatră hotar, şi de acole tot la vale pe din gios de crâşma căpitanului Ştefan Stilii şi pănă în drumul cel ce vine de la Păstrăvenî, şi aice s’au sfârşit câmpul, şi s’att măsurat moşia pe la capăt pe despre apa TopoliţiI, în curmeziş, şi s’au găsit 547 stan - www.dacoromanica.ro — 374 — jini, păr la giumătate, şi scoţindu-să cel 25 s'tânjinl, rămân partea dumisale lordache La-zu biv vel paharnic : 522 stânjini, şi de aice din drum de unde s’ati sfîrşit câmpul şi păn în apa Topoliţiî, att ramas sileşte moşia Râte-ştiî, care toţi răzăşii aii cerşut ca să se măsoare siliştea deosăbl, şi să se împartă pe râ-zăşî, şi începend a măsura siliştea tot cu a-ceastă măsură, s’au început a măsura dintru un drum săpat vechiti ce vine de peste apa Topoliţiî, pe din gios de crâşma dumisale paharnicului, şi păn în c^pul siliştii din gios în malul Topoliţiî, s’ati găsit 440 stânjini, şi s’ad. dat 220 stânjini, partea dumisale paharnicului, din sus şi 220 stânjini s’ati dat răzăşilor partea de gios, şi s’ati pus două pietre hotară, una s’ati pus lângă drumul ce vine de la Păstră veni, despre apa Topoliţiî, din vale de crâşma căpitanului Ştefan Stihi, şi ceialantă piatră s’ati pus, de acole drept la malul Topoliţiî din gios de un pîrăti, şi aşa cu această măsură, şi hotărî-tură s’ati încheet toată partea dumisale lorda-dachi Lazul biv vel paharnic, partea din sus despre partea răzăşilor, partea din gios, iar partea răzăşilor din gios iarăşi s’ati măsurat şi li s’ati dat pe fieşte care parte cât li s’ati venit, stâlpindu-se iarăşi de noi cu pietre hotară, Insă 77 stânjini, partea Popii Iul Vasile, în capătul moşiei despre apa l'opoliţeî, unde s’au pus piatră hotar, iI,........................ 331 1816 Iuli 20.—Adresa lulArghirie Cuza spătar şi a lui Iordachi Rîţcanu căminar pentru moşiile Căpoteşt I, Giurgeşti şi Skeia, de cum au curs stăpînirea acestor proprietăţi. . . . 333 (1830 V). Cronograful Moldovei; manuscript scris după anul 1820; să vorbeşte aici despre domnii Moldovei, de la Iii© Vodă al treilea Domn, pînă la Alex. Calimali inclusiv' (1819). Manuscriptul este o compilaţie nouă, după izvoarele cunoscute; ici pe colea cîteva notiţe nouS, ceea ce arată că Domnul ce au scr>s istoria ţeril, să născuse pintre cărturari patrioţi şi recunoscuţi de la începutul secuiului nostru; are multe greşeli de fapte şi aprecieri istorice. (La pagina 9 a acestui Cronograf se vede nu-meii de (Jhioangă Voevod 1399 ; credem că ar fi a lui „Juga“ Vodă).........................1-153 www.dacoromanica.ro — 432 — Anul Pagina 1831. Martie 31.—înştiinţare despre introducerea Regulamentului Moldovei................. 418 1862. Cronologia Moldovei şi a Munteniei sorită de C. Rojniţa. Să dă penti*u Munteniea 110 -domni, iar pentru Moldova 176............... 275 320 Grota de la Mangalia. ....... 241 încă o limbă Rominească. ReflexiunI asupra •căiţei lui Dr. Weigand„ Die sprache der Olympo-Wlacken. . . ..................‘ 238 Scrisorile Faraoauilor opis.............. 1*3 — Izvod de acte velei a satului Cleja de lingă FaraoanI.............................. 