TH. CODRESCU. UftlCABlUJ- Documente Slavone PUBLICATE CU TRADUCERE ŞI NOTE. de SA. SA\băn&ocw PROFESOR. "VoivLzsavLi al XVIII-a. IAŞI TIPO-LITOORAFIA BUCIUMULUI ROMAN. — 8 Strada Codrtscu 8 — 1892. www.dacoromanica.ro PREFAŢA. Clnd m-am pus pe lucru şi am început a aduna materialul de documente nu credeam că volu avea de întimpinat atîtea şi atîtea greutăţi. Dar cu cît înaintam în materie cu atîta dorul de muncă creştea. Nici unei alte îmboldii! nu datoresc rodul muncel mele, ce-1 prezint acum publicului, de cît acelui interes ce pe nesimţite să naşte în om pentru ştiinţă. Dacă m-aş reculege în mine pentru a vedea începutul acestui dor de a şti să cetesc vechiturile slavone mal că nu l-aş putea prinde. Şi aşa să întîmplă în multe altele. La început o curiozitate neînţeleasă : mal apoi un simbure de interes ; ici şi colea un îndemn nici nu şlil de unde, dorul să naşte şi te pul pc cetite şi te mierl singur cum al ajuns la aceste studii. Nu voesc prin aceasta de cît a da un implus curioşilor ca şi mine, pentru aceste studii necesare nouă, Iar specialiştilor a vedea cu lin ochiă bine voitor munca mea, cruţînd o de acea critică aspră, care e binefăcătoare pentru cel ce umblă după fală, Iar nici de cum pentru cel ce muncesc îmboldiţi numai şi numai de interesul de a munci. Am adunat materialul de pe unde s-a întîmplat. Din cele 8fi bucăţi de documente, ce conţine volumul de faţă, grosul mi-a fost pus la îndămînă de mult respectatul Toader Codreseu proprietarul Uricaruluî, care de la întîia vorbă s a prins nu numai a-ml da tot ce are vechitură slavonă, dar mi-a şi dat voe ca să scot eu pe numele mieft un întreg volum din Uricar. La cinstea care mi-a făcut am căutat a răspunde şi eă cu munca, şi astă2l sînt vesel că nu m-am dat de-iminteală, numai eă şi Dl. Codreseu ştim prin cîte greutăţi. www.dacoromanica.ro IV Un om care îşi dă şi bucăţica de la gură pentru a tîrgui un document; un om care s*a resignat la traiil şi s-a închis numai în cercul tipografiei pentru a nu căştiga nimica alta de cît volumele de Uricar— pînă acum 22 — scoase cu a sa cheltuială; un om care să dă în vînt după un document şi a ajuns la acest grad de beţie, de pasiune că chiar simpatia o are pentru acel ce-I oferă spre publicare în Uricar documente, credem că un aseminea om merită a auzi fiind încă în viaţă şi cuvinte bune. Colecţiunea Uricarulul or cum ar H ea, a adus şi va aduce un serviciu imens Istoriei Romîne. Cîte nu cetim noi in cele 22 volume ? Bătrînul Codrescu s-a condus în tot deauna de acest principiu: 'publică tot ce-ţi, cade supt mînă, căci dacă să va perde va fi mai rău a nu avea de loc. Faţă cu această tactică condeiul sever al criticului istoric multe ar tăia ca prisoselnice şi neînteresante. Dar totdeauDea o operă Bă esplică prin autor şi împrejurări. Codrescu Bingur a făcut în Moldova cît o întreagă Academie. Fără ajutorul şi îndemnul bătrînulul Codrescu mărturisesc că nu ştiu ce s-ar fi ales de munca mea, nici ce trup I-aşI fi dat. Din cele 86 documente 49 îmi sînt comunicate de Domnia sa Căpătă ceva noU, răpede eram anunţat prin bileţel, şi eU de cuvînt răspundeam la apel ; şi azi unul, mine două, poimîne un teanc, m-am pomenit cu ghiozdanul plin şi în stare de a începe publicarea, şi iată că după 2 ani de muncă am ajuns la un capăt, bun răti, cetitorul işl va da părerea. N-am lipsit a pune la fie-care document locul de unde l-am capatat. §i anume. Dl. D. Berea din Huşi, proprietarul Urlaţilor mi-a pus la Indămînă întreaga sa arhivă (vre-o 17 paquete cu peste 300 bucăţi de documente) ; acolo am scos un material bogat asupra vechilor moşii CantemireştI de pe Ialan (Fălciu), material ce-1 voifi folosi la timp. De la Dl. Berea am transcris 10 documente slavone, pe lingă vre-o 20 romîneştl; şi mă grăbesc a-I mulţumi de bună-voinţa ce a avut de a-ml comunica toate acele acte. www.dacoromanica.ro V Prietenul mieii Iorgu Sion (Brâteştî) Iar mi a pus la îndămînă încă din ) 887 bogata sa arhivă, care sînt departe de-a o fi scotocit in întregime. Cu cele ce am adunat de la alte persoane am atins abia suma de 37 documente • fără grosul oferit de Dl. Oodrescu lucrarea nu s-ar fi isprăvit aşa în grabă. Din cele 86 bucăţi, 18 sînt din secuiul al XV-a 36 din al XVI-a şi 32 din al XVII-a. M-am oprit la timpul domniei lui Vasile Lupul (7142), nu din altă pricină de cit că ieşia volumul prea mare. Nu Vasile Lupul a făcut să înceteze limba slavonă din cancelarie ; nu; documentele desmint această părere. Vom rezerva viitorului a strînge într-un volum doc. de la Vasile Lupul atît slavone cît şi Romîne pentru a ne da samă de starea limbel din cancelaria domnească. In cela ce priveşte modul cum am lucrat am luat ca călăuză în mare parte „Arhiva Istorică" a D-luI B. P. ITajdăfl. Am dat un sumar al documentului apoi textul şi traducerea, la care n-am lipsit a pune note, după cum s-a prilejit, ici mal multe, colea mal puţine. In gînd îmi era a face la urmă un indice de nume şi lucruri, dar am dezistat de la aceasta, mal ales că poate să facem unul general al întreg Dricarului, de va ajuta D-zetl bătrînulul Oodrescu să ducă la bun afîrşît Uricariul. Numai printr’un Indice complect şi analitic să va şti ce conţine Uricariul, mă-rindu-i-se importanţa. Ştitl şi eii cel Intîiii trebue să spun, că nu toate documentele date sînt importante, de şi sînt slavone. Aşa este ; dar nici putinţă nu ne-a fost a alege, ci mal mult de a culege de pe unde să întîmplă. Un document slavon din suta a XVII e mal puţin interesant de cît unul romînesc contemporan ; dar pe cît e de important a şti începuturile cui turei romîne pe atlta e de interesant a şti sfîrşitul unei culturi, ce a influenţat veacuri întregi limba Romînă. Aceasta cu atît mal mult cu cît ia acest sfîrşit n-a conlucrat voinţa vre unul Domn, ci împrejurările. Nu vremurile statl supt cîrma omului, a zis Miron Costin, ci omul supt vremi. In această mişcare spre cultivarea limbel Romi- www.dacoromanica.ro VI neşlî aii lucrat pe nesimţite scribii noştri. Piserii stnt acela cari ni-atl lăsat nrme de limbă; el capătă o importanţă mult mal mare de cit un btefan cel Mare, sad un Mibal Viteazul pentru că mânuitori al condeiului aă cultivat o limbă şi noi numai din el putem şti de trecutul ţării şi al limbii. jN-am uitat de fel aceasta şi în lista boerilor am pus şi pe diecîi de logofeţie. Ne-am mulţămit a pune In dreptul fiecărui piser anul fără altă îndegetare. Prin lista noastră complectăm schiţa dată de Dl. V. A. Ureche în a sa „Istoria lite-raturel Romîne“ Diecil eraţi conţepiştii timpului. Importanţa lor era foarte mare mal ales cînd meşteşugul scrisului era aşa de puţin răspîndit, pe zece părţi mal puţin de cît cotitul. Ca stilizatori aveaţi un mal mare prilej de a compune liber, de oare ce n’aveatt model de imitat ca traducătorii de cărţi religioase. Ce-I dreptul era un stil oficial, ce făcea uz de o frazeologie anumită, dar supt acea formă de cancelarie tot era de umplut un gol, ce rădea în sarcina piserulul. Aci veneatl numele proprii de persoane şi locuri, de afaceri nouă, căci dacă în documente găsim o uniformitate ca stil, nu găsim Insă o uniformitate ca conţinut. Aci scribul era liber de a da drumul condeiului, alcătuind de la dînsul. Şi aci e tocmai interesul mare al doc. slavone pentru istoria limbel noastre. Piserul ca cunoscător al 1. slave mal mult din practică era departe de a fi stăpîn absolut pe dînsa şi a concepe idela în slavoneşte. ci adesa ori munca lui se reducea In a traduce într’o limbă străină nişte idei concepute îa Ronuneşte. Voim a zice prin aceasta că /rasa slavonă a priserulul e influenţată de fraza romînăţ şi anume tinde a deveni mal analitică din sintetică ce era; aşa c& atît în construcţiunea terminilor din fraza, cum şi în acordul lor să resimte fraza romtnească. Dacă la acestea adăugăm şi unele forme gramaticale romîneştl: cazul cerut de prepoziţii, întrebuinţarea genetivulul romîneso, ne vom convinge că pisenl sînt un strică-limbă slavonă. Pe cînd tra-ducătorii de cărţi religioase al cătueac fraza romînească după calupul slavon, lăsînd afară prepoziţiunea pre www.dacoromanica.ro vn înaintea acuzativului, piseril din contra tnfiuinţază fraza slavonă de această particularitate a frazei romlne. Documentele ne vor ajuta a clădi acea ramură a studiului istoriei noastre din trecut,, Geografia istorică, la care trebue să mărturisim că nu s-a pus încă nici piatra fundamentală. S-ad publicat pînă acum o sumă de Dicţionare a diferitelor judeţe din ţară; din cîte cunosc însă nici unul nu atinge această cestiune. Din ce cauză oare ? Sigur că încă nu s-att publicat toate izvoarele interne, care ne spun de vechi tîrgurl dispărute, de vechi sate pustiite, de mutări de locuinţe, de schimbări de judeţe, de treceri de moşii şi sate de la un proprietar la altul odată cu schimbări de hotare. Despre acest lucru multe spun documentele din cele 22 voi. de Uricar. Nenumăratele hotarnice publicate ne arată mărginite diferitelor sate, ce odată aparţineau altor judeţe de cît astăzi, şi complexul tuturor acestor date vor servi celui întreprinzător, ca să se apuce o dată să croeascâ o hartă istorică a Romîniel sad în specie vorbind a Moldovei. Din documentele cîte am cetit, şi parte publicat în aceBt volum o sumă mare să referă la Valea-Ialanuluî. Această vale să vede a fi fost locuită tare de mult. In suta a XV-a erad o sumă de sate cu proprietari seculari, tot pe atunci cînd pe la Bobotin erad locuri pustii, bune pentru priseci. Tot aşa şi valea Lohanulul, ce cată de Ia Huşi spre Pocolina, va începe a fi locuită mal apoi. In trecut nu toate văile erad de o potrivă de populate; unele erad tixite de sate, altele erad pustii, cum avem chiar si astăzi. La obîrşia Elanului s a format în suta a XVII acea mare moşie Cantemirească, care a concentrat în sine aţîtea trupuri mici de moşie rezeşească. In paquetele de documente de la Dl. Berea (Huşi) şi de la Dl. Mavrodi (Iaşi) găsim o sumă de acte, ce aruncă o lumină asupra vechilor sate de pe ldlan, azi dispărute, cum şi asupra familiei ilustrului domn Cantemir. Aşa azi nu mal sînt satele Siliştenu, Berevoeştii, Iţcami; satul Iteşti a devenit llurdugi; locuitorii din Ctşla s-ad mutat în Urlaţi, Iţcanii ad devenit Curinegri şi apoi www.dacoromanica.ro VIII Ivăneştî. etc. etc In virtutea căror fenomene politice gail sociale s-aii întîmplat toate acestea nu ştim, căci nu s-ati publicat toate documentele şi numai ele ne vor spune cauzele, după obiceiul bun ce aii de a arăta asemenea lucruri. Pentru a da o mal mare vaza volumului de faţă am crezut că fac bine complectîndu-1 prin o listă de boeril Moldovei de la început phiă In 1634, timpul cit merg cu documentele. Eu pe cit ştitî prima încercare în acest fel pe un timp aşa de lung, 2 veacuri şi mal bine. Dl Picot în al săti „Alexandru cel Bun“ a dat boerii ce ati boerit de la 3400—1433. Dl. Iorgu Sion a schiţat în mod alfabetic boeril lui Ştefan cel Mare. Eil urmînd sistema D-luI Picot am urmărit pas cu pas în documentele, cîte le-am 'putut ceti, boeril după funcţiune; i-am colaţionat şi lista ce o daţi departe de a fi complecta e plină de lacune. Aceasta nu m-a oprit dea nu lucra, căci dacă ar fi să aşteptăm în istorie până cînd s-or cunoaşte toate izvoarele putem muri hăt ţi bine fără să avem mîngîerea că am făcut ceva. Sînt ani în care documentele sînt prea îmbelşugate ; îmi vin în minte cîţl-va 6998, 7028, 7046, 7054,7123. etc ; alţii săraci de tot. Aşa sînt rare doc. din 7012, 70l 3, 7014, 7051, 7085, 7098, ani de turburare politică, cînd şi afacerile publice — pe atunci prea puţine—stăteau pe loc, Iar cancelaria du emitea mal nici un act. Ne am mulţămit a lăsa loc gol, rămînînd altora mal fericiţi de vreme şi împrejuiărl a umplea golul, cum şi a îndrepta greşelele. In Istorie mal mult de cît ori unde să schimba lesne teoriile. O teorie cade faţă cu un notl document, un document să elucidează prin altul de curînd descoperit; şi aşa să promovează cunoştinţele istorice, fie care geueraţiune avîndu-şi partea sa de muncă. — In lista boerilor m-am silit a da numai materialul brut, ce reiese din documente ; ici pe colea am amintit şi spusele Cronicarilor la cutare faţă boerească; am lăsat pentru altă vreme a confrunta faptele şi a scoate ceva învăţăminte politice din acest material. . . Un lucru caut să relevez. www.dacoromanica.ro IX In doc. vechi a seci. al XV şi al XVI-a în măsură descrescîndă vedem apărînd o sumă de boerl puşi fără titlu şi lSsînd la o parte mica îippestriţare mal toţi ocupînd locul întîiii. Acesta-I faptul. Explicarea ce s-a dat nu credem a fi cea mal potrivită. Dl. A. D. Xenopol în monumentala sa Istorie a Romînilor voi. II cap „Boeril^ vede în lipsa de boerie un titlu de nobleţă, că adică boeril netitraţi eraţi superiori în rang celor titratl, tocmai prin faptul că n-avett titlu. Ori care vor fi pâierile asupra nobleţei ereditare la Bomînl, noi credem că Dl. Xenopol interpretează răii documentele. Conţi olate ele în de ele par a ne spune cu totul alt ceva : şi anume pur şi simpla eă era un obiceitt de cancelarie de a nu să pune la toţi boeril titlu de boerie ; acest obiceifi era general în seci. al XlV-a ; mal apoi tn acel al XV-a s-a mărginit numai asupra pârcălabilor unor cetăţi, şi mal apoi a dispărut cu totul, după ce nu să mal practica a pune pe doc. spre întărire credinţa atîtor boerl a unor cetăţi ce nu mal eraţi. Pentru a dovedi aceasta am pus în lista boerilor şi pe cel fără titlu sati cu titlu neclarificat, şi dacă nu putem zice despre toţi boeril netitraţî cel puţin asupra multor diD el lucrul nu mal cere discuţie. Ar fi lung a aduce aici nume, dar cetitorul să va convinge prin o inspecţiur.e fugitivă. Pentru mine e neexplicabil lucru ca un boer din divau să n-aibă nume de boerie în ţara lui. si numai cînd iscăleşte un act de închinare cătră Poloni sa la un titlu, — Dacă boerul cutare, pan. safi Jtipht, în ţara lui era cunoscut numai cu epitetul pan. cînd venea faţă cu străinul, trebuea să se ţie de moda polonă de a-şl pune titlurile ; căci vedea că nu era deajuns a zice numai pan. şi Jupan, ci şi titlul boerieî. Mal lirziu forma din cancelaria polonă a trecut şi la noi şi cu cît înaintăm în seci. al XVI a cu atîta cel netitraţi să împuţinează. Dovedirea acestui fapt o rezervăm unul studiu, acum numai am indigetat lucrul. www.dacoromanica.ro X Ia treacăt zicem că lista dregătorilor aşa cum o găsim in Ureche n-o credem scrisă de dînsul, ci pasă de vre-nn copist, căci e contrazisă in multe locuri de documente. E deochiat a pune pe medelniceri supt Alex. cel Bun, cînd el apar abia în seci. al XVII a; cel 2 vornici 11 găsim (!>• la l5(i() în coace, aşa cu titluri clare, de şi vornici apar de mult cîte 3 şi 4 de o dată in acelaş document. Ap0 (7008) Mart 25. Ştefan Vodă întăreşte cumpărătura ce Sima şi Onică fii Boteştilor fac în satul Boţeşti pe Ialan, de la Sima Benea şi radele lnî, nepoţii iul Creţii, (apud Melhisedec, Codrescu) . . . ,.........................., . . 433 1507 (7016) Mart 1. Bogdan Vodă dă Stanei şi surorii sale Ana, suroiile lui Duma păhărnicel, salul Urlaţii dc pe Elan. (apnd Berea, Huşi).............................................. 82 1520 (7028) April 23. Ştefan Vodă dă şi întăreşte urmaşilor lui Stan Plotun, anume luî 'latul Plotun, Sima, Coste. Micae, Anuşca, Sorea, şi Neaga, satul Plotuneştî, ce-T pe Sarata, pană în Glod. (apud Mavrodi laşi)......................................86 1522 (7030} Februarie 4. Ştefan Vodă întăreşte vânzarea moşiei Petinea, ce o face Ion Diac cătră Erimiea visf. şi Iurie vorn, eu preţ de 350 zloţi, rum şi schimbul ce aceştia fac cu Ioanichie Egumenul de la Moldaviţa, pentru moşia Ostopceni de la Turie. Mal întăreşte şi dania a cîţira ţigani, (apud Arb. St. Iaşi).................................................. 90 1522 (7030) April 21. Ştefan Vodă întăreşte cumpărătura ce vornicul Banul face în moşia Hădărăeştii de pe Bîrlad, (le la urmaşii luî T. Dumbravă, cu preţ (ie 250 zloţi: (apud Sion Brateştî)...................................................97 1528 (7036) Mart 4. Petru Vodă dă lnî Roman Ilamza a 4 parte din satul Piticenlde pe Cobile (ţin. Bacăului), cumpărată do el de la Sima vist cu preţ de 320 zloţi. încă din zilele luî Ştefan Vodă. (apud Codrescu.).......................104 1528 (7036) Mart 28. Petru Vodă întăreşte Stancei, fata www.dacoromanica.ro XIII 3,'eaghint-i, nepoata lui Toader Piticul, moşia sa Pitici, a patra parte clin sat, aşa cum îl măsurase Petrica biv portar de Suceava şi Danciul parc. de Roman, (apud Codrescu). . , 108 1528 (7036) April 8. Petru Vodă. întăreşte lui T. Logofăt, satul Starosilţl, 2 păi ţî din 3, partea lui Maxin Udrea, ce l-a pierdut pentru violenie contra lui Stefănuţă Vodă. Apoi Fătul parcalab de CiubercI cu 5 surori ale lui, copiii Iul ('oştea Posadnicul schimbă a 'Aparte din .Starosilţl cit satul Stoborănî de la ţin. Horincea, fost a lui Săcuîan pali. ginerele lui T&utu log. dar caro l-a perdut pentru viclenie contra lui Stefănijă Vodă. (apud Arii. Stat laşi)...................................112 1533 (7041) Mart 13. Petru Vodă întăreşte vînzarea, oo Safta şi Urâta, fetele lui Toma, fac lui Tatul asupra satului Pişcanî cu preţ de ICO zloţi, (apud Jitvara Bîrlad). . . . 119 1542(7050) Pevruar 2b. lliaş Vodă dă ordin să se facă urjn iî şi Inert. Vinzatori soit mal mulţi, iar între preţuri de cumparufura ni se spune şi «na făcuta eu 5 bot buni. (apuci V. Castani....................... Sil 1622 (71301 luni 18- Boeriî de iliian în număr de 10 dan zapia de mărturie şi cumpărătură entră călugării de la Solea asupra cumpărăturii, ee au făcut în satul MibailestI de la Raoao de la vechil proprietari Ştefan din l'leja şl Ion Fintineaiiul eu rudele lut, nepoţi lut Buzat biv stolnic. Cumpărătură tu*reaga s a făcut îu preţul de 200 taleri de argint. (apud Codreseu). . 318 1622 (7180) luniv 18. Ştefan Touişa întăreşte cumpăraţii r ce călugărit de la Solea, mănăstire zidită de rtînsul, fac pe preţ de 200 taleri de argint asupra satului Mifiajlesti de la Bacătt de la veebit posesori urmaşii lut Buzat biv stolnic, şi de la Ştefan, din Cleja cumpărător în Mihaileştl, şi de în Inii Fîutîneaiml, un proprietar prin moştenire, (apud Codroseu) 821 1622 (7130) August 5. Slefan Tomşa întăreşte cumpăraturi ee călugrii dc la Solea fae în satul Miliaileştii dc la Baeao, ipe preţ de 200 taleri de argint, de la veehiî proprietari, Ştefan din Cleja şi nepoţii lut Buzat biv stolnic trăitor supt lou Vodă cel cumplit, (apud Codreseu)...............................32o 1622 (7131) Sept. 5. Ştefan Vodă întăreşte cumpărătură ee călugărit, dc la mănăstirea Solea fae în satul Miliaileştii, dc la Bacă îi pe preţ de 200 taleri dc argint, sat nnnparat de la Ştefan din Cleja şi de la Ion Fîntnnennul nepot Iul Buzat biv stolnic pe la 1572. (apud Codreseu)..........................330 1623 (7131) Mart 5. Ştefan Tomşa dă mănăstire! de el zidita Sulea două sate : Solea şi Fărăoanii. (apud Codreseu). . . 387 1623 (7131) întregul divan al ţării după ce arată împrejurările venirei la tron a Iul Ştefan Tomşa, spun faptul dăruire! de câtră Vodă a 2 sate : Solea şi FăiTioani! căţea mănăstirea Solea. Doc. acesta e o pag. întreagă dc istoric, (apud Codreseu). 348 1626 (7134) Maiă 16. Doamna Maria Căzaca Trifaneasa dă carte la mîna vornicului Ohiaegbla că-t da de buna voiea ei satul Săveni de la ţinutul Dorohoiulul. (apud C. Corjescu). . 866 1620 (7134) Iunie 6. Alexandru Vocvod Domnul Ungro-Maliiei întăreşte lut Apostol vel paharnic cumpărătura satului Voeeodn din ţin, Teleorman, făcută pe preţ de 74(100 aspri dc la moşnenii satului, (apud Sion Brateşttţr........................3fis 1627 (7135) Mart 10. Miron Bavnovski Mogliila întăreşte dania ce face cătra Mănăstirea Dragoiliirna a 2 sate : Saltea de la Suceava şi Fărecanil de la Doroliniâ; col îutaiu sat domnesc, al doilea fost n lut Isac linii ea ] latin, unchiul sau, si dat danie penttu ca Italica n-a avut copil şi toata averea sa a rernas lui Miron Barnnvski ca singur moştenitor, (apud Arhiva. Statului Iaşi)..........................................‘ISO 1G28 (7136) Ghenar 10. Miron Barnnvski Mogliila întăreşte’ eumpărătnra cc Gheorglie Roşea ("Codreanul) vist.Tace pe preţ de 76 taleri, în satul Scobinţenl a unei a 12-a part! din sat şi a 7-a parte din lezişor, luîndu-se după zupisnl de mărturie de la o suma de lioerl şi razaşt din loo (apud Codreseu). 3gş www.dacoromanica.ro XVIII 1628(7130) Mart 11. Uligori Freelie în procesuljcc a avut cu Gahăr Căpitan şi eu ruzuşii Iul, asupra satelor Nogrileştî, BriţeanT şi balta GcaWnna reinîne dinaintea lege!; şi Domnul dă dreptate razaşilor, eari şi-aă pus şi fn 'ne. (apud easa Codreaun, Hîrlad)................................................390 1628 (7136) Maiii 20. l'Vmela Solomiia, fata Magdalinel, nepoata lnl Stanil, Împreună cu iii ea sa An'.emia dan de a lor blum voe danie .nepoatei lor leftimia, fata lnl Gavrilaş vel vornic mal multe părţi dc oeina din sate deosebite, cn limbi de moarte ea s-o grijasen în viată şi după moarte. O suma dc boerî mart şi mici iacalosc acest act, ce c ea testament, (apud Codrescu)....................................................... 423 1628 (7136) April 26. Miron llarno\ski Mogbila întăreşte Iul Popa Avraain 2 cumpărături, ee a făcut în Piticeai, una de la lloghita, fata Iul- Toader, nepoata Iul Cristea. în pteţ de 12 taleri, şi alta de la Nicoara Dubli a, ginerele Iul Popa Dan din Uuiîeştl, în preţ de 140 zloţi, (apud Codrescu)..............394 1628 (7130) August 11. Miron Itarnovski întăreşte dania, ce Salomia fata Măgihilinet, nepoata luî Stanil, împreuna cu iata ei Antimia, soţia Iul Dumitraşco Milml, fac catra nepoata lor A/timia, fata Iul Gavril Mateiaş, vornic ţarii de sus mat multe părţi dc ocină şi caso din satnl Tuveatcă şi Ktihoream eu obligaţia ca Aftimia sa aiba a lc griji în viata şi după moarte, (apud Codrescu)................................., . . 419 1631 (7139) Mart 23. Moisc Movila întăreşte şi cl d-mia, ce Miron lîarnovsKi a făcut Iul C. Sfîrcca, pentru slujbele lnl, cu satnl Racinţil de pa Nistru, fost a moşului lnl Moisc Movila a lnl Balica Hatmanul, (apud Codrescu). . .......................397 1631 (7139) April 21. Moisc Mogbila întăreşte vînzarcu, ce Pavcl şi Nastasia, nepoţii lnl llăragă, fac asupra părţii din Piticcnî’, a Iul Haragii, catră Popa Avrnam. Întărirea o face pe baza actului dc mărturie adus de la Petru llotnog din Piticcanî. (apud Codrescu).......................................40 1632 (7140) Maiii 31. Alexandru Iliaş Vodp întăreşte lui Gb. lioşca v'istornicul şi femeii sale Atiiţa toate cumpărăturile din doua sate Scobinţeiu şi Varzăreştl, fnonte de pe la niznai. Preţul enmp&râtnrilor sa suie in general la 500 taleri ie argint, (apud Codrescu)................................. ... . 405 16-32(7141 Dec. 6. Popa Lolicl din Săcuîanî copiază actul din 7110 prin cave Erem:a Mogbila Vodă întăreşte vînzavea eo Cristea Berbînţă sin Stane *iî, face catra varul sau primar, popa Uan, a unui 1 J4 din întregul tvup al Pitieenilor pe preţ do 180 zloţi tat&vaştl. (apnd Codrescu)...................... . . 416 1633 (7141) Glienav 23. Alexandru Iliaş Voila întăreşte enm-păratuva lui lftiraie şi a femeii sale Todosia, ce fac în satul iiraesim, de la 2 proprietari, de la Nicolai sin l'rsu Balţatn, a a-5 parte din sat drept 60 zloţi, şi do la Matei din Ganeştă- a 4-a parte eu 40 vyhi şi 5 rhtţh lapml Codrescu)................412 www.dacoromanica.ro 1. Document din 6936 (1428) April 15. Sumar: Alexandru Yod& dil Iul Vîlcu fiul Iul popa Za-haria un sat numit C&lug&ra p/6 VuîfioveA, unde-I era casa. Actul e întftrit de toţi boeril divaniţt, iWactYio Eikîeio Mh'i Aae^ah,\pa boebo^a rocno- ^.\p& ŞEMAH MOA^ABCKOH. MhHHUA ŞHA.VENHTO H.HAAZ AHCTOAAA NAUJHMA Ot'CkMA || KTO NANA OVŞpHTZ HAHEro OVCAKÎUJHTA HT8HH. WîfiE TOTA HCTHNNRÎH CASTA HAUJA Baaha cn'a non.\ 3ax&pIa /Kaacbvah e || caibY Ero ocos- IIOK) NALLIEIO AUCTIIO H (lOTBEp^HAH EtAXkî EA\S VtTHHtlS ETO H |\\AH ECMkl E.UOv S NAII)EH ŞEMAH E^NO || CEAO NA HAU KAArApH NA KSAXOB-fe r,\E ECT j\O.V\A ErO IJIOElâ EWO'r 0'"pHK CA BAC'tSMA iV'X0A'''VlX EAll H A’kTEMA ETO H 0'Ntf || HATO.UA ET0 H flptovilS'IATOUA ET0 H Pp'klJlS-P'kTOAXA ETO H BAÎEUS P0|\0t' ETO NEnOpSUJENO NHKOAH/fiE HA B’bKBl || . fl X^TApA TOAXOVCEVO CA BAfbMH CBOHAAH CTApk’ÎMH XOTApMH. «8,^ H§ bIxKA WfKHBAXH. d NA •ro ect R'kpA NALUEro rocnoftBv || BkiujEnHCAiiNAro iIae^an-^p.\ BOEBO^kT. H B'kpA B AŞ' lOKAENNArO CH*A r^BAMtf IIaÎAUJA BOEBO^kl. H B'kpA ^lîTf II NAUJHXA H B'kpA || BAC’bXA KOApA NXUIHXZ. B. n. AIhXXHAA H /\'kTEH ETO. B. n. filAHH H A'kTEH ETO. B. n. KovtlKHHA (\B0pN HKA || b. n. HetpkÎ. b. n. Hectakx h ^teh eto. b. n. îKsprcx H Z^bTEH Ero. B. (1. HaHAUIA H ft^TEH ETO. B. n. /(ANA H A'bTEH Ero. B. n, IIcA.A HAUINHKA H /^kTEH ETO. B. n. ^OMOKOyilJA CTOAHHKA H ^TEH E || TO. B. ti. /Kox’piRA rKoAXETATEBHNA H KpATlH ETO H j\'bTEH ETO. H ^’bTEM «x- b. n. QnpHUiA m fttTEii Ero || .b. n. Hbana /(-kTKA H ^ixTEH Ero. B. n. XOj^KA iWx.ttSpHHCKOrO H j^-bTEH ETO. P. n. MkO'"11JA BHCTlApNH || KA. H B'kpA BZC'bXA KOflpA NAUJHXA AAOAftABCKblX H BEAHKKIXA H MAAHXA. A tlO NA- YOLUMUL XVIII DIN URICAR. C 1. www.dacoromanica.ro — 2 UJHAAX SRHBOT'b KTO H.UET KHTH rOCJlOAApX || .ŞEMAH HAUJE A\OAAABCKOH HAH WT A^teh NAUJHX2, HAH WT HAUJEro flAEAAEHH. HAH KOyA KOrO KX HţKEpHTX KHTH (| TOT'A 1JJ0BKI EAAO'r NEHOpHliJEHX HAUJET0 Aahia H HAUJE TO nOTBpa^AEHÎA. ŞAHHîBE ecaaki EAAH AAAH §A Ero npABStO H B'lipHSlO CA0V/KK8. A HA KO» AUJE nOTBpXJK-AEHHE TOcUOV BXCEAAOy BHUJEnHCAHHOAAS BEA'bAH ECMH CASet haujeaaS B-bp II hoaaS iiah8 N-broto /Ioro<ţ)ETov [ÎHCATH H npHB'kcHTH J1EHATX HAUlS K CEAA8 AHCTOV NAlUEAAOy flHCA IIbAUJBO EpXTA || EBHM OV Gsy'IAB'b BATO VAA. B'kpA IIAHa îlAŞopA H EpATA Ero nAHA GtAHUVM. B'kpA nAHA ^VMhi MpXHOrO. B'kpA n^HA Eor^AHA GtOAHHKA. B'kpA nAHA ÎIaEA HAUJHHKA. B'kpA nAHA ^l'EHHLUA CnXTAp'k H B'kpA BXCkx EOlApX HAUIHX MOAftABCKbiX H BEKHKtJx H MAAhix. îl no HAUIEMX 5KHBOT"k KTO EVftET TOCno^ApX HAUIEH ŞEMAH WT ^*kTEH HAUIHX HAH WT ^pATÎH HAUIHX- HA,< Koro EOTX HŞBEpET EKÎTH TOT UITOEhi HMX NEnOpV-UIHAX HAUlErO ftAAHÎA. AAH UITOEbi OVTBEp^HA H OyKpk-UMAX ŞAHVÎKE j\AAH ECMH EMV ŞA ETO npABOyiO H gA B'kpHVIO Ero CASîKEV. îl HAEOAUIEE nOTBXpHCAEHÎE TOMV BCEMV BhiUlEnHCAHHOMV BEA’kAH ECMH CASe'k HAU1EMV B-fepHOMV nAHV H'kTOEBH AOrO(|)ETV nHCATH H npHB'k-CHTH HAU1V nEHATX KCEMV AHCTV HAI'EMV. nHC OaHH.V OV GoHABA BA^T ^8 LJMB. îlnpHA Kft. www.dacoromanica.ro — 6 — TRADUCERE. Ca mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod, Domn ţării Moldovei, facem înştiinţare cu această carte a noastră tuturor, cui vor căuta pe dînsa, sau vor auzi-o cetindu-se, că acest adevărat popă al nostru Iuga a slujit mai înainte sfînt răposatului părintelui nostru eu dreaptă şi credincioasă slujbă, şi acum slujeşte nouă cu dreptate şi credinţă, pentru aceia văzînd a lui dreaptă şi credincioasă slujbă catră noi, Ne am miluit cătră el cu a noastră deosebita milă şi i-âm întărit lui pentru dreapta şi credincioasa slujbă şi l-am dat în ţara noastră un sat numit Buciumau, unde-i este casa, şi la Tuto va două sate unde este Uîcîea din Bahna, şi unde-i Balan din Strâmba, şî un loc din pustieadepe Başâti, mai jos de vîsiele Ba-linove şi în vecinătate cu seliştea Oţelova; toate acestea să-i fie lui uric cu toate veniturile, şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi preastrănepoţilor lui şi la tot neamul lui, neruşuit nici o dineoară în veci. Iar hotarul acestor sate cu toate vechele hotare (să fie) pe unde din veci au umblat. Iar hotarul seliştei www.dacoromanica.ro 7 — şi a pustiului cît se pot întinde în deajuns cele doua sate. Iar la aceasta este credinţa Doinniei-noastre mai sus scrise Ştefan Voevod şi cr. boerilor noştri, cr. p. Vîlcu şi copiii lui, cr. p. Crîstea şi copiii lui, cr. p. Cupcici vornic, cr. pan. Stan Birlici şi c. lui, cr. p Mircea. vist. cr. p. Banciul şi fratele lui p. Şteful, cr. p. Lazor şi fratele lui p. Standul, cr. p. Duma Negrul, cr. p. Bogdan stoln., cr. p. Albu ceaşnic, cr. p. Dieniş spat., şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti şi mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi. Domn ţârii noastre din copiii noştri sau din fraţii noştri, sau ori-care altul l)-zeu îl va alege să fie, acela să nu-i strice daniea noastră, ci maî vîrtos sa o întă-r rească şi împuternicească pentru că i-am dat-o pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă. Iar spre mai mare împuternicire a celor de mai sus scrise am poroncit slugei noastre prea credinciosului pan Neagoe logofetu să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Onncea în Suceava la anul 6942 » • | Ai iTîî April 24. www.dacoromanica.ro 8 — NOTE: 1) Doc. face parte din colecţiunea TJlianiţki, din care Dl, Th, Codrescu are 25 fotegrafif, dar nu e cuprins în colecţiu- nea sa de doc. publicate supt numele de: jjAAATEpÎAAki ftAiî HCTOpÎH RŞAHMNKiXX OTNOtUENÎH PocCÎH, IloAhLUH, AIoa-ftABiH, fiAAXiH H IVpijIM, BX XIV — XVI, BB. COEpA* HKiE S. fl. A7Ai:HH[ţKHAA2. MoCKBA 1887. Aci supt No. 36, găsim un doc. cu acelaşi dată de lună şi zi, tot referitor la popa Iuga şi care fiind dat pe scurt îl vom publica mal la vale în întregime. In notă Dl. TJlianiţki aminteşte de acest doc. căci zice: Sci k EljJE (\prrrAt ÎKVAOBANNA'fe rpAMOTA (ÎTEtjlANA TOMC»' ?ke norr- Icrfe h ctk toto îke mhcaa. L-am pu blicat spre complectare. 2) Nume proprii: loTA ^ iV\HRAAţ EaaamX. 3) Nume geografice : EvHOVAA'fcHH I Tv’TOB'bj BaXN‘*j Gtpk'mba, Eaujh, Eaahhobh, Qi^eaoba, Comaka. 4) Cuvinte: CAVJKH*, rpEGAKÎ, flOVCTHHH ; 5) Litere: KΗî: CTfkÎMEA, pe cîrd în slavona era»; S în H^APAŞ'fej de la flO^povrX^^proximus, O nkHCHOV 5 CASat.-O'-, '■ şi 8 se luptă între el în în'rebuinţare ; din a_ ceştia 0'" apare de mai multe ori; dar şi diecil aveaîi predi-lecţiune pentru anume slove. Aşa lui Oancea ÎI placea (ipsi Ion greci.— Slova W din WH5E, W/KiiB A A H, Wl^', U iţEAOBA. textele curate slave nu ne o daă ; act e influenţă greacă (^5 ***)$ 3. Document din 6942 (1434) April 24. Sumar: Ştefan Vodă întăreşte lui popa Iuga mal multe danii anterioare asupra a diferite sate. Mactiio KîKîeio AAhi Gte(J)ahx bceboaa rotnj- AApX ŞEMAH AAOA^ABCKOH. gHAEAAO MHHIIMX HC C'b.VlX AHCTOAAX HAUIHAA OVffeAIVX KTO HAH OfŞpMT MAH ErO O'-CAMLUHTA MT8MH. WSKE TOTH HCTHHHKÎH AHO’EEHMKX HAI11X non Iota ia8?kma np'feaiA6 tT0* no'iHBUioMov wiţ'ov na- UIEAA8 npABO H B'kpNO. A &HEC CASiKHT HAAA2 lipAB > H B'kpHO. T'fcM Mhi BH^BtllH ErO fipABO'^W H B’fepNOVIO www.dacoromanica.ro — 9 — CASjKESIO ftO HAC. ÎKAAOBAAH ECMH ETO OCOGNOJO HAUJEPO MACTÎIO H FlOTBEpAHAM ECMH- EMOy 8 HVLUEH £EMAH O'’ MoAftABCKOH ^AANlA NAUJEPO WT4*fc CEAA NA HM^ Eov-HMAA'bHH PftE ECT ftOMX EPO. A AP^POE nONHÎKE TOPO AVtELJJH P^E ECT MHKOVAA JES^E. TpETOE NAUJH MOvŞ'b(?) (în loc de naujh Moyşt trebue cetit na UIoMoyş'b) ropcbHEyjH. HETBEpTOE FlOBkiUJE EoymwkNH NA HAA'b Pa~ AEUJANH H NA BEpxa dwBAN'b Mk'NŞAlţH. A NA OVCTH GTOVftENLţA TemEWEIJJH WE’fe HACTH JKSftEHÎE M GTpHME'fe C BEPXA &0 ÎÎCTiA. giO AAOHÎ HA\ET COE'k WCAftHTH H NA TovTOB'fe dXAEIJJH H XxAMOJKEyiH H NA BEpX GTpâJKNH-H'b P^E ECT H\^E iWh^AIO. TOE BICE LJJOEbi EMOy WT NAC OypHK CZ BacbAAh ftOXO^OAAa EMOV H ft’bTEiWa EPO h o'’nov matoaa epo h np'feovNoy atoaix epo h np'feyjo»- p'bTOAAK EPO. H BaCEAAOV po^OV EPO NAHEAHJKNEMOy NE-nOpSUJEHO HHKOAHÎKE HA B'kKhi. fl \OTAp Ti? MX CEAAMX no 8CHA\H CBOHMH CTApHMH XOTApH KOy^A H§ B^KA W-JKHBAAH. fi HA TO ECT R'bpA PBAAAH BaiUJEflHCANNAArO GTE<ţ)ANA BOEBO^hi H B'kf A EOApX NAUJH^ B. n. fixiAMH H ft'bTEH ErO. B. fl.KpCTH H A'feTEH EPO. B. n. KSFJHMHA ABOpNHKA. B. n. /(AHA H ftlîTEH EPO. B. n. UcAÎA H ^llTEH EPO. B. n. OvNKAtTH H ^IsTEH EPO. B. Jl. liETpHAA H A'feTEH EPO. B. FI. IlETpA XS^HHA H A'^TEH EPO. B. n. GtANA EpXAHHA H ft'bTEH EPO. B. FI. MHpMH BHCTHAp- hhka. b. n. EahmSaa h epata epo n. L}Je(|j8aa. b. n. dAŞ'pA H EpATA EPO FI. GtAN'IIOAA B. FI. /(8MH HopNOPO b. fi. Eop^ana ctoanhka, b. n. iIaba maujnhka, b. n. ^lENHUJA CnATAp“f>. H B. BXCbx EOApX NALUMX MoAftAB-CBhiX H BEAHKhiX H MAAbiX- no NAUJEM8 ÎKHBOT'b KTO ESftET TOCnOAApX NAUJEH ŞEMAH WT A'feTEH NAUJHX HAH WT KpATÎH NAFI1HX «AH *’T NAUJEPO FJAEMENE HAH E»A KTO KOTO Era HţEtpETX EhÎTH TOTIi LfJOEbi EMOV NE-nOpOVUJHAX NAUJETO ftANÎA. AAH LfJOEKi HMX O' TBpXHAX www.dacoromanica.ro — 10 — ii 8Kp*bnHAX. ecmh ^aah em8 z,\ ero npABsyw h B’bpNOV» CkSsKKOV. fl HA BOAIUEE flOTBEp/K^EHÎE TOMO'r 6XCEMAV Bb'UUEflHCAHIIOMS HEA^AM ECWH CACWfe NAUJEM8 e'hpiioMS H'feroEBH Aoro^E^oy nHCATH h npHB'kc hth h\iii8 flEHAT K CEMOy AHCTOI- HAUIEMOV. nHC. rE^EA’H ^ÎAK. OV CoSAB'f» B/Vk’lO. (^511)..-,(b). îlnpHA Kft. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem prin această carte a noastră tuturor, cui vor căuta pe ea, sau o vor auzi-o cetindu-se, că acesi adevărat rugător al nostru, popa Iuga, a slujit mai dinainte sfînt răposatului părintelui nostru cu dreptate şi credinţă, iar acum slujeşte nouă cu dreptate şi credinţă, pentru aceia vâ-zînd a lui dreaptă şi credincioasă slujbă cătrâ noi ne-am miluit cu deosebita noastră milă şi i-am întărit în ţara noastră în Moldova daniea părintelui nostru, un sat anume Buciumeni, unde-i este casa, iar alta mai jos ele acel Mteşti, unde-i Micula, jude; a treia pe Şomuz Goroeaceşti; a patra mai sus de Buciumeni anume Radeşant, şi la obîrşiea Liubanei Mînzaţil www.dacoromanica.ro 11 - iar la gura Studeniţei Teme^tii ambele părţi de judeţ şi Strîmba de la o-bîrşie la gură, care mocirlă singur sa şi-o planteze, şi la Tutova Lăleştii şi Hălmojedii, şi la obîrşia Strajniţei, unde este jude Mihaiu, toate aceste să-i fie lui şi de la noi uric cu toate veniturile, lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor Iul şi prea strănepoţilor lui şi la tot neamul lui neruşuit nici odata în veci. Iar hotarul acestor sate cu toate a lor vecin hotare (să fie) pe unde din veac au umblat. Şi la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Ştefan Voe^odşi credinţa boerilor noştri, cr. p. Vîlcu şi copiii lui, cr. p. Cristea şi c. lui, cr. p. Cupcici vorn., cr. p. Dan şi c. p. Isaia şi c. iui, cr. p. Uncleat şi c. lui, cr. p. Negrilâ şic. lui, cr. p. PetruHudici şi c. lui, cr. p Stan Brălici şi c. lui, cr. p. Mircea vist., cr. p. Banciul şi - fratele lui p. Şteful, cr. p Lazor şi fratele lui p. Stanciul, cr. p. Duma Negrul, cr. p. Bogdan Stoln., cr. p. Alba pah., cr. p. Dieniş spat. şi cr. tuturor boerilor noştri Moldoveneşti şi mari şi mici. Iar după viaţa noastră, cine va fi Domn ţnrii noastre din copiii noştri, sau din fraţii noştri, sau. www.dacoromanica.ro 12 — din neamul nostru, sau pe ori-care altul Dumnezeu îl va alege să fie, acela să nu strice dauiea noastră, ci mai vîrtos să o înlareascăşi împuternicească, deoarece i-amdat-o pentru aiul dreaptă şi credincioasă slujbă. Iar spre mai mare întărire a tuturor celor de mai sus scrise am poruncit slugei noastre credinciosului Neagoie logofătul să scrie şi să a-tîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Ghedeon diac 0942, 1434, April 24. in Suceava la anul NOXE. 1) Documentul aces'a e cuprins în Ulianiţki supt No. 30, dare dat acolo pe scurt Noi l-am dat în întregime, cu4to(t boerii, luîndul tot după copiile fotografiate a D-luîTh. Codrescu. 2) Nume de persoane: loPJ, A\hK0'AA, A\h)(AÎ0. 3) Nume geografice: GovHIOiVVlîHM, A\teIJ1M, PojlCk* MEIJJH, Pa^EUIANH, /IlOKAH'b, fl/lbÎN§»HM, CtOV^ENUA, TeMEUIEIJIH, GTpHWK'k, ToVTOBt, d'AAEgiM, XsAAACÎRE-IJIH, GTpATRNHlţfc. 4) Cuyinte: ftAAHÎA, BE|.)(X (vîrf), AAONÎ (mocirlă) 5) AAOCg'b Ulianiţki ceteşte rău HAUJH MOVg'fej care nu no dă nici un înţeles, ci aici e vorba de Şomuz. Cetirsa a-ceasta o datoresc D-luI Radu Rose ti, care a fost surprins de obscuritatea cuvintului AAOyŞ'fe. Uuv. muzea în ruseşte însnmnă locuinţă de ţară, proprietate. 0) Litere : ^ care are valoare de u în slavonă, reprezintă pe a în diAElJlH, şi XxuvaoîREIJIH. kl oscilează cu ^ în tTpHME'k, scris şi G*TpbiAAKA. bl' ca l ni : AlbiHŞAlţM. Cuvîn. AA.UIÎA ae i0 ^AHM'iE=,jatio, 86aIC nc dă pe www.dacoromanica.ro — 13 — Iniţî cu vin pe fie-care an ; cum şi o posadă po Moldova, în schimbul satului ce i l-a cuprins Todireştiî. MhAOCtYIO EoîKYEIO Mh’i HaHA BoEBOfl POCnO^Ap'A gEAUH MwA^ABCKOH. H EpAT TB'aMH GtE({iAHZ GoEBOA-MHHHM 5NAMEHHT0 CffcMZ HAIDH.VI AHCTOMZ oyffcMZ KTO HAH& OVJpHTZ HIH EPO 0''CAhllDHTZ MTOyMH. A?KE npOHŞ-B3AHA0 PCB'aMH EA'rbÎMZ CBO HMZ npCH^BOAENÎEMX. H^AAH ECMH MOHACThiplO HAOJEMOy LJ10 ECT HA MoAftABHUH. EffiE ECT XPAMX Gt*I0. BA*POB,bl|JEHiA. ftA BAEMH HA KAUţ^blH POft. no AEffeTZ EOMOKZ BHHA. H EH5E K TOMb’ ECMH IipHftAAH KZ MO HACThîpiO noCAftOy IJJO ECT HA MoA^AR'k AHA BOEBO^KÎ. M B. CH'A PB'aMH PoMAHA SoEBOft. H K. BZC^X A^TEH M A III HX- H B. EOlApZ HA UlHy. B. n. îKovpiKA (J)pATOB SA.\ /KSmztatebhma h epata epo n. MhiH^pH. b. n. ^iJmki IIeME (|CKArO H EpATA ETO II. MHpMH B. n. /hşopA H «PATA EPO n. GtAHHSAA IlOCTE |AHHKA. B, n. Sv^piKA IlrATpKl. fi. n. ^8Mhî MopHo(ro). B. n. HEPpHAA ^BOpHHKA . B. n. www.dacoromanica.ro — 14 — ti Tpd (înjTAp’fe. b. n. /\8mbî Hcaîesa. b. n. Ko§a\m IJIAHAPOBH'IA. B. n. BhTOATA. B. n. MaHOHU XoTMfICKArO. b. n. Ezaouia Saujhhkw b. n. EE{pEHA*fcra ctoahhka. b. n. KpcTH HopHoro. b. n. rfAE^AHApv criATAp'fe. b. n. fiTA|H'IO''AA KOAAHCA. H BfcpA Bzdv)f KOIApZ H.VUIHX MoA-^ABCKhl’X REAHKW\- H MAAUX- ^ no NAUJEMZ ÎRH BOT'fe KOPO B*Z M^KEpETZ rOCnO^VpEAA EhÎTH 0)' H.UUEH ŞEM\H. HAH WT KpATÎH HAU1HX HAH || WT ft'bTEH HALII H^. HAH Kt?A KTO WT HAUJErO (1AEA1EHE TOT HEnop&DHA CETO NVUlETO ftVHlA. &AH |J IJIOKKÎ OVTBEpftHA H OVKp'fenHA. KTO EM C-fc X0TMA I10K8CHTH H nOpSCHTH t'lE HAIDE A ANÎE TOT AA B<^AETZ npîKA-feT WT TA* EA* H WT (îpH'CTMA ErO iWtp'E H WT Bl" CtVi’X BZpXOBHhlX | An*AZ. H 4T HE-TBipH VPA'hcT H THY CTtflX WT*lţZ »’SKE BZ HhKEH. H K/RA61, nJAOKEH lOA’fe H npOKAt TOAAS YlpilO. H KpSBZ ErO HA HHX H HA HAA'feX HX H BZ KE§KONEHHkiia B^BM. AMHH. fl H \ EOAUJEE noj|TBE 7KEH1E TOM# BZCEMOy KM IDE I1HCAMMOMOV BE \4îAH ECMH CASst HAtUEM# B'fcpHOMOV I1AHS j ^HEHHCS /IoroCjjE (sic) nHC. H flEHAT flpHB'fecHTH KCEMOV mauiemjv AHCT. nHC (IaUIKO rpAAUTHK Ov GoMAB^. BA'kT. ^SfJMJ. wp. bY AHh* TRADUCERE. Ca mila lui Dumnezeu Noi IliaVoe-vod, Domn ţării Moldovei, şi fratele Domniei mele Ştefan Voev. înştiinţare facem cu această a noastră carte tuturor, cui vor vedea-o sau vor auzi-o cetindu-se; iată ■ că am biue-voit Domnia mea cu a mea bună voe şi am dat mănăstire! noastre de la Moldaviţa, unde este hramul sfintei www.dacoromanica.ro — 15 — Bune Vestiri, ca să i se dea în fie-care an cite 10 poloboace de vin, şi la aceasta i-am mai dat monastirei o posadă, ce-i pe Moldova, cu toate veniturile ce vor veni pe acea posadă. Şi aceasta am dat lor şi mănăstire! noastre drept a lor sat, care l-a cuprins Todireştii; aceasta să nu fie strămutat siintei noastre biserici iduna Vestire nici odată în vecii vecilor. Tentru aceasta este credinţa Domniei mele mai sus scrise Ilia Voevod şi cr. fratelui nostru Ştefan Voevod, şi cr. fiului nostru Roman Voevod, şi cr-. tuturor copiilor noştri, şi cr-Hboerilor noştri, cr. p. Jurja Fratovskişi c lui, cr. p. Vîlcu, cr. p. Isaia şi c. lui, cr. p. Petru Hudici vornic şi c. lui, cr. p. Crîstea şi c. lui, cr. p. Neagoe logofătul, cr. p. Stan Birlici, cr. p. Mihăilă Popşa, cr. p. Steful Jumătate viei şi fratele lui p. Mîndru, cr. p. Duma Nemţeanul şi fratele lui p. Mircea, cr. p. Lazor şi fratele lui p. Stan-ciul postelnicul, cr. p. Jurja Petreanul, cr. p. Duma Negrul, cr. p. Negrilă vornicul, cr. p. Petru Spatar, cr. p. Duma Isaia, cr. p. Cozma Şandrovici, cr. p. Vitolt, cr. p. Manoil Hotineanul, cr. p, Băloş pâharnicul, cr. p. Berendeiu stoln. www.dacoromanica.ro 16 cr. p. Crîstea Negrul, er. p. Alexandru spatar, cr. p. Standul comisul şi credinţa tuturor boerilor noştri ai Moldovei mari şi mici. Iar după a noastră viaţă, pe care Dumnezeu îl va alege să fie Domn în ţara noastră, sau dm fraţii noştri, sau din copiii noştri, sau ori-care altul dia neamul nostru, acela sa nu strice această a noastră danie, ci mai ales să o întărească şi să o împuternicească. Iar acel care ar voi să se încerce şi să strice această danie a noastră, acela să fie blăs-tămat de Domnul Dumnezeu şi de preacurata lui mama, şi de cei 12 sfinţi măriţi apostoli, şi de cei 4 Evauglielişti, şi de cei 318 părinţi de la Nicea, şi să fie asemenea lui Iuda şi afurisitului Arie, şi sîugele lui peste noi, şi peste copiii noştri, şi în nesl’îrşitul vecilor, amin. Iar spre mai mare întărire a tuturor cestor de mai sus scrise am poruncit slugei noastre măritului pan Dienis log. să scrie şi pecetea să atîrne la această carte a noastră. A scris Pasco Gramaticul iD Suceava la anul «•; Hait 12 Şile. NOTA. Documentul acesta a fost găsit de Dl. N’icuşoifl, comisar în laşi, la anul 1880, cînd cil arderea palatului, iar acum e în arhiva St-,tulul, secţia de Iaşi. www.dacoromanica.ro 17 - E scris pe pergament • bine păstrat, cetoţ şi pecetea de şi -stricata pe alocurea, dar se ceteşte inscripţia : IlEMATh lWAHh HaÎH Bv'EBOfth rOCIlO/^ApA ŞE.WAM AÂoî^ABCk) ,VH. *), nOCA^a m Suburbium ; iar în ruseşte noCA^a însam-locuinţele în afară de tîrg saă cetate, mahala, dacă i-am zice •aşa. Iar nOCA^HHKX era în vechime primarul în v. chile tîr-guri a Novgoroduluî. Posadă se tnaî zice şi vie în loc do SHitorpA^a. 5. Document din 1439 Maiu 10. Sumar: Ştefan Vodă dă monastireî Pobrota o prisacă de 1a Bohotiu, anume prisaca din sus. iWncT'fio Boa; Yen A\hi GTEiţiuta boebo^a h rocno-\Apa A\o'ftOB\A)(LHCKOH §e.wah. || ka vronpoH»boah rocno<\- RÎMH BAATOtAAa HAUIH.W& (îpOHŞBOAEHÎEvtX H ,\,0K[)hl\\Z || oy.WHCAO.ua H HHiThi.Via CEp^l4E.Wa H OVMHHHAX ECAAO Ba e;a ftSuiie Gt'o no || mhbuihx pc^hteaz rocno,\BA.v\H. h §a 5(\0P0B1E HAU1E H frAAH ECMH MoHACTH || p(0 *T IIoAAHH E35E ECT XP4MX CT*rO HhKOABÎ. E^HV nACHIiV HA Eo)(0-THH [| H.WEHEMa n.tCHKA WT GhcOKOW. IaKO IlOCTABtia CBOHX n'to'AKl 0V TON || nACHLţH H AN^M WT CEAa *>l wr thx BajvwTa whh co( . . wt . .) j| oy ton UONACTHpH. il HAUJH ^ECATHHUH frX CA HE C.UXNTX OVUta [| UIATH OV T0A/\a NH HHhY HHJ.T0 HHKOAH npH WprÎN rOC-IIO^BAtaH. ^AHSiKE || ^AEAîa H IlO'l'BEp^v/ţAN.VVX 0VT0H MOHACTH,’ H. E35E ECT XP4W® «TrO || HhKOAM. IdKOJK ftAAU. H HALIIH CT*0 no'IHBUIÎH pOftlITEAE. il HA TO ECT B'fepA HAUlErO rc*BA BhillIEnHCAHHArO GTEt|lAHA BOEBOAhi H B. HAU1HX Bora || pa. B. n. KpHCTX B. n. JK8p«A IIlATpA. b. n. ^SMhi Hopnoro. b. n. Hetphaa ^bophhka. b. n. Gh.weaiha Tspkvaa. b. || n. Bot^aha. b. n. Baha Op'feKA'fe. 6. n. Kocthma noCTEA[hhka. b. n. Towhi bhcti&phhka, 6. n. HbahA GaAMAHA I HAU1HHKA. B. n. l|lE<ţ>t»AA CTOA* VOLUMUL XVIII DIN UKICÂR C. 2.- Patrimoniu www.dacoromanica.ro — 18 — NHKA. B. n. iY\o . . A 'B'p'h^'KV. B. n. E\ . . KAfO'vT Pi’ IIAIUETO Jc'Xa’ H wr BC’kx CTH'x. fl HA BCAUJEE nOTBEpPK^EHÎE I1EHAT'fe HAIUV BEA't AH ECA/1H K CEw8 NAIHEM8 AHCTS PpHB'iiCHTH. A1HX8AA PpAMATHK nuc. O'* G itAVH. BA'feT ^SlţAtg MAH. î. TE ADU CERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod şi domn ţării Moldo-Vlaliiei, am bine voit Domnia mea eu buna noaslra voiuţă şi cu bun cuget şi eurată inimă şi am făcut pentru sufletele sflnţi-răpo-saţilor părinţi ai ! >omuiei mele şi pentru sănătatea noastră şi am dat mănăstirei de la Poiaui (I obrota), unde este hramul Sf. Neculai, o prisacă de laBohotinJ) numită prisaca de la Visoc,2) precum am NOTA. Documen'ul e pe pergament mic (15 cm. lat, şi IO cm. lung) e bine păstrat; puţin ros pe la înoheîeturi. Se află in Biblioteca Universităţii din Iaşi. Pecetea mica diametrul 5 cm; MENIT GtE(J)AH A ficEBOAHl* 1). Bohotiit azi e un sat in ţin. Fălciulul, aşezat pe apa cu acelaş nume. Pe la 1439 sa'ul nu era, căci abia în 1455 Petru Âron dA voe Iul Duma Mi aci să iaci sat pe liohotin. (v. Bomî-nul din 39 August 1886'. Dar era locul cel mal bun pentru pri-sece. Nu numai Pobrota avea aici priseceţ ei şi Bistriţa (v. Doc. din 1431, Febr. 6. Arh. Ist. 1. 1. 123), şi Homorul (ltomînul 29 August 1886). • 2> e HC^toefe Mm — 19 — hotărît eu stupii lor din acea prisacă, iai* oamenii din părţile acele şi din acestea să poată (să-şi aşeze) moş a lor în a-ceastă mănăstire. Iar rfeseatnid- noştri3) să nu cuteze a se amesteca în aceasta, şi nimenea altul vreodată înaintea acestei urgii a Domniei mele, pentru că i-am dat şi întărit acestei mănăstiri, unde este hramul Sf. Neculai, precum i-a dat şi sfiuţi-râposaţi părinţii noştri 4). Iar spre aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Ştefan Voevod şi cr. boerilor noştri, cr. p. Oiştea, cr. p. Jurja Piatra, cr. p. Duma Negrul, cr. p. Negrilă vornic, cr. p. Simeon Turcul, cr. p. Bogdan, cr. p. Vană Ureache, cr. p. Costică postelnicul, cr. p. Toma vis-tiarnicul, cr. p. Ivan Bâlceanu paharnic, cr. p. Steful stolnicul, cr. p. ... vornicul cr. p.... chelariul, cr. p. Vană------cr. p. Stauciul, cr. p. Mauoil Şerbici............ credinţa p..............comis şi crediu- 3) . AECATHHkHHK'i era funcţionarul însărcinai cu g‘rîn-geiea desetinel, Izecîuealal adică a dărel de pe s'upi. 4) . In adevăr Alexandru cel bun a făcut Pobroteî tacă din 3400 diferite danii şi miluiri. in Arhiva Istorică găsim un şir lung pe documente de-a 3’obrotel, date de diferite domnii în anii 1409, 1410, 1443, 1444, 3447, 1448, 1462, 1453 lan. şi Apr. 1471, 1472. Cum ae vede că. Lugănt tot stăruită în danii, miluiri şi Întăriri de danii de la www.dacoromanica.ro — 20 — ţa luturoru boerilor noştri şi mari şi mici. Iar acel care va destruge, sau va călca această danie şi hotărîre, unul ca acela să fie afurisit de Dl- nostru Is. Hr. şi de toţi sfinţii. Iar spre mai mare în-lărire am poroncit ca pecetea noastră să se atîrne la această a noastră carte. MUtul gramatic a scris. în Vaslui an. 6947 Mai 10 l)oranî, până oînd fac pe Petru Rarei? bIS-şî aleagă loc de înmor-mîntare Pobrata (Arh. Ist. 1, 2, 22). Doc. adus de noi întregeşte ş.rul lung al daniilor. 5). Uitîndu-ne la boerî vedem o nepotriveală. Doc. date sînt cu îi luni diferinfă, unul în Mart 12 şi altul în Maia 1(1. Iu Ulianiţky găsim supt No. 52 un doc. tot din 1439, dar Iulie 2, dat de El ie. Avem dar 2 iloc. de la Elie Vodă din Mart şi Iulie, şi unul de la Ştefan din Mai ii. Lisa boerilor din doc. de la Elie din Marr se potriveşte aproape în to'ul cu cea din Iulie, pe oînd a lui Ştefan din Maiu cuprinde alţi baert, şi în alt şir. Diferinţa ar veni de acolo că altul era divanul lui Ştefan cind dădea deoreie numai în numele săil, şi altul, cînd lucra cu fratele săii Elia, care se vede că şi .singur lucra mal cu acelaşi boerî probă doc. din 1138 Eebr. 17 dac de atnîndol frafit (Arh. Kt. 1, 1, 41, unde găsim boerî inaî în acelaş şir ca şi în doc. 'date numai în numele săfl. Apoi deosebirea în titulatură. Ştefan se întitulează: jjBOE-fc-'A* H rccnoftHHa Mo^abiaxI. ckch §e,wah“, pe cîndEUaş numai „iV\oAA\BCK:H §EMAh“. Acest titlu ni l-am putea explica prin acela că în partea de jos a Moldovei Kilia a dat drept Domnilor Moldovei, de a se numi Domni şi al Yalahiel căci ştim că întinderea Munteniei în seci. al XlVJea era mult mai mare spre Moldova. Şi Alexandra cel Bun nu arare ori îşi dă acest titlu. Aşa în doc. din 6936 Iulie 8 (1428) se întitulează: fiOEBO^i H rocno^HNX 8ACEH JV\c>A^ă8AA)[ÎHCK0H=Vodă şi Domn întregeî Moldo-Valahieî.“ Asemenea în 1431 Febr. (6939): „BoEBOA-A H T0C-noftHNA ' BZCEH W dAESAN^ph BCEB0&A. rOCLie&Aph ŞEAAAH iWoA^ABCKCH ŞHAAftEHHTO MHHHW H cfeAlK HAUlHAft AHCTOAÎ BRCisAlK KTO HAH EA\ OiŞpHTZ. A A ti Eh ETO 'ITS'IH 0' CAhiuiHT. W?KG RATO fli'.OHŞBOAH rB'hMH. NAUJHAlh EAr'hÎA/lh flpOHŞBOAE-HHEA1Z H HHCThlMZ. H j\0Bphi O'AlhiCAhiVh H HACTABAEHI E \\ KftUEAlh H NAOV'IAEMZ ^OEpATO CZB'fcTA. H OMHHHAH ECAîH BZ 5» (\8UJiE CT'h flOHI BUJH^ flEpE^KOBO HAUJH)f H flAK II ŞA HALDE Ş^PABHE H ^AAH H (lOTBEp^MAH ECAAH WKpOK HAUJEMV AlONACTHpiO | WT AioA^ABHlţE. H|\tîR£ ECTXPVAl. C TA'rO BArOBZlJlEHHO Ilp'hCT ZH E4*ll. AOBOaIî A'Clh H\A\Z EZ' rOCB'ATH BZ iWoA^AB'fe. d roCIlO^BOAltf ^A ftABAET N\ KAÎK-(\hi TOft TOMV tip'b^ (j pEHEHHOMV AAOHACTHplW 110 Bl'EOH 1H BHNA. HC HAI11EH ^ECATHHhi. H TAKOÎK IlOTBEpiKAEMh ftAAHHE IIEpE^KOB HAU1HX H ^ AE V\Z CT'OAAV AloHACTHplO AWftA-BHl^H |) nOCA,\V (JiO ECT HA iWoA^AB'k. BhîllJE WT EaHH. H CZ OiCHAAH npHXO^hÎM. H XOTApEAA H HŞBOphÎM. H TA-KOJK npi'H^E npA^ H'AAH H DpAft NAUIHAIH EOAphi HALII BOA- f hh nah || Kocte Qphidi no cboeh A'KpoH boah h o'-hh- NHA pAA *feîKÎM A1ACTIA Bhi EAAV B'llHHOH (lAM'feTII. H frbt\ CBOtO flACHKV ipo ECT OV HAUJEM EpANHlpV Oy EoXOTHHZ NA || HŞBOpV HA TATApLţ'b. H frW EH HAIHEAAV AlOHACTHpio UT MoAAABHLţA. HnO AAhî BH^^BUJE ftOEpOE HX fipOHŞ* BOAEHHE H WT EA* NACTABliEHHE. A Aîhi TAKOftî ftAAM |l TOTV npAAPE'IEHNVK> nACHKV HAUJEAA8 AAOHACTHpiO ftA ECT orpHK cz b'Umz (sic) A°X°Aom- H nhkto KOAH huet (ovnp) HflACHlţH CTABHTH CBOH EHOAbl. A (\ECk |] THNO'-Ehi KAAVTEpH WT AAoA^ABHLJA EpAAH. fl HH MHKTO TOE www.dacoromanica.ro — 22 — OY*CE BhîlUEnHCANHOE ftA ECT MOHAC'PHplO Ol/pH ! C% B&ckMh ftOXOftOMh HA b4\KH B'k'INh'A X0TAP || TOH n\CHl|t ECT no Elf CTApOMV X0TAPW KV^A Eh IA H§ flXBMA. ?I HA TO ECT B. HALUETO PB^A BhilIIEnHCAHNAro fl AEBAH^P A BdEBOAhî H B'fcpA. HA LII BOHAp. B'fcpA || n. ^VMbi Ep\EBM>IA ABOPMHKA. B. n. MaNVHAA XoTHHC-K>ro. b. n. Oahhvaa. b. n. Kocte opskaaaea. n epata Ero. n. IIetpa. b. II ii. Eahhana. b. n. Epatvaa. b. n. Koguhi !Eah/\pobhha. b. n. Bahm 3i b a h h a . b. n. iocTE QptiuiA b. n. Kocte ^anobhma. b. n. Ta^opx Wohkh. b. n. Ta^opa Babana. b. n. UIaHAPA. vt Ao pOPCNA. B. n. Xo^KA HpELţ’klIA. B. n. PxO' pHHA. B. n. ja;\8aa (| IThcka. b. ii. Baauihha. b. n. li aba. b. ii. A&Vthi BHCTH\pilHKA. B. II. PoANX ‘JaUINHKA. B. 0. /iivpiKH KoMHCA. H Btp\ O CHX N \ UJHX EOAph. MoAftA-BCKHX H BEAHKHX H MAABIX- il DO NAUiEAflh. JKHBOT’k KT o KO'ftfT l’APP1* °' MUJEH gEMAH. WT ft^TEH NAUJHX. HAH WT NALUEPO pO^V. H (1AK BO'KTO. || KOrO B&'Hg-KEpET EhiTH A Ehi NEnopVUIHA HAUIETO ftXAHHA. AAg JOEhî O'Kp'fen A. A KTO CA nOKVCHT pAgOpHTH tjJO W P BhiWEnHCANNArO TAKOBhi /\A ECP npOKAAT | WT PA* E->'. BACE ftpXJKHrEAA H WT nptH Phi EPO AlTEpE H WT BRClîXk CTBl'xX. GP'V Hg B ^KX Ol roaţ,\,¥.lUHX AMHN. •1 NV EOAUJEE nOTBhipîKEHHE BEA'feui ECMH. NAlUEAXV || B'fepNOAXV nANV MhXAHW AOPOl|)ETV nHCATH H nE'IAT HAIJJV flpHB'bcHTH KCEVXV HAIUE V\V AHC V. flHC Ti^Op. Ol GoHAB'b BAtT* ^Slţ^A. PEN. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi robul sîăpîuului nostru Is. Hr. Io Alexandru www.dacoromanica.ro — 23 — Yoevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această a noastră carte tuturor cui vor căuta pe ea, sau chiar cetindu-i-se o vor auzi, iată ca am bine-voit Dom-niea noastră cu buna noastră voe şi diu curat şi bun cuget şi cu îndemnul lui Dumnezeu şi cu învăţătura bunului stat §i am făcut pentru sufletul sfînt-raposa-ţilor strămoşii noştri şi eh'ar pent*u a noastra întărire, şi am dat şi întării fi-^iduinţa noastiă mâuastirei de la A ol-tlaviţa, unde este hramul sfintei Bunei-Vestiri a prea sfintei Născătoare de F -zeu, de ’înd ne-a dat Dumnezeu 1 omilia în Moldova-, iarDomniea s< deie îiiie-care an acestei mai sus zise manas in cîte 12 buţi cu vin din desetina noastra, si a-şijderea întărim dania strămoşilor noştri şi dirn Sf. Mănăstiri Moldaviţa, posada, ce este la .Voldova, mai sus de Baia şi cu ţoale veniturile şi hotarele şi izvoarele. Şi iarăşi a venit înaintea noastra şi înaintea boerilor noştri boeriul nostru pan Coste Orîş, de a sa buna voe şi-a t'aeut din a lui milă ca să-i fie lui veşnică pomenire, şi a dat a sa prisacă, eare-i iu braniştea noastră la Bohofin, la fîntîna Tatarţei, şi a dat-o mănăstire! www.dacoromanica.ro — 24 — noastre de la Moldaviţa. Deci noi văzîiirt buna lor voe şi de la Dumnezeu îndemnare, şi noi aşijdereaam dat acea de mai sus zisa prisaca manăstirei noastre, ca să-i fie uric cu toate veniturile, şi ni-mene vre-odată să n-aibă a opri djnpri-sacă stupii lor, deseatina să fie luată de călugării de la Moldaviţa. Şi la acestea toate cele mai sns scrise să fie mănis-firei uric cu toate veniturile în vecii vecilor. Iar hotarul acelei priseci să fie după al ei vechiu hotar, pe unde a fost de demult. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Alexandru Voevod, şi credinţa boerilor noştri, cr. pan. Duma Braevici vom. or. p. Manuil Ilotineanul, cr. p. Shiuciul, cr. p. Coste parcalab şi fratele său Petru, cr. p. Baiceau, cr. p. Braţul, cr. p. Cozma Şan-drovici, cr. p. Vană Julici, cr. p. Coste Orîş, cr. p. Coste Danovici, cr. p. Tador Moica, cr. p. Tador Vascan, cr. p.Şandru de la Dorohoi, cr. p. Hodco Creţevici, cr. p. Găurici, cr. p. Radul Fiscu, cr. p. Vlasin, cr. p. Albu, cr. p. Duma Vist. cr. p. Goian pali., cr. p. Jurje comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldovi-neşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră www.dacoromanica.ro cine va fi Domn în ţara uoastra (lin copiii noştri sau din neamul nostru, şi oricare altul, pe care Dumnezeu îl va a-lege să fie Domn, sa nu strice dania noastră, ci s-o întărească. Iar care s-ar încerca să strice ceva din cele de mai sus scrise, unul ca acela să fie proclcat de Domnul Dumnezeu, cel ce stapîneşte toate şi de prea curata lui maică, şi de toţi sfinţii din veci în veci amin. Iar spre mai mare întărire am poroneit credinciosului nostru boer pan Miliail logo-fetu sa scrie şi pecetea noastră să o a-tîrnc la această carte a noastră. A scris Tador ta Suceava la anul 6961 Ghcnar. >iOTE : a) Doc. se află în arhiva Statului din Iaşi, E bine păstrat; are pecete atirnată cu şnur: nE'l.vTb 1 .V îl 'E J Wl(t\f A BOEBJA^A rocilO^Ap’k ŞEW\H MoA^AB^k) H. Are 33 cm. Iun,,', şi.24 cm lat. Pecetea are 12 cm. diamotrul, luată cu ceai' i cu tot. bî. Aume geografice: iWoA^ABMlţE, l\\o'^VB’fc, E\HH, TATA[,tJ'b. Eo\"CTHHX. c). Cuvinte'. fZBtîTA (sfa‘), . (duh', .V G j)0 K (obroc"—— 0Rp0K&-^prom;gs;o făgăduinţa). XP^‘" (lireti ; XP -----01X10 —domus, templum —-(o Otî(Ot)fifî/lori|cjţ EaaTvBZlfiENHo—-Buna-Vos ire; KaHKM BUNA (buţicuvim (KXHhKA—GOSHa) ? ftECATMNhî=docimă. EaHM — Baia; X0TAPEM> HŞBOpbi.Vt (izvor ——fons) nACMKV" (prisacă , GJANMIJIV (branişte), CTA" BMTN (a stăvili, stavilă)? KAASPfpM ; ptŞSpMTH trăzor). www.dacoromanica.ro — 26 — d) . I. 'ter . 0(.Kiui, aci hî pontru î; i o la Vrff a-vem tîrguşorul de az Orişa (ţin. Bacăului); PAO pHli^= G Suriei, aci *:=u în slavonă, reprezintă po a romîn, cela re ne ara'a că acea tă schimbare de viloare fonică era operata în sutana XV a e) . Boh t’n. In multe din ioc. «ocol Ini al XlV-lea găsim tăcute danii de prisect ce eraă toate la Bohotin pe Coziea. A sa Ale'c. cel Hui dă mină tirel Bi triţa o pr acă de la Bohotin ; Iar Alev. A ouă în 145.5 lace două danii de prisecl de la Bohotin, una Pobratei îu Glieiiar SJ6, Arh. i t 1, 1 1 », alta Mold- viţel tot în Ghon r, probabil aceiaşi zi, căci numai aţa nc explicăm cum de piserul lador, a uitat de a j une ziui: La Bohotin in 1-iaG era numai b -/mişte, ce era i n loc apăra' rezervat pentru o anumită destinaţiune. i credinţa tuturor boerilor noştri mari şi mici, iar cine www.dacoromanica.ro — 29 — ai* voi sâ strice această Întărită ră şi danie, aceia va fi vnouă protivnie şi cailei noastre călcălor, şi va avea sa vadă •a noastră mare caznă şi urgie. — Iar spre mai mare tărie a toate aceste sus-scrise, poroncit-am credincioslni nostru pan Do-brul Logofăt de a atârna la aceasta carte a noastră a noastră pecete. Scris-a Fetri Ardanovici. Anul 6966 (1458) luna August 31, NOTE: 1). Doc. e în Arhiva Statului! din laşi, de pe oare D-nul Beldioeanu a făcut o traducere, publicată în Uncar Voi X, -pag. 127.—Pergamen.ul bine pastrat; aro pecete mică (6 cm. diametrul!, atîrnată ou inscripţia flEHATa GtE(J)ANA OoEBO^hl 0<0 cm. lat şi ‘20 cm. lung). 2i, Cuvinte-. EaHH (Batal, KpZMAAAX (oîrciumal, «AOHAC-THpa şi MXMACTHpa, KATACTHX, KAAOyrEpH, UIOATOVŞH, npi&rApH, ABOpHHlţH, Tparox ; AAAHÎE AahIe şi AA‘VH1‘j JlpOTHBNHK, KAŞNH, OVprîW. Cum vedem documentul e plin de cuvinte romineştl, oare lie, sau nu- slavone sînt păs rate şi azi în limbă: Bata (GANÎa), crîţmă (BpA'ihMi), mănăstire (MOHAC-TKÎpî), catastih (nu-t în Miklosch e grecesc), călugăr (KAAOyrE-px), Soltuz, Pirgar, Vornic (ABOpNHKZ ■^comcs palatii)» tirg (Tpara=forum, ttj'ooc:), danie (a^AHIE, datio) protivnie np3THBKHHKX, dflTlYMvtVOC, opposltus), camă (Kl§Hh, poena)} urgie (oprMÎ.V, OprH^, ira). www.dacoromanica.ro — 30 — 8. Document fără veleat. April 22 ['6969) 1461. ](?) H UI HH HMKTO HA (cyg) ÎATM p" p'-’KAM 'tMCTOTO CEpESp.U A HA TO BEAHKA MApTOpMA CUt | PR*AA\H BHLUnHCAHBÎ (ÎTEAN SoEB'fl H UAUIH KOA'bpE KWA (1AH ^«AAA EpA-fiH'IO. (n\N lYl)ANOHAC>. H nAN (ÎTANMVA || H flAH flAAHKVA H IUN rOHXH H n. HoCTE ^ANOBHH H n. IIoHH'l. H nAN TcAIH KbIII^E H IIAH flAKiA, H nAH Xoj\ j| KO KpElţEBH'l. «. Hcaka. n\H Gakhuj CnzTap. n. IorA bhcthaphhka. n. (ri)âUJKO nocTEAHHKA. n. |) HErpHAO Iaujhhko. n. îktapE CTOAHHK. nAH B8«pAH KOMHC. H HHEi'^O ( . . . h)aI1IHX BOA’kpB MOA^ABCKOHX || BEAHKBIX M AUAW\\ fl HA BOAUJEH KpAnOCT T0M8 BACEM8 BHWMHCAHHOMS. (BEA'fe)AH ECAAhi nAH8 ^OfipS’ O HHCATH H H/VUlS HEiAT H ne- M\TH GOA'tvph HAU1HX (npHB’fcc)nTH KCEAV? HAUJEMi || AMCTg. nHC CTElţKO 8 CS'IABX BA (^31J jft) (?) An. KB. TRADUCERE. sau nimene altul să u’aibă(a lua?) 100 ruble curate de argint. Iar la această mare mărturie însuşi Domnia mea mai sus scrisă Ştefan Voevod şi al noştri boeri au fost, pan Duma Braevici, pan Manoil, şi p. Standul, şi pan Vlaicu şi p. Goian şi p. Coste Dauovici, şi p. Ponici şi p. TomaKîndeaşi p. Albul, p. Hodco Creţe-viei, p. Isac, p. Sachiş spcăt., p. Iuga vist. p. Taşcu post. p. Negrilă păh. p. Zbiare www.dacoromanica.ro — 31 sloln. p. Bourean comis, şi alţi mulţi din ai noştri boeri Moldoveneşti mari şi mici. Iar spre mai mare întărire a tuturor celor de mai sus scrise am poruncit panului Do-bru log. să scrie şi pecetea noastră şi pecetea boerilor noştri să atîrne cătră aceasta carte a noastră. A scris Steţk n Suceava la anul (6969) April 22. * 2 NOTE: 1). Doc. se află tn Biblioteca Cniversităţit de Iaşi. Are patru peceţî mici aliniate, de 6 cm. diametru; a Domnului în mijloc cu cearft roşă: tltMAlh C/Tf(J)AH.\ fr.'EBO^hi, Iar celelalte S cu ceară neagră (diametrul 5 cm.) ; din ele se ceteşte numai a lui (r'îA^WNh AHAKH), celelat'e eînt şterse. Despre ce va fi fratînd acest document nu ştim, dar nu e mare, căci are 25 cm. de lăţime, avînd forma doc. vechi de la . Alexandru, pergament lung şi îngust, scris fiind pe lăţime, ca un caot de daligratio. 2). Data documentului. In original e ruptă data de an, şi avem numai pe cea de lună şi zi (April 22). Obseryîod boeril din primul loo putem spune că e din primii ani al domniei lui Ştefan Vodă, şi anume: şirul boerilor fără titlu nu e totdeauna regulat ţinut; se aseamănă cu acel din doo. din 145S April 12 (O. Romanului 1, 120) şi acel din doo. din 1463 Noemvrie 2 (Dricar XI, 91); şi Ulianiţki, pag. 104). La boeril cu titlu lucrul e altfel; aice ordinea e mal bine păzită,: Sachiş spat. 1458 April 12 (Cr. Kom. 1,120), 1460 Apr. 23 (ATh ist. 1, 2, 6), 1463 Noemvr. 2 (Uric. XI, 91, Dl. 104), 1466 (’Wickenh „Putna“ 154), 1468 Oct. 2 (id. 156), după care vine Bodin 1469 Oct. 26 (vezi mal jos . . .). luga Vist. urmează în visterie pe Stanimir, (yist. în 1456 şi 1458) în anul 1460 April 23 (1. c.), şi-l găsim şi in 1463 No. 2 (1. c.). 1466 Iulie 9. 1468 oct. 2, 1469 Oct. 26, 1470 Maia 28, (Wiok. o. c. 158), 1470 Sept. 10 (id. 1 c. 169). 1479 April 25 (id . 1 c. 160), 1473 Sept. 3 (id 162), 1479 Sept. 20 (id. 164); lui îl.urmează Kiracola în 1480 Oct. 5 (Arh. ist. 1, 1, 116). Paşcupost. urmează lui Crasnaţ (din 1460 April 23), în 1463 No. 2 (1. c.), în 1466 Iulie 9 (1. o ), 1468 Oct. 2 (Wick. 1, c.) căruia ii urmează luga în 1469 Oct 26 (1. o.). Negrită paharnic urmează lui Tador (146 7 Sept, 1408 April 12, 1460 Apr. 23, vezi loo. cinate); şi-l găsim ca paharnic www.dacoromanica.ro în 1462 April 20 (Lista boe iilor Dl I. Tnnovioeanu\ în 1463 îfoemv. 2 (Uric. Xl, 91), l4C6 Iulie 9 (1. c.), U66 şi 1468 Oct. 2 ("Wick. 1. o.l, 1470 Maiă 28 (W. I el, căruia îl urmează Dajbog în Sep*. In, 1470 (Wick. 1 c). ZVfarea stoln. în 1458 Apr 12, 1460 April 23 1461 Aug. 12 (Uric. VL 84), 1463 Noemv. 2, citr ila îl urmează Lttca în 1466 Iulie 9 (1. o.). Bourean oomis a schimbat în boerie cu Ion comisul rlin 1457 Sept. 8, căci în 1458 Apr 12 o Voureanu comis, în 1460 Apr. 23 tar Ion, în 1161 Aug 12 Boureanu. în 1462 April 20 tot Bou-reanu Iar în 1463 Nov. 2 to loan, înlocuit în 1464, Dec. 13 cu Aeagn, (ap. Tanoviceanu1, căruia în 1470 Sept 10 urmează Huru Wick. 1. c. 159.). După acestea sîntem aproape dc adevăr, cînd punem ca dată documen ului anul 6969 April 22 (1461). Dl. Tanoviceanu, care să ocupă special cu lista boerilor divaniţl din Moldova, a pus documentul acesta supt anul 1463 (6971) ; dar noi oredem că sîntem mal aproape de adevăr, cînd îl punem în 6969 (1461), căci lâsînd pe ceilalţi boerl, ce şed în boerie mal mulţi ani, singur Comisul Boureanu ne lămureşte. In 1463 era ca comis Iarăşi Ion, cu oare Boureanu a schimbat de vre-o două ori boeria, ştim noi însă din ce prioină? Sigur că politica de curte a marelui Ştefan. Dacă în 6970 April 20 era oomis Boureanu, înloouiud pe Ion din 6968, o dată însă înlocuit iarăşi cu Ion în 6972 N. 2, nu oredem că a revenit la comişie Boureanu în April 22 pentru a fi înlocuit apoi prin Neagn în 6973 Decemvr. 13 ? Zicem dar oă documentul o diu anii 6969 saă 6970. 9. Document din 6978 (1469) Octombre 26. Sumar i Ştefan Vodă dă lui Mecolae Matosgada postelnicul şi lui Gligaşum Melciul pentru a lor slujbă, satul Pahoful, de la Lăpuşna, unde le -este casa, livada şi pădurea. Mactîa Eoftkio Avfc CthiJivn Bb& rocno^pt ş^m- AH MoAftABCKOH. ţHAMEHHTO MI.NHM BCZM AHCTOM HAUl’ktW KTO HA lOŞRP'kT HAH || TO 'iHrS'tH K5M WCAHU18T WTffl'k ’iOT HCTHHHO ECT CA8rHM HAUl'ktW BtpHS/wS J1AHA flb’C-TEANHKA NhkSAAA MATOCrA,\A H rAHTAUt^M || MeAHb’AA «A8aţa(ÎA) . . . HAM npABO H BEpHO. TAM M'fe BHft+B-ui-k npABO H B*k(p)HO CASîKKZ'fe ftO HAC SKA BAAH HCMO-AVk H OţOBV |J, WT HAUlSlO MHAOCTlO ftAA H (lOTB'fep^HA www.dacoromanica.ro — 33 — MAAVb HM BHAIH8 Ş'bMAlO MOAft\BCKOH • 110 np.VB ) WTNHHO H Şt IJ'bllO EM BJTiHHS EM || cbAOM 118X010-AOM MTO ECT K> /lAnb’WNOM H'kH8T0M rftt ECT H)( ftOMt CAftOBt H KO^pt KAKO TO E'klLI'kllHCAHOE || £A*ECT HA> WT MAC SptKt CO BtcfciM ftOXOftOM HA B^Kt HM. fttTAM MM. BHSKAM HM. npA8H8KAA\ HA\. Ilpj IjlSpATOM HM. llpA ■ MpAipSpA || TOM HM. H np\npA(J]8pAT0M HM. H BtcbM DAHMEHCTB8M HM. KTO NAHEAHJKX KS^tTO WT H\' pO£A WT P0ftA. ÎA X0TflP^X II ffeHîKt BOTHHNH C'k,\OM 118X0W- aa KSfttTO no cbxffi'b X°’rAfJ'tî MA B'fcK'k. KOTOptrO HAH HHAETf A flEpBO X0TAP^! II WT lX°A ^0H4A 6CT KAMHH. «oao Ka8iuaiii;koh ^pota. wt npoijAAvb hohe. h wt Sfttc npAMO K> MATEAHX LţA/wbN HA1XHX (?) ECT KAMHH \0TAp8. H WT Iţ'-'ftA flpAMO W nO'tHHX CoMIJA ftA nptft CAMCE 10 pt«A EOTHH tftCT KaMHNX 10 E‘bpkr8 EoTMt. H WT Şfttc no p-fcKS EoTHt nOKA 10 ftOA XSATSpOHB r^’b TAM ECT KAMHH Xah Uap | hat. b^pa fiaha Uokoapahe. B'Iipi II AII A IaIJKA XbftH'IA. B'kpA flAHA HbAUJKA XpHH-KOBH'lS. B'bpA I1AHA Eo|\HN CnSTAp'kH. B'kpA DANA lorONH BHCTEpHHKA. B'kpA flAHA lorOHH flSCTEAHHKA. B'kpA flAHA HnrpHAo Halunhka, b. n. 48ba ctoahhka. b. n. N^ta i np'fe HAU!» §1îMAH MoAj\\BCKCH WT ^'bTH HAUi^\' H ro nAHHH(?) Rfy’k. kto E8^,feTO. npo TO giORi? hh nopSlU'kA HOHM HEKTO AHEKOAHE BivHEAA HA R’fcK’fc. £A Eipo noTB'bp'bîB'bftHT Kp,bnRo(?) hai rft'k k8<\8t iioa-BHTMA. KOTOp'bA ECT (\AHA HM WT HAC HO flpABO H B’fcpNOH CASfK'k E'k. Ia HA BOAUlb’K» Kp'krKCT.MS BHwfc-nHCIIOE BHAEA HCM B'kpHbAAS H AUl’kiWS KH\Ha8,m8 flAHi?A\S || TOM^H AOrOlţlETbA WT I1HCAT IIAUij (1H IAT flpHBHKckT KfkMS HUUEM8 AHCTS. I1HCAA || GtHIJKO ^HAK'k 8 Ga-HAB'k >BO B'kA'kTO ^SlpH. OKTO.v.Gp'b MEClţ'k Kî ftH’fc. Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefau Voevod, Domn ţării Moldovei înştiinţare facem prin această carte a noastră cui vor vedea-o sau vorauzi-o cetiudu-i-se; iată că cuadevarateste că slugile noastre credinciosul postelnic Niculai Matosgada şi Gligaşum Melciul au slujit nouă cu dreptate şi credinţă. Pentru aceia noi văzînd dreapta şi credincioasa lor slujbă cătrănoi, ne-am miluit cu deosebita noastră milă de le-am dat şi le-am întărit în ţara noastră a Moldovei . ca a lor TRADUCERE. www.dacoromanica.ro — 35 dreaptă ocină şi întreagă a lor ocină satul Puhoiul, care-i în ţinutul Lăpuşnei unde le este casa, livezile şi codru, cum e scris mai sus, să fie lor de la noi uric cu toate veniturile în veci, copiilor lor, nepoţilor lor, strănepoţilor lor, prea strănepoţilor lor, preapreastrănepoţilor lor, răspreastrănepoţilor lor şi tuturor neamurilor lor, care vor fi mai de aproape din neam de neamul lor. Iar hotarul a-cestei ocini a satului Puhoiul să fie după hotarele sale din veci, care se începe întâiul hotar de la scoborîrea Sonţeî, este piatră lîngă drumul Cauşanilor pe lîngă altele ce sînt azi, şi de aci drept în movilele Gemănata(?), este piatră hotar, şi de acolo drept la isprăvitul (?) Soaţei din faţa aeeluiaş (părîu) în apa Botnii este piatră în malul Botnii, şi de aici pe apa Botnii pînă în valea Hulturon, unde iarăşi este piatră hotar, despărţitoare ocinei Puhoiul de ocina Gnnguroaeî bâtrînei; Şi de aici drept în movila arătată este piatră hotar; să fie de aici peste tot după vechiul drum aCăuşănilorpe unde-i piatra, ce despărţdşte încă şi azi de unde începe să fie în veci după crugul (ocolul, cuprinderea), cum a fost din vecii vecilor. Alţii să nu se amestece în mila noastră www.dacoromanica.ro — 36 — trăind noi. Iar la aceasta este credinţa Domniei mele mai sus scrise îs oi Ştefan Voevod şi credinţa boerilor noştri, cr. pan. Standul şi fiul lui pan Mîrzea, parcalab Bolgradului, cr. p. Vlaicul vornic şi tini său, pan. Dumoe staroste de Hotin, cr. p. Goian parcalab de Kilia, cr. p. Isaia dvornic, şi fiii lai, cr. p. Zbiaro parcalab Cetăţei albe (Belgradului), cr. p. Albul parcalab de Neamţ, cr. p. Buhti, cr. p. Petrica Ioan Movici, cr. p. Paşco parcalab Chiliei, cr. p. Fite de la Roman cr. p. Gangur Orheianul, cr. p. Stilau Cernat, or. p. Ciocârlie, cr. p. Iaţco Hudici, cr. p. Ivaşcu Hriucovici, cr. p. Bodin spatar, cr. p. Iuga vist., cr. p. Iuga posteln. cr. p. Negrilă paharnic, cr. p. Luca stolnic, cr. p. Neagu comis şi credinţa tuturor boerilor noştri mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va ti Domn în ţara noastră a Moldovei din copiii noştri sau ori care altă rudă(?) va ti, unul ca acela dă nu strice de fel nici odineoară în vecii vecilor, ci mai vîrtos să o întărească cu tăriei?) pe unde se vor afla marginile, care s-au dat lor de cătră noi pentru a lor dreaptă şi credincioasă slujbă. Iar spre mai mare întărire a celor de mai www.dacoromanica.ro 37 — sus scrise, am poroncit credinciosului nostru marele pan Toma logofetul si scrie, pecetea noastră să o atîrne cătră această carte a noastră. A scris Stiţco Diiac în Suceava la anul 6978 (1469) luna Octob. 26 zile. NOTE: 1) Doc. e scris pe pergament, lung de 30 om. lat de 46 cm. Pergamentul e foarte prost ca calitate, gros, răii. lucrat; Iar scrierea de pe el prezintă nişte caractere toarte grosolane, ceia ce arată că piseriul Steţco cam nu minuia bine pana de gîscă. Doc. e proprietatea D-luI 1J. Sfoţescu profesor de muzică la Seminarlul Socola din Iaşi. Dl. Sfeţescu e un bun slavist; vorbeşte perfect limba rusască, şi îî place a se îndeletnici şi cu vechea slavonă, cetind documente vechi, cum şi inscripţiunl D-saie i l-a oferit familia Soroceanu din Chişinăă, stăpînitoarea moşiei Sorooeniî. Cetirea documentului e foarte anevoioasă, din cauza slinului, care zace pe pergament. Apoi atît literele cit şi ortografia documentului prezintă particularităţi deosebite.-^- Se vede că Steţco, oare a mal scris şi alte multe documente, nu era tocmai bun caligraf. Avem doc. ae la Steţco din 6973 Decemb (1464), aflător la Episcopia de Roman, cum şi documentul cu data ruptă aflător în Biblioteca Universităţii din Iaşi, şi care l-am dat mal sus (pag. 30) supt anul 6969 (1461) April 22. Caracterile nu se prea aseamănă. Ceia ce e mal curios e pecetea. Ar trebui fotografiată pentru a se putea judeca faţă cu altele. Dar din cîte am văzut de la Ştefan cel Mare, nici una nu mi s-a înfăţoşat supt un aspect atît de grosolan. Intăiă pare că sigiliul a fost de lemn, de oare-ce numai pe lemn s-ar fi putut scrie nişte litere aşa de rustice, Iar nu pe metal. Apoi stema de pe pecete e prost lucrată. Steaua, care de ordinar stă între coarnele bourului, aici e pusă deasupra. Apoi soarele şi luna sînt aşa făcuţi că soarele abia se cunoaşte, Iar luna se pierde cu to.ul într-o sumă de scrijă-lătnrl, cari ar fi ca frescurile între care se punea stema. Pecetea în loc de a ne da acea încadrare bulbucată, in care se imprima sigiliul, şi care constitue nota dominantă apeceţilor de pe pergamente, aici din contra e plată, ceara roşie turnată fiind în mod grosolan în un strat de 2 milimetri pe deasupra celei galbene smolite. Diametrul peceţil e de 8’/j centimetri; ştim că erad 2 soluri de peCbţl gospod, mari şi mici, şi că nu pe toate actele 9ă puneaă peceţile cele mari. In documentul fără dată www.dacoromanica.ro — 33 — publicat mal sus, avem 4 peceţî, din care a Domnului cu un diametru de 6 cm, iar celelate a boerilor cu un diametru de o cm. Pecetea documentului nostru ar fi cea mare, lipainou-i însă Încadrarea tn ceară., cum să făcea de ordinar. Dl. L Allot mi-a apus că a mal văzut asemenea peceţl, şi că chiar D-aa a dat Academiei un doc. cu o aşa pecete. De norat e şi şnurul, care e de-o simplitate rară. Nu e trecut prin ceara galbână ca aă-I spînzure capetele ; apoi chiar de-ar fi de matasă, dar de calitatea cea mai proastă, supţire, răsucit, şi viţele de matasă răsucită sînt de două colori: roşietic şi galbăn-verziit. Do ordinar şnururile, cu care se atirnaa (fipHB'fccHTH) loare—> oşul de comunr In genere documentul nostru poate da mult de lucru unul paleograf, şi îl recomandăm studioşilor. Iată inscripţia de pe pecete: riHMATOM GtH(J)AN BBO^A rocno/ţxp §emah Moa^abchoh. Analiza externă ar arunca bănuell contra autenticităţii acestui document; dar cînd trecem la context, lucrul se limpezeşte: In primul loc vin boeril. Un bun mijloc de control a unul document e a inspecta lista boerilor. Cît de mult nu ne-a ajutat la critica contra Izvo-dulul lui Clănăti controlul numelor de boerî, oe ni-I dă Izvodul. In studiul nostru asupra Epilogului Izvodulul Iul Clânăil (Uricar Voi. XVII 353—3911 am arătat cită falşifate cuprinde Izvodul numai în Epilog prin controlul cu doc. oficiale şi mal ales cu documentele falşe Şioneşti. A pune într'un document un boer cu o funcţiune, pe care el n-a ocupat-o atunoea, înaamnăaţl < a de gol falşul. EI bine listă boerilor din document e în perf ctă consonanţă cu documentele timpului. Să facem o paralelă: In Wickenhauser „Geschichte der Kloster Putna“ 156, găsim un doc. din 6978 Maiu 2 (1470), cu aceşti boerî: Standul parca-lab de Belgrad (Cetatea albă) cu fiul său Mîrza\ Vlalcul staroste de Hotin cu fiul săă Duma, Golan parcalab de Kilia, hala dvornicul, Zbiarea parc. de Belgrad, Albul parcalab de Neamţ, Paşco parc. Kiliel, Buhti, Petrica loaehimovicX, Gangur parc. de Orhel, Fete Gotcă de Boman, Ciocârlie, Văscu de la Belgrad, laţco Hudict, Jvaşcu Hrincooid, Bodea spătarul, luga vist. luga post., Negrită pali., Luca stoln., Neagu comis.— Toma logofătul. In Ulianiţki No. 97. pag. 108, găsim mal tot aceşti boeri în doc. din 6978 August 10. Deosebirea e de şir la doi boerî, şi anume în Wicken-hauser Buhtea şi Petrea IachimovicI vin după Paşco parc. Kiliei ; Iar în documentul nostru vin după Albul pape. de Neamţ, apoi schimbarea de şir dintre Fete Gotcă şi Gangur, şi amintirea Iul Văscu de la Belgrad în locul lui Stifan Cernat ţ dar toate a- peceţile la pergament www.dacoromanica.ro 39 — cestea la un interval de 7 luni 6978 Oct. 26—6978 Maifi 2, luînd anul nod la 1 Sept., oa de obiceid. 2) Nume de persoane : HhkSaaa MiTOcrAA», TAHrA- (118M Â/IeAMSA'. rAHrSpoe. 3) . Nume geografice-. I18X0IOA, ilAfl8lUN0AA, GoNlţA, Eotnh, XSATSpOHK ; i). Forme gramaticale. In acest punct documentul nostru e f. îmbelşugat; din cauza asta e şi grea de căpătat înţelesul, Tar cîteva cuvinte nici nu se găsesc în Dicţionarul clasic slavon a luî Miklosicb ; mal ales că documentul cuprinde şi hotarnica satului Puhoiul, ce e foarte încurcată. Datoresc D-luT Sfeţescu dezlegarea unor locuri încurcate, Iar pe alocuvoa am fost silit a pune semnul întrebării. Numai cu aceste rezerve publicăm documentul, care are încă nevoe de a fi studiat. Dăm cîteva forme în paralel cn altele, luate din alte documente, ce nu prezintă atîtea variante. EcaîMO=Eo!KYEIO ; wfe=(V\KY *, GTHtfh\N=GTE(|)AH ţ K>ŞBp,kT=OVŞpHT ; ')HT8hH=')T8')H ; WCAHlil8T=î5cAhî-IUHT; BNALU8=0y HAU1EH * botmmh8=<*ihhh8 ; B’fcurb-s , bhuje ; 8p'kK*k=8{,HK, etc. 5). Forme fonetice. * în document ni se dă în două feluri: cu OE şi OA, în MoEpj'fe şi în HoKOApAHE, pronunţat Mîrza şi CiocîrMe. Acest mod de însemnare a lui î e foarte important, căci pentru scriitorul Steţco vocala î, care începea a se clarifica în gura RomînuluT, îl părea a suna de, scris cn OE şi OA, ce în tond ot acelaş sunet datk. Trebue să mal nolftm formele {Io^OlOA, cn articul, apoi forma ^K'lîApO, ^ApiUT, ^8AA0£—^8mH , dar mal ales pe IlETpHKA HoAH MoBtlMA, cum foarte bine se ceteşte, de şi alte documente, ca cel din Wiokenh., ni-1 dă ca IoachimovicI; ar trebui să-l cetim loan Mooicî. 9. Document din 6992 (1484) Maiu 14. Sumar: Ştefan Vodă dă şi întăreşte lui Ion Parava şi Tatul Berivoescul satul Berivoeşti de pe Sărata, mal Job de Plotuneştî, cumpărat în preţ de 37 zloţi de la Steful Cernătescul. MactYio Bskîe» aabI Cte(J>ah Eoebo^a rcn*^Apa £EMAH iWoAAABCKOH ŞNAAAENHTO HHNHM MCCAM AHCTOAI NA» www.dacoromanica.ro — 40 — IIIHVI BZCAVI KTO HAH EM BZŞpHT HAH ErO MTOVHH O' C-AK1UJHT. WaîEnplH^E npA^ iiamh H np-feA «jh.vah HALUHVW Mo.\|\\RCKHMH BOt&pE |{ BEAHKHWH H MAAHMH CAcTA HA IU nAH l]l£<ţ)8A MfptlXT£CKi?A no CBOEH ^OGpOH BOAH HHKHA1 HEI1 AM)8ft?KEH!v A HIlflpHCHAOKAH TA npO^AA CBOIO np \ B"» WTHMNS WT CBOErO fipVBATO H riHTOiWATO HpHKA E^HMO || CEAHIJIE HA M.wb Efpl BOEipÎH HA GzpATA riOHHXE I1\0-TSHEljlH CAfeYAAA HAUJHM | Ivi'Hb 11<\pdBA H TatSA E‘pH • BOECKgAS 5A AŞ* ŞAATA TATAf.CKklX. H 8CTARUJE HAlliH CAbrW Ia'H ÎI.\pAB\ H l'ATSA Ee tj pHBOECKbA H ^AtlAATHA SCE HCnOAHA TOTH BKUUEnHCAHIliH llHH'feşH A§* ŞAAT 8 p8KH flAHS IUe b. n. SsrApH b. n. Xpaha ^bophhka b. n. Iorhi. b. ii. H-biw. R. n. TAHrbpA. B. n.\ || ha Xpzauha. b. n. Tepmaha. h b. n. ©ANH npZKAAAGOBE EEAOrpA^CRhiX B* n* Hbauika. b. n. MaKCHHA npZKAAAGOBE KeAIMCKKÎX, B'bpA nA || HA ^Affi-SOrA (lpZKAAAKA UEMElţCKOrO. B. || I1AHA (J)ETE ToTKZ. s. n. ^pArouiA. b. n. Mhkotz npzKAAABA HoBorpA^cKoro. B. n. ĂtţKb fb^HHA. B. n. 1]]e(|)8AA XoTHHCKOfO. B. IU www.dacoromanica.ro — 41 ^pArouiA CnxTip'b. b. ru || ha Khpakoaa bhctiaphhka. b. n. OpE.vua hocteanhka. b. n. iwna. Hawhhka. b. n. IlETpA CTOAHHKA. B. n. rpojli KOMHCA H B'fcpA SCH)( EOIApk HAUJHJf MoA^»BCl,ki){ BEAU j| Khi)f H AUAH)(. îl no HAIUEM JKHBOrfe KTO E^ET rri'pk NUUEH ŞEMAH MoA-^ABCKOH WT ^'kTEH HAUJH)( | AH WT IlAOJErO po^8 HAH n.\K E8ft KOTO Ek” HŞEEpET rp*EMk BHTH HAU1EH ŞEMAH MoA^NBCKOH TOT IJJO || Ekl HEflOpSLUHA (lIAUJEro) ^AAHiA (« nOTBp'AfKAEHlA). AAHEH HM OVT BpX^HA M OVKp'knHA ŞAHtfîKE ECMH HM /\AAH H nOTBpZ^HAH ŞA H^ llp.XBOlO CASîKES H ŞA 1)10 WHH COEH KSriH \H ŞA (BOH n,). BIH flH |j NtşH. fi HA EOAUJEE KptnOCT H 8'rBOXASEHÎE T0AA8 BX-CEMS RkitUEnHCAHH MV BEA^AH ECMH HAIUEM» BlfpNOMS riA N8 Tz8t8a8 AOrOtţtETS flHCATH H HAIU8 flEMAT H flpHB'bcHTH K CE || MS AHCTS HAUIEmS. HHC ToA/^Ep EpAT IwNA ftAtKAAA. 8 Gshba. bat.v ^3i)HB 1\\ak> fti. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Vodă, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pedînsa, sau cetindu-se o vor auzi, iată că a venit înaintea noastră şi îuaiutea tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici, sluga noastră pan Steful Cemâtescul de a sa bună voe de ni-mene silit, nici asuprit, şi a vîndut a sa dreaptă ocină din al său drept şi adevărat uric, o selişte numită Berivoeşti, pe www.dacoromanica.ro — 42 — Sărata, mai în jos de Plotuneşti, slugilor noastre lui Ion Parava şi Tatul Berivoescuî drept 37 zloţi tătărâşti; şi s-au sculat slugile noastre Ion Parava şi Tatul Berivoescuî şi au plătit toţi deplin acei mai sus scrişi bani, 37 zloţi, înmînule panului Steful, înaintea noastră şi înaintea boerilor noştrr. Deci uoi văzînd a lor bună voe şi tocmală şi plată deplin, şi de la noi aşijderea am dat şi am întărit slugilor noastre lui Ion Parava şi Tatul Berivoescuî acel mai sus zis sat anume Berivoeşti pe Sărata, să fie uric de la noi şi cu toate veniturile, lor şi copiilor lor de o potrivă şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi răstrănepoţilpr lor şi la tot neamul lor, ce li se va alege mai deaproape ncruşuit nici odinioară în veci. Iar hotarul acestui sat să fie după vechiul hotar din toate părţile, pe uude din veci au umblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei-noastre mai sus scrise Noi Ştefan Voevod şi credinţa prea iubiţilor fii ai Domniei noastre Alexandru şi Bogdan Ylad, şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Vlaicul parcalab de Orheiu şi fiul său pan Duma, cr. p. Zbiare, cr. p. Hrean vorn. cr- p. Iuga, cr. p. Neagu, cr. p. Gangur, cr. p. Hrăman, cr. p. Gherman www.dacoromanica.ro — 43 — şi cr.. p. Oană parc. de Cetatea albă, -cp. p. Ivaşcu, cr. p. Macsin pare. de Kilia, cr. p. Dajbog parc. de Neamţ, cr. p. Fete Gotcă, cr. p. Dragoş şi Micotă parc. de Roman, cr. p. Taţco Gudici, cr. p. Şteful Hotineanul, cr. p- Dragoş spat., cr. p. Kiracola vist. cr. p. Eremia post., cr. p. Ion pali, cr. p. Petru stoln, cr. p. Grozea comis, şi cr. tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn ţării noastre a Moldovei, din copiii noştri, sau din neamul nostru, sau chiar ori-care altul îl va alege Dumnezeu să fie Domn ţării noastre a Moldovei, acela să nu strice dania noastră şi întăritura, ci mai vîrtos să o Întărească şi împuternicească, de oare-ce i-am dat şi întărit pentru a lui dreaptă slujbă şi pentru că singur el a cumpărat cu ai săi drepţi bani. Iar spre mai mare tărie şi împuternicire tuturor celor de mai sus scrise am poroncit credinciosului nostru pan. Tăutu log. să scrie şi pecetea noastră să o atîrne cătră aceasta carte a noastră. A scris Toader fratele Iul Ion dascal, în Suceava la anul 6992 Mal 14. MOŢE : 1) Doc face parte din Arhiva D-luI D. Berea din HuşT. IE acrii! pe pergament bine conservat. Lipseşte pecetea, dar s& www.dacoromanica.ro — 44 — păstrea7ă şnurul. Lungimea pergamentului e de 50 cm-., Har lăţimea de .‘13 cm. Se pasirează în Arhiva Berea şi o ti aducere făcută de Gli. livlogliie dascal, din 1780 Mart 2:1. 2) . hume (le persoane I]1e<|)8A HEpHXTE£K8A? IiVHS n.\pA ba, TatSa Ee,.hboeek8a8. 3) . Nume geografice: GEpHBAEl))\'Hţ Czp.\TA? I1A0T8HEIJ1H. 4) . Data: Aici 3 —gn e scris lungit ca uu C latin culcat puţin şi cu codiţă oblică spre stingă. 6). Sufixul patronimic eseu, ca arătînd filiaţiunea e foarte vechiă. In cele mal vechi doc. îl găsim : Aşa CopHAAţ dă pe GcpHAECKSA, de undo Borileştî; fiăOTSH dă pe IIaotSHECK'M de unde Plotuneştî ; liEpHBOE du pe GfpHBOECKSA, de unde Ee-pHBOEllIÎH. In suta a XlV-a şi XV-a numele proprii se articulaţi : Sjtofnl, Cernătescul, Berivoescul, Borilescul, ba încă era şi n final în'reg: GEpHB0E£K8A8, II1e(|)8a8, TaTc’aS. 6) . Aspiraţia lui X în G 0 găsim în T8AHH în loc de X8AHH, după cum în inscripţia Episcopiei de Huşi găsim l’8£0 în loc de X 7) . KC ţn loc dc 5 în AAAKEHNA, după cum în codicele Voroneţian găsim pretutiudenea B£ în loc de t- 11. Document din 6 9 9 5 (1487) Mart 5. Sumar: Ştefan Vodă dă lui Coste Grasnl satul Plăvăţoştt do pe Elan. Maetiio ExTiOMhi 0te(ţ) \n boeboa* rcnAr,a şeaaaii Moa/\\b£boh şhamehhto mhhhm hccam ahctom ha ut hai BZUM KTO HAH EAA OvŞpH Tb HAH ETO OYEAHUIHTb. || W?KE TOTH HfTbÎNlH £A8rA HAUi KotTE PpAESAb WT IIaZBZ-LţEUIÎH CASîKHA HAM flpABO H B^pnO. TAAA Mhi BH^BUIE ETO np.\BAA H B'kpHA EA8XEA jţO IIA£ 2KVA0BA || AH E£AAH ETO WCOKHCW HAUIEIO MAETIIO H jţ SH H îlOTBEpftHAH EfMH EM8 Otf HAIUEH ŞEMAH 0v N\OA^ABfKOH ETO fipARAA WTHH www.dacoromanica.ro — 45 — HA EftHM || CEAO HA HiWfe 11 AZBXtţElJJlH HA BEp](K AaAHA. TOE RZCE BHUJEnHCAHHOE (\A ECTb EAA8 WT HAC Ol'f.HK H CX BZCEAA (\ X°A0M Evli5’ H A'k'rEV' Ero H KpATÎtAAA ET0 || H OVHS'IATOM EI’O H np'fcoi’HSMATOAA Ero H np^-IJlSp'kTOM ETO H BZCEAA8 p0^8 Ero KTO cfc EAA8 H§EEpET HAHEAH^HÎH HEnepSUJEHO N'fKOAHIRE || HA B^KH fl X0TAP T0AA8 CEA8 IlARBZUElJJHAOpS ECTb WT O' CH^ CTOpOH nO CTApOMS X^T^P10 K8(\\ HŞ B^KA WîKHBAAH. FI HA TO ECTb B'fc | (.A HALUErO l’CII^BA BHUIERHCAHHArO Albi l>TE(ţ)ANA fioEBOA.A H B'kpA np‘kBK§AIOKAEHNHX ft'kTEH HALUHX FIaE 3AH<\pA H Eor^AHA EaA^A H B'kpA EOApX HA11JHX || B. n. SeiApN. b. n. Hat. b. n. (\8a\h. b. ri. Fant pA b. n. ^pato- I11A ABOpHHKA. B. 11. Xp'AAAAHA. B. n. ^AffiEOTA B. (I. IWHA. H B. n. LJJ Etţ) SA A llpZKAAAEOBE WT XoTMH. B. n. MhKOTA. H B. n. PtUEHJA. npXKAAAKOBE HEAAElţCKHXZ || . B. n. ilH^pEHKA *IopHOBCKH. B. n. TpOŞH MhKOTHM. B. n. (>EKApZ. B. n. KaXHXS enZTApt. B. n. EoA^SpA BUC * TAp || HHKA. B. n. riETp8 CTOAHHKA. B. 11. JIn^I EHHA HaUJHHKA. B. n. SpEAAlA nOCTEAHHKA. B. 11. HJAHj\pA KOAAHCA || H B. OyC«X EOAp«X NAU3HX AAOAAABCKHX BEAHKHX H AAAAHX- FI no HA11JEAA ÎKHBOT'k KTO ESftET l’lf^pb HALUEH ŞEAUH WT ^TEH NAUJH\'X H\H || WT HAUIETO pO|\8 HAH IIAK (fiOV^ Koro) Eorx H§EEpETh rn^pEAA EHTH HAUJEH ^EAAAH M0A(\ABCK0H (TOT) EH EAAOy HEnOpSUJHA HAlilETO ^ANÎA || H n08TBpZffij\EHiA (aAHEH EAA8 01/t) BpXj^HA H SKpAnHA. 5AH01KE ECAAH EAA8 ftAAH (h nOTBpZAHAH §a) Ero. ca8;i;eov. h §a ijio ectx eaax npABAA wthhhS. (FI HA e)0AUJEE KpAIlOCTb H nOTBpZÎK^EHIA TOAA8 BXCEAA8 AHA H B'kpA RC^Z A*Te HVUJHXZ H B'kpA ROApZ HAIUHX R'bpA I1AHA A\h-XAHAA (AopOPOVH)CKOPO H fttTEM EPO. B'kpA P\HA EaZHH H A'feTgH gpo B'kpA n AH A /kspiRX (JipATOBCKArO H ^kTgM gPO. BtpA nAHA/\AHA ftBOpHHKA H ft'kTgH gPO. B'kpA nAHA diSpiRA rlioMETATHHA H ^IîTEH gpo. B'kpA nAHA HcAIA H fttTEH gPO. B'kpA I1AHA KSnMHMA H fl'kTEH gPO. B'kpA nAHA OyHKAATH H ^kTgH gPO. R'kpA 11 VHA (/hjojpx H EPATA gPO nAHA lÎTAH'lSAA. B'kpA nAHA (^Oy )lUU UIaH-APOBHHA. B'kpA I1AHA (^8Mhi HcaYe) BM1A. B'kpA nAHA dlTg(ţ)8AA H EpATA gPO nAHA MuHHftp'k. B'kpA flAHA IIe-VOLUMOL XVIII DIN URICAK. C. 4. www.dacoromanica.ro — 50 — Tpa B'fepA flANA M«X'HAA 0''pHMEAA. B'fepA flAIIA (^OMo)kSUJA CTOAHHKA. B'fepA nAHA Ezaoida maujhhka. B'kpA (IAMA CTipiSA H ToAAHI ftBO. ... HEKOAAA. H B'fepA BCfex» jyfeTEH H K. Ap'fe NAIUHX& BEAHKH\'Z H MAMsl^Z. A 1)0 H.VUJEM JKHBOT'fe KTO Eb’^ETZ TOCnO^'pZ NAUJEH ŞEA\AH WT A'feTEH NAILM^Z. A ABO WT (|IAEiV\EHH) . . . HAUJHX A ABO BS<\ KTO KOTO EOTX HŞBEpETZ. TO^S UITCKKI HAAZ HEnCpSlUHAK HAUJEPO ftANÎA HAH UJTOSZ OVKţl'fenHAZ H nOTBEp^HAZ AKO B'fepHWAIZ CA8rAA)Z ŞAHSîKE ECAAKI 6M8 §A PpABtlO CASîKBS. A HA BOALUEE flOTBpZ-JKEHifi T0A\8 BCEAA8 BHIUE (IHCAHHOAAS B’feA'feAH gCA\h>l HA-IDEA\8 B'fepH0A\8 CAS'Ş'fe (1AH8 N'ferOEBH A0r0(jiET8 flHCATH M npHB'fecHTH HAUlS nEHATZ KCEAA3 AHITS HAIDEAA?. A flHCA rE^E VH O*'COMAB'fe BA'feT ^îlţ\A*A i8HÎA gl. TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu Noi Ilia Voe-vod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noaslră tuturor cui vor căuta pe ea, sau cetindu-se o vor auzi, iată că această adevărată slugă a noastră credinciosul pan Oanâ chelarui a slujit nouă cu dreptate şi credinţă*, deci noi văzînd a lui dreaptă şi credincioasă slujbă cătră noi ne-am milostivit cu a noastră deosebită milă şi i-am dat lui în ţara noastră un sat peBîrlad, anume satul Docolina. Iar hotarul acestui sat din şesul Bîrladului şi din apă şi din co- www.dacoromanica.ro - 51 — line, din hotarul PopoîcuM, oare este satul lui şi acesta, şi acela care să poate întemeia în acel hotar, toate să fie lui uric cu toate veniturile, lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi râstrânepoţilor lui şi celor mai de aproape fraţi şi surori neruşuit nici o dineoarâ în veci. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Ilia Voevod şi credinţa preaiubitului fiu al Domniei mele Roman şi credinţa iubitului frate al Domniei mele Jupîn Ştefan şi credinţa tuturor copiilor noştri şi credinţa boerilor noştri cr. p. Miliail de la Dorohoi şi c. lui, cr. р. Vîlcea Şi C. lui, cr. p. Jurja Fratovski şi с. lui, cr. p. Dan vornicul şi c. lui, cr. p. Jurja Jometate şi C. lui, Cr. p. Isala Şi C. lui, cr. p. Cupcid şi C. lui, cr. p. Uncleat şi c. lui, cr. p. Lazor şi fratele său Standul, cr. p. Duma. Şandrovid, cr. p. Duma Isaievici cr. p. Steful şi fratele său p. Mîndru, cr. p. Petru Gudict, cr. p. Miliail Uricel, cr. p. Domocuş stoln, cr. p. Baloş pah., cr. pan. Sterea şi Toma dv. şi credinţa tuturor copiilor şi boerilor noştri mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn ţării noastre din eopiii noştri, sau din {rudele) noastre, sau pe ori-care altul Dumnezeu îl va alege, www.dacoromanica.ro — 52 — unul ca acela să nu strice dania noastră, ci mai vîrtos să o întărească şi împuternicească acestei credincioase slugi, de oare ce noi i-am dat-o pentru a Ini dreaptă slujbă. Iar spre mai mare întărire la toate cele de mai sus scrise am poroncit credincioasei noastre slugi pan Neagoe logofetul să scrie şi să atîrne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Ghedeon în Suceava. la anul 6941 Iunie 15 NOTE. 1). Documentul l-am dat după o copie scoasă de D-nul P. Sfeţescu, profesor în Iaşi. Se vede că originalul era cam şters pe unele locuri; Iar noi am complectat lista boerilor după doc. din 0942 Iunie 4 (Ulianiţki No. 29), şi doc. din 6941 Noembre 9 (Wickenliauser „Putna“ pag. 148. 2), Nume de persoane : KMOMHHKSă. îl). Nume geografice: ^OKOAHNOBO, E|)XAt\j\'fe, IIo- notCKOBA. 4). Docolina. Pe cît ştim aceasta este cea mal veche a-mintire de acest sat, care e des amintit în povestirilo noastre istorice, mal ales în „o samă de cuviute11 a lui I. heculcea, cînd cu Rareş Vodă. Pentru frumuseţe nu ne putem opri de a nu aduce aici frumosul vis al Iul Rareş, visat la Docolina : „ . . Deci el (.Rareş) întorcîndu-se de la Ualaţl a fost ajuns la Docolina, de a mas acolo cu 10 caro, cîte cu 6 bol carul, pline cu peşte. Şi peste noapte aii visat un vis, precum dealul cel de cola parte de JJÎrlad şi dealul cel de dincoace era de aur cu dumbrăvi cu tot, şi toi săltaţi şi gîucart şi se plecaii şi se înclinaă luî Rareş, Sji deşteptînrlu-se din somn dimineaţa a spus visul argaţilor săi, celor ce eraă la care. Iar argaţii au zis: „bun vis al visat, glu-pîno, că cum om sosi la Ieşi şi la Suceava, cum om vinde peştele tot“. Si aii şi înglugat carole dimineaţa şi a purces Petru Vodă Înaintea carelor, şi cînd s-aii pogorît în vadul Docolinel, l-a şi întîmpinat gloata, şi a început a i se închina şi l-a îmbrăcat cu haine domneşti*1 .... i.Foaea şt. şi literară, laşi 1844, pag. 8; Letopis. Co-gălniceanu. Ed. II, v. II, pag. 182.) www.dacoromanica.ro — 53 — Documentul ne dă ca vechili proprietar al Docolineî pe O ană chelartul, care mal avea în posesiune satul Popofcul, oum şi dreptul de a întemeia alt sat în marginele acelui hotar, oe putea fi locuit (” WTO MOÎKETX MpHCEAHTH OV TOAAX )(OTAplO). Docolina a perzistat ca nume pînă azi, de şi satul nu mal este, ci numai un rateş şi cîteva dughenuţe. Ea a fost tot-deaunea locul de popas în drumul vechifl de la Galaţi la laşi.— Cronicarii nu arare ori amintesc de Docolina. 6). Boerit Nu se poate mal interesant lucru de cît de a urmări şirul boerilor din documentele date de llie şi Ştefan a-parte saii împreună. Aceşti 2 fraţi, cari s-aii duşmănit atîta timp unul ou altul, şi care şi-ah împărţit ţara în două părţi, îşi aveau şi boeril lor anumiţi. Boeril din divanul mare al ţării vin mal des în documentele date de llie ; Ştefan îşi avea alţi boerl, cari nu prea vin în doo. date de ambii Domni. Şirul mal ales e schimbat, cela ce arată că vaza cutărul sad cutărul boeriA era alta la Ştefan, alta la llia. Cîte nu ne-ar spune pentru politica acelor timpuri studiarea mal de aproape a listei boerilor ! Din divanul lui Alexandru oel Bun, fii aii schimbat mulţi boerl, şi în parte l-aii îmbucăţit în două. 13. Document din 6999 (1490) Octombre 15. Sumar: Ştefan Yodă dă lui Petru Silişteanul satul Mă-neştl de pe Elan, la Obîrşia lui, cumpărate de la Duma sin Manea şi nepoţii lui de soră Dragotă Creamene şi Ţintă, drept 75 zloţi tătăreşti. Mactîio EjkYek> aahî Gte(|un boebo^a rocno^Apa ŞEAAAH MoA^ABCKOH. SnAMENHTO SHHHAA HCCEAA AHCTOAA HAUJHAA BSCAAA KTO HAN OyŞpHT HAH ETO HT8HH SCAKÎWHT. GDîke npîH/ţotuE npA/ţ haaivh h ripA/ţ ovchmh naujhaah Moa-AABCKHAAH SOI&pE. CASTA Ha Ui ^8AAA Ch'a A/IaHEB WT (ÎEpXO tflAANA H CECTpHHHMH ETO ^pArCTZ Kp^AllEHE H UHHT'b no HX AOEpOH BOAH HHKHAA HEnOHSiREHH A HH npHCHAOBAHH H flpO^A |] AH (BOIO flpABSiO WTHHH8 WT CBOErO npABATO OVpHKA. r^NO CEAO HA BIpXO lăAAHA HAHAVk MSHEt{iH r ,E EHi ^WAA WlţfA HX MaH. H MoHACTHp TftE IlOTOK 8ftâpt EtT WT fttAA 8 HX?KI || A ii CA. TA npOţţAAH TOE CEAO H TOT AAOHACTHpO CASat HAUlEAiS www.dacoromanica.ro — 54 — n*TPS CEAHipbHSAS ŞA o'e ŞAAT TATApCKHX » ŞA-IIAATHA IIXTi 8 GeAHUJ'IîH j’A. 0' CH TOTH Ofc' ŞAAT || 8 p8Kkî ^8m8 CH8* MaNEB H 8 p8KH CECTpHH HHEM trO ^pArOTX Kp'kAAEHE H IţHNT'k llpAA NAAAH H n PA A HAUJHAAH BOIApE. HhO Mk'î BHft-feBUlE AOEpOH BOAH H TOKMEffi H 110-H8W ŞA || I1AAT8. A AAhî TAKWIK H «T HAC ECAAH AAAH H nOTBp'k^HAH CA83'k tlAUlE.VlS 11'ATpS GEVHip'feHb’A TOE fipAApEHENOE CEAO HA BEp)(A IAA'fSNA HAH.wk M'AHEIJjH H AlOHACTHp rAE || nOTOK SftAp'k ECT WT fl-bAj # H^JBE .•■kCA A A ECT EV\8 WT HAC 8pHK. H CZ BZCEAA A°X°A0M E.W8 H A'kTEAA Ero. H 8h(8‘IA)TOM Ero. H np'kBHSHATVM tro h np,kqi(8p'fcT0AA) Ero. h bzcea\8 poA8 Ero || kto ck EM8 HŞEEpET HAHKAHJKHÎH HEIlOpb’UJEHHO MHKOAHÎKE HA B-kKHl. A X’3TAP T0.W8 tEAij M T0A\8 MOHACTEpS AA ECT WT 0\'CHX CTOp VH nO CTApOMS X0TAP8- k8Aa m§ B'kKA W2KHBVAH. || fl HA TO eCT B'kpA. HAUlErO rCllABA RkililEllHCAHHO AAki GtEi|)AHA GoEBO^H. H B'kpA npivBZ-ŞAIOBAEHHHX CHW*BE roCllOABOAAH flAE^AH^pA II BorAAHA EaaAA. H B'kpA EOlAp H\LUH\\ B. n. ^8 || MA. B. 11. TAHrSpA. B. n. EoAA8pA (\BOpHHKA. B. n. XpZAAAHA. B. II. ^A/ftEOTA. B. n. iViSlUATA IlApK. X°'rH(HCKA)rO. |j B. n. Mhkotz h n. P'kiţEiUA nApK. wt N'k.vuiA. b. n. 4op-■ropWBCKOrO. B. n. GEKApZ NoBOrp.\ACKlH. B. n. ^HHTA. b. n. Kas ll hz8 cnzTAp'k. b. n. Hcaka. b. n. @pEwi*i& noCT. (b. n. tWoTHAA HaUIHHKa). B. n. <ţ)p8HTEUU& CTOA-IIHKA. B. n. || UlAHApA Ko.VIHCA. H B'kpA 8c»X (R O IA p k IIAU1HX Mo,\AARCKHX) REAHKHX H MAAHX. a no HAHAIUHAA (sic) nsHBOT'k. kto. b8Aet rp'z hauieh şemah wt A'kT|H HAIUHX HAH || WT HAUIETO pOA8 HAH R8A KOTO KOrZ HŞEEpET rApX EHTH HAUlEH ŞEMAH AAOA&ABCKOH TOT BH SM8 HEnOpStilHA HAiHETO ftAAHÎA. AAHEH Em8 OVT -BpXAHA H 8Kp’knHA ŞAHOy || JKE ACAAH EAA8 AAAH H flOT-BpBftHAH (şa) ETO CAMKB8 H ŞA 1)10 WHH COKH KSflHA www.dacoromanica.ro — 55 — HA CBOH llpABÎH1 lIHN'feoH. il HA BOAUJEE Kp'bd WCT H (lOTBpXrti^ElllE TOMS BSCEM8 BhilUt || (1HCANOAA8. B EA^AH ECMH NAWEaAS B-bpH0A\8 flAHS T»OVT8a8 AOrO(ţ)ET8 (1 HCATH H HAIilS flE'IAT npHB'bcHTH. KCE.wS AHCT8 NAWEm8. nHcAA 1 OA^ep. 8 Gsmabh. bato GDk. gl. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefau Vodă, Domu ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor, cui vor căuta pe dtnsa sau cetindu-se o va auzi, că iată a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor Moldovineştilor noştri boeri, sluga noastră Ama sin Mânecile la o-bîrşia Elanului, şi nepoţii lui de soră Dragată Creamene şi Ţintea de a lui bună V oe de nimene silit nici asuprit şi a vîndut a lui dreaptă ocină din a lui drept uric, un sat la obîrşia Elanului, anume Măneşti, unde aii fost casa tatălui lor Man şi mănăstirea, unde izvorăşte părăul din dealul cu pădure; acestea le-a vîndut: acest sat şi această mănăstire, slugei noastre lui Pătru Silişteanul drept 75 zloţi tătăreşti şi a plătit Pătru Silişteanul toţi aeeşti 75 zloţi în mînule lui Duma fiul Manei şi în mînule nepoţilor lui de soră Dragotă www.dacoromanica.ro — 56 — Creamene şi Ţintea înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri. Deci noivăzînd de a lor bună voe şi tocmală şi plată deplin şi de la noi aşijderea i-am dat şi întărit slugei noastre lui Patru Silişteanul acel de mai sus sat la obîrşia Elanului, anume Măneşti şi mănăstirea, unde izvorăşte părăul din dealul cu pădure, ca st\-i fie şi de Ia noi uric cu toate veniturile, lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi preastrănepoţilor lui şi la tot neamul lui care se va alege mai de aproape neruşuit nici o dineoară în veci. Iar hotarul acestui sat şi acestei mănăstiri să fie din toate părţile după vechiul hotar, pe unde din veci au umblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Ştefan Vodă şi credinţa preiubiţilor fii ai Domniei-mele Alexandru şi Bogdan Vlad şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Duma, cr. p. Gan-gur, cr. p. Boldur vorn., cr. p. Hrăman, cr. p. Hudici, cr. p. Dajbog, cr. p. Muşat parc. de Hotin, cr. p. Micot şi p. Reţeş parc. de Neamţ, cr. p. Ciortorovski, cr. p. Secară de la Roman, cr. p. Dinga, cr. p. Clănău spatar, cr. p. Isac, cr. p. Eremia post., cr. p. Moghilă pali., cr. p. Frunteş www.dacoromanica.ro — 57 — stoln., cr. p. Şandru comis şi credinţa tuturor boerilor Moldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn ţării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru, sau ori-care altul îl va alege Dumnezeu să fie în ţara noastră a Moldovei, acela să nu strice dania noastră, ci mai vîrtos să o întărească şi împuternicească, de oare-ce noi i-am dat şi întărit pentru a Jui slujbă, şi pentru că el singur a cumpărat cu ai săi drepţi bani. Iar spre mai mare putere şi tărie la toate cele mai sus scrise am poroncit credinciosului nostru boer Tăutul logofătul să scrie şi pecetea noastră să oa-tîrne la aceasta carte a noastră. A scris Toader în Suceava la anul 6999 Oct. 15. NOTE: 1). Doc. face parte din Arhiva Berea din Huşi Pecetea lipseşte ; are puţine ştersături, dar e lesne de cetit. Pergamentul e lung de 43 cm. şi lat de 26. In Arhiva Berea se găseşte o traducere din 1860 iulie 16 făcută de banul Mălinescu prezidentul judecătoriei ţinutului Fălcitt. Acesta e Mălinescu soriitorul din deceniul al IV-a şi V-a, şi autorul spiţei neamului Ini Veniamin Costachi, pubilcatăîn Gazeta Transilvaniei din 1841, cum şi a altor artioule literare şi politice din sub zisa gazetă. °). Nume de persoane: fţVMA. ^pJirOTa KpfcMENE, fiHHT-b, A\aH, IlaTp8 GHAHlJJ'bNSAg. 3) . Nume geografice : BeP^O IaaAHA, MsHEipH, Mo* HACTHp. 4) . Cuvinte Crtamene, Ţintă. www.dacoromanica.ro 58 — 6). IlaTpg GeAHI]J+h8AîJ. Aces’a credem că e i-trăino-şul Cantimireştilor de mal apoj Cine a fost el nu ne spune documentul de faţă, dar pare a fi rezeş din Măneştl, căci şi cumpărătura ce tace e mică de 75 zloţi. In jurul arestul nume D. Cantemir pune lege.ida neamului săă de origină străină, căci lată ce zice tn .,Vita C. Cantemyriî11, . . . Theodoro Can’emyr novo cognomin Silistanul, qui primus ex Cantemyiiorum, ad Christi vexilum sub principe Stephano cognoinento Magno anuo mundi 6951, (1443) se convertit*1. Cîte cuvinte atîtea greşeli şi de dată şi de origină. Anul 6961 supt Ştefan cel Mare !!! Ne place a crede că acest Teodor Silişteanul, sau cum ni-1 dă doc. Petru numit după satul Silişleut, re veneai! la o-bîrşia Elanului, a fost un simplu rezeş. nimic mal mult. Numele de Cantemir este o poreclă dată mal apoi. Doc. din Arhiva Berea ne spun multe de Cantemireştl şi de satul Siliştenl. g). j\v.vu cNh Mahek .... AIxheijih. r(\E KHA AWM WTLţA Hjf A/\ăH H MoHACTHp. în 1491). El îşi avea locuinţa p* locul unde erai! Măneştl. Tot acolo era şi un Schit vechia, care numai era pe la 1490 ; locul acestei mănăstiri era rA^ noTOK SAAp’fcECT WT ^*feAA b H)(JKE A*kcă : ,,unde izvorăşte rîul din dealul cu pădure*. Satul Măneştl era dar întemeiat pe la 147o, căci Man a fost primul fundator, oare şi-a avut locuinţa acolo; asta pe la 1460, sad mal înainte. Tot pe atunci probabil că era şi satul Siliştenii, de la care Pătru şi-a luat numele do Silişteanul. Amîndouă satele eraă la obîrşia Elanului, care izvorăşte din dealurile acoperite şi astăzi cu păduri seculare, ce caută spre CreţcştI, cum ne a-rată harta Siliştenilor diu seci. trecut, hartă ce se găseşte tot în Arhiva Berea. Sumari Ştefan Vodă regulează în 1490 Mart 15 dependenta a 60 de biserici cătră Episcopia de Rădăuţi, din cari 44 sînt în ţinutul Sucevei şi 6 în al Cernăuţulul, aşa oum aă fost regulate de Alexandru Vodă cel Bun. £& H.wk OTLţA H ChIHA H CBATArO TpoHlţA CBATAA H EAHN0CHVAh. KVpa rEopreEMb MHTponoAHTo.wa GSmabckhaak H ca OyCH.WH HAUJHMH MOAftABCKHAAH EOApH H HaHBHUJE ca OV/-CEIO HAUIEIO p\^OK> H OyMHHHAH EC.UH BS 5A/y$UlÎE CBATOnOMHBIUHXa npE^KOBb H pOftHTEAEH HAUIHXS M HAU1E ^ftpABÎE h cnacENie H scabie h ciiacehYe /ybrEH MAlUHxa. H £AAH H nOTBEp^H\H ECAAH CBATOH HAIIIEH EllHCKSnÎH OTA Pa^OBIJEX*. H H,\£/KE ECTb XP*Mb CBATATO EpApXA H MWftOTB''P4A NHKOAH. H H£E/KE ECTb EtlHCKSnb AAOAEBHHKK H pO(\HTEAb HAUJb KVpb foAHHKÎE. H r^E CBA-TOnOMHBUiHXa npE^KOBb H npA/yE/yOBb NAUlHXa (mOIJJh) AE-jkatb. Ta ecaah &aah h noTBpz^HAH toh cbatoh hauieh edhckBiiYh ora Pa^obijexa h” (ţpxoBb h c rorh ota bo> AOCTH GSMABCKOH A Oy BOAOCTH 'lEpAHOBCKOH 0* i|pK0Bb H C RORH. IJJO JKE EHAH /ţAHH TOTH H” LţpKBH HC nORH OTB (\E(\A HAIUETO OTA ilAE3AH&pA BOEBO^A. nOMEHUlE OTA GSMABCKOH BOAOCTH. A' LţpKOBb HA ilSKARI^H HC nonoMK. B*. tţpKOBh JKa,\OBCKA HC nOHOMK. T. UpKOBb Gtahhobcka hc nonoAUk. a". UPKOBK GTOpOHtHHElţKA HC nonOMb. sr. iţpkoBK Eaahhobc-a hc nonowb, t|io ha GEpErk. fi”. (ţPKOBb PkffiHlţJH I||0 HA GEpETfc Hfr norfOMb. IţpKOBb HC IIOnOMK HA XaSBOXOIO. h”. IţpKOBb EpbAHHCKdA HC nonOMb. a'. IţpKOBb HC nonOMb HA Teteph io. www.dacoromanica.ro 60 — 3T. IţpKOBh HfpEHKOBCKAA HC nOHOMh. a"Y. IţpKOBh HA SoAMHtUţH. b'î. iţpKOBh hc nonoMfe. rp,6 On\>Huit. r'î. IţpKOBS oy fiAHHlţH HC nonoNVK. A*î. IţpKOBh HC nOnOMK TEAEK’fc'IHHlţH. eX IţpKOBh HC nOnOMh OV SpZH§H. , a'I. MPKOBK Ghiiobckaa HC nonOMh. 5*1. IţpKOBh HC nOnOMK HA ^pZClţH. (?)h*1. IţpKOBh G,\AftOBCKAA HC flOIlOMh. uTi. iţpKOBh nc nonovh PSpauiebcka. K*. IţpKOBh OftABOB'ţÎH HC (lOIlOMh. K*A. IţpKOBh Kanhnobckaa hc nonoMh. (?)k'ş. (k'b sic) IţpKOBh ^OKpHHOBCKAA HC [10n0Mh. kp. IţpKOBh 3amoctYa hc nonoMh. b*a- IţpKOBh hc nonoMh oa Eachhijh. K*E. IţpKOBh EaNHAOBCKAA HC flOIlOMh. k‘u. IţpKOBh oy rpAAXH HC IlOnOAnh. k‘§. tţpKOAAh oy Kaaa(]iehaei|ih hc nonoAAh. K*H. IţpKOBh oy KaAHHOBtţH HC flOflOAAh. K*&. IţpKOBh OV PoAAAHA HC flOflOAAh. IţPKOBh OV KpAHHSEIţJH HC IIOnOAAhc A*A. IţpKOBh OV KAAEBIţH HC [KHlOAAh. a'b. IţpKOBh OV HBANVHKOBtţH HC nOIlOAAZ. A*r. IţpKOBh ov ^8pHoro lorH hc nonoMh. a'a> IţpKOBh ^OAyOBCKA HC tlOIlOAAh. A*E. IţpKOBh ov HAÎAUlNHtţH HC nonOAAh. IţpKOBh HC DOIIOAAh BAZyOBElţKA. a'ş,. IţpKOBh HC ncnOAAh HA GAZX^BEtţh. A*H. IţpKOBh HC flOIlOAAh HA GoAOHtţH 08 MopHOTO flAAA&* A*O.. IţpKOBh HC nonOAAh HH2RE GaAA& MopHOTO I^E nonh Ai aţih shax. a»'. IţpKOBh HC n.'IIOAAh HA OyiTÎE GoAOHlţH. Al*A. IţpKOBh HC nonOAAh HA OyCTÎE CoAKH. www.dacoromanica.ro 61 M B. IţpKCBb HC nonoMb NA Oi'CTKE KoCTHNH. M>. LţpKOBK OvEtAAMANH HC nonoMb. M*A- LţpKOBK NC nOnOMh OV JKop\TA ^pArOMHpA. fl UIECTK LţpKB H N ca 0' nOflHCANM f\AAH H IIOT-BpaAHAH HALUÎH EnHCKOn1H CTX PA/ţOBLţE\'X OTX BOAOCTH HePNOBCKOM. NA MAvk b' LţpKBH OTX MHCTA MEpXNOBlţHXi H r' IţpKBH OTX K8h IOp A H A~ LţpKOBK OTX Mh^AAMA. OyCM TOTH LţpKBH C flCflH. TA ECMM ^AAH TOTN 0* LţpKBH h ca 0* noiiH HţwknS şa 0* upKBH h ca 0' nonH, tpo NA MX ,\AAh MOAEKNHKh HALUX HvpK IoANHKÎE EnHCKOnh OTX PA^OBtţEXX, OTX BAAOCTH CplABCKOH nO CBOEH ^OSpOII 60AH H ca CROH.Mb EAATOCAORENlEMh NA H,wk LţpKBAMU HC nonH OTX EOAOCTH otx Cshaeckoh. a". LţpKOBK OV KAH.MORLţH. 6*. iţpKOBa oy Ghtujahh hc nonoMb. r‘. LţpKOBK oy (J)pATX8llH. A*. UpKOBb OV BaAECEHEIJIH hc nonoAAb. €. [ţpKCBb OTX GblLUNlH îKHKOBb. 0*. IţpKOBK HC nonoMb OTX MxiţKXTEIJlH. Ljlo CSTb riHCANH TOTH [ţpKOBH HC TOTH noilOBE oy llpHBHAÎE ^Ej\A NAtUETO flAE^AN^pA BOEBO&H. H IJJO ECMO HXX Mbl nOBEpNSAH H flOXHAHAH f,\ CAS^AIOTb KX NAU1EAAS MONACTHpB OTX IISTNOH. ipo C8Tb TOTH IţpKCBH n ca toth nonH otx mohacthpckhxjke ceae : hno mh ECMO AAAH EIIHCKSnÎH HAUIEH OTX PA^OBLţE^K HŞM'kNS £A CECH 0* IţpKOBH H 0* 110IIH OTX BOAOCTH CSHABCKOH. TOTH 0' IţpKOBH H CX 0* HOnH Oy BOAOCTH HEpNOBCKH. KAKO ftA C8Tb nOANH. TOTH H' IţpKOBH H CX TOTH H* flontl HAUIEH EflHCK' OÎH OTX Pa^OBI^XK. 1^10 SKE EHAll ^AHH. OTX AE&A NAUJErO OTX ^AE^AN^pA BOEBOflA. H 1)10 CSTb nHCANH oy npHBHAlE ^E^A NAU1ET0 fÎAEXAH^PA B03-BOftH. ipo ECTb OV TOH NAUJEH mHCKOnÎN OTX PAftOBlţEXS. H nARH H TOTH BHU1E nHCANHXX IţpKOBH CX TAXb BblIllE www.dacoromanica.ro 62 — nHCAHH\’X CEAA\t\ OTX BOAOCTH GSKABCKOH H OV TOTH 9 IţpKORH O'' BJAOCTH ^EpHOBCKOH BApE KOAKO cfe flpHHOB-aInAH npAJK^E lt KOAKO C'fe flpHNORAATk A ItpAftk H npH-MHHATK. îi TOTH OyCH IJpKOBH HC IlOflH^A tlpHCA^MOTR Kk HAIUEH EMHtKOni'H OTX PA^OBl^'k OTA CRATOTO HhkOAH. H§k A^HEIO H § nOKAOHH H CA Bkd\KAMH BHHAMH. H Ck OrCHMk (\0\'OftOAAk HpKOBHHAAk: H TAHOHC^E ftEpE ECAAH ^ \AH IlOT-BpAftHAH. EllH, KOII1H HAUIEH OTA Pâ^ORl^EXk OTA CBATOPO HHKOAH OtCH IţpKOBH H flOllH OTA WEpNOBCKOM BOAOCTH KpOMfe HfJKOBk H nonOBk KOAk <0 C'fe §HAH^8Tb O'' CfAAX» CRATOTO HAIUETO MOHACThipfe OTA rib’THOH. A flpSTÎA HpKOBH H nO 'H KOAKO CSTk H KOAKO C'fe nOHOBATh H npH'IHIIATk or ROAOCTH ^EpHOBCBOH. fl TÎA IţpKOBH H nonn OrcH ftA npHCASXAIOTk Kk HAIUEH EnHCKOnÎH OTk Pâ-^OBIIE^k H§k ftANEIO H^k flOKAONH H CA BCfeMH. H Ck Ol'CHMk npilXO^OMk. nonosCKHMk IAKOÎKE bhiue nhlueaak TOE BACEBH-lUEnilCAHHOE fotk ECTk HAUJEH EliHCKOn'lH OTk pA^OBLJE\'k OTk HACk OVpHKk H CA BACEAAk ^OX0A°MK HE flOpglUEHO HH K0AH2KE HE no B’kKH BASMA. HH OTA IlATpÎAPXH* HH OTk MHTpOnOAHTOBk. HH OTA HHOTO KOTOIKE. A HA TO ECTk B'fepA HAIUETO TOCnO^kC^BA BHU1F. IIHCAHOTO Mkl GTE(ţ)AHk BOEBOr\A. II B'fepA fip'feBOŞAIOKAENHXk CHlIOBk TOCnO^kCTBA MH tfAE^AH^pA H EoT^AHA fjIUftV. H B'fepA EOApk HAUJHXk. B'fepA I1AHA HaTK. B'fepA HAHA &8.VIH. B'fepA I1AHA ^pxrOUIA ^BOpHHKA. B'fepA I1AHA XpAAUHA. R'fepA 11AHA XgftHMA. B'fepA nAIIA ^AIRBOTA. B'fepA I1AHA L[Ie(|i8AA XoTHHCKOTO. B'fepA I1AHA MHKOTk. IlANA P-fesEUIA. npAKOAAEE UlMELţKÎH. B'fepA I1AHA HopTOpOBCKOTO. B'fepA n\HA l>0§H llpAKAAAEA Op\'FHCKATO, B'fepA nAnA CEKAp& H0BjrpA,\CKOTO. B'fepA I1AHA KaSHROA CnaTApI?, B'fepA I1AHA EoAftîpA BHCT'fepHHKA. B'fepA IUHA SpEMÎA n'CTEANHKA. B'fepA I1AHA (j)ph’HTfIUA CTOAHHKA. B'fepA I1AHA UlAH^pA KOMHCA. B'fepA OVCHXk BOAf k HAUlHXk MOA^ABCKHXk RE- www.dacoromanica.ro — G3 — AHKH\a H MAAH\'b. îl FIO HAIUEMK JKHBOT'fe KTO ESftETb roCFlOftApb H AlUf H ŞEM'H AAOA^AKCKOH OTb ft'bTEH HALUH)(& HAH OTa HAliJETO pO^A HAH flAKb E8<\h KOTO Bora HŞEE-pETK TOCnO^ApEMb KHTH HAUJEH ŞEAAAH AAOAftABCKOH. TOTS IJJOEH HE HApSUJHAK HAUJETO /\AAHÎA H nOTBpaJK/\EHIA. AAH ipOEH OVTBpa;\HAb H OVKp'bnMAb. ŞAHSîRE ECMH ftflAH H nOTB a HAH TOH HAUJEH EnHCKOnÎH OTb pAftORHE\'b B8 ŞA^SLUIe nOHHBIIJII)(b JlpE^KOBb H pO^HTE’EH HAlUH](a H ŞA NAUI Ş\PAB1E H CDACEHÎE H Ş\ Ş^pABÎE H CJ1ACEH IE HAftOMb NAIIiHA\b. II KTO flOKSCHTb TOE (tOpSUJHTH TOTb ftA ECTb npOKAATb OTA rOCflO^A EoTA HAUJETO Ic. Xp. H OTb JlpEHH.TlA ETO AUTEpE H 01 a EBAHTHAHCTbl H OTb Bl' AnoCTOAb BpbXOBIIHXb FTeTP\ H IlABAA H lipOHll! OTb T~5R. OTELţb IIhkEHC^JIX H OTa BACAKa CBA-TH^a. H?KE Bor? O'TO^HBUJHXb H £A ECTb nOftOEEHb H npOKA'bTOAA? îlpi'w, H (\A AAAETb OSbACTIE Ca OHaAAH IlO^EE Hffit BAŞan HHJA HA XpHCTA HoTA KpaBb Ero HA HACa H HA '•A^E^b H\’K. îl HA K8AUJE Kp+CdOCTb T0iV\8 BCEAAS BHUIE nHC\H0AA8 BEA bAH ECAAN HAUJEAAS Btp-N0AA8 HAH8 Ta8T8\8 AOrO(J)ET8 flHCATM M NAUJ8 nEHATb npHB'bCHTH Ka CE \\S AHCT8 HAUJEM8. JlHCAAb loAHb OV CSHAB’b BaA'kTO AAApTA E*l. TRADUCERE. In numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, treime sfîntă şi de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu robul stăpînului meu Is. Hristos, Io Ştefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem prin această carte a www.dacoromanica.ro 64 - noastră tuturor cui vor vedea-o, sau vor auzi-o cetindu-i-se ■ iată că a bine-\oit domnia-mea cu a noastră bună-voinţă şi cu cinstită şi curată inimă şi din toată buna noastră voie şi cu ajutor de la Dumnezeu şi din al nostru bun gînd cu rugătorul şi părintele nostru kir Glie orgile, Mitropolit Sucevei şi cu toţi ai noştri Moldovineşti boeri şi mai mult încă cu toată a noastră plăcere şi am făcut Noi pentru sufletele sfînt-răposaţilor părinţi şi născători ai noştri, şi a noastră sănătate şi mîntuire şi pentru sănătatea şi mîntui-rea copiilor noştri, şi am dat şi am întărit ştiutei noastre Episcopii de la Rădăuţi şi unde este hramul sfîntului Ierarh şi făcător de minuni Nicolae şi unde este Episcop rugătoriul şi părintele nostru kir Ioanikie şi unde zac moaştele sfinţilor răposaţi părinţi şi strămoşi ai noştri. Acestea le-am dat şi întărit acestei a noastre sfinte Episcopii de la Rădăuţi 50 biserici şi cu popi, din ţinutul Sucevei 44, iar din ţinutul Cernăuţului 6 biserici şi cu popi, care au fost date aceste 50 biserici şi cu popi de la moşul nostru de la Alexandru Vodă, începînd de la ţinutul Sucevei: www.dacoromanica.ro G5 1), Biserica din Lucăvăţ cu popii. '2). 11 îî Jadovsca cu popii. 3). 11 îî Stancăuţi cu popii. 4). î î îî Storojineţi cu popii. 5). îî lî Balinova, cari i pe Şiret, cu popii. 6). lî lî Răjişti, care-i pe Seret, cu popii. n 11 îî Hluboca cu popii. 8). îî îî Bărlinţi cu popii. 9). 11 îî Teterna cu popii. 10). îl îî Cerepcăuţi cu popii. 11). îî H V olcineţ- ' 12). îî cu popii, uude-i codrul Op riş. 13). îî îî Băinţi cu popii. 14). îî 11 Telebeacinţi cu popii. 15). n îî Brăiz, cu popii. 16). n 11 Smoliţi cu popii. 17). n îl Drăsiţi cu popii. 18). n îî Vladouţi cu popii (Vlădeni). 19). îî îl Ruceaşeviţi cu popii. 20). n lî Slavoviţi cu popii. 21). îî îl Calinouţi cu popii (Că-lineşti. 22). r , 11 Dobrouăuţi cu popii. 23). n îl Zamosti cu popii. 24). •,i 11 Basuiţ cu popii. ' VOLUMUL XVIII DIN URICAR www.dacoromanica.ro 66 25) . 26) . 27) . 28) . 29) . 30) . 31) . 32) . 33) . 34) . 35) . 36) . 37) . 38) . 39). 40) . 41) . 42) . 43) . Biserica din Banilova cu popii. „ „ Grama cu popii (Grămeşti). „ „ Califendeşti cu popii. „ „ Caliuouţi cu popii (Câiiueştî). „ „ Romau cu popir (Ro- mîLieşti. „ „ Crăniceşti cu popii. „ „ Bădeuţi cu popii. „ „ Ivăncicăuţi cu popii, ,, ., Iuga Nebunul cu popii. „ „ Dolhov cu popii (Cîmpu- lung?). „ „ Iiiaşiuţi cu popii (Ilişeşti). „ Vîlhovăţ cu popii (Volovâţ). „ „ Voloveţ cu popii. „ Solonţi cu popii, îu Vladul-negru. ,, cu popii mai .jos de Vladul-Negru, unde a fost popa Matei. ,, din gura Solonţului cu popii. „ „ gura Soleai cu popii. • „ „ gura Costiueî cu popiL n Bălăcenî cu popii. www.dacoromanica.ro 67 44). Biserica cu popi în Costina în Jo- rata lui Dragomir. lai' cele 6 biserici şi cu cei 6 popi am dat şi am întării Episcopiei noastre de la Rădăuţi, din ţinutul Cernâuţului, a-nume 2 biserici în locul (oraşul) Cernăuţi, şi 3 biserici din Cuciura, şi o biserică din Mihalcea. Toate aceste biserici cu popi, le-am dat aceste 6 biserici şi cu 6 popi schimb pentru 6 biserici şi cu 6 popi, pe care ni le-a dat rugătorul nostru kir Ioanikie Episcop la Rădăuţi, din ţinutul Sucevei de a sa bună voe şi cu a lor bună voinţă; anume bisericile cu popi din ţinutul Sucevei: 1) . Biserica din Climăuţl 2) . „ „ Yicişani cu popii. 3) . „ „ Frătăuţi. 4) . „ „ Balesăneşti cu popii. 5) . „ „ Jicovul de sus cu popii. 6) . „ „ Măţcăteşti cu popii. Care aceste biserici şi cu aceşti popi sînt scrise în documentul moşului nostru Alexandru Voevod, care noi le-am încredinţat şi le-am hotărît să asculte de mănăstirea noastră de la Putna, căci sîut aceste biserici şi cu aceşti popi din satele mănăstireşti. Deci noi le-am dat E- www.dacoromanica.ro — 68 — piscopiei noastre din Rădi'uţi schimb pentru aceste 6 biserici şi cu 6 popi de la ţin. Sucevei, acele 6 biserici şi cu 6 popi din ţin. Cernăuţului. ca să fie depline acele 50 biserici şi cu acei 50 popi Episcopiei noastre din Rădăuţi, cari au şi fost date de moşul nostru Alexandru Voevod şi cari sînt scrise în documentul moşului nostru Alexandru Vodă, care este la această Episcopie a noastră de la Rădăuţi. Şi iarăşi aceste mai sus scrise biserici cu aceste mai sus scrise sate din ţinutul Sucevei şi din acele 6 biserici din ţinutul Cernăuţului ori-cîte au fost mai înainte şi ori-cîte în viitor se vor tocmi; toate aceste biserici cu popi să asculte de Episcopia noastră de Rădăuţi a sf. Neculai cu dania, şi cu po-clonul şi cu toate pricinile şi cn toate veniturile bisericilor; şi aşijderea am dat şi întărit Episcopiei noastre de la Rădăuţi, a sf. Necolai toate bisericeleşi popii din ţin. Cernăuţului, afară de bisericele şi popii cîte se vor şti a fi în satele sfintei noastre mănăstiri de la Putna. Iar alte biserici şi popi cîte sînt şi cîte se vor înoi şi tocmi în ţin. Cernăuţului, toate acele biserici şi popi să asculte de Epis- www.dacoromanica.ro — 69 popia noastră de la Rădăuţi cu danii, cu poclonuri gi cu toate pricinile şi cu toate veniturile popilor, precum mai sus scriem; acele toate mai sus scrise să fie Episcopiei noastre de la Rădăuţi de la noi uric şi' (»u toate veniturile ueruşuit nici o dineoară în vecii vecilor nici de cătră Patriarhi, nici de cătră Mitropoliţi, nici de cătră aimene altul. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Noi Ştefan Yoevod, şi credinţa preaiubiţilor iii ai Domniei mele Alexandru şi Bogdan Ylad şi credinţa boerilor noştri, credinţa p. Neagu, cr. p. Duma, cr. p. Dragoş voru., cr. p. Hrăman, cr. p. Hudici, cr. p. Dajbog, cr. p. Şteful Hotineanul, cr. p. Micotă, p. Receş parc. de Neamţ, cr. p Ciorto-rovski, cr. p. Groza parc. de Orheiu, cr. p. Secară de la Roman, cr. p. Clănăoa spătar, cr. p. Boldur vist., cr. p. Eremia post., cr. p. Frunteş stoln., cr. p. Şaudru comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti a mari şi a mici. Iar după viaţa noastră cine va fl Domn ţării noastre Moldovineşti din copiii noştri sau din neamul nostru, sau ori-care altul îl va alege Dumnezeu să fie Domn ţării noastre a Moldovei acela să nu răşuiască (strice) www.dacoromanica.ro — 70 — claania noastră şi întâritura, dar mai vîr-los să o întărească şi s-o împuternicească, de oare-ce l-am dat şi întărit acestei E-piscopii a noastre de la Rădăuţi pentru 'sufletele părinţilor născătorilor noştri şi pentru a noastră sănătate şi curăţire, şi pentru sănătatea şi mîntuirea copiilor noştri. Şi cine se va încerca să strice a-ceasta, acela să fie procleat de cătră Doiiinul Dumnezeul nostru Is. Hr. şi de cătră prea curata lui Maică şi de cei 4 Evanghelişti şi de cei 12 Apostoli, de capii lor Petru şi P .vel, şi de alţii, şi de cei 318 părinţi din Niceea, şi de cătră toţi sfinţii, cari laudă pe Domnul, şi să fie asemenea Iudei şi procleatului Arie şi să aibă parte cu acei Iudei care au strigat la Hristos Dumnezeu: sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri. Iar spre mai mare întărire tuturor celor de mai sus scrise am poroncit credinciosului nostru pan Tăutul logofetul să scrie şi pecetea noastră să o atîrne cătră această carte a noastră. A scris Ioan în Suceava în anul 6998 Mari 15, NOTE : 1) Acest doc. unic prin alcătuirea sa, a fost trimes de ilustrul răposat de eurînd Wickenhauser din Cernăuţi D-lut Th. C’odrescu; D-nul Wickenhauser în opera sa „Bistum Radauz“ ag. 131 dă traducerea tn Nemţeşte a acestui act, cu care găsim al multa analoage, în cele 3 stadii a le sale. www.dacoromanica.ro 71 Textul slav 1 am (lat după copia răposa ului AVickenhauser. După mărimea sa ne închipuim că pergamentul trebue să fie foarte mare. 2t. Numele geografice şi de persoaue să văd din lext, fiind destul de multe. 3). Doc. acesta pe cît ni se pare este prima dovadă autentică de regularea vechil Eparhii a lîădăuţuluî, regulare care-, cum ne spune to* acest document, s-a făcut pentru prima oară de Alexandru Yoda, care a şi întemeiat această nouă Episcopie (vezi Cronica Ureche). Cuprindea dar Eparhia Itădăuţuluî în 1490 50 biserici c î popii lor, din care 44 din ţin. Sucevei, şi 6 din al Ceruăuţulut, date schimb pentru alte 6 biserici din ţin. Sucevei, pe care Doairiul le pune supt dependenţa Putneî Un lucru irnp rtant mal reiese din aces' documen1^ ; şi a-nuine : Ştefan Vodă a pus pe piciorul întîiă Mănăs'irea Putna, punînd supt ascultarea acestei mănăstiri restul bisericilor din ţin. Sucevei. Monasrirea Pu nă e mal nouă faţă cu cea de la Poiană (Pobrota), de aci ne explicăm lupt» ce s-a încins în seci. XVI-a îu re aceste mănăs irî pentru a deveni cea întăiă ; lup ă descrisă bine d-> Mitropolitul Grigorie de la Pobrota, care a înduplecat pe Rareş să se înmorminteze la Pobrota —Pe cînd •Ştefan col Mare cu toată casa lui e îngropat la Putna, Kareş Vodă cu familia lui e la Pobrota.—(Arh. ist. 1, 2, 22). laţi fapte care ni le relevă numai documentele.! 15. Document din 7003 (1495) Februarie 4. Sumar: Ştefan Vodă întăreşte cumpărătura ce Toma Salce face asupra satului Salcea, de pe Elan, în’re Ion Tricolescul şi Găfoane, de la Ion Buză şi sora lui Dragălina, şi de la Ion nepot lui popa Dragomir, pe preţ de 70 zloţi tătăreşti. MaCTÎIO EîKÎK) .WKi f/TE(j)AN GoEBO/ţA ŞEMAH MoA^ABtKOH. ShAAAENTO NHNH.M IICCH.W AHCTOM NAUJHM BitA.V\ KTO NAN EAA B'fcşpMT HAH MTîMH ETO 8CAHUIHT. (x)xE npi'H^CUlA npA/V NAMH H npA/ţ b’CHMH N \UJHAAki Mwa^abc KiMM jKorape beahkn.vîkh h maahaah GaSta naui Hon E8§a h CftTpA Sro /(pxrzăHNx oynskobe IIoriA CKOAoiţuNAlA h ^p8rÎH Hoh Chhb Gachahebx SnSkS flOnA ^pATOMHpA. Ho «X ^OKJJţH BOAH NHKHAlh NEIUN8- www.dacoromanica.ro — 72 - ftENH A NHnpHCHAOBANH H npO,\AAH CBOIO flpABb’lO vVTNHNb wt CBOEro npiBAro î5[jhka e^no ceax na MaanIî na Hiwfe CaASE MEffiH IWANbilUb TpHKOAECKSA H ME5KH Tx(j)0ANE H TA npOft\AH IxSi'k NAUJEM8 ToMH C ASE CNOy Hbaiuba TpHKOAECKSAS ŞA O' ŞAAT TATApCBN^. H 8CTABUJE CAbr\ NAUJ ToA\A GaASE TA ŞAI1AATHA ÎÎCH TOTH BHIUEnHCANiN nHN'feşH o' 8AAT TATApCKbix 8 p8«H CABj^ NAUIEMS Ia'M ESŞX H CECTpH ETO ^pXrXAHNH SNSKOAA IlonA GK0A0(j)ENj\ÎA. H IIAK AP8ri‘n I«N CN*b fi.XCH \HEBb ÎÎN8K0M IIonA ^pA- roMHpx npAA namh h npAA naujhmh KorapE; huo AXbi BHA’bBUlE HX AOKpSlO BoAW H TWKAAEîK H [10AN8k> ŞAI1AAT8 A Mbi TAKOffiftEpE H WT NAC ECMbi ftAAH H nOTBpXAHArt CASŞ'fe NA1UEAA8 ToMH GaASE CNb 11 BAU) BA TpHKOAECKSAA TOE npAApESENOE CE A A N\MAAN'fe NA HAA'fe 8 GaASE MEJKH HWNAUI TpHBOAECKSA H AAEÎKH Tx(J)OANE. ftA ECT EAASWT N\C 8pHK H CX BXCEAA A°X°A0M EAA8 H ft’bTEM ETO H 8N8SATOM ETO H np’feSNSMATOAX ETO H fjpAIJlSp’feTOM ETO H BXCEA\S PO^O'- ErO. KTO ffc E,VA8 H§KE|.ET NAHSAHffiNÎW HEnOf SlJJENO NH COANffiE HA B'feKH. fi X0TAP TOM8 BHU1E nHCANHOAAS CEAS ftA E.T CX BXCfeMH CBOHAAH CTApHMH XOTApH. K’AA H; B^KA WîKHBAAH. îl NA TO ECT B'fepA NAUIETO renBX BHUlEflHCANArO AAbi CtE(J)ANA BoEBO^A H B'fepA np'bBXŞAIOKAEHHX CHNWB TCB^AAAH ilAEgANftpA H Eor^ANA EaAA,A H B'fepA BOtApE NAUIH. B'fepA nANA ^8MA IlApKAAAEA. B'fepX nANA EoAftSpA ,\BOpHHKA. B'fepA nANA XpXAMNA. B'fepA nANA I]lE<ţ)8AA. B'fepA n.\NA MSlUATA. B'fepA nANA ToAftEpA npXKXAAKA XoTHNCKOTO. B'fepA nANA MHKOTX NEAAElţKOrO. B'fepA I1ANA MopTOpOBCKOTO. B'fepA nANA UlANApA HoBorpAftCKOTO. B'fepA nANA KaxnxS cnx-TAp*fe. B'fepA nANA HcaKA BHCTEpNHKA. B’fepA nANA §pEMlA nOCTEANHKA, B'fepA nANA MoXHAA HaUJNHKA. B'fepA nANA «pxnocT m iioTBpxa;-ftENÎE T0.W8 BXCEMS BHUIE(INC VH0AI\8 BEA-kAH ECMbi HVUJEiV\S’ BXPH0M8 (1AH8 1z8T8A8 AOrOlj)ET8 llHCoTH H HAIUS I1EMAT npHR'bCHTH H CEM8 AHCT8. IlHCAA MxTEH 8 JACA’X» Sa^TO ^3r MCLţA (pEEp. fa. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Yoevod, domn ţarii Moldovei; înştiinţare facem prin această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe dînsa sau vor auzi-o cetindu-se, că a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri ai Moldovei a mari şi a mici sluga noastră Ion Buză şi sora lui Drăgălina, nepoţi lui popa Scolofendia şi al doilea, Ion fiul lui Vasilie nepot lui popa Dragomir, ce de a lor bună voie, de nimenea siliţi sau asupriţi ş-au vîndut a sa dreaptă ocină din al său drept uric un sat pe Elan numit Salcea, între Ionaş Tricolescul şi www.dacoromanica.ro n — între Găfoane, §il-a vîndut slugii noastre lui Toma Salce, fiul lui Ivaşcu Tricolescul drept 70 zloţi tătăreşti-, şi s-a sculat sluga uoastrâ Toma Salce de-a plătit toţi acei mai sus scrişi bani 70 zloţi tătârăşti în mînule slugii noastre lui Ion Buză şi surorii sale Drăgăliua, nepoţi lui popa Scolo-fendia, şi iarăşi celuilalt Ion ţiul luiVa-silie nepotul lui popaDragomir, înaintea noastră şi înaintea boerilor noştriţ deci noi văzînd a lor bună voe şi tocmeală şi plată deplin, aşijderea şi de la noi î-am dat şi i-am întărit slugii noastre, lui Toma Salce, fiul lui Ivaşcu Tricolescul acel mai de sus zis sat pe Elan cu numele de Salcea dintre Ionaş Tricolescul şi dintre Găfoane, să-i fie lui de la noi uric şi cn toate veniturile, lui şi fiilorlui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi preastrănepoţilor lui şi la tot neamul lui, cine i-seva alege lui mai de aproape, nestrămutat nici o dinioară în veci. Iar hotarul acestui de mai sus scris sat să fie cu toate ale lui vechi hotare, pe unde din veci s-a locuit. Şi pentru aceasta este credinţa domniei uoastre mai sus scrise Ştefan Voevod şi credinţa prea iubiţilor fii ai domniei mele Ale- www.dacoromanica.ro 75 — xandru şi Bogdan Vlad şi credinţa boe-rilor noştri, cr. pan. Duma pârcălab, cr. pan. Boldur vorn., cr. pan. Hărman, cr. pan. Şteful, cr.pan. Muşat, cr. pan. Toader pârcălab de Ilotiu, cr. pan. Alicotă de la Neamţ, cr. pan. Ciortorovschi, cr. pan. Şandru de la Novograd (Roman), cr. pan. Clănău spat., cr. pan. Isac vist, cr. pan. Eremia post., cr. pan. Mohila pali., cr. par. Frunteşstoln., cr. pan. Petricacomis, şi cr. tuturor boerilor noştri ai Moldovei a mari şi a mici. Iar după viaţa noastră cine va fi domn ţării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricare altul va alege Dumnezeu să fie domn ţării noastre moldoveneşti, acela să nu strice dania şi întărirea noastră, ci mai ales să i-o întărească şi săi-o împuternicească, pentru că noi i am dat şi întărit pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă şi pentru ceia ce singur a cumpărat cu ai săi drepţi şi cinstiţi bani. Iar spre mai mare tărie şi puteri1 a tuturor celor de mai sus scrise am por.mcit prea ilustrului nostru pan. Tâutul logofăt să scrie şi pecetea noastră să o atîrue Ia această carte a noastră- A scris MăteX în Iaşi Ia anul 7003 (1-195) Iun i Fubr, 4. www.dacoromanica.ro 76 NOTE: 1). Doc. e a D-luI lorgu Juvara din Bîrlad, şi no-a fost comunicat de ginerile D-sale Dl. Inginer Zâne. E foarte bine pasfrat; are şi pecete. 2). Nume de persoane H A'H ESSZ, /ţpxrZAHNA, flOflA CKO/VOtţiEHftIA, HwN C*HX fjACHAHEBK, non.\ ^pArOMHp, IWAIItJui T(HK0AEtK8A, r»lj)0AHE, Toaah Gasme, Hb.uuka npHKOAECKSAA. ti). Nume geografice'. M'AH'fe, GaA'IE 5 41. Litere'. EH8Z=Buză, gcris cn 8—dz ; GAA'IE ţ IwAHkilU, aci b' reprezintă pe i dar îl găsim scris şi IWAN.UU. 6). Forme articulate'. TpHK0AE£K8A8. 16. Document din 7005 (1497) Mart 10. Sumar'. Ştefan Yo’ă dă şi întăreşte lui Dumbravă şi te-meel sale Muşa satul Hodoroeştil de pe Bîrlad, cumpărat de la Nechita, Jurja şi Dobra, nepoţi Iul Stan Hădărăă. MactÎio EojrYeio aahî GteiJiah Goeboa romo/^spa ŞEMAH Moa^abcbch. ŞNAMENHTO /'IHNHAA hcchm ahctoaa HAUIHAA BZCAM KTO HAHEAA BZŞpHT. HAH ETO HTO"IH VCAHUIHTK WÎKE fipHfyO l'A lipAft HAAAH H npAft 8CHAAH HAUIHAAH MoA^ABCKHAAH BOApE BEAHKH V\H H AAAAHAAH HAUIH CASrH NeKHTA H BpAT ETO SiSplKA H CECTpA H)f $OEpA CHHOBE ^AHA. ShSKOBE GtANA Xz^XpaS 110 HXZ ftOKpCH BOAH HHKHAA NFIT rfSTKENH A HHIipHCHAORAHH H npO(\AAM CBOIO npABSK) WTHHH8 \WT CBCErO npABATO H llHTOAAArO SpHKA WT SpHKA H\* GtAHA XzftZpZiA/A. EftHO CEAO HA EpXAAft-k HA HM A Xz^ZpZElJJÎH H MAHH 8 EpZAA^A. TA npO/\AAH TOE fEAO CA88A HAU1EM8 ToAftEpt? ^SMKpABZ H JKEHH ErO MSUIH ŞA C ŞAAT TATApCKHg. H 8CTABUIE CASrA H\UI ToAftEp /(«MGpABZ H JKENA ETO iWgllIA H ŞAriAATHAH 8CH TOTH BHLUEflHCAHlH flHH'feşH. c‘ ŞAAT www.dacoromanica.ro 77 TiVI\\pCKH)( 8 pSKhi CA8rAM NAUJHM IlEKHTH H EpAT8 ETO IKS JT5H H CECTpH HJ( ^OBpH CHNOBO.tt ^ANA. 8HSKOBOM HtaNA Xx^xpXWV. A 11AH npHBHAÎE (JJO HiVWAH HALIIH CAb’rH NhkHTA H Ep\T Ero îKSpfKA H CETp.V H)f ,\oRpA NA TOE tEAO WT NAUJHX 8NK0B WT IaÎAUJA BOEBOftH H WT <»TE(j)vNA KOEBO^H KOAH EhiAH 8 A\HpX. A WHH EljJEÎ.' AA'H 8 pb’KH CAS3A NAUJEM8 ToA^E <8 A8lV'BPVBi H 7KEHH Ero iVA8ujh. npAjţ hamh h npA^ naujhmh koape. Huo A\bi BH^EBIUE MEîKE NHMH ftOBpoH goAH H TOKAIE/K H IIOAN8IO gAIIUTO1. A MKi TAKo;K,\EpE H WT NAC ECMKÎ A\AH H HOTBpX^HAH CASES'li NAUJEM8 ToA^EpS ^SiWKpABX H JKENH Ero AA8UJH TOE npAft pE'IEIINOE CEAO NA EpXAAft'k Xa^XpXElJji'H M CX MAHNOM 8 EpXAAft'fe. KAKO flA ECTB WT HAC SpHB CX BXCEM ^O^OftOM HAA H ft'feTEM H8|J*-MATOM HX H npE8H8'IATOA\ «X* H npEIJlSp'feTOM «X. H 6XCEM8 PO^S HX- KTO CA HM HŞKEpET NAHE AHJRHÎH HE-IlOpSlUEHHO HHKOAHîKE HA B^KH. li X^TApk T0AA8 BHL11E-HHCVNN0M8 CEA8 ftA ECT Î10 CTipOM» X^P^ k8Av H5 B'kKA OJKHBAAH. fi NA TO ECT B'fcpA NAUJETO rocriOftCTBA BMWEnHCANNArO Mhî GtEi[>ANA BOEBO^H. H B’fep.V lip'h-BXŞAIOKAEHNArO ChÎNA rOCJlOftCTBA Mbi Eor^ANA EaA^A H B'fepA EOApK IIAUJHX. B^PA HAHA A^’MH. B. n. EoA/ţOpA ,\B0pNIIKA. B. n. XpXMAHA. b. n. I|Jei|)8aa. B. (1. H I). TOAAEpA npXKAAABOBE XoTHnCKÎ'H. B. n. 8pEMÎA HEAJEiţKoro. b n. *iopTopoBCKoro. b. n. IUahapa HoBorpAft-CKoro. b. n. Haxnx8 cjixta; t. b. n. Hcaka bhctepnhka. b. ii. A^muja (? poate Ahhta) nocteanhka. b. n. Moxhaa Ha UI HH BA. B. n. (ppb’NTEUJA CTOANHKA. B. n. llETpHKA KO-mh.a. h B-kpA bxchxx EOAph naujhx Moa^abckhx beah-«HX H MVAHX. ll no NAUIEM JKNBOTA KTO KS^ET r^CnO-t\ApX HAUJEH gEMAH WT ftATEH NAUJHX HAH WT HAUJETO pO^A. HAH llpABIIb’KOB NAUJHX Hg pOftA BX po/\X NA NAUJEH gEMAH /VJoA^ABCKOH. TOT Bbi HM NEnOp8UJHA NAIUETO www.dacoromanica.ro 78 — AAAlrfA H nOTBpZffi^ENl'A. A WN Eki H.Vl STBpX^HA H MOEflH ŞAH8?KE ECMH HM <\\AH H nOTBpXj\HAM Z,\ TO WHH COKH KSllHAH §V CBOH npABÎH flHN'fe^H. fl HA KOA-Ulb'W KpEnOCTB H fl0TBpX!Kj\EHIA T'MJ BXCEAA8 BkiUJEflH-CAHHOAA*. BFAEAH ECMhî IUUIE.uS B'kpNOAAS N.WJJEAA8 TeSTOAOBH A0IY(ţ>ET8 IIHCA'IH H NAUlS nfHATK lipHB'feCHTH K CEMS AHCT8 NUUEM8. [IHCAA UlAM^pS KpXffiEBHHk 8 GaCASH. BAETO AAECAIJA AAApTA O.Y. TRADUCERE. Cu mila lux Dumnezeu Noi Ştefan Voevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu aceaslă carte a noastră tuturor cui Voi4 vedea-o, sau vor auzi-o cetindu-se; iata că a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri Moldo-vi neşti mari şi mici slugile noastre Nechita şi fratele său Jurja şi sora lor Dobra, fii lui Dan, nepoţii lui Stan Eădârău, de a lor bună voe, de nime siliţi nici asupriţi, şi au vîndut a lor dreaptă ocină din al lor drept şi adevărat urjc, din uricul mo-şnlui lor Stan Hădărău, un sat pe Bîrlad, anume Hădărăeştii, şi moară în Bîrlad, acestea le-a vîndut acest satslugeî noastre lui Toacler Dumbravă şi femeii sale Muşa drept 200 zloţi tătărăşti; şi s-a scjulat sluga noastră Toader Dumbrayă şi fe- www.dacoromanica.ro — 79 — meia sa Muşa, şi au plătit toţi acei mai sus scrişi bani 200 zloţi tătărăşti în mînu-le slugilor noastre lux Nechita şi a fratelui său Jurjaşia suroreilor Dobra, fiii lui Dan, nepoţii lui Hădârău; iar toate dresele, ce le-a avut slugile noastre Nechita şi fratele său Jurja şi sora lor Dobra pe acel sat de la unchii noştri, de la Iliiaş Voevod şi de la Ştefan Voevod, cînd au fost în pace, dînşii le-au dat în mînule slugei noastre lui Toader Dumbravă şi femeii sale Muşa înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri. Deci noi văzînd între dînşii a lor bună voe tocmalâ şi plată deplin, noi aşijderea de la noi i-arn dat şi întărit slugei noastre lui Toader Dumbravă şi femeii sale Muşa acel sat de mai sus zis pe Bîrlad, Hâdărăeştii, şi cu mori în Bîrlad, ca să-i fie de la noi uric cu toate veniturile, lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi răstrănepoţilor lor şi la tot neamul lor, ce li se va alege mai de aproape neruşuit nici o dată în veci. Iar hotarul acelui de mai sus zis sat să fie după vechiul hotar, pe unde din veci a umblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Noi Ştefan Vodă www.dacoromanica.ro 80 - şi credinţa prea iubitului tiu al Domniei mele Bogdan Vlad şi credinţa boerilor noştri, credinţa pan. Duma, cr. p. Boldur vornic, cr. p. Hrăman, cr. p Şteful, cr. p. Duma şip. Toader parcalab de Hotin, cr. p. Eremiia de la Neamţ, cr. p. Cior-torovski, cr. p. Şandru de la Roman, cr. p. Ciănău spatar, cr. p. Isac vister-nicul, cr, p. Dumşa postelu., cr. p. Mohila paharnic., cr. p. Frunteşa stoln., cr. p. Petrica comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri ai Moldovei mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn ţării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru sau din strănepoţii noştri din neam în neam în ţara noastră a Moldovei, a-cela să nu le strice dania şi întăritura noastră, ci să le-o întărească şi împuternicească, de vreme ce noi le-am dat şi întărit ceia ce ei au cumpărat cu a lor drepţi bani. Iar spre mai mare întărire şi împuterire a tuturor celor de mai sus scrise am poroncit credinciosului nostru (pan) Tăutu logofătul să scrie şi pecetea noastră să o atîrne cătră a-ceastă carte a noastră. A scris Şandru Crâjevicl în YasluX la a-nul 7005 luna Mart 19. www.dacoromanica.ro 81 NOTE: Duc noi l-am dat după copia scoasa, de D-nul Sfeţescu, profesor în Iaşi. Originalul e la prietenul meii D-nul Iorgu Sion, BrăteştI; e frumos legat în ramă, şi facea parte din colecţia bogată de documente a lui Antohi Pion. Are pecete «tare atîrnaiă cu şnur. Noi în studiul nostru asupra Sioneştilor am utilizat o traducere făcută de Ion Ştefan Pitarul, în (8:0 Iulie 17, (v. Komînul 14 Iunie 1887). 2) . Nume de persoane : HekHTA, HiSpîK^CKjlA, ^ANA^ Ct.\HA Xx^xpxs, To-l^rpz ^gMKfUBX, MSlua. 3) . Nume yeogiafice: Xx^XpXEyiÎH, EpZAA^'fr. 4) . In Xx^xpas, XzftZpZElJjiH scris şi XzftXpiWA, x reprezintă pe a. 5 . KOAH KKÎAH 8 A\Hp z=cîud au fost în pace. Traducătorul din 1820, Ion Ştefan Pitar a pus cînd aă fost „în viaţă“ iu loc de în pace. ştim din istorie că ficiorii Iul Alexandru cel Bun, Ilia şi Ştefan, s-au duşmănit mult timp împreună. In 6941 în Iunie, llia Vodă pune mina pe putere, căci in 4 Iunie boerii Iul Ilia depun j iramînt de fidelitate regelui Poloniei Vladislav (v. UJianiţky pag. 34) •• Divanul lui Ilia era •ompus din aoeş I boerl, din care apoi a rupt Ştefan : Miliail de la Dorohol ; jurja Fratovski, Vilcea, Jurja Jumetate, Dan vornic, Cupcicî, Isai, Neagoe piser, Stan vist. Stan Brălici, Uncleat, Lazor cu fratele săa Standul Stoful cu fratele sad Mîndru, Coste Dragoşev, M. Popşa, loaniş Damacuş stoln., Clurbă, Limba-dulce, Ilaloş pah , Laţcu Botă, Mihai Uric, Nomirca, Cozma Şan-dricl, Ivan scriitorul (logofctul), Micloa Duma cu fra‘ele săa Mircoa, Ilieş Această listă de boerl, cari toţi aă fost trimeşl în Polonia pentru a depune jurămînt în numele Domnului lor, a fost îra-bucâţită de cel 2 fraţi în cursul domniei lor. In Iunie dar ilia se suie pe tron, luînd ca ajutor al sătt po fratele săa Ştefan. In doc. dat de noi mai sus din 6941 Iunie 15, cu 10 zile posterior suire! pe tron a lui Ilia, se zice : „şi •rediuţa 'Iubitului frate a Domniei mele jupîn Slefan ; Ilia nici . nu dădea titlu de Vodă fratelui săa, ci acela de Jupîn, care foarte rar rine în doc. din Moldova, unde se întrebuinţa mal mult forma scurtă pan ((IAHa). Pacea n-a ţinut mult, căci Stefau fuge la Munteni şi caută a şl răzbuna pe Elie, ce vrea să-l omoare. Primul războiă între fraţi a fost. prin 6942 Ian., deci Iarna ; Iar jiu după multă vreme (Gr. Ureche), în Febr. 1, Luni în Septă-mîna brînzei, 6942 se dă al doilea războia, şi Ştefan pune mina p ■ putere. Elia se încearcă de 5 ori, dar e bătut la Jrodagra, la Pipăreştl în 6943, Joi 4 August, în 6945 Mart 7 Giol. In cursul .anului 6945 cel 2 fraţi s-aa împăcat şi aă domnit împreună 7 ani (6945—6952), cînd Ştefan scoate ochii lui Ilia. în 3l Mal ■6952, după care domneşte încă 5 ani singur, pănă la 6957 (1449), VOLUMUL XVIII DIN URICAR. C. 6. www.dacoromanica.ro 82 In timpul celor 3 ani de lupte frăţeşti mulţi din boeril partizan) al lut llin aii fugit cu el în Polonia ; şi ce e dreptul, doc. din aceşti 3 ani sînt mal multe de la Ştefan; după 6945 încep a-mîndot domnii a da acte saît împreună, satt aparte, dar avînd fie-oare divanul sân. Documentul ce noi dăm face aluziune la cel 7 ani de pace şi de domnire împreună a lui Ştefan şi Elia dintre 6945 — 6952 (1437—1444), deci şi el trebue să fi fost dat din acea vreme. 17. Document din 1507 (7015) Mart 1. Sumar: Bogdan Vodă dă Stanei şi aurorei sale Ana, surorile lui Duma păhărnieel, satul Urlaţii de pe Elan. Mactî» GxTeio Mhi Ror<\\H Roeboaa rocno^apx ţEMăH MoA^ABCKOH 5HAMEHHT0 MHHHM HCCHM AHCTO.W HA UI HM BXCfcM KTO HAM BS§ptfT H AH MTfe’WH ETO 8CAKl-UIHTO. [| WiKE TOTH HCTHHHA Gt.AHA H CBCTpA EH flnH.\ CECTpH ,\SMHHki E RIBUJA TO n.i\ApMHWEA rKAAOBAAH ECAAhî* H)( WCOKlKIO HAUIEH) A1HA0C [[ T1W <\AAH H IDTBpZ^HAtt ECMH HM 8 NAIUEH §e.Y\AH 8 MoA^ABCKOM OpABStO WTHHH8 EftMO CEIA HA IaAAN'I? HA HAA’fe îîpAAIţH r^E KhlA ^WAA KpA || TA HX ^b’MKÎ EhifiUIArO nA\ApHMMEA TOE BXCE BhîlUEIlHCAHHOE ftA ECT HM WT HAC SpHK CX BZCEAA A0X°A0,V' H A^T£M HX H 8h8,*a tom hx h np’feSnS'iATOAA HX H npa || yjgptTOM 11X H BXCEM8 po^-j HX KTO HM KfyET HAHEAH7KHÎH HEnopgtUENHO HHKOAH HA B^REÎ. il \0TAp BhiUIEnHCAHHOMS CEAS Iţi O HA iAAAH'fc HA H || iwfc JÂpAAtţH /r(\E KKl'A ftWM ^8MK1 EhiBUIATO flAXApNHMEAh ECT WT 8C«X CTOpOH no CTApOMS XJT,XP8 nj K^A* WiKHBAAH H§ B'kKA. HA TO ECT R’fepA || HAU1ET0 rOdlO^tA BKÎ-UlEllHCAHHAArO MH Ror^AHA fiOEB)(\A. H B'bpi HAUIHX KOItAp. B. n. LJJet|)8\A. B. n. ToA^Epi H (1. HerpHAA OApKAAAB WT XoTHH. || B. n. 6,jEM1A. B. 11. ^pArOUI HEMEiţKhix. b. n. IIIanapa HoBorpA^cKoro. b. n. flpsspE nopTAp'k G8sABCKoro. b. n. KazhzS criATApk || . b. n. HcAKA BHCT'fepHHKA. B. n. UlApilE (10CTEAHHKV. R. n. www.dacoromanica.ro 83 MorHAA HAUINHKA. B. n. (J)p8HTELLI(TOANHKA. B. n. llETpH || K.\ KOMHCA. H B'kpA B&cfex SOlAp NAUJHX MoA-^ABCKhix BEAHKhix H AUAKiX* no NAUIEAA SRHBOT'k KTO k8^et rocnj^Ap'k naujeh §emah wt a^teh naujhx. hah || WT HAU1ETO pofti. HAH flAK K8^ KOTO B'x HŞEEpET TOC-nO^ApEM KhÎTH NALUEH ŞEMAH MoA/\ABCKOH TOT Ehi H.V\ NEnOpSlllHA HALUErO ^AANÎA H nOTBpZJK^ENiLA || AAHEH HM STBpa^HA H SKp'fenHA ŞANSîKE ECT HM flpABAA wtnmnv. ii HA EOAUIEE flO^BpSJK^EHiE BZCEAA3 BKÎUJEI1HCAHH0M8 EHaInAH ECMH HAHJEMS || B'bpHOMg nAHS’ Tz8T8 i\OrO(|>ET8 I1HCATH H ŞAB'feCHTM HAU18 I1EMAT K CEAA8 AMCT8 HAIDEM8. IIHCAA EACKAN. 8 X8CWX- BATO ^Şgl. Mp. A. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu noi Bogdan Voevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe ea, sau cetin-du-se o vor auzi, că această adevărată stana şi sora ei Anna, surorile lui Duma, ce-au fost păhărnicel, ,m-am miluit spre ele cu a noastră deosebită milă, am d^l şi am întărit noi lor în ţara noastră în Moldova a lor dreaptă ocină un sat pe Ialan numit Urlaţi, unde a fost casa fratelui lor lui Duma, fost păbărnicel, toate ceste de mai sus scrise să fie lor de la noi uric cu toate veniturile, şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi răstrănepoţilor lor şi la tot neamul www.dacoromanica.ro — 84 — lor, carele va fi mal apropiat ueruşuit nici o dinioarâ în veci. Iar hotarul satului scris mai sus, de pe Ialan, anume Urlaţii, unde a fost casa lui Duma, fost păhărnicel, sâ fie din toate părţile după vechiul hotar pe unde a umblat din veac. Iar spre. aceasta este credinţa Domniei noastre scrise mai sus, Bogdan Vodă şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Şteful, cr. p. Toader şi p. Negrilă, parcalabi de Hotin, cr. p. Eremiia şi p. Dragoş de la Neamţ, cr. p. Şandru de la Roman, cr. p. Arbure portar de Suceava, cr. p. Clănău spătar, cr. p. Isacvist., cr. p. Şarpe postelnic, cr. p. Moghila pah., cr. p. Frunteş stoln., cr. p. Petrica comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldovineşti mari şi mici. Iar după a noastră viaţă care va fi Domn ţării noastre din copiii .noştri sau din neamul nostru, .sau pe ori-şi care altul Dumnezeu îl va a-lege să fie gospodar ţârii noastre a Moldovei, acela să nu strice dania şi întăritura noastră, ci să le-o întărească şi împuternicească, pentru că este a lor dreaptă ocină. Iar spre mai mare întărire tuturor celor scrise mai sus poron-cit-am prea ilustrului nostru pan Tăutu www.dacoromanica.ro — 85 — log. să scrie gi sâatîrne pecetea noastră de această carte a noastră. A scris Vascan în Huşi an. 7015 (3 507) luna Mart 1. NOTE: 1). Documentul de mal sus 'face parte din bogata arhivă de documente vechi a D-luî D. Berea din Huşi, proprietarul Urlaţilor şi a moşiilor vechi CantemireştI. Face parte din paquetul Urlaţilor, ce nuraeră 46 bucăţi. Numărul pa-quetelor din Arhiva Bnrea stnt de 17, în total la vre-o 200 bucăţi. Mulţemesc D-luI Berea de bunătatea cu care mi-a pus la îndamînă actele, de pe care am tras copii, de pe 10 urice slavone şi 18 romîne, cu cari mă roitt survi la notiţa istorică despre Urlaţi, întregind cu aceasta schiţa Flotuneştilor, publicată în Anul T - iii al Arhivei şt şi lit. din Iaşi. 2) . Nume de persoane : GtaHI, flHHA, ^8MHHhi seri? şi ^SMhi. 3) . Nime geografice: liAAH'fe, ^păAlţH. 4) . Cuvinte: 0A)(ApNH'tEA diminutiv de Ia Hi^ApNIIKş care in doc. pur slavon vine '•AUJNHKA. 5) . Numele Duma îl găsim în doc. de supt Ştefan cel ilare, şi încă prea des; dar doc. dat ne spune ceva mal mult de păhărnicei. Acest Duma păhărnicelul care-şl avea casa la Urlaţi pe Ialan, este cel dat de doc. din 1400, ca fiul lui Manea din MăneştI, de la obîrşia Elanului (vezi doc. din 1490). Duma era proprietarul Urlaţilor, Iar Stan Flotun al Plo-tuneştilor, moşii cari vor avea aceiaşi soartă îu cursul timpurilor, formînd un singur trup. 6) . Unde a fost casa lui Duma. In multe alte doc. găsim-această frază. Înţelegem printrînsa că locul, care era desemnat prin casa proprietarului, nu era încă sat întemeiat. 7) lalan, azi Elan e părăul care izvorînd din pădurile, care acopăr dealurile din sud-est de Creţeştî, udă jud. Fălcitt, Tuto va şi Cuvurluitt şi se varsă în Prut lîngă sa'ul Ţuţcant. Ouvîntul Ialan , pe oare doc. ni-1 dă supt forma JAAAtrfe, î.i-, seamnă pe glavoneşte Cerb, căci JEAENh-t^OîtpoC. cervus. Valea Ialanuluf pare a fi locuită tare de mult. La proprietăţile de pe aceste văl se găsesc hîrtil foarte veclil, pe cînd din contra valea Lohanulul e relativ mult mal tîrzitt locuită, pe la 1690. 7). In sus de Urlaţi, pe lalan era & Siliştenil, satul de naştere a lui C. Cantemir Vodă. Satul azi nu mal este ; o veche hartă a acestor locuri ni-1 arată. www.dacoromanica.ro — 86 — 18. Document din 7028 (1520) April 23. Sumar : Ştefan Yodă dă şi întăreşte urmaşilor lut Stan Plotun, anume Iul Tatul Plolun, Sima, Coste, Micae, Anusca, Sorea, şi Keaga, satul Plotuneştî, oe-î p6 Sărală, pănă înGÎod. MhaOCTÎIO EoîKÎEIO Mhi Gte(J)AN doEBO^A rOC-HOftAph §EMI\H MwAftABCKOH ŞNAA1EHHTO NHNHM HCCH.V. NAUIHM AHCTWM BActxM KT Al N AH EM B'kgpHT. HAH ETW NTS'IH O'fCAKUUHTO W?KE TOTH NCTHNNfH HALUH CA8rhî TAT8A IIaOTSN H EpAIUÎA ETO Ch,V\A H KwCTE H (ECTpH «x ^hSujka h Gop'fe h H'krA h AIhkae /ykTH Gtana IIA0T8NA. SKAAOBAAH EC.VMji WCOENOIO HA III E IO MHAOCTÎIO H ftAAH H (lOTBp'b^HAH ECMOHM «X npABÎH WTHNMS (EAA NA G.ApAT'k NA HiWb IIaOTo’NEIJJH N IlONHffiE Oy Tac^ TOE B'kcE BKÎiUenHCAHNOE ECT HM H WT HAC OVpHKA ca B'kCEM ftOXOftOAA. HM H ft'kTEM HXa H 8n8'IATWM HX H Hp'kot'HS'UTOAt HX H OpAIJlSpATW.M HX H B'kCEM# pOft8 lixa KTW (A HM H^EEpET NANEAHîKNÎH HEnOpSlUEHO HH-KOAHJKE NA BtKhi. A X0T*PS T'kM CEAAM (jJO HA GăpA-TOM HA HMA IIaOT8hEI)JOM H (lOHHffiE oy TaO^ A A ECT HM WT 8CHX CTOpOH IIO CTApOM8 X^TApS 00 KSftA HŞ B'kKA WffiHBAAH. A I1AK npHBHAHl'E LJJO HMAA WTElţ «X GTAH flAOTSHA WT np'kovNKWB NAUIHX WT HaHAUIA H WT Gt£(|)ANA B0EB0j\WB flpA^pEHENN«X CEAA\". A WHH EH H§r8EHAH 1‘AKTKE CBH^OMO ECT HAM H OVCHM EOtApWM NAtUHAI. A HA TW ECT B'kpA HAUlh Pocno^BA BHIUEflH-CAHHArO Mbi GtE(|)ANA fioEBO^A. H B'kpA nptBXgMOKAE-HHAI’O EpATA TOCOO^BA Albi IlETpA. H B'kpA EOtApb HA-UJHX. B'kpA nAHA HCAKA. B'kpA nAHA IlETpA ^BOpNHKA. B'kpA nANA lllANApA. B'kpA OANA NErpHAA. B'kpA NANA GaCKA. B'kpA nANA TpHHKOBH'IA. H B'kpA nANA TaAAB* XoTHNCKbiX. B'kpA nANA KvCTE H nANA KwHftpA HEMElţ- www.dacoromanica.ro — 87 — tthi'X. B'kpA [1ANA IlETpHKA H flANA ToAftEpA HcBOTpA^-CKhl'X- B’kpA flANA A’KA flpKSpE flOpTApA GSHABCKOBO. K'kr’A riANA XpAHA CnxTAp’fe. B'kpA fi AN A SpEMÎA bhc-TEpNNBA. B'kpA nANA Ro§MA UlEpnE flOCTEANHKA. B'kpA nANA GakSIANA HAIUNHKA. B'kpA nANA GTpS'IA CTOANHKA. B'kpA NANA TOMA Kxiţ'kA'kHA KOAAHCA. H B'kpA KOApX N.\LUH\ iWoA^ABCKHX H BEAHKHX H JMAAHX* A NA BCAUJEE Kp'knOCT II ncsTBOXm^EN'ÎE TOE K'ktE BBÎUIEnHCANNOE BE-A-kAH ECMhî NAUJE.W8 B'kpNOMS fi A H 8 ToTpb’lilANS AOTO-lj>ET8 nHCATH H NAUI8 nt'IXT npHB*kCHTH K CEMS AMCTg NAUJE.Wh’. nHCAA ^H.UH f'p8 IIonC'BH'l Oy lACWX BEA'kTO MEt'ki^A flnp. ki\ TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Yoevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe dînsa, sau cetindu-i-se o va auzi, iată că pe aceste adevărate slugi a noastre Tatul Plotun şi fraţii lui Sima şi Coste şi surorile lor Anuşca şi Sorea şi Neaga şi Micae, copiii lui Stan Plotun, le-am miluit cu a noastră deosebită mila şi le-am dat şi întărit a lor dreaptă ocină, un sat pe Sărata anume Plotuneşti şi în jos pănâ în Glod; toate aceste mai sus scrise să fie lor şi de la noi uric cu toate veniturile, lor şi co- www.dacoromanica.ro — 88 piilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi preastrănepoţilor lor şi la tot neamul, ce i se va alege mai apropiat neruşuit nici o dineoară în veci. Iar hotarul acelui sat, ce-i pe Sarata, anume Plotuneşti, şi în jos până în Glod, să le fie din toate părţile după vechiul hotar, pe unde din veci au umblat-, dar hîrtiile ce le-a avut părintele lor Stan Plotun de la prea unchii noştri, de la Iliaş şi Ştefan Voevozi, pentru cel de mai sus zis sat, ei le-au pierdut, cum este ştiut nouă şi tuturor boerilor noştri. Iar la aceasta este credinţa Domniei uoastre mai sus Scrise Ştefan Voevod, şi credinţa prea Iubitului frate al Domniei noastre, Petru, şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Isac, cr. p. Petru vorn., cr. p. Şandru, cr. p. Negrilă, cr. p. Vasca, cr. p. Grincovici şi cr. p. Talabă de la Hotin, cr. p. Coste şi p. Condrea de la Neamţ, cr. p. Petrica, şi p. Toader de la Roman, cr. p. Luca Arbure, portar de Suceava, cr. p. Hşean spatar, cr. p. Eremiia vist., cr. p. Cozma Şerpe post., cr. p. Săcuian pah., cr. p. Stîrcea stoln., cr. p. Toma Căţelean comis şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti a mari şi a mici. Iar spre mai www.dacoromanica.ro 89 mare întărire şi împuternicire a tuturor celor mai sus zise am poroucit credinciosului nostru pan Totruşanu log. să scrie şi pecetea noastră să o atîrne cătră a-ceastă carte a noastră. A scris Dumitru Popovicî în Iaşi Ia anul 7028 luna Apr. 23. NOTE: 1). Documentul acesta face parte din plicul do documente a D-luI Mavrorli, din Iaşi, proprietarul Plotuneştilor; plic, care mi-a servit la facerea studiului : Istoria unei moşii din su'a a XY-a pănă azî“, publicat în Arhiva Soc. şt. şi Ut. din Iaşi I, No. 4, şi 5. 2) . Numede persoane'. TaTo’A II.iOTbN, GhmAj KwCTE, ÎInSujba, Gop'b, N-krA, Mhkae, Gtana IIaotSn. 3) . Nume geografice: nAOTSNEIţJM, GAOft, GApAT* ; toate acestea în tin. Fălciului. llîrtiile Plotuneştilor se complectează cu a le Urlaţilor, azi proprietate a D-luî D. Berea din Huşi; vezi doc. din arhiva Berea, publicate la locul lor supt anii respectivi. 41. np-kovHKWB ţn loc de particularitate a piserulul Popovicî. 6). TaT^A IIaOTSN. De la aceşti boerl vine numele satului PlotuneştI, pe Sărata, în ţin. Fălciului. Din Doc. familiei Mavrodi putem tace o mică genealogie a familiei Plotun- Stan Plotun (1440) a avut ca ficeorl pe : 'latul Plotun, Sima, şi Costea Iar ca fete pe Annşca, Sorea, Neaga şi Micaea (1520). Din toţi doc. ne spune numai de urmaşii lui Tatul Plotun, a cărui urmaşi aii împărţit moşia în trei bătrînl: popa Pîrchd, Ursa, şi Andrei Briază. Popa Pirciul a avut ca urmaşi pe Peniţa, Maria .(seci. XVI-a) şi Chiriac ; din Peniţa trăia ca urmaşi la 1777 Jinachi Sofa, Iar din Maria, Ion Creţescul (seci. XVIII). Ursa a avut 6 urmaşi: Floarea cu urmaşii săi E. Sava ; Lamian Păcurariu cu aceste nume date de doc. din 1777 : Lupn şi Andreii! Păcurariu, C. Ghiban, Gravr. Romaşcu, N. Ciobanul, Dănachi Tiron, Costandaki, St. Bomaşcu ; Th. Plotun cu urmaşii săi Ifrim, loan cu urmaşii săi Postul; Maria cu al săi Trifan Plotun, Cherighina ou urmaşii săi Ţurcheş l. Rude cn aceştia erafl şi familia lui Dinis, Ion Diniş 1C40, cu urmaşii lui Vasile, Meiul şi Lupa (1680), din care se trăgea Savin (1690). www.dacoromanica.ro 90 — 19. Document din 7130 (1522) Februarie 4. Sumar: Ştefan Vodă întăreşte vînzarea moşiei Petinea, ce o face Ion Diac cătră Eremia vist. şi Iurie vom., cu preţ de 350 zloţi, cum şi schimbul ce aceştia fac cu loauichie E-gumonul de la MoMaviţa, pentru moşia Ostopceni de la Turie. Mal întăreşte şi dania a cîţiva ţigani. Mactîio Gojkîeio Mhi Gte<|>ah Coero^a. r. 5. A\. ŞNAMEHMTO '•HNItM HCCHM NALUHM AHCTOM BZCfcM, KTO HAHcM BZ^pHT MAH ETO MTOVMH SCAhllUMT. WffiE nplH^E npH\MH H npA^ mauimmh McAAAKCKHMH e«. JAf.H. HAUI || CA0\TA IWN ^ItAK no CBOIO ftOEpOlO BOAIO HHKHM HEnONS/KEH AHHnpHCHXCBAH H npOftAA CBOIO np BO' IO WTHHH8 H BhiKASflAENÎS CBOE WT CBOErO npABATO SpHKA. HC npllBHAÎE KOvnESBHOE (JiO WH H.WkAZ WT pO^HTEA'k r^BAMKi Eor^AHA BOEBOftA. || Et\H0 CE.'O HA EaQIH HA HMA IlETHH'k MEJR^S EpAHEtţlH H fiAAlUMH'kcOlO HAMEMOy B'bpHOMOy nAHO'” SpEMÎH BHCTtpHHKS H CASet HAWEMOy B'fcpHOMC'Y nAH8 lopÎH (\B0pHHK8 ŞA TpH CTA H rii-Th ftECAT §AAT TA || TApCKH\' H HAUJ'A B'kpHlH nAH BpEMÎA BHCT’fepHHtX H n.\H lopÎH ftBCpHHK. ŞAT-AATHAH O'CH TOTH BhilllEnHCAHHÎH nHHfcŞH TH* ŞAAT TATApCKHX QU pgKH CAO'O'b HAUJEMOy B'fepHOMOV IWNOV ^it&KS npAft HAMH H npAft HAU1HMH || MOAftABCKHMH KOIApH. H 0y TOM HAllJ B-bpHÎH nAH SpEMÎA BHC'rkpNHKZ H nAHZ lopÎH ftBOp-NHKZ. H§M*bHOVAH TOE npAAPEMENHOE CEAO NAHM'fc IlETHH'k HA EaUH MEiKftS EpAHEtţlH H fjAAlUHN’kcOlO CZ HdUiZ MoAEBHHK CZ lWAHHKlEMZ Irot/MEHOM || H cz BZekMH BPAT1ÎAMH WT HALO Ere MoHACTBipaJwT MoAftABNUM. H MOAEEHHKZ HALUZ IwAHHKÎE îrsMEHZ CZ BZCkMH SpATH l'AMH WT'MoAftABHlţH ftAAH HAIilEMOy B'kpHOMOy nAH» JspEMÎH BHC'rkpHHKS H nAN8 lopÎH ftBCpHHKS H§ || M'kHHS §A HX CEAO. npABAA WTHHHA MOHACTkipCKAA H ftAAHÎE www.dacoromanica.ro — 91 HbaUIKA flpM'kN'IHHA HC llpMBHAÎE IJIO WllH HMAAH WT ^■fe^A rBAMhi. GtE(|)ANA SeEBO^H. flOAOBHNA (EA0 WT OcTXfl-NAH OV TovplH TftE EMAZ BATAAAAH ©CTAIIKO. || HltO Mbi BH^iîBlLIH HX ftOKpOW BOAK> H TOKMEÎK H ftOEpOlO MŞAVfeHHS L))0 WHH flpO A/lEfttH COEOIO MŞM'bub’AH H [10-TOKAXHAH 110 ftOSpOH ROAH. fl Mki TAKOÎKX H WT HAC A>UH ^AAH (sic) H IlOTBpXftHAH ECMhi TOE BhillIEIlHCA-HHOE. || tEAO HA H/wfe IlETHH'k HA EaWH EpAHEIJlH M fjAAUJHH'kcOIO. KAKO ^A ECT MONAlTHpEBII HAUfEMOy tt'T AloA^ABHLţH WT HAC SpHKZ CX KXCEM A°X°A0M NEflOpS-UIEHO HHKOAHîKE HA B'kBII. A flAKX flpHBHAÎE WT Eo || l’|\ANA 60EBOAA WT 1)10 KSHHA HAU1 B'kpNÎH n\H SpEMIA BHCrfepHHKA H fi AM lopÎH ,\BO))NHKZ. H flAKB fipHBHAÎE wt np'bSHKv HAUiEro wt GtE(J)aha Goerc^a WT ipo ShÎA Kb’llHA CAO'TA HALII IWHX. il TÎH flp HBHaÎH ELJIE H)( j\AAH 8 ph’KH A\0AEBHHK8 HAlUEAXOy IWAHHKÎIO IrOV-A\Eh8 H BXCbiVV EpATÎJwU WT A\o.\ftABHlţH np"fe^ HAMH H flpA^ HAU1H EOt&pil. A X$TApZ TOAlOy MpA/ţpE'IENNOMOV CEA8 HAH.wb tlETHH-k IJIO HA EaUIH ME^Oy EpAHEIJIH H GAAIXJHH'bcOlO ^A ECT WT 8CHX CTOpAH flO CTA || pON\oy \0TAp8 nO KSftA H§ B'feK \ WJRIIBaAH. H TAKOAIX ftAAH H nOTBpX^HAH ECAMsi AVJHACTkîpEBH HAUlEAlkOV WT A^OAftA-R'IlţH llpABÎfl HX IţHrAHH. HAHAVb Pa,\SA H JREHA ETO ScHKA CX A'kTMH H£ ţlO ftAA TOTH IţHrAHH AXOHACTki || pEBH NAU1E1110V WT MoA,ţABHlţH Iw EACApA AAhi OxEljlAH SoEB'A roenCtftAp'A ^EMAH A\oaa\BCKCH. SnAAXEHHTC MHHHAA HCHAA HAUJH.Vt AHCT0M. BXCbAU KT0 HAHh BSŞpHTH HAH E"0 S't AhiUIHTh '•royiH. ©tîke nplH^oiUA ntAA hamh ii npAA ovchmh H.VUIHAAH i\\oA,\\BCKHMH E VApH. HAU1H CA8TH A\hJ(AHA2 M GpATlA EPO ^b’MHTpis H IbtKWipX H CECTpA H]( HpAC-■IHHA. jj'feTH To.A^EpA ^«AAKpABw H ÎKENH ETO AltfUlH II) HX A'GpH XHKH.VX H£n0N8iKEHH A NHflpHCHAO- BXHH H npO^XAH CBOW MpAB^W WTHHHb'. WT H)( npABATO b’pHKA. H IlpMBHAÎE KSflEiKHOE 1(10 WHH H.VIAAH W I’ rOCnO^CTBX Mhî GteiJiaha BoEBO^H EAHO CfAO H\ E|)X- ■AA^’fc HA H.VX-fe Xx,\XpXEl|lH H AXAMH HA EpSAd^ic C.XtîS'k VOLUMUL XVIII DIN URICAK C. 7. www.dacoromanica.ro — 9S — HAUIEM8 B+pH0M8 GAHSAOy ftBOpHHKS ŞA ^B'k CT'fe H IlATh ^EOTK ŞAAT TATAf)CKH(\' IjlO BbÎAH K8I1HAH pO^M-TE.UE H)( ToA^ep ^SMEpABA H JKEHA ETO AI^UJA. TOE CEAO WT HAUIH CA'-’l’bl W T NHKHTA H EpAT ETO rKovpîKA H CfCTp\ H)( A0KPa A’k™ H BHSKOB'k GtAHA Xi» AXpXA'A. H MCnpHBH\ Î*E WT np+O'HKAB NVlllH^X WT Hahauia H WT GTEiflAHA B EBOAWB. h ca8ta HVUI BKp-HKIH Eah8A ABOpHHKX Ş' IIAATHA OVCH TOTH BtJlUEIIHCA-HHlH flHH'fcŞH HCflOANA CH* ŞAAT TAT,\p‘KHX OV pSKH CAS-IWM HAUJMM Mh^AHAS H EpATÎAV\ ETO ^«AXHTPS H Nh-KOpH M CECTpH KpXCTHHH A^TEM ToA^EpA ^SMBpABX H ffiENH ETO MSUJH n *A HAMH H np^A oyCHMH HV-UJHMH A\OAAABCKHMH BOA H. HhJ Mhi BHA'lîBlUE A°' EpOlO B ^ A IO H T0KME35 H flOAHOlO ŞAfl\ATS TAKOfKAE II WT HAC AA1^H H IICTBp&AH'H ECMH ETb’ I1HCA H H NAIUS flEHATk npHB’fccHTH KCEMO AHCTS HAUIEAAS. nHtlA ^OVAAHTp. 8 . . . BA'bTO . . . AAECAlJb flflpHAÎA KA. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare t'acem cu această carte ar noastră tuturor cui vor căuta pe ea, sau vor auzi-o ce-lindu-se; iată că a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri Moldoveneşti sluga noastră MihăiU şi fraţii săi Dumitru Şi Nicoara şi SOl*a lor Crâstina% copiii lui T. Dumbravă şi a femeii sale Mu$a, de a lor bună voe de nime siliţi nici asupriţi, şi-a vîndut a sa dreaptă ocină din a ior drept uric din hîrtiile de cum- www.dacoromanica.ro 100 — părătură ce le-a avut de la moşul Domniei mele .Ştefan Vodă un sat pe Bîrlad a-nume Hădărăeşlii şi moară pe Bîrlad slugei noastre credinciosului Banului dvor-nic pentru 250 zloţi tătărăşti, cari cumpărase pariaţii lor Toader Dumbravă şi femeia sa Muşa acel sat de la slugile noastre de la Nichita şi fratele săuJurja şi sora lor Dobra, copiii lui Dan, şi nepoţii lui Stan Hădărăoa, şi dreasele de la strămoşii noştri de la Iliaş şi de la Ştefan Voevod; şi sluga noastră credinciosul Banul vornic a plătit toţi acei mai sus sorişi bani deplin 250 zloţi tătăreşti în mînule slugilor noastre Mihailă şi fraţilor săi Dumitru şi Nicoară şi surorii lor Crăstina copiii lui T. Dumbravă şi a femeii sale Aluşa înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri Moldoveneşti. Deci noi văzînd a lor de buuă voe şi tocmală şi plată deplin aşijderea şi de la noi am dat şi întărit noi slugei noastre credinciosului Banul vornic, acel de mai sus scris sat pe Bîrlad anume Hădără-eştii şi moară pe Bîrlad, ca să-şi fie lui şi de la noi uric cu toate veniturile lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi răstrăuepoţilor lui şi la tot www.dacoromanica.ro — 101 — neamul lui, ce i se va alege mai de a-proape, neruşuit nici o dineoară în veci. Iar hotarul acestui sat de mai sus zis oe-i pe Bîrlad, anume Hădărăeştii, şi. moara din Bîrlad, sâ fie lor de prin toate părţile după vechile hotare, pe unde din* veci au umblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise, Noi Ştefan Vodă şi credinţa preaiubitului frate al Domniei mele, Tetru, şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Isac, cr. p. Fetru vornic, cr. p. Şandru, cr. p. Negrea, cr. p. Vasca, cr. p. Grinca şi p. Tălabâ păr-calabi de Hotin, cr. p. Coste şi p. Condre de la Neamţ, cr. p. Petrica şi pan Toader de la Roman, cr. p. Arbure portar Sucevei, cr. p. Hran spătarul, cr. p. Eremia vist., cr. p. Şarpe postelnicel, cr. pan. Tlrâman pah., cr. p. Stîrcea stolu., cr. p. Căţelean comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn ţării noastre din copiii noştri, sau din neamul nostru, sau pe ori care altul Dumnezeu îl va alege mai de aproape, acela să nu le strice dauia noastră şi întăritura, ci mai vîrtos să le-o întărească şi împuternicească, de oare-ce singur a www.dacoromanica.ro — 102 — cumpărat cu ai săi drepţi baui. Iar spre mai mare tărie şi împuternicire a tuturor celor de mai sus scrise am poruncit credinciosului nostru pan (Totruşan) logofăt să scrie şi pecetea noastră să o atîrne câtră această carte a noastră. A scris Dumitru m (Suceava) la anul (7030) luna April 21. £,01E: Documentul l-am dat după copia sciisă de D-nul P Sfeţescu ; originalul a fost fota prietenului mru Iorgu Sion» Plăteşti, dar în vizita noastră din 1687 n-am dat Ue el; se vede că era încredinţat a unei D-lui Sfoţescu. In Arhiva Sionească be păstrează o traducere făcută în 1820 de pitarul Ion Ştefan, dar cu gaeşelî; noi cm dat acea traducere in studiul nostru din Romînul (ÎS^7 Iunie şi Iulie): „O vizită la Brăteşti si familia SioneftilorOriginalul se vede că era rupt, mai ales la boeri, dar noi am complectat după pu inţă, contvolînd documen’ele timpului. 2) . Nume de persoane : M«XXH.\X, <\«,UHTp8, NHKWApX, KpXCTHNA, Toi/VeP ,\S.WEpABX, IVlbUJA, EanSAOV, CtANA Xx^SpXWA. 3) . Documentul ce dăm e în strînsă legătură cu cel diu 7005 Mart 19, căci se vorbeşte de aceiaşi moşie Hâdărăeştii. lată legătura: Stan Hadarăoa boerul bătrîn, trăia supt Domnii llie şi b'efan, de la caria căpătat, pe vremea cind el erntt iu pace (1437—1444), hrisovul de proprietate asupra satului Hăda- aestit de pe Bîrlad, nume care, cum se vede, a venit de la proprietarul sătt Hadarăoa. Acest Stan Hadăraoa a avut ca dă pe unul Dan, care şi el la rîndnl său a avut 3 copil, pe Nechita Jurja şi Dobra. Aces'ia trăiaii pe la 1497, cind şi vînd lui T Dumbravă şi femeii sale Muşa, satul Uadarăeştii şi cu moară drept 200 zloţi.—După vre-o 25 de ani, copiii lui T. Dumbravă se pun şi vînd la rîndul lor ocina Hadărăeşttt şi cu moară pe Bîrlad vornicului Banul; şi Domnul Ştofăniţa da hrisov la mina vornioulul Banul, că a cumpărat po preţ de 250 zloţi moşia Hă-dărăeştil de la Mihaila şi Dumitru şi Aicoara şi Cristina, copiii lui T Dumbravă, la ă în scurt istoria pe 100 de ani a satului Hfidăraeştil.—Din alăiurarea celor 2 vînzărî vedem că s-a urcat pre(ul pămînfnlul; în 1497 era 200 zloţi, în 1522 (?) 250 zloţi ; dar www.dacoromanica.ro — 103 — «-a scumpit o moşie în curs de 25 de ani cu 60 zloţi. Cît ar veni în moneta noastră de azi? “VYolf în „Beschreibung der Moldau“ (ap. Melcii. Cr. lluş. 85) spune că un zlot tâtărăsc valora 45 cruceri, sal 30 parai ■ vechi moldoveneş i; paraua veche moldovenească avînd IO. crucer ; 1 lei vechil valora cît un fiorin j iar 1,30 cruceri valora o rublă, sal G0 parale. In o rublă de ar* gint in'ral 2 zloţi G) parale sau 120 aspri. In 200 zloţi erau dar G000 parale, 12000 aspri, 18000 bani, sau 150 lot vechi; rar punînd în moneda de a noastră sîntem aproape de adevăr, cîn I punem cam la 2500 lei. l)upă 25 de ani preţul aceluiaşi pămînts-a sc impit cu 50 zloţi sau cam la 600 —1000 franci. 4). Boerii. Copia scoasă de D-nul Sfeţescu are loc iri goale la boerî, ceia ce arată că originalul era rupt şi ros aici. Noi am complectat după putinţă, luîud alte documente de la btel'ăniţă. Doc. nostru e după 1622, şi lată după ce ne luim. StefSniţă n-a prea schimbat divanul lasat de tatăl sau, mai ales cum ne spune şi cronicarul Ureche, cici tocmai în 1522 Mart (7030) a început a tăia în boerii săi, ceia ce i-a tăcut să împungă fuga. De atunci în'ep vicleniile contra lui Vodă şi perderile Je moşii dese, docare ne vorbesc doc imontele ne la Rareş (vezi mai jos), încă din 1513 Mart ■> Bog.lau Vodă avea acest divan, luînl nunul! boerii cu titlu : Luai Arbure portar d' Suceava, Hrean spa'ar, l'otruşan vist, Şarpe postelnicul. Secai iu pali., Costea Cirjă stoln., Toma Citjiiean comis (Arh. ist T, 2, 119). In 1315 Apr. 20 divanul era tot acesta (Aah. ist. 1, 1, 157). In 1317 Dec. 20, fiind Domn Stefănifă, divanul era acesta: Luca Arh re portar de Suceava, Hrean spat, Irimia. vist. în local Iul Totruşanu înaintat la logofeţie în 152) (ve/.î mal jos), Scciuail paharnic, Slîreea ştoln., Cttţclcau comis (Arh. is\ l, 1, 27) ; In 1520 şi 1522 divanul era tot acesta. Iu doc nostru fără dată ce găsim schimbat? In locul lui Sec lYttn pili, găsim pe Hrăniaii, care de sigur l-a urmat, căci pe Secuian îl găsim în păhărnicie pănă în 1522 Febr. 4 .Secuian paharnicul era ginerile lui Tăutul logofătul; ol a pribegit cu mai mulţi boeri, Şarpe, Udrea, Luca Arbure (vezi mai jos). Domnul confiscă ave ea, iar in locul lui pine pe Hranmn. Secuian avea moşia Stoboreni pe care Stefănifa şi apoi Rareş o daă logofăt. Toader îu 1528 April ivezl mai jos'. Dar alătniead' llrăman pali, găsim încă pe Surpe postelnicul, ca boer, pe cînd Cronicarul ne spune lămurit că în 7031 Mart 20 1522) a pribegit Şarpe postelnicul, (Li . I, 187) Deci din Mart '20 (1523) vom avea alt postelnic, pe Licnil probabil, care stă şi supt Kareş, Doc. nostru o anterior Iul 20 Mart 7031, şi posterior Ini 4 Febr. 7030. Secuian s-a resculat contra lui Stefaniţă cu mult înaintea luî Şarpe pos elnicul. Data dar sigură a doc. nos ru trebue pă fie 7()3o, April 21, căci îu 7031 April 21 nu mal pu ea ti .Şarpe postelnic. lată încă o dată cum document prin document se elucidează, şi toa'e la un loc luminează istoria! www.dacoromanica.ro — 104 — 21. Document din 7036 (1528) Mart 4. t-'umar : Petru Vodă dă lui Roman Ilamza a 4 par o diir satul Piticenl de pe Cobile ((in. Bacăului!, cumpărată de el <1& lu Sima vist, cu preţ do 320 zloţi, încă din zilele Iul Ştefan Vodă- 1V\ ci'iio KffiiEio mkî ITetpx Goebo,\\ rocno^px ŞEMAH MoăA-VBCKOH. ŞMAMfHHTO HHNHM H.CH.W AHCTV.YV HMIII M. BXCfcAA KTO NAHEM BX^pMT HAH ET0 HTSHH ETO OVCtKÎUJHT. WiKE TOT HCTHNHbiH || II UJ CA8rA PoMAIIR XiMŞA iRAAOBAAH ECMkî E.\\S WCCBNCIO NUUEIO MACTÎIO I» tţAAH H IlOTBpXftl'AH ECMKi E.\\8 8 HAUIEH MOA^ABCKOH 1EWAH. ETO np\BO» ATNSNS (sic). HBKÎK8 || n A E l IIE HET-BpXTOlO HACT (EAO WT IlHTHH\N 8 KoBWAEX NHiKNilA H tT. IJIO E\\8 BbiA np,\\\A ChA\A BHCT'fcpNHK. ELJJE npM^H*t£ EpATANNHA T^B\A\ki GtEANA fi EBAftH. ŞA TK_ Ş*. TA-TApCKBi)( |j . TOE BXCE BKÎLUEIIHC.VNN0E ftA EIT EMOV WT HAC t pHK H (X BXCEiW ft0X0J\0M E\\8 H ^ATÎIAVl ETA Jf 8h8matoa\ Ero. h np'bSHS'i vtoa\ Ero. h npAijiSp'bTWAi eto H BXCFM8 po^s Ero j| KTO (A EMb HŞKE, ET M.\HGAH;t;HhiH HEriOpb’lUEHO HHKOAHIKE HA B’kltki. d X0TAPh T0H HET" B XTOH MACT CEAO WT IIhTH'IAH LJJO S KoBklAEX HHffiNCW MACT. ECT WT S’CETO X^TApA || METBpXTAA H VCT. A WT HHUIHX CTOpOH J\A ECT 110 HŞ B'feKA WBCHBAAH HOC TApOMb X'-'Tăp'1- H npHRHAl'E LJJO H.WAA Gh.