206 Finele Volumului XXI de Uricar. www.dacoromanica.ro — 433 - Anul Pagina SUPLEMENT La tabla de materii a Urinarkdiă Volumid XXL 1570 (7078) Iulie 20. — Cartea domnului Bogdan voevod dată Cristinel fata Boboiogulul, 4ll 1650 (7158) August 17. — Vasile voevod ho-târăşte pricina pentru schimbul cu Pătrăşcanu. 339 I7l5 (7223) Mart 22. — Suret de pe o carte de Ia măria sa Alexaodru Neculai voevod. . 881 1722 (7231) Octoravrie 6. —Hrisov de la Mi-hai Racoviţă voevod pi in care porunceşte lui Gavril ( ostachi vel stolnic ca sâ cerceteze pricina răzâşilor de la GiosânI. . .... 262 1724 (7232; Fevruarie 12. — Carte de la Mi-hai Racoviţă voevod ca să se caute un ţigan anume Neculai Ungureanul....................... 382 1728 (7238) Iunie 19. — Izvod de cărţi domneşti....................................... 383 1734 (7242) Mart 18. — Cartea lui Constantin Neculai voevod da'ă Saftei lui Ion Stârcea. 386 1738 (7246) Mai 12. — Zapisul lui Buhâescul. 385 1740 (7248) August 3. — Grigori tihica vodă dă cartea sa lui Mihalachi Panaite ca să se caute un ţigan.............................. 387 1743 (7251) Iulie 9. — Impărţală de ţigani a lui Constantin Cocoranu şi Isaia monah Mira. 414 ■ 1754 (7262) Mai 27. — Rezoluţia lui Matei Ghica voevod pusă pe anaforaua lui Dimitrie Sturza hatman.................................. 388 1770 Mart 22. — Un vtchil ca să administreze moşia Pânzăreştil........................ 352 1772. — Sama de veniturile şi cheltoelile E-pitropiel Sfîntulul Spiridoo din Iaşi. . . : . 353 1776 Fevruarie 1.— Cartea lui Alexandru Ghica vodă cătră Enacbi Sava................... 391 1776 August 10. — Mărturia hotamică a mo- www.dacoromanica.ro — 434 — Anul Padina şiel Mohorâţii................................ 341 1779 Ghenarie 12. — Cartea lui Constantin Dimitrie Moruz vodă pentru un ţigan. . . . 392 1779 Mart 23. —Rezoluţia lui Constantin Dimitrie Moruz vodă pusă pe anatoraua divanului dompeâc id pricina unor ţigani. . . . 393 1779 Dechemvrie 13.—Tntimpinarâa pentru zăstrea Vornicese! Catrirfa....................... 350 1780 Iulie 3. — Hotărîrea lui Constantin Dimitrie Moruz vodă jŞusă pe anaforaua lui Stur- za hatman pentru ţigani........................... 40q 1781 Iunie 9. — Impărţala de ţigani între Racoviţeşti....................................... 403 1782 Fevruarie 15. — Hrisov de la Constantin Moruz pentru ţigani............................... 405 17*2 Mai 25. — Hotarnica moşiei Răteştilor. 369 1783 Mart 14. — Carte de giudecată a lui Lupul Stamate şi Iordachi 'ficiorii Sandului Hociung de la divanul domnesc..................... 376 17^3 Aprilie 21 — ISVod de zăstre ce dă Zoiţa Crucereasa fiicei salo Zamfira. . . . 367 1783.—M ărturia dată Costil Cupeţ. . . . 414 1794 Iulid 14 — Act de tovărăşie la desetină. 407 1794.— Ţiganii fiu Ia Anastasie Scorţă6cu< 406 1797 Ghenarie 27. — Carte.de învoeală între Ioan Keşcu şi alte neaâulri pentru ţigani. . . 409 —Jaloba răzăşilot de la Va&lul pentrh moşia Ivăneştil..............................416 — 41T www.dacoromanica.ro