\U BHCT’bpNHK WT k8HE!KHA T0T8 METBpXTCIO |] HACT CEAO Wl’ IlHTH'IAHH 1JI0 8 HoBbiAEXX H\ HHKHCIO HACT. EIJIEE J\\IIA 8 p^Kki CAbst NAUJE.\\8 Po.YUhS XaMŞH. d HA TO ECT B’fcpA HA-UJErO rj^BA BhilUEnHCAHHArO MKÎ || IlETpA BoEBOAH H B^CpA BXŞAIOKAEHHArO C*HA rOdlO^B kMKÎ Eor^AHA. H B^pA EOlttph. H.V LU H X * B'kpA flAHA XflAH A ^B'ptl HKA. B. n. HETpHlA. B. n. rpHHK bhPf>\CKh.i)f. B. n. E pKOBCKOrO nOpTAp'li (ÎOHVBCKOPO. B. n. ^PAPUI.UIA CflATApft. B. n. ^8,V\UJH BHCT'kpHHKV. B. (1. l| /THH8A\ (10CTEAHHKA. B. 11. (f»E,\H HAUJHHKA. B II. îkÎApH CTOAHHKA. B. n. IvVHA KOAAHCA. H B'bpX B&cbx GOlApk HUUHX iWoAj^ABCKKiX BEAHKhix || H MAABiX- *T nj HAIIJHlA ÎKHBlT'li KTO POCnO/^VpX IIAUJEH gEWAH HAH WT ftATEH HAU1HX HMI WT HAIUETO P^\. HAH MAK KK|\ KOPO KX* HŞKEpET POCnO^ApEM KB:TH NU1IEH iWoA^AB || CKOH §E\1AH. TOT Ehi £\l8 NEIlOpSllIHA HUUEPO (\\ANi.\ H nOTB’ZaîftEHlA. flAHShi E,Vl8 O'TBpX^MA II 8Kp'knH\ ŞANj'îKE ser E.V\8 npABAA WTHHHA H Bki || Kb’nAEII IE. îl HA KOAUJEE Kp'feflOCT H flOTBpXîlîj\EH*e TOAA-i BACEVlS BldlUEMI.CANNO.US BEA^AH ECAAhi IU IU E Al 8 B'kpilO.VlS IIVH8 ToA,\ep8 AOTO |i£T8 || flHCVTH H I1AUI8 IIE'IVT npH-B I\CHTH KCE.US AHCT8 NAlUE.VlS. IIHJAA TpHPOpÎE EorgOBHHH 8 I '.CVX- B\TO *. Alxpr A. TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem prin această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe dîusa sau cetiudu-se o vor auzi, iată că pe această- adevărată slugă a noastră, Roman Hamza, am miluit-o noi cu a noastră deosebită milă şi i-ani dat şi întărit a lui dreaptă ocină şi cumpărătură a patra parte de sat din www.dacoromanica.ro — 106 — Piticeai de la Cobile, partea de jos, care parte şi lui i-a vîadut-o ^îîna visternicul, iacă din zilele nepotului nostru de frate Ştefan Vodă, drept 320 zloţi tătăreşti*, aceste toate mai sus scrise să i fie lui de la noi uric cu toate veniturile şi copiilor lui-şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui, şi preastrănepoţilor lui şi la tot neamul lui, care ise va alege mai apropiat neruşuit nici o dineoară în veci. Iar hotarul acestei a patra părţi de sat din Piticeani de pe Cobile partea de jos să-i fie din toate hotarele a patra parte, iar din alte părţi să fie pe unde dia veci a umblat după vechiul hotar,* şi hârtiile ce le-a avut Sima visternicul de cumpărătura acestei a 4 părţi de sat din Titiceani de pe Cobile partea de jos, încă s-au dat îa mîuule slugei noastre lui RomanHamza. Iar spre aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Petru Voevod şi credinţa iubitului fiu al Domniei noastre Bogdan şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Hreau vorn., cr. p. Negrila, cr. p. Griu-oovici, cr. p. Talaba, cr. p. Vlad şi p. Micul parcalabi Hotinului, cr. p. Cîrja şi p. Huru parc. de Neamţ, cr. p. Grozav şi p. Danciul parc. de Roman-, cr. p. Bar- www.dacoromanica.ro — 107 — voski portar de Suceava, cr. p. Dragşana spat., cr. p. Dumşa vist., cr. p. Liciul post., cr. p. Feli paharnic, cr. p. Zbierea stoln., cr. p. Ioan comis şi cr. tuturor boerilor noştri M oldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn ţării noastre sau din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe ori-care altul il va alege Dumnezeu să fie în ţara noastră a Moldovei, acela să nu strice dania noastră şi întaritura ci mai ales să i-o întărească şi împuternicească pentru eă-i este lui dreaptă ocină şi cumpărătură. Iar spre mai mare întărire şi împuternicire a celor de mai sus scrise am poroncit ilustrului nostru pan Toader log. să scrie şi să a-tîrue pecetea noastră călră aceasta carte a noastră. A scris Grigore Bogzovicl. in Iaşi la anul 70.36 Mart 4. NOlE: 1). Doc o soris pe pergament 40 cm lung, şi 17 ■m. lat; peietea lipseşte căci e tăiată loată partea îndoită (ie jos, unde se atîrna şi pecetea. E proprie'ate a 1)-Iut Th. Co-drescu, a cărui traducere a şi publicat o în Voi. 1 din Uricar ed. II) pag. 189. t). Nume de persoune: PoittAMb XAMŞ4, CHVIA, G'l'1 XOBHH. îi). Nume geografice: IlHTM'lAH, KcBhitt)[. www.dacoromanica.ro — 108 22. Document din 7036 (1528) Mart 28. Sumar: Petru Vodă întăreşte Stanceî, fata Neaghineî, nepoata lut Toader Piticul, moşia sa Pitict, a patra parle din sat. aşa cum îl măsurase Pe'rica biv portar do Suceava şi Danciul parc. de Roman. MăCTiio BieTeio miJ Ilri-pa Boeboax rocnoAApx ţEMAH AAoA^ARCKOH. 5** ' AÎENHTO HHIIH U HCCH.Vl AHcrOAV HUUH.Vt. Bci\M KTO MÂNEM BZŞpHT HAII MtS'IH ETO 8C ■ aiJiijht | wme tota mcthiju Ctanka ao*ika HfcrHNA Bilb’KA ToAftfpA [ImTMKA. ftAAH H M0TBpZ(\' AH ECVlH £H llpAIÎOtO WTHHh8 H ft’tî^NHNS. H HCMpH || BHAÎE 1)10 MMAA V MATH EH NlciA §A pVJ^'tîAEHVE WT pO^HTEA'k rOCnOft-RAMIvi GtE(J)AHA 8cEB0|\H «T n.WOBHHA CEAO WT IIhtH'I nOAOBHHA Cp'bftMAA HACT. TOE BZCE || BK1 HJEnHCAMNOE ftA ECT EH WT MAC 8pHK H CX BXCEM EM M ft-feTEM EH M fc'NtfMATOAt EH. H np,k>N8'IAT0M EH H np\1|l8p,tîT0A\ EH H BXCEM8 pOftS (| IH KTO cfe EH HŞGEpET NAI.E XHJKNÎW HEnOpSlil&NNO IIHKOAH HA R'ttKH. d \'0TAp TOH I1CA0BHNM WT nOAOBHHA CEAA WT IIhTH'I Cp'k^MAA NACT. ECT || no K8j\\ HM X'-'TApHAH M NAŞHAMENiAH HAU! BlîpHlH n.\» JliTpHKA GbiBUIlH HSpTAp CSHARCKH H HAN /(aNhSA MJp-KAAAE Il0B0rpA,\CKlH. fi WT HNI1IHX C TO j| pWN ^ V ECT no CTApOMS X'OTAp» 110 K8-,A HŞ B'tîKA W2KHBAAH. fl HA TO ECT BkpA MAUlErO TftBA Bbilll: nHCANIlArO.Vbî IllTpA fioEBCAA. H BitpA BXŞAWGAEMNA j] TO CM*A I^BAMII Bor-AAHA. H BicpA BOlAp HAUJH\*. B'kpA nANA XpAHA ftBWp-MHKA. B. n. IlErpHAA. B. n. FpHHrOBHH. b. n. Taaaeî. b. n. Ckphhko. b. ii. Baa^ || h n. AAhx8aa Xothhckhx-b. ii. Kpx/KE u n. X8p8 Nemeiickhx. b. n. rpoşAB H n. ^AM»I8A NcBOrpi^CKHX. B. P. Bapeobckh llSpTAp C8- 'IARCKYh || B P. )\|ArlHAH CHAT.vp. B. II. ^8MUIH BHCT'fcp-IIHK. B. 11. /IhM^A noCTEAMHK. B. II. (J)E vfe HAUIHHK. B. www.dacoromanica.ro — 109 — II. SKÎtAp'k CTOANHK. B. II. Iwil KOMHC || H B'kp\ Bi&ffe)( SOlApWB HAUIMX A\0AftABCKHX BEAHKHX M MAAH\[. îl (10 NAUJH.U JKHBOT'b KTO Ktf^ET IVCn /^\pK HALII EH AloA^AB-CKOH ŞEAHH WT ^^TEH HAIUH^ H || AH WT NAlllFrO pO^A h\h hak s8^ koto G’a" H^RepET rcn^px khth hauieh Moa- ,\ABCKCH ŞEMAH TOT Ghi EH NEIlOfiSlUHA NAlUErO A^'NÎV H nOTBpZX || AEHYa. AAHKll FH STBpZ^HX H b’Kp'fcriHA. ŞANSîKE ECUh EH A-UH H nOTBpZj\HAH ŞA 1)10 ECT EH llpABAA WTHHHA. îl HA KOMUEE Kpt |l nOCT H IlOTBpZîR-AEH1E TOAlS BZCEA\8 Bhilllin ICANHO.US BEa^AH ecuh na- uieaaS B'kpHOA\S fiahh Toa,\eP8 aoi\m|)et8 hhcath |] h 1IEHAT HAIIlS ŞAKXCHTH KCE.tti? AHCTb’ HAUIEMS. IIHCAA ToA^Ep GDhHH OV X8CWX BA’bTO £ŞA3 AUI|A. Majit kh. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Tetru Vodă, Domn ţârii Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe dînsa, sau cetindu-i-se o va auzi-, iată că acestei adevărate Stanca, fiica Neaghinei, nepoata lui loader titicul i-am dat şi întărit a ei dreaptă ocină şi moşie, şi hîrtiile ce le-a avut mama ei Neaga de împărţeală de la părintele Domniei mele Ştefan Vodă din jumătate de sat din Pitici jumătate, partea din mijloc, aceste toate mai su3 scrise sâ-i De ei de la noi uric şi cu toate ve- www.dacoromanica.ro — 110 — niturile ei şi copiilor ei şi nepoţilor ei şi strănepoţilor ei şi preastrăuepoţilor ei şi la tot neamul ei, care se va alege mai de aproape neruşuit nici odată în veci. Iar hotarul acestei jumătăţi din jumătate de sat din Pitici, partea din mijloc. să fie pe unde le-a hotărît şi însemnat al nostru credincios pan Petrica fost portar de Suceava şi pan Danciul par-calabde Roman; iar pe din alte părţi să tie după vechiul hotar, pe unde din veci a umblat. Şi la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Petru Vodă şi credinţa iubitului fiu al Domniei noastre Bogdan şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Hrean vorn., cr. p. Negrila, cr. p. Griugovici, cr. p Talaba, cr. p. Scripca, cr. p. Vlad şi p. Mihul de la Hotiu, cr. p.'Cîrja şi p. Huru de la Neamţ, cr. p. Grozav şi p. Danciul de la Ronmn, cr. p. Barbovschi portar Sucevei, cr. p. Drag-şanspatar, cr. p. Dumşa vist., cr. p.Liciul post., cr. p. Felea pah., cr. p. Zbiarea stoln., cr. p. Ion comis şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mic*. Iar după a noastră viaţă cine va fi Domn ţării noastre Moldoveneşti din copiii noştri, sau din neamul nostru, sau www.dacoromanica.ro — 111 — 'ori-care altul Dumnezeu îl va alege să fie în ţara noastră a Moldovei, acela să un-i strice dania şi întăritura noastră, ci mai vîrtos să i-o întărească şi împuternicească, de oare-ce noi l-am dat şi întărit pentru ceia ce-i a ei adevărata ocină. Iar spre mai mare împuternicire şi întărire acelor de mai sus scrise am poroueit credinciosului nostru pan Toader logofetu să scrie şi pecetea noastră să o atîrne la această carte a noastre. A scris Toader Onni în. Huşi la anul 7036 luna Mart 28. NOTE: l). Doo e scris pe pergament bine conser\aî, cu pecete mare atârnată, avînd pe îa inscripţia nsHAT H v IltTpA fioEBO^A rocno^apa gEMAH iWoA^ABCKOH Lungimea pergamentului e de 40 om., lăţimea 27.— E proprietate a D-luî Th. Codrescu 2) . Nume de persoane : GtaNRA, H'lîTA, ToA^EpA IIm* THKA, IltTpHRA, ^ANHiA. ©HHH. 3) . Nume geografice: IIhTIII. XovCWJf. 4) . Cuvinte: I1HTMKA (oognomen), nSpTAp, cu o ueîn* tonat căzut la u. 5) . Toa^E-A IlHTHKA. Aci vedem o porecli dată boe-ruluî de supt Ştefan cel Mare, fiind se vede dineul mic de stat. Satul IIHTH'I şî-a luat numele de la boer, proprietarul satului. Se notăm că avem 2 forme IImTHK şi FIhTH'IANM, care-s a,-celaş sat, atâta numai că pe partea de jos era proprietar Sima vist., Iar pe cea de mijloo Toader Pitio, ecoborîtor din familia vechilor proprietari, cari aii dat nume satului în seci. al XV-a. 6) . nerpHKA GhiBUJîH nSpTAp GS'Iabckh. In doc. timpului, uite le cunosc, găsim pe Petrioă parcalab de Roman, în Doc. din 1613 Mart 6 (Arh. ist. I, 2-119), 1617 Deo. 26 (Arh. ist. I, 1, 27), în 1620 Apr. 23 (Arhiva soc. şt. şi lit. i,), 1522 www.dacoromanica.ro — 112 — Febr. 4 (vezi mal sus pag. . . . ). Petrica ajuna portar ile Suceava, era demisionat în 1529, căci doc. îl zice foit purtat-; colegul săă de la părcălabia de Roman Toader reinîne, Iar în lo-cu-I vine Grozav şi apoi Crăciun 7). X0TAPHAH* Acest verb e o formaţiune a cărturarilor romînl; în Dieţ. Miklosich nu-l găsim, ci numai cuv. X^ApX in. limes, terrPorium, şerb hotar, mag. hotar, rus X **'ăph,jlide XOTApNHKX. S). (lOTBpXSK^EHlEAj alăturea cu flOTBpXîK^iAj şi tlOT8pXiK,\EHiA. 23. Document din 7036 (1528) April 8. Sumar-: Petra Vodă întăreşte lui T. Logofăt, satul Sta-rosilţl, 2 părţi din 3, partea lui Maxin Udrea, ce l-a pierdut pentru viclenie contra lut Stefăniţă Vodă. Apoi Fătul parcalab de CIu-berci cu 5 surori a Iul, copiii Iul Costea Posaduicul schimbă a *1:1 parte din Slarosilţl cu satul Stoborănl de la ţin. Horincea, fost a Iul Săculan pah. ginerele Iul Tăulu log. dar care l-a pierdut pentru viclenie contra Iul Stetăniţă Vodă. tVUcTiw Eojkîeio Mhi rieTpx Boero^x. rocnoftvpx §EAAAH MoAAABCKOH. ŞHA.ttEHHT0 MIINH.U HCCHAX HAUlHAA AHCTO.U BScb,W KTO HAHEM OfŞpHT HAHETO MTOVMM O £• AhilliHT. WAHi BoEBC^hi. H KpATb’ I^RAAAH Bor^AHS fioEBOAhl, H BHSKOH r^BA.WH || lÎTElţlAHOy fioE- BS^ti npABSio h B'Uptoyw CAovaîKoio. a a,hec caS;khtx ha npABO H eiîpHO. tIîM Mbî RH^BUIH npABA B'bpHOtO (AOV/KKOy «X ftO HAC 1KAA0BIAH ECAlhi ETO WCCEHOIO HA-IXIEtO |] MA'tW H ^AAH ECVthi EA\0y *T HAC 8 HAI1JEH 5EMAH 8 MOAAABCKOH.- WT TpH MACTH CEAO WT GTApOCHAlţH jţB'fe MACTH. MACTH MaBHHA îî^pt l}IO HŞrO'KHV WH TOTH ^Bt MACTH || OV XHKA^HCTBH K0AH BXŞftRHrHSA CX HIIHAAH www.dacoromanica.ro — 113 NEB'kpHH EjţNOrOAOTpA rfl^pEiW HA KpATANH'IA r^BAMbi GtE-(ţ)AN A JÎOEBC^H M HA HAUI8 §EMAI0 TOE ECT EMOV V.VT hac b'pmc cx bxceaa a*X°A0M- || H ov tom npiMAOuiA npIcA HAA\H H nptft HAUIHMH EOA'kpH CAO» PA HAU] (|)XTO'A (lApKAAAB WT loBpSilH H CECTpH ETO CtAHKA H CoAOMÎA H U’feriUA H îlHHA H fllirEAHHA A'*5™ KOCTM || IIOCAAHHKA 110 HX A'KpcH BOAH HHKH.U HEI10H8/KEHH AHHflpHCHACBAHH II np.'iWfeUHAH CX PCn^BA AAKÎ CBCIO npAGtlO A.TH8H8 H Bkî-KSn\EHΣ Wlţ'A H\ KoCTH flOCA,\HHKA. TpETOlO || MACT CEAO WT CTApOCHALţH. ljiO ftAAA K.CTH nOfA^HHKS TOTS TpETOlO MACT CEAO gHO>'KA ETO IWaT^A ^OHKA iUApEH (HHA 8H0' KA CTApOTO KaAÎAKA. HC fipHBHAÎE A^A* II eM KvaYaha CTA- poro wr rip^A^A1' haiueto AaeSahapa Koegoaa. §\ ijio EH MCK0W1MA WT 11 OpOEAEHIE WT TATApCKOH §EMAH HA'A §A HEH HAT THCAlfJ ACIipH. A IIAK rABOAUki. A'l\°X I HM M§VVkHHJ\ §A MX TpETfelO HACT CEAO WT CTApOCIIAlţH E,\HO CEAO OV BoACCTH XopilHMOH HA HM'k GTOEOpklIM l|)0 H§-PSfiHA TOE CEAO Gak8iAH8A HAWHIIK ŞAT TaSTO'AA | AO-rOtjlETA 8 XHlAH BX5ABMrH0'A cx hh'AAH HEB'kpHH fA»H AOTpX rCAnpEM HA O' HO' K rCABAACkî CtE-(ţlAHA fioEBOAH. H HA HAUlS §‘A1AI0. II OV TOAA TBAOMki IlOmXAOBAX H AjA°X- II T,''E tipAAfiE'lEHHOE TpETOlO 'lACT CEAO WT GTApOCMAlţM TAKOffi HAIUEAAo' B‘kpHOA\OV IK\(h8) ToAAtpO- (Ao)rOlJ)ETOY KAKO Aft ECT E‘V»0»' TOE CEAO CTA-pOCHALţH. WT HAC b’pHK CX BXCEM || A'T'A0*" EAAO' H A'lîTEAX Ero. H ShS'IATOM Ei’O. H lip'kSHS'IATOM EPO H llpAIJJSptTOM ETO H BXCEAAOW pOA8 EPO KTO CA EMOV HŞ-BEpET IIXHRAHIRHÎLH HEflOpSlUEHO HHKOAH/BE HA B'k || Kk'l. il XOTAp TOAAOy BXiUinHCAHHOAXOy CEAO HâHAA'k CTApOCMAlţM AA ECT no CTApOMOy XOTApS. HWTOyCHX CTOpOH no KOb’AA H§ B'kKA W/BIIBAAH. li HA TO ECT B’fcp V HAlilETO rCflB J. || BklLIIEflHCANNATO. Mki IlETpA GoEBOAA. H B"kpA BXŞAIOKAE-HHAPO CN'A rOCIOABAMH Bor(AAHA) H BkpA BOR\p HAUIHX VOLUMUL XVIII DIN UJBICAE C. 8. www.dacoromanica.ro — 114 — B*fept\ flANA XpANA j\BOfHHKA. B. n. HETpH.U. B. n, rpHHKOBH'IA || B. fi. TXAAEA, B. n. (CKpHnKO. B. n. G)aA(\\ h (b. n. M)hxovaa (xothhckhx. B-bpA) nh\ KpzaîE n n.(X8p8) N'tAlE l (cKHJf. B. n. (rp)o5\BA. H n || ^ahhMa npXKAAAEH WT NOBOr(pA,\x). B. n. EApBOBCKH JlSpTAp Gg-'IabckYh. b. n. ^p\ruiâH cnATAp. b. n. ^8a\iuh BHcrkp-HHK. B. n. /IhHWA. nOCTE || HHKA. B. (n. (jiEA’fe) H UJHHKA. b. n. BKit&p'b ctoahhka b. n. Iwh ko.uhca. (h B'bpA) 8CII)( EOA'fepOB IIALU H\". AAOAj\(ABCKHX BEAMKMX H A\A a)|I]|[Z. no HAUJEAA aţHBOT-b KTO BOW || j\ET rnpz n\ujeh §eaaah WT ft'kTEH HAU1H KAH WT MAIUETO po^A. HAH nAK KO»’^ KOTO Bx' H§B?PET rOCMO^ApEM) EMTH HAIIIEH A\CA(\.\BCKOH (jEWAII TOT Ehi e).\\0' HEflOpSUIHA HA UI E TO ftAANHA. || AAHEH EMOV «TBpX^HA ^(KP'fenHA. §\NÎ5ÎRe) ECAXhi EMOV j\AAH H nOTBpX(j\l AH Şa) ETO BtpNSlO CASîKBOi. fl HA EOAU1EE KpXnOcTX (H no)TBpX?Ki\EHΣ T0M8 RXCEAAOV || BKilJIEniiCAHHOWO''. KEA'feAH ECAAhinHCATH H nEHAT HAUI8 npHB'fecHTH KCEAA8 KAUIEMOT (sic). ^«MHTpS ncnOBHH. nHCAA. ov Xoicox- BA-feT. ^§a3 a«4A dnpHA-k h’. TRADUCERE. Cu mila lut Dumnezeu. Kot l'etru Voevod, Domn ţării Moldove). Ştire facem cu această a noastră carte tuturor, care la ea vor privi, sau pe ea cetindu-să o vor auzi, cum acest adevărat al nostru crediucios boer, pan Toader logofăt, slujit-a înaintea celui întru slinţănie răposat părintele Domniei noastre Ştefan Voevod, şi fratelui Dom- www.dacoromanica.ro — 115 — nieî noastre Bogdan Voevod, şi nepotului Domnul noastre Ştefan Voevod, cu dreaptă şi credincioasă slujbă, iar acum slujeşte aouă cu dreptate şi cu credinţă. Pentru aceasta noi văzînd drept credincioasa lui slujbă cătră noi, miluitu-l-am pre el, cu osebita noastră milă, şi datu-i-am lui de la noi, în al nostru pămînt moldovenesc, din trei părţi satul de la Starosilţi, două părţi, părţile lui Macsin Udrea, ce el le-a perdut acele două părţi pentru hiclenie (conspiraţie, răscoală), cînd să ridică cu alţi necredincioşi, ca şi un lotru (hoţ), asupra Domnului, nepotului Domniei noastre, Ştefan Voevod, şi în a nostră ţară, acelea să-i fie lui de la noi uric cu tot venitul; şi la aceaste venit-a înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boeri sluga noastră Fătul, părcalabde Ciobrăcii, şi sora lui Stanca şi Solomia şi Neagşa şi Ana şi Anghelina, copii luiCosteaPosadnicul, de a lor bună voe, de nime nevoiţi, nici siliţi şi schimbară cu Domnia noastră a lor dreaptă ocină şi cumpărătură a tatălui lor CosteaPosaduicul, a treiaparte de sat din Starosilţi, ce a dat-o Costea Posadni-culacea a treiaparte de sat, nepoatei sale Magda, fiica Marencineî, nepoata bătrî- www.dacoromanica.ro — 116 — nulul Caliau, din uricile vechi a bunului ei Caliau bătrînul, a treia parte de la străbunul nostru Aleesandrul Yoevod, pentru că ea l-a răscumpărat de la robie, din ţara tătărască, şi a dat pentru dînsul 5000 aspri. Şi iarăşi Domnia noastră, datu-le-am lor schimb, pentru a lor a treia parte de sat din Starosilţi, un sat în ţinutul Horinciuluiţ?) cu numele Stoborianii, ce a pierdut acel sat Săeuianul ceaşuic (paharnic), ginerele Tăutului logof d, pentru hiclenie, cînd s-a ridicat cu alţi necredincioşi, ca şi un lotru, asupra Domnului, nepotului Domniei noastre, Ştefan Yoevod, în al nostru pămînt. Şi pentru aceia Domuia noastră miluit u-l-am şi da-tu-i-am aceia sus zisa, a treia parte de sat din Starosilţi, aşijderea credincioslui nostru pan Toader logofătul, ca să-i tie lui şi acel sat Starosilţi de la noi uric, cu tot venitul, lui şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor, şi răstrăne-poţilor, şi la toată seminţia lui, ce i să va alege mai de aproape, neînstrăinat nici odată în veac. Iar hotarul acelui sus scris sat, cu numele Starosilţi, să fie după vechiul hotar din toate părţile, pe unde din veac apucară. Iar la aceasta www.dacoromanica.ro 117 — este credinţa Domniei noastre, sus scrise noi Petrul Voevod, şi credinţa prea iubitului nostru fiu Bogdan şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldovineşti: (credinţa panului Hrana dvornicul, credinţa panului Negrilă, credinţa panului Griu-covici, credinţa panului Tălabă, credinţa panului Scripcă, cr. p. Vlad şi cr. p. Mihul de la Hotin (credinţa) panului Crâjă şi a panului Huru de Neamţ, credinţa p. Grozav şi panul Danciul prăcălabi de Ce-tatea-Nouă (Roman) cr. p. Barbovski portar de Suceava cr. panului Dragşan Spat. cr. p. Dumşa vist., cr. p. Liciul postelnicul, credinţa panului Felea ceaşnicul (paharnicul *, cr. p. Zbiarea stoln., cr. p. Ion comis şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldovineşti mari şi mici, iar după a noastră viaţă, cine va fi Domn ţării noastre din copiii noştri, sau din a noastră seminţie, şi iar fie pe cine Dumnezeu va alege a fi Domn ţării noastre moldovineşti acela să nu strice dania noastră, ci lui să o întărească şi împuternicească, pentru că lui i-am dat-o şi întărit, pentru a lui credincioasă slujbă. Iar spre mai mare putere şi tărie a tuturor celor sus scrise, poroncitu-i-am www.dacoromanica.ro — 118 — (vezi nota 5) a scrie şi pecetea uoastrăa atârna la această cartea noastră. Dumitru Popovicî scris-a în Huşi, la anul 7036 (1526), luna April 8. NOTE: 1)- Documentul acesta în slare deteriorată la urmă, se află în arhiva Statului din Iaşi. In TJricar XIY, 78 D-l Beldiceanu a dat traducerea acestui doc. ce acum îl dăm şi in original. Ştersăturile de la numele boerilor le-am complectat după doc. din Wichenliauser, Geschiclite der kloster Wo-ronetz und Putna, 251, dat în aceiaşi zi (8 April 1528) unde găsim acelaşi boerî. Porgamentul are 43 cm. lung şi 43 cm. lat. Pecetea e ruptă ; e numai şnurul. 2) . Nume de persoane: ToA|\EpX, Mă^HNA (j)î- t8a, Gtanka, Goaoa/iîi, N'briua, IInna, flttrEAHNA, Kocth IIoCJkAHHKA, /Via r^4, Al ApEHHHHA, KaAIANA, GaKSIAHSA, TaStopaa. 3) . Nume geografice : GTApOCHALţlt, HoKpXHlH, GtoEO-p'lîHH. XopHHMOH. 4) . Cuvinte: XHKA'feN, AbTpa, npOMixIIHAH (a primini), (soliimbătură ; de aici izmene), 5) . Doc. de oare ce cuprinde o afacere a logofătului Toader nu pune la urmă numele logofătului, şi lipseş'e fraza: {NAIUE.VI* B'fepHOMb’ flANS ToAftEpS AorotjlETS). 6) . Doc. face aluziune la multe hiclenil contra lui Ste-făniţă Vodă. Se ştie din Istorie că el devenise foarte crud cu boerif, că a omorît pe Arbure. Ţemîndu-se boeril aă făcut conspiraţie ; dar în acest caz plăteaă cu capul şi cu averea. In doc. cetim 2 pierderi d* moşii, una a lui Maxin (Jdrea (Andrelă), asupra satului Starosilţl, alta a lui Saculan, ginerele lui Tăutu log. pentru satul Stoboreni Domnul dispunea de moşiile boerilor bielenî şi le da celor credincioşi, ca log. Toader. 7) . '■'tarosilţiî sînt şi azi sat în jud. Botoşanilor ; dar ţin. Horincea unde va fi fost ? Dar parcalab de Cîuberoî ? S). Sucutan pali. ginerile luX Tautu log. Pe Săculan îl găsim păh în 1513. Mart 4 (Arh. ist. 1, 2, 119), 1614 Dec. 21, (Wickenh. o. c. 106), în 1515 Apr. 20 (Ar. 1, 1, 157), 1517 Dec. 26 (id. 1, 1, 21), 1519 Oct. 6 (AVickenh. „Radautz1' 137), 1520 Apr. 23 (vezi mal sus pag.......) 1522 lan. 4 (Wickenh. 205), 1522 Febr. 4, (vezi mal sus pag. . . . ). Cînd a pribegit Săculanul ? Până în Mart 1522 (7030) nimică nu se întîmplase la curtea lui Stofăniţă. Cronicarul www.dacoromanica.ro — 119 — Ureche ne spune că în 7030 Mart 20 a pribegit Şarpe Postelnicul (Let. I, 187), boer care-l găsim alăturea’ eu Să-culan pănă în 1522 Febr. 4. Politica Iul Stefăniţă a luat o nouă faţă din Mart 1522. Atunci mulţi din boeril Iul s-au sculat contra. Cronicarul Ureche ne spune de Şerpe post, şi Arbure portarul de Suceava, l)oc. ne spune şi de Sâcuian pah., şi de Vdrea, care nu ştim ce boer a fost şi ce rol a jucat anume. Iată Cronicarul Ureche întărit prin documente. 9). KWCTH IIoCAftHHKA. Posadnic era strîngătorlul dărel numită posadă, care se lua de la cel ce se aşezaă în posadele tîrgurilor, adică în suburb'l. (cf. Melcbisedec, Cr. Rom. I, 129), 24. Document din 7041 (1533) Mart 13. Sumar: Petru Vodă întăreşte vînzarea, ce Safta şi Urlta, fetele Iul Toma, fac Iul Tatul asupra satului Pişcată, cu preţ de l6o zloţi. AVîoctjio Eomisw Aiki IIetpx Boe^a, rocnoj\apx ŞEAAAH iMoAHBCKOH, ŞHAAAEHHto MHHHAA HCCHAA AHCTOAA HA1 UIH.YA BXCAAA KTO HAH EAA BXŞpHT HAH 'ITS'LH ETO 8C'kilDHT8 omE nplH^cupk np4:j\ hamh h np'k^ naiuh tWoA^XBCKttAAH KOIApE O.AljlTA H CECTp.t ETO îîpXTA ftO'LKH ToAAH. no «X Ac>rP0H BOAH HHKH.VA HEIlOHSîREHH A HHnpHCHAOBAAH H flpî^AAH IBOW np\B8tO WTHHHOy H Hc n HBHA1E IJIâ WHH HA1AAH HA PAŞ^’feAENÎE WT pO^HTEAt rCtl^BAAAH CTE(j)AHA BClEBOftA WT IIOAOBHHA. CEAO WT IlHCKANH IţiO HA W jEpO WT BkilUHOH nOAOBHHH (10A0BHHA BMlUH'kA (10A0BHHA H OOAOBHHA WT A\HH TA TipO^AAM T1AEAAEHHK8 CBOEMCy CASa’b HALDE,VtS (J)XT8a8 CH’8 1wn8 rpXA*H0y ŞA CTo H tDET ^ECAT ŞAAT TA'"ApCKkiX ? H SCTABLUH CA8rA HALD (J>XT8a8 CH'a JwHWB PpX^S’A H ŞUIA ATM A 8CH TOTH KkUUEIlHCAHHÎH llHH'kŞH pj ŞAAT TATAPCKkiX S p8KH GAlJ'TA H 5pXTH AE'IKAAA TOAAH H ript^ HAAAH H npiîA HALDHAAH KOIApE. HhO AAki BHykBLUH ^OKpotC B0AI0 H TXKAAEîKH H nOAH310 ŞA11AAT8. A AAki TAKOÎK^EpE ECAAkî H WT HAC ftAAH H nJTBpS^HAH TOTA IIOAOBHHA www.dacoromanica.ro — 120 — WT n 'A0BHM0 CE\0 WT IlHCKAHH rAE Khi,\ IIhCKZ WT BhilUHOH nOAOBHIIH flOA.'BHNA BhilUN'kA nOAOBHNA H HO -AOBHIIA UT MAHN. KAKO A a EtT CAS^ NAU'EAAS A8a8 WT H\C 8pHK H CZ BZCEAA A0XOA0A1 eaika h A*bTE,v\ Ero M ovno"utoaa Ero H np'kot NOVMaTOAA fro H npAip8pAT0AA Ero II BZCEAA8 poA8 Ero KTO C'k em8 HŞBEpET NAHEAH/KNÎH NEnOpSlUENO E,V\8 NHKOAHiKE NA B'liKH. fl \OTAp TCH np'kftpEHfNHOH nOAOBHIIH WT 110* AORHHA CEAO WT [IHCKANH rAE KZÎ \ IThCBZ WT EZiUJNOH nOAOBHNH nCACBHNA BHllJN'fcA IICAOBHNA H noAOBHHA WT AAAHN BZCETO XoTAP® nOAOBHHA. fî X0TAP A® ecT WT 8c«x CTOpON no CTApOMS X0TAp8 no K'iftA H§ B^KA W-2KHBAAII. il HA TO ECT B'kpA HAUJErO romOACTBA BbillJE-IIKCAHH Vro Albi IIETp \ llOEBOAA H B'kpA np'k BZŞAIOKAE -NHVI’O Ctl'8 r.nABA |V\H EorA\N\ H B'kp\ BOIApZ IIAUJHX B'kpA nANA X8p8 ABOpNIIKA. B'kpA PANA ToTpS’UJANA. B'kpA nANA GxpHnKO. B'kp \ nANA G,UAA H nANA ToAftEpA npZKAAABOBE XoTHHCKOH. B'kpA nANA ^ANHIOAA H nANA /lHMW\A HEiUEHCKH\'. B'kpA I1AHA SsiApK H nANA KpZ'IIONA IloBOrp.\AZ. B’kpA nANA lU^AA ncpTAp'k CSHABCKAro. B'kpA NA HA ^PATUI'k. B'kpA nANA ^pA^HNA KOMHCA. H B'kpA BZCkx KOlAp NAIilHX MOAAABCKHX BE\HKH)( H «AAM^. fl no HAU1EM /KHBOTk KTO B8A,ET rCnApZ NAIilEH ţEAAA’l WT A’kTEH NAU1H\’ HAM WT NAUiSrO poA8 HAN I1AK EOKA «oro 6orz HggEpET rcnoAApz BHTbi hauieh §emah moa- AABCT'kn TOT KH EA\S NEnOpSUIHA NAUIETO A\ANi'E H nOTBpZJf)AENl‘A AAHKH f,v\8 8TBpZAH\ H SKp’kflHA. ŞA-N'-aiE ECWhi AAAH H nOTBpZAAI\H £A l|IO WN KSnHA j;A CBOIO lipABlH nmi + gH. il NA SOAUJEE Kp'knOCT H NOT-BpZ!KAENÎA T0M8 B'AC?AA8 BZillJEnHCANOiVlS BEA'kAH ECMbi NAUIEAAS BZPNOUS IIAH8 ToAAEp8 ACTOlţlETS I1HCATH H NA11J8 nEH'kT lipHB'kcHTH K CE,U8 AHCT8 NA11IEAA8. nHC . . . MECKb’A 8 BaCASH BATO. ^ŞMA. MCLţA iVUpT TÎ. www.dacoromanica.ro - 121 — TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod, donm ţârii Moldovei, înştiinţare facem prin aceasta carte a noastră tuturor, cui vor căuta pe ea sau celindu-se vor auzi-o; cum că a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri ai Moldovei Bafta şi sora ei Urîta, fetele lui Toma, ce de a lor buna voe de uime silite nici asuprite şi au vîndut a lor dreaptă ocină; şi liîrtiile ce le-au avut de împărţit de la părintele domniei mele, Ştefan Voevod, din jumătate de sat de la Piscani care-i pe lac, din jumătatea de sus jumătate, jumătatea de sus, şi jumătate de la moară, pe care le-a vîndut rudei sale slugii noastre Fătul, fiul lui Ion Grădanu, drept 160 zloţi tătăreşti; şi s-a sculat sluga noastră Fătul, fiul lui Ion Gradul, şi a plătit toţi acei mai sus'scrişi bani 160 zloţi tătăreşti în mîuule Saftei şi Urîtei, fetele lui Toma, şi înaintea boerilor noştri. Deci noi văzînd de bună voia lor şi tocmală şi plata deplin, iar noi aşijderea şi de la noi i-am dat şi i-am întărit acea jumătate din jumătate de sat din Pişcanl, vnâe a fost Fiscu, din jumătatea de sus jumătate, www.dacoromanica.ro - 122 — jumătatea de sus şi jumătate de la moară, ca să fie slugii noastre Fătul, fiul lui Iou Gradul, de la noi uric şi cu toate veniturile, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi răstrănepoţilor lui şi la fot neamul lui, care i se va alege mai de apoape nestrămutat nici odinioară în veci. Iar hotarul acelei jumătăţi din jumătate de sat de la Pişcani, unde a fost Piscu, din jumătatea de sus jumătate, jumătatea de sus şi jumătate de la moară din toate hotarăle jumătate. Iar hotarul să fie prin toate părţile după vechile hotară, pe unde din veci au umblat. Iar pentru aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Petru Voevod şi credinţa preaiubitului fiu al Domniei mele Bogdan şi credinţa boerilor noştri, credinţa pan. Huru vom., credinţa pan. Totruşanu, cr. p. Scripca, cr. p. Vlad şi pan. Toader pîrcalabi de Hoţia, credinţa pan. Danciul şi panLiciul de la Neamţ, credinţa pan. Zbiarea şi pan. Crăciuua de la Novograd, credinţa p. Miliul portar de Suceava, cr. p. Dragşa, cr. p. Dracsina comis, şi cr. tuturor boerilor noştri ai Moldovei mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fl Domn ţării noastre www.dacoromanica.ro — 123 — din copiii noştri sau din neamul nostru, sau pe ori care altul Dumnezeu va a-legc să fte Domn ţârii noastre a Moldovei, acela să nu strice dania şi întă-ritura noastră, ci mai vîrtos să o întărească, şi să o împuternicească, pentru că i-am dat şi i-am întărit ceia ce a cumpărat cu ai săi drepţi bani. Iar spre mai mare tărie şi împuternicire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit prea ilustrului nostru pan Toader log. să scrie şi pecetea noastră să o atîrne cătră această carte a noastră. A scris . . . cescul în Vaslui la an. 7041 luna Mart 13. NOTE : l). Doc. scris pe pergament e proprietatoa D-luI Juvara din Bîrlad, ca şi col din 1495 (7003>. Doc. I-am publicat şi în Arh. soc. şf. şi lit. II, 177. 2) . Nume de persoane-. Ga(J)TA, Spi&Tl, To.WM, T8\8, IwhS TpXftANO', şi TpaftiJA. tllICKX. 3) . Nume geografice: IIhcKAHH, (x).§EpO. 4) . BhiA riHCKX unde a fost Piscul. In 1533’ data documentului, satul avea nume de PişcanX; dar a fost odată numai casa boerulut Piscu. Cînd trăia acest boerV In doc. de la Ştefan Vodă găsim pe unul Radul Piscu în 14(54 Iunie 11 (Cr. IIuş. app. 10). Intre 14(50 şi 1533 satul şi-a primit numo. www.dacoromanica.ro — 121 25. Document din 7054 (1546) Maiu 27. Sumar : Potru Vodă întăreşte stăpînirea pe jumătate de silişte de pe Sărata, mai sus de Surdueştl, unde au fost Nekita şi Paul, în persoana Mălinei, şi luî Miliu, ce aii cumpărat-o cu 200 zloţi de la Toader şi rudele lui, nepoţi Iul Sima Boldea. MacTÎK) EcîKiEIO AAki IlETpX GoEBOftA rnftpX 5EIWAH. AAOAftABCAOH. £HAAAEHHTO MHHHAA HCCHAA AHCTOAA HAU1HAA BXCAM KTO HAH EAA BXJpHT HAH MTOljMH ETO SCAkilUHT. GD;ke npiHftouiA np'bft namh h np^b^ || haujhaah iwoa-ftABCKkiAAH KOIApE HAUIH CASrH ToAftEp H EpATA ETO ilpCHMk H KpAMSNk M CECTpA H)f /IVvplIIKA ^'kTH EoA^H CO' AfKAplî RliSKCBfc GhMH EwA^H H (1AEMEHHK0BE H^ki K\nOT || H EpATl'fA ETO IlETp'k M IwH M CECTpll Il'krA H flllOUUKA ftiîTH ToAMIHH. M (1AE.VIEHHI|.\ H\*k MxpiE ftO'IKA II'fcrH. no H\ ,\OKpOtO BOAH HHKkiAA HE1I0-HHîK^EHIt A MHnpHCHAOB'NH H npO^A || AH CBOtO nf ABStO 'ATNHN8 H ft+^NHNOl H§ llpHBHAlE HA nOTBpXJK^EHÎE Ijto II.UAAH WT tţEBE H\’k Gha/IA BoA^’b. H ToAAA H Il'krA WT pOftHTEA'k TBAMH GTEC|)ANA GoEBO^A nOAOBHHA CE-AtltjlE || HA G'Ap \TH 110 BkilUE LUijp^EljJH T^E EH\k He-KHTA H IlAb’Ak. TA npOftAAH iVlă \HttH flOMKD /KtfpîKMHH H CAOi'siî N AIUEAiS MhXO' AOBH H ÎKEHH ETO MApSUllţH XA ^RA C A §AATki TATAp || CKkiX- H 8CTABLUH CA MaAHHA <\WMBA ilvSpîKHNA H CASrA HAUJ A\HX8Ak H JREHA ETO iWăpSUJKA TA ŞVnAATHAH 8{H HCnOAHA TOTki BkilUEnH-CAHHH nHH'kSH c" §ATA TATApCKkix 8 p8 |j KH TAM Bki-lUEnHCANNHM npi'^ IIA.MH H Ilp'k^ HAUJHMH AAOA^ABCKHMH KOÎApE. H HO AAki BH^isBUJH H\'k flOKpO BOAIlSlO TXKJVtEX H nOAHOK) §AnAAT8. fi AAki TAKWSRH WT HAC ftAAH H nOT-BpX^HAH || ECAAki AW.HHH ^OMBA ÎIib’pflîHNH H CAOi'O'b HAIDE A\8 MhxSaobh h /kehh eto MapSiukh toe np'kftpE- www.dacoromanica.ro 125 — 'IEIIOE IIO \OBH14A CEAHIJIE IIA GxpATH nOBUUJE IIlHp^EyiH TftE KkÎAk HEKHTA H H\8A || KAKA ftA ECT HMk WT HAC SpHKX CA BACEM ^O^O M AAH no \0BHHA WT TOE CE AH ip E IJJO HA GxpATA no BkiUIE UISpftElJIH TJ\E Gk'AH HeKHTA M Pa8A AA ECT AUaHIIH ^O'ILţH ÎK8p5K' HH CAMOH || A IIAKk MACTH WT TOHX nOAOBHHA CEAHIJIE ECT CASyfe NVUIEM# Mhx^AOKH. A rUKh TpETAA HACT WT TO HX CEAHIJIE £A ECT M.\p8UIKH. HMh H J^bTEM HXki H 8h8-MATOV* H\' H np’feS |] HSSATOM HXk H npAIJlSp'fcTOAt HXk h bxcemS poj\8 sro kto ca HMk hşkepet hahkahjkhîh HEHOpSUlEHHO H11K0AMîKE HA B'lîKH. X^TAp TOH npAft PEMEHIIOH IIOAOBHHH CE AH ip H IJIO || HA GxpATA HO BkiUJfi UlSpftElJlH TftE KkÎAH Nekhta H IIvSa a-\ ECTk WT BX-CETO X'îTApA nOAOBHHA. A WT HHUJHX CTOpOHH noCTApOMtf XOTApS no K8j\A H§ B’b KA WffiHBAAM. fl HA TO ECT B*b |j pA H A LU E ro ril^BA Bhi UI EIII.CAHHArO Mki IlETpA SoEBOp,. H B'bpA nplcBXŞAIOKAEHHHX CHWBE T<\BAMH LvilftlUA H GtE-(j)AHA H KoCTAHTHHA. H B'lîpA GOIApk HUHHX B. II. f>-<ţ)p£MA X8pS . . BtpA || nAHA Bwp'lH ^BWpNHKA. B. n. llETpH KpXKA. B. n. CTOTpSH H I1AHA MoTHAA HApKA-AOEOBE XoTHHCKkiX- B. n. X8p8 H n. A\HpOHA nApKAAA-BOBE HE.VAELţCHKiX- B'fepA || N. LIJAH^pA H n. TxAWH IIAp-KAAAKOBE HoKOTpA^CKhiX. B. n. IlETpA flApTHKOBH'U nopTApA GovNABCKorO. B. n. lopiA CnATApt. b. n. ^a(ha) BH(CT'fepHHKA). B. nA || HA XpXKOBA IIOC TE AH MBA. B. P. XaMŞM. B. n. IIETp A LUK A lhUIHHpA. B. II. H’fcrOI'AA CTOAHMKA. B. H. llAAgA KOAAHCA. H B. BXCAX GOIApH HAUIHX MOA(\ABCKkiX- Bl! || AHKHX H MAAHX- *1 no HAWEM /KHBOTA KTO K8^ET TOCnO^ApX HAUJEH §EMAH WT A’kTEII HA-UIHX HAH WT HAUIETO pOft HAH nAKKO'^kl KOTO Kr'k H£KE- pETK rocnoAApxA\h khth haujeh §eaaah || aaoa^abckoh totk EH HAAk HEnOpSUlHAh HAUIETO ^ A AN IA H nOTBpZ?Bjl,ENlLA. AAHEM HAAk STBpX^HAk H SKpfcnHAk ŞAHfc'îBE ECAAH HM www.dacoromanica.ro — 126 — ftAAH H flOTBpX^HAH ŞA IjJO WHH COGH KO' flH || AM HA CBOH npABiH nHH'kşH. fl H\ KOAUIEE KpAflOCT H flOT-KpXfK^EHl'E. TOAA8 BXCEM8 Bkill)EnHCAHH0AA8 BEiVkAH ECAAH HAIUEAA8 B'kpKOAAj I1AN8 MaTÎIAUJS AOrO(J)ET8 flHCATH || H NAUiS IIE'IATH npHB'kcHTH K CEM8 AHCT8 HALUEAA8. flHCAA MHXXHAX EopA 8 XSCEX- BATO AACLţ. MaW KŞ. TRADUCERE. Ca mila lui Dumnezeu Noi Fetru Voe-vod, Domu ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe ea sau o vor auzi-o cetin-du se, că iată au venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Moldoveneşti slugile noastre loader şi fraţii lui Arsip şi Crăciun şi sora lor Mariica, copiii lui Bolde Suljar, nepot lui Sima Bol de, şi rudele lor Capotî şi fraţii lui Petru şi Ion şi surorile lor Neaga şi Anuşca, copiii lui Toma, şi nepoata lor Maria fata Neagâi, de a lor bună voe de nimene siliţi nici asupriţi, şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie din hîrtiile de întăritură ce le-au avut părinţii lor Sima Boldea şi Toma şi Neaga, de la părintele Domniei mele Ştefan Voevod, jumătate de silişte pe Sărata, mai www.dacoromanica.ro — 127 — sus de Şurdeştl, unde au fost Nechita şi Paul-, acestea Ie-au vîndut Mălinei, fatalul Jurja şi slugei noastre Mihul şi femeei sale Maruşca, drept200 zloţi tătărăşti. Şi s-a sculat Marina fata lui Jurja şi sluga noastră Mihul şi femeia lui Maruşca şi au plătit toţi de plin acei de mai sus scrişi bani 200 zloţi tătăreşti în mînule celor de mai sus scrişi, înaintea mea şi înaintea boerilor noştri Moldoviueşti. Deci noi văzînd de a lor bună voe toemală şi plată deplin şi de la noi aşijderea i-am dat şi întărit Mălinei, fala lui Jurja şi slugei noastre Mihul şi femeei lui Maruşca acea de mai sus jumătate de silişte de pe Sărata, mai sus de gurdeşti, unde au fost Nechita şi Paul, ca să le fie şi de la noi uric cu toate veniturile; dar jumătate din acea silişte, ce-i pe Sărata, mai sus de Surdeşti, unde au fost Nechita şi Taul să fie Mălinei, fata Jur-jinei, ti singure; iar cele 2 părţi din a-ceîaşi jumătate de silişte să fie slugei noastre Mihul, iar a 3-a parte din aceiaşi silişte să fie Maruşcăi, lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor lor şi răstrănepoţilor lor şi la tot neamul lor, ce li se va alege mai apropiat neruşuit www.dacoromanica.ro — 128 — nici o dineoară în veci. Iar hotarul a-celei de mai sus zise jumătăţi de silişte, ce-i pe Sărata, mai sus de Şurdeşti, unde au fost Nechita şi Paul, sa fie din toate hotarele jumătate, iar din celelalte părţi după vechiul hotar, pe unde din veci au uniblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei-noastre mai sus scrise, Noi Petru Yoevod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai Domniei-noastre lliaş şi Ştefan şi Costantin şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Efrem Huru, cr. p. Borcea vorn., cr. p. Petru Craca, cr, p. Sturza şi p. Moghila parc. de Hotin, cr. p. Huru şi p. Miron par-calabi de Neamţ, cr. p. Şandru şi p. Tîmpa parcalabi de Roman, cr. p. Petru Vartic portar *de Suceava, cr. p. Jurie spat., cr. p. Dan vist., cr. p. Hrăbor post. cr. p. Hamza, cr. p. Fetraşcu pah., cr. p. NeaguL stoln., cr. p. Plaxa comis, şi credinţa tnturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar după Viaţa noastră cine va fl Domn ţării noastre din copiii noştri sau din neamul nostru, sau pe ori-care altul îl va alege Dumnezeu să fie Domn ţării noastre a Moldovei acela să nu strice dania noastră şi întâritura, ci mai vîrtos să o întărească şi să o www.dacoromanica.ro — 129 — împuternicească, de oare-ce i-am dat şi întărit pentru cele ce singur a cumpărat cu ai săi drepţi bani. Iar spre mai mare tărie şi împuterire a tuturor cestor de mai sus scrise am poroncit credinciosului nostru pan Măteiaşw logofetw să scrie şi pecetea noastră să o atîrne de această carte a noastră. A scris Mihâilâ Borra în Huşi la anul 7054 luna Maiu 27. NOTE: 1). Dooumentul soris pe pergament face parte din Arhiva Berea. E f. bine păstrat. Pergamentul e lung de 50 om. lat de 30 cm. 2) . Nume de persoane: ToA^Ep, ^IpCH(IK, KpA'lIONh, Mapîhka, Eoa^h CoyAîMp'k, Chmh Ewa^m, KAtioT*, IIetp'Ij, Iwh, HtrA, iIhoyiiika, To.vuihm, MxpîE, M4ph, Hekhta, IIaSae, Maahha, îKSpjkmnh, Mh^Sak, /YUpSw-KA, EoppA. 3) . Nume geografice: GspATH, LpEpA^EtlJH. 4) . Alăturînd acest doc. cu cel publicat de păr. Melhi-sedec în Cr. Huş., din 1546 Maih 14 vedem că funcţiunea de Stolnic era vacantă în Maiii 14, far la Maia 27 găsim pe Neagul. 5) . Siliştea ce se vinde cu 200 zloţi n-are nume ; ea e ho- tărîtă după loc, că-î maî in sus de Şurdueştf, şi că aii fost-acolo Nechita şi Paul. _____________ 26. Document din 7054 (1548) . . 1 zile. Sumar: Petru Vodă în'âreşte copiilor lui Dan Brălaă cumpărătura ce aii făcut în satul Cercaşi pe Elan, de la copiii lui Gorjin. . . . 5NAA/IENHT0 HHNHM HCCHAAh AHCTOAA HAUJHMh BZck/VUv VOLUMUL XVIII DIN UEICAR. C. 9. www.dacoromanica.ro — 130 — KTO HA HEM BXŞpHT H.\H ETO MT8MH 8CAHIUHT. WXE npÎH- ftOIUA np'ha HA II...................................... ToA^Ep ft'feTH TopffiHHH. no HX ftOKpDH BOAH HHMk (sic) NEflONSffiENH A HHIipHCHAOBAHH. H npO^AAH CBOIO npABot» WTHHH8. H ||............................................ EPATA rdCnOABAiUH llOTftVHA SoEBOftH. WT I10A0BHHA CEAA HA @AAHi\ HA H.wk HEpKAUrk WT HH7RHAA IIOAOBHHA ftBA M‘CT ||.....................................UIOvpHHOMb- Ero TpHljlS H AaHH8,\8 H TaBPHAS H CECTpH HX (ES.H) ^'liTEM ^ VM V EpXAA^A H UlSpHHS HX ToiV\H || . . . ......................KATHH8 H UlSpHHH Ero TpHljlh. M ^AHHiAk, H (r.VBpHAK H CECTpA HX) Bs'PA ft'kTH (^ANA) EpXA«ft\ H UlSpHHK To ||................................ HX OV pSKH (AirAMk HAUlHMk /l8. . . . Top- ÎKHHH. . . || .... H nOAHOlO ŞAflaat8. a MH TAHOîK^EpE . . ftAAH H (lOTBpX^HAH CAfiTA/Wk ([ . . . . H FabPHAS H CECTpH HX fiSHH ft^TEIMk ^AHA EpXAAftA H UlSpHNS TOA\H. TOTH BH((IEpEMEHl‘H wt no ||............................Aba '•acth. kaka ftA ECTk HMk WT HACk O* pHKk H CX BXCEMk ftOXOAOMk. H ^"feTEMk HX H || . . . . H BXCEM8 pOft8 HX KTO Ct HM HŞKEfET HAHKAHJKHÎH HEnop8lDEHO NHKOAMJKE HA B'feKH. H (1AK AlţJEAH cfc ||............KSCTX. A TOTH npHBHAlH ,yV HE HVXAIOTNH E^HHK ţXKOHk np'fcjV HAUiHMH npHBHAlmMk. fi X0TaPK |j........................ CEAA 1)10 HA ©AAH'fc HAHM'k MEpKAUiA WT HHJKNAA no • AOBHHA (5,V ECTk WT BXCEro XOTApA WT I10A0BAHA CEAO |ţ .................pi no K8)\A H5 B'kKA WiKHBAAH. fî HA TO ECTk B'kpA HAlUErO rOCno^BA BHUJEnHCAHHArO MH IlETpA EoEKOAA ||...................M KoCTAHTHHA. H- B'kpA BOI&pk HAUJHX. B'fcpA (1 \HA XSpS ftBOpNHKA. B. EvpHA H (1AHA CTip ||..............................8AA Xovp8 h nAHA Mhpoha nApKAAAEOBE Hemei)ckhx. H B. fi- www.dacoromanica.ro — 131 — UIanapa h n. Tx.vwa. mpKA ||............................... 8HABCK0P0. K. n. IoplIA CnATAp'fe. B. n. AloPHAH BHC- T-kpHHKA. B. n. ||..........................NHKA. B. 11. H'liPSAA CTOANHRA. B. n. IlAAKCH KOMHCA. H Bi’p.V BX- cbx il...........................KT0 KSftET rocno^Apa NAUJfcH 5EMAH. . . . WT NAIUETO pO/\A. HAH I1AK || .....................HEnOpSUJHAK NAUUErO <\ANÎA H nO . . . NÎA AAHKM HAAk OVTBpX^HAk H 0'fKp’fcnHA l| . ...................fl HA SOAUJEE Kp'bnoCT H IlOTBpXffi- ftEHlE .... CEM8 BHUIEnHCAHHOMg BEVfcAH ECAAH || . . ...............(1HCATH H HAUJ8 nE'IATk np'feB’kcHTH KCEM8 AHCT8 HAUIEM8 . (1HCAAK. BATO MClţA ... A j\Hk'. TRADUCERE. (Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Yoevod, Domu ţării Moldo vii) înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe dînsa, sau cetindu-se o vor auzi-o,iată că a venit înaintea (noastră şi înaintea boerilor noştri Moldovineşti mari şi mici slugile noastre Lupul şi) loader copiii lui Gorjin, de a lor bună voe de nime siliţi nici asupriţi şi au vîndut a lor dreaptă ocină (şi moşie din hîrtiile de cumpărătură, ce le-au avut de la) fratele Domniei mele Bogdan Vodă, din ju- www.dacoromanica.ro — 132 — matăte de sat pe Elan, anume Cercaşea din jumătatea din jos două părţi (pe care le-a vîndut slugei noastre. . . drept . . zloţi tătăreşti lui) şi cumnaţilor săi Trifu, şi Danciulu şi Gavrilu şi surorii lor Bura> copiii lui Dan Brâlad şi cumnatului lor Toma; (şi s-au sculat slugile noastre mai sus scrise ...)•• batinu şi cumnaţii săi Trif şi Danciul şi (Gavril şi sora lor) Bura, copiii lui (Dan) Brăladul şi cumnatul lor Toma (de au plătit toţi acei mai sus scrişi bani . . zloţi tătăreşti) în mînule slugilor noastre Lu(pul şiToader) copiii lui Gorjin. (Deci noi văzînd a lor de bună voe şi tocmală) şi plată deplin, şi de la noi aşijderea am dat şi întărit slugilor noastre ( . . şi cumnaţilor săi Trif şi Danciul şi) Gavril şi surorii lor Buna, copiii lui Dan Brâlad şi cumnatului lor Toma, toate acele mai sus zise din (jumătate de sat pe Elan, anume Cercaşea, din jumătatea de jos) două părţi, ca să le fie lor şi de la noi uric şi cu toate veniturile, şi copiilor lor şi (nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi răstrănepoţilor lor) şi la tot neamul lor, care li se va alege mai de aproape neruşuit nici odineoară în veci; şi iarăşi dacă în adevăr (s-ar www.dacoromanica.ro — 133 — găsi niscare-va alte dresuri cu privinţă la acestea?) acele dresuri să nu aibă nici o lege înaintea dresurilor noastre. Iar hotarul (acelei jumătăţi) de sat mai sus zis, care-ipeElan, anume Cercaşea din jumătatea din jos, să fie din tot hotarul pe jumătate din sat, (iar din alte părţi să fie după vechiul hotar), pe unde din veci au umblat. Iar la aceasta este credinţa însuşi a Domniei noastre mai sus scrise Noi Petru Yoevod, (şi credinţa prea iubiţilor fii ai Domniei mele, Iliaş, Ştefan şil Costantin şi credinţa boe-rilor noştri, cr. p. Huru vornic, cr. p. Borcea şi p. Stima (parcalabi de Hotin, cr. pan. Danciul) Huru şi p. Miron parcalabi de Neamţ, şi cr. p. Şandru şi p. Tîmpa parc. (de Roman, cr. p. Petru Vartic?) portar de) Suceava, cr. p. Iuriia spat., cr. p. Moghila vistearnica, cr. p. (......... Patra§ca{?) ceaşnic, cr. p. Neagui stolnic, cr. p. Placsa comis, şi credinţa tuturor (boe-rilor noştri Moldovineşti mari şi mici; iar după viaţa noastră) cine va fi Domn ţării noastre, din copiii noştri sau) din neamul nostru sau chiar (pe orl-care va alege Dumnezeu să fie Domn ţării noastre a Moldovii, acela) să nu strice dania şi www.dacoromanica.ro — 134 - îutâritura noastră, ci mai vîrtos s-o întărească şi împuternicească (pentru că au cumpărat cu a lor drepţi şi adevăraţi bani). Iar spre mai mare tărie şi împuternicire a tuturor celor de mai sus scrise am poroncit (credinciosului nostru boer pan Matiaş log.) să scrie şi pecetea noastră să o atîrne la această carte a noastră. A scris (M. Borra în Huşi), la anul 7054 luna.........1 zile. NOTE: l) Doc. e scris pe pergament şi so află în Arhiva Statului din Iaşi. E foarte stricat, lipseşte aproape jumătate, ros fiind de şoareci. Cu toate acestea tot contextul se subînţelege din cele remase. Pecetea mare atirnată cu şnur îşi păstrează inscripţia foarte bine; flEHATh Iw IlETpA EoEBO^A roCflO^Ap MoAftABCKOH. 2) . Bume de persoane : To.\j\Ep, FopîKHNH, TpHlţlh, AaHHEAK, r.\BpHAK7 EflpA, ^ANA EpZAA^A, Tc.UA, iîflnb’A, ESNA. 3) . Xutne gcogtafice : SAAN45, MfpKAUJ'k. 4) . ITAAKCA 1 Găsim aci pe KC în loc do 3, cum adesa ori apare în documente, scrise descompus literele cu valoare fonică compusă ca •j'T—5 AC—31 ] KC=3* 5) . EbHA Şi ESpA. Acelaşi nume scris în două foluri cu n şi r. Forma adevărată credem a fi Buna, iar Bura e rota-cism, cum adesa ori găsim în multe documente din Moldova : Bodea Bumărul, Fintîrearele, petră, etc. 6) . Data de lună. Documentul e scris după luna' lui Maiă, din cauză că ne dă pe A’eagul ca stolnic, care a intrat îu funcţiune după li Maia. www.dacoromanica.ro — 135 — 27. Document diu 7056 (1548) Mart 23. Sumar: Iliaş Vodă întăreşte vînzarea Piticenilor, partea de sus, ce Dr&ghicl cu neamurile Iul o face cătră Lupu Berheciu pe preţ de 500 zloţi. Mact'x'w GoîKiEK) Mki Haîialu Eoebo^a rocno^Apx ŞEAAAH MOA/ţABCKOH. JNAMENHTO HHNHAA HCCH.W AHCTOM HAU]HM BXCAM KTO NA NEA\ BXŞpHT HAH NTOVNH EPO 8CAkilUHT. Q;BE (1 piHOLUA (lpA/ţ NAAXH H npA/ţ NAUJHMH || MOA^ABCKkiMH EOA'kpE NAUJH CA8PH ^pXrHSk H KpAT Ero IWN ^tTH HEPpHTH, H HtrA H CECTpA EH (ppatHNA ^OHKH A\ApXH. H MhKA H EpATÎIA E IA KovnHA H ToAftEp H CECTpH HXk SpENA H Tp'b || KA H Mh«A ^‘kTH iÎAES-AOBH O'^CH llp'feoVNSHATA To.V^EpA IlHTHKA. 110 H^ ^ORpOH BOAH NHKkîtt NEnONO^ENH A HHnpHCHAOBANNH. H llpO-AAAH CBOIO npABO'10 WNHllS H |i NHNOV. HC npH- 6HA1E H\ IlOTBpXffi/ţENXE LţJO H.VUAk flp'kftE^k «X ToA^Epk {Ihthkb wt npE/\KOB rocno^BAAAH Iaxiaui\ H OtE(J)ANA fiotB^OBE. WT nOAOBHNA CEAO LJIO NA KoEXAE P^E EkÎAk || ^BOp llpt/yk/ţA HXk. IJ10 C-fe TEHEp ŞOBOVT [iHTHHAHlH. ABA SACTH BkilUNÎH SACTH. TA lipO^UH CAOVS'fe NAUlE.vlS ilovnE BEpX‘fe'*Ou. ŞA nET COTk ŞAATki TApTApCHHX* H OVCTAB j| UJHCA CAO'TA NAU1 do' nE Etpx'fcsOV TA ŞA(IAA~ THAk 8cH HCnOANA TOTH BkiUIEnHCANNÎH DHN'kşH (J)” ŞAAT TATApCKHX O'/1 p8KH BxilXJEptSENNHM /(pXrHS8 H EpATOV || epo lwNoy HerpHrH. h H'krH h CEtTpH EH(ţ)px- CHNH AOSKAAX Map'XH, H MhKH H EpATllAM EH HovilSH H Iw NOV H CECTpAM H\'h @pEN H H Tp'kKH H MhKH <\'kTEM dAEOAO || BH OVCH np^OVNăSATA ToA/ţEpA IlHTHKA, npA/ţ NAMH H np'b(\ NAUIHMH EOA^pE. HNO A\kî BH^’kBIUH H\-^OEpOH BOAH TOKAAEHvk H nOANOlO ŞAflAATOV. A A\kî TA-KOffi^EpE || H WT NAC jţAAH II flOTBpXjţHAH ECAAkX CASfk www.dacoromanica.ro — 136 - HAUiEMoy ilSnE Eepx’fe'iS. totm np’b^pEHEHnîh wt noAo-bhha ceao gio ha Kokzae r^E EsiAh ^Bop [Ietphkh IIh-thka. ipo ck || TEnepk şoBoyT IIhthhjhîh. ^ba hact» BbîUJHÎH HACTH. KAKO ftA ECTK EAIlS MT HAC OVpHKZ H CZ BZCEM AOXOftOM. EM8 H ft’feTEM ErO H ShShATOM ErO h npA I) tpovp'kTOM Ero h bzcemS po^oy Ero kto ca E,Vl8 HŞKEpET HAHEAH2RHÎH HEflOpSlUEHHO HHKOAH2KE HA B'kKbl. il X0TAPI* TMMM np'kjţpEHEHNHMH WT flOACBH()A CEAO || IjlO HA KoEZAE r^E EbiAb ftBOpZ np’b^'k^A «X IjiO C'li TEflEp §OBOVT IIhTM'IAHÎM. ^BOM HACTEM BkiWNKAV SACTEAA. flA EtTb WT BZCErO XOTApA WT IIOAOBHHA CEAO ABt HACTH. A WT HHUIHX CTOpCHH no CTApOMS X0TAP* no KOV^A M5 B^KA W3RHBAAH. il HA TO ECTK BlcpA HA- uiEro rocnoABA Khi uiEn hcannato ai\kî'. Haîiauja Soebo(\h. H B'kpA || np'kBXŞAWEAEHHHX MH EpATÎIfl GtE<|)AHA H Koctahthha h B'kpA EotApk HAUiHy. b. n. Siţ)ph.vx Xoypoy. B. n. EopNH ABOpHHKA. B. n. || IlETpH KpZKA. B. n. (IHaH- Apoy). b. ii. Gto' paw h (iaha AWhaa iiapkaaaeobe Xo-THHCKH\'. B. n. ^AHHO'rAA Xovpoy H fi. AlupOHA nAp-KAAAEOBE IlEMEL|CKHX || B. 11. iAlţKO H 11. TîlAHrH 11A p-KAAAEOBE IIOBOrpA^CKHX- B. n. IlETpA llApTHKOBHMA nop-TAp'b GOHABCKOTO. B. n. IopÎA CIlATAp'b. B. n. ^AHA BMCT'bp || HHKA. B. n. XpZEOpA nOCTEAHHKA. B. n. XaAIŞH. B. n. tlETpAUJKA HaIUHHKA. B. n. N'brOVAA CTOAHHKA. B. n. IlAAgH KOMHCA. H B'kpA BZCAX || EOlApK HAUJHX MoA^ABCKHX BEAHHHX H MAAHXK. il no HAUJEAAh ÎKHBOT'k KTO EO^ETb TOCnOAApb HAUJEH §£AAAH. WT EpATÎH HAUJHX HAH WT ft'kTÎH HAUJHX. HAH WT HAIUETO || pO^A. HAU nAKK Boyft Koro ez' h§kepet rocno^ApEM ehth haujeh §EAAAH MoA^ABCKOH. TOTh EH EAA8 HEnOpOVIUHAb HAIUETO ftAANIA H nOTB ZîK^EHÎA. AAHEH EM8 OyTKpZ || ftHAb H OyKpEllHAK. gAHOVffiE ECAXH EAA8 (\.\AH H nOTBpZ^HAH £A l}IO WH COEH KOvnHAK ŞA CBOH npABlH H HHCPlH nHH’bŞH. www.dacoromanica.ro — 137 — d HA EOAIUEE Kp’bnOCTh H IlOTBpKifî^ENYE (| TOA\S BXCEAAi? BhiUIEnHCAHHO.VlS. BEvlîAH ECAAH HAU1EM8 B'fepHOMS flANOV MatYi&ui8 Aoroiţ)EToy iihcath h naluS (iehatb npHB'b-CHTH K CE.\l8 HAUIEMS HCTHHH0M8 [| AHtTO'\ I1HCAA MhXKHAK BoppA. î> X8CEXK. BATO ^§N8 AAtlţA. MaptXa Kr. TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu Noi Iliaş Vodă, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe dînsa sau cetindu-se o vor auzi, iată că au venit înaintea noastră şi înaintea Moldoveneştilor noştri boeri slugile noastre Drăghici şi fratele său Ion, copiii Negritei,.şi Neaga şi sora ei Frăsina, fetele Măriei, şi Mica şi fraţii ei Cupcia şi Toader şi surorile lor Irina şi Greaca • şi Mica, copiii lui Albu, toţi strănepoţi a lui Toader Pitic, şi de a lor bună voe de nimene siliţi sau asupriţi şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie cu hîrtiile de întăritură ce le-a avut strămoşul lor Toader Pitic de la preaunchii Domniei mele Iliaş şi Ştefan Voevozi, din jumătate de sat, ce-i pe Cobile, unde a fost curtea preastrămoşului lor, care acum se www.dacoromanica.ro — 138 — numeşte Piticeni, două părţi, părţile de sus, ce le-a vîndut slugei noastre lui Lupe Berheci, drept 500 zloţi tătăreşti; şi s-a sculat sluga noastră Lupe Berheci şi a plătit toţi deplin acei mai sus sorişi bani 500 zloţi tătăreşti în mînule mai sus zisului Drăghici şi a fratelui său Ion, copiii Negritei, şi Neagăi şi surorii ei Frăsina, fetele Măriei, şi Micâi şi fraţilor ei Cupcea şi Ion şi surorilor lor Erena şi Greaca şi Mica, copiii lui Albu, toţi străuepoţi lui Toader Pitic, înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri. Deci noi vă-zînd de a lor bună voe tocmalâ şi plată deplin şi de ia noi aşijderea i-am dat şi întărit slugei noastre lui Lupe Berheci, acea mai sus zisă din jumătate de sat, ce-i pe Cobile, unde a fost casa lui Pe-trică Pitic, două părţi, părţile din sus, să-i he lui şi de la noi uric şi cu toate veniturile, lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi preastrănepoţi-lor lui şi la tot neamul lui, care i se va alege mai apropiat neruşuit nici odinioară în veci. Iar hotarul acestor mai de sus ziso din jumătate de sat, ce-i pe Cobile, unde a fost casa preastrămoşului lor, care acum se numeşte Piticeani, două www.dacoromanica.ro — 139 — părţi, părţile din sus să fie din toate hotarele din jumătate de sat două părţi; iar din alte părţi după vechiul hotar, pe unde din veci a umblat. Iar spre aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Iliiaş Vodă şi credinţa preaiubiţilor mei fraţi Ştefan şi Constantin şi credinţa boerilor noştri cr. p. Efrim Huru, cr. p. Borcea vornic, cr. p. Petru Cârca, cr. p. Şandru, cr. p. Sturza şi p. Moghila parcalabi de Hotin, cr. p. Danciul Huru şi p. Miron parcalabi de Neamţ, cr. p. Iaţco şi p. Ghiaughea parc. de Romau, cr. p. Petru Varlic portar de Suceava, cr. p. Iurie spat., cr. p. Dan vist., cr. p. Hrăbor post, cr. p.Hamza, cr. p. Petraşcu păh., cr. p. Neagul stoln, cr. p. Placsa comis şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldo vineşti a mari şi a mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn ţării noastre, din fraţii noştri sau din copiii noştri sau din neamul nostru, sau chiar ori şi-care altul îl va alege Dumnezeu să fie Domn ţării noastre a Moldovei, acela să nu strice dania noastră şi întăritura, ci mai vîrtos să o întărească şi împuternicească, de oare-ce noi i-am dat şi întărit pe ceea ce singur a cumpărat cu ai săi drepţi www.dacoromanica.ro — 140 — şi adevăraţi bani. Iar spre mai mare tărie şi împuternicire a tuturor celor de mai sus zise am poroncit credinciosului nostru pan Matiiaş log., să scrie şi pecetea noastră să o atîrne cătră această adevărată carte a noastră. A scris Mihăilă Borra în Huşi, la anul 7056 luna Mart 23. NOTE: 1). Doc. scris pe pergament bine păstrat. Lungimea pergamentului e de 43 cm, lăţimea 32 cm. Pecetea lipseşto, dar se păstrează şnurul de mafasă. E proprietate a D-luf Th. Codrescu. 2). Pe dosul pergamentului cetim această notiţă slavonă : GzH S(,HK HA\AA EHTH CXTBOpEN Hă 3ETBpXT8tO HAIT CEAA. A METBpXTAA HACT CEAA HMAAH THJR BXCH KStlHO. ftpXWATH || §AHE?R EA LII E HA\ A*fe/ţHHHA. A WHH 0V3HIIHAM WT nOAOBHHA CEAI HA ftBA HACTH. A T0I0 TpETHIO TA-KOJK X° II tIcA ts NHMH flpyjRATH. HHO MH BEA-t^M HA/t IIOCTABHTH CE fit CO/ţHUJ H npHBHAÎE. A WHH KA^AAH 0?KE nOrHEAH. l| MHltî HM MţOXOM llpHNECTH CB'b^tTEAH KAKO nOrHKAH H KAKO TOAHKO KStlHA ÎAKO ECT 8 SpHK. A WHH HEtlf H || HECT HA /ţH*h HH E,ţHH CB'feft'fcTEA. H I1AKH HM MAH ftAftOXOAV jţO TpH Kp.\T H HEIipHHECT HII HA EflHW jţH H HH E/ţHH. H HO TOM || CAMH CA I10T0KMHAH nOA WT nOA CEAA (\\ <\pX?KATK H 8 (1A E H î E. A IICA WT I10A CEAA ftA ftpXJKAT 8CH AA • • • „Acest uric era să fie făcut pentru a patra parte de sat, far a 4-a parte de sat trebuia toţf să o ţină la un loc, de oare-ce le eva lor moşie, far ef au făcut din jumătate de sat pe două părţi ; far aceasta a 3-af parte aşijderea au voit să o la cu acestea ; decf nof le-am poroncit lor să pue unul pentru altul judecători, şi hîrtiile; dar eî aă arătat că le-afl pierdut; nof le-am dat voe să aducă 24 marturl că au pferdut şi că atîta aă cumpărat cit este in uric. Iar ei n-au adus la ziua botărită nici un martur şi iarăşi le-am mai dat a treia oară şi n-aă adus nici la o zi nici unul. Iar după acestea ef singuri între sine s-aii www.dacoromanica.ro — 141 — tocmit ca jumătate din jumătate de sat să o ţie cumpărătură, Iar jumătate din jumătate de sat să o ţie toţi ca moşie, . . 3). Nume de persoanei ^parH'tk, I«ih NErpHTH, H-krA, (ppxcHNA, MapU, Mhiu, Koyrm, Toaaep, BpENA, rptKA, ilăKSA, yiSnE EEpXtMOy. 3). Nume geografice: IIhTM'IANÎH, HoKXaE. 5) . ToA/VEp HhTHKK. Document de dat,o mal sus supt unii 1528 Mart 4 şi 28, cum şi acesta, ue pot spune ceva de bo-erul Pitic şi familia Iul. i 1 trala pe vremea Iul Iliaş şi Ştefan, între 1434—1448, căci de la aceşti domni el primeşte întăritura proprietăţel pe locul unde erau oasele Iul. După moartea Iul Tli. Pitic moşia se împărţi în 3, cum no arată doc. HHîKtl'feA? Cpil^HAA, şi BHLUN'kA 8ACT, întrînd ca proprietari şi străini, ca Sima vist. ce vinde partea din jos Iul Roman Hamza. Ca urmaşi at Iul T. Pitic ni se dau Neaga, ce ave ca fată pe Statica, Neagra cu tiil «ăl Drăghict şi Ion, Marin cu fetele el Neaga şi Frăsina ţ Albii cu copiii Iul Mica, Capela, Toader, Erena, Greaca şi Mica. Cu aceşti urmaşi moşia Piticenl trece de la familia Pitic la Lupe Berheciu în 1548, şi anume partea de sus, cum partea de jos trecuse de la Sima vist. la Roman Hamza. 6) . lyţE Ehiăh /ţBOp tiptil H](, IjlO ct TEflEp ?°B0yT IlH'rmAHÎH. In această frază avem o întreagă dovadă documentală asupra formărel multora din satele noastre. Docu-mentul ne spune clar că pe vremea lui TU. Pitic, deci pe la 1440 nu era încă satul Bit ici, zis apoi Piticiani, ci se determina locul prin casa proprietarului. Prin documente găsim multe l'raze analotvge cu aceasta; BkiAh ^BOp satt j?^AE ECT Ero“ Pămînlurile fiind întinse ca şi acum, locuitorii eraţi f. puţini şi locurile pustii şi nu în puţine documente ni se vorbeşte de pustiuri (tloyCTHHH). Pustiurile întraft de drept în pămîntul gospod, —las că Vodă putea zice de ţara întreagă „a noastră" (hAUIEIO §EMAh), — şi le da acelora ce-1 serveai! cu dreptate şi credinţă ( npABO H B"bpHo). Boerui o dată împroprietărit îşi clădea casă pe proprietatea lui şi chema în jurul casei lui oameni muncitori, poşluşnicl, care lucraţi proprietarului în schimbul locuinţei şi hranei, Cît trăia primul proprietar locul n-arca nume ; se desemna numai prin ^A® ECT ftOMi ETO 5 muria proprietarul, locul lua nume după el, şi mal tot deauna la plural. Se numea boerui Pitic, o poreclă dată şi ajunsă ca nume patronimic, satul se numea după el Pitici, apoi Piiiceanî. Asta aşa a fost, ne o spun documentele. Caz analog a fost cu satul Borileşti, lingă Tazlăă. In 1419 Apr. 8 Alexandru Vodă hărăzeşte boerilor Dra- www.dacoromanica.ro 142 — gomir şi lanăş, fiit lut Ştefan, ncpoţt lut Borilă, ii sate: Paşcanii,. Dragoteştiî şi satul unde se aflii casa loi ^EAO rAe AOSAă). in 1481 trăîa Maria Solcii, fata lut lanăş Borilescu ; preastrănepoata bătrînulut Borilă. dar în 1481 satul pvimise numele de Borileşt?, ajuns azt la forma Bort est? (v. ttomînul, 4, fi, Ian. 1888). Aşa şi cu Piticeanit; de la 1440 pănă la 1528 satul primi numele de Pitic?, tar între 1528 şi 1548 satul primi numele de Pitiren?. Satul Piticeni vine în jud. Bacău, plasa Bistriţa de sus, c. Fundent Fundosen „ Dicţ Geografic, sub voc.), tar azt vino în corn. Berbincem, şi e proprintat a D-lul Oodrescu. Observăm în treacăt că în Geografia jud. Bacătl de Ficşinescn nu se găseşte nict Fundenit, nict Piticeniî! !. 7) . KoRKAE pe lîngă forma KoR&lAE, amîndouă slovele ^ şi puse pentru /. 8) . (IlIftHAP|5v)- Am pus acest nume după doc. din 154& Mart 21 publicat în Uricar XIV, 149, cu 2 zile anterior şi în care ni se daă acetaşt boert. Lipsurile din amîndouă se complecteazâ unul prin altul 9) . ZlSflE EfpjfE'IH. De acest boer vom da în alto documente ulterioare, atingătoare do satul Berhect, de lîngă Tecuct. 28. Document din 7056 (1548) Maiu 5. Sumar : Iliaş Vodă întăreşte împărţala făcută între Cozma Ghtanglie şi nepoatele lut Anghelina, Nastasoa şi Tudocsa fetele lut Andrei .Şeptelicl, în moşia Săveni pe Başăă la Dorohoi. Mhaoctîw Eoikîew AAki Iaii&iii Eoebo^a rocnoftApa 5EAAAH MoAftARtKOH. 5HAMEHHT0 HHHHAA HCCHAA AHCTOAA HAUJHAA RACAAA KT5 HA NfAA BRŞpHT HAH 'ITS'IH ETO 8-CAHUJHT. WJRE tlp lM^OUlA npiî^ HAMH H np’k^ 8CHAAH |j NAUJHAAH AAOAAABCKhi AAH ROA’kpH HAIII R’fcpNlH nAHb. K05AAA rîlAHTA npAvKAAAKb. HoROfpA^CKÎH. H RHSKA ECO AntEAHNA H CECTpH EH HaCTACKA H ToftOCKA )\0HKH KpATOV Ero Eh^PEHKH LUeIITEAHMA RNBLUÎH npAKA -AARA. no H\'k ftOKpOH BOA H HEKHA1Z HEnOHS JREHH A HHnpHCHAOBAHH. H pA^A^AHAH nP° Me!Re COROK> www.dacoromanica.ro — 143 — CBOIO npABOlO WTNHH8 H H§ npHB H XYc HA noTRpXJK \E |) HHE IfJO WNH HAXAA WT pOAHTEAA rocnOftBA AXkY ITETp.V 6oeboAh. e,\ho ceao gjo na Eaujhna hma GxB-kNi'H. gio TOE CEAO BHA CdBH XSCAP'fc. H KHAK H,V\K AAANYe 5A JfHKA'feH CTBO KOAH flOKEPk || A0 /HîCKOlO ŞEAAAH. WT pO^HTEAt rOCnO^BA AAKÎ riETp\ GoEROftH H AOCTA-AOCA BX HACTK NAIUEMS B'kpNOMS nxNSKoŞAAH FilAN-rH npXKXAAES flOAOBHHA CEAO WT CzB^HH BbYlUN'fU noAOBHHA. îl || BXHACTk îlNPEAENH H CECTpXAX EH HaC-TACl|H H ToAOC4H ftONEpAM ilNApEHKH IllEflTEA HWA BKIKIIIYh npXKAAAEA AOCTAAOCk HMK FIOAOBHHA CEAO WT TOTO CEAO WT GxB'kNH HMaCH-fc A nOAOBHHA || HHO AAH BHAi\BlllE H)(b AOBpO BOANO H TXKAXfJKk H AATOftS H npABOE pAŞ^'feAEH'fE. A AXkY TAKOJKAEpE H WT HAC ECAAk'f AAAH H nOTBpXAHAH NALUEAXS B’fepNOAA# (1 ANS KoŞAXH rYl&HrH npXKAAA || S8 H BHSl^H ETO IInPEAHnH H CECTpAAA EH NaCT.'.CI^H H ToftOCl^H. TOE np^ft pEHEHHOE CEAO (}JO HA EaUJH HA H.XXA GXBisN Yh KAKO AA ECTk HMK. WT HAC 0\'pHKk H CX BXCEMk AOXOAOMk. HM H At-TEAA || H^K. H O^hSHATOMK HX H rrptovNS'IATOMk HX K npvqjSp'kTOMK hx h bxcemS poAS hx* kto ca hmk HŞKEpETk NAHEAH/KN1H NEnopSlUEHO NHKOAHffiENA B’feKhi BtHHklA. îl XaTAP T0M8 BkY WE PEHE H H0M8 CEAO gjO HA EaIUH HA HMfc GxB'kHOMk AA ECTk WT 8CHX CTOpOH no ETApoAAS X0TAP8 no «SAX hS BtKA WJKHB1AH. ÎI HA TO ECTK B'kpA HAI11EPO POCnOABA BKiUtEnHCAHHAAPO Mhi || IaÎÎAUJA fioEBOftH. H B'kpA Hpt-BXŞAIOKAEHHhiX EpATlIA POCflOABAMH GtE(J)ANA H Koc-TAHTHHA. B'kpA EOfAp HAUIHX- B'kpA nAHA @(ţ)pEMA X8pb\ B'kpx n.XHA GTXpNH ABOpHHKA. B'kpA nAHA IlETpA || KpXKA. B'kpA PANA IHaNA A. B'kpA nAHA GtSPŞH H nAH\ MOBHAA npXKAAAEOBE X®THHCKKiX. B'kpA nAHA ^AHH8A\ Xo^pOV H nAHA MHpOHA npXKAAAEOBE IlEMElţCKkiX* B'kpA www.dacoromanica.ro — 144 — T1AHA iALţKO [| fipxKAAAEA NeBîTpA^CKOrO. B'bpA HAHA He-PpHAA nOpTApt CSHABCKOTO. B'bpA DANA lopiA CflATApA. B'bpA nAHA HA BHCTEpHHKA. B’bpA fi AHA XpZKOpA noC-TEAHHKA. B'bpA nAHA XaM§\. (| B'bpA nAHA II:TpAlUKA • HAHJHHKA. B'bpA nAHA N'br8 CTOAHHKA. B’bpA nAHA ILvAgA KOMHCA. H B'bpA BZCAX KOfflp HAHJMX MoAftABCRhiX BE-AHKHX H MAAHX- d (IO HAUJEMh SKHBOT'b || KTO EOy-^ETK rocno^ApZ WT EpATl'lA HAUJHX HAH WT ^TH HAUl «X HAH WT HAIUETO p0^8 HAH nAKh B8ft KOTO fior8 HŞKEpETB rOCIlO^ApEMh KH"’H HAHJEM MoA^ABCKOH ŞEMAH. TOTB EKi HMB HEnOpSlUHA HA UJErO ^A-IHIA H nOTBpZfK^EHlA AAHAEH HMh STBpZftHAh H «KptnHA §AH8îKE ECAAhî HAlh ^AAH H nOTBpZ^HAH vA »X npABO H B'bpHOK» CA87KE8. A HA EOAUIEE Kp'bndCT H nOTBpZJR^EHÎE T0M8 BZCEM8 BhilUEllHCAHHOMS KEA'bAH ECAAIii HAU1EAA8 B'fepHOMS BtpHOMi (sic) nAH8 MATÎIAU18 A0r0<ţ>ET8 nHCATH H HAIU8 nEHATB npHB'bcHTH K cem8 HAUJEM8 |J HCTHMHOAAS AHCT8. • iih aa. rpHropîe (ţ)iE - pie - bhm. îî XPXA0B^ bato. ^5H3 AAClţA MAIA E ^HZ. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Iliiaş Voevod, Domn ţării Mol do vii, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe ea, sau o vor auzi-o cetindu-se, iată că a venit înaiutea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri Moldo-vineşti, credinciosul nostru pan Coma Ghiîanghia, parcalab de Roman şi nepoa- www.dacoromanica.ro 145 — ta lui Anghelina şi surorile ei Nastasca şi Tudosca, fetele fratelui său Audreica .Şeptelici, fost pârcălab, de a lor buuă voe de uime silit, nici asuprit şi-au împărţit îutre siue a lor dreaptă ocină din liîrtiile deîntăriturâ, ce ei le-au avut de la tatăl domniei mele Petru Voevod, un sat ce-i pe Başâti, anume Sâveanii, .care Sat a fost a lui Sava linşarea şi a fost lor danie- din hiclenie, cînd att pribegit în ţara leşasrâ de la părintele Domniei mele, de ia Petru Vodă şi i s-a cuvenit în parleâ credinciosului nostru pan Cozma Ghiiangliia ■pârcălab jumătate de sat din Săveni, jumătatea din sus, iar îii partea Anglie -linei şi a surorilor ei Nastasca şi Tndosca, fetele lui Andreica Şeptelici fost parcalab li s-a cuvenit jumătate din acelaş sat Săveni, jumătatea din jos. Deci noi vă-zînd a lor de bună voe tocmală şi convenire şi dreaptă împărţeală, şi noi a-şijderea şi de la noi i-am dat şi întărit credinciosului nostru pan Cozma Ghiian-gliia parcalab şi nepoatelor sale Anghelina şi surorilor ei Nastasca şi Tudosca, acel de mai sus scris sat ce-i pe Başău, anume -Săvenii, ca să le iie lor de la noi uric şi cu toate veniturile, lor şi copiilor lor VOLUM UL XVIII DIN U1I1CAK. 0 npOHŞROAH PR^MH HAUIHM KAPHM W>OH§BOAEMÎEM H 'IHCTHM H CBETAHM CEp^lţEM, H (X «XCl'lA NAUJEU ftCEpOIA BOAE1A H WT KA* HCMO |] IJjilA. omh aobaxx h avA°Xz rABUXH BK ?a ^SuiYe c'toe no- www.dacoromanica.ro — 149 MHBUiHJfX pO^HTEAEBX HAWHX H ŞA HAlUE 5/\pâBXE H CnCEHÎ'E. HAUJE-H CT'*k MOHACTHpH II^EÎKE ECT \'pA\\X C'r'ro np'pOKA JAra h h^ehce ect hroyAAENZ aaa'khhkz naiuk KVp IlETpOHÎE. Gz E/\HO CEAO HA GaXAO'H HA HAVk H-BOEt|IÎH M CZ MAE || HOMZ Oy EaXAOA'ÎO H iZ Apb’rCE CEAO oy KpZAHTATOypH ha HW'k fiAAEUJAHÎH. LJJO TOE CEAA WRA KHAH npHCAOVUJHOKZ WKOAh HA IU EH ftBOpOBZ WT IaC. H T’AKOîR^EpE TpETÎH CEAO KAHŞ KîTHAp’k HA HM^? Sşe-p-kHl‘H. l|JO TOE CEAO HA HAA'b SşEp'blllH KHAO HŞ/\ABHV Ct'hH MOHACTHpH WT || npM ^HE CTApHAAB ron'^pEMK. KAKO /\A ECT TOH BHUIE nHCAHTH CEA AX1» IJJO HA EaXAOVH HA HMic MboeijiYh h cz m.ahhomz oy Eaxaovio h cz EzaeujahIh ha KpZAHIM.TO' pA> yjo WT WKOA HAUJHXh ^BOpWB WT IaC KHAH npHCAO'WIIO. H CEAO ^ŞEp^HllI KAHŞ KxTHApA LjJO KHAO HŞ^ABHA npHCTApH,v\H rOCnO^ApÎH || MCNACTHpKNX-TOE BZCH BHUJEnMCAHHOE ^A ECT (l'iCH HAUJH MOHuCTrfpH. Hj\EÎKE ECT XP'AAZ CT'lO np'pOKA IaIiA. H HftEHCE ECT [rOV,v\EHZ AAAEKHHKZ HAlUh IlETpOHiE WT HAC oypKZ (sic) H CZ BZCEVA ^OXO^OMU. HEIlOpOA'UlEHHO HH.COAHÎKE HA BiSKH B’kMHlA. *1 X0TWpK BHIlifepEME j| HHiH TpH CEAA ftA ECT WT BZC«X CTOpOH no CTApOMO'* X0T*Pfl'' n J KOVflA HŞ B-bKA WÎKEBAAH. ii HA TO ECT B^pA HAUIETO rOCnO^BA BHUJEnHCAHHArOMH. flAE-ţAH^pA BOEBOftA H B. KOlAp HAUIH^B. B. n. 1WAHA llz^ZKAHKOBHHA ftBOpHHKâ. B. H. fiETp't KpZKOBHHA || B. n. IwAHA Xbpp-'BHSA H H. IlfcrOE npZKA-AABOBE XoTHHHCKH\'K. B. n. lwAHA ^AHHIOAA H n. fiEHCW npZKAAAKOBE HEMEHCKHX3. B. n. IwCHflA R'kBEpHlţA H fi. SZCKAHA npZKAAAKOBE HoBorpiACKHX- B- n- A4HA n°P' TAp'fe GovHABCKArO. B. n. || HJEHftpECKOVAA CnZTdp'fe. B. n. Iwaha IIetph>'hha bHCT’fepNhka. b. n. Ezckaha Alo- BHAA IIOCTEAHHKA. B. n. ToAj\EpA MAIUHHKA. B. n. i\\E/\Er A-kHA CTOAHHKA. B. n. ITaA^H KOMHCA H B. KZCAXb KOIApWB HAtUHXh MoA^ABCKHX || BEAHKHXb H MAAHXZ. il HO Nl- www.dacoromanica.ro — 150 — UJE.VIK îKHBOT'k KTO GOl^ET rc”flj\pti HA (li EH ŞEAAAM WT A'l'TIH HAUJH\' HAH WT HAiDETO pOftA. HAH flAK KO»'ft «oro ST X HŞKEpETh rccno | ^ApEKX KMTM HAUIEH IWoA" A'BCK0H ŞEA\AH TOT EH IIEtlOpStiJHA HAUlErO ftAAHl\ M AAHAOBaIUE H nOTRpXiK^E l| NÎE CT'^H AlOHACTHp. fl KTO ck (10KO''CHT pAŞODIITH H CKKpOVUJ (mTM HA) UlEro /\\Hl‘E H ,V\H\OBAHl‘E H (lOTBpXîtî^fHÎE Ct'^H MOHACTHpH. TAKO-B\rO ftA ECr npOKAAT WT TA* BA* CXTROp (mTEAX HE-KECE) H ţEiVAAH H WT (lp'fe'IHCTHlA £1*0 AAT*pX H WT BX- cxxx ct wx» Korov ovroftOB |j iuhxx h wt bî' flncAk H WT TH”î CTBiX WTE14X HXE | BX | IIH («El) H Ov-NACTÎE CX HOV^\ H CX TpHKA'fcTO flpHE. H CX HHHVtH Iov^EH HîKE BX^XnHUJE HA ta" K\*. KpXBX ErO (ha H)HX H HA HA^AX HXh BB^KH AUMHh. fi HA EOAIUEH Kp'kllOCT H nOTBpX || fttj\EHHE TOAAOV BXCEMO'" BHUIElIHCAHHOiViOV BEA*kAH ECAAhi HAIDE B^pHOMO»' HAHOV' MoRHAH AOl’OljiETO''’ nHCATH H HAUJOy (1EHATK (lpHB’feCHTH K CEAAOV AHCTOV -HAIDEAAOy. nHC Kpakaaeh KxnoTEtKV.A oy Xo'fC A!)[« BA*TO ^§3b. AACI4A. MApT l'§ AHA. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Voevod, domn ţării Moldo vii, ştire facem cu această carte a noastră tuturor care la ea vor privi, sau ce-tindu-se pe ea o vor auzi, precum am biue voit Domnii noastră cu a noastră pună voire şi curată şi liuiştitâ inimă şi in toată a noastră bună voire şi cu al www.dacoromanica.ro — 151 — lui D-zeu ajutor, miluit-am şi dăruit-am Domnia noastră pentru sufletele întru sfinţenie răposaţi părinţilor noştri, şi pentru a noastră sănătate şi ertare, a noastră sfîută mănăstire, unde este igumen, rugătorul nostru chir Petrouie, cu un sat la Bahlui, cu numele Ivoeştii, şi cu mori pe Balilui, şi cu alt sat la Crăli-gatura cu numele Văleşauii, care acele sate amîndouă sînt ascultătoare de o-colul curţii noastre de la Iaşi, şi aşij-derea al treilea sat lingă Cotnar, cu numele Ezereanii, care acel sal cu numele Ezereanii fost-a de mult a sfintei monastici de la cei mai dinainte bătrîni Domni, ca să fie acele sus scrise sate, •ee’s la Bahlui, cu numele Ivoeştii şi cu inori pe Bahlui, şi Văleşanu la Crăligă-tura, care de ocolul curţii noastre de la Iaşi sînt ascultătoare,- şi satul Eze-reauii, de lingă Cotnar, ce este de mult de la cei mai dinainte Domni mănăstiresc; acele sus scrise, ca să fie sfintei noastre mănăstiri, unde este hramul sfîn-tului Proroc Ilie, şi unde este igumen rugătorul nostru Petronie, de la noi u-ric şi cu tot venitul nestricat nici odată în veac. Iar hotarul sus ziselor trei sate să fie din toate „părţile după www.aacororrranica.ro r 152 — vechilii hotar pe unde din veac apuca-tu-s-a. Şi la aceasta este ere di aţa Domniei noastre sus scrise: noi Alexandru Voevod, şi credinţa boerilor noştri: credinţa panului Ioan Nădăbaicovici dvor-nicul, credinţa panului Petrea Cracoviei,, credinţa panului Ioan Hărovici şi panul Neagoe pârcălabi Hotinului, şi credinţa panului Ioan Danciul şi panul Veisa pră-călabii Neamţului; credinţa panului Io-sip Veaveriţă şi panul Văscanu prăcă-labii Cetăţii-Nouă (Roman) *, credinţa panului Dau, portarul Sucevei, credinţa panului Şendrescul spătarul, credinţa panului Ioan Petricina visternieul; credinţa panului Yăscau Movila postelnicul; credinţa panului Toader ceaşiiicul (paharnicul! ; credinţa panului Modeleauul stolnicul; credinţa panului Placsa comisul, şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldoveneşti mari şi miei. Iar după a noastra viaţă, cine va fi Domn <ţârii noastre, dintre copiii noştri, sau dintru a noastră seminţie, sau iar lie pe cine D-zeu va alege Domn a fi ţării noastre moldoveneşti, acela să nu strice a noastră danie şi miluire şi întăritură a sfintei mănăstiri.— Iar cine s-ar ispiti a www.dacoromanica.ro - 153 - surpa şi a strica a noastră danie şi miluire şi întăritură a sfintei mănăstire acela să fie procleat (blăstămat) de D-zeu făcătorul ceriului şi al pămîntului, şi de prea curata lui Maică, şi de toţi sfinţii lui D-zeu plăcuţi, şi de 12 Apostoli, şi de •318 sfinţi părinţi, cei de la Isiceia; să fie părtaş cu Iuda şi cu trieletul (de trei ori blăstămatul) Arie, şi cu a-cei Iudei, cari strigară asupra Domnului D zeu: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor în veaci amin. Iar spre mai mare tărie şi putere a celor toate mai sus scrise, poroncit-am credinciosului nostru pan Movilă Logofătul, să scrie şi a noastră pecete să atîrne la această carte a noastră. Scris-a Cracalei Că-potescul in Huşi, la anul 7062 (1554), Mart 17 zile. NOTE : 11. Documentul scris pe pergament fi se aHS, în arhiva Statului din laşi. Pecetea mare se păstrează, dar e rupt sigiliul, pe care se poate ceti numai HE'Ia(t) fw AAE(îAN,\pX liOEBO^A r^OCnO^'P 5EMAH (mOA^ABCKOH. E publicat şi în Uricariul XIV, 83), în traducere făcntă de Dl. N. lieldioeanu. 2) . Nume ile persoane : IlETpoillE, 1A1 V. 3) . Nume geografice-. E^VU, HbOEIJIÎH, KpXAHTA- To'-pn, Bxaeujanîh, Iac, Krnrpt, fişEpfîNÎH. 4) . Curtea noastră de laşii. Doc. ne spune ci satele Ivoeştit şi Văleşanit depindeau în jurisdicţiune de curtea Domnească (nUUEH ftKCpoBx) laşi. Ar fi interesant de ştiut până unde www.dacoromanica.ro — 154 — so întindea această jurisdicţiuue a C'urţei de Iaşi, care de altmintrelea e toarte veche, căci în 1433 Oct. 8 Ştefan Vodă, fiul Iul Alexandru cel Bun, dă Iul Jw'ja Atoc un sat în susul Sărăţet (jud. Fălciă), însă în atîrnare de Curtea noastră de Iaşi. (Arh. ist. 1, 1, 8L). Era dar încă de pe la începutul seci. al XV în Iaşi o Jurisdicţiuna xanirftlă de care atîrnau nu numai satele de prin prejur, ci şi întreg ţinutul Fălcitt, căci locul de pe Sărata, dat lui Jurja Atoc, vine de Iaşi depărtare oam la 90 kilo'm. 30. Document din 7066 (1558) April l. Sumar: Alexandru Vodă întăreşte cumpărătura ce Petru, Drago? şi Marica iac de la Marcu Beareş şi Stana, copiii lut i'oader, asupra satului Sacoteştî, pe preţ de 14o zloţi. iVU'CTÎlO EffiiEIO Mhi IhvE^ANApZ. BOEKO/ţX roCIK'AApX ŞEMAH Mo.'ftdBCKOH. ŞHAMEHHTO MHHH.Vt HCCHMh. HAIBHM AHCT0.W B2CAM KTO HA HEM BXŞpHT HAH EfO MT8MH 8CAH UJHT. WdîE npiH^OUJA (tpA/V HAMH H PpA/ţ HU11HMH iWoA-AlBCKHMH KOAApH || CASTA HAU1 iWăpKO E’kpEU) H CECTpd Ero GtAHA ft-kTH ToiftEpA no «X ftOKpOH BOAH HHKHA1 HE(10H8îK£HH AHlinpHCHAOB VHH II lipO^AA CBOtO npAROlO WTHHH8 H ftA/ţHHHS HC npHBHAÎE KSflEiKHOE t(J0 HMAA WTElţ HX Toa^Ep WT HALUETO || CTAPATO GTEtfllHA 80EB0AH. WT IIOAOBHHA CEAO HA HAvfc GaKOTEIJIH HA IaaahI: no wkIî ctopohh LuAH'k ab\ hacth. ta npo-,\AAH CASrAM HAUJHM IlETpH H ^pATOltlH H A/UpiHlţH ŞA CTO H HETHpH T ŞAATH TATApCKHX H 8 || CTABUJHCA HAHJH CASrH llfiTpA H ^pAroiilE H M.\pÎHKA TA ŞA-flAATHIH 8CII HCnOAHA TOTH BHlUEtlHCAHlH flHH'kŞH p'iVl ŞAATH TATApCKHX 8 P8kH A/lipKO E'fcpEUlS H CECTpH ETO Gtahh a*th Toaaepa np*A namh H npAA nauihmh \\ KOAApH. HhC MH EHA^BIBH HX ACSP° BOAHOE fipOftAHlE H nOAHOlO ŞAflAATS MH TAKOîKAEpE H WT HAC îCMH AAAH H lIOTBpZAHAH CASfAM HAIUHM IlETpH H ^pxrciUII H www.dacoromanica.ro — 155 — AVxpiHlţH TCE npAft pEMEHOE WT IIOAOBHHA CEAO HA HAA'k CAKOTEipH NA IaAA [| hIv no A>EA CTOpOHH iAAVH'k ftKA HACTH TOE BHUJEI1HCAHOE KAKO ^A fCT EMU WT HAC 8pMK H ti BXCEM j\OXOAOAA H,\A H ft-kTEAA H 8ll8'UTOAA H lipit i’HSHATOM «X H fipilJU’p'kTOM H BXCEM# p0^8 «X KTO C'k EAAi H£KEpET HAHEAHÎKHi H HEflO || pSUIEHO H HKO-AHiKE MX B-kKH. A XOTA0 TOIO llpA^pEMEHOlO t)IO *1' flO-AOBHHl CEAO HA HAA'k GakOTE |IH HV I AAAN’k fi0 WEA CTOpOIIH iAAAH-k Ab* MACTH ECT BXCETO X0TAPA W'P ilOAOBHHA CEAO ^Bl HACTH. A WT CTOpOH 110 || CTApOAA# X'OTApS 110 Kfy V H§ K'ttKA WfttHBAAH. A HA TO ECT B tpA HAUlEro TCn^BA BHUJE(lHCAHArO AAUÎ fl\E jAN,\p A «OEBO^A H BlîpA flp'kBXJAIOKAHHHX CH'bE rBA'MH EorftUIA H IlETpA H I .VAHA H B fc pA. EOIAD HAU1HX E. 11. lUoiJOKA || ^BopHHKA. B. n. H'krOE H n. AWhAV IIApKAAAEOBE X°* THHCKklX- H B. n. FTeTpH KpXKA. B. (I. GltBEpHLJA. B. II. ^AHHKMA H 11. KpHCTH (1 ApKAAAEOBE HEMELţKHX. H B. n. GXCKAHA. H n. GnAHHORA || (lUpKAAAEOBE HoBOTpA^tK«X-H B. n. ^SMHTpS nOpTAp’t GS'IEKCKATO. B. n. ilHftpEHKA CnATApt. B. n. ^AH'IIOAA BHC’l"kpHIIKA. B. n. Kpiicrli 'iahihhka. b. n. Eoah) ctoahhka. b. n. IIaujko koaahca. « b. bxcax Eorap haujhx Moa^abckhx beahkhx h aaaahx. A no HALUHM ÎKHBOT’k KTO K8ftET TCnO^ApS WT tykTEH HAOJHX HAH WT HAtUETO pO^X HAH C1AK EO^ft KOTO H£-EEpET rc'll^pEM EHTH HAIUEH | MoA^ABCKOH ŞEMAH TOT EH H.U HEFlOpSlllHA HAIllETO AXAREA II nOTBpXftv^EHiA. AAHKH HAA O'fTBpX^HA H SKpitfl HA ŞAHSîKE WHH CORH {KOi'IIHa) HA CBOH npABÎH flHH’k^H. A HA EOyALUÎH Kp*knOCT H nOTBpXJK^EHÎE T0M8’ BXCEM# || BHUJEIIHCAHH0AA8 BE-A'kAH ECMH HAIUEiWS stpUOVlS I1AH8 iWorHAA A0r0<ţ)£T8 11HCATH H HALII# riEHAT llpHB'kcHTH K CEAA8 HALUEM8 H Hc- thhoa\8 ahctS. riHCAA. Mapro 3xrAHWK. 8 Iacwx- ba'tw MC'HA. flnpHAlE A a'hE. www.dacoromanica.ro — 156 — TRADUCERE. Cu mila lui D-zeu Noi Alexandru Voevod, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor vedea-o, sau o vor auzi cetindu-i-se, iată că a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Moldoveneşti sluga noastră Marcu ihareş şi sora lui stana, copiii lui Toader, de bună voea lor de nimene siliţi, nici aşupriţi, şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie din hîrtiile de cumpărătură ce a a-vut părintele lor Toader de la moşul nostru Ştefan Voevod bătrînul din jumătate de sat numit Sacoteşti pelalan. pe amîiidouâ părţile Elanului, doua părţi, le-au vîndut slugilor noastre Petru şi Dragoş şi Marîica pentru 140 zloţi tătăreşti şi s-au sculat slugile noastre Fetrea şi Dra-goşe şi Mariica de-au plătit deplin toţi acei mai sus scrişi bani 140 zloţi tătăreşti în mînule lui Marcu Beareş şi surorii lui Stana, copiii lui Toader, înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri. Deci noi văzînd a lor de bună voe vîu-zare şi plată deplin noi aşijdeea şi de la noi le-am dat şi întărit slugilor noas- www.dacoromanica.ro ire lui Fetru şi Dragoş şi Mariicăi acele de mai sus zise î diu jumătate de sat numit Sacoteşti pe Ialau, pe amîndouă părţile (laturile) Elanului, două părţi, cele de mai sus scrise ca să le fie de la noi uric şi cu toate veniturile, lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi prea-slrănepoţilor lor şi la tot neamul lor, ce li se va alege mai apropiat neruşuit nici o dineoară în veci. Iar hotarul acestei de mai sus zise : din jumătate de sat, anume Sacoteşii pe Ialan, pe aiuîndouă părţile Elanului, două părţi, să fie tot hotarul din jumătate de sat două părţi; iar din alte părţi după vechiul hotar, pe unde din veci au umblat. Iar la a-ceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise, Noi Alexandru Voevod şi credinţa prea iubiţilor fii ai Domniei noastre Bogdan şi Petru şi loan şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Motoc vornicul, cr. p. Neagoe, şi p. Moghilă par-calabi de Hotin, şi cr. p. Fetru Crăca, cr. p. Veaverfiă, cr. p. Danciul şi p. Cristea parc*, de Neamţ, şi cr. p. Yăscan şi p. Spaucioc (parc. do Roman, şi cr. p. Dumitru pare. de Suceava cr. p. . Andre-ica Spătar, cr. p. Danciul vist. cr. p. Cris- www.dacoromanica.ro - 158 — tea pali. cl*. p. Bole) stolnic ci*, p. Pasco comis şi credinţa tuturor boerilor noştri. Moldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va H Domn din copiii noştri, sau din neamul nostru,-sau pe oricare altul îl va alege D-zeu sa fie Domn ţării noastre a Moldoviî, acela să na strice dania şi întâritura noastră, ci să le întărească şi împuternicească pentru că ei au cumpărat cu a lor drepţi bauL Iar spre mai mare tărie şi împuternicire a tuturor celor de mai sus scrise am poruncit credinciosului nosţru pan Mo-ghilă logofătul să scrie şi pecetea noastră să o atîrue la această a noastră şi adevărată carte. A scris Marku Zâganov în Iaşi la anuL 70G6 luna April 1 zile. NOl'E: 1). Doc. face parte din arhiva Berea, din Huşi,, şi se găa şte în paquetul 1 (cânilor sat numit azi Ivăneştii. Pergamentul bine păstrat; e lung de 48 cm, lat de 47 om. Pecetea lipseşte. Sa păstrează o traducere veohe făcută în 1751 de Simioit Kcşco ;72o9 Maiu 17), uricarinl, din a cărui traducere nu notăm de cît următorul pasaj curios: HO WK'b CTOf.OHH tradus de Xeşco »şa: pe îmbe bătrînc u Elane. CfVpOHU,. formă care de ordinar întîlnim în documente vine de la GTpiNA,. N t forină curat slavică, şi însamnă şi ~/0>9u regio, şi pars. Cum Xeşco a .luat pe bcitrîne drep* parte, lăture V NVăm şi data. In multe sureturî de urice vechi găsim Cetit rătl data. Am văzut la doc. din 0995 cetit de toţi răii drept 0915; aşa şi aici 7060 e cetit de Xeşco ca 7069, de-asupra căruia. www.dacoromanica.ro — 159 — e îndreptat de altă mină 7067. De ordinar în caligrafia veche on greii se căpătă deprinderea a deosebi pe 8 de § şi cliiar de care pe alocurea se confundă cu 8 şi § jde aci confuziune la cetirea ezaotă. 21. Nume de persoane: IWftpKO G'fepEIIJ, GtaNA, ToA(\Ep» IIetpa. ^pAroiuE, AIapîhka. 3). Nume geografice: CakOTEIJJH, IAAAH'b. 31. Document din 7069 (1561) Iunie 23. Sumar: Alexandra Vodă Întăreşte cumpărătură oe Ion ş1 cu femela Ini Sara fac de la Sava şi Muşa şi Buna copiii Iul Clinclu de pe Elan, în preţ de lot) zloţi. I*/ ilAE^AH^pX BOEBO^A BOÎRH'IO Mhi TOCnO^Ap ^EM-AM MOflftABCKCH. WfBE [|piH/\0llJA nptft HA.VtM H np^A Hi* UJH.WH KOA'fcpH GaBA || H CECTJ.tl ETO MdUIA H ESNA A'bTH KaHHHS no HX ^OBpetO K0AI0 HHKt Alt HEriOH8?KENW AHHnpHCMAOEVHH H dpO,\AA j| I X np\BOIO WTHHHtf WT npETOW HACT WP <\Bt CEAA HA lAAAN'b r^E BHA POMAH EAXHAb’A HA GspATO H flpbrOE CEAO r(\E BHA || XSCS’A Î1ETAA HACT HC npNBHME k8< EiKHCE t{JO HUAA WTlţh KaHHHsA WT GpxTA r^BAMH MAA^ATO GtE(])AHA B0EB0-AA l| TA npO^iAH IWHSB H HîEHH EPO Glplt H CECTpH EPO Â&MHTpA § A CTO ŞAAT TATApCKHX H IVCTABUIECA IWN || H HIENA ErO GABA H CECTpA ETO ^SMMTpA H ^AflAATI A HCriOAHA VCH TOTH BHUIEI1HCAHH H\ nHH'fcgH p 5AAT || TATApCKM\' 8 p8KH GaBH >1 CECTpA Al ETO MSUIH H Eb’NH ^iîTHM HaHN'Is OpX/ţ HAAAH H npX^ NAU1HMH EOA'bpH. H-NO A\H |; BH^BUIE <\OEpO BOANi 10 H TOK.VUAS H HC 'OAH8 §An-•AAT8 a MII TAKOffi^tpE H WT HAC ECMH ftAAH H nOTBp&-^H\H | Iwtta'B H /KENH Ero GaP'IH M CECTpH ETO A&WHTpA *T0E bh'lUEnHCAHHOE WT npETOW HACT UT £BA CEAO || N\ IlAAAH'b rftE EHA PoMAH GaXI»A8 HA CxpATX H Apb’rOE CEA0 www.dacoromanica.ro — 160 r^E KHA XSCb’ fJETAA MACT KAKO fi,\ ECT H WT H\C || H (2 8'ACEM A°X°A0M- 0,00 TCX j\\ CX HE 8MHUUET H2 CH,V\ AHCTOM HAUIHAA. IIHC 8 G vCAS’IO BA*TO ^ 5aA loH. Kr. TRADUCERE. Io Alexandru Yoevod, ca mila lai D-zeu Domu ţării Moldovii, iată cu a venit înaintea noastră şi îaaintea boeri-lor noştri Sava şi surori e lui Aluşa şi Buna , copiii lui Clinciu de a lor bună voe de nime siliţi, n;ci asupriţi şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi din a treia parte din 2 sate pe Ialan, unde a fost Roman Blîndul pe Sărata, Şi alt .sat unde a jost Rusul, a 5-a parte din hîrtiile de cumpărătură, cele-a avuf părintele lor Clinciu 1 la fratele Domniei noastre tînărul Ştefan Vodă, acelea le-a vîndut lui Ion şi fe-meel lui Sara şi surorii lui Dumitra drept 100 de zloţi tătărăşti; şi s-a sculat Ion şi femeia lui Sara şi sora lui Dumitra şi au plătit deplin toţi acei mai mai sus scrişi 100 de zloţi tătărăşti în mînule lui Sava şi a surorilor lui Muşa şi Buna, copiii lui Clinciu, înaintea noastră şi îaaintea boerilor noştri. Deci noi www.dacoromanica.ro — 161 — văzîud de buna voea lor şi tocmalâ şi plata deplin şi de Ia noi aşijderea i-am dat şi întărit lui Ion şi femeii sale Sara şi surorii lui Dumitra cele scrise mai sus: din a treia parte din două sate a-uume: unde. a fost Roman Blîndul pe Sărata şi alt sat unde a fost Husul a cincea parte, ca să-i fie şi de la noi (uric) şi cu toate veniturile. înaintea •acestora nimenea să nu se amestece faţa cu această carte a noastră. A scris în Vaslui la anul 7069 (156!) Iunie 23. Gavril pis. XOTE: Doc. e scris pe liîrtie, ce e mîncată tn multe lo->urî de molii. Are pecete tn tuş roş. Sa păstrează în Arhiva Berea, din care face parte acest doc., şi o traducere veche fără veleat.— Hîrtia are 20 cm. lungime şi 18 cm. lăţime. 2) . Nume de persoane: GaBA, A/ÎSiua, tiUHA, KahhnS, IvWH, GjpA, ^SAAHTpA, PoMAH BăXH^SA, X8t8A. 3) . Nume geografice: OzpATZ, GzpATO, lAAAH'k. •li. rKH.\ X8t8A = unde a fost Husul. E interesant acest uume, mal ales că nu departe de Elan şi Sărata, pe apa Drăslăvăţulul e oraşul Huşi, între cari se poate stabili analogie. In l&til era un loc pe hlan, un sat ne spune documentul, care -se poreclea după numele lui Husul, vechiul locuitor de pe acele văl. Satul zis a lui Husul era pe Elan, A&'k CEAA HA lAAAH'k, mal în sus de satul lui Roman Blindu, ce venea pe Sărata. Locul acelui sat, unde a stat Husul a devenit proprietatea a diferiţi rezeşl din Jidani,— şi FurchişenI, sate de prin a-propiere. Pe cînd a trăit Husul? Documentele ne pot apune ceva. Aşa în 1495 (7003 Glienar 20) ni se spune de nişte răsnepoate a lui Husul, Nastea şi Mărina, nepoate unuia M. Buzea. Husul a VOLUMUL XVIII DIX URICAR. C. 11. www.dacoromanica.ro 162 — trăit dar cu 2 generaţiuni mat înainte, dacă ţi nu mat mult ; dec,, pe la începutul seci. al XV-lea. Locul unde s-a stabilit a fost valea Elanului ; acolo ni-1 da ti documentele. EI n-a putut funda un sat după numele său, căci el trăitor pe la 1400 şi oeia, nict în 1501 ba nici chiar în 1072 (doc. din Arhiva Soc. şt. şi Lit. Iaşi I, 406), nu găsim satul IIus pe Elan, ci numai un loc, ce lua spre delimitare numele lut Hus. Cazuri de acestea găsim dese prin documente, în care ni se amintesc nume de juzi sau dc alte persoane, a căror nume n-a rămas apoi legat de loc. Legătura ce face păr. Mellnsedec între IIus şi oraşul Huşi nu ne-o întăreso documentele cunoscute ; întăiă că locul e altul pe unde a trăit Unsul, al doilea că Iluşii e cunoscut in doc. de mult (& Xo\'C0)f), la 1495, iar locul pe unde a stat llusul nici în 1501 nu avea nume şi era proprietate a răzeşilor' din Frijenî, Jidani şi Furchişenl, pe cînd Huşii erau tirg domnesc în 1502 Cum împăcăm aceste date documentale cu teoria părintelui Melhisedec ? 32. Document din 7077 (1569) April 6. Sumar: Bogdan Todă. fiul lui Lăpuşneanu, întăreşte 2 vîn-zărî: a călugărilor de la liîşca cătră Mircea şi femela sa Titea asupra unei părţi din Muncel. pe preţ de 300 zloţi; şi a doua a Ilincăi, fata Magdei, c&tră Tiganu şi femeia sa Parasca a unei părţi tot din Muncel pe preţ de 100 zloţi. Mactîio KxiEio Mhi Eor/\AH 6oebo^i rocno^ip ŞtiVîAH M0AAIBCK0H §hamenhto hmnm,\,\ mccmm ahctom na-11)HM BZCAM KT0 HA NEM BXŞpHT. HAH ETO 0'CAHUJHT HT8MH W3ÎE npl'H^OLUE flp^A HAMH H npl?^ HAU1HA1H KOA'fepH H.UBH MOAEKNHlţH §r8MENS KăAMCTpAT || H CX BXCAMH KAAh’repH WT CT*AA MONACTHp MIT PxHKAA no Hy ftOKpOK» BOAEtO HHKHM NEflOHSifiEIIH A HHflpHCH \CB.\HH H npiftAAH H\’ npABCUO WTNHN8 H BHKStlAEHÎE CT'aM A\0-NACTHplO WT MăpÎHKA ftOHKA (VW^A H HCtlpHEMAlE t<8-IlEHiNOM HTO WHH |j HMAAH WT pO^HTEA'fe rOCHOftBAAiH d-AEgANftpA BOEBO^A HETBpATON 'IACT CEAO WT AlgNMEA WT TpETOto HACT WT BHUJHAA HACT H HETBpXTAA HACT WT npETOW HACT CEAO WT KxAOWEIJJH WT CEpEftllAA HACT. TA HpOftAAH CASrAAIk NALUHM UmTANS H A\HpHH (H SKEHH www.dacoromanica.ro — 163 ETO TMrfe) ŞA TpH CT'a. ŞAAT TATApCKMX- i| H WTABUJMCA haujh cn8rH IIhtanS h MnpnA (h îkeha eto Tmta). TA (1AATHAH 0\'CM (HCnOAONS) TOTH BMUlEnMCAHH IM nHN'kşH T* ŞAAT TATApCKHX 0'f p8KM BHUJEpEMEHHMM KAAMCTpAT Sp8a\EN8. H B&UM KAASrEpOM «IT CTAA MOHACTHp WT PZHKA. UNO ,\\kl BH^'bBIJUE || ftOKpO BOAHOIO TOKiUAAA H nOANOW ŞAnAATOV. A MKÎ TAKOJK^EpE M IVT HAC ECM!*!* ftAAH H nOTBpiftMAH CASiUM HALUHM IJhTANS H MHpMM (H ÎKEHM ETO ThTa) TOTH BklUJEpEHEHH 1*M HETBp&TAA MAC P CEAO WT TpETOlO HACT WT MovHHEA WT BHU1HAA HACT. H HETBpXTAA HACT |] WT TpETCIO HACT CEAO WT BXAOOJEgiH. WT CEpE^NAA HACT. KAKO flA ECT MM M WT NAC CK BXCEAA /^XOftOAf» M fl^TEAH M^. H 0VN8HAT0M M^. H nptO' NOVMATOAA M Hp'fegiSp'fcTOM H\\ M BXCEMO'* p0(\8 MX KTO CA HAA HŞBEpET HAMEAHHtHÎH HEIIopStUEHHO HHKOAHMCE || HA B'kKkj. H WTOAA TAKOJK^EPE npiH^OUiE np'feft HAA\H M np*k^ HAIUHMH KOA + PH HaMIIKA ftOHKA AW^H I1AKH no CBOEH ^OEpOlO BOA 1'10 HHKHAA HEtlOHSlKEHA A HEPpMCMAOBAHA. H npO^AAA WHA EH npABOlO WTHMHS M ^'b^HMHO'-. M MC npHBMAÎE (| ŞA pAŞft’kAEHlE IJ10 MMAAA M*TH EH Mai^A WT OVHKA rOCnOftBAMM AAAAftArO G‘rE(j)AM& BOEBO;\A. WT TpETAA MACT CEAO WT M8HMEA METBpXTAA HAC r. TA npO^AAA CASă'fe HAUlEMi CAMOMOV UMrAMS H JKf.HM ErO IhpACKM. ŞA CTO ŞAAT TATApCKHX- M WCTAB-U1EC || CA8rA HAUi UmTAHS M OlîEHA ErO IlApACKA. M TA ŞAnAATH 8CH MCnAOHA TOTH BMHlEnHCAHHÎM nMH'feŞH p' ŞAAT TATAPCKHX- Ov p8KM BHUJEpEHfHA IIaHHKA ftOHKA MaI'^H- npEft HAMH H llp'kjV HAUJMMM KOA’kpH. HHO Mkî BH^'kBlUE ^OEpOW j) BOAHOIO H]( TOKMA npOMEHHMM. M nOAHOW ŞAnAATOV. A Mk'l TAKCMÎ^EpE M WT HAC ECMki /\AAH M nOTBpZftMAH CASsl: HALUEMO'r IjMrAHS H HtEHH ETO IlApACKH TOTA BMUJEpEHEHAA. WT TpETOM HACT CEAO WT MovhHEA HEBpZTAA HACT. KAKO (J £A ECT HM M WT www.dacoromanica.ro - 164 — MAC OVpHK ca BaCEAV ftOXOftOAA. H A'bTEM H\\ H OvhS'IA-TOM «X H np'bovHgH ATO.VA «X- M npAlJJOp'bTOM HX‘. H «aCEMOV po^g «X KTO C'b HM H^EEpET HAHEAHîKNlH HE-flOpSlUEHHO HHKOAHffiE HA B'bKH. fi X0TAP OVCHM TAM BHUJEnHCAHHM. HETBpaTA HACT j| WT TpETOlO HACT CEAO WT AWh'IEA WT BHHINAA HACT H HETBpaTAA HACT WT TpETOlO MACT CEAO WT EaAOUJEI/JH WT CEpE/\NAA HACT. MAH flAKH/KE WT TpETOlO HACT CEAO WT M8NHEA. (hET-BpaTAA MACT) ? A ECT WT B8CET0 X0TAPA HETBpaTAA 'IACT. A WT HHUJHX CTOpOHH nOCTA |) pOMOV X0TAP* no Kfi^A HŞ B-bKA WîKHBAAH. îl HA TO ECT B'bpA HA III II TCnftBAMH ‘BHUJEIlHCAHHArO MKÎ Eor^AH BOEBOftA H B'bpA Hp'feBZŞAIOKAEHH'CH ft'bTH rcnftBAMH MhXAHAS (?) H KoC-TAHTHH8. B'bpA EOlAp HAIJUHX. B. II. f)Ell&pH ftBOpHHKA || wt A°AHUJH'bH şemah. b. n. Epa^SNA ophhka wr (ropH'bw) 5EAAAH. b. n. Iwha Kapatioşa. b. n. Ko§ma Moyprov. b. n. Gaba h n. Tovp'iA npaKAAAEOBE xothh-X M flOMHAOBAX- MOETO WT HA || CZ MHOTHMH MEA'kA CZAAUJH WT LţHTAHH EMTM EMO ‘ X^AOtlH LţHPAHH (HMEHEM . . . ) H JKEHA EPO KpHCTHHA H A’bTH hx Gjea h Ghmhwh h Baauihh. h aomkh eto /Imtobka (h îTh)pE"HHA. H rpOŞARA. H XepnHHA. H ToMA H SKEHA EPO ^pgMAHA. (| H AO'IKH »X Twrb H AlzpHHJ. H Mm- www.dacoromanica.ro — 170 — \8lJA H JKE N A Ero Cop A H A'k(TH HX . . . )[lHKOAprT. H GHmHWH. JhWH ŞAATAp H JKEHA ETO ĂlUpYCKA H ftOHRH ero Teth* .... ha. h te'ia epo Hacrfc. h a°')KH ih O' PXTA. H MlEpAA. H Gh |] M10N iWoCKHH H JKENA ETO MApEHA H ft’liTH EPO HiVk H ilSflOV. . . . H JKEHA E || TO MoTp'fc H ft’kTH HX KpCT'k. H ^8MHTp8 H TaHPA H EoBpHK H GHMHWH H ^OHKH ETO . . . H /ISflA H CO^OKIA. II /lovKA BpAT8A0E H JKEHA ETO MpABOlO WTNHHS H H HC flf HBHAl*IA\. §A A'k(AX ?) l|IO H.UaAH llp-fe^EftOBE “X AM,,rA nHTAP H AM,,rA EABpHA wr np'b || ftbftA haideto roctioftCTBAro Gte- a!\hS oy Tcşaoba, h tpetaa m\ct . . . || h tpetaa 'IACT...........IJa.VÎXHA H TpETAA HACT WT (J)pi$MOA- CA T^E || ECT IIOiVkNA KoCTEBA . . TA npO^AAH I1AEAAE-HHKS CB.'E.ViO' NAUJEAtS E'kpHOAiS nAHA AHHrA AB:PHHK°1'* 5-\ ABA CTO H ftBA ftECAT §AATA TATApCKHX* M 0» C TAB-IIIE CAb’lW HALII AHHrA ftBOpHHBA TA ŞAIIAATHA SCH TCTM «HUIEIIHCANNiH nMH-fcŞM CK ŞAAT TATApCKHX S pt>KH T-k.W HHUiEIIH || CAHHH.W ToAftEpS (IHTApEAS H EpATtj ErO Ta-«pHAS H CECTpAiW «X ApArHHA H MApHHKA ft^TEM Q^O-VOLUMUL XYIU DIN URICAR C. 12. www.dacoromanica.ro — 178 — BÎM BHi\0nH IIHTANH ^AAH EAA8 JVlwpHA || BOEBO(\\ KOAH X°Aht bx no-COACTBO. H THÎK Go' X'r'b H ÎKENA ETO Baa^A H CECTpA ETO Pa^A ipO WHH COKH K8nHI\ WT Mov.. . . Aft’b KHB-UilH BHCTEpNHrtA ŞA TACIipH. H . . . , Tk8A ŞAATAp W ÎKEHA ETO SOHKA 11 Pa^OV NHŞAAApiOA' ipO M\' COEH Kb’flHA met Anton bhbujîh mhthhka şa .. AcnpH H BoHKA I) HHTAHKA NTO EH «SllMA WT XpOTAH ^pATOMAN WT Po* MAHCKÎH TpZr ŞA . . . ACnpH H TatSA H ÎKEHA ErO H ^'fîTH «X 1^0 WHH K8(1HA WT MApHHA PttHiKH (1AOKAAAK ŞA ^*B8 ACnpH H c'tiz Gtaha h eh Ghmhwn h math Gta- HHHA IjJO WHH CCEM KtfflHA WT GflANHOK KAAbVEp ŞA^A ACIipH. H . . . H ÎKEHA Ero |) . . || ŞA w" A C fi [. H H fABpHA (po Ero k8(1HA WT /JESlp’k Spt^HMK WT GAKZoyşA . . . AC(lplî H GoîKAp I|tO Ero K8(1HA COKH WT IlETpONYE ET8.V1EH H WT BZCH EpATE WT TaŞAZS ŞA . . . 0»T iKoATlH HTO TOT BHUIEI1HCAHHÎH LţHTAHH H HMEHEM GoîKAp EHA Ero- npO^AA CaAOM (IHTAp EpAT ^HHTA.............|| H TzMflA AASSTAp H ^AHM8A H OnpA H EpAT f TO 4oAAH H CECTp» H\' . . . MTO WHH COEH KOVI1HA WT GApKAH KOMHC 8 Baauikoh ŞEAAAH ŞA gh AcnpH H Satah H ÎKEHA Ero O-ftOKÎA. H GtAII H ÎKcHA Ero ^OEpA MTO EHA COEH «8-OMA WT UhHTZ ŞA ^X ACIlpH. H THÎK G8ŞftS- TAH MTO ErO KSlIHA WI'.....................|| ŞA > 2) . "Sume de pertoane : Doc. dat abondează în nume fie de liomîn fie de ţigan; vom da pe cele mal alese J.0A^6p (1HTA- pEAt?, TABpHA, ÂpArHNA, MftpHNKA, Q^OKÎA, ^HHPA J fiOAOMÎAj /IoynAj EaAOIJJH fi810IIA j apoi nume de ţigan : AfeNEUJA, ăUprA, OnpHA/R, PaNXH, IJhnTX, HHpiţoyHAX, etcţ 3) . Nume geografice: IpApAOELţl H, (jlpSMOACA, ţtlMSHA, OăTHEEH. Documentul are multe lipsuri tocmai în înşirarea -satelor ; dar după cit se vede părţile de moşie venead unele în ţinutul Bacăului pe Tazlăd, Iar altele în ţinutul Putnei. 4). UIT r^e KM A TpxrSA 119THEEH-—andt* a fost tîrgu.1 Putnei. Acest şir din document e foarte important, prin acela că ue spune înoă pe la 1570 de un loc, unde o dineoară a fost târgul Putnei. Lipsa din document e dăunătoare aici, căci nu ştim numele satului de pe Put.na (HA FI8TH010), pentru a putea gîci locul unde a fost vechiul tîrg al Putnei. Şi ce putea fi acel vechîu tîrg Putna şi pe ce vreme ? Nu arareori prin documente ni se aminteşte de vechi tîrgurl, ce ar fi existat odineoară prin ţara noastră dar cari ad dispărut de mult. Aşa încă prin 1489 despăruse tîrgul Sărata de peste Prut, căci documentul din acel an (Arh. ist. I, 1, 1541 spune : np8T0M, r^E KHA Tpxrx Gxp\TH=unde a fost *tîrgul Să- raţii. Prin ce împrejurări despăread oare aceste tîrgurl ? Cantemir ne spune în „Descrierea Moldovei", de o veche cetatea Crăctuneî în Vrancea; „La piceorul muntelui Vrancea aproa- www.dacoromanica.ro — 188 — pe de Mira (o mănăstire făcută de răposatul C. Canterair Vodă) se găsesc rămăşiţele unei cetăţi foarte vechi, la care nu s-a putut afla nici un semn, nici pentru vremea în care 8-a zidit, dar nici pentru ziditorlul el ; şi locul acela se numeşte de locuitori Cră-ciuna“. (Descr. Mold. p. 25). — Cantemir scrie acestea prin 1716; Iar documentul nostru din 1570 ne spune de un vecină tîrg-al Putnei, ce a fost cu mult înainte de aceasta. Amintim îu treacăt forma curat romînească, care o găsim în textele romîne contimporane documentului nostru; trăgvl Putnecî, ceia ce ne arată că Andronic Iiamza cam nil ştia bine slavoneşte şi amesteca textul cu romînisme. 5). Dinga pitar şi Dinga Gavril. Documentul ce dăm e spe-oial al familiei Dinga. Această familie e foarte veche ţ găsim un Dinga prin 1390, ca nobil la curtea lui Sp.vtko Melsztynski „Dzin-gio de Stupnicza Woywoda Walachorum“ (Arh. ist. I. 1, 104). In 1491 Febr. 26 Iar găsim între boerii fără titlu al lui Ştefan Vodâ pe unul Dinga (Arh. ist. I, 1. 157). Ce boerie ocupa acest Dinga ? In documentul nostru ni se dă această spiţă. Supt Ştefan cel Mare trăiau doi Dinga: Dinga pitar şi Gavril Dinga. Din a-ceşti doi fraţi, care unul este pomenit în actul din 1491, Gavril Dinga a avut urmaşi pe Odnehia, trăitoare supt Kftreş probabil,, căci ticeoril ei Toaăer pitarelu, Gat-ril, Drăghina şi ilari nea trâ-esc supt Lăpuşneanu şi Bogdan (1570). In 18ol Toader şi Sara Dinga mazili, jăluesc Domnului pentrr nişte moşii a lor de la ţin. Bacăului: Scorţeni, Bodeştl^ Cr isteţii, Dingani, Firloesti, muntele Geamăna, etc., ce le trag de pe strămoşul lor Dinga hatmanul, şi pe care acum le luase Gh. Virnav pali. Supt Lăpuşneanu (7073 lnlie 31) era uu Dingo vorniculr căruia Domnul îl întăreşte inal multe sate ; ceia ce face mal a-poî şi Bogdan, fiul său. Dinga vornicul trâeşte şi supt Bogdan între ai căruia boerl găsim pe Dinga postelnicul, deosebit de Dinga vornicul. «Supt Petru .Şchiopul găsim pe un Dinga hatman, căci într-un document din 7095 Mart 30 (1587), se vorbeşte de jupînea-sa lui Dinga hatmanul, ce s-a făcut călugăriţă. Dinga hatman a avut aceşti copii, Grigorie, Safta, lonaşcu şi Yasile Grumaza. Gligore a avut o fată, pe Dingana, cu care Safta, mătuşa el are-daraverl pînă la 1620. In seci. al XVil familia Dinga decade; se înrudeşte cu o sumă de boerl mazili, şi perilipsul de acte a familiei Dinga, publicat de noi in „Bomînnl 9 Iulie 1887, ne dă o sumă de nume rezeşeştl, ce împart între el moşiile Dingăl hatai. Numele Dinga. ce durează şi azi, ne arată al doilea caz documentai probat, de decădere a unei familii boereştl, După cum neamul Frunteşa a căzut în mazilie încă din seci. al XVI, Din-geştil, mari şi tari în suta a XIV-a, XV-a şi a XVI, decad în suta a XVII-a, aşa că la 1801 îl găsim ca mazili. De la Dinga avem satul DinganI. î. . Dinga vornicul capătă de la Mircea Clobannl, Domnul www.dacoroman.ica.ro — 18D — Munteniei, o sumă de ţigani, cu ocazia duceret iu solie la Vodă. Iată un pnnet interesant în document; căci ni se arată priu a-•ceasta că vornicul Dinga a fost omul politic al timpului în dara-verile dintre Lăpuşneanu şi Mircoa. Cu ucazia ducere! sale îu Muntenia, şi a darului Tăcut de Vodă Mireea, de sigur pentru ducerea Ia bun sfîrşit a misiunel sale diplomatice, Dinga a mal cumpărat de Ia Barcan, comisul in Valahia, pe preţ de 4oOO aspri o sumă de ţigani robi, dintre care pe T'tmpa lăutarul, lăutarii fiind din cei mai scumpi robi. Luiud în vedere tot ce ni se spune în doc. credem că a-cest act e o înoire de întărire, ce Dinga vornicul, boer supt Lă-puşneanu, au cerut de la Bogdan, şi Domnul întăreşte dania lui J.ăpuşneanu din 7073 (15651. 7) . AAXSTAp cu a protetic ne aminteşte forma AHHrAHII, lin doc. din 6895 Iunie 17 (13871 de la Mireea (Arv. ist. 111,1931. 8) . Asprh. Doc. ne spune de o sumă de cumpărături de ţigani robi (XOAOIIM AlţMrANH), făcute toate îu aspri. Ce valora un aspru ? Iată cîteva notiţe de valoarea acestor bani: In Tezaur de Mon. Istorice I, 25 găsim notiţa : „opt aspri fac 3 groşi întreiţi adica 9 crueerl); „• n florint de argint, cum se zice 12 aspri (Moxa „Cuv din batrini I. 370). „120 aspri valora un piastru, şi 250 piaştri valora ducatul (Vaillaut 11, 27, 31). In 1769 piastrul valora 2,20 lei. (Vaill. 11, 226), iar în 1812 căzuse •i 1 leu (id. 11, 289); 3000 piaştri roşi=500 piaştri turceşti; supt Rareş 50 aspri—un ducat (Vaill. 1, 295), supt Milial Bravul ducatul valora 180 aspri (1597). Iar îu Revista Tocilescu II, 136 găsim aceasta valora de bani, făcută de păr. Melhisedec; „30 de arginţl=l80o00 aspri 2250 lei vechi). 5 talanţl—1805 aspri (22 lei şi 40 aspri satl 22’ j lei). 2 talanţl—720 aspri (9 leî vechi). 1 talant —360 aspri t D > lei). 10 talanţl=3600 aspri |45 lei). •4 talanţl—1440 (18 lei vechi). După socoteala par Mellii--.edoc ar veni 80 aspri egali cu un left vechili. Un left vechia a-\ea 10 parale satl 120 bani, sau încă 12 potrouici. Un aspru ar veni dar jumătate de para, sau o leţcae. (Carra 261). Supt Can-remir ni i data asta valoare : 80 aspri—I leu—40 parale—120 bani. 120 aspri—1 rubla—60 parale—180 bani. 200 aspri—1 galbău—2,20 parale—210 bani (Descr. Moldovei 218). Iar Carra zice ca haraclul supt Mireea era de 3000 aspri sau bani roşii, şi că un aspru valora 8—10 dinari francezi (o, c. 2o5). Venind la document şi facînd o socoteala ne-ar veni: Dinga vornicul a plătit pentru buzdugan 100<) aspri sau 10()0 leţcăî, deci 500 parale, safi 12 lei şi 20 parale, tocmai preţul potrivit cu timpul, Iar luîud leul egal cu un zlot, deci cu un galban, ar veni 12 galbeni, deci vre-o 150 fiancl îu monetă de 3. noastră. www.dacoromanica.ro - 190 — 35. Document clin 7079 (1571) Iunie 14. Sumar: Bogdan Voerod întăreşte schimbul a 2 moşit r Pitioeanii şi Ylăşineştl, între proprietarii lor. Anume Ştetan cu ai Ini, fiii lui Boman Ilamza datt '(4 din Piticeni pe Cobii» lui I011 şi la aî lui fiii lui, Tomu Ungureanul pen'ru satul Vln-şinpştî pe Prut. Goi^aii G.eboa kojrîew aamaoctîio rocno,\Apx. 7£aa(aii AWaakckom, wjre npYH|V>uiA np-fiA naaih m np-fc^) KOA-kp MAUJH CAOiTM IJIe(|)UI M BpATA ETO /ItŞOp || » Aparova ii îIaeja h cectpa h\* Co4>im(ka.................1* nuc npi')HAouiA rip'liA haaih cao^tm haui Iwh || m kpat ECO CflBA Gmo'bE TcMA Oi Mr^p'bHSAA (h 0»HK\ «X IV pACHM h cEcrpA ii)( IHh'iin) m hşmIîhSam npoAAEffi co-Koto CBOM jj IipABlH WTNHNH. H OV TOM O» CTABUIE CA0\ P» IIAU1 1JJ E <ţ)3 II H KpATA ETO Tl'g'P H Ap)a'’8A H IIaE^A H (ECTpA HX G0(ţ)lHKA. || TA ^AAH HETBpXTAA MAC^r CEAO WT IIhTH'IAH NHffiHAA 'IACT V KoBHAEX- HC llpMBHAYfi KOVIIEÎKN'E l]IO IIAAAA w‘l)X «X || PoAUH XaAAJA WT CtE-(ţ)AHA BOEBO^A. A NAIIJW CA8rn IwH H CaBA CHo'bE ToAAA Oi'Hrfip'bHVAA H O\HK0 «X PEpACHM H CECTpA HX“ II+K || UI A. AAA4 CAO'TAM IIAUJH.W IllE(ţ)AHV H BpATlAiU tro daşop m ^patSa h îIaeSh h cectph hx Gotţji'HKA- nOAOBHHA CEAO || WT fÎAAIUHMElJI HA HpVrk BH1UHAA 'IACT HC 11pHBHAiE ŞA HŞAvtiNV 1)10 HM A A WTEIJX H\- ToAAA VIirVp’kHVA WT GTE || lţ)\H\ BOEBO^A. HHO A\H BHftilBIUI* H ,\OKpO BOAHOE H\ TXKAAEÎR M HŞVvfelIVA. A* AAH TAKO/K ECAAH AH H IlOTBpXftHAH IwHV H KpATV ETO GaBH II VHKO H\‘ TEpACHW II CECTpH HX IMlKlUH METBpXTAA'IACT WT riHTlt'IAU | ECT HM H CX BXCEW (\0X°A0V'- iihc v Iac KA’kTO ^<50^. I h fio ha. www.dacoromanica.ro — 191 — TRADUCERE. Bogdan Vodă cu milaluiDumnezeu,. Domn ţării Moldovii, iată că au venit, înaintea noaslră şi înaintea boerilor noştri slugile noastre Ştefan şi fraţii săi Lazor şi Dragul şi Alexa şi sora lor Soliica . . . . şi iarăşi a venit înaintea noastră slugile noastre Ion şi fratele său Sava, flceorii lui TomaUngureanul şi unchiul lor Gherasim şi sora lor Neacşa şi au schimbat între sine a lor drepte ocinii şi între acestea s-a sculat sluga noastră Ştefan şi fraţii să! Lazor şi Dragul şi sora lor Sofiica şi au dat a patra parte de sat din Piticiani partea din jos, de pe Cobile, din hîrtii le de cumpărătură, ce le-a avut tatăl lor Roman Hamza de la Ştefan Voevod. Iar slugile noastre Ion şi Sava, liii lui Toma Ungureanul şi unchiul lor Gherasim şi sora lor Neacşa au dat slugilor noastre Ştefan şi fraţilor săi Lazor şi Dragul şi Alexa şi surorii lor Soliica, jumătate de sat din Vlăşineşti, pe Prut, partea de sus, din hîrtiile de schimbătură ce le-a avut părintele lor Toma Ungureanul de la Stcfaii Vodă. Deci noi văzind şi a lor de bună voe tocmală şi schimbătură www.dacoromanica.ro - 192 — şi noi aşijderea am dat şi întărit lui Ion şi fratelui său Sava şi unchiului lorGhe-rasim şi surorii lor Neaoşa a patra parte de sat din Piticeau! să le lic lor cu toate veniturile. A scris în. Iaşi la anul 7079 (1571) Iun. 4» Popa. NOTE : 1). Doc. e scris pe hîr'io, 21 cm. lungime, 16 cm. lăţime. E rupt în 3 coloane, şi lipseşe * din document. A a-vut pecete roşă, < ar s-a rupt ceara roşie. E proprietate a D-lut TU. codrescu. 2) . Nume proprii: UJe(J)AH, /IlŞOp, ApAPO' A, il.\63.\, Co<ţ>‘iHKA, Iwm, Gaba, Tom» O» ntSpahva ^ vnrvp-fc-HVA, TEpACHM, PoMAH XlMŞA, H'InHIUA. 3) . Nume geografice-. IImtH'IAH, KoGHAEX, GaAUIHNEIJI, UpVT'fe. 4) . Iioman Ilamza. In doc. din 1528 Mart 1, ni se spune de acest boer Ilamza, caruia Domnul do atunci, iiareş, îî întăreşte cumpărătura a unoî 1 4 din Piticeai, luata de la Sima -vist., încă din zilele luî Ştefan Vodă mlaihi, cu preţ (le 320 zloţi. In doc. acesta ni se spune de urmaşii acestui Ilamza, cari schimbă par ea lor din Piticeanî cu al'a moşie \ lăsinestî pe Prut. 5) . Oi'NKO — unclnii pentru A'fcft'* -36. Document dintre 7088—7090 (1580—82). Sumar: Iancu Vodă Sasul dă slugeî sale, aprodului C. Sava, 3 sate : Sămâileştii şi AJăliceniî de la Tazlaît, şi Goeş'il de la Pălcirt. Iai IanrSa fioEBO^ Boaîiw mhaoctîw rocno^xp ^EAIAH AAOA^ABCKOH. WffiE HCTHHOd* CASTA HAUJ || KoilCTAN-THN AE(WA) AfipWft *T ftOAA Tft'BAAH ftAAH H HOTBpX^HAH www.dacoromanica.ro — 193 — aa'ihckom8. 4) . Documentul acesta îl putem pune în legă'ură cu altul de-mat jos, p. 204 dat de Petru Vodă Şchiopul în 1584, care dă tot a-cestui Costantin aprod salul Goeştiî de pe valea Bujorului de la Fălciii. In paquetul de documente, proprietate a D-luY Th. Co-drescn, mai sînt şi alic acte tot asupra acestor sate, dar date de-Domni posteriori ca Ştefan Petriceicu Vodă, Anton Ruset Vodă şi Ion Teodor Calimah Vodă. 37. Document din (7091) 1583. Sumar: Petru Vodă recunoaşte Doamnei Magdalina Mo-ţocoae dreptul de proprietate asupra satelor Pietroasa, Balosina şi Cupclanl, în procesul ce s-a încins între dînsa şi fiii Băltea-nulul, de şi ea îşi pierduse actele de proprietate. Asemene întăreşte proprietatea asupra 21 ţigani robi. [lETpx fioEBOAA EojkÎio mhaoctîio rocno^Apa §EMA» MOA^ABCK'H. W/RE npÎH^E HAMH H np kft HAU1HMH GOA-tîpH BEAHKHMH H A/iAAHMH KH*krHHA iYlotţOKOAE CR BE-AHKOIO IRVAOKt? H CA BEAHK0I0 (| MApT^pîlO pEKb'HH EpE npHBHAÎE MTO WHA HMAAA HA EH npABlH WTHHHJt » ^AHHHH || HA CEAO IlHETpOACA. H HA EaAOCHHA. H H\ CEAO KSnHAHl’H EÎRE . . . WHA T’fcrAAA CR CH*0BE || ErAtIî-HOBH. H WCTAAH *T nptft | BCE C/hB’tîT HAU1. îl TOT» fipHBHAÎE H§rb’EHAH KOAH EIA || ÎKAKO BAAH pAŞKOHHHtţll. www.dacoromanica.ro — 193 H HHO MNOrO CT'krKANlE EIA . . fc. HtIO MM BH^feBUJE EH || BEAHKCH ?KAA0E8 H BEAHKCH MApTb’pîS (ii BCHHHM» KOA’fepE WT T^BVMH H CA WKOANH |j A\H (H ME- ÎKHÎA111H MTO WHH (lpOVlOB'kftAAH np’fcft HAA\H H np’fejV BCE CiB'fcT NAÎO. H A\H TOKOtK || flEpE H WT HAC ECMH ftAAH H nOTBpXftHAH 'l'OTH HCTHHHH KtrferHHH AI\tUP^X -AHHH MoiţO || KOAE BiCH TOTH BHUJHIIHCANNIh CEAOBE HA Hwk fltlETpOACA H IlAAOCHHA H KSflM UIÎH KAKO || frA. C8T EH H WT HAC WTHHHH H ^t^HHHH H Ci BiCEAA ftO-XC^OAA (HAA H TAft EH) HEnOpBLUEUHH NHKOAH/KE || HA B'feKH. H HH A* CE H€ VMHIUVET. 11 WTOM TAKOaCftEpE ECAAH* A&AH H nOTBpi^HAH TOTH HC || THhHH KH'fcrHHH A\il’-^JvAHlIH iWoiţOKOAE EH npABÎH XoAOtlH |l LţHTAHH H.WEHEAl *loA.\H Ci ÎKAAH H Ci ^'feTMH H^ H IltsUlSA Ci JKE-HA EH H Ci /VfeTMH h^- H TABpHlţA H Ci ÎKEIU (I Ci. ft'feTMH HX || H G-bpKtME H Ci KEIIA CH H Ci HX- H IlANA Ci iKEHA CH H ^TAItH HX- H EaI^ Ci SKE-MA CH H fttTMH HX || H Pa§8a Ci SKEHA CH H ^feTAIVM HX H ^8MHTp8 Ci XEHA CH H ^'feTMH HX H 1IIEpKAH Ci. ÎKEHA CH H |{ TAItH HX H Tt^BpAH Ci ffiENA CH » ftfeTMH H IlErpt Ci 3KEHA CH H J^TM» HX* H GaAB. Ci JKEHA CH H 4-1 jumătate din satul IacobenI vărului său 61i. Moţoc pe preţ de 250 taleri. Th. Moţoc s-a înrudit cu familia Murţ/ulrt şi Şcptelid, căci în genealogia acestora, găsim că pe una din fetele lui N. Murguleţ staroste de Cernăuţi o Ia în căsătorie Th. Moţoc vornic supt Vasile Lupul. A cui femei; era aceasta Magdalina V Noi credem că a lui Ion Moţoc vornic supt Lăpuşneanu. cari la 1683 doc. ne a- rată că trăia numai rlinsa. căruia i se dădu numele de Ktrk-rHN A=Doamna. 5) . Utrtia. Documentul ce dăm e important prin semnul de fabrică a hîrtiel, căci reprezintă armele Moldovei, cu capul de bou. Din această cauză alăturăm documentul nostru cu cel publicat de D-nul Hăjdeă în Columna lut Traian i877, pag. 272, tot de la Petru fjchiopnl din 4 August 1583 1,7091,), şi reprodus mal apoi în Curente den Bătnnu. Prezenţa capului de bo£ ca semn de fabrică arată pînă la evidenţă că supt Petru Şchiopul se fabrica iiirtie la noi în ţară, mal ales că de pe la finele seci. al XVI-li-a îngreuindu-se cancelaria, începe a se uza mal multă hîrtie, Iar actele oficiale a se da mal mult pe hîrtie, pergamentele devenind rari şi rezervate numai pentru actele mari de deplină proprietate. In vederea aceasta credem că Domnii Moldovei de pe acele vremuri s-ait gîndit să întemeloze o fabrică de hîrtie în ţară. www.dacoromanica.ro - 199 — 38. Document din 7068 (1558) April 16. Sumar: Alexandru L&puşneanu Întăreşte vînzarea ce Vas' ’ WT HAC OvpHK H CX BXCEAA ftCXOftOM. EM8 H A'tTFAV iro h ou<8m\twaa Ero. h np'USNo'matoaa eto h npAijitf-P'bTOM Ero H BZCEA\ p0ft8 ETO. KTO eh EAl8 HŞGEpET NAH-EAHffiNl'H NEflOpSUJEHO NHKOAHJRE NA BlîKH. A \'0TAp TAAY [lp'k^ pEHENt AA MACTH CEAAU. fiA ECT WT BXCETO gOTApA WT WCMAA MACTH CE/\HAA MACTH H CX MAHN NA TSTObIî. A WT HNU1IIX CTOpHNH no CTApOAAi X0TAP8 nOKS^A HŞ B'fcBA W2KHBAAH. A NA TO ECT B'kpA NALUErC rCn^BA BhlWE-tlHCANNAro Al\hi ilAE^AN^pA SoEBO/\A. H B'kpA nptBZŞ-AIOKAEHNHX Clf'oBX rCIl^BAAAH Bor^AN H IlETpZ H IWNh-H B'kpA Kcn\p N 1 lil H . B'kpA fi A H A iUciţOKA ABOpNHKA. B'kpA flAIU H'broE H flAHA MorHAA XoTHNCKHX* B'kpA, flANA KpXKA H flANA BoftNO (?) H IUN V BtBEpIll/V. IlAp-BAAABOBE. B'kpA HAN A IWNA H IIA HA KpXCTH HeMEUKH\\ B'kpA flANA IjACKAHA H flANA GflANMOKA HoBOrpAACKMX-B'kpA flANA ^\8MHTp4 flOpTApIc GVMABCK.VTO. B'kpA flANA /iNApEHBH CflXTApt. B'kpA nANA /1hm8AA flOCTEAHHKA». B'kpA I1ANA Itt'NA BHCTApNHKA. B'kpA nANA KoCTH MAUI-HHKA. B'kpA nANA BoAH CTOANHKA. B'kpA nANA [IaUIKA komhca. h B'kpA Bxckx somp naujhx aaoaaabckhx beah- BHX H MAAI'X- A HO NAUIEAA JKHBOT'k KTO KS^ET ren^pX, NAUJEH ŞEAIJAH WT A’kTEH NAUJHX. HAH WT BpATlH NA • U1HX* MAH WT NAUIETO pOftA. H\H nAK EO^A KOTO E*rX HŞ-EEpET rCIIApEM EHTH NAUJEH ŞEAAAH iMoAAABCKOH. TOT EH EAftS NEnOp8UJHA NAUJETO AAAN*A H n0 BpXJKAENlA. AAHEH EAA8 OVTBpXAHA H O' Kp'knHA. ŞAN8/BE EC.VUI E.V\8 AAAH H nOTBpXAHAH ŞA ETO PpABOK) H R'kpNCHO CASîKBS 1)J0 NAA\ CASJRHA. A NA BOf.IHEE Bp'kllOCT H nOTBpXJf?A6" (*, Aicî es!e o ruptură ; dar se sub înţeleg aceste cuvinte : „WT CEAHIjlA ^HBHMt“ ; din seliştea Divicea. www.dacoromanica.ro — 201 — H l'E TOMS BXtEMS BHtuenMCXHHOMg BEA'fvAM ECMH NAUJEMif B'kpNOMtS I1ANA MOTHAH AiTCtţlETS nHCATH H nE4AT HAIUH npHB'fccHTH K XEM8 AHCTOp NUUEUS. IIH CA A ^gMHT|>8 ^SMUl-k Oy IaCEX. BA’lîTO £§3?- An. sî. TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Voevod Domn tării MoldoviL Ştiut facem cu această foaie a noastră tuturor cui o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, că a venit înaintea noastră şi înaintea boiarilor noştri sluga noastră Vascan şi SUL’orile lui Mariica şi Marina Şi Neaoşa, Copiii lui Dragolă Teleagă şi mătuşa lor Marina fiica lui Dragoş Teleagă, şi nepoţii ei de soră Toader şi Lazor ai Ma-riicăi, nepoţii lui Dragoş Teleagă, de bună voea lor, de uime nevoiţi şi nici siliţi, şi-au vîndut dreptele lor patrimonii (ote-cinini) şi moşii (deadini) şi cu drese de schimb, ce au ăvut părinţii lor cu mătuşa lor Marina de la Iliaş Voevod, un sat anume Ceucann dintr-o silişte anume Detiicianii din opt părţi şepte părţi şi cu moară pe Tuto va; Mugii noastre credincioase, lui Lazor pitariul, pentru şepte sule www.dacoromanica.ro 202 — galbeni tâtărăşti. Şi sculîndu-se sluga nos-tră credincioasă Lazor pitariul a plătit deplin toţi acei mai sus sorişi bani 700 galbeni tâtărăşti în mînule mai sus zise slugei noastre luiVascan şi surorilor lui Mariica şi Marina şi Neaoşa, copiii lui Dragotă Teleagă, şi mătuşei lor Marinei, fiica lui Droyoş Teleagă, şi nepoţilor ei de soră Toader şi Lazor, copiii Mariicăi, înaintea noastră şi inainteaboiarilor noştri. Şi cînd am văzut buna lor voinţa şi toc-nială şi plată deplin, noi de asemenea am dat şi am întărit şi de la noi slugii noastre credincioase lui Lazor pitariul acele mai sus zise părţi ale satului Ceu-canii, din seliştea Divicea din opt părţi şeple părţi cu moară pe Tutova, ca să fie lui de la noi uric cu tot venitul, lui şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor lui, şi răstrănepoţilor lui, şi la tot neamul Iui, cine i se va alege mai de aproape, neruşuil nici o dată în veci. Iar hotarul acelor înainte zise părţi de sate, să fie din tot hotarul din opt părţi şepte părţi şi cu moară pe Tutova, iar din alte părţi pe vechiul hotar, pe unde din-veac au apucat (oamenii). Iar la a-ceasta este credinţa Domniei noastre mai www.dacoromanica.ro — 203 - sus scrisului Noi Alexandru Voevod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai Domniei mele Bogdan şi Patru şi Ion, şi credinţa boiarilor noştri, credinţa panului Mo-ţoc vornicul, cr. p. Neagoe şi a p. Mo-ghilă ai Hotinului, cr. p. Craca şi a p. Bodno şi a p. Veveriţă părcalabi, cr. p. Ion şi a p. Crîstea ai Neamţului, cr. p. Yascan şi a p. Spancioc ai Cetăţei-nouă, cr. p. Dumitru portariul Sucevei, cr. p. Andreica spătariul, cr. p. Liciul postelnicul, cr. p. Ion visternicul, cr. p. Cos-tea paharnicul, olv p. Bolea stolnicul, cr. p. Faşcu comisul, şi credinţa tuturor bo-■erilor noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn ţării noastre dintre copiii noştri, sau dintre fraţii noştri, sau din neamul nostru, sau iarăşi fie pe cine Dumnezeu va a-lege a fi Domn ţării noastre a Moldovei acela să nu strice darea şi întărirea noastră, ci mai vîrtos să o afirme şi întărească, pentru că i-am dat şi întărit pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă ce ne-a slujit. Iar spre mai mare putere şi întărire la toate cele mai sus scrise, poroncit-am credinciosului nostru pauului Moghilă logofătul să scrie şi pe- www.dacoromanica.ro — 204 — cetea noastră să atîrae la această foaie' a noastră. Scris-a Dumitru Dumşea la Iaşi în anul 7066 April 16. NOTE : 1). Documentul eiite scris po pergament de pîele-groasă, pergamentul este la mijloc rupt şi boţit, cela ce îngreuiază nitilt cetirea. Are dedesupt atîrnată cunoscuta pecetea cea mare, legată cu un găetan gros de matasa. roşie. Pecetea păstrează form^ eî antică, cu legenda Domnească: IlEMATh 1 .v ilAEi|Atl(\pa Boîbo/\ rocnop,apE şeaaam AIoh^abckoh. Documentul acesta l-am dat după copia scrisă do Păr Melhisedec, care a oforit D-luî t odrescu vre-o ti bucăţi slavone, împreună cu traducerile ce siinţia-sa a făcut. Originalele sînt la Academia Rornîua. 2). Nume geografice: HebK.VHIH, ^HBM'IAMÎH. 8). bitme ele persoane: fjACKANhţ AlăpÎHKâ, \\A p H H A ? IRkUIA, ^PATOIDK TEAtrdi, /I.\§0pX tlHTAplO. 41. Drayoş Teleagă. Documentul dat ue spune ceva de urmaşii lui Dragon Teleagă. Acest Dragos Teleaga, boar supt Ştefan cel Mare a avut 3 copil pe Dragată Teleagă, pe Marina şi po Maritca. Dragotă Teleagă, a avut ficeorîpe Vascan, Mariica, Marina şi Neaoşa ; Iar Mariica a avut pe Teodor şi Laxor.— lntr-un document din urma din anul 1G18, vom da de alţi urmaşî al lui Teleagă. 39. Document (lin 7092 (1584) Mart. Sumat : Petru Vodă (Şchiopul) dă im Constantin aprod din Sămălleştl satul Goeştî, ce-I la Fălciu pe valea Bujorului I* UxTpx Goeboa kojkiw MHă.cTiio rocno^Apx. gEiMAM MOA^ABCKOE. &AAH ECMH CX EtT AMCTOM || rOCIlO^-BAMH CAOtTA HAU1 KoCTAMTMN AtipOft WT CXMXHAEljlH HA TO WH ^A ECT AWlţEN || H CEAEH CX CEAA AMCTOM N.UUE.W ^pXiKATH CKOHJJ npABH\' WTNHNH H *ITCEA0|| J’OEip ŞA IiVAHHAHH MTO ECT Oy B0A0CT (pAAMÎtO NA ^0- www.dacoromanica.ro 205 JVHh8 llJÎKOpV C7> A\'kCT || §A A\AHH HA ^OAHHS GoSKOpS . . . . . . j| no mpoAnv j^tapv no hv^\ h5 b^ka wskhbaah */T HHHJf CEAOB'k. H HHKTO |] ftA HE CAVkET ftpZÎKATH M wnnpAThî |ipt|\ CHW ahctoav HJLHEM. EoCIIO^HHS p£M. nHC V I.VC A^T ilÎApT CTpOHH BHAHKÎH AWro<|). HCKAA. A\h\'ahaeck8a. TRADUCERE. Io Petra Yoevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovii, am dai cu această carte a Domniei uoastre slugii noastre lui Costantin aprod diu Sămăi-leşti, spre aceia ca să iie tare şi puternic cu această carte a noastră a stăpîni ale sale drepte ocini şi moşii din satul Goeşti peBuliceni, ce-i la ţinutul Fălciu pe valea Bujor cu loc de moară în valea Bujorului .... după vechiul hotar, pe unde din veac a umblat de cătrăalte sate*, şi nimene să nu cuteze a stăpîni şi opri înaintea acestei cărţi a noastre. Domnul a zis. Scris în Iaşi la anul 7092 (1584) Mart. Stroici marele logofăt iscăli. Mihaileseul. www.dacoromanica.ro — 206 MOTF : 1). IJoc. e scr:s pe litrtie. Scrisoarea ceteaţa, dar cerneala aproape ştearsă. Doc. e proprietatea D-lut Codrescu, 2) . Nume: KotTAHTMH; ToeiJI, CzAVAHAEljlH1 (J).\AMilO, Cvahmahh, Goxopv. 3) . Din toate numele de sate, azi nu se păstrează de rît acel al Bujorului, rare vine în ţinutul ‘l'utovel, Iar nu al Fălci ului ; toate celelalte nume sint despărţite azi. (j) ,\ A M i H5 î 8P dă forma romîneaseă Ffilei îl, Iar nu ou terminaţia slavonă. HA T0 WN e tradus litoral de scriitorul unul document din 7181 tlC73) Mart cu CIlJj'fe'IA adică cu: spre aceia, în scop mkî Iv DeTpz boebo^a. rocnoAApa AIoa^abckoh şhamenhto nhhhm cchm ahctom HMiJHM BxHîM KTO HA HEM BZţfHT. HAH ETO HTO'MH S’CAHIBHT. WJKE KA\T0 npOHŞBOAHX r0t(10j\BAMH MHCThlM H CBtTAHAA H CZ BZCEA ftlUEA H WT BA* nOMOlJJÎA. H CZB'kTOM M KA'rOCAOBEHÎEM TpEX CB'kTHTEAE H MWA-AABCKhîX" KVp TE^priE MHTpenOAHT GSMABCKOH. H HYp fl-TAfi-OH SflHCKOn PoMAHCKOH. H KVp rg/ţîWN StlHCBOllh Pa^OB-CKÎH. H A'A°Xom h nOMHAOBAXOAA HAUIE MOAtKHHlţH MH'hXH WT HAUIE MAKZ. H CTAA MOHACTHp pEKOMAA M0A|\ ABHlţA. CX EAHO CEAO HA GOHlţtHÎH. HTO TOE Bti’UJEniltAH- HOE CEAO HA Hwk GOHLţ'feH1*H. SHAO HAUIE npABOE CgAO rnApatKOH. h np'kcASujHo kz wboaS TpzrS Gotoujahoaa. ■rlîM PA^H IAK0 fi,A ECT WTHHHA. H /ţAAHÎE CT'aA» BHU1E-tlHCAHHOMb’. MOHACTHp. «T m/\BAMH CZ BZCEM A°X°A0M NEIlOpŞUJEHO HA B'kKH. îl \\'TAp TOE np'kAPEMEHH0E CEAO www.dacoromanica.ro — 215 — HA HMi» OlHI'feHÎH . . . HACEHUIE WT EftHO MOTHAA HT» jCC'r HHiKE CEAA. MeC^MA. 0 8CTÎA HACMKH MEptC IA ftOA rAKGOKH A WT lAftOA rAZEOKM npABO ftO FpO’ IO. A WT rpovw npABO A<> Bfpx...................(*) hxthm ^wke ,\0 BZJBpAlJJÎE. A WT TOA'b OpABO KZ BBlUJHtH MorHAH. WT TOA'b r^E CA ţOBET nOJfpEK (x>AHLţH. WT TOA'b ftO AftZHrfATE. A WT TOA'b . . - ftO pOMZN'bCH A WT TOA'b HpABO (1/KTHMh ,\0 OGpZIUlH pOMMH'fecH, H/\EÎKE I^Ap^ET flA.T 8 ri/l>T Kop^ApiO. WT TOA’b flOAS fl/hTH ftAJIt1 ftO U K pZIJJ 1H KS’cT8pH,M. A WT TOA'b flAJKE flO §ZnO^ÎE BhillJH'bH. A WT TOA'b HA AAATKS ^0 fipCOAÎV. A WT T.A'b HA ^pb’MUiOp HH/KIl'bH MorHAH. TOAM<0 ECT CEC X'OTAp'A TOE BhlLUEnHCAHHOE CEAO GOHlţ'bHlII. A HA TO ECT B'bpA BbitU;nHCAHHArO rCn^BAA/IH. Jw IlETpA B0-EBO^H. H B'bpA !lp'bBZgAIOKAENNH)( H Cp^HHbi\* Ch’wB rn^BA\\M Gte(J)ah h Baa<\ Goeboai. h B'bpA Korap n iuh^. B'bpA IIAHA ESSIOW BEAHKATO ^BOpHHKA ^OUI'bH JEMAll. B'bpA nAHA SpEAAÎIA BEAHKATO ^BOpHHKA PopH'bM i,EMAH. B'bpA nAHA KoKOpA. H I1AHA P^prlE npZKAAABOBE \0-THHCKHJf. B’bpA nAHA PaBpHAX. H nAHA KpHCT’b IIPZKA-aaeobe IIeaaeuckhx- b bpA nvha AabhA- H nAHV Eeirah •npKKAAABOBE HoB3rpAj\CKH\'. B'bpA nAHA iltl^pEA nopTAp'b Gb'IABCKVrO. B bpA nAIU Ep8T nOC TEAHHKA. B'bpA nVHA HpZAZ^'bNA cnZTAp'b. B-bpx iiah \ rîwpr'iE nzx,PMHKA-B'bpA nAHA GaBX CTOAHHKA. B'bpA nAHA IaHH KHCTlIAp-c8rOAHBlUHX. H CZ-IIEpHHX EM8 \\ E8&ET HA CTpiUIH'bM CsftHipj'k x'cTOBOAA E'ArOB’felJlENÎg EA4« TA* Ea' H CrfCA HAUIETO x*" eM ike ECT \'pAM....................H ffiE BZŞ,T»nHBLlJE. KpZS ETO HA HHX H HA MA^^X MX- M ECT H K*AET H «S CÎII B^K H KZ E Dec. nostru ne spune numai că era ocol, dar că era şi tîrg, şi în adevăr să ştie din cartea Iul Petru Şchiopul din 8 Ian. 167», scrisă cătră negustorii din Liov, că în Botoşani să finea cel mat vechiii Iarmaroc din Moldova, aceasta o zice Domnul Moldovei din 1579. 4) . Cuvinte-. AAXHKATE, PoAAZUI'kcH, KopftApiO, 3p- COAtiXţ AP^MLţlOp. Avem aci atîtea forme gramatioale, pe care-uricariul Roşea, nu s-a sfiit a le pune în textul slav, de şi eraft străine de firea lor slavonă-- 5) . Roşea uricariul din 1579 pare a fi un Strămoş a lut Mateiă Roşea de la Bîrlad din 1622. 43. Document din 7100 (1592) April 24. Sumar: Aron Vodă dă dreptate Anghelinef, femeia luf ŞeptelicI, în procesul ce l-a avut cu fumela lui Dnmitru Movi-jiţă pentru gatul Săveuiî de pe Başăfi. Angholina pune feric 24 zloţi. Iw dpwH Eoeboaa ko3»Yew mhaoctÎio rocnc'AăpR gEAAAH McAAABfKOH. WJKE npYMftOUJ'b np-kft HAMH H llp^A www.dacoromanica.ro - 221 CVCHM || HAUJMMH /WoA^.VBCKH.VIH KOA'fcp H KH'fcrHH'k llM-THAEHA AONHA UJEflTEAHH H BH8L(H EH || IwHAlUKO H TaH-rop'XE H fHOprl'E CHHCBE MAHS T'kHrH EHBUIÎH TETMAH M T'krAAH C'fc || CZ KH'brHN'k ^8AAHTpA McBHAHlţH pA^H CEAO GzB’kHH HA nOTOiyk SaUIEB^ H nOCTABHA || flp^A HAAAH CHHCBE T'kHrH HCIlpHBHAÎE HTO HMAAH WT CTA-p\ro GTE(ţ)AHA GOEBO^A. H WT || CTApAfO IlETpV SoEBO-^A H HOTBpZSKr\EMÎE H WT np^ft MHH rOCnOj\ApÎE. A WHA IIOCTABHAA WtIaÎAU/ || llCEBJ^A 8. HK §A ftVAHÎE. HhO AAH CZAhX0M H CZ THMH npHKHAÎIAMH H ELJI6 flOCAAAAOH H AIO^H AOEpi'H H CTApEH H frO WKOAHÎH AAEîRÎIAUlH TASK WHH || BZCH WGp'kTOUlA CZ CKOHAAH ^VUIAAAH. KAKO £CT flpABAA WTHHHS H || IUeIITEAH'I H CH- «OAA r*kHrH. H (\WC<ţ,(\A TBE^EP JRAAH A^ACBE H P°AH~ TEAH H)( || TOrO CEAA. T'kAA pAAH AAH H CZ HAQJHAAH KO-A’fepH H CZ HAU1MAA CZBtTOM WKptTC^OAA || KAKO ECT flpABAA WTHHH8 H ^A"^8 A°'lliH HhflTEAH'l H CMHOAA rtHTH H SfipABHAH C'fc || H flOCTABHAH COEÎO <ţ>EpZlO «A -§\OLţH wt np-bA haaah; a KH’krHH'k ^Smhtpa Mobhahijh || WHA §0CTAAA WT BZCETC HAUJETO §AKOHA. A EAHH 8pHK E5KE GHAA CZTBOpHAA npH AHH fjETpA GoEBOAH. KAKO GHAA c'k T'krAAH c'fc hhaah. a EOA+pn wt AB8p8 rocnoABAMH CB'kA’fcTEACTBAAH. KAKO HE T'krAAH C'fc TOA« rkAASKE T'fc DpHBHAlE EH A* HE HMAIOT C'fc B^pOSATH H EOyA-UJE A A HE HAAAET TtrATH. A HH AOBHBATH HHKOAHSKE HA B'kKH FIptA CHM AHCTOM NALUHAA. nHc o>- Iac baIjto ^şp (fiEBp. ka. rCCHOAHHZ pE'lH. Iw îlpWN Boeboa- ^8MHTp8. www.dacoromanica.ro — 222 — TRADUCERE. Io Aton Vodă cu mila lui Dumnezeu,. Doimi ţării Moldova, iată că a venitina-intea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri aiMoldovii, Doamna Anghelina, fala lui Şeptelici şi nepoţii ei Ionaşcu şi Gli— gorie şiGheorghe, fiii lui pan Ghîanghîa, fost hatman şi s-a judecat cu Doamna lui Dumitru Moviliţâ, pentru un sat Sâveanit,. pe apaDaşăului, şi au pus înaintea noastră fiii lui Ghianghia hîrtiile, ce le-au avut de labătrînul Stefau Vodă şi de labătrî-nul Petru Vodă, şi întărire şi de la alţi înaintaşi Domni, iar dînsa a pus uricul de danie de la Iliaş Vodă. Deci noi an* judecat şi cu aceste liîrtii, şi încă am trimes şi după bărbaţi buni şi bâtrîni şi după megieşi de prin prejur, după cum dîuşii toţi au aflat cu sufletele lor, că. este dreaptă ocină şi moşie a fetei lui Şeptelici şi a fiilor lui Ghianghia, şi pecarii moşii şi părinţii lor i-au miluit cu acest sat. Drept aceia noi şi cu boerii noştri şi cu sfatul nostru am aflat că este dreaptă ocină şi moşie a fetei lui Şeptelici şi a fiilor lui Ghianghia şi s-au îndreptat şi au pus loruşi ferîe 24 zloţi www.dacoromanica.ro — 223 — dinaintea noastră; iar Doamna lui Dumitru Moviliţă a remas din toată legea noastră. Iar un uric, ce l-a făcut în zilele lui Petru Vodă, cum că s-ar li judecat cu ei, boerii de la curtea Domniei-mele au mărturisit că nu s-a judecat atuucidrept aceia acele liîrtii ale ei să nu aibă a se crede, şi mai mult să nu aibă a se judeca, nici să se încerce vreodată în veci înaintea acestei cărţi a noastre. Domnul a zis. Scris în Iaşi la anul 7100 (1592> Februarie 24. Ion Aron Voevod. Dumitru. NOTE : 1). Doc. e seri» pe hîrtie; e bine păstrat; face parte din hîrtiile D-lut C. Corjescu 2) . N«we de persoane : dnrEAHHA, UlEflTEAH'i, IwNAUlKC, TAHropiE, rMJvpriV, r-kHm, ^smhtp», Mobhvhiih. 3) . "Sunte geografice: CzbIînYh, EilUlEB'k. 4) . Din documentele ce ni le aminteşte ispisocnl acesta n-a* vem păstrat în arhiva Corjescu de cit Cel de la Iliaş Vodă din 7053, dat mat sus la anul corespunzător v. p. 142. 5) . Din punct de vedere juridic documentul ne prezintă oare-care însemnătate, căci ne arată că partea care căştiga procesul, cum e aici Anglielina, trebuia să pue la visterie o taxă. ferita, dacă voia ca procesul să se curme. Altfel partea re masă în judecată putea reîncepe procesul supt altă Domnie. Ferita era de 12 zloţi şi de 24 zloţi. www.dacoromanica.ro — 224 — 44. Document din 1594. (?) Sumar : Aron Vodă recunoaşte femeii lut Bîrlâ leanul dreptul de proprietate asupra Forăştilor, de 'şi pierduse dresele moşiei. Iw ilp?N fiotBOA. KOîKÎIO MHAOCTÎW rOCllOftAp §EMAH AAOA^AKCKOH (W/KE MplH^E np^ |[ ) NAMH H lip*lij\ HA-UIHiVtH KOivfepH. Kil'ferHHt EpXAX,vfcHVAA BHB ' ( ' . . . || ÎKAA0K8 H CX BCAHKOH MApTSpilO CX AI0,\HA1H ftOKpÎH H .VH BEA AOr. VW HA. TRADUCERE. Io Aron Voevod cu mila11 lui Dumnezeu Domn ţării Moldo vii, iată a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Doamna lui Bîrlădeanul fost ... cu ja-lobă şi cu mare mărturie cu oameni buni, zicînd că dresele şi ispisoacele de cum- www.dacoromanica.ro — 225 — părătură, ce le-a avut . . şi de la Domnia -mea o parte de ocină din sat din Porăşti... de la Poriira şi de la Tudosia şi de la Samson şi de la Ştefan şi de la ... . Ursul pentru o sută şi două zeci taleri de argint; iar dresele le-a pierdut însuşi Bîrlădeanul. Deci noi văzînd a lor mare jalbă şi mărturie noi aşijderea i am dat ei şi copiilor ei toate acele mai sus scrise părţi de ocină din Forâşti, ca să le fie şi de la noi uric cu toate veniturile. Domnul a zis. Scris în Iaşi la... Ştefan vel log. ucil (a învăţat). î^OTE : 1). Documentul e scris pe hîrtie, lipseşte o în*rea-:gă îndoiturft, hîrtia fiind îndoită în 3 în lunpul el. Pecetea e cu tuş roş, aplicată cu ceară pe hîrtie şi învălită în hîrtie romboidală. Ne-a fost înmînat de D-nul Enculescu, profesor în Iaşi şi advocat, împreună cu mat multe alte hîrtil Tech!. 2) . Nume de persoane: EpZAZ^iiN^AA, IIoptjlHpAj To* pociră, Caaacoh, I|Ie({)an, vptv.\. 3) . Nume geografice: (pOpZlJJH. 45. Document din 7106 (1597) Decemvrie 22. Sumar: Ir im ia Movilă dă lui Nicoară Uricar 3 sate, Tri-feant, Dragomireşti şi obîrşia Dragomireştilor, cumpărate de el de la vechil proprietari. Mactîio Eojrîio mrY H v 8, eaaI'a Mophaa Boebo^a. rocnoAipz şemah Mca^abckoh. şnamenhto mhhhm hcchm AHCTOM NAlllMiU Bcfe KTO HA HEM BZŞpHT HAH MT8MH €f0 SCAHUIHT. WJKE TOT HCTHHnIH jj CA8l\A HAUl NHKOâp VOLUMUL XVIII DIN URICAR C. 15. www.dacoromanica.ro 226 ÎS'HKAp 3ÎXA0BAAH ECiWH ErO WCOGNIO H XU1EIO AXACT1IC ^AAM H nOTBpZ^HAII ECA\H (e)m8 WT HAC 8 NAUIEH i,fM<» 8 AWftABCKOH ErO npABOK) WTHHH8 H KSlIE/KNO WT HC-nHCOK KSnEKNO HTO \VH || HAAAA WT rOdlO^BAMH nOAOBHNA-CEAO WT TpmţjfcNH HTO HA dzntflilNA 8 BOACCT /l.inSUJ• MOIO H CX AA^CTO ŞA CTAB M ŞA MXHHH H CX ^BA BpXTO-rp A(\E M CX p^A- H A'^CTO ŞA HACHKH. HTO WH CEEA1 k8(1HA WT P8C8A M WT || HpCT'b M WT A^AKCMN WT AftAXftMHEyiH Ş\ IJfECT ^CAT TAAEpH rpEGpXNH\\ HTO TAA nOAOBMNA CEAI EhiAO M\X BHKSnAEN IE WT P8c8A H WT RpAT ErO Toa^EP CN*0BE (ÎKXHT’bE WT HC fiJ HKIIATE ŞA AAApTSpHE | EJKE HAAAAH H)( WT IIlTpA BOEBO,\A CTApXTO. T'kAA pA^H KAKO ECT BV\8 H WT N\C CX BXCEAA AOJfO^OM. II TAKO.XX flAAH H nOTBpZftHXH ECAAM TM/K toaaS bkiljjiihcahnoiV\8 ca83'!î iiauiemS Hhkcap îîpHKAp fi6TAA 'IACT || WT BZCETO CEAA ^pA 1’OAXHpE IjJ H,\X HTO HA BEpXi AAfl'llJHOlO H (X AVfcCTO ZA CTaB H Ş\ AAAHHH H fi XCHHH. «T0 TAA BhiUlflHCANA flETAA MACT WT-j\pArO-AXHpElJIH EixIiJE K8n ÎRNO TECTfc CBOEI’O IVH KHHEpA || H KHAi npO^lHV ŞA TECTA ET0 fap VAX KnHEp,V» Ch"xIwi1 HH'lEp H ŞA BtHK ET0 IWHAUJKO KWHEp. CA8TAAA HXUJHM (J)XpTAT ^HfAK H A\ApK0 H GpATlAM ETO H lWNAUJKO H tî^ncH h AIp’bşH şa cto h riEr ^kat zaath tatap-CBHX- || no TOM BXCTAA.'A CASTA NAlU IlHKOAp SpHKAp H BpATHA BXCH TfcM BbiUJpEHENMX l'HHi'ŞH pH* ŞAAT TA TaPCKHX BX pXKH BXCixAX THM BHIUEIIKCAHH.VI. T^AX pA^H B\K0 ECT EAI\8 CX BXCEAA 0(\0(\0M. H TABOfK nOTBp'/JK-AAEM EAAOy || WT TpETOH HACT WT WKp'AUJHE ^pATOMHpE-qjHAA TpETOH HACT H CX AA'tîCTO ŞA CTaB H ZA nACHKH. HTO WN CFGA K8nHA WT lWM iWpZŞt H WT GpvTÎH ETO FhoHE H iluApEKI CH'oBE ©AlE Bh84M NfirpHAX Ş\| ^BX KONH ^OGpHX || TOE BXCE BHLiinHCAHMM. KAKO ftA EC T EAx8 II WT HAC îipHK H WTNHHH CX BXCEXA ^OXO^OAA t.YXS H A'k'IHM ETO H WH8HATOM H nptWHSHATOM H npOUJjS-- www.dacoromanica.ro 227 — p-kTOM H BZCc.US pO(\8 ETO KTO CA EMg HŞEEDET NAH'-EAHÎKNHH )| HEIlOpOUJENO (Mi HH O A H îfţ HA B'feK*'. îl \'OTAp TOH n.'AOBHNA CEA O WT TpH(|)VNH HTO H\ ylxilSlI HA. H ca AA'bcTO şa ctab m şa a\ahn h ca BpzTorp'A H ca p’fefl <\A ECT WT BaCEI’O pTApb’ n.'A.'BHNA. îl pTAP'5 II THAA MACTH ŞA 'A'TNHNV WT ^pAroMHptljlH H WT WEpZ-miE ^pATOAAHpEgiH.W H CK .wlîCTO ŞA CTABM H ŞA riACHKH. <\A ECT NA HACTH IftVKCÎR CE E,\\8 ripH^HT H tAKOIR WH CEE'fe «VOMA. A AT CTOPONH ECT || flOC- TApOAAV JfOTApS no KW^V «§ bIîKA OîKHBAAH. îl HA TO ECT B kp.V NAUIETO TOCnO^B »A\H B HlUEIlHCA NNATO A\M Hw GpEMÎv MoTHAA fioEBO^H H B'fcpA np'feBZŞAIOEAENNArO H CpZ^H'INAI’O cn'a rocnO^BA.VIH Hw Kîctanthna Boe-B3/\H. H B'fep.V j] B.'IAp.'B NAL1JH\\ B. n. [IlfCTOf.A îfyfel 6 BEAHK ro (^BOpHHin ^OAN^H ŞEUAH. B'fepA riAH \ TAHrApSA BEAHKATO j^BOpllHKA I’OpN't' H ŞE.Y1AH. B. n. FHWprÎH npX- kxaae\ Xotmhckato. b. n. HachaYe m Hhroap npZKX-A \EH ţ| PoMANCKHJf. B. II. Gh.YIHWNA FeTMANA M npZKa-AAEA GS'IABKArO. B. n. FuirOpYE IIOCTEANMKA. B. n. Eo-ciWKv cnaTApt. b. n. BpanoBcBiH MiiuiiM^A. b, n. TaJi-l’Opl’E C'OANHKA. B. 11. Gh.UHWH GTpOH»! || BHCTIIApNHKA. B. n. Oopt KOMHCA. H B'fepA BZCfc\* EOlAp NAUJHX AW-(\ABCBHX BOAHKHX M AAAAHX» îl 00 H'UJHAA JKHBOT'fe KTO e8,\et rocno^Apa wt a^teh ha lui. x «ah wt naiueto poj\8 han iiak e.%^ «oro Bora HŞEEpEt rjcnoftxpE.vi. || EHTH NAUJEH ŞE»*AM AlcA^lBOrfeM....................... (lpABHJÎ M nMTOAIMJf nHH'feaM. fl NA || E8AUJÎH Kp^nOCT H nOTBpZ/K^ENl'e TOAAS BaCEAAS (BUlUJknHCAHHOMS) Bt-A-bAM ECMH HAIUEMS R'fepH DA\S H IIOHETENOAA j EOA'fcpHHS n\H8 ilinSA Ctpoh'i beahkoaaS aotoiJiet iîmcath h iiauika ME'JAT npHBtŞATH || Ka CE.W8 HCTHNNOMS AJICTg NAUJEM8. (ÎHCAA îlpCENlE HeSOÎKATKO 8 Gov'IAB'fe B.\TW ^ŞpJ A1Ctţ\ ^EK. KB. ftHk". HCKAA. CTpOMM AOr, www.dacoromanica.ro - 228-- TU ADU CERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Io Eremia Moghilă Voevod, Domu ţării Moldovii, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor, cui vor căuta pe ea, sau ce-tindu-li-se o vor auzi-o, iată această a-devărată sluga noastră Nicoar Uricar am miluit-o mai cu deosebita noastră milă şi i-am dat şi întărit de la noi în a noastră ţară în Moldova, a lui dreaptă ocină şi cumpărătură din ispisocul de cumpărătură, ce l-a avut de la Domnia mea, jumătate de sat din Trifeanl, ee-i pe Lăpuşna îu ţinutul Lăpuşuei şi cu loc de iaz şi cu moară şi cu două locuri de grădină şi cu râdiă şi cu loc de prisacă, pe cari el singur le-a cumpărat de la Rusul şi de la Cristea şi de la Macsin din Mlâdineşti pentru 60 taleri de argint, care acea jumătate de sat a fost lor de cumpărătură de la Rusul şi de la fratele său Toader fiii lui Scănteae, din dresele de mărturie, ce le-a avut moşul lor, de la Petru Vodă cel bătrîn; pentru aceasta să fie lui şi de la noi cu toate veniturile. Şi la aceasta am dat şi am întărit aşijderea acestei de mai sus scrise slugei www.dacoromanica.ro — 229 — noastre Nicoar Uricar a 5-a parte din tot satul Dragomireşti, ce-i la obîrşia Lăpuşnei şi cu loc de iaz şi cu moara şi cu pri-sacă, care acea de mai sus scrisă a 5-a parte din Dragomireşti foastă cumpărătură a socrului său ion Kicer şi fusese Vîndută de socrul său Avram Kicerî, fiul lui Ion Kicer şi de nepotul său lonaşcu Kicer slugilor noastre ImFîrtat Diiac şi lui Marco şi fraţilor săi şi lui lonaşcu şi Veisa şi lui Mintă pentru 150 zloţi tătărâşli. Intre a-cestea s-a sculat sluga noastră Nicoar Uricar şi a întors toţi acei mai sus zişi bani 150 zloţi tătărăşti în mînule tuturor acelor scrişi mai sus. Şi iarăşi întărim lui din a 3-a parte din obîrşia Dragomireştilor a 3-a parte şi cu loc de iaz şi cu prisacă, ce însuşi le-a cumpărat de la ion Mîrza şi de la fraţii săi Gliione şi Andreiu Iii lui Oană, nepoţii lui Negrilă pentru 2 cai bunii aceste de mai sus scrise să fie lui şi de la noi urie şi ocină cu toate veniturile, lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi răstrănepoţilor lui şi la tot neamul lui, care i se va alege mai de aproape ne-ruşuit nici o dinioară în veci. Iar hotarul acestei jumătăţi de sat din Trifeani, www.dacoromanica.ro ce-i pe Lăpuşna §i cu loc de iaz şi cu moara şi cu loc de gradinei şi cu răcliu, sălie din tot hotarul jumătate. Iar hotarul a-cestei părţi de ocină din DragomireştL şi din obîrşia Dragomireştilor şi cu loc de iaz şi cu prisacă sa lic pe locurile, precum i s-a venit şi precum singur a cumpărat: iar de alte părţi să tie după vechiul hotar, pe unde din veci a umblat. Iar la aceasta este ere liuţa Domniei noastre mai sus scrise Koi Io Eremia Moghlă Yoevod şi credinţa preaiubitului şi mezinului fiu al Domniei mele Io Constantin Yoevod şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Nistor Ureache mare vornic al ţării de jos, cr. p. Gligorcia mare vornic al ţării de sus, cr. p. GHorgUe părcalab de Hotin, cr. p. Vasilie şi Nicoar parcalab de Roman, cr. p. Simion Hatman şi parcalab de Suceava, cr. p. Grigorie postelnicul, cr. p. Bosioc spatar, cr. p. Bîmovsld pah. cr. p. GUgorie stolnic, cr. p. Simion Stroici vist. cr. p. Oprea comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn din copiii noştri, sau din neamul nostru , sau pe ori care altul îl va alege Dumnezeu să fie Domn ţării noastre a Moldovei www.dacoromanica.ro -(unul ca acela să nu strice dania şi în-tăritura noastră, ci mai vîrtos să o întărească şi împuternicească, de oare ce a cumpărat cu ai săi) drepţi şi curaţi bani. Iar spre mai mare tărie şi împuterire a tuturor celor de mai sus scrise am po-roncit credinciosului şi respectatului nostru boer pan Lupul Stroicl vel logofăt să scrie şi pecetea noastră să o atîrne la această adevărată carte a noastră. A scris Arsenie Nebojatco în Suceava la anul 7106 (1597) luna Dec. 22. iscal Stroicl log. (autograf). NOTE: 1). Dooumentuî e scris pe pergament lat de 50 -cm., lung de 85 cm. E bine păstrat. Are pecete mare, f. bine -conservată, pe oare se ceteşte inscripţia: iV\/\CTilO BjKÎEIO I\V OpEMÎKV Mofhaa Iioeboaa rctl^p ŞEMUI mm^abckoh, E proprietate a D-lnî Th. Codrescu. 2). Nume de persoane: HHKOiXp 5pHKAp, Pi?C8/\, KpCT"k, MaKCMN, GKXHT’feE, ItWH KHHEpA, scris şi KnHEp,T., KH'lEp, (JlZpTAT /(hÎAK, MApK0,I*(HAIiJK0, BeHCH, Mpt§H, ?i Mpa§t, Thone, ^napeio, G3he, Hetphax. 2). .Nume geografice: TpHtf)+HH, ilanSuiHA, A/Uxah- tîlEljlIf, /tpATOMHpELJJH, (xkp&UiHE )(pArOIV\HpE[J]HIV\, www.dacoromanica.ro — 232 — 46. Document din 7108 (1599) Octombre 25. Sumar: Eremia Movilă întăreşte actul de cumpărătură e-manat de la vornicul de ţara de jos Ureache în persoana lut Călin mare vataf, asupra unei a 4-a părţi din satul Dragomireştt de la ţin. Tutova, de pe apa Sitnila. Hw SpEMim Mothaa Sceboaa. koîkîio avhmctThj- rccno^ăp §EA\AH MOAftABCKOH. WiRE || llpÎH^E nptîft NAMW h npi'A naujhmh k o a rk p h caSta nauj BtpnlH Kaahn bea BATAI" BOAOCTH || T8TOBA. Cx ŞAllHC £A CBEft'kTEACTKO Wr HAU) B’fepNÎH H flCMTEHHÎH BOA'fepHH IIAH || O'i'K'kKE BEAMKlH ^BOPHHK KAK5 K8I1H A WT nOAOBHHA CEAO tt’T ^pArOMHpEl|IH nOAOBHHA |j H CB MACT WT CTAB H WT AVfeCTO §A MAHN NA nOTClffc CAAHAa WT ToA/ţEp H WT EpAT ED || /IiKA CNOBE fl/lSWH BNVlţH HBANV H A/T HwNV li JaACHAÎEBH Cn'oBE %EMÎH || H WT KoNftP'fc cn'x IIaîe BXCH BNVlţH n nptVNVlţH KpHCTHNH CECTpH HbANS || » HC npHBHAÎE M>0 HMAAH <\’fc|\0BE M\' VVT ^AE^AH^pZ B0-EBO/ţA §A METHpH || AECbT TAr.EpH CBEI%pXNH\'. T'fcAiVpA'ţH AABI BHA^BUJE TOTO RHLUnHCANHlH ŞAF1HC jj ŞA CB'bA'kTEA CTBO H VA BHsSflAEH Ye. TOTO P'/ţH B'fepOBAJfOAA H ^A^d^vM |j ca8sh naujeavv B'bpNOMV Kaahn bea bitat toe np'b^. pEMENOE MACT ^A WTNHNV || WT (10A0BHNA CEAA WT $pA-roMHpELJIH nOAOBHNA H CX MACT ETO WT CTAB H WT AA'beTO || £A MAHN NA nOTOlft CA/lHAA. KAKO ftA ECT EMV H WT NAC O'pHK H WTNHNV |j CX BZCEAV ^0\'0ft0M H NN faX (E NE VA1HUJAET lip'fr/ţ CHM AHCTOAA NAUJHM §AnHC. OV POMAN. /Kt. ^5PH. WK. Kg. rn/ţNX peme. GTpOHH BEA AOr. VMHA H HCKAA. ^VMHTpV. www.dacoromanica.ro 233 — TRADUCERE. Io Eremia Moghila Yoevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovii, iată a venit înaintea noastră şi înaintea bo-erilor noştri sluga noastră credincioasă Călin, vel vataf în jud. Tutova cu zapis de mărturie de la al nostru credincios şi cinstit boer Pan Urmele mare vornic, cum că a cumpărat din jumătate de sat din Dragomireştî jumătate şi cu parle diii heleşteu şi cu loc de moară în apa Smila de la Toader şi de la fratele său Luca, fiii Muşei, nepoţi lui Ivan, şi de la Ion şi Vasilie fii lui Eremiea şi de la Condrea, fiul lui Ilie, toţi nepoţi şi răs-nepoţi Crăstinei, sora lui Ivan, şi din dresele ce le-a avut moşii lor de la Alexandru Yoevod, drept 400 taleri de argint. Pentru aceasta şi noi văzînd acest de mai sus scris zapis de mărturie şi de cumpărătură, drept aceia am încredinţat şi dat slugei noastre credincioase Calin mare vătaf acea de mai sus zisă parte de ocină din jumătate de sat din Dra-gomireşti jumătate şi cu partea lui diii heleşteu şi cu loc de moară în apa Smila, www.dacoromanica.ro — 234 — casă-i fie lui şi de la noiuric şi ociuă cu toate veniturile şi nimenea altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. S-a scris în Roman leat 7108 (15H9) Oct. 25. Domnul a zis. Strolcl vel log. a învaţat şi iscălit. Dumitru. NOTE: 1). Doc e scris pe hîrtie, bine conservată. Pecetea e stărîmată ; ora de ceară roşie. E proprietatea D-lnî Th. 1 odrescu. 2) . Isume de persoane: KaAHH, O'fp'lvKt, ToA^Ep, ^ISKA, AÎSuia, IIban, IiiH, Bachmeb, UpEMlA, Koit^p'fe, HaYe, KpCTHNA. 3) . Nume geografice : ^pAPOAAHpEtJJH, 1 âTOBA, G/WHAA. 4j. St»il. Azi acest părîd e cunoscut supt numele de >St- mila, după care s-a dat numele şi unei plăşî din ţin. Tutova: plasa SimHa. Cum se vede pe la 1600 se pronuuţa scurt Smila şi tocmai mal apoi 6-a interpus un i Sirnila. 5). Ureche vornic de ţara de jos e Nestor Ureche, tatăl lut Gr. Ureche cionicarlul. 47. DOCUMENT FARA DATA Sumar: Popa Nechita a făcut o cumpărătură de la (Fră-ţilă) din FărchişT. Medelnicerlul Tanasie cu alţi marturl dau act de cumpărătură. CEr ^Aiuic wt np'feA TxhacYe me^ean...........|| H WT np^A AAIIOPH AIO^H AOKplH MEIKEI&DI............[| LţHAS WT (ptţp'IHtJI H-kKHW NHOOSKEH H np.-^AA Eft. . . . || WT VAEC8. H RXCTABtUE 000 HmKHTA WT Eojkik» mkî Hv @pE,v\îk\ /Viomu Eoe-BO^ct. rocttoftipx ŞEMAH MoA^A BCKOH. ŞHAMEHHTO HHNHAI HCHAA AHCTOM HAUJHM R'AC'K'AA KTO HA HEM BZSpHT HAH NT8H ÎM Ero StAHWMT WIKE. || npÎH^E np’li/ţ HAMH H np'k^ HAUJHMH GOAtpH (CASTA NA IU 1 Op A LII) KO KH8HIÎH (1TZKZAAK CHS ToftOCÎH EH'ferHHA IIzTpAUJKO llpZKAAASA. (BHSK Y1)h81UKA np'bSHSK TpHrOpÎE tTO Ero AOKpOlO BOAK». HEKHM || HE110-HS^EHH A HH (lpHCHAOBAHH. H hŞmIcnSA (CBOH flpABlH WT) HHHS H ^'b^HHHV. HC npHBHAIE ŞA nOTBpZlfi^EHÎE NTO HiVUA A^A08* H P0AHTEAM Ero WT dAE^ANAPA B0-EBOAH NETBpZTAA NACT || WT CEAO KZAHHEIJiH (bHLUH'IîA NACT H CZ M'bcTO ŞA MAHH HA) XcpAELţZ 8 B.'AOCTZ GSNABCKOH. TA A'd HŞAVlîHS CASSH HAIUEMS ^SMHTpS SpHKAp. li (1AK CASat HAU) ^SMHTpV îîpHKAp \\\ || HŞ-M'fettv Ş\ HŞM’fcnS CA8SH HAUJEMV lopALUKO (BHB npZKZAAK) CH*zToAOCÎH KH’briIHA IIzTpAUJKO npZK. nOAOBHHA CEAA WT ^)pZTEl|l S BOAACT H'feMlţS. H EiKIJIE MAH A^A EMV CASTA HAIU ^SMHTpS || ^PHKAp EftHO tTO H Aba A^T* TAAEpH CpEBpEHHX . . . . H TOTA APSTAA NOAOBHHACEAA WT (ppZTEIJlH. 'ITO KHA llOCTABHy H ŞAKAAA KSMHAT ETO SoCHM RpZAHTOBH NTO ECT EMS || A’bAHHHV Toro CEAA (ppZTEtjJÎH wrno KH’fermrfe eto To. . . a0'*) k* Toa- AEpA ^pATCHNA. H HCnpHBHAÎE STO HMAAH A‘^ACBE H P°* www.dacoromanica.ro — 237 — ^HTEAH HX §& (\AAHÎE WT ilAE-JAHAPA SoEBO^H HHO MKÎ hH^BIUE «X || ftOBpO BOAHOE T0KAAAA8, H HŞ.vVfeHEHÎE. A MH t(aKOJKAePe) M wt HAC ftAAH H nOTEpa^HAH ECAAH CA8SH HAIUEMS ^8MHTp8 SpHKAp TOTA (lp'feft pEHEHHAA HETBpXTAA HACT WT CEAO WT RxAHHEIJIH BHUJH'feA MACT H CX AlpfecTO §A AAAHHHA XopAElţS (KAKO j^A ECT) H WT HAC 8pHK H OTHHH» Ci 8XCEAA ftOXOftO.AA EAA8 H fttTEM ErO H ShS'UTOAA EPO H npt-WHaMATOAA H flp'blJiiSpATWAA H BXCEAA8 p0^8 Ero KTO C'b EAAV •HŞKEpET HAHBAH2RH1H NEflOpSlUEHO (HHKOAH HA B’feKH.) il X0TAP TOH HETBpXTAA MACT CEIA ECTb WT B2CET0 X<>-TApA MEŢB;:XTAA ('•ACT) A WT HHUJHX CTOpOHM IlOCTApOAAS TfOTApV IK'KS^A || H§ B^KA WJKHBAAH. fl HA TO ECT B'bpA HAUiero . . . Hw SpEAAÎA MorHAA fi. H fip'bBXgAIOKAE-HHATO CHA rB*MH KoCTAHTHH fi. H B. EOtAp HAU1HX. B. a Ghaaîwna. Tetaaaha || h npxKXA. GSMABCKoro. b. n. S- pfcKH ^BOpHHKA AOAH'bH §EAAAH. B. n. FpHTOpMA AB°P" HHKA ropH'bw §EAAAH. B. fi. TEWprÎH npXKXAAE XoTHH- ckoto. b. n. MorAXA” h b. n. Rhpmha npxKXAAEOBE IlEAAElţCKH. B. fi. ToAAEpA H B. n. Fs A’pr'lH nA........ HoBorpAACKH\'. b. n. ^pxrAH iiocteahhka. b. n. Ghaahwh 6HC. . . . B. n. EpXHOCKÎH 'IAUJHHKA. B. n. || OEWH (?) în loc de A'^A® (doc. 1554 Arh. 1, 1, 66, WM ţn loc de "M (doc. 1586 id. 67). HEflOT fn ioc de BNbKX (BXH0''KX) sail AHEiţi’i8j cum îl găsim în doc. munteneşti (1575), (doc. 1512. Arh. 1, 1, 111 ) OVNKA pi-o A’^Ax sad TECTk (doc. 1463, Cron. Huşilor) forma MAU MHOP, unde avem un comparativ romînesc în loo de slavonescul MNOÎKHH (doc 1603. Arh. 1, 1, 117)? jBOTE în loc de OBO' Bh (Doc. 1530), B\pOLU pro WpAlU în loc sie Tpxrx (doc. 1634 Rev. Tocilescu 1, 183),0'|i'l0 în loc de OKO (ochii); nHTAA (10 KpATilAi\\=a întrebat pe fraţi, un e ijăsjm acuzativul cu pe, ceia ce nu-î în slavonă, OpH npAP în loo de npH^BOp (pe prag, Kev. Toc. 11, 48), AM6A(\E în loc de HHgH (doc. 1503 (Bev. Too. 385), KAATA, flXpXt?, KMp, BAAE în loc de A0AMn8 (1624), P^HIE*, apoi forme ca • MAh CX H*bH8=ma)( cu preţ, 5'AM npM^\A—a mai adaus; MAH Bp.V- •THTH =a mai întoarce (doc. 1591. Rev. Too IV, 704)- Scriitorii de mal apoi nu numai că vor uita cuvinte, ci chior propoziţii întregi, şi în loc vor pune fraze romîneşti, cum avem în documentele date mai jos: WT MMT(ţ)XpTA 9ACT ^HN yiOAAXTATH A TpHIA (lApTE (d0c. 1601), şi t* CBOErO flpABOlO M0U1HE ^HNTpA llATpA nApTE AHN V».V»XTaT6 A TpHfA n.\pTE (doc. 1632) Aceste mici fapte, care se pot înmulţi după voinţă ne a-rată oă introducerea limbai romîne în cancelarie n-a fost făcută în urma unul ordin venit de la Domn, şi că nu e meritul bimărui îu aceasta, fie acela Vasile Lnpul sad Mateiu Basarab, ci faptul e datorit curgerei vremurilor ; lucrurile s-aă petrecut încetul ou încetul şi în măsura în care se uita slavon», se simţea mal indii] nevoia de a o împestriţa cu romînisme, ca cuvinte şi fraze, pană cînd romînţi a luat locul, ţocraai cum în lmperliţl de răsărit limba latină ajungind o belea pe'capul grecilor,'ce VoiaU VOLUMUL XVIII DIN UR1CAR. Q. 16. www.dacoromanica.ro — 242 — să ocupe funcţiuni în Stat, Impăra'ul Foca în 602 d. Hr. o scoate-din cancelarie, după ce deja vremea o scosese de mult. Multe din laptele istorice ţi culturale îţi au explicare raţională prin nexul lor logio şi natural, mai mult de cît a interpune voinţa omenească; căci şi faptele îşi au cursul lor fatal în afară de voinţa omului. 6) Data documentului. Pergamentul e rupt tocmai aici, dar putem spune că doc. acesta e posterior celui dat urni sus supt anul 1597, şi anterior celui din 1606, 2 April (Arii. ist. 111. 74), căci numai în acest răstimp de 8 ani aii putut funcţiona aceşti boeri. In 1597 un an după suirea sa pe tron, eraă ca boerî Gn-gore postelnic, Bosuioc spatar, Barnovski paharnic Gligore stolnic, Simion Stroict vist. Oprea comis. In doc. din 1606 găsim cîţiva boeri înaintaţi în boerie şi anume : D. Barnovski postelnic din paharnic, iar pe Gara iman, care doc. nostru ni-1 dă ca comis. în 1606 este paharnic. JDocu-mertul dar e de pe la începutul seci. al XY11, între 160)—1606. 49. Document fără dată de an, lună şi zi. Sumar: Sătenii din Piţivoeşti rtaă o liîrtie de mărturisire, prin care afirmă că l’oader sin Anei şi ou fratele sătt Ion, avîn-dut lui Ion Hotnogul din Bobocenl şi la alţi cîţiva partea lor de ocină şi moşie pentru 20 taleri biianf. Toader mai avea un nepot de pe soră-sa Teila, anume Ursei ; acesta vin dă partea sa ţ1 3) lui Toader pentru 12 taleri, Iar la un loc Toader ia numai 20 taleri pe 2 părţi din 4 din a 4-a parte din jumătate de sat. Toader la vinzare ţine în samă de obiceiul juridic de a întreba pe rude, de «vor să cumpere moşia, dar nevoind nici una, Toader a vîndut partea lui la un strein,. Hotnogul din Bobocenl. HdlHCOK §1 WTNHN WTnptA AWAHA0KpH HlTAptt H MMftH WT CH.'.O IlHlţHBOEljlH || WT rAE ECT IlHlţHB.H -fiOWA H AT WKO'H'H MEffiilAlIIH. WXE npiHflET nptft tUMH || ToAftEp CHH iltU WT IIhUHBOEIJIH H BXCTAAct WHH H> HP0A\A WTHHH WT CHAA IIhl|HB0E(|IH || 51 A0Ep0 BOftfr WT METBpiTAA MACT .WT I10A0BHNA CHA0B WT METEp MACT || ABA HiCT T0AAEp0BH H SpATH (B0H HoH CHH flHlE WT CHAO riHIţHgOEtţJH || A BX MACT Te^ÎE CXCTpO £I\> TpHT,xrO MACT. MACT Vpcfe» CHH TfiKAA HipcSK BHA || KAIV www.dacoromanica.ro — 243 — Bi' TAAEp BX pSKH î5pC‘L;tO CHH TeKAÎE E/\NO HACT ETO CI H WTHHHH || fi4K npO/\AA Toi/\Ep CHH Un IE WT CHAO nHLţHBCEt)) H pA^H ftB\ ^ECkT TA A E p H EÎfAHH (?) || H BXCTAA ffe flAH Ha'H XoTMOr WT CHAO EoEOH'kHH BE\ . . . . H HAH GhKVA CHH j| IlpOKOnÎE WT . . . H <\A\ Hgj*k BHCflHCAHHH flHH'fe§H /\BA j^HCfeT || TAAEpH KilAH (?) BX p8K ToA^Ep CHH flHA WT IlHI|HBOEIJIH. NACT WT Epo/y H HACT WT AAAHH |] H HAC f WT Lţ ApEH H WT nOAXNÎE h wt caaob h wt nosxAcfe norAEcx n,.HX0AHT II '•act ToA^Ep H CX EpATH CBOH H.VN CHH ilHlE WT IlHfţ -BOEIJJH H HACT fipCXIO CHH TeKAA || fi A K WT TAM WT CHAA FlHLţHBClEljJH WT np^A AK)AH H A0KPH H CTApH H AflUA** H BXCTAAci? |) ToAAEp CHH flNA (bXCIIHTAAIOA ?) HA Vp-CXIO WT IlHIţHBOEljlH H HA XlAHl WT TAM. H HA Ta-BpHA || EpAT XbpbUIOp WT TpOţEipH H HA CBOE nAA ME-HHX TAECT HţEEpET CX AAAH KAHŞ || AAOrbT CE BX£-EpATHAE H nAA1 HAH WHH NH X^IJJET Av CE nAATHAH || TAA WTHHHH WTKX ToAft'p HHO ToAAEp WN» npOAAA ŞA AobP° BOAt E.VWy H CX pX^EUl EAA || WT np^A A>0AM AOEpH np^A TocjiAt hahujap wt Ehbhnh h Xxpc\- WT TAM H H(|)T0AÎE || CHH BAMbllI WT pbKhMOJK H Tb* AAEX WT TIhLţHB^EL|f H ExAAN WT §EAAAH P8CK0H || M CXTBOpHA EAAV §A(lHC §A....................MApTOpiCÎAA. TRADUCERE. Ispisoc de moşie, dinaintea a oameni buni şi bătrîni şi tineri din satul Piţîvoeşti, de unde este Piţivol Boiul, şi de la megieşi de priu prejur, iată că a venit înaintea noastră Toader sin Anei din Piţivoeşti www.dacoromanica.ro — 244 — s-a sculat dînsul şi a vîudut ocina sa din satul Piţivoeşti de bună voia lui din n patra parte din jumătate de sat din 4 părţi 2 părţi a lui Toader şi a fratelui său /o??, fiul Anei, din satul 1 iţivoeşti, iar din partea Teclei, sora lui, a treia parte, partea lui TJrseiu fiul Teclei, pentru care a întors 12 taleri în mînule lui Ursei sin Teclei, pentru o parte a lui; şi aceste ocini iarăşi le-a vîndut Toader sin Anei din Piţivoeşti pentru 20 taleri Uîanl (?) şi s-au sculat pan Ion Ilotnog din satul .Boboceani vel.........şi pan Vicul sin l'ro- te din jumătate de sat, 2' părţi din 4, plus a treia parte din a Teclei, partea lui Ursei. Satul Piţivoeştî era împărţit in 2 (AB4 WACTH) J flecare parte er.i împărţită în 4 ; deci a 4-a parte din 1 2 3 4 5 •> venea o 1 s din trupul satului ţ acum şi 1 din lf.j era împărţită în 4, şi 2 din aceste 4 părţile vinde Toader cu 8 taleri, căci 12 se veneai! pe 1 * din partea Teclei, partea 2 Iul Ursei. Toader vinde dar 2 părţi din fracţia ljg>, sad-— din 32 întreaga moşie. Venea preţul întrrgel moşii 128 taleri, căci socotind pi\- 2 32 ţul a fracţieî__=8 lei, -1 vor preţul 128; ţinînd samă de 32 32 preţul de 12 taleri daţi pe partea Iul Ursei, şi care apoi întră şi în suma totală de 20 taleri. 5) . Forme de limbă romîneascd. Hilip pro Filip ; Hirişor (XkpkU10p),diminutiv întrebuinţat ca poreclă; §' ftOBpo BOA'k EMO'f—de bună voea Iul, construcţie curat romînească; C® tWAH Ki\MŞ=maî de aproape, în loo de HAHEAHJKH1H din uricele vechi, unde NAH e particula augmentativă pusă pe lîngă comparative şi superlative, avînd acelaş rol ca şi mal; de acela pi- www.dacoromanica.ro — 246 — zorul răzeş, uită pe HAH ţi pune pe A'ăH, dar pune numai propoziţia KAHŞ, nu forma adjectivală în comparativ ; deci a făcut un comparativ curat romînesc, perifrastic cu adverbul mal, nu după firea limbel slavone, unde comparativul să formează prin sufise. MApTOplCIM, verbul pus în formă romînească pers. I pl. Ind. prez. în locul slavonului ŞAflIIt ŞA CXB'fe^'k- Tf AKCTBO, cum găsim în actele, scrise de piserl mal buni cunoscători al slavonei. 6). Obiceiu juridic. Din documentul nos ru reiese că răzeşii, cind voiau să vîndă ceva întrebai pe rudele lor satt pe sătenii din acel sat, dacă vreai să cumpere partea Iul, daca nu voiai, a unei o dădeai la străin : , Şi s-a dus să întrebe pe rudele lui, care-l vin mai de aproape de pot să întoarcă (banii) şi să plătească; vir ei n-aii voit sa plătească aci a ocina ăe la Toadir, deci Toader a vîndut-o de bună voea Iul şi cu rezeşil Iul. . . . 50. Document fără dată de an, lună şi zi. Sumar : David parcalab de Roman da act de mărturie în vînzarea ce Sava din liudeşll Neamţ) face cătrâ popa Dan din Piticenl, a unei părţi din Pilicenî, pe preţ de 140 zloţi. IIaN ^ABHA npSKdîAAB WT BAOCT PiMUICKH. WîfiE npi'HA8iuA np*ka naaam Oaba wt Es^elji wt || bawct IltAACKHX NEKHM HEtlONOiKfHO ANHtipHCHAOBAHO ItpOftAA H ACT np«B0 (BOH WT |) HIIH8 WT CEAO [IHTHHAN IIonEEH. ' EMOV ^AH WT IlHTHHAH ŞA CTO HETHpH fţ ftEC^T ŞAAT tlp'feHAAAH (sic) H Ilpt/ţ AlOftH AOKpH M CTApH. H pp-fe^ cASr rocno/ţApacKHX |] bhujnh h HHmtitt h ca wkoa aae- JKÎIAUi. H OCTAA (1011A ^AH H CX IlAriA^itA CBOA ŞAI1AA || THA 8CÎH CnOAHV CÎA nHH’feiH. pM* ŞAAT TOTO BHU1I1H-CANO BX ţ,XKH OaBEEH nptft || ^ABHA flpXKXAAK WT Po-AUH H np’bft IwHAUl ŞAT ToiaCdi H np^A KOÎAp fiXTAH CH'b MOÎKHA (?) || H np^I^ ^8MHTp8 WT IlHTHHANH. H np-kA rEwp^^^Q^^-f^lytAOiKS hheckSa wt (| 247 — TAM H HEKHlJ)Op WT TAM. H UP'k^ AIOJH £0GpH H CTApH « C8 WK/ZCHH MEffiHAIli || BHIUNH H HHîKhYH. HHO Mki •BH^-kBUJE tflKA ^A ftOBpa BOAHO TO"MEffi H (10AH0 §\-fl A A jj THA TEpE CZTROpMA EM8 ŞAI1HC §A CB’h^ATEACTBOV. TRADUCERE. Pan David, pârcălab de ţinui Romanului, iată că a venit înaintea noastră Sava din Budeşti, de la ţin. Neamţului, de nime silit nici asuprit (şi) a vîndut partea sa dreaptă de ocină din satul Piticeau! popei lui Dan din Piticeni pentru 140 zloţi, înaintea noastră şi înaintea '(multor) oameni buni şi bătrîni, şi îna-iutea slugilor Dcfurneşti, şi din sus şi jos şi din megieşii de prin prejor. Şi s-a sculat popa Dan şi cu Papadiia sa şi a plătit deplin toţi acei de mai sus scrişi 140 zloţi, în mîuule Saveei înaintea lui David pârcălab de Roman şi a luilonaş ginerile Goiasăi şi a boerului Vatan fiul lui Mojil, şi înaintea lui Dumitru din Piticeni şi a lui Gheorghe ot tam şi a lui lonaşcu Fcescul ot tam şi a lui Nechifor ot tam, şi înaintea a oameni buni şi bătrîni, megiaşi de prin prejur din sus şi din jos. Deci noi văzînd a lor de bună www.dacoromanica.ro - 248 — vbe tocmală şi plată deplin şi le-am făcut lor zapis de mărturie. (1. p.) Note : 1). Doc. e scris pe hîrtie 19 cm. lungime 19 cm. lăţime, şi e bine pastrat, afară de pecete ce e mică de cearfr roşie, dar stricată. E proprietate a D lui Th. Codrescu. 2) . Nume de persoane: fipZKdiAAE, GaKA, IhnAftiÎA, Iwnauj, rcracrT>, Bxtan, Mojkma, ^oyAtMTpS,. fE^prYE, IwN.UUKtf IImECKSA. HEKH(ţ>0p. 3) . Nume geograf ce : Pw.WANCKM, EgftEtJI, H'feMCKM\'r nHTHHAH. 4) . Forme gramaticale: IlonEEM EAItoy (\AM, traducere literară a romînismulul Pope: lui Dan ? GarIEM cu genetic vechia descompus. 6). Cu cît doc. slavone sîut scrise de cărturari de pe la ispravnicii cu atîta slut mal pline de romînisme şi forme curioase slavone. Ex : WtTAA (OVCTARWE), BX P&KM (« ( HEM). 6). Vezi doc. de mal jos, din 7136 April 26 (1628), care-are raport la acesta, complectîndu-se unul cu altul. 51. Doc. fără dată de an şi lună. Sumar : Yasile Yeisa din Mărmurenl vinde părţile sale-de ocină din Corneşt! şi llilipeştl, Iul Ghlanghea visternicul şi. fratelui săii Gheorghe visternicel din Bătrîneş'l pe preţ de'12 taleri de argint. §&E 5Annc ^A MiprSpYf. kako bxc- Aici zapis de mărturie, cum scu- TAAOffc SvCHAÎE EeHCA WT M&p.WSp'fcNH §.\ latu-s’a Vasilie Veisa de la Mărmuren) de- ftOEpCIO EfO R)AW. HEKH.Vt NEflONSrK^EH. A buna lui voie. de nime nevoit dac www.dacoromanica.ro — 249 — MEnpECHAOBdlt. H np.'^VA CROH np'KÎH nici silit. şi a vîndut ale sale drepte MACTH ^A WTMHhH MTO c'k H^KEpEr. UIT părţi de ocină, ce s-a alege, de K2 CBOHX BpATiAX- WT CEAO KopMEIJIH. H spre ai săi fraţi, din satul Comescl şi CEA3 XhAHIIEIJIH. THX npWt\AA. rÎAHTWBH satul jEr^î>esc<. pecelea le-a vîndut lui okiange BHCTEf. NHHEA H EpAT EM8 TEWprE BHCT. VAT vistermcdul şi fratelui său George vist. dela ExTpXNEqiM. §A ABA MA ftEcfeT TAA. CpE- Bătmneşti. pentru doi-spre-zece taleri de KapHHx wt np^A MHom ak>ah aoePh* m argint dennaintea mulţi oameui buni şi caSth niAP2CKH\‘. wt np’bft ^8aahtpauj.ava din Băiceni şi Lulici şi au dat mărturie cu sufletele lor şi am făcut pentru aceasta, ca să le fie şi de la noi ocină şi cumpărătură cu toate veniturile. Şi iiimenea să nu se amestice. Domnul a zis.' A scris în laşi leat 7110 Oct. 11. Stroici vel log. a învăţat şi iscălit. www. d a co r o m — 254 NOTE : Doc. e scris pe liîrtie ; scrisoarea aproape ştearsă-E proprietate a D-luI Th. Codrescu. 2). Nume de persoane : Kp!SC’r K G'ApK'AHIţZ scris şi E’P" SZNlţK, (jTAIIK'AII, IlOll C.\KA, /WzpHKA, ToA/ţEp, Xaoata, /Is,-e Kep\’'/h- Pc^na, A&uhtpToian, Iahia, Spe.MHia, G-ckan, Hwnuijko, Cababz, Avahm, UJepkan. 3). Nume geografice: XopyELJl, IIhtH tAN, PSC (?), 11e rOUI'kNH, BzHM'kH, HAC. 4) . Particularităţi gramaticale : Doc. ne piezintă multe re- mînisme, ca cuvinte, şi cliiar fraze : npABOtO MJUJHE ţ, (IIOMZTATE A TpHIA IlApTE ; §A ft’KpS BOA'b ETOV iitera| romînescul „do bună voea lul“. Apoi are forme gramaticale slavone foarte curioase, c-.Ia ce ne arată că diecul Serbau era puţin procopsit în slavona. Acest doc. a fost copiat întocmai de Popa Lolici, Iu doc, din anul 7141 (?) Dec. 6 ; scos se vede penlru trebuinţa părţilor Interesate Aceleaşi particularităţi în amîndouă actele mal importante în actul din 7110 de cît în copia din 7141. (Vezi mal jos doc. de sub anul 7141 Dec. 0). Amîndouă aceste acte se com-plecteaza unul pe al ul în locurile şterse. 5) . WT 'tHTlflZp'rA 'IACT /(HM (HOMZTATE A TpHIA nApTE. Aci cărturanul Şorban a uitat fraza slavonă: (WT MET-BpZTA 3ACT WT IloAOBHHH TpETAA HACT) şi a pus frază ro-mînească, reprodusă întocmai şi în ao ul din 7141 (1632) scria de popa Eolicl.—Străbunii noştri nu cunoşteau numerile fracţionare, de acela găsim fraze curioase ca oea de mal sus-Portiunea de pămînt determinată ou din a 4-a din 1 /•>, a 3-a 1 parte=-£Ţ- deci a 24 parte 53. Document din 7115 (1607) Mart 10. Sumar: Simion Woghilă judecă prioina dintre Uărica şf Onclul pen'ru satul VovineştI şi nişte poene de pe Ichil şi Suh&f,. cumpărate de Lupul de la nepoţii lui Roman Clurea, ce a trăit pe vremea Iul Stetan Vodă bătrînul (cel mare). Procesul îl cîş-tigă Mărica, ca fiind rudă mal de aproape =Tot aci ni se spune de altă pricină dintre Petca, nepoata lui ilurea, care neavînd copil a lasflţt, nepoatei sale Irina fa-a Ini Nicoară avutul săt din. Voineş'I, cu condiţie să o îngrijască cît va fi în viaţă, cum şi dnpă moarte. (tW)ACT’fw BoîKIIO MKÎ Hw ,Gh\\H.VII MdrM.M Go-EBO/ţA J’CCn>AApZ £E.\V(H A^WăftABCBJH. ŞIIAAIIET9 (sic) www.dacoromanica.ro — 255 - HHHHAl CX CHM AHCTOM HA 111 HM BXofe/M KTO HA NEM BXţ< |iHr. HftH HETXlJjYH ETO b’CAHLUHT. WiKE IlpiHl\OUJ,k llp'fcjy HAMH H np'k/\ SCH.MH HALUHMH MoA^ABCKHMH || EOA'kpH REAHKHVUI H MAAHMH lYlxpl KA H TEPAAA HA CASTA HAUI OHHVA EpAT TlvnVAOB. pA^H TpETAA MACT MACT BHUIHAA WT CEAO liTBHHf IJIH. H pAftH TpETAA 'IACT WT E,\N H nOA’bNV MTO ECT H\ IIkMA M PAKH gA ftpb’TAA nOA^MA HTO HA C8X*H- HTO TOTA BHIUEpEHEHH IA «ACT || EMAO BHKSnAfHlE AMJKV CBOE.MV ilSllSA MT IlEKOApX M WT EpAT EPO HwNAUIKO H [ÎEKHcţiOp H WT CECTfA H\ ^pl* PAHA CH'CBE I]JE(ţ)VA0B H. BHSlţH PoAAAHV MvpH. WT HC-npH8MAlE 5A IIOTBpXJK^EHÎE MTO HMAA Po.MAH Mvot WT CTApAPO Ot£i|)AHA GoEBO^A. MHO MH H Ci Hulii H.M |j CXB'feTOM CX(\H\'0M IlpAB^EHOM CX^IEM H WBp'kTOXOAA. îlîKE ECT iVlxpHKA EAH NHKOI\fl#X TAS WHH AHlUHUlACA BHV || IţH CBOH HpifHH CX MACTH 5A WTHMIIV HTO WHH HMAAH BXKSfl’k BX CEAO fioBHHEyjYH- 'ITO HA pfclJA Hk^AH. H CX M’bCTO ţACTAB. H TpEŢAA HAvT WT EftHO llOA’bHV. HTO ECT HA HkMA. H nABHHC CX ftpiPAA IIOA^HA. HTO ECT HA VCT1E GvXOH. www.dacoromanica.ro M IIAKH3Î ta TpETAA MACT WT CEA3 || MMlţOBA. HhO MM BHA'fcBlUE MX AokP° BOAHO A-UnYe. MTO WNH f\\AH CBNVlţH CBCEH IlpHNH. TOTH BHUJEnp'fe(\pEHEHHYH ^B^ MACTH ŞA WTMHV WT (EAO EiC BHHEIJI H HTO H.\ p^lJM Hh8AM M ta iM'kCTO §A CTAB H TpETAA MACT WT E^HCH flOA'kHV MTO ECT HA HkM\. H ftpSrAA flOA'kNA. [| MTO EtT HA 8CTYM (’.VXOH. H TpETAA MAtT WT CFA5 MHIţCBA. ŞANEJKE WHM ^■feTM HE HMAAH WT tIjA\ tBOErO j\A HMAET WHA «X fipM-ŞHpATM H no CXMpTM ftA HMAET WHM MX M3MHHATM. H ^A HMAET BXAAŞHTH nO HA Bacfc MMEHÎE «X- [IO ffl,£ KV|\8T HMATH || TCE BaCEBHWEIlHCAHHOE. KABO ECT EH tt WT HAC SpMK H WTHHHH CX BXCEM (\O^OftOM H -TMM EH H 8MAT0M H np'kA’HVMATOAA. H lipA[J)8p'kTOM H BXCEAW p0&8 EH KTO CA HŞKtpET. HAHE\H/KhYh HEflOpS UIEHO EH HHKOAHffi HA B'k«M B’kHNLfc. || d X0T*P TMM 6 'LUEnHCAHHHM MACTH ŞA WTHHHH WT CEAO fioBHHEIJJH MTO HA p'klţH K8AH H CX M'kcTO ŞA CTAB 8 KVAH. H TpETOlO MACT E^HO nOA’kHH, MTO HA KhA. H ftpSroM OO-A'kHH. MTO ECT HA 8CTÎE GSXOH. A ECT HM X0T-'PH «AKO BHUJEnHUJEM. A WTKX HHIUHX CTOpOH || ftA ECT HM XiTApH no CBOHMH CTApHMH X^TApH. no K8(\A HŞ b^KA WÎKHBAAH. fi HA TO ECT B’kpA HAUIETO TOCnO^BA BHUJE-HHCAHNArOMH Hv CHMH VH MoTHAA GoEBC(\A H B'kpA llp't'BXŞMOBAEHHX H CpX^HHX MA(\ rOCIIO^BAMM. MHJ(AHA H TABpHHA GOEBOAH. H B'kpA SOmp HAIUHX* B'kpA || SO- tap HAUJHX (sic) B'kpv naHA SptKE abophhma ^oah^m ŞEMAH. B. n. KpCT'k (\BOpHHKA TOpHtH 0EMAH. B. [j. ÎIVHA npXKAAAKA XoTHHCKATO. B. n. JTHWprYE H Hw-HAUJKO npXKXAAKH NeMECHHX- «. 0. KpCT'k H (loc gol) npBKBAABO || RH PoMAHCBHX. B. n. GOpXUJK xetmaha h nxp-h'XAAGA G8MABCK0H. B. fi. KHpH[ţ\ nOCTEAHHKA. B. n. G'kBE'HHA CnXTAp'k. B. n. KatapshSa maujhhka. B. I). ChMHVNA CTpOHHA BHCTHIApHHKA B. n. TAHrOpYE CTOA- www.dacoromanica.ro — 257 — «IIKA. || B. n. fi'ApNOTAp KOMHCA. H B't'pA ScilAA HAUJH.W A\oA,\ABCKH.W GOA-fepa BEAHKHM H MAAHAA. t\ 110 HAUJHAt -TRiiBOT'b kto b8/\et rotno^apa wr A^™\' hauimx mah *T IKUUETO PO^A. HAH n.\K Bfy\ KOTO BOTX HgKEpET rccno^Apa ehth naiueh AIoa^abctIih §ev\ah. tot || bh H,\\ HEnOpSUIIIA HA LII V AAAHÎE H flOTBpXIR^EHlE. AAEAEII H.w fr\\ ii Kp'bnHv no mto ect h.w npAB\ato athhhh h AAAHÎE. a KTO . . . nOBSCIT p\gOTH H CZKpb’UIHTH NAUIA nOTBpZîKAENIE H SfTpOEHYe TAKObYe ECT npOKVb'r H TpSKA'bT || wr TA* ba' CaTBp&TAro HB*W H gEAAA'k H vvt Batb\' cbIsthx. fl ha boaujei k ’bnocr h noTBpaas-AehYe ■r'biw 8chiV\ bhlueiihcahhhx bea^ah ecmh nahjemv «■bpHOiWV H nO'IHTEHHOAAV EOA'fcpHHV nAHV OTpOH'l BE-•AHKOiMV AATOlţjETS || nHCATH H HAU1A nEHET npHBEŞATH « CEUV HCTHHHOA/IV AHCTV HAUIEAW. hhcaa SpE.wiA EactHV, ii Iac bato ^gpEl Mapt a. HCKAA GTpOMH 6EA AWrO<|>ET. TRADUCERE Cu mila lui Dumnezeu Noi Io Eremia Moghilă Voevod, Domn ţării Moldovii, Înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor, cui vor căuta pe dînsa, sau celindu-li-se o vor auzi, iată că a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boe-rilor noştri Moldoveneşti a mari şi a mici, Mrica şi a tras în judecată pe sluga noastră Onclul, fratele Lupului, pentru VOLUMUL XVIII DINURICARU- C. 17. www.dacoromanica.ro 258 — a 3-a parte-partea din sus din satul Vovineşti, şi pentru a 3-a parte din poiană, ce-i pe ikil, şi iarăşi pentru altă poiană, ce-i pe Suhai, care aceste mai sus zise părţi fusese cumpărătură între ci a lui Ltqml de la Necoară şi de la fratele său Ionaşcu şi Nechifor şi de la 801*a lor Dragatm, fiii Stefului, nepoţi lui Roman Ciurea, din dresele de întăritură, ce a avut moşul lor Roman Ciurea de la bătrînul Ştefan Voevod; deci noi şi cu sfatul nostru i-am judecat cu dreaptă şi adevărata judecată şi am aflat că aceasta este Mărica ruda cea mai de aproape, iar nu Onciul; pentru aceasta Mărica a întors 400 zloţi tătărăşti în mînule slugei noastre lui Onciul înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri şi am îndreptăţit pe Mărica cu sfatul nostru; pentru aceia să-i fie ei şi de la noi ocină şi cumpărătură cu toate veniturile. Şi la acestea aşijderea au mai venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Fetea Şi Sora ei Anghelina, fetele lui Azghir, nepoatele lui durea, de a lor bună voe de nime silite nici asuprite şi aşa dînsa a mărturisit înaintea noastră şi înaintea sfatului nostru că dînsa n-a avut copii www.dacoromanica.ro — 253 — din trupul său, nici Pete», dar nici sora ei Anghelina, dar a avut numai o' nepoată anume Irina, fata lui Nicoară, şi că dînsele au lăsat nepoatei lor Irina cele 2 părţi de ocină, ce dînsa le-a a-vut de cumpărătură în satul Vovineşti, ce-i pe apa Icul, şi cu loc de heleşteu, şi a treia parte din o poiană, ce-i pe Ikil şi iarăşi altă poiană ce-i la gura SuJiol, şi iarăşi a treia parte din satul Miţo va. Deci noi văzînd a lor de bună voe danie, ce ele au dat nepoatei lor Irina,. aceste mai sus scrise două părţi de ocină din satul Vovineşti, ce-i pe apa Icul şi cu loc de iaz şi a treia parte din o poiană, ce-i pe Icul, şi altă poiană ce-i pe gura Suhoi şi a treia parte din satul Miţova, de oare-ce dînsa copii din trupul său n-a avut, să aibă a o îngriji, şi după moarte să aibă dînsa (sarcina) a o pomeni şi să aibă a întră în toate averile ei, pe ori unde vpr fi să aibă cele mai de sus scrise, ca să fie ei şi de la noi uric şi ocină cu toate veniturile, ei şi copiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor şi răstrănepoţilor şi la tot neamul ei, ce i se va* alege mai de a-proape neruşuit nici o dinioară în vecii www.dacoromanica.ro 26U — vecilor. Iar hotarul acestei de îuai sus scrise părţi de ocină din satul Vovineşti, ce-i pe apa Culi şiuuloc de iaz pe Culi, şi a treia parte din o poiană, ce-i pe Kil, şi altă poiană, ce-i pe gura Suhoiului să le fie hotarul precum mai sus scriem; iar dinspre alte părţi să le fie hotarele după a lor vechi hotare, pe unde din veci au umblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Io Simion Moghilă Voevod şi credinţa prea iubiţilor şi mezinilor copii ai Domniei mele Mihail şi Gavriil Vodă şi credinţa boierilor noştri, cr. p. Ureache vornic ţării de < jos, cr. p. Crîstea vornic ţării de sus, cr. p. Ionaparcalab Hotinului, credinţa p. Gheorghie şi Ionaşcu parcalabi de Neamţ, cr. p. Crîstea şi . . . parcalabi de Romau, cr. p. Orăşa hatman şiparcalab Sucevei, cr. p. Chiriţa postelnicul, cr. p. Veave-riţa spătar, cr. p. Catargiul păharnic, cr. p. Simion Stroici visternic, cr. p. Gligori stolnic, cr. p. Voruntar comis şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cine va fi Domn din copiii noştri sau din neamul nostru, sau chiar pe ori-care altul îl va alege Dumnezeu să fie Domn ţării noas- www.dacoromanica.ro — 2G1 — tre a Moldovei, acela să uu le strice da aia noastră şi întăritura, ci mai vîrtos să le dea şi să le întărească, ca ceea ce este a Iol* dreaptă ocină şi danie; iar acela care s-ar încerca să strice şi să rupă a noastră întăritură şi aşezare, unul ca acela să fie procîeat şi trecleat de cătră Domnul Dumnezeu, făcătoriul conului şi a pămîntului şi de cătră toţi sfinţii. Iar spre mai mare tărie şi împuternicire a tuturor celor de mai sus zise am poroucil credinciosului şi respectatului nostru boer pan Stroici marele logofăt sa scrie şi a noastră pecete să o atîrue cătră această adevărată carte a noastră. A scris Eremia Băseanul în Iaşi la anul 7115 Mart 1. iscal Stroici vel logofăt. NOTE : 1). Documentul e scris pe pergament lot de 0t> cm., lung de 34 cm. E bine conservat, afară de cîteva ştersăturt pe la încheiturl. Are pecete mare atîrnată cu şnur roş. Inscripţia de pe pecete e stricată, dar cuvintele întregite sînt acestea : f MHAOCTilO EJRiEW Iw GîMEWNA MoriAA BoEBOftA TOC- HO^ApX ŞEMAH MwAţ\AB(KOH f)Cu mjja juţ Dumnezeii Io Si-mion Mogliila Voevod, Domn ţării Moldovei11. E proprietate a. D-luiTh. Codrescu. 2). Nume de persoane: MxpHKA, GOhhVA, /IvtU'A, He-KOApX, HwHAUIKO, NekH(|)OP, ^pATAHA, IJlEfjlVA, PeMAH 'fvp'k, IIetki, flttrEahmAj flşrHp, Hphha. www.dacoromanica.ro — 262 — 3). Nume geografice : GoBHNEIJJH. IIKH \ scris şi Hiî8aHj K^ah, Kha, Gsxah. 41. Hk8i\ e un afluente al Nistrului, şi numele şi azi sa păstrează. 5). Simion Moghilă n-aduce ca marturî pe toţi fiii săi, ci nuinal pe doi, pe Milmil şi Gavriil, cărora le dă şi titlul de Yo-ovod, cela ce nu prea găsim în documente. Acestor doi fii le zice CpZ^HHX, care în slavoneşte însemnă <1 i ’jloc, Cp'fe^kMN adj. JU£5°?=— medius N'oî credem că pri o • i (a se înţelege că aceşti copil nu eraă cei dintâi la părinţi, nici cei din urmă, jţrîsnicii, cum zic Muntenii, ci meziuu, (mijlocaşii), luînd cuvîn-tul mezin în accepţiunea sa literară, nu ci u îl are în Moldova, unde e tot una cu prîsXea (pnzne 11 : In adevăr ni se dă că !--i-«neon Moghilă a avut 6 ficoorî : Mih i ',(?«■’ "1, Pa'raşco, Pavel, Ion şi Sloise, în doc. din 1606 Iulie 2b (V h. Ist. III 08). 54. Document din 7116 (1608) , Sumar: Constantin Movilă dă mănăstire! Secul o moară si o oclae şi cîţiva v«cinî din Tîrgul Frumos. Iw KoNCTANTHN MorHA BoEBOAA KCiltilO MHA0CTÎI0 reenO^Ap ŞEMAH MoAftABCKOM. AAAl H nOHOBl'AH ll BCMhY II0MHA0BANÎE H flOTBpXitî^ENl'E Ilp'feBXŞAKtGAENNArO MH pO^HTEAZ HJKE CZ CThlMH nofll* || BLUATO Iw SpEMÎtA AWhAA fiOEBO^A HJKE flOAAHAOBAA CT*AA MOHACTHp HMEII EM GeKVA E^lH MAHH CZ CTABV l| H CZ W^AEj H Ch II'kKOAYlţHAMI CV/VCfclţH ^0 KpJtHhÎH Tpzr TAHO flâ GZ^ET HM H WT rOCIlO^BAMH || AAHAOBANÎE H nOTBpZîK^EHÎE. P,A EfYi^ZT Hp'femţi H ClAHÎ CZ CHM AHCTOM r/\B8MH ftpZ- «kath |j m wriHpATH bzce (homatm, e scris pe deasupra) THTO EZj\ET CT'ZH WEkÎT'feAH H BZCH CHNOXATH H MZCTO ŞA HiBk H CVNfc^H H |j npOTOJK HÎHTO HE cavUet mx* wn'ipiTM mah baaobath np'fe^ ciM aktom r^BVMH. Gaam rn^HZ. ka§aa. BA. ^5psl. SEAilţj EOA'bpE vmYaY. www.dacoromanica.ro TpoşAB. — 263 — TRADUCERE. Io Constantin Moghilă Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, am dat şi înoit mila şi întăritura prea iubitului meu părinte care cu sfinţii o-clilineşteloEremiaMogliila Voevod, care a miluit sfînta mănăstire numită Secul, ■cu o moară cu heleşteu şi cu o odae şi cu cîţiva vecini din Tîrgul-Frumos, ca să fie şi de la Domnia mea milă şi în-tăritură, şi să fie tari şi puternici cu această carte a Domniei mele a stăpîni şi a opri toate părţile ce vor fi a sfintei locuinţi, şi toate fîneţele şi locuri dea-rătura şi împrejurimile. înaintea acesteia nimenea să nu cuteze a le întări sau întoarce înaintea acestei cărţi a Domniei mele. An 7116. însuşi Domnul a aratat. (Constantin Vodă). Grozav. Veliţii boeri au învăţat: NOTE : 1). Documentul e scris pe liîrtie ; scrisoarea e cotează şi hîrtia bine conservată. K proprietate a D-luî Th. Codrescu. In doc găsim cuvîntul odae care e turcesc. Înţelesul cu-vintulul odae este că se dă mănăstire! şi loc unde să aşeze instrumentele de plugărie. De aict avem numele de Odaea Bursiu cânilor www.dacoromanica.ro — 264 — ÂBupra Iul onHpATH tradus prin a opri în înţeles de ti se întări în stăpînire, vezi nota de la doc. din 1584 de la Pătra Vodă Şchiopul. __________ ă5. Document din 7117 (1609) April 4. Sumar: C. Moghila întăreşte Mămşoarel, fetei Iul Cludin. obîrşia Berheclulul partea cumpărată de dînsa de la fratele ei Ctligore, cu preţ de 30 taleri. Hw KoCTAHTHH MoTHAV fjOEBO^A BOffil'lO EI0 A1HA0C-TÎEIO rotno^ăp ŞEMAH AAOA/ţABCKOH ftAAH II no | TBpXAHAH» ECAîH CltA ÎKHHA HAAENHAA iWXAAUJOJpH ftXlţJHpE WlC^HHA | HA EH npABO WTHHHA MTO EH ECT KSllEîKNO WT BpAT EH TAHTCplE CH'V flpAÎAHKH | ŞA A TAAEpH CflXEpXHII)f RXCX M ACT flp.VUHKH KOAHKO HŞEEpET WT CHAO | WSpXUllE-lÎEpX’b'HCBA. H CX AAXCT ŞA AAAEH V EEpX'k'IX. WT HCflH • COKS ŞA no | TBpXJKjXEHlE EÎKE H.VUAH WT CT'oE nOMHB-UlAro pOAHTEAEAAV POCnOftBSAAH 8pE | Ml IA AWh,\A fieE- KAKA (\A ECT EH H WT HAC npiBA WTHHHA H fr-kft | HHHA H HH frX CE HE VAÎHUIAET np^ft CHM AHCTOAV HAUihm, v Iac a" ^şpşî fin. rc^na pehe. C’rpOH't BEA AWP. V3. HCKAA (rupt piserîul). TRADUCERE. Io Costantiu Moghila Vodă, cu mila lui Dumnezeii, Domn ţârii Moldovei, am dai şi am întărit acestei femei, anume AJămşoara, fiica lui Ciudiu a ei dreaptă 30 taleri de argint, toată partea Armenceî> ocină, ce-i este cumpărătură de la fratele ei Gligore, ficiorul Armencei drept www.dacoromanica.ro — 265 — cîtă se va alege din satul Qbîrşia Bpl*-heoiului şi cu loe de moara tu Berheci* diu ispisocut de îuaintură, ce l-a avut de la sfînt răposatul părinte ăl Domniei mele Eremna Moglulâ Voevod, ca Să-1 fie ei şi de la noi dreaptă ocină şi moşiei şi nimenea să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. In Iaşi leat 7117 (1609) April 4. Domnul a zis. StroicI vel logofăt a învaţat, şi iscal NOTE: 1), Doc. e scris pe hîrtie; pecetea în ceară roşie e bine păstrată. şi are pe ea inscripţia: 1^ KoCTANTHN Eo- EBO/ţA PtnftpB ŞEMAH MoA^VBCKOM.— Strolcl log. se iscăleş' te cu mina lui proprie. E proprietate a D-ltiI TU. Codrescu. 2). Nurne de persone : Mx.WUlOApH, TAHroplEj. flp.VUiHH, SpEvtîia. 2). Nume geografice: WKpXUlÎE Eipi(’bsx. 4). Cuvinte: WKpXlUÎE (obîrşie) HCtlHCOKS (ispisoc)r unde îl g&Sim articulat în formă populară moldovenească MXiUUlO&pH cmămuşoara), diminuitiv de la mamă, şi luat apoi ca nume patronimic. KOrKÎK) EÎ.' MHAOCI’iEK), ne traducerea articulul prepus numelor proprii în romîneşte lui, după cum mal sus am dat de iraza papei emu Dan pentru popeî lui Dan. 56. Document din 7118 (1610) luni 11. Sumar: Constantin Movilă scrie Iul Bontăş pah. în pricina dintre Dumitru Dilao, un urmaş lateral a vornicului Huru şi cumnatul său Buolumaş pentru satul Âzănceşll de la Cohur-lul Această carte domnească e interesantă prin obiceiul juridic* ce aminteşte în el. Io KocTAHTMH MobHAA BoEB'ftA. Kv'SKÎIO MHAOCTÎIO reeno^ApK ŞEMAH MoA^ABCKOH. (IHUlEMCAVoixM HAUJEMV || www.dacoromanica.ro — 266 — Kantzlu n»x- A* e.\\8 th şnath. a?ke ham skaaSet <\VMHTpV ftirAK C.\\t(a) rOCIlOABAMH. ŞET fipXB\pA ftOMKA |] 5In TEA ÎN A ^OMKA XvpV ^EOpHHK H UIVpEn ETV EviV.MAlU BXTAJf ŞA OHTAPH. H TAKO WHH || KAŞAA A5KE WHH H-MAET EftHV CEAO V BCMOCT KoBVpAVIO HMENHM flşXtm-l|iÎM h ECT EMV WTNÎHV || H H HAUET n'ÎRÎ- A1E NA TOT CEAO npOTO/K RVKO VXp H IU CEC |j AHC r HA Iii ATM || Cnp’bSH (canpAlUTH) AKtyH ^OBpHJf H £A CA'iOTf HllIE \OTAp TOMV CEAO noro AET’blUE || HŞ R-feKA. IlOTOM ftATH TOT AAtcTO V pkKA\' CAV3*k HAUI ^VMHTpV ftitAK H EV'IV-AA A UI || B2TAX> H ftA flO^ATHlilE B'bCT BXObM AlOftH WT WKOA TOMV AltCTr. H NHKTO TAMV || HA CBOH AvbCTO ftA HE KOCHT. A HH WpAT EEŞ H\* BOA'b (h EpANHIJIH TH5K (\A HE [.beam, (scris pe deasupra) h no/\E kv/\et eto mIccto || ŞA C*bHO. A TH nOCTABH E.IW IIOTME. ftA NE . . . KAŞMT EA\ C'bNOÎKATH H frX IIO^ATHUIE B'bCT CEA'bNH.U WT WKOA ftA flO-COKOTHT COEH CKOT. A KTO NEMET CAVXAT || H HX CE 6BX0IJiet KOCHTE. HAH WpAT EEŞ H)£ BOA'b. A MHTVftEM IIOCAAT H KVftEM BhŞ8T || WT TAKOBATO Ma"kX XATAAMV KAKO ftA ECT WEHMAW HŞ B^HA. H CXNO [| EbftET CX EMV b’ştTH KOCHT. TAK /\A ŞHATH H HHAK HE VHHNHTE. nnc 8 Iac a^t ^şpHl'. ion. aî. Gaam rocncAHHX kaşaa. 6h\CCT A\TVlţ)ET 8M. IwHALUKV. TRADUCERE. Noi C. Movila Yoevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, scriem slugei noastre lui Bantâ? pah. casă ştie el aceasta că s-a jăluit nouă Dumitru diiac, slugă a Domniei noastre, giuerile Varvaret, www.dacoromanica.ro — 267 — lata Anghelinel, lata lui Huru Dvornic şi cumnatul lui Buciumaş vataf de Pitari şi aşa au arătat că dînsul a avut uu sat în ţin. Covurlui numit Azănceşti şi-î este lui ocină şi moşie şi are şi hîrtiile vechi pe acest sat, pentru care lucru văzîud această carte a noastră, să aduci oameni buni şi să arăte hotarul acelui sat, pe unde a umblat din veci*, după aceasta să dai această bucată de pămîut în mîuule slugei nostre lui Dumitru diiacşi luîBuciu-r Laş vătaf şi să se deîe veste tuturor oamenilor din jurul acestui loc şi uimeue de acolo să nu cosască, sau să are pe a-cel loc fără voia lor (şi branişte să nu taie), şi pe unde le va ti partea de fînaţ sa li se pue lor semne, ca nu cumva (să îndrăznească) să cosască şi să deie veste locuitorilor din împrejurimi să-şi socotească cirezile; iar cine nu va vrea să audă şi va vrea să cosască sau să are Iară voia lor, la unul ca acela să trimeteţi întru Una şi să fie luat de cătrâ un anumit om ol casei cum este obiceiu din veac\ Şl finul Să aibă drept al cosi el. Aceasta să ai în ştire şi altfel să nu faci. însuşi Domnul a ordenat. Scris în Iaşi la anul 7118 Iunie 11. Vitolt logofet ucil. WWW, , Ionaşc. .dacoromanica.ro Y — 268 — NOTE : 1) Doc. e scris pe hîrtie, e bine conservat, are-pecefe mică aplicai» pe hîrtie romboidală. E proprietatea D-lur Th. Codrescu. 2) .- Xume EaNTXUI, ^VMHTpV ^lAB, SpXBApA. X\'pV, Evm VMAUJ. llşXH'IEIjJIH, KoBVpAVIO. 3) . Xorme gramaticale: EVMV.VVAUI, cu sufisul diminutiv aş ce e foarte des în paM.\p H ilvnvă i\pArciu h Gtxhhca.ib ^bophhk rAOTHÎM m Tam-ropIE BEA UlETp.Vp H SpEMlA ftBOpHHK (B’feftETEACTBVH'l KAKO npYM,\E npEft II HAI j fjpXBApA M CECTpA EH (|)pS-www.dacoromanica.ro tllnHCAHHOMV EoA'fcpHH HAUJ B'kpHOMV fjH-TOAT || AOTO(ţ)ET. pAftH METMJ.M ftECAT TAA. AHMllHX- M ŞAnAATHA EMV HCnAKHA M TAA. V. pVKtl GaBM. H HO A1H KH^iîB || UJE TOTH ŞAnHCE Ş\ CB’feft'kTEACTBO WT TMM BbiUJpEHEHHiH BOA’kpH WT flBop r^BVMH. A MM B'fcpOBAAH | ECMH TABOffi^EpE h WT HAC ^AAH H nOTBpZ^HAH ECMH) (HAUJ EMV EOA'bpHHV B'kpHOMV BHUlnHCAHHOMV GhTOAT ,\Or<ţ)ET THH npEft pEHHHÎH HlCTH ŞA WTHHHV. WT CEAO GDfipZUJi'E EEpX*b'IEBA. V. BOAOCT TEKV'ICKOW || KAKO j\A ECT EMV H WT HAC VpHK H WTHHHV CX BZCEM ^O-j^OM HEUOpVUIEHO EMV NHKOAHJKE || HA B’fcKH. H HH HHKTO ^A CE HE VMHUJAET npEj\ CHM AHCTOM HAUJ HM. nHc v Iacwx- a^ta ^§po.i. mapt 5. Gam rocno^HHZ beaea. IlzTpAUjKO BEA Aorocţ). VM. HCKAA. llHKOAp. www.dacoromanica.ro — 2.70 — TRADUCERE. Io Costantiu Movila Voevod, cu mila fui Dumnezeu Domn ţârii Moldovii, iată că a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Moldoveneşti, credinciosul nostru boer Vitolt logofătul cu un za-pis de mărturie de la credincioşii noştri boeri Boul vist. Şi Trifan clucer şi Luput Dragotâ şi StUnislau vornic de gloată şl GUgore vel şetrar şi Eremia vornic, mărturisind cum că a venit înaintea lor Vărvara şi SOL’a ei Frăsina şi Ivana ŞL Simzana şi fratele lor Toader Epure din Salul Obîrşia, fiii lui Bulaiu, nepoţi lui Broştoc strănepoţi lui Berbeci, de a lor bună voe de nimene siliţi nici asupriţi şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie, toată par-tea lor din satul Obîrşia, cîtâ li se va alege din vatră, din ctmp, şi din apă şl din pădure, acestea le-au vîndut boerului nostru scris mai sus credinciosului Vitolt logofătul pentru 37 taleri bătuţi, şi aplă-tit lor deplin 37 taleri în mînule celor de mai sus scrişi, înaintea tuturor a-cestor de mai sus scrişi boeri ai Domniei mele. Şi iar au arătat înaintea noastră un za pis de mărturie de la sluga www.dacoromanica.ro — 271 — noastră Sava Apostol, fiul lui Patrascu, diiac de la. Movilău, scriind cu însuşi mîna lui, cu ştirea sa proprie că de la sine ... cu a lui hună voe de nime silit, nici asuprit a vîndut a sa dreaptă ocină şi cumpărătură a tatălui său Pa-traşcu diiac, care i-a fost şi lui cumpărătură de la Ulea şi de la Zizoaea, toată partea lor cită li se va alege din acelaş sat din Obîrşia Berlieciuiui, aceastea le-a vîndut iarăşi boerului scris mai sus credinciosului nostru Vitolt logofătul pentru 40 taleri curaţi, şi au plătit deplin 40 taleri în mînule lui Sava. Deci noivăzîud aceste zapise de mărturie de la cei de mai sus scrişi boeri de la curtea Domnească, şi noi am încredinţat aşijderca şi de la noi am dat şi întărit boerului nostru credinciosului de mai sus scris Vitolt logofătul, acele de mai sus zise părţi de ocină din satul Obîrşia Berhea-ciului, în ţinutul Tecuciului, ca să-i fie lui şi de la noi uric şi ocină cu toate veniturile neruşuit nici o dinioară îi; veci. Şi nimene altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. A scris în Iaşi la anul 7119 Mart 7. însuşi Domnul a poroncit. Patraşco vel log. a învăţat iscal. www.dacoromamc^.ţ^Qg^ — 272 — NOTE: 1). Doc, e scris pe hîrtie, bine conservata ţ are numai 2 rupturi mici. Originalul se aHâ la D-nul Th. Codrescu, ţi e însemnat între liîrtiile vechi a Berhecfulul cu îs’o. 11 Are pecete mică aplicaţii pe hîrtie romboidalii,; inscripţia e aceasta : Iw KoCTANTHH iWorHAA IjOEBt'Aft. 2) , Nume: BhtoAT, îlvflVl, ^pATOT, CtXNHCAAB, (ţ)pXCMNA, IwAHA, CH.V15AH\, lîpOgiOK, SflVpE, EEp^H ; — GdEpXUJÎE liEpxtHEBA. 3) . Cminte şi forme: A\I,vpil noi l-am tradus prin poluri, de şi supt forma asta cuvîntul nu-1 găBim în Dicţionar. In slavonă AittrX însamna f/XC0C, nemusj vX'l)—Silva ; dar cît de departe e o formă do alta ! Sufixul vpH pus ia tulpina AAŞ (ăiHr) pare a ne aduce aminte pe uri din păd-url, cum piserul Kicoara—vestitul Kicoară Dricarul—ceva mal jos pune o formă curat rominească : TOTH §\IIHC£ unde 5WIHCE pluralul romînesc în loc de ŞAflHCH, cum ar fi trebuit să fie. 58. Document din 7123 (1615) Mart 24. Sumar : Ştefan Tomşa Vodă hărăzeşte mănăstire! Solea, do el zidită to* satul Fărâoanî de la Bacăă, cumpărat pe preţ de 2000 zloţi de la vechil proprietari, familia Goi a şi Teleagă. Hw CtE(})AH RoEBO(\\ TomUJEBHM EOJKifW MHAOCTÎW TOCnO^ApX §EMAM iWoA^ABCKOH. W2RE [ÎOBXHE rflA. T0C-no^BAMM CX KAATCBOAEHÎE || BXCE ^pXiKHTEA'k BOTA H CX nocn'bxoM aamadcmp^îa eto. cx§aaxom haiua aaa'eîk mo- HACTHp TA*EAUA GoAKA || BX CAAB.X H HhCT np_MCT0A\8 41 BEAHKO A4(1H0AA8 H CTpAUJHOAIlS HAAENH ETO. T^E ECT XpAAA CThlX'. CAABNHX H BXCE || XBAAHHX H npXBO H np-kCTOA'HhiX Anc'TA fliTpA M IIaBAA. Tor^ă rOCnOftBAAAM fiA>0 BOAHXOAA WT BXCETO HAIUETO EitiC no ) Kt5_rk 8C-pX^ÎE IJVKO nOAAHAgHM CT*AA AAONACTHp M £A 8TBpX-AHAA CX CEAOBE. H CX HHHMH MTO C8T HA IlOTp'fcEA H [| www.dacoromanica.ro AlHljl/T. Hm 8Z HEM lipf BHBAmijlHHAA. KAASrEpOM H «AATO MOAEEHHUEAIt. WKAHE TAKOBilft CEAOBE H WTNHHH 'KSllAEHH BA.^AT || CA dpABH.WH HAU1H fl+H'liOM. BZ TOM rOCnO^BAAAH nOB'feA'tvXOAA HAUIHM GOA’kpOAA IAKO R'A- ţHCKAlOT TAKOE CEAO PftE ECT WBpZIJjET || kSPHA. H TOP^A VlBp'krOUIA KAKO CEAO (|)ZpmVAMÎII HTO ECT BZ «OAACT E\K0B'fc. HŞUlfA ECT BZ npOftomiE. M EP^A (10- «e^aiue rocnoftBSMH. abîe nocAA^oM rocno^BAA\H H cz «pOTOCTÎIA lipHIBAXOAIt. BZCfe^ T'fex EOA'I» pH. H Ch’oBB EOA'bpCHHX KOTOpÎH || BHAH flpO/\\mHhlJH BHllJll HCAHNOM8 •ceao. h npiH^owk npt^ rocno^B\.v\H h np'kjS, bzcIcmm H\UIH.V\H BOA-bpH C1H BZCH IIOM.UE || HA^ ^S.WHTpg Pom 41 CECTpA Ero HpHHA CH*OBE ÎIhTEAHH H. H THm flAEME-4UIK0BE HX Mac HKA It flACTACU H HpHHA || ^OHKH llETp'k CIIZTAP BH ■j'CHH'fe YIh TF A EH H. H THm IlAEAAEHHlţ'fc H\’ Ba-lo.AHAC l8 8flHC-«On8 Pa^OBCKOAAS H WT BZcfeiV» EOA'fcpOAA HALII HM VOLUMUL XVIII DIN URLU AR. C. 18. www.dacoromanica.ro oj-raiuraiojoDep'MMM ]| XVWVU XH 'XhNKŞS H9Ş8 VN 3XJHV0HHN HN3m8d0U3ll -XsVzS vV 3ÎH3VU8HH9 HWVSVOUIOJ X.» H 8HHNXA H3m -vh H3_vw || h HdHXivuow H4.J.3 xsVxa vV HWvdvxoX H -HwvVoXoV «w^sxa xs ojs woXvV vvaty h vdxag wov -oa.aoujj || WHNaiwXzda wim_xj h hi mea sjavh xa Xhu«» HvvvaVoujoj 3M23 ^aoHvg xsmvoa xa h NVM'i'dxţJ) jjavh vii joho ov3) if ’wodHW x> |j ^moVHxm h *vimiw idu wa.ţmvoaojvva X3 hnm h *N3XWUv2 HWvaVeusoj xa H,[NVmVl'dX(J) CV33 333 (VŞt) X33 3JK3 VV33 (| HHH90V0U X>}.3A VN VXVVUyS VNOVU3H WOHHNIKvVodu W^OXa WVHfid xa WcXvV H ‘HeŞN^U HHOxOJ X) WoXhXVVUY§ || W,T3(J - aiXdv Vq,du xa h 'HWvaVcuicj vx^aza ojîpxa Vşdu îviv xx xa HwvaVouicj vVjox -Xhn vii sivi hwvVoXoV «vvipza y) h *hox || HNHaovou HWvdvxoX Hwsjaxa xj XiiMîdoJS fhq.3HL vvjsdV HVvd HwsaVouacJ HwVcdu osg vvx h HVoaacg vjwadg xa || hvvwh mnm oxh jk^x v2 acîHUîM xa h ‘HVoasog vdxsjj ojvdvxa ja 3rN3vvVScd t’S MHdg xa h 'HVoaaog vnv<|)3xq || ojrdvxa xa x'j^v smoj\dy Xh V4V vvwh o.ik 3.iN3vug>iH9 vS XMds X,V X3\K Vij.NîliHN 1},3X3 HNVAU’dX(}) XA YV33 || VIIH80V0U VvjgdV vvx hna h HwsaVouioj HvvVodu h x,jîj.v3jj svxoj -vdy Hti8Naq.du h Htigna Haxa HNHdv^ vxkoV || H ‘'.vj^va^ X'XOjvdY vakoV YNsdv^ Xh 3aoaHN3W3vu i«HX h •‘t'jq.vaj, snaj «tiSHa sj.xnxu 3a_N3 |] vdog Xh vdx33j m vHdavj h oadvţ^y oja xvda h V84»ani '^VN ■aw.i ou hj;j h ^moVHidu XHHJd^vos aao_N3 h «d^voa || HlVHNY3HU(T1Ha HWH3X8 X3 SKONUSH m VoJOX SKHX H *XiaH3do.i8 rhspHX vnVs hVy HAUIHAA JRHBO’l'k KTO EZ^ET TOCnO^ApZ HAUJElf §EMAH MoAftABCROH || WT ^•feTÎM HAUJHX. H.\H WT HIICP pjftA. WNH ETO AAHAOCTZ. AA HE pA§OpMT «CTpOEHlE H nwfcT rOCn.'ftB8AAK. EJKe CZ npABHAAH HAUIH n'fcN'fcŞH KgflHXOM ({ BMUJEnHCAHNATO CEAO HAHAAt (J)Kp,KWAHlH. H AaX0M AAa'BH HAIUEH crfcn MOHACTHp GoA^m. NcK IlAME ftA SKp’btlHT H ftA || IlOTBpZ-AHT. H EJKE ftA (IOAAHaSET CTAA MOHACTHp IAKO A* H CERE nAM'kT SCTpOHT RZ nOAVTEHHO l{p*CTBV HEEECHOAA#, |) AljJEAHffi KTO IIOKVCHT cfc H pAŞOpHT HAUJ'b flAM^T. TA' KOBATO b’KO ftA pA§OpHT TH^BZ BJKÎH H IlOTp'fcRHT CZ IUVAAOM WT ŞEAAA'k nAM'kT |j ETO JAKOÎK ApEBAE ^AftA-HA H ilBHpOHA. HJRE IIOKVCHUIEC H AP^^H/hUlA HA A0** TOAHÎE HCBHHÎA ET*A ERHEATO. H NHKOAHffi || TAHOBIH Cn'CEHÎA EJKYA Aa HE nOAb’HMT. HTi npOKAtT A A KZAE1’ H TpEKA'fsT WT PA* BA* CZTBOpUJArO HHEO H §EMAH. H wt npTCTAA || h np*cno aba"4 Eiţ*A «ap'î* aaat'pz taT ET A HAtUETO Iv” XcA- H WT A* EBAHTEAe'cTV H WT CTVlX BpZXOBHHX Anc'TAZ IlETpV || H IIaRAA H npOHlHX BpZ-Xobhhx AncTAZ h cThix nppB Movcea h flpoNA h npo-HÎHX. H WT HHX Th'Î Kr’OHOCHhTx W*UZ || HJRE BZ He-KlHCT'kM rpAA'k. npABOCAABiA b'TBpZAHUJ'k H RE§VMN ATO ilpia npoKA'kuiA. h aa hmaet takobkî Shactîe cz |! KEŞAKOHHHAAH H BpASH XpCTOBR IS^EÎE HJRE BZ§ZnHU(A www.dacoromanica.ro — 276 — KJjXB Ero NA NHX M NA MA^'b^ «X- H CZ IfyOlO np'kAV' TEAEM BZ NE || CKONNAEMÎiX MiA.NKH AMHM. nwc 8 Iac ka'to ^şpKr mc'i^a A/UpT k^. (/I. n. r.) Cte(J)an Boebo^a. IIeko/Batko. TRADUCERE. Io Ştefan Voevod Tomşevici, cu mila lui Dumnezeu Domu ţării Moldovii, iată că de cînd Domnia mea cu bine cuvîn-tarea a tot stăpînitorului Dumnezeu şi cu sporirea milosirdiei lui am zidit a noastră ruga si’înta mănăstire numită Solea. întru mărirea şi cinstea prea cinstitului şi de mare cuviinţă şi straşnicului numelui său, unde este hramul sfinţilor slăviţilorşi întru tot lăudaţilor şi pe scaun şezători Apostolii Petru şiPa-vel, atunci Domnia mea bine am voit din toată a noastră usărdie, care-i de ia Dumnezeu, ca să miluim sfînta mănăstire şi să o întărim cu sate şi cu cele ce sînt spre trebuinţă şi hrană celor care vor locui în trînsa călugărilor şi rugătorilor de Dumnezeu; iar satele şi ocinile să fie cumpărătură cu ai noştri www.dacoromanica.ro — 277 — drepţi bani. Pentru aceasta Domnia mea am poroncit boerilor noştri ca să caute un asemenea sat, unde să va găsi, ca să cumpărăm, şi atunci au aflat că satul Fârăoanii, ce-i la ţinutul Bacăului este scos în vînzare, şi cum a spus Domniei mele, îndată am trimes Domnia mea şi cu blîndeţă am chemat pe toţi acei boeri şi fîceori de boeri, cari erau vînzători ai sus scrisului sat, şi au venit înaintea Domniei mele şi îuaintea tuturor boerilor noştri, acei toţi pe nume: Dumitru Gol a şi sora lui Irina, fiii Anghelineli şi iarăşi neamurile lor Marica şi Nastasia şi Irtna fetele lui Fetrea spătar, nepoţi Augheli-neri şi iarăşi rudele lor VasiUeşi sora sa Anghelina fiii lui Lupul, uepoţi Augholinei ,* şi iarăşi ruda lor Petrea Hadîmbul, fiul Ştefanei călugăriţei, nepot Angheliuei şi iarăşi neamurile lor iacob şi fratele său Toaăer Şi Nechita şi Lazor şi SOL*a lor Titiana, fiii Todosiei, fata lui Eremia OamaraşuT; şi iarăşi rudele lor loader şi fratele său Vasile şi Grigore Şl Surorile lor Todosiia Şl Anghilena Şl Porfixa, fiii lui jVechita Aprodul, nepoţi lui Toaăer Miedarul strănepoţi Petricăi\ şi iarăşi rudele lor lonaşco fiul lui Avrami din Meseheneştî şi fratele său Vasile şi www.dacoromanica.ro — 278 — Gligore şi Ştefan şi Toader, nepoţi llli Ion visternicul, toţi nepoţi şi strănepoţi lui Cozma Câmăraş; care ne-am şi tocmit cu ei în dreptatea lui Dumnezeu, înaintea întregului nostru sfat şi înaintea bine rugătorilor şi sfinţiţilor noştri Moldoveneşti kir Anastasie Arhiepiscop şi Mitropolit Sucevei, şi kir Pavel Episcop Romanului şi kir Atanasie Episcop Rădău-ţului şi înaintea tuturor boerilor noştri mari şi mici, şi au vîndut Domniei mele a lor dreaptă ocină şi moşie jumătate diu tot satul Fărăoanii partea din sus, cu toate hotarele acelei jumătăţi şi cu toate veniturile, ce-s pe dînsele, după uricul de mărturie ce l-au avut dînşii de la îusuşi Petru Yoev od, aceasta au. vîndut-o Domniei mele drept 1000 de galbeni ungureşti. Şi tot atunci împreună cu toţi cei de mai sus scrişi boeri şi ficiori de boeriau venit şi aceştia, pe nume: steful şi fratele său Mar cu şi Gavril şi sora lor Sora fiii lui Pîntea, nepoţi lui Ion Teleagă, cum şi rudele lor Marena, fata lui Dragotă Teleagă şi Neacşa fata Mârinii toţi nepoţi şi strănepoţilui Dragotă* Teleagă şi auvîn-dut Domniei mele şi dînşii cealaltă jumătate de sat din Fărăoani toată partea din www.dacoromanica.ro — 279 — jos, după uricul de cumpărătură, ce l-a avut moşul lor Dragoş Teleagă de la bă-trîuul Ştefan Vodă şi din uricul de îm-părţială de la bătrînul Fetru Voevod şi din ispisocul de judecată ce l-au avut de la Eremia Vodă, şi aceia dar au vîn-dut-o Domniei mele pentru altă mie de galbeni ungureşti cu toate hotarele acelei jumătăţi şi cu toate veniturile, ce-s pe dînsele. Atunci Domnia mea în acel ceas înaintea întregului sfat Domnesc şi înaintea Arhiereilor am plătit cu bani gata şi am dat în mînule tuturor vinzătorilor deplina plată pe ambele jumătăţi de sat, cari este deplin satul Fărăoanii, de la Domnia mea plătit; iar dînşii cu bună voe au primit şi s-au dus cu pace. Iar «cest sat numit Fărăoanii, de la ţiuutul Bacăului, pe care Domnia mea l-a cumpărat în numele lui Dumnezeu şi aslin-ţilor întâi între Apostoli, Apostolii Petru şi Pavel, l-am dat cu toate veniturile şi hotarele să fie sf. monastici, rugii noastre ocină şi de la Domnia mea cumpărătură, să lie neruşuită nici odată în vecii vecilor, întru pomenire şi pentru sufletele şi ertarea greşelelor părinţilor Domniei noastre şi pentru pomenirea şi pentru su* www.dacoromanica.ro — 2S0 — fletul şi ertarea păcatelor Domniei mele1 şi a Doamnei Domniei mele, şi de Dumnezeu dăruiţi fiii Domniei mele, amin. Iar la această tocmală şi de bună voe vînzare cum şi plată deplin, ce Domnia mea a făcut pentru satul Fărăoanii care-i la ţinutul Bacăului este martur Dumnezeu cel ce vede în ascunsurile inimeî şi credinţa însuşi a Domniei mele mai sus scris Noi Steikn. Yodă Tomşevici şi credinţa tuturor boerilor noştri IMoldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa noastră cineva fi Domn ţării noastre a Moldo vii din copiii noştri sau din alt neam, acela din a lui milă să nu strice aşezarea şi pomenirea Domniei mele, care cu drepţi banii noştri am cumpărat mai sus scrisul sat anume Fărăoanii, şi l-am dat rugei noastre sfintei mănăstiri Solea, ci mai vîrtos să întărească şi să împuternicească, şi îucă să miluiască sfînta mănăstire ca şi lui însuşi să-şi facă pomenire spre cîştigarea împărăţiei ceriului. Iar cine se va cerca a rade a noastră pomenire, unuia ca acela să-i strice mînia Dumnezeiască şi să se piardă cu sunet de pe pâmînt amintirea lui, precum o-dineoară a lui Daftan şi Averon cari să www.dacoromanica.ro — 281 — ispitise şi îndrăznise contra Testamentului şi cortului lui Dumnezeu celui viu; dar procleat să lie şi trecleat de cătră Domuul Dumnezeu făcătorul Ceriului şi al pămîntului şi de preacurata şi pururea fecioară născătoare de Dumnezeu Maria, maica Domnului Dumnezeului nostru Is. Hristos şi de cei 4 Evanglielişti şi de sfinţii întâi între Apostoli Fetru şi Pavel, şi de ceilalţi verhovnici Apostoli şi a sfinţilor proroci, Moisi şi Aron şi ceilalţi, şi de cătră cei 318 părinţi purtători de Dumnezeu, care în tîrgulISJiceai au întărit dreapta credinţă şi pe cel fără de minte Arie l-au afurisit, şi să aibă unii ca aceia parte cu cei fără delege şi vrăjmaşi a lui Hristos Iudei, care au strigat: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, şi cu Iuda vînzătorul, înne-sfîrşitele munci amin. S-au scris în Iaşi la anul 7123, luna Mart 24 zile. (L. p. g.) Ştefan Voevod. îsebojateo. NOTE : 1). Doc face parte din paqiietul Fărăoanilor ; e proprietate a D-luî Th. Codrescu. Faptele cuprinse în el le vomu-tiliza în notiţa istorică asupra Fărăoanilor, toate actele formînd un corp. Să păstrează 2 copif slavone din 1785 ţi o traducere din www.dacoromanica.ro 282 — aoelaş an, poslăduită şi în 1805, ou ocazia trecere! proprietăţii de la mănăstirea Solea la Iordaki Roset. 2). Cozma Cămăraş. In vechime supt câmăras se îrţălegea administratorul ocnelor ţării, căci .ştim oă ocnele erah arendate de Domn sad date în credinţă. Boerlul care le lua pe samă era şi Cămăraşul Ocnelor. A ni se aminti în 1615 de strănepoţii Iul Cozma Cămăraş, în regiunile Bacăului, deci aproape de Ocna de azi, însamnă că aceste saline se exploatau sistema'ic pe la finele seci. al XVT-a. Vadă-se al mleă studifi „Tirgu-Ocna“ în Arhiva soc. şt. şi liter. Iaşi II, pag. 693— 645 ; cum şi „Lupta?1 din 6 August 1891. 59. Document din 7125 (1617) Ghenar 24. Sumar: Radu Vodă întăreşte cumpărarea ce Marmure U-ricar face în satul SăcălenI, de pe Brâlăzel, ţin. Vasluiului pe preţ de 26 taleri, pe a 5-a parte din a treia parte, de la Gavril sin P. Ucloz şi neamurile lui. Hw PaASa EoeboAa KO/Kiie MHAocriw rocnoAAp şeaaah MoaAabckoh. W/KE npiH^OUJ'fc np'fcfl NAAAH H np*kţv tlAUJEiWH || MoAAABCKHAAH EO.’.'bpH. TABpHA H GpAT ErO fiXAAN. H GhAAEWH H CECTpH HJf T»A0pA H HACTAtÎA || Ih'bE nETpt ÎÎKA0§ H nivf\AAENH(ţE HJf M.\pK0 CN*X HX" HAT H TH?K (lA^MEHHIţE H]( I|JE(ţl2.HiIA H 6.\pB\pA || A0MKH /Ia§0P CErpt. H BHyiţH HX rEpBACÎIA A0MKA BOII EaiHAÎE. H Map'IA H T8A0PA A0HKH PAHrCp. H BN8K «X [| . . . . CHX SpHHA BMVtţH /L\§Wp GErp/K BXCH BHVlţH H np'fcjY-HVtţH .... no HX AOEpOE BOAW || HEKHM HEnONVÎK^ENM. A HHnpHCHAOBAHH H npoAAAH HX npABOW WTNHH8 H A,bA-HHH8 WT t?pHK || 5A . . . HTO HAAAA A‘lîA HX • • - WT CTApATO .... ftoEB0AA WT TpETAA '•AtT WT CEAO Cx-RXA'kNH || I1ETAA MACT CX AvkcTO ŞA MAEH H CX MACT WT (lOVkNE H CX M'ktT §\ nACHK. MTO BA Bp/\' GpXAX^EA BX BOAWCT || EaC\8|0. TAA lipO<\iAH WHH C.\85H IIAUl M.\pA\8pE SpHKAp §A ABA ftECtîT H nET TA \Ep CpEEUH^ || www.dacoromanica.ro — 283 — ti ŞAJ1AATHA MM HtTOANÎ? (BRCH) TÎH BHLUriHCAHHHX nHHtgH Kg' TAA. BR pVKAX THIW AK^H BHlUnH || CAHHH^ ript^ n.u\h h np^ft hauieavh ROA’fepH. Hno mm bh^b-UJA ^OBpO BOAHO «X TOKME5KV H HCPARHC'W £M1AATV. A AVH TAKOînftE^H H WT HAC ftAAH H noTBp2^HAH ECV\H CASa'fe HAUJ BHUi [| riHCANNOMV iVUpMVpE JipHKAp TOE Jlpt^ ptSEHOE MACT £A WT'hIIV WT CEAO CzHXA'feHH. T'lvM pAftH || KAKO AA ECT EMV H WT HAC SpHK H EH • KSIIAEIIÎE CR BRCE,VA AOXOftOM. H Hll CE H€ BMHLUAET. ov Iac ba'to ^şpKE teh. k^. GaaAV rOCHO(\HHR BEA'bA. (/I. (1. T.) riAHr’fe ACTO(J)£T HCKAAA. (JiOM'fe. TRADUCERE. Io Radul Voevod cu a lui Dumnezeu milostivire Domn ţării Moldovii. Precum a veuit înaintea noastră şi înaintea a lor noştri Moldoveneşti boeri, Gavril şi fratele săfi Bălan şi Simeon şi surorile lor Tudora şi Uastasin, fll lui Petrea Ucloz şi ruda lor Marcu, fiul lui ihnat şi aşişderea rudele lor ştefănia şi Vărvara fetele lui Lazor JBegrea şi nepoata lor Gkervasia fiica popel Vasilie Şi Maria şi Tudora fetele lui GUgori şi nepotul lor (loc alb în document, unde se vede că nu a fost www.dacoromanica.ro — 284 nimica scris)>/Z Erinei, nepoata lui Lazor Begrâ, toţi nepoţi şi srânepoţi (loc alb) de a lor bună voe, de nime nevoiţi nici siliţi şi au vîndut a lor dreaptă o-cină şi moşie din uric pentru (loc alb) ce o avuse bunul lor (loc alb) de la bă-trînul (loc alb) Voevod, din a treia parte de sat Săcăleanii, a cincea parte cu loc de moară şi cu parte de poiauă şi cu loc de prisacă în vîrlul Brălâdzel la ţinutul Vasluiul-, acestea vîndutu-le-au ei slugei noastre Marmure Uriear, pentru douăzeci şi cinci taleri de argint şi le-a plătit lor deplin acei mai sus scrişi bani 25 taleri în mînule acelor oameni sus scrişi, înaintea noastră şi înaintea a lor noştri bo-eri; deci noi văzînd de bună voia lor tocmală şi deplină plată, şi noi aşijde-rea şi de la noi dat am şi întărit-am slugei noastre sus scrise Marmure Uriear acele sus zise părţi de ocină din satul Săcăleanii, cu atît mai mult pentru ca să fie lui şi de la noi uric şi cumpărătură cu tot venitul. Nime la aceasta să nu să amestice. însuşi Domnul a poroncif. (L. p.) Scris în Iaşi la anul 7125 (1617) Gheuar 24. Gkianghi logofăt iscâlit-a. www.dacoromanica.ro Focea. — 283 — NOTE : 1). Documentul e scris pe hîrtie, bine conservată. Are pecete cu ceară roşie aplicată pe hîrtie, dar pe alooure e fă rimată. E proprietate a D-lul Th. Codrescu ; noi îl publicăm cu traducerea ce a făcut-o D-nul N. Beldiceanu. 2) . Nume: GzKXA'tîNH, BpXAZŞEA; iWApiVlb’pE 8pH- KAp ţ HxHAT în loc de Igna>t, ca şi în doc. de mal jos din 7131 Septemvrie 6. 3) . Documentul poartă în original multe lipsuri. Aceste provin din cauză, mi se pare, că piserul Focea avînd înainte uricul vechili de . . . a lut . , . de la bătrînul . . loevod, n-a putut ceti, fiind rupt şi s-a mulţămit a lăsa loc gol în dreptul rupturilor. A avea document rupt pe la 1(517, trebue să fi fost primul doc. de la Tătrinul Ştefan Vodă, sad cel puţin de la Petru liareş, şi de sigur pergament 60. Document din 7126 (1618) April 15. Sumar: Radu Vodă sin Mihneî Vodă, Domnul Moldovei, dă şi întăreşte prin uric mare, mănăstirel Solcăl mal multe sate, donaţiunl de la alţi Domni. Satele întărite sînt acestea : Fără-Oaniî de la Bacătt ; Căjveniî de la Suceava; Ustia de la Orhel; Solea, Ciorsacit şi itroştenii de pe Şomuz ; Lâmăşenti şi Stupea de la Suceava; Jubănfştii de la Dorohol ; Mănăstireni şi Coştestî de la Hărlătt; Podol’enX de la Fălcii!; BadeuţX de la Suceava ; Drăgăneşttî, Lrăniceştit, VancicăuţiX şi PirtisăniX; tot Radul Vodă întâieşte şi cîteva sălaşe de ţigani. Documentul a foarte important prin cuprinsul săă şi prin Aluziunile ce face la fapte istorice. Eh HMA WTîţA H Ch"a H CT>0 4 Tpo'lţA ct'vp wt ct’aa Mohacth/) ta'eaaaa Gwaka rftE ■€CT XPAAA CT'mK BpZXâBHHX AIIOCTOAZ IltTpA H IIaBAA. M npHHECWUlA CZ COEOdl BZC'fc HAp’fîiK^EHYa? H HCHHCWKH STW (ZTBOpHA Gt:(|)AN EoEBO^A To.VMUEBH'I HA BZCfe'|j i\\HTpO(ţ)AH SnHCKOriE XSULCKLH. H CX BZCt’MH HAUJH.MH |] E A’A'kpM BEAMLJHiMM H MAAHAAH. CZMOTpHXVM. H CA.^H-X*>M BZC'b TA A HAP'bBS^EHlH flA HE KAKO KSftET KOM$ PA^H T’fex CEAA’B N’feKOE IlArSKS H\H H \CHAOBAHYE H HE* npAB^fX 8HHNEH0. H WEp'bTOXWM rOCnOftBAMM IAKO HH-KOM$ N'kHHKAA nAPKES H NEnpAB^rTi, CErO pAftH rOCILOft* BAAAH [| KH^'bBUIEAA TOAHKOE EA>0 ScphftLE T0M8 rOCflO-AHH8 EffiE KX E8~ CXTBOpHA. A rOCI10j\B AMH HAH nAH 8 * MHAOCTHBHXWM ck WT BXfETO HAUJETO cp^HHÎ'rB CB^Î-*• TAWCTH flAHîKE pA/\H HALUETO CIIXCEIUA H WTLlSlfJEN IA. rp*fe)f A M HAUIH.M H PW^HTEAEM HA UI HM. H ^AXAIM H 8T~ BpZftHXWM CT'tH MOHACTHpH || Ga'AHH BCE CEAO Iw'emYW-(])XPXWAHH WT BOAOCT fiAKOB'fe. KOTOp'lH CEAO, IIOAOBHHA. CEA A BhiLUH'kA HAIT I 8nHA pA^H E^HA THC'byiO 8r Hfp-BEHH JAATH WT ^8MH rpg To*. H CECTpA ETO SpHHA, CH*W6E YIhTEAHHH. X THJR WT QAEMEHHKWBE M)( iVUpl'HKA. H HaCTACÎIA, H SpHHA ftO'IKH [j JlfTpt CXATApS EHgHHH'k îIhTEAHHH. H THîK [lAEMEUHtţH GaCHAÎE ţi CECTpA ETO ilwrEAHHA CH*WBE (ylcn8A) BHSlţH ilHrEAHHH. H THHw www.dacoromanica.ro — 287 — nHEMEHHK HX FWTp'iî Xa^ZMESA CM*» GtE(}iAUH KiAP-rEpHLţH BN8K îllirEMIHH. H THJK (1CEMENHKWBE HX IdKCfi H EpAT ErO ToA,\Ep H HhKHTA || H /I⪠Vp II CECTpA «X ThTHI&NA (cHHOBe) Toj\Otl‘H ^O-KA Sf.EMÎH KziWZpAUlS. H THJK PAEMEHH4H «X ToAftEp H EpAT EPO BaCHAIE H rAHTCpÎE. M CECTpA ToftOClIA H fllITEAHIIA, M FIop-(ţ) HpA CM'CBE (hEKHTH) AnpO/\ BNfcL|H ToAflEptf MîE^P# (np’b) BIlStţH rieTpHKH. H THJK UAEMEHHt|H HX || IWHAUIKO ClfZ ilBpAAAS WT MeCEXCHE(|I. H EpAT E’O BaCHAI’E H rpliropl'E 11 I]lE<ţ>AH H ToAftEp B H 8 L( H Iwh8 BHiT-fepNHKS. BZCH II np'kKH^H SpEMÎH (? *) KzMZ- pAUJ8, H npO^AUJ'k TAA nCAOBHHA CEAA BbillJHtA SACT WT 8pHK ŞA CEIîAETEACTBC MTO WMH HMAAH WT 8El(b rocno^BiAui || IIet[z Boibc^a. fl taa ftp8i\u ' Mas n>-ACBHIIA CEAA NHîfiN'fed MACT flpO^AAH CtEi|>AH8 fiOEB'(\A I1AK pAj\H E^HA THCkui 8|* HEpBEHM ŞAATH, ApSl’iH (-W/V HAHM'k llle(ţ)8A. H EpAT ErO AlUpKO H fABpHA. H CECTpA HX GopA CIl'WBE nXHTlî BHslţH IwilS TEA'bl’Z. K TM!K IIAEiVVEH |] HHK.VBE HX MdpHHA ^WMKA ^rAraTZ Te • A-kra, h H'kKUiA a v'1ka Mapmmh. bzmh BMStţii h npi-B-NSlţH ^P^POTa TEAtra, WT 8pHK ŞA BHKSnAENÎE mto HAAAA A'fcft HX ^pArSTX TEAtra WT CTApArO GtE(|>ANA GoeBOAH H WT 8| HK ŞA pAŞA’kAEHÎE WT CTApATO IlETpA Boebo^h. h wt || HcnHcwK şi rka:8 wt iEpEMiia Boe- BOflH. H 8T0AA THJK A&XVM M STBpa^MXWAA CB*kTEH AAO-HACTHpH CWAiyfc CEAO KziKB'bHÎH WT BOAOCT GSHABCKOll. HA HOTOK Kaikba. B8HAAAET BZ GoaSmEU. ErOJKE k8-nHA pA^M EftMi ThcIîiji 8r Hepbehh şaatii. ca noAt- *). Piserîul documentului acesta de şi a avut supt delii dooumentul dat de noi mal sus de la Tomşa Vodă, dar comite greşeli, căci lasă loo gol, acolo unde rtoo. Iul Tomşa ne dă nume, pe care noi le-am piţs în parantez, Iar aloi face greşalfi, că în loc de Cozma, pune pe Eremia cămăraş. www.dacoromanica.ro — 288 — MAMM H CZ cfeH.VîKATMH || «IT BaCMAIE IXI'bflTEAHMK H wr KtffcrMH'k Ero To4>ama Azgm Mapîhkh Goaomwho-BA BHCT'fepHHKA. H (HHWBE H)( IwHAIUKO H BaCHAIE H /1Sh8AK M TEWprÎE H rpOŞâBA, «IT 8PMK, H STOM TMîK M STBPZTMXVM CT*'kll MOHA || CTMp G WAlfk, CEAO îîcTira 8 boaoct ©pxemcbomS ha EEpEr Nhctpa r^E bz. C1AAAET PZBTZ BZ BOft’k NHCTpS. tZ BZC'tjMH X^TApAMM H A°XVA4MM Ero. MTO TOE BZitUDHCAHHOE CEAO KhiftO iipABo rocnoft'pcKO n;hcavuiho kz wkoaS ©px'EÎo. H 8 tom TMJR ^AXWM H STBpZ^HXWM CT^M MOHACTHpM CwALffe j| CE'O CwAKA KOTOp'lM ECT BZ llrZT MOHACTHpCKhiH, 8TO- roa; GSmabcbcm, mto Toro ceao hckHiiha Gte^aii Boe- 30/tA. WTKK MOHACTHp CSMEBHIţA. H KSlIHA TOH CT^M iY\OHACTHpH ftBA XBMME ?A BMHOrpA^M 8 HoTMAp 8 rWp UOA\BpHKA pA^H TpM CT'fc 8rH MEpBEHHX JAATMX* H EIJIE |) llpHAC H AAOHACTHpH GWAllt CE.\0 IOEAN ElJJl'M WT BOAOCT ^OpOXOlOCKOMg. CZ CTABWBE, H CZ M*kcTO ŞA AAAHH KO-TOpl'H CEA© BHA npt/KftE flpHCAS || UIHE HZ WK0A8 ^\o-pOXOWCKOM», ErOSKE RHA WTTf.ZSAA WT TAAA HcAK Ei-■AHKA XATuaN- RX AHEX tB0MX H BKg'kA BHA ETO COBH A no TOAA HŞr^KIIA ETO BZ XHTA'kHC’RO ETAA npÎH^E AHA Eoeboaa. 0 xtoaa TH5K aaxwaa M ncT* «DZAHXW.U || CT~'feH AAOHACTHpH GwAU'k. fr&X CEA.VBE HA MAA'fe AAZHZCTHptHl'H. H RoCTElJIÎH HA (ÎHp'fcTZ H CZ ’AAAHHH BZ Cnp'kTZ, MTO EMAN npHCASllINH KZ WKOA{ EoTZUIAHWAA. H STOM THîK AaXWM H nOTBpZAHXWAA CT*'kH AAOHACTHpH Cw.MJH. E<\No CEAO HA HAA'fc IIoAOA'k-HÎH WT BOAOCT TApH. H U'T nOA'k H WT A*kc8 H WT BZCErO nO K$fr\ H§ B'fcKA WffiHBAAH. H 8 TOM THSK AAXWM M nOTBpZftHXWM CT^H MOHACTMpM- GwAn'b npABYh cboh i^htanh. ejke cam Cte(J)ah Eoebo-£A ToMIUEBHH KSnHA HA npABÎH CBOH nHN'fegH pAftH TpH> CTA SrM HEpBWHH || £AATHg. WT CMX AlOA'lH, no H\\EHAX O ABA ^ZNHE8 H CECTpA ErO To/^OpA H GDnpHHA H BN8-KWBE H\‘ BApTHK (IOC gol) H CECTpA Fa&WHA H flnOCTOA H CECTpA ErO TpO§ABA CHHWBE Me^EA^HW BZCH A'feTH H BHSlţH /(ZNHE8 KHBUJEVlS CTApOCTE WT BOAOCT TEK8H. ii HMEHA IţHPAHOM |j HTO HX npO^AAH C8T CÎH ©AHM-fe CZ 35ENA ErO H HA/\H ETO. H KePBACÎE CZ JKENA ErO H HAftM ErO. H G'PEnAH CZ SKEHA ErO H HAflH ErO. HTO TlH IţHrAMH EHAH C8T WT'l(8 HX $ZHHE8, npABOE AAAHi'E H nOM'bnS WT HZHAUI EPO EpATSA BEA KOMHC WT TBaaUIKOE ŞEMA'k, H THîK CaAB8A || CZ iKEHA ErO H HA&H EPO. HTO KHA KSnHA (J)piiKHN \ WT TOtAiKZ §EMAlî. H IIIepKAH CZ 2BEHA ETO H HAftH ETO, HTO WHH KHA K8HHA WT MoPOUl WT GaAUJKOE §EMA*k. WT HCnHCWK HTO H• maa wt Gaaiuckhx pocnoflApÎH. H Ctehan bn8k Gtoh- KZBH. H ^8lţA CZ iBEHA ErO H HA/\H ETO HTO WHH KHA. KSnHA [| WT EpATSA BEA KOMHC, H WT MoPOUl WT TO-IAHJE ŞEAUA. H RpO^ANH Khiwfe CÎH BZCH IţHPAHM' WT npABÎH CBOHX HAptîK^ENÎH. WT HCnHCOK ŞA nOTBpZJK-&EH IE. H §A TtatS. HTO HMAA WTELţX HX ^ZHHE8 WT &E(ţZ. rOCnO^BAMH WT IlETpZ GoEBO^A. EPftA ck TlîPAA CZ GTp8-IţîlAN GhiBlUl'H CTV || pOCTE pAftH tl*klţiH WT CHX IţHrAHH. H ŞOCTAA EPO CZ AHCTŞA CB’fe^ETEACTBO, WT pOAHTEA'k POCnO,}-BAMH MHX'N'fe EoEBOAA. H CZ AHCT^WT CH'WBE EpATiSA H> WT MoPOUl, KOTWpîH AAAH H FpOflAAH EM8 BZCH TÎH |JH-PAHH. H nAK WT HCnHCOK ŞA [10TBpZifi(\ENl‘E WT dpWa www.dacoromanica.ro — 291 — GoSBO^A. H WT || SpEMA fioEBO(\i\. TOrO C1H Iţit* TAHH BXCH. C»T H WT HAC AAAHYE H IIOTB,,ZXAEHÎE. CTtH MOHACTHpH GwAlfb NEMOpSlilENH HHKOAHXE HA B'kKH B’kHHHX* il HA TO ECT B'bpA HAUIETO rOCnO^EAMH Mbi Iw Pa^SA GcEKO^A. H B'bpA np'feBXŞAIOKAEHHArO Vt CpXftEHHArO CHHA |ţ rOCnCftBAA\H /]/\E^AH^pX fioEBO^A. H B'bpA KO'kp HAUIHX- B'bpA (1AHA KcCTE ExMOKA BEA ABWpHHKA AOM'bH §EMAH. B. n. HnKOApX BEA ^WPHH-KA rOpH'kH ŞEMAH. B. (1. NHK8AA H KoCTAHTHN PoUIKA npXKXAAKH XoTHHCKHX- B. n.rEWprÎH H ^8MH || Tp8 To<« npXKAAAKH Il'kA1ELţKH)[- B. n. MaHOAE H CTA(ţ)H npXKXAAKH Pwauhckhx- b. fi. MhxSaa \'ET.V\AHA h npz-KXAAEA CSHABCArO. B. n. fiEpHATA nOCTEAHHKA. B. n. rpHroplE HoAnAHA cnxTAp’b. b. n. Mhxaha (J)8pt8ha || haiuhhka. b. n. HhkSaakîh ctwanhka. b. n. ^8mhtpa-kYh BHCT'bpHHKA. B. n. ChMÎWN Tx8KA KOAAHCA. H B'bpA Bxcbxx Kwrap haluhx Mwa^abckhx beahhhx h maah\\ il no HALUEM XHBOT*b M rOCnO^BAHÎE, KOTO rZ* KX-HŞKEpET rOCnOftApiEM ■ BHTH |j WT HAIUHX, HAM WT HALUEro pWjLA, hah nAK Koro Eorz H^EEpET rocno^Apx EHTH NA IU EH §EMAH MwA^ABCT'bH. TOT EH HM HEnO-pSUIHA HAIUETO AAAHÎE H noTBpZ^EHÎA. HX AEH HM AAA H SKp'klIHAX. H KTO cb EH nOK8CHA pAŞOpHTH &A-AHXA H KTHTOpCTBA |j TOrO rOCnO^HHA CtE(|)AHA EoEBO-AA TwMLUEBHMA WT TAA CTAA MoNACTHp CwAKA. H nAK HAI1JE AAANX‘E h nOTBpXXAEHXE, EXE a&XWm h SKp'bnH-XWM H rOtnOABAAAH CT'^H MOHACTHpH CwAlţ'b. TAKO-BBXH AA ECT npOKAtT H TpHKA'bT WT TA- EA* CXTBO-pHTEA'k HHE8 H ŞEMAH. H WT np'KTAA || EOrO MATpZX*BX H WT A SbAHTEAHCTH. H WT CAMHX Ct’xX EpXXWBHHX ^InocTOAX IlETpA h IIabaa. h wt npwHYnx ct'xx Anoc-TOAKKHAHKX. H WT TH'Î CTTKÎX m ErOHWCMHX WTEljZ HAIUHX EXE BX Hhk'IA (IpABOCAABlE STBpXAHUIA. H flpO- www.dacoromanica.ro — 292 — KAATÎE ilpÎEBO ftA npÎH^ET HA P.UB.T. ETO H flA (| H.MAET gMACTlE CX fS^EH BZ§ZflHBUIÎHMH HA Pa' HAUiEPO Iv' Xa‘ KpZB EPO HA HHX H^HA MA^^X* «X» EîKE EtT H BV/\ET, H CZ BZ BEŞHOHEMHÎ.h B'fch'H. fi HAH KVALuYll Kp'fenoCT H flOTBpZîB^EMJE TOMtf BZCtMb' BBU1M-CANHOMb. BEA’fcAH ECAAH HAUiEAlS B'fepHOMb H DO || METEH-I HOAAb BWA'bpHHS flAHS JwHAUlKb’ THIONPH BEAIIKOMb’ AO-Pj(ţ)ETb HHCATH H HAUib flEMAT. npHB^ŞATH BZCEAA8 H(-THHHOALb H §HAMEHMH'r8 AHCTS HALIIEMb. fiHCAA ^bMHTpb nUCAp 8 IaCWB. BATO £§p«3. MCIţA ilnpHA EÎ ^hk*. Iv Paa8a Gcebo^a. TRADUCERE Iu numele Tatălui şi a fiului şi a Sf. Duh, Troiţă sfântă 'de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu robul Domnului mieu Domnul Is. Hristos, închinătorul sf. Troiţe, Io Radul Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovii; iată că a venit înaintea Domniei mele rugătorul nostru Igumen şi tot săborul de la sfînta mo-nastire numită Solea, unde este hramul sfinţilor celor mari Apostoli Petru şi Pa-vel, şi aducînd cu sine toate dispoziţiu-nile şi ispisoacele, ce le-a făcut Ştefan Vodă Tomşevici pe toate satele, ce le-a dat sfintei sale monastiri a Solcăî, pe www.dacoromanica.ro — 293 — care a făcut-o în numele lui Dumnezeu, din care sate unele le-a cumpărat însuşi el cu ai săi drepţi bani, iar pe altele le-a dat din satele domneşti, ca unul ce singur e stăpînitor şi oblăduitor, pe cele re i-au fost date de la Dumnezeu, şi încă pe toate aceste sate le-a întărit mănăstire! sale cu mari şi straşnice blestemuri. Pentru aceste toate dispoziţiuni s-a milostivit Domnia mea ca să facă sfintei mănăstiri şi de la Domnia mea întărire şi împuterire pe toate satele acelea de cumpărătură şi pe satele de danie. Intre acestea Domnia mea împreună cu tot sfatul Domnesc şi cu ai noştri Arhierei şi Moldoveneşti sfinţiţii kir Teofan Arhiepiscop şi Mitropolit Sucevei şi kir Atanasie Episcop Romanului şi kir Efrem Episcop Rădăuţului şi kir Mitrofan Episcop Huşilor şi cu toţiboerii noştri mari şi mici am cercetat şi am căutat toate acele dispoziţiuni ca să nu fie făcută cumva vre-o pagubă pentru acele sate sau asupreală sau nedreptate, şi am aflat Domnia mea că nimărui nici o pagubă şi nedreptate (nu s-a făcut); pentru aceasta Domnia mea văzînd cît de mare a fost buna miluire a acelui Domn, care pen- www.dacoromanica.ro — 294 — tril Dumnezeu a făcut (toate acestea), iar Domnia mea încă mai mult m-am milostivit din toată a noastră luminată inimă tot pentru a noastră mîntuire şi iertare de greşelele noastre şi ale părinţilor noştri şi am dat şi întărit sfintei mănăstiri a Solcăi tot satul numit Paraoanil, din ţinutul Bacăului, care sat, jumătate de sat partea din sus a cumpărat-o cu 1000 ughi zloţi de aur de la Dumitru Goia şi sora lui Mm, ficeori Anghelinei şi de la rudele lor Mariica şi Nastasia Şi Irina fetele lui Petrea Spătarul, nepoate Anghe-linei, şi de la alte rude ale lor Vasilie şi sora lui Anghelina, ficeori ai lui (Lupul) nepoţi Anghelinei, şi de la altă rudă a lor Petrea Hadimbul fiul Ştefanei călugăriţei, nepot Anghelinei; şi de la alte rude a lor Iacob şi fratele său Toader şi Nichita şi Lazor, şi sora lor litiana, (fiu) Todosii, fiica lui Eremia Oămăraşu, şi iar de la rudele lor Toader şi fratele său Vasile şi Gligore Şl SOra lor Teodosia şi Anghelina şi Por fir a fii lui (Nechita)apraZ, nepoţi lui Toader Miedaru (stră) nepoţi Petricăi, şi iarăşi de la neamurile lor lonascu, fiul lui Avraam de la Meseheneşti Şi fratele său Vasilie şi Grigor şi Ştefan Şi Toader nepoţi lui lonu www.dacoromanica.ro — 295 visternicu, toţi nepoţi şi strănepoţi lui Eremeia Câmăraşu; şi a yîndut acea jumătate de sat, partea din sus din uric de mărturie, ce ei l-au avut de la unchiul («eu») Domniei mele, Petru Voevod, iar ceialaltă iarăşi jumătate de sat, partea din jos, auvîndut-o lui Ştefan Voevod tot pentru 1000 ughi zloţi de aur al doilea neam, anume Steful şi frate-său Marco şi Gavril şi sora lui Sora, fiii lui Pîntea nepoţi lui ion Teleagă; şi iarăşi neamurile lor Marina, fata lui Dragotă Teleagă şi Neaoşa, fata Marinei, toţi nepoţi şi răsnepoţi a lui Dragotă Teleagă din uricul de cumpărătură, ce l-a avut moşul lor Dragotă Teleagă de la bătrînul Ştefan Vodă şi din uricul de schimbătură de la bătrînul Petru Voevod şi din ispisoc tot de seliimbăturâ de la Ieremia Vodă. Pe lîngă acestea am mai da* si întărit sfintei mănăstiri Solea satul Cii;venii de la ţinutul Sucevei, pe pîrîul Cajva, unde se varsă în Soluneţ, care iaraşi 1- a cumpărat cu 1000 ughi, zloţi de au? cu poe-nile şi fînaţurile de la Vasile Şeptelici şi de la Doamna lui Tofana, fiica Mariicăî Solomonoaea visterniceasa şi de la fiii lor lonaşco şi Vasile şi Lupm şi Gheorghe şi Grozava www.dacoromanica.ro — 296 — după uric. Şi pe lingă acestea am mai dat şi întărit sfintei mănăstiri Solea satul Ustia, în ţinutul Orlieiulul pe malul Nistruluîf unde se varsă JRvpta (p&btb) în apa Nistrului7 cu toate hotarăle şi veniturile lui, care sat scris mai sus a fost drept Domnesc, atîrnălor do ocolul Qrlmu. Şi pe lîngă aceasta am mai dat şi întărit sf. mănăstiri Solea, satul Solea, care-i pe drumul mănăstiresc, în acelaş ţinut al Sucevei, care sat l-a fost cumpărat Ştefan Vodă de la mănăstirea Suceviţa: a cumpărat acestei sf. mănăstiri 2 fălci (xbaahe) de vie la Cotnar în dealul Ţombriculuî cu 300 ughi, zloţi de aur; şi încă au adaus acestei sf. mănăstiri 700 ughi zloţi de aur pentru că a văzut-o cu totul sărăcită de lapră-dăciunea Leşilor, şi a dat şi o cupă de argint şi a întors acestei mănăstiri şi un sat anume Stăniieşti de la ţinutul Hotinu-lui, care sat îl fusese dat vlădica Gheorghe lui XJdrea cel orb schimb pentru satul Solea, care sat l a pierdut Toader Murguleţ, ginerile lui XJdrea, în hiclenie, Şi pe lîngă acestea am mai dat şi întărit sfintei mănăstiri Solea 2 sate a-nume Ciorsacii şi Broştenii de la ţinutul Sucevei pe marele Şomuz cu heleştee şi cu www.dacoromanica.ro — 297 — mod pe Şomuz, de oare ce aceste sate fusese atîrnătoare de ocolul Sucevei. Pe lîngă acestea am mai jdat şi întărit sfintei mănăstiri Solea 2 sate anume Lâmăşeniî şi Stupea în acelaş ţinut cu toate hotarăle şi veniturile, cîte vor fi pedîu-sele, de oare ce şi aceste sate au fost drepte domneşti şi ascultătoare de ocolul Sucevei. Şi am mai dat şi întărit sf. mănăstiri Solea satul lubăneşfi de la ţinutul Doro-hoiului cu heleştee şi cu loc de moară, care sate fusese mai înainte ascultător de ocolul Dorolioiului, şi pe care l-a fost răpit de acolo Isak Balica Hatmanul în zilele sale şi l-a luat pentru sine ca al său, dar nu mult după aceia l a pierdut în JiicLenie, cînd a venit cu sabie şi cu mulţime de Left contra a-cestei ţâri şi contra lut Ştefan Vodă. Şi am mai dat şi întărit sfintei mănăstiri Solea 2 sate anume Mânăstirenii şi Costeşti pe Şiret şi cu mori în Şiret, care fusese atirnatoare de ocolul Botoşani Pe lîngă aceste am mai dat şi întărit sfintei mănăstiri Solea un sat anume Podolenii, din ţinutul Fălciului, cu toate hotarăle lui din cîmp şi pădure f din apă, unde are, şi cu toate veniturile ce-s www.dacoromanica.ro — 298 — pe el, care sat a fost drept domnesc şi a umblat din mină în mînă. • Şi am mal dat şi întărit sfintei mănăstiri Solea un sat anume Bâăeufi de la ţinutul Sucevei şi cu mori în pîrăul Sucevei, şi cu toate hotarăle lui şi veniturile ce-s pe el; şi pe lingă acestea încă 4 Sate anume: JJrăgăneştn, şi Orăniceştii, şi Vancicăuţii şi Prâlişanii, cu toate hotarăle lor şi cu toate veniturile, ce-s pe ele, de oare-ce şi aceste sate au fost toate drepte domneşti, şi să numeau (ţineau) de ocolul Bădeuţi şi ele, de oare-ce (erau) pentru treaba domniei. Pentru aceia aceste sate mai sus scrise să fie şi de Ia noi danie şi întărire şi mare uric (Kp*knKtin) sfintei mănăstiri Solea, cu toate hotarăle lor şi cu toate veniturile, ce (vor fi) pe ele, din cîmp şi din păduri pe unde-or fi, cu fî-naţe, şi pomete şi heleştee şi cu mori şi cu locuri de mori şi cu toate veniturile neclătite niciodată în vecii vecilor. Iar hotarul acestor de mai sus scrise sate şi cu loc de mori să fie din toate părţile după ale sale vechi hotare şi din cîmp şi din pădure şi de pretutindenea, pe unde din veci au umblat. Şi am mai dat şi întărit sfintei mă- www.dacoromanica.ro — 299 — năstiri Solea ai săi drepţi ţigani, pe care însuşi Ştefan Vodă Tomşevici i-a cumpărat cu ai săi drepţi bani cu 300 ughî, zloţi de aur, de la aceşti oameni, anume: Sava Dănceu şi sora lui Todora şi Oprina şi nepoţii lor Vartic ... şi sora lor Gaftona şi Apostol şi sora lui Grozava, fiii lui Me-delean, toţi copii şi nepoţi lui Dănceu, fost staroste de ţinutul Tecuci. Iar numele ţiganilor pe care i-a vîndut sînt acestea: Oancea cu femeia lui şi copiii lor, şi Kervasie cu femeia lui şi copiii săi, şi Stepau cu femeia şi copiii săi, cari toţi •aceşti ţigani fusese a tatălui lor Dănceu, dreaptă danie şi pomană de la nănaşul său Braţul vel comis din ţara Romînească; şi încă Slavul cu femeia şi copiii săi, care i-a cumpărat Frujina din aceiaşi ţară; şi Şerlan cu femeia şi copiii săi, care l-a cumpărat de la Mogoş din ţara Romînească, din ispisocul ce l-a avut de la -domni munteneşti, şi Stepan, nepot Stoicâi şi Duţa cu femeia şi copiii săi, ce-i cumpărase de la Braţul vel comis şi de la -Mogoş din aceiaşi ţară, şî au fost vînduţi toţi aceşti ţigani după dreptele lor orîn-dueli, din ispisoc de întărire şi de judecată (5a T-kiKS), ce l-a avut părintele lor www.dacoromanica.ro — 300 — Dănceu de la moşul Domniei mele, de la Petru Vodă, cînd s-a judecat cu Stmţian, fost staroste, pentru unii din ţigani, şi l-au apucat cu carte de mărturie de la părintele Domniei mele Mihnea Vodă, şi cu carte de la fiii lui Braţul şi de la Mogoş, cari au dat şi vîndut lui toţi acei ţigani, şi iarăşi din ispisoc de întărire de laAron Vodă şi de la Ieremia Vodă. Pentru a-oeasta toţi aceşti ţigani să fie şi de Ia noi danie şi întăritură sfintei mănăstiri Bolea neruşuit nici odată în vecii vecilor. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre Noi Io Radul Voevod şi credinţa prea iubitului şi din inimă fiu al Domniei mele Alexandru Voevod şi credinţa boerilor noştri, credinţa panului Coste Bucioc vel vornic de ţara de jos, er. p. Nicoară vel vornic de ţara de sus, cr. p. Nicula şiCostantin Roşea parca-lab de Hotin, cr. p. Gheorghe şi Dumitru Goia parc. de Neamţ, cr. p. Manoli şi p. Stafi parc. de Roman, cr. p. Mihul hatman şi parcalab Sucevei, cr. p. Bemnf postelnicul, cr. p. Grigore Ciolpan spătar, cr. p. Mihail Furtună paharnic, cr. p. Ni-culaki stolnic, cr. p. Dumitrachi visternic, cr. p. Simion Gheuca comis şi credinţa tu- www.dacoromanica.ro — 301 — turor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici. Iar după viaţa şi Domnia noastra, pe care Domnul Dumnezeu îl va alege sa lie Domn diu copiii noştri, sau din neamul nostru sau chiar pe ori care altul îl va alege Dumnezeu sa fie Domn ţării noastre a Moldovii. acela sa nule strice a noastră danie şi întariturâ, ci din contra să le dea şi să le întărească. Iar cine s-ar cerca sa radă (strice) dania şi ctitoria aceasta domnească a lui Stefaii Vodă Tomşevici de la această sfînta mănăstire Solea, cum şi dania şi întăritura noastră, care am dat-o şi întarit-o şi Domniei noastre sf. mănăstiri Solea, unul <îa acela să fie procleat şi tricleat de Domnul Dumnezeu, făcătorul ceriului şi al pămîntului,' şi de câtră prea curata născătoare de Dumnezeu, şi decei4 Evan-ghelişti, şi de însuşi capii Apostolilor, Petru şi Pavel şi de ceilalţi sfinţi Apostoli şi de cei 318 sfinţi şi purtători de Dumnezeu părinţii noştri care au întărit pra-voslavia în Niceia, şi blăstamul lui Arie să fie asupra capului lui şi să aibă parte Cju Iudeii, cari au strigat la Domnul nostru • Îs. Hristos*. sîngele lui asupra noastră şi asupra Copiilor noştri care este §i va fi şi www.dacoromanica.ro — 302 — cu Iuda în nesfîrşitul vecilor. Iar spre mai mare întărire şi împuterire a tuturor celor de mai sus scrise am poron-cit credinciosului şi ilustrului nostru boer pan Ionaşco Ghuangh'ia, marele logofăt să scrie şi pecetea noastră să o atîrne la această adevărată şi însemnată carte a noastră. A scris Dumitru piser în Iaşi la anul 7126 luna April 15 zile. Io Radul Yoevod. (Autograf). NOTE: 1). Documentai e scris pe pergament foarte marer 60 cm. lăţime pe 62 cm. lungime. Pergamentul e foarte bine paatrat, pecotea însă este ruptă. A făcut parte din averile mănăstire! Solea, pe care Nemţii după 1775 le-aii luat, cum săved» din catalogarea nomţască a documentelor. Astăzi toate aceste acte ale Farăoanilor în număr de vre-o 80 de bucăţi, din cari 10 slavone, sîut proprietate a D-lul Th. Codrescu, prin cumpărătură. Toate aceste 80 de bucăţi stau într-o legătură şi le voim utiliza în notiţa, ce vom face asupra Fărăoanilor la alte documente din urmă.—Pe îndoituri pergamentul are fel de fel de însemnări de registru. 2) . Nume geografice: CWAKAţ ^)2p2WtNH| KzXCkHlHţ Ka^kba. CoaSneij, 5cTim, Pzbt», NncTpg, Opxew, Gwa-KA CE\0, KoTNAP, IţoAAKpHKA, GtZNHAELJJH, XoTHN, ^Wp-C'AHiH, IipOljrfcHÎH, IlloMSgli, /IZAftZUIANÎH, CtSIIKA. Io-EAHEtpÎH, MxNZCTHp'kHÎH, KoCTElţlÎH, Gwp'fcTZ, EoTZ-UIAHWM, rio^OA'flHÎH, EA^ESlţiH, ^pZrZHEUJÎH, KpZNH-MEtJJÎM, fiAN'lHKZSLţÎHj [IpZAHUIAHlH TEK8H. 3) . Cuvinte şi forme gramaticale • (lAr8K8 J XKAA',E== fălci; acesta e un cuvînt romînesc, în locul căruia n-avea cm www.dacoromanica.ro — 303 — pune piserîul Dumitru. E interesant însă modul cum îl scrie r hvatce pentru falce, unde f e reprezentat prin hv. Acest mod de însemnare, ne reprezintă o formă populară a pronunţării, dacă nu cumva o particularitate scripturistică numai a acestui piser. F în Moldoveneşto a trecut în h. ţi apoi în ce (palalat), dar noi ştim că numai în cuvintele unde această labială era urmată de e intonat .* fer=her, fir=hir, cir; finâ— hină ■ dar f s-a păstrat neatins tn cuvintele, unde era precedat de o vocală plină, a, o, u. Spre lămurire amintim eă cazuri de acestea mai găsim şi în scriitori chiar. Aşa Dosoftei, Mitropolitul, cărturar tot din veacul in care sîntem acum. avea obiceiul de a însemna pe h gutural prin două litere: hg. XTETMdHO, r^pAHX căulînd a reprezenta prin aceasta pe h aspirat, căci în graiul moldovenesc deosebim 2 soiuri de hz unul în horn, ham, hoţ, altul în hin, hir, -hire, venit din f+i. Dacă documentele ne datt forme dialectologice, acesta ne dă o formă moldovenească proprie scriitorului şi a locului de unde e născut, dacă nu cumva trebue privit aiul ca o nesiguranţă a scriitorului în modul de a însemna un sunet 4intr-un cuvînt romînesc, care foarte rar venea în scris. Pisarilor munteni venea mal lesne a scrie noTOM RHtlorpă^X, „ît falce pentru scriitorii moldoveni. HXHAUl=nănaş, ca termen de înrudire, 4) . Vasile Şeptelicl. Ştefan Tomşa zidind mănăstirea Solea, l-a dat între alte şi satul (_ ujvenit, ce au fosta lui Vasile Şeptelicl. Doc. dat ne spune ceva de acest boer şi de familia lui. Femela lui să chema Tofana şi era fata MariicăX a lui Solomon vister-nicul. Ca copii doc. ne dă pre lonaşeu, Vasile, Lupul, Gheorghe şi Grozava Aceasta pe ia ltjld, data fundărelmănăstire! Solea. De acest Vasile Şeptriici putem spune ceva mai mult, Vasile era fiul lui Gavril Şeptelicl, şi avea ca fraţi pe Grozava, Măricuţa, Nicoară şi Naramza (Arh. ist. III, 221 >; mama lui se chema Greaca (ibidem). Gavril Şeptelicl era fiu al Măriuţei. nepot lui Şeptelicl (Andreica), probabil cel pomenit în documentul din 1548 (vezi mai sus pag. 142). In doc. publicate în Arh. ist. III ni se daă numai 2 fii: lliaş şi Gheorghiţă (III, 207) ; Iar Părintele Marian în studiul sătl asupra Părhăuţilor (Anal. Acad. IX, seria Ii, 28) ne dă aceşti 5 copii: Ion, Vasile, Lupul, Grozav şi Drăguţă. Vasile Şeptelicl prin femela sa Tofana să înrudeşte cu familia lui Solomon visternioul şi ou a lui Luca Arbure din 1523, portar de Suceava. Tofana era fiica Mariicăl, fata lui Ion Solomon visternio, aşa ne spune documentul nostru, deci greşăşte părintele Marian cînd o pune ca fiică a Tofanei alta fată a lui Ion Solomon, soră cu Mariica ; Ion Solomon ţinea în căsătorie pe Marîa, fata Maricăi nepoata lui Luca Arbure portarul Sucevei din 1523, ră8nepoata lui Luca Arbure parcalab de Neamţ în 1473. 5) . Udrea cel chior. CA'feflOAîS). Documentul nostru ne mai spune că acest Udrea cel chior avea satul Solea, www.dacoromanica.ro - 304 — pe care Vlădica Gheorgho l-a luat, dîndu-l în schimb salul Stă-nileştil, de la Hotin. Acum Ldrea a dat ca zestre fiicei sale satul Stăuileştî, dar ginerile sâfi Th. Murguleţ a pierdut satul în hiclenie şi Domnul Ştefan Tornşa l a luat pentru sine şi l-a dat danie miinSBtirei 8olca. Noi putem complecta spusele documentului: 'J'h. Murguleţ era Armaş, şi ţinea în c&Sătorie pe Kaslasia fata Iul Grigore Udrea cel chior şi a Parascăi, fata Odochiei, nepoata Iul Luca Arbure portarul Sucevei din 1523. Lui Th. Murguleţ îl mal ziceaţi şi Turca (Părintele Marian în Părhănţil. Anal. Acad. 1. c. pag. 25). El a avut ca fii pe Ieremia, Andrei, Mariicn, Jpate, Ştefan (Arh. ist. III, 248). Th. Murguleţ a murit biltrîn la 1670 Oct. 15. Păr. Marian nu ştia după ce izvoare îl ă acestor 3 fraţi. 11). Uragota Teleaga. In documentul dat inal sus la pag. 164 din 1558 April 1G ani mal da' de familia Teleagă Complectăm acum spiţa acestui neam: Drngoş Teleagă a avut 3 ficeori : Dragată Teleaga, Marina şi Mariica. Dragofă Teleagă a avut 4 ficeorl pe: lesei»», Mariica, Marina, Neacşa. Marina are pe Toader şi La zor. Tot! aceş'ia trălaă pe la 15G0. După 70 de ani trălaă aceşti urmaşi Din Marina fata Iul Dragotă trăia uds Neacşa : Iar din Ion Teleaga (tot una cu Văscan ?) trăiau nepotit săi Şteful, Marco, Gurii, Sora, copiii Iul Pintea, fiul Iul Ion Teleagă. Acum insă neamul Teleagă devenise proprietar al Făru-oanilor, a unei jumătăţi, şi anume jumătatea din jos, şi era în înrudire cu familia Goia, anume ca al doilea neam. De familia Goia mal găsim amintire într-un doc. din 1(115 Mart 24 (Arh. ist. J, I, 158', ca proprietari în Doljeştî. de la Roman, sat unde în seci. al XVlll-lea, se va înfiinţa schitul cu acelaş nume, şi anume pe Anglielina şi fratele săfiVasile, fii Iul Lupul, nepot! Anghelineî Goioaei, cari vînd uepotulul lor D Goia comis, satul Doljeştî; cum vedem aceste 2 acte se întregesc linele prin altele. Sumar: Alexandru Vodă Iliaş întăreşte Ini Oprea şi fe-meel sale mai multe cumpărături de ocină şi vil de la mal mulţi oameni. MaOCTÎEIO EoJKÎEIO I# âAH3ANAp8flOEBOA& H pcc-nO(\HHA BZtOM ŞEMAH SlTppO BUXHUJKOH (HZ BE.'iHKAP0r noKOHHAro Iw iAimuj Eoebo^a ^abat pociio^ba/vvh cîe POBEAEHÎ:- POtnO^CTBAAAH (ffiSflAN Qdp'k H CZ CZ NHX'MH CHHOEh) || EAhilt EM EOPZ ^ApOBA\'. IAK05KE (\A ECT E,\\8 wt"hz (sbh^to) AAH WT <\EA. BH WEB E(V T.\ro &EA. WT (no B(E) XOTApOAl WT ftpOl'M ftOpH 8 . . . . HCAZS.XOS. ACIipH cpEEpZH. H flAK ECT flOKSflHA (ftBA HA)WT'INv 61. Document din 7126 (1618) www.dacoromanica.ro 307 - 8 bh^to r Tar a ea. wt MapiA wt w'hn8 eh 5a ^at acnpH (tot.) wt no ecfe ^OTapoM. H na» noKb’nHA GDnp'k H ffiENA E || ro . . . npH WMNA 8 BHftTO WT pO^KA EA* Tar aea wt ncBCE x°TAP0M 5ft ^ac acnpH totobh. h nan ect noKSnHa GOnpi: h jkeha eto noAOBHna şa noroi» şa BHHorpaft 8 AE IAK0H5 A A ElT Ei\\8 CÎE BHUlpEMEHH W'IHH H EHNOrpAftH EM8 H BZ WXAE8 EA\8 H CHOBHM EM8 H BHOKOAt EA\8. |j H np’iîBNOKOM EM8 H N HKOTOJfiE HEnOTZKBEHO IlOpHŞMO rocnoABAMM. h cEske h cb^eteaIe nocTABAZEM rocnoA-BAA/IH JK8naH $8MHTp8 BEAHKÎH EAH HpaAEBCKH H H\8nAN EeNTHA BEAHKÎH ABOpHHK. H JK8I1AM HhKA BEA AOrO(]>ET. || h ffiSnaH Gtoiah bea RHCTÎmp. ( H acSnaH Hzp8uj bea cnaTap’fe. h acSnaH TopraH rea ţTOAHHK. h aîSnaH ilaM-e8a bea kwmhc. h ac8naH ittpzşz bea he^- h acSnaH IaHHE BEA njCTEANHK. h ffiSnan' Hhka bea AOrocţ). (| HcnHcax aş Kpau Awro»j». bz ha ctoa rpAA- pzroBHijiH% BA. ^ŞpKS. www.dacoromanica.ro — 308 — TRADUCERE. Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru Voevod, gospodar întregei ţări aUngro-Vlahiei, fiul marelui răposatio IliaşVo-cvod, a dat Domnia mea această poroncă domnească: jupînul Oprea şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, precum ca să-i lie lui ocină .... dar din partea de sus o singură parte, din tot hotarul din drum pînă în .... de oare ce îi este lui cumpărătură de la Naviş i drept 600 aspri de argint. Şi iar a cumpărat două ocini... 3 părţi de la Maria din ocina ei, drept 1300 aspri gata din tot hotarul. Şi iar a mai cumpărat Oprea şi femeia lui .... ocină ... de la Vodca o singură parte din tot hotarul drept 1200 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Oprea şi femeia lui jumătate de pogon de vie la Fînaţe de la Vasilca cu 200 aspri, şi iar a cumpărat Oprea 2 livezi, una la foamete, şi alta îu RîrJoage de la Bogdan drept 220 aspri gata. Şi iar a cumpărat Oprea şi femeia lui un pogon de vie în deal la Naneaga drept 400 aspri gata. Dar aceste de mal sus zise oclne de vie le cumpărase aceşti oameni scrişi mal sus încă de mal înainte vreme, din zilele altor bă-trîni Domni, pe cînd erau chiar case pe acolo; www.dacoromanica.ro — 309 — iar unele s-au întîmplat în timpul Domniei mele cu oameni buni, cum este mărturisirea că sînt drepte ocini şi vii de cumpărătură de mai înainte vreme, şi au dat aceşti de mai sus zişi bărbaţi aceste ocini şi vii scrise mai sus, cu a lor buna voe şi cu ştirea tuturor megieşdor din deal şi vale şi din locurile de priu prejur. Drept aceia am dat Domnia mea acest mai sus scris numitului om ca să fie lui aceste de mai sus zise ocini şi vii moşie lui şi oJiahnică lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui, nici odinioară neclătit în faţa poroucei Domneşti; şi la aceasta şi mărturie a pus Domnia mea pe jupîu Dumitru marele ban al Craiovei şi jupan Ventil mare vornic, şijupin Nim mare logofăt, şi jupîn Stoian marevister-nic şi jupîn Păntf mare spafar, şi jupîn Gorgan mare stolnic, şi jupîn Lambul mare comis şi jupîn Mîrza mare paharnic şi jupîn ianne mare postelnic şi ispravnic jupîn Nica vel logofăt. Am scris eu tiran logofăt în oraşul de reşedinţă Tîrgoviştea, la anul 7126 (1618)* NOTE; 1). Documentul e scris pe pergament ţi se află într-o stare foarte rea. Documentul e răzeşesc şi din cauza relef păstrări e pare-că afumat, ros pe la încheieturi, şi cerneala e a- www4acoromanica.ro — 310 — proape ştearsa, iar pe alocurea e scris de altă mină şi cu altă cerneală fraze întregi peste rîndurile şterse ; nu putem controla întru cî* cele scrise dm noă ar corespunde tex'ului vecliiă, căci nu ştii după ce s-a luat corectorul. Documentul e acum proprietate a mea şi ne-a fost înmî-uat de un fost elev al mei din şcoala Normală din Bîrlad, pe cîud eram acolo prafesor, anume Ion Dumitrescu, ce era de loc din ţinutul Putnei. Documentul tratînd de nişte cumpărături de pămînturi şi vii, făcute de Oprea şi femeia lui, a servit mai apoi la multe judecaţi şi se vede că a remas răsuflat, de oare-co e străpuns de cuţit îu toată grosimea lui, caracteristica documentelor eşite rele la judecată. Exista un obicei» vechii juridic referitor la actele ri le îu judecată, că în loc de a se desfiinţa actul în faţa auto-lităţii, de era pergament se străpungea cu un cuţit, în semn că acel pergament nu mal poa'e servi la nimic. In categoria aceasta e şi documentul nostru. N-are pecete atîrnată, căci doc. muntene din seclul în care sîut şi din cîte am văzut nu aveai peceţi atîrnate. Are însă iscălitura Domnului proprie şi în monograme jFormularm, Documentele muntene se deosebesc radical de cele moldoveneşti: Tipicul formularului e altei; stilizarea alta, iar ca lexic şi construcpiuuî gramaticale mari deosebiri. Era în Muntenia mai mult influenţa Sudului, iar în Moldova a Nordului Slavon, In documentele muntene se obişnuesc des prescurtările, ceia ce îngreuie pe alocurea cetirea şi înţelesul pentru cel lied eprins. 2) . Nume: Oop'k, MftpiA, Eoty\N *, 0A-«METE, IIpH/VWAIjE, HăN’kra, eto. 3) Preţuri, Oprea face o sumă de cumpărături de pogoane de vie. Aşa pe nn pogon de vie, cumpărat de la Naneaga da 4t)0 aspri, iar pe jumătate pogon, cumpărat în Fînaţe de la Va-bilca dă 2oO aspri. Luînd bO aspri drept un leă, ar veni pogonul de vie 5 lei vechi, saă aproape 4—5 galbeni, deci vre-o 60 franci moneta de a noastră. Acum pp locul unde la 1618 erau vii, fusese mai înainte vreme («4 np-k/KftE BpXAIî) case (cSA&), deci un sat vechiă, care dispăruse la începutul secolului al XVII-lea. 4) . Ceremonialul e mult mal simplu iu doc. munteneşti. Nu se mal înşira atîtea şi atîtea fraze piisoselnice, care cu belşug le vedem în doc. moldoveneşti. Se daă la urmă pe scurt baeril, intr-o ordine schimbată faţă cu cele din doc. moldovene. Iată ordinea documentată a boarilor munt enl: Banul Cralovei, vornicul, logofătul, visternicul, spătarul, stolnicul, comisul, pălianiicul, postelnicul, ispravnicul, care totdeauna era logofătul, cum în Moldova pe această vreme hatmanul era şi portar (parcalab) de Suceava, www.dacoromanica.ro 311 — In Moldova şirul era altul, şi anume: logofătul, vornic (le ţara de jos, vornic de ţara de sus, apoi parcalabil de Hotin, Aeamţ, şi Roman, postelnicul, visterntcul, paharnicul, spătarul, stolnicul şi comisul. Şirul boarilor suferea uneori schimbări ocazionale şi vremelnice, dar e important pentru noi de observai, mal aies pentru Timpul în care sintem (seci. XVII), căci încă titlul reprezenta funcţiunea, nu ca mal apoi cînd era ceva onorific, şi cumpărat cu bani. Cu prilejul acesta ni se va da voe a spune că par ea documentată a istoriei Munteniei e cu mult mal puţin cunoscută de cît cea a Moldovei, din cauză că mal puţine s aă publicat şi că şi sînt mei puţine, istoria proprietăţii fiind alta în Muntenia de cît în Moldova. 62. Document din 7130 (1622) April 20. Sumar : Ştefan Tomşa în'ăreşfe ficeorilor lui lane negustorul, anume Nacu şi Gavril mal multe cumpărături făcute de părintele lor în satul Vităneştî, şi Sîrbî şi anume cumpărături de vaduri de moară, de vil şi livezi. Vînzătorî sînt mal mulţi, Iar între preţuri de cumpărătura ni se spune şi una făcută cu 5 bol buni. (M)actYio Eojkî'io mh Iw Cteah TomiuIn Goe-e.'pţă rocno^ăpz şemah ahoaaabckoh şhamehhto hhhhm HCCH.Vt AHCTOAA HAUIEAA BXC'feăA KTO HA HEAA BXŞpHT. HAII KTOMÎH ErO SCAHUIHT WT TR^MH ^AAH H nOTBpX^HAH ECA\H HakSACBH || H GpATb’ ETO TABpHA. CH'BE IaHE Kb’flElţ. «X npABl'H WTHHH8 H KSnEJKHO. VtT HCIlHCOA'IH. §A BH-kSîiaehYe mto hmaah w'iţx «x Iahe KsnEtţh. wt Koc- T.VHTHH GoEBOA* H WT Pa^SA GoEBJft. E^HO AlvfecTO §4 fipb’,\ v\ AAAHH HA BOftA Ili'rHOH j| H E,\H0 BHHOrpAA *,T CEAO EliTXHEIJ1H. UTO TOE AvItCTO ŞA KpSft ŞA AAAHll H TOA BHHOrpAA stlUE EiWS KbflEJKNO WT ^SAAHTpt? ExA-T'feNS GHB flHTAp. pAftH EftHA CTO II frtt'kT 8rH JKOAHTH. MTOH EA/V8 KHAH KgnEJKHO WT || ThcSA tll'x Mx- pEiiKH bhSk Txkxaa h np'kwHSK Ghtah pa^h tîh riH'aH, www.dacoromanica.ro — 312 — WT ETO npABATO fpHKA MTO HMAA ŞA WT CTJk* PATO G-fEt^AHA BcEEO^A- A flO TOM (UKHiK MAH ftOftAA» EM8 EL)IEJfî /\BA ^ECbT TAAEp AHMHH)(. || KAKO /\\ ECT HM H WT HAC CX BXCEM ^O^OM. H WT TOM THJtî Aae'VV H riOTBp?ÎK^AE.M HM EftHN HHBH WT TOTOÎK CEAO EhTX-HElpH. /^Bte HHRH C8T fKBHUlE TOA KHHOrpi^. fl E,\HA KSKATS ŞEAUH. ECT nOHHiRE TOE || BHNOrp\ft. MTO ECT HpAB \ KSflEiKHO WTUS HM IaHEBH k8I!ELţ. E^HH HHBH WT AhPEA CH*X dgflE BH8K ^pATOlUE. îl Ap8r HHBH ECT Kg* IlEiKHO .... ^SMHTpS GxAtIîHSA nHTAp. WT T'lîX HA. pt^EHHlE BHUiflHCAHH. jj fl EMg KHB KSflEîKHO WT iîH-ApSlUKO. H TA b8KATA ŞEA\AH ECT KirflEÎKHO MM WT IIpO-KOn H WT fljtfHTlE. KAKO ftA ECT Hv\ H WT HAC . . . (SpHK CX BXCEM) /\A\'OftOM. H WTOM THffi ^AEM H flOT-BpXm^AEM HM H (IpABA WrHN8H’i| KSflEJKHO WT HCCIHCOIC ŞA BHKgflAEH 1H MTO HMAA W*lţX H^ JaNE KtJnflJ, WT Pa^SA BOEBO^ E,\HA M.\CT §A WTHN8 WT TOTOJKE CEAO Gff-TXHEtpH WT METBpXTA MACT WT CEAO METBpXTAA MACT. H CX Bp$A §A MAHH 8 HHJKHÎK) PpXAX llSTNOIO. || MT» TOA WHH COKH K8PHAH IlAhH/K WT rpg ExAT-fcN8JV nHTAp. ŞA E^HA CTO TAAEpH CpEKpEHHX H nET BOAH r\0-KpHX- il EM8 KHB k8(1E/KHO WT BXCHX BH8l{H H npt A’-Hb'LţH fixAKAH H ^pAroTX CHX llETpH H WT KoCTAKH M KpAT ETO /LlŞOp TxpXlţ CHNb'BE GTpSlJÎIAN KHB CTApOCTE-H THJK ftAEM H nOTBpXX^AEM HM E^HH BHHCrp.V^ WT CEAO GHpKH BHLIIM1H WT HCI1HCOK ŞA KSllEHCHO MTO HMAA WTIJX HX IaHE K8HE14 || WT KoCTHHTHM fioEBO^A. MTO TOA WTHH CCKH K8nHAH WT ESmATA H WT KpAT ETO EgpT'fcA'k Clfx XhAHfl. pA^ I1ET ftECfcT TAAEp cpEKpEHHX* H T'kA\ pAA BXCHX- T^H BHOinHCAHH Bpg^CB'k ŞA MAHH H MACT ŞA WTNN8 || H BHHOrpAA WT CEAO flHTXNEIJJH H WT GxpKH. KAKO &A CST. H WT HAC HAK8ACBH H KpATS ETO TvVBpHA Cn'8BE IaHE K8nEl|. npABOtO wthh8 h kSuejrho. (auhYe) www.dacoromanica.ro OJ'BDIUBUIOJODBp'MMM 'VVH3H A3(J>OJOV V33 SpjHVIJ •_hnV ‘Va vHduj^ vhiw vdS^ ox^va -XitsDV£ s vsNşvzdog AW8AvdAQ vvihu •8W3mVH OAJHV 8WONII3AJH 8VV3J XH 'HAVâsaHiU AVh3U 3mVH H HAVJHU 'A3lj)OJOV 1| 8WOHHV33 HJHV1TJ -OHmVHMJJ 8NVU -HHd^Voa 8WOH3AHK -ou h 8W0Hdi},a swamvH hwj3 nvşvaa awoHHviHuamHa -\hJX3 8W0A 3tH3VsKZ(l9A0U H 'HAJ JUJj.da 3mV83 H VH H ■HOŞHHU HVVOJ.HU H H.I.aVOU || Xh03J VH 3,ţH3VUfHHa H 8NHAM Htardu • • • ■ hwV WH H33VV SJ.H ■3J>N3¥SKZda -AOU H 3I.H30dAJM H 3JHVq,V 0J3m\'H H3msdoU3H 8W3 H3 A0A 'HSplOavVvOW HV'WîS 3IT1VH HAH3 XdvVoUÎOJ || Aîd^S -5h xja jzj jox Vxa avu hvh -vVod ojîmvH am h oj -3mvN H3Aq.V am xdvVouioa AaVxa oam oaVoinoj \V3ni -vh ou 'hwHvvw h h v\ h a h v 3 a Xmmvh ndşvoa Xşpxa •9 H -VJHWOa HMfl °U ’a -V5IHH || dSJ.A3Ha HHVVHxXh\\T *U *a "VHHHV3A • • • JHl’ldvj.V JJ VOAÎOIip *U ’a *i|.dVA -2UJ • • ■ • 2J.V0J0J, H ^>h\A)8W 'U 'a "HVW3S HŞ.H -IUH3 vanudoaV ojrxHvaa hHaoHV3[j| adAHwaY -u -a hvw35 h5[.hvoV vaHiidoaV oJVHHvsa vdvoaHg VHVU vdşa *3invH ndvioa X^ixa vd^,a h ‘vVoaaog || îj.mwoj, nv<ţ> -3J.Q 0H înv -ojvHHVJHuoiHa •hwvbVoujoj (0J3mvH vdîj.a) aî3 oa vh p ’hvvahshm *va5|.a Sh xVsa OU HdVAOX *8W0dVAJ0U 8W30a) OU HUOdOA} X«J8 AM WH A33 \V *Hlfl3HXAMg ova.'AM SHN || .LM VS A3VK 30A dVAoX [J *H,IHK5J.a HH5|.a VH 3UŞHV0HHH WH ON3(TI8dOU3H H^NiKHVSHVH A3di|.a5H wh oax wh sVod 8W3ixa h Xn woAîpJoih -^.du H WOAVKgHMŞdU H Xh W0AVK8N.W H 'Xh W3A || Ş.V H wh vvoVoXoV wşixa xj anda h •3iH3Va:xdHA0U h — SIS - — 314 — TllAD V CERE. Cu mila lui Dumnezeu Noi Io Ştefan TomşaVoevod, Domn ţării Moldovii înştiinţare facem cu aceasta carte a noastra tuturor cui vor vedea-o, sau cetindu-se o va auzi, îata Domnia mea a dat şi a întărit Naaduî şi fratelui său Gavril, fiii lui Jane negustorul, a lor drepte ocine şi cumpărături din ispisoace de cumpărătură, ce le-a avut tatăl lor Iane negustorul de la Constantin Vodă şi de la Radul Vodă, un loc de vad de moara în apa Putnei şi o vie în satul Vttăneşti, care acel loc de vad de moara şi acea vie fusese lui cumpărătură de la Dumitru Bălteanu biv pitar pentru 120 ughi joltii. (de aur), care şi lui fusese cumpărătură de la Tisul fiul Marincăi, nepot Tâbălei, strănepot lui \ita% pentru acei bani, din a lui drept uric, ce l-a avut de moşie de la bătrînul Ştefan Vodă. Şi pe lînga a-cestea iaraşi a mai dat lui încă 20 taleri curaţi ca să fie lor şi de la noi u-ric cu toate veniturile. Şi înlre acestea aşijderea dăm şi întărim lor o livadă din acelaş sat Vita-neştii; două livezi sînt în susul acelei www.dacoromanica.ro — 315 — vii, iar o bticatâ de pamînt este în josul acelei vii, care este dreaptă cumpărătură a părintelui lor Iane negustorul, o livada de la Angliei fiul Lupei, nepot lui Dragoş, iar altă livadă este cumpărătură (de la) Dumitru Băiteamd pitar din a-celeaşi drese scrise mai sus, iar lui i-a fost cumpărătură de la Andruşca; şi acea bucata de pamînt este lor cumpărătură de la i rocop şi de la Acsenti ca sa le tie lor şi de la noi (uric cu toate) veniturile. Şi între acestea aşijderea dam şi întărim lor şi dreapta ocina şi cumpărătură din ispisoc de cumpărătură, ce a avut tatal lor Iane negustorul de la Radul Voevod o parte de ocina din acelaş sat Vitaneşti din a 4-a parte din sat a patra parte, şi cu vad de moara îngîrla din jos a Putnei, care şi pe aceia a cum-parat-o singur tot de la Dumitru Bâlteannl pitar pentru 100 taleri de argint şi 5 boi buni, iar lui îi fusese cumpărătură de la toţi nepoţii şi strănepoţii lui Valean şi lui Bragotă, fiii lui Petrea, şi de la Costacki şi fratele său Lazor Tărîfă. llil Stru{ianului-, fost staroste. Şi aşijderea dăm şi întărim lor o vie din satul Sfrbit de sus. din ispisoc de cuin- www.dacoromanica.ro — 310 — păratură, ce l-a avut tatăl lor Iane negustorul de laCostantin Vodă, care şia-ceia singur el a cumpărat-o de la Butiag şi de la fratele său Burghealen, fiii lui Hilîpr pentru 50 taleri de argint; şi pentru a-ceaste toate cele de mai sus scrise vaduri de moara şi părţi de ocină şi vii din satul Vitaneşti şi diu Sîrbi să fie şi de la noi Nacului şi fratelui său Ga vrii, ficcorii lui Iane negustorul, dreaptă o-eină şi cumpărătură, dauie şi întariturâ şi uric cu toate veniturile, lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi rastrauepoţilor lor şi la tot neamul lor ce li seva alege mai de aproape neruşuit nici odinioară în vecii vecilor. Iar hotarul acelei părţi de ocină din satul Vitaneşti sa fie lor diu toate părţile după a ei vechi hotare, pe unde din veci au umblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Noi Io Ştefan Tomşa Voevod şi credinţa tuturor boerilor noştri, credinţa pan. Nicoară marele logofăt al ţării de jos, cr. p. Dumitru Stefanovici mare logofăt a ţării de sus, cr. p. Musteaţă şi Ciogolea . . . . spătar, cr. p. Apostol Catargiu postelnicul, cr. p. Mihăilachi visternicul, cr. www.dacoromanica.ro — 317 — p. Ion comisul şi cr. tuturor bourilor noştri mari şi mici. Iar după Domnia noastră cine va ti Domn din copiii noştri şi din neamul noştru, sau chiar pe ori care altul Dumnezeu îl va alege să fie Domn în ţara noastra a Moldovii, acela să nu le strice dania noastră şi întari-tura, de oare-ce le am dat şi întărit a lor ■drepte ocini şi cumpărături cu ai lor drepţi şi adevăraţi bani. Iar spre mai mare tărie şi imputerire a tuturor celor de mai sus scrise am poroncit credinciosului şi respectatului nostru boer pan Ionaşcu Ghianghi marele logofăt să scrie şi pecetea noastră să o atîrne cătra a-ceastâ adevărată carte a noastră. A scris Strătulat Borleanul în Iaşi la anul 7130 luna April 20 zile. GhkmgJiea, vel log. iscal* NOTE: 1). Documentul e scris pe pergament foarte bine pastrat; e lung de 55 cm., lat de 35 cm. are pecete mare atîr- nată cu şnur; inscripţia de pe pecete e aceasta: I'W t>T£H (p7K-■rxirfingA ch"x ÎIhh. h nAE.viEHHiţM Ero || GoiţipoNîtA tt CECTpH EH IlHETpA A*ljJfpH /ISlIEH 8CH BN8l|H En'SAT BHB CTOANHK. no HX || ^OEpOlO BOAIO IIHKHM HEDOIIb’ai^EHH. AHHnpHCHAOBAHH. H npOftAA npABOW WTNHHV j| H jyb/ţ-HHH8 WT 8pHK Şl AAAH1E H MHA0BAH1E. EXE HMAA HX E-'SAT BHB CTOAHHK WT IwAHA || fioEBOftA CEAO Mh* XXHAEiţllH. HTO 8 BOAOCT EaBOB^ WT BhilUH'kA BEAHKA.V www.dacoromanica.ro AVNKA. HA CHp'fcT'k || CX EOAOTAMH pKHÎH H CX M^CT* Ş\ MAHH 8 TOMAHUH. TA npO^AA CT'fcH AAAE'hH MOHAC-THpH || HAŞHBAEMAA GOAKA H^E?K ECT CT'biX np^X' BAANHX H npXBOC'bj\.\i\NHX AIIOCTOAX llETp \ |) H IIaRAA ŞA AB'fe CTA TAAEp CpERpENlH C11ENE3H ^OEpÎH H ^HAA-THA HM HCllAXHO || WT llp1^ HAAAH 8CHMH. il'E Llhl|)A' HOBH WT KaEÎR\ EklAO EV\8 BkiKSnAEHÎE, WT iWApiHKA || j\OMKA EV3AT EHB CTOANHK. H E^HN ŞA11HC ŞA CB'fc^'b-TEACTBO H BHKt’llAENÎE MTOÎKE WNH H.YUA || WT lUoATSŞ WT ToTpVUI. ElJJEftv ETO ftAA BX pXKH KA\8rgpOAA. HhO MXi BH^'kBUJE ftOBpO BOAHOW || TOKMEffi HHAUI H HOANOIO flAATV, A MKI TAKOffi^Ep H WT NAC CXTfiOpHXOM. CYlft HA III n HCA II lll'E H CB'f^'fc'rEACTBA kako ^A HMAIOT k\-ASrEpH HHNII.VVI H COKH HcnHCOAHII H (lpHBHAlA |] WT rocnc^BA ch rocno^HNX. fl ha beahkoio B’bpnocT h iiot- B,')XAN ToMUJ'k fi.'EBO/ţA EoffillO MHAOCTHKi rocno^Apa gEMAH Moc^abckch. wa»E |ţ npÎH^oui'b np’bji, volumul xviii DiîVvWW.Mcoromanica.ro C. 21. — ;o22 — NAAIH. H np’b^ SCHAIH HAIUHAAH MoA^IBCKHAIH KOA'kptf l'E'H || KHMH IIM1AHUH. GotţipOllY.l M CECTpl EH IlETpA. ft&qjEpH ilsna. BiiSi^fe E8sat || h n >eaiemhk mx Iwh (|)xn-TaN^HVI. cn'x îInhh bn8k BSsat. h .iuk G T f <ţ) A N WT (Kaeîka) ll no uy ^oEpow boaio hhkhii iiEnoH8m\EHH. a-HHnpiiCHAOKANH H flpO^AAH HX || npABOlO WTNHnS H ft^A-HHN^. VAIT SpHK £A ^lAHlE II M\”BANiE, EJKE HAI A A A'fe.V H\' El'SAT | WT 1WANA EoiBO^H. (EAO NAHwb AAh\'XW-AEUJÎH. WT BkYlU BEAHKAA / VNTA 8 B.'AOCTH |'| EaKOR'Ic. H CX AI’bCTO ŞA AIAHN 8 TonAHUV H Ca EOAOTAMH pHE-HhlH IIA CMpliT |] TA DpOftAA AIOAEENHKOM NAUJHM Ka-ASPEpOM WT AlOHACTHp rOCflO^BIAIH NOBOCZŞ^AHII'fcH || HA^HBAEAAV GcAKA. H^EJK ECT XP'AI CT'bI'X np'bXBAAHHX h npaBock^AAHHx Aiicctoax IIetpa m || Uabaa. r\ AB’b CTA TAAEp CpEEpailHX riHH'bs l ACKPH\‘- H BXCTABUJE C'b AlOAEKHHLţH HAUI || BKYlUIIHCAHYH H ţAHAATHA BXCE HC-I1AXH \ TYH Bbiui pEHEIIHHX PHH'ksH C* TAAEp CpEEpt -IIHX || flHN'bsH A0EPhX' bx Pxkm BXC’feM TH\* BBIlilnmCANHX A IO A H WT npE/\ IIAAAH H WT UpEft NAUJHAAH |j EOA'bpH. AAE HJe<|>ANOBH WT KaEJKA. NE EhiA EAAV A’bftNHNV NA EBÎAO EMV BNRVnAE || HÎE WT MxpiHKA. ftOMKA EV3.IT KHB CTOAIIHK. HnO AAeY BH^'IîB ' E «X A0KP° BOANOK) j] TOKAAEîK H nOANOlO I1AATV. A AAld TAKOffiAEp H WT NaC ftAAH H nOTBpa&HAH ECAAH AAOAEENHKOM |ţ NAU1HAA K A A V • rEpOAA WT GoAKA TOE Bhi'UinHCANNDIO CEAO NAHAA'k A\H• XXHAEIJjiH V BAOCT EAKOB'b |l (X AA"fccT §A AAAHN 8 To-(1AHIJH H CX BOAOTAAAH pHEIliH KABO ftA ECT HAI H WT MAC CX BXCEAA ftOXO^OM. Gam rocnoAHiix bea'Iîa. nHC v Iajox* A-bT ^5pA. Ion nY. (a. n.) f Tlftlirb BEA AOrOlJlET VHHA H HCK.UA. NHxoapx.. www.dacoromanica.ro - 323 -TRADUCERE. Io Ştefan Tomşa Yoevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovii, iata. au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri Moldoveneşti mari şi mici Sofronia şi sora ei Petra, fetele Pupei, nepoate lui Bazat, şi ruda lor Ion Fîntî-neanul fiul Anei, nepot lui Buzat, cum şi Ştefan din (Cleja) de a lor buna voe de aime siliţi nici asupriţi şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie din uriculde danie şi miluire, ce l-a avut neamul lor Buzat de la loan Voevod, satul anume ish-hăileşti. din marea luncă din sus de la ţinutul Bacăului şi cu loc de moară în Toplita şi cu bălţile de peşte de la Şiret; acestea le-au vîndut rugătorilor noştri călugări de la mănăstirea domneasca, cea din noii zidită, numita Solea, unde este hramul sfinţilor şi întru tot lăudaţilor şi întăiu şezătorilor Apostoli Petru şi Pavel drept 200 taleri de argint, bani buni; şi s-a sculat rugătorii noştri mai susserişi şi au plătit toţi deplin acei mai susserişi bani 200 taleri de argint, bani buni în mînule tuturor celor de mai sus scrişi oameni, înaintea noastră şi înaintea bo~ www.dacoromanica.ro - 324 — crilor noştri,- iar lai Ştefan din Cieja nu l-a fost danie, ci i-a fost cumpărătură de la Mariica, fata lui Buzat biv stolnic. Deci lioi văzînd a lor de bunâvoe tocmalaşi plata deplin, şi noi aşijderea şi de la noi am dat şi am întărit rugătorilor noştri călugări de la Solea acel de mai sus scris sat anume Mihăileştii de la ţinu-• tul Bacăului cu loc de moară în Topliţa şi cu bălţi de peşti în Şiret, ca sa le fie şi de la noi cu toate veniturile. Scris în Iaşi la anul 7130 Iunie 16'* însuşi Domnul a poroncit. Ghianghea vel log. a învaţat şi iscălit. Nicoar. NOTE: 1). Documentul e scris pe liîrtie; e bine păstrat. Are pecete în ceară roşie, cu inscripţia: lw (ÎTE<|>AN lOMUlA floEBOft. rOUlO^Ap ŞEMAH MoAftABCBOH. Face parte din pa-ijuetul Fărâoanilor, şi e proprietate a D-luI Codrescu. 2) . m-r\e: Co(J)pOMÎA, IlETpA, dStlA, ESsAT, Iwh tpSHTXH'feHVA |—KaEJKX, MhX&HAEIJJH. 3) , WT BKiIII BEAHKAA AVHrA^^djj, marea luncă de sus •Scriitorul Nicoară pune AVHTA pro AVNKA, cum suna cuvîn- tul în gura Iul. CuTÎntul e scris ro> ■» slavona: In slavoneşte ArX, m, însamnă «emus=pădure, et A •10$; dar aici nu despre pădure să vorbeşte, căci Mihăileştii la Bacătt nu veneatt în pădurea cea mare din sus, saă cum am zice în codru, ci în livada cea mare, in lunca de pe Topliţa, la vărsătura el în Şiret, căci acolo avea loc de moară şi bălţi cu peşti. Avem aici dar cuvîntul slavon AfT»KA=fc /i.0C=palus, pometum ţiratum ; cuvîntul slavon nu e scris de Nicoară după ortografia www.dacoromanica.ro — 325 — slavonă, ci foneticele, cum suna în gura rominulul, unde (lus) sună ca o« apoi ca în, şi apoi un : Ionc*a=luncă romîneşte Piserlul Kicoară nesigur iu scrierea cuvintelor romîneştl a Pus r pro K. lwM (J)iHTXH'km'A=loH Fîntîneanul, cu articul, cum des găsim în textole vechi. 4). Buzat biv stoln. N-am dat în doc. de Buzat ca stolnic, care de sigur vă fi fost un stolnicel, ftori saă treti, nu vel stolnic, dar urmaşii Iul erau aceştia: Lupa, Ana şi Mnriica. Lupa a a-vut 2 fete pe Sofronia şi Petra; Ana un fiii pe Ion Fîntîneanul ; aceştia vînd direct moşia lor Mănăstire! ţ Mariica încă o vîn-duse lui Ştefan din Cleja, care apoi la rîndul său o vinde mă-n&stiroî, şi la un loc tot satul cu 200 taleri de argint. 65, Document din 7130 (1622) August 5. Sumar: Ştefan Tomşa întăreşte cumpărătura, ce călugării de la Solea fao în satul Mihăileştiî de^la Bacăă, pe preţ de 200 taleri de argint, de la vechil proprietari, Ştefan din Cleja şi nepoţii Iul Buzat biv stolnic supt Ion Vodă cel cumplit. Eh Hivvk wtija h cn‘a h cT*Aro Ot'^h h îKHBOTBOp’felp'fcH. EAHNOCZljlH'kH |) H NEpA§A'fcAH,\A,kH TpOHlţE. Ge A§ p.\K EaA^HKH IV Eb" H Gn'cS HA1BEMS’ lctf Xă’ H || Tori BACE ncpO'lH'bH MATH np/NO ftB'tH MftpÎH. HCTHHNH nOKACHHK CT**kH TpoHlţE || Hăt GtE-<|iah Totvuu’k Eoebo^a. Eoauw mhaoctîio rocnoftâpx §EMAH MoA^ABCSCH. Gh'a CT*0 || (10'tHBUJH EAAI’O'IHCTHBAro GTEtţiAHA ToMUJ’b GoEBO^H. WiKE TOTH HCTHHH1H CAbTH HAUJH || lllE<ţ)AH WT KaEîKA H IwN (j)XHTXH'kll8A CH*S llllNH H (lAEAAEHHlţH ETO Goij'pOHÎA H CECTpA EH IlHETpA || ftO'IKA yiSltEH. 8CH BHSlţH EV3AT Sh.iB CTOAHHKA. fipiH-ftouj’k np'kft haaah h np'kft Schmh hauihmh || Mca^ab ■ CKHtVVH EOA’kpH BEAHKHMH H AAAAHAAH. (10 H)f ftOEpOW BOAIO HHKHVA NEnONSfftyEIIH || AHHDpHCHACBAIIH H pp^AAH ti£ (ipABAA WTHHN8 H Ivk^llHHS WT «pHK §A /ţAAHÎE HAAH- www.dacoromanica.ro — 326 — AOBAHlf || E/KE HMAA A^A M)f EvîAT EhiB CTOAHHK. VVT Twaiia Gceboah. ceao Mh\'XMaei(j]H hto 8 boaoct Ea-KOR-k Ij wt Bhiuj beahkaa /Isnka ha CHp-hTA. Hc ca eo-aotaaah phehI'h. h ca Avkcro §a avahh 8 TonAHijs j| TA np.'A'XAH AAOAEEHHKOM NALUH.U KâAjrEpOM WT NAUJ CT*AA A\a'e,* H AWHACTHp HOBOCagAAHHA. HAŞH || BAEAUA Ooaka. haejr ect XP1'* CT'hix np'fcxBAAHHx H npaBock-A\AHHX- anocTOAa IIetpa h IIabaa. ŞA || ABIî ctj TAAEpH C| EBpaHl'H cnEN SH A0KPVX°A0M HEnOKOA-kEHMAA HHKOAH/K HA B^KH B'kHHÎH. îl nO HAUIHM /KHBOT’k || KT O EaAET rocnoAApa wt A^TiM hauimx* ham wt haiueto POaa, hah e8a kopo Ea‘ i §eepet rocnoAAPEAA EhiTH ha-UIEH ŞEAAAH MOAAAB || CKOH. TOT Ehi HM HEnopSUJHA HALIJErO A^^MlE H nOTBpaffiAEHÎE. ŞAHEÎK ECT HM fipABAA WTHHH8 H KHKSllAEHÎf. || A KO C'k nOKSCHT pAŞOpHT HA- iueto auh^’e h noTBpa^AEHÎE takobh 8ro av EaAET npoRA^T H TpaKAlcT VVT Ta* Ea” || C'ATBOpIllAPO HHEO H ŞEAAAH. H WT np'fcHHCTAA EPO MaTH. H WT EΑ CTKÎX www.dacoromanica.ro -- â2 I - BpXX^BHHX flnOCTOAS BX HHXîKE M ^ SsAtirEAHCTH || H WT TH'i CT Bix WTIJX HAU1I1X EJKE BX NhKEA npABOCAA-B)E H B-t-p-k STEpSAMUJ-k H TpCMtJE pAtTpXSATEAX HE || «CTOBdrO ilpiVR AHAO-EM-fe IIO^AIUA H W.XJRAEll KA,\ET TAKOBXm CX BZŞZnHBIUHA\M Hv ra” HAUIETO ic8” Xa” pEKX H l|IHAA h'pXB EPO HA HMX- H HA 'Tkft’kx MX-« AA hmaet '•AET l^AO/T» BX BE^KOHE'HlXA BXKM M AlftKH il.VUIH. nwc 8 Iacox. II bat”o ^§pA. flnpHA e. Gaa\ rocnoftHHX KEA'kA. {A. n. r.) 1|Ie(J>ah Coibo^a. llHKOAp. TRADUCERE. Ia numele tatălui şi al fiului şi al sfiîntului Duh, sfintei şi de viaţă făcătoare, cei de o fiinţă şi nedespărţitei Treimi. Iată eu robul stăpîuului Domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Is. Hristos şi a prea curatei lui maici pururea feceoarei Marii, adevăratul Închinător al sfintei Treimi Io Ştefan Tornşa Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, fiul sfîut răposatului şi bine cuvîntatului Ştefan Tornşa Voevod, îala eă aceste adevărate slugi ale noastre Ştefan din Cleja şi Ion Fîntîneanul fiul Anei wWw.dacoromanica.ro — 328 — şi rudele ei Sofronia şi sora-sa Pietra, fetele Lupei, top nepoţi lui Buzat biv stolnic, au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri moldoveneşti, a mari şi a mici, şi de a lor bună voe de nime siliţi nici asupriţi şi au vîudut a lor dreaptă ocină şi moşie din liricul de danie şi miluire, ce l-a avut moşul lor Buzat biv stolnic de la Ion Voevod, satul Mihâileşti, ce-i la ţinutul Bacăului, din marea lunca din sus pe Şiret, şi cu bălţi de peşte şi cu loc de moară în To-pliţa, acestea le-au vîndut rugătorilor noştri Călugări de la sfînta noastră rugă şi mănăstire, din nou zidită şi numita Solea, unde este hramul sfinţilor întru tot slaviţilor şi îutăi şezetorilor Apostoli Petru şi Pavel, pentru 200 taleri de argint, bani buni. Şi s-a sculat rugătorii noştri de la sfînta noastră rugă şi mănăstire numită Solea şi au plătit toţi deplin acei de mai sus scrişi bani 200 taleri de argint, bani buni, în mînule tuturor acelor de mai sus scrişi oameni, îuaintea noastră şi înaintea a tot sfatului nostru. Dar lui Ştefan din Cleja nu-i fusese d nie, ci-i era cumpărătură de la Mariica fata lui Buzat biv stolnic. www.dacoromanica.ro — 329 — Deci noi văzînd a lor de bună voe toc-mală şi plată deplin, şi noi aşijderea de la noi am dat şi întărit mai sus scrişi rugătorilor noştri călugări de la sfînta noastră rugă şi mănăstire numită Solea, acel de mai sus zis sat, anume Mihăileşti de la ţinutul Bacăului, din lunca cea mare din sus pe Şiret şi cu bălţi de peşte şi cu loc de moară în Topliţa, ca să le fie lor şi de la noi uric şi ocină cu toate veniturile nestrămutat nici o dată în vecii vecilor. Iar după viaţa noastră cine vafl Domn din copiii noştri, sau din neamul nostru, sau pe ori-care altul îl va alege Dumnezeu să fie Domn ţării noastre Moldoveneşti, unul ca acela să nu strice dania şi întăritura noastră, de oare ce le este dreaptă ocină şi cumpărătură. Iar care s-ar încerca să strice a noastra danie şi întărire, unul ca a-cela să fie procleat şi trecleat de Domnul Dumnezeu, făcătorul ceriului şialpă-mîntului, şi de prea curata lui maică şi de cei 12 sfinţi fruntaşi Apostoli, între dinşii şi de cei 4 Evanghelişti, şi de cei 318 sfinţi părinţi ai noştri, cari la Niceîa pravoslavia şi credinţa întărind şi pe dispărţitorul treimei pe nebunul Arie a- www.dacoromanica.ro - 330 — natemii l-au dat, şi să fie condamnat unul ca acela cu cei ce au strigat la Domnul nostru Is. Hristos zicînd: sîn-gele lui asupra uoastra şi asupra copiilor noştri; şi să aibă parte cu Iuda în nefîrşitul veacurilor şi a muncilor amin. A scris în Iaşi la anul 7130 Augast 5. însuşi Domnul a poroncit. (L. p. g.) Ştefan Voevod. Nicoara. NOTE: 11. Documentul e scris pe hirtie bine păstrată; s.ă în legăturii cu cele 2 doc. date mat sus, nefiind alta de cît ultima întărire a Iul Yodă asupra aceluiaşi sat Mihăileştl, cumpărat în 18 Iunie acelaş an. Documen ul de şi e scris de log. Aicoară sciie însă exact cuvîntul A8NKA, nu AVNTA, unde acum luăm ca o greşală de condei», mai mult de cît ca pronunţă. Acest hrisov e proprietate a D-luî Tli. Codvesou. 66. Document din 7131 (1622) Sept. 5. Sumar: Ştefan \ odă întăreşte cumpărătura, ce călugării de la mănăstirea Solea fac în satul Mihăileştf, do la Bacăă pe preţ de 200 taleri de argint, sar cumpărat de la Ştefan din CIeja şi de la Ion Tîntineanul nepot lui Buzat biv stolnic pe la 1572. fi» H.wk WTlţX H Cn'a H CTAro «T'lîH H /KHBOTBCp’fcip’fcH E^HMCC.VU)JH,tlH H HEpAŞ^'kAHM^H. TpOHlţH Ge a§ pag GaaaiikbI Ta" Ea” h crfcA aa^eto Jv’ Xa\ HCTHHHbYH 110KAWNHK Ct'^H TpC>H[|H Iw CTElţlAN RoE-BO/ţA Eo,V,iEK> A’HIOCTiW rOCflOftApa ŞE WAH /V\0A(\ABCK0H || www.dacoromanica.ro — 331 — f N*X BAArOMECTHB \ro CT*0 IlJMHBUlAn CtEi|)N\ To.uujh fÎ0EB0j\a. ŞHAMENHTO NHHH.AA CM.W AHCTO.U H A UJ HM BXCfclW KTO NA NEM BXŞpHT H\H H^T8t|J 1H EI’O SCAldlUHT. WÎKE TWTH MCTHNNYH CA8rhi HACUH 111Etţ)AH W T HaHîKA. H Ia/N (pXNTXN’kniA CN'x îlNNhi. H IlAEMEHHIiH ETO || Go->[)pOHÎIA. H CECTpA EH IlHETpA. ^XIJIEpH /ISflEH BXCH HNSllH BSoAT EiB CTVVAHHK. llpl'H^WUIA np'fcjS, HAMH H fip'k^ BX.ImVLH HAUIHUH AloA^ABCKKIMH EOA'kpH BEAHKh'MH H MAAHMki. fi O HX/\OBp*kH BWAH. NMKHM NEflOHI-HvAENNH ■A NHflpHCHAOBANH. H (lpO^AAH || flpABSto WTHHN8 H ^■feftNHNS WT 8pHK §1 ftAANÎE H ,\\HA.'BĂNIE. E3\E HAAAA HX GS3AT kkYb CTWAHHK WT IWANA GoEB.'^H. ceao AAhx'ahaeijiYh mto 8 koawct G.\KOK,h wt Bh'uiN'ka be- AHKAA ASNîA IU CHptrfc CX BA/AOTAWH PKÎKNHA\H h cx Al'fjCTO ŞA AAAHU 8 ToflAHLţH. TA || npA^AAM AiOAEENHKWAA 'HA III HA\ KA\8rEpWV\ WT HALU.T. CTA I. AAA’eA’v H MON.UTMp tlOBOCXŞ^ANHkÎN NAŞHB EMKIH GwaKa, H^E?K ECT XPam N (J)XN-TXN’kN'-’A WT npk^ NAMH H WT llp’kft BXCETO CXEliTA NAlUEro. î1l\E LUE(])AN0BH WT K\l SKA BkiAO EU8 BMK8-IIAEHÎE WP MapYHKA KSîSAT EkÎK CTWAHHK. H €ftHH || ŞvnHC ŞA CB’fîA'kTEACTBO H ŞA BKXk8(IAEN1E. HTOÎK V/HH H.VUA WT UIOATSŞ WT ToTpSUl. EljiESKE Ero ftAA KX pb’KKÎ AAOAEBHHKWM NAUIH.A KiA8l’EpWAI\ WT MAUlîK CT'AA AAONACTHp GWAKA. HNV AAkl’ Bkiş'fc BlilE HX ftOKpO 6WAHK1H TJKMEffi MEÎK^S N H V\H. H HCflXANSlO flAATS. îl A\hl TA || KOÎKftE H WT NAf ^AAH H HO'lBpX(\HAH ECAAH AAOAEENHKWAA NAUiHAA KiASPEpWAA WT HAINA CT*AA Ma'e8 no k8(\A HŞ B'kKA SXHBlAH. îl HA TO ECT BtpA HAUJErO rocno^cTBA BB’iînnHCAHHAro AHkî Ia GTE(ţ)AH Eoeboaa. H B'kpA KViVbpK HAUIHX- B. 11. HHKOApX BEAl'KArO .Vp-IIHKA ^OAirtvH ŞEAAAH. B. n. $8MHTp8 UlE(ţ>AH B. ftB. ropH'iîH || şemah. b. n. Aaekcv AAsctai^t» h Hxhat Mc-ro.vk npxKAAAEH Xothchki'X- b. n. Ghauwh Tevka » IwHAIUKO IltHK lip. H*fîi\\ElţKHX- B. n. KAA(ţ)A H IT.\H \-WT np. PwAAAHCKt'X- B. n. ÎUHpWH EApHABCKM XATA1AII h npXKXAAE GSnabckîh. b. n. || Pea prii nocTEAH hka. k. 11. (loc gol) CCXTApt. B. n. flflOCTWA Machhka. b. ii. (loc gol) CTWAHI1KA. B. n. MhXAHAVKH BHCT'bpHHKA. B. n. /l8n8A KOAAHCA. H R'bpA BXCkX EWA^PX H.\UJH\' MwAAABChKix REAHKHX H A\.\AH\\ A IIO HAIUEAA XHBOT'k || kto eS^et rocnoftapx wt /ykTi'H haiuhx hau wt halii Ero pWftA. HAH Eb1^ KOrO Eb* HŞEEpET rOCnO^ApEAA EkiTH HiUlEH ŞEAAAH AlWA^ABCT'kH. TOT Ehi HAA HEPO -pSLUHA HAUIE 1*0 ^AAHÎA H nOTBpXHC^EH IA. HiT> AKhi HA\ ,\AA H ^Kp'knHA ŞA 'HTO ECT HAA flpABAA WTHHHA H BH K8riAEH'lE HA CBOHX llpABIHX H nHTW.\AiHX || nHH’beH. îl KTO ck nOKbCHT H ^pX^HET pAŞOpHTH HAU1E <\AAH1E H IlOTBpXX^EHlE. EXE SKp'k riHX A.vl HAU1EH AAOAIEki CT'^H AAOHACTHpH GwAH'fe TAKOBkYrt ftA ECT npOKAlsT H TpX-Ka4?T WT PA* E\* CXTBOpHTEAX HK~8 h" ŞEMAH. H WT lip'k'IHCTAA gl*0 AlATEpX Xb X. H W r SvAHCTH. H CAAAkiX || CT*kiX BpXXWBHhiX AnOCTOAX llETpA M IIaBU. www.dacoromanica.ro 30 » «J o — H WT fipW'nHJf CT'hÎH AnOCTCAKh'lH AH1'. H WT Th’I tThijf KrOHVCNhi)( WTIJX H.U1JH\' HEKEHCKH)(. H (IpOKA’bTÎE ilpÎEBO ftA nplHAE'' HA rAABA. Ero. H H.WAET SMAC-TÎE CX ISftEM BZ^XnHBUiiHMH HA FOCflO^ \ HAUJErC lv' Xrt*. KpAB ErO HA HH)( H HA MA,\i'X HX- |l H ca I^oLl, KX KEXKOHEMHkiiT» MAiKkl AWHtt. îl HAH BVAUlH Kp'briOCT H nOTBpXJKA'bNÎE T0M8 BXCE.W8 BkiUlîlHCAHHOMS BEA’kAH e:AUf HAUJEM8 R'bpHOAAS H nOHkTEHHOM8 K VA'kpHH8 IIAH8 IwHALUKS r'lAHrb BEAHKOMS AOTOlţlETS iihcath. h h\ui8 IIEHAT npHB'bSATH. || KX CEM8 HCTHHH0M8 AHCT8 HAUJEM8. ilHCAA ^8MHTp8 nHCAp • IaC#X BATO ^SpAA. CEflT. E. fÎTE(f)AHA fÎ0EB''AA. TRADUCERE. In numele Tatălui şi al fiului şi al sfîntului Duh, sfintei şi de viaţă făcătoarei, celei de o fiinţă şi nedespărţitei Treimi, iată eu robul stăpînului Domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Is. Hristos, adevăratul închinător al sfintei Treimi Io Stefad Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţarii Moldovii, fiul bine cuvinta-tului sfînt răposatului ştefan Tomşa Voevod; înştiinţar. facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căuta pe ea sau cetindu-li-se o vor auzi. Iată că a-oe^te adevărate slugi a noastre stefun tar peste drumuşor în malul vâlcelei; şi de acolo tot la răsărit în malul bălţii Cohaluluî s-aă pus altă piatră hotar; şi de acolo drept peste baltă pără în Şiret; şi dintr’aceste pietre in glos să începe lunca mare moşia me (Ion Cantacuzino b. v. spatar). Iar din pietre în sus să începe Mihăileştil, moşia mănăstirel Solrăt. .“ 67. Document din 7131 (1623) Mart 5. Sumar i Ştefan Toraşa dă mănăstirel de el zidită Soloa două sate: Solea şi Fărăoanil. Ba HM-k wTiţx m Gu'x m Ct'™ Ct^m h TtîHBOTBOp'klJIEN E^HNOCdt^lH'kH H NEpAŞft'kăHM'tlH 1 pOHlţHv VOLUMUL XVIII DIN URICAR C. 22. www.dacoromanica.ro — 338 — Ce a§ pab BAA^HKbi ra' ea' h cn'ca MCEro Iv' Xa". HCTHOHbiH nOKAWNHK CT''kH TpOHlJH Iw” GtE(|)AH BoE-Rofta GorciEio mhaoctiio rocnoA'p’A şeamh Moa^abchoh. ch'z K.\.\ro'iECTHBaro Cte^aha Toauuh Eoebo^h || §ha• MEHHTO HHHHiW CHM AHCTOM HAUIH.M BZC'k.Vl KTO H\ HEM BZ£-pHT HAH HBTt-'gjÎH ETO SCAbillJHT. U’JKE rOCno,\BA,Mbî EAAro HPOHŞBOAH IIAUJIIM GAATbiM npOH^BAAEHlE.U HHCTHAi W CB'lîTAHM CEpj\gEM CZ nCA\Oi|JlEM E'XÎEAl. TOCflO^BAMW pEBllSa.qJE H ChMATpi'/XgiE AWK biAA H KUrbiM A’feAWAV HHb M CT‘onOHHBUJHA\ rccno^ApEM || llp'kîK^S GbiBWH.u HAC. E?KE C'AXH^AUJ A LţpKBH H AuHACTHp'k BA CAABV CTpAUiHO.uS H REAHKO A^nHOMS HMEHH El'S HAUJEuS H HX flOAAHAWB VUIA H SKplîflHUJA pâftH CIlZCEHi'A ^lU'X B'kHHAA HAA flAMA T. TItiA\ pA/\H H rOcnO/\B '‘"H AAa'MU ra" GA* H Iip'tiMHCTiTiA ETO AUTEpZ tAK ftV nOCn’blilECT-B8ET H HAM BZ ^Rph'î\ ft'bvkx || nOCVkftOBATH EAATO-A’baHlAl.M «X- Toro pa^M M rcCnO<\BAMH cz GAArOCAOBE-HYEAA EOffiÎEM H CZ KAarOCA'BEHlEM MOAEGHHHViM HAIUHAt APX'IEPEWM GOJKHEM METMpEX CT'AZ HAlUHX \\ VAAABCKHX KVp YIhACTACIE KpMAUOBH't M A^HTpjnOAHT Csmxbckîh. H KVp il&AHAC1E tnHCKOnZ PwAAAHCKÎII. H KVp SvAWTÎE EnHCKonz Pa/^WB || chim, h KVp IIakea EnHCKonz XsuickYh. H cz CZB'kTW.VA BZCET NALUEr CZB'feTA TCCnO^BAMN 8AAU-AOCTHBHXC'b M ftA^A’XWM M IlO.ttHAOBAXWM HAUl-feH CT'*fe» H MA G A. H AAOHACTHp CtVAKA. EfTÎE EH CZ§AaXwm BZ HAVb JKH-fcOAAV GV’ TBOpg'V HE*V H 5EVAM Hj\EH» ECT XPAM CT'XZ BZpX l BHbiX M npZBO np'kcTWAHKiX flflOCTOAZ IIe-TpA H UaBAA M HpOHiHX CT"XB flnOCTOAZ. T'feiMJKE nev EAHKO CHA'k H HpHAEIRV ETO^AUHArO rOCflO^B 1‘AAAbî (10-AAHAVBAXWM HAUIAN ToMIU'k EoEBO/\\. II B*i\pA KtVlAp HaUIHX- b. n. ^SMHTpS LJ1 E(ţ>AII BEAHHATO ^BWpHHKA ftWAH'liH ŞEMAH. B. n. iWH BE-AHBArO ABOpHHKA rwpH'feHŞEMAH. B. n. MhX^HaTzVTVA IIZpKAAA EA XWTHIICKAPO. B. H. IwHAUlKO nZpKAAAEA NeMEIJ-CKATO. B. n. GaCHAYE || G8HVM nZpKAAAEA Pomahckato. B. n. MHpWH EApHWBCKiH \ATMAN H nZpKZAAEA C8- habckYh. b. n. TewptYe iiocteahhka. b. n. ... cnz-TAp’fe. B. n. îlnOCT*A KATApyiSA-MAU1HHKA. b. n. ^8ka CTOAHHHA. B. n. A?MHTPaUKH BHCT'kpHHKA. B. n. ţ| KoC-TAKH KOMHCA. H B’fcpA BZcfex* EWAtpZ HftUI MwA-AABCKI X BEAHKHX H MAAHX- A no HAUJHM îKHBOT'fe KTO www.dacoromanica.ro — 340 — HJEEpET 6X* K1ITH rcCnO^A; X HAA Cl'lA XpHCTÎAJKKA nCA BX A\WA^iKCKCH ŞEMAH WT A’bTÎH HALUHJf. I'AH WT CXpC^NMUH HAUIH\' HAH Eh’A8 Horo KSftET \'8 || rfellÎE H "A'CTh EB*H HAA HHM TAKOBKÎAţ WEpA§OM. A' H6 Jl.WAIOT H)( BX NHVrOJKE BUSBVTH. tOKCÎKE H A\hl BX HH*,feuiH'feA Bp'biWA HE HŞBO.'HXOM H NEnpO^Xp^AXOM f(A"HTH HAH pAgOpHTH WEHMHA H [10 A\H,\OB AHÎE ApSrHMH rp+A N\MH || rOCl'O^ApEAAU. WCOmilHMH. HSKE CX ^'I\AAAH H flO.MHACBAAH Ap8rH)( CTAX .WOHACTMpHX. np'fcîRA6 tÎA Bp'k.UEHA. H HV TO ECT B-fcpA r:Cn.'ABA.WH BKÎUJnHCAHlH AAhî I GTE'|*AHA ToMUIH GoEBO^H. H R'i'p\ EOiVkpH H A LII H X BHW J1HCAHH. >1 KTO CA nOKSCHT CKAJH |j TH. H pAJOpHTH AAANÎE M MHA0BAH1E TOH CTAH XPAM BX HAVb IKHSOM ’ H BXCE chahoaaS siT c'^aaha h cxşaaha Avh ko?re no m-toa8 HAIO (^ah ee' no TA*8 HAIO) a* np'kfiHB VET f&pOCTH l’H’feB EOJRi» HAA Toro M«*KA (mAOB^Ka) H BX CÎH B^K H BX EXA'TiljlH B^KH. H BX AHt AKJT. A4 H || M’.»T WT EA* AIOTH Vk/TB^TH. O^AABH H WT8X»AEH0 A4 E/K^ET WT AHlţA EOîkY.\ H WT MHAOCTh Ero. H A4 CXHHAET a8oja h rfeAo cro bx eejana aaobo np^HcncA Micro. haejk c«*t 5akono np’kcTrxnHHiţH. haeîk ect ne- KAKJMMArO pAEA. HifiE ECT CKAgA E.V\8 l8t\A CHX || norHE'kAHH Tlp'kAABiH TA'A T8 îKIIAHipE CBOE A4 HA/IAET BX B'fîKH B^KH. CT'iXH TpkHCSrBES CXHEpiIHlţH AA EXATEM8. HEflp'feCTAN'’ np’fexBAAHHX H npXB0CfeA44HHX H BpXXOBHHX flnOCTOAX ITe-•rpA H riABAA H npOMlH CTkiX || flnOCTOAX rpMK/\A HH C aspri, ce se arunca pe fie care hoceag, ad< că casă ţărănească, ci darea aceasta trebuia s-o ia mănăstirea Solea ; apoi cmd avead gusf să tale vre-o vită nu plăteai! sulgiii sulgerulul domnesc, ci omului mănăstire!, a-nume însărcinat cu aceasta.— ăla! departe putead locui în pace fîe-eare în casele lor fără să plătească bismtauiruUiî locul sad ogorul de casă, crezînd că nu ue înşelăm dacă luăm scutirea de ogor de casă, tot una cu scu'irea de bezmăii. S ofan Tomşa îşi avea ca sat domnesc satul Solea, Iar Fărăoanil devenise prin cumpărătură. Fiind asttel ori ce locuitor din aceste sate trebuia să plătească o dare pentru caBe (bezmănul). Domnul se privează www.dacoromanica.ro — 347 — de drepţi avut in rele 2 sate dăruite mănăstire! Solea, şi cedează dreptul 6ăă mănăstire!— Ori cîte oi şi citi porci (mascur!, rima* tor!) vor 6 avut locuitori! din Solea şi Făraoanî, nu plăteaă nimic Domnului, oi mănăstire], şi această dare nu era tocmai mică, noroc numai că nu lovea pe toţi locuitorii, ca văcăritul; să lua 12 ban! pe oae, şi cîte u > leii pe mascur.— Pnteaii avea în sat or! cîte prisec! cu stupi; mănăstirea, Iar nu Yodă, încasa darea desetineî satt a zecluelii. In fine i omnul încheia seama scutirilor zicînd că nu vor fi supărate nici cu alte dabile, ce cad pe cellalt! săi aci. Pentru Domnul de atunc! şi pentru piserlul Ylasie Minzul, termenul de sărac (&' KOPx) era aCel care convenea ţăranului. 3>. Fenomen semasioloţ/ic. Biserică şi hram. In toate documentele de danie cătră mănăstiri, cînd vine a se vorbi ie patronul acelei biserici se zice: H^EJRE ECT XpAM CT'bH. . .= unde este hramul ştiutului..........; aceasta e pe o scară ge- nerală. Cuvîntul hram îl avem şi azî în limbă cu înţelesul de: patronul bisoricet, srîntul a cărui nume îl prăzuueşte biserica în primul loc. Aşa zicem bişerica cutare are hramul sf. Neculaî, şi-l zicem sf. Nealta*. Nu tot acest înţeles îl are cuvîntul hram în slavoneşte, cum şi în limba veche îomînească. In documentul nostru găsim irnza: MHJVOBANÎE TOM CB'bTAH mila acestui stint templu (locaş, biserică. unde cuvîntul hi am îl găsim luat în înţelesul săă vechii! şi pur slavon. XP*1'1'® în vechea slavona ca şi în rusasca de azi are înţelesul de templu, V ' C biserica, ba chiar şi de simplu casă, locuinţa, OiXict; Ol dnmus, căci în decomunu hi sericei (basilica, casa împărătească se mai zice şi casa domnului O Oi Y.odf.0- TIOTKT, roCflO^HHX XPAVV* Romîuul avea în limbă cuvîntul biserica, care avea acelaş înţeles ca şi hram; dar venind infiu. enţa slavonă, el n-a putut uita pe biserică, dar nici evita Introducerea lui hram; ce avea de făcut? să le întrebuinţeze pe a-mîndouă, dar schimbînd înţelesul unuia ; şi cnv. biserică fiind ma! vochiu, cel noO hram a primit schimbarea de înţăles, schimbare care începuse a se face chiar în mintea slavonului supt înrîurirea credinţi! creştine. 4). BX AM'h AWT .... ABTH WTB'feTH= în ziua cea iute .... iute respunsuri. înţelesul acestor cuvinte e religios, căol e vorba de ziua judecăţii, zi Iute şi înfricoşată pentru mulţi păcătoşi, vorbind aceasta în spiritul dogmatic, care abundează în acest document, unde ni se vorbeşte şi de Ierusalimul cel de sus. Pe no! ne înteresazâ forma cuvîntuluî AI0TZ= Iute, căci găsim un fenomen fonetic aioi, şi anume dispaiiţiunea lai L ini- www.dacoromanica.ro - 348 ţial Înainte de e intonat, deschis în ie. Dintre consoane, l, r, ţi n de multe ori sil moale faţă cu e deschis în le, din cauza lut 1 palatal; multe din cuvintele latine ca Ieporem=îepure; licia iţe, etc. aii intrat In aceasta lege. Pentru noi e important acest fapt, c& această lege a vocalizărel Iul l iniţial continuă de a trăi şi după veacul al X-lea, timpul contactului cu Slavii, căci găsim şi cuvinte slave supuse acestei legi, ca AIOEMTH^=a Iubi, A(0T5S=lute. 5). pAKWTV pAEWTATH corespunde la operam operare1, la TCC 7t{iay[lctTCt Ttoizi)' 5 la a răboti răbotă, căci verbul a îăboti este încă în -omîneşte. Sintactic avem aici un obioct intern cerut de verbul rubotati, unde rabotu spunea tot acelaş lucru ca vabotiti ; obiectul parafrazînd verbul. 68. Document clin 7131 (1623) Sumar: întregul divan al ţării după ce arată împrejurările venirel la tron a Iul Ştefan Tomşa, spun faptul dăruire! de câtră Vodă a 2 sate: Solea şi Fărăoanil cătra aianăstirea Solvă. Documentul acesta e o pagină întreagă de istorie. Ce Sso MM hi" B2CH pAKli IV Es” h Eaa^mkm na-UlEMi Hcs* Xs" AVJAEBHHqM H (lA\ftHlţH ŞE.WCKMX H BE-AHKMX ECA'fcpM. EAHlţlOft Ş^E 110HMEHH NAflHCAMH EtMM || KVp flNACTAClE ilp' M AlMTpOnOAnT CV'l'BtKHX-H flftAN.UlE ţîDHCKOn PoMAHCKH\* H IIB lOTlE SnHCKOO Paaokckhx. h IIaeea GiiMcKon w X8ui. h bx || cm be> AHLţH ROA'kpil H CXB'kTNMiţM rOCnO^HllS NAUJEMS Hw CtE-(|)AN ToAUlliî fiOEBO^EAATOB AENÎHU EC/R1HM TOtnO-ftApX NA(\ XpMtTÎtAMCKAA noA BX i\\0A || ^ABCKOH ŞtMAM-Ce AŞ PfcHr'l? BEAMKATO AorOA' NOBHH PoAEMÎH ^BOpHMKX (\5AHkM ŞEMAH H iVlMpOM EtT>pHORCKlH FeTMAN || M IwN BEAHHÎH ^ROpHHK WT Top -H*bM ŞEMAH H T&VTVA M ^DAHE npXKX.VAGH XoTHMCKlH. H THWprYE BEA nOCTEAHHK H flllOCTOA KATAptjtOA BEA || 'I.UUHMK. H ^S’KA BEA CTOAHHK H IlHKOAp* BTOpÎH A0- www.dacoromanica.ro 340 - rO«ţ)ET. H K CTAKH BEA KOMHC H li A/HAUih'O (IpXKXAAE UeMELJCKH H KpKC'ritAH BHCT’fcpllHK {} II il8llS.\ TpETÎH A0-rO(ţ)ET H HEXAN ftBOpNHK PA0TH1H M IwN IIcTAOr ftBOp-4IHK. I1HUJEM H CB'fcft'k < EACTB EM CÎIA NAUJ'fe H^BfcCHH H HCTHNA nHCAHlE |) WT CKVŞlBANÎA TOdlO^HHS HH JVT p^^ npXBiH h WT rotno^Bv rocno^BS cboemS wt Tor^x bo SAYHYCCTHBHA CA BXCE(JI£,\pArO M BXCE.UHACCTHS.YrO ka’ h HMCTATO || Hip'fe IlOAYMAOBAA H nO^ApCBAA rcCIIC^BSCH np'lHTH ?K B^X* np\BA H HCTHlUY WTMECTB3 rCCnO-^ApX KHTH HHA XpH.TilAHCKAA n'A BX AIoA^AKCSCH ^EUAH. BX IIOTOM RXCTAAMCA H B'AJBHîAAHC HY(\ TOC-nOftBH TI’X CXIlOlT.vTH H HEIlpHtATEAH CX ROHCKH H «X KpAH npIlATH HAft rCC(IC,\B.\CH CX MNoroiA 5A0K0A. || H H^BE^OUI'tv ETO HŞ W l'HEC'l BA roClIO^BS CBOEWS H WHH CX^^BYUIA Mtior.r. ŞTACGS’a; H ll( ‘kHJAHXA KXpBO llpOAH-TÎE. TAÎK BHflfclJJA Ba' HEKAIO (I MHMdre H NEIlOflOGHO ^1^e rcc- I10,\S8CH WBAACT || H nOE’feftA HA CXHOpTAHÎY BpATH H HMŞAOÎKH BA* CXIlpOTHBJ EOplţEM. H BpATOM lilETAHÎEH. H BXCH GKililt t&KO NHHTOiRE WT || pHHOBEHH. H CMX-TENH GHUJA H HCT/ANÎHX BA" rH^BOAl (BOH.VI H (ApCC-TÎW CBOEîK CAA,T>TiH\' H RMlilt IAKO npAX nptftAHqE.VY || B'feTpS H HCTHEE [1AAYET «XX CX .UJS.VIOM. TAÎK BX BpE-MA WHO BX HM A HÎHB0M8 Br" 8 rocnOftBACH BHAO NANHHAA WCHOBATH H CXŞ^ATH |j CTAA MOHACTHp pEKCMl'lA CoAKA. «ftEHE ECT XP*^ CT*»X CAABHHX H BXCH XBAANHX AI1CC-TOA IlETpA H ITaKAA H PA^H WHd || CM'feTEHÎE. HTO flpHKAWMHA CA rOCnO^BSCH WTKX TAKOB«X HEnp Yl&TEAH HEBXŞMOrAX CXBpXUJHTHA, HH'^ WT . HEAHffiE 8MHA01TH || BHACA BX* H MHCTH1*Aro IţApt flATH rOCIIOflBHCH I1AKH lipl'HTH BX JEMAH BTOpHqEIA TOCIIOABA WBpETAA C1IA XpHC'rilAHCKAA ŞtMAA CKAŞHAA || H IlOnpAAA H NAIUCT- www.dacoromanica.ro ROBAHA >.VT T'fc/KECTH M WT KpHROCTH pAgAH'WO. WEpAŞN'fe CZIJJA WUH IAK0 EftNA CTA^A WBtţAMH gABAga^EMA || BZ fiHCTHIIA HEH.wbyiEX IIACTHp RZ N'kîEr BZNHft.VT XMIUHM4M BXCXHTHTH. M pACT{ Z3ATÎIA EEŞMHAOCTH. TA-KOBHM || WBpAŞOM BHAH CH]( XpHCTÎIANC IA ŞE.VVAA SE'k-!KEHH >1 S^VAEIIH HA CBAKH\' CTfAHII. WBHH ŞA H«X WUIAH KHU1A RZ bl’Op| CKOH ŞEMAH H 6ua\ BZ AAftHtAHCKOH ŞEMAH. H HH/'BE BZ ÂlSHT'bHCKOH ŞEMAH ftpSî.HîK nOWr^E pAC-TOMEHH H ^aAEIIH. KTO I OI’ftE || BZvMOI’AZ STAHTHC W bzai\H(|iathc wt takcbhx ş*vuh neckîthx* m gvaokhth KEŞ NAŞHpANÎ'tA WTKA» nHKO 0. TA/K |j BZ VHOÎK Bp’kAlA TOCnO^BACH IIOCAAA AHCTH TiCIIO^BVCH no BZCZjţS BZCBA-KHX TpZrSpH nORZSrA HTH H ^ATH ŞIIAHÎE RZCfc A\ 8-KOrHM || pACTO'lEHH.W CZKHpATHCA WT I10BZCZA* npiHTH KZîftyOBE BZ CKAA .V'IHCTBS H vVTNHIlS’ TA/R BZ Bp'fe.VIA WHO WKpETAAHC || BZ ŞincCTENi‘E CZIJIA CEAO CoAKA. 'ITO ECT RZ BAOCT G8MAHCH0H. H CEAO ([)/YipZ A'ANH. HTO ECT BZ BAOCT ILwwXo. TXKMO CEAHlJIAMH. n8 |) CTH. HNO rOCnOj\B\CH nAATN H HCKS’lIHA T'bx ABA CEAHl^JH BCE CZ nH OH TOTOBH H HECZTBOpHAfA HAnACT H npHCHAOBA-HJE || WTK,K rOCnOABAfH NHKOAlS BZ NE'ITOHÎ. N,Z BCb £ >nA \THA ftO E^HH BAH. IAK <15 4'bllHAH T"kx- CEAHIJJ A\ H XOTEHÎEV» EOfKÎHM || rocno^BACH WTN/Z|\ CZBpZUJHA H WHA CTAA MOHACTHp GoA-(A. BZ HMA H5H80M8 Kt" CZŞ-ftANA H noMHAOBAA H 8KptnH\ TOTA EOJKÎECTBENA || XpAAl CZ CEAOBE H CZ EpgftH MAHHCKHX H CZ IţHrANH H CZ BHNOrpAAH H CZ HU’bMH pAŞAHMNO AV'AOCTZ H BZ TO Bp'twMA nOftApO || RAA H nOMHAOBAA H SKp’kllHA CTAA A\0' HACTtlp. H CA TAX ftBA CEAAX CEAO CoAKA. WTO ECT BZ BAOCT CSNAB. H CEAO t|)(ZpZWAH'ÎH || arr BOAOCT BaK,Z8* flAE CZ AAI1A0CTZ BOHîl'lO CZTBJpHA WT T"kx CEAHIJI AX CEAOBE IAKOJK nO^OEVET CA BkÎTH ^AAHÎE CT'kH MONAC* THp || TOH, H BZ WHO/KE Bp^iMA HTO rOCIlO^BACH nOMH * www.dacoromanica.ro — 351 — AOBAA WNA KOîKMCTBEH\ X^M CX T*X (EAAX CX BX- cfcAAH IliMH CXB'feTCB.XA j| H HŞEpAA TA\' A6^ CEAAX AA BXftTvT npOUlEHH WT BXCAX AaKHAA\' ftA HM.VIAWP HHKOAHiK HH II ftXBATM || HH pABOT pAEOTATM. H HH HAHUI flAATH t'H. HH fl'fcT ftECAT ACIipH. HH CVAJKS’ ŞA WBlţH H Ş\ K'ABH. HH ŞA Sr || ŞA £OAX H AHH TOplJIHHS %\ WR4H H ŞA CBHHH. HH (\EC’fv'l’HH(> ŞA nMEA. HA.^A H-AAAIOT WHH CASjBHTH H noCASlllATH || TOH CT^H MOHACTHp A nOCAH 7KHB0T rOCnO^HHSHH H nOCKOHHAHjfA ÎKHB.0T8 HAUJEXXS. KTO HŞGEpET EX BHTH rOCncflApX I) BX Cl’iA ŞEAAAA AloX^ABCHOH HAH BAACTEAH fAKOÎK H A\H ECXXH BX HH'-bUJHHAA BpA.\VÎ\ (\\ HE MAU IOT HX BX HEHTOÎK || BAAOBATH HiXftX HAAJ»r WHH AAHp H nOK^EHlE H nOCAS-IUATH CT'fvH AlOHACTHp IAKOÎK CAAAOTO rOCnc^HHX |] HM HE H.VWXET pAŞOphTH H CKAŞHTH WBHMHA H noMHAOBX-hîia (\psrH\\ npi’(\ hma\ rocno^ApEAA Scoeiuhvx || mto cx-ftEAAAH H nOAXHAOBAAH AP8®*X CBETAX AAOHACTMp llpi’HJ^E CÎrA BpAAU. A KTO CA IICKCCHT (| pAŞOpHTH CÎiAflOAAHAO ■ BAHÎE H HAUIA ŞA nCB'fep.H np’fccTxnMTM lAKOaţ HEno^o-BAET ftAH BXCE CMAHE || M AAHAOCTHBE EE* no rAATOAS TCC-noAHuSuH h no mroA8 maio. Toro heaob^ka CTpxn- THB H HEpAŞgAXEH ftA CXMETAN B^ftET |j CX ŞAKOHO npfc CT/hflH HLţH ŞA HAXB A H SHH'IHîKEH EHBA1H np'k^ CTpAlUHONXS CX<\HI)J8. grftA CXA’kTCA || BXCA ŞENXHOJ Oj\NÎH H AA CHiH^ET ^lilA H t1;A8 WHOMS np'kCTAXriHHBS BX BXpXMEHlE H BX WrOp'lEHÎE || AftOBO BX EEŞj\H<1X np'feHC-nCAH'fero HA?a'A t,T'T rP03H HECZrpEHAAA H CTpA^AHÎH HECK.XŞAHHHX H HECX || TpxnH.VXHX. T8 iRHAHljJE H,V\\-ET BX BtKM B‘i\KA. H TpX CSrSBO CZnEpHHIJH EHITI EAAS CTMX |1 CAABHMX H BXCEXBXAHMX M BpXXOBHMXX A-noCTOAH flETpa H IlABAA rpAÎK^AHE CXIJJA BX BMUIH'brO |j H^PSCAAHAXA. li HA EOALUAA SB’kpEHÎE AXH BXCH ilpXHE-nHCKOnH H ROHHTEHH EOA'fepH E.XIIIJH KZ?R,\0 nOH || AAEHH www.dacoromanica.ro — 352 — £AE tHIIHCAHH ECAlki. n;AOl mănăstirii diu Cordun, mal pe urmă din vreme in vreme ciinoscînd eă d spre ogumenil mănăstirel ne asupre el peste dreptate la -ade'iurile moşiei, moşii noştril pren jnlobâ ce aii dat luminaţilor Domni troeutl ca pe nişte săraci tot i-ail apărat prin dom-neştilu cărţi ce le avem faţ. pre larg să arată, după cari tot necontinit egumenii mănăstirii cu asuprole de asupra noastră, in Domnia răposa ului întru fericire t’onstandin Dimitru Mur uz Voevod, părintele înălţime! Tale, prin jAlob.t ci ad dat catră Măria ba părinţii noştri, sad milostivi’ şi prin Domneasca Măriei tSale carte ci o avem d- faţă, ne-aă aşezat să dăm la vi Inăstiri ■de tot omul cth&f elite un leu pe an, şi dijma păpuşoilor câte 3 ■dimirlil grăunţă de pogon, aşăjdirea şi carii din noi vor vre să vănză vin cu oca, să doi de buti câte un led şi de poloboc căte ZIO parale, iar din livezi, din 10 pomi unul, şi din e upl din 60 unul, şi aşa aşăzăndut prin domneasca cane am fos’ odihniţi «ătă-va vreme, iarăş mal fiind supăraţi peste această ho ărîre dispre egumenii mănăstirii, în Domnia ilintăi a Inălţimeî Tale prin jalobl ce ad dat părinţii noştri te-al milostivit şi întocmai ue-al întărit şi ne-al înoit prevel giul şi mila răposatului întru fericire a părintelui înălţime! Tale, precum pre larg arată cartea Măriei Tale ce o avem do faţ. ou care am fost odihniţi pară cînd acum de cînd ad întrat moşia aceasta, în ce de veci stăpânire a Dumisale biv. vel. vist. lordacbi Roset şi s'rămutău-dani toate obiceiurile şi privilegiurile ce am avut din veohl, tragi de la noi săraci! aceşti pentru adetiul moşiei căte 12 zile pe an atât de tot omul căsaş cum şi de la holtei fără stări i văduvi saracl şi moşnegt bătrâni neputincioşi rrtaţl de bir, căte un vas de vin-cel facem pentru casă din viile noastre nu santein slobozi să ban cu gurile noastre mar ar o litră fiind 2>ecetluit, nici avem voe să cumpăram unul de la altul pentru nunţi s’ad pentru grija celor ce să duo din viaţ din lumea aceasta, nici săntem îngăduiţi să aducim macar o litră în sat la noi do pc alte moşii pentru ^treaba noastră. In căşlegile trecute însurandu-se un flăcău sarac aii cumpărat 6 vedri cin dc la alt flăcăii ca să-sl isprăvească. nunta, fi aflând vechilul Dumisale t'ist., l’au bătut foarte cumplit, dijmă din toate pe obiceid ni-ad luat din grădini şi din toate cate avem pentru hrana caselor noastre, şi noi milostivi Doamne loc de arat de agiuns nu avem, fănaţ nici ca eum şi cumpărăm dc pe alte moşii străine căte 10 lei falcea, pan ru emaşiil vitelor pe tot anul dăm căte 1<>0 lei la vechilul Dnmi-sale Glieorghie Bogdan, locuitorii din Yaloa-Mare ară sat jumătate tot pe moşia Dumisale Căminar Bogdan unde> fac clăi şi www.dacoromanica.ro — 366 — da4 dijmurl din toate, o samă de locuitori din Cleja i din Fa-raoanl ară pe moşia Dumisalo post toan Cantacuzin şi iarăşi a-ceşlia s&nt asemnil supăraţi cu duet şi cu altele, de care o samă dintre noi văzăndul într’atătea supărări şi străiutorl o samă- vre să şe împrăştie, iar căţl-va şă gătesc şi vie ca la o 100 rle oameni să jăluească Măriei Tale şi prinzănd noi de veste ne am strîna şi prin multe vorovt le-am făgăduit că le vom dărui m&n-găerea şî punerea la caii, de la pre Inalţat scaunul Măriei Tale, şi aşa rădicâmluni eu vornic cu câţt va săteni de întălegerl am năzuit la pre bogata mila înălţime! Tale şi ne rugăm cu lacrămt sa te milostiveştl asupra noastră şi de cătră însuş mila înălţime! Tale să fim puşi la cale, ca să ne ducem măugăer! săracilor şi a rămâne de veci pomenirii Măriei Tale. Robii Înălţime! Tale Noi toţi locuitorii biruie! din trei sat» Unguri din sat Faraonul i Valea-Mare-şi Cleja de la ţinutul Hacăulut. (Rezumat făcut în cancelarie). Arată că săn' asupriţi pentru adetiul moşii Fărăoanilor despre vechilul moşiei aceştia FărăoauiI a Dumisale vis'. Iordaclii Koset, să roagă să fie puş la cale după atâtea cărţi gospod ca aă de la luminaţii Domni de previlegliiurile ce aă avut din vechia. Retro Duuineia vel log. a ţărei de jos, dinpreună şi D-ta biv vel vist. lordaehi Balş, şi D ta vel. vist. puneţi la cale. 8"5 Dechemvrie 14. i 69. Document din 7134 (1626) Marii 16. Sumar: Doamna Maria Căzaca Trifftueasa dă carte la mîna vornicului Ghiaughla că-I dă de bună vo a el satul Săvent de la ţinutul Dorohoinlul. ©TO *5 KH'fcrMN'fc iVUpllA KZŞ.\K\ TpHljlZK'fcc\ (AMA CBil^HTEACTBSEiW CZ CHM ţADHCOM H §H.\H Σ KAKO EjţHA TOt'MAAZ (Z tlAHV rlANrfc BEA ^B?p- HMK pAftM CEAO GeB^HH HTO 8 BOAOCT ^OpO\'OHCKO. H MN> 45 cz (\ Kp;to BOă’k mce ncTOKMHXcM c.r> cz ntt'v rtăHrk BEA AB0PhhK h AaA°X0,w CEAC CZR-frlIH \\ BZ^ET- EM8 WTHHII8 H A'tlAHBHS H AAA°X0M EMV M HAp^EHli BCE CVT HA (EAO CZB^HII H Aa CZTBCpHT CEEE tt www.dacoromanica.ro — 367 — Ndp'k^EU'lE ni,\pXCKN.\.... Hll NAp'bftENÎE H\ CEAO CXB'kllH flV fb HE || KEpVET. TorO || pA^H WT nP^A WT AÎO/\H MOH, A‘V ^ VMHUIAET. fb ŞHAET. nuc 8 Iac. ba. ^şpa^ /V\ak> 31. (A. 0.) TRADUCERE. Iată eu Doamna Maria Căzaea ,.Tri-fâneasa aşa mărturisesc cu acest zapD şi dăm ştire că am avut o tocmală cu pau. Ghiaugliea vel. voraic, pentru satul Seveani, ce-i la ţinutul Dorohoiului, şi deci eu de bună voea mea m-am a-şezat cu pan. Ghianghea vel vornic şi i-am dat satul Săvenii, ca să-i fie lui ocină şi moşie şi i-am dat lui şi drea-sele toate* ce sunt pentru satul Săvenii* şi singur să-şi facă drease domneşti; iar ori-ce alte drease s-ar ivi asupra satului Săveni să nu se creadă, pentru aceia nimine din oamenii mei să nu se amestece în aceasta.. Să se ştie. Scris în Iaşi la anul 7134 Mai 16. (L. P.) NOTE : Duo, e scris pe li&rtie; lare parte din liirtiele proprietarului de azi a Sevenilor, D-l. C. Corjescu, asupra acestei moşii a făcut l)-I. Tanoviceanu o schiţă istorecă, publica':! în Arhiva Societăţii Ştiinţifice şi literare din Iaşi. www.dacoromanica.ro - 368 — 2) . Nume de persoane : iVlapYiA Kzşaka Tphi|izh ca riAHrfr. 3) . Nume geografice: G'/.B'ktIH şi OerI'HH. 7». Document din 7134 (1626) Iunie 6. Sumar: Alexandru V0ovnd Domnul Ungro-Ylaliiel întăreşte lut Apostol vel paharnic cumpărătura satului Voeroda din tin. Teleorman, făcută pc preţ de 74000 aspri de la moşnenii satului. Almucn i'tî.) CoJKieio Iw ll tejui^ps Goeb ,\\ kz- CWH ŞEMAE ÎSrpW fÎAiXIHCKOE CHHZ BEAHdArO H flp'fc-^oKp.vro noKOimo.vij} I# Pa^8,\ boebaaa. a<\bat r-ciio^- CTRAMH CÎE nCBEAZHÎE rOCnOJCTB MH. HOHTEHHO.wS npA-BHTEiV’iO rCttlO^CTBAMH îKSilAH fllIOCTOA BEAHKÎH nE^. H CZ CHH.'BH MX EAHLţH EM8 ROTZ ^APCBAX. HkCJKE ^A Mi ECT CEAO fiofBO^A WT C8&CHB0 TeA. BZ (EAO CZ BZ-COM X^TApdM H CZ BZCHX REHhYh H CZ BZC A°X°AOKOlU WT nO(B#AE H WT nOBZC X'JTApHM. tiApE EAHKA CE\*THT HŞEpATH WT X0T-'P AAÎKAX X0*1’^* noCTApf X0TAPE M EEA*k3E> H BEHNIH E1JIEKC &A (E ŞHAET, HOTopiH CE C8‘P llpO^AA BEHHÎH tZ AEACBE «X ŞA WHHHZ 00 HAAE EeIKA CZ CHHOBH H CZ ftEA Ero ŞA WHHZ ŞA A. ^P, M EAAftV CZHZ EE3CEB CZ CHHOBH H CZ j^EA ETO ŞA WHHZ ŞA vT ACIIpi rOT. H Paj\8A CHHZ GtAHOB CZ CHMOBH H CZ ftEA EPO ŞA W'IHZ ŞA ACnpH || H GtOIAH CZ CHH.'BH H CZ AEA Ero ŞA WHHZ ŞA ACnpH. H ^pvro.MHp JZ CHHOBH H CZ j\EA Et’O ŞA WHHZ ŞA ^P ACflpH POT. H Ea-A»A CHZ ^pATOMHpOB CZ &EA ETO ŞA WHHZ ŞA ^P ACflpH. H fÎAZMAH H CZ CHHOBH H CZ EA Ero ŞA WHHZ S* jir. A. H îIaeSA CZ CHHOBH H CZ &EA ETO ŞA WHHZ ŞA ^r. A. H IWH CZ CHHOBH H CZ ftEA Ero Ş\ WHHZ || ŞA ^r. A. H &AP& cs CHHOBH H CZ ftEA ErJ ?A WHHZ ŞA www.dacoromanica.ro — 369 — ^r. A. H [Ict&TK CM2 $ftpEH CX (HHOBH II CX ftEA EPO ŞA WHHX ŞA ^r. ACnpH rOT. H MaHX CX CHHOBH H CX ftEA ETO ŞA WHHX ŞA A. H TaTSA CX CHHOBH H oeijjh cx ch-IIOBH npOftABAÎOTC-TApOBE CEA?B 8oîBOt\A EljIEffiE j\X CE ŞNAET WT NAA CEAO (x).VOglH ^OpH b KpZHA H WT I(A^ CEAO KZKZHZPA ftopH 8 FIh.kS h ha BpzxSA n.Ai'o. ftopH 8 nSTCznaijYH H WT NAA cEA0 EaTauiAHlH AOP» 8 T'AAAnA. floNEJKE TOTO CEAO ţÎASBOAA BHUJ nHC. EHAO ECT BZCHX AWA'lE KHE§ || ca WHNE H\'. H nOTOAl K&Aa ECT EHA BX AHYe iiokohhoaaS IVIh\'ah\ Bojboaa a ceao Goeboaa WiiH npo- AAAOUIECA BE'il.H roCflOACK?H MhXAIO BoEBOAA- TEpE ECT EHA EEHNYii no pA^AOrA TOCnO^CBA. ii nOTOAA KXAA ECT bz ah1'e HaejahapS Gceboaa cha Haiiauiob Boeboa' a HACAZAHHh'IH cea B KOTOpÎH C8T BHUJ pEHHH WT CEAO || WP fioEBCAA '* HH CE Cb’T CKSnOBAA WT HAA flAE^AHApS ScE-BOA 5' be'ihYe ca Acnpn potobh. H cztbophah c8t ce- A B GoEBOAA H XPHCOGfcA PcnABOEAA» ŞA CKSnCBAHJE HA pSKA h\. ii KXA4 ECT EH.VNNZ BZ ANÎE TABOAAH. A CEAO GoEBOAA H BZCHX HACAZAHHlţÎH CEAOB WHH BZCTAHH\ C& tb’T CAUH |] §A IIHXHWM A0KPft- BOAÎO. KpOAAZ HH EA Ero n.\t\ taab eto h no chh:b 1 Ere H haj\ A A* Ere ŞA WMHZ. HkO/K A' S8AET BEHNH nC'ITEHHOAAS flpABHTEAlO TB5AMH. >K8nAH ilnoCTOA BEA nEX || A4a5Aa bx b^kh. II WT npEA TB0AMH WT AHBAH. H EHAH C'T HA WCTpOEllîv H\A MHOlH A0KPh IBEAETEaIh flOH.VlE WT GSpAlV IIonA ^SMHTpS H WT 8AA\XHM 4>P4V*°A, H UT MHTpEyiH AbpKO H WT EpXH'lEHH AlHXAHA flpXKXAAE. H WT G3a0^ TaT8A. H wt KoAAHUJAHH P^SA KXAAXpAplOA. H BaaAS II mapm8şî8a. h aah:3h awaIe e^e he c8t iihcahh şa* BX CÎIO KHHT. CeTO pAA« A4A4X tXV4 f’BOAMH nO'ITEHHOA\$ npABHrEAK) TAB AAH IKSflAH ilnOCTOA BEA nEX- MkOÎKE AA >V\8 ECT CEAO EoEBOAA CX B*C0AA X‘'r-‘P0A‘ H tx B&-CEX BENHÎH W'IHX AXAHH0 fl BX WX4K C*IIOBOM H BNo-KOAA H npXBl)8'IETOA\ j| H HE WT BATOZA0 HEIIOKOAXRH \\0 no pH§,uo rsoAMH. Geîke 8eoh cbeaeteaYo iioctabhx TBOAA\H îfp.V EHB. BEA. AOr. H .(ipABHHKSA KpAWWBEH. H /KSflAH XpîŞA BEA A0I*0(|)ET H îK$n vii Tp8<ţ>XHAA BEA BHCT H ÎKSCIA» M..X«A BEA CIlATAp. H IKjllAH fijp || TOAOAAH BEA CTOA-HHK. H ÎKxiAII Ep.VIh'A BEA KOAAHCA H MlSnAH (loc. gol) www.dacoromanica.ro — 372 — H H>8fl4N KoNCTAN^HN liEAHKlH tlOCT. H. IIC. Xpl'ŞA RŞAHKÎH AorO<ţ>E". H HâflHCAJf 45 /Ifn&ftAT ACT. BX rp»^. E8K8pEl|)M MCtţA IohYe 3 ANE. H WT tfţAAU A°NHN’fe B»A-kT jfSpAft. TRADUCERE. Ca mila lui D-zeu lo Alecsaadru voevod întregei ţări a Ungro-Valahiei, fiul marelui şi prea bunului răpo3at Io Radul Voevod, dam Domnia mea această poroncă domnească cătră cinstitul slujbaş al Domniei mele Jupînul Apostol vel. pali, şi cu fiii sei, cîţi îi va da D-zeu, ea să-i fie lui satul Voevoda din ţinutul Teleorman, în sat cu toate hotarele şi cu toţi vecinii şi cu toate veniturile de pretutindeni şi din toate hotarele, ori-cît se va alege din hoţar pă-uă în hotar vechile hotare şi şemne şi vecinii pentru ca să ştie, care s-au vîndut vecini cu părţile lor de ocina anume Beja cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri, şi Vlad fiul Bejei cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri gata; şi Radul fiul Stanei cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri. Şi Stoîan cu fiii şi cu www.dacoromanica.ro — 373 — părţile lui de ocină drept 3000 aspri; şi Drâgomir cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri gata, şi Bâdiul fiul lui Drâgomir cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri. Şi Alăman şi cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri, şi Ion cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri; şi Albul cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri; şi Udrm cu fiii şi cu părţile lui de ocina drept 3000 aspri; şi Poiată fiulUdrei, cu fiii şi cu părţile lui de ocina drept 3000 aspri-, şi Mânu cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri; şi latul cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri gata; şi Briba şi fiii săi şi Cu părţile lui de ocină drept, 3000 aspri gata şi Cristea cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri. Şi Gherghe din Vieparl cu fiii şi cu părţile lui de ocină din sat din Voevoda drept 3000 aspri; şi Tudor din Viepari şi cu părţile lui de ocină din Voevoda drept 3000 aspri, şi Stoian cu fiii şi cu părţile lui de ocină drept 3000 aspri; şi Slăvit din Muşeteşti nepot de frate a lui Gherghe din Viepari cu fii şi cu părţile lui de ocină din Voevodă drept 3000 aspri; şi Neagoe fiul www.dacoromanica.ro — 374 — lai Neaga dia Foeşti cu fiii s-au dat vecini în Voevoda drept 2500 aspri gata. Şi iarăşi să fie respectatului diregator al Domniei mele jupîn Apostol vel pali. ocină în Voevoda, iar partea lui AUmm, 30 stînjeni de pretutindenea şi din toate hotarele, de vreme ce le a cumpărat jupîn Apostol vel paharnic aceşti 30 stînjeni de ocină de la Vasilca, fiica lui Aliman drept 600 aspri gata. Şi iar a mai cumpărat cinstitul diregator al Domniei mele jupîn Apostol vel pali. partea Aldel toata, 30 stinjeni de la fiica lui Drăgolea drept 600 aspri gata. Şi iar a mai cumpărat jupîn Apostol vel pali. ocina în Voevoda partea lui Aliman, 30 de stînjeni de la (iica lui Calu drept 600 aspri gata. Şi iar a mai cumpărat jupîn Apostol părţile Stanei 30 stînjeni de ocină de la nepoata ei Stana drept 600 aspri gata. Şi iar a mai cumpărat jupîn Apostol partea Forceî 30 stînjeni de la nepotul său de frate Albul drept 600 aspri gata. şi iar a mai cumpărat jupîn Apostol vel pali. partea lui Mihu 30 stînjeni de la fiica lui Stoica drept 600 aspri gata; şi iar a mai cumpărat respectatul diregător al Domniei mele jupîn Apostol vel pali. www.dacoromanica.ro — 375 — partea lui viad 30 stînjeni de la fiica lui Radu drept 600 aspri gata. Şi iar a mai cumpărat jupîu (Apostol vel pali), ocină în Voevoda, partea lui Aliman, stînjeni 30 de la iuă-sa Neaga drept 600 aspri gata; şi iar a mai cumpărat jupîu Apostol vel pali. ocină în Voevoda partea Buneî, 30 stîngeni de la frate său Cristea drept 600 aspri. gata. Şi iar a mai cumpărat jupîu Apostol vel pali. partea Standului, 30 stînjeni de la femeia lui Şerbana drept 600 aspri gata. Şi iar a mai cumpărat cinstitul slujbaş al Domniei mele jupîn Apostol vel pah. ocină în Voevoda partea lui Gavrilă 30 stînjeni de la fiul lui Gavrilă drept 600 aspri gata. Şi iar a mai cumpărat jupîn Apostol vel pah. partea lui Nedelru 30 de stîngeni de la fiul său Bejan drept 600 aspri gata, puşi toţi asprii la un loc. Şi a cumpărat tot acel satVoevoddin toate hotarele în hotare cu toţi vecinii, cum s-a scris mai sus. Şi hotarele salului Voevoda să se ştie că sînt din satul Ologii pînă în Cîrna, şi din satul Qăcânâul pînă în Pisc, şi din Capu Cîmpului pînă în Put săpaţi, şi din satul Vătăşeni pînă în Timpa, fiind că în acest sat mai sus scris, Voevoda^ www.dacoromanica.ro — 376 — fusese toţi oamenvt cu ocinile lor, şi cînd « fost în zilele răposatului Mihai Voevod, tot satul Voevoda s-a dat vecini domneşti lui Mihai Vodă ca să fie vecini potrivit ordinelor Domneşti, dar cînd au fost în zilele lui Alecsandu Voevod, fiul Im lliaş Vodă, toţi urmaşii (i. d. locuitorii), din satul ce-i scris mai sus, din sat din Voevoda, s-ai% răscumpărat de la Alecsandru Vodă de vecinie, cu aspri gata, şi şi-au făcut satul Voevod şi hr isovul Domnesc de răscumpărare la mînule lor. Iar cînd a fost cursul vremei în zilele domniei mele, satul Voevoda şi toţi locuitorii proprietari din sat s-au sculat singuri ei de bună voea lor, fără nici o silă din partea cuiva, şi au venit înaintea Domniei mele la marele divan şi înaintea tuturor cinstiţilor boeri ai domniei mele. şi au vîndut satul Voevoda vecin cinstitului boer al domniei mele Ju-pîu Apostol vel paharnic drept 74000 aspri gata, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megieşilor .din deal şi vale şi din locurile de prin prejur şi înaintea Domniei mele. Şi şi-a dat satul Voevoda şi hrisovul de răscumpărare, ce l-a avut, în mînule jupînului Apostol vel paharnic, şi le-a împărţit lor asprii în mînule vecinilor, anume Pardos din jRăduleşti jud. Buzău, sluga banului Ca- www.dacoromanica.ro — 377 — targiului, împreună cu Stefui logofăt din Piteşti Jud. Ilfov (?) şi fiul lui Gulba-ş Covăml Jud. Mehedinţi şi a luat toţi a-cei aspri în mînule lor pe capul lor, şi pe tiii lor şi pe părţile lor de ocină. Deci să fie vecini cinstitului boer al domniei mele Jupîn Apostol vel pah. pînă în veci. Şi înaintea domniei mele la divan au fost la aşezarea lor mai mulţi oameni buni marturi anume: de la Suraia popa Dumitru şi de la Ul-meni Dragîul, şi de la Mitreşti Marcul şi de la Brănceni Mihail patcalab, şi de la Ologi Tatul, şi de la Comişăni Hâdul Caldărariul şi Viadu Marmaziul şi mulţi oameni, cari nu sînt scrişi aici în a-ceastă carte. Pentru aceia am dat însuşi Domnia mea cinstitului deregator al Domniei mele Jupîn Apostol vel paharnicul ca să-i fie satul Voevoda cu toate hotarele şi cu toţi vecinii ocină de moşteniro şi ohdbnicâ fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de cătră nimenea neclătită după porunca domnească. Iată dar că şi marturi a pus Domnia raea: Jupîn Iapa vel vornic, şi Jupîn Fiera biv vel logofăt ispravnicul Craiovet şi Jup. Briza Vel log. Şi Jup. Tru- www.dacoromanica.ro — 378 — fanda vel vist. şi Jup. Milml vei spaiar, Vartolomeiw Vel stolnic ji Jup. Uratul VCl Comis şi Jupîii...............şi jup. Con- standia mare postelaic, şi ispravnic Hri-za mare logofăt; şi am scris eu Lepădat logofăt îu oraşul Bucureşti, luna Iunie 6 zile, şi de la Adam pană acum veleat 7134. NOTE: Documentul e scris pe pergament foarte bine păstrat. Scrierea e ceteaţa, dar are mai mult caractere de cursiva, nu scrierea unciala documentai» veche. Prescurtările dese ar face grea cetirea, daca însă tiu s-ar repeţi. Documentul e proprietatea prietenului mieii Iorgu Sion, Brute şti. Pergamentul e lnng de 75 cm., lat de 42 cm. Pecetea în ceară, aplicata pe litrtie romboidala şi prinsa de pergament de jur împrejur cu matasa albastra, în 11 Impunsuturî. Inscripţia e aceasta: Iw iÎAEjjANftpS Soeb^A CHZ PftftOyA GoEB.-'/I.H. De desupt supt 7 monograme frumos scrise cu cliinovar roş în care cetim aceste cuvinte scrise vertical: f. ’f. W. flAEţ|ANAp8. fioEBOftA. MHAOCT10. BOîKÎIlO. rOdlOftApa. Documentul e scris cu multă îngrijire de log. Lepădatul. Puntele şi literile iniţiale toa‘e scriBe cn cliinovar roş, Monogramele sînt întretăiate cn iscălitura autografă a Domnului ; lw flAEţSANftpS fiOEBCftV. Nu ştim prin cc ocazie a intrat în posesiunea familiei Sion, căci este cu totul străin de proprietăţile lor, cari toate sînt în Moldova, ţin. Bacăului sau Vaslui, iar nici de cum în Muntenia, prin Teleorman — Arhiva din care facoa parte era se vede bogata în documente, căci acesta al nostru purtă numărul 103. Observăm eu ocaziea aceasta că Alexandru Vodă spune în 1626 Iunie 6, că-î fiul răposatului Radu Voevod (CHZ BEt HKATO h np'b^oEpAro iiokohhomS Iw Pa/\8a Goebo^v) Murise deci Radu Vodă în 1626 Iunie, pe cînd in 1624 Ghenar 13 trăia, cad în documentul din acel an, luna şi zi (Revista Tocilcscu C. II. 222, 226) se zice: Cfiz BEAHKATO H np*fe-J\08p.\ro H MMA04TMBAI0 Tw Pa^8A BoiBOftA. Fiul marelui şi prea bunului şi mlostivului Io Radul Voevod. www.dacoromanica.ro — 879 — 2). GoEBO^A e sat în juil. Teleorman iFruuzescu, Dicţionar s. v.) Documentul nostru ne spună multe referitoare la acest sat. Locuitorii vechi aî acestui sat erad cneji (kiIAŞk) adica de sine «tăpânitorî, proprietari, moşneni ai satului; dar aceasta numai pană la Mihai Viteazul; atunci moşnenii satului în urma poron-cii domneşti (no pA£A0r& TOCnO^KA), moşnenii cnezl nu mai «pun că de bună roea lor (^OGpOH BOAW H)(} ci no p\5A0rR, unde pAŞAOTX însanina ratio dar ratio principii. Credem ca bieţii cnezi nă fost siliţi la acest act de vecinie, ca mulţi alţi săteni de prin alte sate. Aceasta între 1593 — 1601. Aii stat moşnenii din Voevoda vecini vre-o 16 ani, pana cînd supt Alexandru lliaş, ţiul lui lliaş Vodă, între 1616 — 1618 sa răscumpără cu bani gata şi satul îşi face hrisobul do răscumpărare (51 CKSnCBAMlE'). Dar nu stad mult timp liberi, căci după 8 ani vine paharnicul Apostol şi intră în tratative cu sătenii din Voevoda şi cumpără satul cu 74000 aspri în 1626 Iunie 6; dar acum documentul sa sileşte a spune ca de bună voea lor 8-ad vîndut ei (ŞA NH)(HWAA ^0-«PA BOAW, KpOAÎX NH EftHA CHAOCTÎE WT HII\*T0). Documentul nostru c numai unul, al 103-a, din puquetul de documente a satului Voevoda; deci ceea ce ne spune e numai o pagină din istoria satului, dar eîte nu scoatem noi de aici! a) . Mihai Vodă a întins vecinia la o suma de sate. Documentul dat de noi măreşte numărul documentelor de asemenea natura, publicate prin Magazinul istoric pentru liacia, Revista To-cilescu, şi rezumate în voi. III al marei opere a l)-lui A. D. Xenopol. b) . Preţurile pămînturilor şi a oamenilor. Paharnicul Apostol face cumpărături în Voevoda de la 19 inşi a 300l> aspri unul; total 57000 aspri, de la unul în preţ de 2500 aspri, iar alte 12 cumpărături de cîte 30 stînjeni una, a 600 lei, fiic 7200 aspri. •Suma totală 66,700 aspri. Deci 20 vecini cu fiii lor şi cu părţile lor de ocina aii costat 59,500 aspri; iar pentru 360 stânjeni pamînt cumpăraţi de la 12 inşi s-a plătit 7260 aspri. Vecinia întregului sat s-a cumpărat cu 74,000 aspri. c) . Cit valora stănjenul de f ămînt în 1626? Pe 3o stânjeni 8-a plătit 60O aspri, stănjenul vine clar 20 aspri. Acum intr’un leii vechitt craii 80 aspri; 20 a«pri vin un sfert de leii; deci stan-jenul se cumpăra în 1626 cu ’|ţ din leii, cam 3-4 franci rnonetă de-a noastră. Tot pe atunci (16181 ştim care era preţul unul pogon de vie: 400 aspri, sad 5 lei vechi, sad 4—5 galbeni, sad 5u—60 fr. d) . Obiceiii juridic. La o cumpărătură mare, ca aceasta de 74,000 aspri (cam la 100,000 franci de azi), nu se putea vărsa www.dacoromanica.ro 580 — întreaga turna în mina tuturor vînzatorilor, mai aleg cîntl era fi mulţi, ci, după ce cu ştirea megieşilor din deal şi vale, şi de prin prejnr se făcea rînzarea înaintea divanului domnesc, se încredinţa turne la anumite feţe, ca ele să o împartă mai apoi la vînzătorl (pa5A^AHA EtT AcnPHH BX pSKbijf BEHHHOA/l) Numele celor cari primeau banii erau trecute în act, şi el luau banii pe garanţia capului lor, pe copiii lor şi pe părţile lor de ocină ri\AB ero. h no chnobh eto h hap, eto şa wt'Inx). La vînzare azistaii marturi cît să poate de mulţi, din care însă nu toţi eratt trecuţi în hrisov (h MHO^H AtO^HE EiKE HE CgT nHCAHH Ş\E BX tîlO KHHr). e) . Forme gramaticale şt cuvinte. Doc. ne dă torma gene-tivului romînesc în ^EA. nopMEH — partea Porcei\ apoi forma curat romînească: HCPpABHHKgA KpAl A BEH ţ aceste pe lîngă alte terme ca: Pa^gA KxA/ţXpApwA, Ga»/ţg Map.wSşib’A, flOIATX CHX «APEH f) . Logofeţii muutenl aveau obiceiul de a pune la urmă, cînd vorbea de târgul unde aii scris, şi cîte un epitet. Aşa totdeauna la Tărgoviştea îl spunea oraşul de reşedinţă (bx HA CTOA PpAA)î >ar Bucureştilor adesa li zicea: minunatul oraş (BX ftHBHEM rpA^tî, 1575. Arh. ist, I. 1. 58), şi nu arare ori găsim zis chiar Capitală, şi încă din timpuri vechi. Aşa diacul Corlat 6998 (1490), pe cînd domnea Ylad Vodă, zice BX CTOAHH rpift Gs’KSpEiţjH (Art. ist. I. 1. 6). Din secolul al XV-a domnii munteni îşi avem reşedinţa în Tărgoviştea şi Bucureşti, cum îp Moldova o aveau la Suceava şi Iaşi. 71. Document din 7135 (1627) Mart 16. Sumar : Miron Barnovski Moghilă întăreşte dania ce face cătri Monastirea Dranomirna a 2 sate: Salcea de la Suceava şi Fărceaniî, de la Dorohoitt; cel întăiu sat domnesc, al doilea fost a Iul Isao Balica Hatm. unchiul său, şi dat danie pentru că Ro-lioa n-a avut copil şi toată averea sa a remas lui Miron Bar-novslci ca singur moştenitor. fix HAirk Vt’Tlţ t H Ch'a M CT'rO faţA. ’J’poMlţM. Gt*A a E^HHOCXljlHA II. HEpAŞA^AHMA-t. Gfi AŞ pAK EAAftHKH MOEAIlS rg' Kr'g H «11*8 HAUlEMg. l'c X'8 www.dacoromanica.ro — 381 — -tpOH'ieCK H nOKAOMHK Hw A'lHpOH GlpMORCKiH AlorHAA fioEBOftA EOJKlEIO MaCTÎIO POcnO^'pX ŞEM\H [| .WWAftXBCKOH. rflB(\MH K.\'PO npOH§RC>AM)( HAUIEM EAr'HM npOH^BOAE-«1E.V\. M 'ItrilM H CB'kTAM.w Cp^lţEV». WT BACÎA HAUIEA ^uiea m wt b'a no.vuym. Cx baVocaobehIem Gte'x •METHp Ct"AK AAoA/\ABCKH]f. Kvp JIhaCTACÎH || rtpXÎEnHCKOnX H Mh pOnOAHT CSHABCKOH. Kvp tf&VHACÎH EflHCKOHX PoMANCK'H. Kvp SsACPÎE EIIHCKOIIX Pa,\X8I|:KJM. Kvp Mhtoo(J)ah e nhcko nx X0uickYh. cx BxefeM r/B^TOM EOA'kpH NVU1HX ,WoA,\iKCKH\'. [ EBHfc’Ai |j IţiM ^EpHH A+AO.W HHîE CXVkAAAUlE. HHIIIHVt ITonOHHB- iuiim rocno,\'PH.w npfî/Kne khbiuhu h c. h ,\a.uue h no.«-A'' B W1JE tTHX UEKB1X H MAIIXCTHp.VX* T*feAA M PflB^MH ^AftO^OM. H nOAAAOBAX^A'- IIAUl.ti CTAA AXOAEX NOBOCX-^ftAIIÎE || MOMACTHp ^pATOMHpHA. HAEÎR ECT XPVM® flWEC-TBÎH CTrO AX4- cx ABA tEAOBE HAH.wk CAAH'fc 8 BOAOCT8 G8'iabckoh-'ito toe ceao ehao hauje npABO rn^pxcKO. TlpHCASlIJEH KX WKOA, rpA/\8 t''HABCK0M8. H CEAO HAHM'k || 0 || .MTpZ. N WT CT*HX- BÎ. An'TAH„ H WT A*. Bv'l’AHCTH. H WT T*N1. WTIJH EÎKH BX He-K1HCTEM pA|\H (lIA ?) B'bp.A flpABOCAABH'feH 8Kp“fcnULU 1î^ H j^A HMAET 8MACTÎI0 CX tl^OA H CX TpXKA’fcTOAA flpilSU www.dacoromanica.ro — 383 — II ta UHU || MH HEB'kpHH.WH JKH^CBt. BXŞXnHlU'li M\ rA’ eta’: Kpas ero hv hh\. h h\ hj( hhect (h ftA ESj\E)r. ii HA E^'MIIÎH Kf('Un. CT H IlOTRpasKftEHlt. TOAAS BZCEAAj BHlUEnHCAHOWb’. BEA'k.VH EC.UH |] HAIDE,\\8 B kf)H0M8 H tlOMH rEHHOMS GOA'fepHH. IIAH8 rp.\UJKO I|Iei|)AH BEAH •OMS AOro<ţ)ET-’. OHCXTH H HAIDE IIE'IAT. ŞABŞATH KCCM8 HCTEHHOAAS AHtl’O HAUIEMS. riHc.\A. GcpaA'kHSA. 8 mco\\ BATO ^§PAE. AUpT. 3'/. A»»- AlorHAa Boebo^a. TRADUCERE. Ia numele Tatălui şi al Fiului şi al sfîntului Duh, Treime sfînlă cea de o fiinţa şi nedespărţită, Iala eu robul sta-pînului meu D lui D-zeu şi mîntuitoru-lui nostru Isus Hristos închinătorul Trei-mei, eu Mirou Baruovski MogMlă Voo-voda, cu mila lui D-zeu Domn ţării Moldovei; Domnia mea biue am voit cu a noastră bună voinţă şi cinstită şi curata iuimă, din tot al nostru gînd şi cu ajutorul de la D-zeu, cu biue cu viata cea celor 4 sfinţi sfinţiţi ai Moldovei, Kir Anastasie Arh. şi Mitropolit Sucevei, Kir A-tauasie Episc. Romanului, Kir Evloghie Episc. Radauţului, Kir Mitrofan Episcop Huşilor, cu tot statul Domniei mele, bo- www.dacoromanica.ro — 384 — eriî noştri Moldoveneşti, rîvnind bunele lapte, ce le-au făcnt alţi sfinţi răposaţi domni, trăind înaintea noastra, ce au dat şi miluit sfiutele biserici şi mănăstiri : de aceia şi Domnia mea am dat şi am miluit a noastra sfînta rugă din nou, zidită măuăatkeaL Drag.omJ.rna, unde este hramul ,,Seoborîiea Sf. Duh-4, cu 2 sate anume Solea, din ţinutul Sucevei, care sat era drept al nostru domnesc, ascultător de oeolul cetăţii Sucevei, şi satul anume Fârceanii de la ţinutul Doro-hoiului cu loc vechia de moară în rîul Jijiai şi cu tot hotarul; care satFărcea-nii era dreaptă ocină şi cumpărătură a unchiului Domniei mele a lui Isac Balica Ghetman, cu ai săi drepţi şi adevaraţi bani de la doamna lui Andreica biv . . . Pentru care luăm toate ocinile unchiului Domniei mele Isac Balica Ghetman şi le împârţim pe la mănăstiri, ca să-'i fie lui pomenire în toţi vecii şi în viitor; de oare-ce nu s-au aflat rude mai de aproape cu neamul lui afară de Domnia mea şi copii din trupul său, n-a avut. Pentru această ceste 2 sate mai sus scrise, anume Salcea de la ţiu. Sucevei, şi Fărceani de la ţin. Dorohoiului cu loc vechi u (de moară) în rîul Jijiei să fie sf. Mănăstiri www.dacoromanica.ro 385 — Dragomirna de la noi drepte ocini şi danie şi miluire şi uric neruşuit ei nici o dată în vecii vecilor. Iar Călugării de la acea mănăstire următori să fie scrisorii şi să facă pomenire mare lui Isac Balica Ghetman, în fiecare an cît va sta sf. mănăstire, şi să aibă a se ruga Domnului D-zeu ziua şi noaptea pentru sănătatea şi pacea Domniei mele şi pentru ertarea păcatelor părinţilor noştri. Iar hotarul acelor sate de mai sus să fie lor din toate părţile după a lor vechi hotare, pe unde din veci an- umblat. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrise Noi Io Mi-ron Barnovski Moghilă Voevod şi credinţa boerilor noştri, cr. p. Ionaşco Ghiian-ghia vel vorn. de ţara de jos, cr. p. Lupul vel voru. de ţara de sus, cr. p. Nicoa-ră Ghetman şi parealab Sucevei *, cr. p. Gavrilaş parc. Hotinului. cr. p. Gheor-ghie parc. Neamţului, cr. p. Sa viu şi Bîeandea parc. Romanului, cr. p. Nicula Catargiul postelnic, cr. p. Lupul spătar, cr. p. Constantin Catacozino• pah. cr. p. Mihailaki visternic, cr. p. Grama stoln. cr. p. Furtună Comis, şi credinţa tutu- VOLUMUL XVIII DIN URICAR C. 25. www.dacoromanica.ro ror boerilor noştri Moldoveneşti a mari şi a mici. Iar după viata şi domnia noastră cine va fi Domn din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe ori-care altul îl va alege D-l D-zeu să fie Domn tării noastre Moldoveneşti, acela sa nu-i strice dania şi mila noastră, şi aşezarea, dar să-i dea şi să-i îQtăreasca sfintei mănăstiri, de oare ce sînt a ei drepte ocini şi danie şi mila de la însăşi Domnia mea. Iar cine s-ar cerca a rade a noastra danie şi milă, şi aşezare, acela să fie procieat şi trecleat de D-l D-zeu, făcătorul Cerului şi al pămîntu-lui şi de prea curata lui Dumnezeu maică şi de cei 12 sf. apostoli, şi de cei 4 Evanglielişti şi de cei 318 părinţi, cari In Nicea pentru întărirea dreptei credinţe (s-au adunat), şi să aibă parte cu Iuda şi cu trecleatul Arie şi cu ceilalţi necredincioşi jidovi, cari au strigat la D-l D-zeu: sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri, şi este şi sa fie. Iar spre mai mare tărie şi împuternicire a tuturor celor de mai sus scrise am poroncit credinciosului nostru şi respectat boer pan. Dumitrapco Ştefan, vel logofăt să scrie şi pecetea noastra www.dacoromanica.ro — 387 — s-o atîrue la această adevarată carte a noastră. A scris Borleanul în Iaşi La anul 7135 Mart 16 zile. Moghila Voevod. _ .....K-i-- NOTE : Doc. să află la Arhiva statului îrt Iaşi. E scris pe pergament, şi-î lipseşte pecetea cea mare. E bine păstrat de alrain-trelea) în Uricar XIV, pag 100 găsim o traducere făcută de D-l N. Jieldiceanu. ( '?). Nume geografice: Gă.iM'b, (ţ)apH'kHI ti. 31. înrudire. Miron Jiamovski îşi zice şi Moghilă. Lui Miron Bamovski atîf Strolei Log. cît şi Isak Balica îi erau unchi (Arh. ist. I. 1, 128} id. I. 2, 6, 191). Acum lsak Balica venea văr şi Ini Gavril Movilă şi lui Moise Movilă (Arii. ist. I 2, 190; id. I. 1, 72), fiii lui Simeon Movila. Urmeaaza că mama lui lsak Balica, pe care a ţinut-o Isak Balica tatăl, era sora Ini JSrimiă Movilă, earuia Isak Balica liatm. cel bâtrîn îi era curaunat, iar Lsak Balica hatm. cel tânăr itepot de soră; iar cu copiii atît al tui ferim ta. cît şi cu ai lui Sinjion venea văr primare. Batrînul Balica hatm, era de loc din Muntenia, şi-l chema Leoiitie, eunl nfe spune un doc. de prin veacl. al XVIII (V. A. IJ-reche. Miron Costin I. 726), şi acest Leonte era tot una cu lsak, numit aşa în alt doc. din Arh. ist. I. 2, 190. El ţinea în căsătorie pe Skeiica, sora lin Eriuiia Moghila. lată dar documentată înrudirea Ba-licăt} hâtra, un Movileşti!. Acest Leonth5 (lsak! Balica, bătrînul a Vivnt copii pe lsak Balica liatm. cel tinar, oinorît în bătălia de la Cornnl Ini Sas, pe S/ceuca şi pe Ileana logofeteasa, care aceasta credem că a fpst mama Ini Miron Barnovskî, şi aceasta Eleană, căpătă diit călugărie numele de Elisaveta. Miron Bamovski zice Că I-sak Balica hatm. cel tînar îi era unehiil, adica frate cu mama luit oyHKO acest înţălc^ având aici, cum şi aihrea cipin lui Simion Movilă zio unchiă lui Erimia Movilă, fratele lui Sintion; şi apoi a-ecasta e deosebire la înţalcs între unhiă şi Moş (bunic). Miron BaruoVskl a avut 2 surori, din care po una o chema Scnpca (Sver-ea); ca nu ni sc dă că ar fi avut oopil; şi pe alta Mariica, care are ca fete pe Sa/ta, femeia lui Costin postelnicul. (Arh. ist. I, 2. 188), care Costin c total lui Miron Costin, şi pc Efthnia, căsătorita en .Tom:» Cantacuzino (V. A. Ureche o. c. 1, 192). Numele dar de Moghila, ec-şl dădea Bamovski era luat prin linie femenină. nu directa masculina. www.dacoromanica.ro - 388 — 72. Document din 7136 (1628) Ghenar io. Sumar: Miron Barnovski Moghilă Întăreşte cumpărătura ce Gheorghe ltoşoa (Codreanul) vist. face pe preţ de 75 taleri, iu satul Scobinţeni, a unei a 12-a părţi din sat şi a 7-a parte din lezişos, lutndu-se după zapisul de mărturie de la o sumă, de boeri şi rezeşl din loc. Hw Mhpoh EzpnobckYe Mwtha.v k. m. r. 5. aa. || wjbb nplH^oui'k np+^ ha.uh h np'k/ţ haiuhmh BOA’kpH. EOAtpHH HAUJEAA8 rEWpIME PoilJKA || BHCT'fep-HHK CZ EftHH ŞAnHC ŞA CBtft'kTEACTBO WT HtHlOA (lXp-KXAAfi WT BOAW’CT KpXAHrXTVpM H U’T dSlMH BZTAB Şl BHCTEpHIlMIE WT (ÎKCKEHLţ'feUH H (1011 TAHropiE WT \\ To^EpElJlH H 1WHALUKO WT flpilZIlJElJJH, H MhcaHA WT dpnXIUElţlH, H BaCHA'ÎE U'kHIvk |! WT CKOBEHlţtHH, H TABpHA LUoBFpft'kH THJK H TAHTOpiE H FIaBZA THiK, H ^ZNHA EzpOBAN THJK (1HCA1AIJJH RX TOT ŞAflHC KAKO IlpYH- ftouit hhaa || Hwhauiko h spat TAHropîE h cec- TPA «X MzplHKA 8CH CH*KE Te Vprl'E WT GkO |( EEHlţ'kHH no HX AOBpOH BOAÎO HHKHVt NEI10NjffijţENH A HHflpHCH-AOBAHH || H npO^lA HX lipABOH WTHHX H K8I1EJKNA WT ;nOAOBHHA CEAA CROBEHIţ'feHH || UiECTAA MACT i CZ CE/ţMAA MACT 8 CTABOBEA WT HCHHCOK ŞA KHK.SOAEMÎE STO || HAAAYoT WTlţK HX fEWpriE WT MHpOH CHZ KpZHIOM TAA npO^AA S A'fepHH HAU1 Te || Wprl'E PoUlKA BHCT. ŞA CE^HAA .ftECfeT H nET TAAEpH (ÎH^H ftOBpH. T'fcAA pAftH H WT || HAC ftA ECT BOA'kpHlI NAUJEAAS TEOprlE PoUJKA BHCT. npABAA WTHHZ H K8(1E^HX0M H\ npAB^HBOM CAftOM no ^ABCHA ţEMAH H WTEptTOXOM HM §AKOH KAKO ftA EOJKHT PAEZp CZ pZŞtllIH HX CZ Kft AIO^H (\0-EpH KAKA HE npO^AAIOCT TH .MO^H HJKE BHUflIHUIET H HM i A BZ TtM CEAAX NErpHAEIJIH H EpHlţKAHH A HH E0- AOTA ytMZHA. Ta?K CA8PA HAlU PAEhp H CZ phŞAUlM «X EOIKHA CZ EOÎKHAHHlţH KOTOpÎH C«T I1HCAHH HA HAVfe 8 CBTAA EIIHCKOIIHE 8 Tpzr XSUiCKÎH HA CBTAA SvtaYe WT np^A MHAOCTHBHHK8 haujemS Rvp Mhtpo-<ţ)AH SnHCKonz XSciukIh h wh iipab^ht ca h iioctabha COEH Bl 5AAT BZ BHCT'kp'k rOCnO^CTBOMH. fi EOA'kpHH HAUI TAHrOpE ÎSp'bKE. WHA gOCTAA WT np^ HAMH H WT BZCk ŞAKOHA §EMCKArO. T^M pAftH WT HHH’fe HA np’bHfftA ftA HE HMAET MAH TZPATH HA CASPA HAIIJ PAEZp H HAUI (HHOBH ^pZPAH flpMAUJ H HA pz-ŞAU1Î HX A HH ^OEHBATH gA CÎE T'krKE HHKOifiE HA b1\HH npi/\ chm ahctom pb^mh. nHc. 8 iac ba. ^5pA3. Mnpr. aT. ^SMHrpAUlKO IJIeiJiah bea. AOT. HCXAA. (il. II.) Eaacîe www.dacoromanica.ro — 392 — TRADUCERE Io Miron Bărnovskie Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei; precum au pîrît de faţă înaintea noastra şi naintea boerilor noştri boia-rinul nostru Gligori Ureachi pe sluga noastră Gabăr Căpitan şi pe giupîneasa lui Nastasia şi pe ficiorii lui Drăgan biv armaş şi pe răzăşii lor Bertea sin Crăciunii şi Armaga sin Gavril Bîtcă şi Cozma sîn Aremiei şi Ioachim sîn Nistur şi Ursa nepoata Cozmiţii şi Sam-fira fata lui Roşculeţ şi Pînteleiu nepot Stanei şi Cebanului din Briţcani şi Con-standin sîn Morcoteiu şi Pîntea sîn Bonţi din Negrileşti, pentru satul Negrileşti şi pentru Briţcani şi pentru balta Geamăna, ce-i pe Prut în ţinutul Chighetiului zicînd că ar fi cumpărătură de-a tatălui său Ureacbi fiiv vorn. de la Nistur Cornes-cul şi de la Neculai Galbănul şi de la femeia sa şi de la răzeaşii lor şi de la Cozmiţa ehelariul şi de la Alcxa Bota cu răzeaşii lor. Iar sluga fioastră Gabăr şi giupîneasa lui şi cu răzeaşii lor ei toţi au răspuns zicînd precum că n-au vîndut acei oameni de mai sus scrişî, www.dacoromanica.ro — 393 ci le-a fost împresurat de cătră Ureche biv vorn. Drept aceia Domnia mea şf cu tot sfatul nostru i-am judecat pe dîn-şii cu dreaptă judecată după legile ţării, şi am aflat lor leage ca să giure Gabăr cu rezbaşii lor cu 24 oameni buni precum, că n-au vîndut acei oameni, ce scriu mai sus nimic întru acele 2 sate Negrileşti i Briţcani, nici în balta Geamăna. Deci sluga noastră Gabăr şi cu răzăşii lor ei au giurat cu 24 giurători, cari sînt scrişi anume în sfînta Episcopie în tîrgul Huşii pe sf. Evanghelie denaintea rugătorului nostru Kir Mitro-fan Episcop Huşului şi s-au îndreptat şi ş-au pus loruşi ferm 12 zloţi în visteria Domniei mele. Iar boerinul nostru Gli-gore Ureache el au remas dinaintea noastră şi din toată legea ţării. Pentru a-ceia de acmu înainte să nu aibă a mai pîrî pe sluga noastră Gabăr şi pe feciorii lui Drăgan armaş şi pe răzăşii lor, nici să dobîndească peste această pîră nici o dată în veci, peste această carte a domniei meale. Scris în Iaşi, vleat 7136 Mart 11. Dumitraşco Ştefan vel logofe iscal. (L. P.) Vlasie. www.dacoromanica.ro - 394 — NOTE: Doo. acesta e din actele casei Codreanu din Bârlad. El ală în legături stiînsă ou cartea de jurămînt de la Mi-trofan, dată tn acelaşi an ”136 Februar 23, şi tipărită în Nr. 3 al Arhivei soc. st. şi lit. I. pag. 378, unde sînt puşi şi cel 24 j urători. 2) Se aminteşte de Ureache Gligore în 1628; spunîndu-i-se numai boearin, tocmai în 1630 găsim pe Ureche Spătar şi ca spătar la parte cu Lupul în 1633 în revolta de la Frumoasa. Nis-tur deja încă din 1617 (7125) era biv vel vornic. Sigur că era mort şi încă de mult, căci doc. spune în mod hotărît, ca de un om de de mult. Satele Briţcanî şi Negrileşft sînt peste Prut în ţinutul Tighecinlul, unde mal apoi intră şi Codreneştil ca proprietari. 3) . Practica jurătorilor f E^IKHANHlţn) e pe deplin arătata în aceste 2 acte, emanate unul de la Vlădică altul de la domn ou 2 septămanl uunl după altul. (Februar 23; Mart 11). 4) Fente, o găsim şi aici. (Cetească-se notiţa D-lul Xeno-pol din No. 5 al Arhivei pag. 631). Gabăr Căpitan bate la judecată pe Gr. Ureche şi spre a-i lua mijlocul de a mal reîncepe procesul, Gabăr a pus chezăşie la visterie 12 zloţi; asta axaferuea (<|)EpIlo) Intr’un alt document inedit din 7100 Februar 24 (1692); de la Aron Vodă găsim iarăşi ferita (tj)£pZÎo), dar 24 zloţi, nu 12. De sigur că ferîla varia în sumă după preţul mare satt mic al moşiilor ce se judecaă. 74. Document din 7136 (1628) April 26. Sumar: Miron Barnovski Moghilă întăreşte Iul Popa A-vraam 2 cumpărături, ce a făcut în Piticeanl, una de la Boghiţa fata Iul Toader, nepoata Iul Cristea, în preţ de 12 taleri, şi alta de la Nicoară Buhlea, ginerele Iul Popa Dan din Budeştl, în preţ de 140 zloţi. Hw MspoH ExpuoBtKÎE Mothaa Eoebo^a. EokIeio MhAOCTÎIO rocno^aps ŞEMAH MoAftABtKOH || Vt’îKE llpÎH^E Ilp^A NAMH H llpi’A NAUlhAAH EOA'kpH IIJn JIbiaAM wt IIhTH'IAH CZ || §A(1HC WT IWNAUJKO WT TAV. 11 WT GaBHN H WT ri£Tp*k H ToMA THiK nH || CAt&ljl BZ TOT 5\nHt kako npYHftE nptft nhaa EorHiţi $omka Toa^ep www.dacoromanica.ro — 395 — RH8K || KpSţTH no EH flOKpO» 50MO HHKHM NEflONSîK^ENA A HHnpHCHAOBAHA || H npO^AA EH npAŞOlO WTH'hS H A'k' AH H ^ HTO HŞSEpET MACT EH WT CEAO IIH || THHAH HTO 8 BAOCT PoMAHCKOH. TOA Ilp0/\AA non fopAM AftM ftEA HA ftECfcT TAAEp CpEBHHX- H 8 TOM THJR flâKH npÎH^E np’feA ham*1 Nh (| boap §tT non /yxH wt fih- THHAHH IIO E10 ^OKpCW BOAIO NH HM HEIlOHSîKftEH A HH-npHCHAOBAH H npO^AA CBOA fipABXX WTHH8 WT HApt/^E-HÎE Ş\ BI!K8n.\EHÎE HTO HMAA TECT ETO IIOn flXH WT CABA WT ESaEIJJH || WT BAWCT HEMECKHX mK WT CHAO Hhthhahh. toa npo^AA non fkpAAM wt || IIhthhahh pAA CTO H HETHpH ftEffeT ŞAAT H BXC(taa) C*fc non fl-BpAAM H ŞA || nAATHA HM HCnAXHOlO BX p8K THM BHUI flHCAHH AWftH. TAM pAftH || H TocnOABAMH IAKO BH^tB-UJHM H AobP° BOAHOlO TOKMEfK H flAAT ŞA HCnOA || HOW H WT HAC EyiEJK A ECT MOAEGHHK HAUI IIcn flBpAM TtX MACT ŞA WTh'hv || WT CEAO IIh THHAHH llpABH WT-H*HH H BHKb’lIAEHÎE, (X BXCEM || HEnWpVUJEHHO HHK0AH35 HA B^KH. H HH CE HE || OyMHUJAET npt(\ CHM AHCTOAX HAUJHM. Gam rn^HX. BfAtA v iac at. ^şpa3. fin. «3. ^SMHTpAUlKO BEA AOTO(ţ)ET VHHA. Baacîe. TRADUCERE. Io Miron Baraovski Moghilă Vodă, cu mila lui D-zeu Domn ţării Moldovei, iată că a venit îuaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Popa Avraam din www.dacoromanica.ro — 396 — Piticeam cu un zapis de la Ionaşco de acolo şi de la Savin, şi de la Petrea şi Toma tij, scriind în acel zapis că a venit înaintea lor Boghiţa fiica lui Toader nepoată lui Crîstea, de a ei bună voe de nimene silită, nici asuprită şi a vîn-dut a ei dreaptă ocină şi moşie, partea ei aleasă din Piliceani de la ţin. Romanului, pe care a vîndut-o lui Popa A-vraam cu 12 taleri de argint. Şi pe lîngă acestea iar a mai venit înaintea noastră Nicoarâ Buhîea, ginerele lui popa Dan diu Piticeni, de a sa buuă voe de nime silit nici asuprit şi a vîndut a sa dreaptă ocină din dresele de cumpărătură, ce le-a avut socrul său Popa Dan de la Sava din Budeşti, ţin. Neamţului iar din satul Piticeani, pe care le-a vîndut lui Pop Avraam diu Piticeani cu 140 zloţi; şi s-a sculat Popa Avram şi a plătit lor toţi de plin în mînule lor celor mai sus scrişi. Pentru aceia şi Domnia mea vă-zînd şi de bună voe tocmală şi plată de plină, şi de la noi încă să fie rugătorului nostru Popa Avraam acele părţi de ocină din satul Piticeani drepte ocini şi cumpărătură cu toate veniturile neruşuit nici odineoară în veci. Şi nimenea al- www.dacoromanica.ro — 397 — tul să uu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. însuşi Domnul a poroncit. In Iaşi anul 7136 April 26. Dumitraşco log. a învăţat. Vlasie. NOTE : Documentul e acria pe hârtie; e bine pSatrat; pecetea e deslipită; proprietate a D-lul Th. Codreacu. 2) . Nume de persoane, non ilsp \ AM. [WtlAtUKO, Ca-8HH, IlETpt, TOMA, EorHlţA, ToA^Ep, KpXCTH, HHKOAp ^ah non; 3) Nume Geografie. IIhtHMANH, ES^EIJJH. 4) Documentul aceata stă în atrănaă legătură cu altul de mal aua (pag. 252), unde se vorbeşte de cumpărătura lut popa Dan de la Sara din Budcştl, pe preţ de 140 zloţi a unei părţi din Piticeanl. Popa Dan avea ca preuteasă pe Papadia; ginerele lor a fost Niooară Bublea; daoă în 1628 (7136) trăia ginerele popii Iul Dan, atunol actul emanat de la llavid, parcalab de Roman trebue să fie de la finitul seoolulul al XYI-a. Controlînd lista pârcălabilor Novogradulut, găsim că David a fost în această funcţiune între anii 7092—7006. Duci din acest răstimp cată să punem documentul dat mal t>us, supt numărul 60 (pag 246). Iar în Doc. din 7139 April 21 (.1631) ni se spune de alte cumpărături a lui Avraam de la urmaşii Iul Hăragă (vezi mal jos). 75. Document din 7139 (1631) Mart 23. Sumar: Moise Movilă lutăreşte şi el dania, ce Miron Bar-novski a tăcut Iul C. Stîrcea, pentru slujbele Iul, cu satul Ră-einţil de pe Nistru, fost a moşului Iul Moise Movilă, a Iul Ba-lica Hatmanul. MtVCTÎW BoJKYEK) Mhl Hw MoVCH MoTHAA aOEBOftA rOCnO^ip’A 5EWAH MoAAABCKOH. 5HAMEHHT0 MHHH\ HtCHM AHCTOM HAUJHM BXcktVl KTO HA HEM BXŞpHT HAH MSTA-ipHM ETO 8CAHI11HT. W!BE TOT HCTHHYm CASTA [| HAUJH www.dacoromanica.ro — 398 KocT^MTMH 0™>pHA CA8SKHAH HAM npABO H BtpHO. T'bAA MH BH^it BUiH ETA (ipABO H B'tvpHOW CA'-’ifiKO ftO HAC JKA-AOBAAH ECMH OVCOEHOIO HAIJJH MHAOCTH A,AAH H nOTBpZ-AH ECMH EMO'* OV HAlliEH || ţEMAH MoAftABCKCH WT Ero (IpABO NApb^EH YlO. ŞA ftAAHÎE H M*ACBAAHiE WT Mh-PCH EaPHCBCKIH ficEROftA. EftHH CEAO HA HAV'fe PA'HfHlţtH HA NHC.TpS “MTO TOE CEAO EHAO npABO 8f!|A HAU1 Ea-AHKA TetMAHH. M ftAA ETO || TOT rOCnO^ApZ. pA^M Ero CASîRBA. TiiM pA^H TOT SHUIE(1HCAHHCE CEAO Pz'IHNlţÎH HA llMCTpS 8 BAOCTZ X*™** ftA ECT EM8 M WT HAC OvpMK H nOTBpXJB^EHlE EM8 H HAftOM EITO H WH0MAT0M8 || W np’kWHOSATOM Ero M npAl)l8o,kTOM* H BZCEMS p0|\8 HX KTO CA HŞ6E|HT HM HAHBAHiKHYH HEnOpOUJHA HHKO-AHftvE HA Bi\KKi B’k'tHHX- X0TET VHHA. H HCKAA. H.VNAUIKO. TRADUCERE. Io Moisi Moghilă Voevod, cu mila lui D-zeu Domn ţării Moldovei, iată că a venit înaintea noastră şi înaintea Moldoveneştilor noştri boeri mari şi mici, rugătorul Domniei noastre Ereu Avra-am din Piticeani, şi a adus un zapis de mărturie de la Petru Hotnogul de acolo şi de la Constantin vist. de acolo, şi de la Toma Sulger ot tam şi de la Andro-nic vist- din Salăveştri şi de la Pănte-leiu ot Piticeani, şi de la Mibaila şi de la Gligorie ot tam. şi de la alţi oameni buni şi (foşti) militari mai înainte şi megieşi de prin prejur, aceste scriind şi mărturisind în acel zapis că au venit înaintea lor Pavai şi sora lui Nasta-siia, nepot Haragăi Zaduş'e, ficiori Rusei, de ador bună voe de nime siliţi nici www.dacoromanica.ro — 404 — asupriţi şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie .... partea Haragăi, aceia au vîndut-o rugătoriului nostru mai sus scris Popa Avraarn drept 14 taleri, bani buni de argint. De acei şi Domnia mea cum am văzut între ei (aşezare) şi a-cest zapis de mărturie pentru buna lor tocmala şi plată deplin, Domnia mea am încredinţat şi încă şi de la noi am dat şi întărit pentru acea de mai sus scrisa parte de moşie, din acelaş sat Piticeam, ca să fie şi de la Domnia mea rugătorului nostru mai sus scris Pop Avraam dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătură şi uric şi întărire cu toate veniturile neruşuit lui nici o dată în \eci. Şi ni-minea să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. însuşi Domnul a poroncit. In Iaşi, anul 7139 (1631) April 21. Ghianghea vel log. a învăţat, iscal. Ionaşco. NOTE: Doc. acris pe hîrtie, ruptă la mijloo. Pecetea în ceară roşie e desprinsă. E proprietate a D-luî Tii. Codresou. 2) . Nume de persoane: (10(1 flBpAAM, fleTp'b XoT- ner, Koctanthn, Toma, fln^poiiHK. IIxHreAEio, • Mh-Xxhaz, rAHPopi'E, Habxa, Hactacîa, XxpzrAH, Pvc(h; 3) Nume geograficei IIhtH'IAHH, GZAZBECTpH. www.dacoromanica.ro — 405 4). GoHHH np'fe^HÎH. Amintirea în doc. de soldaţi ca marturî. pare. a aduce un temeiii mal mult în mărturie ; curîn-tul pus de un „om bun şi fost militar" era mal greii. 6). XxpATXH. Aci avem forma genetivului romîneso. 6). i\\EgilALUH7 alăturea cu MEffill&UlH. 77. Document din 7140 (1632) Maiu 31. Sumar: Alexandru Iliaş Vodă întăreşte lui Gk. Roşea vis-ternicul şi femeii salo Aneta, toate cumpărăturile din două sate Scnbcnţent şi Văr zer eşti, făcute de pe la răzeşi- Preţul cumpărăturilor să suie în general la 590 taleri de argint. Hw fhvEgANA x Iăi'iaut Boeboaa. b. m. r. ş. vi. WJKE TOT HCTHHÎH BOA'kpHH H AU1H B’fcpHÎH CASîKHA j| HH-U1HM npi'3i(\E HAC EHBU1EH C’i'WM I10MHBUJHM mftpki npABO H B'kpHO. CX^A C A 8 JK ‘fc ip E H m^BA/UH fipABO H B*kpH0. T^M AAAi |] BH^'bBllIH ETO llpâBA H B'kpHAA CAR7KSA AAAH H nOTBpX^HAH ECMH EM8 ETO IIp.\BlH H WTNHHH H BHKHIIAEHIE WT npHBHAÎE ŞA «SflErB |) HA MTO H.WAA WT MnpOH EaPHOBCK'ÎE EoEBC^A H'kKHX mactr şa wthhh WT CEAO (ÎKOBEHIţ'bNH MTO 8 BOAOCT Kp'tîAHrXTSp CA CTAB.'BE H ta MAEHH || MTO. COBH KRflHA WT MxteW H EpAT ErO IIIBEA H 1 8/^0pA SKEHA TAHrOplE BXC'k MACT HM WT 8pHK MTO HM A A WTIţX H ft’kA'fe H)f WT CtE(|>AN BOEBOAA || U1ECTA MACT WT CEAO GlCOEEHIţ’kNH H CX UIECTA WT MACT ŞA CTAB H WT MAHH H WT BCE flpHpA pA^H E^HA CTO TAAEp CpESpXHH](. H TH3> WT Ct (JiAHA^ftOMKA ApXrAH np'kWHSKOBE HbAUIKO, WT lUECTAA MACT METBpX-TAA MACT CX CA^OBE H CX BCE A°X°A 54 ABX AEtAT TAAEp CpEBpXHHjf. H THJK WT IţoHlll H CECTpA EH ^8-MMTpA A0'I«h HeTPA KopHSiţH. H 0WH GkOEEHRENSA WT www.dacoromanica.ro — 406 — UJECTAA nOAOBHHA H CZ CEAMA HACT WT CTAB H CZ UJE-CTAA HACT WT MAHH H CZ HACTH |] WT ABOE CTABOBE CKA2KEHH HTO ECT EM8 HŞBEpET H CZ I1ACHK0 H CZ CA-AOBE H CZ AOM 8 CEAO pAAH U1ECT AECAT TAAEp CpE-CpZHHX. H TH35 WT KOpH'k C*HZ || fllWXÎH UISBEpAEN'kcEH lipABA KVJ1EJKH0 WT HCI1HC0K ŞA BHK8JTAEHÎE WT SpH-MIA MorHAA BoEKOA. WT I10A0BHHA TOTO CEAO WT TpETAA HACT nETAA HACT [| H WT WCAAAA HACT JIOAOBHHA. H WT UJECTAA HACT WT AAAHH (IOAOBHHA. CZ HACT WT O CTABOBE CKA2KEHA HTO CE HŞKEpET pAAH TpH AECAT H nET TAAEp CpEK. || H THJK WT TAHropÎE H EpAT ETO IwHAUlKO H CECTp \ HX MzpÎHKA c'HBE THwprE. HX fipABA WTHHA H BH KVriAENÎE WT MCJ1HC0K HTO HMAA WT (loc gol) || BoE-BOAA WT nOAOBHH A CEAO U1ECTAA HACT CZ CEAMA HACT WT CTAB BEAHKOH. CZ BCE A°X°A SA CEAHM AEtAT H TIET TAAEp CpEE. H THJK COEH KSlIHA || WT MHpWH BkVK ilSllAN GoTZIII ETO llpABA A*kAHH WT UJECTAA CEAO UJECTAA HACT H WT UJECTAA HACT WT CTAB I10A0BHHA. ŞA ABA AErfeT TAAEp CpEE. || H THJK COEH KSlIHA WT TABpHA §A EAHA CTO H ABA AECET || TAAEp CpEEpZHEX. H THJK COEH K8IJHA Ap8rAA HACT WT TOrO CEAO ClCOEEHJţEH UJECTAA HACT WT QAOKÎA ftOHKA ^pZrAH H WT SpHHA HTO EHA j| HM A^AHHHV. II ApSrAA HACT HTO EHAO HM HCK8nAEHlE WT TOrO CEAO WT UJECTAA HACT JIOAOBHHA WT BATp8 CEAO H WT JIOA'k H WT CTABH H MAEHH (j H WT I1ACHK H CAAOBE H BCE npuX^A PAAN EAHA CT0 H ABA Aecat TAA* CPEE* ',T0 EHA0 G3A0KlA H SpHNHH ckSiiaehIe wt Aae3a ehb CTOAHHK TtM II pAAH CHX BZCH BHUJE [riHCANNÎH HACTH ş]a WT www.dacoromanica.ro — 407 — «4NH WT CEAO GKOKENlţ'tjNH CZ CTABOBE H CZ MAEH H flACHKH H CAftOBE. ftA ECT EM8 WT rcn^BMH f| CZ BZCEAX ^OXOftOM. H WT TOM THB5 ftAEAA H flOTBpZÎK^AEM KOA'fe-pHH HAU1H BHUIEriHCAHNH.Vt Fh AiprÎE PoUJKA BHCT’bpH K ero l| npABoio wthiihv h biikSiiaeiiie wt hciihcok şa k8- HEîKHO WT Pa^SA BoEBOft Et\H,\. MACT ŞA WTNHV WT CEAO H8MZAEIJJH WT || TpETAA MACT WT BHlUH'iîA MACT MTO CE HŞBEf.ET MlCT TAHropAUJKO Ch'z ljlE<ţ)AN *DmaA ŞA METHp £ECAT TAA, CpEG. H THÎK COEH || ftApO BAA WT ŞAXApÎA BN8K GgŞOAE ETO ^OKpOE BOA*k nOftApOBAAO EAAY EftMA MACT ŞA WTHHV MTO HAAAA WH WT CEAO fizpŞE-pEl|lM 8 BAOCT || E3CB0AA8 WT EZKOBZIJ CZ AA"fecT0 ŞA CTAB 8 BZK0BZ14 H CZ nOA*kHH H CZ BCE MACT ESşSA MTO CE EAAS HŞKEpET. H THiR nOftApOBAA E.«8 E^HH M*kCTO ŞA I1ACHK0 WT \’OTAp GzpŞVpElJJHM HA OOTOKA HzpHOB’k. MTO WHH TOA K8(IHA WT Hvh SzpŞAp BZTAT pAftH ftBA £ECAT TAA. CpEBpZHHX |) TOTH BZCM BHUlEnopE^S nHCAHHH HACTH ŞA WTHHH WT CEAO CKOGENH’kHH H WT BzpŞE-pElJJH ^A ECT H WT m^BAAH EOA’fepMH HAU1ET0 THWprTE PoiUKA BHCTtp [| HHK H KH'ferMH'k EPO tfNHHljA flpABÎH WTHHH H BHKSnAEHÎE H SpHK H nOTBpZHC^CHl'E HM H MAftOAA HM CZ BZCiM A°X°A0M HEflOpSlUEHNO HHK0AH2KE || HA bIsKZ B’feMHHX» H HH /\A CE HE VMHU1AET np'b^ CHM AHCTOM HAUI. 8 l&COX BATO. ^ŞpM. Al Ai'10 AA. Cam rn^HZ beaIsa. f rtAHri BEA AOrO(|)ET 8m. HCKAA. AŞ. iWAH (JiOM'b. TRADUCERE. Io Alexandru Iliaş Voevod, cu mila lui D-zeu Domn ţării Moldovei, iată că www.dacoromanica.ro - 408 — acest adevărat şi credincios boer al nostru a slujit altor dinaintea noastră sfinţi răposaţi Domni cu credinţă şi dreptate; acum slujeaşte şi Domniei noastre cu dreptate şi credinţă:, pentru ca re lucru şi noi văzîndu-i a lui dreaptă şi credincioasă slujbă i-am dat şi întărit a lui dreaptă ocină şi cumpărătură din dresele de cumpărătură, ce le-a avut de la Mîron Barnovski Voevod pe cî-teva părţi de ociuă din satul Scobenţeani, ce-i la ţinutul Cîrligăturii, cu heleştee şi cu mori, ce singur le-a cnmparat de la Mateiu şi fratele sau Favel şi Tudora femeia lui Gligore, toată partea lor din u-ricul, ce l-a avut părintele şi moşii lor de la Ştefan Voevod a 6 parte din satul Scobenţeai şi cu a 6-a parte din lieleşteu şi din moară şi din toate locurile, pentru 100 taleri de argint; şi iarăşi de la Ştefana, fata lui Drăgan, stră-nepoata lui lonaşco, din a 6-a parte a 4-a parte cu livezi şi cu toate veniturile pentru 20 taleri de argint; Şi iarăşi de la Ţonţa şi sora ei Dumitra, fetele Petrei Comuţ şi Ion Scobenţenui din a 6-a parte jumătate şi cu a 7-a parte din lieleşteu şi cu a 6-a parte din moară, şi cu părţi www.dacoromanica.ro — 409 — în 2 tieleştee arâtate, ce i se vor alege lui, şi cu prisacă şi cu livezi şi cu casă în sat pentru 60 taleri de argint', Şi iarăşi de la Cornea fiul Agahiei Şuvercle-neasei dreaptă cumpărătură din ispisocul de cumpărătura de la Eremia Moghila Voevod, din jumătate din acelaş sat din a 3-a parte a 5-a parte şi din a 8-a parte jumătate şi din a 6 parte de moară jumătate cu parte în cele 2 lazuri aratate, ce-i să va alege, pentru 35 taleri de argint; Şi iarăşi de la Gligorie şi frate sau ionaşco şi sora lor Măriica fiii lui Gheorghe, a lor dreapta cumpărătură din ispisoc ce l-a avut de la . . . . . . Yoevod din jumătate sat a 6-a parte cu a 7-a parte din heleşteul cel mare, cu tot venitul pentru 75 taleri argint; Şi iarăşi singur a cumpărat de la Miron, nepot lui Lupan gtotftş a lui dreaptă ocină din al şesclea sat a 6-a parte şi din a 6-a parte din iaz jumătate, pentru 20 taleri de argint; Şi iarăşi singur a cumpărat de la Gavril sin Nistur Ş li vercleanul din a 6-a parte acelaş sat jumătate; şi iarăşi altă parte din acelaş sat a 6-a parte, ce le fusese lor cumpărătură de la Eremia sin . .. din vatră de sat şi CU he- www.dacoromanica.ro — 410 — leşteu, şi din moară şi cu prisacâ şi cu livezi si cu tot venitul, pentru 120 taleri de argint. Şi iarăşi tot el a cumpărat altă parte din acelaş sat Scoben-ţeni a 6-a parte de la Odochia, fata lui Drăgan, şi de la Erina, ce le-a fost lor moşie; iar altă parte, ce le-a fost lor cumpărătură din acelaş sat din a 6-a parte jumătate din vatră de sat şi din cîmp şi din heleşteu şi mori şi din prisacă şi livezi şi tot venitul pentru 120 taleri de argint; ce le-au fost Odochiei şi Erinei cumpărătură de la Alexa biv stolnic. Pentru aceasta toate acele de mai sus ocine din satul Sco-benţeam cu heleştee şi cu mori şi pri-seci şi livezi sâ-i fie lui de la Domnia mea cu toate veniturile. Şi la acestea dăm şi întărim boerului nostru mai sus scris Gheorghe Ro§ca visteraic a lui dreaptă ocină şi cumpărătură din ispisocul de cumpărătură de la Radul Voevod o parte de ocină din satul Ciumăle§u din a treia parte din partea din sus, ce se va alege partea lui Gligoraşco sin Ştefan Ciumal pentru 40 taleri de argint; Şi aşijderea a mai dat singur de la Zaharia nepot Buzoae, de a lui bună voe www.dacoromanica.ro — 411 — dăruindu-i o parte de ocină, ce a avut-o în satnl Vămăreştî, la ţin. laşilor pe Bucovăţ, cu loc de iaz în Bucovăţ si cu poiana şi eu toată partea lui Bustul, ce „i se va alege. Şi iarăşi a dăruit lui o parte din prisacă, din hotarul Vărzâreştilor, pe a-pa Nămova, care parte a cumpărat-o de la ion Varsar ratag pentru 20 taleri de argint. Toate acele de mai sus puse în rînd părţi de ocină din satul Scobeuţeni şi Vărzăreşti, să fie de la Domnia mea boerului nostru Gheorghe Roşea visternic şi Doamnei lui Aniţa, dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric şi întăritură lor şf copiilor lor cu toate veniturile neruşuit nici o dinioară în vecii vecilor. Şi nimenea altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. In Iaşi la anul 7140 Maiu 81. însuşi Domnul a poruncit. (L. P. G.) Gheanghea vel log. a învaţat şi am iscălit eu. Ion Focea. NOTE: 1) Doc. hirtie, bine păstrată; are pecete în ceară roşie, dar e sfărîmată. E proprietate a D-lul Th. Codrescu. 2). Nume: IX0HI4A, KopNSlţA, OkoEEHI(EH8A, lllSBEp- A^H8A, llll'BEpAEH'kCEH, ©£0KlA, SpHH.V, ISAItAA, *Î8.V»X- www.dacoromanica.ro — 412 — AEijiiH, fixpşAp; fixp§xpeijiiH 5 E^şSa, Es^oae, Hap- HC'8'fe, ExKOBXiţ. 3) . Forme grmaticaie: CAcJK,kl))E==:: slujeaste, Indicativ prez. pers. III. sing. în locul formei slavecă8?KHTH. Forma ro-mînească a conjugărel lui sluji fiind mal vie în gura piseruluî Focea, el a pus-o răpede în locul celei Blavone ; şi Bufixul naşte alipit la acest verb de conjugarea în i arată că analogia lucrase de mult asupra verbelor slavone ou tema în i şi dădură terminaţia latină esc. Ul8BEp/\EH,kcEH= Şuverdeneaseî; gen. fem. art. Deci, femenină în ă. EtfgOAE'= Buzoae; moţiunea femeni-nă de la mase. E?Ş8a. 4) . Gh. Roşea viat. şi femeia sa Aniţa ; cu acest doc. întregim spiţa de neam a Codrenilor de la Bîrlad. 5) . Numere fracţionare: Doc. nostrn e îmbelşugat în numere fracţionar , care la urma urmei aduc o încurcătură. Preţul tuturor părţilor cumpărate o de 590 taleri, din care 530 cad a-supra Scobenţenilor şi 60 taleri asupra Tara fireştilor. Un taler de argint venea pe la 1700, 2 lei, în'reaga cumpărătură a Ini. Gh. Roşea vist. ar fi fost de 1180 lei veehl. Tot satul ScobenţenI era împărţit în 6 părţi, sad bătrînl; acum Boşca cumpără părţi de ocină din aceşti bătrînl, cari 6 la un loc formai! trupul moşiei ; Preţul aşa a fost: pentru [t>i din moşie a dat 20 taleri (40 lei vechi); pentru ho din sat şi ' « din Iaz a dat 100 taleri (200 lei vecliî) ; ’ 12 din sat -f ’Iţ din heleşteu şi ’lr, din moară etc. etc. a dat 60 taleri; pentru ’/lţ şi ’ki sat şi ’lij moară a dat 35 taleri; pentru ’|i> sat şi 'Ir iaz a dat 75 taleri: pentru i|;!l! sat şi '/ii iaz a dat 20 taleri; pentru 1/t>+* « de sat a dat 120 taleri; pentru U« plus a 'U> sat etc. etc. a dat 120 taleri. Cum vedem Gh. Roşea n-a cumpărat din toţi batrîniî părţi egale ; pe nnil i-aă cnmparaf întregi; iar din alţii aii luat a 6-a parte. 78. Document din 7i4i (1633) Ghenar 23. Sumar: Alexandru Iliaş Vodă întăreşte cumpărătura lui Iftimie şi a femeel sale Todosia, ce fac în satul DracsinI, de la 2 proprietari, de la Nicolai sin Ursu Balţa'u, a 5-a parte din sar drept 60 zloţi, şi de la Matei din GăneştI a 4-a parte cu 40 ugM şi 5 jolţi. Hw dAEjANApV EaHiAUI fioE80ţ\A. E. M. r. Ş. M. wjke npiH^E || npiiA hamh h naujhmh ECA'fcf.tt www.dacoromanica.ro - 413 — KÎfA HEKHAA HEMOH^'^Aeijh A HHflpH || CHAORAHH HZ ŞA CBOETO AOBpoio boaîo h npoA'' n >aba cbomx wthhma h a^A ll HHHA H?RE H.WAAH V CEAI ^pAKCHH‘1 HA BGtVAEHEIJ HVCT «X H BpATlIA H)( || PAMTOplE H ToA,\tp pAA« HTO npoAA\ rAHropÎE h Toaaep hact ix hto hwaa Hohor KVIlfclJ || V CEAO AEXZ'rfcNH rfcAA pAA« WHH npCAAA CAV^V MVLUEMV Hl|)THMÎE H 35HTEA j| HEIţE ITO TOAOCÎIA HC flETA HACT WT CEAO APAKCHHH ŞA A^'kT A^TV ŞAOT EHTHX || TOTOBH. CZ AA'kcTO ŞA CTAB V TOTO BOA” H x°'rAP Toro CEA0- ® THfK ,,AK npHHECT || Apvr ŞAnwc WT HIIHX AIOAH A0EPn H BOA'bpH WT BvpTHK ABv?PNHK TAOTHÎE || H .VT T'kprHUZ BZTAX H WT IIAH WT IACI?) H WT HIIHX AWAM A0EPM H CTApH pEKZIjlH A2KE llplE^E npi’A HH VI /VIA l|)TE 10 CHZ (JtOIAH WT PzHEIJJH H npOAAA CB 3 A flpAB V || WTHHHA» H A’kAHHHA WT CEAO Ap\K. HTO HWAA VH. H2RE EC T HA flOTO/ţt CTOU’AEHEl) || HETBZTA (sitî) HACT ŞA CEAO APaKCMM £* AVfccTO ŞA CTAB H IlOA-k H WT A'kCO || TA llpOAAA CASgt HAUIEM HIBE BHUI (1HCAHATO H(|)THAAÎE H JKETEAHHlţS ETO TW-AOCÎA || ŞA HETHpH AEfkTV 8l\ H nET ÎKOATH. T'kAlV pAA» H AAH IAK0 OVBHA*kxOM || Sx A0KP° HX B0AI° TOKME/K H CI1AZHO flAATO H AAH ECAAH EMOV AAAM H nOTBpZAH.\H || HAKO Aa ECT E.WV H WT HAC WTHHHS H A'kANHN cx BZCEM A°X°Aom h hh AA CE he Smhuiaet Hpi’A CEM ahctoaa rnBAMH. v iac. bato. ^şpaaa. Teii. ki\ Caam rnAHZ. bea^a. Hiiateckva. www.dacoromanica.ro — 414 — IR ADU CERE Io Alexandru Ilieş Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, iată eă a venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri, sluga noastră iftimie cu un un zapis de mărturie de la oameni buni şi boen, de la Eonaşco vornic Gloatei, şi de la Ursu dvornic şi de la Andronic stolnic şi de la alţi oameni bum, zicînd rum au venit înaintea lor Nicolai sin Ursu Bâlţatul pitar şi sora sa DocUla de nime siliţi nici asupriţi, ci de a lor buna voe şi au vîndut dreapta lor ocină şi moşie, rare au avut-o în satul Dracsini, pe apa Student#, partea lor şi a fraţilor lor Gligore şi Toader, pentru reia ce au vîndut Gligore şi Toader partea lor, ce au avut a lui Ion negustorul (cvpeţ) ÎU satul Lehăceanî; pentru aceasta ei au vîndut slugii noastre lftimie şi femeei lui (conlocuitoarei sale) Todosia 5 părţi din satul Drac-siui pentru OO zloţi bătuţi, bani gata, cu loc de heleşteu în aceiaşi apă şi hotar în acelaş sat. Şi iarăşi a mai adus alt zapis de la alţi oameni buni şi boeri de la Vartic, vornic de gloată şi de la www.dacoromanica.ro — 415 — GheorgMţă vătah, şi de la Pan din Iaşi1) şi de la alţi oameni buni şi bătrâni zicînd cum an venit înaintea lor Măftei sin Stoian (?) din Găneşti şi a vîndut a sa dreaptă ocină şi moşie din satul Drac(sM), ce l-a avut un(clml lu%), ce-i pe apa Stu-deneţii a 4-a parte din satul Dracsinîr cu loc de heleşteu şi cîrap şi în pădure, acestea le-a vîndut slugii noastre, care-i mai sus scrisă Iftimie şi femeei lui Todosia pentru 40 ughî §i 5 jolti. Pentru aceasta şi noi cum am văzut a lor de bună voe tocmală şi plată de plin, şi noi i-am dat şi întărit ca să-i fie lui şi de la noi ocină şi moşie cu toate veniturile; şi altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi domneşti. însuşi Domnul a poroncit. în Iaşi la anul 7141 Glienar 23. Ipătescul. NOTE: Documentul e scris po liîrtie, bine păstrată. Proprietate a D-lut Th. Codrescu. 2) . Nume: SwNAUJKO, H(|)TMAU'E. îSpCV EiAlţATVA, âoKÎta; Apa^hnh, Ctvaeheij. 3) 40 ughî şi 5 joltî. Documentul ne spuue că pe a 4-a parte din Dracşenl, ll'rimie a dat 40 ughî şi 5 jolti. După documentul nostru joltul ar fi fost o fracţiune din ug, şi că 5 jolti făceaă mal puţin de un ug; Nu tot aşa ne apune şi alte Documente. In 1623 Tomşa Vodă întăreşte vînzarea moşiei Voloseni- 1). Nota. Cetirea e nesigură fiind ştearsă cerneala; adnce la cetit şi cn flAH WtAp şi bn (IAN WT IAC. www.dacoromanica.ro — 416 lor do la Fălcii Iul lonaşco Cehan pen'ru 6 cal şi 200 ugri jolti san 20o galbeni ungureşti (Melhiaedec Cr. Huş 51). jolti ar fi un adiectiv s. bstantiviza de la iKAXTX gălbiii; iar ugri ught vine do la ,T»rpHNX = bungarus, scris şi supt forma ovrpbX Un ug valora 2n0 aspri, safi 2 lei 2o parale, pe vremea Iul Contemir. Dară piserul doc. nostru, Ipătescul, a greşit ca în loc de 45 ugri jolt' să pună 40 ugri şi 6 jolti. nu putem spune cu siguranţă, dar pentru dtnsul era clar că joltul era supt diviziune a ugrulul 4). Piseriul Ipătescul obişnueşte a pune în loc de TKEHA =femeia, termenul sinonim şi mal poetic iRHTEAHEUA do la JBH TE-AKHHH'A = locuitor, împreuna veţuitor. 79. Document din 7141 (1632) Dec. 6. Sumar.■ Popa Lolicî din Săculanl copiază actul din 7110 prin care Erenr'a Moghila Vodă întăreşte vînzarea, co Cristea Iter" bînţa sin Stane tl, face căti ă vărul san primar, popa ban, a unnî ,li4 din întregul trup al Piticenilor pe preţ de 180 zloţi tătăraştl. f G3?RH npH/\0UIH np'bft HAt KXptrfe [IiX| EXMLţx] AHAKWN ŞAX'N || CTANKXH WT X[opyEljl] HHKHM NH|IONO/f\HN A NHnpvtMHCOi COAOBAHH || WT CM\0 [ImTM»|\N M pAŞ-A^AH CX C0B0ET0 (NACT) WTHMHO WT tH.\0 || [ThTHHAHH. tx tBJErO npABJW MOUJHEJ\HNTp\ n\T A flăpTH ftHH gj-MXTATE j| A TpMtt flAPTE M E«# WCTAA M npO^A'O §A AOGpo soaIi Eroy |! hhkhm HHnoHomHii ANENHnpmo.io-bahhhov m a’it a tx iboepo || BfpE npM.v» pe [non A'"] H tx GpAT ETO. K0§........(?) M GpAT EPO CaBV |{ M tX tETpH (SIC) EPO A/VxpHK\ H GpAT EPO ToAA^P M (KpAT) EPO XkP*rA I! M OAATH \ U'ttM WCflhANO tX BXt'b.WM A0X0A°*V' M P*n l| 5A0TAT.\ptKlE [tf P8«h] KXptTÎE KXp[EXMlţx] (wr) tMAo li htmmane || h np^A JlrinE Gepx[*«] m npi’A Poama wt ta,vi. m np-^A A8,V*MTPS wr TAM II M MH:rH A»AH A E()E m MXJKMiaiUH H CTApH WT BXlUMM || M HHiRHH. H np^A roîAH.. .. nxpKXAAsS wt pSt (?) M np’fcA ,,on Mh8a h np’bA II bxikah wt HEroui'ktim m npiîA Hw- www.dacoromanica.ro — 417 — «AUJK8 H EpAT Ero || SpEMHlA 8XMEUI. N. Clp+A CVRA WT Exhhanh h non aoahme || wt chksi&ne. n h ca a Ilon /Ioahm no (a)h.wv HpAx'ie mh^otbopuYe Nhkoaaio. BA-feTO § (p|.V\A(?). H nvcTABHM ti HAU) B'fef* H Ci HAU) A'lUE H <î HAU) (liHAT. , TRADUCERE. Iată a venit înaintea noastră Cîrstea Băr(bînţă) diacon drept hm Stancăi ot Horjeşti de nimenea silit, nici asuprit, din satul Pitieeni şi a împărţit din a sa parte de moşie din satul Piticeani, din a sa dreaptă moşie dintr-a patra parte din jumătate a triia parte, şi s-a sculat şi a vîn-dut de bună voea lui de nime silit nici asuprit şi S-a sculat CU al Său vere primare Pop Dan şi cu fratele său, Ooz(ma) şi fratele său Sa va şi cu sora lui Maria şi fratele său Toader, şi fratele său Haraga, şi au plătit de plin toţi cu toate veniturile şi au dat 180 zloţi tătârăşti în mânule lui Cîrstea Bărbînţă din satul Piticeani, şi înaintea lui Lupe Berhăi.... VOLUMGL XVIII DIN UKICAR. C. 27. www.dacoromanica.ro — 418 — i înaintea lui Rodna ot tam şi înaintea lui Dumitru ot tam, şi a mulţi oameni buni şi mâjiîaşi şi bătrîni din sus şi din jos şi înaintea lui Goian tarcalabu de Rus...(?) şi înaintea lui Pop lanul şi înaintea lui Văscan ot Negoşani, şi înaintea lui Io-nasou şi a fratelui său Erernia vameşul, şi înaintea lui Pava ot Băiceni, şi Pop Lolici ot Siouiani. A scris Pop Lolici, în ziua ierarhului făcătorului de minuni Nicolae. La anul 7141. (?) Şi am pus cu a noastră Qredinţă şi cu a noastre suflete şi cu a noastră pecete. * • NOTE f Dt)C. 0 scris pa hîrtie foarte răii pastra'ă, Caracterele sînt f. urîfe, şi aspectul general al doc. e de o negligenţă grafică, şi de conservare nespus de mare.— De rupt ce era e căptuşit ou o hîrtie, fără ca rîndţirile eă fie lipite unul în dreptul altuia, E proprietate a D-luî Th. Codrescu. • 2) Nume de persoane: KxpCT'b, GtAHKZH GaBA, Mz-pHKA Todj\Ep, XzpATA, /ISflE, Po^HA, ^SAAHTpS, Mn8/\, fiXCKAH, HvHAIUIţS, SpEMHIA, lloAH'IH, I)hKOAAIO. 3) Nume geografice: Xopţ|EIJIH4 fluTH'tAHH EZ'IHAHU,-('hkSiahh, 4) . Data. La prima cetire am pus data de 7141; Credem, însă cfi e prea departe pusă. Faptul oă Pop Lolici copiază, şi cu o neglijentă colosal de mare. documentul din 7110 (▼. mai siis pag. 2521, credem că copia s-ă făcut dacă nu în'7110, cel puţin în 7111, şi luînd ca ceteţe bine cifrele ^£V..A trebue a pune în locul sutelor şi zecilor pe p.î, aşa oă anul ar fi ^Şp.VÎ. E greii dc presupus ca tocmai după 31 de ani tot pop Lolici www.dacoromanica.ro — 419 — inarfur în 7110 să scoată copie în 7141. Greutăţile la cetit vin şi din răua conservare a doc. cum şi caracterele foarte urîte. Cît de tare era Pop Lolici în slayonească ne arată faptul ci copiind conceptul făcut în 7110 de diacul Şflrbau (v. p. 252) a comis greşeli foarte mari, greşeli care le-am explica prin faptul oi Pop Lolici nu ştia bechiH slaVoneşte, ci copiind într'o limbi străină a putut comite greşeli de transcriere ; aşa AtlElipHCO CCAOBAHH şi AHEIlpHCOA BAHHHOV pro AHH -npiiCOv ăCBAHH, pe npABOtO M011IHE WT 'IMT(ţ)EpTA HMCT AHN gtOMZTATE A TpHlA nApTE tl transcrie npABOtO MOUIHE TpA OATpA IlApTH AHH gOMZTATŞ A TpHItt IIApTE. eto. etc. 80. Document din 7036 (1628) August 11. Rumuri Miron Barnovski întăreşte dania, ce Salomia fata Măgiălinu, nepoata hu Stand, împreuna cu fata ei Antemia, soţia lui Dumitraşcu Mihul, fac cătră nepoata lor Aftimia, fata lui Gavril Măteiaş, vornic ţării de sus mai multe părţi de ocini şi case din satul Tureaica şi Năhoreant cu obligaţia ca Aftimia să aibă a le griji în viaţă şi după moarte. tiv Mhpoh Eaphobckîh MorHA\ boebo^a k. m. r. 5. m. wîke riplM^E np’feft rocnoABAMH h np’bft RzckMH || KOA'bpH rOCnOftBAMH BEAHKHAîH M MAAHMH. GAAOMItA ftOMKA Mxr^ZAHNH BHV’KA GtXNH> H ^ZIUA EH AnTEMTA KNt \\ THHfb ^MHTpAUlKO MuX\\\ ftitAK no ftOKpOH BOAH NEKHM HEnOHViP^EHH A NEn,.HCEAOBAHH H ^AAH CB0H)( || npipÎH iVTHUHH H M KSllEiKHH WT HAp'bftEHlE MTO HMA\ A’bft HX H M\TH Alsr^ZAMNA. WT BInKSA BOEBQAA |j H ÎVT HCnHCOK §A CBPfttTEACTBO WT IlETpA BOEBOftA M OT HcriHCOK §A pAŞ^’bAEN IE H ţA BHKSMAENYE WT SpEMl'tA MorH || A.y BOfBOftA. H WT G'rE<{)ANA BOE-BOftA ToMUlt. TpETAA MACT WT CEAO TSţ/feTKA. CZ CTA-BOBE H CZ MAHNft. HTO 8 BOAOCT GSHABCKOMS (| 'ITO TOA ECT HM A'bftHHHS. H THJK WT TpETAA HACT TOT CEAA T8p*feTKA IIOAOPHHA HTO EHA HM KSlHJKNO WT FiAHrOplE www.dacoromanica.ro — 420 — WT UIeaEIUEV BHIUNIH. H WT MxOHKA WT HHH5HÎH IJIe-AEWEV. H T, JR ^BA ftOMOBE W r TOPO CEAO MTO TH)( BHAO HM KSflEîKNO WT HHKOAp WT GoTilU^H H THJR BXCH)( MACTH ŞA WTHHHV HTO t HŞBEpET HACT UlE(]>AM H BpATX Ero Kocthn cm‘h |] Tomeh. wt tohjr ceao Ttfp'fcTKA. H IlAKHffi TpETAA HACT WT CEAO HxX°P^H MTO c8t BX E(\HH X^TAp. TNX BXCHX BHU1 || (1HCAHHX HACTH ŞA WTHHH ftAAH BHSlţH CBOHX fl<ţ>TE,\AÎH r.VBpHAAlH /UxTEJAUl BEAHKOMV ABOpHHK BHU)H%H ŞEMAH. (| A 11AK BH8KA il(ţ)TEMÎA ^OMKA PABpHAAtU ^BOpHHK (\A HMAET n.'COKOTHTH H XPHÎKATH HA BlOlţH EH BHLUflHCAtlHX || CAAOMiA H ÎIn-TEMÎA, A nC CXMpTH EH flAKH/K A HMAET nOMHNATH KAKO cfc nOftOKAtT ÎAKO KA E^Hll Mp*TBE (| H £0 TOHJR Bp'kMA fiAKHÎK IIAUI KOAEpHH BHWflHCAH PABpHAAllI BEA ^BOpHHK. /\A HMAET nOCOKOTHTH HA HHX BX BHctM || MTO HX BXCTptKST. HH07K PotnOftBiMH IAKO VBH^‘bXO« METR HHMH ftOKpO BOAH.'H T0KME7R IAKO WHH IlOBAO || HH-AHC H £AAH CBOHX flpABÎH WTHHH H ^'b^HHH H KSflEXNl'H BHlUpEHEHHIH iI(j)THV\l'H ftOMKH PiRpHA\UI ^BOpHHK || A rOCnO^BAMH EIJJE7K ^A^OM H I10TBpX(\HXOM EH IAKO ftA BS^ET. H WT HAC npABlH WTHHH H ftAAHÎE T«X BXCHX || 8HUjnHJAHHHX HACTH ŞA WTHHH. H 8pHK H nOTBpX!Kj\E-H1E ca BXCEAI» AOX°Aom* h hh ^a c he Smhujaet. rocnOftHHX KAŞAA. nHC 8 Mc. BATO. (1. p. g.) *5piv3. Abt. a'I ^VMHTpAUlKO IUeET 8HHA EopA’kHV’A TRADUCERE. Io Miron Bamovski Moghila Vodă, Cu mila lui D-zeuDomu ţârii Moldovei, www.dacoromanica.ro — 421 — iată că a venit dinaintea Domniei mele şi dinaintea tuturor boerilor Domniei mele a mari Şi a mici, Salomiia fata Măgdâlinei nepoata lui Stănil şi fiica ei Antemiia, doamna lui Dumitru Mihul diîac, de a lor bună voe de nimene silite nici asuprite şi au dat a lor drepie ocini şi moşii şi cumpărături din diesele, ce le-a avut moşul lor şi mama lor JMăgdâlina de la Iancul vodă şi din ispisoc de mărturie de la Petru Vodă şi din ispisoc de împărţeală şi de cumpărătură de la Eremia Moghilă Vodă şi de la Ştefan Vodă Tomşa, a 3-a parte din satul Tureatca cu heleştee şi cu mori, ce -s la ţinutul Sucevei, şi care le este lor moşie; şi iarăşi din 3-a parte din acelaşi sat Tureatca jumătate, ce le-a fost lor cumpărătură de la Gligori din Şeleşeul din sus şi de la Marica din Şeleşeul din jos; şi iarăşi 2 case din acelaş sat, ce le-a fost lor cumpărătură de la Nicoar din Botăşean; şi partea luî Ştefan şi a fratelui său Costin sin Tomei din acelaş sat Tureatca; şi iarăşi a 3-a parte din satul Năborean. ce sunt într’un hotar; acele toate mai sus scrise părţi de ocină le-am dat nepoatei lor Aftimia fata lui Gavnlaş Matelaş vel vornic ţării www.dacoromanica.ro — 422 — de sus. Iar nepoata lor Aftimia, lata lui Gavrilaş dvornic să aibă a întreţinea şi griji pe mătuşele ei mai sus scrise, Sa-lomia şi Antemiia; iar după moartea lor iarăşi să aibă a le pomeni, cum să cuvine, ca unor moarte şi în aceeaşi vreme iarăşi boerul nostru Gavrilaş vel vornic să aibă a le socoti şi toate cele ce le trebue. Deci Domnia mea cum am văzut între dînşii tocmala lor de bună voe, cum dînsele au lăsat şi au dat a lor drepte ocini şi moşii şi cumpărături a celei de mai sus zise Antemiia, fata lui Gavrilaş vornic, iar Domnia mea încă am dat şi întărit, ca sâ-i fie şi de la noi dreaptă ocină şi danie a tuturor celor de mai sus scrise părţi de ocină, şi uric şi întăritură cu toate veniturile; şi altul să nu se amestece. Scris în Iaşi la anul 7136 Avg. 11. Domnul a aratat (1- P- £•) Dumitraşco Ştefan vel log. a învăţat _________ Borleanul. NOTA. Doc. e scris pc hârtie; proprietate a d. T. Codresou. 2) Cf. la urm& lista boerilor despre Gavrilaş Mateiaş vornicul, despre care doc. de faţa ne spune cari îl cran radele. www.dacoromanica.ro — 423 — 81. Document din 7136 (1628) Maiu 20. Samar: Femeia Salomifa, fata Măgdălineî, nepoata lui Stănil, împreună cu fiica sa Antemia dau de a lor bună voe danie nepoatei lor Iftimia, fata lui Gavrilaş vel vornic mai multe părţi de ocină din sate deosebite, cu limbă de moarte ca s-o grijască în viaţă şi după moarte. O sumă de boori mari şi mici iscălesc acest act, ce e ca testament. Ge 8B0 MH GaAOMIIA jţOHKA MxrftZAHNH BH8kA GtZHHA H IţAipa MOA fiHTEAiiA nHUJEM M CB'k || A^TEA-(BOH.W CX CHM ŞAflHCOM HAUJEM KAKO BXCTAAHCMHCA no NAUliH ^OKpOH BOA-k HEKHAA |] HţnOHVmftEHH AHEfipHCEAO -BAHH. H AAAH H nO^ApOBAAH ECAAH HAUIH lipABÎH WTHHH H ft-k/ţ || HHHH H KSflEiKHH WT H' p'k/ţENÎE HTO HMAXOM ŞA A'kftHHHV H ŞA BHT'llAEHÎE WT HCHHCOK ŞA (| CBE^k TEACTB) HTO HMAAH Mt'h AAOA Mxr^XAHHA WT MhkVA B)B0/ţA. H WT HCI1HC0K ZA CBE/ţk || TEACTBO WT IlETpA fioEBO^A H WT HCnHCOK ŞA pAŞft'kAENIE H ŞA BHKSflAEHlE WT SpEMÎIA MoTHAA || BOEBOJţA H WT GtE(|>ANA ToMWk BOEBO^A TpETAA HACT WT CEA.0 TSp’bTKA CX CTdBOBE H CX M\HNH || HTO 8 BOAOCT G8HABCK0MV HTO TOA ECT HAM A’kftNHNS H THÎK WT TpETAA HACT CEAO TSplîTKA || 1)0-AOBHHA HTO TOA ECT HAM KSflEJKHO WT TAHropiE WT BHLUNÎH lliEAEUJEV H WT MxpEHA WT HHiKHÎH || UiEAE-1I1EV M THÎK ftBA M^CTO ŞA ftOMOBE WT TOrOÎK CEAO HTO ECT HAM KSflEÎKHO WT HHKOAp WT EoTXWkH || H TH35 BXCH HACTH ŞA WTNHV HTO C HŞKEpET HACT I[iE(ţ)AH H fipATv Ero Rjcthh ch‘x Tomeh wr Toroa» ceao [| h nA- KHiK TpETAA HACT WT CfAO HxXOp'fcH HTO CVT BX E^HH XOTAp. TH\- BHUJnHCAHHX HACTH ŞA WT || HHH H ^A/ţOXOM H n^ApOBAXOM BHS’lţH IIAUIH d(ţ)TEMlH ftOHKH I1AHA Ta-SpHAAUl BEAHKAro ^HOpHHKA |] BHTH EH WT HAC npABAA WTHHH H ^AAHIe H nOM’kHO HEnopSUlEHHO.VlS HHK0AH2KE «H BkKH || BtHHiH. A WHA nAKHîK <\A HMAET HAC no- www.dacoromanica.ro — 424 — tOKOTHTH M TfH7t>ATH ftO îKHBOrb HAUI. A (JAK no CZ-Mp"TH || HAlU ftA HM1ET flOAA' HATH HAC KAKO (lOftOSAET H (1AKH/K n\H PABpHAAW BEA flBOpHHK J\A nOCOKOTHT || HAC BX SC'Um 'ITO HAM Tp’bKSET H CÎ'lA TOKAAE/K EHCV WŢ llpt^ (IAH ^SMHTpAUJKO LllE({)AH Bf A AOl’OCj'ET. H (IaH || NHKOAp X*TMAH H npXBZAAE GS'IABCKOH H (1\N vlSnSA. EHB BEA ^BOpNHK H (T.H TpAMA BEA CTOAHHK H riAH || JvnVA BEA BHCT-bpHHK H FEWpriE BHCT’kpHHK H PoTOM-(IAH ftBOpHHK H ©HHIOA IOpAUJKOBH'l BEA BATA\ || ftOpO-\OHCKOMV, M TXVTVA EHB AOTC(ţ). H PityHH EHB (IHTAp H HCAK GTXp'l'b H L)]E(ţ>AH WT GpZElţJH H HHH)( || fiOA'fepH M &A CXTBOpHT COEH H HJp-fe^EHÎE rOCnOj\ApCKHX. M HAH EOAUIÎH KpXnOCT (10CTABHAM || COEH CH£ KO A’fepH BHlUnH-CANHX iBOHX (1EMAT H CX PXKH HX (1HCAAH. H A§ GopA-fcHSA î5pHKAp (| CAAA nHCAA CÎH ţAIIHC ftA C ŞHAET. nHC v Eotx 1/feH. BIT. ^5PA3. AAAH K. ^VMHTpAUlKO ipE(j).\H BEA i1«rO(|>ET HHKOApX X^TMAH flş H (i. p.) PoTOAKlAN ^BOpHHK (1-P.) rH#prÎE BHCTtpHHB (1. p.) www.dacoromanica.ro — 425 — IRADTJGERE. Iată noi Salomiia, fata Măgdălinii, nepoata lui siânil şi fiica mea Antemiia, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, cum ne-am sculat noi dea noastră bună voe de nime silite nici asuprite şi am dat şi am dăruit ale noastre drepte ocini şi moşii şi cumpărături din dreasele ce am avut de moşie şi de cumpărătură din ispisocul do mărturie, ce a avut mama mea Măgdălina de la Iancul Voevod, şi din ispisoc de mărturie de la Petru Vodă şi din ispisoc de împărţeală şi de cumpărătură de la Eremia Moghilă şi de la Ştefan Tomşa Vodă a 3-a parte din satul Tureatca cu heleştee şi cu mori, ce-s la ţinutul Sucevei, ce le este lor moşie;şi iarăşi din a 3-a parte din acelaş sat Tureatca jumătate, ce le este lor cumpărătură de la Gligori din Şeleşeul din sus, şi de la Mărena din Şeîeşeul din jos; şi iarăşi două locuri de case din acelaşi sat, ce-i lor cumpărătură de la Nicoar din Botâşean; şi iarăşi toate părţile de ocină, ce se va alege partea lui ştefan şi a fratelui său Costin sin Tomeî din acelaş sat; şi iarăşi a 3-a parte din satul Nâ~ www.dacoromanica.ro — 426 — Jiorean, ne-4 îq aeelaş hotar; acele de mai sus scrise părţi de ocină am dat şi am dăruit nepoatei m astre Aftemii, fata Iui pan Gavrilaş vel vornic, să fie ei de la uoi dreaptă ocină şi daanie şi pomană nereşuită nici o dinioarăln vecii vecilor. Iar dînsa să mai aibă a ne socoti şi a ne griji în timpul vieţii noastre, iar după moartea noastră să aibă a ne pomeni, cum se cuvine ; şi iarăşi pân Gavrilaş vel vornic să ne socotească în tot ceea ce ne trebue, şi această m-voeală (tocmalăl s-a făcut dinaintea lui pan Dumitraşco Ştefan vel log. Şi pan Nicoar Hatman şi parcalab Sucevei şi pan Lupul b. v. vornic, şi pan Grama v. stolnic şi pan Lupul v. vist. şi Gheorghîe visternic, §i Rotompan VOrn. şi Onciul luraşcovici vel vatah Dorohoiului şi Tăutul biv logofăt, şi Rugin biv. pitar şi Isak Stârcea şi Ştefan ot Brăeşti şi a altor boeri, şi să-şi facă şie-şi drese domneşti. Şi spre mai mare tărie şi-au pus aceşti boeri de mai sus zişi a lor peceţi şi cu mâna lor au scris. Şi eu Borleanui Uricar însuşi am scris acest zapis, fă se ştie. www.dacoromanica.ro — 427 - Eu Scris îu Botăşean la anul 7136 Mai 20. Dumitraşco Stefau vel. logofăt (1. p.) Oncîul Iuraşcovici vel vatah Nicoară Hatman (î. p.) Rotompan dvornic (1. p.) Isac Stârcea a. p.) Grama vel 8tolnic Ghiorghie visternic (1. p.) NOTA. Doe. e scris pe hârtie; e proprietate a d. T. Codrescu. '2). Stă în strînsă legătură cu actul de mai sus. p. 419. 82. Document din 7115 (1606) Nov. 20. Sumar: Simion Mogliilă Vodă împreună cu Stroicî logofătul scuteşte pe Toader din Todirenî, ţin. Hîrlăulul, fost curtean, de orî-ce angărie. să nn-1 îa la oaste, nicî la bir sa nu-1 pună, cum şi la alte haralelc. Hv Cemeoh MorHAd boebo^a Koa»i» mhaoctI'w ro-tno^apz £EMAH MoAftABCKOH. WiKE rotnO(\B.\MH npo || MHAOCTHBH)fck H npOCTHJf... WT KVpT^HCTBO HA CAVrA HAU1. ToAAtpCBH «T ToftEptH HJ BOAOCT XpKAOB'b || £A NEX UE HMAET ft'fîTH TXHÎW JOCTAA CAA\ ^DVTAA VMH-AH.ÎCk rOCnOftBAMH H HAIiJ BfcpNÎH H nOBTENÎH ty K0-AtpHH flAH CTpoHH BEA AOrO<|>ET HA TO (10K0BA KVftET WB JKHB A WH H.VtAET WT r0((10^BAMH CAOKOŞiW || HE www.dacoromanica.ro — 428 — pOBHT HAM ÎRA H?K> HAUI pABOT pAEOTATH HH OV BO-HCKO X°AHT HH AAH A*™- HH HAHIU || I1AATHTH. HH H* AC. A HH CVA. A HH PopijlHNV ŞA CBHN HH AECfeTHHV ŞA IIHEA. A HH |{ HHÎH AHrÎEpî'l&X HZ TZ'U» ECT V MMpHO ŞA BZC'bX. npoTom HHKTO ŞA HAUI CAVP f AHLţll KET [| XOftHTH CZ CAV5KKAX POCnOftBAMH no Toro ROAOCT H TÎH E/KE KVftVT X°AH™ KHTH H OVCKOpHT || V BOHCKO ftA HE H-MAET ETO BAAOBATH BZ HHHEC02K np'fe^ CHAA AHCTOIW rocno^BAMH. rcn^HZ bea^a (1. p.) nnc. v Hw bat' ChmHWH BOEBOflA ^ŞpEi HOB. K. (auto-ra£) f t Bp ha TRADUCERE Io Sirnion Moghilă Vodă, Cu mila lui D-zeu Domnitor ţârii Moldovii-, iată domnia mea s-a milostivit şi a eliberat (a prostit) din curtenie pe Sluga noastră pe Toaderov din Todeream, de la ţinutul Hîrlăului, ca-să nu aibă a da nimic din ceia ce i-a remas lui însuşi al doilea s-a milostivit Domnia mea şi al nostru credincios şi ilustru boer pan Stroici vel logofăt, ca pe timpul cît el va fi în viaţă să aibă de la Domnia mea slobozenie să nu slujască (robească) nouă, în zilele noastre, să nu servească ca rob, nici în oaste să nu meargă, nici dare să dea, nici iliş să plătească, nici www.dacoromanica.ro — 429 — 50 aspri, şi nici sulgiu, şi nici gorştină de •mascuri, rvici desetinâ de stupi, şi nici alte E. Kă. 8MHHMTE EM\' 8j)HK. . TRADUCERE. Iliiaş Voevod, cu mila lui D-zeu Doma ţării Moldovei, iată a venit înaintea boerilor noştri, sluga noastră credinciosul îvanco biv suljar, de a lui bună voe de nime silit nici asuprit, la vremea morţii sale, când muria, a dat a lui dreaptă ocină din dreasele de cumpărătura, ce le-a avut de la ruda Domniei noastre tânărul Ştefan Vodă, fratelui său însuşi Ion, a 4 parte de sat din Yoicouţi In vîrful dealului partea de sus cu toate ^veniturile. Deci noi văzînd a lui de bună voe şi daanie, noi aşijderea şi de la noi i-am dat lui Ion şi i-am întărit acea mai *de sus zisă a 4-a parte de sat din www.dacoromanica.ro — £33 — Voicouţi pautea dia sus. Iac hotarul acelei a 4-a părţi, partea din sus diu Voicouţi să fie diu tot hotarul a 4-a parte, iar din alte părţi după vechiul hotar, pe uude diu veac a umblat; drept aceia nimene să uu sa amestec înaintea acestei cărţi a noastre. S’a scris în laş la anul 7050 Febr. 26. Sa i să facă lui uric. NCTA. Doc. c scris pe hârtie ; e proprietate a d. Ţ. Codrescu. Rare sînt doc. scrise pe lnirtie din întâia jumătate a secol, al XVI-a, căci chiar de ar fi fost s'au pierdut Cf. Arh. Ist. 1. 166 unde ni se dă un asemenea act de la Alexandru Lăpuşneanu din 7063 Sept. 24. In cancelaria yechc nu era un serviciu îngreuiat ca mat apoi ţi formularul hârtiilor era simplu. Cu cât venim cătra noi cu arfta Jiîrtiile oficiale împrumută o formă mal bogată. Intre urice şi zapise era o deosebire de stil ; chiar începutul MtCTÎW GCffilE 10 e eliminat, rezervat numai piserilor de urice. Încă de pe la 1542 să deosebea Ştefan cel mare de nepotul sau cu titlul de CTApA, faţa cu MAA^A. 85. Document din 7008 (1500) Mart 25. Sumar : Ştefan vodă întăreşte cumpărătura ce Sima şi Onicâ til Boteştilor fac în satul Boţeşti pe Ialan, de la Sima Benea şi iudele luî, nepoţiî lui Creţu. MaTHÎIO E/KIEIO Mhl CTEI^AH BOEBO^A rOCFlOftpfc ŞE VUH tWOAA-VBCKOH. 3na\\EHHT0 HHHHU HC CMM AHCTW.W HdllIHM «Acfc.tA KTW HAH 0y§pHT HAH HTOy'lH ETO SCAhlUlHT, WXE nplHAOUlA lipAft HAAAH H llpAA 8CHAAH H >LUH V\H AIWA^ABCKHUH KOmpE BEAHKHMH H AAAAHAAH. CAO'/IW MAUI CIIMA EEHA. H CECTpA ET0 AAOyllIA. H BpATAHH'i Eoy,l,A « I1AEMEHHK0BE M)( dBpAAA H HAEMEHHLţA ET0 GtAIIA. VOLUMUL XVIII DIN TJRICAR. C. 28. www.dacoromanica.ro &CH 8hSK0BE KpElţV WT mAAHa. fi O ^OEpOH BO I* HHKHM HE nOHSJKEHH. A ItH (| HCHAOBANH. H llp^AAM CBOIO flpABtflO WTNHNOv. WT H)J flpARATO b’pHKY. UIT OVpHKA A^AV HX KpElJA EAHO CEAO HA IftAAN'b. HA HM*k EoTEtpM. Ta npOAVAH TOE CEAO CAOVPAM HAUIHAA CHAAH H Sp AT8 Ero GDnHKH CH*WM KOTHHHMh. §A o* ŞAAT TATApC««X& H O CTABUIH HALUH CAO' PH Ch.MA H KpAT EPO GDhHKH TA ţAllAATHAH. O^CH TOTM BMU1EIIHCAHH1H flHH'lîJH o' ŞAAT -rftTApCHHX. °v P#KH HA'UEMS GhMH Eeh1^ H CECTDH ErO AAOVU1H H SPATAHHMIO HX R8AH H IlAE-MEHHKOMR HX îlBpAAAS H IlAEMEHHlţH MX G'I'AHH. 8n8KW\Y K{.ELţ\ np«A hamh h npAA nauihmh KorApb. hho mu BHA'bBHI H HX A0KPi:>h BOAH H TOKMfJR. H nOAHOVÎO §A-I1AATOV. A AAKI TAKWJKAEPE H WT hac ECMhl H nOTBpZAHAH CAPTAM HAUIH.YV. CHA\H H EpATS ETO ODhHKII TOE (îpAAPE'UHHOE CEAO. HA HMA. EoTEIJIH. giO HA IAAAHA. KAKO Aa ECT HM. WT HAC OVpHk'. H CZ BZCEM A0X°A'VM-HM H A^TEAA HX. H O* H0\’*l iTOMh «X» H liptox H8HATWMI*. HX- H UP'fcgtâp'feTWMB HX- H BZCEM8 pOA« HX- KTO CA HM HţBSpETB NAHBAHîKH ÎH. NEIlOpSUjENHO NHROAHÎKE. HA K'feKKI. fl X0TAP TOMS BlilUJEnHCAHHOMS CE V8. HA HM1!; EOTEljJHMK. gJO H\ IAAAHA Aa ECT '*>r 0‘CH\ CTOpWH no crApoMov xo'raps no k8aa h3 b^ka W/khbaaw. ii ha to ECT B'bpA HAUIEPO TABA BUlUEIlHCAHHArO Mkl GTE(JnNA BOEBOAH. H B'bpA npABZ§A(OEAEHH.\rO C*HA TABA MH. EorAAHA BOEBOAH. H B'bpA EOlAp HAU1HX- B’bpA I1AHA ^8mH HApK-VAABA. B'bpA (1AHA EwAAOpA ftBWpHHKA. B'bpA flAHA giE(ţ>8AA. B'bpA IIAHA ^t?MH Ep8ft8pA. B'bpA (1AHA ToAAEpA. H 11 AHA NcrpPAA IlApKAAAEWB X^THHCKHX. B'bpA flAHA i>pE-M1A H fi VHA ^pArOUJA HApKAAAB WB NEMEgKHX* B'bpA I1AHA IUaHAPA IlApKAAABA HOBOrpAACKAPO. B'bpA I1AHA /lb’KA ilpBovpE nopTApA cSmabcbato. B'bpA riAHA KazhzS CI1A-TApA. R^pA fi AHA IcAKA BHCTApHHKA. B'bpA I1AIIA iW0- www.dacoromanica.ro - - £35 - rH\H HAUiNHKA.1^ S'kpA J1AHA (ţipoyNTEUIA CTOAHHKA. B-fepA nAHA IlETpHAA KOMHCV. H B^pA BZCAX BOtAp HAUJH^ MOA(\ABCKH)(._ BEAHKH^ H M\AH)(. fl no HAIUEAA ÎKHBOT'k tjjTO BS^ET r/^pX Oy HAUJEH gEAIIAH. WT ft'kTEH UA11IH\'. HAH WT HHHPO pOftA. HAH QAK BO'.'ft KOTO 6*Z HgEfpET PftpEMX BKITH HAUJEH gEMAH iV'.OA^ABCKOH, TOT Bl») HM HEflOpSUJHA HAUJErO /(AAH'U H JlOTBpXîK^EHÎ/A. AAH EKI HM nOTBp?^HA H OyKpAUHA. §AN8SKE ECWhJ HM ftAAH H nOTBpZ^HAH 5A H\ npABOVJO CASîKKOy. u 34 JjlO WHH KSnHAH COEH. gA CBOH n )AB1H nHNAgH. fi HA EWAUlOyiO Kp’fenOtT H nOTBpam^EHi'E TOMOy BACEM8 BB1UJEI1HCAH-H0M8 BEVkAH ECMUI HAU1EM8 B'fcpNOMOy J1AH8 Tx8T8AOBH AQPO(ţ)ETOy riHCATH. H NAU18 nESAT gAB*kCHTH. K tEM8 AHtTOV tUUlEMOy. J1HCAA IWH IIonOBHM 8 KACW^. BAT*W gHN MClţ\ MApTlA KE* A*HB. TRADUCERE Cp mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Vbevod, Domnul ţării Moldovei. Ştiut facem şi cu această foaie a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetiudu-se, că au venit înaintea ţunas'ră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveneşti mari şi mici, şluga poastră Sima Benea, şi sora sa jfiuja şi vărul lor primar de frate Buda, şi ne- jt------- 1) Câtm nnmelKAXHXS, ilSKV dpBOypE. (UoTHAX, niv se pot discifra, fiiml fîndoi usant de îndoitora Bricului. Dar ele se pot îndeplini prin nrictil următor, din anul 1492, unde sînt Aceleaşi nume boeroşfi, afară, de postelnicul Şarpe, carele se pare eft lipseşte în nricnt prezent. Obs. P&r, Meihiaedee p greşit data lş laoesb doc. panînd 1499 în loc de 1600 (7008); atunci doc. din 7000 nu e următor, ci anterior. Cf, lista boerilor supt anii resp >ctivl. www.dacoromanica.ro — 436 — poţii lor Avram şi nepoata sa Stana, toţi nepo{i ai lui Creţu de la lalan. De a lor buna voie, de nime nevoiţi, nici siliţi, şi au vîndut a lor dreaptă moşie din a lor drept uric, din uricul bunicului lor Creţu, un sat pe lalan, anume Boteştî. Şi au vîndut acel sat slugilor noastre lui Sima şi fratelui său Ohicâ, fiii Bote-ftilor, pentru 70 de galbeni tătărăştî. Şi sculîndu-se slugile noastre Sima şi fratele său Onică, au plătit toti acei mai sus sorişi 70 de gabeni tătărăştî în mî-nule slugii noastre Simei Benea şi su-rorei sale Muşei şi vărului lor Budei şi nepoţilor lor (de fraţi) Avram şi nepoatei lor Stanei, nepoţi (pogorîtori) din Creţu, înaintea noastră şi înaintea boe-rilor noştri. Deci noi văzînd bună voinţa şi tocmala lor şi plata deplină, iară noi aşijderea şi de la noi am dat şi am întărit slugilor noastre Simei şi fratelui] său Onică acel mai sus zis sat, anume Boteştii, ce este pe lalan, ca să fie lor de la noi uric, şi cu tot venitul, lor şi copiilor lor, şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor, şi răstrănepoţilor lor, şi la tot neamul lor cine li se va alege mai de aproape, neruşuit nici o dată in veci, www.dacoromanica.ro 437 — Iară Jiotarul acestui ^mai sus scris sat, anume al Boteştilor, ce este pe Ialau„ să fie din toate părţile pe vechiul hotar, pe uude din veac au apucat (oamenii). Iară la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrisului Noi Ştefan Voeyoda, şi credinţa prea iubitului fi-iului Domniei mele Bogdan Voevod, şi credinţa boierilor noştri credinţa panului Dumei pârcălabul, credinţa panului Boldur dvornicul, credinţa panului Şte-ful, credinţa panului Duma Brudur, credinţa panului Toader, şi a panului Ne-grilă pârcălabii de Hotin, credinţa panului Eremia şi a panului Draguş par-calabul de Neamţ, credinţa panului Şandru parcalabul de Cetatea nouă, credinţa panului Luca Arbure portariul Sucevei, credinţa panului C'ăaau spătariul, credinţa panului Isac Yistiarnicul, credinţa panului Moghilă paharnic credinţa panului Petricâ Comisul, şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldoveneşti, mari şi mici. Iară după viaţa noastră, cine va fi Domn în ţara noastră, dintre copiii noştri, sau dintr’alt neam, sau iarăşi fie pre cine Dumnezeu va alege a fi Domn ţării noastre a www.dacoromanica.ro — 438 — Moldovei, acela să nu strice lor darea noastră şi întărirea, ci mai vîrtos s-o confirme şi s-o întărească, pentru că noi le-am dat-o şi întărit-o pentru dreapta lor slujbă, şi pentru că ei au cumpărat-o cu drepţii lor bani. Iară spre mai mare putere şi tărie la toate cele mai sus scrise, poruncit-am credinciosului panului nostru Tăutul Logofătul a scrie şi pecetea noastră a atârna la această foaie a noastră. Scris-a Ioan Popovici la Iaşi, îu anul 7008, luna lui Martie în 25 zile. NOTA. Documentul este scris pe pergament de pele subţire şi de el atfrna prin un şnur gros de mătasă roşie pecetea cea mare domnească întru o migmă de ceară cu răşina. Pecetea este ruptă în partea de jos şi are în ea întipărit pe ceară roşie un scut cu capul de zimbru cu steaua în frunte, pe de lăturea lnî Soarele şi luna, Iară înpreginr aceste cuvinte: nE'lATb Iw GTEtbAtlb «OEBW .... ţSMIVH MWAftABCKOH. Doc. e trimes în copie de par. Melhisedec d-lut Codrescu ; noi am păstrat în tocmai atît oopia, cît şi traducerea. Originalul e la Academie. 86. Document din 7000 (U92) Maxt 14. Sumar: Ştefan Vodă întăreşte cumpărătura ce Ion, Nikita şi Micul iac de la Mîrza Ezereanul, fiul lnî Drăguţ, nepot lui Grad asupra satului Fănreştii de pe Tutova, pe preţ de 60 zloţi. Matîio e'jkTio, mki CteiJun roebo^î. rn^ps şeaa-AH MOAftABtKOH. ShAMEHHTO HHHH.U H C CHMh AHCTOM HM11HM. BACklAA KTO HAM BXŞpHT HAH ErO MT0\MH SCAHUJHT. WîKH nplH/ţE UpAft HAMH H np’feft 8tHMH MA-UIHMH AAOAftABCKHAAH ROI&pH CASTA HAU1 MhpŞA gşEp-fe-«8A t”HZ ftpAroyiţHHb,. 8H0yK rpA^HH. no CBOEH ^OKpoH www.dacoromanica.ro 439 — «OAH HHKHMB HEIlOWiîKEH A HHFlpHCHAOB\H. H npO^AA CBOIO npABSlO WTHHHj. WT CBOETO npABATO 8pHKA 'IXT-BpXTSlO M ACT CEAA HA TO'fPOB'k HA HM'k (ţ)A8pEl}IH. rft’fe EUA GtAHKO 8 HHÎKHSlO CTOpOHS. CASrAWB HALUHMB IWH8 H KpATÎIAM ETO HHKHTH. §A H~ §AAT TATApCKHX H 8CTABUJH. HAUJH CASrH IwH H EpATÎIA ETO HhKHTA « Mh^SA. Ta §Af1AATHAH TOTU H* JAAT TATApCKHX 8 pSKH CAS^-k HAUJEMOy MHp£H gşEp'tîHSAS npA^ HAMH H npt(\ HAUIHMH KOIApH. H MU BH^BUiE HX.\N B0EB«A\................CKOH Noi am păstrat întocmai copia şi traanoerea, procum a trimes-o D-lui Codrestiu. Originalnl e la Academie. 2) Compârînd aceste două urice de la marele Ştefan, scrise, unul la anul 1500, de Ion Popoviel, şi acest al doilea, din anul 1492 scris de Vascan Vladicin, sau al Vlădică!, ceea ce poate însemna, că el a învaţat carte şi a servit ca scriitorii! la Mitropolie^), observăm, că fie care scriitor îşi avea ortografia sa proprie şi cu totul arbitrară, fara nici o regulă de ortografie sistematică. Aşa 1). Unul accentuează toate cuvintele, şi pune la vocale şi semnele de aspiraţi une; altul nu accentuează dc cît arare ori. 2) Diftongii ■fe.A. IA da dă lut 1van Cupcicî satul , cu Mihail 695 i Iuli 15 (UI. 68). Stan Ciul 6956 Febr. 18 (UI. 70). Dienis Hropotovski 6343 Sept. 1, 3, Oct. 18-(UI. 44, 46, 47, 48), 6944 Sept. 19 lArh. ist. 1, 2, 19), 6944 luni 24 (Ur. XIV. 6i), 6945 Aug. 19 (UI. 55), €946 Febr. 17 (Arh. ist. 1, 1, 4), 6947 Mart 12 (Uri» www.dacoromanica.ro — 446 — car. XVIII, J4, şi X, 125, cetit răii anul 6946), 6947 luli 20 (UI. 58). Nota. In doc. adus în Ur. III, 109, supt anul 6901 rect» 6944 sft pune unul Ion ca logofăt a Iul Iliaş; dar nn găsim nicăerl în doc. timpului pe aoest Ion; deci e o greşală. Coste sin Andronic 6950 Febr. 9 (Ur. III* 71, UI. 58), 6950 Mart 8 (Arh. ist. I, 1, 74). Hota. Ureche spune că în 6962 Aug. 22, Bogdan lovin-tlu-se ou tatăl sâil Alexandru la Tămăşenf, înfr'acel războiţi aii perit oameni de frunte : Oneinl logofătul oel mare şi Cos tea şi Andronic şi alţii11 (Let 1*. . . „Emile Picot“ Chroniqne d’Urech» pag. 72. Nota. Textul lui Ureche greşeşte : nu eraţi 2 persoane Coste şi Andronic, ci una Coste sui Andronic (AndronicovicI), cum n» spun documentele. Apoi acest Coate AndronicoTicI nu era vist. (Vestiaire), cum zice D-l Picot ci tot log; Tist. Coste (i. 1. d. Constantin) îl zicea Pereciunea şi Hriscanitl (y. mal jos la vis-temicl), nu Andronicovicl. Ilie 6952 April 26 (Arh. ist. 1, 1, 113), 6956 Octombre 5. (idem). Nota. In 6958 Febv. H llie era biv logofăt (I. Bogdan Cinci doo. slavone1* p. 25). Mihalţ 6954 Mart 5 Ur. XVI. 4), 6955 luni 25 (Ur. III. 75) 6956 vSept. 22 'UI. 71». 6960 Octombre 17 (UI. 77), 6960 Apr. 8 (Arh. ist. 1, 1, 102 şi nota de la 120), 6961 Sept. 7 (UI. 79), 6961 tihenar 26, Apr 3 (Arh. ist. 1, 1, 102,142), 6961 luni 20 (UI. 80.) Nota. De acest Mihail logofătul şi de fraţii săi Duma, Tudor, Stan Poleanu avem amintire pînă tn 6999, căci i s-a dat o sumă de SalvConducte (UI. 92, 95, 96, 97, 99, 108 ; Arh. ist. II, 57). Petru 6963 luli 2 (UI. 85); o dată cu Şandru 6964 luni 15 (UI. 87). Dobrul 6965 Sept. 8 (Arh. ist. 1, 1, 154), 6966 Apr. 12 , 6969 Apr. 22 (Uricar XVIII, 30), 6969 Aug. 12 (Arh. ist. III, 149 şi 'Ur. VJ, 84), 6972 Noem. 2 (Ul. 104), 6972 Apr. 28 (Wick „Bohotin“ www.dacoromanica.ro - 447 — 67>, 6972 Aug. 15 (Wick ,.Putna“ 153 , 6972 luni 1', (Cr. Huş. app. 11), 6974 Mart 13 (Cr. Rom. 1, 127), 6974 Iuli 9 (Arii. ist 1, 1, 114) 6974 Aug. 8 (Wick „Putna“ 153, 54 , 6975 Glienar 10 (Ur. XVI, 68), 6975 Sept. 11 (Ur. XVI, 245), unde e cetit răti Burtă. Toma <976 Oct. 2 (Wick „Futna“ 156), 6976 Iuli 28 UI 107), 6y78 Oct. 26 (Uricar XVIII, 34', 6978 Mal 28 (Wick „Putna“ 158), 0978 Aug. 10 (UI. 108), 6979 Sept. 10 (Wick „Putna“ 159', 6979 Aug. 15 (Arh. ist. 1, 1, 124', 6980 Apr 25 (Wick „Putna“ 160), 6980 Aug. 19 (Arh. ist. 1, 1, 165), 6981 Sept. 3 (Wick „Putna“ 162), 6981 Sept. 13 (Wick „Moldavitza" 70). Ion Tăutul 6987 Sept. 20 (Wick „Putna‘ 164 , 6987 Mal 7 (Wick , Putoa“ 162), 6987 Apr. 29 (Ur. II, 251), 6938 Mal 27 (Ur. XIV, 72), 6989 Oct. 5 (Arh. ist. 1, 1, 116), 6989 Febr. 1 (Arh. ist. 1, 1, 75), 6989 Mart (Wick „Putna“ 203), 6992 Mal 14 (Uricar XVII', 41), 6995 Oct. 9 (Wi.k „Moldavitza" 67), 6995 Mart 7, Apr. 6 (Wick „Putna“ 165, 166 , 6995 Mart 5 (U-ricar XVIII, 44), 6996 Oct. 15 (Ur. XVI, 290), 6996 Mart 15, Apr 3 (Wick „Putna“ 166, 169), 6997 Oct. 14 (Wick „i’utna“ 172), 6997 Mart 13, (Arh. ist. I.J, 154). 6998 Mart 15, )6 (Ur. XVIII, 63. XVI, 7; Wick „Putna“ 175, 179, 185; Rădăutz 131 , 6999 Oct. i5 (Arh. ist. 1, 1, 156; Uricar XVIU, 55), 6999 Febr. 26 (Arh. ist. i, 1, 1^7), 7000 Oct. 10 (Ur. XIV. 63 , 7000 Mart 14 . Or. XVIII, 440 . 7003 Ghenar 20 (Cr. Huşilor 14, 7003 Febr. 4 (Uricar XYIH, 73; Arhiva Soc st. şi literare Iaş:. II 3o9), 7005 Ghen. 22 Mart 7, 11 (Ur. XIV, 66, 74), 7005 Mart 9 (Uricar XVHI, 18),.7007 Noembrie 14 (Or. Romanului 1, 152', 7007 Noem. 5 (Wick „Mold.“ 72), 7007 Iuli 12 (UI. 176) 7008 Mart 25 Ur. XVIII. 435) 7010 Noem. 17 (Wick „Putna“ 190), 7010 Febr. 17 (Foaea soc. Romînismulul 1, 394., 7010 Mart 7 (Wick „Solka“ 62), 7011 Ghenar (Wick ,,Putna“ 186), 70(1 Aug 26 (Wick ,.Mold.“ 74), 7015 Mart 1 (Uricar XVIII, 83), 7oi6 Ghenar 2 (Wick .,Putna“ 190). 7018 Mart 20 (Arh. ist. 1. 2, 135 . www.dacoromanica.ro 448 — Nota. Supt auul 7017 Ureche spune că în lupta Iul Bogdan cu Lesit ai) fost prinşi logofătul şi un hotneltiic a cărora nume nu le putem afla, fără numai a Cristei, Pe rica, Safărul Dobru-stîmp (cf. £. Picot. f'hr. d’Ureohe 210 nota, 262 nota ; Arh. ist. 1, ■/., 187). Ion T&utul marele logofăt al Iul Ştefan moare şi în 7009 •{Melh. Notiţe 293); deci Tautul de supt Bogdan e fio, poate Iul Tăutul de supt Ştefan. Cetească-so în Melh, Notiţe 293, 295 -epitafurile familiei Tăutu. Tăutul logofătul fiul moare în 7019, aşa zice Ureche (Let 1*, 184). Obs. In doc. din 6978 Mart 15 (Ur. VI, 463), să aduce credinţă iul Tăutul logofătul cînd doc. toate ne dao pe Tonta; •de sigur e o rea cetire Isac. 7021 Mart 5 (Arh. ist. 1, 2, 119), 7022 Dec. 8 (Wick „Putna"’1 90, şi (Cr. Rom. 1, 154) 7023 Dec. 27 Wick , Putna ‘ <06) 7023 Apr. 20 (Arh. ist. 1, 1, 157), ? Grhenarie 15 (Arh. ist 1, 1, 7). of. Picot „Chroniqne d’Ureche 179 nota). Totruşan 7025 Noem. 9 (Wick „Putna ‘ 192), 7026 Dec. 26 (Arh. ist. 1, 1, 27). 7028 Oct. 6 (Wick „Rădăutz 1377028 Ghenar 9 (Arh ist. 1.1. 37) 7028 Apr. 23 (Urîcar XVIII, 87), 7028 Iuli 28 (Cr. Rom. 1, 156), 7030 Febr. 4- Apr. 21 (Uricar XVII, 92, 99), 7031 Ian. 4 (Wick „Putna“ 205). Nota. In 7032 Sept. 7 Stefăniţă omoară pe Ivaşco log. Trotuşan Înlocuit in logofeţie prin Toader, revine supt Lăcustă -pentru a fi tăiat de Rareş. fi. Bogdan, o. o. 229). Let l2, 202 £. Pioot. o. o. 328). Toader 7036 Mart 4. 28, Apr. 8 (Ur. XVIII, 105, 109, 114, şi I-, 152), 7036 Mart 22 (Tesaur de monumente III, 47 nota), 7037 Mart i7 (Cr. Rom 1, 162), 7038 Mart 3, (Arh. ist. 1, 1, 132), 7039 Mal 18 (Ur. XIV, 82), 7041 Mart 13 l Uricar XVIII, 120), 7041 Apr. 11 (Wick „Moldavitza" 79), 7042 Mart 22 (Arh. Ist. III, 3L). Gavrilaş 7049 Apr. (Arh. ist. DI, 197). Nota. Supt anul 7049 Febr, 19, TJreche spune oă Rateş venind a 2-a oară în soaun a tăiat capetele Iul Mihul hatm. Trotuşan logofătul, Cras neţ şi Totna, (Let l2, 202); pentru Trotuşan of. Picot. o. c. 329 nota). www.dacoromanica.ro — 449 — No’a. Log. Theodoros îl găsim ca magnus consiliarius et caii. «cellarius Regni Moldaviae, în 1535 April 4 (HurmuzacUi II, 1, 93). Matiîaş 7054 Dec. 4 (Wick „Putna“ 107), 7054 April l2 şi Mal 22 (V. A. Ureche, Miron Costm I, b9, Ur. IV, 424), 7054 Mat 5 Cr. Rom. 1, 167, 173), 7054 Mal 'ii (Uricar XVIII, 126, l34, Wick „Moldavitz" «2), 705* luni 5 (Ur. II, 252), 7054 Iuli 9 (Ur. VI, -464), 7056 Mart 2 (Cr. Rom. i, 180), 7056 Mart 2i, 23, 27, Mal 5 (Uricar XVIII, 137, 14*, XLV 150, Wick, Putna 210), 7056 Ajrilie V. A Ureche, M. Costin 1, 69. Nota. Mateiiaş log. e zălogit în Făgăraş pentru Mailat, cel -omorît de Rareş, (ci1. I. Bogdan o. c. 213). Obs. Supt anul 7054 Ian. 12 ni să aduce ca vel logofăt pe Ion Golăî, care cu femeia ta Ana fereacă un tetraevanghel Bisericii Goliel. Dar Ion Golie e logofăt mal în urmă, şi are ca frate pe Eremia parcalabul Hajdău (Ion Vodă 234 şi Melh. Rotiţe 231). -Ion Movilă 7060 Apr. 4 (Arh. ist. 1, J, 125 , <062 Mart 17 (Uricar XVIII, 150, XIV, 85, X, 130), 7063 Mal 9 (Arh. ist i, 1, 110), 7066 Mart l5 (Ur. VIII, 11), 106'-) Apr. I, 5, 16 (Uricar XVIII, 155, 2U ; Wick „Putna“ 109), fără an (Ur. XIV, 110). Nota, Supt anul 7063 Mal 9 (Arh. ist. 1, 1, 110', ni să a-nunteşte de Grigorie Fierievici ca logofăt, sigur ftori sau treti (TfiB'rH CAOBOIIOAO^HHK, al 3-a culegător de cuvinte, scriitor, logofăt). 7062 Dec. 16 (Rev. Toc. II, 3, 141). FierievicI avea de «oţie pe una Frăsina. Vezi „Piseriî ‘ Lucacî 7060 Mal 5 (Ur. XIV. 88). Dumitru 7067 Mart 24 (Ur. X, 131). Stroicî vel logtffăt supt Despot cătră 7071 (Letopiseţ. V1, 437). Nota. cf, Picot o. o. 412. Gavriil 7070 Mal 20 (Ur. XIV, 90), 7077 Apr 2, 6, (Cr. Rom. 1, 206, Uricar XVIII, l68), 7u77 Aug 5 Mihail Valcea, Negru, Nesteac, Jurja, Iliaş, Dan, Jurj JuraetatevicI, Opriş, Ivan Deat-ca, Hodco Mamurinscu, (Uricar XVIII, 1). 6936 Iuli 8. Mihail, Vălcea, Dragoş, Negru, Jurju, Nesteac, Iliaş, Iliaş, Dau, Oriş, Ivan Deatca, Crîstea, Jurj Jometatevicî, Cîurbă, Stan Birlici, (Arh. istorică 1, 1, 12) 6936 Iuli 24 Mihail Dorohoianul, Vîlcea, Negrea, Giurgea Fratovski, Dragoş, Nesteac, Iliaş, Dan, lsaia,, Jurj Jometatevicî, Opriş, Uncleat, Ivan Deatcă, (Uricar II, 249). 6937 luni 1. Mihail, Vălcea, Negru, Iliaş, Jurj, Dan, Isaîa, Jurj Jometatevicî, Braţ, Stan, (Arh. istorică i, 1, lai) 6939 Febr. 6 Mihail, Vălcea, Cupcicî, Jurj Era-tovski, Dan, Isaîa, Uncleat, Cîurba, (Arhiva istorică 1, 1, 122) 6940? Vîlcea, Giurgea Fratovski, Negrila, Isaîa, Costea Dragoşevicî, Uncleat, Steful să braţ ego Min-dru, Lazor să braţ ego Stanciul, Dima Cerni, Dima Isaievicî, Baciul să braţ ego Şteful, (Cr. Huşilor 159 . Nota. Doo. de supt anul 6940 n-are dată do luna, trptoue-să fia însă pe la finele lut August, căci înainte de Sept. trebue să se fi suit pe tron Srefan [Steţko), de la cari şi avem doo. datr în 9 Noem. 6941 (Wiok „Putna“ 149). 6941 Noem. 9 Mihail, Vîlcea, Dan, Cupcicî, Uncleat Stan Birlici; Banciul, Duma, (Wick „Putna" 148). 6941 luni 4. Mihail Dorohoianul,'Jurj Fratovfcki, Vîlcea, Jurj Jometate, Cupcicî, Isaî, Neagoe pisoi-, Stan Bîrlicî. Uncleat. Lazor şi fr. său Stanciul, Steful şi fr. săli Mîndrea Coste Dragoşev, Mihail Popşa, I-Vaniş, Ciurbă, Limbadulce, Laţco Botu, Mihail Uric^ www.dacoromanica.ro Nemirca, Cozma Şandricl, Ivaşco Procelnicoviă, Miclea, uma, şi f'r. săti Mircaa, Jliaş, ( Ulianiţki 34). 6941 Iudî 15. Mihail Dorohoianul, Vlăcea, Jurj Fratovski, Jurj Jometate, Isaia, Cupcicl, Uncleat, La-zor si braţ ego Stanciul, Duma Şandrovicî, Duma I-saevicl, Steful si braţ ego Mîndrea, Petru GuAicî, Mi • hail Urioel, (Ur. XVIII, 50) 6942 Ianuar 13 Mihail Dorohoianul, Vilcea, Jurj Fratovski, Crîstea, Dan, Isala, Cupcict, Uncleat, Sinco Birlici, Petru HudicI, Ciurba, Boguş şi fr. sătt Paşco, Boris Grincovicl, Banci,ul, Duma, (l 1 41). 6942 Febr. 10. Vlăcea, Jurj Fratovski, Crîstea, Dan, Isala Uncleat, Petru Gudicl, Ciurbă, Banciul, Dnina, (Wick .,Putna‘ 149). 6942 Apr. 24. Vţlcea, Crîstea, Stan Birlici, Ban-cîul şi braţ ego Şteful, Lazor şi braţ ego Standul, Duma Cerni (Ur, XVIII, 5). 6942. Apr. 24 Vîlcea, Cristea, Dan, Isala, Uncleat, Neg filă, PetfU HudicI, Stan Brăli i, Banciul şi braţ ego Steiul, Lazor şi braţ ego Standul, Duma Cerni (Ur. XVIII, 91 6943 Oct. 18. Jurj Fratovski, Steful i braţ ego Mîndrea, Steful, Dan, M is, Foro, Lazor i braţ ego Standul, Vitolt, Gozma Şandrovicî, Iacuş, .Duma (UI. 48)1 6944 luni 24. Jurj Fratovski, Vîlcea, Isala, Mihail Popşi, Stan Bîrlicî, btetul Jumătatevicî i braţ Mîndru, Lazor i braţ Mircea, Cozma Şandrovicî, Firav, Manoil Grecinul, Vitolt, Boguz Nesteacovicî i braţ Paşco, Hodco Mamurinscu i braţ Levu, Iacuş... Cristea Clorno, Paşco. (Uricar XIV, 60, şi Col. Tralan. 1876, 5021. 6944. Sept, 19. Vîlcea ot Lipnic, Isala Banooskiy Uncleat Zubrovski, Şteful Şerbanovski, Duma Branistar-ski, Lazor ot Tutova, Mîndrea Jumatateci, Standul Ba • gaetski, Stan Birlici Voroniţki, Vitolt Ripujinski S'tetko Jurjevicl Toporovski, Danco Jurjevid Fratovski, Stan posadnic, Băloş podceaşi, Damacuş Şereţelooski, Ioaniş ot Şnmuz, Sima Mihailaş, de la Izjhearţea, Bogus Mi-haletski, Hodco Mamirinslci, Mişca Rogaşovskt, Ioachiiu Caliianovid, Ivasco Roganovski, Roman Hudinslci, Bo- www.dacoromanica.ro — 458 ris Cuciurovski, Nerairca laţcovici, Micu Şilisovskl, Sendrica piser. Ivaşco userul, (dvoriski), Iliaş Negrinski. (UI. 51). 6944 Sept. 19. Jurj Fratovski, Vâlcea, Hudioî, Uncleat, Mihail Popşa, Staq Bărlicl, Steful JometatevicI ■cu fr. şău Vlîndrea, isala, Duma Limbădulcevict şi fr. său Mircea, Lazor şi fr. Stanciul, Cozma SandrovicT, Vitolt, Foru, Manoil Grecin, Boguş şi fr. său Paşco, Hodco Mamurinski şi fr. său Levu. ('Arh. ist. 1, 2, 181. 6944 Iulie 7. Jurj Fratovski, Isaia, Simion Turcul, Jurj Piatra, Lazor i braţ ego Stănciul post, Duma Cerni, Banclul i braţ ego Steful port. Steful Jumătate viei i braţ ego ' indrea, Stan Birlici, Uncleat. (UI. 49'. 6944 Dec. 7. Jurj Fratroski, Vilcea, Cristea, Isaia, Jurj Piatra, Duma Cerni, Duma Nemţanul şi fr. său Mtndrea, Lazor şi fr. său Stancul post, Simion Turcul, Banciul şi fr. său Costici post. (UI. 54). 6944 Mal 23. Jurj Fratovski, Vilcea, Isaia, Stau Birlici, Uncleat, Stan posadnic, Jurj StraovicI, Meful JumătatevicI i braţ ego Mindrea, Lazor i braţ ego Standul post. Puma LimbadulcevicI i braţ ego Mircea, Cozma Sandrişorovicl. Manoil, Vitolt, Foru, Nemirca, lauiş, Hod o Mamurincski i braţ ego Lavu, Boguş Nestea-•cnvici i braţ ego Paşco, Steţko, Misa, Cristi Cerni. (Wick. I'utna 150). 6945 Aug. 19J Jurj Fratovski, Vilcea, Isaia, Cristea, Stan Birlici, Mihail Popşa, Steful JumetatevicI şi fr. său ' Indrea, Duma Limbădulcevicl, şi fr. său Mircea, Lazor i braţ ego Standul post. Piatra, Negrilaş, Cozma SandrovicT, Vitolt, Font (<ţ)KlpZB&) Aftsi, Berin--deala, Coste Audronicovicl. Vlaşin, Ciorcic Onic. (DI. 55)- 6946 Faur 17 Jurj Fratovski, Vilcea, Isaia, Cristea, Birlici, Mihail Popşi, Steful, JumatatevicI i braţ ego Mindrea, Duma Dulcescul i braţ ego Standul post. Piatrea, Foru, Cozma ŞandrovicI, Manoil Grecin. (Arh. ist. 1, l, 4). 6946 luniu 20. Jurj Fratovski. Vilcea, Isaia, Cristea, Mihail Popşi, Stan Birlici, steful JumetatevicI i braţ ego Mindru, Duma ot Neamţ i braţ ego Mircea, www.dacoromanica.ro Lazor i braţ ego Slanduk Jurj fiatrea, Rcgrilaş, Vi* t »lt, Jure, Duma Isalevid, Ct ierna Sandrovid* Lanoil ot Jloiin, Criste Cerni, Lisa Coste AndronicovicI, \ la-^'n fonici, Kemirca, Ilodco Maanuriiibku, Eloţco Coj'e-vicl, (Wîck „Loh“ 65 . 6947 L.art 12. Jurj. Fratovski, Yllcea, Laia Crispa, Stan Elrlicl, L"lial Popşi, Stoful Jun Tatevid i 1 rat ego Ulrcea, Lazor i braţ ego £ Lan ciul. Jurj Plaţi 1, Duma Cerni, Duma Isaleva, Cozma S indrovicl, Vitolt, Lanoil L'otineanvl, Cristea Cerni. (Uricar XVIii, 13). CU47 L .ii 10. Cristea, Jurj Fîatra, Duma Cerni, C-'neon Turcul, Bogdan, Vană Ureacle,..................... . 6^53 Iuli 15. Petru Hudin, Negrilă, Oană Ureacle, lurghicl, Ivan Balcean, Standul Ponici, Oană Jidici, Duma Dulceseul'i braţ Mircea, Manoil Gărbov, Costi Andronicovicî, Toader Vascovici, (UI. 67). www.dacoromanica.ro 461 — 61)53 Aug. 8. Petru Iludicl, Negrilă, Iorghid, Ioan Balcean, Standul Ponid, Duma Dulcicî i braţ LacocI, •Cristea. (Milh. ,, Notiţe istorice" 100). 6954. Ghenar 25. Petru Gudicî, Negrilă, Eorghicţ şi gim rele său Oancea log. Oană Ureaclea, Duma Dul--cescul, Mircea, Balcean, Toma Vereşceac, Cristea Cerni, Toader VascovicI, Lazu frate lui Bunghe Cerni. (UJ. 68). 6954 Ghenar 26. Petru Gudid, Negrită, Urghici, ţi ginerele său Oancea log., Vana Ureache, Coste An-•dronicovicl, Standul Ponid, Oană JulicI, Toader Va-acovicl Bade, Puluiă, (UI. 69). 6955 Febr. 11. Petru Hudid, Negrii, Ivan Balcean, Manoil Hricin, Standul Ponid, Coste Androni--covicî, Tador WctS'ovici, IvanJulid. (Wick., iold " 62). 6956 Sept. 22. Stanciul Coste Andronicovid, Dragotă. (UI. 71). 6956 Oct 5. Neagoe, Petru Hudid, Braţul, Coste ’Orîţ, Oană Julid, Du>na.......Ivan Balcean, Coste An- ■dronicovid, Vana, Ivan Minzul, Tador Cerni Arh. ist. 1. 1 113'). 6956 Fevr. 18. Manoil Velic, (marele , Petra braţ Coste Parcalab, Steful Jumatatevicî, JMiolea Gr evul, Hodco Sţibor, ^andric apro i. (UI. 70). 69o6 Apr. 23. lJetru Hudid, Duma BraevicI, Braţul, Standul, Ivan Baicean, Ivan Mimul, Duma i Tarat Mircea Dulcescul, Cos e Andronicovid, Nicoman, i’ador Moicescul (UI. 72. 6956 Aug. 22. Neagoe, Petru Hudid, Braţul Stanciul i braţ Lazor, Vana Julid, Duma şi braţ Mircea, Dulcescul, Coste OrăşevicI, Ivan Baicean, Ivan Mînzul, •Coste Andronicovid, Tador Cerni, Dragota. Tador Moicin, Eremia, Ivan Por cu, Badul Piscu. (UI. 74). 6957 luni 5. Manoil, BraevicI, Stanciul, Lazor, Oană Pîntece, Ivan Baicean, Cozma SandrovicI, Coste AndrODÎc, Sendric aprod Coste Danovid, Scurtul, Tador Vascan, . ador Moica, Ridul Piseu, Hodco Crete»-nul, Lazqa, Şendric Âtolcico. (UI. 76). 6958 Febr. 11. Duma BraevicI, Oană Julid, Braţul, Costea (Costantin) Orîşa, Ivan Bălcean, Lalea www.dacoromanica.ro — 462 — Coatea Dan(ovicl), Toader Văscan, Toader Moicescul, Sîrbol. (I. Bogdan inel documente4* Buc. 1889 25,v 6960 Oct. 27. Lazor, Stanciul, Petru, Ivan Balcean. Oană Pîntece. Cozma Şandrovicî, Sendric Atolocîcor Scurtul, Cozmiţa. (UI. 78). 6961 Sept. 7. Standul, Petru i braţ ego Coste parc. Baicean, Vană lulifi, Radul Pisc, Goîan, Coste Orîşa, Cozma Şandrovicî, Coste DanovicI, Tador Vascan, Moica, Jurj GăuricI. (UI. 78). 6961 Ghenar. Manoil Hotineanul, Standul, Petru braţ Coste parc. Baicean, Bi’atul, Cozma Şandrovicî, Vană Julicî, Coste Oriş, Coste DanovicI, Tador Moica,. Tador Vascana, Sandru ot Dorohol, Hodco Cretean,. GăuricI, Radul Pisc, Vlaşin, Albu. (Ur. XVIII, 22). 6961 Gbenar 16. Manoil ot Hotin, Cozma Şandi'O-viei, loan Baicean, Coste Orîş, Braţul, Vană Pîntece, Sandru tt Dorohol, Coste DanovicI, Tador Vascan, Hodco Creţevicl, Tador Moica, Jurj GăuricI, Petra _ (Arh. ist. I, l 103). 6961 Apr. 3. Manoil, Stanciu, Baicean. (Arh. ist_ I, 1 142). 6931 luni 20. Manoil Ilotineanul, Standul, Baicean, Vană Julicî. Coste Orîşa, Braţul, Cozma San-drovicî, Coste DanovicI, Tador Vascan, Sandru ot Do-rohoi, Tador Moica, Hodco Creţeanul, Radul Piscr Golan, Jurj GăuricI, Petru lachim, Iurica Mihailaşe-vicî, Petru Pomcl, Petru Scurtul. (UI. 81-82). 0963 Ante Iul. Duma BraevicI, Coste DanovicI, Ivanco BraevicI. (UI. 85). 6963 luni 2. Braţul velic, Manoil ot Iloti)i, Lazor-i braţ Standul, Baiceanul, Şendi-ic ot Dorohol, Cozma Şandrovicî, Dragoslava, Duma MicacI, Goîan Albu, Sima, Steţko Dămacuşevicl. (UI. 84 . 6964 luni 15. Braţul. Duma BraevicI, Lazor, Standul Manei!, Ivan Baicean, Oană Pîntece, Cozma Şandrovicî, Podco Creţevicl, Moica i braţ Toader, Golan, Coste Orîş, Coste DanovicI, Sendric Atolocica, Lazea Pitic, Andruşco, Ion Bucium, Toader Dulcevicl, Mihul Star ostiei, Sinu Hotineanul, Roman Hudicî, latco www.dacoromanica.ro — 463 — Hudicî, Ivaşco HrincovicI, Vasco LeavicT, Hrinco Le-viei, Danciul Cneajcin, H'krKbiMfiANZ, Ivaşco Steaclî, Dragoslav, Negoe i braţ braţul, Eremiia, Porcu, Zeanco,. Duma Micaci, Duma Galbin, Coste Ţolicl, Petru Sîr-vescul, Jurj Lenţa. (UI. 87). 6965 Sept. 8. Cozma Sandrovicî, Manoil biv Neamţ, Oană Julicî, Coste Orîş, Oţel, Hodco CreţevicI, Mic Craiti, Stetko l ămăncusevicî. (Arh. ist. 1, 1 154 Nota. Dc an Dragomir Oţel cetim Sn 6954 Mart 5 (Ur. XVI, 4 şi Cr. Ilnşiler app. 6). 6966 Apr 12. Manoil, Vlaicul, Hodco Sţibor, Toma Ghindea, Iliaş Modruz, Mic Craiu, Lazar Pitic,. Petru Ponici, Sandricin, Hodco CreţevicI, Steţko, Isala Nemţaml, !■ ăl a vin ca. (Cr. Rom. 1. 1 20). (6968)? Sept. 13. Cozma Sandrovicî, Oană JulicI, Petru Ponici (01. 99’. 6968 Apt. 23. Manoil, Duma Braevicî, Hodco-Sţibor, Toma Kînde, Petru Ponici, Coste Danovicî, Albul, Micu Craiu, Lazea Pitic, Hodco CreţevicI, Isaia Nemţanul, Steţko i ămăcuş, Petric IachimovicI, Coz-miţă, Ion Bucium, Buhtea, Fetion. (Arh. ist. I, 2, 7). 6968 Iunie 12. Vlaicul, Hodco Sţibor, Iliaş Mo-druz, Petru Ponici, Isala Nemţanul (UI. 97). 6968 Iuli 3. Duma Braevicî, Standul, Vlaicul, Cetco-(sic) Sţibor. Coste Danovicî, Toma Kinde, Mic Craîu,. Petru Ponici, Alb, Lazu, Isala Nemţanul, Steţko Dă-măcuş, Cozmiţa, Buh tea, Vet Ion. (Arh. ist. II. 175. 6969 Apr. 22. Duma Braevicî, Manoil, Standul, Vlaicul, Golan, Coste Danovicî, Ponici, Toma Ghinde, Albul, Hodco CreţevicI, Isac. (Ur. XVIII, 30). 6969 Aug. 12. Duma, Manoil, Standul. (Ur. VI, 84. Arh. ist. III, 149. Foaea p. minte, inimă şi literatură Braâov 1840 145). 6972 Noem. 2. Duma Braevicî, Manoil, Standul, Vladicul, Golan Hotineanid, Coste Orîş, Coste Dano-vici, Toma Kinde, Petru Ponici, Alba, Lazu, Sandru Uorohoianid Sletko Damacus, Hodco CreţevicI, Isala ot Neamţ. Radul Pisc, Petrica Ioachimoviel, Ion Bucium, Buliti, Iaţco Hudicî. (Ul. 104). www.dacoromanica.ro — 464 — 6972 Apr. 23. Duma Braevicî, Manoil, Standul, Vlaicul, Goian ot Hotin, Coste Un novici, Toma Kinde, Petru PonicI, Albul, Lazu Hodeo Oreţevicî, Isala ot Neamţ, Stetko Damacus. Coste Orîş, P< trie, Radul Piscu, Buhte. (Wiek. „Bohotin“ 66; 6972 luni 11. Duma Braevicî, Manoil Slanclul, Vlaicu, Goian de la Hotin, Coste Danovicl, Toma Kinde, Petru PonicI. Albu, Lazu Hodeo, CreţericI, Isaia ot Neamţ, Stetko Damacus, Coste Ori?, Radul Pisc, Ion Bucium. (Cr. Huşilor app 10). 6974 Iuli 9. Duma Braevicî, Manoil, Standul Belogradski, Vlaicul, Golan ot Hotin. Coste Danovicl, Toma Cînde, l'etru PonicI, Albul, Lazu, Zbilare ot Belgrad, Isala, Hodeo Creţevicî, îsteţko Damacuş, Pe-tric. (Alt. ist. II li3). 6974 Aug Duma Braevicî, Manoil, Standul, Vlaî* cui, Golan, Coste Danovicl, Toma Cînde, Albul, Lazu, Sendric Tolocîco, Steţko Dămăcus, Radul Gangur, "Petru IakimnvicI i braţ Vaeko. (Wick „Putna“ 154). 6975 Sept. 11. Golan, Coste Danovicl, Toma Kin-,de, Albul, Lazu Pitic, Sandru ot I orohol, Gangur, Steţko Dâmâcuş, Petric. (Ur. XVI, 284*. 6975 Ghenar 10. Manoil, Stanciul, Vlaicul, Golan, Costea Danovicl, Toma Cînde, Albul, Lăzi Fiiicul, Sendrică, fctetko Dftmăcusul, Gangură, Iachim HudicI, Ivaşco Hrincovicî, Petrica. (Ur. XIV, 61). 6976 Oct. 2. Mîrza sin Standul p. Belgr, Duma sin Vlaicul p. Hotiu, Toma Kînde, Buhte, Boureanul, Oanţă de la Roman, Petric IachimovicI, Gangur, Steful Cerni, Ciocârlie, Iaţco HudicI, Hrinco Hrincovicî. (Wick. „Putna“ j56‘. 6976 Iuli 28. Stancîui, Vlaicul, Golan, Toma ' Cînde, Zbilare. (UI. 117). 6978 Oct. 26. Bubtinov, Petrica Ioan Movicî, Ştefan Cernat, Ciocârlie, Iatko HudicI, Ivaşco Hrincovicî. (Ur. XVIII, 33). 6978 Aug. 10. Standul, (UI. 108). www.dacoromanica.ro — 465 — 6979 Sept 10. Stancîul i sin ego Mîrza, Zbiera, JLuca, Neaj, buhte, Ciocârlie, Steiul Cernat, Iaţco Hu-■dicî, Ivaşco HrincovicI. (Wick .,Putna 158).“ 6979 Sept. 10. Ne aduc pe Luca şi Neag .ca parcalabî, unul la Belgrad, altul la Hotin. (UI. 108). 6980 luni 5, Standul i sin ego Mîrza Zbîaie, Paşco, Bulitea, Ciocârlie, Petric, Iaţco Hudicî, Ivaşco HrincovicI (Rev. Toc. II. 4, 701) 6981 Sept. 3 Stanciul î sin ego Mîrza, Zblare, Paşco, Buhti, Ciocârlie, Petric, Iaţko Hudicî, Ivaşco HrincovicI, Steful Cerni. (Wick. „Putna* 161;. 6981 Sept. 13 Toţi cel de sus afarâ de Steful ■Cerni (Wick. „Moldavitz" 69). 6980 Apr. 25 Stanciul i sin ego Mîrza, Ylaicul i «in ego Duma de Hotin. Zbiarea, Buhte, Petru Iachi-movicl, Ivan Ciocârlie, Ivaşco HrincovicI. (Wick „Putna“ 160). 6984 Mal 22. Stanciul i sin ego Mîrza, Zbiarea, Paşco, Bulitea, Iaţko Hudicî, Ivaşco HrincovicI. Steiul IsacovicI (Ur. XIV, 70 şi Col. Traian 1876, 559). 6987 Sept. 20. Vlaicul, Zbiare, Neag, Ivaşco, Fete, Iaţko Hudicî. (Wick „Putna“ 163). 6988 Mal 27. Vlaicul, Zbiarea, Neagul, Iaţco Hudicî. (Ur. XIV, 71). 6989 Oct. 5 Zbiare, Neag, G-angur, Hărmat, Fetea Gotcâ, Iaţco GudicI (Arh. ist. I. I, 116). 6989 Februar 1. Zberea, Radu Gangur, Neag, Herman, Fetea Gotcă, Iaţko Hudicî. (Arh. ist. I. 1, 75). 6989 Mart, Herman, Hudicî Steful, Dinga. (Wick „Putna“ 202) ) • 6992 Mal 14. Duma, Zbiare, Iuga, Neagu, Gangur, Hârman, Fete Gotca, Iaţco GudicI, (Uricar XVni, 40). 6995 Octom. 9. Zbiarea, Neag, Duma. Gangur, Herman, Dajbog, Iaţko Hudicî, Ceortorovski, Ion Secar, (Wick „Mold.“ 67). 6995 Mart 5. Zbiarea, Neag, Duma, Gangur, Herman, Dajbog, Andreica Clortorovski, Groze Mi-coticî, Secară. (Ur. XVIII, 45). VOLUMUL XVIII DIN URICAR. C. 30. www.dacoromanica.ro — 466 — 6995 Mart 6 şi 7. Zbiarea, Neag, Duma, (alias Dumitru), Gangur, Hărman, Dajbog, Iaţko Hudicî, An-dreica Clortorovski. (Wick „Putna“ 165. Rev. '1 oc. I, 2, 379). 6996 Ghenar 17. Zbiare, Neagul Duma, Hernianr Iaţco Hudicî, Dajbog, (Wick „Putna“ 102) Gangur, Hărman, Iaţco Hudicî (id. 104). 6996 April 3. Zbiare, Duma, Gangur, Herman, Iaţco Hudicî, Dajbog, Andreica Clortorovski. (Wick „Putna“ 168). 6997 Oct. 14, Mart 13. Neag, Duma, Gangur, Hrăman, Iaţco Hudicî, Dajbog, Andreica Clortorovski. (Wick „Putna“ 173 şi Arh. ist. I. I, 155). 6998 Mart 15, 16. Neag, Duma, Gangur, Her-man Iaţco Hudicî, Dajbog, Andreica Clortorovski, Dinga. (Wick ,,Putna“ 175, 178, 181; Rădăutz 134). 6999 Oct. 15, Ian. 16, Febr. 26. Duma, Gangur, Hrăman, Iaţco Hudicî, Dajbog, Andreica Ceortorovski, Dinga, (Col. Traian 1877, 189, Ur. XVIII, 54 şi Arh. ist. I. 1, 156). 7000 Oct. 10. Hrăman, Hudicî, Steful, Muşat ot Hotin, Dinga. (Ur. XIV, 62). 7003 illien 10, Febr. 4. Duma parc. Hrăman, Steful, Muşat, Ceortorovski. (Cr. Huşilor 15. Uricar XVIII, 72. Rev. Toc II. 4. facsimile). 7005 Mart 9, 13. Duma, Hrăman, Steful, Ciorto-rovski. (Ur. XIV, 74, XVHI, 77). 7007 Koem. 15, 26. Duma parcalab, Steful, Duma Brudur, (Wick „Mold.“ 72; Rev. Toc. IH, 5, 393). 7008 Mart 25. Duma parcalab, Steful, Duma Brudur, (Uricar XVHI, 432) 7010 Martie 7. Steful, Duma Brudur. (Wick „Solka" 62). 7010 Decern. 17, 7011 Februar şi 70.6 Febr. 2» Steful, (Wick „Putna" 183, 186, is9). 7011 August 26. Steful (Wick „Mold.“ 73). 70l5 Mart 1. Steful (Uricar XVIII, 84). 7021 Mart 5. îţ'andru Negrii, Movilă (Arh. ist* L 2, 120). www.dacoromanica.ro — 467 — 7023 Dec. 21. Şandru, Negrii, Cozma. (Wick „Putna“ 106). (.1515) April 20. -Şeudrea, Negrilă (Arh. istorică I. 1, (57). 7025 Noem. 9. Isak, Negrii (Wick „Putna“ 192). 7026 Dec. Isac, Şandru, Negrii, Cozma, Vasco. (Wick „Mold.“ 76). 7026 Dec. 2'!. Isac, Şandru, Negrii. (Arh. istorică I. 1, 28). 7028 Octom. 6, April 23, Iuli 28. Isac, Şandru, Negrilă, Vascan, (Cr. Rom. I. 156, Wick „Rădautz“ 137, Uricar XVIII, 86). 7030 Fevr. 4. Isac, Negrilă, Vascan (Uricar XIV, 77; XVIII, 92). 7031 Ian. 4. Isac, Negrii. (Wick „Putna ‘ 204). 7036 Mart 4, 22, 28. Negrilă, Grincovict, Talabă, Scripcă. (Tes. monumente istorice HL 47 nota; Uricar XVIII, 104 şi 108). 7036 April 8. Negrii, Hrincovict, Talabă, Scripcă, Vlad, Groze. (Wick „Putna" 206; Ur. XVIII, 114). 7037 Mart 17. Negrilă, Talabă, Scripcă. (Cronica llomanulut I. 160). 7038 Mart 3. Negrilă, Grincovicî. Talabă. (Arh. ist. I. I, 133). 7039 iVat 19. Totruşanu, Scripcă. (Ur. XIV, 82). 7041 Mart 13, şi 7042 Apr. 11. Totruşan, Scripcă. (Ur. XVIII, 120 ; Wick „Mold.“ 79, 80) 7045 Mart 30. Totruşan, Scripcă, Vlad. (Wick „Putna“ 208). Nota. In 7051 Oct. Petru Kaveş tae pe Şeptelict şi» Avram Botompnn, în Hîrlătt (I, ISogdan ,,Texte slavone" p. 2l3). 7054........Ifrim Hunii, Hamza. (Ur. IV, 424)* 7054 Mal 30. Crăca, Iurea, Hamza. (Ur. II 252)* 7054 Mal 15. Efrem Huru, Crăca Hamza. (Cr-Romanuluî I. 172). 7054 Mat 27, Efrem Huru, Petru Crăcovict, (Wick. „Mold.“ 83, Uricar XVIII, 128). 7054 Dec. 4. Petru Crăcovict, Hamza. (Arh. istorică I 2, 20). www.dacoromanica.ro — 468 — 7056 Mart 2, 23, şi Mal 5. Efrim Huru, Petru Craca, Şaudru, Hamza. (Cr. Romanului I. 120, Uri-car XVIII, 136). 7056 Mart 27. Huru, Şandru. (Wick „Putna“ 209). 7060 Mal 5. Petri Crăca. Cozma Ghianghi, Do-brul Huru, Ion Danciul, (Ur. XIV, 87). 7060 Apr. 25. Petru CrăcovicI, Ghianghe, Dan-cui Hurul, (Cr. Rom. 1, 188). 7062 Mart 17. Petru CrăcovicI, (Ur. XVIII, 149). 7067 Apr. Petru CristicI, Copitar, (Arh. istorică I, 1, 119). 7066 Mart 15. Neagul, Mogbilă parc. Petrei, Petru CrăcovicI, Bodel Veveriţă, (Ur. VIII. iO). 7066 Apr. 1. Petru Crăca, Veaveriţă, (Uricar XVIH, 155 , 7083 Mart 30. Zbiare, Gavril, (Wick „Putna“ 195). 7077 Apr. 6. Ion Caraghiuzeal, Cozma Murgu, (Ur. XVin, 164, i71). (7078 ?). Ion Caraghiuzeal, Ignat Murgu, (Uricar XVIH, 180). 7087 Aug. 19. Goia, BilăI, (W. ,,l’utna“ 212). VORNICII. Dragoe marscalcus 1387 (Ulianiţki 4). Viad 6901 N'oem. 18 (Wick .,Putna“ 101), 1395 Ulianiţki „Material^ 9), 1404 (id. 15), 1407 Oct. 6 ■(idem) 6915 Mart 8. (Cronica Huşilor app. 5), 6916 Sept. 16. (Cronica Romanului, 1, 100), 6917 Noem. 18 Wick ,,Moldavitza“ 56), 6918 Febr. 15 (id. id. 57), 6916 Apr. 14 (id. id. 58), 6919 Sept. 22 (Arh. ist. 1, 2, 12), odată cu Oanâ şi iurjll. Negru şi Oană 6916 Oct 8 (Arh. ist. I, 1, 130), 6916 Sept 16 (Cr. Rom. 1, 100), apare o dată cu Vlad; şi iarăşi numai amîndol tn 6917 Apr. 18 (Arh. istorică 1, 2, 11). Nota. Oană apare ca vornic de Suceava, Jurju în 6916 îi găsim oa staroste; iar Negru e oitat des fără titlu. www.dacoromanica.ro — 469 — Ivan 6929 (Ulianiţki 26), 6929 (Arh. ist. I 1, 132). Cupcicî 6935 Aug. 18 (Wick ,,Putna“ 147). 6936 Febr. 16. (Wick „Putna“ 200) 6936 Apr. 15 (Uricar XVIII, 1), 6936 Iuli 8, 24 (Arh. ist. I, 1, 121, Ur. II, 249), 6937 luni 1. (Arh. istorică I, I, 121), 6942 Apr. 24 (Uricar XVIII, 5, 9). Hota. Cupcicî e citat fără titlu în muie documente; şi-l întîlnim alăture cu alţiî în vornicic. Jurju 6939 Febr. 6. (Arh. ist. I, 1, 122) Cristea şl Hudicî 6940 (Cr. Huşilor ,150 '. Negrii, Cristea şi Petru Hudicl 6941 Noemvri 0 (Wick „Putna“ 149), 6942 Mart 8, (Cr. Huşilor, 149) singur în 6942 Ghenar 13 (UI. 41), cu Gudiă (i. e. Hudicî) în 6944 Dec. 7. (UI. 54); 6947 Iuli 2. (UI. 57), 6947 Mart 12. (Uricar XVIII, 14) cu Mo(ika?), 6947 Maî 10 (Uricar XVIII, 17) cu Hodco Sţibor tocmai în 6964 luni 15 (UI. 87). Petru Hudicl şi Stetko 6944 luni 24 (Ur. XIV, 60) Dan. 6941 luni 4 (UI. 33) 6941 luni 15 (Uricar XVIII, 49). Duma Braevicî. 6942 luni 20 (Wick „Bohotin“ 65), 6944 luni 20 fWick „Mold.“ 59), cu Hudicl 6945 Aug. 19 (Ul. 55) cu Sima 6950 Maî 8. (Arh. ist. II. 122) cu Sima şi Badea (i. e. Bodi), 6951 Mart 6 (Ul. 60) cu Bodi 6951 Au?. 3 (Wick „Putna“ 152), singur în 6953 Sept. 30 (Cr. Rom. I. 1131; 6953 August 8 (Melh. „Notiţe“ 99), 6953 Noem. 26 (Ul 64) cu Sima biv vornic în 6953 Febr. 18 (Ul. 65); şi 6953 Apr. 5 (Ul. 66) cu Badea 6953 Iuli 15 (Ul. 67) singur în 6954 Ghenar 25, 26 (Ul. 68, 69), 6955 Febr. 15 (Wick „Mold.“ 62), 6966 Oct. 5 (Arh. ist. I. 1, 113), 6956 Aug. 22 (Ul. 74), 6960 Oct. 27 (Ul. 78), 6961 Sept. 7 (Ul. 7b), 6961 Ghenar (Uricar XVIII, 22), 6961 luni 20 (Ul. 81). Vâlcea 6943 Oct 18 (Ul. 48). Petru GudicY. (ot Hudineţ) cu Ivaşco 6944 Sept. (Ul. 51) cu Stetko 6944 luni 24, (Columna luî Traian www.dacoromanica.ro 470 — 1876, 502) cu Duma Cerni 6946 Febr. 17, (Arh. ist. I. 1, 4) cu Cristea 6944 Iuli 7 (UI. 49) singur 6950 Febr. 24 (UI 59), 6950 Mart 8 (Arh. ist. I. 1, 74). Sima 6951 Mal 4 (UI. 62), 6951 Mai 30 (UI. 62), 45952 Apr. 26 (Arh. ist. I. 1, 123). Oni 6956 Februarie 18 (UI. 70). Costea Orăşescul 6956 April 23 (UI. 72). Drag om ir şi Oţel. 6958 Febr. 11 (I. Bogdan, Cinci doc. slave, Buc. 26). HodCO Stibor 6963 Iuli 2 (UI. 84), 6964 luni 15 (UI. 87). * Goîan 6965 Sept 8 (Arh. ist. I. 1, 154), 6968 fără lună (UI. 97), 6968 April 23 (Arh. ist. I. 2, 6), 6968 (?) Sept. 13 (UI. 99), 6969 Aug. 12 (Ur. VI, 84). Craşneş 6972 Noem. 2 (UI. 104) 6972 April 28 (Wick ,,Mold.“66), 6972 luni 11 (Cr Huşilor app. 10), 6974 Iuli 9 (Arh. ist. I. 1, 114), 6974 Aug. 8 (Wick „Putna“ 154), 6975 Ghenar !0 (Ur. XIV, 67), 6975 Sept. 11 (Ur. XVI, 284). Nota. Crasueş e ajnin'it, ţQ documentul din 6969 August 12 (Uricar VI, 82). Isaîa 6976 Oct. 2 (Wick „Putna“ 156), 6976 Iuli 28 (Uî. 107), 6978 Oct. 26 (Uricar XVIII, 73), 6978 Mal 28 (Wick „Putna“ 157), 6978 Aug. 10 (UI. 108). Nota. In 6979 Ghenar 16 Isaia a fost taiat de Ştefan Vodă (Cr. Moldo-polonă, I. Bogdan, o. o. 225, Ureohe Let. 1’, 157). Picot. Chr'. d’LTr. 111 nota îl crede a fi fo t parcalab K el iot Sa aminteşte de 7oader sin Isaia, ca ambasador cătră Ivan Vasilievioî (arul Moscovieî, odată cu diacul Şandru. (Arh. ,st. I. 1, 81). Bodi (Bordea). 6979 Sept. 10 (Wick ,,Putna“ 158), 6980 Apr 25 (Wick .,Putna“ 160), 6981 Sept. 3, 13 (Wick „Putna“ 161; „Mold.“ 69), 6984 Mal 22 (Col. Traian 1876, 559, Ur. XIV, 70) Hrean 6987 Sept. 20 (Wick „rutna“ 163), 6988 Mal 27 (Ur. XIV, 71), 6989 Oct. 5 şi Febr. 1 (Arh. ist. I. 1, 126 şi 75), 6992 Mal 14 (Uricar XVIII, 40). www.dacoromanica.ro — 471 — Dragoş 6995 Oct. (Wick „Mold.“ 67), 6995 Mart 5, 6 şi 7 (Wick „Putna“ 165 şi Uricar XVIII, 45, Rev. Toc. I. 2, 379), 6996 Octomvri 15 April 3 (Gr. Rom. I. 135; şi Wick „Putna“ 168), 6997 Oct 14 şi Mart 13 (Wick „Putna“ 173, Arh. ist. I. 1, 154), 6998 Mart 15, 16 (Wick „Putna“ 175, 178, 181; „Rădăutz“ 135 şi Uricar XVIII, 62), 6999 Febr 26 (Arh. istorică I. 1, 157). No'a. Supt anul 6989 Mart găsim ca yornic pe Bolduri ■ce ya urma în vornicie Iul Dragoş (Wick ,.Putna“ 202). Intr-o inscripţie Luca Arbore îşi zice Vornic şi portar de „Sueeava“. Boldur 6999 Oct. 15 (Arh. ist. I. 1, 156 şi (Ur. XVIII, 54), 7000 Oct. 10 (Ur. XIV, 62), 7003 Febr. 4 (Uricar XVIII, 72), 7005 Ghenşn- 22 (Ur. XIV, 65), 7005 Mart 19 (Uricar XVIII, 77), 7005 Mart 13 (Ur. XIV 174) 7007 Noem. 14, 15, 26 şi Iuli 12 (Cr. Rom. I. 152; Wick „VIold.“ 72, Ulianiţki 176), 7008 Mart 25 (Ur. XVIII 443\ 7010 Noem. 17 şi Mart 7 (Wick „Putna“ 183 şi Solea 62), 7011 Februarie (Wick „Putna“ 186), 7016 Febr. 2 (Wick „Putna“ 189), 7021 Mart 5 (Arh. ist. I 1, 119). Nota. Acest Boldur, ne spune Genealogia Costăcheştilor, a fost visternio în 6968 (1460). (Uricar VI, 85, şi Foaia pentru minte şi lit. Braşov 1842, No. 15). Boldur yornic conduce lupta de la Codrul Cozminulul (I. Bogdan o. c. 228 cf, Picot o c. 190 nota). Jurj 7011 Aug. 26 (Wick „Moldavitza“ 74). Notă. Acest yornic nii dat o dată ou Boldur, Dragoş 7023 April 20 (Arh. ist. I. 1, 157). PetriC alias Petru (Cărăbăţ?). 7023 Dec. 21 (Wick 7,Putna“ 106), 7026 Dec. 26 (Arh. ist. I. 1, 27), 7028 Oct. 6 (Wick ,,Rădăuţl“ 137 )j 7028 April 23 (Uricar XVIII, 86), 7028 Iuli 28 (Cr Rom. I. 156), 7030 Febr. 4 şi April 21 (Ur. XVIII, 92, 98), 7031 Ian. 4 (Wick „Putna“ 204). Nota. Pe această vreme să aminteşte de un lurie vornic (Iurycho Marschalka) trimes în ambasada de Stefăniţa o dată cu marele ora'or Luca Cărje, 1523 ; (Arh. ist. I, 1, 12). Tot aici ni se spune de vornicul de ţara de jos (honiecz od dolyeschneho starosty). Cum trebuO să înţalegem acest text? www.dacoromanica.ro — 472 — Obs. In cronica Moldopolonă (Cr. Putneană), i s-e^ zice vornic ţării de jos „ Wielkiego dolnec/o dwomika' (Let III2, 478 ; Arh. ist. III, 14, Ion Bogdan „Cronicile •Moldoveneşti'1 229); pe cînd Ureche zice simplu vornicul, cu Josenii „ziemia do'na". Nu cumva oare traducătorul polon a pus de la sine titlul „ţării de jos" lulndu-să după Joseni (i. e. soldaţii din ţara de jos) Asupra persoanei acestui vornic Carabăţ s a făurit doc. falş al Vasluenilor din 7034 Sept. 20, unde Carabăţ ni-I dat ca părcalab al Vasluiului (Arb. ist. I, 1, 59; cr. Huşilor app, A. Pap. Calimab „Notiţă istorică despre Bîrlad" 54). Hrean 7036 Mart 4. 28, April 8. (Uricar XVIIL 104, 108 114 şi Wick , Putna1- 206), 7036 Mart 22, (Tesaur de monumente istorice III, 47 nota), 7038 Mait 3. (Arh. ist. I, 1, 132). Grozav zis şi Grozea 7037 Mart 17. (Cronica Romanului 1, 162 . Nota. Grozav în 7037 Iuli face expediţie contra Braşovului (I. Bogdan o. c. 204, Let 1°, 191, cf. Picot o. c. 282 nota). Efrim Hurul 7039 Mal 19 (Uricar XIV, 82), 7041 Mart 13 Apr. 11. (Ur. XVIII, 120; Wick „Mold" 79), 7042 (Wick „Mold ‘ 80), 7043 Mart 22. Arh. ist. I, 1, 83, şi UI 30; Cr. Huşilor 19), 7045 Mart 80 (Wick „Putna-' 204 , 7054?.. 1 (Uricar XVIII, 130), 7054 Mai 30. (Uricar II, 252), 7054 Iuli 6. (Uricar VI, 463, nota) llurul a avut de fată pe una Anghelina, nepoată pe Yur-vara. a cârti ginere era Dumitru diao (Uricar XVIII, 266). Vornicul Hnru, a dat ospeţ lui Rareş, cînd a venit a 2-a oara în scaun (7048 Febr. 19), (Let 1°, 202, cf. Picot o. o, 339 nota. Borcea cetit răii de Wick „Porca“ 7054 Dec. 4. (Wick „Putna" 107), 7054 Mal 27 (Ur. XVIU, 125, IV, 424, Wick „Mold." 81), 7054 Mal 15 (Cr. Rom. 81, 1, 167, 172), 7056 Mart 21, 23, 27. (Ur. XIV, 149); XVIII, 136 (Wick „Putna" 209), 7056 Mart 2. (Cr. Rom. 1, 180). Stârcea 7056 Mal 5 (Uricar XVIII, 143). www.dacoromanica.ro 'W — 473 - Gavril 715 /după 6', Arh. ist. 1, 2, 20), 7060 Mal 5. (Dr. XIV, 87), 7060 Apr. 25. (Cr. Rom. 1. 188). Nota. Acest Gav>-il vornic cu Siiu'za hatman au ales de Domn pe Joldea la Şipote în 7060 (cf. I. Bogdan o. o. 219). Ion MoţOC (Hlocmc). 706U Apr. 4. (Arh. istorică, I, 1, 115), 7066 Mart 15 (Ur. VIII, 10), 7066 Apr. 1, 5,16 (Ur. XVIII, 155 200 ; W. „Putna“ 109, 7067 Apr. (Arh. ist. I 1, 119). (Ur. XIV, 109) Nota In 7066 Apr. 5 e citat alaturea cu Liciul, iar împrejurările politice l-au înlocuit cu Nabâdaico Ion Moţoc e pus de Lupnşneanu contra lui Gavril partizan lui Joldea; aceasta îucă din 7060 Sept. (cf. Ureche Let l2, 209). El continuă de a fi vornic şi în 7072, şi era partizanul Iul Tomşa, cu care fiige în Liov, (cf. Let 1-', 2l9 437, şi Picot o. c. 412). El e taiat în Liov în luna Mai 1564 (7072) împreună cu Veveriţă post. Spancioc spat, de catră Cr.isinski (Picot o. c. 456, nota. şi Arh. ist. I, 1, 149). Obs. asupra doc. din 7060 cf. nota pusă la pafcalab de snpt acest an. cf. genealogia lui Moţoc (Arh. ist. 1, 2, 20). Ion Năbădaico 7062 Mart 17. (Ur. XVIII, 149), 7063 Mal 9 (Arh. ist. I, 1, 110). Nota^ Ia 7062 primăvara Ncibddaîoo a ţinut luptă cu Mircea Ciobanul, (I. Bogdan o. c. 220. Cf. Papadopol Calimah „Notiţa istorică despre Itîrlad pag. 80), unde sa ocupă de Nădabaîco (alias Năbădaico) ce era de origină căzâcească, stabilita în Bîrlad ca şi a lui Nebojatco uricanil de la începutul seci. XVII-a. Obs. In cele ce urmează dăm paralel lista celor 2 vornici, ce de la această dată apar în doc. cîte doi, cu titlurile bine definite. Nn putem spune în mod preciz anul cînd, dar îutre 1562 —1570 s-a organizat aceste servicii a vorniciilor ţării de joş şi de sus, aceasta supt Lăpuşneanu şi Bogdan Alexandrovicî. Lista paralelă a vornicilor e departe de a fi completă; adesa la o vornicie găsim o stabilitate, la alta schimbări dese ; toate acestea le vom şti pe deplin numai cînd rom avea mal multe do-oumente din fiecare an. www.dacoromanica.ro — 474 — V O E N I O I l)e ţara de jos Judecător tuturor din ţară (cine afl strîmb&tăţT') şi globnic de morţi de om şi deşugubinî, ce se fac în partea lui, şi vornic Bîrla-duluî. (Ureche). . . este judecătorul ju-mătăţel Moldovei de la Iaşi la Dunăre ■, furturile, omorurile, hoţiile şi privigherea asupra străjeî de fruntarie. Ohoenienties Bî riadului formează venitul acestui vornic. (Miron Costin . . . . poate să hotărască pedeapsa morţii la tălharl) la ucigaşi, la prădători de biserici şi la alţi făcători de rele, fără a mal între ba pe Domn. In vechime avea oblăduirea Kih'el, a-pol i s a dat Bîrladul I D. Cantimir). 0c ţara de sus Judecător tuturor din ţară, cine aii strîmbătăţî şi globnic de morţi de om şi de şugubinî, ce se fac în partea lui şi vornic Doro-hoiuluî. (iUreche . . . . Aceleaşi atribute a-re şi vornicul ţârei de sus, de la Iaşi la Hotin Cer, năuţl şi îSoroca; în loc de soldă concernit starostia Dorohoiului {Miron Costin). . . . are aceiaşi putere ca şi vornicul de ţară de jos ; supt stăpîn'rea lui este ţinutul 1 orohoiuluî. Fiind că el încontinuu să află la curtea domnească pune în locul său pe alţi duor boert. ID. Cantemir). lonaşco Zbiarea — Crăciun 7070 Mai 20 (Dricar XIV, 89), 7077 April 2, 6 (Cron. Rum I. 21)0; Dricar XVIII. 164). Nota In doc. din 7070 Mal 20 nn li se spune si epitetele de (ţOAtcfcH H roptcfeH Traducătorul polon a Cronicei putnene (Oct. 28, 1606) vorbeşte de 2 vornici aî ţării de jos şi de sus, deci încă de pe la 7070 să începuse aceasta diferpnţiare (Let. Iii1, 400 ; 1. Bogdan o c. 233 . lonaşco Zblare e omorît de Ion Vodă în siua de Paşti 707S (Let. ]*, 224, 456; Ilăjrtafl, loan Vodă 231), In 7072 ni se aminteşte de Maxin Burnar ca vornic CMelli, „Notiţe» 231). www.dacoromanica.ro — 475 — Dumbravă — Păcurarîu 7081 Mart 6 (Hăjdău Ion Vodă 224). Cozma Murgul — Bilăî. 7083 Iuli 16 (Wick „Putna“ 110). Nola. In 7082 luni următorii boerî Murgul, Bilăî ţi Slă-vilă hatm. trec de partea Turcilor pentru Petru Şchiopul; iar Bilăî e trimes de sîrg de Vodă să prindă scaunul la Suceava. (Let. 1*. 227, 229, 462). Cozma Murgul — siăvilă. 7087 August 19 (Wick „Putna“ 212). Condrea Bucium — lorescul. 7089 Mart 3 (Wick ,,Putna“ 214), 7090 Febr. 28 (Wick „Mold“ 68). C. Bucium — Eremiîa Moghilă. 7090 Decern. 20 (Arh. Rom. I. 92), 7096 Decern. 20 (Ur. XVIII, 207), (singun B. , 7097 luni 20 (Wick „fcolka“ 65). C. Bucium — Ivail. 7100 Mal 3 (Arh. ist. III, 201). Nota. Bucium vom. şi cu Brut post. bat pe Ion Vodă Lungul, ce venea eu oaste asupra lui Ion Vodă Sasul, şi câştigă bătălia de la Balota (Let. 1', 284). Bucium e tăiat în 7100 de Aron Vodă odata cu Bîrlădean log. şi cu Paos vom, (Let. I4, 240, 476). Vartic — Eremiîa Moghilă. 7092 (Uricar X, 229), 7095 Mal 12 (’Jricar XVIII, 207 . Cf. A. Pap. Qalimah „No'.iţa despre Bîrlad“ (56) aminteşte de un Ursii Vartic sin Vartic Vornic. De Ur emită vorn. cf. Let. 1», 234, 238. Tot în Let l1, 242 sa aminteşte supt anul 7101 de Vartic şi Gheorgke vornici Eremiîa Moghilă — Andrei. 7099 April 25 (Rev. p. ist. fii. şi Arh. II. 4, 704). Nota. In Let. I4, 249 să spune supt anul 7103 de un Ştefan Radul vornic, ales apoi Vodă prin ajutorul lui Bator Jig-mond, dar N. Costin arată ca falşa astă aserţiune a lui Ureche (Let. 1», 482). Nistor Ureache — Gligorcea Cracunovicî. 7105 Ghen. 22 (Ur. XIX, 5>, 7105 luni 22 (Ur. XVI, 258), 7106 Dec. 22 (Ur. XVIII, 227-, 7106 Iunie 20 (Rev. Tocilescu II. 4, 706), 7107 (Ur. XIV, 94', 7108 Oct. 25 (Ur. XVIII, 232, 237). www.dacoromanica.ro — 476 — Nistur Ureache — Cristea Ghenovicî. 7110 Iunie: 9 (Arh. st. III. 50), 7114 Mart 5, 30, Mal 12, (MeJli. „Notiţe" 235, Arh. ist. III. 70; Cr. Rom. I. 25), 71 lă Mart 1 (Ur. XVIII, 256 . N- Ureche—Pătraşco. 71J7 Apr. 28, Aug. 26. V. A. Ureche o. c. II. 514■, 7118 Februar 21 (Uricar XVII, 3; XVI, 10). Nota. N. Ureche era vornic încă din 7100, cînd Avon Vodă îl pune log. (Let. 1*. 240, 474); îl găsim ca vornic de tara de jos, în 7102 luni 2, şi 7103 Oct. 5, luni 3 (Melh. „Notiţe11 l3t 16), în 7104 Mart 28 (Uricar XIV, 160). El era cumnat cu Ber-keact log., căci Mitrofana soţia sa era sora cu Anghelhw soţia lui Berlieacî (Arh. isf. III. 71). Cf. V. A Ureche ,,lst. lit. Romîne 180 passim. Năvrăpescul vornic. 7118 Ghenar 16 (Ur. XIV, 269, XVII, 6) Nicoară — Dumitru Goia. 7120 Aprilie 8 (V. A. Ureche, M. Costin I. 70). BarboT vornic ţării de jos în 7123, e omorît de Ştefan Tomşa (Let. I2, 265). Nota. Bărboi face biserica Bărboi din Iâşî, (Melh. „Notiţe*1). Ursul—Gavrll Mîrza 7123 Mart 24 (Arh. i3t I, 1, 158, Uricar. V, 213), 7123 Mal 12 Agust. 1 (Wick „Putna" 74, 78) Dumitru Goia — Nicoară (Nicoriţa) 7125 Febr. 1 Mart 12, Mal 8. (Uricar V, 220 ; X, 151, Cr. Huşilor 65). Nota. D. Goia avea vii la dric (Huşi), cumpărate de la fii Iul Bărboi vel vornic ţârii de jos (Cr. Huş. 65). Coste Băcîoc (Bucioc) — Nicoară. 7126 Apr. 15 Ur XVIII, 291), 7127 Inii 5. (Arh. ist. 1, 2, 6). Nota. Tălmăcea Bucioc Voru. de ţara de gios aceste cuvinte ft.\ MMAETE CEp/ţlţE MHCTO KX roCflOftipiO, adică să a-Veţl inimă ourată cătră Domnul (Let 1‘, 269). Buoioo era socrul lui V. Lupul, căci Tudosia era fata Iul Buoioc (Arh. ist. 1, 2, 192, doe. din 7126 Mart 30), cf. I. Tano-vioeanu „Arhiva11 Iaşi 111, 40). El fusese otrăvit de Gaşpar, dar scăpă Iwind erburt, daj mal apoi e înţepat de Skindir Paşa (Let 1’, 270, 273), cf. doc. (lin 7120 luni 26 ce spune de această înţepare (Arh. ist. 1, 1,112; A. Pap. Calimah „Notiţă d. Bîrlad 67). www.dacoromanica.ro — 417 Nicoară — Dumitru Stefanovicî 7130 Apr. 24. (Ur. XVIII, 313) 7130 luni (id. XVIII. 318) 7131 Sept. 5. a. Lupul Vasiie, ce a fost mal pe urmă şi domn Xet 1», 292). in 7141 Ghenar 6 era Hrizea vornic ţărel de jos, şi el dace o piatră mormîntală mamei sale Ana iMelh. „Notiţe" 142). Vasiie Lupul — lonaşco Cehan spre 7140 (Let J», 292). lonaşco Cehan — Patraşco Başotă 7142 Mart 15 (Ur. V, 228, VI, 127). www.dacoromanica.ro PÂRCĂLABII. Judeţele ni cîte 2 parcalab! din cari cei mal de frunte BÎnt parcalabil de Ho-tin, cari până astăzi în hriBoare să menţionează între ce! doi vornici mari, supt vornicul ţării de jos şi de asupra celui de ţara de sus. Mal înainte prima părcălăbie era a-cea de Suceava, a doua acea de Cetatea albă, a treia acea de Kilia, a patra a-cea de Hotin, a 5-a acea de Neamţ, dar cele dintâi trei 8-au desfiinţat, punîn-du-să hatmanul în locul parcalalmlul de Suceava, iar Cetatea albă şi Kilia cu-prinzîndu-8ă de cătră Turci — .... (M, Co&tin). 6951 Mart 6, (Ulianiţki 60). Bilograd, lurghicî. Nota. Înainte de această dată găsim amintiţi o samă de boerî cu determinativul ot Dorohof, ot Neamţ, ot Serei, ot Hotin dar titlul de parcalab în doc. cîte cunosc acum apare pentru întâia dată. Coste, amintit numai ca parcalab, dar nicăir* nu i se spune şi cetatea unde funcţiona: 6956 Oct. 5 (Arh. ist. I. 1, 113), 6956 Febr. 18 (UI. 70), 6957 luni 5 (UI. 76), 6960 Oct. 27 (UI. 78), 6961 Chenar (Ur. XVIII, 22), 6961 April 3 (Arh. ist. I. 1, 142). 6958 Februar 11 (I. Bogdan, „cinei documente slavone" pag. 25), Danciul. 6961 Septem. 7 (UJ. 78), Coste, Danciul. 6961 Ghenar 26 (Arh. ist. I. 1, 103), Standul parcalab Belogradulul — Petru parcalab. Nota. Stanciul e amintit numai ca parcalab în 6956 Oct. 6 (Arh. ist. I. I, 113). 6961 luni 20 (Ulianiţki 81) — Petru, Danciul. 6963 (Ulianiţki 83) — Standul, Petru, Danciul. 6963 luni 2 (UI. 84) — Petru, Danciul, Duma. www.dacoromanica.ro — 479 — 6965 Septembre 8 (Arh. ist. I. 1, 154), Neamţ Manoil biv — Petru — ? parcalab Beîogradului — Su ceava, lliaş şi Petru Ponicî — Neamţ, CîopeT. 6968 Apr. 23 (Arh. ist. I. 2, 7), Vlaîcul parcalab. 6968 Sept. 13 (UI. 99) Petru, Vlaîcul parcalabî. 6974 Iuli 9 (Arh. ist. I. 1, 115), Belgrad, Standul, Zberea — Hotin, Goîan — Kehi, Isaîa şi BucTum— Neamţ, Ion. (6974?) (Ateneul Romîn ,,Iaşî“ 1861, 156. E. Pi-^ cot „Chronique d’Ureche“ 98 rota). — Kehi, BucTum şi Buhtea. 6974 Aug. (Wick „Putna“ 154). Belograd, Zbe-re — Kelii, Isaia — Nooograd, Oanţă — Neamţ, Bourean. 6975 Sept. 11. (Ur. XVI, ’284). Belgrad, Standul, Zberea, — Hotin, Vlaicul, — Kilia, Isaia, Buhte,') — Neamţ, Bourean. 1). Aceşti parcalabî aii fost puşi de Ştefan Vodă în 6973, 28 lanuare, după ce luă Kilia de la păgînî, (Cronica Putneana, I. Bogdan „cronicile vechi Mold. înainte de Ureche11 194, 224). „aii lasat pre Isaia şi pre Buhtea parcalabî ca să le grijască11 (Ureche, Let. 1', 153). 6975 Ghenar 10 (Uricar XIV, 67). Zberea parcalab — Kelii, Isaia şi Buhte, — Neamţ, Bourean, — Novograd, Oanţă. 6976 Oct 2, (Wick ,.Puina“ 156). Belgrad, Standul i sin ego Mîrza, Zberea—Kelii. Goian şi Belco(?)— Hotin, Vlaicul — Neamţ Albul — Novograd, Oanţă. 6976 Iuli 28. (Ulianiţki 107). Kelii, Buhte — Neamţ, Albul. 6978 Oct. 26. (Ur. XVIII, 33). Belgrad. Standul i sin ego Mh-za — Zberea — Hotin, Vlaicul — Kelii, Goîan şi Pasco — Neamţ, Albul — Novograd Fete (i. e. Fătu ?) — Orhei, Gangur 6978 August 10. (Ulianiţki 108). Hotin, Vlaicul (staroste) — Kelii Goian, Pasco — Neamţ, Albul — Novograd, Fete. 6979 Sept. 10 (Wick „Putna“ 158 şi UI. 108) Hotin, Vlaicul (staroste) i sin ego Duma — Belgrad, Vîlc şi Luca — Kelii, Ivaşco, Neag — Neamţ, Arbure — Norograd, Fete — Orhei, Gangur. www.dacoromanica.ro — 480 — Nota. In Ulianiţki găsim puşi parc. mal complect, de şi doc. poartă aceiaşi da'ă do zi chiar cu doc. din Wickenhauser. Afacere de cancelarie. 6980 April 25 şi 6981 Septem. 3, 13, (Wick ,,Putna“ 1G0, 161, „MoId.‘ 69) Botin, Vlaicul (staroste) i sin ego Duma — Belgract, Luca, Vîlcu — Kdiî, Neag, Ivaşco — Neamţ, Arbure — Novograd, Fete — Orhel, Radul Gangur. 69 4 Mal 22 (Uricar XIV, 70 şi Col. Tiaian 1876, 559), Hotin, Vlaicul (staroste) i sin ego Duma — Belgrad, Văscan — Kelia, Ivaşco — Neamţ, Arbure — Novograd, Fete i Vălce — Or hei, (Gangur ?i. Nota. Ureche (Let. 1' 135) pune pe Vîlcea şi pe Ivan {Fete Ion Golcft) parc. de Crăăuna ţin. Putneî, luata de la Munteni în 6983, (cf. Picot. o. c. 134 nota; I. Bogdan „Cronici Moldoveneşti pag. 195 şi Mclhiaedec Cronica Rom.) 6987 Sept. 20 (Wick„Putna“ 163), Belgrad, Duma, Herman — Kelia, Bora, Maxim — Neamţ, Dâjbog — Novograd, Dragoş — Orhel, Gangur. • 1988 Mal 27 (Uricar XIV, 72), Belgrad, Duma i Hrăman — Kelia, Ivaşco i Maxim — Suceava, Şandru— Neamţ, Dajbog — Orheî, Gangur — Novograd, Dragoş- 6989 Oct. 5, Febr. 1. (Arh. ist. I, 1, 1j6, 75). Orhei, Vlaicul i sin ego Duma — Belgrad, Gherman, Dană — Keliî, Ivaşco, Maxin — Neamţ, Dajbog — Novograd, Dragoş — Hotin, Steful. 6992 Mal 14. (Or. XVIII, 4oV Belgrad Gherman, Oană - Kelia, Ivaşco Maxim — Neamţ, Dajbog—Novograd, Dragoş, Micotă — Hotin, Steful. Nota. Din aoest an luni 14, Baiazctluind Kelia şi Belgradul, nu mal găsim pomeniţi parcalabii acestor cetăţi. (C'f. Analele Put-nene. I. Bogdan o. c. 197, 227, şi Ureche Let 1-, 167 „aşijderea întruacesfaş an, August 5. aa luat şi Cetatea Albă în zilele Iul Gherman şi Ion (Oană) Parcalabii". Obs. Data luării acestei cetăţi e pusă deosebită de Feselor (III, 161), şi H&mmer ţtr Helbcrt IV, 12): „luarea Kiliel 26 Inii, Cetatea albă 17 Aug.; şi Kelia 5 luli. Cetatea albă 9 Aug. (apud Pioot o. c, 165 nota). „Şi Mercurl în 14 a lui Iulie, au luat cetatea Kilia, în zilele lui Ivaşco şi a lui Maxim Parcalabl. Lot l1, 167). 6995 Oct 9 Mart 5, 7. (Wick ,,Putna“ 165 „Mold“ 67, Ur. XVIII, 45). Hotin, Ion, Şteful — Neamţ, Mi- www.dacoromanica.ro — 481 — cot, Roate; — Novograd, Joan, Secară — Orhei, Groze, MicoticT. 6996 Gheuar 17. (Wick .,Putna“ 102, 104). Ho-Un, Steful — Neamţ, Micot, Reaţe; — Orhei, Grozea — Novograd, Secară 6996 Apr. 3. (Wick „Putna“ 168). Hotin, Steful — Neamţ, Micot, Reaţe; — Orhei, Grozo MicoticT — Novo-grad, Secară. 6997 Oct. 14. (Wick ,,Putna(< 173), Hotin, Ste-ful— Neamţ, Micot, Reaţe; — Orhei, Grozea — Novograd, Ion Secară. 6998 Mart 15, 16. (Wick „Putna“ 175, 178, RS-d&uţl 134, şi Ur. XVIII, 62). Hotin, Steful — Neamţ, Micot, Reates — Orhei, Grozea — Novograd, Ion, Secară. 6999 Oct. 15 (Ur. XVIU, 54 şi Arh. ist. I, 1, 156). Hotin, Muşat — Neamţ, Micot, Reăte; — Novograd, 5ecarâ 6999 Ian. 16 (Col. Traian, 1877, 189^), şi Febr. 26. (Arh. i8t. I, 156). Hotin, Steful — Neamţ, Micotă, şi Reates — Orhei, Grozea, MicoticT — Novograd, Ion,--Secară 6999 Mart. (Wick „Putna ‘ 202 ). Duma parc. — Orhei, Gangur — Hotin Muşat — Neamţ, Micot Reates — Novograd, Ciortorovski, Şandru 7003 Ghenar 10, Febr. 4. (Ur. XVIII, 73, Cr. •Huş. 15; Rev. Toc. I. 4. facs , Duma parcalab —Hotin, Toader — Neamţ, Micot Novograd Şandru. Nota. Acest Toader staroste de Hotin să pune chizăş ou 120 galbeni ungureşti roşii pentru o damă polonă răscumpărată •de la Ta'arl. (Arh. ist. I, 1, 83). 7005 Mart 9, 13. (Ur. XIV, 74, şi XVIII, 77). Hotin. Duma, Toader —Neamţ, Eremia —Novograd Şandru. 7007 Noem. (5, 26. (Wick „Mold" 72 Rev. Toc. III. 5, 393) Duma parcalab. Hotin, Toader, Negrii — Neamţ, lerimia, Dragoş — Novograd, Şandru. 7008 Mart 25. (Ur. XVIII, 434) Hotin, Teodor, Regală — Neamf, Eremia, Drago; — Novograd Şandru. VOLUMUL XVIII DIn"uR1CAR, C. 31. www.dacoromanica.ro — 482 — 7010 Noem. 17. (Wîck „Putna“ 184). Hotin, Toa-der, Negrii — Neamţ, Ere mi a, Dragoş- — Novograd, Sandru, 701(1 Mart 7 (Wick ,.Solea" 62). Duma parc. — Hotin, Toader, Negrii — Neamţ, lerimia, Dragoş -- No-vograd. Şandru. 7011 Febr. (Wick „Putna‘- 186). Hotin, Toader, Negrii t— Neamţ, Eremia, Dragoş — Novograd, Sandru- 7011 Aug. (Wick .,Mold" 73). Hotin, Toader, Negrii—Ne 'mţ, Eremia, Dragoş —Novograd, Sandru. 7015 Mart 1. (Ur. XVIII, 82) Hofm, Toader, ţi Negrii—Neamţ, Eremiea, Dragoş — Novograd, Sandru. 7016 Febr. 2 (Wick .,Puina“ 189) Hotin, Toader;. Negrii—Neamţ, Eremiea, Frunteş — Novograd, Sandru. 7018 Mart 20 (Arh. ist. I. 2, 155) Hotin, Toader capitaneus — Novoqrad, Isaac capitaneus. Nota. Aceşti boerl împreună cu Ion Tăutul log. Petrit& Ivanco pitar, Lttca Drace, încheie un tratat de pace între Moldova şi Polonia (Bogdan şi Sigismund) în urma bătăliei, în care Bogdan e învins, şi vre-o 30 boerî, din care logofătul (Mateaş ?> Cărjea gumenicul (jitnicerul), Tetrici şi Dobrostef. 1609 Preliminările tratatifelor încep la 17 Ghenar 1610, şi se termină la 20-Mart (Arh. ist. 1. 2, 187; cf. nota la log. Tăutul. 7021 Mart 5 (Arh. ist. I. 2, 120) Hotin, Dan Bolea, GrincovicY — Neamţ, Eremia, Cozma — Novograd, Petrică. Nota Doc. din 7021, ne dă în scurt genealogia Iul Grin-covicl: lui Grincovici îl dăduse la moarte unchiul său Stefut parc. (Hotin) satele Dragttşeni, lacuşent. Steful avea «a mătuţă pe Marina, fata Iul lacuş vist. cu care împărţise Steful moştenirea. Marina avea fete pe Anuţca şi Vasutca, din care una căsătorită după Gh. Buczacki. (1, c.) 7023 Decembre 21 (Wick „Putna" 106) Hotin, Hrincovicî Talabă —1 Neamţ, Coste, ~Qondrea — Novograd, Petric. 7023 April 20 (Arfe* ist I. ly 157) Hotin, Grin-eovicY, Talabă—Neamţ, Cozma (?)—Novograd, Petrică- 7025 Noembre 9 (Wick ,,Putna" 192) Hotin, Hrincovicî, Talabă — Neam^ Coste, Condrea — Novograd, Petric, Toader. www.dacoromanica.ro — 483 — Nota. Grincovidt ţi Talabă starostii de Hotin împreună ca Ivanăs setrar, Cârje jitnicer ţi Petricd staroste de Cernăuţi latk parte tn'tnoheiarea tratativelor asupra justiţiei internaţionale dintre Moldova ţi Polonia. Aceasta In 1619 Deoem. (Arh. ist. 1. 2, 3.) 7026 (Wick „Mo)d.“ 76), 7026 Decern. 26 (Arh, ist. I 1, 28) Hotin, Hrincovici Talabă— Neamţ, Costa. Condre — Novograd, Petric, Toader. No'a. De. acest Peirio să face amintire tn documentul din 7027 Ghenar 9 oa fost parcalab (Arh. ist. I. 1, 38). 7028 Oct. 6 (Wick Rad. 137) Hotin, Hrincovicl, Talabă—Neamţ, Coste, Condre—Novograd, Petric, Toader. 7028 April 23 (Uricar XVIII, 87) Hotin, Grinco-vlcl. Talabă—Neamţ, Coste, Condre — Novograd, Pe-trică Toader. 7028 luli 28 (Cr. Rom. I. 156) Hotin, GrincovicY, Talabă — Neamţ, Coste, Condre — Novograd, Petrică, Toader. 7030 Febr. 4 (Uricar XVlII, 92) Hotin, Grinco>-vlol, Talabă — Neamţ, Coste. Condrea—Novograd, Petrică, Toader. Obs. Cam pe această vreme ni să aminteţte de Kictr parcalab, oa boer hotarnic a moşiei Iacobenil. (Arh. ist. I. 2, 20 cf. Urioar XVIII 180 asupra familiei Kicer, 7031 Ianuar 4 (Wick „Putna“ 204) Hotin, Hrin> covicl, Talabă— Neamţ, Coste, Condrea — Novograd, Petrle, Toader. Nota. Coste parcalab de Neamţ, e.umorît de Stefaniţfc tm 7032 Septembre 7 (Cr. Moldo-polonă: I. Bogdan o. c. 229). 7036 Mart 4, 28 (Ur. XVIII, 105, 108, V, 151). Hotin, Vlad, Mihul — Neamţ, Cîrje, Huru — Novograd, Grozav, Danciul. Nota. Vlad parcalab Hotinulul e trimis de Rareţ, Împreună eu Tomas Bamovski parcalab de Lerufiuţl, la dieta de la Pietra-Jeow, ca să facă pe Poloni să recnnoască pe Rareţ va domn (cf. Piţot. Chronique 280 nota). 7u36 ApHl 8 (Wick „Putna“ 206> UHcai4 XVIII, 1 14) Hofm, Vlad, Mihul - Neamţ, Cîrste, Huru—*Xd-vograd, Danciul www.dacoromanica.ro — 484 — 7038 Mart 3 (Arh. ist. I. 1, 133) Hotin, Vlad, Mihu—Neamţ, Cîrje, Huru— Novograd, Grozav, DancTul. 7039 Mal 18 (Uricar XIV, 82) Hotin, Vlad, Toa-der — Neamţ, DancTul, Licîul—Novograd, ZbYarea, Ion. 704L Mart 13, April 11 (Wick „Mold.“ 79, Ur. XVIII, 120) Hotin, Vlad, Toader,—Neamţ, D-tncYul, Licîul — Novograd, ZbYarea, Crăciun. 7042 (Wick „Mold.“ 80) Hotin, Vlad, Toader — Neamţ, Danciul, Licîul — Novograd, ZbYarea, CrăcYun. 7043 Mart 22 (Arh. ist. I. I, 83; III, 30, Cr. Huşilor 19) Hurmuzachi H. 1, 93 Hotin Vlad, Toader— Neamţ, Danciul, Licîul —Novograd, Crăciun, Toader. 7045 Mart 30 (Wick „Putna“ 208) Hotin, Toader — Neamţ, Danciul, Licîul — Novograd, Crăciun Toader. Nota. Despre Toadtr parcalsb de Hotin ştim că a fost estradat Turcilor, din cauze politice. £1 avea ca frate pe Avraam îmhlătorîul. (Arh. ist. I. 1, 36) 7054 (Uricar IV, 424) Hotin, Sturza, Moghilă — Neamţ, Huru, Miron — Novograd, Tomşa. 7054 Decern. 4 (Wick „Putna'* 107) Neamţ, Danciul Huru, Miron — Novograd, Şandru. 7054 Mal 14, 15 (Cr. Rom. 1, 170, Cr. Huşilor 22) Hotin, Sturza, Mohilă — Neamţ, Huru, Tiron (?) — Novograd, Tîmpa. '7054 Maî 27 (Ur. XVIH, 128; Wick„Mold.“ 83) Hotin, Sturza, Mohilă—neamf, Danciul Huru, Miron— Novograd, Şandru, Tîmpa. 7054 Maî 30 (Ur. 11, 250) Hotin, Borcln, Sturza— Neamţ, Danciul, Huru, Miron—Novograd, Şandru, Toma. 7056 Mart 2, 23 (Cr. Rom. I. 180; Ur. XVIH, 136) Hotin, Sturza, Mohilă — Neamţ, Danciul Huru, Miron — Novograd, Ion laţco, Ghlanghea. 7056 Mart 27, Mal 5 (Wick „Putna" 209; Uricar XVIII, 143) Hotin, Sturza, Mohilă — Neamţ, Danciul Huru, Miron — Novograd, Ghlanghe, (Cozma Şep-telicl) fără an (Arh. ist. I. 2, 20) Hotin, Movilă, Hră-, www.dacoromanica.ro — 485 — bor — Neamţ, Danciu Huru, Neag — Novograd, laţko, Ghîanghea. 1 7060 April 4. (Art. ist. I. 1, 125) Hotin, Neagoe, Văscan Movilă — laşi, losif Veaveriţă, Alexa Bodei— Neamţ, Ion, Cristea, — Novograd, Văscan, Andreica. Obs. Controlînd şirul bourilor din acest doc. cu acel din -doc. 7067 April (v. mal jos) credem că daţi e rău cetită şi că s’a omis un 5 7060 April 25 (Cr. Rom. I. 188) Uotin, Veaveriţă, Ion Hără — Iaşi, Bodei, Nicoar — Neam£, Ion, Nechi-for — Novograd, laţco, Ion. ' 7060 Mal 5 (Uricar XIV, 87) Uotin, Veaveriţă, Ion HărovicT — Iaşi, Bodeî, Spancîoc — Neamţ, Ion, Nechifor — tsovograd laţco. Ion. 7062 Mart 17 (Ur. XVIII, 149) Hoţi», Ion Hă-rovicl, Neagoe — Ne«mţ, Ion Danciul, Veisa — Noro-grad, losif Veaveriţă, Văscan Nola. Cf. Picot Chronique d’Ureche, 390 nota; Alexandru Vodă însărcinează Intr’o misiune politică pe lingă Sigismund August In 1654, pe Ioseph Petrovicf parcalnb de Novograd, Kicolas parcalab de Soroca şi pe Abraham Danilorski „Son propre bs-cretaire particulier“. 7063 Mal 9 (Arh. ist. I. 1, 111; Cr. Huşilor 24) Hotin, Hîră, Neagoe — Neamţ, loan, Veisa — 5 ovograd, . Veaveriţă, Văscan. 7l>66 Mart 25 (Ur. VIII, 10) Neamţ, Ion Danciul, Criste — Novograd, Văscan, Stanciul. 7066 April 1, .5, 16 (Wick ,,Putnau 109 : Uricar XVIII, 155, 200) Uotin, Neagoe, Moghilă;— Petru Cră-covicî, Bodeî, Veaveriţă parcalabi — Neamţ, Ion Danciul, Cristea—N ovograd, Vascan, Spancîoc. 7067 April (Arh. ist. 1. 1, 119; Venelin 171) Hoîtn, Neagoe, Văscan Moghilă;— Alecsa, Bodei parca-labi—Neamţ, Ion, Cristea—Hovograd, Vascan, Andreica. Nota. Moghilă parcalab a avut ca so(ie pe Kastasîa şi copil pe Ionasco, Turca, Aniemia. £1 avea ca moş pe D. Movilă mare vătag. (Arh. ist. III. 202). 7076 după Mart (Ur. XVIII, 180) Uotin, Gavrll, Turcea — Neamţ, Pasco, Danciul — Norojrad, Coste www.dacoromanica.ro — 486 — Note. Documentul pus fn Uricar (p. 160) supt anul 7078, trebue pus anterior anului 7077 April (p. 164), do oare ce la parc. Hotinulul afi fost întăl Oavril, Turcea şi apoi Saca, Turcea; de «are In 7073 Mart la Neamţ avem Pasco, Toderan, pe otnd aiol avem Pasco, Danciul, tocmai ca In 7077. Aceasta oa Îndreptare fn textul Urinarului. 7077 April 6 (Ur. XVIII, 164) Rotin, Sava, Turcea — Neamţ, Paşco, Danciul — Roman (PoMjiHCKHx) Coste, Poroseacea. 7078 Mart 20 (Ur. XVIII, 171) Rotin, Sava, Tur-eea — Neamţ, Paşco, Toderan. 7081 Mart 6 (B. P. Hăjdău „Ion Vodă» p. 224) Rotin, Ion CaraghTuzeal, Lupea Hurul—Neamţ, Maxim, Romaşco — Roman, Toader — Orhei, Criste, Danciul. 7U82 Mart 10 (Ion „Vodă“ 234) Rotin, Lupe Hurul (socrul lui Ionaşco Vodă) — Neamţ, Toader — Novo.,rad, CaraghTuzeal —Orhei, Danciul. 7083 Mart 30 (Wick „Putna" 196) Rotin, Crlete, Andronic — Neamţ, Teodor, Dragul — Nouojrad, Vitolt, Porcul — Orheî, Negrii. 7083 Iuli 16 (Wick „Putna“ 110) Rotin, Gavril, Andronic—Neamţ, Pătraşco, Dragul— Rovograd, Porcul. 7087 Aug. 19 (Wick „Putna“ 212) Rotin, VartiC, Ion—Neamţ, Brînză, Golăl—Novoprad, Murgul, Văscan. 7089 Mart 3 (Wick „Putna“ 214) Rotin, Toader, Gheorghe— Neamţ, Irean, Niki —Roma», llie, Mllco. 7090 Febr. 28 (Wick „Bohotin“ 68) Rotin, Toader, Petru — Neamţ, Bernat — Roman, Ella, Gheorghl. 7092 (Uricar X, 229) Rotin, Andrei, Ionaşco,— Neamţ, Bucium, — Roman, David, Petru. 7094 Sept. 3 (Uricar II 255) Rotin, Bucluo. 7095 Mal 12 (Uricar XVIII, 207) Rotin, Cu-cera, Gheorghe — is eamţ, Dragoş, Ciolpan — Roman, Miron, Luca Note. Ureche aminteşte supt anul 7095 Ghenar 8 de Păr-cui parcaleb de Soroca. Dar nu toţi parcalabl ttrgurilor erau a-minţiţi m documente; trei eraă cetăţile mal principale: Hoţiii, Neamţ şi Novograd. (Picot. o. c. 650). 7096 Oct. 20. (Wick „Putna“ 198) Rotin, Gheor-jhe, Cocora — Neamţ, Dragota, Luca — Roman, Fillp. www.dacoromanica.ro — 487 — 7096 Decern. 20 (Ur. XVIII, 215) llotin, Cocora, Gheorghe — Neamţ, Gavril, Criste — Novograd, Davld, JBejan. 7097 Sept. 2 (Uricar'XlV, 109) llotin, Gheorghe, f răncosGiil 7099 Apr. 25, 30. — Rev. Tocileacu II, 4 703, inedit) Hotin, Gavrilaş, Gheorghe— Neamţ, Iran, l)ra -xin — Roman, Ionaşco, Andreica. 7100 Mal 3 (Arh. ist. III, 201) Hotin, Jora — Neamţ, Bejan — Roman, Onclul, lonaşco. Fără dată înainte de 7105 (Uricar XVIII, 237) Hotin, Gheorghe—Neamţ, Mogîldea, Chiriţă.—$ ovograd, Toader, Gheorghe. 7105 Ghenar 22 (Ur. XIX 5) llotin, Gheorghe — Neamţ — Dumitru Veveriţă, Golia — Novograd, Gr. Vea-veriţă, Cocîrlă. 7106 Decembre 22 (Uric XVIII, 227) llotin, Gheorghe Izlogeanu (Rev. Toc., I, 2,226; — Roman, Vasile, Nicoară. 7106 Mart 25 (Wick „Solea** 68) Hotin, Gheorghe — Neamţ, Vaslle, Dumitru — Novograd, Toader Drăgan, Ciolpan. 7106 luni 20 (Rev. Toc. II, 4. 706). Hotin, Gheorghe — Neamţ, Dumitru, Vasil *, — Hovograd, Toader Gheorghe. 7107 luni 20 (Wick ,,SoIka** 65) Hotin, Zota, Gheorgha — Neamţ, Ivan—Roman, David, Petru. 7110 luni 9 (Arh. ist. III. 90) Hotin. Gheorghe— Neamţ, Vasile, Hrisoverghi— Riman, Veveriţă, Ciocârlie. 7111 April 30 (Cr. Rom. I. 226) Roman, NiCOară şi Drăgan. 7112 August 21 (Cronica Rom. I. 230) Neamţ, Gheorghe. 7113 luni 1 (Wick „Solka“ 70) Hotin, Gheorghe— Neamţ, Gheorghe, ionaşco. 7114 Mart 20 (Melh. „Notiţe** 285) Hotin, Gll-gore—Neamţ, Gheorghe, Jonaşco— Roman, Nlanoie, «aduc. www.dacoromanica.ro — 488 — 7114 Apiil 2 (Arh. ist. III, 74)'Ho£in, Gheorghe— Neamţ, Gheorghe, lonaşco-liomaw, Nicoară, Ciocârlie. 7114 Mat 12 (Cr. Rom. I. 25) Hotm, Gheorghe — Neamţ, Gheorghe, lonaşco — Roman, Manole, Criste. 7115 Mart 1, 10 (Ur. X\lll, 256, Arh. ist. III. 74)Ho eawţ, lonaşco Dumitm — Roman, V. Bucium. 7133 Ian. 24 (Wick „Solka“ 90) Ho(m, Tudor — Neamţ, Gheoghe, Başot—Roman, Eni 713 4 Dec. 9 (Wick „Bohotin“ 74) Hotin, Gheor ghe, Jora —Neamţ, Gheorghe — Roman, Blîndă- 7136 Mart 22 (Tesaur de monumente II, 47) Ho-tin, viad, Mihul — Neamţ, Cîrje, Hurtr—Roman, Groze^ DancTu. www.dacoromanica.ro — 4j89 7187 Mart 27 (Cr. Romanului I. 160) Kotin, Vlad, Mihul — veamţ, Cîrje, Huru —Boman, Danciul, Zberea. 7139 Mart 23 (Uricar II, 50) Hotin, MalcocT— Neamţ Savin, Şoldan — Roman, Dumitru. 7142 Mart 15 (Ur. V, 228) Hotin, Gavrilaş, C. CTogolea— \eamţ, Savin, Prăjescu — Boman, luraşco, Başotă. Portarii de Suceava, Hatman, Pârcălab şi Portar de Suceava şi ispravnic pre toate oştile ţării. (Ureche) Ha'manul, cărui pentru ca să poată fi in Senat i s-a mai dat părcălăbia Sucevei. El judecă pe Călăraşi, Arcaşi, Darabani, Seimeni şi Lefaşl. In Moldova Eremia Vodă Movilă a instituit cel Intăiu t,P; demniiatea de hatman, luîod normam din Polonia. Miron Conţin . . . sad Arhistratigul a toată oastea, In vremurile împăraţilor greci avea această dvegătorie ispravnicul cel mave al cur-ţei împărăteşti .... are oblăduire asipra ţiu. Sucevei. (D. Canteiuir). Oană vornic de Suceava, 6915 Mart 8 (Cronica Huşilor aj p. 5), 6916 Sept. 16 (Cr. Romanului I. lOl,) 6916 Chenar 7 (Arh. ist. I. .1, 130), 6917 Noem. 18 (Wiek „Moldavitza“ 56), 6917 April 18 (Arh. ist. I. 2, 1), 6918 Febr 15 (Wick ,,Mold.“ 57), 6919 Sept. 22 (Arh. ist. I. 2, 12), 6919 April 14 (Wick ,,Moldaviţa“ 58) Nota. Am pus pe vornic de Suceava în fruntea portarilor de Suceava, fără a identifica aceste funcţiuni.— Oan portar de Suceava, 6951 Aug. 3 (Wick „Putna“ 152). Iliaş şi Petru Ponici parcalabî de Suceava 6965 Sept. 8, (-\rh. ist. 1. 1, 154), Sendrea portar de Suceava 6987 Sept. 20 (Wick „Putna ‘ 163), 6988 Mnî 27 (Ur. XIV 72), 6989 Febr. 1 (Arh. ist. 1. 1, 75). www.dacoromanica.ro — 490 — Nota. Cr. Putneană spâne că Şendrea a murit tn 6989 Iulie 8. (Bogdan o. c. 196, 226; of. Ureche 1', 162, unde greşit spune ei a murit tn 6983 şi-i dă şi titlul de hatman. Mormîntul lai Şendrea să află la biseriea din Dolbeştil mari ((in. Suoerel „şi l-aii dus de l-aii îngropat în biserica din Dolheştl, Ungă tatăl „său1* (Ureche 1*, 162). Luca Arbure 7007 Noem. 14 (Cr. Romanului I. 152), 7007 Noem. 15,26 (Wick „Mold.“ 72), 7007 Iuli 12 Rev. Toc. III 539 (Ufianiţki 176), 7008 Mart 15 (Ur. XVHI. 434), 7010 Noem. 17 (Wick „Putna“ 184), 7010 Mart 7 (Wick „Solka“ 6l), 70 ll Febr. (Wik ,Putna‘‘ 186), 7011 Aug. 26 (Wick „Wold.“ 74) 70i5 Mart 1 (Uricar XVni82) 7016 Fet>r. 2 (Wick „Putna" 189), 7021 Mart 5 (Arh. ist. L 2, 1197). Supt 7021 Aug. 25, Ureche aduce ca hatman pe Corpaciu, greşit In loc de Copacius, numele lătinesc a lui Arbore (Let. P, 184) 7023 Dec. (Wick, „Putna" 7025 106,) 7023 Apr. 20 (Arh.,ist. I. 1, 21 Noem. 9 (Wick „Putna“ 192), 7026 Dec. 2. (Arh. ist. I. 1, 27), 7028 Oct. 6 (Wick „Rădăuţi" 137), 7028 Apr. 23 (Uricar XVIII «7), 7028 luli 28 (Cr. Rom. I. 156), 7030 Fehr. 4, Apr. 21 (Ur. XVIH 92, 98), 7031 Ian. 4.(Wick „Putna" 204). Nota. Arbore portar are ca nepot pe Dragoş ot Poartă (Cr Bom. I. 166). Arbore e omorît tn 7031 Apr. (Lreche 1*, 187). In doc. din 7051 Mal 15 (Cr. Bom. 1,170) să spune de un Drago», oare afl fost portar supt Arbore, tu eetateaSucevel, şi din cauză oă a stricat o puşcă (tun) sonmpă. i s-a luat moşia Ţăpeytl de cătră Bogdan Vodă. ($ţH.\ IH Gpar rocno^Bă mh Borcan *r ^parorni nopTAp wt ilpsSpa bz CSHABcrfe.w rpi^-fe. 5* qio tot ^pAroui» nopTAp ckajha nSuiKS wt ««oro iVkuS. Luca Arbore, parcalab de Suceava era fiul lui Arbore parcalab de Neamţ' corn cotim pe un chivot de la Solka (Wick ,,Solkau, 11, din7011 Aug. 29). Urmaşii săi tnsă ti dau numele de hatman, căci. tn doc. diu 7092 Mal 1 (I582t, de Petru supt Şchiopul nisă spune Ion Solomon log ţinea încăsătorie pe Maria nepoata lui Luca Arbore,'hatmanul de supt Bogdan (Wick „ .impo-Xang 1) cf Ur 1’, 160). Maoarie tn cronica i i, scrisă pe tim • www.dacoromanica.ro — 491 — pul lui Petru -Rareş zice că Ştefan Vodă a tăiat capul hatmanului sHit, In 703.1 April Deci portar de Suceara era tot una -cu hatman In mintea scriitorilor pe la 1642. (Cf. I. Bogdan o. e. 202). Barnovschi 7036 Mart 4, 28; April 8 (Or. XVIII 105, 108, 114; Wick ,.Putna‘' 206), 7036 Matt 22 (Te», de mon. ist. III, 47), 7037 Mart 17 (Cr. Rom. I. 160) 7048 Mart 3 (Arh, ist. I. 1, 132). Hota. Trimes ou Grozea vornicul de cătră Petru Rareş contra Braşăului (Let.l’, 191), Dooumentul din 7036 Mart 28 ne spune de un Petrica fost portar de Suceava, ca botaruic moşiei Piticeni! (Dricar XVIII 111, nota 6). Mihul 7039 Mal 18 (Uricar XIV, 81), 7041 Mart 13 (Uricar XVIII, 120) 7041 Apr. 11 (Wick „Mold. “ "79) 7042 „(Wick „Moid.“ 80), 7043 Mart. 22 Arh. iit. I. 1, 83; III, 30, Cr. Huşilor 191, 1535 Apr 4 (Ilurm. II, 1. 93) 7045 Mart 30 (Wick „Putna“ 128) Nota. In 7049 să petrece scena ou suirea la tron a lui Alexandru Cornea, portar de Suceava, prin ajutorul Iul Mihu hatm., Trotuşan log., Pătraşco, Crasneş şi Cozma. Petru Rareş omoară pe Alexandru Cornea şi pe Patraşco, In Faur 7049, (Let. 1’, 201). cf. Soc. 1546 (Arh. ist. I. 1, 36) despre refugiaţii din Polonia în urma mai multor fapte rele. Pe aceştia Avraam Bani-lovski gramatio (piser) îl cere de la Sigismund August Oii-ga sinArbure, Ion Crasneş, fugiţi din Moldova cu 2 călugăriţe. Vascan nepot de frate lui Şarpe, Toader Tăutul sin Patraşco. Vascan şi Vlad (prostii ceolovi o). Mihul împreună ou Trotuşan log. fură ţinuţi In pază Ia Novograd în 7049 Febr. când Rareş să întoarse a 2-a oară in scaun I)., Bogdan o. c. 211); tot el omoră pe Ştefan Lăcusta: Ureche II face din familiile GăneştiX şi Arbureştiî (Let. 1*, 200) Petru Varticovict 7054 Mal 14 (Cr. Huşilor 148). 7054 Mai 15 (Cr. Rom. I. 172), 7054 Mai 27, 30 (Ur, XVUI 125,131, IV, 424, Ur. H. 252), 7056 Mart 21, 23 (Ur. XIV, 149 XVIII, 126), 7056 Mart 27 (Wick „Putua“ 209), 7056 Mart 2 (Cr. Rom. I. 180). Nota. In 7049, ctnd Rareşfvine a 2-a oară In scann, In Febr. 19, Domnul pune ca hatman şi parcalab Sucevei pe Pe* ’trea, feciorul Iul Yartie (Let 12, 203). In 7066 April 7, Sâmbătă după paşti, Iliaş tae capul lui Yartie, In târg In Huşi. (Let. 1% 206). De Yartie să aminteşte în 7070 Sept, 7076 Sept. 15, (U. r XIV, 161), 7094 No. 3; 709* www.dacoromanica.ro — 492 Mart 5 (Ur. XIV, 156), vezi poezia de Ciru Econom. I se zic» Vai tic Nemki. In 7092 Sept. 11 Iuraşco Vartic b& d& ca fiii al hatmanului Vartic, deci în mintea celor din 7092 (1683) sa dă» dea nnmede hatman la cela ce în 1646 să zicea numai portar, aceste 2 slujbefiind ocupate de una şi acelaşi persoană (Arii, ist. 1. 1, 144). Negrită 7056 Mal 5 (Uricar XVIII, 144). Dumitru 7060 April 4 (Arh ist. I. 1, 125) Ion Sturza (Sturzevici) supt Iliaş, ni e dat într-un document ără dată de an, lună ■ şi zi (Arh. ist. I. 2, 20), 70o0 Mal 5 (Uricar XIV, 87), 7060 April 25 (Cr. Rom. I. 188). • Nota. vezi mal sus la Gavril vornic din 7060; cf. Picot o. «. 3«1, unde se zice: Sturdza, magnus Daciae procurator, şi Mogila magister equitum. D. B. P. Hajdăă ît dă numele de hatman, de şi textul slav n-are de cît pe cel de portar. Eraă ' cumulate pe la 1548 aceste 2 slujbe de una şi aceiaşi persoană. Intrunt document din 7067 găsim pus la urmă cnv. hatman (rETMAN) (Arh. ist. I. 1, 42). Dan 7062 Mart 17 (Ur. XVIII, 149), 7063 Mal 9 (Arh. ist. I. 1, 111). Dumitru {bis) 7066 Mart 15 (Ur. VIII 11), 7066 April 1, 5, 16 (Ur. XVIII, 115, 200; Wick „Putna“ 109) fără an (Ur. XIV, 109). BamOV sis fi Barnovski cătră 7071 supt Despot . Vodă ((Let 1», 437). Nota. Cf. Picot o. c. 412; Dl. Picot puno în legătură pe-acest Barnov cu Miron Barnovski, viitorul Domn din 1626, care îşi zicea şi Movilă, de oare ce ar fi descins din Ştefan Movilăr fratele lut Ieremia, Glieorghe şi Simion Movilă; astă filiaţiune o dă Niesieki 276) ci arh.i st. 2. 1. 88 Boc. ulterioare pomenesc de un V Şeptelict ce-a fost Hatman (7130 Mai şi 7145 luni 6 (Arh. ist. III, 2X6, 223), eL a fost numai vataf de Suceava, oum ni-1 da doc. din 7125 ghen.. 16 (Arh ist. IH, 211); aceasta înainte da 1610; căci în 7118 Iuli 12 el îşi zice ChiBUIÎH Sp’feftHHK CSsaBCT^H (Arh.ist.lir 20.7); iar în 7128 era hiv- hatman(cr. Kom 1. 253). Miron Barnovskh 7130 Apr. 1 (V. Â. Ureche M. www.flacoromanica.ro — 495 Costin 1. 199) Urio. II. 379. 7131 Sept 5, (Ur. XVIII, 332 7131 Mart 5. (Uric. XVlIţ, 339) 7131 Decern. 20 (Wick.„ Solea „ 87) 1131 August 11 (V A. Ureche, o. c. I 214) 7132 Mart. 24 ( V A. Ureche, o. c. I. 200) (Ur. V. 82.) 7133) Wick.„ Solea" 90). Nota. Asupra familiei lui Miron Barnovski părerile istoricilor itnt deosebite El îţi zice ţi Moghilâ. Biesecki (ap. Engel I. 243) crede că a fost fiul lui Ştefan Movilă al 4 frate a lui Eremit Movilă. Picot crede oă ţinea 1» familea Movilă numai în linie femenină, şi că el stă în legătură cu Barnovskie hatm. de supt Eraclide Depot (7071) şi ou Toma Barnovski s aroste de Cernăuţi în 7035. (Pioot. o. c.541.) Nlcora. 7 35 Mart 16 (Ur. XIV, 102) 7136. Dec 9 (Wick „Boh 74) 7'31 Apr. 2 (ur. XIV, 404) 7107 Noem, (V. A. Ureche o. c. 1. 74). of. Let. V-. 291. Moscul 7139 Msrt 23 ( ur. 11,50). Savin supt Alexandru Ilias (cf. Let. lz, 292). luraşco Başotă 7140 Mai 26 (ur. XVI( 12 Nota. Acest Başota a stat închis In Ţarigrad împreenă ou Ght-orfht log. cu Cehin Torn. Roşea vist.Costin post. (Let. 1-j 298) Costtn 7 42 Feb. 28, Martie 8 (V. A Ureche o c. 178, (cr. Huşilor app. 55) 7142 Mart 15 Ur. V. 228 VI. 1*7. Nota cf. Let. 1î 293. Nota. Doc. aceste sînt datate de la Moise Moghilă; Ele cad în anul 1634. Mart. Cum explicăm însă legenda de pe pecetea lui Y. Lu- cul, care ne-arată data în slove de^SPMB, Jar în cifra arabe de 1633. Spătării Spatar mare şi staroste de Cernăuţi, şi este obiceiti ■ă se Îmbrace la zile mari (U haină scumpă domnească, dvorbitor cu arme domneşt încins, la spatele domnului întru acele zile. (Ureche). . .. polonepte miecznic ... El să bucură de jumătatea venitului stărostiei Cernăuţulul. Această funcţiune e luată de la bizantini, cari aveau cum eadem ceremonia protospatarios. (M. Costin). Spatariul cel mare este orînduit asupra celor purta• tori de spata domnească... cînd Domnul aşculta liturghia (missasattşedela masă, poarta spa a domnească. (D. Cantemir). www.dacoromanica.ro - 496 — Dienis 6940 (cronica Huşilor 149) cu Petru 6942 Apr. 24 (Ur. XVIII, 5, 9). cu Lazar 6951 Mal« (Arh. • ist. I. 1. 122); singur 695L Aug. 3 (Wick »Putna“ 52) 6953 Faur 18 Apr. 5, luli 15 (Ulian. 64, 65,67j 6953 Aug. 8 (Melhisedec „Notiţe" 100). Alexandru. 6944 Sept. i9(Ultaniţki 51) o dată cu Ilias. Singur 6944 Mai 23 (Wick „Putoa" |50)6945 Faur 24 (Ullaniţki 93), id. 234). www.dacoromanica.ro — 499 — Poiog 7087 Aug. 19. (Wick „Putna“ 212), Filip. 7090 Dec. 22 (Arh. Rom. I. 92). Bărlădean. 7095 Mai 12, (Ur. XVIII, 208). 7096 Oct. 20, Wi k „Putna“ 198). 7096 Dec. 20. (TJr. XVin, 215). Năbădaîco şi JVădâbatco. 7097 luni 24. (Wick,,Solea 66;. 7099 Apr. 25, 30 (Rev. Toc. II, 4. 704, inedit). Constantin. 7100 Mai 3. (Arh. ist. III, 201). Oboi supt Er. Moghila ante 7t05, (Ur. XVIII, 237). Nicola Bantăş. 7 >05 Ghenar 22. (Ur. XIX 5). Bosuîoc 7105 luni 22 (Ur. XVI, 25->). 7t06 Dec. 22. (Ur, XVII, 227). 7106 Mart 25 (Wick „Solka“ 68), 7106 luni 20 (Rev. Toc. II. 4. 706'. 7107. (Uri-carul XlV, 99 . 7110 luni 9. (Arh. ist. HI. 80). Nota. Ionaţcu sin Bovuioc spat. (Ur, XIV, 163). Toader Veveriţă 7113 luni 1. (Wick ,,Solka“ 71). 7114 Mait 30. (Melu. Notiţe 235). 7114 Mai 22 Cron. Rom. I. 25). 7115 Mart t. >Ur. XVIII. Î56). 7114Mart 14. (Arh. ist. II', 70). [Cf. Cr. Huşilor 93). lonaSCO GhTanghta. 7118 Ghenar 16. (Ur XIV, 269, XVII), 6. Nota. Ghengke Vornicul a avut fii pe Gr. Ghengke şi Io-nafe Ghengke vornic de poartă. 7113 Mart 8., (Ur. II, 268). Dîamandi. 7123 Mai 22, Aug. 1. (IPick „Solks*, 74, 78). Vasile. 7125 Faur 1. (Ur. V, 220). 7125 Mart \2 (Ur. X, 151). Nota Tot în 7123 ni se spune de un VasUt biv spatar. (U-ricarnl V, 213). Gligori Ciolpan. 7126 Mart 30. (Arb. ist. lv 2y 192). 7126 Apr, 15. (Ur. XVIlI, 291). Alexa. 7131'Dec. (Wick „Solka“ 86). 7131 Mart 7 (Rev. Toc. II, 4, 708. Slmion Găuca. 7i32vMart 24. (Ur. V, 382). 7133 Ian. 24 (Wick ,.Solka 90). Lupul. 7135 Mart 16. (Ur. XIV,’102). www.dacoromanica.ro — 500 — Savin. 7136 Dec. 9. (Wick „Boh“ 74). 7136 Apr. 2. (Ur. XIV, 404). Patraşco Dragotă. 7139 (Arh. ist. I. 1,106 nota). 7139 Mart 13, (Ur. II, 50), Nota. Ca urmaşi aî lui Drago (a avem pe Angheluşa cu fiii 8ăr Toma şi Dumitraşco (7137 Mal 20 (Bev. Toc. II, 4 715). Dumifrasco Şoldan 7142 Dec. 3U(Ur. XVI, 18, 20). 7l42 Febr. 28, Mart 8. (V. A. Ureche. Miron Costin I. 78) şi Cr. Huşilor app, 55). 7142 Mart 15. (Ur. V. 228). Grigore Ureache. 7143 Mart 25. (Ur, XIV, 39). Nola. Cf. Let 1“, 292). El cade supt Vasile Lupul. VISTERNICII Visternic mare ispravnic pe socoatele ce fac să se eio din ţară şi grijind şi împărţind leafe slujitorilor şi purtător de grijă a toată cheltueala Curţii şi a ospeţelor ce ar veni în ţară şi toate catasteşele ţării în mina lui. (Ureche) ,.. poloneşte podskarbi are în sarcina sa izvodul ţării întregi omnium ordinum, aduna tribuia. haraciul pentru Turci şi toate celelalte expensa. Nici un judeţ nu*I este dat în usufruct si de aceia censetur acuma a fi cel mai nenorocit dintre senatori, cu atît mal vîr-tos că necontenit curae illim sollictiant apimum. (Miron Costin). ... Toţi diecii (i. e. Scriitorii)- de visterie trebue să asculte de poroncile lui, şi numai pentru că. are la mina sa cheile de la casa Sfatului de taină să -socoteşte www.dacoromanica.ro — 501 — şi el al optulea sfetnici, însă n-are intre dînşil nici loc de şedere, nici cuvînt. (D. Cantemir) Goraeţ. 1404, Aug, (Ulraniţki 15). Vîlcu 6919 Apr. li (Vick., Mold. 58). stan 6917 Noem. 18 (Wick „Mold.“ 56', 6917 Apr. 18 (Arh. ist. 1, 2, 11) 6919 Sept. 22 (Arh. ist. 1, 2. 12) ocupînd şi boeria de postelnic;—6927 Apr. 8 ( \rh, ist. 1. 1, 110) 6930 Aug. zO (Arh. ist I. 1. 132). Cu lacuş 6936 Fevx*. 16 (Wick. „Putna“ 202; 6936 Apr. 15 Ur. XVIII, 1), 6936 Iuli 8 (Arh. ist. I. 1, 121), 6939 Faur 6 (Arh. ist. I. 1, 122). Cu Mircea 6941 Noem, 9 (Wick Putna 148) 941 Febr. 26 (inedit) 6941 luni 4 Ulian. 35) Nota. In Uricar XIV, 168 cetim : Petriman vataf şi Ionaşco şi Vâsutca, feoeorl lui Vasco, nepoţi Olincai. strănepoţi lui Stan Vistern-cul. Mircea 6942 Ghenar 13, (UI. 41), 6942 Faur. 10 (Wick. „Putna ‘ 149) 6942 Apr. 24 Ur. XVIII. 5, 9). Toma 6944 Dec. 7 (UI 54), 69 47 Mai 10 (Ur. XVIII, 18). Coste Hrişcanul zis şi Pereciunca. 6950 Mai 8 (Arh. ist. I. 1 122), 6.151 Mart 6 (UI. 60, 6 .) 6951 Aug. 3 (Wick. „Putna'* 152) 6952 Apr. 6953 Sept. 39 (Cr. Rom. I. 113) 6953 Noem. 26 (UI. 64), 6953 Faur 18, Apr. 5, Iuli 15 (UI. 65, 66, 67), 6953 Aug. 8 (Melh. Not. 100), 6955 Faur Îl (Wick „Mold" 62). Danciul 6956 Sept. 22 (UI. 7l). Micul 6956 Faur 18 (UI. 70). Danciul 6956 Apr. 23. (UI. 72) 6956 Aug. 22 (UI. 74). Duma 6961 Uhenar (Ur. XVIII, 22). Cozma 6961 luni 20 (UI. 82) 6963 înainte de Iuli (UI. 85.) Ion 6963 Iuli 2*'(UI 84) llea 6964 luni 15 (UI. 87). www.dacoromanica.ro — 502 — Stanimir 6965 Sept. 8 (Arh. ist 1. 1, 154) (968 luna 12 (UI. 97) 696 (8?) Sept. 13 (UI. 99). Nota Sept. anu 6968 (1460,11 genalogta Boldureţtilor pune pe bătrînul Boldur ca visternic (Ur. YI, 85, nota). |uga 6968 Apr. 29 [Arh. ist. 1, 2, 6), 6969 Apr. 22 (Ur. XVIII, 30), 6972 Noem 2 (UI. 104), 6972 luni 11 (Cr. Huşilor app 10 ; citat rău de Păr. Melhi-sedec ca Sopa) 6974 Iuli 9 (Arh. ist. I. 1, 114). 6974 Aug. 8 (Fick ,Putna“ 154) 6975 Sept 11 (Ur. XVI, 284). 6975 Ghenar 10 (Ur. XIV, 168) 6976, Oct 2 (JPick,Putna‘‘ 156), 6976 Iuli 28 (UI. 107), Iuli 28, 6978 Oct. 26 (Ur XWIII, 33) 6978 Mai 28 (Wick. , Putna ‘ 157), 6978. Aug. 10 (UI. 108) 6979 Sept 10 160) 6980 luni 5 (liev. Toc. II. 4 701). 6981 Sept 3, 13 (Wick. 161, „Mold*1 69) 6984 (Wick. „Putna" 158), 6980 Apr. 25 (Wick. „Putna" Mal 22 (Ur. XIV. 70, Col. Tralan, 1876, 5591, 6987 Sept. 20 (Wick, ,,I'utDa‘ 163), 6989 Oct 5 şi Febr. 1 (Arh. ist I, 1, 116, 75 odată cu Kiracola) 6989 Mart (Wick, „Putna 202), Nota. In 6972 Apr. 8 cetim în Wick „Mold.“ ca vist. pe Ioni/; nn-l care m loc de luga, rău cetit ? Cf. Picot Chr. d’Ureche 162 nota asupra rolului Ini Inga vi8temicul în lupta de la Valea Albă. Kiracola 6988 Mal 27 (Ur. XIV, 78) 6992 Mal 14 (Ur. XVIII. 41). Boldur. 6995 Oct. 9. Mart, 5, 6,7 (Wick „Molda. 67, „Putna" 165 5 Ur. XVIII, 45), Rev. Toc, 1.2,379). 6996 Oct 15, Apr. 5 (Cr. Rom. 1, 133 ; Wick „Putna*' 168), 6997 Oct. 14, Mart 13 (Wick „Putna" 173 ; Arh. ist. I 1, 154) 6998 Mart. 15, 16 (Wick „Putna" 175, 178, 181, Radaut 135; Ur. XVIII, 62), 6999 Febr. 26, (Arh. ist. I, 1, 157). Isac 6999 Oct. 15 fArh. ist I. 1, 156. 7000 Oct 10 (Ur. XIV. 72), 7003 Faur 4 (Ur. XVIII), 72; Rev. Toc. II. 4, Facsimile), 7005 Ghenar 22, Vart 19, 19 (Uricar XIV, 65, 74; XVIII, 77), 7007 D*o- www.dacoromanica.ro — 503 — embre 14, 15, 26 (Cr. Rom. I, 132; VVick, .,Mold ‘ 72, Rev. Toc. III, 5, 393)7007 Iuli 12 (UI. 176, 7008 Mart. 25 (Ur. XVIII). 7010 Noem. 17 Mart 7 (Wick „Putna 1^4; Solka 62) 7011 Faur (W. Putna 186), 70LI Aug. 26 (Wick „Mold. 74) 7015 Mart 1 (Ur. XVIII, 82), 7016 Faur 2 (Wiik „Putna“ lb9). Nota. Acest hac vist. fiind vist. încă în 6998 Mart 15 cumpăra satul Fălticeni şi Buciumeni de la Heacsa, fata Hanal, şi de la Maruşca fata Mihulul logofătului şi nepoata vostitului Popa Iuga, cel des amintit în Uricele seci al XV-a (Ur. XVI,, 5) £ trimes în misiune diplomatică odată cu Tăntul log în 70C5 cătră Albert, craiul leşesc (2. Bogdan, o. c. 197) cf. Picot Chronique d’Ureche 245 nota. Gavril Totruşan, 7021 Mart 5 (Arh. ist. 1. 2 119), 7023 Apr. 2u (id. 1. 1, 157), 7023 Dec. 21 Wick „Putna" 106). 7024 Aug. 25 dă uo aer Voroneţu-lul (Rev. Toc. 1. 2. 262). Eremlta 7026 Dec. 26 (Arb. ist. 1. 2, 27 > 7028 Oct. 6 (Wick Rădăuţ 137), 7028 Apr. 23 (Ur. XVIII, 87), 7030 Faur 4, April 21 (id. 93, 98-, 7031 Mart 4 (Wick „Putna" 264). Nota. Acest vistcrnio Eremua s-a călugărit şi a luat numele de Evloghie ţ a avut o fotă Anuşoa, ce vinde lut Gli Moţoc uricar juni. din lacobent de pc Jijia, în 7054 (?) Arh. ist. I, 2, 20), Dumşa 7036 Mart 4. 28, Apr. 8 (Ur. XVIII, 105, 108, 114; Wick , Putna" 206). 7036 Mart 22 (Tes. de mon. Ist. III, 47) 7037 Mart 17 (Cr. Rom. 1, 160). Nota. In doc. din 7036, să aminteşte de Sima visternic supt Stefăniţă Vodă (Ur. î, Ed. II, 149; XVIII, 195). Nu e oare a-cesta acel Maxim vist., omorît de Stefăniţă în 7032 Sept. 7, n-da*ă cu Coste parc. de Neamţ şi cu lvaşco lg. ? (1 Bogdan O. C. 229 E. Picot O. C. 270 nota'1. Toader 7038 Mart 3 (Arh. ist. 1. 1. 132). Glavan 7039 Mal )S (Ur. XIV, 82; 7041 Apr. 11 (Wick „Mold. 79). 7042 (W. Mold. 80). MăteTas 7043 Mart 22 [Arb. Ist. 1. 1 83] Cr. Hunilor 19] 7045 Mart'30(Wick „Putna" 208). www.dacoromanica.ro -- 504 — Nota Of. Relatiunea Epp. Ioannes (lo Liind asupra vister-niculul lui Petru Vodă, (1536/ în misiune politică pe lingă Ion Zapolia, (Arh. Ist. 1. 1. 48) Toma vist 7051 Aug 21 (Fev. Toc. 1 2, 64) Dan 705 (?) Mart 11 (Arh. ist. 1. 2. 20), 7054 Mal 14, 1P, 17 (Cronica Huşilor 148; Ur. XVIII, 125, Wick j.Mold.*4 81 Ur. IV, 424 Cr. Rom. I 172, 7056 Mart 23, 27 Mal 5 (Uricar XVIII, 136, 143; Wick „Putna“ 7056 Mart 2 (Cr. Rom, 1. 180). Moghila 7054 ? 1 (Ur. XVIII, 13 ) 7054 Maî 22 (V. A. Ureche Mircn Costin 1. 69). 7054 Mal 30 (Ur. ll, 252). Ion Pptricina DancTul 7060 Apr. 4 (Arh is\ 1 1.125) 7060 Apr. 25 (Cr. Rom. 1. 188), 7062 Mart 17 (Ur XVIII, 149), 7063 Mal y (Arh. ist. 1. 1. 110) fără an [Urick XV, 109], 7076 Mart 15. (Ur. VIII, 11), 7066 Apr. 5, i6 (Wick „Putna-‘ 109; Ur. XVIII, 20), 7067 Apr. (Arh. ist, I. 1. 119). Nota. In documente e Citat uneori Ion, uneori Ion Pe-cina, alte ori Ion Danciul, alte ori numai Danciul. In Le'. Io, 439, 442 ni se spune că supt Despotă era în mare cinste unui Griţ/ore Leveles, de neamul lui de la Bechi (Viîana), care strîn-gea haractul. lurja 7070 \'aî 20 (Ur. XIV, 89) 7077 Apr. 6. (Ur. XVIII, 64). lanl 7081 Mart 6 (Ion Vodă 224) 7082 Mart 10 (id. 234'. Ion 7083 Iuli 16 (Wick „Putna“ 110). No ă. In 7087 Aug. 19 nu era nici un visternic. Ion Solomon 7089 Mart 3 (Vick „Putna 214), 7090 Dec. 20 (Arh. Romînească 1. 92). 7090 Faur 28 (Wick „Mold“ 68). lani. 7092 (Ur. X, 229 . 7095 Mai. 12. (Ur. XVIII, 208).7099 Apr. 25, 30 (Rev. Toc. II. 4. 7<4; inedit) 7101 (Let P, 252'. 7l06Dec. 20. (Ur. XVIII, 215). Nota, Acest lani fusese clucer şi l-a pus visternic Âron Vodă in 710IJ. www.dacoromanica.ro 505 — Supt 1488 (7096) se aminteşte de Bruţii ca visternic. (Arh. ist. I. 1. 176). In 7095 Mart 6 să aminteşte de răposatul Stroici vist. a cărui fată Măriuţa, o ţinea Gawilaş Viorea logofăt. In 7104 Mart 24 a murit vist. Jani Caligheropolo din Pogonouapa. (Bev, Toc. 1, 2, 64). Simion Stroici. 7105 luni 22. (Ur. XVI, 258). 7105 Ghen. 22. (Ur. XIX, 5). 7107. (Ur. XIV, 94). 7114 Mart 30. (M. lh. „Notiţe*1 236.7114 Mai 12. (Cr. Rom I. 25). 7115 Mart 1. (Ur. XVIII, 256). (Cf. Cr. Huşilor 93). Nota. Simion Stroici îl găsim ca visternic şi în 7099 odata cu Iani, iar ou Nicoar Prăjescul vine tocmai în 7188. Faur 11. (Arh. ist. I. 1. 128). S. Stroici n-a avut copii, şi averea lui o lasă lui Lupul Prăjescul, ce ţinea pe Safta, nepoatâ-sa ; el îi şi botezase pe fiul săii Gligori. (Kev, Toc. II. 4, 708). Caraiman. 7109 Oct 3.. (V. A. Ureche ,M. Cos-tin II. 581). Nicoară Prăjescul. 7118 Ghenar 16. (Ur. XVII, 6, XIV, 269) cu Boul visternic îu 7120 Noem. 9. (V. A. Ureche „M. Costin“ 70) Notă. Să aduce ca vist. o dată cu Nicoară şi pe Pricop Caraiman. (V. A. Ureche M. Costin U, 614). Boul singur 71 9 Mart 7. (Ur. XVIII, 270). Alexandru. 7123 Mart 12, Aug. 1 (W.ck „8olka“ 74, 78). Costaki Roşea. 7123. (Ur. V, 213) o dată cu Boul biv vist. 7125. Faur I. (Ur. V, 220'. 7123 Mart 12. (Ur. X, 151). Nota. Boul vist. e omorit de Tomşa in 7123, (Let 1’ 265). Dumitraki 7126 Mart 30. (Arh. ist. 1, 2, 192). 7126 Apr. 15. (Ur. XVIII, 291). Vasile (Lupul) supt Gaspar (între 7126—7129). (Let V, 269). Mihăilaki. 7130 Apr. 24. (Ur. XVIU, 313). 7130 Aug. 1. (V. A. Ureche, M Co3tin 1. 199). 7131 Sept. 5, Dec. 20 (Ur. XVIII, 331 ; Wick „Solka 86). 7131 www.dacoromanica.ro — 506 - Mart 7 (Rev. Toc. II. 4. 7C9), 7135 Vart 16 (Ur. XIV, 102). Domitraţki 7131 Mart 5 (Ur. XVIII, 339). Hrizea 7132 Mart 24 (V. A. Ureche. O. C. 1. 200 (Ur. V. 332). Nota Cf. Let 1», 289). Lupul 7136 Apr. 2 (Ui-XIV, 704). Nota. Gli. Roşea vist în 7135 Ghenar 19 (Ur. XIV, 804. N. Catargi 7137 Noem. (V. A. Ureche. O. C. 1. 74) odată cu Lupul şi Gh. Roşea. Dumitraşco Buhuş 7137 Mart 14 (Ur. XIV, 172). 7139 (Arh. ist. I. 1. 106 nota), 7142, Faur 28, Mart 8 (V. A Ureche O. C. 1. 78 şi Cr. Huşilor App. 55 7142 Mart 15, (Or. V. 228) Nota cf. Let. I2, 292). Enaki Cantacuzin 7139 Mart 23 (Ur. 11, 50). Gh. Roşea i lordaki 7140 Mai 26 (Ur. XVI, 12). Arh 8t. Iaşi pag. IV, 194. Ursaki 7141 Apr. 10 (Ur. IX, 493). Nota. In 7139 ni să aminteşte de Gh. Başotă, şi lordalci bivf yisternicil. (Arh. Ist. 1. c). A murit tn 7i55 Mart 15 (Mellr. „Notele" 129). lordaki 7143 Mart 2 [Or. XIV, 99], supt V. Lupul. POSTELNICII. Poste’nic mare vorbitor înaintea domnului şi pârcălab de Iaşi şi tălmăcit! în limbi străine. (Ureche). ... Ceea ce în Polonia se numeşte hlarszalelc Cuvîntul po3teh)ic derivă de la IIocT£i\ (pat, fiind că www.dacoromanica.ro — 507 — acest funcţionar posedă prerogativa de a tntra ori cînd fără anunţ în camera principelui, cela ce nu ss cade nimărul. Se bucură de venitul pârcâlăbiel Iaşilor. (M. Costin). .... La sfatul cel de taină nu are el nici loc de şedere nici cuvînt de răspuns; însă de multe ori este şi el primit ori cu învoeala celorlalţi, sau din poronca domnească, şi atunci trebue că 1 socotească ca vechil in locul domnului... El are oblăduirea Iaşilor. (D. Cantemir. Stan 6915 Mart 8 (cr. Huşilor app. 5'. 6916 Sept. 16 (cr. Romanului 1. 101). 6917 Noem. 18 (Wick. „Mold,“ 56). 6917 Apr. 18 (Arh. ist, 1,2.11) odată şi visternic. 6918 Febr. 15 (Wick. „Moid.“ 57). 6919 Sept 22 (Arh, ist. 1.2.12), 6919 Apr. 4 (Wick. „Mold.“ 58.) Hodco Mamurinscu 6936 Iuli 8(Arh. ist. I. î, 121). CosticT 6936 Febr. 16 (Wick. „Putna“ 200'. 6937 luni 1 [Arh. ist I. 1. 121]. 693» Faur 6 (id. 1.1.1227 Costin 6941 Mart 4 (V. A. Ureche „Miron Cos-tin“ 1.217) 6944 Dec (id. 1. c.) Stancîul braţ Lazăr 6941 Genar 3 (Ur. X, 226). 6944 Mal 23 [Wick. „Putna“ 150], 6944 luni 14 (Ur. XIV, 69) 6946 luni 23 (Wick. „6ohotin“ 65). 6947 Mart 12 (Ur. XVIII, 13). Costid 69 47 Mai 10 (Ur. XVIII, 17) 6951 Mal 4, 8 (UI. 62 ; Arh. ist. I. 1.122) 6954 Ghen. 25 (UI. 63). Notă. In 6953 Apr. 5 ni să aminteşte de Dama postelnicul braţ Mihail Icgofetul. (UI. 66.) Sârbul 6956 Sept. 22 (UI. 71,74). Potrică 6961 Sept. 7, (UI. 78', 6963 înainte do Iuli (Ul. 85). . Micul 6963 Iuli 2 (Ul. 84). Bolbosea 6964 luni J.5 (Ul. 87). Isaîa 6965 Sept, 8 (Arh. ist. 1. 1.154; UI. 99). www.dacoromanica.ro - 508 Crasniş 6908 Apr. 23, luni 12 (Arh. ist. 1. 6; UI, 97). Paşco (Pişe) 6969 Apr. 22 (Ur. XVIII, 30). 6972 Noem. 2 (UI. 104). 6972 luni 11 (cr. Huşilor app. 10) 6974 Iuli 9 [Arh. ist I i. 1141. 6974 Aug. 8 (Wiek. nPutnaw 164). 6975 Sept 11 (Ur. XVI, 284). 6975 Ghen. 10 (Ur. XIV, 68). 6976 Oct. 2 (Wick. „Put-na“ 156) 6976 Iuli 28 (UI. 107). j luga 6978 Oct. 26 (Ur. XVIII, 34). 6978 Ma 28 (Wtck. „Putna“ 157). 6978 Aug. 10 (UI. l08> 6979 Sept. 10 (Wick. „Putna“ 1591. 6980 Apr. 25 luni 5 (Wick „Putnaa 160. Rev. Toc. II, 4. 701.) 6981 Sept. 3. 13 (Wick „Putna“ 161 ; Mold. 69). 6984 Mal 22 (Ur. XIV, 70). Gherman 6987 Sept. 20 (Wick »Putna“ 163). 6988 Mal 27 (Ur. XIV, 72.) EremiYa 6989 Oct. 5 (Arh. ist. 1. 1. 116). 6989 Mart (Wick „Putna“ 67). 6992 Mal 14 (Ur. XVIII, 41). 6995 Oct. 9 (Wick „Mold.“ 67). 6995 Mart 5, 6 7, (Ur. XVDI, 41, Wick „Putna“ 165, Rev. Toc. I. 2. 379.) 6996 Oct. 15 (cr. Rom. I. 133). 6996 Apr. 3 (Wick „Putna" 1»>7). 6997 Oct. 14 (id. 173). 6997 Mart 13 (Arh. ist. I. 1. 154). 6998 Mart 15, 16 (Wick „Putna“ 175, 179, 181 ; Rădăutz 134; Ur. XVIII, 65). 6999 Oct. 15 Faur 26 (Arh. ist. I. 1,. 156, 157). 7000 Oct. 10 (Ur. XIV, 62). 7003 Febr. 4 (Ur. XVIII, 72, Rev Toc. II, 4. facsimile.) Dumşa 7005 Ghenar 22, Mart 19 (Ur. XIV, 65, XVIII, 77 i. 7007 Noem. 14, 15 [cr. Romanului 1. 152; Wick „Mold.“ 72]. 7007 Iuli 12 (UI. 176). Notă. In 7008 Mart 25 nu era postelnic nimenea. (Ur. XVIII, 434.) Cozma Şarpe 70,0 Noem. 17 (Wick „Putna“ 184) 7010 Mart 7 (Wick „Solka“ 62). 7011 Faur, Aug. 26 (Wick „Putna*' 186). 7015 Mart 1 (Ur. XVIII, 82). 7016 Febr. 2 (Wick „Putna“ 189).— 7021 Mart 5 (A h. ist. I. 2, 119), 7023 Dec. 21 (Wick „Putna" 106).— 7023 Apr. 20 (Ar. ist I. 1. 157). 7025 Noem. www.dacoromanica.ro — 509 — O (Wick ,,Putna“ 192). 7026 Dec. 26 (Arh. ist. I. 1. 27). 7026 [Wick „Mold.“ 76], 7028 Apr. 23 (Ur. XVIII, 87.) — 7028 Iuli 28 (cr. Rom. 1. 258). 7030 taur 4, .Apr, 21 (Ur. XVIII, 92; XIV, 77; XVIII, 99). 7031 Ian. 4 (Wick „Putna“ 204). Notă. In 7031 Mart 20 a pribegit Şurpe Postelnicul, zice Ureche (Let. ]*, 187) cf. Picot. o. c. 272—275 nota asupra expatriatului Şarpe şi a altor haini boeri. Isaac (log.) şi Bîrlan, la ce note deplomatice au dat naştere. Şarpe face in 7027 Mart '30 biserica din Văleni (Skiai) (Melh. 3„Noti(e“ 181). Licml 7036 Mart 4, 28, Apr. 8 [Ur. XVIII, 105, 108, i 14; Wick „Putna“ 206, Ur. XIV, 80). 7036 Mart 22 [Tes mon. ist. III, 47]. t037 Mart 17, [cr. Rom. 1. 156.1 7038 Mart 3 [Arh. ist. I. 1. 132.] Albotă 7039 Mal 18 [Ur. XIV, 82]. 7043 Mart 22 [Arh. ist. I. 7. 83 ; III, 30 ; cr. Huşilor 19],—7045 Mart 30 [Wick „Putna" 208.] Maxin Hrăbor 7054 Mal 14, 15 (cr. Huşilor, 148, [Ur. IV, 414]. [şi cr Rom. 1. 172], 7054 .vial 27, 30 [Ur. XVIII, 125; Wick Mold.‘- 83.J 7054 Mart Îl £Arh. ist. 1, 2. 19.] 7056 Mart 2. 23, 27, Mal 5 [Ur. XVIII, 136, 144, Wick „Putna‘- 209], [cr. Rom. 1. 180]. Nota. In 7060 Maxin Ilrăbor post, fiul Iul Jurj Hrăbor oo-mis, era mort, cacî moşia lui i se vinde de Lăpuşneanu Iul T. Bolea stolnio. (Arh. idt, I. 1, l2ă). losif Veveriţă (după 7056 şi ante 7060 April 4) Mart 11 (Arh, ist. 1, 2, 20). *. Sava 7060 Apr. 4 (Arh. ist. I. 1. 119.) 7067 Apr. (id I. 1. 119.) Toader 7060 Apr. 25 (cr Rom. I, 188). Vascan Moghilă 7062 Mart 17 (Ur. XVIH, 149). 7063 Mal 9 [Arh. ist. I. 1. 110). Lidul (?) 7066 Mart 15 (Ur. VIII, 11). ^berea Supt Lăpuşneanu [Ur. XIV, 109]. losif Veveriţă 7072|Let. l2. 219, 446; „Ion Vodă“ 252). El fuge în Polonia, la Liov, după ce Tomşa pă- www.dacoromanica.ro — 510 — râseşte domnia (7072). E omorit de Ionaşco Vodă, bă-gîndu-1 de viu în groapă [Picot. Cbr. d’Ur. 486 ] Dinga 7070 Mal 20 [Ur. XIV, 89J. 7077 Apr. 6 [Or. XVIII, 164.] Mala! Petru 7081 Mart 6 [Ion Vodă 224]. 7082 Mart 10 (id. 234.) Dumitru 7083 Mart 30 [Wick „Putna" 193.] Ion 7087 Aug. 19 [Wick ,,Putna“ 212.] Xota. Ion Potcoavă alungind pe Petru Şchiopul din icaun, în 7087 a pus boerî pre Ţopa postelnic, şi pe Copeţkt, parc. Ho-tinulul (Let. 1’, 469). Bartolomeo Bruţi, (Brut) 7089 Mart 3 (Wick „Put-na“ 214;. 7090 Dec. 20 [Arh. Rom. 1. 92.] 7091. [Ur. X, 229] 7093 Apr. 8 (V. A. Ureche Costin'* 1. 217.) 7095 Mai 12 (Ur. XVIII, 207). 7096 Oct. 20 [Wick ,,l’utna“ 198.] 7096 Dec. 20 (Ur. XVIII, 215.) 7097 luni 30 (Wick „Solka“ 65.) 7099 Apr. 25, 30 (Rev. Toc. II, 4. 703; inedit.) Nota. Brut e omorit de Aron Vodă în 7019. N. Costin scrie,, „den cari unul era anume Brnt; Iar ce boerie aii avut, nu putem ştire, fără cât că era Ârbănaş de neam, om ştiind câte-va limbi şi sosit la mare avere, ştiut şi la Poarta împărăţiei *, pre aciasta încă pentru avere l-aii omorit . . . acel Brnt.. era radă ou Sinan Paşa, vestit pre atunci paşă la Împărăţie (Let. I*, 476 . . ef. Picot. Chronique d’Ureche 636 nota şi 673 nota, cf. Arh. ist. I, 1. 176..............) El a fost şi visternie, cum ni-1 a- rată Rafaele Skrzyneski tn 1688, cînd s’a încercat a Introduce Catolicismul in Moldova : „favoritul şi visternicul M Petra Vodă, Bartolomeo Brutti, starostele Lăpuşnef, arnăut de origină şi zelos catolic (Arh. I. 1. 176 şi II, 82). Oprea 7100 Mal 3 [Arh. ist. III, 201] şi [Arh. ist. I. 1. 175.] Zota 7101 (Let. I*, 242). Nota- In 7090 Sept. 14 să aminteşte de un Sturea poştei-uicul (Wiok „Mold.“ 89). Gligori Ghltanghîa 7106 Dec. 22 (Uricar XVIII, 227.) Neta In 7120 Apr. 8 să aminteşte de nepoata .Iul Gligori GhiTangMa (V. A, Ureche „Miron Costin“ 1. 71'. www.dacoromanica.ro — 511 — Dragan 7105 luni 22 (Ur. XVI, 256). 7105 Gen. 22 [Ur. XIX. 5]. 7106 Mart 25 [Uricar XVIII, 237 ; Wick , Solka“ 68.] 7 «06 luni 20 (Rev. Toc. II, 4. 740.) 7107 (Ur. XIV, 98.) Trifan 7110 luni 9 (Arh. ist. III, 80.) Alexandru Costin 7111 Aug. 7 (V. A. Ureche 0. c I. 218). Barnovtkl 7113 luni 1 (Wick „Solka“ 71.) 7114 Mart 30 (Melh „Notiţe 235). 7114 .Mal 12 (cr. Rom. 1, 25). cf. cr. Huş. 93, unde e greşit cetit OrinovBki. Dumitraşco Klriţă Paleologu 7115 Mart 1 (Ur. XVIII, 256). 7117 Oct. 10 (Arh. ist. I. 1, 78). 7118 Faur 21 (V. A. Ureche „M. Costin'1, H, 514.) Nota. Acest Kiriţâ e omorit la 7120 de Tomşa Vodă (Let. P, 262.) Văduva acestui boer, Mana. mătuşa lui C. Movilă, zică că bărbatul ei a slujit 12 ani supt EremTa Movilă (Arh. ist. I. 1, 70.) Bernat 7120 Apr. 8 (V. A Ureche „Miron CoBtin" I. 70.) 7125 Faur 1, (Ur. V, 220). 7125 Mart 12 (Ur. X. 151). 7126 Apr. 15 (Ur. XVIII, 29’). 7126 Mart 30 (Arh. ist. I. 2, 192.) Gr. ciolpan 7123 Mart 24 (Arh. ist. I. 1, 158.) Nota. In 7123 ni fă aminteşte de Grigore Ciolpan post. (Ur. V, 213.) Enachi 7123 12, Aug. 1 (Wick „Solka‘‘ 74, 78.) V. Şeplellcl 7127 Iuli 5 Arh. ist. I. 2. 6.) Gola 7l29 (Let. I\ 273) omoară împreună cu ŞeptelicI hatman pe Gaspar Vodă. Gheorghe 7130 Apr. 1 (V. A. Ureche „M. Costin" I. 199.) 7131 Sept. 5 (Ur. XVIII, 332.) 7131 Dec. 20 (Wick„Rolka“ 86.)7131 Mart 5, 7 (Ur. XVIII,339, 348). Trofand (zis şi Trufanda.) 7133 Ian, 24 (Wick „Solka* 90 şi Let Ia, 289). Nota. In 7133 Apr. 12 ni să aminteşte de un Ion post. re*, tentator bis. sf. Sara Iaşi (Me)h „Notiţe" 244.) N. Catarglul 7135 Mart 16 [Ur. XIV" 103.] www.dacoromanica.ro - 512 — Costin Cantacuzino 7136 Dec. 9 [Wick „Boh“ 74.] 7136 Apr. 2 (Ur. XlV, 404.) 7137 Jtfoem. LV. A, Ureche „Miron Costin“ I. 74.] 7139 Mart 23 (Ur. II, 50.) Nota. .,Kra acest Costin postelnic al 2-a“ supt Radu Vodă «el Mare (Lot P, 289.) Enaki 7140 Mai 26 (Ur. XVI, 12.) .Mihail Furtună 7142 Faur 28, Mart 8 (V. A U-reche „Miron Costin" 1. 78. şi cr. Huşilor spp 55.) 7142 Mart 15 (Ur. Y, 228.) A. Catargiul 7143 (Dricar XlV, 99 ) Notă. tl cade supt Vasile Lupul. PAHARNICII Paharnic mare şi parcalab la Cotnar şi la Htr-lău; are obiceltt să direagă Domnului Ia zile mari, Ia mese cu pahar. (Ureche) . .. poloneşte podezasezy assistit in festinita-tibus la masa princiară. £1 toarnă primul pâhar, şi apoi cuparul (pol. czesnik) . hoe officium exercet până la rădicarea mesei. Ii aparţine venitul tărostiel Cot-naruluî; ,.convenitmt rebus nomina saepe suis“, căci Cot -narul e celebra tocmai prin vinaţele sale : (Miron Costin ) ... toţi vierii stau supt stăpluirea sa şi nimene nu este slobod în toată ţara să’şi culeagă .viea, până nu va lua voie de la dînaul, prin oare. care dar mic, «are voie să dă mal ales la 14 Septembre, şi aceasta îl aduce lui destul venit ; şi osebit are şi stăpînire asupra „ţin. Cotnarulul." (D. Cantemir.) Stan Birlici 1407 Oct 6 (UI. 16) www.dacoromanica.ro — 513 — lliaş 6916 Sept. 16 (cr. Rom. I. 102). 6916 Oct, 6 (Arh. ist.I, 1. 132). 6917 Noem. 18 (Wick „Mold. ‘ 56.) 69<7 Apr. 18(Arh ist. I. 1 .11.) 6918 Febr. 15 [Wick „Mold/‘ 57.) 6919 Apr. 14 (id. 58) 6927 Apr. 8 (Arh, ist I. i. 110.) Nota. llîaş pahar. tmpreun& cu Sandviş sînt oa hotarnlol • satului BorileştI tu 6927 Apr. (Arh. ist. 1. 1. 110.) IsaTa 6935 Aug 18 (Wick „Putna'‘ 147). 6936 Apr. )5 (Uricar XVill, 1.) Negrită 6936 Febr. 16 (Wick .,Putn* * 200. i 6936 Iuli 8, 24 [Arh. îst. I. I. 121 : Ur. li. 249.] 6937 luni 1 (Arh ist. I. 1. 122.) 6939 Febr. 6 lid 1. 1, 122) Albu 6940 [cr. Huşilor 149 ] 6941 Noem. 9 (Wick „Putna*1 148.) 6y42 Febr. 10 (id. 149.) 6942 Apr. 24 (Ur XVIII, 5, 9.) Nota. Apare ca pah. tocmai în 6961 Aug. 3. Ureacle 6941 Ghenar 3 697.8 Mar28 (Wick , Putna** 157.) 6978 Aug. 10 (UI. 108.) . Notă. Negrită a tarat în' 6978, de Ştefan Vodă (I, Bogdan O. 0, 226, Let. I*, 167. Picot o. o. HO.) Dajbog 6979 Sept 10 (UI. 108; Wick „Putna* 159,) 69o0 Apr. 25, luni 5 (Wick „Putea** 160, Rev. Toc. II, 4. 701). 698 L Sept 3, 13 (id. 161 ; „Mold.“ 69). 6984 Mal 22 (Col: Tralan. 1876,659; Ur. XIV, 70.) Ion 6987 Sept 20 (Wick „Putea** 163 ) 6988 Mal 27 (Ur. XIV, 72). 6989 Oct. 5 [Arh. ist 1.1 1161. 69^ Faur 1 (id. 1.1, 75). 6992 Mal 14 (Ur. XVIII, 41). AndreTca 6995 Oct. 9, Ma 15, 6, 7 (Wick „Mold. * 67; „Putna*1 165; Rev. Toc. I. 2, 379, Ur. XVIII, 45). 6996 Oct 15, Apr. 3 [cr. Rom. I. 133; Wick „Putna1* 168]. 6997 Mart 13 (Arh îst. I. 1. 156). Nota. In 6998 Noem. 26 (UI. 117) ni se aminteşte de Mima Paharnicel, Moghilă 6998 Mart 16 (Wick „Putna** 178, 181, 102, Ur XVTII, 62) 6999 Oct. 15 (Ur. XVUI, 54 ; Arh ist. I. 1. t56). 7000 Oct. 10 (Ur XIV, 62). 7003 Faur 4 (Ur. XVIII, 72; Rev. Toc. II, 4. fac.) 7005 Ghsnar 12, Mart 13, 19 (Ur. XIV, 65, 74; XVIII, 77). 7007 Noem, 14 15, 26 Iuli 12; (Rev. Toc. III, 5, 393 ; cr. Rom. 1,152; Wick „Mold. * 72; UI. 176). 7008 Mart 25 (Ur. XVIII, 434), 7010 Noem. 17; Mart 7 (Wick „Putna** 184; Solka 62). 7011 Faur, Aug. (id. ,Putna** 186 ;• Mbld. 74). 7015 Mart 1 (Ur. XVUI, 82-) Petrioă 7016 Febr. 2 (Wick ,Putna** 189). DragotA SăcuYănul 7021 Mart 5 (Arh. ist I. 2, 1)20) 7023.Deo..21, Apr. 20.(Wiok.„Fiitna‘,’l06>; Arh. ist. I./1. 167). 7026 Noem» 9, Dec. 26 (Wick „Putna" www.dacoromanica.ro — 5*5 — 192; Arh.'ist. h 1. 27) 7027 ŞkeaârP, luai 00 (Arh. ist. 1, 1. 38, 86). 7028 Oct. 6, Ap*. 23, Iuli 28 (Wick „Radautz" 137} Ut. XVIII, 80, Or. Rte, I. 156). 7030 Faur 4 (Ur. XVIII, 92). 7031 Ian. 4 (Wick „Putea* 204). Hrăman 7030 Apr. 8, 21 (W&k ^Putna“ 206; Ur. XVIII, 99). Felea zis şi Nefelea 7036 Mart 4, 22. 28, Apr. 8 (Uf. XVftl, 105*, 108, ll4; Tez dâ teok. istoric#IU, 47). 7037 Mart 17 (Cr Rom. I. 160)'. 7038 Mart 3 (Afh. ist. I. 1. 133). Popescul 7039 Mat 18 (Ur. XIV, 82). 7041 Apr. 11 (Wick „Mold.“ 79). 7042 (i4. 80) 7043 Mart 22 (Afh. ist I, 1, 83; III, 30; cr.- Huş. 18 zis şi Popia). 7045 Mart 30 (Wick _ Putea" 208). C08tln paharntcef 7049 (Arh. ist. III, 197). PătraşCO 7054 Mal 14, 15, 27, 30; (Ur. 11,252 ; XVIII, 125, V, 424; cr. Huşilor 8} cr. Rom. I. 172; "Wick „Mold,“ 8). 7056 Mart 2, 23, 27. Mal 5 (Cr. Rom. 1,180; Wick „Putna“ 209; Ur. XVIII, 136, 144). fără an (7056?) Mart 11 (Arh. ist. I, 2. 20). Nat». In 7056 Apr. să vorbeşte de un Mătef pah. (V. A. Ureche „Mircra Costiil I,“ 68). Coste 7060 Apr. 4 (Arh. ist. 1.1.125, Ur. XIV, 87). Pogan 7060 Apr. 25, Mal 6 (cr. Rom. I. 188; Ur. XIV, 87). Toader 7062 Mart 17 (Ur. XVIII, 149; XIV, 84). Dumitru 706 i Mal 9 (Arh. ist. I. 1. 110). Coste (Costiu). 7066 Mart 15, Apr. 1, 5, 16 (Ur. VIH, II, XVIII, 155, 200; Wick „Putea" 109). 7067 Apr. (Arh. ist. I, 1. 119). MOvili 7070 Mal 20 (Ur. XVIII, 89). 7077 Apr. 6 (Ur. XVIII, 164). 7078 Mart 20 (id. 171). ButfUm 7081 Mart 6 („Ion Vodă" 224). 7082 Mart 10 (idem, 234). VOrtlC 7083 Mart 30, Iulr 16 (Wick „Putea" 110, 196) Durge [ ?1 7087 At»g 19 (.Wick *Pute«“ 242). www.dacoromanica.ro — 516 — GolăY 7089 Mart 3 (Wick aPutna“ 214) 7090 Faur 28 (id. ,Mold.“ 68). lon Moghilă 7090 Dec. 20 (Arh. Romtnă I. 121). Nota. Ureche pune pe Simeon Uoghilă pah. In 7092 (Lat. 12, 234) şi pribegit ca pab. în 7099 (id. 238). GhlOrghi 7092 (Ur. X, 229). 7095 Mal 12 (Ur. XVIII, 208). 7Q96 Oct. 20 Wick „Putna“ 198). 7097 luni 20 (id. „Solka“ 65). Vasile 7099 Apr. 25, 30 (Rev. Toc. II, 4. 703; inedit) Dumitru Barnovski 7105 Ghenar 22 (Ur. XIX, 5). 7105 luni 22 (Ur. XVI, 258). 7106 luni 20 (Rev. Toc. II, 4. 706). 7107 Dec. 22 (Ur. XVIII, 227, 237). Caraîman 7110 luni 9 (Arh. ist. III, 80). 7112 Apr. 20 (V. A. Ureche „Miron Costin II. 580). 7114 Mart 30, Apr. 2, Mal 12 (Melh. ,.Notiţe?< 235 ; Arh. ist. III, 74; cr. Rom. I. 2, 5, cr. Huş. 93). Catargiul 7115 Mart 1, 10 (Ur. XVHI,256; Arh. ist. III, 74). Nota. Acest Catargin, saii complect Apostol Catargiul, schimbă cu mulţi al fi paharnici, ce-I găsim între 7116—7139). Bantăş 7118 luni-11 (Ur. XVIII, 266). Coste BăCÎOC 7120 Oct. 16 (Arh. ist. I. 1. 24). 7120 Noem. 20 (V. A. Ureche o. c. 1, 70). lonaţCO 7121 Sept. 31 (V. A. Ureche o. c. 1. 72). Dumitraki 7125 Faur 1, Mart 12 (Ur. V, 220, X, 151). M. Furtună 7126 Mart 30 (Arh. ist. I. 2, 192). Apostol Catargiul 7130 Apr. 1 (V. A. Ureche o. c. I, 199 şi Ur. V, 379). 7130 luni 18 (Ur. XVIII. 319). 7131 Sept 5 (Ur. XVIII, 333). 7131 Dec. 20 -(Wick „Solka“ 80). 7131 Mart 5 7, (Ur. XVIII, 339. Rev. Toc. II, 4. 709). 7131 Aug. 11 (V.'A. Ureche •o. c. I. 214). 7139 Mart 23 (Ur. II, 50; Arh. ist. I, 1. 106 nota). Costantin Cantacuzino 7135 Mart 16 (Ur. XIV, www.dacoromanica.ro 517 — 502). 7136 Dec. 9 (Wick „Bob.“ 74). 7136 Apr. 2 OJr. XIV, 404). Pană 7042 Mart 15 (Ur. V, 228). Ghaorghe 7143 Mart 25 (Ur. XIV, 99). cade supt Vasile Lupul. STOLNICII Stolnic mare ' u obiceiul la zile mari şi la veselii domneşti îmbrăcat tu haină domnească şi vi ie înaintea bucatelor domneşti, le tocmeaşte pe masă înaintea domnului cu tipsiile şi dvorbitor întru aceste zile. (Ureche) Funcţionarii extra-senatum, care nu sînt chemaţi la divan nisi urgente. necessHate, bună oară pentru re-gularea haracîulul. Primus, marele stolnic care in so-lemnitatibus stă la masa domnească... De la el depind grădinarii, pescarii şi toate de lîngă Prut şi Nistru. (Miron Costfn) Intre Boerii de divan, Iar nu de sfat sînt: Stolnicul cel mare... orîndueşte bucatele pentru masa dom nească... le încrede prin gustare...; i se dă de la curte cele trebuincioase pentru masă. (D. Cantemlr) lurie (zis şi Ion) 6901 Noem. 18 ["Wick „Putna“ 101; Solka 204. cf. Xenopol „Istoria ‘ II, 2t8 nota). Ivaşcti ManevIcT 6915 Mart 8 [Cr. Huşilor app. 5) 6916. Oct. 6 (UI. 16). Domoncue 6917 Noem. 18 (Wick „Mold.“ 56) 6917 Apr. 18 [Arh. ist. 1, 2, 11] 6918 Febr. 15 [Wick „Mold/1 57] 6919 Apr. 14 [id. 58). 6927 Apr. 8 [Arh. www.dacoromanica.ro — 518 — ist. 1. 1. 110] 6930 Aa^. 20 (id. 132). 6935 Aug. 18 (Wick „Putna“ 147). 6936 Apr. 15 (Ur. XVIII, I), 6936 Iuli 8, 24 (Arh. Ist. J. 1,121 ; Ur. II, «49) 6937 luai 1 (Arh. ist 1. 1, 122) 6939 Febr. <6 (id. 122) 6941 Noem. 9 (Wick „Putna“ 148) «dată cu Hahtaf. 6941 Febr. 26, luni 4. 15 (UI. 35 ; Ur. XVIII, 50 inedit). Bogdan 6940 (Cr. Huşilor 149). 6942 Faur. 10 (Wick „Putna" 149). 6942 Apr. 24 (Ur. XVIII, 519). Obs. Bogdan e Înlocuit de Ştefan Vodă cu Steful pentru s-l pune Înapoi In slujbă. steful 6947 Mal 10 (Ur. XVIII, 17). Bogdan (bis) 6950 Mart 8 (Arh. Î8t. 1, 1, 74) 6951 Aug. 3 (Wick „Pufna“ 152). 6953 floem 26 (Ui. 64) 6954. Ghen. 25 (UI. 68) odată cu Radu Piscul. Barondeî 6944 Sept. 19 (UI. 51; Arh. işt. 1. 2. 18) 6944 Mal 23 (Wick „Putna“ 150) 6944 luni 24 (Col. Traian 1876, 503; Ur. XIV, 60). 6946 Febr. 17 (Arb. ist. 1. 1, 311 6946 luni 20 (Wick .,Boh.“ 66) 6947 Mart 12 (Ur. XVIII, 14). Nota. In j6951 Nereidei era Jbiv stolnic. (UI. 61)4 EH a fost sfetnicul luî Eliaş, pe c&ud Bogdan a Iul Ştefan. Radu Piscul 6951 Mart 6 (UI. 61) odată cu Ps-trişor. 6951 7 (Arb. ist. I. 1, 122) 6954 Ghen. 25 (UJ. 68). Nota. El apare fără titlu toempl tn 69Ş1 Sept. 7 (UI. 79). JOavid 6952 Apr. 26 (Arh. ist. I. 1. 123) 6956 Oct. 5 (id. I. I. 113) 6956 April 23 (UI. 72) odată cu Radu Fiscul si cu Tador Vascovici, 6956 Aug. 22 (UI. 74). Tador Vascovici (Vascan) 6953 Febr. 18 (UI. 65) 6956 Apr. 23 (id. 72) 6960 Oct. 27 (id. 78). Neta In 6961 rSon. 26 Tudor Valorici « «a hotarnic ou io» Căfălean (Arb. Ist. L 1, 103). |van 6961 luni 20 (UI. 82). www.dacoromanica.ro Mlhlfl 6963 Iulie 2 (HI. 84). 6960uni 34 (ia. 87). 21»Iare <6966 Apr, 12 (C*. Rom. I, 129) 696 (8 V) Sept. 13 (m. 99) 6968 Apr, 23, Dulie 3 (Arh. .ist. 1. 2, 6; II, 175) 6969 Apr. 22, Aug. 12 (Ur. XVIII, 30-, VI, 84)* şi Ajrh. ist. III, 149; Foaea ipjuflrru minte, inima şi literatnrS. (Braşov. 18(10, 1451, 6972 l^crem. 2 (UI. 104) 6972 Apr. 28 (Vick „Bdh" 67). 6972luniII (Cr. Huşilor, app. 10). Luca6974 luli 9 (Arh. ist. L 1. 114) 6974Aug. 8 (Wick „Putea*' 154). 6975 Sept. 11 (Ur. XVI, 384) 6975 Gen. 10 (Ur. XIV, 68) 6976 Ocrt. 2 (Wick „Pnt-na ‘ 156] 6976 luli *8 (UI. 107) 6978 Oct. 26 (Ur. XVUI, 34) 6978 Ang. 10 (UI. 108]. Nota. Ureche Cronicarul şi înainte de el în Cronica Moi do-Polonă (Cr. putneană) să zice că Ştefan Vodă a tăiat în 697® Ghen. 16, Mercurt, eapnl lnî Alexa Stolnicul. Este el Luca cel dat de documente T Noi credem oă da. fLet. 1* 167 of. Ion Bogdan „Cr. Moldoveneşti" 226,; Arh. ist UI. 7). Toma 6978 Mal 28 (Wick „Putea" 158). 6979 Sept. 10 (Wick Putea 159) 6980 Apr. 25, luni 5 (id. 160) li ev Toc. II, 4, 791). 6981 Sept. 3, 1 3 (id. 161; „Mold". 70). Borsa (satl Blrzu?) 6984 Mal 12 (Col, Traian 1676, 539 şi Ur. XIV, 70]. Petru 6987 Sept. 20 (Wick „Putea' 164) 6988 Mai 27 (Ur. XIV, 72) 6989 Oct 5 (Ari. ist. 11,116) 6989 Feibr. 1 (id. I. 1, 75) 6992 Mal 14 fUr. (XVIII. 41) 6995 Mart 5, 6,7 (Ur. XVIII, 51 şi Wick „Putea" 165 Rev. Toc. 1, 2, 379.) Matîaă sin Juri Manevicl 6995 Oct. 9 (Wick „Mold" 67], 6996 Apr. 3 (Wich „Putea" 168). Dragoş 6996, (Wick. „Putea" 104). Ion Frurttes 6997 Oct 14 (Wick „Putea" 173) 6998 Mart. 15,16 (W. o. c. 175, 1~8, 181, Ur. XVII, 82) 6999 Oct. 15, Ian. 16 (Ur. XVIII, 54; Arh. ist I. 1. 156 ; Col. Traian/ 1877, 189) 7000 Oct. 10 (Ur. XIV, 62) 7003 F»br. 4 (Ur. XVIII, 72). 7005 Ghen. 22, Mart 13, 19 [Ur. XIV, 72, 65 5 XVIII, 77) 7007 Noem. 14, 15,26 (Cr. Rom. I. 152; Wick „Mold." 72)7007 luli www.dacoromanica.ro — 520 — 12 (Ul.-‘ «76>. 7038 Mart. 25 (Ur. XVIII 434), 7010 Noem 17 Mart 7 (Wick „Putna" 184 şi 8olka 62). 7011 Aug. 26,' (id. „Mold." 74) 7015 Mart. 1 (Ur. XVIII 83). Radu Gărbovăţ 7015 (Aib. st. Iaşi paq. 99, 314). Cost. Cârje 7u2l Mart. 5 (Arh ist. 1. 2 119). 7023. Apr. 20 (id I. 1. 157). Stârcea 7023 Dec. 21 (Vick. ,,Putna 106] 7025 Noem. 9 (id. 191', 7026 Dec. 26 (Arh, ist.- I. 1. 27) 7028 Oct. 6 (Wick Rădăuţi 137) 7028 Apr. 23 (Ur. XVIII. 87', 7028 Iuli 28 (Cr. Rom. I. 158) 7030 Feb. 4, Apr. 21 (Ur. XVIII, 92 şi 99). ZbYarea 7036 Mart 4. 22, 28, Apr. 8 (Ur. XVIII, 105, 109 114 „Tesaur de monumente istorice" III, 48). 7038 Mart 3 (Arh. ist. L 1. 132). Toader 7037 Mart 17 (Cr. Rom. I. 160). Co|un 7039 Mal 18 (Ur. XIV, 82), 7041 Apr. Îl. (Wick „Mold." 79) 7('42 (id. 80). 7043. Mart. 22 (Arh. ist. I. ,831 III, 30 (Cr. Huşilor 18). cf. Doc. din 7043 Mart 13 (Ur. XVIII, 120) cu cel din 7043 Mart 22 (Arh. is. III, 30) îu privinţa boerilor. Neagul 7054 Mat 15. 27 (Ur. XVIII, 125, 131 j Wick „Mold" 83; Cr. Rom. I. 172 şi Ur. V. 424). 7056 Mart. 2 21, 23, 27 Mal 4 (Cr. Rom. 1.180; Ur. XIV, 150; XVIII, 136, 144; Wick „Putna" 209 '. Nota. Intre Colnn şi Neagul, tn acal răstimp de 11 ant treime a pnnc pe Moghilă stolnicul, amintit în 7050 April 4 „Mo* ghilă stolnic, pâroalab do Neamţ'1. (V. A. Ureche, Miron Cos-tin I. 69). In alte doc. Moghilă apare şi ca paharnic în 1546 (7056) Petrea (mal apoi Alexandru Lăpuşneanu) 7060 Sept. (Let. 1« 209). Andreica 7060 Apr. 4 (Arh. ist. I. 1, 125 (odată cu Toader Bolea stolnic (Ur. XIV, 109). Dumitru 7060 Apr. 25 (Cr. Romanului I 188). Huhuli 7060.Mat 5 (Ur. XIV. 87'. Medelean 7062 Mart 17 (Ur. 'XVIII, 149). 706$ Mal 9, (Arh. ist. I. 1. 110). . Nota. In 7063 Sept 24 să aminteşte de Banul stolnioel)i (Arh. ist. I. 1. 66). www.dacoromanica.ro — 521 - lonaţco Boli 7066 Mart 15,- Apr. 1, 5,-,lfr (Ur. XVIII, 151, 155, 200) Wick „Putna“ 109). Vota. Aoest Bole are ca ginere pe Apostol cel din 7132; (Rey. Toc. I. 2, 79). Andreîca (bis). 7067 (?) Apr. (Arh. ist. 1,1.119). Văscan 7070 Mai 20-(Ur. XIV, 89) 7077 Apr. 6 (Dr. XVIII, 164) 7078 Mart 20 [;d. 170, 180). BilăY 7081 Mart6(Hajdeu „Ion Vodă* 224). 7082 Mart IO (id. L 34). Nlcolaî 7083 Mart 30, Iuli 16 (Wick. ,,Putna“ 110, 196). Cocor (i. e. Cocoran) 7087 Aug 19 :Wick,,Put-na“ 212) 7092 (Ur. X, 219). Rădici 7087 Mart 3 (Wick „Putna“ 214j. 7090 Dee. 26 (Arh Romlnească I. 92) 7090 t'ebr. 28 (Wick. „Mo(d.“ 68). Caraohtuzeal 7095 Mai 12 (Ur. XVIII 208)7105 Ghen. 22 (Ur. XIX. 5). Sava 7096 Dec .20 (Ur. XVIII 215) 7097 luni 20 (Wik. ,,-olka“ 65). 7099 Apr. 25, 30 (Rev. Toc. II. 4. 7031 ; inedit). Alexa Supt Aron Vodă a doua oara7 101 (Let. I2, 292) şi Supt Eremia Movila 71... Iuli 20 (Ur XVI 25). Gligore Talpă (i. e. Gavnlov ?) 7096 Dec. 22 (Ur. XVIII, 2271. 7100 (?) (Cr. Huş. 93) 7105 luni 22 (Ur. XVI. 258) 7106 luni 20 tRev. Toc. II, 4. 706) 7107 (Ur. XIV, 94) 7110 luni 9 (Arh. ist. III, 80) 7114 Mart 30, Apr. 2, Mal 12 [Melh. „Notiţe* 236; Cr. Huş. 93 : Arh. ist. III, 74 Cr. Rom. I. 25) 7115 Mart 1, 10 (Ur. XVIII, 237 256 ; Arh. ist. III. 74). Ştefan Prijescul 7118 Ghenar 16 (Ur. XIV, 269) 7120 Noem. 19 (V. A. Ureche ,vf. Costin I. 70). Mfron 7120. (V. A. Ureche 1. c. Nota El moar* In bătAlia de la Cornul Iul Sas (Lat 1> 26*) Moldovan 7123 (Ur. V. 213). Gheorghe. 7125 Faur. 1, Mart. 11 (Ur. V 220: X, 151). www.dacoromanica.ro — 522 — Nlculaohl 7126 Mart 30, Apr. 15 (Arh. ist. I. J, 192 ; Ur. XVIII, 291). Dumltrasco 7130 Apr. 1 (V. A. Ureche o. c. 1, 199 Ur. V. 3i9). 7131 Mart 7 (Rev. Toc II. 4. 709). Duca 7131 Mart 5 (Ur. XVIII, 339, 348). Nicolal 7132 Mart 24 (V. A. Ureehe o. c. I. 200 Ur. V, 382). Panft 7139 Mart 23 (Ur. II, 50) Dumitraşco Şoldan (7140 Mat 26 (Ur. XVI, 13). Drama 7135 Mart 16 (Ur. XIV, 102) 7136 Doc. 9) Wick. „Mold.“ 74) 7136 Apr 2 fUr. XIV, 404) 7137 Noem. [V. A. Ureche o. c. I, 74) 7142 Mart 8, 15, Febr. 28 (V. A Ureehe o. c. I. 78 Ur. V. 228; Cr. Huşilor app. 55) 7143 Mart 25 Ur. XIV. 99). Nota. Dintre toţi boarii mimai Orama remîne ca etoluio şi supt V. Lupul, «uit pe tron în 7134 April. COMISII. i Comis maro, ispravnic pre povodnicl şi pro toţi caii domneşti, şi merge Înaintea povodniciler şi a domnului. (Ureche). ... are supt sine alţi 2 comişl, cari curam ita- tuli gemut; el poarta grija fînaţelor şi altor furago pentru caii domneşti. (M. Coelln). . .... are In purtarea sa grajdiurile şi tacîmuril* cailor. Esto orînduit preste branişte, un şes de flnaţ, de lingă Prut, unde se coseşte tînul pentru grajdul domnesc. Are la fie care 3 ani cite 20 taleri venit de la fie-eare moară cu ilubas de care slut Îndestul do multe pe lingă Prut. (D. Cantemlr). www.dacoromanica.ro — 523 — Standul li e Stan) 6943 Oct. 18 (UJ. 48). 6944 Sept. 19 (Arh. ist. I. 2. 18. UI. 41). 6944 luai 24 6978 Aug. 10 (UI. 108). Iile (i. e. Ilea> Huru 6979 Sept. 10 (Wick. ,.Put> na" 159) 6980 Apr. 25, luni 5 (id. 160. Rev. Toc. II. 4. 701). 6981 Sept. 3, 13 (id. 161; Mold 70)6984-Mal 22 (Ur. XIV, 70). Grozea 6987 Sept. 20 (Wick „Putna“ 163) 6988 Mal 27 (Ur. XIV, 72) 6989 Oct. 5. Faur 1 (Arh. ist. I. 1, 75, 116) 6992 Mal 14 (Ur. XIV, 41). Petru Hrăman 6989 Mart [Wick „Putna" 202). Şandru 6995 Oct. 9, Mart. 5, 6. 7 (Wick „Mold.*1 67 ; „Putna" 165; Ur. XVIII. 45) 6996 Oct. 15, Apr. 3 (Cr..Bom. I, 133; (Wick. „Putna'‘ 164)' 6997 Oct. 17, Mart 13 (Wick „Putna“ 173; Arh. ist I 1, 154) 6998 Noem. 2 Mart 15, 16 (Wick ,PutDa" 175, 179, 181) Ur. XVIII, 62 (UI. 1)7) 6999 Oct. 15, Faur 26-(Arh ist. 1, 156, 157, Ur. XVIII, 54 \ Petrlcă 7000 Oct 10 (Ur. XIV, 62). 7003 Febr. 4 (Ur. XVIII, 72). 7005 Ghen. 22, Mart 13, 19 (Ur. XIV, 65, 74; XVIII 77). 7007 Noem. 14, 15 26, luli 12 (Cr. Rom. I, 152; Wick „Mold." 72; UI 176); 7008 Mart 25 (Ur. XVIII. 434). 7010 Noem. 17, Mart 7 (Wick „Putna" 184 ; Solka 62). 7011 Febr. 9 Aug. 26 (Wick Putna 186; , Moldavitza" 74). 7016 Mart 1 (Ur. XVIII, 83). 7016 Faur 2 (Wick „Putna" 189). Toma Căţelean 7021 Mart 5 (Arh. ist. I, 2. tl9). 7023 IS'oem. 9, Dec. 21, Apr 20 (Wick „Putna" 192, 106 ; Arh. ist I, 1. 157) 7026 Dec. 20 (Arh. ist. I. 1. 27) 7028 Oct. 6, Apr. 23, luli 28 (Wick ,,Radautz 137 ; Ur. XVIII, 67 ; Cr. Rom. I. 156). 7030 Febr. 4, Apr. 2l (Ur. XVII1, 92, 99). 7031 Ianuar 4 (Wick Putna" 204) loan Gug 7036 Mart 4, 22 28, Apr. 8 (Ur. XVin, 105, 109, 114; Wick „Putna-' 206 ; Tesaur de mon ist. III 48). 7037 Mart 17 (Cr. Rom. I. 160). 7038 Mart 3 (Arh. ist. I. I. 132). 7039 Mal 18 (Ur. XIV, 82). Draxln 7041 Mart 13, Apr. 11 (Ur. XVIII, 120; Wick „Mold." 74). 7042 (Wick „Mold." 80). 7043 www.dacoromanica.ro — 525 — Mart 22 (Arh. ist. I. I. 8S, III, 30; Cr. Huş. app; 18) 7045 Mart 30 (Wick „Putna" 208). Plaxa 7054 Mai 14, 15, 27 (Cr. Huş. 8; Ur. IV, 424, cr. Rom. I. 172; Ur. XVIII, 125, 131; Wick „Mold“ 83). 7056 Mart 2, 23, 27, Mal5 (Cr. Rom. 3, ISO; Ur. XVIII, 136, 144, Wick „Putna‘, 209). 7062 Mart 17 (Ur. XVIII, 149). 7063 Mal 9 (Arh. ist. I. 1.1110). Pasco 7060 Apr. 4 (Arh. ist. I. 1. 125). 7066 Mart 16 Apr. 1, 5, 16 (Ur. VIII 11; XVIII, 155, 200 ; , Putna", 109). ( 7067 1) Ur. XIV. 109). Joldi 7060 Apr. 25 Cr. Rom. I. 88). Hota. „In acest&ţ an Sept. 7060 Joldi e numit domn, şi domni 3 zile“ (Let, I 209 .; cf. Ficot Cronique d’Ureche 376. Buzilă 7060 Mal 5 (Ur. XIV, 87). Hota. Tot în 7060 »i aminteşte de un Jurj Hrăbor biv oo--eomii. (Arh. iit. I. 1. 125). Arvat 7070 Mal 20 (Ur. XIV, 89). 7077 Apr. 6 ti logofăt 7123, 7125, 7129. loan Focea 7125, 7139, 7i40. Strătulat Borleanul 712*5,7130, 7737,7133, 7135, 7136. Mlhail 7)29. Lupul 7130. Dumitru piser 7131, 7139. . VlasTe Mînzul 7131, 7 35, 7736, 7i39. Toma 7133. Slmion 7133. Mihalcea 7134. Şandir 7135. lonaşco 7i38, 7739. Alexandru 7740. Cristea Damian Uricar 7140, 7141. Vaslle Pădure 7147. lpăt88Cul 7741. Tiron 77*2. ({Finea Voi. XVIII.)} www.dacoromanica.ro In tinereţa mea n-am avut ocaziune să studiez limba Blavonă, de aceia până acum n- am publicat documente slavone în Uricarul mied. Am făcut multe încercări pe lîngă puţinii, cari s-au îndeletnicit cu studiul acestei limbi, dar o mărturisesc eă fie-care voia să-l încurajez . . dăndu 1 la disposiţiune documente, tipar, sfaturi şi pe lingă aceste bani . . . Nomina odiosa, zice latinul; nu-î voiă numi dar nici eii. Doream de mult să găsesc oameni tineri, cari să muncească pentru culegerea şi clasificarea tuturor izvoarelor noastre - istorice, dar n am avut nici-odată bani cu ce să-I plătesc, abia puţind eu iconomisl strictul necesar pentru procurarea documentelor. Şi acum chiar icono-misesc după cum numai tei cari mă încunjoarăo ştiu .. . Cum dar să nu fi îmbrătăşat, să nu fi încurajat şi sfătuit pe tînărul Gli. Ghibănescu, cînd vedeam că să aţâţa în el focul, care mă arde pe mine de 50 de ani? De tînăr s’a îndulcit la scotocirea documentelor şi sînt sigur că va lucra pentru ţara Iul. Eu am adunat multe; alţii ca densul vor trage concluziunile unei istorii critice naţionale, sprijinită în mare parte,pe munca mea de 50 ani Uricarul mleti e dovadă şi am curajul să susţin că fără de mine, multe documente ar fi remas pierdute pentru totdeauna. Doresc ca Domnul Gli. Ghibănescu să mă urmeze fâcind mai bine şi mai folositoi’, căci e mai tînăr şi mai i u învăţătură deeit mine, dar nu-i doresc să soarbă din tupa ingratitudine!, cum am fost eu adăpat de toţi acei ce i-am ajutat mai mult, începînd cu Dl B. P. Hâjdeu şi sfârşind cu D-l Ion Nădejde. Th. C. www.dacoromanica.ro